INFLUENŢA ORIENTALA ASUPRA MMBEI ŞI CDLTDREI ROMÂNE DE LazIe ŞAINEANU II VOCABULARUL * 2. VORBE ISTORICE ÎMPRUMUTURI LITERARE. — INDICE GENERAL BUCURESCI EDITURA TIP. OUTENBRRG, JOSEPH GOBL 20, 8TB A Di DdUNKl, 20. (Biserica Kalinderu) 1900 ■ r i ' îi j Xu>. / 9 tfJL, PREFAŢA Cu acestă parte se închee opera nostră despre «Influenţa orientală asupra Limbei şi Cui turei române». Ea e consacrată în cea mai mare parte Vorbelor istorice, cari au avut odinioră însemnătatea şi rostul lor, până ce aii împărtăşit sortea însăşi a instituţiu-nilor trecutului, intrând definitiv în domeniul Istoriei. Ca şi Vorbele populare, de origină osmanlie, cele istorice au un interes particular pentru Cultura naţională, întru cât ele resumă o influenţă seculară sub raportul ei politico-social. Cunoscerea şi înţelegerea lor e neapărată pentru o pătrundere mai adîncă în scrierile cronicarilor şi în cântecele din bătrâni. De aceea am căutat, în tratarea acestor elemente dispărute dar odinioră mai mult sau mai puţin populare, să aplicăm aceiaşi scrupulosă ulilisare a izvorelor şi să tindem şi aci la epuisarea materialului istorico-cultural. Cu totul de altă natură sînt împrumuturile aşa-ţlise literare, ce le-am grupat într’o secţiune specială. Valorea lor culturală este aprope nulă, dar ele sînt interesante pentru educaţiunea scriitorului şi pentru curentul epocei. Majoritatea acestor termini, rămaşi în genere străini de limba cronicarilor, revin câte una şi singură dată în anumite documente ale trecutului: IV acesta dovedesce şi extrema lor raritate şi caracterul lor pronunţat artificial. In caşul când nu aparţin exclusiv, ca vorbe technice, Tarifelor şi Condicelor, le întîlnim (ca neologisme pur literare) într’un număr de scrieri întipărite de acţiunea covîrşitore a curentului osmanliu. In primul rînd a suferit o asemenea influentă predominantă autorul necunoscut al Istoriei din 1715 (V. Bibliografia) şi acela prea cunoscut al Istoriei împerafilor otomani, Ianache Văcărescu, după care vin Stolnicul Dumitrache şi mai ales Vornicul Bel-diman, spre a nu' mai vorbi de istoricii cari, prin materia tratată de dînşii, au fost nevoiţi să recurgă la amănuntele lumii orientale (cum au fost Cantemir şi Fotino). In acest mod, împrumuturile literare for-meză un comentar indispensabil pentru înţelegerea acestor diferite categorii de scrieri şi scriitori. In privinţa materialului oriental, am recurs adesea, afară de dicţionare, la izvore istorice relative Ia Orient (a căror enumerare o dă Bibliografia din Introducerea). Şi cu tote acestea, un număr însemnat de împrumuturi osmanlii, mai ales în acestă parte a Vorbelor istorice, lipsesc în tote operele lexicale ce mi au fost accesibile. Am creţlut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanliei şi ’mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientalişti-lor, şi în special a turcologilor, asupra acestei părţi a lucrării. Seria de indice e menită a înlesni folosirea practică a materialelor acumulate în cursul întregei opere. Nu mă pot opri, înainte de a-mi lua rămas bun de la acestă lucrare, de a mă gândi un moment la epoca când ea a fost pentru întâia oră concepută. Mă aflam încă pe băncile Universităţii, când lectura monografiei lui Miklosich «Elementele turcescî în limbile din Sud-estul şi din Estul Europei» (1884) ’mi dete îndemnul de a contribui la sporirea materialului cunoscut. Cu entusiasmul ce inspiră percurgerea unor regiuni necunoscute, am colindat atunci întregul co-prins al cronografieî nostre şi am spicuit un seceriş îmbelşugat şi spornic. Care filolog n’a cunoscut, la începutul cariere! sale, acele clipe deliciose, când aflarea şi elucidarea unor termini obscur! î! umple sufletul cu bucuria inerentă creaţiunilor inteligente! ? De atunci furtuna adversităţi! a înfiorat entusiasmul juvenil, egoismul omenilor şi fatalitatea vremi! au apesat greu asupră-mî. In timpul din urmă mal ales, împrejurările deveniră din cale afară triste: învrăjbit cu mine însumi şi copleşit de nedreptatea omenescă, aş fi sucombat, de sigur, dacă totala absorbire în acestă operă nu mi-ar fi adus o salvare momentană, făcând ii-me să respir cât-va timp o atmosferă străină de pasiunile , detroit. Bogdân m. nume ce Turcii dau Moldovei şi locuitorilor ei: 1. Moldova (V. Cara-Bogdan). 2. Moldoven (la cronicari şi în poesia populară). M. Cost. 26 : Turcii Bogdani ne c;lic de prc numele Domnuhti. carele au închinat ţara. Al. 134 : Spuneţi nouă de Vulcan, Unde-î aprigul Bogdan ? — bogdan (bugdan), Moldavie. La Chalcondylas, Moldova se numesce Bofoavia; bulg. bogdanska, ngr. ţ).7tou7§avia. Bogdan-beg m. Domnul Moldovei. Giiica, 91 : numirea de Bogdan-beg şi de Iflac-beg era dandana mare la Ţarigrad, căci toţi solii... se puneau în mişcare <,li şi noptc. — bogdan begl prince de la Moldavie. bogdănesc a. moldovenesc (într’un cântec din Teleorman). Trod. 551 : Şi malurile turcesc! Şi schelele bogdănescî. Vorba a pătruns şi în poesia artistică (Al. Poesii I, 379 : Murad-Gazi e sprinten ca şoimul bogdănesc). Bogdanliii m. Moldoven (V. Bogdan). Cant. Mold. 2 : Othomanidac... Bogdanii cos [Moldavos] vocare incepc-runt. Id. Hron. 306: Turcii au ^is Moldovenilor Bogdanii, adică omenii lui Bogdan. — 20 — — bogdanly, Moldave. Cf. Cant. Ist. ot. 55. Bogdan-saraiu n. palatul agentului Domnului Moldovei la Constantinopole (V. saraiii). N. Cost. 35 : aii şeijut (Antioh Beizade) 3 anî Ia Ţarigrad, în Bogdan-saraiu, tot cu cheltuiala ţării. Cito.v. III, 452 (d. 1822) : se află casă la Ţarigrad care se numesce Bogdan-seraiiî... Bosna f. numele turcesc al Bosniei. Ureche I, 132: ostile IUmuluî... bătendu-se uneori eu Bosna şi cu Rumili... Nec. 393 : Moscalii au luat şi pre Paşa de la Vozia şi pre un Beiu de la Bosna robi, vil. — bosna (eyaleti), la Bosnie. bosnegesc a. (şi bosnegesc) din Bosnia. D jc. I, 439 (d. 1785): căciuli cazaclicscl sau bosnegcscî. Fu,. 294 : un arnăut armat cu o şişinea boşnegcscă. bosnegiu m. (şi boşnegiu) bosniac. Grec. 336: totă pedestrimea... arbănaşii, boşncgiiî. Formaţiune analogică (cf. turc. bosnevi ffbosniaque»). bostangiu m. 1. în vechime, soldat din garda Sultanului, făcend parte din miliţia ienicerilor şi îngrijind de grădinile Saraiului (d’Ohsson VII, 27 şi Cant. Ist. ot. 687). Nec. 406: era şi capegilar-chihaesi împărătesc cu boslangiil şi Colciag-Paşa cu ienicerii cetăţii Hotinuluî. Amir. 156 : i-aii trimis la gazdă 40 cai din grajdul împăratului cu tote podobclc şi cu boslangiil împărătesc! pe lângă cai... Koo. 210 : un salahor împărătesc având cu el mai bine de 40 de boslangiî. Doi. 113 : venirea vitelor ogiacului de boslangiî spre văratic... în ţară să nu mai fie. 2. (ironic) soldat turc. Al. T. 125 : Osmangiî şi boslangiî Au să curgă mii de mii. — bostangi, jardinier, soldat de la garde imperiale â pied ; corps de fusiliers; bulg. şerb. bostangiîa «grădinar de bostani», ngr. păzitor de grădină (V. Partea I: bostan). bostangi-başa m. căpetenia bostangiilor şi a hasechilor, şeful gardei imperiale şi al grădinilor Saraiului: el presida exe-cuţiunea celor mari condamnaţi la morte şi inspecta închisorea unde funcţionarii erau supuşi torturei; tot el conducea, în fine, caicul Sultanului (d’Ohsson VII, 15 şi Cant. Ist. ot. 579), Cant. Ier. 405 : bostangi-başa, maî-marele grădinarilor. CApit. 156 : Sultan Sclim au omorît pre boslangi-başa. Ax. 123 : nu potc nimeni să calce casele acele ce sînt pe lângă mare, fără scirea lui bostangi-başa ; 163 : au trimis de l’au scos [pe Băsărab-Vodă] de la Edicule şi l’au dus la închisorea lui boslangi-başa şi l’au ţinut şi acolo cât-va, îngrozindu-1 totdeauna că-î vor da munci, ca să-şi spueaverea. VĂc. 268 : se trimise bostangi-başa, ca să cheme pe Sultan... în taht. Conv. IX, 328 (d. 1769): La bostangi-başa au poruncit Tot postul de l’au muncit... — bostangi başy, general de 1500 jardiniers du Serail, chef de la garde imperiale, chef de la police du Bosphore; bulg. şerb. bostangi-başa, ngr. (iicoaravtCTjTcaayje. bostangilar-odobaşa m. representantul lui bostangi-başa pe lângă marele Vizir. VAc. 298 : am descălecat în ordine Ia bostangilar-odobaşa. — bostangilar odabaşy, l’agent du bostandji-bachy aupres de la porte du grand vizir Ham. buciuc n. 1. steg cu jumătate tuiu, insigniul ispravnicului din Focşani şi al marelui Spătar. Doc. I, 303 (d. 1783) : vel căpitan de lefegii eu zapciil seî i buciuciil — 21 — I, 548 (d. 1784) : stogul spătăriei i buclucul şi lefeciiî eu praporclc i trîmbiţc, tobe şi sîrmaciii. Foi'. III, 249 : Imciucul şi Spătarul eu ai seî ; 255 : buciucui spătăriei eu tobă şi trîmbiţă deosebită. 2. căpitănia sau isprăvnicia Focşanilor (Fot. III, 206). 3. trupă de soldaţi, rămăşiţă din marea căpitănie a Focşanilor (Fot. III, 149 şi Băle. 136). — bucuk, moitie, denii (alt sens lipsesce). buciucaş m. 1. supus isprăvnicieî Focşanilor (Fot. III, 206). 2. cel ce purta buciucul ispravnicului saii al Spătarului. Dor. IV, 120 (d. 1788) : stegarului, buclucaşului şi trîmbaruluî ic orîn-duim tuturor lefă. Fot. III, 307 : un buciucaş al agicî câte 3 lei pe lună. BugiAc n. 1. numele vechii! al Basarabiei (afară de ţinuturile Ismail, Kilia şi Akkerman, devenite raiele turcesc!), locuită odinioră de Tătari! Nogaî din Crimeia, car! se aşezară aci la 1568. Numele locului însemneză «unghii!», din causa forme! sale geografice. Cant. Hron. 67: Basarabia caro acum cu nume tătăresc se chiamă Bugiac adică unghii!, căci din Prut până în Nistru, unde de la Cetatea-Albă în Marea-Negră dă, se trage mult înainte pămîntul şi făcând unghii! ascuţit, aşa unghii! au numit’o. C»ni>. 1693, p. 91: 1250 tal. s’ai! trimis poclonul Hanului, când aii trecut de la Odriii de aii mers la Bugiac; 103 : 7500 tal. s’ai! dat la Enache şi la Const, Comisul pentru 300 de cal ce aii cumpărat de la Bugiac. Di'ji. 28 : se făcură Huşii stăpâni peste tot Bugiacul, care din vechii! ’i s’aii . VI, 439 (d. 1774): raielele Moldovei ce vor merge la casabalc, sate şi tîrgurî ce sînt pe lângă Dunăre. — kasaba (ar.), bourg, petite viile; bulg. şerb. kasaba, mcr. căsăbâ «oraş» (kăsăbun «oi’ăşen»), ngr. xaaa;A7câ,-, tîrg. casap-başa m. (şi hasap-başa) starostele măcelarilor, la Turci saii la Tătari, însărcinat a cumpăra vite în timp de războiţi (Cant. Ist. ot. 746). Neo. 418: câte-va pungi de bani să dee la omul lui casap-başa, să cumpere oi pentru sulgeria împerătescă. Cond. 1693, p. 355 : un postav şaiii i un atlaz ce s’aii dat casap-başi'i al Hanului. Ist. 1715, p. 8 : poruncit-au hasap-başii de l-aii ridicat şi l-aii aruncat în mare ; p. 89 : au dat poruncă la casab-başa, ca să nu risipescă pieile de oi şi de capre. Un. III, 136 (d. 1792) : s’aii lăsat a se mai cumpcra oî din Moldova prin casap-başî; VI, 433 (d. 1802): casab-başii să nu mai cumpere oi prin omenii şi saigiî lor. Cno.v. III, 441 (d. 1822): într’acea «,9 lc-aii trimis casap-başa la toţi boierii 17 miei peşcheş. — kassab başy, inteiidant des bouchers, charge de fournir la viande aux cuisines du palais et â celles du corps des janis-saires (d’Ohsson VII, 196); bulg. kasap-başi, ngr. xaaâţjiitaoK)?. — 33 — casap-başlic n. meseria şi însărcinarea Iui casap-başa. Dom. 113: cu pricină decasabaşlic scpricinuia multe nsuprelc la ţaranostră. — kassab başlyk, mătier du kassab-başy; ngr. xaaati.jtaoXîj'i. catarâgi pi. o divisiune a veche! miliţii pămîntene a Cazacilor; ei nu primiaii lefă şi serviau pentru simple scutiri de dăjdii'. Nicolae Mavrocordat a redus mult cetele cata-ragilor, iar fiul şeii Constantin i-a licenţiat cu totul (Sulzer III, 253 ; Fot. III, 209). V. martalogi. — cf. katarmak, frapper de la lance, de la javeline ; sati din gr. xocrappâxn).;, cataractele Donului, corespundând ast-fel rus. zajporogii («Cazaci zaporogeni»). catlfc n. lipsă, scumpete de traiii. Ist. 1715, p. 91 : făcea căllic şi fometc în taberă. Doc. VIII, 122 (d. 1801) : într’acele vite de zalhana metahcriscsc a tăia şi oî, lucru care dintr’acesta se pricinucsce călite [în text greşit: căştic] la carnea de 6ie... — kytlyk, manque, disette, cherte de vivres. cavâz m. (şi cavas) jandarm turc, agent de poliţie. Doc. III, 506 (d. 1787): cauas'l doi înainte şi înarmaţi. Bm.o. 389 : Por-nesce cavazl îndată pe topciî a-î înfrîna. Ghica, VII: la Ţarigrad nu se sperie nici de cercaşi nici de capugiî. Var. : gavaz şi gavas Doc. I, 551 (d. 1784): un gavaz cu caplan. VAc. 225 : clauşî, gavaşî şi altele. — kavas (ar. kavvas), archer, gardes des ambassadeurs en Turquie, homme de police, gendarme ; bulg. şerb. kavaz (gavaz), alb. gavas. cavaz-başa m. slujbaşul Curţii care sta în piciore afară la uşa Domnului (Fot. III, 311). Djc. IV, 518 (d. 1785) : 8 lei emiclicul Iuî cavaz-baş. — kavvaz başy, le lieutenant de la garde Ham. ; şerb. kavaz-başa, alb. gavaz-baş. caza f. district turcesc. Un. VI, 437 (d. 1774) : unii din locuitorii sarhaturilor şi a cazatelor Dunării cari... vin în păinîntul Moldovei; III, 186 (d. 1802): când vor merge raielile Moldovei la tîrgnritc cazatelor şi satelor peste Dunăre ; 207 : cazaua Ismailulul. — kaza (ar. juridiction), district gouvernee par un kai-makam ; bulg. kaza «judeţ». cazan-ahcesi n. dajdic ce Tătarii erau îndatoraţi a plăti Turcilor (litt. bani de cazan saii de familie tătară: cf. şerb. kazaniia «caldărărit»). V. cazan şi acce. N. Cost. 47: după ce aii făcut Turcii pace, aii trimis la Tătari, ca să-şî dea cazan-ahcesi. — kazan akcesy, redevance des Tartares (vorba tătărâscă lipsesce în dicţionare). cazangiu m. căpetenia unui cazan de ieniceri. Conv. IX, 327 (d. 1769): Cărţile care le-au scris Gătre Aii cazain)giîi Şi la Mahmct ciorbagiu... — cazangy, id. (litt. chaudronnier). V. Partea I: cazan. Cazilbâş m. poreclă dată Persanilor (litt. capete roşii, fiind-că soldaţii lor purtatt turbane roşii) de Turci, cari îi consideră, în calitatea lor de Şiiţi saii schismatici, ca duşmani ai adevăratei credinţe mahometanc (cf. Cant. Ist. ot. 192,193). 3 anume Revanul, care apoi... iar o au luat Cazilbaşii pe seina sa. muşte, /u : mai mers-afi oste turcescă într’acest an la Agem şi aii mers şi 15000 de Tătari şi aii avut mare războiţi cu Căzllbaşii. CĂPir. 232 : Cazcgherei Hanul era mare vitcz şi multe războic aii bătut mai vîrtos la Perşi adecă la Cazilbaşt. — kyzyl baş, persan, filou (litt. tete rouge): cf. kara kalpak (litt. căciulă negră), numele unui trib turcesc clin Asia centrală ; bulg. kazalbaş, şerb. cezelbaş. Bulgarii numesc «Kazalbaş» pe locuitorii din Gărlovo. cazilbăşesce adv. după obiceiul Cazilbaşilor. Nec. 384': fost-aii dat împerătesa Moscului, pe taină, ajutor 4000 de Moscali Cazilbaşilor şi cu portul schimbat cazilbăşesce. câziar m. titlu identic cu «câzlar-aga» (în cântecele pop.). Ar,. 106: Dar oii, frate, mult mc tem De căzlariul din harem... câzlar-aga m. marele eunuc al haremului imperial, care avea sub poruncile lui pe eunucii cei negrii şi era în acelaşi timp căpetenia baltagiilor. El se bucura de multă vadă şi trecere, avend rangul unui Paşă cu 3 tuiuri, şi prin mijlocirea sa se făceaii tote daraverile între Sultan şi marele Vizir (d’Ohsson VII, 54). M. Cost. 304 : câzlar-aga, care este peste totă casa împerătcscă şi pre fete mai mare. In.* 547 : Vasilie-Vod scosese domnia ţării muntenescî de la împărăţie prin mijlocul luî câzlar-aga la Egipet... — kyzlar agasi, premier eunuque du Serail (d. kyz «fille», pl. kyzlar), l’aga des filles et le plus important des officiers du palais... il prend rang apres le grand Vdzir et le Moufti Barb.; şerb. kizlar-aga, ngr. cecmeâ f. un fel de basma saii vel. Giieorg. 307 : pc mâna stângă arc vcl-Spatar şi o năframă cc-î «,lic cecmea. — cekmîî, botte, caleţon (d. cekmek «tirer»); şerb. cekme «un fel de platoşă de argint saii de alamă». Alternarea sensului între încălţăminte şi îmbrăcăminte e normală: cf. Partea I: cioreci, sucman. celenghiu n. (şi celenchiii) decoraţiune militară turcescă ce se purta pe calpac: egretă în formă de săbiuţă saii stegulef avend penele împodobite cu mărgăritare. Ist. 1715, p. 85 : i-aii pus celenghiu de argint în cap, semn de vitejie... aceste celenghiurl sînt făcute de argint cu trei penişore în chipul penelor de găină de cele mal mari şi jos, unde sînt împreunate, au eodişore care o înfige în saric. Dom. 90: Turcii morţi fiind în mână capete de soldaţi, pentru ca să ia celcnghiurî. Iîkud. 399: De pc celenghiu îl cundscc, simţesce descoperit. Hkist. (1818): Celenghiurl, blanc, capote, N’avca cin’să le mal p6rte. — celenk, ornement de tete en metal enrichi de pierres precieuses, sorte de panache ou d’aigrette donne autrefois comme recompense militaire Barb.; bulg. celenki, şerb. ce-lenka «pană de argint ca decoraţiune», alb. celenga «insig-niii», ngr. cepchen n. (şi câpchin) haină boiercscă scurtă, asemenea dulamei (purtată aţii şi de Armâni). Diugii. I, 89: copiii de casă purta ccpchcne galbene... Negr. I, 21: îmbrăcat cu câpchin verde şi blănit tot cu samur... Giiica, 45: în timpul luî ..trupeş, inimos îmbrăcat cu xuoiuuciu, cu iiiiui.cn şi cil ccpchen alb cusut cu găitanul’! albastre. — cepitEN, pardessus â manches fendues qui se porte sur Ies 6paules, au dessus de la veste ou capote Barb.; bulg. cepken, mcr. cepcheu «pieptar». ceplac a. şi m. uevoiaş, golan. Asini. 161 : pe El-agasi şi cu alt ceplac l’ail trămes să năzuescă la câşla hănescă. D.iăgii. II, 131 : undo şi unde apoi maî răsăria câte-un ceplac dc ienicer pribegit din ortale. — cyplak. nu, depouille, pauvre. cencliu m. (litt. rotat) monetă în valdre de 3 lei vechi, •care circula în ţară în timpul lui Caragea-Vodă (Fii. 93). — carkly, muni de roues; bulg. carkliia «rotiţă de pintene». cetal-mezil n. extrapoştă, ştafetă specială (cu var. ce- talmezea şi cetal-menzîl). V. menzil. Koa. 199: îndată capichchaia au scos cclalmczca de aii dat scire lui Grigorie-Vodă, cum că aii murit tărzimanul. Dulcii. I, 216 : Cantemir Dunii-traşcu au venit în Moldova cu marc grabă prin celal-menzil ; II, 72 : caimacamii însă ajungem! la iaşi cu poştă grabnică, cclal-mcnzll, Mavrocordat aii găzduit Ia Curtea cca nouă... — cf. fcvrAL, fourchu si menzil (poştă complicată ?), cour-rier expres. Vorba lipsesce în dicţionare. cetegiu m. căpitan de cetă, sinonim cu «cetaş». Dum. 16 : Vezirul îmbrăcă cu blană dc samur pc Ali-Bciu şi-l făcu cclcgi. — cstegi, soldat qui prend part ă une razzia (d. cete «razzia»); bulg. eetegiîa. checeâ f. covor de pâslă. Uuv. I, 340 (d. 1669): o cliecea [în text: chepcea] naramzie turccscă. — kece, feutre, tapis ou couvertnre de feutre ; şerb. •ceea «pâslă», ngr. zecoe;, căciulă de pâslă a ienicerilor, pol. kiecza «fustă de postav». cheoeliix a. şi m. nume dat ienicerilor după căciula lor de pâslă în formă de mânecă, numită «checea». Fot. III, 2c0 : do! ieniceri checelil; 256 : un chcecliu împărătesc. — kecslu, qui a un bonnet de feutre (d. kece «bonnet de janissaire»). cheder n. pagubă, prejudiciu. Doc. IV, 289 (d. 1795): li se pricinuise cheder şi zătignire cu luatul tes-■chcrclelor de la starostea. A«. 174 (d. 1821) : pc lăngă chedcrul ce giurgiuveniî au dat la cele-lalte orînduielî, au strîns şi venitul huzineturilor domnesc!. — keder (ar.), tort, prejudice. chehaiâ m. 1. intendentul Vizirului sau al unui Paşă însărcinat cu inspecţiunea curţii sale (litt. stăpânul casei). V. Cant. Ist. ot. 449. Gskc. 17 : un agă al Vizirului ajungând chchaia Vizirului, l’au mazilit pc Antonic-Vodă Rusct; 172 : viind Măria sa Constantin-Vodă la olac cu cinste şi cu alaiii împreună cu chehaiana Serascheriuluî... 219: den multă răutate şi nesilnicie a Vizirului şi a chehaiclii. Poi*. 156 : acest Abdula Paşa cc atuncia fusese cliehaia. Anun. 23: Numaî de cât au trimis Vizirul pc chehaiaua lui cu -o scmă de oştî turcesc!... IUi.c. 108: chehaiana eapugiilor. 2. agentul de afaceri al Domnilor români, identic cu «capuchehaia». ostencla prea-sfinţicl sale (încuviinţare prin blagoslovenie a vacariiuiuj;. 3. căpetenie de 10 ostaşi, sinonim cn «ciauş» (Băle. 674). Nec. 312 : să facă oste de Moldoveni până Ia 10000 şi mai bine şi să dee de tot polcovnicul câte 100 de ruble, de rotmistru câte 30 şi de chihai şi de stegar câte 10. Cond. 1776, p. 9 : trei zapciî la un steg, adică stegar, odobaşa şi chchaia; 78 : chehaiaua de ciohodari 10 lei pe lună. Doc. I, 289 (d 1783) : delibaşa cu chehaiaua cu toţi ciobodarii. Var. : chihaia, chihaiu şi chiaia M. C isr. 292 : cu scirea chihaicî Vizirului. Ax. 126: trimiţând Vizirul pe chihaia lui ia împăratul cu vestea isprăveî şi a biruinţei ce făcuse împotriva Moscalilor ; 150 : după rădvan mergeau cliehaielelc Paşilor. Cond. 1776, p. 11 : de la chihaie de călăraşi din Ţarigrad. Nec. 259 : chiaiaua lui Iusuf Paşa Saras-cherul de Obluciţa ; 281 : într’un an şi jumătate ce au fost Domn Mihaî-Vodă, s’au schimbat trei vezirî şi şepte chiaielc. Vorba revine şi în cântecele istorice. Tkod. 185: Daca se ducea, colo la Paşa, Chihaia îl poftia, Ciubucul să-şi bea Şi cafea îi da Bimbaşii Savu. — kehaya, kyaya (pers. kethuda «maître de la maison»), intendant, agent d’affaires (d. ket «casă» şi huda «Domn»); bulg. kehaîa (kihaia), şerb. cehaîa ori caia (şi «baciii»), mcr. chihaie «proprietar de oi», ngr. xs/aftâ? (xia-pă;). chehaia-beiu (şi chihaia-beiu) 1. m. loc-ţiitorul marelui-Vizir, însărcinat mai ales cu afacerile interne şi militare, avend rangul unui Paşă cu 3 tuiuri (Cant. Ist. ot. 448). Cant. Mold. 52 : vesirius principatus candidatum ad aulam vocat ubi a kiehaijaheg supremi vesirii lionorilice cxcipiatur. VAc. 271: zorbalele aii răspuns, că cer pe chehaia-beiu. 2. comandantul general al oştirii turcesc! pornită împotriva Zavergiilor din 1821. Bkld. 385 : Chihaia-bciu zabet straşnic, cu dînsul nu se juca. Guica, 6 : chchaia-bcg care şi intrase în Bucurcscî cu oştire turcescă. — kyaya bey, lieutenant de l’aga des janissaires, ministre de l’interieur, substitut du grand-Vezir (d’Ohsson VII, 159). chehaia-chiatib m. secretarul ministrului de interne, avea sub el 25 de cliiatipi saii logofeţi. Dap. I, 325 (bairamlîc): 500 lei lui chehaia-chialibi. — kyaya kiatibi, secretaire du cabinet du kyayabeg Ham. chehaialîc n. funcţiunea de chehaia. VAc. 273 : s’aii făcut chehaia... şi într’acestă vreme i-aii dat paiaua ce o are chehaialicul acum. — kehayalyk, iiitendance. cheler n. 1. cămară de aprovisionare a Imperiului, cum eraii considerate de Turci Ţările române, sinonim cu «magaza». Dion. 191: aii pus şi văcărit de aii sărăcit de istov raiaua şi aii deşertat chclcrul împărătesc. Dum. 116 : pămîntul ţării rumânescî fiind-că este cheler al împărăţiei mele... Bei.». 352 : chclcrul împărăţiei să nu-1 lase de perit... 115: păcat să se prăpădescă chclcrul împărătesc. An. 208 : acest pămînt al Moldovei, acest chclcr al prea puternicei împărăţii. 2. iig. Muntenia şi Moldova. Ab. 215 (d. 1821): toţi boierii acestor două chclcr uri să fie slobozi, când vor vrea să mergă la prea puternicul Devlet. — kiler, cellier, garde-manger (d. xeXX4ptov=cellarium); chelargi-başa m. marele chelar al Vizirului saii Hanului. Cokd. 1693, p. 75 : un postav şaiii i un atlaz oe s’ait dat la chelargi-başa al Hanului; 496 : 800 tal. s’aii trimis la Odriu de s’ail dat la chelargi-başa al Vezirului. — kilergy başy, graiid sommelier du Sultan. cherache f. mantie de gală împodobită cu fir. Ghkohg. 332 : pe Heizadc, fratele Domnului, l’a îmbrăcat Paşa cu cherache. Var. : chereche şi chirachâ Koo. 224 : Hatman Costaclii au purtat de grijă la tote conacele până l-au trecut peste hotar, îmbrăcându-I Paşa cu blană şi deosebit chereche nouă, remâind mulţumit de el. Ax. 160 : după aceia aii venit Vezirul Hanului şi au îmbrăcat pe Nicolai-Vodă cu chir ac lic şi peste chirache cu căftan forte frumos... — kbrake, vetement de dessus de ceremonie â manches longues et larges fabrique de schali d’Angora et bordâ de broderies aux extremites Ham. fd. gr. xopta*-/) (xXaa6;)]; şerb. oerece «un fel de pânză». cherhanea f. 1. fabrică de postav (cu var. chirhana). Kog. 252 : Grigorie Ghica-Vodă... să facă chirhana adică postăvărie... 2. în special, fabrică de luminări de şeii .şi de săpun. Doc. 1, 410 (d. 1783j: să plătcscă la cherhanea câte 15 bani la ocă de tabac ; III, 406 (d. 1790): lumînăria de ccră albă şi alte cherhanclc dc luminări, de seu sad de săpun; VI, 18 (d. 1797): cherhaneua lumînăricl de ceră albă este a mitocului episcopiei Hîmnic. 3. în Dobrogea (sub forma chirhan), bordeiul unde pescarul taie şi săreză pescele. Crăs. I, 120: un câne dc la vr’un chirhan urlă a pustiu ; II, 210: am ajuns la chirhannl cel mal apropiat dc Sulina. — kerhane (pers. kiarhane, litt. maison de travail), atelier, usine, fabrique, manufacture ; bulg. lcerhana, şerb. cerana «fabrică de săpun», mcr. chiurhane «cârciumă», ngr. xtp/avă;. cherhanagiu m. lucrător la o cherhanea: lumînărar şi săjiunar (formaţiune analogică : cf. mungiii). Doc. III, 406 (d. 1790) : să tie opriţi cherhanagiii a nu mal lucra în tîrg. chenmeâ f. pachet, balot, sinonim cu «tânc». Tarif, 1792 : chermele de postav de ţară ce merg la ţara turcescă. — kerma, pli, plissage, plissure. cheşchin m. ager la minte, straşnic. Kog. 220 : icniccr-agasi de Hotin ’i prea cheşchin Arnăut. — keskin («tranchant»), violent, intelligent; bulg. keskin, şerb. ceskin «înfocat», alb. ceskin «priceput». chesedâr m. (şi chiesadar) 1. la Turci, cassier la ministerul de linanţe. Cond. 1693, p. 485 : 225 tal. s’aii dat la chesedarul lui Reiz-efendi dar. 2. în Moldova, archivarul Divanului. Gkeohg. 302 : mehtupciul, carele sc chiamă şi chiesadar. — kesedar, le payeur de la chancellerie d’Etat qui est en meme temps archiviste Ham.( d. pers. kise-dar «celui qui tient la bourse»). V. Partea I: chisea. chesedar-efendi m. (şi chisedar-) titlu identic cu «chesedar». Kog. 238: âu făcut un ferman scoţend şi un bumbaşir pe un chisedar-efcndi. ostenela prea-sfinţiel sale (încuviinţare prin blagoslovcnie a vacant unu;. 3. căpetenie de 10 ostaşi', sinonim cu «ciauş» (Băle. 674). Nec. 312: sil facil oste ele Moldoveni până Ia 10000 şi mai bine şi să dec de tot polcovnicul câte 100 de ruble, de rotmistru câte 30 şi de chihai şi de stegar câte 10. Cond. 1776, p. 9 : trei zapciî la un steg, adică stegar, odobaşa şi chehaia; 78 : chehaiaua de ciohodarî 10 lei pe lună. Doc. I, 289 (d 1783) : delibaşa cu chehaiaua cu toţi ciohodarii. Var. : cnihaia, chihaiu şi chiaia M. C>sr._ 292 : cu scirca chihaici Vizirului. Ax. 126 : trimiţând Vizirul pe chiliaia lui la Împăratul cu vestea isprăveî şi a biruinţei cc făcuse împotriva Moscalilor; 150 : după redvan mergeau chehaiclele Paşilor. Cond. 1776, p. 11: dc la chihaie de călăraşi din Ţarigrad. Nkc. 259 : chiaiaua lui Iusuf Paşa Saras-clierul de Obluciţa ; 281: într’un an şi jumătate ce au fost Domn Mihai-Vodă, s’ail schimbat trei vezirî şi şepte chiaiele. Vorba revine şi în cântecele istorice. Teod. 185: Daca se ducea, colo la Paşa, Chihaia îl poftia, Ciubucul să-şi bea Şi cafea îi da Bimbaşii Sava. — kehaya, kyaya (pers. kethuda «maître de la maison»), intendant, agent d’affaires (d. ket «casă» şi liuda «Domn»); bulg. kehaia (kihaîa), şerb. cehaia ori caia (şi «baciii»), mcr. chihaie «proprietar ae oi», ngr. xs/afiâ? (wa-ţia;). chehaia-beiu (şi chihaia-beiu) 1. m. loc-ţiitorul marelui-Vizir, însărcinat mai ales cu afacerile interne şi militare, avend rangul unui Paşă cu 3 tuiurî (Cant. Ist. ot. 448). Cant. Mold. 52 : vesirius principatus candidatum ad aulam vocat ubi a kichaijabcg supremi vesirii honorilice cxcipiatur. Văc. 271: zorbalele aii răspuns, că cer pe chchaia-bciii. 2. comandantul general al oştirii turcesci pornită împotriva Zavergiilor din 1821. Iîkld. 385 : Cliihaia-bciii zabet straşnic, cu dînsul nu se juca. Giiica, 6 : clichaia-bcg care şi intrase în Bucurescî cu oştire turccscă. — kyaya bey, lieutenant de l’aga des janissaires, ministre de l’intârieur, substitut du grand-Vezir (d’Ohsson VII, 159). chehaia-chiatib m. secretarul ministrului de interne, avea sub el 25 de chiatipi saii logofeţi. Dai>. I, 325 (bairamlîc) : 500 leî lui chchaia-ehialibi. — kyaya kiatibi, secretaire du cabinet du kyayabeg Ham. chehaialîc n. funcţiunea de chchaia. VAc. 273 : s’aii făcut cheltuia... şi într’acestă vreme i-a.il dat paiaua ce o arc clichaialicul acum. — kehayalyk, inteiidance. chelei* n. 1. cămară de aprovisionare a Imperiului, cum eraii considerate de Turci Ţările române, sinonim cu «magaza». Dion. 191: au pus şi văcărit de au sărăcit de istov raiaua şi aii deşertat cheleritl împărătesc. Dum. 116 : pămîntul ţării rumâncscî liind-că este cltclcr al împărăţiei melc... 13eld. 352 : cheleritl împărăţiei să nu-1 lase de perit... 115: păcat să se prăpădescă cheleritl împărătesc. Ah. 208 : acest părnînt al Moldovei, acest chelcr al prea puternicei împărăţii. 2. iig. Muntenia şi Moldova. Ah. 215 (d. 1821): toţi boierii acestor două clicierurî să fie slobozi, când vor vrea să mergă la prea puternicul Dcvlet. — kiler, cellier, garde-manger (d. xsXX4piov==cellarium); ohelargi-başa m. marele chelar al Vizirului sa ii Hanului. Gond. 1693, p.’ 76 : un postav şaiu i un atlaz ce s’aii dat la chelargi-başa al Hanului; 496 : 800 tal. s’aii trimis la Odriîi de s’aii dat la chelargi-başa al Vezirului. — kilergy başy, grand sonimelier du Sultan. cherache f. mantie de gală împodobită cu fir. Ghkohq. 332 : pe lleizade, fratele Domnului, l’a îmbrăcat Paşa cu cherachc. Var. : chereche şi chirachă Koo. 224 : Hatman Costachi au purtat de grijă la totc conacele până l-aii trecut peste hotar, îmbrăcându-1 Paşa cu blană şi deosebit chereche nouă, remâind mulţumit de el. Ax. 160 : după aceia au venit Vezirul Hanului şi au îmbrăcat pe Nicolai-Vodă cu chirache şi peste chirache cu căftan forte frumos... — kbrake, vetement de dessus de ceremonie â manches longues et larges fabrique de scbali d’Angora et borde de broderies aux extremites Ham. fd. gr. xopiaxij (/Xaau;)]; şerb. cerece «un fel de pânză». cherhanea f. 1. fabrică de postav (cu var. chirhana). Koo. 262 : Grigorie Ghica-Vodă... să facă chirhana adică postăvărie... 2. în special, fabrică de luminări de şeii şi de săpun. Doc. 1, 410 (d. 1783): să plătescă la cherhanea câte 15 bani la ocă de tabac ; III, 406 (d. 1790): lumînăria de ccră albă şi alte chcrhanclc de luminări, de seu sau de săpun; VI, 18 (d. 1797): cherhancua lnmînărieî de ceră albă este a mitocului episcopiei ltîmnic. 3. în Dobrogea (sub forma chirhan), bordeiul unde pescarul taie şi săreză pescele. CrAs. I, 120: un câne de la vr'un chirhan urlă a pustiu ; II, 210: am ajuns la chirhanul cel mal apropiat de Sulina. — kerhane (pers. kiarhane, litt. maison de travail), atelier, usine, fabrique, manufacture; bulg. kerhana, şerb. cerana «fabrică de săpun», mcr. chiurhane «cărciumă», ngr. xip/avă;. cherhanagiu m. lucrător la o cherhanea: lumînărar şi săpunar (formaţiune analogică : cf. mungiii). Doc. III, 406 (d. 1790): să lie opriţi cherhanagiu a nu inaî lucra în tîrg. chermeâ f. pachet, balot, sinonim cu «tânc». Tarif, 1792 : chermclc de postav de ţară ce merg la ţara turccscă. — kerma, pli, plissage, plissure. cheşchin m. ager la minte, straşnic. Koo. 220 : ieniccr-agasi de Holin ’i prea cheşchin Arnăut. — keskin («tranchant»), violent, intelligent; bulg. keskin, şerb. ceskin «înfocat», alb. ceskin «priceput». chesedâr m. (şi chiesadar) 1. la Turci, cassier la ministerul de linanţe. Cond. 1693, p. 485 : 225 tal. s’aiî dat la chcscdarul lui Reiz-efendi dar. 2. în Moldova, archivarul Divanului. Giieoho. 302 : mehtupciul, carele se chiamă şi chiesadar. — kesedar, le payeur de la chancellerie d’Etat qui est en meme temps archiviste Ham.( d. pers. kise-dar «celui qui tient la bourse»]. V. Partea I: chisea. chesedar-efendi m. (şi chisedar-) titlu identic cu «chesedar». Koo. 238 : âu făcut un ferman scoţând şi un bumbaşir pe un chisedar-efcndi. — 38 — cheşf n. (şi chefş) expertisă, preţuire legală, devis. Cond. 1693, p. 164 : 800 tal. s’aii dat la cheltuiala CladovcT, când s’aii făcut clieşf pentru lucrul ce aii lucrat ţara acolo. D >o. II, 270 (d. 1792): cu meşteri zidari aii făcut chefşul coprimjcnd cheltuială tal. 689; IV, 392 (d. 1791): mi-ai poruncit, Măria ta, ca să fac un chefş dc o cam dată acum, ca să se va<,lă ce stricăciune are. — keşf (ar. action de decouvrir), evaluation d’une pro-pri6te, enquete ; seri), cefş «descoperire, autopsie». chiar n. câştig, profit. Doc. IV, 254 (d. 1794): ceia ce cumpără pentru ch'arul şi negustoria lor. — kiar (pers.), profit, avantage, gain ; butg. kiar «simbria vierului», şerb. car «negoţ, câştig». chiafip m. scriitor, secretar (turc). Cond. 1693, p. 254; 500 tal. s’au trimis lui Hamza, chialip al Vizirului dar. Ckon. III, 437 : au rînduit pe un chialip al Măriei sale, anume Ata-Efcndi. • — kiatib (ar.), ecrivain, scribe ; bulg. kitip(in), alb. şerb. catip. V. chitap. chinâp n. fringhie, ştreng. Doc. I, 275 (d. 1783): cheresteua şi celelalte trebuinciose, adică china-purî şi funii. — kinab, corde de chanvre (d. ar. kunneb «chanvre»). chinargiu m. pescar. Ur. XXII, 308 (d. 1826): omeni rinduiţî pentru trebuinţa carvasaralil laşului, adică şese cantaragii şi şese chinargii. — kenargy, pccheur cjui peche sur le bord de la mer (d. kenar «bord»). Y. Partea I: chenar. chitâp n. scrisore oficială, act autentic. Dom. 99: dau Vizirului un arzihal după chitap aşa scriind... U». III, 234 (d. 1822): s’ail rînduit să mergă împreună cu tine în slujba dulapului. — kitab (ar.), ecrit, lettre, document; ecriture sainte; bulg. kitip «carte», şerb. citap «cartea sfintă (Biblia, Coranul»). chiuciuc-imbrohor m. (şi cuciuc-) al doilea mare Comis al Sultanului, care inspecta grajdurile cele mici, destinate pentru caii ofiţerilor Curţii. M. Cosr. 89 : chemându-se Hanul Devlet-Ghcreî prin cuciuc-imbrohorul la Portă... Nec. 267 : cu prietenul seu, cu Cerchez Mchmcf Paşa, cu cuciuc-imbrohor, musaipul împăratului. Acest titlu turcesc e tradus şi prin imbrohorul cel mie. Anon. 168 : aii trimis împăratul Sultan Mustafa pe imbrohorul cel mic Iul Constantin-Vodă Brâneovenul, să-l ridice, să-I aducă la Odriu unde era împăratul. — kucuk mira hor, le second grand ecuyer (d’Ohsson VII, 17). V. imbrohor. chiuciuc-tescheregiu m. al doilea secretar al Divanului. Dap. I, 325 (bairamlîc): 300 lei lui chiuciuc-tescheregi. — kucuk teskeregi, le second maître des requâtes. chiurciu m. blană, cojoc. Doc. III, 512 (d. 1787) : un chiurciu postav de ţară. — kurk, pelisse; bulg. kurka «cojoc», şerb. curak (cur-ciia) «cojocar». chiurci-başa m. 1. (la Turci) blănarul Saraiului. Nec. 362 : Manolache, chiurci-başa împărătesc. 2. (la Români) starostele cojocarilor subţiri (şi chiroi-başa). — 39 — CoNr>. 1776, p. 16: afară de chirci-başa, de terzi-başa... Dor. I, 442 (d. 178B) : rufetul işlicarilor să fie osebit de brcsla blănarilor întru tote şi întru nimic să n’aibă a face chiurci-başa al cojocarilor cu dînşiî; IV, 174 (d. 1794): ' să se facă foie de chiitrci-başi pentru căţî se află într’acea vreme la meşteşugul şi negustoria acesta a blănarilor adecă a cojocarilor subţiri. — kurkci başy, chef des pelletiers; şerb. curcibaşa. chiurecciu m. vîslaş, lopătai-. Cond, 1693, p. 286: s’au dat la Căpitan-Paşa de Dunăre... pentru chiurecciî i meşterii de la ustuacic i burazane ; 341 : 870 tal. s’aîi dat la caicciî, însă chinrccciilor lude 54 po tal. 10... 387: cheltuiala căpitanilor şi a chiurcc-ciilor de la caice domnesc! care umblă pe Dunăre... — kurekci, rameur, galerien. cliivirglc n. cea mai bună calitate de oi din ţară ce se ridica de negustorii greci pentru trebuinţa bucătăriei împărătesei din Ţarigrad : carnea acestor oi era excelentă. Cant. Mold. 30: quotannis istarum ovilim (Turcis kgvirdzil; dictarum) plus quam LX millia per Graecos mercatores Constantinopolim pro sultani cu-lina adducuntur. — kyvyrgyk (litt. crepu), mouton ă courte queue et â laine crepue dont la viande est excellente et tres saine. ciadîp n. cort militar. Dbm. 97 : tunuri şi ciadirurilc le au fost lăsat cu ordiea. Doc. III, 222, (d. 1788) : spărgendu-io ordiea peste 200 de ciadîrnrî le-au tăiat. Boliac, Poesiî 6 : Şi pe un Paşă singur îl strică (Pandurul), II ia cu lancea de sub ciadir. — cadyr (pers.), tente; mor. bulg. şerb. cadir, ngr. Taavnjfit, tente. Din forma persană paralelă şatr derivă româ-nesce (prin mijlocirea vsl. şatirii) şatră, cort (mai ales de ţigani). V. Partea I: ciadîriu. ciamaşir-aga m. slujbaş al haremului care îngrijia de spălatul rufelor Saraiului. Ghica, 378 : Husrev-Paşa l’a făcut ciamaşir-aga. — camaşyr agasy, prepose â 1 ’entretien de la lingerie. ciamaşir-başa m. (şi giamaşir-başa) slujbaş domnesc care purta grijă de rufăria Curţii. Fur. II!, 811 : giamaşir-başa primcsce câte 20 lei pe lună. ciamaşirgiu m. (şi şamasirgiu) titlu identic cu «ciamaşir-başa» (Fot. III, 290). — camaşyrgy, gardien du linge Ham. (d. camaşyr «linge»). ciarcagiu m. soldat din avan-gardă. Dom. 88 : se întîmpină cu Turci 500 ciarcagiî. Bkld. 375 : Salih-paşa ciarcagiul avan-gvardia purta. — carkagy, escarmoucheur; şerb. carkagiîa «avanpost». ciarcagi-başa m. căpetenia ciarcagiilor. Ist. 1715, p. 53 : au trimis ciarcagi-başa limbă pe un franţuz ; 63 : ciarcagi-başa păzia boazul ce merge către Anapole. — carka6y başy, commandant des voltigeurs Ham. ciarşlt m. spion. Ist. 1715, p. 54: un ciarşit sclavon... trimis să vaţjă câtă oste este. Doc. III, 205 (d. 1788): vrăjmaşii nemţi au trimis ciarşit cu cărţi frâncescî. — caşyd, espion (cu epentesa unui r: cf. § 21). eiaşitlîc n. spionaj. Hkist. (1818) : Sau să facă ciaşitlicurî Şi alte multe hainlîcurî. — caşytlyk, espiomiage, reconnaissance (militaire). _ 40 _ clatină f. un fel de catifea brodată ce se fabrica la Scutari. Arcii. ist. .1, 40 (tl. 1557): caftane de datina. Cuv. I, 198 (d. 1588): douc zăveze de datina, roşii şi cu rotele de fir şi douc pole de datina, roşii. — catma, tissu de soie pour tapis et coussins Barb. ciauş-foaşa m. căpetenia ciauşilor, care purta grijă şi de captivii Statului ; el reunia în persona sa diferite oficii : ministru al poliţiei, întroducetor de ambasadori şi mareşal de Curte, având sub dînsul 630 de ciauşi (d’Ohsson VII, 166). La noi vătavul de aproţjî al Divanului avea o sarcină analogă (Cant. Mold. 85). Ist. 1715, p. 13: duuţ-baţa cu capigilcr-chehaiesi icii sangiacul dc-1 duc înaintea împăratului... Ax. 123 : aii poruncit lui danş-başa, ca să morgă fără de veste la Nicolaî-Vodă ; 161 : aii venit ciauş-başa de ia împărăţie cu ferman... Amib. 103 : Vczirul şi cuiuş-başa fiindu-î prieten, l-aii scos din primejdie pe [Duca-Vodă], Dion. 200 : patru agale mari cu odobasî şi ciauş-başî cu bairactarl. ciauş-baş-aga m. titlu identic cu «ciauş-başa». Dap. I, 325 (bairamlîc) : 750 lei Iul dauş-baţ-agu. ciaus-bas-chiesadar m. locotenentul lui ciauş-baş (Fot. III, 243). — căuş baş kesedaei, payeur du marechal de la Cour Ham. clauşlar-chiatip m. logofătul ciauşilor însărcinat cu dosarul afacerilor remise de marele Vizir tribunalelor. Dai-, I, 325 (bairamlîc) : 75 lei lui danşlar-chialip. — cauşler kiatibt, secrâtaire des tschaouscbs Ham. ciauşlar-colauz m. căpitan de ciauşi (Fot. III, 243). V. călăuz-ciauş. ciauşlar-doagisi m. ciauşul însărcinat să rostescă alcâşul cu care ciauşiî primiaii pe marele Vizir la intrarea lui în palat. Fot. III, 243 : dauşlar-doagisi cu alaiă-ciauşlaril scî. — cauşlar du’agi, tschaousch-l’elicitateur Ham. XVII, 46 ; DUAGt căuş, huissier charge d’adresser l’acclamation au grand-Vezir Barb. ciauşlar-emini m. ofiţer de ciauşi în serviciul tribunalului de lângă marele Vizir. Cant. Mold. 54: primi pncccdunt czauszi... cum czauslar-einini, sive suo prrcfecto. Ax. 127: au poftit să-l rînduiască la dauşlar-emini, fiindu-î casa aprope de saraiul lui Nicolaî-Vodă. Kog. 2(i9 : au trimis prc icniccr-cfcndi şi prc dauşlar-cinini... — cauşlar emini, officiei* charge de transmettre Ies ordres du cauş-başy Bai’b. cicudiu a. de colorca roşu-dcschis (litt. ca zizifa). IIev. II, 340 (f. de z. 1817): o boiarna cicndic cu bibilurl de sînnă. — cigde, jugnbe rouge ; ngr. tCizouow, terebinthe. cifte n. pereche de cherestele. Cond. 1776, p. 68: doi bani de tot afle dulap ce vine pe Şiret. — cifte, une pair de; alb. bulg. şerb. cifte, ngr. 'levx7)c, care lucrăză din propria autoritate); bulg. şerb. efendiia «învăţat turc», mcr. afendu «preot şi tată», ngr. âxvâp,i) ca şi derivatul eî fanariot (savar.uiiT/jc), pentru Grec din Fanar şi pentru Domnii greci în ţările române de la 1716—1821, alăturea de forma analogică (şi ironică) fanaragifi. Al. T. 138 : Domnii greci cel fanaragii. ferman-inam n. ordin de a călători gratis cu cai de poştă (V. Partea I: ferm an). Doc. I, 105 (d. 1775): când va avea ferman-inam, să-i se dea carte să nu plătescă ugeritul. For. III, 322 : cine vine de afară cu nienzil, va primi cal de la căpitani cu plată de 10 bani pe oră de un cal ; iar de va avea firman-inam, va lua cai fără plată. fermanliu a. care posedă un firman, privilegiat. Un. III, 141 (d. 1792) : afară de fcrmanlii neguţitorî, nimeni altul să nu intre într’accste două locuri [Moldova şi Valahia] ; XXII, 308 (d. 1826) : neguţătorii fcrmanlii ce Ie vor cuprinde fermanurile ca să nu plătescă vama. — fermanly, muni d’un firman. fesât n. (şi vesad) turburare, desordine. Iîbld. 395 : fcsalurî ţjicca că face, s'aducă lipsă, nevoi. An. 156 (d. 1821): a îndrăznit felurile vcsaluri. — fesad (ar.), exces, desordre, revolution ; şerb. fesad. fetvâ f. (şi fetfa) decisiune legală, sentinţa Muftiului indispensabilă la Turci pentru orî-ce disposiţiune de ordine morală saii politică. Kog. 264: aii pus împăratul dc au dat fclvale Muftiul, ca să intre oştea în Moldova. VAc. 251 : nici cererea de dăjdî, nici războiu, nici pace, nici nimic nu sc poruncesce fără fetfa, adică fără dc a scrie pravila şi fără de a se arăta cu cap de pravilă de către prea înţeleptul Muftiu, adică Şcic-islam, cuviinţa pentru care se dă porunca şi se arată ; 293 : după fclfaua legii se propovădui războiu asupra Muscalilor. As. 176 : sc dedese straşnică poruncă, după darea afară a legiuitului sfînta fel va, la câte-va părţi ale împărăţiei. Dom. 12: P6rta n’a vrut sâ-I mal încredinţeze cu fetfa, ce numai prin cuvînt; 15: fiind fclfaua dată dc războită. — fetva (ar.), decision d’un moufti, decision juridique; bulg. fetfa, serl>. fetva, pol. fetwa, ngr. cpszŞâ. V. muftiu. fiât n. (şi fient) preţ curent, tarif, fixat anual în portul Brăilei saii Galaţilor, pentru cumpărare de grâne pe sema împărăţiei: «a tăia fiatul», a fixa maximul preţului. Bkld. 413 : Un leii şi doi ele tot porcul fialul era făcut. Un. III, 201 (d. 1802) : preţul zahcreleî... să se cumpere după fialul care se taie pe tot anul la schela Galaţii. Con ii. 1813, p. 361 : fialu la oile de mumbaia... Ua. IV, 131 (d. 1792): ficnlul băcălicl; 135 : finului abăgerilor. — fiat (ar. pl. d. fiy), prix, tarif. firapgâ m. litt. fugarul, supranumele lui Alex. Mavrocordat, fiind că trecuse la Ruşi (Drăgh. II, 48). — firari (ar.', ăvadă, dâserteur, transfuge (cf. Cant. Ist. ot. 173). fundtlc m. galben în valdre de 22 lei în Muntenia. — 54 — Fir,. 120 : numără cele 50 de pungi de bani în mahmudele, dodecarî, funduci şi rublele (cf. 2o). — funduk (altyny), noisette d’or, nom d’une monnaie d’or frappee sous le regne du Sultan Ahmed III dans Ies premieres annees du XVIII silele. funducliu m. galben de 7 leî în Moldova (Wolf, 137). Dion. 224 : galbenii turcescî s’aii suit la preţ, stambolu 8 lei, misiru 7 leî, funducliu 11 leî. Hhist. : Sta revărsaţi prin tipsii Tot stambolî şi funduclu... — fundukly, monnaie de 35 piastres ; şerb. fundukliîa. fursânt n. (şi fursalt) 1. prilej, moment favorabil. Doc. I, 227 (d. 1783): au găsit fursant şi împr'lejire de a-şî vinde zaha- reua. Dum. 111: în care vremi găsind fursant... n’aîi lipsit a ne face rău. 2. izbîndă, victorie. Haist. (1818): Mă cutremur când mc gândesc La acel farsall turcesc, Că toţi Tătarii îl scica, Ce fursalt mare avea... — fyrsant (ar. fursant), occasion, moment oportun, avantage, victoire. fustan(lîc) n. vestmînt de fustă largă şi cu multe creţuri. Mki.chis. Rom. II, 129 : un fuslanlic de agabani albă cu rînduri. Pulyso, 523 : fuslanlic, comaş. — fostan (pers. festan), robe de femme, jupe d’homme; alb. bulg. fusta (fustan), şerb. fu.ştan, ngr. «poootavt, fustă, şorţ; ung. fosztăny; sp. fustan, it. fustagno, fr. futaine «un fel de croazea» (numită astfel după oraşul Fostat, de unde s’a importat acestă stofă). De aceiaşi origină sînt vorbele fustă «îmbrăcăminte feme-iască sub roche» şi fustanelă, sinonim cu «fustanlîc» : prima aparţinând costumului orăşencelor, e o formă turcescă abreviată (ca şi în bulgăresce); iar a doua e un neologism grec cpooatavsÂa, diminutiv din tpooamvt. Rev. II, 339 (f. de z. 1817): fustă de malteh albastru. Nkoh. I, 17 : fusta ei de atlaz albastru. Ai,. Pr. 111 : arnăuţî cu fustanele şi cu fesuri mari. Oo. I, 132 : purtând fustanelă fîllîindă şi strînsă la mijloc. Giiica, 156 : un om înalt, trupeş, îmbrăcat cu fustanelă. G Galidn n. corabie mare de războiţi. a. în literatura istorică : N. Cost. 452 : nice un galion deplin până în Ţarigrad nu s’aii întors. Nec. 267: aii învăţat Moscalii a face galiâne şi ei. Ua. III, 151 (d. 1792): Ga-lionul ce din înaltă împărătescă poruncă s’aii făcut la Galaţi. b. în cântecele populare (şi galaon) : Tkod. 647: Două-trel sandale, Patru galionc. Ţapi’, 87 : Marfă mi se ’ncai'eă: Nouă galaâne, Doue-trei zandale. — kalion, galion, grand vaisseau de guerre (d. it. galeone); şerb. kalîun, ngr. 7aAuovi (§ 95). galiongiu m. soldat de marină din corpul Azapilor. VAc. 275: Căpitan-Paşa cu galiongiit săi... Rkv. N. I, 221 : galeongii adică marinarii de pe galionele Sultanului. — 55 — — kaliongu, soldat de la marine servant sur un galion ; ngr. xaXtoovc^iSatţ, milites classiarii (Passow). gaziu m. 1. soldat turc care luptă pentru legea sa, eroii învingător în lupta pentru religiune: acest titlu se dă Sultanilor cari au luat parte la războiul sfînt sau sub domnia cărora un războiţi a fost întreprins împotriva necredincioşilor. Dom. 15 : Sultanul ca să sc nu mişcă Gâzi, pentru ca să întrccă cu biruinţele pe cel de mal înainte răposaţi Sultani; 18: Sultanul se vesti pe sincşl de Gâzi, adică biruitor ; 43 : Sultanul cinsti pc Paşa, ca să sc numcscă Gâzi. VĂc. 264: Sultan Murat IV ce s’ail numit şi Gâzi, care va să <,lică biruitor. 2. se ţjice de o varietate de porumbe! (Baronzi, 95). — gâzi (ar.), soldat musulman qui combat pour la de-fense de l’Islam, heros, guerrier, victorieux Barb.; bulg. gâzi, şerb. gaziîa «eroii». gebegiu m. cuirasier: corp de trupe însărcinat cu paza şi transportul armelor şi muniţiunilor de războiţi. Cond. 1693, p. 73: s’au dat gebegiilor ot Baba ; 83 : s’ail dat la gcbcgiiî de la Diiiî. Ist. 1715, p. 16: Martie 1 s’au făcut alaiul gebegi-başiî cu gebegiil lăî. Ghec. 338: totă pcdestrimea, ienicerii, yebegii, arbănaşil, boşnegiî... — gebegi, armurier (d. pers.. gebe «cuirasse, armure»). gebegi-başa m. intendentul ierbăriilor şi arsenal, militare. Cond. 1693, p. 578 : capuchehaiclc să cumpere o lastră şi două postaje, două atlazc, să le dea gebegi-bnşii dar. Ist. 1715, p. 16 : topci-başa, gebegi-başa şi alţii.... Anom. 339: gebegi-başa cu topci-başa cu tot oştcnul lor... gebeliu m. călăreţ saii paj înarmat. Dom. 15: acel emir cu alţi emiri, sau mal bine să ţjicem gebelaî (cit. gebeliî) l’au călcat. — gebellu, pages armes des grands Ham.; şerb. gebeliîa. gephanâ f. arsenal, ierbărie. N. Cost. 453 : după spahii, mergeau tunurile şi gebbanaua. Nuc. 399 : au luat şi vr’o 60 de pusce mari din Tighina şi 41)0 de care moldovenesc!, de au dus gebbanaua. Var. : gebehane, gephana, giabhana, cephana şi zaphana Ist. 1715, p. 54: aii purces topciî cu gcbchancua... N. Cost, 58: cu tote cele trebuinciose ale oştii, cu totă gephancua, cu pusei, praf, glânţe şi altele; 108 : împăratul Moscului cătă gephana au avut şi carete cu stcclc ş! căte here de meşteşugul războiidul, tote în Prut le-au aruncat. Ar. 60: 6menî înarmaţi s’ail trimis, geplianea indestulăt6re; 68 : câţl-va neferl cu gephancua lor tre-buinciâsă spre paza oraşului Bucurcsci. Nuc. 393 : s’au aprins giabhanaua diii cetate, ce era într’un tun. Dion. 165 : tunari cu tunuri şi cu cephanale. Zil. 19 : au început a căra şi ccphancle destule... Amir. 112 : omeni, zaphanalc, pusce şi altele ; 119 : au luat Moscalii şi puţină zephanea a Turcilor şi 60 pusce. — geb şane (pers. gebe liane), depot de poudres, maga-sin des munitions ; bulg. gefana «copia bellica», şerb. gephana «muniţium», alb. gepana, ngr. xţEKymsq. ^gerâh m. chirurg. Cond. 1776, p. 77 : gerahut gospod să dea la doctorul Fotache 50 lei. Doc. IV, 440 (d. 1794): să chemi pe doctoru şi gerahu spitalului Colţea. Fot. III, 311: gcrahul Curţii primesce 150 lei pe lună. Var. (grecizată): ţerah Doc. IV, 204 (d. 1794): aii chemat pe ţerahul de la Colţea şi l’aiî tocmit să vindece pe Manciii Logofătul, — gerrah (ar.), chirurgien; bulg. geraf, alb. gerah. gerah-başa m. primul chirurg al Sultanului. — 56 — Ist. 1715, p. 115: pe cel răniţi îî vedea geralx-başa. — gerrah başy, premier chirurgien du palais imperial Barb. ghecet n. (şi ghicet) vad, trecetore. N. Cost. 485: apucase Sinan-Paşa de trecuse peste Dunăre într’un ghccil. Gheobg. 299 : când iase Domnul din ghccil, stau boierii la rînduiala lor de-î fac alaiu. Ist. 1715, p. 29 : pe lângă un munticel este un ghicet, adică trecetore. — GECtr, gue, defile (d. gecmek «passer»). ghenci-aga m. căpitan de arnăuţî. Papaz. 53 : călărimea arnăuţilor avea căpeteniile lor numiţi bimbaşî şi ghenci-aga; numirea de ghenci se traducea românesce «voinici»... — genc, jeune homme (titlul lipsesce aiurea). gherdâp n. 1. vîrtej de apă, loc de cataracte peri- culose; 2. (la pl.) în special, numele turcesc al Porţilor-de-fier, numite şi «Demircapi». Fot. 1, 58 : oraşul Severin era pe o înălţime pe marginea Dunării, apropc de cataractele Ţiului acestuia, care turcesce se numesce Gherdapurî. — gerdab (pers.), tourbillon d’eau, gouffre, precipice (d. gerdiden «a învîrti» şi ab «apă»); şerb. dîerdap «Ies brisants au Danube aux Portes-de-fer». gherdap-aga m. maî-marele peste gherdapurî. Iesir.. 780 (bairamlîc): lei 400 lui gherdap-aga pentru unelte şi slugile de apă. Acest titlu lipsesce în izvorele nostre istorice. Gherei m. titlul Hanilor din Crimeia după numele primului cuceritor al acestei ţări (sinonim cu Domn sau rege). Ureche I, 184: Mendli Ghcrcî Hanul... ăl. Cost. 250: Cazi Ghcrci Sultan, Hanul tătăresc... In cântecele istorice sub formele Ghirai şi Chiran. Ar,. 77 : Ghirai Hanul cel betrân, Cu hamger bogat la sin. Ţapu, 58 (d. Teleorman): Dar Chiran Hanul ce’mî făcea? Alţi panţirî că’ml alegea... — gerey (mongol geray «digne, meritant»), titre des Khans de Crimee de la race de Djengiz-Khan, commeMengeli Geray, Gâzi Geray (Bianchi II, 584); rut. Geraî. V. Crîmgher. ghimie f. corabie, şalupă. Anon. 309 : Alexandru-Vodă intră într’o ghimie de s’aii dus la Ruşi. At,. Pr. 149 : pe luciul Dunării se ivi o ghimie. — gemi, navîre, vaisseau ; alb. giemi, bulg. ghemiîa, şerb. diemiîa, ngr. Ţssţu. ghimigiu m. marinar. Doc. IV, 98 (d. 1793): câţi şăicarî sau ghimigiî vor trebui după mărimea vasului. C inv. IX, 326 (d. 1769): vedeai ghimigiî jucând... — gemigi, marin, matelot; alb. gîemigi, bulg. ghemigiîa, şerb. dîemigiîa, ngr. 7s;xy)vt^;, nauta. ghindelic n. (şi chindelic) ţii de lucru. Doc. IV, 289 (d. 1795): li se strică ghindclicnl şi se păgubesc. U«. III, 159 (d. 1792): când se vor cere salahori şi care să se plătcscă chindelicurilc. — gundelik, traitement ousalaire quotidien, journee d’ou- vrier (d. giînd «ţliuă») ; bulg. ghîundelik (ghîundelikciîa «salahor»). \ ghiozboiagiltp n. scamatorie (litt. iluşiune optică). Ih a. Cal. III, 27 : în timpul Domniei lui Alex. Moruz, pe Ia 1805... veniaiî Turci şi Greci cari făceau ghiozboiagilicuri saii scamatorii... scoteau o mul- — bl — ţime ele coţî de cordele din gură, făceau apă prin odăi, aninau lăcăţî în gura omenilor, înflgcait cuţite în frunte... Poknah şi Hui, Vocabular: ghiozboiagilic, om bine făcut şi cu ochi frumoşi. — goz bagygylyk, fascination par le regard (d. goz «ochiu» şi bagygy «scamator, înşelător»); bulg. ghiuzbaiagilyk (ghioz-boiagiia «scamator»). ghiul£r m. titlu identic cu «ghiuler-aga» (într’un cântec din Oltenia). Ţapu, 53 : Să mă duc la Bucurescî, Ca să iau ghiuleria, Ghiulcria, bcş-legia, Ca să fiu ghiuler mai marc Peste bcşlii din ţară. ghiuler-aga(si) m. 1. căpitan peste 18 neferî, cari făceau parte din garda domnescă, pe când deli-başa comanda 30 de neferî (Fot. III, 254, 312). Cond. 1693, p. 35 : s’aii trimis 668 boi la Belgrad cu gliiuler-agasi. Doc. III, 223 (d. 1788) : o sumă de ostaşi creştini adică ghiulcr-agasi cu bulucbaşi şi cu o sumă de neferî au intrat în hotarele vrăjmaşilor. For. III, 257 : dclibaşa cu ghiuler-aga. 2. (sub forma ghiunghiuler-agasi) şeful gardeî marelui Vizir : ea consta din 50 de soldaţi, cari erau în serviciu numai în clilele de ceremonie (Cant. Ist. ot. 170 şi d’Ohsson VII, 173). Cond. 1693 p. 122 : ghiunghiuler-agasi al Vizirului, care au venit cu ferman, ca să purccţjă Domnia în oste ; 129 : s’aii dat 40 tal. la ghiunghiuler-agasi pentru nisce boi ce aii cumpărat la Belgrad. — gonuller agasj, l’aga des courageux, garde de corps du grand Vizir forte de 31 hommes Ham. ghiulerie f. (şi julerie) rangul de ghiuler-aga. Vorba revine numai în cântecele istorice din Oltenia. Teod. 613: Ia, Aguşe, dumnia-ta, Ce boierie poftesc! ? Ghiuleria, julăria, Caracalul jumătate. ghiumbpuG n. vamă (cu var. ghiunruc, iumbruc şi imbruc). a. în literatura istorică : Uh. III, 191 (d. 1802) : să nu mergă de acum înainte la Galaţi omeni de ai nazirului Kiliei nici să cuteze a supăra pentru cerere de ghiumbruc. Kog. 274 : un galion fiind lângă ghiunruc, în mijlocul mării, s’au aprins. Doo. III, 85 (d. 1797) : Hagi Mehmet iazaglu de la imbrucul Turtucaici. Cuo.v. III, 436 (d. 1822) : aii trecut la Silistra unde trăgând la iumbruc... 449 : Vodă aii descălecat la iumruc... b. în cântecele dobrogene (sub forma ghimuruc). Bob. 200 : Dă-ne tu măcar pe murgul Şi plătesc ghimurucul. — gumruk, douane (d. xon|iipy.i = lat. commercium); alb. gomriik, bulg. ghiumruk, şerb. dîumruk, mcr. iumbruche, ngr. 7too(j.7tpoD5u. Sinonimul vamă, d. ung. vâm (cf. vameş), derivă d. ar. vam, delte, de unde bulg. vama, ngr. Pâţj.p.a, ung. vâm. Tot ast-fel terminul europen (it. dogana, fr. douane) se trage asemenea din Orient (V. divan). ghiumbrucciu m. vameş (cu var. ghimbrucciu şi ghium-rucoiii). Ub. III. 191 (d. 1802) : acestă fără de cale şi fără cuvînt trimitere a ghiutnbrucciuluî de la Isaccea. Koo. 248 : au vorbit totă povestea cu ghimbrucciu Isac-Aga... IIev. N. I, 162 : înconjuraţi de bărcile ghiumrucciilor. — GUMRUKCt, douanier; bulg. ghiumruciia, sei’b. dium-rukciia, alb. gi'imri'ikgi, ngr. 7ioup.irpouxTCT)?. — 58 — ghiuvergileâ f. (şi ghivergilea) sili tril, în special cantitatea de silitră ce se trimitea anual la Constantinopole. Un. III, 191 (tl. 1802) : a se strînge din {ara Moldovei pe tot anul acea hotărîtă şi sciută soma de ghiiiucrghilea, adică silitră, pentru trebuinţa zarap-hanaleî împărătesei. Rev. I, 53 (d. 1796) : 6538 lei ghivcrgilcua. — guvergile, salpetre, nitre ; bulg. ghiuvergele, ngr. 7x100-PepţaooXs? şi t£s3ifirCiXâţ (—vitpov). giaize f. dar în bani făcut de Domnii noştri Sultanului şi marelui Vizir cu ocasiunea numirii lor pe tron. Nic. Mavrocordat dete cel dintâiii, în 1761, sub nume de «giaize», 500000 lei împăratului şi 125000 lei primului şeii ministru (Fot. III, 215 şi Tunusli, 71). Dum. 112 (d. 1774): să ni se rînduiască giazc ţării nostre după vremea întru slăvire pomenit Sultan Mehmet IV. Un. III, 193 (d. 1802): acele obicinuite giaizcle şi avaeturî să nu se iee de la raielelc ţării. — gayze, cadeau, don de bonne main ; lorsque un offi-cier des janissaires ătait promii au grade de commandant en chef (aga), il etait tenu d’offrir au grand-Vizir une gaize, consistant en plusieurs centaines de bourses Barb. V. gizie. gizie f. capitaţia supuşilor creştini din Turcia şi în special darea anuală impusă Ţărilor române, sinonim cu «haraciu». Un. III, 99 (d. 1802) : să se întocmescă dările de gizie, idigte şi rlchiabica. Var. (grecizate): cizighen, ţinţighen, ţezie şi zisiă Ar. 211 (d. 1821): să trimitem legiuitul^ cizighen, idighem şi rcchcabi-ghen la prea strălucitul prag al prea puternicei împărăţii. Un. VI, 131 (d. 1822): să trimitem şi cea legiuită ţinţighen, righen şi reecapighen... 122 (d. 1835): în loc de 439.500 lei ce se plătia mal nainte sub numire de ţezie, idie şi rccheabie, va plăti pe an Ia împărătesca ndstră hazna 4000 pungi Iei. Cuon. III, 457: peşcheşul pe an au fost schimbat in zisiea sail zisiea mali, sumă adăogită şi hotărîtă de 10000 de galbeni turcesc! pe an. Variantele de mai sus sînt parte forme corupte, parte transcrieri grecizate: corupţiunea vorbei ajunge la extrem în forma giupe (Ur. III, 181 [d. 1802]: iertarea dărilor... de haraciu, de hedie, recliiabie şi giupele...), care nu pote ti dedusă de cât prin colaţionarea textelor paralele mai sus citate. — giziye (ar.), capitation, tribut personnel inipose indis-tinctement sur tous Ies sujets non-musulmans de Tempire ottoman Barb. V. hedie şi recliiabie. H Habeş n. Abisinia, Abisinian. M. Cost. 59 : tot Egipetul, Habcşii şi împărăţia A siriei. Var. (grecizată) : Hambes M. Cost. 19: Hambeşiî şi împărăţia Asirieî. Fot. I, 73: Abisinia saă Hambesia unde sînt sorginţilc Nilului. — habeş (ar.), Abyssinie, Abyssinien. hadîm m. eunuc, famen. a. în literatura istorică : Moxa, 393 : deci fu voevod Nichifor şi iară fu mînat cu oştite la Rusia, — 59 — ci era un proclet de hadim... M. Cost. 326 : solul care trimisese Vasilie-Vodă la Hmil Hatmanul, Hudimnl Postelnicul, or! că l’au împcdecat Ştefan, Pîrcă-labul de Soroca pre acele vremi, ori de blestemata şi lipsita hire de hadim, s’aii întors înapoi. Var. : hadîmb, hadîn şi cadîn N. Cost. I, 285 : îndată hadimbiî, ce eraîi frunte în curtea împerătescă, i-aîi făcut fărime; II, 22: aîi intrat la Duca-Vodă un hadimb ce-i ţ}icca Iane. Cant. Hron. 240 : Velisar şi Narsitcs lludimbnl, hatmanii lui Justinian. Id. Ier. 69 : ca totdeauna orbul asupra ochilor şi şchiopul asupra piciorelor şi surdul asupra aurului şi hadimlml asupra întregului obidă are. b. în poesia populară şi artistică: Marian I, 129 : Şi atunci Turcul cadinul, Cu capul cât ciubărul... Bot. I, 239 : întrebă favorita pe vechiul ei hadin. — hadym (ar. l.iadyu), eunuque; bulg. adymin, şerb. hadum, alb. hadym (hadyn). Hagân m. căpetenia Avarilor şi a Cazărilor. Vorba se aplică mai întâi în sec. al VH-lea regilor avari, apoi tuturor căpeteniilor turco-tatare. Cant. Hron. 327 : Jfagan, Domnul Avarilor. — hakan, monarque, souverain (mongol hagan «Domn»); rus. kagan «hazarskji knjazu», mlat. cliaganus «princeps Ava-rum» (chacanus «rex gentis»). V. Han. După Quatremere (Hist. des Mongols, 10), hakan şi han ar fi de origină chineză. Hagi-lavat m. numele celui d’al doilea personaj comic din farsa populară turcescă «Karagoz», jucată odinioră cu Vicleimiil şi care a dispărut odată cu introducerea teatrului la noi (Olănescu, 101). V. Partea I: caraghioz. — hagi aivat (hagievad vulg. Ageivat), pantin, arlequin, personnage bouffon de la comedie turque (§ 43). ha la li (şi helali) n. stofă uşoră de bumbac şi de mătase. Tarif 1761 : halelii capiculi bucata 20 banî, brîe halali buclir de unul 11 banî. Tarif 1792 : meloz şi halali topul 30 banî. Ubv. II, 334 (f. de z. 1821); cămăşî borangic i helaliii. — halali (helali), espece d’etoffe legere de soie et coton. haliâ adv. (saii hale) 1. actual, în timpul de faţă. Văc. 299: Domnul Mavroghcni se află la Diu şi este haliâ Domn. Doc. IV, 288 (d. 1794): fapta măcelarilor aduce zătignire şi celorlalţi ce haliâ acum taie. Ar. 162 : haliâ Silistra-Valesi al nostru. Fil. 270: marele Stolnic Dinu Păturică hale ispravnic de străini. 2. se plicea în special de boierul aflat în serviciu sau în funcţiune, în oposiţiune cu «paiâ», cel proveţjut cu un rang onorific saii cu «mazil», cel pus în disponibilitate. CttoN. III, 446: Grigorie-Vodă au rînduit Caimacami pe Banul Bărbu-cenul Văcărescul... făcendu-1 paiă-Postelnic şi /la/îd-Aga. Doc. III, 381 (d. 1792) : D-lor cinstiţilor şi credincioşi boierilor veliţi al Divanului Domniei mele, haliâ şi mazili... Cond. Ips. : veliţii boieri adică cel haliâ... Fil. 255 : să faceţi cunoscut tuturor boierilor hale şi mazili. Giiica, 322: Vodă adunase pe boierii haliâ şi paiă, ca să le spuie că Cazacii trecuseră Prutul; 501 : boierii cei haliâ stau împrejurul Domnului cu bastone lungi în mână. — halia (hala), actuellement, maintenant; en fonction, en activite de service, par opposition â «ma’ zul», hors d’em-ploi Barb. V. p.aiâ şi mazil. halt n. turburare, amestecătură, certă. — 60 — Kog. 273 : s’au sfîrşit halturjle Muntenilor. Zii. 64 : tote numai minciuni, tot smorfurî şi tot haituri. — halt (ar. halt «melange»), confusion, embrouillement; faute, erreur, sottise; ngr. yotXct, blague, canard. hamailîu n. talisman împotriva diochiului sau vrajeî: sentinţe din Coran (nume divine, vorbe magice) scrise pe făşiore de hârtie şi închise în cutiuţe de aur saii de argint ce se purta în formă de brăţară ori de salbă, ca preservativ în contra bălelor şi fermecelor. Alt. 81 (d. 1821): un hamailîu dc argint suflat tot cu aur. — hamayil (ar.), amulette, sentences magiques tirees du Coran, noms de Dieu, mots cabalistiques etc. Barb.; bulg. hamailiia «amulet», mcr. hamaili «bucâtă triangulară de argint ce se părtă la gât ca amulet», ngr. -/cquuXt, talisman. Dintr’o formă arabă înrudită (hamulat «ceea ce se portă») provine: mlat. amuletum, de unde fr. amulette: sinonimul talisman se trage asemenea din Orient: ar. telesm din vgr. tlXeajia, mystăre. Han-Tepesi n. movila Hanului, numele tătăresc al movilei Rabâii, în jud. Huşi. Cant. Mold. 14: haud longe ab Husz conspicitur collis ingcns mânu factus, Tartaris Chan-Tepesi i. e. Cliani tumulus, incolis Moghila Habuy dictus. Kog. 261: mergând ia Jian-Ţepeni. VAc. 279: Vizirul umbla de la Han-Tepesi la Bender, când Huşii mergea dc la Laticiov spre Camcniţa. — han tepesi, colline du Khan. haraci-başa m. căpetenia baracciilor (Cant. Ist. 614). Pop. 122: cercând acestea împărăţia, aii luat sema şi haraeî-başiî şi avea mare strînsore, pentru că se împărţise hârtii de haraciii mai puţintele. — HARAcet başy, chef des percepteurs de la capitation. haraoi-muhasabesi m. verificatorul haraciului. Cond. 1693, p. 362 : tal. 250 la Aii Efendi haraci-muhascbesi. — harac muhasebesy, chef de comptabilite au bureau des impots (Cant. Ist. ot. 210). hareâ f. (şi hare) taftă grosă cu ape. Tarif 1761: horea de 14 coţi 1 leii. For. III, 285: primăvara Domnu îmbracă pe toţi boierii cu feregele de hare. Var. (grecizate): haras şi hares Tarif 1761: haras bucata 110 bani. Tarif 1792: basma haras topul 45 bani. Fit. 215 : taftă, atlaz vărgat şi cu flori, hares pungiuc. — hare (pers. «pierre dure»), sorte d’etoffe de soie moiree, tabis qui se fabriquait principalement dans File de Chio Barb. Despre varietatea metăsurilor (§ 86). hâi*giu n. 1. cheltuială, ajutor (în soldaţi), trupă auxil. Ar. 59 : să se dea o osebită sumă de 600 hargiuri; 70: acestă mâhnitâre veste ne-aii nevoit să pornim de iznovă alţi 3 căpitani cu 200 din cei 600 hargiuri. 2. pl. cheltuieli la o haină, căptuşălă. Ar. 81: un cepclicn cu hargiurile asemenea de fir (cf. 36: dulamă de postav negru cu cheltuieli grele de mătase). 3. articol principal al unui comerciant: pânzăria este har gini lui (Polysu). — Harg (ar.), ddpense, frais, materiaux necessaires pour — 61 — quelque chose; bordure ou frânge de soie, de fii (neferat hargy «entretien des hommes sous le drapeau»); bulg. şerb. harc «cheltuială», ung. hai'âcs. hargilîc n. cheltuială. Beld. 347: Hargilîc destul făcuse, casa sirmaie avea. — hargilyk, argent destine â la depense, argent de poche ou menus frais Barb. hartiâl n. colan, salbă. Melchis. Roman II, 134: s’aii dat la osebite obraze harhalurî, flori cu diamauturl, cercel cu smaragduri. — halhal (ar. halhal), chaînettes que Ies femmes se met-tent aux jambes; şerb. halhal, ngr. xaPX^’> collier. has n. district (vorbind despre î-aiaua Giurgiului, con-siderat ca o posesiune particulară a Imperiului otoman). VXc. 299 : în hasul Giurgiului 1700 de familii veniseră cu carele lor. Dom. 27 : despre hasul Giurgiului. — has (ar. hass «particulier»), Ies biens de familie, du tresor et de la couronne Ham.; ngr. x*al> possessiones privat» summi magistratus turcarum (Passow). has n. dare particulară. Cond. 1802, p. 311: să ceră haşuri şi avaeturî. — hazz (ar.), taille, coche. has-ahîrliu m. 1. rîndaş din saraiul Sultanului. Cond. 1693, p. 461 : două spinări de vulpe de mosc cari s’aii trimis una la Caimacam-Paşa, alta la Ahmet-Paşa has-ahirliu. Vac. 265 (V. cabaniţă). Doc. II, 12 (d. 1773): doi has-ahirlii împărătesei. 2. rîndaş de Curte, făcend parte din garda particulară a Domnului (Fot. III, 250, 257). Pil. 346 : pciciî şi has-ahirltt. — hass ahyrli, palefrenier du Serail (d. ar. l;iass «particulier» şi pers. ahyr «ecurie»). has&chiu m. (şi hasec) soldat din garda Saraiuluî, purtând uniforma î’oşie, o sabie şi un baston in mână : corpul lor era comandat de bostangi-başa (d’Ohsson VII, 29). Câni’. Ier. 400 : haseclii, pristaviî bostangiilor. Anon. 181 : un hascc ce venise cu caftan de la Portă. Var.: asec, asechiu şi hasiohiu N. Cost.* 69: venirea unui asechiu anume Aii. M. Cost. 309: hasichiî i-aii spus poronca împăratului, că este să ducă pre om iar la împăratul. Ax. 123: pe Bogaz aii luat şi un hasichiu de la bostangi-başa. Por. 31 : un hasichiii ce venise aici pentru trebile acelea de s’aii dus la Tîrgovişte. Ist. 1716, p. 17 : merge caicul bostangi-başii cu doi hasichi la catarga ce se «,lice bastarda. — hasseki, corps de 300 officiers choisis parmi Ies bos-tangis, dont 60 faisaient pârtie du cortege du Sultan en qualitâ de gax'des de corps Barb.; bulg. haseki. hasechi-aga m. (şi hasiohi-aga) al doilea comandant al baltagiilor, mai mare peste 300 de lxasechi, executorul sentinţelor de mărie rostite de Sultan (Ham. XVII, 67). Grec. 321 : la care conac aii trimis împăratul pre hasichi-aga, de aii întrebat pre Domn deosebi şi de alte trebi ale lor împărătesei. — 62 — — hasseiu aga, lieutenant-colonel des bostangis et prenant place apres le bostangi-bacliy Barb. hasechi-sultanâ f. favorita Sultanului care da nascere unei beizadele (Cant. Ist. ot. 458). Cond. 1693, p. 29 : 2500 taleri hasechi-Sultanei. — hasseki sultan, femme du Sultan qui donnait le jour â un prince Barb. hat n. autograf din partea Sultanului (cu pl. hatat). Un. III, 136 (d. 1792),: alte porunci şi sfinte haluri. Doc. IV, 292 (d. 1795) : împărătescul meu hal pentru rînduiala şi nizamul ţărilor romănescl şi a Moldovei. As. 210 (d. 1821) : cuprinderea vrednicului de închinăciune împodobitului sfînt hat. Ciion. III, 461 (d. 1822): cuprinderea... sfintuluî halal. — hatt (ar. pl. hattat), l’ecrit par excellence, c’est-â-dire ecrit de l'Empereur; bulg. hat. hataiâ f. (şi hetai) stofă scumpă fabricată la Chio. Cond. 1693, p. 449 : 7 coţi lialaia cu flori de fir ce s’a trimis la nuna Pîrvuluî' Fărcăşanu pentru zovon. Ta «ir 1761 : halaia 14 coţi 1 leu. D*c. II, 403 (d. 1790): o giube de ha lai verde. Un. XVII, 64 (d. 1770): o rochie de halae cu flori de matase. Takif 1792 : hetai cu fir, frâncescă, helai cu fir de Ia Hio. Fil. 215 : asta este halaia de Veneţia sadea, halaia florantin. — hatayi, etoffe en soie (d. Hatayi «la Chine, spec. la Chine septentrionale»); iietayi, metase de Chio (Cant. Ist. ot. 593). hatişerif n. sens identic cu cel precedent, autograf împărătesc, litt. scrisdre ilustră. Cond. 1693, p. 468: s’au dat 3570 tal. darurile Iul Mchmet-Aga ce au venit cu hatişeriful. N.. Cost. 483 : Hanul să dea steg Şi tuluri de Domnie Iri-miel-Vodă şi să-I scotă hatişerif sau uric de Domnie vecînică de la împărăţie. Ax. 134 : acea jalobă au mers în manele împăratului şi îndată milostivindu-sc, au trimis hatişerif groznic la Ismail-Paşa, Sarascherul din Tighinea ; 148: s’au adus hatişerif împărătesc, ca să ia pe Craiul să-l ducă la Salonic. Amiu. 166 : Grigorie-Vodă aii scos hatişerif de la împărăţie şi cu mare luptă i-afl agiutat şi D-deii şi au desbătut şi locul acela [ocupat de Nohai] şi l-au lipit la hotarul Moldovei. Giirohg. 303: Domnul luând întâi hatişeriful cel împărătesc, săru-tându-1, îl pune la cap şi apoi îl pune la sîn. Bku>. 416 : Ş’acele din vechi pro-nomil, hărăziri împărătesei, Date prin hatişerifuri raicliî moldovenesc!. Var. : atişerif M. Cost. 256 : dires, ce-î <,Iic eî alişerif, de Domnie neschimbată. Pop. 318 : venit-au un capegiu de la Portă cu atişerif împărătesc, de au dat lui Matel-Vodă stegul Radulul-Vodă. — hatt-i şerif, ordre souverain trace de la main meme du Sultan (d. l.iatt «ecrit» şi şerif «illustre»); bulg. hatişerif. hatihumaiâm n. act emanat direct de la Sultan. Dual 67: îşi înfăţişară Reiz-Efendi haliliiunaiiimul Sultanului şi Obreş-cov ocazul împerătiţeî. Uk. III, 166 (d. 1792): după noima împerătesceî mele porunci ce s’au dat prin Italihumaium. Za.. 83: să lase Domn până la 7 ani, cum scrie hatihumaiumurile, adică hrisovele Porţii. Var. : hatihumaiu şi (scurtat) humaiu Koo. 216 : silind ca să scotă hatihumaiul de la împăratul. U«. IV, 133 (d. 1792): cercetăndu-sc condicelc de. humaiurî ce se află în Divan. — hatt-i humayun (litt. autogiaphe auguste), ecrit de l’Em-pereur (d. hatt «ecrit» şi humayun «auguste»). havadiş n. scire, noutate (mai ales nefavorabilă). Koo. 254: în ţara leşcscă craii multe amestecături pentru Riga, pentrii care Domnul trămisese om în ţara leşescă, cu mare cheltuială, de felul lu- — 63 — Franţuz, ca să-î scotă havadişurt, să dea scire Porţii turcesci. Dum. 19: banii i luase... mai ales pentru havadişnrile Lehieî. Fil. 231 : apoi încep havadi-şurilc, şi seim că în adunările nostre nu se vorbesce de cât de trebile altora. — havadis (ar. pl. d. hadis), une nouvelle, un evene-ment (turc. ca sing.); pl. malheurs, calamităs. havântop n. (şi avantop) bombardă. Dion. 181 : au început a bate cetatea Ismail de tote părţile cu tunuri mari şi arunca şi cumbarale în cetate din havantopuri sau piole. Ist. 1715, p. 62 : să mergă iniceriî ia metereze să suie gcphaneua, cumbaralele, tunuri, bal-ghemezurî şi havantoplar. Dom. 26 : Huşii făcură zapt 2 havantope sau pioe ; 52 : cu tunuri 56 şi 5 havantopc; 92 : lăsând Huşilor 6 tunuri şi un havanlop. Dioh. 178 : au venit la Ciadova cetatea. Cramei.... aruncând dîn avantop şi gumbarale în cetate; 199: cu tunuri mari, cu gephănale şi.cu avantop... — havan toph, bombarde. V. Partea I: havan. haznatâi* m. (şi haznetar) vistier, tesaurar (la împărat, la un Domn saii Paşă). Nec. 189: Vizirul Chiuprului au şi chemat pe haznatarnl lui şi i-au (Hs în taină. Gukohg. 304: înaintea Domnului şi a Agăî împărătesei se aducea de haznalarul şi de alţi omeni ai lui semnele ale Domniei noul. Ist. 1715, p. 13: au scos pe haznatariul şi pe baş-ciohodar de i-au tăiat. Anon. 97 : cu acele scrisori ale Paşii au trimis un haznetar al lui împreună cu boiarii la Odriu. Var. (literară): haznadar BAr.c. 61 : acest june Bogdan se dusese la Constantinopole . şi intra în casa lui Ferhad-Paşa, ajungând, a purta slujba dc haznadar. — haznatar (haznadar d. hazinedar), trăsorier, caissier; alb. bulg. şerb. haznatar (haznadar), ngr. ^aCvatâpYjgţxaCvaSâoTj?). haznatar-başa m. (şi haznadar-başa) marele vistier al Saraiuliiî, având primul rang după câzlar-agasi şi, în cas de vacanţă, era înaintat la acest post (Cant. Ist. ot. 246). Por. 159: trecând Dunărea de cca parte cu haremul lui, s'ail dus cu haznatar-başa al Hanului. Cond. 1693, p. 21 : bani gata Hanului tal. 1000 şi haznadar-başil bani gata tal. 100. — haznatar başy, premier trăsorier du palais imperial. hazne-agasi m. intendentul tesaurului interior trimis în Ţările române să încasseze haraciul. Cant. Mold. 110 : ad tributum accipiondum quotanuis aliquis ex intimis officialibus imperatoriis sub nomine ehazne-agasi, thesauri pnefeeti, in Mol-daviam mittitur. — Hazne agasy, trăsorier du Sărail. hazne-ohehaia m. intendentul tesaurului imperial. Cond, 1693, p. 468 : halvagiul lui haznc-chehaia al împăratului. — Hazne kehayasi, second trăsorier du Sărail. hazne-chiatip m. logofăt de vistierie. Cond. 1693, p, 651 : care s’a dat la haznea-chiatip al Vizirului. Ap. 160 (d. 1821): cinstitul hazne-chiatip al Măriei Sale. — Hazne kiatibi, secrâtaire du trăsor. hazne-emini m. sens identic cu «haznatar». Doc. III, 506 (d. 1787) : hazne-emini, cu tot tacâmul lui, călări şi înarmaţi. — Hazne emini, trăsorier. hazrân n. (şi hazdran) 1. la Turci, baston de abanos cu gămălia de argint. Fot. III, 245 : capugi-başa portă semnele oficiului saii, adică un hazran şi cizme galbene. 2. unul din insigniile boierescl şi în special al marelui Ban. Fot. III, 262 : cel boierit sărută mălin Domnului şi luând de la el haz-ranul, saii alt semn al rangului seu, ese din spătărie ; 268 : semnul dregătoriei Marelui Ban este hazranul, adică un baston cu baga şi sidef, pe care îl portă şi înaintea Domnului. 3. cârja episcopilor cu căpătâiul de argint. Giikoro. 307: Mitropolitul îmbrăcat în mantie, cu pateriţa a mână cum şi episcopii cu cârjele (însă la sărbătorile cele mari, iar la cele mai mici cu hazdrane) şi boierii cei mari cu seninele lor. Baukr, 259 : la marque de dignite des prelats est un bâton donne par le prince, celui de l’archeveque est appelle le pateritza ou bâton pastoral et celui de l’cveque le hazran. For. III, 183 : Mitropolitul are pateriţă sau toiag păstoresc, episcopii au hazran, iar egumenii cârji maî simple şi mai mici; 185: Mitropolitul îi hirotonisescc pe episcopi şi Domnul le dă în mână hazranul. — hazaran (bambou), canne de barnbou. hedie f. dare anuală, în bani sau în lucruri, oferită de Ţările române ca «dar» Sultanului. Un. III, 181 (d. 1802): iertarea dărilor atât de haraciu cât şi de hcclie. Var.: hidie, idie, idighe, idictâ, dighen şi edighie Uu. III, 193 (d. 1802) : să se mai dea de la Ţara româncscă 90000 lei în naht şi în lucruri sul) numire de idighe, iar de la Moldova pentru hidie în bani şi în lucruri să se dea 90000 lei ; 199 (d. 1802): să se întocmcscă dările de gizie, idicle şi richiabie şi agianzărilc; VI, 118 (d. 1822) : dările ce se numesc idie şi rcchcabic ; 131 (d. 1822) : să trimitem şi cea legiuită ţinţighen, dighen (eronat : righen) şi recheapighen... For. III, 215 (d. 1802) : Sultanul hotărî ca ţările române să dea pe an numai 619 pungi tribut, 180 pentru edighie şi 80 pungi rechiabie ; 223 : împărăţia inea a dat ordin sacru pentru scutirea hameiului, edighiclelor, richiambialelor şi zăhărelelor. — hediye (ar.), don, present (turc. sinonim cu peşkcşj. Despre corupţiunea variantelor, cf. cele tjise Ia «gizie». hervaneâ f. (şi hervani) mantie domnescă substituită cabaniţei la 1832, sub Vodă Sturdza şi Ghica, când vechea învestitură cu cuca şi cabaniţa a fost înlocuită cu o tocă de samur cu flori de diamant şi cu liervaneua. Dragii. I, 103 : înlocuindu-se cabaniţa prin hematii, un fel de hlamidă sau mantie împerătescă ca a Sultanului, de postav cu doue feţe, vînet şi roş, aninată la grumaz cu un agraf de pietre preţiose ; II, 195 : primirea semnelor domnesci, cari după tuluri era acum heruaniua, sabie cu briliant şi un fes, purtând devisa domnescă la închectura canafuluî. — har vani (şi harmani), espece de capote ou de tunique en drap, arronaie et sans manches Barb. ; şerb. arvaniîa (avramiia). Cf. Boue II, 185: harmani, grand manteau turc sans manches pour aller â cheval et servant de present aux courriers de la part des pachas; III, 229 : jadis le pacha don-nait â chacun de ses courriers un beau manteau nomme har-vani efui est hors d’usage â present. hiucm-ferman n. Arman de luare în stăpânire a Domniei, ordin de primire a puterii suverane. Cant. Mold. 63: imperatorium mnndatum, hiukm-fermani, mandatum dominii dictam; 70: in ea autem non renovatul- principatus diploma, sed tantum novum hiukm-ferman vel dominii mandatum mittitur. — KiîKM fermany, ordoiniance, ordre expres (d. ar. hiikm «pouvoir, autoritâ»). V. Arman. hochlm n. ordin din partea Sultanului. - 65 — Ubecue, 203 : venit-ail hochim împărătesc de la Sultan Sulciman la Petru-Vodă, ca să mergă asupra Ungurilor; 219: au trimis hochimurile împăratului la Tătari, carî îndată s’au pornit de aii acoperit ţara ca un roiii până la Prut, prâdând şi ardeiul ; 231: împăratul de sîrg aii trimis hochimun la Dobrogeni, la Bugegenî şi la Munteni să mergă cu Petru-Vodă asupra Creţului. — hukum (ar. hiikm), ordre, commandement. hoohiumat n. autorisare oficială. Uh. XII, 86 (d. 1669) : împăratul ne-aiî dat un agă... eu liochiumat împărătesc la 3 cădii. — hukumat (ar. pl. d. hukum), autorite, pouvoir admi-nistratif; şerb. hucumet. hoge m. 1. dascăl turc. Vie. 287 : deosebi de dascălii elinescî şi deosebi de hogii turcesci, avea fiii lui Ipsilant şi dascăli evropeî şi de limba franfiozescă şi de limba talienescă. Ar. 216 (d. 1821): să se trimită doi hogi procopsiţi cu plata ţării, ea să înveţe şi pămîntcniî limba prea puternicului Devlet. 2. popă sau predicator turc. Nec. 199 : <,lic, atunce, să fie strigat şi hogea în clopotniţă Ia Sf. Nicolaî în Iaşi şi au stătut biserica pecetluită până la venirea cu Domnia lui Antonic-Vodă. CiPiT. 170: întru aceste vremi au ucis Turcii pre un hoge, iman al lor, carele în Ţarigrad propovăduia pe Hristos adevărat Dumnedeu şi pre Mahomet îl hulia. Balc. 219 : o dispută înfocată se aprinse între Muftiui şi hogea. — hoga (pers. hoga), vieillard, maître d’ecole, predica-teur dans une moscjuee; alb. bulg. şerb. hoga. V. Partea I : Nastratin-Hogea. hogeghian m. consilier de Stat, funcţionar al Divanului. Beld. 390 : Nazif-Mustafa.-Efendi, hogeghian împărătesc. VĂc. 292 : fiind de faţă la ăst sfat toţi ulcmalii, toţi paşii, toţi hogiaghianiî şi ogiaclîiî; 301 : peste două ^lilc s’au făcut mare sfat şi ogiaclîi şi hogiaghianî. Uit. III, 231 (d. 1802): să mergă împreună cu tine... cel din hogeghianu înaltului meu Divan... — hogegian (pl. d. hoga), Ies employes, conseillers d’Etat: on designait sous ce nom Ia seconde classe de fonctionnaires, celle de principaux employes civils au nombre de 52 repartis entre quatre sections Barb. hoget n. act autentic, adeverinţă (liberată de cădiţi). Cono. 1693, p. 219 : un postav şaiii care s’au trimis la cadiul ot Dîrstor, ca să ia hogel pentru trecerea mierii şi a cerci împărătesei; 569 : cheltuiala ce vel Spătar aii făcut Ia arzuri şi Ia hogelurî, când aii trecut pe la IUisciuc cu boiarii. Ax. 161: aii făcut şi hoget după zapis. Ahik. 139: apoi aii scris hogelui şi l-mi aşeţjat în tabla Divanului împărătesc; 173 : au isprăvit hoget la acesta pentru totc davalclc ori câte ar fi avut Tătarii a cere la Moldoveni saii şi Moldovenii Ia Tătari; 177 : cu învoinţa nostră şi a tuturor bătrânilor noştri făcutu-s’aii şi hoget după legea nostră, ca să locuim pe partea locului Moldovei, unde ni s’aii poruncit. Uh. XII, 87 (d. 1769): s’aii făcut şi hoget de către toţi cadiiî împărătesei. — hogget (ar.), titre de propridtd, acte d’un contrat; şerb. huget «adeverinţă oficială din partea cadiului», ngr. /outCetc. I labangiu m. venetic, străin, în oposiţiune cu «ierliu». • Dum. 53 : Turcii iabangiî se împoueişeză cu cei de loc. Doc. II, 305 (d. 1791): iabangii... ce Iucreză şi ei brutăria. Gtos. 298: iabangiu, haimana. 5 — 66 — — yabangi, etranger (d. pers. yaban [= avoSpo?] «desert, pays etranger»); bulg. şerb. iabangiia. ialangic n. un fel de blană serpentină. Doc. iv, 277 (tl. 1794) : blană tle ialangicurî. — yilangyk, petit serpent (d. yilan «serpent»). ial-agasi m. (şi el-agasi) comandant tătar. Guec. 326 : ridicând pe ial-agasi de la Bugiac cu o seină de Tătari de au mers după împărăţie. M. Cost. 364 : Ghica-Vodă rcpeţjind îndată, de olac la cl-agasi din Ilugiac ; 366 : au tocmit cl-agasi pro Tătari şi pre ai noştri dcncoce de Ciric. Amir. 139 : Tătarii fiind bucuroşi să şetjă în locul Moldovei pentru hrana lor, alergat-au la el-agasi şi s’au rugat, ca să mijlocescă la Mihaiu-Vodă. — yali agasi, l’aga des plages (chez Ies Tartares de Cri-mde) Ham. ial-serdar m. (şi el-sardar) titlu dat Sultanului din Cri-meia, ca comandant al oştirii tătăresci. V. serdar. M. Cost. 365 : au purces el-sardar asupra lui Constantin-Vodă la Iaşi. Acest titlu tătăresc lipsesce în dicţionare. iamâc m. (saii emac) I. (la Turci) recrut nou înrolat în corpul ienicerilor, pentru completarea contingentului lor (Cant. Ist. ot. 691). Ax. 149 : nu este vina ienicerilor, ci este a emacilor, că n’afi vrut să se bată. Koo. 253 : cmacii de Vidin îl pîrau pe Stavarache la Paşa Moldovangiu şi la ienicer-aga. Dum. 102 : nici iamaci, nici alţi omeni războinici să nu fie. II. (la Români) 1. recrut în corpul arnăutilor, cazacilor şi seimenilor. Doc. III, 311 (alaiu): iamacii mataragî... Cond. 1813, p. 385: s’au dat hotărîre câţi iamacî să aibă fisce-care ogiac... şi câţi se vor găsi mai mulţi.., să remâie birnicî... 2. ajutor de boierinaş al Curţii saii de condicar al Divanului, mai ales logofeţel. Fu.. 44 (V. calemgiu) ; 209: 259 taleri daţi iamacilor şi calemgiilor ce au venit cu crăciunul domnesc ; 240 : am dat bacşiş iamacilor şi calemgiilor; 245 : logofeţii şi iamaciî trebuincioşî pentru scrierea poruncilor şi trecerea în condici a banilor hătmănicî. 3. în special, ajutorul lui cafegi-başa (Kreuchely ap. Hurmuzachi X, 519). — yamak, adjoint, aide ; recrue (dans le corps des janis-saires); bulg. şerb. iamak. iangân n. 1. foc, incendiu. Doc. IV, 412 (d. 1794): finul fiind lucru ce pote pricinui primejdie de iangânurî. Cond. 1892, p. 342: pentru întîmplare de iangân. 2. corp de pompieri cu sacale, căngi, topore şi tulumbe. Doc. IV, 413 (d. 1794) : stegurile de foc ce sînt de trebuinţă pentrn treba iangânului. — yangyn, incendie; şerb. ianghiia, ngr. •/lapdvc. iangângiu m. 1. cel ce pune foc, incendiar. Beld. III, 413: Năpăstuind că’s cu toţii al laşului iangungii. 2. pompier, sinonim cu «tulumbagiii». Beld. 433 : iangângiil se trăsese, căci chip de stins nu era. — yangyngi, incendiaire. iarlîc n. (şi erlîc) ordin autograf din partea Hanului, sinonim cu «ferman». — 67 — Amih. 130 : Sadet Ghereî Han aii dat iarlic la Bei Mîrza din Orumbc-toglu şi Aslanai Mîrza Oracoglu, ca să se scâlc să vie la Moldova cu âstc într’ajutor Domnului; 163 : au venit lui Grigorie-Vodă şi erlic de la Hanul şi buiurtiii de la Abdula Paşa Saraschier, ca să morgă în spatele Tătarilor la codru Chighcciului; 177 : Măria sa Hanul, milostivindu-se asupra nostră, trimis’au către Măria sa Domnul Moldovei cinste iarlicul Măriei sale. Por. 170: aii sosit un mîrzac de la Hanul cu veste bună şi de bucurie, aduccnd Domnului iarlic şi o ticluia scrisă cu însuşi mâna Hanului. — yarlyk (yerlyk), ordre royal, chiffre du prince place en tete d’un ordre (d. yar «a scrie»); rus. rut. iarlyk (şi erlykii) «diploma Hanului'». Vorba e tătărescă. iasâc n. ordin (mai ales negativ), interdicţiune. Vac. 264 (V. afion); 277 : Sultan Mustafa III schimba porturile cele des-frînate şi ale raiclilor, cu iăsac de a purta toţi haine negre. Beld. 1-33 (d. 1822): i-au mângâiat îndestul arătându-le că" este bine pentru toţi, să pârte ori-ce vor avea, căci pentru ei iasac nu este. — yasak, prohibition, defense; alb. bulg. şerb. îasak, rus. yasaku «amende, tribut en pelleterie» (şi «signal)». - iasacciu m. (şi iesacciu) soldat turc pentru siguranţă, numit obicinuit «cavaz». Beld. 425 : Cu iesacciî şi cu pază, cu toţi împreună merg. Dom. 35 : necu-tezându-ne să cşim pe afară singuri ci cu paznici iasacciî. Giiica, 304: trecea cu iasacciul unui eleitî. — yasakcy, (autref.) garde ou escorte de surete accordăe aux etrangers en Turquie; bulg. şerb. îasakciia. iazagîu m. 1. (Ia Turci şi Tătari) scriitor la cancelaria Vizirului sati a Hanului. C )nd, 1693, p. 355 : un atlaz ce s’au dat la iazagiul Hanului. Asnn. 152 : Caimacamul îndată au chemat iazagiul şi au scris ferman la Grigorie-Vodă. 2. (la Români) scriitor turc pe lângă Divan, numit obicinuit «Divan-efendi». Cost. 79 : Nicolai-Vodă chemând şi pre iazagiul dc aii citit Turcilor fer-manul împărătesc. Var. : azagiu, ezagiu şi iazacgiu Axon. 96: aii chemat grămăticul grecesc, logofetul românesc, azagiul turcesc. Co.xd. 1693, p. 38 : s’aii dat bairamlicul Turcilor cestor de aici la czagil, la beşli-aga, la mehteri. Gaşo. 1792 : iazacgiul Domnului. — yazygy, ecrivain, clerc (d. yaz «ecriture») ; bulg. iaza-giîa, şerb. iazigi'ia (— pisar). iazigi-efendi m. logofetul marelui Vizir. Dap. 325 (bairamlîc): o blană de paceă cu samur lui iazigi-efeiuli. Vie. 285 : îl făcu iazigi-efendi. ibrâ f. act de învoială. Amiu. 176: făccndu-se ibra şi aşcţjieinînt între ambe părţile. — ibra (ar.), acquit d’une somnie, decharge. ichilic m. 1. (şi echilac) monetă de argint de 2 lei. GntJ. IV, 9: o tavă plină de lei, dc iuzlucî, de echilacî şi de parale, 2. măsură de 50 dramuri. Pil. 231 : aduc numai de cât o arămesă de vin chihlibariu şi dail câte un ichilic la toţi fraţii. — ikilik, monnaie de deux paras; vase contenant deux mesures (d. iki «deux»). ichituilîu m. (şi echituilîu) Paşă cu 2 tuiurî, cum erau beilerbeii şi inirimiranii. V. tuiîi. — 68 — VXc. 297 : au lăsat trei cchiluiuUî cu puţină âste îa Bucurcsci şi el s’a tras la Giurgiov. Duji. 88 : alţi 4 ichiluiliî. U«. III, 185 (tl. 1802) : prea înălţaţii mei viziri şi prea slăviţi! cchituilE. — îKi tuylu (paşa), general de division, lieutenant general (d. iki «denx» şi tuy «queue de cheval») ; şerb. ici-tuigli paşa. icî-aga m. I. (la Turci) ofiţer din interiorul palatului. Cant. 51: icz agalari, internis offlcialibus, cqucs principia cxitum praes-tolantur. Văc. 298 : un icî-aga al veziruluî. Dom. 98 : mulţi din icî-agalelc şi ciohodariî Paşilor şi aî rigialclor. II. (la Români) slujitor la Curtea domnescă. Doc. III, 506 (alaiu d. 1787): ici-agalclc toţi cu idcclii, călări şi înarmaţi. — ic agasy, domestique qui entre au harem, eunuque. icî-ciauş m. titlu identic cu «iciolan-ciauş». Cond. 1776, p. 78: icl-ciauş 10 lei pe lună. ici-ciohodar m. îngrijitor de încălţămintele lui Vodă, numit obicinuit «ciohodar» : el primia de la fie-care cizmar 1 leii ca dare obligatorie (V. Partea I: ciohodărit). Cond. 1776, p. 76 : 600 lei lefă pe an ici-ciohodar. Doc. II, 18 (alaiii 1791): vel-cafegiu cu icî-ciohodarî... For. III,-310 : toţi cizmarii şi vîinjctorii deciziile sînt supuşi icî-ciohodarului. — ic cohadar, valet de chambre de l’interieur Ham. ici-mehter m. uşierul cancelariei imperiale. Cond. 1693, p. 58: 10 taleri s’au dat la icî-mehleri [în text: ig-melilcrl], — ic mehter, concierge de la chancellerie Ham. icio[g|lân m. 1. la Turci, paj din interiorul Saraiuluî. Bâlc 250 : Sultanul Maliomct se porni în cale spre Ungaria însoţit de femei, icioglani, eunuci... 2. la Români, copii de casă sau pajii «Curţii, în nurner de 30—36, subordinaţî iedecliilor cari formau garda personală a Domnului: ei purtau stegul domnesc şi suliţe cu flamure mici în doue colori (Sulzer III, 168 şi Fot. III, 208). Doc, I, 651 (alaiu 1784): vătaful de visterie cu toţi icioglani i păhăr-nicci... Necjk. I, 287 : ediclil şi Molanii stau înmărmuriţi dinaintea lui cu mănile la piept. Fir.. 346 : Moglanii cu agaua lor. — ic oglany, page de l’interieur au service du Sultan (d. ic «intârieur» şi olan «jeune homme, domestique»); bulg. icolan, şerb. icoglan(in), pol. iczoglan, ngr. IrooYA&vt. icio[g]lan-ciauş m. I. (la Turci) intendentul pajilor împărătesc! (Fot. III, 243, 249). II. (la Români) maî-marele peste copii de casă ai Curţii care, la parada domnâscă, venia după alaiti-ciauş (Doc. I, 304). Cond. 1776, p. 78 : 10 lei lefă pe lună lui iciolan-ciauş. icram n. cinstire, primire bună. Beld. 439 : le-au făcut icram agalclc cu cafea şi ciubuce. Oaiş. II, 171 : să-î gătescă dricul cu marc icram ; 60 : te gătcsce, lume bună, ca să-î faci astăzi icram. — ikram (ar.), honneur, prevenance, bon accueil (d. kerem «generosite»); bulg. ikram, şerb. icram. iedecciu m. rîndaş împărătesc sau domnesc, sinonim cu «seiz». Cant. Mold. 60 : cquum tenent duo icdckczi sive equi ductores imperatorii. — yedekcy, palefrenier qui conduit un cheval de main; ngr. yemr.Ci. V. Partea I: iedecliu. — 69 — iedecci-başa m. maî-marele peste iedeccii. Cond. 1693, p. 615: s’au dat darul iedicci-başii căzlar-agăî, care au venit pentru ogari. — yedekcy başy, chef des yedekcys. ienicer-aga(si) m. (şi inicer-aga) comandantul ienicerilor şi şeful întregei acestei miliţii, venind în rang imediat după marele Vezir. N. Cost. 8 : au sosit la Ţuţora ienicer-aga cu ienicerii; 50: Antioh-Vodă... şl-au fost aşezat lucrurile despre Vczirul, prin mijlocul Iul ienicer-agasi cu giuruite. Ax. 149 : chcmat-aii Paşa iar pe ciorbagiî şi pe ieniceri şi pe toţi bătrânii ienicerilor şi pe icnicer-agasi. Por. 94: aii purces spre ţară cu Huscin-Paşa, carele era şi icnicer-agasi şi serascher. Ist. 1715, p. 16: s’au făcut alaiul ienicer-agăî. Koa. 220: Casim-Aga, iniccr-agasi de Hotin. — ykniceri agasy, commandant en chef du corps des janissaires. V. Partea I: ienicer. ienicer-chiatibi m. secretarul lui ienicer-aga. VAc. 269 : Zulficar-Efendi ce atunci era icnicer-chialibi. — yenicbri kiatibi, secretaire de l’aga des janissaires. ienicer-efendi (şi enicer-) m. superintendentul ienicerilor. Kog. 223: şe. 3-i-l : In menzil cu mare grabă, aCi venit întins la Iaşi. 2. staţiune de poştă. De aci Mizil, numele unui orăşel în jud. Buzeti, fostă staţiune poştală. Nec. 214 : atunce şi în ,Moldova s’aiî aşezat slujitori pre la mezilnri şi pre la margini. Doc. IV, 267 (d. 1794): să plătoscă surugiului peşin de Ia menzil în menzil. U». V, 190 (d. 1827) : a sc căra cherestea pentru meremetul menzilnliiî din Iaşi. Fot. III, 255 : vel-căpitanul menzilnrilor. 3. cal de poştă. C*nt. Mold. 73 : mandatis munitus, posticis equis, quos illi menzil vo-cant, quam celcrrime potest Iassios proficiscitur. Nuc. 214 : atunce era greu în ţară pentru zahcrclc şi mezilnri la drumul Cameniţeî ; 300 : Dumitraşco-Vodă aii venit în mezil la Iaşi. Un. IV, 399 fd. 1741) : caî de olac când va fi t ebuinfă, afară de mezil... Văc. 286 : aşa purcesei de Ia Silistra cu menzil şi mersei la Ţarigrad ; 298 : am plecat cu menzil şi am mers Ia IUisciuc. 4. căruţă de poştă, diligentă. DkIgii. II, 73 : s’aii auijit un menzil viind în fuga cailor. 5. curier, ştafetă. Koa. 199 : au scos alt menzil, cum că [fratele Domnului] s’aii trezit şi aii rămas nevătămat. 6. mic paşaport cu pecetea Statului şi cu iscălitura cas-sierului (Glos. 379). 7. fig. ţintă (sens literar). Ist. 1715, p. 91 : cumbaralclc nu ajungea la menzilul lor să strice. Var.: minzil şi mizil Pop. 156 : s’au sculat de la Niş şi aii mers la Smil în caî de minzil. Gond. 1813, p. 372 : cheltuielile minziltililor grajdului gospod. Doc. I, 104 (d. 1775) : se sparge mizilnl, fuge satul ; 549 (d. 1784) : logofătul spătărcsc cu vcl-căpitan de mizil. Cqnd. 1813, p. 370 : tal. 578.000 să se cheltuiască în trebuinţa minzilurilor ţării. — menzil (ar* «lieu oii l’on descend»), station de la poşte, relais, journee, la poşte (aţii înlocuit în Turcia cu neologismul poşta); portee d’un canon; bulg. şerb. menzil şi mezil «poştă», ngr. |ieCtXt şi [tevCî/r, estafette, poşte. V. Partea I: olac. menzilesc a. ce servă la menzil. Ur. V, 190 (d. 1827): făccnd pe lângă cheresteua menzilcscă şi osebite chercstclî particularnice tot supt numire de incnzilc. menzil-bniurultiu n. ordin de menzil (V. buiurultiii). Doc. I, 105 (d. 1779): câţi sînt trecători şi aii în mâinile lor menzil-embru saii menzil-buiiiruliiirî... menzil-embru n. sens identic cu «menzil-ferman». Doc. I, 105 (d. 1779): cei ce vor avea menzil-embru, saii firman sau mehtup, cătră noi. — emr (ar.), ordre. V. menzil. menzil-ferman n. ordin pentru caî de poştă. V. ferman. Cond. 1802, p. 310 : să nu ceră caî de olac maî mulţi de cât se coprinde la menzil-ferman. menzilgin m. (şi mezilgiu) slujitor la poştă sub comanda — 80 unui căpitan de menzilgiî saii şef de poştă, care în Bucuresci şi în Iaşi purta numele de Vel-căpitan al menzilurilor. Doc. I, 105 (ti. 1775): casă pentru menzilgiî... la menzilhaneua Buou-rescilor am hotărît să facem doi căpitani de menzilgiî cu caftan şi cu măciucă sub ascultarea d-luî vel spătar ; 120 (d. 1788): mczilgiiî să aibă să-şî ia lefă ' după orînduială. Ur. III, 4 (d. 1799): mcnzilgiii ce vor lua treba ţinerii menzilurilor asupra ; XXII, 353 (d. 1826): de la 1 Iulie să se începă lucrarea noilor menzilgiî. For. III, 276 : Spătarul cel mare avea sub ascultarea sa şi pe căpitanii menzilurilor şi pe menzilgiî. — menzilgy, maître de poşte; şerb. mezilgiia, ngr. [isvţ/.XrCîijî. menziShaneâ f. staţiune poştală, poştă. Doc. I, 105 (d. 1775): la menzillianiua Uucurescilor... Un. III, 202 (d. 180 ): câtă cheltuială va trebui pentru ţinerea menzillianelelor... Ar. 211 (d. 1821): daj-die pentru menziUmnele. Fot. III, 323 : menzilhanclelc să se facă afară din sate, cu curte, cu grajduri şi cu 3 sau 4 camere pentru repaosul călătorilor. Var. : mezilhanea şi minzilhanea Zit. Rev. III, 79: banii mezilhanaliî.- Co.nd. 1813, p. 370: unele din judeţe unde fiind minzilhanale multe... — mbnzil hane, maison de poşte, relai postai; bulg. mezi-lena şi minzilîana, şerb. mezil(h)ana, ngr. p-svCtÂ^avâ;. metâh n. product local al unei ţări. Doc. II, 308 (d. 1792) : să-î îndemnăm la prăsila şi Ia înmulţirea stupilor şi la alte metahurî ale pămîntuluî. Un. III, 201 (d. 1802) : unt, oî şi alte melalntrî ale pămîntuluî ; XXII, 293 (d. 1826) : tote melahurilc ţării să fie slobode de totă darea ; 300 : cera socotindu-se între metahurile pămîntuluî. — meta’ (ar. «usufruit»), marchandise, article de com-merce. minareâ f. turnul giamiei din vîrful căreia hogea chiamă la rugăciune (litt. luminător, tar). Kog. 274 (v. alem). Por. 248 : Sultan Alnnct au făcut un mecet mare şi forte frumos, la care au făcut împrejur 4 miliarele, se vede şi acum în Ţa-rigrad atâta este de mare cât Aghia-Sofia. Ist. 1715, p. 60 : biserici din gia-miî prefăcute la care stau minaretele, că nu le-au fost stricat Francii. Oo. III, 14: cetăţi cu mii de minarete. — minare (ar. menaret «fanai»), tour d’une mosquee d’oîi le muezzin appelle le peuple â la priere (d. nara «briller»); alb. şerb. bulg. minare, ngr. [uvaps;; sp. minarete. miralaiu m. colonelul unui regiment turc. Od. III, 590: un miralaiu călare pe un cal alb alergând de Ia un fort la altul. Giiica, 322: miralaiu Iusuf Beg, comandantul, ne era prieten. Vorba, semi-literară, flgureză şi în cântecele istorice. Al. 130 : Grajdul miralaiului In dosul Saraiuluî. — mir alay, colonel ; bulg. şerb. miralai, ngr. ţupaXca];. V. emir şi alaiii. miralem-aga n. (şi mirialem-aga) căpetenia capugi-ba.şilor, înalt funcţionar turc care aducea Domnului după învestitură alemul sau stăgul împărătesc şi tuiurile. El avea privilegiul exclusiv de a asista la audienţele ce Sultanul acorda marilor dignitari. Cant. Mold. 57 : insignia suae potestatis a miralem aga (pra:fccto insi-gnioruin) sibl missa aceipiunt; ad mirialem aga, i. e. vcxilli imperatorii cus-todcin qui baud parvac in aula est dignitatis. —■ MiR-i 'alem, qui porte l’etendard imperial (litt. prince du drapeau). V. emir şi alem. — 81 — mirle f. (şi miri) la Turci, tesaurul public, în oposi-ţiune cu «hazna» sau tesaurul particular al Sultanului. Koo. 208 : să dee un zapis la miri pentru bani cu vade; 295 : Ce-au strîns din copilărie, Acum o iau la mirie. Cond. 1693, p. 395 : 37 cai ce au dat la miri, care au lipsit din cei ce s’aiV iernat în {ară ; 507 : banii miriii care ne-au venit poruncă să dăm şi să ni se ţie în seină la haraciu. Un. III, 117 (d. 1799) : ai adus şi dar la împerătesca mirie atâtea cherestele. Do». 19 : banii ce-î le trimisese miria pungi 300 i le luase Nicolae Draco. Cond. 1802, p. 319 : datoria ce este să răspundă ţara la mirie. Cond. 1813, p. 351 : trimiţând la vreme împerătesca mirie la bogata mea c,omoră. — miri, fisc appartenant â l’Etat (d. pers. mir, scurtat d. ar. emir); şerb. miriîa, ngr. p-yjfit, trasor publique. mirimirân m. Paşă cu doue tuiuri, guvernatorul unui district (litt. căpetenia căpeteniilor) cu titlul de beglerbeiu. Vie. 267 : Cara Mustafa purcese cu multă trufie spre Austria... cu toţi veziriî, beilerbeiî şi mirimiraniî. Un. III, 135 (d. 1792): vizirii şi mirimiraniî, mergând Ia mansupurile lor, să nu supere pe locuitori cerendu-le spinţă pentru haraciu. Cond. 1802, p. 309 : prea cinstiţii mirimiraniî mei... — mir-i miran gouverneur du district; ngr. [MjpiiMrjpâvr]?. molâ m. judecător în cetăţile jirincipale (Constantino- pole, Andrianopole, Brusa, Alep), superior cadiului. D>on. 210 : au dat capichehciaua scrisorea Ia molana ce era credinciosul Pasvanduluî, ca un popă turcesc. Vio. 264: cadiii de Ia Meca şi hmsa-molasi. — molla (ar. mevla «seigneur, Dieu»), juge d’une grande viile, grand kady, docteur; bulg. şerb. mula, ngr. (loo^âc. mola-efendi m. titlul judecătorului din Constantinopole (istambol mollasy), care venia imediat după cei doi cadia-scheri. Vie. 301: eram iubit forte şi de mola-efendi şi de bostangi-başa. molalîc n. jurisdicţiunea unui molâ. Ist. 1715, p. 43: aice este molalic, iar nu paşalîc. — mollalyk, dignite de molla. mortasipie f. 1. (jeciuială de la cântărirea mărfurilor. Cant. Mold. 87: vornicul de tyrg, procurator fori, decimas colligit et omnibus iis, quae numero et mensura in foro venduntur: quod tributi genus inter Moldavos mortasipia vocatur. N. Cost. 19 : au scornit şi Duca-Vodă mor-lasipia în ţară. Nec. 185: Vasilie-Vodă numai din desetină şi din mortasipiî, din goştină şi din vamă, ce lua se chivernisia. Kog. 219 : Mavrocordat vîn^end şi alte slujbe : ocnă, vămi, mortasipiî.... 2. taxă de la vînţlarea vitelor şi a mărfurilor. Tarif 1761 : mortasipiea cea mare după cum s’aii aşezat: 40 bani să se dea de calul ce se va vinde în tîrg... 10 b. de mascur, 4 b. de oie, 2 b. de miel, 20 b. de carul cu pcsce, cofa cu horilca, polobocul cu păcură, carul cu tiutiun... Cond. 1776, p. 38: mortasipiea în ce chip să se urmeze: de cal, iapă, bou, vacă, ce se va vinde, se va lua câte 24 bani; 66 : mortasipia din tîrgul Iaşi. Ur. VIII, 37 (d. 1804): mortasipia de la tîrgul Fălticeni din anul 1795, care s’au vîndut 300 lei pe an; XXII, 299 (d. 1826): mortasipiile ce se tot strîng de pe vite. — muhtbsib (ar. «qui regie un compte»), inspecteur de l’accise des comestibles, ancien officier qui âtait charge de veil-ler â l’integrite des poids et mesures (d. ar. hysab «compte») ; ngr. {loopTaotitujf, cantaragiu de mărfuri. mozavlre m. calomniator (în Muntenia). 6 — 82 — Mag. I, 132 (doc. 1669): boierindu-se cu mite şi fiind mozaviri, vînd în tot cesul pre boierii {arii la Domnia mea cu pîrl de cap... — muzevvir (ar.), qui trompe, menteur, fourbe (d. zur «mensonge»); bulg. mîuzevirin «înşelător». mozaviresc v. a calomnia. Ano.v. 251: judecata lui Dumnezeii nu-1 lăsă pentru mozaviria ce moza-virisc pre svîntul Nifon şi pentru hiclcnia. Mag. II, 184 (doc. 1658): âmenii răi fără credinţă, hiclenî, vîndetorî, nevoind cu refl spre vre-o ţară dintr’acestea şi mozavirincl şi marghiolind pre vre-unul din noi Domnul lor. mozavirie f. calomnie. Văc. 277 : de năpăstuiri şi de mozavirii şi de pîri mineinose. Anon. 3: să lipsescă pizma şi mozaviria şi hicleşugul din mijlocul lor; 128 : să mărtu-risescă cl că a vrut să facă mozavirie, vîmjetorul de omeni. mozavirnio a. calomniator. Mag. II, 183 (doc. 1658) : pîri şi cuvinte mozavirnicc. Tote aceste forme secundare revin la cronicari saii în documente din Muntenia. mucadim n. stofă de mătase pentru brîne. Tarif 1761 : brîe de mucadim de unul 22 bani. — mukadem (ar.), espece d’ătoffe de soie employăe pour Ies turbans et Ies ceintures (Bianchi) ; şerb. mukadim (poîas), pol. mukadyn «stofă orientală». mucaieseâ f. cantitate de zaherea ce se da Porţii. Cond. 1802, p. 310: în loc de nmcaiesea ce se da înainte din tote felurile dc zăbrele care ară şi semăna raielele ţării... Uk. 193 (d. 1802): s’aft ridicat cererea cea hotărîtă a sumei zaherea ce se numia mitcaicsa ; VI, 433 (d. 1792): zahereua mucaicscliî să se poprescă... cu pricină că s’a ridicat mucaiasaua să nu se lenescă a se lucra şi a nu semăna. Dom. 113 (d. 1774): aşijderea să lipsescă şi mucaioseua [în text greşit: mucaiorcua] ce este ca un neoteorismos, din care se pricinuesce alte asuprelî. Var. (grecizate) : mucaghesea şi mucaghesîn Ur. III, 137 (d. 1792): Moldova se socotcsce ca o magazie a înaltului mefl scaun şi adunarea zaherelclor trebuinciose se îngrădescc numai din Moldova şi Valahia, şi afl agiuns a se cerc dc la acele 2 locuri prin înmulţirea hranei lăcuitorilor Ţarigradului zahereua numită mucaghesîn, care acestă cerere de mucaghesîn pricinuesce stricăciune şi păgubire săracelor raiele, prin acesta s’a făcut împerătcsca aşezare prin dcsrădăcinarea acestui mucaghesîn. — mokayese (ar.), propoi’tion, analogie. , mucarer n. (şi mucarel) reînoirea în Domnie, pe fiecare an (mucarerul cel mic) saii odată la 3 anî (mucarerul cel mare), când se trimitea firman împărătesc şi un caftan, ceea ce ocasiona multe cheltuieli: obiceiii introdus de la Mi-hail Racoviţă (Cant. Mold. 70 şi 112; Fot. II, 156). Cond. 1693, p. 45 : 6500 tal. s’afl dat silihtaruluî împăratului, pentru slujba caftanului dc mucarer şi celui ce afl adus caftanul; 311 : 7000 tal. s’au dat la Hasan-Paşa, omul casap-başiî, din banii ce afl dat împrumut boierilor capichehaialc de afl dat la mucareruri. Kog. 208 : afl venit şi vremea muca-reluluî, a înnoirii Domniei Moldovei ; 232 : primă-vară luându-şî mucarelul de înnoire, Domnia de la Portă, afl venit Spătarul Iacovache cu caftanul de înnoirea Domniei, făccndu-se mare alaiu, după obicei A. Pop. 174 : afl venit Măriei sale Nicolae-Vodă mucarer de la puternica împărăţie, adică înnoirea Domniei, viind de la Ţarigrad cu caftanul şi cu fermanul împărătesc cel căpitan de siimeni Pascale. U». III, 193 (d. 1802): de la Domni să nu se ceie pe tot anul cheltuiala mucarcluluî, adecă a înnoirii Domniei; VI, 421 (d. 1774): cele adese azluri şi cele unele peste altele adese mucarcrurî ale Domnilor noştri... — 83 - 2. bir scos pe {ară la asemenea ocasiune. Nec. 373 : Grigorie-Vodă scos’au odată şi pc preoţi un bir ce-i <)icea mucarca, de agiungea pre preot căt de sărac trei galbinî, iară pre cei mai de frunte şi opt galbini i-au agiuns. Cant a, 185 : Mavrocordat au adaos mtica-relnrcle Vistieriei împărătesei şi poclonele ia tote porţile, cari tote acele aii rămas greutate ţărilor. — mukarrer (ar.), retabli, confirmi (d. karar «stabilite»). mucaremea f. sens identic cu «mucarer». N. Cost. 16: Mihnea-Vodă, din Ţara muntenescă, care aii deschis ochii Turcilor să facă la trebile an mucaremea, adecă înnoire Domniei pentru ca să ia bani; 18: Duca-Vodă, cum s’au aşezat la Domnie, aii lăsat ţara în odihnă până la vremea seceriî şi au plătit atunce şi mucaremeua, cuni se plicea, înnoirea Domniei, aii dat bani din casa lui; 46 : la acestă Domnie a lui Constantin Ducăi-Vodă, măcar că se împăcase tote ţările, iară despre Turci era marc asu-prclă, că au început a cere tote obiceiurile deplin, cnmu-î bairamlîcul, muea-rdme, cera, seul şi altele multe. —■ mukareme (ar.), action d’honorer. Muftiu m. judecător suprem care dă fetvale la Turci (dignitate analogă cu Papa): el se mai numesce şi Şeic-ul-Islam. M. Cost. 296 : iară cine era cap legii turcesc!, Muftiul, n’aii vrut. Nec. 278 : Muftiul se ascunsese şi găsindu-1, l’au muncit de au luat mulţi bani de la dînsul, până l’au omorît ; 387 : Constantin-Vodă aii repezit pe văru-său, Mihalachi Spătarul, la Ţarigrad la Muftiul şi la câzlar-aga şi la alţi din Curtea împărătescă, şi şi-aii tocmit tote trebile dc la împărăţie. Anon. 169 : vrând Muftiul să-şi însore un fecior, au fost cerut de la Constantin-Vodă să-i dea un dar, 50 de pungi dc bani, pentru cheltuiala nunţii. Vac. 272 : grăi multe asupra Muftiului de ce au dat fetfaua. Var. : Muhtiu şi Muftii Ax. 127 : împăratul an întrebat pe Muhliul... (V. cucă). Cond. 1693, p. 531 : 250 tal. s’au trimis la chchaiaua Muhliuluî dar. Dion. 176 : împăratul turcesc aii vrut să taie capul Vezirului, vinovăţindu-1 de ce n’aii stăpânit cât aii cuprins de la Nemţi ţară în Bănat, ci aii dat dosul; dar stând rigialele şi Muftiii cu rugăciune la împăratul, l’aii iertat ; 198 : poruncit’aii la divaniştii, rcgialele sfatului împărătesc, ca împreună cu marele Muflu, Patriarchul turcesc, şi cu Vezirul să facă divan, fiind şi însuşi împăratul în divan. Giiica, 303 : se turcise de dragostea fetei unui Muftiii, ca s’o potă lua dc nevastă. — mufti (ar.), chef de la religion mahometane charge de rendre un fetva; bulg. şerb. muftiia, pol. mufty, ngr. (tooipnjî. muhafiz m. (şi muhafegi) comand, unei cetăţi turcescî. Dom. 15: muhafiz Hotinului; 23: muhafizul Diuliii. Kev. I, 57 (d. 1786): doi omeni ai Măriei Sale Hotin muliafcgi. Beld. 353: pe muhafizul [Ibrailei] îl râgă, îl încrcdinţcză toţi; 391: Mehmet-Paşa, muhafizul Silistrcî, s’aii rînduit oştii seraschicriii. Un. VI, 44 (d. 1821) : muhafiz de Brăila, muhafiz de Varna... An. 163: s’aii trimis osebite porunci către vizirii muliafizl ai Diuliii şi Brăilei. Fu. 255 : muhafizil serhaturilor după marginea Dunării. — muhafiz (ar. «gardien»), gouverneur d’une place forte. muhafizea f. (şi muhafegea) garnizonă. Ax. 161: să remâie Apdi Paşa muhaoizea la Hotin şi sarascher. Ist. 1715, p. 47: cetatea ce se chiamă Piolos, muhafegea boazuluî acestuia. — muhafaza, defense, garnison; şerb. muhafeza. muhasebeâ f. (şi buhasebea) 1. predarea şi controlarea socotelilor. Pop. 120 : aii vrut puternica împărăţie, ca să caute tote buhasebelele, adecă socotela şi sema tuturor veniturilor împărătesei ce are din tote ţările câte stăpânesce, ca să se lămurcscă tote semile şi să se strîngă tote rămăşi-ţurile în vistieria împărătescă. 2. cancelarie de compturî la ministerul de finanţe (V. baş-muhasebea). — muhasebe (ar.), reddition des comptes, bureau de con-trâle (d. ar. hysab «compte»). muhasereâ f. blocarea unei cetăţi. Zil. 39 : au chibzuit nazirul cu cele-lalte căpetenii să-î facă [mănăstirii] muhaserca; 91 : cetatea Ismailul o au făcut Roşii muhaserca cu o sumă de oştiri. Doc. III, 222 (d. 1788) : i-au înfundat într’un loc strimt, făcendu-I mu-haserea din t6te părţile. Vie. 253: Baiazid numai de cât se atlâ înaintea Ţarigradulul cu o oste grea, făcendu-1 muhaserc. — muhasare (ar.), blocus, siege; şerb. mu(h)asera. muhemât n. pl. (muhiumat, muhimat şi mihimat) muniţiuni de războiţi, proviant. Cond. 1693, p. 199 : pentru muhiumaturilc dunalmalii ; 275 : chiria miihimalurilor ce vor să se aducă de la Varna la Rusciuc. Isr. 1715, p. 9 : fiind gata de tote mihimaUirilc ale oştirii; 71 : mihimaturilc ce vor ii înăuntrul cetăţii ; 129 : mihimalurilc ce au fost în cetăţi le aii ridicat, de le aii dus la alte cetăţi. Dusr. 28 : ordia plină de tot felul de avuţie, aşijderea şi zahe-relele, gcphanclcle, pioă şi alte miihcmatiiri... cetatea cu tunuri 91 i 400 buric cu praf şi alte muhcmatiiri şi zaherelc ; 92 : pedestrimea Turcilor care se poposise cu gephaneua şi miihimalurilc lor în câmp. Doc. I, 275 (d. 1783) : trecerea tunurilor şi a miihimalurilor. — muhimmat (ar.), munitions, approvisionnement des troupes (pl. d. miihimm «important, affaire grave»); şerb. muhimat. Vorba revine, mai rar, şi la singular sub forma mehem, cu acelaşi sens. A«. 158 (d. 1821): porunci straşnice spre adunare de oştiri... prin trimiterea mal multor mehemuri. muhup n. pecete. Melcius. 166 : au pus şi turcul miihiirul. — muhur (pers.), cachet, sceau; şerb. muhur şi mur. muhurdâr m. 1. cel ce ţine pecetea (la Turci). Cond. 1693, p. 426: o pacea de samur ce s’afi trimis miiiirdariiilul Ve-ziruluî. Rkv. I, 57 (d. 1786) : 101 lei miihiirdariiilut Măriei Sale Ahmct-Paşa. Beld. I, 448: Latif-Efendi, miihiirdariul saraschierulul. 2. slujbaşul Divanului care punea sigiliul domnesc (în căra saii în cernelă) pe tote cărţile de hotărîre. Cond. 1776, p. 76 : miihiirdariul 100 lei pe lună. For. III, 309 : mu-hurdarul capătă peste 2000 lei pe an şi 40 lei lefâ pe lună. Nkgk. I, 306 : după ce a scris Logofătul, Domnul iscăli şi miihurdartil puse pecetea. — muhurdâr, garde des sceaux, secretaire particulier d’un Vizir; ngr. fj.oi>xo°p8«P?)s- muhzur-aga m. (şi muzur-aga) căpetenie de ieniceri care avea inspecţîunea închisorii publice de la palatul marelui Vizir: la ceremonia învestiturei, el punea pe capul noului Domn cuca în semn că făcea parte din corpul ienicerilor. Kog. 233 : atunce Vizirul îndată aii aruncat pe capichehaiclc la închi-sorea lui muzur-aga; 248 : l’aîi trimis puindu-1 îndată la muzur-aga în butuc. Cant. Mold. 59 : muhzur-agasi, locumtenens jengiezariorum penes vezirium. Ist. 1715, p. 10: îndată au poruncit muhzur-agăl de aii ridicat pe sol cu necinste. Vio. 299 : robii din Ţara tumânescă, veri nemţi, veri rumâni, câţi vor veni la închisorea muhzur-agăl. Dom. 16 : l’aii ridicat în poprelă pre Domnul Moldovei, Grigorie Calimahul, la muhzur-aga, cu etpaiul Măriei sale. — 85 - — muhzyr aga, commandant d’une compagnie des janis-saires attaches aux vizirs ou pachas, et chargăs d’executer leurs ordres (Bianchi). mujdeâ f. scire, obicinuit bună saii plăcută. Beld. 445: au venit şi altă agă şi le-aii (lat de veste, ţliccndu-le : mujdea, boierilor, că s’au făcut Domniile. Cond. 1693, p. 207 : datu-s’aii şi 5 pungi de bani ce s’aii trimis pentru mujdeua coconeî împăratului. Ist. 1715, p. 22: au venit mujdea, cum că s’a născut împăratului un cocon. Duh. 18 : îi luară mujdea viclenă. Fit. 325 : se vede că nu sînt bune mujdelele din acestă ştafetă ; 332: ce mujdele ’mi aduci despre bietul coconu Dinu ? — muzde, nouvelle; bulg. şerb. muzde, ngr. (jiooCSe?. mujdegiu m. aducătorul unei sciri bune. Beld. 446: s’au născut o Bcizade anume Sultan-Mchmet şi îndată... au mers bostangiî mujdegiî la Domni şi la boieri, cărora li sc da bacşiş. — muzdegi, qui apporte une bonne nouvelle ou annonce l’amvee de qn.; şerb. muzdegiia, ngr. fi.ooC5etC^s, messager. multezim m. (şi multezem) cel ce ia în arendă veniturile Statului. U«. III, 191 (d. 1802): de acum înainte nu va merge nimeni în ţara Moldovei cu numiri de nazirî sau multczimî, ca să ceie ghiuvergilea; 208 L(d. 1802): cei după vreme mullezcmî... lăţesc hotarele câşlci. — multezim (ar. «qui se charge de quelque chose»), fermier des revenus publiques; şerb. multezim. V. eltuzam. mumbaiâ f. 1. trafic de grâne pentru capitala Imperiului. Doc. VIII, 605 (d. 1807): acesta este zaharea de mumbaia care s’a făcut teslîin la Brăila. Dulăii. II, 281: să lipsescă luarea chcresteliî, mumbaielu... 2. cumpărare forţată saii cu preţ hotărît de oi pentru trebuinţa Constantinopolii: acestă cumpărare se făcea de către gelepî cu un preţ oficial redus (după aşa-numitul fmt) şi oile se strîngeaii de saigiî. Cond. 1776, p. 71 : oi ce vor trece în pod din oile mumbaielu împărătesei. Ur. III, 201 (d. 1802): într’alt chip să nu se facă mumbaiaua adică silnică cumpărătură ; V, 51 (d. 1806): s’aii sporit şi fiatu cu care cumpără gelepil oile pentru mumbaiaua Ţarigradulul; XXII, 294 (d. 1826): oile mumbaielu cari se vor strînge prin saigiî. Var. (literară): mubaia Cond. 1802, p. 314 : altfel să nu se facă mubaia. — mubaya (ar. miibaye’a), achat, accaparement des grains, trafic de monnaie (d. bey «vente, achat»). mumbaiegiu m. comisar însărcinat a dispune cumpărarea de grâne şi de oi şi transportarea lor la Ţarigrad. Cond. 1693, p. 164: banii mumbaicgiului ce aii avut să ia cu sebepi-tahrir pentru chiria şeicelor de zahareua împerătescă ce s’aii dus la Belgrad ; 199: pănza de saci ce au venit ferman ca să dăm la mumbaiegiî de la Dîrstor şi de la Ruşciuc şi de Ia Nicopole. Var.: mubaiegiu şi bumbaiegiu Ax. 164 : venind pe acele vremi aice în ţară cu slujbe un mubaiegi-aga. Cond. 1693, p. 132 : 15000 tal. s’aii dat Ia bumbaiegiul de la Silistra plata şeicelor ce duc zahareua împărătescă Ia Bcligracl. — mubayagy (miibaye ’agy), agent du gouvernement chargă de l’accaparement des grains ou du trafic de monnaie. mumbaşlr m. agent de poliţie, aprod al Divanului, sinonim cu «armăşel» şi «ciauş». Amir. 139 : au scos ferman şi aii pus şi mtimbaşir pe un Ali-Aga. Dinu. 179 : au rînduit mumbaşirî turci, spre împlinire cu mare zor: de grai) să trimită catastişclc la Domnie, rînduind mumbaşirî năprasnici asupră-lc. Cord. Ipsilante: mumbaşirî adică aprobi şi alţii ce merg în judeţe cu jclbi cerând treped. Fil. 245: hătmănia avea un steg de slujitori şi mumbaşirî, cu cari se slujia la împliniri de bani şi execuţiunî; 332 : vestitul mtimbaşir prin care ciocoiul ’şi săvîrşia tote dcspoierilc şi cruzimile, pe când se afla ispravnic. Var.: miubaşir şi bumbaşir Cant. Ier. 399 : miubaşir, ciauş, armaş. N. Cost. 48 : câtă stricăciune aii făcut Tătarii în raiaua turccscă, pus’aii Turcii bumbaşiri asupra lor în Ru-giac de aă plătit tot. Ax. 164 : Vezirul îndată au dat ferman şi au trimis un Agă bumbaşir, ca să plincscă toţi banii. Canta, 186 : Paşii au trimis bumba-şirî, ca să prindă pre Stavarachi să-I taie capul, să-l ducă la Portă. Koc. 260: sta Porta cu bumbaşirii numai de cât să-l pornescă. Fot. III, 260 : bumbaşiri domncscl ce se trimit în ţară pentru serviciul de poliţie ; 293 : armăşci saă bumbaşiri pentru executarea serviciului armăşcsc. Fil. 119 : am poruncă să-ţi puiu bumbaşir două ortale de slujitori. — mubaşyr (ar. «qai trăite une affaire»), delegue, com-missaire; huissier de la justice, prevât, sergent; şerb. mu-başir şi bumbaşir, ngr. [Mcooţuraotfji. Pentru alternarea fonetică între m şi b iniţial: V. busurman. mumbaşiret n. sens identic cu «mumbaşirlîc». Cond. 1803, p. 312 : să nu se ceră plata mumbaşiretului de la raielc. — mubaşeret (ar.), commissariat. mumbaşirlîc n. 1. împlinire, execuţiune. Doc. I, 516 (d. 1785): zapciii să-şi facă mumbaşirlicul a-şî curaţi fiesce-care omizile. 2. serviciul mumbaşirulm, numit şi «treped». Ur. III, 196 (d. 1802) : când se vor trimite mumbaşirî, să nu facă cerere de la raicle pentru cheltuiala mumbaşirliculuî. — mubaşyrlyk, charge de huissier de la justice. mungiu m. lumînărar (fabricant sau negustor). Fot. III, 285 : patru sute lei de la mungii (unul din veniturile Agăî). Ionesco, Mehed. 685 : pentru luminat sînt mungii. — mumgy, fabricant ou vendeur de bougies (d. pers. mum «cire, bougie»); şerb. mumgiia. mungerie f. fabrică de luminări. Ur. X, 214 (d. 1806) : să nu facă bucătării, mungerii, băcăliî... murahâz m. plenipotenţiar, ambasador. Kog. 267. Zil. 99: Vizirul cu murahazi... apucară spre Şumla. Rev. II, 388 (d. 1821) : până vor veni murahaziî de la împărăţia otomaniccscă pentru punerea în orînduială a dreptăţilor ţării. Ghica, 129 : trimiterea de plenipo-tenţî (murahazi) la Aklierman ca să trateze şi să determine restabilirea de statu-quo dinainte de 1821 în Principate. — murahhas (ar. «qui a obtenu la permission»), ministre pl^nipotentiaire. musaadeâ f. autorisare, permisiune : «a face musaa-dea» (= miisa’ade etmek), a permite, a autorisa. Doc. I, 116 (d. 1775): să se facă împărăteseă musaadea; 276 (d, 1783): a face musaadea ca să se arate aicea ceilalţi lucrători; 489: răspunsul cel cu musaadea ce aii făcut Domnia mea. VĂc. 286: cu musaadea mc întorsci cu Domnul în Ţara rumâncscă. Ur. III, 155 (d. 1792): să porţi de grijă a răsplăti cu mulţumirile cuviinciosc pentru musaadelele ce se fac către tine; 189 (d. 1802): facem musaade împărăţia mea spre depărtarea acestor păgubiri. — musa’adb (ar.), faveur, concession. — 87 — musaip m. 1. înalt digntar care se bucura de intimitatea Sultanului. M. Cost. 304: doi omeni cari erau mtisaipî lui Sultan Murat, unul silihtar... al doilea câzlar-aga... 375: purces-au Ghica-Vodă spre {ară cu doi agi mari, den cari unul musaip la împărăţie. Nec. 189 : avea un prieten, musaip împărătesc; 245 : au că. 446 : Grigorie-Vodă aii rînduit Caimacami pe Mihăiţă I’ilipescul, fă-cendu-1 pn/d-Post. şi haliâ-Aga. Ghica, 322: Vodă adunase pe boierii haliâ şi paiâ. — PAYfe (pers. pied, piedestal), rang, dignite, charge (payelii «fonctionnaire»); mcr. paiâ «zestre». paielîo n. boierie, mai ales titulară (formă analogică). DrAgh. I, 92: s’aii înmulţit boieriile de la Scarlat-Vodă Calimah, dc aii » ajuns până la numărul dc 4000. palâşcă f. (şi p&laşcă) cartuşieră. Dum. 90 : soldaţi [ruşi] aruncându-şi după dînşiî puscile şi pălăscile. — palaska, giberne (d. ung. palaszka); ngr. TcaXdtaxa. panzehru n. un fel de piatră considerată de medicii orientali ca un antidot (cel mai bun panzehru s’ar afla în ficatul cerbilor şi al cămilelor). Cant. Ier. 306 : alt mai mare vînat să-i aducă, saii 1000 dc dramuri de panzehru să-i dea. Ax. 130 : Neculaî-Vodă aii trimis lui Băsărab-Vodă şi puţinele daruri : un cesornic de aur, panzehmri şi tenzuhuri. Var. (literară) : padzerh Cant. Ier. 16 : padzerh, un fel de piatră care în serpe şi în inima cerbului rar esc. — 94 - — panzehir (pers. bad-zehr «chasse-poison»), antidote, la pierre bezoard (d. bad «zadarnic» şi zelir «otravă»); alb. panzehir «învîrtoşire pietrosă în corpul cailor şi măgarilor ce servă ca talisman şi ca antidot», ngr. :rt, bezoard ; de aceiaşi origină : sp. fr. bezoar. paşa-capusi n. 1. residenţa marelui Vizir la Con-stantinopole (cu var. paşa-capisi şi .paşa-capsi). Kog. 256 : au mers la paşa-capsi, la ciauş-başa, să-î spuie totă pricina. Ist. 1715, p. 16 : aii agiuns la paşa-capusi, sub chioşcul împăratului. Bbld. 448 : aii luat de Ia paşa-capsi tulurile şi le-au adus la Conac. Fot. III, 242 : Ia paşa-capusi unde se caută trebile administrative şi judecătoresc! ale împărăţiei şi unde se convocă Divanul împărătesc sub preşedinta Vizirului. 2. palatul unui Paşă în provincie. Vac. 302 : eii după poruncă m’am dus la Şumna şi înfăţişându-mă după datorie la chehaia-beiîi întâi, am fost primit cu cinste, orînduindu-mî şi conac apropo lângă paşa-capisi şi tainuri. Bkld. 412 : Pe hogcghinnul să-l calce în două rîndurî au vrut, La paşa-capsi să scape, cu mare greu au putut. 3. numele porţii de intrare la palatul domnesc din Bu-curesci (cf. turc. baş kapu «porte principale»). Fil. 28 : o p6rtă mare, numită paşa-capusi, ce servia de intrare principală. —paşa kapysy, palais du grand Vezir, hotel du gouverneur. paşmâc m. pantof. Moxa, 389 : dărui pre acela cu paşmaciî să!. — paşmak (başmak), sandale; bulg. paşmak, ngr. trataţi/m; rus. başmaku, de unde buşmachi, numele papucilor în Moldova (Cr. II, 48: buşmachi de iuft). paximât m. pezmet. Doc. II, 317 (d. 1792) : paximalul uscat la simigiî... — peksimat (pers.), biscuit (d. turc. pek «dur» şi ar. simat «repas»); alb. bulg. şerb. peksimet, mcr. poximadă, ngr. îra£ijjia!8t, biscuit de mer ; ung. peszmet (de unde rom. pezmet) e o formă contrasă din «paximat». pazvân m. (şi pazavan) paznic (în cântecele dobrogene). Teud. 615: Frunză verde de tufan, Gruia, Pazavan Gruia... — pazvan (pers. pasban), gardien de nuit. Pazvantoglu m. I. (sensuri archaice) 1. cel mai periculos rebel împotriva Porţii şi a reformelor ei: Osman, supranumit şi «Pazvantoglu», adică fecior de paznic, moşul seu fiind păzitorul oraşului Sofia (Fot. II, 184 şi Jirecek, 479-504). Dion. 185: acest Pavandoglu era ostaş diantiu, odobaşă între ostaşii turc!. Ghica, 16: Hangerliu era înţeles cu Pazvantoglu de la Vidin şi cu Cerni-George Serbu, cari amîndoî se răsculaseră împotriva Porţii. 2. ostaş de ai lui Pazvantoglu: pazvangiîi, pazvantliîi. Zil. 29: s’aîi şi lovit Turcii dă colea pe de colea cu pazvantoglu, dar nu atât să facă răzbâie, fără numai niscc ciocinănclî. II. (sens modern) fig. tâlhar, tiran, Al. T. 834 : iaca ascult, Pazvantoglu ce eşti! 1275 : ghidi, berbantulc 1 ghidi, Pazvanioglu ! Pazvant m. formă scurtată din «Pazvantoglu». Dion. 185 : Paşa căuta prilej cum să taie sau să împusce pe Pazvand. pazvangiu m. 1. sens identic cu «pazvantliu». Zil. 27 : aii orînduit Domnul Moruzi pe marginea Dunării despre Diiîî, ca să strejuescă, să nu mal potă trece picior dc pazvangiu dincoce; 29 : obrăz- — 95 — niciile şi laudele spre rău ale pazvangiilor şi pornirea lor către jafuri şi robii... 40: şi aşa s’a curăţat ţara de vcninatele hiarc adică de pazvangii. Dion. 187 : aii strigat către pazoangiu lui; 223: cum aii prădat cârjaliî şi pazoangiu. 2. (şi pazmangiu) sens identic cu «beiii» (într’un cântec din Teleorman). Ţapu, 62 : Mâna pe el că punea, La Begu că-1 aducea şi la Pazmangiu-Aga. pazvangie f. (şi pazmangie) rangul de «beiii» (într’un cântec din Teleorman). Ţapu, 60: La Cladova se ducea Şi din gură că plicea: Bcgulc, Domnia ta Şi cu pazmangia ta, Să ne faci judecata. Tote aceste formaţiuni analogice, şi mai ales supravieţuirea numelui în cântecele oltene, indică importanţa acestor reminiscenţe istorice (§ 29). pazvantliii m. ostaş de al lui Pazvant. Fil. 123: ne-am pomenit într’o mai nainte să stăpânescă raiaua şi să fle nevoitor la trebi. Nec. 202 : să fim raialii ţării Moldovei, ce este subt ascultarea Împărăţiei, de arct şi de apărare despre Lcşî. Bkld. 359 : Raiaua să se păzcscă, de prădări a se feri. Zro. 11: prăZilc şi peirea ce au făcut bietei raiclc. Cond. 1802, p. 308 : raielele a câte două ţări, Rumâncscî .şi ale Moldovii. An. 11 (d. 1821): obştea supuşilor raielc ale prea puternicei împărăţii. 3. poporul de jos, ţăranii în oposiţiune cu boierii. Dion. 168 : era acest Domn [Mavroghcnc] milostiv şi bun asupra raialelor, iar asupra boierilor era cumplit şi-x prăda de fiece vină ; 177 : venit-au volintirii nemţesc! cu câţî-va husari de aii prădat oraşul Rîmnicul şi Ocna cea marc şi satele, luând buţile cu vin, silind pe raia de le-au dus cu carele. Ua. VI, 436 (d. 1774) : Turcii cu raielc şi raielele între dînşii având pricină de judecată, Domnul Moldovei să judece. 4. ţară tributară saii ţinut supus Porţii. M. Cost. 329: aii intrat Timuş cu oştile sale în raiaua împăratului. N. Cost. 48 : câtă stricăciune au făcut Tătarii în raiaua turcescă, au plătit tot. Nec. 214 : s’au aşcZat mulţime de Ruşi în olatul Cameniţa, de s’au făcut sate şi raiă. Şep. V,' 11 (d. Suceva): Săraca raiaua nostră, Cine s’o mai stă- — 97 — pânescă ? Teod. 606 : Trei delii şi trei beşliî Cari ţin raiaua ’n Diî. Ţapc, 60 (d. Teleorman) : Că Stoian bulibaşa, Căpitanii de Craina, De când s’a buli-băşit, Şepte raiclc c’a făcut cu Craiova potrivit, Turc pe ele n’a vcţjut ; 62 : Şi mc rog de Domnia ta, Să nu mă spînzuri noptea, Să mc spînzurî, vce capete, în sus şi ’n jos, pe la tote regialele... — rigal (pl. d. ar. regiîl «homme»), Ies grands ministres et Ies grands dignitaires de l’empire; bulg. şerb. rigal «slujbaş», alb. rigal «advocat», ngr. pttODi, ministre, conseiller. riza-pazar n. preţ curent de piaţă. V. Partea I: pazar. Vio. 292 : am făcut chcrcstcua tcslim la Brăila cu riza-pazar. Doc. I, 420 (d. 1783): să fie volnic a cumpăra neoprit cu riza-pazar ; III, 53 (d. 1787): prisosul de bucate de la mănăstiri să se aducă spre vîmjare în Bucuresci cu riza-pazar ; IV, 279 (d. 1794): scul de la măcelari s’aibă [lumînăraril] a lua totdeauna cu riza-pazar. Cond. 1802, p. 331 : să se ridice şi fiatul acestor oî — 100 — ale casap-başii şi sâ se îndatoreze gclcp-başa ca şi acesta sumă s’o cumpere iarăşi cu riza-pazar, după cum se cumpără cele pentru mumbaia. Cond. 1813, p. 388 : tote căte sînt trcbuinciâsc pentru Curtea domncscă să le cumpere cu riza-pazar din banii ce li se vor da de la Vistierie şi cu vadele. — riza, accord, consentement. Vorba lipsesce în dicţionare. rucâ f. suplică (adresată Sultanului). Ax. 123 : i-au îndemnat acel Ianio să dea mea, adică răvaş de jalobă la singur împăratul. — rdk’a (ar. morceau de papier), ecrit adresse au prince par cmelqu’un qui n’est pas vizir; ngr. pooxăc, lettre. Rumeli n. (şi Rumele) Rumelia sau Turcia europenă (în oposiţiune cu AnadolJ. Cip. 230 : aii dat poruncă tuturor oştilor den Anadol şi de la Ruinele să vie. Vorba se presintă mai ales in composiţium ca: Rumeli-beglerbeiu, Rumeli-valesi (V. vali). Grec. 224: fiind şi Rumeli-bcglerbciu cu 6ste asupra lor. Dom. 16 : Vizirul îmbrăcă cu blană de samur pe Rumeli-valesi, Mehmet-Paşa. — rum eli, Roumelie (d. rum «romain» şi el «terre»). rusumât n. contribuţiune indirectă (ca goştină, vă- drărit, desetină) ce constituia venitul Domniei: rusumaturile au fost desfiinţate odată cu Regulamentul organic. Uh. III, 149 (d. 1792): banii miricl împărătesei şi obicinuitele rusuma-turî să te silesc! a se împlini în vremea lor; V, 49 (d. 1826) : una mie cinci sute lei din trei slujbe rusumalurî ale anului, goştinci, desetineî şi vădrări-tului ; VII, 106 (d. 1827): havaeturile din slujbele rusumalurilor, adică goştina, desetina, vinăriciul, vama şi ocna. Cond. 1802, p. 311 ; veniturile Domnilor, ocne, vămi şi rusumalurî. Var. (coruptă): ruşmet Ar. 215 (d. 1821): Domnul să-şi ia pe seină numai ruşmcturile. — rusumât (pl. d. ar. resm), droits qu’on paye, contri-butions indirectes Barb.; bulg. rusumât «taxă». V. resm. puznameâ f. biurou la departamentul finanţelor. Cond. 1693, p. 219: i-au rînduit cu ruznamea să li se dea banii de aicea din ţară; 253: s’au trimis 1000 tal. la capichchaialc care i-au dat Ia vistieria împărătescă cu ruznamea să se ţiă în seina haraciurilor ; 691 : cheltuiala ruznamclil ce va să iasă pentru haraciiî. — ruzname (pers. calendrier, journal d. ruz «jour»), nom d’une de deux chambres du ministere des finances Ham. s Sadacat n. (şi sadicat) devotament (către împărăţie). Beld. 355: Sadicalul şi credinţa ce păzesc şi au păzit; 359 : Văijend saclicalul ţârei şi cele ce aii păţit; 424: După sadacalul ţării, mila sa a re-, vărsa. VAo. 299 : prea înalţii stăpâni cu multă bucurie se veselia de credinţa şi sadacatul Rumânilor. Un. III, 220 (d. 1814) : am păzit de a pururea dreptatea şi sadacat slujind la înaltele împărătesei porunci. Ar. 162 (d. 1821): sciinil bine iubirea vostră de patrie şi sadacalul vostru către puternica împărăţie. Zil. 9 ; pentru ca să s’arate cu sadacat la t6te. — sadakat (ar.), sincerită, vdritd, fidelite. sadacatliu a. credincios, devotat. Doc. III, 179 (d. 1788): ca un sadacatliu al prea puternicei împărăţii. - 101 - — sadakatly, fidele, devoue, loyal. Sadrazân m. marele Vizir, representantul civil al Padişahuluî. Vie. 273 : nu mult timp (lupă acesta s’a făcut Sadrazan Ibraim-Paşa. Cana. III, 443 (d. 1822): omul Sadrazanuluî, adică a Vizirului; 445 : să mergă, că-i poftesce Sadrazanul. — sadr a’zam (sadri a’zam), premier ministre de i’Etat ottoman, grand-Vizir (d. ar. sadr «poitrine, le Vizir» şi a’zam «tres-grand»); bulg. şerb. sadrazam, ngr. oarpaCap)?. sagriu n. un fel de piele de încălţăminte. Cant. Ier. 208 : grăunţele cclc mărunţele, carele în chipul sagriului peste piele îî sînt. Tarif 1761: sagriu bun de 14 un leu, iar prost perechea 5 bani. — sagry, chagrin (cuir); şerb. sagriia ; de aceiaşi origină : fr. chagrin, veneţ. sagrin, it. zigrino. sahaidâc n. (şi saidac) săgeta cu care se serviau la războiţi Tătarii bugiaclîi şi crîmlenî. Ax. 148 : Hanul Devlet Ghereî cu Tătarii şi încins cu săltăidacelc şi Paşa cu pistolele la cal. Mostk, 45: arcariî sfirşise arcele, săgeţile şi săltăidacelc. Pop. 52 : Tătarii singuri numai cu săhăidaccle nu vor putea trece fără Turci cu foc. Doc. I, 551 (d. 1784): vătav de Divan înarmat cu saidacuri. — saydak (sadak), carquois; rus. sagaidakîi (saidakii) «tolbă», rut. pol. sahajdak (sajdak) «tecă de arme». Faptul ca vorba figureză şi la Dosofteiii (Ps. LXXXI: Moav şi Agar la săhâidace, Gebal şi Anton găteză lance...) indică un împrumut direct din rusesce. Polonii şi Ruşii au luat vorba de la Tătarii din Bugiac. sahaidacar m. (şi sehăidăcar) fabricant de sahaidace. Cond. 1776, p. 13 : un leu 60 bani de la un sehăidăcar. ■ salp m. intimul Sultanului (sens identic cu «musaip»). Anon. 140: au ve^lut pre saipul împăratului Hadîm-Ncgru... — sahib (ar.), compagnon, ami, maître; bulg. şerb. sahibiia «stăpân». V. musaip. sahipi-devlet m. alt nume dat marelui Vizir (litt. stăpânul norocului). Vâc. 282 : făcu sahihi-devlct pe silictar Mchmed-Paşa. Ipsil. 790 (bairamlîc): Vezir-azem numit şi sahipi-devlet, adică epitropul împărăţiei. — sahib-i devlet, possesseur de la fortune et de la puis-sance, le grand Vizir. salt m. ştafetă pe jos. Ur. II, 125 (d. 1821): poruncim Domnia me ispravnicilor al ţinutului i Slujbaşilor soiţi şi tuturor altor zapcii.... — sa’i (ar.), messager â pied ; bulg. şerb. saiîa, ngr. oavjţ. Forma românâscă e o deducţiune ulterioră din pluralul grecizat al vorbei. salt adv. fără bagaje, singur. N. Cost. 53 : aii mers salt numai cu Curtea sa Antioh-Vodă la Tighinea, de s’aii împreunat cu Iusuf-Paşa Sarascherul. Nkc. 262 : împăratul turcesc, cu câţi aii scăpat salt, noptea şi a doua-iji aii tot fugit, până aii agiuns la cetate la Beligrad ; 300 : l’aii şi pornit de aii venit în mczil la Iaşi, salt numai cu dece, două-decf de omeni, Cip. 150 : vino salt, că ele vei veni cu greutate, va prinde veste. Dum. 95 : Maiu 9 sosi marişalul la Focşani salt, căci armia îî trecuse la Brăila. — 102 — — salt», seul, seulement; bulg. şerb. salt. sangiâc n. (şi sângiae) I. (la Turci) 1. stdg de colore verde (V. sangiac-şerif). Ist. 1715, p. 21 : scofend sctngiacul din haznea. 2. veche divisiune teritorială formând un mic guvernă-mlnt, aţii numit «liva» (V. sangiacat). VĂc. 259: Sultanul Mchmed, încă trăind, dedese sangiticttl Amasieî fiu-seii Baiazid şi sangiacul Iconieî iiu-scu Iem. 3. guvernator mai mic de cât beiii, care nu poseda nici un tuiti, ci numai stogul numit «sangiac» (Cant. Ist. ot. 163, 294). Ukechf, 227 : împăratul trimise la toţi săngiacii să sc gătezc dc ostc şi să trecă Dunărea asupra lui Ion-Vodă. Bâi.c. 89 : câţî-va sangiaci din oştile Kumelicî; 220 : scrisese lui Sinan precum şi sangiaculuî de la Tighina ; 223: sangiacul începu a pustii cu vr’o 500 ianiccrî. Cu acelaşi sens în cântecele istorice (V. Partea I). Var.: sangiat şi sangâp (V. Partea I) Ureche, 161 : mulţi Paşi şi săngiaţi ai! perit. 4. marginea aşternutului pe care şedea Vizirul şi care avea anume loc pentru sărutare (Fot. III, 242). Fot. III, 243: Domnul sc închină iarăşi sărutând sangiacul Vizirului şi apoi esc şi încalecă împreună cu toţi boierii sei. II. la Români, steg mare în vîrf cu alemul sau semiluna, trimis de Portă noului Domn, odată cu tuiurile. a. la vechii cronicari: Cant. Mold. 57 : insignia principatus, equime cauda1 du:c (quas tug) et vexillum (quod sandziak vocant) ad ipsum niittimur. N. Cost. 100 : n’arc cu cine merge la oste şi el [Dumitraşco-Vodă] va pune sangiacul împărătesc în sîn şi sc va duce la Vezirul. Ax, 129: venit-au lui Nicolaî-Vodă şi sangiacul de la Portă, iar cu alaiîi şi cu obicinuita ţcremonie. Nko. 300: tuiurile şi sangiacul pre urmă i le-aii trimis. Gheokg. 304: i-au adus lui Tcodor-Vodă sangiac, caftan, cucă, tuiurl şi cal împărătesc. Duji. 16 : Domnia sc dete lui Const.-Vodă Mavrocodatul, carele după ce veni în ordie, îî sc dete sangiacul şi tuiurile dc către Vezirul şi merse în Iaşi. Hrist. (1818): Apoi scote şi sangiacul, adică tuiul şi stegul. b. în literatura novelistică modernă : Od. I, 73 : apropii purtau sangiacul sau stegul cel mare şi două tuiurl turcesc! date de la împărăţie. Fit, 346 : tagma Divanului purtând topuzul, sangiacul şi semnul Domniei. — sangak:, drapeau â une seule queue de cheval, district d’une province ; bulg. sangak «suliţă cu tuiii», şerb. pol. rut. sangak «steg, provincie, guvernator», ngr. aavtCum ; sp. sanjaco. sangiac-agasi m. cel ce avea în păstrare sangiacul şi purta grijă de steguri. Cant. Mold. 62 : a dextris sandziak agas!, vcxilli custos, locum habet. Var.: (abreviată) sangiagaş şi (analogică) sangiangiu N. Cost. 453 : după povodnicî veniau sangiagaşiî; 455 : beglcrbeiu cu cinci sangiangii au rămas la Azac cu rămăşiţa omenilor seî. — san6ak agasi, id. (vorba lipsesce în dicţionare). sangiacat n. provincie mică administrată de un sangiac- beiii (formaţiunea literară). Balc. 110 : Sinan-Paşa născut în satul Tapsiane, în sangiacatnl Prevede!. sangiac-beiu m. guvernatorul unui sangiac, subordonat unuia din cei doi beglerbei. — 103 — — sangak beyi, le pi’ince du drapeau, pacha â une queue. sangiac-şerif n. stegul sfînt al lui Mahomet, din metase verde, lung şi lat: în timp de pace, e păstrat cu sfinţenie în saraiii, iar în timp de războiii, se scote spre a excita entu-siasmul oştirii şi al poporului; numai când Sultanul saii marele Vizir iau parte la vr’o expediţiune, sangiac-şeriful e purtat înaintea lor (Cant. Ist. ot. 463). VAc. 247 : stegul lui Moamct care şi până astăzi se atlă la puternica împărăţie otomanică, mimintlu-se sangiac-şcrif, adică sfintul steg ; .276 : prea înaltul Devlct lăsând seraschierî asupra biruitorilor Muscali, trecu în grabă cu sangiac-şcrif şi eu totâ ordia la Diiu. Dum. 99 : sangiac-şerif şi pecetea nu se fac muhaserca. — sangaky şerif, drapeau qui, d’apres la tradition, au-rait appartenu au Prophâte. sangiaotar m. (şi sangiaodar) cel ce purta sangiacul. Cant. Mold. 58: Princeps sandziak in raairas acccptum reverenter cxoscu-latur et suo sandziakdar i. e. vexillifero custodicndum tradit. Doc. I, 119 (d. 1775): un sangiaclar şezător la Olteniţa ; IV, 517 (d. 1795) : 30 lei sangiaciarul. — sangaktar (sangakdar), porte-etendard, porte-enseigne. sarâciu m. rîndaş domnesc. Doc. I, 550 (d. 1788): Beizadea cu ciohodariî i un şaradă. — sarag (ar. serrag), sellier, palefrenier; bulg. şerb. sarac, ngr. oapăCcr).. saraci-başa m. 1. mai-marele peste rîndaşii Saraiului. Cond. 1693, p. 681 : 350 tal. s’au dat la saraci-başa al Vezirului, când au mers la Moldova pentru veşti. 2. vătaful rîndaşilor grajdului domnesc. Giieohg. 331: încălecând Domnul de acolo eu doi ciohodarî şi cu saracî-baş numai. Cond. 1761, p. 7S: saraci-başa 10 lei pe lună. Por. III, 307 : saraci-başa primescc câte 25 lei Icfă pe lună. — sarag başy, le chef des palefreniers Ham. saraci-iamac n. ajutorul lui saraci-başa (V. iamac). Cond. 1761, p. 78 : saraci-iamac 7 lei 60 bani. Doc. I, 290 (d. 1783): saraci-başa cu saraci-iamac cu calul tabla-başa. saragele pl. 1. cea mai veche cavalerie turcescă, înlocuită mai târţliu cu spahii, fără că numele să dispară (Cant. Ist. ot. 91). Anon. 350: Mihnea aii strîns Turci mulţi, unii saragele, alţii delii, alţii bcşlii, alţii seimeni, şi aşa îi cinstia, cât credea într’însul ca în Mahmct. 2.* Ia Români, corp de călăreţi neregulaţi (Fot. III, 208). Cond. 1693, p. 453: doi călăraşi şi o saragea când au mers la Odriiîi. N. Cost. 32 : duccndu-1 prin lunca Buzăului, mergând saragelele înaintea lui. Nec. 234 : trimis-au şi el pre Mănăilă, căpitanul cu saragele, să prindă pe giu-pâncsa lui Iordachi lluset. Giiec. 151 : avea Măria sa cu cazaci pedcstriinc, cu saragele, cu seimeni şi cu alţi lefecil ca la 2000 de omeni buni. Var. : sarigele, sărâcei şi sarangele Cond. 1693, p. 200 : patru sarigele ce aii mers să fie cu Nccula Căpitanul la Vozia. Bâlc. 620: sărăceii 500 şi scutclnicii iar 500, aceştia craii călărimca Bucurescilor sub căpitanul Spătăriei. Vorba a pătruns în poesia populară şi în cea artistică. Marian II, 9o : Cu catane sarangele Cari pârtă slujbe grele. Bol. I, 109 : Săracei, scutelnicî, ageri călăreţi. — saryga, Ies jaunes, nom donne autrefois â un corps de — 104 — soldats irreguliers â cause de la couleur de leur costume ou de leur drapeau Barb.; fusiliers ramassâs â la hâte, milices indisciplinees Ham. saral-başa m. intendentul Saraiului. Como. 1693, p. 152 : un post şaiu ce s’au dat la sarai-başa al Hanului. — saray başy, gardien du Serail. sara!-divan n. sală de adunare a Saraiului (V. divan). Dion. 200 : să aducă pe capigiu cu cinste marc la sarai-divan. sar ic 1. turban din pânză fină. Gobj. IV, 115: cu saricc în cap ca hogii. 2. numele turbanului împodobit cu giuvaerurî ce purtaft boieroicele în Moldova (Wolf II, 262). Dragii. I, 155 : pentru cap i-a trimis un conciii saric cu măcstrie împletit din felurite stofe de aur şi cu mărgărintar. — saryk, moiisseline ou châle servant de turban (d. sarmale «envelopper») ; bulg. saryk, şerb. saruk, ngr, aapiw. schennni-aga(si) m. înalt dignitar turc,' unul din fruntaşii capugii ai Saraiului, care presenta Sultanului scăunelul garnisit cu plăci de argint, când se urca saii se da jos de pe cal; el era însărcinat să instaleze pe noul Domn (de aci numele de «Domnul scaunului»): o asemenea misiune se încredinţa obicinuit unui capugi-başa sau imbrohor. Amiu. 157: după cetirea fermanuluî mergând toţi boierii de au sărutat mâna Domnului, pe schemni-agasi l-aii îmbrăcat cu blană de sobol. Ghisohg. 300 : dinâstânga Domnului, alăturea, mergea schemni-agasi, ce este rînduit de împărăţie pentru aşezarea Doinitului la scaun. Doc. 11, 12 (d. 1773) : schemni-agasi cu Divan-efendisi. Var. : schimni-agasi şi (literar) iskiemne-agasi Muşte, 92: Constantin Duca-Vodă, dacă au îmbrăcat caftan de Domnie, îndată au trămis un om al seu cu sehimni-aga cu cărţi la boierii. Kog. 197 : aşteptând şi pe schimni-agasi ce era orînduit de la împărăţie, ca să iee pe Constantin-Vodă, să-l ducă să-I aşchie în scaunul Ţării românesc! ; 205 : Constantin-Vodă, după ce aii venit schimni-agasi, s’aiî gătit şi au purces din laşi petre-cendu-1 şi totă boierimea ţării după obiceiu. Cir. 297 : fiind un Vizir forte prieten lui Vasilie-Vodă, l’au rugat ca să mazilescă pre Mateiu-Vodă, care au şi făcut de au trimis schimni-aga... G.iec. 19: au trimis pe Constantin Brân-covenul nepotu-scu cu schimni-aga, ca să apuce scaunul şi să ridice pre Duca-Vodă şi să-l ducă la Moldova; 134: numai de cât şi schimni-aga aii trimis anume pe Ismail-Aga, capcgilar-chchaiasi al Vizirului, cu caftan de Domnie. Cant. Mold. 61: disccssuro comes itincris ab imperatore datur iskiemne-agasi, juxta ctymon solii praefectus, i. c. cui incumbit in solium collocarc principem ; 112 : iskiemne-agasi, qui principem ad solium dcducit, decern millium leoni-norum honorarium accipit. — iskemni agasi, le seigneur du tabouret, c.-a.-d. le com-missaire charge d’iustaller Ies princes de Transilvanie, de Moldavie et de Valachie Ham. (d. iskemni «scaun», mgr. ay.afi.vi = lat. scamnum). schemni-oiauş m. (şi chimni-ciauş) ciauşul care însoţia în ţară pe noul Domn. Cond. 1693, p. 604 : Ahinet-Aga ce au fost schcmni-ciauş la Moldova. M. Cost. 357: purccs-au Ghica-Vodă spre ţară cu doi agi mari... întâi pre Ismail-Aga l’au trimis, carele apoi au căţlut agă spahiilor, schinini-ciauş. — iskemni căuş, Ies tschaousches attaches aux princes de Valachie, de Moldavie et au Ivhan des Tartares Ham. — 105 sebepi-tahrir n. proces-verbal motivat. Cond. 1693, p. 83 : 1500 tal. s’aii dat luî Ibraiin Chchaia ot Vozia pentru banii care rămăsese cfin scbepi-lahrir şi cu aceştia i s’aii plătit deplin toţi banii ce i-aii scris în sebepi-lahrir; 182: cu aceşti bani li s’aii plătit tdto sebepi-lahrirurilc. — sebebi tahrir, id. (d. ar. sebeb «cause, motif» şi tah-rir «lettre officielle, ecrit»). Vorba, un vechili termin juridic, lipsesce în dicţionare. segedea f. (şi sigidea) covor de lână. Cond, 1693, p. 490: două canaveţc şi două sigidelc ; p. 643: două atlaze şi doue segiddle. Od. I, 422 : 1 covor segedea de masă, 2 covore segedea de caretă. — seggade (ar.), petit tapis sur lecţuel ou fait la priere ; alb. bulg. segade, şerb. sagada, mcr. sigiadâ. seimen m. (siiman şisimân) obicinuit la pl. I. (la Turci), numele a 34 ortale saii regimente de ieniceri (litt. păzitori de câini), formând la început un corp de vînători, cari îngrijiau de ale vînătoreî : între ortalele seimenilor figură un vinător de vulturi (V. ciacărgi-başa), de ulii (V. dogangi-başa), de şoimi (V. şaingi-başa), de dulăi (V. saxongi-başa), de cocori (V. turnagi-başa) şi de zăvori (V. zagargi-başa). Anon. IV, 350 (V. saragele); V, 152 : lângă curtea împăratului au eşit seimenii Vcziriuluî şi bostangiiî împărătesei. II. (la Români) 1. corp de infanterie compus din 2000 slujitori străini (Şerbi, Bulgari, Arnăuţi şi Greci), sub un polcovnic, înfiinţat în Muntenia de Mateiu-Basarab: ei purtati cepchene roşii cu mânecile despicate şi în cap berete cu fundul roş ; din causa îmbrăcăminţii lor roşie, cronicarii ii mai numesc şi Roşu, deosebiţi însă de Roşii de ţară (Cant. Mold. 89 ; Sulzer III, 252 şi Băle. 623, 625). M. Cost. 335: den direpta aii pus Mateiii-Vodă curtea ce se cjice la dînşiî Roşii şi altă oste de ţară ; şi au pus o semă de pedestrime siimeni şi acea aripă era împotriva Moldovenilor; 348 : siimenii şi dărăbaniî carii la acea simeţie se suise den izbînde cu Mateiii-Vodă, cât nice pre Domnie, nice pre boieri întru nimica nu-i băga în seină ; 352 : unde se oblicia siiman sau dărăban, îndată îl înţepa Constantin-Vodă. Căp. 308 : s’aii sfătuit cu meşteşug să scofă pre seimeni den ţară fiind şerbi. Doc. I, 548 (d. 1784): seimenii, înarmaţi toţi, cu haine roşii şi cu moţuri galbene. Cond. 1813, p. 375 : breslele slujitoresci ce sînt pe afară pe la judeţe, adică siimeni, vînători, lefecii, tal-poşi, aproiji, copii din casă şi alţii... Oi>. I, 73: după dînşiî veniau lefegiii cu haine galbene, simenii şi scutclniî pedeştri. 2. corp analog înfiinţat în Moldova, servind de gardă Curţii domnesc! unde ’şi avea cazarmele ce serviaii şi ca închisâre : ei erau sub comanda Hatmanului safi a Agăi, de unde divisiunea în seimeni hâtmănescî, împărţiţi în ţlece buluc-băşii peste cari era baş-bulucbaşa de seimeni; şi seimeni agescî, de cari erau în fie-care tîrg câte cinci, iar la Iaşi (lece (Cant. Mold. 89 şi Băle. 676, 677). M. Cost. 291: îl lăsase pe Alexandru-Vodă şi pe siimenii şi copiii de casă toţi. N. Cost. 22: boierii erau toţi închişi la seimeni şi puşi în fiere ; 84: eşise la preîmblare Nicolaî-Vodâ spre Copoii şi la întorsul luî de la preîmblare, îi eşise înaiute vr’o 100 de siimeni cu beldii de strigau pentru ruptele ce eşise şi pre siimeni hătmânesci; însă pe uşor, la greul ţării, se pusese şi siimeni hătmănescî şl cei agescî. Cant. Ier. 399 : siimenii, darabanii şi alalţi liufegiî. Nec. 195 : pre ceilalţi i-au închis în curţile domnesc! la siimeni. Moste, 25 : — 106 - Const. Duca-Vodă au făcut o seină de slujitori seimeni la Ţarigrad ca la doue sute cu lefă şi i-au îmbrăcat şi au făcut multă cheltuială cu dînşii, adică ca să se păzescă cu puterea lor. Gheorg. 323 : simenii de Curte, apoi vînătorii, apoî simenii hătmănescî, cu zapciii lor şi dărăbanii carii sînt în sema căp. de dărăbanî şi totă slujitorimea. Cond. 1776, p. 8 : seimeni din Curte gospod de la 4 stegurî câte 47 seimeni la un steg şi câte 1 pol leu de seiman... seimeni hătmănescî de la 4 stegurî... Bel». 358: Căcî pc dînşii [pc craii din Iaşî] cu seimenii nu puteai să-î pedcpsescî. Nrgk. 1, 29 : simenii Hătmănieî; 124 : Simenii cei iuţi cu arce şi cu măciuci în felii. 3. corp recrutat uneori' şi din indigeni. Crom, III, 467 (d. 1822) : paznici pămîutenî pe acei cari i-au avut şi până acum osebiţi şi scutiţi, numindu-sc siimeni şi slujitori. Var, (literară) : segbani Cast. Mold. 80 : peditatus scţ/lxtnionnn ; 89 : segbani ii milites, qui cx Serviis, Bulgaris, Albanis et Gnccis, în corporis principis custodiam bono sti-pendio conducuntur. — seymen (pers. seg-ban «garde de chien»), soldat du XXXV-e regiment des janissaires (d. seg «câine» şi ban «păzitor») ; bulg. seimen «jandarm, pandur», alb. seimen «soldat ordinar», ung. szemeny «cazac», ngr. asijiivv]? (= app.aT (şi «aprod»), bulg.. subasce «prepose â la garde d’un village». suiâ f. (şi suie) mâner de sabie. Doc. II, 403 (d. 1790): o suia de sidef cu colan de aramă; VII, 353 (d. 1797): o suia de aur cu sori de diamant. Conv. IX, 277 (f. de z. 1801): o suia cu argint. Un. X, 254 (f. de z. 1809): o suie de aur prisne ca de 25 dramuri. — soya, agrafe du sabre. suiulgiu m. meşter fîntânar, turc sau român. Un. V, 33 (d. 1741): am aşezat doi omeni suiulgiî... aduccnd apă dinaintea porţii Curţii domncscl, din care să se îndestuleze totă obştea. Doc. IV, 403 (d. 1793): suiulgiî şi scutclnicil ce sînt orînduiţî pentru şanţul cişmelelor. Uh. XXII, 310 (d. 1826): datori să fie suilgiG a-şî lua revaş de la d-lor epitropil apelor. DkAgii. II, 66 : Moruz aduccnd (1802) suiulgiî meşteri din Ţarigrad, aii îndreptat cursul multor izvorc. — suyolgy, fontainier, architecte hydraulique (d. su «apă» şi yol «canal») ; ngr. aooytoXtCYjc. suiulgi-başa m. staroste de suiulgiî. Doc. I, 120 (d. 1779): pentru buna stare a fîntânclor am orînduit pe Dumitru suiulgi-başa; 511 (d. 1795): hrisovul lui suiulgi-başa pentru orînduiala ce arc de dresul cişmelelor. sulf n. termin juridic: învoială, înţelegere definitivă. Amir. 176 : lăcuitorî de ambe părţile înaintea Măriei sale Hanului s’aii învoit şi au trimis să facă sulf. Doc. III, 45 (d. 1786): sulfurile ce fac cinevaşî între dînşil i zapisclc. — sulf (ar. siilh «paix»), arrangement, entente. sultaniu m. (şi sultanin) galben împărătesc (bătut maî întâi sub Mahomet II, în 1478). Fil. 217: tributul trebue să fie 10000 galbeni sultauiuî cu pecetea nâstră. — sultani (altyn), ecu d’or imperial. Sultana-valide f. mama Sultanului domnitor (V. validea). Fil. 130 : dorinţele Sultaneî-valide şi ale lui câzlar-agasi fost-au ore ele vre-o dată neîmplinite ? — valide sultan, la Sultane mere. — 112 — Sultan-chehaiasi m. ministrul surorii celei mari a Sultanului (Fot. II, 237). Kog. 239 : au ales Sullan-chchaicsi a acestei Sultane, ea să-I lucreze două corăbii la satul Terapia, unde aveau Drăcesciî două casc. sultan-mezat n. mezat domnesc care se ţinea în Divanul ţării, sinonim cu «cochii-vechi» (lipsesce în dicţionare). Ub. XI, 344 (d. 1805): moşiile pe cari le-am cumpărat la sullan-mczal; V, 437 (d. 1815): tote veniturile podului.... prin sullan-mczal în vistieria Domniei mele să se vîn<,lă ; XVII, 94: să puie telal să strige la sullan-mczal după obicciu. Fil. 149 : contraccii cari luau prin sullan-mczal strîngcrea veniturilor ţării; 192 ; moşia Postelnicului pe care au cumpărat-o de la sullan-mczal; 336 : moşiile, viile şi casele dumitalc s’aii vîndut la sullan-mezal. Obăş. III, 27: Dreptatea era o vorbă, căci orî-ce împricinat, D’advoeat n’avea nevoe, căci era sullan-mczal: Slujbe, ranguri şi caftanurî pe bani gata se vindea. surecciu m. negustor turc de vite pentru Stamhul. Doc. VIII, 96 (d. 1800) : jalba negustorilor surccciî ce au strîns vite spre a Ie tăia Ia zalhanale în ţară. Ub. XXII 34 (d. 1826): câţi din neguţători sureecii vor voi să ducă la păşune peste Prut... — suRuiccr, qui mene Ies troupeaux (d. siiriik «turmă»). V. Partea I: surugiii. suret n. copie de pe un document saii de pe o scrisore. Ax. 142: aşa scria hatişeriful împăratului, că s’aă scos surclul şi s’aă trimis de la Tighinea ; 153: trimisese Nicolaî-Vodă la Portă surdul acei cărţi ce-î trimisese Hanul. Kog. 216 : trămitcnd şi surclul împărătesc de l-au cetit; 247: arătând şi surclul pitacului; 25-î-: Domnul strîngca cărţile lor şi făcea sureturî turccscî şi le trămitca la Portă ; 288 : este şi surdul scris de pe arzul care am scris. U«. X, 101 (d. 1814) : surd de pe un ispisoc de Ia Petru-Vodă. — suret (ar. forme), copie d’un ăcrit; bulg. surat «faţă», şerb. suret «figură». sursât n. rechisiţiuni în natură (producte, care, salahori) pentru tot mersul unei armate. Cond. 1693, ]). 23 : darul agăî care au venit pentru sursal; 45 : s'au dat omeni casap-başii în banii sursalului ce are rînduială să ia. Ub. IX, 119 (d. 1844): ied de la locuitori grâu, orz, mălaiu, plătindu-lc cum Ie va ii voia şi de multe ori ncplătindu-Ic nimica, acest obicciu rău urmcză din vremea lui Calimah-Voevod, precum este cunoscut în tot păinîntul cu numele de sursal. — sursat, impositions en corvees telies que fourniture de vivres et transport de fardeaux. Şadîrvan n. fîntână artesiană (litt. răspândind veselie). Ckon. III, 441 (d. 1822) : într’o odaie unde avea havuz şi şadirvan, care arunca apă în sus şi ajungea până într’un policandil de cristal forte minunat. — şadyrvan (pers. şad revan «qui repand la joie»), jet d’eau (d. şad «vesel» şi revan «curgend»); bulg. sedravan, alb. sadravan, ngr. oavuppâvi. şah n. parafă. Cond. Caragca, 304: condici însemnate cu şah pe fic-care foie. — sahh (ar. c’est bon), visa. Şah m. 1. titlul regelui Persiei (la cronicari). Nec. 392 : Turcul da mulţime de bani Şahului Cazilbaşilor, ca să facă — 113 — pace. Muşte, 69 : într’acest an aii făcut aşezare Moscalii cu Şahul, împăratul de Persia. Porr 113 : s’au sculat cu oştî asupra Şahului, adecă a împăratului Persicî, ca să ia împărăţia s’o aibă el. 2. titlul Sultanului (în poesia artistică). Bot. I, 22: Voi, prin cari Şahul astăzi mă cinstescc ! — şah (pers. roi), empereur, et proprement le roi de Perse, le Sultan ; fr. chah. şah-zadea m. fiii de împărat, în special al Sultanului. Ist, 1715, p. 16 : şah-zadea, coconul împăratului. Vie. 261: până veni fiul împăratului şi moştenitorul şah-zadea Selim, ce era atunci la Amasia. 271 : vezirul cugetă ca să trecă în taht pe şah-zadea Ibraim, fiul lui Sultan Ahmet II. Bol. 309 : Chiar Sultann favorită, Mumă de un şah-zadea. — şah zade, fils du chah, prince royal. şall n. stofă vărgată de lână ce se fabrică mai ales la Angora (V. enghiurşal). Tarii- 1761 : zof şaii bucata 100 bani. Var. (românizată): şaiu Cond. 1693, p. 96 : un conteş de şaiu cu pântece dc vulpe. Dion. 166 : şaiu 4 lei şi jumătate cotu. — şali, espece de serge qu’on fabrique specialement â Angora Barb.; bulg. şali, ngr. caXt'. Şam numele arabo-turc al Damascului. N. Cost. I, 432: alţii îl sciaiî că Despot-Vodă este den nem de la Şam, saîi cum scriu unii, Cri ten. D usi. 53 : prin Anadol întimjendu-se câtre Şam (V. şamalagea). Si-am. 111 : sub o tichie de Şam. — şam (ar.), Syrie, Damas; bulg. şerb. şam. V. Partea I : şamă. şamli a. de Damasc. Tarif 1761 : zof şamli bucata 47 pol bani. — şamly, de Damas. V. muşchi. şamdangiu (şamdagiu şi samdangiâ) m. titlu identic cu «şamdangi-başa», numit şi Vel-şamdangiu. Fot. III, 290: samdangiul, şerbcgiul... Cond. 1776, p. 78 : Vcl-şamdagiu 20 lei pe lună. Doc. IV, 517 (d. 1795): \lece lei şamdagiu. — şamdangy, id. (d. şamdan=ar şem’edan «chandelier, candelabre» d. şem «ceră»). şamdangi-başa. m. mai-marele peste lumînărarii Curţii donmesci, numit şi Câmâraşul de lumini (Sulzer III, 168). Doc. I, 289 (d. 1783): sofragi-başa, şamdangi-başa... Fot. III, 310: sam-dangi-başa primesce 20 Iei pe lună. şarvanâ f. un fel de haină scumpă. Nec. 181: aprod ii îmbrăcaţi cu şaroanale; 2i5 : vornicii îmbrăcaţi în şarvanale domnescî. Var.: şabana şi (grecizată) savana Bit.c. 680: copii din casă erau înveşmîntaţî, pe vremea lui Ştefan cel Mare, cu şabanale şi cu cabaniţc. Oo. I, 73: îmbrăcaţi cu şaoanele şi cu caba-niţe de felurite stofe scumpe. — şebane (pers.), vetement de nuit (d. şeb «nuit»). şatîr m. la ,pl. ciohodari cari formau un fel de gardă te ondre (Vizirul avea 8 şatîrî), iar la Domnii noştri ei serviaii vţ mult la alaiuri (Sulzer III, 168, 254). dif Gueorg. 307 : dinapoia acestora, stau şaliriî şi ciohodariî cu zapciii lor /nduială. Cant. Mold. 54: quatuor vesirii a pedibus szalyris; 62 : sequuntur 8 — 114 — bini imperatorii szalgri. Cond. 1776, p. 6 : de la turei, de la făliri, de la copiii din casă ; 78 : 4 şaliri, lefă şi cmcclic câte 6 lei unul. Var. (grecizată): satir Doc. III, 506 (d. 1787): şese satiri înarmaţi şi călări. — şatyr (ar.), estafier, laquai; nom de huit coureurs qui marchent aupres du cheval du grand Vizir Ham.; ngr. xCarvjprjc. şatîrbaş m. căpetenia şatîrilor. Giieorg. 302 : şalirbaş şi baş-ciohodar; 306 : paicii cu şalirbaş pe rîn-duială. Doc. IV, 518 (d. 1795): 13 lei şalirbaş. şeih m. predicator (cu var. şeh şi [literar] şeih). Cord. 1693, p. 670: şehul de la Chiab ce aii venit şaingi-başa. BXlc. 37: Murat III trăia înconjurat de tălmăcitori de vise, de astrologi, de şcicî, de poeţi; 84: vizirii, şeiciî, legiştiî, preşedinţii cancelariei stătură acolo de faţă; 248: şeiciî în prcdicaţiile lor... — şeyh (ar. vieillard), chefd’une communaute oud’unetri-bue; şerb. şeh «derviş» ; sp. xeque. Şeih-ul islam m. (şi şeh-islam) capul religiuniî maho-metane, titlu identic cu «Muftiu». Cron. III, 445: au mers la Şchislamul, cale de un cîfert de ces şi mai bine. Vac. 251 : prea înţeleptul Muftiu, adică Şeih-Islam ; 265: însuşi Şeih-ul islam i-a luat mâna dreptă şi puindu-i condeiul în degete, i-a povăţuit scrierea. — şeyh islam (ar. şeyh iil-islam), pontife de rislamisme; şerb. şehislam, alb. şeihislam. şenlîc n. petrecere publică (la primirea unei veşti fericite), cu salve de artilerie şi cu focuri bengale. Zil. 41 : îndată făcu şenlic, adică aruncă multe tunuri şi pusce. Doc. III, 223 (d. 1788): pentru acostă biruinţă am dat slavă lui Dulcii şi am făcut şen-lîcul cel cuviincios cu focul tunurilor. Var. : şemblîc, şinlîo şi şinlec Dom. 28 : au slăvit numele prea înaltului Dijcu cu paraclise şi cu şem-blicurî. Neo. 253 : gătiră puscele şi surlele, să facă Constantin Duca-Vodă şinlic de bucurie, după ce au spus Costachi vestea aceea. Canta, 191 : luând aceste vestiri, aii poruncit de au făcut şinlic după obiceiu. Ivog. 262: împăratul pentru bucuria acesta aii făcut marc şinlec în Ţarigrad. Giikokg. 303 : slobozind totc tunurile, se face şinlic cu mchterhanca şi cu totă rînduiala. Pop. 142 : au primit Domnul pe Aga cu mare pompă şi cinste, şi s’au făcut şinlic după obiceiu ; 172 : s’aii cetit fermanul împărătesc de întorcerea Domnului şi s’au făcut şinlic, siobodind pusei şi tunuri după obiceiu. Doc. VIII, 99 (d. 1801): unde este să se strîngă să facă acest şenlic [greşit: şcllic]. — şenlik (joie, gaît6), fete publique, salves et feiix d’ar-tifices (d. şen. «vesel»); şerb. şenlult. seritn n. familie nobilă tătară cea mai distinsă din Crimeia, coprinţlend doue viţe princiare: Şerinri şi Mîrzaci. Ax. 159 : Hanul i-aiî ţ,lis, că nu pote să-î dea pentru acesta răspuns de la sine, până se vor strînge mîrzacii, ce se chiamă şeriml. Nuc. 365: se ajungea cu şerimiî din Crînt şi făcea de scotea Porta mai totdeauna pe Hani; 393 : au biruit Moscalii, eu multe vărsări de sânge şi mulţi şerimi şi mîrzaci aii perit. — şirin (tatar=ar. şerif), noble, de naissance illustre (cf. Cant. Ist. ot. 186 : Krimli saii Crîmleniî se împart în doue linii: şirin şi mîrza). * şichirgiu m. (şi corupt chiebirgiu) cofetar (titlul .li sesce în izvdrele istorice). Al. T. 126 : Ca să ajungem cafegii, Ciubuccii şi chichirgiî. ;ă — 115 — — şekergy, confiturier (d. pers. şeker «zahăr»). şichirgi-başa (şi chichirgi-başa) starostele cofetarilor. Al. T. 101 : Măria sa striga prin saraiu : cafegi-başa! chichirgi-başa ! şiîî pl. nume dat sectatorilor lui Aii (numele unei ramuri a Tătarilor Crîmleni). Ghec. 206 : fiind şi Calga Sultanul şi toţi beii tătăresc! şi toţi şiiî şi tâte ogiacurile adunate la sfat pentru treba oştilor. — şi’i (ar. şiya’i), sectateur d’Ali, chiite (d. şiya’a «sectă»). şirincă f. stofă scumpă din care se făceau năframe. Cuv. I, 199 (d. 1585): patru şirincc de tafta albastră peste icone... două şirince bune, scumpe. Vorba figureză şi la Dosofteiu (Ghen. 250): înfăşându-le [sfintele moşti] în năfrămi şirince cu mirosuri scumpe. — şehreng (pers.), etoffe persane Ham. Vorba nu derivă direct, ci prin o filieră intermediară slavă, probabil rusescă. şurut n. stipulaţiune. Cond. 1804, p. 311: la şurnlnrile ce se vor ţjice maî gios, s’aîi adaus şi cel spre ajutor i apărarea lor şart; 324: după trcbuinciosclc şurulun a nizamului. 4- şurut (ar. pl. d. şart), conditions, pactes, regles; şerb. şurut. V. Partea I: şart. T Taban n. oţel de cea mai bună calitate. Bălc. 401 : de brîii atîrna o pală de taban împodobită cu aur şi rubine; 597 : cu pala de inban plină de sânge. Oo. I, 132 : o pală de taban cu apele negre pe tăiş şi cu mâner de pietre scumpe. Al. Poesiî I, 148 : N’aş vrea nici săbii de taban... Nici lung covor de Ispahan. — taban (pers. briliant), sorte d’acier de Damas; şerb. taban (sablia), pol. taban (perski). table f. termin de fortificaţiune: bastion, redută. M, Cost. 281: făcuse Leşiî în cele 3 <,lile o labie, adecă o baştă, den afară de şanţuri, de care nu luase Turcii aminte. N. Cost. 54: Turcii de au mărit cetatea Tighinii cu şanţuri zidite de piatră şi cu tabii, şi au făcut şi 4 porţi mari zidite de piatră. Nec. 408: au rînduit soldaţi şi salahori, dc afi început a săpa, de au făcut şanţ şi tabu. Pop. 96 : înălţând pămîntul ca o cetate cu labil şi cu alte întărituri. Beld. 372 : Tabii (,lic ca să se facă, la Sculenî în mal Ia Prut. Bălc. 222 : făcend Iubii de pămînt ca nisce turnuri şi alte întăriri ; 522 : acolo ridicară Nemţii o labie între rîu şi sat. — tabia (ar. tabie), batterie, rempart; bulg. şerb. tabiîa, ngr. ‘c'Xfj.Kia, castrum (Passow). tablă f. grajd. Ano». 140 : au luat un cal doi, care i-aii plăcut din iablana Banului. — tabla (tavla), ecurie (d. otajîXo; = ştabulum); bulg. tavla «grajd». V. Partea I: tabla-başa. tabuln. (şi daul) tobă mare ce făcea parte din complexul meterhaneliî. - . Văc. 255 : noue calcanurî, nouă danturi, şese şatîrî. — davul [tabl], tambour, caisse ; alb. daule, bulg. şerb. davul, ngr. SafionXt. t&bulhană f. (şi tabulhanea) litt. tacâm de tobe, musică — 116 — militară turcescă constând mai ales din 9 tobe sau daulurî, 9 surle, 7 trîmbiţe şi 4 tesurî: ea era o prerogativă a Vizirilor şi a Domnilor (Cant. Ist. ot. 13). N. Cost. I, 453 : după acele steguri venia Iabulhanaua; II, 49 : când ait purces Constantin Duca-Vodă din Iaşi, aii eşit domnesce cu iabulhanaua, cu slujitorii şi pro toţi boierii i-aii luat cu sine. Nuc. 244: aii şecjut amîndoi în scaune şi aii început a slobozire puscele cele mari şi a (jicere surlele, trîm-biţele şi a batere dobele, pe obiceiu, Iabulhanaua. Asini. 172 : tot cu mese şi cu tabulhancle, şi veselii şi giocurî nu numai boierii, ce totă slujitorimea, cât se vedea la o logodnă domnescă. Cant. Jlold. G1 : nec non ictbiilcliana vel musico collegio, eodcm quo vesirii uti consueverunt ; 81 : Armasz magnus carcerum et musicac militaris, quae tabulchana vocatur, inspcctioncm habet. CIp. 322 : iabulhanaua cjicea până i-aii isprăvit pre toţi. Gukc. 169 : mergeiul cu trîmbiţe şi cu labulhanale şi cu tot feliul de pompă intrând în sat. Od. I, 136 : «jicea mereu inbullianaua turcescă, de juca norodul. Var. (literare): tubulhana şi daulhan[e]a Caut. Mold. 57 : et statim tiibulchana seu musicam imperatoriam principi destinatam accerset; 92 : vexilliferos excipit Uibulchana vel musica turcica. Ist. 1715, p. 13 : trimit tunurile afară cu daulhanea; 86 : au poruncit Vizirului să facă şenlîc cu daulhanale... — tabl han ii (davul bane), corps de musique, musique militaire (d. ar. tabl [pl. tubul] «tambour, timbale»); bulg. daboani, şerb. dambulhana (şi davulhana), ngr. xafioo'hyavâ. tabulhanagiu m. musicant militar turc. N. Cost. 112 : Curt Mehmet-Paşa strîns-au mehteriî şi labulhanagu a ţării şi punea de bătcaîi chindie în tote (jilcle în curte. Formaţiune analogică (§ 23). tafgihât n. numire într’o funcţiune. Chon. III, 449 (d. 1822): tafgihatul boierilor s’au făcut la 20 Noemvrie. — tev&hat (ar. pl. d. tevgih «mission»), nominaţion â une place ; liste des investitures des divers emplois de l’Etat Ham. tahmin n. evaluare, socotelă aproximativă. Kog. 243 : să nu iie nimcne scutit la acestă slujbă, făcând şi tahmin că. pote ca să cuprindă mare somă de bani. Ist. 1715, p. 114 : să facă tahmin pe unde s’ar putea să ducă tunurile. Cond. Ipsil. (1796) : ijcciuela zapciulul să se socotescă cu tahmin de omeni cu sciinţă. Co.nd. 1813, p. 373: dăjdiile de peste an a doue isprăvnicaturî străine ce sînt în sumă, precum cu tahmin ni se arată de la vistierie. Un. VII, 100 (d. 1827): făcendu-se o adăogire prin tahmin veniturilor casei răsurilor. Fil. 163 : să ve fac o socotelă cu tahmin, ca să vedeţi cât de mult ve amăgiţi. — taijmin (ar.), estimation, evaluation ; şerb. tahmin, «preţuire». Termin juridic dispărut din limbă (§ 71). tahmis n. locul unde se prăjia cafea. Cond. 1776, p. 28 : de totă cahfencua şi de tot iahmisul ce s’ar afla, atât în oraşul laşului cât şi la celelalte tîrgurl de pe la ţinuturi, să ia avaetul seu, după tocmela ce se va putea aşchia, după starea cahfeneliî şi a lahmisulul, nepricinuind jalobă. Doc. II, 266 (d. 1792): tahmisul, adică bătutul cafeliî şi cahvenelele... în BucurescI este venit al lui vel-cafegiu. — tahmis (ar. torrefier), lieu ou place ou l’on torrifie le cafe. tahregiu m. funcţionar turc cu firman care cerceta şi hotărnicia graniţele. Amik. 137 : se i-6gă Imperăţiei cu arz să le trimiţă un tahregi, ca să scrie şi să iee pămîntul cc-1 arătau ci că-î împresurarc, să-l lipescă la Hotin; 138: împărăţia, după arzul lor, crezând că va fi aşa, trimis’au un tahregiu şi au scris locul pre care îl arătau eî că-I fără de omeni, începând de la hotarul lui Halii Paşa şi până la Nistru. — 117 — — takrirgy, qui fait un rapport. V. Partea I: tacrir. tahtirvân n. litieră persană purtată de doi cal sau catîrî (litt. tron portativ). Giikobg. 331: Paşa încă fiind în lahiiroan, aii eşit şi au încălecat. — tahty revan (pers. siege ambulant), litiere, palanquin ; şerb. tahtirevan, ngr. caytap3avi. taiu n. tânc de mărfuri. Tarif 1761 : iaiurilc cu lână cântarul 10 potronicî... să dea câte 7 leî de vital şi câte 2 pol leî de catertaî... de va fi niinghinitaî să plătcscă 14 leî. — tay (pers. un seul), une piece, un ballot; moitie de la charge d’une bete de somnie Barb. talhîş n. raportul Vizirului către Sultan pentru numirea saii destituirea unui Domn (Cant. Mold. 52 şi Ist. ot. 644). Ax. 127 : aii sosit la împăratul talhîş de la Vczirul, care îl trimisese cu sfatul tuturor Paşilor de Ia urdic, întru carele scria să trimită Domn pe Ni-colai-Vodă Ia Moldova. Nbc. 279 : apucase de eşisc talhîş de Ia împăratul şi • apucase de-1 îmbrăcase cu caftan pe Mihaî-Vodă. Koci. 233: faccnd tote lalhiş Ia împăratul, i s’au dat voie să facă ce scic. VAc. 289: îndată aii făcut lalhiş înscris la Cliesarul pricina. — telhis (ar. action de resumer), rapport que le ministre fait au souverain ; ngr. teÂy/ai. talhîsciu m. marele referendar care presenta Sultanului raportul marelui Vizir. Cant. Ier. 18: referendar, purtător de răspunsurile împărătesc!; boieria care duce şi aduce răspunsurile, lalhisciu. N. Cost. 112 : au sosit Bekir-Aga, talhîsciu împărătesc. Cond. 1693, p. 350 : atlaze ce s’aii dat lalhiseiului şi ca-pigilar-chehaiasi. Clp. 306: aii dat Domnia cu steg, caftan după obicciii, trimiţând pre Terzi Mustafa-Aga lalhisciul. — telhisgi, rapporteur, dignitaire de la Porte charge ‘d’exposer au Sultan le răsume (des affaires). talhîşci-aga m. titlu identic cu «talhîsciu». Daf. 324 (bairamlîc): 200 leî lui talhîsci-aga. — telhisgi aga, le graiid referendaire charge de presenter au Sultan Ies rapports du grand Vizir Ham. taneâ f. bucată de blană. Tarif 1761: jder tanclc cernite... lande, spinări de vulpi de Mosc. Tarif 1792: vulpi bune roşii rosescî laneua 30 bani... vulpi nurcă taneua ban. — tane (pers. dane «grain»), morceau, piece ; şerb. tane «ghiulea», ngr. t«vs?. tarabulus n. legătură de cap (litt. turban din Tripoli). Giiica, 4b: a sc lega la cap cu laralmlus ; 98 : se lega cu un brîu roşu 'saâ cu un larahidus; 290: la cap legat cu un tarabulus. Oraş. 10: iarabti-' lusul falnic cu ciucuri dc mătase. — tarabulus, Tripolis, viile de Syrie. tarpuz n. brobâdă de cap. Muşte, 43 : s’au îmbrăcat muieresce cu tarpuz în cap, cum portă muic-'rile grece. Tarif 1761 : larpuze 4 la 1 parce... — tarpoş (pers. serpoş), calotte, bonnet de jeunes filles (d. ser «cap» şi poş «turban») ; şerb. tarpoş (V. Partea I : poş). Forma «tarbuz» *e o inducţiune din plural: tarbuşl sau tarbujî, de unde un singular analogic tarbuz. tarz n. chip, mod. — 118 — Beld. 424 : Unul îngâmfat de slavă, celălalt de un tarz firesc... Hrist. (1818) : Că făcea prin Bucurescî Tot larzurl [în text: tarluri] mavroghenescî. — tarz (ar.), maniere, mode, faşon. tafar-aţjasi m. vătavul tătarilor-curieri. Cond. 1693, p. 292 : s’au dat 56 tal. la iaiar-agasi, care aîi venit de la Viziriul pentru graba carelor. — tatar agasy, chef des courriers d’Etat; şerb. tatar-aga. tatar-mizil m. curier poştal. V. menzil. Ginea, 30-4 : şi lui i-o dăduse [scrisărea] iălar-mizilul. taxidâr m. perceptor, încassator de dări. BXlc. 621 : apropii slujiaii ca taxidarî şi împlinitori de datorii. Fil. 48: ei le adunau [dăjdiile] prin omenii lor numiţi taxiclarf ; 323 : taxidarii luau întreită (ţcciuială pentru oierit, crbărit, tutunărit şi vinărit. Ghica, 37 : ocne şi vămi pe cari le vindea cu un preţ de <;lece ori mai mare de cât înainte, lăsând pe taxidarî să rupă cât puteau. Var.: taxildar şi taxindar Dion. 193 : Hangerliu îndată au rînduit taxindarî... să strîngă de la 6menî banii văcărituluî; 197 : boierii ispravnici şi taxindarii i slujbaşii i zap-ciiî cu mumbaşiriî. — tahsildar (ar. pers. qui fait la recette), percepteur prdpose au recouvrement des deniers publics, caissier (d. tahsil «recette, perceptiou»). taxidărie f. încassarea dărilor. Fit. 48 : tata mc lua cu dînsul prin judeţ dc-1 ajutam la taxidărie. tecllf n. propunere, chip. VĂc. 267 : ambasadorul Caprara nu putea să dea mâna la aceste leclifurî, fără voia imperatoruluî. Un. III, 197 (d. 1802): acele tcclifari şi fără de orîn-duială arătări. Chon. III, 435 (d. 1822): a cere milă cu acest fel de tcclifuri, şeijend de ceea parte să ccic stăpânire dincocc. — teklif (ar.), faţon, proposition, charge; ngr. tsxXupt. teclifat n. sarcină impusă. Uh. III, 132 (d. 1792): raielele Moldovei să fie iertaţi de tot felul de dări şi alte deosebite tcclifaturî. — teklifat (pi. ar. d. teklif), charge. tedarîc n. aprovisionare. Doc. I, 275 (d. 1783) : să se facă tcdaric [funiile] şi să se trimiţi unde este poruncă ; 277: cumpărarea şi tedaricul din afară de prin prejur.... pră-pădesce ţara nostră. — tedaruk (ar.), provision, preparatif; şerb tedaruc. tefaric n. (şi tifarichifi), raritate, capdoperă de industrie Koo. 202: mergând Domnul în tote filele de se împreuna cu Paşa, tră-mifendu-î de tote tefaricnrilc ce se aflau în Iaşi. Melchis. Roman II, 127 : Domniţei Sultanei un inel smaragd şi o flore de diamant, tcfaricurî ce i-aii dat. Millo, Ghiriţa, 15: două giuvaere, două tcfaricurî. Fil. 93: acestă dulamă.... ce mai cusătură I parcă-i un tlfarichiă. — tefaryk, chose prdcieuse ; ngr. Tsipvp'm. tefericiu n. desfătare, petrecere. Nuc. 320: Dumitraşco-Vodă cu cele cinsti şi lefericii multe se bămeise, de nu se putea să se mai grijască nimică. — teferrug (ar.), amusement,. distraction; şerb. teferid. tefter n. registru, condică. N. Cost. 48: câtă saricăciune au făcut Tătarii... aii plătit tot şi a turc şi a creştin, pre lefter, cui ce au perit. Pop. 114: au pus cartea aceia în alte scrisori şi tefterurî cctavea. Stăm. 398: dacă nu plătesc! cât am scris la lefter... — 119 — — tefter (pers. defter «tablette pour ferire»), livre de recette, registre, râie (d. Sitp&fya, pergament); alb. bulg. şerb. tefter, ngr. TSfptepi, liste, catalogue. V. anatefter. tefterdar m. (literar : defterdar) 1. ministru de finanţe, al Sultanului saii al Hanului. Amir. 123 : aii venit Damat Mehmet-Paşa, care aii fost leflerclar mare. Cast. Mold. 59: principcm leflerclar supremus caftan induit. Cosd. 1693, p. 29 : tal. 500 leflcrclaruluî împăratului; 75: un atlaz ce s’ail dat la leflerdariul Hanului. Ist. 1715, p. 132: aii poruncit la leflerdariul să-i numere banii. Vie. 299: îndată trimise şi chiemâ pe luminatul chehaia-bciii Feizulah-Aga, pe prea-slăvitul leflerclar Râie Ali-Kfendi. 2. controlor financiar al marelui Vizir saii al unui Paşa. Muşte, 40: aii trimes Paşa pe leflerclarul lui şi cu Aga cel împărătesc şi i-aii scris tot ce au avut. Ajiir. 137 : aii pus Mîrza-Paşa omeni de ai seî judecători şi vameşi, şi leflerclarul aşijderea au pus strîngătorî şi strîngca veniturile de pe la sate. Grec. 206 : pre Domnul la sfat chcmându-1, pus-i-au scaun de au şe(jut între ienicer-Aga. şi între leflerdariul; 212 : pilind alt Viziriu pre Ali-Paşa, carele ore-când fusese teflcrdariu. Dion. 188 : poruncind Pasvantoglu tef-lerdaruiluî de au cetit fcrmanul în amjul tuturor, apoi l’au luat şi l’au sărutat băgându-1 în sin. Dom. 30: se luară robi doi leflerclarî. BAlc. 92: Vizirul dete slujba de leflerclar în ambele ţări lui Mchmct-Bciu de la Ieni-Şchri. 3. (şi cefterdar) perceptor, taxidar. Cant. Ier. 397 : strîngetoriî dajdiilor, ceflerdarl, birarî. Cond. 1693, p. 307 : s’aii făcut dar chehaialiî şi ceflerclarulul. — tefterdar (defterdar), ministre de finances, controleur gănăral des finances d’une province; şerb. teftedar, ngr. TS^TSfjSdtpiTjţ, grefier; ung. defterdar. tefterdar-efendi m. (şi defterdar-) contabilul Tesaurului. Dap. 325 [bairamlîc] : 2500 lei lui clcflcrclar-cfcmli. Fot. III, 247 : clef-terclar-efcncli cu suita sa teftergiu m. secretar-contabil. Dior. 187 : dăndu-î fermanu, au poruncit leflcrgiuluî de i l’au citit. Doc. I, 409 (d. 1783) : avem să orînduim leflergiu credincios, ca să cerceteze. — teftergi, teiieur de livres : vorba, etimologicesce echivalentă cu «tefterdar», lipsesce în dicţionare. tefterhane f. archiva finanţelor. Dom. 20 : ridică în grab totă canţelaria şi leflerhaneua. — tefter iţANE (defter liane), Ies archives. teftişciu m. inspector însărcinat cu anchete. Doc. IV, 360 (d. 1794): avem Domniea mea a orîndui omeni leflişciî_ a face într’adins cercetările. Fot. II, 160 : Scarlat-Vodă Ghica a izbutit să se rînduiască un muvela-efendi, un capugi-başa şi un lefligiu, cari au gonit pre Turci împreună cu vitele lor peste Dunăre. — teftişgy, examinateur (d. ar. teftiş «enquete»). telmlz m. învăţat. Neo. 305 : Dumitraşcu-Vodă avea la Portă şi un capuchihaie, pre anume Iane, f6rte om de trebă şi prea mare lelmiz. — telmiz (ar.), etudiant. telpiz a. viclen, sinonim cu «marghiol» şi cu «şiret». Ax. 123 : spun să fie s pentru mucarcl; 262 : venia cu trebî vezir-chehaiesi şi alţi de cel mari. Pop. 156 : acest Abdulah-Paşa era prieten forte bun Măriei sale lui Nicolaî-Vodă, încă de când au stătut odată vezir-chehaiesi. vezir-tatar m. curier al vizirului (V. tătar). Dom. 54 : într’accst an (1772) văţlum că începură vezir-lalari şi ciohodarî, trecând şi întorcendu-sc din Iaşi. — vezir kehayasi, id. (vorba lipsesce în dicţionare). — 129 - vilaiet n. provincie guvernată de un valiîi. Dum. 18 : ducendu-sc cincşî pe la vilaielul seu. Giiica, 388 : m’am dus de am făcut visită valiuluî acelui vilaiel. — vilayet, grande province ; alb. bulg. şerb. vilaet, ngr. piXasti. Vorbă semi-literară. V. valiîi. voivoda m. (şi voevod) 1. guvernator (ispavnic şi judecător) într’un oraş de a doua mână. Dion. .221 : la Craiua este şi un turc judecător ce-î ţjicc voevoila. Cond. 1693, p. 180 : Ibraim-Aga, voivoda de Ia Giurgiov. Tunuslj, 73 : naziri, emini şi voivozi din Silistra, Şiştov şi Nicopole. 2. comisar de politie al cartierului Galata, la Constan- tinopole. ' Koa. 240 : dinaintea casei lui era casa turcescă a unui vocvoda ; 247 : îndată chicmă pe Agim Ali-Aga, căci îl făcuse voevod Ia Galata, şi-i poron-cesce, cum a trece Linţul la Galata, să-l prindă şi să-l trimită. Dom. 118 : vezirî, molale, zabiţii ienicerilor şi voevodiî. 3. titlul Domnilor români şi ardeleni (V. Iflac-voivodasi). — voyvoda, commandant, gouverneur (d. şerb. voievoda). z Zabit m. (sau zabet) 1. căpetenie militară. Dom. 74 : poruncim zabiţilor Porţii care se află cu paza la hotare ; 111: boierii dintăî, de al doilea şi al treilea trepte, boiernaşii, căpitanii, zabiţii şi toţi locuitorii Ţării rumân esc! ; 118 : veziri, molale, zabiţii ienicerilor. Por. III, 286 : Aga este al doilea zabcl după Spătarul cel marc. 2. administrator, guvernator. Băii. 376 : Era lusuf Chihaia-Beiu om silnic, dar bun zabet. Ua. III, 193 (d. 1802): Paşii, cădii şi alţi zabeţi ce sînt împrejurul acestor doue ţări; III, 230 (d. 1822): ocârmuitorii şi zabiţii şi alţi stăpânitori ai sarhaturilor. Cond. 1813, p. 372 : plata lefilor celor ce slujesc ţării, adică dregători, zabiţi ' ai judeţelor, neferi ai spătăriei, ai agici, şi alte ogiacuri. Ckon. 111, 466 (ci. 1822): zid nesfărămat găsiaii păinîuţcnii, ca să potă trece a alerga la mila celor întru mulţi ani stăpâni ai noştri, fiind şi Domnii greci, şi ispravnicii greci, şi zabiţii greci, şi capuchihaielcle Ţarigraduluî asemene. 3. autoritate, stăpânire. . Fil. 76: o să te leg bine cot Ia cot şi mâine o să te dau pe mâna zabcliiliii. —- zabit (ar. qui tient avec force), officier militaire, employe, administrateur, gouverneur, maître, chef; bulg. zabitin «judecător», şerb. alb. zabit, mcr. zabit, ngr. zabitan m. şef militar. Văc. 275 : ieniccr-aga cu toţi zabilaniî scî. — zabitan (pl. ar. d. zabit), officier de police. zabitas m. sens identic cu «zabitan». Doc. I,'1Î6 (d. 1775): către zabitul ienicerilor şi către alţi zabitaşî şi agale, zabitlîc n. (şi zabetlîc) administraţiune. Doc. IV, 240 (d. 1793): au dat cărţi odobaşci ca, viind la Bucuresci, să cerâ zabitllciil Olteniei. Bei.d. 386 : zabellicul lui cel straşnic, acesta îi înlesnia. — zabitlyk, etat d’officier ou d’employe civil ; ngr. CaţJWtttXnti. • zagargi-başa m. comandantul zagargiilor sau păzi- 9 — 130 — torilor de copoi, numele unei ortale de ieniceri cari însoţiau pe Sultan la vînătore. Ist. 1715, p. 16 : totă pedestria ienicerilor mergând înainte şi după dînşiî zagargi-başa, saxongi-başa... Grec. 339 : ienicer-Aga cu culchehaia şi cil zagargi-başa şi cu 80 de ciorbagiî şi cu tot oştenul ienicerilor. — zagargi başy, chef de la 616mo legion des janissaires, Ies zagargis ou gardes des’limiers du Sultan (d. zagar «chien de chasse»). zalm m. posesorul unui feud militar ce da un venit mai mare de 2000 lei vechi (V. timar). Kog. 209 : orînduind şi pe un -ami-bumbaşir, ca să iee pe ovrciîi şi să-l ducă în Moldova. Pop. 144 : (V. Vczir-agasi). Vorba a pătruns şi în poesia artistică. Bol. I, 171: La arme! la armei zaiint, iuruclerî! — za’ym (ar.), possesseur de grands fiefs ; bulg. şerb. zaim, ngr. £af(j,!. zamân n. timp oportun, ocasiune. Nec. 256 : l-era jale, că-î venise zamanul de-î era pe voia luî şi nu putea să-şî rcsplătescă răutatea ce trăsese de către Munteni; 270: când le venise Muntenilor zamanul, tot îi împedicaă la trebî pe CantcmirescT ; 274: luî Iordachi cum îi veni zamanul, îndată primi cu bucurie. — zaman (ar. zeman), temps, moment; bulg. zaman, mcr. zămane «timpul trecut» (di zămane «odinioră»), ngr. ţapivi. zapt-ferman n. ordin de luare în posesiune. Canta, 191: luî Grigorie-Voevod îî venise un zapl-ferman împărătesc, carte de la Vizirul. Giieohg. 299 : Domnul după ce ia Domnia la Ţarigrad, îndată având gata pre unul din omenii săi şi cu călăraşii în mcnzil vin la Moldova cu zapl-ferman şi cu cărţile Domnului la Caimacamii, pre cari îi orîndoicsce Domnul. Ckon. III, 4.48 (d. 1822): au adus zapl-feriman, blana şi armăsariul Şakir-Bciu. — zabt fermani, exequatur, ordonnance de mise en pos-session Ham. zarmacâp n. galben de 5 lei ce circula în Moldova (Wolf, 437) : în Turcia el a fost pus în circulaţiune de la 1735. — zer mahbub (pers. or favori), le favori, sequin valant 2 piastres et 30 paras. zerdava f. (şi zardava) 1. jder. Doc. IV, 277 (d. 1794): blană întregă de zerdava. 2. blană de jder. Doc. II, 403 (d. 1790): o giubea cu profirurilc de zardava. 3. căciulă de jder. Doc. I, 302 (d. 1783) : căpitani agescî, înarmaţi, cu zardaoale în cap. — zerdeva (zerdava), martre, belette du Nord ; pelisse de martre ; şerb. zerdava «sobol», ngr. CspSapotţ. zingir n. (şi singir) lanţ. Dion. 187 : va trimite la ci, dc-î va pune la pedepsă în singir. — zingir (pers. zengir), chaîne ; alb. bulg. zingir, şerb. singir, mcr. zingire. zingirliu m. (şi zengerliu) galben în valore de doî lei, circulă în Moldova (Wolf, 137). Ist. 1715, p. 136 : l’afi dăruit cu patru mii de zengcrlii. — 131 — — zengerlu («encliaîne»), piece en or qui valait autre-fois 2 piastres et 30 paras; şerb. singirli. zulum n. asuprire, tiranie. Kog. 202 : Paşa cerea 300 care de bol, ce ţlicend Antonie că nu se pote, că se face mult zulum ţării. Grec. 9 : se mărise şi făcea şi zulumurî ţării. Pop. 35 : ar fi făcut zulumurî mari. Ar. 175 : apoi să-i tiranisescă şi Giurgiuvenii cu acest fel de zulumurî este o mare jale şi prăpădenie asupra lor; 210 : făccuid multe supărări şi zulumurî săracelor raiele. — zulum (ar. zulm), injustice, oppression, tyrannie, ve-xation, atrocite; alb. bulg. şerb. zulum, ngr. CooXooţu. ÎMPRUMUTURI literare Abdal a. şi m. idiot, nebun (într’un pasaj unic). Dom. 20: pe aci, pe aci să-şi piardă şi acest Vezir capul, ce se făcu abdal (saii nebun) şi aşa scăpă. — abdal (ar.), sot, idiot. V. budala. abdest n. (şi abdes) purificare ordonată de Coran şi constând în spălarea mâinilor, a piciorelor şi a capului. VAc. 248 : a-şî spăla mâinile şi picidrcle cu apă înaintea închinăciunii, care spălare o numesc [Turcii] abdesl şi cred a Ii curăţitor de păcate. Gohj. I, 23 : luă abdesul şi namazul. — abdest (pers.), ablution prescrite avant de commencer Ia priere (d. ab «eau» şi deşt «main»: litt. lavement des mains); bulg. abdez, şerb. abdes (abdest). achingii pl. (şi echingii) corp de călăreţi turcomanî, singura trupă existentă la Turci înainte de înfiinţarea ienicerilor, mânţinută mai târziii ca călărime neregulată de eclerori. BAi.c. 178: vestita cetă a echingiilor care două vecurî stătuse grâza Ungariei şi a Germaniei. — akyngi (ekingi), maraudeur, soldats qui font des excur-sions pour pilier (d. akyn «razzia»); sei'b. akingiia «călăreţ uşor», ung. akancsa «tiralior», ngr. axu/tCtăsc, coureurs (de unde şi forma grecizată: achinţii Mag. IV, 83). aga-capusi n. residenţa lui ienicer-aga. Beld. 412 : o mulţime de ortale aga-cap(u)si au călcat. Fot. II, 236 : rebelii mcrscră la aga-capusi. — aga kapusy, l’hotel de l’Aga des janissaires qui est en mâine temps le quarticr genei-al du corps (d’Ohsson VII, 340 d. kapu «palais d’un gouverneur»). agalar-aga m. generalisim (într’un pasaj unic). Beld. 404: Huscin-Aga ce’n urmă agalar-aga au fost. Titlul lipsesce la d’Ohsson şi la Hainmer. aga-paşa m. primul portar al Seraiului destinat la serviciul eunucilor (Hammer, Staatsverfass. II, 45). VAc. 286 : Aga-paşa... au dus sangiacul în Ţarigrad. ajder m. balaur (figureză numai într’un singur pasaj din o cronică versificată despre Hangerliu-Vodă). Rkv. I, 330: Şi iute ca un ajder, Şi lovi şi c’un hanger. — azder (pers.), dragon; bulg. şerb. azder. — 136 ak-kiulahli pl. gardă de soldaţi cu căciuli albe, cari însoţiau pe Domnul noii numit. Cant. Mold. 60: astant duo akkiulahli, satcllites albis pilcis tccti. — ak kulahly, qui porte un bonnet blanc. V. chiulaf. Ak-Ulah m. Vlah alb, pretins nume turcesc al Moldovenilor, ce Cantemir considera anterior celui de «Kara-Bogdan» (Mold. 2: Turcae... Moldavis primo Ak-Ulach nomen indide-runt; cf. şi Ist. ot. 62), cu tote că în Chronicul (p. 307) el însuşi susţine că o asemenea antitesă ca nume etnic «nici au fost, nici este». Aliosman n. nemul turcesc, gintea otomană. Cant. Mold. 53: ipsius fidelia servitia et de Imperio Ali-Otbmano merita. Vie. 250: Aii Osman din spiţa căruia se trag toţî prea puternicii împăraţi osmanlîî, Vorba figureză şi în poesia artistică : Aliotman. Km. 256: întreg Aliotmanul să se ’mpedice de un ciot. Au Poesii III, 12 : [Murat] Mărise, apărase întreg Aliotmanul. — ali osman, dynastie d’Osman, la nation turque. aliosmănesc a. ce ţine de nemul Turcilor. Cant. Chron. 22 : primejdia slavei aliosmanescî. amegi-efendi m. raportor al Divanului împărătesc. Il'sil. 793 (bairamiîc): 500 ici lui amegi-efendi. — amegi efendt, le grand referendaire, le secretaire du cabinet du reis-efendi Ham. anahtar-oglan m. paj al Saraiului, litt. chelar. Cond. 1693, p. 496 : s’au trimis 127 tal. lui anahlar-oglan al chchaialcî, care era să vie aici pentru graba carelor. — anahtar oglany, titre d’un des pages de rinterieur du palais imperial (d. anahtar «ele»). aran n. bordeiii tătăresc (într’un singur pasa j). Amib. 178: [Tătarii Nohaî către Grigorie-Vodă] pentru viţeii noştri să avem voie de începutul iernii până în sfîrşit a ne urzi... câte o colibă ce se chiarnă tătărcscc aran. — aran, avant-cour. Vorba e tătărescă (V. oba). arz-odasi n. (şi argi-odasi) sala de audienţă a Sultanului sau a marelui Vizir. Cant. Mold. 53 : antcquam in arz-odasi vel auditoriuin intrat. Ckon. III, •444 (d. 1822): de acolo au mers în odaia Vcziruluî, argi-odasi ce se numcscc. — ’arz odasi, salle d’audience, chambre de requetes ; şerb. arz-odaia «cubiculum salutatorium». aşiboia f. pămînt roşu. Tarif 1792: asilioia cântar 6'/a bani. — aşy boya, terre rouge. V. Partea I: boia. aslan m. leii (vorba figureză într’un pasaj unic). Hrist. (1818): Şi vestirăm ca un aslan Pe Mavrogheni în Divan, începând a se găti, Kăzboiul a-1 întocmi. — aslan, lion ; alb. bulg. aslan, ngr.’âaXdvi, mcr. ashinu (alăturea de «leii»). At-meidan n. numele ipodromului din Constantino-pole, ce servia ca loc de întrunire a rebelilor. Vâc. 273: năvălind la Al-meidan cu ienicerii... încunjurară palatul împărătesc. BIlc. 84: Sultanul porunci a se face rugăciuni publice în piaţa cailor safl Al-meidan. — 137 - — at meydan, la graiide place â Constantinople occupant l’espace de l’ancien hyppodrome. V. Partea I: at şi maidan. azapi pl. (litt. «celibatarii») veche miliţie otomană, un fel de infanterie neregulată ce era mai întâi expusă atacului duşmanilor (Cant. Ist. ot. 638). Vorba lipsesce în izvorele istorice şi revine numai în poesia artistică. Bot. I, 171 : Voî Timarioţi, Azapi, Ieniceri!.. — ’azeb (ar. celibataire), espece de milice destinde aux garnisons et particulierement ă la garde des portes de la viile; şerb. azap «soldaţi neînsuraţi», ngr. aCâiciâs?, ieniceri. Babi-humaiun n. numele primei porţi a palatului imperial din Constantinopole, litt. Sublima-Portă saii simplu Porta, ca titlu oficial al guvernului turcesc, adoptat şi de cronicari, la cari alterneză cu sinon. «împărăţia» (ad. turcescă). Cant. Mold. 57 : ad babi-Iuimayiin sive altissimam portam, quo nominc exterior palatii impcratorii porta venire solct... VAc. 276 : aprope de babi-humaiun Sultan Mahmud I s’a pornit să cadă. Var. (grecizată) : babiul-humaghiun Dom. 111: am mers în alaiu la babiul-humaghiun, aduccndu-sc tulurile la saraiu. — babi humayun, porte auguste, la premiere porte du pa-lais (d. ar. bab «porte» şi humayun «sublime, illustre»). bacceâ f. (şi bagoea) grădină. Ist. 1715, p. 32: arc şi vil multe şi bagcclc; 130: am conăcit la bag-ccle, adică la grădini. Vorba a pătruns şi în poesia populară, dar mai mult ca im nume propriu «Grădina Saraiului». Tăun. 639 : In grădină, la Baccca, In grădină împerătcscă... Var. (serbescă) : bascea (în cântecele oltene) Ţapc, 79 : [Banu] Pe suru ăl mic încăleca, Pîn bascele se ’nfunda ; 140 : Pe ea [pe Voichiţa] c’o găsia Intr’o bascea. — bagca, jardin (pers. diminutiv de la bag, id.); bulg. bakca şi bahea, şerb. basca şi baca, alb. bahea (baca), mcr. ngr. it(taxtCs,-. baccevan m. grădinar (într’un pasaj unic). Koo. 273 : Că boierul de Divan A s’agiungă baccevan. — bagcsvan (pers.), jardinier ; alb. bulg. baheevan, şerb. baseovan, ngr. (tîcaytCsjîavTjc. bair n. (şi bâiur) povirniş, del. Ist. 1715, p. 44 : de acolo se încep baiururi, coste, deluri... p. 107 : la vale este cânipie cu bairurt. — bayik, coteau, colline; şerb. bair «ţîrm», bulg, bayir. bairac-aga m. titlu identic cu «bairactar» (V. Partea I: bairac şi agă). Vorba figureză într’un pasaj unic. Hkv. N. 111, 25 (d. sec. XVIII): Lipcanii s’au înrolat adesea sub bairac-agii lor. baş-bog m. numele vulgar al serascheruliu (Văc. 249). — 138 — — baş bog, chef d’armee, general de division (d. bog «chef, maître» = sl. hogii, id.). baştarda f. corabia amiralului turc, decorată cu mare lux. Ist. 1715, p. 18 : Căpitan-Paşa se duce la conacul lui şi se duce la baş-tardă de intră ; 36 : acolo, la Salonic, aii venit şi Căpitan-Paşa cu baştarda şi cu alte catarge. — baştakda, galere du grand-amiral (d. it. bastarda), becciu m. paznic de nopte. GmcA,.Rev. N. 1, 161: mc luă somnul, când bccciul, lovind dc 3 ori eu bîta în caldarîm, strigă foc ! — bekci, sentinelle, gardien. beclenge a. de prima calitate (litt. domnesc). Uk. IV, 131 (d. 1792): douăzeci parale oca de strafide roşii bcclcrgc. — beglerge adv. princierement. V. beg şi beifi. beendisesc v. a aproba. Vie. 302 : au beendisit Vizirul arătările mele. — be(g)enmek (aor. begendy), approuver, agreer; bulg. beiendisuvam (şi bendisam), şerb. begendisati, ngr. jiîteYsv- daigner. beilic-calemi n. biuroul archivei imperiale. Dap. I, 427 (bairamlîe) : 65 lei chesedaruluî la beilic-calemi. — beglik kalemi, premiâre section de la cbancellerie d’Etat. bestea f. arie orientală, cântec turcesc. Gorj. IV, 24 : începuse a cânta o bcslca. — beste (pers.), morceau de musique, Chanson, melodie, bezestin n. (şi bizestin) piaţă, hală de mărfuri (Polysu). Ist. 1715, p. 35 : într’acestă cetate este tîrg frumos şi bizestin ; p. 42: tîrg frumos cu prăvălii multe cu bezestin. — bezzistan (ar. bezzazistan), lieu ou l’on vend des toiles, marche (bezz «toile»); bulg. şerb. bezisten, pol. bezesten, ngr. îteCsoTâvi; fr. bezestan «marche publique, halle ouverte (dans le Levant)». bezir n. semînţă de in (Tarif 1792). — bezir (ar. bezr), graine, spec. graine de lin; şerb. bezer. bind n. steg militar (într’un pasaj unic). Ist. 1715, p. 85 : bindnl de la cortul împărătesc. —- bend (ar.), âtendard, drapeau. biringiu m. numele primului regiment de ieniceri. M. Cost.’ 402: bulucurile pre nume: biringi, ichingi, iucingi, iar la Rîmlenl primari, secundari, terţiari.... — biringi, premier (numai ca termin special), bischigiu m. cel ce taie cu ferestrăul. Rev. I, 37 (d. 1795) : 480 lei bischigii. — bickygi, scieur (d. bicky «scie»). V. Partea I: beschie. bitaat n. dare nouă (într’un pasaj unic). Dom. 112 : să se înainteze condica... scoţend bitaatnrilcşi cele noue scorniri. — bita’at (ar. innovation), nom de certains impots dans l’ancien regime fiscal Barb.; şerb. bidat «dajdie». bozafei* a. cenuşiu (vorbind de şaluri). Fil. 215 : şal bozafer mal cu flori prin colţuri. — 139 — — bozaver, grisâtre, bleuâtre (d. boz «gris»), buclir a. cu falturî sau cute (vorbind de stofe). Tabif 1761 : brie halali buclir de unul 11 bani. — boklu, qui a des plis, tordu, nouă. budalâ a. şi m. gogoman (într’un pasaj unic). Gorj. III, 164': eu acesta, budaln, me ruşinaşi forte mult. — budala, sot, niais, V. Partea I: budulac. burgiu n. întărire, turn. Ist. 1716, p. 61 : cetatea tic giur împregiur are burgiuri. — burg (ar.), fort, citadelle. Cabadaiu m. voinic, vităz (poreclă dată ostaşilor luî Pazvantoglu). Ar. 42 (d. 1821) : spre Itîmnic ne pomenirăm eu o sumă de inşi călări... toţi negrii cabădaî. Gmca, 45 : feciorii de boieri luară un fel de aer de cabadaî, termin adoptat de dînşiî şi care avea semnificarea de voinici. — kaba dayi, courageux, fort (d. kaba «grossier» et dayi «brave»); bulg. şerb. kabadahiîa «credincioşii lui Pazvantoglu» (şerb. şi «soldat prost»), ngr. zapaSa-paro;, chevelu (după înfăţişarea pazvangiilor). caculi m. cardamomă (Tarif 1761). — kakula (ar.), cardamome, graine aromatique ; şerb. kakule «un fel de doflorie». cafadai* m. prieten, tovarăş (într’un pasaj unic). Rev. II, 398 (d. 1821): au<,liî strigând: stal, bre, cafadar! să mergem cu toţii! — kafadar (pers.), compagnon, ami intime, partisan. caftan-aga m. al doilea caftangiu al marelui Vizir. Cotm. 1693, p. 468 : s'au dat bacşişurile, când au venit caftan-aga, la surlarî şi la alte bresle. — kaftan aga, le second maître dc la garderobe du grand Vizir (d’Ohsson VII, 179). caichana f. locul unde se ţin caicele. Cant. Ier. 400 : închisore la bostangiî, caichana. — kayik hane, remise oii l’on garde Ies kaiks. calaba-divan n. consiliu general, adunare solemnă şi extraordinară spre a distribui solda trupelor, a primi pe un ambasador etc. (Cant. Ist. ot. 584, 610). Fot. III, 245: Vezirul şede la calaba-diuan... cşind de la calalmua Divanului ca să intre la împăratul... Var.: galaba-divan (Ipsil. 794) — kalaba divany, grand conseil extraordinare (kalaba d. ar. galebe «foule»). calafacEu m. cel ce călăfătucsce corăbii. Rkv. I, 47 (d. 1786): 248 lei calafacu. — kalafatcy, ouvrier qui calefate (d. kalafat «calfatage» = it. calafatare) ; ngr. zaXotcpânj;. calevi n. turbanul de gală al Vizirului, împodobit cu o fundă transversală de aur, mai de un picior şi jumătate de înalt şi în forma unei căpeţînî de zahăr. - 140 — Ax. 158 : afi început Ali-Paşa Silihtarul a merge Ia Divanul împărătesc cu cnlevi, adecă cu cialmaua ce portă Vizirii, care vine în 3 cornurî. — kalevi, le turban de ceremonie des viziris Ham. (cf. Bianchi II, 528 şi Cant. Ist. ot. 610). calfa-efendi m. director-adjunct de cancelarie. IrsiL. 794 (bairamlîc): lui calfa-efemli 100 lei. — kalfa, sous-chef d’un bureau. V. Partea I: calfă. calif m. urmaş al Profetului (cum se consideră .Sultanii). Vie. 247 : sînt rămase de la califi în liaznclclc prea puternicei împărăţii; 248: succesorii săi s’aii numit califi; 283: Ia giamii să se pomcnescă Hanul, iar nu Impărutul atlându-se calif. Dosi. 76 : califi, adică diahohiî lui Moliamet. — halifa (ar. qui remplace), vicaire, successeur, calife; din aceiaşi vorbă : it. sp. califa, fr. calife. Y. Partea I: calfă. calfe-firman n. ordin de decapitare (Fot. II, 174). — katl fermany (ar.-pers.), oi’dre de tuer. canonamea f. codicele musulman coprinţlend dreptul canonic. Doc. IV, 292 (d. 1795}: în ponturile canonamclci ce maî înainte prin obştescul sfat şi hotărîre s’aii făcut. — kanun name, livre de loi, code (d. ar. kanun |gr. y.avwv] «lege» şi ţiers. name «carte»). capasîz a. şi m. vagabond (litt. fără casă), epitetul volintirilor din vremea Zaverei. Dosi. 59 : o seină de volintirî, adunătură dc totă mâna şi de tot felul dc omeni, pe cari îi numise capasizî. Rev. II, 404 (d. 1821) : să mc duc la Tahir-Aga în RucurescI, cc era baş-beşlcga şi să-mî dea doi nefcrl, ca să nu umblăm singuri, căci sînt mulţi capasizî. — kapasyz, sans porte; bulg. kapasyz (kapysiz) «vagabond». capicul m. şi a. de calitate soldăţescă sa ii ordinară. Tarif 1760 : halali capicul bucata 20 bani. — kapy kul, soldat de la Cour. capslmal m. (şi capcimal) strîngetor de dări, sinonim cu «taxjdar». Fot. II, 158 : viind în ţară Constantin-Vodă Cchan, el a orinduit cap-cimal... pe ginerele seu Postelnicul Gianet. Tunlsli, 160. — kabsimal (ăr. kabiz ul-mal), receveur de împots, cais-sier; bulg. kapzumal. casabert n. jale (într’un pasaj unic). Rev. II, 332 (despre mortca lui Hangcrliu): Ca să nu mal aibă dert sau vr'un fel dc casabcrl. — kasavet (ar.), chagrin, afliction; bulg. kasavet «grijă», şerb. (derti) kasavet «jale». castriet n. renunţare (într’un pasaj unic). VAc. 288: Alex. Ipsilnnt întâi alergă la prea înalta Portă şi făcu easlriel şi prostire Domniei, rugându-sc să-l maziicscă. kasriyed (ar.), desistement, renonciation. Cazicliu m. nume dat de Turci lui Vlad-Ţepeş şi care corespunde poreclei românesci. VAc. 258: Imperatul schimbă şi pe Cazicli-Votlă, Domnul rumânesc, căci nu da haraciu, şi semenă să iic acesta Vlad-Vodă Ţcpeş, şi puse alt Domn în Valahia. Cakha, 43 : Ies annalcs de la Valachie parlent dc ce Cazyclu-Voda coinme d’un ]>arfait tyran. — 141 — — kazykli, empaleur (d. lcazyk «pieu»), supplice du surnom de Vlad Draku. V. Cant. Ist. ot. 149. cedar-bizie f. un fel de pânză (Tarif 1761). — cadyry bezi, pânză verde ca paiul grâului (d. cadyry «vert de-gris» şi bez «toile»). V. Partea I: ciadîriii. celbiş a. calitate de fote (litt. în valbre de 45 bani). Tarif 17C1: fote chiurcbeş părechea 72 bani, fote chiurchi-calcm 100 pentru 77 bani, fote celbiş părechea 30 bani, fote eli-calcm părechea 88 bani, fote carabura de 2 testele 1 parcea, fote zărgele perechea 20 bani, fote otuz-beş-calem părechea GO bani. — cihil beş, quarant cincr. cemeni a. verde (litt. de coldrea ierbe'i). Etvm. 20GG (d. 1681): atlaz cement.... — cemeni, id. (d. cemen «gazon, herbe»). chebabe f. un fel de piper (Tarif 1792). — kebabiye (ar.), poivre cubebe; sp. port. cubeba, it. cubebe, fr. cubebe. chefil m. garant (într’un pasaj unic). Ist. 1715, p. 10: să dăm zapisele, dc va li solul chefil, că nu sc vor pierde. — kefil (ar.), garant; bulg. kefil, şerb. cefil, ngr. xz<ţCkr\c. cheman n. un fel de vioră orientală, odinioră instrumentul favorit al boierimii (Bur. 85). — keman (pers.j, arc, violon ; bulg. kcman, seri), kcmen şi cemane «lăută», alb. cemal. chenef n. umblătore (într’un pasaj unic). Gohj. II, 127: dintr’un lemn sc pâte face şi uşă dc giamic şi iupată de clicnâf. — kenef (ar. cote, contree), Ii eu d’aisance; bulg. kenef, alb. şerb. cenef, ngr. xev&ipi. chesmea f. piatră de pavat. Ist. 1715, p. 57 : calea făcută cu ciocanul chesmea caldarîm ; 112 : cale făcută în piatră chesmea caldărîm... — kesme (action de couper), espece de pierre molie ; şerb. cesma «un fel de broderie». chethudai-sadri-azem m. locţiitorul marelui Vizir: titlu identic cu «cliehaia-beiii» (Yăc. 246). V. chehaia şi sadrazam. chiafir m. necredincios (vorbind de un nemusulman), forma literară din «ghiaur». Hkist. (1818) : Din damuit şi din chiafir... Nu-1 mai puteai potoli. — kiafir (ar.), infidele, incredule ; şerb. cafir; sp. cafre. chiapoglu a. şi m. (şi cahpolu) şiret, fecior de lele. Nec. 312: Dumitraşcu Vodă cetind [ţidula acelui copil... telpiz bun], au (Jis copilului: ha, ghidi, cahpolu! — kiapoglu (kiahpe oglu), vaurien, fripon (d. ar. kahbe «femee publică» şi turc. oglu «fiu»). Pasajul e unic. chiocec n. horă turcescă (într’un pasaj unic). Ghica, 322 : soitariil cari jucau chiocccurilc pe lângă trăsură... — kocek, danseur. chiose-chehaia m. agent poliţienesc In prima cameră a Saraiuluî (Fot. III, 237). V. chehaia. — 142 — — kose başy, inspecteur de la chambre des pages Ham. (kose «qui a la barbe clairsemee»). chitab-azam n. cartea sfîntă, Coranul. VĂc. 299 : Veziru mc încredinţa şi cu mare jurămînt pe chilabul-nzam, pentru ca să-î încredinţez şi eii cu jurăniînt. — kitabi a’zam, le grand livre (ar. a’zam «tres grand»). chiurc-beş n. calitate de fote (litt. patru-^eci şi cinci). V.' celbiş. — kyrk beş, quarante cinq. chiurcbi-calem n. calitate de fote (litt. patru-ţleci de calemuri). V. celbiş. — kyrk kalem, quarante sortes de... chiunec n. un fel de piele argăsită. Takip 1792 : pielea de cal argăsită care vine de la ţara turccscă, care se chiamă cliiurccun. — kurk, cuir tannă. chiusoleu n. piele de hamuri (Tarif 1761). — kosele, semelle, peau de chevre tannee; ngr. xtoosXe;. chiuluc n. archivă împerătescă. For. III, 216 (d. 1393): s’a înscris în chiiilucurile nostre. — kutOk, registres civils et judiciaires, archives (pl. vulg. d. ar. kitab «ecrit») .Y. chitab. cialîu n. tufiş'. Ist. 1715, p. 33: sînt şi mărăcini, ciulii, crîng; 103: mărăcini sînt, păduceî şi ciulii. — caly, ronce ; bulg. şerb. caliia. ciacârgi-başa m. una din căpeteniile ienicerilor sei- menesci, litt. capul vînătorilor de vulturi. V. seimeni. Cond. 1693, p. 152 : 3'JO tal. s’aii dat ciucărgi-bnşcî care a fost cu Hanul; 416 : 550 tal. s’aii dat darul şoimarului, însă la cincurgi-buşn tal. 150... — cakyrgi başy, officier de la venerie, le chef de ceux qui gardent Ies vautours (d’Ohsson Vii, 20). ciapucluc n. şiretenie, vicleşug. Dom. 93 : au socotit Paşa că într’acca undă vor li Huşii lipsiţi de praf şi i-a silit cu un ciapucluc... să trecă. — capukluk (capyklyk), vitesse; ngr. tCaitooxXooxi. ciciacliu a. înflorat (vorbind de stofe). Fu.. 215 : şal de India cicincliu. — ciceklu, (fleuri), peint ou brode en imitant Ies fleurs; bulg. cicekliia «etoffe â fleurs». V. Partea I: cicic. ciciclic n. parter de flori (într’un pasaj unic). Ckon. III, 411: grădină minunat împodobită cu copaci, cicicticuri şi fintâni. — ciceklik, parterre ou jardin de fleurs. ciopciun n. rădăcină de China (Tarif 1761). — cob cin, esquine. cirâ f. un fel de răşină (într’un pasaj. unic). Cant. Ier. 23: cira, un fel de copaciu ca molidvul cu ă căruia surcele săracii în loc dc luminare se slujesc. — cira, entaille des essences resineuses, răsine. cobecciu m. servitor al Saraiului (într’un pasaj unic). — 143 — Dum. 98: unul clin cobeccii întincjendu-şî mâna... — ko(z) bekcy (litt. gardien des noyers), corps de 50 â 60 serviteurs du Serail qui autrefois portaient dans Ies marches publiques des vetemenrş et des tapis Ham. Coran n. cartea sfîntă a Mahometanilor. Ist. 1715, p. 14 : cămilă împodobită frumos cu chivot de asupra căreia şede un copil cu Coranul în mână deschis, mergând cămila şi cetind copilul. Gane I, 200 : el spunea versuri din Coran. Var. : Curan şi Alcoran Cant. Chron. 23 : porunccî Curaniilui împotrivnice fiind... Vie. 247 : mergend Moamet adesea pe la Palestina şi aiurea şi întîlnindu-sc cu ludei şi cu Creştini şi luând sciinţă de totc scripturile şi de înmulţitcle lor tălmăciri şi din totc făccnd o adunare a scopului... seu celui politicesc, a alcătuit Cura-nul sau Alcuraniil... 248: Biblia, Psaltirea, Evanghelia şi Curanţii, căci din-ţr’acestc trei de mal sus se face adunarea alcătuirii Curanului, cu deosebite tălmăciri. Dum. 40 : voi ocrotiţi-ve legea, cum şi noi după Alcoranu nostru. Daioii, I, 97 : Domnii români nu puteai! pedepsi pe Turcii vinovaţi prin creştini fiind împotriva legilor Alcoranului, ce prin Turci beşliî trebuia să-î bată. Voi’ba figureză şi în poesia artistică (şi Elcuran). Al. Poesiî I, 380 : au îndrăznit cu vinul să spurce Elcuranul. — koran (ar. el kuran), le livre par excellence, le Coran ; bulg. alkoran, şerb. alkuran (şi kuran), rus. koran (şi alko-ranii), alb. koran, ngr. xoopavt. cui m. soldat, oste. Ist. 1715, p. 66 : puternicul Impcrat de la tine şi de la tot cuiul aşteptă izbîndă ; 134: l’ai! dat pe sama cuiului să-l păzescă. — kul, soldat, (collect.) le militaire. culoglu m. infanterist (într’un pasaj unic). Bălc. 140: lăsâ în Bucurescî pe Satîrgi Mehcmcd-Paşa cu o mie ieniceri şi o mic culoglu drept garnizonă. — kul oglu soldat d’infanterie. culp n. motiv, îndemn (într’un pasaj unic). Rbv. II, 328 [de la începutul secolului] : El mal mult găsescc culpul, De o rup mal rcu de cât lupul... — kulp (ar.), cause. cumis n. băutură răcoritore din lapte de iapă covăsit, băutura favorită a Tătarilor. Stăm. 176: Ale lui buze arse cu cumis le roureză... — kumyz (mongol kumiz), pol. rus. kumys «băutură din lapte de iapă». Vorba e tătărescă. curbei n. intermediar (într’un pasaj unic). Bkld. 339 : Intre eî [Postelnicul Iacovachi şi Post. Costachi] mal era încă un curbei posomorit, Un Lividi Nicolachi, suflet scârnav şi nrît. — kurbet (ar.), proximite, voisinage. curdisesc v. a întocmi lagărul, a aşeţja tabăra. Dum. 99 : acolo ctirdisl ordiea ca 2 ccsurî. — kurmak (aor. kurdy), appreter, disposer, dresser (une tente), projeter, mettre en ordre; bulg. kurdisam (şatra) «a găti un cort» (§ 26). cuşzun n. calitate bună de stafide. Doc. IV, 347 (d. 1792) : cuşzun, stafide negre încrunte. — kuş uzumi, raisin sec noir â petits pepins (litt. raisin d’oiseau). Vorba fîgurăză in acest pasaj unic. — 144 — Darisadet-agasi m. mai marele Haremului, titlu identic cu «câzlar-aga». Dap. I, 325 (kairamlic): 2500 leî lut darisadet-agasi... — dar-i se’adet agasy (dar iis-se’ade agasy), titre du premier eunuque (d. ar. dar-i se’adet «maison de la felicita, g.-â-d. le harem imperial»). daruşifa f. spital mare lângă o giamie. VIc. 253 : Raiazit au bătut pe Unguri, luându-lc şi totă ordia, zahcrelile, şi sumă mare de bani, cu carii au şi făcut giamia de Ia Andrinopoli cu daruşifa şi medrisea. — dar uş-şiFA far.), maison d’aliânes (cf. Cant. Ist. ot. 66). demet n. pachet (de tutun). Takif 1761: deniei un dc tintiun de 14 ocă 1 leu vechili. — demet, faisceau ; bulg. şerb. demet «snop», ngr. Sîp.cra. derbent n. corp de pază la un defileii. Ist. 1715, p. 34: la un loc unde aii fost strajă dc zid, derbcnl, dc păzia martalogii despre partea Francilor. — derbent (pers.), fort, defile, corps de garde (dans un defile); alb. bulg. derven, şerb. derventa, ngr. vtepj3£vt. dereâ f. vale (într’un pasaj unic). Dom. 125: o derea cu strîmtore. Vorba figureză şi în cântecele oltene (luată d. serbesce). Ţapii, 164 [sora Miului] : Săria ici, săria colea, Şcptc delurî şi o vălcea Şi o pustie ele derea; 210 : Rochea ’n brîu mi-o sumetea, Săria un del şi-o derea Şi-o scursură de vălcea. — dere, vallâe ; bulg. sei’b. dere. derebeiu m. (şi derebeg) căpetenia celor nemulţumiţi cu domnia Sultanului (litt. Domnul văii): aşa se numiati micii principi cu puterea despotică, cari jăfuiaii prin locurile muntose ale Anatoliei. Ghica, VI: guvernoriî provinciilor din apropierea Dunării, şi nial ales Paşii Silistreî, lUisciuculuI şi Vidinulut, erau aieşî totdeauna dintre Turcii cel mal viteji, cel niaî ispitiţi în războie şi mal dîrjî, tot viţă de derebegiu, de cel de cari tremura chiar Saraiul împărătesc ea Pasvantoglu, Cara-Osman-Oglu, Mustafa Rairactaru, Husein Paşa, Said Mirza, Tahir Rosnali, Gavanoz-Oglu ; 264: hanul s’a prefăcut în moşie eu casă mare boierescă, în care [Gh. Şerifii] a trăit ca un derebeiu până la anul 1874. — dere bey (derebeg), litt. seigneur de la vallee ou de la plaine; au pl. chefs des fiefs, petits princes, dont le pouvoir despotique ressemblait â celui des grands vassaux de la feo-dalite Barb. (cf. Ubicini, Lettres sur la Turquie, 1 urm.); şerb. deribeg, ngr. vrepsţurerjc. dert n. durere (într’un pasaj unic). Rev. II, 330 [despre mortca lui Hangerliil]: Avend patimă şi derl Şi mc supără la piept. — derd (pers.), chagrin, douleur; alb. şerb. dert «durere, grijă», ngr. vtepn. devetuiu a. de colorea galben-închisă (litt. ca perul de cămilă). Vorba se află în acest pasaj unic. Rev. II, 340 (f. de z. 1669) : o cămaşă cu mătase verde şi devclue. — deve tuyu, poil de ch6vre, couleur fauve (d. deve «chameau»). — 145 — diloglan m. tîner care învăţa la ambasadă o limbă străină spre a servi apoi de dragoman. Vio. 283 : Melicov ce era atunci diloglan la soli. — dil oglany, jeune elâve, drogman. dogangi-başa m. una din căpeteniile ienicerilor, litt. marele vină tor de ulii. Cond. 1693, p. 416 : un atlaz ce s’aiî dat la dogangi-başa. — dogangy başy, grand fauconnier (charge dans l’Empire). dulbun a. şi ni. prevăzător. Vio. 293 : în vreme ce Imperăţiea îl socotesce [pe Ali-Paşa] ca un dul-bun, îî poruncia să privescă mişcările vecinilor. — durbun (pers. dur-bin «longue-vue»), prevoyant. durenghi a. cu doue colori (despre atlasuri). E'mi. 2066 (d. 1681): atlaz durenghi cu flori mărunte cu verde, eu roşu, cu alb... — du-rengi (pers.), deux couleurs. V. Partea I: renghiu. duşeclîc n. (şi deşeolîc) pânză grosă pentru saltele. Tarif 1761 : deşeclicur'i o parcea 9 pol bani. — duşek, matelas ; bulg. diuşeklik, şerb. diuşekluk. duzdisesc v. a întocmi, a orîndui. Cron. III, 449 (d. 1822) : s’au duzdisil alaiul şi la 9 cesuri au trecut hotarul Milcovuluî. — duzmek (aor. diizdi), arranger, formei*; bulg. duzdisam. Efsat n. (şi evsat) numele unei dări: Chiupruli Mus-tafa Paşa a regulat haraciul împărţindu-1 în 3 clase : elia, evsat şi etna (Cant. Ist. ot. 614'. Ebbic4nu, 43 : a scos şi aceste 3 feluri de haraciu la creştini: elia (eXiâ), efsat (icpoat) şi etna (etvă): cel dintâiu de 9 lei, al doilea de 4 şi jumătate, iar al treilea de 2 lei şi un rup. — evsat (ar.), moyen (impât). V. elia şi etna. egei n. pricină, motiv (într’un pasaj unic). Ist. 1715, p. 7: mai avend Turcii încă doue egelurt cari îi zăticnia. — egil (ar.), cause, raison. ehaliu m. locuitor turc. Fot. III, 235 (d. 1802): toţi ehaliiî de peste Dunăre... — ehali (ar. pl. d. ehl «familie, maison»), habitant, cito-yen; şerb. ehali «familie, public». ehlierz a. cinstit, onorabil. Doo. II, 304 (d. 1791): cei mai chlicrzi din brutari ne arătară înscris, că sînt mulţumiţi pe nartul ce li s’au pus la vîn^lare de pfiine. — ehli ’irz (ar.), honnete homme ţd. ehl «cetăfăn» şi ’irz «ondre»). ehli-islam m. (şi ehle-islam) musulman. Ur. III, 182 (d. 1802): jalobă şi prigonire între vr’unul dinielulni seu este cusur şi vina nostră. — harabiyet (ar.), desolation, etat de ddvastation, ruine, harbagiu m. halebardier, corp de 60 de ieniceri întrebuinţaţi la execuţiuni (d’Ohsson VII, 325). Vie. 299: orîndni şi un harbagiu împărătesc, ca să fie nelipsit de lângă mine şi ’mî porunci, ca şi eu să fiu nelipsit de la corturile Veziruluî. . — harbagi, hailebardier (d. harba «hallebarde»); bulg. harbagiia. harem-chehaiesi m. intendentul haremului. Rev. I, 57 (d. 1786): 50 leî lui harem-chehaesi al M. S. Ahmet-Paşa. — harem kiayasj, intendant du harem. hartup n. bobele uscate ale plantei «Viburnum». Tarif 1792: harlupul cântar l1/, bani. — kar topu, boule-de-neige (d. lcar «neige» şi top «băile»); bulg. şerb. kartop. hasas m. străjer de nopte. Fot. III, 213 : înainte merg pe jos toţi ienicerii ortalcî hasaşilor. — asas, Ies hommes du guet Ham. hasas-başa m. locotenent de poliţie. Fot. III, 213 : după aceştia urmeză hasas-başa cu ofiţerimea sa. — asas başy, le pr£vât du guet Ham. has-oda f. ofiţer din interiorul palatului. Cord. 1693, p. 119 : 2000 tal. la 10 de has-odalc cărora lc-a dat împăratul acesta mujdea să fie a lor. — hass odalu, officier de la chambre du palais imperial, bată f. neajuns, pagubă (într’un pasaj unic). Doc. I, 293 (d. 1782): se l'ac atâtea halate la omeni şi la vite. — hata (ar.), erreur, malheur, faute commise par inad-vertance ; ngr. /atăţ, inconvenient. hechim-başa m. primul medic al Saraiulul. Vie. 295 : acesta însuşi licchim-başa al împăratului mi-au spus’o. Doo, III, 506 (d. 1787): hechim-başa cu iamacu său. — hekim başy, premier medecin de la Cour. hemşeriu m. compatriot (într’un pasaj unic). — 151 — N. Cost. 33 : era şi Balaban grec de la Kurneli, licmţeriă cu Duca-Vodă, de la uu loc. — hbmşehri (pers.), compatriote (d. hem «cu» şi şehir «oraş»); şerb. hemşeriîa. hepechet n. procedură juridică. Doc. I, 70 (d. 1775): fără de hotărîrea judecătorilor să nu îndrăzncscă zapciiî a face vrc-un hereehcl asupra vrc-unora din cei ce se judecă. — hareket (ar.), maniere d’agir, procâde. hijnetn. era mahometană, numită «hegira» (622 d. Cr.). VĂc. 247 : la vcletu hijrel 1202 şi Mântuitorii! 1788... 250: Tătari caza-nienî năvălind la 699 veletul hijrel şi 1299 de la Hr. — higret (ar.), emigration, fuite, ere musulmane; de aci şi forma europenă : hegira. hijret-tarihi n. era hegirei. Vie. 247 : de la acestă fugă a lui Moamct care s’a întîmplat la 16 ale lui Iulie in di dc Vineri, la veletul 622 de la Hrist., numeră Moametanii anii Eghirii adică hijrel-larihi, cari... sînt acum ani 1202, — higret tarihi, epoque de l’hegire (d. ar. tarih «date»). hilat n. (şi chilaat) numele oficial al caftanului dat de Sultan Domnului şi altori înalţi dignitari ai Porţii (V. caftan). Cant. Mold. 54 : capudzilar-kjcliajasi togam cliilaal, vulgo caftan dictam, affert, et principi cxosculandum primo exhibet, mox candetn principcm supra rcliquas ejus vestes induit. — şcl’at (ar.), vetement d honneur. V. halat. hfpcâ f. mantia sacră a lui Mahomet. Vio. 247 : hircaua satt vcstniîntul Proorocului... — hyrka (ar.j, manteau du Prophete. hu, hu, hu! int. alt nume ce Mahometanii dau lui D-ţleii, în invocaţiuni (V. citaţiunea s. v. Alah). — hu, lui, c.-â.-d. Allah. hudut-name f. hotărnicia ţării făcută după pacea de la 1741 (Fot. III, 186). Pasajul e unic. Tunuhli, 79 : în hudut-name se d*®6 că dc aici înainte nu s’aii mai pus alte semne de hotar. — hudut name, id. (d. ar.hadd«limite» şi pers. name «ecrit»). hugium n. asalt, năvală (termin technic). Ist. 1715, p. 65 : să puie pe ienicerii să facă hugium; 67 : să mergă la cetate să facă un hugium ; 87 : făcend hugium marc către tabie ; 94 : ţinut-aiî cu focul şi cu hugiumul până a doua di- Vag. 270 : acestă sastisirc făcu încetare iuruşurilor şi hugiumuluî; 285 : pe de tote părţile Dunării, făcend Muscalii hugium. — hugum (ar.), attaque inattendue, assaut. lalvichip n. varietate de bogasiu (pasaj unic). Tabif 1767 : bogasic de ialvichir albe, de 7 parale 1 leu vechili. Probabil de la o localitate cu acest nume. iapmachl n. înflorat cu aur (pasaj unic). Uk. III, 126: se trimite acuin din partea năstră un armăsar deosebit şi o blană de samur iarmachî. — yarmak (turc. or.), argent, or. iaşmac n. velul ce portă turcoicele. — 152 — Ghica, Rev. N. I, 166 : hnnîme bătrâne fără iaşmac. Bol, I, 88 : Tctşmac negru învelesce Chipu-1 dulce şi ’ntristat. — yaşmak, voile dont Ies femmes musulmanes se couvrent la figure ; bulg. şerb. yaşmak. iaţă f. rugăciune de sără (la Mahometani). Ax. 150: s’aii strigat la meceturi czanul ce se chiamă iaţă. — yatsy, priere du soir (d. yatmak «dormir»); şerb. iaţiia. iavaş n. numai la pl. : vorbe dulci. Gu'ca, 365 : dragomanul se întorce de la Portă, aduccnd numai făgăduieli, bacalîmurî şi iauaşun. — yavaş, affable, doux ; şerb. iavaş «încet», alb. iavaş «mediocru». Vorba se află în acest pasaj unic. ichingiu m. numele celui d’al doilea regiment de ieniceri (V. biringiii). — jkingi, second (ca termin technic). ichingi-ciohodar m. al doilea ciohodar. VĂc. 286 : (V. mehmendar). icirliu m. om din năuntrul palatului (pasaj unic). Kog. 250: Stavarachi aii că^lut Ia Mustafa-Paşa şi ia acel icirlii împărătesei, r„ I, 235 : Comelc-Î de talpe trec Şi ’ntr’o mie co^lî se lasă P’al ei sirmali-clec. — syrmali, brode en or, en filigrane; bulg. syrmali «de argint» (d. syrma «fii d’or» = ngr. aupţia, fir). socac n. uliţă (într’un pasaj unic). Kog. 273 : Să strige pe socac, Vinijend tot prăji şi spanac. — sokak, rue ; alb. bulg. şerb. sokak, mcr. socacă, ngr. ooxây.i; sp. asucach. softa m. student în teologie şi drept (Rev. N. III, 29). — softa (pers. suhte «ardent, brule par famoiir divin»), âtudiant en theologie. solcol n. aripa stângă a armatei turcesc! (V. sacicol). — sol koi., bras gauche, l’aile gauche d’une armee. solcol-agasi m. (şi salcol-aga) comandantul aripei stângi. Pasajul e unic. \|Amih. 134: orînduit-aii împărăţia cu aceste oştişi pe Iliaş Colciag-Lfeiii, care era salcol-agasi la cetatea Hotinului. — sol kol agasv, adjudant, sous-officier. somachi n. marmură colorată cu vine şi 6re-cum încrustată. Vorba se află numai în acest pasaj. Ist. 1715, p. 50: stîlpiî dverelor şi a iconelor sînt tot dc somachi. — somaki, tout espece de marbre teint de differentes couleurs; ngr. ooivm' jaspe, porphyre. suraf n. briciu (într’un pasaj unic). Coni). 1693, p. 703 : surafi de argint care s’au făcut de s’au trimis la Iusuf-Paşa seraschiarul. — suraf, rasoir. sundisesc v. a întocmi (într’un pasaj unic). Hxist. (1818): Şi aşa o surclisi, Până când o şi greşi, — surmsk (aor. siirdti), avancer, bannir ; bulg. surdi-sam, alb. siirdis. surmea f. (şi siurmea) preparaţiune din antimoniu şi gogoşi de ristic, cu care turcoicele ’şi înnegresc sprîncenele, mai ales pledpele (d’Ohsson IV, 150). Cant. Ier. 21 : siurmea, un fel de piatră vînetă cu care văpsesc genele. — surme, poudre noir â peindre Ies sourcils; bulg. sur-ma; fr. surm6. Pasajul e unic. suvariâ m. călăreţ turc. Giuca, 23 : 15,000 suvariî cu 30 de tunuri. — 162 — — suvari, cavalier ; alb. suvari «jandarm călare». şamata f. sgomot (intr’un pasaj unic). V. tamaşa. Ist. 1716, p. 16 : avea şi lupi impluţî cu fin de făcea şa/natale. — şamata, bruit, vacarme ; ngr. aap-atâ?, fracas. şaşcânlîc n. zăpăcelă. Ist. 1716, p. 85 : fiind năvală mare către tabiî şi făcându-se şaşcânlic şi amestecătură ; 96 : raielele ve^Iend nevoia şi făcendu-se şaşcânlic între dînşii. — şaşkynlyk, etourderie. şcodrali a. din Scodra sau Scutari, oraş în Albania. Rf.v. I, 398 (d. 1821) : o pereche de poturi şcodrali. — şkodrali, de Scudari. Pasajul e unic. şerif m. titlul guvernatorului din Meca. VAc. 260: şeriful de Ia Meca viind, îî aduse cheile Mecăi ce stăpânia el până atunci' împreună cu alte ţări din Arabia şi acesta fu cea mal mare slavă ce putu dobîndi Selim Imperat. — şerif (ar. saint), prince, descendant de Mahomet. şeri-şerif n. legea lui Mahomet (litt. legea cea nobilă). Văc 251 : în şeri-şerif, adică în pravila turccscă, ce este alcătuită după coprinderea Curanulul; 267 : să găsescă aflări noue potrivite la şeri-şerif, cu care să potă dobîndi fetfaua războiului. — şer’-i şerif (ar.), id. şeş-beş n. jocul în tavle (litt. 6 şi 5). ^ — şeş-beş (pers.), six et cinq (au jeu de trictrac). Tahsin n. aprobare. Ist. 1715, p. 88: după tahsin şi aferim ce le au <,lis, i-au dăruit cu câte 200 taleri; 119: după tahsin l’au şi dăruit. — tahsin (ar.), approbation. tahvil n. înscris de plată (într’un pasaj unic). Doc. II, 457 (d. 1792): au dat suma de bani la derviş-aga, Iăsându-î tahvil (în text greşit: taevil) la sameş. — tahvil (ar.), mandat, engagement â payer. tamaşa f. comedie, spectacol. Ist. 1715, p. 14: aruncă pâini pe la omeni de fac lamaşale. — tamaşa (ar. temaşa), spectacle, representation theatrale. taraphanagiu m. directorul monetăriei imperiale. Fot. II, 174 : taraphanagiul Porţii, adică inspectorul monetăriei. taraphana-emini m. ministrul tesaurului imperial (Fot. II, 180), cu varianta zarphana-emini (Fot. II, 236). — zarbhane emini, intendant de la Monnaie imperiale, taracli a. (şi taratli) din oraşul Taraldi. Etym. 2066 (d. 1601): atlaz albastru taratli. — tarakli, etoffe pour matelas de la fabrique de Taraldi Ham.; etoffe rayee en forme de dents (tarak «dent de peigne»); şerb. tereldiia «un fel de pânză», ngr. ipooTcâvi, tapaPass. tatir n. ) NB. ). Vorbele ncturcesc! sînt pasc in p&rcntcsc, iar împrumuturile intermediare sînt redute în cursive. 2. Turcismele bănăţene, ca şi formele ncdocumcnlatc, sint însemnate cu o steluţă. A. ROMÂN 1. DACO-ROMÂN aba 47, 50, 74, 234 ; I, 3. âbă *82 ; I, 3. abaciu I, 4. abager I, 5. ~ esc I, 5. ~ ie I, 5. abagiu 52, 53, 234, 238 ; I, 4. abaî I, 5. ~ ioră I, 5. abalgi-başa II, 165. abăluţă I, 5. abanos 33, 235 ; I, 5. abar I, 193. abdal II, 135. abdest II, 135. abitir 62 ; I, 6. abraş 67, 223 ; I, 7. acadea 42, 49, 238 ; I, 7. acaret 42, 187, 228; I, 7. aed 17, 219, 259; II, 1. Acherman II, 4. achindie I, 113. achingi! II, 135. acic 224 ; II, 1. aclaz I, 29. acmac 285. — ie 275. actinamea II, 3. adaliu II, l. Adam-Babadam I, 30. adet(iu) 186; I, 8. afendi II, 51. aferim 49, 62, 66; I, 9. afif 62 ; I, 9. afion 33, 217 ; I, 9. *afium 82. aga 42, 50; I, 11; II, __capusi 11, 135. ~ paşa II, 135. âgă 50, 60, 61, 62, 157, 176, 178, 180, 18b, 221, 289 ; I, 10, 320. agabaniu 211; II, 2. Agachi I, 11. agalar-aga II, 135. agambaniu II, 9. agârlîc 180; II, 2. Agem 87 ; II, 2. agem II, 2. ~ esc II, 2. ~ iu I, 12. ~ pilaf I, 295. agemiu I, 12. agemoglan 29, 134; II, 3. Agemolu 88. agesc I, (2. aghian II, 4. agialîc I, 194. agiamiu 68, 239; I, 12. agiangie II. 3. agianză II, 3. agie I, 12. agiesc I, 12. agimesc II, 2. 1) In elaborarea acestor Indice am fost ajutat de fratele meu, Constantin Şăincanu, Profesor. — 175 — agiu I, 194. (agud) 243 ; I, ICI. Aguş I, 12. ~ iţă I, 400, 401. alici-başa 29, 224 ; II, 3. alitinamea II, 3. aian 27, 138; II, 4. aiar 221 ; I, 13. aidamac *82 ; I, 195. aide! I, 190. aienesc II, 4. aimana I, 126. airusum ! 63. ajder II, 136. Ak-kerman 15, 24, 89, 138 ; II, 4. ak-kiulahli 143 ; II, 136. Alc-Ulah II, 136. Ala! II, 4. (alababulă) 05. alaciu I, 13. alagea 210; I, 14. Alah II, 4. alaiu 47, 51, 69, 144, 146, 150, 167, 180, 250; I, 14. —baş-eiauş II, 5. ~ beiu II, 4. —ciauş 161; II, 5. ~ top II, 5. alai I, 199. alalali! 63. Alaman II, 5. (alandala) 65. alea I, 199. alcâş 140, 150, 165 ; II, 5. alcoran II, 143. alcov 240, 282. alcovan II, 146. alecliim-selem 64. alem 142, 145 ; II, 5. alibiu I, 24. alîm 10, 11 ; II, 6. (aliman) 248. ali-osman II, 136. ~ osmănesc II, 136. aliotman 283. alişveriş 236; I, 17. al mas II, 6. almee 246. altîmbaş II. 6. altîngic 235 ; I, 18. altîriîc I, 18. altmişlic 219 ; II, 6. alva I, 200. alviţă I, 201. ama 62 ; I, 18, 401. aman 62 ; I, 18; aman! aman! 117, 118. Aman 89. amandea 62; I, 19. amanet 187 ; I, 19. am bar I, 202. ambră 248, 282. ambriboiu 235 ; I, 20. amegi-efendi II, 136. amiral 248, 282. amulet II, 60. Amzea 89. Anadol 17, 88, 283 ; II, 6. ~ en II, 7. ~ esc II, 7 anadol II, 6. anasini 131. anason 33, 214, 235; I, 20. anatahtar-oglan II, 136. anatefter II, 7. andrişea I, 226. angâciu I, 395. (angara) 244, 280 ; I, 45. angarlîc II, 2. angiu I, 205. angrişa! I, 226. (aniş) I, 20. anison I, 20. antep 215, 235; I, 20. antereu 1, 21. anterlic 55; I, 22. anteriu 198, 201, 231 ; I, 20, 401, «ape» 103. araba I, 206. .—■ giu I, 206. (arababură) 65, 243. • araciu I, 207. aralîc 275. aram I, 207. ~ başa 81; I, 208. ar an 11; II, 136. arap 44, 47, 87, 116, 154, 182, 223 ; I, 87, 22, 401. arăp-esc I, 23. — escă I, 23. — ilă I, 23. ~ ime I, 23. ~ ină I, 23. ~ oică I,, 23. ~ uşcă I, 23. arar I, 208. arbagic 235 ; I, 26. Arbănaş I, 26. arbiaş 1, 401. arbiu 180 ; I, 23. arca II, 7. arcaciu I, 395. arcaliu II, 7. arcan 9, 11, 120 ; I, 24 ~ â I, 24. arcănesc I, 24. ardalîc I, 400, 406. ardalîp I, 406. areciu 187 ; I, 209. - argalîc II, 2. *argel-ă 81, 83. —ar 83. arghelegiu I, 405. arghiu I, 24. argi-magzar II, 8. ~ odasi II, 136. arimbaşa I, 208. arman 47, 62, 235; I, 24, 401. ~ giu I, 25. armănit I, 201. armen 62, 119 ; I, 24. armig 83, 261. Arnăut 87, 88, 141, 179; I, 25. _ 176 arnăut 192, 235, 239; I, 25. _ arnăuţ-esc I, 2(5. ~ escă 1, 20. ~ esce I, 20. ~ ime I, 26. (arniciu) 245, 267. arpagic I, 20. arpalîc II, 7. Arsan I, 400. arsenal 248, 267. arsîz 276. arşa 46, 47 ; I, 211. arşic 46, 61, 119; I, 20. ~ ar 1, 27. arşin 221 ; I, 27. (artan) 245. artorosesc I, 28. .arturisesc I, 28. arz 108; II, 7. arzaval II, 8. arzehal II, 8. arzihal II, 7. arz-mahzar II, 8. ~ odasi 140 ; II, 136. arzohal II, 8. arzoval II, 8. arzu-hal II, 8. ~ mazar II, 8. Asan 89, 91. asasin 248, 283. asaul 11, 40; II, 8. asclier 180, 283 ; II, 8. ~ liu 180 ; II, 8. ascrum 253 ; I, 318. asec II, 61. asiboia II, 136. aslam 18, 259. Aslan 89, 90. -, aslan 235 ; I, 395 ; II, 136. . asmă I, 395. ' asmaciuc 235 ; I, 27. asman I, 395. asma{uiu I, 27. astar I, 27. ~ agiu 225, 238 ; I, 27. astăresc I, 28. aşic I, 27. at I, 28, 401. atagan * 81 ; I, 406. atîrdis-esc 66, 187 ; I, 27. ~ itor I, 28. atişerif II, 62. atlăjel I, 29. atlaz 45, 210; I, 28. atliîi 180; II, 9. at-meidan II, 136. atmişcea II, 9. avă I, 395. avaet I, 29, 74. avalîm 63. avam I, 30. avan 239 ; I, 29. avan-top II, 63. avat I, 395. avgi-u II, 9. ~ başa 179; II, 9. *avlie 81, 83. avradini 132. Azac 88 ; II, 9. azagiu II, 67. azamolian II, 3. azapi II, 137. azlu II, 9. azna I, 214. azur 248, 282. baargic I, 395. babă I, 30, 401. ~ că 47, 62, 74 272; I, 30. ~ ia I, 30. băbă-cuţă I, 30. ~ iţă I, 31. Babadam I, 30. babalîc 68, 239 ; I, 31, 401. babaluc I, 31, 401. * băbăluc 80, 83. babein II, 73. ~ giu II, 74. Babic I, 141. babi-humaiun II, 137. * baca 83. bacal42, 73; I, 31. ~ başa 224, 236, I, 31. ~ ica I, 32. ■— îm 276. Bacal 88, 90. (bacala) 280. Bacalbaşa 88. Bacaloglu 88. băcan 224, 236 ; I, 31. băcan 45, 224, 235, 236 ; I, 32. băcănesc I, 32. băcăn-esc I, 401. ~ ie I, 32. ~ imc I, 401. Băcănescî 91. Băcani 91. bacce II, 137. ~ van II, 137. (baccea) I, 49. băcie I, 33. baciu 46, 237, 263, 266, 267 ; I, 32. baclava 44, 213, 230; I, 33. ' bacşiş I, 33, 401. ~ uesc I, 401. badana 48, 73 ; I, 34. badie 11; I, 34, 401. (baer) 261. baerac I, 36. ~ tar II, 10. baeram II, 10. ~ lîc II, 10. baga 42, 236; I, 34. bagcea II, 137. bagdadie 74, 155 ; I, 34. Bagdat 88, 90. bagiâ I, 35. ~ că 47, 228; I, 35. * băglăma 81. bahadîrcă 246. bahamet I, 35. bahmet 11, 223 ; I, 35. bâhtisesc 276. baibafir I, 39, 401. baibarac 11, 249 ; I, 35. băibărăc-ar I, 35. ~ ărie I, 35. baibazir I, 401. — 177 — (baier) 261. bair II, 137. bairac 180 ; i, 35. ~ aga II, 137. ~ tar 29, 162, 179, 180 ; II, 9. Bairac 90. ~ tai’ 90. bairam 25, 168, 188; I, 78 ; II, 9. ~ lîc 55, 187 ; II, 10. ~ peşcheş II, 10. bairgic I, 395. baiur II, 137. balaban 235 ; I, 30, 401. Balaban 89, 90, 255. băiăbăn-esc I, 36. os I, 30. balăgdiş II, 11. balama 67, 226; I, 36, 401. balamiş I, 37. balbaş 214, 230 ; II, 10. balcâz 239 ; I, 37. balci-başlîc II, 11. baldac I, 400, 402. baldachin I, 34. baldîr I, 395. (balegă) 268. balemare I, 401. balghemez II, 11. balgibaş 194; II, 10. ~ lîc 11, 55, 191; II, 11. balgiu 194 ; II, 11. balîc 235 ; I, 395. balîcdiş II, 11. balimez II, 11. balmuş I, 37. baloş 276. balsam 33, 248, 282. baltac I, 37. băltă-cel I, 38. ~ gel I, 38. baltag 45, 47, 02, 158, 180 ; I, 37. Baltag 89. baltagilar-chehaiasi II, 12. baltagi-ii 26; II, 12. ~ başa II, l'. • balţi-paşaliki II, 11. bame 50, 213, 229, 235; I, 38. banimez II, 11. * bărăb-ar 81, 83. ~ ăresc 83. barac I, 395. baraectar II, f. Baragan 12. baraictar II, 9. Baraictar 90. baiaram II, 10 ~ lîc II 10. barat II, 17. barată II, 12. bărbier-başa 158; II, 18. (bărc) 243. bărdac 230; I, 38. bărdăcu{ă I, 38. barem 62, 64, 65, 79 ; I, 38. bariam II, 10. ~ lîc II, ,10. barim I, 38. (baros) 245. barut 180; II, 12. ~ (h)ană II, 12. basma 79, 202, 210, 233; I, 40. ~ (n)giu 40 ; I, 41. ~ litic I, 41. băsmâluţă I, 4f. * baş 81. baş 230; I, 38. baş 55, 32, 46; I, 39; II, 12. ~ aga II, 12. — alaiu-ciauş II, 13. ~ bachiculi II, 13. ~ bachiculi-aga II, 13. ~ bafir I, 39. ~ bătăuş I, 39. <-*> beşliaga 137, 162; I, 49; II, 13. ~ beşlegă II. 13. ~ bătrân I, 39. ~ bog II. 137. ~ boier 1,39. ~ bulu(c)başa 14J, 179 ; II, 13. ~ bulubăşie II, 13. ~ buza I, .39, 59. ~ buzuc I, 39. ~ cadînă II, 13. ~ caimacam II, 13. ~ calfa II, 14. ~ capigiu II, 14. ~ căpitan I, 39. ~ capu-chehaia 144, 186; II, 14. ~ ciauş 65; II, 14. ~ ciauş-aga II, 14. — ciocoiu I, 39. ~ cionodar 161, 162; II, 14. ~ conacciu II, 15. — fir I, 39. — galion II, 15. ~ hamal I, 402. ~ hengher I, 39. ~ iamac II, 15. ~ marghiol I, 39. ~ muhasebe II, 15. — muliase-begiu 28. ~ neghiob I, 40. ~ rachiu I, 39. ~ rezeş I, 40. ~ salahor II, 15. ~ tergiman II, 15- başa I, 286; II, 15. başardină) 245. başca 62 ; I, 40. — lift 224 ; I, 40. băşcălu-esc I, 40. — ire I, 40. * basce 81. ~ van 81. bascea I, 400; II, 137. başckie i, 400. Baş-ciauş 90. başibuzuc I, 40. ~ ie I, 40. başlîc II, 15, 165. baştardă II, 138. batac 165; II, 15. (batal) 245. batalama 187; I, 41. batalisesc II, 15. (bazaconie) I, 00. bazagiambaşa II, 10. bazar 39, 44 ; I, 287. ~ ghiambaşa II, 16. ~ ghiden II, 16. ~ lîc I, 287. bazea I, 42, 402. baziriambaşa II. 16. «bea (a)» 103, 215 ; I, 370. becciii II, 138. becer 158, 160 ; I, 43. ~ ie I, 43. becher 49; I, 42. Becher 90. becifi 16, 227, 228 : I, 42. Beciii 16, 91, 281 f I, 42. beclerge II, 138. — 178 - becri-u 27C. ~ lîc 270. bectemis 284. beden II, 16. beduin 282; I, 51. beendisesc II, 138. beg 119; I, 43, 402. Beg I, 400, 402. beghir I, 40. beglerbeiu 20, 142 ; II, 10. beicache I, 44. beilerbeiu II, 10. beilic 190, 191, 194 ; I, 44. ~ ca-lemi II, 138. Beilic 91. beilicci-u 191 ; I, 44 ; II, 17.~başa II, 10. ~ efendi II, 17. beî-mu I, 48. beiu 10, 27, 32, 119, 141 ; I, 43. Beiu 89, 90. beizadea I, 45. * beia I, 45. ~ liu. I, 40. beldar II, 17. belea 240 ; I, 45. beleg 180. belezic 180; I, 40, 402. belghir 223 ; I, 40. beltea I, 289. bon chiu I, 47. Bender 89 ; II, 17. ~ liu II, 17. benghiîi 40, 07, 202 ; I, 46. benic II, 17. behiş I, 52. bent 270. berat 27 ; II, 17..—■ liu II, 18. (berbant) 243. berbelic 55, 237 ; II, 18. berber II, 18. ~ başa 20, 160, 224, 236 ; II, 18. berechet 42, 68, 80, 239, 240 ; I, 47, 402. beret II, 17. ’berlic 218; I, 53. besactea 220; I, 47. bestahtea I, 47. bestea 164; II, 138. beşchie I, 400. beşlegă 69; I, 49, 402. Beşlega 88. beşleg-ărit I, 50. ~ esce I, 50. ~ ie I, 49, 402. Beşlegenu 88. beşli 137, 178; I, 48. ~ aga 137, 138, 178; I, 50. beşiic 219; I, 48. beşliii I, 49. V. beşli. betermea 180; II, .19. bezed-ea I, 45. ~ esc I, 45. bezestin II, 138. bezir II, 138. . bina I, 52. ~ emini II, 18. bin-başy I, 51. binele II, 18. ~ taşy II, 18. binigy I, 53. biniş I, 52 ; II, 18. ~ “alay II, 18. ~ ly I, 53. biringi II, 138. t birlik I, 53. bitirme II, 19. bitirmek (bitirdy) II, 19. bagasy I, 55. boşaz II, 19. bogea I, 54. ~ gy I, 55. ~ lyk I, 55. bogdan 35; II, 19. ~beyi II, 19. ■— ly II, 20. — ** seray II, 20. bok I, 53. ~ cy I, 53. boklii II, 139. bokluk I, 54. bokme I, 60. ** bolazan I, 57. bolbol 276. boliile I, 62. ~ başy I, 63. bor sule 49; I, 64. bostan I, 58. bostangilar odabaşy II, 20. bostangy II, 20. ~ başy II, 20. boş 27b. ~ tur I, 59. boy 51 ; I, 57. boya I, 56. boyagy I, 57. ~ lyk I, 57. boyama I, 57. boza I, 59. bozafer II, 139. bozagy I, 59. ~]ylc I, 59. bozdogan I, 60. ~ gy I, 67. bozma I, 60. bre I, 9o. ** bubaşyr 44 ; II, 86. t bunule II, 21. budale I, 65. budala 49 ; I, 61 ; II, 139. buga I, 61. buhac I, 61. ** buhasebe II, 83. * buhur II, 22. buhurdan II, 22. buhurdangy I, 22. ~ ** başy II, 22. bulamac I, 37. bulgari II, 23. bulgur I, 61. buluk 47 ; J, 02. ~ başy I, 63. bunar (buîîar) 81, 3i)G. bunduk I, 58. bungulc II, 158. burgy I, 64. burma 81, 83. burnuz I, 64. biiriim II, 18. burunguk I, 58. bury I, 64. busurman 44 ; II, 23. but I, 64. buyule-miralior II, 25. ~ * tezke-regy II, 22'. buyurdu II, 22. buyurultu 32; II, 22. buza I, 59. ** buz(d)uga I, 67. bykmak (byltty) 276. Cadyr 79 ; II, 39. ~y I, 120. ~ ** bezi II, 141. ca'ir I, 120. caleal I, 119. cakşyr I, 120. Gakyr I, 119. ~ gy II, 142. calama I, 138. calma I, '21. calpara II, 187. caly II, 142. Cam I, 121. ~ fystygy I, 122. ~ sakyzy I, *22. camaşyr II, 39. ~ agasy II, 39. ~ ** başy II, 139. ~ * gy II, 139. camur I, 22. canale I, 122. canta 50 ; I, 188. &ap 276. capleyn I, 123. ~ lyk I, 123. caprale I, 211. dapraz I. 123. capulelule II, 142. carcaf I, 124. cardale 22, 227 ; I, 124. carlcagy II, 39. ~ * başy II, 39. carlely '76 ; II, 35. carşaf I, 124. caryle I, 133. caşyt II, 39. ~ lyk II, 39. ** catal menzil II, 35. catma II, 4u. 6at-pat I, 125. Căuş I, 126. ~ ** baş-aga II, 40. ~ ** baş-lcesedari II, 4 0. ~ başy II, 165. * cauşlar-duagy II, 20. ~ emini II, 40..—■ * leiatibi II, 40. ~ ** leolauz II, 40. ' <3ayir I, 120. cebuk I, 137. — 216 — ceger I, 127. cekme II, 134. cekmege I, 100. celebi I, 100. — lyk I, 100. celenk II, 34. celik I, 127. cember I, 127. cemeni II, 140. cengel I, 128. cengi II, 41. cepken II, 35. cerceve I, 101. cerelc I, 397. cerga I, ’OI. ceri başy II, 42. cerlcez I, 101. cerviş I, 102. ceşit I, 135. ceşme I, 135. ~ gy i, 135. Ceşni I, 136. cetare I, 136. -cetari I, 136. cete 34. ~ gy II, 35. cevkian II, 41. cevre I, 179. ceyrek I, 397. -ci (cy) 52. cibuk I, 137. cicek I, 126. ~ Iile II, 142. ~ Iii II, 142. ciflik II, 41. 6ift 46. ~ lik II, 41. cifte II, 40. ~ t kayiki II, 40. ~ ** tatar II, 41. cifut I, 138. cigde II, 40. cihil beş II, 140. cile I, 396. cimbistra I, 127. cimşir I, 127. cingiane I, 127. cini I, 128. cira II, 142. cirak I, 134. ~ lyk I, 134. ciraklamak (ciraklady) 66 ; I, 134. ciriş I, 134. cirpi I, 134. cişit I, 135. Cit I, 136. ** citak I, 139. Civit I, 139. cizme 281. cob I, 128. coban I, 128. baş I, 32. — yil-dyzy 330. cob cin II, 142. ** co(g)ian II, 41. cohadar I, 130. * aga II, 41. ■—■ ** başy II, 41. colluk II, 42. col tar I, 131. comak 4b ; I, 131. comlek I, 138. corab I, 132. corba I, 132. ~ gy II, 42. ~ ]y]{ I, 132. corek I, 138. cortan I, 133. cotura 51, 281. cubuk I, 137. ~cu I, 138. "cubukcy başy I, 138. cufut I, 138. cukal 281. culalc I, 131. cumak I, 131. curiile I, 139. cuyen I 125. cuyen I, 138. cykryk I, 127. ~ cy 276. cykyn I, 130. cyplak II, 35. dalii I, 152. daîre I, 152. dalak I, 252. (dalavere) 35 ; I, 17. dalga 283. dal-kaulc I, 153. dal-kylyc II, 45. dalmak (daldy) 276. dam I, 153. damla I, 153. danga I, 155. dangalak II, 45. dara I, 155. darak 44 ; I, 155. darayi II, 45. dava II, 45. ~ gy II, 45. ~ gylylc II, 45. daul II, 115. ~ liana II, 116. dayanmak I, 152. dayire I, 152. deli 15 ; I, 156. — başy 1,156. — bey II, 46 **cauş II, 46. ~ orman 15. deliler I, 155. ~ aga II, 46. demet II, 14^. + demirli I, 157. derbeder I, 156. dere II, 144. bey II, 144. derviş II, 46 — ** aga II, 46. devetuyu II, 144. devlek I, 161. devlet II, 46. ~ ** tatar II, 47. t devr I, 157. devurme I, 157. dib II, 46. dibek I, 165. dibyok 63. dil oglany II, 145. dimi I, 157. — 217 — dimişki ii, 156. direk I, 397. ~ «li II, 47. ** direkci başy II, 47. divan 1,159. ~ ** cauşy II, ~ efen-disi II, 48. ~ ‘kiatibi II, 47. ~ ** sarayi II, 48. ~ ** takymy II, 48. divan I, 160. diviktar (divitdar) I, 48. dizgin I, 157. dizman I, 160. dogangybaşy II, 145. dolab 45, 104; I, 165. dolama I, 163. dolandyrygy I, 164. doldur I, 161. dolma I, 165. dombaz II, 49. domuz 131 ; II, 49. donanma II, 49. donluk II, 49. dubet II, 49. dud I, 161. dudu I, 161. dukian I, 162. ~ gy I, 162. diilger I, 165. diimengy II, 49. diinya 79. ~ lyk II, 49. dur 63. durbun II, 145. diirme I, 157. duşek(lyk) II, 145. diişeme I, 166. duşman I, 166. diişiiş II, 49. dtizmek (diizdi) II, 145. edirne II, 51. edna II, 147. efendi 51, 125; II, 51. egec 276. eglenge I, 167. eglenmek (eglendy) I, 167. ekingi II, 135. ekmekci 119. ~ başy II, 50. elbet 50 ; I, 215. ~ im I, 215. elfii II, 51. emektar II, 146. engiir II, 52. ~ şalysy II, 52. ergevan I, 227. esirgi II, 153. eskele 35, 51 ; I, 317. esnaf I, 231. ~ lyk I, 231. evall.a 63. eved 62. evelki 277. eyalet 17, 27 ; II, 91. falaka 186 ; II, 147. fanar 33 ; I, 167. ~ gy I, 168. far aş I, 168. farfara I, 168. farfuri I, 168. (farmason) 282. far si I, 168. fener II, 53. ferege I, 169. fermene I, 170. fes I, 171. t fesfese I, 171. fii I, 171. ~ dişi I, 172. filali I, 171. filer I, 172. filgan I, 169. firman I, 172. ~ ** inam II, 53. ~ ly II, 53. fişek 49; I, 173. fitil I, 174. fitnegi I, 171. fiyat II, 53. fodul 49 ; I, 175. forţa 277. fostan II, 54. ~lylc II, 54. fota I, 174. frengi I, 175, fudul I, 175. fulia I, 176. fuluri altyn II, 147. funduk II, 54. ~ly II, 54. fursant II, 54. fu ta I, 174. fysky II, 147. fystylc 33; I, 173. ~y I, 173. gaytan I, 176. gecid II, 56. gedikli II, 148. gegelilc I, 182. gel 63. geberii II, 148. gelir I, 179. gemi II, 56. gemigi II, 56. ~ lyk II, 148. ** genei aga II, 56. gerdab II, 56 ~ ** aga II, 57. gerdan I, 180. gergef I, 180. germek I, 397. •germsud I, 180. gezi I, 1.7. giaur 131. ~ lyk I, 181. gidi I, 181. gobek I, 397. goc I, 397. goden I, 183. gol I, 182. gomena 35, 277. ’gonniiler agasy II, 57. gonnullii II, 148. f gordiim I, 182. goture 45; II 183. — 218 goz bagygylyk II, 157. gozgore I, 182. giibre II, 148. gtideri H, 148. giigiim 227. guşeman I, 192. giigen II, 148. ■ giil I, 183. ~ i II, 148. ■—■ suyu II, 149. giile 45 ; I, 188. giilgiilii I, 184. giimriik 33, 78 ; II, 57. ~ cy II, 57. giindelik II, 56. giinie I, 397. gurama I, 149. giiveC 45 ; II, 184. giivergile II, 58. giivezi I. 184. "giizliik I, 184. gaba I, 185. gam I, 185. ~gy I, 185. ~lyk I, 185. gamadan I, 186. gambaz 50; 1,186. ~ lyk I, 187. gamfes II, 149. gami I, 187. ganta 50 ; I, 188. gar I, 188. gebegy II, 55. ~ “başy II, 55. gebelu II, 55. gebre I, 177. ged-biged 45 ; I, 179. gedege II, 148. gelat I, 177. geleb I, 178. ~ ** başy I, 178. gemal I, 186. genabet I, 187. georgina I, 190. gereme I, 178. gerah II, 55. ~ başy II, 55. gerid I, 179. gevahyr I, 191. ~ gy 52; I, 191. -gi (gy) 52. gida II, 149. gigi I, 188. ~ bigi I, 396. girid I, 179. giibe I, 189. giige II, 149. gugu I, 189. giigiik I, 189. glii I, 188. giimbiiş I, 190. giire II, 149. giizdan I, 183. hab 104 ; I, 205. habar (haber) 42; I, 193. had I, 211. hadym II, 59. hafif I, 9. ~ li I, 9. hagi I, 194. ~ aivat 124 ; II, 50 ^ ~ lyk I, 194. haham I, 195. ~ başy I, 195. hain I, 197. hairo(l)sun 63. hale 104 ; I, 194. hal I, 198. halal I, 199. halaly II, 59. halat I, 199. halat I, 398. haleb I, 398. halia II, 59. halka I, 200. halt II, 59. halva I, 201. ~ gy I, 201. hamail II, 60. hamal I, 202. ~ başy I, 202. ~ lyk I, 202. hamam 284. hambar I, 203. ham-halat II, 149. ** ham-tutmag II, 150. han I, 204. ~ gy I, 204. han I, 203. .—■ lyk I, 204. ~ ym II, 150. ' hane II, 150. hanger I, 205. ~ ly I, 205. hap I, 205. harafi 46; II, 207. ~ (5i I, 207. ~ başy II, 60. ~muhasebesi II, G0. haram I, 208. ~ başy I, 208. harami I, 208. har ar I, 209. harbagy II, 150. harbuz 44 ; I, 209. harby I, 24. hare II, 60. **harec I, 209. harem I, 210. ~ kiayasi II, 150. harg II, 60. .—■ ilyk ii, 61. harman I, 25. ~ gy I, 25. ‘harmani II, 64. harvany II, 64. has II, 61. ~ ahyrli II, 61. ~ odalii II, 150. hasa I, 211. hasur I, 211. haşa 46 ; I, 211. (hatman) 34, 51. hatayi II, 62. hatyr I, 212. haut I, 395. liavala I, 212. ~ gy I, 212. havan I, 3», 213. ~ topu II, 63. havayi I, 212. havra I, 213. havuz I, 213. liayde 42, 51 ; I, 197. hayin I, 197. ~ lyk I, 196. 219 — haymane I, 196. haz I, 214. hazaran II, 64. hazna I, 2l5. ~**gy I, 215. haznatar II, 63. ~ ** başy II, 63. hazne I, 2i5. ~**agasy II, 63. ~ ** kehayasy II, 63. ~ ** kiatibi II, .63. ~ ** emini II, 63. hekim başy II, 150. helbet I, 215. ~ im I, 215. hendek I, 216. hep yek 277. hergele I, 216. ~ gy I, 216. hi6 I, 216. hoga II, 65. ~ başy 78. hokabaz 46; I, 69. ~ lyk I, 69. horasan I, 199. hoşaf I, 278. huni I, 406. hurda I, 176. hurma I, 149. hurmuz I, 217. huzur I, 218. hyzmet I, 217. ~kiar I, 217. -i 53. ibrik I, 222. ~ tar I, 222. ibrişim I, 222. ~ gy I, 223. ic agasy II, 68. ~ * cohadar II, 68. ~*mehter II, 68. icerlii II, 152. ic oglany II, 68. ~ *• căuş II, 68. Iflak 46; II, 69. ~ beyi II, 69. ~ ** kiatibi II, 69. ~ *• seray II, 69. ~ ** voyvodasi II, 69. ikilik II, 67. ikindi 46; I, 114. ikingi II, 152. ~cohadar II, 152. iki tuylii II, 68. imbrohor II, 70. iman II, 70. ~ bayildi 284. inat 8t. ~ ci 226. i(n)şalla 63. irif I, 301. irmilik I, 228. * iskemni-agasy II, 103. * iskemni-Cauş II, 103. iskerlet II, 160. ispenge II, 110. istambol 46; I, 327. ~ * efendisi II, m. — kile II, 327. ~ lu II, 110. ~ ** şalysy II, ui. istubec 46; I, 338. işgiizar I, 229. ~ lyk I, 229. işkembe I, 317. işkenge 46; I, 318. “işlik 46 ; I, 230. itri şahi I, 226. kaba I, 148. kabadayi 71 ; II, 139. kabanitza 49, 216 ; I, 68. kabara 277. kabsimal II, 140. kabul I, 69. kacyrma II, 24. kacyrmak (kaâyrdy) II, 24. kadaif I, 94. ~ halvasy, 201. kadife I, 94. kady II, 24. — lyk I, 70. kadyn I, 70. kafa 248; II, 24. kafas I, 71. kaftan I, 75- ~ * aga II, 139. ~ ly I, 76. kaftangy I, 75. ~ başy I, 76. kakum I, 70. kalaba I, 80. ~ divany II, 139. kalabalyk 45; I, 80. kalafat 36. ~ 6y II, 139. (kalas) 35, 399. kalay 83. ~ gy I, 396. kaldyrym I, 81. ~ gy I, 81. kalem II, 26. ~ gy II, 27. ~ kiari II, 26. kalembek II, 26. kalevi 199; II, 140. kalfa I, 82; II, 140. efendi II, 140. kalion 45; II, 54. ~ gu II, 55. kallcan I, 81; II, 25. kalp I, 82. ~ zen I, 82. kalpak I, 83. ~ cy I, 83. kalpazan I, 82. ~ lyk I, 83. kalup I, 83. kalura I, 133. kalyp 104; I, 83. ~ cy I, 84. kanat 45; I, 84. t kanara I, 84. kanga 45; I, 85. kantar 33; I, 86. ~ gy I, 86. kantarma 245. kapak I, 84. kapama I, 87. kapan I, 87 ; II, 27. ~ ** emini II, 27. ~ ** ly II, 28. ~ •* nai'bi II, 28. kapanga ol; I, 87. kapasyz II, 140. kaplama I, 396. kaplamak (kaplady) 276. kaplan II, 28. ~ pos(ty) II, 28. kaplyga 49; I, loi. kapod I, 87. kaptan (kapudan) £5. ~ paşa II, 28. *kapugiler-bulukbaşy II, 38. ~ *ke-hayasi II, 29. kapugy II, 30. ~başy II, 30. kapu-kehayasy II, 29. ~ **kehaya-bey II, 29. — kiayasy II, 29. ~ kiayalyk II, 29. ~ oglany II, 29. kapy-kul II, 140. ~ yoldaşy II, 28. 220 — kara-bogdan II, 31. ~ boya II, 31. ~*burya II, 31. ~guruş I, 89. ■—iflaic II, 31. ~ kulak II, 31. ~ kyz 116. ~ ulag 3; II, 31. karagioz 120, 127; I, 88.~perde 126. karagoz 45, 120, 124, 170 ; I, 88. ■—liik I, 88. karaşu 281. karaga I, 88. karaman 55 ; I, 396. karanfyl 33 ; I, 89. karaul I, 89. kardaş I, 90. ~ lyk I, 90. ** kargaca I, 87. karnaksy I, 91. karpuz I, 209. kar topu II, 150. kasab 45 ; I, 92. ~ baş II, 32. ~ başlyk II, 32. (kasatura) 35. kasny 276. (kaşer) 35. kaşkaval I, 92. leat I, 93. katran I, 95. katyr I, 94. kauk I, 96. kavaf 44; I, 96. ~ başy I, 96. kaval I, 96. kavalty 276. kavanos 45; I, 177. kavaz II, 33. ~ başy II, 33. kave 1, 72. ~ alty 276. ~ liane I, 73. ■. kavegy I, 72. ~ ** başy I, 62. kayik I, 77. ~ cy I, 77. ~ liane II, 139. kaymak I, 177. kaytan 45 ; I, 176. kaymakam 78 ; I, 77. ~ paşa II, 25. ~ lyk I, 79. kayisy I, 179. kayiş II, 25. kaynak I, 141. kayuk I, 177. kazan I, 99. ~ gy I, 99 ; II, 33. kazasker II, 25. kazma I, 100. kazykly II, 141. kebab I, 102. kebe I, 103. kece 199 ; II, 35. ~ lu II, 35. kef I, 104. ~ li I, 104. kefelemek 245. kefil II, 141. kehaya II, 36. ~ lyk II, 36. kehlibar I, 110. keliribar I, 110. kel I, 104. ~ başlii 1,105. ~ eş 1,105. kelep I, 8i. kelepir I, lll. ~ gy I, 112. kelimet I, 105. kemer I, 112. ~ li I, li3. kenar I, 105. ~ gy II, 38. kepee I, 105. kepenek I, 106. kepenk I, 106. kerake II, 37. kerem I, 106. kereste I, 107. ~ gy I, 107. kergef I, 180. kerliane II, 37. kerma II, 37. kerpedin I, 107. kerpic I, 396. kertik I, 107. kervan I, 108. ~gy I, 108. ~serav II, 32. J kes I, 108. kesat I, 108. kese 219 ; I, 117. kesedar II, 37. ~ ** efendi II, 37. keser I, 396. kesigi I, 108. keskin II, 37. kesmej, 141. kesmik I, 396. keşkek 1," 109. kez 62. kezab I, 109. kiabir I, 109. kiapoglu II, 141. kiase I, 117. kiavgir 45 ; I, 180. kiaya 119; II, 35. ~*bey II, 36. ~ * kiatibi II, 36. kibrit I, 119. kil(e) I, 111. kiler 33 ; I, 396; II, 36. kilergy başy II, 37. leii ermeni I, lll. kilim I, 110. kimion I, 112. ~i I, 112. kinab II, 38. kior I, 114. kira I, 116. ~ gy I, 117. kise I, 117. kitre I, 359. kiub I, 117. kocek II, 141. kodoş I, 140. kofa 246. ' kofte I, 110. koga I, 146. ~ man I, 146. kol I, 397. kolan I, 141. kolcak I, 141. kolgi II, 42. koltuk I, 142. konak I, 144. — 221 — konakey I, 144. ~ başy I, 145. kondak I, 145. kondura 51; I, 145. ~ gy I, 145. kopea 50 ; I, 145. kor 45 ; I, 114. korabiye I, 145. kordela I, 397. koru 276. ~ gy II, 44. kos koga I, 146. kose-başy II, 142. ~ ** kehaya II, 141. kosele II, 142. kostek I, 115. koşk I, 116. kova 246. koz I, 147. ko(z)bekei II, 143. kube 79; I, 397 ; II, 43. kubur I, 139. ** kubur II, 43. kiieiik-mirahor II, 38. ~ * tezke-regi II, 38. kiifte I, 110. kufteri I, 141. ' kuka 50, 199 ; I, 147. kul II, 143. ~ kehaya II, 43. ~ oglu II, 143. kula 50 ; I, 148. kul I, 183. ~ bas(ty) I, 397. kula(g)uz I, 80. ~ başy II, 25. ~ * căuş'II, 25. kiilah I, 118. f kiilhan I, 118. ~ gy I, 118. ~ i I, 118, kullab I, 81. lculluk II, 43. ~ cy I, 148, kiiliig I, 119. kulun I, 142. kumaş I, 149. kumbara II, 44. kumbaragy II, 44. ~ başy II, 44. kunebi I, 149. kiirdiye I, 182. kiirekey II, 39. kiirk H, 38, 142. kiirkcy II, 39. ~ başy II, 39. lcurkut I, 149. kurmalc (kurdy) II, 143. kurs I, 149. . kurşum II, 163. kurtulmalc 66; I, 146. kuruluk I, 397. lcuskuguk I, 192. kuskus I, 150. kusur I, 150. kuşalc I, 150. t kuşaklylc I, 150. kuş iiziimi II, 143. kutni I, 152. kiitiik II, 142. kuty I, 151. kuvata 51; I, 47. kuyumgy II, 43. ~ başy II, 43. kiyafet I, 76. kyigy I, 396. kylaguz I, 80. kylyc II, 25. ~ ** kaftan II, 25. kylyf I, 82. kyna 44 ; I, 84. kyrbae 45; I, 176. ** kyrgali I, 90. kyrk-ayak I, 89. ~ beş II, 142. ~ kalem II, 142. kyrmyz I, 91. ~y I, 91. lcyr serdary I, 89. kyskac I, 396. kysmet 111. kyst I, 93. kyşla I, 93. kyşlylc I, 117, 184. kytlyk II, 33. kyvyrgyk II, 139. kyzlar agasy II, 34. kyzylbaş II, 34. laf I, 23. lagum I, 232. ~gy I, 232. lagym I, 232. lagiverd I, 232. lahani II, 154. lahur II, 73. lala 79. ” lalagit I, 232. laie I, 233. lauta 282. laz I, 233. lebade I, 236. legen I, 236. leke 48 ; I, 236. leş I, 235. levend 179; I, 235. leylak I, 237. leylek I, 237. -li 58. liman 33 ; I, 237. limon £y I, 238. ~ I, 238. lipka I, 239. ~ ** agasy II, 73. lira 51; I, 238. lobut II, 73. (lokanda) 35. loki I, 238. loluna I, 239. lokmagun 277. lokiin 277. longa 35; II, 73, liile I, 240. (lundura) 35. -ly 55. lyk 54. 18 — 222 — mabeyn 44; II, 74. ~ gy II, 74. made II, 74. maden 46, 79 ; I, 241. ~ * lcalfasi II, 74. ~ ** kesedari II, 74. .— ** efendi II, 74. magar 65. magaza I, 241. maguna II, 154. maşar II, 154. magun I, 241. mahala I, 242. mahmudiye I, 242. mahmur 42; I, 243. mahmuz I, 241. mahrama I, 248. mahun I, 243. malcara I, 240. makas I, 240..— ** gy I, 240. makat I, 240. mala I, 398. malota I, 245. mamele I, 246. ~ gy I, 246. -man 55. f manav II, 75. mane I, 246. mangal I, 246. mangyr I, 246. mangylyk 277. manlcafa I, 246. mantar I, 400. marangoz II, 154. maraz ţ> 249. marda I, 249. marifet I, 247. marol I, 250. martoloz II, 75. mărul 33; I, 250. (masa) 35. masat I, 250. maskara I, 251. ~ gy I, 252. ~ lylc I, 252. masur 49; I, 264. maşala I, 250. maşalla 63. maşrapa 46 ; I, 270. matara I, 252. mataragy II, 75. ~ başy II, 75. ~ "yamak II, 75. matrabaz I, 252. ~ lyk I, 252. matrak I, 252. matuh I, 253. mavusa 277. maya I, 243. maydan I, 244. maymun 19, 39; I, 245. mazul 157, 162; I, 254. meeid I, 256. mehenk I, 256. mehlceme 78; II, 155. mehlem II, 57. mehmet II, 77. mehter II, 77. ~ başy II, 77. ^ hane II, 77. ~ * lciayasi II, 78. mektub II, 78. mektubfiy II, 78. efendi II, 78. melez I, 256. ' menekşe 47; I, 959. mengene I, 256. menzil II, 79. ~ ** buyurultu II, 79. ~ ** emri II, 79. ~ ** fermany II, 79. ~ gy II, 80. ~ liane II, 80. meremet I, 257. mergan I, 249. nerlcez I, 256. mermer II, 165. ~ i II, 155. mersin II, 155. mertebe 45 ; I, 257. inertele I, 250. mes(t) 47 ; I, 257. meşin I, 258. meteriz I, 258. meydan I, 244. meymar başy II, 75. mezat I, 258. meze I, 258. ~ lik I, 259. migana II, 76. mimber II, 155. minare II, 80. minder 49; I, 260. ~ gy I, 260. mintan I, 260. miralay II, 80. ’miralem aga II, 80. miraz 45 ; I, 260. misir I, 261. ~ beyi II, 155. ~ li I, 261. mislcet I, 261. miskal I, 266. ~ gy I, 266, miyan baly I, 259. molia II, 81. ~ efendi II, 81. ~ lyk II, 81. moloz I, 263. moşul II, 87. mosur I, 264. mubaye II, 85. ~ gy II, 85. mubaşyr 44 ; II, 86. muflus I, 262. ~ luk I, 262. muft I, 263. ~ agy 277 ; I, 263. muhaiyer I, 265. muliasebe II, 84. **muhurdan I, 205. mukalit I, 264. .— lik I, 264. mulcava I, 264. mukelef I, 264. mumgy II, 86. murdar I, 265. ~ lyk I, 265. murtad II, 156. musafir I, 264. ■— lik I, 264. musadere 46; I, 316. musaka I, 265. musluk II, 156. — 223 — muşama I, 266. muşmula I, 266. muşte I, 266. muşterî I, 267. mutpah XI, 88. ~ emini II, 88. muzde II, 85. ~ gy II, 85. myskal I, 262. myzrak 49 ; 1, 253, ~ ly I, 253. nafaka I, 267. nafe I, 268. naft I, 272. nakaş II, 88. ~ ** başy 225. ~ lyk II, 88. nakt I, 268. nalbant I, 269. ~ başy I, 269. nardenk II, 89. naremgi I, 269. nargile 1, 269. •* nargilegi başy I, 269. nark 1, 270. Nasr-eddin 112. nay I, 268. naz I, 271. nazar I, 271. nazyr II, 27. nefer I, 272. neft I, 272. ~ i I, 272. nene I, 272. ne va II, 157. ney 51 ; I, 268. nisfye I, 273. nişangy II, 89. .— başy II, 89. nişaşte I, 272. nohud I, 268. nufăr I, 273. nur I, 273. ~ li I, 273. oda I, 275. ~ başy H, 90. ~ gy I, 275. ~ lalasy II, 157. ~ lyk 1, 276. od-agagy I, 276. ogur I, 372. ~ lu I, 372. ~ suz I, 374. . ogak I, 277. ~ * agalar II, 90. ~ “bazyrgian II, 90. ~ ly II, 90. ~ "tatar II, 90. oka I, 273. olefe I, 233. ~ gy I, 234. olum I, 278. orakcy II, 91. ordu I, 72. ~ **agasy II, 91. ~ humayunll, 91. ~ kadysy II, 91. ordy I, 372. orta I, 278. ~ kapysy II, 158. ~ ** kuşak II, 92. ~ căuş II, 92. ortak 84. osman II, 92, ~ ly II, 92. otak I, 279. oturak II, 92. ~ ly II, 93. otuz-beş kalem II, 158. otuz-bir 218; II, 158. ozengi II, 164. pafia 207; I, 279. ~ gy I, 279. pacaura I, 279. padavra I, 284. adişah II, 93. afta I, 279. paidos II, 158. paklava 44 ; I, 33. pala I, 280. palamar 35 ; I, 280. palaska 34, 51, 277 ; II, 93. palavra I, 281. ~ gy I, 281. palioş I, 280. pambuk I, 63. pandespan I, 281. pangar 47 ; I, 281. panzehir II, 94. papadiya I, 281. papara 105; I, 282. papu(5 1, 282. ~ gy I, 282. para I, 284. ~ ly 277. parangun II, 158. parca I, 284. parlagy I, 284. parmak I, 285. ~ lyk I, 285. pastyrma I, 285. paşa I, 286. ~ kapysy II, 94. ~ Iii I, 287. ~ lyk I, 287. paşmak II, 94. patlygan I, 47, 49; I, 287. payanta I, 280. paye 79; II, 23. ~ Iii 157. payvant 84. pazar 44; I, 287. ~ giden II, 16. ~ lyk I, 288. pazvan II, 94. pehlivan I, 2. pek-simat 281; II, 94. pek-temis 284. pelte I, 289. peltek 48 ; I, 289. pembe I, 289. penge 48; I, 296. percem I, 289. perdah I, 289. perde I, 291. ~ gy I, 291. pergel I, 292. pergamut I, 291. peruze I, 292 pervaz I, 292. peştii I, 297. peşin I, 294. ~ ga I, 294. peşkeş I, 293. ~ **gy II, 158. peşkir I, 293. peşkirgy I, 294. ~ **başy I, 294 peşrev II, 96. peştimal I, 295. petmez II, 158. — 224 — peyk II, 95. pezevenk 131; I, 295. ~ lyk I, 295. pic I, 295. pide II, 95. pilav I, 296. pirpiri I, 296. pişekiar I, 297. ~ lyk I, 297. podrum 16, 84. postai II, 96. poş I, 297. potur I, 297. piiskul II, 158. pusula II, 158. puşt I, 298. rahat I, 299. ~ lokum I, 300. raht I, 299. rahtevan II, 96. raki I, 298. ~ gi 53, I, 298. ramazan II, 97. .— **lyk II, 97. ~ t rast II, 159. rastyk I, 302. ravak I, 300. ravent I, 300. rayp II, 97. razaki I, 301. refene I, 302. rega I, 302. rende I, 301. reng I, 301. revany I, 396. reyiz II, 97. ~ ** i-kul II, 97. ~ ** lyk II, 98. rezillik I, 301. rif I, 301. riyala II, 159. ** riza pazar II, 100. rubiye I, 302. rufet I, 803. Rumeli I, 100 rup I, 303. riişfet I, 303. riite I, 303. sabika II, 159. sabyr I, 303. sade I, 306. ~ kiar I, 307. sadrazam II, 101. safa II, 160. sag kol II, 159. sagry II, 101. sagak 277. sahan I, 307. sahtian I, 306. saka I, 304. ~başy I, 304. sakat I, 304. ~ lyk I, 305. saki I, 313. saknisi(n) I, 305. saksongy başy II, 160. saksy I, 317. sakyz I, 305. .— ly I, 305. salahor I, 309. (salaş) 31, 281. salavat I, 310. salep I, 310. ~ gy 1,310. salhana I, 382. salkym I, 310. salt II, 102. şamani I, 311. samsun I, 312. samsungy ba:şy II, 160. samur I, 312. ~ ** kalpak I, 313. sandal I, 313. sandal I, 313. sanduk I, 313. sangak 78; II, 102. ~ ** agasy II 102. ~beyi II, 103..—şerif II, 103. ~ tar II, 103. sanki 51 ; I, 313. santrag I, 336. sap 1,314. saparina II, 159. saplayk II, 159. saraf I, 386. .— lyk I, 386. sarag II, 103. ~ * başy II, 103. sarây 51; I, 315. ~ * başy II, 104. ■—**divan II, 104. .—ly I, 314. sargy II, 159. sarma I, 315. saryga 178; II, 103. saryk II, 104. saryly I, 315. satrang I, 326. satyr I, 316. ** satyrgy başy I, 316. saya I, 307. saye I, 307. sayigi I, 308. ~ ** başy I, 308. sayvan I, 308. ’* seba II, 160. saz II, 160. sedef 48 ; I, 321. şefa II, 160. sefer tasy I, 218. sefte I, 306. seksana 49 ; I, 316. selam II, 107. ~ * agasy II, 107. ■—■ ** ahcesi II, 107. ~ alekim 64. ~ ** căuş II, 107. salamlyk 64 ; II, 106. selte I, 311. senameki I, 322. senet I, 322. sepet I, 324. saraser II, 107. serasker II, 108. ~ lyk II, 108. ~ * paşa II, 108. ~ ** sultan II, 108. serdar I, 320. ~i ekrem II, 160. ~ lyk I, 320. — 225 serdengeedi II, 108. ~ ** agasy II, 108. seren II, 110. sergi I, 324. serhat II, 108. ~ ly II, 100. sermaye II, 109. .—■ syz II, 109. ~dar II, 109. serpenge I, 320. serseri II, 160. sevayi II, 109. sevgiilii II, 161. seyiz 45 ; I, 319. ~ başy I, 319. seymen II. 100. ~ başy II, 106. sifat II, 161. sikime I, 321. siktir I, 321. silah I, 322. silihtar II, 110. ~aga II, 110. ~ ** paşa II, 110. simit I, 322. ~ gi I, 322. simsar 35 ; I, 312. ~ lyk I, 312. simşir I, 127. singap I, 323. ~ i II, 323. sini I, 323. skele I, 317. (soba) 34, 51. sof I, 390. sofa I, 324. ~ ** gy I, 324. sofra 79 ; I, 324. sofragy I, 324. ~başy I, 325. sof ta II, 161. sokak II, 164. solak II, 110. sol lcol II, 161. ~ agasy,-II 161. somaki II, 161. somun I, 326. sondurma 49 ; I, 335. sopa I, 326. sorguc I, 331. soy 51 ; I, 326. soya II, 111. soytari I, 325. spahi I, 326. — ** oglany II, 110. spahiler agasy II, 110. Stambol I, 327. V. Istambol. subaşy II, 111. suguk I, 328. suhari 34. sukman 47 ; I, 328. siileymani I, 326. sulf II, 111. sultan I, 329. ~i I, 329; II, 111. ~ **kehayasi II, 112. ~ mezat II, 112. sulumen I, 328. siimbiil 41; I, 382. suraf II, 161. surduk I, 329. siirgiin I, 330. ~ luk I, 330. surmai II, 161. siirme II, 161. siirmek (siirdii) II, 161. siirna 41 ; I, 331. sursat II, 112. surugii I, 332. ' siiriikci II, 112. susam 46; I, 324. suvari II, 161. suyolgy II, 111. ~ ** başy II, 111. -sy 56. syk I, 320. syklet II, 109. sykylmak (sykyldy) II, 109. syrmali II, 161. syrylc I, 337. şadyrvan II, 112. şah II, 112. ~ meran I, 332. şahin 281. şaka 280. şahtere I, 318. şali II, 113. şaly I, 334. şalvar I, 334. şam I, 334; II, 113. ~ alagasi I. 335. ~ ly II, 113. şamata II, 162. şamdan 79. şamdangy II, 113. ~ ** başy., II. 113. (şarampo) 34. şart I, 335. şaşkynlyk II, 162. şaşy I, 336. şatrang 218; I, 336. şatyr II, 114. ~ **başy II, 114. şayak I, 333. şayka I, 333. şebane II, 113. 4 şeboy II, 337. şekergy II, 115. ~ *• başy II, 115. şenlik II, 114. şerbet I, 336. şerbetgy II, 337. ~ başy I, 337. şeşane I, 338. şeytan I, 336. şilte I, 311. şim I, 294. şiret 1, 337. şiret I, 337. ~ lik I, 337. şirin II, 114. şiş I, 338. şkodrali II, 162. şolkadar (şokada) 329. tabalc I, 338. taban 277 ; I, 339. taban II, 115. tabia II, 115. tabiyat I, 340. ~ ly I, 340. 226 — tabla II, 115. tabla I, 340. ~ başy I, 341. tafta I, 343. tagargyk 280. tahmin II, 116. taht I, 344. ** talitaluk I, 343. tahyn I, 343. ~ lialvasy I, 201. takiye I, 360. taklit I, 342. takrir I, 342. ~ gy II, 117. takym I, 342. talak I, 152. talaş I, 346. talaz 33, 45 ; I, 346. talika 280, 283. taly I, 346. talym 79 ; I, 347. tamam 46; I, 347. tamaşa II, 162. tamazlyk I, 346. tambur I, 348. ■—■ gy I, 348. tandur I, 348. tane II, 117. tantana I, 154. tapanga 51 ; I, 348. tapkur I, 843. tarab I, 348. tarabhana 45 ; I, 349. f tarabulus II, 117. taraf I, 349. tarak 44 ; I, 155. ~li II, 162. tarliun 33 ; I, 350. tarla I, 350. tar-mar 276. tarpoş II, 117. tarym 1, 350. tas I, 357. tasma I, 350. tatar I, 351. ~*agasy II, 118. ~ ** menzil II, 118. tava I, 352. tavan I, 353. tavla I, 340; II, 115. tăvii 218 ; II, 163. tayfa I, 344. tayin I, 345. ~ at I, 346. ~ gy I, 346. tebeşir 49 ; I, 358. tebtil 45; I, 360. tefter 44; II, 118. ~gy II, 119.~ liane II, 119. tefterdar II, 118. ~ ** efendi II, 118. teftişgy II, 119. tegel I, 360. teker meker I, 353. tekne I, 398. teknefes I, 353. tel I, 353. telatin I, 355. telbiz 45; II, 120. ~ lyk II, 120. telhisgy II, 117. aga II, 117. tellal 44 ; I, 354. ~ başy I, 354. ~ lyk I, 354. ** telme I, 355. telti I, 355. telve II, 163. tembel I, 355. ~ lik I, 355. temena I, 355. teneke I, 361. ~ gy I, 361. tengere 48; I, 360. tenk I, 356. tenk I, 356. tepelemek (tepeledy) II, 163. tepsi I, 361. terazy 49; I, 356. terbiye II, 120. tergiman II, 120. terliana I, 345. terlik I, 356. tersana II, 121. ~ * defterdari II, 121. ~ * emini II, 121. tertip I, 357. terzi başy II, 121. teslim II, 122. teste I, 358. testimel I, 359. teşrifat II, 122. teşrifatgy II, 122. ~ * kalfasy II, 122. ~ * kesedari II, 122. tetre 33 ; I, 359. tevatur I, 369. tezek I, 363. tezgiali I, 358. ~ tar I, 358. tezkere II, 122. ~ gy II, 122. tiftik I, 360. tikiya I, 360. timar II, 123. ~ ** spahi II, 123. timin II, 123. tiriak 33 ; I, 362. ~ i I, 362. tiriplik I, 363. tobe II, 163. tokat II, 123. tokmak 278. tombaz II, 49. top 89; I, 363 ; II, 123. ~ kapu II, 123. ~ hana II, 123. ~ tan I, 364. topcy II, 123. ~ başy II, 123. topuz I, 364. torba I, 365. torlak I, 370. torluk 278. toyaka 280. tozluk I, 372. trampa 85, 51 ; I, 365. trinketa 35; I, 365. tuc I, 366. tiifek 89 ; II, 123. tiifekCy II, 124. ~ * başy II, 124. tugra 42 ; I, 368. tiilbent I, 366, 367. — 227 — * tult I, 367. tulum I, 367. tulumba Bl ; I, 367. tulumbagy I, 327. ~ başy I, 368. tumbak I, 368. tumbek II, 125. tiimbelek II, 125. tumuruk I, 368. tiinesli II, 163. tura I, 368. ~ ly I, 369. tura II, 125. turfanda I, 365. turk I, 369. tiirlii I, 370. turnagy II, 126. ~ **aga II, 126. ~ baş-aga II, 125. ■— başy II, 126. turungi I, 370. tutun I, 370. tutiingy I, 371. ~ başy I, 371. tutya I, 370. tuy II, 125. tuz emini II, 163. tuzla II, 164. tuzlama I, 371. tyrtyl I, 356. iici tuylii II, 72. uckurluk I, 138. ufiurum II, 164. ud agagy I, 276. ugur I, 372. ~ Iii I, 372. — luk I, 372. ~ suz 374. ulak I, 277. ulama II, 126. Ulefe 29, 46 ; I, 323. ~ gy I, 234. ~ gian II, 91. uluit II, 327. un kapany II, 164. urdu I, 372. ursuz I, 374. ■—■ luk I, 374. urum II, 164. usta II, 126. ustalia II, 127. ** iist-i aCyk II, 127. vade I, 374. varoş 34 ; II, 128. vatas I, 375. vekil I, 377. ~ lik I, 377. venedik I, 377. vera II, 128. veresi I, 378. vezir I, 379. ~ **agasy II, 128. ~ **kehayasy II, 128. ~ lik I, 379. ~ *'tatar II, 128. vezne I, 378. viran I, 378. ~ e I, 378. vişnab I, 378. volyli II, 164. voyvoda II, 129. yabangi II, 66. yades(t) 47, 50 ; I, 219. yagma 42 ; I, 219. yagmalamak (yagmalady) I, 219 yalini I, 219. yaka I, 218. yama I, 219. yamak II, 66. yamurluk I, 220. yangyn II, 66. ~ gy II, 66. yapunga I, 228. yasak II, 67. ■—■ cy II, 67. yasmin I, 220. yaşmak 283; II, 152. yatagan I, 221. yatak I, 220. yatsy II, 152. yavaş II, 152. yavaşa I, 218. yaz başy II, 74. yazy I, 220. yazygy II, 67. ~ **efendi II, 67. yedek I, 223. ~ **li I, 224. yedekcy II, 68. ~ **başy II, 69. yedi kulle II, 51. yek 119; I, 53, 223. yelek I, 225. yelkengy II, 51. yelkovan II, 146. yemeklyk II, 52. yemeni I, 226. yeni baliar I, 224. yeni cykma 277. yeniceri I, 225. ~ başy II, 69. ■—■ **efendisi II, 69. ~ ‘kiatibi II, 69. yerlii II, 69. yeşm II, 152. yevm II, 148. ~ iye II, 147. yilangyk II, 66. yilan kavi 277. yogurt 42 ; I, 221. ~ gu I, 222. yolt 63. yoldaş I, 71. yorgan I, 227. yorgangy I, 227. ~ başy I, 227. yort I, 227 ; II, 153. yourt I, 221. ~gu I, 222. ytri şahi I, 220. yufka I, 224. yiiksiikce I, 231. yiiriş I, 231. •* yuruk bayrak II, 72. ~ tar II, 72. *yuruk(ler) II, 153. yiiriimek (yiirudu) II, 72. yiiz-başy II, 72. yuzlttk I, 231. *' yiiz iil-emini II, 153. zabit II, 129. ~ lyk II, 129. 228 zabt I, 385. ~ Cy 1, 384. ~ * fer-many II, 130. zagan I, 380. zagara I, 381. zagargy başy II, 130. zahre I, 382. ~ gy I, 382. zaif I, 382. ~ lyk I, 382. zaman II, 130. zampara I, 383. ~ lyk I, 383. zar 218 ; I, 385. zarce II, 164. zarf I, 387. zarif I, 387. ~ lyk I, 387. zarzavat 45 ; I, 388. ~ gy I, 388. zavallii I, 388. zebun I, 380. zemberelc I, 390. zembil I, 390. zengerlii II, 131. zer I, 386. zerbap I, 388. zerdava II, 130. zerin-lcade 49; I, 387. zerzevat I, 388. zevk I, 388. ~ ly I, 389. zevklenme I, 388. zevzek I, 389. ~ lyk I, 389 zeybeg II, 164. zii 163. zingir II, 130. zi vane I, 191. zor I, 391. ~ ly I, 391. zorba I, 391. ~ lyk I, 391. zuluf I, 392. ziiliim II, 131. ziimbiil 41; I, 382. zurna 41, 162, 163; I, 331. zybun I, 380. zyiafet I, 389. zyndan 78. 2. TATAR Prin ialar se in(elege aci in special graiul nogal şi crimien. ** abale I, 4. alcCa (cum.) 17, 289. Ale kerman (t. or.) II, 4. alada I, 14. alka (t. or.) I, 200. alym II, 6. araba I, 206. arabagy I, 206. ~ lyk I, 206. aran II, 136. argamalc 83, 261. arlcan I, 24. astelan (cum.) 18, 259, 260. ayda (t. or.) I, 196. Azale II, 9. badia I, 34. bahmat I, 35. ** baibarale I, 35. balaban (cum.) I, 36. balgas 268. balgy-başlylc II, 11. baltale 45 ; I, 137. bardac (cum.) I, 38. bascha (cum.) I, 40. batman (t. or.) I, 60. bay (t. or.) 261. beci (cum.) 16. bidin (t. or.) 16. boy (cum.) I, 67. boya (cum.) I, 56. boza (cum.; I, 59. bucale 12. buga (cum.) I, 61. Bugag II, 21. bunculc II, 23. buragan (t. or.) I, 12. butalc (t. or.) 65. calip (cum.) I, 84. calp (cum.) 18. can (cum.) I, 203. casap (cum.) I, 92. catifa (cum.) I, 94. chamal (cum.) I, 202. chan (cum.) I, 203. chasma (cum.) I, 100. chater (cum.) I, 94. cliatir (cum.) I, 18. chazan (cum.) I, 99. chisa (cum.) I, 117. colan (cum.) I, 141. coltuc (cum.) I, 142. cor (cum.) I, 114. cabata 280. calma (cum.) I, 121. canale (cum.) I, 123. capul I, 122. cibuch (cum.) I, 137. cuvre (cum.) I, 179. doyum 49 ; I, 163. dulab (cum.) 19 ; I, 65. duşman (cum.) 17. echindii (cum.) I, 114. elei (cum.) II, 51. — 229 — fanar (cum.) 19. fermuta II, 52. frangi (cum.) 19. gerdan (cum.) 19. Gerey II, 56. guhud (cum.) I, 138. habar (cum.) 19; I, 193. hakan II, 59. hallal (cum.) I, 199. han I, 203. ~ lyk I, 201. ~ tepesi II, 20. haram (cum.) I, 208. hasap (cum.) I, 92. haydamak I, 195. kalga II, 27. kalkan (cum.) II, 25. kapkan I, 87. Kara kala (cum.) 15. kazak I, 98. ~ ** ly I, 98. kazan akcesy II, 33. kazna (cum.) I, 215. kobuz I, 140. koci oba (t. or.) 328. korsak 207 ; II, 42. koş 11,42. Krym II, 42. ~ gerey II, 42. ~li 8. kumis II, 143. kurgan (cum.) I, 191. lipka I, 239; II, 73. piadim (cum.) 19; I, 241. magar (cum.) 65. makala (cum.) 19. mărul (cum.) 19; I, 250. maskara (cum.) 19; I, 251. maydan (cum.) I, 244. maymun (cum.) 19; I, 245. meydan (cum.) 19. mirza I, 260. ** mirzak I, 260. nagt (cum.) 19. nakara (cum.) II, 88. narangi (cum.) 19. nay (cum.) 19. noghut (cum.) 19; I, 268. oba II, 157. . oleat (cum.) 17 ; II, 9l. ortak (cum.) 19. paloş (cum.) I, 280. pargal (cum.) I, 292. peroza (cum.) 19; I, 292. sabur (cum.) 19. sachez (cum.) 19. salkum (cum.) 19. sar (cum.) 263. saraf (cum.) 19. saray (cum.) 19. saydak II, 20. sinduk (cum.) 19. surna (cum.) I, 331. sufra (cum.) 19. ** şirin II, 114. tabiat (cum.) I, 340, talal (cum.) 19 ; I, 354. talasman I, 346. taman (cum.) 19 ; I, 347. tarazy (cum.) 19. tas (cum.) 19. tatar I, 350. ~ agasy II, 118. teii 15. ~ orman 15. tenke (t. or.) 40; I, 356. tepsi (cum.) 19. tili (t. or.) 15. tilmac (t. or.) 281. tizgin (cum.) 19. toy (t. or.) 15; I, 363. tuman (t. or.) II, 125. turlu turlu (cum.) I, 370. uşur II, 127. ~ gy II, 127. vatalia I, 375. yaasi (cum.) 15. yali agasy II, 66. ** serdary II, 66. yam 40. yarlyk 40; II, 67. yarmak (t. or.) II, 151. yasak (t. or.) 40. yasaul 40 ; II, 8. yerlyk 40 ; II, 67. yurt 264 ; I, 227. ’aba I, 3. abdal II, 135. ’adet I, 8. afiun I, 10. ’agem II, 2. ~ i I, 13. 3. ARAB ahmak 275. ’ahd-name II, 3. ’akarat 42 ; I, 7. ’akyde 42; I, 7. ’alem II, 5. 19 — 230 alet i, 199. al-i 'osman II, 136. allah 63 ; II, 4. anima I, 18. ’anber I, 20. anisun I, 20. ’arab I, 22. ’araki I, 298. ’arz II, 7.~i-lial 78 : II, 8.~i-mah-zar II, 8. ’asker II, 8. atlas I, 29. ’atri şahi I, 226. avaîd I, 29. a’yan II, 4. ’azeb II, 137. ’azl I, 254. bab-i ’ali 25. ~ humayun 107 ; II, 137. ~ se’adet II, 158. bagdadi I, 34. bakkal I, 31. bakkam I, 32. battal II, 15. beden II, 16. bedcvi I, 51. bela I, 46. bend II, 138. beraet II, 18. bereket II; 47. beyaz II, 18. bezr II, 138. bezzazistan II, 138. bina I, 52. . bita’at II, 138. buhur II, 22 ~ dan II, 22. burg II, 139. dabbag I, 838. dalii I, 152. daire I, 152. darb I, 348, 349. ~ liane I, 349. dar-i se’adet II, 144. ‘ dar iiş-şifa II, 144. da’va II, 45. da’vet II, 45. ~ name II, 45. dellal 44 ; I, 354. devlet II, 46. devr I, 157. dimişki II, 156. divitdar 1, 48. du’a II, 50. dud I, 161. duhan 216. diilckian I, 162. diinya 79. ebeniis I, 6. ebraş I, 7. egil II, 145. ** egnas-i zahire Ii, 73. ehali II, 145. ‘ . ehli-’irz II, 145. ~ islam II, 145, elbett I, 2i5. el kuran II, 143. elli kalem II, 146. elmas II, 6. elya II, 146. eman I, 18. emanet I, 19. emin II, 146. emir 32; II, 146. ~ i -ahor II, 70 emma I, 18. ‘ emniyet II, 146. emr II. 52, 79. ~ i-name II, 52. erguvan I, 227. erkian II, 146. esnaf I, 231. eşbch II, 146. etba’ II, 50. etna II, 147. evsat II, 145. eyvallah 63. ezan II, 147. eziyet II, 147. fekar II, 52. felali II, 147. fenar I, 167 ; II, 53. ferfere I, 168. ferik II, 147. fesad II, 53. fetii I, 174. fetva II, 53. fiat II, 53. fii I, 171. filali I, 171. firari II, 53. fiirsat II, 54. fu ta I, 174. fuzul I, 175. galebe I, 80. gaşiye I, 249. gayret II, 149. gazeb II, 147. gâzi II, 65. gerdab II, 56. gull 277. gurama I, 149. gureba II, 32. gylaf I, 82. gami’ I, 187. gebel II, 147. geb hargi II, 148. gedd’l, 179. geleb I, 178. gemal I, 186. genabet I, 187. — 231 — gerid I, 17P. gerirre I, 178. gerrah II, 55. gevahir I, 191. gin 283. giziye II, 58. giibbet I, 189. giilus II, 149. —name II, 119. giizdan I, 183. habb I, 205. habeş II, 58. hadd I, 211. haggi I, 194. halde I, 194. hal I, 198. halal I, 199. halii II, 149. halim I, 200. halva I, 201. hamali II, 60. hamil II, 52. liammal I, 202. harabiyet II, 150. haram I, 208. hareket II, 151. harem I, 210. liasret II, 147. liata II, 150. hava 79. ha vădi ş II, 63. havale I, 212. liavz I, 213. . liazz I, 214. hazz II, 01. liediye II, 64. hi 6 I, 216. higret 30 ; I, 283 ; II, 151. -— ta-rihi II, 151. hil’a't I, 199. hirfet I, 303. liogget II, 05. hu II, I5i. liudut-name II, 151. hugum II, 151. * hiikm fermany II, 65. liukiim II, 65. ~ at II, 65. huzur I, 218. hynna 44 ; I, 84. haber 42 ; I, 193. liadyn II, 59. haffaf 44 ; I, 96. liafif I, 9. liaftan I, 75. haham I, 194. liakan II, 59. lialayik 283. lialhal II, 61. liali’fa I, 82 ; II, 140. halt II, 60. lialvet II, 149. han I, 195. 1’iandelc I, 216. harag I, 207. liarg II, 60. hass II, 61. liassa I, 211. hasseki II, Ol. ~ sultan II, 62. liatt 32; II, 62. ~ i-şerif II, 62. ' ~ i-humayun II, 62. hatun I, 70. liatyr I, 212. havra (ebr.) I, 213. liavvan I, 30. hayal zill 171. liayin I, 197. bazine I, 215. ljil’at II, 151. huri 283. ljydmet I, 217. hyrka II, 151. ibka fermany II, 71. ibra II, 67. ifta II, 51. iftira II, 69. igmal II, 152. igra II, 153. — ** fermany II, 70. ihram II, 152. ihtiyar II, 152. ilizar II, 70. ikram II, 68. iktiza 79. i’lam II, 70. ilhak II, 152. iltifat II, 152. iltizam II, 70. imam II, 70. imame I, 225. imaret 78; II, 152. imdad II, 70. i’nad 84. i’nam II, 71. • in şa’allah 63, 111. intisab II, 153. irad II, 71. ~ gedid II, 71. irade II, 153. islah II, 153. islam II, 153. istifta I, 306. isti’gal II, 153. i’tibar 79. itlak II, 72. ~ ** firmany II, 72. ’iyar I, 13. ** izn kaftan II, 73. kabizi mal II, 140. kabul I, 69. leafa 207 ; II, 25. — 232 — kafes I, 71. kafir I, 181. kahve I, 72. ~ hane I, 73. kakula II, 139. kalb I, 82. kalem II, 26. .—■ iye II, 26. kalib I, 84. kaliye I, 396. kantar I, 86. kanun name II, 140. karar II, 32. kasaba II, 32. kasavet II, 140. kasriyed II, 140. kassab I, 92. katayif I, 94. katife I, 94. ** katl fermany II, 140. katran I, 95. kavvas II, 33. kayd II, 25. kayim-mekam I, 78. kayme II, 25. kaza II, 33. kazy II, 24. ~ ’asker II, 25. kebab I, 102. kebabiye II, 141. kebir I, 109. keder II, 35. kefil II, 141. kelbetein I, 107. kelimet I, 105. kenef II, 141. kerem I, 106. kesad I, 108. keşf II, 38. keyf I, 104. kiafir II, 141. kiatib 78 ; II, 38. kibrit I, 109. kira I, 116. kitab II, 142. ~ i-a’zam II, 142. kiub I, 117. komaş I, 149. koran II, 143. kubbe II, 43. kul I, .83. kulle I, 148; II, 43. kulp II, 143. kumbe II, 43. kuneb I, 149; II, 38. kurban 78; 11, 44. ~ bayramy II, 44. kurbet II, 143. kurdiye I, 182. kurs I, 150. kuskus I, 150. kusur I, 150. kyiafet I, 76' kynare I, 84. kyst I, 93. iagiverd I, 232, laklak I, 237. leylak I, 237. lokma I, 239. ma-beyn 44 ; II, 74. madde II, 74. ma’den I, 241. ma’gun I, 241. mahalle I, 242 mahkeme 78; II, 155. mahmur 42; I, 243. malizar II, 8. mahzen I, 241. mak’ad I, 240. maktul II, 154. mallota I, 245. mansyb I, 247. maraz 79; I, 249. ma’rifet I, 247. mashara I, 251. masfahat II, 154. masraf II, 154. maşa’allah 63. matbah II, 88. ma’tuli I, 152. ma’una II, 154. mazgal II, 154. ma’zul 157, 162 ; I, 254. medrese II, 154. mefruz ul-kalem II, 155. meglis 78. mektub II, 78. * memhur II, 155. memleket II, 78. me’mur II, 78. ~ iyet II, menare II, 50. menzil II, 79. meremmet I, 257. mergan I, 249. merhamet II, 155. merhem II, 76. merkez I, 257. mertebe I, 257. mesgid I, 256. meşveret II, 155. meş’ale I, 250. meşrebe I, 270. met’a II, 80. meteriz I, 258. mevla II, 81. meydan I, 244. mezad I, 258. mihrab II, 155. mi’mar Ii, 75. minber II, 155. miras I, 260. miri II, 81. miskal I, 266. mu’amele I, 245. 78. — 233 - mubaşyr 44; II, 86. ~ et II, 86. miibaye’a II, 85. miidir II, 156. miiezzin II, 154. miiflis I, 262. miifti II, 83. muhaddit II, 156. muhafiz II, 83. muhammed II, 77. muhasare II, 84. muhasebe II, 84. muliayer 277. muhimmat II, 84. muhtesib II, 81. muhzyr (aga) II, 85. mukaddir II, 155. mukadem II, 82. miikaleme II, 156. mukallid I, 264. mukareme II, 83. mukarrer II, 83. mukata’a II, 156. mukavva I, 264. mukayed II, 156. mukayese II, 82. miikellef I, 264. multezim II, 85. muneggim II, 156. murahhas II, 86. miirted’d II, 156. miisa’ade II, 86. musadere I, 316. miisafer I, 264. ~ et II, 156. musahhib II, 86. musakka I, 265. muslim II, 23. miisselim II, 87. miişavere II, 87. miişemma I, 266. miişir II, 156. miişteri I, 267. mutareke II, 157. miiteferryka II, 88. miitevelli II, 88. muvela II, 157. ~ efendi II, 157. miizevvir II, 82. Mysyr I, 261. myzrak I, 253. nafakat I, 267. nahiye II, 157. nakd I, 268. nakkaş II, 88. na’lband (ar.-p.) I, 269. namaz II, 157. namus 79. nayb II, 89. nazar I, 271. ~ et I, 271. nazyr II, 271. nefer I, 272. netige I, 272. nikiah II, 157. nizam II, 89. ~ gedid II, 90. nobet II, 90. nur I, 273. 'osman II, 92. ra’aya II, 97. rahat I, 299. ~ hulkum I, 300. rahman 280. ramazan 30 ; II, 97. redif II, 159. resm II, 98, 100. reyis II, 97. ~ efendi II, 98. ~ *lce-sedari II, 98. rezaki I, 301. rezalet II, 98. riga I, 301. rigal II, 99. rikiab II, 99. ~ dar II, 99. ■— lcay-makam II, 99. ~**imbrohor II, 99. **rikiabiye II, 99. ' riib’ I, 302, 303. rub’iye I, 802. ruk’a II, 100. rusumat II, 100. riişvet I, 303. riitbe I, 303. riiteb I, 303. sa’at 79. sabr I, 303. sadalcat II, 100. ~ ]y II, 101. sadef I, 321. sadr-i a’zam II, 101. sahh II, 112. sahib II, 101. ~ i-devlet II, 101. sahn I, 307. sa’i II, 101. sakit I, 313. sakka I, 304. sakyt I, 304. salavat I, 310. saltanat I, 311. samm II, 159. sandal I, 313. sarf II, 159. sarraf I, 386. satur I, 316. sayis I, 319. ** sebebi talirir II, 105. sefaet II, 160. sefer 116 ; I, 264 ; II, 160. seggade II, 105. selam II, 107. ~ et I, 319. ~ ’aley-kum 64. selimi II, 107. sema’yi II, 159. - 234 — semid I, 322. sena I, 322. sened I, 322. serrag II, 103. sesem I, 322. sevda II, 100. seyis liane I, 316. seyr II, 160. sifet II, 161. sifta I, 306. silali I, 322. simsar I, 312. sirr kiatibi II, 161. soffet I, 324. suf I, 390. stifret I, 324. siilli II, IU. siils I, 367. sultan I, 329. suliimen I, 328. siinnet 78. suret II, 112. syklet II, 109 şahm 277. şam I, 334 ; II, 113. şarab I, 27o. şariba I, 132, 336. şart I, 335. şatyr II, 114. şem’edan 79. şerbet I, 336. şerif II, 114, 162. şer’i şerif II, 162. şeyh II, 114. ~iil-islam II, 114. şeytan I, 336. şi’i II, 115. şirret I, 337. şiya'i II, 116. şorba I, 132. şurut II, 115. tabi’at I, 340. tabie II, 115. tabl II, 115. ~ liane II, 116. tahin I, 343. ‘ tahmin II, 116. talimis II, 116. tahsildar II, 118. tahsin II, 162. tahvil II, 162. taklid I, 342. takrir I, 343. taksim II, 162. ta’lim I, 347. taly I, 346. ta makiar I, 347. tannur I, 348. tara I, 155. taraf I, 349. tarliun I, 350. tarz II, 118. tas I, 357. ta’til II, 162. tayfa 231 ; I, 344. ta'yin I, 340. tebdil I, 360. tcberrii II, 102. tedariik 277 ; II, 118. tcdbir II, 163. teferrug II, 118. teftiş II, 119. tcgnis II, 162. teklif II, 118. ~ at II, 118. telbiz II, 120. telhis II, 117. tel fi II, 123. telmiz II, 119. temam I, 397. temaşa II, 162. temenna I, 355''. tcmessiik II, 120. terbiye 278 ; II, 120. terebbi II, 163. tergiman II, 120. tergime II, 121. tertib I, 357. teslim II, 122. ~ at II, 122. teşrifat II, 122. tevarih II, 163. tevatur I, 359. ~in II, 163. tevgihat II, 115. tiriak I, 360. tezkire II, 122. tobet II, 163. tubul bane H, 116. tiiggar' 27a. ’ubudiyet II, 90. iicungii II, i53. ugret II, 126. uleia I, 273. ’ulema II, 126. ’ulufe I, 233. umur II, 126. ’iişiir II, 127. va’de-I, 374. va’ka niivis II, 161. vakf 78; II, 127. văii 78 ; II, 127. valide II, 128. ~ ** kethudasy II, 128. ~ sultan II, 128! vam 281. vasiyet II, 164. vattas I, 375. vekil I, 377. ~ et I, 377. ~ liarg II, 128. ‘ vesvese I, 171. vazaret I, 379. — 235 — vezir 1, 379. ~ a'zam II, 128. vezne I, 378. vilayet 78 ; II, 129. ybryk I, 222. yehud 1,138. yemeni I, 226. ystylah II, J53. ’ytr şahi I, 220. zabit 78; II, 129. ~ an II, 1G4. zabt I, 385. ~ name II, 129. za’feran 2t0. zaliire 79; I, 382. za’if I, 382. zarar 79. zarb-emini II, 162.~hane 45; II, 162. zarf I, 387. ’ zarif I, 387. za’ym II, 130. zekir II, 164. zeman II, 130. zeval I, 388. zevk I, 388. ziilm II, 131. zyiafet I, 389. 4. PERSAN abdest II, 135. abeter I, 6. aferim I, 9. amade I, 19. amediye II, 91. anbar I, 203. aster I, 27. azder II, 135. badingan I, 287. bad zehr II, 94. bafte I, 280. bagce II, 137. ~ van II, 137. bahşyş I, 34. bargir I, 46. bari I, 38. bayrak I, 36. bayram II, i0. bazar 44 ; I, 287. ~ a-giden II, 16. belend 263. bend 270. benefşe I, 259. beraber 81. beste II, 138. bikiar I, 42. bulbul 79, 283. burgul I, 61. bustan I, 58. cabatan 280. cakşyr I, 120. car-eive I, 101. • car-pare I, 187. (iar-şeb I, 12R. car-tag I, 124. caşni I, 136. catr II, 39. ceger I, 127. oehre 276. cenber I, 127. cengel I, 128. cenk II, 41. cep 276. cep-rast I, 123. cerbiş I, 102. ceşid I, 135. ceşme I, 135. eiriş I, 134. cob I, 128. cuban I, 128. cyprag I, 134. dane II, 117. - dar 52. Hîirîit II 45 defter 44 ; II, 119. ~ dar II, 119.~ bane II, 119. den-bel I, 355. denk 44 ; I, 356. derbeder I, 156. derbent II, 144. derd H, 144. derviş II, 46. deşte 44 ; I, 358. destere 278. dest-giah 44 ; I, 358. destimal 44; I, 359. diba II, 46. divan I, 159, 160. dizdar II, 48. dolab I, 165. du-bare 276. dulbend 199; I, 360. ~ laie I, 360. diitnbelek II, 125. dur-bin II, 145. du-rengi H, 145. duru-kiar I, 165. duşman I, 166. fagfuri I, 168. farsi I, 168. ferman I, 32, 172. fermude II, 52. firuze I, 292. fyndyk II, 54. fystyk I, 173. — 236 — gerdan i, 180. gezi I, 177. gidi I, 181. girdab II, 56. giil I, 183. ~ i II, 148. gam I, 185. gainedan I, 186. ganbaz I, 186. ganfes II, 149. gar I, 188. gebe liane II, 55. gellad'l, 177. gevanmerd 277. giimbiiş I, 190. gure II, 149. guvan II, 149. ham 281. han I, 203. liare II, 60. liarmen I, 24. havan I, 213 hem şeliri II, 151. liurde I, 176. hurmuz I, 217. han I, 207. hanger I, 205. har-buza 44 ; I, 209. liar-gela I, 216. liar-har I, 210. harmen I, 24. lioga II, 105. ~ gian II, 65. horasan 1, 199. ljoşab I, 278. liurma 44; I, 149. ibrişim I, 222. işkembe I, 317. işkenge I, 318. kafadar II, 139. lcalalc 280. keman II, 141. kemer I, 112. kemha II, 27. kenar I, 105. keşlcek I, 109. kethuda II, 36. ~ sadr a’zam II, 141. kezâb I, 109. kiah-riiba I, 110. kiar II, 38. kiar-giah I, 180. kiar-gir 45 ; I, 180. kiar-hane II, 37. kiarvan I, 168. kiase 107 ; I, 117. kilim I, 111. kişmiş I, 396. koşk I, 115, kotiire I, 183. kiifte I, 100. kiilah I, 118. kiil-han I, 118. kukă I, 147. laden II, 73. laf I, 232. laliana II, 154. laie I, 233. lebade I, 236. leke I, 236, leng I, 235. leş I, 235. liile I, 240. mar-pic II, 75. maye I, 243. mey-liane II, 155. meze'l, 258. mihmandar II, 76. militer II, 77. miri-’alem II, 80. ~ alior II, 70. miran II, 81. ‘ mişin I, 258. miift I, 263. miiliiir II, 84. ~ dar II, 84. murdar I, 265. musulman 44 ; II, 23. miişte I, 266. miizde II, 85. nafe I, 268. naft I, 272. name II, 88. nareng I, 269. narh I, 270. nay'l, 268. ~ zen I, 269. naz I, 271. neft I, 272. nekare II, 88. nilufar I, 273. nişam II, 89. ~ iftihar II, 89. nişaste I, 272. ‘ nişter II, 157. noliud I, 268. niişadir II, 89. padşah II, 93. papuş I, 282. parce I, 284. pare I, 284. pasvan II, 94. paybend 84. paye II, 93. payende I, 280. payk II, 95. pazan 262. pehlivan I, 288. — 237 pembe I, 289. penge I, 296. percem I, 289. perdaht I, 289. perde'l, 291. perkiar I, 292. pervane II, 158. pihti 280. pilav I, 296. pişekiar I, 297. pişin I, 294. pişkeş I, 293. pişkir I, 293. pişrev II, 96. piştahta I, 47. puş ij 297. piişt I, 295, 298. piiştmal I, 295. raht I, 299. ~ van II, 96. raht I, 299. ravend I, 300. rende I, 301. reng I, 301. î’ubaru II, 159, ruzname II, 100. sade I, 306. ~ kiar I, 307. sahtian I, 300. saye I, 306. ~ van I, 308. sebzevat 45 ; I, 388. seg-ban II, 100. selh-hane I, 382. senimur I, 312. semşir I, 127. ser-ahor I, 309. ser-a-ser II, 107. seray I, 315. serdar I, 320. ser-liadd II, 108. ser-i ’asker II, 108. sermaye II, 109. serpenee I, 320. serpoş II, 117. singab I, 323. sipahi I, 320. suliţe II, 161. şad-revan II, 112. şagird II, 159. şah 32 ; II, 113. ~ meram I, 33?. ~ zade II, 113. şalmişin I, 305. şahtere I, 318. şal' I, 333. şalvar I, 334. şatrang I, 336. şebane II, 113. şeb-buy I, 337. şelireng II, 115. şeş-beş II, 162. şeş-hane I, 338. şiş i', 338. ştiban I, 128. tabar 280. tafte I, 343. talisildar II, 118. taht I, 344. ~revan II, 117. taliite I, 343. -tar I, 215. tar hane I, 345. tay II, 117. tebaşir I, 359. tembur I, 348. teng-nefes I, 353. tensuh II, 120. terazi’l, 356. ters liane II, 121. timar" II, 123. tuc I, 366. tule 28. turfende I, 3G5. turung I, 370. tuti I, 161. tutya I, 370. viran I, 378. yad-est I, 219. yahni I, 219. yasmin I, 220. zagan I, 380. zar I,, 385. zenbil I, 390. zengir II, 130. zenpare I, 383. zer I, 380. ~ baf I, 388. ~ kiilali I, 386. ~ malibub II, 130. zerdalu 281 ; I, 79. zerdeeap I, 389. zor I, 391. zorbaz I, 391. ziilf I, 392. ~ Iii II, 165. zurunibad II, 1G5. 20 — 238 — III. INDICE SLAV 1. BULGAR aba I, 3. ~ giia I, 4. abanoz I, 0. abdez II, 138. aber I, 193. abraş I, 7. acik 4(J; II, 1. ada 40. ~ liia II, 1. adet I, 8. adymin II, 59. aferim I, 9. afion I, 10. aga II, 2. aganym 40. aşyrlyk II, 2. aşamiia I, 13. agiia I, 194. ahcebaşa II, 3. ahmak 275. ahyr 40. aian II, 4. aide I, 196. aigyr 40. alaga I, 14. alaî I, 16. alai I, 199. alem II, 6. alen 40. alka I, 200. alkoran II, 143. almaz II, 6. altyn 40. alyzveriş I, 17. ama I, 18. aman I, 18. amanet I, 19. ambar I, 203. anadol II, 6. anason I, 20. anison I, 20. anteriia I, 21. araba I, 206. ~ giia I, 206. ~ gilyk I, 206. arac I, 207. araliia 40. arahciia I, 207. aram I, 208. arap I, 23. arbanas I, 26. arbiia I, 24. argovan I, 227. arka II, 7. arman I, 25. arpagyk I, 26. arşin II, 27. asker II, 8. aslan 40; II, 130. astar I, 27. aşa I, 211. aşik I, 27. at I, 28. atardisam 66; I, 28. atlaz I, 29. av I, 396. avan I, 213. avgiia II, 9. avra I, 213. azder II, 135. babă I, 30. bacilo I, 33. badana I, 34. baglama I, 37. baga II, 35. bahce II, 137. ~ vanii, 137. bairak I, 36. bairam II, 10. bakal I, 31. ~ in I, 31. bakam I, 32. bakca II, 137. baklava I, 33. bakşiş I, 34. balaban I, 36. baldyr I, 365. balta I, 37. ~ giia II, 12. bamia I, 38. barak I, 396. bardak I, 38. barem I, 38. barim I, 38. barut II, 12. ~ liana II, 12. basma I, 41. baş I, 38. ~ deliia I, 39. ~ hara-miia I, 39. başka I, 40. batak II, 15. batalama I, 42. batalesam II, 15. bazyrgian II, 16. bedoviia I, 51. beg I, 44. ~ lik I, 45. ~ likci II, 17 bel I, 44. ~ lik I, 45. beiendisuvam II, 138. bekriia 376. beliâ I, 46. ~ liia I, 40. bekiar I, 42. ~ in I, 42. bendisam II, 138. beniş I, 52. benka II, 47. — 239 — berat II, 18. ~ liia II, 18. berber II, 18. ~ Iile II, 18. bereket I, 47. beşlik I, 48. bezisten II, 138. bickiia I, 400. bilegiia I, 46. bilezik I, 46. bimbaşiia I, 52. bina I, 52. binektaş II, 18. biniş I, 52. bitirdisam II, 19. bitisam II, 19. boaz II, 19. bogasiia I, 55. bogaz II, 19. bogdanska II, 19. bohea I, 55. .—■ lyk I, 55. bol I, 57. boia I, 56. ~ disam I, 56. ~ giia I, 57. boiama I, 57. boklulc I, 54. borsulc I, 64. bostan I, 59. ~ gi-başa II, 20. ~ giia II, 20. boza I, 59. ~ giia I, 59. bre I, 60. budalaş I, 61. buga I, 61. buiurdisam II, 23. buiurultiia II, 22. bulgur I, 61. buliulc I, 62. ~ başa I, 63. burgiia I, 64. buriia I, 64. burunguk I, 58. but I, 64. buza I, 59. ~ giia I, 59. buzdogan I, 66. byktisam 276. cadyr II, 39. cair I, 120. cakal I, 119. caltreciia 276. calma I, 121. cam I, 121. canta I, 188. capkyne I, 123. caprazi I, 123. cardak I, 124. carkliia I, 35. carşaf I, 125. căuş I, 126. ceiebiia I, 100. celenki II, 34. celik I, 127. cengel I, 128. cengiia I, 41. cepken II, 35. cercaf I, 125. cerceve I, 101. cerek I, 397. cerga I, 101. cerkeska I, 101, cerşaf I, 125. cerviş I, 102. ceşma I, 135. (ceta) 34. cetegiia II, 35. cibulc I, 137. cicekliia II, 142. cifiik II, 40. cifte II, 40. ciftlik II, 40. cifut I, 138. cimşir I, 127. ciralc I, 134. coban I, 128. cohodar I, 130. coiak I, 131. corap I, 132. corba I, 132. ~ giia II, 42. corelc I, 139. crîtogu (vsl.) 22, 40. cubuk I, 137. ~ ciia 103. cugun 1,125. cumber I, 127. curuk I, 139. cu tura 281. cylcryk I, 127. daare I, 152. daboani II, 116. dalalc I, 152. dalkauk I, 153. dalkylyc II, 45. dam I, 153. damga I, 155. damla I, 153. dara I, 155. darak I, 155. dava II, 45. ~ giia II, 45. davul II, 155. deli I, 156. ~ başiia I, 156. dembel I, 355. .—■ ilc I, 355. demet II, 144. demir-kapiia II, 46. demişkiia II, 156. denie I, 356. dere II, 144. derven II, 144. derviş II, 46. digingiia I, 162. dismanli I, 160. divan I, loO. diugen l, 162. diulben I, 366. 240 — diulger I, 165. diuşeklik II, 145. diuşeme I, 166. dizgin I, 157. dolama I, 164. dolap I, 165. dolma I, 165. donanma II, 49. dudum I, 161. duşman I, 166. ~ ka I, 166. duzdisam II, 145. edikula II, 51. efendiia II, 51. eglendisam I, 167. eglenga I, 167. ekmekci-başi II, 50. ela! 63. i/ elciia II, Ţ51. elek II, 225. emeniia I, 226. enibahar I, 225. erfene I, 301. esnaf I, 231. evet 62. farforiia I, 168. farsiia I, 168. ferega I, 169. ferman I, 173. fermele I, 170. fermene I, 170. fes I, 171. fetfa II, 53. fii I, 170. fildiş I, 172. firali I, 172. fişele I, 173. fistaşka I, 173. fitil I, 174. frengiia I, 175. fudul I, 175. furma I, 149. fusta(n) II, 54. futa I, 174. gairet II, 140. gaitan I, 176. garagaşka I, 88. gavaz II, 33. gazep II, 147. gâzi II, 55. gliemiia II, 56. gliemigiia II, 56. gherdan I, 180. gheziia I, 177. ghiaur I, 181. ghiger I, 127. ghiol I, 181. gliiozboiagi-ia II, 57. ~ lyk II, 57. ghirbac I, 176. ghiul I, 183. gliiule I, 183. ghiumruciia II, 57. ghiumruk II, 57. gliiundelik II, 56. ~ ciia II, 56. ghiuvergele II, 58. gliivec I, 184. ghivezen I, 184. greii I, 30i. gaba I, 185. gam I, 185. gamadan I, 186. garnal I, 186. gambaz I, 187. gamiia I, 187. gebra I, 177. gefana II, 55. gelat I, 177. gelep I, 178. geraf II, 55. gereme I, 178. gergef I, 180. gevre I, 179. gilit I, 179. girit I, 179. givair I, 191. — gi I, 191. gozdan I, 183. gube I, 189. guge II, 149. gumbuş I, 190. liăbar 1, 193. haber I, 193. hagi-ia I, 194. ~ ika I, 194. ~ lyk I, 194. haham I, 195. ~ başi I, 195. haian II, 4. haida(tej I, 196. haide I, 196. * haidite I, 196. hak I, 194. halali II, 4. halal I, 199. hallca I, 200. halva I, 201. ~ giia I, 201. liamailiia II, 60. hambar I, 203. han I, 205. ~ giia I, 205. hanyma II, 150. hap I, 205. liarac I, 206. ~ ar I, 206. ~ iia 1,206. hararn I, 208. ~ iia I, 208. harap I, 23. liarbagiia II, 150. harc II, 61. harem I, 210. harman I, 125. harzoval II, 8. - 241 — hasyr I, 211. haşa I, 211. hat I, 28 ; II, G2. hatişerif II, 62. havan I, 213. havra I, 213. havuz I, 213. hazna I, 215. ~ tar II hergile I, 21G. ~ giia hic I, 216. liizmekiar I, 218. hizmet I, 217. liodaia I, 275. hodobaşa II, 90. lioga I, 65. horasan I, 146. hordiia I, 372. lioşav I, 278. lirimiz I, 91. huniia I, 405. huma I, 149. iabangiia II, 6G. iahniia I, 219. iagurt I, 221. iaka I, 218. iamak II, 6G. iamurluk I, 220. ianicarin I, 225. iapunge I, 228. iasak II, 67. ~ tăia II, iaşmak II, 152. iatagan I, 221. iatak I, 220. iazagiia II, G7. iazy I, 220. ibrik I, 222. ibrişin I, 222. icolan II, 68. iedikule II, 51. ierliia II, 09. iftira II, 69. igra II, 153. ihram II, 152. ikindiia I, 114. ikrain II, 68. ilam II, 70. ilek I, 225. iltizam II, 70. iinanie I, 225. imaret II, 152. imdat II, 71. imrihor II, 70. inicierin I, 225. iorgan I, 227. ~ giia irade II, 153. irmilik I, 228. işala 03. iureş I, 231. , 62. I, 216. 67. I, 227. iuriş I, 231. iuzbaşiia II, 72. iuzluk I, 231. kabadahiia II, 139. kabul I, 69. kacerdisam II, 24. kadife I, 93. ~ li I, 94. kadifenka I, 94. kadiîa II, 24 kadylyk I, 70. kadyna I, 70. kadynce I, 70. kafe I, 72. lcafene I, 73. kaftan I, 75. kafez I, 171. lcahva I, 72. kalivene I, 73. kaiciia I, 77. kaik I, 77. kaimalc I, 77. kaimakam I, 78. kaime II, 25. kaisiia I, 79. kalabalyk I, 80. kalanfir I, 89. kalauz I, 8 >. kalaigiia I, 390. kaldarym I, 81. kalem II, 26. kalevra I, 133. kalfa I, 82. kalika (vsl.) 280. kalkan II, 26..— balylc I, 81. kalp I, 82. kalpak 39; I, 83. ~ (aia I, 83. kalpazan I, 82. ~ lyk I, 83. kalup I, 84. kalyf I, 82. kalyp I, 84. kamuha II, 27. kanara I, 84. kanat I, 84. kantar I, 86. kapak I, 86. kapance I, 87. kapasyz II, MO. kaplaga I, 10!. kapugiia- II, 30. kapysiz II, 140. kapzumal II, 140. karagliioz I, 88. karaşroş I, 89. karaga I, : 8. karamfii I, 89. karar II, 32. karaul I, 89. karavansaraî II, 32. kara-vlah II, 31. 212 — karavul I, 89. kiriia I, 116. karmazin I, 91. kirpic I, 396. karpuz I, 209. kirpiciia I, 396. kartop II, 150. kitap(in) II, 38. karvan I, 108. ~giia I, 108. kitip II, 38. kasaba II, 32. kiufte I, 120. kasap I, 92. ~ başi II, 32. kiulaf I, 118. kasavet II, 140. lciup I, 117. kaşkaval I, 92. kiustek I, 115. kat I, 93. klobuku (vsl.) 39. katran I, 95. kobur I, 140. katyr I, 94. kolan I, 141. kauk I, 96. koleak I, 141. kaval I, 96. kolunu (vsl.) I, 142. kavaz II, 33. komaş I, 149. kayiş II, 35. konak I, 144. lcaza II, 33. kopce I, 145. kazak I, 98. korabiia I, 145. kazalbaş II, 34. koriiak 276. kazan I, 99. ~ giia I, 99. lcube II, 43. kazma I, 100. kubur I, 139. kebap I, 102. kuc 245. kebce I, 105. kuiumgiia II, 43. kebe I, 103. kula I, 148. kef I, 104. kuluk II, 43. kefil II, 141. kumaş I, 149. keliaia II, 36. kumbara II, 44. kehlibar I, 110. kundak I, 146. kel 1,104. kundura I, 145. kelepir I, 112. ~ giia I, 112. kurban II, 44. keler H, 37. kurdisam II, 143. keleş I, 105. kuriia 276. kelev I, 104. kurka II, 38. keman II, 141. kurkut I, 149. kemer I, 112. kurtulisam 66 ; I, 146. kenar I, 105. kusur I, 151. kenef II, 141. kuşak I, 150. kepeneg I, 106. kutiia I, 151. kepenlc I, 106. kutniia I, 152. kereste I, 107. kyefet I, 76. kerhana II, 37. _ kylyc II, 25. kei van I, 108. ~ giia I, 108. lcyna I, 84. lcesa I, 117. kynosam I, 85. kesat i, 108. kyrgaliia I, 90. kesegiia I, 108. kyrmyz I, 91. kesigiia I, 108. kyr serdarin I, 89. kesiia I, 117. kyşla I, 93. keskin II, 37. keşkek I, 109. lagym I, 233. kezap I, 109. lahur II, 73. kiar II, 38. laie I, 233. kibrit I, 109. lefe I, 234. kihaia II, 36. legen I, 236. kile I, 111. leke I, 236. kilep I, 81. lemon I, 238. kiler II, 37. leş I, 235. kilim I, 111. levent I, 235. lcior I, 114. libade I, 236. kioşk I, 115. liliak I, 237. kiragiia I, 117. liman I, 237. — 243 — limun I, 238. lioki I, 238. lobut II, 73. lokma I, 239. longa II, 73. lula I, 240. madem I, 241. magar 05. magaza I, 241. magar II, 154. magun I, 241. mahala I, 242. mahmudia I, 242. mahmuren I, 243. mahrama I, 249. maia I, 243. maimar II, 75. maimuna I, 245. măkar 65. makat I, 240. manaf II, 75. ~ in II, 75. mane I, 246. mangal I, 246. mangura I, 246. marama I, 249. marangoz II, 154. marifet I, 247. markuc II, 75. martaloz II, 75. maruli I, 250. maskara I, 251. ~ lyk I, 252. maslahatie II, 154. masraf II, 154. măstrapa I, 270. masur I, 2b 4. maşala I, 250. măzdrak I, 253. mazgal II, 154. mecet I, 256. mecit I, 256. medan I, 244. medrese II, 155. mehane II, 155. mehenk I, 256. mehlteme II, 154. mehlem II, 76. meidan I, 244. memleket II, 78. mender I, 260. menekşe I, 259. mengene I, 256. menzil II, 79. mergan I, 249. merltez I, 257. mermer II, 155. meşin I, 258. meteriz I, 258. mezat I, 258. mezelik I, 259. mezilena II, 80. minare II, 80. minziliana II, 80. mirala! II, 80. miraz I, 260. misirka I, 261. miuezin II, 156. miuhluz I, 269. ~ luk I, 262' miuslimanin II, 23. miuzevirin II, 82. moloz I, 263. moşama I, 266. moşmula I, 266. muftiia II, 83. muhafeza II, 83. mukadim II, 82. mukaiet II, 156. mukava I, 264. mula II, 81. muşavere II, 87. muşta I, 266. muşteriia I, 267. muşulin II, 87. mutbah II, 88. muzde II, 85. nabaltamiti I, 32. nahiia II, 157. naltarada II, 88. nalbant I, 269. nargele I, 269. nark I, 270. nă a trapa I, 270. nefer I, 272. nerandza I, 269. nikiah II, 157. nişan II, nişatyr 89. nişeste 1, 272. niznm II, 89. nobet II, 90. nohut I, 268. odabaşa II, 90. odagiia I, 275. odaia I, 275. ogak I, 277. oka I, 274. omurdaria I, 265. ordiia I, 373. paca I, 279. padişah II, 93. pafti I, 280. pala I, 280. palamar I, 280. pambuk I, 63. papuc I, 283. papugiia I, 283. para I, 284. parca I, 284. parmalc I, 285. pastrăma I, 285. paşa I, 286. ~ lyle I, 287. patligan I, 287. pazar I, 287. ~ lyk I, 287. pehlivan I, 288. pelcsimet II, 94. pelivan I, 288.- peltele I, 289. pence I, 296. percin I, 289. perdah I, 290, perde I, 291. pergel I, 292. pervaz I, 292. peştii I, 297. peşlcir I, 294. peştimal I, 295. petmez II, 158. pezevenk I, 295. pic i, 295. pilav I, 296. piuslciul II, 158. p ostal I, 96. poş I, 297. (potîera) 34. puşt I, 298. rahat I, 300. raia II, 97. ralciia I, 298. ramazan II, 97. razakiia I, 300. revent I, 300. riga I, 301. rigal II, 99. rimizen I, 91. rubiia I, 302. rufet I, 303. rusumat II, 100. sade I, 306.' sadrazam II, 101. sahan I, 307. saliibiia II, 101. sahtiian I, 306. saie I, 307. saiia II, 101. saivan I, 308. salcat I, 304. saksiia I, 317. salliana I, 382. sallcym I, 310. salt II, 102. saltanat I, 311. samsar I, 312. • samur I, 312. ~ lcalpalc I, 313. sandal I, 313. sandule I, 313. sangale II, 102. săniei I, 313. sanu (vsl.) 22. sarac II, 103. saraf I, 386. sara! I, 315. sargiia II, 159. saryk II, 104. satyr I, 316. sedef I, 32i. şefa II, 160. sefer II, 160. segade II, 105. seilesana I, 216. seimen II, 106. seiz I, 319. selamlyk II, 106. seliaf I, 322. serdar I, 320. sevda II, 160. sidef I, 321. siliah I, 322. simigiia I, 322. simit I, 322. siniia I, 323. sleela I, 317. sofa I, 324. sofra I, 324. ~ giia I, soi I, 326. soitariia I, 325. soleale II, 161. somun I, 326. sopa I, 326. spahiia I, 326. Stambol I, 327. ~iia sugule I, 328. suleman I, 328. siulemen I, 328. siurgiun I, 330. subasce II, 111. surat II, 114. surdisam II, 161. surma II, 161. susan I, 332. syrmali II, 161. şafranu (vsl.) 280. şagu (vsl.) 280. şaiale I, 333. şailea I, 333. şali II, 113. şalvare I, 334. şam II, 113. şamiia I, 334. şegert II, 159. şerbet I, 336. şiboî I, 337. şilta I, 311. şimşir I, 127. şirit I, 337. 324. I, 327. — 245 — şiş I, 338. şişane I, 338. şlcembe I, 317. tabak I, 338. tabiia II, 115. tabiiat I, 340. taht I, 34'1. taifa I, 344. tain I, 345. ~ giia I, 345. taklit I, 342. talcym I, 342. talaş I, 346. < talim I, 347. tamam I, 347. tamazlyk I, 347. tarabura I, 398. tandyr I, 348. taraba I, 348. taraf I, 349. taraphana I, 349. tarliana I, 305. tarhun I, 350. tatarin I, 351. lca I, 351. tava I, 352. tavan I, 353. tavla I, 340 ; II, 1C2. tebdil I, 362. tebeşir I, 359. tefter II, 119. tel I, 353. telal I, 354. ~ başa I, 354. telar I, 354. telatin I, 355. temena I, 355. tenelcigiia I, 361. tenekiia I, 361. tengere I, 360. tepsiia I, 362. teriiak I, 362. tersana H, 121. tertip I, 357. teslcere II, 122. teslim II, 122. teste I, 358. testemel I, 359. tevaturen II, 163. tezghetar I, 358. tezgiah I, 358. tibdil I, 362. tiftik I, 360. timar I, 123. tiulpan I, 366. tiumbelek II, 125. tiutiun I, 371. tlumaou (vsl.) 280. top II, 123. toiagii (vsl.) 280. toporu (vsl.) 39, 280. toptan I, 364. topuz I, 365. torba I, 365. tozluk I, 372. trampa I, 365. tremu (vsl.) I, 350. tue I, 366. tufek II, 123. ~ ciia II, 124. tufekci-başa II, 124. tug II, 125. tulum I, 367. tulumba I, 367. tumruk I, 368. tura I, 368. ~ li I, 369. turfanda I, 366. turk I, 369. turli turlij, 370. tutun I, 371. ~ giia I, 371. uclcurluk I, 138. ugurt I, 221. ulalc I, 277. vade I, 374. vakuf II, 127. vallalia! 63. vekil I, 377. veresiia I, 378. vezne I, 378. vezir I, 379. vilaet I, 129. vişnî 34; I, 378. zabitin II, 129. zabun I, 380. zahare I, 382. zahere I, 382. zaif I, 382. zaim II, 130. zaptisam I, 384. zar I, 385. zaraf I, 386. zarf I, 387. zarzala I, 79. zarzavat I, 388. zemberelc I, 390. zempare I, 383. zerdava II, 130. ziiafet I, 389. zimbil I, 382, 390. zolufi I, 392. zor I, 391. zorba I, 390. ~ lyk I, 391. zulum II, 131. zumbul I, 382. 21 246 - 2. ŞERB aba i, 3. 'abagiia I, 4. abaiia I, 5. abanosul, 6. abdes II, 135. adet I, 8. aferim I, 9. afiiun I, 10. aga II, 2. agam II, 2. ~ iia I, 13. agem II, 2. ahmak 275. akingiia II, 135. aian II, 4. aicibaşa II, 3. alaga I, 14. alah II, 4. alai I, 199. alai I, 199. alamanlca II, 5. alat I, 199. alem II, 6. alişveriş I, 17. alica I, 300. alkuran II, 143. almaz II, 0. altanbaş II, 6. al va I, 201. ama I, 18. aman I, 18. amanet I, 19. ambar I, 203. amire II, 146. anadol I, 6. anason I, 20. anison I, 20. anteri-ia I, 21. ~ luk I, 22. araba I, 206. arac I, 207. araluk 275. aram I, 208. ~başa 81. aramiia I, 208. arap I, 23. arar I, 209. arbanas I, 26. arbiia I, 24. arlca II, 7. arman I, 24. arpagik I, 26. arpaluk II, 7. arşin I, 27. arterisati I, 28. arvaniia II, 64. arzi-malizar II, 8. arzoal II, 8. arz-odaia II, 136. arzohal II, 8. arzovan II, 8. arzuhal II, 8. aslcer II, 8. astar I, 27. aşa I, 211. at I, 28. atagan 81. atlaz I, 29. av I, 396. avan 1, 30, 213. avgiia II, 9. avliia 81. avra I, 213. avramiia II, 64. azap II, 173. azman I, 395. azder I, 135. baba I, 30. ~lulc 81 ; I, 31. baba zemana (ot) 30. bac I, 33. baca II, 137. baciia I, 33. baglama 81; I, 37. baga I, 35. bairak I, 36. ~ tar II, 9. bairam II, 10. balca 83. balcal I, 31. ~ in I, 31. bakam I, 32. ~ iti I, 32. baklava I, 33. balcşiş I, 34. (balega) 268. baltagi II, 12. bamia I, 38. barabar 81. ~ iti 81. baralc I, 396. barat II, 18. bardalc 81; II, 38. barem I, 38. barialc I, 36. bariam II, 10. barim I, 38. bar ut II, 12. ~ ana II, 12. basca 81, 83 ; II, 137. bascovan 81; II, 137. basma I, 40. basmangiia I, 41. baş 81 ; I, 88. ~ lcnez I, 39. başa II, 15. başibozulc I, 40. başlca I, 40. ~ li^I, 40. bazerdiambaşa II, 16. - 247 - becar I, 42. bedeviia I, 51. beg I, 144. begendisati II, 138. begler beg II, 16. begluk I, 45. begzada I. 45. bei I, 44. .—■ luk I, 45. bekriia 276. belia I, 46. belezuk I, 46. berat II, 18. • berber II, 18. bericet I, 47. bestii! I, 397. beşluk I, 48. bezer II, 139. bezisten II, 138. bickiia I, 400. bidat II, 138. bilegiia I, 46. * bina I, 52. binbaşa I, 52. binegiit I, 53. biniektaş II, 18. biniş I, 52. bo(g)az II, 19. bogcalulc I, 55. boi I, 67. boia I, 56. ~ disati I, 56. ~ giia II, 57. bokluk 81, 83; I, 54. bolozan I, 57. bombak I, 63. bostan I, 59. ~ giia II, 20. bostangi-başa II, 20. boşca I, 55. bozagiia I, 59. bozdogan I, 66. •bre I, 60. budala^ I, 61. bugasiie I, 55. Bugak II, 21. buhurdar II, 22. buiruntiia II, 22. bulgur I, 61. buliu-başa I, 61. buliuk I, 62. bulumac I, 37. bum bale I, 63. bunar 81. bungulc II, 158. burgiia I, 64. buriia I, 64. burma 81. burnus I, 64. but I, 64. burunguk I, 58. buza I, 59. ~ giia I, 59. buzdovan I, 66. ~ gi I, 67. fiadir II, 39. cafir II, 141. Caia II, 36. cakal I, 119. cakar I, 119. ealeşire I, 120. caliia II, 142. calma I, 121. Cam I, i2l. campari I, 187. eamurliia I, 122. canale I, 123. canta I, 188. capleun I, 123. caprazi I, 123. car II, 38. carale I, 133. cardale 40; I, 124, carlcagiia II, 39. carşaf I, 125. casa I, 117. catip II, 38. Cebap II, 102. cebe I, 103. ceCa II, 35. cef I, 104. cefil II, 141. cefş II, 38. cehaia II, 36. cehlubar I, 110. cehra 276. ceirelc I, 397. celcme II, 34. celerlc I, 127. cela I, 104. celav I, 104. celenka II, 34. celepir I, 112. celibar I, 110. celile I, 127. cemane II, 141. cember I, 127. cemer I, 112. cenar I, 105. cenef II, 141. cengel I, 128. cepenag I, 106. cerana II, 37. cerasta I, 107. cercev I, 101. cerece II, 37. cerga I, 101. cerpic I, 396. cesa I, 117. ceslcin II, 37. cesma II, 141. ceşleet I, 109. ceşma I, 135. cevre I, 179. cezap I, 109. — 248 — cezelbaş II, 34. cibrit I, 109. cibuk I, 137. ~ ciia I, 138. cicek I, 126. cifiik II, 41. cifluk II, 41. cifte II, 40. ciler II, 37. cilim I, 111. cirak I, 134. ciriia I, 116. ciripiia I, 134. ciriş I, 134. citap II, 38. civit I, 139. civut I, 138. cizma 281. coban I, 128. ~ baş 267 ; I, 32. cohodar I, 130. coltar I, 130. cor I, 114. corap I, 132. corba I, 132. ~ giia II, 42. ~ luk I, 132. coşka I, 115. cubuk I, 137. cufte I, no. cukur I, 138. culaf I, 118. eulaniia I, 119. culbastiia I, 397. culum I, 119. cup I, 117. curcibaşa II, 38. curCiia II, 38. curdiia I, 182. curak II, 38. curuk I, 139. cuştek I, 115. cutura 281. dahiia I, 152. daiani(sa)ti I, 152. daira I, 152. dalah I, 152. daldisati 276. dalkauk I, 153. damazlilc I, 347. dambulhana II, 116. danga I, 155. dara I, 155. dava II, 45. ~ giia II,; 45. davul II, 115. .— liana II, 115. deli I, 156. ~ başiia I, 156. dembel I, 355. demet II, 144. demirk-apiia II, 46. demirli I, 157. demişkiia II, 156. deniak I, 356. derbeder I, 156. dere II, 144. deribeg II, 144. dert II, 144. derventa II, 144. derviş II, 46. devar I, 157. dever I, 157. devlet II, 47. diaur I, 181. ~ luk I, 181. diba II, 47. diegeluk I, 182, 405. _ diemi-ia II, 56. ~ giia II, 56. dierdan I, 180. dimiie I, 157. direldiia II, 47. diule I, 183. _ diumruk II, 57. ~ ciia II, 57. diuşekluk II, 145. diutura 84 ; I, 183. diuvece I, 184. diuvez I, 184. ~ liia I, 184. divan I, 160. ~ kabanitse I, 69. divaniti 81, 83 ; I, 3l4. dizdar II, 48. dizgin I, 157. dogangiia 1,162. dolaf 81; I, 165. dolama I, 16*. dolma I, 165 domuz II, 49. dova II, 50. dovlet II, 47. ducan 84 ; I, 162. ~ giia I, 162. dud I, 161. dugania I, 162. dulian I, 371. dulbent I, 366. dulece 81. dumengiia II, 49. dumlek I, 161. dur ! 63. duşman I, 166. dyidi I, 181. edba II, 50. efendiia II, 51. eglendisati I, 167. eliali II, 145. eialet II, 91. elbet I, 215. elciia II, 51. emernama II, 52. emir II, 146. endek I, 216. engec 276. erende I, 301. ergele 8l, 83; I, 216. erliia II, 69. esnaf I, 231, - 240. — gupa I, 189. guzdan I, 183. haber I, 193. hadum II, 59. bagi I, 191. ~ iia I, 194. ~ iniţa I, 194. ~ luk lj 194. haham I, 195. haian II, 4. haida 82. haidamak 83. haide (haidete) I, 196. liain I, 197. hak I, 194. hal I, 198. lialah! II, 4. halal I, 199. halat I, 199. halhal II, Cl. lialka I, 200. halva I, 201. ~ giia I, 201. lialvet II, 149. hambar 82; I, 203. han I, 205. ~ giia I, 205. hangar 81 ; I, 205 ~ liia I, 205. lianuma II, 150. barau I, 200. ~ ar I, 207. ~ iia I, 207. haram I, 208. ~ başa I, 208. liaramiia I, 128. harap I, 23. liaru II, 61. harem I, 210. hannan I, 24. haşura I, 211. haşa I, 211. hat I, 28. havala I, 212. havan I, 213. havra I, 213. hazna I, 215. ~ tar II, 02. helbet I, 215. hemşeriia II, 151. hendek I, 2IC. liergelaş I, 216. liitTl, 216. hizmeuar I, 218. hizmet I, 2i7. liodaia I, 275. hodobaşa II, 90. lioga II, 65. hordiia I, 372. huuumet II, 65. buget II, 65. huniia I, 405. iabangiia II, 60. iagma 1, 219. iagmiti I, 219. ialiniia I, 219. — 250 — ialca I, 218. iamak II, 66. iangiia II, 66. ianiear(in) I, 325. iapunge I, 228. iasak II, 67. ~ ciia II, 67. iasemin I, 220. iaşmak II, 152. iatagan I, 221. iatak I, 220. iatsiia II, 152. iavaş II, 152. iazigiia II, 67. ibrile 82; I, 222. ~ tar I, 222. ibrişim 81, 82; I, 222. icindiia I, 114. ici-tuigli II, 68. ic-oglan(in) II, 68. icram II, 68. iedele I, 223. iedikula II, 51. ieglenge I, 167. iekmesciia II, 50. ielele I, 225. jernelegilule II, 52. iemeniia I, 226. iemeniie I, 226. iemin II, 146. ienicar I, 225. iergovan I, 227. iftira II, 69. ihtiiar II, 152. ilam II, 70. iltizam II, 70. imam II, 70. iiname I, 225. imaret II, 152. imdat II, 71. imiraor II, 70. inaciia I, 226. inat 81, 84. inşala! 63. iogurt I, 221. ioldaş II, 71. iorgan I, 227. ~ giia I, 227. iorgovan I, 227. irad II, 71. işlile I, 230. iuflea I, 224. iureş I, 231. iuriş I, 231. leabadaliiia II, 139. leaban I, 69. ~ itsa 83 ; I, 69, kabul I, 69. leadaif I, 04. leadif-a I, 94. ~ eli I, 94. ~ iţa I, 94. leadi-ia II, 24. lule I, 70. leaduna I, 70. ~ gika I, 70. leafa I, 72. leafana I, 73. leafaz I, 71. leaftan I, 75. leahve I, 72. ~ giia I, 72. leaile I, 77. ~ciia I, 77. leaimale I, 77. leaimaleam I, 78. .— lule I, 79. leaime II, 25. leaisiia I, 79. leakule II, 139. lealabalule I, 80. lealauz I, 80. — iti I, 81. lealavre I, 133. leala! 83. ~giia I, 396. lealdrm I, 81. ~ giia I, 81. lealem II, 26. — carlea II, 26. lealfa I, 82. lealiun II, 54. leallean II, 25. lealp I, 82. lealpale 39; I, 83, 403. ~ ciia I, 83. lealpozan I, 82. lealuf I, 82. lealup I, 84. leanare I, 84. leanat I, 84. leanga I, 85. leantar I, 84. ~ giia I, 86. leapale I, 86. ~ li I, 86. leapama I, 87. leapigiia II, 30. leapucehaia II, 29. leapuoglan II, 30. learabogdanslea II, 31. learaboia 81; II, 31. learagioz-ciia I, 88. ~ lule I, 88. learar II, 32. learaula I, 89. leara-vlah II, 31. learpuz I, 209. leartop II, 150. learvan 83 ; I, 108. leasaba II, 32. leasap I, 92. leasavet II, 140. leat I, 93. leatran I, 95. leatun 82 ; I, 95. leaule I, 96. leava I, 72. leaval I, 96. leavana I, 73. leavaz II, 33. ~ başa II, 33. leave I, 72. ~ giia I, 72. leazan I, 99. ~ giia J, 99. leazma I, 100. leemen II, 141. leemer I, 112. leerbac I, 176. • kesa I, 117, — 251 - kesegiia I, 108. kesigiia I, 108. kiiafet I, 76. kila I, 111. kiler II, 37. kiragiia I, 117. kirgaliia I, 90. kizlar-aga II, 34. kna I, 84. kniti I, 85. kodoş I, 140. kogamiti I, 146. kolan I, 141. konak 81; I, 144. ~ ciia I, 144. kondak I, 145. lcondura 81 ; 145. kopca I, 145. kos kogamiti I, 146. krzi I, 91. kube II, 43. kubure I, 140. kuiumgiia II, 43. kula I, 148. kuluk II, 43. .—■ ciia I, 148. kumaş I, 149. kumbara II, 44. kuran II, 143. kurban II, 44. kurtarisati I, 146. kusur I, 151. kuşak I, 150. kutiia I, 151. kutniia I, 152. laf'I, 232. lagum I, 232. ~ giia I, 232. laguver I, 232. lahur II, 73. laie I, 233. ledien I, 236. lefa I, 234. Ielele I, 237. lemun I, 238. leş I, 235. libade I, 236. liliak I, 237. liman I, 237. limun I, 238. lobut II, 73. lokma I, 239. longa II, 73. lula I, 240. mabein II, 74. maframa I, 249. magar 65. maşaza I, 241. maşar II, 154. magun I, 241. mahala I, 242. mahrama 81. mahmudiia I, 242. mahmuran I, 243. mahrama I, 249. maia I, 243. maimar II, 75. maimun I, 245. ~ ce 82: I, 245. makat I, 240. makaze I, 240. maluta I, 245. mamuran I, 243. mangal I, 246. mangura I, 246. mansub I, 247. maram-a I, 249. ~ iţa 84. maraz I, 249. marifet I, 247. marulia I, 250. maşala I, 250. masat I, 250. maskara I, 251. maskariti 81. mastrap I, 270. maşala 64. matara I, 252. matrak 82. matvak II, 88. mavluta I, 245. mazgal II, 154. medan I, 244. meidan I, 244. mecet I, 256. mecit I, 256. medrese II, 155. mehana II, 155. meidan 82. mekter II, 77. ~ başa II, 77. ~ liana II, 77. melem 11,76. member II, 155. memlecet II, 77. memur II, 78. mengene I, 256. menzil II, 79. mergan I, 249. merhamet II, 155. merkez I, 257. mermeli II, 155. mermer II, 155. mesti I, 257. mestva I, 257. meşcena II, 154. meşin 81 ; I, 258. meterbaşa II, 77. meteriz I, 258. meza I, 258. mezil II, 79. ~ giia II, S0. ~ (li)ana II, 80. minare II, 80. minder I, 260. — 252 — miralaî II, 80. miraz I, 260. miriia II, 81. Misir 82. misir'81. ■—■ lca I, 261. mizdrak I, 243. .—■ liia I, 253. mor 81. mosur 82 ; I, 264. muasera.II, 84. mufliz I, 261. muftagiia I, 263. mufte I, 263. muliasera II, 84. muhimat II, 84. muhur II, 84. mukaiet II, 156. mula II, 81. multezim II, 85.. mungiia II, .86. mur II, 84. ' murdar I, 265. murtat II, 150. musafir I, 264. musaka I, 265. musloman II, 23. muşama I, 266. muşmula I, 266. muşta 1, 266. muteriia I, 267. muteferika II, 88. muzde II, 85. .—■ giia II, 85. nafa I, 268. nafaka I, 267. nahiia I, 157. naib II, 89. nalbant I, 269. namaz II, 157. nargila I, 369. naut I, 268. nefer I, 272. neranga I, 269. nicah II, 157. nişador II, 89. nişan II, 89. ~ giia II, 89. nişeste I, 272. nizam II, 89. nobet II, 90. odabaşa II, 90. odagac I, 276. odagiia I, 275. odaia I, 275. ogalc I, 277. oka I, 274. ordiia I, 375. or ta I, 278. or talc 84. osmanliia II, 92. oşav I, 278. o turale II, 93. pacaura I, 279. pace I, 279. padişah II, 93. pafti I, 280. paianta I, 280. paivan 84. pala I, 280. ’ palamar I, 280. paloş I, 2s0. papuc I, 283. para I, 2.84. parangon II, 158. parce I, 2 34. parmalc I, 285. ~ lulc I, 287. pastrama I, 2S5. paşa I, 286. ~ lulc I, 287. patligan I, 287. pazar I, 2a7. ~ dian II, 16. pehlivan I, 288. peilc II, 95. peksimet II, 94. pelivan I, 288. pembe j, 289. penge I, 296. percin I, 289. perdaf I, 290. perde I, 291. pervaz I, 292. peş I, 292. peşlcir I, 294. peştimalî 81; I, 295. petmez II, 158. pezevenlc I, 295. pilav I, 296. piruze I, 292. podrum 81, 84. postola II, 96. poşa I, 297. potur I, 297. puşt I, 298. rahat I, 300. ~ lilcum I, 300. raht I, 199. raia II, 97. ralcigi I, 299. ralciia 84 ; I, 298. ' ramazan II, 97. rastolc I, 302. ravalc I, 300. razalciia I, 300. redif 11, 159. reiz II, 97. renk I, 301. revent I, 300. rezilulc I, 302. rif I, 301. rigal II, 99. 253 — rub î, 303. rubiia I, 302. rufet I, 303. sade I, 306. sadrazan II, 101. sadrevan II, 112. safa II, 160. sagada II, 105. sagriia II, 101. sahan I, 307. sahibiia II, 101. sahtiian I, 306. saia I, 307. saiia II, 101. saka I, 304. sakat I, 304. sakaz I, 305. saksiia I, 317. salana I, 382. salep I, 310. salt II, 102. saltanet I, 310. samsar I, 312. samur I, 312. sandal I, 313. sandule I, 313. sangak II, 102. santal I, 313. sapi I, 314. saraf I, 386. luk I, 386. sarai I, 315. sarailiia I, 314. sarailika I, 314. saraf I, 386. ~ luk I, 386. saraor I, 309. sarma I, 315. saruk II, 104. seela I, 317. sedef I, 321. sefer II, 160. seiz I, 319. ~ başa I, 319. seksana I, 316. selam-aga II, 107. selamet I, 319. senet I, 323. sepet I, 324. serasker II, 108. şerdar I, 320. serhat II, 108. ' sevda II, 160. sexana I, 316. sidef I, 321. silah I, 322. ~ tar f, 110. silikdar I, 1! 0. sim(i)şir I, 127. simit I, 322. singef I, 323. singir II, 130. siniia I, 323. sofa I, 324. sofra I, 324. ~ giia I, 324. soi I, 326. soitariia I, 325. sokak 81 ; II, ici. somun I, 326. sopa I, 326. sorgue I, 331. spabiia I, 326. Stambol I, 327. subaşa II, 111. suguk I, 328. (suliarî) 34. suliipen 82 ; I, 328. surduk I, 329. suret II, 112. surgun I, 330. ~ isati I, 330. ~ luk I, 330. surla I, 331. surugiia I, 332. susam I, 332. şaiak I, 333. şaika I, 333. şal I, 333. şalvare I, 334. şam II, 113. şamalaga I, 335. şart I, 335. şaşav I, 336. şeboî I, 337. şeii II, 114. ~ islam II, 114. şenluk II, 114. şerbet l, 336. şeret I, 337. ~ luk I, 337. şeşana I, 338. şilta I, 311. şirit I, 337. şiş I, 338. şurut II, 115. tabak I, 338. ~ ar I, 338. ~ ariia I, 339. taban I, 339; II, 115. tabiat I, 340. tabiia II, 115. tahmin II, 116. tahtirevan II, 117. tain I, 346.~at I, 346.~giia I, 346. takrir I, 343. takum I, 342. talas I, 346. taliia I, 340. talum I, 340. tamam 81. tambura I, 347. tandur I, 348. tane II, 117. tapange I, 348. taraba I, 348. 22 - 254 taraf I, 349. tarak I, 155. tarhana I, 365. tarpoş II, 117. tatar-aga II, 118. tatar-in I, 351. ~ iia I, 351. ~ ka I, 351. tava I, 352. tavan I, 353. tavla I, 340. ~ başa I, 341. tedaruc II, 118. teferie II, 118. teftedar II, 119. tefter II, 119. tekne I, 398. teknefes I, 353. tel I, 353. telal I, 354. ~ başa I, 354. telar I, 354. telbiz II, 120. teletin I, 355. temasuc II, 120. temena I, 355. tenece I, 361. ~giia I, 361. tengere I, 360. tepsiia 82 ; I, 362. terekliia II, 162. tereziia I, 356. terguman II, 120. teriiak I, 362. terlutsi I, 356. tertip I, 357. terzibaşa II, 121. teskere II, 122. ~ giia II, 122. teslim II, 122. teste I, 358. testemelî I, 359. tevdil I, 362. tezgia I, 358. timar II, 123. tiriplik I, 363. tobe II, 163. tomruk I, 368. top II, 123. topci-başa II, 123. topuz I, 365. turba I, 365. torlak I, 370. tozluk I, 372. trampa I, 365. tuc I, 366. tufee II, 123. ~ ciia II, 124. tug II, 125. tulbenta I, 366. tulipan I, 366. tulum I, 367. tumbas II, 49. tura II, 125. ~ li I, 369. turnagiia II, 126. tutun I, 371. ~giia I, 371. tuzla II, 164. uckurluk I, 138. ugur I, 372. ~ li I, 372. ~ suz II, 374. ulak 82; I, 277. ulema II, 126. urma I, 149. usta II, 126. uşur II, 127. uzur I, 217. vada I, 374. vakuf II, 127. valaa! 63. valiia II, 127. vasiiet II, 164. vecii I, 377, ~ liarc II, 128. venedik I, 377. veresiia I, 378. vezir I, 379. vilaet II, 129. (voievoda) 34 ; II, 129. zabit II, 129. zahira I, 382. zaiin II, 130. zaman II, 130. zapt I, 385. ~ iti I, 384. zaraf I, 386. zarf I, 387. zarif I, 387. zarkula I, 386. zarzavat I, 388. zaval I, 388. zecir II, 164. zelenkada I, 387. zembel I, 390. zerdeliia I, 79. zevak I, 388. zevzek I, 389. ziiafet I, 389. zimbil I, 382. zingir II, 130. zor I, 391. ~ iti I, 391. ~ li I, 391, zor ba I, 391. zubun I, 380. zulum II, 131. zumbul I, 382, zurba I, 391. zurla I, 331. zurna I, 331. 3. RUS alaga I, 14. alkoranu II, 143. almazîi II, 0. ambarîi I, 203. arapu I, 23. arba I, 206. arbuzu I, 209. argamaku 83, 201. arkanîi I, 24. arşinu I, 27. asaulii II, 8. bachmatu I, 35. badiia I, 34. bakamîi I, 32. balabanu I, 30. başlyku I, 230. bezmenu I, 50. biriuza I, 292. bogatyrlca 285. Bohmitii II, 23. borsuku I, 04. bugaî I, 61. buncugu II, 23. busulmanu II, 23. buza I, 59. buzdychanii I, 66. clialatu I, 199. chanu I, 203. chanu I, 205. cakciry I, 120. calma I, 121. carokii I, 133. carykii I, 133. demodam! I, 186. cerdaku I, 124. cibuku I, 137. cili 40. cobotu 280. cubuku I, 137. cumakti I, 131. denîgi 41. & dimiia I, 157. divanu I, 160. dubasu II, 49. (ebenu) I, 16. erlylcu I, 67. (farmazonu) 282. fereza I, 1G9. firmanii I, 173. fonarî I, 107. fota I, 174. gaba I, 3. gaidamak I, 195. gami I, 187. liagi I, 194. harapu I, 23. iaponca I, 228. iarlyku II, 67. ieinurluku I, 220. kaftanu I, 75. lcaganu II, 59. kaiuku I, 77. kaliia I, 396. kamlca II, 27. kapkanu I, 87. karaulu I, 89. karavansaraî II, 32. karbac I, 176. katranu I, 95. kazaku I, 98. kazanu I, 99. kazna 40; I, 215. lcilimu I, 111. kioslcu I, 115. kisa I, 117. kişmiş I, 396. klobuku I, 83. kobîza I, 140. kobuzu I, 140. kolpaku I, 83. koncaru I, 205. koranu I, 143. korganu II, 191. korsaku II, 42. koşii II, 42. kulanu I, 142. kuburu I, 140. kultuku I, 142. kumisu II, 143. kurganu I, 191. kurkutu I, 149. kurma I, 149. kutniia I, 152. lafa I, 234. (lazurii) I, 232. maidanu I, 244. minderu I, 260. — 256 — mir za I, 261. mohoiaru I, 265. murza I, 261. musliumu II, 23. muşmula I, 267. neftîi I, 272. nişatyru II, 89. oslamii 18. parca I, 28'!. raki I, 298. reventu I, 300. saburu I, 303. sagaidaku II, 101. saidaku II, 101. salepu I, 310. samurii I, 212. sandală I, 313. santală I, 313. saraî 1, 315. sukmani I, 328. sultană I, 329. sundukă I, 313. şaravary I, 324. şlykă I, 230. tafta I, 342. tarhună I, 350. telcga 280, 283. teremă I, 350. terlikă I, 356. tiulipană I, 367. tiutiună I, 371. torba I, 365. tuy I, 360. tyftykă I, 363. vataga I, 375. yam 40. yasakă II, 67. yaşma II, 152. zimbilî I, 390. 4. R U T t N almaz II, 6. ambar I, 203. arap I, 23. arşyn I, 27. asaul II, 8 (ataman) 34. dohan I, 371. dy van I, 160. erlyk I, 67. ferezyia I, 169. bachmat I, 35. bachrama I, 249. balaban (sokol) I, 401. barak I, 396. basma I, 4). başa IJ, 15. bezmen I, 50. borsuk I, 64. buhai I, 61. * buncuk II, 23. buzduhan I, 66. chalat II, 199. chan I, 205. calma I, 121. cambul I, 122. caun I, 125. căuş I, 126. cepraha I, 123. cerdak I, 124. ăoban I, 128. Curele I, 139. cyryz I, 134. gerdan I, 180. giordan I, 180. baba I, 3. haidamak I, 195. haidei I, 196. liarap I, 23. harba I, 206. harbuz I, 209. hic (ne) I, 216. kaftan I, 75. lcaiuk I, 77. kalabalylc I, 80. kapkan I, 87. karavan I, 403. kazan I, 99. kebab I, 102. kepeniak I, 106. kobza I, 140. kondury I, 145. koş II, 42. kurhan I, 191. — 257 — salep I, 310. sukmana I, 328. sangak II, 102. şaitan I, 330. şaravary I, 334. tasma I, 350. tatarka I, 352. tiutiun I, 371. torba I, 365. vatali I, 375. vatalia I, 375. (vataman) 34. vataş I, 375. vatazclo I, 370. 5. POLON I dyvan II, 100. dzambas I, 187. dziryt 1, 179. ezan II, 147. farfury I, 108. (farmazon) 282. ferczija I, 169. ferman I, 173. fes I, 170. fetva II, 53. filizanka I, 169. fota I, 174. hadzi I, 191. liajdaj I, 196. hajdamak I, 19'. haladzia I, 14. liarap I, 23. harbuz I, 209. (hcben) I, 6. (hetman) 34. imbryk I, 222. iarmuluk I, 220. jedikula II, 51. joldasz II, 71. juzbasza II, 72. kaftan I, 75. kalkan II, 25. kamcha II, 27. kapak I, 80. karavansaraj II, 32, kava I, 72. — 258 — kazna I, 215. kiecza II, 35. kiesa I, 117. kila I, ill. kilof I, 119. kiosk I, 115. kiszmisz I, 396. kobza I, 140. kofter I, 141. koftyr I, 141. kolpak I, 83. kopieniak I, 106. koi'bacz I, 176. korsak II, 42. kosz II, 42. kumys II, 143. kurlian I, 176. lafa I, 324. (lazur) I, 232. liman I, 237. lulka I, 240. machram I, 249. maidan I, 244. meszty I, 257. mii'za I, 261. muclioier I, 265. mufty II, 83. mukadyn II, 82. murza I, 261. oka I, 274. oponeza I, 288. postoly II, 96. î'umak 83, 261. sahajdak II, 101. sajdak II, 101. sandzak II, 10?. saraskier II, 108. Stambul I, 327. sukmana I, 328. sultan I, 329. sunduk I, 313. szlyk I, 230. tafta I, 343. tai'hun I, 350. tasma I, 350. vataha I, 375. vataszka I, 375.. vezir I, 379. IV. INDICE NEO-GREC Vorbele din parantesc sint prototipurile bizantine ale Tolbelor turcesct sati vorbo de altă origină. apavrji; I, 30. oqaxt I, 11. a.‘(ă<; II, 8. (a77apîidt) 280; I, 45. ot7i*pi I, 13. ' (aSotp-a?) II, 6. «CamSe? II, 137. aiăpt I, 386. ai'vxe I, 196. (-dtxt) 56. olktvxCiSsţ II, 135. aXcti I, 16. âXavx£tâ? I, 14. aXta[3sptai i, 17. (dtXXap.rcâp.ooÂ'*) 65, 263. aXXă II, 4. (aXX’avx’aXXa) 65. aXXoty îi, 4. aXo'faxCt'Ssc ii, 91. ap.â I, 401. ap.otv I, 18. ap.avsxt I, 19. apjpa? ii, 146. a(j.oupa'/opto? II, 70. ap.7uavo? I, 6. ajiiiavo^i I, 6. ap.iiapi I, 203. a(j.7tâ? I, 3. ap.7cspp.7r0,'t i, 20. avayaxă? i, 167. (avtaov) 33 ; I, 20. avxext I, 8. avxvjpî I, 21. apajiaxi I, 401. âpâitfji; I, 23. apaJciSss I, 401. YiavitCâpY]? I, 225. yiaoopzi i, 221. YiaTODVtCe? I, 228. ^taooojU' I, 220. yiavayavi I, 221. fiatâxi I, 220. YiaoopîSs? I, 181. TfiXs'xi i, 225. YtoXSocoYj? II, 71. 7iooj3ept£iXe; II, 58. YiooiiTrpooxi ii, 57. 7ioo[J.7rpooXTC'(i? II, 57. Yiopvtâvi I, 182. Ytoopooai I, 231. 'fioopooati'Cw i, 231. Yxaoxipi I, 180. (-fO|ieva) 277. / 5a^â? Ii, 45. SapaiCij? II, 45. §a(3oî>Xi II, 115. Sotîpeţ i, 52. SaXxapoOxi i, 153. SajiXăs i, 153. SsCţxîvi I, 157. Ssjioiti II, 144. (§7]vapi) 33. Stfuaxi II, 156. (Sup&spa) 38; II, 119. SpaYop-xvo? II, 120. (Spaxovuov) 33. (SDapivTjţ) I, 166. (sjkvoţ) 33 ; I, 6. iyXevzţii; I, 167. IyXsvuCu) I, 167. SXa 63. IXtCt]? II, 51. ep/vi II, 146. I[i[iavâ« I, 19. (-scixa) 59. (eo'pPpptov) 33. ţaPAXrjţ I, 388. Ccqavoţ I, 380. Cai[il II, 130. Cajiâvi II, 130. Ca[ixtr^4 II, 129. — 260 — CajmxXtxi H, 129. Wic« I, 385. Capi I, 386. Cctpţajiân I, 388. CaptcpYjg I, 387. C*p»t1 ‘093 ‘i 5(/^ax3y»DX3'ri '093 ‘i ; II' 093 ‘i ‘ 68 r(aod»fl ■991 ‘li (sodfc'ridip'ri) '6^3 ‘i Sşgdx/'â *ţ-9T ‘li 5oy.JLtd»'d "6^3 ‘i 5k‘»d»H >9T ‘li »aoo»tî ’lt'S ‘i lAOOŞlAfc'fl "ţ’Ql ‘li idnŞiwd ’l'/Z ‘i mnoDAK-d ‘OOt’ ‘i idşi;A»-ri >93 ‘i ioqsxiJabtI "693 ‘i y>(fj3AX-rl ■993 ‘i (AOA»ljl»'ri) ■933 ‘i Sfrb-ri '9I3 i>[/.;j23>(3'rix;'ri *9i ‘li (»'riÂ.»Y»'ri) ‘Oţ’3 ‘i u*y.*.Ti ‘OVZ ‘1 iD»y.B'fl ’S9 idşoyxj'ri 'Of'3 ‘i 5»d»wo'ri ■gţ'S ‘i gotIibtI '•ii ‘11 sWfctWri >93 ‘i m(ţ3\aoŞv'A ‘893 ‘i * f ţ-3 ‘i M^gX/'H •|ţ> ‘i rdşgK-ri *9^3 'i : 19 idGoy.iwri •9^3 ‘i i-(5p,x.X»'ri •993 ‘1 (aoa»XX»tJ) ■99 id»JLwt) Mf’S ‘i '\\Z ‘l >83 ‘i S|iGoy 'OtZ ‘i Sjtvaox >83 ‘î mţ'(noX ‘683 ‘i SîHiaoy.Goy ‘Si ‘li »21APX ‘683 ‘i 5»"riy.0X "8>3 (»gA»XOx) ‘88 (wA^-riiy) •i83 ‘i v»x.i1ix '983 ‘i îcşy "i83 ‘1 iy.Ş'(3Y •983 ‘1 işy-3y •693 ‘883 ‘1 : f’SS iAm-rii3x "i83 ‘1 w*x*3X ‘983 ‘i 1A|3X ‘983 ‘l îAşisy ‘983 ‘i SklAŞj^X ‘Si ‘li idaoXwv >91 ‘li (»A»Xfx) ‘383 ‘i 5şx»'( *383 ‘i KikUioxKY ‘383 ‘i (AOAidoo^x) ‘383 ‘i igdşjJoo5»x "383 ‘i ib^x’dnoixix ‘383 ‘i rrlooi»x ‘iS ‘li (ky.»iday) •3II ‘i (AOAyrioy.) ‘Of' idoofjay. •16 ‘i ijş'riidx ’Q\ şciaoy. ‘881 ‘i ■ 19 oodcioicioy. *191 'l iiooy. - 393 “ — 263 — p.evr£îtt i( 256. p,sps|jiu I, 257. |J.sps|J,sTÎCu> I, 257. p-epam ii, 155. p.sptC«vi I, 24!). |J.£pXa[J-S'u II, 155. |J.eatvv) i, 258. (piajtcXoţ) 33. pian i, 257. |j.sTspîCi I, 258. |j.6tCtu I, 256. (p.vjXXor/j) I, 245. |J.7jpt II, 81. p,7jpt|j.cp<4v7]i; îl, 81. [Aivapeţ II, 80. [J.tvrdpt I, 260. p.tpaXotY)ţ ii, 80. p,tpâai I, 260. [j.iaipxa i; 261. (j-ouCSerC^ II, 85. |j.oo£Se'î ii, 85. p,ooxaj3ăc i, 264. IJ.ooxaXÎTYjc I, 264. [j.ooxaXitXiV.i i, 264. (j.ooXâ; II, 81. (j,oopSaps6w i, 265. p,oupSâpYj? I, 265. [j.oopSaptot i, 265. |j.oop§apXt-/„’ i, 265. |j.0DpTaat7t7]î II, 81. [j.ooptâtY]? II, 156. |j,ooaa|J.ăţ I, 266. |j,ooaaipi'pY]s I, 264. p.ooaaîptpXi.V.1 i, 264. (p,ooaeXiva) II, 87. (j.ooaXoî>xi ii, 156. |j,odo(aooXov I, 266. p,ooao6Xi II, 87. p,ooaooX|J.dcvo; II, 23. [j.ouatspVj? I, 267. |j.oo.no•ja.ai I, 55. p^Yi I, 57. (MTOfiâ i, 56. (j.îcoifiavttCto I, 56. \).no-['.a.zţq<; I, 57. |j.7coftattCw I, 56. [Uto£âg I, 58. [i-noi I, 57. |j,7roatdvt I, 58. |j,;r(maviCvjg II, 20. (j.7TOaTavTC'/j[J.rcaar]? II, 20. (XTtOOYă? 51; I, 61. lATuoofSavta n, 19. |J.7COUYlOUpVTt ii, 22. (MrooSaXăg II, 139. |j.7touCou I, 67. (j.jtooCoovdpa I, 67. |j.7tootoupSt ii, 22. p.7CODXYODpl I, 61. |J.7rOt)XoU/U I, 62. p,7tooXoox(j.^doTjg I, 63. \>.noop.no.aip'. II, 83. |j,7roopvouti I, 6i. |j,^oupouv5£ou*/U i, 58. |j,rcooa§oYdvov I, 66. p.îcouu I, 64. ţj.TCpi I, 60. p.npiv.1 I, 222. |j.7rptaqj.t i, 222. vaCapt i, 271. votCi I, 271. va£ I, 268. vaXp.TrâvTTjg I, 269. vapâyxCt 243 ; I, 269. v&pvi I, 270. vdxTt I, 268. V&'i I, 268. vspavCt 243. vtyci I, 272. vit&p-i II,. 89. viadvi II, 89. ytaaviYjpt II, 89. vtaavtţ-/jg ii, 89. viaeaxsg I, 272. viaxe'pi ii, 157. voopt i, 273. vou'papa I, 273. vrajîăg II, 45. VTaj3axCr;g II, 45. vxaj3stt ii, 45. vxaYttOTâj I, 182. vraKjpăţ i, 152. vtap.oi)Xâg I, 153. vxspXsu II, 47. vxeXvjg i, 156. yzs\ini\rfi i, 355. VTspJBăvt II, 146. vreppîaTjî II, 46. VTepe[j.7tsT]g II, 144. vxspn II, 144. vxsatepiXi i, 359. vxCdp.'. I, 185. vx^api I, 187. vxCaP'Xtrjg I, 185. vtCdpi I, 187. vrCepepig I, 178. vxCtpîu I, 179. vupexi i, 397. v«(3avi i, 160. V«|J.7tăg II, 47. VToXavSptţa) i, 164. vxoXp.âg i, 165. vroupXsn li, 47. vroi)Xap.ăg 51 ; I, 164. vtouXam I, 165. vroovavp.âg II, 49. vtoovtod I, 161. vuarept II, 157. oYODpi I, 372. dtoopaooCrji i, 374. oSaYâxCt I, 276. 6§âg I, 275. dna i, 274. 6Mv.fig I, 277. ovxâg I, 275. (otciov) 33 ; I, 10. opvxt I, 377. ipxâg I, 278. (ouYVUa) I, 274; — 2G5 oudayăiţi I, 276. ooooopt. ii, 127. oinadtxi i, 177. TtaYiavrâ; 51 ; I, 280. mtipi i, 287. jraCap-ftâvYjc H, 16. TraCapV^uvxevYjî ii, ie. TtaCapXîxi I, 288. TtâXa i, 280. 7taXa[3pa i, 281. 7raXoc|xapt 35 ; 1, 280. îiaXaaxa 277 ; II, 93. xavrţapi I, 281. xw:ţiyjJ’ 11, 94. îra£ip.âSi II, 94. Tzo.Tza.hd. I, 281. îraîroutCax'. 1, 283. 7ca7toutC-(]ţ I, 283. xarcooiCt I, 283. Trap&ţ I, 284. îrapp.âxi 1, 285. irapp.axXixia 1, 285. iraoaX^s I, 287. rcaaaXîxi 1, 287. xaaâ? I, 286. îîaaT^X’. I, 297. 7taatoopp.âi I, 285. iroatpap.âî 1, 285. 7ratCa(3oupa 1, 2^9. TtaT^âţ I, 279. 7tatXtCâva 49 ; 1, 287. xxioopa I, 279. îratap.âxc II, 94. zeCepe^oiT); I, 295. 7î 3 C £ P s 7 x X17.I, 295. tcCsoisvi îl, 138. KeXzâxrjs 1, 289. î^Xte? I, 289. TZtp.TZ£ I, 289. îrsppâCi I, 293. îtsppaveţ II, l'>8. îispYsXi I, 292. rcepSsţ I, 291. îxepooCs I, 292. TtspTCe I, 2S9. rcsatfvi 1, 294. 7tsaxeai 1, 293, tîîov.i'p’. 1, 29). flSTtsXi 1, 297. 7t3atsp.âXi I, 295. xetaupov I, 284. TTîTipiCi II, 158. îis/XspâvTfjî I, 288. (îtYJYTKÎ) 280. 7riXâ(p'. I, 296. (xi'vsiv xaxvov) 103. iuoooxio’jM 11, 158. (7r;oT&Xlov) 33; I, 173. (xoptox.o'.XX!.) 33, 243; I, 269. zzoai I, 297. noixăki II, 90. (7x00771) 107. îrouor/j? I, 298. (ăUplTTjc) II, 12. papsyci I, 300. paţaxî I, 300. paîâţ II, 97. patCYj; II, 97. paxi I, 298. po.po.Cdvi II, 97. paami I, 302. {jO.yd.zi. 1, 300. pdyzio. I, 299. pd. fi I, 299. pepsvu I, 300. ptj%i I, 301. p£3[U II, 98. psztidki II, 99. p=8 ‘i r(\)X’M ’3>S 'i vrl;y.»i •»8 ‘i î 185 ivâtroi '9 >8 ‘i S^JaAivsi 'S>8 ‘l vyoi ’S>8 ‘i '083 '911 'li bavoX^ooj!»! '891 ‘li r(£|»i ’0>8 ‘i 5»'(£j»i '891 ‘I : 81-3 (-CXE)?1) ’3S8 ‘i ■ ISI S»ţjB1 ’8S8 ‘I ’89 (i&idşdi-voidgo) *191 ‘li (xrrldgc) •sn ‘ii (5oxj1»ic) 'i38 ‘l ('■'1XPII °<) "938 ‘i Sţ'.'/.Biio "ţ-SS ‘i Skjvad&oo ■>38 ‘i Sgddtoo ’068 ‘i id>po '>38 ‘i 5»ioo '838 ‘i iv.aoJaaoD '388 ‘i rrlpcooo '388 ‘i 5(/-5îoodooc '188 ‘i V5'(d(iOD ’088 ‘i CHQîAOOj.doOD ’088 ‘i v.ooXdooo ’IS8 ‘i uşaciod ’638 ‘i IOA-jOIXOOD ’838 ‘i 5»tI;xgod 'III ‘li 5’jt5iXGod.aoD ’98S ‘i nş^rldoD 'lOt ‘li jv.vs'rioD '391 ‘li i7.ipy.0D '938 ‘i iod '818 ‘i WC1351AS7.D '818 ‘l SşJiasxd 'iI8 ‘i 3YŞ7.D •>0l ‘li (iatI?7.d) '888 ‘i îşAMDiD 'L88 ‘i sîiişdio '138 ‘i k&şiaid '838 ‘i iaid '£38 ‘i illipJlAlD '338 ‘i nurlie ‘OTl ‘li tb.rlrjiy.i\Aiij '908 ‘i işiJiSD '091 ‘li :9IT idşitao '601 ‘îl 5şJ.»'fld3D '033 id)id3D '038 ‘i s!idşgd30 '188 ‘i ikjiooL'teo '801 ‘li iUdşy.ovd3D '>38 ‘i 1130130 '818 ‘i IXOOIASO '838 ‘i iityJiASo '838 ‘i 113A30 '118 ‘i ■ 9> 531^30 'OII ‘li ~kd-/piXr(3D '901 ‘li I7.j\'d»x30 '618 ‘i U3'rl»y3D '601 ‘II coJjisxnsD '601 ‘îl UŞX7.30 'i88 ‘i ii]di3o '901 ‘li sIiaştIisd '618 ‘I Stdjjso '091 ‘îl Smia^so '908 ‘i lAipiiXvso '818 ‘i :9> îşdciXvso 'S08 ‘i lAjDIAXiOD 'i08 ‘i lAipXvoo '818 ‘i SşdsK&ioo '988 ‘i i|jiAipdi»c 'IOT ‘li tlrrlw^vsdivoD '918 ‘i id(n»o 'SI8 ‘i S>»'r)d»D •>0! ‘li iXldiOD '608 ‘i SîoidoX»d»o '988 ‘i i7.ixi'/3d»D '988 ‘i iW/pd»o '801 ‘li S/jt^iţdvoo "988 ‘i ri»diA»o ’S 18 ‘i i»dvoo ’SII ‘i y.iojJdiiAvsD ‘30 I ‘i ÎV.B^lABD "818 ‘i V($Î(MD "SIS ‘i lYQQtoD '818 ‘i abd '318 ‘i IAOTOtIbD ’>08 ‘i idgoiiTivoo '318 ‘l idgorlwD ’39l ‘li ‘ranb '018 ‘i îtUi7Xkd 993 - — 267» — Tap.avapi II, 53. (pavapiiuxr); II, 53. (papaai i, 168. (ţ;apiJ.aadvo;) 282. tpapoE I, 168. yap^papâ; I, 168. (papyoopE I, 168. cpepp.dvi I, 172.