CEL MJLÎ KOÜ
 Dm.tR DE bozmr
     9
                  PENTRU
         TĂLMĂCIREA CUVINTELOR RADICALE
                    Şi
              »ICERILOR STREINE
                    DIN
       LIMBA ROMANA
                    DE
 _ ADOLPHE STElNBERGr.
                          V
                          f ‘ - MHlKi
          BUCUBESCI f ? P O GRAFIA ACADEMIEI ROMÂNE
                      (LABOR ATORIÍ ROMANI).
                  26. — Strada Academiei, — *26.
                             1886«
Tote drepturile reservate.
        c?t ca tu ía ii Îi ii ut cu cu ui ti at
IGISMUND j3, j^YK
                          închin acestă lucrare.
                           Ad. St.
h, câte : ä un leü, câte un ieu.
Abad, Rinocer, (fiérá sélbatecá).
Abandonare, Părăsire.
Abastardire, Stricare, prăpădire.
Abate, Egumen, stareţ.
Abatesft, Stareţă.
Abces, Bubă, umflătură cu puroiű.
Abat-jour, Aparat care reflectă lumina.
Abdicare, Retragere de la o funcţie. Se (Jice despre un suveran care demisionézá că abdică.
Abencer&giű, Urmaş al familiilor regesei Ab-den şi Gerrage, pe vremea domniei Maurilor în Granada (Spania).
Abhorare, Scârbi re.
Abil, îndemânatic, dibaciu.
Abimare, Stricare.
Ab intestato, Moştenire, — în lipsă de testament valabil, — după legile respective,
Abis, Prăpastie.
Abitare, a locui, ilbitual, De obiceiü.
Abjectare, a disprelui.
Abject, Urîeios, scârnav. mârşav. Abjudecare, a pierde prin judecată. Abjurare, a tăgădui, a se lepăda de ceva. Ablaţiune, Scóterea, tâerea unei umflături. Ablativ, Gas gramatical.
Ablegare, Desmoştenire.
Ablegat, Agent, diplomatic papal.
Ablepsie, Slăbiciune, întunecare a spiritului. Ablest-or, Spălător.
Abnegare, a se lepăda, a’şî părăsi credinţa din trecut.
Abnorm, Neregulat, neobicinuit. Abnormiiate, Lucru neobicinuit, nefiresc. Abnutare,     a respinge, a nu primi  ceva.
Abolire, a    dărâma, a desfiinţa.
Aboli tor, Desfiinţător.
Abominabil, Uricios, spurcat.
Abonament, învoială saö plată pe un preţ determinat şi pe un timp determinat. Abonat, Cel ce se abonézá la un lucru (diar, lojă la teatru, etc.).
Abordare,     a  ţermui, a trage cu   corabia   la
       mal;   a  opri pe cine-va pe   drum  spre
       a sta de vorbă.
Abondenţa, Inbelşugare, belşug.
Aborigen, Pământân, nâoş.~
Abort, Abortare, Lepădare, nascerea unui copil înainte de vreme.
ab OYO, De la Început.
Abracadabra^ Cuvînt cabalistic*, căruia i se a-tribuia o influenţă magica.
Abracadabrant, Ceva zăpăcit.
Abreriar*», Prescurtare.
Abrogare, Desfiinţare (a unei legi).
Abrupt, Rupt de odată; fără legătură.
Absces, (vedî Abces).
Absent, a lipsi de unde-va.
Absenţă, Lipsă de unde-va.
Absoluţiune, Deslegare, ertare.
Absolut, Cu totul, necondiţionat.
Absolvire, a deslega, a erta.
Absorbire, a suge, a înghiţi.
Abstenţiune, Abţinere, lepădare de la un drept ce’i are cineva.
Abstenenţă, Abţinere, cumpătare.
Abstract, Lucru ideal, care n’are o existenţă reală.
Abstracţiune (făcând), a despărţi un lucru, a nu ţine semă de ceva.
Absurd, Absurditate, Greşală saü prostie mare; ceva care^nu este, care nu pó(e fi adevărat ; ceva cu totul greşit.
Abţinere, a sefcumpăta. a se opri de la un lucru.
Abundenţă, Belşug.
Abus, abusire, Înşelăciune, a înşela; a întrebuinţa réu o lege.
 8
úé C., Anul curent.
Acuplare, a împovăra, a obosi.
Academie, Şcolă de sciinţe; adunare sau societate de înveţati.
Acatalepsie, Nebunie, boia de creeri.
Accedere, a merge lângă cine-va, a se apro pia; a primi propunerea cuiva.
Accedie, Lene, tristeţe, melancolie.
Accelerare, Grăbire, zorire.
Accent, Semn care schimbă sunetul vocalelor; cuvîntare, vorbă.
Accentare, a însemna tonul; a apăsa mai tare asupra unui cuvînt.
Accept, Primire prin sub-scriere a unei poliţa; poliţa însăşi.
Acceptai ii t, Cel ce acceptă.
Acceptare, a primi, a consimţi.
Accepţi]*îiiime, învoială; amânare de plată acordată unui debitor.
Acces, Apropiare; lovitură, apucare de bolă.
Accesibil, De care se póte apropia cineva.
Accesiune, Consimţire, învoire.
Accesit, Menţiune onorabilă ce se face cuiva care a meritat intr’un grad óre-care un premiu.
Accesor, Un lucru mai mic care însoţesce un alt lucru mai mare.
Acefal, Fără cap, fără căpătâiu,
AcMsiţiune, Căpătare, dobândire ; personă angajată.
Achitare, Plată; liberare.
Accident, Intîmplare, nenorocire.
Á cidenfel, Înlîmplător.
Accis, Imposit asupra obiectelor de consuma-ţiune ce iniră într’o comună.
Aclama.re, Strigare: primire cu strigăte de bucurie.
Aclimatisare, a se obicinui cu clima uneî localităţi.
Acomodare, a face comod, a regula, a potrivi, a drege.
Acompaniare, însoţire, întovărăşire.
Acord, învoială, unire, conglăsuire.
Acordare, Primirea unei propuneri sau rugăciuni; învoire la ceva; potrivirea córdelor la un instrument musical pentru a scote sunetele trebuincióse.
Acreditare, a pune în credit, a da credinţă şi împuternicire.
Acusahil, Ce se póte acusa sau e de acusat..
Acusat, Invinovătit,.
Acus&re, învinovăţire.
Acer,?, Acvila, Vultur.
Acerare, a ascuţi,
Acerlî, Acru, tare, aspru, iute.
Acer, Sprinten.
Accet, Oţet.
Acetometru, Instrumentul cu care se mésórá gradul de tărie al oţetului.
Achilon, Vântul de Nord,
                           1°
Aclidft, Măciuca ca ţepi ascuţite.
Âc<}uerire Acherire. a căpăta, a câştiga, a agonisi, a dobândi.
Acrobat, Jucător pe iunie, comediant.
Actar, Gel ce ţine actele.
Act, Fapt, lucrare; hârtie, contract, zapis, răvaş.
Acteon, Mare vînătorpe care Diana ’1 schimba în cerb,
Acţie, Hărtie prin care se recunósce partea de interes ce o are cine-va într’o societate comercială.
Acţionar. Cel ce posedă acţii.
Acţiune, Aclie; fapt, lucrare, chemare în judecată.
Activ, Silitor la lucru; averea unui comerciant.
Activitate Sîrguintâ, îndemânare, iuţelă,
Actual, De faţă; în present.
Actualitate, Starea presentă a unui lucru; fapt nou petrecut, acum şi care interesézá.
Âcupunctimt, operaţie chirurgicală care constă întru a face înţepături.
Acvilă, Vultur.
Adagio, Bucată musicală cu mişcările uşore.
Adagiu, Proverb, dicétóre.
Adaptare, Potrivire.
Âdemanie, Grijă mare.
Adephiigie, Lăcomie la mâncare.
Adept, Cirac; cel ce este iniţiat în misterele unei secte, în secretele uoeî societăţi.
                   _____11
Adequat, întreg, deplin, perfect.
Aderare, învoire la ceva, primire; lipire.
Adesiune, Primire, învoire la ceva.
Adestru, Indemânatec.
Adherire, Alăturare, alipire.
ad hoc, Anume pentru un scop determina-.
ad kominen, Care privesce direct pe persona la care se adreseză cineva. Arguma t ad hominem: argument, care atinge direct. pe persona cu care discutăm.
ad honores, Peni.ru onóre, în mod onorific, fără plată.
A diăforie, Nepăsare.
Adio, (Adie«), Cu Dumnedeu, bună diua, etc.
Adepsie, Lipsa de sete,
Adiţiime, Adunare.
Adjectiv, Cuvînt care însoţesce un substantiv pentru a’l califica.
Adjudeca, a hotărî ceva cuiva prin licitaţie.
Adjuncţiune, Reunire, asociare.
Adjuraţie, Rugăciune fierbinte, blestemare , afurisenie.
Abjurare, a ordona în numele lui Dumnedeu, a invita, a stărui.
ad libitum, După plac; pe alese.
Administraţie, Cârmuire, stăpânire.
Admirabil, Lucru vrednic de a fi privit cu mirare.
Admirai, comandant al unei nave de resboiü.
  Admisibil, Ceva care póte fi luai în băgare de sémá şi primit. 7
  Admitere, a primi, a îngădui.
  Admonire, Dojenire.
  Adnota, a însemna.
  Adolescenţii, Vîrsta vieţeî care urmézá după vîrsta copilăriei.
  Adonai, Dumnedeü în limba hebraică.
  Adonis, Numele unui bărbat din mitologie, de
         o frumuşele perfectă. (Se dice în bătaie de joc de un ténér care prea caută să fie frumos.)
  Adoptant, Adoptator. cel ce primesce; cel ce ia un copil de suflet.
  Adoptat, Primit; copil luat de suflet.
  Adoptiv, (Copil) luat de suflet.
  Adopţiune, Primire; recunóscere legală de către cineva că a luat un copilü de suflet.
  Adorare, A iubi cu înfocare, a se închina cu iubire şi evlavie.
  ad patres, La strămoşi. (A merge ad patres: a muri).
  ad rem, Relativ la lucru. (A răspunde ad rem : categoric).
  ' Adornare, împodobire.
  Adresă, Iuţâlă, îndemânare, sprintenie, dibăcie, viclenie; arătarea locuinţei cuiva (pe o scrisóre, etc.).
  Adulare, Adulaţiune, Linguşire.
  Adulter, Prea-cúrvie ; soţ necredincios.
 13
Adventiţiu, Bunurile dobândite prin muncă propriă, iar nu prin moşlenire.
Adverb, Cuvînt invariabil care modifică uu verb saü un adjectiv.
Adversar, Protivnic.
Adversitate, Nenorocire.
Adynamie, Lipsă de putere, slăbiciune (o bolă).
Aerolit, Corp mineral (pietrâ) care cade din cer.
Afirometru, Grad cu care se mesórá aerul.
Aeronaut, Navigator în aer; cel ce căleto-resce în aer într’un aerostat.
Aeroscop, Instrument care servă a areta expansiunea aerului saü a gazului.
Aerostat, Balon.
Aerostaţie, Arta de a face şi întrebuinţa a-erostatele.
Afabil, Blând, blajin, primitor.
Afeblîre, Slăbire.
Afect, Mişcare făcută în inima nostră printr’o impresie óre-care.
Afectaţiune, Prefacere.—Afecţiune, Dragoste.
Aierinţă, Produs.
Afermare, Arendare.
Afermire, întărire, adeverire.
aff>to, saü aifetuoso, Acest cuvînt arată în notele musicale că o bucată trebue să se cânte uşurel, cu o oxpresie dulce.
Aflliare, Primire într’o corporaţie saü societate.
               u
 Afinitate, încuscrire, înrudire.
 Afirmare, Afirmaţie, întărire, adeverire că aşii e.
 Afirmntiv (în mod), J)a, aşa este.
 Afiş, Fóe tipărită coprindénd o însciinţare óre-care ce se împarte saü se lipsesce pe uliţă.
 Iflşer, Cel ce împarte afişele.
 Afiicţiune, întristare, supărare.
 Aflvent, Un ríü care se varsă într’un alt. íiü mai mare.
 Afiux, Scurgere repede la vreun loc.
 Afonie, Lipsă de voce.
 Aforism, ţ)icală scurtă.
 Afront, Ruşine.
 Afurcă, Ancoră mică.
 Agasant, Supesător, neplăcut.
 Ageudn, Portfoliü pe care se scrie diferite lucruri.
 Agent, Tot ce lucrézá : agent chimic ; însărcinat să conducă o afacere : agent al guvernului, agent de afaceri. — Agent de schimb, Mijlocitor însărcinat cu nego-ciarea efectelor publice.
 Agenţie, Cancelaria agentului.
 Ager, Sprinten, vrednic, harnic.
 Agustie, Lipsa gustului.
 Agio, baş câ se plătesce pentru schimbarea monedelor.
 Agilitate, Sprinienie, uşurinţă.
Agitare, Agitaţie, Turhurare, ferbere. mişcare mare.*
Agitator, Turburător, revoluţionar
i g] omerarc, Ingrămăd ire.
/glatinare, Incleire, lipire.
        .ignat, Orî-ce copil bărbătesc din partea tatălui, agnus, Miel (cérá bine-cuvîntată de către Papa din Roma şi pe care figureză un mici; mică icőná religiosă). î^uus Dei, Mielul luî Dumnedeu (o rugăciune care începe cu aceste cuvinte).
Agonie, Tragere de morte, starea în care se află bolnavul când se luptă cu mórtea. Igore, Necaz, mâhnire Agrafă, Ac de piept.
Agravare, Imgreunare, înrăutăţire.
Agreabil, Plăcut.
Agregat, Grămadă de substanţe diferite împreunate chiar de la epoca formărei lor.— Cel ce este admis, după un concurs, în corpul profesorilor.
Agrement, Plăcere, mulţumire, petrecere. Agresiune, Fap\ul de a lovi sau ataca mai întăî. Agresor, Cel ce lovesce saú atacă mai întăî. Agreste, Câmpenesc, ţărănesc, grosolan. Agricol, Ceea ce ţine de agricultură. Agricultură, Lucrarea câmpului, plugărie. Agrimensor, Măsurător al câmpului. Agrimentaţie, Măsurarea câmpului saü pă-mîntuluî.
16
Agroman, Acela, caruia’î place să stea la ţară.
Agronom, Cel ce a înveţat cum se lucreză pă-mîntul, plugar studiat.
Agronomie, Sciinţa plugărieî.
Agru, Ogor, câmp, ţarină.
Agrypnie, Lipsă de somn.
Ajurnare, Amânare.
Ajustare, Potrivire, îndreptare, aşedare.
Alalia, Neputinţa de a vorbi.
Alarmă, Sgomot; chemare la arme. strigare în ajutor.
Albifacere, a face alb, albire.
Albigine, Albétá în ochiü.
Alabastru, Piétra mole de natura marmorei, dar transparentă.
h la, După : a la mode, după modă.
Alah, Nume ce Mahomedanii ’1 dau luî Dumnedeu.
Alambic, Aparat care servă la destilare.
Alambicat, Prea subţire, prea rafinat.
ă la minute, La minut.
Albinism, Lipsă de coloraţie a pielei.
Albion, Nume vechiü al Marei Britanii.
Album, Caet cu scorie pentru păstrarea portretelor saü pentru a face colecţii de de-semnurî ori de musică
Albumén, Substanţă care acoperă embrionul în unele grâne.
Albummá, Substanţă de natura albuşului de oü.
Alcade, Magistrat în Spania.
17
Alcaie, Vers grec inventat de Alceu şi adop-lat de Latini.
Alcali, Or î-ce corp compus ce pót.e înverdi culórele albastre vegetale şi să albastre-scă la loc aceste culori înroşite prin a-cide. — Alcali volatil, Amoniac.
Alchimie, Chimia din evul mediu care căuta panaceul universal şi prefacerea metalelor prost,e în aur.
Alcool, Spirt de vin.
Alcoometru, Grad de mésurat alcoolul.
Alcoran, Coranul.
Alcov, Locul unde este aşedat palul într’o o-daie.
Alderman, Oficer municipal în Englitera.
alea jacta est, Sorţii s’au aruncat, — a-dică : cum sorta s'a hotărât, nu se mai póte schimba.
Aleator, Ce va care atârnă de un eveniment nesigur ; care este supus întîmplăreî.
Alegaţiune, Citarea unui pasagiu, a unui fapî; aserţiune.
Alegorie, Închipuire care constă întru a repre-senta spiritului un subiect asi-fel ca să'l se arate un alt subiect ; composiţiî de sculptură sau pictură.
Alegreţă, Veselie.
Aleluia*, Lăudat fie Domnul (în limba ebraică)
Alert, Viű; sprinten, deştept.
Algebra, Sciinţa de a calcula mărimile pri-
18
       vile înlr’un mod absirad. şi represenlate prin liiere.
Algid, Keoe, îngheţai.
Alianţă, Unire, tovărăşie, înrudire. — Alianţă israelită universală : Societate in-(ernaţională pentru susţinerea intereselor israelite, fundată la Paris în 1860.
alias, Odinioră, alt’ dată, afară de asta.
alibi (Latinesce : în altă parte), Presenţa u-neí persóne într’un alt loc de cât acela unde s’a săvârşit crima de care este a-cusată.
Alienare, Instreinare, strămutare. — Alie-naţie mintală, Smintelă, nebunie.
Aligator, Nume sciinţific al reptilelor numite în mod vulgar caimani şi crocodili.
Aliment, Hrană.
Alimentar, Ceva de hrănit. Pensie alimentară : Pensie pentru a se susţine.
Alimentare, Hrănire, susţinere, nutrire.
allegro, Viii; bucată de musică viuă şi veselă.
allotria, Sburdălnicii, nebunii.
All right! (citesce : olrait) Prea bine!
alma mater, Mama nutritóre (nume ce se dă Universităţel).
Almanach, Calendar cu bucăţi literare.
Alocare, A da, a hotăra o sumă de banî pentru ceva.
Alocuţiune, Cuvântare.
Alodialitate, Bun liber de ori-ce imposit,
                    _____19
Alodiü, Posesiunea unei proprietăţi libere de ori-ce imposit.
Alopat-ie, Sistem medical ce constă întru a trata pe bolnavi cu remedii cari au o acţiune contrariă causeí réuluí.
Alusie, Figură de retorică ce constă întru a se spune un lucru pentru a se înţelege alt lucru. A face alusie este «a se bate §éua ca să pricepă iépa.»
Altercaţie, Cértá, gâlcevă.
Alterare, Schimbare.
Alternare, a trece de la unul la altul.
Alternativ, de la unul la altul ; o dală da şi o dată nu.
Alteţă, înălţime, Mărire.
AltieV, Măreţ, mândru.
Altilocinte, Cuvéntare înaltă.
Altitudine, înălţime, adâncime.
Altramente, Altmintrelea.
A luni ii, Alumnă, Şcolar, şcolărită.
Alveolă, Albioră, celula în care albina î$î depune mierea; cavitatea în care cresc dinţii.
a. m., Antemeridian.
Amabil, Plăcut., vrednic de iubit.
Amalgam, Amestecarea unui metal cu tner-curiü ; amestecătură.
Amant, Amorez, ibovnic.
Amator, iubitor, doritor.
                   ____20
Amazonă, Femeiă résboinicá, curagiósá ; că-lăreţă.
Ambasadă, Solie împărătâscă.
Ambasador, Sol împărătesc.
Ambi, Amenduoi.
Ambiguii, Indoios, cu doué înţelesuri.
Ambiopie, Vedere scurtă.
Ambiţiune, Mândrie, dorinţă d’a ajunge mare.
Ambulant, Umblător.
Ambulanţă, Spital militar care însoţesce o armată.
Ameliorare, îmbunătăţire, îndreptare
Amenajainent, Potrivelă.
Amendă, Pedépsá (în bani), ştraf. — Amendă onorabilă, Mărturisire în public a unei crime; a cere ertare.
Amendament, Schimbare în maî bine; modificarea unei legi.
Amenitate, Blândeţe.
Amfibiü, Animal care trăesce în apă şi pe uscat.
Amflbol, cu doue înţelesuri.
Amfitétru, Clădire mare pentru spectacole, prelegeri, etc.
Amforă, Un fel de vas antic.
Amigdalită, Umflarea amigdalelor din gât.
Amnesia, Pierderea memoriei.
Amnestie, Ertare şi uitare deplină a unei crime.
Amor, iubire înfocată, dragoste; (Jeul Iubirei, numit şi Cupidon.
 21
A more, iubire.
Amortisment, Amorţire, stingerea unei datorii încetul cu încetul.
Amplu, Spaţios, întins, mare.
Amputaţiune, Tăerea unui membru al corpului.
Amusare, Petrecere, desfălare.
Anabaptist, (Rebotezător.) Cel ce aparţine sectei Anabapliştilor. Acéstá sectă creştină susţinea că nu trebue să se boteze copiii de cât în vârsta raţiunei saü câ la acéstá vîrstă ei trebuesc botezaţi din noü.
Anachoret, Pustnic, chenovit.
Anagnost, Cetitor bisericesc; copilul care însoţeşte pe archireű.
Anagram, Mutarea literelor unui cuvînt, aşa în cât să ne dea un alt cuvînt; precum : car—rac.
Anale, Istorie; carte în care se povestesc în-tîmplările din fie-care an.
Analeptic, Care póte să íntárésca corpul.
Analisă, Desfacerea unui lucru spre a se vedea din ce e compus.
Analogie, Asemănare.
Anarchie, Lipsă de guvern într’un Stat.
Anatemă, Afurisenie.
Anatomie, Partea sciinţei medicale care se o-
, cupă cu tăerea corpului spre a’l studia.
andante, încet, binişor.
Anecdotă, Poveste scurtă, mai cu sémá glurnétá.
Anemie, Lipsă de sânge.
22
Anemic, Fără sânge, slab.
Anestisare, Luarea simţirei, Mmurure. Anevrism, Umflătură causată prin ruperea unei urtere.
Anexare, Alăturare, alipire; supunerea si încorporarea und téri streine. Anfractuositate, Scorbură, scofălcire. Angajament, Legare, îndalorîre.
Ang^l, Ânger.
Anihilare, Nimicire.
Animare, Animaţie, Însufleţire, mişcare m;.re. Animosit'Ue, Pică, ciudă.
Aniversare, Intórcere anuală a unui fapt vrednic de pomenii..
Anonim, Fără nume, fără iscălii ura. Anotare, a face însemnări asupra unui t.-xl. Anorganic, Fără organ, fără suflet, Anormal, Neobicînuit.
Anotimp, Timp al anului (primăvară, vară, ele.). Antagonism, împotrivire, luptă în idei. ante... înainte de... surie bellum, Inaimé de résboiű. Antecedent, Care esíe înainte de. Se tjice de un îniâî fapt care póte fi invocat apoi ca exemplu de a se face iar aşa. Antemeridian, înainte de amiadi.
Anterior, Dinainte, mai nainte.
Anti..., Contra...
Antic, Vechiu, străvechii*.
Anticamera, Tinda, odaie de aşteptat.
Antichrist, Diavolul. Satana.
tmticipa-ndo, A se face plata înainte.
Anticipare, A apuca înainle; a spune înainte de vreme.
Anticitate, Vechime.
Antidot, Remediu contra otrăvire!.
Aniilogie, Contradicere într’un discurs.
Antipatie, Neputinţa de a putea suferi pe cineva.
Antipod, Cel ce se află pe un punct, al pământului diametral opus celuT-l’alt. Se dice despre ţările opuse diametral unele altora.
Anticonstituţional, Neconstilnţional.
Anticvar, Comerciant de cărţi vechi saü de lucruri de arlă vechi.
Antisemit, Duşman al Semiţilor, al Evreilor.
Antiseptic, Contra putrezire!.
Autitesă, Oposiţie de cugetări saü de cuvinte. (Exemplu : România este o ţară mica prin întinderea cî, dar mare prin trecutul el, prin viitorul el).
Antreprenor, întreprinzător, conlracciü.
Antreu (Entrée), Intrare, odaie [»rin care se intră.
Antropofag, Care mănâncă carne de om.
Antropologie, Sciinţa care se ocupă cu studiul şi cu istoria natureî omenesc!.
Anual, Pe fie-care an.
Anuar, Carie în care se reproduce anual un şir de fapte saü de înlîmplări anumite.
Anuiare, Plictisire, a aduce ural.
Anulare, Nimicire, desfiinţare.
Ânunciil, Insciinţare.
Âpanagiii, Moşii ce se dau regilor şi prinţilor ca cleslre.
Aparaf, Pompă, gátélii mare.
Aparat, Instrument, sculă.
Aparent, Care pare.
Aparenţă, Arétare (după faţa exterioră).
Apartament, Maî multe odăi dintr’o casă cari formézá o locuinţă deosebită.
Aparţine, Ţine de ceva, este al cuiva.
Apatie, Amorţelă, nepăsare.
Apel, Chemare, strigare. A face apel : a cere justiţie la o instanţă maî mare de cât aceea care ne a condamnat..
Apelipsit, Disperat, dc;snădejdiut.
Apendice, Adaus.
Apepsie, Greu tale în stomach.
Aperitiv, Care deschide.
Afasie, Amuţire.
Afonie, Neputinţa de a vorbi.
Aplanare, Netedire, potrivire.
Aplaudare, A lăuda, a bate din măinî în semn de aprobare.
Apl aus, Laudă; bătae in palme spre semn de laudă.
Aplicare, a pune lângă; a pune în lucrare.
 25
Apocalips, Revelaţiune, descoperire; una din scrierile noului testament ce se atribue luî loan Evangelistul şi care e plină de alegorii greu de înţeies.— Apocaliptic, Misterios, obscur.
Apocrif, Necunoscut, îtidoios; scriere apocrifă : aî cărei autori nu sunt bine cunoscuţi.
Apodictic, Ceva ba sat. pe argumente sigure.
Apoline, Apollo, Deul musiceî, al poesiei, al Sórelui, etc.
Apologie, Apărare, laudă.
Apoplexie, Dambla.
Apostasie, Lepădare de lege, schimbarea linei credinţe pentru alia.
Apreciare, Preţuire dreptă a unui lucru.
Aprobare, Primire ca bună a unei propuneri saü ideî; încuviinţare.
Apetit, Poftă de mâncare.
a prima vist«, La întâia vedere.
a priori, Înainte de orî-ce examinare, înainte de orî-ce discuţie.
Aprofundare, Adâncire, pătrundere.
Aproposito, Când vorbim de un lucru si ne aducem aminte de alt. ceva care are legătură cu subiectul’ de care este locn-aî vorba, dicem : «ii propos, (saü) apropi:-sito de aceHa....»
Apropriare, însuşise, a face al seu.
Aprovisionare, Pregătire de maî nainfe ca ceva ca să fie la cas de trebuinţă.
Aproximativ, Cam aşa. cam atâta, etc.
Apt, Destoinic, vrednic ia cutare lucra.
Aptitudine, Destoinicie, vrednicie.
iiqua toffana, Otravă (beutură).
Arabescuri, împodobiri în stil arăbesc, (în formă de foî împletite, etc).
Arabil, Bun de arat, ce se póte ara.
Arangiument, Aranjare, Aşedare, învoială.
Arbitragiii, Calcularea cursurilor efectelor publice din diferite oraşe pentru a se afla cel mai avantagios; judecată prin arbitri.
Arbitrai, Ce ţine de arbitru, prin arbitru.
Arbitrar, Lucrare saü guvernare după bunul plac, iar nu după lege.
Arbitru, Judecată; judecător ales de părţile împricinate spre a hotărî el în locul judecătorilor ordinari.
Arcadă, Portă zidită în formă de arc.
Archaic, Vechi ü.
Archaism, Vorbă saü expresie vechia şi care nu se mal întrebuinţeză.
Archeografie, Descrierea Incurilor din vechime.
Archeologie, Sciinţa lucrurilor din vechime.
— Arclieolog, Cel ce posedă şi se ocupă cu Archeologie.
Archidiacon, Prim diacon.
Archiduce, Prim duce. adică mare principe.
27
             Acest titlu se dă membrilor celor maî de apropo din familia imperială austriacă.
Arohiepiscop, Prim episcop.
         Aroliirnandrit, Superior a! unei mănăstiri.
Architect, Maestru care posedă v.v\i\ de a ia ce planari })cti!ni clădire (<■.’. binale.
ArcMteetoiue, Privi lor la arcliiteclură.
Architectiiră, Sciinlă care se ocupă cu clădirea de binale; binaua însăşi, saü chipul, felul zidireî.
Ardiivă, Loc în care se paslrézft hârtiile şi condicile unei autorii ăl i.
Archivar, Gel ce tine arcbiva.
Arohontar, Călugăr însărcinai cu primirea, vi-sitatorilor unei mănăstiri.
       Archonte, .Magistrat, grec, principe; la noî se numiaü în vechime archonţî boierii ţereî.
Archontologie, Condica în care erau trecuţi boierii.
Arenă, Loc de luptă.
Areopag, Judecătoria cea mai mare.
h levoîr, La revedere.
argont comptant, (arjan contan), Pe bani gata.
Argil, Pămenl gros şi gras.
* rgonauţi, Nume dat heroiior grec! cari se îmbarcară pe vasul Argo (1263 în. Chr.) pentru a cuceri în Colchida Mielul de aur.
\rgo, Argot, Limbă specială ce se obicinu-
      esce în unele clase profesionale, maî eu sâmă între hoţi.
Argument, Probă, dovadă ; expunere, sumariü.
Argus, Numele unei persóne mitologice care avea o sulă de ochi. Supraveghiător, spion.
Arid, Uscat, sec, aspru. — Ariditate, Asprime uscăciune.
Arie, Cântec.
Aristarch, Critic sever.
Aristocrat, Boer. — Aristocraţie, Boerime.
Arlechin, Arlecchino, Paiaţă, * Caraghios.
Arlechinadă, Caraghioslîc.
Armament, înarmare.
Armistiţiu, încetare de luptă pentru cât-va timp.
Armonie, Bună înţelegere; combinare de sunete plăcute.
Armorial, Condică în care sunt trecuţi titlurile de nobleţă ale membrilor din aristocraţie.
Armură, Arme saü haine car! apără corpul.
Arogant, îngâmfat. — Aroganţă, îngâmfare, obrăznicie.
Aromă, Mirosul plantelor. — Aromatic, Mirositor.
Arogare, însuşire pe nedrept.
Arpagon, Nume al unuî sgărcit.
Arsenal, Magasie saü fabrică de arme.
Arsenic, Şorecică (otravă).
 29
 Artă, Meşteşug. — Artist, Meşteşugar fin ; actor.
 Arteră, Vină.
 Articol, Articul, Articlu, Incheiătură; tratat scurt; sub-împărţirea unei legi, a unei cărţi, a unei socoteli; obiect de comer-ciü ; in gramatică se numesce articol partea de cuvînt care determină substantivele : omul, femeile.
 Articulaţie, Pronunţare; încheiătură.
 Artificial*, Ceva făcut, iar nu natural
 Artificii!, Meşteşugire; înşelătorie.
 Artilerie, Soldaţi cari se luptă cu tunuri; sciinţa de a fabrica tunuri şi de a se lupta cu tunuri. — Artilerist, Soldat care umblă cu tunuri.
 Asalt, Forţare; luare cu sila, cu puterea.
 Asasin, Ucigaş. —Asasinat, Omor; omorît.
 Ascendent, Care se suie, se înalţă; autoritate; influenţă; personă de la care ne cobo-rîm. — Ascensiune, Urcare, înălţare.
 Ascet, Călugăr (în sens impropriü). — Asee-tic, Călugăresc, evlavios.
 Asecurare, Asigurare.
 Aserţiune, Afirmare.
 Asiduii, Stăruitor, silitor. ■— Asiduitate, Sîr-guinţă.
 Asfixie, înăbuşire, înnecăciune.
 Asignare, a hotărî saü depune un fond pen-
30
       tru un scop óre-care; a chema în judecată. — Asignat, Hârtie monedă.
Asii, Adăpost; loc de scăpare.
Asimilare, Asemănare în tóle.
Asistare, A fi de faţa; a da ajutor.
Asistenţa, Public care se găsesce de fată ; a-jmor.
Asmodeu, Geniu rău care turbură pacea casnică.
Asociare, însoţire. — Asociaţie, Tovărăşie.
Asortire, a face t.işit; a aşe4a fie-care lucru după felul său. — Asortiment, Ţişit, a-dunare de maî muîle IncrurT de acela? fel. A fi asortat va să dică : a avea tot felul de lucrurî ce trebue să aibă cine-va.
Aspect, Vedere, privire, faţă.
Asperitate, Asprime; ridicătură.
Aspersiwie, Siropire.
Aspirare, Răsuflare; a dori ceva. — Aspira-ţie, Dorinţă, aşteptare de a dobândi ceva mare sau plăcut.
Astlitn, Bolă ce consistă în a avea resuflare grea.
Atsroiog, Ghicitor după arătarea stelelor.
Astronomie, Sciinţa stelelor, a numărului, natúréi şi mişcărilor lor. — Astru, stea.
Atac, Lovitură. — Atacare, Lovire.
Ataşare, Alipire. — Ataşat, Om pus ca a-jutor; alipit, devotat.
Atasic, Neregulat. — Ataxie, Desordine.
                          31
Ateism, Necredinţa în Dumnedeu.—Ateist, Care nu crede în Dumnedeü.
Atelier, încăpere în care luereză maî mulţi meseriaşi.
Ateu;*, Athesrj, Capitala Greciei......(P.ülas)
       Athens, Minerva, deiţa înţelepciuneî şi sciinţeî, care, după mitologie, a venit pe lume înarmată gata, eşind din creerii luî Joe.
Atheiieii, Templu al Athénéi, devenit apoi institut de instrucţie şi de cultură pentru popor. De aci Athénéul Român, Societate deînvâţaţî cari aü de scop luminarea poporului prin ţinere de conferinţe, publicare de scrieri, etc. — Atheneü se numesce şi locul unde se ţin conferinţe, se daü spectacole, etc.
Atent, Cu băgare de sémá, luare aminte.
Atenţiune, Luare aminte, băgare de'sémá.
Atentat, încercare de omor.
Âteniiant, Uşurător.
Atestare, Mărturire.—Atestat, Dovadă (scrisă).
Ateii, Ateist (care nu crede în Dumnedeu).
Atitudine, Modul cum se ţine cineva.
Atlet, Luptător, om tare, voinic.
Atmosferă, Aer.
Atom, Atomă, Prăfşorul cel mai mic în care se pőte fărăma, împărţi ceva.
Aton, Fără ton. — Atonie, Lipsă de ton.
k tont. prix, Cu orî-ce preţ.
82
Atracţie, Atragere, tragere la sine.
Atribuire, A da cuiva.
Atroce, Crud. — Atrocitate, Crudime.
Atrofiare, Slăbire, oflicare.
Atrupament, Atrupare, Strângere în trupe.
au contrairc, Din potrivă.
Aucţiune, Licitaţie, mezat.
Audncie, índraznélá. — Audacios, îndrăzneţ, surneţ.
audiatur et altera pars, Să se audă şi cea-l’altă parte interesată.
Audienţă, Ascultare, primire ce o face cuiva un ministru, un prinţ spre a vorbi cu el.
Auditor, Student neînscris dar care urmézá cursul într’o şcolă. — Auditoriu, Publicul care aude un discurs, care asistă la o representaţie, conferinţă, etc.
Augment, Adaos.
Augur, Predicere ; ghicitor.
Aula, Curte, mat cu séma curte ímpératéscá saü regéscá. — Aulic, Care ţine de curte.
Aureolă, Cerc luminos care înconjoră capul sfinţilor.
Auricular, Ce ţine de ureche. — Martor au-ricular, care a audit cu urechile luî.
Aurifer, Care produse aur.
Aurora, Dóriié, résaritul de diuă. Auroră boreală: lumină electrică ce se arată uneori la Nord. In mitologie fiica luî Titan şi a pămentuluî; avu de soţ pe Perseü
 38
       şi copiii ei au fost vânturile, stelele şi Lucifer.
Auspiciü, Ocrotire, sprijin.
Auster, Aspru, straşnic.
Austru, Vîntul de Sud,
aut, aut (aut Caesar, aut nihil), Ori aşa, ori aşa (ori Cesar, ori nimic. Românul dice: Ori Stan, ori căpitan).
Autentic, Adevérat, care vine de la loc sigur.
Autentificare, Adeverire.
Autobiografie, Descriere ce o face cine-va despre viata sa propriă.
Autocefal, De sine stătător.
Autochton, Om care s'a născut din moşi strămoşi în tara în care şade.
Autocrat, Singur-stăpânitor, împărat care nu e ţinut de legî ca să asculte de voinţa poporului saü a miniştrilor.
Auto-da-fé, Rug pe care se ardeaü în Spania cei bănuiţi de nereligiositate.
Autodidact, Care a învăţat singur, fără profesor.
-Autograf, Scrisóre scrisă de chiar mâna a-celuia care o trimite.
Automat, Maşină care se mişcă; om prost, nătâng.
Autonomie, Stare de sine; dreptul unui Stat de a se guverna singur.
Auotpsie, Tăerea cadavrelor de către medici pentru a vedea causa morţeî.
2
M
Autor, Cel ce iace ceva, mai cu sémá cel ce compune o carte, saü altá lucrare artistică.
Autorisare, Autorisaţie, a da voe, împuternicire.
Autoritate, Putere, stăpânire.
Auxiiîir, Ajutător.
Avans, Bani primiţi înainte. — Avansare, In-naintare.
Avant îgiii, Câştig, folos.
Avantg&rdă, Soldaţii cari merg ca cercetaşi înaintea corpului întreg de armată.
iivaiit 3a lettre, întâile exemplare tipărite ale unui tablou şi cari sunt cele maî bune.
Avant})ropos, Precuvînfare.
Avar, Sgâroit. Avariţie, Sgârcenie.
Aventura, Intîmplare curiosă, păţanie.
Aventurier, Om tară cäpätäiü .care’şî caută norocul prin téri streine.
Aversiune, Ură, scârbă.
Avertisare, Avertisment, Insciinţare de mai n:\inte.
Avicultor, Care se ocupă cu crescerea paserilor.
Avid, Lacom. — Aviditate Lăcomie.
Avilire, Tărîre, murdărire, înjosire.
Avis, Insciinţare. — Aviso, Vapor care face serviciul de îrisciinţător.
a vista, La vedere. O poliţă a vista trebue plătită la vedere, la presentare.
Avort, Nascere înainte de timp, lepădare, a Yue (vedí a vida).
Axiomă, Un adevér cu neputinţa de tăgăduit;
       o teorie care n’are nevoe de demonstrare. Azur, Albastrul cerului.
                         33.
    Bafoel, S5al>iloiî, Zăpăcelă, talmeş-balme^.
Bacalaureat, Diplomă ce capătă cei ce aü isprăvi! cu succes cele şapte clase liceale; cel ce are asemenea diplomă.
Bachanale, Carnaval; serbări dedicate în vechime deuluî Bachus.
Bachantă, Femeiă sburdalnică ; femeiă cu moravuri forte stricate.
Bachus, Bacus, J,)eul vinului.
Bagaj, Calabalîc.
Bagatela, O nimica totă.
Baghetă, Bastonaş, varga.
Bagno, Bagnu, Inchisórea galerianilor.
Baj aderă, Baiaderă, Jucătore şi cântăreiă indiană.
Bairam, Sérbátóre mahomedană.
baissc, Scăderea hârtiilor de valóre.
Baladă, Poesie care povestesce o întîmplare vitejescă.
  Baldachin, Pervazuri cu perdele; tapiţerie d’asupra unui tron, altar, etc.
 36
 Balenă, Chit (pesce mare).
 Balet, Joc teatral. Baletistă, Jucătore.
 Balnear, De baie.
 Balotagiii, Alegere ce se face din noü pentru că cea d’întâî n’a dat un resultat definitiv.
 bal pare, Bal pompos.
 Balustradă, Parmaclîc, gard inie ce înconjoră o scară, etc.
 Barnbu, Trestie indiană forte înaltă.
 Ban, Fost, mare demnitar în România ; actualmente locţiitor al împeratului ausiro-ungar în Croaţia.
 Banal, Ceva care se obicinuesce în tóté filele. — Banalitate, Vorbă obicinuită prea des, aşa că este lipsita de farmec.
 Banchet, Sindrofie, masă mare.
 Bancrută, Moflus, încetare de plată din partea unui negustor necinstii.
 Bancnotă, Răvaş tipărit care se primesce drept bani.
 Bandagist, Cel ce face bande, legături pentru a servi bolnavilor.
 Bandaj, Legătură ce o face medicul unui bolnav.
 Bandiéra, Stég, drapel.
 Bandit, Tâlhar, hoţ.
 Baptisare, Botezare.
 Barbar, Crud, sélbatec. — Barbarie, Selbă-tăcie.
 37
Barbarism, ţ)icere sau frasă necorectă.
Barcarola, Cântecul luntraşilor în Veneţia.
Bard, Cântăreţ; poet popular.
Baricadă, Intăritură spre a împedica trecerea vrăjmaşului.
Bariton, Voce înaltă de bas.
Barometru, Instrument pentru mésurarea presiune! atmosferice, adică de aflat schimbările aerului.
Baron, Titlu de nobleţă.
Baronet, Nobil englez.
Baroü, Corpul advocaţilor.
Basă, Temeiu, temelie.
Basalt, Petră de colórea fierului si din care se fac columne,caldarîmurl frumóse, etc.
Basculă, Balanţă, légan.
Baseţă, înjosire.
Basin, Basen, H;ibus de scăldat, albia unei ape ; loc unde trag corăbiile.
Basrelief, Figuri sculptate saü turnate cari sunt eşite din suprafaţă. Se pot vedea la statua luî Lazăr de pe bulevardul A-cademieî din Bucurescî.
basta ! Destul!
Bastard, Copil din flori.
Bastilia, Fostă ínchisóre a condamnaţilor politici din Paris.
Bastiment, Corabie, vapor.
Bistion, Bistiune, Intăritură la cetăţi.
 38
Batalion, O parte din regiment comandai a de un căpitan.
Bâtei, Vaporaş, corăbioră.
Baterie, Un numer óre-care de tunuri can lucréza împreună.
Bazar, Târg ; exposiţie de mărfuri.
Beatificare, Beatificaţiune, a face fericii. Când sinodul proclamă de sfînt pe un mort care a meritat recunoscinţa biseri-cei, se dice că’l beatifică, câ’I dă bcati-ficaţia.
Beatitudine, Fericire perfectă, ceréscá.
bébe, Copil drăgălaş ; păpuşă.
Bedlam, Balamucul din Londra
Beiü, Bey, Beg, Principe sau guvernator turcesc.
Beligerant, Cel ce face résboiü.
Benedicţiime, Binecuvîntare.
Beneliciu, Bine-facere, folos.
bene merenti, Bine meritat : o medalie română care se dă scriitorilor şi aitişîilor de merit.
Benignii, Bun ; se dico despre o bol fi care nu este grea.
Bestie, Dobitoc, fieră.
Biblist, Sfînta Scriptură.
Bibliofil, Iubitor de cărţi.
Bibliografie, Scriere despre carii.
Biblioman, Iubitor prea mare (până la nebunit) de cărţi.
Bibliotecă, Dulap în care se ţin carrî. Casă publică în care se află cărţi de citit fără plată; odaia în care se ţin cărţile. Bifurcare, împărţire în doué ramuri.
Big uni, Bărbat cu duoe neveste Bigamie, Crima aceluia ce are duoe neveste. Bigot, Evlavios prost saü prefăcut, bijoii, Sculă de aur saü de argint.
Bijutier, Aurar, argintar.
Bilanţ, Socotéla desluşită.
Bilateral, Cu duoe laturi.
Binoclu, Ochén cu duoe sticle.
Biografie, Descrierea vieţei cuiva.
Biped, Cu duóé picióre.
bis! Pentru a doua oră! ancă odată!
Bisect, An care are maî mult o di.
Bizar, Ciudat. — Bizarerie, Fapt ciudat. Blam, Dojana. — Blarnaj, Kusine.
Bl as.it, Desgustat tocit.
Blasfem, Blestem ; nelegiuire.
Blesa-t, Bănit; ofensat.
Blocare, înconjurarea unui oraş de către o arma tă.
boa constrictor, Un fel de şarpe periculos. Bolero, Joc popular spaniol.
Bomba, Ghiulea mare.
Bombastic, Greoiü, încărcat peste mesnră. Bombardare, A trage cu bombe într’o cetate. Bonă, Fată care îngrijesce de copii bon gré, mal gré, Vrend, nevrend.
 40
bon jour, Bună diua.
Bonificaţie, Despăgubire.
bon ton, Purtare frumosă, bană cuviinţă.
Bonz, Popă chinez.
Bord, Marginea unei corăbii.
Bordel, Casă de prostituţie.
Borderou, Socotélá, compt.
Boreas, Vînt de Nord.
Borussia, Prusia.
Boschet, Frundar, umbrar.
Botanică, Sciinţa ce se ocupă cu studiarea plantelor.
Box, Măciucă mică de fier ce se pune pe degete şi cu care se dă ghionturi adversarului.
Brancardă, Targă. Brandy, Rachiü. Bravare, Sfidare.
bravo! Bine ! — bravissimo! Prea bine ! Bravură, Vitejie; faptă curagiosă. brevi manu, Scurt, îndată, fără ceremonii. Bric, Luntre de mare.
Brigand, Tălhar. Brigandaj, Tâlhărie. Bronchită, Inflamaţia canalelor respiratorie. Brusc, Grosolan; fără veste; aspru.
Brut, Necioplit, grosolan.
Brutal, Crunt; mojicesc.
Bucefal, Numele calului luî Alexandru cel Mare.
Bucentaur, Centaur care avea corpul unui bou ; vas în care mergea dogele Veneţiei
41
           la ceremonia căsătoriei sale cu marea.
 Bucolică, Poesie despre viâţa pástoréscá.
 Budoar, Buduar, Iatac.
 Bufon, Caraghios.
 Buget, Socotélá despre venituri şi cheltuieli făcută de maî nainle şi după care tre-bue să se ţie cine-va.
 Bulă, Hrisov al Papei pe pergament şi cu o pecetă numită bulă.
 Buldog, Câine mops.
 Buletin, Hârliuţă pe care se scrie un vot; scriere prin care se dă séma în mod periodic despre nisce fapte interesante.
 Burgez, Târgoveţ; burtă-verde. — Burgezia, Burghezia, Clasa burgezilor.
     Burgray, Nobil german cu drepturi autonome.
 Burlesc, Caraghios, ruşinos.
 Bursă, Local public în care se adună comercianţii pentru a’şî face transacţiile. —• Ajutor ce se dă unui student, artist, etc.
 B* si(*r, Şcolar care se ţine cu cheltuiala Stalului, a comunei saü a altcuiva, ashel, Baniţă americană.
 ✓usolă, Instrument care, aretând tot-d’auna spre Nord, servă marinarilor de a cu-nósce direcţia.
     Bust, Partea corpului de la pântece în sus
 Byzantin, Din Byzanţiu ; vielén.
     Byzantinism, Apucături byzantine; viclenie.
 42
Byzanţiu, Odinioră oraş al Tracieí pe Bosfor* adî Oonstantinopole.
                           O-
C, 100 în numeratja latină.
Cabală, învăţătură tradiţională la EvreT în evul mediu, consistând în tălmăcirea arbitrară a îiIerelor şi a Scripl.urei; intrigă, cérta.
      —   Cabalistic, Tainic, Neînţeles. — Cabană, Bordeiü. — Cabotagiîi, Ţărmu-rire, navigare din port în port. — Cabrioleta, Trăsură mică cu doue ró te.
Cacofonie, Sunet urît.
Cad-rver, Cadavru, Stârv, mortăciune. — Ca-doii, Har. — Cadra, Ramă, pervaz. — Cadenţă, Cădere; mesură care regulézá mişcările unui denţuitor; armonia versurilor. — Cadenţare, Pvlişcare refulată; a da armonie traselor, vorbelor. — Cadet, Tónér voluntar care învaţă la şcola miliiară. — Cadiö, Judecător în Turcia.
      —   Cadran, Césornic de Sóre. — Caduc, Ceva putred, care stă să cadă.
Calamitate, Mare nenorocire obşteseă. - Calce, Var. — Calibru, Mărimea gurei la pusei, la lunuri, etc. -- Calice, Calicii», Potir. — Calificare, Cualiíicure, a aréta calitatea, felul unui lucru, unui om. — Calitate, Soiu. — Calm, Linişte, liniştit.
      —   Calmant, Liniştitor (se dice despre medicamente liniştilore). — Calóre, Cal-dură. — Caloric, Foc. — Calorifer, Care aduce căldură ; .sobă.
Camltio, Poliţă. - Cameleon, Guşter care ’şt schimbă culórea pielei; om schimbător.— Cameră, Odaie. — Camerei Deputaţilor, Adunarea deputaţilor. Cameră de Corner*■'•iii, Adunare alcătuită dm negustorii fruntaşi aleşi de obştea negustorilor. — Camisolă, Cămăşuţă.
Campanie, Bătălie: timpul cât tine lucrarea unei oştiri sub arme.
Canalie, Om de nimic; drojdia poporului. — Canard, Răţoifi. o veste falşă. — Cancan, Joc imotai. — Cancer, Rac (boia). Cancelar, Ministru. — Candid, Curat, nepătat. — Candidat, Cel ce doresce să ocupe o funcţie. — Candőre, Curăţenia inimeî, nevinovăţie. — Cani l>nl, Aniro-potag din America; om crud. Canonadă, Bubuit de lunuri.— Cantaride, Gâudăceî de frasin. — Cântic, Cântec religios. — Cantitate, Căiăţime. — Canton, Ţinut, district. Cantonier, Cel ce păzesce şo-séua, linia drumului de fier, şedend într’o căsuţă pe drumul mare, numită Canton.
      —   Cantatrice, Căntăreţă. — Cantor, Căni areţ bisericesc.
Capabil, Harnic, destoinic.—Capacitate, Har-
             u
      nicie ; întinderea înăuntrică a unui lucru, mai cu sémá a vaselor. — Capelă, Biserică mică; bandă de musicanţî. ■— Capelmaistru, Şeful unei bande de musicanţî. — Capelură, Perul capului. — Capilar, Privitor la pér. — Capital, Avere, capete. — Capitală, Oraşul în care şade maî marele ţinutului, sau domnitorul ţereî. — Capitalist, Om cu a-vere. — C ipitiţie, Bir. — Capitulare, Predare, supunere la vrăjmaş. — Ca-priţios, încăpăţînat; om cu tone; neregulat. — Captare, Prindere în cursă; căpătare pe nedrept. — Captiv, închis; prisonier. —Captivitate, Inchisóre, prin-sóre. — Capucin, Călugăr catolic. — Ca-puţiner, Cafea cu lapte.
Carabină, Puşcă scurtă ghintuită, cu care se servă maî cu sémá cavaleriştii. - Carabinier, Cavalerist înarmat cu o carabină. — Caracter, Character, Slovă ; firea sufletului; putere sufletéscá, tărie ; demnitate, titlu; felul unui lucru; semn spiritual şi neperilor. — Caracterisare, a descri caracterul ; a arăta firea unui om sau lucru. — Caracteristica, Ceea ce caracterisézá, care arată natura cu-lăruî om saü lucru. — Carafă, Garafă, sticlă. — Carnib, Numele unui popor din America ce locuesce Antilele. — Ca-
45
      rait., Membra al unei secte de Evrei care se ţine de litera Sântei Scripturi şi respinge tradiţia.— Carambolaj, Ciocnire; a atinge duoe bile de odată cu bila propriă. — Caramel, Acadelă. — Carat, Proba sau gradul aurului curat conţinut într’un metal amestecat cu altul; greutate cu care se cântăresc diamantele şi care represinlă în Prusia : 20,554 cen-tigrame, în Holanda : 20,5sn centigrame, în En^litera : 20.530 centigr. — Caravană, Cétá de câlălori.
Carbon, Cărbune. —Carbonari, Numele un-nei societăţi secrete formată în Italia pe la începutul secolului al 19-lea şi care voia să institueze, prin mijlóce revoluţionare. un Stat liber. — Carbonisnre, Ardere, prefacere în cărbuni.
Carcasă, Oseminte fără carne şi încă împreunate. — Carceră, Inchisóre.
Cardiă, Partea de sus a stomacului. — Car-dialgie, Durere de stomac. — Cardinal, Cel mai de căpetenie ; la catolici titlul unui demnitar bisericesc care este cel maî mare după acela de papă. Careu, Pătrat; trupe aşedate în formă de pătrat.
Cariatidă, Figură ornamentală care susţine un balcon sau altceva la o clădire. — Caricatură, Schimonosélá zugrăvită ; se dice şi despre un om torte urît. — Ca-
 46
      rieră, Cărare, cale, drum ; meseria din care trăesce cine-va ; loc din care se scote piétrá. marmoră, ele.
Caritabil, Milostiv. — Caritas, Caritate, Milostenie, bine-facere.
Carmen, Poesie, gratie, farmec.
Cai’inen Sylv;.s, (Poesie Pădure) Pseudonimul M. S. Reginei Elisabeta a României.
Carmin, Culore tare roşie.
Carna&iu, Măcel. — Carnaţiune, Culórea căr-neî, a fetei omenesci. Carnaval, timp de petrecere care precede postul paşte -lor. — Carnet, Cărticică, condicuţa. — Carnivor, Care se hrănesce cu carne.
Cârtit de visită, Bilet de mucava pe care stă tipărit numele cuiva. — Cartel, Desfidere prin scrisóre.
Cartilagiü, Sgärciü. — Carton, Mucava.
Cas, Caz, Întîmplare; fapt; prilej.
Casare, Casaţie, Casaţiuiie, Dărâmare, nimicire; se dice despre o hotărire ce a fost anulată de către înalta Curte de Casaţie că a fost casată. — Cască, Coif.— Cascadă, Căderea unei ape de pe un loc înalt. — Casemată, Boltă făcută sub păment; chilie într’o ocnă.— Casetă, Cutie de bani; cutioră. — Castitate, Nevinovăţie, curăţenie de moravuri. — Castelan, Proprietarul sau îngrijitorul unui castel (palat).— Castrat, Scopit.—
47
      Casual, Întîmplător.— Cataclism, Inundaţie mare. — Catacombă, Boli fi făcută sub păment pentru îngroparea morţilor.— Catafalc, Pat. înalt îmbrăcat pe care se aşâdă mortul. — Cataiepsie, Amortélá, nesimţire. — Catalog, Listă pe care se înscrie numele şcolarilor, cărţilor, ele.— Cataractă, Căderea unui riü; boia de ochi. — Cat-vstrofă, Intîmplare jalnică.
Catechîsm, învăţătură despre principiile şi misterele religiei; carte care conţine acestă înveţălură. — Cat-echumeu, Cel ce învaţă catechismul. —■■ Categorie, Treptă, rînd.—Categoric, Curat, scurt, pe fată.— Catedrală, Biserică de căpetenie; mitropolie. Catenă, Lanţ.
Catolic, Universal. — Catolicism, Religia catolică, adică cea de Apus, care are de cap maî mare pe papa din Roma. —
Catilina, Senator roman, şef al conspiraţiei contra Romei, descoperită de Cicerone (63 în. de Christ.) Se dice despre un om care trăeşte de udi până măine, fără mijlóce cunoscute, că duce o existenţă ca-tilinară.
Caustic, Ardétor; muşcător, pişcător.
Cauterisare, Ardere cu fier roş.
Cauţiune, Chezăşie, garanţie.
Cavalcadă, Trupă de călăreţi; mers pompos ai unor călăreţi. Cavatina, Cântec.
Cavernă, Pesceră, grotă.
cayeant consules! Să veghieze consulii! a-dică : Guvernul să bage de sémá.
Caviar, Icre negre.
Cavitate, Scobitură, gol.
Cecitate, Orbire. Cecum, Maţul gros.
Cedare, A lăsa ceva cuî-va; a se pleca, a se supune; a face pe voia cui-va.
Cedru, Brad din Libanon.
Cefalgie, Cefalagie, Durere de cap.
Celebrare, Serbare. — Celebritate, Renume; om fórte renumit. — Celest, Ceresc. — Celestul Imperiu, Cerescul Imperiu, adică China. — Celibat, Starea în care se gâ-sesce un Celibatar, Om neînsurat. — Celula, Chilie; căsuţă, odăiţă.
Cens, Cantitatea de imposit ce trebue să plă-téscá cine-va. — Censor, Supraveghetor; om însărcinat cu examinarea cărţilor, pieselor de teatru, etc. — Censură, Cercetare. îndreptare; oprire; comitet de cen-sorl, instituţiune ce există în unele ţărî cu misiunea de a revisui înainte de tipărire şi a opri după plac ceea ce este destinat a se publica, precum articole de diar, cărţi, etc. In România censura e oprită de constituţie.
Cent, A o suta parte dintr’un dolar.
Centaur, Fiinţă fabulosă, jumétate om şi jumătate cal.
 49
Centenarii!, De o sută de anî.
Centigrad, Despărţit în o sută de grade.
Centigram, A suta parte dintr’un gram.
Centi litru, A suta parte dintr’un litru.
Centimă, Sutime; ban, a o suta parte din-tr’un leű, dintr’un franc, etc.
Central, Din mijloc; de căpetenie.—Centrali-s:?re, a aduna la centru; a se da puterea în mâinile guvernului central.
Centrifug, Care tinde să se depărteze de la centru. — Centru, Punctul din mijlocul unui cerc, al unei sfere, al unui spa-t.iű óre-care; loc de împreunare. — Cen-tuplu, De o sută de ori pe atât.— Centurie, Companie de o sulă de ostaşi.— Centurion, Comandantul unei centurii.
Ceramică, Olărie; arta de fabrică vase de păment, de porţelan, etc.
Cerber, Câine mitologic cu trei capete care păzia infernul; păzitor straşnic. — Cerebral, Ce ţine de creer. — Cereforu, Creer. — Cert, Sigur. — Certificat, Dovadă scrisă, Certitudine, Siguranţă.
Cesiune, Cedarea unui lucru, lăsarea unui drept al séti în folosul altcuiva. — Gestiune, întrebare ; afacere. — Cesură, Repaus într’un vers.
Cetaceü, Nume ce se dă mamiferelor cari tră-esc în apă, precum balena, etc. [cit.
Cliaos, Abis, zăpăcâlă. Cliaotic, Amestecat, zăpă-
                                                                                                                                                               ci
Chimerä, Monstru fabulos care avea capul u-nuî leű, corpul unei capre şi códa u-nuî zmeii; închipuire, ideiă nerealisabilă. Chimerie, Neîntemeiat.— Chimie, Sci-inţă care are de obiect a descompune, a analisa, a purifica corpurile
Chimist, Cel ce se ocupa cu chimia.
Chirologie, Vorbire prin semne cu degetele mâinilor. — ChiromancLi, Prelinsa aria de a ghici viitorul prin inspecţia mâineî.
Chirurgia, Partea medicineî care are de obiect a face cu mâna operaţiuni asupra corpului uman.
Chlamidă, Manta ce o purtau Grecii şi Romanii. — Chloroform, Lichid îndesi ral; cu proprietatea de a suspenda simţirea. Chlorosa, Boia celor ce au faţa palidă. Chor, Cântarea mai mulior persane împreună. — Choral, care aparţine cântului, precum : §ocimi*c chorală ; cânt religios. — Choregraiie, Arta de a nota paşii şi figurile de danţ. — ("hrestomii-tie, Alegere de bucăţi trase din uvra-giele a diferiţi autori. — Christi:.uiis-mul, Creştinismul, religia, înveiăiura luî Isus Christos.
Chromo-litogmfie, Imprimat litografic în culori. — Chronic, Care durézá mult timp. Chronică, Istorie scrisă după epoce. — Chronica!*, Autor al unor chronicî. —
51
Clironogram, Inscripţie ale cărei litere numerale formézá o dată óre-care ; aşa în in-scripţiunea pVLtaVa Mira CLaDc In-sîgnls, cu care Petru cel Mare ai Rusiei vru să consacre memoria victoriei repurtate la Pultava asupra Regelui Ga-rol XII al Suediei, literele cu vaiórea numerică, cart formécjá prin urmare un chronograrn, sunt : V, L, V,M, G.LJ),I, 1,1, cari adunate dau suma de 1714. anul menţionatei victorii. (l)ict. Acad. lini.)
Chronologie, Sciinţa epocelor istorice; ea are de scop a pune în întregul evenimentelor o ordine fără de care Istoria n’ar fi de cât un cliaos.—Chronometru, Cé-sornic construit cu o mare precisiune.
Clirisalidá, Starea omideî în gogo.şă înainte de a se preface in Íluture.
Cicatrice, Semnul, urma unei răni.
Cicatrisaire, Când rana începe a se închide, se zice că se cicatriscză.
Cilindru, Rotogol Cimentare, întărire.
Cineraţie, Prefacere în cenuşe.
Cinic, Câinos; obraznic. — Cinism, Obrăznicie. Cinocefal, cu cap ca de câine.
Circ, Locul unde se produce înaintea publicului artişti şi artiste pe cai. - Circoneis, Circumcis, Tăiat împrejur. Circonferinţă, Linie rotundă ca un cerc. — Circonlo-
52
      cnţiune, Spunere in mai multe cuvinte a unui lucru scurt. — Circonscrierfr a seri o figură în jurul alteia; a mărgini.— Circonscrscripţie, Margine, despărţire administrativă. *— Circonspect,, Care ţine în el, care vorbesce şi face cu băgare de semă. — Circonstanţă,
Circurnstanţa* împrejurare.—Circonstanţial* Amănunţit.
Circonvoluţie, Ocol în jurul unui centru comun.— Circular In formă de cerc.— Circulară, Aceeaşi instrucţie, aceeaşi serisóre adresată la maî mulţi.
Cisalpin, Dincóce de munţii Alpini.— Ciselare,, a lucra saü grava cu fineţă un metal.
Citadelă, Cetăţue întărită.— Citare, Citaţie,, Chemare.— Citernă, Habus, puţ.
Civic, Cetăţenesc. — Civil, Curtenitor, onest, blajin; om care nu e militar.— Civili-sator, Care civilisézá, care aduce civi-lisaţie. — Civili sare, Civilisaţie, Luminare şi perfecţionare (a őmenilor, societăţilor, popórelor, etc,).
Civism, Devotament saü curagiü cetăţenesc.
Clac, Pălărie naltă de mătase care se strânge* la supţioră. — Clamóre, Strigăt,vuet. — Clar, Limpede lămurit. —Clarificare, Limpedire, lămurire. — Claritate, Lim-perciune; lumină.
Clemenţă, Milostenie, ertare, îngăduire.
53
Cler, Popime. Cleric, Popă. — Clerical, Care ţine de popă.— Clericalism, Se numes-ce în politică simpatia cu popii, dorinţa aclora cari voesc ca popii să aibă puterea maî mare în societate, ca legile să se iacă dupe placul şi în interesul popilor, etc. In România se póte dice că n’a existat şi nu există un Clericalism de asemenea natură.
Client, Muşteriii ; cel ce’şi íncredintézá interesele sale unui advocat. Clientelă, Toţi clienţii unui comerciant, etc.
Climateric, Care este privitor la climă ; an climateric, fiecare al şaptelea an al vie-ţei umane. Climatologie, Sciinţa sau studiul diferitelor clime.
Clinică, Inveţălura medicului lângă patul bolnavului ; arta de a trata pe bolnav ; sala în care sunt primiţi bolnavii cari vin să se arate numai la medic într'un spital, fără a rămânea în căutarea spitalului.
Clică, Cetă, haită, gaşcă.
Clio, Musa Istoriei.
Clişeu, Tipar făcut gata; calapod.
Cloac, Cloacă, Hasna ■ mlaştină.
Clown (Citesce : Clun) Paiaţă.
Club, L oc de întrunire amicală ; societate politică, comercială, etc.
Coacţiune, Siluire. Coagulare, închegare.
Coaks, Cărbuni de păment deja arşi o dată.
54
Coalisare, Coaliţie, Unire a mal multor puteri saü partide.
Coasociat, Tovarăş, sot.
Cocardă, Fundă de panglică cu colorile naţionale. Cochet, Frumuşel. Cochetă, Femeiă care vrea să placă cu orî-ce preţ. Cochetărie, Tertipuri femeescî spre a plăcea.— Cocotă, Femeiă cu totul necins-fită : fată publică. — Cocs, Cok$,Vedi Coivks. — Cocţiune, Fiertură.
Cod, Codice, Carie de legi. — CodeMtor, Datornic împreună cu altul. — Codeină* Substanţă extrasă din opiu. — Codex, Codice, carte de formule pentru prepararea medicamentelor.—Codicil, Adaos la un testament. —Codificare, întrunirea legilor într’un singur cod. — Codo-liatar, Care dărnesce, care hărădesce ceva în tovărăşie cu altcineva.
Coecmn, Cîecum, Cecum, întâiul din maţele cele gróse.
Coempţiime, Cumpărare reciprocă.
Coercibil, Care póte fi comprimat, îndesat. — Coercitiv, Care are dreptul de a constrânge, de a sili. — Coerciţiune, Siluire.
Coeur, inimă; par caitr, pe din*afară.
Cognac, Un fel de rachiu tare din Cognac, oraş în Francia.
Cohabitare, Cohabitiune, Locuire împruenă. a duóé persóne* maî cu sémá a bárba-
 55
      tuluî cu femeia. — Colierent, Legat împreună, unii. potrivit. Coherenţa, Legătură. — Cohesiune. Puterea care unesce moleculele unui corp. Cohortă, Trupă,
      ceia, bandă, haită.
Colaborare, Conlucrare. — Colaborator,
      Care conlucrézá, care lucreză împreună cu alţii In aceeaşi operă. —Colateral, Care nu ţine de linia directă, s. e. radă cnialerdă, rudă ue linie inderectă.
Colutiuliiş Comparaţie între duóé scrieri; mâncare. gustare.
Colectă, Strângere de bani în scop de binefacere. Colecţie, Colecţinne, Culegere de mal multe lucruri de acelaş fel la un loc, precum colcrn.e. ac di ar o. ele. Colecţionar, Care face colecţii. Colectiv, La o-i alta, împreună. Colectivitate, Adunătură. Colector, Adunător, slrángélor; vénejétor de bilele de loterie. Coleg, Tovarăş de funcţie (iar nu de negoţ). Cole-g Care moştenesce împreună. Colegial, b’rătesce. Colegialitate, Frăţie (dar numai cu înţeles de bun traiu împreună). Coîegiii. Adunare de persóne însemnate, mai cu séma de profesori : scolă publică secundară igimnasiü. liceü).
Coleopter, Numele infectelor cu patru aripi.
Colet, Coleiu, Ladă de marfa.
Colibri, Pitulice : numele celei mai mici din-
56
           fre păsericî şi care Irăesce în America.
Colică, Durere dc inimă (de burtă).
Colicitare, a licita împreună. Colisiune, Ciocnire.
    Colombier, Porumbar; hârtie de format mare.
Colon, Cultivator ; locuitorul unei colonii.
Colonă, Columnă, Stâlp rotund destinat a susţine saü a împodobi o clădire : şirag: colonă de soldaţi, colonă din pagina u-neî cărţi. Columna lui Traian. Colonă ridicată la Roma în amintirea victoriilor luî Traian asupra Dacilor; fitul unei publicaţiunî periodice române pentru istorie şi literatură, redactată de d. B. P. Hajdeü.
Colonia], Privitor la colonii; care vine din-tr’o colonie. — Colonie, Tovărăşie de ó-meni cari merg să se aşede într’o ţară spre a o popula şi cultiva; aşedement întemeiat de un Stat într’o ţară stteinâ; loc pe care s’a aşedat. o colonie. — Co-lonisare, a aşeda, a întemeia o colonie.
Colorant, Care colorézá, care văpsesce.
Colorare, a văpsi, a da feţe. Colorat, Vepsit; ceva care are feţe vii. Stil colorat, stil viü şi plăcut. Colorist, Pictor care exce-lézá în arta de a întrebuinţa culorile ; cel care colorézá. Colorit, Strălucirea culoreî ; frumuseţea stilului.
    .Colos, Statuă saü om de o mărime extraor-
57
      dinară. Se dice în stil figurat despre o împărăţie sau un împărat forte mare : Colosul moscovit, împărăţia muscaléscá, ţara ruséscá. Colosal, Neobicinuit de mare.
Colportaj, Colportare, a duce marfă spre vencjare de la un loc la altul; a colporta o scire, a o respândi pretutindeni
Colportor, Bocciagiü ; vendéior pe uliţă.
Columbă, Porumbiţă.
Columnă, ve(JÎ Colonă.
Coma, Leşin : virgulă.
Comandită, Societate comercială în care acela care dă fondurile nu ia parte la conducerea afacerilor şi n'are nici o respundere; fond vărsat de un comanditar. Comanditar. Cel ce dă fondurile într’o societate comerciala. Comanditare, a comandita, adică a da bani pentru o întreprindere în schimbul unei părţi la câştig, dar fără a lua asupră’şî nici o răspundere comercială.
Combinare, a aduna, a aşeda, a contopi la un loc; a uni; a socoti, a potrivi. Combinaţie, Adunare a maî multor lucruri la un loc; împreunare intimă a maî multor substanţe spre a forma o singură substanţă : apa este combinaţia oxigenului ş> a hidrogenului.
«omble, Culme. vîrf.
Combustibil, Materie ce are proprietatea de a arde. Combustiune, Ardere; fierbere.
58
Comedie, Piesă de teatru care represintă o-biceiurile bnne sau rele ale unei socie-fă ML Comedie se dije asemenea la o întâmplare comică, h un caraghios!în. la o> prefăcătorie. Comemora ţie, Pomenire.
Comenzii, Conmesén. cel ce ia parte -a masă.
Comentare, A tălmăci sau lămuri în mod orii ic o scriere ore-care pentru a o face mai lesne de înţeles. Comentariii, Lămurire, tălmăcire, explicare.
Comerciii, Comerţ, Negoţ: se cjice şi de legăturile unui om cu altul.
Comestibil, l)e mâncat.
Cornet, Stea cu codă luminősa.
Comic, Glumeţ, hazliu.
Cominatoriii, Ameninţător cu osândă.
Comit-it, District, ţinut. Comite, GonSe, tillu de nobleţă înaltă Comitent, Om cu care stăm în legături comerciale. Comiţiu, A-dunare populară, întrunire.
Comise im ţie, Gom pătimire.
comisie ii fant, Cum trebue, de trebă.
Commodore, Comandant. Comoţimie, Clăti-năt.ură, sguduitură puternică.
Comjvict, Gros. sirâns, des.
Comparaţie, Potrivire ; încercarea unui lucru prin’potrivirea lui cu altul. Compars, Per-sonagia mut care fjgureză într'o piesă teatrală. Compartiment, Despărţitură, ^a-
Compasiune, Milă, compătimire.            [bina.J
 59
Compatibil, îngăduit, permis.
Compatibilitate, îngăduinţă, voie.
Compendiu, Prescurtare; resumat.
Compensare, Răsplătire; despăgubire.
Competent, Harnic, vrednic de a se amesteca, de a ’şT da părerea. — Competenţă, Competinţă, Indrituire, hărnicie de a judeca. — Competitor, Cel ce cere o slujbă o dată cu altcineva.
Compilare, a aduna extrase din diferiie căi ţi.
Compilaţie, Carte alcătuită din bucăţi culese din alte cărţi. Dicţionarele în genere suni nisce compilai,iunî.
Complace, a face pe voia cuiva spre a’i plăcea. — Complect'., Deplin ; bal public.
Complement, Adaos la altceva.
Complementarii, Care servă de a fi adăogat.
Complex, Compus, amestecat. — Complexi-iTiie, Constituţia corpului.
Complicat, încurcat. — Complice, Partaş la o faptă rea. — Complicitate, împărtăşire Ia o faptă rea săvârşită de altul.
Compliment, Vorbe frumóse, índatoritóre saü plăcute cu care căutăm a ne aréta stima către cineva ; mic discurs în versuri saü în prosă; salutare.
Complot, Urzire tainică a mai multor omeni spre a face ceva (mai cu séma spre a. răsturna un guvern, a omorî pe un împărat, etc.).
 60
Composiţie, Compunere, alcătuire; lucrare literară, musicală etc. — Compositor, Compuitor; cel ce face piese musicale.
Compot, Mâncare de fructe fierte cu zahăr.
Compresă, Făşie de pânză udată în apă rece şi apoi storsă cu care se légá un bolnav la o parte a corpului. — - Compresiune, Apăsare, indesare. — Comprimat, îndesat; străns tare; tescuit.
Compromis, învoială ; a fi conipromis, a fi amestecat într’o afacere neplăcută.
Cosopt, Cont, socotélá; compt cclesiastic, so-cotélá bisericéscá. — Compt tbil, Contabil, Grămătic, ţiitor de condici, scriitor care ţine socotelile. — Comptabili-tate, Tote condicile şi socotelile unui stabiliment financiar, comercial, administrativ, etc.; ţinere de registre. — Comptoir, Contoar, cancelarie.
Comuabil, Care pole fi schimbat.
Comun, Pentru toţi; de rând. — Comună, Obştea locuitorilor unui oraş, sat, cătun. Oraşul, satul, cătunul însuşi; comună rurală, sat; comună urbană, oraş.—Comuna din Paris, Comitet revoluţionar constituit în 1791 şi cădut în 1794; — mişcare insurecţională care, în 1871, dete oraşul Paris în mâinile anarchiştilor pentru vre-o trei luni.—Comunicare, împărtăşire; încunosciinţare. — Comunicat, In-
61
      sciinţare publicată de guvern în Monitorul oficial şi adresată unui diar pentru a rectifica o scire falşă. — Comunism, Sistem politic consistând în desfiinţarea proprietăţei individuale şi predarea avere! sociale Statului. — Comunist, Cel ce vrea comunismul.
Comutare, Schimbarea unei pedepse în alta mai uşoră.
Concatemiţiune, înlănţuire.          [înăuntru.
Concav, Scobit, găvănat, adâncit şi rotund
Concentrare, Adunare la un loc. — Concentric, Cu acelaşi centru.
Concepere, Concepţie, Zămislire; pricepere.
Concept, Ciornă ; planul unei lucrări.
Concert, Adunare de musicanţi cari cântă împreună; unire, bună înţelegere. — Concertant, Cel ce cântă la concert.—Concertare, Chibzuire. — Concertist, Concertant, musicant.
Concesie, Lucru lăsat altuia.
Concesionar, Cel ce a căpătat o concesie.
  Concherant, Cuceritor. — Conchistit, Cucerire. Concierge, Portar. — Conciergerie, Numele unei închisori din Paris.
Conciliabul, Adunare de preoţi convocată în mod neregulat; întrunire tainică. Conciliant.
Conciliator, împăciuitor. Conciliu, Sinod, sobor, adunare de episcopi.
62
Concis, Scurt şi coprindétor.
Conclav, Adunare de cardinali pentru a alege un papă.
Concluant, Conchidétor, care dovedesce în mod vădit, sigur.
Conclusie, încheierea unei afaceri saü a unui discurs.
Concordanţii, Potri\ elă. Concordanţa Bib 'iei. Carte ce coprinde tóté cuvintele din Biblie si arată locurile unde ele se află. — Concordat, învoială.— Concordie, Bună înţelegere, unir/e.
Concret, Ceva care se póte vedea si pipăi.
Concubină, Tiitóre, femeie care locuesce cu un bărbat fără a fi cununată cu el.
Concurenţă, întrecere între maî mulţi spre a face mai bine, a vinde mai eflin şi mai mult. etc. — Concurs, încercare la care se supun şcolarii, ştudenţiî, meseriaşii, pentru a se vedea cine scie maî bine ; sprijin, ajutor.
Concupiscenţă, Lăcomie trupâscă, preacurvie.
Condamnifoil, Vrednic de osândit, réü. Condamnare, Condemnaţie, Osândă.
Condensare, Indesare; tescuire.
Condescendenţă, Bună-voinţa unui superior la inferior.
Condiscipul, Conşcolar.
conditio sine qua non, Condiţie fără de care nu se póte face nimic.
 63
Condoleanţe Plângere împreună eu cel ce şuieră de o nenorocire.
Condor, Un fel de vultur american.
Condottiere, Soldai italian care ’şî vindea serviciile la cine da mai mult.
Conduita, Purtare.
Confeet, Cofeturi, zaharicale. — Coniecţio-n.ire, a tace, a găii.—Confecţiune, Lucru gata. precum haine, f,tc.
Confederaţie, Unire a mai multor state sub acelaş guvern polii ic, însă cu guverne interiore deosebite; legătură între mai multe puteri prin tractat pentru un interes comun al lor.
Conferinţa, Convorbire despre ceva însemnat. ; adunare în care se discută despre lucruri însemnate.—Conferire, a da cuiva (o funcţie, decoraţie, etc.).
Confesare, a mărturisi, spovedi. Confesional, Chilia în care sade duhovnicul când iî se spovedesce cineva. Ceva. care aparţine de confesie. — Confesie, Confesiune, Mărturisire, Spovedanie ; credinţa, religia. — Confesor, Duhovnic, spoveditor.
Confiare, Confidare, a încredinţa.
Confident, Om de încredere. — Coniient, In-crede'or. — Confienţâ, încredere.
Configuraţie, Forma exteriórá a unui corp.
Confine, Margini. — Confirmare, întărire.
Confiscare, Pedepsirea cuiva prin luarea u-
64
         nuî lucru al séü de către Stat.
Confiserie, Cofetărie.
Conflagraţie, Frămentare, fierbere, încurcătura forte mare.
Conflict, Ciocnire ; neînţelegere, certă.
  Confluent, Loc unde se împreună doué rîuri.
Conform, După, tocmai.— Conformare, a face întocmai, după cum s’a cerut. In conformitate, potrivit cu.
Confort, Bună stare, îndestulare. — Confortabil, înlesnitor şi plăcut,; locuinţă con-fortabilă, care are töte încăperile şi mobilele ce se póte dori piste cele absolut trebuinciose.
  Coiifraternit: te, înfrăţire.—Confrerie, Fră-ţenie, unire ca scop de bine-facere.
Confruntare, a pune fată în faţă.
Confusie, încurcătură, zSpácélá.
  Congediare, a da drumul cuiva. — Congediu, Voe ce se dă cuiva de a lipsi.
Congener, De acelaş fel.
   Congestie, Aprindere, grămădirea sângelui.
   Conglomerare, Conglomerat, îngrămădire.
Congratulare, Felicitare, urare.
Congregaţie, Societate religiosă.
Congres, Adunare de ambasadori sau de plenipotenţiari speciali : adunare de omeni însemnaţi pentru a hotărî ceva.
Conhe, Cojă. — Conhil, Scoică.
  Conivenţă, învoire intre maî mulţi cu scop reth
 65
Conjectură, Părere, chibzuire.
Conjugal, De căsătorie.
Conjuncţie, Unire, împreunare.
Conjurare, Conjuraţie, Urzire rea; a face complot; a goni diavolii; a ruga cu stăruinţă pe cine-va.
Consacrare, Consfinţire, închinare.
Consanguin, Consangén, rudă de aprópe.
Conscripţie,înscriere pentru armată,recrutare.
Conscris/ Recrutat; chemat.
Consecint, Consecinţe, Următor tot-déuna ast-fel; neschimbător. — Consecinţa, Urmare; conformitate. — Consecuent, Consecvent, Consecint. — Consecutiv, Pe rând ; una du pe alta; mereü.
Consemnare, Consemnaţie, Vedî Consignare.
Conservare, Păstrare. — Conservator, Păstrător ; în politică om care nu voesce reforme; scolă publică de musică.
Considerabil, însemnat, care merită să fie luat în semă; mare.
Considerare, Privire, băgare de semă. a a-vea în vedere. — Consideraţie. Luare în semă, stimă.
Consign, Ordin dat unei santinele. — Consignare, a depune ceva în mâinile cuiva spre a se da apoi cui se va hotăra; a strânge pe soldaţi la casarmă; oprélá.
Cinsignatar, Cel ce face o consignaţie, adică depune ceva.
5
 66
Consiliar, Consilier, Sfetnic,povăţuitor; membru la curte.—Consiliu,Povaţă; adunare.
Consistă, Constă, adică este alcătuit, format.
Consistenţa, Compunere, alcătuire ; vîrtoşie, îngroşare: întărire.
Consistorhl, Sfat. preoţesc, adunare religiosă.
Consolare, Consol&ţie, Mângâere.
Consolidare, întărire, temeinică aşedare.
Consonanţa, Unire a două sunete plăcute.
Consorţii! Tovărăşie. Conspect, Privire, o-chire.
Conspirator, Cel ce se unesce cu alţii pentru a lucra în secret: la răsturnarea guvernului, la detronarea suveranului, ele.
Constanţa, Statornicie.
Constatare, încredinţare despre adevăr.
Consternare, încremenire, turburare.
Constipaţie, Astupare, neieşire afară.
Constituanta, (Adjnare) care a făcut constituţia. — Constituire, Alcătuire, facere, compunere. — Constituţie, Alcătuirea unui corp: legea fundamentală pe care sunt întemeiate tóté legile Statului şi care hotăresce forma guvernului cum şi drepturile politice ale cetăţenilor.
Constrângere, Silire, forţare.
Construcţie, Clădire, zidire.
Consubstanţial, Care este dintr’o singură şi aceeaş substanţă.
Consul, Presidentul republicei în vechime; a(Jî
 67
      agent diplomatic trimis a protege în strei-nătate pe supuşii ţereî sale. — Consulat, Cancelaria consulului.
Consult, Sfat între mat mulţi medici într’un cas grav. — Consultaţie, Sfătuire, po-văţuire. — Consultativ, Fără drepl de a lua parte la lucrări înlr’o adunare, ci numai a da desluşiri ia cas de trebuinţă.
Consumare, Isprăvire : înghiţire; nimicire.— Consumaţie, Lucru consumat ; fie-care fel de mâncare saü beul ură ce se ia în-tr un birt, cafenea, ele. se numesce consumaţie. — Consumator, Care consumă; muşteriu. — Consumaţie, Slăbire încetul cu încetul până la ^nimicire loială.
Contact, Atingere ; relaţiune. legătură.
Contagios, Molipsitor, lipicios. — Contagiune, Molime, bolă molipsitóre.
Conte, (Comite) Titlu de nobleţă.
Contemplare, Contemplaţie, a privi cu iubire şi admirare.
Contestare, Contestaţie, Tăgăduire, a nu re-cunósce.
Context, Sensul ce reiese dinlr'un text.
Contexturi, Legătură, unii ale.
Contiguitate, Atingere a doué lucruri în!re ele.
Contimporan, Din acelaş timp.
Continent, Păment care nu e înconjurat de mare din tute părţile; ţară continentală, care nu este insulă.
 68
Continenţă, Reţinere, înfrânare ; cuprindere.
Contingent, Parte saü numér ce trebue să se dea în mod periodic.
Continuare, Continuaţie, Urmare înainte. Continuitate, — Urmare saü legătură neîntreruptă. — Continuu, Neîntrerupt.
Contondent, Care lovesce fără a tăia.
Contorsiune, întorsătură, strâmbătură.
Contra, In potrivă,— Din contra, Din potrivă.
Contrabas, Vioră mare care scóte sunete gróse; cântăreţ cu voce grosă
Contractant, Cel ce face un contract, o învoială cu altcineva.
Contradanţ, Dans, joc în care persónele se aşeda unele în faţa altora.
Contradicţie, Contrazicere; a spune într’un fel şi apoi în alt-fel. Contradictoriii (în mod), După cş s’a ascultat şi pe unul şi pe altul.
Contrafacţie, Contrafacere, a face fără drept ceva făcut înainte de altul; a imita.
Contralta, Cántárétá cu voce grosă.
Contrariare, a face din potrivă; tachinare* şicanare. Contrarietate, împotrivire, piedică; greutate ; suferinţă, restrişte.
Contrapunct, Arta de a compune musica.
Contrast, Deosebire mare ca acea între alb şi negru, lumină şi întunerec, bun şi réü, frumos şi urât, trist şi vesel, etc.
Contravenient, Cel ce calcă un ordin, o lege, etc.
 69
Contravenţie, Călcarea unui ordin, contract, tratat, a unei legi, etc.
Contribuabil, Care plătesce bir.
Controversa, Neînţelegere asupra unei idei.
Contumace, (Condamnat) în lipsă.
Contur, Linia mărginaşă.
Contusie. Sdrelitură, lovitură uşoră.
Convalescenţă, Starea în care se află un bolnav când începe a se însănătoşi.
Convenienţă, Cuviinţă. — Convenţional, Care resultă dintr’o convenţie (învoială) sau dintr’un obiceiü, iar nu este ceva statornicit de natură sau de legi.
Convergent, Linii îndreptate spre acelaş punct.
Conversaţie, Convorbire. — Corversie, Convertire, Prefacere, schimbare, trecere în altă parte, botezare în altă credinţă.
Convex, Rotund şi umflat.
Convicţie, Convingere, Încredinţare adâncă, pătrundere despre adevér.
Convins, încredinţat, pătruns forte adânc că aşa este.
Conviv, Mosafir la masă, conmesén.
Convocare, Chemare la adunare.
Convoiü, Alaiü, toţi câţiînsoţesc pe un mort, etc.; trăsuri multe mergénd împreună, omeni mulţi duşi împreună undeva.
Convulsie, Cutremurare, tremurătură puternică
Cooperare, Cooperaţiune, Lucrare împreună.
 70
Cooperator* Care lucrézá împreună cu alţii la acelaş lucru.
Coordinaţic* Coordonare, Potrivire, aşezare; regulare.
Copios, îmbelşugat, bogat.
Copulare* Copulaţie* împreunare între bărbat şi femee*
Coralin, Ca márgénul, Coruliű* Márgén.
coram populo* In fata poporului, în faţa publicului.
Cord* Inimă. Corda* Slrună.
Cordial* Din inimă, călduros, cu dragoste; medicament care întăresce.—Cordialitate*, Dragoste, căldură sufletéscá.
Cordon* Sióra, şnur; panglică; cordon militar, soldaţii cari înconjoră un loc pentru a’l păzi.
Cordonier* Cismar, pantofar.
Corect, Fără greşeli. Corectare, îndreptare; Tribunal corecţionaK care judecă şi pe-depsesce delictele.
Corectură* îndreptarea greşelilor; în tipografie se numesce aşa proba materiei culese, dată spre a se îndrepta greşelile de către corector saü autor înainte de a se tipări.
Corelaţie* Legătură între doué lucruri.
Coreligionar* Care este de aceeaş lege.
Coriac* Tare ca pielea.
Corifeu* Om forte însemnat (prin talent, sci-nţă, etc.).
 71
Corigibil, Care se póte îndrepta.
Coroborare, întărire prin încă ceva.
Corolă, Partea florei care învelesce organele generaţiei.
Corolariű, Consecinţa ce decurge dinlr'o pro-posiţie demonstrată; ceva care întăresce şi maî mult un raţionament.
Coroner, Judecător de instrucţie engles.
Corosiv, Care róde, mănâncă; muşcător.
Corp, Trup; orî-ce lucru soű fiinţă materială care există pentru sine formând un tot deosebit şi individual, precum un om, o pietră, un munte, o bucată de fier, etc.; adunare de maî mulţi inşi de aceeaş clasă, precum : corp militar, mai multe regimente sau divisiunî la un loc, corp diplomatic, toţi diplomaţii cari se află în-Ir’un oraş, etc. Corp legiuitor, Camera, Senatul. Corporal, Trupesc. Corporaţie, întrunire în societate, în slărostie a tu-tulor persónelor cari au aceeaş meserie, precum corporaţia cismarilor, tâmplarilor, etc. Corpolenţă, Corpulenţă, Grosime ; om corpolent, gras. Corpuscul, Corp forte mic trupuşor.
corpus delicti, Corpul delictului, adică instrumentul cu care s'a săvârşit crima, lucrul ce probézá comiterea crimei, etc.
corpus juris, Colecţia iegilor romane făcută de împeratul Justinian (529-533 dup. Chr.).
 72
Correggio, Renumit pictor italian.
Corsagiü, Talia saü bustul de la umeri până la şolduri; partea veştmîntuluî femeesc care acoperă pieptul.
Corsar, Hoţ saü tâlhar de mare.
Corset, Veştment de desubt cu care femeile îşi strâng pieptul şi talia spre a aréta maî subţiri. Cortegiu, (vedi Convoiii).
Cortesi, Adunarea naţională (Cameră şi Senat.) în Spania şi Portugalia.
Cortină, Perdea pe scena unui teatru.
Corvetă, Navă, corabie de résboiű.
Corumpere, Corupere, Corupţie, Stricare a moravurilor, putrediciune morală ; om corupt, stricat, prăpădit, mârşav.
Cosmetic, Pomadă cu care se unge părul, etc.
Cosmogonie,Sciinţa desp. formarea universului.
Cosmografie, Descrierea universului.
Cosmolog, Care se ocupă cu studiul natúréi, al universului. Cosmopolit, Cetăţăn u-niversal, care nu vrea să aibă patrie.
Coterie, Gaşcă, cetă, bandă.
Cotilion, Danţ cu figuri variate cu care se termină un bal
Cotisare, Cotisaţie, Plata unei sume egale de către mai mulţi inşi pentru acoperirea unor cheltueli făcute pentru toţi.
Cotletă, Costiţă (de vacă, de porc. etc.).
Crampe, Cărcei. Craniü, Hărcă.
Crater, Gura prin care un vulcan aruncă lava.
73
Cravată, Legătură de gât.
Creanţă, înscris de datorie ; însăşi sama ce datoresce cine-va. Cre&nţier, Creditor.
Creatură, Făptură, fiinţă.
Credit, încredere de care se bucură cine-va. In contabilitate însernneză : are să ia. Credit funciar, Societate care împrumută bani pe hipotecă. Credit mobiliar, Societate de bancă ce íntrebuintéza capitaluri în speculai iun I diverse.
Creditor, Cel ce are si ia o datorie.
Credul, Lesne-credétor.
Cremă, Caimac; un fel de smântână din găl-buş de ou şi zahăr.
Créme, culóre albă-gălhuie.
Creol, Europén de oricine născut în Mexico, Antiié saü America de Sud.
Creosot, Lichid f. iute întreb, la dur. de dinţi.
Crep, Crepă, Stofă subţire négra pentru marame, etc. Crepitaţie, Scârţăitură.
Crepnsculă, Amurgul serei.
crescendo, Să se ridice sunetul voceí saü al instrumentului
Cretă, Tibişir. Cretinism, Idiotism.
Criptă, Gropă, ascundétóre; mormént.
Criptogiim, Plantă cu organe genitale nevédute.
Criptografie, Scriere secretă.
Criteriu, Semn după care se póte cunósce a-devérul.
Critic, Cel ce critică; strâmtorat, primejdios.
 74
Critică, Judecată ce se dă, favorabilă orî nu, asupra unei opere literare, artistice, etc. Orî-ce cercetare ştiinţifică spre a se stabili adevérul.
Croquis, Crochiü, schiţă f. scurtă şi repede.
Croşetă, Igliţă, cârligel.
Cruciadă, Cruciată, Expediţie creştină făcută în evul mediu contra necredincioşilor; luptă crudă. Crucifer, Care portă cruce.
Crucificare, Răstignire pe cruce.
Crustacee, Clasa animalelor cari aü corpul acoperit cu o cojă, precum racii, etc.
Cuadrat, Pătrat. — Cuadratură, Pătrătură.
Cuadrilater, Cu patru laturi. — Cuadruman, Animal cu patru mâînî, maimuţă.
Cuadruped, Animal cu patru picióre. — Cua-druplu, împătrit.
Cualitate, Calitate, însuşire, soiü.
Cuantitate, Cantitate, cătăţime. — Cuart, Sfert. — Cuartier, Locuinţă; mahala, u-lită. Cuartier general, Locul unde se află Marele Stat-Major în timp de résboiu.
Cuatern, Patru numere eşite de odată la sorţi, la o lotărie, etc.
Cui), Corp solid cu şase feţe pătrate şi e-gale; numér format prin ridicarea unul alt numér la a treia putere.
Cuintuplu, Incincit. Cuirasă, Chirasă.
Culi, Chines tocmit a lucra la o colonie.
75
Culinar, Ce ţine de bucătărie, de gătirea bucatelor.
Culisă, Laturile scenei unui teatru; loc în afară din parchetul agenţilor de schimb la bursă; speculanţii cari fac operaţiuni de bursă fără mijlocirea agenţilor de schimb şi cari se numesc cidisiert.
Culminant, Cel maî înalt (punct, loc).
Culoar, Sală care dă în maî multe odăi.
Culpă, Vină. — Culpabilitate* Vinovăţie.
Cult, Religie, închinare la Dumnezeii; om cult, deştept şi învăţat.
Cultivare, a lucra, a îngriji pământul spre a ’l face mai roditor; a desvolta mintea cuiva învăţându’l; a cultiva cunoştinţa cuiva, a sta cu el în legătură de prietenie*
Cultivator, Care cultivă; lucrător ţăran.
Cultură, Munca pământului care’l face maî roditor; silinţă la învăţătură ; învăţătură şi deşteptăciune.
Cumul, Cumulare, Strângere la un loc ; ocupare de maî multe funcţii de către un singur şi acelaş om.
Cupiditate, Lăcomie, sgârcenie
Cupidon, Amor, deul amorului.
Cupolă* Boltă cu turn.
Cură* Căutare, îngrijire a unei bólé.
Curativ* Care vindecă; tămăduitor.
Curatelă* Epitropie. — Curator* îngrijitor, efor, epitrop.
 76
Curbă, Linie încovoiată. Curbură, încovo-itură. Curent, Curgétor; puhoiü.
currente calamo, In fuga condeiului.
curriculum vitae, Chipul de a trăi al cuiva, purtarea sa.
Curtesan, Curtén; linguşitor.
Curtesană, Femeiă necinstită.
Curul, (Scaunul curul) Fotoliul pe care şedeai! marii demnitari la Romani; cum s’ar 4ice acum fotoliul preşidenţial.
Custode, Păzitor, îngrijitor.
Cutaneü, Privitor la piele.
Cuvetă, Lighian; şghâb; capac de césornic.
Cyclu, Period, serie, rând, şir.
Cyclop, Numele unor uriaşi fabuloşi cari a-veaü numai un ochiü rotund în mijlocul capului; om uriaş, voinic.
Cystită, Imflamaţia băşicei.
Cytheră, Insulă în Grecia antică în care se afla templul renumit ridicat în onórea Venereî; poreclă a cJeiteT Venera (Venus).
Czar, Ţar, împărat al Rusiei.
Czarowitz, Ţarovicî, fiul împăratului Rusiei, moştenitorul coronei.
                          rx
D, 500 în numeraţia romană, da capo! Să se repete de la început! Dactil, Vers de trei silabe, din cari cea
77
          d’întâî lunga şi cele-l’alte scurte.
     Dactilioteca, Colecţie de inele antice.
   Dactilologie, Vorbirea prin semne cu degete.
Dactilonomie, Socotéla pe degete.
   Diigherotipia, Daguerreotypia, Fotografia.
   Damasc, Stofă înflorită fabricată în orient.
   Damnare, Damnaţiune, Osândă; blestem.
  Daună, Pagubă. Daîme-interese, Despăgubire.
     Debandare, Eşire din linie a soldaţilor.
Debarcader, Locul, podul pe care se daü jos pasagerii unei corăbii. — Debarcare, a se da jos dintr’un vas de pe apă pe uscat.
   Debarasare, Desbărare; desfacare, scăpare.
Debere, a trebui, a datora. — Debet, saü Debit, Datoresce; suma vîndăreî făcută de un neguţător, alişveriş; prăvălie în care se vinde tutun, etc.
Debilitate, Slăbiciune, neputinţă.
Debitant, Véndétor cu mărunţişul.
    Debitor, Datornic, cel ce datoreză cuiva.
  Debordare, Revărsare, trecere peste margini.
Deboşare, Desfrânare.
    Debursare, a da din pungă bani, a plăti.
Debuşeu, Loc saü piaţă de desfacere într’o ţară streină pentru mărfuri indigene. Spre exemplu portul Marsilia este un debuşeu pentru grânele românesc!.
  Debut, început ce ’l face omul în cariera sa.
Decadă, Timp de dece dile.
Decadenţă, Scădere, scăpătare.
 78
 Decagon, Figură geometrică avénd 10 unghiuri şi 10 laturi. — Decagram, 10 grame.
 Decalcare, a scóte isvodul unui desemn după ce a fost scos cu creionul pe hârlie transparentă.
 Deca litru, Măsură metrică de 10 litri
 Decalog, Cele ţ)ece Porunci.
 Decameron, Carte de povesti a lui Boccaccio, renumit autor ilalian.
 Decan, Cel mai mare saü maî vechi ü.
 Decapitare, Tăiarea, retezi rea capului.
 Decastil, Clădire cu 10 coióne înaintea ei.
 Decedat, încetat din viată.
 Decemvir, Consiliu de dece inşi. In secolul a.1 5-lea înainte de Christ, cei 10 magistraţi cari au făcut legile republiceî romane.
 Decenal, Care ţine 10 ani.—Deceniu, 10 ani.
 Decent, Cuviincios. Decenţă, Bună cuviinţă.
 Decepţie, Desamăgire; deşteptare dintro speranţă saü închipuire plăcută dar falşă.
 Decernare, Dăruire, dare.
 Deces, Mórte, încetare din viaţă.
 Decide, Hotărăsce. — Decisiune, Hotărîre.
 Decimare, Deciuire, a omorî din dece unu; măcelărire.
 Decimetru, a decea parte dintr’un metru.
 Decisiv, Hotărâtor.
 Decisteriü, a decea parte dintr’un steriü.
 Declamaţie, Citire sau vorbire cu voce tare, măsurată şi însoţită cu mişcări frumóse.
 79
Declin, Povârniş, Coboriş. — Declinare, Co-borîre, scăpătare, micşorare.
Decocţie, Medicament de plante fierte în apă.
Decoloraţie, Eşirea feţei, spălăcire.
Deconcertíire, Turburare, zăpăcire.
Deconfiturií, Dărâmare, lovitură, sfărâmare.
Deconsiderare, Neluare în semă, dispreţuire.
Decorare, împodobire, îmfruinusefare.
Decoraţie, îmbrăcăminte frumosă cu podóbe a unei case, a unui létrn. ele; căvălărie de metal ce se dă cuiva de către un cap încoronat spre a’i servi ca semn de distincţie.
Decreditiire, Discreditare.
Decrepitaţi®, Sfârîitură, pârâitură, scârţâitură.
Decret, Hotărâre domnéseá.
Decuplare, Indecire. — Dccupiu, índecit.
Dedal, Loc forte încurcat, labirint.
Dedicaţie, închinare, omagiu.
Dezicere, Retragerea cuvintelor ce s’a dis.
Deducere, Deducţie, Scădere; a socoti, ^a’şi închipui după un lucru sciut cum t.rebue să fie lucrul nesciut.
de facto, In fapt; în adevér.
Defavorabil, Nefavorabil, nepriincios, care nu e bun saü bine-voitor. Defarore, Lipsă de bună-voinţă.
Defect, Defectuositate, Cusur, greşală; lipsă; stingher.
Defendor, Părît, cel ce apără causa sa îna-
 80
      intea justiţiei. — Defensá, Apérare; o~ préla, interdiccre, neîngăduinţă.
Defensor, Aperător.
Deferire, a da (jurămînt, etc.).
Deferinţa, Stimă, consideraţie, respect.
Defiare, Desfidere a nu avea încredere;
Deficit, Neajuns, lipsă.
Defigurare, Desfigurare, schimonosire.
Defilare, Trecere cu soldaţi înaintea cuiva.
Definire, Definiţie, Desluşire în puţine cuvinte despre natura unui lucru, despre însemnarea unui cuvînt, etc.— Definitiv, Ho-târît, rémas aşa odată pentru tot-d’auna.
Deflegmaţie, Distilare, despărţirea unei băuturi spirtóse de apa ce conţine într’însa.
Deflor are, Ruperea Horei, desvirginare, a strica fecioria unei fete mari.
Defoliare, Defoliaţie, Căderea frundelor.
Deformare, Schimbarea saü stricarea formei.
Defunct, Mort, reposat, încetat din viétá.
Degagiare, Degajare, Desbărare, desfacere, scăpare de ceva; scótere din zălog; lămurire, limpedlre.
Degenerare, Desgenerescenţă, Descrescere, scăpătare; stricare, prostire, prăpâdire. Deglutiţinne înghiţire.
Degradare, înjosire. Degradant, Degradator, înjositor.
Degresagiü, Scóterea grăsimei, a petelor.
Degrevare, Uşurare din sarcini.
81
Degustare, Degustaţie, Gustare.
Deificare, Deviicaţie, Asemănare cu Dumnedeu.
Dcisni, Credinţa în Dumnedeu, fără însă a crede că existenţa bisericilor, a popilor, ele., este de trebuinţă.
Dejectare, Dare afară, scótere.
Dejecţie, Materie dată aiară (din maţe, etc.,).
Dejucare, a face ca să nu isbutéscá cineva.
Dejun, Mâncare de dimineţă.
de jure, De drept.; în puterea dreptului s’a legel.
Delăsare, Lăsare în stare de părăsire.
Detaşament-, Hârtie prin care se declară că se părăsesce ceva; părăsire cu voia cuiva.
Delaţiune, Pini. Delator. Pîrîtor.
Delectare, Desfătare, plăcere mare.
Delegare, a trimite pe cine-va cu împuternicire să facă ceva în numele nostru; a însărcina. Delegat, Om ales a representa pe cine-va. Delegaţie, însărcinare; mai mulţi inşi aleşi orî trimişi a face ceva în numele cuiva.
Deleter, Vătămător sănăt.ăţ.eî
Deliberare, Peliheraţîe, Cliibzuire.
Delicat, Subţire, gingaş, fraged ; plăcut.
Delicateţa, Gingăşie, frăgezime, faptă plăcută.
Delicios, Dulce; tare gustos incâniător.
Deiiciü, Plăcere mare. desfătare, ceva des-mieidălor.
Delict, Fapt 111 contra legeî; crimă.
Delicnent, Care a (acul un fapt pedepsit de lege.
                                              ü
 82
Delicuescenţă, Proprietatea ce aü unele corpuri de a absórbe ume4éla aerului şi a se topi.
Delir, Aiurelâ, smintéta.
Delimitare, Hotărnicire, însemnarea locului unde se află hotarul, graniţa.
delii iiun tremens, Delir însoţit de friguri; nebunie furiosă.
Deloi::J, Neleial, fără credinlă, nesincer.
Delcgiare, Scótere din loc.
Delta, a patra literă din alfabetul grecesc (d); păment la gura unui fluviu şi care are o formă triunghiulară ca litera grecéscá A.
Delnviii, Diluviü, Potop.
Demagog, Cel ce voesce demagogia.
Demagogie, O democraţie prea din cale afară se numesce demagogie, adică : domnia norodului prost şi netrebnic peste cei mai mari prin înţelepciune, bunătate şi avere.
Demarcare, Demarcaţie, însemnarea unei despărţituri de loc, de graniţă, etc.
Demara, Demers, pas făcut pentru reuşirea unei afaceri.
Dem asc^.re, a scóte, a rupe masca.
Dementă, Smintelă, nebunie.
Dementi, Desminţire.
Demerit ire, a lipsi de merit.
Demi..,., Jumétate....
Demisie, Demisionare, Lepădare saü retragere de la o funcţie.
83
Democrat, Cel ce vrea democraţia.
Democraţie, Domnia poporului prin el însuşi representat fiind prin deputaţi aleşi de el şi carî împreună cu capul Sfatului numesc ori susţin pe miniştrii, fac legi, controlézá faptele guvernului, etc.
Demolire, Demoliţie, Dărâmare.
Demonetisîire, a declara o monetă ca lipsită de valóre.
Demonstrare, Demonstraţie, Arétare, dovedire; manifestaţie.
Demontare, Desfacerea unei maşini în bucăţi; mutare din loc, etc.
Demoralisare, a strica moravurile ; desfré-nare.
Denaturare, a schimba natura unui lucru, a-devérul unui fapt, etc*
Denaturat, Stricat, nefiresc.
Denegare, Negare, tăgăduire.
Denigrare, Inegrire, ponegrire.
Denominaţie, Numire. Denotare, însemnare, arétare. Dens, Des. Densitate, Desime.
Denunţare, Arétare, însciinţare; părâre.
Denunţător, Părîtor, spion.
Dentist, Doctor de dinţi. Dentiţie, Ivirea dinţilor. Denturii, Toţi dinţii aşa cum sunt aşezaţi în gură.
Departament, Despărţiturăj despărţire; district
Dependent, Dependinţe, Care atârnă de ceva saü de cine-va.
 84
Deperdiţie, Pierdare, stricare, vătămare. Depeşă, Scire trimisă grabnic.
Depinde, Atârnă de...., este supus la... Depinge, Descrie, zugrăvesce.
Deplasare, Mutare din loc.
Deplorare, Deplângere, plângere.
Deplorabil, Vrednic de plâns.
Deportare, Surghiunire, gonire din ţară. Deposant, Depunător, cel ce depune.
Deposit, Lucru depus, sumă depusă spre păstrare; magasie, prăvălie în care se află depusă marfă. Deposiţie, Depunere; măr-turire. Deposedare, Luarea avereî. Depravare, Desmăţare, destrăbălare. Depredaţie, Prădăeiune, jaf, tâlhărie. Depresiune, Apăsare, scufundare, scădere. Depreţiare, Scăderea, micşorarea preţului. Deprimare, Vedî Depresiune.
Depurativ, Care curăţă sângele.
Deputăţie, Vedî Delegaţie.
Deraliare, Eşire din şine.
Derangiare, Stricarea rânduielei; turburare. Dcrisiune, Bătae de joc. Derisoriu, De rîs. Derivare, Derivaţie, Tragere din ceva sau de la cineva.
Der mă, Piele. Dermatosă, Bóla a pielei. Derogaţie, Schimbare la o lege, la un aci, etc. Desabusare, a areta cuiva că se înşela. Desicord, Neunire, neînţelegere, neînvoire. Desagreabil, Displăcut, neplăcut.
 85
Desagrement, Neplăcere, supérare. Desaprofoare, a nu aproba, neîngăduire. Desarmare, a lua cuiva saü a depune armele. Desastros, Nenorocit. Desastru, Nenorocire publică forte mare.
Desavantagios, Păgubitor, vătămător. Desavuare, Tăgăduire; a nu recunósce. Descendent, Coborî tor, urmaş.
Descifrare, a citi cifre, note, etc.; a citi ceva care e réü scris şi greü de citit. Descindere, Coborîre, mergere la faţa locului. Descomposiţie, Desfacere, stricare. Descriptiv, Care descrie, care arată desluşit. Desdaunare, Despăgubire.
Desert, Pustie; mâncare ce se dă la urmă. Desertor, Soldat fugit din armată. Deservire, Servire, slujire.
Desesperat, Disperat, desnădejduit. Desfigurare, Schimonosire, pocire. Desgustare, Scărbire.
Desheritare, Desmoştenire.
Designare, Desemnare, arătare insciinţare. Desilusie, Desamăgire. — Desilusionare, a pierde saü a face să se piardă ilusia. Desinfectare, Curăţirea aerului sau unor lucruri de miasme molipsitóre. Desinteresare, a nu avea interes. Desinteresat, Fără interes.
Desistare, Retragerea unei cereri, renunţare.
 86
Desmembrare, a despărţi, a scóte membrele unui corp; a desface, a strica.
Desolant, întristător. — Desolat, Desnădăj-duit, întristat; pustiit.
Desonorare, A necinsti, a face ruşine; a viola ori înşela o femee, o fată mare.
Desordine, Lipsă de ordine; zăpăcâlă, încurcătură.
Desorganisare , Desorganisaţie , Stricare stricăciune, descompunere.
Despot, împărat, rege saü prinţ care are o putere nemărginită asupra poporului séü, precum împăratul Rusiei, al Chinei, şahul Persieî, prinţul Muntenegrului, etc.; se (Jice la ori-ce om care ’şî întrebuin-ţâză réü puterea. — Despotic, Ca un despot; crunt, nemilos. - Despotism, Putere nemărginită şi nemilosă; stare de lucruri causată de un despot.
Destin, Sorte, menire, ursire. — Destinare, Menire, hotărâre. — Destinatar, Acela pentru care este hotărât ceva, căruia ’! se trimite ceva. — Destinator, Cel ce hotărăsce ori trimite ceva.—Destinaţie, Hotărîre, menire, scop; locul hotărât către care merge cineva saü ceva.
Destituire, Destituţiune, Dare afară din slujbă. Destituit, Dat afară.
Desunire, Neunire. — Desvoltare, Desfăşurare, propăşire, înaintare.
 87
Detaliare, Amănunţire Detaliu, Amănunt. Detenţie, Reţinere, poprélá, arest. Deteriorare, Stricare.
Determinare, Hotărîre anume.
Detestabil, Urîcios, de nesuferit, scârbos. Deţinere, Ţinere, păstrare.
Detouaţie, detunătură, bubuitură. Detractire, Vorbire de réti, clevetire. Detractor, Mincinos, clevetitor.
Detriment, Pagubă.
Detronare, a da jos de pe tron, a goni pe un cap încoronat.
Deturnare, a apuca o cale greşii ă; a lua ceva pe nedrept, a fura.
Deus ex machina, Dumnedeü ivit fără veste, ca eşit dintr’o maşină.
Deutoronom, A cincea carte a lui Moise. Devalisare, Despuiare, tălhărire.
Devansare, întrecere, a ajunge maî nainte. Devastare, Devastaţie, Pustiire, prăpădire. Developare, Desvoll.;*re, desfăşurare. Devenire, a deveni, a se face. Devergondagiii, Desfrânare, desmăţare. Deviare, Deviaţie, Abatere din drumul drept. Devinare, Ghicire. — Devinator, Ghicitor. Devis, Arătare amănunţită despre felul şi costul unei lucrări ce este a se face. Devisă, Lozincă, regulă ce o are cineva scrisă înaintea sa şi după care se ţine tot-dé-una, s. e. cuvintele Nihil sine Deo (Nimic
 88
      fără Dumnedeu), cari se véd acum pe marca ţăreî românescî, sunt devisa regelui Carol I; devisă se numesce şi orî-ce poliţă primită ca bună între comercianţi.
Devorare, înghiţire.—Devot, Tare evlavios.
Devotament, Credinţă plină de dragoste.
Devotat, Credincios şi voitor de bine.
Devoţiune, Evlavie. Dexteritate, Dibăcie.
(liaMe, Diavol, drac. — Diabolic, Drăcesc.
Diademă, Corona unei Reginî.
Diafan, Străvădător, subţire, gingaş.
Diafragmă, Muşchiu lat şi subţire care desparte pieptul de pântece şi a cărui mişcare produce respiraţia.
Diugnosă, Felul şi numele bóléi.
Diagnostica, Sciinţa de a cunősce bólele, după semnele ce le deosebesce.
Diagonal, D’acurmezişu.
Dialect, Limbă deosebită ce o aü diferitele provincii ale uneia şi aceleiaşi ţerî, precum dialectul öltén, moldovén, etc. Dialectică, Ärta. frumóseí vorbiri şi a dreptei cugetăr^
Dialog, Vorbire între duoă persóne.
Diametru, Linie dréptá ce trece prin centru.
Diametral opus, Cu totul neasemenea, nepotrivit, deosebit, contrariu.
Diana, Deiţa venătoreî şi a pădurilor.
Diapason, Volumul tutulor sunetelor ce e în stare să scotă un glas saü un instrument musical; mic instrument de oţel
89
       care fiind lovit scote tot-déuna acelaş sunet şi servă astfel musicanţilor a’şî regula tonul voce! sau al instrumentului.
Diarea, Eşire afară mereu şi subţire de tot.
Di-itrihâ, Vorbe răutăciose spuse saü scrise.
dictando, Dictându-se. — Oictare, a spune ori a porunci ce saü cum trebue să se facă ori să se scria ceva.
Dictator, Stăpân care porunceşte; om politic care are o putere mare într’un Stat.
Dictatura, Funcţia, puterea dictatorului.
Dicţionar, Carte în care se cuprind tote cuvintele unei limbi, sciinţe sau arte, înşirate fiind după ordinea alfabetică şi tălmăcite cu deamănuntul după chipul cum sunt aşedate si legate între ele şi după înţelesul deosebit ce’l au. Vedî Vocabular,
Dicţiune, Cuvîntare; chipul de alegere şi de aşedare a cuvintelor unui discurs şi modul rostireî Iui.
Didactic, Privitor la învăţătură.
Dies, Semn musical care arată că nota înaintea căreia este pus trebue ridicată cu o jumătate de ton.
Dietă, Cumpătare la mâncare; adunare naţională, camera deputaţilor în ţări cari nu se bucură de o independenţă complectă.
Difkmaţie, Defăimare, vorbire de räü.
Dificil, Anevoios.— Dificultate, Anevoinţă, greutate, împiedecare.
Diform, Pocit. — Diformitate, Pocitură.
Difus, Vorbăreţ, limbut, încurcat. Difusie, Respândire, risipire. Difusiv, Care respândesce lumină.
Digerare, Digestie, Mistuire.
Digestiv, Care înlesnesce mistuirea.
Dignitate, Demnitate. — Dignit&r, Demnitar.
dignus est intrare in nostro docto corpore, Merită să’l priimim (să intre) în învăţata nóstrá societate.
Digresiune, Abatere, depărtare de la lucrul de care este vorba.
Dilapidare, Delapidare, a fura.
Dilatare, Dilataţie, Lăţire, lărgire.
Dilect, Plăcut; iubit.
Dilemă, Alegere între doué lucruri neplăcute.
dilettante, Cel ce exercită o artă numai de plăcere iar nu fiindcă este profesiunea luî.
Diligent, Silitor. Diligentă, Silinţă, sîrguinţâ.
Diluviu, Deluviu, Potop/
Dimensie, Întindere, mărime.
Diminuare, Micşorare. — Diminutiv, Vorbă micşoritore, precum binişor,puţintel ,Gogu, Tache, Gheorghiţă, etc.
Dinamica, Sciinţa mişcăreî şi a puterilor ce o produc; studiul legilor mişcăreî.
Dinamie, Unitate cu care se măsoră forţa trebuinciósá unei maşini, puterea unui motor; acéstá unitate e de un metru cu-
                         91
      bic de apă (saü 1,000 kilograme) ridicat la un metru de înălţime.
Dinamită, Materie cu care se póte arunca în aer şi fărâma cetăţi, stânci, etc.
Dinast, Prinţişor. Dinastic, Ceva privitor la dinastie; partisan al dinastiei. Dinasti-cism, Supunere dinastiei. Dinastie, Urmare de prinţî-domnitorî, de regi, împăraţi, sultani, etc. din acelaş ném
Dintală, Literă ce se pronunţă prin dinţi, spre exemplu: d, t, etc.
Diocesă, Eparhie, partea de ţară peste care se întinde puterea unui episcop.
Dioramă, Panoramă.
Dirigent, Diregétor, cârmuitor, administrator.
Dirigere, Cârmuire, îndreptare, cáléudire, administrare.
Discernare, Discernemént, Deosebire prin alegere.
Disciplină, Străşnicie, asprime regulamentară; pedépsá disciplinară, pedépsá ce se dă cuiva pentru că nu ’şi-a împlinit straşnic datoria.
Discontinuare, Necontinuare, neurmare, întrerupere.— Disconto, Scompt, scont.
Discordanţă, Neunire, nepolrivire, neînţelegere.
Discordie, Neunire, desbinare.
Discreditare, A strica creditul cuiva.
Discret, Tăcut, reţinut; om discret e a-cela care nu se amestecă în tréba al-
 92
       tuia, care scie să păzâscă un secret, care nu dă de ruşine pe cineva printr’o vorbă saü o întrebare nepotrivită, etc.
Discreţiune, Tăcere, băgare de sémá, etc.
Discuţie, Desbatere, chibzuire în gura mare.
Diseeare, Disecaţie, Disecţie, Spintecare.
Diseminare, Diseminaţie, Semănare, respândire, risipire.
Disensiune, Neunire, desbinare.
Disenterie, Bólá consistând în a avea urdi-dinare cu dureri mari de pântece.
Disentiment, Deosebire în simţiri şi vederi.
Disertare, a vorbi saü a seri cu amănuntul despre o cestiune órecare.
Disertaţie, Discurs saü articol, broşură, etc. în care autorul se ocupă serios şi amănunţit despre o cestiune órecare.
Disetă, Lipsă de ceva, secetă.
Disgraţic, Urgisire; nenorocire.
Disgraţios, Urăcios, pocit, greţos.
Disident, Nesupus, nemulţumit.
Disidenţă, Nemulţumire, nesupunere,
Disilafo, De doué silabe.
Disimilar, Nu de acelaş fel.
Disimilitudine, Nesemuire, neaseménare.
Disimulare, Disimulaţie, ascundere, tăinuire; prefacere.
Disipare, Disipaţie, Risipire, risipă.
Disjuncţie, Desunire, despărţire, desbinare.
Dislocare, Dislocaţie, Eşire din loc; scrântire.
                          9'1
Disolubil, Care se póte disolva, topi.
Disoluţie, Disolyare, Topire, risipire; rupere; desfiinţare.
Disolvant, Care descompune, topeşte; stricător, nimicitor.
Dispariţiune, Peire. Dispendios, Scump.
Dispensă, Scutire. Dispensabil, De care se póte lipsi sau scuti cineva.
Dispepsie, Bolă de stomach provenită din greutatea de a mistui.
Dispersare, Risipire, Dispersiune, Risipa.
Disponent, Care dispune; în casele de bancă funcţionar-şef care conduce operaţiile de bursă, etc.
Disponibil, De care cine-va póte să iacă ce voesce; funcţionar disponibil, funcţionar rémas afară, căruia ’i s’a luat funcţia.
Disponibilitate, Starea în care se găsesce un funcţionar scos din slujbă.
Disposare, Aşedare, orânduire. Disposiţie, Potrivélá, orânduială hotărîre; chipul cum e aşedat ceva. Disposiţie însem-nâzăşi înclinare, dorinţă, voinţă, poftă, etc.
Disproporţie, Nepotrivire.
Dispută, Ciorovoielă, cérta, sfadă; neînvoire în privinţa unei idei sciinţifice. etc.
Distanţă, Depărtare.
Distic, Poesioră numai din doué versuri. Distilare, Distila ţie, Limpedire.
               u
Distilator, Rachier. Distilerie, Rachierie. Distinct, Deosebit, despărţit.
Distincţie, Deosebire; cinste mare. Distinctiv, Care deosebesce, care desparte. Distingere, Deosebire, însemnare.
Distins, însemnat, deosebit, mare.
Distracţie, Nebăgare de sémá ; petrecere. Distragere, Scótere, scădere; petrecere. Distras, Nebăgător de sémá, cam zăpăcit. Distribuire, Distribuţie, împărţire. Distrucţie, Distrugere^ Sfărâmare, prăpădire. Distrus/ Sfărâmat, dărâmat, prăpădit. Ditiramb, Poesie veselă şi încântătore.
Dito, ditto, detto, Cum s’a dis, asemenea, tot aşa. D.J.U; doctor juris utriusque, Doctor în drept.
Diurnă, Sumă primită pe lângă léfá. Diurnal, Jurnal. Diurnu, ţ)ilnic.
Diva, Artistă mare şi renumită.
Divagare, Divagaţie, Rătăcire, depărtare. Divergent, Deosebii, alt-fel.
Divergenţă, Deosebire de păreri.
Divers, Diferit. Diverse, Felurimi. Diversitate, Deosebire, nepotrivire. Divertisment, divertimento, Petrecere; bucată de musică uşoră. divide et impera, Desbină şi stăpânesce, a-dică : Prin neunire póte fi subjugat şi stăpânit un popor, etc.
Dividend#, Câştig ce trebue împărţit.
95
Dirin, Dumne^eesc. Divinitate, peitate^ Dum-nedeire. — Divisare, împărţire.
Divisibilitate, Putinţa de a fi împărţit.
Divorciü, Divorţ, Despărţenie.
Divulgare, a da*ín világ, a descoperi, a face cunoscut, a publica ceva.
dixi, Am dis, am sfârşit (discursul).
Docent, Profesor la universitate.
Docil, Supus, ascultător.
Docilitate, Supunere, blândeţe.
Doc, Dok, Basin pentru corăbii; magasie.
Doctorand, Student aprópe a se face doctor.
Doctorat, Gradul saü titlul de doctor.
Doctrină, învăţătură, sciinţâ.
Doctrinar, Om politic care se ţiue numai după principii teoretice, fără să’i pese dacă în practică ideile lui sunt bune.
Document, Hărtie, scriere, act, hrisov, sinet.
Dodecaedru, Corp solid regulat avénd o suprafaţă formată de 12 pentagóne regulate egale.
Dodecagon, Figură rectiliniă cu 12 laturi.
Doge, Duce, mare căpitan, prinţ.
Dogmă, Principiu, articol de credinţă.
Dogmatic, Ceva privitor la dogmă; om care ţine la dogme. Dogmatism, Credinţă în domnie, în înveţături moştenite.
Doi, Dolus, înşelăciune ; pagubă.
Dolar, Monedă americană de 5 fr. 41^4 cent.
Dolce, Binişor, încet şi cu dulcâţă.
 96
dolce far niente (il), Dulcea trândăvie; sânta lene.
Doleanţă, Ténguire, plângere; jalbă.
Dolent/ Tânguitor., trist, mâhnit.
Dom, Domn ; biserică mare : se dice şi Domă. Domeniul, Ce este privitor la domeniul Sla-tuluî. — Domeniu, Loc, moşie, avere. Domestic, Casnic; slugă.
Domesticire, a îmb'ândi, a face casnic. Domiciliare, Locuire. Domiciliu, Locuinţă. Dominant, Care doinnesce, care e mai mare. Dominare, Dominaţie, Domnire, stăpânire. Domiuieal, De duminică. Dominican, Călugăr. Domino, Haină lungă; un (el de joc cu tăbliţe mici de os numite pietre. Domagiii, Pagubă, Domptare, îmblânzire, su-punere, subjugare.
Don, Dar, dăruielă ; spaniolesce : Domn. Donatar, Acela căruia s’a dăruit sau hărăZit. Donuţiune, Dar, dăruiâlă, hărădire.
Donator, Dăruitor, hărăZitor. Donjon, Turlă. Dormeză, Divan, sofa, canapea de dormit. Dorsal, Ce ţine de spinare. Dorso, Dos. Dosă, Dosis, Cătăţime, parte, cantitate. Dotă, Destre. Dota], De destre.
Dotare, Indestrare.
do ut des, Dau penir a ca să dai, adică : Să mai lăsăm din pretenţii şi unui şi altul.
Dr aconian, Straşnic, forte aspru.
Dragoman, Tălmaciu, traducétor.
97
Dragon, Balaur; soldat din cavalerie ; ciucure de sabie.
Drahmă, Monedă grecescă în valóre de 1 fr.
Dramaturg, Autor de drame, compositor de piese teatrale.
Draperie, Perdele; podóbe de stofă.
Dresare, a învăţa animale.
Dro^he, Materii ce servă la facerea medicamentelor. Droghist, Vîndetor de droghe.
Dromadera, Cămilă care are numai o cocoşă.
Druid, Druidcsii, Preot, preolesă la popórele din vechime Celţî şi Gali, din cari popóre se trag Francesiî.
Dualism, Sistem filosofic care admite două principii: materia şi spiritul; sistem politic care admite existenţa a două State independente unul de altul, însă unite prin faptul că în capul lor se află un singur suveran : aşa Austria şi Ungaria sunt o monarhie dualistă, fiind că amândouă aceste State aü un singur împărat.
Dubios, Dubitativ, Indoios Dubiu, îndoială.
Dublon, Monedă de aur spaniolă în valóre de 20 fr. 38 c., saü 40 fr. 76 e., saü 81 fr. 52. c. — Dublu, îndoit.
Ducat, Galben (monedă de aur în valóre de 11 leî 75 bani); ţară saü ţinut al cărui suveran portă titlul de duce.
Duce, Ducă, mare prinţ.
Duel, Luptă între duoî.
7
98
Düenüa, Doică saü guvernantă.
Duet, Duetto, Duo, Cântec pentru doué vocL Dulcinea, Drăguţă, iubită, ibovnică. Duodenum, Partea întâia a maţelor subţiri. Duplică, Răspuns la replică.
Duplicata, Act. făcut în doué exemplare. Duplicitate, Rea credinţă; caracterul omului linguşitor, despre care se dice că e «taler cu doué feţe».
Dur, Aspru; tare. Durabil, Trainic, dura lex, sed lex, Legea e aspră, dar este lege şi deci trebue respectată. Durată, Timp cât ţine ceva. Duritate, Asprime, tărie*
                          :e-
Éagle, (ihgl), Monedă americ. de 10 dolari. Earl Of.*, (erl of), Conte de... (englez).
Eboş, Ciornă. Eboşare, Inseilare.
Eben, Abanos. Ebenist, Tâmplar fin* Ebuliţiune, Fierbere, clocotire.
Ecarté, un fel de joc de cărţi, ecce homo, Iată omul! ia ve(|I, ce de ma om! Tabloű representând pe Christ încoronat cu spini.
     Echer, Dreptar. Echipagiü, Trăsură frumosă; ómenii de serviciü angajaţi pe 0 cora-
99
       bie, precum mateloţî, maşiniştî, etc., a-fară de căpitan şi de oficerî.
Echipament, Lucrurile, hainele, sculele, etc, cu cari se îmbracă un călelor, un călăreţ, ele. Echitaţie, Aria călăriei.
Echipolent, De aceeaş valóre.
Echilibru, Cumpănă, mesură. astémpér, linişte.
Echitabil, Drept. Echitate, Dreptate.
Echivalent, De aceeaş valóre.
Echivoc, Cu doué înţelesuri. Eclatant, Strălucit, sgomotos ; isbucnitor.
Eclectic, Filosof care alege şi primesce ideile cele maî bune. Eclesiastul, O carte a regelui Solomon înţeleptul cuprinsă în vechiul testament şi numită în limba he-braică : Koheleth.
Eclesiasfic, Bisericesc.
Ecleragiü, Luminare. Eclipsă, întunecare,
Economia politică, Sciinţa care tratézá despre interesele societăţei, despre principiile privilóre la crescerea şi micşorarea avuţiei unei ţerî. Economist, Cel ce se ocupă cu Economia politică.
Edict, Decret. Edificare, Zidire, clădire; în-nălţare, întărire a sufletului.
Edificiu, Binea, clădire. Edil, membru al consiliului comunal.
Editare, Dare la lumină a unei cărţi, etc.
Ediţie, Tóté exemplarele unui diar, unei cărţi ce s’au tipărit o dată : ediţia L întâia
 100
           tipăritură; ediţia II, a doua tipăritură ('căci s’aü desfăcut exemplarele din l-a).
Editor, Cel ce tipăresce cartea unui autor pe cheltuielile lui. Editură, Darea la lumină şi proprietatea unei cărţi, etc.
    Educaţie, Crescere. Efemer, Numai de o di.
    Efemeride, însemnări dilnice. Efecte, Lucruri.
     Efectiv, Aflător în fiinţă. Efectuare, Gătire.
     Efervescenţă, Aprindere, fierbere, clocotire.
Eiicace, Favorabil, bun, potrivit, priincios.
Efigie, Portret. Eforie, Epitropie.
Efracţie, Spargere pentru a fura.
     Efusiune, Vérsare, răsipire; arétare de dragoste.
Egal, Drept, potrivit, de aceeaş mărime.
     Egidă, Pavézá, scut; sprijin, apérare, ocrotire.
Egira, Létül mahometan, soeotéla timpului care Începe la 66?, după Ghristos, când a fugit Mahomet. la Meca.
     Ego, Eu ; alter ego, un al doilea eü, om de mare încredere, cum s’ar dice : «mâna drépta».
      Egoist, Om care se iubesce numai pe sine.
     Ejaculare, Scurgere, ţâşnire, eşire, slobodire.
     Ejaculaţie, Materia ce ese, curge, se slobodesce.
     Elaborare, Lucrare, întocmire. Elan, Avént.
Elastic, Care se întinde şi se strânge iar.
Eldorado, Ţara de aur, loc de plăcere.
Elecţiune, Alegere. Elector, Alegător.
Electoral, Privitor la alegere. Electiv, Numit prin alegere.
     Electricitate, Proprietate ce aü unele cor-
101
      puri, când sunt încăldite saü frecate, să atragă maî întâiu şi să respingă apoi corpuri uşore, să facă scântei şi să sgu-due sistemul nervos.
Electrisare, a produce într’un corp puterea electrică; a aprinde, a entusiasrna.
Elegie, Poesie în care se cântă durerea, mâhnirea ; elegiac-, duios, tânguitor, trist.
Element, Corp simplu, substanţă nedescompusă şi privită ca neputénd a ii descompusă, precum : aur, argint, mercur, pu-ciosă, oxigen, hidrogen, iod, etc. In vechime se numiafi cele patra clemente aerul, focul, pămcntul şi apa, ca unele despre cari se credea că compun tóté oele-Talte corpuri; dar adi se scie oă şi aerul, focul, pămentul şi apa sunt compuse fiecare din deosebite elemente, precum aerul din oxigen, azot, etc., apa din hidrogen, oxigen, etc. Elemente se numesce şi începuturile fundamentale, întăile notiţe ale unei sciinţe saü arte. A fi în elementul seu, a fi la locul seu Principii elementare, Notiţe íneepétóre. Putere elementară, Putere forte mare, ca a trăsnetului, etc.
Eleraţiunc, Piidicare, înălţare. Elevator, Macara cu aburi pentru descărcatul şi încărcatul grânelor pe corăbii, vagoné, etc.
Elice, Rotă la vapor în formă de surup.
Eligibil, Care póte fi ales.
102
Eliminare, Scólere afară, dare afară. Eliotrop, Flórea Sórelui. Elisen, Raiű. Elisiime, Lăsare afară, Elita, Tot ce este maî bun. Eli«, (îrec, grecesc.
Elixir, B é u t n r ă I ă m ă d u i 1 ó r e.
Elipsă, Lăsare afară; linie curbă, strâmbă, cam rotundă.
Eliptic, Lungueţ şi cam rotund.
Elociîîţă, Elocvenţă, vorbire frumosă. Elochrtc, Elocvent, care vorbesce frumos. Elogiii, Laudă. Eludere, Înlăturare, ocolire. Emanare, Emanaţie, Isvorîre purcedere, venire. eşire; obârşie, origine, provenire. Emancipare, Slobozire, liberare.
Emancipat, Rob slobozit, ţigan.
Emasculare, a lua bărbăţia, a scopi. Emlfargo, Voie de a încărca.
Emblemă, Semn simbolic. Embrion, Sămînţă. Emetic, Medicament, care aduce vărsătură. Emîasă, Putere în vorbire. Emfatic, Cu emiasă. Emigrare, Părăsirea unei ţărî pentru veci. Eminent, înalt, măreţ. Eminenţă, înălţime. Emis, Liberat., scos afară; exprimat, rostit. Emisar, Om trimis a face propagandă. Emisferă, Jumătate sferă, jumătate din glob. Emisiune, Emitere, Dare afară, punere în circulaţie.
Emolient, Care înmoie, face mole. Emoţionare, Emoţiune, Mişcare; înduioşare. Empiric, Om care a învăţat numai din prac-
 103
      tică; mai cu sémá unul care pracficézá medicina fárá sâ fi ştudiat.
Emplastru, Plastru. Emul, Protivnic, rival.
Emulare, Emulaţie, Deşteptare, îmboldire.
Encefalic, Privitor la Encefal, la creerî.
Enciclopedie, Carte în care se tratézá despre tóté ştiinţele şi artele şi în care cuvintele sunt aşedate alfabeticeşte ca într’un dicţionar.
Enciclică, Carte saü scrisóre pastorală.
Endemic, Localnic, obicinuit aci.
Energie, Putere, stăruinţă, străşnicie, etc.
Enervare, Moleşire, slăbire.
Enigmă, Cimilitură, ghicitóre.
Enigmatic, Greü de înţeles; misterios.
en masse, Cu toţii, toţi împreună.
Enorm, Neobicinuit, peste măsură de mare.
Entomologia, Sciinţa insectelor.
Entrée, Intrare.
Entusiasm, înfocare. Entusiast, Om de mare vioiciune, care se aprinde lesne.
Enunţiare, Arétare; rostire.
en vogue, La modă; care are căutare.
eo ipso, De la sine; tocmai de aceea.
Epactă, Temelia luneî. Epatic, Ce ţine de ficat.
Epatită, Gălbinare, umflătură a ficatului.
Epic, Résboinic; vitejesc. Epicur, Filosof grec care iubia şi recomanda petrecerile.
Epidemie, Bólá molipsitóre ca holera, etc.
Epidermă, Pieliţa de d’asupra pielei.
104
Epigramă, Poesie scurtă şi pişcătore.
Epigraf, Inscripţie, Epilepsie, Boia copiilor.
Epilog, Parte cu care se sfârşesce o carte, o piesă teatrală, etc. Episod, Intîmplare.
Epitaf, Inscripţie d’asupra unui mormént.
Epitalmă, Poesie saü oraţie de nuntă.
Epitet, Poreclă. Epitom, Carte prescurtată.
Epizootie, Epidemie de vite. Epocă, Timp.
Epos, Epopeä, Poesie care povestesce un rés-boiü, care cântă un fapt vitejesc.
Eră, Epocă, timp. ErMvor, Mâncător de iérbá.
Erecţiune, înălţare, ridicare, sculare.
Erede, Herede, Moştenitor. Eremit, Pustnic.
Eresie, Rătăcire; credinţă greşită.
Eretic, Care are o credinţă greşită; nelegiuit.
ergo, Prin urmare.
Erigere, Ridicare. Ermetic, Hermetic, închis saü astupat aşa încât nu póte intra aer de loc.
Eros, ţ)eul amorului; amorul.
Erotic, Amoros, drăgăstos; desfrénat.
Erotomanie, Furie amorosă ; desfrénare.
errare humánum est, a greşi e lucru o-menesc.
Errata, Greşeli. Erudit, învăţat.
Erupţiune, Isbucnire ; rcpedire.
Eşafod, Schelă saü podină pe care se aşâ(|ă osândiţiî la mórte în momentul când sunt executaţi. Eşafodagiii, Schelă ; maldăr, amestecătură.
105
Eşarpă, Lentă. Escadră, Corăbii de résboiü.
Escaladare, Sărire, urcare cu scară.
Eschivare, a fugi. Escortă, Inosoţire.
Escroc, înşelător, pungaş.
Esculap, ţ)eul medicineî.
Esq. (Esquire — Citesce : escvaîr), Tillu de onóre englez dat ómenilor distinşi cari nu sunt baroni, conţi, etc., şi care în-semnézá : stimabil, respectabil, ele*.
Essai, încercare literară, filosofică, etc.
Est, ResăriL Estanipă, Iconă tipărită.
Estimare, Estimaţie, Preţuire.
Etagiü, Cat. Etager, Răftulet;.
Etalon, Model de mesură saü de greuiate legal.
etc. (et caetera), Şi cele-l’alte, şi aşa maî departe.
Eter, Ether, aer; rachiü fórtetare, spirt.
Eternul, Cel ce trăesce vecînic, Dumnedeu.
Eteroclit, Ciudat. Eterogen, Deosebit.
Ethic, Frumos, moral. Ethica, Sciinţa moralei.
Etichetă, Ţidulă lipită pe un pachet şi pe care se află scris conţinutul; ceremonie.
Etimologia, Sciinţa despre originea cuvintelor.
Etiologia,Sciinţa carecercetézá căuşele bólelor.
Etnografie, Descrierea diferitelor popóre cu obiceiurile lor. Etnologie, Descrierea o-riginei şi împărţireî popórelor.
Etoile Roumaine, (Etoal Iliimen), Stéua română : numele unui diar.
Eucaristie, Sânta grijanie, cumenicătură.
Eufemism, îndulcirea nneî expresiunî pentru a deghisa o ideiă neplăcută, precum : «a-firmarea d-tre nu corespunde cu stricta realitate», în loc de : «minţiţi!» etc.
Eufonic, Care sună plăcut.
Eumenidele, Furiile ; (titlul unei reviste po-litice-satirice, redactată de reposatul poet D. Bolintinénu în anul 1866).
Eunuc, Scopit mahometan care păzesce haremul.
Evacuare, Deşertare. Evadare, Dosire, fugire.
Evaluare, Preţuire. Evaporare, Prefacere în vapori, în aburi.
Evasiv, Nesigur, nehotărît, «în duoî peri».
Eventual, In cas de a se întîmpla.
Eventualitate, Intîmplare în viitor posibilă dar nu sigură. Evident, Vădit.
Evitare, Ocolire, ferire.
Evocare, Chemare; amintire.
Evoluţie, Mişcare, prefacere, desvoltare.
evrica ! Am găsit.! am aflat!
Ex, Fost; ex-ministru : fost ministru, etc.
ex abrupto, Fără veste, nepregătit.
Exacţiune, Cerere nedréptá.
ex aequo, Egalitate absolută între duoî omeni
Exagerat, Peste mesură.
Exalare, A scote aburi, eşire de aburi.
Exaltat, Zăpăcit. Exarch, Locţiitor de guvernator, de mitropolit.
Exasperare, Disperare. Excavare, Săpare.
                         _ 1.07
Excedent, Sumă rămasă maî mult.
Excelare, a face forte bine.
Excelent, Minunat de bine.
Excentric, Depărtat; ciudat.
Excepţie, Care nu e ca. de obiceiű.
Exces, Neorânduială; desfrânare; peste măsură.
Excisinne, Tăietură. Excitant, Aţâţător; care asmute.sgândăresce. Exclamaţie,Strigăt.
Excludere, Dare afară. Exclus, Dat afară.
Exclusiv, Fără. ex tempore, Improvisat.
Excomunicare, Afurisenie bisericéscá. Exco-riaţie, Sgărietură. Excrement, Materia puturosă deşertată din corpul omului sau animalului; murdărie puturosă.
Execrabil, Uricios, mărşav. Exegesă, Tălmăcirea cărţilor sfinte. Exeget, Tălmăcitor, comentator, explicator.
Exemplar, Care póte servi de exemplu, de pildă, la alţii, adică bun; bucată.
Exequatur, (Să se execute), Decret prin care un suveran dă voie unui consul strein de a’şî exercita funcţiunile în tară.
Exercitare, împlinire; deprindere la un lucru prin repetarea lui mereu ; a face exerciţiu, a repeta mereu pentru a în vet,a ceva.
Exhifriţiune, Kxpositie ; înfăţişare înaintea tu-tulor; a exldbe, a expune, a arăta.
Exhortare, Aţăţare. Exhumare, Desgropare.
Exigent, Care cere prea mult,. Exil, Surghiun.
ex libris meis, Din cărţile mele.
 108
Exod, Eşire, retragere; a 2-a carte a luî Moise.
Exonerare, Descărcare, uşurare.
Exorbitant, Prea din cale afară.
Exord, începutul unuî discurs. Exotic, Slrein.
Expansiv, Care se întinde; om care se îm-prietenesce lesne, care spune la toţi ce are pe inimă. Expansiune, Lăţire.
Exp;itriare, Gonire din patrie. Expectativă, Speranţă întemeiată, aşteptare.
Experimental, întemeiat pe experienţă, pe încercare, pe fapte petrecute. Expert, Cunoscător. Expiare, Ispăşire, isbăvire.
Expirat, Sfârşit, mort; trecut.
Explicativ, Desluşitor. Explicit, Lămurit.
Exploatare, a lucra, a cultiva, a face negoţ.
Explorator, Cel ce plécá spre a descoperi saü a descri ţeri necunoscute. Explosie, Is-bucnire, crăpare, a sări în aer.
Export, Totalitatea mărfurilor scóse dintr’o ţară şi vîndute în străinătate.
Expres, Ştafetă ; anume, dinadins.
Expulsiune, Isgonire. Extas, încântare.
Extensibil, Care se póle întinde, lăţi.
Extenuare, Stórcere, slăbire. Exterior, De din afară ; faţa. Exterminare, Măcelărire până la unul.
Extern, De afară ; şcolar care vine la şcolă numai ca să înveţe, dar şade şi mănâncă acasă. Externat, Şcolă aî cărei elevî sunt numai externi.
109
Extincţiune, Stingere, nimicire.
Extirpare, Desrădăcinare; nimicire. Extorcare, Stóreere. Extráiét, O parte scosă dintr’un ceva întreg; prescurtare. Extradare, Predarea unui criminal în mâinile guvernului căruia aparţine.
Extrafln, Fin de tot., forte bun. Extrajudiciar, Nu prin judecală. Extra-legal, Nelegal, în contra legei, extra muros. Afară din zidurile unui oraş. Extra-ordinar, Neobidunit..
Extravagant, Ciudat.
Extrem, Care este la capét; pesle măsură. Extremitate, Capét, colţ; sfârşit. Exuberanţă, Prisos; belşug prea mare. ex ungue leonem! După ghiară se cunósce leul!
                        F.
     Fabulos, Minunat. Facial, De la obraz.
Facil, Lesne. Facilitare, înlesnire.
Facsimil, Imitaţie exaclă a unei scrisori sau a unui desen.
Factice, Nenatural. Factios, Nemulţumit, su-pérat. Facţiune, Partid nemulţumit; pază.
   Factotum, Om de încredere care face totul.
  Factum, Scriere publicată de un autor spre a ataca pe cineva saü a se apéra.
 HO
Factură, Socotélá desluşită; chipul cum e făcut ceva.
Fad, Prost. Faenţă, Porţelan prost.
Falangă, Şir, şirag. Falit, Moflus.
Fanai, Fanar, felinar. Fanfaron, Lăudăros.
Fantasmă, Fantasmagorie, Nălucă, stafie.
Fantastic, Ceva închipuit; ciudat.
Fantomă, Nălucă. Fantoşa, Păpuşă.
Farmaceutic, De spiţerie.
Farmacopea, Carte în care se învaţă spiţerul cum trebue să facă medicamentele.
Farsor, Caraghios. Far, Turn la marginea înăreî, pe al cărui vérf se află un foc luminos care călăuzesce pe marinari.
Faşă, Stare de lucruri; schimbare.
Fasciculă, Cărticică. Fascinare, Fermecare,
Fastidios, Neplăcut, plictisitor. Fast, Mărire.
Fatal, Ursit; nenorocit. Fatalism, Credinţă că tóté câte se întîmplâ sunt ursite de la Dumnedeu. Fatalitate, Sortă, ursită de care nu se póte scăpa ; nenorocire.
Fata Morgana, Nălucire; vis înşelător, arétare, închipuire, părere, vedenie.
Fatigant, Ostenitor. Fatuitate, Imfumurare
Favorabil, Bun, priincîos.
Favore, Bunătate; folos.
Favorisare, Ajutare, sprijinire.
Favorit, Om iubit.
Febrifug, In contra frigurilor. Febril, Bolnav de friguri, privitor la friguri.
111
Fefoüs, Apolon luat ca (Jeu al Soréiul.
Fecale (materii), Excrementele omului.
Fecund, Roditor.
Federaţiune, Unire a mai multor State sub un singur guvern comun* Feă, ţ)ină.
Feeric, Minunat de frumos. Feerie, Piesă teatrală în care se arată ângeri, (}îne, duhuri şi decoruri frumóse.
Femenin, Femeesc. Femur, Fluerul piciorului.
Fenix, Pasere fabulósá despre care se dicea că după morte renăscea chiar din ce-nuşeaei; om rar, unic. Fetus, Prunc.
Fenomen, Minune, raritate; se dice despre tot ce se petrece în nalură, aşa tunetul este un fenomen natural.
Fermentaţie, Dospire, frământare.
Ferm, Tare. Fermitate, Tărie.
Ferocitate, Crudime Feruginos, Care cuprinde în sine şi fier.
Fertil, Roditor. Fervent, Ardétor, înfocat.
Fervóre, înfocare. Festin, Ospgţ.
Festival, Serbare.
Festőn, Ghirlandă.
Fetiş, Idol. Fetid, Puturos.
festina lente! Grăbesce-te încet! adică : Lu-crézá iute dar cu băgare de sémá.
Feudă, Păment boeresc. Feudal, Ce ţine de feudă; om cu idei politice reacţionare.
Fiasco, Nereuşită, păţanie, ruşine.
fiat justitia et pereat mundus, Să se facă
112
          dreptate chiar de ar trebui să piérá lumea.
Fibre, Fire subţiri. Ficţiune, închipuire Fictiv, Născocit, închipuit, neadevărat.
Fidejusor, Chezaş, Fidelitate, credinţă.
    lides, Credinţă; bona fide* în bună Credinţă.
Fiducie, Invoielă. Filantrop, Iubitor de ó-menî, om milos şi bine-făcător.
Filarmonic, Musical. Filelin, Care iubesce pe Greci. Filial, Fiiesc; ce este de datoria unui copil. Filialii, Sucursală.
Filiaţiune, Legătură, Înrudire.
Filieră, Instrument cu care se răsucesc firele ; a trece prin filieră, a fi supus la o lungă şi grea încercare.
Filipică, Dojană, predică. Filologia, Sciinţa limbelor. Filomelă, Privighetóre.
Filoromân, Care iubesce pe Români.
       Filotechnie, Iubirea artelor ş’a invenţii’or.
      Filtraţie, Strecurare. Filtru, Strecurătore.
Fin, Subţire; isteţ; bun.
Finul, De la sfârşit. Fine, Sfârşit.
Financiar, Bancher; om care scie cum să umble cu bănit, pentru ca să producă câştig mult. Fináncé, Finanţe, Bani.
Fineţă, Subţirime; isteţime; bunătate.
     finis coronat opus, Sfârşitul încoronăză opera.
Fiolă, Sticluţă. Fioritură, Floricele, ghion-ghîonele, trăsături, game, triluri, etc. etc. pe cari un executant abil le adaugă de la dînsul la o bucată musicală.
 113
Firmament, Bolta cerului. Firman, Hrisov, decret al guvernului turc.
Fiscal, Ce ţine de fisc, adică de Stat.
Fisic, Relativ la fisica; faţa omului.
Fisica, Sciinţa lucrurilor ce se află în natură, a proprietăţilor ce aű diferitele corpuri şi a fenomenelor ce le exercită ele unele a-supra altora fără să’şî schimbe natura.
Fiziologie, Sciinţa ce traleză despre feno-menela vieţeî, despre funcţiile organelor în animale saü în vegetale (plante).
Fisionomi&t, Cel ce cunósce după ţisionornia (fata) omului caracterul şi calităţile luî.
Fix, Hotărît; statornic; tépán.
Fixare, Hotărîre ; aşedare, înţepenire.
Fixitate, Statornicie; înţepenelă.
Fistulă, Rană adâncă, cu gaura îarga înăuntru şi strâmtă afară. Flacon, Sticluţă.
Flagel, Biciü : pedépsil ; nenorocire.
Flagelare, Biciuire; pedepsire.
Flagrant, Ce se petrece chiar acum ; prins în flagrant delict, prins chiar în momentul săvârşireî deliciului.
Flamă, Flacäre. Flamură, Stég. Flanc, Cópsi'i; parte, aripă. Flasc, Fleşcăit.
Flatare, Linguşire. Flegma, Tuse; sânge rece.
Flegmatic, Cu sânge rece. Flegmon, Umflătură provenită din îngrămădirea sângelui stricat ; buboiü mare.
Flexibil, Mlădios. Flexiune, Mlădiere,
8
114
Flotă, Flotilă, Maî multe corăbii ce merg împreună. Flotant, Plutitor, nestatornic.
Fluctuaţie, Legănare, şovăire, schimbare.
Fluid, Materie curgétóre. Fluviií, Ríü (apă).
Flux, Umflarea apelor din mare la anume ore regulate. Fluxiune, Umflătură din rácélá.
Foburg, Mahala. Foileton, Foiţă, adică partea diaruluî reservată pentru romane, articole literare, critici, etc.
Foii aceii, Ca foia. Foliolă, Foiţă, foileton.
Fomentaţie, Oblojire, acoperire cu cârpe ude şi căldicele a unei răni, etc.
Fonciar, Care este relativ la un fond de pă-mént.; imposit fonciar (numit şi fond eră). bir pentru case, vii, moşii, etc. Credit Fonciar, Bancă ce împrumută bani pe case, moşii, etc.
Foîkî, Păment: capital, bam, avere.
Fonderie, turnătorie. Fontă, Tuci fi.
For, Piaţă mare, târg public.
Fonmlisare — a se formalism, a se supéra, a se simţi atins.
Formalist, Om migălos. Fort, Fortăreţă, Cetate. Forţă, Tărie, putere. Forţare/Silire.
Forte, Tare, ^puternic. Fortificare, întărire.
Fortificaţie, Intăritură.
fortiori (?i), Cu atât mai mult cuvînt.
Fortuit, Neaşteptat. Fortună, Noroc.
Fosfor, Puciosă. Fosforescenţă, Sclipire, licărire. Fosil, Ce este scos din păment,
 115
      precum őse vechi, etc; Fotoliu, Jeţ, jilţ, scaun mare cu rădemătore pentru un om.
Fotometrie, Sciinţa de a mésura lumina.
Fracţie, Frântură; părticică. Fractura, Ruptură, frângere. Fragil, Fraged ; care se rupe ori se sparge lesne.
Fragment, Frântură; bucată literară neisprăvita.
Francmasonerie (Zidirea libertâţeî). Societare de cultură şi de binefacere, fund^iă. cum se crede, la 1717, in Londra, în sinul corporaţiei zidarilor ; de şi forte persecutată la început de guvernele despotice şi calomniată de ignoranţi, ea tot s'a răspândit în mai lóte părţile lumeî. nducénd mari folóse omenire!. Acum t xistâ în u-nivers maî bine de 11.000 logl (grupe, sub-societăţî, fiiliale) francmasonice, cari stau în strânse legaturi între ele. fără a fi conduse insă de o putere centrală.
Francheţii, Sinceritate. Frapant, Bătător la ochî, isbitor. Fr^seologie, Sciinţa de a compune frasc, adică de a lega cuvintele între ele spre a da un înţeles; po-lologhie, vorbă multă,
Fraternei, Frăţesc. Fraternitate, Frăţietate, frăţie. Fratricid, Ucidétor de frate, u-cidere între fraţi.
Fraudă, înşelăciune. Fraudulos, înşelător, falş.
Frecvent, Des. Frecventare, a merge des la
116
      a^elaş loc : a frecventa şcola, cafenelele, balurile, etc.
Fregată, Vapor mare de résboiü.
Frencsie, Nebunie, furie.
Frenetic, Forte sgomotos, furios, nebun.
Fresco, Pictură (zugrávélá frumosă) făcută pe un zid tencuit de curând.
Fricţiune, Frecare. Frigiditate, Amorţâlă; * nemişcare ; îngheţare. Frisat, pieptănat ast-fel ca perul să fie creţ, încărlionţat.
Friser, Bărbier, Frisură, Pieptenătură.
Frivolitate, Uşurinţă de caracter.
Froasare, Atingere, supărare. Frontal, Privitor la fruntea omului sau animalului.
Frontispiciu, Faţadă principală; fóie ilustrată pe care se află titlul unei cărţi.
Fronton, Podóba de frânte a unei clădiri.
Fructifer, Roditor. Fructificare, a scóte rod? a trage folos saü câştig; a specula.
Frugal, Câmpenesc, ţărănesc.
Frugalitate, Cumpătare.
Frustrare, înşelare.
Ftisic, Ofticos. Ftisie, Oftică.
Fulguraţie, Fulgerare. sclipélá.
Fulminant, Care frăsnesce, se aprinde.
Funebru, Mortuar, jalnic.
Funerarii, Inmormîntare.
Funest, Nenorocit, gróznic.
Fungibil, Ce póte fi înlocuit cu altul de acelaş fel
Furaj-Feneţ, nutreţul cailor. Furgon Car mare.
117
Furnal, Cuptor. Furnisor, Cel de la care cumperă cineva totdéuna.
Furnitură, Lucruri cumpărate saü vindute.
Furore, Furie, turbare. Furtiv, Hoţesee, pe sub mână. Fusibil, Ce póte ii topit.
Fusionat, Topit la un loc, amestecat.
Fusiuiie, Amestecare, contopire.
Futil, Cu totul neînsemnat. Futilitate, Neîn-semnătate.
Futur, Viitor.
                            Gr_
Gagiu, Gaj, Amanet., zălog; lefă, simbrie.
Galeră, Caic mare pe care ’l vîslese mereu, în unele ţerî, osândiţiî la muncă silnică numiţi Galerianl. Galimatias, Vorbe fără şir, talmeş-balmeş, tarara.
Galic, Galican, Franţuzesc. Galicism, Fran-ţuzism. expresie francesă.
Galofll, Care iubesce pe Francesî. Galofob, Care urăsce pe Francesî.
Gamă, Scara notelor musicale. Gambă, Pulpă.
Ganglion, Gălcă. Gangrenă, Incingerea, a-prinderea unei umflături saü bube.
garşon, Băiat, chelner. Garderobă, Loc saü scrin în care se lin hainele.
Gargarism, Medicament cu care ’şi clătesce cineva gâtul.
118
Garni (Hotel), Gazdă unde se închiriază o-dăî mobilate cu luna.
Gastralgie, Durere de stomach.
Gastritâ, Bolă de stomach. Gastronom, om căruia ’î plac bucate bune, care se eu-nósce în d’ale bucîliărieî
Gazelă, Un fel de câyrioră. Gelatină, Piftie.
Genealogie, însemnarea némuluí cu moşî-stră-moşiî cuiva. Arborele genealogic, Spiţa némului. Gen, Fel, soiü, ném.
Generator, Care nasce ceva; partea în care se face aburul într’o maşină cu vapor.
Generic, Privitor la un soiü întreg; d. e.: Animal e un nume generic, iar Căine un nume specific.
Generositate, Dărnicie; bunătate, îndurare.
Genesă, Nascere, facere; întâia din cele 5 cărţi ale luî Moise.
Genital, Ce servă la nascere.
Geniu, Duh, spirit; ânger, drac, etc.
Gentileţii, Gingăşie. Gentilom, Galantom; bărbat cu caracter nobil, om de omenie.
Geodosie, Sciinţa ce are de scop a mésura pământul şi a hotărâ forma lui.
Geografie, Descrierea pământului după téri, oraşe, locuitori, etc.
Geologie, Sciinţa ce se ocupă cu cercetarea diferitelor materii din cari e alcătuit pământul.
 119
Geometrie, Sciinţa ce are de obiect mésura liniilor, a suprafeţelor şi a volumelor.
Geostaticft, Statistica pământului.
Gerare, Conducere, administrare.
Germen, Sămînţă. Germinaţie, încolţite.
Gestaţie, Timpul cât ţine însărcinarea unei mume.
Gest, Gesticulaţie, Mişcare cu mâna, braţul etc.
Gibernă, Raniţa. Gigante, Gigantic, Uriaş.
Ginecetl, Odaia femeilor. Giute, Seminţie, ném.
Glacial, îngheţat, forte rece.
Gladiator, Luptător cu omeni sau cu animale.
Glandulii, Ghindură, gălcuiiţă.
Gluton, Om care mănâncă mult, găman.
Gnom, Duh despre care se credea că paze-sce comorile îngropate în pământ; dicaiă, proverb, sentinţă.
Gnostici, Eretici cari susţineaţi că numai eî posedă adevărata credinţă.
goahead (Citesce : Goahid), înainte!
goddam (Citesce : goddem), Să fiu blestemat de Dumnezeü.
God savé (,sev) the king, Dumnedeu să mân-tuiéscá pe regele — the queen (kvihn), pe regina;—cu aceste cuvinte începe imnul naţional englez.
Goeleta, Corăbioră. Grafic, Privitor la scriere.
Grand, Nobil saü boer spaniol.
Grandeţă, Grandezza, Mărire; mândrie, fală. Grandios, Măreţ.
120
Granulare, Prefacere în grăunţe, în bobiţe rnicî.
Gratificaţie, Dar, dáruiélá. Gratis, De géba.
Gratitudine, Recunoscinţă. Gratuit, Gratis.
Gratulaţie, Felicitare. Gravelă, Piétrá în băşica udului. Gravitate, Greutate, serio-sitate; centru de gravitate, punctul pe care un corp se ţine în echilibru în Iote posiţiile.
Gravitaţie, Mişcare, împingere către un punct.
Grefă, Cancelaria grefierului, adică a scriitorului care ţine condicile unui tribunal sau unei curţi.
Gri, Cenuşiu. Grief, Motiv de nemulţumire.'
Grifonagiu, Măzgălitură.
Grilagiü, îngrăditură, părmăcel.
Grimasă, Strâmbătură, schimonosélk.
Grisetă, Fată desmăţată, prostituată.
Grog, Un fel de rachiu. Grosier, Grosolan.
Grotă, Pesceră. Grotesc, Ciudat, anost, de rîs.
Guid, Ghid, Călăuză, conducétor.
Gută, Picătură; durere de óse.
Gutieră, Şghâb.—Guturală, Literă ce se pronunţă din gât, precum, c. g, etc.
Guvernantă, Inveţătore şi íngrijit.óre de copii.
Guvernator, Cărmuitor, administrator; preiect.
Hiibeas corpus, Lege constituţională englesă. din 1679 care garantéza liberîatea indi-
 121
      viduală, oprind a se ţine arestai cineva fără motiv, ordonând ca persona arestată să fie supusă la interogatoriu până a nu trece 24 de ore, acordând liberarea pe garanţie, etc.
habernus papam saü ponteficem! Avem un papă—strigăt cu care se salută alegerea unui papă de către conclavul din Roma.
habitué, Obicinuit: om care vine de obiceiü în acelaş teatru, în aceeaş cafenea, etc.
Hală, Clădire mare în care se adună multă lume, pentru a târgui, etc.
Halucinaţie, Nălucire, vedenie
Harangă, Discurs, cuvîntare, vorbire.
hautes noureautes (cilesce : ot nuvote), Mari noutăţi, adică articole de mode din cele maî nuoi.
haute volée (Citesce : ot voie), societatea cea mai naltă, cea mai nobilă.
Hecatombă, Jertfa de 100 vite (la Grecii şi Romanii din anticitate).
Hectică, Slăbiciune, sleire, oftică.
Hegemonie, Putere mai mare a unui stat asupra celor-Talte State dintr’o confederaţie.
Hemiciclu,Loc de adunare în formă de poicovă.
Hernie, Vătămătură, boşorogire.
Hipic, Ce este privitor la cai.
Hipodrom, Loc de alergare pentru cai; circ.
Homelie, Predică despre Evangelie.
Homeopatic, Vindecare cu medicamente ce
 122
       produc o bolă asemenea cu aceea ce voim s’o combatem (în basa principiului că într’unul şi acelaş corp nu pot exista doué bólé de acelaş fel), aşa că bóla nouă produsă în mod artificial prin medicamente gonesce pe cea vechia şi naturală, şi încetându-se apoî cu medicamentele, adică cu causa bóléi, dispare şi efectul. adică însăşi bóla.
Hidrografie, Descrierea apelor, mărilor, etc.
Hidrofobie, Frică de apă, turbare.
Hidropisie, Propică.
Hidroterapic, Căutarea şi vindecarea bólé-lor cu băi de apă rece.
Higiena, Sciinţa de a’şî păstra sănătatea.
Higievie, Curat, hun pentru sănătate.
Hiîii en, Himeneu, Căsătorie.
Hipoehondrie, întristare mare care une-orî înebunesce pe om.
Hipocrisie, Făţărnicie. Hipocrit, Făţarnic, linguşitor, etc.
Hipotecă, Case, moşii. etc. date ca amanet.
Hipotesă, Presupunere. Histerie, Bolă nervosa ce o aü maî cu sémá femeile.
hodie mihi, cras tibi, Adî mie, mâine tie.
honny soit qui mal y pense, (citesce : oni soâ chi mal i pans), Ruşine să’î fie aceluia care crede ceva réQ în privinţa acésta — devisa ordinului engles «al Jeretiereî».
honoris causa, In mod onorific.
 123
Horoscop, Ghicirea viitorului după arătarea stelelor.
Horticultură, Cultura grădinilor.
Hotentot, Numele unui popor din Africa meridională. Humectare, a umedi, a muia.
                          I
I, in numeraţia latină ~ 1.
Iamb, Picior de vers format, dintr’o silabă scurtă şi alta lungă.
Iberică (Peninsula), Spania, ib. saü ibid., ibidem, Tot acolo.
Icar, Fiul lui Dedal; ţinut prisonier de către regele Minos, el fugi cu nisce aripi lipite cu câră; dar apropiindu-se prea mult de sóre, céra se topi şi Icar cădu în marea Egeă. (Mitologia)
Iconoclast, Sectă de herelici cari sfărâmatt statuele (485) şi persecutau pe ceî ce se ínchinaü la icónele sfinte.
Ictologie, Partea sciinţei naturale ce se o-cupă cu studiarea pescilor. idem, Acelaş, aceeaş.
Identic, Asemenea. Identitate, Asemănare; asigurare că o personă e chiar aceea care trebue să fie. id est, Asta e. Idiom, Dialect, idus, La Romanii antici a 15-a di a lunilor
124
      Mariié, Maiü, Iulie şi Octombre, şi (Jiua de 13 a celor-l’alte luni.
Idiot, Năuc, om tâmpit cu totul.
Idolatrie, închinare la idoli.
Ignoranţă, Neştiinţă.
I. H. 8. Inlâile trei litere din numele lui Isus Christos (IHE0Y2).
Ilisibil, Neciteţ, care nu se póte citi. Imaculat, Nepătat, nemânjit.
Imbecil, Guguman, neghiob, prost.
Imobil, Avere nemişcătore, precum casă, etc. Imolare, Jertfire. Imortalitate, Nemurire. Impas, Fundătură; strimtorare.
Imp isibil, Nepăsător. Impasibilitate, Nepăsare.
Impenetrabil, De nepătruns, ce nu pole fi Imperativ, Intr’un chip poruncitor, [străbătut. Imperialist, Partisan al guvernului imperial. Imperios, Neapărat. Imperis abil, Neperilor. Impermeabil, Prin care nu póte pătrunde apa. Impertinenţă, Obrăznicie, lmpetuositate, Nesocotinţă, iutélá, furie. Impietate, Nelegiuire. Inipiu Nelegiuit. Implacabil,Neclintit, neîmblânzit,neînduplecat. Implicare, Amestecare, încurcare, vîrîre. Implorare, Rugăminte înfocată şi umilită. Imponderabil, Aşa de uşor în cât nici nu póte fi cântărit.
Impostură, Minciună. Impotenţa, Neputinţă. Imprecaţie, Blestem. Impregnat, îmbibat.
125
Impresariü, Şeful unei întreprinderi teatrale. Imprescriptibil, Care nu póte fi prescris, tăgăduit, micşorat.
Imprimat, întipărit; tipăritură.
Improb, Necinstit. Impromptu, Nepregătit. Impropriii, Nepotrivit. Improvisare, a vorbi. etc. fără a se fi pregătit de mai nainte. Imprudent, Nesocotit. Impudeiit, Neruşinat. Impudic, Fără pudóre. desfrânat, Impulsiune, Imboldire, împingere, îndemnare. Impunitate, Nepedepsire.
Impur, Necurat, spurcat ü.
Imputare, învinovăţire. Imuabil, Neclintit. Inaccesibil De care nu se póte apropia cineva. Inadvertenţă, Gresélá, nebăgare de semă. Inalienabil, Ce nu póte fi înstreinat. Inamovibil, Care nu póte fi scos din funcţie. Inanitate, Deşertăciune, zădărnicie. Inaugurare, înoire, deschidere de întâiaş dată, etc.
Incandescent, Ars, încins până s’a făcut alb ca para focului.
Încarcerare,ä Punere la închisore.
Incarnaţie, întrupare.
Incendii!, Foc. Incertitudine, Nesiguranţă. Incest, Nelegiuire prin împreunare sexuală între rude apropiate, precum între mamă şi fiu, frate şi soră, etc.                [cu.
Incisiv Tăetor, muşcător. Inclusiv împreună
 126
incognito, Necunoscut. Incoherent, Fără legătură. Incoherenţă, Nepotriveiă.
income-taxe, Taxa asupra venitului.
Incomparabil, Care nu are sémán, perechiă.
Incompatibil, Neîngăduit, nepotrivit.
in corpore, Cu toţii, totî împreună.
Indelebil, Care nu se póte şterge, nepieritor.
lndemnisare, Despăgubire. Indigen, Fámén-tén, din ţară. Indigeni, Sărac.
Indigenţă, Sărăcie. Indigestie, Durere de stomah din csusă de grea mistuire.
Indigo, Lolachiu ; materie ce vopsesce albastru.
Indiscret, Care nu e discret, care se amestecă în afacerea altuia, spune secretul cuiva, oi.e.
Indispensabil, De care nu se póte lipsi sau scuti cineva.
Indolent, Amorţit, încropit; nepăsător, leneş.
Indulgenţă, îngăduire, blândeţe, îndurare.
Induraţie*, întărire, învîrtoşare.
Industrie (cavaler de), Şarlatan.
Inedit, Nepublicat, netipărit âncă.
Inept, Netrebnic. Inepţie, Netrebnicie, prostie.
Inerţie, Nemişcare, neurnire din loc.
Inexorabil, Neînduplecat, nemilos, neîmblânzit.
in extenso, în întreg, cu deamănuntul.
in extremis, în césui morţii.
Infailibil, Fără greş. Inf-miant, Care păteză onór ea. Infamie, Mişelie.
127
Infant, Prinţ spaniol saü por tu gez. Infanterie, Soldaţi cari nu sunt călări. Infanticid, Omor san omorîfor de copil. Infatigabil, Neobosit. Infect. Puturos, mur-Infeodare, a se face stăpân. '             [dar.
Inferior, De jos. mal dp jos.
Infern, Iad. .Infernal, Drăcesc.
Infestat, Pustiit, jefuit.
Infiltrare, Pătrundere, strecurare.
Infim, Cel maî mic. Infinit, Nesfârşit, Infirm, Bolnav. Infirmerie, Spital. Inflamabil, Ce se aprinde. Influm iţie, A-prindere , umflătură. Inflexibil, Nemlă-dios; neînduplecat, neîndurat. nemilos. Inflexiune, Mlădiere, încovoiere, înmuiare. Influent, Care are influenţă.
Influenţă, Inrîurîre, trecere, putere. Infortunai, Nenorocit. Infracţie, Călcarea unei legi, ordonanţe, învoieli, ele. Infructuos, Fără rod, fără efect.
Infusiune, Fiertură, opáréla.
Infusorii, Animale fórte mici cari trăesc în apă şi nu se pot vedea fără microscop. Ingenios, Forte iscusit. Ingeniii, Iscusinţă. Ingenuitate, Nevinovăţie morală.
Ingerinţă. Amestec cu forţa şi nelegal. Ingratitudine, Nerecunoscinţă.
Inherent, înnăscut. Inhibiţie. Oprire. Înhumare, îngropare. Inie,* Nedrept. Inichitate, Nedreptate. Inimic, Duşman.
128
     Ininteligibil, De neînţeles. Iniţială. Literă de la începutul unui nume saü cuvînt. Iniţiare, a primi pe cineva într’o societate secretă, a’i spune saü a’l înveţa cevanoü etc. Iniţiativă (a lua), a propune cel d’întâî, a face începutul. Iniţiator, Care ia iniţiativa Injecţie, Medicament ce se stropesce înăuntru cu un clistir.
Injoncţiune, Poruncă. Injustiţie, Nedreptate, in majoréin Dei glóriám, Spre maî mare laudă saü fală a Domnului, in mediaş res, la mijlocul lucrului, adică : în fondul chestiune], fără introducere. Inoculare, Altoire. Inovare, Inoire. in p&rtibus (infidelium), Titlul episcopilor catolici a căror diocesă se află în ţerî neca-in petto, In secret, tiptil, pe sub mână. ftolice. in plcno, In mijlocul unei adunări, in puris naturalibus, In starea naturală, în totă goliciunea.
Insalubru, Nesănătos, Insanitate, Smintelă. Inserare, a pune în, a adăoga, a face sa intre; a insera un articol, a publica un articol întrun diar, între alte articole. Inserţie, într’un diar, se numesce articolul publicat în diar de o personă străină redacţiei şi care este singură réspundétóre pentru cuprinsul articolului inserat. Insesisabil, Care nu póte fi apucat, prins, Insinuare, Strecurare; vorbă adusă cu iscusinţă.
129
Insipid, Fără gust, sălciu, nesărat, etc. Insistare, Insistenţă, Stăruire, stăruinţă, lnsolaţittne, Bolă produsă de arşiţa soreluî. Insolenţă, Obrăznicie. Insolubil, Care nu se póte topi, desface, ete.
Insolvabil, Care n’are cu ce plăti. Insomnie, Lipsă de somn. Instmţă, Chemare în judecată; cerere, urmărire, in spe, In speranţă (de a se face). Instigator, Care învaţă şi îndemnă pe cineva. Instinct, Mişcare saü simţire naturală. Institut, Aşedămînt. Institutor, învăţător. Instructiv, Care instruesce, care învaţă. Insubordinaţie, Nesupunere.
Insuficienţă, Neîndestulare.
Insuportabil, De nesuferit. Insurgent, Răsculat. Insurecţie, Răsculare, răzmeriţă. Intact, Neatins. Integral, In întreg. Integritate, Întregime. Integru, Forte cinstit. Jntelect, Inteligenţă, Minte. Intemperenţă, Necumpétare. intemperie, Vijelie. Intempestiv, Care nu e la timp.
Intendent îngrijitor. Intensitate, Tărie, mărime.
Intentare, a începe saü a porni un proces. Intenţie, Gând. Intenţionat, Precugetat. Intercmlare, a pune între altele. Interceptare, Prindere şi oprire pe sémá. Interzicere Interdicţie Oprire, neîngăduire. Interim (ad), Pentru *de o camdată.
 9
130
Interegnu, Interval în care un Stat e lipsit de capul séü. Interlocutor, întrevorbi-tor. om care vorbesce cu altul.
Intermediar, De mijloc; mijlocitor.
Intermediu, Intermezzo, Representaţie, precum danţ, cor, etc., care vine între actele unei piese teatrale.
Interminabil, Care nu se mai sfârşesee.
Intermitent, Care pléca şi se întorce, care în-cetézá şi începe iar.
Internaţional, Dintre maî multe naţiuni.
Interogatoriu, întrebări ce se fac de un judecător pentru cercetarea şi aflarea a-devérului.
Interpelare, întrebare spre a cere desluşiri saü socotélá. Interpolare, Adăugare.
Interpret, Tălmacii!. Intersecţie, Tăere între doué linii. Interstiţiu, Loc gol.
Interval, Depărtare ce desparte un loc de altul saü un timp de altul.
Intervertire, a rést urna, a întorce anapoda.
Intestat, Fără testament Moştenitor ab in-testat, ai unei persóne care a murit fără să fi făcut un testament.
Intestin, Maţ; certe intestinale, certe înăuntrice.
Intim, înăuntric; amic intim, amic forte de aprópe. Intimare, Poruncire; insciinţare; chemare în judecată. Intimat, Chemat.
Intimidare, a speria, a băga frică.
131
Intimitate, Prieteşug saü unire fórte mare.
Intolerabil, Care nu trebue să fie îngăduit.
Intoleranţă, Neîngăduinţă ; intoleranţă religioşii este atunci când nu se lasă cei de altă lege ca să’şî tiă religia.
Intoxicare, Otrăvire. Intrepid, Curagios.
Inti •insec, Care este înăuntru într'un lucru ; valorea intrinsecă. valórea unei monedi. etc.. în raport cu aurul, argintul, etc. ce conţine. Intrus, introdus pe nedrept.
Intuiţiime, Gunoscinţă limpede şi desluşită.
Intuitiv, într’un chip limpede si desluşit ; metod intuitiv, metodul prin care copiii sunt deprinşi maî întâi cu lucrurile mici şi uşore şi merg apoi treptat de la mai u şor la maî greü si de la cele cunoscute la cele necunoscute lor âncă.
Inuman, Neuman, nemilos. Inundaiv, înecare, revérs. unei ape. Inusitat Neobicmuií.
Inutil, Netrebuincios, nefolositor. Invalid, Soldat care nu maî póte face serviciul din causă de răni sati de bătrâneţe.
Invalidare Anulare. Invariabil Neschimbăcios.
Invasiune, Năvălire, cotropire.
Invectivă, înjurătură, insultă. Inventar, Catagrafie; sub beneficiu de inventar, cu drept, de control. Invers, întors, d’andósele.
Investire, Înveştmîntare ; înconjurare.
Investigare, Cercetare. învestitură, Aşedare, întărire într’o funcţie.
132
Inveterat, învechit. Invidie, Pismă.
     Invidios, Pismătareţ. Invincibil, De neînvins.
     Inviolabil, De care nu se póte atinge cineva ; funcţionar care nu póte fi destituit.
       Invisibil, Nevédut; care nu póte fi védut,.
     Invocare, Chemare în ajutor. Involuntar, Fără voie. Invulnerabil, Care nu póte fi rănit.
irato (ab), Mânios, furios.
Iradiaţiune, Imprâştiare de rade.
Iraţionabil, Nejudecat, necugetat.
     Irealisabil, Care nu se póte reálisa, îndeplini.
Ireconciliabil, Neîmpăcat.
     Irecusabil, Care nu póte fi recusat, respins.
     Irefragabil, Care nu póte fi contradis, tăgăduit.
     Irefutabil, Care nu póte fi refutat, combătut.
Iremediabil, De nevindecat, ce nu se póte tămădui.
Iremisibil, De neertat. Ireparabil, De neîndreptat.
Ireproşabil, Fără greşală în cât nu’í se póte face vre un reproş, vre o dojană.
     Iresistibil, Căruia nu’î se póte împotrivi cineva.
Irevocabil, Care nu maî póte fi rechemat., retras, amânat iar, etc.
Irigaţie, Udare artificială a pămentuluî.
     Iris, Curcubeiü. Irisat, Cu feţe ca curcubeiul.
     Iritat, Aţâţat, asmuţit, aprins, necăjit, înfuriat.
Ironic, Batjocoritor. Ironie, Luare în rîs.
     Irupţiune, Năvălire. năpădire, revérsare, is-bucnire. Isis, Vechiă deitate egiptenă.
133
Islamism, Religia mahomedană.
Isochronie, Mişcare egală, făcută în acelaş timp.
lsogon, Cu unghiuri egale, (de o potrivă).
Isolare, Singurătate; a face ca un lucru sau un om să remâe singur.
Istmu, Strâmt óre, canal; limbă de păment între doué mări şi care ímpreunéza o peninsulă cu uscatul.
Italice (Litere), Un fel de litere tipografice aplecate de la drépta spre stânga, numite şi cursive : Aa, Bb, CV. etc.
Itinerar, Drum ce trebue să’l urmeze cineva ; descrierea drumului; privitor la drum.
                           T.
Jacobin, Revoluţionar.
Jansenist, Partisan al Jansenism'du), adică al unei morale forte severe.
Jaretient, Panglică saü şiret cu care se léga ciorapii la picior. Ordinul Jar di erei (en-glezesce : Order ofthe Garter), cea maî mare decoraţie engleză, fundată de regele Eduard III în 1349; se dă numai prinţilor domnitori şi Englezilor din în-nalta nobilime; cavalerii acestui ordin portă o jareiieră albastră la piciorul stâng, cu motto : Ilonny soit qui mal y pense.
Jargon Vorbire stricată.
Jenă, Genă, Supărare, turburare; lipsă.
                           134
Jesuit, Călugăr catolic aparţinend ordinului Jesuüüor, fundat în 1584 de Ignatiü de Loyola. Jesus, Isus (Christos).
Jeton, Marcă de mei al în formă de monedă.
J. N. R. J., Jesus Nazarenus, Rex Judaeo-rum, Isus Nazareténul, Regele Iudeilor.
Jockey, Argat de cai; vizitiu: servitor tocmit a călări cu caii ce iau parte la a-lergârile publice de caî.
Jockey club, Societate de iubitori ai alergărilor de caî saü în genere a persónelor din înalta aristocraţie.
Joe, Jupiter, Zeus, cel maî mare ţ)eu la Greci şi la Ro’rmnî; deul trăsnetului.
Jolin Bull, Porecla Engiezilur: Englesul.
Jubileu, Serbare. Jude, Judex, Judecător.
judex curiae, Titlul preşedintelui curţei supreme în Ungaria.
judicatum solyi, Garanţie ce trebue s’o de-pue streinii când intentézá un proces.
Judicios, Iscusit. Jugular, De la gât.
Junta, Ori ce adunare politică în Spania şi Portugalia. Jupiter tonans, Joe tunătorul.
Juridic, Ce se atinge la dreptul judecătoresc.
Juridicţie, Puterea judecătorului; competinţă.
Jurisconsult, Cunoscător al dreptului, al legilor judecătoresc!; advocat.
Jurisprudenţ'î, Sciinţa dreptului şi a legilor.
Jurist, Cel t e scrie saü a scris asupra dreptului, asupra legilor judecătoresc!.
                   _____135_
Juriu, Juraţi. Just, Drept; tocmai. Justificare, Desvinovăţire; dovedirea nevinovăţiei.
Justiţiabil, Cel ce se judecă; împricinat. Juvenil, Ca de tîner. juventute, Tinerele.
                         k:
Kean, Edmond, (Citesce: Kin), Renumit actor eugles (1773—1833).
Kilo, O miă ; prescurtare în loc de k/logram. Kilogram, Greutate de 1000 de grame. Kilolitru, Măsură de 1000 de litri.
Kyrie eleisson, Domne miluesce.
                          X,
L, In numeraţia latină~50.
Labil la, Literă ce se pronunţă din buze, precum b,            m.
Labirint, Clădire saű stradă tare încurcată. Laboare, Muncă. Laboratorul, Loc unde se lucrézá.                                [vorbe.
Lacerr&re, Sfăşiare. Laconic, Scurt, în puţine Lacrymae Christi, Un iei de vin scump. Lacună, Lipsă, loc gol care trebue umplut. Lady (Citesce Ledi), Domnă nobilă engleză. Lagună, Smârc Laic, Mirén.
 186
Lapidar (stil), Stil înalt, frase scurte dar frumóse şi coprindétóre.
Lapidare, Omorâre cu pietre Lapis (infernalis), Piétra iadului, lapsus calami, Gresélá de scriere, pocăltitură de condeiu.
lapsus linguae, Greşală de vorbire, pocăltitură de limbă.
Larva, Insectă eşită abia din ort.
Lasciv, Poftitor, desfrânat. Latrină, Umblătore. Laur, Dafin. Laureat, Premiat de o universitate. Lavă, Materie topită ce o aruncă un vulcan, leader (citesce : UeTr) Căpetenie; articol de fond. Legat, Hârădire prin testament; sol, trimis. Legaţiunc, Solie; cancelaria unui ministru plenipotenţiar. Legendă, Poveste. [tă. Legislator, Legiuitor. Legiune, Corp de arma-Lent, încet. — Lesiune, vătămare; rană. Letargie, Somn adânc şi bolnăvicios; amorţâlă. Lex, Lege. Lexicon, Dicţionar mare. Libîiţiune, beţie, chef.
Libelă, Cărticică injuriosă.
Liberalitate, Dărnicie, galantomie. Libertinaj, Desmăţare, desfrîu.
Libretto, Cuvintele unei piese teatrale pusă în musică.
Librettist, Autorul unui librettó.
     Licenţă, Voe; desfrânare; grad universitar maî mic de cât doctoratul. [frânat. Licenţiat, Care are licenţă. Licenţios, Des-
187
Licit, Legal, îngăduit de lege.
Liceti, Gimnasiü cu 7 clase.
Limită, Margine. Limitat, Mărginit. Limitrof, Mărginaş, de lângă hotar. Lineament, Trăsătură. Lingerie, Rufărie. Lingou, Drug de metal nelucrat.
Linguist, Limbist, învăţat care se ocupă cu studiarea limbilor,
Liquid, Lichid, Licid, Ceva curgător (apă). Liquidare, Desfacere; răfuire.              [fin.
Liquidator, Răfuitor, Liquóre, Licher, rachiu Lisibil, Citeţ. Litieră, scaun portativ. Litigiii, Pricină; cârlă, judecată.
Litografie, Scriere şi tipărire pe pietră. Literat, învăţat. în d’ale literatureî.
Litoral, Ţărmurile măreî. — Livid, Vînăt, Livră, Monedă vechiă de un franc; greutate de */2 kilogram.                          [resci.
Livrea Haină lungă a slugilor (feciorilor) boe-Livret saü Libret, Condicuţă, cărticică. Locatar, Chiriaş. Locaţiune, închiriere. Loco, Chiar în acest loc, în acest oraş, etc. Locomobilă, Maşină de vapor ce póte fi mutată. Locomoţiune, Mişcare dintr’un loc într’altul. Locomotivă, Maşină care trage prin propria eî mişcare un tren pe şinele drum. de fier. Locuţiune, Vorbire, dicere; expresie.
Logic, Bine cugetat. Logică, Dréptá cugetare. Logogrif, Ghicitóre. Logomachie, Cériá pentru înţelesul unor cuvinte.
                         _188
Longanimitate, Răbdare îndelungată. Longevitate, Vieţă îndelungată.
Lord, Titlu de înaltă nobleţă şi de înaltă funcţiune în Englitera. — Lord mayor, Primar, saü maî bine : prim-primar. Lornietă, Ochén cu 2 sticle. Lornion, Ochén numai cu o singură sticlă.
Lubric, Care alâţă pofta saü plăcerea amorosă. Lucid, Limpede. Luciditate, Limpedieiune. Lucrativ, Care aduce câştig, Lugubru Poso-Lumbago, Rolă de rinichi.                [morât.
Lunetă, Ochén, ochelari.
Lustru, Strălucire; policandru; timp de 5 ani. Lux-ţţie, Scrâniire. Luxură, Lăcomie, desfraü.
                       uvr.
M, In numeraţia romanăznlOOO.
Macadam, Caldarâm de pietriş, macte, Noroc! Sănătate şi voie bună! Machină, Maşină. Maculat, Pătat, mânjit. Maculatură, Hârtie mânjită la tipar.
Madonă, Madonna, Maica Domnului. Madrigal, Poesióra galantă.
Magie, Fermecătorie, vrăjitorie, scamatorie. Magistral, Ceva făcut de un meşter forte bun, ceva măreţ.
Magistrat, Judecător. Magistru, Inveţător. Magna charta Charta mare Constituţia engleză.
139
Magnanim Mărinimos. Magnanimitate Mărini-
Magnat, Boer mare ungur sau polonez, [mie.
Magnet, Mineral ce are proprietatea d’a atrage fierul şi a’i comunica, prin frecare, proprietăţile sale magnetice.
Magnetic, Atrăgător ca magnetul.
Magnetism, însuşire ce o are magnetul d’a atrage fierul; un fluid despre care se dice că lucréza asupra simţurilor şi imaginaţi un ei şi produce diferite fenomene; pro-cedeurî prin cari se produc aceste fenomene.                                 [lucită.
Magnific, Măreţ. Majestate, Mărire prea stră-
Mtfjorat, Dreptul celui d’întâi născut din copii.
Majordom, îngrijitorul unui palat domnesc sau
Majoritate, Număr mai mare. [împărătesc.
Majusculă, Literă mare : A, B, G, etc.
Maladie, Uolă. Maladiv, Bolnăvicios.
Malachit, Piétrá verde cu lustru frumos.
Maladresă Neîndemănătăcie nedibăcie stângă-
Maleabil, Ce se póte mlădia şi întinde, [cie.
Maledicţiune, Blestem. Maliţie, Băutăţie.
Maliţios, Malicios, Reutăcios.
Malignitate, Răutate mare. Malignu, f. rău.
Malonest, Necinstit. Miltratare, Chinuire.
Malversaţie, (ireselă făcută dinadins, hoţie etc.
Mamelă, Ţiiă, uger. Mamelon, Sfîrcul ţîţel.
Mameluc, Soldat din cavaleria egiptenă formată din sclavi liberaţi.
Mamifer, Orice animal ce are ţîte.
 140
Manco, Lipsă. Mandat, împuternicire.
Mandatar, Cel căruia ’i s’a dat o împuternicire.
Mandant, Cel ce dă împuternicirea.
Mandolină, Un fel de cobză.
Manechin, Chip omenesc făcut din lemn, etc.
Manegiü, Manej, Locul unde se învaţă călăria; exercitiü ce se face cu un cal; călărie.
Maniac, Om supărăcios, ursuz, cam nebun.
Manie, Nărav rău, nebunie, furie.
Manieră, Chip, fel; purtare.
Manifest, Vădit, sciuf, netăgăduit: scriere publicată de cineva spre a^î arăta'ideile, spre a face cunoscut tutulor ce are de gând să facă.                            [tulor.
Manifestare, Arătare sau dovedire în faţa tu-
Manipulare, a umbla cu ceva, a lucra ; a întrebuinţa chiţibuşe, etc.
Manivelă, Mâner cu care se învîrtesce ceva.
Manoperă, Chiţibuş. Mansardă, Odaie în pod.
Mansuetudine, Bunătate, blândeţe, bunăvoinţă.
Manşetă, Mânecută. Manşon, Colceag, mânecar.
Manual, Făcut, de mână; carte ce trebue s’o aibă cineva totdéuna la îndemână.
Manufactură, Mărfuri de lipscănie şi pânzărie.
manu militari, Cu forţa militară, cu sila.
Manuscript, Manuscris, Fóie saü carte scrisă de mână.
Manutenţie, Administraţie; brutărie, pitărie.
Mapamond, Chartă geografică ce arată globul pămentesc împărţit în două emisfere.
 Ul
Marasm, Bóla slăbireî continue.
Marchis, Titlu de nobleţă mai mic de cât duce şi maî mare de cât conte.
Marchisă, Soţia marchisului; acoperiş, perdea.
Marecagiü, Marecaj, Mocirlă.
Mareşal, General suprem. Mareşal al Carţel, funcţionar care administrézá casa regelui.
Marină, Sciinţa navigaţiuneî, adică a plutireî pe mare cu nave ; puterea navală a unei naţiuni; materialul şi personalul serviciului de mare. Marinar, Matelot, Matros, corăbier. Marionetă, Păpuşă.
Maritagiü, Maritaj, Măritiş, căsătorie, însu-râtore. Maritim, De marină.
Marseillaise, Marsiliesa, Imn patriotic şi rés-boinic compus de Francesul Rouget de Lisle în 1792 şi devenit adî imnul naţional frances şi în genere imnul Libertăţii.
Marte, Deul resboiuluî.
Marţial, Milităresc, résboinic.
Martir, Mucenic, om care a suferit mórtea pentru religia sa; suferinţă grea.
Martirolog, Inumérarea martirilor şi a celorlalţi sfinţi. Martirisare, Chinuire.
Masă (Massă), Mulţime, grămadă; în masă, cu
Masacrare, Măcelărire. Masacru, Măcel, [toţii.
Masagiu, Masaj, Frecarea corpului omenesc cu mâna spre a’î da tărie şi sănătate.
Mascaradă, Deghisare; câtă de omeni deghisati.
Mascul, Masculin, Bărbătesc.
Masiv, Greu, plin, îndesai.
Mastodont Elefant uriaş ce exista înainte-de potop. Masturbaţie, Onanie.
Mat, Calp, fără luciu. Matelot Matros Corăbiei*.
Materialism, Sistema celor ce cred că totul e numai materie şi că materia trăesce prin ea însăşi şi fără spirit.
3Iater, Mamă. Matern, Maternei, De mamă ; limba maternă, limba párintésca.
Matinal, De diminâţă ; a fi matinal, a se scula de diminétá.
Matrice, Mitră; matriţă, adică formă în care se tornă ceva.                          [condică.
Matriculâ, Condică. Matriculare, Trecere în
Matrimoniu, Căsătorie. Matronă, Jupănâsă.
Matur, Copt: vîrstnic. Maturitate, înţelepciune.
Mausoleu, Mormînt mare şi împodobit.
Maxila, Falcă. Maxilar, De la falcă.
Maximum, Gradul cel maî nalt.
mea culpa, Din greşala mea.
Mecanic, Mecanician, Maşinist.
Mecanicesce, Ca o maşină, fără gândire.
Mecanism, Maşinărie.                   [tele, etc.
Mecenat, Bogat care íncuragézá literele, ar-
Mecunóscere, Necunóseere, nerecunóscere.
Medalie, Bucată de metal, de obiceiü rotundă, ca o monedă, de mărime f. variabilă, ce se bate întru amintirea unu! fapt mare saü se dă cuiva ca semn de onóre.
Medaliat, Premiat, onorat cu o medalie.
                         143_
Medalion, Ramă saü sculă de aur, argint, etc. a vend forma cam rotundă şi în care se pástrézá portretul unei persóne iubite.
Mediaţiune, Mijlocire. Mediator, Mijlocitor.
Mediatisare, A face ca un prinţ saü un Star să nu maî atârne imediat de un suzeran.
Mediocritate, Mijlocie : starea omului care nu e nici bogat, nici sărac; lipsă de merite. de ştiinţă, etc.
Mediocru, De mijloc ; nu tocmai bine şi nici prea prost. etc.
Meditare, Meditaţie, Gândire, chibzuire. Meditaţie se numesc şi lecţiile ce le ia un şcolar de la un profesor deosebit de a-ceia pe cari îî are la şcolă.
Mediterană, Mare aflătore între Europa, Asia şi Africa şi care comunică cu Océnui prin strîmtorea de Gibraltar.
Mediii, Mediuloc, Mijloc.
Medium, Personă care, după credinţa unora, póte să comunice cu spiritele.
Meeting, (Citesce : miting), Adunare politică populară.                                [crede.
Mefiant, Neîncrezător. Metiare, a nu se în-
Mefîtic, Stricat., vătămător. Melistofel, Drac.
Megeră, Femeiă rea.
Melancolie, Melancholie, Tristeţe, mâhnire.
Melodie, împreunare de sunete musicale plăcute ; înşirare de cuvinte saü frase cari sună bine.
                 _____IU
Melodramă, Piesă de teatru cu emoţiunî puternice şi ale cărei scene sunt însoţite de o musică instrumentală.
Meloman, Iubitor de musică. Melomanie, Iubire prea mare de musică.              [nele.
Membrană, Pieliţă subţire ce acoperă orga-
memento! Adu’ţl aminte ; însemnare.
memento mori! Adu’tî aminte de mórte, ţine minte că escî muritor!
Memorabil, Ce merită a fi amintit.
Memorandum, însemnare, notă; cărticică de însemnare ; notă diplomatică ce face cunoscută starea unei cestiunî.
Memorial, Condică în care comercianţii ’şî înscriu afacerile din fiecare c}i; culegera de memorii. Memorie, Amintire, ţinere de minte. Memoriu, Scriere ce are de scop a reaminti saü a lămuri un lucru, o cestiune politică, literară, etc.
Menageare, Menagiare, Menajare, a cruţa.
Menageră, Gospodárésá, íngrijitóre bună.
Menagerie, Loc în care se arată fel de fel de animale.
Menagiu, Menaj, Căsnicie, gospodărie.
Mendicitate, Cerşetorie.
mene tekel (complect : mene mene tekéi u-farsin), S’aü cântărit şi s’aü găsit prea uşore (dilele tale); cu aceste cuvinte scrise pe zid de o mână nevăzută s’a vestit regelui Belsazar al Babilonéi căderea sa
                           _ _ Ub
              apropiată; se întreb, ca avertisment.
      ynens sana in corpore sano, O minie sănă-tosă póte fi numai într’un corp sănătos.
Menstruaţie, Sorocul femeilor.
Mensual, Lunar, pe fiecare lună.
     Menţionare, a pomeni. Menţiune, Pomenire.
Mentor, Povétuitor, călăuză, *învetător.
         Mephisto, Mephistopheles, Satană, Drac.
Meprisare Dispreţuire.
MeprisaMI Vrednic de dispreţ.
      Mercantil, Negustoresc. Mercator, Negustor.
Mercenar, Bătăuş plătit; om vîndut.
Mercerie, Marchitănărie, eeprăzărie.
      merci, (Cit. mersi), Mulţumesc! mulţumim!
Mercur, Fiul şi mesagerul luî Joe; el era deul elocienţeî, al călătorilor, negustorilor şi hoţilor ; numele unei planete ; argint viü.
       Mercurial, Ce cuprinde mercur, argint viü.
Mercurială, Dojană; preţ curent; însemnare de preţuri.
Meridian, Cerc mare al sferei închipuit ca trece prin poli şi împarte globul pâmen-tesc în doué emisfere.
Meridional, Despre partea de mé(}á-di.
i^eridiü, Miédá-di, sud.
      iăeritoriil, Meritos, cu merit, vrednic de laudă.
      Alessî (Messä), Rugăciune, slujbă (la Catolici).
Mesager, (ssa), Vestitor, însciinţător.
Mesagerie, Mesajerie, Loc unde se primesc măr (urî spre expediare.
10
                         146
Mesagiu, Mesaj, Sarcină de a spune saü a-duce ceva ; vestire oficială.
Mesalină, Soţia împăratului Claudiü, faimosă prin desfrenarea eî; femeiă forte des-frenată.
Mesalianţă, Unire (prin căsătorie) nepotrivită
Meschin, *Calic. Meschinerie, Calicie.
Mesia, Liberator făgăduit de Dumnedeü în Vechiul Testament.
Mesinteligenţă, Neînţelegere.
Mesmerism, Doctrina lui Mesmer asupra magnetismului animal.
Metacarp, Partea mâneî dintre degete si în-cheiătura eî, compusă din cinci óse ce formézá nisce prelungiri ale degetelor.
Metaflsică, Sciinţa facultăţilor întelepciunei o-menescî şi a ideilor universale ; abusul abstracţiunilor.
Metaforă, Figură de retorică prin care se schimbă un cuvént de la înţelesul seu propriü într’un înţeles figurat, ex. : este un leu, în loc de ’: este un om curagios.
Metnfrasă, Traducere, tălmăcire în altă limbă.
Metalurgie, Arta de a scóte metalele din mine şi a le lămuri.
Metamorfism, Lucrarea căldureî ceotrale asupra unor tărâmuri anumite, asupra unor stânci a căror structură lea prefăcut ea.
Metamorfosă, Prefacere, preschimbare.
Metaplasmă, Scóterea, adăugarea saü schim-
 147
           barea unei litere saü silabe într'un cuvént.
Metastasă, Figură de retorică ce consta în a arunca asupra altuia lucrurile pe cari o-ratorul e nevoit să le spuie ; schimbare din o bolă în alta.
Metatars, Partea piciorului dintre degete si încheiătură.
     Metatesă, Mutarea un. litere d. un loc în altul.
Metempsicosă, Trecerea sufletului dintr’un corp în altul (după mórte).
Meteor, Orî-ce fenomen ce se petrece în atmosferă : curcubeul, fulgerul, tvmeiul. etc., sunt meteore; se dice şi despre un om care a strălucit prin calităţile lui.
     Meteorologie, Partea fisiceî care trateză despre meteore şi despre schimbările aerului.
Meteorograf, Instrument ce arată schimbările atmosferice.
      Meteorolit, Piétra ce cade uneori din aer.
Metier, Meserie; se dice în mod impropriü şi în Ioc de Metteur {en pag es).
     Metis, Corcitură ; om născut dintr’un alb şi o Indiană saü dintr’o Indiană şi un alb.
Metod, Metodă, Oranduiélá ce se întrebuinţâză pentru a 4ice, face saü învăţa ceva ; metodic, cu orânduială,
Metodist, Om care face totul cu orânduială. Aşa se numesc şi membrii unei secte de protestanţi care are nisce principii religiöse forte aspre.
 148
Metonimia, Figură retorică prin care se ia causa drepí efect, subiectul pentru atribut, abstractul pentru concret, etc., s. ex.: Ceres §i Bachus în loc de pâinea §i vinul, panil frumosă în loc de scriere frumosă, citesc pe Âlecsandri, în loc de citesc operele lui Âlecsandri, etc.
Meionomasie, Schimbarea unui nume propriu prin traducere, s. ex. : Sameil Micu în loc de Samud Klein.                        [feţei-
iieloposeopie, Arta de a ghici după trăsurile Metric, Alcătuit din metre, adică picióre de versuri formate din silabe scurte saü lungi; sistem metric, sistem de mésurí ce are drept basă metrul. ric:i, Arta de a face versuri, metrologie, Sciinţa măsurilor şi greutăţilor.
'1 oi românie, Mania de a face versuri. Metronom Instrnm. ce arată măsura musieală. Metropolă, Oraş mare.
Metrii, Măsură de un cot şi jumătate. Mf-tteur en pages (Citesce : Metoranpaj, pu~ netor in pagini), Paginator, adică lucră-orul tipograf care face pagini din ma* f eria eulesă de zeţari.
Mnsnitf, Duhóre, putóre bolnăviciosă.
Mío.ulo, Titlul împăratului Japoniei. .'';:cro;:r,\fîe, Descrierea lucrurilor saü fiinţe-or ir.ici cari nu se văd fără microscop. î'Heroscop, Instrument care măresce şi las;*
 149
      a se vedea lucrurile saü fiinţele cele maî mici cari nu se pot zări cu ochiul libt r.
Micţiune, Dare afară a udului.
Mictnrjţie, Medicament pentru a putea eşi de \
Migraţiune, Pribegire. trecere în alia ţarft.
Migrenă, Durere de cap.
Milă, Millă, Mésurá de drum variabilă dn} â ţări şi care la Romani era de 1000 si şi valora 1472m,5. Mila engleză t. de 1609 met ri; mila rnarină, în t rebui 13 r a ;t de marinarii englezi, francezi şi ilahei.;. e de 1852 metri.
Milady (Citesce : Miledi), Dómna mea, dom-nişora mea. In Englitera se cuvine aoe-i titlu dómnelor şi domnişorelor nobile.
Milenar, Care are o mia; o mia de ani.
Milesim, Cifrele ce arată anul pe medalii, monede şi monumente.
Miliadă, Réstimp de o miă de ani.
Miliard, O miă de milióne.
Miligram, A miia parte dintr’un gram.
Mililitru, A miia parte dintr’un litru.
Milimetru, A miia parte dintr’un metru.
Milion, O miă de mii (1,000,000).
Milionar, Om forte bogat, care are milióne.
Militant, Care combate: politică militantă, certe politice. A milita, a combate, a fi în folosul cuiva, ex. : acest argument militeză în favórea mea.
150
Milord, Lordul meu, titlu ce se dă unul lord când vorbesce cineva cu el.
Mim, Actor care imitézá pe cine-va
Mimică, Arta d’a imita, d’a aréta prin gesturi.
Miuă, Ocnă din care se scóte sare, fier, aur, ele.; aer, expresia feţei omului.
Minaret, Turnul giamiilor (bisericilor) turcesc*.
Mineraiü, Ve4i Miner alin.
Mineral, Corp neorganisat. ce se află în în-trul pămentului sau pe suprafaţa lui , precum pietrele, mefalurile. etc.
Mineral iii, Metal brut scos din mină.
Mineralogie Sciinţa ce se ocupă cu mineralele.
Minerva, Fiica luî Joe, deiţa înţelepciune).
Miniatură, Pictură mică şi gingaşă ; lucru mic şi delicat, obiect mic de artă.
Miniaturist, Pictor care face miniaturi.
Minier, Ocnaş, lucrător la o mină.
Minim, Forte mic, forte puţin.
Minimum, Cel mal mic grad Ja care póte ti redusă o mărime; pedépsa cea maî mică, suma cea mal mică.
Minor, Nevîrstnic. Minor se dice şi în loc de minier, ocnaş.
Minoritate, Numér mic; parte mai mică la mimér; nevrîstnicie.
Minotaur, Monstru jumătate om jumătate taur.
Mintal, Care se face în mintea omului saü este privitor la minte.
Minus, Maî puţin, lipsă, fără.
151
Minuscul, Literă mică : a. b, c., etc.
Minuţie, Migálélá; lucru de nimic, secătură.
Minuţios, Migălos; cu f. mare băgare de semă.
Miologie, Studiarea muşchilor.
Miop, Om cu vederea scurlă.
Miopie, Vederea scurtă.
Miosotis, Flórea nu me uita.            jschilor.
Miotomie, Partea anatomiei despre tăerea mu-
Miracol, Minune. Miraculos, Minuna«.
Miríigiü, Miraj, Vedenie, închipuire.
Mirii dâ, J,)ece mii ; nesfârşit de multe.
Miriagra-m, J.)ece miî de grame.
Miriametrü, ţ)ece mii de metri.
Miriapod, Gânganie cu mii de picióre.
Mirific, Minunat, grozav de frumos.
Mirtíi, Flórea lămâiţă, simbolul amorului.
Mis Suma ce se pune la un joc, într’o tovărăşie, etc.; îmbrăcămintea omului. Misa în scenă, punerea în scenă, decorurile, costumele, etc. trebuincióse pentru juca-rea unei piese pe scena unui teatru.
Misantrop, Om cârtitor căruia nu’i plac omenii.
Mis&ntropie, Ură de omeni, scârbă de lume.
Miscellanea, Miscelanee, Bucăţi literare, sci-inţifice, etc. amestecate la un loc; adunare de cărţi deosebite prin cuprinsul lor.
Miscibil, Care póte fi amestecat.
miscuit utile dulci, Unesce ceea ce e folositor cu ceea ce e plăcut.
Miser, Nenorocit, sărac, vrednic de milă.
152
Miserafeil, Om în miserie, nenorocit, vrednic de mila ; ticălos, mârşav.
miserere, Unul din psalmii (57,2) luî David. Miserere se numesce şi o colică f. gravă în care omul varsă excrementele prin gură.
Miserie, Lipsă maro. sărăcie; nenorocire, ti-
Misericordie, Milostivire, îndurare, [căloşie.
Misericordios, Milostiv.
Milionar, însărcinat cu o misiune; preot catolic saü protestant trimis a respândi credinţa creştină.
Misiune, Chemare, însărcinare, împuternicire.
Misiva, Scrisóre.                     '   [ratore;».
Miso^im, Holteii!, becher care urăsce însu -
Misogin, Bărbat care urăsce femeile.
Misolo?, Duşman al înţelepciune!, ai sciintei.
Miss, Domnişoră, în Elnglit. predicatul damelor nemăritate ce ir au drept la titlul Lady.
Mister, Taină. Misterios, Tainic, ascuns.
Mistic, Cu înţeles nedesluşit, alegoric. Testament mistic, testament depus închis pecetluit la tribunal faţă cu şase martori.
Misticism, Tendinţă de a da un înţeles ascuns cestiunilor relig. s. filos.; aprindere p. mare şi încurcătură în idei şi credinţe.
Mistificare, înşelare, păcălire, luare în rîs. *
Mistral, Vînt rece de Nord-vest. pe costa meridională a Franciéi.
Mistress, Domnă, predicatul femeilor engleze cari n’aü drept la titlul de Lady.
153
Mit, Poveste, basm : fiinţă închipuită.
Mitologie, Istorie fabulosă despre deiî, sémidéi! şi heroil din anticitate; sciinţa fabulelor păgânismuluî : Joe (Jupiter), Marte. Vulcan, Minerva, Venus, etc. sunt figuri din mitologie, per só ne mi tol Office.
Mitralie, Ghiulea de tun umplută cu cioburi.
Mitraliesă Mitrailleuae, Tun cu multe ţevi.
Mixt, Amestecat; din mai multe feluri, nat!“, religii, etc.
mixfum compositum, Amestecătură, mişmaş.
Mixtură, Băutură, doctorie, picături.
Mnemonic, Mnemotechnic, Care înlesnesce memoria, ţinerea minte.
Mnemonica, Mnemote chilia, Arta de a ajuta şi întări memoria, astfel că se pole tin-j minte tot ce se citesce, etc.
Mnemosinui, Deiţa memoriei, muma mufelor.
Mobil, Mişcător, ce póte fi mutat din loc; motiv.
Mobilă, Mobile, Lucruri din casă ; masă, scaun, etc.
Mobiliar, Mobilier, Mobile: care constă în mobile sau privesce mobilele; avere mobiliară,, avere mişcătoare.
Mobilisare, A face lesne de mişcat, d3 transportat, gafa de plecare la resboiü.
Mod, Chip, fel. Modă, Chipul de a se îmbrăca, de a se purta, de a se face etc., după obiceiul celor cu dare de mană.
Modalitate, Mod, chip, fel.
Model, Isvod după care se scrie, se croesce, etc; pildă bună de urmat; personă saü lucru după care lucrézá pictorii, sculptorii, etc.
Modelare, a face în mic din cérá, păment etc., lucrul ce vrea cineva (un sculptor) să’i tacă mare; a face exact relieful figurilor; a da o formă; a potrivi, a orândui.
Moderat, Cumpătat, astémpérat, aşedat.
Moderare Moderaţie Cumpătare, astemperare.
Modern, Nou, de ^curând; la modă.
Modest, Nelăudăros, neîngâmfat.
Modestie, Neîngâmfare; purtare aşedată.
Modic, De mică valóre. Modicitate, Micime.
Modificare, Schimbare (în maî bine); îndulcire.
Modistă, Fabricantăs. vîndăt. de articole d. modă
5ioduîii.re, Modulaţie, Trecere de Ia un Ion la altul în musică; a sui şi coborî vocea.
itiodus yivendi, înţelegere cum să se facă negocieri, cum să intre cineva \n relaţium (mai cu sémá diplomatice) cu altul.
Molar, Măsea. Molach, Popă mahomedan.
Moleculă, Bobuşorul cel maî mic la care póte fi redus un corp : un bob de grâu măcinat forte subţire este redus în stare de molecule.
Molusc, Animal ca melcul, stridia, scoica ele.
Moment, Clipă. Momentan, Chiar acum.
Momie, Momâie, cadavru îmbalsămat, uscat şi păstrat în stare bună.
155
     Momificare, Prefacere în momie. [naco.
     Monacii, Căluger Monogasc, Locuitor din Mo-
     Monarch, Rege, împeral. Monarchie, împărăţie.
Monastic, Călugăresc, mănăstiresc.
Moniţiune, Mustrare, dojană.
Monitor, Vestitor, însciinţăfor.
Monoclu, Ochelar cu o singură sticlă.
Monogam, Om însurat, numai odată.
Monochrom, Care e de o singură culóre.
     Monografie, Scriere în care autorul tratéza special despre un punct órecare al ştiinţei.
Monogram, Cifră saü literă formată din maî multe litere legate între ele.
     Monolit, Care e făcut dintr’o singură pietră.
Monolog, Scenă dramatică în care o personă e singură şi’şî vorbesce sieşi.
Monomachie, Luptă între duói omeni ce se numia judecata Iul Dumnezeu.
Monomanie, Un fel de nebunie în care un singur gând absórbe tóté facultăţile.
Monopol, Drept dat cuiva de a fabrica, vinde saü explóta numai el unele lucruri.
Monosilabă, Cuvînt de o singură silabă.
      Monoteism, închinare la un singur Dumnedeu
Monoton, Care e totdéuna pe acelaş ton.
Monotonie, Uniformitate plictisitóre a tonului* a stilului, etc.; neschimbare.
Monstru, Om saü animal a cărui făptură e altfel de cât cea firésca şi obicinuită: un copil cu doué capete, un viţel cu cinci
 156
      piciére, etc , sunt monştri; dihanie îngrozit ore ; om crud sau forte urît, etc. — Adunare monstru se nurnesce o adunare forte numerosă cum numai rar i-e póte vedea.
'Montare, Aşedare, potrivire; înălţare, etc.
Monticulă, Deluleţ, deluşor.              [ruluî).
Montgolfler, Balon (după numele inventate-
Morală, Sciinţa moravurilor bune, sciinţa a*-arată regulele de urmat pentru a fa*-»1 binele şi a ocoli réul; dojană; pildă b;a; i ce reese din povestirea unui fapt
Moralitate, Cugetare morală; înţeles moral; caracterul moral al unui om.
Moratoriu, Prelungire de termen acordai<1 unul debitor pentru a’şî plăti datoriile.
Moravuri, Obiceiuri.
Morb, Morbus, Bólft.
Morbid, Morbos, Bolnăvicios.
Morfeti, ţ)eul somnului şi al visurilor.
Morfină, Morphium, Alcali care dă opiumului puterea sa adormitóre şi alinătore
Morfinism, Patima ce aü unii de a lua fără trebuinţă morfină spre a dormi şi a avea visuri plăcute. Acéstá patimă duce la o mórte aprópe sigură.
.Morganatic, Secret., tainic. Căsătorie morganatică, căsătorie de mâna stângă, căsătorie făcută între o personă de un rang înalt cu alia de un rang mult mai mic
       şi în care soţia şi copiii nu aü drept la privilegiile'- soliei şi copiilor legitimi şi nu pot moşteni; asemenea căsătorii sunt permise în unele téri europene, însă numai familiilor domnilóre şi înaltei aristocraţii.
Mori bond, Muribund, murind.
Mormon, Membru al unei secte religiöse a-mericane care admite poligamia.
Morositate, Ursuzlîc, posomorelă.
Mortal, Ceva adueötor de mórle, ceva omorîtor.
Mortificare, Muncire, căsnire, chinuire.
Mosaic (cu accentul pe a : mozaic), Al Ini Moise, ovreesc.
Mosaic (cu accentul pe i : mozaic), Lucru din pietricele saü bucăţele de diferite culori, întocmite ast-fel în cât alcătuiesc niscer figuri; se dice de o carte de spirit compusă din bucăţi deosebite.
Moselteâ, Geamie, biserică mahomedană.
Moţiune, Mişcare; propunere făcută într’o a-dunare.
Motor, Mişcător. Motrice, Mişcătore.
Motto, Citaţie (cuvinte scóse) din opera unui autor şi puse în capul unei scrieri spre a arăta cuprinsul sau scopul ei.
M. P. (Member of Parliament), Deputat englez.
;ţ. p. (manu propria), Cu propria’i mână.
MSr, Prescurtare pentru Manuscris.
M. S., Măria Sa, Majestatea Sa.
Mucilaginos, Cleios. Mncositate. Zămă cleiosă.
 158
Mulatru, Corcitură, om născui. dintr’un negru şi o albă saü dintrun alb şi o négrii.
Multicolor, Cu feţe multe, împestriţat.
Multiplicare, înmulţire.
Multiplicitate, Multitudine, Mulţime.
Mund, Lume. Municipalitate, Primărie.
Munificent, Darnic. Munificenţă, Dărnicie.
Muniţie, Provisie de résboiú, merinde, arme etc.
Musă, Fie-care din cele noué deiţe ale artelor libere; ele erau fiicele luî Joe şi ale Mnemosineî: Glio, deiţa Istoriei; Caliopa, deiţă epopeeî; Melpomena. d. tragediei; Tlialia, d. comediei; Poh'mnia, d. poesieî lirice; Erato, d.. elegiei; Euterpa, d. mu-siceî; Terpsickora, d. jocului (danţ.), Vra-nia, d. astronomiei. Musă se numesce în genere geniul oricărui poet. Musele se (^ice figurat despre poesie şi frumósele arte.
Musagetul Conductorul Muselor : porecla 1. Apolon.
Muscadă, Nucşoră. Muşchetar, Soldat din vechia armată franceză.
Museü, Şcolă în care se învaţă literele, sfintele, artele; loc public unde se păstreză şi se arată producţiunile şi monumentele ştiinţifice, artistice, etc.
Musulman, Mahomedan. Mutilare, Cionti re.
Mutism, Amuţire; tăcere încăpăţânată.
Mutual, Vedî Reciproc.
Mutualitate, v. Reciprocitate.
 159
                         ist
Nabab, Prinţ indian. Nacelă, Luntre, caic. Naiadă, Nimfă a fântânelor şi rîurilor. Naivitate, Nevinovăţie, neprefăcătorie; prostie. Narare, Povestire. Naraţiune, Poveste. Narcotic, Medicament moleşitor şi adormitor. Natal, De nascere; loc natal, unde s'a născut. Nataţiune, înotare. Nativ, Născut.
Nativitate Nascere.               [încetăţenire.
Naturalisare, Naturalisaţie, împământenire, Naturalism, Descriere adevărată după natură. Naufragiu, Spargerea şi pierirea uneî corăbii pe apă; pierdanie, prăpădenie, nenorocire. Nautic, De navigaţie. Navă, Corabie, vas. Navetă, Corăbioră.                       [rabie.
Navigabil, Pe care se póte pluti, umbla cu co-Navigaţie, Plutire cu corabie.
N. B., (nota bene), Bagă de sémá, nu uita, etc. Neant, Nimic. Nebulos, înnorat; posomorit. Necesar, Trebuincios neapărat.
Necesitate, Trebuinţă neapărată, nevoe, Necesitos, Nevoiaş.
Necrolog, Necrologie, Notiţă asupra unui mort. Necromanciană, Ghicitóre, cárturárésá. Necropolă, Cimitir; boltă subpáméntéscá în care ceî vechi înmormîntau pe morţi. Necrosă, Os putred, os lipsit de viaţă. Nectar, Băutura deilor. Nefast, Cu piază rea.
                           160
     Negare, Tăgăduire. Negaíiune, Tágáduiélá.,
Negativ, Care dice nu ; opus lui positiv.
     Négligé, (Neglijé), îmbrăcămintea unei per-sóne care nu ’şî-a făcut încă toaleta.
Negligeabij, Care póte fi lăsat încolo.
     Negligeare, Părăsire. Negligenţă, Neîngrijire,
Negociaţiune, Tocmelă, învoială.
Negus, împăratul Abisinieî.
Nemesis, ţ)eita răsbunăreî.
Nemrod, Vinător curagios.
Neofit, Om de curând botezat, de curând trecut la altă credinţă.
Neologism, Cuvînt nou, vorbă radicală.
Nepotism, Sprijin dat de cei mari rudelor lor spre a căpăla slujbe saü favoruri neme. ritate.
     Neptun, peul mărilor. Nereidă, Nimfă de mare.
Nerv, Nervi, Fire albicióse răspândite în tóté părţile corpului cari servă pentru simţire şi mişcare.
Nervos, Vânjos.
Nestor, Bătrân înţelept; maî marele.
     Net, Curat; limpede. Neted, lins. [tinire.
     Neutral, Nepărtinitor. Neutralitate, Nepăr-
     Neutru, Nepărtinitor; nici al unuia nici al altuia.
Nevralgie, Durere a nervilor.
Nevrosă, Bolă a nervilor.
Nickel, Metal efrin, albicios şi strălucitor.
      Nihiliştî, (de la nihil, latineşte: nimic), Partid secret, socialist, revoluţionar şi ateist, în
 161
      Rusia. Nihiliştii aü omorîf mulţî înalţi funcţionari ruşi, iar la l!,5 Martie 188Í pe împăratul Alexandru I în Petersburg.
nihil sine Deo, «Nimic fără Dumnedeu»; de~ visă latină a regelui Carol I al României.
Nimb, Cerc străluc. ce înconj. capul sfinţilor.
Nimfa, ţ)înă; insectă în întâiul grad al nă pârlireî.
Nimfomanie, Bóla unor femei consistând in o prea mare poftă amoiosă.
Nitroglicerină, Substanţă 1. explosibilă, element principal al dinamite). Nitriî, Siiilră.
Nivel, Mesură pentru a cunósce dacă o suprafaţă e drépta ; pe acelaş nivel, pe a-ceeaş înălţime. Nivelare, Potrivire
N. N., (nomen nescio), Nume necunoscut, nenumit.
noblesse oblige, Nobleţea te obligă : mu.'fe se cer de la un om nobil, însemnai.
Noctambul, Om care umblă nóptea.
nolens volens, Vrénd-nevrend.
noii me tangere, Nu te atinge de mine: lasă-me că te las.
Nomad, Pribég, rătăcitor.
Nomenclatură, însemnarea numelor întrebuinţate înlr’o sciintă, etc. ; listă de nume.
Nominal, Pe nume, după nume ; apel nominal, strigare pe nume; valóre nominală, va-lórea scrisă a unui lucru, maî cu seină a unei acţiî (valórea tipărită pe densa),
11
 162
       în oposiţie cu valórea adeverată (reală, după cursul (Jüeí)*
Nonagenar, De noue-decî de anî. non pareil, Fără sémán, non (sau nec) plus ultra, Neîntrecut, care nu póte fi făcut mai bine. non possumus, Nu putem, nu se póte. Nonsens, Fără înţeles, prostie, neghiobie. Notabil, Fruntaş. Notar, Scriitor.
Notariat, Unde se înscrie, se trece în condică. Notificare, Insciinţare.
Notarietate (de), Ştiut de toţi.
Noţiune Cunoştinţă, ideia ce are cineva de un lucru.                                 [nuoă.
Novaţiune, înoire; schimb, un. datorii pr. alta Novelă, nuvelă, Scire, veste; roman f. scurt. Novice, Intrat abia de curând (in mănăstire, etc.); ucenic.
Nuanţă, Diferite grade ale unei culori; deosebire forte mică ce abia se zăresce. Nubil, In vîrstă bună de a fi însurat. Nuditate, Goliciune. Nuisibil, Vătămător. Nul, Nulitate, Nimic, fără valóre.
Numerar, Numerariü, Bani gata.
   Numismat, Care se ocupă cu numismatica. Numismatica, Sciinţa ce se ocupă cu studiul medaliilor şi monedelor vechi.
Nunciil, Sol, ambasador al papei din Koma. Nundinal, ţ)i de târg la Romani.
Nupţial, De căsătorie, de nuntă.
163
Nuvelă, Soire, veste; roman scurt, povestire. Nuvelist, Vestitor; autor de nuvele.
                         O.
Oasă, Oază, Bucată mică de păment roditor în mijlocul unei puşti.
Obedienţă, Ascultare, supunere.
Obelisc,^Piramidă forte înaltă în patru colţuri. Obiect, Object, Lucru; scop.
Obiectare, Obiecţiune, întâmpinare, réspuns de împotrivire.
     Obiectiv, Privitor la obiect şi nu la subiect; judecată obiectivă, care se ocupă cu faptul iar nu cu făptuitorul. Sticla unei lunete. Objurgaţie, Dojană. Oblic, Piediş, aplecat. Obligare*, Obligaţie, îndatorire.
Obligator, Ce este cineva silit ea să facă. Obliteraţie, Ştergere, feştelire.
Obol, Ban grecesc vechiü.
Obscen, Desmăţat, desfrânat, imoral.
Obscur, întunerec ; necunoscut Obscurant,Ignorant, îndărătnic.
Obscuritate, întunecime; retragere, singurătate. Obstacol, Piedică. Obstetrica, Arta moşituluî. Obstinare, Obstinaţie, încăpăţânare. Obstrucţie, Oprire, împiedecare; încuere. Obtemperare, Ascultare, supunere. Obţinere, Dobândire, capătare.
 164
Obturaţie, Astupare. Obtus, Neascuţit, ne-
Obus, Ghiulea de tun.                    [iscusit.
Obviare, Ocolire, preîntâmpinare.
Ocasie, Prilej. Ocasionsre, Pricinuire.
Occident, Apus, vest.
Octogenar, De opt.-deci de ani. ^ [cotropire.
Ocult, Ascuns, tainic. Ocupaţie, îndeletnicire;
Ocurenţă, Intîmplare, prilej. Octav, în opt.
Oculist^ Doctor de ochi. Oda, Poesie.
Odaliscă, Femeia frumosă din harem.
Odios, Mârşav, scârrmv, scârbos,
Odiseă, Odysseă, Poemă grécá a lui Homerf asupra păţeniilor lui Ulis; călătorie a-venturiosă; povestirea unei călătorii.
Odontalgic, Bun de vindecai durerea de dinţi.
Odont&lgie, Durere de dinţi. Odontina, Umflarea gingiilor, a dinţilor; medicament contra durerii de dinţi.
Odorant, Mirositor. Odorai, Simţul mirosului..
Odore, Miros. Odoriier, Mirositor.
OEcumenic, (pátriánk, conciliu), Universal.
Ofensă, Atingere, insultă.
Ofensiv, Care atacă. Alianţă ofensivă şi defensivă, pentru atacare şi apérare.
Oferire, A propune, a da. Ofertă, Propunere.
Oîicial, Care vine de la o autoritate recunoscută; Monitorul oficial, diarul declarat al guvernului.                         [legrafisL
Oficiant, Preot ce slujesce la biserică; te-
Oflciare, Slujire, officio (ex), Oficial.
165
Oficină, Loc unde se lucrézá, bucătărie, etc. Oficios, Indatorător, servitor; §iar ofioios, diar susţinut şi inspirat de guvern, însă nu pe fată, nu în mod oficial.                 [mană
Oficiu, Slujbă; cancelarie. Ofrandă, Dar. po-Oftalmie, Bolă de ochi. Oftalmologie, Partea anatomiei ce traleză despre ochi. Ogivală, Boltă ce se termină în unghiű. Oleanginos, Uleios. Olfiict, Miros. Oligarchie, Guvern în care autoritatea se află în mâna câtorva individi; stăpânire de Oliv, Măslin ; măsliniu.                  [gaşcă.
     Olimp, Locuinţa deilor mitologici; munte în Tesalia. Olimpiadă, Timp de patru ani. Olimpian, Din Olimp, perecla 1. Joe; majestuos. Olograf, (Testament), scris cu chiar mâna celui ce Fa făcut.
Olocaust, Jertfă. Omagiu, închinăciune. Omerie, Sgomotos şi vesel.
Omisiune, Omitere, Lăsare afară, lăsătură ; greşală de a nu dice, scrie, pune ceva ce trebuia cjis, scris, pus, etc.
Omnibus («Pentru toţi.» d. 1. latinescul omnis: tot), Trăsură pentru mulţî inşi pentru Omnipotent, A-tot-puternic.             [oricine.
Omnipotenţă A-tot-putinţă.               [plante.
Omnivor, Care mănâncă orî-ce: şi carne şi Omogen, De acelaş fel, din părţî aseménátóre. Omolog, Acelaş, tocmai asemenea. Omologare, Adeverire oficială, legalisare.
166
Omonim, (Homonym), Cuvînt asemănător la sunet dar cu înţeles deosebit: am o viâ, să viă încoa, carne via; personă cu acelaş nume ca alt cineva, tiz.
Omoplat, Os lat la partea dindărăt a umărului.
Onanie, Onanism, Vitiü ruşinos şi periculos sănătăţeî, consistând în satisfacerea poftei amoróse în mod nenatural asupra sa însuşi prin frecarea organuluî genital.
Ondulaţie, Ondulare, mişcare tremurătore ca a undeî; p&r ondulat, creţ.
Oneros, Greü, îngreunat, anevoios.
Onomatopeă, Cuvént ce imită un sunet, un sgomot natural: crac! trosc! pleosc! tunr tunet, bubuitură, tropot, etc.
Onorabil, Vrednic de a fi onorat.
Onorar, Numaî pentru onóre ; preşedinte o-norar, membru onorar, care nu este activ,, nu ia parte la lucrărî, ci este numaî pentru onóre.
Onorariu, Plata cuvenită doctorilor, profesorilor, advocaţilor, etc.
Onorific, Pentru onóre şi fără plată.
Ontologie, Sciinţa fiinţelor, a lucrurilor în ge-
Op, Lucrare literără, carte.              [nere.
Opac, Nestrăvădător, Opal, Piătră scumpă albă.
Opent, Lucrare, întreprindere, carte; piesă dramatică pusă totă pe musică şi pe care artiştii o cântă iar nu o declamă;: teatrul în care se jocă opere.
 167
Operaţie, Lucrare ce produce efect; plănuire, socotélá, etc.; lucrarea metodică a unuî chirurg asupra unuî bolnav precum tă-, erea unuî braţ, scóterea unui os. etc.
Operator, Cel ce face operaţie.
Operculă, Astupuş. Operare, a face operăţie.
Operetă, Operă (teatru) mică, uşuratecă şi hazlie.
Opiaceü, Opiat, Medicament cu opiun.
Opiniune, Părere; opiniez sunt de părere.
Opium, Afion, zémá lăptosă ce curge din bó-bele de mac, conţine morfină, nicotină, co-deină, narceină, etc., amar şi otrăvitor, medicament şi narcotic, se fabrică maî cu sémá în India orientală şi se expor-tézá maî mult de Englezî în China, unde mulţi se îmbată cu opium fumându’J.
Oportun, La timp saü la loc potrivit.
Oportunist, Care’şî schimbă ideile politice după cum cere interesul momentan; în Francia se numesc astfel republicanii Gambetiştî.                                [vită.
Oportunitate, Ocasie oportună, bună, potri-
Oposant, Care se opune, face oposiţie.
Oposit, Opus. Oposiţie, împotrivire; partidul politic care este contra ideilor majorită-ţeî, contra guvernului; reclamaţia unuî condamnat către chiar judecătorul care l’a condamnat în lipsă, pentru a’i cere să judece procesul din noü.
168
 Opresare, Opresiune, Asuprire, apésare, în-greunare, înecare, înăbuşire.
 Opresor, Asupritor, etc. Oprimare, Asuprire, apésare, etc. Oproforu, Ruşine.
 Optare, Alegere între doué sau maî multe lucruri.                                 [la vedere.
 Optic, Ce servă la vedere, ce este privitor
 Opticii, Sciinţa ce tratézá despre lumină şi legile vedereî, înfăţişarea lucrurilor privite din depărtare.                          [crurî.
 Opţiune, Alegere între doué s. m. multe lu-
 Optimism, Credinţă că totul în lumea asta e cât se póte de bine.
 Optimist, Partisan al optimismului. [ţie, etc.
 Opulent, Bogat, înbelşugat. Opulenţă, Bogă-
 Opunere, înpotrivire; opus împotrivii, în partea cea-l’altă.
 Opuscul, Cărticică (literară, ştiinţifică, etc).
 Or, Insă. Oracol, réspuns saü sfat. ce păgânii ’şl ínchipuiaü că’l primesc de la deiî lor ; însăşi divinitatea păgână ce dedea oracole ; adevér cuprins în evangelie; hotărâre. Oragios, Furtunos, vijelios.
 Oral, Din gură, prin viü graiű.
 Oranj, Portocală; portocaliü.
 Oraţie, Rugăciune; cuvîntare, discurs.
 Orator, Vorbitor, care ţine un discurs. Orator saü oratoriü se numesce şi un loc de rugăciune, o biserică mică, o capelă într’o casă boeréscá particulară.
 169
Oratorio, Oratoriu, bucată de musică reli-giosă cu chorurî.
Orbită, Drum descris de o planetă în jurul soréiul; gaura capului în care se află ochiul.
Orchestră, Bandă de musicanţî; locul musi-canţilor în teatru.
Orchită, Umflarea boşelor.
Ordin, Ordine, rând, şir; oranduélá; poruncă; decoraţe; societate ai cărei membri fac jurămînt când sunt primiţi în ea.
Ordinal, Ce arată ordinea, rândul, şirul.
Ordinar, Obicinuit; prost. Ordine, v. Ordin.
Ordonanţă, Poruncă; medicamentul prescris de un doctor; ordin de plată; militar a-lipit pe lângă un superior spre a’l servi.
Oreograiie, Descrierea munţilor.
Orfeon, Societate şi şcolă de musică.
Orgă,|Organ, Flaşnetă. Organ, Ori-ce parte a corpului ce împlinesce o funcţie tre-buinciósá vieţei; voce; om prin a cărui mijlocire ’şi-arată cineva voinţa, dorinţa.
Organisaţie, întocmire, oránduiélá, alcătuire, etc.
Organic, Cu organe, cu viâţă.
Organist, Flaşnetar.
Organism, Orî-ce corp organisat; totalitatea funcţiunilor ce le execută organele.
Orgolios, Mândru (cu înţeles de fudulie, de îngâmfare).
170
Orgoliu, Mândrie : îngâmfare, fudulie.
Orient, Răsărit, est. Oriental, Răsărităn.
Orientare, îndreptare, călăuzire. [vrană.
Orificiu, Gaură, deschidătură, resuflătore ,
Original, Care nu e făcut după nici un model ; noü şi neimitat; manuscrisul după care s’a copiat sau tipărit; om ciudat.
Originar, De fel (...din...), născut la. [cineva.
Origine, Isvor, loc din care se trage ceva saü
Orizont, Partea suprafeţei pămentescî unde se taie, se isprăvesce vederea nostră şi ni a.e pare că se împreuneză cu cerul; întindere ; situaţie, stare a lucrurilor.
Orizontal, în drept cu orizontul, întins, culcat după linia orizontului, s. e. acéstá linie (---------) este orizontală.
Ornament, Podobă. Ornare, împodobire.
Ornitologie, Istoria naturală a pasărilor.
Orologerie, Câsornicărie. Orologiu, Césornie.
Oroscop, vedî Horoscop.
Oribil, îngrozitor, înfiorător.
Oróre, Groză. Ortodox, Drept-credincios.
Ortografie, Arta de a seri fără greşeli cuvintele unei limbi.
Oscilare, Oscilaţie, Mişcare încoce şi încolo ce o (ace o pendulă. Ospel, Hotel.
Ospitalier, Primitor, găzduitor.
Ospitalitate, Primire bună, găzduire.
Ostensibil, Ce póte fi arătat; vădit.
Ostentaţie, Fală, îngâmfare. Ostie, Anaforă.
 171
Ostil, Vrăjmaş. Ostilitate, Vrăjmăşie.
Ostracism, Isgonire, surghiunire nemilosă.
o tempóm, omores! Ce timpuri, ce moravuri!
Otoman, Turc, turcesc.
Oval, Rotund şi lungueţ ca oul
Ov ar, Organ în care se fac ouele. ['de ou.
Ovaţie, Primire cu onoruri. Oviform, In formă
Ovipar, Orî-ce animal ce face oue.
Oyoid, Vedî Oviform.
Ovovivipar, Animal ovipar ale cărui oue clocesc în pântecele marnei născend pui vii; ast-fel este vipera.               [tâta apă.
Oxicrat, Oţet amest. cu de 30 de ori pe a -
Oxid de fier, Rugină.
Oxigen, Acela din principiile aerului ce susţine respiraţia şi combustiunea.
Ozon, Oxigen pus într’o stare particulară prin electricitate.
                      Impacient, Răbdător; bolnav. Pacienţă, Răbdare. Pacific, Pacînic. Paciiicaţie, împăcare.
Pact, Legătură, ínvoiélá.
Pactisare, Unire prin învoială.           [1840).
Paganini, Renumit violonist italian, (1784— Pagine, Faţa unei foi.
Pagiu* Paj, Băiet alipit pe lângă un prinţ, etc., pentru a’l servi.
 172
Pahiderm, Animal cu pielea f. grosă, ca porcul, elefantul etc.
Pair, Senator. Pairie, Demnitatea de pair.
Palanchin, Pat, scaun purtat de omeni şi servind de trăsară ómenilor însemnaţi în India şi China
Palat, Casă mare, domnéscá, regéscá, etc.
Paleografie, Sciinţa scrierilor vechi; arta des-cifrăreî.                           [sate fosile.
Paleontografie, Descrierea corpurilor organi-
Paletă, Scândurică pe care pictorii ’şi ţin vép-selele când lucreză.                [nu  vindecă*
Paliativ, Medicament care alină numaî, dar
Palid, Sérbéd. Paliditate, vedí Palóre.
Palinodie, Retragerea vorbelor rele (Jise contra cuiva.
Palladium, Statua Palladel (Pallas) ce trecea ca o garanţie pentru siguranţa Troieî; garanţie; metal argintiu, se află în platină, servă p. fabric, instrum. de precisie.
Pallas, Minerva luată ca deiţa résboiuluí.
Palmier, Curmal.              [găsea, rata, etc.
Palmiped, Pasere cu picióre late, precum :
Palóre, Galbenélá. Palpare, Pipăire.
Palpabil, Ce póte fi pipăit. Palpebră, Géná.
Palpitaţie, Bătaie de inimă, svâcnelă.
Paludian, Mocirlos. Paludiü, Mocirlă.
Pamflet, Scriere violentă, adesea înjuriosă.
Pamfletar, Scriitor de pamflete.
 173
Pampas, Câmpii cu numerose turme de boî şi de cal sélbaticí în America de Sud.
Pan, Deul câmpilor, al păstorilor şi turmelor.
Panaceu, Remediü universal, léc p. orl-ce bolă.
Pancreas, Ghindură aflătore în pântece între ficat şi splină, produce un suc numit paner eatic.
Pandecte, Culegerea holărîrilor vechilor jurisconsulţi romani, făcută din ordinul împer. Iustinian care le dete putere de lege.
Pandemonium, Locaşul diavolilor; adunare de omeni stricaţi.
Pandora, Frumosă virgină mitologică pe care Joe, supărat că Prometeü a răpit focul divin dându’l ómeniior, o trimise pe păment cu o cutie în care erau cuprinse tóté relele împreună cu speranţa ; relele se răspândiră în lume şi numai speranţa râmase în fundul cutiei.
Pandur, Vechiu soldat român ; jandar ungur.
Panegiric, Discurs de laudă. Panică, Spaimă.
panem et circenses, Paine §i petreceri (jocuri publice în circ) cereaü Romanii din timpul decadenţei de la slăpănitorii lor.
Pangermanism, Tendinţă de a strânge pe tóté popórele germane sub acelaş sceptru.
Panoramă, Tablou înfăţişând un oraş, o bătălie, etc.
Panromânism, Dorinţă patriotică de a vedea tóté ţările românesci şi pe toţi Românii
174
           uniţi sub un singur şi acelaş Domn Român.
       Pansament, Spălarea şi legarea unei răni.
     Panslavism, Aspiraţiunile Ruşilor de a domni eî peste tóté popórele de origine si avă.
Panteism, Teorie filosofică că universul este însuş Dumnedeu.
Panteon, Templu roman închinat tutulor dei-lor, iar adi templu în care se depun remăşiţele pămentescî ale ómenilor celor mai însemnaţi ai unei ţări. [şi înălţimi.
     Pantometru, Instrument de măsurat unghiuri
     Pantomimă, Joc teatral executat numaî prin gesturi şi fără cuvinte. [de hârtie.
     Papeterie, Fabrică saü prăvălie de lot felul
     Papirus, Plantă ce servia în vechime c*i M?tie.
Paquebot, Navă de transportat geriî şi călători.                   [devăr; linie curbă.
     Parabolă, Alegorie ce cuprinde un ^irvq a-
Parachronism, Greşeală de a spune ca un fapt s’a petrecut mai tardiü de cât a-tuncî când în adevăr s’a petrecut.
     Paradă, Ceremonie, alaiü; îngâmfare ; apărare.
       Paradigmă, Exemplu, model; tablă, scară.
Paradis, Raiü. Paradox, Părere contrariă de cea obicinuită : a spune că sărăcia e maî bună de cât bogăţia, e un paradox.
     Paradoxal, Căruia’î plac paradoxéle. [mént.
     Parafină, Un fel de uleiü de cărbuni de pă-
Parafrasă, Desluşire maî largă de cât simpla traducere a cuvintelor.
 175
Paragraf, Mică despărţitură a unui discurs, capitol, etc. arătată adesea prin semnul §.
Paralel, Paralelă, Linie saü suprafaţă ale cărei tóté punctele sunt de o potrivă depărtate de o altă linie saü de o altă suprafaţă              • ); asemănare între două
       lucruri.
Paralpsă, Figură retorică prin care se atrage luarea aminte asupra unuî lucru pe care ne prefacem a’l trece cu vederea: nu voiű spune cimic despre nedemnitatea pur-tăret, d-tale etc.
Paralisare, Amorţire; slăbire, împiedecare de a se mişca.
Paralisie, Dambla care împiedecă pe bolnav de a se mişca însă nu’í causézá mórtea îndată. Paralitic, Damblagiü.
Parapet, îngrădire de zid, păment, etc. în jurul unui pod, unei cetăţi; parmaclîc.
Parasit, Om leneş care mănâncă în tot-d’a-una la masa altuia; plante părăsite, cari vegetézá pe alte plante ; insecte părăsite, insecte vătămătore cari trăesc pe alt a-nimal (păduchii), sqű pe plante (filoxera etc).                           [ţurî, ele.
Parc, Grădină mare îngrădită cu ziduri, şan-
Parcimonie, Sgârcenie, calicie.
Parcimonios, Sgârcit, calic.
Parcurgere, A străbate, a umbla; a citi iute.
Parcurs, Drum străbătut, umblat de cineva.
176
Pardesiu, (franţuzesce pardessus: pe de a-supra), Haină ce o portă un orăşăn pe de asupra celor-l’alte haine în sezonul de primăvară şi de tomnă.
Pardon! Mé ertă! Mă ertaţi!
Parantes, Parantesă, Frasă pusă în mijlocul unui period şi formând un înţeles deosebit; semnele ce arată o parantesă : ( ). Parfum, Miros plăcut; apă mirositóre. pari (al), Se <^ce de hârtii de valóre ce se vend la bursă după valórea lor nominală fără urcare saü scădere de preţ.
     Paria, în India om din clasa cea maî dispreţuită si cu care nimenî nu vrea să aibă a face; om dispreţuit şi ocolit de toţi. Paricid, Omor, saü omorî tor de părinţi. Paritate, Semănare; acelaş număr în ambele părţi.
Parjur, Sperjur, jurămînt mincinos; om ce’şî calcă jurămentul.                      [nat, etc.
Parlament, Adunare legiuitóre, Cameră, Se-Parlamentar, Sol trimis spre a face saü primi propuneri de pace între două puteri beligerante ; cuviincios.
Parnas, Munte care era locuinţa Muselor. Parodie, Imitaţie hazlie în prosă saü versuri a uneî bucăţi literare serióse. [nele. Parolă, Cuvînt; lozinca, secretul unei santi-p irole d’honneur! Pe cuvîntul meü de onóre î Paronim, Cuvînt asemănător eu altul atât
 177
       prin etimologia sa cât şi prin sunetul séü : eminent, iminent, Paroxism, Cel maî mare grad al criseî; timpul cel maî periculos al bóléi; furia cea maî violentă.
Parţial, Părtinitor; numaî într’o parte (a ţăreî, etc.)                              [cuiva.
Parţialitate, Părtinire, faptul de a ţine parte
Participare, Participaţie, a lua parte.
Particulă, Părticică.
Particular, Deosebit pentru sine.
Particularitate, împrejurare deosebită.
Partisan, Părtaş; om de partid.
Parură, Podobă. Parvenit, Sărac ajuns bogat.
Pasager, Trecétor; cálétor.
Pasagiű, Pasaj, Trecere, ulicioră; mai multe frase citate dintr’o bucată literară.
Pasibil, Supus la... (pedépsá, etc)..
Pasionat, Plin de patimă; aprins.
Pasiune, Patimă, suferinţă; bolă.
Pasiv, Care suferă lucrarea altuia, copilul are numai calităţi pasive; supunere pasivă, orbă, fără nici o împotrivire; datorie pasivă, ce trebue să plătim noî, prin oposiţie la datorie activă, ce ni se dato-resce nőé ; tóté datoriile unuî falit : pasivul întrece activul, ínsemnézá că datoriile ce trebue să le plátéscá falitul sunt maî marî de cât averea ce o are.
Pastel, Creion făcut din culori pulverisate; desemn făcut cu acest creion.
12
 178
Patent, Védit, ce nu se póte tăgădui.
Patentă, Bir pentru negoţul ce’l face cineva; hrisov, decret, diplomă; certificat de sănătate dat corăbiilor ce plâcă; dreptul ce’l are cel ce a inventat o maşină, etc., de a fabrica saü exploata numaî el invenţia sa.
Patern, Părintesc. Paternitate, Calitate de tată; cercetarea paternităţel este inter-disă, ínsemnézá că nu e premis de lege ca o femeie ce a făcut un copil nelegitim să dovedéscá înaintea judecăţeî că tatăl copilului este cutare saü cutare.
Pater Noster, Tatăl Nostru.
Patetic, Mişcător, duios, înduioşător.
Patiserie, Prăjitură de la cofetărie.
Patologie, Par’,ea medicinei ce tratézá despre natura şi simptomele bólelor.
Patos, Arta de a aţîţa patimele, de a mişca Inima, de a înduioşa.
Patrician, Aristocrat, boer nobil
Patrimoniu, Bun părintesc, avere moştenită.
Patronimic (Nume), De familie. [răcie.
Pauper, Sérac. Pauperisin, Paupertate, Să-
Pavagiu, Paraj, Pardoséía, caldarâm.
Pavilion, Cort, frundar, chioşc; stég.
Pectoral, De piept: contra durereî de piept.
Peculator, Hoţ care fură banî publici.
Pecuniar, Bănesc. Pecunie, Bani, parale.
Pedagogie, Arta dea cresce copii.
Í7Ö
Pedant, Cărturar; om cu pretenţii mari de sciinţă şi care se face de ris din causa migăloşieî sale, fie el chiar un adevérat om de sciinţă.
Pederast, Cel ce obicînuesce pederastia.
Pederastie, Viţitt criminal ce constă în întrebuinţarea băeţilor saü bărbaţilor drept fete saü femei la desfrânare.
Pedestru, Care umblă pe jos.
Pedicur, Doctor de bătături.
Pedunculă, Códa unei flori saü unuî fruct.
Pegas, Cal înaripat care cu o lovitură de picior făcu să iasă din Helicon fântâna din care poeţii ’şî luaü inspiraţia ; a încăleca pe Pegas, a face versuri.
Pelerin, Hagiü; pusnic. Pelerinaj, Hagialîc.
Peloton, Pluton, ^rupă de soldaţi.
Penalitate, Pedépsá; codul penal, carte de legi în care sunt scrise pedepsele ce se cuvine pentru orî-ce delict saü crimă.
Penaţi, ţ)eii de casă a celor vechi.
Pendinte, Atârnat; neisprăvit încă.
Pendulă, Limba césornicului de perele ; însuşi acest césornic; corp greü, atârnat ast-fel că se mişcă încoce şi încolo.
Penel, Pensulă, condeiü de pér pentru zugrăvit.
Penetrare, a păturnde, a străbate, a trece.
Penibil, Anevoios, neplăcut.
Penitent, Pocăit. Penitenţă, Pocăinţă.
Pentateuch, Cele cinci cărţi ale lui Moise.
18Ö
Penultim, înainte de cel din urmă.
Pej inieră, Resadniţă; adunare de persóne bune pentru o profesiune. [înţelege.
Percepere, a strânge, a aduna; a pricepe, a
Perceptibil, Ce póte fi adunat, încasat; ce póte fi zărit, simţit.
Perchisiţie, Cercetare aspră; perchisiţie domiciliară, cercetare judecátoréscá în casa unî bănuit.                               [dere.
Percusiune, Lovire, ciocánélá. Perdiţie, Pier-
Peregrinaj, Pelerinaj, călătorie depărtată.
Perempţie, Anularea, stingerea unei proceduri ce n’a fost urmată în termenul fixat.
Peremptoriii, Decisiv, hotărîtor, care nu póte fi tăgăduit.
per fas et nefas, (Latinesce: Prin ce este permis şi nepermis) Cu tóté mijlócele, cinstite saü necinstite, drepte saü nedrepte.
Perfect, Desăvârşit; care are tóté însuşirile bune.
Perfectibil, Ce pote să ajungă a fi perfect.
Perfecţionare, a face maî perfect
Perfidie, Viclenie. Perforare, Găurire.
Periclitare, Primejduire. Pericol, Primejde.
Periferie, Ocol, circomferinţă, conturul unei curbe ; suprafaţa exteriórá a unuî corp.
Perifrasă, întorsătură de vorbă pentru a exprima ceea ce nu vrea cineva să spue direct.
Perimare, Stingerea, curmarea unuî proces.
181
Perimetru, Circonferinţă, contur; ocol. Period, Periodă, Bucată de timp ; frasă alcătuită din mai multe membre cari la un loc daü un înţeles complect; sorocul femeilor.
Periodic, Care se reîntorce la anume timpuri;
      díiar séptémánal, lunar, trimestrial, etc. Periodicitate, íntórcere saü întîmplare din noti la timpuri hotărîte.
Peripeţie, Schimbare repede în situaţia unui eroQ de roman saü de teatru; desno-dáméntul unei piese teatrale, Peripneumonie, Vedî Pneumonie.
Perisabil, Pieritor. Perisologie, Repetare de prisos şi în alte cuvinte a unui lucru deja explicat.                          [clădiri.
Peristil, Galerie de columne în jurul unei Périton, Membranele ce acoperă cavitatea abdomenului.                              [găritar.
Peritonită, Bolă a peritonuluî. Perlă, Măr-Permanent, Statornic, ce rémane totdéuna acolo unde este.                         [mutare.
Permanenţă, Statornicie, necurmare, nestră-Permeabií, Ce póte fi pétruns.
Permis, îngăduit, învoit, ertat a se face. Permisie, Voe, îngăduinţă, învoire.
Pernicios, Primejdios, vătămător,
Perorare, a vorbi mult şi cu órecare emfasă. Peroraţie, Conclusia, încheerea unui discurs.
182
Perpendicular, Ce cade drept pe o suprafaţă formând un unghiu drept, s. ex. ( | ) Perpetrare, Săvârşire Perpetuare, a face să durede ceva vecînic.
Perpetuii, Necurmat , vecînic.
Perplexitate, încurcătură, zápácélá. Persecutare, Persecuţie, Prigonire. Perseveranţă, Persverenţă, Stăruinţă, străduinţă mare; răbdare.
Persiflare, Luare în rîs cu vorbe forte subţiri. Persistenţă, Stăruinţă, neclintire. Perspectivă, Vedere, înfăţişare, privelişte. Perspicace, Isteţ.
Perspicacitate, Isteţime, pătrundere cu mintea. Persuadare, Persuasiune, Convingere. Perturbaţie, Turburare, întrerupere [mişelie. Pervers, Stricat, rea. Perversitate Răutate. Pervertire, Stricare (amoravurilor), înrăutăţire. Pessimism Părere că totul e réű în lumea asta. Pessimst, Om care vede totul în réü.
Pestă, Ciumă. Pestifer înciumat.
Pestilenţă, Molime, bolă molipsitóre. Pestilenţial, Molipsitor, înciumat.
Petiţie, Plângere, cerere, jalbă.
Petiţionar, Cel ce se plânge prin jalbă. Petrificare, împietrire, încremenire.
Piaştrii, Leű vechiü. Picant Pişcător vioiu. Pictor, Artist care zugrăveşte tablouri. Pictură, Arta de a zugrăvi tablouri. Piedestal, Picior, temelie pe care se ridică ceva
 183
 ' Piesă, Bucală : monedă, odaie, tun, etc. Pietate, Cuvioşie. Pilastru, Stâlp păi rat . Pilulă, Hap. Piu, Molift, un fel de brad. Pinacotecă, Galerie de tablouri.
 Pirat, Hot de mare. Piraterie, Tâlhărie. Pitoresc, Plăcut prin varietatea culorilor. Placid, Blajin. Placiditate, Supunere, Platonic, Ideal.
 Plastografie, Facere de hârtii falşe, plaudite, cives ! Cetăţeni, aplaudaţi!
 Plebe, Poporul de jos, norodul.
 Plebiscit, Hotărîrea poporului întreg prin votul direct al lutulor cetăţenilor.
 Pleonasm, Vorbe adăogate de prisos.
 Plus, Mai mult; afară de, afară că. [mânilor. Pneumonie, Umflarea saü aprinderea plă-Podagră, Reumatisme la picióre.
 Poemă, Poesie mare.
 Politeism, Credinţă în maî mulţi Dumnedeî. Pompă, Alaiü ; lulumbă. Pompos, Măreţ. Pond, Greutate. Ponderabil, Ce póte fi cântărit. Pontifex, Pontefice, Mare preot.
 Pori, Găurele microscopice în piele.
 Poros, cu pori, cu găurele.
 Posedare, a avea în stăpânire.
 Posesiune, Avere, stăpânire.
 Posibil, Cu putinţă. Post, Loc, slujba, poşte restante, Scrisóre etc., care remâne la poştă până vine cineva şi o cere. Posterior, Partea din dos; după ; maî tárdiü.
 184
Posteritate, Viitorime, post festum, După sărbătore : când lotul s’a isprăvit, prea tardiü. post scriptum, Adaus la cele scrise mai sus. Postum, Născut după mórtea tatălui. Postură, Positie, atitudine,’chipul cum se ţine sad stă cine-va.
Precar, Nesigur, slab.
Precauţiune, Ferélá, păzire, băgare de sémá. Precedent, De maî nainte, de maî sus; exemplul unui fapt petrecut o ;dată şi care servă spre a se maî face iar aşa. Precept, Regulă, povaţă, învăţătură. Preceptor, Guvernator de copii, învăţător. Precis, Scurt şi coprindător, hotărît, limpede, Precoce, Timpuriii, copt înainte de timp. Preconisaţie, Laudă, recomandaţie mare. Precursor, Inainte-mergător.
 Predecesor, Care a fost. înainte de acela care e acum în funcţia acésta.
Predilect, Cel maî plăcut, mai iubit.
Prefect, Guvernator, ispravnic.
Preferinţă, Precădere : alegere în favórea cui-va maî mult de cât în a altuia. Prejudiţiti, Prejudecată; pagubă.
Prelat/Archiereü, episcop, archiepiscop. Preliminar, Pregătitor.
Preludii!, început, pregătire.
Prematur, înainte de timp, necopt, [grijare. Premeditare, Precugetare. Preocupare, In-
185
Preopinent, Cel ce a vorbit saü ’şî-a dat părerea mai nainte.
Preponderent, Cu maî multă greutate.
Presagiű, Prezicere.
Presbit, Cel ce vede numaî de departe.
Presbiter, Preot.
Presumpţiune, Presupunere; fudulie.
Presiune^ Apésare; ameninţare.
Pretendent, Prinţ cu pretenţii la tron.
Pretext, Motiv neadevérat, scornitură pentru a se apéra cine-va de o acusare.
Pretor, Mare judecător.
Pretoriű, Localul judecătoriei.
Prevalare, Valorare maî mult, a avea maî multă greutate, putere.
Prevaricator, Trădător, cel ce vinde interesele ce ’i s’aü încredinţat.
Primitiv, Ca în timpul necivilisaţieî, ca în vremile cele mai vechi.
Primogenitură, Intăia-nascere. Drept de pri-mogeniturăy dreptul la moştenire al celor d’întăî născuţi.
Primordial, De întăiul rang.
primus inter pares, întâiul intre egalii séí.
Principal, De frunte: de căpetenie; stăpân.
Prioritate, întâitate. Privare, Lipsire de ceva.
Privată, Umblatóre, eşit6re.
Privaţiune, Lipsă; lipsire, luarea avereî.
Privilegiat, Care are Privilegiu.
Privilegiű, Drept pe care nu’l-au toţî.
186
Prob, Cinstit, onest.
Probă, Dovadă ; încercare.             [devérat.
Probabil, Care se póte întempla, póte fi a-
Probabilitate, Putinţă de a fi, de a se a-deveri.
Probitate, Cinste, onestitate.
Problemă, Cestiune de deslegat; lucru greu de înţeles numai de cât; cimilitură.
Problematic, îndoios; despre care nu se scie ceva positiv.
Procedare, Purcedere ; purtare ; urmare.
Procedeu, Chip de purtare; apucătură; urmare.
Procedură, Tóté regulile ce hotăresc forma după care se instruesc afacerile înaintea justiţiei.
Proces, Pricină, judecată; mersul unei lucrări. Proccs-verbal, Act prin care un funcţionar public constată un fapt.; dare de sémá despre discuţiile şi hotărîrile unei adunări.
Procesiune, Alaiü, eşire cu icónele bisericeşti.
Proclamare, A lace cunoscut cu voce tare hotărîrea unei adunari.
Procreare. Procreaţie Nascere, zămislire.
Procură, împuternicire.
Procurant, Împuternicit.
Procurare, înlesnire dată cui-va spre a că-păta ceva.
Procurator, Procurant, care are procură.
Procuror, Judecător alipit pe ângă curţi şi
187
      tribunale spre a cere în numele socie-tăţei pedepsirea celor ce calcă legile ţ0reî.
 Prodig, Risipitor, cheltuitor.
 Prodigalitate, Risipă prin cheltuelî zadarnice.
 Prodigios, Minunat, neobicinuit, peste mésurá.
 pro domo sua, Pentru casa sa: pentru interesul propriü.
 Proeminenţă, Ridicătură, eşitură; colină.
 Profan, Mirén; necueos/.étor în cutare ramură; om care nu face parte din cutare societate.
 Profanare, Profaniiţiune, Pângărire.
 Profanator, Gel ce spurcă, pângăresce.
 Profet, Prooroc. Profeţie, Proorocie.
 Proferare, Rostire.
 Profesare, a exercita o meserie.
 Profesional, De meserie. Profesiune, Meserie.
 Profil, Trăsurile saü faţa omului vézute dintr o parte.
 Profilactic, Care feresce de bolă.
 Profit, Câştig, folos. Profund, Adânc.
 Progenitură, Odraslă; urmaşi.
 Program, Programă, Insciinţare desluşită ce se face în privinţa amănuntelor unui concurs, unui joc, unei petreceri ce va avea loc ; arétarea liniei politice pe care se légá cineva că o va urma.
 Progres, Propăşire, înaintare spre bine.
 Progresare, a înainta.
 Progresist, Căruia ’i place profjresnh
 188
Progresiune, Mişcare înainte. armare neîntreruptă.
Progresiv, Treptat treptat, mereü înainte. Prohibire, Prohibiţiune, Oprire, poprire, proh pudor! Oh, ruşine!
Proletar, Cetátén fără nici o avere. Proletariat, Clasa cetăţenilor fără avere. Prolific, întăritor, ce dă putere de a nasce. Prolix, încurcat, lăbărţat, prea lung.
Prolog, Precuvîntare, prefaţă.
Promisie, Făgăduială. Promitere, a făgădui. Promoţiune, înaintare în rang, în grad. Prompt, Iute, grabnic.
Promptitudine, Iuţelă.
Promulgare, Publicarea unei legi în Monitor. Pronunciaţie, Pronunţare, Rostire. Propagandă, Respândire de idei ce face un om, o societate, spre a căpăta aderenţi. Proprietate, Avere; însuşire, putere. Propriu, Ce este al cui-va : al meu propriu, chiar al meü ; propriu ínsemnézá şi bun saü potrivit pentru (cutare saü cutare lucru).
Prorogare, Amânare, prelungire de termen. Prosä, Scriere saü cuvîntare ce nu e în versuri. Prosaic, Nepoetic. Proscris Surghiunit, isgonit. Proselit, Om trecut de curând la altă credinţă. Prosodie, Pronunţarea cuvintelor după regulile frumoseî şi corectei citiri; cunoscinţa
                          183
       regulilor după cari trebue să se ţie cineva când face versuri.
Prospect, Program ce anunţă o carte nouă şi arată condiţiunile apariţiuneî sale.
Prospera re, înflorire în afaceri.
Prosperitate, Propăşire, stare ínfloritóre.
Prosternare, închinare înaintea cuiva.
Prostituare, Ingenunchiare, tărîre, tăvălire; a se vinde, a se desfrâna pentru bani, a se face 'prostituată.
Prostituată, Curvă. Prostituţiune Curvăsărie.
Prostituire, Vecjî Prostituare.
Prostraţiune, Abatere, slăbire, sleire a pu-terei.
Protecţiune, Protegiare, Ocrotire, apörare.
Protector, Ocrotitor, sprijinitor, proptea.
Protegiat, Protejat, Ocrotit, sprijinii.
Protest, Plângere ; declaraţie ce o face cineva că nu e mulţumit de cutare lucru.
Protocol, Proces-verbal despre desbaterile ţinute într’o adunare.
Prototip, Model, întâiul exemplar al unui tip.
Providenţă, Suprema înţelepciune cu care e condusă lumea; sprijin, ajutor : acest om generos este providenţa săracilor.
Provocare, Intărîtare, aţâţare; causare.
Prudent, Cu minte, prevédétor, isteţ, deştept.
Prudenţă, înţelepciune care feresce pe om de o greşâlă, de un pericol. |mâncărime.
Prurit, Mâncărime: bube mici cari produc
löó
Pseudo, Falş. Pseudonim, Nume falş, închipuit, pe care unii autori îl adoptă spre a subscri operele lor, precum : Carmen Sylva, în loc de : Elisabeta (regina României). Psichic, Sufletesc.
Psichologie, Partea filosofieî ce tratézá despre suflet, despre moral şi despre inteligenţă.
P. T. Prescurtare în loc de: pleno titulo (cu titlul întreg) saü pr&misso titulo (cu titlul spus din capul locului;. Se pune pe afişe, cir-culărî, etc., destinate a fi împărţite la persóne de tóté gradele, spre a se árét a că de şi exemplarul ce’l aveţi în mână nu menţionăză titlul ce vi se cuvine, totuşi acel titlu vi se dă şi vé puteţi închipui că el e pus în locul lui P. T.
Pubertate, Vîrsta ce urmézá după vîrsta copilăriei şi în care căsătoria e deja permisă.
Pudibund, Pudic, Ruşinatic (de nevinovăţie).
Pudicitate, Ruşine fecioróscá şi nevinovată.
Pudóre, Ruşinea ce o simte omul onest.
Pudră, Praf; făină de orez.
Pueril, Copilăresc. Puerilitate, Copilărie.
Pugilat, Bătaie cu pumnul.
Pulbere, Praf (de puşcă, etc.)
Pulmonar, De plămâni.                     [vine.
Puls, Pulsaţie, Bătaia, svâcnirea sângelui din
Pulverisare/ A pisa, a preface ceva în praf.
Punctual, Puntui’>l, Tocmai, exact.
Punctualitate, Exiictiiate, regularitate.
191
Punctură, Ţintă cu vîrf ascuţit ce intra în cóla de hârtie ce se tipăresce, făcend o gaură care servă apoi la potrivirea aceleaşi cóle când se lipăresce cealaltă faţă.
Pupă, Partea dinapoi a unei corăbii.
Pupil, Copil nevrâstnic pus sub tutelă.
Pupilă, Lumina ochilor.
Pupilar, Care privesce pe un pupil.
Pur, Curat. Purgare, Curăţire.
Purgativ, Curăţenie (medicament, pentru a eşi).
Purgatoriu, Loc de ispăşire în care (după credinţa catolicilor) se duc sufletele morţilor spre a se curăţi de păcate şi de unde trec apoi în raiü.
Purificare, Curăţire, limpedire, lămurire.
Purist, Om migălos care caută puritatea lim-beî, a stilului, a moravurilor, etc.
Puritan, Nume dat în Englitera şi Scoţia pres-biteranilor cari se pretindeaü a fi cei maî religioşi; personă cu purtări curate şi cu idei aspre.
Puritate, Curăţenie, nepâtare, nevinovăţie.
Purpur, Roş. Purpuriii, Slacojiü.
Pusilanim, Cu suliét mic, fricos, slab, ele.
Pusilanimitate, Micime de suflet., slăbiciune.
Pustulă, Bubă.
Putană, Curvă.
Putativ, Care trece a fi drept ceea ce nu este.
192
                           <2*
Q. E. D. (quod erat demonstrandum), Ceea ce a trebuit să demonstrăm.
Quaker, Partisan al sectei întemeiată la 1647 în Englitera de cismarul George Fox, numită «Societatea Amicilor» saü «Recunoscătorii Luminii». Principiile lor nu le iértá să aibă popi, să facă jurâmînt, să fiă soldaţi, să pórte haine luxóse, etc. qualis vir, talis oratio, Cum e omul aşa e şi discursul, adică după vorbă se cunósce omul.
quantum, Cătăţime, sumă. quantum mutatus ab illo! Cât s’a schimbat de atunci! quasi, Ca şi, ca şi cum, ori şi cum. quidam, Oarecine, cineva, quidquid agis, prudentei* agas et respice finem, Tot ce faci să faci cu băgare de sémá şi să te gândescî la sfârşit, quidquid delirant reges, plectuntur Achivi, Ori de câte ori înebunesc regii, Acheeniî (Grecii) sunt bătuţi : Popórele suferă tot-déuna din causa prostiilor guvernanţilor, qui pro quo, Pácálélá. qui tacet, eonsentit, Cine tace, consimte, qui vive, Cine’i acolo? qui vivra, verra, Cine va trăi, va vedea.
 198
quod licet Jovi, non licet bovi, Ceea ce este permis luî Jupiter nu’í este permis şi unui bou, adică pe românesce : Ce face popa nu face satul, quos vait perdere, Jupiter dementat prius, Aceia pe cari Jupiter vrea să’i prăpă-déscá, ’i înebunesce maî întăî : Când Dumnezeü vrea să prăpădescă pe un om, îi ia maî întăî minţile, qnot capita, tot sensus, Câte capete, atâtea păreri.
      Quotă, Parte dréptá cât se cuvine fie-căruia. Quotidian, ţ)ilnic.
Rabat, Scădere din preţ.
Rachitic> Ghebos, cocoşat.
Radiaţiune, Ştergere.
Radical, De la rădăcină; om cu principii politice înaintate şi care vrea o schimbare radicală, o reformă totală, deplină, în-cepéndu-se de la rădăcină; cuvént radical, noü, a căruî rădăcină e străină.
Radicalism, Sistemul acelora cari cer # reforme radicale.
Radios, Strălucitor. Ramă, Cercevea.
     Ramburs, Când X. din B. trimite marfă luî Y. din P. pentru o sumă óre-care (pe care
 tandem ? Până când ore ! ?
                                                                  JR
194
      ira primit’o încă, căci Y nu vrea *ă’i trimâţă banii până nu va avea marta) şi însărcinâză pe chirigiul, pe oficiul postai saü al câieî ferate — adică pe acela cu care trimite marfa — ca să nu’î predea Iui Y marfa până ce Y nu’i va plăti costul ei, acéstá trimitere se dice că s’a făcut prin ramburs. Se înţelege de sine că chirigiul saü oficiul care a primit banii de la Y îî ínaintéza lui X.
Ramplasare, înlocuire.
Ramplasant, Loc ţiitor, înlocuitor.
Rancuna, Ciudă, necaz, pică.
Rapace, Hrăpitor Rapiditate, Repedéciune.
Rapsod, Nume dat de Greci celor ce umblaű din oraş în oraş recitând cânturile po* etilor, şi mai cu sémá pe ale luî Homer.
Rapsodie, La cei vechi, bucăţi scóse din poemele lui Homer; adî se numesc ast-fel bucăţi de versuri saü prosă înşirate fără noimă.
rara avis in terris, Pasere rară pe păment. De obiceiü se citézá numai cele d’întâi două cuvinte : rara avis.
rari nantes in gurgite vasto, Câţî-va naufragiaţi plutind pe deasupra unei întinse
Rasă, Ném, viţă.                      [prăpăstii.
Ratificare, a confirma în mod autentic, a întări în mod formal şi legal (o în-voiélá, etc.).
 195
Raţionabil,Bine cugetat, cu minte, înţelepţesce.
Raţional, Conform cu raţiunea, cu drépta judecată, întemeiat pe judecata minteT să-nătose; în astronomie se numesce horizont rational, un cerc mare ce tae cerul si pământul în duóé hemisfere.
Raţiune, Minte, cugetare sănătosă, judecată dréptá si înţeleptă cu care e îndestrat omul; raţiune de Sfat, motivele ce înping pe un guvern a lua o hotărîre în interesul Statului. Raţiune se numesce şi porţia de mâncare, de nutreţ ce se împarte (Jilnic soldaţilor, prisonierilor, etc.
Reabilitare, Restatornicire în starea de maî nainte, reintrare în drepturile pierdute, recăpătarea st.imeî.
Reacţionar, Duşman al progresuluî politic, duşman al libertăţeî poporului.
Reacţiune, în politică se numesce reacţiune, lucrarea unuî partid care se împotrivesce progresuluî şi vrea să readucă starea lucrurilor din trecut.
Real, Adevérat, în fiinţă, care este în realitate; monedă spaniolă în valóre ca de 25 bani.
Realisabil, Care se póie realisa, împlini.
     Realisare, Împlinire: «’şî-areálisát făgăduinţa», adeverire: «prevederile mele s’au reali-' sat», a face: «a reálisát o mare avere>; în termenî de bursă realisare se nu-
 1%
       mesce a preface în bani, a schimba hârtiile ce le are cineva şi a lua ban! pentru ele
Realism, Doctrină filosofică din evul mediö care consista a privi ideile abstracte ca nisce fiinţe reale; tendinţa unor artişti şi literatori din dilele nóstre de a ne înfăţişa natura aşa cum este ea în adevăr.
Realist, Partisan al realismului.
Realitate, Adevăr vădut şi pipăit, fiinţarea adevărată a lucrurilor; în realitate, în a-devăr. Rebel, Răsvrătitor, nesupus.
Rebeliune, Răsvrătire, răscolă.
Rebus, Ghicitóre ce constă în a exprima cuvinte saö frase prin litere, semne şi figuri amestecate al căror nume sună tocmai ca frasa ce am voit s’o arătăm în formă de ghicitóre, s. e.: AA.... aa... (am mari amici = a mari, a mici).
Rebut (lucruri cSdute în), Pierdute, stricate lepădate.
Recalcitrant Nesupus, neascultător, îndărătnic.
Recapitulare, a spune din noü însă pe scurt ceea ce s’a maî dis o dată.
Recensămînt, Lucrare administrativă ce consistă în a număra populaţia unuî Stat, unuî oraş, a număra sufragiile unui vot.
Recent, Nou, de curând întîmplat.
Recepisâ, Adeverinţă de primire.
Receptacol, Loc în care se aruncă gunoiul; canal de scurgere.
197
Riecepţiune, Primire (de musafiri).
Recetă, Reţetă, Sumă încasată; composiiia unuî medicament; însemnate ce învaţă cum se gătesce cutare saü cutare fel de bucate, cum să se scotă o pată, etc.
Rechisiţie, Cererea ce o face guvernul de a ’i se pune la disposiţie lucrurile saü omeniî de cari are nevoe în casurî extraordinare.
Rechisitoriü, Cererea saü discursul unuî procuror.
Recidivă, Reîntorcere spre réü; săvârşirea unuî noü fapt pedepsit de lege de către o persóná care a maî fost osândită.
Recidivist, Care cade în recidivă.
Recipient, Vas, cutie, ladă.
Reciproc, Tot astfel şi dintr’o parte şi din alta: «iubire reciprocă între amici».
Reciprocitate, Asemănare din amíndoé saü tóté părţile: «aci există o reciprocitate, de interese, de iubire» etc, ínsemnézá: «aci toţi aü acelaşi interes aceeaşi iubire».
Recitare, A spune pe din afară, pe de rost.
Recitativă, Un fel de declamaţiune scrisă pe note în care cântul nu e rupus mésureí.
Recitator, Declamator pe de rost.
Reclamă, Laudă plătită făcută cuiva într’un cjiar; orî-ce publicaţie, precum afişe, cir-culărî, anunciurî prin diare, făcută de
198
      comercianţi, industriaşi, etc., pentru a’şî recomanda marfa.
Reci amare, Reclamaţie, Cerere, plângere, jalbă, împotrivire.
Reclusiune, Inchisóre în care osândiţii sunt siliţi să lucreze, împărţind cu Statul produsul muncei lor.
Recompensă,Răsplată.Reconciliire împăcare.
Reconfortare, înlărire, mângâere.
Reconstituire, Reînfiinţare, zidire din noü.
Reconvenţiune, Cerere ce o face pârîtul contra celui ce a reclamat întâi în potriva lui. şi înaintea aceluiaş judecător; acésta se numesce cerere reconvenUonaiă.
Recreaţie, Răsuflare, odihnă, petrecere.
Recriminare, a răspunde cu învinovăţiri la învinovăţirile ce ni se fac.
RectiJicare, a îndrepta, a drege.
Rectitudine, Dreptate (în purtarea, în faptele cuiva)
Recto, Întâia faţă a unei foî.
Rector, Şef al unei universităţi.
Rectorat, Funcţia de rector, saü timpul căt a ocupat cine-va acéstá funcţie, [mari.
Rectum, Cel din urmă din cele trei intestine
Recuperare, Recăpătare, redobândire.
Recurgere, Alergare la cineva pentru a’î cere sprijin.
Recurs, Căutare de ajutor; recurs în casaţiey cerere făcută curţii de casaţie ca ea să
 199
      revizuiască şi să anuleze hotărârea unei curţi saü unuî tribunal.
 Recurent, Cel ce a făcut recurs în casaţie.
 Recusare, a respinge, a nu voi să recunoscă competinţa unui tribunal, unuî judecător unuî jurat unuî expert, unuî martor.
 Redactare, Vedî Hedigere.
 Redacţie, Alcătuirea unuî (Jiar, unei cărţi, unei scrieri; toţi rodactoriî ce lucréza la un cjiar, etc.; localul în care lucrézá redactori.
 Redactor, Cel ce redigc, alcătuesce scrie un diar.
 Redempţiune, Mântuire, răscumpărare.
 Redevafoi], Dator, îndatorat.
 Reíligere, a alcătui materialul, manuscrisu unuî diar, unei cărţi, unei scrieri; a seri,] ^ a aşterne pe hârtie.
 Redingotă, Gberoc, haină bărbătâscă cu póle lungi şi drepte înainte.
 Reducere, Reducţie, Micşorare, scădere, [bal.
 Redută, Cetâţue singuratică; sală publică de
 Redutabil, înfricoşător, spăimântător.
 Reeditare, a edita din noü.
 Reelecţiune, Realegere, alegere din noü.
 Reíectoriü, Sufragerie, sală de mâncare într’o şcolă, într’o mănăstire, etc.
 Referare, a aduce ceva la cunoscinţa cuiva şi a’i cere părerea: a se refere, a se îndrepta, a se adresa.
 Referat, Raport. Referendar, Raportor.
 referendum |(ad), Cu condiţia de a refera,
200
       de a raporta, de a aduce la cunoscinţa celui în drept şi a afla părerea saü hotărârea luî.
Referinţă, Şe dice despre persónele la cari póte să ia cine-va informaţiuni asupra aceluia care cere un post.
Reflectare, Resfrângere; a se resgândi, a cugeta serios
ReiL xiune, Restrângere; resgândire, cugetare matură.
Reflux Mişcarea măreî care se retrage după ßix.
Refractar, Nesupus.
Refracţie, Frângerea radelor, schimbarea direcţiei luminei când trece dintr’un loc în altul.
Refren, Cuvinte repetate la sfârşitul fiecărui cuplet dintr’un cântec; ceea ce un om repetă mereű : «e tot acelaşi refren,», tot cântecul cel vechiü.                 [Récire.
Refrigerant, Recitor, recoritor. Refrigeraţie,
Refringent, Care are facultatea de a schimba direcţia radelor luminóse.
Refugiare, Alergare la cineva saü undeva pentru a se adăposti, pentru a se a-scunde, pentru a scăpa de pericol.
Refngiu, Scăpare, adăpost.
Refus, Refusare, Respingere, neprimirea unui lucru ce ţi-se dă, unei cereri ce ţi-se face, etc.
Refntabil, Ce póte fi combătut.
201
       Refutare, a combate un argument cu altul.
Regal, Regesc ; prânz, masă, chef.
Regalare, a da o masă, a face chef.
Regat, Ţară guvernată de un rege. [cător.
Regenerare, Renascere, Regenerator, Renăs-
      Regent, Regentă, Locţiitor saü locţiitore de Domn, de rege, cât timp tronul e vacant.
Regenţă, Locotenenţă Domnéscá, regescă, pe timpul cât tronul e vacant saü moştenitorul coronei e nevrîstnic.
Regicid, Omor saü omorîtor de rege.
      Regie, Administraţie; «a executa o lucrare în regie», a o face singur pe socotéla sa.
Regim, Guvern, administraţie; traiul ce’l duce cineva în privinţa mâncărei, béuturei, odihnei, etc.
Regional, Judeţian, districtual.
       Regisor, Administrator. Registru, Condică.
Regiune, Parte de loc, de ţară, etc.
Regnicol, Páméntén. Regnu, Domnie.
Regres, Inapoiare, întorcere înapoi (la réul de maî nainte, etc.).
Regret, Căinţă, părere de réü.
      Regretare, a se căi, a avea părere de réü.
      Reintegrare, a pune pe cine-va iar la locul de maî nainte, a’l numi iar în funcţie.
Reiterare, a face din noü ceea ce s’a maî făcut odată.
Relache, Relaş, Repaos (la teatru, când nu se jocă o di saü maî multe dile).
2CM
Relatare, A povesti, a spune.
Relaţiune, Povestire, desluşire ; raport; legătură între duoí saü mai mulţi inşi, corespondenţă.
Relativ, Despre, privitor la, In privinţa (cu-tăruî saü cutăruî lucru).
Relevare, a nu lăsa să trécá sub tăcere, a nu trece cu vederea.
Relicvă, Moşte. Relicvat, Rămăşiţă.
Relief, Sculptură saü gravură ale cărei figuri sunt ridicate, scóse, eşite afară
Religie, Credinţă. Religios, Evlavios, călugăr.
Religiositate, Evlavie, sânţenie.
Remaniare, Schimbare, prefacere.
Remarcabil, Vrednic de observat, de însemnat; om remarcabil, însemnat, mare.
Remarcare, a observa, a băga bine de sémá.
Remediare, Vindecare; îndreptare.
Remediu, Léc; îndreptare la un réü,
Reminiscenţă, Readucere aminte de un lucru aprópe uitat.
Remisă, Scădere din preţ ce se acordă comisionarilor; suma ce se lasă ca res-piată unuî perceptor, încasator, etc., a-mânare, întârdiere, ertare; şopron.
Remitere, Predare, a da în mîna cuiva
Remontă; Cumpărătore de caî pentru armată.
Remorcare, Se (}ice de un .vas care trage după sine un alt vas legat de el cu o funie numită remorcă. Remorcher,,
203
       Vapor care trage după sine alte corăbii.
   Remunerare, Plată. Remuneratoriii, Cu plată
   rendez-vous (Randevú), întâlnire, loc de înt.
   Renegat, Care’şî-a renegat, lepădat credinţa.
Rentă, Sumă datorită pe fie-care an pentru banii împrumutaţi cu dobândă saü moşii arendate; venit.
   Renunţare, Desdicere, lepădare, a nu mai voi.
    Reparare, Reparaţie, îndreptare, dregere.
Repartiţie, împărţire între mai mulţî.
Repertoriu, Listă în care materiile sunt asediate într’o ordine lesne de găsit; listă în care se arată piesele ce se jocă.
Replică, Réspuns (la réspuns).
   Represalii, Fapte saü mésuri de résbunare.
Reprimandă, Dojană.
Reprimare, Dojenire, mustrare.
   Reprisă, Reluare, judecare din noü a unui proces, jucare din noü a unei piese.
Reprobare, Neaprobare, mustráié.
Reproş, Dojană, mustrare.
Reproşabil, Vrednic de reproş, ce merită a ii mustrat, dojenit
Reptil, Animal tărîtor ; diarist. care linguşesc© pe guvern ; fondul reptilelor, fondurile secrete cu cari sunt plătiţi de guvern dia-riştii linguşitori.
Repugnant, Respingător, greţos, scârbos.
Repugnanţă, Gréta, scârbă.
Repulsiuue, Respingere, scârbă, ură.
 2lH
Reputat, Stimat, renumit, requiem (cetermam donaeis: Odihnesce-l), Rugăciune pentru morţi, parastas, requiescat in pace, Să se odihnéscá în pace. Rescindere, Rescisiune, Anularea, sfărâmarea unuî act; în anatomie : tâere. Rescisoriu, Motiv principal de rescisiune. care dă loc la rescisiune.                  | decret.
Rescript, Răspuns domnesc, împărătesc; ordin, Rescripţie, Ordin, mandat de încasare. Resemnare, Resemnaţiune, V. Resignare. Resentiment, Ciudă, pică, necaz.
Residare, a’şî avea locuinţa, a locui. Resident, Ambasador de al doilea rang. Residenţa, Reşedinţă, locuinţă (a unuî prinţ, rege, împărat).
Eesignare, a se lepăda de o funcţie, de un beneficiü în folosul altuia; a se resigna, a se supune, a aştepta cu răbdare, res judicata pro veritate habetur, Lucru! judecat e privit ca un adevăr.
Resiliare, a desfiinţa, a anula (un act). Resistenţă, împotrivire, res nullius, Lucrul nimănui, lucru fără stăpân Resoluţie, Deslegare; desfiinţare, topire. Resort, Arc, maşinărie ; competinţă. Respectiv, Pe care’i privesce acesta. Respirare, Respiraţie, resuflare. Respiratoriii, Cu care se resuflă. Responsabil, Răspundător.
                   ___ 205 _
Responsabilitate, Răspundere.
Rest, Rămăşiţă. Restaurant, Birt, locandă. Restaurare, îndreptare, întărire. Restauraţie, Reaşedare pe loc, pe tron; intă-rire; birt
Restaurator, Cel ce restaurézá; birtaş. Restituire Restituţiune, înapoiare. [trângător. Restricţiune, Restrângere. Restrictiv, Res-ResultiC Reese. Resultat, Urmare, efect. Resumare, a arăta, a spune pe scurt. Resumat, Prescurtare ; în resumat, pe scurt, în puţine cuvinte.
Resurecţiune, Resculare, reînviere.
Retiradă, Meterez ; umblătore, eşitore. Retrograd. Care merge înapoi; reacţionar. Retor, Profesor de retorieă.
Retorică, Frumosă vorbire.
Retractare, Retragere a vorbei, desdicere. Retranşare, Despărţire, tăere.
Retribuire, a plăti, a da léfá.
Retribuţie, Plată, léfá.
Retroactiv, Ce are putere asupra trecutului : * Legile n’aü efect retroactiv», legile nu pot fi aplicate asupra unui fapt petrecut înainte ca ele să fi existat. Retroactivitate, Putere asupra trecutului. Reunire, Reuniune, Împreunare, întrunire. Reuşire, Isbutire, isbândire.
Revanşă, Răsbunare. Revelare, Descoperire. Revelaţie, Descoperire; arătare dumnetjeescă.
 206
Revendicare, a cere dreptul séü.
Revendicaţie, Cerere, reclamaţie curagiosă.
Reverenţă, Respect, închinăciune, plecăciune; titlu de onóre ca se da odată unor înalte persóne bisericeşti.
Reverie, Gândire visătore.
Reversibil, Care trece asupra copiilor după mórtea părinţilor.
Revistă, Cercetare, inspecţie ; titlu dat unor publicaţiunî periodice, cari se ocupă cu cestiunî politice, literare, ştiinţifice, comerciale, etc.
Revocare, Rechemare, destituire : «a revoca pe un prefect»; anulare : «a revoca un ordin.»
Revoltă, Résvrátire, rescolă, rezmăriţă.
Revoltant, Revoltător, Care necăjesce, în-furiézá, aprinde mânia.
Ridicol, De rîs, vrednic de batjocura.
Rigid, Aspru ; straşnic. Rigiditate, Asprime.
Rigóre, Străşnicie. Rigorism, Morală severă.
Rimă, Reîntorcerea aceluiaş sunet la sfârşitul a doué saü maî multe versuri.
Ripostare, a réspunde cu tărie şi iuţelă.
Ritm ii, Mésurá, numér, mişcare regulată ; proporţie, armonie între părţile unui întreg în sculptură, în musică, în poesie.
Rit, Ordinea ceremoniilor ce se practică în cultul religios.
207
      jRival, Protivnic care caută să dobandéscá a-celaş lucru, acelaş folos ca altcineva. Rivalisare, a se lua la întrecere pentru a dobândi acelaş lucru dorit, [acelaş lucru. Rivalitate, Protivnicie între duoî carî doresc Robinet, Cana, ţâvă, şurub.
Robust, Vîrtos, ţâpăn, tare, puternic. Rogatoriü, Comisie rogatoriă, cerere ce un tribunal o adresâză altuia pentru a’l invita să facă în întinderea resortului seu vre-un act de procedură saö de instrucţie pe care nu póte să’l facă el însuşi. Roman, Istorie închipuită în care autorul de-scrie pasiunile, moravurile, caracterele, povestind întîmplări ce ne intereseză. Romanţă, Cântec de amor.
Rosă, Trandafir; trandafiriü, pembea. Rotaţiune, Invîrtire împrejur.               *
Rudiment, Intăile cunoscinţe despre o artă ; începutul unuî lucru ce învaţă saü face eine-va.                            [din   Monaco.
Ruletă, Rotiţă; joc la noroc usitat în casinul Rural, Câmpenesc, ţărănesc, sătesc; comună rurală, sat.
Rustic, Câmpenesc, ţărănesc; mojicesc. Rutină, Obicînuinţă mare.
208
                           s
Sacerdot, Preot. Sacrament, Sfântă taină, gri-Sacrificare, Jertfire. Sacrificiu, Jertfă, [janie. Sacrilegiu, Nelegiuire, făr’de lege. Sacrosanct, Prea-sfânt. Sacru, Sfânt. Sagacitate, Pătrundere, deşteptăciune, Salariat, Plătit, lefegiü. Salariu, Léfá. Salică (legea), Lege care opria pe femei de a putea veni la tron.
Salină, Ocnă de sare. Salivă, Scuipat. Salivare, Salivaţie, Curgerea scuipatului saü a balelor.
Salpetru, Silitră.Salsifis, Barba ţapului(plantă). Saltimbanc, Comedian, paiaţă, soitar, păpuşar, pehlivan, máscáriciü.
Salubritate, Curăţenie, sănătate.
Salubru, Curat, sănătos.
Salutar, Bun pentru sănătate; folositor, [tun. Salvă, Descărcătură de glonţe, bubuitură de Salvare, Mântuire. Salvator, Mântuitor. Sancţionare, Sancţiune, înaltă aprobare. Sanctificare, Sanctiflcaţie, Sânţire. Sanctuar, Altar, locaş sfânt.
Sanscrit, Nume dat vecheî limbi indiáné, de care se crede că este limba primitivă. Safir, Nestimat de culóre albastră.
   Sapient, înţelept. Sapienţă, înţelepciune. 4!
209
Şarada, Ghicitóre, cimilitură
Sarcasm, Luare în rîs forte muşcătore.
Sarcastic, Cu sarcasm.
Sarcofagiu, Mormént, cosciug de piétrá.
Sardanapal, Rege asirian vestit pentru desfrâul seu ; om desfrânat.
Sardonic/Rîs răutăcios şi batjocoritor.
Şarmant, încântător.
Satelit, Planetă mică ce se învărtesce în jurul uneî planete mari; om plătit pentru a face réü altuia.
Satir, Om desfrénat, curvar.
Satiră, Poesie în care autorul atacă relele şi prostiile ómenilor.                         [mire.
WSlilí^^ré, Satisfacţie, îndestulare, mulţu-
Satrap, Guvernator Ia vechii.Persani; om bogat, ţanţoş, crud şi desfrénat.
Saturn, Fiul lui Uran şi al Vestei, soţul Ci-beleî şi tatăl lui Jupiter, al lui| Neptun, al lui Pluton şi al Junoneî. O făgăduâlă făcută lui Titan îl silia să’şi mănânce copiii îndată după nascerea lor. Cibela isbuti să scape pe Jupiter punénd în locul lui o pétrá pe care Saturn o înghiţi numai de cât. Saturn era (Jeul timpului.
Saturnale, Sărbători în onórea lui Saturn ?i în cari se fäceaü chefuri şi desirânări.
Savant, Mare învăţat. Savuros, Gustos.
Şcalpel, Cuţit, cu care tae un chirurg.
Scandare, a ceti măsurat, tacticos, desluşit.
 14
 210
Schelet, Ósele unui corp mort înşirate fără came în starea lor aturală .
Schoner, Schooner, (Şoner), Corabie mică cu două catarturi
Scisiune Despărţire, neunire, desbinare.
Sclav, Rob.Sclavagiü, Robie.
Scorbut, Bólá ce strică sângele şi se arată prin umflarea şi sângerarea gingiilor.
Scorie, Sgură. Scrib, Scriitoraş.
Scrimă, Arta de a se bate cu armele.
Scrupul, îngrijare, témá în mintea omului ca nu cumva să greşâscă; mare băgare de sémá.                               [îngrijare.
Scrupulos, Cu băgare mare de sémá, cu multă
Scrutare, Cercetare amănunţită.
Scrutător, Care cercetézá; la alegeri, cel ce citesce şi numără voturile, despoindu-le.
Scrutin, Despoierea voturilor la o alegere.
Scusă, scusare, Desvinovăţire, ertare, cerere de ertare; «a face scuse», «a se scusa», a cere ertare, «a scusa», a erta.
Seanţă, Şedinţă a unei adunări.
Secol, Vec, răstimp de 100 de anî.
Secret, Taină. Secretar, Scriitor; secretar de Stat, ministru; secretar general (într’un minister), director.                        [corp.
Secretare, Secreţiune, Umedélá ce ese din .
Sectă, Partid, cétá, gaşcă.
Sectar, Sectator, Care face parte dintr’o sectă.
Secţie, Despărţire. Secundă, Clipă, Clipélá. ' |
211
Secundant, Ajutor, sprijinitor; martor la duel.
Secundar, De al duoilea rang. [duoilea.
Secundare, Ajutare, sprijinire. Secundo, Al-
$ecular, Lumesc; din secol în secol; vechiü căt lumea, forte vechiö.
Secularisare, a face lumesc un lucru bisericesc?; secularizarea mănăstirilor, a lua averea mănăstirilor în folosul unor scopuri lumesc!, în folosul Statului.
Şectir, Sigur. Securitate, Siguranţă.
Sedativ, Liniştitor, potolitor, astémpérátor.
Sedentar, Şedător, care şade mult pe loc.
Sediment, Drojdii. Sediţios, Resvrătitor.
jSediţiune, Réscólá, résvrátire.
Séductiune, Amăgire, înşelare.
Séductor, Amăgitor, înşelător.
«elf government, Guvernare prin sine însuşi, guvernarea ţăreî prin ţara însăşi.
Sem, Fiul luî Noe, părintele popórelor asiatice saü de rasă semitică.
Semafor, Telegraf, semnal maritim.
Semestru, Timp de şase luni.
Semi, Cuvînt ce se pune înaintea altui cuvînt şi ínsemnézá : jumétate.
Seminar, Şcolă de preoţi.
Semitic, Limbi semitice, limbi orientale, vorbite de popórele din seminţia lui Sem.
Semnificare, însemnare. Sempitern, Vecînic.
Sen., Senior, Mai bétrán; Domn.
Seniorie, Domnie, boierie.
                   ____212
se non é verő e ben trovato, Dacă nu e adevărat e cel puţin bine scornit (proverb italian).
Sens, Simţ; înţeles; direcţie.
Sensaţional, Care face smsatiune.
Sensaţiune, Simţire ; *a face sensaţie», a produce o mare impresie, a mişca mult, a face svon, a deştepta interesul.
Sensibil, Simţitor.
Sensibilitate, Simţire; compătimire.
Sensitiv, Simţitor, care simte.
Sensual, Simţual. Sensualitate, Simţualitate,. iubirea plăcerilor lumescî.
Sentiment, Simţiment. Sentimental, Cu sim-ţiment, care mişcă, duios, înduioşător.
Separare, Separaţiune, Despărţire, deosebire.
Separatism, Dorinţă de a despărţi, de a face desbinare.
Septentrion, Miédá-nópte; nord. (înşeptit.
Septuagenar, De şapte-decî de anî. Septuplu,
Sepulcral, Mormîntal. Sepulcru, Mormént.
Seră, grădină acoperită în care se cresc plantele ce nu pot suferi frigul.
Sericicultură, Cultura gândacilor de mătase.
Seraliu, Harem; palat turcesc.
Serenissim, Luminat, mărit (titlu princiar).
Serie, Şir, rînd.
Seros, Apos. Serositate, Zămă, umedéláL
Serv, Sclav, rob.
Serviabil, Gata de a servi, îndatoritor.
Serviciu, Slujbă, trébá.
213
;Servil, Slugarnic tárítor, linguşitor, supus ca un rpb.
Servilism, Servilitate, Slugărnicie, linguşire.
"Servire, Slujire. Servitor, Slugă.
.Servitute, Robie; sarcini saü datorii ce sunt, asjapra unui imobil.
servnm pecus, Turmă de sclavi.
Sesisare, înţelegere, pătrundere; urmărire, înhăţare ; a cere intervenirea justiţiei.
Sesiune, Timp cât tine lucrarea unei adunări.
Seson, Timp anumit: «sesonul de vară» ele.
Sevă, Zémá, suc, măduvă.                    [prime.
Sever, Straşnic. Severitate, Străşnicie , as-
Şex, Deosebirea dintre corpul bărbatului şi al femeeî; sexul masculin, bărbaţii, sexul femenin, sexul slab, saü frumos, femeile.
Sex Pe latinesce ínsemnézá şâse.
Sexagenar, De şăse-deci de ani.
Sextuplu, Inşesit, de şase ori pe atât.
Shalţo, Schako« Şaco, chipiü.
Sherif, Şerif, ofiţer de justiţie englez, [citóre.
Sibilă, Femee care proorocia la Romani; ghi-
sic, Aşa; se pune între parentese în cursul unui text saü la sfârşitul unei citaţiuni spre a se arăta că e întocmai aşa după original.
Sicar, Sicariü, Ucigaş plătit.
Sicofant, trădător, calomniator. înşelător.
;Sic transit gloria mundi! Aşa trece gloria lumei!
 214
sic tos non vobis, Astfel voî (lucraţi) şi nu e pentru voî.
Sifon, Ţevă; stidă. Sigilii, Pecete.
Significare, Semnificare, însemnare.
Signiflcativ, Semnificativ, însemnător, care arată mult, după care se póte cunósce.
Silenţios, Tăcut. Silentium, Tăcere.
Silhuetă, Desemn ce represintă un profil tras în jurul unei fete cu ajutorul umbrei ce o aruncă la lumina unei lămpi.
Silvestru, Pădureţ.
Silvicultură, Cultura pădurilor.
Simbol, Figură, imagine întrebuinţată pentru a se aréta într’un mod simţitor un lucru cu totul moral: «Câinele este simbolul fidelităţeî.»
Simetrie, Dréptá potrivire între diferitele părţî ale aceluiaş corp, în ceea ce privesce mărimea şi forma lor.
Simfonie, Concert de instrumente musicale composiţie musicală destinată a fi executată de orhestră.
Simil, Asemănător. Similitudine, Asemănare.
Simpatic, Plăcut, drag. Simpatie, Dragoste.
Simptomă, Semn după care se cunósce o bolă.
Simulacru, Chip, idol; umbră, fantomă.
Simulare, Simulaţie, Prefăcătorie.
Simultanei^ In acelaş moment.
Sinagogă, Biserică evreéscá, templu israelit.
 215
Şinalagmatic, Care coprinde îndatoriri reci-Sinapism, Cataplasmă de muşi ar. [proce. Sincopă, Leşin                      [acelaş timp.
      Sincronic, Evenimente istorice petrecute în Sindic, Om ales spre a îngriji de interesele u-nuî jporp în care este membru; îngrijitor ales de creditori pentru a le apéra interesele într’un faliment.
.sine qua non, Fără de care nu se póte. Singular, Ciudat, rar; în gramatică: un substantiv se dice că e în numér singular, când e vorba numai de unul. Singularitate, Ciudăţenie, raritate.
Sinistru, Nenorocit, de piază rea.
Sinonim, Vorbe cu mai acelaş înţeles, cu a-própe aceeaş însemnare : urcare — suire, iubire — dragoste — aruncare , asvărli-re, etc. sunt vorbe sinonime.
Sinoptic, Care arată totul, dă tóté desluşirile de o dată : «tabloü sinoptic.>
Sintesă, Metod de composiţie care se cobórá de la principii la consecinţe, de Ia cause la efecte, opusul séü este analisa ; lucrare chimică de a recompune un corp cu elemente despărţite.                 [chiare.
      Sinnositate, Cotitură, strâmbătură, întorto-Sir, (Pronunţă : sör), Titlu englez pentru baroni şi cavaler! care se pune tot-déuna înaintea numelui de (botez (s. exemplu: sir William Withe).
216
     Sire, Prea mărite Dómne (la regi şi împăraţi). Sirenă,Monstru fabulos jumătate femee şi jumătate pesce care prin dulcâţa cântului său atrăgea pe navigatori pe stâncile maréi; femee forte seducétóre.
Siroco, Vént ardător care suflă de la sud-est pe marea Mediterană.                        [tat/
     Sobrietate, Cumpătare. Sobru, Forte cumpă-Socialism, Sistemul acelora cari vor ca averile să se împartă în mod raţional, să nu fie câţi-va bogaţi fericiţi şi o mulţime de sărăci muritori de fóme. [adevărului. Soflsmă, Raţionament falş ce are aparenţa Sofistic, Ce pare fi adevărat dar este falş ;
      scriitor care se servă de sofisme. Solemn, Sărbătoresc. Solemnitate, Serbare. Solid, Tare, trainic; aşedat.. [bine şi la răii. Solidar, Dator unul pentru altul; tovarăş la Solidaritate, Unire care face ca toţi să fie răspunzători unul pentru altul şi să’^î Solidificare, întărire, învârtoşare. [dea ajutor. Soliditate, Trăinicie ; purtare aşedată. Solitar, Singur, singuratec.
Solicitare, Rugare, cerere stăruitore. Solicitudine, îngrijire părintăscă; bună-vointă. Solo, Bucată music. cânt. de o singură voce. Solubil, Ce se topesce. Solubilitate, Topire Soluţiune, Deslegare (unei cestiunî), desface-Solvabil, Bun de plată.              [re; topire.
Sombru, întunecos, posomorât, mohorât.
Somare, Somaţie, înştiinţare aspră. Somnambul, Om care umbla în somn. Somnolent. Somnoros. Somnolenţă, Somno-Somnifer, Adormitor.             [roşie,  aromnéla.
Son, Sunet. Sonor, Sunător, tare.
Sordid, Mărşav, murdar, parşiv.
Spectacol, Privelişte, Spectator, Privitor. Spectru, Nălucă. Speculum, Oglindă, oglinjoră Speluncă, Pesceră; vizuine, gazdă de hoţi. Spermă, Semînţă din care se zemislesc fiinţele. Spirit, Duh ; haz. Spiritual, Hazliu, [na voie. Spontaneitate, Buna voie. Spontanei!, De bu-Stabil, Aşe4at, statornic.                  [nicie.
Stabiliment, Aşezământ. Stabilitate, Stator -Stabilire Statornicire, aşe4are pentru tot’dauna. Stagnant, Stătător, încropit.             [crurile.
stătu quo, Starea în care se află acum lu-Sţeamer, (Citesce: Stimer), Vapor, probelă. Stenograf, Cel ce scie şi exercită stenografia. Stenografie, Arta de a seri iute cu nisce semne de prescurtare cari servă a însemna discursurile îndată şi întocmai cum sunt pronunţate.
Steril, Sterp. Sterilitate, Sterpiciune. Stigmat, Semn ruşinos.                   [ruşinosă.
Stigmatisare, înfierare, veştejire, însemnare Stimulare, îmboldire. Stimulent, Imbolditor. Stipendii!, Ajutor bănesc.
Stipulare, Stipulaţie, Hotărîre, învoire. Straniii, Străin, ciudat, neobicinuit.
218
Strat, înveliş, pătură, rând.
Strict, Straşnic, aspru, tocmai aşa. [bie. Stupid, Netot, neghiob. Stupiditate, Neghio-Suav, Dulce. Suavitate, Plăcere, dulcâţâ. Subaltern, Maî mic, supus.
Subit, Fără veste, de odată.
Sublim, Prea înalt, prea frumos. [nere. Subordonat, Supus. Subordonaţie , Supu-Subretă, Femeiuşcă, slujnicuţă. * [ror). Substitut, Locţiitor (maî cu sémá de procu-Subtil, Subţire, fin, gingaş.
Subtilitate, Subţirime, fineţe, viclenie. Succes, Isbândă, isbutire.
Succesiv, Treptat-treptat, încetul cu încetul. Succesiune, Moştenire; urmare, şir. Succesor, Urmaş, moştenitor.
Suculent, Zemos, gustos.
Superb, Mândru. Superbie, Mândrie. Superficial, Numaî pe d’asupra. Superficialitate, Spoiélá (înţeles figurat). Superfluii, De prisos; netrebuincios. [de sus. Superior, Maî mare ; maî sus ; în partea Supleant, Locţiitor (maî cu sémá de membru la tribunal).
Suplică, Jalbă, cerere. Supliciu, Chin. Suposiţie, Presupunere, bánuiélá.
Suprem, Cel maî de sus, cel maî nalt. Supresiune, Suprimare, Desfiinţare. Supuraţie, Puroiu. Surexcitare, Aţăţare. Sursă, Isvor. Suspect, Bănuit.
218^
Suspecţiune, Suspiciune, Bánuiélá. Suspendat, Atârnat; scos din funcţie pentru câtva timp.                         [funcţie.
Suspensiune, Atărnare; scótere provisoriă din Süteranä, Boltă sub-páméntéscá, pimniţă. Suvenir, Suvenire, Amintire.
Suveran, Domnitor, rege, împărat. Suveranitate Domnia cea mai naltă. Suzeran, împărat oare are sub puterea luî alţî domnitori : * Sultanul Turciei este suzeranul prinţului Bulgariei.* Suzeranitate, Putere de suzeran.
                          T-
      Taburel, Scăunel. Tachinare, Necăjire.
    Tacit, Tăcut. Taciturn, Tăcut, posomorât.
Talion, legea talionului, pedépsá egală cu faptul săvârşit : «ochiü pentru ochiü,» etc.
Talmud, Carte ebraică în care se află tălmăcirea legilor luî Moise făcută de rabini.
Talon, Cäleäiü ; cotor.
      Tandreţe, Dragoste, blândeţe, frăgedime.
Tapagiti, Tapaj, Sgomot, gălăgie.
    Tardiv, TârdiG. Tartuf, Făţarnic, prefăcut.
Tavernă, Cârciumă, birt.
TeDeum, Rugăciune de mulţumire, care începe cu cuvintele : Te Deum laudamus, «Pe tine, Dómne Dumnedeule, te preaslâvim».
220
Telescop, Ochén mare de oare se servă astro- v nomiî pentru a cerceta corpurile ceresc!.
Temerar, Indrăsneţ. Temeritate, Indrăsnelă.
Temperament, Firea omului.
Temperanţă, Cumpătare. Temperatură, Căldura sau rácéla aerului.               [lumesc.
Tempestă^ Furtună. Temporar, Vremelnic,
Tenace, încăpăţânat, dărj; taţp.
Tenacitate, îndârjire, încăpăţânare; tărie.
Tendenţios, Cu un scop anume hotărât; păr-
Tendinţă, Ţintă, scop, dorinţă, voinţă, [tinitor.
Tender, Vagon ce vine după locomotivă şi în care se ţine apă şi cărbuni.
Tenebre întunerec. Tenebros întunecos, negru.
Tenor, Vocea omenésjá cea maî ridicată şi care este maî subţire de cât baritonul.
Teocraţie, Stat în care guvernul e în mâna
Teolog, Care studiază teologia. [popimeî.
Teologie, Sciinţa cestiunilor religiöse.
Teracotă, Lut ars. Terasă, Pridvor.
Teren, Tărâm, Terestru, Pămentesc. [Păment.
Teribil, îngrozitor, spăimântător. Teritoriu,
Tergiversaţie, Codire, tărăgănire, tărăgănâlă.
Termen, Termin, Timp ce se lasă cuî-va spre a sfărşi ceva, a plăti etc.: margine, sfârşit; vorbă, dicere.
Terminare, Isprăvire, sfârşire.
Terminologie, Töte vorbele ce servă a numi lucrurile într’o sciinţă specială.
Terére, Terorism, Groză, grozăvenie.
                          221
 ftfesaur, Comoră. Testator Cel ce face testa-■Testicule Boşe, cóe.                       [ment.
 Testimonial, Cu martori.
 Testimoniu, Dovadă, mărturie.
 Timbru, Pecete, marcă; clopoţel; sunet. Timid, Sfiicios. Timiditate, Sfiiciune, frică. Tiian, Domn crud. Tiranie, Crudime.
 Titani, Uriasî, fiii aî luî Uran şi aî PămentuluL Toleranţă, îngăduinţă, blândeţe.
 Torent, *Puhoiü. Torid, Ardător.
 Tortură, Muncă, chin, răstignire.
 Tory, Conservator (partid politic,) englez. Toxic, Otrăvitor. Toxicologie, Sciinţa otrăvilor. tragedie Piesă teatrală jalnică. Tragic, Jalnic. Transferare a trece, a duce, a căra în alt loc. Ţi-ansiţie, Trecere.
 Translaţie, Traducere, tălmăcire în altă limbă. Translator, Traducător, tälmaciö.
 Transmis, Trimis dincolo, strămutat; predat. Transparent, Străvădător; perdea. Transpirare, Răsuflare; năduşire. Transversal, D’a curmeziş.
 Travaliu, Lucru, muncă.
 Traversă, Bărnă, stinghie, grindă, prag. traversare, Trecere de la un loc la altul. Trib, Seminţie, ném Tribun, Orator popular* Tribut, Plată, dajdie.
 Triumf Isbândă. Triumfare, Isbândire, biruire. Trivial, De rând, prost, necuviincios.
 Tub, Ţâvă, maţ. Tamult, Gălăgie.
222
Turm ent, Durere, muncă, trudă, chin. [nie. Turpitudine Fapt ruşinos, mârşăvie, parşive-Tutelă, Epitropie. Tutor, Epitrop, efor.
            xj, v, *w\ zx; Y, z.
Ucas, Poruncă, decret. Ulcer, Ulceraţie, Bubă. Ulterior, Mai în urmă. Ultim, Cel din urmă. Ultimatum, Somaţie pentru ultima oră. Ultragiü, Insultă. Ultramontan Reacţionar. Uman, Omenesc; milos.
Umanitate, Omenire, omenie. [obştesc. Univers, Lumea íntrégá. Universal, Lumesc, Universitate, Şcolă înaltă cuprindénd de o-biceiü cinci secţiuni, numite facultăţi. Uragan, Vijelie. Urban, Orăşenesc; politicos. Urbanitate, Politeţă, bună cuviinţă, urbi et orbi, Oraşului (Roma) şi lumeî: la toţi. Urgent, Grabnic. Urină, Pişat.
Us, Usagiu, Obiceiü. Usare, Întrebuinţare. U*ură, Camătă. Usurar, Cămătar.
Usurpare, Usurpaţie, Răpirea dreptului cui-va. Util, Folositor, trebuincios.
Utilisare, întrebuinţare, folosire.
Utopie, închipuire, vis. Utopist, Visător. Uvragiu, Operă, carte. Uvrier, Lucrător.
V, In numeraţia latină=5. în vechime se scria v şi în loc de u.
                           223
  ■r.^i
f Vademecum^ Călăuză. Tag, Nesigur, şovăitor. Valabil, Ce are valóre. Valet, Slugă, fecior. Validare, A da valóre, a primi ca bun. [fudulie. Van* Deşert, zadarnic. Vanitate, Zădărnicie. Vanitos, Fudul. Variabil, Schimbăcios Variare, a schimba des. Variaţie, Schimbare. Vasal, Supus la un suzeran.
  Vatican, Palatul papei din Roma. Vehement, Furtunos, iute, aprig, cumplit. Velociped, Cărucioră de fier pe care omul şade călare şi o mână învârtind rótele cu piciórele.
  Velocitate, Iuţ0lă. Velur, (velours) catifea. Venal Ce se vinde. Venerabil Vrednic de cinstit. Ventrilog, Om care vorbesce din pântece. Verax, Care spune adevăr. Veracitate Adevăr. Verbal, Prin viü graiü. Verdict, Hotărîre. Veritabil, Adevărat, nefalsificat. [sus ( | ) Vertical, Drept de sus în jos saü de jos în yeto, (Opresc), Oprire, împotrivire.
  Tia, Prin. Viabil, Ce póte trăi.             [tei).
  Vicisitudine, Schimbare, nestatornicie (a súr-Vigilent, Veghiător, cu băgare de sémá. Vigilenţă, Veghiare.
4Vigore,*Putere. Viguros, Puternic, tepăn. Vii Murdar. Yilă Casă boerescă afară din oraş. Tindicatiy, Résbunátor. Vindictă, Résbunare.
. -Ylolare, Siluire. Violent, Iute, supărăcios. "Virgină, Feciórá. Virginitate, Feciorie. Tls-ă-ris, (vizavi), Peste drum, în faţă.
22 4
 Visibil, De védut. Visiune, Vedenie.
 Yitesă, Iuţelă. Viţiu, Obiceiü réü, patimă. Yivip&r, Care nasce copii viî, puî. [rând. Volapük, Limbă universală inventată de cu-Volubilitate, Limbuţie.
 Voluptate, Plăcere, desfătare.
 Yulg, Norod. Vulgar, Prost, mojicesc. [nire. Vulnerabil, Ce póte fi rănit. Vulnerare, Ră-Walhalla, Raiul vechilor Scandinavi.
 Water closet, Umblăíóre (englezesce). [englez. Whig (Citesce : uig) Numele partidului liberal X, In numeraţia latinăzrlO.
 Xilograf, Artist care sapă pe lemn figuri destinate a fi tipărite.
 Xilografie, Arta de a săpa figuri pe lemn. Yacht, Corabie uşoră pe care se face călătorii de plăcere.
 Yart, Mesurâ engleză (91 centimetre).
 Zel, Rîvnă, silinţă. Zelos, Răvnitor.
 Zig-zag, Cruciş-curmejiş (ca fulgerul).
 Zoii, Om care critică cu réutate şi pismă. Zollverein, (Ţolferain), Uniune vamală. Zoologie, Ramura ştiinţei naturale ce se o-cupă cu studiul animalelor.
 Zuar, Infanterist trances îmbrăcat turceşte.
 \ ii Tfty
                          SFÂRŞIT.