Marius Sala * Ioana Vintilâ - Râdulescu •7 LimsiLE unui \ \ Editura ştiinţifica şi enciclopedica MARIUS SALA • IOANA VINTILĂ-RĂDULESOU LIMBILE LUMII MICĂ ENCICLOPEDIE EDITURA ŞTIINŢIFICĂ SI ENCICLOPEDICĂ BUCUREŞTI • 1981 Redactor! Rodica CHIRIACESCU Coperta şi supracoperta; Olimpiu POPA INTRODUCERE 1. Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte unui public cît mai larg o serie de informaţii asupra limbilor vorbite pe glob. Ea vrea să fie un instrument de lucru la îndemîna tuturor celor interesaţi să găsească rapid date privind locul unde sînt vorbite diverse limbi, numărul de vorbitori, cele mai importante caracteristici, istoria lor, sistemele de scriere folosite şi, în sfîrşit, aportul lor la îmbogăţirea altor limbi. în acelaşi timp, cartea conţine şi date referitoare la felul în care diferitele limbi vorbite pe glob se reunesc în familii şi alte grupări de limbi înrudite. Concepută astfel, lucrarea încearcă să dea o informaţie bogată, de natură lingvistică şi enciclopedică, într-un spaţiu relativ restrîns. Ea poate fi folosită atît de specialişti, cît şi de un public larg, interesat de fapte de felul celor prezentate mai sus. 2. Scopul lucrării explică structura ei şi anume faptul că autorii au optat pentru forma unui dicţionar alfabetic. Prin aceasta Limbile lumii (pentru care folosim sigla LL) se deosebeşte de lucrările similare publicate pînă acum, care au prezentat limbile de pe glob de cele mai multe ori după criteriul răspîndirii geografice (şi anume pe continente) şi al familiilor de limbi. Aşa s-a procedat în lucrarea clasica de mari proporţii Les langues du monde (1924; 1952), elaborată de un grup de specialişti sub conducerea lui A. Meillet şi M. Cohen şi destinată lingviştilor, sau în unica lucrare românească de informare în acest domeniu, Ce limbi se vorbesc pe glob (1962) de Lucia Wald şi Elena Slave. Nici cea mai recentă lucrare importantă, Classification and Index of the World's Languages (1977), de C. F. şi F. M. Voegelin, care se adresează specialiştilor, nu se aseamănă cu volumul de faţă decît prin faptul că familiile şi grupurile de limbi şi, în cadrul lor, idiomurile pe care le includ sînt ordonate alfabetic; în această carte însă, locul unde este tratată o limbă poate fi găsit numai prin indice, iar informaţiile despre fiecare idiom în parte sînt limitate la minimum. Alte lucrări parţial similare sînt prezentate mai departe 7. Astfel, prin concepţie şi organizare, Limbile lumii se deosebeşte esenţial de alte lucrări care tratează aceeaşi temă, nu numai în lite- ratura noastră de specialitate, ci şi în ansamblul lucrărilor similare apărute pînă în prezent în diferite părţi ale globului. 3. Una din cele mai mari dificultăţi în elaborarea cărţii a constituit-o selectarea limbilor care urmau să fie tratate. A intervenit în primul rînd faptul că este greu de precizat statutul de limbă, dialect sau grai al multor idiomuri, cu atît mai mult cu cît în izvoarele existente cu privire la diversele familii de limbi se operează cu criterii diferite în acest scop. Această dificultate este determinată de faptul că despre structura multor idiomuri din Africa, America, Australia sau Oceania nu există suficiente informaţii, aşa cum se recunoaşte chiar şi în cele mai recente lucrări ce le sînt consacrate. în alte cazuri nu se cunosc elementele extralingvistice care ar ajuta la precizarea statutului diferitelor idiomuri. De aceea, în multe cazuri, unii autori consideră limbă ceea ce alţii socotesc dialect subordonat unei limbi. în plus, folosirea în diversele izvoare a unor denumiri diferite pentru unul şi acelaşi idiom îngreunează însăşi identificarea lor. (în ce ne priveşte am inclus în Indicele volumului toate variantele numelor de limbi care figurează în LL, trimiţînd la numărul articolului în care limba respectivă este tratată în lucrarea noastră.) Numărul foarte mare al idiomurilor vorbite pe glob — evaluat de diferiţi autori între 2 000 şi 8 000 — ne-a obligat să procedăm la o selecţie, reţinînd in principiu pentru acest dicţionar numai idiomurile cărora majoritatea surselor le recunosc statutul de limbă. (Dintre dialecte sînt menţionate în cuprinsul articolelor numai dialectele limbilor tratate în LL; ele figurează in Indice, cu trimitere la numărul articolului în care este prezentată limba respectivă.) Cum însuşi numărul limbilor pro-priu-zise este foarte mare, am procedat la o a doua selecţie pe baza numărului de vorbitori, incluzînd în lucrarea noastră numai limbile vorbite de minimum 1000 de persoane (conform cel puţin uneia din sursele recente de care dispunem). Trebuie subliniată aici dificultatea de a stabili, fie şi numai aproximativ, numărul de vorbitori ai unei limbi, din cauza intervenţiei unor factori cum ar fi bi- şi chiar multilingvismul, funcţionarea unor idiomuri nu numai ca limbi materne, ci şi ca INTRODUCERE 6 limbi secunde, utilizarea unor limbi exclusiv în anumite domenii ale vieţii sociale etc. Am ales cifra de 1 000 vorbitori — care are o semnificaţie diferită de la o regiune a globului la alta — din dorinţa de a include în dicţionarul nostru, pe lîngă limbile foarte importante, care sînt relativ puţine, şi numeroase limbi vorbite în arii restrînse sau slab populate (în care chiar limbile „mari" abia ating cîteva zeci de mii, rareori cîteva sute de mii de vorbitori), astfel încît să fie reflectată întreaga diversitate a idiomurilor de pe glob şi să fie reprezentate toate familiile de limbi şi toate zonele geografice, fără a dezavantaja pe vreuna din ele. Am avut în vedere faptul că, în perspectiva creşterii rolului jucat în viaţa internaţională de ţările mici şi, printre acestea, de cele care îşi cuceresc abia acum independenţa, şi în condiţiile extinderii relaţiilor între popoare şi ale intensificării circulaţiei de idei — printre altele datorită dezvoltării mijloacelor de difuzare a informaţiilor—, publicul are tot mai des prilejul de a afla de existenţa unor limbi care îi erau pînă nu demult total necunoscute. Nu este de neglijat nici faptul că dobîndirea autonomiei este uneori urmată de adoptarea unui idiom local drept limbă naţională şi ofi-cialăj consfinţind o situaţie de fapt, ceea ce li sporeşte interesul. Se adaugă şi considerentul că informaţii despre astfel de limbi sînt mai greu de găsit chiar In lucrări de ansamblu recente — de pildă, în volumul consacrat lingvisticii din Enciclopedia Bordas, limbile africane şi mai ales cele din Australia şi Oceania sînt extrem de sumar şi incomplet prezentate. Am lăsat deci la o parte, în această formă a cărţii, limbile vorbite de mai puţin de 1000 de persoane şi cele pentru care nu avem nici o indicaţie cu privire la numărul de vorbitori, precum şi limbile artificiale şi—cu excepţii de tipul celor care vor fi prezentate în continuare — limbile moarte. De la acest principiu ne-am abătut numai în acele cazuri în care limbi vorbite astăzi de mai puţin de 1 000 de persoane sau chiar dispărute într-un moment istoric sau altul au avut o importanţă culturală sau lingvistică deosebită. Astfel, am socotit că este firesc să prezentăm toate limbile din Europa, indiferent de numărul de vorbitori, sau o serie de limbi moarte foarte importante în antichitate, cum au fost arameica — limbă de circulaţie în Orientul Apropiat timp de un mileniu — sau feniciana — prima limbă pentru scrierea căreia s-a folosit un alfabet fonetic. 4. Am considerat că, într-o astfel de prezentare, o limbă nu trebuie izolată de totalitatea idiomurilor cu care se înrudeşte şi cu care posedă în comun o serie de trăsături, şi că, prin urmare, prezentarea alfabetică (avînd, pe lîngă avantajul orientării rapide, dezavan- tajul unei prezentări fragmentare) trebui complinită prin recompunerea unei imagini de ansamblu şi anume prin includerea în lucrare a unor articole speciale consacrate „familiilor” de limbi. Indicarea poziţiei unui idiom sau grup de idiomuri în cadrul clasifi- ~cării genealogice a limbilor nu constituie însă în cartea noastră — spre deosebire de alte lucrări similare — un scop în sine, ci are doar caracter orientativ, permiţînd situarea fie- cărei entităţi într-un cadru mai larg. Problemele ţinînd de clasificarea limbilor — şi, legat de aceasta, alegerea grupărilor care să formeze în dicţionarul nostru obiectul unor articole separate — au constituit o altă dificultate în elaborarea lucrării. Astfel, clasifi- carea genealogică diferă într-o oarecare măsură, din punct de vedere metodologic, şi, ca urmare, terminologic, de la o categorie de limbi la alta, iar în cazul anumitor domenii, de la un specialist la altul. Pentru o serie de limbi mai puţin studiate pînă acum s-au propus clasificări provizorii, care suferă modificări pe măsura progresului rapid al cunoştinţelor; aceasta nu înseamnă însă că toate schimbările de acest fel reprezintă corectări întemeiate pe o mai bună cunoaştere a realităţilor: în unele cazuri este vorba de simple ipoteze, insuficient verificate, a căror noutate nu implică neapărat superioritatea soluţiei propuse faţă de cele anterioare şi de aceea nu le-am adoptat automat. Deosebirile de acest ordin pe care nu le-am putut evita în prezentarea diferitelor limbi în LL reflectă modul în care sînt ele tratate în literatura de specialitate. O primă mare deosebire priveşte ansamblul naţiunilor cu care se operează în diferitele sisteme de clasificare, în această privinţă se disting două orientări principale: sistemul tradiţional, care are ca unitate superioară familia de limbi, împărţită succesiv în ramuri, grupuri, subgrupuri, şi sistemele mai noi, aplicate în special la domenii abordate mai recent (limbile amerindiene, papua), în care unităţile principale sînt numite phylum şi stock (fr. souche); alături de acestea apar şi unităţi supraordonate mergînd pînă la super-macro-phylum, dar regăsim şi termenii tradiţionali, care primesc însă alte valori (astfel, familia desemnează într-o asemenea ierarhie o grupare de rang inferior). Rezultă că un termen ca familie nu are aceeaşi accepţie cînd este aplicat diferitelor grupări de limbi j mai mult, chiar în cadrul aceleiaşi clasificări, şi anume al celei tradiţionale, un termen poate desemna subîmpărţiri cu ranguri diferite: astfel, se vorbeşte curent atît de familia limbilor indo-europene, cît şi de familia limbilor romanice — deşi cea de a doua este subordonată celei dintîi. 7 INTRODUCERE în aceste condiţii, indicaţiile din LL respectă in principiu pe cele oferite de sursele de bază, cu trimiteri la izvoare în cazul clasificărilor divergente. Atît pentru limbi cît şi pentru grupurile de limbi am indicat întotdeauna gruparea cu cel mai înalt rang în care se încadrează, dar nu am numit-o familie atunci cînd termenul ar fi fost echivoc. Am evitat folosirea lui în accepţia de grupare cu rang maxim ori de cîte ori prin familie se înţelege şi o grupare subordonată aparţinînd aceluiaşi ansamblu de idiomuri înrudite (astfel, nu am spus: FRANCEZĂ, 1. din fam. indo-euro- peană ... ci FRANCEZĂ, 1. indo-europeană din fam. 1. romanice). Pe lîngă încadrarea în gruparea de maximă generalitate, am indicat şi nivelul următor de clasificare, care formează de cele mai multe ori obiectul unui articol separat în LL (cum este cazul familiei limbilor romanice). Nu am folosit termenii stock şi (macro-)phylum, mai puţin obişnuiţi, decît cu privire la limbile amerindiene şi papua, pentru care predomină acest tip de clasificare. Diferitelor grupuri de limbi le-au fost consacrate articole separate în funcţie de situaţia lor specifică. Astfel, în cazul domeniilor lingvistice bine studiate, în care diferitele subîmpărţiri sînt precis caracterizate, am inclus în LL articole privind grupări cu diferite grade de generalitate (cu excepţia celor minore)* astfel încît în LL să figureze toate grupările cu acelaşi rang. Pentru domeniile lingvistice mai puţin studiate, în care diferitele grupări cu caracter provizoriu poartă adesea denumiri convenţionale, lipsite de tradiţie şi circulaţie — cum este cazul limbilor papua —, nu am reţinut în dicţionar decît pe cele mai cuprinzătoare şi mai bine caracterizate, a căror includere ne permitea să evităm repetarea trăsăturilor comune în legătură cu fiecare din limbile componente în parte. Nu am prezentat în articole speciale grupurile ale căror componente nu au fost incluse în LL întrucît nu corespundeau criteriilor de selecţie (cum este cazul celor mai multe grupări de limbi australiene). . Nu am făcut tipografic distincţie între limbi şi grupuri de limbi (intercalate în LL la locul lor alfabetic), deoarece, pe de o parte, cel care caută în dicţionar o anumită denumire pe care a întîlnit-o nu ştie totdeauna dinainte dacă aceasta priveşte o limbă sau un grup de limbi şi, pe de altă parte, acelaşi nume desemnează uneori atît limba cît şi gruparea din care ea face parte. Am ajuns astfel la un total de 2 171 limbi şi grupuri de limbi. în fapt, LL cuprinde unele indicaţii şi despre alte idiomuri sau grupuri de idiomuri decît cele care figurează drept cu* vînt-titlu la locul lor alfabetic, în cuprinsul articolelor făcîndu-se referiri şi la diverse alte limbi sau grupuri de limbi. Numele acestora figurează în Indicele de la sfîrşitul volumului, în care se fac trimiteri la numărul articolului unde apar. 5. Este de la sine înţeles că nu toate limbile ocupă aceeaşi poziţie: alături de unele răspîn-dite pe teritorii vaste , cu milioane, zeci sau chiar sute de milioane de vorbitori, există altele vorbite de puţine persoane în regiuni nu prea întinse; pe lîngă idiomuri cu o poziţie socială şi culturală deosebită (limbi naţionale, oficiale, limbi internaţionale, limbi cu o bogată literatură), sînt altele folosite numai în cadrul familial sau limitate la un singur trib. Ca urmare, am acordat fiecărei limbi un spaţiu corespunzător importanţei sale în raport cu numărul de vorbitori şi rolul său de limbă de stat sau nu. Am inclus astfel într-o primă categorie de articole, acordîndu-le spaţiul cel mai mare, limbile cu mai mult de 20 de milioane de vorbitori şi cu statut oficial. Am socotit firesc să procedăm la fel şi cu limbile de stat europene, chiar dacă nu ating numărul de vorbitori indicat. A doua categorie de articole în ce priveşte întinderea cuprinde limbi naţionale care au între 1 şi 20 de milioane de vorbitori, precum şi limbile europene de mai mică importanţă. Restul articolelor, consacrate celor mai multe dintre limbi, sînt mult mai restrînse, variind de la simpla indicare a numelui, familiei căreia îi aparţine, ţării unde se vorbeşte şi numărului de vorbitori la cîteva informaţii sumare. Şi de această dată am fost uneori nevoiţi să nu respectăm proporţiile preconizate, fie din lipsă de informaţii, fie, dimpotrivă, datorită marii importanţe pentru istoria civilizaţiei a unor limbi sau interesului strict lingvistic pe care îl prezintă altele, deşi nu se încadrează în categoriile stabilite. Grupurile de limbi au fost şi ele tratate diferenţiat, în funcţie de importanţa şi extensiunea lor. Am căutat astfel să realizăm un echilibru între două tendinţe diferite: pe de o parte, de a prezenta mai pe larg limbile mai importante, deci, în general, mai cunoscute — evi-tînd totuşi, pe cît posibil, faptele prea banale —, şi, pe de altă parte, de a include cit mai multe informaţii despre limbile mai puţin familiare cititorului român. Dimensiunile articolelor nu trebuie deci considerate în nici un caz drept o evaluare calitativă sau de alt ordin, ele fiind dictate de considerente practice şi legate de măsura în care diferitele limbi sînt cunoscute publicului românesc şi de sursele de informaţii existente. 6. Avînd în vedere specificul lucrării noastre, am acordat spaţiul cel mai mare informaţiilor de ordin strict lingvistic, cu atît mai mult cu cît pentru alte aspecte (istoric, geografic, politic, economic, social, cultural, literar), INTRODUCERE 8 cititorul român dispune de tot mai numeroase surse de informare generală rapidă (mici enciclopedii, dicţionare tematice, atlase ş.a.). Dintre trăsăturile lingvistice propriu-zise ne-am străduit să selectăm pe acelea care individualizează Icel^jmai bine fiecare limbă, pe cele mai rar întîlnite printre limbile lumii şi mai puţin obişnuite pentru cititor, ţinînd seama că acesta are ca termen principal de Comparaţie româna — o limbă indo-europeană romanică — şi o serie de limbi de circulaţie, în general tot cu structură indo-europeană. Precizările minime de bază nu lipsesc cu privire la nici una din limbile sau grupările prezentate; cît priveşte celelalte informaţii, în fiecare caz în parte am dat o pondere mai mare aspectelor de un anumit ordin, deoarece am căutat să punem în evidenţă ceea ce este caracteristic fiecăreia. Cele două tipuri principale de articole — privitoare la limbi şi la grupuri de limbi — au o structură asemănătoare, cu unele deosebiri fireşti între ele şi de la un articol la altul. Schema maximală a articolelor, realizată integral sau parţial în funcţie de importanţa şi bogăţia informaţiilor, este următoarea: După numele limbii (grupului) ales drept cuvînt-titlu se dau, dacă este cazul, diferitele sale variante şi sinonime, se precizează apoi caracterul de limbă sau de grup şi locul ocupat în clasificarea genealogică, localizarea geografică şi numărul de vorbitori. în cazul grupurilor de limbi se indică numărul idiomurilor pe care le cuprind şi se dă lista celor incluse în LL; dacă acestea sînt prea numeroase, se citează numai cele mai importante. Urmează eventuale informaţii asupra originii denumirii (denumirilor) limbii sau grupului tratat. Pentru limbile şi grupurile mai importante s-au selectat o serie de trăsături reprezentative privind structura fonologică, gramaticală şi lexicală în faza lor contemporană, prezentate în termenii proprii acestor limbi. Ne-am ferit să dăm prea multe detalii de strictă specialitate (cu privire la structura fonologică precizăm că, atunci cînd nu se specifică altfel, numărul de vocale, consoane etc. din fiecare limbă se referă la foneme, nu la sunetele prin care se realizează ele) şi am insistat mai mult asupra trăsăturilor de ordin gramatical sau privind modul de exprimare a diferitelor concepte. Am evitat de asemenea — în măsura posibilului — folosirea unor termeni lingvistici prea specializaţi; deoarece însă acest lucru nu este pe deplin realizabil, am anexat la sfîrşitul volumului, din dorinţa de a face lucrarea accesibilă unui cerc cft mai cuprinzător de cititori, un Glosar în care sînt explicaţi termenii lingvistici folosiţi mai frecvent în lucrare şi care nu sînt cunoscuţi publicului larg (şi anume termenii care nu figurează în Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1975). Termenii care apar numai în unul sau în cîteva articole au fost de regulă explicaţi la locul respectiv. Precizăm că uneori acelaşi termen poate primi accepţii mai mult sau mai puţin diferite de la un tip de limbi la altul. Pentru noţiunile generale de lingvistică cititorii pot consulta cartea acad. Al. Graur, Lingvistica pe înţelesul tuturor, Editura enciclopedică română (col. Enciclopedia de buzunar), Bucureşti, 1972. Pentru o mai bună înţelegere a trăsăturilor lingvistice am dat unele exemple concrete. Exemplificările respectă transcrierea sub care apar în sursele din care au fost extrase, pe care nu am încercat să o unificăm. Ne-am străduit, pe cît posibil, să folosim cît mai puţine semne fonetice speciale (menţionăm că unele simboluri primesc valori diferite de la o limbă la alta), considerînd că detaliile de acest fel nu interesează majoritatea cititorilor, în timp ce specialiştii sînt familiarizaţi cu problemele transcrierii şi transliteraţiei. Articolele conţin şi unele informaţii privitoare la varietăţile geografice (dialecte) şi stilistice ale limbii respective şi la statutul ei socio-cultural. în continuare se dau unele elemente referitoare la istoria acestor limbi: raporturile faţă de eventuala limbă de origine, data primelor atestări, etapele istoriei lor (menţionîndu-se în special capodopere ale literaturii vechi), evoluţia unor trăsături, influenţele suferite din partea altor limbi. Se prezintă de asemenea sistemul (sistemele) de scriere utilizate pentru notarea limbii respective. în încheiere se semnalează influenţa lor asupra altor idiomuri. Am făcut, bineînţeles, raportări la limba română ori de cîte ori a fost cazul. Indicaţii mai amănunţite privind modul concret în care trebuie interpretate datele din cuprinsul articolelor sînt date mai departe 8. Din necesitatea de a economisi la maximum spaţiul, pentru a putea include cît mai multe informaţii, am adoptat unele norme de redactare şi convenţii tipografice, care sînt explicate în acelaşi loc, precum şi o serie de Abrevieri, sigle şi semne speciale. 7. Izvoarele fundamentale consultate sînt aceleaşi pentru toate continentele şi familiile de limbi, din dorinţa de a pune la baza volumului surse de informaţii unitare. Am folosit astfel în primul rind lucrări de ansamblu privitoare la totalitatea limbilor lumii, dintre care le prezentăm în continuare pe cele mai importante, în ordinea priorităţii pe care le-am acordat-o: 9 INTRODUCERE Current Trends in Linguisiics [abreviat CTL1 (ed. Th. A. Sebeok), în special voi. 1, 2 şi 4—10, Haga, Mouton, 1963—1973 (prezentare a stadiului actual al cercetărilor lingvistice, organizată, în secţiunile care interesează direct tema noastră, după criteriul geografic şi al familiilor de limbi, şi datorată unor specialişti consacraţi în diferitele domenii); C. F. şi F. M. Voegelin, Classification and Index of the World’s Languages, New York — Amsterdam, Elsevier, 1977 (caracterizată mai sus, 2.; unele deosebiri faţă de CTL privind numele, statutul de limbă sau dialect sau clasificarea unor idiomuri, componenţa unor grupuri, numărul de vorbitori); Les langues du monde par un groupe de lin-guistes sous la direction de A. Meillet et Marcel Cohen [abreviat MC], ed. nouă, Paris, Centre National de la Recherche Scientifique — Champion, 1952 (prezentată mai sus, 2.; prima sinteză ştiinţifică modernă (ed. I, 1924), foarte bogată în fapte; clasificare şi descriere tradiţionale) ; Lucia Wald, Elena Slave, Ce limbi se vorbesc pe glob, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1962 (prima lucrare de acest fel din lingvistica românească, prezentată mai sus, 2.; se bazează pe informaţiile din MC, la care se adaugă alte izvoare privind diferite limbi şi grupuri de limbi); Roger Caratini, Bordas Encyclopedie: Lin-guistique, Paris, Bordas, 1972 (partea direct legată de tema noastră cuprinde o prezentare — inegal dezvoltată — pe familii de limbi în cadrul fiecărui continent; vezi şi mai sus, 3.); Meritt Ruhlen, A Guide to the Languages of the World, Standford, 1976 (descriere generală a clasificării genealogice, urmată de prezentarea a 700 limbi (selectate după criterii insuficient explicate) ordonate alfabetic, pentru care se indică poziţia în clasificare, localizarea geografică şi numărul de vorbitori şi se dau caracteristicile fonetice / fonologice şi topica specifică); Le langage. Encyclopedie de la Pleiade, volume publi6 sous la direction d’Andrâ Marti-net, Paris, Gallimard, 1968 (în special capitolele Quelques types de langues, Les langues dans le monde d’aujourd’hui, Les familles de langues, p. 887-1437). La aceste izvoare de bază se adaugă alte lucrări generale sau specializate pe continente şi familii de limbi sau lucrări de lingvistică generală şi anume: Pierre Alexandre, Langues et langage en Afrique Noire, Paris, Payot, 1967. Leonard Bloomfield, Le langage, Paris, Payot, 1970. Gyula D6csy, Die linguistische Struktur Europas. Vergangenheit. Gegenwart. Zukunft, Wiesbaden, Otto Harrassowitz, 1973. H. A. Gleason, Introduction ă la linguistique, Paris, Larousse, 1969. Al. Graur, Dicţionar de cuvinte călătoare, Bucureşti, Editura Albatros, 1978. J. H. Greenberg, The Languages of Africa, Haga, Mouton, 1966. Harald Haarmann, Soziologie und Politik der Sprachen Europas, Deutscher Taschenbuch Verlag, [Miinchen], 1975. L. Homburger, Les langues negro-africaines et les peuples qui les parlent, Paris, Payot, 1957. Kenneth Katzner, The Languages of the World, New York, Funk and Wagnalls, 1975. Siegfried H. Muller, The World*s Living Languages, New York, Frederick Ungar, 1964. Mario Pei, Histoire du langage, Paris, Payot, 1954. Edward Sapir, Linguistique, Paris, Editions de Minuit, 1968. Thomas A. Sebeok, Native Languages of the Americas, New York— Londra, Plenum Press, 2 voi., 1976-1977. Antonio Tovar, Catâlogo de las lenguas de America del Sur. Enumeraciân, con indicaciones tipolâgicas, bibliografia y mapas, Buenos Aires, Editorial Sudamericana, [1961]. Heinz F. Wendt, Sprachen, Das Fischer Lexicon, Frankfurt am Main — Hamburg, Fischer Biicherei, 1961. H3UKU napogob C.C.C.P., Moscova, ed. „Hayka”, 5 voi., 1966-1968. Nu am menţionat lucrările speciale consacrate unei singure limbi sau unui grup restrîns de limbi, care ne-au servit la elaborarea diferitelor articole, deoarece enumerarea lor ar fi mărit excesiv dimensiunile acestei bibliografii. 8. Pe lîngă principiile generale expuse mai sus am adoptat — din necesitatea de a cuprinde cît mai multe informaţii într-un spaţiu cît mai restrîns —şi o serie de norme de redactare şi convenţii tipografice, pe care le explicăm în cele ce urmează, pentru a înlesni cititorului o înţelegere cît mai exactă a datelor incluse în dicţionar. Ordinea alfabetică a prezentării limbilor şi grupărilor de limbi în prezentul dicţionar necesită următoarele precizări: articolele sînt dispuse în LL în ordinea alfabetică a cuvin-telor-titlu, fără a se ţine seama de semnele diacritice care însoţesc literele (astfel, puţinele articole care încep cu literele Ş sau Ţ au fost intercalate la locul corespunzător printre articolele de la litera S, respectiv T); limbile africane ale căror nume se folosesc atît cu, cît şi fără prefixe sînt aşezate la locul alfabetic al numelui propriu-zis (tipărit cu majuscule), fără a se ţine seama de prezenţa prefixului (de exemplu INTRODUCERE 10 limba s/ziRONGA trebuie căutată în dicţionar la litera R şi nu la litera S; cititorul nefamiliarizat cu acest sistem poate afla numărul articolului căutat consultînd indicele); de asemenea, denumirile diferitor grupări de limbi amerindiene, în care numele propriu-zis este precedat de determinantul macro- (de exemplu MACRO-ALGONCHIN), pentru a le deosebi de grupările de rang inferior sau de limbi cu acelaşi nume, vor trebui căutate la locul alfabetic al acestuia (deci sub ALGONKIN). Convenţiile tipografice adoptate sînt următoarele: Numele idiomurilor şi grupurilor de idiomuri sînt scrise în general la iniţială cu literă mică, conform normelor ortografice româneşti, chiar dacă provin din limbi ca engleza sau germana, în care aceste nume se scriu cu majusculă; apar cu majusculă acele nume care sînt în mod cert identice cu nume geografice mai mult sau mai puţin cunoscute. Numele de limbi sau grupuri de limbi urmate de un asterisc atunci cînd apar pentru prima dată în text sînt la rîndul lor titluri de articole separate în LL; prezenţa asteriscului ţine loc de trimitere la articolul respectiv (asteriscul lipseşte atunci cînd din text reiese explicit că limbile în cauză sînt tratate în LL). Numele de limbi, grupuri de limbi şi dialecte tipărite cu caractere cursive nu sînt cu-vinte-titlu în LL. Abrevierea cu vîntului-titlu se face în cuprinsul articolului respectiv prin iniţiala numelui limbii (literă mare aldină urmată de punct); în cazul numelor compuse se folosesc iniţialele ambelor componente (de exemplu I.-E. pentru familia indo-europeană). Normele de redactare pe care le-am respectat sînt următoarele: Guvîntul-titlu reprezintă, după caz, numele unic sub care este cunoscută limba (gruparea) respectivă sau una din denumirile folosite în diferitele surse. Alegerea uneia dintre acestea drept cuvînt-titlu s-a bazat pe următoarele criterii: frecvenţa în studiile de specialitate, circulaţia în limba română, concordanţa cu numele din limba respectivă. Atunci cînd nu am putut aplica aceste principii, am adoptat numele utilizat în CTL, unde diferitele limbi şi familii de limbi sînt prezentate de buni cunoscători ai fiecărui domeniu în parte. în alte cazuri a trebuit să optăm nu pentru un sinonim sau altul, ci pentru una din variantele aceleiaşi denumiri. Şi această alegere am făcut-o ghicUndu-ne după criteriile enunţate mai sus. în plus, am preferat, atunci cînd a fost posibil, acele grafii capabile să sugereze cititorului român o pronunţare cît mai apropiată de cea din limba respectivă (atunci cînd aceasta reiese cu claritate din surse). în cazul numelor pentru care nu există o tradiţie în limba română, am procedat la adaptarea lor fonetică şi morfologică (sufix,; desinenţă) la sistemul limbii române numai atunci cînd forma respectivă permite acest lucru şi cînd anumite limbi de circulaţie pot constitui un model. Numele idiomurilor vorbita în U.R.S.S. au! ost transliterate potrivit normelor recomandate în îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ed. a IlI-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1971, pentru transcrierea numelor din limbile care folosesc alfabetul chirilic, sau reproduse în transcrierea internaţională folosită în alte surse. Denumirile altor limbi care nu utilizează alfabetul latin sînt redate conform modelului din limbile de circulaţie în care le-am întîlnit. în cazul numelor care includ compliniri (cele mai multe de ordin geografic) am tradus determinantul ori de cîte ori din izvoare reieşea valoarea lui exactă. Datorită deosebirii de topică între limba română şi unele din limbile în care sînt redactate izvoarele folosite* au rezultat uneori diferenţe în ce priveşte ordinea alfabetică faţă de aceste surse (de ex. engl. Southern Arapesh a devenit ARAPESH DE SUD, cu avantajul de a apărea în LL în imediata vecinătate^ a unei limbi înrudite, ARAPESH MONTANĂ — ceea ce nu se întîmpla în cazul engl. Mountain Arapesh). Atunci cînd după cuvîntul-titlu apar în continuare, între paranteze, cu aceleaşi caractere, una sau mai multe litere, un sufix, o desinenţă sau un determinant, este vorba de variante ale formei finale a numelui respectiv* grupate împreună cu forma de bază din raţiuni de economie de spaţiu. în interiorul cuvîntului-titlu nu au fost incluse variaţii de litere, deoarece ar fi perturbat ordinea alfabetică. Variante şi sinonime. După forma aleasă drept cuvînt-titlu am dat în paranteză, cînd a fost cazul, tipărite cu caractere obişnuite („albe’*), variantele ei grafice, fonetice sau morfologice şi denumirile sinonime, ordonate alfabetic. Sînt reproduse ca atare toate formele excerptate din izvoarele consultate (fără a preciza din ce limbă provin). Parantezele din interiorul sau de la sfîrşitul acestora marchează variantele lor, pe care am încercat să le grupăm cît mai economic. Semnul ^ urmat sau nu de cratimă, după caz, şi de un alt cu-vînt, ţine locul numelui precedent (care există deci şi singur, şi cu complinirea respectivă). Printre variante nu am inclus simplele traduceri sau echivalentele numelui din titlu în diverse limbi de circulaţie — care se pot găsi cu uşurinţă în dicţionarele bilingve obişnuite — decît atunci cînd prezintă forme foarte diferitei a căror semnificaţie sau al căror loc alfabetic în dicţionare nu se pot deduce cu uşurinţă* 11 INTRODUCERE Cifrele aşezate „la umărul” cuvîntului-titlu (ca exponent) diferenţiază limbile diferite care poartă întîmplător nume identice. Cifrele aldine dispuse în rînd după cuvîntul-titlu disting accepţiile lui diferite. Cînd cuvîntul-titlu desemnează o limbă şi o grupare de limbi, am numerotat cu 1. limba şi cu 2. grupul asupra căruia s-a extins numele limbii. Dacă după fiecare cifră apar în paranteză sinonime diferite înseamnă că acestea sînt folosite numai pentru limba, respectiv gruparea în cauză, de ex. TOARIPI 1. (MOTUMOTU), 1. papua* ... 2. (ELEMA), fam. de 1. papua*... Indicaţia i. (idiom) după cuvîntul-titlu se foloseşte ori de cîte ori specialiştii nu sînt de acord în privinţa caracterului de limbă sau dialect al idiomului respectiv; în continuare se reproduc principalele păreri, trimi-ţîndu-se la surse prin una . din siglele explicate în continuarea listei de Abrevieri. încadrarea şi clasificarea genealogică a limbii (grupării) respective se face, în conformitate cu principiile generale enunţate mai sus 4., în felul următor: prima indicaţie priveşte ansamblul cel mai cuprinzător de limbi înrudite din care face parte limba (gruparea) respectivă. Denumirea lui este precedată de termenul familie (abreviat fam.) numai în cazurile cînd acesta se foloseşte în clasificarea limbilor respective wpentru a-1 desemna (a se compara: ARABĂ, 1. din fam. afro-asiatică*... şi ABELAM, 1. papua*). Atunci cînd apare şi o a doua indicaţie, aceasta se referă la gruparea de rang imediat subordonat în care se încadrează limba tratată. Aceasta este precizată numai în cazurile în care figurează şi ea în LL, sub numele său trebuind căutate trăsăturile pe care limba în cauză le are în comunwcu celelalte idiomuri din grup (de ex. ARABĂ, 1. din fam. afro-asiatică*, gr. semitic*). Abrevierea gr. este folosită şi cu sensul general de „grupare”, în acest caz precizîndu-se rangul ei de phylum sau de slock în sistemul de clasificare aplicat limbilor în cauză (de ex. NOUA GUINEE DE EST, gr. de 1. papua* cu rang de stock...). Sînt semnalate de asemenea divergenţele de păreri, cu indicarea surselor. Localizarea geografică a limbilor (grupărilor) se face prin indicarea statului (statelor) în care sînt vorbite actualmente. Numele geografice se dau sub forma adoptată în cele mai recente lucrări româneşti de informare în acest domeniu (Statele lumii, Mică enciclopedie, ed. a Il-a revăzută şi adăugită, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, şi A. Bârsan* Mic atlas geografic, ed. a IlI-a, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978), făcîndu-se şi echivalenţele necesare cu denumirile mai vechi sub care sînt eventual cunoscute. După numele statului se dă eventual în paranteză o localizare mai exactă în interiorul acestuia. Pentru teritoriile neautonome, cu perspectiva dobîndirii independenţei, nu am precizat şi statul în administraţia căruia se află deocamdată. La limbile vorbite în mai multe state se indică întîi ţara (ţările) de origine şi apoi cele în care s-au extins ulterior. Cifrele care urmează reprezintă numărul total (bineînţeles aproximativ) de vorbitori ai limbii (grupării) respective, după ultimele surse avute la dispoziţie (acest număr se află în continuă schimbare). Dacă nu se specifică altfel, această cifră priveşte (în măsura în care lucrul acesta reiese din surse) persoanele care au idiomul respectiv drept limbă maternă. Anul indicat în unele cazuri în paranteză reprezintă data ultimului recensămînt cunoscut. Atunci cînd se dau două cifre diferite, acestea reprezintă evaluările extreme întîlnite în lucrările consliltate (cînd cifrele provin din surse diferite se precizează acest lucru). Enumerarea limbilor care aparţin unui grup şi a dialectelor unei limbi se face în ordine alfabetică. Am inclus printre dialecte numai varietăţile menţionate explicit ca atare în sursele consultate, fără a coborî şi la nivelul unităţilor subordonate lor. Atunci cînd un dialect poartă mai multe denumiri sau numele său prezintă variante am procedat la fel ca în cazul limbilor aflate într-o situaţie similară. Celelalte categorii de informaţii sînt prezentate mai explicit în cuprinsul fiecărui articol şi de aceea sperăm că lămuririle date mai sus sînt suficiente pentru înţelegerea lor. 9. Cei doi autori şi-au împărţit materia tratată pe continente, respectiv familii de limbi, după cum urmează: Marius Sala — limbile indigene din Africa şi America, limbile afro-asiatice; Ioana Vintilă-Rădulescu — limbile din Asia (cu excepţia celor afro-asiatice), Australia şi Oceania. în ce priveşte limbile vorbite în Europa, ele au fost repartizate în felul următor: Marius Sala — greaca, latina, limbile romanice (cu excepţia francezei şi occitanei), celtice şi slave; Ioana Vintilă-Rădulescu — indo-europeana, albaneza, armeana, basca, franceza, occitana, limbile germanice, baltice, fino-ugrice, turcice, caucaziene şi limbile care reprezintă prelungiri ale unor familii vorbite preponderent în Asia. Autorii au elaborat în comun Introducerea şi secţiunile cu caracter auxiliar. De asemenea, ei şi-au revăzut reciproc articolele şi au încercat să niveleze pe cît posibil particularităţile individuale în tratare, pentru a realiza o cît mai mare unitate de redactare, care să compenseze pe cît posibil — fără a împinge însă unitatea INTRODUCERE 12 pînă la monotonie — deosebirile inerente determinate de materialul lingvistic diferit. Autorii sînt conştienţi de unele deficienţe ale lucrării lor, care derivă mai ales din familiarizarea diferită cu diversele domenii lingvistice şi din imposibilitatea de a consulta toate izvoarele de primă mînă, care alcătuiesc o bibliografie imensă. Ei au considerat totuşi că încercarea de faţă, gîndită de la început ca fiind perfectibilă, are cel puţin meritul de a umple fără întîrziere un gol în domeniul lucrărilor de informare generală destinate unui public cît mai larg. Autorii îşi fac o plăcută datorie mulţumind tuturor colegilor, români şi străini, specialişti în diferite limbi şi familii de limbi, care i-au ajutat prin sugestii, informaţii şi discuţii colegiale, dintre care menţionăm pe Ilinca Gonstantinescu, I. Fischer, E. Vrabie. Mulţumim în mod special acad. Al. Graur, care, în calitate de referent, a citit întreaga lucrare şi ne-a comunicat observaţii preţioase, contribuind astfel la îmbunătăţirea ei. Mulţumirile noastre se adresează de asemenea conducerii Editurii ştiinţifice şi enciclopedice, directorului ei, Mircea Mâciu, redactorului şef Valeriu Şuteu şi redactorului de carte Rodica Ghiriacescu* care au primit cu interes lucrarea noastră şi ne-au acordat tot sprijinul pentru apariţia ei în cele mai bune condiţii. Este de la sine înţeles că întreaga răspundere în legătură cu erorile care s-au putut strecura în cuprinsul volumului revine autorilor, tributari la rîndul lor surselor pe care le-au avut la dispoziţie. Ei vor fi bucuroşi să primească orice fel de observaţii care i-ar ajuta să-şi îmbunătăţească lucrarea. AUTORII decembrie 1979 ABREVIERI acuz. = acuzativ loc* = locuitor avest. = avestic mase. = masculin C = consoană mii. r= milion C. = centru milen. = mileniu chin. = chinez N = nazală d. = dialect nom. = nominativ dan. = danez ol. = olandez dat. = dativ pers. = persvfină distr. = district pl. = plural engl. = englez prov. = provincie est. = eston ram. = ramură a unei fam. de 1 fam. = familie reg. = regiune fem. = feminin rom. = românesc fr. = francez S = semiconsoană gen. = genitiv sanscr. = sanscrit germ. = german sec. = secol got. = gotic sg. = singular gr* = grup de idi omuri sl. com. = slav comun i. = idiom subdiviz. s- subdiviziune i.-e. = indo-european sued. _ suedez it. = italian V = vocală 1. = limbă L = lichidă V. = vechi lat. --- latin voc. = vocativ lit. = literal vorb. = vorbitor SIGLE CTL = Current Trends in Linguistics Voegelin = G.F. şl F. M. Voegelin, Classifica- LL = Limbile lumii tion and Index of the World’s Lanţ MC = Meillet-Cohen, Les langues du monde guages SEMNE SPECIALE provine din | ] transcriere fonetică a devenit ~ ţine locul cuvîntului precedent * (după numele de limbi) marchează j I transcriere fonologică limbile tratate în LL A 1 ABAU, 1. papua din phylum Sepik superior*. Papua-Noua Guinee, poate şi Indonezia (V ins. Noua Guinee); 3 390 vorb. 2 ABAZINĂ (ABASIN, ABAZIN(IAN), A-BAZINSKIJ, (ABKHAZ-)ABAZA), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NV sau d. al 1. abhaze*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Abhază, R. A. Karacea-evo-Cerkesă); 20 000—25 000 vorb. (surse diferite). Asemănări şi deosebiri faţă de abhază. 2 vocale (a, i), 56 (58) consoane (aspirate, glotalizate, palatalizate, labializate sau com-binînd cîte 2 din aceste trăsături), 2 semicon-soane. Accent fonologie. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 2 d.: aăxar (aschcharwa, ashkarwa, ashxar), tapanta — baza 1. literare. 3 ABE (ABBE(Y), ABI, ABY), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*, considerat fie d. al 1. baule*, fie 1. înrudită (GTL) sau 1. din gr. eburneo-dahomeyan* (MG). Coasta de Fii-deş; 20 000—25 000 vorb. 4 ABELAM (MAPRIK), 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua Guinee; 29 188 vorb. D.: maprik, wosera (wasera). 5 ABHAZĂ (ABCHASISCH, ABKHAZE, ABKHAZIAN, ABXAZO-ABAZ A, AB-XAZ(SKIJ), AP’SSWA), i. din fam. caucaziană*, ram. de NV. U.R.S.S. (R.S.S.A. Abhază, R.A. Karaceaevo-Gerkesă), Turcia; 65 000— 100 000 vorb. (surse diferite). în d. abîuy 2 (3) vocale: a, i (ă), 56 consoane (aspirate, glotalizate sau combinînd fiecare din aceste trăsături cu labializare sau pala-talizare), 2 semiconsoane. Nu are declinare. Articol hotărît prefixat a-. Largă folosire a postpoziţiilor. Categoria persoanei este dominantă. Singura 1. din ram. de NV a 1. caucaziene care posedă rudimente ale unui sistem de clase nominale — opoziţie masc./fem. la pers. 2, masc./fem./non-raţional la pers. 3 la verbe şi prefixe posesive, raţional/non-raţional la pl. şi la numerale (constituie o inovaţie). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Formarea cuvintelor prin compunere. D.: abiuy (abSuy, abzhui) — baza 1. literare, bzyb (bzdb) (are consoane palatalizate-labializate), samurzakan (samursaqan), aba-zin*— dezvoltat ca 1. separată. Cea mai veche atestare: listă de cuvinte şi fraze întocmită în sec. 17 de călătorul turc Evliya ţelebi (apropiate de 1. actuală). împrumuturi din kabardină*, mingreliană*. Scrisă cu alfabetul gruzin*, rus* cu modificări (sfîrşitul sec. 19), latin*, actualmente cu cel rus. 6 ABURE (ABOURfî, ABOMWA, AKA-PLES(S)), 1. din fam. nigero-congoleză* gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 7 000—8 000 vorb. 7 ACEHNEZĂ (ACEH, ACHEHNESE* AGHINESE, ATJEH(NESE)), 1. din fam. aus-troneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Sumatra); 1 mii. vorb. Asemănări în domeniul fonologiei, al formelor gramaticale şi în special al lexicului cu 1. cham*. Cuvinte comune cu 1. mon-khmer* — explicabile probabil prin provenienţa de pe continent a vorb. 1. A. D.: banda (eli-elatl), baruh, buSng, dajai pase, pidiâ (pedir, timu), tunong. 8 ACOU (ACOOLI, AKOLI, A(TS)CHOLI, GANG, LANGO, SHULI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda, Sudan; 420 000 vorb. 9 ADAMAWA DE EST, gr. de 1. din fam. nigero-congoleză*. Format din 1. africane mai puţin studiate (multe din ele cunoscute numai prin liste de cuvinte întocmite de călători sau misionari). Face legătura intre gr. Benue-Congo* şi celelalte gr. ale fam. nigero-congo-leze*. 110 1., în LL 59. 2 subgr.: Adamawa şi limbile de E. Cele mai importante: sango** zande(h)*. Structura gramaticală a acestor 1. nu este unitară: unele (banda*) sînt de tip izolant* în timp ce altele (zande) au clase nominala cu afixe. 10 ADELE (ADELI, ŞEDERE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Togo, Ghanai 8 000 vorb. 11 ADHOLA (BUDAMA, DHOPADHOLA)* 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda, Kenya; 75 000—150 000 vorb. (sursa diferite). 12 ADI (ABOR, (---------)MIRI, MISHING» MlSlNG), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. ti* beto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* neprono* minalizat. India; 65 300 vorb. ADÎGHEI 16 13 ADÎGHEI (ADÎGHEE, ADYGEI, ADY-GEJSKIJ, ADYGHE, ADYGHfi, AD9GE, CERKESĂ DE JOS, CERKESĂ DE VEST, K’AXa, KIAKH, KYAKISCH, KJAX, LOW-ER CIRCASSIAN, NIERDERTSCHER-KESSISCH), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NV sau d. al 1. cerkese*. U.R.S.S. (R.A. Adî-ghei), Turcia, Şina; 75 000—100 000 vorb. (surse diferite)* 3 vocale (a> d, i), 50 consoane (aspirate, glotalizate, palatalizate, care combină aceste trăsături între ele sau cu labializare), 2 semi-consoane. Clase nominale (raţional mase. şi fem., non-raţional) la pers. 3 sg., parţial la 2 sg. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. (diferenţe mai ales fonetice): abadzex (abadekh, abzax), biedux (bzhedukh, bzhedux), natuxaj (natukhaj), sapsug (shapsug), temirgoj (chemgui, k'emirgoy, temirgoi, temirgoy J — baza 1. literare; beslenej (besleneg, beslenei) — d. de tranziţie între A. şi kabardină*. Cea mai veche atestare: sec. 17 (listă de numerale şi fraze notate de un călător turc). A folosit alfabetul arab*, latin* modificat (după 1918), actualmente cel rus*. 14 ADYUKRU (ADIOUKROU, ADIU-KRU, A(D)JUKRU, AGYUKU, BURBURI, OGYUKRU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 2 000-3 000 vorb. (surse diferite). Multe cuvinte au structura silabică CVC, foarte rară în acest gr. de 1. 15 AEKA (AIGA), 1. papua* din stock binandere*. Papua-Noua Guinee; 1 500 vorb. 16 AFAR, i. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*, considerat 1. (CTL) sau constituind împreună cu saho* o singură 1. (MC). Etiopia, Somalia; 28 000 vorb. 17 AFAWA (FAAWA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 8 000 vorb. 18 AFITTI (DITTI, UNIETTI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 2 000 vorb. 19 AFRIKAANS (AFRIKA(A)N, BABY-HOLLANDS, CAPE DUTCH, KAPHOLLĂN-DISCH, TAAL), 1. din fam. indo-europeană*, ram. 1. germanice*. Africa de Sud, Botswana, Namibia, Zimbabwe, Swaziland; 2,5^ mii.— 4 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială alături de engleză* în Africa de Sud (din 1925— la început împreună cu olandeza*) şi Namibia. Deosebiri în fonetică, structura gramaticală şi lexic faţă de olandeză (cu care nu este reciproc inteligibilă) — îndreptăţesc considerarea 1. A. drept o 1. distinctă. 9 vocale scurte, 9 (10) lungi, 20 (22) consoane. A dus cel mai departe dintre 1. germanice şi indo-europene tendinţa de trecere la un tip izolant. Reducere conside- rabilă a flexiunii. Nu are diferenţe de gen la substantive — o singură formă a articolului: hotărît die (die man „bărbatul”, die vrou „femeia”, die kind „copilul”;, nehotărît ’n. A păstrat totuşi la substantive forme diferite de pl. (în -e, -s, -te ş.a.) şi ar fi împrumutat un formativ de pl., -goed, din d. nama al 1. hoten-tote*. A pierdut în general formele verbale neregulate (tari). Reducerea numărului de forme verbale în funcţie de persoană, mod, timp (precizate cu ajutorul pronumelor personale, respectiv al conjuncţiilor şi adverbelor); astfel, forma lees „a citi” are rol de infinitiv, indicativ prezent toate persoanele şi imperativ, iar het gelees — de trecut (corespunzînd perfectului simplu şi compus şi mai mult ca perfectului). Foloseşte dubla negaţie. Reducerea „corpului” cuvintelor (evitarea grupurilor consonantice, căderea consoanelor finale şi inter-vocalice); evoluţii semantice faţă de oiandeză; cuvinte cu reduplicare, schimbarea funcţiei gramaticale, diminutive. Nu are d. îndeplineşte toate rolurile unei 1. literare moderne de cultură. Provine din olandeza (d. de S) vorbită de coloniştii buri stabiliţi în fosta colonie a Capului (Bunei Speranţe) de la mijlocul sec. 17. Vorbită de descendenţii acestora şi devenită 1. maternă şi pentru o parte din populaţia de culoare. După unele păreri s-ar fi dezvoltat pe baza unui pidgin malaio-portughez şi ar fi trecut printr-un proces de (semi-)creolizare. împrumuturi din malaeză*, (creola) portugheză*, 1. negroafricane (bantu*, hotentotă*), engleză*. Primele tipărituri datează din 1861. La sfîrşitul sec. 19 au apărut şi unele tipărituri cu alfabet arab* — texte religioase redactate de malaezi islamizaţi într-o varietate de A. cu multe împrumuturi din arabă, interesante pentru reconstituirea pronunţării reale a epocii (ortografie fonologică). Actualmente foloseşte numai alfabetul latin* — ortografie fonologică mai pronunţată decît olandeza; unele deosebiri faţă de aceasta (v are valoarea [f]; în împrumuturile romanice* v = [v]; y = [ai], 2 = [e:], tL — [oe:], z=[s]; vocalele nazale sînt indicate printr-un n următor). împrumuturi A. în zulu*. Ar fi dat naştere unui pidgin folosit în relaţiile dintre hotentoţi si afrikaan(d)eri în Namaland. 20 AFRO-ASIATICĂ (CHAMITO-SEMI- ŢI QUE, HAM ITO-SEMITICĂ), fam. del. care ocupă un vast teritoriu (20 mii. km2) cuprinzînd Pen. Arabia şi statele de la N ei, precum şi jumătatea de N a Africii, de la Oc. Indian la Atlantic; cea mai bine cunoscută după fam. indo-europeană*. Cuprinde 5 ram., toate în LL, dintre care una (semitică) este vorbită în Africa şi Asia, iar celelalte 4 (egipteană, libico-berberă, cuşitică, ciadiană) în Africa* 17 agOb Ultimele 4 sînt numite uneori hamitice (de la numele lui Ham, al doilea fiu al lui Noe, din care ar proveni, după Biblie, rasa neagră). Termenul hamito-semitică nu este adecvat pentru că lasă să se înţeleagă că ram. hamitice ar fi mai strîns înrudite între ele, ceea ce nu este cazul. Ga şi 1. indo-europene, 1. A.-A. sînt flexionare. Trăsătura specifică a 1. A.-A. constă în faptul că centrul cuvîntului este o rădăcină formată de cele mai multe ori din 3 consoane („triliteralitate”), diferitele valori gramaticale fiind exprimate prin alternanţe vocalice (flexiune internă), comparate adesea cu ablautul existent în germană*. Importanţa rădăcinii consonantice se reflectă în faptul că în scriere sînt notate numai consoanele. Foarte multe consoane cu bază laringală. Sînt caracteristice consoanele emfatice, care comportă o contracţie şi o tensiune a reg. laringale. Este specifică şi existenţa a 3 serii corelative pentru cele mai multe consoane dentale şi palatale (consoane pronunţate cu glota deschisă, cu voce sau cu glota închisă). Vocalele, puţin variate, formează în combinaţie cu rădăcina diverse categorii de cuvinte (substantive, verbe): etiopian ngr — nagar „cuvînt”, nagara „a spus”. Temele primare formate în acest mod pot fi întărite prin: repetiţie totală (berber agbdt „a tăia” — gdbdtgdbdt „a tăia în mai multe bucăţi”), repetiţie parţială (egiptean hsg „a fi vesel” — teqsq „a exulta”), adăugare;», unui element eterogen (arab hadiba „a fi convex” — oihdawdaba „a fi cocoşat”), adăugarea unor prefixe (t reflexiv şi s sau s cauzativ sînt cele mai bine reprezentate: arab tafarraka „a fi separat” de la rădăcina frk „a despica”, beda-wiye tobâs „a fi înmormîntat” de la bis „a înmormînta”). Forma de sg. a substantivului se opune unei forme de colectiv, care se exprimă fie prin vechi forme de „colectiv” (arab kalb „cîine” — kilăb „grup de cîini”), fie prin forme cu sufix (kadâab „mare mincinos” — kadâă-buna). Verbul se bazează pe opoziţia aspect pro-cesiv — aspect stativ-durativ, cu detaliile arătate la semitică şi berberă*. Persoana este exprimată prin 2 mărci în distribuţie complementară: prima, formal autonomă, se întrebuinţează ca subiect sau predicat, a doua, în general o formă scurtă, sufixată la un verb are valoare de complement direct, în timp ce sufixată la un substantiv are valoare de posesie (arab daraba-hu „el l-a lovit”, lit. „a lovit el” şi kităbu-hu „cartea sa”, lit. „cartea-el”). Din punct de vedere formal aceste mărci sînt foarte asemănătoare în diversele 1. A.-A., ceea ce constituie una din dovezile cele mai frapante ale unităţii lor genetice. La pers. 2 şi 3 sg. şi pl. mărcile de persoană prezintă distincţii de gen (mase. şi fem.). Caracteristică pentru 1. A.-A. este „starea de anexiune” („starea construită”),, prin care se denumeşte forma specială pe care o ia substantivul urmat imediat de determinantul său. Cele 2 substantive formează un singur grup accentuat, ai cărui componenţi nu au decît autonomie redusă. Efectele acestui fel de compunere asupra celor 2 termeni sînt variabile: ei pot rămîne nemodificaţi (akkadian sarrani mătim „regii ţării”, lit. „regi ţări”) sau pot suferi modificări: fie primul termen (regentul) are altă finală decît izolat (gheză oaghdrta nagast „sclavii regelui”; forma izolată oaghdrt) sau îşi schimbă aspectul vocalic intern (ebraic bet ha-melety „palat regal”, lit. „casa-regelui”, izolat bayit), fie termenul al 2-lea îşi schimbă iniţiala (berber afrewn uzeiii-mur „frunza de măslin”, independent azdmmur)► Vocabularul se caracterizează în marile 1. scrise prin varietatea de termeni „tehnici” (referi-tori la creşterea animalelor etc.), poetici, religioşi şi intelectuali. Cel mai important fapt este întrebuinţarea în 1. A.-A. vii, scrise sau nu„ a unor termeni din alte i. ale aceleiaşi fam.* care au avut o poziţie specială datorită întrebuinţării ca 1. religioasă sau savantă (araba*-pentru berberă*, gheza* pentru amharică*).. 21 AFUSARE (FIZERE, JARAWA(N),. JARI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Be~ nue-Congo*. Nigeria; 30 000 vorb. D.: forum. 22 AGAR, i. din fam. nilo-sahariană*,. gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. dinka*,. fie 1. înrudită. Sudan; 16 000 vorb. 23 AGARABE (A(G)ARABI), 1. papua*-din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 7 958 vorb. (1960). L. independentă sau d. al 1. gadsup* împreună cu oyana. 15 foneme (7 consoane). Nu are oclusive* prenazalizate. 24 AGAW (A-GA-GA, AGAU), gr. de i. din* fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*, care cuprinde i. bilin*, khamir*, quara, kamla awiya„ kemat. Etiopia; cca 40 000 vorb. înainte de venirea semiţilor, A. ocupa cea mai mare parte a podişului etiopian. Semitiza-rea progresivă a dus la izolarea acestor i.,. ajunse acum insule lingvistice pe punctul de a dispărea. Cei mai mulţi dintre vorb. acestor i. cunosc şi amharica* şi tigrinya*. A. constituie substratul 1. semitice* dini Etiopia. 25 AGE (ESIMBI, SIMPI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 5 000 vorb. 26 AG5B (AGOBD, PASWAM), 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Pa-pua-Noua Guinee; 1 055 vorb. 2 — c. 745 AGTA CENTRALĂ 18 27 AGTA CENTRALĂ ((A)ETA, ITA, (CENTRAL CAGAYAN) NEGRITO), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 1 500 vorb. 28 AGTA DE EST, 1. din fam. austrone-.ziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 1 000 vorb. 29 AGUACATEC(AN) (CHALCHITEC, CO-YOTIN), 1. amerindiană din fam. mayan*, gr. mamean. Guatemala (dep. Huehuetenango); *8 000—10 000 vorb. (surse diferite). 9 vocale, 23 consoane, 2 semiconsoane. Accentul pe finală. D.: agucatan, chajul, chalchitan, cotzal, nebaj. 30 AGUL (AGHULISCH, AGUL'SKIJ), 1. ■din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. {R.S.S.A. Daghestan); 6 700—7 000 vorb. (surse -diferite. Asemănări cu lezghina*. 5 vocale (a, e, i, u, ti), 54 consoane (lungi, aspirate, glotalizate, labializate, combinînd ultimele 2 trăsături), 2 semiconsoane. Accentul pe ultima silabă a temei. Nu are conjugare nici după persoană, nici după clasa subiectului. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: agul, gekxun, keren, k(h)o§an. 31 AHIZI (AIZI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-liberian* (MC). Coasta de Fildeş; 10 000 vorb. 32 AHLO (ACHLO, AGO, AHLO, AXLO), I. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Togo, Ghana; 2 900 vorb. 33 AHVAH (ACHWACH, AHVACH, AKH-WAKH, AXVAX(SKIJ), AXVAX), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); sub 3 000—5 000 vorb. (surse diferite). 3 serii de cîte 5 vocale (orale scurte şi lungi, nazale scurte), 41 (48) consoane (lungi, aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. D.: ahuah, kaxib. Ca 1. literară se foloseşte avar*. 34 A1MARA (AYMARA, ORURO), 1. amerindiană din phylum quechumaran*. Bolivia (La Paz, Oruro), Peru (Arequipa, Moquegua, SV lacului Titicaca); 600 000—1 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în Bolivia. Relaţia dintre A. şi quechua* este o problemă greu de rezolvat. Structura gramaticală pare deosebită, dar împrumuturile (lexicale şi morfologice) şi adaptarea lor la o fonetică comună au apropiat cele 2 1. Fonetism foarte bogat: 42 foneme din care 36 consoane (3 serii: oclusive surde, aspirate (rare, numai în împrumuturi din quechua), consoane cu ocluziune glotală). Structura sila-bică CV (rar grupuri consonantice). Bogată în sufixe acumulate, folosite şi la exprimarea cazurilor (are şi caz ergativ, spre deosebire de quechua). Sufixul de pl. -naka se adaugă între temă şi desinenţa cazului. Sufixul de posesie -pa se adaugă la numele obiectului posedat (nu la posesor, ca în quechua), iar -na la posesor. Nu are genuri. Articol postpus. Tranzitivitatea la verbe marcată prin sufixe. Numeroase forme verbale de cauzativ, reflexiv, duraţiv. Verbul la sfîrşitul frazei. Pronumele „noi” este un pl. al lui „eu” (nanaka şi naya). Vocabular bogat în terminologia plantelor medicinale. D.: charca, collahuaya, jaquru-chauqui, Zzz-pac(c)a, ubina. împrumuturi din quechua. Din A., spaniola* a împrumutat nume de plante şi animale (alpaca, chachacoma, chin-chilla, coca, coco, tola) sau termeni pentru alte realităţi specifice continentului american (cocho, jora, quipo). 35 A1NU, 1. izolată. Japonia (ins. Hok-kaido), U.R.S.S. (ins. Sahalin); 10 000 vorb. Considerată pe cale de dispariţie (mulţi loc. de origine A. nu mai cunosc această 1.). Nu a putut fi încadrată convingător în nici o fam. de 1., deşi se crede că ar avea elemente comune (explicabile poate ca împrumuturi) cu 1. al-taice*, ghiliak* (cu care coexistă în ins. Sahalin; împrumuturi reciproce), japoneza* (cele 2 populaţii au probabil strămoşi în parte comuni), 1. austroneziene*, poate chiar indo-euro-pene*. Inclusă uneori printre 1. paleosiberiene*. Ainu înseamnă în A. „om”. Număr relativ restrîns de foneme (5 vocale, 9 — 12 consoane). Accent final. Presupusă armonie vocalică (ca în 1. uralice* şi altaice) sau cel puţin eufonie. Structura silabică (C)V(C). L. actuală este considerată analitică şi aglutinantă, folosind particule (sufixe şi enclitice). Elemente arhaice în morfologie (distincţia între părţile de vorbire se bazează pe sensul radicalului, context, topică, elementele alipite după radical). Substantivul şi pronumele — invariabile. Adjectivul poate fi folosit şi adverbial sau ca predicat. Comparativul se exprimă analitic. Verbul este impersonal (persoanele sînt distinse cu ajutorul unor cvazi-pronume) şi numai cîteva verbe pot primi un sufix de plural. Simplul radical verbal are valoare de timp nedefinit. Diferitele valori modale, aspectuale, tranzitivitatea/ in^, diateza se pot exprima cu ajutorul unor sufixe sau al altor verbe. Sistem de numeraţie zecimal pînă la 29 şi apoi vigesimal (zecile se obţin prin înmulţire, de ex. 40 -= 2 x 20, sau scădere, de ex. 30 = 40—10). De la nume se pot forma verbe cu ajutorul lui „a face”. Particule declarative. Enclitice folosite ca indice de rapel care încheie un grup logic, asigurîndu-i unitatea. Nu exprimă vorbirea indirectă (ca şi 1. altaice). To- 19 AKKADIANĂ pica: subicct-obiect-verb, adjectiv-substantiv (ca în japoneză). D.: hokkaido ( (y)ezo) şi sakhalm (saghalin), cu dificultăţi de înţelegere; subvarietăţi. Deosebiri pe gr. de vîrstă. Forme diferite ale pro-numelor personale în funcţie de vîrsta şi sexul vorbitorului şi/sau conlocutorului. Cuvinte speciale folosite în locul celor obişnuite de anumite categorii de vorb. (femei, copii) sau în funcţie de împrejurări şi îndeletniciri. De pildă, în sezonul pescuitului de somoni, aceştia sînt desemnaţi cu un termen special în locul numelui obişnuit (care înseamnă şi „păstrăv”). Nu se cunoaşte istoria 1. A. deoarece aceasta neavînd scriere, nu există atestări vechi (doar toponimia constituie o sursă). Probabil mai răspîndită în trecut (şi în ins. Kurile — d. kuril (shikotan) dispărut —, şi ins. Ryukyu). Poemele epice transmise pe cale orală sînt create într-o 1. sintetică complicată, diferită de vorbirea uzuală actuală. Nu are literatură cultă scrisă (doar traduceri ale Bibliei cu alfabet latin*). 36 AISOR (AYSORSKIJ), i. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. U.R.S.S. (R.S.S. Armeană); 50 000 vorb. Numele este de origine armeană* (aysor „asirieni”). I. de tip arameic* oriental, ai cărui vorb. s-au stabilit în Armenia după războiul ruso-persan (1827—1828). Statut de 1. literară. Literatură scrisă în alfabet latin* (ortografie fonetică). 37 AKAN (TWI-FANTE) 1. 1. din fam. nigero-congoleză *, gr. kwa * (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan * (MC). Ghana; 2 mii. vorb. L. dominantă în Ghana, folosită în administraţie, şcoli, presă, emisiuni radiofonice. 2 tonuri de bază. Importanţa lexicală a contrastelor de ton este slabă: la verb numai radicalele monosilabice au tonuri care trebuie specificate în dicţionar, iar la substantive numai radicalele monosilabice care aparţin unei mici subclase a posesiei inalienabile (nume de părţi ale corpului şi grade de rudenie). De aceea, A. poate fi considerată un tip original de 1. tonală. Fenomenul de coborîre a cheii, manifestat prin downsiep şi downglide, este distinctiv fonologie. Armonie vocalică de tip încrucişat. Serializarea verbelor. D. : akan, ak(y)em, asante (ashanti), fante (fanţi, mfantse), twi (akuapem, akwapem, chwee, tshi). 2. subgr. de 1. format din 1. A.* anyi *, baule * şi guang *. 38 AKHA (AKA, KAW), 1. din fam. sino-tibetană *, ram. tibeto-birmană *, gr. birman-lolo * de S. Thailanda (N) ; 33 000 vorb. In d. alu 10 vocale. Aspirate surde. Structura silabică CV(C). 3 tonuri. 39 AKKADIANĂ (ACCADIANĂ, ASIRO-BABILONEANĂ), cea mai veche 1. semitică * atestată, formînd ramura de NE a acestei fam. şi una din 1. internaţionale de civilizaţie ale lumii antice (1. regatului Mesopotamiei) folosită în relaţiile diplomatice comerciale şi culturale în întreg Orientul Apropiat, unde a coexistat cu numeroase 1., care i-au influenţat realizările locale. După cucerirea' persană (539 î.e.n.), A. a coexistat cu arameica*; cele 2 1. s-au influenţat reciproc. Arameica a înlocuit A. întîi ca 1. vorbită, în sec. 4 î.e.n.; ca 1. savantă şi religioasă, A. a mai supravieţuit pînă la începutul e.n. Sistemul fonologie al A. cuprindea, se pare, 20 consoane şi 8 vocale scurte şi lungi, cantitatea vocalică avînd rol morfologic. A. avea 2 genuri şi 3 numere, folosirea dualului limi-tîndu-se însă la cuvinte care denumesc părţi ale corpului. Pe lîngă trăsături semitice generale, A. avea şi trăsături proprii, în special în morfologia verbului. Existenţa A. se întinde între milen. 3 î.e.n.. (poate şi înainte) şi începutul e.n., cînd a încetat definitiv să fie folosită. Nu a lăsat urmaşi. A coexistat la început în Babylonia cu sume~ riana, pe care a înlocuit-o mai întîi ca 1. vorbită, apoi ca 1. scrisă, fiind însă influenţată de aceasta, ceea ce a determinat unele deosebiri ale 1. A. faţă de celelalte 1. semitice (reducerea numărului consoanelor laringale, poziţia predicatului la sfîrşitul propoziţiei, împrumuturi lexicale şi unele procedee ne-s emiţi ce de formare a cuvintelor). Primele atestări ale A. constau din nume proprii şi comune care apar sporadic în tăbliţele pictografice monolingve sumeriene. Tăbliţe A. bilingve ulterioare alcătuiesc adevărate vocabulare. Evoluţia A. se caracterizează, printre altele, prin căderea vocalelor finale, reducerea numărului de> cazuri etc. După perioada veche, în care păstrase o» relativă omogenitate, A. s-a ramificat, la începutul milen. 2 î.e.n., în 2 d. principale: babilonean, mai inovator, în S (cu subd.) şi asirian în N, înlocuit treptat de primul. A. a avut realizări literare importante şi variate; din producţia literară propriu-zisă trebuie amintită celebra epopee despre Ghilgameş. Dintre toate 1. semitice, A. este singura care a adoptat prin anii 2 500—2 400 î.e.n. scrierea cuneiformă sumeriană, avînd un număr mare de semne (cca 600) cu o dublă referinţă — semantică şi silabică, cea din urmă însă fără caracter sistematic. Spre deosebire de scrierile folosite pentru alte 1. semitice, cea cuneiformă nota şi vocalele. Din epoca tîrzie s-au păstrat documente scrise cu caractere arameice şi greceşti*. Textele A. au început să fie des ci--frate în prima jumătate a sec. 19. AKPAFU 20 40 AKPAFU (SIWU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MG). Ghana, Togo; 1 500—8 230 vorb. (surse diferite). 41 AKYE (ATGHI, ATSHIE, ATTlfî, KUROBU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 50 000 -60 000 vorb. D.: atobu, bode. 42 ALABA (ALLABA, HALABA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 40 000—50 000 vorb. (surse diferite). D.: kembata (kambatta, kembatinya). 43 ALACALUF (ALAKALUF, ALIKU-LUF), 1. amerindiană din ram. andeană*. Chile (S); 400 vorb. L. indigenilor din strîm-toarea Magellan. D.: aduipliin (adwipliin), caucahue (cau-cawe), chono, enoo (psehera), lecheyal, yequi-nahue (yekinawe). 44 ALADIAN (AL(L)ADYAN, ALAGIAN, ALAGYA, ARAGYA, JACKJACK), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 7 000—8 000 vorb. 45 ALAMBLAK, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 066 vorb. Pare a avea un sistem de 2 genuri cu elemente de acord. 46 ALANGAN, 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindoro); 3 000 vorb. D.: eventual aglubang de V (barabong) — sau d. al 1. tadyawân*. 47 ALAWA (ASI, UWASSI, WAS(S)I), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 11 000 vorb. 48 ALBANEZĂ (ARBER, ARBRESH, ARNAUT, SHKIPERI, SHQHIP(Nl), §HQIP, SKIP, ZHCjAGE), 1. indo-europeană* izolată din gr. oriental, formează singură o ram. (cu cel mai mic număr de vorb.). R. P. Albania, R. S. F. Iugoslavia, Italia (S, Sicilia), Grecia, Turcia, R. P. Bulgaria, S.U.A., U.R.S.S.; 3 mii. —4 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială In R. P. Albania. Apartenenţa la fam. indo-europeană a fost dovedită abia în 1854 de Franz Bopp. „Fizionomie” proprie în cadrul fam. indo-europene. în d. tosc 7 vocale; vocale caracteristice: 9 (apropiată de rom. ă — notată e), ii. 27 consoane (fricative, africate, h, fi, spi-Tante interdentale th, dh).l semiconsoană (y). în d. gheg vocale nazalizate. Categoriile gramaticale şi părţile de vorbire corespund cu ale celorlalte 1. indo-europene. Păstrează o serie -de elemente arhaice în sistemul verbal (de ex. desinenţe personale distincte pentru diatezele activă şi medie). Adjectivul are un prefix care exprimă acordul cu numele. Verbul prezintă numeroase neregularităţi. Unele schimbări morfologice radicale faţă de indo-europeană. Trăsături morfosintactice ale comunităţii lingvistice balcanice (comune şi cu româna*): identitatea de formă între genitiv şi dativ la nume, postpunerea articolului hotărît, modul de formare a numeralelor între 11 şi 19, formarea viitorului cu ajutorul verbului ,,a voi” (în d. tosc), înlocuirea infinitivului cu o formă verbală personală în propoziţiile subordonate. Topica: subiect-verb-obiect şi, de regulă, sub-stantiv-adjectiv. Elemente de vocabular comune cu româna (cîteva zeci de cuvinte) — explicabile fie prin substrat comun, fie prin vechi contacte între vorb. celor 2 1. Foarte multe împrumuturi lexicale, în special din latină* (cca 650 cuvinte), greacă*, slavă veche*, 1. slave* învecinate (sîrbo-croată*, macedoneană*) italiană*, turcă* (în special în d. tosc). 2 d. principale în Albania — gheg la N de rîul Shkumbi (cu mai multe subvarietăţi) şi tosc (mai unitar) la S, reciproc inteligibile cu excepţia graiurilor extreme. Cele mai importante deosebiri constau în rotacismul lui n intervocalic şi preferinţa pentru propoziţii subordonate prin conjuncţii în toscă, şi în monoftongarea diftongilor ascendenţi, folosirea auxiliarului ,,a avea” la formarea viitorului şi construcţiile infinitivale în ghegă. Enclavele din Italia (din sec. 15, ca urmare a invaziei turceşti pe teritoriul albanez, şi din sec. 17) şi din Grecia sînt tosce, cele din Iugoslavia — de tip gheg, cu diferenţieri ulterioare (în special prin împrumuturi lexicale). L. literară (shqipni) a început să se dezvolte în a 2-a jumătate a sec. 19 pe baza d. gheg. După cel de-al doilea război mondial s-a dezvoltat 1. oficială (shqiperi) bazată pe d. tosc. Cel mai vechi text cunoscut: o scurtă formulă de botez din 1462. Prima tipăritură păstrată este un catehism apărut în Sicilia în 1592. A fost scrisă cu ajutorul diferitor alfabete — chirilic, grecesc*, arabo*-turc*, latin*; din 1900 a fost adoptat oficial cel latin (congres pentru unificarea ortografiei în 1972). 49 ALEUT(Ă), 1. amerindiană din fam. eskimo-aleută*, constituind singură o ram. a acestei fam. S.U.AU.R.S.S. (ins. din Oc. îngheţat de Nord); 600 vorb. 3 vocale, 13 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: atka (aleut central), aitu(an) (aleut vestic), unalaska (aleut estic). Unii consideră atka şi unalaska 1. separate. Primul alfabet — întocmit de misionari ruşi pe baza alfabetului chirilic (1825). Din sec. 20 alfabet latin*. 50 ALFENDIO (ARAFUNDI), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. 21 ALTAICĂ 51 ALGONKINĂ (ALGONCHINĂ, AL-GONKINE, ALGONONSKA, ALGON-QUI(A)N) 1. fam. de 1. amerindiene din phylum macro-algonkin (vezi mai jos 2.), poate cea mai extinsă din America de Nord; 100 000 vorb. 17 1., în LL 12. Cele mai importante: cree, ojibwa(y), micmac. Numele provine de la cel al unui mic grup indian numit astfel de francezii veniţi în Canada. 2 etimologii posibile: algoomeaking „înrudit cu şefii”, ,,de toate rasele” şi algoomoking ,,locul unde se pescu-ieşte cu harponul”. 4 1. A. (cree, fox*, ojibwa, menomini) au fost folosite de lingvistul american L. Bloomfield în una din primele demonstraţii de aplicare a metodei comparative la 1. fără istorie literară. L. massachusett* — cunoscută prin prima traducere a Bibliei într-o 1. amerindiană. L. de tip polisintetic, cu sufixe avînd rol important. Sufixele primare indică stări ale materiei (solid ca lemnul, ca piatra, lichid, lucru care se aseamănă cu coarda), unelte, părţi ale corpului, femeie, copil (de ex. în menomini forma verbală kepa:hkwaham „el pune un copac” are radicalul kepa:hkwah format din rădăcina kep „astuparea unei găuri” şi sufixele primare -a:hkw- „lemn sau alt corp solid de tărie asemănătoare” şi -ah-,,a acţiona asupra unui obiect inanimat cu un instrument”). L. A. fac distincţie de gen animat/inanimat, dar cu o repartiţie a obiectelor diferită de cea din 1. indo-europene*: Ia animate sînt incluse, în afară de animale şi arbori, pietre, soarele, luna, stelele, tunetul, grîul, pîinea, tutunul, sania, cărămida etc., iar printre inanimate căpşuna, coarda etc. Sistem de numărare în baza 5, transformat 1n mare parte în sistem zecimal. Datorită faptului că 1. A. au fost primele cu care au intrat în contact franceza* şi engleza*, cuvintele A. predomină între împrumuturile din 1. ameridiene făcute de cele 2 1.: hichory, hominy, moccasin, moose, oposum, persimmon, rancoon, sachem, skunk, squaw, terrapin, tomahawk, totem, wigwam, woodchuch. Multe nume de locuri: Mississipi= missi ^,mare” + sipiy „apă”. 2. MACRO-ALGONKIN, phylum ce cuprinde 2 fam., ambele în LL (algonkină 1., muskogean) şi 7 1. izolate. în yurok, una din 1. izolate, există o vocală aparte r; cînd ea apare într-un sufix, vocalele temei se modifică lo'o^e „negru” + ’r’y (sufix pentru animate) > Ifryr'r'y „animal negru”. Deosebiri de organizare semantică a vocabularului faţă de 1. indo-europene* — de ex. în yurok termenii generici se referă la „mamifer patruped”, „peşte”, „şarpe”, „păsări”, „copac”, „tufă”, „iarbă”, ,,floare” şi „boabă”. într-o asemenea structură, un termen ca wrryr ,,păduche de cap” nu poate fi subsumat unei clase mai cuprinzătoare „păduche” sau „insectă”, deoarece aceşti termeni lipsesc. în astfel de sisteme semantice raportarea nu se face la genul proxim, ci prin asemănare: o tufă necunoscută nu va fi descrisă ca „un fel de tufă”, ci ca sahsip seyon „ceva asemănător cu liliacul sălbatic”. 52 ALTAI (ALTAICĂ, ALTAJSKIJ, OI-ROT), 1. din fam. altaică*, ram. turcică* de N. U.R.S.S. (reg. autonomă Gorno-Altai); 45 000—49 000 vorb. (surse diferite). 8 vocale cu perechi lungi, 19 (22) consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (G)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica:* subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: altai-kizhi, tălagit (telengit), tele(ng)ut. Una din puţinele 1. siberiene care au avut scriere şi o oarecare literatură şi înainte de 1917 (alfabetul rus* introdus de misionari în prima jumătate a sec. 19) — traduceri religioase, opere literare laice. Influenţă mongolă*. împrumuturi din A. în kirghiză*. 53 ALTAICĂ (TURANIANĂ, TURCO- MONGOLĂ), fam. de 1., eventual ram. a unei presupuse fam. uralo-altaice*. Turcia9 Cipru, U.R.S.S., R. P. Chineză, R. P. Mongolă, Coreea, Japonia, Afganistan, Iran, Irak, Siria, R. S. România, R. P. Bulgaria, R. S. F. Iugoslavia, S.U.A., Brazilia; 188 788 000— 225 mii. vorb. (surse diferite). 2 ramificaţii principale: de V (turcică*) şi de E — împărţită la rîndul ei în 4 ram., toate în LL : mongolă, tungusă, coreeană, japoneză. înrudirea 1. tur-cice, mongole şi tunguse a fost susţinută pentru prima oară în 1730«deF.J. von Strahlenberg, care a formulat şi ipoteza înrudirii 1. A. cu 1. uralice*. Apartenenţa la aceeaşi fam. a tuturor gr. enumerate este considerată încă ne dovedită definitiv. Presupunerea unei înrudiri cel puţin îndepărtate se bazează pe similitudini incontestabile — socotite însă fie consecinţa descendenţei dintr-o 1. proto-A. comună, urmată de o dezvoltare divergentă, fie rezultatul împrumuturilor reciproce şi al evoluţiei convergente a unor 1. neînrudite la origine, dar care s-au aflat la un moment dat în vecinătate directă. Actualmente cunoaşte o mare extensiune geografică, cuprinzînd insă unele reg. cu densitate mică a populaţiei (unele 1. — număr mic de vorb.). 35—61 1. (surse diferite), în LL 37; cele mai importante: coreeana* japoneza, mongola, turca. în general au sisteme consonantice simple şi puţine grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneza are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general 1. aglutinante, cu armonie vocalică între sufix şi radical (ca şi 1. ura- ALTAI DE NORD 22 lice), care nu se regăseşte însă în coreeană şi japoneza actuală. Nu exprimă formal genul natural. Multe 1. au cazuri gramaticale, ca şi 1. uralice. Nu au articol definit (ca şi 1. din gr. finic*). Postpoziţiile predomină asupra prepoziţiilor. Articolul precedă numele. Verbul stă la sfîrşitul propoziţiei. Cele mai vechi atestări: sec. 7 (japoneză). L. A. din U.R.S.S. folosesc forme modificate ale alfabetului rus*, celelalte — în general alfabetul latin*. 54 ALTAI DE NORD, 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S.; 16 000 vorb. D.: chalkandu (lebe’d taiar, shalkandu, tsclialkan), kumandy (kumandinisch), tuba. 55 ALU (DIA, METRU), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 850 vorb. Cuvinte A. sînt folosite în scopuri estetice în cîntece în 1. buin*. 56 ALUR(U) (ALORO, ALUA, ALULU, ALURU, LUR(I)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda, Zair; 200 000 vorb. 57 AMAIIUACA (AMAWACA, SAYACO), 1. amerindiană din fam. pano-tacana*, gr. pano. Peru, Brazilia; 3 000— 4 000 vorb. Una din 1. amerindiene cel mai bine cunoscute. Sistem vocalic bogat (4 orale şi 4 nazale)^ 12 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică CV. L. cu sufixe. Acuzativul (adesea şi nominativul) are sufix. între substantivele şi sufixele cazuale se intercalează un sufix de pl. Genitivul se antepune. Verbul stă la sfîrşitul frazei. Subiectul verbului e marcat cu o desinenţă: Jrikl Makari iukaki ,,Iriki l-a întrebat pe Makari”, Makari Iriki iâiki ,,Makari i-a spus lui Iriki”. D.: inuvaken, viwivaken. 58 AMANAB, 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 2 700 vorb. Considerată 1. sufixală, dar posesia se exprimă prin elemente pronominale postpuse. 59 AMA(P) (AMAWA, AMO, AMON(G)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 3 547 vorb. 60 AMAR (AMARCOCCHE, AMMUR, BANNA, BESHADA, HAMAR(KOKE), HUM-MERCOCCHE, NKAMAR), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 22 500 vorb. 61 AMASI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000 vorb. 62 AMBRYN DE SUD-EST (AMBRIM, AMBRIN, AMBRR, AROSI, AROTI, (CHIN)AMBRYM), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Vanuatu (ins. Ambrym = = Ambryn = Ambrin); 1 500 vorb. L. separată sau d. al unei 1. ambryn centrale sau ambryn de sud (baiap). 6 vocale scurte, 5 lungi, 15 consoane (are consoane prenazalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). D.: craig cove (cîteva sute de vorb. şi în ins. Efate), fanting?, lanwolwol (lonwolwol )y tavaik (taviak). 63 AMELE, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 4 110 vorb. Puţine texte publicate de misionari. 64 AMHARICĂ (ABISINIANĂ, AMARIN-(N)YA, AMHAREGNA, AMHARIC, AMHA-RINYA, ETIOPIANA, KUCHUMBA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Etiopia,. Somalia, Sudan; 8 mii. —9 mii. vorb. (surse diferite). Numele provine de la provincia Amhara. L. naţională în Etiopia. Numeroase rădăcini cu 4 consoane (faţă de 3 în general în 1. semitice); are şi rădăcini cu 2 consoane. 7 vocale, 50 consoane, 2 semiconsoane. Consoanele laringale, cu excepţia lui h, au dispărut. Numeroase consoane prepa-latale (ultimele particularităţi se datorează substratului cuşitic*). L. flexionară de tip analitic. Nu mai are flexiune nominală, raporturile în frază fiind marcate prin cuvinte auxiliare şi topică. Numeroase forme compuse cu auxiliare. Topica: subiect-obiect-verb, adjec-tiv-subslantiv. Propoziţia subordonată precedă propoziţia principală. Unitate dialectală foarte marcată. Primele scrieri datează din sec. 13 (corespondenţă oficială). Cele mai vechi poezii — din sec. 14—15. în sec. 19 a început să se constituie o literatură (la început traduceri din gheză*, ulterior lucrări didactice şi proză originală). A folosit alfabetul etiopian*; la cele 7 semne ale acestuia s-a adăugat un semn special pentru a nota consoanele prepalatale, inexistente în gheză. La început s-a scris de la dreapta la stînga, dar, sub influenţa greacă*, acum se scrie de la stînga la dreapta. în text, înaintea fiecărui cuvînt sînt plasate 2 puncte. 65 AMI (AMIS, AMlS, PANGTSAH), 1. din fam. austroneziană*, gr. formosan*. R. P. Chineză (Taiwan); 87 345 vorb. (1960). D.: baran (falanao, maran), kibi (kiwit), sabari, taparon (taualon), tauran (ami(s)y nataoran). 66 AMUESHA (AMUEXA), 1. amerindiană din fam. arawak*. Peru (S); 4 000—9 000 vorb. 9 vocale, 20 consoane, 2 semiconsoane. 67 AMUZGO (AMISHGO, AMUCHGO, AMUSGO), 1. amerindiană din phylum oto-manguean*. Mexic (Guerrero, Oaxaca); 8 000— 12 000 vorb. (surse diferite). 12 vocale, 26 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică CCCCV (?). 68 ANABERG (RAO), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. 23 ARABĂ Persoana şi numărul subiectului nu sînt indicate la verb, care are numai mărci temporale sufixate. 69 ANAL, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 2 650 vorb. 70 ANDARUM, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 020 vorb. 71 ANDEANĂ, ram. complexă de 1. amerindiene din phylum andean-ecuatorial*; cuprinde 4 fam. (cahuapanam*, chon: 2 1., xibito-cholon: 2 l.ţ zaparoan: 5 1.), 1 phylum (quechumaran*) şi 8 1. izolate (printre ele alacaluf*). 6 mii.— 7 mii. vorb. Cele mai importante 1.: quechua*, aimara*. 72 ANDEAN-ECUATORIAL, phylum de 1. amerindiene, cuprinde 4 ram., toate în LL: andeană, ecuatorială, jivaroan, macro-tucanoan. 73 ANDI (ANDĂ, ANDIJSKIJ, Q’UANNU), t. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 8 000-24 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 57(58) consoane (lungi, aspirate, glotalizate sau combinînd ultimele 2 trăsături £U labializarea), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Distincţie inclusiv-exclusiv la pronumele personal pers. 1 pl. Conjugare după clasa căreia îi aparţine subiectul. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: andi, gagatl, kvanxidatl, munin, rikvani, zilo. Ca 1. literară se foloseşte avar*. 74 ANDONI (OBOLO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 50 000 vorb. 75 ANGA (KUKUKUKU), fam. de 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 43 000 vorb. 11 — 13 1., în LL 6: barua, kapau, menye, simbari, wajokeso-ampale, yagwoia. 2 puncte de articulare la oclusivele velare. Serie suplimentară de oclusive glotalizate ^lipsesc în barua*). Absenţa genului şi claselor. Preponderenţa sufixelor, totuşi număr mare de prefixe. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb prin sufixe. Dual la mărcile de persoană. Obiectul indicat la verb printr-un prefix. Verbe mediale, cu forme diferite în funcţie de identitatea sau non-^ subiectelor şi după persoană şi număr. Formele de pers. 2 şi 3 non-sg. identice la verbele mediale şi finale. 2 clase de nume — care apar legate de mărci de posesie şi libere. Negaţia la verbe indicată printr-un prefix şi un sufix. 76 ANGAMI, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin* sau d. al 1. naga*. Birmania (N); 35 400—39 000 vorb. Nu are vocale nazalizate. Tonuri — diferenţiază cuvinte. Oclusive aspirate numai surde. Nu are foneme retroflexe. Nazale sonore şi surde. Opoziţia p/f, n/îj (rţ poate fi şi iniţial), dar nu n/n. D.: angami, tengima (chăkromâ). 77 ANGAS (GURNA, KORANG(MA), KE-RANG), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria; 55 000—130 000 vorb. (surse diferite). 9 vocale, 24 consoane, 2 semiconsoane, 3 tonuri. Structura silabică CVCC. Pl. lui ,,10” înseamnă şi ,,20” (sar ,,10”, tyerk ,,20” şi ,,zeci”); tyerk kwan ,,30” = ,,trei zeci”. Topica » subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 78 ANGAUA (ANABERG ?), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 990 vorb. 79 ANGOR (ANGGOR), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 250 vorb. 6 vocale, 16 consoane (are consoane prena-zalizate), 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb. 80 ANGORAJH (PONDO, TJIMUNDO), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. Denumită pondo după cuvîntul local care înseamnă „om". Clase nominale cu acord complet. 81 ANKWE (ANKOUfî, GOEMAI, KE-MAR), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria; 13 500 vorb. 6 vocale. D.: montol, sura. 82 ANUAK (ANIOUAK, AN(Y)WAK, NURO, YAMBO), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-abi-sinian* (MC). Foarte apropiată de shilluk*. Sudan, Etiopia; 40 000— 56 000 vorb. (surse diferite). 83 ANYI (AGNÎ), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*, care împreună cu baule* este considerat de unii 1. (CTL), sau 1. din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş, Ghana; 80 000—100 000 vorb. (surse diferite). Armonie vocalică de tip încrucişat. Nu are genuri (adjectivul este invariabil): bya tende „om mart ”, bla tende „femeie mare”, nane tende „bou mare”. D.: afema (samwi), anufo (brisa, brus(s)a, buressa), nidyenye, safwi (assaya). 84 AO (DUPDORIA, HATIGGORlA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N)j 15 500-30 000 vorb. D.: changki (tianki), chungli (tsungli tungsen, tunli. 85 ARA ?, 1. din fam. austroneziană*^ poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (Cele-bes); 75 000 vorb. 86 ARABĂ (ARABIC, ARABISCH, ‘ARA-BIYYA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Arabia Saudită, R. A. Yemen, R. D. P. Yemen, Oman, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Irak, Siria, Liban, Iordania, ARABĂ 24 Egipt, Sudan, Z,ifcia, Tunisia, Algeria, Maroc, Mauriiania; 147 mii. vorb. în afara acestor ţări, unde este 1. naţională, A. este foarte răs-pîndită în Asia şi în unele ţări africane ca 1. religioasă. Cea mai importantă 1. semitică, una dintre cele mai răspîndite 1. de pe glob, atît ca întindere geografică cît şi ca număr de vorb. Din 1974 1. a O.N.U. La origine, arab însemna probabil ,,nomad care trăieşte sub cort”. La fel ca în celelalte 1. afro-asiatice, cuvîntul este format dintr-o rădăcină alcătuită de cele mai multe ori din 3 consoane. Importanţa rădăcinii este atît de mare încît dicţionarele sînt ordonate după rădăcini şi nu după cuvinte. Consonantism bogat (28) cu elemente total diferite de cele din 1. indo-europene*: 6 larin-gale (kh, gh, /z, ‘, h,, ') şi 4 consoane emfatice (f> 4, ş, z) care au o articulaţie forte ce influenţează vocalele alăturate. Nu are p, v, g. Vocalism redus (3), dar cantitatea vocalică are valoare fonologică. Sistemul gramatical al A. se bazează pe o combinaţie de rădăcini consonantice şi scheme în care vocalele au un rol important. Rădăcina conţine baza înţelesului lexical, iar combinaţiile vocalice redau sensul gramatical. Un cuvînt ca kătib „secretar” este constituit din rădăcina ktb ,,a scrie” şi schema -â-i ,,cel care face acţiunea exprimată de rădăcina ktb, cel care scrie, secretar”. De la rădăcina ktb se pot forma: kataba ,,a scris”, kătaba ,,a fost în corespondenţă cu cineva”, kităb ,,carte” etc. Cu aceeaşi schemă -â-i se formează, de la rădăcini diferite: shârib ,,cel care bea”, săkin ,,cel care locuieşte, locuitor”, ţălib ,,cel care cere, student”, khăliq „cel care creează”. în afara cuvintelor primare care constau din rădăcină şi schemă, A. are un procedeu original pentru a exprima prin derivate procese dintre cele mai nuanţate în raport cu sensul rădăcinii. El constă din a construi pe o rădăcină, cu ajutorul unor prefixe sau sufixe sau prin reduplicări ale consoanelor, după scheme fixe, forme „derivate” (verbale sau nominale). Formele derivate verbale, în număr de 15 (numai 9 productive), pot fi realizate prin reduplicarea consoanei a 2-a a rădăcinii; se obţin astfel verbe care exprimă intensitatea sau repetiţia (kasara ,,a sparge” — kassara ,,a sparge în bucăţi mici”), sensul „factitiv” (qadima „a fi în faţă”— qaddama „a pune în faţă”), ideea de ,,a numi într-o funcţie” (ra!s „şef” — ra”asa „a pune în frunte”). Alt derivat verbal este obţinut prin prefixarea lui ta- şi are sens reflexiv-pasiv (takassara „a se sparge”). Derivatele nominale pot fi şi ele de mai multe feluri: prin desinenţa -iyy se exprimă diverse raporturi faţă de sensul substantivului de bază (originea etnică, locală, specialitatea: madinat „oraş, Medina” — ma- daniyy ,,orăşean, locuitor din Medina”; priit desinenţa -iyyai se exprimă noţiuni abstracte* nume de doctrine: ăuyu'iyyat „comunism”; prin introducerea unui y după consoana a 2-a> a rădăcinii şi prin modificarea vocalei se obţin? diminutive: kalb „cîine” — kulayb „căţel”. A. nu are cuvinte compuse. Substantivul, adjectivul şi pronumele au 2 genuri (mase. şi fem.). Masculinele nu au desinenţă specială,, în timp ce femininele sînt marcate prin diverşi indici (kabir „mare” — kabirat ,,mare, fem.”,. malik „rege” — malikat „regină”). Există $ numere: sg., dual, pl.; dualul este marcat prin-tr-un sufix, pl. poate fi marcat printr-un sufix sau prin schimbări ale vocalei interne (kitab „carte” — pl. kutub, rajul „prieten” — pl. ri-jal). Un substantiv poate avea mai multe pl-„interne”; dicţionarele dau mai multe forme de pl. (la nâqat „cămilă” există 12 forme). Declinarea are 3 cazuri: subiect, regim şi obiect indirect. Pronumele are 2 forme: una absolută, cu valoare de subiect, şi alta enclitică (cu valoare de obiect direct după verb şi de obiect indirect după prepoziţii: ’afybara-ni ,,el m-a informat”, ’afybara-ni bi-hi „el m-a informat despre el”). Şi pronumele are 3 numere: sg.„ dual, pl. Sistemul verbului A. se caracterizează prin regularitatea şi simetria formelor. Pentru majoritatea verbelor primare este suficient să cunoşti 2 forme pentru a le şti pe toate celelalte, în flexiunea verbală, realizată cu ajutorul sufi* xelor, există 3 persoane, 3 numere şi 2 genuri. Nu există timpuri, ci aspecte: perfectiv, corespunzător în general unui trecut, imperfectiv pentru prezent şi viitor, şi injunctiv. Fraza poate fi nominală, cînd indică o stare (primul termen este substantiv), sau verbală, cînd indică o acţiune (primul termen este verb). A. vorbită prezintă deosebiri dialectale care permit, cu greu, înţelegerea. Există două mari gr. de d.: oriental şi occidental. D. orientale sînt vorbite din Egipt pînă în Siria şi Arabia de Nord, iar cele occidentale în Maghreb. Cele mai importante deosebiri între cele 2 gr. sînt de natură lexicală: d. occidentale au cuvinte împrumutate din substratul berber*, din L negroafricane, din 1. romanice* (mai ales franceza*), în timp ce d. orientale au împrumutat din substratul siriac*, persană*, turcă*. Există şi numeroase deosebiri datorită modificărilor semantice ale cuvintelor comune de origine A. O trăsătură comună tuturor d. vorbite este pierderea flexiunii cazuale şi modale* Originea A. nu este suficient lămurită; ea trebuie căutată în i. din N Arabiei, care se deosebesc de sudarabică* mai ales prin sistemul de conjugare. Dacă lăsăm la o parte primele documente în A. — cca 40 nume proprii presărate în texte asiriene (sec. 8— 7 î.e.n.) — şi cele mai vechi inscripţii (texte foarte scurte 25 ARAMEICA numite lihyanite şi thamudeene din N Pen. Arabice, notate într-o scriere derivată din alfabetul sudarabic; din aceeaşi epocă, sec. 2 e.n., sînt şi inscripţiile safaitice de la S de Damasc) —, cele mai vechi texte în scrierea A. sînt inscripţiile de pe templul Ramm din Sinai (cca 300 e.n.), urmate de altele din sec. 6, un text creştin trilingv: A., greacă* şi siriacă* (512—513) şi altul de la Haran (text bilingv grec-arab). Se pare că sînt scrise într-o koini — 1. comună folosită de poeţii din Arabia Centrală şi Orientală şi în care şi-a ţinut predicile Mahomed (după unii 1. Coranului este un compromis între această koini şi graiul vorbit la Mecca). După moartea lui Mahomed (632), în noul imperiu care se năştea (la Damasc, Bas ora şi Bagdad) se pun bazele prozei în 1. A., ce porneşte de la 1. Coranului. Acesta, ca prim şi principal text literar A., devine modelul cel mai autentic de întrebuinţare literară a 1. A., (în condiţiile în care Coranul era învăţat pe de rost, el influenţa diverse activităţi literare din punct de vedere stilistic). Deci, de la începuturile sale, A. exista sub 2 forme: pe de o parte 1. scrisă, codificată în gramaticile din sec. 7— 8 şi caracterizată prin regularitatea schematică a ansamblului gramatical (notarea celor 3 timbre vocalice, cu cantitatea scurtă sau lungă a vocalei, reguli minuţioase de sintaxă, distincţii subtile inexistente în A. vorbită modernă, lexic foarte bogat), care constituie A. clasică, şi, pe de altă parte, A. vorbită, reprezentată prin o mulţime de d., mult deosebită de A. clasică. Se vorbeşte chiar de o diglosie A., arabofonul fiind considerat un fel de bilingv (în măsura în care are un anumit nivel socio-cultural). Începînd din sec. 7, A. s-a extins în N Africii, unde a înlocuit latina*, egipteana*, berbera*. A. a dat naştere maltezei*. în deplasarea spre N şi E s-a răspîndit ca 1. vorbită în ţările din Orientul Apropiat. Peste tot unde a însoţit Islamul (Asia Centrală, China de Vest, India, Indonezia, Filipine, Africa Centrală şi Orientală), A. s-a impus ca 1. religioasă, avînd pentru musulmani aproximativ rolul jucat de latină pentru catolici. Scriere proprie. Alfabetul A, are 28 litere care notează consoanele, în cea mai mare parte a cazurilor cu forme diferite după cum sînt izolate, finale, iniţiale sau mediane. Pentru vocale se folosesc accente deasupra sau dedesubtul consoanelor (numai la şcoală şi în Coran); în textele tipărite curente, vocalele nu apar decît pentru a evita confuzii de forme. Există şi alte semne complementare care notează atacul vocalic (hamza), întărirea consoanei (sadda) etc. Cuvintele sînt scrise cursiv, de la dreapta la stînga. Alfabetul A. a cunoscut mai multe forme: o formă colţuroasă, rigidă, folosită în manuscrisul Coranului şi pe monede vreme de multe secole (scrierea cufică), înlocuită de una cursivă, rotunjită, cu multe ornamente (scrierea nasfyi). Ultima este scrierea de mînă în Maghreb şi folosită în tipografie. Scrierea simplificată ruq{i este scrierea de mînă orientală. Alfabetul A. s-a întins foarte mult, servind la notarea unor 1. ca turca*, persana*, hindi* etc. A. a fost notată şi cu alte caractere: ebraice* de către evrei şi latine* în Malta. Coranul a fost editat recent în scrierea latină adaptată pentru turcă. Cuvinte A. au pătruns în masă în lexicul unor 1. importante (persană, turcă, hindi, malaeză*, hausa*, swahili*). Mulţi termeni au fost împrumutaţi de toate 1. europene, inclusiv româna* (albatros, alchimie, alcool, alcov, algebră, arsenal, elixir, gazelă, girafă, harem, magazin, minaret, moschee, sirop, sofa, sultan, şerbet, tarif). în 1. balcanice (ca şi în română) multe cuvinte A. au intrat prin turcă: aba, amanet, bamă, băcan, casap, catifea (şi cataif), chef, fitil. Multe cuvinte A. au 1. spaniolă* şi d. sicilian al 1. italiene*. r 87/ARAMEICA (ARAMA IC, ARAMEEA-NĂ), gr. de 1. şi d. foarte apropiate între ele din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Siria, Irak, Liban, Iran, U.R.S.S. (R.S.S. Armeană); 20 000—200 000 vorb. (surse diferite). Formează împreună cu cananeeana* subgr. occidental nordic. Numele este de origine ebraică* D. vorbite în prezent sînt de 2 tipuri: neo-A. occidental şi neo-A. oriental. Primul (siriac occidental), folosit de cîteva mii de vorb: în Liban (în satul creştin Ma'lula şi în 2 sate vecine musulmane), nu a dat texte literare. Toţi vorb. sînt bilingvi (folosesc şi araba*). Tipul oriental (neo-siriac, siriaca vulgară), reprezentat de graiuri fără importanţă literară în trecut, s-a păstrat numai în regiuni muntoase din Kurdistan, unde se amestecă cu graiuri kurde*; este vorbit de creştini nesto-rieni, creştini caldeeni trecuţi la catolicism, iacobiţi şi evrei. Principalul d. este cel din jurul lacului Urmia; misionarii catolici şi protestanţi au făcut din el un fel de 1. literară la sfîrşitul sec. 19 (scriere nestoriană, pentru care vezi siriaca*). Include şi i. aisor*. Acest tip se caracterizează prin dispariţia vechii conjugări, înlocuită prin una cu 2 aspecte (per-fectiv-imperfectiv). Numeroase împrumuturi lexicale din arabă, kurdă şi i. turcice*. A. a fost una dintre 1. cele mai importante ale antichităţii. Răspîndită la început în Siria, unde s-au stabilit fostele triburi de nomazi; arameicii devenind funcţionari şi mercenari ai regilor asirieni şi persani, A. s-a răspîndit în tot Orientul Apropiat, ocupînd domeniul akkadian* şi eliminînd ebraica şi feniciana*. în extinderea spre occident a fost oprită în Egipt de greacă* — în schimb A. a oprit răs- ARAP AHO (E) 26 pîndirea 1. greceşti în Asia. A fost timp de un mileniu (sec. 3 î.e.n. — 650 e.n.) principala 1. oficială şi scrisă din Orientul Apropiat. în sec. 6, odată cu cucerirea Babilonului de către Cirus, devine 1. administrativă a marelui Imperiu persan. Cuceririle lui Alexandru cel Mare au pus capăt dominaţiei A., locul ei fiind luat de greacă. începînd din sec. 7 este înlocuită de arabă. Cele mai vechi texte, se pare din sec. 9 î.e.n., provin din localitatea Zengirli (Turcia). Din sec. 5 î.e.n. texte pe papirus descoperite la Assuan (Egipt). Vechea A. era 1. vorbită de poporul evreu care abandonase ebraica. în această 1. au fost scrise o parte din cărţile Bibliei (Esdras, sec. 3 î.e.n., Daniel, sec. 2 î.e.n.); Iisus ar fi predicat în A. Începînd cu o epocă ce nu poate fi exact precizată, A. s-a împărţit în cele 2 gr. de d. (occidental şi oriental)9 separate de Eufrat şi atestate la epoci diferite. D. occidentale sînt: palestinian (sec. 2 î.e.n. — 6 e.n.), cu texte iudaice, samaritene şi creştine; nabateean (sec. 3 î.e.n. — 106 e.n.), vorbit de nabateenii din Petra (Arabia) şi Bosra (N Palestinei), cu numeroase inscripţii care ajung şi în Italia; palmyrenean (sec. 1 î.e.n. — 273 e.n. — cînd oraşul Palmyra, de la N de Damasc, capitala caravanelor care uneau G. Persic cu Medi-terana, a fost distrus de romani), cu multe inscripţii, cel mai adesea însoţite de versiunea greacă. D. orientale sînt: siriaca*, cel mai important alături de A. talmudică din Babilon, în care şcoala iudaică din Babilon a redactat între sec. 4 şi 6 Talmudul din Babilon; mandeean (folosit din sec. 7 pînă astăzi de o sectă creştină din Irak), considerat cel mai autentic d. A, La acestea se adaugă d. vorbite şi astăzi, menţionate mai sus. A. a fost scrisă la început cu alfabet fenician (sec. 9). Semnele s-au îndepărtat treptat de cele primitive, ajungîndu-se la alfabetul A. pătrat. După separarea în d., alfabetul a suferit schimbări: scrierea nabateeanâ este prima scriere semitică pe piatră cu litere în parte legate; scrierea palmyreneană are literele aproape totdeauna separate (forma ei cursivă a fost un intermediar între scrierea A. şi alfabetul siriac). Pentru d. talmudic din Babilon s-a folosit scrierea ebraică pătrată, iar d. mandeean folosea o scriere cursivă cu caractere legate, independentă de siriacă. Alfabetul A. a pătruns pe drumul caravanelor pînă în Asia Centrală, unde a servit la notarea 1. uigure*(sec. 13 — 15). 88 ARAPAHO(E) (ARAPOHO(E), ARRA-PAHO), 1. amerindiană din fam. algonkină*. S.U.A. (Oklahoma, Wyoming); 1000-3 000 vorb. D.: atsina (ahahnelin, ahenin, Fall Indians, gros ventre), nawathinehena (nawunema, ner-monsinnansee, arapaho de S). 89 ARAPESH DE SUD* 1. papua* din p/iy-lum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 8 070 vorb. 90 ARAPESH MONTANĂ (MOUNTAIN ARAPESH), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 8 000 vorb. 91 ARAUCANĂ (ARAUCANIAN, ARAU-KAN, AUCAN(IAN), MAPUCHE), 1. amerindiană din phylum penutian*. Chile, Argentina; 200 000 vorb. Numele A. a devenit cunoscut datorită poemului epic La Araucana de Alonso de Ercilla, care glorifică rezistenţa indienilor din Chile. Mapuche ,,oameni ai pămîntului” este denumirea folosită de indieni. 6 vocale (vocală identică cu rom. I). Consoane oclusive surde; o singură africată (6) şi 0 singură palatală (t'). Fricative sonore devenite surde (l, 11, r), ca în galeză*. Numărul şi cazurile nu se indică la substantiv. Posesivul se antepune substantivului (fiilonco lit. „meu cap”) şi funcţionează ca sufix pentru a indica subiectul verbului. Verbul are dual pentru toate cele 3 pers. La verb se acumulează sufixele (chiar şi negaţia se sufixează) şi sînt incorporate în aceeaşi formă. Subiectul stă la sfîrşitul frazei. Numeraţie zecimală. Vocabular bogat pentru plante medicinale. D. foarte puţin diferenţiate: huiliche (chilote, huilli(clie)) guiliche, velice, wiliche), pehuen-che (pegiienche, pewenche, picones, picunche). Influenţată de quechua* (lexic; numerele mari: pataka ,,100”, waranka ,,1000”). A folosit un mod de „scriere” (prou) asemănător cu quipu din quechua — un sistem de frînghii înnodate de culori diferite. Din A. au pătruns multe cuvinte în spaniola* peninsulară (boldo, calamaco, cancha-lagua, malân, palque) şi americană. 92 ARAWAK, fam. de 1. amerindiene din ram. ecuatorială*. America de Sud, Antile; 260 000 vorb. 71 1., în LL 13. Cele mai importante: goajiro*, campa*, caraibă insulară*, machiguenga*. L. pe cale de dispariţie. Verbul are sufixe cu un foarte clar conţinut adverbial,ca: „noaptea”, „în timpul zilei” ş.a., ca în macro-panoan*. Cuvintele A. propriu-zise se disting greu de cele din caraibă* pentru că, puţin înainte de venirea spaniolilor, caraibii au invadat Antilele. Numeroase cuvinte din 1. A. în 1. europene (sînt 1. din care spaniola* a luat primul strat de cuvinte indigene americane): canoa (atestat în 1493, primul cuvînt împrumutat), aji, anân, balota, cacique, hamaca, iguana, maiz, pita, tabaco, yuca. Foarte multe în spaniola americană. 93 ARBORE (ERBORE, IRBORE), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 1 500-3 000 vorb. 94 AREARE, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Insulele Solomon (Malaita); 15 000 vorb. 27 ARMEANĂ D-: areare, doria (dorio). 95 ARGOBBA, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Etiopia; 2 500—3 000 vorb. Vorbită de musulmani pe un teritoriu foarte redus la N de Addis-Abeba. Pierde teren în faţa amharicei*, cu care are cele mai multe afinităţi. 2 gr. de d.: de N şi de S. Texte literare din sec. 19. 96 ARI (ABI(D)JI, ADIDJI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 6 000-11 000 vorb. 97 ARMEANĂ (HAYEREN), 1. izolată din fam. indo-europeană* (formează singură 0 ram.). U.R.S.S. (R.S.S. Armeană), Turcia, India, Orientul mijlociu şi apropiat, SE Europei, Franţa, S.U.A., America de Sud; 3,4 mii.— 4 mii. vorb. (surse diferite). Numele armean este de origine persană* (prin filieră grecească*) ; armenii îşi numesc 1. hayeren. în gr. oriental al 1. indo-europene (considerată 1. satdm). Inclusă în fam. indo-europeană în 1837 de H. Petermann, dar considerată 1. iraniană*. L. Hubschmann a arătat în 1897 că A. nu face parte din această ram., elementele iraniene fiind împrumuturi. Raporturile A. cu alte 1. indo-europene (baltice*, slave*, celtice*, germanice*, greacă, latină*, albaneză*) şi 1. învecinate din alte fam. (1. ana-toliene, toharica*, pelasgica, frigiana, 1. balcanice vechi — traca*, urarteeana, 1. micro-asia-tice) nu au fost încă deplin clarificate. Din cauza îndepărtării faţă de tipul indo-european şi a elementelor de alte origini, A. a fost considerată 1. mixtă. Asemănările cu daca* şi ipoteza originii balcanice; interesează şi istoria 1. române*. 6 vocale, 29 consoane (are consoane aspirate), 1 semiconsoană (y). Accent nefonologic, în general pe ultima silabă. Alte trăsături fonetice sînt prezentate mai jos în legătură cu diferenţierea geografică şi istoria 1. A. în morfologie s-a îndepărtat tipologic de indo-europeană, apropiindu-se de 1. turcice* — din 1. sintetică flexionară în faza veche a devenit analitică şi aglutinantă, neregularităţile reprezentînd rămăşiţe ale vechii flexiuni. Nu are gen gramatical (ca persana şi 1. turcice). Articol hotă-rît sufixat e (d) sau n (în funcţie de anturajul fonetic): gail-d „lupul0. Ca articol nehotărît se foloseşte forma scurtă a numeralului „unu”. Pluralul la substantive cu sufixul - (n) er intercalat între rădăcină şi desinenţa cazuală, ca în I. turcice şi gruzină*: nom. pl. arot’-ner-d „luncile”. Declinare sufixală cu 6 cazuri distincte distribuţional şi structural: nom., gen., dat. (ultimele 2 pot avea aceeaşi formă, ca în 1. balcanice), ablativ, instrumental, locativ. Postpoziţii care cer anumite cazuri. Adjectivul, invariabil, precedă substantivul, ca în turcă* (la fel atributul substantival genitival). Gradele de comparaţie se exprimă analitic (de ex. la comparativ adjectivul e precedat de aveli „mai mult"). Pronumele personale au forme cazuale în parte diferite; formele de gen. se folosesc ca posesive. Verbul exprimă persoana, numărul (sg. şi pl.), modul (indicativ, conjunctiv, condiţional, imperativ; infinitiv; participiu prezent, perfect şi viitor; gerunziu) şi timpul (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor). Majoritatea timpurilor se exprimă analitic, cu ajutorul verbului ,,a fi”. Pasivul se exprimă printr-un infix, ca în 1. turcice — acelaşi şi la reflexiv: -u- (-V-). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. în domeniul sintaxei frazei, pe lîngă legarea analitică a propoziţiilor subordonate prin conjuncţii şi pronume relative, există şi construcţii sintetice cu infinitive substantivate şi participii cu desinenţe cazuale şi pronominale. Actualmente 2 varietăţi principale, cu mai multe d. fiecare: de E (arewelahayeren, rusa-hayeren) în U.R.S.S., Iran, India, şi de V (arewmtahayeren) în celelalte arii, cu diferenţe în fonologie şi sistemul gramatical, dar în cea mai mare parte reciproc inteligibile. Gr. occidental atestă o mutaţie consonantică datînd din Evul Mediu, asemănătoare celei germanice (consoanele sonore au devenit surde aspirate, ejectivele surde au pierdut acest caracter şi s-au sonorizat) — comp. numele propriu Bedro-sianj Petrosian. Ga forme literare cele 2 varietăţi folosesc d. din Ararat-1. oficială în R.S.S. Armeană — şi respectiv cel din Istanbul (dachga heyeren). între cele 2 1. literare s-au produs apropieri prin înlocuirea împrumuturilor din turcă cu elemente vechi A. împrumuturi din rusă* în A. din U.R.S.S. A. s-a dezvoltat într-o ambianţă multilingvă predominant ne-indo-europeană, în special a 1. caucaziene* de S (elemente comune cu gruzina; împrumuturi din laz*, mingreliană*). Mutaţii consonantice faţă de indo-europeană (comp. lat. pater, got. fadar, A. hayr). Atestată din sec. 9 (traducerea Bibliei). 3 perioade: 1. A. veche (sec. 5—9); influenţe greceşti în terminologia creştină; A. clasică (grabarf krapar) era o 1. scrisă, probabil un fel de koine; împrumuturi din iraniană, parthă şi meda medie; 1. moartă, a continuat să fie folosită în administraţie, şcoală, literatură pînă în sec. 19 şi e încă utilizată de biserica gregoriană; 2. A. medie (sec. 10 — 15); folosită şi ca 1. de cancelarie; împrumuturi din franceză* (în perioada cruciadelor) şi din alte 1.; 3. A. modernă (ashksarhik), constituită^în sec. 16 în urma mutaţiei fonetice suferite de A. medie; recunoscută ca 1. literară abia în sec. 19. ASARO 28 Pînă la începutul sec. 5 ar fi fost scrisă cu alfabetul grecesc sau persan. Scriere proprie cu 36 semne (scrisă orizontal de la dreapta la stînga) creată de misionarul Mesrop în 406 după modelul alfabetului iranian pehlevi şi al celui grecesc. în perioada medie s-au adăugat încă 2 semne (pentru o şi f). Literele acestui alfabet se folosesc şi azi ca majuscule. Avea la origine caracter fonetic; pronunţarea actuală se deosebeşte de cea clasică (predată în şcoală) prin căderi de vocale, asimilări consonantice, transformarea consoanelor sonore în anumite poziţii în aspirate surde; modificări ale ortografiei în R.S.S. Armeană pentru a-i da caracter fonetic. 98 ASARO, i. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 11 597 vorb. (1960). L. independentă sau d. al 1. gahuku*. 99 ASMAT, 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 33 840—40 000 vorb. (surse diferite). în d. din Flamingo Bay 6 vocale, 9(12) consoane, 2 semiconsoane. Clic alveolar care exprimă plictiseala. Structura silabică (C)V(C). Formă rudimentară de dual la mărcile de persoană. Contrast vocalic exprimînd deosebirile de sex la unele nume de rudenie. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Cel puţin 3 d. 100 ASO ((A-)SHO, KHYANG, SO), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 95 500 vorb. D.: chinbon, chittagong, lemyo, minbu, san-doway, thayetmyo. 101 ASSAMEZĂ (ASSAM(I)), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de E (cea mai estică 1. indo-europeană). India (Assam), Bangladesh; 8 mii. —16 mii. vorb. (surse diferite). A fost considerată d. al 1. bengali* — abia în 1936 a fost recunoscută ca 1. distinctă. Una din cele 14 1. regionale oficiale din India. Asemănări cu oriya*. 6 vocale, totdeauna scurte: a, e, z, o, u, b. Nazalizare vocalică fonologică. Semivocale numai în recitarea vechilor poezii sau în vorbirea persoanelor care cunosc sanscrita*. Accentuarea ca în bengali. Aspirate surde şi sonore; puternică tendinţă de asurzire a aspiratelor. Opoziţie n/rj (dar nu fi), k/x, opoziţie de sonoritate şi la fricative. Nu are foneme retroflexe, nici opoziţie fonologică între africata c şi fricativa s. Asemănări în structura gramaticală cu bengali. Declinare substantivală cu 7 cazuri, pronominală cu 4. Sistemul cazual şi temporal realizat mai curînd analitic. 3 conjugări la verbe. D.: de E şi de V. Influenţă tibeto-birmană* în fonetică, structura gramaticală (utilizarea sufixelor pronominale), lexic. Literatură mai săracă decît oriya — în special istorică. Scriere asemănătoare cu bengali (caractere puţin diferite pentru r şi w). 102 ASU (CHIATHU, C(H)ASU, PARE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 9 900 vorb. 103 ATÂ, 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 7 900 vorb. D.: dugbatang (dugbatung), tugauanum (tugauanon). 104 ATAYAL (ATAIYAL, TA(I)YAL), 1. din fam. austroneziană*, ram. atayalică*» R. P. Chineză (Taiwan); 36 000 vorb. (1958). 6 vocale scurte, dintre care 2 au perechi lungi. Unele vocale nesilabice. Vocalele iniţiale sînt precedate de ocluziune glotală. 17 consoane; unele nu apar în poziţie finală. Nu are grupuri consonantice finale de cuvînt. 2 semiconsoane. Admite atît silabe deschise cît şi închise. Accent final. Asemănări cu saisiyat* şi seediq* în morfologie — în special la pronume şi verbe. 3 tipuri de activ şi de pasiv, cu forme pentru indicativ-imperativ-conjunctiv, viitor-perfect şi negabil, exprimate prin afixe asociate temei (care poate avea formă redusă sau prezenta modificări vocalice şi/sau consonantice). Construcţie ergativă. Verbul este urmat de unul sau mai multe pronume şi poate îi precedat de nume, pronume sau expresii nominalizate indicînd subiectul, obiectul sau circumstanţa, fără diferenţiere formală. Expresia pronominală constă în general dintr-o formă primară (nominativ) urmată de una secundară: ktan sakunia,,el mă vede" — lit. ,,a fi văzut eu de către el". Există şi un pronume complex misu? ,,tu de către mine". Conjugarea este completată prin preverbe cu sensuri ca ,,trecut", „negaţie" etc. Predicatul poate avea şi structură nominală, copula putînd lipsi: ?taial saku,,Eu sînt atayal", lit. „Atayal eu". Mai multe cuvinte care arată existenţa: niux „există (aici)", ciux „există (acolo)", urjat ,,nu există". Atributul este legat de nume printr-o particulă, indiferent de topică (în general substantiv-adjectiv). Particule asemănătoare prepoziţiilor, care arată direcţia, incluziunea, apartenenţa, posesia, locativul. Particule finale care precizează sensul propoziţiei („odinioară", ,,deja" etc.). D.: atayal, skolyeq, taihyo(o) (bonoisek, metbengetseq ), takonan, taroko, yukan. 105 ATAYALICĂ, ram. de 1. din fam. austroneziană*. R. P. Chineză (Taiwan). 2 sau 3 1., toate în LL: atayal, seediq, după unele păreri şi saisiyat—ar reprezenta rămăşiţe ale celor mai vechi 1. austroneziene din insulă. 29 AUSTRALIANĂ 106 ATHAPASCAN-EYAK (ATHABAS -KAN), fam. de 1. amerindiene din phylum na-dene*. Canada, S.U.A. (vast teritoriu); 120 000 vorb. 30 1., în LL 8. Cele mai importante: navajo*, chipewyan*. Frecvente consoane glotale (de ex. în hupa: teew „subacvatic" — Veew „crud"). 107 ATLANTIC OCCIDENTAL, gr. de 1. din fam. nigero-congoleză*. Ocupă partea occidentală a ariei acestei fam. (coasta Africii din Senegal pînă în Liberia). Nu este un gr. unitar, dar are unele trăsături lexicale şi gramaticale care îl deosebesc net de gr. vecine. Majoritatea 1. din acest gr. sînt vorbite de comunităţi cu un număr redus de membri. 47 1., în LL 24. Mai importante: fula*, wolof*. Clase nominale. Sufixe de extensiune verbală. Alternanţe consonantice determinate gramatical, servind de obicei ca parte integrantă a sistemului de clase nominale, dar şi în flexiunea verbală: o consoană (de obicei iniţială) a fiecărui morfem variază în acord cu contextul gramatical; alternanţele consonantice cunosc serii şi grade. Se disting în general 2 subgr. de 1. şi d.: de N şi de S. 108 ATONG, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. India (Assam); 10 000 vorb. împreună cu alte cîteva 1. cu care formează subgr. koch. 109 ATSERA (ACIRA, A (D) ZER A), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; 7 816—17 600 vorb. (surse diferite). în d. kaiapit 4 vocale scurte, 3 lungi, 25 consoane (are consoane prenazalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V(C). Puţine elemente austroneziene — par mai curînd împrumutate decît moştenite. Clasele verbale marcate prin prefixe, care arată cum se îndeplineşte acţiunea — cu piciorul, prin vorbă, violent, pe apă, în apă, în minte, presupunerea unei stări, tăind, aruncînd etc. (trăsătură ne-austroneziană). Nu are clase nominale. Cel puţin o formă verbală medială — dan, de ex. în garam ba-dan sanampou nam ga-dan-ma-an „oamenii au venit pe un drum unde nu era nimic de mîncat", lit. „oamenii venind drum lucru mînc-înd nu-fiind prezent". Construcţii ne-austroneziene. Topica predominantă subiect-verb-obiect o deosebeşte de 1. cu care este grupată pentru celelalte trăsături. D.: amari, atsera. 110 ATOUT (ATWOT), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 8 000— 25 000 vorb. D.: apak, arii. 111 AU, 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 3 900 vorb. Denumită după cuvîntul indigen care înseamnă „nu". 112 AUCUTGE (GA VIO SE), 1. amerindiană din fam. ge*. Brazilia (E); 2 000 vorb. 113 //AU//EI (AUEN, //AU//EN, AUKWE, //KAU//IN, KAUKAU, KOKO), 1. din fam. khoisan*, gr. sudafrican. Botswana, Namibia; 4890 vorb. D.: nogau. 114 AUGU, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 3100 vorb. (1960). 115 AUSHI (AVAUSI, USHI, VOUAOUSI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 29 000 vorb. 116 AUSTRALIANĂ, fam. de 1. (macro- phylum). Australia; 47 000 vorb. Una din cele 3 mari fam. de 1. din Oceania, alături de fam. austroneziană* şi papua*. Ar fi cuprins 260—300 1., din care numai 200 ar mai fi cunoscute într-o măsură mai mică sau mai mare de cel puţin 1 vorb. nativ (mulţi foarte bătrîni), chiar 1. mai răspîndite nedepăşind cîteva sute de vorb.; în LL 6 1.: kardutjara, mabuiag, ti^yi, walbiri, wanman, worora; mabuiag — cel mai mare număr de vorb.: 7 000. Metoda comparativ-istorică este greu de aplicat în vederea clasificării genealogice interne a 1. A. S-au propus clasificări tipologice şi o clasificare bazată pe procentul de cuvinte înrudite care denumesc 100 concepte fundamentale. L. A, au fost grupate astfel în 28 ram. (fam. „phylice"). O a 29-a ram. ar fi constituită-după unii autori, de 1. din ins. Tas mania (dis părute la sfîrşitul sec. trecut şi din care s-a păstrat puţin material; după studii mai recente s-ar apropia de fam. papua). Cea mai mare ram., pama-nyungan*, acoperă 7/8 din continent, cuprinzînd 160—177 1. Celelalte 27 ram. totalizează 80 1. (jumătate din aceste ram. sînt formate din cîte o singură 1.) şi ocupă N părţii centrale. Este o fam. izolată: asemănările cu alte fam. nu dovedesc o înrudire. Aria pe care o ocupă se caracterizează printr-o omogenitate lingvistică deosebită; în afară de 1. suprapusă ulterior, engleza*, o singură 1. (din afara continentului) aparţine altei fam. — miriam (mer), 1. papua din ins. Torres Straits. în cadrul fam. A. se remarcă o mare omogenitate tipologică, considerată a fi în domeniul fonologie unică în lume (1. A. concordă atît în ceea ce priveşte prezenţa cît şi absenţa unor trăsături). L. fonologie divergente (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluţii recente, poate sub influenţa unor 1. ne-A. Remarcabila unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordanţe lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobiş-. nuită între 1. lumii. Astfel, fam. de 1. A., deşi au rang de phylum, sînt mult mai asemănă- AUSTRIC 30 toare fonologie decît 2 fam. de 1. amerindiene din acelaşi phylum, de pildă. în schimb, în ciuda asemănării sau chiar identităţii de structură, procentul cuvintelor comune d. aceleiaşi 1. (sau 1. din aceeaşi ram.) este foarte redus — de ordinul celui existent de obicei între 1. diferite şi, respectiv, între fam. înrudite. Deşi numărul de foneme variază între 16 (mulu-rudji) şi 34 (arabana), caracteristicile sistemului sînt aceleaşi: inventar vocalic redus la 3: satdm derivă denumirea dată gr. oriental al fam. indo-europene (în care *A:, *g, *gh sînt reprezentate prin fricative — siflante sau şuierătoare), în opoziţie cu gr. occidental — numit centum după forma corespunzătoare din latină*. 126 AVIKAM (AWEKWOM, BRIGNAN, GBANDA, KWAKWA, LAHU), 1. din, fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 7 000—9 000 vorb. 127 AVUKAYA (ABUKEIA, AVOKAYA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Sudan, Zair; 5 000 vorb. D.: agija, ojila. 128 AWA, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 1 185 (1960) — 1 500 vorb. (surse diferite). în d. mobuta 7 vocale, numai 7 consoane rp, t, k, e>, â, m, n), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Alomorfe diferenţiate tonal — 4 tonuri: înalt, jos, ascendent, descendent. D.: ilakia, de NE, de S, mobuta, tauna. 129 A WIN DE VEST (AEKYOM, AKIUM-AWIN), 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*, după unele păreri în fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 6 500 vorb. 33 AZTEC-TANOAN 130 AYORE, 1. amerindiană din fam. zamu-coan*. Bolivia (E); 1 700 vorb. 20 vocale (orale şi nazale scurte şi lungi), 18 consoane, o semiconsoană. 131 AYU (AYOB), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Nigeria; 3 000 vorbj 132 AZERBAIDJAN! (ASERBEIDSCHA-NISCH, ASERI, AZERI (-TURKISH),AZfiRI, AZERBAlDJANAIS, AZERBAIJANI), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S. Azerbaidjană), Iran (NV); 5 mil.-7 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială In R.S.S. Azerbaidjană. L. turcică cea mai apropiată din punct de vedere lingvistic de turcă*. 9 vocale, 21 (24) consoane (opoziţie lenis-fortis în varietatea din Tabriz), 1 semiconsoană (y). D.: anatolian de E (karapapakh), central, de E, de N> de S, de V, iranian de N, ~ de 5» Numeroase graiuri. Persana* a servit ca 1. literară în sec. 14—16, ceea ce explică pătrunderea în A. a numeroase cuvinte arabe* şij persane. De la mijlocul sec. 19 — începutul sec. 20 se dezvoltă 1. naţională bazată pe 1. populară (pe un d. de E), eliminindu-se elementele arabe şi persane. A folosit scrierea arabă, înlocuită în 1924 cu alfabetul latin*, iar din 1939 cu cel rus,* cu 8 semne suplimentare. 133 AZTEC-TAN O AN, phylum de 1. amerindiene constituit din fam. tanoan* şi uto-a-z-tecan*. 3 —c. 745 B 134 BAAKPE (BEKWIRI, KWEDI, KWE-LI, KWILI, MOKPE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 15 000—16 000 vorb. (surse diferite). 135 UBAALI (BALI, BANGO, BUA DE SUD-EST), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 38 000 vorb. D.: bafwa ndaka, bakundumu, bekeni, bemili. 136 BACHAMA ((A)BACAMA, BA-SHAM(M)A, BWAREBA, GBOARE), i. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, considerat 1. sau d. al 1. bata*. Nigeria; 11 000—18 500 vorb. (surse diferite). 6 vocale. Traducere a Bibliei. 137 BADE (BEDE(D)E), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 32 000 vorb. Distincţie de gen natural (masc.-fem.). 138 BADYARA (BADIAN, BADYAR(E), BADYARANKE, GOLA, PAJADE, PAJA-DINCA, PAJADINKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental*, grupată uneori cu basari* şi konyagi* sub denumirea tenda* (CTL), sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea, Guineea-Bissau, Senegal; 10 000 vorb. 139 BAFANG (FETE’, FEFE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 67 500 vorb. D.: bakou, bana, fa, kuu. 140 BAFOU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 41 000 vorb. D.: dschang-bangwa (atsang, chang, dschang-talk), nwe. 141 BAFOUSSAM (FU(L)SAP), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 7 000 vorb. 142 BAFUT (BUFfî, FOUT, FU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Camerun; 25 000 vorb. 143 BAGA, 1. din fam. nigero-congoleză** gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea; 4 600—5 000 vorb. 144 BAGOBO (GUIANGGA), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 80 890 vorb. D.: bagobo, eto (ată), g(u)ianga (gjangai guiangan, gulanga), obo (tagdapaya). 145 BAGVALINĂ (BAGULAL, BAGVA-LI(NSKIJ), KVANADA, QUANADA), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 4 000 vorb. In varietatea tlondoda 4 (5) vocale orale scurte şi 5 lungi, 3 (5) nazalizate scurte şi 3 lungi, 36 (38) consoane (lungi» aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Accent fonologie. D.: bagvali, tlisi. 146 BAHNAR, 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (SV), Laos (S)?; 85 000 vorb. D.: alakong, bahnar, btintim, bahnar rengao, go’lar, jolong, kontum, kram, tolo. 147 BAI, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*, considerat fie d, al 1. ndogo*, fie 1. Înrudită. Sudan; 2 500 vorb. 148 BAINING, 1. papua*. Papua-Noua Guinee (ins. New Britain); 4 000—5 000 vorb. Clase (marcate prin sufixe) cu acord. 5 d. foarte divergente, printre care gaktai (mali). 149 BAKA ((TARA)BAAKA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan, R. P. Congo; 2 000 vorb. 150 BAKO (ARA, ARE, ARI, ARO, BAK(K)A, BAK(K)0, BIO, SHANKILLI-NYA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 32 000 vorb. 151 BAKWE (BAKOUfî, BAKWO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-liberian* (MC). Coasta de Fildeş, Liberia; 16 000—50 000 vorb. (surse diferite). 152 BAKWELE (BAKWIL), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo, Gabon; 5 000 vorb. 153 BALANŢA (ALANTE, BALANDA, BALANT(E), BALLANTA, BALLANTE, BE-LANTE, BRAS SA, BULANDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau dîn gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea-Bissav., Senegal; 154 000—170 000 vorb. (surse diferiu). 14 vocale (scurte şi lungi), 21 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri (înalt, mediu, jos) cu valoare fonologică. Accent iniţial. 7 clase nominale cu mărci vocalice. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: fora, kantohe. 35 BAMU KIWAI 154 BALINEZĂ (BALI), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Bali, Nusapenida, Lombok); 2 mii.— 3 mii. vorb. (surse diferite). Stil onorific dezvoltat, care marchează prin elemente specializate de vocabular şi rostire respectul inferiorilor pentru superiorii lor pe plan social. L. a unei vechi culturi. Numeroase inscripţii şi manuscrise vechi într-o grafie înrudită cu sistemele de scriere din S Indiei. L. literară atestă o foarte puternică influenţă sanscrită* : cîteva mii de cuvinte din domeniul vieţii sociale, spirituale şi intelectuale — termeni religioşi şi juridici, ştiinţifici, artistici etc. Datorită absenţei flexiunii, B. a preluat în general numai rădăcinile, care au fost, în cele mai multe cazuri, adaptate fonetic şi au devenit baza unor derivate. 155 BALON(G) (BALONG DE SUD, BA-LUNG), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 4 000— 5 000 vorb. 156 BALTICĂ (AISTRAN, LETONĂ, (LE-TONO-)L ITUANI ANĂ), ram. de 1. indo-europene* din gr. oriental (satdm). U.R.S.S. (R.S.S. Letonă, R.S.S. Lituaniană); 5 mii. vorb. 2 1. vii, ambele în LL: letona, lituaniana. 5 1. (d.) dispărute: jatviană (jatvingian, sudu-vian) — urme pînă în sec. 19 — şi prusiană veche* — alcătuiau împreună gr. de V ; curo-niană (kuris(c)h), \. sau d. de tranziţie între letonă şi lituaniană, vorbită pînă în 1600; selonianâ — mai independentă, dispărută din 1400; zemgalianâ (semigallian) — apropiată de letonă sau chiar d. al acesteia, dispărută prin 1450. Denumirea B. propusă de F. Nesselmann în 1845; celelalte — fără circulaţie sau prea restrînse. Cele mai arhaice dintre 1. indo-europene moderne — dezvoltare întîrziată din cauza poziţiei periferice şi izolate (nu au fost atinse de schimbările caracteristice 1. indo-europene centrale); 1. conservatoare în fonologie (ignoră distincţia a/o, nu au aspirate, labiovelare), morfologie, lexic (forme mai apropiate de indo-europeana primitivă chiar decît unele 1. vechi). Pe lîngă bogăţia de forme moştenite au şi inovaţii specifice (de ex. dezvoltarea unor noi cazuri prin fuziunea cu postpoziţii, poate sub influenţa 1. finice* de V, simplificarea sistemului verbal). Trăsături comune în fonologie (inclusiv accentuarea), structura gramaticală, lexic şi derivare cu ram. 1. slave* — ar fi existat o presupusă unitate lingvistică balto-slavă între 2000 şi 1500 î.e.n., care nu a fost însă unanim acceptată; asemănările au fost exagerate (în realitate numai 100 cuvinte cu formă şi sens comune în exclusivitate celor 2 ram. de 1.) şi se pot explica şi prin originea indo-europeană, dezvoltare paralelă în condiţii de vecinătate, împrumuturi (unele recente); unele trăsături sînt comune şi cu 1. germanice* (de ex. desinenţa *-m în flexiunea nominală); numeroase deosebiri în fonologie, morfologie (1. B. — mai conservatoare, de ex. sistem verbal cu 2 teme: prezent şi trecut), lexic (de ex. 1. B. continuă numeroase diminutive). L. B. s-ar fi despărţit de 1. slave prin 2000 î.e.n. — dezvoltare ulterioară separată, urmată de noi contacte în jurul sec. 6. Forma cea mai veche al. B. — proto-B. (sfîrşitul milen. 2 î.e.n.) — diferenţiere dialectală mai accentuată decît proto-slava. Contacte cu strămoşii vorbitorilor 1. germanice şi finice actuale (înainte de e.n.). Diferenţierea între gr. de E şi de V din 500—300 î.e.n.; gr. de E a rămas unitar mai mult timp (curoniana—separată poate între 400 si 600, celelalte — între 700 şi 1100). Puţine atestări vechi — nume proprii din sec. 13—15, urme lăsate în fonetica şi lexicul unor d. letone şi lituaniene. Cele mai vechi texte — în prusiana veche. Cîteva sute de împrumuturi B. în 1. finice de V — inclusiv în mordvină*. 157 BAMBARA (BAMANA, KOMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, grupată uneori cu maninka* sub denumirea man-dekan* (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Mali, Senegal, Volta Superioară; 1 mii.— 1,2 mii. vorb. Fenomen intonaţional suprapus tonurilor propriu-zise. Distincţie între obiectul posedat alienabil şi cel inalienabil; morfemul /ka/ se foloseşte între numele posesorului şi cel al obiectului posedat la substantivele „libere” (fără exprimarea posesorului), dar nu şi la cele „dependente” (care cer specificarea posesorului). D.: dyangirte, kagoro (kogoro), kalongo (kalunga), masasi, nyamosa, somono, toro. D. sau 1. înrudită: khasonke*. B. a fost folosită în armata colonială franceză. 158 BAMENDJOU (BAMOUGOUN - BA -MENJOU, MUNDJU, (NEGA)BAMUNGUP, (NEGA)MUNJU, PAMUNGUUP), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 25 000 vorb. 159 BAMILEKE (GRAFIL, GRASSFIELD), termen pentru o serie de 1. şi d. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*: bafang*, bafou*, bafoussam*, bamendjou*, bamum*, bandem*, bangante*, nso*. Camerun; 475 000 vorb. 160 BAMU KIWAI, 1. papua* din fam. kiwai*. Papua-Noua Guinee; 5 000 vorb. D.: buniki, damerakaram, dibiri, maipani, oropat, pirupiru, sisia(i)ni, wariadai. BAMUM 36 161 BAMUM (BAMUN, BOMO(U)N, SHU-PAMAN), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (CTL) sau din gr. nigero-came-runian* (MC). Camerun; 75 000 vorb. (1960). Folosită ca lingua franca. Negaţia se poate exprima prin simpla schimbare de ton, însoţită sau nu de modificarea vocalei radicale. Sistem propriu de scriere care a parcurs, în timpul vieţii inventatorului ei, sultanul Njoya cel Mare din Foumban, aproape Întreg ciclul de evoluţie a scrierii: la începutul sec. nostru era un sistem de 350 hieroglife; după cîţiva ani desenele au fost simplificate şi s-a trecut la ideograme pentru fiecare noţiune; în 1911 ele au căpătat valoare fonetică, iar în 1918 s-a trecut la stadiul alfabetic, fiecare semn notînd un fonem. Această scriere s-a întins şi la populaţiile învecinate care vorbesc 1. similare. 162 BANARO, 1. papua*. Papua - Noua Guinee; 1 000 vorb. 163 BANDA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. uban-gian* (MC). Republica Centrafricană, Zair; 200 000—350 000 vorb. (surse diferite). Are un minimum de elemente morfologice. Reminiscenţe slabe ale afixelor de clasă: numai substantivele animate primesc un prefix de clasă la pl.; prefixul a- folosit în acest scop apare nu numai la anumite animate (a-yavro „cîinii”), ci şi la nume de astre şi plante asimilate cu animate. Determinantul precedă substantivul determinat cînd acesta arc valoare nedefinită (i-mbin mbrata ,,cal alb, un cal alb”) şi îl urmează, cu sau fără particulă de relaţie, cînd este definit (mbrata (se) di-mbin ,,calul alb”). D. sau 1. înrudită: mbanja*. 164 BANDEM, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. basa*, fie 1. înrudită. Camerun; 7 000 vorb. 165 BANDI (GBANDE, GBANDI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, considerat fie d. al 1. mande*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. nigero-senegalez* (MC). Liberia; 35 000 vorb. 166 BANEN(D) (PEN(Y)IN), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 26 500 — 28 000 vorb. (surse diferite). D.: bonek (ponek), eling, fung, itundu, logananga, mani, ndogbang, ndokbiakat, ndok• tuna, gambeta. D. sau 1. înrudită: nyo'o*. 167 BANGANTE (NDZUBUGA, NJUBO-GA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 66 700 vorb. 168 BANGBA (ABA(N)GBA, BAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. nilo-congolez* (MC). Zair; 29 000 vorb. 169 BANGGAI (AKI), 1. din fam. austro-neziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (insulele Banggai, V ins. Sula — arh. Moluce); 200 000 vorb. 2 d. în arh. Banggai. 170 BANKON (ABO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. basa*, fie 1. înrudită. Camerun; 10 000 vorb. 171 BANONI (BANONE), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville - arh. Solomon); 988—13 000 vorb. (surse diferite). Accentul are rol fonologie în d. nagarige (uisuna ,,nasul lui" / visăna „pieptul ei"). Presupus articol caracteristic vi în d. din Amun-Posesive sufixate numelor, cel puţin la pers, 3 sg. Timpul la verbe pare a fi marcat prin particule prepuse, de ex. în d. nagarige: tsio tam „mănîncă", ko tam ,,a mîncat”, tsia tam ,,va mînca”. Predomină topica subiect-verb-obiect, de ex. taavana barjana ke tatsunu beken kikinaki „bărbatul mare a lovit cîinele mic” (lit. „bărbat —mare—pronume verbal—a lovi — cîine—mic"). în d. din Amun topică mai liberă. D.: banoni, nagarige, d. din Amun. 172 BANTU, gr. de 1. negroafricane, vezi Benue-Congo*. Nume dat de W. H. Bleek (1862) după cuvintul din 1. B. mu-nln „om”, pl. ban-tu. 173 BANYUN (BAGNOUN, BAIN(0)UK, BA(N)HUN, BANYUK, BANY IUNG, ELO-MAY, ELUNAY), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea-Bissau, Senegal; 18 000 vorb. D.: gujaaxet, guayamolo. 174 BARAI, 1. papua* din stock koiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 2 998 vorb. 175 BARAMBU (ABARAMBO, AMIAN-GB(W)A, BALEMBO, BARAMBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Zair, Sudan; 46 000 vorb. 176 BARBACOAN, fam. de 1. amerindiene din phylum macro-chibchan*. 5 1., în LL 1: cayapa*. 177 BAREA (BARIA, BARYA, NARA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Etiopia; 15 000—25 000 vorb. (surse diferite). 7 vocale, 20 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Accentul are valoare fonologică. Clase nominale. Ca determinativ se întrebuinţează pronumele personal de pers. 3. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 37 BASCĂ 178 BARE’E, 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes, Togian); peste 325 000 vorb. D.: lala’eo ((a)unde'e9 lalaeo, nde'e), lego, pebato, po'u mboto (are’e), salu maoge (a'e’e), taa (taTe’e). 179 BARI (BERI), 1. din fam. nilo-saha-riană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-ecuatorial* (MC). Sudan, Zair, Uganda; 225 000—300 000 vorb. (surse diferite). 2 clase nominale principale. Trecerea unui radical sau a unui sens dintr-o clasă în alta poate duce la modificarea unei consoane din radical: lu-nacer „frate” — ke-yacer „soră”. Prefix de pl. ko- pentru termenii de rudenie (baba „tată” — pl. kobaba) şi pentru interogative (ija „cine” — pl. korja j. D.: kuku, mondari (mandari, mundari), nyepu (nyefu, nyepo, nypho), nyangbara (nyangwara, nyambara), D. sau 1. înrudită: kakwa*. în 1929 s-a propus scrierea cu alfabet latin* şi 4 caractere fonetice. 180 BARIBA (BARGU, BATONU, BA-TONNUN, BURGU), 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Benin, Togo, Nigeria; 240 000 vorb. 181 BARUA (-------WANTAKIA), 1. papua* din fam. anga*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. 3 vocale scurte, 4 lungi; 12 consoane (nu are consoane glotalizate; are oclusive sonore prenazalizate, ochisivă glotală), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(S)V(C). D.: barua, wantakia. 182 BARUGA, 1. papua* din stock binan-dere*. Papua-Noua Guinee; 1 300 vorb. D.: agaiambo?, baruga. 183 BASA (BASSA, KOKO, MBENE DE NORD, MVELE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 150 000 — 170 000 vorb. Folosită în Camerunul de Est ca un fel de cod secrct în mişcarea anticolonialistă. Prefixul substantival de pl. se întrebuinţează înaintea numeralelor de la 1 la 7. D.: bakem, bakoko, dibeng, dibum, mbang, ndokama, ndokbele, ndokpendu, nyamtam, ya-basi. D. sau 1. înrudite: bandem*, bankon*, lombi*. Scriere alfabetică. 184 BASARI (AYAN, BASSARI, BIYAN, ONIAN, TANDA BASARI, WO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental*, grupată uneori cu badyara* şi konyagi* sub denumirea tenda* (CTL) sau 1. din gr. sene-galo-guineez* (MC). Guineea, Senegal, Gambia; 11 500 vorb. 6 vocale, dintre care 2 apar numai ca lungi. Sistem tonal la nivelul silabei — 3 tonuri: înalt, mediu, jos. Clasele nominale au mărci fonetice, între care şi tonul: distincţia personal/ non-personal se face prin ton mediu pentru prima clasă şi înalt pentru a doua. O clasă nominală poate fi marcată prin adăugarea unei mărci la alta deja existentă (de exemplu la pl.). 185 BASCĂ (ESKUARA, ESQUARA, (E)USCARA, EUSKARIEN, EUSKERA, HEUSKARA, USKARA), 1. izolată. Spania (NV), Franţa (SV), S.U.A., Uruguay, Argentina, Mexic; 700 000—1 mii. vorb. (surse diferite) — în general bilingvi. L. oficială în reg. B. în Spania. Singura 1. vie ne-indo-europeană* din V Europei, eventuală rămăşiţă a unui gr. de 1. mediteraneene pre-indo-europene. Nu a putut fi încadrată în nici una din fam. de 1. cunoscute (apropiată neconvingător de 1. afro-asiatice*, paleosiberiene*, uralice*, berberă*, japoneză*, algonkină* sau de unele 1. dispărute, ca etrusca*, nubiana*). A fost socotită continuatoarea 1. vechilor locuitori ai Pen. Iberice — iberi, acvitani, vasconi, ale căror i. sînt însă insuficient cunoscute, sau considerată 1. pre-iberică (pirineică). Prezintă asemănări de ordin fie gramatical, fie lexical cu diferite gr. de 1. caucaziene*, cu care s-ar putea înrudi în cadrul unei presupuse fam. euskaro-caucaziene*. Sistem fonetic simplu (deosebire faţă de 1. caucaziene): 5 vocale, 22 (23) consoane, 1 semi-consoană (y). Mare varietate de diftongi. L. în general aglutinantă, cu sintaxă poli-sintetică. Nu are distincţii de gen gramatical. Articol hotărît -a sufixat: gizon „bărbat”, gizon-a „bărbatul”. Distincţie sg.-pl. numai la forma cu articol hotărît: sufix de pl. -k (gizon-a-k „bărbaţii”). Declinare (după unele păreri 12 cazuri) — toate substantivele şi adjectivele se declină la fel. Particule care marchează diferite funcţii sintactice (gizon-a-k-az „cu bărbaţii”). Sistemul de conjugare mai complicat — număr mare de forme cu diferite desinenţe; majoritatea verbelor conjugate cu verbe auxiliare. Elementele pronominale care exprimă subiectul şi obiectul sînt incorporate în complexul verbal. Sistem de numeraţie vigesimal. Se încadrează în tipul de construcţii cu verb intranzitiv (pasiv), de ex. dituzte ikhusten „ei îi văd (pe ei)”, lit. ,,ei sînt avuţi în vedere de ei”. Caracterizată de asemenea prin construcţia ergativă (subiectul real la cazul ergativ, cu marca -k: aita-k untzia aurdiki-du „tatăl a aruncat vasul”, lit. „tatăl vasul a aruncat”). Conjugare „de politeţe” — desinenţe verbale diferite în adresarea familiară şi în cea reveren-ţioasă (foste desinenţe de pl.). Sintaxă complexă — sufixe şi prefixe adăugate formelor verbale personale declinabile, pentru a marca subordonarea (atribute dezvoltate corespun-zînd propoziţiilor din 1. indo-europene). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. For- BASHFJIAWA 38 marea cuvintelor în special prin sufixare şi compunere. D.: navarrez de sus (alto navarro, haut-nauarrais), ^ de jos (bas-naoarrais), guipuz-coano, labonrdin (labu.rla.no), souletin, vizcaino (biscayen) — cel mai diferit. Nu are o formă literară supradialectală — literatură în diferite d. Folosită sporadic (facultativ) în şcoala elementară în reg. B. din Franţa. Cele mai vechi atestări — nume de persoane şi zeităţi în inscripţii romane din Aqui-tania începînd din sec. 8 şi glose medievale în documente latine* şi romanice* (cuvinte izolate; cel mai cuprinzător text: Codex Calis-tinus, mijlocul sec. 12); fraze mai ample abia din sec. 15. Literatură populară medievală bogată şi variată (genuri comune cu literaturile romanice occidentale). Tradiţie literară din prima jumătate a sec. 16 (1545 Bernard Dechepau, Linguae Vasconum Primitiae — culegere de poezii religioase şi erotice). Unele trăsături fonetice şi elemente lexicale atribuite unui substrat preroman, în special cantabro-ligur; multe împrumuturi din latină, 1. romanice — în funcţie de regiune din spaniolă* (d. castilian, navarro-aragonez), occi-tană* (d. gascon), franceză* (şi în fonetică — — de ex. ii în d. souletin). Alfabet latin. împrumuturi B. în spaniolă şi franceză; cuvîntul bizar, care a suferit schimbări semantice trecînd dintr-o 1. romanică în alta, a ajuns si în română*. 186 BASHERAWA (BASHAR, BOGH, BORROM, BURRUM, BUR(U)MAWA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 20 000 vorb. 1S7 BASILA (GISIDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Togo; 4 750 vorb. 16 vocale (orale şi nazale), 19 consoane, 2 semiconsoane, 5 tonuri. 188 BASKETO (BASKATTA, MESKETO), i. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*, considerat 1. sau d. al 1. chara*. Etiopia; 9 000 vorb. 189 BASSA1 (BASA, BASSO, GBASA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL), sau din gr. eburneo-liberian* (MC); grupată uneori cu bete* şi grebo* în gr. kru*. Liberia, Sierra Leone; 150 000 vorb. D. sau 1. înrudite: krahn*, kru*. Sistem alfabetic propriu. 190 BASSA2, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. ka-muku*, fie 1. înrudită (CTL), sau 1. din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 26 000 vorb. 191 BASSA-KOMO, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. kamuku*, fie 1. înrudită. Nigeria; 28 000 vorb. 192 BAŞKIRĂ (BACHKIR, BASHKIR, BASKIRISGH), 1. din fam. altaică, ram. turcică* de NV. U.R.S.S. (R.S.S.A. Başkiră); 821 000 (1970) —1 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială secundară în R.S.S.A. Başkiră. 9 vocale, 20 (25) consoane, 2 semiconsoane. Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Apropiată de tătara* din Kazan — deosebiri în fonetică. 3 gr. de d., cu deosebiri în special în domeniul consonatismului şi lexicului: burzhan (de V), kuvakan (montan) — cu multe subd., yurmaty (de stepă)— relativ unitar. Cîteva d. de SV ocupă o poziţie specială, atestînd o puternică influenţă a 1. tătare şi asemănîndu-se tipologic cu d. central al acesteia. Tradiţie literară din sec. 18. Numeroase împrumuturi din tătară. Mai puţini termeni de cultură din arabă* şi persană* decît tătara; influenţă mongolă* mai puternică. împrumuturi din rusă*, în special în 1. uzuală (1. standard preferă creaţii proprii sau termeni dialectali). Pină în 1922 alfabet arab, între 1929 şi 1939 latin*, din 1940 rus* (cu 9 litere suplimentare). 193 BATA (BETE, BIRSA, (DEMSA)BAT-TA, DUNU, GBOATI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MG). Nigeria, Camerun; 23 000 — 39 000 vorb. (surse diferite). D. sau 1. înrudite: bachama*. 194 BATANGA.1V (BÂNGON, BÂNGOT, BARANGAN, BINATANGÂN, SURI, TI-RON), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindoro); 4 000 vorb. 195 BAŢ (BAC(BIJSKIJ), BATS(ISCH), BAŢBIKA, T‘U§), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S. Gruzină); 2 500 vorb. Numele t(us prin confuzie cu un d. al 1. gruzine*. 5 (6) vocale orale scurte, 3 lungi, 5 nazalizate scurte, 36 (37) consoane (lungi, glotalizate, aspirate), 2 semiconsoane. Accentul pe prima silabă a radicalului. Singura 1. caucaziană de N, împreună cu o varietate a 1. udine*, care are un început de construcţie tranzitivă. Conjugare după persoană şi clasa în care intră subiectul. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 196 BAU, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 690 vorb. 197 BAULE (BAOULE, BAWULE), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*, care, împreună cu anyi*, este considerat de unii 1. (CTL). Coasta de Fildeş; 373 000—450 000 vorb. (surse diferite). Denumirea provine de la numele tribului: potrivit legendei, membrii acestuia, urmăriţi de inamici, au ajuns la un rîu, unde, pentru a domoli valurile, au cerut reginei lor sacrificarea unui copil — baule „micuţul a 39 BEMBE murit” = ba „mic”, u „mort”, le „marcă de perfect”. 12 vocale (7 orale şi 5 nazale), 20 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri (înalt, mediu, jos) cu valoare fonologică. Pl. se formează prin adăugarea unui sufix sau prefix, a unui prefix şi sufix simultan, sau a unei desinenţe (swa „casă”, pl. swa-md, ba „copil”, pl. ma (~m-ba) sau ma-md). D. sau 1. înrudită: abe*. 198 BAURE (CHIQUMITI), 1. amerindiană din fam. arawak*, gr. maipuran*. Bolivia; 3 000— 5 000 vorb. (surse diferite). 4 vocale, 12 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv - ad - jectiv. 199 BAUSHI, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. ka-muku*, fie 1. înrudită. Nigeria; 3 000 vorb. 200 BAUWAKI (BAWAKI, BAWIHKA, KEVERI?), 1. papua* din stock koiari-manu-bara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. împreună cu binahari*. D.: anini, bauwaki, kevertf, nemea?, saroa, yabura. 201 BEBELE (BAMVELE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 24 000 vorb. D.: gbigbil. 202 BEDAMINI 1. (BEAMI), 1. papua* din fam. bedamini 2.*. Papua-Noua Guinee; 3 000 vorb. 2. fara. del. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee; 5 750 vorb. 5 1., în LL 2: bedamini 1., bosavi. Persoana şi numărul subiectului nu sînt indicate la verb. Dual sau urme de dual la mărcile de persoană. 203 BEDAWIYE(T) (BEDAUYE, BEDA-\VU, BE(D) JA, BEDYA, BEDW, BEGLA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Sudan, Etiopia; 150 000—190 000 vorb. (surse diferite). Numele bedja provine din araba* scrisă; în vechile inscripţii etiopiene* apare begă. Vorbită de triburi de păstori al căror nume apare în vechile texte egiptene* (după unii, B. ar reprezenta pe preegiptenii care au defrişat delta Nilului). Vorb. 1. B. folosesc şi 1. tigre*. 10 vocale (scurte şi lungi), 23 consoane (şi retroflexe, ocluziune glotală), 2 semiconsoane. Pentru formarea pl-, vocala de la sg. este înlocuită cu a: or „fiu” — ar „fii”. Numeralele între 6 şi 9 sînt formate de la numeralele între 1 şi 4. 3d. Nu are literatură scrisă. Primele texte — transcrise în a doua jumătate a sec. 19. 204 BEDUANDA, 1. din fam. austro-asia-tică*, ram. malacca*, gr. jakun*. Malaysia (S); 10 000 vorb. împreună cu jakun* şi kenaboi*. 205 BEJITINĂ (BEZHITA, BEZHITIN- SKIJ, kapuCa, kapucha, kapuCi, ka- PUTSCHI, QAPUCl), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.B.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 1 600—2 500 vorb. (surse diferite). 38 (40) consoane (are consoane lungi, glotalizate), 8 vocale orale scurte şi 5 lungi, 5 nazalizate scurte, 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Gunzib (gunzinskij) — d. al 1. B. sau 1. separată: diferenţe în sistemul fonologie (3 serii de cîte 5 vocale — orale scurte şi lungi, nazalizate scurte; 33 (34) consoane — nu are consoane lungi). Ca 1. literară serveste avar*. 206 BELI1 (BEILI), 1. din fam. nilo-saha-riană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 9 900 vorb. 207 BELI* (AKUWAGEL, MUKILI), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 200 vorb. 208 BELLA BELLA (HACELTZUK, HA-ILTSA, HAILTSUK, HAILTZUK, MILL-BANK SOUND, WIKENAK, WIKENO), 1. amerindiană din fam. wakashan*, ram. kwa-kiutlan*. Canada (Columbia britanică); 1 000 vorb. 209 BELUCIANĂ (BALO(UT)CHI, BALU-(TS)CHI, BELUDSHSKIJ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de V. Pakistan (SV), Afganistan (S), Iran (SE), U.R.S.S. (R.S.S. Turkmenă), India, Pen. Arabică, insule din G. Persic; peste 1 828 000— 2 mii. vorb. (surse diferite). Diferenţe dialectale în sistemul fonologie, în varietatea de SV 3 vocale scurte, 5 lungi, 17 (20) consoane, 2 semiconsoane; structura silabică (C)(C)V(C)(C); accent final; topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Asemănări de structură cu persana* modernă. Deosebiri faţă de paăto*. Unele trăsături arhaice. Structură gramaticală simplă — nu are gen gramatical. 2 gr. de d.: de E şi de V (mai arhaic — sistem fonologie simplu). împrumuturi din persană, arabă*, 1. indice* (în special în N). Nu a avut scriere. Actualmente puţine publicaţii cu caractere persane. Influenţă B. asupra structurii 1. brăhul*. 210 chIBEMBA (ichiBEMBA, chi'WEMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia, Zair; 150 000—170 000 vorb. Se pare că este 1. dominantă în Zambia, unde este folosită ca lingua franca. D.: lembue, lomotua, ngoma, nwesi. 211 BEMBE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 35 000 verb. (1962). BEM Bl 40 20 vocale (scurte/lungi, orale/nazale), 18 consoane, 2 semiconsoane. 2 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 212 BEM Bl, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 800 vorb. 213 ekiBENA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 158 000 vorb. Distincţiile tonale au slăbit. 214 BENABENA(BENA-BENA, HOFAGA), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua-Guinee; 11 765 —13 265 vorb. (1960) (surse diferite). 5 vocale, 12 consoane (are oclusivă glotală; nu are oclusive prenazalizate), 1 semiconsoană (y). Pronume personal independent nani (pers. 1 sg.), în timp ce pronumele posesiv este un sufix (-te). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 215 BENDE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 7 000 vorb. 216 BENE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 60 000 vorb. 217 BENGALI (BANGLA-BHASA), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de E. India (Bengal V, Bihar, Assam), Bangladesh; 76 mii. —144 mii. vorb. (surse diferite). Folosită şi ca 1. secundă. Una din cele 14 1. regionale oficiale din India, 1. oficială în Bangladesh alături de engleză*. 7 vocale cu perechi nazale. 28 (29) consoane: aspirate surde şi sonore, oclusive retroflexe (de fapt retractate), opoziţia n/tj, dar nu are n; opoziţie c/s (1 singură sibilantă). 4 semiconsoane (y, w, medie anterioară nerotunjită, posteri-oară rotunjită). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: central (standard), de E, de N, de SE, de SV, de V, rajbangsi (răjbangshi); assamez*— de fapt 1. separată. Caz clasic de diglosie 1. colocvială (bazată pe varietatea din Calcutta) — 1. literară (diferenţe în realizarea fonologică a categoriilor morfologice; 1. literară —forme gramaticale arhaice, numeroase cuvinte împrumutate din sanscrită*). împrumuturi din persană*, arabă*, hindi*. Literatură bogată şi de mare valoare artistică. Colecţie de poezii lirice anterioară sec. 12. Literatură în proză abia de la începutul sec. 19. înflorirea romanului prin Rabindranath Tagore (Premiul Nobel 1913), care iniţiază literatura în 1. colocvială. Alfabet derivat din scrierea deuanăgari prin sec. 12 (formă diferită a literelor), folosit şi pentru notarea 1. santali*. 218 BENTUNI (BENTOENI, BINTUNI), 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 100 000 vorb. 219 BENUE-CONGO, gr. de 1. din fam. nigero-congoleză* (CTL), căruia îi corespund în MC 1. bantu* şi gr. nigero-camerunian*. Se întinde pe o arie vastă în S Africii, din Camerun pină în Mozambic, cu o enclavă formată din gr. khoisan*. Gr. destul de omogen. 4 subgr.: banloid, Cross Riuer, jukunoid, Plateau. Peste 500 1., în LI, 389. L. cele mai importante: ganda, luba-lulua, lu- sengo, kongo, kikuyu, imakua, uMbundu, rundi, rwanda, sotho, swahiii, xhosa, z'ilu. Cantitate vocalică cu rol fonologie (mai ales în SV şi C. ariei); vocale centrale ş* rotunjime. Numeroase consoane specifice: cliciiri (mai ales în SE); consoane retroflexe; africate laterale l, r, articulate prin desprinderea bruscă a limbii de palat; fricative cu labializare; oclusive surde, separate adesea de vocalele următoare printr-o puternică aspiraţie notată h (cf. sotho*); semiconsoană dentalo-labiâlă. Tonuri cu valoare fonologică (swahiii* facc excepţie). Morfologie complexă. Sistemul claselor nominale, care caracterizează o mare parte din I. negroafricane, atinge dezvoltarea maximă în acest gr. (21). Lingviştii de azi consideră clasele nominale drept categorii gramaticale, scheme de acord, comparabile din anumite puncte de vedere cu declinarea latină*. Totuşi unii continuă să susţină că aceste clase au în primul rînd valoare semantică şi corespund unui efort de repartizare a obiectelor şi fiinţelor: „fiinţe umane”, „vegetale”, „lichide”, „părţi ale corpului” etc. Fiecare substantiv sau pronume este precedat de un prefix de clasă, care trebuie repetat înaintea tuturor cuvintelor care au legătură cu ele (numele de 1. apar uneori cu prefix, alteori fără: (ki)kongo, (lu)ganda). Prefixele fără vocală iniţială marchează substantive nedefinite; pentru a le determina se recurge la demonstrative postpuse (numai unele 1. au articol definit prepus). Afixe numeroase, care marchează opoziţia personal/nonpersonal: pentru persoane, sg. mu-, pl. ba-, ma-, pentru non-persoane, sg. di-, pl. ma-, astfel că la sg. opoziţia mu-fdi- corespunde opoziţiei personal/nonpersonal. Multe sufixe derivative, care modifică sensul primar al verbelor. Diverse sisteme de numărare: cu baza 4 (4, 8, 12 — în Africa Centrală), 5 (în N ariei) şi sistemul zecimal. Numeralele 2, 5, 10, 20 — împrumutate din substratul khoisan*. Cercetările au dus la reconstituirea unei faze numite bantu comun (protobantu), din care s-au dezvoltat 1. actuale. L. B.-C. sînt primele 1. negroafricane cu care au intrat în contact europenii. 220 BERBA (BARI(I)BA, BARGU, BER-(GO)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic*. (MC)* Benin; 44 000 vorb. în N 1. predominantă, alături de yoruba*. 221 BERBERA, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. libico-berberă*. Mauritania, Maroc, Ma/i* 41 BEKRIK Niger, Senegal, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt; 4 mii. —10 mii. vorb. (surse diferite), mulţi bilingvi — folosesc şi araba*. Răspîndită într-o arie discontinuă, mai ales sub forma unor enclave. Originea numelui este necunoscută: poate avea la bază un cuvînt arab care reproduce un cuvînt indigen sau un epitet întrebuinţat în greacă*, barbaroi, care a dat lat. barbarus. Consoanele au un rol important. Cantitatea consonantică are valoare fonologică: ils ,,limbă” — ills „el a pătat”, ifka-t „el a dat” — ifka-tt „el l-a dat”. Consoane caracteristice: larin-gală (numai în cuvinte împrumutate din arabă) şi mai multe consoane faringale, emfatice; trăsătura faringal se extinde asupra unor segmente mai mari decît fonemul: poate caracteriza silaba sau se poate extinde şi asupra vocalei sau consoanei adiacente. Vocalele au rol subordonat, calitatea lor fiind condiţionată de consoanele Învecinate. Cuvîntul este constituit dintr-o rădăcină consonantică (mai ales din 2—3 consoane) şi o schemă vocalică. Rădăcina are sensul lexical minim, în timp ce schema dă cuvîntului o parte din valoarea lui gramaticală. Substantivele nu se grupează pe tipuri morfologice. Există o serie care are la început grupul l + consoană (toate împrumutate din arabă; dlkas „sticlă”). în cea mai bogată serie intră cele care încep cu o vocală (a, i, u), dacă sînt mase., sau cu ta-, ti-, tu-, dacă sînt fem. A 3-a serie cuprinde substantivele care n-au nici una din trăsăturile de mai sus (conţine printre altele numele de rudenie). Caracteristică pentru substantive este categoria de „stare” : în anumite condiţii sintactice, cînd substantivul este strîns legat de cuvintele care îl precedă, vocala iniţială cade şi substantivul trece de la starea „liberă” la cea de „anexiune”: laserdunt, tddda „catîrca, ea a plecat” devine tddda tsdrdunt „catîrca a plecat”. 2 genuri: mase. şi fem. Marca femininului (t) este pre-pusă şi uneori şi postpusă în acelaşi timp (ayyul „măgar” — fem. tayyult). 2 numere: sg., pl. Pluralul se formează prin schimbarea vocalei dinaintea ultimei consoane a rădăcinii în a (a*fful „măgar” — pl. iyyal), prin adăugarea lui n la sfîrşit (argaz „om” — pl. irga-zon) sau prin ambele procedee (itri „stea” — pl. itrdn). Pronumele are 2 forme: absolută şi enclitică pe lîngă verb. Există şi forme pronominale flexionare pe lîngă prepoziţii. Nu are pronume posesiv. Verbul are o formă simplă şi forme derivate cu prefixe. B. dă prioritate aspectului în detrimentul timpului. Opoziţia perfectiv-imperfectiv nu este marcată prin alternanţă vocalică decît la unele verbe (în d. kabyl ydgriTdblydgrardb „a rostogoli, a învîrti” per-fectiv, respectiv aorist); pentru alte verbe există o expresie formală a acestei opoziţii, în schimb, există o formă „de obişnuinţă” care exprimă noţiunea verbală ca desfăşurată* continuă, repetată: gdr „a pune” — ydggar „el pune de obicei, el este pe punctul de a pune”. O caracteristică a B. este bogăţia formelor secundare realizate cu ajutorul unor prefixe: d. tuareg are un cauzativ al reflexivului (cu prefixul s- + m-) sdmmaklw (de la dldl) „a face să ia masa de prînz”, un pasiv al cauzati-vului (tw- + s-) twdsdmjdr (de la imgar) „a fi considerat mare”, un cauzativ al cauzaţivului (s- + 5-; sdssifdl (de la aţdl) „a face să fie tăbăcit”, un cauzativ al reflexivului cauzativ (s- + m- -f- s-J sdmmdsdskdr (de la dskdr) „a pune unul lîngă altul la bază”, lit. „a face să fie făcut pentru a fi pus”. Vocabular redus* foarte concret, cu detalii precise cînd este vorba de activităţi vitale (creşterea cămilelor la tuaregi, irigaţia în munţii Atlas). Cea 12 d., considerate de unii chiar 1. separate. Cele mai importante: zenaga (Mauritania, Senegal), rif (Maroc), jannat, kabyl (Algeria), tuareg (Sahara, cel mai bine păstrat; numele provine din arabă şi reproduce parţial un nume indigen). în general, d. corespund vechii împărţiri în triburi. Diferenţele dintre d. sînt de natură fonetică, suficient de mari pentru a împiedica înţelegerea (se apelează pentru comunicare la arabă). Cele mai vechi cuvinte şi expresii B. apar în texte arabe (sec. 12). Istoria 1. B. este necunoscută, ea neavînd documente scrise (cîteva texte religioase şi texte populare culese de cercetători din sec. 19). în trecut punica şi apoi latina* au servit berberilor ca 1. scrise. Ulterior, odată cu islamizarea, araba devine 1. scrisă aproape a tuturor berberilor; astăzi mulţi o folosesc şi ca 1. vorbită. B. a fost influenţată de arabă (vocabular, fonetică şi morfologie) şi franceză*. B. a fost notată în scris cu un alfabet derivat din cel semitic* occidental, răspîndit probabil în Sahara în sec. 3 — 4 î.e.n. Unii consideră aceste inscripţii vechi drept libiene. Alfabetul are 25 semne consoane. Valoarea lor n-a fost determinată şi acceptată în unanimitate. în alfabetul modem al tuaregilor, numit de ei tifînag, 15 din cele 26 caractere sînt similare cu semne din alfabetul libian. Aspectul general este acelaşi: semne separate cu forme rigide reprezentînd mai ales figuri geometrice simple cu bare, bare paralele, pătrate, cercuri etc. în scrierea modernă punctul înlocuieşte bara. 6 semne au fost apropiate de caractere feni-ciene*. Direcţiile de scriere sînt variate: orizontal de la stînga la dreapta, dar şi invers şi altemînd sau în spirală. Din B. s-au răspîndit cuvinte ca cuşcuş, merinos (Beni Merinel era numele unui trib berber). 222 BERRIK (BERIK), 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 1 000 vorb. BERTA 42 223 BERTA (BARTA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, care constituie singură un subgr. (CTL) sau din gr. nilo-abisi-nian* (MC). Etiopia, Sudan; 10 000—298 000 vorb. (surse diferite). 10 vocale (5 scurte şi 5 lungi), 31 consoane, 2 semiconsoane. Accent fonologie. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: bararo, dulf fadon, fazoglo (fazaghli), fecaka (fecamalga, nassillok), gamila (gamili, quameli), gobato, gebelawin, mabi tao, rika-biyya, shogale, wa~dashi, wakosho, watawit. 224 BETE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-liberian* (MC); grupată uneori cu bassa1* şi grebo* în gr. ltru*. Coasta de Fildeş; 150 000—221 000 vorb. (surse diferite). 225 BETHEN, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, Camerun; 10 000 vorb. 226 BETSINGA (BACENGA, BATCHEN-GA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat 1. sau d. al 1. sanaga*. Camerun; 10 000 vorb. 227 BHÎLÎ (BHILALI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* central sau d. al 1. gujărăti*. India (C.); sub 2 mii. —4 mii. vorb. (surse diferite). Nazalizarea vocalelor —fonologică. Consoane retroflexe. Relativ omogenă, dar cu numeroase variante locale. Face legătura între gujărăti* şi răjasthăni* — ar putea fi rezultatul fuziunii unor elemente din cele 2 1., prima componentă fiind predominantă. Are şi cuvinte ne-indice de origine necunoscută (nici munda*, nici dravidiene*). Foloseşte scrierea devanăgari. 228 BHOTE, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal (N, NV); 70 000 vorb. împreună cu sherpâ* (reciproc inteligibile — 1. distincte sau una şi aceeaşi 1.). 229 BIAFADA ((BEA)FADA, BEDFOLA, BIAFAR(fi), BIDYOLA, DFOLA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea-Bissau; 12 000 vorb. 230 BIAK, 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de E. Indonezia (ins. Biak, Supiori, Pad(e)aido, Padaidori); 40 000 vorb. împreună cu numfor* (50% alfabetizaţi atit în 1. maternă, cît şi în indoneziană*). Importantă lingua franca regională. D.: ariomt bosnik, dwary fairi, jenuresf korim, mandusir, mofut opiaref, pad (e)aido (ri), padoa, penasifu, samberi, sampori (mokmer), sorf sorendidori, sorrido, sundeif supiortf, wa-dibu, wardo, wari, warsa. 231 BIDYO, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, Ciad; 13 000 — 14 000 vorb. D.: waana. 232 BIDYOGO (BIJAGO, BIJOGO, Bl-JOUGOT, BUDJAGO, BUGAGO, BIJUGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea-Bissau; 10 000 vorb. D.: anhaqui, orango. 233 BIELORUSĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. oriental. U.R.S.S. (R.S.S. Bielorusa), R. P. Polonă; 8 mii. —10 mii. vorb. fsurse diferite). L. de stat în R.S.S. Bielorusă. Multe consoane muiate, la fel ca ucraineana*. Cunoaşte, la fel ca d. ruseşti meridionale, fenomenul akanie, care, spre deosebire de rusă*, este reflectat în B. în scris. Sînt caracteristice fenomenele ţekanie şi dzekanie (trecerea lui t şi d muiate la africatele c', dz') : cfen\ rus. t'en ,,umbră’', s'idz'er.' rus.s'id'et' ,,a sta”. 2 mari gr. de d.: de NV şi de SV (după unii 3: de N, de SV şi de centru). Face legătura intre rusă şi ucraineană. Fenomene de evoluţie comune cu rusa, dar cu deosebiri: B. a pierdut palatalizarea labialelor înainte de sl. com. -I final (sem, rus. s'em'), nu are r muiat (kuni ,,fumez”, rus. kur'u). Cea mai mare parte a lexicului constă din elemente moştenite din slava comună (termeni pentru părţile corpului, nume de rudenie, plante). Influenţe lexicale din polonă*, ucraineană, lituaniană*, germană* şi rusă (cea mai puternică). în prezent, lexicul se îmbogăţeşte prin formaţii interne şi regionalisme. încă din sec. 13 unele manuscrise vechi ruseşti au caracteristici B. Acest colorit se întăreşte în sec. 14, iar în sec. 15 varianta B. dobîndeşte caracter de normă independentă. Istoria B. are 2 etape: veche (sec. 14 —18) şi modernă (sec. 19 —). B. capătă importanţă datorită folosirii ca 1. de stat şi de învăţămînt în ducatul lituanian şi în regatul Poloniei. Traducerea Bibliei (cca 1490). în sec. 16 — 17 apar diverse genuri literare. în 1690 B. este înlocuită ca 1. de cancelarie în mod oficial de polonă. Importanţa ei scade — în sec. 18 ajunge o 1. regională nescrisă. în piyma jumătate a sec. 19 se dezvoltă 1. vorbită şi se pun bazele 1. scrise moderne. Scrisă cu alfabetul chirilic, cu 2 semne suplimentare (i şi y). în sec. 19 — 20 şi cîteva cărţi în alfabet latin*. 234 BIH, 1. din fam. austroneziană*, gr. chamic* sau gr. de d. ale 1. rade*. R. S. Vietnam; 1 000 vorb. 235 BIHARI, 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de E. India (Bihar, Uttar Pradesh, Bengal), Nepal (distr. Tarai); 48,5 mii. — 50 mii. vorb. (surse diferite). 43 BINANDERE Nazalizarea vocalelor — fonologică. Opoziţie de aspiraţie la oclusivele surde şi sonore. Consoane retroflexe. Opoziţie surd/sonor la lichide. Opoziţie n/rj/n în d. bho(d)jpuri şi maithili. Distincţie de gen numai la numele de fiinţe. Neutru numai la pronumele interogativ (cuvintele neutre din sanscrită* şi prakrita magadhan tratate în general ca masculine). Pl. prin adau-garea unui substantiv care exprimă multitudinea. Relaţiile cazuale exprimate prin post-poziţii adăugate unei baze oblice comune. Formele de sg. ale pronumelor personale nu se mai utilizează, cele de pl. se folosesc ca forme de politeţe pentru sg., creîndu-se noi forme de pl. Verbul nu prezintă diferenţe în număr, dar exprimă distincţia onorific/neonorific cu referire la subiect, iar în d. maithili şi magahi şi privitor la obiect. Multe verbe neregulate. Verbe tranzitive formute de la intranzitive, cauzative din tranzitive, compuse. Dbho(d)jpuri (bhojpuriya, deswali, hin: dusthani, khotla, piscimas), magahi, maithili (a păstrat multe forme învechite; gramatică complexă; singurul d. cu oarecare literatură scrisă din sec. 15; celelalte — folclor epic transmis oral). Puţine împrumuturi din persană", arabă* şi alte 1. 236 3IK0L (RICOL(ANO), VICOL), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon — pen. Bikol); 2 108 867 vorb. (1960). în gr. central (tagalic) împreună cu tagalog*, sebuana*, hiligaynon* şi waray*. După unii autori, în prov. Bikol ar exista peste 30 de comunităţi lingvistice cu acest nume, dintre care unele ar putea reprezenta 1. distincte. A 5-a ca număr de vorb. din cele 8 1. ,,majore" din Filipine (reprezenta 7,8% din populaţia totală de 27 087 685 loc. în 1960). Aproape exclusiv 1. maternă. Folosită în învă-ţămîntul primar şi de unele staţii de radio locale; în 1965 3 publicaţii integral şil. parţial în B. Cel mai mare număr de d. dintre 1.,,majore" din Filipine: 10, printre care albay-sorsogon (prov. Albay, Sorsogon), baao, bato, buhi, catan-duanes (ins. Catanduanes), naga (bikol); unele d. nu sînt reciproc inteligibile. D. din Naga are valoare de 1. standard. Literatură scrisă — a avut înainte de sec. 16 o scriere bazată pe un silabar de probabilă origine indiană, înlocuită de spanioli cu alfabetul latin*. împrumuturi din spaniolă*. 237 kiBILA (ku-BIRA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 5 700 vorb. 238 BILAAN(BARAAN,BILA-AN,BILÂN, BILANES, BIRAAN, TAGALAGAD, TA-GALAGED), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao, Sarangani, Balut); 50 600 vorb. Dbalud (sarangani, tumanao), bilaan^ buluanon (buluanes ). 239 BILIN (BALEN, BELEIN, BELEN(I), BILAYN, BILEN(O), BOGO(S)), i. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*, considerat 1. (CTL) sau d. din gr. agaw* (MC). Etiopia; 25 000—32 000 vorb. (surse diferite). Vorbit de o populaţie musulmană la frontiera lingvistică dintre 1. tigrinya*, tigre*, saho* şi bedawiye(t)*; adus în această regiune în sec. 10-11. 7 vocale, 33 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Trăsături arhaice. 240 BILUA, 1. papua*. Insulele Solomon (ins. Vella Lavella); 2 000 vorb. Sistem de clase marcate prin sufixe, cu acord. La pronumele personal pers. 1 forme de sg., dual exclusiv şi pl. inclusiv şi exclusiv, împrumuturi lexicale din 1. austroneziene* învecinate. 241 BIMIN (BIMI), 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. 242 BINAHARI (NEMEA ?), 1. papua* din sfodckoiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. împreună cu bauwaki*. D.: binahari, dom(u), keveri?, merani, monomor, morava, nemea ?, o’oku. 243 BINANDERE 1. (BINANDELE), 1. papua* din stock binandere 2. Papua-Noua Guinee; 3 000 vorb. 2 sufixe de pl.: -mono exclusiv pentru termenii de rudenie şi -mane pentru majoritatea celorlalte substantive. Identitatea formelor verbale de pers. 1 pl. exclusiv şi 3 pl. 2. gr., de 1. papua* cu rang de stock din phylum Noua Guinee de sud-eşt*. Papua-Noua Guinee; 59 000 vorb. 16-17 1., în LL 9: aeka, baruga, binandere 1., guhu-samane, korape, notu, orokaiva, suena, zia. Trăsături comune cu s/ocAvul koiari-manu-bara-yareba*: structură silabică simplă (fără consoane finale de silabă) ; în general absenţa lui r\ cu valoare de fonem; absenţa genului şi claselor; 2 — 4 categorii de timp-aspect la sufixele verbale de subiect, conducînd la identitatea parţială sau completă a unor forme care indică subiecte diferite; distincţie între formele de imperativ imediat şi ulterior. Trăsături proprii; vocale nazale; dual numai la mărcile de persoană nelegate; distincţie inclus iv-exclusiv la formele pronominale de pl.; verbele îşi schimbă tema pentru a indica timpul; aspect negativ special la verbe; formele verbale interogative indicate prin schimbări la sufixele de subiect. bine 44 244 BliVE (KUNINI, MASINGARA, MA-SINGLE), 1. papua* din fam. oriomo*. Papua-Noua Guinee; 1 365 vorb. 245 BINGA (BIGNA), 1. din fam. nilo-saha-riană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Zair, Sudan; 1 000 vorb. 246 BINGKOKAK ?, 1. din fam. austrone-ziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Gelebes); 150 000 vorb. 247 BINJI (BINDJI), I. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 64 000 vorb. 248 BIRA1 (SESE, SUMBURU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; ol 700 vorb. 249 BIRA2?, 1. din fam. austroneziană*, poate in gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 75 000 vorb. 250 BIRA DE VEST (BABEDA, BABERA, BABIRA, BALILA), 1. din fam. nigero-con-goleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 4 400 vorb. 251 kiBIRA (BULEBULE, (H)AMBA, KI-BIRA, kuAMBA, KW AM BA, RUWENZORI, RWAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, Uganda; 48 000 vorb. D.: kihyanzi, kuSuwa. 252 BIRIFO(R), 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. gur* (CTL), grupată uneori cu dagara* şi dagari*, sau din gr. voi taie* (MC). Ghana, Volta Superioară; 90 000 vorb. 9 vocale, 2 niveluri de tonuri. 253 BIRMANĂ (BAMA(-CAKA), BUR-MESE, MYEN), l. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. birman-lolo*. Bir-mania, Bangladesh, India (Assam); 12 mii.— 25 mii. vorb. (surse diferite), 3 mii. vorb. ca 1. secundă. L. oficială în Birmania (împreună cu engleza*). Cea mai importantă 1. tibeto-birmană alături de tibetană*. Oscilaţia ir/ur în redarea europeană a numelui 1. B. [bama] se datorează timbrului vocalic specific. 5 (7) vocale orale. Nazalizare vocalică fono-logică. 27 (28) consoane. Opoziţie de sonoritate nu numai la oclusive şi fricative, ci şi la nazale, lichide şi semiconsoane (pot fi şi surde)-Oclusive şi fricative aspirate surde. Nu are foneme retroflexe. Oclusivă glotală. Opoziţie-n/n/77 (tj poate apărea şi la iniţială). Opoziţie cjs, sjs (retractat-neretractat), t/d (dental/in-terdental). Cădere frecventă a consoanelor finale. Structura silabică (C)V. 4 tonuri (diferenţiază semantic cuvinte). L. monosilabică. La rădăcinile monosilabice se adaugă afixi* lexicale şi gramaticale. Trăsături atît izolante cît şi aglutinante. în sistemul verbal distincţie între forme temporale (incluzînd ideea de durată, exprimată cu ajutorul auxiliarelor) şi atemporale (fără referire la factorul timp). Distinge verbele tranzitive de cele intranzitive prin alternanţa consoanei iniţiale (verbele intranzitive încep cu o consoană sonoră, cele tranzitive cu o surdă, ca şi în tibetană şi chineză*). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Predicatul este urmat de un demonstrativ cu rol de copulă. D- (mai mult sau mai puţin reciproc inteligibile) i arakan(ese) (naghi, rakhaing), chaungtha, danu (tăruw)t inie, intha, mergui (merguese), taungyo (dawi, tăru tavoya(n)), yabein, yanbye, yaiv. L. literară modernă bazată pe d. din Rangoon. Primele atestări: inscripţii sec. 9 — 13 (scriere păli* dreaptă). Literatură din sec. 14. Numeroase cuvinte polisilabicc de origine indică* împrumutate din 1. păli (prin care vorbitorii 1. B. au cunoscut budhismul) — termeni religioşi, filozofici, administrativi, de civilizaţie. Scriere rotunjită (pentru a putea fi zgîriată pe frunze de palmier) derivată în sec. 11 din scrierea indiană de S (poate prin intermediul scrierii mon*) — semnele sînt alcătuite aproape numai din cercuri sau fragmente de cercuri în diferite combinaţii. 10 (11) semne pentru vocale, 32 pentru consoane. în ortografia modernă tonul şi accentul sînt indicate prin accente aşezate sub sau după litera respectivă. O variantă a acestui alfabet este folosită pentru scrierea 1. sha*. 254 BIRMAN-LOLO (LOLO-BIRMAN), gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. Birmania, India (NE), Thailanda, Bangladesh, Laos, R. S. Vietnam, R. P. Chineză; 18 mii.—20 mii. vorb. (surse diferite). 51 — 56 1., în LL 8 (10): akha, birmană, kui, lisu, moso, mro, pyen, sak, eventual şi lepcha şi tsaiva; 1. cea mai importantă: bir-mana; majoritatea celorlalte sînt reunite în subgr. lolo (-moso ). 255 BIROM (AKUUT, BEROM, BIROOM, BURUM(AWA), KIB(B)0, KIBYEN, WO-ROM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 116 000 vorb. 256 ichiBISA (BIISA, WISA), I. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 42 000 vorb. 257 BISA(N) (BISAPELE, BOUSSAN(SE), BOUZANTCHI, BUSANG, BUSANSE, BU-SAN(S)I), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*. Volta Superioară, Ghana; 121000 vorb. 258 BISAYAN (BI(NI)SAYÂ, VISÂYA(N), VISAYO), gr. de 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Bisayan (Visayan), Mindanao). Menţionat adesea ca 1., dar statutul de d. al i. pe care le include nu a fost dovedit. Cuprinde 1. hiligaynon*, kinaray-a (binukidnon, hiniraya, kinaraya), romblomanon, sebuană* şi warav*, cu o oarecare inteligihilitate mutuală^ 45 BOME(WA) după unele păreri şi aklan(on) (panay), bu-tuanon, cuyunon*. Reprezintă, împreună cu bugineza*, ma-kasareza* şi tagalog*, limita extremă a extensiunii sistemelor de scriere indiene în SE Asiei (pentru acest gr. se cunosc 5 alfabete). 259 BISHARUV (BISARIAB, BISARIN), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 15 000 vorb. 260 BITARE (TIGONG, YUKUTARE, ZUANDE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria, Camerun; 50 000 vorb. 261 BLACKFOOT (EARCHETHIUNE, PE-DUMNIGRORUM, PIEDS-NOIRS, SASTICA, SASTIKA(A), SCHWARZFOSSIGE, SIKSI-KA), 1. amerindiană din fam. algonkină*. Canada (Alberta, Saskatschewan), S.U.A. (Montana) ; 5 OOQf— 6 000 vorb. Numele englezesc* după cuvintul amerindian siksika „mocasin negru”, folosit pentru denumirea tribului B. 6 vocale (3 scurte şi 3 lungi), 13 consoane, 2 semiconsoane. Accent fonologie. Topica: subiect» verb-obiect. D.: blood (kainah), piegan (paegan). 262 BOAZI (BOADJI, BWADJI, KUNI), i. papua* din stock mărind*. Indonezia (V ins. Noua Guinee), Papua-Noua Guinee; 1 600— 1900 vorb. (surse diferite). L. independentă sau d. din gr. kuni*. în varietatea de S 5 (6) vocale, 19 consoane (oclusive şi fricative surde şi sonore, oclusive sonore prenazalizate mb, nd, ^g, NG; 2 puncte de articulare la oclusivele velare î k şi q), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Genul natural exprimat prin alternanţa vocalelor medială şi finală: ndene „el”, ndunu „ea”, ndim „ei, ele”. D.: babwa, biak, boazi, gabgab, jabga, kon-malc, Lake Murray. 263 BOB© FING (BOBO(FIGN), BLACK BOBO, BOBOFI, BONA, SU, SYA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. voltaic (MC). Mali, Volta Superioara; 100 000 vorb. 264 BOBO GBE ((WHITE)BOBO, BOBOCI, KIAN), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Mali; 40 000 vorb. 265 BOBO WULE (BOBO(ULE), REC BOBO, PWE, TARA), 1. din fam. nigero-con-goleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic (MG). Mali, Volta Superioară; 110 000—389 000 vorb. (surse diferite). 266 BODIMAN, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. duala*, fie 1. înrudită. Camerun; 2 000 vorb. 267 BODO 1. (BÂRÂ, BODO, BORO), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană^ gr. bodo-naga-k&ehim*. India (Assam); 20 000 ’vorb. Tonuri cu rol distinctiv (diferenţiază cuvinte). Aspirate numai surde. Fricative surde şi sonore. Opoziţie njtj, dar nu n/n. Nu are foneme retroflexe. Păstrează un singur prefix cu valoare cauzaţi vă sau tranzitivă în unele d. D.: bodo, dimasa, kachari, mech. 2. subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. India (Assam), Bangladesh; 200 000—600 000 vorb. (surse diferite). 4 1., în LL 3: atong, bodo, garo. 268 BODO-NAGA-KACHIIV, gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană* (unele 1. incluse şi în gr. birman-lolo*). India (Assam, Sikkim), Birmania (N), Bhutan, Nepal, Bangladesh,, R. P. Chineză (prov. Yunnan, reg. Xizang = Tibet); 1 mii.—1,2 mii. vorb. (surse diferite). 21 —24 1., în LL 10: atong, bodo, garo, kachin, lepcha, nora, nung1, rawang, tangsa, tsaiwa. Tendinţă marcată spre polisilabism (au conservat unele prefixe şi uneori chiar sufixe asi-labice, cărora le-au adăugat o vocală scurtă, transformîndu-le în silabe distincte). Au dezvoltat afixe „cazuale”; sufixe adjectivale, sufixe şi auxiliare verbale de aspect. 269 BOGOTU (BOGOTA, BUGOTU, MA-HAGA, VULAVU), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele Solomon (ins. Santa Isabel = Ysabel); 1 500 vorb. D.: bogotu, liageule (hageulu), vulava (vulavu). 270 BOIKEÎV, 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua Guinee; 17 332 vorb. D.: kwusaun, yengoru (yangoru). 271 BOKI (BOKYI, NKI, OKU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria, Ca-merun; 85 000 vorb. D.: basua, boje, irruan, kwakwagom, nsadop9 osokom. D. sau 1. înrudită: yakoro*. 272 BOLONDO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 1 000 vorb. 273 BOMA (eBO&), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 8 000—15 000 vorb. (surse diferite). D.: kwe, njinju, wao. 274 kiBOMA (BUMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 8 000 vorb. 275 BOlfBOKO ((BA)MBOKO, BAMBUKU* BUMBOKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 1000—2 500 vorb. (surse diferite). 276 BOME(WA) (BALAWa, JtJOLA(NCHI)i BOLE(A), BO(R)LAWA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria; 32 000 vorb. Numărul claselor nominale s-a redus la 2 pentru sg. şi una pentru pl. Schimbarea numărului sau a clasei la substantive poate duce la klBONDEI 46 modificarea vocalei sau consoanei radicale sau a amîndorura: doăo „cal" — dowi „cai". La sg. are 2 prefixe de clasă: t pentru feminine şi fără sex, se, ni pentru celelalte nume. Pl. la verbe se obţine prin adăugarea unui sufix nazal special pentru toate persoanele. D. sau 1. înrudită: ngamo*. 277 kiBONDEI (BONDE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Kenya; 28 000 vorb . 278 BQNGO (BUNGU, DOR), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 2 400 vorb. 279 B ONKEN(G)-PENDI A, 1. din fam. ni- gero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 1 500 vorb. 280 BONTOK (BONDOC, BONTOC, BON-TOK(-) IGOR(R)OT, GUIANES, ITETAPA-NES), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 21000—30 000 vorb. D.: bangad (dananao), bayyu (ba(y)yo) (sau 1. separată), bontok, ~ central, kadlakan-bar(l)ig, tinglayan, poate şi balangao (7 vocale — fapt neobişnuit în 1. filipineze de N; accent fonologie). 281 BOR1 (DHE BOR, JO BOR, RODI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 6 000 vorb. 282 BOR2 (BAER, BEHE, BOOR), i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. dinka*, fie 1. înrudită. Sudan; 23 000 vorb. 283 BORITSU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 10 000 vorb. 284 BORORO ((BOR)OTUKE, (BOR)O-TU QUE), fam. de 1. amerindiene care împreună cu phylum macro-ge* formează gruparea macro-ge-bororo. 9 1., în LL 1: bororo de est*. 285 BORORO DE EST (ORARIMUGO-DOGE), 1. amerindiană din fam. bororo*. Brazilia; 1 000 vorb. Sistem vocalic complex (11 vocale). Cantitate consonantică. Cuvîntul se termină în vocală. Nu are grupuri consonantice. Pl. cu sufixe diferite pentru fiinţele iraţionale (inclusiv inanimate) şi raţionale. Cazurile se indică prin sufixe. Prefixe posesive în legătură clară cu pronumele personale. Numele animalelor domestice au o formă specială de prefix posesiv. Pronume de pers. 1 pl. inclusiv şi exclusiv. Predicatul este un nume care primeşte flexiunea verbului „a fi" sau ,,a avea” (,,eu cuţit” = ,,eu am un cuţit", ca în witoto*). între prefixe şi verb sînt intercalate semne pentru indicarea aspectului (duraţiv), diatezei (reflexivă) sau timpului (trecut). Numărare binară. 286 BOSAVI, 1. papua* din fam. bedamini*. Papua-Noua Guinee; 1200 vorb. 287 BOSNGUN (BOSMAN?), 1. papna*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. Persoana şi numărul subiectului nu sînt indicate la verb, care are numai mărci temporale sufixate. 288 BOŞIMANĂ (SAN), 1. din fam. khoi-san*, gr. sudafrican, după unii 1. independentă alături de hotentotă*, după alţii i. subordonat acesteia. Botswana, Angola, Zambia; 55 000 vorb. Numele boşiman provine din olandeză* (boschyesman „oameni ai tufişurilor"). Vorb. 1. B. sînt vînători şi au fost împinşi în S Africii de diverse invazii. La fel ca hotentotă, are clicuri, în general mai bine păstrate: în afara celor 4 existente şi în hotentotă, B. mai are un clic bilabial (în d. sudice) şi unul retroflex (în d. din N). Cele 6 clicuri, care au valoare fonologică, pot apărea în 28 variante, dar numai la iniţială. Frecvenţa clicurilor în text variază de la un d. la altul, dar în general este mai mică decît în hotentotă: în d. Ikung (nordic ) 18%, în d. hiechware (central) 16%, iar în d. xam (sudic) 30%. Nici un cuvînt nu poate Începe cu r sau /. Vocale scurte şi lungi, deschise şi închise. 5 tonuri (înalt, jos, normal, descendent, ascendent). Temele sînt monosilabice. 3 numere (sg., pl., dual). Unele d. au gen, altele nu. Genul natural se exprimă prin procedee lexicale: pentru animale se întrebuinţează, dacă e nevoie, cuvintele „bărbat", „femeie”, postpuse. Pl. se formează cu ajutorul unui sufix, dar mai ales prin reduplicare (sau nu există distincţie între sg. şi pl.). Pronumele are forme subiective şi obiective, inclusive şi exclusive (pers. 1 pl.). Pronumele demonstrativ are 3 grade de depărtare. Numeralul are forme numai de la 1 la 5* dintre care se folosesc de fapt primele 2; pentru rest se foloseşte cuvîntul cu sensul „mult". Structura verbului este complicată şi încă insuficient studiată. Formele verbale cuprind un verb auxiliar şi un verb principal; ele nu redau noţiunile exprimate de timpurile verbale din 1. indo-europene*, ci arată dacă acţiunea este în curs sau se va face. Acţiunea complexă este analizată uneori în diversele sale componente, de unde o suită de verbe: lit. „eu te iau în căsătorie eu rămîn aşezat” = „te iau în căsătorie pentru mult timp”. 4 gr. de d. D. sau 1. înrudită: Ixu*. 289 BOTLIH (BOTLICH, BOTLIKH, BOT- LIX(SKIJ), BOXIX), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan^; 3 000—3 500 vorb. (surse diferite). 5 vocale, dintre care cel puţin 3 au perechi nazalizate, 39—43 consoane (lungi, aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Accent fonologie. 47 BROU D.: botlih, g (h)odoberi(nskij) — după unii 1 separate. Ca 1. literară se foloseşte avar*. 290 BOWILI (LIWULI, SIWUOI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Ghana, Togo; 600—3 280 vorb. (surse diferite). 291 BRĂHtS (BIRAHUI, BRAGUI, BRĂ-HOUÎ, BRAHUIDI, KUR GALLI), 1. din fam. dravidiană*, gr. de N. Pakistan, Iran (E), Afganistan (E); 200 000-300 000 vorb. (1931) (surse diferite). Enclavă complet izolată de celelalte 1. dra-vidiene — poate rămăşiţă a vechii lor extensiuni în N Indiei. A fost apropiată în mod nedovedit de elamitâ. Schimbări în structură sub influenţa 1. beluciene* (mulţi bilingvi); eliminarea distincţiilor eje, o/o, pierderea sistemului de gen, împrumutarea unui sufix aspectual -a, folosirea conjuncţiei subordonatoare ki ca în hindi*-urdu* şi beluciană. împrumuturi lexicale iraniene* şi indice*. D.: jharawan (lowland), kalat standard (middle brahui), sarawan (upland). L. tribală. Scrisă cu caractere arabe*. 292 BRETONĂ (BRE IZ, BRETON, ~AR-MORICAIN, BREZONEG), 1. indo-europeană*, din fam. celtică*, gr. britonic. Franţa (Basse-Bretagne); 1,1 mii. vorb. Ca şi celelalte 1. celtice, B. are mutaţii consonantice — schimbări ale consoanelor iniţiale în funcţie de terminaţia cuvîntului precedent (kalon ţ,inimă" precedat de un adjectiv posesiv are diverse forme: va c’halon „inima mea", da galon „inima ta"). Are numeroase vocale nazale cu valoare fonologică, notate şi in ortografie (puris „fîntînă"). Cele mai multe consoane se împart în 2 serii fonologice: forte şi slabe. A pierdut flexiunea nominală în perioada preliterară, relaţiile cazuale exprimîndu-se prin construcţii prepoziţionale. Pl. se exprimă prin desinenţe (-ed pentru animate, -iem nume de profesii: lapoused ,,păsări", skolarien „învăţători"), prin modificarea vocalei interne (louarn ,,vulpe" — leon ,,vulpi") sau prin ambele procedee (bag „vapor" — pl. bigi). Există forme de dual pentru cca 15 substantive nume de membre sau de organe care n-au pl. frecvent {an daouarn „mîinile", an daou-lagad „ochii"). Sg. este adesea format de la pl. (gwez „arbori", sg. gwezen; kaol „verze", kaolen „varză"). 2 tipuri de conjugări: una impersonală, in care forma verbală invariabilă este precedată de pronume însoţit de o particulă (mc a gousk „dorm", te a gousk „dormi"; me a gousko „voi dormi", me a gouske „dormeau", te a gouske „dormeai") şi una personală, în care persoana este indicată printr-o desinenţă specială (kouskan „dorm", kouskes dormi"; kous-ken „dormeam", kouskin „voi dormi"). Sistem de numeraţie vigesimal (douo-war-n-ugent „22", lit. „2 peste 20", dar dauo tur war-n-ugent *,22 franci"). Infinitivul s-a dezvoltat în detrimentul formelor verbale. Vocabularul are, pe lîngă cuvintele de origine celtică, cuvinte din latină* pătrunse în celtă (sec. 1 — 5 e.n.) şi multe cuvinte de origine franceză* (uneori pentru aceeaşi noţiune există atît cuvîntul celtic cît şi cel francez). 4 d. cu numele vechilor dioceze: Leon, Tre-guier, Cornouaille, Vannes. 100 000 vorb. sînt monolingvi, 700 000 bilingvi care preferă B. şi 300 000 bilingvi care preferă franceza (folosesc B. în familie). Din 1951 se predă la universitate. Este în regres la oraşe. Este singura 1. celtică vorbită pe continentul european propriu-zis, în provincia numită în trecut Armorique (de unde şi numele B. armoricain). Celţii au venit în Bretagne în sec. 5 î.e.n. După cucerirea romană, provincia se goleşte de populaţie pînă în sec. 5 e.n. Sub presiunea invadatorilor anglo-saxoni, britonii părăsesc Anglia şi emigrează în Armoriquei (sec. 5 — 7). Din acei emigranţi provin bretonie actuali; ei au adus 1. britonicâ devenită B. Primele texte în B. sînt nume proprii şi glose interliniare sau marginale în textele latineşti (sec. 11 — 15). Din textele franceze şi anglo-normande rezultă că a existat o bogată literatură B. (sec. 12 — 15), care însă nu s-a păstrat-* Primul monument literar, al cărui original s-a pierdut, este un „chant royal", dialog înţre regele Arthur şi un anume Guinclaff (cca 1450). Din sec. 19 a devenit 1. literară. B. a avut 3 etape de dezvoltare: veche (pînă în sec. 11 —12) f medie. (sec. 12 — 17) şi modernă (de la mijlocuţ sec. 17). începutul epocii moderne coincide cu introducerea unei ortografii fonetice (P. Julien Mau-noir, 1659), în vigoare şi astăzi. 293 BR1BRI (VALIENTE), 1. amerindiană din fam. chibcha*. Costa Rica, Panama; 2 000 vorb. Nu are desinenţe pentru număr şi gen. Sexul se exprimă prin cuvintele wib „bărbat", arăkr „femeie" (persoane) şi wine „mascul", araki „femelă" (animale); yard wib „fiu", yară arakr „fiică"; tsar wiîie „maimuţoi", tsar arăki „maimuţă". Pl.: -pa (persoane): wibpa „fii", (tso)tsii (celelalte substantive): Arar tso-tsii „arbori". Pronume posesiv format cu sufixul -cha de la pron. pers. (yi „eu", yecha „al meu"). Sistem complicat de timpuri. Lexic foarte sărac: 1 500—2 000 cuvinte. D.: estrella, poeosi talamanca, tariaca, uri-nama, valiente. 294 BR0U (BAROO, BRU, BRU, LEU(NG), MUONG LEONG, QUA’NGTRI VAN KlfiU), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R.S. Vietnam (C.), Laos; 40 000 vorb. BUA 48 Asemănări cu kampuchiana*. D.: brou, galler, makong (mangkoong), probabil şi khua, tri. 295 BUA (BO(U)A), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. charian* (MG). Ciad; 5 000 — 11 000 vorb. Urme ale sufixelor de clasă, de ex. -ma pentru numele de substanţe: ha-ma „sînge”, nu-ma „grăsime”. Substantivul sau pronumele atribut al unui substantiv se aşază înaintea acestuia: Iu „casă”, n-mu „gură” lu m-mu „gura casei” = ,,uşă”. 296 BUANG, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; 7 000 vorb. 6 vocale, 22 consoane (are consoane labia-lizate, prenazalizate), 2 semiconsoane. 297 eBUDU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 83 000 vorb. D.: bafwagada (lega), bafwakayi, balika, makodo, malamba, matta. 298 BUDUH (BUDUGISCH, BUDUKH, BUDUX(SKIJ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S. Azerbaidjană); 1 000-2 000 vorb. (surse diferite). 10 vocale, 34 consoane (are consoane glo-talizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (G)V(C)(C). Accent nefonologic. Topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 299 BUDUMA (BIDDUMA, BOUDOUMA, BUDDUMA, YED(D)INA, YIDENA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Ciad; 12 000— 45 000 vorb. Distincţie de gen natural (masc.-fem.). Schimbarea numărului sau a clasei la substantive poate duce la modificarea vocalei sau consoanei radicale sau a amîndurora; fo ,,sat” — fuyu „sate”, wule „copil” — waylu „copii”. D.: kuri. 300 BUGINEZA (B(O)UGI, BUGIS, DE’), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de E. Indonezia (ins. Celebes şi emigranţi în ins. Borneo); 2 mii. —3 mii. vorb. (surse diferite) (1. cu cel mai mare număr de vorb. din gr.). L. cea mai importantă din S ins. Celebes împreună cu makasareza*. Rol de 1. comercială pentru navigatorii indigeni din zonă. Distinge consoanele duble de cele simple. D.: bugi(nez), sindjai. Publicaţie bimen-suală. Cuvinte din 1. indiene prin intermediul ma-laezei*. Numeroase manuscrise vechi. Scriere proprie situată la limita extremă a extensiunii sistemelor de scriere indiene în SE Asiei. 301 eBUGOMBE, 1. din fam. nigero-congo- leză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 12 000 vorb. 302 BUGULI (BUGURI, P(0)UG(0)UL1), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară/ 7 500 vorb. 303 BUHID (BUHIL, BUÎD, BU’ID, BU-KID, BUQUIL, BUOID, MANGYAN), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Fiii pine (ins. Mindoro); 6 000 vorb. 5 vocale, 15 consoane, 2 semiconsoane; structura silabică CV(C). 4 d., printre care băngon (bângot) şi baribi (beribi). Vechi inscripţii gravate în bambus într-o scriere înrudită cu cele din S Indiei, încă în uz. 304 BUIN (RUGARA, TELEI, TEREI), 1. papua* din stock nasioi-nagovisi-siwai-buin*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 7 553 — 9 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale scurte cu perechi lungi, numai 8 consoane. Posedă, ca şi siwai*, un sistem de gen care se răsfrînge şi asupra adjectivelor, posesivelor şi, într-o oarecare măsură, a verbelor, şi se încrucişează cu clasele de numerale. Genul natural exprimat prin indicatori consonantici: de ex. pronumele nehotărit mase. sg. niinu, fem. sg. noma, mase. pl. nogo9 fem. pl. nomi, sau igan j,ei” — emi „ele”. D.: uitai — sau 1. independentă. Cîteva împrumuturi lexicale din germană** ca urmare a administrării în trecut a acestei zone de către Germania — de ex. amaritj < Armring, arapaita m^Z, pet). Sl. com. or, ol, er, el se metatezează. Sl. com. tj, dj> st, zd (sveăt, meîda). Pierderea iotului de la iniţiala cuvîntului (ezero „lac”; forma veche je-zero). A păstrat mai puţine elemente lexicale din sl. com., înlocuite fie prin împrumuturi, fie prin creaţii lexicale proprii. Unele cuvinte din bulgara veche* — 1. poporului altaic asimilat de slavii meridionali: beleg „semn, urmă”, boljarin „boier”, antroponime (Krum ş.a.). Cuvinte din latina* balcanică, greacă* (vlasta r *,mlădiţă”, geran „cumpănă la fîntînă”, elâ ^,vino” şi elate „veniţi”), maghiară* (sec. 10— 17), turcă* (sec. 15 — 19, numeroase, la fel ca în alte 1. balcanice), rusă (începînd din sec. 17, cu intensităţi variabile), franceză* (ekip ,,e-chipă”, iargon „jargon”), română* (geti „un fel de ghete”, masa „masă”). Cîteva sute de cuvinte din 1. europene occidentale intrate prin, rusă. Istoria 1. B. are 3 etape: veche (sec. 9 — 11),. medie (sec. 12 —cca 1600), modernă (sec. 17—). Toate transformările structurii gramaticale au avut loc în epoca medie. Se consideră texte bulgare şi scrierile literare şi tipăriturile din. afara Bulgariei (sec. 9 — 11, Boemia şi Mora-via). Din sec. 12 ol. literară scrisă, slavona* bulgară, urmare a apropierii slavonei de 1. populară, care dă un colorit bulgăresc slavei? vechi*. Din 1711 greaca a înlocuit, ca 1. oficială, slavona bulgară şi a îngrădit-o apoi şi ca 1. a clerului. în sec. 17—18 slavona bulgară este influenţată de variantele rusă şi sîrbă ale slavonei. în sec. 18 se impune ca 1. scrisă 1. populară folosită de călugărul Paisie Chilan-darski în Istorija slavjano-bolgarskaja (1762). Dezvoltarea scrierilor din perioada modernă pînă la sfîrşitul sec. 19 a progresat puţin din cauza absenţei unei libertăţi culţural-politice (dominaţia otomană). Primele tipărituri în 1805-La baza 1. literare scrise stă d. de E. Ortografia chirilică actuală datează de la reforma din 1945. Este identică cu cea rusă cu excepţia lui Tb(= ă) care în B. este vocală,, nţ = st (nu §c); nu are literele e, 3* Din B. s-au răspîndit termenii bogomil, boiar, chirilic, gtagolitic, ţar. Din vechea B* populară au pătruns în română cuvinte ca: buruiană, cocoş, iubi, nevastă, rod, vreme. 310 BULGARĂ VECHE (TORKBULGA-RISCH), 1. dispărută din fam. altaică*, ram. turcică*, formată în sec. 6—8, foarte puţin cunoscută, al cărei nume a fost preluat de o 1. neturcică (şi anume slavă*) — bulgara* actuală (o parte din bulgarii de pe Volga s-au stabilit în sec. 7 în Balcani, unde au fost slavizaţi). Singura reprezentantă actuală a subT ram. bulgare din fam. altaică este 1. ciuvaşă*. 311 BULLOM (BOLOM, BULEM, BUL-LIN, BULLUN), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. se-negalo-guineez* (MC). Sierra Leone; 100 000 vorb. Grupată uneori cu kissi* şi temne* în gr. kisi-temne. în pericol de dispariţie — ce-dează locul 1. mende* şi susu-yalunka*. 312 BULU (BOULOU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 110 000—170 000 vorb.; grupată uneori cu ewondo*, cu care e strîns înrudită, sub denumirea bulu-yaounde (ewondo popular, pidgin 4 — 0. T45 BUMBITA ARAPESH 50 •ewondo, bulu bediliva ,,bulu al şoferilor’') sau cu ewondo* şi fang* sub denumirea palieuin*. 2 tonuri (înalt şi jos), combinabile cu tonul ascendent şi descendent, cu valoare fonologică (ăbh „coapsă” — âbe „sîn", kât ,,a spune" — kât „a eşua") şi morfologică, de diferenţiere a aspectelor (â-tjgâ-yăm „începe să ştie", ă-tjgâ-ySm „a ştiut", ă-rjgâ-ybm „va şti odată"). Are ideofone: ne viâ „impresie de întunecime aproape completă sau de umbră foarte deasă", na veta „impresie de oboseală mai ales mintală, după un efort intelectual". Ga şi ewondo, serveşte, într-o formă simplificată, care reflectă vorbirea non-nativilor, ca lingua franca în Camerun (B. în S şi yaounde în N). O formă pidginizată s-a dezvoltat în centrele urbane şi de-a lungul drumurilor comerciale din Camerunul de S şi serveşte ca mijloc de comunicare în special pentru muncitorii emigranţi din Camerunul de G. 313 BUMBITA ARAPESH (BAMBITA, MU* HIANG), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 990 vorb. 314 BUNAK (BUNA’), 1. papua*. Indonezia (ins. Timor); peste 50 000 vorb. Considerată greşit 1. mixtă. Conjugare prefixală (subiectul şi obiectul indicate la verb prin mărci de persoană prefixate). Distincţie incluşiv-exclusiv la pronumele personal pers. 1 pl. Forme diferite animat-ina-nimat la pronumele personal pers. 3 sg. Prefix verbal de reciprocitate. 315 BUN AN (BUNÂN), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. India; 3 000 vorb. Sufixează numai pronumele personal subiect. 316 BUNGIOJ (NAHINA), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes, Kabaena); 180 000 vorb. D.: bungku (nahina), epe, marumene (ma-ronene, nahina j, rete (naida), tulambatu (hi-leo), walu (hina), wowoni (wawomi, wawoni, naida). 317 BUXUN (BUNUM, VONUM, VUNUN), 1. din fam. austroneziană*, gr. formosan*. R.P. Chineză (Taiwan); 21 440 vorb. (1960). D.: bunun, ibaho (de S, ivaxo), kagi (poate dispărut), kato (n)guran (central, katongulan, ketanganau), sivukun (sibukon, sibuku), ta-maroan (de N, lamado wan> tamaroau), tsuih-wan (chibora) (poate dispărut). împrumuturi din japoneză* (inclusiv o conjuncţie). 318 BUOLEZĂ (BUAL, BUOL, BWO’OL, BWUOLO, DLA), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Indonezia (ins. Celebes); 150 000 vorb. 319 BURA (BABIR, BABUR, BARBURR, BOURRAH, BURRA, HUVE, HUVIYA, PA- BIR, TOXRICA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria, Camerun; 89 000 vorb. 320 BURAKA-GBANZIRI (BOURAKA, GBANZIRI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MG). Zair, R.P. Congo; 1 000 vorb. Formele nominale se deosebesc de cele verbale prin topică. 321 BURIATĂ (BOURIATE, BURIAT-MONGOLĂ, BURJAT, BURYAT, MONGOLĂ DE NORD, MONGOLĂ BURIATĂ), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Buriată), R.P. Chineză; 220 000- 350 000 vorb. (surse diferite). 6 (7) vocale scurte cu perechi lungi, 23 (31) consoane (are consoane palatalizate), 1 semiconsoană (y). Structura silabică C(V)C. Accent iniţial. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Are atît construcţii participiale şi gerunziale, cît şi propoziţii subordonate. D.: alat, bargu-buriat (bargu buryat), bar-guzin, bokhan, bulagat, ekhirit, khori (buriat de E,chori), nizne-udinsk, oka, şartul, tsongol, tunka, ungin. L. literară bazată pe d. khori. Nu a avut scriere înainte de 1917 — clasele suprapuse foloseau 1. literară şi scrierea mongolă*. Din 1939 alfabetul rus* cu 3 litere suplimentare. 322 BURJI (AMARO, BAMBALA, BEM-BOLA, BURJINA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 15 000 vorb. 323 BURUM (BULUM), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 3 200 vorb. 324 BURUN (BARUN, CAI, LANGE), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 18 000—21 000 vorb. D.: ragreig. 325 BURUNGI (BULUNGE, BURUNGE, MBULUG(W)E, MBULUNGU), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică* (CTL) sau din gr. nilo-ecuatorial* (MC). Tanzania; 9 000— 13 000 vorb. 326 BURUŞASKI (BILTUM, BOROSHAS-KI, BOUROUCHASKI, BURlSKI, BURU-Caski, buruSaski, BURUSHASKI, KAN- Guti, KANJUTI, K‘AJUNA, KHAJUNA, KUNJUTI, YESHKUN), 1. izolată. Pakistan (Hunza, Nagir, Jasin = Yasin); 20 000 — 27 500 vorb. (1931) (surse diferite). Numele khajuna şi kunjuti sînt date de comunităţi în vecinate. Nu a putut fi demonstrată înrudirea 1. B. cu nici o altă 1.; unele asemănări cu 1. din India (consoane retroflexe, unele trăsături gramaticale); cuvinte comune cu 1. wakhi*; apropierea de 1. caucaziene* — socotită neconvingătoare. în d. hunza 5 vocale scurte cu perechi lungi, 32 (34) consoane (opoziţie de aspiraţie la consoanele surde; proliferare a africatelor; con- 51 BYANSI soane retroflexe; consoanele sînt totdeauna sonore la iniţială şi surde în poziţie medială), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Sistem gramatical complex. 4 clase nominale: nume de bărbaţi; de femei; de animale şi obiecte individualizate (fructe, lemn şi obiecte fabricate din lemn); de obiecte considerate slab individualizate (lichide, pulberi, metale, arbori, diviziunile timpului, abstracte). Sufixele substantivale şi uneori cele adjectivale, pronumele şi adjectivele demonstrative, pers. 3 sg. şi pl. la timpurile verbale finite şi numeralele intre 1 şi 3 — diferite în funcţie de clasa nominală căreia îi aparţine substantivul la care se referă. Cazuri exprimate prin sufixe şi post-poziţii. Structură aglutinantă. Pronume prefixate anumitor nume şi verbe — la nume indică posesorul, la verbele intranzitive — subiectul, la cele tranzitive — obiectul direct, indirect sau subiectul; folosite şi ca infixe. 2 teme verbale — de prezent şi de trecut, la care se adaugă desinenţe. Sistem de nunieraţie bazat pe numeralele 20 şi 40. Serii diferite de forme ale numeralelor folosite la numărat, ca multiplicatori sau cu anumite nume care exprimă măsura. Infinitive sau participii statice cu subiect In nominativ („copacul căzut”, „omul (care a) văzut”). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: hunza, nagir, werâikwar (jasin, wer-chikwăr, wershikwăr). împrumuturi din hindi*, shina*, khowâr*, persană*. Nu are scriere. A influenţat un d. al 1. wakhi*. 327 BUSA (BISAGWE, BOKO(BERU), BOKO BUSSAWA, BOKOLAWA, BOUSSA, BUSAGWE, BUSANCHI, K(Y)ENGA, SHAN-GA(WE), TYENGA, ZUGWEGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Benin, Nigeria; 30 000 vorb. 328 BUSHOONG (BASSON, BUSHONGO, GANGA, KUBA, MBALE, baMONGO SHON- GO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 29 000 vorb. 329 BUSSA (DE NORD), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 1 000 vorb. 330 BUTAWA (BA-BUCHE, BA-MBUTU, BUTA, MBUTAWA, MBOTUWA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. gure-kahugu*, fie 1. înrudită. Nigeria; 9 218 vorb. 331 BUTUNG (BUTON(ESE)), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Butung şi Tukangbesi); 200 000 vorb. (poate inclusiv vorb. 1. tukangbesi). 332 BVIRI (BIRI, GAMBA, (MBE)GUMBA, MVEGUMBA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*, considerat fie d. al 1. ndogo*, fie 1. înrudită. Sudan; 16 000 vorb. 333 BWAIDOGA (BOUAIDOGON, BWA-DOGA, BWAIDOGAN, BWAIOA, MORATA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Goodenough — gr. D’Entrecasteaux); 8 600 vorb. 334 BWAKA (BOUAKA, GBAKA, GWA-KA, MBWAKA* NGBAKA MABO, NGBAKA MA’BO), I. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Zair, Republica Centrafri-cană; 17 000 vorb. 335 BWE (BRAE, BRE, BREC), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. ka-ren* sau d. al 1. karen*. Birmania, Thailanda; 48 800 vorb. D.: bre (bre), bwe, karenbyu (geba, gebo, B. alb), karennet, karrenni [kaya, B. roşu — după culoarea turbanului purtat de vorbitori), mano, padaung, sinsin, y (e)inbaw, zayein. 336 BWISI-TALINGA (BWISSI, MAWIS-SI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda, Zair; 6 000 vorb. D.: alu Bwissi, kiTalinga. 337 BYANSI (BYĂNGSÎ), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. India, Nepal; 1 600—2 000 vorb. (surse diferite). IV c 338 CAC GIA ROGLAI (CÂC GIÂ), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V, ■subgr. chamic* sau d. (considerabil diferit) al 1. roglai*. R.S. Vietnam; 2 000 vorb. 339 CAHUAPANAN (MAINA) (KAHUA-PANA), fam. de 1. amerindiene din ram. an-deană*. 4 1., în LL 2. 340 CAMPA (ATIRI), 1. amerindiană din fam. arawak*, gr. maipuran. Peru (E, C.); 25 000—33 000 voTb. (surse diferite). 5 vocale, 13 consoane, 1 semiconsoană. Structura silabică (G)V(G)(G). 341 CAMSA, 1. amerindiană neclasificată. Columbia (S); 2 500 vorb. 6 vocale (una asemănătoare lui l), 20 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică it (ilet); dispariţia lui iz şi e finale; au> o (cosa); palatali-zarea lui Z- (llop „lup”); c + e, i>s; g + e, i> y (scris j); cl, pl, fl păstrate; mb> m (ca în gasconă); păstrarea labiovelarelor kw, gw (ca în gasconă); geminatele 11, nn devin V, n’ (ca în spaniolă*): bella, canya. în vocabular: influenţă germanică* manifestată direct (nu indirect ca în spaniolă), elemente arabe* mai puţin numeroase decît în spaniolă, multe elemente occitane şi franceze* (primul mai bine reprezentat), elemente italiene (termeni de cultură) şi influenţă spaniolă. Alfabet latin eu următoarele caracteristici: 11 = V, ca în spaniolă, 1*1= l nepalata-lizat, ts = /, tz = dz, tx = â, tj = g, ny = A, s se pronunţă z, g şi ss = s. Din C. au pătruns multe cuvinte în spaniolă (caracol „melc”, clavel „garoafă”, cohete „rachetă”, eniremeses „antreuri”, grăa „macara”, papei „hîrtie” ş.a.) şi în sardă*. Prin C. au pătruns în spaniolă multe cuvinte din latină şi greacă* (anguila „anghilă”, anis ,,anason”, dătil „smochină”, falda „fustă”, farol „far”, metal, nivel). 355 CATUQUINA (GATUKINA), 1. 1. amerindiană din fam. cu acelaşi nume. Brazilia; 500-1 000 vorb. D.: cutiadapa (kutia-Dypa). 2. fam. de 1. din phylum macro-tucanoan*. Brazilia; 2 000 vorb* 16 1., în LL 1. 356 CAUCAZIANĂ (GAUCASIQUE, IAFE-TIGĂ, IBERIJSKO-KAVKAZSKAJA, IBE-RO-CAUCAZIANĂ, JAPHETIC, KAUKA-SISCH, KAUKASUS, PALEO-CAUCAZIA-NĂ), fam. de 1. izolată. U.R.S.S., Turcia, Siria, Iordania, Iran, Irak, Israel; 5 mii. vorb. Cel dintîi care a afirmat că 1. C. formează o singură fam. a fost P. K. Uslar în 1888. A fost apropiată de 1. semitice*, indo-europene*, buruşaski*, sumeriană. Mare diversitate de 1. şi d. (majoritatea cu număr redus de vorb.) într-o reg. muntoasă relativ restrînsă (versanţii M. Câucaz): 25 — 57 1. (surse diferite), în LL 31 (34). 2^-4 gr. (surse diferite): de S şi de N — cu 2 ramificaţii: de (N) E şi de (N)V; alţi autori limitează gr. de (N)E la un gr. numit ceceno-inguş şi disting un al 4-lea gr., daghestanez. în cadrul fiecărui gr. înrudirea este considerată certă, dar legătura genetică dintre gr. — în special de S şi de N — nu este dovedită; trăsăturile comune nu sînt suficiente pentru a postula o proto-1. comună şi s-ar putea explica prin eventuale influenţe reciproce, ca elemente de substrat sau ca împrumuturi comune. Dificultăţile se datoresc lipsei unor atestări vechi (1. C. sînt atestate, cu excepţia gruzinei*, abia din evul mediu) şi caracterului monoconsonantic (sau de complex armonic — grup consonantic cu articulare glotală omogenă) al multor rădăcini vechi, care fac dificilă aplicarea metodei com-parativ-istorice. Deosebiri tipologice şi vocabulare foarte diferite (deci în orice caz separare foarte veche) — reprezintă civilizaţii şi culturi foarte deosebite. Basca* ar prezenta trăsături comune cu fiecare din cele 2 gr. principale — ar putea alcătui împreună fam. euskaro-caucaziană*. Trăsături comune aproape tuturor 1. C.: absenţa diftongilor; sisteme consonantice (foarte) bogate (consoane ejective, laterale, postvelare; opoziţii de sonoritate, aspiraţie); grupuri consonantice iniţiale în multe 1.; tendinţa cuvintelor de a se termina în vocală; structură gramaticală aglutinant-flexionară (de ex. în sistemul cazual); clase nominale; subiectul unui verb intranzitiv şi autorul acţiunii unui verb tranzitiv — la cazuri diferite (casus redus sau patiens — nominativ sau cazul absolut pentru subiectul unui verb intranzitiv şi obiectul unui verb tranzitiv; caz special er-gativ sau cazul oblic general — casus agens — pentru autorul acţiunii unui verb tranzitiv); unele asemănări cu 1. indo-europene* (posibilă influenţă). Gr. de S (cartvelic, iberian, iberic, kartve-lian, kartveVskij, kharthvelisch) cuprinde 3 —4 1. (surse diferite), toate înLL: gruzină, laz, mi-greliană, svan (ultimele 2 considerate şi d. ale 1. zan*). Trăsături comune cu fiecare din celelalte gr., dar şi deosebiri — ar fi fost la origine mai apropiate tipologic de 1. C. de N şi şi-ar fi modificat caracterul sub influenţa unei 1. indo-europene (neprecizată deoarece n-a lăsat urme în lexic). Puţine trăsături proprii. Sisteme vocalice relativ bogate (asemănări cu sistemele cele mai simple din gr. de (N)Ey 1. indo-europene şi uraliee*). Alternanţe vocalice asemănătoare cu cele din 1. indo-europene. Sisteme consonantice relativ bogate (consoanele comune celorlalte 2 gr.). Grupuri consonantice complexe la iniţială (pînă la 6 consoane). Poziţie intermediară în dezvoltarea 55 CEHĂ sistemului cazual, cu elemente de acord. Nu au clase nominale, nici genuri. Conjugarea numai după persoană — verbe polipersonale (prefixe de subiect şi obiect). 3 teme verbale: de prezent, aorist, perfect. Forme pasive opuse celor active. Preverbe cu valoare locală şi as-pectuală (asemănări cu 1. slave*, greacă*). Construcţii atributive. Construcţia ergativă dublată de posibilitatea exprimării subiectului real şi la cazurile nominativ, dativ, nedefinit (probabil inovaţie). Hipotaxă foarte dezvoltată (conjuncţii, pronume reflexive). împrumuturi din indo-europeană (de ex. i.e. *tep „cald”> proto-C. de S Vep), armeană*, persană*, arabă*, turcă*. Unitatea genealogică a 1. din gr. de N a fost pusă la îndoială din cauza diversităţii lor, care nu permite reconstituirea unei morfologii comune. Totuşi asemănări tipologice şi lexicale indiscutabile — de cuvinte, radicale pronominale, numerale, construcţia verbală de tip pasiv („eu văd" are forma „îmi este vizibil”). Gr. de (N)V (abhazo-adlgheean), destul de omogen, cuprinde 3 — 5 1. vii (surse diferite), toate în LL: abazină (sau d. al 1. abhaze), abhază, adîghei, kabardină (ultimele 2 considerate şi d. ale 1. cerkese*), şi 1. ublh (aproape dispărută). SiSteme vocalice foarte sărace (numai 2 — 3 foneme vocale distincte), dar sisteme consonantice foarte bogate (70—80 consoane — opoziţii de palatalizare, labializare, aspiraţie); grupuri consonantice. Declinare puţin dezvoltată, fără acord, dar conjugare destul de bogată şi complicată polipersonală — 2 — 3 indici personali. Numeroase cuvinte formate prin compunere. Gr. de (N)E (ceceno-daghestanez), cu cea mai mare fărîmiţare dialectală (mulţi vorb. bilingvi, folosind şi 1. avar* încă din evul mediu), cuprinde 27 1. cu un număr mic de vorb. fiecare, în LL 22. Sisteme vocalice foarte bogate (corelaţii de cantitate, nazalitate; vocale faringalizate), sisteme consonantice bogate (consoane glotale, faringale, alveopalatale; corelaţie de geminare sau forţă). Rar grupuri consonantice. Structură gramaticală complexă; componenta flexionară mai dezvoltată — declinare şi conjugare foarte bogate (multe cazuri gramatice şi mai ales locale), chiar unele nere-gularitâţi. Clase nominale — domină întreaga morfosintaxă (acord adjectiv—substantiv prin indice de clasă, exprimarea clasei obiectului şi subiectului la verb). 2—6 clase (raţional mase. şi fem. şi 1 sau mai multe clase neraţionale). Prin caracterul „impersonal” al verbului (care nu exprimă în general persoana şi numărul, ci numai clasa) se apropie de unele 1. din Extremul Orient. Juxtapunere. Subordonare slab dezvoltată —tendinţă polisintetică în sintaxă (construcţii participiale cu rol de propoziţii subordonate; legătura dintre propoziţii exprimată prin afixe, intonaţie). Bogăţie lexicală. 357 CA Y AP A (COLORADO), 1. amerindiană din fam. barbacoan*. Ecuador (NV); 4 000 vorb. 4 vocale, 22 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică CV(C). Topica: subiect-o-biect-verb. 358 CAYAPO DE NORD (CAYAMO, CA-RAJA, COROA, IBIRAIRA), 1. amerindiană din fam. ge*. Brazilia (E); 10 000 vorb. 359 CEAMALINĂ (CHAMALINSKIJ, (TS)CHAMALAL), 1» din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 4 000 vorb. 5 vocale scurte orale, dintre care 4 apar şi ca lungi orale şi ca nazalizate scurte, iar 3 şi ca lungi nazalizate, 35 (40) consoane (are consoane aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Topica: adjectiv-substantiv. D.: gakvari-gadyri, gigatl. 360 CECENĂ (CECENSKIJ, CHECHEN, TCHETCHfiNE, TSCHETSCHENISCH-IN-GUSISCH), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Ceceno-Inguşă), Turcia; 419 000—600 000 vorb. (surse diferite). Reciproc inteligibilă cu inguşa* (după unii autori ar forma împreună o unitate). 9 vocale scurte, 6 lungi (perechi nazalizate cu statut nedecis), 42 (43) consoane (lungi, aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V(C)(C). Accentul pe prima silabă a rădăcinii. La verbe nu este indicată persoana, ci clasa căreia îi aparţine subiectul — printr-un element prefixat, de ex. v-u „eu sînt, tu eşti, el este + raţional mase/’, j-u „idem + raţional fem.”. Topica: subiect-obiect-verb. D.: akka (aux) — d. de tranziţie între C. şi inguşă, deberloj (cheberloj), cecen, galanâog, (galanchog), greater chechen — baza 1. literare, itumkala. Rol de 1. literară. Alfabet rus* cu litera suplimentară I. 361 CEHĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. occidental. R. S. Cehoslovacă, R.S.F. Iugoslavia, U.R.S.S., R.S. România, Austria, S.U.A., Canada, Argentina; 9 mii.— 10 mii. vorb. L. de stat alături de slovacă* în R. S. Cehoslovacă. Cantitatea vocalică şi cea consonantică au valoare fonologică (pas „paşaport" — păs „brîu”, draha „drum” — drahă „dragă”), la fel ca în slovacă*. Consoanele r, Z au şi rol de vocale: krk „gît”, smrt „moarte", âtvrt „trimestru”, Piezii. Specifică este consoana f. Consoanele pot fi urmate de e, i fără să fie moi ca în rusă* (den „zi”). Accent fix pe prima silabă, ca în slovacă. Verbul are un sistem bogat de forme. 2 mari gr. de d.: boemian (răspîndit şi în reg. capitalei Praga) şi moravian. CELTICĂ 56 Fenomene de evoluţie comune cu polona*: gr. or-jer-, o/-/el- din slava comună* devin ro/lo, se păstrează dentala d înainte de l (vedl, mfidlo) — dispărută în rusă (vjol, mijlo). Sl. com. tj> /, la fel ca în slovacă (suice „luminare”). Păstrarea nepalatalizată a velarei în grupurile sl. com. kv-, gv- (kvtt „floare”, hvZzda „stea”), la fel ca în slovacă, polonă şi sorabă*. Spre deosebire de majoritatea 1. slave, C. păstrează supinul din sl. com., înlocuit în celelalte 1. cu infinitivul. Fondul de bază al lexicului moştenit din slava comună este acelaşi ca în slovacă. Din sec. 12 influenţă latină* şi germană* (cuvinte şi calcuri lexicale, sintaxă). Sub influenţa umanismului multe cuvinte din greacă*. Cuvintele italiene* (sec. 16) şi franceze* (sec. 18), prin intermediar german, duc la internaţionalizarea vocabularului. Influenţă engleză* (după 1918) şi rusă (după 1945). Acţiunea puristă începută încă de J.A. Ko-meAsky şi intensificată mai ales în sec. 19 (înlocuirea cuvintelor germane cu cuvinte C. arhaice). Pînă în sec. 11, C. şi slovaca au avut în esenţă aceeaşi evoluţie. în sec. 12 cele 2 1. s-au despărţit, urmînd fiecare o dezvoltare proprie. Primele texte de pe teritoriul ceh sînt în paleoslavă (sec. 9—11). Din sec. 11 s-a impus latina nu numai ca 1. de cult, ci şi ca 1. a literaturii. Germana era folosită de învăţaţi şi de burghezi. C. s-a impus ca 1. scrisă în sec. 13 (traduceri şi predici religioase); din sec. 14 1. literară şi în domeniul laic. Praga devine acum centrul politico-cultural, d. de aici constituind baza limbii literare. Datorită lui J. Hus, C. ia mare avînt (Bible kralickâ reprezintă o 1. normată şi este luată ca model lingvistic). Din 1620, C. înlocuită de germană ca 1. oficială, dar continuă să fie folosită în şcoli, biserică şi ca 1. de conversaţie a păturilor de jos. în sec. 19—20, odată cu dezvoltarea naţionalismului ceh, se întăreşte acţiunea de cultivare a 1. Istoria C. are 3 etape: veche (sec. 11 — 14), medie (sec. 15—17), modernă (sec. 17—). Scriere cu litere latine. J. Hus a introdus semne diacritice (' şiv) pentru notarea sunetelor specifice. Unele schimbări de amănunt (1780—1840 tendinţe etimologizante); stabilizare în sec. 19 (J. P. Safaflk). Din ortografia C. lipsesc literele q, w, x; c se pronunţă / (cena j,preţ”), ch ca în germană (kachna „raţă”), j ca y (jazyk „limbă”), z = j, ă =ş. Accentul ascuţit (') indică vocală lungă (pan „domn”, pani „doamnă”); aceeaşi valoare are un cer-culeţ deasupra lui u (dăm „casă”); n = n muiat: dan „taxă”; r = r* (Dvofak), l = ie (m$$to *,oraş”). Din C. s-au răspîndit cuvinte ca obuz, robot, pătrunse şi în română*. Sistemul alfabetic C. este folosit în transcrierea fonetică internaţională pentru 1. slave. 362 CELTICĂ, fam. de 1. indo-europene*; cel puţin 7 1., toate In LL. Din punct de vedere geografic şi cronologic, C. se împarte în 2 gr.: C. continentală şi C. insulară. C. continentală este numele generic pentru 1. vorbite de triburile cunoscute sub numele de keltoi şi ga-latae, care s-au întins pe un vast teritoriu din Asia Mică (unde au întemeiat regatul Galatea) şi vechea Sarmaţie, pînă în Portugalia (sec. 5 î.e.n.—sec. 5 e.n.). Cel mai de seamă reprezentant a fost galica*. C. insulară este răs-pîndită în Marea Briţanie şi insulele britanice; ea se împarte în 2 subgr.: gaelic (irlandeză*, scoţiană*, manx*) şi britonic (galeză*, comică*, bretonă*). Cea mai importantă deosebire Intre aceste 2 subgr.: vechea consoană labiovelară kw devine c în gaelică, în britonică p (irl. cuig, gal. pump). 2 serii fonologice de consoane, lungi (pronunţate puternic) şi scurte, care au evoluat diferit: în irlandeză opoziţia forte—slab a fost înlocuită de opoziţia oclusivă—spirantă, iar în gr. britonic schimbarea a intervenit numai la oclusivele sonore. Această schimbare se aseamănă cu sonorizarea surdelor intervocalice din 1. romanice* (în 1. C. are loc şi în fonetică sintactică). Pornind de la acest fenomen, in condiţiile dispariţiei finalei silabice, a fost explicată structura fonetică foarte complicată, cu schimbări de consoane iniţiale determinate de finala cuvintelor anterioare. în domeniul morfologiei cea mai importantă trăsătură este sistemul verbal păstrat în vechea irlandeză: verbul are 2 flexiuni, una absolută şi alta conjunctă, în funcţie de prezenţa sau absenţa unei particule preverbale: beirid „el poartă”, ni beir „el nu poartă”. Pronumele se poate ataşa enclitic la prepoziţie (flexiunea prepoziţiei): form jş,pe mine”, fort „pe tine”. Infinitivul este folosit adesea în locul formelor personale. Sistem cu 4 cazuri (nom., gen., dat.* voc.) păstrat cel mai bine în irlandeză (în celelalte 1. C. vechiul sistem a fost abandonat). în gr. britonic sg. se formează de la pl. cu un afix „sin-gulativ”. L. C. (mai ales bretona) au păstrat sistemul vigesimal de numeraţie, împrumutat probabil de la populaţiile autohtone care numărau cu ajutorul degetelor de la mîini şi picioare. C. continentală (galica) a dispărut în urma romanizării, dar nu înainte de a influenţa diversele 1, din acea epocă. Popoarele germanice au luat termeni referitori la organizarea socială (în gotică* reiki şi andbahts, cărora le corespund în germana* modernă Reich, Amt, provin din C. rigion „regat”, ambactos „ofiţer”). Cuvintele C. din greacă* se restrîng la domeniul instituţiilor celtice (bardoi), iar cele din latină* se referă la diverse categorii semăn- 57 CHAMORRO tice ca război (lancea), transport (carrus), produse agricole (cervesia). 363 CERKESĂ (CERKAS, CERKES, CHERKES, CIRCASSIAN, TCHERKESSE, TSCHERKESSISCH), 1. sau gr. de 1. din fam. caucaziană*, ram. de NV.C7.R.S.S. (R. A. Adîghei,; Kabardino-Balkară,Karaceaevo-Cerkesă), Turcia, Siria, Iordania, Israel, Irak; 275 000—420 000 vorb. (surse diferite). în U.R.S.S. 2 varietăţi considerate de unii 1. distincte (poate reciproc neinteligibile) — adîghei* şi kabardină*, fiecare constituind baza cîte unei 1. literare. Declinare rudimentară: un singur caz oblic, cu valoare de dativ şi ergativ; localizările — precizate prin preverbe incorporate verbelor; apartenenţa exprimată perifrastic. Articol definit sufixat. Gaz „participial". Sistem de nu-meraţie zecimal şi vigesimal. Conjugare numai după persoană (nu are clase nominale). Cea mai veche atestare: sec. 17 (listă de numerale şi fraze notate de călătorul turc Evîiya £elebi, asemănătoare cu 1. actuală). A folosit scrierea arabă*, după 1918 latină* şi apoi rusă*. 364 kiCHAGA (CAGA,: GHAGGA, DJAGA, DSCHAGGA* kiSHAKA)* 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 237 000 vorb. D. : kiHai (Meru), kiMashami (machame), kiMoshi (Mod, Mosi), kiBombo, shira, ki Wunjo (marangu ). 365 CHAKALI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. ?; 5 000 vorb. 366 CHAM (C'AM, TJAM, TSGHAM), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V* subgr. chamic*. Kampuchia, R. S. Vietnam; 150 000 vorb. 2 tonuri: mijlociu şi jos. Structura silabică C(L)(S)V(G). Accentul pe penultima silabă. Asemănări în domeniul fonologiei, formelor gramaticale şi în special al lexicului cu acheh-neza*. Cuvinte cu reduplicare. 2 d. principale — în cele 2 ţări. Diferenţe fonetice între vorbirea — mai inovatoare — a majorităţii femeilor şi a unor bărbaţi analfabeţi şi aceea — mai conservatoare — a bărbaţilor ştiutori de carte, influenţaţi probabil de scriere. Cea mai veche inscripţie datată: din 829 (o inscripţie nedatată este atribuită sec. 4). împrumuturi din kampuchiană*. Scrierea avea o formă epigrafică şi una cursivă şi prezenta unele diferenţe între cele 2 ţări. 367 CHAMA (ESEEIJA), 1. amerindiană din fam. pano-tacana*, gr. tacana. Bolivia; 1 000 vorb. (1967). 4 vocale, 15 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 368 CHAMBA (DSCHAMBA, JAMBA,; (T)SAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria, Camerun; 50 000 vorb. 8 vocale. Sufixe de clasă (la sg. şi pl.): -ma pentru substanţe (ie-ma ,,sînge", kili-ma „ulei"), -sa pentru animale (nam-sa ,,animal", bu-sa „şarpe") etc. D.: bali (ndagam). 369 CHAMBA DAKA (DAKA, DEKKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria, Camerun/ 53 000—58 000 vorb. Urme nesigure ale sufixelor de clasă: sufixul -bo pentru pl. numelor de persoane (ne „om”, pl. ne-bo). 370 CHAMBRI (TSHAMBERI), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. Clase nominale cu acord total. 371 CHAMIC, gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. indoneziană* de V. Kampuchia, R. S. Vietnam (enclave minoritare); 400 000 vorb. Considerate greşit 1. mixte din fam. austro-asiatică*. 6 — 10 1. (surse diferite)* toate în LL (foarte apropiate Între ele — ar putea fi d. ale aceleiaşi 1.): bih, cac gia roglai, cham, chru, hroy, jarai, rade, rai, roglai de nord, roglai de sud. 372 CHAMORRO (TJAMORRO), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Guam, Federaţia Microneziei (ins. Mariane); 20 000— 51 000 vorb. (surse diferite) — 1. cu cel mai mare număr de vorb. din zonă. Vorb. din Saipan — bilingvi (vorbesc şi caroliniana*). Deşi situată în Micronezia, C. nu este o 1. microneziană* (ca şi palauana*). Mai apropiată prin morfologie şi sintaxă de 1. din Filipine decît de celelalte 1. indoneziene* (se deosebeşte însă de primele prin prezenţa infixării). Asemănări şi deosebiri faţă de palauană — se presupune că s-ar număra printre cele mai vechi 1. aus tronezi ene, reprezentlnd rămăşiţe ale unei prime migraţii. 6 vocale, 28 consoane (ocluziune glotală; unele consoane au perechi lungi; oclusiva surdă p are pereche aspirată ph), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V(C). Accentul pe silaba penultimă. Elemente de armonie vocalică. Sistem de diateze şi cazuri (verbele marcate prin afixe (infixe), sintagmele nominale — prin particule sau seturi de pronume). Topica: verb-subiect-obiect, adjectiv-substantiv. Puţine diferenţe dialectale, în special de intonaţie, care nu afectează înţelegerea. Foarte puternică influenţă spaniolă* (1. actuală considerată de unii autori 1. creolă) în vocabular (40% din totalul lexicului şi proporţie foarte mare în vocabularul de bază — sistemul de numeraţie, numele zilelor, lunilor etc. — şi la numele de persoane), fonologie (a contribuit CHARA 58 la fonologizarea unor variante vocalice, C. ajungînd astfel de la 3 la 5 foneme vocale; a dus la introducerea consoanei rşi a unor grupuri consonantice) şi morfologie (introducerea unor morfeme gramaticale: demonstrativul esti, articolul un, conectivul pwes, mărcile de viitor para, syimpre, prepoziţiile disdi, kon-tra, para, asti, kon, di, sot, antis, sin). Unele împrumuturi din japoneză* şi engleză*. împrumuturi din C. în caroliniană (inclusiv cuvinte de origine spaniolă). 373 CHARA (CLARA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 1 000 vorb. D. sau 1. înrudită: basketo*. 374 CHARIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC), care ocupă un teritoriu restrîns, fiind In general puţin cunoscute. 15 1., în LL 5; cea mai importantă: somrai*. L. cu clase nominale caracterizate prin prefixe şi, în unele cazuri, prin pronume speciale. Substantivul se distinge de verb prin prefixe nominale de clasă şi prin topică. La fel ca în 1. nilo-congoleze*, atributul substantival sau pronumele stă înaintea substantivului. Pl. substantivelor se formează fie prin schimbarea prefixului de clasă, fie prin adăugarea unui sufix de pl. sau prin modificarea desinenţei vocalice. 375 CHARI-OUADAIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC) care ocupă un teritoriu destul de restrîns. 12 1., în LL 3. Sînt unele dintre puţinele 1. negroafricane care nu au clase nominale (există indicii că au avut în trecut prefixe de clasă). Substantivul se deosebeşte de verb numai prin topică. Conjugarea prezintă o serie de caracteristici care constituie originalitatea gr. C.-O. Pl. substantivelor este marcat printr-un sufix special. 376 CHATINO, 1. amerindiană din fam. zapotecan*. Mexic (Oaxaca); 18 000— 20 000 vorb. (surse diferite). 9 vocale (4 nazale), 13 consoane, 2 semiconsoane, 4 tonuri. Accentul pe ultima silabă. Topica: verb-subiect-obiect, substantiv-adjec-tiv. D.: taltaltepec, yaitepec. 377 CHAUDANGSÎ (TSAUDANGSI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. India; 1 500 vorb. 378 CHAVAJVTE (CRISCA, PUSC1TI, SHA-VANTE, TÂPACUA), 1. amerindiană din fam. ge*. Brazilia (E); 2 000 vorb. (1974). 36 vocale (9 orale scurte, 9 lungi, 9 nazale, 9 nazale lungi), 12 consoane, 1 semiconsoană. Accentul pe ultima silabă. 379 CHAWAI (ATSAM(A), CHAWE, CHA-WI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 10 000 vorb. D.: kurama. 380 CHAYAHU1TA (CHAUI, CHAWI, CHA-YAVITA), 1. amerindiană din fam. cahuapa-nan*. Peru (NC.); 3 000—5 000 vorb. 381 CHEBERO (JEBERO, XEVERO, XI-HUILA), 1. amerindiană din fam. cahuapanan*. Peru (NC.); 1000 vorb. Afixe care indică modul în care este făcută acţiunea (muşcînd, lovind, mergînd). 382 CHEPÂNG (TSEPANG), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gya-rung-mishmi* de E. Nepal; 14 000 vorb. 383 CHEROKEE (ALLEGHANY, ALLI-GEWI, CEHOCHESE, CHEERAKE, CHEL-A-KE, CHELEKI, CHELL-O-KEE, CHERA-KEE, CHEROKI, MOUNTAIN CHEROKEE, SOUTHERN IROQUOIAN, TALLIGEWI, TCÂLKE,TCEROKlfîCO,TCHÂLAGI,TSCHE-ROKESE, TSELOGI), 1. amerindiană din fam. irocheză*. S.U.A. (Alabama, Carolina de N, Carolina de S, Georgia, Tennessee, Virgi-nia); 10 000 vorb. Populaţie mai numeroasă decît în trecut (sec. 17). 6 vocale, 8 consoane, 2 semiconsoane. Prima 1. amerindiană notată în scris. Scriere silabică creată de un şef de trib, Sequoyah, analfabet. 86 simboluri silabice care se învaţă uşor în 2—3 zile. Sequoyah a preluat şi cîteva litere din engleză*, dar le-a dat o valoare complet diferită: D = a, h = ni, W = la, Z = no. Cărţi şi ziare tipărite cu acest silabar (a fost publicată şi o constituţie a „naţiunii C.”). Există şi maşini de scris cu acest silabar, folosit şi la transcrierea 1. choctaw* şi cree*. Sequoyah a devenit erou popular, numele lui fiind dat celui mai înalt arbore de pe coasta Pacificului (sequoia). 384 CHEYENNE (CHAYENNE, S(C)HE-YENNE, SHIENNE, SHIYAN, SHYENNE), 1. amerindiană din fam. algonkină*. S.U.A. (Montana, Oklahoma); 3 000— 4 000 vorb. 7 vocale (3 lungi), 15 consoane, 1 semiconsoană. D.: de N şi de S. 385 CH’IAÎVG 1. 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* sau tibetan*. R.P. Chineză (S); 70 000 vorb. 2. (DZORGAIC, DZORGAISH), gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* sau tibetan*. 6 1., în LL 1: ch'iang 1. 386 CHIBCHA 1. fam. de 1. amerindiene din phylum macro-chibchan. America de Suci (NY); 60 000 vorb. 22 1., în LL 4. Cele mai importante: cuna*, guaymi*. Unica fam. de 1. care s-a extins din S şi în Americă de Nord. Oclusive surde glotale frecvente, ca în quechumaran*. Tonuri cu valoare fonologică, ca în macro-panoan*, witotoan*. Afixe clasificatoare care diferenţiază numărul după forma obiectelor, ca în tucanoan* şi waican*. 59 CHINEZĂ Din C. ctteva cuvinte au pătruns In spaniola* americană (chisa, chusque, uchuva). 2. MACRO-CHIBCHAN, phylum ce cuprinde 7 fam. (în LL: barbacoan, chibcha, choco, interandină, jivaroan — 5 1., waican) şi 9 1. negrupate (în LL itonama, warao). Ocupă o mare suprafaţă din America Centrală si de Sud. 387 CHICHIMECA (-JONAZ) (CHICHIME-CO, JONAZ, MECO), 1. amerindiană din fam. otomiană*. Mexico (Guanajuato); 800—1000 vorb. (surse diferite). . 388 oluCHIGA ((oru)KIGA), 1. din fam. ni-gero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda; 272 000 vorb. 389 CHILCOTIN (TSILKOTIN), 1. amerindiană din fam. athapascan-eyak*. Canada (Columbia britanică); 500—1 000 vorb. D.: stone chilcotin (stonies), tlathenkotin, tleskotin, toosey. 390 CHIMBU (KUMAN(UGU)), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 119 255 — 120 242 vorb. (surse diferite). *5 vocale, 12 consoane (oclusivele surde — aspirate, cele sonore — prenazalizate), 2 semiconsoane. în d. golin 13 consoane (nu are oclusive prenazalizate, are oclusive velare labiali-zate); 2 tonuri: înalt, jos; accentul pe tonul înalt final; structura silabică (C)V(S)(C). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: (ge)nagane, golin, gumine, marigl, non-diri, salt (ini), sinasina (sinesine), (tabar- )dom — reciproc inteligibile din aproape în aproape, formînd un lanţ. 391 CHIN, subgr. de 1. din fam. sino-tibe-tană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N), India (Assam); peste 500 000 vorb. Considerată în trecut o singură 1. 38 1., în LL 19, printre care aăo, thado. 392 CHINANTECAN, fam. de 1. amerindiene din phylum oto-manguean*. Mexic; 50 000 vorb. 7 1., în LL 4. Mai importante: lalana chinantec*, palantla 393 CHINBOK (CHINBE, TSINBOK), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kukUchin*. Birmania (N); 21 000 vorb. D.: chinbok, yawdwin. 394 CHINEZĂ (HAN, KITAISKIJ), 1. (după unele păreri gr. de 1.) din fam. sino-tibe-tană*, formînd ram. chineză (sinitică). R. P. Chineză, U.R.S.S., R.S. Vietnam, Birmania, Kampuchia, Thailanda, Singapore, Hong Kong, Macau, Malaysia, Indonezia, Brunei, Filipine, Polinezia franceză, S.U.A.; 541 mii.—peste 863 mii. vorb. (surse diferite). L. cu cel mai mare număr de vorb. din lume. Purtătoarea celei mai importante civilizaţii din Extremul Orient, a fost din vechime 1. de comunicare interstatală în Asia de Sud-Est, folosită în di- ferite ţări ca 1. de cultură şi în administraţie. Actualmente 1. oficială în R.P. Chineză şi Singapore (alături de engleză*, malaeză* şi ta-mil*), 1. oficială şi de lucru a O.N.U. Structura 1. C. comune standard actuale are următoarele caracteristici generale: unitatea fonologică minimală este silaba, care are structura (C)V(C); C. se caracterizează prin radicale monosilabice; din cauza numărului limitat de posibilităţi combinatorii (420 combinaţii sila-bice distincte), omonimia este foarte pronunţată (silaba jien, de pildă, are 21 sensuri distincte). Spre deosebire de 1. veche, în C. modernă numai 10% din cuvinte sînt monosilabice (cuvintele uzuale, foarte frecvente), pre-dominînd cele bisilabice (polisilabismul se în-tîlneşte numai la împrumuturi). C. are 6 vocale, 22 (23) consoane, 3 semiconsoane (inclusiv anterioară închisă rotunjită). Nu are opoziţie de sonoritate. Opoziţie aspirat/non aspirat. 4 tonuri (într-unul din d. 9) melodice (complexe) — pe lîngă diferenţa de înălţime, unele tonuri comportă şi o mişcare simplă (înalt uniform, înalt ascendent, jos descendent, înalt descendent sau ascendent-descendent); notate în transcriere cu semne diacritice. Tonurile diferenţiază cuvinte: astfel, silaba ma rostită cu fiecare din aceste tonuri înseamnă: mă „mamă”, mă „cînepă”, ma >,cal”, mă „a injuria”. Accent fonologie — absenţa sa caracterizează un aşa-numit „ton” neutru sau nul (notat cu °), definit prin situaţia de atonie. L. cu structură gramaticală izolantă, în care au apărut unele elemente de aglutinare (polisintetism). Considerată o 1. „aproape fără gramatică”, deoarece nu are în general distincţia în părţi de vorbire (a dezvoltat însă unele afixe care diferenţiază numele de obiecte şi numele de acţiuni), iar cuvintele sînt în general invariabile — nu au flexiune (nu are mărci pentru categorii ca număr, gen, mod, timp, persoană). Are totuşi unele elemente gramaticale, cum ar fi sufixul de pl. -men (care poate apărea la nume de persoane şi pronume personale), particule determinative, posesive, auxiliare de aspect. Elemente de flexiune internă — variaţii vocalice (silabice) paradigmatice (hăo „bun”, hâo „a iubi”). Distincţia tranzitiv-intranzitiv se exprimă, ca în birmană* şi tibetană*, prin alternanţa consoanei iniţiale (surdă/sonoră). Clasificatori numerali. Relaţiile gramaticale rezultă în special din sens, ordinea cuvintelor, intonaţie. Topica se caracterizează (spre deosebire de alte 1. cu structură asemănătoare, ca vietnameza*), prin existenţa a 2 posibilităţi: postpunere (o-biectul este caracterizat prin aşezarea sa după numele de acţiune) şi antepunere (determinantul precedă determinatul). în C. s-au dezvoltat derivarea (mai ales cu sufixe) şi compunerea—folosită şi ca mijloc de evitare a omoni- CHINEZĂ 60 niei. Astfel, în locul cuvîntului simplu, care ar fi ambiguu, se folosesc compuse rezultate prin juxtapunerea a 2 sinonime (cel puţin parţiale), antepunerea unui determinant, redupli-care. 8 gr. principale de d. (cu numeroase varietăţi, corespunzător ariei vaste ocupate şi numărului foarte mare de vorb.; diversitate mai mare în SE, în zona litoralului), reciproc ininteligibile (deosebiri în special de ordin fonetic şi lexical), considerate de unii 1. distincte: cantonez (yue(h), ytieh); hakka (hokka, k’e(chia), kejiâ); hsiang (houan, linnan(ez), xiâng); kan; min de N (foochow, ţ(o)u chou, fouehow, fou-kien, fukienez, min, min pei); min de S (min nan); pei (chinez de N, k (o )uan-h(o)ua, kuan-tu.a, mandarin) — cu cel mai mare număr de vorb. (1. maternă pentru 70% din populaţie) şi cea mai largă arie; wn (shang-hai, wou, wă). La baza 1. comune standard actuale, naţională şi oficială (putdnghuă, p’ut’unghua) stă varietatea din capitală, Beijing (Pekin(g)) a d. pei de N (1. secundă atît pentru vorb. celorlalte d. ale 1. C., cît şi pentru vorb. de 1. ne-C. din R. P. Chineză). Diferenţe importante — în fonetică, structura gramaticală şi vocabular — între 1. literară scrisă tradiţională şi 1. vorbită (folosită şi ea în scris din sec. 8 e.n.), care a evoluat considerabil. Folosirea 1. comune literare scrise wen yen (wenien, wen li, wenyăn), care păstrează în linii mari structura unei forme vechi a 1. C. (numai cuvinte monosilabice, foarte puţine unelte gramaticale), a fost în general abandonată. Primele atestări: texte de oracole gravate pe fragmente de omoplaţi de cerb şi carapace de broască ţestoasă —cca 1500 î.e.n. Istoria 1. C. cuprinde perioadele: arhaică (1300 î.e.n. —100 e.n.), medie (100—1200 e.n.; unii autori disting şi o perioadă veche în epoca dinastiei Han) şi modernă (după 1200), cu deosebiri de ordin fonetic şi în domeniul afixelor (fonetica fazelor vechi reconstituită cu ajutorul cărţilor şi tabelelor de rime redactate începînd din sec. 6, pe baza redării împrumuturilor C. din sanscrită*, a lecturilor sino-coreeană*, sino-japoneză* şi sino-vietnameză* şi a caracteristicilor împrumuturilor C. în aceste 1.). C. are relativ puţine împrumuturi, atît datorită superiorităţii civilizaţiei C. în decursul istoriei, cît şi dificultăţilor de adaptare internă a cuvintelor străine (trebuie transformate în combinaţii de silabe existente în C.). împrumuturi din sanscrită (în C. veche), manciuriană*, 1. mongole* (nume de vechi ranguri şi funcţii), în epoca modernă din engleză* (yinjing ,,motor” < engine, delu feng < telephone, tiela< railway), rusă* (suweiai< soviet). Preferinţă pentru calcuri (idian hua ,,telefon”, lit. ,,electricitate" + „a vorbi”). Scriere foarte veche (probabil cca 2000 î.e.n.) — singura scriere hieroglifică rămasă în uz pînă în zilele noastre. Caracterele reprezintă silabe (în 1. veche cuvintele, fiind monosilabice, erau reprezentate prin cîte un caracter). Numelor de obiecte le corespundeau reprezentări figurative; cuvintele cu sens mai abstract (de ex. numele de acţiuni) erau reprezentate simbolic. Aceste caractere, tot mai stilizate, sînt alcătuite dintr-un număr diferit de elemente* trasate într-o ordine anumită. Ele au suferit şi unele schimbări de formă legate de înlocuirea stilului rigid cu pensula suplă şi tuş şi în funcţie de diferitele maniere caligrafice. Caracterele semiografice au fost transferate şi pentru a nota cuvinte omofone sau cvazi-omofone cu cele pe care le reprezentau (în timp, unele diiî acestea au evoluat, semnele respective pier-zîndu-şi caracterul fonografic). Pentru a distinge omonimele (există de pildă 20 semne citite s/h), caracterelor iniţiale li s-a adăugat cîte un semn clasificator mai mult sau maii puţin arbitrar, numit ,,cheie” sau ,,radical”* menit să sugereze domeniul semantic. 90% din caractere au această valoare dublă, fono-semantică, evocînd, printr-o componentă, latura semantică, şi prin alta pe cea fonetică (fără a le putea indica precis). Cheile (care pbfc fi forme simplificate ale unor caractere semiografice independente) se pot plasa înainte, după sau deasupra elementului fonetic. S-a ajuns la 540 chei (în dicţionare cuvintele sînt grupate după cheile comune reprezentărilor lor, iar în cadrul acestora după numărul de elemente componente ale caracterului fonetic) şi un total de 60 000 caractcre (dintre care unele sînt învechite sau considerate incorecte). Cuvintele cu peste 1 silabă şi compusele sînt notate prin 2 caractere. Aceste semne se scriau în coloane verticale, de sus în jos şi de la dreapta la stînga. Scrierea C. a evoluat foarte puţin în decursul timpului, astfel că textele de la începutul e.n. sînt inteligibile şi azi. Scrierea ideo-grafică este independentă de realizările lingvistice locale, permiţînd lecturi multiple, corespunzătoare fiecărui d.; ea permite astfel înţelegerea prin scris a vorb. de d. reciproc ininteligibile, reprezentînd un important factor de coeziune naţională. Acest fapt, ca şi avantajul de a diferenţia numeroasele omofone (în codul oral dezambiguizarea este mai dificilă),- explică, alături de forţa tradiţiei, de ce, deşi este greu de învăţat şi inadecvat pentru folosirea mijloacelor tehnice moderne, acest sistem nu a fost înlocuit cu o scriere fonetică (deşi crearea unei scrieri fonetice pe baza alfabetului latin* datează din sec. 18). în ultimele decenii s-a redus numărul de caractere şi de chei (la 214), s-au unificat şi simplificat unele caractere, s-a introdus scrierea orizontală de la stînga la dreapta. 61 CHUANGe tncepînd cu iezuitul Matteo Ricci (sec. 16) s-au propus cca 40 sisteme de transcriere fonetică, dintre care cel mai răspîndit este sistemul Wade-Giles (elaborat în 1867 de Thomas F. Wade şi modificat în 1912 de H.A. Giles; nota tonurile cu cifre). Actualmente s-a adoptat sistemul oficial de transcriere fonetică în alfabetul latin pinyin (pinyin), recomandat pentru redarea numelor proprii C. în 1. care folosesc scrierea latină, iar pe plan intern pentru transcrierea fonetică a termenilor tehnici şi numelor proprii străine, în telegrafie, indexare, pentru adnotări în dicţionare, ca auxiliar în învăţă-mîntul primar. Scrierea C. a fost folosită pentru 1. coreeană, japoneză şi vietnameză (aceasta şi-a creat şi o scriere proprie după model C.) şi a fost imitată de scrierile vrăjitorilor de 1. lolo şi moso* şi de un trib de 1. tibetană*. Sub influenţa ei, 1. thai albă* (care utilizează alfabetul laoţian*) a trecut la scrierea verticală. împrumuturi din C. în 1. chuang*, coreeană, indoneziană*, lai*, manciuriană,miao-yao*, mongolă, mongură, nahsi*, pidgin-English*, tai*, tibetană, 1. turcice*, tuvină*, vietnameză ş.a. L. din Extremul Orient continuă să-şi formeze termeni noi pe baza unor elemente din C. scrisă, aşa cum alte 1. din Asia folosesc elemente din sanscrită, iar 1. europene din latină* sau greaca* veche. Cuvinte şi nume proprii C. în 1. europene, ajunse prin diferite filiere şi în română*: caolin, ceai, farfurie, nanchin, satin, serj, şantung, taifun s.a. 395 CHINGA (BUNFUM, CIN GA, KOMBE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 5 000—12 600 vorb. (surse diferite). 396 CHINOOK, pidgin folosit mai ales în trecut (100 000 vorb.) ca lingua franca pe coasta Pacificului, din California pînă în Alaska. Are la bază 1. C. din fam. chinookan, phylum penu-tian*, dispărută în sec. 19, şi elemente din 1. nootka*, franceză*, engleză* şi salish*. 397 CHIPEWYAN, 1. amerindiană din fam. athapascan-eyak*. S.U.A.; 4 400—6 600 vorb. 18 vocale (6 orale scurte, 4 lungi, 4 nazale, 4 nazale lungi), 41 consoane, 1 semiconsoană. 2 tonuri. Structura silabică (C)V(C). Timpul şi aspectul la verbe sînt marcate cu ajutorul prefixelor: he-tsay,,e 1 plînge”,yî-fsay „elaplîns”, diva-tsay „el va plînge”. D.: chipewyan (montagnais, mountaineers), slave (s) (brushwood indians, etchaottine, sla- vey), yellow-knife (cooper Indians, red-knife, tatsanottine ). 398 CHIQUITO, fam. de 1. amerindiene din phylum macro-ge*. Bolivia (NE); ? vorb. 3 1. Prezintă interes pentru deosebirile foarte mari dintre limbajul bărbaţilor şi cel al femeilor. 399 CHOCHO (CHUCHO(L)TEC, CHU-CHON), 1. amerindiană din fam. popolocan*. Mexic (Oaxaca NE); 600—1 000 vorb. (surse' diferite). 400 CHOCO (CHOLO), fam. de 1. amerindiene din phylum macro-chibchan*. 20 000 — 25 000 vorb. 3 1., toate în LL. Mai importantă:: epera de nord*. 401 CHOCTAW (CHACTA(W), CHACTA-WICE, CHACTAWISCH, CHAHTA(-MUSKO-KEE), CHOKTAH, CHOKTAW), 1. amerindiană din fam. muskogean*. S.U.A. (Alabama,. Mississippi, Oklahoma); 12 000—13 000 vorb. D.: C. de N, C. de S (sixtown C.;, C. de Vy. chickasaw (chic(k)asa, chi(c)kasah, chikashar chikkasah, chakchiuma, napochi). Una din cele mai importante 1. indigene ale-Americii de Nord. în trecut pe baza ei s-a creat un i. de tranzit (mobile). A avut o variantă pidgin (mo-gilian) folosită de toate triburile de pe coasta> Golfului Mexican. Din C. au pătruns cuvinte şi> expresii în engleza* americană. Oklahoma înseamnă în C. „popor roşu”. 402 CHOKWE (C(I)OKWE, SHIOKOr TSHOKWE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, Angola, Zambia; 600 000 vorb.; grupată uneori cu chiLunda* în gr. chokwe-lunda. Folosită în şcoală. Se extinde prin absorbirea 1. vecine nescrise. 403 CHOL(Tl) (CHOLOID), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Tabasco, Chiapas. E); 32 800 vorb. 6 vocale, 19 consoane, 2 semiconsoane.. Structura silabică (C)(C)V(C)(C). Topica: verb-obiect.-subiect, adjectiv-substantiv. D.: chol lacandon, toquequa. 404 CHONTAL DE TABASCO, 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Tabasco E);. 15 500—20 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 22 consoane, 2 semiconsoane. 405 CHORTf (CHOLTI, CHORTE), 1. amerindiană din fam. mayan*. Guatemala (E), Honduras; 33 000 vorb. 5 vocale, 19 consoane, 2 semiconsoane.. Accent final. Topica: adjectiv-substantiv. 406 CHRAU ((J)RO, TAMUN), 1. din fam.-austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (S); 15 000 vorb. 6 vocale scurte, 8 (9) lungi, 17 (19) consoane, (are ocluziune glotală), 3 semiconsoane (inclusiv medie centrală nerotunjită). Structura silabică (C)(C)CV(C). Topica: subiect-verb-obiect,. substantiv-adjectiv. D.: bajiâng, butwa, chalah, jro, mrâ s.a. 407 CHRU (CADO, CHRAU, CHURU* C(U)RU, KRU), 1. din fam. austroneziană*,. gr. chamic*. R. S. Vietnam; 15 000 vorb. 408 CHUANG (CHUAN(-CHIA), CHUNG (-CHIA), DIOI, GUI, I-CHIA, I-JEN, ’JOI„ OJUI, Kt)EI, KUI, PU-I, PU(-)YI, WU-MING), 1. sau gr. de 1. din fam. sino-tibetană*" CHUAVE 62 sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. R. P. Chineză (reg. Guangsi-zhuang = Kwangsi-chuang = Kuang-si, Yunnan = Yiin-nan, Guangdong = Kuang(-)tung); 7 780 000 vorb. 11 d., grupate în 2 ram. — de N: ch’iu-pei, hung-ho, kuei-pient liu-chiang, yu-chiang, yung-pei, şi de S: te(-pao)~ching (-hsi)9 tso-chiang, îmi (-shan )-ma(-li-p’o), yen(-shan)-kuang(-nan), yung-nan, poate şi nung2* şi s/îo (sau 1. separate). Influenţă chineză* (a dus şi la modificări în ordinea cuvintelor). Sistem vechi de scriere, folosit încă ocazional pentru texte religioase, cîntece, acte şi corespondenţă. Alfabet creat în 1960. Publicaţie periodică. A influenţat d. min al 1. chineze (i-a servit drept substrat sau sursă de împrumut). 409 CHUAVE (TJUAVE), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 19 000—20 965 vorb. (surse diferite). în varietatea gomia 5 vocale, 10 (11) consoane (nu are oclusive prenazalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). D.: chuave, elimbari. 410 CHUJ(E) (CHUH(E), CHUJEAN), 1. amerindiană din fam. mayan*. Guatemala (V); 13 000—14 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale (1 lungă), 20 consoane, 2 semiconsoane. Accentul pe silaba finală. 411 CHUIvU (SUKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 18 500 vorb. 412 CIADIANĂ (BENUE-CHAD, CHADIE, CHADIEN, NIGER-CHAD), ram. de 1. inclusă în timpul din urmă în fam. afro-asiatică*; în trecut unele 1. din această ram. erau considerate negroafricane. L. vorbite în C. Africii, pe un teritoriu foarte redus, în state din jurul lacului Ciad (Nigeria, Camerun, Ciad, Republica Cenirafricanâ); 12 —15 mii. vorb.; 114 1., în LL 57. Cele mai importante : hausa; urmează bura, somrai, buduma, kotoko, musgu. L. puţin studiate, cu excepţia 1. hause. 413 CIUKOTĂ (CHEKCHEE, CHUKCHEE, CHUKCHI, CHUKOTSKIJ, CUKOTSKIJ, LIIYILIIL, LUORAVETLAN(SKIJ), LUO-RA'WETLAN, TCHOUKTSCHE, TSCHUK-TSCHISCH), 1. paleosiberiană* din fam. ciukot-kamceatka*. U.R.S.S. (Pen. Ciukotsk); 8 000— 15 000 vorb. (surse diferite). Denumirea rus. cukotskij — de la numele nomazilor cawcu „proprietari de reni”; ciukoţii îşi spun luoravetlan „om adevărat” şi îşi numesc 1. liiyiliil i}\. adevărată”. 6 vocale (5 cu perechi lungi) formînd 2 serii: „slabe” („înalte”) — e, i, u, şi „forte” („joase”) — a, d, o (tind actualmente să se confunde). Armonie vocalică (transformarea tuturor vocalelor „slabe” în vocale „forte” atunci cînd intră într-o unitate intonaţională care conţine o vocală „forte”) — mai regulată decît în ko-riak*. 14 (19) consoane (surse diferite). Oclu-siva glotală este mai curînd un fonem independent decît o componentă de glotalizare a vocalelor (ca şi în koriak). Oclusivă uvulară surdă q, dentală surdă continuă s. Eventual opoziţie de cantitate. în vorbirea femeilor africată dentală surdă t* care corespunde atît lui r cît şi lui s din vorbirea bărbaţilor. Structura silabică (C)(C)V(C)(C). Accentul, fără rol fonologie, cade pe silaba finală sau penultimă a bazei lexicale, indiferent cîte afixe i se adaugă. Determinanţii pot fi incorporaţi la nume, verbe şi adverbe; aceste complexe se disting de combinaţiile libere de cuvinte prin absenţa oricărui morfem gramatical şi schimbări morfofo-nemice, cf. ryngy-kora-t „speriat ren” sau ny-ryngy-kinet (adj.) kora-t (subst.) ,,speriatul ren”. Pot fi incorporate şi elemente avînd la rîndul lor determinanţi (în koriak nu). Pe lingă incorporare sînt posibile şi aglutinarea şi structurile analitice; incorporarea pare să piardă teren la vorbitorii tineri care nu mai sînt nomazi. Are construcţii ergative (autorul unei acţiuni poate sta şi în cazul instrumental, predicatul acordîndu-se atît cu subiectul cît şi cu obiectul — aflat în cazul absolut). Numele exprimă nu numai cazul, ci şi persoana: cavcy-vajgum „nomad-eu”, cavcyvamore — „nomad-noi” ş.a.m.d. Topica: subiect-obiect-verb, ad-j ecti v-substanti v. D.: enmylinskij, nunligranskij, pevekskij, uellenskij, xatyrskij. Kerek, considerat în trecut d. al 1. C., este socotit în prezent 1. separată. C. este folosită în învăţămîntul primar şi pentru vorbitorii 1. iukaghir (odul). Se dezvoltă o formă literară bazată pe graiurile vorb. nomazi (mai răspîndite), îmbogăţite corespunzător realităţilor moderne. împrumuturi din eschimosă*, în perioada actuală din rusă*. Nu a avut scriere (pictografie dezvoltată), încercare nereuşită a unui păstor de a crea către 1930 un sistem de ideograme. Din deceniul 4 s-a adoptat alfabetul latin* şi apoi cel rus*. 414 CIUKOT-KAMCEATKA (CHUKCHEE-KAMCHATKAN, CHUKCHEE - KORYAK -KAMCHADAL, CHUKCHI-K AMCHATKAN, cukotsko-kamCatskij, luoravet - LAN, LUORAWETLAN), fam. de 1. paleosi-beriene* de NE. U.R.S.S. (Pen. Ciukotsk, Kam-ceatka); 20 000 vorb. După unii nici o înrudire cu iukaghir (odul). Unele asemănări cu 1. caucaziene*. 5 i., In LL 2: aliutor, ciukotă*, kamceadal (iielmen) (1. cea mai deosebită din fam.), kerek, koriak*. 63 COREEANĂ Toate 1. din fam. au anumite trăsături comune în sistemul fonologie (consoane postve-lare; opoziţie de cantitate la oclusive; armonie vocalică; absenţa opoziţiei de sonoritate existente în alte 1. paleosiberiene (ghiliak*, ket*, iukaghir); absenţa opoziţiei nepalatalizat/pala-talizat — prezentă însă în kamceadal). Toate 1. C.-K. prezintă aglutinare prefixaiă şi sufixală. în toate 1. afară de kamceadal, numele exprimă şi persoana, adjectivul nu se schimbă în caz, ci numai în persoană şi număr. 2 numere — sg. şi pl., în unele d. ale 1. koriak şi dual. Incorporare sintactică dezvoltată (afară de kamceadal), ca în unele 1. amerindiene din America de Nord. Are atît structuri nominative, cît şi construcţii ergative. Diferenţe lexicale mai mari decît cele gramaticale, dar asemănări în forma pronumelor, la numele de rudenie, numele părţilor corpului. Numeroase împrumuturi din 1. turcice* şi mai ales din tungusă*, în prezent în special din rusă*. 415CIULÎM(CHULYM(SKO-TJURKSKIJ), MELET TATAR, TCHOULYM, TSCHULIM-TATARISCH), 1. din fam. altaică*, ram. tur-cică*. U. R.S.S. (C.); 40 000- 48 000 vorb. (surse diferite). în d. de jos 13 vocale, din care 10 cu perechi lungi, 40 consoane (ocluziune glotală, consoane palatalizate, sonante surde), 2 semiconsoane. Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: de jos, mijlociu. 416 ciuvaşă (chuvash, CuvaSskij, TCHOUVAGHE, TSCHU'WASCHISCH), 1. din fam. altaică», ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Ciuvaşă, Baskiră, Tătară, R.S.F.S.R.); 1 472 000 vorb. L. oficială în R.S.S.A. Ciuvaşă. Singura 1. din gr. bulgar al 1. altaice care a supravieţuit. Deosebiri faţă de celelalte 1. turcice. 8 (9) vocale (2 vocale reduse), 18 (25) consoane (consoane palatalizate, sonante lungi), 3 semiconsoane (inclusiv w). Structura silabică (C)V(C)(G). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substan-tiv. 2 d. cu diferenţe fonetice, gramaticale şi lexicale: anatri (de jos, de S) — numeroase împrumuturi din tătară*; viryal (de sus, de N) — puternică influenţă rusă* (din 1920 nu numai în 1. vorbită, ci şi în 1. standard). L. scrisă — din a doua jumătate a sec. 18, dezvoltată în special spre sfîrşitul sec. 19. Termeni de cultură din arabă* şi persană*, unele împrumuturi reciproce cu 1. fino-ugrice* (mari*, votiak*). Alfabet bazat pe cel rus*, perfecţionat în 1917 (4 litere suplimentare: av, ev, g). 417 COMOX (CATLOLTQ, CATLOLTX, COMUX, KOMOOKHS, KOMUK), 1. amerindiană din fam. salish*. Canada (Columbia britanică); 100—1000 vorb. 7 vocale (3 lungi), 32 consoane, 2 semiconsoane. D.: sliammon. 418 COPTĂ, 1. sau gr. de d. din fam. afro-asiatică*, ram. egipteană*. Egipt. Originea numelui este arabă* (o formă care corespunde aproximativ ultimei silabe din grec-Aigyptos). Folosită exclusiv ca 1. liturgică a bisericii copte. A fost din sec. 3 1. religioasă a creştinilor din Egipt. Concurată de arabă înce-pînd din sec. 7, a pierdut teren ca 1. vorbită (din sec. 17 nu se mai foloseşte ca 1. cotidiană). Mai multe d.: boharic, de la termenul aral> buhayra „provincie maritimă”, cel mai important (reg. Alexandria), saidic sau theban (în Egiptul de Sus), generalizat ca 1. literară înainte de sec. 11. Din C. provin cuvinte ca oază (wahe ,,a locui” + sa ,,a bea”). Prin C. s-au răspîndit barcă (< egipt, wă-ră „barca lui Ra”), elefant, fildeş (< hamitic elu „elefant”). Alfabet propriu derivat din cel grec*; s-a renunţat la hieroglife, care aminteau de vechea religie. 24 caractere greceşti şi 7 luate din scrierea demotică (vezi egipteana*). Vocalele sînt notate ca în greacă, prin 1 — 2 litere. 419 CORA (ATEANACA, CHORA, CHOTA, CORAICE, MUUTZICAT, NAYIT(I), TEA-CUACITZIA, TEACUACITZICA), 1. amerindiană' din fam. uto-aztecan*, gr. sonoran*. Mexic (Jalisco); 3731 — 5000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 16 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). 420 COREEANĂ (CHO SEN (MAL), CO.SON- MAL, HANKUL, KOREAN), 1. izolată‘din fam. altaică*, ram. de E. Coreea, R. P. Chineză, Japonia, U.R.S.S., S.U.A.; 34 mii.— 50 mii. vorb. (surse diferite). Mulţi bilingvi (vorbesc şi chineza* sau japoneza*). Co.son este denumirea sino-C. a Coreei; numele european provine de la cel al statului — Ko.ryo. L. oficială în Coreea. înrudirea genetică cu 1. altaice susţinută din 1823 de H.J. Klap-roth. Asemănări cu 1. tunguse*. Cert înrudită cu japoneza. 8 vocale scurte şi 8 lungi, 19 consoane (în d. din Seul). Lipsesc fricativele labiale. Nu are corelaţie de sonoritate. Complexitate fonetică — componente de aspiraţie şi glotalizare combinate cu realizări palatalizate şi labializate. Accent nefonologic. Doar urme de armonie vocalică (în declin din sec. 16). Nu are distincţii tonale (ar fi existat în C. veche). Structură morfologică radical deosebită de chineză, asemănări cu japoneza — 1. aglutinantă. Numele şi determina- CORNICĂ 64 tivele — invariabile (nu au forme diferite în funcţie de gen şi număr). Verbul este impersonal — nu are conjugare, nu exprimă numărul. Sufixe verbale. 6 forme de politeţe, care exprimă prin radicale şi sufixe diferenţele în statutul social al persoanei care vorbeşte, despre care se vorbeşte, cu care se vorbeşte (pe cale de dispariţie în 1. actuală). Asemănări în sintaxă cu chineza (funcţia cuvintelor în propoziţie reiese din poziţia lor). Formarea cuvintelor — prin aglutinare (nunmul „lacrimă” < nun ,,ochi” + mul ,,apă”). Una din ariile lingvistice cele mai omogene din lume — unitatea lingvistică datorată celei administrative şi religioase (prin budhism). D.: ceâuto (cecjudo) (ins. Cheju = Quelpa(e)rt) — mai conservator, cufjâdndo, jollato, kyoijsatjto, namkydtjto, pyorjanto, se (o )ul (sotil) (limitele dialectale corespund în general celor dintre provincii). Unele d. — destul de diferite (nu sînt înţelese cînd sînt auzite pentru prima oară ■de vorb. din alte reg.). D. capitalei a devenit din sec. 14 baza 1. literare. Sfîrşitul sec. 16 marchează limita între C. premodernă şi modernă. Numeroase împrumuturi din chineză (inclusiv numerale, care le dublează pe cele C.), care a servit drept 1. literară după răspîndirea budhismului (sec. 4 — 5) şi a rămas 1. oficială a aparatului de stat şi 1. de cultură pînă la sfîrşitul sec. 19. împrumuturi din mongolă*, sanscrită*, japoneză*, engleză* •şi alte 1. europene. Opere literare din sec. 7—8. A adoptat scrierea hieroglifică chineză; din •sec. 6 — mixtă (unele semne notau noţiuni, altele sunete). Sistemul li-tu (cuprinzînd simboluri pentru redarea fonografică a encliticelor şi sufixelor) — menţinut pînă în sec. 19. Scrierea oficială actuală — alfabet propriu on-mun (on-mun) din 1443 — 1446 (folosit poate si înainte) — singura scriere alfabetică indigenă din Extremul Orient. Scriere fonetică (corespondenţă biunivocă sunete-litere) — unul din cele mai simple alfabete din lume. 25 litere (14 •consoane, 11 vocale) derivate din scrierea chineză, tibetană* şi sanscrită (caractere şi fragmente de caractere chineze modificate şi simplificate şi semne noi). Consoanele finale — «îotate dedesubt. Semn special care precedă vocala iniţială. Literele grupate pe silabe. ‘Scrisă la început în coloane verticale de sus în jos şi de la dreapta la stînga, ulterior în special orizontal de la stînga la dreapta, de sus în jos. 421 CORNICA (CORNIQUE, CORNISH), I. indo-europeană* din fam. celtică*, gr. bri-tonic, dispărută în sec. 18. Marea Britanie. Primele texte din sec. 9 — 10. Vorbită în Cornwall, C. era la început apropiată ca structură de galeză*. Datorită separării politice şi administrative a reg. Cornwall de Ţara Galilor, C. a evoluat separat, apropiin-du-se de bretonă*. La începutul sec. 18, sub influenţa Reformei, 1. engleză* şi-a întărit poziţia din ce în ce mai mult, ducînd la dispariţia C. (în 1777 moare ultimul vorb.). Urme de C. există în lexicul englez al pescarilor locali şi în toponimia reg. respective. 422 CREE (CHRISTENEUX, CLISTENOS, CRIANAE, CRI(E), CRIS(E), ILE Â LA CROSSE, IYINIWOK, KALISTENO, KE-NI STEN O A G, KILLI STENO,KN î STENEUX, KRI(H), KRISTINAUX, MUSKOTAWENE-WUK, ROUNDHEAD, SASKATCHEWAN,; TfîTES DE BOULE), 1. amerindiană din fam. algonkină*. Canada (Alberta, Columbia britanică, Manitoba, Ontario, Quebec, Saskatche-wan), S.U.A. (Montana); 62 000 vorb. Una din cele mai importante 1. amerindiene din Canada. 7 vocale (4 lungi), 9 consoane, 2 semiconsoane. 3 tipuri de demonstrative: ăwa „acest”* ana „acel”, o:ja „acesta de curînd prezent, dar absent acum”. Paradigmă verbală complicată: 15 moduri verbale tranzitive care includ subiectul şi obiectul într-o vastă paradigmă (42 forme), cu forme speciale pentru diverse persoane: pers. 1, 2, 3 sg. apropiată şi depărtată, 1 pl. de incluziune (vorbitorul şi persoana căreia i se adresează) şi de excluziune (vorbitorul şi altă persoană decît cea căreia i se adresează). De ex.: nisa:hiha:w „eu îl iubesc”, nisa:kiha> wah „eu îi iubesc”, kisa:kiha:w ,,tu îl iubeşti”, nisa:kihik „el mă iubeşte”, nisa :kihikuna „el ne iubeşte”, kisa:kihitiu „eu te iubesc”. Alături de forma cu un subiect şi un obiect (nim-tuma:w „eu îl întreb”) există o formă cu un subiect şi 2 obiecte (ninitiitamawa:w ,;eu îi întreb lui”) şi alta cu subiect, obiect şi persoană interesată (ninitutamwa:n „eu îl întreb cu privire la el” (= la cererea lui). D.: East C., moose C., Northern C.9 plains C., swampy C., woods C., montagnais (monta-gnar(ds), montagnie, mountain Indians, moun-tainee (rs), mountainiers, sheshapotosh), naskapi (naskapee, scoffie, skoffi(e)). Silabar creat de misionari protestanţi (1840), format din caractere geometrice simple. Importanţă locală. împrumuturi C. în engleză* (pemmican). 423 CREOLA ENGLEZĂ, ansamblu de varietăţi lingvistice formate în diferite părţi ale lumii în urma contactului dintre vorb. ai 1. engleze* şi vorb. de diverse alte 1. (negroafricane, australiene*, austroneziene*) în perioada expansiunii maritime, comerciale şi coloniale engleze, şi devenite 1. materne ale unor populaţii. America de Nord, America de Sud (N), Africa (V), Australia, Oceania; numărul total de vorb. neprecizat, probabil peste 1,5 mii.— 2 mii. vorb., mulţi bilingvi. 65 CREOLA ENGLEZĂ Cea mai mare parte a vocabularului — de origine engleză, insă importante deosebiri fonetice, lexicale şi mai ales de structură faţă de engleză (considerate „simplificări”) — C.E. şi engleza sînt 1. distincte, reciproc neinteligibile. C.E. considerată 1. indo-europeană* din a 2-a ,,generaţie” a 1. germanice*. Raporturile dintre diferitele varietăţi ale C.E. — insuficient precizate; concordanţe remarcabile tocmai în puncte în care C.E. diferă de engleză, în ciuda faptului că multe varietăţi s-au format independent, din contactul englezei cu 1. diferite. Unele asemănări de structură şi cu alte 1. creole derivate din 1. europene. Toate aceste asemănări interne şi externe au fost explicate fie ca apărute independent în condiţii asemănătoare, care au generat tendinţe similare, fie printr-o origine comună. L. creolă cu cele mai multe varietăţi. Principalele gr .'.atlantic (varietăţi formate începînd din sec. 17 şi vorbite de descendenţi ai negrilor aduşi ca sclavi din Africa în coloniile din America de Nord, Indiile de Vest, N Americii de Sud); african (rezultat prin implantarea în Africa, în sec. 19 — odată cu repatrierea unor sclavi fugari sau eliberaţi — a unor varietăţi din primul gr., supuse eventual unei a 2-a creolizări prin noul contact cu 1. africane); pacific. Sint în general i. cu funcţii limitate la cele cerute de necesităţile simple de comunicare cotidiană, fără aspecte literare dezvoltate (cu acest rol sînt folosite 1. oficiale, în special engleza). Unele varietăţi au număr mic de vorb. şi sînt pe cale a fi abandonate în favoarea 1. de prestigiu; altele suferă un proces de decreo-lizare, tinzînd să refacă unele din elementele 1. engleze care au fost supuse alterării. Varietăţi (unele foarte apropiate, ar putea constitui o aceeaşi unitate): alcu ((gambian) krio, patois), Gambia (Bathurst), 3 000—3 500 vorb. (surse diferite), descendenţi din foşti sclavi yoruba*; folosită şi ca 1. secundă; ar putea fi o varietate de krio (diferenţe în vocabular mai curînd decît în fonologie şi gramatică); (americo-) liberianâ (brokes, kwăsai, waterside English), Liberia, provenită din C.E. a negrilor veniţi din S.U.A. în sec. 19; antiguanâ, Antilele britanice (Antigua); bogot, Australia (rezervaţia Bogot), derivată probabil din varietatea australiană de pidgin-English* şi influenţată, eventual, de cea melanezianâ; barbadiană, Barba-dos; belizeană, Belize (fost Honduras britanic), 1. maternă pentru populaţia urbană, lingua franca pentru cea rurală; caracter conservator; trăsături sintactice şi lexicale comune cu bongo talk; bongo ta'lk (bungo, jagwa-talk, quashee), Jamaica (eventual subvarietăţi asemănătoare şi în restul Antilelor), 1 mii. —1,5 mii. vorb. (surse diferite); în curs de decreolizare — con- tinuum creolă — engleză standard, cu diferenţe mici din aproape în aproape, însă ale cărui extreme nu sînt reciproc inteligibile; boni (aluku), Suriname, 20 000 vorb. împreună cu (n)djuka, matuwari şi saramaccan, d. ,,Bush Negro” reciproc inteligibil cu (n)djuka; bou-riki (banana English), Trinidad-Tobago, alături de creola franceză* pe cale de dispariţie; influenţată de barbadiană, spaniolă*, hindi*, probabil şi de krio în sec. 19; varietatea din Tobago — mai conservatoare; creolese, Guyana; influenţată de barbadiană şi krio la mijlocul sec. 19; (n)djuka (aucan, djoe-tongo), Suriname (E), 16 000 vorb.; d. de tip ,,Bush Negro”, reciproc inteligibl cil boni; derivat probabil din sranan; 5 vocale cu perechi lungi, 12 consoane (are consoane silabice), 2 semiconsoane; 2 tonuri: înalt, jos; structura silabică (C)S()V(N); singura 1. creolă cu scriere silabică asemănătoare cu scrierile indigene din V Africii; a dat naştere unui pidgin conţinînd cuvinte şi morfeme din 1. amerindiană trio; gullah (geechee, gedgie, goolah), S.U.A. (Florida, Carolina de S, Lee Islands), 125 000 vorb. de descendenţă africană; numeroase trăsături sintactice comune cu C.E. şi pidgin-English din V Africii, în special cu krio; krio (pidgin-English, pidgin krio,talkie-talkie), Sierra Leone (Freetown, ins. Bonthe şi Banana), include eventual şi aku, porto şi varietăţile din Guineea şi Senegal, 20 000—120 000 vorb. ca 1. materna (surse diferite) şi lingua franca pentru mai multe mii de vorb.; eventual produsul unei a 2-a creolizări — rezultată din contactul C.E. aduse de foştii sclavi repatriaţi în sec. 19 şi 1...yoruba; matuwari, vezi mai jos saramaccan; neomelane-ziană, varietate de pidgin-English creolizată în unele zone, Papua-Noua Guinee (Rabaul, Port Moresby, ins. Amiralităţii), 10 000 vorb. indigeni ca 1. maternă, cu perspective de extindere; norfolkeză, Ins. Norfolk, 500 vorb. proveniţi din ins. Pitcairn; piteairneză — Ins. Pitcairn, 150 vorb. [?], mai asemănătoare cu varietăţile atlantice decît cu cele pacifice; puternică influenţă tahitiană*; a dat naştere varietăţii norfolkeze; porto (Fernando Po Krio, porto talii), Guineea ecuatorială (ins. Macias Nguema = Fernando Poo), eventual varietate de krio (colonişti din Indiile de Vest şi Sierra Leone, stabiliţi în 1830); păstrează unele trăsături devenite arhaice în krio; saramaccan (jew tongo, saramakaan, saramakka), Suriname, 20 000 vorb. împreună cu boni, (n)djuka şi matuwari; d. de tip ,,Bush Negro”, ca şi matuwari, dezvoltat la origine dintr-un pidgin portughez*, actualmente cu un mare procent de cuvinte engleze, probabil prin sranan, cu care e reciproc inteligibil (diferenţe în fonologie şi vocabular); 7 vocale scurte orale cu corespondente lungi şi nazale; consoane palatalizate, 5 — c. 745 CREOLA FRANCEZĂ 66 prenazalizate, oclusive labialo-velare kp, gb; structura silabică (G)V; singura varietate creolă de origine europeană alături de (n)djuka care are tonuri (înalt şi jos); unele elemente portugheze; cel mai mare număr de cuvinte africane (în special kongo*) dintre 1. creole din Suriname împreună cu matuwari', sranan (tongo) (krioro, kriouo, neger-engelsh, neng(e)re tongo, ningre tongo, taki (- )taki), Suriname (Panama-ribo), 80 000 vorb. ca 1. maternă, plus mai multe mii ca lingua franca; asemănări cu krio; unele elemente portugheze; varietăţile matuwari şi saramaccan au dobîndit lexic englez probabil prin sranan; a dat naştere unei church creole folosite de misionari moravi în sec. 18 şi ulterior, apoi ca 1. laică îngrijită, cu statut inferior olandezei*, dar superior varietăţii sranan comune, ameninţată cu dispariţia prin ,,hiper-creolizare”. 424 CREOLA FRANCEZĂ, ansamblu de varietăţi lingvistice formate în perioada expansiunii coloniale franceze în urma contactului dintre vorb. ai 1. franceze* şi vorb. de 1. negro-africane (vorbite de sclavi africani aduşi în fostele colonii) şi devenite 1. materne ale unor populaţii. 2 gr. complet separate: american (S.U.A. — Louisiana, Haiti, Antilele Mici, Guyana Franceză) şi din Oc. Indian (Mauritius, Reunion, Seychelles); 5,5 mii. vorb., mulţi bilingvi (vorbind în special franceza); rol de lingua franca pentru vorb. cu alte 1. materne în zone multilingve (alături de 1. oficiale — franceza sau engleza*). înţeleasă şi în Madagascar şi ca 1. comercială în Comore. L. creolă cu cel mai mare număr de vorb. (cei mai mulţi vorb. în Haiti: 4,5 mii—4,75 mii.). Cea mai mare parte a vocabularului — din franceză, însă importante deosebiri fonetice, lexicale şi mai ales de structură faţă de aceasta (considerate „simplificări”) — C.F. şi franceza sînt 1. distincte, reciproc neinteligibile. C.F. considerată în general 1. indo-europeană* din a 2-a generaţie a 1. romanice*; unii autori au considerat-o 1. mixtă, cu structură africană şi numai vocabular francez (chiar morfemele provenite din cuvinte ale 1. franceze ar exprima categorii gramaticale ale 1. negro-africane). Totuşi, substratul african nu poate explica deosebirile dintre C.F. şi franceza modernă (sclavii aduşi în colonii vorbeau 1. foarte diferite, fiind separaţi pentru evitarea răscoalelor); unele deosebiri s-ar putea explica drept elemente conservate din franceza premodernă sau ca rezultat al unor tendinţe interne care au găsit condiţii prielnice de dezvoltare. Considerată cea mai omogenă dintre 1. creole cu bază lexicală europeană; asemănări remarcabile în cadrul fiecărui gr. şi chiar între cele 2 gr. (socotite reciproc inteligibile), chiar în punctele de diferenţiere faţă de franceză. Asemănări de structură şi de detaliu cu alte 1. creole romanice şi chiar neromanice — au condus la ipoteza „monogenezei” 1. creole (care ar putea deriva din sabir* sau dintr-un pidgin portughez*, format iniţial în V Africii — baza comerţului cu sclavi — şi „relexificat” ulterior), opusă teoriei „poligenezei” independente a diferitelor 1. creole cu bază lexicală europeană, dezvoltate în condiţii asemănătoare. Nu păstrează distincţia de grad de deschidere la vocalele mediale e, o; e şi o deschise au apărut ca urmare a căderii unui r următor, la fel şi distincţia a—â în Dominica; fr. ii, o, o le corespund u, o (e) şi, respectiv, e; w sl devenit w. Palatalizarea dentalelor şi vela-relor, în special în zona americană — conduce uneori la africate; s, 2> s, z mai ales în Mauritius; r a dispărut în majoritatea poziţiilor; h aspirat s-a păstrat sau a devenit r în zona americană. A pierdut complet sistemul flexionar francez. Genul nu mai constituie o categorie gramaticală. Numărul se exprimă prin morfemul se (< fr. ces) antepus numelui în Antile sau yo, ye (< fr. eux) postpus numelui sau grupului nominal în celelalte varietăţi. Adjectivele continuă uneori forma de feminin. Articolul definit şi nedefinit şi cel partitiv (sau consoana finală a acestora) s-au aglutinat numelui, pierzîndu-şi rolul gramatical (legliz, negliz< fr. Veglise, une iglise; zye, lizye< fr. ies yeux; dumun, dimun< fr. du monde etc.;. C.F. şi-a creat un nou articol, la< fr. -Za, postpus numelui sau grupului nominal. Verbul continuă forma de infinitiv sau participiu sau formele finite cele mai frecvente. Valori modale, temporale şi aspectuale exprimate cu ajutorul unor particule antepuse derivate din forme compuse sau construcţii perifrastice din franceză (< fr. ete pentru trecut, a preş pentru prezent progresiv, va (s) pentru viitor, serais/t pentru condiţional, allons pentru imperativ). Pronumele personale au numai distincţie de persoană şi număr, nu şi de gen. Mărci proprii de posesiv şi reflexiv (ko, lekor < fr. (le) corps). Spre deosebire de morfologie, C.F. păstrează o mare parte din tiparele sintactice franceze, cu unele deosebiri (de ex. omiterea copulei). Păstrează cuvinte sau sensuri învechite în franceza modernă, termeni marinăreşti intraţi în limbajul curent, cuvinte din limbajul copiilor (inclusiv forme redupli-cate). Extrem de puţine elemente negroafri-cane (legate de reminiscenţe ale cultelor necreştine), unele elemente portugheze şi engleze. Varietăţi şi subvarietăţi regionale şi sociale în: Haiti; departamentele de peste mare ale Franţei din M. Caraibilor — Martinica, Guadelupa (inclusiv insulele dependente; în Saint BarthSlemy vorbită de fermieri albi, alături 67 CROW de franceza pescarilor) şi din N Americii de Sud (Guyana franceză); Dominica; Grenada (inclusiv ins. Grenadines — poate înlocuită de engleză); Trinidad-Tobago (pe cale de dispariţie în favoarea unei varietăţi a creolei engleze* şi a englezei; în Trinidad C.F. „de import” — (insula nu a fost niciodată colonie franceză); Ins. Virgine ale S.U.A. (ins. St. Thomas — emigranţi din Saint BarthGlemy); fostele Antile britanice (Saint Lucia, poate şi Nevis, Mont-serrat); S.U.A. (Louisiana — numită franco-n&gre, gombo, gumbo, negro-frangais; vorbită alături de franceză, de d. cadien derivat din franceză şi de engleză); arh. Mascareignes — Mauritius (fr. Maurice, fostă printre altele île de France), inclusiv Rodriguez (Rodrigues); departamentul de peste mare al Franţei Reu-nion (fostă printre altele Bombon), Seychelles. Funcţii sociale limitate — totuşi unele publicaţii periodice, culegeri de folclor, manuale elementare, traduceri şi chiar literatură originală. Absenţa unei norme, chiar regionale. Problema unei ortografii adecvate. „Decreolizare” sub influenţa modelului 1. franceze (reintroducerea lui o, ti, regramati-calizarea vechiului articol francez etc. — con-ducînd la apariţia unor forme hipercorecte prin false reconstituiri). 425 CREOLA PORTUGHEZĂ, ansamblu de varietăţi lingvistice formate în perioada expansiunii maritime portugheze, în urma contactului dintre vorb. ai 1. portugheze* şi vorb. de 1. negroafricane sau sino-tibetane* şi devenite 1. materne ale unor populaţii. Diverse zone: afro-portugheză (varietăţile din reg. Golfului Guineea: Capul Verde, Guineea-Bissau^ Săo Tomi şi Principe); indo-portugheză (India, Sri Lanka), malaio-portugheză (Malaysia), sino-portugheză (Macao, Honk-Kong); numărul total de vorb. neprecizat. L. de stat în Capul Verde şi Guineea-Bissau alături de portugheză. „Bază” — în special lexicală — portugheză, dar importante deosebiri fonetice şi de structură faţă de aceasta; C.P. şi portugheza sînt 1. distincte, reciproc neinteligibile. C.P. considerată în general 1. indo-europeană* din a 2-a „generaţie” a 1. romanice*. Varietăţi şi subvarietăţi regionale în: Capul Verde (2 d.: sotavento, barlavento; această varietate este vorbită şi de comunitatea afro-americană din New Bedford, S.U.A., Massa-chusetts, care provine din descendenţi ai negrilor emigranţi în sec. 19); Guineea-Bissau; 500 000 vorb. Folosită ca lingua franca. Cea mai dezvoltată dintre toate varietăţile C.P.; Săo Tome şi Principe, numită săo tomense, principiente, varietatea cea mai apropiată de portugheză; Sri Lanka şi India, număr redus de vorb.; Malaysia (Malaca; numită papia kristany, lasatian, sar ani, malaqueiro, mala-quenho, malaquense, bathasa gragu; 30 000 vorb.; influenţată de malaeză*); Macao (numită ma-kista, macauenko). C.P. a influenţat alte varietăţi creole: creola engleză*, creola spaniolă*. 426 CREOLA SPANIOLĂ, ansamblu de varietăţi lingvistice formate în perioada expansiunii maritime spaniole, în urma contactului dintre vorb. ai 1. spaniole* şi vorb. de 1. negroafricane (vorbite de sclavi africani aduşi în continentul american) sau austroneziene*, şi devenite 1. materne ale unor populaţii. 2 zone complet separate: americană (Antilele olandeze, Columbia, Venezuela) şi asiatică (Filipine); numărul total de vorb. neprecizat. „Bază” — în special lexicală — spaniolă, dar importante deosebiri fonetice şi de structură faţă de aceasta (considerate „simplificări”); C.S. şi spaniola sînt 1. distincte, reciproc neinteligibile. C.S. considerată în general 1. indo-europeană* din a 2-a „generaţie” a 1. romanice*. Discuţii în legătură cu originea acestor varietăţi : unii consideră că este o variantă a spaniolei, alţii cred că C.S. are la bază creola portugheză*, cu numeroase influenţe spaniole. Gramatică simplificată: nu are distincţii de gen; adjective invariabile, sistemul pronu-melor personale şi posesive foarte simplificat, verbul nu are nici o formă flexionară (baza o constituie infinitivul sau o formă mai frecventă, la care se adaugă particule). Varietăţi şi subvarietăţi regionale în: Antilele olandeze (ins. Curacao, Aruba, Bonaire), cunoscută sub numele de papiamentu (curago-leiio, papiamento, papiaments); 250 000 vorb. Cele mai vechi texte din 1830. în prezent se dezvoltă o literatură beletristică; Columbia: palenquero; puţini vorb.; Venezuela----------pidgin apropiat de C.S.; Filipine: caviteno (Cavite* SV de Manila); 18 000 vorb., în declin rapid. Rezultată prin creolizarea pidginului ternateno, care luase naştere în ins. Temate din arh. Moluce la începutul sec. 16 prin contactul dintre pidginul portughez* preexistent, spaniolă* şi 1. indigene — prin strămutarea a 200 de familii din Ternate la Manila (sec. 17); da-vaueno (Abakay Spanish), Davao, S ins. Min-danao; 3 500 vorb. (1942), pe cale de dispariţie rapidă. Considerat „dialect” derivat indirect din ternateno; zamboangueno (chabacano, cha-bakano, zambuang (u )eno), prov. Zamboanga din V ins. Mindanao; 1 300 vorb. (1942). Descendent din ternateno, avînd componente de bază provenite din tagalog*, sebuană* şi spaniolă*. 427 CROW (ABSARAKA, A(U)BSÂROKE, BELANTSEAf CORBEAUX, EARCHETI-NUEj UPSÂROKA, UPSAROPA), 1. amerin- CUA 68 diană din fam. siouan*. S.U.A. (Montana, Wyoming); 3 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 10 consoane, 1 semicon-soană. 3 tonuri. Structura silabică (C)V(C). 428 CUA (BONG MlfiU, KOR, TRAW), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; 10 000-15 000 vorb. Takua (duanl, kotua, langya?, quang tin katu ) — d. al 1. C. sau 1. îndeaproape înrudită. 429 CUBEO, 1. amerindiană din fam. tuca-noan*. Columbia (SE), Brazilia; 1 000 vorb. 12 vocale (6 nazale), 14 consoane, 2 tonuri. Structura silabică (C)V. D.: bahuna, coro(u)a (corowa), baniua, hahanana, holona, julaimaua. 430 CUICATEC(O), 1. amerindiană din fam. mixtecan*. Mexic (NE Oaxaca); 10 000—12 000 vorb. 431 CUMANĂ (COMANE, KIPTCHAK, KIPTSCHAKISCH, KÎPCEAKĂ VECHE, KOMANISCH, POLO VŢIANĂ VECHE), 1. dispărută din fam. altaică*, ram. turcică* de V. Cunoscută prin aşa-numitul Codex cumanicus — culegere de texte religioase traduse din latină*, ghicitori etc., alcătuită în sec. 13—14 de călugări catolici, probabil germani, într-o mănăstire din Crimeea. C. ar fi lăsat unele urme în 1. din E şi SE Europei, printre care şi în română* în sec. 13 (în special în toponimie), iar unele cuvinte ar fi ajuns, prin diferite 1. intermediare, şi în 1. din V Europei (de ex. germ. Tulpe, Turban). Dintre 1. turcice moderne, cea mai apropiată de 1. din Codex cumanicus este karaceai*. 432 CUNA, 1. amerindiană din fam. chibcha*. Panama, Columbia ; 20 000—21 000 vorb. (surse diferte). L. incorporantă prin sufixarea a ceea ce se numeşte în 1. indo-europene* verb. Kalu Toni-kalutolăkăătipâwaye, lit. ,,o (waye) dacă eşti (tipa) născut (tolu) plural (kan) din Kalu To-ni/caZu“ = ,,dacă sînteţi născuţi din K.T.”. D.: chucuna, San Blas. Scriere specifică hieroglifică — pe hîrtie sau gravată pe lemn. Semne simple, foarte schematizate, folosite pentru notarea reţetelor magice ale vracilor. 433 CUŞITICĂ (COUCHITIQUE, CUSHIT-IC), ram. de 1. din fam. afro-asiatică*; se întinde la S de Assuan, între Nil şi Marea Roşie (Sudan, Kenya), într-o parte a Etiopiei şi în Somalia; 10 mii. vorb. L. vorbite de păstori, mai mult sau mai puţin nomazi, stabiliţi înainte de venirea semiţilor din Arabia (milen. 1 e.n.); reprezintă substratul 1. semitice* din Etiopia. Numele provine de la cel al ţinutului din jurul lacului Tana, la SE de Nil, numit în Cartea genezei din Biblie Kush şi menţionat în vechile texte egiptene*. L. C. au început să fie cunoscute prin observaţiile cercetătorilor europeni din sec. 19. Cca 80 1., în LL 43. Cele mai importante: somaleza, galla, afar, bedawiye, iraqw. L. C. au în general puţine consoane larin-gale; sînt frecvente prepalatalele. Majoritatea 1. C. sînt tonale. Au rădăcini cu 3 consoane, dar şi multe formate din 2 consoane şi o vocală stabilă. Puţine forme derivate cu prefixe; generală sau pe punctul de a se generaliza este o formă cu sufixe; la un radical invariabil se adaugă un auxiliar foarte scurt, conjugat cu ajutorul prefixelor verbale obişnuite. Pentru derivate se apelează la diverse procedee de întărire expresivă a radicalului (sidamo* ăaf ,,a sări” — ăasăaf ,,a ţopăi”). Sistem de nume-raţie zecimal, dar şi urme de sistem în baza 5. Nici o 1. C. modernă nu are literatură scrisă. 434 CUYUNON (CUYO, CUYONO(N), CU-YUNO, KUYONON, KUYUNON), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Cuyo, Palawan, Mindoro, Sibay, Semirra, Ca-luya, Ilin);? (2 000 vorb. ai d. ratagnân (ara-digi, la(c)tan, latagnon) din Mindoro). D 435 DABA (DABAHINA, GAWAR, GI-SIGA, MUSGOI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Camerun; 13 000—31 000 vorb. (surse diferite). D.: falii gawar, musgoi. D. sau 1. înrudită: gisiga*. 436 DACA, i. indo-european* dispărut, considerat 1. sau d. al 1. trace*. A fost vorbit pe teritoriul vechiului stat dac. 437 DADIA (DADIYA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria; 2 300 vorb. 438 DAFLA (BANGNI, DAFLĂ, NYISING, NYÎ-SING), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* nepro-nominalizat. India (N); 40 000 vorb. 7 vocale cu perechi lungi, 14 consoane, 1 semiconsoană (y), 2 tonuri: ascendent, descendent. D.: apa, tagen, tanang. 439 DAGA (DIMUGA, NAWP), 1. papua* din phylum Noua Guinee de sud-est*. Papua-Noua Guinee; 3 500 vorb. Considerată tipologic izolată de grupările din phylum. Multe rădăcini profo-austroneziene*, probabil împrumutate, deoarece structura este neaustroneziană. Gwoira, socotită d. al 1. D. sau 1. înrudită, pare totuşi a nu fi în relaţie cu ea. Bagoi, galeva, jimajima, maisin, maneao, moibiri, nawp, pue ar putea fi d. ale 1. D. sau 1. înrudite cu ea. 440 DAGARA (DAGARA-NURA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, grupată uneori cu birifo(r)* si dagari*. ?; 75 000 vorb. 441 DAGARI (DAAGARI, DAGABA, DA-GA(R)TI, DAGNARI, DAWARI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL), grupată uneori cu birifo(r)* şi dagara*, sau din gr. voltaic* (MC). Ghana, Volta Superioară; 195 000 — 200 000 vorb. (surse diferite). 2 tonuri. 442 DAGOMBA (DAGBANE, DAGBANI, DAGHAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Ghana, Togo; 409 000 vorb. 11 vocale, 22 consoane, 2 semiconsoane. Cantitatea vocalică are rol fonologie. 2 tonuri. Vorb. 1. D. folosesc sistemul de comunicare prin tobe numit atumpau, bazat pe 1. akan*. D. sau ]. înrudite : kusal(e)*, mamprusi*, nanumba*. 443 DAGU DIN DAR DADJO (DAJU, SAA-RONGE), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Ciad; 27 000—72 000 vorb. (surse diferite). 10 vocale, 38 consoane, 4 semiconsoane (2 scurte şi 2 lungi). Armonie vocalică. 3 tonuri: înalt, mediu, jos. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-a djectiv. 444 DAGU DIN DAR FUR (DAJU, FI-NINGA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 2 800 — 12 000 vorb. (surse diferite). 3 tonuri: înalt, mediu, jos. 445 DAGU DIN DAR SILA (DAJU BO-KORIKE, BOKORUGE), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Ciad; 32 000 — 33 000 vorb. (surse diferite). 3 tonuri: înalt, mediu, jos. 446 DA GURĂ (DA(C)IiUR, DAGOOR), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R.P. Chineză (NV); 10 000-100 000 vorb. D.: bataxan, hailar, tsitsikhar. 447 DAI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Republica Centrafricană; 1 600 vorb. 448 DAJU DIN KORDOFANUL OCCIDENTAL (BEKE), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 6 000 vorb. 3 tonuri: înalt, mediu, jos. 449 DAKAKARI (CHILILA, CLELA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 69 000 vorb. 450 DAKOTA (NADOWA(Y), SIOUX), 1. amerindiană din fam. siouan*. Canada (Al-berta, Manitoba, Saskatchewan), S.U.A. (Da-kota de N, Dakota de S, Minnesota, Montana, Nebraska); 15 000—24 000 vorb. D. înseamnă „prieteni”, „aliaţi”. 8 vocale (3 nazale), 19 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-a djectiv. D.: assiniboin (e) (ston(e )y), saniee, teton (lakota), yankton. Scriere hieroglifică. Cuvinte D. în engleză* (tepee), numele a 2 state din S.U.A.w (Dakota de N, Dakota de S). 451 DALMATĂ, 1. indo-europeană* dispărută, din fam. romanică*. R.S.F. Iugoslavia (coasta Adriaticii, de la insula Krk (Veglia) la Dubrovnik (Ragusa)). DAN 70 Cunoscută prin surse directe (texte din arhive şi material cules de cercetători) şi indirecte (toponimice şi cuvinte intrate în i. care au înlocuit D.: d. veneţian al 1. italiene* şi 1. sîrbo-croată*). Primul text: testament redactat în latină* (sec. 10) cu forme D. Cele mai vechi texte D. integrale sînt 2 scrisori (sec. 14). L. conservatoare în lexic (concordanţe cu româna*). Ultimele texte D. — din sec. 15 (d. raguzan) şi sec. 16 (d. vegliot); ultimul cunoscător a murit în 1898. 452 DAN (DA, DĂ, GE(MA), GIO, GYO* MEBE, NGERE, SAMIA, YAKUBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Liberia, Coasta de Fildeş; 100 000—300 000 vorb. (surse diferite). 40 vocale (12 orale scurte, 12 lungi, 8 nazale, 8 nazale lungi), 20 consoane, 4 semiconsoane (2 lungi). 3 tonuri: înalt, jos, mediu. Un fenomen intonaţional suprapus tonurilor. 453 DANEZĂ (DANSK), 1. indo-europeană* din fam. germanică*, gr. scandinav* de E. Danemarca, inclusiv Ins. Feroe, Groenlanda, R. F. Germania (Schleswig N), S.U.A.; 4,91 mii. —5 110 000 vorb. (surse diferite), 23 000 bilingvi. L. oficială în Danemarca, inclusiv Ins. Feroe, Groenlanda. Foarte diferită fonetic de suedeză* şi norvegiană*. 12 vocale scurte, 11 lungi, 18 (19) consoane, 2 semiconsoane. Multe variante ale vocalelor în funcţie de consoanele înconjurătoare. Diftongi prin vocalizarea consoanelor. Mutaţie consonantică D.: oclusivele au devenit fricative. Accent în general iniţial. Substantivele şi pronumele personal dominate, ca şi în suedeză, de opoziţiile atrum (mase. şi fem.)/ neulrum şi persoane/obiecte (opoziţie neutralizată la pronumele personal neutru). Nu are flexiune cazuală (numai genitivul în -5) — relaţiile cazuale exprimate cu ajutorul prepoziţiilor (Kongen af Danmarks slot „castelul regelui Danemarcei"). Pluralul în -e, -er -0, cu umlaut (bog „carte", pl. bager). Articol neho-tărît en (mase. -fem.), et (neutru). Articol ho-tărît enclitic sg. -en, -et, pl. -ne (skib „navă", skibet „nava"), proclitic cînd substantivul e precedat de un adjectiv (det store skib „nava mare"). 2 tipuri în flexiunea adjectivală: „tare" (en tysk bog „o carte nemţească", pl. tyske b0ger) şi „slab" — cu articol hotărît (den tyske bog „cartea nemţească", pl. de tyske bager). Gradele de comparaţie la adjective exprimate sintetic: lang „lung" — laengere — laengst. Persoana la verbe marcată numai prin pronumele personale antepuse. Verbe cu teme diferite prin ablaut pentru prezent, trecut, participiu („a da": give, gav, givet) sau cu morfemele -ed, -1 („a sperat": hâbede). Pasiv sintetic şi analitic. Adverbe marcate prin -1 (rikt). Topica : subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. Asemănări în sintaxă şi vocabular cu suedeza şi norvegiana. D.: de N, de S, după unii şi d. insulare. D. de S se caracterizează prin prezenţa oclu-ziunii glotale numite st0d9 nenotată în scris, asemănătoare registrului descris ca voce fa-ringală din vietnameză*, cu rol distinctiv: hund [hon9] *,cîine’^hun [hon] „ea", mord [mo:9r] „crimă" / mor [mo:r] ^mamă”. Normele 1. D. literare moderne dezvoltate în special din sec. 16, în legătură cu introducerea tiparului (prima tipăritură 1495) şi mai ales cu Reforma (Biblia lui Christian al IIMea, 1550 — important monument de 1. literară) — se bazează pe varietatea din Copenhaga. în sec. 16—17 a împrumutat termeni de cultură din latină*, germană*, franceză*, suedeză — substituiţi în sec. 18 — 19 de direcţia puristă prin creaţii interne (după model german). Din sec. 15 D. a înlocuit vechea 1. standard norvegiană, devenind, pînă în sec. 17, singura 1. oficială şi apoi şi religioasă a Norvegiei (aflată sub stăpînire daneză). Folosită ca 1. oficială şi religioasă pînă în 1658 şi ca 1. uzuală încă o vreme în provinciile Schonen, Halland şi Blekinge (intrate ulterior sub stăpînire suedeză). L. inscripţiilor runice dintre anii 800 şi 1150 păstrate în Danemarca conservă un caracter vechi nordic (oriental) unitar; abia din sec. 13 datează primul text care atestă diferenţierea 1. D., devenită distinctă de suedeză (in această perioadă s-au produs slăbirea vocalelor neaccentuate a, i, u, devenite e, şi dezvoltarea ocluziunii glotale). L. primelor texte juridice şi religioase este neunitară, cu trăsături dialectale, în schimb 1. administrativă devine un model pentru dezvoltarea unei 1. standard bazate pe varietatea din Ijaelland. Periodizări diferite ale istoriei 1. D., majoritatea autorilor sînt însă de acord că anii 1525 — 1530 marchează limita între D. veche şi nouă. Alfabet latin din sec. 13; ortografie stabilită din sec. 18, păstrată în linii mari pînă astăzi (asemănătoare cu cea norvegiană şi suedeză) — semnele folosite în engleză*, plus ae, 0 şi d (care ocupă ultimul loc în alfabet). Reformă ortografică în 1948 (â a înlocuit pe aa; s-a renunţat la scrierea substantivelor cu majusculă, după modelul 1. germane); caracter etimologic pronunţat. De la mijlocul sec. 15 influenţă D. asupra vocabularului 1. norvegiene uzuale orăşeneşti. A contribuit la formarea aşa-numitei 1. dan (ez)o~ norvegiene (riksmâl), cu elemente gramaticale din cele 2 1., devenită una din cele 2 1. standard literare oficiale din Norvegia (numită din 1929 bokmâl). Cuvinte D. în engleză (D. a fost cea 71 DEGEMA mai răspîndită 1. scandinavă — extinsă în Nor-mandia şi în sec. 11 în Anglia). 454 DANGALEAT, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Ciad (S); 16 000 vorb. 14 vocale (7 lungi), 38 consoane (19 lungi), 4 semiconsoane (2 lungi). Armonie vocalică. Accent iniţial. 5 tonuri. 455 DANI (MORIP, NDANI, OERIN-GOEP), 1. sau subfam. de 1. papua* din phylum Noua Guinee de vest*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); număr total de vorb. neprecizat, din care 10 000 sînt alfabetizaţi în D. Ar cuprinde 1. D. de. V şi D. din Grand Valley. în varietatea mugogo 7 vocale, 14 consoane (oclusive surde cu perechi aspirate; oclusivă şi fricativă glotale; consoane implosive), 2 semiconsoane. Numărul verbelor la care obiectul este indicat prin prefixe (de ex. na-s-in *,a mă bate”, ha-s-in ,,a te bate”) este limitat. Obiectul este indicat mai ales prin infixe. Pronumele infixate verbului sînt urmate de infi-xul -p- pentru a indica obiectul direct (de ex. sal-na-p-in ,,a mă acoperi”, sal-ha-p-in ,,a te acoperi”) sau de infixul -5- pentru a marca dativul (isat-ne-s-in ,,a găti pentru mine”, isat-he-s-in „a găti pentru tine”). Aceleaşi pronume se folosesc ca posesive pe lîngă un număr limitat de substantive — nume de rudenie, părţi ale corpului s.a.: n-eilegen ,,ochii mei”, h-eilegen ,,ochii tăi”. Verbe mediale cu forme diferite pentru a indica identitatea şi non-~ de subiect. Negaţia este marcată printr-un sufix sau un clitic care urmează verbul. D. ale 1. D. din Grand Valley: aikhe, bele, doda, gorge dani, ibele, kiben, pesechem (pe-seg(h)em ?j, saoeweri-hablifoeri, wodo; oerin-goep — d. al 1. D. de V. 456 DANUWAR, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal; 9 000 vorb. 457 DARAI, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal; 3 000 vorb. 458 DARASA (DARASSA, DERASA(NYA), DERESA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cu-şitică*. Etiopia; 250 000 vorb. 459 DARDIC (DARD, PAISACl, PlSACA, PISĂCHA), subgr. de 1. indo-europene* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* (inclus în trecut în gr. iranian* sau considerat gr. independent al ram. indo-iraniene, coordonat cu gr. indic şi iranian. Afganistan, Pakistan, India (Kaş-mir); peste 3 mii. vorb. INfumită pUâcha în sanscrită* — nume evitat de vorb. săi deoarece desemnează şi un demon canibal; cealaltă denumire — din sanscr. dard ,,munte” (după caracterul regiunii). Informaţii diferite privind numărul şi numele limbilor (greu de făcut distincţia 1. —d.) şi numărul de vorb. (neprecizat mai ales pentru 1. vorbite predominant în afara Indiei). Cca 15 1., în LL 5: kaşmiriană, khowăr, kohistănî, phalura, shină. Trăsături’ comune atît cu 1. iraniene, cît şi cu 1. indice; 1. D. au păstrat însă arhaisme dispărute în acestea, iar pierderea aspiraţiei este foarte răspîndită. Insuficient studiate. L. cea mai importantă: kaşmiriana* — cel mai mare număr de vorb., singura 1. cu scriere proprie şi tradiţie literară (celelalte — nescrise sau scrierea persano*-arabă*). împrumuturi din sanscrită. Influenţă asupra 1. sindhi* şi altor 1. vecine. 460 DARGHINĂ (DARGIN(ISCH), DAR-GINSKI J,DARGWA, HURKANISCH, X JUR-KILINSKIJ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 158 000 —225 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 34 consoane (aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Conjugare după clasa căreia îi aparţine subiectul şi după persoană. Aspect (durativ). Topica: subiect-verb-obiect. D.: axusa (ak(k)husha, aqusa, axusha, ura-xa-axusa) — baza 1. literare, cudaxar (tsu-dakhar), dejbuk, kajtak (kaitak, xajdak), kubaci (kubachi (nisch)) — socotit mai demult 1. separată, muirin, sirxin, urkarax, xarbuk. Notată sporadic în sec. 18 cu alfabetul arab*, apoi cu alfabet mixt rus* şi latin*, cu cîteva semne suplimentare. 461 DARMIYĂ, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. India; 1 750 vorb. 462 DAYAK, 1. sau gr. de 1. şi d. din fam. austroneziană*. Indonezia (ins. Borneo), Ma-laysia; 1 mii. —1 250 000 vorb. (surse diferite). Diversele gr. de dayaci vorbesc următoarele i.: kendayan dayak, (bukar-sadong) land da-yak — îndeaproape înrudite, mentu land dayak (1. distinctă de precedenta), ngaju (bedaju, bejadjouw, biadju(k), biadjuo, biajos, bijadju, Dajackisch, dajak-ngadju, kahajan, ngaju-dayak ), sea dayak (iban) — poate d. al 1. ma-laeze*. Ngaju, 1. cea mai cunoscută din Borneo, a fost descrisă încă din 1852 de H.C. von der Gabelenz pe baza unor traduceri din Biblie tipărite ceva mai înainte. Are o formă sacră numită basa sangiang (basa sanyan) — ,,1. spiritelor”. împrumuturi din sanscrită*, care au dat naştere şi la derivate. Nu a avut scriere propriu-zisă, ci diverse forme de notare a unor ,,texte”. 463 DEDUA ? (DEDUAE), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 4 000—4 400 vorb. (surse diferite). 464 DEGEMA (UDEKAMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Nigeria; 5 000 vorb. DEGHA 72 465 DEGHA (BURU, D’AMMU, G’AMU, M(MF)O), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (GTL) sau din gr. voltaic* (MG). Ghana, Coasta de Fildeş; 10 000—10 800 vorb. (surse diferite). 466 DEHU (DE’U, LIFU), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie (ins. Li fu din arh. Loyautâ = Loyalty); 6 000 (1939) —7 000 vorb. (surse diferite). 7 vocale scurte cu perechi lungi, 25 (28) consoane (retroflexe, interdentale, sonante cu perechi surde), 3 semiconsoane (w poate îi şi surdă). Accent totdeauna iniţial. Vocalele finale sînt amuţite la sfîrşit de sintagmă, ducînd la neutralizarea unor opoziţii consonantice. Morfologie asemănătoare cu nengone*. Un singur articol (la), un singur sufix personal (pers. 1 sg.). Forme verbale reciproce cu prefixul i-; valoarea factitivă se exprimă prin prefixul a-şi sufixul -ne. Diateza pasivă cu particula de aspect perfectiv Tma; subiectul devenit agent este precedat de hne (i). Nu exista particule pentru indicarea funcţiei de subiect. Numele de agent formate cu prefixul ati-, numele de acţiune cu prefixul e- şi sufixul -ne (acesta caracterizează şi forma definită a verbului). 2 d.: losi (S), wet (N) (posedă un vocabular de respect miny). Primele liste cuprinzînd cîteva cuvinte D. — publicate începînd din 1847, primele texte (religioase) traduse de misionari englezi apărute începînd din 1853. 1892 — 1893 periodic bilingv. împrumuturi din engleză* şi pidgin-English*, mai puţin din franceză* (deşi D. este vorbită într-un teritoriu de peste mare al Franţei), Singura 1. din zonă pentru care ortografia tradiţională este adecvată. Unele influenţe lexicale şi mai ales fonetice asupra francezei vorbite în insulă. 467 DELAWARE (ASSUNPINK, DELE-WES, OPUHNARKE, SANKHIGAN, SAN-KIHANI, SANKIKANI, SANKITANI, WE-BANAKI), 1. amerindiană din fam. algonkină*. S.U.A. (Oklahoma, Ontario); ? vorb. 12 vocale (6 lungi), 19 consoane (8 lungi), 3 semiconsoane (1 lungă). D.: lenape(e) (lenapi, lennape, lennape, lenni, linapi), munsee, unalachtigo, unami. L. importantă în trecut datorită nivelului cultural ridicat al vorb. ei; folclor bogat notat cu pictograme, transcris în alfabet latin* la începutul sec. 19. Numele unui stat în S.U.A. (Delaware). 468 DELO, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. tem*, fie 1. înrudită. Togo; 1 000 vorb. 469 DELTA (RIVER YUMAN), 1. amerindiană* din fam. yuman*. S.U.A. (SV Arizona); 1 200 vorb. (1968). D.: cocopa (cucapă), hahjikwamai (kikima, quicama). 470 DENGESE (ILEO, N(I)DENGESE, NKUTU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 3 800 — 4 000 vorb. 481 DERA, 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 1 300 vorb. în varietatea amgotro 6 vocale, 9 consoane, 2 semiconsoane. Accent nefonologic. Topica: subiect-obiect-verb, topică liberă în sintagma adj ecti v-substantiv. 472 DHEGfflA (£EGIHA, 0EGIHA), 1. amerindiană din fam. siouan*. S.U.A. (Arkan-sas, Kansas, Missouri, Nebraska, Oklahoma); 2 500 vorb. 8 vocale (3 nazale), 18 consoane, 1 semiconsoană. Accent fonologie. D.: kansa (kaw), (o)maha, osage, ponca, quapaw (akansa, arkansas). 473 DIBABAON (DEBABAON, DIBA-BA’UN, DIBABAWON, MANDAYA(N)), 1. sau d. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); peste 70 000 verb. împreună cu manobo* şi libagnon*. 7 clase de verbe în funcţie de combinaţiile obligatorii în care apar: una din clase cere obligatoriu un „actor”, alta — „actor” şi localizare etc. Marca predicatului — te: Kan umey te pigtanem ni Juan diyaq te pasak „orezul era acela pe care l-a răsădit Juan în păm:nt“, lit. „articol-orez-articol-răsădit-de-Juan-aici-ar-ticol-pămînt”. 474 DIDINGA (’DI'DINA, LANGO, TOI, XAROXA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Sudan; 3 000—11 500 vorb. (surse diferite) . Flexiune internă. Forme posesive la substantivele nume de rudenie: baba „tatăl meu”/ manyu „tatăl tău}’lmanyi „tatăl lui”. 475 kiDIGO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya, Tanzania; 32 000 vorb. 476 DIME (DIMA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 2 000 vorb. 477 DIMIR (BOSKIEN ?), 1. papua*. Pa-pua-Noua Guinee; 1 270 vorb. 478 DINKA, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Sudan; 1 mii.—2 mii. vorb. (păstori transhumanţi). L. fără gen. Distinge numai sg. de pl. Sufixele posesive pronominale care însoţesc substantivele sînt formate cu d la sg. şi un k la pl. Unele nume de rudenie, de părţi ale corpului primesc afixe speciale pentru a indica posesorul: lyen-dia „limba mea”, lyen-du „limba ta”, dar nyank-ay „sora mea”, nyank-uy „sora ta”. Numeralul ordinal „al treilea” (callic „mij- 73 DRAVIDIANÂ lociu”) este o urmă a numărării cu ajutorul mîinilor. D. sau 1. înrudite: agar*, bor2*, padang*, rek*. Ortografie stabilită în 1928: alfabet latin* plus 4 semne speciale. 479 DOBUANĂ (DOBU), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Dobu şi Normanby din gr. D'Entrecas-teaux); 31 182 ? vorb. ca 1. maternă şi 1. secundă. La pronumele de pers. 1 distincţie incluşi v-exclusiv la dual (ta-te-ruafa-te-rua) şi pl. (‘}aboc!adale>aboe)ama). La trial sufixul -to. Ca în toate 1. austroneziene, 2 clase de substantive în raport cu exprimarea posesiei: care primesc sufixe (posesie inalienabilă) şi posesive independente (alienabile) — ultimele împărţite în 2 serii: una cuprinzînd nume de alimente şi băuturi, cealaltă restul numelor, de ex. agu bwasi „apa mea de băut”, igu ijakwara „săgeata mea”. Sistem verbal complicat; 3 timpuri, formate în general neregulat — „simplu” (trecut, însă şi prezent, de obicei — dar nu totdeauna — perfectiv), „procesiv” (prezent sau trecut, fie progresiv, fie inceptiv) şi „proiectiv” (acţiune proiectată într-un viitor care poate fi şi trecut sau prezent în termenii 1. indo-europene*). 14 clase de verbe marcate prin prefixe, în funcţie de felul în care se îndeplineşte acţiunea — cu piciorul, prin vorbă, violent, pe apă, în apă, mintal, presupunerea unei stări, tăind, aruneînd etc. Nume de agent formate cu prefix: gimwani „negoţ” — togim-wani „neguţător”. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-a djectiv. D.:? sanaroa. Adoptată ca 1. a bisericii, a devenit o importantă lingua franca regională. Traducerea Bibliei la sfîrşitul sec. 19 cu ajutorul unor vorb. ai 1. dehu*, din care a preluat unele construcţii şi modelul de adaptare formală a împrumuturilor. 480 DOGHOSIE (DOKHOSE, DOKHOSIE, DORHOSYE, DORNOSSIE, DOROSIE), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. lobi*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară; 7 500 vorb. 481 DOGON (DOGO(M), HAB(B)E, KI-BISSI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Mali, Volta Superioară; 149 000 vorb. 482 DOGR1B, 1. amerindiană din fam. atha-pascan-eyak*. S.U.A.; 1 400 vorb. 8 vocale (3 nazale), 31 consoane, 3 semiconsoane. 2 tonuri. D.: dogrib (atticmospicayes, attimospiquaies, dog-ribs, flancs-de-chien, plats-cotes-de-chien, thlingchadinne), hare (kawchottine, peaux-de-lievres, rabbit skins). 483 DOMPAGO (LEGBA, LOGBA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. kabre*, fie 1. înrudită (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Benin, Togo; 17 000 vorb. 484 DONGO (DONGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Zair; 5 000 vorb. 485 DOWAYAYO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun; 15 000 vorb. (1974). 24 vocale (7 orale scurte, 7 lungi, 5 nazale, 5 nazale lungi), 20 consoane, 2 semiconsoane. 4 tonuri. Structura silabică (C)V(C)(C). 486 DRAVIDIANĂ (DRAVIDA, DRAVI-DICĂ, DRAWIDA, TAMILIANĂ, TAMULI-ANĂ), fam. de 1. India, Pakistan, Iran, Afganistan, Sri Lanka; 110 mii. —150 mii. vorb. (surse diferite). Cca 10% bilingvi — vorbesc şi altă 1. D. sau o 1. indică*. Numită D. de Ro-bert Cadwell în 1856, după forma veche, atestată în sanscrită*, a numelui 1. tamil*. Francis Whyte Ellis a susţinut încă din 1816 că aceste 1. formează o fam. distinctă. Fam. de 1. tot atît de importantă ca şi cea indică. Nu se înrudeşte în mod cert cu nici o altă fam. de 1. (s-au propus cele mai diferite apropieri, toate neconvingătoare) — poate cu 1. fino-ugrice* (asemănări morfologice şi lexicale). 22 1. (eventual unele încă nedescoperite), în LL 20; mai importante: tamil, telugu, kannada şi malayalam — 1. oficiale în cîte un stat federal din India, cu alfabete proprii (derivate din scrierea indiană grantha) şi tradiţie literară veche şi bogată. Majoritatea celorlalte — 1. tribale, fără scriere. 3 gr.: de N (brâhuî*, kurukh*, mălto*), central (gondî*, telugu*) şi de S (kannada*, malayalam*, tamil*, telugu*). Foarte asemănătoare fonetic, structural şi lexical. Consoane4retroflexe caracteristice — notate cu un punct sub literă. Mai multe consoane lichide. Accent iniţial. Structură aglutinantă (asemănătoare cu a 1. turcice*) — radicalul este urmat de un număr de sufixe (în aceste combinaţii apar alomorfe ale radicalului, cu asimilări fonetice). Practic nu au prefixe şi infixe. Cuantificat ori şi clasificatori. Multe forme nominalizate, larg folosite, ale verbelor. Distincţie incluşiv-exclusiv la pronume pers. 1 pl. Scrie de forme verbale negative sintetice (cu sufixe), de ex. telugu un- „a fi” — ledu „nu este”. 2 clase de substantive în gr. de S, dintre care una cuprinde nume de persoane (subîmpărţită în mase. şi fem.) şi cealaltă nume de animale, lucruri, noţiuni abstracte. Topica: subiect- obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. geografice şi sociale dezvoltate (diferenţe de castă; elemente de limbaj onorific) şi mari deosebiri între 1. literară şi cea colocvială în cazul celor 4 1. scrise. DUALA 74 L. pre-indo-europene*, probabil mult mai răspîndite în trecut (1. brăhul* ar putea fi o rămăşiţă a vechii lor extensiuni în N Indiei), venite înaintea 1. indice şi apoi împinse de acestea spre S. Au servit probabil drept substrat pentru 1. indice, cu care convieţuiesc şi astăzi, de unde unele elemente comune. Astfel, 1. D. au împrumutat o serie de cuvinte, dar puţine elemente structurale din sanscrită şi 1. indice; acestea în schimb au primit din 1. D. trăsături /de structură — fonologice (prezenţa consoanelor retroflexe) şi gramaticale, dar puţine cuvinte. Vocabular D. în niliali*. 487 DUALA (DIWALA, DOUALA, DUEL-LA, DWELA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. BenuerGongo*; Camerun; 23 000 vorb. Una din 1. auxiliare din acest stat. Lingua franca în Camerunul de Vest. La unele vocale are o formă forte (l, ă) şi una slabă (i> u). Consoane clacante. D.: (ba)kolle, mungu, pongo. D. sau 1. înrudite: bodiman*, oii*. 488 DUKA (DUKANCI), 1. din fam. ni-gero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 25 000 vorb. 489 liDUMA (AD(O)UMA, DOUMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Gabon; 10 000 vorb. 490 DUNA, 1. papua* din phylum Noua Guinee de est*. P&pna-Noua Guinee; 6 000 — 14 000 vorb. (surse diferite). 491 DUNGAN, 1. din fam. sino-tibetană*. U.R.S.S. (R.S.S. Kirghiză); 23 000 vorb. 8 vocale. Structura silabică CV. 3 tonuri: uniform, ascendent, descendent. 31 (32) consoane (palatalizate, aspirate-palatalizate, aspirate numai surde; opoziţie de sonoritate numai la fricative). Topica: subiect-verb-obiect. 492 DUPA (NDUUPA), 1. din fam. nigero-eongoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun; 5 000 vorb. 493 DUR(R)U (DU(L)I), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun; 32 000 vorb. D.: goom, ngabang, paani, panon. 494 DYA(N) (DIAN, DYANE, DYANU), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. lobi*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară; 8 000 vorb. 495 DYE (GANGAM, NGAMGAM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Togo; 10 000— 17 000 vorb. (surse diferite). 496 DYIMINI (GIMINI, JIMINI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau d. din gr. voltaic* (MC); grupată cu senari** suppire* şi palara* sub denumirea senufo*. Coasta de Fildeş; 32 000 vorb. 497 DYOLA (BLISS, DIOLA, DYAMATE, JOLA, KUDAMATA, YOLA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Senegal, Guineea-Bissau, Gambia; 123 000—200 000 vorb. (surse diferite). în Coasta de Fildeş folosită de mulţi vorb. ca a doua 1. Adjectivul primeşte aceleaşi afixe ca substantivul calificat: ku-nuk hu-mis ahu „băţul subţire”, pl. ku-nuk ku-mis aku. 3 pronume demonstrative — de apropiere, depărtare şi determinare: afal a’e acest prieten”, afal a’a „acel prieten”, afal a!u „prietenul”. Datorită folosirii număratului pe degete,; ku-nen j,mî!ni” este utilizat şi pentru *,10”^ an „om” pentru ,,20”, bukan „oameni” pentru „40”. D.: bandial, buluf, esulan, fo(g)ny (filham, kujamat), f(u)lup (f(e)loup9 felup(e)), hor, huluf, kasa. 498 DYULA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*. Coasta de Fildeş, Volta Superioară Ghana; 1 140 000 vorb. D. ble, dafing (dafe), dyankanka (diakanke, dyaka, dyane). E 499 EBRAICĂ (H^BREU, HEBREW), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Israel; 2 mii. vorb. La fel ca în celelalte 1. afro-asiatice*, cuvîn-tul este format dintr-o rădăcină de 3 consoane. Cele 23 consoane pot da mii de combinaţii, formînd diversele rădăcini (/s-&^y-r/,,a sparge”). Cele 5 vocale (cantitatea vocalică nu are valoare fonologică, ca în arabă*) se combină în-tr-un număr limitat de scheme, prin care se exprimă raporturi gramaticale (/-a-a/ ,,non pasiv trecut”, /-a-i-/ „susceptibil de a suferi acţiunea exprimată de rădăcina consonantică”: săvar „a spart”, ăavir „fragil”). După posibilităţile lor combinatorii, schemele sînt: nominale, verbale şi nici verbale nici nominale. împreună cu rădăcinile, schemele nominale se pot combina cu ha- (articol definit), -a (fem. sg.), -im (mase. pl.): de la talmid „elev” se formează haialmid „elevul”, talmida „eleva”, ialmidim „elevi”. Schemele verbale se pot combina cu ti (subiectul vorbitor), -ta (subiectul interlocutor), zero (persoană absentă în actul vorbirii): ăavarti „eu am spart”, ăavarta „tu ai spart”, Savar „el a spart”. Schemele verbale sînt de 3 feluri: diateză, timp şi mod. Schemele de diateză (trăsături dominante: „cauzativ” şi „pasiv”) se realizează în mod diferit de la o rădăcină la alta: de la /£-/-*/ ;,a stăpîni”: /-a-a-/ „necauzativ şi nepasiv” (ăalat „a stăpîni”), /ni—a-/ „necauzativ şi pasiv” (niălat „el a fost stăpînit”), Iht—i-/ „cauzativ şi nepasiv” (hiSlit „el a făcut să domine”), /Au—a-/ „cauzativ şi pasiv” (huălat „el a fost făcut dominant”), /hi-ta-e-l „cauzativ şi nemarcat ca pasiv” (his-talet „el s-a făcut dominant”). Pentru cele 3 timpuri (trecut, prezent şi viitor) există diverse scheme în funcţie de diateză. Schemele de mod au la bază opoziţia „injunctiv”, însoţit de intonaţie exclamativă, şi „neinjunctiv”. Aspectul este exprimat prin alte procedee decît schemele verbale: haya holex „el mergea, repetitiv şi dura tiv” — halax ,,el a mers, nere-peţitiv sau ne dura tiv”. Schemele nominale au ajuns să fie lexicalizate: de la rădăcina l§-b~v-r/ „a sparge” există 5 scheme nominale: /’-e-e-/ „starea de” (’ăever „spărtură”), /—f-a/ ,,acţiunea de” (§vira „spargere”), /-a-iz-/ „suferind acţiunea de” (ăavur „spart”), /-a-i-/ „susceptibil de a fi în starea de” {savir „fragil”), /-a-i C3/ „diminutiv” (Savrir „spărtură, frag- ment”). Schemele nici verbale nici nominale se combină numai cu prepoziţii şi pronume personale: b9ăuvi „la întoarcerea mea” este format din jă-vI „a se întoarce”, u participial şi -i „eu”. Există şi forme care nu se pot analiza în rădăcină şi schemă (yam „mare”). Posesia se exprimă cu sufixe: talmidi „elevul meu”$ talmiday „elevii mei”, lalmidxa „elevul tău”, talmidex „eleva ta”, talmid1 exa „elevii tăi*% talmid’ayix ,,elevele tale”, talmido „elevul său”* talmida „eleva sa” etc. Procedeul compunerii este frecvent. E. dă dovadă de o mare capacitate de adaptare la realităţile contemporane* formînd numeroase cuvinte noi de la rădăcini existente (mish-kafaim „monoclu” de la shakaf ,,a observa”, itton >,ziar” de la et „timp”) sau prin calc (tappueh-adamah „cartof”: fr. pomme de terre). E. fiind multe secole 1. de cultură şi liturgică, a păstrat un caracter unitar. 2 gr. de d. care nu sînt determinate de cauze de ordin geografic, ci depind de prima 1. a părinţilor sau a bunicilor: 1. evreilor din fostul Imperiu otoman, cu primă 1. iudeoaraba sau iudeospaniola, şi a celor ce provin din celelalte ţări europene. La origine E. a fost un d. cananeean*, fiind foarte asemănătoare cu feniciana*. Era 1. vorbită de indigenii din Canaan înainte de venirea triburilor israelite, care întrebuinţau un dialect arameic*. Dealtfel, în Biblie 1. evreilor era numită limba din Canaan, termenul ebraic apare tîrziu (sec. 2 e.n.) în Mishna. Istoria E. are mai multe etape: biblică, mishniacă, neoebraicăj modernă. E. biblică (sec. 10—2 î.e.n.) avea un vocabular de cca 5 500 cuvinte formate de la 500 rădăcini triliterale. Este 1. în care a fost scrisă cea mai mare parte a Vechiului Testament (sec. 9 —7 î.e.n.). Cel mai vechi document literar este Clntecul Deborei din Cartea Judecătorilor, cap. 5 (anterior anului 1000 î.e.n.). Din sec. 1 î.e.n., E. vorbită este părăsită în favoarea 1. arameice* (primii evanghelişti au scris în arameică, iar Iisus ar fi citit textul biblic după o traducere arameică) şi a 1. greceşti*. E. mishniacă datează din sec. 2 e.n., cînd s-a întocmit compilaţia juridică cunoscută sub numele de Mishna. Această etapă se caracterizează prin numeroase împrumuturi din arameică, greacă, latină* şi prin anumite particularităţi morfologice. Neoebraica (E. medie) s-a născut sub influenţa filozofiei luminilor în sec. EBURNEO-D AH OME YAN 76 18, în scopul redactării unor opere cu caracter laic (E. fusese folosită numai ca 1. scrisă pentru o literatură mai ales religioasă). E. modernă (ivrit) a apărut la sfîrşitul sec. trecut, iniţiatorul ei fiind Ben-Yahuda, care s-a stabilit în Palestina pentru a reînvia E. (fiul său, născut în 1882, este prima persoană care a vorbit E. ca 1. maternă). în 1921 E. a fost recunoscută ca 1. oficială a Palestinei, alături de arabă* şi engleză*, iar din 1948 este 1. principală a statului Israel, araba fiind rezervată învăţării în şcolile arabe. E. modernă s-a îndepărtat mult de E. biblică pe plan fonologie, semantic şi, într-o oarecare măsură, sintactic. Literatură poetică, filozofică şi ştiinţifică. Pînă în sec. 1 î.e.n. E. biblică a fost scrisă cu alfabetul fenician* (scrierea paleoebraică), înlocuit cu alfabetul pătrat derivat din cel arameic (vocalele nu erau notate, la fel ca în arabă; din sec. 8 sistem de indicare a vocalelor prin puncte şi linii deasupra şi dedesubtul consoanelor, folosit în manuale şcolare şi în cărţile de rugăciuni). Astăzi alfabetul E. are 22 litere (5 au şi o formă specifică în poziţie finală). Se scrie de la dreapta la stînga. Din E. au fost împrumutate numeroase cuvinte dintre care unele cu o circulaţie mare: aleluia, amin, cabală, fariseu, heruvim, satana, serafim. 500 EBURNEO-DAHOMEYAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MG). Ocupă un teritoriu în Africa situat de-a lungul golfului Gui-neii. 48 1., în LL 14. Gele mai importante: baule, ewe, gâ-adangme, gola. Toate cuvintele se termină în vocală sau nazală. Tonurile au valoare lexicală şi morfologică în unele 1. Clase nominale: în unele 1. s-a păstrat bine sistemul prefixelor, iar în altele există numai urme de prefixe nominale, mai mult sau mai puţin generalizate. Substantivul se deosebeşte de verb prin prefixele de clasă, iar acolo unde acestea nu există—prin topică. Conjugarea afirmativă are prefixe şi sufixe prin care exprimă diferitele aspecte (în unele cazuri se foloseşte numai radicalul fără nici un afix). Negaţia se exprimă printr-un prefix special, printr-o particulă negativă (sufixată la verb sau la propoziţie), prin schimbarea tonului, nazalizarea consoanei iniţiale a radicalului verbal sau reduplicarea ei. Pl. substantivelor se formează prin schimbarea prefixului de clasă, adăugarea unui sufix sau a unui prefix, a unui prefix şi a unui sufix sau prin modificarea desinenţei. 501 EBURNEO-LIBERIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC). Ocupă un teritoriu restrîns în Africa. 24 1., în LL 5. Gele mai importante: bassa, bete, kru. Urme evidente de clase nominale cu prefixe şi cu 2 pronume personale de pers. 3 sg.: una pentru fiinţe umane şi alta pentru alte fiinţe şi obiecte. Substantivul se deosebeşte de verb prin topică şi prin prefixe nominale, atunci cînd acestea s-au păstrat. Există 2 conjugări, una pentru verbele simple şi alta pentru verbele însoţite de particule separabile. Negaţia se exprimă cu ajutorul unei particule care poate fi prefixată sau, mai rar, sufixată. Desinenţele sînt numai vocalice. Vocalele nazale sînt rare, dar nazalizarea consoanelor (mai ales a aspi-ratelor) este frecventă. Abundă labio-velarele. Tonurile au valoare lexicală şi morfologică: tonul înalt indică pers. 1, iar cel jos pers. 2. Pl. substantivelor se obţine prin modificarea vocalei finale, schimbarea accentului, prin modificarea vocalei radicalului sau schimbarea de ton (acolo unde există prefixe de clasă, prefixul poate dispărea la pl.).w 502 ECUATORIALĂ, ram. de 1. amerindiene din phylum andean ecuatorial*. Cuprinde 9 fam. (arawak*, cariri*, guahibo-pamigua*, mocoa — 4 1., salivan*, timote — 2 1., tupi l.** yurarean — 2 1., zamucoan*) şi 3 1. negrupate. 503 EDO (BINI) 1. 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* ,(CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 90 000—800 000 vorb. (surse diferite), 7 vocale orale şi 5 nazale. 2 tonuri. Folosită în administraţie, şcoală şi presă. Importanţă politică în Midwest, regiune a federaţiei statelor nigeriene. 2. subgr. format din diverse 1. negroafricane. Cele mai importante: edo*, degema*, engenni*, epi, ishan*, urhobo*. 504 EFE, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Zair, Uganda; 10 000 vorb. 505 EFIK-IBIBIO (CALABAR, EFIK, FI, IBIBIO, MOKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 1 mii.—2 mii. vorb. (surse diferite). A fost mult timp 1. comună în Nigeria (E), în delta Nigerului, fiind folosită în administraţie, şcoală şi la radio. în prezent este eliminată de igbo*. 7 vocale, 11 consoane, 2 semiconsoane, 2 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: anang, andane-ibeno, eket, enyong. Scriere proprie (nsibidi) care pare să fie o formă de tranziţie, caracterele sale componente reprezentînd cînd o noţiune complexă, cînd un sunet. Scrierea este puţin cunoscută, fiind apanajul unei societăţi restrînse, şi este întrebuinţată atît pentru a permite membrilor săi să comunice între ei cît şi cu scopuri magice (amulete etc.). Este folosit şi alfabetul „Africa”. 506 EGIPTEANĂ, 1. dispărută din fam. afro-asiatică*. Constituie singură una din cele 5 ram. ale acestei fam. Numele provine de la 11 ENGLEZĂ cel al ţării (Egipt), şi acesta, la rîndul său, din grec. Aigyptos. Cunoscută prin inscripţii, dintre care unele urcă în timp pînă în mii. 4 î.e.n., E. este 1. cu cea mai îndelungată istorie. în evoluţia sa se disting mai multe perioade: veche, medie, neo-egipteanâ, coptă. E. veche din perioada pre-dinastică este cunoscută datorită unor liste de regi reproduse în texte greceşti şi egiptene din-tr-o perioadă mai tîrzie. în perioada vechiului imperiu (2 000 î.e.n.) textele religioase şi funerare au fost săpate pe monumente. E. medie (după 2000 î.e.n.) reprezintă perioada clasică, din care s-au transmis numeroase manuscrise pe papirus. Neoegipieana începe cu epoca regilor (Ramses), deci aproximativ în 1580 î.e.n. L. populară ocupă o poziţie mai solidă, ajungînd să fie notată şi în scris în unele documente. Ultima etapă a E. este 1. coptă*. Scrierea 1. E. a cunoscut o evoluţie remarcabilă. în E. veche au fost folosite, începînd din 2900 î.e.n., hieroglife, săpate pe monumente şi pe lemnul sarcofagelor sau scrise pe papirus. Hieroglifele (în greacă* „scriere sfîntă”) constau dintr-un număr de desene separate (animale, vegetale, oameni în diferite atitudini, părţi ale corpului, obiecte diverse); cele uzuale erau în număr de 600 (în total 3 000). Hieroglifele reprezentau fie un cuvînt (erau ideograme, la fel ca semnele cuneiforme sumeriene), fie un sunet (ca în scrierea akkadiană*). Multe semne determinative pentru a indica sensul unei ideograme sau al unui cuvînt scris fonetic (de ex. un nume de rege era înconjurat cu o linie închisă). Hieroglifele se citeau de sus în jos, de la dreapta la stînga sau de la stînga la dreapta, după caz (orientarea anumitor semne indică sensul lecturii). O scriere simplificată este cea hieratică (grec. hieratekos „sacru”) întrebuinţată în E. medie pentru nevoile zilnice şi cunoscută numai de preoţi şi scribi. O scriere şi mai simplificată, cea demotică (grec. demos „popor”), cu caracter cursiv (semnele legate între ele), apare la sfîrşitul sec. 6 î.e.n. în neo-egipteană şi înlocuieşte scrierea hieratică. în această scriere se notează şi vocalele. Este folosită pînă în sec. 5 e.n. (470), cînd se generalizează alfabetul grecesc, în care se scrisese încă din sec. 2 î.e.n. 507 EGON (EGGON, HILL MADA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 52000 vorb. D.: mataiarwa, matengala. 508 EIVO, 1. papua* din stock kunua-ke-riaka-rotokas-eivo*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainviile); 1118 vorb. 509 EKOI (EKOID BANTU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun, Nigeria; 90 000 vorb. D.: Ls(s)umb0, ejingam, ekwe, keaka, mantaf nde, nkum, obang. 510 ELKEI (OLKOI), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 400 vorb. Denumită E. după cuvîntul indigen care înseamnă „nu”. 511 ELLICEANĂ, 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Tuvalu (insulele Ellice); 5 540 (1966)—peste 8 000 vorb. inclusiv tokelauana* (surse diferite). D.: de N (ins. Nanumanga, Nanumea, Niu-tao), de S (ins. Nukufetau, Vaitupu, Funăfuti, Nukulailai = Nukulaelae), cu unele interferenţe; după unele păreri şi tokelauan (reciproc inteligibil cu E. de S) — sau 1. separată. Cei mai mulţi locuitori din N cunosc şi d. de S, cu rol oficial. Majoritatea vorb. înţeleg şi sa-moana*, utilizată în biserică pînă la traducerea Bibliei în E. de S. 512 kiEMBU (keEMBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 204 000 vorb. 513 EMPEO (KACHCHA NAGAS), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 8 100 — 10 300 vorb. 514 ENGA (CAGA, TCHAGA, TSAGA), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 110 000 (1960)— 150 000 vorb. (surse diferite). Poate o singură 1. cu kyaka. L. locală cu cel mai mare număr de vorb. din Noua Guinee. 5 vocale, 14 consoane (prenazalizare la oclusive şi africate), 2 semiconsoane, 2 tonuri: înalt, jos. Structura silabică (C)V. Un singur caz în care diferenţa de gen natural se exprimă prin alternanţa unei vocale din temă: wanengk „fiu” — wanangk „fiică”. Topica: subiect- obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: kandep-aruni-karintsu, kyaka* (baiyer enga) — sau 1. separată, laiap, mae (wabag), maramuni, paloko, sau, sirunki, syaka (tchak), waka, wale-tarua, mape, wapi, yandapu (jan-da putaro-muriraka). 515 ENGENNI (EGENE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Nigeria; 12 200 vorb. 516 ENGLEZĂ (ENGLISH), 1. indo-europeană* din fam. 1. germanice*, ram. de V. Marea Britanie, Irlanda, S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelandă, India, Filipine, Jamaica, alte zone din Asia, Africa, Oc. Pacific; 250 mii.—305 mii. vorb. ca 1. maternă (surse diferite), 700 mii. (?) inclusiv ca 1. secundă. L. principală şi oficială în statele menţionate şi 1. co-oficială sau 1. secundă în numeroase ţări; 1. oficială şi de lucru a Adunării Generale a O.N.U. A 2-a 1. din lume ca număr de vorb. (după chineză*). 9 — 12 vocale, 22—26 consoane (surse diferite) (singura 1. germanică împreună cu islan- ENGLEZĂ 78 deza* care a păstrat spirantele dentale surdă şi sonoră; aspiraţia care însoţeşte realizarea fonetică a oclusivelor nu are rol distinctiv), 2 semiconsoane, numeroşi diftongi. Accent fonologie: pauza şi intonaţia au de asemenea rol distinctiv. Numeroase cuvinte mono- şi bisi-labice (structura multor cuvinte CVC). Multe omofone (ca urmare a căderii silabelor finale). Structura gramaticală esenţial germanică. E. actuală — 1. analitică, după unele păreri 1. aglutinantă foarte economică şi simplă, tinzînd spre tipul izolant (rol foarte important al auxiliarelor şi tuturor tipurilor de modificatori); după unii s-ar situa din punct de vedere tipologic între mongolă* şi chineză. Unele rămăşiţe de sistem flexionar. Tendinţa ştergerii graniţelor între părţile de vorbire, ca în chineză (unele cuvinte pot trece de la o parte de vorbire la alta). Paradigma numelui include numai 2 forme distincte corespunzător categoriei numărului — pl. format la majoritatea substantivelor de la sg. prin adăugarea unui sufix scris s sau es şi pronunţat [z] sau [iz] (în funcţie de consoana finală a temei — sonoră, surdă sau şuierătoare) ; numai cca 50 cuvinte se abat de la această regulă. Genul substantivelor nu se manifestă decît în cazul substituirii lor cu pronume personale (în general la nume de persoane concordă cu sexul; cînd sexul este nedeterminat sau substantivul desemnează inanimate este substituit prin pronumele neutru). O singură formă cazuală numai la substantivele animate: genitivul ,,saxon” format cu morfemul scris '5 şi rostit de asemenea [z], [s] sau [iz] în funcţie de natura consoanei finale a temei: Peter's book „cartea lui Petre”; genitivul se poate exprima şi cu ajutorul prepoziţiei of (care reprezintă singurul mijloc în cazul inanimatelor): the book of Peter. Articolul hotărît are o singură formă: the, iar cel ne-hotărît sg. a (an înaintea substantivelor care încep cu vocală). Adjectivul este invariabil în gen şi număr. Gradele de comparaţie se formează sintetic la adjectivele monosilabice (cu sufixele -er la comparativ şi -est la superlativ: nice ,,drăguţ” — nicer — the nicest) şi analitic la celelalte (precedate de adverbele more şi the most). Pronumele conservă o flexiune mai bogată — diferenţă caz subiect/caz obiect la unele pronume personale şi interogativ-relative, distincţii de gen la pronumele personal pers. 3 sg. şi posibilitatea de a exprima genul posesorului la pers. 3 (un singur posesor) la pronumele şi adjectivul posesiv: forme diferite la majoritatea persoanelor pentru pronumele şi adjectivul posesiv. La majoritatea verbelor infinitivul este precedat de to (io open ,,a deschide”). La indicativ prezent toate persoanele au aceeaşi formă cu excepţia pers. 3 sg. care are desinenţa scrisă s (es) şi pronunţată [z]? [s], [iz], în func- ţie de consoana finală a temei; exprimarea pronumelui subiect este de aceea obligatorie (I9 you9 we9 you, they speak — he (she, it) speaks). Perfectul simplu şi participiul trecut se formează la verbele regulate cu morfemul scris ed (opened) sau d şi pronunţat [d], [t]sau [id]> în funcţie de consoana finală a temei; cca 150 verbe prezintă sub acest aspect diferite neregularităţi. Participiul prezent (gerundivul) se formează cu sufixul -ing (opening). Imperativul pers. 2 este identic cu tema infinitivului. Subjonctivul (livresc în E. modernă) este identic la prezent cu infinitivul, iar la trecut cu preteritul (la to be se foloseşte forma de plural were). E. are numeroase timpuri compuse cu auxiliare: viitorul cu shall (pers. 1) şi will + infinitivul fără to, perfectul compus cu prezentul lui to have + participiul trecut, mai mult ca perfectul cu perfectul simplu al lui to have (had) şi participiul trecut, condiţionalul cu should (pers. 1) şi would şi infinitivul fără to, imperativul pers. 1 şi 3 cu let -f pronumele personal obiect -f- infinitivul fără to (let me go), timpurile compuse ale subjonctivului cu should sau might -f- infinitivul fără to. Aspectul progresiv se formează cu auxiliarul to be şi participiul prezent (I am (was) speak-ing); habitualul este exprimat cu auxiliarul will (would) şi infinitivul fără to sau prin perifraza to use to ,,a obişnui să”. Interogativul şi negativul se formează la timpurile verbale simple cu ajutorul auxiliarului to do (Do you speak Englistfl „Vorbeşti englezeşte?”) — trăsătură pentru care este comparată cu finlandeza* şi japoneza*. Unele adverbe formate de la adjective au marca -ly (pleasanUly). Prepoziţiile se construiesc cu cazul obiect al pronumelor personale (with me „cu mine”)* cu substantivele articulate nehotărît la singular (with a pencil „cu creionul”) şi cu participiul prezent (gerundivul): without speaking „fără a vorbi”. „Prepoziţiile” sînt uneori dislocate de cuvîntul pe care îl guvernează, apă-rînd în poziţie finală: The boy I was speaking to „Băiatul căruia ii vorbeam”. Numeroase verbe sînt formate cu postpoziţii (to hang „a aţîrna”, to hang up „a agăţa” — trăsătura mai puţin obişnuită în 1. indo-europene). Relaţii exprimate asindetic — subordonată cu o-miterea pronumelui relativ (Did you under-stand all (what) I said.1 „Ai înţeles tot (ce) am spus?”), trăsătură pentru care este comparată cu araba*. în absenţa în general a flexiunii şi deci a acordului, topica are un rol foarte important. Adjectivul atribut şi genitivul saxon precedă substantivul determinat. Lexic foarte bogat — cca 250 000 cuvinte simple care servesc ca bază pentru numeroase derivate şi compuse (inclusiv prin juxtapunere* cf. race-horse „cal de curse”/ horse-race „cursă 79 ENGLEZĂ de cai’') — admite uşor formaţii noi. Considerată de unii 1. mixtă avînd cca jumătate din vocabular de origine romanică* — însă vocabularul de bază este esenţial germanic. Mai multe varietăţi: britanică, irlandeză, scoţiană, americană, canadiană ş.a. împărţirea dialectală a E. britanice datează din perioada medie: d. de N (mai inovator), din West Midland, din East Midland, de S (mai conservator), din Kent (Kentish), după unii de S (din Wes-sex, Kent),- din Midlands, de N (vechea North-umbria) sau de E, din Midland, de N, de Si de V, la care se adaugă varietatea de la Oxford; după alţii peste 20 d., dintre care cele extreme ar fi reciproc neinteligibile. D. E. din Scoţia — mai arhaice, numeroase cuvinte celtice*; în Irlanda — influenţă gaelică puternică. La aceste varietăţi se adaugă de obicei vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) şi argoul (slang). între E. britanică şi americană — diferenţe fonetice (inclusiv de accentuare şi intonaţie), sintactice, semantice, lexicale, stilistice (cca 200 cuvinte şi expresii cu sensuri foarte diferite). în varietatea canadiană se păstrează unele diferenţe în S şi E. Primii loc. ai Britaniei vorbeau o l. celtică (forma progresivă atribuită de unii substratului celtic); cucerirea romană a introdus din sec. 1 î.e.n. 1. latină*, care a rămas în uz timp de aproape 4 sec. (puţine urme în toponimie), în 425—435 invazia triburilor germanice ale anglilor, saxonilor şi iuţilor — vorbeau i. germanice de jos. Invazia vikingilor nu ajunge în Wessex, de unde saxonii încep în sec. 10 recucerirea teritoriului. în 1066 cucerirea franco-normandă aduce un d. al 1. franceze*, care devine pentru 200 ani 1. oficială de curte, în administraţie, justiţie, învăţămînt, biserică, literatură (influenţe în vocabular şi construcţii). 3 perioade în istoria 1. E. î veche (anglo-saxonă, Old English) (sec. 5-7—11-12), cu subîmpăr-ţirile timpurie (primitivă) (450—700), clasică (700—900) şi tlrzie (Late Old English); medie (Middle English) (sec. 11-12 — 14-15) şi modernă (perioada Renaşterii — sec. 15—16). Primele inscripţii, glose şi texte — de la mijlocul sec. 5—sec. 7 (descîntece, fragmente de poeme eroice). Sec. 7 — perioadă de tranziţie (epopeea Beowulf — amestec de elemente pă-gîne şi creştine) ; tradiţie literară propriu-zisă din sec. 8 (elegii, poeme epice creştine, imnuri, proverbe). încă din perioada veche clasică 4 gr. de d. — northumbrian (la N de rîul Hum-ber pînă în reg. Lowlands din Scoţia), mercian (la S de rîul Humber pînă la Tamisa) — d. literare; din Kent (Kentish) (în reg. Canter-bury) şi d. saxone — de S (Sussex), de E (Essex), de C. (Middlesex) şi de V (Wessex). L. literară a avut iniţial caracter anglie (anglian) (NV Angliei, S Scoţiei, Midlands); de la sfîrşitul sec. 9 operele literare sînt transpuse în d. saxon de V, în care se compun şi legendele despre AElfric şi Wulfstan; o dată cu recucerirea ţării acest d. se impune treptat pretutindeni, dar va fi curînd înlăturat de anglo-lfranco-normandă. Abia între 1350 şi începutul sec. 15 E. preia treptat funcţiile francezei. E. medie literară — bazată pe d. saxon de V (d. din West Midland şi East Midland). începind din sec. 14 d. curţii şi aristocraţiei londoneze (un fel de medie între d. de N şi de S) devine 1. literară prin opera lut Ghaucer, traducerea Bibliei de J. Wychip şi N. Hereford, introducerea tiparului la sfîrşitul sec. 15 prin W. Caxton. E. modernă oficială (King’s English, received English) derivă mai curînd din E. medie decît din vechea saxonă, şi anume din d. merciene de E vorbite în SE Angliei — reg. Londrei (East Midland). Importante evoluţii fonetice; în structura gramaticală a trecut de la tipul sintetic, flexionar din E. veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topică tot mai rigidă în E. medie (către 1500) şi mai ales modernă. în privinţa lexicului germanic moştenit se înrudeşte mai îndeaproape cu olandeza*, germana* de jos şi frizona*. Cuvintele anglo-saxone reprezintă cca 5 000 dintre cele mai importante. Peste 200 împrumuturi latine din epoca precreştină; un al 2-lea strat de împrumuturi latine în perioada celei de a 2-a creştinări a Britaniei; numeroase împrumuturi scandinave* (din Old Norse) spre sfîrşitul perioadei vechi; împrumuturi medievale din daneză*; puternică influenţă veche franceză (peste 1200 — după unii cîteva mii — împrumuturi în aproape toate domeniile, cu numeroase derivate); împrumuturi savante (devenite ulterior populare) din latină şi mai puţin din greacă* în sec. 16—17 (cuvinte internaţionale); unele elemente derivative de origine latină au devenit productive; alte împrumuturi din olandeză,-franceza modernă, italiană*, spaniolă*, portugheză*, 1. amerindiene; in ultimele 2 sec. foarte puţine împrumuturi. Concurenţă între sinonime de diferite origini. A folosit iniţial scrierea runică germanică (inscripţii). Alfabetul latin adoptat odată cu creştinarea (a păstrat unele litere runice); diferite variante grafice. Bazele ortografiei actuale — din prima jumătate a sec. 17, dar codificare abia la mijlocul sec. 18. Ortografie etimologică (mai multe grafii pentru acelaşi fonem, aceeaşi grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe). Discrepanţa scriere— pronunţare se datoreşte faptului că evoluţiile fonetice produse în sec. 17—18 nu au mai fost reflectate de grafie (încercările de reformă nu au putut schimba bazele tradiţionale ale ortografiei). Unele diferenţe de ortografie între E. britanică şi E. americană. ÎENiSEICĂ 80 Lexicul E. — în special prin varianta americană — a dobîndit caracter internaţional; în special în sec. 20 E. a devenit una din cele mai importante surse de împrumuturi pentru cele mai diferitei., inclusiv româna*, în diverse domenii. E. — baza a numeroase variante de pidgin-English* şi creolă engleză*. în anii 1920—1930 G. K. Ogden şi I. A. Richards au creat o formă simplificată de E. numită Basic English cu 850 cuvinte (restul noţiunilor urmînd a fi exprimate perifrastic), în care s-au ,,tradus" chiar opere literare din E.; după o perioadă de succes, aceste procedee s-âu dovedit greoaie si artificiale si s-a renunţat la ele. 517 ENISEICĂ (YENISEIAN, YENISEI-OSTYAK), fam. de 1. paleosiberiene* (constituie ram. lor de V). U.R.S.S. (Enisei). Ipoteza înrudirii cu 1. sino-tibetane*—nedemonstrată. Despărţită de ram. de E prin extinderea 1. tunguse*. A cuprins 4 1., dintre care nu mai este vorbită actualmente decît ket*; arin şi assa au dispărut în sec. 18, kot spre mijlocul sec. 19. Nu admit grupuri consonantice la iniţială de cuvînt, iar în alte poziţii doar grupuri simple. 518 EPERA DE NORD, 1. amerindiană din fam. choco*. Columbia (V), Panama; 11 000 vorb. 12 vocale (6 nazale), 19 consoane, 2 semiconsoane. D.: dabeiba (catio, dabeibe, katio), rio verde, sambă (sambo), San Jorge (chimila). 519 EPERA DE SUD, 1. amerindiană din fam. choco*. Columbia; 9 500 vorb. D. : bando (catio )9 chami, rio sucio (citaro), saixa (saija), tado, 520 ESCHIMO-ALEUTĂ, fam. de 1. amerindiene. Extremitatea nordică a continentului american, Groenlanda şi un mic teritoriu din NE Siberiei; 50 000 vorb. 6 1., .în LL 5, cea mai importantă: eschimosă*. Unii consideră că sînt 1. indigene, alţii cred că provin din Asia. L. prin excelenţă polisintetice. 521 ESCHIMOSĂ (ESKEV1AU, ESQUI-MAUDE, ESQUIMAUX* ESQUIMAW, ES-QUIMO, INNOK, IN(N)UIT, INUPIAQ, iNU-PIAT, INUPIK), 1. amerindiană din fam. es-chimo-aleută*. Groenlanda, Canada, S.U.A. (A-laskaJJ U.R.S.S. (NE Siberiei); 65 000 vorb. Numele eskimo provine din 1. indienilor cree*, vecinii de la S ai eschimoşilor (eskimantik „mîn-cător de carne crudă”). Numită de vorb. săi inuit ,,popor". 6 vocale, dar ponsonantiSm bogat (20 sau 21 consoane). Structura silabică (CJ(C)V(C). Structura gramaticală este o îmbinare de flexiune şi incorporare. Singura 1. amerindiană din America de Nord cu sufixe morfologice. Substantivul împărţit în 2 categorii: unele pot apărea singure (nănu ,,urs", inuk „persoană", iylu „casă") şi altele însoţite obligatoriu de sufixe pronominale (nume de rudenie şi de locuri). Sistem de numărare în baza 5 („20" = inuk neafilurya „un om”). Pronume demonstrative cu multe grade: manna „acesta”, aima „acela de la nord”, quanna „acela de la sud”, panna „acela de la est”, kanna „acela de jos”* sanna „acela din mare", irjrja „acela” etc. La verb moduri independente (redau predicaţia) şi dependente (exprimă relaţii). Multe particule cu funcţii gramaticale. Distincţie între cuvintele şi expresiile gramaticale folosite de bărbaţi şi de femei (p, t9 k în poziţie finală şi q sint înlocuite în vorbirea femeilor prin nazalele corespunzătoare: m, n, rj şi N). L. polisin-tetică de tip clasic, ce pune una după alta lungi şiruri de forme legate într-un singur cuvînt-propoziţie: quasuiiysayPiysaysihnitluinayyaypuq „nu s-a reuşit de loc să se găsească un loc de odihnă” este constituit din quasu „a fi obosit”, iiy „a nu fi”, say sufix cu valoare cauza ti vă, fiiy „loc pentru”, say sufix care marchează repetiţia, si „a găsi", nfiit sufix de negaţie, luinay „cu totul", nay sufix pentru a arăta că procesul este realizat de cineva, puq desinenţă pers. 3, referire pronominală la subiectul verbului intranzitiv. Există tendinţa de a forma atîtea cuvinte cîte fraze şi invers. Cele mai vechi texte sînt incrustate pe os sau fildeş de morsă: figuri aşezate într-o ordine riguroasă, care adesea merge în zig-zag, pe o parte şi pe cealaltă a osului; figuri foarte schematizate reprezentind lucruri obişnuite din viaţa indigenilor. S-au găsit în locuri care permit o datare de aproape 2 000 de ani. Revista Inuktitut „Calea eschimosă" foloseşte o scriere silabică creată în sec. 19 de misionari anglicani (12 simboluri cu 48 valori prin schimbări poziţionale). în Groenlanda alfabetul latin* (1721), în U.R.S.S. alfabetul rus* (din 1937). Din E. ş au dezvoltat diferite pidginuri în relaţiile cu albii sau cu indienii athapaskan-eyak*. Din E. provin cuvinte cum ar fi: caiac, hanorac, iglu. 522 ESTONĂ (EESTI, ESTE, ESTNISCH, ESTON IAN, ESTONSKIJ), 1; din fam. ura-lică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic* de SV* subgr. finic* 2. U.R.S.S. (R.S.S. Estonă, R.S.S. Letonă, Căucaz, Siberia), Suedia, Canada; 962 000—1,2 mii. vorb.; (surse diferite). L. oficială în R.S.S. Estonă din 1940. Sistem fonetic complicat — 9 vocale, 16 consoane (posedă o serie de consoane pala-tale; nu are corelaţie fonologică de sonoritate la oclusive), 1 semiconsoană (gr); numărul vocalelor şi consoanelor triplat în virtutea opoziţiei scurt/lung/ultralung, cu rol distinctiv, notată în scris prin sonoră, surdă, geminată: kabi „copilâ"lkapi „al dulapului’Vfcappi „în dulap"» Accent iniţial. 15 cazuri. Topica: subiect- 81 EWE verb-obiecc, adjectiv-substantiv. Formarea cuvintelor în special prin compunere (compuse foarte lungi). 2 gr. de d., cu deosebiri în fonetică, morfo-sintaxă şi vocabular: de N (l. din Reval, iallina keel) — cel mai răspîndit, şi de S (1. din Dor-pat, tarta keel) — mai conservator. D. de NE de pe litoral (pribreznoe narecie) — apropiat de d. de SV al 1. finlandeze*. Pînă în sec. 19 2 1. standard: de N (mai importantă) şi de S. în sec. 19 se întăresc normele 1. literare pe baza d. central al E. de N, cu adaptarea unor elemente din d. de S. A devenit o 1. de cultură europeană modernă. L. finîcă cu cele mai vechi atestări — nume de persoane şi locuri, cuvinte izolate, fraze scurte in documente latine* din sec. 13 (Cronica lui Hernie Letonul). Manuscrise şi tipărituri religioase din sec. 16. împrumuturi timpurii baltice* (200 î.e.n. —400 e.n.), germanice* (sec. 5 e.n. — 700), slave* (600—sec. 11), din germana* de jos (sec. 13 —miji. sec. 16) şi de sus, suedeză*, rusă* (din sec. 18); în sec. 19—20 influenţă finlandeză asupra 1. literare E. (numeroase calcuri). Singura 1. din U.R.S.S. alături de letonă* şi lituaniană* care foloseşte alfabetul latin (nu are literele c, q9 w, x, y, z; are ă, o, ii, vocale şi consoane duble, o — care nu există în nici o altă 1. din E Europei). 523 ETIOPIANA, grupare de 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Etiopia, Somalia, Sudan. în LL: amharica, argobba, gheza, harari, tigre, tigrinya. La origine i. sud-arabice* aduse de colonişti din Arabia de Sud cu cîteva secole î.e.n., deci cu inult înainte de venirea arabilor. Influenţate de 1. cuşitice*, care au rol de substrat. Alfabetul E. — derivat din cel sud-arabic folosit la început pentru gheză şi extins apoi la amharică, harari, tigre, tigrinya. 524 ETON, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 112 000 vorb. 525 ETRUSCĂ, 1. ne-indo-europeană* dispărută. Italia (N şi C.). Vorbită în sec. 8—4 î.e.n. Cunoscută prin 10 000 inscripţii (sec. 7 î.e.n.—sec. 1 e.n.), în care 90% sînt însă nume proprii. Cea mai lungă — tableta de la Santa Maria di Capua (500 cuvinte). Text liturgic (cca 1500 cuvinte) pe o mumie din Zagreb. A fost influenţată de greacă*. Multe cuvinte pătrunse în latină* şi probabil în greacă. în latină a fost adoptat şi modul etrusc de numire a persoanelor prin prae-nomen, nomen şi cognomen. Consoanele aspirate din graiurile italieneşti din Toscana explicate prin E. Alfabet derivat din alfabetul grec din C. şi V, a dat naştere alfabetului latin*. 526 ETSAKO (AYWELE), 1. din fam. ni-gero-congoleză*, gr. kwa*. Nigeria; 120 000 vorb. (1969). 14 vocale (7 lungi), 25 consoane (7 lungi),. 3 semiconsoane, 3 tonuri. 527 EUSKARO-CAUCAZIANĂ (IBERO-CA-UCAZIANĂ, JAPHETIC), presupusă fam. de 1. care ar grupa 1. caucaziene* şi basca* şi de care s-ar apropia şi 1. buruşaski*. Ar fi format cîndva o arie lingvistică continuă, incluzînd eventual şi unele 1. mediteraneene şi asianice vechi. 528 EVEN (EVEN, EWEN, LAMUT), 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de NV, gr. evenki*. U.R.S.S. (Siberia); 6 700—12 000 vorb. (surse diferite). 10 (12) vocale, din care 8 (10) au perechi lungi, 24 (31) consoane (opoziţie de cantitate la unele consoane), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C). Accentul pe ultima vocală lungă sau pe ultima vocală, dacă nu există vocale lungi. Armonic vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adj ecti v-substanti v. D.: arman, de E, de N (de V), even, yu-kagir. La baza 1. literare stă varietatea din Ola. 529 EVENKI 1. (ÎSVENKI, EWENKI, TUNGUSĂ (DE NORD)), 1. din fam. altaică*, ram., tungusă* de N. U.R.S.S. (Siberia); 7 000-28 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale cu perechi lungi, 22 (27) consoanei (corelaţie de cantitate consonantică), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C). Accent fonologie. Armonie vocalică. Distincţie aspect perfecţi v/imperfectiv (tegecee ,,el a şezut”/te~ gejeâee ,,el şedea”). Topica: subiect-obicct-verb,. adjectiv-substantiv. D.: de E, de N, de S (a cărui varietate numită podkamennaja tunguska constituie baza 1. literare). Alfabet rus* cu o literă suplimentară. Influenţă asupra 1. iakute*. 2. gr. de 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de N(V). U.R.S.S., R.P. Chineză. 6 1., în LL 4: even, evenki 1., oroc, solon. 530 EWE (EFE, EHOUE, EHWE, EIBE* KREPE, POPO, YEWE) 1. 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. ebur-neo-dahomeyan* (MC). Ghana, Togo, Benin; 1 mii. —1,5 mii. vorb. Cantitatea vocalică are valoare fonologică: ba „a înşela” — bă ,,larg”. 12 vocale orale (6 lungi) şi vocale nazale (6 scurte şi 7 lungi). 26 consoane şi 2 semiconsoane. 3 tonuri de bază şi 2 tonuri combinate: ka (mediu) ,,a distruge” — kâ (ascendent) ,,a interesa” — kă (descendent) ,,cîrcel la plante” — kâ (ascendent-descendent) ,,care” — kă (descendent ascendent) ,,cîrcelul de care este vorba în momentul vorbirii”. în morfologie nu face deosebire de gen, 6 — c. 745 EWONDO 82 -ci numai de număr; pentru marcarea pl. se foloseşte un element separabil: ati „arbore” — pl. atiwo, ati ma „acest arbore” — pl. ati ma wo. Elemente demonstrative cu 3 grade — apropiat, depărtat, definit: ati sia „acest arbore”, ati ma „acel arbore”, ati la „arborele”. Numeralele pentru 2 şi 3 prezintă asemănări cu 1. bantu*. Sistemul de numeraţie se bazează pe număratul degetelor de la mîini. Astfel, pentru 9 se foloseşte asideke „lipseşte unul” sau onyi di „8 + 1”. Adverbe cu structură onomatopeică sugerînd prin sunetele alcătuitoare trăsături ale acţiunii verbului însoţit. Pe lîngă verbul zo „a merge” se pot folosi cca 40 adverbe imitative: zo bâho bâho ^,a merge greoi”, zo pla pla „a merge (cu paşi mici)”, 20 tyâdi tyâdi „a merge şchiopătînd uşor”, zo gblălu, gblălu „a merge ca bivolul”, zo tâka tâka „a merge buimăcit”. Are ideofone: lilili „impresia de miros agreabil”, lilili „impresia de miros neplăcut”. Topica : subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: aja, anglo, anexa, awuna, fon(nu), ge, gii, kudu, kotafon, mayi, mina9 watyi. Dintre acestea sînt folosite în scris mina (în comerţ) şi anexo (în lucrări izolate). împrumuturile lexicale nu sînt suficient adaptate: elektriki, sukli (< fr. sucre), lita (< fr. litre), aflaga (< engl. flag). Varianta standard de astăzi (scrisă şi vorbită), numită agbaleme *veghe* „ewe de carte”, se bazează pe d. anglo, în detrimentul d. anexa şi conţine şi elemente ale unor d. din interiorul Ghanei. E. standard este utilizată în Ghana (E) în învăţămînt, cultură (a fost folosită în campania de alfabetizare), în ocazii oficiale şi relaţii publice; în Benin este 1. dominantă (mai ales d. fon). Sistemul de comunicare instrumental (tobă, trompetă) bazat pe 1. E. coexistă cu cel bazat pe 1. akan* (atumpau). Alfabetul „Africa”. 2. subgr. format din 1. E. şi fon. 531 EWONDO (EWUNDU, JAUNDE, YA-(O)UNDE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 93 000 vorb.; grupată uneori cu bulu* sub denumirea bulu-yaounde* şi cu bulu* şi fang* în gr. pahouin* D.: avak (babuf, bavek), bakjo (badjia), lepuk, mvele (yesoum, yezum)9 yangafuk, ya-sem, yaunde. Ewondo populaire este folosită ca lingua franca în partea centrală a Camerunului. F 532 FALI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adâmawa de est*. Camerun; 50 000 vorb. Mari diferenţe dialectale. Pentru a se înţelege între ei vorb. săi folosesc 1. fula*. 533 FALLAM (HAL(L)AM), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 11000 vorb. 534 FANG (FAN, FAN, FANWE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, grupată uneori cu ewondo* şi bulu* în gr. pa-houin*. Gabon, Guineea Ecuatorială; 200000 vorb. Are vocale centrale şi anterioare rotunjite, vocale nazale. D.: make, ntum (pamue, pangwe), pahouin. 535 FAN YA (FAN(I)A, FAN IAN, KOBE, MUNA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cia-diană*. Ciad; 1 500 vorb. 536 FANYA(N) (FAGNIA), 1. an fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. charian* (MC). Ciad; 1 500 vorb. 537 FAROEZĂ (FĂRI(NGI)SCH, FARO-EŞE, FĂROISCH, FEROICĂ, FfîROÎEN, FOrOYISGH), 1. indo-europeană* din ram. germanică*, gr. scandinav*. Danemarca — Insulele Feroe (Faeroe, Faroe, Fâroe, Făr^erne, Faer^eme); 35 000—37 000 vorb. (surse diferite). Din 1948 1. oficială locală alături de daneză*. După alte păreri d. al unei 1. scandinave insulare alături de islandeză*, cu care ar fi reciproc inteligibilă, sau d. al 1. islandeze (considerată greşit de unii d. al 1. daneze). Apropiată în fonetică şi lexic de landsmâl şi de d. norvegiene* de V, în morfologie (conservatoare) de islandeză şi de vechea nordică. Mare fărîmiţare dialectală (în fiecare insulă cite un d.) — diferenţe în special fonetice, parţial morfologice şi lexicale. Normele 1. standard moderne stabilite în 1854. Predată din 1912 (oral) în şcoala elementară. S-a diferenţiat de vechea nordică, devenind 1. de sine stătătoare după sec. 13. Lexicul de bază cuprinde în special elemente vechi nordice, din care cca 20 păstrate numai în F., eventual şi în islandeză, şi care nu se regăsesc în 1. scandinave continentale. Cîteva împrumuturi celtice*, majoritatea împrumuturilor — din daneză; creaţii proprii recente după model islandez. Prima atestare: document din 1298; din secolele imediat următoare nu se păstrează decît expresii izolate în texte redactate în alte 1. Culegeri de folclor (balade) din prima jumă- tate a sec. 17, păstrate fragmentar. Literatură de sine stătătoare de la sfîrşitul sec. 19. Alfabetul latin* cu 2 semne suplimentare (8 ca în islandeză, fi ca în daneză) — ortografie standardizată din 1854. 538 FATALEKA, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Insulele Solomon (Ma-laita); 3 000 vorb. 539 FENICIANĂ (PUNICĂ), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*, dispărută din sec. 2 î.e.n. în Asia şi 4 e.n. în Africa. L. de tip cananeean* vorbită în oraşele comerciale (Si-don, Tyr, Biblos) de pe coasta Libanului actual. F. este cunoscută numai din inscripţii (ste-reotipe şi foarte scurte), din cele cîteva nume proprii notate în alte 1. şi dintr-un scurt text de 10 rînduri, strecurat între versurile latineşti* din piesa lui Plaut Poenulus. Se crede că era puţin diferită de ebraică* şi de moabită. Cele mai vechi inscripţii datează din jurul anului 1000 î.e.n. şi provin de la Biblos (azi Djebail). Scrierea alfabetică a acestor inscripţii stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare semitice sau indo-europene*. Alfabetul F., a cărui origine nu se cunoaşte exact (a fost preluat sau inventat de scribi talentaţi), avea 22 litere (nu nota vocalele); necunoscute rămîn şi originea ordinii literelor din acest alfabet, păstrat neschimbat 1 mileniu, a numelor atribuite literelor (toate literele aveau nume precise: 'aZef „cap de bou”, bet „casă”, gimel „cămilă”). Scrierea era în linie, de la dreapta la stînga. Alfabetul F. a fost împrumutat de greacă*, fiind adaptat şi primind semne speciale pentru vocale. 540 FEROGE, 1. din fam. nigero-congoleză*,: gr. Adamawa de est*. Sudan; 2 500 vorb. 541 FIJIANĂ (FEEJEEAN, FIDJIEN), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E? gr. melanezian*. Fiji; 202176 vorb. nativi. L. melaneziană cunoscută de cel mai mult timp, cu mult cea mai bine descrisă şi cea mai importantă ca utilizare (număr de vorb. şi de publicaţii). L. oficială în Fiji (d. bauan). Exemplu clasic de 1. melaneziană — numeroase trăsături generale şi puţine caractere particulare. A fost caracterizată greşit drept una din 1. melaneziene cele mai apropiate de 1. polineziene* ţinîndu-se seama în special de unele d., mai cunoscute, şi în primul rînd de FILIPINEZ 84 ie, cf. mies „bărbat” faţă de est. meas). Fonologie simplă — asemănări cu estona, dar şi deosebiri importante. 8 vocale: grave (a, o, u), acute (ă (se), o, ii), neutre (e, i). Armonie vocalică (asemănătoare celei din maghiară): vocalele acute şi cele grave nu pot coexista în cuvintele necompuse (inclusiv în formele flexionare sau derivate) cu excepţia împrumuturilor recente (admite savu, săvii, dar nu *săvu, *savii); vocalele neutre pot coexista cu toate celelalte (hello, hellâ; siisi, susi). Fiecare sufix flexionar care conţine alte vocale decît e, i are astfel 2 forme, una acută şi alta gravă (de ex.: -Z/a şi -Z/â), a căror alegere depinde de distribuţia vocalelor în rădăcină. Con-sonantism mai simplu decît în estonă: 11 consoane, 1 semiconsoană (y; w nu are valoare de fonem); nu are sistem simetric de oclusive (numai surde; d apare numai în alternanţă paradigmatică cu t, în cîteva excepţii şi în cuvinte străine); dialectal, ocluziune glotală; nu are corelaţie de palatalizare; nu admite grupuri consonantice iniţiale (le reduce în împrumuturi). Cantitatea are rol distinctiv atît la vocale (tuli „foc”ltuuli „vînt”) cît şi la consoane (afară de d, v, h; tj intervocalic este totdeauna geminat, înainte de k numai simplu): tuki „reazem, suport’’/ZuMi „trunchi de copac”. Alternanţe consonantice (consoană tare/slabă) dependente de reguli stricte de distribuţie. Accent iniţial (accente secundare la compuse; accent pe silabele impare în cuvintele simple de peste 3 silabe, ca în maghiară şi laponă). Predomină silabele deschise. Nu are gen gramatical, doar dicotomia animat/in^, ca şi maghiara şi selkup*. 2 numere (nu are dual); 2 forme de pl. (-*t, -*k/ -*i-j, ca şi lapona şi maghiara. Sistem cazual asemănător cu estona. 12 cazuri .productive (gramaticale, semi-^ şi locale (concrete), ex-primînd şi opoziţia static/dinamic) şi 4 mai puţin productive. Distincţie' nominativ/tema o-blică, ca în maghiară. Unele desinenţe cazuale variază în funcţie de tipul temei la care se adaugă; variaţii şi în unele teme. Tendinţă spre sincretism. Atributul se acordă în caz şi număr (dar nu şi în persoană) cu substantivul determinat. Nu are articol. Sistemul pronu-melor personale menţine opoziţia tripartită nom./gen./ac.: sină ,,tu"/sinu-n „tău”/siniz-/ „pe tine”. Sufixele posesive exprimă persoana şi numărul posesorului, nu şi numărul obiectului posedat — sincretizat la pers. 3: maa-mme „ţara noastră, ţările noastre”, maa-nsa „ţara (ţările) lui, ei, lor”. Paradigma posesivă a substantivului — mai puţine categorii decît în mordvină*. Sistem verbal asemănător cu cel eston. Aceleaşi moduri şi timpuri ca în laponă. 4 moduri: indicativ (cu 2 timpuri: prezent şi preterit), imperativ, condiţional şi potenţial. Timpuri compuse cu ol- „a fi”. Valoarea de viitor exprimată prin forme de prezent său perifraze cu tul- „a veni”. Desinenţe Verbale similare cu sufixele posesive substantivale. Desinenţe asemănătoare la toate modurile şi timpurile (formă supletivă la imperativ). Verb negativ e-n „eu nu” ş.a.m.d. (la prezent precedă tema negativă a verbului care trebuie negat): luke „a citi”, e-n luk-isi „nu voi citi”. Pasivul serveşte la exprimarea unui subiect impersonal în 1. scrisă, în special la pers. 1 pl., mai ales în 1. mai puţin îngrijită. Pasivul marcat prin -t (t)a + marca modului + vocală -f- n (ultimele 2 elemente lipsesc la negativ, participiu, infinitiv). Nu are distincţia conjugare subiectivă/obiectivă. Imperativul şi pasivul cer cazul nominativ (nu acuzativ) drept caz regim (al obiectului), verbele negative — FIN O-UGRICĂ 86- partitivul. Interogativul cu sufixul -kol-kd. Verbul folosit mai mult nominal — sistemul nedefinit al verbului este un sistem productiv de forme derivate nominale, adjectivale, adverbiale, care îndeplinesc funcţiile construcţiilor prepoziţionale şi subordonate din alte 1. (de ex.: ,,ca să citesc”: luke-a-kse-ni = ,,a citi” -f marca infinitivului -f sufix translativ + pers. 1 sg.). Particule enclitice (pereche cu valoare emfatică afirmativ/negativ, adăugate la toate părţile de vorbire). Topică destul de liberă (topica normală: subiect-verb-obiect, ad-jectiv-substantiv; posibilitatea exprimării emfazei) — poate sub influenţă indo-europeană* (ca şi în maghiară şi laponă). Tendinţa de a construi propoziţii complexe, cu numeroase construcţii subordonate infinitivale şi parti-cipiale, de o lungime care nu se regăseşte decît în 1. germană*. Derivare cu sufixe (tendinţă de acumulare). Cuvinte compuse foarte lungi, formate mai ales prin aglutinare (juxtapunerea mai multor cuvinte, fără schimbări morfologice). Mare fărîmiţare dialectală (comparabilă cu cea din germană* sau italiană*): 2 (7) gr. de d.: de E (face trecerea spre 1. karelă), de V; livona*, karela şi vota* — 1. separate care au fost considerate d. (i.) de tip F. Perioadele istoriei 1. Ftimpurie (pînă în 1540), veche (1540—1820), modernă timpurie (1820—1870), modernă (după 1870). Cele mai vechi atestări: nume de persoane şi locuri în documente latine* sau suedeze*; texte religioase de la sfîrşitul sec. 15 (nu s-au păstrat); tipărituri religioase şi didactice din prima jumătate a sec. 16, datorate reformatorului Finlandei, Michael Agricola. Baza 1. F. standard vechi — d. din oraşul Turku şi împrejurimi; norma literară consolidată prin traducerea Bibliei — tipărită în 1642; această formă a l. literare a rămas în uz timp de 3 secole. între 1820 şi 1850 discuţii în legătură cu punerea la baza 1. literare a d. de E sau de V — s-a ajuns la un compromis. F. a înlocuit treptat suedeza ca 1. de civilizaţie şi 1. oficială în administraţie. Scrieri religioase, traduceri juridice din suedeză, din sec. 18 literatură originală; între 1835 şi 1849 publicarea epopeei naţionale Ka-levala de către E. Lonrot (transmisă pe cale orală). Lexicul moştenit cuprinde 800—1000 rădăcini de origine fino-ugrică; vocabularul de bază include şi împrumuturi timpurii intrate în 1. proto-fino-ugrică din indo-europeană şi în special din indo-iraniana* veche. Ca şi în alte 1. finice împrumuturi (proto-)baltice* şi (proto-) germanice* (vechi nordice, scandinave*) (contacte mai intense), cca 430 împrumuturi din slava* comună de răsărit (din sec. 7) şi din rusă* (din sec. 11). Influenţă latină*. Cea mai puternică influenţă — suedeză (a fost 1. de civilizaţie şi 1. oficială, Finlanda făcînd parte din regatul Suediei din sec. 12 pînă în 1809): cca 2 100 împrumuturi din sec. 13 pînă astăzi; a mijlocit şi pătrunderea a numeroşi termeni internaţionali (în parte eliminaţi în faza puristă de consolidare a 1. F. moderne standard). Termeni de specialitate din engleză*. Structura fonologică strictă a 1. F. nu favorizează împrumuturile directe (de ex. impune reducerea grupurilor consonantice iniţiale). Numeroase formaţii proprii (atît ca elemente componente,, cît şi ca tipuri de formare a cuvintelor) în special din sec. 19 (de ex. formele telefooni, teleh-vooni „telefon” înlocuite prin puh-el-in< puhu-„a vorbi” + sufix frecventativ + sufix instrumental). Scriere gotică, apoi alfabetul latin (21 litere— nu are b, c, f, q, x, z; are â, o; y cu valoarea /ii/, j cu valoarea [{]. Ortografie fonetică* Elemente F. in laponă (unele la rîndul lor de origine baltică sau germanică), suedeză (poika ,,fiu, băiat” > sued. pojke „băiat”). 545 FINO-UGRICĂ (FINNISCH-UGRISCH* FINNO-OUGRlEN,FINNOUGORSKIJ, FIN-NO-UGRIC, FINO-UGRIAN, UGRO-FINIC), cea mai importantă din cele 2 (3) ram. de 1. ale fam. uralice* (alături de ram. samoedă*,. eventual şi de cea laponă*). Europa, Asia (N); 22,5 mii. vorb. 15 (16) 1. (poate şi unele 1. dispărute), toate în LL; reunite în 2 gr., ambele în LL: finic 1. (cu subgr.) şi ugric (după alte păreri toate subgr. gr. finic 1. şi gr. ugric ar fi pe acelaşi plan). Relaţii complicate între diferitele gr. L. F.-U. cu cel mai mare număr de vorb.: maghiara. înrudirea 1. F.-U. recunoscută din 1730 de P. J. Strahlenberg, ofiţer în armata regelui Suediei Carol al XH-lea, prizonier în Siberia după bătălia de la Poltava; studiată începînd din 1799 de maghiarul S. Gyârmathi; „memoriu” al lui Rasmus Rask în 1818 — a susţinut înrudirea 1. F.-U. cu samoeda, turca*, mongola* ş.a. Unele trăsături comune cu 1. baltice* — legături reciproce. Trăsături gramaticale şi lexicale comune cu 1. dravidiene* (ipoteza unei comunităţi lingvistice mai vechi). S-au îndepărtat unele de altele în decursul timpului în fonetică, structura gramaticală, vocabular. Tipul F.-U. cel mai bine păstrat în finlandeză. Fonologie foarte diferită — foarte simplă în finlandeză, foarte complexă în laponă. Număr mic de foneme. Nu admit grupuri consonantice iniţiale şi finale, ca şi 1. turcice*. Sporadic alternanţe vocalice. Armonia vocalică nu e generală, ca în ram. turcică — nu se întîlneşte în toate 1. F.-U. actuale: cel mai bine reprezentată în maghiară, mai puţin consecventă în 87 FOX finlandeză, lipseşte aproape complet din estonă şi celelalte 1. F.-U.; ar putea fi rezultatul extinderii la sufixe a opoziţiei vocală anterioară/ posterioară, care domina destul de strict rădăcina cuvîntului în 1. F.-U. primitivă. Alternanţe consonantice în 1. din subgr. finic 2. Au păstrat în comun unele sufixe gramaticale şi derivative, un număr redus de rădăcini lexicale, folosirea postpoziţiilor (finlandeza are şi prepoziţii). L. aglutinante (formarea cuvintelor prin aglutinarea la rădăcini a afixelor — prefixe, infixe, sufixe); un anumit număr de elemente flexionare. După desprinderea din 1. proto-uralică a viitoarei ram. samoede (între 8000 şi 5000 i.e.n.), 1. F.-U. a rămas unitară cîteva milenii (pînă la sfîrşitul milen. 4 î.e.n.). Leagănul 1. F.-U. — probabil între Ural şi Volga; răspîn-dită apoi spre S (cursul mijlociu al Volgăi), în Asia; gr. ugric s-a desprins prin 3000—2500 î.e.n.; ram. europeană — din milen. 2 î.e.n. L. proto-F.-U. (F.-U. primitivă) se caracteriza după unele păreri prin alternanţe vocalice regulate, asemănătoare celor din 1. germanice*; avea cazuri. Gele mai vechi contacte între 1. uralice şi alte 1. — între 1. F.-U. primitivă şi 1. indo-europene* (numeroase cuvinte: termenii pentru „sută”, „albină” etc.). Influenţe reciproce cu 1. hazară, cu 1. turcice din gr. kîpceak. împrumuturi slave*, vechi iraniene*, pro/o-baltice, proto-germanice*, vechi nordice, scandinave*, din vechea ciuvaşă, ciuvaşă*, turca de pe Volga şi Irtlş, alte 1. turcice. 546 icliiFIPA (iciFIBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Tanzania; 78 000 vorb. 547 FLAMANDĂ (FLEMISGH, VLAAMS-{CH)), 1. indo-europeană* din ram. germanică* de V. Belgia (N, V), Franţa (NV), Olanda; 5,6 mii. vorb., în parte bilingvi. L. oficială în Belgia alături de franceză*. După unii d. sau variantă (de S) a 1. olandeze* sau a unei 1. olandezo-flamande (dutch-flemishy neerlandeză), cu diferenţe minime (în fonetică) — după unele păreri mai mici decît între engleza* britanică şi cea americană; după unii autori olandeza şi F. ar reprezenta cele 2 forme standardizate ale d. german* (francon) de jos. Ar cuprinde 4 gr. de d.: occidental (Flandra de V), oriental (Flandra de E) — formînd împreună F. ze(e)landezâ; brabangon (din reg. Bruxelles pînă în Olanda); limburgisch (lim-burgeois) (din Limburg — la E de Brabant). Dezvoltare a 1. francilor salici, cu elemente din germana de jos (de pe litoral). Atestată din sec. 12 (fragmente de documente în forma veche a d. limburgisch); literatură medievală. L. literară neerlandeză medievală — bazată pe elemente din F. şi din graiul din Brabant; rol de 1. administrativă şi juridică facultativă în sec. 15 — 18; dezvoltare separată a F. şi olandezei (formă cultivată proprie) de la sfîrşitul sec. 16 — începutul sec. 17. împrumuturi din franceză (din 1. literaturii vechi franceze, cu elemente din d. francian şi din Champagne, şi din 1. regională de cancelarie şi de cultură franco-walonâ) din sec. 11 pînă în sec. 16—17; influenţă mai puternică decît asupra 1. olandeze, devenită mai intensă din sec. 19 pînă astăzi. Unificarea ortografiei în Belgia şi Olanda în 1863 si mai ales 1946. 548 FOI (FOE, KUTUBU), 1. papua* din phylum Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 2 584 vorb. D.: fimaga, ifigi, kafa, kutubu, mubi. 549 FORE, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 12 021 vorb. (1960). Varietatea de N se caracterizează prin absenţa oclusivelor prenazalizate; 2 tonuri: înalt şi jos; accent nefonologic; topica: adjectiv-substantiv. 550 FORMOSAN, gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. malaio-polineziană* de N. R. P. Chineză (Taiwan = Formosa). 20 1., în LL 8, reunite în 2 subgr.: atayalic* (ar reprezenta rămăşiţele primei migraţii austrone-ziene) şi restul 1. F. (cu secţiunile paiwanic şi tsouic) — rezultate probabil din a 2-a migraţie. L. tribale minoritare (între cîteva mii şi cîteva zeci de mii vorb. fiecare). Identificarea 1. F. ca austroneziene — datorată lui J. H. Klap-roth (1822). L. foarte diferite structural. Alternanţe fonetice. Morfologie dezvoltată (afixe, pronume, demonstrative, flexiune verbală, particule). Dicţionare din sec. 17; traduceri de texte religioase. 551 FOX (MUSQUAKIE), 1. amerindiană din fam. algonkină*. S.U.A. (Iowa, Kansas, Oklahoma), Mexic; 1 000 vorb. Nu admite consoane finale de cuvînt — orice emisiune sonoră se termină în vocală scurtă. Forme speciale de vocativ: i§kwe:wa „femeie”, voc. iskwe, iskwe:wak „femei”, voc. iăkwe:tike. Foloseşte reduplicarea ca un afix: wa: pameiwa „el îl priveşte”, wa:-wapameiwa „el îl examinează”, wa:pa:wa:pameiva „el să-l privească”. Structură semantică specială a termenilor de rudenie: termenul pentru „unchiul dinspre mamă” include şi pe „fiul surorii bunicii”. D.: kickapoo (ki(k)apoo9 kikapu, kikkapoe), sauk (sac(k), sahkey, sakewit sakis, sauki(e), sawk(ee)). Mai multe silabare. FRAFRA 552 FRAFRA, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. nankanse*, fie 1. înrudită (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Ghana; 138 000 vorb. 553 FRANCEZĂ (FRAN£AIS, LANGUE D’OÎL, LANGUE D’OUI), 1. indo-europeană* din fam. 1. romanice* occidentale, gr. galo-romanic. Europa, America, Africa, Asia (SE), Oc. Indian, Oceania; 61 250 000—103 mii. vorb. (surse diferite), din care 41 inii. —75 mii. ca 1. maternă, 12 mii. —15 mii. ca 1. secundă (surse diferite). L. oficială (sau co-oficială) în Franţa, Belgia (d. wallon — alături de flamandă* şi germâhă*), Elveţia (V — alături de germană, italiană* şi retoromană*), Luxemburg (alături de luxemburgheză*), Monaco, Andorra (alături de catalană* şi spaniolă*), Canada (din 1969; din 1973 la egalitate cu engleza* şi vorbită de cca 30% din loc.), Benin, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Coasta de Fildeş, Comore, Congo, Gabon, Guineea, Haiti, Madagascar (alături de malgaşă*), Mali, Niger, Rwanda (alături de rwanda*), Senegal, Togo, Volta superioară, Zair, şi în diferite teritorii dependente: Guadelupa, Guyana fran- ceză, Martinica, Noua Caledonie, Polinezia franceză, RSunion, Wallis şi Futuna şi actuala Republică Djibouti L. uzuală în Insulele Normande (Jersey — d. franco-nor-mand), Algeria, Barba dos, Kampuchia, Laos, Liban (alături de engleză; folosită în comerţ, presă, radio-televiziune), Tunisia, Saint Pierre — Miquelon, Vanuatu (alături de engleză) şi in teritoriile autonome Grenada şi Sey-chelles, folosită şi în S.U.A. (N, Louisiana), Maroc, Mauritania, Mauritius s.a. Una din cele 6 I. oficiale şi de lucru ale Adunării Generale a O.N.U. (din 1945). Numită langue d’oîl (d’oui) după forma (veche şi modernă) a adverbului de afirmaţie (cf. şi occitana*). r Considerată 1. romanică cu evoluţia cea mai divergentă în domeniul foneticii, sintaxei frazei (simplificare), lexicului; comparată cu chineza* şi unele 1. sudaneze. 14—16 vocale (surse diferite); vocale caracteristice: anterioare rotunjite o, ii (ca în 1. germanice*, fino-ugrice*, turcă*); o vocală neutră a (e feminin, instabil, caduc, mut — realizat şi ca $)9 4 vocale nazale; 2 grade de deschidere la vocalele medii e, o, o; 2 feluri de a (anterior/posterior); 17 consoane (are 5, £, n; r cu diferite realizări fonetice — ,,graseiat” s.a.); 3 semiconsoane. Nu are diftongi, ci combinaţii semivocală -f vocală. Accent nefonologic final; accent de grup. Predomină silabele deschise (structura CV). Multe cuvinte monosilabice; numeroase cuvinte şi grupuri de cuvinte omonime (comparată cu chineza). în fonetică sintactică fenomenul numit liaison (,legătură”), care constă în pronunţarea consoanei finale a unui cuvînt (nerostită în mod obişnuit) împreună cu iniţiala vocalică a cuvîntului următor, cînd între cele 2 cuvinte există o legătură logică şi gramaticală strînsă — de ex. poate contribui la marcarea pl.: Ies enfanis [le zăfă]. Rol important al intonaţiei; impresie auditivă caracteristică. Structura gramaticală analitică la clasa numelui, sintetică (flexionară) la clasa verbului. Categoria genului (mase., fem.) şi numărului (sg., pl.) se manifestă la clasa numelui (substantiv, adjectiv) prin acord (adjectivul atribut sau nume predicativ se acordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă); mărcile sînt purtate de articol, adjectivul posesiv sau demonstrativ care precedă substantivul, în codul scris şi de substantiv şi adjectiv. Opoziţia masc./fem. se exprimă şi prin variaţia silabei (în special a consoanei) finale (neuf,,nou” — neuve), adăugarea sau substituirea unui sufix (admirateur „admirator” — admiratrice), cuvinte diferite (p&re „tată” — m&re „mamă”); în codul scris mai multe mărci redundante (în special gra-femul -e, eventual cu modificarea silabei finale). Pl. exprimat în codul scris prin graf emul -s (în unele cazuri -x, -aux). Numai 50 substantive (2%) prezintă diferenţe fonologice sg.-pl. Distribuţia mărcilor de gen şi număr formează 2 sisteme distincte, care nu .se suprapun, chiar dacă au unele aspecte comune. Distincţia de număr corespunde unei distincţii reale, cea de gen respectă la animate distincţiile de sex (la inanimate nu corespunde unei realităţi). Pronumele şi adjectivul pronominal poartă acelaşi fel de mărci. La verb, din cauza confundării multor desinenţe, persoana se marchează obligatoriu prin antepunerea pronumelui personal. 4 moduri personale: indicativ, imperativ, condiţional (folosit în regentă pentru a exprima consecinţa ipotezei din condiţională), subjonctiv (cerut de anumite conjuncţii); Moduri impersonale: infinitiv^ şi participiu (prezent — folosit şi ca gerundiv — şi trecut). Timpuri simple (mai multe la indicativ, la celelalte moduri — mai puţine): prezent, imperfect, perfect simplu, viitor. Timpuri compuse cu auxiliarele etre „a fi” sau avoir „a avea” + participiul trecut (care se acordă în gen şi număr cu subiectul cînd e conjugat cu verbul itre, şi cu complementul direct cînd este conjugat cu verbul avoir, iar complementul precedă verbul). Verbele se conjugă prin adăugarea desinenţelor la una sau mai multe baze (îri funcţie de caracterul regulat / gradul de neregularitate al verbului), în unele cazuri cu intercalarea unei vocale de legătură şi unele modificări de timbru ale vocalei bazei. Verbe pronominale (însoţite de pronumele reflexiv) — cu valoare pronominală propriu-zisă, reflexivă sau pasivă. Concordanţă strictă a timpurilor verbale între subordonată şi regentă. Topică strictă: substantiv- 89 FRIZ01VÂ adjectiv, subiect-verb-obiect (în propoziţiile afirmative); inversiune în propoziţiile interogative, cu efect stilistic, emfatic. Lexic eterogen: puţine elemente din substratul celtic* {galic*), numeroase elemente latineşti moştenite, semi-savante şi savante, inclusiv procedee de formare a cuvintelor (au dat naştere la dublete ; unele pătrunse şi în 1. uzuală); considerată L romanică cu cele mai multe împrumuturi germanice* (în special francice) — mai ales în d. de NE şi E; împrumuturi din occitană, italiană, arabă* (unele dispărute), greacă* (în special din a 2-a jumătate a sec. 18 în 1. savantă şi uzuală); puternică influenţă engleză (britanică şi americană) în sec. 20. D.: francien (din Ile-de-France şi reg. Parisului), orleanais,. bourbonnais, berrichon, cham-penois, picară, normand, wallon, lorrain, bour-guignon, franc-comtois, angevin, poitevin, sain-tongeais, angoumois. Francoprovensala constituie un gr.. de d. galo-romanice considerate adesea ca alcătuind o 1. distinctă; unele evoluţii fonetice comune cu F. — în special în domeniul consonantismului — şi altele cu occitana — mai ales în privinţa vocalismului. între F. şi occitană* — zonă de tranziţie numită crois-sant. Suprapunerea F. oficiale peste vechile d. locale a dat naştere diferitor varietăţi de F. regională. Cele mai vechi atestări: Les Serments de Strasbourg (842) (jurămîntul fiilor lui Carol cel Mare), iar ca operă literară Sequence (cantilene) de Sainte-Eulalie (881). Istoria 1. F. împărţită în general în 3 perioade: vechea F. (ancien frangais) (sec. 9 — 14), F. medie (moyen frangais) (sec. 14—16) şi modernă ■ (clasică şi post-~) (începînd din sec. 17). în vechea F. se continuă transformările din epoca romanică şi anume tendinţa generală spre simplificare, dezvoltarea sunetelor caracteristice 9 şi ii, a diftongilor ie şi ce; se menţine diftongul au< a l; oi> we; africatele se reduc la fricative (7J, di, ts, dz> J, z, s, z); se menţine declinarea bieazuală (caz subiect, caz regim), dar articolul începe să preia funcţia de marcă a genului şi numărului, iar topica — aceea de marcă a rolului cuvintelor în propoziţie; la verbe persoana este marcată prin desinenţe (pronumele personal subiect nu este obligatoriu) şi prin alternanţe în radical (aime „iubesc” — amons); apar timpurile compuse şi supra~; în domeniul lexicului şi formării cuvintelor împrumuturi germanice şi calcuri după latină (prin derivare populară şi savantă). Numeroase d. literare folosite şi în redactarea documentelor oficiale. Ortografia, nenormată, nu mai reflectă pronunţarea; se introduc litere parazite. Dezvoltarea ulterioară a tiparului va contribui la fixarea ortografiei. Din sec. 10 începe să se răspîn-dească d. francien din regiunea capitalei — pe măsura întăririi statului centralizat. în trecerea de la F. veche la cea medie se accentuează amuţirea consoanelor finale (lat. frons, tis> front [fro] ,,frunte”) şi intervocalice (lat. vita> vie „viaţă”), palatalizarea şi vocalizarea unor consoane (lat. factum> fait [fs] „fapt”), palatalizarea lui c-+a (lat. cantare> chanter [Jăte] „a cînta”), nazalizarea vocalelor urmate de n (lat. vinum> fr. vin [vs)] „vin”), schimbarea timbrului vocalelor în funcţie de poziţia faţă de accent şi de caracterul deschis/închis al silabei (lat. nasum> nez [ne] „nas”), dispariţia vocalelor posttonice (lat. porta> porte [port] „uşă”); cea mai importantă transformare gramaticală este pierderea flexiunii bicazuale; ca urmare -s devine marca pluralului, prepoziţiile exprimă funcţia sintactică a cuvintelor; se reorganizează sistemele articolului, demonstrativelor, pronumelor; în flexiunea verbală se reduce rolul alternanţelor în radical. Prin „ordonanţa” de la Villers-Gotterâts (1539), F. este proclamată 1. naţională oficială, interzi-cîndu-se folosirea d. locale şi a occitanei în scopuri oficiale. F. comună fixată la începutul sec. 17 (în 1694 apare Dicţionarul Academiei Franceze, întemeiată în 1635). L. populară continuă să evolueze foarte mult în raport cu 1. literară, oficială, care rămîne apropiată de F. clasică. Se deosebeşte de celelalte 1. romanice prin caracterul etimologic al ortografiei, care reflectă pronunţarea de acum 4 — 5 sec. (multe litere, în special finale, şi h nu se pronunţă) ; prezintă totuşi avantajul de a diferenţia numeroasele omofone (de ex. ver „vierme”, vert „verde”, vers „spre” sau „vers”, verre „pahar”), în codul scris mai multe mărci redundante pentru diferitele categorii gramaticale decît în codul oral. Semne diacritice (accent ascuţit, grav, circumflex, sedilă). Puternică influenţă a d. franco-normand în formarea 1. engleze; F. a influenţat catalana din Andorra; în sec. 17 — 19 a fost 1. internaţională a culturii, ştiinţei, diplomaţiei în afara Franţei şi apoi cliiar a Europei; din a 2-a jumătate a sec. 19 întrecută în acest rol de engleză. Influenţă asupra diferitor 1. printre care şi a românei*. A dat naştere în sec. 17 — 19 cîtorva pidginuri, astăzi dispărute, în Canada, N şi V Africii (aşa-numitul Petit-n&gre), Indo-china, Noua Caledonie, cum şi diferitor varietăţi creole franceze*. 554 FRIZONĂ (FRIESISCH, FRISIAN, FRISON), 1. indo-europeană* din ram. germanică* de NV. Olanda (N), E. F. Germania (NV), Danemarca, S.U.A.; 311 500-396 700 vorb. (surse diferite), în special în zonele rurale; majoritatea bilingvi; în regres (pe cale de a fi înlocuită de olandeză*). FULA 90 A fost considerată d. al 1. germane* de jos. L. cea mai apropiată de (vechea) engleză* — mai apropiată de aceasta decît de olandeză şi de germană. Se caracterizează prin transformarea guturalelor germanice k, g + i, e în ts, ds: tserke „biserică” faţă de germ. Kirche. 3 gr. de d., cu deosebiri în fonetică şi fonologie, morfosintaxă, lexic, frazeologie (situaţie asemănătoare cu cea a retoromanei*):. de V (Olanda — prov. Friesland, ins. Terschelling, Schiermonnikoog; 300 000 — 350 000 vorb.), de E (3 localităţi din Saterland — 1 000 vorb., plus 2 000 care îl înţeleg; dispărut din 1930 din ins. Wangerooge) şi de N (la S de graniţa danezo-germană pînă la Husum, ins. Frizone: Sylt, Amrum, Fohr, Helgoland; 10 500 vorb.). F. de V are 3 d., cu diferenţe în special fonetice şi lexicale, iar în insule şi în oraşul Hindelopen s-au dezvoltat forme dialectale proprii; F. de N are 7 d. continentale şi 3 insulare (nu a ajuns la o formă standard unitară — se folosesc d. regionale). Vechea F. standard — 1. de cancelarie în sec. 11 — 15 (s-au păstrat numeroase documente juridice) bazată pe F. de V şi pe d. de V al F. de E. Pentru celelalte zone dialectele nu există atestări medievale (abia din sec. 17). Tradiţie literară a F. moderne de V în special din sec. 19. Literatură cultă abia din sec. 19—20. F. de V dispune de o 1. standard supradialectală bazată pe d. klei — normă stabilită din prima jumătate a sec. 19. F. de N folosită în învăţămînt din 1925, F. de V din 1955 (din 1956 1. juridică facultativă în prov. Friesland). Derivă din gr. anglo-frizon, care cuprindea idiomurile anglilor şi saxonilor, din care provine şi engleza. Cuvinte germanice moştenite, unii termeni de cultură latini*, influenţa germanei de jos în evul mediu, mai tîrziu influenţă olandeză în F. de V şi daneză* în F. de N, influenţa germanei de sus în F. de E şi de N. Alfabetul latin (vocalele lungi marcate prin accent circumflex; foloseşte şi accentul ascuţit). A dat naştere aşa-numitei F. orăşeneşti — d. „mixt” F.— olandez. Numeroase elemente F. în olandeza literară modernă. 555 FULA (FELLANI, FUI(AH), FULANI, FULBE, FULFEDE, FULFULDE, PEUL, P(0)ULAR, TOUGOULEUR, TUKOLAR), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Originea şi apartenenţa genealogică mult discutate. Cea mai mare parte a specialiştilor consideră F. ca 1. negroafricană, unii au cla-sificat-o în fam. afro-asiatică*. Cele mai cunoscute denumiri ale 1. au la bază numele etnic indigen: pulo (deformat în peul), pl. fulbe j,peuli”, de unde şi pular, pl. fulfulbe „limba peulilor”. Vorbită pe un teritoriu vast de la Oc. Atlantic la Nil (Senegal, Guineea, Mali, Volta Superioară, Niger, Nigeria, Camerun, Ciad, Mauritania, Sierra Leone); 4 mii. —6 mii. vorb., amestec de negri şi cuşiţi, păstori nomazi sau sedentari (cei sedentari au propagat islamul în cursul ultimului secol). S-a scris mult despre originea peulilor, unii căutînd să-i identifice cu popoare biblice (puth). F. este folosită în presă, administraţie (Nigeria) şi la radio. L. de prestigiu în Camerun. 10 vocale, 25 consoane, 3 semiconsoane. Cantitatea vocalică are valoare fonologică: war-ă-de „a se omorî” — wărăde „a aduce la sine”, salugo „a refuza”,—saalugo „a trece”. Consoane specifice numite „clacante”, asemănătoare clicurilor din bantu* şi boşimană*, dar cu o pronunţare mai puţin puternică. Tonurile au valoare morfologică: o wara „el omoară” — o wară „el nu omoară” — o wară „el a fost omorît”. Clase nominale (între 20 şi 25, în funcţie de d.). Din cele 25 clase, 5 sînt de obicei asociate cu înţelesul de pl., 20 cu înţelesul de sg.; 25 clase de persoane; 17 nonper-sonale, 4 diminutive şi 2 agumentative. Alte specializări semantice asociate diferitelor clase sînt: copaci; lichide; substantive care nu pot avea pl.; părţi şi produse ale plantelor; obiecte lungi şi subţiri; ierburi şi tufe; insecte şi peşti. Diversele clase sînt marcate prin sufixe. Fenomenul cel mai caracteristic şi care a provocat cele mai multe speculaţii asupra originii sale este alternanţa consoanei iniţiale, în special la substantive, combinată cu înlocuirea sufixului la pl.: dacă la sg. cuvîntul începe cu o oclusivă, la pl. are o fricativă cu acelaşi punct de articulare şi invers. (Nu toate consoanele sînt însă supuse alternării — 9 sînt imuabile). Există serii de consoane omorganice cu cîte 3 variante. Cele 2 fenomene (clase nominale cu sufixe de clasă diferite la sg. şi pl. şi alternanţele consonantice) explică de ce în F. pl. se deosebeşte mult de sg.: pulo „peul”, fulbe „peuli”, kado „rob”, pl. habe; pudoo „începător”, pl. fudole; o wari „el a omorît”, pl. be mbari; o fetty „el a despicat” — pl. be pettyi. La substantive numele generic este aproape totdeauna cel al femelei la animale şi cel aî bărbatului la persoane: bV makko „băiatul său”, bi debbo makko ,,băiatul ei femeie” = „fiica sa”, nyiwa „elefant”, ngari nyiwa „elefantul mascul”. Un substantiv simplu ce denumeşte o masă se opune unei forme care desemnează o parte sau unei forme folosite pentru a indica mai multe părţi (hudo „iarbă”, lmdol „fir de iarbă”, hudi „fire de iarbă”). La pronumele pers. 1 pl. 2 forme: ’amen (exclusiv) şi ma'en (inclusiv). Noţiunea exprimată în 1. europene prin verb reflexiv este redată numai prin afix verbal, dar mai des printr-un substantiv care înseamnă „cap” (ho’re): Ovi’i ho’re makko „el spune în capul lui” = „el îşi spune”. 91 FUYUGE Există 3 pronume demonstrative: de apropiere, de depărtare şi de determinare: gorko o’o ,,a-cest om”, gorko oya ,-,acel om”, gorko on „omul”; fulbe be’e „aceşti peuli”, fulbe beya „acei peuli”, fulbe ben „peulii”. Radicalul numeralului 5 este înrudit cu cel al cuvîntului „mînă” (dyungo „mînă” — dyo'o „5”). La verbe frecvenţa vocalei i (bir „a mulge”, lim „a socoti”, fidy „a cînta”) pare să indice că vocala din radical a avut o valoare morfologică (i arată că e vorba de acţiune repetată). Există procedeul derivării verbelor de la radicalul simplu prin sufixarea unor elemente: sod-u cumpără”, sodoy 5,va cumpăra”, sodan „a cumpăra pentru”. Formarea cuvintelor bogată, în special derivate nominale de la acelaşi radical. D. foarte numeroase, împărţite în 2 gr. mari, în funcţie de morfemul infinitivului: -go în gr. oriental şi -de în cel occidental. Sînt şi alte deosebiri care permit împărţirea în subgr. (bag (h)irmi, borroro, foufou.de, fouta jalou, pou-Iar, macina). Alături de 1. vorbită există o variantă literară, mai conservatoare, în care s-au scris opere poetice, religioase şi profane. A fost influenţată mai ales în varianta literară de araba* clasică; cuvintele arabe au fost introduse prin 1. maninka* în V şi prin 1. kanuri* şi mai ales hausa* în E. împrumuturi din engleză* şi franceză* şi din 1. negroafricane ca wolof* (Senegal), maninka (Guineea), hausa şi kanuri (E). Atestată din 1660 (vocabular). Scrisă cu alfabete diferite. în mediile puternic islamizate s-a folosit scrierea arabă în varianta ei maghrebiană, cu unele valori deosebite date semnelor arabe pentru a nota fonemele inexistente în arabă (datorită importanţei elementelor vocalice în F., scriptio plena este regulă, un semn particular notează pe /e/ inexistent în grafia arabă). Adoptarea scrierii arabe la F. nu se face fără dificultăţi determinate atît de structurile diferite ale sistemelor fonologice ale celor 2 1., cît şi de faptul că există mai multe reguli de transcriere în funcţie de regiuni. Din această cauză presa şi administraţia din reg. cu multă populaţie F. folosesc mai degrabă alfabete fonetice derivate din cel latin*. 556 FULIRO (FULIIRO, ikiFULIIRU, FU-RIIRO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, Zair; 56 000 vorb. 557 FULNIO (CARNIjO, FORNlC, IATfi), 1. amerindiană din phylum macro-ge*. Brazilia (Pernambuco); 1500 vorb. (1946). 558 FUNGOR (FUNGUR), 1. din fam. kor-dofaniană*, gr. koalib*. Sudan; 2 400—4 500 vorb. D.: kau, lukha, nyaro, werni. 559 FUR (FORA, FORDUNGA, FURAWI, KON(D) JARA, KUNGARA), 1. din fam. nilo-sahariană* care formează singură un gr. (GTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MG). Sudan, Ciad; 170 000—172 000 vorb. (surse diferite). 11 vocale (3 lungi), 18 consoane (3 lungi)$ 2 semiconsoane. Clase nominale. Prefixul miz-pentru clasa umană. Sg. substantivelor e marcat de obicei printr-un prefix d-, înlocuit la pl. cu k-; aceleaşi elemente sînt folosite ca bază a pronumelor posesive acordate cu substantive la sg., respectiv pl. Atributul precedă sau urmează substantivul, după cum acesta e ne-determinat sau determinat. 560 FURU (GBAYA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Zair; 5 000 vorb. 561 FUTUNANĂ DE EST (EAST(ERN) FU-TUNA(N), HORNE ISLANDS), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Ins. Wallis şi F (o)ut(o)una (F(o)ut(o)una= Ho(o)rn, Horne), Noua Caledonie; 2 629 vorb. (1967). Tipărituri religioase din 1845. împrumuturi din 1. clasice (în traducerile din Biblie) şi din pidgin-English* (de ex. pusi „pisică”). 562 FUYUGE (MAFULU), 1. papua* din fam. goilala*. Papua-Noua Guinee; 10 000 vorb. G 563 GA-ADANGME (ACERA, AMINA, GA(I)N), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Ghana; 250 000 vorb. 17 vocale (7 orale scurte, 7 lungi, 3 nazale), 26 consoane, 2 semiconsoane. 5 tonuri: înalt, mediu, descendent, ascendent, ascendent-descendent. Topica: subiect-verb-obiect, substan-tiv-adjectiv. D.: gă, adangme, krobo. Vorb. 1. G. folosesc sistemul de comunicare prin tobe bazat pe 1. akan*. Influenţe reciproce între G. şi akan, awntu; există texte religioase care conţin un amestec de material lexical din aceste 1. în aria G. se folosesc texte scrise în akan. Alfabetul „Africa”. 564 GABIN (GA('A)NDA, KABIN, KAN-DA), i. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, considerat 1. sau d. al 1. tera(wa)*. Nigeria (E); 5 400—10 000 vorb. (surse diferite). 565 GADBA ((KONDEKOR) GADABA, OLLĂRI, POYA, SALUR), 1. din fam. dra-vidiană*. India (Andhra Pradesh); 8 800 vorb. 2 d. (separate prin d. gadba al 1. gutob*): ollări (hollar gadbas, kondkor) — sau 1. separată, apropiată de parji*; salur (poya — denumire greşită) — diferit de ollări în fonologie şi mai ales prin împrumuturile din telugu*. 566 GADDANG CREŞTINĂ (CHRISTIAN GADDANG), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 16 700—28150 vorb. împreună cu gaddang păgînă*. D.: iraya, katalangan (es ) (catalanganes ), maddukan yang (madduka yan y ). 567 GADDANG PĂGÎNĂ (PAGAN GADDANG), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 16 700—28 150 vorb. împreună cu gaddang creştină*. 568 GADSUP, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 7 000— 15 227 vorb. (1960) (surse diferite). 6 vocale, 8 consoane (nu are oclusive prenazalizate), 1 semiconsoană (y). 4 tonuri: înalt, jos, ascendent, descendent. Structura silabică (C)V(C). Accent nefonologic. în d. agarabi 3 vocale scurte şi 3 lungi, 7 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-subsantiv. D.: agarabi (agarabe), gadsup, oyana. 569 GAHUKU (GAFUKU), i. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 10 000—22 990 vorb. (surse diferite). După altă părere ar forma împreună cu no-mane* 1. dene. în asaro* 5 vocale, 15 consoane (oclusivele sonore — prenazalizate). D.: asaro — sau 1. separată, gahuku. 570 GALEZĂ (CIMRICĂ, CIMRICO, CYM-RAEG, GALLOIS, KYMRISCH, WELSH), 1. indo-europeană* din fam. celtică*, gr. britonic. Marea Britanie (Ţara Galilor), S.U.A., Argentina (Patagonia); 656 000 vorb. Numele fr. gallois este un derivat de la galles; numele englezesc al reg. Wales (v. engl. weales, pl. al lui wealh „străin”) stă la baza termenului welsh, neacceptat de galezi, care îşi spun cymri. Este caracteristică existenţa consoanelor l şi r surde; modificarea consoanei iniţiale determinată de finala cuvîntului anterior (draig „balaur”, coch „roşu” devin yddraig goch „balaurul roşu”). Flexiunea nominală a dispărut din epoca preliterară, raporturile gramaticale fiind exprimate prin topică şi prepoziţii (cornel yr ystafell ,,colţul peretelui”). Prepoziţia poate primi desinenţă, ca în arabă* şi maghiară* (gan „cu”, gennyf „cu mine”). Infinitivul s-a dezvoltat în detrimentul formelor flexionare (ruy’n darllen „eu citesc”, lit. „eu sînt la citire”). Are un bogat sistem de derivare, ceea ce permite crearea multor cuvinte noi şi păstrarea unui vocabular relativ puţin încărcat cu împrumuturi. 2 tipuri de d., de N şi de S, cu diferenţe pronunţate. G. are o bază socială mai stabilă decît irlandeza*, fiind cultivată în toate mediile sociale (nu numai la sate, ca aceasta). Folosită în şcoală (inclusiv în universitate), presă, teatru, radio, lucrări ştiinţifice şi literare, dar nu este 1. oficială (în justiţie se foloseşte engleza). L. literară nu se bazează pe vreun d., deci pe 1. vorbită, ci porneşte de la tradiţia barzilor, codificată în sec. 16. G. a avut următoarele etape: primitivă (înainte de sec. 8), veche (sec. 9 — 11), medie (sec. 12—15), modernă (sec. 15 pînă azi). Vo-calismul G. a suferit multe modificări datorită schimbării locului şi naturii accentului. Co»-sonantismul prezintă trecerea lui 5 primar iniţial la h (lat. somnus> hun), la fel ca in bretonă*. în vocabular G. a suferit influenţa 93 GANDA franceză* în sec. 12 — 14 (braf „drăguţ”, ia-farn ,,lian”, bastard) şi engleză* (medie şi modernă). în ultima vreme s-a dezvoltat o mişcare puristă împotriva influenţei engleze. Tradiţie literară neîntreruptă din sec. 6. La început literatura a fost orală (transmisă prin barzi), apoi scrisă (din sec. 11). Legende galeze, fixate în scris în sec. 12 — 13 sub titlul Mabi-nogion, au influenţat mult întreaga literatură occidentală din evul mediu (sec. 12 — 14), care nu poate fi înţeleasă fără scrierile barzilor ga-lezi (ciclul cavalerilor mesei rotunde de la curtea regelui Arthur, rege legendar în Ţara Ga- lilor). Poezia naţională galeză s-a dezvoltat în mai multe perioade, cea mai strălucitoare în sec. 13—15, fiind marcată de poezia de curte a cărei dezvoltare a precedat chiar pe cea din Franţa (reprezentantul cel mai ilustru Dafydd abb Gwylym). Poezia continuă şi azi să fie foarte apreciată de galezi: în fiecare an concursurile de poezie (Eisteddfodau) sînt urmărite cu interes. Ortografie cu litere latine (1621), din care lipsesc literele j, k, q, x, z. O serie de consoane au alte valori decît în engleză: w este vocală (un u scurt): gwr „om”, bivijd ,,hrană”; ch e pronunţat ca în germană: chwaer ,,soră”; f notează pe v (nef ,,cer”), iar pentru notarea lui f se foloseşte ff (caffyl „cal”). Literele specifice G.: dd, pronunţat ca engl. th sonor (dydd ,,zi”), şi 11, pronunţat [hT]. Acest grup apare mai ales la începutul unor toponime (Llan• dudno, Llangollen, Llanfyllin). Numele de localităţi galeze au forme dintre cele mai ciudate din lume: Betws-y-Coed, Pent-bont-rhyd-y-bed-dau. Din G. sînt cuvinte ca: flanelă, pled, existente în diverse 1. europene. 57i GALICĂ (GAULISH, GAULOIS), 1. indo-europeană* din fam. celtică*, singura reprezentantă a celticei continentale, vorbită pe teritoriul Galiei. A dispărut în sec. 1 sub presiunea 1. latine*. Este cunoscută prin diverse nume de locuri şi de persoane păstrate sub formă latinizată şi prin aproximativ 100 inscripţii, în general foarte scurte (sec. 3 î.e.n. şi începutul e.n.). Nu se ştiu prea multe lucruri despre G. Se cunoaşte o caracteristică tipică pentru 1. celtice: dispariţia lui p în cuvintele indo-europene care aveau această consoană. Astfel, rădăcina PLT se regăseşte intactă în grec. platanos, lat. planta, dar e fără p în G.: litano „larg”. Se pare că G. n-a folosit scrierea; pentru transmiterea diverselor epopei a fost folosită calea orală. Din G. au intrat o serie de cuvinte în latină, de unde s-au transmis tuturor 1. romanice*; bracae „pantaloni”, carrus „car de luptă cu 4 roţi”. G. a fost 1. de substrat pentru franceză* şi dialectele italieneşti* nordice. în franceză sînt 180 cuvinte G.: alouette, ambassade, arpent braie, bruybre, landes, lieue, mouton, soc, vas-sal etc. (numai 2 — 3 verbe, restul substantive).. Numeroase toponime din Franţa şi Italia de Nord au la bază nume G. (Rouen, Rennes Verdun, Milano, Lyon). S-au pus pe seama substratului galic şi o serie de fenomene fonetice din franceză (apariţia lui ii, transformarea grupului ct în it: lat. noctem > nuit), ca şi apariţia sistemului de numărare vigesimal. 572 GALLA (AFAN, OROMO), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia Kenya; 2 mii. —8 mii. vorb. (surse diferite). Numele oromo este dat de vorb. 1. G. înşişi, iar G. de etiopieni. Rol important în reg., fiind’ utilizată şi de somalezi. 12 vocale (6 scurte şi 6 lungi), 29 consoane,, 3 semiconsoane. 4 tonuri. Sistem de numeraţie zecimal. Topica.- subiect-obiect-verb, substan-tiv-adjectiv. Graiuri cu deosebiri mici, care nu împiedică înţelegerea. Nu este o 1. scrisă. Din sec. 16 etiopienii au notat cuvinte G. în scrierea lor; în aceeaşi scriere, misionarii europeni au înregistrat texte G. în sec. 19. O scriere G. cu caractere necunoscute în altă parte este atestată într-un document izolat descoperit în sec. 19. S-au făcut încercări de scriere cu alfabet arab* (la musulmani) si latin* (mai recent). 573 GAMBA(I) (GAMBAY, NGAMBAI, SARA GAMBAI), 1. din fam. nilo-sahariană*,, gr. nilo-charian*. Ciad; 200 000—235 000 vorb. (surse diferite). D. sau 1. înrudită; laka2*. 574 GAMERGU (GAMERGOU), i. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, considerat 1. sau d. al 1. mandara* (CTL) sau 1. din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria; 9 000 vorb. 575 GAN (BIRIFGBE, GANNE, GBEINNGN), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, considerat fie d. al 1. kweni*, fie 1. înrudită. Coasta de Fildeş; 50 000 vorb. 576 GANAWURI (ATEM, ETIEN, JAL), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat 1. sau d. al 1. katab*. Nigeria; 4 000 vorb. 577 GANDA (LUGANDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda; 1 mii. —3 mii. vorb. (surse diferite). Clase nominale bine reprezentate (aproape toate numele de animale au prefixul n la sg. şi pl.; li, lu desemnează nume colective şi numele unui element dintr-un ansamblu. Se utilizează reduplicarea unui cuvînt sau a unei părţi dintr-un cuvînt cu valori semantice: bafumba „ei fac mîncare”, bafum-bafumba „ei se fac că fac mîncare”. <5AN(E) 94 578 GAN(E) (GA, GAN-LOBI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. 3l 1. lobi*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. voltaic* (MG). Volta Superioară; 51 000 vorb. D. sau 1. înrudită: padorho*. 579 GANTS (GAJ), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 3 520 vorb. (1960). 580 GARDULLA (CIRASHA, GIRRA, GARDULA, G(H)IDOLE), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 5 000 vorb. 581 GARHWÂLI (GARHVALÎ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de N. India (Uttar Pradesh); 1,2 mii. —1,5 mii. vorb. (surse diferite). Nazalizarea vocalelor — fonologică. Opoziţie de aspiraţie şi la oclusivele surde şi la cele sonore. Pot fi retroflexe numai oclusivele şi nazala n. 582 GARO, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. India (Assam); 250 000—412 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale (nu are vocale nazalizate). 15 consoane: opoziţie £ (ts)ls, c/s, n/î], dar nu n/n; nu are opoziţie de aspiraţie, nici foneme retroflexe; 1 semiconsoană (w). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. L. standard în NE reg. Garo Hills din V statului Assam. 583 GARUH, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 730 vorb. 584 GARUS, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 900 vorb. Persoana şi numărul subiectului sînt indicate la verb prin sufixe . 585 GATA5 (DlDAYI, DIDEI, DIDEY, DIRE, GATA*?, GATAQ, GETAQ),' 1.' din fam. austro-asiatică*, ram. munda*. India (Orissa); sub 2 000 vorb. (unii bilingvi, vorbind şi 1. kuwi*, remo*). Sistem vocalic reductibil la 5 foneme. Consoane retroflexe dezvoltate şi în cuvinte indigene. Lipseşte vocala neaccentuată, de aceea multe grupuri consonantice iniţiale neobişnuite in 1. munda. L. conservatoare. La nume alternează forme libere bisilabice cu forme combinate monosilabice. Nu are scriere — alfabetizarea vorb. ei practic nulă. 586 GAWANGA (KWANGA), 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua ■Guinee; 7 520 vorb. După unele păreri kwanga = = seim*. * 587 GA1VWADA (GAUWADA, GAWATA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 26 000 vorb.? 588 GĂGĂUZĂ (GAGAUZ(SKIJ)), L din fam. altaică*, ram. turcică* de SV, considerată de unii d. al 1. turce* (de care este în orice caz foarte apropiată). U.R.S.S. (R.S.S. Ucraineană, Moldovenească, Kazahă), R. S. România (Dobrogea), R. P. Bulgară (E), Asia Mică; 147 000—160 000 vorb. (surse diferite). 10 vocale cu perechi lungi, 21 consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (G)(C) (C)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D. cu diferenţe fonetice şi lexicale: de E (bulgar) — influenţa unor 1. slave* şi a românei*; de V (maritim) — influenţă greacă*; după alte păreri d. central (âadyrlungsko-kom-ratskij), de S (vulkanestskij). Folosită în învăţămînt în R.S.S. Moldovenească şi Ucraineană. Cea mai nouă 1. standard din partea europeană a U.R.S.S. L. literară se bazează pe d. central, cu unele trăsături fonetice ale d. de S. împrumuturi din bulgară* (pînă în sec. 18)* din sec. 19 din rusă*. Cuvinte de origine arabă* si persană* prin turcă. 589 GBARI (GOALE, GOALI, GWALI, GWARI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 155 000—197 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 22 consoane, 3 semiconsoane. 3 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: gbari gyenguen (matai, gangan), gbari kangye (kwange), gbari yamma (gayegi). 590 GBAYA (BAJA, BAYA, BEYA, BWAKA, GBEA, GMBUAGA, GWAKA, MANJA, MBAKA, (N)GBAKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MG). Republica Cen-trafricanâ, Camerun, Zair; 3 mii. vorb. 2 tonuri,: înalt, jos. Alcătuită dintr-o serie de d., unele mutual neinteligibile: aii, bangando, bagba, bokari, budigri, gbanu, gbaya, gbofi, kaka, kalla, manja, mbere, mbombe, ngombe, somo, yangele. 591 GE (JE, 2E) 1. fam. de 1. amerindiene din phylum macro-ge*; 20 000 vorb. 49 1., în LL 3. Mai importantă: capayo*. Vocale orale şi nazale. Sistem fonologie cu puţine consoane orale dar cu numeroase şi complicate consoane nazale. 2. MACRO-GE (MACRO-J&), phylum de 1. amerindiene. Cuprinde 8 fam. (botocudo 9 1., camacan 5 1., caingang, carajâ*, chiquito*, ge, machacali — 7 1., puri — 2 1.) si 7 1. negrupate (fulnio*). 592 GELEB(A) (DASANEK, DASENECH, DATHAN(A) IE, DATHANIAK, GALLAB, GALUBA, GELAB, GELLAB(A), GELUBBA, MAR(II)LE, MERILIE, RESHIAT, RUS- 95 germană SIA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia (SE); 18 000 vorb. 5 vocale, 19 consoane, 2 semiconsoane. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 593 GENDE (BUNDI, IWAM), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 8 000 vorb. (1960). 594 GERMANĂ (DEUTSCH), 1. indo-europeană* din fam. 1. germanice* de V. R. D. Germană, R. F. Germania, Austria, Elveţia (NE), Franţa (Alsacia, Lorena), Italia (Alto Adige), Belgia (E), Danemarca, Luxemburg, Lichten-stein, U.R.S.S., R. P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară, R. S. F. Iugoslavia, R. S. Cehoslovacă, S.U.A., Canada, Argentina, Brazilia, Chile; 92 mii. —119 mii. vorb. ca 1. maternă (surse diferite). L. oficială în R. D. Germană, R. F. Germania, Austria, Elveţia (alături de franceză*, italiană* şi retoromană*). După unele păreri G. de sus şi de jos ar reprezenta 2 1. distincte, nu d. ale aceleiaşi 1. După alte păreri G. ar fi un d. al unei 1. unice neerlandezo-G., alături de olandeză*, flamandă* şi luxembur-gheză* — ale căror forme literare nu sînt reciproc inteligibile, dar ale căror d. ar forma un lanţ în care d. vecine sînt reciproc inteligibile — şi incluzînd şi idiş* şi afrikaans*. Structură fonetică relativ simplă. Sistem vocalic bogat, dar simetric. 8 (9) vocale scurte, 7 lungi; vocale anterioare rotunjite o, ii, o vocală neaccentuată d, 2 grade de deschidere la vocalele medii (e- e; o-o); nu are vocale nazale. Diftongi (au, ai, oi: Haus „casă”, nein „nu”, heute ,,azi”). 20—21 consoane. 2 fricative surde caracteristice — palatală (ich „eu”) şi velară (ach) — asemănătoare cu jota din spaniolă*. R (spirantă uvulară) este abia pronunţat în poziţie finală (leer „gol” [le:A]). Oclusivele surde se realizează fonetic ca aspirate la iniţială şi înainte de vocală accentuată. Nu are dentale spirante ca engleza. 1 (2) semiconsoane (y). Accentul pe prima silabă la majoritatea cuvintelor germanice (cu excepţia verbelor cu prefixe neaccentuate). Puţine omonime supărătoare. A fost comparată cu chineza* pentru structura consonantică a cuvintelor (CVC(C)). Rare asimilări — opusă francezei şi japonezei* datorită absenţei fenomenelor de fonetică sintactică. Considerată 1. puternic flexionară, folosind antepunerea şi flexiunea internă, şi avînd o componentă aglutinantă. Flexiune nominală foarte bogată: substantivul, arti- colul (hotărît, nehotărît şi negativ kein „nici unul”) şi adjectivul au flexiune în număr (sg. şi pl.), caz (păstrează cele 4 cazuri din germanica comună — Nom., Gen., Dat., Ac. —, cerute de funcţia sintactică sau prepoziţie) şi uneori în gen (masc.-fem.-neutru). Exprimă de asemenea distincţia animat/inanimat. Genul este indicat la substantive prin articolul care le precedă. Numărul este exprimat uneori redundant — prin desinenţă şi alternanţa vocalei din rădăcină (Mann „bărbat” — pl. Mănner). Se deosebeşte de alte 1. flexionare (latină*,, rusă*) deoarece cazul se exprimă în special printr-un morfem antepus (articolul), care poate fi separat de substantiv prin numeroase adjective care primesc mărci secundare. 3 tipuri de declinare (tare, slabă — în -n-, mixtă) la adjective (în funcţie de prezenţa unor determinanţi care precedă adjectivul) şi la unele substantive (după gen). Flexiunea verbală ceva mai simplă, folosind de asemenea flexiunea radicalului şi aglutinarea. 4 moduri personale (indicativ, subjonctiv, condiţional, imperativ) şi 2 impersonale (infinitiv şi participiu prezent şi trecut). Numai 2 timpuri simple de bază moştenite: prezent şi imperfect (preterit) — şi-a creat un sistem foarte bogat de timpuri compuse cu auxiliarele haben „a avea , sein „a fi” şi werden „a deveni” (ultimul pentru diateza pasivă). Nuanţele modale exprimate ca în engleză cu ajutorul semiauxiliarelor diirfen „a avea voie”, konnen „a fi capabil”, miissen „a trebui”, sollen „a fi obligat”, mogen „a plăcea”, wollen „a vrea”, wissen „a şti”. Desinenţele personale — aproape aceleaşi la toate timpurile simple şi toate modurile. 2 tipuri de conjugare: slabă (preteritul se formează cu morfemul temporal -te + desinenţa personală^ iar participiul din prefixul ge-, radical şi sufixul -1: lieben „a iubi”, liebte—geliebt) şi tare (cca 200 verbe cu alternanţe în radical la diferite forme, inclusiv preterit şi participiu, la care sufixul este -en: sprechen ,,a vorbi” — sprach— gesprochen). Numeroase verbe formate cu> prefixe care exprimă diferite valori semantice — unele sînt neseparabile de verb (care formează participiul fără ge-: vermachen—vermachte— vermacht), iar altele sînt separabile, detaşîn-du-se de verb şi plasîndu-se după el: aufmachen „a deschide” — machte auf — aufgemacht). Considerată 1. puternic incorporantă (polisin-tetică) în ce priveşte exprimarea relaţiilor dintre cuvinte şi grupuri de cuvinte — tendinţa de a forma înlănţuiri mari. Acord — predicatul se acordă în număr cu subiectul, pronumele are genul, numărul şi cazul substantivului pe care îl substituie, adjectivul nume predicativ este însă totdeauna invariabil. în propoziţia simplă-afirmativă şi în interogativa introdusă printr-un cuvînt interogativ topica indo-europeană su-biect-verb-obiect: Ich lese ein Buch „Citesc o carte”, Wer liest dieses Buchi „Cine citeşte această carte?”. Inversiuni frecvente cînd" fraza începe cu un complement sau o subordonată (Jetzt lese ich ein Buch „Acum citesc o carte”), în propoziţiile interogative care nir sînt introduse printr-un cuvînt interogativ:. GERMANĂ 96 Liest du dieses Buch? „Citeşti cartea aceasta?” si în propoziţii exclamative (Wie schon ist dieses Buchi „Ce frumoasă e cartea aceasta!”). în subodornate topica este de regulă subiect-obiect-verb; Das Buch, das ich diesen Morgen gelesen habe . . . „Cartea pe care am citit-o azi dimineaţă . . .”. La timpurile compuse complementul se intercalează între auxiliar şi participiul trecut (infinitiv): Ich habe ein Buch gelesen „Am citit o carte”. Din cauza topicii caracteristice trebuie aşteptat sfîrşitul propoziţiei, care conţine în general verbul principal, pentru a putea înţelege corect fraza. Vocabular foarte conservator — numeroase creaţii proprii prin derivare (inclusiv regresivă, cu schimbarea vocalei din radical), compunere (compuse foarte lungi, adesea prin juxtapunere — a fost comparată cu greaca*, chineza şi japoneza), numeroase calcuri. Diferenţe dialectale mari (datorate în special marii fărîmiţări din perioada feudală) — pentru înţelegere se apelează la 1. literară. Domeniul de 1. G. se împarte în 2 zone lingvistice principale: G. de sus (îlochdeiitsch) din S Germaniei, Austria, Elveţia (zone cu altitudine mai mare) şi G. de jos (Nieder.deutsch) din N Germaniei (zonă cu altitudine mai mică), care după unele păreri ar reprezenta chiar 2 1. literare distincte. Limita dintre ele o constituie aşa-numita „linie Benrath” care trece pe la S de Aachen, prin Koln, Benrath, pe la S de Kassel, prin Magde-burg şi Frankfurţ /Oder şi coincide aproximativ cu limita kjch (verbul „a face” de ex. are forma maken în N şi machen în S), această împărţire bazîndu-se în primul rînd pe efectele unei ă 2-a mutaţii consonantice (care s-a produs numai In S) şi pe alte deosebiri fonetice; G. de jos, care nu a fost afectată de această mutaţie, se apropie din punct de vedere fonetic mai mult de engleză şi de olandeză (cf. G. de jos door „uşă”, eten „a mînca”, engl. door, to eat, ate, eaten), G. de sus Tur, essen). G. de sus propriu-zisă (superioară, Oberdeutsch ) cuprinde d. : alemanic de jos şi de sus (Niederalemanisch şi Hoch ~), care include şi graiul elveţian (schwyzertutsch), suab (Schwăbisch), bavarez de N, C. şi S (Nordbairisch, Mittel Sud ~ ) ; la G. de sus se rataşează şi G. de C. (Mitteldeutsch), care cuprinde d. : ripuaric (Ripuarisch), francon de pe Mosella — de care se apropie şi luxem-burgheza— şi francon de pe Rhin (Moselfrănkisch, Rhein ~ ), hessan (Hesşiscli), ihuringian (Thuringisch) şi saxon de sus (Obersăchsisch), G. de jos actuală (Plattdeutsch, Plattdutsch) cuprinde d. Nordniedersăchsisch, Westfâlisch, Ostfăliscli, Mekleburgisch şi Mârkisch. în R. S. România se vorbesc graiuri săseşti (saxone) în Transilvania şi şvăbeşti (suabe) în Banat, după regiunile de origine ale primilor vorb. stabiliţi aici. Atît G. de sus cît şi G. de jos au dat naştere la aspecte literare. L. comună cultivată folosită ca 1. literară standard este singura utilizată în învăţămînt, de radio-televiziune, în teatru şi aproape singura folosită în cărţi şi presă (chiar în zonele unde Plattdeutsch e 1. vorbită aproape generală). După unele păreri G. ar fi i. germanic care şi-a dobîndit cel mai greu individualitatea. Pentru istoria 1. G. s-au propus diferite periodizări. Pentru perioada preliterară se disting o epocă pre-G. (Vordeutsch), de la începutul e.n. pînă la începutul sec. 6, şi una veche timpurie (ălteres Fruhdeutsch) pînă la mijlocul sec. 8. în această perioadă s-a produs a 2-a mutaţie consonantică (pe lingă cea germanică); ea a avut loc numai în G. de sus, probabil în sec. 6; oclusivele surde au devenit africate pf, ts (zehn faţă de engl. ten ) şi kx (păstrat în Alsacia, N Elveţiei, S Ba variei: kxind faţă de forma literară Kind ,,copil”); în anumite poziţii acestea au devenit fricative (hoffen, besser faţă de engl. hopen, better); oclusivele sonore b, d, g au devenit surde p, t, k (de ex. Tag faţă de engl. day); spiranta dentală sonoră a devenit oclusivâ d. Cele mai vechi atestări sînt, în G. de sus, un vocabular latin-G. (numit Abrogans după primul cuvînt-titlu), redactat prin 760 la Freising (coloratură bavareză) şi glose de la mijlocul sec. 8, iar în G. de jos poemul Heliand, compus prin 830 în vechea saxonă. Istoria G. de jos este împărţită în următoarele perioade: vechea G. de jos (vechea saxonă): 800—1200; medie (1 200—1 600); la mijlocul sec. 14 G. de jos (bazată pe graiul din Liibeck) cîştigă o poziţie dominantă ca 1. de comunicare hanseatică (numeroase împrumuturi în suedeză* şi daneză*); modernă (după 1600). Istoria G. de sus este împărţită la rîndul său în următoarele perioade principale: veche (Altdeutsch) sau timpurie (Fruhdeutsch, jiingeres Althochdeutsch), medie (Mittel-hochdeutsch) — mijlocul sec. 11 — sec. 14-15, şi modernă (Neuhochdeutsch), eventual cu sub-împărţirile modernă timpurie (Fruhneuhoch-deutsch) — sec. 14-16 — mijlocul sec. 17, şi modernă propriu-zisă (Neuhochdeutsch ) — de la începutul sec. 17. în perioada medie se dezvoltă numeroase d. literare şi apoi unele forme literare supraregionale; în sec. 15 — 16 G. comună începe să se generalizeze ca 1. literară inclusiv în domeniul G. de jos, ca urmare a răspîndirii tiparului, a extinderii 1. cancelariei imperiale şi în special ca efect al traducerii Bibliei de către Martin Luther. L. standard naţională — medie a diferitor gr. de d. apărută în reg. de C.-E; 1. scrisă modernă devine unitară abia spre sfîrşitul sec. 19, ca efect al mişcării pentru 97 GERMANICĂ unitate naţională şi al acţiunilor de cultivare a limbii (Siebs). în domeniul vocabularului G. posedă, pe lîngă elemente indo-europene comune sau dezvoltate în 1. germanice, împrumuturi şi calcuri latine din perioada Imperiului roman-german şi ulterior prin intermediul mănăstirilor (multe au supravieţuit în 1. literară şi uzuală); în perioada medie influenţă franceză foarte puternică asupra 1. literare (unele împrumuturi dispărute ulterior); în sec. 17 noi împrumuturi din franceză şi alte 1. romanice* (spaniolă, italiană). Opoziţia faţă de împrumuturi se intensifică în sec. 19 — înlocuite prin creaţii proprii şi regionalisme. împrumuturi şi calcuri din rusă* în G. din R.D.G., influenţa englezei americane în special după 1950 în G. din R.F.G. Stilul G. („gotic”) tradiţional de scriere, numit Fraktur, datează din sec. 12 — 14; după al doilea război mondial înlocuit în general cu scrierea latină (Antiqua), cu litera suplimentară (numai minusculă) p = ss (Ma$ „măsură” [ma;s]). Singurul semn diacritic este Umlaut: â [e], o [oe], ti [ti], digrafele ie [i:j, eu [oi], ei [ai], j are valoarea [i], v [fj (vier „patru” [fi :R]), w [v], z [ţ]; grupurile de litere sch [§], st [St], sp [Sp], -ig [ich], s+ vocală [z]; h [h]; după vocală marchează lungimea (lehren [le: Ran]); b, d} g înainte de consoane sau finale se pronunţă surd. Ortografia actuală în general fonetică — stabilită în 1880 de K. Duden, adpotată în 1901 ca ortografie unitară a 1. G. şi pentru Austria si Elveţia; modificări introduse în 1954-1958. Din G. de sus derivă 1. idiş, din vechea fran-conâ de jos olandeza şi flamanda. împrumuturi G. în numeroase 1. printre care şi româna* (în special termeni tehnici din G. literară, cuvinte populare din d. G. vorbite la noi), între cele două războaie mondiale împrumuturi G. şi în 1. oceanice vorbite în posesiunile G. din Pacific. 595 GERMANICĂ, fam. de 1. indo-europene*. Europa, America de N; 430 mii.—450 mii. vorb. (surse diferite). 15 1. actuale, toate în LL, şi mai multe 1. dispărute. Grupate în 3 sau mai recent în 2 gr.; de N (scandinav*), de V şi de E (dispărut) sau de NE şi de NV. Gt. de N — mai puţin numeros, mai unitar (daneza, norvegiana, suedeza — considerate şi d. ale unei 1. scandinave continentale; islandeza, faroeza — eventual d. al unei 1. scandinave insulare). Gr. de V — mai numeros şi mai puţin omogen (unitate contestată), cuprinde engleza — la care se adaugă creola engleză şi pidgin-English, frizona, germana, idiş, luxemburgheza, olandeza, flamanda şi afrikaans, ultimele 5 considerate şi d. ale aceleiaşi 1. împreună cu germana, la care se adaugă uneori ca entitate distinctă şi germana de jos. L. dispărute vorbite de franci, lombarzi, alamani, burgunzi şi vandali — puţin sau deloc cunoscute (în scris se foloseau de 1. latină*); ceva mai bine cunoscută — gotica* (din gr. de E). Unele 1. mai apropiate una de alta (germana-olandeza-afri-kaans; daneza-norvegiana-suedeza), în schimb engleza, islandeza şi faroeza sînt puternic individualizate. D. unor 1. sînt reciproc inteligibile cu d. învecinate ale altei 1., chiar cînd aspectele literare sînt foarte diferite. De aceea clasificarea 1. G. dă rezultate diferite după cum se ţine seama de istoria lor, de aspectul literar actual sau de d. (1. apropiate prin origine au devenit foarte diferite structural şi lexical — de ex. engleza şi germana). în general vocalism bogat; cu excepţia englezei, au foneme vocale anterioare rotunjite o, ii, caşi l. fino-ugrice* şi turcice* şi franceza* (în ultima s-ar putea datora tocmai influenţei G.); au apărut sub acţiunea unui i sau y următor (v. germ de sus hâhiro > hoher „mai sus, mai înalt”). Număr diferit de clase la substantiv şi pronumele personal de la 1. la 1. după combinarea diferită a opoziţiei persoane/ lucruri cu opoziţiile de gen (masc./fem./neutru). Număr diferit de cazuri (islandeza — cea mai conservatoare — păstrează 4 cazuri distincte prin desinenţe; în germană cele 4 cazuri se deosebesc mai ales cu ajutorul formelor articolului; în celelalte 1. — doar gen. în -s (în olandeză rar), funcţiile cazurilor fiind exprimate prin prepoziţii). Articolul hotărît — antepus în germană, olandeză, engleză (înainte de adjectiv şi în daneză şi islandeză), postpus (ca în română* şi bulgară*) în general în daneză şi în suedeză („circumpus” în combinaţie cu adjective). Compararea adjectivelor — sintetic (elementul -r pentru comparativ* -st pentru superlativ). Clasă închisă de verbe la care conjugarea se realizează prin flexiune internă numită Ablaut (alternanţe vocalice, uneori şi consonantice ); la verbele regulate trecutul exprimat printr-un infix -t- (de origine indo-europeană sau dintr-o formă a verbului tun „a face” — eventual tat). Număr diferit de desinenţe verbale distincte (islandeza — cea mai conservatoare). Viitorul — analitic, cu verbe auxiliare (cu excepţia germanei au şi sens modal). L. scandinave se disting prin posibilitatea de a avea şi un pasiv sintetic (în suedeză, daneză şi islandeză — şi analitic). Unele 1. au un formant specific care distinge adverbele de adjective (de ex. engl. — ly). Diferenţe în vocabularul de bază mai mari decît între 1. slave*. Ar deriva dintr-o 1. unică neatestată, G. comună (proto-G.), care s-ar fi despărţit de indo-europeană puţin înainte de 500 î.e.n. Deosebiri în sistemul fonetic şi structura gramaticală faţă de indo-europeană. Astfel, i.-e. o > a (comp. lat. nocte „noapte” — germ. Nacht), iar 5 > o (cf. lat. mâter „mamă" — 7 — c. 745 GHEZAWA 98 dan. moder). în domeniul consonantismului în 1. G. s-a produs prima mutaţie consonantică (urmată de a doua, limitată la germana de sus), prin care oclusivele surde p, t, k au devenit fricative f, 0, x(> h) (iar în anumite condiţii fonetice stabilite prin legea lui Vemer au devenit sonore v, 6, y (> b, d, g), de ex. lat. pellis ,,piele", frater „frate”, cornu „corn”, septem „şapte”, pater „tată”, oculus „ochi” — germ. Fell, engl. brother, got. xaurn (germ. Horn), ol. zeven, vader, oog [o:x]); oclusivele sonore b, d, g au devenit surde (lat. labium „buză”* duo „doi”, ager „cîmp” — germ. Lippe, got. twai, germ. Acker), iar oclusivele sonore aspirate bh9 dh, gh au devenit neaspirate. (Aceste corespondenţe au fost stabilite prin legea lui Grimm, formulată în 1822 de Jacob Grimm, întemeietorul filologiei G., mai cunoscut prin culegerea de basme întocmite împreună cu fratele său). Accentul s-a deplasat pe rădăcină — în general pe prima silabă (dar 1. G. actuale prezintă numeroase abateri). Structura gramaticală în general simplificată faţă de indo-europeană: s-au conservat 3 genuri şi 3 numere, dar dualul a dispărut progresiv, numărul cazurilor s-a redus la substantive de la 8 la 6, din care şi instrumentalul şi vocativul sînt în epoca istorică pe cale de dispariţie; conjugarea s-a redus şi simplificat (cele 2 timpuri de bază sînt prezentul şi trecutul) ; la adjectiv se creează 2 tipuri de declinare (tare şi slabă). Cea mai veche atestare cunoscută al. G. — inscripţia în alfabet etrusc harigasti Teiwa (sec. 1 î.e.n.) de pe un coif descoperit în Austria (poate „numele proprietarului + numele unui zeu”), apoi atestări în gotică şi vechea scandinavă. Au folosit alfabetul runic, gotic, din sec. 8 cel latin. Ortografie în general etimologică (germana şi olandeza au insă reguli generale de pronunţare). L. G. dispărute au constituit adstratul 1. romanice* occidentale, determinînd, după unele păreri, individualitatea gr. franco-provensal sau unele evoluţii fonetice caracteristice. Presupusă influenţă veche G. nedemonstrată şi asupra 1. române*. împrumuturi G. moderne în numeroase 1., inclusiv româna. 596 GEZAWA, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciâdiană*. Nigeria; 1 500 vorb. 597 GEZEWA (GEJI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 1305 vorb. 598 GHEKO, 1. din fam. sino-tibetană*, ram, tibeto-birmană*, gr. karen* sau d. al 1. karen*. Birmania, Thailanda; 4 000 vorb. 599 GHEZĂ (ETIOPIANĂ CLASICĂ, ~ VECHE, GE'EZ, GHE(E)Z, GHfcZE, GU£ZE), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semi^ tică*. Etiopia, folosită numai ca limbă liturgică. A păstrat fonetica semitică (consoane larin-gale şi emfatice). Morfologia substantivului simplificată (2 genuri: mase. şi fem., 2 numere: sg. şi pl., declinare redusă la 2 forme). Rădăcinile verbului sînt de obicei triliterale, dar şi cu 4 consoane. Topică simplă: verb + substantiv + complemente. Un sistem de particule şi sufixe permite construirea de fraze complexe. Originară din S Pen. Arabice (milen. 1 î.e.n.). Puternic influenţată de substratul cuşitic*. Cele mai vechi inscripţii (sec. 4) sînt datorate regelui Aeyazanas, care a introdus creştinismul în statul Aksum (nu notează vocalele). Scrieri cu caracter literar începînd din sec. 5, cînd e tradusă Biblia) pînă în sec. 17, cu o întrerupere între sec. 9—13. Din sec. 10, odată cu dezmembrarea imperiului aksum, 1. vorbită evoluează diferit dînd naştere 1. tigrinya*, iar 1. scrisă rămîne 1. savantă. Literatură religioasă şi istorică bogată. Cea mai importantă operă, Kebra nagast „Gloria regilor”, este o combinaţie de istorie mitologică, alegorie şi apocalips. Pînă în sec. 18, G. a fost singura 1. literară din Etiopia. De atunci a decăzut. Alfabet derivat din cel sudarabic*, care notează numai consoanele (are numai 26 din cele 29 litere ale acestuia), dar are şi unele semne pentru vocale, probabil sub influenţă greacă*. Scris de la stînga la dreapta. Folosit pentru notarea celor mai multe 1. din Etiopia (a fost completat cu 10 litere pentru notarea unor consoane specifice acestora, africate şi nazalizate). Nu notează geminarea consoanelor. 600 GfflLAKÎ (GÎLAKI, GILAKI), 1. sau d. indo-european* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de NV (M. Caspică). Iran; sub 100 000—1,3 mii. vorb. împreună cu măzan-darâni* (surse diferite). 601 GHILIAK (GILJACKIJ, GILJA-KISCH, GILYAK, GUILIAK, NIKBUN, NIV-KHI, NIVHSKIJ, NIVX(SKIJ)), 1. izolată paleosiberiană* din ram. de E, formînd singură un gr. U.R.S.S. (gurile Amurului, ins. Sahalin); 1 500—5 000 vorb. (surse diferite). Numele nivh după cuvîntul care înseamnă „om” în d. de pe Amur. Nu se înrudeşte în mod cert cu altă 1. paleosiberiană — a fost apropiată de 1. iukaghir (odul).. Cuvintele comune cu L ainu* — probabil împrumuturi reciproce. Paralelele cu coreeana* — de ordin tipologic-Cîteva sufixe comune cu aleuta*. A mai fost propusă înrudirea cu japoneza*, unele 1. amerindiene din America de Nord, 1. altaice*. Mai bogată şi mai complexă decît alte I. paleosiberiene. 6 vocale (4 cu variante lungi). Numeroase urme de armonie vocalică. 31 (34) consoane (oclusive surde aspirate; fricativă vibrantă). Admite grupuri consonantice. 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)(C)V(C). Accent fonologie. Pl. se formează cu 99 GONŞl ajutorul unor sufixe sau prin reduplicare (probabil la origine singurul mijloc). Unitate flexionară remarcabilă; toate substantivele se declină la fel. Numeralele peste 6 — compuse, cele pentru „sută” şi „mie” — împrumutate din manciuriană*. Numeralele au forme diferite pentru oameni, animale, peşti şi 20 clase de inanimate (obiecte lungi, mici, plate, perechi etc.). Orientarea în spaţiu se exprimă prin perechi de radicale cu sensul ,,spre mare”— „spre ţărm”, „în sensul curentului” — „contra curentului” etc. Valorile adverbiale modale — exprimate prin verbe (pentru „împreună” se foloseşte „a fi împreună cu cineva”). Topica ; subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Obiectul direct este incorporat verbului, iar atributul — numelui; Nivh lyyi — n'yrjd „Bărbatul balene — prinde”, lyyi — n'yrj — niux „(de) balene — prinzător — bărbat”. Compunerea predomină asupra derivării; utkuoyla „băiat” < utku „bărbat” + oyZa” „copil”. 2 d., despărţite prin enclave de 1. goldă % tungusă* şi rusă*; de NV (Amur) — cel mai răspîndit — şi de SE (Sahalin), cu sisteme pronominale radical diferite şi divergenţe mari în vocabularul de bază. S-a îmbogăţit prin creaţii interne şi împrumuturi din rusă, care serveşte drept 1. de cultură (rol jucat în trecut de tungusă şi goldă). Influenţată de 1. tunguse în fonetică, gramatică (afixe de pl. colectiv) şi lexic. împrumuturi din 1. ainu, de unde provin de pildă denumirile pentru flora şi fauna specifice ins. Sahalin. . Nu a avut scriere proprie. în 1884 — încercare nereuşită a unui misionar de a crea un alfabet comun pentru G. şi nanai*. în deceniul 4 — adaptare a alfabetului latin*, apoi a celui rus. A influenţat foarte puternic 1. olda*. A devenit cunoscută lingviştilor abia la mijlocul sec. trecut. 602 GEDAR (GID(D)ER, GUIDAR), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Camerun; 37 500 vorb. 603 GIDRA (ORIOMO), 1. papua* din fam. oriomo*. Papua-Noua Guinee; 1 565 vorb. 604 GILBERTANĂ (GILBERTEZĂ, KI-RIBATI, TARAWA), 1. din fam. austroneziană*, gr. micronezian*. Kiribati, Nauruy Fiji (Rabi), Insulele Solomon (ins. Crizo, Short-land), Tuvalu (ins. Nui), Vanuatu; 44 000 vorb. L. microneziană cu cel mai mare număr de vorb. 5 vocale, 10—14 consoane (surse diferite). Vocalele şi nazalele pot fi geminate. Are consoane labializate. La finală nu pot apărea decît vocale (cel puţin parţial devocalizate) sau nazale. Numeroase combinaţii vocalice şi consonantice. Nu pare să fi suferit reducerea şi pierderea vocalelor, ca alte 1. microneziene. Topica; verb-obiect-subiect. Relativă omogenitate, cu oarecare diferenţiere N—S. Numeroase împrumuturi polineziene*, poate prin elliceană*. împrumuturi savante adaptate sistemului 1. (într-un dicţionar de 12 000 cuvinte — 500 împrumuturi, provenite din traducerea Bibliei şi manuale de geografie şi aritmetică). Ortografie fixată în 1857, prin prima traducere a Bibliei. 605 GIMI, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 16 735 vorb. (1960). 606 GIRI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 540 vorb. 607 GISIGA (GISOHIGA, GUISSIGA MUTURUA, RUM), i. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, considerat 1. sau d. al 1. daba Camerun; 18 400 vorb 608 GOAJIRO (GUAJIRO), 1. amerindiană din f m. arawak*. Columbia, Venezuela; 40 000—45 000 vorb. (surse diferite). Cel mai mare grup de indieni din Columbia. 12 vocale (6 scurte, 6 lungi; o vocală este asemănătoare lui l din română*), 22 consoane (9 lungi), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Structura silabică (C)V(C). 609 GOFA, i. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*, considerat 1. sau d. al 1. walamo*. Etiopia; 30 000 vorb. 610 chiGOGO, I. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* Tanzania; 271000 vorb. 611 GOGODALA (GOGODARA), 1. papua* din stock suki-gogodala*. Papua-Noua Guinee; 7 500 vorb. împreună cu waruna*. Traduceri din Biblie făcute de misionari. 612 GOILALA (KUNIMAIPA), fam. de 1. papua* din phylum Noua Guinee de sud-est*. Papua-Noua Guinee (subdistr. Goilala); peste 31 400 vorb. 17 1., în LL 4; fuyuge, kunimaipa, tauade, weri. Structură silabică mai curînd complexă. Tonuri cu valoare fonologică (în biangai, weri*) sau sisteme intonaţionale complexe (în kunimaipa*). rj cu valoare de fonem. Clase nominale cu acord. Dual la mărcile de persoană, trial la pers. 1 inclusiv. Distincţie incluşiv-exclusiv la formele pronominale de non-sin-gular. 613 GOLA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. ebur-neo-dahomeyan* (MC). Liberia, Sierra Leone; 150 000 vorb. D. de (rj)i managobla, karjgbaa, kpo sen(j)e, te(g)e9 toldil. 614 GONDÎ (GOND), 1. din fam. dravidi-ană*, gr. central. India (Madhya Pradesh, Bombay, Andhra Pradesh, Orissa, Bihar, Uttar Pradesh); 1 mii. —1,5 mii. vorb. (surse tSOROA 100 diferite) (ceilalţi 1,5 mii. de G. nu mai vorbesc o 1. dravidiană). L. tribală. 2 gr. de d.: de V şi de N (d.: koi (koyă), mafia (bison horn mafia); poate şi dorii—sau d. al 1. koya*). Scrierea indică* devanăgarî. 615 GOROA (FIOME, FIOMI, GORO: WA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*.’ Tanzania; 17 550 vorb. 616 GORONTALO, 1. sau gr. de 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Indonezia (ins. Celebes); 900 000 vorb. Ar cuprinde 1. (d.) bulanga, kaidipan, gorontalok, buoleză*. 617 GORUM (GADABA DIN VIZIGAPA-TAM, PARENG(A), PARENGI), 1. din fam. austro-asiatică*, raml munda*. India (Orissa); 100—10 000 vorb. (mai probabil) (surse diferite). Influenţă indică* foarte puternică în sintaxă. 618 GOTICĂ (GOT(H), GOTHIC,GOTIQUE, GOTISCH), 1. indo-europeană* dispărută din ram. germanică*, gr. de E. Ar fi avut un număr de trăsături comune cu vechea nordică, care nu se regăsesc în gr. germanic de V. Foarte importantă pentru compararea 1. indo-europene. L. germanică cu cele mai vechi atestări, singura dintre 1. vechi germanice relativ mai bine cunoscută. Texte păstrate: fragmente de explicaţii la Evanghelia după Ioan; acte de vînzare, glose s.a. documente din Italia sec. 6 e.n. Cel mai important text: traducerea Bibliei din jurul anului 350 e.n., datorată episcopului vizigot Wulfila (Ulfila(s)) al diocezei Moesia inferior — cel mai vechi text într-o 1. germanică. Păstrată fragmentar într-un foarte preţios manuscris ostrogot diri sec. 5 — 6 e.n. din Italia, scris pe pergament purpuriu cu litere predominant argintii, de unde numele Codex argenteus (conservat la Biblioteca Universităţii din Uppsala). Wulfila nu a folosit scrierea veche germanică (scandinavă*) runicâ, considerată păgînă, ci a creat un alfabet cu 27 litere după modelul caracterelor unciale greceşti*, cu unele elemente din alfabetele latin* şi runic (acest alfabet nu trebuie confundat cu maniera de scriere „gotică” introdusă din sec. 12 în special pentru scrierea 1. germane*). Ar fi avut 2 d., ostrogot (la E de Nipru) şi vizigot (la V de Nipru). O varietate a 1. G. s-ar fi păstrat în Crimeea pînă în sec. 18 (se cunosc 80 cuvinte culese în 1560 de flamandul Ogier Ghiselin de Busbecq). 619 GRAGED (GEDAGED, GERAGED, G RĂGET, RAGETTA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Sek, Yakob, Karkar, Bagabag); peste 6 000 vorb. Sistem verbal şi sintaxă ne-austroneziene. Clasificare a verbelor cu ajutorul prefixelor. Tipul austronezian de mărci de subiect prefixate pentru diferite persoane verbale. Sistem verbal asemănător celui din limbile papua* în care există forme verbale mediale, de ex. o u-bol-map tja-lotji-woi „în timp ce tu vorbeşti eu voi asculta”, lit. „tu tu-vorbi — în timp ce eu auzi-voi”. Distincţie real-ireal. Nu are dual şi trial la pronume. Nu are articol. Posesiv dublu: pronume personal redundant înaintea posesivului şi a numelui (rja inag ab „casa mea”, lit. „eu (a) mea casă”) — pare a fi tot o trăsătură papua (împrumutată sau moştenită). Lipseşte indicarea explicită a funcţiei sintactice. Postpoziţiile predomină asupra prepoziţiilor (de ex. ab-lon i madoime, lit. „casă-în el era” = ,, el era în casă”). Împreună cu topica subiect-obiect-verb, această trăsătură contribuie la aparenţa foarte ne-austro-neziană a 1. G. Dialecte. Adoptată ca 1. a bisericii, a devenit o importantă lingua franca regională. 620 GREACĂ, 1. indo-europeană* care constituie, împreună cu 1. macedoneană dispărută, o fam. Grecia, Cipru, U.R.S.S., R. P. Albania (S), S.U.A., Italia (Calabria), R. S. România, R. P. Bulgaria, Turcia; 10 mii. vorb. L. oficială în Grecia şi Cipru. 5 vocale. Fricative dentale surde şi sonore (ca în engleză*) şi fricative velare şi palatale (ca în germană*). Accent de intensitate. Particularităţi morfologice comune cu alte 1. balcanice: înlocuirea dativului sintetic cu cel analitic, a infinitivului prin conjunctiv, exprimarea viitorului analitic cu o particulă (Oa) care însemna „vreau”. Sistemul verbal se bazează pe distincţia durativ-nedurativ, opoziţie asemănătoare cu cea de aspect din 1. slave* (G. are rădăcini diferite pentru duraţiv şi nedurativ). Distincţia este mai importantă la imperativ, viitor şi conjunctiv. Trăsătura dominantă a G. actuale este existenţa a 2 variante.- una vorbită (dhimotiki „populară” sau romaică), folosită în viaţa de toate zilele, şi alta scrisă (katharevusa „purificată”), mult mai apropiată de G. veche, şi care este 1. de stat a Greciei, folosită numai în ocazii oficiale (în parlament, biserică, în prelegeri academice). Cele 2 variante au în comun sistemul fonetic dar diferă în morfologie, sintaxă şi vocabular. L. vorbită are tendinţa de a menţine accentul pe aceeaşi silabă în întreaga paradigmă (1. scrisă păstrează accentul din 1. veche). în general, 1. vorbită a simplificat vechile declinări. L. vorbită are multe forme noi de numerale (pentru „6”, „8”, „30”, „40”, „50”; „60”). Aceeaşi situaţie prezintă pronumele posesiv. Numeroase deosebiri în vocabular. Cuvintele din vechea G. sînt mâi numeroase în 1. scrisă, în multe cazuri cuvîntul vechi este singurul termen în ambele variante (în terminologia tehnică şi medicală): obismâs „materialism”, 101 GREACĂ dianoumenos „intelectual”). Sinonime diferite în funcţie de variantă: „bere”, „vin”, „pîine”: zythos, oinos, artos în 1. scrisă, birra, krasi, psomi în 1. vorbită. L. vorbită are multe împrumuturi din turcă*; karpăzi „pepene”, kefi „chef”; albanează*; italiană* (kapetănos „căpitan ”, patâta „cartof”). Dicţionarele dau numai forma din katharevusa. în ultimii ani are loc un proces de apropiere între cele 2 variante: dhimotiki, fiind folosită în condiţii din; ce în ce mai variate, rezervate anterior variantei katharevusa, preia de la aceasta termeni neutilizaţi pînă atunci. 2 mari gr. de d., cu mici deosebiri: de N şi de S. Grecii au venit în teritoriile ocupate astăzi la începutul celui de-al doilea milen. î.e.n. Cele mai vechi inscripţii au fost găsite în Creta (la Cnossos) şi în Grecia continentală — la Pylos, Mycene, Theba etc. (sec. 15—13 î.e.n.); sînt tăbliţe de argilă cu scriere silabică de origine cretană, numită linearul B, descifrată recent de M. Ventris şi J. Chadwick. Din punct de vedere dialectal, aceste texte se prezintă unitar, 1. lor fiind apropiată mai ales de gr. arcado-cipriot din perioada clasică. La apariţia textelor în scriere alfabetică, G. era constituită din 4 d.: ionic, eolic, arcado-cipriot, doric. Poemele homerice Iliada şi Odiseea au fost scrise în sec. 9 — 8 î.e.n. într-o 1. provenită din suprapunerea d. cu preponderenţă ionică veche; în ionica nouă au scris Herodot şi Hippocrate. Odată cu dezvoltarea statului atenian, d. ionic în varianta sa atică a căpătat o importanţă literară deosebită (operele clasice — Eschil, Sofocle, Platon — în acest d.). Începînd din sec. 4 î.e.n. se formează pe baza d. atic (celelalte d. erau pe cale de dispariţie) o 1. comună (koine) care funcţionează din timpul lui Alexandru cel Mare pînă în vremea lui Iustinian (sec. 6 e.n.). Aspectul vorbit al 1. comune este cunoscut din inscripţii şi papirusuri, iar cel literar din scrierile lui Polybius şi Di o dor din Sicilia etc. Varianta vorbită a influenţat-o pe cea literară (de ex. Septuaginta sec. 3—2 î.e.n., Noul Testament sec. 1 e.n.). în koine au intrat multe cuvinte din latină* şi ebraică* datorită creştinismului şi administraţiei. A fost 1. internaţională în bazinul Mediteranei. în koine au loc multe transformări care fac trecerea de la G. veche la cea bizantină şi la cea modernă (pierderea accentului muzical, simplificarea morfologiei). G. modernă a evoluat din koine şi de aceea d. greceşti moderne nu provin din cele antice (cu excepţia d. tsakonian care are trăsături din vechea laconeană). Istoria G. are 4 perioade: veche sau elină (pînă în sec. 4 î.e.n.), koinâ (sec. 4 î.e.n. — sec. 6 e.n.), medie sau bizantină (sec. 6 — 1453), modernă sau neogreacă (din 1453 pînă astăzi). Deosebirile dintre diferitele etape ale 1. G. nu sînt prea mari (mai ales fone- tice): un vorb. al 1. actuale poate înţelege pe Homer (sec. 8 î.e.n.) mai uşor decît un englez care citeşte un text vechi englezesc. Deosebirile cele mai importante între G. veche şi neogreacă sînt: accentul muzical înlocuit cu accent de intensitate, pierderea distincţiei de cantitate vocalică, dispariţia aspiraţiei (neogreaca o păstrează numai ortografic), dispariţia dualului şi a modului optativ şi infinitiv, reorganizarea declinării şi a conjugării (cele 3 declinări din G. veche organizate pe teme se grupează în neogreacă în mase., fem. şi neutre; cele 3 tipuri de conjugări din G. veche organizate în funcţie de vocala de legătură se reduc la 2, în funcţie de accent (pe penultima sau ultima silabă). G. ocupă o poziţie unică între 1. lumii. Deşi este una dintre cele mai vechi 1. atestate (tradiţie literară de 27 secole), nu s-a diferenţiat prea mult în timp şi spaţiu. Este primul i. care a avut statut de 1. literară în bazinul Mediteranei, unde sub forma koine a fost folosită în timpul Imperiului roman. Alfabet caracteristic cu 24 litere, de origine feniciană*. Herodot povesteşte legenda după care Cadmos, fiul regelui Agenor şi fondatorul legendar al Tebei, ar fi adus din Fenicia un alfabet cu 16 litere. Palamed, unul din eroii Iliadei, ar fi adăugat 4 litere în timpul asediului Troiei, iar Simonides din Keos ar fi inventat alte 4. Nu se ştie însă cînd a fost introdusă în Grecia scrierea alfabetică. Se crede că alfabetul fenician arhaic (de la Ahiram) ar fi trecut la greci în sec. 10-^-9 î.e.n.. Cea mai veche inscripţie — pe cupa lui Dipylon din Atena (sec. 8). La început mai multe alfabete G.; s-a impus cel din Milet, după victoria Spartei (404 î.e.n.). Iniţial au fost 27 litere. Dezvoltarea mai tîrzie a dus la introducerea minusculelor, a celor 3 accente pentru a indica lungimea vocalelor (datorită gramaticului din Alexandria Aristofan din Bizanţ, 240 î.e.n.), a celor 2 spirite (aspru* şi lin ’). Faţă de alfabetul fenician, cel G. are în plus semne pentru vocale — importante într-o 1. indo-europeană* (primul alfabet care notează vocalele; alfabetele semitice* nu le notează), care sînt de fapt transformări ale unor litere feniciene (*: ’alef devine A „alpha”; de la numele primelor două litere, alpha şi beta, provine şi termenul alfabet). Are în plus şi semne speciale pentru sunete caracteristice 1. G. (O, X, *F, H). La început s-a scris de la dreapta la stînga ca în feniciană, apoi alternativ de la dreapta la stînga şi invers şi s-a stabilizat scrierea de la stînga la dreapta. Alfabetul G. a stat la baza alfabetelor copt*, gotic*, glagolitic şi chirilic, ultimele 2 folosite pentru notarea 1. slavone*. Ca primă 1. a civilizaţiei occidentale, a contribuit cu multe elemente lexicale la îmbogăţirea celorlalte 1. europene. Din G. veche au pătruns prin latină* multe cuvinte şi sintagme din terminologia filozofică, istorică, politică. în timpu- GREBO 102 rile moderne din material lexical G. s-au format cuvinte pentru noţiuni noi (electron, proton, telegramă, telefon ). Din koine au pătruns cuvinte ca evanghelie etc. 621 GREBO (GWEABO, KREBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. eburneo-liberian* (MC); grupată uneori cu bassâ* şi bete* sub denumirea kru*. Liberia, Coasta de Fildeş; 50 000 vorb. 16 vocale (7 nazale), 22 consoane, 4 semiconsoane. 4 tonuri. O variantă anglicizată pare să servească drept 1. profesională a marinarilor „kroo boys”. D. sau nume regionale: bwidabo, gweabo, jabo. 622 GRUZINĂ (GEORGIAN(Ă), G^OR-GIEN, GEORGISGH, GRUSINISCH, GRU-ZINSKIJ, K‘ART‘VEL.1 ENA), 1. din fam. caucaziană*, ram. de S. U.R.S.S. (R.S.S. Gruzină, Azerbaidjană), Turcia, Iran; 2,7 mii.— peste 3 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în R.S.S. Gruzină. Gea mai importantă 1. caucaziană (cel mai mare număr de vorb., 1. veche de cultură). 5 vocale, 29 consoane (consoane aspirate, glotalizate), 1 semiconsoană (y). Grupuri de mai multe consoane la iniţială. Accent iniţial. L. în general polisintetică, cu trăsături agluti-nante şi flexionare. Formativ de pl. Declinare cu aceleaşi desinenţe cazuale la ambele numere. Numeroase pronume şi adverbe relativ-intero-gative. Sistem de numeraţie zecimal şi vigesi-mal. La verb teme pasive opuse celor active: Dcerce/vrebi; temele pot fi modificate şi prin prefixare. Topica: adjectiv-substantiv. Nume de familie în -adze, -idze, -dali, -vili. D. (cu diferenţe de vocabular): de E: fe-rejdan — Iran, ingilo, kartlian (k(art(luri) — forma din Tbilisi la baza 1. literare, kaxetian (kakhetian), moxev (mokhev), mtiul, păav (pshav), tus (tush), xevsur (khevsur), şi de V: gurian, imeretian, imerxev — Turcia, lec-xum (lechlchum, lexchxum), raca (racha). Literatură contemporană înfloritoare. Cea mai veche 1. caucaziană scrisă (prima atestare — inscripţie de la sfîrşitul sec. 5 e.n.; palimpseste). Literatură veche bogată (cca 1200 poemul „Viteazul în blană de tigru” de Şota Rustaveli — peste 1 000 strofe de 4 versuri). A evoluat puţin. împrumuturi din armeană*, persană*, arabă*, turca*. Alfabetul grec* introdus prin sec. 5 de misionari creştini, eventual influenţă a unei scrieri arameice* creştine. 2 alfabete proprii — xuc’uri (chutsuri, chuzuri, khutsuri, [’xuts^ri]) „scrierea preoţilor” („eclesiastică”) şi mche-druli [‘mxedruli]) „scrierea războinicilor” („laică”). Gea dintîi scriere avea 38 litere (minuscule şi majuscule); ordinea literelor influenţată de alfabetul grec. Inventarea sa, ca şi a scrierii armene*, este atribuită misionarului Mesrop (Maştoţ [Majt’ots’]) (cca 400 e.n.); ar deriva dintr-o scriere iraniană* de N din perioada dinastiei Arsacizilor (256 î.e.n.—226 e.n.). A fost folosită aproape exclusiv în scrierile religioase şi a ieşit din uz. Gel de-al doilea alfabet are 40 litere, din care se folosesc actualmente numai 33 (fără diferenţă minuscule-majuscule). Scrisă de la stînga la dreapta. Considerată fie mai veche decît prima (datînd din vremea primului conducător gruzin Pharnavaz (P*arna-vaz), 300 e.n.) sau dezvoltată ca o scriere cursivă din cea dintîi, pe care a înlocuit-o prin sec. 11. Scriere fonetică — în ciuda vechimii, păstrează o corespondenţă biunivocă litere-foneme. Actualmente se foloseşte şi alfabetul rus*. în timpul Mitropolitului Ţării Româneşti Antim Ivi-reanul, originar din Ivir (Gruzia), s-au executat la noi tipărituri destinate vorb. 1. G. Influenţă G. asupra flexiunii nominale a 1. armene (dispariţia opoziţiei de gen). 623 GUAHIBO (GOAHIVA, GOAHIVO, GUAIGUA, GUAYBA, GVAJIBO, WAHI-BO), 1. amerindiană din fam. guahibo-pami-gua*. Columbia, Venezuela; 15 000—45 000 vorb. 12 vocale (6 lungi), 17 consoane, 1 semiconsoană. Accent fonologie. Structura silabică (G)V. D.: chiricona, cuibă, yamu. 624 GUAHIBO-PAMIGUA, fam. de 1. amerindiene din ram. ecuatorială*. 5 1., în LL 1: guahibo. 625 GUANG (GBANYA(NG), GOMOA, GONJA, GWANJA, NGBANYITO, NKOG-NA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Ghana; 53 000 vorb. D.: anyanga, atyoti, brong (abron(g) )> na-wuri (chumuri, nchum(m)uru), nkami, nkunya. 626 GUAYMI, 1. amerindiană din fam. chib-cha*. Panama (N); 25 000 vorb. D. ce pot fi considerate şi 1.: more (nor-tenyo, valiente), murire (bukueta, sabanero). 627 GUHU-SAMANE (MID-WARIA), 1. papua din stock binandere*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. 5 vocale cu perechi lungi, 15 consoane (tj cu valoare de fonem). Structura silabică (C)V. Accent iniţial. D.: guhu-samane, pai(a)wa (payawa). 628 GU JAR ATI (GOUJRATI, GOUZRA-TI, GUDSCHARATI, GUJ(E)RATI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* central. India (Gujarat, Madhya Pradesh, Rajasthan, Mysore, Andhra Pradesh, Bengal de V, Punjab, Uttar Pradesh, Bihar, Orissa, Mahărâshtra), Pakistan; 16 mii.— 25 mii. vorb. (surse diferite). Una din cele 14 1. oficiale regionale din India. 103 GWA 8 vocale: i, e, e, a, d, o, o, u. Vocale „murmurate” (aspirate — urmate în transcriere de ti), contrastind cu cele simple: bahr „afară”/ bar „12”. Nazalizare fonologică a vocalelor. Distincţia de grad de deschidere la vocalele medii se neutralizează la cele nazale (numai e, 3). Accent nefonologic. 43 (46) consoane (aspirate surde şi sonore, consoane retroflexe: oclusive, #, /). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. (cu subd.): gamadia (gramya), kakari, kathiyawadi (kăthiyavadi), parsi. Opoziţie 1. vorbită — 1. scrisă (împrumuturi din sanscrită*). Literatură din sec. 15. L. lui Gandhi. Scrierea devanâgari fără linia orizontală care uneşte partea superioară a literelor în hindi*. 629 GULA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Ciad; 2 500 vorb. (?). D. kulaal, moriil, taataaL 630 GUMUZ (GUMIS, GUMUS, GUMZ, GUNIZ, GUNZA, SHANKILINYA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. koman* (CTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Etiopia, Sudan; 53 000 vorb. D.: debatsa, degoja, deguba, dehenda, disoha (desua), gombo, jenihwa, mendeya, modea, sai, sese. 631 GUR (VOLTAIC), gr. de 1. din fam* nigero-congoleză*. Se întinde la N de gr. kwa*, traversînd Mali, Volta Superioară, Coasta de Fildeş, Ghana, Benin, Nigeria. Gr. eterogen şi insuficient definit din cauza cunoaşterii imperfecte a 1. componente. Cca 90 1., în LL 75. Cea mai importantă şi mai bine cunoscută: senufo. Armonie vocalică (mai redusă sau mai extinsă, de la o 1. la alta). Sisteme tonale variate (pe silabe sau cuvinte, de la 1 la 4 tonuri). Propoziţii scurte. Propoziţiile includ serii de verbe care funcţionează ca o unitate (fenomen numit serializare). Categoria aspectului la verbe este marcată de obicei printr-un sufix, mai rar prin alternanţă vocalică în rădăcină sau prin ton. Verbul nu are forme propriu-zise de timp, mod sau diateză. Timpul şi modul se exprimă de obicei prin particule preverbale. Există un număr de particule verbale (între 6 şi 30), dintre care se folosesc opţional înaintea unui verb 1 — 4 particule. Sistem de clase nominale (în cele mai multe 1. G.) diferenţiate dijpă formele de sg. şi pl., marcate de obicei prin sufixe, iar în unele 1. printr-o dublă afixare (prefixe şi sufixe; originea sistemului prefixai este mult discutată). Sistem de acord (în ce priveşte afixul de clasă) în cadrul grupului nominal şi ia substituirea unui nume (pronume). De obicei există asemănare fonetică între clasele de afixe şi diferitele seturi de pronume (de ex. în berba* clasei cu sufixul -m îi corespund pro- numele independent -me, posesivul men, relativul me etc.). 632 GURAGE (CHAHA CLUSTER, GU-RAGHfî, GOURAGUfi, GURAGlfi, GURA-GUE, GWEMARA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Etiopia; 35 000— 42 000 vorb. Este de fapt un gr. de d. vorbite în reg. cu acelaşi nume de creştini, musulmani şi persoane fără religie. Reprezintă avanpostul cel mai sudic al i. semitice etiopiene. D. principal este tchaha, cunoscut pentru poezia creată în această varietate. Cele mai vechi texte din sec. 19. 633 GURE-KAHUGU (GARI, KAHUGU, KAPUGU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 5 000 vorb. D.: ningawa, sheni. D. sau 1. înrudite: butawa*, kudawa*. 634 GURMA (GOURMA (NTCHE)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (GTL) sau din gr. voltaic* (MC). Togo, Volta Superioară; 127 000—200 000 vorb. (surse diferite). Pentru formarea pl. se foloseşte o pereche de afixe (prefix şi sufix): o-youmb-o „sclav”, pl. i-yomb-i. 635 GURUNG 1. (GURUN GKURU), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* nepronominalizat. Nepal (C.); 5 211 — 162 000 vorb. (surse diferite). Consoane retroflexe. Rotacizare. Tonuri. Numeroase împrumuturi din nepaleză*. 2. subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* nepronominalizat. Cuprinde 1. gurung* 1., murmi* şi thaks ya (thâks ya ). 636 ikiGUŞII (GUZII,w KISII, KOSOVA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 255 000—385 000 vorb. (surse diferite). 14 vocale (7 lungi), 11 consoane, 2 semiconsoane. 5 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Alfahpt latin* 637 GUTOB (GAD(A)BA, GADABĂ), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. munda*. India (Otîsssl, Andhra Pradesh); 32 500—54 000 vorb. (surse diferite). Mulţi bilingvi — vorbesc şi oriya* (d. desia), gadba*. Foarte puternică influenţă indică* în sintaxă (din d. desia al 1. oriya). D.: gadba, gudwa (bodo (-gadaba), sodia), gutob. A folosit scrierea oriya. Alfabetizare practic nulă. 638 GUZAWA (GUSUWA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 1 500 vorb. 639 GWA (AGWA, GWABYO, M(G)BATO, POTU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* GWANDURA 104 (CTL) sau din gr. ebumeo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 4 000—6 000 vorb. Tonuri cu valoare fonologică. Pl. se formează prin schimbarea prefixului de clasă: o-td „bou”, pl. n-td. Negaţia se realizează prin nazalizarea consoanei din radical. 640 GWANDURA, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 15 000 vorb. 641 GWE (KIRMA, MBOUIN), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. lobi(ri)* fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. voltaic* (MC). ?; 30 000 vorb. 642 oluGWERE (luGWERE, LUGWERE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda; 83 000 — 162 000 vorb. (surse diferite). 943 GYARUNG-MISHMI, gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. Nepal, India (Sikkim), R. P. Chineză (reg. Xizang = Tibet). Număr de vorb. foarte diferit apreciat. Cca 50— 60 1., în LL 30. Denumit după 1. gya- rung: Qyarung, rjgarong, rgyarung, rGyarung) şi miju mishmi (kaman mishmi). L. ca cel mai mare număr de vorb.: newari*. 3 gr.: (hima-laic pronominalizat) de E, (himalaic pronomi-nalizat) de V şi ne pronominalizat, la care unii adaugă şi gr. dzorgaic (ch’iang, dzorgaish) — inclus poate în gr. tibetan*. Gr. de 1. himalaice din Nepal este numit şi pahari*. L. himalaice, atestate în S Munţilor Hi-malaya în milen. 1 e.n., s-au despărţit de tibetană* cu multe sec. în urmă şi prezintă trăsături atribuite 1. munda* (eventualul lor substrat) şi 1. indice* (în special pahari*), cu care se învecinează. L. himalaice pronominalizate se caracterizează prin includerea la verb (prin prefixare sau sufixare) a pronumelui subiect, în unele 1. şi a pronumelui obiect, cu forme diferite pentru cele 3 numere (sg.-dual-pl.). Singurele 1. pahari din Nepal, cu scriere — limbu*, newari*. H 644 ikiHA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 286 000 vorb. 645 HADYA (ADEA, ADIYE, GUDE-IL(L)A, GUDELLA, HADEA, HADI(Y)A, LIBIDO, MARAKO, MARAQUO), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 7C.0 00 ’ vorb. 646 HAISLA, 1. amerindiană din fam. wa-kashan*. Canada (Columbia britanică); 100— 1 000 vorb. D.: kitamat. 647 HAKA (BAUNGSHE, LAI) 1. 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 85 000 vorb. 2. gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*, subgr. chin* central. 4 1., în LL 3: haka, taungtha, yokwa. 648 HAKASĂ (ABAKANTATARISCH, CHAKASSISCH, KHAKAS(S)), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (Reg. Autonomă Hakasă); 48 000—56 000 vorb. (surse diferite). înrudită cu vechea kirghiză. 9 vocale (8 cu perechi lungi), 11 (22) consoane, 1 semiconsoană. (y). D.: beltir, kacha (katschin), kamassian, kyzyl, sagai, shor (?). Contopire a celor 2 gr. principale de d. sub influenţa 1. literare create după 1917. Alfabet rus* din 1939. 649 HALAJVG (ALANG, HALENG, KO-YONG, SELONG), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khiner*. R. S. Vietnam (S); 10 000 vorb. 6 vocale scurte, 6 lungi. Vocale nazale numai în cuvintele care încep cu nazală, h, ?. 2 registre: voce normală şi voce glotalizată. 17 consoane (ocluziune glotală), 4 semiconsoane (inclusiv medie anterioară nerotunjită şi medie posterioară rotunjită). 650 HALIA, 1. papua*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 10 000 vorb. 5 vocale, 13 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 651 HALKOMELEN (HALCOMELEN, NANA IMO (LOWER) FRASER), 1. ameriîidiană din fam. salish*. Canada (Columbia britanică); 100—1 000 vorb. D.: chehalis, chemainus, chilliwack, cowi-chan, katzie, kwantlen, lower Fraser River, na-naimo, musqueam, sumas, tait. 652 HALOPA (BOTELKUDE, NOBANOB, NUPANOB), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 720 vorb. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb cu sufixe. Puţine scrieri, datorate misionarilor. 653 HAMEHA (ANESU, /HAMEA/, KA-NALA, m£A), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie (S); 1 500 vorb. Silabe deschise, cu accent. 10 vocale orale şi 10 nazale (nu se neutralizează după consoane, cum se întîmplă în limbile din N şi C. Noii Caledonii). 25 consoane. Spre deosebire de limbile din N şi C. Noii Caledonii, la începutul sintagmei predicative se află pronumele subiect. 654 HANAHAN (HALIA, TA SI, TULON), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Buka — arh. Solo-mon); 3 000—4 000 vorb. Sistem elementar de clase nominale (marcate prin articolele selectate înaintea lor — sg. la, a, pl. Iu, u şi invers), care se încrucişează cu împărţirea numelor în 2 categorii principale — după cum primesc posesive sufixate sau forme independente. Distincţie inclusiv-exclusiv la.pers. 1 pl. 655 HAJYGA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. ?; 3 000 vorb. 656 HAN GAZA, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 54 000 vorb. 657 HANI, 1. diri fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. lolo-moso sau i*. R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiih-nan); 81000 vorb. 3 gr. de d. caracterizate prin prezenţa sau absenţa vocalelor cu şi fără strictură. Alfabet creat în 1960. 658 HANUNdO (BULALAKAO, HAMPAN-GAN, HANONO-O, MINANGYAN), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins, Mindoro); 6 000 vorb. L. tribală. D.: binli, gubalanon, kagankan, waigan, wawan. Limbaj secret al adolescenţilor* folosind antonimele cuvintelor cerute de sens şi forme cu modificări fonetice. HARARI 106 Scriere pre-spaniolă de origine indiană încă în uz. 659 HARARI (ADARE), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. Etiopia; 35 000— 50 000 vorb. (surse diferite). Apropiată de amharică* (numită adare de vorb. acestei 1.). L. musulmanilor din oraşul Harar, puternic centru al islamismului din sec. 14. Textele cele mai vechi din sec. 16 (scriere arabă*) şi sec. 19 (alfabet etiopian*). 660 HAULNGO, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 5 000 vorb. 661 HAUSA (HA(O)USSA), una dintre cele mai cunoscute 1. din Africa (locul al 3-lea după araba* şi swahiii*), a cărei apartenenţă genealogică n-a fost \încă stabilită definitiv. Nigeria, Niger, Camerun, Ghana, Benin, Ttgo etc. (grupuri de vorb. H. şi în Algeria, Maroc, Tunisia şi chiar pe malurile Nilului); 25 mii. (6 mii. ca 1. maternă). L. oficială în Nigeria (N) şi în Togo (alături de ewe*). Folosită în presă, şcoală, emisiuni radiofonice. în Nigeria circulă şi în alte reg., alături de tiv*, kanuri*, fula*, care îi opun rezistenţă. Serveşte ca 1. comercială în toată Africa de Vest, la fel ca swahiii* în E, în reg. întinse unde se vorbesc alte 1. Această răspîndire se datorează tradiţiei comerciale a vorb. 1. H., ca şi rolului ei de 1. principală în Imperiul fulani din Sokoto şi Gwanda (începutul sec. 19). A fost folosită recent, cu mare succes, la alfabetizarea diverselor minorităţi din Nigeria. Variantă standardizată (norme ortografice şi dicţionare) în Nigeria (N), elaborată de un comitet creat în 1955 pentru standardizarea 1. scrise. Considerată de şcoala franceză ca 1. negro-africană (gr. nigero-ciadian*), iar de cea americană ca afro-asiatică* (ram. ciadiană*). Apartenenţa la fam. afro-asiatică a fost susţinută încă din sec. trecut pe baza unor particularităţi morfologice (existenţa mase. şi fem., întrebuinţarea unui morfem de anexare /n/ ca în egipteana* clasică şi în berberă*, asemănări între sistemele pronominale, mai ales posesive, existenţa unui prefix m- pentru formarea numelor de agent şi a numelor de loc). Partizanii clasificării ca 1. negroafricană scot în evidenţă particularităţi ca: existenţa sufixelor -wa, -ci care seamănă cu prefixele bantu* (hausawa ,,hausa pl.” — waswasili ,,swahiii pl.”, hausanci „limba hausa” — kiswahili „limba swahiii”), existenţa unui sistem de tonuri şi a unui actuali-zator echivalent cu cel existent în bantu. 10 vocale (5 lungi), 22 consoane, 3 semiconsoane. Consoane caracteristice: ejective şi cla-cante. Sistem de tonuri cu 2 niveluri (tonurile sînt notate în ortografie), care începe să fie înlocuit de unul bazat pe accent şi lungimea vocalică. Sistem complex de prefixe şi sufixe ca formative substantivale şi verbale. 2 clase nominale la sg. şi 1 la pl. La sg. există 2 pronume de clasă, dintre care unul (tâ) reprezintă substantivele fem. şi unele obiecte fără sex ca şi numele proprii de localităţi, iar celălalt (§if sa, ya, na) — toate celelalte substantive. Există şi urme ale unor mărci de clasă mai vechi (de ex. un prefix de clasă umană ma-, care se foloseşte la formarea numelor de agent). Formarea pl. se face după reguli complicate, între altele prin reduplicarea celei de a 2-a consoane din radical (tufa „ţesătură”, pl. tufafi; iri „fel”, pl. irari) sau prin reduplicarea substantivului întreg (gări „oraş”, pl. garuruwa, garuruka). Opoziţia între masc./fem. este marcată numai la sg. pentru substantive (la fem. au finala -a). Genul nu se recunoaşte după forma substantivului, ci prin acordul adjectivului; acesta primeşte afixe caracteristice de mase. şi fem., care pot să nu fie cele ale substantivului; se karami „bou mic” — sania karama „vacă mică”; mamiji tsofo „om bătrîn” — maâe tsofua „femeie bătrînă”. Nu există articol. La numeral de remarcat forma hauya bir ,,5 douăzeci” = „100”, folosită numai pentru număratul scoicilor. Verbul are mod, timp şi aspect. Verbele se formează de la radical prin sufixare şi schimbarea vocalei din radical. Conjugarea operează cu preverbe care indică în acelaşi timp persoana, genul şi numărul şi aspectul verbal. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. Lexicul se îmbogăţeşte prin compunere, derivare şi reduplicare. Astfel, jirgisama „avion” provine din jirgi „barcă” şi sama „cer”; launi tăuni „pestriţ” are la bază launi „culoare”. Atestată în scris foarte timpuriu (probabil în sec. 14, poate chiar înainte), H. are o bogată literatură, care nu este decît parţial notată. Multe împrumuturi vechi din arabă* (termeni religioşi şi tehnici, nume proprii), din 1. negroafricane şi, mai recent, din engleză*, adaptate la sistemul H. (bom < engl. bomb, inji < engl. engine, miti < engl. meeting, furofaganda < engl. propaganda). Traduceri timpurii ale Bibliei. A fost tradusă în trecut întreaga legislaţie colonială, ca şi regulile de cricket şi polo. A dezvoltat o formă de pidgin (barikanci) care a funcţionat ca lingua franca pentru armata engleză din Nigeria (N). în trecut pentru scrierea 1. H. s-a folosit alfabetul arab, acum se utilizează cel latin*. 662 ekiHAVU (ekiHAAVA, ekiZIBA, olu-ZIBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Corigo*. Zair; 50 000—262 000 vorb. (surse diferite). D.: hwindja, lindja, longe-longe, shi, ziba. 663 HAVUNEZĂ (HAVU, HAWU(NESE), SABU, SAVU, SAWU(NESE)), 1. din fam. austroneziană*, poate gr. indonezian* de E. 107 HINDI Indonezia (ins. Sawu şi Radjua — arh. Sondele Mici); 40 000 vorb. D.: liae, mesara, raidjua, seba (sewa), timu (pedir, pidie). 664 HAAVAIIANĂ, 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. S.U.A. (Hawaii); 250—7 500 vorb. (surse diferite; ultima valoare nu mai corespunde realităţii, deoarece actualmente loc. de origine H. sînt în minoritate, şi cea mai mare parte din ei nu mai vorbesc H. sau în cel mai bun caz nu ca 1. unică). înrudită cu d. din S ins. Marchize (ar fi fost adusă din insulele Societăţii în sec. 2—8). 5 vocale scurte, 5 lungi, 7 consoane, 1 semiconsoană (u;). Vocale geminate şi alte combinaţii vocalice. Numai silabe deschise. Considerată una din cele mai muzicale 1. din lume. Distincţie inclusiv-exclusiv la pronumele personale şi posesive pers. 1 pl. Topica: verb-su-biect-obiect, substantiv-adjectiv. H. „pură” — vorbită aproape exclusiv acasă de cei cca 240 loc. izolaţi din ins. Niihau (Ni’i-hau). Mai păstrează o anumită funcţie social-ceremonială şi religioasă. Vocabular onorific. Limbaj figurat (creaţie orală bogată). Puternic influenţată de engleză* (1. oficială). Ortografie stabilită în 1820 de misionari. în varietatea locală a 1. engleze au intrat multe cuvinte H., dintre care unele au pătruns prin engleză în alte 1., inclusiv româna* (de ex. ukulele). Cuvinte din H. în jargonul comercial eschimos* (introduse de pescarii de balene în sec. 19). 665 ekiHAYA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Uganda; 264 000 vorb. D.: bumbira, edangabo, hamba, hangiro, mwani, nyakisia, yoza, ekiZiba. 666 klHEHE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 192 000 vorb. 667 HEIBAN (DHEBANG), 1. din fam. kordofaniană*, gr. koalib*. Sudan; 690—2 800 vorb. (surse diferite). 668 HEONESIAN, după unele păreri gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. malaiopoline-ziană*. Ar cuprinde gr. oceanic* de E şi 1. motu*, poate şi gr. micronezian*. 669 ochlHERERO (otjiHERERO, otyiHE-RERO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Be-nue-Congo*. Namibia; 25 000 vorb. D.: cimba (himba, simba, tjimba), mban-dieru. 670 HESPERONESIAN, după unii autori gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. malaio-polineziană*. Cuprinde gr. filipinez*, indonezian* de V (afară de 1. chamorro* şi palauană*) şi 1. austroneziene din C. şi S ins. Celebes. 671 HEWA (KEWA), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000—2 000 vorb. Pare a avea un sistem cu 2 genuri cu slabe elemente de acord. D.: yoliapi. 672 HEYO (ARINWA, LOLOPANI, RU-RUHIP), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 710 vorb. 673 HIDATSA (GROS VENTRE, HI-RATSA, MINATAR(R)E(E), MINETAREE, MINITAREE, MINITARI, MINNATAREE, MINNETAHSE, MONNITARRI), 1. amerindiană din fam. siouan*. S. 17.A. (Dakota de N); 1 000-2 000 vorb. 674 HIGI (HIJI, KAMUM, KAPISIKI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 150 000—200 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 24 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 675 HILIGAYNON (BINISA YANG* ILONGGO, BISAYA DE PANAY, (BISAYA-) PANAY, HILI(LI)GAINA, HILIGAYNA, ILONGO, PANÂYAN(O), PANAY-BISAYA, PANA Y-HILIGA YNON, PANAY-HILLI- GAYNON, VISAYO DE VEST), 1. din fam. austroneziană *, gr. filipinez. * Filipine (ins. Panay, Negros, Romblon, Mindoro, Mindanao); 2 mii.—4 mii. vorb. (surse diferite). A 4-a ca număr de vorb. din cele 8 1. „majore” din Filipine — reprezenta în 1960 10,4 % (2 817 314) din populaţia totală de 27 087 685 loc. L. de tip tagalog ♦, inclusă în gr. bisayan * şi panayan *. Diferenţe dialectale în special de ordin fonetic şi lexical. Folosită în învăţămîntul primar şi de staţii de radio locale; în 1965 1 publicaţie integral şi 3 parţial în H. Literatură scrisă. împrumuturi din spaniolă *. Scriere bazată pe un silabar de probabilă origine indiană, înlocuită de spanioli cu alfabetul latin *. 676 uroHIMA (kiHEMA, oruHEMA, oru-HIMA, oruHUMA), 1. din fam. nigero-congo-leză *, gr. Benue-Congo *. R.P. Congo, Zair, Rwanda ; 4 000 vorb. 677 HINALUG (CHINALUGISCH, HINA-LUGH, KHINALUG, XINALUG(SKIJ), 1. din fam. caucaziană *, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S. Azerdbaidjană); 100 — 1 500 vorb. (surse diferite). Sistem fonologie complex, apropiat de cel al limbilor caucaziene de NV — ceea ce pune problema clasificării exacte a 1. H. 10 vocale orale, dintre care 5 au perechi nazalizate, 37—59 consoane (lungi, glotalizate, palatalizate), 2 semiconsoane. Accentul pe prima silabă a radicalului. Topica : subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 678 HINDI (~ DE VEST, HINDUST(H)A-NI, KHARI BOLI, URDU), 1. indo-europeană * din ram. indo-iraniană *, gr. indic * HINNA 108 central. India (Uttar Pradesh, Madya Pradesh, Punjab), emigranţi în Africa, Guyana, Surinam, Fiji, Mauritius, Trinidad; 60 mii. — 185 mii. vorb. (surse diferite). Folosită şi ca 1. secundă. Considerată a 5-a 1. din lume ca număr de vorb. L. naţională oficială în India din 1965 (introdusă treptat din 1950; pînă în 1975 alături de engleză*). Numele de la cuvîntul persan* hindi „indic”. 10 perechi de foneme vocale, după altă părere 5 scurte orale, 4 nazale, 8 lungi. Nazalizarea vocalică fonologică; hăe „ei sînt”//zae „el, ea este”. 40 consoane. Opoziţie de aspiraţie la oclusive surde, după unii şi la sonore. Oclusive retractate mai curînd decît retroflexe. Opoziţie âfs (o singură sibilantă); ijl numai în vorbirea îngrijită; opoziţia djf în împrumuturi (în special din sanscrită *). 2 semiconsoane. L, aglu-tinantă cu un sistem polar de clase; urme de flexiune; componentă polisintetică. Considerată 1. indică cea mai analitică (relaţiile dintre cuvinte şi grupuri de cuvinte exprimate prin desineţe şi particule — postpoziţii). 2 genuri, 2 numere, 2 cazuri: direct (nom. — ac.) şi oblic. Adjectivul atribut sau nume predicativ se acordă cu numele la care se referă. Păstrează unele verbe neregulate. Construcţii ergative : subiectul logic al verbului tranzitiv este marcat prin particula ne (indicînd funcţia de agent) la formele verbale compuse cu participiul trecut. H. s-a îndepărtat de tipul indic — construcţii asemănătoare celor din 1. turcice * (tendinţa de a determina un substantiv prin grupuri de cuvinte atributive antepuse; verbul marchează sfîrşitul propoziţiei). Topica normală : (circumstanţial de timp şi loc) (atribut) subiect — obiect în „dativ” — obiect în „acuzativ” — determinare adverbială — predicat. Elemente arabe * şi persane* în morfologie şi lexic. D. : bangaru (chamarwa, desari, deswali, hariani, jăti, jaiu), braj bhasha (antarbedi, antaivedi, braj bhakha), bundeli (bundei khan-di), hindust(h)ani (hindoustăni), kanauji. Unele 1. indice independente au fost considerate în trecut d. ale 1. H. 3 varietăţi literare cu subd. vorbite : hindi (~ înaltă, ~ literară, ~ scrisă în nagari, ~ standard) — 1. „purificată” de elementele persane şi arabe şi îmbogăţită cu cuvinte sanscrite (de unde au rezultat numeroase dublete); dakhini (scrisă cu caractere arabe, dar neinfluenţată de persană); urdu *. Raporturile H. — urdu insuficient clarificate — în trecut se considera că formează o singură 1. Numele hindustani, creat în 1787 de englezul Gilchrist, era dat acestei 1. hindi-urdu (numită astfel după cele 2 variante literare ale sale — H. şi urdu, bazate pe acelaşi d.). H. literară modernă — dezvoltată după 1800 pe baza d. khapi bdli: Forma H. de bazar (bazaar hindi, chal(t)u, laghu hindi) — rol de lingua franca. Diferenţe gramaticale mai mici decît în cazul altor 1. indice între 1. colocvială şi cea îngrijită. Literatură din sec. 12 (poezie; proză abia din sec. 19). L. modernă a ştiinţei şi culturii (adoptarea ca 1. naţională a pus problema dezvoltării diferitelor terminologii). Scrisă în alfabetul nagari derivat din scrierea devanăgari. Vocala a [a]> care apare frecvent după consoane, este înglobată în semnul corespunzător consoanei, absenţa ei fiind indicată printr-un semn special; pentru toate celelalte vocale există semne separate. Influenţă asupra structurii limbilor munda *, a lexicului 1. tibetane *. Cuvinte din H. intrate în diverse 1., de unde au ajuns şi în română *, de ex. : (foc) bengal, culi, (gloanţe) dum-dum, iută, mangustă, paprica, piper, polo, punch, şampon, tanc. 679 HINNA (HINA, HUNNA, PILIMBI), 1. din fam. afro-asiatică *, ram. ciadiană *• Nigeria; 4 350 vorb. 680 HIOTSHUWAU (TSHUWAU, Ţ Y(H)UÂ), 1. din fam. khoisan*, gr. sudafrican. Botswana; 9 587 vorb. 681 HIOWE, 1. papua *. Papua-Noiia Guinee j 1 000 vorb. în varietatea wourei 6 vocale, 9 consoane (oclusivă şi fricativă glotale), 2 semiconsoane. Topica : subiect-obiect-verb. 682 HITITĂ (HAT(T)I, HETHITISCH, HITITĂ CUNEIFORMĂ, HITTITE, KEIL-SCHRIFT-HETHITISCH, NESCHANISCH, NES IAN, NESISCH, NESITE), 1. indo-europeană * dispărută din ram. anatoliană. Asia Mică (Anatolia, Capadocia), milen. 2 î.e.n. Un popor hittlm este menţionat în Biblie. Denumirea indigenă după vechiul oraş NeSa (Nesas). Hatti (chaiti, tyatti, protohatti) — numele unei 1. vechi ne-indo-europene asianice, impropriu folosit şi pentru H. După unele păreri ar aparţine unei ram. proto-anatoliene, paralelă cu cea proto-indo-europeană — ambele derivate din proto-indo-H.; după alţi autori ar fi o 1. din gr. european, adusă în Anatolia de o invazie., L. indo-europeană cel mai recent descoperită (descifrată de B. Hrozn# în 1916). încadrată în această fam. pe baza formelor — majoritatea lexicului ne-indo-european (eventual substrat haiti, atestat prin marele număr de nume proprii conservate). Aparţine tipului vechi de 1. indo-europene. Caracter arhaic — foarte importantă pentru compararea 1. din această fam. (textele H. reprezintă cele mai vechi atestări ale unei I. indo-europene). Ar fi fost o 1. de tip centum. A fost foarte răspîndită în Asia Mică — rol de 1. „nobilă” a unui vechi imperiu înflbritor. S-au păstrat mii de tăbliţe datînd din sec. 109 HOTE1VTOTĂ 19—14 î.e.n., descoperite în C. Turciei, la Bogaz-Koy (E de Ankara) — texte oficiale (anale, edicte, tratate, corespondenţă regală), religioase (ritualuri* rugăciuni, mituri, prevestiri) şi juridice (coduri); 2 scrisori descoperite in Egipt, la Tell El-Amarna; cîteva vocabulare su/neria/io-akkadiano*-H. Folosea silabarul cuneiform akkadian (1. impropriu numită „hitită” hieroglifică era o 1* distinctă de H. propriu-zisă, numită, după scriere . ,, cuneiformă”). 683 HLOTA (KANTSII, KYO, KYONTSO), L.H0TA, MIKLAI TSONTSU), 1. din fam. sino-tibetană *, ram. tibeto-birmană *, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 18 500— 22 000 vorb. 684 HMAR, 1. din fam. sino-tibetană *, ram. tibeto-birmană *, gr. naga-kuki-chin *. Birmania (N) ; 2 000— 5 500 vorb. 685 HO (LANKAKOL), 1. din fam. austro-asiatică *, ram. munda * sau d. al 1. inundări *. India (Bihar, Orissa) ; 75 000— 600 000 vorb. (surse diferite). A folosit scrierea indică * devahăgarl şi alfabetul latin*. Scrierea H. — creată prin adaptarea principiilor scrierii devanăgari (forma literelor — de origine necunoscută). Periodice. 686 HOCAN(-COAHUltTECAIV) (HOKAL-TECAN), phylum de 1. amerindiene format din 14 1. şi 6 fam. (palaihnihan 2 1., pomo 7 1., tequistlatecan *, tlapanekan *, yanan *, yu-man); America de Nord. Unele 1. (porno) specifică prin prefixare instrumentul acţiunii: phi-de „a se deplasa tatonînd cu un băţ”, phu-de „a se deplasa suflind”, pha-de „a se deplasa împingînd cu capătul unui băţ”. 687 hiHOLOHOLO (GUHA, kiHORO-HORO, KALANGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo *. Zair, Tanzania, Uganda; 2 000 vorb. 688 hiHOLU (kiHOLO, HUNGO), i. din fam. nigero-congoleză *, gr. Benue-Congo *, considerat 1. sau d. al 1. kongo *. Angola, Zair; 12 000—66 000 vorb. (surse diferite). 689 HQPI(TU) (MOQUI, SHINUMO), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan *. S.U.A. (Arizona N) ; 4 800 vorb. 12 vocale (6 lungi), 27 consoane, 4 semiconsoane.. Accent fonologie. Structura silabică CV(C). Topică: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Formele verbale redau validitatea acţiunii exprimate de verb (asemănătoare aspectului şi timpului) : wari „el a alergat, aleargă (acum)”, warikiiwe „aleargă” (face parte dintr-un grup de alergători) şi warikni „el va alerga” (eveniment anticipat). Clasificări semantice care au atras atenţia : un singur termen pentru „avion”, „aviator”, „insectă zburătoare”, dar păbe „apă în natură”, keyi „apă într-un recipient”. 690 HOTENTOTĂ, 1. din fam. khoisan *, gr. sudafrican. Unii cercetători susţin că e o 1. hamitică (cu amestec boşiman *) sau cel puţin puternic influenţată de 1. hamitlce, în timp ce alţii resping total această teorie. Africa de Sud; 80 000 vorb. Numele dat de olandezi (:hottentui „bîlbîială”) — se explică prin impresia produsă de prezenţa clicurilor înH. Vorb. H. sînt un tip metisat (negri amestecaţi cu cuşiţi). Se ocupă de creşterea vitelor şi a caprelor. Caracteristica cea mai importantă (comună cu boşimana) este de natură fonetică: existenţa clicurilor cu valoare fonologică. Sînt consoane a căror mişcare de deschidere este însoţită de o inspiraţie şi nu de o expiraţie; se aseamănă cu interjecţiile căruţaşilor (Ludovic de Var-thema, care l-a însoţit pe Vasco da Gama în Mozambic, le compară cu sunetele celor ce mînau măgarii în Sicilia). 4 tipuri fundamentale de clicuri (labial, dental, cerebral, lateral); apar numai la iniţială. Frecvenţa clicurilor şi ponderea lor în economia 1.: 70% din rădăcinile verbale, substantivale şi adjectivale încep cu clicuri (în texte frecvenţa cuvintelor începătoare cu clicuri este rnai mică din cauza numărului mare de particule gramaticale fără clicuri). Totuşi şi frecvenţa în text este mai mare decît în boşimană (44% faţă de 16— 30%). Vocalele au 4 grade de cantitate (lungi, scurte, normale şi mute), fără valoare fonologică. Nici un cuvînt nu poate începe cu r sau 1. Silabele sînt constituite din 2 vocale şi o consoană la mijloc (caz foarte rar în alte 1.). H. are tonuri (năma are 6, îkora 4). Substantivul are 3 genuri (mase., fem. şi nedefinit), 3 numere (sg., dual şi pl.), cazul vocativ, forme subiective şi obiective. Cele 3 genuri au sufixe speciale: -b (mase.), -5 (fem.), -n (nedefinit, comun): k*oi-b „bărbat”, k*-oi-s „femeie”, „fiinţă umană”. Se pare că la origine -b, -s indicau o clasă a obiectelor mari, respectiv mici (Mi-b „arbore” — hei-s „tufiş”, chui-b „stîncă” — chui-s „piatră”). Pronumele personal are o structură complexă, cu forme distincte pentru mase., fem. şi comun (neutru), sg., pl.* dual, inclusiv şi exclusiv (pers. 1 dual şi pl.), subiectiv, obiectiv şi vocativ (pers. 2). Pronumele demonstrative disting 3 grade de depărtare, diferenţiate prin natura vocalei radicale: apropiere de cel ce'vorbeşte (ni), apropiere de cel căruia i se vorbeşte (xnă) şi depărtare (noă). Numeralul: goro ,,5” înseamnă ,,toată mina”, qnăni ,,6” = „degetul mare (de la mîna a doua)”, gei disi ,,100” = „marele zece”^ cgăm-g ei-disi „200” = „2 mari zece”. Verbul are forme numeroase pentru indicarea modului, timpului şi aspectului. Timpurile şi alte modi* HOUAILOU 110 ficări de sens ale verbului se exprimă prin particule care stau după pronume. Numeroase i. subordonate cu statut de 1. sau d. După unii ar include şi boşimana. Forme verbale speciale pentru exprimarea unor valori ca aplicativul („pentru”) marcat prin -ba, directivul („spre”) marcat prin -ri, diminutivul marcat prin -ro etc. Negaţia se plasează în poziţie finală şi are forme diferite după timpul şi modul verbului (tamâ pentru prezent, tite / pentru viitor, tă pentru imperativ) sau după natura propoziţiei (principală regentă a unei subordonate cu un anumit mod, subiect exprimat prin pronume negativ). Obiectivul nu înseamnă numai funcţie de complement direct, ci poate fi şi nume predicativ, iar în unele tipuri de propoziţii (interogative, exclamative, optative) chiar şi subiect. Particule postpuse joacă rolul prepoziţiilor şi al conjuncţiilor. Acţiunea complexă este adesea analizată în diversele sale componente, de unde o suită de verbe: znou-zku, lit. „a lovi a se sparge” = „a se sparge în bucăţi”, qgâo-xnă, lit. „a tăia a cădea” = ,,a tăia cu cuţitul”, ni-ga-ga, lit. „a face a nu fi a nu fi” = „a reduce la zero”. Aproape jumătate din vocabularul H. este asemănător cu cel din boşimană. H. a influenţat limbile bantu* de sud-est vorbite de populaţiile care i-au împins pe ho-tentoţi în S continentului african. 691 HOUAILOU (AJE, AJI(E), AJl£, /AN-j/, HOUAÎLOU, HOUAILUN, WAI(LU)), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie (S); 4150 vorb. 10 vocale orale (4 grade de deschidere), 10 nazale (nu se neutralizează după consoane), 25 consoane. Silabe deschise, cu accent. Fraza segmentată în sintagme cu melodie ascendentă. Numai 2 serii de indicatori de persoană (cu distincţie sg.-pl., inclusiv-exclusiv); un pronume personal subiect (începe sintagma predicativă); după verb urmează numele cu rol de subiect, precedat de o particulă şi alt pronume, care poate fi sufixat la verbe tranzitive (ca obiect) sau substantive (ca posesiv). D.: arhâ, houailou (Voegelin); după CTL, /an-j/ ar cuprinde 2 d. şi 2 1. pe cale de dispariţie, printre care /ara/. Listă de cuvinte publicată în 1897. Texte religioase, folclorice, publicaţie periodică pînă în 1936. 692 HRANGKHOL (HRANGCHOL,HRAN-KHOL, RĂNGKHOL), 1. din fam. sino-tibe-tană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 8 500 vorb. 693 HRE (DÂ VÂCH, DAVAK), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; £0 000 vorb. D.: creg (kare), hre, rabah (tava), taliang — poate si triâng (strieng*!) — sau d. al 1. jeh*. 694 HROY (BAHNAR (CHAM)), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V, subgr* chamic*, după alte păreri din fam. austro-asiatică*, gr. mon-khmer*, subgr. bahnaric*. R.S. Vietnam; 6 000—10 000 vorb. Cuvintele sînt invariabile. Ideea de plural se exprimă cu ajutorul unor determinanţi cu sens colectiv. Frecvenţa acestor combinaţii la pronume şi contractările care s-au produs au dus la forme de dual sau de pl. (inclusiv sau exclusiv pers. 1 şi 2) care nu mai sînt analizabile. Numeralul nu se adaugă direct substantivului, ci prin intermediul unor „numerative”, ca în chineză*: bar ge ka „doi peşti'*, lit. „două boabe peşte”. Vocabularul actual este rezultatul unei derivări mai active odinioară (prefixele sau infi-xele se adăugau direct bazei). Prefixele transformau nume sau verbe intranzitive în verbe tranzitive sau cauzative, formau nume de agent sau de instrument ori verbe intranzitive sau reflexive, nume de rudenie, de animale, plante. Infixe împreună cu prefixe formează In 1. actuală verbe reciproce. Infixele nazale — foarte productive, formează mai ales nume de la verbe. Nu a avut scriere proprie — cunoscută numai din notaţii moderne. 695 HUASTEC(Ă) (GUASTECA, GUASTE-CO, GUEXTECA, H(0)UASTfiQUE, HUAS-TECAN, HUASTECO, HUASTEK(A), HUAX-TECA, HUAXTEQUE), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Veracruz, San Luis, Potosf, Oaxaca); 60 000 vorb, (6 500 monolingvi). 10 vocale (5 lungi), 19 consoane, 2 semiconsoane. Accent nefonologic. D.: potosino, veracruzano. 696 HUAVE (GUAVE, GUAVI, HUA-VEAN, HUAVI, HUAZONTECO, WABI), 1. amerindiană din phylum penutian*. Mexic (Juchitlan, Tehuantepec); 6 000—7 000 vorb. (surse diferite). 12 vocale (6 lungi), 16 consoane, 2 semiconsoane. 697 HUICHOL(A) (CUACHICHIL), 1. a-merindiană din fam. uto-aztecan*, gr. sonoran. Mexic; 4 000—5 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 11 consoane, 2 semiconsoane. 2 tonuri. Structura silabică CV(C). 698 HUKWE (BOŞIMANĂ NEAGRĂ, GLANDA-KHWE, 1HUKWE, XU(KHVE), KXOE, (MBARA)KWENGO, SCHEKERE, VAKWENGO, VAZAMA, ZANA), 1. din fam. khoisan*, gr. sudafrican. Angola, Namibia; 7 000-12 000 vorb. 111 HWELA 699 HULI (HULIDUNA), 1. papua* din stock Noua Guinee-de est*. Papua-Noua Guinee; 54 000 vorb. (1960). D.: huli, huliduna. 700 kiHUNDE (ruKOBI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. kiTembo*, fie 1. înrudită. Zair; 33 500 vorb. 701 HUON (~PENINSULA), gr. de 1. papua* cu rang de stock. Papua-Noua Guinee (pen. Huon); 71 500 vorb. Cca 24 1., în LL 16: burum, dedua?, kâte, komba, kosorong, kovai, kube, mape, migabac, mindik, momo-lili, nabak, ono, selepet, timbe, tobo. Asemănare tipologică şi structurală considerabilă, în special în morfologia verbului. Absenţa accentului şi a tonurilor cu rol fonologie. Oclusive labio-velare (absente în selepet*). Fenomene de sandhi extern care implică aceleaşi cupluri de foneme în toate 1. în care se produc. Preponderenţă foarte netă a sufixelor asupra prefixelor. Persoana şi de obicei şi numărul subiectului indicate la verb, totdeauna prin sufixe. Dual la mărcile de persoană. Verbe mediale în toate 1. Sufixul lor indică dacă verbul următor are sau nu acelaşi subiect; cele la care este marcată non-identitatea subiectelor suferă schimbări în persoană şi număr (cel mai adesea un singur sufix exprimă ambele categorii). Pers. 2 şi 3 non-sg. identice la formele verbale finale şi mediale. Negaţia la verbe indicată printr-un prefix sau un clitic prepus, într-o serie de 1. distincţie între forme de imperativ imediat şi ulterior. Marca interogaţiei însoţeşte verbul. 2 clase de substantive — care apar legate de mărci de posesie şi libere. O clasă de forme ale pronumelor apar legate de anumite verbe tranzitive care indică obiectul direct al altor verbe la care sînt afixate. în toate 1. pot fi identificate 3—4 clase de verbe. Topica în sintagma nominală: substan-tiv-adj ectiv-numeral-demonstrativ. Prepoziţiile sînt adesea înglobate, în poziţii anumite, În interiorul altei propoziţii. 702 HVARŞINĂ (CHWARSCHI, HVARŞI* KHVARSHI, XVARSHINSKIJ, XVARSl), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 1 000—1 800 vorb. (surse diferite). în d. inxok(v )ari 6 vocale orale cu perechi nazale şi 5 vocale faringalizate, 36 consoane (unele consoane labializate-glotalizate), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: hvaişi, inxok (v)ari. Ca 1. literară se foloseşte avar*. 703 HWELA (HUELA, KWELA-NUMU, VUELA, VWELA), 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-se-negalez* (MC). Coasta de Fildeş; 50 000 vorb. 704 I 1. 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. i* 2. R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan, Sichuan = Szechwan = Szu-ch’uan, Guizhou = Kweichow = Kuei-chou, Guangxi-Zhuang = Kwangsi-Chuang = Kuang-hsi). 6 gr. de d.: de N, E, SE, V, S, C. Unii vorb., mai ales şamani, folosesc un sistem de scriere silabică cu caractere asemănătoare celor chineze*. Alfabet creat în 1960. Periodice, cărţi, manuale — 1. folosită în învăţăminte 2. gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. 6 1., în LL 3: hani, i 1., nahsi. 705 IAI (IAAI, (WEN) YAI), 1. din fam. austroneziană*, gr. melanezian*. Noua Cale-donie (ins. (0)uv6a — arh. Loyautâ = Loyalty); 1 000 vorb. 10 (11) . vocale (4 grade de deschidere) cu perechi lungi; 34 (31) consoane în poziţie iniţială, numai 8 în poziţie finală (ca şi în limbile din N Noii Caledonii); 3 semiconsoane (iv poate fi şi surdă). Accent iniţial. Structura silabică (C)V(C). Morfologie apropiată de cea a limbilor din extrema nordică. Alternanţe vocalice la verb. Marca pronominală de subiect amalgamată cu particula aspectuală care urmează. Numele posedat însoţit totdeauna de forma absolută a numelui: umok uma ,,casa mea”, lit. ,,casa eu casa”. Distincţie incluşiv-exclusiv la pers. 1 pl. Topica: subiect-verb-obiect (subiectul nominal plasat de obicei între verb şi complementul direct nominal), substantiv-adjectiv. Liste de cuvinte publicate începînd din 1850. Ortografie nesatisfăcătoare. Mai multe împrumuturi din engleză* şi pidgin-English* decît din franceză* — deşi aparţine unui teritoriu de peste mări al Franţei — deoarece primele traduceri au fost făcute de misionari englezi. A influenţat lexicul şi fonetica francezei vorbite în insulă. 706 IAKUTĂ (JAKUT, SAKKA, YA-K(0)UT(E)), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Iakută); 250 000— 326 000 vorb. (surse diferite). Cea mai estică 1. turcică — izolată. 8 vocale cu perechi lungi, 19 consoane, 2 semiconsoane (y,Q). Evoluţii foarte aberante. Tră- sături comune cu vechea oguză, vechea uigură, tuvină*, hakasă*, başkiră*. D.: dolgan (sau 1. separată), iakut. L. literară dezvoltată după 1917. Influenţa 1. mongole* şi evenki* în vocabular, fonetică, structura gramaticală. Din 1940 alfabet bazat pe cel rus*, cu 5 litere suplimentare. Termenul taiga provine din I. 707 IATMUL (BIG SEPIK, IATMUL), 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua Guinee; 7 887 vorb. în d. nayura 3 vocale, 10 (11) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C) (C) (G) V(C) (C) (C). Accent nefonologic. Topica: subiect-obiect-verb. D.: nayura (nyaura), poate şi sawos*—sau 1. separată. 708 IBANAG, 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon* Babuyan), 150 000 - 300 000 vorb. 6 vocale (şi a), 15 (16) consoane; accent fonologie. D.: agta de V, ibanag, itawes. Folosită în învăţămîntul primar, sporadic în presă. 709 IDIŞ (EVREJSKIJ, JIDDISCH, JU-DfiO-ALLEMAND, JUDEO-GERMAN, JO-DISCH-DEUTSCH, YID(D)ISCH, YIDISH), 1. indo-europeană* din ram. germanică* de V. U.R.S.S. (E), R. P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Italia, R. F. Germania, Elveţia, Olanda, Austria, R. S. Cehoslovacă, S.U.A., Canada, Argentina, Mexic, Israel; 1 mii. (ca 1. maternă) — 5 mii. vorb. (surse diferite); pînă la al 2-lea război mondial 10—12 mii. vorb. (surse diferite) — cca 2 treimi din evrei vorbeau sau cel puţin înţelegeau I.; in prezent tendinţa de limitare la rolul de 1. de conversaţie în interiorul comunităţii, în celelalte domenii abandonată în favoarea 1. dominante în fiecare ţară. Denumită după cuvîntul I. yidish „evreiesc”. L. distinctă de.germană*; rezultatul fuziuni unor elemente diferite (în special germane şi ebraice*, cum şi slave*), avlnd şi trăsături proprii; considerată de unii 1. mixtă (comparabilă cu malteza*); socotită corespondentul germanic al iudeospaniolei. A conservat în general (mai fidel decît germana modernă) sistemul fonetic al germanei 113 IGBO medievale din care derivă — în special în voca-lism şi prin prezenţa spirantei velare şi absenţa spirantei palatale. Influenţă slavă redusă în fonologie. 5 vocale (sistem de tip 3x2), 20 (21) consoane, 1 semiconsoană (y), accent iniţial în varietatea din U.R.S.S. în Ucraina şi România inovaţii fonologice comune cu ucraineana*, româna*, bulgara*. Influenţă ebraică-arameică* în morfosintaxă. Topica: verb-su-biect-obiect, adjectiv-substantiv. Influenţă slavă in sintaxă, frazeologie şi formarea cuvintelor (diminutive). S-a îndepărtat de modelul german, abandonînd modificarea topicii în propoziţiile subordonate şi distincţia tare/slab în flexiunea adjectivală şi dobîndind elemente de aspect verbal; pentru exprimarea noilor categorii foloseşte morfeme de origine germană, în vocabular 80% cuvinte din germana centrală (unele elemente din germana de sus şi de jos), elemente ebraice (cuvinte şi expresii) şi slave (din rusă* şi bielorusă*, polonă*, ucraineană) cîte 10%. Din ebraică termeni din domeniul religiei, comerţului, nume de rudenie, însuşiri, diviziunile timpului, nume proprii de persoane etc. — substantive, adjective, verbe, adverbe, particule; din 1. slave nume de meserii, unelte, băuturi, unele nume de plante şi animale, fenomene meteorologice, termeni din domeniul dreptului şi administraţiei ş.a. — substantive, adjective, verbe. Alte împrumuturi din lituaniană*, română^ engleză*, în funcţie de zonă. Termeni de cultură generală de origine greacă* şi latină*. Ambivalenţă stilistică a elementelor ebraice în vocabularul oamenilor instruiţi sau în argou. 2 gr. de d.: de E (de la G. Finic la M. Neagră şi de Azov; influenţe baltice* şi slave) şi de V, cu diferenţe în special fonetice şi lexicale (conservă din germană unele cuvinte diferite, care au suferit evoluţii semantice divergente); zonă de tranziţie. în gr. de V — 2 tipuri de varietăţi regionale, unul influenţat de d. şvab şi alemanic (în Alsacia, Elveţia, Belgia, Olanda), celălalt de d. bavarez (în Ungaria, Cehoslovacia, Austria; după al 2-lea război mondial doar insule lingvistice). în gr. de E — d. de N (în R.S.S. Bielorusă, R S.F.S.R.), foarte apropiat de gr. de V şi de germană în sistemul fonetic (în special în vocalism), baza 1. standard; d. de C. (de S) (Polonia) şi o varietate cu puternică influenţă slavă. Prima atestare databilă — 2 versuri din 1272—1273 într-un manuscris din Worms; documente mai numeroase începînd de la sfîrşitul sec. 14. A luat naştere în grupurile de evrei stabiliţi pe cursul mijlociu al Rinului, ca d. iudeo-german bazat pe germana centrală şi de sus medie, dezvoltat independent în sec. 12—13 din cauza izolării sociale şi culturale a evreilor. Din sec. 14—15 puternic influenţat de ebraică — folosită ca 1. sacră, 1. de cultură şi învăţămînt şi 1. standard literară, şi rămasă şi ulterior un izvor permanent de îmbogăţire a 1. I. Răspîndită prin emigranţi evrei în diferite ţări (în unele a venit în contact cu 1. slave)* în sec. 18 devenise practic 1. tuturor evreilor din E Europei. 3 perioade în istoria 1. şi literaturii I.: veche (sec. 12 — 1500), medie (1500— 1750) şi modernă (după 1750). A devenit L scrisă din necesitatea de a face diferite scrieri accesibile femeilor, care nu ştiau ebraica. L. literară în special din sec. 16 — literatură la început religioasă şi didactică, apoi beletristică, publicistică (comparabilă cantitativ şi calitativ cu literaturile scrise în marile 1. de cultură din Europa). Foloseşte scrierea ebraică, notînd însă şi vocalele (prin puncte, semne consonantice); scrisă de la dreapta la stînga; 2 variante: pătrată (texte religioase) şi cursivă. Pînă în sec. 19 multe variante ortografice (chiar în tipărituri); unificare ortografică (2 sisteme — din U.R.S.S* şi din V Europei). împrumuturi I. în diferite 1. (direct sau prin intermediul altor 1.) ca engleza, franceza*, ro^ mâna etc., în 1. standard dar în special în vor-* birea familiară sau în argouri. 710 IDOMA, 1. din fam. nigero-congoleză** gr. kwa*. Nigeria; 250 000 vorb. 7 vocale. D.: agatu, igumale, okwoga, otukpa, otukpo^ Scrisă cu alfabetul ,,Africa”. 711 IFUGAO (IFUGAW, IPUGAW), gr., de 1. sau 1. din fam. austroneziană*, gr. filipU nez*. Filipine (ins. Luzon); 70 000—100 000^ vorb. (surse diferite). în varietatea amganad 5 vocale, 11 con--soane, 1 semiconsoană (w). Considerat fie gr. care ar cuprinde 1. /ian-, gluglu, kalanguya, kianga(n) (gilipanes, ifu-, gao central, pure ifugao, quiangan (es) ) şi ma y (a)oyao (mayawyaw, pungianes), fie o. sin?. gură 1., cu d.: kiangan, lagawe (lagaui), ma-. y(a)oyao şi silipan (alîmit, ifugao de V, sub-. ifugao, tokukan-asin). 712 IGALA ((I)GARA), 1. din fam. nigero-. congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. nigero--camerunian* (MC). Nigeria; 100 000 — 294 000* vorb. (surse diferite). 713 IGBIRA (EBIRA, GBIRA, IGBIRRA,, KWOTTO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian*-(MC). Nigeria; 150 000—180 000 vorb. (surse* diferite). 7 vocale. D.: hima, igu, panda. 714 IGBO ((I)BO, ISWANA) 1. 1. din fam... nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Grupată uneori cu, efik* din gr. Benue-Congo* sub denumirea^ B — c. 745 IHA 114 igbo-efik. Nigeria; 3 mii.—8 mii: vorb. (surse diferite). L. semioficială în Nigeria (E), în prezent în expansiune, dar întîlnind opoziţia vorb. de 1. efik-ibibio* şi ijo*. Folosită în administraţie, şcoală, presă şi la radio. S-a încercat elaborarea unei 1. I. comune pentru o arie foarte întinsă şi foarte diversificată din punct de vedere lingvistic din S Nigeriei, dar ideea a fost abandonată deoarece n-a fost făcut un studiu lingvistic şi antropologic pe teren al faptelor pentru a asigura bazele acestei tentative. 8 vocale* 53 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri de bază. Armonie vocalică de un tip special (încrucişat), existent în foarte puţine 1. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Numeroase d., purtînd numele oraşelor în apropierea cărora se vorbesc. Ortografie recentă: alfabetul „Africa”, la care s-au adăugat semne diacritice pentru marcarea vocalelor deschise. 2. subgr. format din 1. ekpeya, I. si izi. 715 IHA (KAPAUR), 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 5 500 vorb. Conjugare sufixală. Sistem de clase nomi-nade. Probabil lipsesc formele pronominale legate. 716 I?IAA (r(I)AA, MA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Insulele Solomon (Malaita); 1 000 vorb. 717 IJO (AKASA, AKRIKA, DJO, ID’O, IJAW, IJOH, IJ9), 1. din fam. nigero-congoleză* inclusă în gr. kwa* (CTL) sau constituind singură un subgr. aparte (nigerian de jos) în clasificarea MC. Nigeria (E); 500 000 vorb, 17 vocale (8 nazale), 21 consoane. 2 tonuri (înalt, jos). Armonie vocalică. Structura silabică (C)V(N). Clasele nominale se caracterizează prin prefix vocalic, sufix silabic sau prin amîn-două procedeele deodată: ko-mg „fiinţă umană”, pl. a-ke-me; o-we-bg „om”, pl. o-wi-ma. Pl. substantivelor se formează prin schimbarea, adăugarea sau suprimarea prefixului, schimbarea sufixului, modificarea vocalei radicale sau a tonului sau prin toate procedeele la un loc: te „arbore” — pl. a-te; ware „casă” — pl. a-ware; ko-mQ „fiinţă umană” — pl. a-ke-mf; i-grg-bg „femeie” — pl. erema; a-ka (ton înalt) „dinte” — pl. a-ka (ton jos). Topica: subiect-verb-obiect; substantiv-adjectiv. în regres în faţa 1. igbo*. Scrierea latină* folosită şi pentru yoruba*. 718 IKULU (AN(KULU), IKOLU, (BA)N-KULU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Be-nue-Congo*, considerat fie d. al 1. katab*, fie 1. înrudită. Nigeria; 5 594 vorb. 719 chilLA (S(H)UKULUMBWE), 1: din fâm. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 130 000 vorb. 720 ILOCANĂ (ILOCÂN, IL0C(AN)0, I-LOKAN(O), ILOKO, ILUKANO, SAMTOY), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon — prov. II o cos, ins. Babuyan, Mindanao, Mindoro), S.U.A. (Hawaii); 3 mii.— 4 mii. vorb. (surse diferite). A 3-a dintre 1. „majore” din Filipine; în 1960 cei 3 158 560 vorb. de I. reprezentau 11,7% din populaţia totală de 27 087 085 loc. Formează împreună cu pangasinan* gr. nordic (tipul iloko). 2 pronume enclitice la pers. 3 pl. nominativ, care se comportă diferit în sintaxă: ,unul apare numai ca subiect al propoziţiilor pasive, celălalt numai ca subiect al propoziţiilor active sau non-verbale. Cel puţin 5 feluri de pasiv, formate cu afixe. O propoziţie poate avea 2 subiecte şi nici un predicat, sau nici un subiect şi numai un predicat. Predicatul ocupă prima poziţie, subiectul a doua. L. de comunicare mai largă în relaţiile comerciale, în special în N ins. Luzon. Folosită în învăţămîntul primar şi de staţii de radio locale; în 1965 14 publicaţii integral şi 13 parţial în I. D. diferenţiate în special fonetic şi lexical. Literatură scrisă. împrumuturi din spaniolă*. Scriere bazată pe un silabar de probabilă origine indiană, înlocuit de spanioli cu alfabetul latin*. 721 ILONGOT (IBILAN, ILUNGUT, ITA-LON, LINGOT(ES)), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 7 640 vorb. D.: abakâ (abacă), egongot (egongut), iba-lao (abakâ, ibilao, ibilau), italon, iyongut. 722 INDIC (INDO-ARIAN, ~ MODERN, NEO-INDIC, SANSCRITIC), gr. de 1. indo-europene* din ram. indo-iraniană*. India (N, C.), Pakistan, Bangladesh, Nepal, Afganistan, Sri Lanka, Maldive, emigranţi în Africa, Oceania, America; 360 mii.—430 mii. vorb. (surse diferite), foarte mulţi bi- şi plurilingvi. Strămoşii vorb. 1. I. actuale îşi spuneau arya. Constituie gr. de E al ram. indo-irâniene. Mare diversitate de 1. şi d. Subgr.: central, de E, de N (himalaian, pahari*), de NV, singhalez-maldi-vian (insuficient caracterizate din punct de vedere lingvistic) şi dardic*; 3 1. neîncadrate în aceste subgr.: kosali*, marathi*, ţigănească*. 8 1. cu peste 10 mii. vorb.; 10 1. I. printre cele 14 1. regionale oficiale în India. Prima gramatică comparată a 1. I. moderne (1872—1879) este datorată lui John Beames. Trăsături comune cu 1. iraniene*, dar şi deosebiri (dezocluziunea sau spirantizarea consoanelor — numai în mică măsură; extinderea cerebralizării consoanelor; tratament diferit al lui 9 în silabă interioară — dispărut în 1. I. — şi al gr. *-wy-). L. modeme prezintă deosebiri importante faţă de sanscrită* în fonologie (apa- 115 INDO-EUROPEANĂ riţia consoanelor retroflexe — atribuită substratului dravidian* —, a opoziţiei de aspiraţie, a nazalizării vocalelor) şi sistemul gramatical (tendinţa spre analitism: simplificarea flexiunii nominale, reducerea genurilor de la 3 la 2, a cazurilor de la 8 la 2 (nominativ şi oblic), apariţia postpoziţiilor, plasarea verbului la sfîrşitul propoziţiei — în special în hindi*) — au devenit tipologic asemănătoare cu 1. turcice*. Strămoşii vorb. de 1. I. s-ar fi stabilit în NV continentului indian prin 1 000 î.e.n. Trecînd prin stadiul avhafth se dezvoltă în sec. 11 — 12 1. I. moderne, despre care se crede că derivă dintr-o 1. I. unică, a cărei formă veche o constituie sanscrita (ipoteza provenienţei 1. din N Indiei din sanscrită a fost formulată pentru prima dată de William Carey) şi a cărei formă medie este reprezentată de 1. păli* şi de formele literare arhaizante uzuale numite prâkrit (pracrit, prăkrit) ( lat. centum, a vest.. satdm; cele 2 tipuri se caracterizează şi prin» alte particularităţi fonetice, gramaticale şi lexicale (există însă şi trăsături comune ram. aparţinînd la tipuri diferite; interferenţa ariilor explicată prin migraţii ulterioare). Din punct de vedere tipologic, fam. I.-E. pare să constituie o verigă intermediară între 1. din N (uralo-altaice*) şi cele din S (caucaziene*, semitice*). Are trăsături care se regăsesc în unele sau în altele, dar nu slut reunite INDO-IRANIANĂ 116 decît în fam. 1. I.-E.: nu au armonie vocalică; consonantismul nu este mai sărac în poziţie interioară sau finală decît iniţială; cuvintele nu încep obligatoriu cu rădăcina; flexiunea se realizează atît prin afixe cît şi prin alternanţe vocalice în radical; alternanţele morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel ca subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar 1. cu vocale nazale sau distincţii tonale care să diferenţieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în 1. germanice, celtice, romanice) ; opoziţie de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea 1. mai mult sau mai puţin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). L. I.-E. >«-au diferenţiat foarte mult între ele. Cele mai vechi atestări — în hitită (cca 1700 î.e.n.). L. I.E. derivă probabil dintr-o 1. I.-E. comună (proto-î.-E.) neatestată (ipoteză formulată de la sfîrşitul sec. 18), care a fost reconstruită prin metoda comparaţiv-istorică ((August Schleicher a încercat chiar să compună o fabulă în această 1.; reconstrucţia nu permite £nsă reconstituirea integrală şi concretă a unei ;!.). Comunitatea I.-E. a primit diferite localizări :4n spaţiu şi timp (unitatea iniţială pare a fi durat pînă în 3500—2000 î.e.n.). I.-E. primitivă se caracterizează prin varietatea elementelor vocalice — avea pe lîngă *e şi *o, ulterior rşi *a (care puteau fi atît scurte cît şi lungi; îse postulează existenţa preistorică a 3 foneme .,,laringale” (confirmată de hitită) care, în combinaţie cu vocalele *e şi *o, ar fi dat naştere >înainte de consoană vocalelor *ă, *e, *o), a, •eventual şi o vocală redusă *°; *y şi *w puteau :avea realizări silabice (*i şi* u), la fel şi sonan-tele, puţind fi de asemenea scurte sau lungi; *la acestea se adăugau şi o serie de diftongi. «Consonantismul se caracteriza prin numărul ■ mare de oclusive (cunoşteau opoziţiile de sonoritate şi aspiraţie) şi existenţa unei singure fricative (s). Tonul — rol gramatical important. I.-E. primitivă avea o flexiune bogată, *cu acord; o desinenţă putea exprima în ace- chi (ca în română) : occhio; apariţia unor geminate secundare din asimilareâ grupurilor ct, pt (notte, sette). Unele cuvinte latineşti păstrate numai în I. (riembo, pecari ). Influenţă germanică * (mai ales lohgobardă) manifestată în onomastică şi vocabular (balcorie, baldo „curaj”, banca „bancă”, palco „postament, lojă”), arabă * pătrunsă direct prin Sicilia sau indirect prin spaniolă * (algebra, ammiraglio „amiral”, arsenale, cifra, dogana „vamă”, fondaco „magazin”, magazzino, lambico „alambic”), latină savantă 121 IWUR 4n timpul Renaşterii (nu totdeauna se pot distinge cuvintele moştenite de cele Împrumutate ; uneori există însă dublete etimologice : cerchio „cerc”, moştenit, şi circolo, împrumutat), franceză * — exercitată în mai multe etape, cel mai bogat reprezentat fiind sec. 18, cu termeni din ' domeniul modei, bucătăriei şi armatei. Unii termeni franţuzeşti au frecvenţă mare (giardino, giallo „galben”). Influenţă spaniolă mai ales în S. Primul text I. (Indouinello veronese), o ghicitoare din sec. S— 9, este considerat de unii ca text latin om” chin. rin, J. hito ; |Jj „munte” — chin. shan, J. yama). Numărul ideogramelor variază actualmente între minimul de 1851, adoptat în 1947 pentru şcoala elementară, 7—8 000 în textele de specialitate şi 25 000 într-un dicţionar. Ideogramele sînt mult mai greu de citit pentru japonezi decît pentru chinezi deoarece unei ideograme J. i se pot da 5—6 lecturi diferite: pronunţarea sino-J. veche sau „revizuită”, o pronunţare JARAI 124 asemănătoare cu cea chineză actuală, cuvîntul sau cuvintele J. echivalente ; de aceea un astfel de caracter izolat nu are sens precis, care reiese numai din context. Astfel, ideograma citită în chineză shang, unde are sensul „a creşte, creştere”, poate fi citită în J. sho (pronunţarea sino-J. veche), sei (revizuită), umu (ca în chineza actuală), iar în lectură J. ikiru sau haeru, însemnînd „a purta”, „a trăi”, „a creşte”. Această nedeterminare este valorificată uneori pentru efecte literare. Cuvintele J. flexibile şi cele nereprezentabile prin ideograme (deoarece nu au conţinut noţio-nal şi corespondent în chineză — sufixele, particulele) sînt transcrise cu caracterele fonetice numite kana (ka.na). Acestea au fost derivate la începutul sec. 9 din ideogramele chineze simplificate, folosite cu valoare fonetică. Ele notează silabe (există semne diferite pentru cele 5 vocale şi pentru toate combinaţiile consoană -f vocală existente în J. ). Se folosesc 2 silabare : hiragana (hira.gana) „uşor” — cel mai răspîndit, cu semne rotunjite, cursive —, şi katakana (kata-ka.na ) — cu caractere drepte, unghiulare, folosit în abecedare, în proclamaţiile imperiale, pentru transcrierea cuvintelor străine; au actualmente 47 semne fiecare. Transcrierea în kana însoţeşte şi unele ideograme, pentru dezambiguizare. Numărul mare de omonime (chiar cuvinte bisilabice) face insuficientă scrierea fonetică (pe lîngă care, pentru precizarea sensului, se adaugă ideograme) şi explică de ce nu s-a putut renunţa complet la folosirea ideogramelor. Textele J. sînt scrise în coloane verticale, de la dreapta la stînga. Actualmente apar multe texte scrise orizontal, pentru a permite inserarea cuvintelor din engleză, a cifrelor arabe, a formulelor matematice şi chimice. în sec. 16 misionarii portughezi au folosit pentru notarea J. alfabetul latin *. Actualmente 3 sisteme de transcriere fonetică aproximativă în alfabetul latin (romaji, roma. zi): Hepburn (1867), nipon (Tanakadate) şi kunrei. Termeni tehnici J. intraţi în chineză. Cuvinte J. pătrunse în alte 1., inclusiv în română * (prin diferite filiere) : chimono, gheişă, harakiri, jiu-jitsu, kamikaze, karate, mikado, ricşă, samurai, soia. 757 JARAI (DJARAI, JARAI, JARAY)’ 1. din fam. austroneziană *, subgr. chamic ** Kampuchia, R.S. Vietnam; 150 000 vorb* D. : arap, hodrung, hrue, puan. 758 JARAWA (BADA, DUGURANCHI, JAR), 1. din fam. nigero-congoleză *, gr. Benue-Congo * (CTL) sau din gr. nigero-cidian * (MC). Nigeria ; 53 000 vorb. D. : wurkum. 759 JAVANEZĂ, 1. din fam. austroneziană % gr. indonezian * de V. Indonezia (ins. Java) ; 43 mii.—45 mii. vorb. (surse diferite). L. indo-neziană cu cel mai mare număr de vorb. nativi. 8 vocale, 25 consoane, 2 semiconsoane. Accent nefonologic. Funcţia rădăcinilor lexicale determinată prin poziţie, de ex. temen „just, echitabil” poate juca rol de verb, substantiv, adjectiv, în funcţie de locul ocupat în propoziţie. Infixul - um - dă sens verbal rădăcinilor substantivale, de ex. kukus „fum” >k-nm-uku& „a fuma”. Prefixul a - formează verbe de la substantive : paben „ceartă” > apaben „a se certa”. Topica : substantiv-adjectiv. L. modernă de cultură, cu formă standard. Literatură populară şi cultă. D. : de V : indra-maju, tggal, tjirebon (cheribon) ; de E : ban-juwangi, malang-pasuruan, surabaja, tembung pasisir, t&nggBr(ez). „D”. sociale. L. cu stilul onorific cel mai dezvoltat din lume. Vocabulare ceremoniale şi de politeţe (krama) speciale» care se disting şi prin particularităţile fonetice ale unor cuvinte. Stiluri caracterizate priifc folosirea unor cuvinte sau chiar forme morfologice diferite pentru a exprima aceeaşi idee în funcţie de vîrsta, rangul şi poziţia socială a vorbitorului, interlocutorului sau a persoane® despre care se vorbeşte (cca 600 cuvinte ş» particule au forme de respect corespunzătoare : cel puţin 6 forme de pronume pers. 3 sg., 3 cuvinte pentru „casă” etc.). Trepte intermediare de respect exprimate prin combinarea în grade diferite a stilurilor extreme. Inscripţii de la sfîrşitul sec. 8 , texte di» sec. 9. Influenţa politică şi literară medievală a Indiei a dus la cîteva mii de împrumuturi di» sanscrită * în J. literară. Elemente hindi * în vechea J. ; în J. medie elemente din 1. tamil *. Influenţe reciproce între J. şi 1. indoneziană * (prin intermediul căreia au pătruns în J. multe elemente olandeze *). Scriere tradiţională de provenienţă indiană ; notată şi cu caractere arabe *. Ortografia standard actuală în alfabet latin * — de inspiraţie olandeză *. 760 JEH (DIE, YEH), 1. din fam. austro-asiatică *, ram. mon-khmer *. R.S. Vietnam9 Laos ? ; 10 000 vorb. Vocale nazale numai în cuvinte care încep cu nazală, h sau e>. D. : drăm, jeh brilar, jeli perak, langya, poate şi tieng (strieng ?) — sau d. al 1. hre *. 761 JEN (DZA), 1. din fam. nigero-congoleză*,, gr. Adamawa de est *. Nigeria ; 10 000 vorb. Nu are forme de pl. D. : gwomo. 762 LERA(WA) (JARA, JERRA), i. din fam. afro-asiatică *, ram. ciadiană *, considerat 1. sau d. al 1. tera(wa) *. Nigeria; 2 000 vorb. 125 JYARUNG 763 JERAWA (ANAZELE, JERE), 1. din fam. nigero-congoleză *, gr. Benue-Congo *. Nigeria; 4 520 vorb. 764 echiJINJA (echiDZINDZA, eciZINZA, ZIBA, ZINJA), 1. din fam. nigero-congoleză *, gr. Benue-Congo *. Tanzania, Uganda ; 66 000— 67 000 vorb. (surse diferite). 765 JIREL, 1. din fam. sino-tibetană *, ram. tibeto-birmană *, gr. pahari *. Nepal; 3 000 vorb. 766 cchiJITA (KWAYA), 1. din fam. congoleză *, gr. Benue-Congo *. Tanzania; 97 000— 121 000 vorb. (surse diferite). 767 JIVARO (JIBARO, SHUARA, XIVA-RO), 1. ameridiană din ram. jivaroan *. Ecuador (SE), Peru (NV); 20 000 vorb. 8 vocale (4 nazale), 14 consoane, 2 semiconsoane. Accent fonologie. Are 1 formă de viitor şi 3 de trecut, diferenţiate prin relativa depărtare faţă de prezent. Teme verbale diferite dacă subiectul sau obiectul este la sg. sau pl. D. : achuara (achuale), aguaruna, J. ecua-dorian, huambisa (huambiza, wambisa ). 768 JIVAROAN, ram. de 1. amerindiene din phylum andean-ecuatorial *. America de Sud; 20 000 vorb. 5 1., în LL 3 ; mai importantă : jivaro *. 769 JONGOR (DJONGOR), 1. din fam. afro-asiatică *, ram. ciadiană *. Ciad; 15 000— 16 000 vorb. 770 JORAI, 1. din fam. austroneziană *. R.S. Vietnam ; 20 000 vorb. 771JUANG (DJOUĂNG, JUÂN, PATRA -SAARA, PATUA), 1. din fam. austro-asiatică *, ram. munda *. India (Orissa); 13 000— 17 000 vorb. în varietatea phulbadi 5 vocale cu perechi lungi, 19 consoane, 2 semiconsoane. în varietatea suakati 5 (9) vocale cu perechi nazalizate (afară de a), 31 consoane (oclusivele surde pot fi şi aspirate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). 772 JUKUN (JUKON, JUKUM), 1. din fam. nigero-congoleză *, gr. Benue-Congo * (CTL) sau din gr. nigero-camerunian * (MC). Nigeria; 35 000 vorb. 5 vocale. Pl. substantivelor se marchează atît prin prefixul de clasă, cît şi prin adăugarea sufixului de pl. 773 JYARUNG, 1. din fam. sino-tibetană *, ram. tibeto-birmană *. R.P. Chineză (prov. Sichuan = Szechwan = Sze-ch’uan) ; 70 000 vorb. K 774 18KAAL0NG (laMBONG), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 50 000 vorb. 775 KABA (KABBA, SARA(KABA)) 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. chari-oudaian* (MC). Republica Centrafricanâ; 11 000—11 500 vorb. (surse diferite). 776 KABA DUNJO (SARA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Republica Centrafricanâ; 17 000 vorb. 777 KABARDINĂ (CERCHESĂ DE EST, CERCHESĂ DE SUS, EASTERN CIRCAS-SIAN, KABARDI(AN), KABARDIN(0)CER-KES(S)KIJ, OBERTSCHERKESSISCH, QA-BERDEY, UPPER CIRCASSIAN), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NV sau d. al 1. cerkese*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Kabardino-Balkară, R. A. Karaceaevo-Cerkesă, Adîghei); 150 000— 320 000 vorb. (surse diferite). Fonetic şi gramatical divergentă faţă de celelalte 1. din gr. 3 vocale, 46 (47) consoane (aspirate, glotalizate, palatalizate, labializate sau care combină cîte 2 trăsături), 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: baksan, beslenej (besleneg, beslenei) — d. mixt: face tranziţia între 1. adîghei* şi K., ăerkes (cherkess), greater Kabardian — baza 1. literare, lesser Kabardian, kuban, malkay moz-dok. L. comună în Caucaz însec. 15 — 18. Folosită actualmente în învăţămînt. Alfabet rus* cu litera suplimentară I. împrumuturi K. in abhază*, balkarâ, no-gai*, osetă*, svan*. 778 KABIU, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 1 000—15 000 vorb. D.; kabiu, khoirao. 779 KABRE (CABRAI, KABURE, KABIE-MA, KABYE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. tem*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. voltaic* (MC). Togo, Benin; 35 000—157 000 vorb. (surse diferite). 780 KACHIN (KATSCHIN) 1. (CHING(H)-PAW, CHINGP’O, JINGHPAW, KHANG, SINGPHO, THEINBAW, YE JEIN, YE YEN), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. Birmania, R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yun-nan); peste 170 000 vorb. Uneori sub numele ching-paw sînt incluse şi alte 1., ca lashi şi maru. Tonuri — diferenţiază cuvinte. Opoziţie n/n/77, (ts)/s. Fricative surde şi sonore. Aspirate numai surde. Nu are foneme retroflexe. Pe lîngă urmele vechilor prefixe, care au încetat să fie productive, posedă un sistem de prefixe prin care verbele intranzitive, pasive, reflexive primesc valoare activă, cauzativă sau tranzitivă. D.; bhamo. 2. (AP’U, CHINGHPAW, CHINGPA’O, HKANG, JINGPAW, P’OK,P’U9MAN, SHAN-TOU YENJEN), subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. Birmania (N), India (Assam), R. P. Chineză (prov. Yunnan, reg. Xizang = Tibet); 450 000—500 000 vorb. (surse diferite). 14 1., în LL 5: kachin 1., nora, nung, rawang, tsaiwa. 781 KADAI, gr. de 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, după unii coordonat cu această ram. sau subordonat gr. tai*. R. P. Chineză (S), R. S. Vietnam; peste 1 mii. vorb. 4 1., în LL 1; lai. 782 KADARA (ADARA, PEDA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. katab*, fie 1. înrudită. iVi-geria; 17 700 vorb. 783 KADJANG ?, 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 50 000 vorb. 784 KADUGLI (DHALLA), 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum* (CTL) sau gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 18 000—19 000 vorb. (surse diferite). 785 KAGOMA (GWONG, GYONG), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. katab*, fie 1. înrudită. Nigeria; 6 125 vorb. 786 chiKAGULU (KAGURU, SAGARA DE NORD), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 59 000—59 500 vorb. 787 kiKAHE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 1 800 vorb. 788 KAIRIRU, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Kai-riru); 1 906 vorb. 789 KAJE (AJIO, BAJU, KACHE, KAIJ-JI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. katab*, fie 1. înrudită. Nigeria; 24 500 vorb. 127 KAMBARI 790 KAJURU (AJURE), 1. din fam. nigero-congoleză, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 5 500 vorb. 791 KAKA (KAKO, YAKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Republica Centrafricană, Camerun; 37 000 vorb. 792 KAKWA, i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. bari*, fie 1. înrudită. Zair; 85 000 vorb. Dificultăţi în folosirea alfabetului „Africa”, insuficient pentru sistemul vocalic (cele 10 foneme vocalice sînt notate prin numai 5 litere) ; gramaticile şi dicţionarele marchează deosebirea dintre vocalele închise şi cele deschise prin sublinierea celor din urmă sau tipărirea cu alte caractere. 793 KALIKO (KELIKO, MADI(-TI)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Zair, Sudan; 18 000 vorb. 794 KALINGA (BALBALASANG, CALIN-GA, KALINA, KINALINGA), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Lu-zon); 40 000—41000 vorb. (surse diferite). în d. guinang 4 vocale, 12 consoane, 2 semiconsoane, structura silabică CV(C), accent fonologie. D.: ablig-saligsig, balbalasang-ginaang (gi-nă’an,guina(naa)ng),kalagaua (calauas, lalaua), lubuagan, mallango, mangali-lubo, nabayugan, sumadel. 795 KALISPEL(M) (KULLE(E) SPELM, LINGUA SELICA, SALISH, SELISH), 1. a-merindiană din fam. salish*. S.U.A. (Washington, Idaho, Montana); 600—1 200 vorb. Vocale scurte şi lungi. Vocale glotalizate cu rol morfologic. Categoria numărului diferită de cea din 1. indo-europene*. Substantivul nu are exprimat numărul (squaltdmixu „om” şi „oameni”, după context). Există un pl. distributiv şi un pl. colectiv. Prin reduplicare se obţine o formă ca squalqaltdmixu, care este un pl. distributiv („oameni dispersaţi”). în formele verbale există un adevărat pl. kâsţdm „ei lucrează” (derivă de la sg. kăfom prin glotalizarea vocalei u) care înseamnă „oamenii lucrează împreună la aceeaşi muncă”, în timp ce forma de pl. /cudţ-kuldm înseamnă că un lucru colectiv se repetă în diverse locuri. Reduplicarea finală arată, în formele verbale, dezvoltarea unei acţiuni spre un scop, iar reduplicarea iniţialei, combinată adesea cu prefixul şi glotalizarea sonantelor, exprimă diminuarea (es-âsănku „(este) o insulă”, es-c-l-săs9rLku „o insuliţă”). Foarte multe sufixe; aproximativ o duzină exprimă concepte modale sau aspectuale (reflexivul, reciprocitatea, faptul de a deveni ceea ce exprimă rădăcina, faptul de a reuşi ceea ce exprimă rădăcina, faptul că o acţiune se face fără efort etc.). Există 60—70 sufixe de localizare (arată cîm-pul de acţiune verbală; cele mai multe indică părţi ale corpului omenesc sau localizări exterioare: ,,cer”, „soare”, „casă”, sau concepte ca „obiect lung”, „haină”). D.: chewalah, spokan(e) (tsakaitsilin). 796 KALMÎKĂ (KALM(O)UK, KALMO-K(ISCH), KALMYK(ISCH), KALMY(T)SKIJ, OIRAT DE PE VOLGA), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă* de V sau d. al 1. oirat*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Kalmîkă), emigranţi în S.U.A., R. P. Bulgaria, R.S.F. Iugoslavia; 126 000—130 000 vorb. (surse diferite). D,; derbet, torgut. L. literară şi standard actuală — medie între cele 2 d. împrumuturi vechi din greacă*, arabă*,, sanscrită* (prin intermediul 1. sogdiană*, ui-gură* şi tibetană*), tibetană (în domeniul religiei), puţine din chineză*; împrumuturi mai recente din 1. turcice* (kirghiză*, kazahă*,. altai*), rusă* (începînd din sec. 17 şi în special după 1917). L. standard şi literară — puţin folosită — din sec. 18 (tibetana utilizată ca h sacră). Poezie populară. Cele mai vechi texte — în d. torgut. Pînă în sec. 19 a folosit scrierea mongolă, verticală, înlocuită în 1848 prin scrierea zaja-pândită creată în sec. 17 pentru 1. oirat; între 1924 şi 1931 alfabet chirilic, între 1931 şi 1938 latin*, din 1938 grafie normalizată rusă. 797 KALP (URIM), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 970 vorb. Tipologic divergentă faţă de celelalte 1. din phylum, în care a fost inclusă pe baza înrudirii lexicale — de ex. lipseşte indicarea subiectului la verbe prin prefixe. 798 KAM (DONG, TONG, TUNG), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*. R. P. Chineză (prov. Guizhou = Kwei-chow); 710 000 vorb. (1956). Numită dong (tong) în chineză*. D.; san-chiang(e ). Alfabet* creat în 1960. 799 KAM AN O, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 33 926 — 38 342 vorb. (1960) (surse diferite). D.: kamano, kanite (kemiju jate). 800 KAMANTAN (KAMANTON, (ZAM)AN-GAN), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. katab*, fie 1. înrudită. Nigeria; 6 970 vorb. 801 kiKAMBA (KIKAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 612 000 vorb. 802 KAMBARI (ASHINGI, CISHINGYINI, CUMBRI, EVADI, KAMBALI, KAMBERA-WA, KAMBERCHI, KAMBER(R)I), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Nigeria; 67 000— 70 000 vorb. (surse diferite). \ KAMBERATARO 128 803 KAMBERATARO, 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee), Papua-Noua Guinee; 1 687 vorb. 804 KAMORO, 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 7 000 — 8 000 vorb. Formă rudimentară de dual la mărcile de persoană. Subiectul pronominal sufixat la verb. Urme ale identităţii formelor verbale de pers. 2 şi 3 pl. Dialecte. Un scurt vocabular K. din 1828 reprezintă prima atestare a unei 1. papua*. 805 KAMPUCHIANĂţCAMBODGIEN, GAM-BODIAN, CAMBODGEANĂ, KHM(A)ER, KHMÎSR), 1, din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. Kampuchia, Thailanda, R. S. Vietnam (SV); 3,5 mii.—7 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în Kampuchia. Gea mai importantă 1. mon-khmer alături de vietnameză*. Unul din cele mai originale sisteme vocalice, prin bogăţia şi complexitatea sa: 3 locuri de articulare, 4x (7) grade de deschidere, 2 registre; voce normală şi voce glotală, corelaţie de cantitate cu rol distinctiv ([slap] ,,a muri”/[slaap] ,,aripă”). Ocluziune glotală obligatorie înaintea vocalelor iniţiale. 16 (20) consoane. Nu are aspirate propriu-zise, ci combinaţii oclusive surde + h, disociâbile în derivare prin intercalarea unui infix: dham [thom] „mare" — daihhaih [tomhom] ,,mărime”. Structura silabică (C)GV(C). Accent final. Distinge unele nume şi verbe prin infixe. Adjectivele pot forma predicatul fără copulă: kmefi kâc înseamnă şi ,,copil(ul) rău” şi ,,copilul este rău” (rolul predicativ poate fi marcat printr-un anaforic: kmefi vă kâc „copilul, el [este] rău” sau printr-un demonstrativ cu rol de articol: kmefi neh kâc „copilul acesta [este] rău”); substantivul nume predicativ necesită prezenţa copulei: chkae jă satv „cîinele este [un] animal”. Anumite apelative se folosesc ca pronume personale: pers. 1 khnum „servitor”* pers. 2 sg. pa^un [pha^oin] „frate (soră) mai mic(ă)”, formă de politeţe pan [ba;77] „frate (soră) mai mare” sau *>nak [naek] „bărbat” sau „femeie”; khlwn [khluon] „corp” se foloseşte ca pronume reflexiv „sie, sine”. Anumite verbe pot fi folosite şi ca prepoziţii sau adverbe (ca în limbile tai* şi în vietnameză), de ex. nau thnai adity „luni”, lit. „a se afla zi soare”, (aer mak ,,a sosi”, lit.” a umbla—a veni”. Cuvintele K. sînt invariabile. K. nu are gen şi număr gramatical. Genul natural se poate exprima prin adăugarea unui determinant, de ex. pentru persoane kun [ko:n] „copil”, kun prus „fiu” (lit. „copil bărbat”), kun sri „fiică” (lit. „copil femeie”). Din sanscrită* şi păli* s-au împrumutat substantive la care este marcat genul; kări „operator”, kă-rini „operatoare”. Pluralitatea se exprimă prin reduplicare (kmefi „copil’’/kmen meh „copii”) sau cu ajutorul cuvîntului bwk [puok] „categorie, specie”: bwk kmefi „copii”. Exprimarea cantităţii sau numărului impune folosirea unor clasificatori cu rol de unităţi numerice pentru diferite categorii de obiecte, ca în limbile tai şi în vietnameză; nâ’k [naek] pentru persoane oarecare — kun sri bir nâ’k [ko:n srei pi: naek] „două fete”, ahg sau rup pentru preoţi etc. Posesia poate fi exprimată cu ajutorul cuvîntului rapâs „lucru, bun”; kun rapâs khnum „copilul meu”. Nu are categoriile de persoană şi timp (reies din context, adverbe). Aspectul şi modul se exprimă prin particule sau verbe auxiliare. Distincţie tranzitiv-intran-zitiv. Sintaxă izolantă, ca şi vietnameza — rolul sintactic reiese din poziţie. Topica: su-biect-verb-obiect, determinat-determinant. Frazele — în special prin juxtapunere şi coordonare, dar şi unele elemente conjuncţionale. L. derivativă — prefixe, infixe, reduplicare. Diferenţe dialectale minore. Deosebire mare între 1. vorbită şi cea literară (construcţii arhaice, împrumuturi). Coexistenţa unor limbaje speciale, corespunzătoare păturilor sociale. Ca 1. literară s-au folosit sanscrita şi păli (şi 1. a ‘religiei). Inscripţii din sec. 7. L. unei bogate civilizaţii. împrumuturi din thai*, portugheză*, franceză* (ultima a fost folosită în administraţie, presă, învăţămînt). Din sanscrită şi păli — împrumuturi vechi şi neologisme pentru a denumi elementele vieţii moderne (aşa cum 1. europene folosesc elemente din greaca* veche, iar coreeana*, japoneza*, vietnameza — din chineza* literară) — fac 1. savantă greu accesibilă celor neinstruiţi. Alfabetul âksâr derivat din scrierea păli — ortografie etimologică conservatoare, nu corespunde structurii fonologice a 1. K., deşi unele litere au fost modificate şi s-au adoptat caractere noi şi semne diacritice; a dat naştere scrierii thai* şi laoţiene*. împrumuturi K. în 1. cham*, thai. 806 KAM-SUI (DONG-SHOI), gr. de 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai* sau subordonat gr. tai-kam-sui. R. P. Chineză (S); 1 mii. vorb. 4 (6) 1., în LL 3: kam, lakkia, sui. 807 KAMUKU (ACHIPAWA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 18 000 vorb. D. sau 1. înrudite: bassa*, bassa-komo*, baushi, pongo*. 808 KANAKURU (BILAUUM, DERA, DE-RU, GASI, (EMBE)LINGA, SHELLENGE-HA, TSABA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 3 000—11 300 vorb. (surse diferite). 6 vocale. 129 KAPAMPANGAN 809 KAM-TAI (DAIG, KAM-THAI), ram. de 1. din fam. sino-tibetană* (grupată prin tradiţie împreună cu ram. chineză* şi miao-yao* în gr. tai-chinez sau sinitic) sau din fam. austro-tai*. Asia (SE); 30 mii. vorb. Asemănări cu 1. austroneziene. Asemănările cu chineza sînt fie foarte generale, fie explicabile prin împrumuturi reciproce. Cuprinde gr. kadai* şi tai-kam-sui, la rîndul său împărţit în gr. kam-sui* şi tai*. 54 1., în LL 15 (inclusiv cao-lan*). Ar putea include şi 1. laka, clasificată pe baza asemănărilor lexicale în ram. miao-yao. L. tonale monosilabice. Cele mai importante: laoţiana*, thai*. 810 KANASHÎ (KANĂCHl, KANASl), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. India; 1 000 vorb. Pronumele subiect inclus la verb; afix care exprimă reciprocitatea acţiunii (urmă a includerii pronumelui obiect la verb). 811 KANAWÂRÎ (KANAURI, KANAURI, KANAWI, KANOREUNU SKADD, KANO-RUG SKADD, TIBAS SKADD), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gya-rung-mishmi* de V. India; 13 000—22 000 vorb. Pronumele subiect inclus la verb; afix care exprimă reciprocitatea acţiunii (urmă a includerii pronumelui obiect la verb). D.: kanauri (kănawi) de jos, kanauri de sus, kanawâri, malhesti (milch(an)ang, min-chha (nâ)ng). 812 KANEMBU (KANAMBUKANAMBU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. saharian*. Nigeria, Ciad, Niger; 2 250 vorb. 813 KANGA, 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum*. Sudan; 6 300 vorb. 814 KANJAGA (BUILSA, GURESHA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Ghana/ 58 500 vorb. 815 KANJOBAL (CONOB, KANHOBAL), 1. amerindiană din fam. mayan*. Guatemala (V); 40 000 vorb. 816 KANKANAY (KANKANAI, LEPANTO IGOROT), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 91 460 vorb. D.: bakun (malaga bakurfl), bankok (am-burayan*!), buguias, kapangan, kibungan, man-kayan. 817 KANNADA (CANARA, CANNADI, KANAREZĂ), 1. din fam. dravidiană*, gr. de S. India (Mysore = Karnăţaka, Maharashtra, Andhra Pradesh); 17 420 000—25 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în statul Mysore. Una din cele 4 1. dravidiene majore. 5 (9) vocale scurte, 5 lungi, 37 (39) consoane, 2 semiconsoane (consoane retroflexe, opoziţie de cantitate consonantică). Structura silabică (C)(C)(G)V(C)(C)(C). Topica.* subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: badaga (poate 1. separată), dharwar, mysore, soliga. Varietăţi sociale. L. literară — diferită de cea colocvială. Prima atestare — inscripţie din 450 e.n. Tradiţie literară bogată. Alfabet derivat din scrierea indică* grantha. 818 kiKANU (KAANU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 3 500 vorb. 819 KANURI (AGA, BARIBARI, BORNU, KANOURI, ZAN), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. saharian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MG). Nigeria, Niger, Ciad, Camerun; 1 mii.— 2,5 mii. vorb. (surse diferite). Folosită în administraţie pînă în 1960. L. oficială a statului Bornu (Sudanul de Vest) din sec. 16, decade după dezmembrarea acestuia. 6 vocale, 24 consoane, 2 semiconsoane. Armonie vocalică. 4 tonuri (înalt, jos, ascendent, descendent) — se notează în scris doar în gramatici, nu şi în ortografia curentă. Este una dintre puţinele 1. africane (alături de nubiană*) cu un bogat sistem cazual şi cu o serie regulată de sufixe cazuale, aceleaşi la sg. şi pl.: nom. -ye, gen. -be, dat. -ro, ac. -ga, abl. -n. Urme de clase nominale marcate prin prefixe (există un prefix nazal pentru numele de lichide). Pentru pl. se foloseşte un sufix (per „cal”, pl. perwa), care nu apare cînd substantivul este urmat de un numeral (per pindi ,,20 de cai”). Radicalul pentru indicarea ,, zecii or” nu e cel întrebuinţat pentru 10 (megu ,,10”, pi-ndi ,,20”, pi-asge ,,30”). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-a dj ecti v. Se scrie ocazional cu alfabet arab*, uneori adaptat cu semne diacritice suplimentare, şi cu alfabetul ,,Africa”. Literatură destul de veche. 820 kiKAONDE (chiKAHONDE, KAWON-DE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, Zambia; 38 000 vorb. 821 KAPAMPAN GAN (PAMPA?!AN, PAM-PANGA(N), PAMPANGGAN, PAMPANGO), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon — prov. Pampanga); 641 795 — 900 000 vorb. (surse diferite). A 7-a din cele 8 1. „majore” din Filipine ca număr de vorb. - în 1960 3,2% (875 531) din populaţia totală, de 27 087 685 loc. 5 vocale, 13 (18) consoane Accent fonologie.. Topica; verb-subiect-obiect, adjectiv-substantiv. Folosită în învăţămîntul primar, de unele staţii regionale de radio; în 1965 2 publicaţii integral şi una parţial în K. D. cu deosebiri în special fonetice şi lexicale. Literatură scrisă* împrumuturi din spaniolă*. 9 — c. 745 3 KAPAU 130 Scriere bazată pe un silabar de probabilă origine indiană, înlocuit de spanioli cu alfabetul latin*. A influenţat lexicul 1. tagalog*. 822 KAPAU, 1. papua* din fam. anga*. Papua-Noua Guinee; 15 000—29 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 16 consoane (are consoane glotalizate), 3 semiconsoane (inclusiv surda w). Topica; subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 823 KAPAUKU (EKAGI, EKARI), 1. papua* din fam. Wissel-Kemandoga*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 10 000 vorb. Sunet caracteristic redat fie prin g (ekagi), fie prin r (ekari), descris ca o velară laterală. Distincţie masc.-fem. exprimată la sufixele verbale de subiect şi la demonstrative prin alternanţe vocalice. D.: kapauku, simori, jabi (unguna yabi). 824 KAPINGAMARANGIANĂ (KAPINGA-MARANGI, PIKIRAM(AN)), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Federaţia Micro-neziei (ins. Kapingamarangi, Ponape — arh. Garoline); 500—1000 vorb. (surse diferite). 825 KAPRIMAN (WASARE), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 164 vorb. Pare a avea un sistem de 2 genuri cu acord parţial. 826 KARABORO (KA(RA)MA, KOROMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Coasta de Fildeş; 8 000—14 000 vorb. D.: kler, syer, tenyer. 827 KARACEAI (KARACEAVO-BALKA-RĂ,_ KARACHAY, KARATSCHAISCH, QA-RACAY), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (Gaucaz, R.S.S. Kirghiză); 80 000— 120 000 vorb. (surse diferite). 8 vocale, 22 (25) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (G)V(G) (C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Cea mai apropiată de cu-mană* dintre 1. turcice moderne. Numeroase împrumuturi din 1. caucaziene* şi iraniene*. D.: balkar, K. — 1. literară. Alfabet rus*. 828 KARAKALPAKĂ, 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Karakal-pakă), Afganistan; 200 000—300 000 vorb. (surse diferite). 9 vocale, 22 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Asemănări cu kazaha*. D.; de NE, de SV, din restul R.S.S.A. Ka-rakalpakă. Literatură dezvoltată după 1917. Din 1940 alfabetul rus*. 829 KARAM (AFOrO), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 10 000—14 000 vorb. pigmei (1960). 6 vocale cu perechi lungi, 14 consoane (oclusivele sonore—prenazalizate). Structura silabică (C)V(C). 830 KARAMOJONG ((A)KARIMOJONG,. LANGO DYANG, NJIKARAMOJONG), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda; 94 000 — 100 000 vorb. (surse diferite). D.: dodos (dodoth), hie. 831 K AR AN GA (KURUNGA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. maban*. Ciad; 57 000 vorb. D.: baxa, fa(a)la (bakka), konyare, mo(o)- yo• 832 KARATINA (KARATA, QARATA^ KARATINSKIJ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 5 000 vorb. 5 vocale orale, din care 3 (5) au perechi nazale; 42 (43) consoane (lungi, aspirate, glotalizate); 2 semiconsoane. D.: anâix, kerata, tokita. 833 KARDUTJARA (KARDUDJAR(R)A), 1. australiană* din fam. pama-nyungan*, gr. wati*. Australia; 4 000 vorb. împreună cu wanman*. Numită astfel după unul din cele peste 40 d. care formează un lanţ de aproape 1 500 km din NV Australiei spre SE, ocupînd cca 1/3 din continent. în d. gugada 3 vocale scurte, din care 2 (3) cu perechi lungi, 15 consoane, 2 semiconsoane, structura silabică (C)V(C). în d. mantjiltjara 3 vocale scurte, 3 lungi, 15 consoane, 2 semiconsoane, structura silabică CV(C). în d. pitjan-tjatjara 3 vocale scurte, 3 lungi, 15 consoane, 2 semiconsoane, structura silabică CV(C). Unele deosebiri între aceste d. în ce priveşte uncie trăsături ale vocalelor şi inventarul de consoane. în toate cele 3 d. accent iniţial; topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D. yu (r )lbaridja (julbre) şi yulapa ritya reprezintă, împreună cu 1. wanman, i. australiene cu cel mai dezvoltat „transfer de afixe”. Acest fenomen apare, opţional, şi în d. din Warburton Ranges şi probabil şi în alte d. din lanţ. în mod obişnuit însă, in acest d. şi în alte cîteva din lanţ, persoana şi numărul subiectului sînt indicate prin mărci sufixate verbului, iar persoana şi numărul obiectului prin mărci libere (eventual prin forme scurte, adăugate sau prepuse mărcilor de subiect). D. pitjantja (tja )r(r)a (pitja (ndja ) (dja )ra, pitjindjatjara, pitjindjiara, pitjanzazara, pit-kindjara, wongapitsha, wongapitjira) a dobîndit rol de lingua franca prin adoptarea sa de către misionari ca 1. de cult. învăţarea sa este încurajată de autorităţi în vederea folosirii în administraţie. 131 KAŞMIRIANĂ 834 KARELĂ (CAR^LIEN, KARELISGH, KAREL'SKIJ, KARJALA, KARYALA), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic* 1. sau d. al 1. finlandeze*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Karelă, R.S.F.S.R.); 92 000-470 000 vorb. (surse diferite). 8 vocale (are o, iz), 40 (43) consoane (corelaţie de cantitate, palatalizare), 2 semiconsoane; structura silabică (C)V(C); accent iniţial; un fel de armonie vocalică. Topica: adjectiv-substantiv. D.: de N (K. propriu-zisă), de S (trăsături din vepsă*, care a avut rol de substrat), o/o-nefian (olonetzisch), liudă* — sau 1. separată (ultimele 2 fac tranziţia între K. şi vepsă). L. finică în care e redactată formula magică scrisă pe coajă de mesteacăn, atribuită sec. 13 (descoperită în 1951 la Novgorod), pare a avea caracter K. Sec. 14 — atestări de nume de persoane şi locuri K. în documente ruseşti. împrumuturi baltice*, germanice*, slave* răsăritene. încercare de creare a unei 1. literare K. după 1917 — fără succes (actualmente foarte puţine publicaţii — 1. practic fără aspect scris). 835 KAREN, 1. sau gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram- tibeto-birmană* sau coordonat cu aceasta într-o ram. tibeto-karen. Birmania (S), Thailanda (N); 1 mii.-3 250 000 vorb. (surse diferite). 8 1., în LL 5: bwe, gheko, pho, sgaw, taungthu. Deosebiri faţă de 1. tibeto-birmane, probabil datorită separării timpurii. Au suferit reducerea grupurilor de consoane iniţiale şi a consoanelor finale. Tonuri. Opoziţie: non-aspirat/aspirat numai la oclusivele surde. < Singurul gr. de 1. sino-tibetane în afară de miao-yao* în "care verbul este aşezat între subiect şi obiect. Atributul substantival precedă numele de care e legat printr-un demonstrativ, atributul adjectival urmează numele; pho fa2a2-%e ,,un om bun”, lit. ,,(un) om, bunătatea lui” (cf. rom. o bunătate de om). Adjectivul fără demonstrativ este nume predicativ (copula nu e exprimată); fa2 fce ,,o-mul este bun”. 836 liKAR(-LI) (KARE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Republica Centrafricanâ, Zair; 4 000—5 000 vorb. (surse diferite). 837 KÂROK (AR(R)AR(R)A, CAHROC, KARUK, PEHTSfîK, PEHTSIK, QUORA-TEAN), 1. amerindiană din phylum hokan*. S.U.A. (California NV); 100-1 000 vorb. Substantivele au forme locative; das ,,apă”, aas-ak ,,în apă”. Reduplicarea unei părţi din temă sau a temei în întregime redă acţiuni repetate ale verbului; imyah „a inspira, a respira”, imyahyah „a gîfîi”. Formele verbale specifică adesea localizarea sau direcţia acţiunii prin sufixe şi prefixe; pa0 „a arunca”, păadroov ^,a arunca în susul rîului”, paadripaa ,,a arunca peste şuvoi” şi încă alte 38 de astfel de forme. La verbe, pers. şi numărul subiectului sînt marcate prin prefixe; ni-âhoo „eu umblu”, nu-âhoo ,,el umblă”. Uneori prefixele indică şi obiectul ; ni-mmah „eu îl văd”, nâ-mmah „el mă vede”. La formele nominale ideea posesiunii se exprimă tot cu prefixe care indică persoana şi numărul posesorului; ăvaha ,,mîncare”, nani-âvaha ,,mîncarea mea”, mu-âvaha ,,mîncarea lui”. Cînd posesorul este exprimat printr-un nume, apare construcţia ăvansa mu-âvaha „o-mul a lui mîncare”. D.; karukawa. 838 KASELE (KASSELE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Togo; 20 000 vorb. 839 KASENA (AWUNA, BINYIME, GA-PERSHI, KASEM, K A SENE, KASOMSE, KASSENA, KIPIRSE, WULISI, YULE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Ghana, Volta Superioară; 74 000 vorb. D. său 1. înrudită; lela*. 840 KASIMBAR ((T)ADJIO, (T)A’ADJIO), 1. din fam. austroneziană*. Indonezia (ins. Celebes); 100 000 vorb. 841 KA§MIRIANĂ(CACHEMIRIEN, CASH-MEEREE, CASHMIRI, KĂCMÎRI, KAQMI-RI, KASHEMIRI, KASHMIRA, KĂSHMÎRI, [KA:§MÎ:RÎ:], KAJMIRI, KESUR,[K9:SUR]), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*, subgr. dardic*. Pakistan, India (Jammu — Kashmir); 3 mii. vorb. Una din cele 14 1. oficiale regionale recunoscute prin constituţia Indiei din 1950. Numele indigen este [k9;§ui;]; [ka:§mî:rî;] este numele indian. Cuvinte şi trăsături de bază dardice (sistemul fonetic, prozodia, sintaxa), majoritatea vocabularului şi multe alte trăsături comune cu 1. indice* (punjabi*, hindi*, gujarati*; multe cuvinte din sanscrită*) — probabil suprapuse (considerată şi 1. mixtă). 8 vocale (i, u, e| o> o, i, d, a); 6 vocale neobişnuite în 1. europene* numite mătră, care afectează vocala precedentă. Toate vocalele finale—lungite; toate vocalele lungi — nazalizate. Asemănări în sistemul vocalic cu kumăunl*, în ciuda vocabularelor reciproc neinteligibile. Nu are aspirate sonore (spre deosebire de 1. indice vecine). Consoane retroflexe. Toate consoanele (nepalatale) pot fi palatalizate. Silabele pronunţate foarte distinct. Accentul marchează emfaza, ca în hindi, punjabi. „Articol” nedefinit a. Multe postpoziţii. Sistem cu 3 termeni la demonstrative (în hindi şi alte 1. indice de N—2 termeni). Topică diferită de cea din 1. indice (subiect-obiect-verb) — asemănătoare cu cea persană* (verbul rar la sfîrşit — doar în propoziţii subordonate, de ex. „Berbecul a mîncat hrana” are în K. forma Râmankh’av bat, lit. „Berbec— de—a min- KATAB 132 cat — hrană”, iar în hindi Râm ne khănă khăyă, lit.,,Berbec — de — hrană — a mîncat”). Inversarea topicii cu valoare emfatică. Asemănări cu 1. indice la construcţiile pasive şi cau-zative. D.: bunjwali, kashmiri, kishţwări (kash(a)-wări, kashţwăr), pogull, s (h)irăji-kashmiri (poate kishţwări e singurul d. propriu-zis, celelalte — d. mixte, de tranziţie, egal influenţate de punjabi şi d. sale şi de alte 1. învecinate). ,,D.” religioase: al hinduşilor (împrumuturi din sanscrită) şi al musulmanilor (cuvinte şi morfeme împrumutate din persană şi arabă*); diferenţe şi în distribuţia şi frecvenţa anumitor foneme, intonaţie, ritm, unele deosebiri în morfologie. Formă literară şi registre specializate (limbaj oficial, al afacerilor) — numeroase împrumuturi din persană, arabă. Recent introdusă în învăţămîntul primar. Primele documente — în alfabetul propriu shăradă (şarada, âăradă) dezvoltat în jurul sec. 10 (azi folosit numai în scopuri religioase şi la scrierea horoscoapelor). Gele mai vechi texte literare: 1 200—1 500. Notată şi în scrierea devanăgari (semne diacritice adăugate pentru sunetele tipice), persano-arabă (oficială din 1947, deşi prezintă numeroase neajunsuri), alfabetul latin* (mai adecvat; semne diacritice), scrierea takri (d. kishţwări). 842 KATAB ((A)TYAP), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 80 000 vorb. D.: at(t)aka, kachichere, dororo, kadauchau, morwa (asolio, moroa), titchaat. D. sau 1. înrudite: ganawuri*, ikulu*, kadara*, kagoma*, kaje*, kamantan*. 843 KATCHA, 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum*. Sudan; 6 000 vorb. (1966). 10 vocale (3 lungi), 30 consoane, 2 semiconsoane. Armonie vocalică. Structura silabică (C)V(C). Topica.- subiect-Verb-obiect, substantiv-adjectiv. 844 KÂTE, 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 4 000—5 @00 vorb. (surse diferite). Ar fi avut la origine numai cîteva sute de vorb. nativi; ca urmare a folosirii sale ca lingua franca de către misionari la sfîrşitul sec. 19, ar fi înţeleasă şi de cel puţin 60 000 indigeni avînd alte 1. materne. Oclusivă glotală, care apare şi la finală de silabă. D.: actualmente numai wemo (în trecut şi mâgobineng, parec, wamorâ (wamolâ), wa-nac). 845 KATI (BASCjALI, BASHGAL1), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. nuristani*. Afganistan, Pakistan; 4 000 vorb. numai d. kamviri. D. (cu subd.); kamviri, katdviri, mumviri (de tranziţie între primele două).. 846 KATIATI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 310 vorb. 847 KATI DE NORD (NIINATI), 1. papua* din fam. ok*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 8 000 vorb. Dialecte. 848 KATI DE SUD (METOMKA), 1. papua* din fam. ok*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 4 000 vorb. Dialecte. 849 KATLA (AKALAK) 1. 1. din fam. kordofaniană*, gr. katla* 2. (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 8 500 —8 700 vorb. (surse diferite). 7 vocale, 26 consoane, 2 semiconsoane. 2 tonuri (înalt şi jos). Armonie vocalică. Structura silabică (C)V(C). Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 2. gr. de 1. din fam. kordofaniană*. 2 1.* în LL 1: katla 1. 850 KATU (ATTOUAT, KAO, KHAT, NGUON TA, PHUONG KATU, TA RIVER VAN KIEU), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam, Laos; 20 000 — 30 000 vorb. 851 KAUGEL, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 8 000 vorb. 5 vocale, 14 consoane (oclusivele surde — aspirate, cele sonore şi fricativa dentală sonoră — prenazalizate), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Structura silabică (C)(C)V. 852 KAZAHĂ (KASACHISCH, KAZAK(H), KAZAXSKIJ), 1. din fam. altaică*, ram. turcică* U.R.S.S. (R.S.S. Kazahă), R. P. Chineză, R. P. Mongolă; 5 193 000—5,3 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în R.S.S. Kazahă. 9 vocale, 19 (23) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Unitară — 3 d. apropiate: de NE, de S, de V. Formată în sec. 15—16. Literatură din a 2-a jumătate a sec. 19 — alfabet arab*, adaptat ulterior. L. literară dezvoltată după 1917. Din 1941 alfabetul rus*, cu 9 litere suplimentare. 853 KEBU (AK£B(0)U, AKEBU, EKBE-BE, KABU, KAGBARIKA, K8GB0RIKE; 1. takîm). Genul nu se exprimă la substantiv, ci la diferitele clase de cuvinte care se combină cu el (adjectiv, verb, numeral). La verbe poate fi exprimat atît genul subiectului cît şi cel al obiectului. Categoriile de gen şi număr se exclud reciproc, ca în rusă* (genul se exprimă numai la sg.). Are o clasă de cuvinte denumind organisme întregi, nedivizate (de ex. peşte întreg opus celui tăiat) pentru care mase. şi fem. sînt subcategorii. Marea majoritate a cuvintelor sînt neutre. Sînt masculine, pe lîngă numele pentru bărbaţi şi masculii animalelor, cîteva feluri de peşti, păsări, insecte, reptile, copaci, corpuri cereşti. Sînt feminime, pe lîngă numele pentru femei şi femelele animalelor, alte feluri de păsări, peşti, reptile, corpuri cereşti, anumite plante, localizări geografice, părţi ale corpului, boli de piele, obiecte ale culturii materiale. Prezenţa incorporării. Topica.* subiect-obiect-verb, ad-jectiv-substantiv. Nu avea conjuncţii — a împrumutat unele din rusă. D.: imbat. Ca 1. de cultură se foloseşte în prezent rusa, din care K. împrumută cuvinte. Numeroase împrumuturi din selkup*. Nu a avut scriere (a fost foarte dezvoltată pictografia). în deceniul 4 s-a folosit o adaptare a alfabetului latin*. Substratul K. a influenţat graiurile de pe Enisei ale 1. ruse, în care în vorbirea femeilor consoanele lichide sînt înlocuite prin semivo-cala y. 871 KEWA(~PI, KEWAPI), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 39 453 (1960) —47 000 vorb. (surse diferite). în varietatea muli 5 vocale, 13 consoane (2 oclusive sonore prenazalizate), 2 semiconsoane. 2 tonuri: înalt, jos. Accent iniţial. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 872 KEWIENG, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 3 000 vorb. KHAMI 134 873 KHAMI (KHIMI, KHUMI, KHWEY- MI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N), India (Bengal); 20 000 vorb. Include khimi, ^ de N, matu, yindi (yindu). L. tonală. 2 d. principale: de N (aphya), de S (awa). 874 KHAMIR (CHAMIR, KAMIR, KHA- MIT, XAMIR, XAMTAGOU), 1. din fam. afro-asiatica*, ram. cuşitică*. Etiopia; 5 000 vorb. 875 KHANDESI (AHIRANI, DHED GU-JARI, KHANDESHI, KHANDESI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* central. India (Maharashtra,Madhya Pradesh); 1 mii. vorb. Nu are opoziţie fonologică între africata c şi fricativa s. D.: dangri, khandesi, kundi (kunbau). 876 KHARIA (K’ARÎA, KHARIĂ), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. munda*. India (Bihar, Madhya Pradesh, Orissa, Bengal V, Assam, ins. Andaman şi Nicobar); 110 000— 160 000 vorb. (surse diferite). în d. dudh 5 vocale cu perechi nazalizate, 29 (31) consoane, 2 semiconsoane. Topica; subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Puternică influenţă indică* în sintaxă. D.; dudh, kharia. Publicaţii periodice. A folosit scrierea indică devanăgari. 877 KHASI (GOSSYAH, KHASIA, KHAS-SEE, KYI), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. India (Assam); 193 000—400 000 vorb. (surse diferite)» în varietatea cherrapungi 5 vocale scurte şi 5 lungi (nu are vocale nazalizate). 19 (20) consoane (aspirate — numai surde, aspirate sonore doar în împrumuturi; opoziţii implosiv/non-implosiv, retractat/non-retractat (s/s), n/n/ri; ocluziune glotală; nu are foneme retroflexe). Structura silabică (C)CV(C). Accent final. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.; K. standard, l (y Jngngam, synteng (pnar), war, poate şi cachar, sylhet. Traduceri din Biblie, periodice, cărţi de povestiri. împrumuturi din bengali*. Ortografie standardizată în alfabetul latin* (introdus de misionari). 878 KHASONKE (KASONKE, KASSO(N)g XASOUKE), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, considerat fie d. al 1. bambara*, fie 1. înrudită. Mali; 53 000—71 000 vorb. (surse diferite). 879 KHERWĂIU (KHER WAR IAN), gr. de 1. sau 1. din fam. austro-asiatică*, ram. munda*; cuprinde 1. (d.) mundari* şi santali*. 880 KMHU9 (KHAMtJK, KHM(0)US, (TSA)KHMU), din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. Laos, Thailanda, R. S. Yietnam; 100 000 vorb. D.; khang (patenh, tayhay, Veng, tenh, xâ (cau))9 khmu^. 881 KHOIBU, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 1 500—2 350 vorb. împreună cu maring*. 882 KHOISAN, fam. de 1. care formează o grupare aparte în cadrul 1. africane, constituită din gr. sudafrican (cele mai reprezentative 1.; boşimana* şi hotentotă*) şi 1. sandawe* şi hătsa. 48 1., în LL 10. Vorbite în zona de SV a Africii australe. Denumirea a fost creată de lingvişti din elemente indigene; khoin „oameni”, termen folosit de hotentoţi pentru a se numi pe ei înşişi, şi san9 nume dat de ei boşimanilor. L. de tip arhaic, care au în comun trăsături dispărute sau pe cale de dispariţie în alte 1. 883 KHORClN (K(H)AR&N), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R. P. Chineză; 900 000 vorb. D.; arkhorcin, barin, darkhan, gorlos, }aliat, jarut, jastu, kharbin, kharcin, ogirut. 884 KHOWĂR (ARNY(I)Ă, CITRÂLÎ, Cl‘ TRARI, QĂSqarI), 1. sau gr. de 1. indo-eu-ropene* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*» subgr. dardic* (ar cuprinde 1. arniyă, chatrări, chitrali). Pakistan (Kaşmir V); 6 956—95 000 vorb. (surse diferite). Nu pare să aibă opoziţie de aspiraţie; consoane retroflexe, opoziţie t/d. Cuvinte din sanscrită*. 885 KHUNGGOI (KHANGOI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 26 000 vorb. împreună cu kupome*, luhupa centrală*, luhupa de nord*. 886 KIA, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele Solomon (ins. Santa Isa-bel); 1 250 vorb. 887 KIBET, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Ciad; 16 000—22 000 vorb. (surse diferite). 888 KIKUYU (GEKOYO, (gi)GIKUYU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (CTL) sau gr. bantu* (MC). Kenya; 1 mii.— 2,3 mii. vorb. (surse diferite). Utilizată în administraţie, şcoală, presă şi în emisiuni radiofonice, în concurenţă cu swahiii*. L. în progres din punct de vedere demografic. A fost folosită în lupta de eliberare naţională ca 1. secretă. Alfflhptnl ■■ Afa** 889 KILBA (NDIRMA, PELLA, WUDING* XILBA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 32 000 vorb. 6 vocale. 890 KILMERI (KILMARI, KRISA?), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 268 vorb. 135 KLANG-KLANG D.: kilmeri, Arisa?. 891 KMf, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Republica Centrafricanâ; 5 000 vorb. 892 KIMAGHAMA, 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Indonezia (ins. Frederik-Hendrik); 3 000 vorb. Absenţă aproape totală a morfologiei cuvîn-tului. 893 klKIMBU (ikiBUNGU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 8 700—9 000 vorb. (surse diferite). 894 ekiKINGA, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 57 000 vorb. 3 tonuri. 895 KIOWA (KÂYOWE, KIAWAY, TEP-DA, TEPKÎNAGO, TIDEING INDIANS), 1. amerindiană din fam. tanoan*. S.U.A. (Oklahoma), Mexic (Coahuila, Chihuahua, Durango); 2 000 vorb. 12 vocale (6 nazale), 21 consoane (3 serii de oclusive surde; simple, aspirate, glotalizate), 1 semiconsoană. Structura silabică (C)V(C). Topica: substantiv-adjectiv. Scriere hieroglifică. 896 KIRGHIZĂ (KARAKIRGIS, KIR-G(H)IZ), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S. Kirghiză), R. P. Chineză (reg. autonomă Xijiang-Uygur = Sinkiang-Uighur), Afganistan (N), Pakistan; 1 mii.— 2 mii. vorb. (surse diferite). L .oficială în R.S.S. Kirghiză. 8 vocale cu perechi lungi, 17 (21) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica; su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 2 gr. de d.; de N, de S (interacţiune K.— uzbekă*). 'în istoria 1. K. 3 perioade; veche (sec. 8 — 9), medie (sec. 10—15), modernă (după sec. 19). Dezvoltarea 1. naţionale literare — după 1917, pe baza d. de N. Pînă în 1928 scrierea arabă*, apoi alfabetul latin*, din 1940 cel rus* cu 3 litere suplimentare. 897 KIRIWINA (BOYOWA, TROBRIAND), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Kiriwina — gr. Trobriand); 8 600 vorb. 2 trăsături mai puţin obişnuite în 1. austro-neziene: clasificare nominală dezvoltată, cu acord, şi clasificare similară a verbelor. Cca 40 clase nominale marcate prin prefixe, cu acord la adjectiv, pronume demonstrativ şi numeral, de ex. kai kai-ketoki ,,plantă mică”, vaigua kwai-ketoki kwai-lima ,,scumpe mici-coşuri cinci” (acest sistem se regăseşte în unele 1. microneziene* (nauruană*, trukeză*) şi în unele 1. papua*). Cca 12 clase de verbe marcate prin prefixe care indică modul realizării acţiunii, de ex. do- „pe mare”; do-busi ,,a trece dincolo de orizont” (despre o canoe), ko- ,,cu gura”; ko-vili ,,a batjocori, necăji etc. prin vorbe” (clasificarea verbelor se regăseşte în unele 1. austroneziene din Noua Guinee). Set de prefixe cauzative care operează şi ele o clasificare, de ex. to- ,,a face să stea în picioare”, si- ,,a face să şadă”. L. aspectuală — mărcile de persoană indică acţiuni independente de timp; bogwa marchează îndeplinirea acţiunii, trecutul; /- prefixat mărcilor de subiect indică un trecut definit; b- indică irealul, viitorul, imperativul, potenţialul, prezentul sau viitorul potenţial sau habitual. Topica; subiect-verb-obiect. Vocabular din 1891 — 92. Scrieri publicate de misionari şi culegeri de folclor. 898 KISANKASA, i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. nandi*, fie 1. înrudită. Tanzania; 3 600 vorb. 899 KISI(I), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 3 600— 4 000 vorb. (surse diferite). 900 KISSI (GISSI, GHIZI, KISI, KIS-SIEM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea, Liberia, Sierra Leone; 240 000 — 250 000 vorb. Grupată uneori cu temne* şi bullom* în gr. kisi-temne. Folosită în administraţie, şcoală şi presă. D.: liaro. Alfabet propriu folosit si de alte 1. 901 KIWAI (KIWAIC), fam. de 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee; 20 000 vorb. 4 1., toate în LL; bamu kiwai, kiwai de nord, kiwai de sud, wabuda. L. în general inovatoare în gramatică. Prefixele au funcţie majoră în indicarea subiectului la verb. Obiectul indicat la verb prin afixe; unele radicale verbale supletive în funcţie de numărul obiectului. Dual şi trial la mărcile de persoană. Formele verbale de pers. 2 şi 3 — identice la toate numerele. Negaţia la verb — indicată printr-un prefix; formele verbale negative nu se conjugă. 902 KIWAI DE NORD, 1. papua* din fam. kiwai*. Papua-Noua Guinee; 5 500 vorb. A devenit o importantă lingua franca regională. D.; de pe Era River, goaribari. 903 KIWAI DE SUD, 1. papua* din fam. kiwai*. Papua-Noua Guinee; 8 000 vorb. D.; doropai, do(u)mori (domouri), hiba-radai, hiwi, kiwai, kubira, mawata, pagona, peran, sui, turituri (tureture). 904 KLANG-KLANG (TLANTLANG), w 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 5 000 vorb. KOALIB 136 905 KOALIB (KAWALIB, KOWALIB) 1.1. din fam. kordofaniană*, gr. koalib* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MG). Sudan; 24 000 vorb. 11 vocale, 23 consoane, 3 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). 2. gr. din fam. kordofaniană*. 8 1., toate în LL. 906 KOBON, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; cîteva mii de vorb. (1960) împreună cu gants*. 907 KODAGU (GODAGU, COORG, KU-DAGU), 1. din fam. dravidiană*. India (Mysore); 69 000—80 000 vorb. (surse diferite). 908 KOHISTÂNI, 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*, subgr. dardic* (d.: kaghni, kohistăni) sau gr. de 5 1.: baăkarik (diri, gărwi, găwri), maiyă, tirăhi, torwăli, wotapuri — kaţărqalăi. Pakistan; 7 000—67 000 vorb. (1957) (surse diferite). Nume dat şi unui d. al 1. kaşmiriene*. 909 KO’HO (SRE, SRfî), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (C.); 100 000 vorb. în d. sre 9 vocale, 26 consoane, 3 semiconsoane (oclusive aspirate surde, sonore preglo-talizate — inclusiv semiconsoana nazale surde). Structura silabică (C)(G)GV(G)(C). 2 tonuri: înalt descendent, jos ascendent. D.: chil, kalo'p, lat, maa (chau-ma), nop, rio’m, sre (sre), tăia, tring. 910 KOIARI, 1. papua* din stock koiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 1 776 vorb. 911 K OI ARI-M AN UB AR A-Y AREB A, gr. de 1. papua* cu rang de stock din phylum Noua Guinee de sud-est*. Papua-Noua Guinee; 24 670 vorb. 15 1. destul de asemănătoare structural şi tipologic, în LL 11; barai, bauwaki, binahari, koiari, koiari montană, koita, kwale, mailu, managalasi, manubara, yareba. Absenţa fonemului p, deşi există perechea sa sonoră b (în barai, koiari, yareba). Ideea de ,,acţiune în favoarea cuiva” marcată la verb. Mărcile de interogaţie — legate de subiect sau libere şi fără schimbări ale verbului. Unele verbe au rădăcini diferite indicînd acţiuni care privesc obiectele la sg. sau pl. Alte trăsături comune cu fam. binandere*. 912 KOIARI MONTANĂ (MOUNTAIN KOIARI), 1. papua* din stock koiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 3 734 vorb. 913 KOITA (KOITAPU), 1. papua* din stock koiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 2 260 Vorb. 914 KOKAMA (COCAMA), 1. amerindiană din fam. tupi*. Peru, Columbia, Brazilia; 10 000 vorb. Unele cuvinte au forme diferite în funcţie de sexul vorbitorului. D.: cocamilla (pambadeque). 915 KOKE (KHOKE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Ciad; 1 000 vorb. Urme ale sufixelor de clasă, de ex. -1 pentru părţile corpului (gi-l „ochi”, su-l „cap”), -m pentru lichide (li-m „apă, ploaie”). 916 KOLAKA ?, 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 200 000 vorb. 917 KOLĂMI (KOLAMI-NAIKI), 1. din fam. dravidiană*, gr. central*. India (Bombay, Andhra Pradesh); 50 000—67 000 vorb. (surse diferite). în acelaşi subgr. cu parji*. înrudită cu naiki*. în varietatea vbărdha 5 (6) vocale cu perechi lungi, 18 (20) consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică CV(C)(C)(C)(C). Accent iniţial. Topica; subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.; kolămi, naikiri (bhili din Basim, naiki, naik pods)t poate şi altele. L. tribală fără scriere. 918 KOLHRENG, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 1 000 vorb. 919 KOM, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 2 000 vorb. / 920 KOM A1 (GWAMA, KWAMA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. koman*. Etiopia, Sudan; 6 000 vorb. 8 vocale, 26 consoane, 2 semiconsoane. 4 tonuri. Armonie vocalică. Topica; subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.; de N, de S, din Begi, madi (i )n. 921 KOMA2, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun; 2 000—6 000 vorb. (surse diferite). 4 tonuri. 922 KOMAN (GOMAN), gr. de 1. din fam. nilo-sahariană* (CTL), considerat de unii fam. separată. 5 1., toate în LL. 923 KOMBA (KAMBA), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 7 000— 10 000 vorb. (surse diferite). 924 KOMBIO ? (ALAUGAT ?), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 2 150 vorb. 925 KOMI - PERM JAKISCH,--------------- PERMYĂK, (---------) SYRJĂNISCH, (~ -) ZYRIAN, ZYRlfiNE), 1. sau gr. de 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic*, subgr. permic (alături de udiriurtă*). U.R.S.S. (R.S.S.A. Komi, R.S.F.S.R., Siberia); 397 000 vorb. (ca 1. maternă) — 431 000 vorb. (surse diferite). Cuprinde 1. (gr. de d.) permiak* şi ziriană* 137 KONO (frecvente confuzii terminologice, explicabile istoric, între numele generic şi numele 1. individuale) . Nu are dual; are acuzativ, dar nu genitiv; nu are articol hotărît; are verbe negative, dar nu are distincţia conjugare obiectivă—subiectivă existentă în alte 1. fino-ugrice (de ex. în maghiară*). Graiuri numeroase şi variate reunite în 4 gr. principale. 2 (gr. de) d. devenite 1. literare diferite dar reciproc inteligibile (deşi cu diferenţe fonetice, morfosintactice şi lexicale): permiak şi ziriană. L. udmurtă s-a diferenţiat de K. încă din sec. 4. Cele mai vechi atestări dintre 1. uralice după maghiară — din a 2-a jumătate a sec. 14 (fragmente de texte religioase, cîteva inscripţii), în lexic cca 1 000 elemente de origine fino-ugrică. Cele mai vechi împrumuturi — din 1. iraniene* vechi (scită, sarmală) — pînă în sec. 1, din bulgara veche* de pe Volga (sec. 8—11), vepsă*, karelă* (sec. 11 — 15), din 1. neneţ*, poate din ciuvaşă*; din sec. 14 principala sursă de împrumuturi a devenit 1. rusă* (atît standard cît şi d. velicoruse de N) — influenţă intensificată în sec. 19—20; creaţii proprii din sec. 14—15. Permiak şi ziriana au devenit 1. de sine stătătoare în sec. 14—15; dezvoltarea separată accentuată după 1920. Textele vechi au folosit scrierea (cunoscută fragmentar) creată după modelul celei slave* bisericeşti de Sf. Ştefan din Perm, episcopul zirienilor (1335—1396). Ulterior a folosit scrierea chirilică, pentru scurt timp alfabetul latin*, actualmente alfabetul rus, cu 2 litere suplimentare i şi o; permiak şi ziriana au ortografie comună. împrumuturi K. în ostiakă şi neneţ. 926 KOMONO (KUMWENU), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* sau kwa*, considerat fie d. al 1. lobi*, fie 1. înrudită (CTL) sau .1. din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară; 3 000 vorb. 927 KONABEM(B(E)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 3 000 —8 000 vorb. (surse diferite). 928 KONDA DORA, KUBI), 1. din fam. dravidiană*. India (Orissa); 8 000—13 000 vorb. (surse diferite). Numai unul din cele 3 subgr. ale tribului konda vorbeşte 1. K. (celelalte vorbesc telugu* şi respectiv un d. al 1. oriya*). D.: de N, de V. L. tribală fără scriere. 929 KONGO (CABINDA, FIOTE, IKE-LEVE, kiKONGO, KILETA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, i?. JP. Congo, Angola; 2 mii. vorb. Folosită în administraţie, şcoală, presă şi emisiuni radiofonice. Clase nominale bine reprezentate, cu un bogat sistem de prefixe, sufixe şi infixe. Prefixul de clasă care leagă substantivul de determinantele sale şi complementul de predicat se repetă (baleke bana ba mfumu, bankaka ba mbote, bankaka ba mbi, bafwiidi bau baakulu lit. „băieţii aceia ai şefului, unii buni alţii răi, ei muriră cu toţii” = „acei băieţi ai şefului muriră toţi, bunii ca şi răii”). Termenii cu prefixe primesc un al 2-lea prefix pentru a reda diverse nuanţe; fi- (mbele „cuţit”, fi-mbele „cuţit mic”), lu- (nguba „arahide”, lu-nguba „o singură arahidă”), ba- (ngo „leopard”, ba-ngo „neamul leoparzilor”). La substantivele deverbale, cuplul prefix-sufix specifică sensul cuvîntului derivaţ: mn . . . i (nnloongi (< loon-ga) „cel care are meseria de a învăţa”), n... i (ndoki „cel care a deochiat” < loka). Pentru indicarea genului natural fem. se adaugă un determinant (ngudi „mamă”, nnkeento „femeie”): ngudi mbwa „cîine femeie = căţea”, ntinu nnkeento „rege femeie = regină”, mwaana nnkeento „copil femeie = fiică”. 3 pronume demonstrative (de apropiere, depărtare şi determinare): nkombo yi „această capră”, nkombo yina „acea capră”, nkombo yo „capra”, în formele verbale, sufixele indică aspectul: -i (acţiune terminată), -a (acţiune nedefinită), -e (acţiune dorită, interzisă etc.), -u (acţiune suferită); fwa „a muri”, fwidi „nu mai există”, kafwe „să moară”, bafu „morţii”. D. foarte numeroase, grupate după poziţia geografică.- d. central (kiMboma, kiSuundi ş.a.),d. central de E (kiMpaangu,kiNtaandu ş.a.), de S (kishikoongo ş.a.), de SE (kikoongo, soso ş.a.), de V, de NV, de N, de NE, de E. D. sau 1. înrudite: hiHolu*, kiPende*, songo*, ki-Suku*. Variantă creolizată: kituba. Prima 1. africană care a fost descrisă de un european: Vetralla (Roma, 1659) descrie cu foarte mare precizie sistemul claselor nominale şi sistemul verbal. Primul document tipărit — într-o limbă negroafricană: tratat asupra doctrinei creştine, Lisabona, 1624. în 1651 un dicţionar kongo-spaniol*. Din sec. 17 pînă astăzi K. nu a evoluat prea mult. Alfabetul y,Africa”. 930 KONKOMBA (KOKOMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Ghana; 60 000—130 000 vorb. Vocale lungi (7) şi scurte (6), toate putînd fi şi nazalizate. 2 niveluri de tonuri. 931 KONO (KONDO, KONNOH), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, considerat fie d. al 1. vai*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. nigero-senegalez* (MC). Sierra Leone, Guineea, Liberia; 112 000 vorb. Alfabetul „Africa”. KONSO 138 932 KONSO (AL-KARETI, GONSO, GA-TO, KOMSO, KONSINYA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 60 000 vorb. 933 KONYAGI (COGNIAGNI, CONIAGUI, DUKA, KONIAGI, TENDA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic-occidental*, grupat uneori cu badyara* şi basari* sub denumirea tenda* (GTL) sau 1. din gr. senegalo-guineez* (MC). Guineea; 85 000 vorb. Alternanţe (mutaţii) consonantice; oclu-siva este folosită pentru forma nominală, nazala pentru pers. 3 sg. prezent, iar fricativa pentru pers. 3 pl. negativă; i bal „deschis la culoare”, mpal-dk ,,este de culoare deschisă”, wa-val-na ,,ei nu sînt de culoare deschisă”. Sînt serii şi cu 2 variante; k (oclusiva şi nazala)/* (fricativa); i-kaj „actul căţărării”, kaj-9k „este căţărat”, wa-haj-na „ei nu s-au căţărat”. 934 oluKONZO (KONDJO, (olu)KONJO, (RU)KONJO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Beriue-Gongo*. Uganda; 74 000—162 000 vorb. (surse diferite). 935 KORAPE (KORAFI, KWARAFE, O-KEINA, OKEINE), 1. papua* din stock binan-dere*. Papua-Noua Guinee; 3 500 vorb. 936 KORDOFANIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MG). Constituie un tampon între gr. nilo-ciadian şi nilo-abisinian, pe un teritoriu restrîns din Sudan. 7 1., în LL 3. Sistemul 1. din acest gr. se aseamănă foarte mult cu cel al 1. bantu în privinţa claselor nominale : fiecare clasă are un pronume specific care se foloseşte atît ca prefix la orice substantiv din clasa respectivă şi la adjectivul însoţitor, cît şi ca pronume personal, relativ, demonstrativ şi determinativ. Cu ajutorul prefixului de clasă se face deosebirea dintre substantiv şi verb şi se indică pl. 937 KORDOFANIANĂ, fam. de 1. din Africa (GTL) care ocupă reg. de dealuri Kordofan (Sudan). împărţită în mai multe gr., toate în LL; koalib, tegali, talodi, tumtum, katla. 28 1., în LL 26. Sînt probabil 1. tonale. Aceste 1. au prefixe care marchează clasele nominale, într-un mod foarte asemănător cu cel din fam. nigero-congoleză*, cu care prezintă însă puţine dovezi de legături etimologice. Urme ale unui sistem derivativ la verb. 938 KORIAK (KORIAKĂ, KOR JAKISCH, KORJAKSKIJ, KORYAK, NIMILAN, NI-MYLAN(SKIJ)), l. paleosiberiană* din fam. ciukot-kamceatka*. U.R.S.S. (Pen. Kam-ceatka); 5 706 — 10 000 vorb. (surse diferite). Numele de la cuvintele indigene korak „crescători de reni” şi respectiv ni mi han „locuitor”. După unele păreri d. al aceleiaşi 1. împreună cu alutor (aVutor, aliutor, aljutorskij) şi kerek (considerat de alţii d. al 1. ciukote*) — socotite în prezent 1. distincte. 5 (6) vocale, 18 (27) consoane. Nu are vocale glotalizate, cum s-a susţinut, ci oclusiva glotală 9 ca fonem consonantic (ca şi ciukota). S-a considerat greşit că nu admite grupuri consonantice. Armonie vocalică mai puţin generală decît în ciukotă, datorită tendinţei de reducere a vocalelor şi deci de confundare a vocalelor „forte” şi „slabe”. Accent fonologie. 2 numere — sg. şi pl. —, în unele d. şi dual. Spre deosebire de ciukotă, K. are incorporare numai de gradul I (dacă determinantul este la rîndul său determinat de alt termen, nu mai poate fi incorporat), cf. Iâgynan nakojavan nav nal-gykimituan lit. ”Ei poartă din piele-haine” şi Iâgynan nakojavan’nav’ k,ojanalgenav> kimi-tiiav* lit. „Ei poartă de ren-piei haine”. în funcţie de condiţiile semantice şi de sens, incorporarea alternează cu prepunerea însoţită de acord. 2 tipuri de declinare; primul cuprinde nume comune de obiecte şi de animale nedeterminate, al 2-lea — nume proprii, deci determinate, de persoane şi de animale. Numele de rudenie şi numele comune de persoane se pot declina după unul din cele 2 tipuri, după cum au sens determinat sau nu. Topica; subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.; apokinskij, cavcuv (enskij), itkanskij, kamenskij, parenskij (după unii şi aljutorskij — mai curînd 1. distinctă). Primele 2 sînt cele mai importante. Graiurile nomazilor — mai răspîndite — au fost puse la baza 1. literare, împrumuturi din rusă* (numeralele pentru „sută” şi „mie”). Nu a avut scriere. Începînd din 1930 s-a adoptat alfabetul latin* si apoi cel rus*. 939 KORIKI (MAIPUA, NAMAU), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 5 000 vorb. 940 KOROP, 1. din fam. nigero-congoleză, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000 vorb. 941 KOSALI (HINDI DE EST, KAUSA-LÎ, KOSLI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*. India (Uttar Pradesh, Madhya Pradesh, Bihar), Nepal; 30 mii. vorb. îndeaproape înrudită cu oriya* şi bengali*. Nazalizarea vocalelor — fonologică. Aspiraţie la oclusivele atît surde cît şi sonore. Trăsătura retroflex la oclusive. D.; awadhi-bagheli, chhattis-garhî (khatahi, laria). 942 KOSORONG, 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 1 350 vorb. 943 KOTA, 1. din fam. dravidiană*, gr. de S. India (S); 900—4 500 vorb. (surse diferite) . 5 vocale cu perechi lungi, 21 consoane, 1 semiconsoană (y). Accent iniţial. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 139 KUDA(WA) L. tribală fără scriere. 944 KOTOKO (BAL, BEDDE, BUSO,: LABANG, LAGOME, LAGON(E), MADA-GANYE, MAKARI, MALAGOM, MANTA GE, MIDA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (GTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MG). Camerun, Ciad; 30 000—50 000 vorb. Schimbarea numărului sau a clasei la substantive poate duce la modificarea vocalei sau a consoanei radicale (sau a amîndurora): bdskwan „cal” — basakwa „cai”. 945 KOVAI (UMBOI), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee (ins. Umboi = = Rook); 2 800 vorb. 946 KOYA (KOIA), 1. din fam. dravidiană*, gr. central. India (Andhra Pradesh, Madhya Pradesh, Orissa); 140 000—211000 vorb. (surse diferite). în varietatea gommu 5 vocale cu perechi lungi, 18 consoane, 1 semiconsoană (y). Accent nefonologic (pe silabele lungi). Structura silabică (C)V(C)(C)(C). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: poate dorii (sau d. al 1. gondi*). L. tribală fără scriere. 947 KOYRA (AMARRO, BAD (D) ITU, GOI-RA, KWERA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 5 000 vorb. D. sau 1. înrudită; zaysse*. 948 KPA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 15 000—17 000 vorb. (surse diferite). 949* KPELLE (AKPESE, GBEIZE, GBE-(RE)SE, GERSE, G(U)ERZE, KPELESE (TINA), KPWESSI, PES(S)A, PESSI, PES-SY), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez (MG). Liberia, Guineea, Sierra Leone; 250 000—500 000 vorb. 28 vocale (cîte 7 orale scurte, lungi, nazale, naz ale lungi), 19 consoane, 2 semiconsoane. 4 tonuri (înalt, mediu, jos, înalt descendent). To nul este mai curînd o proprietate a morfe-melor decît a silabelor. Un fenomen intona-ţional suprapus tonurilor. Distincţie între posesia alienabilă şi cea inalienabilă, liberă şi dependentă; cîte 2 pronume posesive diferite la pers. 1 şi 3 sg. Substantivele nonpersonale nu au pl. (în sensul indo-european*). Substantivele personale au forme de pl. foarte neregulate la cele „libere”; surfy „bărbat” — sirâ „bărbaţi”, şi regulate, cu sufixul -ni, la cele ,,dependente”. Alternanţă consonantică specifică . Numeralul „100” se exprimă printr-un cuvînt împrumutat din berberă* (kema) sau prin forma autohtonă pupu „ 10 zeci”. Sistem propriu de scriere silabică inventat de şeful de trib Gbili, care pretinde că i-a fost revelat în vis; dovedeşte o intuiţie nativă în notarea tonului. 950 KPOSO (AKPOSO, IKPOSO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Togo; 80 000 vorb. D.; amou oblou, ikponu, iwi (uwi), litime (badou), logbo, urna. 951 KRAHN (KRA(A), K(A)RAN, BUSH KRU, PAHN), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*, în relaţie certă cu bassa1*, considerat fie d. al acestei 1., fie 1. înrudită. Liberia, Coasta de Fildeş; 100 000 vorb. 952 KRESH (K(A)PALA, KPARA, KRED J, KREICH, KREISH), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Sudan; 6 000 vorb. D.; dongo, gbaya-ndogo, naka, woro. 953 KRÎŢ (D2EK, KRYC, KRYTS, KRY2(SKIJ), QRIZ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S. Azerbaidjană); 2 000 —6 000 vorb. (surse diferite). 9 vocale, 35 consoane (are consoane aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C). Accent nefonologic. Topica; subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.; dzek (dschekisch, dzek, jek), krlţ, xaput (haput(li), khaput). 954 KRONGO (KADU MO DI, KORON-GO, KURUNGU), 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 14 000 vorb. 955 KRU(-KRAW) (KLAO, KRA(WO), KRAO, MENAYA, NANA-KRU) 1. i. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*, considerat fie d. al 1. bassa1*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Liberia; 150 000 vorb. 33 vocale (9 scurte orale, 7 lungi, 9 nazale, 8 nazale lungi), 16 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri; înalt, mediu, jos. Structura silabică (C)CV. Topica; subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 2. subgr. format după unii din 1. bassa1*, bete*, grebo*, după alţii din bakwe*, bassa1*, bete*, de, grebo*, krahn*, kwaa*. 956 KUBE (HUBE), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. D. ikurungtufu, yoangen. 957 KUCHIN (FORT INDIANS, IKKIL-LIN, ITCHALI, ITKALYARUIN, ITKPE’-LIT, ITKU'DLlft, KUTCHIN, LOWLAND, O-TIL’-TIN, YUKON FLATS KUTCHIN), 1. amerindiană din fam. athapascan-eyak*. S.U.A. (Alaska), Canada; 1 200—2 000 vorb. (surse diferite). 958 KUDA(WA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. gure-kahugu*, fie 1. înrudită. Nigeria; 2 000— 4 000 vorb. KUI 140 959 KUI (KWI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. birman-lolo*. Laos, Birmania (E), Thailanda; 3 700 vorb. 960 KUI (KANDA, KANDH, KHOND(I), KHONDO, KODU(LU), KOUI, KU(INGA)), 1. din fam. dravidiană*. India (Orissa); 510 000 vorb. D.; de E (gumsai), de V; mare variaţie locală. L. tribală fără scriere. 961 KUKA (KOUKA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Ciad; 72 000 vorb. 962 KUKURUKU (SOSSO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MG). Nigeria; 125 000 vorb. Numeralul pentru „100” — keme — împrumutat din berberă*. D.: fuga, ibie-okpepe, ibilo, ora, otwa, se-molika, wano. Alfabetul „Africa”. 963 KUKWA (CIKUYA, KUKUYA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 11000 vorb. 964 KULÂMAN (CULAMANES, SARAN-GANI MANOBO), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 3 600 vorb. 965 KULANGO (NABE, NAMBAI, NGWA-LA* ZAZERE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (GTL) sau din gr. voltaic* (MC). Coasta de Fildeş; 40 000—47 000 vorb. 966 KULELE (COULAILAI, PAMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Coasta de Fildeş; 15 000 vorb. 9,67 KUMAN (AKOKOLEMU, AKUM, IKOKOLEMU, IKUMAMA, KUMAM, KU-MUM), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda; 55 000—96 000 vorb. (surse diferite). 968 KUMĂUiVÎ (KUMĂONÎ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de N. India (Uttar Pradesh); 1 mii. —1,2 mii. vorb. (surse diferite)v Numele după masivul Kumaon din M-ţii Himalaya, unde se vorbeşte. 6 vocale orale scurte, 5 lungi, 6 nazale scurte, 5 lungi; 18 consoane, 2 semiconsoane. Asemănări în sistemul vocalic cu kaşmiriana*, în ciuda vocabularelor reciproc neinteligibile. Oclusive, n şi l retroflexe. Aspiratele sonore îşi pierd aspiraţia. Structura silabică (C)V(G)(C)(C). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 969 KUMÎKĂ (K(O)UMYK, KUMtt- KISGH), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S. S.A. Daghestan); 135 000- 186 000 vorb. (surse diferite). Rol de lingua franca. 8 vocale,22 (24) consoane, 1 (2) semiconsoane. Structura silabică (C)V(G)(G). Accentul pe silaba finală a radicalului. Armonie vocalică. Topica; subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: buinak (de mijloc), khaidak (de S), khasav-yurt (de N). L. literară dezvoltată după 1917. Din 1940 alfabet rus*. 970 KUMKALE, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal 3 4 000 vorb. 971 kiKUMU (KOMO, kiKUUMU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 60 000 vorb. 972 KUNAMA (BA(A)DA, BA(A)RA, BA(A)REN, BADEN, GUNAMA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, care constituie singură un subgr. (GTL), sau din gr. nilo-ciadian* (MG). Etiopia, Sudan; 30 000— 40 000 vorb. (surse diferite). 8 vocale (3 lungi), 24 consoane, 2 semiconsoane. 2 tonuri; înalt şi jos. Accent fonologie. Nu are decît terminaţii vocalice. Clase nominale cu prefixul a- pentru substantivele concrete şi ko- pentru abstracte. Substantivul se distinge de verb prin desinenţa specială pentru substantiv -a. Pl. se formează cu -i la toate substantivele (ma „dinte”, pl. mai). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: aaimasa (aymasa), barka, bita(a)mai i(i)lit, sogadas, ti(i)ka. S-au făcut diverse încercări de scriere cu alfabetul latin* (de către unele misiuni străine). 973 KUNANT(E) (MANSOANKA, SUA),: 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental*. Guineea-Bissau; 6 000 vorb. 974 chiKUNDA (CHIKUNDA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, consi* derat d. al 1. chiSena* sau 1. înrudită. Zambia, Mozămbic; 73 000—100 000 vorb. (surse diferite). 975 KUNG (IHU, !KU, IKUNG, !XU), 1. din fam. khoisan*, gr. sudafrican. Namibia; 4 450—10 000 vorb. (surse diferite). 19 'rocale (5 orale scurte, 2 cu fricţiune fa-ringală, 5 nazale, 2 nazale cu fricţiune farin-gală, 5 lungi, 2 lungi cu fricţiune faringală), 94 consoane (foarte multe clicuri). 5 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-ad-jectiv. 976 KUN1MAIPA, 1. papua* din fam. goi-lala*. Papua-Noua Guinee; 8 000 vorb. în varietatea hajili 5 vocale, 15 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Topica.* substantiv-adjectiv. D: gajila. 141 KWA 977 KUNUA (KONUA), 1. papua* din stock Smnua-keriaka-rotokas-eivo*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 1 337 vorb. 978 KUNUA-KERIAKA-ROTOKAS-EIV O (BOUGAINVILLE DE VEST)^ gr. de 1. papua* cu rang de stock. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 6 966 vorb. 4—5 1, în LL 3; -r-, silabă finală neaccentuată, număr mai mic de cazuri, dispariţia dualului, neutrul pierde din importanţă în comparaţie cu alte 1. indo-europene şi capătă importanţă opoziţia mase./ fem., la fel ca în greacă. Se transformă sistemul verbal; dispar aoristul şi optativul, diateza medie supravieţuieşte, fără valoarea specifică originară, în verbele deponente. Vocabularul îndo-european constituie nucleul cel mai frecvent folosit* dar L. are multe împrumuturi din oscă (cuvinte importante din 1. vorbită şi din terminologia agricolă, lărgirea distribuţiei lui b şi f, care apar şi la iniţială, respectiv intervocalic), etruscă (terminologia tehnică, toponimie — numele Roma considerat de unii ca etrusc), 1. mediteraneene vechi din care provin denumiri privitoare la faună şi floră (rosa, lilium, ficus, asînus, vinum), greacă (cele mai numeroase şi mai importante, care au dus şi la schimbări în sistemul fonologie — L. s-a îmbogăţit cu foneme şi variante noi — şi în morfologie; păstrarea unor forme de declinare şi împrumutarea unor tipuri morfologice), celtică (cuvinte importante; braca, carrum). L. folosită în prezent la Vatican are numeroase creaţii noi pentru denumirea unor realităţi modeme (loricata navis „crucişător”, globus atomica m displodens „bombă atomică”, nun-tium par aetheris undas missum „radiogramă”). Cele mai vechi inscripţii datează de la începutul sec. 6 î.e.n.; cea de pe piatra neagră (lapis niger) din centrul Forumului, care acoperă, după legendă, mormîntul lui Romulus, şi fibula de aur de la Praeneste, care conţine textul scurt al unei donaţii; Mânios med fhe-fhaked Numasioi. Scrierea de pe piatra neagră se citeşte alternativ de la stînga la dreapta şi invers. Istoria L. literare are 3 perioade; arhaică (sec. 3—2 î.e.n.), cu Plaut şi Terenţiu (primul important pentru faptele de 1. vorbită din comedii), clasică (sec. 1 î.e.n.), epoca lui Caesar, Cicero şi August, şi postclasică (în perioada imperiului). Alfabetul L., creat în sec. 7 î.e.n. pe baza alfabetului etrusc, are 23 litere, la fel cu cel românesc (nu avea y, w). în scris nu se făcea distincţie între i, u vocalic, pe de o parte, şi £, u consoană, pe de altă parte. A avut în faza mai veche 21 litere (forma definitivă din epoca lui Cicero, sec. 1 î.e.n.; y şi z s-au adăugat după cucerirea Greciei). Folosit astăzi la scrierea multor 1. (în unele cazuri adăugîndu-se diverse semne). A influenţat foarte mult 1. occidentale, mai ales în procesul de formare a unor terminologii moderne. 1038 LAUANĂ (LAU), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Insulele Solomon (Malaita); 3 500 vorb. D.; Iau, ngongosila (ngongosiba), saufa. 1039 LAUMBE (LAVUKALEVE), 1. papua*. Insulele Solomon (insulele Russell); cîteva mii de vorb. Clase nominale marcate prin sufixe, cu acord. Distincţie incluşiv-exclusiv la pers. 1 pl* 1040 LAWA, 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. Thailanda; 4 000 vorb. D.; bo luang, mape, papao (chaobon), umpai. 1041 LAZ (C'ANURI NENA, CEAN, CHAN, LASISCH, LAZE), 1. din fam. caucaziană*, ram. de S sau d. al 1. zan*. U.R.S.S. (R.S.S. Gruzină), Turcia; 47 000-161000 vorb. (surse diferite). 5 vocale. Evită grupurile consonantice. Declinare îmbinată cu folosirea postpoziţiilor. Formativ de plural. Numeroase pronume şi adverbe relative. 2 d. (diferenţe fonetice, gramaticale şi lexicale importante); de E, de V. Împrumuturi lexicale din turcă*. Nu are scriere. 1042 LEFANA (BUEM, LAFANA, LELE-MI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Ghana, Togo; 3 000—14 900 vorb. (surse diferite). 1043 kiLEGA (kiREGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 33 000— 45 000 vorb. (surse diferite). 1044 LEKON (CHAMBA LEKON, LEGO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria, Camerun; 10 000 vorb. 1045 LELA (L’ELE, LELE(SE), LERE, LYELA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. kasena*, fie 1. înrudită. Volta Superioară; 61 000 vorb. D. sau 1. înrudită; nunuma*. 1046 LELE, i. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, considerat 1. sau d. al 1. nancere*. Republica Centrafricanâ; 20 000 vorb. 1047 usiLELE (USILELE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 26 000 vorb. 1048 LENDU (ALENDU, BALEGA, BA-LE(NDRU), LENDOU, WALEGA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) 147 LIBAGNON sau din gr. nilo-congolez* (MG). Zair, Uganda; 110 000—250 000 vorb. Atributul precedă substantivul: ţa „casă”, ld-ţo „gură”, ţa ţo „gura casei = poartă”. 1049 chiLENJE (LENGI, chinaMUKINI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 32 600—33 000 vorb. (surse diferite). D.: twa. 1050 LEPCHA (LEPOHA, LEPT&A, NtJN-PA, RONG, RONGPA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*, birman-lolo* sau naga-kuki-chin*. India (Sikkim), Bhutan (V), Nepal (E); 34 894 vorb. (1909). 7 vocale (inclusiv d şi o). Nu are vocale nazalizate. Aspirate numai surde. Oclusive retroflexe. Opoziţie n/n/rj; q poate fi iniţial. Scriere rezultată în perioada influenţei chineze* prin rotirea caracterelor care i-au servit drept model cu 90°. 1051 LESE (LESA, LESSE, LISSI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-congolez* (MC). Uganda, Zair; 20 000 vorb. 1052 LETONĂ (LATVIAN, LATVIEN, LATVISKI, LATYSHSKIJ, LATYSSKIJ, LETTE, LETT1S(C)H, LETTON, LIVONIEN), 1. indo-europeană* din ram. baltică*, gr. de E. U.R.S.S. (R.S.S. Letonă); 1,6 mii.-2 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială regională în R.S.S. Letonă alături de rusă*. După unele păreri d. al unei 1. leto-lituaniene (dar distincte din sec. 7 şi actualmente reciproc neinteligibile). L. ceva mai inovatoare decît lituaniana* (multe forme ale 1. L. se explică cu ajutorul celor din lituaniană). 5 (6) vocale cu perechi lungi, 27 (29) consoane, 1 semiconsoană (y). Accent iniţial. 3 tonuri: lung, întrerupt, descendent. Topica adjectiv-substantiv. 3 (gr. de) d. (diferenţe în special fonetice): central (middle) în G.—baza 1. literare, de E (de sus, high, upper) — cel mai apropiat tipologic de lituaniană, de V (tamian) sau de pe litoral, după unele păreri şi livon* (în N, NV) — sau 1. separată. Prima atestare: un Tatăl nostru din 1526. Primele texte — în alfabetul gotic. Vocabularul L. cuprinde cuvinte moştenite din indo-europeană, elemente lexicale comune numai 1. baltice şi slave*, puţine împrumuturi din estonă*, livonă, din 1. slave orientale, rusă*, germană* (principatul leton a fost ocupat de cavalerii teutoni) — din germana medie de jos şi apoi germana de sus. în a 2-a jumătate a sec. i9 tendinţa puristă de înlocuire a împrumuturilor germane prin creaţii proprii, în perioada contemporană calcuri după model rus. începuturile 1. literare L. — în perioada Reformei, ca şi în cazul 1. lituaniene. 2 perioade în istoria 1. literare: veche (sfîrşitul sec. 16 — mijlocul sec. 18) şi modernă (de la mijlocul sec* 18). în perioada veche 1. scrierilor religioase — bazată în special pe d. central; începuturile literaturii laice — la mijlocul sec. 18. în a 2-a jumătate a sec. 19 — eforturi pentru crearea unei 1. literare naţionale unitare — 1. standard care s-a impus de la începutul sec. 20 se bazează tot pe d. central. Scrisă cu alfabetul latin*. Ortografia adaptată iniţial de pastori germani după modelul celei germane de jos era neunitară şi inadecvată sistemului fonetic L. Ortografia stabilită în prima jumătate a sec. 17 pe baza celei germane de jos a rămas în uz cu puţine schimbări pînă la mijlocul sec. 19. Ortografie fonetică introdusă în 1909, cu semne diacritice, ca şi lituaniana: linie orizontală suprapusă pentru a marca lungimea vocalelor (măte „mamă”), sedilă sub anumite consoane pentru a indica muierea (nedela „săptămînă”), â, s, z ca în lituaniană şi 1. slave (cetri „4”, sesi „6”). împrumuturi din diferite 1. finice din gr. balto-finic intrate prin L. în lituaniană. 1053 LEZGHINĂ (KJURINSKIJ, K’t)RIy LESGISGH, LEZG(H)IAN, LEZGINSKIJ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan, R.S.S. Azerbaidjană); 110 000—300 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale orale cu perechi nazalizate, 49 consoane (aspirate, glotalizate, labializate, com-binînd ultimele 2 trăsături), 2 semiconsoane. Accent pe penultima silabă. Armonie vocalică. Urme ale unui sistem de clase dispărut, dar nu are conjugare nici după persoană, nici după clasa subiectului. Subiectul unui verb „afectiv” (de ex. „a vedea”) — în cazul dativ. Topica* subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: axty (akhty, axti), garkin, gj (i )unej^ kjuri (kiuri) — baza 1. literare, kuba. încercări limitate de notare cu alfabetul arab* în sec. 19. Actualmente alfabetul rus*. 1054 LIBAGNON (COTABATO MANOBO ?, MANOBO CENTRALĂ ?), 1. sau d. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao — prov. Cotabato); peste 70 000 vorb. împreună cu dibabaon* şi manobo*. Trăsătura cea mai izbitoare a 1. L., mai ales pentru europeni, o reprezintă, ca şi în celelalte 1. ,,minore’1 din Filipine, relaţiile gramaticale dintre predicat şi ,,centrul” tematic al propoziţiei, considerate un fel de diateză (verbul primeşte mărci de caz care arată dacă elementul scos în relief din propoziţie este autorul, scopulg referentul indirect sau instrumentul acţiunii), cum şi preferinţa foarte marcată pentru diferitele construcţii de tip pasiv (de ex. relaţia „obiectivă” este de tipul „Cîinele este acela pe care l-a lovit el”, şi nu.,,El a lovit cîinele”). LIBICO-BERBERĂ 148 1055 LIBICO-BERBERĂ, ram. de 1. din fam. afro-asiatică*. 3 1., în LL 1; berbera*. Originea limbilor din această ram. este încă necunoscută. Se ştie că sînt 1. cele mai vechi din Africa de Nord. Libiana, vorbită în N Africii, cu peste 1000 scurte inscripţii insuficient descifrate (numai una datată — cca 139) şi guan-che, vorbită în Canare (S), au dispărut (ultima în sec. 17). 1056 LIGBI (BANDA, BONDO, LIGONY, LIGO(U)NE, LIGWI, NIGBI, NIGHI, NI-GONE, NIGWI, TABA, TUBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Coasta de Fildeş; 50 000 vorb. 1057 LI GURI, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 2 000 vorb. D.: saburi, tal(l)au, talo. 1058 liLIKO (TORIKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 26 000 vorb. 1059 LIKPE(LE) (DIKPELE, MU, SEK-PELE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. ebumeo-dahomeyan* (MC). Ghana, Togo; 3 000—7140 vorb. (surse diferite). 1060 LILLOOET (GHIN, LILOEET, LI-LOWAT, LOQUILT), 1. amerindiană din fam. salish*. Canada (Columbia britanică); 1 000— 2 000 vorb. 1061 LIMBA (YIMBE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Sierra Leone, Guineea; 174 000 vorb. L. izolată în cadrul gr. atlantic. D : biriwa, kamuke, safroko, sela, tonko, voasawara. Foloseşte alfabetul ,,Africa”, cu adaptări. ‘ 1062 LIMBU (CHANG, KIRÂ(N)Tl, MON-PA, SUBAH, SUFFAH, TSONG, YAR-THUNGBA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de E. Nepal; 145 000 vorb. — după alţii aproape dispărută. 3 numere (sg.-dual-pl.). Distincţie incluşiv-exclusiv la pers. 1 dual şi pl. Pronumele posesiv prefixat numelui: k(ene k-sa „fiul tău”, lit. „tu tău fiu”, pronumele subiect prefixat verbului: k(ene k-pe,,te duci”, lit. „tu tău ducere”. Pronumele obiect sufixat verbului: k-hip-u „el mă loveşte”. 3 timpuri verbale. Forme de duraţiv, perfecţiv. D.: făgural, fedopia, tamarkholea. Diferenţe 1. scrisă — 1. vorbită. Singura 1. cu scriere dintre 1. pahari* din Nepal, în afară de newari* (foarte puţine texte) — apropiată de scrierea tibetană* cursivă khyugyig, de scrierea 1. lepcha* şi de scrierea devanăgarî. Foloseşte semnele vocalice ca modificatori, iar blancul ca semn vocalic; serie specială de semne pentru consoanele finale de silabă. 1063 LISU (CHEDI, CHELI, CHUNG, LEISU, LEJENGOUP’A, LfîSHUOOP’A, LE-SUO, LIS(S)HAW, LISSU, LOISU), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. birmano-lolo*. R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan şi Sichuan = Sze-ch’uan); 245 800 vorb. D.: kesopo, kosopho, lipha, lipho, lisu, nu-chiang. Are scriere. 1064 LITUANIANĂ (LITUVlSKAI, LI-TAUISCH, LITHUANIAN, LIT(H)UANIEN, LITOVSKIJ), 1. indo-europeană* din ram. baltică*, gr. de E. U.R.S.S. (R.S.S. Lituaniană, R.S.F.S.R., R.S.S. Bielorusă, Ucraineană, Letonă etc.), R. P. Polonă, Marea Britanie, S.U.A., Canada, Argentina, Brazilia, Uruguay, Australia; 2,7 mii. — 3 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială regională alături de rusă* în R.S.S. Lituaniană. Una din cele mai arhaice 1. indo-europene actuale (în special în sistemul nominal), tot atît de utilă pentru gramatica comparativ-istorică ca şi gotica* sau latina* — folosită încă de Franz Bopp, fondatorul acestei discipline, în prima gramatică a 1. indo-europene (1833 — 1852). După unele păreri d. al unei 1. leto-lituaniene (dar 1. distincte din sec. 7 şi actualmente reciproc neinteligibile). Mai arhaică decît letona* (explică unele forme ale acesteia). 6 vocale scurte, 6 lungi, 38 (44) consoane (corelaţie de palatalizare), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)(G)V(N,L). Accent fonologie. Accent muzical complet descentralizat de pe componenta semnificativă a cuvîntului. 3 tonuri: ascendent, descendent, ascendent-descendent (ar putea furniza indicaţii asupra relaţiilor accentuale din greaca* veche). Sistemul gramatical nu e identic cu cel indo-eu-ropean (trăsături proprii mai ales în sistemul verbal). 2 d. despărţite în sec. .15 (diferenţe în special fonetice şi lexicale: de jos (samogitian, shamait (ish)9 zemaiciai, iemaite, iemaitis (c)h) — în V, de sus (aukshtait (isch), aukătaiciai, aukstait(isch), de S(E))— baza 1. literare standard modeme. Poate cea mai apropiată de indo-europeana primitivă dintre l. indo-europene — asemănări remarcabile cu forme din sanscrita* vedică şi din greaca veche homerică, păstrează şi cuvinte neatestate în aceste 1. sau în latină. Caracterul conservator al L. a fost explicat prin caracterul său rustic, izolare, stabilitatea populaţiei de multe secole, dimensiunile reduse ale teritoriului. Prima atestare — rugăciuni din 1515 în graiul dzukish (dsuhisch) al d. de sus, păstrate în manuscris: prima tipăritură — un 149 LOMA catehism luteran din 1547. Cele mai vechi texte — în alfabetul gotic, ca şi cele letone. Vocabularul de bază cuprinde elemente indo-europene, inclusiv creaţii balto-slave; pjiţine împrumuturi balto-finice (pînă în sec. 1 e.n.), generale în L. (în timp ce împrumuturile din diferite 1. finice din gr. balto-finic au pătruns prin letonă în d. de N, apărînd rar în 1. literară). Cele mai multe împrumuturi din 1. slave* încă din sec. 9—12; în special din rusă*, bielorusă*, (mijlocul sec. 15 —mijlocul sec. 17), polonă* (sfîrşitul sec. 16 — 1918, datorită unirii principatului lituan cu Polonia); din sec. 19 încercări puriste de înlocuire a împrumuturilor prin creaţii proprii (după 1918 încercări de eliminare sl elementelor polone); a 2-a influenţa după cea slavă este cea germană*, exercitată încă din sec. 13 — 14 din germana de jos uzuală a negustorilor şi meseriaşilor stabiliţi în oraşele L., ulterior din 1. locuitorilor Prusiei Orientale. După 1944 în special creaţii după model rus. Istoria 1. literare cuprinde 2 perioade: veche (începutul sec. 16 — sfîrşitul sec. 17) şi modernă (după 1700). în sec. 18—19 dezvoltarea poeziei populare (cîntece numite dainas, comparate cu doina românească). Pînă în sec. 19 nu există o 1. literară standard şi o ortografie unitară, ci scrieri în diferitele d. sau graiuri. L. literară modernă, ale cărei norme datează de la sfîrşitul sec. 19, se bazează pe graiul de SV al d. de sus. în sec. 16—17 s-a folosit scrierea gotică de factură poloneză. Alfabetul latin introdus în sec. 18; 32 litere, unele şi cu semne diacritice: c9 s, & ca în letonă şi în 1. slave (ăia „aici”, sirdis „inimă”, îmogus ,,bărbat”), sedila sub vocale pentru a indica nazalizarea; e, u. Cuvinte L. în 1. karaimă şi în 1. idiş* vorbită în zonă. Cuvinte intrate în diverse 1., de unde au ajuns si în română* — numele elanului. 1065 LIUDĂ (LUDE, LUD IC, LUDIQUE, LtlDISCH, LJUDY, LOD’KOI), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic* sau d. al 1. karele*. U.R.S S. (reg. Kalinin = Tver); 10 000 vorb. Face tranziţia între 1. karelă* si vepsă*. 11 vocale (i, e, â, ii, o, y, 9, a, u, o, o), 16 consoane. Oclusivă postvelară (q) pe lîngă cea velară (k). Distincţie animat/inanimat la locativ şi dativ. Mai multe graiuri. 1066 LIVONĂ (LIVE, LIVISCH, LIVO-NIAN, LIVSKIJ, RÂNDALIS-), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic* de SV. U.R.S.S. (R.S.S. Letonă); 150 (1970) - sub 500 vorb. (surse diferite). Păstrată în 12 sate şi considerată pe cale de dispariţie în favoarea letonei*. 8 vocale scurte cu perechi lungi, 36 (38) consoane (corelaţie de cantitate), 3 semicon- soane (y, y, w). Accent iniţial. Structura silabică (C)V(G)(C)(G). Topica.* subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. Elemente arhaice în morfologie, sintaxă, lexic — nu se regăsesc în nici o altă finică. D.: liylândisch (dispărut), kurlăndisch de V, de E şi de tranziţie (mittellivisch). Cuvinte fino-ugrice şi finice, creaţii proprii, împrumuturi din letonă*, estonă*, germană* (din germana medie de jos prin letonă), rusă* (din sec. 19). Din L. medievală nu se cunosc decît nume de locuri şi de persoane, expresii şi propoziţii notate în sec. 17. încercare de creare a unei 1. standard începînd din a 2-a jumătate a sec. 19 (gramatică, traduceri în d. de E şi de V tipărite în alfabetul latin*, cărţi, ziar) — influenţă estonă. Din 1940 1. nescrisă. 1067 LOBI(RI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară, Coasta de Fildeş; 211 000— 360 000 vorb. D. sau 1. înrudite: doghosie*, dya(n)*, gan*, gwS*, komono*, moru2*, turuka*. 1068 LOGBA (EKPANA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MG). Ghana, Togo; 2 000—2 090 vorb. (surse diferite). 1069 LOGBARA, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda; 250 000 vorb. 18 vocale (9 lungi), 31 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri. Armonie vocalică. Topica :su-biect-verb-obiect, substantiv-adj ectiv. 1070 LOGO (LOGGO, LOGOKULI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-congolez* (MC). Zair, Sudan; 54 000 vorb. 1071 LOINANG (LOINDANG, MADI), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hespero-nesian*. Indonezia (ins. Celebes); 100 000 vorb. sau peste. D.: loinang, saluan. 1072 LOKO (LANDOGO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MG). Sierra Leone, Guineea; 76 000 vorb. (1964). 23 vocale (7 scurte orale, 7 lungi, 4 nazale, 5 nazale lungi), 24 consoane, 3 semiconsoane. Singura 1. din gr. nigero-senegalez cu tonuri (3: înalt, mediu, jos). Structura silabică (C)V. Topica; substantiv-adjectiv. 1073 LOMA (BALU, BOUZE, BUSI, BUSYj BUZI, DOMOR, JOKOI, LO(GH)OMA, LOO-NAGO, TOA(LE), TOMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*. Liberia, Guineea; 200 000-260 000 vorb. Tonul este o proprietate a morfemelor mai curînd decît a silabelor. Are forme de „plural” indefinit şi definit care pot fi mai mult decît simplu selective sau individualizatoare. Alter- LOMBI 150 nanţă consonantică. Distincţie între posesia alienabilă şi inalienabilă, liberă şi dependentă; cîte 2 pronume personale la pers. 1 şi 3 sg. D.: boo, briama, bulyarma, gbunde, gisima, siama (weina), wubona. Foloseşte o scriere silabică de acelaşi tip cu a 1. vai*. 1074 LOMBI ((BA)ROMBI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. basa*, fie 1. înrudită. Camerun; 1 000 vorb. 1075 LOMBO (uLUMBU, TURUMBU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 10 000 vorb. 1076 LONGARIM (BOYA, LARIM(INIT)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 1000—4 000 vorb. (surse diferite). 1077 LONGUDA (NUNGUDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria; 14 000 vorb. Sufixe de clasă pentru sg. şi pl. (adjectivul primeşte acelaşi sufix): -lej-a pentru numele părţilor corpului, -ma (fără pl.) pentru numele de substantive indivizibile (ma-m „apă”, tu-ma „sînge”, bo-ma „sare”), -ba pentru pl. clasei de persoane etc. 1078 LORE (LOLE, UNDE), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 100 000—140 000 vorb. 1079 LOTUKO (LATUKA, LOTUXO), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ecuatorial* (MC). Sudan; 60 000-66 000 vorb" Diverse categorii verbale marcate prin sufixe; incoativ (-an), direcţional "de la” şi „spre” (iweta „du-tel”, iwena ,,vinol”). D.; dongotono, koriok, lango, logiri, lokoya, lomya, lopit, lorwama, lowudo, okotorit, otuxo. în 1929 s-a propus scrierea cu alfabet latin* plus 4 caractere fonetice. 1080 siLOZI (KOLOLO, ROTSE, ROZ(V)I), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 70 000 vorb. 1081 LUANGIUA (AMAI, LEUAN(G) IUA, LEUENEUWA, LUANGINA, LUANGUIA, ONGTONG JAVA), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Insulele Solomon (ins. Leuan-giua = On(g)tong Java = Lord Howe; Nuku-manu din gr. Tasman; Nukuria = Nuguria Fead; Sikaiana = Stewart), Papua-Noua Guinee (ins. Mortlock(s) = Ta(k)uu); 1 000 (eventual -f- 750) vorb. 7 vocale cu perechi lungi, 9 consoane (trăsătură neobişnuită între 1. lumii; prezenţa lui m şi rj în condiţiile absenţei lui n). Accentul pe penultima silabă. Topica; verb-subiect-o-biect, substantiv-adjectiv. D.; (eventual unele — 1. separate); L. pro-priu-zisă, nukumanu (tasman), nukuria (nuguria), sikaiana (siakaian(u)a, sikayana, si- kiana) (poate 1. diferită), taku(u) (mortlocks, ta’u, tauu, fau? ) — totalizînd încă 750 vorb. 1082 LUBA-LULUA (CILUBA, KALEBWE, LUBA DE VEST, LUVA, TSHILUBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, Zambia; 1,5 mii. —3,4 mii. vorb. Folosită în administraţie, şcoli, presă şi emisiuni radiofonice, în Zair, unde este una dintre 1. oficiale. D.; chiLuba, chishiLange, lulua. Are şi o variantă creolizată întrebuinţată în provincia Kassai. 1083 LUBU, 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V sau d. al 1. kerintji*. Indonezia (ins. Sumatra); 1 mii. vorb. 1084 chiLUCHAZI (chiLUCAZI, LUJASH, LUJAZI, LUTSHASE, LUXAGE, FONDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Angola, Zambia; 60 000 vorb. 1085 LUE (baRUE, KUNDU DE VEST), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 4 000—5 000 vorb. (surse diferite). 1086 LUENA (LOVALE, LUBALE, LU-VALE, LWENA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Angola, Zambia; 90 000 vorb. 1087 LUGBARA DE JOS (ANDRELE-BA(TI)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda; 78 000 vorb. 1088 LUGBARA DE SUS (LOGBWARE, LUBARI, LUGORI, URULEBA(-TI)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda> Zair; 114 000-350 000 vorb. Alfabetul „Africa”. 1089 LUHUPA CENTRALĂ, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 26 000 vorb. împreună cu khunggoi*, kupome*, luhupa de nord*. 1090 LUHUPA DE NORD, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 26 000 vorb. împreună cu khunggoi*, kupome*, luhupa centrală*. 1091 LUKO (YAKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 20 00Q vorb. 1092 iLUMBU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Gabon, R. P. Congo; 12 000 vorb. 1093 chiLUNDA (LUNDA DE SUD, NDEMBO, NDEMBU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Angola,Zair,Zambia; 82 000 vorb. 1094 LUNDU (BALUNDU, LQNDO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 6 000—24 000 vorb. (surse diferite). D.; bakundu ((lo)kundu), batanga-bima, e-kumbe, liindu, mbonge, ngoro (ngolo). 1095 LUNGGA (LUNGA, LUQU), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele 151 LWO* Solomon (ins. Ganongga = Luqa = Ranonga = Vesu, Gogota şi Simbo == Eddystone); 1 500— 2 000 vorb. D.: kobokota(kobokota), lungga, madegu-(gu)su (Eddystone Island, mandeg (h)usu, si (m)bo). 1096 LUNTU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 100 000 vorb. 1097 LUNYA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya, Tanzania, Uganda; 650 000 vorb. 1098 LUO (DHOLUO, JOLUO, NILOTIC KAVIRONDO, N(Y)IFE, (WA)GAYA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Kenya, Tanzania; 800 000—1 mii. vorb. (surse diferite). 9 vocale, 19 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri: mediu, înalt ascendent, jos descendent. în 1929 s-a ţinut în Kenya o conferinţă asupra ortografiei la care s-a hotărît ca sistemul swahili*_să stea la baza ortografiei 1. L. 1099 LURÎ (LUR), 1. (gr. de d.) indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de SV. Iran (SV); 1,5 mii. vorb. împreună cu d. bahiar (bakhtiari, baxtiyărl). Nu are scriere. 1100 LUSENGO (LOSENGO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, R.P. Congo, Republica Centrafricanâ; 1 mii. —2 mii. vorb. (surse diferite). Folosită în administraţie, şcoală, presă şi emisiuni radiofonice. L. comercială propusă ca 1. oficială în R. P. Congo, în progres în detrimentul 1. sango*. D.: boloki (bologi, buluki), kangana, (e)leko (loLela), mangala (bangala), liMbudza, (li)Mpesa, ndolo, li Pito (liPoto). 1101 LUSHAI (LUSHEI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 70 000 vorb. Una din cele mai importante 1. din gr. 7 vocale scurte cu perechi lungi. Nu are vocale nazalizate. Oclusive aspirate numai surde. Secvenţe interpretate fie drept consoane retroflexe, fie drept grupuri t, d r. Ocluziune glotală. Opoziţie n/rj (tj poate fi şi iniţial), dar nu n/n. Opoziţie c/s (1 singură sibilantă), p/f. Fricative, nazale şi lichide atît sonore cît şi surde. L. tonală — tonurile diferenţiază cuvinte. D.: dulien, lushai, ngente. 1102 LUWU’, 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 500 000 vorb. (poate inclusiv vorb. d. sindjai al 1. bugineze*). 1103 esiLUYANA (LOUYI, LUANA, LU-(Y)I, ROUYI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 6 000 vorb. 1104 luLUYIA ((LU)LUHYA, LULUYIA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda, Kenya; 654 000—713 000 vorb. (surse diferite). D.: gwe, idaxo, isuxa, kakelelwa (lewi), kisa, luMarachi, marama, taconi (tadjoni, ta-tsoni), tiriki, xaayo (khayo, tindi). D. sau 1. înrudită: oluSamia*. 1105 LUXEMBURGHEZA (LETZEBUER-GESCH, LETZEBURGESCH(T), LETZEBUR-GISCH, LEZEBUURJESH, LUXEMBOUR-GEOIS, LUXEMB(O)URGIAN), i. indo-euro-pean* din ram. germanică* de V. Luxemburg, Belgia, Franţa (Lorena); 57 000 ca 1. maternă — 350 000 vorb. (surse diferite), bi- sau trilingvi (vorbind franceza* şi germana*). Rol de 1. oficială în Luxemburg alături de franceză (egale pe plan intern; în relaţiile externe predomină franceza; în învăţămînt, presă, literatura de specialitate predomină germana). La origine d. al 1. germane medii din gr. de d. francone de pe Mosella (neinfluenţat de germana de sus); ar fi apropiat de d. săsesc din Transilvania. S-a diferenţiat de germană, devenind după unele păreri o 1. distinctă. Graiuri locale (de N, de C. şi S), cu trăsături arhaice. Formă comună supradialectală folosită ca 1. uzuală. L. scrisă abia din 1820 (publicarea unor creaţii dialectale); literatură propriu-zisă şi presă abia din a 2-a jumătate a sec. 19. Devenită obiect de studiu obligatoriu în şcoala elementară din 1912; promovată de curentul naţionalist în locul fostei 1. oficiale — germana; folosită în Parlament, de radiodifuziune. Ortografie neunitară (normele 1. germane sau sistem propriu). 1106 LWALU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 21 000 vorb. 1107 LWO1 (CHOPI, DHOPALWO, JA-FALU, MADI, SHEPALU, SHIFALU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-congolez* (MG). Uganda; 5 000-6 000 vorb. Vorb. de L. se opun extinderii 1. swahili*. 1108 LWO2 (GIUR, JUR, LUO, DHE LWO, JUR LWO, JO LWO), 1. din fam. nilo-sahariană, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Sudan; 5 000—20 000 vorb. (surse diferite). M 1109 MA ((A)MADI, MAD(Y)O), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (GTL) sau gr. nilo-congolez* (MC), Zair; 4 000— 4 700 vorb. 1110 MA’ADI, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda, Sudan; 64 000 — 114 000 vorb. D.: ’burulo, lokai, olu’bo, pandikeri. 1111 MAASAI (MÂSSAI, LTJMBWA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ecuatorial* (MC). Tanzania, Kenya; 190 000—200 000 vorb. 12 vocale (3 lungi), 18 consoane, 5 semiconsoane. 4 tonuri: înalt, mediu, jos, descendent. Tonuri cu valoare sintactică; tonul înalt arată că un substantiv este subiect iar tonul jos marchează complementul verbului. Clase nominale; diminutive, augmentative, nume de locuri şi abstracte. Distincţie între mase. şi fem. Genul este indicat printre altele prin articolul definit ol (mase. sg.), il (mase. pl.), en (fem. sg.), in (fem. pl.); ol kerr „berbecul’*, en gerr „oaia”, obo „un”, nabo „o”; obo kerr ,,un berbec”. 3 pronume demonstrative: de apropiere, depărtare şi determinare: elle tunami „acest om”, elde tunami „acel om”, illo tunami „o-mul”. Numeralul ip înseamnă „50”, „100” şi „un număr mare”. Pentru numeralul ordinal se întrebuinţează construcţii de genitiv: ol li okuni jj,cel de-al lui 3”. Set bogat de categorii verbale (reflexiv, pasiv, cauzativ, aplicativ, dativ, incoativ, direcţional „spre” şi „de la”). Topica: verb-subiect-obiect, substantiv-adjec-tiv. Multe împrumuturi din 1. cuşitice* (so-maleză*, galla*), printre care numeralele de la 6 în sus. 1112 MABA(A) (MABAK, MABANG(I), OUADDAlEN), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. maban* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC).Ciad; 56 000 vorb. 14 vocale (7 lungi), 26 consoane, 2 semiconsoane. Armonie vocalică. 4 tonuri; înalt, jos, descendent, ascendent. Clas ie nominale (particula mu pentru clasa umană). Atributul precedă substantivul sau îl urmează, după cum este nedeterminat sau determinat. Topica; subiect-obiect-verb . D.; abkar, kajanga(n), kelirjgan, malanga, ma(n)daba (maDala), ma(n)dala, nyabadan. 1113 MABAN, gr. de 1. din fam. nilo-sahariană*. 6 1., în LL 4. 1114 MABAM-JUNJUM (MAABAN, ME-BAN), i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat 1. unică, dar şi ca 2 1. independente (mabam şi junjum). Sudan; 20 00Q vorb. 1115 MABUIAG, 1. australiană* din fam. pama-nyungan* sau d. al 1. kaurareg (karua-laig, kowrarega). Australia (ins. Torres Straits); 7 000 vorb. Considerată 1. australiană cu cel mai mare număr de vorb. L. de un tip foarte divergent pentru Australia, atît în vocabular cît şi în fonologie; lipsesc o serie de cuvinte australiene comune şi a împrumutat cuvinte dintr-o 1. papua* vecină^ miriam (mer); sistem fonologie în general ne-australian; 5 vocale; 3 distincţii relevante după locul de articulare la oclusive şi nazale; un singur /r/; în schimb posedă sibilante (surdă şi sonoră). S-ar putea ca aceste trăsături să fie recente şi să se datorească tot influenţei limbilor papua* învecinate. Se pare că structura actuală prezintă deosebiri faţă de începutul sec. 20. Face parte dintr-un lanţ de d. împreună cu kaurareg, muralag, jam (yam), tutu şi ma-sig. Aspect literar destul de unitar; folosită în învăţămîntul elementar.- Notată în scris după 1870 de misionari europeni (traduceri de cărţi religioase). 1116 MACEDONEANĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. meridional. R.S.F. Iugoslavia, R. P. Bulgaria; 1 mii.—1,3 mii. (surse diferite). L. oficială în R.S. Macedonia. Ocupă o poziţie intermediară între bulgară* şi sîrbo-croată*, considerată mai apropiată de prima. 2 mari gr. de d. (de N şi de S), diferenţiate în graiuri. M. de N se apropie de sîrbo-croată, iar M. de S de bulgară. A pierdut, la fel ca bulgara, flexiunea nominală sub influenţa mediului balcanic. Lexicul are ca substrat greaca* şi latina* balcanică. împrumuturi lexicale din albaneză*,- aromână, italiană (d. veneţian), turcă* (mai numeroase în 1. uzuală). Din sec. 10—14 s-au păstrat cca 80 manus-scrise de texte bisericeşti (scriere glagoliticâ şi chirilică) într-o formă dialectală ce poate fi considerată premergătoare M. actuale. Din sec. 16 culegere de 300 cuvinte şi propoziţii 153 MAGHIARĂ în d. din reg. Kastoria. Din sec. 17 primele texte bazate pe un d. M. Scrieri religioase pînă în sec. 19, cînd apar multe cu caracter laic. Pînă în 1944 n-a existat o 1. literară scrisă unică (fiecare folosea d. său). Un comitet de oameni de ştiinţă şi scriitori a elaborat principiile noii ortografii şi gramatici a 1. M. pe baza unui grai central. Ortografie cu alfabet chirilic pe baze fono-logice; 2 litere inexistente în alfabetul altor 1. slave: T'j K'. Are g, JL= l muiat ca în sîrbă Noua formă standardizată se foloseşte în scoli. 1117 MACHIGUENGA (AMACHENGUE, MAGHEYENGA), 1. amerindiană din fam. arawak*. Peru; 6 000—10 000 vorb. (surse diferite). Structura silabică CV. Nu are grupuri consonantice intervocalice. Genuri; mase. şi fem.-inanimat; distincţia apare nu numai la substantive şi adjective, ci şi la numeral şi chiar la verbele care înseamnă ,,a fi”, „a avea” (aino „este” mase., aitio fem.-inanimat). Distincţie mata-hari ,,soare”. Aceleaşi cuvinte pot juca atît rol de sustantiv cît şi de verb sau adjectiv (funcţia este indicată prin topică şi unele cuvinte auxiliare). Reduplicarea — rol important în formarea pl. şi a superlativului. Numărul exprimat la anumite cuvinte cu ajutorul ,,nu-merativelor” corespunzînd anumitor clase de nume (animate, inanimate, inanimate cu formă prelungă s.a.). Construcţii pasive caracteristice. Numeroase forme care exprimă diferenţe în gradul de respect faţă de interlocutor. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Număr mare de d. — diferenţe puţin studiate. L. vorbită în Malaysia şi Indonezia — fundamental aceeaşi, cu unele diferenţe în pronunţare, structura gramaticală (utilizarea afi-xelor, sistemul pronumelor de politeţe) şi în lexicul social-administrativ şi cultural; evoluţie divergentă în epoca modernă datorită contactelor cil 1. diferite (în special engleza în Malaysia, olandeza* în Indonezia) şi adoptării unor soluţii divergente la crearea 1. standard; în prezent se caută căi pentru o apropiere între cele 2 forme în domeniul terminologiei moderne şi al ortografiei. Numeroase şi complicate registre lingvistice în funcţie de nivelul social al interlocutorului. M. din Indonezia — registre de exprimare a respectului mai puţin dezvoltate decît alte 1. indoneziene (cum ar fi java-neza*). Cea mai veche atestare — inscripţie din 683 din S Sumatrei. Primul glosar (1521) — datorat lui Antonio Pigafetta, însoţitor al lui Magellan în prima călătorie în jurul lumii. Puternică influenţă a limbilor indiene şi în special a sanscritei*, în primul rînd în vocabular, cu efecte asupra structurii gramaticale; influenţă arabă* (ca urmare a răspîndirii islamismului), persană*, portugheză* (peste 400 cuvinte, probabil prin intermediul pidginului portughez din Pen. Malacca, numit Papiă Kristang), influenţa altor 1. indoneziene, în special a unor 1. vechi de cultură, cum ar fi javaneza. Influenţa olandeză mai puternică în Indonezia (efecte pe plan fonetic — introducerea unor grupuri consonantice — şi gramatical — crearea unor noi forme de pasiv), cea engleză mai importantă în Malaysia (efecte în domeniul semanticii şi sintaxei), unde s-a exercitat şi influenţa 1. chineze*. în inscripţii şi texte vechi scriere inspirată după modelul celor din S Indiei. Notată din sec. 16 şi cu caractere arabe, care continuă să fie folosite de musulmani în Malaysia. Ac- MALAIOPOLINEZIANĂ 15© tualmente alfabetul latin*. Ortografie standardizată în Indonezia în 1896 după model olandez — destul de adecvat, în Malaysia în 1900 după model englez, de unde importante deosebiri (Indonezia j, tj, sj — Malaysia y, ch, sh). Din 1967 ortografie comună simplificată, fără semne diacritice (în Indonezia s-a renunţat şi la notarea lui u prin oe). In Singapore alfabetul latin a fost adoptat alături de cel arab în 1954. Mare răspîndire (cel puţin sub o formă simplificată — de pidgin sau creolă): din S Africii (Colonia Capului), India, S Chinei, S Filipinelor pînă în ins. Moluce şi arh. Sondelor. A influenţat alte 1. indoneziene —javaneza* (prin M. din Indonezia), bugineza* (a contribuit la introducerea unor cuvinte de origine indiană), — afrikaans*, pidgin-English* (varietăţile din Singapore şi beach-la-mar), pidginul portughez din ins. Ternate (ternateno), care stă probabil la baza pidginurilor spaniole* din Filipine. Cîteva cuvinte în olandeză şi engleză, printre care unele ajunse pe diferite căi şi în română* (amoc, gutapercă, ketchup ). 1139 MALAIOPOLINEZIANĂ, după unii autori ram. de 1. (cea mai cuprinzătoare) din fam. austroneziană*. Peste 100 1. — toate 1. polineziene*, aproape toate cele indoneziene* şi cîteva 1. melaneziene* şi anume gr. formo-san* (cel puţin de E), heonesian*, hesperone-sian*, indonezian de E, limbile din N ins. Celebes (în orice caz 1. tontemboan) şi din Moluce, 1. chamorro*, motu*, palauană*. 1140 MALAYALAM (MALABAR, MALA-YALA, MALAYARMA), 1. din fam. dravidiană*, gr. de S. India (Kerala, ins. La cca dive, Madras, Mysore); 17 020 000—22 mii. vorb. (surse diferite). Una din cele 4 1. dravidiene majore. L. oficială în statul Kerala. în d. pulaya 5 vocale scurte şi 5 lungi, 37 (41) consoane (corelaţie de cantitate), 2 semiconsoane (y, y). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. eterogene: kayavar, kerala de S, mala-bari, naayar, pulaya, yenaua (sau d. al 1. tamil*). L. literară cu tradiţie îndelungată. Nu s-a stabilit dacă derivă din faza medievală a 1. tamil sau s-a desprins diii dravidiană mai devreme decît aceasta. Prima atestare — inscripţie din sec. 10. împrumuturi din sanscrită*, 1. indice* (faza medie şi modernă), alte L dravidiene, franceză*. Alfabet dezvoltat în sec. 8—9 din scrierea indiană grantha. Termenii atol, copra sînt de origine M. 1141 MALDIVIANĂ (DIVEH BAS, MAHL, MALEDIVĂ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*. Maldive, India (ins. Mi-nicoy din arh. Lacca di ve); aproape 85 000— 100 000 vorb. (surse diferite). Dezvoltare independentă faţă de singha-leză* (al cărei d. divehi este 1. oficială în Maldive). Vorbită de pescari. 1142 MALE, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 12 000 vorb. ' 1143 MALGAŞĂ (MALAGASY, MALGA CHE), 1. din fam. austroneziană*, ram. indo-neziană* de V, gr. hesperonesian*. Madagascar, Comore; 5 mii. —6,5 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială a Republicii Malgaşe, alături de franceză*. Izolată de celelalte 1. austroneziene — situată în vecinătatea 1. negroafricane. 4 (5) vocale, 24 (29) consoane (oclusive sonore cu. perechi prenazalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V. Accentul (con-stînd în special în lungirea vocalei) pe una din ultimele 3 silabe — poate avea rol distinctiv. Alternanţe fonetice la iniţiala şi finala cuvintelor în combinaţie cu anumite afixe (prefixey sufixe) şi în compunere. Prefixe şi sufixe verbale pentru categoriile activ-pasiv, imperativ* prezent-trecut-viitor. Unele prefixe de activ au sensuri speciale, de ex. aha „a fi capabil”, iha ,,a deveni treptat", prefixe cauzaţi ve, reciproce, reciproc-cauzative. De la aceeaşi rădăcină se pot forma mai multe forme de pasiv cu prefixe sau sufixe cu sensuri diferite, de ex. atfrana „a fi adus” avînd ca subiect persoana căreia i se aduce şi aterina ,,id.” cu subiectul referitor la obiectul adus. Topica: verb-obiect-subiect sau subiect-verb. Expresia genitivală urmează determinatul. 15—20 d. reciproc inteligibile, aparţinînd la 2 gr. mai importante — de E şi de V, cuy 2 d. intermediare. D. merina (ambaniăndro, hova) din gr. de E, vorbit în zona capitalei, a fost ales ca d. standard şi bază a 1. oficiale. Corespondenţe lexicale cu maanyan (maan-jan, maănjăn, maănjăn, sihong) — 1. indone-ziană din SE ins. Borneo sau d. al 1. dayak* — de unde ipoteza că ins. Madagascar, nelocuită de populaţii africane, ar fi fost colonizată de negustori din Borneo în sec. 4 e.n. (şi nu din Sumatra, cum se credea mai demult). Unele trăsături fonetice sînt explicate printr-un substrat bantu*. Influenţă swahili*, arabă*,, indiană, engleză*, franceză. Alfabetul arab adoptat sub înrîurire musulmană (exercitată de la mijlocul sec. 12, la început pe ţărmul de E) — folosit şi astăzi pentru d. taimâro. Alfabetul latin* adoptat în 1823 — ortografie aproape fonologică stabilită de misionari englezi, răspîndită prin şcolir tipărituri. 1144 ishiMALILIA (ishiMALILA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 17 500 vorb. 1145 MALOL, 1. din fam. austroneziană*,, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; 3 300 vorb. 157 manciurian! Exemplu de structură a frazei: ama-k anim kaitj-e, i kaitj-ai „Tatăl meu mi-a dat aceasta mie, nu ţi-a dat-o ţie”, lit. „tată-meu-nu-a da-ţie, el-a da-mie”. 1146 MALTEZĂ (MALTESE, MALTE-SISCH), i. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*, considerat 1. sau d. al arabei* maghrebiene. Malta; 320 000 vorb. Din 1947, 1. oficială în Malta alături de engleză*. Structura semitică* s-a păstrat în general în gramatică. Puternice influenţe romanice* asupra structurii morfosintactice (desinenţa de pl. -i, numeroase sufixe, folosirea it. stess pentru formarea pronumelui de întărire) şi fonetice care au făcut ca M. să fie considerată limbă mixtă. Vocabularul fundamental este semitic (numele de rudenie, numele pentru părţile corpului, fenomene naturale, conjuncţii), dar în restul vocabularului are multe influenţe romanice din d. sicilian al 1. italiene*: missier „dumnezeu”, xmara „rîu”, bandal „a balansa”, italiana standard: familja„familie”,serp„şarpe”, skola „şcoală”; mai puţin dini.franceză: sjet „farfurie”, tirăbuxu „tirbuşon” şi engleză*: tis-pelli „a silabisi”, kitla „căldare”. Nu se poate stabili dacă 1. de substrat înainte de venirea arabilor era punica sau un d. romanic. Pînă în sec. 18 1. populară nescrisă (în şcoli se foloseau d. sicilian, italiana şi latina*). Din sec. 14 utilizată ca 1. vorbită nescrisă în şedinţele primăriei locale. Procesele verbale se făceau în altă 1. în biserică se folosea italiana, care a fost şi 1. documentelor şi legislaţiei pînă în 1934. începuturi literare în sec. 17 (literatură săracă, religioasă şi laică). Ortografie în alfabet latin (singura 1. semitică oficială scrisă astfel). Litere specifice: Ti = h mai puternic, gti = îl folosit pentru lungirea vocalei. Alte litere: â, z — z, z = ţ, j= i, x = ş, q = atac glotal. 1147 MÂLTO (MALE, RÂJMAHAL, SAU-RIA), 1. din fam. dravidiană*, gr. de N. India (Bihar); 90 000 vorb. L. tribală fără scriere. Dialecte. Influenţă munda* şi indică*. 1148 MALUm (MALU(’U), TOABAITA, TO’A BA(?)ITA, TO QABAITA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Insulele Solomon (Malaita); 4 000 vorb. 1149 MAMBILA (BAMEMBILA, KATOBA, LAGUBI, LUEN, MAMBERE, NOR, OMA-VIRRE, TO(N)GBO, TORBI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria, Camerun; 15 000—18 000 vorb. (surse dife rite). 1150 (io)hlMAMBWE (KIMAMBWE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Zambia; 15 000—28 000 vorb. (surse diferite). 1151 MAM(E) (MEM, ZAKLAPAHKAP, ZAKLOHPAKAP, ZAKLOPAHKAP, ZAK-LOPACAP), 1. amerindiană din fam. mayan*. Guatemala (V), Mexic (Chiapas); 285 000— 350 000 vorb. 9 vocale (4 lungi), 23 consoane, 2 semiconsoane. Accent final. D-: tacana (tacaneco), taquial, tlatmanr tupancal, tutuapa. 1152 MAMPRUSI (MAMPOUROU, MAM-PRUSI, MAMPURSI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. dagom-ba*, fiel. înrudită (CTL), sau 1. din gr. voltaic* (MC). Ghana, Togo; 85 000 vorb. Sistem de comunicare instrumental (tobă,, trompetă) numit atumpau, bazat pe 1. akan*. 1153 MAMVU (MOMVU, MOMFU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Zair,. Uganda; 30 000—60 000 vorb. (surse diferite).. 7 vocale, 37 consoane, 2 semiconsoane. 3» tonuri. Topica: obiect-subiect-verb, substantiv-adjectiv. 1154 MANAGALASI (MANUGULASI), 1. papua* din stock koiari-manubara-yareba*.. Papua-Noua Guinee; 3 240 vorb. 1155 MANAMBU, 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua Guinee; 1 448 vorb. în varietatea yambon 3 vocale (i, a, ă),. 18 consoane (labializate, oclusive prenazalizate şi prenazalizate-labializate, ca şi kwoma*). Accent fonologie. Structura silabică (C)V(C). 1156 MANCHATI (CHAMBA, LAHUL, LĂ-HULl, MATSÂTI, MONCHĂTI, PATNI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. India; 4 400 vorb. Numai pronumele personal subiect este^ inclus la verb. D.: manehăti, rangloi (gondlă, tinăm). 1157 MANCIURIANĂ 1. (MANCHU, MAN-DCHOU, MAND JOU, MAND JURISCH, MAN- DSCHU(RISCH), MANJU), 1. din fam. altaică*. ram. tungusă*. R. P. Chineză (N); dispărută în sec. 20—200 000 vorb. (surse diferite). D.: M., M. colocviul (sibo) — sau 1. separată. Scrisă abia din 1599, cînd a adoptat alfabetul mongol* puţin modificat, completat ulterior (34 semne; 6 pentru vocale, 18 pentru consoane şi IU pentru sunete ale 1. chineze*). Literatura M. — în special traduceri din chineză, din care a împrumutat numeroase cuvinte. împrumuturi M. în chineză (nume de vechi ranguri şi funcţii). kiMANDA 158 2. (TUNGUS DE SUD-VEST), gr. de 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. 2 1., în LL 1: manciuriană 1. 1158 kiMANDA (KIMANDA, NYASA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 10 000 vorb. 1159 M AND AR A (AINA, M AND ALA, NDARA, WANDALA, WANDARA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (GTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Camerun, Nigeria; 30 000-40 000 vorb. D. sau 1. înrudită: gamergu*. 1160 MANDAREZĂ (AND IAN, MANDAR), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hespe-ronesian*. Indonezia (ins. Celebes); '250 000 vorb. D.: balangnipa(tae,)i binuang (tae’),madjene (andiang, ida), tjampalagian (tasing,ijempala-gian), tjenrana (andian). 1161 MANDE, gr. de 1. din fam. nigero-congoleză*. Probabil cel mai important din Sudanul occidental. Adesea aceeaşi 1. din gr. este vorbită în 6 — 7 state vecine de către triburi înrudite, cum se întîmplă cu multe din 1. negroafricane din această reg. Multă vreme s-au distins 2 subgr.: unul meridional şi altul septentrional, numite mande-iă (mandekan) şi mande-ţu, după cele 2 rădăcini ale numeralului „zece”, dar această împărţire a fost respinsă în timpul din urmă. 29 1., în LL 27. Cele mai importante: maninka şi mende. Tonurile au un rol mai important în 1. din S decît în cele din N, unde existenţa lor nu a fost observată multă vreme. Foarte frecvente rădăcini bisilabice. Sistem de clase nominale simplificat la extrem: afixele au fost în întregime pierdute. 2 feluri de posesie, în care se repartizează toate substantivele: alienabilă :şi inalienabilă (părţile capului, rudele, cu excepţia soţiei). Compunerea este un procedeu frecvent de formare a cuvintelor. Există şi un sistem destul de dezvoltat de derivare cu ajutorul sufixelor (au rol de morfeme funcţionale care exprimă noţiuni ca agentul, abţinerea, modul etc. sau categorii gramaticale: verbul şi aspectele lui, numărul etc.). Nu au clase nominale. Topică fixă. 1162 MANDI (LEMANDE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 2 200-2 500 vorb. 1163 MANDYAK(O) (KANYOP, MAND-FAQUE, MANFAGO, MAN JACO, MANJAKU, MANJIAK), 1. din fam. nigero-congoleză*, rgr. atlantic occidental* (GTL) sau din gr; senegalo-guineez* (MC). Guineea-Bissau, Senegal; •85 000 vorb. D.: babok, bok, cur, likes-utsia, lund, papei, yu. 1164 MANGBAI (MANBAI, MANGBEI, MAMBAI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun, Ciad; 2 000 vorb. Afixe de clasă care pot fi sufixe sau prefixe, de ex. -ne, -no/ ne-, na-; napuga şi puganai au acelaşi sens „oamenii”. 1165 MANGBETU (MAMBETTO, MANG-BETTU, (N)AMANGHETU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-congolez* (MC). Numele de origine dahomeyană sau yoruba*. Zair; 100 000— 500 000 vorb. (surse diferite). 9 vocale, 46 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri: înalt, mediu, jos. Cuvintele se termină în vocală; dacă o rădăcină se termină în consoană, pentru a face din ea un cuvînt i se adaugă o vocală, care este în general identică cu vocala radicalului (din wur se formează no-wuru „munte”). PI. substantivelor se marchează prin schimbarea prefixului de clasă.- na-be „om”, pl. a-bş. Atributul se aşază înaintea substantivului determinat: nş-ngo „ochi”, ke-pi „piele”, ne-ngo/ke-pi „pielea ochiului = pleoapă”). Topica* subiect-verb-obiect. D.: abulu, mabisanga, ma(l)ele, majuu. 1166 MANGBUTU (MOMBUTTU, WAM-BUTU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-congolez* (MC). Zair; 8 000—8700 vorb. (surse diferite). 1167 MAN G GUAN GAN (MANGUAGAO, MAN G GUL AN GA (N)), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 3 600 vorb. 1168 MANGISA, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat 1. sau d. al 1. sanaga*. Camerun; 14 000 vorb. ,1169 MANINKA (MALINKA, MALINKE, MANDE, MANDINGUE, MANDINKA, MA-NENKA, MENDING(O), MENINKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MG); grupată uneori cu bambara* sub denumirea mandekan. Mali, Liberia, Guineea, Senegal, Coasta de Fildeş, Mauritania, Gambia, Guineea-Bissau, Sierra Leone; 1 mii. —2,5 mii. vorb. (surse diferite). Una din cele 6 1. de învăţămînt în Guineea. Folosită în emisiuni radiofonice. Utilizată ca 1. auxiliară în Africa occidentală şi în alte state decît cele menţionate. în imperiul islamizat Mali se pare că M. era 1. de prestigiu vorbită de elita politică; poporul supus îşi păstra 1. proprie în comunicarea intertribală, folosind M. pentru comunicarea cu conducătorii. După căderea imperiului, M. a continuat să fie 1. comercială de-a lungul drumurilor de negoţ cu sare şi cola. Etimologia propusă pentru mandinka, numele local al Vorb. acestei 1., este: ma „mamă” + dank (deng, ding) „copil”, deci „copilul mamei”, prin aluzie la descendenţa în linie maternă în vigoare la indigeni. 24 vocale (8 orale scurte, 8 lungi, 8 nazale), 20 consoane, 3 semiconsoane. Structura sila- 159 MAORI* bică (C)(C)V(C). Accentul pe finală. Nu are deosebiri de gen. Distinge num? i sg. de pl. (morfemul de pl. se adaugă la sg*.). Viitorul se construieşte cu verbul ,,a veni” (ana ,,el vine”, a na aia „el va prinde”). Numeralul 100 (Iceme) este împrumutat din berberă*. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Lexicul se dezvoltă permanent pe baza compunerii şi a derivării: samakulu „avion” = sama „cer” şi kulu „corabie”, dunyarctee „viaţă, existenţă” == dunga „lume” şi rotee „a tăia”. Prin redu-plicare se creează cuvinte imitative: menemene „furnică”, gbigbî „bufniţă”. D.: konya, koranko (k (o juranke, kuranko), lele, manya, mau, minya, sidya, wasulu. A împrumutat numeroase cuvinte din araba* clasică, portugheză*, franceză* şi engleză*, adaptate la structura fonetică şi gramaticală a 1. M.: ministiri, koperatifu, kanape, kilome-tere, lekoli (< fr. V ecole). A folosit alfabetul arab* (cîteva texte); astăzi utilizează alfabetul latin*. 1170 MANKANYA (BOLA, BRAME, BU-LAMA, BURAM (A), MANCAGNE, MANCA-NHA),1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (GTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Guineea-Bissau; 16 800 vorb. D.: burama, shadal (sadar). 1171 MANMANUA (MAMANUA, MA-MANWA), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 1 000 vorb. în varietatea agusan 4 vocale, 14 consoane, 2 semiconsoane. Radicalele verbale se pot împărţi în 8 clase, după cum se combină sau nu cu afixe specifice de diateză. Topica.- verb-subiect-obiect. 1172 MANO(N) (MA(A), MAH, MAWI, MIA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*. Liberia, Guineea; 150 000—450 000 vorb. (surse diferite). 1173 MANOBO (~ DIN AGUSAN, AGUSAN MANOBO), 1. sau d. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao— prov. Agusan); peste 70 000 vorb. împreună cu dibabaon* şi libagnon*. 1174 MANSAKA (MANDAKA), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 35 403 vorb. D.: karanga(n), ma (na)gosan, mansaka, pagsupan. 1175 MANUBARA, 1. papua* din stock kGiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 2 255 vorb. D.: koriko, manubara (reciproc inteligibile). 1176 MANX (~-GĂLISCH, MANNOIS), i. indo-european* din fam. celtică*, gr. gaelic. Ins. Manx din Marea Irlandei; dispărut recent. Vocabular puternic influenţat de latină* (misionari creştini începînd din sec. 5), 1. nor- dice vechi (începînd din sec. 9) şi engleză*.. Se deosebeşte mai mult de irlandeză* decît scoţiana*. Poeme elegiace şi cîntece populare. Ortografie fonetică cu litere din alfabetul englez. °1177 MAO (DE NORD) (AMAN, FADIRO,. GANZA, GANZO, GWAMI, KOMA, MAYO,. SIGGOYO), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr., koman* (GTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Etiopia; 5 200 — 14 000 vorb. (surse diferite). D.: dokonu, kere, phosko, shurri. 1178 MAO DE SUD (ANFILLO, BUSA-S(H)I),1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 1 000—3 300 vorb. (surse diferite). 1179 MAORI1 (~ DIN INSULELE COOK* KUKI A IRANI), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. polinezian*. Insulele Cook, Noua Zeelandâ; 21 750 vorb. (1966). Nu există nume indigen pentru întregul gr. de d. din ins. Cook. Forma transliterată kuki airani a fost acceptată multă vreme ca denumire a regiunii şi a 1. Reciproc inteligibilă cu maori2* din Noua* Zeelandă (care e posibil să fi fost colonizată* din ins. Cook), împreună cu care formează; un subgr.: unele inovaţii gramaticale comune,, dar şi deosebiri fonetice, lexicale şi de structură. în d. rarotongan 5 vocale cu perechi lungi’ şi 9 consoane; structura silabică (C)V; topica.* verb-subiect-obiect, substantiv-adjectiv. D. (reciproc inteligibile); aitutaki, atiu, man-gaia, manihiki-rakahanga, mauke, mitiaro, rarotongan; penrhyn (tcngareva) — d. divergent sau 1. separată. D. rarotongan, vorbit în centrul' administrativ, a devenit 1. standard, datorită în parte folosirii sale de către misionari în serviciul religios şi la traducerea textelor bisericeşti (la sfîrşitul sec. 19 exista o traducere integrală a Bibliei în acest d.) şi utilizării sale în-şcolile de pe lîngă biserici. Adoptarea sa ar fi dus la nivelarea mai vechilor diferenţe dialectale. Nu a avut scriere; pentru memorizarea cîn-tecelor se foloseau corzi cu noduri. Ortografia» oficială actuală bazată pe d. rarotongan. 1180 MAORI2 (~ DIN NOUA ZEELANDĂ, MAAORI), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. polinezian*. Noua Zeelandâ; 100 000 — 200 000 vorb. (surse diferite),, toţi bilingvi — vorbesc şi engleza*. Nu mai e vorbită decît de cca jumătate din populaţia de origine maori din Noua Zeelandă (păstrată-în special în zonele rurale). L. cu prestigiu — cea mai importantă 1. polineziană. Reciproc inteligibilă cu maori1* din Ins.. Cook (de unde e posibil să fi fost colonizată Noua Zeelandă), împreună cu care formează un subgr. — unele inovaţii gramaticale comune, MAPE 160 dar şi deosebiri fonetice, lexicale şi de structură. 5 vocale cu perechi lungi, 9 — 10 consoane, 1 semiconsoană. Structura silabică (C)V1(V1)(V2) — numai silabe deschise: nu are grupuri consonantice şi consoane finale de silabă; numeroase şi lungi combinaţii de vocale (inclusiv de vocale identice) — sînt posibile fraze întregi formate numai din vocale, de ex. aua ao i ăa m ia ,,acele hoarde (amintite înainte) pe care el le-a alungat". Accentul pe silaba iniţială a fiecărui morfem de bază. L. izolantă — structură mai simplă decît alte I. polineziene, cum ar fi samoana* sau tongana*. Nu există o morfologie a cuvîntului, ci numai un nivel morfo-sintactic care priveşte distribuţia morfemelor în unităţi (expresii morfematice). Cca 50 particule antepuse sau postpuse bazelor lexicale, în funcţie de compatibilitatea cu diferite particule, bazele lexicale se împart în 5 clase: substantive, universale, locative, personale şi „stative”. Cu ajutorul unor particule asemănătoare sufixelor derivative se pot forma substantive de la „universale" (care pot fi tratate ca active sau pasive). Are articol, „pronume" posesive, demonstrative. Particule subordona-toare cu rol asemănător conjuncţiilor şi care ocupă primul loc în propoziţie. Aspect verbal foarte dezvoltat: „inceptiv", perfect, dezidera-tiv, trecut şi non-trecut, prescriptiv, imperativ. Particule asemănătoare cu adverbele — de mod {intensitate, durată, continuitate), direcţie (prin raportare la vorbitor), poziţie (faţă de vorbitor sau/şi de interlocutor). Propoziţiile pasive sînt foarte frecvente. Reduplicarea este un procedeu mult folosit. Topica: verb-subiect-obiect, substantiv-adjectiv. D.: din North Island (cu diferenţe interne minore de structură, care nu împiedică înţelegerea), din South Island — dispărut. Primele tipărituri —. din 1815 (caracter religios). Actualmente scrieri beletristice, ziar în mai multe 1. polineziene. Predată în unele şcoli şi în universitate. Nu a avut scriere; ca şi în alte zone din Pacific, pentru a transmite mesaje se foloseau combinaţii de obiecte cărora li se conferea o valoare simbolică, iar pentru a socoti genealogiile se recurgea la beţişoare sau corzi cu noduri. în prezent alfabet latin* — ortografie stabilită de misionari. 1181 MAPE, 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 4 600—6 000 vorb. (surse diferite). D.: fuckac, naga (dispărut), nigâc. 1182 MAQUIRITARE (MAKIRITARE, MA-QUIRITAI), 1. amerindiană din fam. caraibă*. Venezuela; 1 000 (?) vorb. D.: cunuana, decuana (wainungomo), ihu-ruana, maitsi, mayongong (yecuana). 1183 MARA (LAKHER, ZAO), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 1 100 vorb. D.: hawthai, mara, tlongsau 1184 MARAM, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 5 000 vorb. 1185 MARANAO (I(L)LANUN, ILLANOS, LANAO, LANUN, MALANO, MARANAW, MELANAO, RRANAO), 1. din fam. austroneziană*, gr* filipinez*. Filipine (ins. Mindanao), Indonezia (ins. Borneo); 250 000 vorb. Reciproc inteligibilă cu maguindanao*. Marca de predicat i este un morfem diferit de marca de subiect: So watag i tuminindig „Copilul a fost acela care s-a ridicat", lit. „art. hot. copil art. hot. ridicat". Set complet de particule „cazuale" care introduc sintagmele substantivale, marcînd autorul (o), obiectul (sa), referentul sau instrumentul acţiunii (ko ), atunci cînd acestea constituie centrul tematic al propoziţiei, şi respectiv indicînd tema (so);^ relaţiile cazuale sînt marcate în această ultimă situaţie prin afixe verbale. D.: i(l)lanun (illanos, lanun), maranao. Deşi vorbită în zona de cultură musulmană, unde influenţa spaniolă* a fost mult mai redusă, are totuşi 5,3 —5,9% din lexic împrumutat din spaniolă (956 — 1 068 dintr-un total de 18 000 cuvinte); 1186 MARARIT (ABIRI, ABIYI, EBIRI, MARARET, MERARIT), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Ciad, Sudan; 42 000 vorb. D.: abuSharid. 1187 MARATHÎ (MAHRĂTTE), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr; indic* de S. India (Maharashtrâ, Madhya Pradesh, Mysorej Andhra Pradesh); 28,5 mii. —45 mii. vorb. (surse diferite). Una din cele 14 1. oficiale regionale din India; 1. maternă pentru 7,57% din totalul populaţiei. Păstrează sistemul cu 6 vocale. Nu are vocale nazalizate (în d. konkani da). în varietatea poona 10 vocale orale scurte, 3 lungi, 6 nazale scurte; 36 consoane (aspirate oclusive surde şi sonore, nazale, lichide; oclusive, laterală şi nazală retroflexe); 2 semiconsoane. D.: M. din Deccan (dekini, des(h)i), konkan (i) (goanez, gomataki) — diferit, considerat şi 1. separată, konkan standard (bankoti, konkan central, kunabi, nordic), varhădi-riăg-p(o)uri. Opoziţie 1. vorbită — 1. scrisă (împrumuturi din sanscrită*). Gea mai veche inscripţie — sec. 12. Scrierea devanâgari. Poezie bogată. 1188 MARBA (MARFA), 1, din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Ciad; 4 000—4 750 vorb. (surse diferite). 101 MĂRIND 1189 MARCHIZANĂ (MARQUESAN, MAR-QUISIEN), 1. sau gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. polinezian*. Polinezia franceză (ins. Marchize, Tahiti); 5 000 vorb. (?) (1967). Apropiată de tahitiană* şi hawaiiană* (mai ales M. de S). Printre 1. polineziene cu cel mai mic număr de consoane (8) alături de hawaiiană. 2 gr. de d. (1.) reciproc inteligibile: de N (ins. Nukuhiva (Nuku Hi va), ’Uapou, ’Uahuka) şi de S (ins. Hiva'oa (Hiva Oa), Fatuhiva, Ta-huata), cu diferenţe minore între insule sau în interiorul lor, de la o vale la alta (suficiente pentru ca vorb. lor să fie ridiculizaţi de vecini). Poziţia dialectelor încă solidă, deşi ameninţată. D. din insulele mari (Nukuhiva şi Hiva’oa) se bucură de prestigiu şi sînt imitate de ceilalţi vorb., ceea ce a dus la împrumuturi de forme şi la înmulţirea variantelor pentru acelaşi cuvînt. Se pare că M. a sărăcit faţă de perioada primelor contacte cu europenii (lexicon bogat din 1799). împrumuturi din engleză* în prima jumătate a sec. 19, apoi din franceză*. Unele influenţe tahitiene. Nu a avut scriere — pentru măsurarea timpului, consemnarea genealogiilor, rememorarea cîntecelor se foloseau ca auxiliare cu funcţie mnemonică corzile cu noduri, care ajunseseră in ins. Marchize la cel mai mare grad de diferenţiere funcţională din Oceania. 1190 MARGI (BUXIDIM, MARGHI, MAR-GUI, MIRKI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL), sau din gr. nigero-ciadian* (MG). Nigeria (NE); 151 000 vorb. 6 vocale, 86 consoane, 4 semiconsoane. 3 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substan-tiv-adjectiv. 1191 MARI (GEREMISĂ, CEREMISSISCH, CHEREMIS, MARlJISCH, MARIJSKIJ, TCHfîRfiMISSE, TSGHEREMISSISCH), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. vol-gaic. U.R.S.S. (R.S.S.A. Mari (Geremisă), Başkiră, Tătară, Udmurtă (Votiak), R.S.F.S.R.); 546 000 vorb. L. oficială în R.S.S.A. Mari alături de rusă*. în d. de E 8 vocale, 18 (24) consoane (oclusive şi africate numai surde; o oclusivă sonoră apare într-o singură poziţie — ca rezultat al neutralizării opoziţiei oclusive surde-spirante sonore după nazală). în d. de V 10 vocale (din care 2 reduse), 18—23 consoane (surse diferite) (consoane palatalizate; oclusive şi africate sonore numai ca variante condiţionate ; structura silabică (C)V(G); accent în general pe orice silabă. în ambele d. o singură semiconsoană (y), un fel de armonie vocalică (după principiul labializării în d. de E şi al palatali-zării în d. de V). Opoziţia vocală redusă ante- rioară—posterioară în M. actuală domină rădăcina cuvîntului fino-ugric. Pl. dezvoltat de la forme lexicale (cuvinte); dual. 7 — 13 cazuri (surse diferite): 3 gramaticale, 3 — 5 locative, 1 — 5 adverbiale. Flexiune verbală foarte complexă — 4 moduri: indicativ, imperativ, condiţional, deziderativ, la care se adaugă solicitativul numai la pers. 2. Verbe negative. Distincţie între acţiuni ,,văzute” şi „presupuse”. 6 timpuri trecute. Aspect exprimat perifrastic — posibilă influenţă turcică*. 31 auxiliare. Topica: subiect-obiect-verb, ad-j ecti v-substanti v. D. (diferenţe în fonetică şi lexic, mai puţin în morfosintaxă): de E — împreună cu care se grupează d. de cîmpie (lugovo-vostocnyj, meadow, olik-mari, wiesen- (ost )ceremissisch) — la S de Volga (80% din totalul vorb. de M.; mai multe împrumuturi din tătară* şi baş- kiră*) şi de V (bergceremissisch, de munte, gornomarijskij, hill, kuku-mari) — la N de Volga (mai multe împrumuturi din ciuvaşă* şi rusă, cca 1 000 cuvinte proprii). L. scrisă neunitară pînă în 1930 (bazată pe cîte un grai local) — varianta literară standard actuală se bazează pe d. de E; variantă secundară pe baza d. de V. Gele mai vechi împrumuturi — iraniene*. Peste 1 000 împrumuturi turcice — contacte cu ciuvaşa 700 e.n.—sec. 19 (împrumuturi în special în sec. 8 — 13): împrumuturi din bulgara veche* de pe Volga şi Irtîş, tătară (1236—1552)§ rusă (din sec. 16 şi mai ales 18 — 19). Creaţii proprii (calcuri după rusă). Atestări din sec. 18 (tipărituri). Alfabetul rus cu litere suplimentare (de ex* ă, o, y, oi). 1192 MĂRIND 1. (~ DE SUD-EST, TU-GERI), 1. papua* din stock mărind* 2. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 6 000 vorb. Genul natural cuprinde 4 categorii: 1. mase. uman; 2. fem. uman şi animale; 3. inanimat; 4. inanimat prin excelenţă; se exprimă în general prin alternanţe ale vocalei mediale sau/şi finale a determinanţilor numelui (de ex. adj. ,,luminos” are formele: akek, akuk, akaky akik). Cîteva forme verbale marchează în acelaşi fel genul subiectului la sg.: epiziget ,,el doarme”, upiziget ,,ea doarme”. La numele de rudenie diferenţele de sex sînt exprimate prin aceleaşi alternanţe (-ane/n „bărbat”, „el”, -anum „femeie”, „ea”, -anim „lumea, oamenii”, „ei, ele”). Numai primele 2 genuri au pl. diferit de sg. (acelaşi pentru ambele, coincide eu genul 4.). Şi articolul hotărit are forme diferite de gen; patur-epe papeska „tînărul mic este”, kivasom upe papuska „tînăra mică este”. în schimb, prefixul verbal de subiect pers. 3 nu este în general diferenţiat în gen. La numele de rudenie posesia este exprimată prin pronume 11 — c. 745 fllARING1 162 prefixate, care au forme diferite pentru cele 3 persoane, indiferent de gen şi număr.- na-zeb „nepotul meu, nostru”, ha-zeb „nepotul tău, vostru”, i-zeb „nepotul ei, lui, lor”. La celelalte nume posesia se exprimă prin prepunerea unui pronume independent sau a unui nume urmat de o particulă genitivală; anim end igiz „numele bărbatului”, lit. „bărbat-al-nume”, oh end igiz „numele tău”, lit. „tu-al-nume”. O serie de verbe exprimă obiectul pronominal prin prefixarea sau infixarea unor variante ale pronumelor: na-sak „a mă (ne) lovi”, ha-sak „a te lovi”, u-sak „a-l (o) lovi”, i-sak „a vă (-i) lovi”, kaha-n-ib „a mă (ne) lega”, kaha-h-ib „a te lega”, kaha-z-ib „a vă (-i) lega”, kah-ib „a-l (o) lega”. 4 d., printre care gawir. 2. (YAQAY-MARIND-BOAZI), gr. de 1. papua* cu rang de stock din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Indonezia (V ins. Noua Guinee), Papua-Noua Guinee; 18 000 vorb. 6 1., în LL 3: boazi, mărind 1., yaqay. După alte păreri ar include şi 1. suki* (vezi şi suki-gogodala*). Preponderenţa prefixelor asupra sufixelor (prefixele au funcţia majoră în indicarea subiectului la verbe). Pe lîngă indicarea obiectului la verbe prin afixe, baza verbală suferă schimbări în funcţie de numărul obiectului. Gen şi clase. Genul indicat prin alternanţa vocalei interioare. 1193 MARING1 1.1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 1 500—2 350 vorb. împreună cu khoibu*. 2. subdiviz. a gr. naga-kuki-chin*. 3 1., in LL 1: tăaphung. 1194 MARING2 (KARABA-KAMBEGL, YOADABE-WOTOARE), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 4 500 vorb. (1960). 1195 MAROVO, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele Solomon (New Geor-gia, Vangunu); 3 000 vorb. ? plus 2 000 ? ca a doua 1. D.: (m)bareke ((m)bariki), marovo, vangunu. 1196 MARSHALLEZĂ, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. microne-zian*. Insulele Marshall; 19 000 vorb. (1967). Una din cele mai bine descrise 1. microne-ziene — prezintă trăsăturile generale ale celor mai multe 1. din gr. 4 vocale cu realizări diferite în funcţie de consoanele învecinate, 21 consoane (labializate, palatalizate etc.), 2 semiconsoane. Reduplicarea — rol gramatical foarte important (de pildă în formarea perechilor intranzitive de la rădăcini verbale tranzitive sau a pl. verbelor „stative”, pentru a indica opoziţii de dimensiune (gros-subţire, mare-mic, lat-îngust, lung-scurt), în derivarea unor verbe de la nume, a unor forme speciale de numerale). Clase şi subclase nominale şi verbale: distincţia alienabil/in^ în exprimarea posesiei, comună 1. austroneziene; perechi de verbe indi-cînd direcţia: în sus/în jos, înainte/înapoi, spre ocean/spre uscat, spre ocean/spre lagună, spre interior/spre lagună, după punctele cardinale sau în raport cu vorbitorul şi cu interlocutorul. Sistemul demonstrativ (care exprimă la pl. şi distincţia [± Uman]) indică apropierea de vorbitor şi de interlocutor, de unul din ei, de nici unul, sau caracterul vizibil/in^ (inclusiv situarea în trecut). Verbele „distributive” arată răspîndirea în timp şi spaţiu — frecvenţa, intensitatea, discontinuitatea etc. La pronume exprimarea pl. se face prin sufixe diferite, după cum este vorba de 2, 3, 4 sau mai multe persoane. 15 categorii de elemente preverbale. Pronumele subiect este prefixat primului element din propoziţie, pronumele-obiect urmează radicalele tranzitive. Compusele cu numerative tipice pentru 1. microneziene reprezintă în M. un arhaism. 2 d. principale: ralik şi ratak, coincizînd cu cele 2 şiruri de insule (de E şi de V), cu diferenţe mai mici decît în ponapeană* (mai ales fonologice — reprezentînd corespondenţe sistematice — şi lexicale); diferenţe dialectale minore în special între ins. Njelang şi Mejit. 1197 MASA (MASANA, WALAI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Ciad, Camerun; 52 300 vorb. D.: bana (na), yagoua. 1198 MASABA (LUMASABA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda, Kenya; 254 000—487 000 vorb. (surse diferite). D.: uluBukusu, uluBuyu, uluDadiri, luGisu (gishu), uluKisu. 1199 MASAKIN (MESAKIN), 1. din fam. kordofaniană*, gr. talodi 2.*. Sudan; 10 000 vorb. 1200 MASALIT ((KAANA) MAŞALA, MAS-SALIT), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. ma-ban* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan, Ciad; 100 000 vorb. 1201 MASENREMPULU, 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 250 000 vorb. D.: balulapa, duri, enrekang, kasa, leta, maiwa. 1202 MASHASHA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. ?; 13 000 vorb. 1203 MASHI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 4 000—5 000 vorb. (surse diferite). 1204 MASSACHUSETT, 1. amerindiană dispărută din fam. algonkină*. S.U.A. (Massa-chusetts). L. minoră, dar celebră din cauza Bibliei lui Eliot, prima traducere modernă (1663) 163 MAYOGO într-o 1. amerindiană şi prima Biblie tipărită în S.U.A. Dificultăţi mari la traducere; numma-tchekodtantamoonganunnonoas „iubirile noastre”, koirwnogkodonattootummooetiteaonganunnonash „întrebarea noastră”. Din M. engleza* a împrumutat menhaden, mugwump, powwow, squash, succotash. Numele unui stat din S.U.A., Massachusetts. 1205 MATACO 1. 1. amerindiană din fam. cu acelaşi nume. Argentina, Paraguay, Bolivia; 10 600 vorb. 6 vocale, 26 consoane. 3 serii de oclusive: surde, aspirate şi glotalizate. 2 semiconsoane. Structura silabică frecventă GVCV. Rar grupuri consonantice. Cazurile se exprimă prin topică şi prin context (intonaţie). Cuvintele sînt izolate dar uneori între prima şi a doua silabă este incorporat verbul ihi ,,a fi”: oiamej, lit. o „eu”, i... ej „locuiesc”, am „cu tine”. Conjugare cu prefixe pentru indicarea persoanei. Pentru timpuri şi alte valori (mişcarea, reciprocitatea, direcţia) se adaugă diferite cuvinte. Morfologia nu are mijloace pentru a preciza relaţiile gramaticale şi cazul (nu are cazuri: waj ihi „este apă (în ulcior)” şi ihi waj „este în apă (ca un peşte)”). Nu face distincţie de număr la pronume: „eu” = „noi”, „tu” = „voi”. Lexicul prezintă categorii care, comparate cu categoriile semantice ale 1. indo-europene*, pot părea ciudate: lehi înseamnă „borcan”, „curte”, „carte”, adică „recipient” în sens foarte general, sakanej „a despuia”, „a fura”, „a lega”, „a reuşi”, ma „a dormi”, „a pleca”. Unele cuvinte au forme diferite în funcţie de sexul vorbitorului. 2. fam. de 1. amerindiene din phylum macro-panoan*. 7 1., în LL 1: mataco 1. 1206 MATAKAM (BULAHAI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Camerun; 56 000-60 000 vorb. 1207 chiMATENGO (KIMANTEGO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Mozambic; 58 000 vorb. 1208 MATLATZINCA (PIRINDA), 1. amerindiană din fam. otomiană*. Mexic (Mexic); 2 000 vorb. (1940). 1209 kiMATUMBI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 41 000— 70 000 vorb. (surse diferite). 1210 chiMAVIHA (chiMABlHA, MAVIA, MAWIA, kiMAWIHA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat 1. sau d. al 1. chiMakonde*. Mozambic, Tanzania; 70 000 vorb. 1211 MAWAK, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 010 vorb. 1212 MAYA (ITZA, MAYO, MOPAN, PA-TUNC, PETEN, PUNCTUNC, TTZAE, YU-CATAN(A), YUCATANICE, YUCATANO, YU-CATEC(A), YUCATECO, YUCAT^QUE, YU- CATESE), 1. din fam. mayan*. Mexic (Yuca-tân, Campeche, Quintana, Roo, Chiapas, Oa-xaca, Tamaulipas, Zacatecas), Belize, Guatemala (Peten); 300 000—350 000 vorb. (surse diferite). 11 vocale (5 lungi), 21 consoane (sunete caracteristice: consoane cu ocluziune finală a glotei), 2 semiconsoane. Accent pe finală. Topica : subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: icaiche, itza, lacandon, mo (a)pan, yu-catec(maya). D. sudice aparţin unei populaţii care la venirea spaniolilor atinsese cel mai înalt nivel de civilizaţie indigenă din America (sec. 4—14). Monumente arhitectonice şi plastice. Din sec. 16 importantă literatură. Chilam Balam (sec. 16) este o expresie a cunoştinţelor şi înţelepciunii tradiţionale (istorie, legende, cronică). Scriere precolumbiană celebră. Păreri diferite cu privire la tipul de scriere: unii cred că e numai un sistem ideografic şi de aceea nu se poate descifra fără o inscripţie bilingvă sau un text dintr-un i. cunoscut; alţii că e un sistem mixt, ideografic şi fonologie. Greu de descifrat (parţial au fost descifrate numele punctelor cardinale, de culori şi cîteva cuvinte) pentru că nu s-a reconstituit vechea 1. M. (se cunoaşte o singură variantă yucateco colonial). Nu se ştie dacă scrierea M. a fost folosită pentru mai multe i. şi care au fost acelea. Numeroase inscripţii pe basoreliefuri şi 3 manuscrise pe foi de aga vă păstrate la Dres da, Paris şi Madrid. Din M. provin henequdn, huracân şi poate cigarro, cuvinte răspîndite din spaniolă* în multe 1. Multe cuvinte M. în spaniola din Mexic (Yucatân): aealche, balche, chichibi, influenţată de 1. M. şi în fonetică (intonaţie, consoane C’Â ocluziunea finală a glotei). 1213 MAYAN, fam. de 1. amerindiene din phylum penutian*. Mexic, Guatemala, Honduras; 2 mii. vorb. 25 1., în LL 24. Cele mai importante: maya, quichG, mam(e), tzeltal, tzotzil. L. ce folosesc, ca şi 1. din fam. uto-azte-can*, în anumită măsură prefixe (subiecte, obiecte şi posesori) şi în mare măsură sufixele. Unele 1. au pentru „noi” forme inclusive („tu şi eu”) şi exclusive („eu şi el”). Unele 1., ca mixe*, zoque*, fac distincţie între subiectul unui verb tranzitiv şi cel al unui verb intranzitiv prin forma pe care o capătă pronumele asociat afixat. 1214 MAYOGO (MAIGO, MAYGI-MUNGU, MOUNGOU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. uban-gian* (MC). Zair; 46 000 vorb. Substantivul se deosebeşte de verb prin topică. MAZAHUA 164 1215 MAZAHUA, 1. amerindiană din fam. otomiană*. Mexic (Mexic, Michoacan); 80 000 vorb. (surse diferite), 15 vocale (6 nazale), 35 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri. Armonie vocalică. 1216 MĂZANDARÂNf" (MAZANDfiRAN), i. indo-european* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de NV. Iran (M. Caspică); 1,3 mii. vorb.? împreună cu ghîlaki*. 1217 MAZATEC(O), 1. amerindiană din fam. popolocan*. Mexic (Oaxaca, Puebla); 85 000 vorb. 28 vocale (4 nazale), 14 consoane (oclusive aspirate, glotale, prenazalizate). Oclusivă labio-velară kw în opoziţie cu p. 4 tonuri cu valoare fonologică. Are un limbaj special şuierat, cu ajutorul căruia se comunică la distanţe mari. Topica: verb-obiect-subiect, substantiv-adjectiv. D.: amawtla, huautla de Jimenez, mazatlân de Flores, San Jerânimo Tecoatl, San Miguel Huantla, San Miguel Soyaltepec, San Pedro Ixcatlân, Santa Maria Jiotes. 1218 MBA ((KI)MANGA, BAMANGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Zair; 16 000 vorb. (1966). 10 vocale, 25 consoane, 2 semiconsoane. 4 tonuri. Sistem de sufixe de clasă. Topica: subiect-verb-obiect, substanti v-adj ecti v. 1219 MBAAMA (BAKOTA, MBAMBA, baMBAAME), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Gabon; 12 000 vorb. 1220 MBAI (BAI, DANBO, MBAY(E), PAMBAI, SARA MBAI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Republica Centrafricanâ; 73 000 vorb. 1221 MBAJVGWEj 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 2 000 vorb. 1222 MBANJA, i. din fam. nigero-Congole-ză*, gr. Adamawa de est*, considerat fie d. al 1. banda*, fie 1. înrudită. Zair; 72 000— 81 000 vorb. 1223 MBATI (liSONGO, iSONGO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Republica Centrafricanâ; 15 000 vorb. 1224 liMBEDE (MBETE, OBAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Găbon, R. P. Congo; 20 000^-45 000 vorb, (surse diferite). 1225 MBEMBE, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 43 000 vorb. 7 vocale (2 lungi), 27 consoane, 2 semiconr soane. 4 tonuri. 1226 MBIMU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, Camerun; 14 00Q—16 500 vorb. D.: bangantu de nord, medjime (me(n)-dzime), mpiemo (bidjuki), mpompo (bombo). 1227 kiMBO ((K)IMBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 2 000 vorb. 1228 loMBOLE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. 90 000—100 000 vorb. (surse diferite). D;; iuja, keembo, nkembe. 1229 esiMBOWE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 5 000—5 500 vorb. (surse diferite). 1230 MBUGWE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 7 400 vorb. 1231 MBUM, 1. din fam,. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun; 20 000 vorb. Urme clare de sufixe de clasă (de ex. -m pentru numele de substanţe: nu-m „grăsime", ndu-m „sare”), dar fără schimbarea lor la pl. D.: babal, gongo, kare, kepere, nger, njal, pani, pondo, tale. Servea ca un fel de lingua franca locală pentru ţăranii nemahomedani care-şi păstrau 1. proprii. 1232 chiMBUNDA (kiMBUNDA, (gi)MBUN-DA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Angola, Zambia; 24 000—25 000 vorb. (surse diferite). 1233 uMBUNDU (m’BUNDO, DONGO, KI-MBUNDA, MBALI, MBARI, NANO, ki-NDONGO, QUIMBUNDO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Angola; 1 mii.— 1,5 mii. vorb. (surse diferite). Se pare că este folosită în şcoală. D.: njinga. D. sau 1, înrudite: ngola*, ki-Sama*. 1234 MBUNGA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 10 000 vorb. 1235 shiMBWERA (MBWELA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 36 000 vorb. 1236 MEDLPA (HAGEN, MOGLEI), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 90 775 vorb. D.: aua, gawigl (kauil), medlpa, tembagla. 1237 MEHEK (DRIAFLEISUMA, INDI-NOGOSIMA, ME’EK), 1. papua* din phylum Sepik superior*. Papua-Noua Guinee; 3 450 vorb. 1238 MEITHEI (KAHŢE, MAILHAI, MA-NIPURI, MEITHLEI, MEKHALI, MEKLE, PONNA), 1. din fiam. sino-tibetană*, ram. ti-beto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (NE); 240 000-315 000 vorb. Scriere din sec. 18. Puternic influenţată de 1. bengali*. 1239 MEKAN (BACHUMA, DAIM, DURMA, GOLD(E)A, M(I)E'EN, MEN, MEQAN, MIE-KEN, SOGORE, S(H)URO, SURBM, SUR-MA, TESHÎNA, TISHANA, TISHENA), 1. din farm nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* Etiopia, Sudan; 38 000 vorb. MENYE p. sau 1. înrudite: murzu*, tirma*, zul-manu*. 1240 MELANEZIAN, gr. de 1. din fam. aus-tfoneziână*, ram. oceanică* de E. Melanezia. 250 1. — mai multe sute de 1. (surse diferite); nici o 1. deosebit de importantă; fijiana* considerată 1. M. tipică. Ultimele dintre 1. austroneziene care au atras atenţia lingviştilor — descrise abia în 1861 de Hans Gonon von der Gabelentz, căruia i se datorează şi denumirea. Majoritatea 1. M. — total nedescrise sau cu descrieri sărace. Grupare mai curînd teritorială decît genealogică, definită lingvistic negativ (1. no n-p oii-neziene* şi non-papua*, deoarece în Melanezia se vorbesc şi cîteva 1. din gr. polinezian sau din fam. papua) — accepţia lingvistică mai îngustă decît cea geografică şi diferită de cea etnică. Nu este cert dacă toate 1. denumite M. prin tradiţie alcătuiesc împreună un singur gr. de 1. legate prin geneza şi prin trăsăturile lor lingvistice. Trăsături comune cu 1. polineziene (inovaţii fonologice comune numai acestor 2 gr., dar şi diferenţe; 1. polineziene considerate o dezvoltare mai recentă din 1. M.), respectiv cu 1. microneziene* (considerate uneori subgr. al 1. M.). După alte păreri 1. M. nu ar aparţine toate aceluiaşi gr. — 8 dintre ele (fijiana', ro-tumana*, moţa, efaie, kerebuto, lauana*, ma-lu^u*, motu*) ar aparţine unei ram. malaio-polineziene* (împreună cu toate 1. polineziene — cu care ar forma gr. heonesian* — şi cu aproape toate 1. indoneziene — deşi după alţi autori se deosebesc de acestea), celelalte 1. M. repartizîndu-se în restul de 39 ram. ale fam. austroneziene. Trăsături comune şi particularităţi proprii fiecărei 1. Sursele existente — nesatisfăcătoare pentru studierea trăsăturilor fonologice. în 1. M. din Noua Galedonie vocale nazale cu statut de foneme, inventare consonantice reduse în poziţie medială şi mai ales finală faţă de cea iniţială, structura silabică CV, -CVC. în multe 1. M. opoziţie de sonoritate la oclusive dublată de prenazalizarea sonorelor. Omogenitate de structură. Ar aparţine tipului gramatical proto-oceanic (Melanezia ar putea fi patria primitivă a vorb. proto-1. din care ar deriva 1. oceanice actuale). L. aglutinante. Cel puţin 2 clase nominale (alienabil/in^) care se manifestă în combinaţii cu diferite tipuri de posesive; clasă nominală specială cuprinzînd numai nume de obiecte care pot fi mîncate, inclusiv fumate. Au articol (mai curînd un fel de mărci nominale), demonstrative (fără paralele în Indonezia). Numeroase afixe şi particule (prefixe care nuar> ţează diferit sensul radicalilor verbali, prefixe cauzaţive, sufixe de tranzitivitate). Distincţie re-l/i^. Topica de bază: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Puţine concordanţe lexi- cale (pronumele derivă însă din forme originare comune). Vocabulare ample — mare bogăţie de forme. Posedă registre onorifice. Oarecare literatură cultă abia în ultima vreme (primul roman într-o 1. M. — apărut în 1970). Se presupune că populaţiile M. ar fi vorbit la origine 1. ne-austroneziene şi anume papua. Ipoteza potrivit căreia 1. M. actuale ar deriva din pidgin-UTi rezultate prin suprapunerea unei componente austroneziene peste un substrat papua nu se bazează însă pe nici o probă lingvistică. Specimene de vocabulare din arh. Noile Hebride şi Solomon de la sfîrşitul sec. 16—începutul sec. 17. Unele 1. M. au suferit influenţe polineziene (de pildă d. orientale şi centrale ale 1. fijiene); unele elemente engleze* prin intermediul diferitelor varietăţi de pidgin-English** Influenţe M. asupra unor 1. polineziene (influenţa 1. iai* asupra 1. uveane de vest* în sistemul consonantic) sau papua (prin traduceri religioase făcute de misionarii din Melanezia). Unele 1. M. au dat naştere la pidgin-uri indigene (de ex. motu*) sau au contribuit la formarea anumitor varietăţi de pidgin-English (neo-me-lanezian, neo-solomonic ). 1241 MELE (/-'-'-FILA, VILA), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Vanualu (satul Mele din ins. Efate, ins. Fila; ins. Mele—aproape părăsită); peste 1 500 vorb. D.; fila, mele. 1242 MENDE (BOUMPfi, HULO, KOSSA, K0S(S)0, MENDI), 1. din fam. nigero-congo-leză*, .gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Sierra Leone, Liberia; 586 000 — 1 mii. vorb. (surse diferite). Fenomen intonaţional suprapus tonurilor propriu-zise. Alternanţă consonantică cu funcţie aproape identică cu cea din loma*, complet opusă celei din kpelle*. D. sau 1. înrudită.- bandi*. Se scrie cu ajutorul a aproximativ 190 semne silabice simple, inventate de un croitor musulman — singurul dintre silabarele africane care se citeşte de la dreapta la stînga. Fo-loseste si transcrierea cu alfabetul „Africa”. 1243 MENDI (ANGAL HENENG), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 25 000—30 000 vorb. (1960) (surse diferite). 1244 MENEMO (CHUBO, baMETA, MUTA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 15 000 vorb. 1245 MENTAWAI (MENTAWEI), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Mentawai); 50 000 vorb. D.: sakalagan, saumanganja, silabu, sima-le?i taikaku. 1246 MENYE, 1. papua* din fam. anga*. Papua-Noua Guinee; 10 000 vorb. kiMERU 166 1247 kiMERU (kiMERO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya, Tanzania; 350 000 vorb. 1248 METYIBO (AGUA, BETIBE, BYE-TRI, EWUTERE, EWUTURE, MEKIBO, PAPAIRE, VET(E)RE, VITRE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. eburneo-dahomeyan* (MC). Coasta de Fildeş; 3 000—4 000 vorb. Negaţia se exprimă prin nazalizarea consoanei din radical. 1249 MIANMIN, 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 1 500 vorb. 1250 MIA O (HMO(NG), HMUNG, HSIUNG, HUNAN MIAO, MEO), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. miao-yao*. R. P. Chineză (prov. Sichuan = Szechwan = Szu-ch’uan, Guizhou = Kweichow = Kueichou, Yunnan = Yiin-nan, Guangxi-zhuang= Kuang-hsi, Kwangsi-chuang, Hunan), R. S. Vietnam (N), Laos, Thailanda; peste 3 mii. vorb. Numită meo în Vietnam, Laos, Thailanda. Interdependenţă tonuri-iniţiale. Auxiliare nominale (în combinaţie cu numeralele — reguli complicate de sandhi). împrumuturi din chineză* (inclusiv numeralele pentru 10, 100, 1000). D.: M. negru (hei, heh miao), M. verde (albastru), M. roşu, M. alb, M. înflorit (flowery miao), poate şi punu*. în China 3 gr. dialectale majore, diferenţiate după cum au sau nu oclusive iniţiale precedate de nazale omorganice (de ex. mp-, ni-, tjk-) şi acestea apar cu toate tonurile posibile sau numai cu un număr limitat. în ins. Hai-nan — d. mai apropiat în vocabular de yao*. Limbaj secret (în special aj femeilor) — 2 forme: o silabă este transformată în 2 silabe, în care vocala primei silabe este y, iar iniţiala celei de-a 2-a s, sau între care se inserează silaba fără sens tsa. A avut iniţial scriere ideografică. Scrierea Pollard (după numele misionarului Samuel Pollard, care a inventat-o în 1904) reprezintă mai curînd silabe decît cuvinte (simboluri simple, pur geometrice); folosită cu succes, cedează însă locul unui nou alfabet bazat pe cel latin*. 1251 MIAO-YAO (MIAO-TSEU), ram. de 1. din fam. sino-tibetană*, austro-asiatică* sau austro-tai*. R. P. Chineză (prov. Kweichow), R. S. Vietnam (N), Laos, Thailanda, Birmania; 3 mii.—peste 7 mii. vorb. (surse diferite). 4 1., toate în LL: laka1, miao, punu (sau d. al 1. miao), yao. împrumuturi din chineză*. 1252 MICMAC (GASPfiSIEN, MICMACEN-SI, MICMAK, MIK(E)MAK, MIKMAQUE, MIQUEMAQUE, SOURIKWOS, SOURI-QUOIS),l. amerindiană din fam. algonkină*. Ca- nada (New Brunswick, Nova Scoţia, Prince Edward Islands, Quâbec); 3 000—5 000 vorb. Din M. cuvinte în engleză* (caribou, tobog-gan). 1253 MICRONEZIAN, gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Federaţia Microneziei. Considerat uneori subgr. al 1. melaneziene* (trăsături comune). Aria geografică şi de cultură nu se suprapune cu cea lingvistică: accepţia lingvistică — mai restrîns ă. Formează un lanţ continuu de d. reciproc inteligibile din aproape în aproape, în care este greu de stabilit diferenţa 1. — d. 5—11 1. (surse diferite), în LL 7: caroliniană, gilbertană, ku-saieană, marshalleză, ponapeană, trukeză (1. M. cu cel mai mare număr de vorb.), ulithiană. Trăsături comune celor mai multe 1. M.: consoane velarizate, consoane duble; asimilări vocalice; sisteme dezvoltate de demonstrative corelate cu categoria persoanei; clase nominale, marcate cu ajutorul numeralelor şi posesivelor; compuse numerative (clasifică obiectele numărate între 1 şi 9), care conţin un numeral urmat de un clasificator, de ex. în trukeză ye-ewyiimw ,,o casă”, ruuw-uw yiîmw ,,2 case” (trăsătură arhaică în marshalleză); grupul verbal introdus prin prefixe de subiect; numeroase categorii de particule preverbale de timp-as-pect; reduplicare cu diverse funcţii gramaticale. Unele împrumuturi din japoneză* (a fost 1. de învăţămînt între 1914 şi 1944; rol de lingua franca pentru micronezieni cu 1. materne diferite) — desemnează obiecte de cultură materială introduse între cele 2 războaie mondiale, spaniolă* (în special prin chamorro*), engleză* — numele zilelor, lunilor, termeni legaţi de comerţ; latină*, greacă*, ebraică* — în traducerile religioase, din varietatea caroliniană de pidgin-English* — în special în 1. M. din arh. Caroline. L. M. încurajate de autorităţi — folosite în şcoala primară. Diferite sisteme de scriere (alfabetice, sila-bice) după model european. 1254 MIDOB, i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. nu-biene*, fie 1. înrudită (GTL), sau 1. din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 1000 vorb. 1255 MIGABAC (MIGABA), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. 1256 MIKARU, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. D.: elu (bo(u)mai), mikaru. 1257 MINANGKABAU, 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Sumatra); 2 mii. vorb. Considerată uneori d. al 1. malaeze*. D.: agam, batu sangkar-pariangan, pajo-kumbuh, si djundjung, singkarak (behasa), ta-nah, ulu. MON 1258 MIMI (ANDANI, MIME, MUTUTU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. maban*. Sudan, Ciad*! ; 15 000 vorb. 1259 MINDIK, 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 1 500 vorb. 1260 MINDUUMO (D(0)UMB(0)U, MIN- dumbu, ndumu, ndumbo, nduumo, ONDOUMBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Gabon; 4 000 vorb. D. • epigi, kanandjoko, hyani, kuya. 1261 MINGRELIANĂ (MEGRELININA, MEGREL’SKIJ, MINGRfiLIEN, MINGRE-LISCH), 1. din fam. caucaziană*, ram. de S, sau d. al 1. zan*. U.R.S.S. (R.S.S. Gruzină); 290 000—300 000 vorb. (surse diferite). 5(6) vocale, 29 (30) consoane (consoane aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane, accent final. Evită grupurile consonantice. Declinare îmbinată cu folosirea postpoziţiilor. Formativ de plural. Numeroase pronume şi adverbe relative. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. (destul de apropiate): samur zakan-zug-didi, senaki. Prima atestare — sec. 17 (listă de cuvinte şi fraze notate de călătorul turc Evliya ţelebi — asemănări cu 1. actuală). Nu a avut scriere. 1262 MIRI (KAMIRI, MURI), 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 8 000 vorb. 1263 MISAJE (METCHO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 4 000 vorb. 1264 MISKITO (MIS QUITO, MO SCO, MO S-QUITO), 1. amerindiană din fam. misumal-pan. Honduras, Nicaragua; 15 000 vorb. (1959). D.: honduran miskito (mam tawira, tauira), wan (g)ki. 1265 MIXE (AYOOK, AYUC, GUICHIO-VIAN, MIJE, TAPIJUALAPANE-MIXE), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Vera-cruz, Oaxaca); 34 000—48 000 vorb. (surse diferite). 18 vocale (9 lungi), 15 consoane, 1 semiconsoană. Accent fonologie. D.: de N şi de S. 1266 MIXE-ZOQUEAN (ZOQUEAN), fam. de 1. amerindiene din phylum penutian*. 9 1., în LL 6. Cele mai importante: mixe, zoque. La fel ca tarasco*, totonacan* şi uto-az-tecan*, folosesc mult sufixele, postpoziţiile şi ablautul. La fel ca mayan*, fac distincţie între subiectul unui verb tranzitiv şi cel al unui verb intranzitiv prin forma pe care o capătă pronumele asociat afixat. 1267 MIXTECAN (AMUZGO-MIXTECAN, MACRO-MIXTECAN), fam. de 1. amerindiene din phylum oto-manguean*. Mexic; 175 000 vorb. 31., toate în LL. Mai importantă .* mixtec(o). 1268 MIXTEC(O), 1. din fam. mixtecan*. Mexic (Oaxaca, Guerrero, Puebla); 170 000— 250 000 vorb. (surse diferite). Vocale nazale. Consoane prenazale. Oclusivă labiovelară kw în opoziţie cu p. 3 tonuri cu valoare fonologică. D.: cuilapa, cuixtlahuac, mictelantongo, mon-tanyes, nochiztlan, tamazulaxa, tepuzculano, tla-xiaco, xaltepec, yanhuitlan. 1269 MNONG CENTRALĂ (PNONG), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R.S. Vietnam; 23 000 vorb. D..* biat, bu dâng, bu nâr (buno’r), bu rung, dih bri, preh, ro’hong (?). 1270 MNONG DE EST, 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; 15 000—20 000 vorb. (surse diferite). D.: chil, gar (mnong gar, pnom gar), kuanh > / (khwanh), rdldm (lom, mnong ro’lo'm, mnong rlâm, rlam). 1271 MNONG DE SUD, 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; 12 000 vorb. D.: nong, prâng. 1272 MOBA (BEMA, B(I)MOBA, MOA(B), MOARE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Ghana; 72 000—90 000 vorb. 1273 MOBER (MABAR, MATUR, MOB-BER, MOBEUR), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria, Niger; 44 000 vorb. 1274 MOFU (MUFFO, MUFU), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Ciad; 33 000 vorb. 1275 MOGAMBO (MITAA, MOGHAMO, NGAMAMBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 20 000 vorb. 1276 MOGUM, 1. din fam. afro-asiatică*, gr. ciadian*. Ciad; 6 000 vorb. 1277 MOHAWK (AGNIER, CANIENGA, CAUGHNAWAGA, MACQUIAC, MAHA-KUASSICA, MOHAQU, MOHAUX, ST. REGIS), 1. amerindiană din fam. irocheză*. Canada (Ontario, Qu6bec), S.U.A. (New York); 1 000-2000 vorb. L. incorporantă: kewenaweieho „eu înţeleg limba”, lit. „eu limba ştiu cum” este un exemplu de cuvînt-propoziţie. 1278 MOHICANĂ, 1. amerindiană dispărută din fam. algonkină* S.U.A. (New York, Rhode Island, Connecticut, Maryland, Pennsylvania, Delaware, Virginia de V, Vermont). Cunoscută datorită romanelor lui K. May. 1279 MOMOLILI, 1. papua* din stock Huon*. Bapua-Noua Guinee; 1 000—1 500 vorb. (surse diferite). 1280 MON (MON, PIÎGOUAN, PEGUAN, TALAING), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. loMONGO 168 mon-khmer*. Birmania (SV), Thailanda; 300 000—450 000 vorb. (surse diferite). Asemănări cu kampuchiana* in domeniul infixelor (are însă şi un infix vocalic). 3 d.: mon nya (ye), mon tang (pegu), mon te (mataban-moulmein ). Cea mai veche 1. literară din Birmania, azi în declin. împrumuturi din pali*. Inscripţii din sec. 6. Una din cele 3 1. scrise din ram. mon-khmer, alături de kampuchiană şi vietnameză*. Alfabet de origine indică*, din care derivă scrierea 1. birmană* şi cham*. 1281 loMONGO (LOLO, loNKUNDA, lo-NKUNDU), 1. din fam. nigero-congoleză*,gr. Benue-Congo*. Zair; 216 000—220 000 vorb. L. de circulaţie în centre urbane. D.: bakutu, buuli, ^ ekonda ( (lo )mongo ), mpama, ndunko, iPanga, titu (buli, oii, panga), wangata, ya (i) lima ( yajima ). 1282 MONGOLĂ 1. (CHALKA, KHALKA (-MONGOLĂ), XALXA), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R. P. Mongolă (SE), U.R.S.S., R. P. Chineză; peste 700 000—2,5 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în R. P. Mongolă. Lingua franca în regiunile în care se vorbesc 1. buriată*, khorCin*, oirat*, ordos* şi pao-an*. în varietatea khalkha 7 vocale cu perechi lungi, 18 (21) consoane, 1 semiconsoană (y). Accent iniţial. Armonie vocalică. Admite diferite combinaţii consonantice la finală, spre deosebire de turcă* (bag$ „învăţător”, bygd „toţi”). Are mai multe sufixe de pl. Verbul nu primeşte sufixe de persoană sau număr (subiectul poate fi uneori exprimat — de ex. prin bi „eu”). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Asemănări cu 1. turcice*: folosirea infinitivelor substantivate şi a altor forme nominale ale verbelor (care pot primi sufixe cazuale) şi a participiilor adverbiale care leagă grupuri de cuvinte (jucînd rol de conjuncţii); tendinţa spre înlăgţuiri de propoziţii (M. nu are propoziţii subordonate, ci construcţii participiale şi gerunziale). Mai economică în folosirea elementelor de relaţie decît 1. turcice — mai apropiată de structura 1. chineze*. D.: dariganga, hotoguitu, kamnigan, khalka de E, khalka din Ulan Bator, khalka de V. Vechea M. — formată în sec. 13 — 14, în epoca lui Ghinghis-han. M. clasică — dezvoltată în sec. 15 —18 (traduceri de scrieri bu-dhiste din tibetană*); rol de 1. standard sofisticată, îndepărtată de 1. comună vorbită (folosită pînă de curînd ca 1. literară comună). împrumuturi vechi din tibetană, moderne din rusă*. Scrierea veche M. împrumutată din 1. ui-gură* la începutul sec. 13; scrisă de sus în jos (poate sub influenţă chineză), de la stînga la dreapta. La început numai 14 semne (doar 3 cu cîte o singură valoare, celelalte cu mai multe valori). Reformă la sfîrşitul sec. 16 (crearea unor semne noi pentru anumite sunete) — totuşi unele distincţii fonologice ale 1. literare nereflectate în scriere (sau numai în anumite poziţii). Ortografie etimologică. Alfabetul phags-pa (hP’ags-pa) — aşa-numita scriere „pătrată”, creată în 1269 din alfabetul tibetan modificat, a ieşit din uzul oficial după un secol, deşi era mai adecvat. Din 1941 —alfabetul rus* cu 35 litere (2 semne suplimentare pentru vocale). Unele împrumuturi M. în 1. turcice (altai*, iakută*, kirghiză*), chineză. Cuvinte pătrunse prin diferite 1. intermediare în 1. europene şi ajunse şi în română*, de ex. hakam „conducător mongol” > han. 2. (TURCO-MONGOLĂ), ram. de 1. din fam. altaică*. Asia (G) ; 2,5 mii.—5 mii. vorb. (surse diferite). 10 1., toate în LL: buriată, dagură, kalmîkă, khorSin, mongolă, mongură, oirat, ordos, pao-an, santa. L. dezvoltate în sec. 14 — 16 din d. ale unei 1. unice. între 1. buriată, khorcin, mongolă, oirat, ordos şi pao-an — diferite grade de inte-ligibilitate parţială (cel puţin între 1. învecinate). Asemănări de structură cu 1. turcice. Contacte numeroase cu 1. turcice şi tunguse*. Influenţa 1. ruse, chineze (mulţi vorb. bilingvi). Cea mai veche atestare — sec. 13. 1283 MONGONDOW ((BOLAANG-)MON-GONDOU, BOLAANG-MONGONDOW, MI-NAHASA ?), 1. din fam. austroneziană*. Indonezia (ins. Celebes); 400 000 vorb. D.: dumoga, lolajan, lolak, mongondow, pasi, ponosakan (ponosokan). 1284 MONGURĂ (MONGOLĂ, MONGOUR, MONGUOR), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R. P. Chineză, Afganistan; 50 000^-60 000 vorb. Cea mai occidentală 1. mongolă*. D.: aragwa, gulan-nara^ hu-tsu, khalâi-guor§ lin-hsia, ming-ho, mongour, narin-guor, san-cttuan^a-Vungyt'ien-yu, wu-yang-pu, yung-ching. Influenţă turcă* şi persană* în Afganistan. împrumuturi din chineză*, tibetană*, 1. turcice*. 1285 MONI, 1. papua* din fam. Wissel-Kemandoga*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 15 000-20 000 vorb. Spre deosebire de celelalte 2 1. din fam. are gen şi clase. Numele de rudenie au la pl. sufixul -mena. Foripe pronominale cazuale de „benefactiv”, arătînd în favoarea cui se face acţiunea. D.: ăwemb (i)ak. 1286 MONJOMBO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr .Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Republica Centrafricană* 169 MORE R. jP. Congo, Zair; 11 000—13 000 vorb. (surse diferite). Substantivul se deosebeşte de verb prin topică. 1287 MON-KHMER, ram. de 1. din fam. austro-asiatică*. Asia (SE); 35 mii. vorb. 100 1., în LL 30. 7 gr.: bahnaric, katuic, khmuic (după unii subgr. al gr. palaung-wa), zaonic, palaung-wa (salween), pearic, vietmu’o’ng (aruiam-muong, vietnamuong), după unele păreri şi gr. malacca*, după altele şi gr. chamic* (mai probabil din fam. austroneziană*). Cele mai importante 1.: vietnameza* (divergentă — probabil desprinsă cel mai devreme; după alte păreri 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*) şi kampuchiana* — singurele 1. naţionale. L. monotonice, bisilabice (polisilabice), derivative (prefixe, infixe). în unele 1.— consoane implosive, nazale şi lichide preglotalizate. Cele mai vechi atestări — sec. 6 (1. mon*). Singurele 1. cu scriere: kampuchiana, mon (de origine indică* — a generat scrierea 1. birmană*, laoţiană*, thai*), vietnameza. 1288 MONO (MAGUSA(S)IAI, MORGU-SAIE, SHORTLAND), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele Solomon (str. Bougainville, ins. Treasury (Mono), Fauro, Shortland); 1 300 vorb. (1931). 1289 MONOM (BONAM, MENAM), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; 5 000 vorb. 1290 MORDVINĂ (ERZA-MOKSA, MORD-VA, MORDV(IN)E, MORDVIN(ISCH), MOR-DOVSKIJ), 1. sau gr. de 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. volgaic. U.R.S.S. (R.S.S.A. Mordvină, Başkiră, Tătară, R.S.F.S.R.); 983 000—1,5 mii. vorb. (surse diferite). A 3-a 1. uralică ca număr de vorb. 2 d. sau 1. despărţite din sec. 15, cu rol de 1. literare şi oficiale în R.S.S.A. Mordvină (diferenţe mai ales fonetice şi lexicale), fiecare cu d. sale: erza (er'd'a, ersa, ersjamordwinisch, er'z'a, erza, erza-mordwinischf erzanisch, erzja, erz(jJanskij) la E de Volga (2/3 din totalul vorb.) şi mokăa (mokcha, mokşa, mokăamord-vinisch, mokăanskij, mokschamordwinisch, mok-sanisch, mokăo), în V şi S. Asemănări în fonologie cu rusa*. în erza 3 — 5 vocale (surse diferite), 25 (27) consoane (corelaţie de palatalizare la apico-dentale), 1 semiconsoană (y); structura silabică (C) (C) (G)V(C) (C) (C); accent nefonologic (pe prima silabă în cuvintele bisilabice, pe penultima în cuvintele cu 3—4 silabe, cu alternanţe de accent);un fel de,,armonie” vocalică (alternanţă e/o— restrînge ocurenţa vocalelor în radical) şi consonantică spre finala cuvîntului (palatalizarea consoanei sufixului). în mokăa 7 vocale, 30 consoane (vibrantele au perechi surde), 2 semiconsoane (y şi y — surdă); structura silabică (C)(C)V(C)(C); accent iniţial. Singura 1. uralică cu articol hotărît postpus (la plural numai la nominativ): trăsătura gramaticală cea mai izbitoare — existenţa declinării articulate, care a fost comparată cu cea din română* şi suedeză*. în erza 10—12 cazuri (surse diferite) la declinarea articulată, 6 moduri; în mokăa 3 cazuri, 3 moduri. Conjugare subiectivă şi obiectivă (dar nu şi reflexivă) — desinenţele indică şi persoana obiectului, cu sincretisme: pala-n ,,eu îmbrăţişez”, pala-ta-n ,,eu te îmbrăţişez”, pala-samiz pers. 1 — 3 pl. ,,mă îmbrăţişează”. „Conjugare” a numelor la pers. 1 şi 2, de tipul ,,eu sînt un***”. Verbe negative. Derivare. în ambele varietăţi topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 2 1. standard moderne: erza (mai răspîndită) — formată în 1928 pe baza graiului din Ar-datov — şi mokăa — constituită în 1947 pe baza graiului central; în M. standard actuală 90% din cuvintele nederivate sînt comune celor 2 varietăţi (dar un mare număr au sensuri diferite). Creaţii proprii — calcuri (inclusiv semantice) după rusă*. M. s-a despărţit de 1. mari* prin sec. 6 Din sec. 13 contacte cu tătara*, din sec. 14 — împrumuturi din rusă (şi actualmente sursa cea mai importantă). împrumuturi vechi iraniene*, din turca de pe Volga şi Inguş, eventual şi proto-baltice* şi profo-germanice*. Texte din sec. 18. Alfabet rus. 1291 MORE (MO, MOGO, MOLE, MOORE, M.OSE, MOSHI, RţOSSI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Numirile provin de la numele indigen al regiunii (mogo) sau al locuitorilor (mose). Volta Superioară, Togo (N), Ghana (NE); 2 mii. — 3 mii. vorb. (surse diferite). Folcsită în emisiuni radiofonice, fiind 1. dominantă în Volta Superioară. Cantitatea vocalică are rol fonologie: kosâ „care” — kosi „vinde”. 7 clase de substantive, cu sufixe speciale pentru sg. şi pl. Nu are gen gramatical. Genul natural se redă prin cuvinte diferite (rawa „bărbat” — pagha „femeie”), prin adjective derivate de la rădăcini nominale indicînd în acelaşi timp sexul şi uneori vîrsta (da „bărbătesc” — dăgha „femeiesc”), prin substantivul care înseamnă „femeie” adăugat la forma de mase. (wed „cal”, wed-nyâga lit. „cal femeie” = „iapă”). Sistem de numeraţie zecimal. O particulă finală postverbală marchează afirmaţia. Grupul substantiv -f- adjectiv formează o unitate de tipul unui substantiv compus: substantivul apare fără sufix de clasă, care este ataşat la adjectivul următor. MORI 170 D.: saremde, taolende, yadre, yanga. D. sau 1. înrudită; nawdam*. A împrumutat relativ puţine cuvinte din alte 1. Cele mai numeroase sînt împrumuturile din arabă*, hausa*, songhai*, fula*, bambara*. 1292 MORI (AIKOA), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 200 000 vorb. D.: aikoa (M. de V), padoe (alalao), pe-tasia (M. de E, nahina), soroako, tam.be’e (ajo, M. de S). 1293 MORO (DHIMORONG), 1. din fam. kordofaniană*, gr. koalib*. Sudan; 18 000 vorb. 1294 MORO DE SUS, 1. din fam. kordofaniană*, gr. talodi 2.*. Sudan; 3 800 vorb. 1295 MOROKODO (MA’DI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 4 600 — 5 000 vorb. (surse diferite). D.: biti, ma’du, nyamusa, wira. 1296 MORU1 (KALA MORU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-congolez* (MC). Sudan; 23 000— 100 000 vorb. (surse diferite). 7 vocale, 29 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri. Structura silabică (C)(C)(C)V(C). Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: agi, andri, ’bali’ba, kadiro, lakama’di, miza, moruwa’di. în 1929 s-a propus scrierea cu alfabet latin* plus 4 caractere fonetice. 1297 MORU2, i. din fam. nigero-congoleză*^ gr. gur* sau kwa*, considerat fie d. al 1. lobi(ri)*? fie 1. înrudită. Coasta de Fildeş; 10 000 vorb. 1298 MOSETEN(O) (MESETENE), 1. amerindiană din ram. macro-panoan*. Bolivia; cîteva mii vorb. Face trecerea de la tipul aglutinant andin la cel incorporant. Există gen şi uneori chiar o adevărată moţiune (indicarea sexului prin desinenţe diferite). 1299 MOSO (LAHU), 1. din fam. sino-tibe-tană*, ram. tibeto-birmană*, gr. birman-lolo*. jR. P. Chineză, Birmania, Thailanda (N), Laos; 139 000—300 000 vorb. (surse diferite). 7 (8) vocale. Aspirate surde. Structura silabică (C)V. 7 tonuri. D.: lahu, lahuna (lahu negru), luhus(h)i (lahu roşu), mossu (în Laos). 1300 MOTILON(E), 1. amerindiană din fam. arawak*. Venezuela, Columbia (N); 3 000—7 000 vorb. (surse diferite). 24 vocale (6 orale scurte, 6 lungi, 6 nazale, 6 lungi), 10 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)(C)V(C)(C). Accent fonologie. 1301 MOTOZINTELEC(O) (MOCH0, MO-TOCHINTLEC, MOTOTZINTLEC(A)), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Chiapas S); 4 000 vorb. 1302 MOTU, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; cîteva mii vorb. Morfologie complexă. Prepunere opţională a pronumelor personale înaintea cuvintelor posesive — pare o trăsătură ne-austroneziană (împrumutată sau moştenită): Iau egu ruma ,,casa mea”, lit. ,,eu casa mea“. Sistem verbal complicat. Rădăcinile verbale reduplicate servesc ca pl. al verbelor intranzitive. Multe timpuri, moduri şi aspecte indicate prin sisteme complexe de afixe. Flexiunea se bazează pe distincţia între aspectul perfectiv şi imperfectiv. La perfectiv, trecutul poate fi precedat de vada „îndeplinire”: (vada) na karaia „am făcut aceasta”. Viitorul apropiat şi cel nedefinit au mărci prefixate şi pronumele sufixat (a-i-na gini ,,voi sta”, ba-i-na gini *,voi sta (o vreme)”). Imperfectivul non-trecut are marca -mu: na gini-mu ,,stau (acum)”, vada na ginimu „am început să stau şi stau încă”, baina ginimu „sînt pe cale să stau”. După subiectul unui verb intranzitiv este postpusă marca de subiect na: mero na e ginimu „băiatul stă”; după subiectul unui verb tranzitiv ese: mero ese hudi e vaia „băiatul ia banane”, lit. „băiat-marcă de subiect-banane-marcă verbală — ia”. Mărcile de posesie pot avea sens pur numeral sau definitoriu: tau-na „bărbatul”, tau-dia „bărbaţii”. Adjectivul se acordă: tau-dia ibau-dia „toţi bărbaţii”. Topica subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv, de ex. „bărbatul a sădit copacul în mijlocul grădinii” are forma tau ese au-na imea bogaragi-na-i vada e hado, lit. „bărbat-marcă de subiect-copac-gră-dina-mijloc-său-în-perfectiv - marcă verbală-să-di”. Frazele prin coordonare predomină asupra celor prin subordonare. Adoptată ca 1. a bisericii, a devenit o importantă lingua franca regională. Vorbitorii 1. M. au absorbit vorb. 1. papua* mulaha. A dat naştere pidginului police motu*. La sfîrşitul sec. 19 traducere a Bibliei cu ajutorul unor vorb. ai 1. dehu*, din care s-au împrumutat unele construcţii şi modelul de adaptare formală a împrumuturilor. 1303 MOVIMA (MOBIMA), l. amerindiană din ram. macro-tucanoan*. Venezuela; 2 000 vorb. 5 vocale, 18 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Topica: verb-su-biect-obiect. Forme pronominale care indică dacă persoana respectivă este absentă sau prezentă, dacă stă jos sau în picioare. 1304 MOXO (MOJO, MOROCOSI), 1. amerindiană din fam. arawak*. Brazilia, Bolivia, Paraguay; 1 500—3 000 vorb. (surse diferite). 4 vocale, 14 consoane, 1 semiconsoană. Structura silabică (C)V(C). Accent fonologie. Topica: verb-subiect-obiect. 171 MU»6’NG D.- trinitarios. 1305 chiMPOTO (KIMPOTO, NYASA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 58 000 vorb. 1306 MRO (~-MRU), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. birman-lolo* sau din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. ?; 20 000 vorb. 1307 MUBI (MONJUL, MOUBI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Ciad; 22 550— 36 000 vorb. (surse diferite). Distincţie de gen natural (mase.-fem.). 1308 MUGIL (BUNU, SAKER), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 700 vorb. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb cu sufixe. 1309 MULIMBA (LEMBA, (MA)LIMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 3 000—3 500 vorb. (surse diferite). 1310 MUMUYE,1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun, Nigeria; 103 000 vorb. 5 vocale. Unele urme de afixe de clasă. 1311 MUNA (MINA), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Muna); 200 000 vorb. D.: kapontori (akido), de N, de S. 1312 MUNDA (KOL(ARIAN), MOUNDA, MUNDĂ, MUNDA), ram. de 1. din fam. austro-asiatică*. India (E); 4,7 mii. —6 mii. vorb. (surse diferite). Al 3-lea mare gr. lingvistic din India, după gr. indic* şi dravidian*. Formează ram. cea mai de V a 1. austro-asiatice*, înrudită cu 1. mon-khmer*. 5 — 15 1. (surse diferite; ar putea exista şi altele, încă nedescoperite), în LL 11: gata’, gorum, gutob, ho (poate d. al 1. mun-dari), juang, kharia, kurku, mundari, remo, santali, sora, eventual kherwârî. L. cu cel mai mare număr de vorb.: santali, mundari. Probabil anterioare 1. indice* şi odinioară mai răs-pîndite, împinse de 1. indice şi dravidiene — purtătoare ale unor civilizaţii superioare — în zone muntoase, greu accesibile; actualmente în 3 arii separate. Considerate pe cale de dispariţie — mulţi vorb. bilingvi şi multilingvi, majoritatea analfabeţi, vorbind şi 1. non-M. din statul respectiv (singurele folosite în învă-ţămînt). Se deosebesc de 1. austro-asiatice de E prin trăsături comune cu alte 1. din India — ne-austro-asiatice (indice şi dravidiene). Fonologie divergentă în cadrul fam. austro-asiatice. Multe 1. au sisteme de 5 vocale, fără opoziţie de lungime, altele au vocale geminate şi ocluziune glotală. Consoane caracteristice: #/, con- soană retroflexă cj, împrumutată din 1. indice (se opune lui t — dental). Structură silabică caracteristică pentru aria indiană. Grupurile consonantice iniţiale — foarte rare (vocală neaccentuată automată). Morfologie complexă. L. incorporante — pronumele incorporat la verb (poate în trecut trăsătură a întregii sintaxe a propoziţiei). Infixe. Sufixe (exprimă raporturile dintre cuvinte) — 1. aglutinante şi polisilabice. Influenţă indică în sintaxă (mai puţin în santali, mundari şi sora). Topica: subiect-obiect-verb. Aflux de împrumuturi lexicale. Diferenţe N —S în morfologia derivativă: în limbile M. de N verbe bisilabice — de fapt compuse, cărora în limbile M. de S le corespund rădăcini monosilabice. în limbile M. de S — substantive bisilabice — apărute prin reduplicare, compunere sau combinaţii cu afixe clasificatoare ; derivare expresivă dezvoltată. Cunoscute abia de la sfîrşitul sec. 19 — începutul sec. 20 (liste de cuvinte, descrieri). Numele populaţiilor vorbind limbi M.— folosite şi pentru grupuri care vorbesc alte 1. Nu au avut scriere proprie — au utilizat sisteme de scriere indiene şi alfabetul latin* introdus de misionarii creştini. Ho şi santali (singura folosită în învăţămînt) şi-au creat sisteme de scriere proprii. Puţină literatură. 1313 MUNDANG (MOUNDAN(G), KAE-LE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Camerun; 45 000 vorb. Traducere a Bibliei. 1314 MUNDARI (MOUNDARl, MUNDĂ-Rî, MUNDARI-HO), 1. sau gr. de 1. din'fam. austro-asiatică*, ram. munda* sau d. al 1. kherwârî*. India (Madhya Pradesh, Orissa, Bihar, Bengal V); 600 000 — 1,7 mii. vorb. (surse diferite). în varietatea mongolpur 5 vocale, 28 (29) consoane, 2 semiconsoane. Accent final. Armonie vocalică. D.: asuri, bhumij, birhor (birhar) (aproape de dispariţie), ho* — sau 1. separată, koda (kora), korwa, mundari, turi. A folosit scrierile indice* devanâgari, bengali*, oriya* şi alfabetul latin*. Periodice, traduceri ale Bibliei. 1315 MUNDU (MONDO, MUNDO, MOUN-TON), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Zair, Sudan; 5 000 vorb. 1316 MUNDURUKU (CARAS, MUNDU-RUCU, PAIQUIZE, PARI, PRETAS, WEI-DYENYE), 1. amerindiană din fam. tupi 2.*. Brazilia; 1 000—1 500 vorb. 1317 MU’&’NG (MÎONG, MUONG), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (N, C.); cîteva mii—390 000 vorb. (surse diferite). înrudită cu vietnameza* (de care se deosebeşte în fonetică şi prin anumite MURIK 172 arhaisme) — a fost considerată şi d. al acesteia. 11 vocale, 18 consoane, 2 semiconsoane, 5 tonuri. Dialecte. 1318 MURIK (NOR), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. Numele nor după cuvîntul autohton care înseamnă „om". Mai multe clase nominale cu acord complet. 1319 MURLE (A(D)JIBA, AGIBA, BAN-GALAM, BEER, EPEITA, KAPE(I)TA, MA-R(II)LE, MERILLE, MERULE, MOURLE, MURULE), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MG). Sudan, Etiopia; 40 000 vorb. (1966). 9 vocale, 21 consoane, 2 semiconsoane. 5 tonuri: înalt, mediu, jos, ascendent, descendent. Topica: verb-subiect-obiect, substantiv-adjectiv. 1320 MURMI (BHOTIĂ, ISHĂNG, SAIN, TÂMĂNG), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* nepro-nominalizat. Nepal, India (Sikkim); 38 500 vorb. 1321 MURZU (DAMA, MUN(I), MURSI, MURZI, NGALIBONG), i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. mekan*, fie 1. înrudită. Etiopia, Sudan; 8 500 vorb. 1322 MUSEI (MUSEY, MUSSOI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Ciad, Camerun; 43 000—48 000 vorb. 1323 MUSGU (MAMZOKOI, MOUSGOU, MULWI, MUSGO, MUSGUM, MUSUK, MU-Z(U)GU, MUZUK), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (GTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MG). Camerun, Ciad; 2 500 vorb. Distincţie de gen natural (masc.-fem.). Numărul claselor nominale s-a redus la 2 pentru sg. şi 1 pentru pl. Schimbarea numărului sau a clasei la substantive poate duce la modificarea vocalei sau a consoanei radicale sau a amîndurora: sa „a bea” — si ,,a fi băut y wel „bătrîn — uli „femeie bătrînăLa sg. 2 pronume de clasă: t pentru feminine şi fără sex, ni, na a pentru celelalte nume. 1324 MUSKOGEAN (MUSKHOGEAN), fam. de 1. amerindiene din phylum macro-algonkin*. S.U.A.; 20 000 vorb. 6 1., în LL 2.$ 1325 MUSKOGEE (CREEK, GRIGK(ICE), MASKOGI, MASKOKE, MASKOKI, MUK-KOGEE, MUSGOGEE, MUSGOCHE, MUS-GOGULGE, MUSGOKI, MUSHKOGEE, MUS-KOGH, MUSKOHGE(E), MUSKOKE(E), MUSKOKI), 1. amerindiană din fam. musko-gean*. S.U.A. (Alabama, Oklahoma); 10 000 vorb. D.: seminole. Scriere hieroglifică. 1326 MWA (MOBA, MOUÂ), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, considerat fie d. al 1. kwenyi*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. voltaic* (MG). Coasta de Fildeş; 50 000 vorb. 1327 ichiinaM WANGA (INAMWANGA, (ichi)NAMWANGA, NYAMWANGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tan-zania, Zambia; 32 000 vorb. 1328 chiMWERA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 126 000 vorb. 1329 oMYENE, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Gabon; 10 000 vorb. D.: (a)dyumba (adjumba), enenga, ga(l)-loa (galua, omyene), mpungwe (mpongwe, npon-gwe, pongoue), nkomi, rungu. N 1330 NABAK (NABA, WAIN), 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 9 300— 10 000 vorb. (surse diferite). Mai probabil cifrele privesc mai multe 1. foarte apropiate, cu un număr mai mic de vorb. fiecare. 1331 NABANDI (BAZA, MBATI, MONG-(B)WANDI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. R. P. Congo; 137 000 vorb. 1332 NA-DENE, phylum de 1. amerindiene ce cuprinde 1 fam. (athapascan-eyak*) şi 2 1. negrupate (în LL 1: tlingit). 1333 NAGA 1. 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 58 000 vorb. în d. tankhur 7 vocale, 15 consoane (aspirate numai surde), 2 semiconsoane. 2 tonuri: înalt descendent, jos descendent. D.: tankhur. 2. subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N), India (Assam); cca 250 000—300 000 vorb. 23 1., în LL 15, printre care naga 1. 3. Vezi tangsa* 2. 1334 NAGA-KUKI-CHIN (KUKI-(C)HIN, KUKISH, KUKITSCHIN), gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. Birmania (N), India (Assam, Bengal); peste 1 mii. vorb. 88 — 100 1., în LL 45—46 (surse diferite). 1335 NAGA-MIKIR (MIKIR), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin* Birmania (N); 89 500—110 000 vorb. 1336 NAGOVIS1 (SIBBE), 1. papua*, stock nasioi-nagovisi-siwai-buin*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 4 619 vorb. 1337 NAHSI (LOMI, M0S(S)0, NAKHI, NOSHI), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. ti-beto-birmană*, gr. i*. R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yunnan, Sichuan = Szechwan = Szu-ch’uan); 150 000 vorb. împrumuturi din chineză*. 2 sisteme de scriere (silabică şi pictografică) folosite de şamani. Alfabet din 1960. 1338 NAHUA (AZTECĂ, MEXICANO, NA-HOA), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. aztecan. Mexic; 1 mii. vorb. r 8 vocale, 19 consoane (africată laterală caracteristică lh)< Frecvent grupul tl, cu o pronunţare explozivă caracteristică. 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). L. incor-porantă (de ex. substantivul nakatl „carne*’ este reprezentat printr-un afix într-o formă verbală ca ni-naka-kwa „eu mănînc carne”). Cazuri locative ca în zoque*. Forme „onorifice” care traduc respectul vorbitorului pentru persoana căreia i se adresează sau despre care vorbeşte (cauzative în -lia, -tia, -Itia adăugate la prefixul pronumelui: „el doarme” devine „el se face că doarme”). L. cu mare capacitate derivativă. Vocabular bogat în termeni abstracţi. D.: acasaquastlan, culhua, nahuat(e), na-hual(t), nahuatl (neguatl(e), niguira(n). în Nicaragua a existat o variantă creolă N. — spaniolă*. N. a fost principala 1. a imperiului aztec. La venirea spaniolilor era un fel de 1. generală (de civilizaţie şi de comerţ) în aproape tot imperiul aztec. D. nahuatl a stat în trecut la baza 1. clasice. Misionarii şi administraţia spaniolă au răspîndit N. şi în alte regiuni. Influenţată de spaniolă în lexic (arrozo, burro, membrillo, pan, pato) şi morfologie (numeralele peste 100 se combină cu numeralul spaniol: omecientos „200”, omemil „2 000”; conjuncţii şi adverbe: ya, pero, hasta, y, o, ni, todavia, si, cuando). Din sec. 18 pierde terenul în faţa spaniolei. Actualmente 1. scrisă în unele cercuri de intelectuali. Numeroase cuvinte N. în spaniola peninsulară, unele şi în alte 1. europene (aguacate9 cacahuete, cacao, chicle, chocolate, copal, coyote, epazote, guacamole, jicara, mescal, nopal, oce-Iote, petaca, tiza, tomate), mai numeroase în spaniola americană (atole, galpân, hule, me-cate, metate, pinole, pulque, tamal, zopilote). Spaniola din Mexic este influenţată de N. şi în fonetică (intonaţie, fonemul !§/ cu un randament funcţional scăzut) şi formarea cuvintelor (sufixul -eco pentru nume de popoare). Probabil sub influenţa scrierii maya*, vechii azteci şi-au creat un sistem de scriere pictografică, cu unele elemente ideografice şi sila-bice. Scriere în zig-zag (în toate direcţiile). în această scriere numele de loc Teocalititlan, lit. „dumnezeu-casă-oameni”, era reprezentat prin simbolurile tentli „buze”, otli „drum”, călii „casă” şi tlantli „dinţi”. Din sec. 16 misionarii au folosit alfabetul latin*. Cele mai vechi texte în acest alfabet sînt Codices Matritense y Fio-rentino (colecţie de date istorice începută în 1547 şi întreruptă în 1557)* Cantares mexi- NA1KÎ 174 canos (1560, colecţie de cîntece şi poeme), La Historia Tolteca-Chichimeca (1545, autor anonim). 1339 NAIKI (ERKU, NAIKADI, NAIKI GONDS, NAIKI-KOLAMI, NAIKI OF CHAN-DA, NAIKPODI), 1. din fam. dravidiană*. India (Bombay); 1 500 vorb. înrudită cu ko-lâmî*. L. tribală fără scriere. 1340 NAMCHI (NAMCI, NAM(D)JI, NAM-SHI, NAMTCHI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun, Nigeria; 11 000 vorb. 1341 NAMIE (NEMIA, WATALU), 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua Guinee; 3 090 vorb. 1342 NAMNAM (NABDAM, NABDE, NAB-DUG, NABRUG, NABT(E)), 1. din fam. ni-gero-cogoleză*, gr. gur*. Ghana; 8 000 vorb. 1343 NAN AI (GOLD(I), NANAJ) 1. 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. U.R.S.S. (vărsarea Amurului, ins. Sahalin); 9 000— 12 000 vorb. (surse, diferite). 6 vocale în 3 serii: orale scurte şi lungi şi nazalizate (numai în poziţie finală, de ex. [xoto] „oraş”, [xotondu] ,,în oraş”), 17 consoane, 1 semiconsoană. Accent final. 2. (TUNGUS DE SUD-EST), gr. de 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. 7 1., în LL 1: olca. 1344 NANCERE (NANJERI, NANTCHE-RE), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Camerun, Republica Centrafricană; 20 000 vorb. D.: nantchoa, kabalai. 1345 NANDE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 22 000 vorb. D.: ekiKumbule, ekiMate, eki Tangi. 1346 NANDE (DE NORD) (NANDI, oru-NDANDI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 2 000 vorb. D.: ekiLega (ekiHambo), nande, echiSanza, ekiShu, ekiSongoora, ekiSwaga (ekiKira), eki-Yira. 1347 NANDI (LUMBWA, TERIWAL), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-ecuatorial* (MC). Kenya; 430 000—450 000 vorb. (surse diferite). 19 vocale (9 lungi), 11 consoane, 2 semiconsoane. 6 tonuri (înalt, mediu, jos, înalt descendent, mediu descendent, jos descendent). Nu are gen. Deosebeşte numai sg. de pl. Articolul definit la sg. este o dentală (sese „dine” — seset ,,cîinele”, tim „pădure” — timdo „pădurea” cu t> d după m). La pl. articolul definit este -k. Numele de lichide sînt considerate pl.: ce-ko „laptele”, cey-ot ,,puţin lapte” (considerat sg.). Are 3 pronume demonstrative: de apropiere, de depărtare şi de determinare (eun-ni „acest braţ”, eun-nin „acel braţ”, eun-no „braţul”). Sufixe de deri- vare verbală cu valori foarte variate: sufixul -t se adaugă la un verb de mişcare pentru a arăta direcţia faţă de subiectul vorbitor {ki-isup-u ,,îl urmează spre aici”, ki-isup-toi „îl urmează spre acolo”), sufixul -ci indică o acţiune făcută de subiect pentru o altă persoană (o’sup-ci „urmează-1 pentru el”). Topica: verb-subiect-obiect, substantiv-adjectiv. Interesant este sistemul de denominaţie personală. Fiecare individ primeşte succesiv mai multe nume: la naştere i se dă numele strămoşului; cîteva zile mai tîrziu, cu ocazia unei sărbători, un nume compus din kip „băiat”, respectiv cep „fată” şi un cuvînt care aminteşte naşterea sa (kip-or „băiat născut pe drum”). Spre 10—12 ani copilul primeşte o poreclă care evocă o trăsătură proprie. După circumcizie i se dă un alt nume. D. sau 1. înrudită: kisankasa*. 1348 NANKANSE (FRA, NANKANA, NANKANI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (GTL) sau din gr. voltaic* (MC). Ghana, Volta Superioară; 55 000 — 105 000 vorb. (surse diferite). D. sau 1. înrudită; frafra* . 1349 NANUMBA, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. dagom-ba*, fie 1. înrudită. Ghana; 50 000 vorb. 1350 NAO (NA'O), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 5 000? vorb. 1351 NARAK, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 10 000 vorb. (1960). D.: kandawo (gan(d)ja), narak. 1352 NAŞI OI, 1. papua* din stock nasioi-nagovisi-siwai-buin*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 9 643 vorb. în varietatea darutue 5 vocale cu perechi lungi, 8 consoane. Accent nefonologic. La numele de rudenie contraste minimale de gen natural exprimate prin alternanţe vocalice: nuring „fiu’ — norang ,,fiică”, naung „soţ” — naang ,,soţie”. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: koianu, koromira, nasioi, poate şi si-meku* — sau 1. separată. 1353 N ASIOI-N A GO VISI- SI WAI-BUIN (BOUGAINVILLE DE EST), gr. de 1. papua* cu rang de stock. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville) ; 30 000 vorb. 7 1. (eventual 2 din ele sub-1.), în LL 6: buin, nagovisi, nasioi, simeku, siwai, uitai. Sisteme fonologice destul de simple, în schimb complexitate morfologică. Clasificare complexă a numeralelor în peste 40 clase, care se încrucişează în unele 1. (buin*, siwai*) cu sistemul de gen; acesta se răsfrînge şi asupra adjectivelor, posesivelor şi, într-o anumită măsură, a verbelor; clasele şi genurile — indicate prin mărci sufixate. Dual. Conjugare sufixală. Persoana şi numărul subiectului şi obiectul 175 NEK indicate la verb. Verbe mediale, cu forme diferite în funcţie de identitatea sau non-~ subiectelor. Negaţia la verbe exprimată printr-un clitic prepus. 1354 ikiNATA (IKOMA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 9 500 vorb. 1355 NATAKAN, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Camerun; 35 000—56 000 vorb. 1356 NATEMBA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Togo; 17 000 vorb. 1357 NATIORU (NATYORO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Volta Superioară, Coasta de Fildeş, Mali; 1 000 vorb. 1358 NAURUANĂ (NAOURU, NAURU(AN)),1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Nauru; 3 000 vorb. (1967). L. oficială alături de engleză*- Ga şi yapeza*, nu are afinităţi deosebite cu alte 1. din interiorul sau din afara Mi-croneziei. Elemente lexicale comune cu caro-liniana*. Sistem de clasificare nominală asemănător cu cele din trukeză* şi kiriwina*, de tip ne-austronezian (se regăseşte în unele 1. din Noua Guinee şi ins. Bougainville). 39 clase nominale, cu acord la adjectiv şi numeral. Se pare că 1. actuală a generaţiei tinere atestă o simplificare. 1359 NAVAJO (NAVAHO), 1. amerindiană din fam. athapascan-eyak*. S.U.A. (Arizona, Colorado, New Mexico, Utah); 140 000 vorb. Indienii N. îşi numesc 1. dine ,,popor”. Una din 1. amerindiene al căror număr de vorb. a crescut în ultimul timp. Vorbită de cel mai mare trib indian din S.U.A. în cel de-al doilea război mondial a fost folosită pentru mesaje secrete în armata americană. 47 foneme (8 vocale). Tonuri cu valoare fonologică (bini ,,nara lui”, bini ,,faţa lui”, bini „mijlocul lui”). Substantivul are formă unică pentru sg. şi pl. Verbul este în mod inerent sg. sau pl. Verbele tranzitive suferă adesea schimbări pentru a reda singularitatea sau pluralitatea obiectelor (-ye „a ucide unul” -yă’ ,,a ucide mulţi”, -tseed ,,a măcelări o mulţime”). Nu există un verb ,,a merge”, ci 3 forme: -yă ,,o persoană merge”, fââs „2 persoane merg”, -kăâh „mai mulţi merg”. Formele verbale au structură mai complexă (substantivul are 1 paradigmă, verbul 7). Paradigmele verbale redau mai ales aspectul (imperfec-tiv, perfectiv, progresiv, iterativ) şi modul (acţiune obişnuită, de rutină, sau optativă); numai 1 paradigmă redă timpul (viitorul). Pronumele personal pers. 3 are 2 forme: bi, referitoare la persoane apropiate (rude, prieteni, persoane din acelaşi trib) şi xo pentru străini, persoane necunoscute; năxi pron. pers. 1 sau 2 dual. Nu există un pl. în adevăratul sens al cuvîntului: dâ-bi, dă-xo „ei, fiecare din ei”, dâ-nâxî „noi, voi, fiecare din noi”. Pronumele demonstrativ are 5 grade: dii „ acesta”, * ei „acela” (apropiat de vorbitor şi vizibil), nâyâi „acela” (apropiat de interlocutor şi vizibil), Alei „acela” (depărtat de noi dar vizibil), 'el „acela” (depărtat de noi şi invizibil). Selectarea formei verbale depinde de caracteristicile fizice ale numelui cu care se asociază verbul. Mişcarea obiectelor rotunde se redă cu verbul ’an, a obiectelor lungi cu tăh, a fiinţelor cu tin, a obiectelor care seamănă cu o funie prin lâ. Trader N. este un pidgin dezvoltat în Arizona din ]V. 1360 NAWDAM (LOSSO, NAOUDAM, NAOUDEMBA, NAUDM), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, în relaţie certă cu more*, considerat fie d. al acestei 1., fie 1. înrudită. ?; 27 000 vorb. 1361 iNDAAKA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 4 700 vorb. 1362 NDALI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 51 000 vorb. 1363 NDAMBA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 19 000 vorb. 1364 NDENGEREKO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 53 000 vorb. 1365 NDJEM(-BAJUE) (DjEM, DSIMU, DZIM(0)U, KOZIME, (N)DREM, NJIEM, NYEM, ZIMU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 20 000 vorb. D.: badjue. 1366 NDO, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Zair; 13 000 vorb. D.: avari, oke’bu. 1367 NDOGO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Sudan, Zair, Republica Centrafricanâ; 3 500 vorb. D. sau 1. înrudite: bai*, bviri*, sere*. S-a tradus Biblia. 1368 chiNDOMBE (kiMAWANDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 12 000 vorb. 1369 NDOOLO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 5 000 vorb. 1370 NDOP (MELAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Camerun; 17 000 vorb. 1371 NDORO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Camerun, Nigeria; 1 000— 1 200 vorb. (surse diferite). 1372 NDUMU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 4 000 vorb. 1373 NDUNGA (BODUNGA, MODUNGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Zair; 2 000—2 500 vorb. 1374 NEK, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 300 vorb. NEMI 176 1375 NEMI, 1. sau gr. de d. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie (N); 2 180 vorb. Structura cuvîntului aceeaşi ca în thuanga*; Accentul pe silaba finală. 5 vocale. în d. tribului din Hyenghfcne 38 consoane. în d. jawe, nemi şi poâi sistemul se reduce în poziţie inter-vocalică la 16 consoane. Aceleaşi categorii ca în thuanga. O singură serie de numerale. Articol cu sg., dual, pl. Sistemul sufixelor personale devine mai complicat de la N spre S şi în d. pinje se aseamănă cu cel din camuhi*. Sintaxă identică cu cea din thuanga. D.: jawe (ubach), nemi, pinje, poâi (ye-hen, yengen); după alte păreri /n jawe/(jae) şi /pin-je/ sînt 1. diferite, iar nemi şi poâi /fwăăi/ (hiengen) ar fi d. ale 1. tribului din Hyenghfcne, toate făcînd parte, alături de alte cîteva 1., din gr. nordic (foarte fragmentat) de 1. din Noua Caledonie. Listă de numerale publicată în 1853. Traduceri de texte religioase. 1376 NENEMA, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie (NV); 1 100 vorb. 5 vocale (în d. koumac 4 serii: orale şi nazale scurte şi lungi), 31 consoane în poziţie iniţială (aspirate, labializate, prenazalizate, combinînd unele din aceste trăsături; sonan-tele pot fi şi surde), 2 semiconsoane. Accent iniţial. Pronumele are forme de sg., dual şi pl. inclusiv şi exclusiv. Flexiune nominală în persoană şi număr. Sufixele personale (diferite la sg. pentru nume şi verbe) se aplică numai numelor „posedaLile” (nume de rudenie, părţi ale corpului etc.). Există şi o formă cu valoare de persoană nespecificată („a cuiva"). Numele de rudenie au o formă de dual pentru a desemna o pereche eterogenă de tipul tată-fiu, unchi-nepot ş.a. Numai 10 nume „numărările” — care pot primi sufixe de număr. Demonstrativele sînt adesea compuse indicînd numărul şi sexul şi se folosesc în locul articolelor şi pronumelor. Prefixe de nominalizare (agent, instrument) şi verbalizare (fac-titiv, incoativ). Verbele au 2 forme: indefinită şi ^definită. Topica: subiect-verb-obiect, adjec-tiv-substantiv. De fapt propoziţia începe cu sintagma predicativă; propoziţiile mai complexe includ la început o particulă modală, urmată de un pronume personal care indică subiectul şi o particulă aspectuală, toate pronunţate ca un singur cuvînt; verbul simplu sau compus este urmat de complement şi de o particulă care arată că numele care urmează este agentul predicatului. în textele mai vechi această particulă se comporta ca un nume posedabil. D.: bebp, fwagumwak (koumac), yalesu. 1377 NENEŢ (IURAK, JURAKISCH, JU-RAK-SAMOJEDISCH, Y(0)URAK, YURAK SAMOYED, NENEC, NENEC, N’EN0T', NENZISCH, SAMOYfiDE YOURAK), 1. din fam. uralică*, gr. samoed* de N. U.R.S.S. (districtele naţionale Iamalo-Neneţ şi Neneţ); 24 000—25 000 vorb. (surse diferite). L. sa-moedă cu cea mai mare răspîndire. Asemănări cu 1. samoedă eniseică (eneţ). 5 vocale cu perechi lungi, 24 consoane — după alte păreri 7 vocale, dintre care 3 cu perechi lungi, 27 consoane (corelaţia de palatalizare cea mai dezvoltată dintre 1. uralice — apare la toate consoanele afară de velare), 1 semicon-soană (y); structura silabică (C)V(C)(C)(C). în d. de tundră 7 vocale, toate cu perechi lungi, 37 (45) consoane (corelaţie de palatalizare şi de cantitate sau de forţă), 3 semiconsoane (y> w, w), structura silabică (C)V(C)(C). în ambele d. accent fonologie, armonie vocalică. Unele alternanţe consonantice în flexiune. 3 numere, 7 cazuri productive, sufixe posesive, conjugare predicativă a numelui cu sufixe. Distincţie conjugare subiectivă (identică formal cu precedenta), obiectivă şi reflexivă. Opoziţie aspectuală duraţiv-momentan. 5 — 10 moduri. Sistemul numelor de rudenie exprimă relaţii foarte complicate printr-un inventar lexical foarte bogat. 2 d. între care nu există contacte, cu diferenţe de structură: de pădure (pyan-hasawa) si de tundră — baza 1. literare dezvoltate din 1930. împrumuturi reciproce cu ostiaka* şi ziriana*. Alfabet rus*. 1378 NENGONE (MAR£, NENGONfi, NE-n0NE, NENONE, NE^ONE), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*, ’ după unele păreri în gr. melanezian*. Noua Caledonie (ins. Mar6 — arh. Loyautâ = Loyalty); 3 000 vorb. (1959)—5 000 vorb. (surse diferite). Inclusă în subgr. lific împreună cu dehu* (lifu). 5 — 7 vocale cu perechi lungi. Sistem consonantic bogat: 26—33 consoane (oclusive surde aspirate; ocluziune glotală; unele sonante pot fi şi surde), 3 semiconsoane (şi w surdă). Accentul pe ultima moră (penultima vocală scurtă). Ultima vocală atonă a unei sintagme poate fi şoptită sau complet amuţită, ducînd la apariţia unor consoane finale. A păstrat sufixe personale numai pentru pers. 1 sg. şi pl. inclusiv. Urme ale mărcii de pers. 3 sg. la nume de rudenie şi localizatori. Sufix pentru forma definită a verbelor. Factitivul format prin încadrarea radicalului cu prefixul a- şi sufixul -ni. Prefixe de reciproc e-, i-. Particula indicînd subiectul poate fi plasată la începutul construcţiei; subiectul precedă verbul. Particulă agen-tivă care dă verbelor sens pasiv. Sistem de 177 NGAYABA numeraţie vigesimal, cu vestigii de sistem cvi-nar: 5 = ,,un ansamblu de degete”, 10 = „2 ansambluri de degete”, 20 = ,,un om”, 40 = ,,2 oameni” ş.a.m.d. Diferenţe dialectale minime. Iwateno nu este un d., cum s-a afirmat, ci un vocabular de respect pentru şefi. Există şi un vocabular trivial, depreciativ, insultător. Mai multe împrumuturi din engleză* decît din franceză* (1. oficială). Numeroase tipărituri începînd din 1847. Ortografie imperfectă. Influenţe asupra francezei vorbite în insulă. 1379 NEPALEZĂ (CHETRl, GORKHÂ(Ll), GURKHA(LI), KHAS(A), KHAS(-)KU-RĂ, KHASKURA, KHAY, NAIPĂLI, NEPAL®, PAHARI DE EST, PARBATI, PAR-BATTIA, PARBATI(YĂ), PURBUTTI), 1. in-do-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de N. Nepal, India (Bengal V, Assam); 5 mii. —10 mii. vorb. L. oficială în Nepal, lingua franca în Nepal şi Himalaya. Vorb. îşi numesc 1. parbatiyă „de deal”, vorb. 1. newari* îi spun şi gorkhăli. în varietatea kathmandu 5 vocale orale scurte, 3 lungi, 4 nazale scurte, 2 lungi, 30 consoane, 4 semiconsoane (y şi w au perechi nazalizate). Nazalizarea vocalelor — rol fonologie şi gramatical (gare ,,ei au făcut”/ gare — „eu am făcut”). Opoziţie neaspirat/as pirat la oclusive atît surde cît şi sonore, apical/retroflex numai la oclusive, n/n/tj. Predomină silabele deschise. Foloseşte infinitive şi participii cu valoarea unor propoziţii relative sau a altor subordonate (conjuncţiile — rare — introduse sub influenţa 1. hindi* în 1. scrisă). Alte influenţe hindi în sintaxă, totuşi deosebiri faţă de 1. indice de N şi asemănări cu newari. 3 dde V, de C., de E. Diferenţe 1. scrisă— 1. vorbită (de ex. în sintaxă). Cea mai veche atestare — inscripţie din 1337._ Literatură săracă. începuturile poeziei N. în sec. 19. împrumuturi din sanscrită* legate de dezvoltarea N. ca 1. naţională (înlocuire exagerată a cuvintelor provenite din alte 1. din Nepal şi din engleză*). Scrierea devanăgari nestandardizată (notare diferită a nazalităţii); notarea cantităţii vocalice nu corespunde realităţii din 1. N. 1380 NEWARI (NEPĂL, N^VARI, NE-WÂRÎ, NEWARISH), 1. din fam. sino-tibe-ţană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* nepronominalizat. Nepal (C.); 372 000 vorb. ca 1. maternă, plus 10 000 ca 1. secundă — 400 000 vorb. (surse diferite). L. cu cel mai mare număr de vorb. din gr. gyarung-mishmi. Cea mai importantă 1. tibeto-birmană din Nepal. Vorb. îşi numesc 1. nevă:bhăy (nepă:bhay, nepal bhâşă) Asemănări în fonetică cu tibetana*, bir-mana*, kuki. Distincţie animat-inanimat justificată morfologic. 5 forme cazuale distincte. 3 timpuri verbale: prezent, trecut, viitor. 2 persoane verbale. Nu are distincţie formală de număr. Sufixe de cauzativ. Asemănări în sintaxă cu nepaleza* (folosirea infinitivelor şi participiilor cu valoare de propoziţii relative sau de subordonate conjuncţionale). D.: newari, pahari (pa(d)hi, pahri). Inscripţii din 912 (din sec. 14 înlocuieşte sanscrita* în inscripţiile din regiune; după 1768 înlăturată de nepaleză). Singura 1. cu scriere dintre 1. pahari* din Nepal alături de timdu. Forme proprii de scriere din sec. 14 sau chiar dinainte, înlocuite din 1768 cu scrierea indică* devanăgari. 9 tipuri de silabare, printre care rănjanălipi, cu 7 variante caligrafice decorative şi o adaptare modernă simplificată, derivată din devanăgari (păstrează vocalele ri, H, li, necunoscute în N.). 1381 NEZ PERCE (CHOPUNNISH, NEZ PERCE(S), NCmIPOTITOkEN, NUMIPU, SAAPTINS, SAHAPOTINS, SAHAPTIN), 1. amerindiană din fam. sahaptin — nezpercâ*. S.U.A. (Idaho, Washington, Oregon); 500— 1 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 23 consoane, 4 semiconsoane. Structura silabică CV(C)(C)(C)(C). Accent fonologie. D.: N.P. de jos, N.P. de sus. 1382 NGAING (MAILANG, MANIPANG, SOR), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 850— 1 850 vorb. (surse diferite). Numită ngaing după cuvîntul indigen care înseamnă „ce?”. 1383 NGALUM, 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 15 000 vorb. 1384 NGAMO, i. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*, considerat 1. sau d. al 1. borne (wa)*. Nigeria; 18 000 vorb. Distincţie de gen natural (masc.-fem.). 1385 NGAMYA, 1. comună supradialectală din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*, creată pe baza unor d. tribale din Malawi. 1386 NGANDO (NGANDU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 121 000 vorb. D. sau 1. înrudită.- lalia*. 1387 diNGANDO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Republica Centra-fricană; 2 000 vorb. D.: diKota, diKuta. 1388 NGASA (ONGAMO, SHAKA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Tanzania; 1 000 vorb. 1389 NGAYABA (DJANTI, NJANTI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Camerun; 1 000 vorb. 12 c. 745 NGBAKA MA’BO m 1390 NGBAKA MA’BO (NGBAKA LIMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Zair, Republica Centrafricană; 17 000 vorb. 1391 NGBANDI (NG(B)WNDI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Zair; 137 000 vorb. 14 vocale (7 lungi), 34 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri: înalt, mediu, jos. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, sub-stantiv-adjectiv. Din această 1. s-a dezvoltat sango*. A fost tradusă Biblia. 1392 liNGBEE (LINGBE, MANGBELE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*; Zair; 30 000 vorb. 1393 NGEMBA (MEGIMBA, MOGIMBA, NGOMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 5 000 vorb. 10 vocale, 20 consoane, 3 semiconsoane. 3 tonuri. 1394 kiNGENGEREKO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 53 000 vorb. 1395 kiNGINDO (NJINDO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 85 000 vorb. 1396 NGIZIM (GWAZUM, KIRDIWAT, NGAZAM, NGEZZIM, NGIZZEM, WALU), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 39 000 vorb. 1397 NGOLA, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. uMbun-du*, fie 1. înrudită. Angola; 41 000 vorb. 1398 liNGOMBE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 150 000 vorb. Are armonie vocalică în forma ei cea mai completă: bala ,,a vorbi” — nabalaka prezent nedefinit, ine ,,a vedea” — naneke prezent nedefinit. D.: liBinza (bindja), diGendja (genja), gendza-baali, wiinza-baalL 1399 NGONI (chiNGONI, kiNGONI, ki-SUTU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Be-nue-Congo*. Tanzania, Malawi; 103 000 vorb. 1400 kiNGULU (NGURU), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat d. al 1. kiZigula* sau 1. înrudită. Tanzania; 66 000 vorb. 1401 NGUMBA (MABEA, MABI, MGOUM-BA, MVUMBO, NGOUMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000 vorb. 1402 NGUNI, gr. de 1. format din 1. zulu*, xhosa* şi swazi* din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Deosebirile dintre cele 3 1. nu sînt mai mari decît cele dintre engleza* din Londra, New York şi Melbourne. Ultimele cercetări arată că xhosa şi zulu s-au despărţit acum 500—600 de ani, iar swazi cu 1 — 3 secole mai devreme. Recitarea poemelor izibongo de laudă şi preamărire din xhosa şi zulu este la graniţa dintre vorbire şi cîntec, avînd o intonaţie specifică. 1403 ikiNGURlMI (NGOREME, N(U)GRUI-MI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 11 800 vorb. 1404 NGWO (NGONU, NGUNU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000 vorb. 1405 NIASEZĂ (NIAS(SESE)), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Nias, Batu); 50 000 vorb. D.: batu, nias. 1406 NICOBAREZĂ (NIKOBAR), 1. sau ram. de 1. din fam. austro-asiatică*. India (ins. Nicobar); sub 10 000—12 000 vorb. (surse diferite). După unii în gr. mon-khmer*, după alţii una din cele 2 ram. ale gr. estic alături de palaung-khmer. 6 1. (d.) (după alţii 12 1.): car (pu), chowra (tdtet), nancowry (nicobareză centrală), nico-bareză de S, shom pen(g) (interiorul ins. Great Nicobar), teressa (taih-long). Car şi nancowry au un număr neaşteptat de mare de cuvinte neînrudite, explicabil poate prin existenţa tabuurilor lexicale. în car 10 vocale scurte şi 10 lungi; topica; verb-subiect-obiect; traducere recentă a Bibliei; împrumuturi din portugheză*; alfabet latin* (nu reprezintă adecvat distincţiile între vocale). 1407 NIELLIM (MJILLEM, NIELIM, NYI-LEM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (GTL) sau din gr. charian* (MC). Ciad; 2 000 vorb. Urme ale sufixelor de clasă, de ex. -I pentru părţile corpului (tu-la ,,ureche”, su-l ,,cap”). 1408 NIGERIAN DE JOS, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MG). 1 1., în LL: ijo. 1409 NIGERO-CAMERUNIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC). 66 1. (gr. cel mai numeros din această fam.), în LL 25. Cele mai importante: edo, efik-ibibio, gbari, igala, ig-bira> igbo, nupe, tiv(i), yoruba. Tonurile au valoare lexicală sau gramaticală. Clase nominale cu prefixe, în stadii diferite de evoluţie de la o 1. la alta; în unele 1. s-au păstrat şi pronume de clasă. Substantivul se deosebeşte de verb prin prefixul de clasă adăugat la substantiv sau prin topică (acolo unde nu există prefixe). în conjugarea afirmativă unele aspecte se exprimă prin radicalul verbului sau prin reduplicarea lui, iar altele cu ajutorul unor prefixe sau sufixe speciale. Conjugarea negativă are pentru fiecare aspect un prefix sau sufix propriu. Pentru exprimarea negaţiei, în unele 1. se foloseşte schimbarea 179 NIL0-ABIS1NIAN tonului, însoţită sau nu de schimbarea vocalei radicalului. Pl. substantivelor se formează de regulă prin schimbarea prefixului de clasă după număr şi, mai rar, cu ajutorul unui sufix. 1410 NIGERO-CIADIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC), care ocupă un teritoriu relativ restrîns, dar cu o mare densitate de populaţie în majoritatea sa. 34 1., în LL 20. Cele mai importante: hausa, margi. L. N.-C. au clase nominale cu prefixe, cu stadii foarte diferite de evoluţie de la o 1. la alta. Există şi urme de prefixe de clasă nominală, uneori chiar în 1. din care acestea au dispărut. Substantivul se deosebeşte de verb prin topică. Există rar desinenţe nominale şi, mai rar, afixe verbale de conjugare. Conjugarea nu este unitară. O particularitate este folosirea radicalului fără afixe pentru exprimarea aoristului. Pl. substantivelor se marchează prin sufixe de pl., schimbarea desinenţei, modificarea rădăcinii, înlocuirea unui prefix cu altul, redu-plicarea celei de a doua consoane a radicalului, sau prin folosirea simultană a mai multor procedee. Negaţia se exprimă printr-o particulă sufixată în propoziţie sau prin una prefixată şi sufixată. 1411 NIGERO-CONGOLEZĂ, fam. de 1. fără îndoială cea mai importantă din Africa (CTL). Se întinde pe cea mai mare parte a Africii Occidentale şi, în general, pe întreg continentul la S de ecuator. Se împarte în mai multe gr. (atlantic occidental*, mande*, gur*, kwa*, Adamawa de est*, Benue-Congo*); cunoştinţele actuale sînt încă insuficiente pentru o clasificare definitivă (de ex. gr. kwa, în special ram. de E, şi Benue-Congo sînt insuficient diferenţiate între ele; după unii ar exista şi un gr. „central”). L. din fam. N.-C. sînt, cu puţine excepţii, 1. tonale. Clase nominale marcate prin perechi de afixe, unul pentru sg. şi altul pentru pl. Fiinţele omeneşti, indiferent de sex, formează o singură clasă, lichidele alta. Toate denumirile de pomi alcătuiesc o singură clasă, în care găsim însă şi alte substantive. Pentru alte clase e greu de descoperit un criteriu semantic. Cîteva 1. (ewe*, maninka*, buraka-gbanziri* şi multe 1. mande*) au pierdut acest sistem de clasificare. Verbul este invariabil, cu excepţia unor modificări tonale. Timpurile şi modurile sînt exprimate prin tonuri sau cu ajutorul auxiliarelor. Unele 1., mai ales cele din gr. atlantic occidental, gur şi Benue-Congo au sisteme dezvoltate de derivare a verbelor. 1412 NIGERO-SENEGALEZ, gr. del. din fam. sudano-guineeză* (MC), ce ocupă un teritoriu întins. 36 1., în LL 18. Cele mai importante: dan, dogon, kpelle, loma, mende, songhai, susu-yalunka, vai. Cuvintele au terminaţie vocalică. Unele 1. au sunete specifice (labiovelara cf> , r uvular). Nu există tonuri. L. din acest gr. au numai urme de clasă nominală. Substantivul se deosebeşte de verb prin topică, printr-o desinenţă specială adăugată substantivului (după cum la verb se adaugă afixe de conjugare) sau prin nazalizarea consoanei iniţiale. Aspectele verbale sînt marcate prin prefixe şi, mai rar, prin sufixe speciale. Complementul precedă, în general, verbul. Pl. substantivelor se formează cu sufix adăugat la sg. 1413 NIHALI (KALTO, NAHÂLÎ), 1. izolată. India (Madhya Pradesh); sub 750—1 200 vorb. multilingvi. Puţin cunoscută — 1. mai mult sau mai puţin secretă a răufăcătorilor. A fost inclusă printre 1. dravidiene* sau munda* sau considerată d. al 1. kurku*. S-a demonstrat că nu este o 1. munda, dar ar putea forma împreună cu acestea ram. de V., munda-nihali, a fam. austro-asiatice*. După unii autori ar fi conservat cadrul gramatical munda, dar vocabularul ar fi aproape în întregime dravidian. O statistică efectuată pe 503 cuvinte N. a dat însă următoarele rezultate: 36% din kurku, 4% dintr-un strat munda mai vechi, 9% de origine dravidiană, 24% fără corespondent în India, restul de 27% cu probabil caracter indic*. S-a afirmat şi că ar fi o 1. creolă, poate cu substrat ne-austro-asiatic. în fonologie din punct de vedere tipologic nu este o 1. munda, dar din punct de vedere areal este sigur o 1. indiană. Nu are consoane checked, caracteristice 1. munda şi în general austro-asiatice. Nici morfologia verbală sau derivarea nu seamănă cu nici o 1. munda sau proto-1. Numeroase morfeme şi construcţii din kurku. Sintaxa şi morfologia verbală abundă în elemente indo-europene*. Proporţie foarte mare de împrumuturi — mai mare chiar decît în albaneză*, foarte asemănătoare celei din d. ţigăneşti* din S.U.A. şi Europa occidentală. 1414 Nil, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 6 000 vorb. (1960). 1415 olunyaNIKOLE (LUNYANKOLE, o-lunyaNKORE, NYANKORE, (o)runyaNKO-RE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda; 388 000—773 000 vorb. (surse diferite), D. horo-horo, iru, oruTagwenda. 1416 ikiNILAMBA (ILAMBA, IRAMBA, NILYAMBA, ikiNIRAMBA), 1. din fam nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 170 000—171 000 vorb. (surse diferite). 1417 NILO-ABISINIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC). 20 1., în LL 10. Cele mai importante: dinka, nuer. NILO-CHARIAN 180 Tonuri cu valoare lexicală şi morfologică (disting sg. de pl. şi forma pasivă de cea activă). Urme evidente de clase nominale, pentru care se folosesc fie prefixe, fie pronume. Substantivul se distinge de verb prin menţinerea unor prefixe nominale sau prin desinenţe speciale; de multe ori, distincţia se bazează însă fiumai pe topică. Pl. substantivelor se indică prin diverse procedee, întrebuinţate izolat sau combiiiat: eliminarea sau modificarea desinenţei de sg. sau adăugarea unei desinenţe speciale, modificarea cantităţii, a naturii sau a tonului vocalei din radical, modificarea ultimei consoane din radical (sonora devine surdă), schimbarea sau adăugarea unui prefix de clasă. 1418 NILO-CHARIAN (CHARI-NIL),. cel mai important gr. din fam. nilo-sahariană* (CTL), considerat de unii şi fam. aparte, numită macro-sudanică. Ocupă Africa de Est şi valea superioară a Nilului. Se subdivide în gr. sudanic central, sudanic estic, berta* şi Itunama*. 121 1., în LL 95. Cele mai importante: maasai şi nubiana. Sînt 1. tonale. Substantivele au forme de pl. complexe. Unele 1. din subgr. estic au gen gramatical şi un sistem complex de derivare a verbelor. 1419 NILO-CIADIAN, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MG), ce ocupă un teritoriu vast. 35 1., în LL 24. Cele mai importante: fur, kanuri, tubu. Urme slabe de clase nominale, pentru care se folosesc prefixe sau pronume. Substantivele se deosebesc de verbe printr-o desinenţă specială. Sistemul de conjugare este unitar. Pl. substantivelor se indică printr-un sufix adăugat la desinenţa de sg. sau prin suprimarea acesteia. 1420 NILO-CONGOLEZ, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC), care ocupă un teritoriu relativ restrîns. 20 1., în LL 8. Cea mai importantă: lendu. Toate cuvintele se termină în vocală. Sistemul claselor nominale este marcat prin prefixe de clasă. Distincţia între substantv şi verb se realizează cu ajutorul prefixelor nominale şi prin topică. Pl. substantivelor se marchează prin schimbarea prefixului de clasă. Spre deosebire de toate grupurile învecinate, atributul substantival precedă substantivul. 1421 NILO-ECUATORIAL, gr. del. din fam. sudano-guineeză* (MG). 24 1., în LL 9. Cele mai importante: bari, iraqw, maasai, nandi. Tonuri folosite pentru a preciza rolul unui cuvînt atunci cînd locul în frază nu îl indică satisfăcător. Clase nominale net distincte. în fiecare 1. există 2 clase principale: una care cuprinde numele de fiinţe masculine, augmentativele, numele pămîntului şi al lunii, numele de colectivităţi umane (meserii, triburi) şi diverse alte substantive, şi alta incluzînd numele de fiinţe feminine, diminutivele, numele cerului şi al soarelui şi alte substantive. Fiecare clasă este caracterizată gramatical printr-un prefix de clasă numit impropriu articol, printr-un pronume de clasă analog prefixului, întrebuinţat înaintea atributului unui substantiv, printr-un „relativ4* de clasă pus înaintea adjectivului pentru a marca acordul în clasă cu substantivul, printr-o serie specială de determinative. Pl. substantivelor se indică prin modificarea prefixului de clasă si a desinenţei. 1422 NILO-SAHARIANĂ,’ fam. de 1. din Africa (CTL), care ocupă centrul Africii, la S de fam. afro-asiatică*. 143 1., în LL 111. împărţită în mai multe gr.: songhai*, saharian de est*, maban*, fur*, nilo-charian*, koman*. Gr. nilo-charian şi saharian de est sînt considerate de unii africanişti ca fam. aparte. 1423 NIMBORAN, 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 3 000 vorb. Trăsături comune cu sentani*. Sufixele predomină asupra prefixelor. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb, totdeauna prin sufixe. Dual limitat la mărcile de persoană legate. Absenţa genului şi claselor. Obiectul marcat la verb printr-un afix adăugat radicalului verbal, care suferă şi schimbări morfo-fonemice profunde. Negaţia la verbe indicată printr-un prefix. Formele verbale negative nu se conjugă şi nu primesc mărci ale obiectului. Verbe mediale, cu forme diferite pentru a marca identitatea şi non-/^ subiectelor. în plus în N. distincţie formală în indicarea obiectului mase. şi fem. la verb şi a sexului subiectului de pers. 3 sg.; forme verbale care indică poziţia relativă în care se realizează acţiunea (jos, sus, acolo etc..) 1424 NIMI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 400 vorb. 1425 NINGGIRUM (NINGERUM), 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 3 500 vorb. D.: kaziva, ninggirum. 1426 NINZAM, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 4 500—10 000 vorb. (surse diferite). 1427 NIUEANĂ (FEKAI, NIUE), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Niue (ins. Niue = Savage), Noua Zeelandâ; 4142 vorb. (1973). 5 vocale cu perechi lungi, 11 (12) consoane. Accentul pe penultima silabă. Trăsături morfologice considerate inovaţii comune numai cu tongana* şi uveana de est*. Topica: verb-subiect-obiect, substantiv-adjectiv. 1428 NJAI (JEN, KOBOCHI, NjEL, NJE-NY, NZANGI, ZANI, ZANY), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria, Camerun; 10 000—14 000 vorb. (surse diferite). NORVEGIANĂ 1429 NKOM (BAMEKON, (B)IKOM, E-KOM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 15 000—17 000 vorb. (surse diferite). 1430 shiNKOYA (NKOYA, SHIKALU), I. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 19 000 vorb. 1431 NOGAI, 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (Caucaz); 40 000 — 47 000 vorb. (surse diferite). 8 (9) vocale, 17 (21) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (G)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 3 d. de bază; nogai, ak-nogai (weipnogai-isch), karanogai (schwarz-nogaiisch). L. literară, scrisă — după 1917; actualmente presă, manuale, literatură. Din 1938 alfabet bazat pe cel rus*. 1432 NOMANE, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 3 680 vorb. (1960). D.: kiari — sau 1. separată, nomane. După altă părere ar forma împreună cu gahuku* 1. dene, cu d. gai, mami-duma, siati. 1433 NOOTKA, 1. amerindiană din fam. wakashan*. Canada (Columbia britanică); 1 800 vorb. 47 foneme (10 vocale, 5 lungi). Consoane iaringale asemănătoare cu cele din arabă*. O serie de forme lingvistice anormale. Astfel, pentru a indica anumite caracteristici fizice ale persoanei căreia i se vorbeşte sau despre care se vorbeşte nu se folosesc procedee lexicale, ci se recurge la elemente morfologice (sufixe speciale) sau fonetice (schimbarea consoanei sau vocalei sau introducerea în corpul cuvîntului a unor elemente lipsite de semnificaţie). Clasele de indivizi semnalate prin aceste procedee sînt copiii, adulţii de talie mai mică decît media, indivizii foarte graşi sau înalţi, cocoşaţii, cei ce au un defect la ochi. De ex.: -is, sufix pentru copii, se plasează înaintea celorlalte sufixe (adăugat la qwistic4 ,,fă asta" dă naştere la qwisisticis ,,fă asta, copile"), -aq* sufix pentru om gras. Pentru oamenii foarte mici, pe lîngă sufixul diminutival -is se foloseşte şi palatalizarea fricativelor (din radical şi din sufix: hinVgiL'we'iri1 devine hînt*£iL'i&-we'in* ,,unicul om (mic) se spune că vine"). Aceleaşi forme palatalizate şi pentru păsări mici. Sufixe speciale pentru a preciza că anumite acţiuni au loc pe plajă, pe stînci sau în mare, ca şi în kwakiutl*. întrebuinţează, la fel ca şi kwakiutl, salish* şi tshimshian*, serii distincte de numerale după clasele de obiecte. Termeni pentru a diferenţia numeroase specii de animale marine vertebrate sau nu, deşi resursele alimentare ale indienilor N. provin din vînătoare şi agricultură. D.: kyoquot, tsishaath, ucuelet. Elemente N. folosite în chinook*. în engleză*: camas ,,bulb comestibil". 1434 NORA (NORRA, NOzA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin* sau gyarung-mishmi*. Birmania (N), R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan); peste 3 000 vorb. D.: byabe, kizolo, lama, nora. 1435 NORVEGIANĂ (NORSK, NORVE-GIEN, NORWEGIAN), 1. indo-europeană* din fam. germanică*, gr. scandinav* (d. de V — apropiate de subgr. de V. — islandeză*, fa-roeză* _, cele de E — de subgr. de E — daneză* şi suedeză*). Norvegia, S.U.A.; 4,3 mii. vorb. ca 1. maternă plus 10 000 ca 1. secundă (avînd lapona* ca 1. maternă). L. oficială în Norvegia — unica 1. cu 2 forme oficiale cu drepturi egale: bokmâl şi nynorsk. După unii d. al unei 1. scandinave continentale împreună cu daneza şi suedeza, cu care e în bună măsură reciproc inteligibilă. în N. standard de E 10 vocale (9 cu perechi lungi), 20 (21) consoane, 2 semiconsoane. Accent muzical, ca şi suedeza şi daneza de N (mai puternic descentralizat decît suedeza) — 2 tonuri: înalt (ascendent) în cuvinte mono-şi polisilabice — diferit de cel din germană* şi suedeză, şi jos (ascendent-descendent-ascen-dent) (corespunzător aproximativ accentului suedez fără ultima inflexiune descendentă); variante accentuale frecvente. Trăsături comune cu 1. scandinave. Articol dublu cînd substantivul e precedat de adjectiv, ca în suedeză. Declinare simplificată: o singură formă pentru sg. şi una pentru pl., o singură formă de genitiv în -5. Diateza pasivă în -s. Simplificarea flexiunii verbale în limba vorbită; aceeaşi formă pentru toate persoanele şi ambele genuri. Topica; subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. 2 gr. de d. diferenţiate încă din cele mai vechi texte: de V (asemănări în fonetică şi lexic cu faroeza) şi de E. în sec. 13 ia naştere o formă cultivată oficială (drontheimisch-bergen) bazată pe d. de V (drontheimisch şi d. din Westland), folosită ca 1. de cancelarie; această 1. literară arhaică devine în sec. 14 ruptă de 1. uzuală, căreia (spre deosebire de suedeză) nu reuşeşte să i se adapteze, iar în sec. 15 iese din uz. în sec. 14 se dezvoltă şi o 1. standard populară, apropiată de d. de E. Ca 1. literară se foloseşte din motive politice (uniune personală Danemarca-Norvegia 1536—1814) din sec. 15 daneza, care devine din 1500 singura 1. oficială. Varianta 1. literare daneze oficiale folosită în mediul urban este adaptată deprinderilor articulatorii ale norvegienilor şi îmbogăţită cu elemente N., ceea ce conduce la conturarea unei 1. literare de sine stătătoare dan (ez)o-norvegiene, numită riksmâl NOTU 182 (riksmaal ,,1. de stat"), şi considerată 1. mixtă, cu structura gramaticală în parte daneză, în parte N.; este 1. în care a scris Ibsen; după despărţirea de Danemarca aceasta devine 1. standard oficială în Norvegia. N. ,,pură”, vorbită de populaţia rurală—numită landsmâl (lands-maal) ,,1. ţării”; 1. rurală mai apropiată în unele privinţe de suedeză decît riksmâl, nu a fost folosită în scris pînă prin 1830; promovată de la mijlocul sec. 19 ca 1. populară generală, în special graţie activităţii lui Ivar Aasen (după unii creaţie artificală bazată pe d. de V — arhaice). în 1892 ambele varietăţi sînt recunoscute oficial ca 1. literare şi de învăţămînt, egale în drepturi. îmbogăţite din a 2-a jumătate a sec. 19 cu elemente dialectale şi creaţii noi. Deosebiri fonetice şi în structura gramaticală (landsmâl a păstrat cele 3 genuri; ein mann ,,un bărbat”, ei gate ,,o străduţă” (germ. eine Gasse), eit hus ,,o casă” (germ. ein Haus). Din 1929 riksmâl este denumită bokmâl (cca 2,5 mii. vorb.), iar landsmâl— nynorsk (a) (neo-N.) (cca 1 mii. vorb.). Cea dintîi este răspîndită în SE—Ostland, Oslo, Bergen şi alte oraşe, cea de a 2-a în Westland şi centru, în special în zonele rurale; ar avea varietăţi standard urbane şi d. rurale: de E, de N, de V, tronder; în regres: în 1968 1. principală pentru numai 18% din elevi. încercări de unificare fără succes (de ex. în 1939 se propusese crearea unei 1. standard comune numite samnorsk ,,N. comună”), la care pare să se fi renunţat. Ambele forme — folosite de radiodifuziune, în actele oficiale; legile dezbătute şi publicate în oricare din ele; în şcoli se predă în forma predominantă local, dar se învaţă şi cealaltă. Vechea N. derivă din vechea nordică occidentală, ca şi vechea islandeză şi faroeza. Cele mai vechi atestări: 600 inscripţii din sec. 8 — 11 în alfabetul runic nou (încă din primele apar trăsături tipice pentru vechea N., cum ar fi sincope, asimilări consonantice s.a. Texte juridice, religioase, istorice, traduceri de romane cavalereşti, cîntece şi poezia scalzilor (mai puţin importante decît în Islanda), prelucrări de motive din Sagas islandeze; de la mijlocul sec. 13 datează Konungs skuggsiâ („Konigs-spiel”), unul din cele mai importante monumente ale vechii 1. literare IV. De la începutul sec. 13 şi documente. Istoria N. cuprinde 2 perioade: veche (sec. 8 — 1525) şi modernă (după 1525), după alte păreri 3: clasică (1150—1350), medie (1350—1530) şi modernă (după 1530). După 1350 în dezvoltarea 1. N. uzuale, populare, se produc profunde inovaţii (comune cu daneza şi suedeza): pierderea vechiului sistem flexionar, îngrădiri în domeniul topicii (care fusese liberă în 1. mai veche). Lexicul de bază al 1. N. cuprinde elemente nordice tipice, care au aproape fără excepţie paralele în celelalte 1. nordice. Influenţă suedeză din a 2-a jumătate a sec. 14 şi daneză de la jumătatea sec. 15 — în secolele următoare modifică profund componenţa vocabularului în 1. păturilor orăşeneşti, dar nu afectează 1. uzuală în mediul rural. Alfabetul runic nou a rămas în evul mediu scrierea uzuală cea mai răspîndită (însemnări în scopuri practice pe obiecte din lemn). Alfabetul latin* utilizat din sec. 11. Reforme ortografice în 1907, 1917, 1938. Ortografie parţial etimologică (multe litere care nu se pronunţă). Litere adiţionale: ae, 0 (ca în daneză; în suedeză le corespund ă şi o) şi â (comună celor trei 1.). Cuvinte N. în alte 1. — unele au ajuns şi în română* (prin intermediul 1. franceze): fiord, iolă, scki, slalom. 1436 NOTU (EWAGE), 1. papua* din stock binandere*. Papua-Noua Guinee; 10 000 vorb. 1437 NOUA GUINEE DE CENTRU-SUD (CENTRAL AND SOUTH NEW GUINEA), gr. de 1. papua* cu rang de phylum, include şi fostul phylum papua de nord. Papua-Noua Guinee, Indonezia (V ins. Noua Guinee); 230 000 vorb. Numărul total de 1. neprecizat, în LL 34 1.: 2 stock-UTî (mărind, suki-gogodala), 4 fam. (bedamini, kiwai, ok, oriomo) şi 9 1. neclasificate (agob, asmat, awin de vest, kamoro, ki-maghama, oksapmin, pare, riantana, yey). Diversitate considerabilă a caracteristicilor tipologice şi structurale ale acestui mare phylum, totuşi concordanţe într-un număr limitat de trăsături, cel puţin în anumite zone. Trăsături suprasegmentale cu rol fonologie, adesea destul de complexe, în majoritatea 1. în unele 1. tonuri cu valoare semantică (oksapmin*). Sufixele predomină asupra prefixelor în cele mai multe 1. Persoana şi/sau numărul subiectului indicate la verbe în majoritatea 1., în general prin sufixe sau combinaţii de prefixe şi sufixe, în multe 1. obiectul este indicat la verb — în unele numai prin afixe, în altele şi prin modificări ale bazei verbale pentru a exprima numărul sau cel puţin singularitatea sau non--^ obiectului (fam. oriomo*). Multe 1. disting numai sg. şi pl. la mărcile de persoană, altele au şi dual sau urme de dual. Dintr-o serie de 1. lipsesc în mod cert sisteme dezvoltate de verbe mediale; în alte 1. verbe mediale puţin dezvoltate. Majoritatea 1. nu au gen şi clase. Negaţia la verbe exprimată mai frecvent prin prefixe sau elemente prepuse decît prin sufixe sau prin combinarea ambelor. Interogaţia se exprimă fie prin afixe verbale, fie printr-o marcă aşezată după verb. L. din ins. Frederik-Hendrik (kimaghama*, riantana*) diferă de celelalte 1. din phylum prin absenţa aproape totală a morfologiei cuvîntului. 183 NUER 1438 NOUA GUINEE DE EST (EAST NEW GUINEA HIGHLANDS), gr. de 1. papua* cu rang de stock. Papua-Noua Guinee (platourile înalte); 766 000 vorb. (1960) + o creştere de cca 20% pînă în 1968. Gr. de 1. papua cu cel mai mare număr de vorb. Cca 57 1., în LL 37. Enga* — 1. papua cu cel mai mare număr de vorb. în majoritate 1. destul de asemănătoare tipologic şi care concordă considerabil în anumite trăsături structurale atît ca formă cît şi ca funcţie. Trăsături comune aproape tuturor L: sisteme suprasegmentale complicate; tonurile pot fi interpretate ca avînd rol fonologie iar accentul ca nefonplogic (condiţionat şi pre-dictibil în funcţie de ele), ca în chimbu* (d. golin), fore*, gadsup*, kewa*, sau invers. în unele 1. apare o serie suplimentară de oclusive prenazalizate pe lîngă cele surde (asaro*, enga*, karam*, siane*, waffa) sau pe lîngă cele surde şi sonore (tairora*, yagari). Absenţa genului şi claselor. Preponderenţa foarte netă a sufixelor asupra prefixelor. Persoana şi de obicei şi numărul subiectului indicate la verb, totdeauna prin sufixe (sufixe care să indice concomitent cele 2 categorii sînt rare). Dual la mărcile de persoană. în general forme speciale de pronume posesive distincte de cele personale. Verbe mediale; unele dacă nu toate verbele mediale dintr-o 1. au 2 serii diferite de forme desemnînd identitatea şi non-^ subiectelor verbelor mediale şi finale; verbele mediale cu marcă de non-identitate a subiectelor suferă schimbări în persoană şi număr. Nu există distincţie între pers. 2 şi 3 a subiectului non-singular la verbele finale şi adesea nici la cele mediale. Sufix interogativ la verbe. Negaţia se indică la verbe printr-un prefix, rar un sufix. 1439 NOUA GUINEE DE SUD-EST (SOUTH EAST NEW GUINEA), gr. de 1. papua* cu rang de phylum. Papua-Noua Guinee; cel puţin 117 500 vorb. Cuprinde 1. daga*, 2 stock-un (binandere*, koiari-manubara-yareba*) şi fam. goilala* — în total 25 1. Reprezintă 3 tipuri distincte, dar au şi o serie de trăsături comune : preponderenţă foarte netă a sufixelor asupra prefixelor; cel puţin o marcă indicînd persoana sau numărul subiectului la verb, totdeauna sub formă de sufix; marca negaţiei de obicei prefixată sau prepusă; verbe mediale care marchează identitatea sau non-/^ subiectelor „propoziţiilor” succesive. 1440 NOUA GUINEE DE VEST (KAPA-UKU-BALIEM, WEST NEW GUINEA HIGHLANDS), gr. de 1. papua* cu rang de phylum. Indonezia (V ins. Noua Guinee — platourile înalte); 250 000 vorb. 11 1., în LL 5: dani, uhunduni şi cele 3 1. din fam. Wissel-Kemandoga*. Preponderenţă foarte netă a sufixelor asupra prefixelor. Persoana şi numărul subiectului indicate Ia verb prin sufixe. Obiectul exprimat la verb prin prefixe. Nu au gen şi clase (afară de moni*). Verbe mediale. Distincţie între formele de imperativ imediat şi ulterior. 1441 chiNSENGA (SENGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*; Zambia; 45 000 vorb. 1442 NSO ((BA)NSAW, BANSO, LAM(N)-SO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000—40 000 vorb. (surse diferite). 1443 NSUNGLI (LIMBUM, LLIMBUNI, NDZUNGHI, NDZUNGLE, NJUNGENE, NSUNGALI, NSUNGNI), 1, din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Camerun; 15 000 vorb. 1444 loNTOMBA (luNTUMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 40 000—50 000 vorb. (surse diferite). D.: imona, mpongo, nkole. 1445 NUBIANĂ, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MG). Sudan, Egipt; 750 000—1 mii. vorb. Vorb. sînt o populaţie foarte amestecată cu arabi. 3 tipuri de cantitate vocalică avînd valoare fonologică (vocale lungi, normale şi semilungi). 2 tonuri (înalt, jos). Există numai articol nedefinit (wer „un", pl. weri; weku ,,unor”). în absenţa articolului nedefinit, substantivul se consideră determinat. D.: N. kordofaniană (dair( dilling, gulfan, garko, kadero, kundugr), N. nilotică (mahas-fadidja, kenuzi-don- gola); după unii şi birked şi midob*. Singura 1. negroafricană cu texte vechi descifrate. Scrise cu caractere copte*, adaptate la specificul N., aceste texte sînt inscripţii şi fragmente literare diverse care urcă în timp pînă în sec. 8—9. Scrierea actuală are caractere apropiate de alfabetul arab* şi în acelaşi timp si de cele semitice. 1446 NUER (NOUfiR), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Sudan (SE); 260 000— 500 000 vorb. (surse diferite). 32 vocale (8 scurte, 7 lungi, 10 „murmurate” scurte şi 8 lungi), 17 consoane, 4 semiconsoane. 3 tonuri (înalt, mediu, jos): gure je „el îl urmează”, găre je „el îl ţese”. Morfologie complexă. Substantivul „limbă” are următoarele forme de sg.: lep (nom.), leah (gen.), leb (loc.) şi de pl. lăf (nom.), lufnii' (gen., loc.). Un verb ca „a bea” ma:t are forme de aplicativ (mdâde „el bea ceva”) şi de cauzativ (maăftd „el face să bea”). Monosilabism predominant, care este secundar din punct de NUMANGGANG 184 vedere istoric (exact ca în cazul chinezei* şi englezei*). Flexiune internă: unele alternanţe vocalice se explică prin anticiparea unor afixe; pronumele personale sufixate produc modificări ale rădăcinii; alternanţe consonantice pentru exprimarea direcţionalului „spre" şi ,,de la" (cdode ,,el intră de la", âăume ,,el intră spre"). Pronume personal pers. 1 pl. exclusiv (ko ,,noi şi nu voi”) şi inclusiv (ne ,,noi şi voi"). Ideea de reflexiv redată prin substantivul ro ,,corp" şi pronumele personal al subiectului ce ro nah ,,a omorît corpul său = s-a sinucis”. Complementul precedă verbul. Alfabetul ,,Africa” plus 4 caractere fonetice (1928). 1447 NUM AN G G AN G, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 200 vorb. 1448 NUMFOR (MAFO(O)R, MEFOOR, NOE(M)FOOR, NOEFUOR, NUFOR, NU(M)-FOOR), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de E. Indonezia (ins. Numfoor); 40 000 vorb. împreună cu biak*; 50% alfabetizaţi atît în 1. maternă, cît şi în 1. indoneziană*. D.: kamer, mapia(n), mios num, mios wa’ar, monoarfu, rumberpon, vogelkop. 1449 NUNG1 1. (ANOONG, ANUNG, FU-CH’YE, KUHPANG, KWING(-)SANG, KWIN-P’ANG, LU(TZE), NU), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin* sau gyarung-mishmi*. Birmania (N), R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan); 10 000 vorb. D.: cholo, gwaza, miko, nung. 2. subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin* sau gyarung-mishmi*. Birmania (N), R. P. Chineză (prov. Yunnan); peste 13 000 vorb. 2 1., ambele în LL: nora, nung1 1. 1450 NUNG2 (NONG, NUN, N0NG), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. R. S. Vietnam (N), R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan); 170 000 vorb. numai în R. S. Vietnam. După unele păreri d. al 1. chuang împreună cu sha*. 9 vocale scurte, 3 lungi, 19 consoane (oclusive aspirate surde, ocluziune glotală), 2 semiconsoane. Structura silabică CV(C). 6 tonuri: mijlociu uniform, jos uniform, glotalizat, înalt ascendent, înalt ascendent glotalizat, jos ascendent, jos descendent. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: nung, lei ping, lungchow. 1451 NUNKU (MADA, YIDDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 23 000 vorb. 1452 NUNUMA (NIBULU, NUNA, NURU-MA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. lela*, fie 1. înrudită (CTL) sau din gr. voltaic* (MG). Volta Superioară; 43 000 vorb. 1453 NUPE (ANUPE, BASSA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (GTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria (N); 325 000 — 750 000 vorb. (surse diferite). Folosită în administraţie şi şcoală pînă în 1960. în prezent in emisiuni radiofonice. 8 vocale (3 nazale), 20 consoane, 2 semiconsoane. 5 tonuri: înalt, mediu, jos, ascendent, descendent. Genul na':ural al animatelor este indicat prin calificative: yegi bagi ,,frate", yege nizagi ,,soră" (nizagi ,,femeie"); bise eba ,,cocoş", bise yivo ,,găină" (yivo ,,femelă"). Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D.: bassa-nge (ibara), dibo, ebe, kupa. Texte în caractere arabe*. Foloseşte şi alfabetul ,, Africa". 1454 NUR, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 800 vorb. 1455 NURISTÂNÎ (KĂFIR(I)), gr. de 1. indo-europene* din ram. indo-iraniană*. Coordonat cu gr. indic* şi iranian* (considerat în trecut subordonat gr. iranian sau subgr. al gr. dardic*). Afganistan, Pakistan. 6 1., în LL 1 • kati*. 1456 ikiNYAKYUSA (MOMBE, NGONDE, (N)KONDE, NYAKUSA, ikiNYIKYUSSA, SOGHILE, SOKILE, SOKILI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Zambia; 250 000 vorb. 1457 liNYALI (HOKO, HOKU, NYARI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 12 000 vorb. D.: liBombi, liVanuma. 1458 ekiNYAMBO (kaRAGWE, uruRAG-WE, ruNYAMBO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 4 000 vorb. 1459 chiNYANJA (CHINYANjA, NYAN-JA-CHEWA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Malawi, Mozambic, Zambia, Zimbabwe; 1 mii. vorb. Principala 1. în Malawi (mai ales sub forma d. chiChewa). Folosită în administraţie, şcoală, presă şi emisiuni radiofonice. D.: chiChewa (cewa, cheva, sheva). 1460 NYAMWEZI (NAMWEZI, kiNYA-MWESI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Be-nue-Congo*, grupată uneori cu kiSukuma* într-o unitate considerată 1. Tanzania; 400 000— 1 mii. vorb. (surse diferite). Folosită în şcoală. D.: konongo, mweri (ki-namweri), nya-nyembe, takama (garaganza). 1461 luNYANEKA (NHANECA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Angola; 40 000 vorb. D.: humbe, mwila. 1462 NYANG (BANYANGI), 1. din fam. nigero-congoleză, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000—14 000 vorb. (surse diferite). D.: kiTuii. 185 NZEBI 1463 liNYANGA-LI, 1. din fam. nigero-con-goleză*, gr. Benue-Gongo*. Zair; 25 000 vorb. 1464 NYAJVGBO (BAGBO, BATRUGBU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Ghana, Togo; 2 000—3 290 vorb. (surse diferite). 1465 NYENEGE (BOUAMOU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Volta Superioară; 50 000 vorb. 1466 NYENGO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. ?; 5 000 vorb. 1467 ishiNYIHA (NYIKA, NYIXA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, care formează după unii cercetători împreună cu ichiLambya* o unitate considerată 1. Tanzania, Zambia; 59 000 vorb. 1468 kiNYIKA (NIKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 39 000 vorb. 1469 NYIMA(NG),1. din fam nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 26 000—37 000 vorb. 1470 kiNYINDU, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 25 000 vorb. D.: ekiRliinyirhinyi. 1471 NYO’O (NYOKON), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. banen(d)*, fie 1. înrudită. Camerun; 3 000—4 000 vorb. 1472 oluNYORE (LUNYOLE, LUNYORE, oluNYOLE, NYOLLE, NYORE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 134 000 vorb. 1473 NYORO-TORO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Uganda; 343 000 vorb. D.: oruNyoro, oruToro. 1474 oluNYULE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. ?; 57 000 vorb. 1475 NZAKARA (ANSAKARA, (N')SA-KARA, ZAKARA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Republica Centrafricanâ, R. P. Congo; 3 000 vorb. 1476 NZEBI (NDJABI, NJEVI, baNZALI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 40 000 vorb. o 1477 OCCITANĂ (LANGUE D’OC, PRO-VANSALĂ, PROVENSALĂ, StÎDFRANZO-SISGH), 1. indo-europeană* din fam. 1. romanice*, gr. galo-romanic. Franţa (S), Italia (văile Alpilor), Spania (Val d’Aran); 7 mii. —12 mii. vorb. (surse diferite) — nici un monolingv. Denumită de Dante lingua d’oc după adverbul de afirmaţie „da”; numele provensală după d. din Provence. L. romanică în general mai conservatoare în fonetică (păstrarea vocalelor finale, în special a lui -a final aton, pronunţat în unele graiuri -o: lat. catena> cadena [kadeno] (faţă de fr. chaîne), de unde frecvenţa cuvintelor paroxitone şi ritmul specific al O.; conservarea vocalelor pretonice: petita [petito] (fr. petite [ptit]); păstrarea vocalelor lat. e, 6 < e, o; 8, o nediftongate: lat. tres> tres (fr. trois), flore> fior [flur] (fr. fleur); păstrarea ca atare a secvenţelor vocală orală -j- consoană nazală, care nu devine vocală nazală, ceea ce contribuie la „accentul" meridional specific) şi în morfologie (păstrarea flexiunii verbale, astfel încît nu este necesară exprimarea pronumelui subiect: canti, canias, canta (fr. je chante, tu chantes, il chante, toate pronunţate [Jât]) etc.). Asemănări cu catalana* şi inovaţii proprii (dezvoltarea unor perifraze verbale cu valori aspectuale). Deosebiri lexicale faţă de franceză* (elemente preromanice — mediteraneene, iberice, pirineice; păstrarea „corpului” fonetic al cuvintelor; raritatea omonimiei). 3 mari gr. de d.: de N (d. limousin, auver-gnat, alpin (dauphinois) ), de S (d. languedo-cien, provengal) şi gascon (puternic individualizat, apropiat de i. ibero-romanice (în special de d. aragonez al 1. spaniole*) şi considerat uneori 1. separată). Nici un d. nu s-a impus definitiv ca 1. literară (în perioada trubadurilor s-a realizat o koine; în epoca felibrilor a prevalat d. provensal, iar în prezent se încearcă generalizarea celui languedocian, cel mai puţin divergent). în Franţa statut de „1. etnică” tolerată în învăţămînt, publicaţii locale s.a. Gradul de cunoaştere şi folosire a O. este foarte diferit de la vorb. la vorb. (toţi bilingvi, vorbind şi franceza; în oraşe şi zone industrializate O. a dispărut aproape complet, în zonele izolate e mai bine păstrată). Bi partiţia lingvistică a Franţei a fost explicată prin substrat (raritatea elementelor ga- lice* şi prezenţa celor vechi greceşti* în S), prin caracterul romanizării (mai puternică şi mai „savantă” în S) sau prin adstrat (raritatea elementelor germanice* în S). Specificitatea d. gascon s-ar explica prin elemente iberice, pirineice şi basce*. Occitanisme în documentele latine* din sec. 10. Gel mai vechi text integral în O. este un text juridic din 1102, iar primul text literar — refrenul dintr-o alba bilingvă din sec. 11 sau chiar 10; poemul epic Boecis datează din anul 1000, iar Cangon de Santa-Fe d’Agen de la mijlocul sec. 11. Sec. 11-13 — înflorire a creaţiei trubadurilor, care stă la baza poeziei lirice europene; O. a fost 1. a creaţiei lirice nu numai în S, ci şi în N Franţei, Italia (inclusiv Sicilia), Spania (în special Catalonia). Decadenţă treptată (cu unele momente de renaştere) a O. scrise, prin înlocuire progresivă cu franceza ca 1. oficială, în special după 1539. Activitatea literară a continuat sporadic în unele d. La începutul sec. 19 redescoperirea, în spiritul romantismului, a poeziei trubadurilor duce la luarea în consideraţie a vechii O. de către lingvistica romanică la începuturile ei ştiinţifice, în a 2-a jumătate a sec. 19 — mişcarea literară a felibrilor, prezidaţi de poetul Fr6deric Mistral, de a căror activitate se leagă încoronarea lui V. Alecsandri ca poet al „ginţii latine”. Alfabet latin; încercări de unificare a ortografiei în special în cadrul „reformei lingvistice occitane” de orientare predominant languedo-ciană, în opoziţie cu tradiţia mistraliană. Elemente franceze în O., dar şi influenţă lexicală O. asupra francezei şi mai puţin a catalanei, spaniolei, italienei. 1478 OCEANICĂ (AUSTRONEZIANĂ DE EST), ram. de E a fam. austroneziene*. Oceania (ins. din Oc. Pacific); 1 mii. vorb. Cca 300 1. Cuprinde 1. melaneziene* (cele mai numeroase — cca 250), micro-neziene* (afară de chamorro* şi palauană*) şi polineziene*. L. O. cu cel mai mare număr de vorb.: fijiana*, samoana*. Mai inovatoare în fonologie şi morfologie decît ram. indoneziană*. Stiluri onorifice dezvoltate. 1479 OIRAT (MONGOLĂ DE VEST, OI-ROT, OJROT, OYROT), 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R. P. Mongolă (V), U.R.S.S. (R.S.S. Kirghiză), R. P. Chineză; 235 000 vorb. 187 OLANDEZĂ prin O. se înţeleg adesea 2 1. — O. propriu-zisă şi kalmîka*. Deosebiri faţă de mongolă* în fonetică (vocalele o, ii sînt mai anterioare; mong. x îi corespunde în O. ky ca în vechea mongolă: xereg/ kerek „ocazie”), structura gramaticală (are sufix de persoană la verb: bi ornaw ,,eu intru”, *Ji ornoet$ „tu intri” ş.a.m.d.) şi vocabular. D.: bait, buzawa (derbet de pe Don ), dambi-elet, derbet din Kodbof dzakhacin, kalmîk — sau 1. distinctă, mingaty oirat din Kodbo} olut din valea Iii, torgut din Altai, torgut de pe Koko-nor, torgut din Orenburg, uriangkhai din Altai (derbet şi torgut — d. ale 1. kalmîce). Scrisă în China cu alfabetul creat în 1646 de călugărul Saja Pandit pe baza scrierii vechi mongole; în U.R.S.S. din 1930 cu alfabetul latin* şi apoi rus*, cu 6 litere suplimentare, în R. P. Mongolă ca 1. literară scrisă este folosită mongola. 1480 OJIBWA(Y) (ALGIC, BAWICHTI-GOUTEK, CHIPPAWA(Y), CHIPOUAIS, CHIPPEWA, OBJIBWA, OBJIBWE, OBJE-BOA, OCHEPWA, OCHIPPEWAY, ODJIB-WAY, ODSCHIBWA, OJEBWA, OJIBBE-WA(Y), O JIBBWA, O JIBUA, O JIBUE, OJIB-WAUK, O JIPUE, OTCHILPWE, PILLAGER), 1. amerindiană din fam. algonkină*. S.U.A. (Dakota de N, Minnesota, Michigan, Montana, Wisconsin), Canada (Manitoba, Ontario, Qu£-bec, Saskatchewan); 40 000—50 000 vorb. 11 vocale (3 scurte, 4 lungi, 4 nazale lungi), 20 consoane, 2 semiconsoane. Accent fonologie. D.: algonquin (e) (algonkin (e), algonkinska9 algonquian), ottawa (odahwah, ottawwawf otto-wa, outaouk, tawa), salteaux (saulteurs). în sec. 19 în reg. Marilor Lacuri s-a folosit un i. de tranzit între francezi şi indieni pe baza O. 1481 OK, fam. de 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee, Indonezia (V ins. Noua Guinee); 52 000 vorb. Denumită după cuvîntul care înseamnă ,,apă” în kati şi telefol*. 17 1., în LL 11 (12): bimin, iwur, kati de nord, kati de sud, mianmin, ngalum, ninggi-rum, sibil, telefol, tifal, yonggom, după unele păreri şi awin de vest. Tonuri (de ex. în telefol) cu funcţie semantică. Sistem dezvoltat de verbe mediale. Gen şi clase. Identitatea formelor verbale de pers. 2 şi 3 la non-sg. Forme verbale care exprimă ideea de „acţiune în favoarea cuiva”. Genul exprimat prin alternanţa vocalei interioare. 1482 OKANOGAN (OKANAGAN, OKA-NAGON, OKINAGAN, OKINAKAN, OKI-NAKEN, WAKYANAKANE), 1. amerindiană din fam. salish*. S.U.A. (Washington), Canada (Columbia britanică); 1 000—2 000 vorb. D.: colville (basket people, kettle falls, s (c)hwo-yelpi, skoyelpi, whe-el-po), lakes, methow (chilowhist), nespelim, sanpoil. 1483 OKSAPMIN, 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. Tonuri cu valoare semantică. Dual la mărcile de persoană. D.: eriku (eribu), gaugutianapf tarangap, tekin, wengbit. 1484 OLANDEZĂ (DUTCH, FLEMISHg HOLLANDAIS, HOLLĂNDISCH, HOL-LANDSCH, NEDERLANDS(GH), NfifiRLAN-DAIS (PARLiE AUX PAYS-BAS), NIEDER-LĂNDISCH, WESTNIEDERFRĂNKISCH), 1. indo-europeană* din fam. germanică*, ram. continentală de V sau de S, gr. german-olandez (deutsch-niederlăndisch). Olanda, Antilele olandeze, Surinam, R. F. Germania, S.U.A., Canada, Indonezia; 12—13 mii. vorb. ca 1. maternă (surse diferite). L. oficială în Olanda, Surinam şi Antilele olandeze. După unele păreri neerlandeza (ansamblul dutch-flemishy Flemisch-Niederlăndisch) ar fi o 1. unică incluzînd 2 variante cu deosebiri minime (în special fonetice): O. propriu-zisă şi flamanda* — după alţii devenite 1. literare separate, corespunzător deosebirilor politice şi religioase. Unii autori includ în O. şi descendenta sa afrikaans* — devenită o 1. distinctă. Considerată de alţii d. al aceleiaşi 1. (din aria mare numită Teuthonia) ca şi germana* (reciproc .inteligibile în special din aproape în a-proape, dar forme literare diferite) sau formă a germanei de jos. Apropiată de germană prin fonologie şi sintaxă (totuşi deosebiri fonetice, morfologice, lexicale şi stilistice) — trăsături ale d. francone de jos occidentale şi ale i. germanice de la Marea Nordului (ale germanei de jos). Cea mai apropiată de engleză* în morfologie dintre 1. germanice majore. Trăsături proprii între 1. germanice. 9 vocale scurte, 4 lungi; numeroşi diftongi şi triftongi caracteristici. 17 consoane (nu are aspirate, spirante dentale; corelaţia surde-so-nore nu e completă: k nu are pereche sonoră — preferinţă pentru fricativa velară sonoră; consoanele finale sînt surde, ca în germană). Schimbare considerabilă a structurii gramaticale încă din evul mediu, spre deosebire de germană: reducerea flexiunii nominale, construcţii perifrastice pentru genitiv şi dativ, pierderea conjunctivului cu excepţia unor forme izolate. Sistem de „clase” nominale bazat pe opoziţia persoane/lucruri şi sistemul indo-european cu 3 genuri: la substantive clasa de (persoane; de man „bărbatul”, de vrow „femeia”; lucruri; de stoel „scaunul”, de lamp „lampa”) şi clasa het (persoane şi obiecte: het kind „copiluY ’ OLANDEZĂ 188 het venster „fereastra”). Pronumele personale au forme diferite pentru cele 3 genuri cînd substituie nume de persoane (mase. hij, fem. zij, neutru het) şi 2 (hij, het) sau 3 forme (]hij, zij, het) cînd se referă la lucruri. Articol nehotărît een (’n)9 articol hotărît antepus de, het, pl. de. Pl. cu desinenţele -en, -s (fără um-laiit). Morfemul -s pentru genitiv — rar; funcţiile cazurilor exprimate în general analitic, cu ajutorul morfemelor libere (cel mai adesea van). Număr redus de forme în flexiunea adjectivală „tare” şi „slabă”. Gradele de comparaţie exprimate sintetic — comparativul cu -r, superlativul cu -st: lang „lung”, langer, langst. Persoana exprimată la verb prin pronumele personale antepuse şi prin desinenţe (reduse la 3), de ex. ik roep „eu chem”, je roept, hij roept wij roepen, jullie roept, zij roepen. Distincţia prezent — preterit — participiu exprimată fie prin alternanţe vocalice sau consonantice (ab-laut), de ex. „a da” geven, gaf, gegeven — clasă închisă de verbe, fie cu morfemul -1: ik koopte „eu doream”. Viitorul — analitic, cu zullen, care poate avea şi sens modal („a vrea”, „a trebui”): gij zult niet stelen ,,(trebuie) să nu furi”. Diateza pasivă exprimată numai analitic cu verbul auxiliar worden: ik word geroepen „sînt chemat”. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv; asemănătoare cu cea germană în ce priveşte poziţia sufixelor şi verbelor şi inversarea topicii normale cînd primul element din propoziţie e altul decît subiectul. D. O. propriu-zise (francone de jos occidentale), flamande (inclusiv d. din Brabant), d. din Limburg (Limburgisch) (d. francon de jos oriental, făcînd trecerea spre d. francon central) şi germane (saxone de jos, germane de jos) nu sînt despărţite net. L. cultivată se bazează pe d. francone de jos, de aceea este numită şi franconă de jos occidentală (actualmente este singura formă oficială a germanei de jos). O. derivă din vechea 1. a populaţiei germanice de pe Weser şi Rhin; dezvoltare a d. francon de jos, influenţe din d. saxon de jos; influenţată în parte de grupul 1. germanice de la M. Nordului (Anglofriesisch, Ingwăonisch, Nordseegermanisch) — engleză şi frizonă* (de ex. căderea lui n înaintea fricativelor surde în unele cuvinte: vijf ca şi engl. five, faţă de germ. fiinf, dar şi ons, ca germ., uns, faţă de engl. us). Perioadele istoriei 1. O.: veche (sec. 7-12 — urme de toponimie şi antroponimie), medie (sec. 13 — 16) şi modernă (din sec. 17). Istoria 1. literare este împărţită în 3 faze principale: din evul mediu pînă la Renaştere (mijlocul sec. 13 — mijlocul sec. 16), din timpul Reformei pînă la 1700, din sec. 18. Lexicul germanic moştenit cuprinde numeroase elemente arhaice, dispărute din germană; cele mai multe concordanţe lexicale — cu ger- mana de jos. împrumuturi din franceză* încă din sec. 11 (rol de 1. de cultură a aristocraţiei şi burgheziei), mai puţine însă decît în flamandă (provin din vechea franceză literară sau din 1. locală de cancelarie şi de învăţămînt bazată pe d. walon al francezei*); se intensifică în sec. 14—15 pe baze politice, iar în sec. 16 pe baze religioase (răspîndirea calvinismului). în a 2-a jumătate a sec. 16 puriştii încearcă să le înlocuiască cu creaţii proprii sau cu împrumuturi din germană; în sec. 17 — 19 împrumuturi din ambele 1. (din germană în domeniul comerţului, ştiinţei şi tehnicii); în sec. 20 în special împrumuturi din engleză. L. literară se baza la început pe d. flamand* cu elemente din celelalte d.; în cursul sec. 15 se întăreşte influenţa O. ca 1. literară. O. se generalizează în N ca 1. comună; spre mijlocul sec. 16 se conturează separarea lingvistică a zonelor de N şi de S, care se desăvîrşeşte prin despărţirea politică (1581 — 1648) şi pe baza deosebirilor religioase (N adoptă calvinismul, S este catolic); din această perioadă se dezvoltă 2 literaturi deosebite. Prin 1600 se constituie în N o 1. a păturilor cultivate, situată între L populară O. şi 1. literară (O. cu elemente meridionale) şi cuprinzînd mai puţine elemente flamande decît 1. literară; domeniul flamandei se limitează din această perioadă la Flandra şi Brabant. Traducerea Bibliei din 1635 foloseşte în general limbajul burgheziei cultivate, care este influenţat din ce în ce mai mult în sec. 18 de O. şi pierde trăsăturile flamande. Din sec. 18 şi în special de la începutul sec. 19,1. comună cultivată promovată de burghezie începe să fie folosită ca 1. literară. Forma actuală a 1. literare O. este numită Algemeen Beschaafd Neder-lands — AB(N) „olandeza generală cultivată” (în Belgia are coloratură flamandă). Ortografie unificată pentru Belgia şi Olanda în 1863 şi 1946— parţial etimologică, dar există reguli generale de pronunţare. Vocalele lungi reprezentate prin dublarea vocalei. Nu are alte semne diacritice afară de tremă, care indică separarea vocalelor. Consoanele surde finale sînt notate prin sonore. în perioada colonială O. s-a răspîndit în toată lumea; în special termeni nautici O. intraţi în alte 1., unii ajunşi prin diferite filiere şi în română* (doc, matelot, şalupă, vrac). Cuvinte O. (inclusiv termeni internaţionali) în 1. indiene (bengali*), indoneziene* (expresii şi influenţe sintactice O. în indoneziana*), cuvinte O. în javaneză* (prin indoneziană), în 1. negroafricane (zulu*), nume de locuri O. la New York. Numeroase elemente O. în taki-taki (varietate de creolă engleză*), papiamentu (creola spaniolă* din Curaţao). A dat naştere unor pidginuri actualmente dispărute (în Ceylon, Guyana), unele (semi-) creolizate, numite 189 ORYIA Negerhollands (Ins. Virgine (S.U.A.) - practic dispărut) sau Negro-dutch; varietatea din Africa de Sud a devenit o 1. literară distinctă — afri-kaans. 1485 OLCA (HO-GHE, OL(TS)GHA, UL'CH-SKIJ), 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. U.R.S.S. (SE), R. P. Chineză; 2 300 vorb. 6 vocale cu perechi lungi, 17 (18) consoane, 1 semiconsoană. Accent iniţial. Structura silabică (C)V(G). Armonie vocalică. Topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 1486 OLI (EWODI, W(O)URI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*, considerat fie d. al 1. duala*, fie 1. înrudită. Camerun; 3 500 vorb. 1487 OLO (ORLEI, WAPE, WAPI), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 8 800 vorb. Denumită olo după cuvîn-tul indigen care înseamnă „nu”. 1488 OLUTA, 1. amerindiană din fam. mixe-zoquean*. Mexic (Veracruz S); 1 000 vorb. 1489 OMBA (AO(M)BA, (N)DUINDUI, NDUNDUI, LEPER’S ISLAND, O BA, OPA, WALURIGI), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Vanuatu (ins. Leper’s = O(m)ba); 5 356 vorb. (1959). D.: duindui (foarte divergent), lolsiwoi (lo-lokara), lo(m)baha (lolopwepwe, walurigiJ, lon-gana, omba, tavalavola. 1490 OMO (TIGAK), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. New Ireland); 3 000 vorb. Numele după satul Omo, reg. Tigak. 5 vocale, 12 consoane. Accent iniţial. Nu are tonuri. 1491 ONEIDA (ONEIDAH, ONEIDER, ONEYDEE, ONNOIOUT, SAN FRANCISCO ST. XAVIER (MISSION)), 1. amerindiană din fam. irocheză*. S.U.A. (New York, Wisconsin), Canada (Ontario); 1 000—2 000 vorb. 12 vocale (4 scurte, 4 lungi, 2 nazale, 2 nazale lungi), 7 consoane, 2 semiconsoane. Exemplu de 1. polisintetică, în care cuvintele izolate nu au aproape deloc individualitate; ele capătă valoare numai în frază, care este şi o unitate semantică; g-nagla-sl-i-szak-s ,,sînt pe cale să caut un sat” este format din g- „eu”, ngala ,,a trăi”, -sl sufix care dă valoare nominală lui nagla (deci nagla-sl „sat”), i- prefix verbal care arată că szak „a căuta” are valoare verbală şi -s semn al acţiunii continue în raport cu verbul simplu ,,a căuta”. Opoziţie de gen la pron. pers. 3, care are 4 forme: neutru (obiecte inanimate şi noţiuni abstracte), feminin (la sg. pentru persoane adulte de sex fem. sau referiri generale la orice animal; la dual şi pl. pentru grupuri alcătuite din femei, grupuri de animale, pentru 2 sau mai multe obiecte inanimate în mişcare), masculin (la sg. pentru o fiinţă — om sau animal — de sex mase., la dual şi pl. pentru grupuri de fiinţe de sex mase., grup amestecat sau gr. cu sex necunoscut), feminin-nedefinit (la sg. pentru o femeie tînără sau bătrînă sau cu referire la una sau mai multe persoane nedefinite). Forme de dual la pronume: „noi doi (cineva şi cu mine)”, „noi doi (tu şi cu mine)”, „voi doi”, „ei doi (mase.)”, „ele două (fem.)”. 1492 OM (AUNALEI, ONELE), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 1 200 vorb. 1493 ONO, 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 3 000—4 000 vorb. (surse diferite), plus 1 000 ca a doua 1. Nu are gen şi declinare. Variaţii importante în sistemul verbal. Infixe. D.: amugen, ziwe. 1494 ORDOS, 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R. P. Chineză, R. P. Mongolă; 350 000—375 000 vorb. (surse diferite). Reciproc inteligibilă cu mongola*. D.: abagai, abaganar, abaza, âakhar (R. P. Mongolă), dalat, durben-khukhet, jasak, jugan, k’e§ik'ten, khanginf khueit, ordos, otok, sunit, tumet, ujumcinf urat, using, wang. 1495 ORIOMO (~ RIVEF, TRANS-FLY DE EST), fam. de 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee; 3 477—cel puţin 3 977 vorb. (surse diferite). 3 — 5 1., în LL 2: bine, gidra (oriomo). Radicale verbale supletive în funcţie de numărul obiectului. Dual şi trial la mărcile de persoană afixate — la cele libere numai sg. şi pl. Urme de gen şi clase. Identitatea formelor verbale de pers. 2 şi 3 non-sg. Forme verbale care exprimă ideea de „acţiune în favoarea cuiva”. 1496 ORIYA (ODIYA, ODRI, ORI(j)A, URI JA, URIYA, UTKALI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de E. India (Madhya Pradesh, Orissa, Bihar, Andhra Pradesh, Bengal V); 16 mii. —20 mii. vorb. A fost considerată d. al 1. bengali* (asemănări în structura gramaticală). Una din cele 14 1. regionale oficiale ale Indiei. 6 vocale — i, e, a, a, o, u — cu perechi nazale, 32 consoane, 2 semiconsoane (opoziţie dental/retroflex la oclusive, l şi n, non-aspirat/ aspirat la oclusive surde şi sonore şi la lichide, njtj, dar nu şi n, în O. de S opoziţie neretractat/ retractat la africatele stridente /, 6, dacă se iau in consideraţie şi împrumuturile). L. vorbită nu are gen gramatical (stilul literar, ornat, recunoaşte genul gramatical al sanscritei*). A pierdut flexiunea sintetică — relaţiile cazuale (6 cazuri) exprimate prin post-poziţii. Adjectivele nu se acordă. Verbul se acordă cu subiectul în persoană. 3 timpuri ORMURI 190 principale (prezent, trecut, viitor), 3 moduri personale (indicativ, imperativ, subjonctiv). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: bhatri (intermediar între halbi şi celelalte, face trecerea spre 1. marathî*), hal(a)bi (maharii mehari), mughalbandi (O. propriu-zisă, standard)j de NV, din Balasore de N, din Mid-napore, din Orissa de N şi NV, de S (vorbit de unele persoane din caste inferioare în Andhra Pradesh). 3 niveluri funcţionale: familiar, îngrijit, onorific (forme pronominale diferite). O. colocvială standard — bazată pe graiul de pe litoral. Inscripţii începînd din sec. 8. Literatură nu prea bogată (mai ales poezie). împrumuturi din sanscrită*, arabă*, persană*, 1. dravidiene*, munda*. Scrierea O. derivă din scrierea indică brăhmi prin mai multe faze intermediare, atestate în inscripţii (O. de tranziţie, proto-O., kutila, gupta). Proto-scrierea din care derivă scrierile O., assa-meză*, maithili şi bengali* a fost numită impropriu proto-bengali (gaudi). A preluat cîteva caractere din scrierea indică nagari. Scrierea O. nu are linia continuă orizontală care uneşte partea superioară a literelor în scrierea altor 1. indiene. Multe litere conţin un semicerc mare în partea de sus, părînd unui necunoscător la prima vedere asemănătoare. 1497 ORMURI (ORMURÎ), 1. sau d. indo-european* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de E. Afganistan (E); 6 000 vorb. împreună cu parădî*, cu care prezintă unele trăsături comune. Vorb. săi folosesc tot mai mult tad-jika*. 2 d.: din Valea Logar (S de Kabul) şi din Kaniguran. 1498 OROC (OROGH(SKIJ), ORO(N)-CHON, OROTCHE, OROTSCHONISGH), 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. U.R.S.S. (SE), R. P. Chineză; 480—peste 3 150 vorb. (surse diferite). 7 vocale, dintre care 6 au perechi lungi, 26 consoane (corelaţie de cantitate), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: kjakela (kekar, kjakar), namunku, ori-âen, tez. 1499 OROKAIVA, 1. papua* din sttck binandere*. Papua-N >ua Guinee; 25 000 vorb. în varietatea isivita 5 vocale, 12 (13) consoane; structura silabică (G)V(C); accent iniţial; topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 1500 OROKOLO, 1. papua* din fam. toa-ripi*. Papua-Noua Guinee; 6 200—mult peste 10 000 vorb. (surse diferite), plus un număr de vorb. care o folosesc ca 1. secundă. Scrieri publicate de misionari. A devenit o importantă lingua franca regională. 1501 ORRI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Nigeria; 8 000—8 600 vorb. (surse diferite). 1502 OSCĂ, 1. indo-europeană* dispărută, din gr. italic, înrudită cu umbrica; Pen. Italică (Campania, Samnium, Apulia, Lucania). Cunoscută numai din inscripţii (cele mai lungi sînt legea de la Bantia (Tabula-Bantina) din Apulia şi tratatul (Cippus Abellanus) din Nola-Abella. A continuat să existe ca 1. oficială în centre urbane importante ca Pompei, Capua şi Bruttum şi în Sicilia pînă în sec. 1 î.er. Urme în latină* şi în 1. romanice* (cele r • i multe în italiană*): sifilare ,,a şuiera”, scări feus ,,gîndac”, bufalus ,,bivol”. Au fost explicate prin O. unele fenomene fonetice din 1. ibero-romanice şi unele d. italieneşti (mb> m,nd> n). 1503 OSETĂ (OSSE(TIC)), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de E. U.R.S.S. (R.S.S.A. Nord-Osetină, Reg. autonomă Sud-Osetină); 300 000—360 000 vorb. (surse diferite). Enclavă izolată la N şi S de Caucazul central. A avut o ramificaţie în Ungaria — d. jassic dus de alanii (numiţi ijâs) stabiliţi acolo (s-a păstrat o scurtă listă de cuvinte datînd probabil de la începutul sec. 15). în d. iron 7 vocale, 27 consoane (oclusive şi africate surde cu perechi glotalizate), 2 semiconsoane; accent nefonologic. Topica: subiect-obiect-verb. D.: digor(on) (digoro-tual, de (N)V) — mai arhaic, iron — al cărui grai tagaur stă la baza 1. literare. O. prezintă un interes deosebit, fiind singura supravieţuitoare dintre 1. vorbite de sciţii pontici. Caracter conservator chiar în vocabular, deşi a primit elemente caucaziene* (substrat) şi de alte origini. Literatură orală veche (basme). Scrisă în sec. 18 cu alfabetul slavon* bisericesc, din 1862 cu cel rus* (între 1924 şi 1938 cu cel latin*). 1504 OSO (FUNGOM DE SUD, OSSO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 25 000 vorb. 1505 OSTIAKĂ (CHANTISCH, HANDA, HANDI, HANTI, HANTY, OSTJAKISCH, OSTYAK, SAMOÎEDE OSTIAK, XANTI, XANTY), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. ugric. U.R.S.S. (NC.); 14 500— 19 000 vorb. (surse diferite). Xanti este numele indigen, folosit în 1. rusă*. Opoziţie vocală ,,plină”/vocală redusă, ro-tunjit/nerotunjit, de înălţime. 8 vocale în silaba iniţială, 4 în silabele neiniţiale. 18 consoane. Accentul pe prima vocală sau pe o vocală „plină” înconjurată de vocale reduse. Al- 191 OWARA ternanţe vocalice foarte rare în flexiune, mai răspîndite în derivare. în d. de E 9 vocale pline”, 4 reduse, 16 (17) consoane (are consoane palatalizate), 2 semiconsoane, accent fonologie, armonie vocalică. în varietatea de V 5 vocale scurte, 4 lungi, 14 consoane, 2 semiconsoane, structura silabică (C)V(C)(C), accent iniţial. 3 numere — sg., dual, pl. (xot ,,casă”, xot-rjan, xot dt). Numărul cazurilor variază după grai — la Cherkaly 3 cazuri productive (absolut, lativ, locativ) şi 2 neproductive (temporal, vocativ), în varietatea vah (vak) 8 cazuri. Sufixe posesive. Diateză activă şi pasivă; conjugare subiectivă şi obiectivă (numărul obiectului indicat la verb, pe lîngă persoana şi numărul subiectului) la activ. 3 persoane la cele 3 numere. Imperativ, participiu prezent şi trecut, infinitiv, gerundiv. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Sufixe verbale şi nominale. D.: de E, de N, de S. Diferenţele dintre d. fac comunicarea imposibilă. La baza 1. literare a stat d. din Obdorsk, apoi cel din Kazym. A folosit alfabetul latin*, înlocuit din 1937 cu cel rus*. Utilizată în învăţămîntul primar. 1506 OTO-MANGUEAN (MACRO-OTO-MAN-GUEAN, OLMECA-OTO-MANGUEAN), phylum de 1. amerindiene format din 6 fam. (chi-nantecan*, manguean (2 1.), mixtecan*, oto-mian*, popolocan*, zapotecan*) şi 1 1. izolată (amuzgo*). L. ce folosesc prefixe şi prepoziţii şi recurg rar la cuvinte compuse. L. în mică măsură sintetice, cu puţine morfeme. 1507 OTOMI (OTHOMI), 1. amerindiană din fam. otomiană*. Mrxic (Hidalgo, Vera-cruz, Puebla, Mexic); 215 000—300 000 vorb. (surse diferite). 12 vocale (9 orale, 3 nazale), 21 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri cu valoare fonologică. L. puţin evoluată: nu face distincţie între verb şi nume: (n)gn ,,casă” sau ,,a locui”, în funcţie de context. Foloseşte ca nume tema primară, 1 prefix cu rol de articol, iar ca verbe afixe modale, aspectuale, temporale. Neavînd cazuri, funcţia gramaticală este marcată prin topică. Puternică influenţă spaniolă* în vocabular. 1508 OTOMI AJVĂ (OTOMI-PAME), fam. de 1. amerindiene din phylum oto-manguean*. Mexic; 300 000 vorb. 6 1., în LL 5. Mai importantă: otomi*. 1509 OTORO (DHITORO, LITORO, KA-WA(R)MA), 1. din fam. kordofaniană*, gr. koalib* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 10 000 vorb. 1510 !0!Urj (ÎOIKUNG, !0!KUN), 1. din fam. khoisan*, gr. sudafrican. Angola; 1 000— 5 000 vorb. 1511 OYDA, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 3 000 vorb. 1512 OWARA (KOURA, K(W)ARA, QUA-RINA, QUAR(R)A), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 47 000 vorb. D.: kayla (kail(iny)a, falasha (kara), yihu-di), qemant (chemant, k(e)mant, kimantinya, qimant), gwarasa. p 1513 PAAMA (PAMA, PAUM(A)), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Vanuatu (ins. Paama = Pauuma = La-menu); 3 500 vorb. 1514 PACOH (BO, POKOH, RIVER VÂN KlfîU), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (S), Laos; 8 000—15 000 vorb. (surse diferite). 12 vocale (5 grade de deschidere) cu perechi lungi, 19 consoane (oclusive surde aspirate, sonore preglotalizate), 2 semiconsoane. D.: pacâh, pahi. 1515 PADANG, i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. dinka*, fie 1. înrudită. Sudan; 50 000 vorb. 1516 PADORHO (BODORO, PADOGHO), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. gan, fie 1. înrudită (GTL) sau 1. din gr. voltaic* (MG). Volta Superioară; 1 000 vorb. 1517 PAEZ, 1. amerindiană din fam. inter-andină*. Columbia (SV); 20000 vorb. 9 vocale (4 nazale), 26 consoane, 2 semiconsoane. 1518 P AH ARI, gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. Nepal; 19 1., în LL 18. 1519 PAHARI DE VEST, 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* de N. Jn-dia (Himachal Pradesh, Punjab, Uttar Pradesh); 2 mii. vorb. Denumită după cuvîntul care înseamnă „motan”. Asemănări cu 1. dardice* şi himalaice. Opoziţie neas pirat/as pirat la oclusive atît surde cît şi sonore. Opoziţie IjL 9 gr. de d.: baghati, bradawah, chameali, jaunsari, kiuthali, kului, mandeali, satlaj, sir-mauri. Scrisă cu alfabetul indic devanăgari, persan* ş.a. 1520 PAHOUIN, gr. de 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Bonue-Gongo*, format din 1. bulu*, ewondo* şi fang*. Camerun, Gabon, Guineea ecuatorială. Diversele 1. ale acestui gr. tind să se unească într-o 1. unică. în expansiune. 1521 PAI, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan); 111 000 voih. 3 gr. de d. 1522 PAICI (/PAACÎ/, PATI, FONERI-H(0)UEN, PONERIVEN, PONERIWEN), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie (C.); 2 000 vorb. L. tonală; 2 registre (al 3-lea, de jos, nu poate apărea decît în a 3 a moră). Silabe deschise. 10 vocale orale (4 grade de deschidere), 7 nazale (3 grade de deschidere), 17 consoane, (spre deosebire de camuhi* are //*/; lipseşte seria aspiratelor postnazalizate). în 1. actuală numai 2 categorii de indicatori de persoană, cu forme diferite doar la pers. 1 sg. şi 2 pl.: indicatorul pronominal de subiect şi sufixul verbal sau nominal. Dual la nume de rudenie cu prefixul ndua-. Verbul are adesea o formă scurtă şi una lungă nepredictibilă. Articolul mai puţin frecvent decît în camuhi, cu diferite forme: sg. e, i, pwi (animat), dual tupef pl. tepă. O singură serie de numerale. Prefixe de nominalizare pentru nume de agent, instrument, acţiune. Prefixe verbale de reciproc şi factitiv. Sintaxa ca în thuanga*. Cîteva cuvinte notate în 1888 şi 1899. 1523 PAIUTE MERIDIONALĂ (PAIUTE DE SUD), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. numic-Plateau shoshonean. S.U.A. (Utah, California); 2 000—4 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 11 consoane, 2 semiconsoane. L. incorporantă. Sufixul diminutival -tsi, folosit la substantive şi adjective, apare şi la verbe cînd cel căruia i se vorbeşte sau despre care se vorbeşte este un copil. Vocabular foarte bogat pentru redarea particularităţilor topografice: linia de separare a apelor, fund nisipos, vale semicirculară, vale circulară sau stîncoasă, mic teren plat înconjurat de creste muntoase, trecătoare fără apă, trecătoare cu torent, teren ondulat străbătut de mai multe coline joase etc. 1524 PAIUTE DE NORD (PAVIOTSO), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. numic-Plateau shoshonean. S.U.A. (California, Idaho, Nevada); 2 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 18 consoane, 1 semiconsoană. Structura silabică (G)V. Accent fonologie. D.: bannock (bannack, diggers), snake. 1525 PAI WAN, 1. din fam. austroneziană*, gr. formosan*. R. P. Chineză (Taiwan); 36 775 voib. (1960). C.: kachirai (tsoa-qaisilai), kapiyan (ka-iangan, kaviangan, kipiyan), kunanau (ku-lalau), naibun (tsa* ova* ovul, tsa’ovo*ovol), pai- 193 PALI wan, raisha (tsala*avus ), rilciriki (laliklik, lili-s/ia, raokrik), shimopaiwan (ka-paiwan-an, ka-paiwctnan), tachaban (patsaval, paisavan), ta-mari (tasaovali), tokubun (tokovul, iokuvul). 1526 PALANTLA CHINANTEC, 1. amerindiană din fam. chinantecan*. Mexic (Oaxaca); 10 000 vorb. 1527 PALARA (KPA(L)LAGHA, PALAKA, PALLAKHA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, grupată uneori cu 1. senari*, suppire* şi dyimini* sub denumirea senufo*. Coasta de Fildeş; 7 000—10 000 vorb. (surse diferite). 1528 PALAUANĂ (BALAU, PALA(0)Uy PELAU, PELEW), 1. din fam. austroneziană*, ram. indoneziană* de N, gr. hesperonesian*, subgr. filipinez*. Federaţia Microneziei (ins. Palau — arh. Caroline), Guam; 12 000 vorb. Ca şi chamorro*, deşi situată în Micronezia, se deosebeşte de 1. microneziene*, avînd, după unele păreri, chiar mai multe afinităţi tipologice (nu lexicale) cu 1. filipineze decît chamorro ; alţi autori găsesc însă discutabilă această apropiere. Asemănări dar şi deosebiri faţă de chamorro. înrudire lexicală cu trukeză*. 5 vocale, relativ puţine consoane (10), 2 semiconsoane. Numeroase grupuri consonantice. Accent fonologie. Nu s-a dovedit existenţa tonurilor. Afixe, prefixe subiective (pentru verbe indicative şi non~), cauzative; infix cu funcţie de nominalizare sau perfecţi vă, în funcţie de forma radicalului; 2 clase de sufixe: pronume obiect pe lîngă verbe tranzitive, pronume posesive pentru forme nominale. Morfologie complexă a radicalului, de ex. *katj ,,a mînca” (formă de bază abstractă), k-l-atj (cu infix) „lucruri care au fost mîncate”, ak-kol-iy (cu prefix pentru subiect şi sufix pentru obiect) ,,eu mănînc aceasta”, okaîj (cu prefix de nominalizare) „mîncare pentru animale”, omekatj (cu prefix cauzativ) ,,a hrăni”, kel-k (cu sufix posesiv) „mîncarea mea” etc. Se presupune că s-ar număra, împreună cu chamorro, printre cele mai vechi 1. austro-neziene — rămăşiţe ale unei prime migraţii. Puţine diferenţe dialectale. Deosebiri pe grupe de vîrstă. Nu a avut scriere. Vorbitorii 1. P. foloseau diferite combinaţii de obiecte cărora le acordau valori simbolice, alcătuind un fel de „scrisori”. 1529 PALAUNG (RUMAI), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. Birmania; 139 000 vorb. Aspirate numai surde (oclusive şi fricative). Opoziţii njă/tj (tj apare şi la iniţială), Sfs (retractat/neretractat), plfy nazale sonore şi surde. Nu are foneme retroflexe. D.: darang, manton, nam hsan, shan states. 1530 PALEOSIBERIENE (HYPERBO-REAN, PALEO (-)A S LAT ICE, PALEOAZIAT-SKIJ, P ALEO- SIBERIENE), termen mai curînd geografic decît genealogic, înglobînd o serie de 1. vorbite de urmaşii vechilor loc. ai Siberiei (celelalte denumiri sînt improprii). U.R.S.S. (Enisei, Pen. Ciukotsk, Kamceatka, ins. Sahalin); 26 000 vorb., mulţi bilingvi. Cu cîteva sec. în urmă 1. P. erau mai numeroase şi ocupau o arie mai mare în N Asiei. * Au fost împinse spre N şi E şi despărţite unele de altele de 1. tunguse* şi turcice*. Unele au dispărut, altele supravieţuiesc ca enclave izolate risipite în NE Asiei, dar sînt pe cale de dispariţie (o parte din vorb. le-au abandonat în favoarea 1. ruse*). L. P. nu par a fi înrudite cu alte fam. de 1. Au o serie de particularităţi comune datorate dacă nu înrudirii, în orice caz convieţuirii în aceeaşi arie de cultură. 2 ram.: de V (eniseică*) şi de E, care cuprinde la rîndul ei 3 fam.: iukaghiră (incluzînd şi 1. cinvantă = etel), ghiliak* şi ciukot-kam-ceatka*. în total 8 1. (din care jumătate au cu mult sub 1 000 vorb.), la care se adăugau 4 1. dispărute. După unii autori, 1. P. ar include şi gr. eschimo-aleut*, poate şi 1. ainu*. Toate 1. P. au ca trăsături comune prezenţa oclusivelor uvulare şi a unui sistem cazual. Aproape toate se caracterizează prin: opoziţii de cantitate la vocale; opoziţie de sonoritate la consoanele oclusive; absenţa aproape totală a laringalelor, faringalelor, clicurilor; armonie vocalică; alternanţe consonantice; sistem de numeraţie în baza 5 (derivînd din număratul pe degete): cuvîntul care înseamnă „mînă” are şi valoarea „5”, ,,10” = „2 mîini”, „20” = „om” („mîini şi picioare”); aglutinare şi incorporare; topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv; numeroase împrumuturi. Diferenţe fonetice şi lexicale între vorbirea bărbaţilor şi a femeilor; deosebiri între graiurile vorb. nomazi şi ale celor sedentari. L. P. au devenit cunoscute prin însemnări ale unor călători de la începutul sec. 18. Nu au avut scriere (doar sisteme pictogra-fice). Din 1930 s-a adoptat alfabetul latin* şi apoi cel rus. în eschimosa* de pe ţărmul siberian al M. Bering au pătruns unele particule modale P. 1531 PÂLI (PÂLI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*. Forma cea mai veche a limbilor indice medii (folosită în Ceylon încă înainte de începutul e.n.). L. religioasă a bu-dhismului meridional şi 1. a unei importante culturi, extinsă în jurul anului 1 000 e.n. într-o serie de ţări la E de India. Folosită şi astăzi ca 1. liturgică şi de cultură în Sri Lanka, Birmania, Thailanda. Scrisă în diferite alfabete — în special kam-puchian*, thai*, birman*, singhalez*, latin* (în Europa). împrumuturi din P. în kampuchiană. 13 — c. 745 PALU 194 1532 PALU (KAlLI, LEDO’), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 200 000—300 000 vorb. D.: ledo (principal), pakuli (ado), palu (kaili, ledo), sidondo (edo), sigi (idja). 1533 PAMA-NYUNGAN, fam. de 1. australiene*. Australia. Cea mai mare din cele 28 ram. de 1. australiene, considerate fam. cu rang de phylum. Acoperă 7/8 din continent. 160—177 1., în LL 4: kardutjara, mabuiag, walbiri, wanman şi 1 gr. de 1.: wati. 1534 PAMBIA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Sudan, Republica Cen-trafricană; 2 000—2 900 vorb. 1535 PAME(-CHICHIMECA), 1. amerindiană din fam. otomiană*. Mexic (San Luis Po-tosi, Hidalgo); 2 500 vorb. (1947). 10 vocale (5 nazale), 20 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri cu valoare fonologică. Structura silabică (C)(C)(C)(C)V(C)(C)(C)(C)(C). D.: de N şi de S. 1536 PAMONA ?, 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 100 000 vorb. 1537 PAN ARI, 1. amerindiană din fam. caraibă*. Venezuela (C.V); 1 000 vorb. 1538 PANAYAN (PANAYANO), nume generic pentru 3 1. din fam. austroneziană* din Filipine — aklanon, hiligaynon*, kinaray-a. 1539 P AN A Y ATI (PANAEATI, PANAIE-TI, PANNIETI), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (arh. Lui-siade); 10 000 vorb. 14 clase de verbe marcate prin prefixe indicînd modul în care se îndeplineşte acţiunea (cu piciorul, prin vorbă, violent, pe apă, în apă, mintal, presupunerea unei stări, tăind, aruncînd etc.). Sistem de numeraţie zecimal (deşi uzual în limbile din zonă este cel în baza 5). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Istoria cuvintelor greu de reconstituit din cauza tabuurilor care privesc numele morţilor şi toate cuvintele identice sau asemănătoare cu ele — substituite cu împrumuturi din alte 1. Acest obicei se numeşte patapatob — formă de-verbativă < pa -f tab ,,a face + tabu". D.: misima, panayati. 1540 PANCARARtJ (PANCARU, PANKA-RORU, PANKARAVU), 1. amerindiană din fam. cariri*. Brazilia (EC.); 2 000 vorb. 1541 PÂNDE (NDJELI, liNYELI, liNZE-LI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 1 000 vorb. 1542 PANGASINAN (PANASINAN, PAN-GALATO), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 515 150—666 003 vorb. (1960) (surse diferite). A 8-a ca număr de vorb. din cele 8 1. ,,majore" din Filipine (reprezenta în 1960 2,5% din populaţia totală de 27 087 685 loc.). Numele pangalaio dat de unii loc. întrucîtva în derîdere. Literatură scrisă. Folosită în învăţămîntul primar. în 1965 o publicaţie integral şi una parţial în P. D. cu deosebiri în special fonetice şi lexicale. împrumuturi din spaniolă*. A folosit o scriere bazată pe un silabar de probabilă origine indiană, înlocuită de spanioli cu alfabetul latin*. 1543 ekiPANGWA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 38 000 vorb. 1544 MACRO-PANOAN, phylum de 1. amerindiene ce cuprinde 4 fam. (guaycură 4 1., lule-vilela-charrăa 6 1., mataco*, pano-tacana*) şi 2 1. negrupate (moseten*). America de Sud. L. aglutinante. 1545 PANO-TACANA, fam. de 1. amerindiene din phylum macro-panoan*. America de Sud; 15 000 vorb. 52 1., în LL 3. Mai importantă: amahuaca*. Consoane palatale retroflexe. Tonuri cu valoare fonologică, ca în chibcha*, witotoan*. Verbul are multe sufixe cu un conţinut adverbial foarte clar, ca „noaptea", ,,în timpul zilei", ca în arawak*. Numeralele pentru 3, 5 din quechua*. 1546 PAO-AN, 1. din fam. altaică*, ram. mongolă*. R. P. Chineză; 250 000 vorb. D.: dakheczja, k’ang-lo, ning-ting, pao-an, santa, serayogur, ăiringol, tung-hsiang, tung-yen, yung-ch*eng, yunnan. După alţi autori santa* = tung-hsiang — 1. distinctă de P.-A. 1547 PAPE (PE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL), sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Camerun; 1 000 vorb. 1548 PAPUA (INDO-PACIFICĂ, NON* AUSTRONEZIANĂ, NON-MELANEZIANĂ), fam. de 1. cu rang de super-macro-phylum. Oceania; 2,4 mii. vorb. Una din cele 3 mari fam. de 1. din zonă, alături de fam. australiană* şi austroneziană*. Cel puţin 700 1.: 6 gr. de 1. P. cu rang de phylum (Noua Guinee de centru-sud, Noua Guinee de sud-est, Noua Guinee de vest, Sepik mijlociu, Sepik superior, Torricelli), 4 cu rang de stock (Huon, kunua-keriaka-rotokas-eivo, nasioi-nagovisi-siwai-buin, Noua Guinee de est), 3 fam. (anga, Reef-Santa Cruz, toaripi), toate în LL, şi 74 1. neclasificate. L. cu cel mai mare număr de vorb.: enga*. Termenul papua desemna pînă nu de mult 1. ne-austroneziene din Noua Guinee, despre care nu se ştia dacă sînt sau nu înrudite. în ultimii ani s-a dovedit legătura genetică dintre cele mai multe 1. din Noua Guinee, ins. Hal-mahera (arh. Moluce), arh. Sondele Mici (ins. 195 PASTO Timor, Alor, Kisar), ins. New Britain, New Ireland, Rossel, N şi G. arh. Solomon (ins. Bougainville, Vella Lavella, Rendova, New Georgia, Russell, Savo). L. din ins. Reef-Santa Cruz au atît trăsături P. cît şi trăsături austroneziene. în ultima vreme s-a formulat ipoteza apartenenţei la fam. P. a limbilor pe cale de dispariţie vorbite în ins. Andaman şi, eventual, Sentinel de Nord din Oc. Indian (G. Bengal) şi al., dispărute la sfîrşitul sec. trecut şi puţin cunoscute, care s-au vorbit în ins. Tas mania (incluse de alţi autori în fam. australiană). Se presupune că 1. P. ar fi fost odinioară mai răspîndite, dar ar fi fost înlăturate de expansiunea limbilor austroneziene. Majoritatea i. P. neavînd denumiri proprii, s-au adoptat unele convenţionale (după nume geografice, etnice, un anumit cuvînt considerat caracteristic din acel i. etc.). Adesea un i. P. are mai multe denumiri sau acelaşi nume se referă la mai multe i. L. P. (cu unele excepţii) au fost puţin studiate, şi zone întregi rămîn de cercetat. Identificarea idiomurilor, distincţia 1. —d., clasificarea 1. P. sînt foarte dificile, variază de la autor la autor şi sînt susceptibile de corectări. De aceea în LL nu figurează decît unele din subdiviziunile provizorii ale fam. P., iar la 75 1. nu se indică locul ocupat în diversele clasificări — fie că ar fi fost neconcludent sau neeconomic, fie că 1. în cauză sînt considerate deocamdată izolate. L. P. prezintă o diversitate considerabilă de structură, dar unele trăsături sînt comune cel puţin cîtorva ram. Astfel, în unele 1. există serii suplimentare de consoane — prenazalizate (tip mb), labializate (tip bw), prenazalizate şi labializate (tip mbw), preglotalizate (tip 7p), glotalizate (tip p’). Anumite 1. au tonuri sau alternanţe consonantice. Morfologia verbală este complexă, implicînd prefixe şi/sau sufixe. Unele 1. au radicale verbale diferite pentru sg. şi pl. (uneori şi dual). Ca în unele 1. amerindiene, subiectul şi/sau obiectul direct şi indirect pot fi în unele 1. P. „incorporate” verbului. Clase nominale (în funcţie de gen s.a.), mai rar la alte categorii de cuvinte. Numele pot avea forme diferite în funcţie de caz, în general nu însă şi de număr. în multe 1. lipseşte articolul, într-o serie de 1. există aşa-numite „forme verbale mediale de frază” (distincte de cele finale), care constau în sufixe ce nu pot fi adăugate decît la construcţii cu valoare de propoziţii subordonate. în unele 1., verbele mediale au forme diferite mareînd identitatea sau non-^ subiectelor celor 2 construcţii succesive şi, în caz de nonidentitate, pot varia în funcţie de persoană şi număr. De ex. în binandere* embo mi gu-ndo te-siri na gena „om — agent a venit şi a vorbit şi eu am auzit”, din cauza identităţii subiectului primelor 2 verbe, forma verbală medială gu-ndo nu se schimbă în funcţie de persoană; forma te-siri variază după persoană şi număr, deoarece verbul următor are alt subiect. Topica: subiect-obiect-verb, de ex. „omul a sădit copacul în mijlocul grădinii” are în kiwai* forma dubu ota pari ipiwa gagati, lit. „om copac grădină — mijloc el — a sădit”, în kâte* rjitsi ya yufu dzadzarjirjko sara — ve?, lit. „om-agent copac grădină mij-loc-în a sădi-pers. 3 sg. trecut îndepărtat”. Numele posesorului precedă de obicei pe cel al obiectului posedat (fac excepţie 1. din fam. Reef-Santa Cruz). Prima atestare a unui i. P. datează din 1828 şi este în 1. kamoro*. L. P. au împrumutat elemente din malaeză* — foarte răspîndită în zonă ca lingua franca. Influenţe asupra unor 1. australiene (de ex. în fonologia limbilor din N Pen. Cape York sau în vocabularul 1. mabuiag*) şi austroneziene (topica subiect-obiect-verb în unele 1. austroneziene din Noua Guinee). 1549 PARĂCÎ (PARACHI), 1. sau d. indo-european* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de E. Afganistan (N de Kabul); 6 000 vorb. împreună cu ormuri*, cu care prezintă unele trăsături comune. (P. — cel puţin 1 100 familii). Vorb. săi folosesc tot mai mult tad-jika*. 1550 PARE (PARI), 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee; 1 400 vorb. Dual la mărcile de persoană. Identitate între formele verbale de pers. 2 şi 3 la toate numerele. 5 d., printre care ba, pare. 1551 PARJI (DHRUVA, DHURVA, PAR-DJI, POROJA(S), TAGARA, THAKARA, TUGARA), 1. din fam. dravidiană*, gr. central. India (Madhya Pradesh, Orissa); 20 000—44 000 vorb. (surse diferite). Numele poroja < ser. prajă „lume, popor”. în acelaşi subgr. cu kolâmi*. Apropiată de d. ollări al 1. gadba*. în varietatea bastar 5 vocale cu perechi lungi, 19 (21) consoane, 1 semiconsoană (y). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. L. tribală fără scriere. D.: de NE, de NV, de S. 1552 PASTO (AFGHANĂ, PACHTO» PAKHTOO, PAKHTU, PAS(C)HTO, PASHTU, PASSTOO, PUSHTO, PUS(C)HTU, PUSTU)* 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de E. Pakistan (V), Afganistan (SE); 12 mii. —15 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în Afganistan din 1936 alături de persană*. 12 PASSAMAQU ODOY 196 A păstrat caracterul flexionar. în d. kan-dahar(i) 4 vocale scurte, 3 lungi, 29 consoane, 2 semiconsoane, accent fonologie, topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: afgan de E (pakh’to), kandahar(i) (pashto), peshwari (pakhto). Vocabular comun c»’ persana (inclusiv elemente din arabă*). Scriere arabă cr, semne suplimentare. 1553 P ASSAM A QU ODOY (MACHIAS, O-PENANGO, PASAMA QUODDICE, QUAD-DIE, QUODDY, SAINT GROIX, SCOTUKS, UNGHEGHAUGE, UN QUEGHAUGE), 1. a-merindiană din fam. algonkină*. Canada (New Brunswick, Mâine, Qu6bec); 9 000—10 000 vorb. D.: malecite (abnaki, e(t)chemin, etchimi, malechite, maliseet, maliscte, malisit, mareschet, mareschit(e), meeleeceet, melicete, melicite, mi-licete, milicite, millicete, St. Jean, St. John(’s), Wlastukweek). 1554 PAWAIA (PAVAIA), 1. sau fam. de 1. papua*. Papua-Noua Guinee; sub 2 000 vorb. D.: aurama, huaruha (divergent) — poate 1. separate, wena. 1555 PECENEGĂ (PET SCHENEGISCH), 1. dispărută din fam. altaică*, ram. turcică* vorbită în sec. 9 — 11, foarte puţin cunoscută, din care s-ar fi păstrat unele cuvinte în română*, rusă* şi alte 1. din SE Europei (boier, tălmaci, toponime ca Bahlui, Bărăgan, Caracal, Carai-man, Vaslui). 1556 sePEDI (SOTHO DE NORD, SOTHO DIN TRANSVAAL), 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Republica Africa de Sud; 500 000 vorb. Foarte apropiată de sotho* şi tswana*, cu care este grupată uneori. D.: gananwa, kgaga, khutswe, koni, kwena, lobedu, masemola, phala-borwa, tlokwa. 1557 kiPENDE (PINDI, PINJI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. kongo*, fie 1. înrudită. Angola; 27 000 vorb. 1558 PENGO (PENGU), 1. din fam. dravidiană*, gr. central. India (Orissa); 1 300 vorb. L. tribală fără scriere, descoperită în 1957. 5 vocale cu perechi lungi, 21 consoane, 1 semiconsoană (y), topica: subiect-obiect-verb, adj ecti v-substanti v. 1559 PENUTIAN, phylum de 1. amerindiene ce cuprinde 12 fam. (chinook 3 1., chipayan 3 1., kalapuyan 3 1., maiduan 4 1., mayan*, miwok-costanoan 10 1., mixe-zoquean*, sahaptin-nez-perc6*, totonacan*, wintun 3 1., yakonan 2 1., yokats 3 1.) şi 9 1. negrupate (araucană*, huave*, tshimshian*, zuni*). 1560 PERI (BILI, PAKOMBE, PERE, PILI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 5 000 vorb. D.: baidumba, beka, iBili, hokohoko, eLeedji eTike. 1561 PERMIAK (KOMI-PERMIANĂ, PERMJACKU, (~-) PERMJAK, PERMJA-KISCH, PERMSKU, ZIRlfeNE (PERMIAK)), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic*, subgr. permic. U.R.S.S. (R.S.F.R. — distr. naţional Komi-Permiak); 136 000—153 00 vorb. (surse diferite). L. oficială regională în distr. Komi-Permiak. La origine (gr. de) d. al 1. komi*, ca şi ziriana* — reciproc inteligibilă cu aceasta (au format o unitate pînă în sec. 14—15), deşi prezintă diferenţe fonetice, morfosintactice şi lexicale; dezvoltarea separată accentuată după 1920. 7 vocale (opoziţie ă—f), 23 (24) consoane (are V, dar nu şi /, care apare numai în împrumuturi). Accentul pe prima silabă; în cuvintele cu peste 2 silabe tinde să se fixeze pe sufixul derivativ de la sfîrşitul cuvîntului. Cuvintele împrumutate din rusă* îşi păstrează accentul. Nu are armonie vocalică şi consonantică, dar are alternanţe consonantice în seria den-tală şi apicală. Are 2 numere, 16 cazuri la substantiv şi 5 la pronume, sufixe personale posesive. Moduri: indicativ, condiţional, imperativ. Timpuri verbale: prezent, preterit, perfect, şi forme compuse: imperfect, mai mult ca perfect şi imperativ negativ. Verbele negative au prezent şi preterit. Derivare dezvoltată. D.: de N, de S (reg. In'va-Kudîmkar) — baza 1. standard actuale, d. din Ziuzdinsk (poziţie intermediară între P. şi ziriană), d. (komi-) jaz'vinskij (komi-jazvinisch, yazva). Creaţii lexicale proprii abia după 1920. Pentru scrierea veche vezi komi. Actualmente alfabetul rus — ortografie comună cu ziriana. 1562 PERSANĂ (DARI, FARSI, (NEU-) PERSISCH, PERSANĂ MODERNĂ, PER-SIAN, PERSIDKIJ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de V. Iran (V), Afganistan (N), U.R.S.S., Irak, Pakistan, India (Kashmir), Egipt, insule din G. Per-sic; 20 mii.—25 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în Iran şi Afganistan (împreună cu pagto*). 6 vocale, 22 consoane (oclusivele surde sînt aspirate; ocluziune glotală; consoane lungi numai în împrumuturi arabe*), 2 semiconsoane (2 diftongi). Nu admite grupuri consonantice iniţiale. Accentul în special pe silaba finală (fac excepţie unele forme verbale). S-a îndepărtat de tipul flexionar originar, cu multe nere-gularităţi, devenind o 1. analitică cu unele trăsături aglutinante, cu o construcţie simplă şi regulată — asemănări de structură cu 1. tur-cice*. Nu are gen gramatical (de ex. pronumele personal pers. 3 sg. u „el, ea”). Pl. marcat prin sufixul -ha (t$ub-ha „bastoane”) sau -an 197 PETAT(S) (pentru persoane, în stilul îngrijit: irani-an iranieni, persani”). Acuzativul indicat printr-o postpoziţie atonă ra (în 1. vorbită ro, re), care se poate ataşa şi unei întregi sintagme, dativul prin postpoziţia be (care are şi alte funcţii). Un singur articol nehotărît: jek (accentuat), cu forma atonă -i (folosit împreună cu ke şi ca particulă relativă). Substantivul determinat de un atribut primeşte sufixul -e (-je după vocală afară de -i). Grade de comparaţie la adjectiv — comparativul cu sufixul -tar (bozorg-tar „mai mare”), superlativul cu sufixul -tarim (bozorg-tarim ,,cel (cea) mai mare”). Adjectivele pot fi folosite adverbial. Posesia este exprimată prin forme pronominale distincte sufixate (atone) sau prin pronume personale (în acest caz, substantivul primeşte sufixul -e: tfub-e u „bastonul lui”). Toate verbele au cîte 2 radicale, de la care se formează prezentul, conjunctivul, imperativul afirmativ şi negativ, participiul prezent şi respectiv imperfectul perfectiv şi imperfecţiv, participiul perfect, perfectul perfectiv şi imperfectiv, mai mult ca perfectul, infinitivul lung şi scurt şi viitorul. La verbele regulate, radicalul al 2-lea se formează de la cel dintîi cu infixul -id-, de ex. xar, xarid ,,a cumpăra”; verbele neregulate au 2 radicale diferite, de ex. pentru ,,a face” kon- şi kard-(an). Persoana este indicată la verb prin aceleaşi desinenţe pentru toate timpurile (numai pers. 3 sg. imperfect are desinenţa 0). Diateza pasivă se exprimă analitic, cu ajutorul verbului auxiliar Jav, j'od(-an) ,,a deveni”. Topica; subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. în cadrul frazei, raporturile sînt exprimate prin numeroase conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare. Lexicul de bază — indo-european (mader „mamă”, pedar „tată”, beradar „frate”, do „2”, noh ,,9”, dah ,,10”). Considerată 1. mixtă în vocabular din cauza numărului foarte mare de împrumuturi din arabă (ca urmare a adoptării religiei şi scrierii arabe în sec. 7 e.n.). în 1. modernă tendinţa de a înlocui arabismele şi de a exprima noile noţiuni prin termeni formaţi din elemente şi cu procedee P. 2 varietăţi principale, fiecare cu mai multe d.; iraniană, a cărei formă literară se bazează pe varianta vorbită în capitală (tehrani), şi afgană (afghan persian, farsi (din Afganistan), farsi-kabuli, kaboli, kabuli (-persian), mai arhaică, a cărei formă literară se bazează pe varianta vorbită în capitală (kabuli). Tad-jika* a fost şi ea considerată o formă a P. P. veche (ahemenidă, vieux perse) este atestată în sec. 6—4 î.e.n. prin inscripţii din timpul regilor Ahemenizi *- în special al lui Darius şi Xerxes. Era o 1. flexionară, cu unele cuvinte împrumutate poate din medă sau din diferite d. P. Scriere cuneiformă, poate de origine akka- diană*, de tip mixt (unele semne indicau silabe întregi, la altele se adăuga un al 2-lea caracter pentru a desemna vocala). L. literară şi administrativă foarte răspîndită — împrumuturi vechi P. în textele elamite tîrzii şi în documentele arameice* din sec. 5 î.e.n. din Egipt. P. medie (moyen perse, părsik), sec. 3 î.e.n. —7-8 e.n., considerată d. al 1. iraniene medii occidentale (pahlavi(k), pehlevi), pierduse în bună parte caracterul flexionar (în special la nume, unde predomină formele analitice). Atestată prin inscripţii şi literatură. Scriere derivată din cea arameică* (uneori cu ideograme). L. administrativă a imperiului Sasanizilor. împrumuturi din P. medie în armeană*, siriacă*, arabă. P. modernă timpurie — atestată din sec. 8 — 9, in special din anul 1 000. Literatură bogată şi valoroasă (sec. 10 Fird(o)usi — Şahname („Cartea regilor”); Omar Khayam). L. de circulaţie internaţională în Orient timp de mai multe secole. A influenţat turca* (inclusiv unele elemente în sistemul fonologie şi gramatical), unele 1. indice* (în special urdu*), indoneziana*. Scrisă cu alfabetul arab cu 4 semne consonantice suplimentare, în diverse forme caligrafice. Numeroase omografe din cauza nenotării vocalelor scurte (a, e, o), care nu pot fi deduse decît din context: de ex.: grd notează cuvintele gard „praf”, gerd „rotund”, gord „erou”. Cuvintele arabe se scriu ca în arabă, dar se pronunţă ca în P. Din elemente P. derivă numeroase cuvinte populare sau culte, unele cu schimbări de sens sau învechite, care au ajuns şi în română* în special prin turcă, greacă*, arabă, latina* medievală, 1. slave*, unele 1. occidentale: azur, bacşiş, bazar, bronz, bumbac, cearşaf, chiftea, chihlimbar, chioşc, ciob, cioban, curmală, dami-geană, derbedeu, derviş, divan, dulap, duşman, eşec, garoafă, geam, geamantan, ghiozdan, hambar, han, herghelie, iasomie, kaki, lalea, lămiie, mag, margaretă, mat, mezel, mosc, mumie, murdar, muşcată, nai, năut, nufăr, orez, padişah, pagodă, papuc, pătlăgea, perdea, pervaz, pijama, raft, satrap, spanac, şah, teanc, tejghea, topor, trufanda, vamă, zarzavat etc. 1563 PETAT(S) (PETAC, PETAJ), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele Solomon (ins. Petats, Pororan, Ilitan); 10 000 vorb. inclusiv ca 1. secundă (lingua franca în Buka Passage). Distincţie inclusiv-exclusiv la pers. 1 pl. Nu are distincţie de gen la pronume pers. a 3-a. Pare a exista un schimb dezvoltat între mărcile nominale şi cele verbale. Mod de conjugare unic nu numai în 1. austroneziene din Noua Guinee, ci chiar în întreaga Melanezie: o particulă precedă şi urmează verbul pentru a marca persoana şi timpul (prezent, viitor, preterit, PHALURA 198 perfect pozitiv sau negativ). Particula care precedă verbul este la rîndul ei precedată, după caz, de un pronume subiect sau un nume, de ex. elia a la nauk ,,eu merg (acum)”, elia gu mei ga la u ,,eu nu merg (acum)”, elia na la ga ,,eu voi merge”, elia gu la ,,eu mersei”, elia e la gul ,,eu am mers”. D-: sumoun (ins. Buka)—sau 1. separată. 1564 PHALURA (DANGARÎK, PALOLA, PALUL A, PHALURA), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*)* gr. indic*, subgr. dardic*. Pakistan; 800—1 000 vorb. D.: phalura (ashret, aăretî, biyori), săwl (sau). 1565 PHO (MUTHEIT, PWO, SHU), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. karen* sau d. al 1. karen*. Birmania; 368 200 vorb. 6 tonuri. Urme ale sufixării pronumelui subiect şi obiect la verb în propoziţiile subordonate (în 1. himalaice pronominalizate). D.: din Bassein, din Moulmein. Foarte multe împrumuturi din birmană*. Scriere creată în sec. 19 de misionari după modelul celei birmane — aceeaşi şi pentru 1. sgaw* (tonurile notate prin semne speciale plasate în rînd cu literele, după silaba respectivă), 1566 PIA (PAI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 2 500 vorb. 1567 PIAROA, 1. amerindiană din fam. să- li van*. Venezuela (SG.); 12 000 vorb. 1568 PIDGIN(-)ENGLISH, ansamblu de i. rezultate în urma contactului dintre engleză* şi 1. indigene din diferite zone ale globului, folosite numai ocazional în relaţiile dintre indigeni şi străini sau între indigeni cu 1. materne diferite; nu este 1. maternă a nici unei populaţii, fiind folosită numai ca 1. secundă; unele varietăţi de P.-E. au devenit 1. materne ale unor populaţii, dînd naştere creolei engleze*; alte varietăţi au dispărut. Spre deosebire de dezvoltarea obişnuită a limbilor, diferitele varietăţi de P.-E. (ca şi pidginurile cu alte baze) au luat naştere într-un interval de timp foarte scurt; considerate i. mixte deoarece structura gramaticală, foarte simplificată faţă de 1. de bază, este adaptată modelului 1. indigene (calcuri sintactice) cu care au venit în contact şi din care au împrumutat şi unele cuvinte. Unele elemente portugheze*. Vocabular foarte restrîns (cîteva sute — 1 500 cuvinte) — multe noţiuni exprimate prin perifraze. Gramatică simplă (caracterizată în special prin eliminarea elementelor redundante). Unele morfeme de origine engleză exprimă trăsături gramaticale din 1. indigene (de ex. varietatea care a existat în China folosea clasificatori, cum ar fi sufixul numeral -pisi < engl. piece, sufixul locativ -side, posesivul relativ belongy: You belongy clever ,,Eşti deştept** etc.). Varietăţi: din Hawaii (500 000 vorb., devenită şi 1. maternă pentru o parte din vorb.; eventual substrat neo-melanezian; influenţă chineză*, japoneză*, hawaiiană* şi a diferitelor 1. filipineze*); amerindian; Kru (Kroo) English (folosit de pescarii Kru din Liberia; apropiat de varietatea creolă engleză Krio din Freetown); din Camerun (Cameroons P.-E., Bush English9 Cameroons Creole, West Coast, Wes Cos, Broken English) (peste 1 mii. vorb. în Camerun şi mulţi alţii în E Nigeriei şi ins. Fernando Po); din ins. Sf. Elena; Hobson-Jobson (Babu English, Chhi-Chhi) (pidgin rudimentar folosit în timpul guvernării britanice în India, cu unele influenţe hindi*); din Madras (Butler English) (asemănător cu precedentul, dar cu puternică influenţă dravidiană*); China Coast P.-E. (Business English, Pidgin) (dezvoltat în sec. 18 şi larg folosit odinioară pe ţărmul chinez, actualmente cunoscut numai de puţini vorb. bătrîni din unele porturi; din Coreea (Bamboo English) (folosit în special în timpul războiului din Coreea); din Japonia (folosit probabil la sfîrşitul sec. 19; o varietate în reg. Hama-matsu (numită uneori Bamboo English), folosită în timpul ocupaţiei americane); din Vietnam (a fost folosit de soldaţii americani; bazat pe varietatea coreeană şi japoneză); din Papua-Noua Guinee (reciproc inteligibil cu varietatea neo-melaneziană şi neo-solomonică; unele influenţe lexicale şi de structură din 1. papua*); Beach-la-mar (beche-de-mer, biche-de-mer, biche-lamare, bichlamar, bislama, Sandalwood English) (în SV Oc. Pacific; 50 000 vorb.; derivat probabil din varietatea din China); neo-melanezian (provenit din precedentul şi devenit 1. maternă pentru peste 10 000 vorb.; folosit în şcoală, biserică, publicaţii — rol oficial; cel mai important pidgin din Oceania); neo-solo-monic (asemănător cu precedentul); micronezian (a existat în sec. 19); australian (dezvoltat din varietatea neo-melaneziană); Maori P.-E. (vorbit la începuturile colonizării Noii Zeelande, azi dispărut; asemănător cu varietăţile neo-melaneziană, australiană s.a.) 1569 PB1A (PIME(RIA), PIMO), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. sonoran. S. U.A. (Arizona), Mexic (Sonora); 13 000—18 000 vorb. (surse diferite). 10 vocale (5 lungi), 34 consoane (16 lungi), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Reduplicarea unei părţi din temă exprimă pl. substantivelor: gogs ,,cîine”, go-gogs ,,cîini”. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: papago (papabicotanpima. 1570 ichIPIMBWE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 8 000 vorb. 199 POLICE MOTU 1571 PIRO, 1. amerindiană din fam. arawak*. Peru; 10 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 17 consoane, 4 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V. Accent nefo-nologic. D. • chontaquiro, simirinch. 1572 PITI ((A)BISI, EPIT, PITTI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 1 500 vorb. 1573 PITU-ULUNNA-SALU (MAMASA ?, PITU ULUNA SALU), 1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 175 000 vorb. D-: mamasa, mambie, ma(ng)ki9 rante bu-lawan, tabulahan9 tubi (ade). 1574 ehiPODZO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Mozambic; 5 000— 45 000 vorb. (surse diferite). 1575 cliiPOGOLO (chiPOGOR), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 63 000 vorb. 1576 toPOKE (toFOKE, TOPOKE PUKI, TOVOKE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 46 000 vorb. D.: baluombila, likolo, liurwa, lombaki. 1577 POKOMAN (POCOMAN(ICE), PO- KOMAN(E)), 1. amerindiană din fam. mayan*. Guatemala, Salvador, Honduras; 17 000 — 25 000 vorb. (surse diferite). 1578 kiPOKOMO (PFOKOMO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 16 000—16 500 vorb. (surse diferite). 1579 POKONCHI (POCOMCHI, POCON-CHAM, POCONCHICE, POKONCHINE, PO-KONCHINI), 1. din fam. mayan*. Guatemala (NC.); 25 000—37 500 vorb. (surse diferite). 10 vocale (5 lungi), 21 consoane, 2 semiconsoane. Accentul pe finala cuvîntului. Rădăcinile verbale aparţin la 4 clase: tranzitive, intranzitive, neutre şi care exprimă starea de a fi. 20 nume pentru zi, în funcţie de cum e considerată ziua: ba• tz' „maimuţă” (zi bună pentru semănat), e- răspuns la despărţire (zi bună pentru a primi tot ce îţi doreşti), rj „trestie sălbatică” (zi bună pentru a influenţa pe alţii), toj „plata unei datorii” (zi rea pentru a cerşi) etc. (influenţa calendarului maya). Topica: verb-obiect-subiect, adjectiv-substantiv. 1580 POKOT (KIMUNKON, PĂKOT, PO-KWOT, UPE, SUK(KU)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ecuatorial* (MC). Kenya, Uganda; 90 000 vorb. Vorbită de păstori şi agricultori. Şe numără cu degetele de la mîini şi de la picioare (gesturi diferite pentru fiecare număr; pentru 100 = pokol se desfac brusc degetele de la cei doi pumni închişi). D.: markwet, endo(to)9 kadam. A adoptat recent alfabetul „Africa”. 1581 POL(-POMO) (PUL), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 2 000 vorb. 1582 POLA (BUCTULAN ?, DURUG-MUN(AN)?, PULÂ), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez* sau d. al 1. tadyawân*. Filipine (ins. Mindoro); lw000 vorb. 1583 POLABĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. occidental, dispărută în prima jumătate a sec. 18, fiind treptat înlocuită de germană*. Numele are la origine toponimul Labe „Elba”. Mari asemănări cu polona*. S-au păstrat foarte puţine documente, redactate într-o reg. de pe cursul inferior al fluviului Elba. 1584 POLICE MOTU, pidgin austronezian* bazat pe 1. motu*. Papua-Noua Guinee; 65 000—70 000 vorb. A fost folosită de poliţia din zonă, de unde şi numele. Diferă de motu în fonologie şi mai ales în gramatică — aparenţă tipologică diferită şi in-teligibilitate reciprocă slabă (vorb. de motu înţeleg mai uşor P.M. decît invers). Foarte puţine afixe. Valorile gramaticale — indicate mai ales prin cuvinte auxiliare şi clilice. în exprimarea posesiei apare un singur tip din motu; adăugarea sufixului la un cuvînt posesiv special. Antepunerea pronumelui posesiv faţă de acest complex este obligatorie. Persoana obiectului verbului indicată printr-un pronume personal plasat înaintea pronumelui obiect (care precedă verbul). Numai în d. central posesia şi persoana obiectului sînt marcate prin sufixe, ca în motu. Mai puţine moduri şi timpuri, exprimate prin cuvinte auxiliare plasate înainte sau după verb. 90% din vocabularul de bază — din motu. 2 d.: central (folosit de vorb. de motu şi de alte 1. austroneziene) şi non-central (în afara distr. Central). Forma din distr. Western considerată standard. Lingua franca pentru 13% din populaţia indigenă din Papua, răspin-dit ca 1. neoficială a administraţiei şi poliţiei şi prin şcoli organizate de misionari. Lingua franca scrisă — folosită uneori şi în acte oficiale. A luat naştere spre sfîrşitul sec. 19 prin îmbogăţirea unei forme simplificate de motu (limitată la vocabularul esenţial şi cu o gramatică redusă, reflectînd şi trăsături tipologice de bază ale unor 1. papua* locale) folosită cu ocazia expediţiilor comerciale anuale ale vorb. de motu din distr. Gulf, locuit de populaţii vorbind 1. diferite. împrumuturi din engleză* (1. oficială), unele prin intermediul formei neo-melaneziene de pidgin-English* (prin P.M. unele împrumuturi au intrat şi în 1. indigene). Ortografie simplă. polinezian 200 1585 POLINEZIAN, gr. de 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Polinezia, Micronezia, Melanezia/ 1 mii. vorb., mulţi bi- şi chiar plurilingvi. După alte păreri ar aparţine ram. malaiopolineziene*, formînd gr. heonesian*, împreună cu 8 1. melaneziene* (trăsături comune — inovaţii fonologice comune numai acestor 1. —, dar şi diferenţe). Puse în legătură cu 1. indoneziene* din 1706. Denumirea P. dată în 1834 de William Marsden presupusei 1. generale vorbite din Madagascar pînă în Ins. Paştelui. 53 „comunalecte” deosebite lingvistic, care se pot reduce pe baza inteligibilităţii reciproce şi afinităţilor structurale şi lexicale, întrunind un oarecare consens al specialiştilor, la 26 1.; cele mai răspîndite: elliceana, futu- nana de est, maori1 (Ins. Gook), maori2 (Noua Zeelandă), marchizana, niueana, rapanui, sa-moana, tahitiana, tokelauana. Diferenţe lingvistice şi culturale în special între 1. de E şi de V. Toate 1. P. — identificate ca atare la sfîrşitul sec. 19. L. bine descrise. Gr. foarte omogen. Inventare de foneme foarte reduse, de unde marea frecvenţă a omonimelor. 5 vocale cu perechi lungi cu rol distinctiv. Frecvente grupuri de vocale ca urmare a căderii consoanelor inter vocalice. Inventare consonantice reduse (în general chiar faţă de 1. proto- P., care avea probabil 13 consoane) — în rurutiiană 7 consoane —, care atestă un proces de simplificare a sistemului fonetic originar şi de confundare a unor perechi de consoane surde-sonore, dus în unele 1. P. mai departe decît în fijiană*; au pierdut printre altele trăsătura prenazali-zat la oclusivele sonore, comună 1. melaneziene. în general au o singură lichidă: l sau r (tiko-piana* are ambele). O trăsătură neobişnuită între 1. lumii o constituie prezenţa în luangiua* şi în samoana colocvială a lui m şi rj în condiţiile absenţei lui n. Lungirea consoanelor apare ca o dezvoltare secundară — ca urmare a sincopei unei vocale neaccentuate între consoane identice (în elliceană şi în 1. P. din afara Polineziei). Nu există consoane finale de silabă, nici grupuri consonantice (doar în futunana de vest). Accentul de obicei pe penultima vocală a unei unităţi accentuale greu de definit. L. non-tonale. Nu au o morfologie a cuvîntului — un singur nivel morfologico-sintactic, caracterizat prin aranjarea în ordine fixă a unor particule care precedă şi urmează baza (nucleul dotat cu informaţia lexicală). Bazele intră în diferite clase in funcţie de posibilităţile distributive; un număr redus de morfeme permit transferul între clase. 2 clase nominale în corelaţie cu posesive (exemplul tipic — samoana).în unele 1. P. (ca tongana*) sistemul de clasificare nominal e legat de distincţia activ/pasiv din sistemul verbal. Forme de trial cu rol de pl. (cu excepţia 1. futunane de vest). Diviziune marcată, propoziţii verbale/non-^ şi în general capacitatea de a exprima orice propoziţie într-una din aceste 2 forme. Pereche de particule ko/'o care disting construcţiile verbale de cele nominale. Numele proprii distincte de cele comune prin omiterea articolului. Preferinţă pentru topica verb-subiect-obiect. Dublete sau triplete lexicale (existente poate chiar în proto-P.); elementele moştenite distincte uneori de cele împrumutate prin evoluţiile fonetice diferite. S-ar fi diferenţiat recent de 1. melaneziene şi între ele — ar putea proveni din aceeaşi proto-1. melaneziană (populaţii vorbind 1. P. ar fi migrat spre E din ins. Fiji). L. P. din afara Polineziei — fie resturi ale migraţiilor iniţiale spre Polinezia, fie rezultatul unor reveniri ulterioare. Primele vocabulare — din 1615, primele tipărituri (religioase) din 1810. Influenţă engleză* la început prin misionari: numele zilelor săptămînii, lunilor anului, termeni religioşi (unii de origine latină*, greacă*, ebraică*), referitori la învăţămînt, comerţ. Singura comunitate lingvistică din Polinezia care a avut scriere — cea de 1. rapanui. Sisteme ortografice stabilite de misionari englezi (unele 1. — ca ponapeana* — au chiar mai multe sisteme) — aproape fonologice, însă cu unele imperfecţiuni: nu notau lungimea fonologică a vocalelor (sau nu o notau adecvat), nici ocluziunea glotală; notau inadecvat pe rţ, qg; confuzie u-w; nu reflectau caracterul nefonologic al sonorităţii la oclusive. Modificări ulterioare de inspiraţie franceză*. Publicaţii recente (un ziar în mai multe 1. P. în Noua Zeelandă). Influenţe lexicale şi gramaticale P. relativ recente în fijiană (d. centrale şi orientale). Cuvinte hawaiiene* în jargonul comercial eschimos* (prin intermediul vînătorilor de balene). Elemente din unele 1. P. (hawaiiană, maori2, tahitiană) în anumite varietăţi de pidgin-English* şi creolă engleză*. Singurul cuvînt P. cert din engleză*, ajuns şi în română*: tabă. 1586 POLONĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. occidental. R. P. Polonă, S.U.A., U.R.S.S., Franţa, Marea Britanie, Canada, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, Belgia, R. S. România, Australia; 32 mii. —36 mii. vorb. (surse diferite). L. de stat în R. P. Polonă. Vocale nazale: unele păstrate din slava comună (pişâ „cinci”, sad „judecată”), altele în împrumuturi. Nu există tendinţe de reducere a vocalelor ca în alte 1. slave. Consoană caracteristică: l velar (V) numit şi l polonez, pronunţat în 1. literară ca semiconsoana w (leb „frunte”’ 201 PONAPEANĂ pronunţat [wep]). 2 serii de africate, dură şi moale (badacz „cercetător ştiinţific” — badaâ ,,a studia”, bicz „flagel” — bic „a lovi”). Gr. de consoane greu de pronunţat: przemysl „industrie”, szeiâdziesiat s,60”, wszecMwiat „univers”, szczşiliwy „fericit”. Accent fix pe penultima silabă. Flexiune nominală bogată (7 cazuri), în timp ce flexiunea verbală este foarte simplă, destul de apropiată de rusă*. Gen personal, spre deosebire de alte 1. slave: pentru persoanele masculine există o formă specială de adjectiv, în opoziţie cu cea folosită pentru celelalte substantive masculine şi feminine (stu-denci weseli „studenţi veseli”, studenki wesole „studente vesele”, koguci wesole „cocoşi veseli”). Frecvente construcţii sintactice cu determinantul după determinat: gramatyka jşzyka polskiego (în rusă topica inversă). Menţinerea auxiliarului „a fi” cu rol de copulă; morze jest bardzo pişkne „marea este foarte frumoasă” (în rusă copula lipseşte). 2 mari gr. de d.: mazurian şi nemazurian (după alţii 3 gr.: velicopolon, malopolon, silezian). Prima clasificare are la bază un fapt fonetic: d. mazuriene înlocuiesc pe z, cz, sz, di prin z, c, s, dz (zaba—zaba „broască” etc.). Singura 1. slavă care păstrează bine vocalele nazale din slava comună. Depalatalizarea lui e, £, f din sl. corn., care trec la o, a, ar înaintea consoanelor nepalatalizate (t, d, n...): zona „femeie” (cf. ceh. iena). Palatalizarea consoanelor (notată prin i) înainte de e din sl. com. sau de un ier: pies (cf. ceh. pes). Ga în cehă, gr. or-Jer- şi ol-{el- din sl. com. devin rojlo şi se păstrează dentala d înainte de l (wiodlt mydlo; cf. rus. ujel, mylo). Tipice pentru gr. occidental sînt: dezvoltarea tj> c (âwieca „luminare”), rfj> (d)z(miedza „răzor”) şi păstrarea nepalatalizată, la fel ca în cehă*, slovacă* şi sorabă*, a velarelor din sl. com. în grupurile kv-, gv- înainte de £ (kwiat „floare”, gwiazda „stea” cf. rus. cvetâk, zvezdâ). Lexicul moştenit din sl. com. este asemănător cu cel din caşubă*: pe lîngă elemente comune tuturor 1. slave (bez, most, cena, zima) există şi unele specifice: pokdj „pace” (rus. mir, ceh. mir), wyspa „insulă” (rus. ostrov). împrumuturi din latină* şi germană*, la fel ca în cehă (numărul cuvintelor din latină este mai mare decît în cehă, dar cel al cuvintelor germane este mai mic: ratusz „primărie”, burmistrz „primar”, malarz „zugrav, pictor”, handel „comerţ” etc.). Contacte cu ceha (sec. 11), adîncite prin iradierea 1. literare cehe (sec. 14—15): haăba ,iruşine”, brama „poartă”, wladac „a conduce”, în sec. 16—18 împrumuturi din ucraineană*, bielorusă*, italiană* (în timpul Renaşterii) şi franceză* (sec. 17—18). Influenţa rusă a avut 2 faze: sec. 18 — 20 şi după 1945. N-a existat o tendinţă puristă ca în cehă. Cele mai vechi documente: din sec. 12 (texte latine cu nume poloneze). Primele documente scrise în întregime în P. (foarte puţine) — din sec. 14 (traduceri şi o poezie). în sec. 14—15 tradiţie literară latină şi cehă, care a împiedicat (mai ales cea latină) apariţia unei literaturi în 1. naţională. Din sec. 16, P. este folosită şi de nobilime şi burghezie; scrieri în proză: M. Rej, J. Ko-chanowski, P. Skarga, epoca de aur a literaturii poloneze (la baza 1. literare încă din sec. 15 era d. din Cracovia, centrul regatului; trăsăturile mazuriene ale acestui d. n-au intrat în 1. literară; această formă nu s-a schimbat esenţial nici după mutarea centrului la Varşovia, sec. 16). în sec. 17, P. ia locul latinei şi bielorusei în actele oficiale. La sfîrşitul sec. 18, P. şi-a pierdut funcţiile oficiale pînă în 1918, cînd s-a creat statul polonez modern. Istoria P. are 3 etape: veche (sec. 10—15), medie (sec. 16—18), modernă (sec. 18 — ), legată de A. Mic-kiewicz, scriitorul care a apropiat 1. literară de cea populară. Scriere cu litere latine. Lipsesc literele q, x; j = |, w = v, c = ţ. Multe semne diacritice: c = c muiat (cwierc „sfert”), i = £ muiat (inieg „zăpadă”), ic = âă muiate (i&c „a merge”), dz = g muiat (niedtwiedi *,urs”), A = n muiat (jesien „toamnă”), 6 = u (gora *,munte”)! z—z dur (zona *,soţie”), a, g = o, e nazale (.sasiad „vecin”, pişe „5”); 1=1 velar apropiat de u (glowa „cap”); ch ca în germană; sz= § (szkola „şcoală”), cz = 6 dur (czysty „curat”), szez = §c (szczotka „perie”), rz = i (grzmot „tunet”). Din P. s-au răspîndit cuvintele mazurcă, polcâ, seim. Prin P. au ajuns în alte 1. cuvinte ca hoardă (din tătară*). 1587 PONAPEANĂ (PONAPE, PUYNI-PET), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. micronezian*. Federaţia Micro-neziei (arh. Caroline — ins. Ponape ş.a.); 15 300 vorb. (1967), unii bilingvi. Zona cu cea mai mare eterogeneitate lingvistică din Micronezia (se mai vorbesc şi o. altă 1. microneziană, ku-saieana*, şi 2 1. polineziene — nukuoro şi ka-pingamarangiana*; vorb. de trukeză* emigraţi din ins. Mortlock = Takuu, Tau'u). 8 vocale scurte (7 cu perechi lungi), 10 consoane, 2 semiconsoane. Fenomene de sandhi cu rol stilistic. Deosebiri între vorbirea bărbaţilor şi cea a femeilor (caracterizată printr-o anumită pronunţare a lui r). D. din diferitele insule: mokil, ngatik, pin-gelap, ponape (5 d. majore) ş.a.; diferenţe puţin studiate — cel puţin tot atît de importante ca în trukeză; unele d. sînt atît de divergente (de ex. ponape şi mokil) îneît ar putea fi considerate 1. Stil onorific. Cuvinte de origine japoneză* folosite în cîn-tecele de dragoste pentru efecte estetice. POAGO 202 S-au propus cel puţin 5 sisteme ortografice (de inspiraţie engleză*, spaniolă*, germană*, japoneză), folosite în măsură diferită; nici unul nu era complet adecvat; sistemul actual este mai larg respectat decît în cazul altor 1. microneziene. A dat naştere unei forme pidginizate folosite în relaţiile cu europenii şi cu vorb. din alte ins. stabiliţi în Ponape. 1588 PONGO (PONGU), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*, considerat 1. sau d. al 1. kamuku*. Nigeria; 2 900 vorb. 1589 POPOLOC(A), 1. amerindiană din fam. popolocan*. Mexic (Oaxaca, Puebla); 10 000— 15 000 vorb. 1590 POPOLOCAN (MAZATECAN, OLME-GAN), fam. de 1. amerindiene din phylum oto-manguean*. Mexic; 95 000 vorb. 4 1., în LL 3. Mai importantă: mazatec*. 1591 PORTUGHEZĂ, 1. indo-europeană* din fam. romanică*, gr. ibero-romanic. Portugalia,, Brazilia, Angola, Mozambic, Spania, S.U.A., Macao, Indonezia (Timor), Capul Verde, Săo Tome şi Principe, Guineea-Bissau; 145 mii. vorb. L. de stat în Brazilia, Portugalia, Angola, Mozambic, Capul Verde, Guineea-Bis-sau. Sistem vocalic bogat: distincţie fonologică între vocale deschise şi închise în cazul lui et o (sede „sediu”, sede „sete”, corte „bucată” — corte „curte”) ca în italiană*, vocală de timbru neutru care se opune lui a (amdmos „am iubit” — amamos „iubim”), vocale nazale cu valoare fonologică la fel ca în franceză*. Numeroşi diftongi, dintre care unii pot fi şi nazali. Silaba accentuată a unui cuvînt este atît de importantă încît duce la reducerea celorlalte pînă la vocale şoptite, ca în rusă*. Graniţa dintre cuvinte nu este riguros marcată: fenomene de fonetică sintactică ce duc la pierderea identităţii cuvîntului (mar alto se pronunţă ma-ral-to). Opoziţie de cantitate consonantică în cazul lui r, ca în spaniolă* (r dublu se rosteşte la Lisabona ca r uvular în pronunţarea tinerilor şi rulat în pronunţarea celor în vîrstă). în morfologie, trăsătura cea mai caracteristică este existenţa a 2 tipuri de infinitiv: unul personal (infinito pessoal) şi altul impersonal. Primul este flexionar şi corespunde aproape totdeauna unor propoziţii care în celelalte 1. romanice conţin un verb personal (ele diz sermos pobres „el spune că noi sîntem săraci”). Pronumele demonstrativ are 3 grade de depărtare (ca în spaniolă* şi catalană*): este-esse-aquele; o pereche de verbe auxiliare de existenţă: ser-estar, la fel ca în spaniolă; ter „a avea” este auxiliar pentru diateza activă. Foarte frecvent mai mult ca perfectul format cu ter „a avea”: Joăo tinha caido. La infinitiv viitor şi condiţional posibilitatea de a separa infinitivul de auxiliar printr-un pronume aton: direi „voi spune” — dir-te-ei „îţi voi spune”. Formule de adresare cu mai multe grade de politeţe: tu, voce, Senhor (a), Vossa Excelencia. în vocabular multe cuvinte comune cu spaniola (fior, mesa, lago), dar şi deosebiri (perro — cao „cîine”, gracias—obrigado, ventana—janela,caile—rua ş.a.). Caracteristic este sistemul de denumire a zilelor săptămînii: segunda feira „luni”, ter ga quarta quinta sexta şi, în plus, săbado, domingo. L. bogată in diminutive şi agumentative, primele foarte frecvente. Diverse clasificări dialectale. Una dintre acestea propune 4 mari diviziuni dialectale continentale: d. interamnese (alto-minhoto, bai-xo-r^)t baixo-duriense, transmontan (raiano, alto-duriense), beirăo şi meridional (estremenho, alentejano, algarvio). Au mai existat varietăţi iudeoportugheze, dispărute. în plus 2 variante insulare: din Azore şi Madeira, care au multe particularităţi comune cu d. meridional continental. Există şi varietăţi de peste ocean, non-creole (Brazilia, Goa) sau creole. Varianta braziliană prezintă puţine deosebiri faţă de P. standard (pronumele de politesţe voce a înlocuit pronumele personal de pers. 2 tu; are multe cuvinte din 1. indigene americane, mai ales din tupl*). Variantele creole portugheze* sînt foarte numeroase în diverse ţări din Asia şi Africa. Există, după aceeaşi clasificare, şi categoria „codialectelor” (galiciana, considerată de unii 1. aparte, de alţii d. „cultural”, d. riodonorez, guandramilez şi mirandez, toate 3 varietăţi de tranziţie între P. şi spaniolă). în evoluţia de la latină, P. prezintă următoarele caracteristici: absenţa diftongilor romanici (pe „picior”, bom „bun”); vocalele accentuate sub influenţa unei nazale devin nazale (măo ,mînă”); metateza lui / şi u (eira „arie” soube< lat. sapui); păstrarea fazei ou din lat. au (ouro; uneori alternează cu oi: oiro); sonorizarea surdelor intervocalice (lago ,,lac”, sa-ber „a şti”); simplificarea geminatelor -11-, -nn-(castelo, ano) şi dispariţia consoanelor simple corespunzătoare (ceu ,,cer”, lua „lună”); grupurile cl, pl, fl se palatalizează şi devin ă la iniţială (chorar ,,a plînge”, chama „flacără”, chave „cheie”) şi V în poziţie intervocalică (olho „ochi”); în grupurile recente l> r: cr, pr, fr; păstrarea aceloraşi stadii ca în catalană în opoziţie cu spaniola: it < lat. ct nu se palatalizează (oito ,,opt”), f-, l' (olho), s şi i (< lat. jf g e, i). în morfologie păstrarea în 1. literară scrisă a mai mult ca perfectului indicativ ca în spaniolă, occitană. în lexic puţine elemente de substrat (esquerdo „stîng”, veiga „cîmpie”). Influenţă germanică* (mai ales în onomastică), arabă* (mai puţin bogată decît în spaniolă, dar mai intensă decît în catalană; alături de elemente comune cu spaniola—alga- 203 PUNJABI dâo9 alcool — şi unele diferite — alţaiate „croitor”), franceză (în mai multe etape: o epocă veche, sec. 12-13 — mensagem, trovador, via-gem, alta mai nouă, sec. 14-15 — etiquete, jdiCLj charrua „plug”, dama, şi una şi mai recentă __ blusa, abandonai), spaniolă (de multe ori greu de stabilit; sec. 14—15: carabina, naipe, rebelde), italiană (terminologie nautică — băs-sola, piloto, sentinela—, muzicală şi literară), engleză* (relativ recentă: bife, lanche, pudim). Multe cuvinte din 1. asiatice (che „ceai”, leque evantai”, pagode), negroafricane (banana, girafa, macaco, zebra) şi amerindiene (mai ales tupi*(-guarani): ananas, mandioca, tapioca). Cele mai vechi texte: document particular, Noti-cia de Torto (testament, 1193) şi o scrisoare regală, 1211. Text literar: o strofă din deseori-ul plurilingv al lui Raimbaud de Vaqueiras (sec. 12—13). Cînd este vorba de cele mai vechi texte literare, P. nu poate fi despărţită de ga-liciană, în care s-a scris poezia lirică. Multe poezii în Cancioneros. Literatura galiciano-por-tugheză e înfloritoare în sec. 13—14. L. literară este bazată pe d. din Minho, apropiat de galiciană. Mai tîrziu (sec. 16) 1. literară are la bază d. din C. şi S datorită activităţii lui Ca-moes, Joâo de Barros şi Pero de Magalhăes de Gândaro. 2 etape în istoria P.i arhaică (sec. 12—jumătatea sec. 16) şi nouă (sec. 16—) Alfabet latin. Vocalele nazale sînt notate cu tildă (mâo); aceeaşi valoare au vocalele urmate de m sau n finale (bem). Are g şi j cu valoarea din franceză. lh, nh = V, ri; h este mut. Accent de 2 feluri, marchează abaterile de la regulile de accentuare: cel ascuţit în cazul silabelor deschise: (aşăcar) şi cel circumflex pentru silabele închise (relâmpago ). Marchează şi deosebiri de sens: e „şi” — e „este”, por „de” — por „a pune”. în sec. 16—17, P. a fost lingua franca pe coasta Africii şi Asiei. Multe elemente P. în diverse pidginuri şi în alte 1. africane şi chiar în 1. de circulaţie din Africa şi Asia (kongo* are 150 cuvinte din P. fără să fi avut contacte directe cu aceasta). 1592 POTAWATOMI (FIRE NATION, MAS-COUTEN, POT (T) A W OT (T) AM I (E), PODA-WAHOMIH, POODAWAHDUHME, POTA-WATOMIE, POTAW ATOM Y, POTAWOTA-MIC, POTEWATEME, POTEWATEMI, PO-TEWATIMI, POTEWATTOMIE, POTEWO-TOMI, POT IWATTOMIE, POTOWATAME, POTOWATOM(I)E, POTOWOTOMI(E), POT-TAWATAMEH, POTTAWATOMI(E), POU-TOUATOMI, PUT A WATOMI), 1. amerindiană din fam. algonkină*. S.U.A. (Kansas, Michigan, Oklahoma, Wisconsin); 1 000 vorb. 1593 PRUSIANĂ VECHE (ALTPREUS-SISCH, OLD PRUSSIAN, VIEUX-PRUS- SIEN), 1. indo-europeană* dispărută din ram. baltică*, gr. de V. Fosta Prusie orientală (Bo-rusia). Singura reprezentată a gr. de V împreună cu 1. sau d. jatvian, cu care era îndeaproape înrudită. Cea mai arhaică dintre 1. baltice (chiar faţă de lituaniană*). Apropieri de 1. proto-slavă* şi pro/o-germanică*. Cea mai veche atestare a unei 1. baltice — în P.V.: nume de locuri şi persoane, glosare (Vocabularul de la Elbing P.V. —german* de 802 cuvinte din sec. 14, păstrat într-o copie din sec. 15, vocabularul dominicanului Simon Grunau, 1520), traducerile a 2 catehisme (1545) şi a Encheiridion-ului lui Luther, 1561 — în sec. 16 erau greu de înţeles pentru un vorb. de lituaniană. Dispărută în sec. 17-începutul sec. 18 — înlocuită de germană ca urmare a cuceririi Prusiei Orientale de către cavalerii teutoni. 1594 PU-I, 1. sau gr. de 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. R. P. Chineză (prov. Guizhou = Kwei-chow = Kueichou); 3 200 000 vorb. Peste 40 d. Limbaj secret constînd în inversarea vocalelor din silabele alăturate, de ex.: pai13t§ezl „a merge la piaţă” devine pe18 t§ain, cu acelaşi înţeles. Alfabet creat în 1960. 1595 PUNJABI (PANDSCHABI, PANJA-BI, PEN(D)JABI, PUNJABI DE EST, PUNJABI PROPRIU-ZISĂ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* central. Pakistan, India (Punjab, Rajasthan); 20 mii.— 60 mii. vorb. (surse diferite). Una din cele 14 1. regionale oficiale în India. 10 vocale cu perechi lungi. Nazalizare vocalică fonologică. Oclusive aspirate — numai surde. Consoane retroflexe (oclusive, /, p, n). Singura 1. din Asia de Sud care are distincţii tonale (apărute probabil ca urmare a pierderii aspiraţiei şi sonorităţii la aspiratele sonore şi a distribuţiei lui /z) — 3 tonuri: înalt, mijlociu, jos, a căror poziţie în cuvînt este condiţionată în parte fonetic, în parte morfologic — total predictibilă în cuvinte cu peste 1 silabă; rol distinctiv numai în anumite cazuri (sgpha „pagink^fsdphâ „curat”). Distincţie animat/ inanimat şi feminin/non-~ realizată prin sufixe la substantive şi adjective, cu acord al predicatului. Flexiune cazuală. Compunerea verbelor — foarte dezvoltată. Verbe „conjuncte” folosite pentru generarea unor noi concepte verbale. D.: dogri-kongri şi P., după alte păreri bhatiani, dogri, ludhiani, mâjhl, malwai, po-wadhi (poădhî, povădhi), rathi, din Recha Doab. Schimburi de populaţii între cele 2 ţări. Varian- PUNU 204 ta din India — apropiată de hindi*, d. occidentale — mai diferite. L. standard bazată pe d. majhi din Amritsar, cu cîteva trăsături gramaticale din celelalte d. Stil onorific. Diferenţe 1. standard vorbită — scrisă. Pe cale de a fi abandonată ca 1. scrisă _ vorb. ei citesc şi scriu mai ales în hindi*/urdu*. Literatură din sec. 12 — 13. împrumuturi din sanscrită* şi prakrit, persană*, arabă*, engleză*, franceză*, portugheză*. Substantive şi adjective persano-arabe folosite ca nume proprii în special de bărbaţi — fără echivalent în alte 1. indice moderne. Scrierea larjtdă, persano-arabă (singura folosită in Pakistan) şi un alfabet propriu, gur (u)-mukhi (care ar fi fost creat în sec. 16 sau chiar înainte de un guru, Angad) — singura scriere oficială a 1. P. în India. 1596 PUNU, 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, gr. miao-yao* sau d. al 1. miao*. R. P. Chineză; 220 000 vorb. Oclusivele iniţiale precedate de nazale o-morganice (de ex. mp-, nt-, rjk-) apar cu toate tonurile posibile. 5 d.: chiung-nai, pa-heng (pa-wu), wu-nai, yu-no şi d. din reg. Guangxi-Zhuang (Kwangsi- Chuang, Kuang-hsi), Yunnan (Yun-nan) şi Guizhou (Kwei chow, Kuei-chou). 1597 yiPUNU (P(O)UNO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Gabon, R.P. Congo; 26 000 — 46 000 vorb. (surse diferite). 1598 PUflC (KHA PUHOC, PUHOOC)* 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (N); 5 000 vorb. 1599 PUTHLUNDI, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 18 000 vorb. 1600 PUYUMA (PELAM, PILAM, P(I)YU-MA)> 1. din fam. austroneziană*, gr. formosan*. R. P. Chineză (Taiwan); 8 687 vorb. (1960). D.: banga, bantaurang, chipon (chipun* kata-tipol, pyuma, tipun), hinan, kale-whan§ kanagu, katsausan, pa(i)chien, pinan (hinan, pilam), puyuma, sanwhai, saprek, semobi, si-bucoon, tibolal. 1601 PYEM (FEM, FYAM, FYEUM, PA-IEM(A), PAYEMA, PEIN, PYAM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeriaf 3 000—7 700 vorb. (surse diferite). 1602 PYEN, 1. din fam. sino-tibetană*, ram* tibeto-birmană*, gr. birman-lolo*. Laos, Birmania (E), Thailanda/ 1 300 vorb. Q 1603 QUECHUA (KEGHUA, QUIGHUA, RUNASIMI), 1. amerindiană din phylum que-chumaran*. Peru, Bolivia, Ecuador, Argentina, Chile, Columbia; peste 6 mii. vorb. (cea mai răspîndită 1. amerindiană). Relaţia dintre Q. şi aimara* este o problemă greu de rezolvat. Numită runasimi ,,1. oamenilor” în Q. L. oficială în Bolivia şi Peru alături de spaniolă*. 3 foneme vocalice; consoanele grupate în 3 serii: oclusive surde, aspirate şi glotale. Tipul de cuvinte cel mai frecvent VCCV, GVGGV. L. aglutinantă care adaugă numeroase sufixe la rădăcina invariabilă a cuvîntului: wasi-p, lit. ,,casa, în” = ,,în casa”, wasi-cuna-p, lit. „casă, plural, în” = „în casele”, wasi-yki-cuna-p, lit. „casă, tău, plural, în” = „în casele tale”. Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincţie între *,noi” inclusiv şi exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncţia *,şi” este enclitică şi are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal. Cuvinte simple pentru 100, 1 000, 10 000 (hunu corespunzător grec. mi-ria). Vocabular bogat pentru plante medicinale. D.: de N (Q. B) şi de S (Q.A), în general puţin diferenţiate. A fost unica 1. oficială sudamericană care a avut rolul unei 1. de civilizaţie în epoca pre-columbiană. Din reg. podişurilor Apurimac şi Urubamba s-a extins, înainte de venirea spaniolilor, odată cu noile cuceriri ale imperiului incaş. Spaniolii au folosit Q. ca 1. generală, deci ca mijloc de comunicare şi de predicare a creştinismului, şi au răspîndit-o pînă în reg. Amazonului superior şi în S Columbiei. Influenţă spaniolă* în vocabular (carabela „cară velă”, freno, fusil, purgatorio, reloj, trigo, vaca) şi în morfologie (unele instrumente gramaticale). literatură Q.: Ollantay (autor anonim, 1470), dramă ce redă viaţa de la curtea incaşilor, este opera cea mai cunoscută. Influenţă lexicală asupra spaniolei*. Unele cuvinte au ajuns în vocabularul internaţional (cândor, guano, inca, pampa, quina şi derivatul quinina „chinină”, vicuîia ,,lama domestică”), altele circulă în spaniola peninsulară (chiri-moya, papa), cele mai multe fiind folosite în spaniola din America (cancha, caracha, chacraf chala, champa, chancar, charqui, china, choclo, guaca, guaso, mate, poroto, puchi, yapa etc.). Sub influenţa Q., în spaniola din Peru (S) şi Argentina (NV) se foloseşte un posesiv -y. Modificarea intonaţiei în aceleaşi regiuni. A influenţat diverse 1. din Anzi. Veche scriere ideografică locală (quillca), fără separarea cuvintelor, rîndurile în continuare, de la stînga la dreapta şi invers. Notată şi în alfabetul latin* folosit de misionari şi în prezent în acţiunea de alfabetizare. Există şi un mod de „scriere” ce reprezintă combinaţii de noduri pentru redarea unor mesaje prin culori şi forme diferite. 1604 QUECHUMARAN (KECHUMARAN), phylum de 1. amerindiene din ram. andeană*. Cuprinde 2 1., ambele în LL: aimara, quechua. Oclusive surde glotale frecvente, ca în chib-cha*. L. sufixale. 1605 QUICH*2 (GUATEMALA, GUATE-MALEC(A), KECHI, KICHAI, KICHfî, QI-CH£, QUECHE, QUICHE, SAN MIGUEL CHICAH, TICHE, ULTATECA(T), ULTATE-CO), 1. din fam. mayan*. Guatemala, Mexic (Chiapas); 300 000—500 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 17 consoane (consoană postvelară q, care se opune velarei k)> 2 semiconsoane. Accent final. Substantivul se împarte în 4 clase: posedate obligatoriu, care pot fi la pl., care nu sînt la pl. şi posedate facultativ, care nu sînt nici posedate nici la pl. Are sufixe diferite pentru marcarea fiecărei clase. Prefixe variate pentru aspecte: c- (incompletiv), z-(completiv), ch- (incoativ), m- (negativ), j-(direcţional). Sufixe la verbe pentru a marca „instrumentalul”, „reciprocul” etc. în Q.—cea mai extinsă operă din literatura precolumbiană (Popol Vuh) scrisă în jurul lui 1562. Este istoria tradiţională a populaţiei Q. (mituri, povestiri folclorice, istorie). Rabinul Achi, dramă care relatează capturarea şi asasinarea unui rege Q., este un text cunoscut abia din 1856. 1606 QUIOTEPEC CHINANTEC, 1. amerindiană din fam. chinantecan*. Mexic (Oaxaca) f 3 000 vorb. R 1607 MADE (EDfi, R(A)Dfi, R’ADE, RADEI!, K(H)ADAY, RHADE, RHADfî), 1. din lam. austroneziană*, subgr. chamic*. Kampuchia, R. S. Vietnam; 60 000—100 000 vorb. (surse diferite). Subgr.: adham, poate bih* — sau 1. separată, blo, kadrao, krung, mdhur, rde kpâ. 1608 RAGA CENTRALĂ (ARAG(A), PEN-TECOST, WHITSUNTIDE), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Vannatu (ins. Pentecost = Raga); 5 600 vorb.? împreună cu raga de sud*. D.: bwatnapi (bwatapni), loltong, melsisi. 1609 RAGA DE SUD (ARAG(A), PENTECOST, WHITSUNTIDE), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Varmatu (ins. Pentecost = Raga); 5 600 vorb.? împreună cu raga centrală*. D.: lolatavola, ninebulo, ponorwal (ponor-wol). 1610 RAI (SEYU), 1. din fam. austroneziană*, subgr. chamic* sau d. al 1. roglai de sud*. R. S. Vietnam; 5 000—10 000 vorb. 1611 RÂÎ KIRĂT (KIRĂT-RÂI), subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal; 233 000 vorb. L. tribale disparate. 1612 RĂJASTHĂNÎ (RAD SCHASTHANI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* central. India (Rajâsthăn, Madhya Pradesh, Punjab), Pakistan; 18 mii.—22 mii. vorb. (surse diferite). Nazalizarea vocalelor — fonologică. Distincţie implosive/expîosive la consoanele oclusive. Pot fi aspirate atît oclusivele surde cît şi cele sonore şi nazalele. Consoane retroflexe (oclusive, /, iii, în d. harauti şi mârwări şi r). Fărîmiţare dialectală (după unii 20 d.), unele d. considerate i. separate, totuşi fără deosebiri foarte mari. D.: de C.-E, gujuri, mal(a)vi (malwi), mârwări (mar vâri, me(r)wari) — unii autori separă mewari de marwari —, ni-madi şi de NE, după unii şi bagri, harauti, hir-vati, jaipuri (sau subd. al d. de C.-E); bagri, jaipuri, mârwări au fost considerate şi 1., iar R. — gr. de 1.; s-a anticipat eventuala lor convergenţă cu hindi*, de aceea nu au fost menţionate în Constituţia Indiei. Mârwări este d. cel mai important, răspîndit în India şi în afara ariei proprii 1. R.; în forma sa veche (dingal) poezie religioasă şi eroică medievală. Scrierea indică devanăgari şi o scriere proprie. 1613 RAJI, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal; 2 000 vorb. 1614 RALTE, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N), India (Assam); 17 000 vorb. 1615 RAO, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 3 340 vorb. 1616 RAPANUI (EASTER ISLAND, PAS-CUANĂ, PASCUEN(E)SE), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. polinezian*. Ins. Paştelui (Isla de Pascua, Rapanui); 1 200 vorb. (1967). Foarte izolată (numele polinezian al insulei Te Pito-o-te-henua înseamnă ,,sfîrşitul pămîntului”). împrumuturi din tahitiană* de la sfîrşitul sec. 19, identificabile în general după corespondenţele fonetice. Unica scriere indigenă din Polinezia, numită rongorongo, încă incomplet descifrată, a cărei creare a fost atribuită celui de-al 2-lea val de imigranţi din jurul anului 1400, proveniţi din ins. Leeward (Huahine şi Raiatea) din arh. Societăţii. Scriere cursivă, zgîriată la început pe frunze sau scoarţă de bananier; s-a păstrat pe 3 categorii de tăbliţe incizate (cu inventare de semne diferite), care mai puteau fi încă ,,citite’* de unii indigeni în sec. 19. Această scriere foloseşte simboluri stilizate amintind prin formă animale, plante, figuri antropomorfe (oameni cu 2 capete, 3 degete). Nu există semne pentru numere (unele numere simbolizate poate de anumite animale marine). Unele simboluri — polivalente (desemnau sinonime, omonime). Combinaţii de semne. Scriere continuă, fără nici o segmentare, de la stînga la dreapta şi de jos în sus; este caracteristică răsturnarea cu 180° a rin durilor succesive* Scriere în principal ideografică (nota cuvinte), poate sistem mixt, cu unele elemente fonolo-gice (caracter de rebus) — incorpora eventual un stoc de silabe sau chiar de litere; păstrează doar un reziduu de sintaxă (nu sînt indicate particulele, pronumele). Tăbliţele aveau funcţie mnemonică —rolul de a trezi în: memorie textul complet al unor anale, formule pentru ridicarea unor tabuuri, cîntece religioase. 1617 RATAHAN ?, 1. din fam. austroneziană*. Indonezia (ins. Celebes); 150 000 vorb. 207 RETOROMANĂ 1618 RAWA (ERAWA, RAUA), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 500—6 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 15 consoane (oclusive surde cu perechi aspirate, oclusive sonore prenazalizate), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Structura silabică (C)V. Topica: subiect-obiect-verb. Asemănări structurale şi tipologice şi asemănări formale la pronume cu limbile din gr. Huon*. 1619 RAWANG 1. (GH’OPA, GANUNG-RAWANG, (H)KANUNG, KIUTZE, NUNG, TARON), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. Bir-mania (N); 60 000—75 000 vorb. (surse diferite). în varietatea mutwang 7 vocale cu perechi lungi, 3 tonuri uniforme: înalt, mediu, jos, 22 consoane (aspirate surde, consoane labializate, aspirate-labializate, opoziţie njtj; ocluziune glotală). 75—100 d., unele reciproc neinteligibile, printre care: agu, hpungsi, htiselwang, mat-wanly, melam, metu, mutwang, rawang, serhth, serwang, tamalu (damalu), tukiumu, wadan-kong, wahke. 2. subgr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. Birmania (N); peste 60 000—75 000 vorb. 4 1., în LL 1: rawang* 1. (surse diferite). 1620 REBINA(WA) (BUNU, GURUM, GU-RUN, î-BtiNtf, NARABUNA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Nigeria; 4 106 vorb. 1621 REDJAJVG (REJANG), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Sumatra); 250000 vorb. D.: lebong, redjang. Scriere folosită şi în notarea unor d. ale 1. malaeze*. 1622 REEF (~ ISLANDS), 1. papua* sau austroneziană* din fam. Reef-Santa Cruz*. Papua-Noua Guinee (insulele Reef); 3 500 vorb. 3 numere (sg., dual, pl.), plus trial la marca de pers. 1 inclusiv. Sistem de 4 clase care afectează numeralul. Persoana subiectului unui verb intranzitiv indicată printr-o particulă care precedă verbul, iar numărul subiectului printr-o marcă sufixată verbului. 1623 REEF-SANTA CRUZ (REEF IS-LANDS-SANTA CRUZ), fam. de 1. papua* sau austroneziene*. Papua-Noua Guinee (insulele Reef şi Ndeni — arh. Santa Cruz); 6 100 vorb. 4 1., în LL 2: Reef*, Santa Cruz de nord*. L. greu de clasificat: în cazul multor trăsături gramaticale, sistemul este fundamental austronezian (ca şi o importantă parte din lexic, iar în limbile din Santa Cruz şi topica), dar morfemele sînt de origine predominant papua. Sisteme fonologice destul de complexe (număr mare de foneme vocale: 7—10). La mărcile de persoană distincţie inclusiv-exclusiv la pers» 1 non-sg. Formele de pers. 1 inclusiv au un număr în plus faţă de numărul general din 1. respectivă. Numele aparţin la 2 categorii — cele care apar legate cu mărci de posesie şi forme libere. Posesia indicată la cele din urmă prin mărci de posesie prepuse la care sînt afi-xate mărci de persoană, ca în 1. austroneziene din Melanezia; forma afixelor este însă în general ne-austroneziană, iar mărcile de posesie aparţin la un număr considerabil de clase determinate semantic. Aceleaşi mărci de posesie, sufixate unui element invariabil, constituie formele libere ale mărcilor de persoană. Cel puţin urme ale unui sistem de clase care afectează numeralul. Subiectul indicat la verbe în general prin sufixe. Persoana şi numărul obiectului indicate la verbe prin alte sufixe, aşezate după cele de subiect. O altă serie de sufixe apar imediat după rădăcina verbului, anticipînd persoana obiectului, indicată ulterior prin sufixe de persoană şi număr diferite. 1624 REK (RAIK), i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*, considerat fie d. al 1. dinka* fie 1. înrudită. Sudan; 40 000 vorb. 1625 REMO ((BONDA) PORO JA, BONDO, NANQA POROjA),l. din fam. austro-asiatică*, ram. munda*. India (Orissa); 2 500 vorb. (foarte puţini monolingvi; bilingvii vorbesc şi gata'*). 1626 RENGA O (RANGAO, RONGAO, R0N-GAO), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; 10 000-15 000 vorb. 1627 RENGMA (UNZA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 5 000 vorb. D.: anyo (de E), rengma, iseni-kotsenu, ntenyi, nzonyui (nzong). 1628 RENNELLEZĂ (MUGABA, MU(NG)-GAVA, RENNELL ISLAND), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Insulele Solomon (ins. Rennell = Moava; Bellona); 1 760 vorb. (1963). D.: bellonez (mo-iki, mongiki, munggiki) — divergent, rennellez. A suferit influenţa limbilor melaneziene* învecinate. 1629 RESHE (BURESHE, GUNGANCHI, GUNGANOI, GUNGAWA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 10 000 vorb. 1630 RETOROMANĂ (ALPENROMA-NISCH, (IDIOMES)RH£TlQUES, LADINĂ, RH^TIQUE, RH£tO-FRIOULAN), ansamblu de d. din fam. romanică* a cărui unitate a fost adesea contestată ţinînd seama de diferenţa de substrat şi de superstrat ca şi de data diferită a colonizării romane. Elveţia, Italia (N); 830 000 vorb. Din 19381. naţională în Elveţia (nu 1. oficială). Discuţii în legătură cu apartenenţa R. la gr. galo-romanic sau italo-romanic. tUANTANA 208 Format din 3 gr. de d., în prezent izolate, dar constituind în trecut probabil o unitate, distrusă de infiltrările germanice: occidental (cantonul elveţian Grisons), central (ladina dolomitică) (Italia, Alpii dolomitici), oriental (friulana) (reg. Friuli, NE Italiei). Gr. occidental (retic, romanşa) are 2 varietăţi mai importante: sursilvana (obwăldisch) şi engadineza (ladina), care cuprinde engadineza de jos, de sus şi graiul din Val Miistair. între sursil-vană şi engadineză se află graiurile din Gri-sonul central: subsilvana (sutsilvana), sur-mirana (Surmeir) şi graiul din Bravuogn (Ber-giin). Toate varietăţile dialectale se predau în şcoli elementare şi în licee. Romanşa are 2 d. literare: sursilvana, în reg. catolică a cantonului Grisons, şi engadineza, în reg. protestantă. Grupul cel mai bine reprezentant din punctul de vedere al numărului de vorb. (700 000) este cel oriental (friulana). Friulana foloseşte ca variantă literară d. din Udine. Trăsături caracteristice: sursilvană: alternanţă între diftong şi vocală, cu implicaţii morfologice, în urma diftongării metafonice provocate de -u (gries „gros” — grossa „groasă”), numele predicativ adjectival prezintă -s (rămăşiţă a cazului subiect) în opoziţie cu adjectivul atribut (quei prau ei verts „această pajişte este verde” — in prau uert „o pajişte verde”), pers. 1 verbală are desinenţa specifică -el (cumprel „eu cumpăr”), sufixul -esch (< lat. -esco) apare şi la conj. 1, nu numai la conj. 4; engadineză: complementul direct nume de persoană construit cu prepoziţia a, ca în spaniolă* şi sardă*; friulană: cantitate vocalică cu rol fonologie (lât „mers” — lat „lapte”, brut „noră” — brut „urît”), tendinţă de grama-ticalizare a pronumelui aton subiect, ca în franceză* (el russignol al cianta „privighetoarea Cîntă”). Particularităţi caracteristice în evoluţia de la latină* la R.: diftongul au păstrat (auru> aur) în sursilvană şi friulană, la fel ca in occi-tană*; a în poziţie nazală > o sau au, pronunţat eu în romanşă; diftongarea lui e, o deschise Se produce după reguli complicate (în friulană este necondiţionată de natura silabei, la fel ca în spaniolă şi română*); sonorizarea surdelor intervocalice; palatalizarea lui c, g -f a relativ recentă, după reguli mai complicate decît în franceză (în sursilvană nici nu e generalizată); palatalizarea lui c, g urmate de vocale pala-tale; păstrarea oclusivei -f- L în morfologie, pl. în -s ca în 1. romanice occidentale, dar ladina dolomitică şi friulana prezintă şi un pl. In -i, cu palatalizarea consoanelor ca în română; urme ale declinării cu 2 cazuri în sursilvană; distincţie formală între dat. şi ac. pronumelor personale ca în română (sursilvană şi friulană). Elemente lexicale latineşti păstrate numai în R. (codice> cudisch). Urme preromanice (în special nume de plante şi forme de relief). Multe elemente germanice* (longobarde în friulană şi alemane în romanşă). în romanşă şi influenţă germană*, care se manifestă în sintaxă şi în formarea cuvintelor. împrumuturi italiene* (unele din d. venefian) şi slovene* (cespe „prună”, ejast „hambar”, zime „ger”) în friulană. Primul text R. din gr. occidental este un fragment de predică cu traducere inter-liniară (sec. 12). Timp de 3 sec. nu mai apar alte scrieri. Prima operă literară (1527), un poem epic (Chanzun de la guerra dalg Chiasii d’Miisch), opera lui Gian Travers, este scrisă în engadineza de sus. Datorită Reformei multe texte în R., dintre care se detaşează traducerea Bibliei, tot în engadineză (1560), de către J. Bifrun (prima traducere a Bibliei într-o 1. romanică). Importantă şi traducerea Psalmilor de către D. Chiampel (1562). Pentru gr. central lipsesc textele vechi; primele texte din sec. 18: un mic vocabular. în general puţine texte (poezia populară aproape absentă). Pentru gr. oriental, cel mai vechi text — de la sfîrşitul sec. 13 (un registru care conţine aproape numai nume proprii). Prima poezie — de la sfîrşitul sec. 14. Poezie bogată şi astăzi în friulană. Fiecare d., uneori şi grai, are ortografia lui, cu reguli destul de complicate. 1631 RIANTANA, 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Indonezia (ins. Frederik-Hendrik); 1 100 vorb. Absenţă aproape totală a morfologiei cuvîntului. 1632 RINDRI (LINDIRI, NUNGU, RIN-DRE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 10 000 vorb. 1633 ROGLAI DE NORD (AADLAI, RAD-LAI), 1. din fam. austroneziană*, subgr. cha-mic* sau d. al I. roglai. R. S. Vietnam; 30 000 vorb. 1634 ROGLAI DE SUD, 1. din fam. austroneziană*, subgr. chamic* sau d. al 1. roglaL R. S. Vietnam; 20 000 vorb. D.: rai* — sau L separată, roglai de S. 1635 ROMANICĂ, fam. de 1. indo-europene*. 10 1., toate în LL. Cca 550 mii. vorb. L. din această fam. sînt răspîndite în V şi E Europei şi pe alte continente (America, Africa şi, mai puţin, Asia). Numele vine din expresia latină* romanice loqui „a vorbi în limba romanică”. Prima aluzie la o 1. R. se găseşte în proclamaţia lui Carol cel Mare (813), care o prezintă ca lingua romana rustica „1. romană populară”. De obicei se împarte în gr. ibero-romanic (spaniola*, portugheza*, catalana*)* 209 ROMÂNi galo-Tomanic (franceza*, occitana*) şi italo-romanic (italiana*, româna*, dalmata*, sarda*, retroromana*). Alte împărţiri ţin seama de diverse fenomene: după desinenţa de pl. (-s sau -i) există o arie occidentală şi una orientală. L. R. au inovat faţă de latină, pe care o continuă. în fonologie şi fonetică: pierderea opoziţiei de cantitate vocalică şi consonantică (ultima păstrată în italiană), sistem vocalic cu 3 grade de deschidere (în unele 1. cu 4 grade), apariţia unor vocale în seria centrală (fonem în franceză, română, catalană şi portugheză, variantă în retoromană), nazalitatea vocalei ca trăsătură fonologică (franceză şi, după unii, portugheză), apariţia diftongilor romanici, în condiţii care variază de la o 1. la alta, apariţia unor vocale anterioare labializate (franceză); serii noi de consoane cu valoare fonologică (afri-catele, palatalele, interdentalele), dispariţia consoanelor labiovelare, sonorizarea surdelor intervocalice (mai puţin în italiană şi română), la fel ca în celtică*. Accentul capătă rol fonologie (mai puţin în franceză). în morfologie: reducerea cazurilor şi dispariţia genului neutru (cu excepţia românei), apariţia articolului ho-tărît, în general proclitic (afară de română, unde e enclitic), flexiunea verbală păstrată relativ bine, dar şi unele inovaţii: apariţia condiţionalului şi a viitorului analitic (viitorul latinesc a dispărut), eliminarea perfectului simplu de către perfectul compus, confundarea adjectivului cu adverbul. Există şi inovaţii care privesc numai unele 1. R. (1. ibero-romanice au cîte 2 perechi de verbe pentru ,,a fi" şi ,,a avea”). în formarea cuvintelor: numeroase derivate, mai ales diminutive (excepţie franceza). în lexic: elemente moştenite din latină — numeric aproximativ egale în toate 1. R. (cca 2 000 cuvinte) — alături de elemente pan-romanice, unele păstrate numai în anumite 1. (uneori cu evoluţii semantice specifice). Substrat (celtic*, traco*-dac*, etrusc*, ligur) şi superstrat (germanic* şi slav*) diferite de la o 1. la^ alta. Element arab* pe cale directă (spaniolă, italiană) şi indirectă. Influenţe interro-manice numeroase. împrumuturi savante din latină. Unele 1. R. au varietăţi creole* (franceza, portugheza, spaniola). Franceza, spaniola, italiana au influenţat, în mod diferit, vocabularul multor 1. de pe glob. 1636 ROMÂNA, 1. indo-europeană din fam. romanică*, gr. italo-romanic. R. S. România, U.R.S.S., S.U.A., R.S.F. Iugoslavia, Grecia, R. P. Bulgaria, R. P. Albania, R. P. Ungară* Canada,Israel,Turcia; cca23mii. vorb.,cca 21 mii. ca 1. maternă. L. oficială în R. S. România. Sunete caracteristice: ă şi l cu valoare de foneme (în unele 1. romanice — portugheză*, catalană*—numai â); i final şoptit (lupi); numeroşi diftongi ascendenţi şi descendenţi (seară, poate, iute, două, au) şi 8 triftongi.. Sistem vocalic cu 7 elemente. Categoria fonologică a semivocalelor ţ, o, inexistentă în alte 1. romanice. Palatalitatea funcţionează cu valoare fonologică numai în seria k, g (car — chiar, gară — gheară). Fonem h existent şi în gasconâ. Accent fonologie: acele—acele, fără— fură. în morfologie: flexiune bogată (mai ales. cea verbală). Flexiune nominală mai bogată decît în alte 1. romanice (mai multe desinenţe pentru pl., forme diferite de gen.-dat. faţă de nom.-ac., voc.). în flexiune multe fluctuaţii (substantive cu forme şi genuri diferite la sg. şi pl.: colind (ă) —colinde, colinzi; la verb flexiune de tipuri diferite: invlrt-lnvlrtesc). Alternanţe fonetice la diverse forme gramaticale (păr-peri, fag-fagi, mijloc-mijloace). Tendinţa de hipercaracterizare pentru marcarea unei categorii gramaticale (alternanţă -f afix gramatical: ţară—ţări). 3 genuri: mase., fem., neutru* ultimul cu un mod special de exprimare (asemănător cu mase. la sg. şi cu fem. la pl.). Mai multe feluri de articole hotărîte: postpus tomul), adjectival (omul cel bun) şi posesiv (al). Pl. mase. în -i ca în italiană*. Subgen personal cu mai multe trăsături (obiectul direct nume de persoană cu prep. pe: tl văd pe IonP la fel ca în spaniolă*, sardă* şi retoromană*, unde se formează cu prep. a; gen.-dat. numelor proprii cu lui; adjectiv posesiv pronominal adăugat la substantiv fără articol: frate-meu;. adjectiv nedefinit alde ş.a.). Forme tipice de numeral: 11 — 19 (unsprezece...), 20 — 90* (douăzeci...). Viitor construit cu a voi, ca în 1. balcanice. Modul prezumtiv. Moduri marcate cu conjuncţia să (conjunctivul) şi cu prep-a (infinitivul). Subiectul este de obicei inclus la pers. 1 şi 2. Dublarea complementului direct şi indirect prin pronume personale neaccentuate (îl văd pe el). Libertatea topicii şi a concordanţei timpurilor. Numeroase compuse şi locuţiuni la cuvintele ajutătoare (prepoziţii, conjuncţii). Derivare bogată: cu sufixe şi regresivă. Multe prefixe în neologisme. 4 mari gr. de d.: dacoromâna, aromâna (macedoromâna), meglenoromâna (meglenita), istroromâna; ultimele 3 numite sud-dunărene. Aromâna (300 000—600 000 vorb. în Grecia, R. P. Albania, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Bulgaria, R. S. România), meglenoromâna (14 000— 26 000 vorb. în Grecia, Turcia), istroromâna (1 250—1 500 vorb. în R.S.F. Iugoslavia). Aromâna şi meglenoromâna sînt mai apropiate între ele. Dacoromâna, la rîndul ei, are mai multe graiuri : după unii 2 (muntenesc şi moldovenesc), după alţii 4 (în plus graiurile bănăţean şi crişean) sau 5 (şi maramureşean). R. este o 1. cu unele trăsături arhaice şi altele inovatoare. în evoluţia de la latină*, R. prezintă următoarele caracteristici: închi- 14 — q. 745 RON(E) 210 derea vocalelor neaccentuate şi a celor accentuate în poziţie nazală (casă, mină, bine, bun), diftongarea lui e deschis în silabă închisă şi deschisă, ca in spaniolă* (pier, fier), păstrarea lui u scurt (furcă), metafonia lui e, o accentuate condiţionată de -ă, -e finale (seară, moară), păstrarea diftongului au disociat (aur), păstrarea oclusivelor intervocalice (roată, cru-«:dă), tratamentul special al grupurilor kw, gw> p, b (apă, limbă), ca în sardă*, şi al grupurilor ct, cs> pt, ps (noapte, fripse), păstrarea grupurilor pl, fl şi a lui -s-, palatalizarea lui n, l urmate de iod şi transformarea lui A şi V în 1 (călcii, iepure), metateza în grupul labială + iod (roib, aibă), ca în portugheză* şi spaniolă. în morfologie păstrează flexiunea nominală •cu 2 forme cazuale (casă—case) şi genul neutru. Postpunerea articolului şi numeralul (11 — 19, 20—90) mult discutate din punctul de vedere al originii. înlocuirea infinitivului prin conjunctiv ca în alte 1. balcanice. Cuvinte latineşti păstrate numai în R. (cintec, despica, ferice, impărat, lingură, mărgea, putred) sau care au dezvoltat anumite sensuri numai în R. (merge, ospăţ). Substrat traco*-dac* diferit de cel al altor 1. romanice, care este celtic* (cca 80— 160 cuvinte: bucurie, căciulă, ciut, colibă, mal, mlnz, moş, murg, unele comune cu albaneza*). Influenţă slavă* (bogată în diverse etape: slavă veche*, slavonă* şi 1. slave modeme, ultimele mai ales dialectal: cocoş, drag, nevastă, plug), turcă* (chiftea, cioban, odaie, musafir, sarma), maghiară* (oraş, sălaş), greacă* (în diverse etape: veche, bizantină, neogreacă), franceză* (bogată, mai ales în sec. 19, terminologia modernă), italiană* (sec. 19), rusă* (2 etape: sec. 19 şi recentă), engleză* (recentă). Elementul latin moştenit (există şi un element savant împrumutat ulterior) are cea mai mare frecvenţă. Primele elemente româneşti apar în documentele latineşti şi slavone din Transilvania şi ţările româneşti (sec. 13 — 14). Primul text scris în întregime în R. este scrisoarea lui Neacşu (1521). Primele texte de proporţii: 4 manuscrise cu particularităţi arhaice (Codicele Voroneţean, Psaltirea Scheiană, Psaltirea Vo-roneţeană, Psaltirea Hurmuzachi) din prima jumătate a sec. 16 (după unii din sec. 15). La mijlocul sec. 16 primele tipărituri româneşti: Catehism (Sibiu, 1544, pierdut), Evangheliarul slavo-român de la Sibiu (1551 — 1553), tipăriturile lui Coresi (prima 1559). în sec. 16 se pun bazele 1. literare prin activitatea lui Coresi şi operele cronicarilor. Din sec. 19 R. modernă. L. literară are la bază graiul muntean, dar cu contribuţia principalelor graiuri regionale. Alfabet chirilic şi latin*; cel chirilic avea 43 semne, unele (ţj, î) caracteristice pentru transcrierea R. De la început şi texte cu alfabet latin, dar cu ortografie maghiară (primul: Carte de cintece 1570—1573). în sec. 19 alfabet de tranziţie de la cel chirilic la cel actual. în 1860 scrierea cu alfabet latin devine oficială. Ortografia actuală este fonetică, dar cu urme etimologice (e, o iniţiale în cuvinte vechi, scrise el, om, se pronunţă de fapt cu un apendice asi-labic — iei, uom). R. a influenţat vocabularul 1. vecine sau apropiate (bulgară*, maghiară, sîrbo-croată*, ucraineană*, rusă, slovacă* , polonă*); din aromână au intrat cuvinte în albaneză, greacă şi turcă. Cele mai des preluate sînt cuvinte ca: afină, baci, brinză, mămăligă, săpun, urdă, vatră. 1637 RON(E) (BARON, CHALA, NAFUN-DIA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria; 11 000 vorb. 1638 shiRONGA, i. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*, care constituie împreună cu shiTsonga şi shiTswa o unitate considerată 1. Mozambic, Republica Africa de Sud; 1 mii. —1,25 mii. vorb. Se pare că este folosită în şcoli. D.: konde. 1639 RQTOKAS, 1. papua* din stock kunua-keriaka-rotokas-eivo*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 3 408 vorb. Una din 1. cu cele mai puţine foneme din lume — 11 sau 12. D.: atsilima — sau 1. separată. 1640 ROTUMAiVĂ,l. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. melanezian*. Fiji (ins. Rotuma); 5 000 vorb. Semnalată din 1825, dar studiată abia în preajma celui de-al doilea război mondial. Prezintă un interes mult mai mare decît ar sugera numărul de vorb. şi dimensiunile teritoriului — atît pentru lingvistica oceanică (trăsături comune fie cu 1. melaneziene, fie cu cele polineziene* şi caractere proprii; inventar de foneme — în special de vocale — particular), cît şi pentru lingvistica generală (fenomene de Um-laut şi metateză — caracteristice în general 1. indo-europene*). A fost considerată împreună cu fijiana* şi alte cîteva 1. din ins. Solomon şi Noile Hebride o 1. melaneziană prin excelenţă, apropiată şi de 1. polineziene (ca şi acestea, a pierdut distincţia oclusive sonore prenazalizate — surde nenazalizate, comună 1. melaneziene şi păstrată şi în fijiană), dar prezintă şi unele particularităţi proprii (topică diferită de cea din fijiană şi 1. polineziene; număr mare de cuvinte cărora nu li s-au putut găsi forme înrudite în 1. învecinate).. Fonologie aparent particulară (silabe închise; grupuri consonantice; distribuţie specifică a vocalelor), în fapt nu diferă însă fundamental de 1. din centrul Oceaniei şi Polinezia. Numărul vocalelor apreciat diferit (în- 211 RUSA tre o şi 14) — se pare că numărul mare de variante vocalice s-ar putea reduce la cele 5 vocale fundamentale ţinînd seama de fenomenele de metateză şi Umlaut care deosebesc cele 2 forme — lungă şi scurtă — sub care apar cuvintele în R. 14 consoane — ca şi fijiana, mult mai multe decît orice 1. polineziană. în lexic se pot distinge 2 straturi de cuvinte — moştenite direct sau indirect din 1. de origine —, care au urmat o evoluţie fonetică diferită. împrumuturi din engleză* — urmează acelaşi tratament în ce priveşte metateza ca si cuvintele autohtone: engl. watch> uatsh, forma lungă utsha; sugar> suka, forma scurtă suak. 2 sisteme ortografice propuse de cele 2 misiuni din insulă (număr diferit de semne pentru vocale). 1641 ROVIANA (RUBIANA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele So-lomon (arh. New Georgia); peste 3 000 vorb. Parţial înţeleasă şi în ins. Ysabel şi Choiseul (cunoaşterea ei s-a răspîndit datorită adoptării sale ca 1. a bisericii). Păstrează consoanele finale din proto-aus-troneziană, adăugînd o vocală finală în armonie cu vocala precedentă. 1642 ikiRUGURU (LUGURU), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, consideraţi. sau d. all. kiZaramo*. Tanzania; 179 000— 180 000 vorb. (surse diferite). 1643 kiRUIHI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 71000 vorb. 1644 RUKAI, 1. din fam. austroneziană*, gr. formosan*. R. P. Chineză (Taiwan); 5 871 vorb. (1950). 2 gr. de d.: tsalisen (tsarisen) şi dukai (shi-mosan rukai). Nu se cunosc raporturile dintre ele, nici numărul de vorb. al fiecăruia. Primul gr. are d. dainan (laromak (i)), taramakau (takamakan, talamakau ), al 2-lea — maga (tor-dukana), mantauran (opunoho, upunuhu), tona (kongadavanu). 1645 RUKUBA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 50 000 vorb. 1646 RUNDI (kiRUNDI, URUNDI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, care constituie cu rwanda* o 1. unică. Burundi, Uganda; 2,2 mii. vorb. Denumirea provine de la numele etnic barunda, al cărui sens este greu de explicat. Este singura 1. din Burundi — unul din puţinele state africane omogene din punct de vedere lingvistic (swahiii* este întrebuinţată numai în relaţiile cu etnii vecine). Folosită în administraţie, şcoală, presă şi emisiuni radiofonice. 1647 ÎRUNGI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 95 000 vorb. 1648 ichiRUNGU (ADONG, LUNGU), 1-din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Zambia; 24 000—34 000 vorb. (surse diferite). 1649 ichiRUNGWA (RUNGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 4 500—5J300 vorb. (surse diferite). 1650 RUSĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. oriental. U.R.S.S., S.U.A., Canada; 265 mii. vorb. (129 mii. ca 1. maternă). L. oficială în U.R.S.S., 1. a O.N.U. Cea mai importantă 1. slavă. Corelaţie de palatalitate: braţ ,,frate” — braţ' ,,a lua”. Alternanţe vocalice şi consonantice cu numeroase reguli: alternanţele vocalice nu se manifestă decît sub accent pentru af o, cele consonantice ating toate consoanele. Accent mobil, dificil de prezis. 2 numere, marcate prin desinenţe. 3 genuri (mase., fem.,, neutru) marcate prin flexiune. Uneori pentru fiinţe genul este natural (deduăka „bunic” — babuăka ,, buni că”). Declinare cu 6 cazuri, destul de complicată, cu desinenţe speciale pentru cele 3 genuri la sg. şi cu desinenţe comune pentru cele 3 genuri la pl. Adjectivul are 0 declinare proprie. Nu are articol. Formele personale ale verbului sînt relativ sărace: 3 timpuri (prezent, viitor, perfect) şi 2 moduri personale (indicativ, imperativ cu 1 formă), în schimb, formele impersonale sînt mai numeroase ca în alte 1.: 4 participii, 2 gerunzii, 1 infinitiv, 1 singur timp compus: viitorul verbelor imperfective. Verbul ,,a fi” se foloseşte la perfect şi viitor, dar nu la prezent. Opoziţia de aspect domină sistemul verbal: pisât',, a scrie” (în general) — napisat' „a scrie” (ceva finit). Nu există o concordanţă a timpurilor. Structură sintactică bogată, cu o mare libertate în construcţia frazei. Derivare şi compunere foarte bogată (metalloobrabătyvajusâaja promijălennost' „industria prelucrătoare de metale", dvuxmetrovordstyj „crescut în lungime de doi metri”, ienonenavistnicestvo „misoginism"). 2 mari gr. de d.: de N şi de S (după cei mai mulţi există şi o a 3-a grupare, cea a graiurilor de tranziţie, care se întinde ca o fîşie continuă de la NV spre SE; în această zonă se află şi Moscova). în graiurile din N se menţine deosebirea între vocalele o şi a neaccentuate (okanie), iar în cele de S a şi o neaccentuate se confundă (âkanie). Fenomene de evoluţie comune cu bielorusa*. Sl. com. tj, dj> c, i, dispariţia dentalei d înainte de l (vjol<*vedl^)9 vocalele nazale sl. com. o, e devin u, 'a, dezvoltarea unei vocale în grupurile consonantice (sl. com. *zolto> zoloto „aur”), sl. com. je-, ju-> o, u (sl. com. *je-zero> ozero „lac”, sl. v. jug>v. rus. ugă „sud”), sl. com. e> e (în ucraineană* i). La baza voca- BUTUL 212 bularului R. — elemente slave comune cu alte 1. slave. Primele împrumuturi din finlandeză* şi 1. baltice* (multe sînt şi în 1. literară, altele numai în graiurile de N). De la începuturile perioadei scrise influenţa slavonei*, intensificată în sec. 15—16. Tătara* a influenţat (unele cuvinte) terminologia administrativă şi a culturii materiale, atît în 1. scrisă cît şi în cea uzuală (sec. 13 — 14): arăin „arşin”, artei' „artei ", orda hoardă”. în sec. 17 influenţa 1. ucrainene, iar în sec. 18 cuvinte de cultură şi de specialitate din 1. europene apusene: germană* (orden ,,ordin, decoraţie”, pamflet), franceză* (parad, passai „pasaj”), engleză* (reVs „şină”), olandeză* (rejd „radă portuară”), Italiană* (opera, opereta). Neologisme din latină*. După Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie multe cuvinte pentru redarea rea- li ităţii social-economice şi politico-culturale noi. Azi influenţă engleză. Slava comună a avut în E o variantă dialectală. Din aceasta s-a dezvoltat (sec. 11) o formă lingvistică independentă, rusa veche, care a rămas în uz, cu unele schimbări, pînă în sec. 16. Vechea R. era notată cu alfabetul chirilic (cele mai vechi texte compuse de comercianţi şi meseriaşi sînt scrise pe scoarţă de mesteacăn — Novgorod, sec. 11). Alături de ea a existat slavona rusă, 1. bisericii. Exista o dublă dualitate: între 1. vorbită — bogată în variaţie dialectală, şi 1. scrise (R. non-literară, întrebuinţată în documente juridico-administrative şi în corespondenţa particulară, şi slavona rusă) şi, pe de altă parte, între cele 2 1. scrise: R. non-literară şi slavonă. între cele 2 forme scrise a existat interacţiune, vizibilă chiar în primele texte poetice (Clntecul despre oastea lui Igor, sec. 12). Dualismul dintre cele 2 1. scrise a continuat pînă în sec. 17. Din sec. 16 R. non-literară (= R. cancelariilor moscovite) se întinde pe tot teritoriul, în timp ce clerul caută să menţină şi să facă să progreseze slavona. în sec. 17, odată cu acţiunile lui Petru cel Mare şi ale Ecaterinei a Il-a, are loc unificarea progresivă a 1. scrise prin ■eliminarea slavonei şi alegerea ca normă a R. non-iiterare. Are loc cosolidarea bazei R. modeme. Sinteza rezultată în sec. 18 (1755 — publicarea gramaticii lui Lomonosov) marchează simbolic şi începutul R. modeme, 1. scrisă unică cu mari scriitori ca Puşchin şi Gogol. Alfabet chirilic cu 32 litere: unele au valoarea celor din alfabetul latin, altele (B, H, P, G, X) au valori diferite; unele au formă grecească* (r, II, Y, O), altele au aspectul uşor modificat (3 = Z, 3= A, JI = A). 2 litere cu orientare inversă (M,H; ultima este o literă caracteristică pentru R., fiind modificarea succesivă ,,de mînă” a literei paleoslave M ,,iu-sul mic”, care reda vocala nazală en). în plus, litere cu aspect mai deosebit (3K, Lţ, HI* m, io, bi). 2 semne (I), ^1)) inexistente în alte alfabete. A influenţat vocabularul multor 1. (votcă, ţar, samovar, cazacă, troică, stepă, tundră, sputnic, ultimul din 1957; unele dintre acestea sînt împrumuturi din 1. siberiene (taiga), caucaziene* (chef ir), laponă* (morsă), tătară (balalaică, iuft)) şi calcuri (pjatiletka >,plan cincinal”: fr. quinquenal, it. piano quinquinale, germ. Fiinfjahrplan, engl. five-year plan). Influenţă mai mare după 1945 în multe 1. slave, română*, maghiară*, germană. Influenţă mare asupra vocabularului tuturor 1. din U.R.S.S., mai ales al acelora care n-au avut scriere pînă în 1917. 1651 RUTUL (MEX9D, RUT’UL, RUTU-LISGH, RUTUL'SKIJ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghes-tan, R.S.S. Azerbaidjană); 7 000—10 000 vorb. 9 vocale orale, dintre care 6 au perechi faringalizate; 38 (40) consoane (lungi, aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Accentul pe penultima silabă. Topica: subiect-verb-obiect. D.: bord (borch), ixreko-muxrek, rutul, Sina (shina). 1652 uRUUND (LUNDA MUATIAVUA, LUNDA MUATUAMVUA, LU(W)UNDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, Angola; 20 000 vorb. 1653 RWANDA (nyaRUANDA, (i)kinya-RWANDA, (o)runyaRWANDA, ^ urunya-RWANDA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Be-nue-Congo*, care constituie eventual împreună cu rundi* o 1. unică. Rwanda, Uganda; 2,3 mii. vorb. Numele 1. provine de la numele etnic Vanyaruanda, al cărui sens este greu de explicat* Este singura 1. din Rwanda, unul din puţinele state africane omogene din punct de vedere lingvistic (swahili* este folosită numai în relaţiile cu etnii vecine). întrebuinţată în administraţie, şcoală, presă şi în emisiuni radiofonice. 1654 RYUKYUANĂ (LUCHA, RYtlKYO, RYUKYU, RYU.KYU, RYUUKYUUAN), 1. sau gr. de 1. din fam. altaică*, ram. japonezo-ryukyuană sau gr. de d. ale 1. japoneze*. Japonia (insulele Ryukyu); 900 000 vorb. în varietatea shodon 5 vocale cu perechi lungi, 19 (20) consoane (unele oclusive surde şi aspirate, labializate, 1 aspirată-labializată), 2 semiconsoane, 3 tonuri: înalt, mijlociu, jos. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Trăsături arhaice. Evoluţie independentă de japoneză. Cea mai mare diversitate lingvistică din fam. altaică. D.: central (okinawan), cu subd., de N (amamiosima, oosima), de S (sakis (h)ima). A adoptat scrierea japoneză. s 1655 SA?A (APAE?AA, APAE’AA, SA('A)), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Insulele Solomon (ins. Small Malaita); 5 000 vorb. 1656 SA’BAN (SABAN(UM)), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Indonezia (ins. Borneo); 1 000 vorb. în varietatea hmeu 7 vocale, 16 (17) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică ye (yo, y0 sub influenţa unui a sau u din silaba următoare, cf. sued. dan. jordjgerm. Erde, engl. earth). L. S. diferenţiază genul comun (mase. şi fem.) de neutru prin articol, eventual prin adjectivul atribut; au articol postpus; diateza pasivă — formată cu -s. împrumuturi proto-nordice în unele 1. fino-urgrice* (finlandeză*, laponă*). 1703 SCOŢIANĂ (GAELIQUE D’fiCOSSE, GAIDHELACH, GALEZA SCOŢIANĂ, SCOT-TISCH-GĂLISCH, SCOTTISH GAELIC), 1. indo-europeană* din fam. celtică*, gr. gaelic. Marea Britanie (Scoţia); 81 000 vorb. (1961). Numai 974 vorb. monolingvi, deşi S. este predată în şcoli şi în ultimii ani se foloseşte la radio. Nu este 1. oficială. S. modernă are multe inovaţii, dintre care cea mai importantă este modificarea opoziţiei dintre oclusiva sonoră şi surdă într-o opoziţie oclusivă surdă neaspirată—aspirată. Prezentul continuu (the mi a* dul ,,eu merg”) înlocuieşte vechile forme de prezent, care capătă valoare de viitor (theid mi ,,voi merge”), avînd drept consecinţă eliminarea vechiului viitor. L. a populaţiei irlandeze venite în Scoţia în sec. 5, S. a evoluat independent de irlandeză* şi a căpătat o fizionomie aparte din sec. 16, graţie mai ales Reformei. Vechile faze nu se deosebesc prea mult de S. modernă. Influenţă engleză* în vocabular. Nu a existat o mişcare puristă contra acestei influenţe, ca în galeză* şi irlandeză. Influenţă latină*. Majoritatea celor mai vechi manuscrise, peste 60, nu sînt anterioare sec. 16; unele conţin poeme din sec. 15. Esenţialul producţiei literare S. îl reprezintă folclorul. Ortografie arhaică, etimologică. Cuvinte specifice S. au pătruns în engleză; clan, loch, ptarmigan (clan este răspîndit în multe 1. printre care şi româna*). Prin intermediul S., v. engl. rad ,,drum” devenit raid s-a răspîndit în diverse limbi, inclusiv în română. 1704 SEBA (SEWA, SHISHI), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. ichiLamba*, fie 1. înrudită. Zair, Zambia; 7 000 vorb. 1705 SEBUANĂ (BINISAYANG CEBUA-NO, BISAYA DE CEBU, BISAYAN, CEBtt, CEBtiAN(O), CEBU(AN)-BISAYA, CEBUAN-BISAYAN, SEBUAN(O), SUGBU(H)ANON, VISAYO CEBUANO), 1. din fam. austroneziană*, ram. indoneziană* de N, gr. filipinez* sau gr. hesperonesian*, sau d. al 1. bisaya*. Filipine (ins. Sugbo = Cebu, Leyte, Minda-nao, Bohol, Negros); 9 mii. vorb. (1970). Vorb. ei constituie cea mai mare unitate culturală şi lingvistică din Filipine — prima din cele 8 1. austroneziene majore din Filipine ca număr total de vorb. (nativi şi ne-nativi) — mai mulţi decît tagalog*, 1. naţională. în 1960 1. maternă pentru 24,1% din totalul populaţiei 219 SEMAI (care era atunci de 27 087 685 loc., iar în 1976 de 43 751 000). Nu se foloseşte în general ca 1. secundă — doar ca 1. de comunicare mai largă, în scopuri comerciale, peste graniţele 1. locale, în ins. Bisayan, şi ca lingua franca în comunicarea dintre loc. de pe ţărmul de N al ins. Mindanao şi colonişti. Asemănări şi deosebiri faţă de hiligaynon*, în special deosebiri faţă de waray*. 3 (5) vocale (e şi o apar în special în împrumuturi, dar o şi în cuvinte autohtone). 14 (16) consoane (r, care era numai variantă, s-a fonologizat sub influenţa 1. spaniole*), 2 semiconsoane. Grupuri consonantice homosilabice — doar împrumutate din spaniolă. Accent fonologie (cuvinte oxitone sau paroxitone), de ex. s6pa „supă” /sopâ „sofa” (f> p). Sexul exprimat la animate adăugind cuvintele lalaki, laki „mascul, bărbat” pentru masculin, şi babay, bayi „femelă, femeie” pentru feminin: artisiang lalaki „artist”, artisiang babay „artistă"; a împrumutat din spaniolă morfemele -oj-a pentru a exprima această distincţie. Pl. format cu prefixul mga- chiar la împrumuturile din spaniolă: patâias „cartof”, pl. mgapatâtas „cartofi”; cuvîntul usa marchează sg., daghan „diferiţi, mulţi” poate indica pluralul: usa ka mansâna „măr"Idaghan mansănas „mere”. Cel mai mare număr de d. dintre 1. austroneziene majore din Filipine după bikol* — cel puţin 7 (unele nu sînt reciproc inteligibile), printre care kantilan, surigao (non). Folosită în învăţămîntul primar, de staţii de radio locale, de 2 staţii de televiziune în ins. Bisayan şi 1 în Mindanao (alături de tagalog şi engleză*), într-o mare parte din filmele filipineze în 1. indigene. în 1965 10 publicaţii integral şi 36 parţial în S. (puţine publicaţii literare faţă de alte 1. din Luzon cu mult mai puţini vorb. din cauza depărtării de capitală şi expansiunii 1. tagalog). Literatură din sec. 16. Prima 1. filipineză care a suferit influenţa 1. spaniole. în 1. uzuală 852 împrumuturi spaniole (în tagalog 909), în dicţionar 1631 — în special din domeniul vieţii intelectuale, religiei, modei, organizării sociale s.a. (inclusiv cuvinte din 1. amerindiene: kakâo, mais, tabâko, tamatis „(pătlăgea) roşie”). S-au împrumutat şi pronume (mismo), prepoziţii (contra, hasta), conjuncţii (pero)f sufixe (-ada). Puţine împrumuturi din engleză. A contribuit la formarea unei varietăţi creole spaniole* numite zamboangueîio. Din contactul între tagalog, S. şi d. din gr. bisayan a luat naştere pidgin-ul indigen Native Dava• ueho (prov. Davao — ins. Mindanao). A folosit o scriere bazată pe un silabar d^ probabilă origine indiană (se cunosc 2 alfabete), înlocuită de spanioli cu alfabetul latin*. 1706 SEDAiYG (HADANG, HOTEĂ, HO- TEĂ, HOTEANG, RO’TEĂ), 1. din fam. aus-tro-asialică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam; .40 000 vorb. în varietatea dak hmeng 7 vocale orale cu corepondente nazale şi faringale şi 3 vocale nazale faringale, 38 consoane (oclusive aspirate surde, consoane prenazalizate, preglotalizate. sonante surde), 5 semiconsoane (inclusiv medii — anterioară şi centrală — neroturjjit », poste-rioară rotunjită). Structura silabică v' (C). D.: eventual to’drah* — sau 1. separată. 1707 SEEDIQ (SAZEK, SE(E)DEK, SE-DEQ, SE(E)DIK, SEDIQ, SHEDEKKA), 1. din fam. austroneziană*, subgr. atayalic*. R. P. Chineză (Taiwan); 14 000 vorb. (1958—1960). în d. terowan 4 vocale, 15 consoane (2 puncte de articulare la velare), 2 semiconsoane. Asemănări în morfologie cu atayal* (mai ales la pronume şi verb). D.: buhwan (bu-hwan), iboho (ilutso, iu'--ko), paran, seediq, tangao, taroko, terowan w:i (gungo, gun(g)u, hogo) — puternic influenţat de chineză*. 1708 SEIM (MENDE, NIHAMBER, SAM-BU, WOMSAK), 1. papua* din phylum Sepik mijlociu*. Papua-Noua Guinee; 3 180 vorb. După unele păreri womsak = kwanga (= ga-wanga*?). 1709 SEIYAWA, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 2 000 vorb. 1710 SELEPET, 1. papua* din stock Huon*. Papua-Noua Guinee; 5 500—7 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 13 consoane (nu are oclusive la-biovelare), 2 semiconsoane. 1711 SELKUP (OSTYAK SAMOYED, SA-MOYEDE OSTYAK, SELKOUP, SEL'KUP-SKIJ, SoL-QUP), 1. din fam. uralică*, ram. samoedă*. U.R.S.S. (reg. Taz-Narym); 3 700— 4 000 vorb. (surse diferite). Singura 1. din gr. de S al ram. samoede care a supravieţuit. 11 vocale (eventual şi 3 lungi), 26 consoane (corelaţie de cantitate), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C). Accent iniţial. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: ket (de S, tym), taz (de N (V)). L. literară scrisă folosită în învăţămînt — din 1939 alfabetul rus*. 1712 SEMAI (SAKAI CENTRAL), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. malacca*, gr. se-noic sau d. al 1. sakai*. Malaya; 10 000 vorb. împreună cu jah hut*, sakai de sud* şi temiar*. SEMANG 220 D.: blanya (lengkuas), chendariang, jelai, Mt. Berumbam, orang tanjong, serau, slim3 sungai raya, sungkai, sgnoi, tapah, ulu gedangt ulu kampar. 1713 SEMANG 1. (BAHASA SEMANG), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. malacca*. Malaysia (N); 2 000 vorb. împreună cu pangan şi lowland semang. D.: ijoh (ijok), jarum, jeher (sakai tanjong din Temongoh), kedah (quedah), kentak-bond, plus, ulu sdlama. 2. (JAHAIC, ASLIAN DE NORD), gr. de 1. din fam. austro-asiatică*, ram. malacca*. Malaysia (N), Thailanda; peste 2 000 vorb. 3 sau mai multe 1., în LL 1: semang 1. 1714 SEMBLA, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. mande* (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Mali; 8 000 vorb. 1715 SEMITICĂ, ram. de 1. din fam. afro-asiatică*. Africa (N şi E), Asia (SV). Nu se poate stabili cu precizie numărul 1. din ram. S. (multe 1. dispărute), în LL 14. Cele mai importante: araba, ebraica, amharica, gheza, arameica, feniciana, siriaca, tigrinya. Ram. foarte omogenă (încă din sec. 10 Yehuda ben Goraich a recunoscut înrudirea dintre arabă* şi ebraică*), ceea ce a făcut să se avanseze ipoteza existenţei unei 1. primitive comune, S. comună sau protosemitica (Ursemitisch), reconstituită cu ajutorul metodei comparative. Patria primitivă a semiţilor pare să fi fost Arabia de Sud. Fragmentarea lingvistică trebuie să se fi produs foarte devreme, aproximativ în milen. 5 î.e.n., epocă cînd vin în Mesopo-tamia primele hoarde S. Numele a fost dat în 1781 de orientalistul german August Lud-wig Schlotzer pentru a denumi limbile populaţiilor mesopotamice, presupuse a descinde din Sem, unul din fiii lui Noe. 2 gr.: oriental (akkadiana*), azi dispărut, şi occidental, avînd la rîndul lui 2 subgr.: nordic (cananeeana* şi arameica*) şi sudic (araba, sud-arabica*, 1. etiopiene*). Distincţia dintre gr. S. oriental şi cel occidental se bazează pe deosebirile dintre sistemele verbale. S. oriental are opoziţie de aspect între ceea ce se numeşte tradiţional „aorist” şi ,,prezent”: prima formă se exprimă prin tema simplă cu o singură vocală, iar a doua are 2 vocale. Cele 2 forme constituie o unitate în sensul că exprimă procesul în desfăşurare, în opoziţie cu o formă numită „permansiv”, care are valoare durativă (numită şi „stativă”): bălit ,,era, este, va fi sănătos” (,,permansiv”), iblut ,,este pe cale de vindecare, s-a vindecat” („aorist”) şi iba(l)-lut ,,a intrat pe vindecare, se va vindeca, va fi vindecat”. S. occidentală nu are decît opoziţia dintre o formă care exprimă „nerealizatul” şi alta care exprimă „rezultatul”: arab kătăbă ,,a scris”, yăktubu „scrie, va scrie”. în afară de aceasta, în ambele variante există teme secundare derivate de la temele simple cu ajutorul diferitor procedee. 1716 chiSENA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Mozambic; 200 000 vorb. D. sau 1. înrudită: chiKunda*. 1717 SENAGI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 256 vorb. 1718 SENARI (SENADI, SYENERE), din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*; grupată uneori cu suppire*, palara*, dyimini* sub denumirea senufo*. Coasta de Fildeş; 300 000— 350 000 vorb. (surse diferite). 1719 SENECA, 1. amerindiană din fam. iro-cheză*. S.U.A. (New York, Oklahoma), Canada (Ontario); 3 000 — 5 000 vorb. 14 vocale (5 orale scurte, 5 lungi, 2 nazale, 2 nazale lungi), 7 consoane, 2 semiconsoane. L. incorporantă; knu*caniyuthe, lit. „eu căldare atîrna” = „eu pun căldarea pe foc”, este un cuvînt-propoziţie. Postpoziţiile au rolul de a marca pl. (swenitat „o lună” — swenitatce „luni”) şi raporturile spaţiale (hanuhsa’keh „în casă” — tehanuhsuke „între 2 case”). D.: cayuga (cayiuker, quengues, seneca)> onandaga (onandagaish, onnontague, onondago, onontager, St. Jean Baptiste), seneca (hode-nosaunee, Mse Chachtini, senecka, sinicker). Alfabetul latin* cu 12 litere (a, c, e, h, i, k, n, s, t, u, w, y) si vocala oe. 1720 SENEGALO-GUINEEZ, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC). 24 1., în LL 19. Cele mai importante: balanţa, dyola, fula, limba, serer, temne, wolof. L. cu clase nominale clar reprezentate, alături de 1. care prezintă tendinţe de simplificare. Clasele sînt marcate prin afixe (prefixe, prefixe şi sufixe sau numai sufixe în fula*) sau prin natura consoanei iniţiale a rădăcinii. Substantivul se deosebeşte de verb prin marca de clasă, iar cînd aceasta lipseşte — prin topică. Tonuri muzicale cu valoare lexicală numai în 1. din S; cu valoare morfologică numai în fula. Pl. substantivelor se indică prin marca de clasă. 1721 SENTANI, 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 6 000 vorb. în varietatea de E 7 vocale, 8 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Trăsături comune cu nimboran*. D.: nafri, sentani. 1722 SENUFO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerată fie 1. aparte, fie gr. de diverse 1. (după unii senari*, suppire*, palara*, dyimini*, fantera şi pantera (CTL), după alţii kulele*, natioru*, palara, senari) sau 1. din gr. voltaic* (MC). Coasta de Fildeş, Mali, Ghana, Volta Superioară; 80 000—1 mii. vorb. (surse diferite). Folosită în emisiuni radiofonice. 221 SHINA 1723 SEPIK MIJLOCIU (MIDDLE SEPIK, NDU-KWOMA), gr. de 1. papua* cu rang de phylum. Papua-Noua Guinee (cursul mijlociu al rîului Sepik); 73 910 vorb. 12 1., în LL 9: abelam, boiken, gawanga, iatmul, kwoma, ma-nambu, namie, sawos, seim. 4 puncte de articulare la consoane: labiale, dentale, palatale, velare. Puţine foneme vocalice — adesea numai 3 (iatmul* t, d, a; ma-nambu* i, a, â), dar kwoma* — 7. Sufixele predomină asupra prefixelor. în majoritatea cazurilor persoana subiectului este indicată la verb, în general prin sufixe. Dual la mărcile de persoană, distincţie masc.-fem. la pronume pers. 2 şi 3 sg. Pronumele personale de pers. 2 şi 3 dual identice sau asemănătoare ca formă. Verbe mediale, cu forme diferite, indicînd identitatea sau non-~ subiectelor. Negaţia la verbe se exprimă printr-o particulă prepusă. 1724 SEPIK SUPERIOR (UPPER SEPIK), gr. de 1. papua* cu rang de phylum. Papua-Noua Guinee (cursul superior al rîului Sepik), eventual şi Indonezia (V ins. Noua Guinee); 12 800 vorb. 15 1., în LL 3: abau, iwam, mehek. De obicei 3 puncte de articulare la consoane: labiale, dentale, velare; 6 — 8 foneme vocale (abau* numai 5). Preponderenţă netă a sufixelor asupra prefixelor. în mai multe 1. persoana subiectului este marcată la verb prin sufixe. Dual la mărcile de persoană. 6—9 clase nominale în unele 1. Sistem cu 2 genuri general prezent. Verbe mediale cu forme diferite indicînd identitatea şi non-/^ subiectelor. Distincţie masc.-fem. la pronumele de pers. 3 sg. Pronumele de pers. 2 şi 3 non-sg. identice în cele mai multe 1. Verbul ,,a merge” folosit sporadic la formarea viitorului. Negaţia la verbe indicată printr-un prefix sau o particulă prepusă. 1725 SERE (GHERE, SERRE, SHAIRE, SHERE, SHERI), i. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Adamawa de est*, considerat fie d. al 1. ndogo*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. ubangian* (MC). Sudan; 3 500 vorb. Substantivul se deosebeşte de verb prin topică. 1726 SERER(SERÎ:RE, SERER-SIN, SER-RER), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Senegal, Gambia; 300 000 vorb. Pentru formarea pl. se folosesc particule prepuse: fu (diminutive), a. Pentru numeralul ordinal se întrebuinţează o formă denominativă (tadik ,,3”, tad-kand-er „care face 3”= „al treilea”). D.: dySgueme, fadyut-palmerin, ndoute, nyo-minka, segum. 1727 SGAW (KAYIN, PGHA K’NYAN, SGÂ), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. karen* sau d. al 1. karen*. Birmania; 850 750—1 mii. vorb. (surse diferite). 5 tonuri. D.: mawnepgha, sgaw, din Bassein, din Moulmein. Foarte multe împrumuturi din birmană*. Scriere imitată după cea birmană, creată de misionari în sec. 19 (tonurile marcate prii* semne speciale aşezate în rînd după silaba respectivă) — aceeaşi si pentru 1. pho*. 1728 SHA (CHÂN, NGIO, SHAN, TĂI- RAI, THAI-IAI, thai YAI), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai** gr. tai*. Birmania, R. P. Chineză (prov. Yunnan = Yiin-nan), Thailanda (NV); 2 mii- vorb. După unele păreri d. al 1. chuang împreună» cu nung*. Chan este numele dat de birmani.. 5 tonuri. D.: de N, de S. Influenţă birmană*. Cuvinte din păli* (po-lisilabice). 1729 SHAKO (DIZU, SCIACCO, (TS)CHA-KO), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 23 000 vorb.? 1730 kiSHAMBALA (SAMBA(L)A, SAM-BARA, S(C)HANBALA, kiSHAMBAA), 1. din-fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 130 000 vorb. Sistem cu 2 tonuri. Ca şi shona*, are sistem tonal cu dubla folosire a unui morfotonem înalt: pe silaba de care aparţine structural şi pe silaba următoare. 1731 SHANJO, 1. din fam. nigero-congoleză*r gr. Benue-Congo*. Zambia; 7 900—8 000 vorb. (surse diferite). 1732 SHATT, 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 9 000 vorb. 1733 SHERPA, 1. din fam. sino-tibetană*,, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal (NE); 70 000 vorb. împreună cu bhote* — reciproc' inteligibile (1. distincte sau aceeaşi 1.). 1734 SHILLUK (CHILOUK), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Foarte apropiată* de anuak*. Sudan; 110 000 vorb. Pentru pl. se foloseşte sufixul -i (kal ,jgard! de mărăcini”, pl. kali), care modifică tonul şp uneori vocala din radical (gham „coapsă”,, pl. ghâmi). Numeralul anidek „8” este format din abid „5” şi dek „3”. Genuri cu afix: na „copil”, na-l „băiat, na-n „fată”. Flexiune-internă: alternanţe consonantice pentru marcarea incoativului la verbe. 1735 SHINA (~-KHOWĂR, ŞINÂ, ŞINA„ SlNA) 1. 1."din fam. indo-europeană*, ram. indo-iraniană*, gr. indic*, subgr. dardic*. Afganistan, Pakistan, India (Jammu-Kashmir); 100 000 vorb. Nazalitate fonologică la vocale; opoziţie* de aspiraţie la oclusivele surde; consoane retroflexe; opoziţie n/rj. SHINASHA 222 D.: astdri, brdkpa, din Drăs, cilâsi (chilăsi), dah, gilgiti, gurezi, hanU, shină. Cuvinte din S. în 1. burushaski*. 2. gr. de 1. din fam. indo-europeană*, ram. indo-iraniană*, gr. indic*, subgr. dardic*. 3 1., în LL 2: dumăki, phalura*, shina* 1. 1736 SHINASHA (BWORO, SCINASCIA, SHAT, ZET), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 4 000 vorb. 1737 SHONA (SWINA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Mozambic, Zambia, Zimbabwe; 1 mii. — 3 mii. vorb . (surse diferite). L. comună supradialectală creată în 1931. La Începutul secolului nostru existau mai multe d. carc se repartizau în 6 grupe: koielcore, ze-zuru, karanga, manyika, ndau şi kalanga; 5 dintre ele au fost transcrise de misionari şi Noul Testament a fost tradus în 4 dintre ele. întru cît tipărirea în 5 i. diferite a diverselor texte ar fi însemnat un efort financiar prea mare, Clement Doke a propus în 1929 crearea unei 1. comune, care să ţină seama de fapte de natură diversă: lingvistică comparată, aspecte sociale şi demografice. A fost stabilită o gramatică unificată, bazată în special pe d. karanga şi zezuru. Cea mai mare parte a vocabularului a fost luată din 4 d. S-a introdus un nou sistem ortografic, îmbunătăţit (s-au propus 5 noi litere pentru a nota distincţii fonologice neglijate în trecut). Numeroase opere au fost publicate în această 1. comună. în prezent se foloseşte în administraţie, şcoală, presă şi emisiuni radiofonice. Are, la fel ca kiShambala*, un sistem tonal •cu repetiţie (dubla repetare a unui morfoto-nem înalt: pe silaba de care aparţine structural şi pe silaba următoare). Clasă de verbe in-coative folosite adesea la forme de trecut cu valoare de prezent. Numeroase derivate, compuse şi formaţii noi prin reduplicare. Verbele denominative sînt rare. Indispensabile în exprimarea literară sîiu ideofonele. Uneori ideofonele au caracteristici fonetice şi prozodice •care nu se întîlnesc la alte părţi de vorbire: pirifiiri ,,de roşeaţă” (cu accentul pe iniţială), şiii ,,de întuneric” (cu vocala lungită peste normal). Unele ideofone sînt derivate de la verbe: rimeyi ,,a urla cu grijă” < -rima ,,a plivi, a săpa” ; alteori există substantive şi verbe derivate de la ideofone: -mhara ,,a se agăţa” < jiiha ,,în mod agăţător”. Ideofonele pot fi întrebuinţate singure şi pot funcţiona ca predicat: mukomana da i aketi „băiatul a răspuns şi a spus”. Pentru karanga, unul dintre d. care stau ia baza S., există cea mai veche mărturie istorică cu privire la o 1. africană (navigatori portughezi vorbesc despre el în 1506). 1738 SHOSHONI (SCHOS(C)HONE, SHO-SHONE(E), SHOSHONIE, SNAKE, TOSAU-WIHI, WIHÎNASHT), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. numic-plateau-shosho-nean. S.U.A. (California, Nevada, Idaho, Ore-gon, Wyoming, Utah); 5 000 vorb. 12 vocale, 12 consoane, 2 semiconsoane. Distinge dualitatea sau pluralitatea exclusivă şi incluşi vă la pers. 1. D.: comanche (camanche, ca-mân-chee, co-manch, koman (ts )che, allebonne, hietan, jetan, llanero, meco, măumic, numa, paduca), gosiute (gossiute, kusiuta), panamint (ke-at, koso)t ivind River. 1739 ekiSHU, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 65 0000 vorb. D. vorbit de femei shukaali. 1740 uruSHUBI (SINJA, SUBI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 74 000 vorb. 1741 SHUSWAP (AHTENA, ATNA, SHOO-SWA(A)P, SHUSHWAPUMSH), 1. amerindiană din fam. salish*. Canada (Columbia britanică); 1 000—2 000 vorb. 1742 SH1VAI (CHOUAÎ, LUDUMIR, SHU-WAY), 1. din fam. kordofaniană*, gr. koalib* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 2 800 vorb. 1743 SIAJVE, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 15 336 vorb. (1960). în d. komunku 5 vocale, 11 (12) consoane (oclusivele sonore — prenazalizate), 2 semiconsoane. 2 tonuri: înalt, jos. Structura silabică (C)V. D.: komunku (komo (ng)gu ), koreipa (ko-refa), ono (r^-ketu), ramfau (lambau). 1744 SIBIL, 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; peste 3 000 vorb. 1745 SIBO (M AN CIUR I ANĂ COLOCVI-ALx\), 1. din fam. altaică*, ram. tungusă*. R. P. Chineză (prov. Hsin-chiang); 20 000 vorb. D. al 1. manciuriene* sau 1. descendentă din ea. Scriere verticală asemănătoare cu cea man-ciuriană. 1746 SIDAMO (SIDAM(INY)A, SIDAMO-NYA), grupare de i. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia (SV); 4 mii. vorb. Numele este dat de vorb. 1. galla*, vecinii domeniului S. Insuficienta cercetare a regiunii, ca şi amestecul de denumiri indigene, abisiniene* şi galla, fac dificilă enumerarea exactă a i. care aparţin acestei grupări. 1747 SIERRA POPOLUCA (POPULUCA, POPULUCO DE PUEBLO), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Veracruz, Puebla, Oaxaca); 10 000—12 000 vorb. 1748 SIMAA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 9 000 vorb. 223 SINGHALEZA, 1749 SIMBARI, 1. papua* din fam. anga*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. 1750 SIMEKU, 1. papua* sau d. al 1. nasioi*, stock nasioi-nagovisi-siwai-buin*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville); 1011 vorb. 1751 SOII (SEMA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 28 000—40 000 vorb. Dkezhama (kezama), simi, sopvoma (măo naga). 1752 SINDHI, 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*. Pakistan (S), India (Gujarat, Rajasthan); 5 mii. —8 mii. vorb. (surse diferite). Recunoscută din 1967 ca a 15-a 1. regională oficială din India. 6—10 foneme vocale (descrise diferit). Nazalizare fonologică a vocalelor. 40 consoane. Proliferare a oclusivelor (opoziţii non-aspirat/ aspirat atît la surde cît şi la sonore, dental/ retroflex, explosiv-implosiv (recursiv, ingre-siv — consoane notate g, j, d, b, la care aerul este inspirat în loc să fie expirat, provenite din sonore geminate), 5 consoane nazale (m, 72, n, rj)9 1 semiconsoană (y). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. (cu subd.): kachhi (kachch(h)i), lări, lâsi9 macharia9 sirăiki, thareli, vicholi (hindi central) — baza 1. standard. Literatură săracă din sec. 17—18. Influenţă arabă* şi persană* ca urmare a răspîndirii religiei musulmane din sec. 8 şi a folosirii pînă în 1843 a 1. persane ca 1. a administraţiei şi învăţămîntului (aceste împrumuturi reprezintă o proporţie asemănătoare cu cea a elementelor romanice* în engleză*). Alte împrumuturi din urdu*-hindi*, sanscrită*, engleză, portugheză*. Evoluţie diferită în Pakistan şi India (populaţii strămutate). în varianta indiană, influenţată de hindi, sunetele împrumutate din persană şi arabă îşi pierd caracterul distinctiv (au dispărut din vorbirea tinerei generaţii); folosirea sufixelor pronominale — abandonată; prefixe şi sufixe, împrumuturi lexicale (au dus la apariţia a numeroase omonime, sinonime, dublete etimologice) şi calcuri (compuse traduse) din hindi. Pînă la mijlocul sec. 19 s-au folosit diferite forme ale scrierilor devanăgari şi lui}dă (care nu reprezintă vocalele): khudăwădî9 khuwăjiko, lărăi, mamaijtiko, răjăi, sâkhru, sewhaijti, bhâb-hirâ, shikârpuri, târâi, thattai, wăngăi, caractere persano-arabe modificate şi caractere gurmukhi. Ulterior s-a adoptat oficial alfabetul arab, cu 52 litere în loc de 29; anumite litere au primit semne diacritice (puncte deasupra) pentru a reda unele din sunetele proprii !. S. Continuă să se folosească şi scrierile devanăgari (în special în India), gurmukhi şi lurtda în sco- puri comerciale, religioase şi personale şi chiar în învăţămînt. 1753 SINGHALEZA (CINGALESE, CIN-GHALAIS, SINHALESE), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*. Sri Lanka’ (C.,SV); 7 mii. —9 mii. vorb. (surse diferite). L. maternă pentru peste 70% din populaţie şi 1. secundă. L. oficială din 1956 alături de engleză* şi — regional — tamil*. Denumită după> numele sanscrit* al Ceylonului. 7 vocale cu perechi lungi. Nu are foneme-vocale nazale, nici combinaţii de vocale (ca 1. dravidiene*). 31 (33) consoane. Opoziţie apical/' retroflex numai la oclusive. Nu are opoziţie non-as pirat/as pirat, nici opoziţie de sonoritate la oclusive după nazale (asemănare cu 1. tamil*" şi malayalam*). 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. L. de predare în învăţămîntul de toate-gradele. Literatură bogată. L. literară (cea? „pură” este numită elu) — net distinctă de-cea colocvială (sinhala) — diferenţe în fonetică (1. scrisă e citită diferit de cea vorbită) şi structura gramaticală. Deosebiri între 1. poeziei şi a prozei în fonetică/grafie şi gramatică. încercări actuale de apropiere a 1. scrise de cea^ vorbită. Vedda (bed(d)a9 vaedda, veda, ved-dah, veddha, wed(d)a, weddo) — i. pe cale de dispariţie — a fost considerat d. al 1. S. vorbite* sau 1. din acelaşi subgr. cu S. şi maldiviana*, influenţat de S. (după unii 1. creolă rezultată din contactul între vedda veche şi S.). Diferenţe de forme şi accent (vedda nu e inteligibilă pentru vorb. de S.). Vedda şi S. au unele cuvinte comune de origine neprecizată (nici indice, nici dravidiene). 3 d. „secrete”: goyi basava (termeni speciali pentru a evita cuvintele care ar putea prejudicia recolta de orez),. kall-basava (limbaj analog al vînătorilor), rodiya (limbaj pe cale de dispariţie al unei caste inferioare, folosind cuvinte ne-S. în structuri S.). Atestată neîntrerupt începînd cu inscripţiile din sec. 3 î.e.n. L. adusă din India (de NE sau/şi de NV) prin sec. 6 — 5 î.e.n. — evoluţie independentă. în ciuda influenţelor diverseşi-a păstrat caracterul fundamental indic. Cristalizată mai devreme decît celelalte 1. indice (sec. 9 — 10). Substrat probabil austrie*. Influenţată de 1. dryvidiene care o separă de celelalte 1. indice (în lexic şi structura gramaticală — de ex. în folosirea participiilor „relative”), de 1. păli* (în vocabular şi structură),, sanscrită, portugheză*, olandeză*, engleză (cuvinte şi expresii). Alfabet cu litere rotunjite derivat din-scrierea indică brăhmi; unele simboluri superflue sau care notează nivelul subfonologic.. Din S. provin unii termeni ca beri-beri sau turmalină, pătrunşi şi în română*. SINO-TIBETANĂ 224 1754 SINO-TIBETANĂ (CHINO-TIBETA- NĂ), fam. de 1. Asia (C., SE); 600 mil.-760 mii. vorb. A 2-a fam. de 1. din lume ca număr *de vorb. după indo-europeană*. Cea mai importantă fam. de 1. din Asia. Peste 300 1. (multe puţin cunoscute). Cele mai importante 1.: chineză, birmană, tibetană, thai, laoţiană. Ram.: chineză (siniticâ), kam-tai*, miao-yao* (reunite în trecut în ram. tai->chinezâ, chino-siameză sau sinitică) şi tibeto-birmană* (sau tibeto-karen, în care gr. karen* este coordonat şi nu subordonat gr. tibeto-birman). Ram. kam-tai inclusă de alţi autori 'în fam. austro-tai*, iar ram. miao-yao în fam. austro-asiatică* sau austro-tai. Fam. S.-T. ar putea face parte dintr-un phylum austrie* împreună cu 1. austro-asiatice şi austro-tai. S-au sugerat şi apropieri cu fam. de 1. amerindiene athapascan-eyak* din America de Nord. Majoritatea — 1. tonale, ca unele 1. negro-africane (tonurile disting cuvinte), 1. monosilabice izolante. Alternanţe vocalice şi conso-mantice (la consoanele iniţiale). Unele 1. evită grupurile consonantice. 1755 SIOUAN 1. fam. de 1. amerindiene din phylum macro-siouan*. S.U.A.; 25 000 vorb. 10 1., în LL 5. Mai importantă: dakota*. 2. MACRO-SIOUAN, phylum ce cuprinde 3 fam. (cadoan — 41., irocheză* şi siouan* 1.). 1756 iSIRA (iCHIRA, iSHIRA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. trâva. Păstrează bine structura sl. com., mai ales în flexiunea pronumelui. Aoristul şi imperfectul sînt folosite regulat în E şi, restrîns, în V. Numeralul „1000” împrumutat din greacă, la fel ca în bulgară şi macedoneană* (xlljada); în Croaţia se păstrează forma veche slavă (t'isuâa), A păstrat foarte bine lexicul moştenit din sl. com. împrumuturi mai vechi din latină şi greacă*; ulterior din dalmată* şi italiană* (din 1. standard şi din d. veneţian), germană* (mai ales în varianta croată), turcă* (numeroase în sec. 15—19 mai ales în varianta sîrbă), maghiară* (mai ales în croată), albaneză* (puţine în 1. standard, dar multe în argou). Termeni de cultură din 1. apusene prin intermediar italian şi german. Istoria 1. S.-C. are 3 epoci: veche (sec. 9 — 13), medie (sec. 14—18) şi modernă (sec. 19—). Cele mai vechi texte — din sec. 12. Sîrbo-croaţii au format la început un grup unic care s-a instalat, începînd din sec. 6, de ambele părţi ale graniţei dintre Imperiul roman de apus şi de răsărit. Datorită unor condiţii culturale (trecerea la catolicism a croaţilor şi la ortodoxism a sîrbilor) şi politice (Croaţia a făcut parte din Imperiul habsburgic, iar Serbia din Imperviul otoman) s-au format din evul mediu 2 variâute cu scrieri diferite. Fiecare variantă are istoria ei, mai complicată în cazul croatei, în Croaţia au fost în uz 2 forme de 1. scrisă: latina* (în oraşele de coastă) şi slavona* croată, începînd din sec. 10 (scriere glagolitică). în slavona croată exista literatură religioasă şi laică. Scrierea glagolitică se menţine pînă în sec. 19. în sec. 14—15 se dezvoltă o formă a d. âaka-vian, independent de slavonă, ca variantă a 1. scrise, care devine din sec. 15 baza 1. literare. Situaţia din Serbia mai puţin complicată. în sec. 12 — 14 se dezvoltă o literatură originală şi de traduceri în slavona sîrbă (cea mai importantă operă laică este codificarea legilor de către Duşan: Zakonik Cara Duăan). După pierderea independenţei (1389), cîteva sec. numai copii ale operelor anterioare. Sîrbii refugiaţi în Ungaria (Vojvodina) au folosit slavona rusă pînă în sec. 18. Din sec. 19 literatură scrisă pe bază Stokaviană, cu încercări de apropiere a 1. scrise de 1. populară (D. Obradovid). Codificarea 1. scrise se face prin dicţionarul lui Vuk KaradZic. în 1830 reprezentanţii celor 2 variante (sîrbă şi croată) au căzut de acord asupra unei baze comune Stokaviano-ekaviană. Mai tîrziu pe teritoriul Croaţiei s-a impus varianta standard pe o bază jekaviană. în Croaţia mişcare puristă împotriva împrumuturilor lexicale. Alfabete diferite: chirilic (sîrbă) şi latin (croată). Alfabetul chirilic al sîrbei se deosebeşte de cel rusesc: lipsesc 6 litere, dar există alte 6 caracteristice (j = i, y = JL= l muiat, H> = ti muiat, Ti = c moale, ţ = dg moale). Alfabetul croat are pentru fiecare semn dîn sîrbă o literă corespunzătoare: i (noi „cuţit”), 6 (âovjek „om”), & (SeSir „pălărie”), c = sîrb. H se pronunţă ţ (cipela „gheaţă”), di = sîrb. y (dzep „buzunar”), c = sîrb. îi se pronunţă c moale (svijeâa „luminare”), d= sîrb. t) (âavo „drac”). Corespondentele croate ale sîrb. JL, H> sînt- Ij, nj. Accentele ('scurt ascendent, " scurt descendent, ' lung ascendent, n lung descendent) se marchează numai în operele ştiinţifice, manuale şi dicţionare: răka „mînă” (nom.), rîtku „mînă” (acuz.), sblo „sat”, sila „sate”. Din S.-C. s-a răspîndit, prin germană, termenul vampir, de la care s-a format şi vampă (în engleză*). Prin S.-C. au pătruns în română* unele cuvinte turceşti* (bostan, bumbac, dud, mosor, ortac, podrum, tolbă, zambilă). 1764 SKO, fam. de 1. sau 1. papua*, probabil din phylum Torricelli* (după alte părere din phylum papua de N). Papua-Noua Guinees Indonezia (V ins. Noua Guinee); 350—3 550 vorb. (surse diferite). 4 1. sau d., în LL 3: sangke, vanimo, wutong. Par a avea tonuri cu funcţie semantică şi morfologică. Sînt 1. prefixale. Au 2 genuri. Obiectul este indicat la verb, care suferă şi importante modificări morfofonetice ale radicalului. în S. propriu-zisă 9 vocale cu perechi nazale, 11 consoane, 2 semiconsoane, 3 tonuri (ascendent, înalt descendent, mediu descendent), structura silabică (C)V(C), topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 15 — c. 745 SLAVĂ 226 1765 SLAVĂ, fam. de 1. indo-europene*. Europa (E, C.). 13 1., toate în LL. Termenul slav (e) an, slov(ean) corespunde unei rădăcini care se regăseşte în multe nume de popoare sau de locuri şi însemna „vorbire” sau „glorie”. El desemna la început cîteva triburi indo-europene al căror teritoriu primitiv era situat la N de Carpaţi, în bazinul Bugului de V şi Ni-prului. Ulterior s-au răspîndit spre V şi S. 3 gr., cu particularităţi distincte: oriental (rusă*, ucraineană*, bielorusă*), occidental (polonă*, cehă*, slovacă*, sorabă*, polabă*, ca-şubă*) şi meridional (bulgară*, sîrbo-croată*, macedoneană*, slovenă*). în comparaţie cu 1. romanice* şi germanice*, 1. S. (cu excepţia bulgarei şi macedonenei) au un caracter mai unitar şi mai conservator (sînt mai apropiate de indo-europeană). L. S. moderne provin dintr-o fază slavă comună care se pare că a fost vorbită în primele sec. ale e.n. Nu există nici un document din această fază, dar ea a fost reconstituită plecînd de la slava veche*. S. comună a fost 1. satem (are s şi z acolo unde indo-europeana avea oclusive palatale). A pierdut aspiraţia şi a păstrat distincţia clară între consoanele surde şi sonore. Specifică este distincţia între vocalele anterioare şi posterioare, cu adaptări reciproce între vocală şi consoană, care au dus la opoziţia între silabe moi şi dure. Vocalele scurte i, u s-au transformat în vocale foarte scurte numite ieruri, după numele literelor chirilice cu care erau notate (i = ierul mare, care nota vocala < u, şi t = ierul mic, care nota vocala < i). Eliminare treptată a silabei închise prin dispariţia consoanei finale şi pe alte căi (metateze, monoftongări de diftongi, epenteze vocalice), înlocuirea distincţiei de cantitate vocalică prin alta de calitate vocalică şi apariţia unui nou sistem de cantitate în combinaţie cu tonul In unele 1. S. S. comună a păstrat bine sistemul cazual indo-european (bulgara şi macedoneana l-au pierdut însă). Verbul a pierdut diatezele şi modurile din indo-europeană, păstrînd numai forme pentru 2 timpuri de trecut (imperfect şi aorist), prezent, imperativ şi 5 participii (2 pasive şi 3 active). Cea mai importantă inovaţie este apariţia aspectului, trăsătura fundamentală a S. Multe cuvinte din S. comună sînt indo-europene, o parte sînt balto-slave. împrumuturi vechi din iraniană*, veche germanică*, în 1. S. modeme influenţe locale mai recente. Calcuri după greacă* (în E) şi latină* (în V), care au servit ca modele pentru o nouă ter* minologie S. împrumuturi interslave. Scrierea este chirilică în grupul oriental şi parţial în cel meridional şi latină în grupul occidental şi paţial în cel meridional. 1766 SLAVĂ VECHE (PALEO SLAVĂ), 1. indo-europeană* dispărută, fam. slavă*. Prima fixare în scris a unui i. slav şi anume a slavei din Macedonia cu prilejul traducerii de către Chirii şi Metodie a unor texte religioase din greacă*. în reconstrucţia slavei comune S.V. este folosită ca primă sursă, alături de 1. slave moderne. Nu trebuie confundată cu slavona*, mai bine-zis slavonele, care sînt variante locale ulterioare. Alfabet glagolitic, bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule, şi chirilic, bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule. Texte importante în glagolitic (Codex Marianus, sec. 9 — 11) şi chirilic (Codex Suprasliensis, sec. 11 şi Savvina Kniga, sec. 11). Prin intermediul S.V. au pătruns în română* numeroase cuvinte greceşti, ebraice* ş.a.: amin, gheenă, cămilă, chilie, chivot, clrjă, corabie, crai, rai, satana, tălmaci. 1767 SLAVONĂ, 1. indo-europeană* dispărută, fam. slavă*. L. de cultură în ţările de limbă slavă, în ţările române şi, parţial, în ţările baltice, provenită din slava veche* adaptată la particularităţile i. din ţările respective (de ex. S. din ţările române, cu 2 variante, una moldovenească de redacţie ucraineană şi una muntenească — cu 2 subgr., una de redacţie medio-bulgară şi alta de redacţie slrbă, conţine numeroase cuvinte şi nume proprii româneşti*). A început să fie folosită din sec. 11. A jucat rolul latinei* medievale din occidentul Europei. 1768 SLOVACĂ (SLOVENSK^), 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. occidental. R. S. Cehoslovacă, R. P. Ungară, R. P. Polonă, U.R.S.S., R.S.F. Iugoslavia, R. S. România, S.U.A., Canada; 4—4,5 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială alături de cehă* în R. S. Cehoslovacă. Cantitatea vocalică şi consonantică au valoare fonologică, la fel ca în cehă. Are vocala deschisă â (pat „5”, cf. ceh. pH). Nu are f din cehă, dar are V păstrat (striel'at' „a împuşca” — ceh. stnleti); dz, di (= g) sînt foneme independente. Nu are o serie de alternanţe consonantice existente în cehă: vel'ktj-vel'ki „mare-mari” (cf. ceh. velei pl.), ruka-ruki , ,mînă-mîini” (cf. ceh. ruce pl.). Accent fix pe prima silabă, ca în cehă. Pers. 1 sg. la toate verbele are desinenţa -m. 227 SOGDIANĂ 3 gr. de d.: de V (graiuri S. propriu-zise şi moravo-slovace, ce se apropie de cehă), centrale şi de E (accent pe penultima silabă sub influenţa polonei*). S. ocupă o poziţie centrală între 1. slave: se apropie de gr. meridional (mai ales de slovenă*) şi de cel oriental şi aparţine gr. occidental (are multe asemănări cu ceha). în fonetică mai conservatoare decît ceha. Fondul lexical de bază, moştenit din slava comună, corespunde de multe ori celui din cehă. Formaţii proprii inexistente în cehă arată o dezvoltare de sine stătătoare a S. în plus, deosebiri între S. şi cehă şi datorită influenţelor străine: împrumuturi germane* în cehă din Mitteldeutsch, iar în S. din Hochdeutsch, folosită în oraşele din Slovacia şi Ungaria (N). S. are numeroase cuvinte latine* pătrunse prin maghiară*. Graiurile S. au multe cuvinte maghiare, din care unele au pătruns şi în 1. literară. împrumuturi din polonă, cu rol mare în 1. scrisă modernă. Cele mai vechi texte: din sec. 16 (S. din Boemia). Din sec. 17 Biblia protestanţilor. După Contrareformă S. pierde din importanţă. în sec. 17 se scriu documente şi scrisori în cehă cu nuanţă S. în acelaşi secol primul text literar (o culegere de proverbe, 1678). în sec. 18 S. este concurată de celelalte 1. literare scrise: maghiara şi germana. Se dezvoltă ca 1. literară modernă abia în sec. 20, pe baza d. central. Alfabet latin similar cu cel al cehei. Ortografia stabilită de A. Bemolâk (1787), iar definitiv de L. Stur (1843); nu are 6, f, ă din cehă, dar are în schimb ă (maso „carne”), 6 (nâl „cuţit”) şi V (utiteV „profesor”). 1769 SLOVENĂ, 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. meridional. R.S.F. Iugoslavia (mai ales R. S. Slovenia), Austria (S), Italia (NE), S.U.A., Australia; 1,5 mii___________1,8 mii. vorb. (surse diferite). 7 vocale lungi şi r silabic (numai sub accent) şi 6 vocale scurte (în silabă accentuată şi neaccentuată). Dual la nume şi verb. Mare fărîmiţare dialectală: 7 gr. constituite din 46 subtipuri. Pronunţarea standard reprezintă un compromis între d. din Kraina inferioară, care ocupă cea mai mare arie, şi cel din Kraina superioară (reg. Ljubljana). Universitate cu 1. de predare S. (Ljubljana). Păstrează trăsături arhaice în fonetică (accentul muzical din indo-europeană, la fel ca sîrbo-croata*) şi în morfologie (dualul în declinare, ca soraba*, infinitivul şi supinul, ca ceha*). Ocupă o poziţie intermediară între sîrbo-croată şi cehă, fiind cea mai occidentală 1. slavă din gr. meridional. Cuvinte din slavă co-mană, împrumuturi romanice* şi multe elemente germane*, ultimele datorită unor colonizări cu germani încă din sec. 12. în afară de lexic, influenţa germană s-a manifestat şi în fonetică, sintaxă şi formarea cuvintelor. Din sec. 19 eforturi de înlocuire a cuvintelor germane prin creaţii proprii. Primul text (o spovedanie şi o rugăciune) din jurul anului 1000, primul document al unei 1. slave ortografiat cu caractere latine*. Abia în sec. 15 mai apar fragmente de texte scrise pe foi de pergament. Reforma a dus la folosirea S. ca 1. literară scrisă. Primele tipărituri: 1550 (catehism, abecedar), 1557—1560 (Noul Testament). în 1584 prima gramatică ce realizează codificarea 1. literare scrise. Contrareforma a oprit activitatea în S. Cărţile catolice preiau normele elaborate anterior. La baza 1. literare moderne stă un d. ce continuă tradiţia din timpul Reformei, dar cu multe elemente din celelalte d. Scriere cu alfabetul latin. Primele tipărituri, cu o ortografie arbitrară, i se datorează lui P. Trubar; tipăriturile lui G. Dulmatin (1557-1560) o îmbunătăţesc. în 1950 şi 1962 multe discuţii pentru ortografia şi pronunţarea S. Lipsesc din alfabetul folosit pentru S.: q, w, x şi y; c = / (cina ,,preţ”), c [6tn „negru”), § = ş (Sâla „şcoală”), l =.j (Zivljânje „viaţă”), j = i (jâk „puternic”). 1770 SO, 1. din fam. nigero-congoleză*j gr. Benue-Congo*. Camerun; 6 000 vorb. 1771 heSO (eSO, SOKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 6 000 vorb. 1772 oluSOGA (LUSOGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda; 427 000—745 000 vorb. (surse diferite). 1773 S O GDI ANĂ (SOGDISCH, SU*GDlK), 1. indo-europeană* dispărută din ram. indo-iraniană*, gr. de 1. iraniene* medii de E. L. vechii provincii Sogdiana. A fost 1. internaţională în întreaga Asie Centrală (China, Mongolia, Tibet). S-au păstrat texte din sec. 8—9 (unele datînd eventual chiar din sec. 4). Diferenţe lingvistice între textele budhiste* creştine şi maniheiste — insuficient interpretate, de aceea structura gramaticală a S. nu a fost încă descrisă integral. Diferite forme şi sisteme de scriere — si-riac*, estrang (h)elo nestorian modificat (nu notau vocalele), S. propriu-zis: alfabet runi-form (asemănător cu cel vechi scandinav*) de origine semitică*, împrumutat şi de o 1. turcică* — vechea uigură. SOKORO 228 L. yaghnobi* ar continua un d. S. 1774 SOKORO, 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. charian* (MG). Ciad; 4 000—8 000 vorb. 1775 SOKTE, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană** gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 21 500 vorb. 1776 chiSOLI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 13 000 vorb. 1777 SOLON, 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de N (NV), gr. evenki*. U.R.S.S., R. P. Chineză; 6 200—30 000 vorb. (surse diferite). 1778 SOMALEZĂ (SOMALI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Somalia, Kenya, Etiopia; 1,6—5 mii. vorb. L. oficială în Somalia. Denumirea are la bază termenul somali „închis la ten”. 18 vocale (9 lungi), 27 consoane, 2 semiconsoane. 4 tonuri. Armonie vocalică: ultima vocală anteriorizată a rădăcinii dintr-o sintagmă afectează întreaga sintagmă. Articol postpus: ninki, -ka, -ku „omul acesta”, „omul acela”, j,omul menţionat”. Legătură interesantă între exprimarea numărului şi a genului; un substantiv fem. devine mase. la pl., iar un substantiv mase. devine fem. la pl.: nin ki „omul acesta” (,k- este articolul mase.), nag di „femeia aceasta” (d- articolul fem.), pl. nima-di „oamenii aceştia”, naga-aha „femeile acestea”. Există şi pl. mase. prin reduplicarea ultimei consoane şi folosirea articolului mase. la 2 numere: ged ki „arborele”, pl. gedad ki. Unele substantive au 2 forme de pl., una fem. şi alta mase.: nin „om” — nitno (fem.), niman (mase.), Topica: substantiv-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Are variante dialectale, dar numai unele sînt studiate. D. cel mai răspîndit: darod. Sistemul de scriere a S., combinaţie de alfabet arab* şi latin*, rivalizează cu scrierea în alfabetul latin. 1779 SOMBA (SOMA, SOME, TAMBER-MA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Togo, Benin; 45 000—72 000 vorb. D.: niende; probabil yoabu*—1. diferită. 1780 SOMRAI ((SARA)SOUMRAY, SOM-RE(I)), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. charian* (MC). Republica Centrafricanâ; 50 000 vorb. 1781 luSONGE (KALEBWE, KISONGE, LUBA DE NORD-EST, SONGI, YEMBE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 200 000 vorb. D.: bakwa-luntu, Iwalu, mbala. Folosită ca lingua franca sub numele de kisonge universal 1782 SONGHAI (SONGAI, SONGHAY, SOR(HA)AI), 1. din fam. nilo-sahariană* care formează singură un gr. (GTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Mali, Niger, Volta Superioară, Benin, Nigeria; 350 000—1 mii. vorb. (surse diferite). Folosită de emigranţi în Ghana. Utilizată în emisiunile radiofonice. Nu are nici clase nominale, nici gen gramatical. Prin simplitatea gramaticală se aseamănă cu engleza*. Verbul are un sufix cauzativ. Influenţe lexicale din arabă* şi bambara*. D.: dendi, dyerma ((d)jerma, dyabarma), zaharma, zarna. A fost 1. a unei populaţii numeroase, care a jucat un rol important în istoria Africii. A fost folosită ca lingua franca în epoca precolo-nială; a funcţionat de timpuriu ca a 2-a 1. pentru tuaregii bella şi pentru arabii din Tom-buktu. Scriere cu alfabet arab. 1783 SONGO (NSONGO, SONGU), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, în relaţie certă cu kongo*, considerat fie d. al acestei 1., fie 1. înrudită. Zair, Angola; 15 000 vorb. 1784 SONGOMENO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Zair; 30 000—40 000 vorb,. 1785 SONGOORA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 1 300 vorb. 1786 SONINKE (DYAKANKE, GADYA-GA, MARKA, SARAKOLLE, SARAWULE, SEREKULE, TOUBAKAI, WAKORE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MC). Senegal, Mali, Mauritania, Gambia, Volta Superioară; 457 000 — 500 000 vorb. (surse diferite). _ 1787 SORA (SABARA, SAORA, SA VARA, SORĂ, SO:RA:), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. munda* de S. India (Orissa, Asam); 200 000—360 000 vorb. (unii bilingvi —vorbesc şi telugu*). Sistem de 9 vocale — include o serie pos-terioară nerotunjită, dar nu vocale lungi; 16 consoane, 1 semiconsoană (y). L. conservatoare prin faptul că păstrează un număr mai mare de foneme vocale distincte, dar mai puţin arhaică în trăsăturile prin care le opune. Nu are opoziţia dental/retroflex. „Alternanţă” caracteristică de forme libere bisilabice şi de forme monosilabice combinate la nume. împrumuturi din oriya*. A folosit (rar) scrierea oriya şi telugu; tradiţie ortografică latină*. Se pune problema adoptării scrierii oriya, care necesită adaptări. Periodice, traduceri ale Bibliei. w 1788 SORABĂ (SÎRBĂ LUSACIANĂ, SOR-BĂ, VENDĂ), 1. indo-europeană din fam. slavă*, gr. occidental R. D. Germană (reg. Cottbus şi Bautzen); 50 000—150 000 vorb. (surse diferite). în 1952 introdusă în şcoli; 1. facultativă în justiţie şi 1. oficială regională. Toţi vorb. sînt bilingvi. Din punct de vedere tipologic ocupă o poziţie intermediară între polonă* şi cehă*: S. 229 SPANIOLĂ inferioară se apropie de polonă (accentul pe penultima silabă, dezvoltarea sl. com. e in g: jtzyk „limbă”, păstrarea lui g-: grib „ciupercă”), iar S. superioară se apropie de cehă (accentul pe prima silabă, dezvoltarea sl. com. g în a: jazyk şi transformarea g-> h-: hfib). 2 gr. de d. menţionate mai sus, care sînt şi forme literare. Unii le consideră 1. diferite. Păstrează trăsături arhaice în morfologie (dualul şi forma de imperfect şi aorist în conjugare), la fel ca slovaca*. împrumuturi lexicale timpurii din germană*. Multe cuvinte din germană, mai ales din Hochdeutsch şi Mitteldeutsch, atît în 1. vorbită cît şi în 1. literară (bisericească). în S. superioară împrumuturi germane prin mijlocirea cehei. Primele documente din sec. 15 (nume de persoane şi un Jurămînt din Bautzen). L. scrisă în timpul Reformei (1548 Noul Testament tradus în d. din Sorau, azi dispărut, 1574 prima tipăritură — un calendar bisericesc, un catehism şi cîntece bisericeşti în S. inferioară). în sec. 16—17 1. literară cu numeroase elemente dialectale şi ortografie neunitară; S. superioară se afirmă în sec. 16 avînd ca bază a 1. literare o traducere a Noului Testament de Michal Frencel, iar S. inferioară s-a impus definitiv în sec. 18, pe baza d. din Cottbus. După războiul de 30 de ani cultura S. dispare. în sec. 19 şi pînă în 1938 literatură S. După 1938 S. interzisă. în 1948 se stabileşte egalitatea sorabilor cu germanii. 1789 ŞORĂ (ABA, KONDOMA TATAR, KU SN JETZER-TATARISCH, KUZNETS- TATAR, MRAS TATAR, S(C)HOR(ISCH), TOM'-KUZNETS TATAR), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S (Altai); 12 000- 15 000 vorb. (surse diferite). 8 vocale cu perechi lungi, 16 (20) consoane, 1 semiconsoană. Structura silabică (C)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 2 gr. de d.: kondoma, mrassa. Nu are aspect literar actual — cu acest rol se folosesc 1. ha-kasă* sau rusă*. După 1938 alfabet bazat pe cel rus*. 1790 SORUBA-KUYOBE (BIYOBE, ME-YOBE, SOLAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Togo, Benin; 5 000—15 000 vorb. (surse diferite). 1791 SOTHO (SOTHO DE SUD, SUOTO, seSOTHO, siSUTHU, seSUTO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Botswana, Republica Africa de Sud9 Lesotho; 3—4 mii. vorb. (surse diferite). Foarte apropiată de tswana* şi sePedi*, cu care este grupată uneori. Folosită în administraţie, şcoală, presă şi emisiuni radiofonice. 7 vocale. Una dintre 1. bantu* care are clicuri; cele 3 clicuri (dental, cerebral, lateral) apar în 21 variante. (Din cele 2 385 cuvinte din dicţionarul 1. xhosa* care conţin clicuri, 376 există şi în S.). Are şi alte consoane de tip special notate hi, dl, tl (ntlo ?,casă”). Sistemul claselor nominale bine reprezentat. Prefixele monosilabice exprimă ideea de micime (ka-, tu-); însoţesc substantive ce denumesc obiecte diverse şi nume de materii (ki-, pl. bi-), substantive abstracte (bu-). Elementele demonstrative sînt de 3 feluri: de apropiere, depărtare şi determinare: poli ena „această capră”, poli eane „acea capră”, poli ed (end) „capra”. Numeralul 9 este exprimat prin batho ba robileng mono o le mong „oamenii au rupt un deget”, iar 8 prin batho ba robileng meno e*meli oamenii au rupt două degete”, datorită faptului că se numără cu pumnii închişi şi astfel pentru 9 şi 8 rămîn 1 sau 2 degete lipite. Pentru numeralele peste 10, folosite fără obiectul numărat, este nevoie adesea să se întrebuinţeze un substantiv vag exprimat (motse, pl. metse „rădăcini”): 11 = leăome le motse o mong „10 cu o rădăcină”. La fel ca în alte 1. bantu, în S. se folosesc ideofone, introduse printr-un verb cu sensul „a se produce, a face, a merge” (yare photse „a ţîşnit ca un glonte”). Ideofonele pot apărea şi singure, înlocuind un verb şi avînd astfel rol de predicat (qhan, ratla! „a. fost înşfăcat (el/ea/ei/ele) şi aruncat la pă-mînt cu violenţă”. în S. există fenomenul hlonepha („a respecta un lucru nerostindu-i numele”), care reprezintă restricţiile pe care respectul şi consideraţia le impun asupra uzajului. De exemplu, o femeie nu are voie să pronunţe numele socrului ei; în timpul comunicării ea va substitui fonemele numelui respectiv. Va proceda în acelaşi fel şi în cuvintele „înrudite” din punct de vedere morfofonemic cu cuvîntul care trebuie evitat. Dacă denumiri ale obiectelor casnice sînt identice cu numele in-trezise, ele sînt înlocuite cu alte cuvinte sau cu împrumuturi lexicale din alte 1. D.: taung. Puternic influenţată de boşimană* şi hotentotă* (clicurile sînt împrumutate din aceste limbi). Foloseşte alfabetul latin*, cu un sistem de scriere segmentat (oa rata „el iubeşte”, oa ba rata „el îi/le iubeşte”), în opoziţie cu zulu*, unde scrierea este nesegmentată. Unele litere au valori identice cu cele din olandeză* (ex. g = h). 1792 SPANIOLĂ (CASTELLANO, CASTI-LIANĂ, ESPASOL), 1. indo-europeană* din fam. romanică*, gr. ibero-romanic. Spania, Mexic, Argentinaj Columbia, Chile, Cuba, Venezuela, Peru, Ecuador, Republica Dominicană, Salvador, Uruguay, Puerto Rico, Honduras, Bolivia, Guatemala, Nicaragua, Costa Rica, SPANIOLĂ 230 Panama, Paraguay, S.U.A., Filipine; 247 mii. vorb. L. oficială în toate statele menţionate (în S.U.A., statul New Mexico şi Puerto Rico alături de engleză*; în Filipine 1. comercială). Gea mai importantă dintre 1. romanice din punctul de vedere al numărului de vorb. şi al expansiunii teritoriale. L. de lucru la O.N.U. Sistem vocalic simplu cu 5 vocale. Diftongi ascendenţi (ie, ue) şi descendenţi (ai, au, ei, eu etc.;. Consoane caracteristice: h puternic (joia) :jueves „joi”, 0 ca engl. th: cero, cazar. Consoanele oclusive intervocalice se pronunţă ca fricative. Opoziţie de cantitate consonantică în cazul lui r: caro ,,scump, drag” — carro „car”. Silaba tipică este cea deschisă. Desinenţa de pl. este -5, la fel ca în celelalte 1. romanice occidentale. Distincţie între el bueno „cel care e bun” şi lo bueno „ceea ce e bun” (neutru). Pronume demonstrativ cu 3 grade de depărtare, la fel ca în catalană* şi portugheză*: este „acesta (de lîngă mine)”, ise „a-cesta (de lîngă tine sau noi)”, aquil „acel”. Aglutinarea pronumelor neaccentuate la forma de infinitiv, imperativ şi gerunziu după forma verbală: verte „a te vedea”, buscândola „cău-tînd-o”, vâmonos „să ne ducem”, traidnoslos „să ni-i aduceţi”. Pronumele de politeţe usted, pl. ustedes „dumneavoastră”, „dumneata” se foloseşte cu pers. 3 a verbului: usted cree. Dubla determinare pronominală cu forme tonice şi atone: lo he uisto a il „l-am văzut pe el”, ca în română* (unde se foloseşte pe). Obiectul direct la nume de fiinţe exprimat prin a: veo a Pablo „îl văd pe Pa vel”, ca în română* şi, mai rar, în celelalte 1. ibero-romanice. Gîte 2 perechi de verbe auxiliare: 2 de existenţă (ser şi estar „a fi”, primul indică o stare permanentă — ser rumano, al doilea una trecătoare — estar enfermo „a fi bolnav”) şi 2 de posesie (tener şi haber „a avea”, ca în catalană şi portugheză: he escrito „am scris” şi tengo escrito(a)). Multe construcţii perifrastice formate dintr-un (semi-) auxiliar şi participiu, infinitiv sau gerunziu, ca în franceză*: ir a hablar etc. L. bogată în derivate, mai ales diminutive. Structura dialectală bine conturată cu d. castilian, asturian, leonez, aragonez, andaluzian (primele 4 continuă situaţia din latină*, iar ultimul provine din castiliană). Grai specific insulelor Canare şi o varietate arhaică (iudeo-spaniola) în afara Spaniei (Peninsula Balcanică, Israel, Maroc, S.U.A.), vorbită de comunităţile sefardite formate de evreii expulzaţi din Spania de regii catolici (sec. 15). Variante regionale în continentul american, cu deosebiri mai ales lexicale şi fonetice, şi varietăţi creole spaniole*. L. romanică arhaică şi inovatoare în acelaşi timp. Trăsături caracteristice în evoluţia fone- tismului latinesc: e şi o deschise se diftonghează atît în silabă deschisă cît şi în silabă închisă (bueno, bien, juego, puerta); f iniţial devine h (azi nepronunţat): hambre „foame”; ct, It devin â (scris c/z): leche „lapte”, mucho „mult”; cZ-, pl“>l' muiat (scris 11): llamar „a chema”, lluuia „ploaie”; geminatele latineşti U, nn devin pa-latale (l\ n'): caile „cale", ano „an”. Morfologia este în general conservatoare şi se apropie de portugheza* veche. Vocabularul de origine latină are multe arhaisme în comparaţie cu franceza şi italiana* (hermoso ,,frumos”, arena „nisip”, corner „a mînca”). Substrat celtic* şi iberic (ardilla „veveriţă”, bruja „vrăjitoare”, izquierdo „sting”, perro „cîine”, zorro „vulpe”)* Influenţe: germanică* (hato ,,legătură”, ropa „haină, îmbrăcăminte”, nume proprii: Alfonso, Fernando), greacă* (botica „farmacie”), arabă* (1. romanică cu cele mai multe arabisme: al-calde „primar”, algodân „bumbac”, alfombra „covor”, baladi „fleac”), franceză şi occitană* (monje „călugăr”, fraile „călugăr”, ruisehor „privighetoare”), italiană* (banca, balcân, madrigal). Multe elemente din 1. amerindiene: alpaca, coca, cândor, chocolate, gaucho, huracân „uragan”, pampa, sabana; unele dintre ele s-au răspîndit din S. în alte 1. europene. Cele mai vechi texte sînt 2 glose romanice din sec. 10 (Glosas Emilianenses şi Glosas Silenses), o notă de cheltuială dintr-o mănăstire (Rozuela, 980 e.n.). Primele texte literare sînt strofe finale ale unor compoziţii lirice arabe sau ebraice (sec. 11 — 12) şi mai ales Cantar de myo Qid (cca 1140, păstrat într-un singur manuscris copiat în 1307). Traduceri ale unor texte juridice latineşti (Fueros, sec. 12). Regele Alfons X încurajează o puternică activitate literară la curtea sa, unde se pun bazele normei lingvistice a S. preclasice. în această epocă d. aragonez şi leonez erau folosite în literatură. De la sfîrşitul sec. 15 d. castilian este singurul instrument al producţiei literare spaniole. S. are 3 etape de evoluţie: preclasică (sec. 10 — 15), clasică şi modernă (1680—). Alfabet latin* pe principiul fonetic, cu unele particularităţi: ch = 6, 11 = l muiat şi rr — r dublu sînt considerate litere distincte ale alfabetului (mucho „mult”, llave „cheie”, perro „cîine”); h = n muiat, literă specifică (afio „an”); h nu se citeşte (harto „sătul”); b şi v se citesc la fel (b la iniţială şi înainte de r, l sau după m, n, s şi ca un b fricativ în celelalte poziţii: burro „măgar”, vaca „vacă”, caballo „cal”, cavar „a scăpa”); z şi c -f e, i sînt pronunţate la fel, ca engl. th (zapato „pantof”, cielo „cer”), j şi g-\- e, i sînt pronunţate ca un h puternic, sunet caracteristic numit jota (jar-din „grădină”, general). S. este singura 1. care are I şi ? puse şi la începutul propoziţiei, dar £31 SUEDEZĂ răsturnate j, £ : «jQu£ hace? „Ce face?” Accentul marchează abaterile de la regulile de accentuare (corazân „inimă”), hiatul (dla) sau deosebiri semantice (de „de” — de „să dea”). S. a dat numeroase cuvinte devenite internaţionale, intrate şi în română: armadă, canion, embargo, gherilă, junta, patio, rodeo, siestă, sombrero, vanilie. Prin S. au pătruns în Europa cuvinte din 1. amerindiene. Din S. s-au dezvoltat i. papiamentu, palenquero (creolă vorbită în Columbia). Multe cuvinte spaniole au pătruns în 1. amerindiene (quechua*, aimara*, nahua*). 1793 STIENG, \. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam, Kampuchia; 48 000 vorb. D.: budip, bulach, bulo\ 1794 SUBANUN (SUBANO(N)), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Indonezia (ins. Mindanao); 72 950 vorb. D.: buluan-kipit, dapitan, malindang, si-buguey, sindangan, siokun, tukuran. Diferenţe în modul de adresare corespunzînd unei ierarhii cu 5 trepte, cuprinse între intimitate maximă (folosirea numelui interlocutorului) şi rezervă maximă (evitarea adresării directe). Vocabular special de sinonime ale cuvintelor obişnuite, care conferă aspecte estetice şi stilistice speciale conversaţiei la partidele de băut; în stadiile ei finale, adevăraţi experţi improvizează un fel de versuri reluînd fiecare vers prin altul, echivalent ca înţeles dar diferit ca expresie. 1795 echiSUBIA (CH ILKUH ANE, SU-BIYA, SUPIA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia; 3 500 vorb. 1796 SUDANO-GUINEEZĂ, fam. de 1. negroafricane. 16 gr., toate în LL: kordofanian, charian, chari-ouadaian, eburneo-dahomeyan, e-burneo-liberian, nigerian de jos, nigero-cameru-nian, nigero-ciadian, nigero-senegalez, nilo-abisinian, nilo-ciadian, nilo-congolez, nilo-ecua-torial, senegalezo-guineez, ubangian, voltaic (MC). Caracteristici comune diverselor gr.: tonuri cu valoare fonologică, clase nominale, nu se face distincţie între verb şi substantiv, aspecte verbale. 1797 SUD ARABICĂ (SOUTH ARAB IAN, SUDARABIQUE), grupare de d. din fam. afro-asiatică*, ram. semitică*. R.D.P. Yemen, Oman. Constituie împreună cu araba* subgr. occidental sudic. S. modernă a suferit o evoluţie originală care o distinge de arabă* şi de 1. semitice etiopiene*. Consoanele au suferit multe modificări. Nu are declinare nominală. D. foarte puţin cunoscute, descoperite de Betram Thomas (1937): mahri şi ăhauri (coasta Oc. Indian), soqoţri (ins. So-qotra), botahari (Kuria Muria Bay), karsusi (i. unui trib nomad la N de precedentul). S. veche (numită himyarită, sabeeană, ye-menită, yoktanită) este foarte apropiată de arabă ; are consonantism mai bogat (2 feluri de s). Determinarea substantivelor se face cu finala -n (forma nedeterminată sau cu o determinare „uşoară” are finala -m). S. este atestată prin mii de inscripţii, totuşi lexicul este puţin cunoscut datorită scurtimii lor. Cele mai vechi (sec. 9 î.e.n.) sînt cde mineene (de la numele capitalei vechiului regat sudarabic, cel mai vechi stat cunoscut în Arabia), urmate de cele sabeene, din regatul din Saba (cca sec. 6 î.e.n.). Stil foarte rigid (exprimarea la pers. 3 dă o imagine trunchiată a verbului şi a pronumelui). Nu s-a păstrat nici un fel de literatură. Elemente S. au emigrat în Etiopia cu cîteva sec. î.e.n. şi au dat naştere 1. etiopiene*. De la numele unui trib sudarabic (habeş) provine numele Abisinia. Primele inscripţii S. sînt alfabetice. Alfabetul sudarabic era probabil derivat din cel fenician*. Scrierea S. are forme geometrice regulate pentru cele mai multe litere (29 consoane; vocalele nu sînt notate). Se scrie orizontal, de la dreapta la stînga, dar şi invers. A fost adoptat în sec. 4 î.e.n. în Etiopia, dar numai cu 26 consoane (continuă să fie folosit şi în prezent). 1798 SUEDEZĂ (SCHWEDISCH, SUfi-DOIS, SVENSK, SWEDISH), 1. indo-euro-peană* din ram. germanică*, gr. scandinav* de E. Suedia, Finlanda (S, SV), U.R.S.S. (R.S.S. Estonă), S.U.A., Canada; 8 265 000 vorb. ca 1. maternă, 40 000 ca 1. secundă (alături de finlandeză* sau laponă*). L. scandinavă cu cel mai mare număr de vorb. L. oficială în Suedia şi Finlanda (alături de finlandeză; pînă în sec. 16 a fost 1. de cultură a Finlandei). Asemănări cu norvegiana* şi daneza* (în special în vocabular şi sintaxă; deosebiri în fonetică), cu care e reciproc inteligibilă — considerate de unii d. ale unei 1. scandinave continentale; mai apropiată de daneză ca origine; S. şi norvegiana au devenit mai apropiate (stăpî-nirea S. asupra Norvegiei 1814—1905) — norvegiana mai uşor de înţeles pentru vorb. de S. decît daneza. Trăsături fonetice comune 1. scandinave — schimbări fonetice din perioada proto-nordică: căderea lui y- (âr faţă de germ. Jahr, engl. year), a lui w- înainte de o sau u (ord faţă de germ. Wort, engl. word), a lui -n final (komma faţă de germ. kommen) sau veche nordică: transformarea lui e din silaba radicalului, urmat de a sau u în silaba următoare, în ye sau yo: fjăder, jord faţă de germ. Feder, Erde. 10 vocale scurte, 9 lungi. Vocalele lungi — foarte închise în partea finală, aproape diftongate. 17 consoane. Pronunţarea consoanelor dependentă SUEDEZA 232 de natura vocalei următoare — vocalele se împart în 2 serii: velare (posterioare): a, o, u, â şi palatale (anterioare): e, i, ii (scris y), ă, o. Unele sunete capătă caracter retroflex sub acţiunea unui r precedent, ca în norvegiană. Păstrează timbrul vocalelor linale din desinenţe (s-au confundat în daneză). Accentul dinamic—iniţial. Fenomen comun cu norvegiana şi daneza de N — accent muzical parţial descentralizat faţă de partea purtătoare de sens a cuvîntului (mai puţin decît în norvegiană), cu contur descendent — 2 tonuri cu rol distinctiv semantic (tanken ,,tancul” şi respectiv j,gîndul”). Sistem de ,,clase” nominale dominat de opoziţiile utrum/neutrum (-en, -anj-et) şi persoane/lucruri (han, hon/den), ca în daneză; la pronumele personal neutru opoziţia se neutralizează (det). Astfel, substantivele nume de persoane şi lucruri şi pronumele personale care se referă la obiecte şi la aproape toate animalele se împart în 2 clase: în -en, -an (mannen „bărbatul”, căruia îi corespunde pronumele han ,,el”, kvinnan ,,femeia”, căruia îi corespunde pronumele hon ,,ea” şi stolen ,,scaunul”, lam-pan ,,lampa”, cărora le corespunde un singur pronume, den) şi în -et (barnet ,,copilul”, fon-stret ,,fereastra”, ambelor corespunzîndu-le un singur pronume, det) — pronumele personale care ţin locul unor ubstantive nume de persoane nu exprimă deci genul natural decît pentru substantivele din clasa -en (-an), nu şi pentru cele din clasa -et, care pot fi sau masculine, sau feminine. Articol nehotărît en, ett. Articol hotărît postpus, comparat din punct de vedere tipologic cu cel din română*: sg. -en, -et, pl. -ne; cînd substantivul e precedat de un adjectiv, articolul este dublu — atît antepus adjectivului, cît şi postpus substantivului (circumpoziţie): det stora skippet ,,nava cea mare”. Multe desinenţe pentru pl. i -or, -ar, -er, -r, -n, -0 (ca germana* şi islandeza*), însoţite de alternanţe fonetice (Umlaut). Relaţiile cazuale exprimate analitic, prin diferite prepoziţii (de ex. med pentru genitiv: syftet meddenna kurs,,scopul acestui curs”). 2 grupe de forme în flexiunea adjectivală, ca în toate 1. germanice: ,,tare” şi ,,slabă”, dar număr redus de forme faţă de germană (ca şi în daneză, olandeză*). Gradele de comparaţie formate sintetic, ca în celelalte 1. germanice (comparativ -r, superlativ -st): lăng ,,lung”, lângre, lăngst. Adverbul deosebit de adjectiv prin formantul -t, ca în daneză: rikt ,,bogat”. Posibilitatea exprimării sintetice a diatezei pasive (comună 1. scandinave): jag kallas ,,eu sînt chemat” (-s< sig ,,pe sine”, cf. germ. sich), dar şi analitice (ca şi în daneză), cu blive: jag blir kallad. Persoana indicată la verb prin pronumele personal antepus, eventual şi absenţa lui -r la pl. în 1. foarte îngrijită: jag, du, han kallar, vi, ni, de kalla(r) (-r indice al prezentului)! Timpurile verbale marcate, ca în toate 1. germanice, prin Ablaut (schimbarea morfemelor interioare — vocalice sau consonantice), de ex.: giva (ge), gav, givit (gett) ,,a da” (cf. germ. geben, gab, gegeben, engl. give, gave [geiv], given) la o clasă închisă de verbe, fie printr-un infix intercalat între radicalul verbal şi desinenţă: jag hoppades (cf. germ. ich hoffte, engl. I ho-ped). Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv- substantiv. Gr. de d.: de S, gdta (gautisch), svea(măl) (S. propriu-zise), norrlăndisch, de E. D. din Gotland (gotlăndisch, gutnisch) — divergent (în special prin fonetismul arhaic); forma sa veche (900—începutul sec. 16), diferită de vechea S. şi de vechea daneză — considerată aproape o 1. veche nordică independentă. Derivă, împreună cu daneza, din 1. veche nordică orientală. Dezvoltare independentă din sec. 8 — mai timpurie decît celelalte 1. nordice (individualizate din sec. 12). Cele mai vechi atestări: cca 2 500 inscripţii din sec. 9 — 13 în alfabetul runic ,,nou” (jung), cu 16 semne (reda foarte imperfect fonetismul vechii S.). 2 mari perioade în istoria 1. S.: veche (800— 1526) şi modernă (după 1526), prima cu 3 faze: Tunică (800—1225), veche clasică (1225—1375) şi veche tlrzie (1375—1526), a 2-a cu 2 faze: modernă timpurie (1526—1732) şi modernă pro-priu-zisă (după 1732). în faza runică s-au produs transformări fonetice importante, care se continuă în toată perioada veche. Din perioada veche clasică majoritatea textelor în alfabet latin*, introdus de misionari (deşi cel runic a rămas în uz, ca şi în Danemarca, şi după trecerea la creştinism, începută din 1100): culegerile de legi într-o 1. arhaică, conservatoare (mai vechi, transmise pe cale orală), traduceri religioase (calcuri după latină), cronici şi romane cavalereşti (1. mai evoluată). în faza veche tlrzie — traduceri religioase (imită din punct de vedere sintactic şi stilistic originalul latin); mănăstirea Vadstena, centru cultural, impune un model lingvistic; scrierile laice — de importanţă secundară. Rol de 1. oficială de cancelarie — influenţează normele 1. literare, ca şi în daneză. Prima tipăritură: 1495; tiparul răspîndit mai ales în timpul Reformei (traducerea Bibliei din 1540—1541 contribuie la unificarea 1. literare şi a normelor ortografice). Bazele normelor 1. standard modeme puse în sec. 18. Fondul lexical de bază cuprinde elemente germanice comune şi nordice; un anumit număr de termeni de cultură celtici* intraţi prin 1. germanice de S în proto-nordică; puţine împrumuturi timpurii din vechea saxonă şi anglosaxonă; elemente din latină şi greacă* în diverse etape: un anumit număr de termeni 233 SURI de cultură latini intraţi, ca şi cei celtici, prin 1. germanice de S în proto-nordicâ; numeroase cuvinte prin misionarii creştini: ange, djăvul, paradis ş.a.; un nou val în perioada Renaşterii şi Reformei (delta, karta etc.). în evul mediu împrumuturi din olandeză (în special în faza veche tîrzie), germana de jos (în perioada hanseatică) — în domeniul comerţului, meseriilor, vieţii orăşeneşti, civilizaţiei materiale; din sec. 16 pînă la mijlocul sec. 19 din germana de sus; din a 2-a jumătate a sec. 17 şi în special în sec. 18 împrumuturi din franceză* (elegant, frivol, paraply, portmonnă, supe); la sfîrşitul sec. 19 din daneză şi norvegiană (în 1. literară şi presă); începînd din sec. 18 număr crescînd de împrumuturi din engleză* (în domeniul comerţului, industriei, sportului, publicisticii) — a devenit sursa principală de împrumuturi în ultimele decenii. Din sec. 19 curent purist — înlocuirea în special a elementelor germane prin cuvinte vechi nordice sau creaţii proprii. Alfabetul runic a rămas cunoscut pînă în sec. 20 în mediul rural. Alfabetul latin cu 29 semne: asemănări cu norvegiana şi daneza, dar S. foloseşte ă şi o (faţă de ae şi 0); faţă de cele 26 litere folosite în engleză, include şi â (toate 3 la sfîrşitul alfabetului). Ortografie etimologică (necesitatea unor indicaţii de pronunţare pentru străini). Structura frazei S. calchiată de 1. finlandeză. 1799 SUENA (YEMA(-YARAWE)), 1. papua* din stock binandere*. Papua-Noua Guinee; 1 400 vorb. 5 vocale, 11 consoane (oclusivele surde— aspirate), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V. 2 tonuri: înalt, jos. Accentul pe penultima silabă. Topica: subiect-obiect-verb. 1800 SUGA (JEMJEM, NJEMMJEM, SSU-GA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat 1. sau d. al 1. vute*. Camerun; 10 000 vorb. 1801 SUGNI (S(H)UGNI), 1. sau gr. de 1. indo-europene* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de E (Pamir). U.R.S.S. (R.S.S. Tad-jică); 40 000 vorb. 5 1. (d.): bartangl, khufi, orosori (oroshori), roiâni (rushani, r(u)şani), înrudite şi cu sa-rikoli (sarlkoli) din R. P. Chineză şi cu yaz-ghulami*. 7 vocale lungi şi 3 scurte, 27 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Accent final. Topica: subiect-obiect-verb, adjec-tiv-substantiv. Nu are scriere. 1802 SUI (SHUI), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*. R. P. Chineză (prov. Guizhou == Kweichou); 133 000 vorb. Vocale nazale în varietatea de N în cuvinte care încep cu h- sau 9-. D.: san tung, sui ai, sui li, sui-p’o. 1803 SUKI (WIRAM), 1. papua* din stock suki-gogodala* sau mărind*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. Traduceri din Biblie. 1804 SUKI-GOGODALA, gr. de 1. papua* cu rang de stock din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Papua-Noua Guinee; 8 500 vorb. 3 1., toate în LL: gogodala, suki, war una. După alte păreri suki ar face parte din stock-ul mărind*. Supletivism al radicalului verbal în funcţie de numărul obiectului. Dual la mărcile de persoană. Sistem slab dezvoltat de verbe mediale. 1805 klSUKU, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. kongo*, fie 1. înrudită. Angola, Zair; 7 000 vorb. 1806 kiSUKUMA (GWE), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, grupat uneori cu nyamwezi* într-o unitate considerată 1. Tanzania; 900 000 vorb. Folosită în şcoală. D.: kiya. 1807 SUKUR ((S)SUGUR), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 1 000 vorb. 1808 SULKA, 1. papua*. Papua-Noua Guinee (ins. New Britain); 1 000 vorb. 1809 SUNDANEZĂ (BASA GUNUNG, (BASA) SUNDA, SOUDANAIS), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de V. Indonezia (ins. Java); 13 mii. —15 mii. vorb. (surse diferite). în varietatea de S 7 vocale, 17 consoane, 2 semiconsoane. Folosită în învăţămînt. Literatură. Posedă un limbaj special de respect. D.: banten, sunda-nez (priangan ). 1810 SIHVGOR (ASONGORI, SOUNGOR), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Ciad, Sudan; 39 000 vorb. 1811 STUYUWAR (SUNUWÂR(I), SUN-WAR), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de E. Nepal; 17 000 vorb. 1812 SUPPIRE (SUP’IDE, TAGBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau gr. voltaic* (MC); grupată uneori cu senari*, palara* şi dyimini* sub denumirea senufo*. Mali; 300 000 vorb. 1813 SURA (MAGHAVUL), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 20 000— 51 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale. 1814 SURI (CHURI, DHURI, SHURI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan, Etiopia; 4 000 vorb. SUSU-YALUNKA 234 1815 SUSU-YALUNKA (SUSSU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (GTL) sau 1. separate din gr. nigero-congolez* (MG).Guineea, Sierra Leone; 392 000 vorb. D.: susu (sousou, susoo), yalunka (djal-lonke, dyalonke, jalonke, yalunke). 1810 SVAN (SVANETIAN, SVANSKU, SVANURI ENA, SWANISGH, TSCHA-NISGH), 1. din fam. caucaziană*, ram. de S. U.R.S.S. (R.S.S. Gruzină); 13 142-34 000 vorb. (surse diferite). L. divergentă — numeroase trăsături arhaice, probabil datorită izolării geografice. în d. transbalian 6 vocale cu perechi lungi, 29 consoane (are consoane aspirate, glotalizate), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Predomină silabele deschise. Uzură a finalelor. D. (destul de diferite): cisbalian (upper bal), laăx (lashx, laSxuri), lentex(uri), transbalian (lower bal). Influenţă lexicală a 1. kabardine* în sec. 15-18. Nu are scriere. 1817 ekiSWAGA, 1. din fam. nigero-congoleză, gr. Benue-Gongo*. Zair; 121 000 vorb. D.: ekiKira. 1818 SWAHILI (SUAHELI, SUAHILI, kiSWAHILI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania, Kenya, Uganda, Malawi, Zair, Comore, Zambia, Somalia, Republica Malgaşă; 12 mii.—20 mii. vorb. (surse diferite). Numele are la origine cuvîntul arab salul ,,coastă” (în acest caz cu referire la Oc. Indian). Gea mai importantă 1. a Africii negre. L. în expansiune. L. oficială în Tanzania, Kenya, Uganda, Malawi şi Zair. întrebuinţată şi în relaţiile intertribale din afara etniilor. S. a jucat un rol important în unirea a numeroase triburi mici din E Africii, care au adoptat-o. în aceast proces a fost mult simplificată atit gramatical cît şi fonetic (sistemul tonal a cedat locul unei accentuări pe bază de intensitate şi lungime). Folosită în administraţie, şcoală, presă (multe ziare), emisiuni radiofonice. Utilizată la UNESCO ca 1. de lucru. L. de comerţ pe coasta orientală a Africii. 5 vocale, 24 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V. Accentul pe penultima silabă. Substantivele sînt împărţite în diverse clase marcate prin prefixe (pentru sg. şi pl.) care se folosesc şi la adjectivele însoţitoare: clasa 1 (om) sg. m-, pl. wa-: m-tu m-zuri „om frumos”, pl. wa-tu wa-zuri; clasa 2 (arbore) sg. mti-, pl. mi-: mti-zuri ,,arbore frumos”, pl. miti mizuri; clasa 3 (lucru) sg. ki-, pl. vi-: ki-ta kizuri ,,lucru frumos”, pl. vitu vizuri. Verbele şi adverbele primesc şi ele prefixe în funcţie de clasa nominală. O propoziţie ca mti umeanguka „arborele a căzut’* este formată din mti, substantiv din cl. 2, şi predicatul meanguka, căruia i s-a adăugat prefixul verbal de cl. 2 sg. u-(pl. i-) cu rol de pronume personal ce repetă subiectul; deci „arborii au căzut’* se exprimă prin miti imeanguka. La substanti-vele din cl. 3 prefixul verbal este identic cu cel nominal: kikapu kimeanguka „coşul a căzut”^ vikapu vimeanguka „coşurile au căzut”. Pronumele complement al unui verb capătă forma mi- dacă trimite la un substantiv pl. din cl. 2 sau vi- pentru un substantiv pl. din cl. 3 etc. Se foloseşte adesea posibilitatea de a forma diminutive sau augmentative nominale prin schimbarea clasei (cîteodată cu reduplicarea silabei sau adăugind o altă silabă): mfuko/mi-fuko „sac, saci”, kifukojvifuko „săculeţe mic(i)”. S. înlocuieşte acordul gramatical de la diferitele clase printr-un acord noţional, caracteristic pentru cl. 1, care face deosebire între animat şi neanimat (mtu mdogo „om mic” cl. 1, kitabu kidogo „carte mică” cl. 7, dar kiboko mdogo „hipopotam mic” cl. 7, nyumba ndogo „casă mică” cl. 9, dar nyoka mdogo „şarpe mic’* cl. 9). Verbul ,,a fi” la prezent indicativ se omite. Vocabular foarte bogat. Dispune de un sistem foarte productiv de formare a cuvintelor. Se foloseşte reduplicarea unui cuvînt cu scopuri stilistice: nyungu imevunjike vipande vipande „vasul s-a spart în mii de bucăţi”, lit. „bucăţi bucăţi”. Are ideofone: ndi dă impresia de „fixitate fizică sau morală”, koco impresia de „supraabundenţă, de profunzime”. D.: bajuni, chiCifundi, hadimu, (l)amu9 chiMbalazi, mrina, mtangata, mvita, ngazija, kiNgwana, nzweni, pate, phemba, si(y)u, tum-batu, unguja, vumba. Din S. s-au dezvoltat diferite pidginuri. Gel mai aberant este kisetta, folosit în Kenya în relaţiile dintre africani şi europeni. Ngbandi este un pidgin folosit în Congo (E). Pidgin dezvoltat în contact cu malgaşa* în Madagascar. Influenţă arabă* în sintaxă, S. fiind cea mai puternic arabizată dintre toate 1. de la S de Sahara. Multe împrumuturi lexicale din arabă (kitabu „carte”, yamkini „poate", hewa „aer”, saa „oră”, „ceas”, masikini „sărac” (cf. rom. meschin), kamili „complet, perfect”, kathi „judecător”, sheitani „drac, diavol” (cf. rom. satana) şi universalul bakshishi „bacşiş”), portugheză* (bandera „steag”, parafujo „ecran”, sabuni „săpun”, meza „masă” kasha ,,piept”, bastola „pistol”, padri „preot”* kalamu „creion”), engleză* (pensii „creion”, daktari „doctor”: pentru acestea din urmă există şi termenii autohtoni mtabibu sau mganga). Varianta standardizată elaborată pe baza d. din Tanzania (fostul stat Zanzibar) este reglementată de un comitet internaţional înfiinţat în 1932, al cărui sediu este, din 1964, University Gollege din Dar es Salam (înainte funcţiona în Uganda). Hotărîrile acestui comitet sînt 235 oruSIAN valabile în toate fostele colonii engleze din estul african. în această variantă se încearcă exprimarea a tot felul de concepte moderne într-o terminologie proprie, nu pe bază de împrumuturi. Literatură bogată şi variată: poeme, romane, nuvele, piese de teatru (au fost traduse şi comediile lui Moliere), cronici şi anale de istorie, opere filozofice etc. Multe gramatici şi dicţionare. Textele vechi din sec. 17 şi poate mai vechi, scrise cu caractere arabe, reprezintă singurele texte vechi ale 1. bantu*. Din sec. 19 textele sînt scrise cu alfabet latin*; pentru sunetele care n-au corespondente în acest alfabet s-a adoptat principiul notării vocalelor ca în italiană* şi a consoanelor ca în engleză*. A-ceastă ortografie predomină în Tanzania şi Kenya. Din S. s-au împrumutat o serie de nume de animale, care apar în povestirile de safari scrise în engleză; kitobo „hipopotam”, kifaru „rinocer”, tembo „elefant”, mamba „crcccdil”, chui „leopard”, kima „maimuţă”. 1819 ichiSWAKA (MASWAKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zambia, Zair; 12 500 vorb. 1820 SWAZI (SWATI, TEKELA, TEKE-ZA), 1. din fam. nigero-ccngole7ă*, gr. Benue-Congo*. Swaziland; 1,25 mii. vorb. Grupată uneori cu xhosa* şi zulu* în gr. nguni*. Are clicuri, dar mai puţin numeroase decît xhosa şi zulu. D.: baca, hlubi, phuthi. 1821 oruSYAN (LUSYAN, BANTU SA-BEI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Uganda; 10 000 vorb. 1822 TABAR, 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Ta-bar, Tatau — arh. Bismark); peste 1 800 vorb. Nu are clasificarea numelor în funcţie de exprimarea posesiei, caracteristică limbilor mi-croneziene*. Forme pronominale la origine de cvadrial au dobîndit valoare de pl. Distincţie inclusiv-exclusiv la pers. 1 pl. Sintaxă austroneziană — set destul de dezvoltat de sufixe în sistemul verbal. Lipsesc sufixele nominale austroneziene comune. Infix care formează nume de la verbe: masai ,,a muri”> m-in-ma-sai ,,moarte". Multe cuvinte ne-austroneziene. D.: de N (simberi) (se caracterizează prin abrevierea cuvintelor, adesea cu metateza silabelor finale, care aminteşte de rotumană*), de C. (cel mai răspîndit, a fost folosit de misionari), de S (diferă mai ales prin vocabular, de ex. „Ei au plecat toţi spre grădinile lor”, lit. ,,Ei toţi ei trecut merge spre grădina lor" are în d. de N forma erjgi koukouk tjgi te vas si kerj gisar tu, iar în d. de C. forma endie kaikaku ndi wasi si kindisara rau). 1823 TABASARAN (T‘ABASARAN, TA* BASARANSKU, TABASARANISGH), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 35 000—50 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 52 consoane (aspirate, glotalizate, labializate sau combinînd 2 din aceste trăsături), 2 semiconsoane. Structura silabică (G)V (C)(C). Accent fonologie. Armonie vocalică. Are declinare (foarte multe forme cazuale).. Sistem de clase nominale (în regres) — conjugare după persoană şi clasa căreia îi aparţine subiectul. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. Dde N (khanag), de S — baza 1. literare. 1824 TABI (INGASSANA, KAMANIDI, MAMEDJA, MAMIDZA, METABI, MUNTA-LI), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-abisinian* (MC). Sudan; 8 000—20 000 vorb. 1825 TABRIAK, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. Clase nominale cu acord complet. 1826 ichiTABWA (RUNGU, TAABWA, TAMBWA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair, Zambia; 13 000 vorb. 1827 TADJIKĂ (TADSCHIKISCH, TAD- ZHIC, TĂJIK(I)), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de V. U.R.S.S. (R.S.S. Tadjikă, Uzbekă, Kirghiză, Kazahă), Afganistan, R. P. Chineză; 2 mii. —3 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială în R.S.S. Tadjikă. Foarte apropiată de persana* modernă (derivă din persana medie) — a fost considerată şi varietate a 1. persane. 6 vocale, 21 (23) consoane (oclusivele surde— aspirate), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C)(C). Accent final. Rol de 1. literară. Scrisă în U.R.S.S. cu alfabetul latin* şi apoi rus*. 1828 TADYAWÂN (BALABÂN, TADIA-NAN, TAGÂIDAN, TAGÂYDAN), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Min-doro); 1 500—2 000 vorb. împreună cu pola* (1 000 vorb.) şi nauban (cîteva sute de vorb.). D.: (aglubang de E) bandâs, aglubang de V (barabong, baraboy) — poate mai curînd d. al 1. alagan*, eventual şi nauban, sau 1. separată. 1829 TAFI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Togo; 1 000 vorb. 1830 TAGAKAOLO (CALAGANES, CA-LAGARS, KAGAN, K ALAGAN (-T A GACO-LA), KAGAYAN, SAKA, TAGACOLA, TA-GAKOLU, TAGKAOLO), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Mindanao); 20 000—21 000 vorb. (1942) (surse diferite). 6 vocale cu perechi lungi, 16 (17) consoan® Accent final. D.: loac, tagakaolo. 1831 TA GALIC, subgr. de 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian*. Filipine. 5 1., toate în LL: bikol, hiligaynon, sebuană, tagalog şi waray. 1832 TAGALOG (FILIPINEZĂ, PILIPI-NO, TAGAL(A), TAGALO), 1. din fam. austroneziană*, ram. indoneziană* de N, gr. hesperonesian*, (sub)gr. filipinez*. Filipine (ins. Lu-zon — reg. Manila, ins. Mindoro, Marinduque, Panay); 5 694 072 (1960) —10 mii. vorb. nativi (surse diferite), 28 800 000—30 mii. vorb. (surse diferite) inclusiv ca 1. secundă. A 2-a 1. ca număr de vorb. nativi din cele 8 1. „majore” din Filipine după sebuană* — reprezentau în 1960 21% din populaţia totală de 27 087 685 loc. (în 1971 43 751 000 loc.) şi 1. cu cel mai 237 TAHITIANĂ răare număr total de vorb. din Filipine (60% din populaţie în 1967). L. oficială în Filipine din 1946 alături de spaniolă* şi engleză*. L. standard, naţională şi oficială — numită pili-pino din 1959. în varietatea din Manila 5 vocale (2 variante fonologizate sub influenţă spaniolă), 14 (16) consoane, 2 semiconsoane. Consoane noi (f în special în nume proprii), grupuri consonantice, schimbări în distribuţia unor consoane sub influenţă spaniolă. Structura silabică (C)CV(C). Accent nefonologic. Distincţie de gen reflectînd deosebirile de sex la animate sub influenţă spaniolă. Omiterea articolului înaintea numelor proprii sub influenţă engleză. Topica: verb-subiect-obiect, adjectiv-substantiv sau invers. D. cu deosebiri fonetice şi lexicale. Limbaj secret al adolescenţilor (modificări fonetice ale cuvintelor). Evoluţie asemănătoare cu a 1. malaeze* în forma ei indoneziană*. A jucat rol de lingua franca în afara regiunilor în care este 1. maternă. Aleasă în 1937 ca bază a 1. naţionale datorită prestigiului său ca 1. vorbită în zona capitalei. Introdusă din 1940 în învă-ţămîntul de toate gradele. Răspîndire foarte rapidă în ultimele decenii — a dus la soluţionarea dificultăţilor de comunicare generate de existenţa în Filipine a 70—150 1., totalizînd cca 300 d. Literatură, filme; în 1965—101 periodice integral (tiraj 2 117 346 exemplare) şi 293 parţial în T.; folosită în emisiunile radio-TV (alături de engleză şi cîteva 1. regionale). Influenţa spaniolei (în special mexicane) mai ales în vocabular (16—23% din lexic — 30 000—40 000 cuvinte, 909 în 1. uzuală şi 700 afixe devenite productive la radicale indigene). Sînt de origine spaniolă: numele lunilor, zilelor, numeroase nume proprii (în special de familie), termeni din domeniul culturii (religiei, dreptului, arhitecturii), unele „unelte gramaticale” — prepoziţii (para), interjecţii (si-guro, bueno). Influenţă engleză in special în terminologia sportivă. 2% din vocabular (3,5% în prima mie de cuvinte în ordinea frecvenţei) — de origine chineză*. în momentul de faţă problema proporţiei şi ortografierii împrumuturilor din 1. moderne de cultură. Cea mai veche şi mai întinsă literatură din Filipine — începînd din sec. 16. Situată la limita extrem-orientală de extensiune a sistemelor de scriere indiene în SE Asiei — a folosit o scriere bazată pe un silabar originar probabil din S Indiei, care cuprindea 17 simboluri (3- pentru vocale, 14 pentru consoane—cu modificări pentru a reflecta schimbarea componentei vocalice). Alfabetul latin* introdus de spanioli — ortografie revizuită la sfîrşitul sec. 19 după model englez; actualmente ortografie standardizată. A influenţat spaniola vorbită în Filipine. A intrat în componenţa unor varietăţi ale creolei spaniole* din Filipine (davaueăo, zamboangue-no) sau în pidgin-English* (Bamboo English). 1833 TAGBAiXUWA (TAGBANUA, TAG-BANWA), 1. din fam. austroneziană*. Filipine (ins. Palawan); 7 000 vorb. L. tribală. D.: apurawano (apurahuano, central), silanganen (bulalacaunos), tangdula-nen. Păstrează o scriere prespaniolă de origine indiană. 1834 TAGOI (TAGOY), 1. din fam. kordofaniană*, gr. tegali* (CTL) sau din gr. kordo-fanian* (MC). Sudan; 6 800 vorb. 1835 TAGULA (REWA, SUD(-)EST), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee (ins. Sud Est = Tagula); 1 900 vorb. A păstrat pronumele din proto-austronezi-ană. Sistem de numeraţie zecimal (deşi în zonă cele mai obişnuite sînt sistemele cvinare). Topica : subiect-obiect-verb. 1836 TAHITIANĂ (NEO-TAHITIANĂ, TA-HITEANĂ), 1. din fam. austroneziană*, ram, oceanică* de E, gr. polinezian*. Polinezia franceză (ins. Tahiti, Moreea s.a. — arh. Societăţii); 66 000 vorb. Vorbită de cvazi-totalitatea populaţiei mai ales în familie. L. uzuală în toată Polinezia franceză, lingua franca în tot arh. Tuamotu (a înlocuit complet tuamotuana* în NV)* arh. Marchize, ins. Gambiers, ins. Australs — folosită din ce în ce mai mult în toată Polinezia centrală. I. vorbite actualmente în ins. Rurutu, Tubuai (Tapuai) şi Rapa ar putea fi forme de neo-T. — în orice caz sînt reciproc inteligibile cu ea. Printre 1. cu cel mai mic număr de foneme şi în special de consoane din lume: 5 vocale cu perechi lungi, 8 (9) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V. Dual (na mata ,,cei doi ochi”). Topica: verb-subiect-obiect, sub» stantiv-adjecţiv. După 1800 schimbări accelerate în special în vocabularul de bază. Diferenţe dialectale minore. D.: rurutu (ins. Australs, Tubuai), tahitian, poate şi rapa — sau 1. separată. Folosită în serviciul religios şi de către radiodifuziune, dar interzisă în şcoală, unde se foloseşte franceza* (1. oficială) — totuşi cca 60% din populaţie nu scriu şi nu citesc în franceză. Aproape de 2 ori mai multe împrumuturi din engleză* decît din franceză*. Ortografie stabilită de misionari englezi în 1818 (tipărituri religioase) — imperfecţiuni (nu notează lungimea fonologică a vocalelor). Actualmente fără literatură — folosită în seri* TAHLTAN 238 doar în corespondenţa personală şi în publicaţii ale diferitelor biserici. A influenţat marchizana*; împrumuturi în 1. rapanui de la sfîrşitul sec. trecut (elementele lexicale T. identificabile în general după corespondenţele fonetice); influenţă asupra 1. tua-motuane (a alterat formele unor d. folosite în conversaţia cotidiană); influenţă asupra francezei din Tahiti (lexic, sintaxă), a d. creol englez* din ins. Pitcairn; puţine cuvinte T. pătrunse în engleza* generală, de ex. cuvîntul din care provine indirect şi rom. a tatua. 1837 TAHLTAJV, 1. amerindiană din fam. athapascan-eyak*. S.U.A.; 300—1 500 vorb. D.: kaska, tagish. 1838 ŢAHUR (CAXUR, Ţ’AXUR, TSA-CHURISCH, TSAKHUR, TSAXUR(SKU)), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan, R.S.S. Azerbaidjană); 11 000—15 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale scurte, dintre care 5 au corespondente lungi şi 4 corespondente faringalizate, 36 consoane (are consoane aspirate, glotalizate), 1 semiconsoană (y). Accent pe silaba a 2-a. Topica: subiect-verb-obiect. F.: kirmico-lak (kirmitso-lak), mikik, miă-leS (mishlesh). 1839 TAI (TÂY, T’AI, THAI, THAI, THAY), subgr. de 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai-kam-sui. R. S. Vietnam (N), R. P. Chineză (S), Thailanda, India (NE), Birmania (N), Laos, Kampuchia (N). 43 1. şi d., în LL 10: laoţiană, nung, saek, sha, thai, thai albă, thai de nord, thai de sud, thai neagră, yuan. Cele mai importante — laoţiana, thai (1. naţionale oficiale). 3 subgr.: central (nung-tho), de N (dioi; o parte din 1. grupate şi sub numele chu(a)ng (•chin), gui, i-chia, i-jen, joi, (?)jui, kui, kiiei, pu-i, pu(-)yi) şi de SV (tai-shan). L. monosilabice. Tonuri cu rol fonologie în funcţie de consoana iniţială. Opoziţie vocale scurte/lungi. Opoziţii trimembre în seria oclu-sivelor: surde neaspirate, surde aspirate, sonore. în general nu au flexiune. Anumite verbe folosite cu rol de prepoziţii şi adverbe. Clasificatori numerali. Topica preferată: subiect-verb-obiect, topica normală: substantiv-adjectiv. Derivare activă. în proto-T. au existat distincţii sg. — dual — pl. şi inclusiv — exclusiv (la pers. 1 pl., poate şi la dual) la pronumele personale —păstrate aproape perfect în 1. khămti, dar pierdute în general în celelalte 1. modeme. Numeroase împrumuturi din sanscrită*, păli*, kampuchiană* (şi reciproc). Cuvinte comune cu chineza* — probabil împrumuturi reciproce. Sisteme de scriere de origine indica*. 1840 TAIRORA, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 8181 vorb. (1960)—11 000 vorb. (surse diferite). 3 vocale scurte şi 3 lungi, 12 consoane (perechi prenazalizate la oclusivele surde, oclu-ziune glotală). D.: obura, suwara, de N, de S, eventual şi binumarien şi kambaira, după unele păreri şi waffa. 1841 TAITA (TEITA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya, Tanzania; 6 330—55 000 vorb. (surse diferite). D.: kiDabida, kiSagala. 1842 TAKEMBA (TANKAMBA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Benin; 10 000 vorb. 1843 TALENSI (TALANSI, TAL(E)NE, TA(LL)ENSI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Ghana; 33 000—35 000 vorb. (surse diferite). 1844 TAUSl (TALISCH, TALISH(I), TA-LISI, TÂLISI, TALYSH(SKU)), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de V. U.R.S.S. (R.S.S. Azerbaidjană), Iran (reg. Talysh); 100 000— 200 000 vorb. (surse diferite). 7 vocale, 23 consoane, 1 semiconsoană (y)„ Accent final. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Ca 1. literară şi de învăţămînt pentru vorb. din U.R.S.S. ai 1. T. serveşte 1. azerbaidjană*. 1845 TALODI 1, 1. din fam. kordofaniană*, gr. talodi* (CTL) sau din gr. kordofanian* (MC). Sudan; 1 000-1200 vorb. 17 clase nominale (10 pentru sg. şi 7 pentru pi.). 2. gr. de 1. din fam. kordofaniană*. 5 1., în LL 4. 1846 TAMA (TAMOK, TAMONGOBO), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Ciad, Sudan; 45 000—60 000 vorb. (surse diferite). 18 vocale (9 lungi), 18 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: erenga, jabaal (mileere), orra (gimr, haura, qimr). 1847 TAMANG (LAMA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal; 478 000 vorb. 1848 TAM ARI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. ?; 72 000 vorb. 1849 TAMBO (TEMBO), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat 1. sau d. al 1. tumbuka*. Zambia; 3 000 vorb. 1850 TAMIL (TAM(O)UL), 1. din fam. dravidiană*, gr. de S. India (Madras, Kerala, Andhra, Mysore), Sri Lanka (NE), Singapore, Malaysia, Indonezia, R. S. Vietnam, Birmania, Fiji, Mauritius, Riunion, Africa de Sud, Tanzania, Guyana, Trinidad, Martinica; 30 560 000 14 239 TARAHUMAR(A) —45 mii. vorb. (surse diferite). Cea mai importantă 1. dravidiană şi una din cele 3 1. majore din India, alături de hindi* şi bengali*. L. oficială în statul Tamil Nadu (= Madras), Sin-gapore (alături de malaeză*, chineză* şi engleză*) şi Sri Lanka (alături de singhaleză*). Discuţii în legătură cu sistemul fonologie; unele diferenţe între 1. literară şi vorbirea uzuală. 5 (6) vocale scurte cu perechi lungi (geminate) — ae totdeauna scurtă, 3 vocale nazale scurte, 4 lungi (vocalele nazale finale analizate ca vocală orală -f -n). 22—24 consoane (oclusive perechi bazate pe trăsăturile simplu-gemi-nat, scurt-lung, lenis-fortis sau tens-lax; consoane retroflexe). Se deosebeşte de celelalte 1. dravidiene prin faptul că oclusivele sînt totdeauna surde la iniţială (cel puţin în 1. literară standard şi în scris), în timp ce în poziţie inter-vocalică sau după nazale omorganice sînt mai mult sau mai puţin sonore (se pare că T. reprezintă stadiul originar, de la care s-au abătut celelalte 1. dravidiene). în 1. colocvială singura consoană finală este -n. Accent dinamic legat de silaba radicală. Rol important al intonaţiei, care variază în funcţie de d. geografice şi sociale. Distincţie netă nume-verb. Verbul nu are diateză. Tendinţă analitică în sintaxă. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: de N, de V, de Et de S, din Sri Lanka (şi subd.); d. minore sau 1. separate: bugradi, erukala (yerukala, korava, yenava — sau d. al 1. malayalam*), irula, kaikai9 kasaoa. Mari diferenţe fonologice, morfologice şi lexicale între 1. literară şi cea colocvială. Deosebiri în fonologie şi vocabular între caste (ştiinţa de carte a încetinit inovaţiile la brahmani). Inscripţii din sec. 6. Scriere proprie — variantă a celei brahmane. Cea mai veche şi bogată literatură din India după cea sanscrită*. împrumuturi lexicale din sanscrită (18— 25%), 1. indice*, marathi*, telugu*, portugheză*. Cuvîntul curry — de origine T. 1851 TAMPRUSI (TÂMPELE, TAMPO-LE(M), TAMPOLENSE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Ghana; 100 000 vorb. 1852 TAMPULMA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. ?; 7 000 vorb. 1853 TANAH-MERAH (TANAHMERAH II), 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 4 000 vorb.? Foarte apropiată de sentani*. 1854 baTANGA (BATANGA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 2 000 vorb. D.: banoh (banaka, noho9 noko)9 (ba)noo9 bapoko (bako9 naka puku), 1855 TANGALE (JAGJAGE, KUMBA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria/ 36 000 vorb. 1856 TANGGUM (TANG(G)U), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 430 vorb. Persoana şi numărul subiectului nu sînt indicate la verb, care are numai mărci temporale sufixate. 1857 TANGKUL 1. 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. India (Assam); 30 000 vorb. împreună cu 1. Waphung*. D.: phadang, tangkul9 ukruL 2. subdiviz. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*, subgr. naga de S. India (Assam); 30 000 vorb. 2 1., ambele în LL: tangkul 1., tâaphung. 1858 TANGSA 1. 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. bodo-naga-kachin*. India (Assam); 400 000 vorb. D. foarte divergente: angwanku (mulung% tableng)9 banpara (muionia)y chang (tiang), have (hewa), khemsing, longphi, lungchang% lungri, moklum, moiang (mosang)9 namsangia, paipi, pont hai, rong-rang (tikhak), iangge (sangge, sanke), tiingmegnu (tamlu), yogli. 2. (NĂGĂ, DE NORD), subgr. de 1. sau de d. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-bir-mană*, gr. bodo-naga-kachin*. India (Assam, Sikkim), Bhutan (V), Nepal (E); 400 000-500 000 vorb. (surse diferite). 21., ambele în LL: lepcha, tangsa 1. Mare diversitate lingvistică. Păstrează 2—3 prefixe care formează nume şi verbe (tranzitive şi intranzitive). 1859 TANI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee/ 2 270 vorb. 1860 TANNA (KWAMERA, TANA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Vanaatu (ins. Tana); 7 000 — 9 500 vorb. (surse diferite). Conservă consoanele finale din proto-aus-troneziană. Formele pronominale de pl. derivă dintr-un cvadrial, fiind formate cu sufixul -ha, care însemna la origine „patru”. Distincţie incluşiv-exclusiv la pers. 1 pl. (keta-ha/kema-ha). D.: ikyoo, itonga, kwamera, lenakel, loanatit, naviliang, nerauya, nerokwang, numeral, nu-puanmen (napuanmen, tanna de E, waesisi, was(s)isi, weasisi), tanna. Catehism apărut în 1845. 1861 TANOAN (KIOWA TANOAN), fam. de 1. amerindiene din phylum aztec-tanoan*. 12 000 vorb. 5 1., în LL 4. 1862 TARA (PARIGI),1. din fam. austroneziană*, poate în gr. hesperonesian*. Indonezia (ins. Celebes); 125 000 vorb. 1863 TARAHUMAR(A) (COROHIO, RA-RAMURI, TARAHUMARE, TARAUHMARI-CE, TARAUMARA), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. sonoran. Mexic (Chihuahuai TABASCO 240 Sinoloa, Durango, Sonora); 12 000— 60 000 vorb. (surse diferite). 1864 TABASCO (MECHOACAN, MECHUA. CA, MICHOACAN, MICHUACAN, PORE-PECHA, PUREPECA, TALA, TARASCA(N), TARA SCO), 1. amerindiană neclasificată. Mexic; 50 000—60 000 vorb. 6 vocale, 17 consoane, 2 semiconsoane. Caracterizată prin expansiune spre stînga (caracter sintetic, foloseşte mult sufixele şi postpoziţiile, ablautul). Una din puţinele 1. din America Centrală care are cazuri (genitiv, un caz al obiectului şi diferite cazuri locative). Cuvinte T. în spaniola* americană (charal, guangoche, guarache, jiricua). 1865 TARI AN A, 1. amerindiană din fam. arawak*. Brazilia; 1 000 vorb. 1866 TASHON (SHUNKLA, TASHON), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 85 000 vorb. 1867 TASIKO (LEMARORO), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E. Vanuatu (ins. Epi); 1100—2 500 vorb. D.: bierebo, lamanu, l(a)ewo (laewo, (la)-levo, maluba), nikaura, tasiriki (tasariki). 1868 TAT (TAKESTANI, TATI, TAtI), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de SV. U.R.S.S. (R.S.S. Azerbaidjană, R.S.S.A. Daghestan), Iran (Azerbaidjanul persan); 100 000 vorb. 5 vocale, 20 (22) consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C)(C). Accent ne-fonologic (la nume pe ultima silabă). Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb. Asemă-ilări de structură cu persana*, tadjika*. Elemente lexicale din azerbaidjană*. 2 varietăţi regionale şi religioase: musul-mană (Azerbaidjan — ca 1. scrisă şi de învăţă-mînt serveşte azerbaidjana) şi iudaică (Daghestan — scriere proprie). 1869 TATOGA (BARABAIG, BARABAIK, TATOG, TATURU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (CTL) sau din gr. nilo-ecuato-rial* (MC). Tanzania; 64 000 vorb. 1870 TAUADE (TAUATA), 1. papua* din îam. goilala*. Papua-Noua Guinee; 9 000 vorb. 1871 TAUNGTHA (RONGTUW), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 26 000 vorb. 1872 TAUNGTHU (PAO, PA-O), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. karen* sau d. al 1. karen*. Birmania, Thailanda; 210 550 vorb. 2 varietăţii de N şi de S. 1873 TAUSOG (JOLO, JOLOANO(SULU), SOELOE, SOLOG, SOLOK, SOOLO, SULU (-JOLO), SULUK, TAUSUG, TAW SUG, TAWSUG), 1. din fam. austroneziană*, gr. fili- pinez*. Filipine (ins. Palawan), Indonezia (ins. Borneo); cel puţin 200 000 vorb. Folosită în învăţămîntul primar. 1874 TAYAKU (TAYAKOU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Benin; 10 000 vorb. 1875 TAYHAT (TĂY HAT), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer*. R. S. Vietnam (N); 2 000 vorb. 1876 TĂTARA (TA(R)TAR),' 1. din fam. altaică*, ram. turcică* de V. U.R.S.S. (R.S.S. Tătară, Başkiră, Ciuvaşă, Mordvină, R.S.F. S.R., R.S.S. Uzbekă, Kazahă, Tadjikă, Kirghiză, Turkmenă), R. S. România (Dobrogea), Turcia, R. P. Chineză, R. P. Bulgaria, R. P. Polonă; 4 mii. —6 mii. vorb. (surse diferite). L. oficială regională în R.S.S. Tătară din 1920, ca şi în celelalte reg. locuite de tătari (învăţămînt* presă). 5 (7) vocale şi 4 vocale reduse, 24 consoane] structura silabică (C)V(C)(C); accent nefono-logic. în varietatea baraba din U.R.S.S. (zona Novosibirsk) 8 vocale (,,pline”), 17 (22) consoane, 2 semiconsoane, accent final, armonie vocalică, în d. central din U.R.S.S. (R.S.S.A. Tătară) 9 vocale („pline”), 20 (22) consoane (oclusivele surde — aspirate, ocluziune glotală), 2 semiconsoane, structura silabică (C)V(C)(C), accent final, armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Mare bogăţie lexicală — în epoca modernă numeroase creaţii interne. 3 gr. de d., cu diferenţe în special fonetice-fonologice şi mai puţin gramaticale (desinenţa de infinitiv, afixul de pers. 3 sg. prezent diateza activă): central (din Kazan) cu 7 d.s de V (mişar) cu 2 d.,deEcu 10 d.; d. „mixte”. Tradiţie literară de la sfîrşitul sec. 12. 2 perioade în istoria 1. literare: veche (sec. 15—19) (numeroase regionalisme şi forme dialectale, influenţa 1. uigure vechi) şi modernă (din a 2-a jumătate a sec. 19). L. standard din sec* 15-16 — pe baza d. din Kazan. L. literară şi standard modernă dezvoltată la sfîrşitul sec. 19 pe baza d. central. Numeroşi termeni de cultură şi religie din arabă* şi persană* încă din sec. 10 pînă în 1918; cele mai multe nume proprii — de origine arabo-persană. Puţine împrumuturi din 1. tur* cice (başkiră*, ciuvaşă*), împrumuturi din rusă* din sec. 16 (intensificate în sec. 20). A folosit pînă în 1927 scrierea arabă*, apoi alfabetul latin*, iar din 1939 cel rus*, cu 6 litere suplimentare. Cuvinte T. intrate în diverse 1., dintre care unele au pătruns prin diferite 1. intermediare şi în română* (balalaică, iuft, vătaf). 1877 TECO, 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (S), Guatemala (V); 3 000— 5 000 vorb. (surse diferite). 241 TEMEIN 10 vocale (5 lungi), 20 consoane, 2 semiconsoane. 1878 TEDA (TODA, TUDA(GA)), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. saharian*. Ciad, Nigeria; 16 000 vorb. 1879 TEGAU (TAGALE, TAK(A)LE, TE-GELE, TEKELE, TOGOLE) 1. 1. din fam. kordofaniană*, gr. tegali 2. (CTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Sudan; 5 000—22 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale, 20 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Accent fonologie. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: rashed, tegali. D. sau 1. înrudită; tingal*. 2. gr. de 1. din fam. kordofaniană*. 7 1., în LL 4. 1880 TEKE CENTRALĂ, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000 vorb. D.: bod (boma),ndzindzihu (njinjiu, nziku). 1881 TEKE DE NORD (TEGE, iTEGHE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. R. P. Congo; 24 000 vorb. Vocale centrale şi anterioare rotunjite. Vocale nazalizate. D.: kaNjinini, kaTeke. 1882 TEKE DE SUD, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 11 800 vorb. D.: (i)fumu (mţumu), kukiba (chikuya, kukuya). 1883 TEKE DE VEST (TEKE DE SUD-VEST), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 32 000 vorb. D.: kwe (wud), iLaali (lali), tsa(a)yi (ntsaayi, tsaye), iyaa (yaka). 1884 TELEFOL (TELE(E)FOOL, TELE-FOMIN), 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 4 100 vorb. în varietatea kayalikmiin 3 vocale scurte, 5 lungi, 11 consoane (are tb9 kh, kw)9 2 semiconsoane, 2 tonuri — ascendent, descendent, structura silabică (C)V(C), topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. 1885 TELUGU (ANDHRA, GENTOO, TE-LINGA, TELOOGOO, TfîLOUGOU, TENU-GU), 1. din fam. dravidiană*, gr. central. India (Andhra Pradesh, Madras,J Mysore); 37 670 000 (1961) —50 mii. vorb. (surse diferite). L. dravidiană cu cel mai mare număr de vorb. şi una din 1. majore din India (în 1961 reprezentau 8,58% din populaţia Indiei; 14% erau bilingvi). L. oficială în statul Andhra Pradesh. 5 vocale scurte şi 6 lungi, 48 (56) consoane (corelaţie de cantitate, consoane retroflexe, eventual oclusive aspirate surde), 2 (3) semiconsoane (y, y, eventual şi w). Dintre consoane şi semiconsoane nu pot apărea la finală decît w, y9 m. Relaţiile de tip cazual marcate prin postpoziţii. Categoriile de timp-mod şi persoană la verb exprimate exclusiv prin sufixare. Sufixele de persoană la verbe disting pers. 1 şi 2 sg. şi pl. La pers. 3 sg. T. diferenţiază persoanele de sex masculin de toate celelalte, iar la pl. fiinţele umane de toate celelalte. La pers. 3 variante care reflectă distanţa socială dintre cel despre care se vorbeşte şi vorbitor sau interlocutor. Astfel, pentru bărbaţi, ayana se referă la superiori, atadu (atanu ) la cunoscuţi şi egali, wădu la intimi sau inferiori (iar cînd se referă la superiori arată dispreţ). Cu privire la femei, ăme exprimă respect, iar adi lipsă de respect. Forma obişnuită de pers. 3 pl. pentru persoane este wăţţu; wăru se foloseşte privitor la bărbaţi sau femei pentru a exprima un respect deosebit. Construcţii verbale compuse şi perifrastice. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 3 d. principale: d. de pe litoral, telangana (în interior, cu excepţia SV) şi rayalseema (SV), cu deosebiri în intonaţie, morfologia verbului (formarea trecutului), lexic (în telangana în terminologia administrativă şi juridică influenţe din urdu*, care a fost 1. oficială şi de învăţă-mînt pînă la cel de-al 2-lea război mondial). D. de pe litoral are cel mai mare prestigiu şi în el se scrie cea mai mare parte a literaturii moderne. Diferenţe fonetice (prezenţa/absenţa aspiratelor), morfofonemice şi gramaticale (morfologia verbală) între vorbirea îngrijită şi cea neîngrijită. Divergenţă marcată între vorbire (chiar a persoanelor instruite) şi 1. literară tradiţională; aceasta tinde în ultima vreme să se apropie de 1. vorbită. Prima atestare: inscripţie din 633. Tradiţie literară bogată. Alfabet dezvoltat din scrierea indiană grantha. împrumuturi din sanscrită* (folosite în special în vorbirea îngrijită, ca dublete ale unor cuvinte T.). 1886 TEM (COTOCOLI, KOTOCOLI, TI-M(U)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Benin, Togo% Ghana; 130 000—315 000 vorb. (surse diferite). D. sau 1. înrudite: delo*, kabre*, lamba*. 1887 kiTEMBO (NYABUN GU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 15 000—48 500 vorb. (surse diferite). D. sau 1. înrudită: kiHunde*. 1888 liTEMBO, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 30 000 vorb. 1889 TEMEIN (RONA, TEMA IN IAN), L din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 2 300 vorb. 7 vocale, 27 consoane, 2 semiconsoane. 2 tonuri (înalt şi jos). Armonie vocalică. Structura silabică (C)V(C). Accentul pe penultima silabă. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 16 — c. 745 TEMIAR 242 1890 TEMIAR (SAKAI DE NORD), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. malacca*, gr. se-noic sau d. al 1. sakai*. Malaya; 10 000 vorb. împreună cu jah hut*, sakai de sud* şi semai*. D.: grik, kenderong, kenerig, po-klo (sakai bukit din Temongoh), sakai din Plus Korbu, sungai piah, tanjong rambutan, tembe9 (tembi), ulu kinta (kinta sakai). 1891 TEMNE (TEMEN, THEMNE, Tl-M(E)NE, TIMMANNE(E)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic-occidental* (GTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Sierra Leone; 500 000—650 000 vorb. (surse diferite); grupată uneori cu kissi* şi bullom* în gr. kisi-temne. D.: de E, de V, yoni. L. în extindere; vorbită ca a 2-a 1. în aria 1. limba*. Foloseşte alfabetul „Africa”. 1892 TENDA, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic occidental*, considerat 1. separată sau gr. care include 1. badyara*, basari*, ko-nyagi* (GTL), sau 1. din gr. senegalo-guineez* (MG). Guineea-Bissau, Guineea, Senegal, Gam-bia; 107 000 vorb. 1893 TENETEHARA, 1. amerindiană din fam. tupî* 2. Brazilia (Pară, Maranhâo); 2 000— 3 000 vorb. 7 vocale, 13 consoane, 2 semiconsoane. Accentul pe finala cuvîntului. Topica: verb-su-biect-obiect, substantiv-adjectiv. D.: anambe, asurini, gwaiaiara (guajajara), tembâ, turiwara (turiuara), urubâ(s). 1894 TEOP (TIOB, TIOP), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Insulele Solomon (ins. Teop = Tiop); 1 600 vorb. (1959). Sistem fonologie simplu: 5 vocale, 12 consoane. Glase nominale (diferenţiate prin articol) — se încrucişează cu împărţirea numelor în 3 categorii, după cum primesc posesive sufixate sau nu. Numărul exprimat tot prin articol prepus. Pronumele formate prin adăugarea unor sufixe la o temă; pronumele obiect are temă diferită. Distincţie inclusiv-exclusiv la pers. 1 pl. Puţine mărci de persoană post-verbale. Sistem verbal simplu. Timpul indicat prin pa (trecut),' pasi sau alte mărci (viitor): era pa sue „eu am spus”, ena pasi sue „eu voi spune”. Particula mana marchează un „stativ”, tei (nana) indică o stare obişnuită sau permanentă. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv . D.: eventual raosiara (ins. Bougainville), teop wainanana, o sub-1. — taunita-losiara. 1895 TEPEHUA, 1. amerindiană din fam. totonacan*. Mexic (Veracruz, Hidalgo, Pueblo); 4 000 vorb. 1896 TEPEHTJAN (TEPEGUA(NA), TE-PENUA(NA), TEPENUANE, TEPEHUANO), 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. so-noran. Mexic; 1 766 vorb. D.: tepecano, tepehuane de N, ~ de S. 1897 TEQUISTLATECAN (CHONTAL), fam. de 1. amerindiene din phylnm mayan*, constituită din 21. (tlamelula, mountain tequistlateco). Mexic; 8 000—9 000 vorb. (1969). Sunete caracteristice: spirantă laterală surdă (Ih), consoane glotale, grupuri consonantice iniţiale şi finale numeroase. 1898 TERA(WA) (KEMALTU, NYIMA-SHI), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria (NE); 18 500—50 000 vorb. (surse diferite). 12 vocale (6 lungi), 40 consoane, 1 semiconsoană. 3 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. D. sau 1. înrudite: gabin*, jera(wa)*. 1899 TEREBU (TURUPU), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; 4 000 vorb. 1900 TERENO (ETELENA, TERENA), 1. amerindiană din fam. arawak*. Brazilia; 5 000 vorb. 5 vocale, 13 consoane , 2 semiconsoane. 1901 TERRABA (NORTE5ÎO, QUEQUEX-QUE, TIR(R)IBI), 1. amerindiană din fam. chibcha*. Costa Rica, Panama; 1 000 vorb.? Multe consoane cu ocluziune laringală şi aspirate la sfîrşitul cuvîntului. Substantivul nu are desinenţe pentru gen şi număr. Genul natural se exprimă prin adăugarea cuvintelor jurigna „mascul”, pobga „femelă” (pentru animalele inferioare) şi doben şi guare (nume de persoane): fiskuo jurigna ,,motan”, fiskuo pobga „pisică”, ibi doben „vrăjitor”, ibi guarâ „vrăjitoare”. Pentru pl. se adaugă unul din cuvintele bi(ga), arae, yonso. Viitorul se exprimă cu ibona „mîine”, kurumâ „poimîine”: ba ik „a vedea” -f. ibona „voi vedea”. Vocabular sărac. Unele cuvinte intră în componenţa multor altora.- -xo „carne, substanţă, material” intră în componenţa lui ard xâ „nisip”, subi xâ „argilă”, xhau xâ „bumbac”, friin xâ „cenuşă”, drum xâ „fier”, u x6 „cuib”, vaca norio xâ „substanţă de lapte de vacă = caş”. Guo „ficat” intră în compunerea multor cuvinte ce înseamnă „a aminti”, ,,a uita”, „a iubi”, „trist”, „vesel”, deoarece se atribuie mare importanţă ficatului, considerat centrul intelectual şi emoţional. 1902 TESO (ATES(I)O, BAKEDI, BAKI-DI, ELGUMI, ETOSSIO, ILUMANA, WA-MIA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-cha-dian*. Uganda, Kenya; 504 000 vorb. Are gen natural (diferenţe între mase. şi fem. la sg.), k- este marca fem.: onaci „frate”* konaci „soră”. Adjectivul se acordă primind afixe caracteristice de mase. şi de fem.: emon ledit „un mic taur” — akiten nedit ,,o mică 243 kiTHARAKA vacă”. Substantivele colective se opun celor care exprimă unitatea, iar cele de sg. se opun unei forme de pl. (opoziţii multiple cu pl. variate): etuan „persoană”, pl. ituna „oameni”, itunasinei „omenire”. Distincţie exclusiv-in-clusiv la pronume pers. 1 pl. Pentru numeralul „5” radicalul este înrudit cu cel al termenului „mînă”: akan „mînă”, akan „5”. 1903 TEUSO (TEUTH), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Uganda; 1 500 vorb. 1904 oTETELA (SUNGU), 1. din fam. nigero-congoleză, gr. Benue-Congo*. Zair; 30 000 vorb. 1905 TEWA (TAOWA, TEGUA, TEHUA, TELMA, TIGUA), 1. amerindiană din fam. tanoan*. S. U,A. (New Mexico, Arizona); 2 500 vorb. 19 vocale (6 orale scurte, 6 lungi, 7 nazale), 31 consoane, 2 semiconsoane. 5 tonuri cu valoare fonologică. 1906 TEXIXTEPEC (TEXISTEPEC), 1. a-merindiană din fam. mixe-zoquean*. Mexic (Ve-racruz); 1 000 vorb. 1907 ŢEZ (GEZ, DIDO, TSEZSKIJ), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S.A. Daghestan); 7 000 vorb. 5 (6) vocale scurte orale cu perechi farin-galizate, 2 vocale lungi, 32 consoane (are consoane glotalizate), 2 semiconsoane. Structura silabică (G)V(C), accent fonologie. Clase nominale — conjugare după clasa în care intră subiectul. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Ca 1. literară se fol os este avar*. 1908 THADO (THĂDO-PAO), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N), India (Assam); 31 600—36 500 vorb. L. pronominalizată. D.: shik-shinshum, shingsol, thado. 1909 THAI (SIAMEZĂ, SIAMOIS, THAI CENTRALĂ, THAI-SIAMEZĂ, THAI STANDARD, THAY), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. Thailanda, Birmania, R. P. Chineză (prov. Yunnan), R. S. Vietnam; 10 mii. —30 mii. vorb. (surse diferite). L. naţională şi oficială în Thailanda. în varietatea din Bangkok 9 vocale lungi cu perechi scurte; diftongi, triftongi. 5 tonuri (înalt, mediu, jos, ascendent, descendent). 19 (20) consoane (aspirate surde; ocluziune glo-tală); 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V(C). L. monosilabică izolantă. Unele asemănări cu kampuchiana* şi vietnameza*. 80—90 clasificatori postpuşi numeralelor care însoţesc diferite substantive — de ex. clasificatorul cel mai general pentru persoane este khon (cuvîntul obişnuit pentru „persoană”): khon ăotj-khon oameni”. Foloseşte unele verbe şi cu rol de prepoziţii sau adverbe. Topica: subiect-verb-obiect, substanti v-adj ecti v. Diversitate geografică mică (sisteme tonale diferite); importante diferenţe sociale. Deosebire între 1. literară şi cea colocvială. L. standard bazată pe d. din Bangkok (Krung Thep). Literatură bogată. Prima atestare — inscripţie din 1293. în 1. veche forme diferite pentru sg.-dual-pl. şi inclusiv-exclusiv la pronumele personale, împrumuturi din sanscrită*, păli*, chineză*, influenţe reciproce cu kampuchiana* în diferite perioade. Alfabet derivat din cel kampuchian — caractere angulare: 32 semne vocalice, 44 consonantice, scrise de la stînga la dreapta; semnele vocalice adăugate înainte, după, deasupra şi dedesubtul consoanelor. 4 tonuri indicate prin semne deasupra consoanelor, al 5-lea prin absenţa oricărui semn. 1910 THAI ALBĂ (TĂY BLANC, THAI BLANC, THO, THO, THO, THU, T’U), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. R. S. Vietnam (N); 150 000 vorb. Numele tho din vietnameză*. Caz unic de scriere alfabetică verticală: litere laoţiene* scrise după modelul 1. chineze*. în reg. Lang-son (NE Tonkin) scriere imitată după cea hieroglifică vietnameză. 1911 THAI DE NORD (KAMMYANG), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. Thailanda (N); 2 mii. vorb. 1912 THAI DE SUD, 1. din fam. sino-tibe-tană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. Thailanda; 2 mii. vorb. D.: thai de sud, tak bai şi alte varietăţi vorbite de-a lungul limitei între 1. thai* şi malaeză*. D. de frontieră destul de diferite de celelalte. 1913 THAI NEAGRĂ (BLACK TAI, DAM, THAÎ NO IR), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. Laos (N)* R. S. Vietnam (N); 300 000 vorb. în Laos. 10 vocale (a are pereche lungă ă); 21 consoane (aspirată surdă th, ocluziune glotală, consoane labializate); 3 semiconsoane (inclusiv medie centrală nerotunjită). Structura silabică CV(C). 6 tonuri. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Scriere provenită din alfabetul thai*. 1914 THAKALI, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. pahari*. Nepal; 3 000 vorb. 1915 THAMI (THÂMI), 1. din fam. sino* tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de V. Nepal, Bangladesh, India (Sik-kim); 10 000 vorb. 1916 kiTHARAKA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Kenya; 16 500 vorb. THOMPSON (RIVER INDIANS) 244 1917 THOMPSON (RIVER INDIANS) (NEETLAKAPAMUGH, NEKLAKAPAMUK, NETLAKAPAMUK, NIGOUTEMUCH, NIKU-TAMUK, NIKUTEMUK, NITKLAKAPA- MUK), 1. amerindiană din fam. salish*. Canada (Columbia britanică); 1 000—2 000 vorb. 1918 THUANGA (BONDfî, ftUA, NYUA (-BONDfî), Y(0)UANGA, /^UAA^/A/, 0UAN-GA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Noua Caledonie; 1 050 vorb. 7 vocale (4 grade de deschidere), 35 consoane (reduse în poziţie intervocalică şi finală). Pronumele are forme flexionare pentru cele 3 persoane, cu distincţiile incluşiv-exclusiv, sg.-dual-pl. (în ftua şi trial). La sg. sufixe personale diferite pentru nume şi verbe. Flexiune nominală în persoană şi număr. Flexiunea personală cu sufixe se aplică numai numelor ,,pose-dabile” — nume de rudenie, părţi ale corpului, anumite instrumente, localizări (cu sensuri asemănătoare prepoziţiilor), anumite stări de spirit (asemănătoare verbelor deponente). Dual la numele de rudenie pentru a desemna un cuplu eterogen de tipul tată-fiu, unchi-nepot etc. Numărul exprimat prin sufixe pentru primele 5 numerale, însă numai 10 nume pot primi aceste sufixe. Demonstrativele sînt adesea cuvinte compuse indicînd numărul şi sexul şi folosite în locul articolelor şi pronumelor. Flexiunea verbală opune o formă indefinită şi una definită. Verbele de mişcare sînt compuse, de ex. phe-da-me ,,a aduce”, lit. ,,a culege—a ridica—a veni”. Prefixe pentru nume de agent, de acţiune, de verbalizare (factitive, incoative). Propoziţia începe cu sintagma predicativă. Propoziţiile complexe încep cu o particulă modală, urmată de un pronume personal indicînd subiectul şi o particulă aspectuală (totul pronunţat ca un singur cuvînt); urmează verbul (simplu sau compus), după care apar complementele şi o particulă indicînd că numele următor este agentul predicatului. Primul text — catehism tipărit în 1893 (ortografie galicizantă). 1919 THURI (DHE JO WADA ~), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 13 500—15 400 vorb. (surse diferite). D.: bodho, colo, mananger. 1920 TIBETANĂ 1. (BHOŢIA, BODISH, T(H)IB£TAIN, TIBETISCH), 1. sau gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*. India (Kaşmir), R. P. Chineză (reg. Xizang = Tibet, prov. Sichuan = Szechwan, Qinghai = Tsinghai, Gansu = Kansu), Bhu-tan, Nepal; 2 750 000—7,5 mii. vorb. (surse diferite) (în Nepal 1 mii vorb. ca 1. secundă). D. dzongkha — rol de 1. oficială în Bhutan. Denumirile bhoţia şi bodish de la cuvîntul bod din T. clasică. Considerată fie 1. unică cu numeroase d., fie gr. de 2 1.: T. centrală (bhoţiă din Tibet, bhotanta, huniyă, kazi, lama, shalgno) şi T. de V (west bodish) — sau de 4 1. (T. de V, de (N)E, de C. şi de S). Cele mai multe asemănări — cu 1. birmană*. 7 perechi de vocale (inclusiv o, ii). Nazalizare vocalică fonologică. Opoziţie de aspiraţie numai la oclusivele surde. Opoziţia retroflex/ apical numai la oclusive. Opoziţii rfjă, ă/s (retractat/ne^), n/n/tj. Nu e clar dacă la oclusive are opoziţie de sonoritite, care pare a exista la lichide (cele surde notate rh, Ih). Sistem tonal descris diferit (2 — 6 tonuri). în T. centrală 7 vocale, 33 consoane (opoziţie de aspiraţie la oclusive şi africate surde, consoane retroflexe, ocluziune glotală), 2 semiconsoane, 2 tonuri; înalt, jos. în varietatea Ihasa 4 serii de 10 vocale (prin combinarea opoziţiilor de cantitate şi nazalitate), 34 consoane (opoziţie de aspiraţie la oclusive şi africate surde, oclusivele sonore — prenazalizate, corelaţie surde-sonore la sonante), 2 semiconsoane, 4 tonuri: înalt, mijlociu, jos, descendent. L. monosilabică aglu-tinantă — diferitele valori gramaticale exprimate printr-un sistem destul de complex de particule. Opoziţie aspectuală la verb (durativ/ punctual/perfectiv) exprimată cu ajutorul unor verbe auxiliare şi particule. în d. Ihasa topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adj ectiv. Numeroase d., printre cele mai importante Ihasa (dbus, ii), derge (sDe-dge), apa, amdo (a mdo, ngambo). T. centrală folosită drept koine din Bengalul de Vest pînă în Tibet — îndepărtată xde forma (formele) standard din Lhasa. L. de cultură — numeroase traduceri şi creaţii epice medievale originale. Relativ puţine împrumuturi (noţiunile noi redate prin perifraze). Problema terminologiilor moderne — rezolvată prin împrumuturi din chineză* L. modernă s-a îndepărtat de T. veche — sonorele iniţiale s-au asurzit, a pierdut prefixele şi sufixele; pentru diferenţierea omofo-nelor rezultate s-a dezvoltat un sistem tonal în funcţie de natura consoanei iniţiale. Simplificări în sistemul gramatical. Atestată din sec. 8—9 (texte tibetario-chineze interesante pentru studierea stadiilor vechi ale celor 2 l.)# Pînă în sec. 7 nu a avut scriere — se foloseau obiecte cu rol mnemonic. Sistem de scriere derivat din cel indic*, creat de un ministru trimis în Kaşmir să studieze sanscrita*: silabar cu 30 consoane şi 4 vocale, iniţial cu caracter fonetic; ortografia, devenită sacră deoarece servea la transmiterea doctrinei budhiste, nu a evoluat paralel cu pronunţarea. A fost unul din modelele scrierii coreene*. împrumuturi T. în 1. mongolă*, mongură*. Unele cuvinte T. au ajuns şi în 1. română* prin diferite 1. intermediare: dalailama (de la T. lama călugăr budhist”), iac. 245 TIKAR(E) 2. gr. de 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, cuprinzînd tibetana 1., ram. rgyarung şi gurung*, 1. himalaice, newari*, taying (digaro), midzuish, hursot dhimal (inclusiv toto) şi mishing (1. abor şi dafla*), după alte păreri şi gr. dzorgaic (cKiang, dzorgaish) — 1. incluse în alte clasificări în gr. gyarung-mishmi*. 1921 TIBETO-BIRMANĂ, ram. de 1. din fam. sino-tibetană*. India (NE), Birmania, R. P. Chineză (reg. Xizang = Tibet, prov, Yunnan = Yiin-nan, Siehuan = Sze-ch’uan), Thailanda, Bangladesh, Laos, R. S. Vietnam, Bhutan, Nepal; 25 mii. vorb. 6 gr., toate în LL: birman-lolo, bodo-naga-kachin, gyarung-mishmi, karen (sau coordonate cu ram. tibeto-birmană* într-un gr. tibeto-karen), naga-kuki-chin, tibetan 2. (cele mai importante: birman-lolo, tibetan). Peste 125 1. Cele mai importante 1. în LL: birmană, tibetană, newari, garo. Evoluţie divergentă: unele 1. au păstrat caracterul monosilabic şi au pierdut prefixele şi sufixele asilabice (tibetana*, birmana* ş.a.), altele au evoluat spre polisilabism, dezvoltînd prefixele şi sufixele (bodo*, kachin*, tangsa*). L. himalaice pronominalizate, karen* ş.a. prezintă mari divergenţe. Se presupune că derivă dintr-o 1. T.-B. comună, ale cărei trăsături au fost reconstituite pe baza comparării 1. actuale (în special a fazelor lor vechi). Nu au scriere şi literatură, afară de tibetană, birmană şi alte cîteva 1. (alfabete proprii derivate din scrierea sanscrită* din sec. 7 e.n.). 1922 TIEFO (KIEFO, TYEFO(RO)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MG). Mali, Volta Superioară; 6 500 vorb. 1923 kiTIENE (TENDE, kiTIINI), 1. din îam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 15 000 vorb. 1924 TIFAL, 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee, Indonezia (V ins. Noua Guinee); peste 3 000 vorb. 1925 ŢIGĂNEASCĂ (GITANE, GYPSY, ROMANI, ROMANY, TSIGANE, TZIGANE, ZIGEUNERISCH), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic*. Asia, Europa, Africa ,lapte”. 1986 TULESH(I) (TULISHI), 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum*. Sudan; 5 500— 8 600 vorb. 1987 TULU (TOULOU, TULUVA), 1. din fam. dravidiană*, gr. de S. India (Kerala); 940 000—1 mii. vorb. (surse diferite). Diferenţe lingvistice în funcţie de caste* Din sec. 19 texte religioase şi manuale şcolare tipărite cu alfabetul 1. kannaţla*. 1988 chiTUMBUKA (TAMBUKA, TEVr TIMBUKA, TOMBUCAS, TUMBOKA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Malawi, Tanzania, Zambia; 150 000 vorb. D.: fungwe, chiKamanga (henga), chiPoka, senga, chiTumbuka, wenya, yombe. D. sau 1. înrudite: ambo*, chiTonga2*. 1989 TUMMA, 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum*. Sudan; 1 300 vorb. 1990 TUMTUM (TOUMTOUM) 1. 1. din fam. kordofaniană*, gr. tumtum 1.* (CTL) sau din gr. kordofanian* (MC). Sudan; 5 200 vorb. 2. gr. de 1. din fam. kordofaniană*. 11 1.^ în LL 9. 1991 TUNA (BLANCHE BAY, GUNAN-TUNA, KUANUA, NEU POMMERN, NEW BRITAIN, QUNANTUNA, RABAUL, RA-LUANA, TINATA TUNA, TOLAI, VUATOM* WATOM), 1. din fam. austroneziană*. Papua-Noua Guinee (ins. New Britain — arh. Bis-mark); 30 000—45 000 vorb. (surse diferite). A devenit un fel de lingua franca religioasă* destul de răspîndită prin misionari în ins. New Britain şi New Ireland. Numele dat de vorb. propriei lor 1. este tinata tuna ,,1. adevărată”; kuanua însemna în 1. mioko din ins. învecinată Duke of York ,,vizavi”; tolai este 0 adaptare europeană a exclamaţiei T. to lai, însemnînd aproximativ ,,0, prietene!”. Celelalte denumiri sînt nume geografice sau ale unor d. L. bine descrisă de la sfîrşitul sec. trecut. Mai multe asemănări cu limbile din insuliţele învecinate decît cu cele din New Ireland» A păstrat unele consoane finale. Articol cu 2 forme (subiect şi regim). Forme pronominale cu valoare de pl. provenite din forme mai vechi de cvadrial. Distincţie inclusiv-exclusiv la pers. 1 pl. Particulele pronominale precedă verbul. Sistem verbal temporal, fără urme de aspect 251 TUPf(~-GUARANf) (particule plasate între marca subiectului şi verb indică valorile prezent, trecut, viitor). Prefix special la verbele reciproce, prefix pentru numele de rudenie. Sistem foarte dezvoltat de adverbe de direcţie. Topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. Complex de d., unele foarte individualizate, care necesită Încă cercetări; printre ele: malu (ins. Duke of York), tuna. La Raluana şi Ko-kopo diferenţele constau numai în prezenţa unor cuvinte locale; boava este ceva mai deosebit, modup mai puţin decît acesta. Watom (vuatum) este destul de diferit, iar kambair-vunamerita constituie aproape o 1. distinctă, neinteligibilă pentru vorb. 1. T. propriu-zise (de ex. păstrează pe /s/, de unde forme fonetic diferite ale unor cuvinte; vocabular în parte necomun; deosebiri foarte mari de forme la adverbele de direcţie). Mai multe sisteme ortografice. Scrieri datorate misionarilor. Elemente lexicale şi de structură T. în varietăţile de pidgin-English* neo-melanezianâ, neo-solomonicâ si din arh. Bismarck. 1992 TUNGUSĂ (MANCIURîANĂ, MAN-CIU(RO)-TUNGUSĂ, TUNGUSIC, TUNGU-SO-MANCIURIANĂ, TUNGUZĂ, TUNGU-ZO-MANGIURIANĂ), ram. de 1. din fam. altaică* de E. U.R.S.S. (Siberia), R. P. Chineză; 50 000—300 000 vorb. (surse diferite). 17 (18) 1., în LL 9: even, evenki, manciuriană, nanai, olda, oroc, sibo, solon, udihe. 1993 TUPf(~-GUARANI) 1.1. amerindiană dinfam. tupi 2.*. Brazilia, Paraguay, Argentina (Gorrientes, Misiones, Chaco, Formosa), Bolivia; 1 mii. vorb. L. oficială alături de spaniolă* în Paraguay, unde constituie i. curent de la ţară, care nu este dispreţuit de persoanele culte în intimitate, nici în acţiunile publice de propagandă politică sau religioasă. Există vorb. monolingvi (nu cunosc spaniola). Oamenii de rînd folosesc T. ca 1. comună şi spaniola cu persoane faţă de caire au respect, în oraşe, persoanele în vîrstă folosesc T., iar copiii spaniola. Este considerată lipsă de respect ca un copil să se adreseze în T. unui bătrîn. Sistem vocalic cu 6 vocale (are şi o vocală asemănătoare lui! din română*). Vocale nazale cu rol fonologie: a ,,a cădea” —a „umbră”, i „mic” — î „a fi”. Nazalitatea se extinde la tot cuvîntul (la toate vocalele), fiind un element suprasegmental de delimitare a cuvîntului: pu „zgomot”, -o-pu „el explodează” ; cu mo „factitiv” devine o-mo-mbu „el face să explodeze”. L. de tip izolant. Genul natural este redat prin termenii: apihăwa „bărbat” şi kună „femeie”; yawara apihawa „cîine”, ~kună ,,căţea”. Pl. se indică cu ajutorul lui cuera (la substantive: abâ „om” — abâ cuera „oa- meni”) şi al lui jhicuăi (la verbe: oă jhicuâi lit. „el a venit -f- plural” = „ei vin”). Semnele de pl. pot lipsi cînd ideea de plural este exprimată altfel (jhetă ovechâ „multe oi”, nu *jhetâ ovechâ cuera). Raportul de posesie se exprimă prin juxtapunere (Migeru jawara „dinele lui Miguel”). Număratul în baza 5: se pu „5”, lit. „mîna mea”, mukuin pu „10”, lit. „2 mîini”, mukuin pu yepepii „15”, lit. „două mîini şi un picior”, se pu se pi ,,20”, lit. „mîini şi picioare”. în timpul din urmă s-au adoptat numeralele spaniole. Există 2 pronume (personale şi posesive) de pers. 1 pl.: nandi (include şi pers. 2) şi ore (o exclude): nandâ râga „casa noastră (a mea şi a ta)” şi ore râga „casa noastră (a mea şi a altora, dar nu a ta)”. T. distinge cu ajutorul lui cue 2 categorii paralele în care include fiecare obiect dintr-un dublu punct de vedere, cel al posibilei sau imposibilei utilizări a obiectului însuşi (punctul de vedere al obiectului) şi cel al folosirii sale sau nu de către subiect (punctul de vedere al subiectului): căsâ „pantalon", căşti cue „ex-pantalon” = „pantalon care a fost, acum inexistent fiindcă nu se mai foloseşte” (punctul de vedere al obiectului), Pedro-căsâ-cne „pantalon care a fost al lui Pedro” (obiectul a încetat numai să-i aparţină). T. are morfeme cu valoare factitivă, mbo şi ucă care se pot adăuga la un verb sau la un substantiv. Primul este totdeauna prefix, al 2-lea sufix. Adăugat la un verb intranzitiv, mbo îl transformă în tranzitiv (jhasa „a trece”, mbojhasa „a face să treacă”), iar pus la un substantiv îl transformă în verb tranzitiv al cărui sens este determinat de substantiv (pucii „lung” — mbopucă „a lungi”). Ca sufix -ucă este totdeauna verbal şi înseamnă „a face să se execute acţiunea verbului de către o a 3-a persoană” (entablillă „a imobiliza” — entablillaucâ „a face ca altă persoană să imobilizeze”). Pentru marcarea timpurilor verbale se adaugă morfeme temporale la forma de bază a verbului: acţiune trecută (baecue perfect; curi perfect recent; jhagui perfect posterior ; ra* & perfect întrebuinţat în exclamaţii şi interogaţii) şi viitoare (ta viitor; ne viitorul posibilităţii; chene viitorul negativ). Are o categorie gramaticală care face distincţie între o calitate „activă” şi una „ieşită din uz”: oga „casă”— oga-kwe „casă în ruină”, kună „femeie” — kunâ-kwe „femeie moartă sau sterilă”. Elemente de 1. de tip incorporant j în negaţie se inserează verbul sau pronumele: nda-yaha-i „nu mergem”, nda-che-i „nu sînt”. D.: âiriguano (aba, camba, chiriguano, tem-beta)9 guarani (avanee), guarayă, kaiwa (cain-gua, cayua, kaingua), poroquicoa, tapiete (ti-rumbae, yanaigua), tupi, ubegua. TUPURI 252 Primele date de la începutul sec. 16 (venirea europenilor), cînd T. ocupa o poziţie puternică. Spre deosebire de alte 1. indigene care au dispărut la contactul cu spaniola, T. din Paraguay a ajuns, datorită misiunilor iezuite, să devină 1. de cultură — iezuiţii au scris în această 1. numeroase cărţi, au predat-o în şcoli, au propagat-o făcînd din ea unica 1. a misiunilor iezuite. Iezuiţii au evitat cuvintele spaniole pentru numirea noilor realităţi şi au format neologisme lexicale şi perifraze cu elemente din T. pentru exprimarea unor concepte mai complicate, teologice sau morale. Chiar după expulzarea iezuiţilor (1767), T., adaptată la necesităţile noii culturi, n-a mai fost înlocuită cu spaniola. A împrumutat însă foarte multe cuvinte spaniole şi portugheze*. Varianta din Paraguay, puternic influenţată de spaniolă (a împrumutat articolul el, la, sistemul zecimal de numărare). Prima scriere în T.: Oraison dominicale en sauvage publicată de Andr6 Thevet în Cosmographie univer-selle (Paris, 1575). Prima gramatică în 1595, iar primul catehism în 1588. Din T. au pătruns numeroase cuvinte în spaniola din America de Sud (în special din Argentina, Uruguay, Bolivia, Paraguay) şi în portugheza braziliană. Multe cuvinte au pătruns şi în spaniola şi portugheza peninsulare şi, de aici, în alte 1. europene: ananas, jaguar, mandioca, nandă ,,struţ american”, petunia, tapioca, tapir, tucăn „pasăre”, zarigUeya „mamifer”, ipecucuana etc. 2. fam. de 1. amerindiene din ram. ecuatorială*. America de Sud; peste 1 mii. vorb. 39 1., în LL 6. Cea mai importantă: tuplf ~-guarani;. Ca în waican*, nazalizarea nu e o trăsătură a vocalei sau a consoanei, ci a cuvîntului. 1994 TUPURI (N(I)DORE, TOUBOURI, TUBURI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC), considerată de unii ca aparţi-nînd fam. afro-asiatice*, gr. ciadic. Cameruni Ciad; 85 000—100 000 vorb. (surse diferite). 1995 TURA (TOURA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande*, considerat fie d. al 1. kweni*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. nigero-senegalez* (MC). Coasta de Fildeş; 20 000 vorb. 1996 TURCĂ (OSMANLIE MODERNĂ, TOURQUIEN, TURCA DIN TURCIA, Tt)RK-£E, TURECKIJ, TURKISH), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*, gr. de S. Turcia, Cipru, R.S.F. Iugoslavia, R. P. Bulgaria, R. S. România, Grecia, U.R.S.S. ş.a.; 24 mii. —40 mii. vorb. (surse diferite). Cea mai importantă 1. turcică. L. oficială în Turcia şi în Cipru (alături de greacă*). 8 vocale grupate în 2 serii: anterioară — e i, ii, o — şi posterioară — a, i, o, u (l — i fără punct — este asemănător rom. î). Fenomenul fonetic cel mai important — care primeşte şi o valorificare gramaticală — este armonia vocalică, potrivit căreia toate vocalele unui cuvînt (cu excepţia compuselor şi împrumuturilor) trebuie să aparţină aceleiaşi serii. Opoziţie de cantitate la unele vocale numai în împrumuturile arabe* şi persane* din 1. literară tradiţională (nu există în 1. populară şi în T. literară ,,pură”, eliberată de aceste împrumuturi, în special a generaţiilor tinere). Nu are diftongi, s nu are pereche sonoră cu valoare de fonem, i din împrumuturi realizîndu-se în vorbirea populară ca g. Ocluziune glotală foarte slabă între vocale posterioare: aga ,,agă' /a’a/. O singură semiconsoană (y). Nu admite decît anumite grupuri consonantice la finală, în varietatea osmănli 8 vocale cu perechi lungi, 19 (24) consoane, în varietatea din Crimeea 8 vocale, 22 (24) consoane, structura silabică (C)V(C)(C). Accentul în general pe ultima silabă: paşâ „paşă”; la vocativ, imperativ, în exclamaţii, interogaţii — accent iniţial, de aici opoziţii de tipul Mehmet (subiect)/Mehmet (vocativ). Cuvintele devenite „unelte gramaticale” îşi pierd accentul propriu, de unde opoziţii de tipul doktorâm „doctorul meu”/dokto-rum ,,(eu) sînt doctor”. Poziţia accentului distinge de asemenea cuvintele compuse (accent iniţial) de simplele succesiuni de cuvinte. Accentul dinamic şi cel muzical se combină diferit în funcţie de regiune, grup social, sex, vîrstă (elementul melodic este redus în graiurile rurale şi în vorbirea bărbaţilor din mediul urban, şi predomină asupra celui dinamic în vorbirea femeilor şi copiilor din marile oraşe). Considerată cea mai pură întruchipare a tipului aglutinant, dar are şi o componentă polisintetică dezvoltată, astfel încît, pe lîngă o morfologie sistematică, are o structură sintactică complicată. Radicalele sînt invariabile şi nu suferă alternanţe fonetice. Relaţiile dintre cuvinte se exprimă prin sufixe adăugate radicalului. Fiecare sufix are o singură valoare, fiecare categorie gramaticală se exprimă totdeauna prin acelaşi morfem. Nu există mărci redundante: fiecare valoare gramaticală se exprimă o singură dată în lanţ, fără elemente de acord (excepţional, în 1. scrisă, subiectul de pers. 3 pl. poate determina repetarea sufixului de pl. la predicat: kiz-lar gitti-ler, faţă de forma standard kiz-lar-gitti „fetele au plecat”). Armonia vocalică folosită ca factor de coeziune morfologică: vocala radicalului dictează vocala sufixului gramatical (sau derivativ) ataşat acestuia, de ex. sufixul de pl. are 2 forme, -Iar şi -Ier, în funcţie de seria căreia îi aparţine vocala radicalului la care se alipeşte: yil-lar 253 TURCICĂ ,,ani”, kardiş-ler ,,fraţi”. Numai 2 clase de cuvinte — nume şi verbe —, distincte prin faptul că anumite sufixe gramaticale nu pot apărea decît după una din cele 2 clase. Valoarea de substantiv, pronume, adjectiv sau adverb (care se pot folosi nemodificate, unele cu funcţiile altora) ţine numai de utilizări şi sens. Desinenţele de persoană se pot adăuga şi la nume (predicatul poate fi exprimat atît prin verb, cît şi prin nume, copula nefiind exprimată), cele cazuale şi la adverbe sau infinitive. Sufixele se pot combina într-o ordine determinată, de ex. sg. nom. yil ,,an”, gen. yil-in, pl. nom. yil-lar, gen. yil-lar-in; el-ler-im-de „în mîinile mele”, lit. ,,mînă—pl. meu—în”; kir-il-ma-di-lar-mi ,,n-au fost sparte?”, format din radical + sufixele de pasiv, negaţie, trecut, pers. 3 pl., interogativ. Nu are distincţie de gen. Are 2 numere, 6 cazuri (nom., gen., dat., ac., locativ, ablativ). Posesia este exprimată tot prin sufixe. 10 sufixe exprimînd valori modale şi temporale, sufixe de pasiv, cauzativ, negativ, frec-ventativ (habitual), progresiv, interogativ şi sufixe de persoană la verb. Exprimarea subiectului este obligatorie (de ex. yagmur yagujor ,,plouă”, lit. ,,ploaia plouă”). Subiectul este urmat de o pauză (marcată în scris prin virgulă): Gece, geldi „Noaptea a venit”, faţă de Gece geldi „(El) a venit noaptea” (lit. „noapte — a venit”). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Foarte lungi înlănţuiri de atribute complexe şi acumulări de forme nominale ale verbelor (echivalente cu propoziţiile relative sau alte subordonate din 1. indo-europene*), formînd, în special în 1. scrisă, un cuvînt-colos al cărui caracter de frază este indicat abia prin ultimul element — un sufix temporal (fenomenul este mult mai dezvoltat decît în germană*). Aproape toate conjuncţiile sînt împrumuturi literare din arabă (de ex. ve „şi”) sau persană (de ex. particula relativă ki), evitate în 1. vorbită, în care juxtapunerea şi folosirea gerundivelor predomină asupra coordonării (de ex. „el a venit şi a plecat” se spune în 1. vorbită geldi, gitii ,,a venit, a plecat” sau gelip gitli ,,fiind venit a plecat”, şi nu geldi ve gitti), Derivarea cu sufixe (cumulabile) (nu are prefixe) — mai productivă decît compunerea. Varietăţile geografice şi sociale tind actualmente să dispară. L. literară modernă este 1. păturilor cultivate din Istanbul şi Ankara, epurată de elemente arabe şi persane, îmbogăţită cu derivate, calcuri, cuvinte din 1. veche, termeni ştiinţifici şi tehnici din franceză* şi engleză* (adaptaţi la sistemul fonetic T.). T. s-a dezvoltat pe un substrat grecesc (elenic) după aşezarea în Anatolia, începînd din sec. 11, a grupului turcic occidental de curînd islamizat — venit din zona Altai-Eni- sei-Mongolia-Baikal. Extinderea Imperiului o-toman în Balcani în sec. 14—19 a dus la răs-pîndirea 1. T., iar declinul acestuia — la regruparea majorităţii vorb. ei în Turcia actuală. Documente bogate începînd din sec. 13. La curtea otomană s-a folosit o 1. literară unificată osmanii (osmană, osmanii e), care a împrumutat foarte multe cuvinte şi expresii din arabă şi persană şi era notată cu caractere arabe (neadecvate fonologiei T.). Introducerea în 1925 — în perioada preşedenţiei lui Kemal Atatiirk, reformatorul Turciei moderne —, a unei versiuni uşor modificate a alfabetului latin* se încadrează în acţiunea generală de înlocuire a 1. scrise tradiţionale, devenită greu de înţeles pentru marea masă de verb., cu o formă mai larg accesibilă. împrumuturi din T. în special în greaca modernă, albaneză*, armeană*, 1. slave* meridionale, maghiară*, iudeospaniola* balcanică, gruzină* ş.a., inclusiv în swahiii* — ca urmare a stăpînirii otomane sau a răspîndirii religiei mahomedane. Influenţa T. (în special osman- ii e) asupra 1. române* (exercitată în Ţara Românească şi Moldova mai ales în perioada fanariotă) a dus la introducerea a numeroşi termeni legaţi de realităţile epocii, care au dispărut cu timpul, dar şi a unor cuvinte devenite populare şi păstrate pînă astăzi, dintre care unele fac chiar parte din fondul lexical principal (cafea, chef, chior, chirie, clntar, duşman, hal, moft, murdar, odaie, pară, soi, zor) sau au rămas în orice caz uzuale. Prin intermediul 1. T. au pătruns în română şi o serie de cuvinte de origine arabă, persană sau chiar sanscrită*. Din cuvintele împrumutate din T. s-au desprins şi o serie de sufixe care au dat naştere pe teren românesc unor formaţii noi (-giu: barcagiu, reclamagiu, pomanagiu, scandalagiu; -liu: durduliu, hazliu; -lîc: crailic, savantllc; -man: gogoman, hoţoman). 1997 TURCA GĂGĂUZĂ BALCANICĂ (LIMBA TURCILOR DIN BALCANI), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. R.S.F. Iugoslavia (Macedonia); peste 11 000 vorb. 2 gr. — asemănări cu găgăuza* sau cu turca* şi azerbaidjana*. D.: gajol, găgăuza macedoneană, gerlovo, karamanli, kyzylbas, surguch, tozluk, yuruk (ko-nyar). 1998 TURCICĂ (TURCO-TĂTARĂ, Tt)RK-SPRACHEN), ram. de V a fam. de 1. altaice*. U.R.S.S., Turcia, R. S. România, R. P. Bulgaria, R.S.F. Iugoslavia, Cipru, Afganistan, Iran, R. P. Chineză; 50 mii. — 66 mii. vorb. (surse diferite). Cca 30 1. şi numeroase i. dispărute, în LL 24 1.: altai, altai de nord, azerbaidjană, başkiră, ciulim, ciuvaşă, găgăuză, hakasă, iakută, karaceai, karakalpakă, kazahă, kirghiză, ku- TURKANA 254 mîkă, nogai, şoră, tătară, turcă, turca găgăuză balcanică, turkmenă, tuvină, uigură, uigură galbenă, uzbekă şi 4 1. dispărute — avară, bulgară veche, cumană, pecenegă. Gea mai importantă — turca. L. ale unor populaţii care s-au deplasat pe o arie foarte întinsă, înrîu-rindu-se reciproc, suferind influenţe ale altor 1. şi schimbîndu-şi uneori 1. Numeroase necon-cordanţe între numele 1. şi numele populaţiilor care le vorbesc, cum şi între numele 1. actuale şi ale 1. vechi din care derivă (nu au primit nume proprii decît în epoca modernă). Numărul de vorb. greu de apreciat şi datorită răs-pîndirii aceluiaşi i. în regiuni diferite. Omogenitate remarcabilă în special în vocabular şi gramatică (armonie vocalică, topică), cu divergenţe mai ales în fonetică (şi aici structura silabică în general (C)V(C)(C), accent final). Majoritatea sînt reciproc inteligibile (de aceea distincţia l.-d. şi clasificarea idiomurilor T. pun probleme dificile). Toate 1. T. afară de ciuvaşă* descind probabil din turca comună, apropiată de paleoturca (vechea turcică) din primele atestări cunoscute — inscripţii cu traducere chineză* din 680— 740 pe stelele funerare din reg. Orkhon (Mongolia). L. T. au folosit diferite alfabete — în inscripţii o scriere runiformă (siberiană); scrierea veche uigură — cea mai răspîndită (imitată de 1. mongolă*, maneiuriană*), derivată din cea sogdiană* (inadecvată — nu nota opoziţia de sonoritate); scrierea brăhmi (la populaţiile care au adoptat budhismul), scrierea arabă*, alfabetul latin*, actualmente în U.R.S.S. cel rus*. împrumuturi T. în mongolă*. 1999 TURKANA (BUMA, BUME, BUMI, DONYIRO, DONYORO, INYANGATOM, KU-ME, TOURKANA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian* (GTL) sau din gr. nilo-ecuato-rial* (MC). Kenya, Sudan, Etiopia; 85 000— 95 000 vorb. 2000 TURKMENĂ (TURCOMAN, TURKO-MAN), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S. Turkmenă, Uzbekă, Tad-jikă, Kazahă), Iran (N), Afganistan (N); 1 mii. —2 008 000 vorb. (surse diferite). L. oficială în R.S.S. Turkmenă. 8 vocale cu perechi lungi, 19 (22) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(G). Accent final. Armonie vocalică. Topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Cca 12 d. — non-marginale şi marginale; truhmena (truchmenisch, trukhmen) — d. al 1. T. sau 1. separată. L. literară formată în epoca veche şi dezvoltată în sec. 18 pe baza d. yo-mud (non-marginal). Alfabet bazat pe cel rus*, cu 5 litere suplimentare. 2001 kinyaTURU (KEREMI, LIMI, kiRE-MI, (ki)RIMI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 180 000—182 000 vorb. (surse diferite). P • nuaturu, turu, wanyaturu. 2002 TURUKA (KPE, P(A)IN, TCUROU-KA, TURKA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. lobi*, fie 1. înrudită (CTL), sau 1. din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară; 25 000 vorb. 2003 TUTCHONE, 1. amerindiană din fam. athapascan-eyak*. S.U.A.; 1 000 vorb. 2004 TUVINĂ (OURIANKHAl, SOJO-NISCH, SOJOTISCH, SOYOD, SOYON, SO-YOT, TANNU-TUVA, TANNU-TUWINISCH, T(0)UVA, TUBA, TUVINIAN, TUWINISCH, URIANCHAJ, URIANGKHAI), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Tuvină); 37 000 vorb. 8 vocale cu corespondente lungi şi farin-galizate, 23 consoane (opoziţie aspirat/non-aspi-rat la surde), 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Trăsături arhaice asemănătoare cu vechea oghuză, vechea uigură. trăsături noi asemănătoare cu iakuta*. vumeroase d. şi graiuri. împrumuturi din mongolă* (sec. 12—20), chineză*, 1. indice*, de origine iraniană*, arabă*, rusă* (în prezent). între 1930 şi 1941 a folosit alfabetul latin*, apoi un alfabet bazat pe cel rus*. 2005 TYEBALE, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Coasta de Fildeş; 2 000 vorb. 2006 TYURAMA, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. gur*. ?; 27 000 vorb. s 2007 TZELTAL (CELDALA, CELDALE, CELTALA, CENDAL, SENDAL, (T)ZENDAL, TZENTAL), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Chiapas); 56 000—80 000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 19 consoane, 2 semiconsoane. Are 25 termeni cu sensul ,,a purta”: cuch ,,a purta pe spate”, q'uech pe umeri”, pach pe cap”, cajnuc’tay ,,~ deasupra umărului”, lats* ,,~ pe braţ”, chup ,,~ în buzunar”, ton în formă de boccea”, pet în braţe”, noi în mină”, jelup'in ,,~ peste umăr”, nop’ în pumn”, lat' într-un vas”, lip' de un capăt”, chuy în sac”, lup în 255 TZUTUHIL lingură”, cais* în dinţi”, tuch în sus”, toy ,,^ în aer”, lic lăsînd să cadă”, bal 9fr* ceva în spirală’*, ch'et un obiect rulat”* chech ceva ţinînd cu ambele mîini”, lut9 cu cleştele”, yon ,,~ diverse lucruri împreună”, picK pe gît”. D. banchahom, highland T., lowland T. 2008 TZOTZIL (CHAMULA, CINANTEGOg QUELEM, QUELfiNE, TZINANTECO, ZO-(T)ZIL), 1. amerindiană din fam. mayan*. Mexic (Ghiapas); 65 000—120~000 vorb. (surse diferite). 5 vocale, 20 consoane, 1 semiconsoană. Structura silabică (C)(C)(C)V(G). Accent final. 2009 TZUTUHIL (ATITECA, TZUTOHILE, TZUTUCHIL(E), TZUTUJIL, ZACAPULA, ZACATULA, ZUTUGIL, ZUTUHIL),1. amerindiană din fam. mayan*. Guatemala; 20 000— 25 000 vorb. (surse diferite). u 2010 UAPICHANA (VAPIDIANA, WAPI-SHANA, WAPITXANO), 1. amerindiană din fam. arawak*. Brazilia, Guyana; 4 000 vorb. 2011 UBANGIAN (OUBANGIAN), gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MG). Ocupă un teritoriu destul de vast în imediata vecinătate a zonei 1. bantu*. 25 1., înLL 12. Gele mai importante: gbaya, zande. Tonurile au valoare lexicală, dar nu gramaticală. Cuvintele se termină totdeauna în vocală. Toate 1. din gr. au clase nominale, a căror existenţă este atestată de persistenţa mai mult sau mai puţin generală a prefixelor nominale, dispărute însă adesea la sg. Slabe urme de folosire a pronumclor de clasă. Substantivul se deosebeşte de verb prin prefixe de clasă nominală (atunci cînd acestea se păstrează) sau prin topică (procedeul cel mai frecvent). în general, pl. este marcat la substantive prin schimbarea prefixului de clasă sau prin adăugarea unui prefix la cuvintele care nu au la sg. prefix de clasă; foarte frecvent, numărul nu este marcat decît prin determinativ, astfel că la substantivele nedeterminate sg. nu se deosebeşte de pl. Negaţia se exprimă printr-o particulă sufixată la întreaga propoziţie. 2012 UCRAINEANĂ (RUTEANĂ), 1. indo-europeană* din fam. slavă*, gr. oriental. U.R.S.S. (cea mai mare parte a R.S.S. Ucrainene), R. P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, R. S. România, R. P. Ungară, S.U.A., Canada; 35 — 37 mii. vorb. (surse diferite). L. de stat în R.S.S. Ucraineană. Vocală caracteristică, intermediară între i şi u. Multe consoane muiate, la fel ca bielorusa* (are şi consoane lungi muiate: korinnja „rădăcini”, iittja „viaţă"); h faringal, la fel ca bielorusa. La sfîrşit de cuvînt şi înainte de consoană are bilabiala w (scrisă v), acolo unde rusa* are l: buv „a fost", vovk ,,lup" (rus. byl, volk). Alternanţele i/o şi ije cu rol fonologie şi morfologic: vil/voia „bou/al boului", pic/ peca „sobă/al sobei" (rus. vol-vola, pec-peci). Ca în bielorusă alternanţele k/c, h\z, x/s: noha „picior", locativ na nozi (rus. noga-na noge). Nu^are fenomenul akanie pentru care vezi rusa. Vocativ sg.: zinko „femeie". Viitor compus din prezentul lui „a avea" şi infinitiv: xody-tymu „voi merge" (cf. rus. budu xodiV). în sintaxă construcţia impersonală neutru pasiv care există şi în polonă*, dar nu în rusă şi bielorusă: dveri videineno „uşa este deschisă". 3 gr. de d.: de N, de SV, de SE, cu mici deosebiri foneHcj, morfologice, şi, parţial, lexicale. Apropiată de rusă în lexic şi structura gramaticală. Cele mai multe cuvinte din slava comună sînt comune cu rusa. Multe împrumuturi polone (sec. 16 — 17), puţine din bielorusă şi din română* (bryndza, bukata, cap, cyr ,,cir“, keptar „pieptar", kukurudza, malaj, mamalygv) , După 1920 cuvinte noi, derivate de la materialul lexical autohton şi prin compunere. U. s-a dezvoltat din slava comună răsăriteană, care începînd cu sec. 11 are o coloratură regională (rusă meridională). Trăsăturile specifice apar în sec. 12, dar U. s-a separat în sec. 14. Tradiţia literară începe în sec. 14—15, cînd U. este folosită în şcoli, administraţie. La sfîrşitul sec. 16 şi începutul sec. 17 existau 2 variante: una mai înaltă (slavjanoruskij jazyk), pentru literatura religioasă, dezvoltată din slavonă* şi din 1. literară rusă veche, şi o formă literară ucraineană (prosta mova, ruska mova), variantă a 1. literare ruse vechi, cu o puternică influenţă a U. vorbite. Ultima variantă a fost folosită mai ales pentru opere literare laice (sec. 17 dezvoltarea diverselor genuri). în sec. 18, sub influenţa lui Lomonosov, U. literară a luat multe elemente din 1. uzuală. La baza 1. literare contemporane stă d. din reg. Niprului de mijloc. Istoria U. are 2 etape: veche (pînă în sec. 18) şi modernă (sec. 19 — ), ilustrată de opera lui Taras Şevcenco. Alfabet chirilic; 3 litere specifice G = ie, I = i şi î = ii. Din U. provine termenul hatman. Prin U. au pătruns în română* multe cuvinte din alte 1. (tătară*, persană*, germană*, greacă*): bu-teică, calic, chirpici, ciubotă, cobză, darabană, harbuz, iarmaroc, jaf, mutelcă. 2013 UDIHE 1. (UDEGEJSKIJ, UDIGE), 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. U.R.S.S. (SE); peste 800—1 400 vorb. (surse diferite). 7 (10) vocale cu perechi lungi, 18 (20) consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (G)V(C). Accent iniţial. Nu are armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. 2. gr. de 1. din fam. altaică*, ram. tungusă* de S. 2 1., amîndouă în LL: orod, udihe. 257 uigură 2014 UDINĂ (OUDI, UDINSKIJ, UDI(SCH)), 1. din fam. caucaziană*, ram. de NE. U.R.S.S. (R.S.S. Azerbaidjană, Gruzină); 2 000—3 700 vorb. (surse diferite). 8 vocale, dintre care 5 au perechi faringa-lizate, 34 consoane (lungi, aspirate, glotali-zate), 2 semiconsoane. Structura silabică (G)V(C). Accent final. Urme ale unui sistem de clase nominale dispărut. Conjugare numai în funcţie de persoana subiectului. Singura 1. caucaziană de N alături de baţ* în care, într-una din varietăţi, apare un început de construcţie tranzitivă. Topica: adjectiv-substantiv. D-: nidt (ni(d)zh), vartaăen (vartashen). Ar putea avea legătură cu 1. vechilor albani transcaucazieni, cunoscută numai prin cîteva inscripţii şi nume proprii. Foarte multe împrumuturi din armeană*, gruzină*, persană*, tătară*. 2015 UDMURTĂ (OUDMURTE, UD-MURT, UDMURTISCH, UDMURTSKIJ, VOTIAK(Ă), VOTJAKISCH, VOTYAK, WOTJAKISCH), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. per-mic. U.R.S.S. (R.S.S.A. Udmurtă (Votiak), Başkiră, Tătară, Ceremisă, R.S.F.S.R.); 500 000—623 000 vorb. (surse diferite). L. oficială alături de rusă* în R.S.S.A. Udmurtă. Asemănări în fonologie şi structura gramaticală cu ziriana* (80% din elementele lexicale — comune), însă U. are accentul pe ultima vocală. 7 vocale, 25 (28) consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C)(C). Un fel de armonie vocalică. 15 cazuri adverbiale; forme secundare dezvoltate din postpoziţii. ,,Declinare posesivă” cu sufixe în funcţie de categoria semantică a substantivului. Unele adverbe se pot combina cu sufixe posesive. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Foarte omogenă — diferenţiere dialectală slabă (de ex. pronunţare diferită a africatelor). 3 d. principale: de N, împreună cu care se ^.grupează d. besermjan (besserman, boussourman ) (influenţă turcică* în structură), de S, de SV. L. literară standard modernă (dezvoltată după 1918) — bazată pe varietatea centrală, cu elemente din celelalte d. Publicistică, scrieri ştiinţifice. Despărţită de permiana comună în sec. 9 —11. Influenţa 1. bulgare vechi* sec. 7—13, tătară* (în fonetică, lexic, parţial în morfosin-taxă), împrumuturi din vechea iraniană*, ciuvaşă*, başkiră*, rusă* (din sec. 16, în special în sec. 19 — 20; împrumuturile cele mai recente — neadaptate). Numeroase creaţii noi. Nume de locuri şi persoane menţionate în documente ruseşti din sec. 15 — 17, material lingvistic pro-priu-zis notat în sec. 18. Alfabet rus cu 5 semne suplimentare (o şi 4 litere ruseşti cu tremă, nefolosite în alfabetul altei 1.). 2016 UDUK (BURUN, KEBEIRKA, KO-RURA, KUMUS, KWANIM PAS, OTHAN), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. koman*. Sudan; 5 000 vorb. 2017 UGRIC (OUGRIEN, UGRIAN), unul din cele 2 gr. de 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică* (alături de gr. finic* 1. sau pe acelaşi plan cu toate subgr. acestuia). Europa (R. P. Ungară), Asia (Urali, Obi); peste 14 mii. vorb. Denumirea — după vechiul nume rusesc* al Siberiei de V, Ugra. 3 1., toate în LL, grupate în 2 subram.: de V (maghiara) şi de E (de pe Obi, Obi-ugrian, ob-ougrien, Obugrisch, ougrien de VOb) (1. ostiak şi vogulă). Unii autori includ în gr. U. şi sa-moeda* (după alte păreri ram. a fam. uralice coordonată cu ram. fino-ugrică). L. proto-U. s-ar fi despărţit de gr. finic prin 3000—2500 î.e.n.; vorb. 1. maghiare au ajuns în zona carpatică spre sfîrşitul sec. 9, iar vorb. 1. U. de E au pătruns în Asia puţin după 1300, venind de pe versantul european al Munţilor Urali. Cel mai vechi text: discurs funebru din sec. 12 în 1. maghiară. Deosebiri în structura gramaticală faţă de 1. din gr. finic 1., de ex. 2 tipuri de conjugare i subiectivă (verbul tranzitiv folosit absolut, fără complement direct) şi obiectivă (cu complementul direct exprimat) — se regăsesc şi în mordvină*; sufixe cazuale diferite etc. 2018 UHUNDUNI (OEHOENDOENI), 1. papua* din phylum Noua Guinee de vest*. Indonezia (N ins. Noua Guinee); cîteva mii de vorb. Verbele mediale nu au forme diferite pentru a indica identitatea sau non-^ subiectelor. D.: enggipuluj uhunduni. Apropiată de 1. din fam. Wissel-Kemando- gk*. 2019 UIGURĂ (NOVOUIGURSKIJ, OUÎ-GOUR MODERNE, TURKI, UIGURĂ NOUĂ), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. R. P. Chineză (prov. Xinjiang-Uygur = Sinkiang-Uighur), U.R.S.S. (R.S.S. Kazahă, Kirghiză, Uzbekă, Turkmenă); 3,5 mii. —5 mii. vorb. (majoritatea — bilingvi, vorbind şi chineza*). L. oficială în prov. Xinjiang. 8 (10) vocale, 24 consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(G)(C). Accent final. Armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb, adj ecti v-substanti v. în lexic 33% împrumuturi arabe*, 7% persane* — foarte vechi (legături economice din sec. 10). 17 — c. 745 14 UIGURĂ GALBENĂ 258 D.: de S (baza 1. literare din R. P. Chineză, cu scriere arabă), de N (baza 1. literare din U.R.S.S. - alfabet rus*). L. diferită de uigura veche (a cărci continuatoare este 1. uzbekă*); derivă din 1. ceagatai (tchagatay). Inscripţii din sec. 8 (China). L. literară din sec. 10. Influenţe din alte 1. turcice, 1. iraniene*, tadjikă*. Din perioada modernă a 1. literare (din sec. 17) — apropiere de 1. populară. 2020 UI GURĂ GALBENĂ (SARYG-UIGU-RISCH, SAY GH UYGUR, YELLOW UI-GHUR), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S., R. P. Chineză; peste 30 000 numai vorb. d. salar din R. P. Chineză (considerat şi 1. separată). D.: salar, u. 2021 UITAI, 1. papua* din stock nasioi-na-govisi-siwai-buin* sau sub-1. (d) al 1 buin*. Papua-Noua Guinee (ins. Bougainville): 1 060 vorb. 2022 UKEL(L)E (k£LE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* sau kwa* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 20 300 vorb. 2023 ULlNGAN, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 210 vorb. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb cu sufixe. 2024 ULITHIANĂ (ULITHI), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de E, gr. micronezian*. Federaţia Microneziei (ins. Tobi, Sonsorol, Ulithi, Woleai ş.a. — arh. Caroline); 590—2 510 vorb. (surse diferite). 8 vocale cu perechi lungi, 28 consoane, 4 semiconsoane' (corelaţie de cantitate — la consoane rol distinctiv numai in poziţie iniţială şi medială; consoane labializate). Accent nefonologic. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Lanţ continuu de d. în general reciproc inteligibile din aproape în aproape. 3 d. mai importante: sonsorol (ez) (-tobi) (Kodogubi, Lord North Island, Sonsol, sonsoral, St. Andrew Is-land) (tinerii — bilingvi: vorbesc şi palauana*), ulithi (an) (3 subd.; în Ngulu 50 bilingvi: vorbesc şi yapeza*), woleai (cel mai mare număr de vorb.; foarte omogen; graiurile din Elato şi Lamotrek mai apropiate de d. satawal al 1. caroliniene*). Ultimele 2 d. — reciproc inteligibile (mai puţin primele 2). Vocale finale surde în sonsorol şi woleai (d. conservatoare în fonologie). Scrierea — remodelare din 1905—1909 a sistemului alfabetic trukez* într-o scriere silabică cu grafeme suplimentare, adaptată d. woleai. 2025 UMIREY DUMAGAT (BALER), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon, Polillo); 3 300 vorb. Se pare că majoritatea vorbesc curent şi tagalog*. 2026 URALICĂ (FINO-UGRICĂ, URALI-ANĂ), fam. de 1. Europa (N) Asia (NV); peste 21 mii. —22 mii. vorb. (surse diferite). Fam. căreia îi aparţin majoritatea 1. ne-indo-europene* din Europa (enclave printre alte 1.). Denumită după regiunea unde s-a vorbit probabil 1. proto-U. Denumirea fino-ugrică limitează întreaga fam. la ram. ei principală. 2 (3) ram.: fino-ugrică*, samoedă*, eventual şi laponă* (sau inclusă în prima). 28 1., în LL 15; cele mai importante: estona, finlandeza maghiara. Au mai existat probabil şi 1. U. dispărute ulterior. Asemănări tipologice în fonologie şi morfologie cu fam. altaică* — explicabile printr-o eventuală înrudire genetică în cadrul unei presupuse fam. uralo-altaice*, sau prin dezvoltare convergentă, în aceeaşi arie, şi prin împrumuturi reciproce între 1. genetic neinrudite. Uhele asemănări cu 1. indo-europene (inclusiv teme pronominale, morfeme nominale sau verbale comune), însă înrudire genetică puţin probabilă din cauza structurilor morfologice diferite — asemănări datorate mai probabil contactelor şi împrumuturilor. Astfel, se consideră că sub aspect tipologic, fam. U. ar ocupa o poziţie intermediară între cea altaică şi cea indo-europeană în cadrul vastului continuum lingvistic eurasiatic, care se prelungeşte la un capăt în Africa prin fam. afro-asiatică* şi la celălalt în America prin fam. athapascan-eyak*. Majoritatea 1. U. actuale au următoarele trăsături comune: sisteme vocalice simetrice; opoziţie de cantitate vocalică distinctivă în unele 1.; corelaţie de rotunjime; în general nu au vocalism de tip turcic* (prezenţa în aceeaşi 1. a unei serii anterioare rotunjite şi a unei serii posterioare nerotunjite); armonia vocalică nu e generală şi reprezintă numai o regulă care restrînge ocurenţa vocalelor în rădăcină şi în sufixele care i se ataşează; corelaţia de sonoritate la oclusive are în general rol secundar, în unele 1. opoziţie lenisjfortis; cel puţin o serie palatală (cu excepţia finlandezei); în unele 1. consoane geminate în temă sau sufix, dar în general rezultate din aglutinarea morfemelor şi legate deci de graniţele morfemice; absenţa combinaţiilor consonantice la iniţială şi finală; alternanţe consonantice; accent preponderent iniţial; cuvîntul se defineşte printr-un nucleu vocalic (o succesiune de consoane nu are sens decît în funcţie de vocalele pe care se sprijină); aglutinarea este procedeul gramatical primar; sufixe posesive la nume; elemente de flexiune — sistem de cazuri locale; 3 persoane la sg. şi pl.; sistem dezvoltat de nume verbale; sisteme productive şi ramificate de derivare (în general nu au prefixe şi infixe, gen gramatical (dar în unele 1. dicotomie animat/inanimat), vocativ, distincţie formală între adjectiv şi 259 UT O-AZTEC AN substantiv; prepoziţiile — rare); preferă tipul nominal de sintagmă; determinantul precedă determinatul; verbul personal stă la sfîrşitul propoziţiei; construcţii adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale şi al participiilor — corespund construcţiilor prepoziţionale şi relative din 1. indo-europene; conjuncţii rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice şi expresive — trăsătură valorificată în poezia populară şi cultă. L. proto-U. comună (neatestată), din care derivă probabil 1. U., ar fi fost vorbită în N Munţilor Urali prin 8000—5000 î.e.n.; din ea s-ar fi desprins mai întîi viitoarea ram. samoedă, migrînd spre NE (NV Asiei); ram. fino-ugrică ar fi rămas unitară timp de mai multe milenii, migrînd la început spre S (cursul mijlociu al Volgăi). împrumuturi din 1. slave*, turcice (din diverse perioade şi 1.). Cel mai vechi text într-o 1. U.: discurs funebru de la sfîrşitul sec. 12 în 1. maghiară j numai cele 3 1. U. occidentale au tradiţie literară. Scrise cu alfabet latin* sau rus*, eventual adaptat (1. U. din U.R.S.S. cu excepţia estonei). împrumuturi reciproce şi unele cuvinte pătrunse în alte 1. (din maghiară). 2027 URAL O-ALTAICĂ (ALTAICĂ, TU-RANIANĂ, URAL IC-ALTA IC), presupusă fam. de 1. care ar grupa fam. uralică* şi altaică*. Propusă de F. J. von Strahlenberg în 1730. între 1. uralice şi altaice există asemănări incontestabile, în special de ordin tipologic, care se pot explica însă fie prin împrumuturi reciproce, fie prin descendenţa 1. profo-uralică* şi profo-altaică dintr-o proto-1. comună. 2028 URAT (URAKIN, WASEPNAU), 1. papua* din phylum Torricelli*. Papua-Noua Guinee; 3 560 vorb. 2029 URDU (OURDOU), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană*, gr. indic* — variantă a 1. hindi*, cu dezvoltare separată. India (Ut-tar Pradesh, Bihar, Maharashtra, Andhra Pradesh), Pakistan, Guyana (imigranţi); 31 mii.— 75 mii. vorb. (surse diferite). în Pakistan 1. maternă numai pentru 7,2% din populaţie (cca 8 mii.), 1. secundă pentru alte 40 mii. L. oficială în Pakistan alături de bengali* şi engleză* (interimar), una din cele 14 1. oficiale regionale în India. Denumită din a 2-a jumătate a sec. 18 după cuvîntul turcic* pentru ,,armată” (cf. rom. hoardă) — 1. folosită în taberele militare în timpul ocupaţiei musulmane şi în ,,bazar”. 5 vocale scurte şi 5 lungi, toate cu perechi nazale, 58 (63) consoane (corelaţie de cantitate; aspirate surde, consoane retroflexe), 2 semiconsoane (y, y). Topica: subiect-obiect-verb, p.djectiv-substantiv. Bază indică. L. literară modernă — bază dialectalr comună cu hindi: d. khari boli (khari boli) din reg. Delhi. U. intrată în altă sferă de influenţă culturală şi religioasă — islamică. Deosebiri de vocabular — în U. (în special în 1. cultivată) numeroase împrumuturi din persană* şi arabă* (de aceea considerată şi 1. mixtă), cu un grad diferit de integrare fonologică (stilul cel mai îngrijit păstrează pronunţarea persană a sunetelor /x z g k/) — şi în sistemul de scriere (deosebire similară cu cea dintre malaeză* şi indoneziană* şi mai ales cu cea existentă în cadrul sîrbo-croatei*). Asemănări cu punjabi*. Alte împrumuturi — turcice, din hindi, bengali, din vocabularul internaţional. Folosită în învăţămîntul de toate gradele. D. de clasă. Rekhtâ — forma de U. folosită în poezie. Scriere persano-arabă adaptată — 4 litere suplimentare, semne diacritice pentru a reprezenta sunete proprii 1. U. [bh, jh etc.). Dificultăţi (forma literelor diferă în funcţie de poziţia iniţială, medială, finală). Evoluţia 1. nereflectată în scriere. Litere arabe care nu au corespondent printre sunetele 1. U. Nu corespunde caracterului 1. U. — unele foneme sînt reprezentate prin cîte 4 litere. Problema adoptării unei scrieri mai adecvate (alfabetul latin* sau hindi). Cuvinte din U. în tibetană*. 2030 URHOBO, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Nigeria; 225 000 vorb. (1969). 14 vocale (7 lungi), 28 consoane, 2 semiconsoane. 2 tonuri (înalt, jos). Structura silabică (C)(C)V. Armonie vocalică. 2031 URI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee/ 2 000 vorb. 5 vocale, dintre care 3 au perechi lungi, 14 consoane (consoanele p şi k sînt aspirate, t nu; k numai labializat [kw), g dublat de g*0), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Topica; subiect-obiect-verb. 2032 URIGINA, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 600 vorb. 2033 USILA CHINANTEC, 1. amerindiană din fam. chinantecan*. Mexic (Oaxaca); 4 000 vorb. 2034 USINO, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 050 vorb. 2035 USPANTEC(O) (USPANTECA), 1. a-merindiană din fam. mayan*. Guatemala (C.); 2 000—3 000 vorb. (surse diferite). 2036 UTO-AZTECAN, fam. de 1. amerindiene din phylum aztec-tanoan*. Cuprinde gr. aztecan, numic-plateau-shoshonean, sonoran, takic. Mexic, S.U.A.; 1 mii. vorb. 25 l.,*în LL 14. Cele mai importante: hopi(tre), nahua, tara-humar(a). Ca în mayan*, folosesc într-o anumită măsură prefixe (pentru subiecte, obiecte şi posesori) şi în mare măsură sufixe. în unele 1.. UVEANĂ 260 există substantive „inalienabile”, care nu pot apărea decît in construcţii posesive (în luiseno nu există cuvînt separat pentru „mamă”, ci numai no-yâ „mama mea”, o-yâ „mama ta” ş.a.m.d.). 2037 UVEANĂ DE EST (EAST(ERN) U-VEA(N), WALLIS), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*. Ins. Wallis şi F (o )ut (o Juna (ins. Uv6a = Wallis), Noua Caledonie (Noumea), Fiji (Suva); 5 705 vorb. (1967). L. independentă sau d. al aceleiaşi 1. ca şi tongana*, cu care este reciproc inteligibilă. Greu de clasificat din cauza numărului mare de împrumuturi din alte 1. polineziene. Trăsături morfologice considerate inovaţii comune numai cu tongana şi niueana*. Alte inovaţii gramaticale comune cu 1. din Polinezia propriu-zisă. Tipărituri religioase din 1845 — alfabet stabilit de misionari. Termeni din greacă*, latină*, ebraică* în traducerile religioase. Puţine împrumuturi, recente, din franceză* (1. oficială): toketa < docteur, patolo < patron, pilo < bureau. împrumuturi din pidgin-English* (pusi „pisică”) şi din alte 1. polineziene (din hawaiiană* puie „rugăciune”). 2038 UVEANĂ DE VEST (WEST(ERN) UVEA(N)), 1. din fam. austroneziană*, gr. polinezian*, sau 1. mixtă. Noua Caledonie (ins. (0)uv6a = Hohoua — arh. LoyautG = Lo-yalty); populaţia totală 2 500 loc. (1963) (1 000 vorbesc 1. iai*). Considerată greşit d. al 1. uveane de est*. Sistem consonantic şi elemente lexicale me~ laneziene*. Morfologie şi sintaxă polineziene. Asemănări cu futunana de est*. Traduceri de cărţi religioase publicate începînd din 1860, mai întîi de misionari englezi — de aceea mai multe împrumuturi din engleză* (inclusiv prin pidgin-English*) decît din franceză* (kip „cheie”, salem „a vinde”). 2039 UZBEKĂ (OUZREK, USBEKISCH), 1. din fam. altaică*, ram. turcică*. U.R.S.S. (R.S.S. Uzbekă, Kazahă, Kirghiză, Tadjikă, Turkmenă), Afganistan, R. P. Chineza; 7 mii.— 10 266 000 vorb. (surse diferite). Cea mai răspîndită 1. ne-slavă* din U.R.S.S. L. oficială în R.S.S. Uzbekă. 6 vocale, 20 (22) consoane, 2 semiconsoane; accent final. Topica: subiect-obiect-verb, adjec-tiv-substantiv. Derivă din uigură veche. D.: karluko-chigile-uighury kypchak, lokhay, oghuZy quramay şart. L. literară veche (sec. 15) — îndepărtată de 1. vorbită. Actualmente apropiere între ele. Scriere arabă*, din 1927 alfabetul latin*, din 1940 cel rus*, cu 4 litere suplimentare. V 2040 VAI (GALLINAS, KARO, TERE-BENDYUKE, VEI, V(E)Y), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. mande* (CTL) sau din gr. nigero-senegalez* (MG). Liberia, Sierra Leone; 96 000 vorb. Fenomen intonaţional suprapus peste tonuri. D. sau 1. înrudită: kono*. Scriere silabică proprie, inventată prin 1830 de Momolu Duwalu Bukele, care, se pare, n-a făcut decît să transforme un sistem preexistent de ideograme sau de pictograme. Acest sistem al 1. V. a avut un succes remarcabil faţă de scrierea bazată pe alfabetul latin*. 2041 VAILALA, 1. papua* din fam. toaripi*. Papua-Noua Guinee; 4 200 vorb. Scrieri publicate de misionari. 2042 VANIMO, i. papua* din fam. sko*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. împreună cu wutong*. L. separată sau constituie împreună cu wutong, sangke* şi sko (seko(u)) d. ale aceleiaşi 1. — deosebiri în vocabular dar asemănări de structură. 2043 VEPSĂ (BEPS'AN, Lt)D, VEPSĂ, VEPS'AN, VEPSE, VEPSIAN, VEPSIC, VEP-SISCH, VEPSSKIJ, WEPSISCH), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic*. U.R.S.S. (R.S.S.A. Karelă, R.S.F.S.R.); 7 540 vorb. (1959) —35 000 vorb. (surse diferite). Cea mai orientală dintre 1. finice, apropiată din punct de vedere fonetic, gramatical şi lexical de d. de S al 1. karele* (liuda* face trecerea între aceasta şi V.). 8 vocale (are o, ii), 43 consoane (corelaţii de cantitate, palatalizare), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C)(C); accent iniţial; un fel de armonie vocalică. Topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. împrumuturi timpurii baltice*, germanice*, slave* şi în special ruse* (din rusa veche, d. ruse de N, rusa literară). Creaţii proprii (derivate) după 1930. 3 d. (diferenţe fonetice şi lexicale, deosebiri minime în morfosintaxă): de N, central, de S. Una din 1. europene cu cele mai puţine scrieri — ca 1. literară s-au folosit slava veche* bisericească, finlandeza*, rusa*. între 1931 şi 1937 încercare nereuşită de a se crea o 1. literară bazată pe d. central, scris cu alfabetul latin* (ortografie asemănătoare cu cea finlandeză*). După 1937 practic fără publicaţii. 2044 VERE (WER(R)E, YERE), 1. din fam nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria, Camerun; 11 000 vorb. Sistem de sufixe de clasă bine marcat. 2045 chiVIDUNDA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 10 000 vorb. 2046 VIETNAMEZĂ (AN(N)AMITĂ, VIET-NAMIEN), 1. din fam. austro-asiatică*, ram. mon-khmer* sau din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*. R. S. Vietnam, Kampuchia, Laos, Thailanda; 28 mii. — 31 mii. vorb. (sui^e diferite). L. oficială în R. S. Vietnam. Asemănări atît cu 1. mon-khmer* cît şi cu 1. tai*, de aceea considerată în trecut 1. tai dezvoltată pe un substrat mon-khmer, iar în prezent mai curînd 1. mon-khmer desprinsă timpuriu şi suferind influenţe tai. A fost considerată 1. mixtă — fonologie şi morfologic divergentă faţă de 1. austro-asiatice, datorită adoptării unor trăsături ne-austro-asiatice (ca urmare a folosirii 1. chineze* ca 1. oficială, administrativă şi de cultură între sec. 1 î.e.n. şi sec. 19). Cea mai importantă 1. mon-khmer alături de kampuchiană*. 11 vocale, 19 consoane (consoane implo-sive; ocluziune glotală), 4 semiconsoane (inclusiv posterioară nerotunjită închisă şi poste-rioară rotunjită medială). Diftongi, triftongi. Structura silabică CV(C)(C). Nu are accent. A pierdut caracterul monotonie şi bisilabic al 1. mon-khmer — 1. monosilabică tonală: 6 tonuri cu funcţie distinctivă semantică, datorită cărora un număr limitat de combinaţii de foneme permit exprimarea unui număr suficient de concepte. Tonurile constau în diferenţe de înălţime, contur (tonuri uniforme sau com-portînd variaţie de înălţime) şi tip de articulare. Astfel, rădăcina monosilabică ma poate fi rostită cu toate tonurile, cele 6 cuvinte însemnînd „diavol”, ,,obraz”, ,,mormînt”, „cal”, ,,plantă tînără de orez” şi o particulă cu valori multiple („cu”,,,pentru ca”, ,,care”, ,,ceea ce”, ,,însăy\ Prin compunerea radicalilor monosilabici şi împrumut, V. a dobîndit şi unele cuvinte poli-silabice. L. analitică — absenţă totală a flexiunii (practic fără morfologie). Nu există graniţe rigide între diferitele clase de cuvinte. Astfel, ca pronume personale se folosesc anumite substantive, în funcţie de raporturile VIGE 262 sociale, de virstă şi rudenie dintre interlocutori (de ex. con „copil” înseamnă „eu” cînd un copil se adresează părinţilor şi „tu” cînd aceştia îi vorbesc copilului). Foloseşte unele verbe cu rol de prepoziţii (cho ,,a da” indică ,,dativul”) sau de adverbe marcînd timpul sau aspectul (roi „a termina” indică perfectivul), ca şi 1. tai şi kampuchiană; unele substantive primesc şi ele rol de prepoziţii (cu’a „lucru, obiect” exprimă posesia). Exprimarea numărului sau a cantităţii impune folosirea unor clasificatori, ca în 1. tai şi kampuchiană, în funcţie de clasa în care se încadrează cuvîntul (de ex. con „copil” e folosit drept clasificator pentru animate). L. foarte economică — diferitele categorii gramaticale primesc expresie numai cînd este absolut necesar (de ex. pl. se exprimă prin particula nhung). Structură sintactică izolantă (mai izbitoare decît în chineză) — sensul propoziţiei depinde de ordinea cuvintelor, împărţirea în grupuri ritmice, repartiţia pauzelor. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Nu are derivare. Compunerea — ordinea determinat + determinant (în chineză invers), cf. mattroi I,soare” (lit. „ochi cer”); compuse din sinonime: nghî gem „a reflecta” (lit. „a gîndi a cîntări”). D.: de N (ton(g )kinez) — la baza 1. comune vorbite şi a 1. literare, de S (cochtnchi-nez)9 eventual şi de C. (haut-annam, high annam-ese, north-central, upper annamese). Fond lexical mon-khmer, cu elemente din limbile tai (în special termeni de civilizaţie) şi împrumuturi masive din chineză. Scrierea chineză a fost oficială. Din ea derivă scrierea sino-vietnameză (sino-anamitâ) chuJ-nâm (U nom) folosită în sec. 14—19, care în cuvintele V. erau notate prin semnele chineze corespunzătoare fonetic, cărora li s-au adăugat combinaţii noi şi semne diacritice. Alfabetul latin*, introdus în sec. 17 de misionari portughezi, a devenit oficial după 1910 sub numele guâc ngu (quo’c (-)ngu ): litere cu extensie laterală o’, u’ (o*, w), d (notează oclusiva den-tală, d notînd o fricativă retroflexă), semne diacritice (circumflex, „căciulă”) notînd diferite timbre vocalice. Tonurile marcate prin accente (ascuţit, grav), punct sub vocală, hamza vertical (?) şi orizontal (un fel de tildă); absenţa oricărui semn diacritic indică tonul înalt uniform. împrumuturi V. în 1. cham*. 2047 VIGE (VIGUfi, VIGYfi), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Coasta de Fildeş; 3 000-3 500 vorb. (surse diferite). 2048 VINZA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 3 000 vorb. 2049 VOGULĂ (MANSI(JSKIJ), MÂNăl, MAN'S.I, MEN'J'I, VOGOULE, VOGUL'SKI J), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. ugric. U.R.S.S.; 4 100—6 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale cu perechi lungi, 15 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C). Accent iniţial. Fonetismul V. de N (d. din Sosva) este aproape identic cu cel din 1. os-tiakă* (dar nu' are §). 3 numere (sg., dual, pl.: put „butoi”, put-iy, put-dt). 6 cazuri (absolut, lativ, locativ, ablativ, instrumental, trans-lativ). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D.: de E, de N (baza 1. literare), de S, de V, konda. Folosită în şcoala primară; literatură. împrumuturi din rusă*. Din 1930 alfabetul latin*, din 1937 alfabetul rus*. 2050 VOLTAIC, gr. de 1. din fam. sudano-guineeză* (MC). 53 1., în LL 38. Cele mai importante: dagari, dagomba, gurma, lobi, samo, senufo, suppire, tem. Clase nominale cu sufixe (unele au păstrat şi prefixe, folosind în acelaşi timp ambele procedee) şi, în unele 1., cu pronume de clasă. Substantivul se deosebeşte de verb prin afixul de clasă sau, cînd acesta lipseşte, prin topică. Conjugarea se bazează pe un număr de prefixe sau sufixe afirmative şi de prefixe negative (cîte unul pentru fiecare aspect verbal). Unele 1. au tonuri cu valoare lexicală sau morfologică. Sunete caracteristice: consoane labiovelare gb9 kV9 o laringală care se aseamănă cu ‘aîn din arabă*. Pl. substantivelor se formează cu sufixe de clasă sau prin dispariţia sau modificarea prefixului. Multe 1. V. au la pers. 1 pl. un pronume inclusiv si unul exclusiv. 2051 VOTA (VOTE, VOTIC, VOTISCH, WOTISCH), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic*. U.R.S.S. (R.S.F.S.R.); 23 (1959)—700 vorb. (surse diferite). 10 vocale cu perechi lungi, 38 (41) consoane (corelaţie de cantitate, palatalizare), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C)(C); accent iniţial; un fel de armonie vocalică. Topica: subiect-obiect-verb. Apropiată de estonă* (mai ales de d. de NE) — în special în lexic. 3 d.: de JB (1 vorb.), de V, de SV (puternic influenţat de ingriană*). împrumuturi baltice*, germanice*, din rusă* (din sec. 9); creaţii proprii. Atestări din sec. 18. Nu are scriere. 2052 VUITE (PAIT(H)E)), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N), India (Assam); 15 500 vorb. 2053 VUTE ((BA)BUTE, (BA)BUTI, MFU-TI, VUTERE, WETERE, WUTE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (GTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Camerun; 16 000 vorb. D. sau 1. înrudită: suga*. w 2054 WABUDA (WABODA), 1. papua* din fam. kiwai*. Papua-Noua Guinee; 1 500 vorb. D.: gesoa, sogero. 2055 WAGIMUDA, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 260 vorb. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb prin sufixe. 2056 WAHGI (MIDDLE ~), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 36 900 vorb. (1960). D.: banznondugl, gimi, kambia, kunjip, kuno, kup-minj, nangamp (~ -village), pukanigl-andegabu. 2057 WAICA, 1. amerindiană din fam. wai-can*. Brazilia, Venezuela; 25 000 vorb. 14 consoane (7 nazale), 11 consoane, 2 semiconsoane. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: central, samatari, shamatari, shiriana, sudic. 2058 WAICAN (CHIRINAN, GUAHARI-BAN, GUAICAN, SHIRINAN, UAICAN, WAI-KAN, YANOMAMA), fam. de 1. amerindiene din phylum macro-chibchan*. America de Sud; 25 000 vorb. 2 1., în LL 1: waica. Ca în tupl*, nazalizarea nu e o trăsătură a vocalei sau consoanei, ci a cuvîntului. Afixe clasificatoare care diferenţiază numărul după forma obiectelor, ca în chibcha* şi tucanoan*. 2059 WAJA (OUADJA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. nigero-ciadian* (MC). Nigeria; 19 000 vorb. 2060 WAJOKESO-AMPALE (WAJOKE-SO), 1. papua* din fam. anga*. Papua-Noua Guinee; 3 000 vorb. D.: ampale, wajokeso. 2061 WAKASHAN, fam. de 1. amerindiene neclasificate. 2 ram.: kwakiutlan si nootkan. 6 1., în LL 4. 2062 WAKHI (VAXANSKIJ, WAXÎ), 1. indo-europeană* din ram. indo-iraniană* de E (Pamir). Afganistan (NE), Pakistan; sub 5 000 vorb. în varietatea de E 6 vocale cu perechi lungi, 33 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)V(C)(C), accent final, topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Nu are scriere. 2063 WALA ((OU)ALA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Ghana; 26 000 vorb. 2064 WALAMO (UAL AM O, UOLLAMO, VOLLAMO, WALLAMO, WOLAITSA, WO-LATAITA, WOLLAMINYA), 1. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*. Etiopia; 908 000 vorb. 5 vocale, 24 consoane. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. D. sau 1. înrudită: gofa*. 2065 WALBIRI (ELPIRA, ILPARA, IL-PIR(R)A, WAILBRI, WAILBRY, WALJBI-RI, WALPARI, WALPIRI, WOLPERI, WOL-PIRRA, YALPARI), 1. australiană* din fam. pama-nyungan*. Australia; 1 400 vorb. Sistemul verbului mai dezvoltat decît al numelui. Una din 1. australiene în care mărcile care indică persoana şi numărul subiectului şi obiectului nu apar la verb, ci sînt de obicei sufixate altor clase de cuvinte, iar în absenţa acestora sînt „transferate” la un „catalizator”. Acest transfer se produce numai la unul din timpurile verbale, la celelalte mărcile fiind sufixate complexului verbal. Limbaj deghizat asociat cu ritualurile de iniţiere, care foloseşte cuvinte obişnuite, însă cu valoarea antonimelor lor. 2066 WAM (WOM), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 890 vorb. 2067 WAMPUR (LAEWAMBA, LAfîWOM-BA), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; 2 521 vorb. (1937). 2068 ichiWANDA (WANDIA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 6 000—6 300 vorb. (surse diferite). 2069 WAJVDJI (WANJI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Gabon; 6 000—18 000 vorb. (surse diferite). 2070 WANJI, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 18 000 vorb. 2071 WANMAN (WARNMAN), 1. australiană din fam. pama-nyungan*, gr. wati*. Australia; 4 000 vorb. împreună cu kardutjara*. Reprezintă, împreună cu 2 d. ale 1. kardutjara, i. australiene cu cel mai dezvoltat „transfer de afixe”. Pronumele personale constau dintr-o bază nominală invariabilă, la care se adaugă sufixe desemnînd persoana. 2072 WANTOAT (—ARAWA-WÂPU), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 6 000—7 000 vorb. (surse diferite). WANUMA 264 7 vocale, 14 consoane (oclusivele surde — aspirate, cele sonore — prenazalizate: velară surdă aspirată şi labializată khw; sonora prena-«alizată şi labializată *igw; nazala velară labializată nw), 2 semiconsoane. Accent nefonologic. D. sau 1. înrudite: awara, leron. 2073 WANUMA, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 210 vorb. 2074 WARAO (ARAOTE, GUARAU, TI-VATIVA, UAROW, WARRAW), 1. amerindiană din phylum macro-chibchan*. Venezuela; 10 000 vorb. 10 vocale (5 nazale), 9 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V. Accentul pe penultima silabă. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. D.: changuane, mariusa. 2075 WARAY (BlSAYA-SAMAR-LEYTE, HARAY, LEYTEAN, LEYTEftO, SAMARAN, SAMAREftO, SAMAR-LEYTE(-BISAYA), SAM AR-LE YTE VISAYAN, SAMARON, VI-SAYA DE SAMAR (Y) LEYTE, WARAY-(-)WARAY, WARAY WARAY), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian*. Filipine (ins. Samar, Leyte); 1 mii. —1 488 668 vorb. (1960) (surse diferite). A 6-a din cele 8 1. ,,majore” din Filipine — vorbită în 1960 de 5,5% din populaţia totală de 27 087 685 loc. Inclusă în gr. tagalic* sau considerată d. al 1. bisayan*. Literatură scrisă. Folosită în învăţămîntul primar. în 1965 apărea o publicaţie periodică redactată integral în W. D. diferenţiate fonetic şi lexical. Sistem de scriere pre-spaniol bazat pe un silabar de probabilă origine indiană, înlocuit de spanioli cu alfabetul latin*. împrumuturi din spaniolă*. 2076 WARIS, 1. papua*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 3 000 vorb. Considerată 1. sufixală, dar posesia se exprimă prin elemente pronominale postDuse. 2077 WARJAWA (WARJI), 1. din ‘fam. afro-asiatică*, ram. ciadiană*. Nigeria; 30 000 vorb. 2078 WAROPEN (WAROPIN), 1. din fam. austroneziană*, gr. malayopolinezian*. Indonezia (V ins. Noua Guinee, ins. Mo'or?); 6 000 vorb. (un sfert alfabetizaţi în 1. indoneziană*). Morfologia verbului mai puţin simplă decît în celelalte 1. din NV Noii Guinei. D.: mo’or? (mor)t napan, waropen kai. 2079 WARUNA, 1. papua* din stock suki-gogodala*. Papua-Noua Guinee; 7 500 vorb. împreună cu gogodala*. 2080 WASKIA (VASKIA, WATAKATOWI, WOSKIA), 1. papua*. Papua-Noua Guinee (ins. Karkar); 6 650 vorb. 2081 WATI (WESTERN DESERT LAN-GUAGE), gr. de 1. australiene* din fam. pama- nyungan*. Australia; 4 000 vorb. 2 1., ambele în LL: kardutjara şi wanman. Gr. de 1. australiene cu cea mai mare proporţie de forme australiene comune. Sistemul verbului mai dezvoltat decît cel al numelui. Trăsătura cea mai caracteristică: ,,transferul de afixe”; mărcile care indică persoana şi numărul subiectului şi obiectului nu sînt ataşate la verb, ci la primul cuvînt din propoziţie, indiferent de partea de vorbire căreia îi aparţine. Verbul primeşte numai mărci de timp, mod etc.g iar pe cele de persoană şi număr numai dacă ocupă primul loc în propoziţie. Spre deosebire de walbiri*, în W. transferul se produce la toate timpurile verbale. Atunci cînd apar împreună, mărcile urmează ordinea pers. 1—2—3. 2082 WAUNANA (CHANCO, CHOCAMA, NO(A)NAMA), 1. amerindiană din fam. chaco. Columbia (V); 2 500 vorb. 12 vocale (6 nazale), 17 consoane, 2 semiconsoane. Accent fonologie. 2083 WERI (WELE), 1. papua* din fam. goilala*. Papua-Noua Guinee; 2 000—3 000 vorb. (surse diferite). în varietatea sim 7 vocale ca perechi lungi, 9 consoane, 2 semiconsoane, 2 tonuri cu rol fonologie — înalt şi jos, structura silabică (C)V(C)(C), accent final, topica: subiect-obiect-verb. 2084 WIDEKUM (BURRIKEM, IYIRI-KUM, MBUDIKAM, T(I)WIRKUÎvI, WIDI-KUM), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 10 000 vorb. 2085 WIN (TOUSSIA, TUSIA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur* (CTL) sau din gr. voltaic* (MC). Volta Superioară; 15 500 vorb. (surse diferite). 2086 WIN(N)EEAGO (HOCHANGARA, NI-PEGON, PUAN), 1. amerindiană din fam. siouan*. S.U.A. (Nebraska, Wisconsin); 1 000— 2 000 vorb. 2087 WIRU, 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 11 540— 14 197 vorb. (1960) (surse diferite). Divergentă faţă de celelalte 1. din stock. împrumuturi din kewa*. 2088 WISSEL-KEMANDOGA (WISSEL LAKES-KEMANDOGA), fam. de 1. papua* din phylum Noua Guinee de vest*. Indonezia (V ins. Noua Guinee — lacurile Wissel şi rîul Kemandoga); 30 000—35 000 vorb. 3 1., toate în LL: kapauku, moni, wolani. Tonuri cu valoare semantică (kapauku). Dual la mărcile de persoană. Verbele mediale fără forme diferite în funcţie de identitatea sau non-~ subiectelor. Negaţia indicată printr-un clitic prepus sau printr-un sufix. 2089 WITOTO (HUITOTO), 1. amerindiană din fam. witotoan*. Columbia, Brazilia, Peru; 4 000—5 000 vorb. 265 WUTONG 6 vocale, 15 consoane. Predicatul este un nume care primeşte flexiunea verbului ,,a fi” sau „a avea” (,,eu cuţit” = ,,eu amun cuţit”), ca în bororo*. Una din puţinele 1. amerindiene care are propoziţii pasive în care să fie exprimate şi subiectul şi cel ce suportă acţiunea. D.: minica, muiăani, murui. 2090 WITOTOAN (HUITOTOAN), fam. de 1. amerindiene din phylum macro-caraib*. 12 1., în LL 1: witoto. Tonuri cu valoare fonologică, ca în chib-cha*, macro-panoan*. Verbul marchează opoziţia masc./fem. L. de tip sufixai. 2091 WOKO (BOKO, VOKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun, Nigeria; 1 000 vorb. Sistem de sufixe de clasă bine marcat, de ex. -me pentru numele de substanţe, în special lichide: ga-me ,,sînge”, bu-me ,,bere’\ 2092 WOLANI (WODA(NI)), 1. papua* din fam. Wissel-Kemandoga*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 5 000 vorb. 2093 WOLIO, 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de E. Indonezia (ins. Celebes, Salayer); 25 000 vorb. 5 vocale cu perechi lungi, 25 (28) consoane (trăsătura prenazalizat la oclusive surde şi sonore — rol fonologie); 1 (2) semiconsoane. Structura silabică (C)V. Accentul pe silaba penultimă. Topica: verb-subiect-obiect, substan- tiv-adjectiv. D.: lajolo (da’ang) — după alţii 1. separată, wolio. 2094 WOLOF (JOLOF, OUOLOF, VOLOF, YALLOF, WALOF)* 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. atlantic de vest* (CTL) sau din gr. senegalo-guineez* (MC). Senegal, Gambia; 643 000—1,5 mii. vorb. L. oficială alături de franceză* în Senegal, folosită şi de cei care nu sînt de origine W. încă din 1817 s-a experimentat în Senegal predarea ei în şcoli. Folosită în emisiuni radio. 14 vocale (7 lungi), 23 consoane. Accent iniţial. Formele nominale sînt diferenţiate de cele verbale prin afix.: ram ,,a căţăra” — ram bă ,,căţărarea”; laka ,,a vorbi” — laka vă „vorbirea”, „limbajul”. Numele nu primesc mărci ale claselor din care fac parte. Pentru a determina clasa trebuie urmărit comportamentul categoriilor dependente de nume: sg. b-, g-, j-, u)-t m-, s-, /-, k-; pl. y-, n-. Pentru exprimarea pl. se foloseşte un element separa-bil: u nag ,,un bou”, i nag „boi”,nagf i?â„boul”, nag yâ „boii”. Elementele demonstrative exprimă apropierea, depărtarea şi determinarea (pentru obiecte cunoscute, determinate): dyor gi „corabia aceasta”, dyor ga „corabia aceea”, dyor gu „corabia”. Una din 1. cu cele mai numeroase sufixe verbale (30): -adi (diminutiv): laka „a mînca”, lakadi „a mînca puţin”; -agul „nu încă” : dem „a merge”, demagul „n-a venit încă”. La numeralele peste 10, substantivul poate fi intercalat între elementele constitutive: fut i nit ak nar „10 oameni şi doi” = 12 oameni. D.: baolf cayor, dyolof (djolog, jolof), lebou, ndyanger. 2095 WONDAMA (WANDAMA, WAN-DAM(M)EN, WENDEMMEN, WINDES(S)I), 1. din fam. austroneziană*, gr. indonezian* de E. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 10 000— 14 000 vorb. (surse diferite). 25% din vorb..— alfabetizaţi în 1960 în W., 50% în 1. indoneziană* (1. oficială). Propoziţiile — de o simplitate extremă. D.: ambumi (waropen, Waropen der Wan-dammenbai, waropin)9 bentuni-wamesa (bin-tuni)9 desener9 umăr. Scrieri religioase datorate misionarilor. L. sacră a cîntecelor — în raport neprecizat faţă de WT. (în orice caz nu e pur şi simplu un stadiu mai vechi). 2096 WONGO (BAKONG, GONGO, NDJEMBE, TU(R)KONGO),l. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 2 000— 8 000 vorb. 2097 W OR ORA, 1. australiană*. Australia (NV); 1 000 vorb. Clase nominale multiple (ca în limbile bantu*), care se încrucişează cu sistemul de gen. Deşi e o 1. prefixală, clasele sînt indicate aproape exclusiv prin sufixe. Adesea, numele propriu-zise nu poartă nici o marcă de clasă. Unii determinanţi au mărci duble — prefix şi sufix, de ex. ma-iarutj-um „unul”. Dual şi trial la pronume. 2098 WUMRVU, 1. din fiam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Gabon; 4 000 vorb. 2099 WUTONG, i. papua* din fam. sko*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. împreună cu vanimo*. L. separată sau constituie împreună cu vanimo, sangke* şi sko (seko (u) ) d. ale aceleiaşi 1. — deosebiri în vocabular dar asemănări de structură. X 2100 XHOSA (CAF(F)RE, KAFFER, KAF-FIR, KOOSA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*; grupată uneori cu swazi* şi zulu* sub denumirea nguni*. Republica Africa de Sud; 2,5 mii. vorb. Este 1. unor migratori din reg. lacului Victoria, care au înlocuit în Africa de Sud 1. ale populaţiilor băştinaşe. Are clicuri (21 variante) cu o frecvenţă mare (un dicţionar X. are 2 100 articole care încep cu clicuri şi 285 cuvinte cu clicuri în interiorul tulpinii); x din numele 1. notează un clic aspirat. Tonuri. Sistem de clase nominale bine reprezentate. Demonstrativele au mare impor- tanţă, fiind folosite ca subiect, obiect sau părţi componente ale diferitelor construcţii. D.: bomvana, gaika (neqika), gialeka, mpon-do(mse), ndlambe, thembu, xesibe. împrumuturi lexicale din arabă*. Influenţată puternic de boşimană* şi hotentotă* (cli-curile sînt rezultatul acestor influenţe). Bogată Jiteratură. Preocupări pentru dezvoltarea unei 1. literare fără trăsături regionale. 2101 !XU (DZU|* OASI, !KU, KUNG* IKUNG, 10IKUNG, ZHU|OASE), i. din fam. khoisan* considerat fie d. al 1. boşimane, fie 1. înrudită. Namibia; 10 000 vorb. (1970), Y 2102 YABIM (JABEM, JABIM, YABEM), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Papua-Noua Guinee; 1 606 vorb. (1937). Deşi în contact direct cu 1. papua*, nu are elemente de structură ne-austroneziene. Distincţia de bază în sistemul verbal, care acoperă toată flexiunea verbală, este real-ireal, de ex. kosom „vorbeşte, vorbeai, ai vorbit"josom „vei vorbi, vorbeşteI, ai vorbi, ai fi vorbit”. Conjugare complexă din punct de vedere morfologic — toate formele de sg. implică simultan armonie vocalică, consonantică şi tonală. Are unele postpoziţii, dar mai ales expresii de formă verbală referitoare la loc sau timp. Multe verbe direcţionale, de ex.: -sep ,,a coborî”, în rjapale sepa katopa arjga salerj „băieţii au tăiat scînduri în pădure”. Localizarea nu e în general exprimată, de ex.: „fata stă culcată pe un pat mic”: tjapaleo ge9 me saurj, lit. „fata stă culcată pat mic”. Printre postpoziţii' există un locativ -j/a: ande nem-rja „în faţa casei”, lit. „casă faţă în”. Prepoziţia arjga are sensul ,,locativ, mişcare de la”, de ex. gimerj arjga tenane „el a venit de la mama lui”. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. Demonstrativul urmează numele şi marchează sfîrşitul unei sintagme, cf. diferenţa între turj waku9 balirj tonarj „acest gard nou [şi] lung” — lit. „gard nou lung acesta”, şi turj waku? tonarjHbalirj ,,gardul acesta nou este lung”, lit. „gard nou acesta [este] lung”. A avut iniţial numai cîteva sute de vorb. nativi; adoptată ca 1. a bisericii, a devenit o lingua franca răspîndită, lăsînd mult în umbră limbile papua din zonă. 2103 YABIYUFA (JABIJUFA, JAFIJU-FA, YAVIYUFA), 1. papua* din stock Noua Guinee de est*. Papua-Noua Guinee; 4 464 vorb. (1960). 2104 YAGHNOBI (SOGDIANĂ NOUĂ, YAGNÂBl, YAGHNOBI), 1. sau d. indo-euro-pean* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de E. U.R.S.S. (R.S.S. Tadjikă); 2 000 vorb. — bilingvi (vorbesc şi tadjika*). în varietatea de V 3 vocale scurte, 5 lungi, 23 (24) consoane, 2 semiconsoane, structura silabică (C)V(C)(C), accent nefonologic, topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Singura continuatoare a unui d. sogdian*. 2105 YAGWOIA (MENYANYA, YEGHU-YE), 1. papua* diri fam. anga*. Papua-Noua Guinee; 6 750 vorb. 2106 YAKAMUL (JAKAMUL, TJAM), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică*. Pa-pua-Noua Guinee; 1 318 vorb. Nu are distincţie incluşiv-exclusiv la pers. 1 pl. Ex.: ji pavit jer kaer, ji pa — voe — narj a jiu i kae mataerj, eo penenarj, apitţ; alie eo penenatj helirj kae pa-varj aerj „Ia fierul acesta; întîi adu-mi lemnul şi apoi o s-o fac, şi o s-o fac bine”, lit. ,,tu lua fier acesta, tu face-veni la mine lemn acesta întîi, eu face-asta apoi; totodată eu face lucru acesta deveni bun”. 2107 YAKAN (YACANES), 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Ba-silan); 30 348 vorb. ■ 2108 YAKHA (ROI, YÂKHÂ, YAKTHOM-BA), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. gyarung-mishmi* de E. India, Nepal; 1 250—1 700 vorb. 2109 YAKIBA, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 240 vorb. Persoana şi numărul subiectului indicate la verb cu sufixe. 2110 YAKOMA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Republica Centrafricanâ; 5 300 vorb. 2111 YAKORO (DAMA KURA), i. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, considerat fie d. al 1. boki*, fie 1. înrudită (CTL) sau 1. din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria, Camerun; 50 000 vorb. 2112 YAKURR ((LO)KO, LOM0NO, LU-K0, LUKO, YAK0, YAKO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Nigeria; 20 000 vorb. 2113 YALA (IYALA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 22 000—22 500 vorb. 2114 YAMBASA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Camerun; 26 000— 27 000 vorb. (surse diferite). 2115 YAMI, 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. R. P. Chineză (ins. Botei Tobago = Lanyu); 1 957 vorb. Spre deosebire de limbile din Taiwan, este foarte apropiată de limbile din N Filipinelor (ivatan*). YANA 268 D.: imumt (imulud), yami. 2116 YANA, 1. amerindiană din fam. ya-nan*. S.U.A. (California);? vorb. L. amerindiană în care distincţia dintre formele „masculine” şi „feminine” este cel mai bine marcată. Nu există gen gramatical. Pentru exprimarea unor noţiuni există 2 verbe, unul pentru acţiunea făcută de un bărbat şi altul pentru acţiunea făcută de o femeie (ni-, ni- ,,a merge” mase., ‘a- ,,a merge” fem.; lulma-6a- ,,a fi orb” mase., lulmai-yai- a îem.). Cele mai multe cuvinte au 2 forme: una plină — masculină, şi una redusă — feminină. Forma masculină poate fi cea absolută, iar cea feminină să fie redusă (sufixul nominal -na mase. devine o aspiraţie în graiul femeilor) sau forma feminină să fie cea absolută, iar cea masculină să primească un element în plus (un cuvînt terminat în vocală plină în graiul femeilor primeşte un -n la mase.). Sexul persoanei căreia i te adresezi este indicat prin folosirea formelor feminine sau masculine. L. incorporantă şi polisintetică: yăbanaumawildjigummaha'nigi ,,haidem fiecare dintre noi, să ne deplasăm desigur spre vest peste pîrîu” = yâ „cîteva persoane se mişcă”; sufixe formale de mod (-ha „hortativ”) şi de persoană (-nigi „noi”); sufixe modificatoare -banauma „fiecare”, -wil „peste”, -dji „spre vest” şi -gumma „desigur”. 2117 YANAN, fam. de 1. amerindiene din phylum hokan*. 2 1., în LL 1: yana. 2118 YAO (MAN, MIEN), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. miao-yao*. R. P. Chineză, R. S. Vietnam (N), Laos, Thailanda, poate şi Birmania; peste 500 000—1 mii. vorb. (surse diferite). Spre deosebire de miao* are -m, -n, -77, -p, -t şi -k finale. în varietatea din N Thailandei — chiengrai (Hwei Kang Pa) — 7 vocale scurte + ă, 29 consoane (aspirate numai oclusive surde; nazale şi semiconsoane sonore şi surde; ocluziune glotală), 4 semiconsoane, 6 tonuri, structura silabică CV(V), accent nefonologic, topica: subiect-verb-obiect, adjectiv-substantiv. D.: pia-mint tsao-min şi d. din reg. Guangxi-Zhuang (Kwangsi-Chuang, Kuang-hsi) şi Hu-nan, Guangdong (Kwangtung, Kuang-tung), Yunnan (Yiin-nan), Guizhou (Kweichouw, Kuei-chou). Limbaj secret caracterizat prin substituiri de cuvinte, de ex.: a:p53 „raţă" înlocuit cu dzatfz „barcă”. împrumuturi din chineză*. 2119 chiYAO (ACHAWA, ADSAWA, AD-SOA, AJAWA, AYAWA, AYO, (D)JAO, HAI-CO, HYAO, VEIAO, WAJAO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*, grupată uneori cu chiMakonde* sub denumirea yao-ma-konde. Tanzania, Malawi, Mozambic; 3 400 vorb. Clase nominale cu 3 categorii conceptuale principale: mărimea, uman/neuman, locul. 2120 YAPEZĂ (GUAP, JAP, YAP), 1. din fam. austroneziană*, ram. oceanică* de est, gr. micronezian*. Federaţia Microneziei (ins. Yap, Ngulu); 4 050 vorb.; cei 50 vorb. din Ngulu sînt bilingvi — vorbesc şi ulithiana*. Ca şi nauruana*, se pare că nu are afinităţi speciale cu alte 1. din Micronezia sau din afara ei. Fonologie atipică pentru 1. microne-ziene: 8 vocale cu perechi lungi (eventual reductibile la 5 foneme), 24 (27) consoane, 4 semiconsoane (perechi glotalizate avînd rol distinctiv). Toate cuvintele afară de anumite particule şi de împrumuturi se termină în consoană. 6 clase de cuvinte delimitate formal. Unele substantive primesc clasificatori. Articolul nehotărît şi hotărît şi demonstrativele marcate în număr (bu pumqon „un bărbat”, fare pumqon „bărbatul”, făpl pumqon „bărbaţii”). Posesia se exprimă prin pronume sufixate (naqunrdg „casa mea”) şi de obicei şi un clasificator. Unele nume nu pot apărea sub forme independente, neposedate: cltirujig „mama mea”, rac-qag „singele meu”. Pronumele subiect obligatoriu (la verbele tranzitive şi pronumele obiect). Verbul poate fi precedat de mărci de timp-as-pect, de ex. gufek „luai asta”lku gufek „am luat asta”; în lipsa acestora sînt posibile interpretări diferite. Categoria de timp-aspect poate fi marcată şi prin cîteva prefixe verbale; în acest caz pronumele subiect nu are statut de prefix, ci de cuvînt separat, şi incorporează marca de număr. Numărul dual şi pl. exprimate la verb cu ajutorul unui sufix. Topica: verb-subiect-obiect. Unele diferenţe dialectale de la un sat la altul. împrumuturi din palauană* si ulithiană*. 2121 YAQAY (JAQAI, MAPI, SOHUR), 1. papua* din stock mărind*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 8 000 vorb. Supletivism al radicalului verbal în concordanţă cu numărul obiectului. 2122 YAQUI, 1. amerindiană din fam. uto-aztecan*, gr. sonor an. Mexic; 10 000 vorb. 10 vocale (5 lungi), 19 consoane (5 lungi), 2 semiconsoane. Accent fonologie. Topica: su-biect-obiect-verb. D.: mayo, yaqui (hiaki, hiaque). 2123 YAREBA, 1. papua* din stock koiari-manubara-yareba*. Papua-Noua Guinee; 750— 2 200 vorb. (surse diferite). în varietatea bibira 5 vocale, 11 consoane, 2 semiconsoane, structura silabică (C)V, accent fonologie. 2124 YARURO, 1. amerindiană din ram. jivaroan*, clasificată uneori şi în philum macro-chibchan*. Venezuela (S); 3 500—5 000 vorb. 269 YUMAN DE NORD 15 vocale (6 nazale), 20 consoane, 1 semiconsoană. Accent final. 2125 YASSING .((D)JASING, YASING, ZAZING), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Camerun; 25 000 vorb. 2126 YATYA (YAGHE, YACHI), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*. Nigeria; 2 000 — 6 600 vorb. (surse diferite). 2127 YAZGHULAMI (JAZGULJAMISKIJ, YĂZGULAMI, YÂZGULÂMI), 1. indo-euro-peană* din ram. indo-iraniană*, gr. iranian* de est (Pamir). U.R.S.S. (R.S.S. Tadjifcă); 2 000 vorb. îndeaproape înrudită cu Sugni*. 8 vocale (a are pereche lungă), 35 (36) consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)CV(C)(C)(C). Accent final. Topica: su-biect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Nu are scriere. 2128 boYELA ((BO)YELA, KUTU), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Zair; 33 000 vorb. 2129 YELE, 1. papua*. Papua-Noua Guinee (ins. Rossel — arh. Lousiade); 1 500 vorb. Sistem de numeraţie zecimal (deşi în 1. austroneziene* învecinate din Noua Guinee de sud-est, cele mai obişnuite sînt sistemele cvinare). 2130 YENDANG, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est*. Nigeria; 2 000 vorb. 2131 YERGUM (AP(P)A, TORAH, YER-G(H)AM, YERGON), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo* (CTL) sau din gr. nigero-camerunian* (MC). Nigeria; 30 000— 68 000 vorb. (surse diferite). 2132 YEY (JEI, JE-NAN), 1. papua* din phylum Noua Guinee de centru-sud*. Indonezia (V ins. Noua Guinee); 1000 vorb. Cîteva rădăcini verbale supletive în funcţie de numărul obiectului. Dual la mărcile de persoană. Urme de gen şi clase. Distincţie masc.-fem. la pronumele sufixat de subiect, pers. 3 sg. Sufixele verbale de subiect identice la pers. 2 şi 3 non-sg. 2133 YIL, 1. papua* din phylum Torricelli*.’ Papua-Noua Guinee; 2 100 vorb. 2134 YIMAS, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. Clase nominale cu acord complet. 2135 ekîYIRA (NANDE), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Gongo*. Zair; 2 000 vorb. D.: bitoy hiro, homba. 2136 YOABU, i. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*, considerat fie d. al 1. somba*, fie 1. înrudită. Benin, Togo; 8 000 vorb. 2137 YOGAD, 1. din fam. austroneziană*, gr. filipinez*. Filipine (ins. Luzon); 8 000 vorb. 5 vocale, 12 (14) consoane, 2 semiconsoane, structura silabică GV(C), accent final. 2138 YOKWA, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 2 700 vorb. 2139 YOM (PILA(PILA), KPILAKPILA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. gur*. Benin; 28 000-40 000 vorb. 2140 YONGGOM (IONGOM), 1. papua* din fam. ok*. Papua-Noua Guinee; 2 000 vorb. 2141 YORUBA (ANA, (A)NAGO, YARI-BA) 1. 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. kwa*, cea măi importantă din acest gr. (GTL), sau din gr. nigero-camerunian* (MG). Nigeria, Benin, Togo; 5 mii. —8 mii. vorb. (surse diferite). L. semioficială în Nigeria occidentală. Folosită în administraţie, şcoală, presă şi la radio. 12 vocale (5 nazale), 19 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri de bază (bă ,,a ajunge (din urmă)”, ba ,,piele, blană”, bă ,,loc de cocoţat”). Armonie vocalică. Topica.* subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. Sistem de numărare vigesimal. D. denumite după diviziunile tribale: akoko, anago, aworo (akanda), bunu (eki), egba, ekiti, gbedde, ife, igbone, ijebu, ijesha, ila, iloriu, itse-kiri ( (i Jshekiri), iworo, jumu, ondo, owe, oyo-ibadan, yagba. Literatură bogată. Poezia face parte din viaţa de toate zilele şi nu este rezervată numai ocaziilor festive (politice sau religioase); o femeie care vinde un produs îl poate lăuda printr-un text poetic. Alfabet latin* (puncte sub unele litere) — ortografie stabilită în sec. trecut de episcopul Samuel Growther, descendent din sclavi de origine Y. Acest sistem s-a extins şi la alte 1. (ijo*). Se scrie şi cu alfabetul ,,Africa”. 2. subgr. de 1. Cuprinde 1. igala* si yoruba* 1. 2142 YOS (YO?, ZO?), 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 4 500 vorb.? 2143 YUAN (THAIYUAN, YUON), 1. din fam. sino-tibetană* sau austro-tai*, ram. kam-tai*, gr. tai*. Thailanda; 2 mii. vorb. 2144 YULU (YOULOU), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Sudan; 1 500 vorb. 2145 YUMAN, fam. de 1. amerindiene din phylum hokan*. S.U.A. 6 1., în LL 3. 2146 YUMAN CENTRAL ((UP)RIVER), 1. amerindiană din fam. yuman*. S.U.A. (Colorado, Arizona, California); 2 800 vorb. D.: (coco)maricopa (opa), mohaue (amo- jawe, jamajabs, hummock'havi, lat, mojave, mo-hao, soyopas), yuma(ya) (cetguanes, chirumas^ cuchan, kutchan, kwitcyan, tonto). 2147 YUMAN DE NORD (HIGHLANDS YUMAN, UPLAND YUMAN, YUMAN DIN ARIZONA (DE NV)), 1. amerindiană din fam. yuman*. S.U.A.; 1 950 vorb. YUPIK CENTRALĂ DIN ALASKA 270 2148 YUPIK CENTRALĂ DIN ALASKA, 1. amerindiană din fam. eschimo-aleută*. S.U.A. (Alaska); .14 500—20 000 vorb. (surse diferite). 6 vocale (3 lungi), 31 consoane, 2 semiconsoane. Accent fonologie. Topica: subiect-verb-obiect, substantiv-adjectiv. 2149 YUPIK DIN INS. ST. LAWRENCE, 1. amerindiană din fam. eschimo-aleută*. S.U.A. (Alaska), U.R.S.S. (NE Siberiei); 1 700 vorb. D.: chaplino, naukan. 2150 YUPIC PACIFIC, 1. amerindiană din fam. eschimo-aleută*. S.U.A. (Alaska şi insule); 1 000—2 000 vorb. 2151 YUPNA (JUPNA VALLEY), 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 2 600—4 000 vorb. (surse diferite). După alte păreri gr. de 5 1., printre care kewieng*. 6 vocale cu perechi lungi, 17 consoane (oclu-si vele surde — aspirate, cele sonore — prenaza-lizate; oclusivă labial-velară surdă aspirată kph, sonoră prenazalizată nmgb), 2 semiconsoane. Structura silabică (C)V(C). Accent nefonologic. Topica: subiect-obiect-verb. 2152 YURI, 1. papua*. Papua-Noua Guinee; 1 000 vorb. 2153 YURUNA (IURUNA, JARUNA), 1. amerindiană din fam. tupf 2. *. Brazilia (Parâ) ; 500—1 000 vorb. z 2154 ZAGHAWA (BERI(-AA), KEBADI, MERIDA, SOGHAUA, ZAG(H)AOUA, ZEG-GAOUA), 1. din fam. nilo-sahariană*, gr. saharian de est* (GTL) sau din gr. nilo-ciadian* (MC). Ciad, Sudan, Libia; 61 000 vorb. D.: .bideyat (anna, awe, baele, terawia). 2155 ZAMUCOAN, fam. de 1. amerindiene din ram. ecuatorială*. 3 1., în LL 1. 2156 ZAN (LAZ, MENGRELO-CEANĂ, SANISCH, ZANSKIJ), 1. sau gr. de 1. din fam. caucaziană*, ram. de S. U.R.S.S. (R.S.S. Gruzină), Turcia; 349 000 vorb. D. sau 1. separate: laz*, mingreliană*. Multe împrumuturi din armeană*, persană*, arabă*, turcă*. Nu a avut scriere. 2157 ikiZANAKI, 1. din fam. nigero-congo-leză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 23 000 vorb. D.: ndali, siora. 2158 ZANDE(H) (ASSANDEH, AZANDE, BADJANDE, BAZENDA, GNAM-GNAM, NIAM-NIAM, NYAM-NYAM, SANDE(H)), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Adamawa de est* (CTL) sau din gr. ubangian* (MC). Sudan, Republica Centrafricanâ, Zair; 700 000—1 mii. vorb. (surse diferite). Se pare că în Sudan a fost abandonată în administraţie şi şcoală după cucerirea independenţei. 24 vocale (8 scurte orale, 8 lungi, 8 nazale), 22 consoane, 2 semiconsoane. 3 tonuri (înalt, jos, descendent). Armonie vocalică. Pentru formarea pl. se foloseşte un prefix care nu este prefix de clasă: boro ,,finţă umană”, pl. a-boro. Una din puţinele 1. africane care folosesc pronume diferite pentru mase., fem. şi neutru (sau inanimat). S-a tradus Biblia. în 1929 s-a propus scrierea cu alfabet latin*, cu unele semne fonetice. 2159 ZANNIAT, 1. din fam. sino-tibetană*, ram. tibeto-birmană*, gr. naga-kuki-chin*. Birmania (N); 7 000 vorb. 2160 ZAPOTECAN, fam. de 1. amerindiene din phylum oto-manguean*. Mexic; 200 000 vorb. 2 1., ambele în LL. 2161 ZAPOTEC(O), 1. amerindiană din fam. zapotecan*. Mexic (Oaxaca); 200 000—300 000 vorb. (surse diferite). Exponenţii uneia dintre cele mai mari civilizaţii din Mexic. Vocale glotale. Tonuri cu valoare fonologică. A folosit o scriere asemănătoare cu maya*. D.: mountain de S (mialvmteco, mia- huatlan ), valleys (central, valley-isthmus), mountain de N. 2162 kiZARAMO (DALAMO), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 180 000 vorb. D.: doe. D. sau 1. înrudită: ikiRuguru*. 2163 ZAYSSE (MALO, ZAYSE, ZAYSI-NYA), i. din fam. afro-asiatică*, ram. cuşitică*, considerat 1. sau d. al 1. koyra*. Etiopia; 21 000 vorb. 2164 ZIA (TSIA), 1. papua* din stock bi-nandere*. Papua-Noua Guinee; 3 300 vorb. D.: mawai, zia. 2165 kiZIGULA (ZEGUHA, ZIG(O)UA), 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Tanzania; 112 000 vorb. D. sau 1. înrudită: kiNgulu*. 2166 Z1MBA, 1. din fam. nigero-congoleză*, gr. Benue-Congo*. Zair; 50 000 vorb. 2167 ZIRIANA (KOMI, (~-)SYRjĂNISCH, ~-ZIRIANĂ,~-ZÎRIANĂ, ~-ZYRjANSKU, ZYRIAN(E), ZYRlfeNE (KOMI)), 1. din fam. uralică*, ram. fino-ugrică*, gr. finic*, subgr. permic. U.R.S.S. (R.S.S.A. Komi, R.S.F.S.R., Siberia); 294 000—322 000 vorb. (surse diferite). L. oficială regională în R.S.S.A. Komi. La origine (gr. de) d. al 1. komi*, ca şi permiak* — reciproc inteligibilă cu aceasta (au format o unitate pînă în sec. 14—15), deşi prezintă diferenţe fonetice, morfosintactice şi lexicale; dezvoltarea separată accentuată după 1920. 7 vocale, 25 (28) consoane, 1 semiconsoană (y). Structura silabică (C)V(C)(C). Accent iniţial. Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-sub-stantiv. 10 d. foarte diferite fonetic. Istoria 1. Z. împărţită în 2 perioade: veche (sec. 14—15) şi modernă (de la mijlocul sec. 18). L. literară veche — bazată pe d. de pe Vîcegda inferioară (unele trăsături arhaice). L. literară modernă dinainte de 1918 — neunitară; actualmente bazată pe d. din reg. oraşului Sîk-tîvkar (d. de tranziţie). în lexic 80% din rădăcini—comune cu 1. udmurtă*. îmbogăţirea vocabularului prin mijloace interne din sec. 19. Pentru scrierea veche vezi komi. între 1932 şi 1939 a folosit alfabetul latin*, înlocuit cu ce£ rus*. Ortografie comună cu permiak. ZOQUE 272 2168 ZOQUE (GHIMALAPA, COQUE, LO-QUE, SOK(U)E, TROC, (T)ZOC, ZOKE), 1. amerindiană din fam. mixe-zoquean*. Mexic (Oaxaca, Tabasco); 20 000 vorb. 6 vocale, 22 consoane, 4 semiconsoane. Structura silabică (C)(C)(C)(G)V(C)(G)(C). Accentul pe penultima silabă. Are cazuri, dar numai locative, ca nahua*. D.: copainala, ccctopec, ostuacan. 2169 ZULMANU (BALETHA, BALETHI, TSILMANO, ZELMAMO, ZELMANU, ZIL-MANU), i. din fam. nilo-sahariană*, gr. nilo-charian*. Etiopia, Sudan; 2 000 vorb. 2170 ZULU (isiZULU, ZUNDA), 1. din fam. migero-congoleză*, gr. Benue-Congo*; grupată ^uneori cu xhosa* şi swazi* sub denumirea nguni*. Cea mai importantă 1. a populaţiei indigene din Republica Africa de Sudf vorbită ,şi în Rhodesia, Malawi, Tanzania; 2 mii. —3 mii. vorb. (surse diferite). Numele etnic Z. nu a fost explicat. Datele arheologice, etnografice şi lingvistice arată că. vorb. 1. Z. au venit în S Africii prin sec. 14 din reg. lacului Victoria, stabilindu-se la început în Transvaal şi ulterior (sec. 16) în Natal şi Zululand; în sec. 19 triburile Z. au format un stat. L. Z. s-a extins, eliminînd o serie de 1. indigene. 3 clicuri (dental, cerebral şi lateral), cu 24 variante. Din cele 2 385 cuvinte din dicţionarul 1. xhosa* care conţin clicuri, 376 există şi în Z. 2 tonuri cu valoare fonologică (s-a scris şi o gramatică tonală a 1. Z.). Multe cuvinte poli-silabice (cuvintele cu mai mult de 3 silabe au 2 accente: unul principal, pe penultima silabă, care lungeşte vocala, şi unul secundar, care cade pe fiecare a 2-a silabă, începînd cu penultima; fuhlăfuhlăzelisise:la). Cantitatea vocalică are toI fonologie. Sistemul claselor nominale este bine reprezentat, cu sufixe bisilabice. Sistemul verbal are opoziţii cu 3 aspecte: nedefinit (ngalamba ,,foamea mă prinde”), terminat (hgahgilambile „înfometasem”) şi durativ ngaii-gilamba „foamea mă hărţuieşte”). Sistemul verbal are şi 3 „implicaţii”: enunţarea unui simplu fapt (ngiVanda „iubesc”), enunţarea unei acţiuni în curs (de desfăşurare), care poate fi afirmativă (ngisat*anda „iubesc încă”) sau negativă (angisat‘andi ,,nu mai iubesc de mult”), şi enunţarea unei acţiuni limitate exclusiv, care poate fi afirmativă (sengit'anda „iubesc începînd de acum”) sau negativă (angikat(andi „nu iubesc încă”). în Z. există fenomenul hlonipha „a respecta un lucru nerostindu-i numele”, care reprezintă restricţiile pe care respectul şi consideraţia le impun uzajului. De exemplu, o femeie nu are voie să pronunţe numele socrului ei. în timpul comunicării, ea va substitui fonemele numelui respectiv. Va proceda în acelaşi fel şi cu cuvintele „înrudite” din punct de vedere morfofonemic cu cuvîntul care trebuie evitat. Dacă denumiri ale obiectelor casnice sînt identice cu numele interzise, ele sînt înlocuite cu alte cuvinte sau cu împrumuturi lexicale din alte 1. D.: lalaf esiNdebele (tabele, tebele), ngoni, qwabe, Z. din Natal, Z. din Zululand. Din Z. s-a dezvoltat în Natal, în a 2-a jumătate a sec. 19, un pidgin fanagalo (numit şi fanikolo„ chilapalapa, chikabanga, chilololo, isilololo, chi-lungubi, isilunguboi, isikula, basic bantu, ki-tchen kaffir, mine kaffir etc.). Este 1. minerilor din Africa de Sud, care are şi cuvinte engleze şi afrikaans. împrumuturi lexicale din boşimană*, hotentotă*, olandeză*, afrikaans* şi engleză*. Termenii împrumutaţi sînt adaptaţi: usheleni < engl. shilling, ishalu < engl. shop, imoţakali < engl. moto-car. Primele 2 1. au influenţat Z. şi în structura fonetică (clicurile sînt împrumutate din aceste 2 1.). Literatură artistică şi publicistică. Există preocupări pentru dezvoltarea 1. literare pe baza d. din Natal şi Zululand. Foloseşte alfabetul latin*, dar, spre deosebire de sotho*, are un sistem de scriere nesegmentat: nyathanda „el iubeşte” (sotho oa rata), nyabathanda „el îi/le iubeşte” (sotho oa ba rata). 2171 ZUNI, 1. amerindiană din phylum pe-nutian*. S.U.A. (New Mexico); 3 500 vorb. 10 vocale (5 lungi), 32 consoane, 2 semiconsoane. Structura silabică CV(C). Accent iniţial. Topica: subiect-obiect-verb, substantiv-adjectiv. GLOSAR DE TERMENI LINGVISTICI* actor alfabetul ,,Africa” cerebralizarea consoanelor clacantă clase (nominale) clasificator clic clitic conectiv creolă cuantifi câtor cvadrial declarativă (particulă ~) distribuţie complementară = autorul acţiunii exprimate de un verb = serie de recomandări suple pentru stabilirea unor (noi) sisteme de scriere pentru limbile africane = transformarea unor consoane în cerebrale (numite şi cacuminale sau retroflexe) — pronunţate cu ridicarea vîrfului limbii spre palat, astfel încît articularea se produce între dosul limbii şi palatul tare = consoană, de obicei sonoră, asemănătoare clicului, caracteristică limbilor negroafricane = împărţire a substantivelor în clase (după criterii semantice, eventual şi gramaticale), marcate uneori prin clasificatori - cuvînt, formă sau afix care indică în anumite limbi clasa (categoria semantică ori gramaticală) căreia îi aparţine cuvîntul pe care îl însoţeşte = consoană a cărei pronunţare este însoţită de o inspiraţie, nu de o expiraţie, ca în cazul consoanelor obişnuite. Se aseamănă cu plescăiturile din limbile europene; zgomotul sărutului este un fel de ^la-bial; pentru a îndemna caii se foloseşte un fel de ~ bilateral = formă legată care nu poate apărea independent, dar care îndeplineşte la nivelul sintagmei sau propoziţiei acelaşi rol ca şi un cuvînt de sine stătător (nefiind deci un simplu morfem); le pot fi proclitice sau enclitice = element de relaţie (de exemplu sufix sau enclitic) care stabileşte raportul între doi termeni sau două grupuri de cuvinte : limbă rezultată în general prin adoptarea ca limbă maternă a unui pidgin ■ clasificator numeral (numerativ) intercalat în unele limbi între numeralul cardinal şi substantivul pe care acesta îl determină, şi care indică clasa căreia îi aparţine substantivul : formă specială în cadrul categoriei de număr pentru a desemna 4 obiecte (în opoziţie cu singular, dual, trial şi plural) = particulă care introduce în unele limbi propoziţii declarative : distribuţie în care doi termeni sau două serii de termeni se exclud din toate poziţiile * Glosarul cuprinde termenii lingvistici folosiţi în mai multe articole din LL şi care nu figurează în Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Bucureşti, Editura Academiei R.S. Români a, 1975» sau care sînt utilizaţi în LL în alte accepţii decît cele incluse în acest dicţionar. Termenii tipăriţi cu caractere cursive sînt la rîndul lor explicaţi în prezentul glosar. 18 — c. 745 GLOSAR downglide (engl.) downstep (engl.) ejectivă ergativ glotalizată ideofonă inceptiv ingresivă injunctiv lenis—fortis lingua franca macro-phylum mediale (verbe forme verbale ~) moră 274 = fenomen care apare în limbile tonale atunci cînd ultima silabă are un ton coborît datorită faptului că spre sfîrşitul silabei se produce o „alunecare", o reducere mai accentuată a înălţimii = fenomen care se produce într-o succesiune de tonuri înalte întrerupte de tonuri coborîte, şi care constă dintr-o coborîre succesivă a tonurilor înalte spre sfîrşitul propoziţiei = consoană produsă nu pe baza curentului respirator, ci prin utilizarea exclusivă a aerului supralaringal, trecerea aerului respirator fiind oprită prin închiderea corzilor vocale; ridicarea glotei închise (la-ringelui) provoacă creşterea presiunii aerului în cavitatea bucală, punînd în mişcare un curent de aer glotal egresiv (vezi şi glotalizată, pregtotalizată, recursivă) = caz la care stă în unele limbi autorul acţiunii exprimate printr-un verb pasiv (care corespunde verbelor tranzitive din limbile indo-europene), în timp ce obiectul direct stă în cazul nominativ; în alte limbi, ~ ul este cazul subiectului verbelor tranzitive folosite absolut, iar nominativul — cazul subiectului verbelor intranzitive şi pasive = consoană complexă la care articularea bucală este însoţită de articulare glotală, produsă prin închiderea şi ridicarea glotei închise (vezi şi ejectivă, re-cursivă) - parte de vorbire existentă în unele limbi negro-africane şi care se aseamănă cu adverbul, împreună cu care este clasificată ca un element „descriptiv” : aspect verbal care indică începutul unei acţiuni (incoativ) : consoană produsă cu ajutorul aerului inspirat (nu al celui expirat), rarefierea aerului din cavitatea bucală determinînd absorbţia aerului din exterior : mod asemănător imperativului opoziţie din punctul de vedere al percepţiei între consoane „slabe” (caracterizate sub aspect articulator printr-o tensiune musculară mai mică) şi „forte” (a căror articulare comportă o tensiune musculară mai mare) (vezi şi tens—lax) termen generic pentru orice tip de idiom folosit ca mijloc de comunicare între vorbitori cu limbi materne diferite grupare de limbi care au sub 1% termeni înrudiţi în vocabularul fundamental (vezi şi phylum) sufixe verbale care, spre deosebire de cele finale de frază, nu pot fi adăugate decît în subordonate; sînt folosite în unele limbi pentru a indica ceea ce în majoritatea limbilor europene ar constitui propoziţii separate. în limbile în care persoana este marcată prin sufixe adăugate verbului, formele verbale ~ diferă după cum cele două „propoziţii” au acelaşi subiect sau subiecte diferite (în acest ultim caz, forma trebuie să exprime persoana subiectului, pentru a se evita confuziile) cea mai mică unitate de măsură prozodică (de obicei inferioară silabei) care exprimă cantitatea sau durata (lungimea); durata sa este în general echi- 275 GLOSAR onorific (stil phylum pidgin poli personală postpoziţie preglotalizată prenazalizată progresiv recursivă registru retractată retroflexă sandhi valenţă cu o vocală scurtă; poziţia tonului exprimată în unele limbi în funcţie de more = ansamblu de mijloace (în special lexicale, dar şi fonetice şi gramaticale) care marchează deosebirile sociale (de sex, vîrstă, grad de rudenie, poziţie socială) dintre vorbitor şi interlocutor sau/şi persoana despre care se vorbeşte = grup de limbi care au între 12% şi 1% termeni înrudiţi în vocabularul fundamental (vezi şi macro-phylum, stock) = idiom cu caracter restrîns, format în cadrul unor contacte sporadice între vorbitori cu limbi materne diferite, folosit ocazional numai ca mijloc de comunicare secund şi care nu este limbă maternă pentru nici un vorbitor (vezi şi creolă) = (tip de) conjugare care exprimă categoria persoanei la verb, spre deosebire de limbile în care verbul nu exprimă persoana = element (cuvînt, particulă, morfem gramatical invariabil) postpus unui cuvînt (unei sintagme), al cărui (cărei) regim îl determină, indicînd raporturile sale gramaticale cu celelalte cuvinte (sintagme) din propoziţie; are deci un rol asemănător prepoziţiei, de care se deosebeşte prin poziţie = consoană produsă cu ajutorul aerului inspirat (nu al celui expirat), coborîrea glotei închise provocînd rarefierea aerului în cavitatea bucală şi ca urmare absorbţia aerului din exterior (vezi şi ejectivă) = consoană a cărei articulare orală este precedată de producerea unui scurt segment nazal (vălul palatului, fiind iniţial în repaus, permite aerului să treacă la început prin ambele cavităţi) = aspect verbal care exprimă o acţiune continuă, aflată în curs de desfăşurare în momentul indicat (iinperfectivă, durativă) = consoană complexă care combină articularea bucală cu o ocluziune glotală (aerul supraglotal, adunat deasupra glotei închise după ocluziunea anterioară, este expulzat brusc prin ridicarea glotei) (vezi şi ejectivă) = 1. banda de frecvenţă în care se situează acustic fonemele (silabele); diferenţele de ~ sînt utilizate în unele limbi ca tonuri punctuale, afectînd o singură morâ; 2. diferenţe în articularea sunetelor datorate configuraţiei glotei, ca efect al poziţiei coardelor vocale (care pot fi depărtate, mai mult sau mai puţin apropiate ori strîns lipite, rezultînd sunete surde, sonore, respectiv faringalizate) = consoană la a cărei pronunţare vîrful limbii este ridicat spre palatul moale, astfel încît articularea se produce între dosul limbii şi palat = consoană, numită şi cerebrală sau cacuminală, a cărei articulaţie comportă o ridicare a vîrfului limbii spre bolta palatului (vezi şi cerebralizarea consoanelor) = modificare fonetică a sunetelor aflate în contact în interiorul aceluiaşi cuvînt (în special la joncţiunea dintre morfeme — radicale şi afixe) sau la iniţiala şi/sau finala unor cuvinte sau sintagme diferite, în fonetică sintactică GLOSAR 276 semiografic silabar stock strictură stridentă tens—lax — sistem de scriere în care diferite cuvinte sau morfeme cu sens abstract sînt notate în conformitate cu alte sensuri ale aceloraşi combinaţii de sunete, care au corespondent în realitatea reprezentabilă figurativ = totalitatea grafemelor dintr-o limbă a cărei scriere notează secvenţe de foneme denumite de obicei silabe, nu foneme individuale, ca scrierea alfabetică = grupare de limbi care au între 36% şi 12% termeni înrudiţi în vocabularul fundamental (vezi şi phylum) = relaţia dintre un organ articulator activ şi unul pasiv, care influenţează măsura în care curentul de aer este îngustat într-un anumit punct al trac-tului vocal = consoană caracterizată din punct de vedere acustic în spectrograma sa printr-o intensitate mare, repartizată neregulat, şi prin predominanţa frecvenţelor înalte şi deci slăbirea formanţilor joşi; în termeni articulatori se defineşte printr-o obstrucţie complexă în punctul de articulare (obstacol suplimentar) = opoziţie de bază între consoane care au ca trăsătură distinctivă o lungime şi o intensitate (deci şi o audibilitate) mai mari, respectiv mai mici; din punct de vedere fiziologic sînt pronunţate cu o energie expiratorie (presiunea aerului pulmonar), o tensiune musculară şi o deviere a aparatului vocal faţă de poziţia de repaus mai mari, respectiv mai mici, trăsături reflectate şi în spectrogramă (vezi şi lenis—fortis) INDICE Indicele este conceput exclusiv ca un sistem de trimiteri cu caracter practic, pentru a facilita cititorului care a întîlnit denumirea (sau una din denumirile) unui idiom (grup de idiomuri) găsirea tuturor informaţiilor existente în LL cu privire la idiomul sau grupul în cauză. Indicele nu reia integral lista de cuvinte a lucrării, ci este un complement al acesteia, cuprinzînd următoarele categorii de termeni: a) variantele şi sinonimele denumirilor adoptate de autori drept cuvinte-titlu ; b) idiomurile (grupurile de idiomuri) care beneficiază în LL de articol independent, dar la care se fac unele referiri şi în alte articole (cu trimitere doar la acestea din urmă); c) idiomurile (grupurile de idiomuri) care nu au primit o tratare separată în lucrare, dar la care se fac totuşi unele referiri în diverse articole din LL ; d) dialectele menţionate în diverse articole din LL ; e) termenii prefixaţi, care figurează în LL, conform uzanţelor, la locul alfabetic al celui de-al doilea component; aceştia sînt dispuşi în indice şi la locul alfabetic al prefixului; în această situaţie se află numele unor limbi africane care se folosesc cu sau fără prefix (de ex. liBaali apare în LL sub B, iar în indice şi sub L) sau formaţii de tipul macro-algonkin (dispusă în LL sub A, iar în indice şi sub M); f) unele sisteme de scriere, în măsura în care numele lor coincid cu nume de limbi. Trimiterile se fac la numerele de ordine ale articolelor în care apar termenii respectivi. Gonsiderînd că cititorul este interesat să afle toate valorile termenului căutat, ca şi pentru economie de spaţiu, în indice au fost grupate trimiterile privitoare la toate accepţiile acestuia (dialect şi limbă, limbă şi grup de limbi, diferite faze istorice sau realizări geografice ale unei limbi, limbi diferite) ; de ex., trimiterile la spaniola americană sau la latina medievală sînt incluse în seria celor privind spaniola, respectiv latina. Din aceleaşi motive nu am făcut distincţie între valoarea substantivală şi cea adjectivală a unui termen sau între forma de masculin şi cea de feminin impuse în limba română cuvintelor variabile de acordul cu diferiţi termeni generici (dialect, idiom, grup vs. limbă, familie etc.). Determinanţii care însoţesc unele denumiri nu sînt precizaţi decît în cazurile care impun acest lucru — atunci cînd este vorba de o limbă diferită de cea desemnată prin termenul simplu (de ex., bulgara veche este menţionată separat de bulgară, deoarece sînt două limbi diferite). Întrucît în numeroase cazuri aceeaşi denumire există în mai multe limbi, care urmează convenţii ortografice diferite, ortografiind numele de limbi la iniţială fie cu minusculă, fie cu majusculă (cu predominanţa netă a primului sistem), am renunţat să marcăm aceste deosebiri, scriind toate numele de limbi conform normelor româneşti, cu literă mică la iniţială (chiar atunci cînd pot proveni din nume proprii). Din motive similare, ordonarea alfabetică nu ţine seama de nici un fel de semn diacritic (deci nici de cele curente în ortografia limbii române). Semnele fonetice speciale se aşază în ordinea alfabetică după ultima literă din alfabetul latin. Ca şi în cuprinsul lucrării, în indice sînt contopite variantele grafice a căror grupare nu afectează ordinea alfabetică (atunci cînd trimiterile privesc aceleaşi articole). A a'adjio 840 aadlai 1633 aaimasa 972 aaleira 1036 aarabl 23 ab 1404 aba 1789, 1993 abacă 721 abacama 136 abadekh 13 INDICE 278 abadzex 13 abagai 1494 abaganar 1494 abakâ 721 abakantatarisch 648 abakay spanish 426 abarambo 175 abasin 2 abau 1724 abaza 1494 abazin(ă) 2, 5, 356 abazinian 2 abazinskij 2 abbe 3 abbey 3 abchasisch 5 abe 197 abelam 1723 abhază 2, 356, 777 abhazo-adîgheean 356 abi 3 abi(d)ji 96 abiri 1186 abisiniană 64, 1746 abiyi 1186 abkar 1112 abkhaz-abaza 2 abkhaze 5 abkhazian 5 ablig-saligsig 794 ABN 1484 abnaki 1553 abo 170 abomwa 6 abor 12, 1920 abor-miri 12 abourâ 6 abra-de-ilog 734 abron(g) 625 abruzzeză 744 absaraka 427 absâroke 423 abăuy 5 abukein 127 abulu 1165 abusharid 1186 abxaz 5 abxazo-abaza 5 abxazskij 5 aby 3 abzax 13 abzhui 5 acasaquastlan 1338 accadiană 39 adeh 7 acera 563 achawa 2119 achehnese 7 achehneză 366, 725 achinese 7 achipawa 807 achlo 32 acholi 8 achuale 767 achuara 767 achwach 33 acira 109 acoma 868 acooli 8 adamawa de est 9, 147, 163, 168, 175, 295,. 320, 332, 334, 368, 369, 437, 447, 484, 485, 492, 493, 532, 536, 540, 590, 629, 761, 865„ 915, 920, 1018, 1044, 1077, 1109, 1164„ 1214, 1218, 1222, 1231, 1286, 1310, 1313, 1315, 1331, 1340, 1367, 1373, 1390, 1391* 1407, 1411, 1475, 1534, 1547, 1687, 1725„ 1985, 1994, 2044, 2059, 2091, 2094, 2110* 2125, 2130, 2158 adangme 563 adara 782 adare 659 adea 645 adeli 10 adham 1607 adiaukru 14 adidji 96 adîghee 13 adîghei 356, 363, 777 adioukrou 14 adiye 645 adjiba 1319 adj io 840 adjukru 14 adjumba 1329 ado 1532 adong 1648 adouma 489 adsawa 2119 adsoa 2119 aduipliin 43 aduma 489 adwipliin 43 adygei 13 adygejskij 13 adyghe 13 adyumba 1329 adzera 109 adâge 13 a’e’e 178 aeka 243 aekyom 129 aeta 27 afan 572 afar 433, 1665 afatime 124 afema 83 afghană 1552, 1562 afgan de est 1552 afghan persian 1562 afSro 829 279 INDICE afrikaan(s) 19, 594, 595, 1138, 1484, 2170 afrikan 19 afro-asiatică 16, 17, 24, 36, 42, 47, 60, 64, 77, 81, 86, 87, 93, 95, 136, 137, 150, 185, 188, 193, 203, 221, 231, 239, 259, 276, 299, 319, 322, 325, 329, 343, 373, 412, 418, 433, 435, 454, 458,476, 499, 506, 523, 535, 539, 555,564, 572, 574, 580, 587, 592, 596, 599, 602, 607, 609, 615, 632, 640, 645, 659, 661, 674, 679, 723, 733, 755, 762, 769, 808, 874, 889, 891, 932, 944, 947, 1046, 1055, 1127, 1142, 1146, 1159, 1178, 1188, 1190, 1197, 1206, 1273, 1274, 1276, 1307, 1322, 1323, 1344, 1355, 1387, 1396, 1422, 1428, 1451, 1512, 1565, 1599, 1637, 1665, 1700, 1709, 1715, 1729, 1736, 1742, 1757, 1772, 1778, 1780, 1797, 1807, 1813, 1855, 1898, 1926, 1927, 1973, 1994, 2026, 2064, 2077, 2163 aga 819 agaga 24 agaiambo 182 agam 1257 agar 478 agarabe 568 agarabi 23, 568 agatu 710 agau 24 agaw 239 aghulisch 30 agi 1296 agiba 1319 agija 127 aglubang de est-bandos 1828 aglubang de vest 48, 1828 agn6en 1952 agni 83 agnier 1277 ago 32 agob 1437 agobd 26 agta de vest 708 agu 1619 agua 1248 aguacatan 29 aguaruna 767 agul 30 agul'skij 30 agusan 1171 agusan manobo 1173 agwa 639 agyuku 14 ahahnelin 88 ahenin 88 ahirani 875 ahld 32 ahmenidă 1562 ahtena 1741 ahva(c)h 33, 122 aiga 15 aigan(g) 854 aikhe 455 aliena 1 909 aimara 71, 1603, 1604, 1792 aina 1159 ainu 601, 756, 1530 aistran 156 aitutaki 1179 aizi 31 aja 530 ajawa 2119 aje 691 aji 691 ajiba 1319 ajie 691 ajio 789 ajo 1292 ajukru 14 ajure 790 aka 38 akalak 849 akan 37, 442, 530, 563, 993, 1152 akanda 2141 akansa 472 akaples(s) 6 akara 1960 akarimojong 830 akasa 717 ak6b(o)u 853 akem 37 akha 254 akhty 1053 akhusha 460 akhwakh 33 aki 169 akido 1311 akit 869 akium-awin 129 akka 360 akkadiană 20, 87, 506, 682, 1562, 1715 akkhustia 460 aklan 258 aklanon 258, 1538 ak-nogai 1431 akoko 2141 akokolemu 967 akoli 8 akonto 1928 akpese 949 akposo 950 akpwakum 998 akrika 717 aku 423 akuapem 37 akum 967 akuut 255 akuwagel 207 akwapem 37 akyem 37 ala 2063 alacaluf 71 INDICE 280 aladyan 44 alagan 1828 alag-bako 734 alagian 44 alagya 44 alakaluf 43 alakong 146 alalao 1292 alang 649 alante 153 alat 321 alaugat 923 alawa 116 albaneză 97, 620, 723, 1116, 1413, 1636, 1763, 1996 albay-sorsogon 236 alemană 1630 alemanic 594, 709 alendu 1048 alentejano 1591 aleută 601 algarvio 159 algemeen beschaafd nederlands 1484 algic 1480 algonchină 51 algonkin(ă) 88, 185, 261, 384, 422, 467, 551, 1252, 1278, 1480, 1553, 1592 macro-algonkin 51 algonkine 51, 1480 algonkinska 1480 algononska 51 algonquian 51, 1480 algonquin 51 algonquinl(e) 1480 aii 590 alikuluf 43 allmit 711 alisan 1977 aliutor 414, 938 aljutorskij 938 al-kareti 932 allaba 42 alladyan 44 allebonne 1738 alleghany 383 alligewi 383 aloro 56 alpenromanisch 1630 alpin 1477 altai (de nord) 796, 1282, 1998 altaică 35, 52, 54, 123, 132, 192, 310, 321, 415, 416, 420, 431, 446, 528, 529, 588, 601, 648, 706, 756, 796, 827, 828, 852, 883, 896, 969, 1157, 1280, 1284, 1343, 1431, 147$, 1485, 1494, 1498, 1546, 1654, 1692, 1745, 1777, 1789, 1876, 1992, 1996, 1997, 1998, 2000, 2004, 2013, 2019, 2020, 2026, 2027, 2039 altai-kizhi 52 altajskij 52 alt(hoch)deutsch 594 altnordisch 1702 alto-duriense 1591 alto-minhoto 1591 alto navarro 185 altpreussisch 1593 alu 38, 304, 1962 alua 56 aluku 423 alulu 56 aluru 56 arutor 938 amachengue 1117 amadi 1109 amahuaca 1545 amai 1081 amamiosima 1654 aman 1177 amanghetu 1165 amarcocche 60 amari 109 amarin(n)ya 64 amaro 322 amarro 947 amawa 59 amawaca 57 amawtla 1217 (ku-)amba 250 ambaniândro 1143 ambo 1019 ambrim 62 ambrin 62 ambrr 62 ambrym 62 ambryn centrală 62 ambryn de sud 62 ambumi 2095 amburayan 816 amdo 1920 amerindiană 29, 34, 43, 49, 51, 57, 66, 67, 71, 72, 88, 91, 92, 106, 112, 116, 130, 133, 176, 198, 208, 261, 284, 285, 293, 339, 340, 341, 344, 346, 347, 348, 349, 351, 352, 355, 357, 358, 367, 376, 378, 380, 381, 383, 384, 386, 387, 389, 392, 397, 398, 399, 400, 401, 403, 404, 405, 410, 414, 416, 419, 422, 427, 429, 430, 432, 450, 467, 469, 472, 482, 502, 516, 518, 519, 520, 521, 551, 557, 591, 601, 608, 623, 624, 626, 646, 651, 673, 686, 695, 696, 697, 728, 730, 737, 745, 747, 752, 767, 768, 795, 815, 837, 857, 867, 895, 914, 957, 997, 1020, 1060, 1117, 1118, 1151, 1182, 1204, 1205, 1208, 1212, 1213, 1215, 1217, 1252, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1277, 1278, 1298, 1300, 1301, 1303, 1304, 1316, 1324, 1325, 1332, 1338, 1359, 1381, 1433, 1480, 1482, 1488, 1491, 1506, 1507, 1508, 1514, 1515, 1517, 1523, 1524, 1526, 1535, 1537, 1548, 1553, 1559, 1587, 1568, 1569, 1571, 1577, 1589, 1590, 1591, 1592, 1603, 1604, 1605, 1606, 1662, 1663, 1673, 1674, 1701, 281 INDICE 1705, 1719, 1738, 1741, 1747, 1754, 1755, 1758, 1792, 1837, 1861, 1863, 1864, 1865, 1877, 1893, 1895, 1896, 1897, 1900, 1901, 1905, 1906, 1917, 1942, 1944, 1945, 1946, 1953, 1964, 1965, 1966, 1975, 1982, 1983, 1993, 2003, 2007, 2008, 2009, 2010, 2033, 2035, 2036, 2057, 2058, 2061, 2074, 2082, 2086, 2089, 2090, 2116, 2117, 2122, 2124, 2145, 2146, 2147, 2148, 2149, 2150, 2153, 2155, 2160, 2161, 2168, 2171 amganad 711 amgotro 471 amhara 20, 24, 95, 523, 659, 1715 amharegna 64 amharic 64 amharinya 64 ami 65 amiangba 175 amiangbwa 175 amina 563 amis 65 amiS 65 amisbgo 67 ammur 60 amo 59 amojawe 2146 amon(g) 59 amou oblou 950 ampale 2060 ampibabo 1936 amu 1818 amuchgo 67 amuexa 66 amugen 1493 amusgo 67 amuzgo-mixtecan 1267 ana 2141 anaberg 78 anago 2141 anambd 1893 anamită 2046 anang 505 anatolian(ă) 97, 682, 723 anatolian de est 132 anatri 416 anazele 763 ancien fran£ais 553 an£ix 832 andă 73 andaluzian 1792 andane-ibeno 505 , andani 1258 andean(ă) 43, 72, 339, 1604 andean-ecuatorial 71, 502, 768, 1982 andhra 1885 an di 73, 122 andian(g) 1160 andijskij 73 andreleba(ti) 1087 andri 1296 anesu 653 anexa 530 anfillo 1178 anga 181, 822, 1246, 1548, 1749, 2060, 2105 angal heneng 1243 angami 76 angan 800 angevin 553 anggor 79 angkola 1948 angkola-mandailing 1948 anglian 516 anglie 516 anglo 530 anglofriesisch 1484 anglo-frizon 554 anglo-normand(ă) 292, 516 anglosaxonă 516, 1798 angoumois 553 an-j 691 angwanku 1858 anhaqui 232 aniouak 82 ankoue 81 ankulu 718 anna 2154 annamese 2046 annamită 2046 annam-muong 1287 anoong 1449 ansakara 1475 antarbedi 678 antarvedi 678 antkulu 735 anuak 1734 anufo 8 anung 1449 anupe 1452 anuta 1930 anwak 82 anyanga 625 anyi 37, 197 anyo 1627 anywak 82 aoba 1489 aomba 1489 apa 438, 1920, 2131 apabhramSa 722 apabhrâsă 722 apae^aa 1655 apae’aa 1655 apak 110 apayao 742 apayaw 742 aphya 873 api 1028 aporinskij 938 appa 1941, 2131 ap’s§wa 5 ap’u 780 INDICE 282 apurahuano 1833 apurawano 1833 aqu§a 460 ara 150 /ara/ 691 arab(ă) 13, 19, 20, 48, 87, 122, 132, 192, 203, 209, 217, 221, 235, 291, 354, 356, 363, 416, 418, 459, 460, 499, 516, 553, 555, 570, 572, 588, 622, 661, 678, 722, 725, 732, 736, 744, 759, 796, 819, 841, 852, 897, 980, 1011, 1013, 1053, 1121, 1138, 1143, 1169, 1291, 1433, 1445, 1453, 1456, 1552, 1562, 1591, 1595, 1635, 1657, 1697, 1715, 1752, 1757, 1778, 1782, 1792, 1797, 1818, 1876, 1927, 1996, 1998, 2004, 2019, 2029, 2039, 2050, 2100, 2156 arabana 116 arabic 86 arabisch 84 ’arabiyya 84 aradigi 434 arafundi 50 arag(a) 1608, 1609 aragonez 1477, 17S2 aragwa 1284 aragya 44 arakan(ese) 253 aramaic 87 arameeană 87 arameica 36, 39, 87, 347, 399, 622, 709, 722, 1562, 1691, 1715, 1757 araote 2074 arap 757 arapeshan 1962 arapesh de sud 1962 arapesh montană 1962 arapoho(e) 88 arara 837 araucană 1559 araucanian 91 araukan 91 arawak 66, 92, 340, 346, 347, 502, 608, 728, 1117, 1300, 1304, 1545, 1571, 1865, 1900, 2010 arawakan 198 arber 48 arbresh 48 arcado-cipriot 620 ardha-magadhi 722 ardhamâgadhî 722 are 150 areare 94 are’e 178 aregwa 735 aregwe 735 aretino-chianaiolă 744 arewelahayeren 97 arewmtahayeren 97 argobba 523 arhâ 691 ari 150 aria 1961 ariană 723, 724 arikun 1667 arii 110 arin 517 arinwa 672 arion 230 arisan 1977 aritao 740 arkansas 472 arkhorcin 883 arman 528 armeană 36, 356, 622, 723, 732, 1562, 1952* 1996, 2014, 2156 armoricain 292 arnaut 48 arniyâ 884 amy(i)ă 884 aro 150 aromână 1116, 1636 arosi 62 aroti 62 arrapahu 88 arrarra 837 asante 37 asaro 569, 1438 aschcharwa 2 asera wanua 1016 aserbeidschanish 132 aseri 132 ashanti 37 ashingi 802 ashkarwa 2 ashksarhik 97 a-sho 100 ashret 1564 ashtikulin 1013 ashxar 2 asi 47 asianic(ă) 527, 682 asirian 39 asiro-babiloneană 39 aslian 1137 aslian central 1669 aslian de nord 1713 aslian de sud 1137, 1669 asolio 842 asongori 1810 aSreti 1564 asmat 1437 aăo 391 assam 101, 517 assameză 217, 1494 assami 101 assandeh 2158 assaya 83 assiniboin(e) 450 assumbo 509 assunpink 467 INDICE aStikuîin 1013 astori 1735 asturian 1792 asumbo 509 asuri 1314 asurini 1893 a§xar 2 atâ 144 ataiyal 104 ataka 842 atayal 105, 1707 atayalic(ă) 104, 119, 550, 725, 1667, 1707 atchi 41 ateanaca 419 atem 576 ates(i)o 1902 athabaskan 106 athapascan 1754 athapascan-eyak 351, 389, 397, 482, 957, 1331, 1359, 1837, 2003, 2026 athapaskan 521 atheh 7 athehnese 7 atic 620 atiri 340 atiteca 2009 atiu 1179 atka 49 atlantic occidental 138, 143, 153, 173, 184, 229, 232, 311, 497, 555, 613, 860, 900, 933, 973, 1029, 1061, 1163, 1170, 1411, 1726, 1891, 1892 atna 1741 atobu 41 atong 267, 268 atsam(a) 379 atsang 140 atscholi 8 atsera 109 atshie 41 atSi 1971 atsilima 1639 atsina 88 attaka 842 atticmospicayes 482 attimospiquaies 482 attte 41 attouat 850 attu(an) 49 atwot 110 atyap 842 atyoti 625 atzi 1971 au 1962 aua 1236 < aubsâroke 427 aucan(ian) 91 auen 113 //au//en 113 aukshtait(isch) 1064 aukătaiciai 1064 aukStait(isch) 1064 aukwe 113 aunalei 1492 aunde’e 178 aurama 1554 australiană 119, 423, 833, 1115, 1131, 1533, 1548, 1943, 2065, 2071, 2081, 2097 austrie 118, 119, 1753, 1754 austro-asiatic(ă) 117, 118, 119, 120, 146, 204, 294, 371, 406, 585, 617, 637, 649, 685, 693, 694, 753, 754, 760, 771, 805, 850, 861, 876, 877, 879, 880, 909, 982, 1027, 1040, 1137, 1251, 1269, 1270, 1271, 1280, 1287, 1289, 1306, 1312, 1314, 1317, 1406, 1413, 1514, 1529, 1598, 1625, 1626, 1669, 1670, 1694, 1706, 1712, 1713, 1754, 1787, 1793, 1875, 1890, 1932, 1951, 2046. austro-asien 118 austronesisch 119 austroneziană 7, 27, 28, 35, 46, 62, 65, 85, 94, 103, 104, 105, 109, 116, 120, 144, 154, 169, 171, 178, 194, 230, 234, 236, 238, 240, 246, 249, 258, 269, 280, 296, 300, 303, 316, 317, 318, 331, 333, 338, 342, 350, 366, 371, 372, 407, 423, 426, 428, 434, 439, 462, 466, 473, 479, 511, 538, 541, 542, 550, 561, 566, 567, 604, 616, 619, 653, 654, 658, 663, 664, 668, 670, 675, 691, 694, 705, 708, 711, 716, 720, 721, 725, 731, 734, 740, 742, 746, 757, 759, 770, 783, 788, 794, 809, 816, 824, 840, 862, 869, 886, 897, 916, 964, 985, 996, 1002, 1003, 1005, 1012, 1016, 1022, 1028, 1030,* 1038, 1054, 1071, 1078, 1081, 1083, 1095, 1102, 1119, 1123, 1124, 1131, 1132, 1136, 1138, 1139, 1143, 1145, 1148, 1160, 1167, 1171, 1173, 1174, 1179, 1180, 1185, 1189, 1195, 1196, 1201, 1240, 1241, 1245, 1253, 1257, 1283, 1287, 1288, 1292, 1302, 1311, 1358, 1375, 1376, 1378, 1405, 1427, 1448, 1478, 1489, 1490, 1513, 1522, 1525, 1528, 1532, 1536, 1538, 1539, 1542, 1548, 1563, 1573, 1582, 1584, 1585, 1587, 1600, 1607, 1608, 1609, 1610, 1616, 1617, 1621, 1622, 1623, 1628, 1633, 1634, 1640, 1641, 1644, 1655, 1656, 1666, 1667, 1676, 1679, 1684, 1693, 1705, 1707, 1794, 1809, 1822, 1828, 1830, 1831, 1832, 1833, 1835, 1836, 1860, 1862, 1867, 1873, 1894, 1899, 1918, 1930, 1935, 1936, 1939, 1940, 1948, 1954, 1957, 1958, 1961, 1969, 1977, 1980, 1991, 2024, 2025, 2037, 2038, 2067, 2075, 2078, 2093, 2095, 2102, 2106, 2107, 2115, 2120, 2129 2137 austro-tai 117, 118, 345, 408, 781, 798, 806, 809, 821, 1012, 1014, 1017, 1034, 1250, 1251, 1287, 1450, 1594, 1596, 1658, 1728, 1754, 1802, 1839, 1909, 1910, 1911, 1912, 1913, 2046, 2118, 2143 INDICE auvergnat 1477 axlo 32 aux 360, 727 axti 1053 avak 531 axty 1053 avanee 1993 axu§a 460 âvantâ 722 axusha 460 avanti 722 axvax 33 avar(ă) 33, 73, 205, 289, 356, 702, 1907, 1933 axvaxskij 33 , 1998 axvaX 33 avarskij 122 ayan 184 avausi 115 ayawa 2119 avestan 125 aymarâ 34 avestică 724, 732 aymasa 972 avhatth 722 ayo 2119 avini 200 ayob 131 avokaya 127 ayook 1265 awa 873 aysor 87 awadhi-bagheli 941 aysorskij 36 awara 2072 ayuc 1265 awarisch 122, 123 aywele 526 awe 2154 azande 2158 awekwom 126 azera 109 awemb(i)ak 1285 azerbaidjană 1844, 1868, 1997, 1998 awestisch 125 azerbaidjanais 132 awin 1481 azerbaijani 132 awin de vest 1437 azeri 132 awiya 24 azeri-turkish 132 aworo 2141 aztecan 1338, 2036 awuna 530, 839 aztecă 1338 awutu 563 aztec-tanoan 1861, 2036 B ba 1550 bachama 193 baada 972 bachkir 192 baaka 149 bachuma 1239 baao 236 bactriană 125, 732 baara 972 bacuisso 995 baaren 972 bada(-besoa) 758, 972, 1961 babal 1231 badaga 817 babeda 251 badditu 947 babera 251 badian 138 babilonean 39 badita 947 babines 351 badjande 2158 babir 319 badjia 531 babira 251 badjue 1365 babok 1163 badou 950 ba-buche 330 badyar 138 babu english 1568 badyara 184, 933, 1892 babuf 531 badyaranke 138 babur 319 badyare 138 babute 2053 baele 2154 babuti 2053 baer 282 babwa 262 bafang 159 baby-hollands 19 bafou 159 bac 195 bafoussam 159 baca 1820 bafwagada 297 bacama 136 bafwakayi 297 bacbejskij 195 bafwa ndaka 135 bacenga 226 bagba 590 285 INDICE bagbo 1464 baghati 1519 baghirmi 555 bagîrmi 555 bagnoun 173 bagobo 144 bagoi 439 bagri 1612 bagulal 145 bagvali(nskij) 145 bahasa desite 1132 bahasa indonesia 725 bahasa melayu 1138 bahasa semang 1713 bahasa titin6 1132 bahiar 1099 bahnar (cham) 146, 694 bahnaric 693, 1287 bahnar rengao 146 bahun 173 bahuna 429 bai 1220, 1367 baiap 62 baidumba 1560 bain(o)uk 173 bait 1479 baitsi 1761 baixo-duriense 1591 baixo-minhoto 1591 baiyer enga 514 baja 590 bajiâng 406 baju 789 bajuni 1818 baka 150 bakedi 1902 bakern 183 bakhtiari 1099 baki 1958 bakidi 1902 bakise 995 bakjo 531 bakka 150, 831 bakko 150 bako 1854 bakoko 183 bakolle 487 bakong 2096 bakoroka 995 bakota 1219 bakou 139 bakouă 151 baksan 777 bakuise 995 bakum 998 bakun 816 bakundu 1094 bakundumu 135 bakutu 1281 bşkwa-luntu 1781 bakwe 955 bakwil 152 bakwisso 995 bakwo 151 bal 944 balabân 1828 balanda 153 balangao 280 balangnipa 1160 balant 153 balanţa 1720 balanţe 153 balau 1528 balawa 276 balbalasang(-ginaang) 794 balcanic(ă) 86, 97, 309, 1636 bale 1048 bale 1695 balega 1048 balembo 175 balen 239 balendru 1048 baler 2025 baletha 2169 balethi 2169 bali 135, 154, 368 'bali’ba 1296 balika 297 balila 251 balineză 725 balkar 827 balkară 777 balkhar-tsalakan 1013 ballanta 153 ballante 153 balochi 209 baloutchi 209 baltic(ă) 97, 522, 544, 545, 709, 723, 726, 834, 1052, 1064, 1593, 1650, 2043, 2051 balto-finic(ă) 522, 543, 1052, 1064 baltofinnois 543 balto-slav(ă) 156, 723, 1064, 1765 baiu 1073 baluchi 209 balud 238 balundu 1094 balung 155 balutschi 209 balxar-calakkan 1013 bama 253 bama-caka 253 bamana 157 bamanga 1218 bamba 168 bambaame 1219 bambala 322 bambara 878, 1169, 1291, 1782 bambita 313 bambo 1019 bamboko 275 INDICE 286 bamboo english 1568, 1832 bambuku 275 ba-mbutu 330 bamekon 1429 bamembila 1149 bamendjou 159 baMeta 1244 baMongo 328 bamougoun-bamenjou 158 bamu kiwai 901 bamun 159, 161 bamungup 158 bamvele 201 bana 139, 1197 banaha 1854 banana 1197 banana english 423 bănăţean 1636 banchahom 2007 banda 7, 9, 1056, 1222 bandem 159, 183 bandi 1242 bandial 497 bando 519 bandos 1828 banen 1471 banga 1600 bangad 280 bangala 1100 bangalam 1319 bangando 590 bangangte 159 bangantu de nord 1226 bangaru 678 bangla-bhasa 217 bangni 438 bango 135 bâiigon 194, 303 bângot 194, 303 banhun 173 baniua 429 banjuwangi 759 bankok 816 bankon 183 bankoti 1187 bankulu 718 banna 60 bannack 1524 bannock 1524 banoh 1854 banone 171 banoni 171 banoo 1854 banpara 1858 bansaw 1441 banso 1411 bantaurang 1600 banten 1809 bantoid 219 bantu 19, 116, 219, 509, 530, 555, 661,690, 888, 936, 1143, 1791, 1818, 2099 bantu sabei 1820 banyangi 1462 banyiung 173 banyuk 173 baNzali 1476 banznondugl 2056 baol 2094 baoul6 197 bapoko 1854 bara 972, 1961 bârâ 267 baraan 238 baraba 1876 barabaig 1869 barabaik 1869 barabong 46, 1828 baraboy 1828 barai 911 barambo 175 baran 65 barangan 194 bararo 223 barbacoan 357, 386 barbadiană 423 barburr 319 bare’e 1961 bareke 1195 baren 972 bargu 180, 220 bargu buryat 321 barguzin 321 bari 792, 1421 baria 177 bariba 220 baribari 819 barib6 303 bariiba 220 barikanci 661 bariki 1195 barin 883 barka 972 barlavento 425 barombi 1074 baron 1637 baroo 294 barran 742 barta 223 bartangî 1801 barua 75, 181 barua-wantakia 181 baRue 1085 baruga 243 baruh 7 barun 324 barya 177 basa 170, 189, 1074 basa gunung 1809 287 INDICE basari 138, 933 basa sangiang 462 basa sanyan 462 basasunda 1809 basau 1892 bască 356, 527, 1477 baSgalî 845 basham(ma) 136 bashar 186 baăhgali 845 bashkir 192 basic bantu 2170 basic english 516 baăkarîk 908 baskatta 188 basketo 373 basket people 1482 başkiră 706, 1191, 1876, 1998. 2015 baSkirisch 192 bas-navarrais 185 bassa 164, 183, 224, 501, 621, 807, 951, 955, 1452 bassa~komo 807 bassa-nge 1453 bassari 184 basso 189 basson 328 bastar 1551 basua 271 batak 725, 1948 batan 746 batanes 746 batanga 1854 batanga-bima 1094 bataxan 446 baţ 2014 bata 136 baţbika 195 batchenga 226 bathasa gragu 425 bati 1681 bato 236 baton(n)u(n) 180 batrugbu 1464 bats(isch) 195 batta 193 batta' 1948 battak 1948 batu 1405 batulapa 1201 batu sangkar-pariangan 1257 bauan 541 baule 3, 37, 83, 500 baungshfc 647 baushi 807 bauwaki 242, 911 bavarez 594, 709 bavek 531 bawaki 200 b wichtigoutek 1480 bawihka 200 bawule 197 baxa 831 baxtiyari 1099 baya 590 bayag 742 bay(y)o 280 bayyu 280 baza 1331 bazaar hindi 678 bazar malay 725 bazenda 2158 beach-la-mar 541, 1138, 1568 beafada 229 beami 202 bebp 1376 bfcche-de-mer 1568 beda 1753 bedaju 462 bedamini 286, 1437 bedauye 203 bedawiye 20, 239, 433 bedawu 2C3 bedda 1753 bedde 944 bedede 137 bedee 137 bedfola 229 bedja 203 beduanda 754, 861, 1137 bedw 203 bedya 203 beer 1319 beetjuans 1979 beg(i)a 203 behasa 1257 behasa indonesia 725 behe 282 behoa 1961 beili 206 beirâo 1591 bej a 203 bajadjouw 462 bejitină 122 beka 1560 beke 488 bekemi 135 bekwiri 134 belante 153 belantsea 427 bele 455 belein 239 belen(i) 239 beli 1962 belizeană 423 bella coola 1673 belleh 994 bellonez 1628 beltir 648 beluciană 291, 732 INDICE 288 beludshskij 209 bema 1272 ichiBemba 210 bembola 322 bemgba 168 bemili 135 bemwgba 168 hpnfi-hpnci 91 ă. bengali 101, 877, 941, 1238, 1314, 1484, 1496, 1691, 1694, 1850, 2029 bentoeni 218 bentumi-wamesa 2095 benue-chad 412 benue-congo 9, 21, 25, 59, 61, 74, 102, 115, 131, 134, 135, 139, 140, 141, 142, 152, 155, 158, 159, 161, 164, 166, 167, 170, 172, 183, 186, 190, 191, 199, 201, 210, 211, 213, 215, 216, 225, 226, 237, 247, 248, 250, 251, 255, 256, 260, 266, 271, 272, 273, 274, 275, 277,279,283,297,301,312,328, 336, 330, 336, 364,379, 388,395,402, 411, 449,470,475, 487, 488, 489, 507, 509, 512, 524, 531, 534, 546, 556, 576, 577, 597, 610, 633, 636, 638, 642, 644, 656, 665, 666, 676, 687, 688, 700, 718, 719, 735, 748, 751, 758, 763, 764, 766, 772, 774, 782, 785, 786, 787, 789, 790, 791, 800, 801, 802, 807, 818, 820, 836, 842, 858, 859, 864, 866, 888, 893, 894, 899, 927, 929, 934, 940, 948, 958, 963, 971, 974, 981, 987, 988, 989, 990, 991, 998 , 1001, 1019, 1021 1025, 1026, 1031, 1043, 1047, 1049, 1058 1060, 1074, 1075, 1080, 1082, 1084, 1085 1086, 1091, 1092, 1093, 1094, 1096, 1097 1100, 1103, 1104, 1106, 1129, 1133, 1134 1135, 1144, 1149, 1150, 1158, 1162, 1168 1198, 1202, 1203, 1207, 1209, 1210, 1219 1221, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228 1229, 1230, 1232, 1233, 1234, 1235, 1243 1247, 1260, 1263, 1275, 1281, 1305, 1309 1327, 1328, 1345, 1346, 1354, 1361, 1362 1363, 1364, 1365, 1368, 1369, 1370, 1371 1372, 1384, 1385, 1386, 1389, 1392, 1393 1394, 1395, 1397, 1398, 1399, 1400, 1401 1402, 1403, 1404, 1411, 1415, 1416, 1426 1429, 1430, 1441, 1442, 1443, 1444, 1451 1456, 1457, 1458, 1459, 1460, 1461, 1462 1463, 1466, 1467, 1468, 1470, 1471, 1472 1473, 1474, 1476, 1486, 1502, 1520, 1541 1543, 1556, 1557, 1560, 1572, 1574, 1575 1576, 1578, 1581, 1586, 1597, 1601, 1620 1629, 1638, 1642, 1643, 1645, 1646, 1647 1648, 1649, 1652, 1653, 1661, 1672, 1675 1677, 1681, 1682, 1683, 1688, 1689, 1696 1704, 1716, 1730, 1731, 1737, 1739, 1740 1748, 1756, 1770. 1771, 1772, 1776, 1781 1783, 1784, 1785, 1791, 1795, 1800, 1805 1806, 1817, 1818, 1819, 1820, 1821, 1826 1841, 1849, 1852, 1880, 1881, 1882, 1883 1887, 1888, 1904, 1916, 1923, 1928, 1929 1941, 1955, 1956, 1959, 1983, 1970, 1976 1978, 1979, 1988, 2001, 2022, 2045, 2048, 2053, 2068, 2069, 2070, 2084, 2096, 2098, 2100, 2111, 2112, 2114, 2119, 2128, 2131, 2135, 2157, 2162, 2165, 2166, 2170 beps'an 2043 ber 220 berba 631 berberă 20, 86, 185, 661, 949, 962, 1055, 1169 bergceremissisch 1191 bergo 220 beri(-aa) 179, 2154 beribi 303 berik 222 berom 255 berrichon 553 berta 1418 besermjan 2015 beshada 60 besleneg 13, 777 beslenei 13, 777 besîenej 13, 777 besoa 1961 besserman 2015 bete 189, 193, 501, 621, 955 betibe 1248 betoyan 1982 betsinga 1681 beya 590 bezhita 205 bezhitinskij 205 bhamo 780 bhatiani 1595 bhatri 1496 bhilali 227 bhili din Basim 917 bhodjpuri 235 bhojpuri 235 bhojpuriya 235 bhotanta 1920 bhote 1733 bhoţia 1920 bhoţia 1920 bhotiă 1320, 1920 bhumij 1314 biadju(k) 462 biadjuo 462 biafar(6) 229 biak 262, 1448 biangai 612 biat 1269 bibira 2123 biche-de-mer 1568 bichelamare 1568 bichlamar 1568 bicol(ano) 236 bidduma 299 bideyat 2154 bidjuki 1226 bidyola 229 289 INDICE bieem 1042 bielorusă 709, 1064, 1586, 1650, 1765, 2012 bierebo 1867 bierian 1958 bierin 1958 bigna 245 big sepik 707 bih 371, 1607 biisa 256 bijadju 462 bijago 232 bijogo 232 bijougot 232 bijuga 232 bikol 236, 542, 1705, 1831 bikom 1429 bila 1976 bilaan 238 bilan(es) 238 bilauum 808 bilayn 239 bilen(o) 239 bili 1560 iBili 1560 bilin 24 biltum 326 bimi 241 bimin 1481 bimoba 1272 binahari 200, 911 binandele 243 binandere 15, 182, 627, 911, 935, 1436, 1439, 1499, 1548, 1799, 2164 binatangân 194 bindji 247 bine 1495 binisayâ 258 binisayang cebuano 1705 binisayang’ ilonggo 675 binli 658 binna 1018 bintuni 218, 2095 binuang 1160 binukidnon 258 binumarien 1840 binyime 839 liBinza 1398 bio 150 ku-Bira 237 biraan 238 birahui 291 birhar 1314 birhor 1314 biri 331 birifgbe 575 birifo{r) 440, 441 biriwa 1061 birked 1445 birmană 254, 394, 1280, 1380, 1531, 1565, 1727, 1728, 1754, 1920, 1921 birman-lolo 38, 253, 268, 959, 1050, 1063,1299, 1306, 1602, 1668, 1921, 1971 biroom 255 birsa 193 bisagwe 327 bisapele 257 bisariab 259 bisarin 259 bisaya 1705 bisayâ 258 bisaya de Cebu 1705 bisaya de Panay 675 bisayan 675, 1705, 2075 bisaya-Panay 675 bisaya-samar-leyte 2075 biscayen 185 bislama 1568 bison horn măria 614 bita(a)ma 972 biti 1295 bito 2135 bitshamba 1950 biyam 184 biyobe 1790 biyori 1564 black bobo 263 black carib 347 black tai 1913 b’lai 1012 blanche bay 1991 blanya 1712 ble 498 b’li 1012 bliss 497 blo 1607 blood 261 bmoba 1272 bo 714 bo 1514 boa 295 boadji 262 boa va 1991 boazi 1192 bobo 263, 264, 265, 268 bobofi 263 bobofign 263 bobogbe 264 boboule 265 bode 41 bodho 1919 bodiman 487 bodish 1920 bodo(-gadaba) 267, 637, 1921 bodo-naga-kachin 108, 267, 582, 780, 1050, 1434, 1449, 1619, 1858, 1921, 1971 bodoro 1516 bodunga 1373 boemian 361 bogh 186 bogo(s) 239 19 - O. 745 3 NIDICE 290 bogot 423 bogota 269 boharic 418 boiken 1723 boje 271 bok 1163 bokari 890 bokhan 321 boki 2111 bokmâl 453, 1435 boko 327, 2091 bokoberu 327 boko bussawa 327 bokolawa 327 bokoruge 445 bokyi 271 boia 276, 1170 bolaang-mongondou 1283 bolaang-mongondow 1283 bolanchi 276 bolawa 276 bole(a) 276, 1387 bolewa 1387 bolinao(-sambal) 1676 bolmat 122 bologi 1100 boloki 1100 bolom 311 bo luang 1040 boma 1880 liBombi 1457 bombo 1266 kiBombo 364 bomon 161 bomoun 161 bomvana 2100 bona 263 bo’nam 1289 bonda poroja 1625 bonde 277 bonde 1918 bondo 1056, 1625 bondoc 280 bonek 166 bong mieu 428 bongo talk 423 boni 423 bonom 146 bonotsek 104 bonta’eng 1131 bonthain 1131 bontoc 280 bontokigorot 280 bontok-igorot 280 bontokigorrot 280 bontok-igorrot 280 boo 1073, 1880 eBoo 273 boor 282 bor 478 borc 1651 borch 1651 borlawa 276 bornu 819 boro 267 bororo (de est) 284, 2089 boroshaski 326 borotuke 284 borotuque 284 borrom 186 borroro 555 borwa 1556 bosavi 202 boşiman(ă) 555, 690, 882, 1791, 2100, 2101, 2170 boşimană neagră 698 boskien 477 bosman 287 bosnik 230 botelkude 652 botlikh 289 botlix(skij) 289 botocudo 591 bottlich 289 boua 295 bouaidogon 333 bouaka 334 bouamon 1465 boudouma 299 bougainville de est 1353 bougainville de vest 978 bougi 300 boulou 312 boumpe 1242 bouraka 320 bourbonnais 553 bourguignon 553 bouriate 321 bouriki 423 bourouchaski 326 bourrah 319 boussa 327 boussan(se) 257 boussourman 2015 bouzantchi 257 bouze 1073 boya 1075 boyela 2128 boyowa 897 boXix 289 brabanfon 547 bradawah 1519 brae 335 bragui 291 brăhouî 291 brăhuî 209, 486, 722 brahuidi 291 braj bhakha 678 braj bhasha 678 291 INDICE brame 1170 brassa 153 bre 335 bre(c) 335 breiz 292 breton(ă) 292, 362, 421, 570, 736 brezoneg 292 briama 1073 brignan 126 brinya 126 brisa 83 britonic(ă) 292, 362, 421, 570 broken english 1568 brokes 423 brokpa 1735 brong 625 brou 294 bru 294 brusa 83 brushword indians 397 brussa 83 bua de sud-est 135 bual 318 buctulan 1582 budama 11 bu dâng 1269 budduma 299 budigri 590 budip 1793 budjago 232 budugisch 298 budukh 928 buduna 412 budux(skij) 298 bueng 7 bufe 142 bugago 232 bugi 300 bugineză 258, 725, 1102, 1131, 1138 bugis 300 bugotu 269 bugradi 1850 buguias 816 buguri 302 buhi 236 buhil 303 buhwan 1707 buid 303 builsa 814 buin 55, 1353, 1761, 2021 buinak 969 buiok 1667 bukar-sadong land dayak 462 bukid 303 bukueta 626 uluBukusu 1198 buîach 1793 bulagat 231 bulahai 1206 bulalacaunos 1833 bulalakao 658 bulama 1170 bulanda 153 bulanga 616 bula wan 1573 bulgar(ă) 310, 353, 416, 588, 595, 709, 1116, 1636, 1765 bulgară veche 309, 925, 1121, 1191, 1998, 2015 bulebule 250 bulem 311 buli 1281 bulinaw 1676 bullin 311 bullom 900, 1891 bullun 311 bulo’ 1793 bulu 531, 532, 1520 buluan(es) 238 buluan-kipit 1794 buluanon 238 bulu bediliva 312 buluf 497 buluki 1100 bulum 323 bulunge 325 bulu-yaounde 312, 531 bulyarma 1073 buma 274, 1999 bumbira 665 bumbita arapesh 1962 bumboko 275 bume 1999 bumi 1999 buna’- 314 bunân 315 bu nâr 1269 bundei khandi 678 bundeli 678 bundi 593 bunfum 395 bungku 316 bungo 423 bungu 278 ikiBungu 893 buniki 160 buninga 1958 bunjwali 841 buno’r 1269 bunu 1308, 1620, 2141 bunun 317 buol 318 buoleză 616 buquil 303 bura 412 buraka-gbanziri 1411 buram(a) 1170 burburi 13 bureshe 1629 buressa 83 INDICE burgu 180 buriată 1282 buriat-mongolă 321 buriSki 326 burjat 321 burjina 322 burmawa 186 burmese 253 burra 319 burrikem 2084 burrum 186 buru 465 burucaski 326 burulo 1110 burum 225, 701, 2016 burumawa 186, 255 bu rung 1269 burunge 325 buruşaski 356, 527 buruSaski 326 burushaski 326 buryat 321 burzhan 192 busagwe 327 busanchi 327 busang 257 busani 256 busanse 257 busansi 257 busari 1950 busas(h)i 1178 bush english 1568 bush kru pahn 951 bush negro 423 bushongo 328 busi 1073 business english 1568 buso 944 buta 330 butawa 633 bute 2053 butler english 1568" buton(ese) 331 butuanon 258 butwa 406 buuli 1281 buxidim 1190 uluBuyu 1198 buzawa 1479 buzi 1073 bviri 1367 bwadji 262 bwadoga 333 bwaioa 333 bwaidogan 333 bwaka 590 bwareba 136 bwatapni 1608 bwatnapi 1608 bwatvenua 1022 bwe 335. 835 bwidabo 621 bwissi 336 dluBwissi 336 bwo’ol 318 bworo 1736 bwuolo 318 byabe 1434 byăngsi 337 byetri 1248 bZedux 13 b2hedu(k)h 13 bzyb 5 bzab 5 C «aberne 347 caingang 591 cabinda 929 caingua 1993 cabre 347 cakavian 1763 cac(c)hi 857 cakchiquel 1213 câc giâ. 338 cakgi 857 cac gia roglai 371 cakhar 1494 cachar 877 calabar 505 cach6 859 calabro-siculă 744 cachemirien 841 calaganes 1830 cackchi 857 calagars 1830 cadien 424 calauas 794 cado 407 calinga 794 dadyrlungsko-komratskij 588 călino 347 caf(f)re 2100 calinya(ku) 347 caga 364, 514 callinago 347 cahroc 837 c’am 366 cahuapanan 71, 380, 381 camacan 591 cai 324 camanche 1738 caichi 857 camba 1993 293 INDICE cambodgeană 805 cambodgien 805 cambodian 805 cameroons creole 1568 cameroons pidgin englisi 1568 campa 91 campană 744 campidanez 1697 camuhi 1375, 1522 camuhi 342 camuki 342 cananeean(ă) 87, 499, 539, 1715 cananeeana ugaritică veche 343 canara 817 candoxi 344 canguta 728 canienga 1277 cannadi 817 cantabro-ligur 185 cantonez 394 c'anuri nena 1041 cao>lan 809 caolan 345 capayo 591 cape dutsch 19 car 1406 caraib 92, 347, 1537 macro-caraib 346, 2090 caraibă insulară 346 caraja 358, 591 caras 1316 carayâ 348 car61ien 834 carib 346, 1118, 1182 cariri 502, 1540 carnijd 557 caroliniană 372, 1253, 1358, 2024 cartvelic 356 cashmeeree 841 cashmiri 841 castellano 1792 castilian(ă) 18, 1792 casu 102 caşubă 1586, 1765 catalană 553, 1477, 1591, 1635, 1636, 1657, 1697, 1792 catalanganes 566 catanduanes 236 catio 518, 519 Satloltq 417 $atloltx 417 catukina 355 catuquina 1982 cau 880 caucahue 43 caucasique 356 caucawe 43 caucaziană 2, 5, 13, 30, 33, 73, 97, 122, 145, 185, 195, 205, 289, 298, 326, 359, 360, 363 414, 460, 527, 622, 677, 702, 723, 727, 732, 777, 727, 827, 832, 953, 1013, 1041, 1053, 1121, 1261, 1503, 1650, 1651, 1816, 1823, 1838, 1907, 1933, 2014, 2156 caughnawaga 1277 faurensenî 722 cavcuv 938 cavcuvenskij 938 caviteno 426 caxur 1838 cayamo 358 cayapa 176 cayiuker 1719 cayna 1993 cayor 2094 cayuga 1719 ceagatai 2019 cean 1041 ceangău 1121 ceberloj 360 cebii 1705 cebtian 1705 cebuan-bisaya(n) 1705 cebuano 1705 cebu-bisaya 1705 cecenă 727 ceceno-daghestanez 356 ceceno-inguş 356 cecenskij 360 cechi 857 cecjudo 420 cecuto 420 /cegiha 472 cehă 1121, 1586, 1765, 1768, 1769, 1788 celdala 2007 celdale 2007 celilo 1662 celtă 292 celtala 2007 celtică 97, 292, 421, 516, 537, 553, 570, 571, 723, 736, 1037, 1176, 1635,1636,1691,1703, 1792, 1798, 1952 cemba 1950 cendal 2007 central-akoko 993 central and south new guinea 1437 central cagayan negrito 27 cerchesă de sud 777 ceremisă 1191 ceremissisch 1191 cerkas 363 cerkes 363, 777 cerkesă 13, 356, 777 cerkesă de est 777 cerkesă de jos 13 cerkesă de vest 13 cerochesse 383 cetguanes 2146 cewa 1459 cez 1907 chabacano 426 INDICE 294 chabakano 426 chacahuaxtli 1964 chaco 2082 chacta(wice) 401 chactawisch 401 chadie(n) 412 kiChaga 364 chagga 364 chaha cluster 632 chahta (muskokee) 401 chajul 29 chakassisch 648 chakchiuma 401 chako 1729 chakrimă 1972 chăkromâ 76 chala 1637 chalah 406 chalchitan 29 chalchitec 29 chalka 1282 chalkandu 54 chal(t)u 678 cham 7, 371, 805, 1280 chamalal 359 chamalinskij 359 chamarwa 678 chamba 1043, 1156, 1950 chameali 1519 chami 519 chamic 234, 338, 366, 407, 694, 725, 757, 1287, 1607, 1610, 1633, 1634 chamir. 874 chamito-sâmitique 20 chamorro 350, 542, 670, 725, 1139, 1253, 1478, 1528 champenois 553 chamula 2008 chan 1041, 1728 chanabal 1953 chanco 2082 chaneabal 1953 chang 140, 1062, 1858 changki 84 chango 1689 chang'uane 2074 chantisch 1505 chaobon 1040 chaplino 2149 charca 34 188 charian 295, 536, 1407, 1774, 1780, 1796 chari-ouadaian 775, 863, 1128, 1796 chasu 102 chatrări 884 chatti 682 chaui 380 chau-ma 909 chaungtha 253 chawe 379 chawi 379, 380 chayavita 380 chayenne 384 cheberloj 360 chechen 360 chedi 1063 cheerake 383 chehalis 651 chekchee 413 chel-a-ke 383 cheleki 383 cheli 1062 cheli-o-kee 383 chemainus 651 chemgui 13 chendariang 1712 cherakee 383 chere 1725 cheremis 1191 cheribon 759 cherkes 363 cherkess 777 cherokee 383, 737 cheroki 383 cherrapungi 877 chetrî 1379 cheva 1459 chiChewa 1459 chewalah 795 chhattîs-garhî 941 chhi-chhi 1568 ch’iang 643, 1920 chiathu 102 chibcha 293, 432, 626, 2058, 2090 chibchan 1545, 1604 macro-chibchan 176, 386, 400, 728, 745, 2058, 2074, 2124 chiBemba 210 . chibora 317, 1977 chicasa 401 chiChewa 1459 chichimeco 387 chiCifundi 1818 chickasa(h) 401 chickasaw 401 chiengrai 2118 chikabanga 2170 chiKahonde 820 chiKamanga 1988 chiKasha 401 chikkasah 401 chikunda 974, 1716 chikuya 1882 chil 909, 1270 chilapalapa 2170 chilăsl 1735 chilila 499 chilkuhane 1795 chilliwach 651 chil ol olo 2170 chilote 91 295 INDICE 704, 756, 796, 798, 805, 809, 1012, 1138, 1157, 1250, 1251, 1282, 1284, 1446, 1568, 1707, 1754, 1832, 1839, 1909, 1910, 1920, 1952, 1998, 2004, 2046, 2118 chiNgoni 1399 chinghpaw 268, 780 chingpa’o 780 chingpaw 780 chingp’o 780 chiniMakonde 1134 chin 647, 1060 chinook 1433 chinookan 396 chino-siameză 1754 chino-tibetană 1754 chinyanja 1459, 1559 chipayan 1559 chipewyan 106, 397 chiPoka 1988 chipon 1600 chiponais 1480 chippawa(y) 1480 chippewa 1480 chipun 1600 chiquito 591 chiqumiti 198 iChira 1756 chiricom 623 chiriguano 1993 chirinam 2058 chirumas 2146 chiSena 974 chishiLange 1082 chiTonga 1955, 1988 chiTumbuka 1956, 1988 chiung-nai 1596 ch’iu-pei 408 chittagong 100 chitralî 884 chiWemba 210 chocama 2082 chocho 1944 choco 386,. 518, 519 chohwe-lunda 402 choktah 401 choktaw 383, 401 chol lacandon 403 cholo 400, 1449 choloid 403 cholti 405 chon 71 chono 43 chontal 1897 chontaquiro 1571 ch’opa 1619 chopi 1107 chopunnish 1381 chora 419 chorasmiană 732 chori 321, 1758 chorte 405 chosen (mal) 420 chota 419 chouai 1742 chowra 1406 chrau 407 christeneux 422 christian gadang 566 chru 371 chuan 408 chuana 1979 chuan-chia 408 chuang 394, 1450, 1728, 1839 chuang-chin 1839 chuarchi creole 423 chubo 1243 chucholtec 399 chuchon 399 chuchotec 399 chucuna 432 chuh(e) 410 chujean 410 chukchee 413 chukchee-kamchatkan 414 chukchee-koryak-kamchadal 414 chukchi 413 chukchi-kamchatkan 414 chukotskij 413 chulym 415 chulymsko-tj urkskij 415 chumuri 625 chung 408, 1063, 1839 chung-chia 408 chung-chin 1839 chungli 84 churi 1814 churu 407 chuvash 416 chilowhist 1482 chiLuba 1082 chiLucazi 1084 chiLunda 402 chilungubi 2170 chiMabiha 1210 chiMakonde 1210 chimalapa 2168 chiMbalazi 1818 chimbu 1438 chimila 518 chimmesyan 1975 chimsyan 1975 chină coast pidgin-english 1568 chinalugisch 677 chinambrym 62 chinamukini 1049 chinantecan 1020, 1506, 1526, 1606, 2033 chinbe 393 chinbon 100 chineză 118, 253, 408, 420, 516, 553, 594, 694, 1050, 1337, 1850, 2019, NDICE 296 chwarschi 702 chwee 37 ciadian(ă) 17, 20, 77, 81, 136, 193, 231, 276, 299, 319, 435, 454, 535, 564, 574, 596, 602, 607, 640, 661, 674, 679, 762, 769, 808, 889, 891, 944, 1046, 1159, 1188, 1190, 1197, 1206, 1273, 1274, 1276, 1307, 1322, 1323, 1344, 1350, 1355, 1387, 1396, 1428, 1565, 1599, 1637, 1700, 1709, 1772, 1780, 1807, 1813, 1855, 1898, 2077 ciadic 1994 ciara 373 cibcha 1901 cikuya 963 £ilăsi 1735 ciluba 1082 cimba 669 cimrică 570 cimrico 570 cinanteco 2008 cinga 395 cingalese 1753 cinghalais 1753 ciokwe 402 cirasha 580 circassian 363 ciringuano 1993 cirra 580 cisbalian 1816 cishingyini 802 citaro 519 citrălî 884 Sitrari 884 ciukotă 414, 938 ciukot-kamceatka 413, 938, 1530 ciulim 1998 ciuvantă 1530 ciuvaşă 310, 545, 925, 1191, 1876, 1998, 2015 clâlâ 449 clistenos 422 coana 1979 cocama 914 cocamilla 914 cochinchinez 2046 cochiti 868 cockney 516 cocomaricopa 2146 cocopa 469 codagu 907 cogniagni 933 coira 947 cokenay 516 cokeney 516 cokwe 402 collahuaya 34 colo 1919 colorado 357 columbia river 1662 colville 1482 coman 921 comanch(e) 1738 comane 431 comux 417 coniagui 933 conob 815 conso 932 cooper indians 397 coorg 907 copaînala 2168 copt(ă) 506, 620, 1445 coque 2168 coraice 419 corbeaux 427 coreeană 53, 394, 601, 756, 805, 1691, 1920 comică 362 cornique 421 cornish 421 coroa 358, 429 corohio 1863 coroua 429 corowa 429 co.spn~mal 420 cossyah 877 cotabato manobo 1054 cotocoli 1886 cotzal 29 cou 1977 couchitique 433 coulailai 965 cowichan 651 coyotin 29 craig cove 62 cree 51, 383, 521 creek 1325 crâg 693 creola afro-portugheză 425 creola engleză 424, 425, 516, 595, 1484, 1565, 1585 creola franceză 423, 553, 1635 creola indo-portugheză 425 creola malaio-portugheză 425 creola portugheză 19, 426, 1591, 1635 creola sino-portugheză 425 creola spaniolă 425, 1484, 1635, 1705, 1832 creolese 423 cri(anae) 422 crick(ice) 1325 crie 422 cris 422 crisca 378 crise 422 crişean 1636 cross river 219 cru 407 cuachichil 697 cuana 1979 cuanhoca 995 cucapâ 469 cuchan 2146 cudaxar 460 297 INDICE cuepe 995 curaţoleno 426 cuiba 623 curoca 995 cuilapa 1268 curoniană 156 cuixtlahauc 1268 curu 407 cukotskij 413 curungua 1758 cukotsko-kamcatskij 414 cushitic 433 culamanes 964 cuşitic(ă) 16, 20, 24, 42, 47, 60, 64, 93, 150, cule 1973 188, 203, 239, 259, 322, 325,329,373, 458, culhua 133 8 476, 523, 572, 580, 587, 592, 599, 609, 615, cumană 827, 1998 645, 733, 756, 874, 932, 947, 1111, 1127, cumbri 802 1142, 1178, 1350, 1511, 1512, 1665, 1729, cuna 386 1 736, 1746, 1778, 1973, 2064, 2163 cunama 972 cuvaSskij 416 cuf/condo 420 cuyo(non) 434 cunuana 1182 cuyuno(n) 258, 434 cur 1163 cymraeg 570 D da 452 dâ 452 daagari 441 da’ang 2093 daba 607 dabahina 435 dabeiba 518 dabeibe 518 kiDabida 1841 dabos(s)a 1960 dacă 97, 1967 dachaga heyeren 97 V dacheczja 1546 dachur 446 dacoromână 1636 uluDadiri 1198 dadiya 437 dafe 498 dafing 498 dafla 1920 daflă 438 daga 1439 dagaba 441 dagara 252, 441 dagara-nura 440 dagari 252, 440, 2050 daga(r)ti 441 dagbane 442 dagbani 442 daghamba 442 daghestanez 356 dagnari 441 dagomba 986, 1152, 1349, 2050 dagoor 446 dagură 1282 dah 1735 dahomeyană 1165 dahur 446 daic 809 daim 1239 dainan 1644 dair 1445 daja 7 dajackisch 462 daja^figârdju 462 daju 443, 444 daju bokorike 445 daka 369 V dacheczja 1546 dakhini 678 dak hmeng 1706 dakota 1755 maDala 1112 dalamo 2162 dalat 1494 dalmată 1635, 1763 dam 1913 dama 1321 dama kura 2111 damalu 1619 dambi-elet 1479 damerakaram 160 d’ammu 465 dan 1412 dananao 280 danbo 1220 daneză 516, 537, 554, 594, 595, 741, 1435, 1702, 1798 danezo-norvegiană 1435 dangarik 1564 dangri 875 dani 1440 dano-norvegiană 1435 dansk 453 danu 253 dapitan 1794 darang 1529 darassa 458 dard 459 INDICE dardic(ă) 722, 732, 841, 1564, 1735, 1925 dargin(isch) 460 darginskij 460 dargwa 460 dari 1562 dariganga 1282 daxkhan 883 darod 1778 darutue 1352 dasanek 592 dasenech 592 dathanaie 592 dathaniak 592 dathanie 592 dauphinois 1477 dauru 1005 dâ vâch 693 davak 693 davaueno 426, 1832 dawari 441 daw6 253 dayak 1143 daza(ga) 1981 dazza(ga) 1981 dbus 1920 de 613, 955 de* 300 debabaon 473 debatsa 630 decuana 1182 dedua 701 deduae 463 deforo 984 degema 503 degoja 630 deguba 630 dehenda 630 dehu 479, 1302, 1378 dejbuk 460 dekini 1187 dekka 369 delewes 467 delo 1886 demik 854 demsa batta 193 de*/ 613 dendi 1782 dene 569, 1432 dera 808 derasa(nya) 458 derbet 796, 1479 deresa 458 derge 1920 deru 808 desari 678 desener 2095 des(h)i 1187 desia 637 desua 630 deswali 235, 678 de’u 466 deutsch 594 deutsch-niederlăndisch 1484 dfola 229 dfalla 782 dharwar 817 dhe bor 281 dhed gujari 875 dhe lwo 1108 dhe thuri 1919 dhimal 1920 dhimorong 1293 dhitoro 1509 dholuo 1098 dhopadhola 11 dhopalwo 1107 dhruva 1551 dhuri 1814 dhurva 1551 dha 55, 318 diiakanke 498 dian 494 dibabaon 1054, 1173 dibaba’un 473 dibabawon 473 dibeng 183 dibiri 160 dibo 1453 dibum 183 didayi 585 didei 585 didey 585 ’di’dina 474 dido 1907 didrah 1951 die 760 digaro 1920 diGendja 1398 diggers 1524 digor(on) 1503 digoro-tual 1503 dih bri 1269 dikota 1386 diKuta 1386 dikpele 1059 dilling 1445 dima 476 dimasa 267 dimuga 439 dingal 1612 dinka 22, 282, 1515, 1624 dioi 408, 1839 diola 497 dire 585 dîrî 908 disoha 630 ditti 18 diveh bas 1141 divehi 1140 884, 908, 1455, 1519, 299 INDICE diwala 487 diz(z)u 1127, 1729 djaga 364 djakun 754 djallonke 1815 djanti 1389 djao 2119 djarai 757 djasing 2125 djem 1365 djerma 1782 djo 717 djoe-tongo 423 djolog 2094 djongor 769 djouang 771 djuka 423 dli 1012 dluBuissi 336 dobu 479 doda 455 doe 2162 doghosie 1067 dogo(m) 481 dogon 1412 dogri 1595 dogrib(a) 482 dogri-kongri 1595 dokhobi 480 dokhosie 480 dokonu 1177 dolgan 706 dom 242, 390 domor 1073 domo(u)ri 903 domu 242 dong 798 donga 484 dongo 952, 1233 dongotono 1079 dofig-shui 806 donsk tunga 1702 donyiro 1960, 1999 donyoro 1999 dor 278 dorhosye 480 doria 94 doric 620 dorio 94 dorii 614, 946 dornossie 480 doropai 903 dororo 842 dorosie 480 douala 487 douma 489 doumbou 1260 doumori 903 dram 760 dravida 486 dravidian(ă) 227, 291, 545, 565, 614, 722, 817, 907, 917, 928, 943, 946, 960, 983, 992, 1140, 1147, 1312, 1339, 1413, 1496, 1551, 1558, 1568, 1691, 1753, 1850, 1885, 1987 dravidică 486 drawida 486 drem 1365 driafleisuma 1237 dront-heimisch(-bergen) 1435 dschagga 364 dschamba 368 dschang-bangwa 140 dschang-talk 140 dschekisch 953 dsimu 1365 dsukisch 1064 duala 266, 1486 duan 428 duauru 1005 dubbatung 103 dudh 876 duella 487 duf(u)tu 1977 dugbatang 103 duguranchi 758 dui 493 duindui 1489 duka 933 dukai 1644 dukanci 488 dul 223 duli 492 liDuma 489 dumăkî 1735 dumbu 1260 dumoga 1283 dunsiană 1692 dunsjan 1692 dunu 193 dupax 740 dupdoria 84 durben-khukhet 1494 duri 1201 durma 1239 durugmun(an) 1582 dutch(-flemish) 547, 1484 dwar 230 dwela 487 dyabarma 1782 dyaka 498 dyakanke 1776 dyanlonke 1815 dyamate 497 dyan 1067 dyane 494, 498 dyangirte 157 dyankanka 498 dyanu 494 dy^gueme 1726 dyerma 1782 INDICE 300 dyimini 1527, 1718, 1722, 1812 dyola 1720 dyolof 2094 dyumba 1329 dza 761 dzakhadin 1479 dzek 953 d£ek 953 dzim(o)u 1365 echiDzindza 764 dzongkha 1920 dzorgaic 385, 643, 1920 dzorgaish 385, 643, 1920 dzukish 1064 dzunu 1972 dzu'oasi 2101 earchethiune 261 earchetinue 427 east cree 422 easter island 1616 eastern 1439 eastern circassian 777 eastern futuna(n) 561 eastern uvean 2037 east futuna(n) 561 east new guinea highlands 1438 east uvea 2037 ebe 1453 ebira 713 ebiri 1186 eBoo 273 ebraică 20, 86, 87, 343, 539, 620, 709, 1253, 1585, 1715, 1766, 2037 ebrie 1008 eburneo-dahomeyan 3, 6, 10, 14, 32, 37, 40, 41, 44, 83, 96, 124, 126, 530, 563, 613, 639, 853, 950, 955, 1008, 1042, 1059, 1068, 1248, 1695, 1796 eburneo-liberian 31, 151, 189, 224, 621, 1796 eBudu 297 eBugombe 301 echemin 1553 echiDzindza 764 echiSanza 1346 eciKerebe 866 cciZinzâ 764 ecuatorial(ă) 72, 92, 349, 624, 1674, 1993, 2155 edangabo 665 eddystone island 1095 edâ 1607 edo 503, 993, 1409, 1532 eesti 522 efate 1240, 1958 efe 530 efik 505, 714 efik-ibibdo 714, 993, 1409 egba 2141 egene 515 egipteană 20, 86, 203, 418, 433, 661 egongot 721 egongut 721 ehiMaviha 1134 6hou6 530 ehwe 530 eibe 530 eivo 978 ejingam 509 ekagi 823 ekari 823 ekavian 1763 ekbebe 853 ekekoria 981 ekele 859 eket 505 ekhirit 321 eki 2141 ekiBena 213 ekiHaava 662 ekiHambo 1346 ekiKira 1346, 1817 ekiKumbule 1345 ekiLega 1346 ekiMate 1345 ekiRhinyirhinyi 1470 ekiShu 1346 ekiSongora 1346 ekiSwaga 1346 ekiTangi 1345 ekiti 2141 ekiYira 1346 ekiZiba 662, 665 ekoid 509 ekom 1429 ekonda 1281 ekpeya 7i4 ekumbe 1094 ekwe 509 •elamită 291, 1562 elato 350 eLeedji 1560 eleko 1100 elema 1947 elenic 1996 elgumi 1902 eli-elat 7 elimbari 409 eling 166 elki 1962 elliceană 604, 1585, 1954 elomay 173 elpira 2065 elu 1256, 1753 301 INDICE elunay 173 elveţian 594 embelinga 808 emiliano-romagnol 744 emua 1958 endo(to) 1580 enenga 1329 eneţ 1377 enga 1438, 1548 engadineză 1630 engenni 503 enggipulu 2018 engleză 11, 51, 116, 119, 217, 253, 261, 304, 361, 372, 383, 394, 396, 401, 420, 421, 422, 423, 424, 450, 453, 466, 499, 530, 541, 542, 544, 547, 553, 554, 555, 570, 594, 595, 620, 661, 664, 705, 709, 725, 736, 741, 756, 1138, 1143, 1169, 1176, 1180, 1189, 1204, 1240, 1252, 1253, 1358, 1378, 1379, 1433, 1446, 1484, 1568, 1584, 1585, 1587, 1591, 1595, 1636, 1640, 1650, 1679, 1687, 1703, 1705, 1752, 1753, 1763, 1798, 1818, 1832, 1836, 1850, 1957, 1996, 2029, 2038, 2170 english 516 eniseică 870, 1377, 1530 enmylinskij 413 enoo 43 enrekang 1201 enyong 505 eolic 620 epe 316 epeita 1319 «pşra de nord 40 epi 1958 epie 503 epigi 1260 erawa 1618 erbore 93 er’d’a 1290 erenga 1846 eribu 1483 eriku 1483 erku 1339 erokh 733 ersa 1290 ersjamordwinisch 1290 erukala 1850 erza( mok§a) 1290 erza-mordwinisch 1290 erzanisch 1290 erzanskij 1290 erzja(nskij) 1290 esa(n) 739 eschimo-aleută 521, 1530, 2148, 2149, 2150 eschimos(ă) 413, 520, 664, 1530, 1585, 1943 esseya 367 esimbi 25 esiNdebele 2170 eskimau 521 eskimo-aleută 49 eskuara 185 eSo 1771 espaîiol 1792 esquara 185 esquimaude 521 esquimaux 521 esquimaw 521 esquimo 521 este 522 estnisch 522 estonă 543, 544, 545, 726, 1035, 1052, 1066, 2026, 2051 estonian 522 estonskij 522 estrella 293 estremenho 1591 esulan 497 eta 27 etchaottine 397 etchemin 1553 etchimi 1553 etel 1530 etelena 1900 etien 576 etiopian(ă) 20, 64, 203, 659, 1715, 1926, 1927 etiopiană clasică 599 etiopiană veche 599 etike 1560 eto 144 etossio 1902 etruscă 185, 595, 1037, 1635, 1702 euscara 185 euskarien 185 euskaro-caucazian(ă) 185, 356 euskera 185 evadi 802 even 529, 1992 fcven 528 evenki 528, 706, 1777, 1992 âvenki 529 evrejskij 709 ewage 1436 ewe 500, 993, 1411 ewen 528 ewenki 529 ewodi 1486 ewondo 312, 534, 1520 1 ewondo popular 312, 531 ewundu 531 ewutere 1248 ewuture 1248 ezo 35 INDICE 302 F fa 139 faala 831 faawa 17 fada 229 fadiro 1177 fadon 223 fadyut-palmerin 1726 fagnia 536 făgurăi 1062 faichuk 1969 fairi 230 fala 831 falanaa 65 falavey 397 fali 435 faliscă 1037 fall indians 88 fan 534 fân 534 fana 535 fanagal6 2170 fang 312, 531, 1520 fania(n) 535 fanikolo 2170 fante 37 fantera 1722 fanţi 37 fanting’ 62 fânwue 534 fări(ngi)sch 537 faroese 537 faroeză 595, 741, 1435, 1702 făroisch 537 farsi(-kabuli) 1562 fazighli 223 fazoglo 223 fecaka 223 fecamalga 223 fedopia 1062 feejeean 541 fefe 139 fekai 1427 fellami 555 fel(o)up 497 felupe 497 fem 1601 fenician(ă) 87, 221, 343, 499, 620, 1715, 1737 fereydan 622 fernando po krio 423 feroică 537 f6roîen 537 fi 505 iciFiba 546 fidjien 541 fijiană 1240, 1478, 1585, 1640 fila 1241 filham 497 filipinez(ă) 27, 28, 46, 103, 144, 194, 236, 238» 258, 280, 303, 318, 372, 434, 473, 566, 567> 616, 658, 670, 675, 708, 711, 720, 721, 734> 740, 742, 746, 794, 816, 821, 964, 1054, 1123, 1167, 1171, 1173, 1174, 1185, 1528, 1542, 1568, 1582, 1656, 1676, 1691, 1705, 1794, 1828, 1830, 1832, 1873, 1935, 1940, 2025, 2107, 2115, 2137 fimaga 548 finic(ă) 53, 156, 522, 544, 545, 726, 834, 925, 1035, 1052, 1064, 1065, 1066, 1561, 2017, 2043, 2051, 2167 finic-prebaltic 543 fininga 444 finlandais 544 finlandeză 516, 522, 543, 545,' 726, 834, 1035, 1121, 1650, 1702, 1798, 2026, 2043 finnique 543 finriisch 543, 544 finnisch-permisch 543 finnisch^ugrisch 545 finnish 544 finnois 543, 544 finno-permic 543 finnougorskij 545 finno-ougrien 545 finno-ugric 545 fino-lapon 1035 fino-permic 543 fino-ugrian 545 fino-ugric(ă) 416, 486, 522, 543, 544, 553, 595, 726, 834, 925, 1035, 1065, 1066, 1121, 1191, 1290, 1505, 1561, 1702, 2015, 2017, 2026, 2043, 2049, 2051, 2167 fino-volgaic 543 fiome 615 fiomi 615 fiote 929 fiou 1102 firenation 1592 fizere 21 francs-de-chien 482 flamandă 553, 594, 595, 1404 flamingo-bay 99 flemisch(-niederlăndisch) 547, 1484 florentină 744 floup 497 flowery miao 1250 flup 497 foe 548 fogni 497 fon(nu) 530 fony 497 foochow 394 fora 153, 559 fordunga 559 fore 1438 ,303 INDICE formosan 65, 317, 1139, 1525, 1600, 1641, 1667, 1977 forai o 557 foroyisch 537 fort indians 957 forum 21 fou chou 394 fou chow 394 foufoude 555 fou-kien 394 fout 142 fouta-jalou 555 fox 51 fra(fra) 1348 frangais 553 franc-comtois 553 franceză 51, 86, 97, 119, 185, 221, 292, 309, 354,361, 396, 424, 453, 466, 516, 530, 547, 555, 570, 571, 594, 595, 705, 709, 744, 756, 805, 1105, 1121, 1140, 1143, 1146, 1169, 1189, 1378, 1477, 1484, 1585, 1586, 1591, 1595, 1630, 1635, 1650, 1657, 1679, 1687, 1792, 1798, 1836, 1996, 2037, 2038, 2094 francian 547 francic 553 francien 553 francon(ă) 547, 594, 1105, 1484 franco-negre 424 franco-normand(ă) 516, 533, 553 francoprovensală 553, 595 franco-wallonă 547 friesisch 554 frigano jate 856 frigiană 97, 723 frisian 554 frison 554 friulană 1630 frizonă 516, 595, 1484 frizon olandez 554 friih(neuhoch)deutsch 594 fu 142 fu chou 394 fuch’ye 1449 fuckac 1181 fuga 962 fukienez 394 ful 555 fula 107, 523, 661, 1291, 1720 fulah 555 fulană 555 fulbe 555 fulfede 555 fulfulde 555 fuliiro 556 fulnio 591 fulsap 141 fulse 984 fuluka 987 fulup 497 fumu 1882 fung 166 fungom de sud 1504 fungur 558 fungwe 1988 fur 1420, 1422 furawi 559 furiiro 556 fusap 141 futunană de est 1585, 2038 futunană de vest 1585 fuyuge 612 /fwââi/ 1375 fwagumwak 1376 fyam 1601 fyeum 1601 G gâ 563, 578 gă-adangme 500, 993 ga’anda 564 gabgab 26 gabin 1898 gadaba 565, 637 gadaba 637 gadaba din Vizigapatam 617 gadba 637, 1551 gaddang creştină 567 gaddang păgînă 566 gadsup 23, 1438 gadyaga 1786 gaelic 362, 736, 1176, 1703 gaâlique d’Ecosse 1703 gafuku 569 gagatl 73 gagauz 588 găgăuză 1997, 1998 găgăuza macedoneană 1997 gagauzskij 588 gagu 1004 gahuku 98, 1432 gai 1432 gaidhelach 1703 gaika 2100 gain 563 gaj 579 gajila 976 gajol 1997 gaktai 148 gakvari-gadyri 359 galanchog 360 galanCog 360 galay 727 galeva 439 INDICE galeză 91, 362, 421, 736, 1703 galeză scoţiană 1703 galic(ă) 362, 553, 1477 galiciană 1591 galla 433, 1111, 1746 gallab 592 galler 294 gallinas 2040 galloa 1329 gallois 570 galoa 1329 galo-italic 744 galo-romanic 354, 553, 1477, 1630, 1635 galua 1329 galub 592 galurez 1697 galuric 1697 gamadia 628 gamba 332 gambai 1015 gambay 573 gambian 423 gamergou 574, 1159 gamila 223 gamili 223 g’amu 465 gan 563, 1067, 1516 gananwa 1556 ganawuri 842 ganda 219, 564, 1004 gandja 1351 gang 8 ganga 328 gangam 495 gangan 589 ganja 1351 gan-lobi 578 ganne 575 gants 906 ganung-rawang 1619 ganza 1177 ganzo 1177 gapershi 839 gar 1270 gara 712 garaganza 1460 gardula 580 garhvâl! 581 gari 633 garia 999 garkin 1053 garko 1445 garo 267, 268, 1921 gârwl 908 gascon(ă) 185, 354, 1477, 1636 gasi 808 gaspâsien 1252 gata 585 gata* 1312, 1625 gataq 585 gato 932 gaugutianap 1483 gaulish 571 gaulois 571 gautisch 1798 gauwada 587 gaviose 112 gawanga 1708, 1723 gawar 435 gawata 587 gawigl 1236 gawir 1192 gâwrî 908 gaya 1098 gayegi 589 gbaka 334, 590 gbanda 126 gbande 165 gbandi 165 gbanu 590 gbanya(ng) 625 gbanziri 320 gbari 1409 gbari gyenguen 589 gbari kangye 589 gbari yamma 589 gbasa 189 gbaya 560, 590 gbaya-ndogo 952 gbea 590 gbedde 2141 gbeinngu 575 gbeize 949 gberese 949 gbese 949 gbigbil 201 gbin 1004 gbira 713 gboare 136 gboati 193 gbo fi 590 gbunde 1073 ge 112, 358, 378, 452, 591 ge 530 macro-ge 284, 348, 398, 591, 597 macro-ge-bororo 284 geba 335 gebelawin 223 gebo 335 gedaged 619 gedgie 423 geechee 423 ge’ez 599 gâi 1012 gSî 1012 gekoyo 888 gekxun 30 gelab 592 geUab(a) 592 gelubba 592 305 INDICE gemă 452 genagane 390 diGendja 1398 gendza -baali 1398 genja 1398 genovez 1657 gentoo 1885 georgian(ă) 622 gâorgien 622 georgisch 622 geraged 619 gerlovo 1997 germană 20, 119, 233, 304, 350, 353, 361, 362, 453, 516, 522, 544, 553, 554, 595, 618, 620, 709, 736, 1052, 1064, 1066, 1105, 1121, 1435, 1484, 1583, 1586, 1587, 1593, 1630, 1650, 1679, 1763, 1768, 1769, 1788, 1798, 1996, 2012 germanic(ă) 19, 97, 156, 354, 423, 453, 516, 522, 537, 544, 545, 547, 553, 554, 594, 595, 618, 709, 723, 726, 741, 744, 834, 1035, 1105, 1435, 1477, 1484, 1511, 1630, 1635, 1697, 1702, 1765, 1792, 1798, 1952, 2043, 2051 german-olandez 1484 gerse 949 gerze 949 gesoa 2054 getaq 585 gheez 599 gheg 48 gheko 835 ghez 599 gheză 20, 64, 523, 1715, 1926, 1927 ghfcze 599 ghidoli 580 ghflaki 732, 1216 ghiliak 35, 414, 756, 1530 ghizi 900 ghodoberi 289 ghodoberinskij 289 gialeka 2100 gianga 144 giangero 755 gid(d)er 602 gidole 580 gidra 1495 gigatl 359 giGikuyu 888 Gikuyu 888 gilaki 600 gilbertană 125 gilberteză 604 gilgitî 1735 gilipanes 711 giljackij 601 giljakisch 601 gilyak 601 giMbunda 1232 gimi 2056 gimini 496 gimr 1846 ginâ'an 794 gio 452 gishu 1198 gisida 187 gisiga(r) 435 gisima 1073 gisohiga 607 gissi 900 luGisu 1198 gitane 1925 gitksan tsimshian 1975 giur 1108 gjiunej 1053 gjunej 1053 glandu-khwe 698 gmbuaga 590 gnam-gnam 2158 goahiva 623 goahivo 623 goale 589 goali 589 goanez 1187 goaribari 902 gobato 223 godoberi 289 goboderinskij 289 goemai 81 gofa 2064 gogodala 1804, 2079 gogodara 611 goilala 562, 976, 1439, 1870, 2083 gola 138, 500 go’lar 146 gold 1343 golda 1239 goldă 601 goldea 1239 gol di 1343 golin 390, 1438 gomataki 1187 gombo 424, 630 gomia 409 gommu 946 gomoa 625 gond 614 gondi 486, 946, 1691 gondlă 1156 gongo 1231, 2096 gonja 625 goolah 423 goom 493 gorani 980 gorge dani 455 gorkhâ 1379 gorkhâli 1379 gorlos 883 gornomarijskij 1191 gorontalok 616 20 — c. 745 INDICE 306 gorowa 615 gorum 1312 gosiute 1738 gossiute 1738 got 618 gota 1798 goth(ic) 618 gotic(ă) 97, 362, 544, 595, 620, 1064, 1691, 1702 gotique 618 gotisch 618 gotlăndiscli 1798 goujrati 628 gourague 632 gourma(ntche) 634 gouro 1004 gouzrati 628 goyi-basava 1753 grabar 97 grafii 159 graget 619 gramya 628 grassfield 159 greacă 39, 48, 64, 86, 87, 97, 125, 221, 309, 354, 356, 361, 362, 394, 418, 499, 506, 516, 525, 539, 555, 588, 594, 599, 618, 622, 709, 723, 796, 805, 1037, 1064, 1116, 1253,1477, 1562, 1585, 1636, 1657, 1679, 1691, 1697, 1702, 1757, 1763, 1765, 1766, 1792, 1798, 1996, 2012, 2037 greacă bizantină 620 greater chechen 360 greater kahardian 777 grebo 189, 224, 955, 993 grik 1890 gros ventre 88, 673 grusinisch 622 gruzină 5, 97, 195, 356, 1996, 2014 gruzinskij 622 gii 530 guahariban 2058 guahibo 624 guahibo-pamigua 502, 623 guaican 2058 guaigua 623 guaijiro 92, 608 guajajara 1893 guajivo 623 guameli 223 guanche 1055 guandramilez 1591 guang 37 guanga 144 guap 2120 guarani 1993 guarau 2074 guarayti 1993 guasteca 695 guasteco 695 guatemala 1605 guatemalec(a) 1605 guave 696 guavi 696 guayamolo 173 guayba 623 guaycuru 1544 guaymi 386 gubatanon 658 gudeil(l)a 645 gudella 645 gudscharati 628 gudwa 637 guerză 949 guexteca 695 gueze 599 gugada 833 gulia 687 guhu-samane 243 gui 408, 1839 guianes 280 guianga(n) 144 guiangga 143 guichiovian 1265 guidar 602 guiliak 601 guiliche 91 guinanaang 794 guinang 794 guipuzcoano 185 guissiga 607 gujaaxet 173 gujărâti 227, 841, 1691 guj(e)rati 628 gujuri 1612 gulai 1128 gulanga 144 gulan-nara 1284 gulfan 1445 gullah 423 gumba 332 gumbo 424 gumia 738 gumine 390 gumis 630 gumsai 960 gumus 630 gumz 630 gunantuna 1991 gunganchi 1629 gunganoi 1629 gungawa 1629 gungu 1707 guniz 630 gunu 1707 gunza 630 gunzib 205 gunzinskij 205 gur 37, 180, 220, 252, 265, 302, 365, 440, 441, 442, 465, 468, 480, 481, 483. 494, 495, 496, 552, 578, 634, 641, 655, 779, 814, 826, 838, 307 INDICE 839, 926, 930, 965, 966, 984, 986, 1023, 1045, 1067, 1152, 1272, 1297, 1349, 1356, 1357, 1360, 1411, 1452, 1516, 1527, 1659, 1689, 1718, 1718, 1759, 1760, 1779, 1790, 1812, 1842, 1848, 1851, 1852, 1874, 1886, 1922, 2002, 2005, 2006, 2047, 2063, 2085, 01QQ 2139 guraghâ 632 guragi6 632 gurague 632 gurani 980 gure-kahugu 330, 958 guresha 814 gurezî 1735 gurian 622 gurkha 1379 gurkhali 1379 gurma 2050 gurna 77 gurnmbo 1004 guro 1004 gurum 1620 gurun 1620 gurung 1920 gurungkuru 635 gusuwa 638 gutnisch 1798 993, gutob 565, 637, 1312 1342, guzii 636 1465, gwabyo 639 1722, gwaka 334, 590 1843, gwali 589 1950, gwama 920 2136, gwami 1177 gwanja 625 gwari 589 gwaza 1449 gwazaăara 1893 gwazum 1396 gwe 1067, 1104, 1806 gweabo 621 gwemara 623 gwoira 439 gwomo 761 gwong 785 gyarung 643 gyarung-mishmi 12, 315, 337, 377, 382, 385» 438, 461, 635, 810, 811, 1062, 1120/1156, 1320, 1380, 1434, 1449, 1811, 1915, 1920, 1921, 2108 gyo 452 gyong 785 gypsy 1925 gyuman 1008 ha 1012 ekiHaava 662 hab(b)e 481 haceltzuk 208 hadang 1706 hadea 645 hadia 645 hadimu 1818 hadiya 645 hagen 1236 hageule 269 hageulu 269 hahanana 428 kiHai 364 haico 2119 hailar 446 hailtsa 208 hailtsuk 208 hailtzuk 208 haira 1947 hajili 976 hakasă 706, 1789, 1998 hakka 394 halaba 42 halabi 1496 halam 533 halbi 1496 halcomelen 651 haleng 648 halhi 1496 halia 654 hallam 533 halyikwamai 469 ham 751 hamar 60 hamarkoke 60 hamba 250, 665 ekiHambo 1346 /hamea/ 653 hamitic(ă) 20, 419, 690 hamito-semitică 20, 723 hampangan 658 han 394 handa 1505 handi 1505 hangiro 665 hangluglu 711 hani 704 hankul 420 hanono-o 658 hanti 1505 hanty 1505 hanu 1735 hanunoo 542 haoussa 661 haput 953 INDICE 308 haputli 953 harari 523 harauti 1612 haray 2075 foare 482 hariani 678 hati 682 hatiggorîa 84 hatsa 882 hatti 682 haura 1846 hausă 86, 412, 555, 661, 1291, 1410, 1941 haut-annam 2046 haut-navarrais 185 have 1858 havesha 1927 havu 663 hawaiiană 1189, 1568, 1585, 2037 tiawthai 1183 hawu 663 hawunese 663 hayeren 97 hazară 545 hâbreu 499 hebrew 499 kiHema 676 -oruHema 676 henga 1988 heonesian 1139, 1240, 1585 hesperonesian 85, 169, 178, 246, 249, 316, 331, 725, 783, 862, 916, 1016, 1071, 1078, 1102, 1138, 1139, 1143, 1160, 1201, 1292, 1311, 1528, 1532, 1536, 1573, 1684, 1705, 1832, 1862, 1939, 1961, 1977 hessan 594 hessisch 594 hethitisch 682 heuskara 185 hewa1858 heyo 1962 hiai 1012 hiaki 2122 hiaque 2122 iiibaradai 903 hiechware 288 hiengen 1375 tiietan 1738 ftiighland tzeltal 2007 highlands yuman 2147 hiHolu 929 hiji 674 hileo 316 hiligaina 675 hiligayna 675 hiligaynon 236, 258, 542, 1538, 1705, 1831 hililigaina 675 hill 1191 hima 713 oruHima 676 himalaian 722 himalaic(ă) 643, 1519, 1565, 1920, 1921 himba 669 himyarită 1797 hina 316, 679 hinalugh 677 hinan 1600 hindi 217, 219, 326, 423, 541, 628, 722,759, 841, 982, 1011, 1379, 1568, 1595, 1612, 1691, 1694, 1752, 1850, 2029 hindi central 1752 hindi de est 941 hindi de vest 678 hindi-urdu 678 hindkS 1011 hind(o)ustani 86, 678 hindusthani 235, 678 hiniraya 258 hiratsa 673 hiro 2135 hirvati 1612 hissala 1759 hitită 723, 1952 hitită cuneiformă 682 „hitită” hieroglifică 682 hitito-luvită 723 hittite 682 biwi 903 hkang 780 hkanung 1619 shiHlanganu 1976 hlengwe 1978 hlubi 1820 hmeu 1656 hmo 1250 hmong 1250 hmung 1250 ho 1312, 1314, 1691 hobson-jobson 1568 hochalemanisch 594 hochangara 2086 hochdeutsch 594, 1768, 1788 ho-che 1485 hodenosaunee 1719 hodrung 757 hofaga 214 hogo 1707 hokaltecan 686 hokan 832, 1344, 2117, 2145 hokka 394 hokkaido 35 hoko 1457 hokohoko 1560 hoku 1457 hollandais 1484 hollăndisch 1484 hollandsch 1484 hollat gadbas 565 kiHolo 688 holona 429 309 INDICE hiHolu 929 homba 2135 honduran miskito 1264 hongrois 1121 hopi 2036 hor 497 horezmică 732 horne islands 561 horo-horo 1415 kiHororo 687 hosa 219 hoteă 1705 hoteă 1706 hoteang 1706 hotentotă 19, 288, 882, 1682, 1791, 2100, 2170 ohtoguitu 1282 houailou 691 houailun 691 houan 394 houastfeque 695 hova 1143 hpungsi 1619 hrangchol 692 hrankhol 692 hrâ 693, 760 hroy 371 hrue 757 hsiang 394 hsinng 1250 htiselwang 1619 htt 975 huambisa 767 huambiza 767 huaruha 1554 huasteque 695 huastecan 695 huasteco 695 huastek(a) 695 huaxteca 695 huaxtâque 695 huâutla de Jim6nez 1217 huave 1559 huavean 696 I i 657, 1337 i*aa 716 iaai 705 iafetică 356, 723 iai 1240, 2038 iakută 529, 1282, 1998, 2004 iatt 557 iatmul 707 iatmttl 1699, 1723 îba 1676 ibaho 317 ibalao 721 iban 462 huavi 696 huazonteco 696 hube 956 huela 703 huiliche 91 huilli(che) 91 huliduna 699 huitoto 2089 huitotoan 2090 hulo 1242 huluf 497 huma 1960 oruHuma 676 humbe 1461 hummercocche 60 hummock’havi 2146 hunan 394 hunanez 394 hunan miao 1250 kiHunde 1887 hungarian 1121 hung-ho 408 hungo 688 huniyă 1920 hunna 679 hunza 326 huon 323, 463, 844, 922, 942, 945, 956, 1181, 1255, 1259, 1279, 1330, 1493, 1548, 1618, 1710, 1931, 1949 huon peninsula 701 hupa 106 hiirkanisch 460 hurso 1920 hu-tsu 1284 huve 319 huviya 319 hvarşi 702 hvarşină 122 hwe kang pa 2118 hwindja 662 hyani 1260 hyao 2119 hyperborean 1530 ibara 1453 iba-sambal 1676 ibatan 746 ibele 455 iberian 356 iberic(ă) 356, 1477, 1792 iberijsko-kavkazskaja 356 ibero-caucazian(ă) 356, 527 ibero-romanic(ă) 354, 1477, 1502, 1591, 1635, 1792 ibibio 505 ibie-okpepe 962 ibilan 721 INDICE 310 ibilao 721 ibilau 721 iBili 1560 ibilo 962 ibiraira 358 ibo 714 Iboho 1707 i-btini 1620 icaiche 1212 icelandic 741 i-cbia 408, 1839 ichiBisa 256 ichiLamba 1704 ichiLambya 1467 ichinamwanga 1327 ichiNyiha 1026 iChira 1756 iciFiba 546 ida 1160 jdafan 735 idaxo 1104 idis 594, 595, 1064 idjâ 1532 id’o 717 idoma 993 ife 2141 ifigi 548 ifugao central 711 ifugaw 711 ifumu 1882 igabo 743 igala 1409 igale 2141 igara 712 igbira 1409 igbirra 713 igbo 505, 993, 1409 igbo-efik 714 igbone 2141 igu 713 igumale 710 ihuruana 1182 i’iaa 716 i (i)lit 972 iimutsu 1977 ijaw 717 ijebu 2141 i-jen 408, 1839 ijesha 2141 ijo 714, 993, 1408, 2141 ijoh 717, 1713 ijok 1713 ijo 717 ikavian 1763 ikeleve 929 ikiBungu 893 ikiFuliiru 556 ikiNiramba 1416 ikinyaRwanda 1653 ikiNyikyussa 1456 ikiRuguru 2162 ikkillin 957 ikokolemu 967 ikolu 718 ikom 1429 ikoma 1354 iKota 988 ikponu 950 ikposo 950 ikulu 842 ikumama 967 ikyoo 1860 ila 2141 iLaali 1883 ilakia 128 ilamba 1416 ilanun 1185 île â la crosse 422 ileo 470 iliră 732, 1037 illanos 1185 illanun 1185 ilocană 542 ilocân(o) 720 iloco 720 ilokan(o) 720 iloko 720 iLomwe 1135 ilongo 675 iloriu 2141 ilpara 2065 ilpir(r)a 2065 ilukano 720 ilumana 1902 ilungut 721 ilutso 1707 imbat 870 imbo 1227 imeretian 622 imerxev 622 imona 1444 imulud 2115 imurut 2115 inamwangn 1327 indic(ă) 101, 118, 119, 209, 217, 227, 235, 253, 291, 459, 486, 581, 617, 628, 637, 643, 678, 685, 722, 724, 732, 817, 841, 875, 876, 884, 908, 941, 968, 982, 983, 1011, 1140, 1141, 1147, 1187, 1280, 1287, 1312, 1314, 1379, 1380, 1413, 1455, 1496, 1519, 1531, 1562, 1564, 1595, 1612, 1691, 1694, 1735, 1752, 1753, 1839, 1850, 1920, 1925, 1952, 2004, 2029 indinogosima 1237 indo-arian(ă) 722, 1691 indo-europeană 19, 20, 35, 48, 51, 86, 97, 101, 119, 125, 156, 185, 209, 217, 227, 233, 235, 288, 292, 309, 353, 354, 356, 361, 362, 421, 423, 424, 425, 426, 432, 451, 453, 459, 479, 311 INDICE 486, 516, 537, 539, 544, 545, 547, 553, 554, 570, 571, 581, 594, 595, 600, 618, 620, 628, 678, 682, 709, 722, 723, 724, 732, 736, 741, 744, 756, 795, 841, 845, 875, 884, 908, 941, 949, 968, 980, 1011, 1035, 1037, 1052, 1064, 1099, 1105, 1116, 1121, 1141, 1176, 1187, 1216, 1379, 1413, 1435, 1455, 1477, 1484, 1496, 1497, 1502, 1503, 1519, 1531, 1549, 1552, 1562, 1564, 1583, 1586, 1591, 1593, 1595, 1612, 1635, 1640, 1650, 1686, 1691, 1697, 1702, 1703, 1735, 1752, 1753, 1754, 1763,1765,1766,1768,1769,1773,1788,1792, 1798, 1801, 1827, 1844, 1868, 1925, 1952, 1967, 1996, 2012, 2026, 2062, 2104, 2127 Indo-germanică 723 indo-iraniană 101, 125, 209, 217, 227, 235, 459, 544, 581, 600, 628, 678, 722, 723, 732, 841, 845, 875, 884, 908, 941, 968, 980, 1011, 1099, 1121, 1141, 1187, 1216, 1379, 1455, 1496, 1497, 1503, 1519, 1531, 1549, 1552, 1562, 1564, 1595, 1612, 1686, 1691, 1735, 1752, 1753, 1773, 1801, 1827, 1844, 1868, 1925, 1952, 2029, 2062, 2104, 2127 indonezian(ă) 7, 49, 154, 230, 300, 338, 366, 371, 372, 394, 541, 542, 663, 670, 694, 759, 869, 1028, 1083, 1119, 1131, 1138, 1139, 1143, 1240, 1245, 1257, 1405, 1448, 1478, 1484, 1528, 1562, 1585, 1621, 1691, 1705, 1809, 1831, 1832, 1948, 1977, 2029, 2075, 2078, 2093, 2095 indo-pacifică 1548 indramaju 759 ingassana 1824 ingilo 622 ingouche 727 ingriană 543, 2051 ingrish 726 ingu§ 727 inguşă 360 inguschisch 727 ingush 727 ingushskij 727 ingwăonisch 1484 inie 253 inmeas 740 innok 521 innuit 521 interamnese 1591 interandină 386, 1517 intha 253 inuit 521 inupiaq 521 inupiat 521 inupik 521 inuvaken 57 inxo(x)kari 702 inyangaton 1999 iongon 2140 ionic 620 iPanga 1281 ipapana 1964 ipugaw 711 irak(o)u 733 irambu 1416 iranian(ă) 97, 125, 132, 209, 291, 459, 545, 600, 622, 722, 724, 732, 827, 925, 980, 1035, 1099, 1191, 1216, 1290, 1455, 1497, 1503* 1549, 1552, 1562, 1686, 1691, 1765, 1773, 1801, 1827, 1844, 1868, 2004, 2015, 2019, 2104, 2127 iraqw 433, 1421 iraya 566 irbore 93 iregwe 735 iris(c)h 736 irlandeză 362, 570, 1176, 1703 irocheză 388, 997, 1719, 1277, 1491 iron 1503 iroquois 737 irruan 271 iru 1415 irula 1850 isa 739 isala 1759 iseni-kotsenu 1627 ishan 503 ishăng 1320 ishekiri 2141 ishiMalila 1144 iShira 1756 ishkashimi 1686 ishorisch 726 isikula 2170 isilolo 2170 isilunguboi 2170 isinai 740 isivita 1498 isiZulu 2170 i§kă§imî 1686 island carib 347 islandeză 516, 537, 595, 1435, 1702, 1798 islandic 741 islăndisch 741 islenzka 741 isle of pines 1005 isnag 742 iSongo 1223 issala 1759 istrian 744 istroromână 744, 1636 isuxa 1104 iswana 714 italiană 48 86, 354, 361, 451, 516, 544, 553, italiană 48 s , ^ ^ ^ ^ 1586, 1591, 1636, 1650, 1657, 1697, 1763, 1792, 1818 italic 1037, 1502 italică 723, 1952 italo-celtică 723 INDICE 312 italon 721 italo-romanic 744, 1620, 1635, 1636 itawes 708 itawi 742 itchali 957 iTeghe 1881 itelmen 414 itetapanes 280 itkalyaruin 957 itkanskij 938 itkp’elit 957 itku’dlin 957 itneg 1935 itomga 1860 itonama 386 itsekiri 2141 itumba 1661 itumkala 360 itundu 166 itza 1212 iudeoarabă 499 iudeo-german 709 iudeoportugheză 1591 iudeospaniolă 499, 709, 1792, 1996 iuja 1228 iukaghir 413, 414, 601, 870, 1530 iurak 925, 1035, 1377 iuruma 2153 ivatan 2115 ivaxo 317 ivrit 499 iwam 593, 1724 iwateno 1378 iwi 950 iwoer 750 iworo 2141 iwur 1481 ixreko-muxrek 1651 iyaa 1883 iyala 2113 iyiniwok 422 iyirikum 2084 iyongut 721 izare 1928 izhorskij 726 izi 714 iiorisch 726 iiorskij 726 jabaal 1846 jabem 2012 jabga 262 jabi 823 jabijufa 2103 jabim 2102 jabo 621 jackjack 44 jae 1375 jafalu 1107 jafijufa 2103 jagwa-talk 423 Jahaic 1713 |ah hut 1137, 1669, 1670, 1712, 1890 jaipuri 1612 Jakamul 2106 jakoon 754 jakud’(n) 754 jakun 204, 861, 1137 jakut 706 jal 576 jaliat 883 jalonke 1815 jam 1115 jamajals 2146 jamba 368 j andapu-taro-muriratra 514 jande 1758 janga 1976 jangor 755 janjerinya 755 janjor 755 jannat 221 jao 2119 jap 2120 japanese 756 japhetic 356, 527 japoneză 35, 53, 119, 185, 317, 372, 394, 420, 516, 594, 601, 805, 1253, 1568, 1587, 1-654, 1969 japonezo-ryukyuană 1654 jaqai 2121 jaquru-chauqui 34 jar 758 jara 762 jarai 371 V jarai 757 jarawa(n) 21 jaray 757 jari 21 Jarum 1713 jaruna 2153 jVarut 883 jasak 1494 jasin 326 jasing 2125 jassic 1503 jastu 883 jate 856 jati 678 jatu 678 313 INDICE jotvian(ă) 156, 1593 ffftvingian 156 jaunde 531 jaunsari 1519 javaneză 725, 1119, 1138, 1484, 1691 jawe 1375 jazguljamskij 2127 jaz'vinskij 1561 je 590 jebero 381 jeh 693 jeh brilar 760 jeher 1713 jeh perak 760 jei 2132 jek 953 jekavian 1763 jelai 1712 jemez 1966 jemjem 1800 jen 1428 je-nan 2132 jenihwa 630 jenissei-ostjakisch 870 jenjero 755 jenu^es 230 jera 1898 jere 763 jerma 1782 jerra 762 jetan 1738 jew tongo 423 jharawan 291 ji 1012 jibaro 767 jiddisch 709 jimajima 439 jimini 496 jinghpaw 780 jingpaw 780 K kaana maşala 1200 kaanu 818 kabalai 1344 kabardi(an) 777 kabardină 5, 13, 356, 363, 1816 kabardincerkes(s)kij 777 kabardinocerkesskij 777 kabba laka 1014 kabiema 779 kabin 564 kaboli 1562 kabre 483, 1886 kabu 853 kabugao 742 kabuli(-persian) 1562 jivaro 768 jivaro(a)n 72, 344, 386, 767, 2124 jo bor 281 john-day 1662 joi 1839 'joi 408 jokoi 1073 joia 497 jollato 420 jolo(ano) 1873 joloanosulu 1873 joi of 2094 jolong 146 joluo 1098 jo lwo 1108 jonaz 387 jo thuri 1919 jro 406 juan 771 juang 1312 judâo-allemand 709 judeo-german 709 j iidisch-deutsch 709 jugan 1494 jugjage 1855 jui 408, 1839 jukon 772 jukum 772 jukunoid 219 julaimaua 429 julbre 833 jumu 2141 junjum 1114 jupna valley 2151 jur 1108 jurakisch 1377 jurak-samojedisch 1337 jur lwo 1108 jyarung 643 kabure 779 kabye 779 kabyl 221 kacha 648 kachari 267 kachcha nogas 513 kachch(h)î 1752 kache 789 kachhi 1752 kachice 857 kachichere 842 kachin 780, 1921 kachirai 1525 ka emiri 841 kadai 809, 1012 INDICE 314 kadam 1580 kadara 842 kadauchan 842 kadero 1445 kadiro 1296 kadlakan-bar(l)ig 280 kado-mo di 954 kadrao 1607 kaele 1313 kafa 548 kaffer 2100 kaffir 2100 kăfir(i) 1455 kagan 1830 kagankan 658 kagayan 1830 kagbarika 853 kaghni 908 kagi 317 kagoma 842 kagoro 157 kaguru, 786 kahajân 462 kahchi 857 chiKahonde 820 kahuapana 339 kahugu 633 kaiapit 109 kaidipan 616 kaijji 789 kaikai 1850 kaili 1961 kafli 1532 kainah 261 kaingua 1993 kairi-kaura 1947 kaitat 460 kaiwa 1993 kaja(k)ja 1934 kajanga(n) 1112 kaje 842 kajkavian 1763 kajtak 460 k’ajuna 326 kaka 590 kakari 628 kakchi 857 kakelelwa 1104 kakhetian 622 kako 791 kakwa 179 kalagan(-tagacola) 1830 kalagaua 794 kala moru 1296 kalanga 687, 1737 kalanguya 711 kalapuyan 1559 kalat standard 291 kalebwe 1781, 1802 kale-whan 1600 kalina 794 kalisteno 422 kalla 590 kall-basava 1753 kalmîkă 1282, 1478 kalm(o)uk 796 kalmlik(isch) 796 kalmyk(isch) 796 kalmyskij 796 kalmytskij 796 kalongo 157 kalo’p 909 kalp 1962 kalto 1413 kalunga 157 kam 806, 1014, 1658 kama 826 chiKamanga 1988 kamanidi 1824 kaman mishmi 643 kamano 799 kamantan 842 kamanton 800 kamassian 648 ka-mau 1012 kamba 922 kambaira 1840 kambair-vunamerita 1991 kambali 802 kambatta 42 kamberawa 802 kamberchi 802 kamber(r)i 802 kambia 2056 kamceadal 414 kamenskij 938 kamer 1448 kamir 874 kamiri 1262 kamla 24 kammyang 1911 kamnigan 1282 kamoro 1437, 1548 kampuchiană 118, 294, 366, 1034, 1280, 1287, 1531, 1691, 1831, 1909, 2046 kam-sui 809 kam-tai 119, 120, 345, 408, 781, 798, 806, 1012, 1017, 1034, 1287, 1450, 1658, 1728, 1754, 1802, 1839, 1909, 1910, 1911, 1912, 1913, 2046, 2143 kam-thai 809 kamuke 1061 kamuku 190, 191, 199, 1586 kamviri 845 kan 394 kanâchî 810 kanagu 1600 kanala 653 kanambukanambu 812 315 INDICE kanandjoko 1260 kanareză 817 kanarian 1125 kanaşi 810 kanauji 678 kanauri 811 kanawârî 811 kanawi 811 kanda 564, 960 kandahar(i) 1552 kandep-aruni-karintsu 514 kandh 960 kandoshi 344 kandowo 1351 kangana 1100 kangite 728 k’ang-lo 1546 kanguti 326 kanhobal 815 kanite 799 kaNjinini 1881 kanjuti 326 kankanai 816 kannada 486, 1987 kanoreunu skadd 811 kanorug skadd 811 kanouri 819 kansa 472 kantilan 1705 kantohe 153 kantsii 683 kanum 674 kanung 1619 kanuri 555, 661, 1420, 1664 kayop 1163 kao 850 kapaiwanan 1525 kapala 952 kapampangan 542 kapangan 816 kapau 75 kapauku 2038 kapauku-baliem 1440 kapaur 715 kape(i)ta 1319 kaphollăndisch 19 kapiangan 1525 kapingamarangi 824, 1587 kapisiki 674 kapiyan 1525 kapone 1005 kapontori 1311 kapuca 205 kapucha 205 kapuci 205 kapugu 633 kaputschi 205 kara 866, 1512 karaba-kambegl 1194 karaceai 431, 1998 karaceavo-balkară 827 karachay 827 karadM 348 kaRagwe 1458 karaimă 1064 karakalpakă 1998 karakirgis 896 karakitang 1684 karam 1438 karama 826 karamanli 1997 karan 951 karanga(n) 1174, 1737 karanogai 1431 karapapakh central 132 karata 832 karatinskij 832 karatschaisch 827 karayâ 348 karcin 883 kardudjar(r)a 833 kardutjara 116, 1533, 2071, 2081 kare 693, 836, 1231 karelă 543, 544, 726, 925, 1065, 2043 karelisch 834 karel'skij 834 karen 335, 598, 1565, 1727, 1754, 1872, 1924 karenbyu 335 karennet 335 k’arîa 876 karimojong 830 kariphuna 347 karjala 726, 834 karluko-chigile-uighur 2039 karmali 1694 karo 2040 karrenni 335 kartlian 622 k’art’luri 622 kartvelian 356 k’art'veli ena 622 kartverskij 356 karualaig 1115 karuk(awa) 837 karyala 834 kasa 497, 1201 kasachisch 852 kasava 1850 kasem 839 kasena 1045 kasene 839 kashemiri 841 kashmira 841 kashmiri 841 kashţawăr(î) 841 kasi-kumuk 1013 kaska 1837 [ka:smî:rî:] 841 kaşmiriană 459, 908, 968 INDICE kasomse 839 kasonke 878 kassele 838 kassena 839 kasso(n) 878 katab 576, 718, 782, 785, 789, 800 katalangan(es) 566 kata-tipol 1600 kâte 701, 1548 kaTeke 1881 kaţhe 1238 kathiyawadi 628 kathmandu 1379 kati (de nord) 1455, 1481 kati de sud 1481 katio 518 katla 937 katoba 1149 katoguran 317 katongulan 317 katonguran 317 katsausan 1600 katschin 648, 780 katuic 1287 katvenua 1022 katzie 651 katQviri 845 kau 558 kauil 1236 //kau//in 113 kaukasisch 356 kaukasus 356 kaukau 113 kaurareg 1115 kausalî 941 kaviangan 1525 kaw 38, 472 kawaian 121 kawalib 905 kawa(r)ma 1509 kawchottine 482 kawonde 820 kaxetian 622 kaxib 33 k'axo 13 kaya 335 kayalikmiin 1884 kaya var 1140 kayin 1727 kâyowe 895 kazahă 796, 828, 1998 kazak(h) 852 kazaxskij 852 kazi 1920 kazikumuk 1013 kaziva 1425 kajmiri 841 k’e 394 keaka 509 ke-at 1738 kebadi 2154 kebeirka 2016 kechi 1605 k’echia 394 kechua 1603 kechumaran 1604 kedah 1713 keembo 1228 keEmbo 512 kehena 1972 keiga 854 keiga girru 855 keigana yagaria 856 keijagana jate 856 keilschrift-hethitisch 682 kejia 394 kekar 1498 k616 2022 keliko 793 kelingan 1112 kemaltu 1898 kemar 81 kemat 24 kembata 42 kembatinya 42 kemering 1028 kemiju jate 799 k’emirgoy 13 kenaboi 204, 754, 1137 kandayan dayak 462 kenderong 1890 kenerig 1890 kenga 327 kenistenoag 422 kentakbond 1713 kentish 516 kenuzi-dongola 1445 kepere 1231 kerala de sud 1140 kerang 77 kerata 832 kere 1177 kerebuto 1240 kerek 413, 414, 938 kerema 1947 keremi 2001 keren 30 kerewe 866 kerinchi 869 kerintji 1083, 1138 kermanji 980 keăitken 1494 kesopo 1063 ke§ur 841 ket 414, 517, 1711 ketă 870 ketanganau 317 ketskij 870 kettle falls 1482 keveri 200, 242 317 IJVDICK kewa 671, 1438, 2037 kewapi 871 kewieng 2151 kez(h)ama 1751 kgaga 1556 kgalagadi 1979 kgatla 1979 khaidak 969 kha juna 326 khaka(a)s 648 kha lamet 1027 khal£i-guor 1284 khalka(-mongolă) 1282 kha mir 24 khamit 874 khămtî 1839 khamtik 880 khanag 1823 khande&hi 875 khandşsi 875 khang 780, 880 khangin 1494 khangoi 885 kha puhoc 1598 kharput 953 kharbin 883 kharcin 883 kharia 876, 1312 khariă 875 khari boli 678, 2029 kharthvelisch 356 khas(a) 1379 khasav-yurt 969 khasia 877 khaskura 1379 khasonke 157 khatsee 877 khat 850 khatahi 941 khay 1379 khayla 1979 khayo 1104 khemsing 1858 kherwârî 1312, 1314, 1694 kherwarian 879 khevsur 622 khimi (de nord) 873 khinalug 677 khiri 321 khm(a)er 805 khm(o)u(s) 880 khmuic 1287 khoibu 1193 khoirao 778 khoisan 113, 219, 288, 680, 690, 698, 975, 995, 1510, 1682, 2101 khoke 915 khond(i) 960, 992 khondo 960 khorcin 1282 khori 321 kho§an 30 khotla 235 khouroukh 983 khowăr 326, 459 khua 294 khucit 1494 khufi 1801 khumi 873, 1960 khunggoi 979, 1089, 1090 khutswe 1556 khutu 990 khvarshi 702 khwanh 1270 khwarezmien 732 khweymi 873 khyang 100 kiakh 13 kiama 1008 kian 264 kianga(n) 711 kiapoo 551 kiari 1432 kiaway 895 kibbo 255 kiben 455 kibi 65 kiBila 237 kibira 250 kiBira 250 kibissi 481 kibo 255 kiBoma 274 kiBombo 364 kiBendei 277 kibungan 816 kibyen 255 kich6 1605 kichii 1605 kickapoo 551 kiDabida 1841 kidie 1010 kiDigo 475 kiefo 1922 oruKiga 388 kiHai 364 kiHema 676 kihiyanzi 250 kiHorohoro 687 kiHunde 1887 kikamba 801 kikapoo 551 kikapu 551 kikima 469 kikkapoe 551 kiko(o)ngo 49, 423, 929, 1591, 1783, 1805 kiKowgo 1557 kiKuumu 971 kikuyu 219 kildinisch 1035 INDICE 318 kil'dinskij 1035 kileta 929 kilgat 1975 kili 859 killisteno 422 kilmari 890 kimaghama 1437 kimanda 1158 kimanga 1218 kimantego 1207 kiMashami 364 kiMawanda 1368 kiMawiha 1210 kimbo 1227 kiMboma 329 kimbunda 1233 kiMbunda 1232 kiMero 1247 kiMoshi 364 kiMpaangu 929 kimpoto 1305 kimunkon 1580 kinalinga 794 ki-namweri 1460 kinaray-a 258, 1538 kinchai 869 kiNdongo 1233 kiNgoni 1399 king’s english 516 kiNgulu 2165 kiNgwana 1818 kiNtaandu 929 kinta sakai 1890 kiNyamwesi 1460 kinyaRwanda 553, 1653 kiowa tanoan 1861 kîpceak 545, 732 kîpceakă veche 431 kiPende 929 kipirse 839 kipiyan 1525 kipschakisch 431 kiptchak 431 kira 1760 ekiKira 1346, 1817 kiră(n)tî 1062 kirăt-râ! 1611 kirdiwat 1396 kiRega 1043 kiremi 2001 kirghiz(ă) 52, 648, 796, 896, 1282, 1998 kirgiz 896 kiribati 604 kiRimi 2001 kiriwina 1358 kirma 641 kirmico-lak 1838 kirmitso-lak 1838 kiroba 981 kiRundi 1640 kisa 1104 kiSagala 1841 kiSama 1233 kisankasa 1347 kiSagara de sud 1661 kisetta 1818 kishaka 364 kiShambala 1730 kishikoongo 929 kishţwări 841 kisi(-temne) 311, 900, 1891 kisonge (universal) 1781 kissama 1675 kissi 311, 636, 1891 kissiem 900 uluKisu 1198 kiSutu 1399 kiSuundi 929 kiSwahili 1818 kitaiskij 394 kiTalinga 336 kitamat 646 kitchen kaffir 2170 kiTambo 700 kiTiini 1923 kiTonga 1956 kitswa 1978 kittitas 1662 kituba 929 kiTwii 1462 kiuri 1053 kiuthali 1519 kiutze 1619 kiwai 160, 902, 903, 1437, 1548 kiwaic 901 kiwai de nord 901 kiwai de sud 901 kiwit 65 kiWunjo 364 kiya 1806 kiZaramo 1642 kiZigula 1400 kizolo 1434 kjakar 1498 kjakela 1498 kjax 13 kjuri(nskij) 1053 klao 955 klei 544 kler 826 klikitat 1662 knisteneux 422 ko 2112 koalib 558, 667, 937, 1036, 1293, 1509, 1742, 1937 kobe 535 ruKobi 700 kobochi 1428 kobokota 1095 koch 108 319 INDICE koda 1314 kodagubi 2024 kodu 960 kodulii 960 kogoro 157 kohistânî 459 kohle 1694 koi 614 koia 946 koianu 1352 koiari 911 koiari-manubara-yareba 174, 200, 242, 243, 910, 912, 913, 999, 1124, 1154, 1175, 1439, 2123 koiari montană 911 koine 620 koio 996 koita 911 koitapu 913 koko 113, 183 kol 1312 kolami 1339, 1551 kolami-naiki 917 kolarian 1312 kolle 487 kol ol o 1080 koluschan 1945 koma 157, 1177 koman 630, 920, 1177, 1422, 2016 komanche 1738 komanisch 431 komantsche 1738 komba 701 kombe 395 kombio 1962 komering 1028 komi 543, 1561, 2167 komi-jazvinisch 1561 komi- j az'vinski j 1561 komi-permiană 1561 komi-permjackij 1561 komi-permjak 1561 komi-permjakisch 925 komi-permyak 925 komi-syrjănisch 925, 2167 komi-ziriană 2167 komi-zyrian 925 komi-zyryanskij 2167 komo 971 komo(ng)gu 1743 komono 1067 komookhs 417 komso 932 komuk 417 komunku 1743 kond 992 konda 2049 konda dora 928 konde 1456, 1638 kondekor gadaba 565 kondh 992 kondjara 559 kondjo 934 kondkor 565 kondo 931 kondoa(solwe) 1661 kondoma (tatar) 1789 kongadavanu 1644 kongo 219 kiKongo 49, 423, 688 kongola 987 koni 1556 koniagi 933 konjara 559 konjo 934 oluKonjo 934 konkan central 1187 konkani 1187 konkan standard 1187 konkon(i) 1187 konmak 262 konnoh 931 kono 2040 konongo 1460 konorara 1760 konsinya 932 kontum 146 konua 977 konya 1169 konyagi 138, 184, 1892 konyar 1997 konyare 831 koosa 2100 kor 428 kora 1314 korafi 935 korang(ma) 77 koranko 1169 korape 243 kora va 1850 kordofanian(ă) 558, 667, 784, 813, 843, 849, 854, 905, 954, 1010, 1036, 1199, 1262, 1293, 1294, 1509, 1742, 1796, 1834, 1845, 1879, 1934, 1937, 1984, 1986, 1989, 1990 korean 420 korefa 1743 koreipa 1743 korekore 1737 koriak 413, 414 koriakă 938 koriko 1175 korim 230 korintji 869 koriok 1079 korjakisch 938 korjanskij 938 korku 982, 1413 koroca 995 koroma 826 koromira 1352 INDICE 320 korongo 954 korura 2016 korwa 1314 koryak 938 kosali 722 koăan 30 kosena 121 kosli 941 koso 1242, 1738 kosopho 1063 kosorong 701 kosova 636 kossa 1242 kosso 1242 kot 517 diKota 1386 iKota 988 kot afon 530 kotocoli 1886 kotoko 412 kotua 428 kotule 1985 kouan-houa 394 koui 960 kouka 961 koumac 1376 koumyk 969 koura 1522 kouranka 1169 kourkou 982 kourouma 984 koutcheen 1952 kovai 701 kiKowgo 1557 kowalib 905 kowrarega 1115 koya 614 koyong 649 koyra 2163 kozime 1365 kpala 952 kpal(l)agha 1527 kpara 952 kp6 2002 kpelese (tina) 949 kpelle 1242, 1412 kpilakpila 2139 kpo 613 kpwa’unang(g)isu 1958 kpwessi 949 kra(a) 951, 955 krahn 189 krahu 955 kram 146 krama 759 kran 951 krao 955 krapar 97 krawo 955 krebo 621 kredj 952 kreich 952 kreish 952 krepe 530 kri(h) 422 krio 423, 1568 krioro 423 kriouo 423 krisa 890 kristinaux 422 lcrobo 563 kroe 1028 kroo english 1568 kru 189, 224, 407, 501, 621, 993 kru english 1568 kru’i 1028 krung 1607 krung thep 1909 kryc 953 kryts 953 kryz(skij) 953 ku 960 !kfi 975, 2101 ku-Amba 250 kuanh 1270 kuan hua 394 kuan-kua 394 kuanua 1991 kuba 328, 1053 kubachi(nisch) 460 kubaci 460 kuban 777 kube 701 kubi 928 kubira 903 kubj kandh 992 kuchumba 64 kudagu 907 kudamata 497 kudawa 633 kudu 530 ktiei 408, 1839 kuei-pien 408 kuhpang 1449 kui 254, 408, 1839 kuile 1973 kuinga 960 kujamat 497 kuki 1380 kuki airani 1179 kuki-(c)hin 1334 kukish 1334 kukitschin 1334 kuku 179 kukukuku 75 kukuya 963, 1882 kukwa 1882 îkukwe 698 kulaal 629 kalalau 1525 kulawi 1961 kule 1973 kulele 1722 kulla 1973 kulle(e)spelm 795 kulu 718 kului 1519 kuman 390, 967 kumandinisch 54 kumandy 54 kumanugu 390 kumăonî 968 kumăuni 841 kumba 1855 ekiKumbule 1345 kume 1999 kumi 1960 kumîkă 1998 kumukh 1013 kumiikisch 969 kumun 967 kumus 2016 kumux 1013 kumvenu 926 kumyk 969 kunabi 1187 kunama 1418 kunanau 1525 kunbau 875 chiKunda 1716 kundi 875 kundu 1094 kundu de vest 1085 kundugr 1445 kung 288, 975, 2101 kungara 559 kuni 262 kunie 1005 kunimaipa 612 kunini 241 kunjip 2056 kunjuti 326 kuno 2056 kunua 978 kunua-keriaka-rotokas-eivo 508, 977, 1548, 1639 kupa 1453 kup-ming 2056 kupome 885, 1089, 1090 kur galii 291 kurama 379 kuranke 1169 kuranko 1169 kurdă 87, 732 kurdisch 980 kuri 299, 982 k’tiri 1053 kuril 35 kurintji 869 îvuris(c)li 156 kurku 1312, 1413 kurku-mari 1191 kurlăndisch 1066 kurmandschi 980 kurmănji 980 kurobu 41 kuruh 983 kurukh 486, 1691 kurunga 831 kurungtufu 956 kurungu 954 kurutsche 1979 kurux 983 kurya 981 kusaie 985 kusaieană 350, 1253, 1587 kusaie 442 kusasi 986 kusiiita 1738 kusnjetzer-tatarisch 1789 kuSuwa 250 diKuta 1387 kutchan 2146 kutchin 957 kuteb 989 kutev 989 kutu 2128 kutubu 548 kuu 139 kiKuumu 971 kuvakan 192 kuvi 992 -kuwi 585 kuwinga 992 kuya 1260 kuyonon 434 kuznets-tatar 1789 /kufle/ 1005 kvanada 145 kvanxidatl 73 kwa 3, 6, 11, 14, 31, 32, 37, 40, 41, 44, 83, 96, 124, 126, 151, 187, 189, 197, 224, 290, 464, 503, 505, 515, 526, 530, 563, 589, 621, 625, 631, 639, 710, 712, 713, 714,, 717, 739, 743, 853, 926, 950, 951, 955, 962, 994, 1008, 1042, 1059, 1068, 1248, 1291, 1297, 1411, 1453, 1464, 1501, 1695, 1829, 2030, 2113, 2126, 2141 kwaa 955 kwaeo 996 kwai 2054 kwakiutl 1433, 1975 kwakiutlan 208, 2061 kwakwa 126 kwakwagom 271 kwale 911 kwalsim 1000 kwama 920 21 - c. 745 INDICE kwamba 252 kwiîi 134 kwamera 1860 kwingsang 1449 kwanga 586, 1708 kwinp’ang 1449 kwange 589 kwise 995 kwanim pas 2016 kwisso 995 kwantlen 651 kwiteyan 2146 kwara 1512 kwoma 1155, 1723 kwarafe 935 kwotto 713 kwara ?e 1002 kwusaun 270 kwareo 1003 kxoe 698 kwarizmien 732 kyaka 514 kwarkwareo 1003 kyakisch 13 kwâsai 423 kyenga 327 kwaya 766 kyentu 864 kwe 273, 1883 kyi 877 kwedi 134 kymrisch 570 kwela-numu 703 kyo 683 kweli 134 kyon 683 kwelshin 1000 kyontsii 683 kwena 1556, 1979 kyoquot 1433 kwengo 698 kyo^/sa^to 420 kweni 575, 1005, 1326, 1995 kypchak 2039 kweny 1661 kyzyl 648 kwenyi 1005 kyzylbas 1997 kwera 947 kagbarika 853 kweshin 1000 ko^gbaa 613 kwi 959 [k3:§ur] 841 L la 1012 lajolo 2093 Laali 1883 lak’ 1013 labang 944 laka 573, 809, 1017, 1251 labea’u 1016 lakama’di 1296 labourdin 185 lake murray 262 laburtano 185 lakes 1482 lacandon 1212 laklier 1183 lactan 434 lakia 1017 ladina (dolomitică) 1630 lakkia 806, 1014 la’edo 1961 lakkisch 1013 laewamba 2067 lak8kya3 1017 laewo 1867 lakota 450 laewomba 2067 lakskij 1013 lafana 1042 lakume 999 lagaui 711 lala 2170 lagawe 711 lalaeo 178 laghu hindi 678 lalaki 1016 lagome 944 lalana chinantec 393 lagon(e) 944 lalaua 794 lagoon 993 lalevo 1867 lagubi 1149 lali 1883 laguna 868 lalia 1386 lahu 126, 1299 laliklik 1525 lahui 1156 lama 1023, 1434, 1847, 1920 lăhuli 1156 lamado wan 317 lamanu 1867 lahuna 1299 lamba 1886 lai 394, 647, 781 ichiLamba 1704 laiap 514 lambau 1743 la-jia 1017 lambia 1026 323 INDICE lambwa 1026 ichiLambya 1467 lamotrek 350 lamso 1442 lamu 1818 lamut 528 lanao 1185 land dayak 462 landogo 1072 landouman 1029 landsmaal 1435 landsmâl 537, 1435 landuma 1029 lange 324 chishiLange 1082 lango 8, 474, 1079 lango dyang 830 langue d’oc 1477 languedocien 1477 langue d’oil 553 langue d’oui 553 langwa 1971 langya 428, 760 lankakol 685 lana miro 1032 lanun 1185 lanwolwol 62 lao 1034 laoţian(ă) 394, 805, 809, 1287, 1745, 1839, 1910 laotisch 1034 lapon(ă) 543, 544, 545, 1435, 1650, 1702, 1798, 2026 lapp 1035 lappic 1035 lappisch 1035 lări 1752 laria 941 Iar im 1075 lariminit 1075 lasatian 425 lashi 780 lashx 1816 lâsî 1752 lasisch 1041 lasx 1816 laăxuri 1816 lat 909, 2146 latagnon 434 latan 434 late old english 516 latin(ă) 5, 13, 19, 35, 36, 48, 49, 53, 86, 97, 122, 125, 132, 179, 185, 192, 219, 221, 233, 236, 292, 309, 354, 361, 362, 363, 394, 413, 431, 451, 453, 460, 467, 478, 499, 516, 522, 525, 537, 541, 542, 544, 553, 554, 555, 571, 572, 594, 595, 601, 618, 620, 636, 661, 675, 685, 709, 717, 720, 723, 726, 736, 741, 744, 756, 759, 796, 821, 841, 870, 877, 896, 925, 938, 972, 980, 997, 1035, 1052, 1064, 1066, 1116, 1119, 1121, 1138, 1143, 1176, 1180, 1250, 1253, 1312, 1314, 1406, 1435, 1477, 1479, 1502, 1503, 1505, 1530, 1531, 1542, 1562, 1585, 1586, 1591, 1603, 1630, 1635, 1636, 1650, 1665, 1679, 1691, 1694, 1697, 1702, 1703, 1705, 1719, 1763, 1765, 1767, 1768, 1769, 1778, 1787, 1791, 1792, 1798, 1818, 1827, 1832, 1876, 1952, 1996, 1998, 2004, 2026, 2029, 2037, 2039, 2043, 2046, 2049, 2075, 2141, 2158, 2167 latuka 1079 latvian 1052 latvien 1052 latviski 1052 latyshskij 1052 latysskij 1052 Iau 1038, 1240 la’udye 1936 lavukaleve 1039 laz 97, 356, 2156 laze 1041 le 1012 lebe’d tatar 54 leb lano 1032 lebona 1961 lebong 1621 lebou 2094 lecheyal 43 lech’i 1971 lechkhum 622 lecxum 622 ledo 1532 eLeedji 1560 lega 297 ekiLega 1346 lego 178, 1043 lei ping 1450 leisu 1063 lejengoup’a 1062 leko 1100, 1891 lekon 1043 lela 1452 lele 1045, 1169 Vm 1045 lelemi 1042 lelese 1045 ULelo 859 loLelu 1100 lemande 1162 lemaroro 1867 lcmba 858, 1309 lembue 210 lemet 1027 lemyo 100 lenakel 1860 lenape(a) 467 lenapi 467 lendou 1048 lendu 1420 moi€E 324 lengî 1049 îengkuais 1792 lengreng 1033 lennape 467 leniîi 467 lentcx(uri) 1816 leonez 1792 lepanto igorot 816 lepcha 254, 268, 1062, 1858 leper’s island 1489 lepolia 1050 leptSa 1050 lepuk 531 lere 1045 leridan 354 Jeron 2072 lesa 1051 lesgisch 1053 leshuoop’a 1063 lcsse 1051 lesser kabardian 777 lesuo 1063 leta 1201 letonă 156, 522, 1064, 1066 leto(no)-lituaniană 156, 1052, 1064 lctte 1052 lettisch 1052 letton 1052 lctzebucrgesch 1105 letzcburgesch(t) 1105 lctzeburgisch 1105 leu 291 leuangiua 1081 leuaniua 1081 leueneuwa 1081 lcung 294 lev© 1867 lewi 1104 lewo 1867 lexchxum 622 leya 1955 leytean 2075 leyteno 2075 Iczebuurjesh 1105 Iezglii(a)n 1053 lezghină 30 lezginskij 1053 lhasa 1920 Ihota 683 li 394, 1012 Mae 663 Ilare 900 liBaali 135 libagnon 473, 1173 libiana 221, 1055 libico-berberă 20, 221 Itbido 645 liBinza 1398 liBombi 1457 lific 1378 Hfu 466, 1378 ligone 1056 ligony 1056 ligoune 1056 ligură 723, 1635 liguric 744 ligwi 1056 likes-utsia 1163 liLelo 859 lilisha 1525 liloeet 1060 lilowat 1060 lilse 984 limba 1300, 1720, 1891 limbu 648 liMbudza 1100 limbum 1443 limburgeois 547 limburgisch 547, 1484 limdu 1380 limi 2001 limousin 1477 liMpcsa 1100 linapi 467 lindiri 1632 lindja 662 lingă 808 lingbe 1392 lingot(es) 721 lingua franca 661 lingua selica 795 lin-hsia 1284 liNyeli 1541 liNzcli 1541 lipha 1063 lipho 1063 liPito 1100 liPoto 1100 lishaw 1063 liSongo 1223 lisshaw 1063 lissi 1051 li(s)su 254, 1063 litauisch 1064 li tliiro 1937 lithuanian 1064 lithuanien 1064 litime 950 lit oro 1509 litovskij 1064 lituaniană 156, 233, 522, 709, 1052, 1593 lituanien 1064 lituviSkai 1064 liu-chiang 408 liudă 726, 834, 2043 liVanuma 1457 live 1066 livisch 1066 livonă 543, 544, 1052 livoflian 1066 livonien 1052 livskij 1066 liwuli 290 liyang 1006 liylăndisch 1066 Ijudy 1065 llanero 1 738 llimbuni 1443 Ingngarn 877 lo 1004, 1012 loac 1830 loanatit 1860 lobaha 1489 lobale 1086 lobedu 1556 lobi 480, 494, 578, 641, 1297, 2002, 2050 logananga 166 logba 483 logbo 950 logbware 1088 loggo 1070 loghoma 1073 logiri 1079 logokuli 1070 logudorez 1697 loindang 1071 loisu 1063 lokai 1110 lokhay 2039 loko 2112 lokoya 1079 lokundu 1094 lokutsu 987 lolajan 1283 lolak 1283 lolaki 1016 lolatavola 1G09 lole 1078 loLelu 1100 lolo (-birman) 254, 394, 1281 lolokara 1489 lolo-moso 254, 657 lolopani 672 lolopwcpwe 1489 lolsiwoi 1489 loltong 1608 lom 1270 loma 1242, 1412 lombaha 1489 lombard 744 lombi 183 lomi 1337 Iomongo 1281 lomono 2112 lomotua 210 iLomwe 1135 lomya 1079 londo 1094 londonez 516 longana 1489 longe-longe 662 longobardă 744, 1630 longphi 1858 loNku(n)da 1281 Ionwolwol 62 looma 1073 loonago 1073 lepit 1079 loque 2168 loquilt 1060 lord north island 2024 lorrain 553 lorwana 1079 losengo 219, 1100 losi 466 losso 1360 lotuxo 1079 louyi 1103 lovale 1086 lower bal 1816 lower circassian 13 lower fraser rivcr 651 lowland 291, 957 lowland semang 1713 lowland tzeltal 2007 low malay 725 lowudo 1079 lu 1449 luana 1103 luangina 1081, 1585, luangiua 1676 luanguia 1081 luano 1019 chiLuba 1082 luba de nord-est 1781 luba de vest 1082 luba-liilua 219 lubari 1088 lubu 869, 1028 Iubuagan 794 Iucană 744 chiLucazi 1084 lucha 1654 lud 2043 lude 1065 ludhiani 1595 ludic 1065 ludique 1065 liidisch 1065 liid’koi 1065 ludumtr 1742 luen 1149 luganda 219, 577 luGisu 1198 lugori 1088 lugovo-vosto£nyj 1191 luguru 1642 lugwere 642 luGwere 642 INDICE 326 luhtu 1977 luhupa centrală 885, 979, 1090 luhupa de nord 885, 979, 1089 luhus(h)i 1299 luhya 1104 lui 1103 lujash 1084 lujazi 1084 lukha 558 luk 2112 lukg 2112 lule-vilela-charrura 1544 lulua 1082 lulu(h)ya 1104 luLuyia 1677 luMarachi 1104 lumasaba 1198 uLumbu 1075 lumbwa 1347 lund 1163 chiLunda 402 lunda de Sud 1093 lunda muştiavua 1652 lunda muatuamvua 1652 lundu 1094 lunga 1095 lungchang 1858 lungchow 1450 lungga 1095 lungri 1858 lungu 1648 luntu 1672 luNtumba 1444 lunyankole 1415 lunyole 1472 lunyore 1472 luo 1108 luoravetlan 413, 414 luoravetlanskij 413 luorawetlan 413, 414 lupac(c)a 34 luqu 1095 lur(i) 56, 1099 Iusa(a)mia 1677 lusengo 219 lushei 1101 lusoga 1772 lusyan 1820 lutshase 1084 lutze 1449 luunda 1652 luva 1082 lu vale 1086 luviană 723 luvită 723 luvrunda 1652 luxage 1084 luxembourgeois 1105 luxembourgian 1105 luxemburgheză 553, 594, 595 luxemburgian 1105 lyciană 723 lydiană 723 luyi 1103 luLuyia 1677 lttyiltil 413 Iwalu 1781 lwena 1086 lyela 1045 bMbong 774 M ma 1179 maa 909, 1172 maabun 1114 maanjan 1143 măănjăn 1143 v maănjăn 1143 maanyan 1143 maaori 1180 maasai 1419, 1421, 1580 mabak 1112 mabam 1114 maban 831, 1112, 1200, 1258, 1422 mabang(i) 1112 mabea 1401 mabi 1401 chiMabiha 1210 mabisonga 1165 mabi tao 223 mabuiag 116, 1533, 1548 macas(s)ar 1131 macauenko 425 macedoneană 48, 620, 1765 macedoromână 1636 machacali 591 machame 364 macharia 1752 machcyenga 1117 machias 1553 machiguenga 92 machoto 745 macina 555 maciu 1127 macquiac 1277 macro-algonkin 51 macro-caraib 346 macro-carib 2090 macro-chibchan 176, 386, 400, 728, 745, 2058, 2074, 2124 327 INDICE macro-ge 284, 348, 398, 557, 597 macro-ge-bororo 284 macro-mixtecan 1267 macro-oto-manguean 1506 macro-panoan 1205, 1218, 1545 macro-siouan 737, 1755 macro-sudanică 1418 macro-tucanoan 72, 355, 1303, 1982, 1983 macus(s)i 1118 mada 1451 madaba 1112 madache 1227 madaganye 944 madala 1112 maDala 1112 mâd’âr 1121 maddukanyang 566 maddukayany 566 madegu(ga)su 1095 madi 793, 1071, 1107, 1109 ma’di 1294 madi(i)n 920 madi-ti 793 madjene 1160 mado 1109 madourais 1119 ma’du 1295 madura 1119 madureză 725 madyo 1109 mae 514 maele 1165 mafo(o)r 1448 mafulu 562 maga 1644 magadhan 235 măgadhi 722 magahî 235 magar(i) 1120 maggi-mungu 1214 maghavul 1813 maghiară 309, 544, 545, 570, 736, 925, 1035, 1636, 1650, 1763, 1768, 1996, 2017, 2026 magi 1124, 1127 magindanao 1123 magindanau 1123 magindanaw 1123 mâgobineng 844 magosan 1174 maguindanao 1185 magusa(s)iai 1288 magyar 1121 mah 1172 maha 472 mahaga 269 mahakuassica 1277 mâhârăshtrâ 722 măhărăstrî 722 mahari 1496 mahas-fiadidja 1445 mahl 1141 mahle 1694 mahongwe 988 mahrâtte 1187 maiduan 1559 maigo 1214 mailang 1382 mailhai 1238 mailu 911 maina 339 mainakahuapana 339 maipani 160 maipua 939 maipuran 198, 340, 347 maisin 439 maithili 235, 1494 maitsi 1182 maiwa 1201 maiyâ 908 mâjhî 1595 majingai 1128 majinya 1127 majuu 1165 măkaa 1129 makari 944 makarob 1130 makas(s)ar 1131 makasareză 116, 258, 300 make 534 maki 1573 makiritare 1182 makista 425 makoa(ne) 1135 makodo 297 chiMakonde 1210, 2119 chiniMakonde 1134 makong 294 makoroko 995 imakua 219 makwa 1135 mal 1932 malabar(i) 1140 malacca 118, 204, 753, 754, 861, 1287, 1669, 1670, 1712, 1713, 1890 malaeză 19, 86, 119, 300, 394, 425, 462, 542, 725,1257,1548, 1621,1832,1850,1912, 2029 malagom 944 malaiisch-polynesisch 119 malaio-polineziană 119, 550, 668, 670, 725, 1240, 1585 malais 1138 malakka 1187 malamba 297 malanga 1112 malang-pasuruam 759 malano 1185 malaqueiro 425 malaquenho 425 malaquense 425 INDICE 328 malavi 1612 malawg 742 malay 1138 malaya bakun 816 malayala 1140 malayalam 486, 1753, 1850 malay arma 1140 malayopolinezian 2078 maldiviană 1753 male 1147 malec(h)ite 1553 maledivă 1141 mal ele 1165 malgache 1143 malgaşă 119, 542, 553, 725, 1818 malgasy 1143 malhesti 811 mali 148 ishiMalila 1144 malimba 1309 malindang 1794 malinka 1169 malinke 1169 maliseet 1553 malisete 1553 malisit 1553 malka 777 mallango 794 malo 2163 malopolonă 1586 maltese 1146 maltesisch 1146 malteză 86, 709 mălto 486 malu 1148, 1991 maluba 1867 malu’u 1148 mal vi 1612 malwai 1595 malwi 1612 mam 1213 mamanua 1171 mamanwa 1171 mamaq 869 mamasa 1573 mambai 1164 mambere 1149 mambetto 1165 mambie 1573 mamean 29 mamedja 1824 mami-duma 1432 mamidza 1824 mampourou 1152 mamprusi 442, 1152 mampursi 1152 mam tawira 1264 mamzokoi 1323 man 2118 managalasi 911 managobla 613 managesan 1174 manambu 1007, 1723 inanangeer 1919 manbai 1164 mancagne 1170 mancanha 1170 mancho 1127 manchu 1157 manciuriană 394, 601, 1745, 1992, 1998 manciu(ro)-tungusă 1992 mandaba 1112 mandaka 1174 mandala 1112, 1159 mandar 1160 mandara 574 mandari 179 mandarin 394 mandaya(n) 473, 742 mandchou 1157 mande 157, 165, 257, 263, 264, 327, 452, 498, 575, 703, 878, 931, 940, 1004, 1056, 1072, 1073, 1169, 1172, 1242, 1326, 1348, 1411, 1678, 1714, 1786, 1815, 1995, 2040 mandeali 1519 mandeean 87 mande-fu 1161 mandeg(h)usu 1095 mandekan 157, 1161, 1169 mande-tâ 1161 mandfaque 1163 mandingue 1169 mandinka 1169 mandjou 1157 mandjurisch 1157 mandschu(risch) 1157 mandusir 230 maneao 439 manenka 1169 manfaco 1163 manga 1218 mangaia 1179 mangala 1100 mangali-lubo 794 manganitu 1684 mangarei 116 mangbei 1164 mangbele 1392 mangbettu 1165 manggulanga(n) 1167 mangisa 1681 mangki 1573 mangkoong 294 manguagao 1167 manguean 1506 mangyan 303 mani 166 manihiki-rakahanga 1179 maninka 157, 1161, 1411 manipang 1382 329 INDICE manipuri 1238 manja 590 manjaco 1163 manjakn 1163 riianjiak 1163 manju 1157 mankayan 816 mannois 1176 mano 335 manobo centrală 473, 1054 manobo din Agusan 1173 manongoes 1005 manoi 2049 mân ăi 2049 mansijskij 2049 mansoanka 973 manta 509 mantage 944 manta uran 1644 mantjiltjara 833 manton 1529 manubara 911 manugulasi 1154 manukolu 999 manx 362 manx-gălisch 1176 manya 1169 manyika 1737 măo-naga 1751 maori 1180, 1585, 1679, 1957 maori din insulele Cook 1179 maori din Noua Zeelandă 1179, 1180 maori pidgin-english 1568 mape 701, 1040 mapi 2121 mapia(n) 1448 maprik 4 mapuche 91 maquiritai 1182 maquoua 1135 mara 1183 laMarachi 1104 marako 645 marama 1104 maramuni 514 maramurcşan 1636 maran 65 maranao 1123 maranaw 1185 marangu 364 maraquo 645 mararet 1186 marathi 722, 982, 1496, 1691, 1850 marchigiană 744 marchizană 1585, 1836 marâ 1378 mareschet 1553 mareschit(e) 1553 marfa 1188 marghi 1190 margi 1410 margui 1190 mari 416, 543, 1290 maria 614 maricopa 2146 marige 390 marljisch 1191 marijskij 1191 măriile 592, 1319 mărind 262, 1437, 1803, 1804, 2121 mărind de sud-est 1192 maring 881, 1974 mariusa 2074 marka 1786 mărkisch 594 markwet 1580 marle 592, 1319 maronene 316 marovo 1195 marquesan 1189 marqutsien 1189 marşhalleză 350, 985, 1253, 1969 maru 780 marumene 316 marwari 1612 maşala 1200 mas ana 1197 masasi 157 mascouten 1592 masemola 1556 kiMashami 364 masi 1127 masig 1115 masingara 244 masingle 244 maskogi 1325 maskoke 1325 maskoki 1325 massachusett 51 massai 1111 massalit 1200 maswaka 1819 mataban-moulmein 1280 mataco 1544 matai 589 matatarwe 507 ikiMate 1345 matenjala 507 mato 1135 matsâti 1156 matta 297 matu 873 matur 1273 matuwari 423 matwanly 1619 mau 1169 mauke 1179 măumic 1738 INDICE 330 mavia 1210 ehiMaviha 1134 mawai 2164 kiMawanda 1368 mawata 903 mawi 1172 mawia 1210 kiMawiha 1210 mawissi 336 mawnepgha 1727 maya 1312, 2161 mayan 29, 403, 404, 405, 410, 695, 747, 752, 815, 857, 1151, 1212, 1213, 1265, 1266, 1301, 1338, 1559, 1577, 1579, 1605, 1701, 1747, 1877, 1897, 1953, 2007, 2008, 2009, 2035, 2036 mayaoyao 711 mayawyaw 711 mayi 530 mayo 1177, 1212, 2122 mayongong 1182 mayoyao 711 măzandarăni 600, 732 mazanderani 1216 mazatecan 1590 mazatlân de flores 1217 mazetec 1590 mazi 1127 mazurian 1586 baMbaame 1219 mbaka 590 mbala 1781 chiMbalazi 1818 mbale 328 mbali 1233 mbamba 1219 mbandieru 669 mbang 183 nabanja 163 mbara kwengo 698 mbareke 1195 mbari 1233 mbarike 989 mbariki 1195 mbati 1331 mbato 639 mbay(e) 1220 mbegumba 332 mbembe 1928 mbene de nord 183 mbere 590 mbete 1224 mbetse 1941 mboko 275 kiMboma 929 mbombe 590 laMbong 774 mbonge 1094 mbotuwa 330 mbouin 641 mbudikam 2084 liMbudza 1100 mbulu 733 mbulug(\v)e 325 mbulungu 325 mbunda 1232 giMbunda 1232 kiMbunda 1232 m’Bundo 1233 uMbundu 219, 1397, 1675 mbutawa 330 mbwaka 334 mbwela 1235 mdhur 1607 m£a 653 meadow 1191 meban 1114 mebe 452 mech 267 mechoacan 1864 mechuacă 1864 meco 387, 1738 medă 97, 732, 1562 mediteranean(ă) 185, 527, 1477 medjime 1226 medo 1135 medzime 1226 me’ek 1237 meeleeceet 1553 me’en 1239 mefoor 1448 megimba 1393 meglenoromână 1636 megrelinina 1261 megrel'skij 1261 mehari 1496 mehek 1724 meithlei 1238 mekan 1239, 1321, 1938 mekhali 1238 mekib6 1248 mekle 1238 mekleburgisch 594 melam 1619 melamba 1370 melanao 1185 melanezian(ă) 119, 541, 705, 725, 1139, 1253* 1378, 1478, 1548, 1585, 1628, 1640, 1930* 1969, 2038 melayu 1138 mele-fila 1241 melet tatar 415 melicete 1553 melicite 1553 melsisi 1608 mem 1151 men 1239 menam 1289 menaya 955 mende 311, 1161, 1412, 1708 331 INDICE mendeya 630 mendi 1242 mending(o) 1169 mendzime 1226 mengrelo-ceană 2156 meninka 1169 men’j’i 2049 menomini 51 mentawei 1245 mentu land dayak 462 menyanya 2105 menye 75 meo 1250 mer 116, 1115 merani 242 merarit 1186 mercian 516 mergi 412 merguese 253 mergui 253 merida 2154 merilie 592 merille 1319 merina 1143 kiMero 1247 meru 364 merule 1319 merwari 1612 mesakin 1199 mesapică 1037 mesara 663 mesetene 1298 mesketo 188 baMeta 1244 metabi 1824 metaso 1958 metbengetseg 104 inethon 1482 inetomka 848 metru 55 metu 1619 mewari 1612 mexicano 1338 mexad 1651 meyobe 1790 mfantse 37 mfumu 1882 mfuti 2053 mg'bato 639 mgoumba 1401 mia 1172 miahuateco 2161 miahuatlan 2161 mianmin 1481 miao 1251, 1596, 2118 miao-tseu 1251 miao-yao 118, 120, 394, 809, 835, 1014, 1250, 1596, 1754, 2118 michoacan 1864 michuacan 1864 micmac 51 micmacensi 1252 micmak 1252 micro-asiatică 97 micronezian(ă) 350, 372, 542, 604, 668, 897, 985, 1196, 1240, 1478, 1528, 1587, 1822, 1969, 2024, 2120 mictelantongo 1268 mida 944 middle brahui 291 middle english 516 middle sepik 1723 middle wahgi 2056 midob 1445 mid-waria 627 midzuish 1920 mie’en 1239 mieken 1239 mien 2118 mierr 1000 migaba 1255 migabac 701 mije 1265 mîju mishmi 643 mikarew 1130 mik(e)mak 1252 mikik 1838 mikir 1335 miklai tsontsii 683 mikmak 1252 mikmaque 1252 miko 1449 milareipi 1947 milchan(an)g 811 mileere 1846 milicete 1553 milicite 1553 millbank sound 208 mima 1972 mime 1258 mm 394 mina 530, 1311 minahasa 1283 minangkabau 725, 869, 1138 minangyan 658 minatar(re)e 673 minbu 100 minchha(nă)ng 811 min de nord 394 min de sud 394 mindik 701 mindumbu 1260 mine kiffir 2170 minetaree 673 mingat 1479 ming-ho 1284 mingreliană 5, 97, 356, 2156 mingrelien 1261 mingrelisch 1261 INDICE 332 minica 2089 minitari 673 min nan 394, 408, 1012 minnatare 673 minnetahse 673 min pei 394 minya 1169 mioko 1991 mlong 1317 mios num 1448 mios wa’ar 1448 miquemaque 1252 mirandez 1591 miri 12 miriam 116, 1115 mirki 1190 mişar 1876 mishing 12, 1920 mishlesh 1838 mishniacă 499 misima 1539 mising 12 miăleă 1838 mis quito 1264 misumalpan 386, 1264 mitaca 1275 mitiaro 1179 mitsci 1941 mittelbairisch 594 mitteldeutsch 594, 1768, 1788 mittelhochdeutsch 594 mittellivisch 1066 miwok-costanoan 1559 mixe 1213, 1266 mixe-zoquean 1213, 1488, 1559, 1906, 1965, 2168 mixtec 1267 mixtecan 430, 1268, 1506, 1968 miyâng khăng 1006 miza 1296 mjillem 1407 mmfo 465 mnong gar 1270 mnong rlâm 1270 mnong ro’lo’m 1270 mo 465 mo 1291 moa(b) 1272 moabită 343, 539 moapan 1212 moare 1272 moba 1326 mobber 1273 mobeur 1273 mobile 401 mobima 1303 mobuta 128 moch6 1301 moci 364 mocoa 502 modea 630 modra 1951 modunga 1373 modup 1991 mofu 230 moghamo 1275 mogilian 401 mogimba 1393 moglei 1236 mogo 1291 mohao 2146 mohaqu 1277 mohaux 1277 mohave 2146 moibiri 439 moi-fau 1012 mo-iki 1628 mojave 2146 mojo 1304 mokcha 1290 mokhev 622 mokil 1587 moklum 1858 mokmer 230 moko 505 mokomoko 869 mokpe 134 mok§a 1290 mokşa 1290 mokSamordvinisch 1290 moksanisch 1290 mokSanskij 1290 mokschamordwinisch 1290 mokso 1290 moldovenesc 1636 mole 1291 moliscană 744 mombe 1456 mombuttu 1166 momfu 1153 momolili 701 momvu 1153 mon 118, 253, 1287 mon 1280 monchăti 1156 mondari 179 mondo 1315 mongbwandi 1331 mongiki 1628 mongo 1281 baMongo 328 mongolă 52, 53, 192, 321, 394, 420, 446, 516, 545, 706, 756, 796, 883, 1157, 1280, 1284, 1479, 1494, 1546, 1691, 1692, 1920, 1952, 1998, 2004 mongolă buriată 321 mongolă de nord 321 mongolă de vest 1479 mongolpur 1314 mongondou 1283 333 INDICE mongour 1284 monguor 1284 mongură 394, 1282, 1920 mongwandi 1331 moni 1440, 2038 monic 1287 monjul 1307 mon-khmer 7, 118, 146, 294, 406, 428, 649, 693, 694, 760, 805, 850, 877, 880, 909, 1027, 1040, 1137, 1270, 1271, 1280, 1289, 1306, 1312, 1317, 1406, 1514, 1529, 1598, 1626, 1706, 1793, 1876, 1932, 1951, 2046 monnitarri 673 mon nya(ye) 1280 monoarfu 1448 monomor 242 monpa 1062 montagnais 397, 422 montagnar(ds) 422 montagnie 422 mon tang 1280 montanyes 1268 mon te 1280 montol 81 mo’or 2078 moore 1291 moose cree 422 mooyo 831 mopan 1212 moqui 689 mor 2078 morata 333 morava 242 moravian 361 moravo-slovac 1768 mordovskij 1290 mordva 1290 mordve 1290 mordvină 156, 543, 544, 2017 mordvin(e) 1290 mordvinisch 1290 more 626, 993, 1360 morgusaie 1288 moriil 629 morip 455 moroa 842 morocosi 1304 mortlocks 1081 moru 1067 moruwa’di 1296 morwa 842 mosang 1858 mosc 1291 mosco 1264 moselfrănkisch 594 moseten 1544 moshi 1291 kimoshi 364 mosi 364 moso 254, 394, 1337 mosquito 1264 mossi 1291 mosso 1337 mossu 1299 mota 1240 motochintlec 1301 mototzintlec(a) 1301 motu 668, 1139, 1240, 1584 motumotu 1947 motuna 1761 mouâ 1326 moubi 1307 moultănî 1011 mounda 1312 moundan(g) 1313 moundarî 1314 moungou 1214 mountain 383 mountain arapesh 90 mountain de nord 2161 mountain de sud 2161 mountainee 422 mountaineers 397, 422 mountainiers 422 mountain indians 422 mountain koiari 912 mountain tequistlateco 1897 mounton 1315 mourle 1319 mousgou 1323 movima 1982 moxev 622 moyen franyais 553 moyen perse 1562 moyo 831 mozdok 777 kiMpaangu 929 mpama 1281 mpesa 1100 limpesa 1100 mpiemo 1226 mpompo 1226 mpondo(mse) 2100 mpongo 1444 mpongwe 1329 mpungwe 1329 mrâ 406 mrassa 1789 mras tatâr 1789 mrina 1818 mro 254 mro-mru 1306 mse chachtini 1719 mtangata 1818 mt. berumbam 1712 mtiul 622 mu 1059 muasi 982 raubi 548 INDICE 334 muffo 1274 mufu 1274 mugaba 1628 mugava 1628 mughalbandi 1496 mugogo 455 muhiang 313 muinani 2089 muirin 460 mukili 207 mukkogu 1325 mulaha 1302 muli 871 mulung 1858 mulurudji 116 mulwi 1323 mumvlri 845 mun 1321 muna 535 munchi 1941 munda 118, 227, 585, 617, 637, 648, 678, 685, 722, 771, 876, 877, 982, 983, 1147, 1314, 1413, 1496, 1625, 1691, 1694, 1787 mundă 1312 munda-nihali 1413 mundari 118, 179, 685, 877, 1312, 1691 mundari(-ho) 1314 mundju 158 mundo 1315 mundurucu 1316 munggava 1628 munggiki 1628 mungu 487 muni 1321 munin 73 munju 158 munsee 467 irrunshi 1941 muntali 1824 muntenesc 1636 muong 1317 muong leong 294 muralag 1115 muri 1262 murire 626 N naayar 1140 naba 1330 nabak 701 nabateean 87 nabayugan 794 nabdam 1342 nabde 1342 nabdug 1342 nabe 965 nabrug 1342 nabt(e) 1342 murmi 635 mursi 1321 murui 2089 murule 1319 murzi 1321 murzu 1239 muscoche 1325 muscogee 1325 muscogulce 1325 muscoki 1325 musei 1322 musgo 1323 musgoi 435 musgum 1323 mush kogee 1325 muskogean 51, 401, 1324, 1325 muskogh 1325 muskohge(e) 1325 muskoke(e) 1325 muskoki 1325 muskotawenewuk 422 musqueam 651 mussoi 1322 musugu 412 musuk 1323 muta 1243 mutheit 1565 mutonia 1858 muturua 607 mututu 1258 mutwang 1619 muutzicat 419 muwasi 982 muzgu 1323 muzugu 1323 muzuk 1323 mvegumba 332 mvele 183, 531 mvita 1818 mvumbo 1401 mwani 665 mweri 1460 mwila 1461 myen 253 mysore 817 na-dene 106, 1945 nadowa(y) 450 nafri 1721 nafundia 1637 naga 76, 236, 1181, 1858 nâgâ de nord 1858 naga de sud 1857 naga-kuki-chin 69, 76, 84, 100, 391, 393, 513, 533,64 7, 660, 683, 684, 692, 778, 873, 881,885, 904, 918, 919, 979, 1000, 1006, 1033, 1050, 1089, 1090, 1101, 1183, 1184, 335 INDICE 1193, 1238, 1333, 1335, 1614, 1627, 1731, 1762, 1775, 1857, 1866, 1871, 1908, 1921, 1972, 1974, 2052, 2138, 2142, 2159 nagane 390 nagarige 171 naghi 253 nagir 326 nago 2141 nagovisi 1353 nahâll 1413 nahina 316, 1292 nahoa 1338 nahsi 394, 704 nahua 1792, 2036 nahual(t) 1338 nahuat(e) 1338 nahuatl 1338 naibun 1525 naida 316 naikadi 1339 naiki 917 naiki gonds 1339 naiki-kolami 1339 naiki of Chanda 1339 naikiri 917 naikpodi 1339 naik pods 917 naipăli 1379 naka 952, 1854 nakhi 1337 năli 1972 nama 19 namahabana 1977 namakaban 1977 namanghetu 1165 namau 939 nambai 965 namci 1340 namdji 1340 nam hsan 1529 namia 1341 namie 1723 namji 1340 namkyoj/to 420 namonuito 350 namsangia 1858 namshi 1340 namtchi 1340 namunku 1498 namwanga 1327 namwezi 1460 nanai 601, 1992 nanaimo 651 nanaimo (lower) fraser 651 nanaj 1343 nana-kru 955 nancere 1046 nancowry 1406 nande 1346, 2135 nandi 898, 1346, 1421 nanerg(u)e 1678 nangamp(-village) 2056 nanga poroja 1625 nanjeri 1344 nankana 1348 nankani 1348 nankanse 552 nano 1233 nantchere 1344 nantchoa 1344 nanumba 442 na’o 1350 naolingo 1964 naoudam 1360 naoudemba 1360 naouru 1358 napan 2078 napochi 401 napolitan 1657 napu 1961 napuanmen 1860 nar 1128 nara 177 narabuna 1620 narak 1351 narin-guor 1284 nasioi 1353, 1750 nasioi-nagovisi-siwai-buin 304, 1336, 1352, 1548, 1750, 1761, 2021 naskapee 422 naskapi 422 nassillok 223 nataoran 65 natimolo 1964 natioro 1722 native davaueno 1705 natukhaj 13 natuxaj 13 natyoro 1357 nauban 1828 naudm 1360 naukan 2149 nauru(an) 1358 nauruană 897, 1969, 2120 navaho 1359 na va j o 106 navarrez de jos 185 navarrez de sus 185 navarro-arragonez 185 naviliang 1860 nawathinehena 88 nawdam 1291 nawp 439 nawunema 88 nawuri 625 nayit(i) 419 nayura 707 nchum(m)uru 625 ndagam 368 ndali 2157 INDICE 336 oru ndandi 1346 ndani 455 ndara 1159 ndau 1737 nde 509 esi ndebele 2170 nde’e 178 ndembo 1093 ndembu 1093 ndengese 470 ndeni 1693 ndirme 889 ndjabi 1476 ndjeli 1541 ndjembe 2096 ndjuka 423 ndlambe 2100 ndogbang 166 ndogo 147, 332, 1725 ndokama 183 ndokbele 183 ndokbiakat 166 ndokpendu 183 ndoktuna 166 ndolo 1100 kindogo 1233 ndore 1994 ndoute 1726 ndrem 1365 nduindui 1489 ndu-kwoma 1723 ndumbo 1260 ndumu 1260 ndundui 1489 ndunko 1281 nduumo 1260 nduupa 492 ndyanger 2094 ndzindzihu 1880 ndzubuga 167 ndzunghe 1443 ndzunghi 1443 nebaj 29 nederlands(ch) 1484 nâerlandais (parlâ aux Pays-Bas) 1484 neerlandeză 547, 1484 neerlandezo-germană 594 neetlakapamuch 1917 negabamungup 158 negamunju 158 neger-engelsh 423 negerhollands 1484 negrito 27 negro-africană 19, 86, 172, 219, 375, 412, 423, 424, 425, 426, 555, 661, 1143, 1484, 1754 negro-dutch 1484 n^gro-frânţais 424 neguatl(e) 1338 nehina 1016 neklakapamuk 1917 nemazurian 1586 nemea 200, 242 nemi 1375 nenec 1377 neneţ 1680 nengere tongo 423 nengone 466 nengond 1378 nengre tongo 423 nenone 1378 nej/one 1378 nenzich 1377 n’enst* 1377 neo-arameic occidental 87 neo-arameic oriental 87 neoebraică 499 neogreacă 620 neo-indic 722 neo-melaneziană 423 neo-norvegiană 1435 neo-siriac 87 neo-solomonic(ă) 1240, 1568, 1991 neo-tahitiană 1836 nepă:bhay 1380 nepal 1380 nepal 1379 nepal bhăşâ 1380 nepaleză 635, 1380 nepali 1691 nepalî 1379 neqika 2100 nerauya 1860 nermonsinnansee 88 nerokwang 1860 neschanisch 682 nesian 682 nesisch 682 n6site 682 nespelim 1482 netklakapamuk 1917 neuhochdeutsch 594 neupersisch 1562 neu pommern 1991 nevă:bhăy 1380 nâvari 1380 newari 643, 1062, 1379, 1920, 1921 newări 1380 newarish 1380 new britain 1991 ngabang 493 ngaju(-dayak) 462 ngalibong 1321 ngalum 1481 ngama 1128 ngamambo 1275 ngambai 573 ngambo 1920 ngamgam 495 ngamo 276 ngando 1021 337 INDICE ngatik 1587 ngazam 1396 ngazija 1818 ngbaka 590 ngbaka limba 1390 ngbaka mabo 334 ngbandi 1687, 1818 ngbanyito 625 ngbwandi 1391 nger 1231 ngere 452 ngezzim 1396 ngio 1728 ngizzem 1396 ngola 1233 ngolo 1094 ngoma 210 ngomba 1393 ngombe 590 ngonde 1456 ngongosiba 1038 ngongosila 1038 chingoni 1399 ngonu 1404 ngoreme 1403 ngoro 1094 ugoumba 1401 ngruimi 1403 kiNgulu 2165 ngumese 1958 nguna 1958 nguni 1820, 2100, 2570 ngunu 1404 nguon ta 850 nguru 1400 ngwaketse 1979 ngwala 965 shiNgwalungu 1976 kingwana 1818 ngwandi 1391 ngwato 1979 nhaneca 1461 niac 1181 niam-niam 2158 nias(sese) 1405 nibula 1452 nicobareză 118 nicoutemuch 1917 nidengese 470 nidore 1994 nidyenye 83 nid2 2014 nidzh 2014 niederalemanisch 594 niederdeutsch 594 niederlăndisch 1484 niedertscherkessisch 13 nielim 1407 niende 1779 nife 1098 nigbi 1056 niger-chad 412 nigerian de jos 717, 1796 nigero-camerunian 142, 161, 190, 219, 271, 283, 503, 505, 589, 712, 713, 714, 743,772, 962, 989, 1547, 1796, 1929, 1941, 2022, 2053, 2111, 2113, 2131, 2141 nigero-ciadian(ă) 77, 81, 193, 276, 299, 574, 661, 751, 758, 944, 1159, 1170, 1190, 1307, 1313, 1323, 1428, 1637, 1796, 1855, 1994, 2059 nigero-congolez(ă) 3, 6, 9, 11, 14, 21, 25, 31, 32, 37, 40, 41, 44, 59, 61, 74, 83, 96, 102, 107, 115, 124, 126, 131, 134, 135, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 147, 151, 152, 153, 155, 157, 158, 159, 161, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 170, 173, 175, 180, 183, 184, 186, 187, 189, 190, 191, 197, 199, 201, 210, 211, 213, 215, 216, 219, 220, 224, 225, 226, 229, 232, 237, 247, 248, 250, 251, 252, 255, 256, 257, 260, 263, 264, 265, 266, 271, 272, 273, 274, 275, 277, 279, 283, 290, 295, 297, 301/ 302, 311, 312, 320, 327, 328, 330, 332, 334, 336, 364, 365, 368, 369, 379, 388, 395, 402, 411, 437, 440, 441, 442, 447, 449, 452, 464, 465, 468, 470, 475, 480, 481, 483, 484, 485, 487, 488, 489, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 503, 505, 507, 509, 512, 515, 524, 526, 530, 531, 532, 534, 536, 540, 546, 552, 555, 556, 563, 574, 576, 577, 578, 589, 590, 597, 610, 613, 621, 625, 629, 631, 633, 634, 638, 639, 641, 642, 644, 655, 656, 662, 665, 676, 676, 687, 688, 700, 703, 710, 712, 713, 714, 717, 718, 719, 735, 739, 743, 748, 751, 758, 761, 763', 764, 766, 772, 774, 779, 782, 785, 787, 789, 790, 791, 800, 801, 802, 807, 814, 818, 820, 826, 836, 838, 839, 842, 853, 858, 859, 860, 864, 865, 866, 878, 888, 893, 894, 899, 900, 915, 920, 926, 927, 929, 930, 931, 933, 934, 937, 940, 948, 949, 950, 951, 955, 958, 962, 963, 965, 966, 971, 973, 974, 981, 984, 986, 987, 988, 989, 991, 993, 994, 998, 1001, 1004, 1008, 1018, 1019, 1021, 1023, 1024, £024, 1025, 1026, 1029, 1031, 1042, 1043, 1044, 1045, 1047, 1049, 1056, 1058, 1059, 1061, 1067, 1068, 1072, 1073, 1074, 1075, 1077, 1080, 1082, 1084, 1085, 1086, 1091, 1092, 1093, 1094, 1096, 1097, 1100, 1103, 1104, 1106, 1109, 1129, 1133, 1134, 1135, 1144, 1149, 1150, 1152, 1158, 1161, 1162, 1163, 1164, 1168, 1169, 1170, 1172, 1198, 1202, 1203, 1207, 1209, 1210, 1214, 1218, 1219, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1242, 1243, 1247, 1248, 1260, 1272, 1275, 1281, 1286, 1291, 1297, 1305, 1309, 1310, 1313, 1315, 1326, 1327, 1329, 1331, 1340, 1342, 1345, 1346, 1348, 1349, 1354, 1356, 1357, 1360, 1361, 1362, 1363, 1364, 1365, 1367, 1368, 1369, 1370, 1371, 1372, 22 — c. 745 INDICE 338 1373, 1384, 1385, 1386, 1389, 1390, 1391, 1392, 1393, 1394, 1395, 1397, 1398, 1399, 1400, 1401, 1402, 1403, 1404, 1407, 1415, 1416, 1426, 1429, 1430, 1441, 1442, 1443, 1444, 1451, 1452, 1453, 1456, 1457, 1458, 1459, 1460, 1461, 1462, 1463, 1464, 1465, 1466, 1467, 1468, 1470, 1471, 1472, 1473, 1474, 1475, 1476, 1486, 1501, 1502, 1516, 1520, 1527, 1534, 1541, 1543, 1547, 1556, 1557, 1560, 1570, 1572, 1574, 1575, 1576, 1578, 1581, 1586, 1597, 1601, 1620, 1629, 1638. , 1642, 1643, 1645, 1646, 1647, 1648, 1649, 1652, 1653, 1659, 1661, 1672, 1675, 1677, 1678, 1681, 1683, 1687, 1688, 1689, 1690, 1695, 1696, 1704, 1714, 1716, 1718, 1722, 1725, 1726, 1730, 1731, 1737, 1739, 1740, 1748, 1756, 1759, 1760, 1770, 1771, 1772, 1776, 1779, 1781, 1783, 1784, 1785, 1786, 1790, 1791, 1795, 1800, 1805, 1806, 1812, 1815, 1817, 1818, 1819, 1820, 1821, 1826, 1829, 1841, 1842, 1843, 1818, 1849, 1851, 1852, 1854, 1874, 1880, 1881, 1882, 1883, 1886, 1887, 1888, 1891, 1892, 1904, 1916, 1922, 1923, 1928, 1929, 1941, 1950, 1955, 1956, 1959, 1963, 1970, -1976, 1978, 1979, 1985, 1988, 1994, 1995, 2001, 2002, 2005, 2006 2022, 2030, 2040, 2044, 2045, 2047, 2048, 2053, 2059, 2063, 2068, 2069, 2070, 2084, 2085, 2091, 2094, 2096, 2098, 2100, 2110, 2111, 2112, 2113, 2114, 2119, 2125, 2126, 2128, 2130, 2131, 2135, 2136, 2139, 2141, 2157, 2158, 2162, 2165, 2166, 2170 nigero-senegalez 157, 165, 327, 452, 481, 703, 931, 949, 1004, 1056, 1072, 1169, 1242, 1357, 1714, 1782, 1786, 1796, 1995 nighi 1056 nigone 1056 niguira(n) 1338 nigwi 1056 nihali 486 nihamber 1708 nihongo 756 niinati 847 niinpa 1050 nika 1468 nikaura 1867 nikbun 601 nikorama 1938 nikutamuk 1917 nikutemuk 1917 nilo-abisinian 82, 223, 474, 478, 630, 936,1108 1177, 1319, 1446, 1734, 1796, 1824, nilo-charian, 8, 11, 18, 56, 82, 110, 127, 177, 179, 206, 223, 245, 278, 281, 282, 324, 443, 444, 445, 448, 474, 478, 504, 560, 573, 775, 776, 792, 793, 830, 855, 863, 887, 898, 952, 961, 967, 972, 1009, 1015, 1032, 1048, 1051, 1057, 1069, 1070, 1076, 1079, 1087, 1088, 1098, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1114, 1128, 1153, 1165, 1166, 1186, 1120, 1239, 1254, 1295, 1296, 1319, 1321, 1347, 1386, 1388, 1418, 1422, 1445, 1446, 1469, 1515, 1580, 1624, 1732, 1734, 1810, 1814, 1824, 1846, 1869, 1878, 1889, 1902, 1903, 1919, 1938, 1981, 1999, 2144, 2154, 2169, nilo-ciadian 177, 245, 448, 559, 784, 819, 849, 854, 905, 936, 954, 972, 1036, 1112, 1200, 1254, 1262, 1445, 1509, 1742, 1796, 1810, 1846, 1879, 1937, 1981, 2154 nilo-congolez 374, 1048, 1051, 1070, 1107, 1109, 1165, 1166, 1296, 1796 nilo-ecuatorial 179, 325, 733, 1079, 1111, 1347, 1580, 1796, 1869, 1999 nilo-saharian(ă) 8, 11, 18, 22, 56, 82, 110, 127, 149, 177, 179, 206, 223, 245, 278, 281, 282, 324, 443, 444, 445, 448, 474, 478, 504, 559, 560, 573, 630, 775, 776, 792, 793, 812, 819, 830, 831, 855, 863, 887, 898, 920, 921, 952, 961, 967, 972, 1009, 1015, 1032, 1048, 1051, 1057, 1069, 1070, 1076, 1079, 1087, 1088, 1098, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1128, 1153, 1165, 1166, 1177, 1186, 1200, 1220, 1239, 1254, 1258, 1295, 1296, 1319, 1321, 1347, 1386, 1388, 1418, 1445, 1446, 1489, 1515, 1580, 1624, 1664, 1732, 1734, 1782, 1810, 1814, 1824, 1846, 1869, 1878, 1889, 1902, 1903, 1919, 1938, 1960, 1981, 1999, 2016, 2144, 2154, 2169, nilotic kavirondo 1098 nilyamba 1416 nimadi 1612 nimboran 1721 nimilan 938 nimylan(skij) 938 ninebulo 1609 ningawa 633 ningerum 1425 ninggirum 1481 ningre tongo 423 ning-ting 1546 ninisi 1678 nikobar 1406 nipegon 2086 niponă 756 nippon 756 ikiniramba 1416 niska tsimshian 1975 nitklakapamuk 1917 niue 1427 niueană 1585, 1957, 2037 nivhskij 601 nivkhi 601 nivx(skij) 601 nizh 2014 niZneudinsk 321 njal 1231 njanti 1389 339 INDICE njel 1428 njemmjem 1800 njeny 1428 njeri 1476 njiem 1365 njikaramojong 830 njindo 1395 njinga 1233 kanjinimi 1881 njinjiu 1880 njinjn 273 nj(i)o 1028 njuboga 167 njungene 1443 nkamar 60 nkami 625 nkembe 1228 nki 271 nkogne 625 nkole 1441 nkomi 1329 nkonde 1456 olunyaNkore 1415 runyaNkore 1415 nkoya 1430 loNkuda 1281 nkulu 718 nkum 509 nkunda 1661 loNkundu 1281 nkunya 625 nkutu 470 nkwifiya 1661 noanama 2082 nobanob 652 nochztlan 1268 noefoor 1448 noefuor 1448 noemfoor 1448 nogai 777, 1998 nogau 113 nohina 1016 noho 1854 noie 1016 noihe 1016 noko 1854 nomane 569 nonama 2082 nondiri 390 nong 1271, 1450 nonose 984 noo 1854 nootka 396, 997, 1975 nootkan 2061 nop 909 nor 1149, 1318 nora 268, 780, 1449 nordbairisch 594 nordic(ă) 453, 537, 544, 545, 618, 741, 1035, 1435, 1702 nordniedersăchsisch 594 nordseegermanisch 1484 norfolkeză 423 normand 553 norra 1434 norrlândisch 1798 norroena 741 norrois 1702 norsk 1435 norteno 1901 nortenyo 626 northern cree 422 northumbrian 516 norvegiană 453, 537, 595, 741, 1035, 1702, 1798 norvâgien 1435 norwegian 1435 noshi 1337 notu 243 noua guinee de ccntru-sud 26, 99, 129, 202, 804, 892, 901, 1192, 1481, 1483, 1495, 1548, 1550, 1631, 1804, 2132 noua guinee de est 23, 98, 114, 121, 128, 214, 390, 409, 490, 514, 548, 549, 568, 569, 579, 593, 605, 729, 799, 829, 856, 871, 906, 1122, 1194, 1236, 1243, 1256, 1351, 1414, 1432, 1548, 1698, 1743, 1840, 2056, 2087, 2103 noua guinee de sud-est 243, 439, 611, 911, 1548 noua guinee de vest 455, 1548, 2018, 2038 nouer 1446 novouigurskij 2019 noză 1434 npongwe 1329 nsadop 271 n’sakara 1475 nsare 1928 nsaw 1411 nso 159 nsongo 1783 nsungali 1443 nsungni 1443 kiNtaandu 929 ntenyi 1627 ntsaayi 1883 ntum 534 luNtumba 1444 nu 1449 nua 1918 /^uaa^a/ 1918 nubiană 185, 819, 1254, 1419 nubiana kordofaniană 1445 nubiana nilotică 1445 nu-chiang 1063 nufo(o)r 1448 nugruimi 1403 nuguria 1081 nukumanu 1081 nukuoro 1587 nukuria 1081 INDICE 340 niima 1738 numerat 1860 numfoor 1448 numfor 230 numic-plateau-shoshonean 1523, 1524, 1738, 2036 numipotitoken 1381 numipu 1381 nun 1450 nuna 1452 nung 268, 408, 1449, 1450, 1619, 1728, 1839 nung-an 345 nung-tho 1839 nungu 1632 nunguda 1077 nunligranskij 413 nunuma 1045 nupanob 652 nupe 1409 nupe-gbari 993 nupuanmen 1860 nuristani 724, 845 nuro 82 nuruma 1452 nwe 140 nwesi 211 nyabadan 1112 nyabungu 1887 nyakisio>a 665 nyakissa 665 nyakusa 1456 n\rambara. 179 ruNyambo 1458 nyam-nyam 2158 nyamosa 157 nyamtam 183 nyamusa 1295 nyamwanga 1327 kiNyamwesi 1460 nyamwezi 1806 nyangbara 179 nyangwara 179 nyanja-chewa 1459 O oba 1489 obamba 1224 obang 509 oberdeutsch 594 obersachsisch 594 obertscherkessisch 777 obi-ugrian 2017 objeboa 1480 ohjibwa 1480 objibwe 1480 obo 144 obolo 74 ob-ougrien 2017 nyankore 1415 nyanyembe 1460 nyari 1457 nyaro 558 nyaruanda 1653 nyasa 1158, 1305 nyasa de vest 1956 nyaturu 2001 nyaura 707 nyefu 179 liNyeli 1541 nyem 1365 nyeore-nee 1758 nyepo 179 nyepu 179 nyife 1098 ichiNyha 1026 nyika 1467 nyikorama 1938 ikiNyikyussa 1456 nyilem 1407 nyimashi 1898 nyising 438 nyixa 1467 nynorsk(a) 1435 nyokon 1471 oîuNyole 1472 nyolle 1472 nyominka 1726 nyo’o 166 nyore 1472 oruNyoro 1473 nypho 179 nyua 1918 nyua-bonde 1918 baNzali 1476 nzangi 1428 liNzeli 1541 nziku 1880 nzong 1627 nzonyui 1627 nzweni 1818 /njawe/ 1375 obschibwa 1480 obugrisch 2017 obura 1840 obwâldisch 1630 occitană 185, 354, 553, 1591, 1630, 1635, 1657, 1792 oceanică 62, 94, 109, 119, 171, 269, 296, 333, 342, 466, 479, 538, 541, 594, 619, 653, 654, 668, 691, 716, 725 ,731, 788, 886, 897, 996, 1002, 1003, 1005, 1022, 1030, 1038, 1095, 1136, 1145, 1148, 1179, 1180, 1189, 1195, 1196, 1240, 1253, 1288, 1302, 1358, 1375, 1376, 1378, 1489, 1490, 1513, 1522, 1539, 341 INDICE 1563, 1585, 1587, 1608, 1609, 1616, 1640, 1641, 1655, 1666, 1679, 1822, 1835, 1836, 1860, 1867, 1894, 1899, 1918, 1930, 1957, 1958, 1969, 1980, 2024, 2067, 2102, 2106, 2J20 ochepwa 148 ochippeway 1480 ocotopec 2168 odahwah 1480 odiya 1496 odjibway 1480 odri 1496 odul 413, 414, 601, 870 oehoendoeni 2018 ■oeringoep 455 oghuz 2039 oghuză veche 706, 2004 ogirut 883 ogyukru 14 oirat (de pe Volga) 796,1282 oirot 52, 1479 ojebwa 1480 ojibbewa(y) 1480 ojibbwa 1480 ojibua 1480 ojibue 1480 ojibwa 51 ojibwault 1480 ojila 127 •ojipue 1480 ojrot 1479 ok 129, 241, 750, 847, 848, 1249, 1383, 1425, 1437, 1744, 1884, 1924, 2140 oka 321 okanagan 1482 okanagon 1482 okeina 935 okeine 935 okii 271 -okinagan 1482 •okinakan 1482 okinaken 1482 okinawan 1654 okotorit 1079 oksapmin 1437 10 lkun(g) 1510, 2101 okwoga 710 olandeză 19, 119, 288, 123, 516, 547, 554, 594, 595, 725, 756, 759, 1138, 1650, 1753, 1791, 1798, 2170 olandezo-flamandă 545 ol Sa 601, 1343, 1992 oleha 1485 old english 516 old norse 516, 1702 old prussian 1593 011 487, 1281 olik-mari 1191 olkoi 510 oliări 565, 1551 olmecan 1590 olmeca-otomânguean 1506 olo 1962 oloneţian 726, 834 olonetzisch 834 oltscha 1485 olubo 1110 oluChiga 388 oluKonjo 934 olunyaNkore 1415 oluNyole 1472 oluSamia 1104 olut din valea Iii 1479 oluZiba 662 omaha 472 omavirre 1149 omba 1480 omyene 1329 onadagaish 1719 ondo 2141 ondoumbo 1260 oneidak 1491 oneideir 1491 onele 1492 oneydee 1491 ongamo 1388 ongtong java 1081 oni 1962 onian 184 onnoiout 1491 onnontague 1719 ono 701, 1743 ono-ketu 1743 onondago 1719 onontager 1719 o’oku 242 oosima 1654 opa 1489, 2146 openango 1553 opiaref 230 opuhnarke 467 opunoho 1644 ora 9Q£ orango 232 orang tanjong 1712 orăon 983 orarimugodoge 285 ordos 1282 oria 1496 oriSen 1498 oriental 233 orija 1496 oriomo 244, 603, 1437 oriomo river 1495 oriya 101, 637, 928, 911, 1314, 1694, 1787 orl6anais 553 oriei 1487 drnmri 1549 INDICE 342 ormu I 1497 oroc 529, 1992, 2013 oroch(on) 1498 orochskij 1498 orokaiva 243 orokolo 1947 oromo 572 oronchon 1498 oropai 160 oros(h)ori 1801 orotche 1498 orotschonisch 1498 orra 1846 oruHema 676 oruHima 676 oruHuma 676 oruKiga 388 oruNdandi 1346 orunyaNkore 1415 orunyaRwanda 1653 oruNyoro 1473 oruro 34 oruTagwcnda 1415 oruToro 1473 osage 472 oscă 1037 osco-umbrian 723 osco-umbric 723 osetă 732, 777, 1121 osmană 1996 osmanii 1996 osmanlîe 1121, 1996 osokom 271 osse 1503 ossetic 1503 osso 1504 ostfălisch 594 ostiak(ă) 925, 1121, 1377, 2017, 2019 ostiak de pe Enisei 870 ostjakisch 1505 ostrogot 618 ostsee (-)finnisch 543 P /paacî/ 1522 paani 493 pabir 319 pachien 1600 pachto 1552 padaido 230 padaidori 230 padang 478 padaung 335 pad(e)aido(ri) 230 padhi 1380 padoa 230 padoe 1292 padogho 1516 ostuaean 2168 ostyak 1505 ostyak samoyed 1711 otchilpwe 1480 othan 2016 othomi 1507 o-tir-tin 957 otjiHerero 669 otok 1494 oto-manguean 67, 392, 1267, 1508, 1590, 2160 macro-oto-manguean 1506 otomi 1508 otomian 387,1208,1251,1506,1535 otomi-pame 1508 oto-osanyin 993 ottaw(w)a(w) 1480 ottowa 1480 otuke 284 otukpa 710 otukpo 710 otuque 284 otuxo 1079 otwa 962 otyHerero 669 ouaddaien 1112 ouadja 2059 ouala 2063 oudi 2014 oudmurte 2015 ouen 1005 ougrien (de l’Gb) 2017 ouîgour moderne 2019 ouolof 2094 ourdon 2029 ouriankhai 2004 outaouk 1480 ouzbek 2039 owe 2141 oyana 23, 568 oyo-ibadan 2141 oyrot 1479 paduca 1738 paegan 261 paez(-coconuco) 728 pagan gaddang 567 pagbahan 734 pagona 903 pagsupan 1174 pahari 228, 456, 457, 643, 722, 765, 970, 1062, 1126, 1380, 1611, 1612, 1733. 1847, 1914 pahari de est 1379 pa-heng 1596 pahi 1380, 1514 pahlara 1812 pahlavi(k) 732, 1562 343 INDICE pahouin 312, 531, 532 pahri 1380 paiawa 627 paichien 1600 paiela 729 paiem(a) 1601 pain 2002 paipi 1858 paiquize 1316 paisaci 459 pait(h)e 2052 paiute de sud 1523 paiwa 627 paiwanic 550, 1667 pajade 138 pajadinca 138 pajadinka 138 pajokumbuh 1257 pakhto(o) 1552 pakhtu 1552 pakombe 1560 pâkot 1580 pakuli 1532 pakum 998 palaică 723 palaihnihan 686 palaită 723 palaka 1527 palantla chinantec 392 palara 496, 1718, 1722 pala(o)u 1528 palauană 372,542, 670, 725, 1139, 1478, 2024, 2120 palauan-calavite 734 palaung-khmer 1406 palaung-wa 1287 palenquero 426, 1792 paleoasiatică 1530 paleo-aziatskij 1530 paleo-caucaziană 356 paleosiberiană 35, 185, 413, 414, 517, 601, 756, 870, 938, 1530 paleoslavă 361, 1766 paleoturcă 1998 palestinian 87 păli 253, 722, 805, 1280, 1728, 1753, 1839, 1909 pali 1531 pallakha 1527 palmyrenean 87 paloko 514 palola 1564 palouse 1662 palula 1564 pama 966, 1513 pama-nyungan 116, 833, 1115, 2065, 2071, 2081 pambadeque 914 pambai 1220 pambuhan 734 pampahan 821 pampang(g)a(n) 821 pampango 821 pamue 534 pamunguup 158 panaeati 1539 panaieti 1539 panamint 1738 panasinan 1542 panayan(o) 258, 675, 1538 panay-bisaya 675 panay-hiligajnion 675 panay-hilli-ganyon 675 pancaru 1540 panda 713 pandikeri 1110 pandschabi 1595 panga 1281 iPanga 1281 pangalato 1542 pangan 1713 pangasinan 542, 720 pangtsah 65 pangwe 534 p'an-hasawa 1377 pani 1231 panjabi 1595 panjabi de vest 1011 pankaravu 1510 pannieti 1539 pano 57, 352 macro-panoan 92, 3S6, 1205, 1298, 1545, 2090 panon 493 pano-tacana 57, 352, 367, 1544 pantera 1722 pao 1872 pao-an 1282, 1692 papabicotan 1569 papago 1569 papaire 1248 papantla 1964 papao 1040 papei 1163 papiâ kristang 1138 papia kristany 425 papiamento 426 papiaments 426 papiamentu 426, 1484, 1792 papua 1, 4, 15, 23, 26, 45, 50, 55, 58, 63, 68, 70, 75, 78, 79, 80, 89, 90, 98, 99, 111, 114, 116, 119, 121, 128, 148, 160, 162, 174, 181, 182, 196, 200, 202, 207, 212, 214, 218, 222, 240, 241, 242, 243, 244, 262, 270, 286, 287, 304, 313, 314, 323, 370, 390, 409, 439, 455, 463, 471, 477, 490, 508, 510, 514, 548, 549, 562, 568, 569, 579, 583, 584, 586, 593, 603, 605, 606, 611, 612, 619, 627, 652, 671, 672, 681, 701, 707, 715, 729, 738, 749, 750, 797, 799, 803, 804, 822, 823, 825, 829, 844, 846, 847, 848, 851, 856, 867, 871, 872, 890, 892, 897, 901, 902, 903, 906, 910, 911, 912, 913, INDICE 344 922, 923, 935, 939, 942, 945, 956, 976, 977, 978, 999, 1007, 1039, 1115, 1122, 1124, 1125, 1130, 1132, 1154, 1155, 1175, 1181, 1192, 1194, 1211, 1236, 1237, 1240, 1243, 1246, 1249, 1255, 1256, 1259, 1279, 1285, 1302, 1308, 1318, 1330, 1336, 1341, 1351, 1352, 1353, 1374, 1382, 1383, 1414, 1423, 1424, 1425, 1432, 1436, 1437, 1438, 1439, 1440, 1447, 1454, 1481, 1483, 1487, 1492, 1493, 1495, 1499, 1500, 1550, 1554, 1568, 1584, 1615, 1618, 1622, 1623, 1631, 1639, 1671, 1685, 1693, 1698, 1699, 1708, 1710, 1717, 1721, 1723, 1724, 1743, 1744, 1749, 1750, 1761, 1764, 1799, 1803, 1804, 1808, 1825, 1840, 1853, 1856, 1859, 1870, 1884, 1924, 1931, 1947, 1949, 1962, 2018, 2021, 2023, 2027, 2031, 2032, 2034, 2037, 2038, 2041, 2054, 2055, 2056, 2060, 2066, 2072, 2073, 2076, 2079, 2080, 2083, 2092, 2099, 2102, 2103, 2105, 2109, 2121, 2123, 2129, 2132, 2133, 2134, 2140, 2151, 2152, 2164 parachi 1549 parâci 1497 paran 1707 parbati 1379 parbatiyă 1379 parbattia 1379 pardji 1551 pare 102, 1437 parec 844 pareng(a) 617 parengi 617 parenskij 938 pari 1316, 1550 parigi 1862 parji 565, 917 parsi 628 pârsîk 1562 partă 97, 732 parthe 732 partică 732 pasamaquoddice 1553 pasar malay 725 paschto 1552 pascuană 1616 pascucn(c)se 1616 pase 7 pashto 1552, 1925 pashtu 1552 pasi 1283 passtoo 1552 paSto 209, 732, 1562 paswam 26 pate 1818 patenh 880 pati 1522 patni 1156 patois 423 patra-saara 771 patsaval 1525 patsavan 1525 patua 771 patunc 1212 paum(a) 1513 pa’umotu(an) 19S0 paunangis(u) 1958 pa va ia 1554 paviotso 1524 pa-wu 1596 paxala 1760 payawa 627 payema 1601 pazehe 1667 pazzeh(e) 1667 padorho 578 pe 1547 pearic 1287 peaux-dc-lievrcs 482 pebato 178 pebayaguan 346 pacenegă 1998 pecos 1966 peda 782 sePcdi 1791, 1979 pedir 7, 663 pedumnigrorum 261 pegouan 1280 pegu(an) 1280 pegiienche 91 pehlevi 732, 1562 pehtsek 837 pehtsik 837 pehuenclie 91 pei 394 pein 1601 pelam 1600 pelasgică 97 pelau 1528 pelew 1528 pella 889 penasifu 230 pendjabi 1595 pcngu 1558 peni 1128 penin 166 penjabi 1595 penrhyn 1179 pentecost 1608, 1609 penutian 91, 396, 696, 1213, 1266, 1663, 1965, 1975, 2171 penyin 166 peran 903 pere 1560 permiak 543, 925, 2167 permian 543 permiană 2015 permic 543, 925, 1561, 2015, 2167 permisch 543 permjak(isch) 1561 permskij 1561 345 INDICE persană 86, 97, 125, 132, 192, 209, 217, 235, 326, 356, 416, 549, 588, 622, 678, 722, 732, 841, 1121, 1138, 1284, 1496, 1519, 1552, 1562, 1595, 1752, 1827, 1868, 1876, 1925, 1996,2012,2014,2019,2029,2156 persian 1562 persidskij 1562 persisch 1562 perso-arian 732 pesa 949 pesechem 455 peseg(h)em 455 peshwari 1552 pessa 949 pessi 949 pessy 949 petac 1563 petaj 1563 Detasia 1292 eten 1212 petit-negre 553 petschenegisch 1555 peul 555 pevekskij 413 pewenche 91 pfojomo 1578 pgha k’nyan 1727 phadang 1857 phala 1556 phalura 459, 1564, 1735 phemba 1818 pho 835, 1727 phosko 1177 phulbadi 771 phuong katu 850 phuthi 1820 pia-min 2118 piaron 1674 picard 553 picones 91 picunche 91 pidgin krio 423 pidgin 1568, 1657, 2170 pidgin english 394, 423, 466, 516, 541, 561, 595, 705, 1138, 1240, 1253, 1584, 1585, 1832, 1991, 2037 pidgin ewondo 312 pidgin malaez 725 pidgin malaio-portughez 19 pidgin portughez 423, 424, 426, 1138 pidgin spaniol 1138 pidie 7, 663 pieds-noirs 261 piegan 261 piemontez 744 pikiram(an) 824 pila 2139 pilam 1600 pilapila 2139 pili 1560 pilimbi 679 pilipino 1832 pillager 1480 pima 1569 pime(ria) 1569 pimo 1569 pin 2002 pinan 1600 pindi 1557 pingelap 1587 pinje 1375 pinji 1557 /pin-je/ 1375 pipikoro 1961 pirinda 1208 pirineică 185, 1477 pirupiru 160 pi§ăc(h)a 459 piscimas 235 pitcairneză 423 pitja(n)djara 833 pitjandjajara 833 pitjantjar(r)a 833 pitjanzazara 833 pitjara 833 pitjindjatjara 833 pitjindj(i)ara 833 liPito 1100 pitu uluna salu 1573 piyuma 1600 plains cree 422 plateau 219 plats-cotes-de-chien 482 plattdeutsch 594 plattdiitsch 594 plus 1713 pnar 877 pnom gar 1270 pnong 1269 poădhi 1595 poâi 1375 pocoman(ice) 1577 pocomchi 1579 poconcham 1579 poconchice 1579 pocosi tala manca 293 podawahomih 1592 podkamennaja tunguska 529 poguli 841 poitevin 553 p’ok 780 chiPoka 1988 po-klo 1890 pokoh 1514 pokoman(e) 1577 pokonchine 1579 pokonchini 1579 pokwot 1580 polâ 1828 INDICE 346 polabă 1765 police motu 1302 polinezian(ă) 119, 511, 541, 542, 561, 604, 664, 725, 824, 1081, 1139, 1179, 1180, 1189, 1240, 1241, 1427, 1478, 1587, 1616, 1628, 1640, 1679, 1836, 1930, 1954, 1957, 1980, 2037, 2038 polo 1971 polonă 233, 353, 361, 709, 1064, 1124, 1583, 1636, 1765, 1768, 1788, 2012 polovţiană veche 431 porno 686 ponape 1587 ponapeană 350, 985, 1196, 1253, 1585 ponca 472 ponda 1084 pondo 80, 1231 ponek 166 pon6rih(o)uen 1522 poneriven 1522 poneriwen 1522 pongo 487, 807 pongoue 1329 pongu 1588 ponna 1238 ponorwal 1609 ponorwol 1609 ponosakan 1283 ponosokan 1283 ponthai 1858 poodawahduhme 1592 poona 1187 popo 530 popolocan 399, 1506, 1217, 1586 populuca 1747 ' populuco de pueblo 1747 porepecha 1864 poroja 1551, 1625 porojas 1551 poroquicoa 1993 porto (talk) 423 portugheză 19, 119, 354, 423, 425, 516, 745, 756, 805, 1138, 1169, 1406, 1565, 1594, 1636, 1687, 1697, 1752, 1753, 1792, 1818, 1850, 1993 potawatomi 1592 potawotamic 1592 potawotamie 1592 , potawatomy 1592 potewateme 1592 potewatemi 1592 potewatimi 1592 potewat(t)omi(e) 1592 pothvârî 1011 potiwattomie 1592 liPoto 1100 potosino 695 potowatom(i)e 1592 potowotomi(e) 1592 potrwatame 1592 pottawatameh 1592 pottawot(t)omi(e) 1592 potu 639 pougouli 302 poukou 1854 poular 555 po’u mboto 178 pouno 1597 poutouatomi 1592 povadhî 1595 powadhi 1595 poya 565 pracrit 722 prăkrit(ă) 235, 722, 1595 prâng 1271 pray 1932 preh 1269 pre-iberică 185 pre-indo-europeană 486 pre-italic 723 preroman 186 preromanică 1477 pretas 1316 priangan 1809 pribaltijsko-finskoe 543 pribreînoe naredie 522 principiente 425 proto-altaică 2027 proto-anatoliană 682 proto-austroneziană 119,439,1835,1860 proto'baltică 156,544,545,1035,1290 proto-bantu 219 proto-caucaziană 356 proto-finică 544, 726, 1035 proto-fino-ugrică 544, 545 proto-germanică 545, 595, 1035, 1290, 1593. 1702 proto-hatti 682 proto-indo-europeană 682, 723 proto-indo-hitită 682 proto-melaneziană 541 proto-nordică 1702, 1798 proto-oceanică 1240 proto-polineziană 1585 proto-slavă 156, 1593 proto-tai 1839 proto-ugrică 2017 proto-uralică 545, 2026 provansală 1477 provensal 1477 provensală 1477 prusiană veche 156 pSav 622 psehera 43 pshav 622 pu 1406 puan 757, 2086 pue 439 347 INDICE puglieză de nord 744 puguli 302 puhooc 1598 pu-i 408, 1839 pu ii 408 puinave 1982 pukanigl-andigabu 2056 pul 1581 puia’ 1582 pulap 350 pular 555 pulaya 1140 pulusuk 350 puluwat 350 punctunc 1212 pungianes 711 punică 221, 539, 1146, 1697 punjabi 841, 2029 punjabi de est 1595 punjabi de vest 1011 punjabi propriu-zisă 1595 puno 1597 Q qaberdey 777 qapuci 205 qara£ay 827 qarata 832 qăSqarî 884 qatvenua 1022 qich6 1605 qimr 1846 qriz 953 quanada 145 quang tfn katu 428 qua’ngtri 294 q’uannu 73 quapaw 472 quara 24 quarina 1542 quar(r)a 1512 quashea 423 quecchi 857 queche 1605 quechua 34, 71, 91, 737, 1545, 1604, B rabah 693 rabaul 1991 rabbit skins 482 raca 622 racha 622 raday 1607 rade 234, 371 rade 1607 r’ade 1607 punu 1250, 1251 purbutti 1379 pure ifugao 711 purepeda 1864 puri 591 puschtu 1552 pusciti 378 pushto 1552 pus(h)tu 1552 putawatomi 1592 putonghuă 394 p’ut’unghue 394 puyi 1839 pu-yi 1839 puynipet 1587 p’u?man 780 pwe 265 pwo 1565 pyam 1601 pyen 254 pyoj/anto 420 pyuma 1600 quechumaran 34, 71, 386, 745, 1603 quedah 1713 quekchi 857 quelem 2008 quâlene 2008 quengues 1719 quequexque 1901 queres 867 quiangan(es) 711 qulcama 469 quiche 1213, 1605 quichua 1603 quimbunbo 1233 quissama 1675 qunantuna 1991 quoddy 1553 quoratean 837 qurama 2039 qwabe 2170 1792 qwaddie 1553 radeh 1607 radlai 1633 radschasthăni 1612 raga centrală 1609 raga de nord 1022 raga de sud 1608 ragetta 619 ragreig 324 raguzan 451 12 INDICE 348, kaRagwe 145 8 uruRagwe 1458 rai 371, 1634 raiano 1591 raidjna 663 raik 1624 raisha 1525 rajasabd 1691 răjasthăni 227 răjbangs(h)! 217 râjmahal 1147 rakhaigg 253 ralik 1196 raluana 1991 rambic 1026 ramfau 1743 răndalis 1066 rangao 1626 răngkhol 692 rangl oi 1156 ranti 1573 rao 68 raokrik 1525 raosiara 1894 rapa 1836 rapanui 1585, 1836 raramuri 1863 rarotongan 1179 rashed 1879 ratagn6n 434 ratak 1196 rathi 1595 raua 1618 rawa 869 rawang 268, 780 rayalseema 1885 rde (kpă) 1607 received english 516 red bobo 265 redjang 1621 red-knife 397 reef 1623 reef islands 1622 reef-santa cruz 119, 1548, 1622, 1623, 1693 regwe 735 rejang 1621 rek 478 rekhtă 2029 remo 585, 1312 rengma 1627 rennell island 1628 reshiat 592 rete 316 retic 1630 retică 723, 1037 retoromană 553, 554, 594, 1635, 1636 rewa 1835 kiReya 1043 rgyarung 643, 1920 rGyarung 643 rhaday 1607 rhadă 1607 rheinfrănkisch 594 rhetique 1630 rh6to-frioulan 1630 ekiRhinyirhinyi 1470 riantana 1427 [riecsap] 1691 rif 221 rikabiyya 223 rikiriki 1525 riksmaal 1435 riksmâl 453, 1435 rikvani 73 rimi 2001 rindre 1632 riodonorez 1591 rio’m 909 rio sucio 519 rio verde 518 ripang 742 ripuaric 594 ripuarisch 594 river 2146 river vân kieu 1514 river yuman 469 rjyarong 643 rlam 1270 rangao 1626 ro 406 roba 1018 rock creeck 1662 rodi 281 rodiya 1753 rofik 854 roglai 338, 1633, 1634 roglai de nord 371 roglai de sud 371, 1610 ro’hong 1269 roi 2108 roTom 1270 rolong 1971 română 48, 86, 91, 97, 116, 123, 185, 309, 361, 394, 431, 451, 516, 553, 588, 594, 595, 664, 678, 709, 736, 744, 756, 1064, 1121, 1138, 1282, 1290, 1435, 1484, 1562, 1585, 1630, 1635, 1650, 1691, 1697, 1703, 1753, 1763, 1766, 1792, 1798, 1836, 1876, 1920, 1925, 1967, 1996, 2012, 2029 romanescă 744 romani 1925 romanic(ă) 19, 86, 185, 354, 362, 424, 425, 426, 451, 516, 553, 571, 594, 595, 723, 744, 1146, 1477, 1502, 1591, 1630, 1636, 1657, 1697, 1752, 1765, 1769, 1792 romanşă 1630 romany 1925 rombi 1074 349 INDICE romblomanon 258 rona 1889 rong 1050 shiRonga 1978 rongao 1626 rongpa 1050 rong-rang 1858 rongtuw 1871 rori 1688 roSânî 1801 ro’teă 1706 rotokas 978 rotse 1080 rotumană 541, 1240, 1822 rouk 1969 roundhead 422 rouyi 1103 rozi 1080 rozvi 1080 rranao 1185 rsani 1801 rubriana 1641 baRue 1085 ruftu 1977 rugara 304 ikiRugun 2162 ruk 1969 rukobi 700 rukonjo 934 rum 607 rumai 1529 rumberpon 1448 runasimi 1603 rundi 219, 1653 kiRundi 1646 runga 1649 rungu 1329, 1826 ruNyambo 1458 runyaNkore 1415 runyaRwanda 1653 ruruhip 672 rurutană 1585 rurutu 1836 rus(ă) 5, 13, 49, 52, 53, 97, 309, 321, 353, 360, 361, 460, 521, 522, 529, 544, 648, 706, 709, 726, 732, 828, 834, 852, 870, 896, 1013, 1035, 1052, 1053, 1282, 1290, 1377, 1431, 1530, 1561, 1586, 1591, 1789, 1827, 1876, 1998, 2015, 2017, 2019, 2026, 2051, 2167 rusahayeren 97 ruşani 1801 rushani 1801 russia 592 ruteană 2012 rut'ul 1651 rutulisch 1651 rutul'skij 1651 ruwenzori 250 rwamba 250 rwanda 219, 553, 1646 ikinyaRwanda 1653 kinyaRwanda 1653 orunyaRwanda 1653 runyaRwanda 1653 urunyaRwanda 1653 ryukyu 1654 ryukyuană 756 ryuukyuuan 1654 122, 132, 192, 233, 363, 413, 414, 416, 588, 594, 601, 622, 736, 777, 796, 827, 925, 938, 969, 980, 1064, 1066, 1191, 1479, 1503, 1505, 1636, 1711, 1765, 2000, 2004, 2012, 2039, 2043, 2049, sa(’a) 1655 sadar 1170 saama 1035 sadia 637 saame 1035 saek 1839 saamskij 1035 safroko 1061 saaptins 1381 safwi 83 saaronge 443 sagai 648 saban 1656 kiSagala 1841 sabanero 626 sagara de nord 786 sabanum 1656 kiSagara de sud 1661 sabara 1787 sabari 65 saghalin 35 sabeeană 1797 sahapotins 1381 sabellic 723 sahaptian 1662 sabir 424 sahaptin ---nezpercâ 1381, 1559, 1662 sabtang 746 sahariană centrală 1664 sabu 663 saharian de est 812, 819* 1422, 2154 saburi 1057 sahkey 551 sac(k) 551 saho 16, 239 INDICE 350 sai 630 saidic 418 saija 519 sain 1320 saint croix 1553 saintongeais 553 saipan 350 sairakis 1667 saisat 1667 saisett 1667 saisiat 1667 saisiet 1667 saisirat 1667 saisiyat 104, 105 saiya 519 sak 254 saka 732, 1830 sakai 753, 1137, 1670, 1712, 1890 sakai bukit din Temongoh 1890 sakai central 1712 sakai de est 753 sakai de nord 1890 sakai de sud 753, 1137,1669, 1712, 1890 sakai din Plus Korbu 1890 sakai tanjong din Temongoh 1713 sakalagan 1245 sakara 1475 sakei 869 saker 1308 sakewi 551 sakhalin 35 sakis 551 sakis(h)ima 1654 sakka 706 sala jar 1131 sala-mpasu 1672 salar 2020 salayar 1131 salayer 1131 salentină 744 saliban 1674 salish 396, 417, 651, 795, 997, 1060, 1433, 1482, 1741, 1917, 1975 salivan 502, 1567 salt 390 salteux 1480 saltini 390 saluan 1071 salu maoge 178 salur 565 salween 1287 kiSama 1233 samaran 2075 samareâo 2075 samar-leyte 2075 saraar-leyte-bisaya 2075 samar-leyte visayan 2075 samaron 2075 samatari 2057 samba 368 sambaa 1730 sambal 1676 sambala 1730 sambara 1730 samberi 230 samho 518 sambu 518, 1708 sâme 1035 samia 452, 1677 oluSamia 1104 samnorsk 1435 samo 2050 samoană 511, 1180, 1478, 1585 samoedă 545, 925, 1035, 1377, 1711,2017,2026 samogho 1678 samogitian 1064 samoho 1678 samoî&de ostiak 1505 samojo 1678 samosho 1678 samoxo 1678 samoyed 1680 samoyâde ostyak 1711 samoyĂde yourak 1377 sampori 230 samtoy 720 samursaqan 5 samurzakan 5 samurzakan-zugdidi 1261 samwi 83 samya 1677 sanaga 226, 1168 sanaroa 479 sanblas 432 san-chiang(e) 798 san-ch’uan 1284 sandalwood english 1568 sanda vi 1682 sandawe 882 sande(h) 2158 sandoway 100 san felipe 868 san francisco st. xavier (mission) 1491 sangge 1858 sanggil 1684 sangho 1687 sangi(hg) 1684 sangil 1684 sangir 1684 sanglechi 1686 sangleSî 732 sango 9, 1100, 1391 pidgin sango 1687 sangu 1688 sanisch 2156 san jeronimo tecoatl 1217 san jorge 518 sanke 1764, 1858, 2042, 2099 sankhican 467 351 INDICE sankihani 467 sankikani 467 sankitani 467 san miguel chicah 1605 san miguel huantla 1217 san miguel soyaltepic 1217 sano 1678 san pedro ixcatlân 1217 sanpoli 1482 sanscrită 101, 125, 154, 217, 235, 394, 420, 459, 462, 486, 628, 678, 722, 723, 724, 759, 796, 805, 841, 884, 1064, 1138, 1140, 1187, 1379, 1380, 1496, 1551, 1595, 1752, 1753,1839, 1850, 1885, 1909, 1920, 1921, 1948,1952, 1996 sanscritic 722 sanskrită 1691 santa 1282, 1546 santa ana 868 santa cruz de nord 1623 santa cruz—kasagi—calamintao 734 santal 1694 santali 118, 217, 877, 1312, 1691, 1694 santa marfa jiotes 1217 santee 450 santhal 1694 santo domingo 868 san tung 1802 sanwhai 1600 echiSanza 1346 sao 1665 saoeweri-hablifoeri 455 saora 1787 săo tomense 425 saprek 1600 Sapsug 13 sara 776,1128 sara gambai 573 sarakolle 1786 saramaccan 423 saramakaan 423 saramakka 423 sara mbai 1220 sarangani 238 sarangani manobo 969 sarani 425 sara soumray 1780 sarawan 291 sarawulc 1786 sardă 354, 1630, 1635, 1636 saremde, 1291 sarikoli 1801 sarmată 925 saroa 200 şart 2039 şartul 321 saryg-uigurisch 2020 sasarez 1697 săsesc 594, 1105 saskatchewan 422 sastica 261 sastika(a) 261 satawal 350, 2024 satlaj 1519 sau 514, 1564 saufa 1038 saugh uygur 2020 sauk 551 sauki(e) 551 saulteurs 1480 saumanganja 1245 saurasenî 722 sauria 1147 savara 1787 savu 663 săwî 1564 sawk(ee) 551 sawos 707, 1723 sawu(nese) 663 saxon 516, 594, 1484 saxonă veche 516, 594, 1798 sayaco 57 sayein 335 sazek 1707 scandinav(ă) 453, 516, 537, 544, 545, 595, 618, 741, 1035, 1435, 1702, 1773, 1798 scarbuk 460 schanbala 1730 schekere 698 scheyenne 384 schor 1789 schorisch 1789 schoschone 1738 schoshone 1738 schwăbisch 594 schwarzfiissige 261 schwarz-nogaiisch 1431 schwedisch 1798 schwoylpi 1482 schwyzertîitsch 594 sciacco 1729 scinascia 1736 scită 732, 925 scoffie 422 scoţiană 362, 1167 scottisch gaelic 1703 scottisch-gălisch 1703 scotuks 1553 scythique 732 sDe-dge 1920 sea dayak 462 seba 663 sebuană 236, 258, 426, 542, 1831, 1832 sebuan(o) 1705 sechuana 1979 secui 1121 sedang 1951 sedek 1707 sedeq 1707 şedere 10 INDICE 352 sedik 1707 sediq 1707 seedek 1707 seedik 1707 seediq 104, 105, 1707 segum 1726 seim 586, 1723 seisirat 1667 sek 1658 seko 1685, 2042, 2099 sekou 1685, 2042, 2099 sekpele 1059 sela 1061 selajar 1131 selayar 1131 sele 1695 selepet 701 selish 795 selkoup 1711 selkup 544, 870, 1680 sel'kupskij 1711 selong 649 seloniană 156 sema 1751 semai 753, 1137, 1669, 1670, 1890 semaki 1261 semang 1137 sembla 1678 semelaic 1137, 1669, 1670 semigallian 156 seminole 1325 semitic(ă) 20, 24, 36, 39, 64, 86, 87, 95, 221, 343, 356, 433, 499, 523, 539, 599, 620, 632, 659, 723, 1146, 1691, 1757, 1773, 1797, 1926, 1927 semobi 1600 semolika 962 sem(o)u 1678 chiSena 974 sena di 1718 senari 496, 1527, 1722, 1812 sendal 2007 sene 613 senec(k)a 1719 senegalo-guineez 138, 143, 153, 173. 184, 229, 232, 311, 497, 555, 900, 933, 1029, 1061, 1163, 1726, 1796, 1891, 1892, 2094 seneză 744 senga 1441, 1988 senje 613 senoic(ă) 753, 1137, 1669, 1712, 1890 sentali 1694 sentani 1423, 1853 senufo 496, 631, 1527, 1718, 1812, 2050 seoul 420 sePedi 1791, 1979 sepik mijlociu 4, 270, 586, 707, 1007, 1155, 1341, 1548, 1699, 1708 sepik superior 1, 749, 1237, 1548 serau 1712 Serayogur 1546 sere 1367 serekule 1786 serer 1720 serâre 1726 serer-sin 1726 serhta 1619 serre 1725 serrer 1726 serwang 1619 sesake 1958 sese 248, 630 seSotho 1791 seSuto 1791 seul 420 sewa 663, 1704 seyu 1610 sgâ 1727 sgaw 835, 1565 sha 253, 1450, 1839 shadal 1170 shahaptin 1662 shaire 1725 shaka 1388 kiShaka 364 shake 988 shalgno 1920 shalkandu 59 shamait(ish) 1064 shamatari 2057 kiSambale 1730 shan 1728 shanbala 1730, 1737 shanga 327 shangaan 1976 shangawe 327 shanghai 394 shango 1689 shankilinya 630 shankillinya 150 shan states 1529 shantou yenjen 780 shapsug 13 abuSharid 1136 shat 1736 shaurasenî 722 shavante 378 shedekka 1707 sheetswa 1978 shekiri 2141 shellengeha 808 sheni 633 shepalu 1107 shere 1725 sheri 1725 sherpa 228 sheshapotosh 422 sheva 1459 sheyenne 384 shi 662 353 INDICE, shienne 384 shifalu 1107 shiHlanganu 1976 Shikalu 1430 shikotan 35 shik-shinshum 1908 shilluk 82 shimopaiwan 1525 shimosan rukai 1644 shina 1651 shinâ 326, 459, 1735 shina-khowăr 1735 shingsol 1908 shiNgwalungu 1976 Shinumo 689 shioko' 402 shira 364 iShira 1756 shirăji-kashmiri 841 shiriana 2057 shirinan 2058 shiRonga 1978 shishi 1704 shiTsonga 1638, 1978 shiTswa 1638, 1976 shiyan 384 shiyang 1762 shi-zang 1762 shkiperi 48 sho 408 sho 100 shodon 1654 shogale 223 shom pen(g) 1406 shona 1730 shongo 328 shooswa(a)p 1741 shor 648, 1789 shortland 1288 shoshone(e) 1738 shoshoni 997 shoshonie 173 8 shqip(ni) 48 shu 1565 ekiShu 1346 shuara 767 shugni 1801 shui 1802 shukali 1739 shukulumbwe 719 shuli 8 shunkla 1866 shupaman 161 shuri 1814 shuro 1239 shurri 1177 shushwapumsh 1741 si shuto 1791 shuway 1742 shwoyelpi 1482 shyenne 384 siakaian(u)a 1081 siama(weina) 1073 siameză 1909 siamois 1909 siane 1438 siati 1432 sibbe 1336 siberiană 1650 sibil 1481 sibo 1095, 1157, 1992 sibucoon 1600 sibuguey 1794 sibukon 317 sibuku 317 sicilian 86, 1146 sidama 1746 sidominya 1746 sidamonya 1746 si djundjung 1257 sidondo 1532 sidya 1169 sierra 1964 siggoyo 1177 sigi 1532 sigisigero 1761 sihong 1143 sikaiana 1081 sikayana 1081 sikiana 1081 siksika 261 silabu 1245 siladja 1131 silajara 1131 silanganen 1833 silezian 1586 silipan 711 silozi 1080 sim 2083 simalegi 1245 simba 669 simbari 75 simberi 1822 simbiti 981 simbo 1095 simeku 1352, 1353 simirinch 1571 simori 823 simpi 25 sină 1735 Sina 1651 şina 1735 şina 1735 sinasina 390 sindangan 1794 sindhi 459 sindjai 300, 1102 sinesine 390 singhaleză 1141, 1531, 1691, 1850 23 — c. 745 INDICE 254 singhalez-maldivian 722 singkarak 1257 singpho 780 sinhala 1735 sinhalese 1753 sinicker 1719 sinitic(ă) 394, 809, 1754 sinja 1740 sino-tibetan(ă) 12, 38, 69, 76, 100, 108, 117, 120, 228, 253, 254, 267, 268, 315, 335, 337, 345, 377, 382, 385, 391, 393, 394, 408, 425, 438, 456, 457, 461, 491, 513, 517, 533, 582, 598, 635, 643, 647, 657, 660, 683, 684, 692, 704, 765, 773, 778, 780, 781, 798, 806, 809, 810, 811, 835, 873, 881, 885, 904, 918, 919, 959, 970, 979, 1000, 1006, 1012, 1014, 1017, 1033, 1034, 1050, 1062, 1063, 1089, 1090, 1101, 1120, 1126, 1156, 1183, 1184, 1193, 1238, 1250, 1251, 1287, 1299, 1306, 1320, 1333, 1334, 1335, 1337, 1380, 1436, 1449, 1450, 1518, 1521, 1565, 1594, 1596, 1602, 1610, 1612, 1613, 1619, 1627, 1658, 1668, 1727, 1728, 1733, 1751, 1762, 1775, 1802, 1811, 1839, 1847, 1857, 1858, 1866, 1871, 1872, 1908, 1909, 1910, 1911, 1912, 1913, 1914, 1915, 1920, 1921, 1971, 1972, 1974, 2046, 2052, 2108, 2118, 2238, 2142, 2142, 2159 sinsin 335 siokun 1794 siora 2157 siorean 2086 siouan 427, 450, 472, 673 macro-siouan 737, 1755 sioux 450 sirăikî 1752 sirăji-kashmiri 841 sîrbă lusaciană 1788 sîrbo-croată 48, 309, 451, 1116, 1120, 1636, 1765, 1769, 2029 siriac(ă) 87, 86, 1562, 1715, 1773 neo-siriac 87 siriană veche 1757 §iringol 1546 sirmauri 1519 sirunki 514 sirxin 460 sisai 1759 sisiani 160 siska 1956 siSuthu 1791 sisya 1956 sitio 1760 siu 1818 sivukun 317 siwai 304, 1353 siwnoi 290 siwu 40 sixtown choctaw 401 siya 124 siyang 1762 siyase 124 si(y)u 1818 sizang 1762 skeena indians 1975 skip 48 sko 1685, 1962, 2041, 2099 skoffi(e) 422 skolyeg 104 skoyelpi 1482 slang 516 Sal-qup 1711 slav(ă) 48, 97, 156, 233, 309, 310, 353, 356, 361, 522, 545, 588, 595, 620, 709, 723, 726, 834, 925, 1035, 1052, 1064, 1121, 1166, 1503, 1562, 1583, 1586, 1635, 1636, 1650, 1763, 1766, 1767, 1768, 1769, 1788, 1996, 2012, 2026, 2039, 2043 slavă comună 309, 353, 361, 544, 1586, 1650, 1763, 1768, 1765, 1766, 1769 slavă veche 48, 309, 1636, 1765, 1767, 2043 slave(s) 397 slavonă 309, 1636, 1650, 1763, 2012 sliammon 416 slim 1712 slovacă 1121, 1636, 1765, 1788 slovenă 1630, 1763, 1765, 1768 slovensk^ 1768 snake 1524, 1738 sanoi 1712 io 100 eSo 1771 sochile 1456 soeloe 1873 sogadas 972 sogdian(ă) 732, 796, 1998, 2104 sogdisch 1773 sogero 2054 soghaua 2154 sogore 1239 sohur 2121 sojonisch 2004 sojotisch 2004 soke 2168 sokile 1456 sokili 1456 soko 1771 sokue 2178 solamba 1790 soliga 817 solog 1873 solok 1873 solon 529, 1992 soma 1779 somaleză 433, 1111, 1065 somali 1178 somba 2135 some 1779 somo 590 somono 157 355 INDICE somrai 374, 412 somre(i) 1780 songai 1782 songhai 1291, 1412, 1422, 1782 songi 1781 songo 1687 (l)iSongo 1223 songo kiSuku 929 ekiSongoora 1346 songu 1783 sonoran 419, 697, 1569, 1863, 1896, 2036, 2122 sonsol 2024 sonsoral 2024 sonsorol(ez) 2024 sonsorol-tobi 2024 soolo 1873 sopvoma 1751 sor 230, 1382 sora 1312 soră 1787 so:r:a 1787 şoră 1998 sorabă 1765, 1769 sorai 1782 sorbă 1788 sorendidori 230 sorhaai 1782 soroako 1292 sorrido 230 sos(s)o 962 sotavento 425 sotho 219, 1556, 1979, 2170 seSotho 1791 sotho de nord 1556 sotho de sud 1791 sotho din Transvaal 1556 soudanais 1809 soul 420 . souletin 185 soumalaise 544 soumray 1780 soungor 1810 sourikwos 1252 souriquois 1252 sousou 1815 south arabic 1797 south-east asian 118 south-east new guinea 1439 Southern iroquoian 383 southwest konds 992 soyod 2004 soyon 2004 soyopas 2146 soyot 2004 spaniolă 34, 86, 91, 92, 119, 185, 236, 346, 350, 354, 372, 386, 423, 426, 516, 542, 553, 594, 675, 720, 744, 821, 1185, 1212, 1253, 1338, 1477, 1507, 1542, 1587, 1591, 1603, 1705, 1832, 1864, 2075 spokan(e) 795 sranan (tongo) 423 sre 909 ssuga 1800 ssugur 1807 st. andrew island 2024 st. jean 1553 st. jean baptiste 1719 st. john(’s) 1553 stokavian 1763 stone chilcotin 389 stoney 450 stonies 389 stony 450 st. regis 1277 strieng 693, 760, su 263 sua 973 suab 594 suaheli 1818 suahili 1818 suakati 771 subah 1062 subano(n) 1794 subi 1740 sub-ifugao 711 subiya 1795 subsilvană 1630 subtiara-tlapanec (-yopi) 1944 sudafrican 113, 288, 680, 690, 698, 882, 975, 995, 1510 sudanez(ă) 553 macro-sudanică 1418 sudanic central 1418 sudanic estic 1418 sudano-guineeză 374, 375, 500, 501, 936, 1408 1409, 1410, 1412, 1417, 1418, 1419, 1420, 1421, 1720, 2050 sudarabic 599 sudarabică 86, 523, 1715 sudarabique 1797 sudbairisch 594 sud-est 1835 suena 243 siidfranzosisch 1477 sudik 1773 suduvian 156 suedeză 453, 522, 544, 594, 595, 1035, 1290, 1435, 1702 suâdois 1798 suffah 1062 suga 2053 sugbuanon 1705 sugbuhanon 1705 sugni 1801 Sugni 732, 2127 sugur 1807 sui 806, 903, 1658 sui ai 1802 sui li 1802 sui-p’o 1802 INDICE 356 suk 1580 suka 411 suki-gogodala 611, 1192, 1437, 1803, 2079 sukku 1580 sukulumbwe 719 kiSukuma 1460 sulaimania 980 suleiman(i) 980 suleimanyi 980 sulu(-jolo) 1873 suluk 1873 sumadel 794 sumas 651 sumburu 248 sumenep 1119 sumeriană 39, 356, 506, 682 sumoun 1563 sundaneză 725 sundei 230 sungai piah 1890 sungai raya 1712 sungkai 1712 sungu 1904 sunit 1494 sunuwâr(i) 1811 sun war 1811 suomi 544 suoto 1791 supaneca(n) 1944 supia 1795 sup’ide 1812 supiori 230 suppire 496, 1527,. 1718, 1722, 2050 sura 71 surabaja 759 surbm 1239 surguxh 1997 suri 194 surigao 1705 surigaonon 1705 suri-tirma-tid 1938 surma 1239 T taa 178 taabwa 1826 ta’adjio 840 taal 19 taataal 629 taba 1056 tabar-dom 390 tabasaran(isch) 1823 tabasaranskij 1823 tabele 2170 tableng 1858 tabosa 1960 tabukan 1684 tabulaha 1573 surmirană 1630 suro 1239 sursilvană 1630 susoo 1815 sussu 1815 susu 311, 1815 susu-yalunka 311, 1412 seSuto 1791 sutsilvană 1630 kiSutu 1399 kiSuundi 929 kuSuwa 250 suwara 1840 şvab 709 şvăbesc 594 svan 356, 777 svanetian 1816 svanskij 1816 svanuri ena 1816 svea 1798 svemâl 1798 svensk 1798 ekiSwage 1 346 swahiii 86, 219, 661, 888, 1098, 1107, 1143, 1646, 1653, 1996 kiSwahili 1818 swampy cree 422 swanisch 1816 swati 1820 swazi 1402, 2100, 2170 swedish 1798 sweta 981 sya 263 syaka 514 syenere 1718 syer 826 sylhet 877 synteng 877 syriaque 1757 syrijânisch 925, 2167 sz£kely 1121 szi 1971 tacana 367, 1151 tacaneco 1151 tachaban 1525 taconi 1104 tadianan 1828 tadjikă 732, 1497, 1549, 1562, 1868, 2019, 2104 tadjio 840 tadjoni 1104 tado 519 tadschikisch 1827 tadyawân 46, 1582 tadzhic 1827 taft' 1160 357 INDICE taena 1131 taensi 1843 tagacola 1830 tagâidan 1828 tagakolu 1830 tagal(a) 1832 tagalagad 238 tagalaged 238 tagale 1879 tagalic 236, 2075 tagalo 1832 tagalog 119, 236, 258, 426, 542, 675, 821, 1705, 1831, 2025 fcagara 1551 ftagawr 1503 itagâydan 1828 Jtagba 1812 itagbanua 1833 ttagbămuwa 542 tagbanwa 1833 rtagdapaya 144 itagen 438 îtagish 1837 itagkaolo 1830 itagoy 1834 «oruTagwenda 1415 tahiteană 183:6 6 1893 tembeta 1993 tembi 1890 kiTembo 700 tembung pasisir 759 temen 1891 temiar 753, 1137, 1669, 1670, 1712 temirgoi 13 temirgoj 13 temirgoy 13 temne 311, 900, 1720 tena 1131 tenda 184, 933 tende 981, 1923 t’eng 880 tenggSr(ez) 759 tengima 76 tenh 880 tenino 1662 tenugu 1885 tenyer 826 teop wainanana 1894 te-pao-ching(-hsi) 408 tepda 895 tepecano 1896 tepegua(na) 1896 tepehuane 1896 tepehuano 1896 tepenua(na) 1896 tepenuane 1896 tepkfaago 895 tepuzculano 1268 tequistlatecan 686 tera(wa) 564 terawia 2154 terebendyuke 2040 terei 304 terena 1900 teressa 1406 teriwal 1347 ternateno 426, 1138 terowan 1707 teru keel 522 teshina 1239 tetes de boule 422 teton 450 teueia 1118 teuth 1903 tev 1988 teweya 1118 texistepec 1906 tez 1498 ţez 122 tfuea 1977 tfuya 1977 thado 391 thâdo-pao 1908 thai 805,809, 1034,1287,1531, 1754^1839,1912, 1913 thai albă 394, 1034, 1839 thai blanc 1910 thai centrală 1909 thai de nord 1839 thai de sud 1839 thai-iai 1728 thai neagră 1839 thaî noir 1913 thai-siameză 1909 thai standard 1909 thai yai 1728 thaiyuan 2143 thakăra 1551 thaksya 635 thăli 1011 tham 366 thareli 1752 that 1668 thay 1839, 1909 thayetmyo 100 theban 418 theinbaw 780 thembu 2100 themne 1891 thet 1668 thibetain 1920 thiro 1937 thlaping 1979 thlaro 1979 thlingchadinne 482 tho 1910 thonga 1976 thu 1910 thuanga 342, 1375, 1522 thuringian 594 thiiringisch 594 tiapaneco 1944 tiapi 1029 INDICE 360 ti’ara 1961 tina 1676 tibas skaad 811 tinăm 1156 tibbu 1981 tinata tuna 1991 tibStain 1920 tindi 1104, 1933 tibetan(ă) 253, 385, 394, 420, 643, 678, 796, tindină 122 1062, 1282, 1284, 1380, 1754, 1921, 2029 tindinskij 1933 tibetisch 1920 tingal 1879 tibeto-birman(ă) 12, 38, 69, 76, 84, 100, , 101, tinglayan 280 108, 116, 228, 253, 254, 267 , 268, 315, tinguan 1933 335, 337, 377, 382, 385, 391 , 393, 438, tinguian 1935 456, 457, 461, 513, 533, 582, 598, 635 , 643, tingyan 1935 647, 657, 660, 683, 684, 692, 704, 765 , 773, tino 1676 778, 780, 810, 811, 835, 873, 881, 885 , 904, tiob 1894 918, 919, 959, 970, 979, 1000, 1006, 1033, tiop 1894 1050, 1062, 1063, 1089, 1090, 1101, 1120, tipun 1600 1126, 1183, 1184, 1193, 1238, 1299, 1306, tirâhî 908 1320, 1333, 1334, 1335, 1337, 1380, 1434, tiribi 1901 1449, 1518, 1521, 1565, 1602, 1611, 1612, tiriki 1104 1613, 1619, 1627, 1668, 1691, 1727, 1733, tirima 1938 1751, 1754, 1775, 1811, 1847, 1857, 1858, tirinie 1758 1866, 1871, 1872, 1908, 1914, 1915, 1920, tirma 1239 1921, 1971, 1972, 1974, 2052, 2108, 2138, tiron 194 2142,2159 tirribi 1901 tibeto-karen 835, 1754, 1921 tirumbae 1993 tibolal 1600 tirurai 1940 tiche 1605 tishana 1239 tideing indians 895 tishena 1239 tieng 760 titchaat 842 t’ien-yu 1284 titu 1281 tifal 1481 tiv 661, 1409 tigak 1490 tivativa 2074 ţigănească 722, 1413 tiwi 116, 1941 tigom(g) 1928 tiwirkum 2084 tigong 260 tjam 2106 tigrai 1927 tjamorro 372 tigray 1927 tjampalagian 1160 tigre 203, 239, 523 tjempalagian 1160 tigri(g)na 1927 tjenrana 1160 tigrinya 24, 239, 523, 599, 1715 tjimba 669 tigua 1905 tjimundo 80 tiguray 1940 tjirebon 759 tihaha 652 tjuave 409 tiika 972 tlamalula 1897 kiTiini 1923 tlantlang 904 tika 972, 1929 tlapanec 1944 tikali 1929 tlapanakan 686 eTike 1560 tlapanekan 1944 tiker(i) 1929 tlathenkotin 389 tikhak 1858 tlatman 1151 tikopia 1930 tlaxiaco 1268 tikopiană 1585 tleskotin 389 tim 1886 tlingit 1331 timbe 701 tlisi 145 timbuka 1988 tlokwa 1556 timdu 1380 tlondoda 145 timene 1891 tlongsai 1183 timmanne(e) 1891 tlukko 1707 timne 1891 toa 1073 timote 502 toa’abaita 1240 timu 7, 663, 1886 toabaita 1148 361 INDICE to’a baita 1148 to’a baniţa 1148 ţoale 1073 toaripi 867, 1500, 1548, 2041 toba-batak 1948 tobo 701 tocharian 1952 tocharisch 1952 toda 1878 to’drah 1706 togba 1149 togole 1879 toharică 97, 723, 1691 toholabal 1953 toi 474 toka 1955 tokelau 1954 tokelauană 511, 1585 tokharien 1952 tokită 832 tokovul 1525 tokubun 1525 tokukan-asin 711 tokuvul 1525 tolai 1991 toldil 613 tolo 146 toma 1073 tombucas 1988 tom’-kuznets tatar 1789 tona 1644 tonaca 1964 tong 798 tonga 1957, 1976 chiTonga 1955, 1988 kiTonga 1956 tongana 1180, 1427, 1585, 2037 tongareva 1179 tongbo 1149 tongic 1957 tongkinez 2046 tongoa 1958 tonko 1061 tontemboan 1139 tonthian 1131 tonto 2146 toosey. 389 topotha 1960 toqabaita 1148 toquequa 403 toradja de est 1961 torah 2131 torbi 1149 tordukana 1644 torgut 796, 1479 toriko 1058 toro 157 oruToro 1473 torricelli 55, 89, 90, 111, 207, 313, 510, 672, 797, 923, 1487, 1492, 1548, 1764, 2027, 2133 tosauwihi 1738 tosc 48 toto 1920 totolaca 1964 totonacan 1266, 1559, 1895, 1964 totonacca 1964 totonaco 1964 totonak(a) 1964 totonaken 1964 totonaque 1964 totonicapan 1964 totonoco 1964 touamotou 1980 touaor(o)u 1005 toubakai 1786 toubou 1981 tonbouri 1994 toucouleur 555 toulou 1987 toumtoum 1990 tourkana 1999 tourouka 2002 tourquien 1996 toussia 2085 touva 2004 toxrica 319 tozluk 1997 tracă 97, 723 traco-dac 1636 traco-frigiană 723, 1952 trader navajo 1359 transbalian 1816 trans-fly de est 1495 transmontan 1591 traw 428 tri 294 trieng 693 trike 1968 tring 909 trinitarios 1304 trio 423 trobriand 897 troc 2168 tronder 1435 truchmenisch 2000 truhmenă 2000 truk 1969 trukeză 897, 985, 1253, 1358, 1528, 1587, 2024 tsaayi 1883 tsaba 808 tsachuriscli 1838 tsaga 514 tsaiva 254, 268, 780 tsakaitailin 795 tsakhmu 880 tsakhur 1838 tsala’avus 1525 tsalisen 1644 INDICE 362 tsamako 1973 tsamba 368 tâang 1858 tsangi 1970 tsangsa 1921 tâanki 84 tsao-min 2118 tsa’ovo’ovol 1525 tsa’ova’ovul 1525 tSaphung' 1193, 1857 tsarisen 1644 tSaudangsi 377 tsaxur(skij) 1838 tsaye 1883 tsayi 1883 tschake 1729 tschâlagi 383 tschalkan 54 tscham 366 tschamalal 359 tschanisch 1816 tscheremissisch 1191 tscherkessisch 363 tscherokese 383 tschetchene 360 tschetschenisch-ingusisch 360 tschuktschisch 413 tschulim-tatarisch 415 tschuwaschisch 416 tselogi 383 tSepang 382 tsezskij 1907 tshamberi 370 tshamina 1950 tshi 37 tshiluba 1082 tshimshean 1975 tshimshian 997, 1433 tshi-sala-mpasu 1672 tshokwe 402 tshuwan 680 tshwana 1979 tshwosh 1699 tsia 2164 tsigane 1925 tsilkotin 389 tsilmano 2169 tsimshian 1559 tsimsian 1975 tsinbok 393 tâingmegnu 1858 tsishaath 1433 tsitsikhar 446 tsoa-qatsilai 1525 tso-chiang 408 tsong 1062 tsonga 1976 shiTsonga 1638, 1978 tsongol 321 tsoo 1977 tsou de nord 1977 t tsouic 550 tsudakhar 460 tsuihwan 317, 1977 tsungli 84 ts’unloo 345 tsuo(u) 1977 tsu’u 1977 tsu-u 1977 tswa 1978 shiTswa 1638, 1976 tswana 1556, 1791 ttzae 1212 t’u 1910 tuamotu 1980 tuamotuană 1836 6uanga 1918 tuaoru 1005 tuareg 221 tuba 54, 1056, 2004 tubi 1573 tubiade 1573 tubu 1420 tuburi 1994 tucanoan 386, 429, 2058 macro-tucanoan 72, 355, 1303, 1982, 1983 tucuma 1982 tuda 1878 tudaga 1878 tufuja 1977 tugara 1551 tugauanon 103 tuguanum 103 tugeri 1192 tugun 1928 tukam 1984 tukangbesi 331 tukiumu 1619 tukolar 555 tukongo 2096 tukun 1928 tukuran 1794 tulambatu 316 tulischi 1986 tulon 654 tuluva 1987 tumanao 238 tumbatu 1818 chiTumbuka 1849, 1956 tumet 1494 tumtum 784, 813, 843, 854, 937, 954, 1262, 1986, 1989 tumu 1929 lung 798 tung-hsiang 1546, 1692 tungsen 84 363 INDICE tungusă 53, 414, 420, 517, 528, 529, 601, 1157, 1282, 1343, 1485, 1498, 1530, 1745, 1777, 2013 tungus de sud-est 1343 tungusic 1992 tunguso-manciuriană 1992 tunguză 1992 tunguzo-manciuriană 1992 tung-yân 1546 tunka 321 tunli 84 tunong 7 tupancal 1151 tupi 502, 914,1316,1591, 1758, 1893, 1993, 2153 tupf-guarani 1316, 2058 tura 1004 turaniană, 53, 2027 turatea 1131 turateya 1131 turcă 48, 53, 86, 97, 132, 309, 356, 545, 553, 588, 620, 622, 756, 1041, 1116, 1121, 1282, 1284, 1562, 1636, 1763, 1997, 1998, 2156 turca din Turcia 1996 turca de pe Volga, Inguş şi Irtiş 545,' 1290 turca găgăuză balcanică 1998 turcic(ă) 52, 53, 54, 87, 97, 123, 132, 192, 310, 394, 414, 415, 416, 431, 486, 545, 588, 595, 648, 678, 706, 722, 796, 827, 828, 852, 896, 969, 1121, 1191, 1282, 1284, 1431, 1530, 1562, 1773, 1789, 1876, 1952, 1996, 1997, 1998, 2000, 2004, 2015, 2019, 2020, 2026, 2029, 2039 turcilor din Balcani (limba) 1997 turcoman 2000 turco-mongolă 53, 1282 turco-tătară 1998 tureckij 1996 tureture 903 turi 1314 turină 394 turituri 903 turiuara 1893 turiwara 1893 turka 2002 turkbulgarisch 310 tiirkţe 1996 turkhmen 2000 U u 2020 ii 1920 uaican 2058 ualamo 2064 ualan 985 uaripi 1947 uarow 2074 ubach 1375 turki 2019 turkish 1996 turkmenă 1998 turkoman 2000 turkongo 2096 tiirksprachen 1998 turu 2001 turuka 1067 turumbu 1075 turupu 1899 tu§ 622 t’u§ 195 tush 622 tusia 2085 tutu 1115 tutuapa 1151 tuva 2004 tuvină 706, 1998 tuvinian 2004 tuwinisch 2004 twa 1049 twi(-fante) 37 kiTwii 1462 twirkum 2084 twoya 1127 tyaman 1008 tyamuhi 342 tyap 842 tyapi 1029 tyefa(ro) 1922 tyenga 327 tygh valley 1662 tyhua 680 tym 1711 tyna 680 tzeltal 1213 tzendal 2007 tzental 2007 tzigane 1925 tzinanteco 2008 tzoc 2168 tzotzil 1213 tzutohile 2009 tzutzchil(e) 2009 tzutujil 2009 tstet 1406 ubangian 127, 163, 175, 320, 590, 952, 1129, 1214, 1286, 1391, 1725, 1796, 2110, 2158 ubegua 1993 ubîh 356 ubina 34 ucraineană 709, 1121, 1586, 1636, 1650, 1765 ucuelet 1433 udegejskij 2013 udekama 464 . INDICE 364 udi 2014 udige 2013 udihe 1992 udină 195 udinskij 2014 udisch 2014 ud-murt 2015 udmurtă 416, 543, 925, 2167 udmurtisch 2015 udmurtskij 2015 uellenskij 413 uen 1005 ugaritică 343 ugrian 2017 ugric 543, 545, 1121, 1505, 2049 ugro-finic 545 uhunduni 1440 uigură 87, 796, 1282, 1876, 1998, 2019 uigură galbenă 1998 uigură veche 706, 1773, 1876, 2004, 2019, 2093 uitai 304, 1353 V ujumcin 1494 ukrul 1857 ul'chskij 1485 ulithi 2024 ulithiană 350, 1233, 1969, 2120 ultateca(t) 1605 ultateco 1605 ulu 869, 1257 uluBukusu 1198 uluBuyu 1198 uluDadini 1198 ulu gedang 1712 ulu kampar 1712 ulu kinta 1890 uluKişu 1198 uLumbu 1075 ulu sa lama 1713 urna 950, 1961 umar 2095 umatilla 1662 umboi 945 umbriană 744, 1502 umbro-sabellic 723 uMbundu 219, 1397, 1675 umpai 1040 unalachtigo 467 unalaska 49 unami 467 unchecheuge 1553 unde(’e) 178 ungarisch 1121 ungin 321 unguja 1818 unguna yabi 823 unietti 18 unquechange 1553 nnza 1627 uollamo 2064 upe 1580 upland 191 upland yuman 2147 upper bal 1816 upper circassian 777 upper cowlitz 1662 upper nisqually 1662 upper sepik 1724 upriver 2146 upsâroka 427 upsaropa 427 upunuhu 1644 urakin 2028 uraliană 2026 uralic(ă) 35, 53, 185, 356, 522, 543, 544, 545, 726, 732, 834, 925, 1035, 1065, 1066, 1121, 1191, 1290, 1377, 1505, 1561, 1680, 1711, 2015, 2017, 2027, 2043, 2049, 2051, 2167 uralic-altaic 2027 uralo-altaic(ă) 53, 723, 2026 uraon 983 urarteeană 97 urat 1494, 1962 uraxa-axuăa 460 urăw 983 urdu 291, 678, 1562, 1595, 1691, 1752, 1885 urgermanisch 1702 urhobo 503 urianchaj 2004 uriangkhai 2004 uriangkhai din Altai 1479 urija 1496 urim 797 urinama 293 uriya 1496 urkarax 460 uru 996 urubii(s) 1893 uruleba(ti) 1088 urundi 1646 urunya Rwanda 1653 uruRagwe 1458 usarufa 121 usbekisch 2039 uscara 185 ushi 115 usilele 1047 uăing 1494 iiskara 185 uspanteca 2035 usurufa 121 utkali 1496 uto-aztecan 133, 419, 689, 697, 1213, 1266, 1338, 1523, 1524, 1569, 1738, 1863, 1896, 1965, 2122 365 INDICE uturupa 121 uveană de est 1427, 1957, 2038 uveană de vest 1240 V vaedda 1753 va gala 1760 vah 1505 vai 931, 1412 vailala 1947 vak 1505 vakuise 995 valencian 354 valiente 293, 626 valleys (central) 2161 valleys-isthmus 2161 vangunu 1195 vanimo 1685, 1764, 2099 vân kieu 294 liVanuma 1457 vapidiane 2010 varhâdi-năgp(o)uri 1187 vartasen 2014 vartashen 2014 vaskia 2080 vasorontu 995 vaxanskij 2062 vazama 698 ved(d)a 1753 veddah 1753 veddha 1753 vedică 722, 1064, 1691 vegliot 451 vei 2040 veiao 2119 velice 91 velicopolon 1586 velicorus 925 vendă 1788 venetă 723, 1037 veneţian 451, 744, 1116, 1632, 1763 vepsâ 2043 vepsă 543, 726, 834, 925, 1065 veps'an 2043 vepse 2043 vepsian 2043 vepsic 2043 uwassi 47 uwi 950 uzbekă 896, 1998, 2019 vepsisch 2043 vepsskij 2043 veracruzano 695 vet(e)re 1248 vey 2040 vicholî 1752 vicol 236 vicxin 1013 vietmuVng 1287 vietnameză 118, 394, 453, 805, 1280, 1287, 1317,1909, 1910 vietnamien 2046 vietiiamoung 1287 vieux-norrois 1702 vieux perse 1562 vieux-prussien 1593 vigu6 2047 vigye 2047 vikhlin 1013 vila 1241 viryal 416 visâya(n) 258 visaya de Samar (y) Leyte 2075 visayo 258 visayo cebuano 1705 visayo de vest 675 vitskhin 1013 vitre 1248 viwivaken 57 vixlin 1013 vizcaino 185 vizigot 618 vlaams(ch) 547 vogelkop 1448 vogoule 2049 vogulă 1121, 2017 vogul'skij 2049 voko 2091 volgaic 543, 1191, 1290 vollamo 2064 volof 2094 volta-comoe 993 INDICE 366 voltaic 180, 220, 252, 263, 264, 265, 302, 441, 442, 465, 480, 483, 494, 496, 552, 578,631, 634, 642, 779, 802, 826, 838, 926, 930, 965, 984, 986, 1067, 1152, 1291, 1326, 1348. 1452, 1453, 1516, 1678, 1722, 1759, 1760, 1796, 1812, 1886, 1922, 2002, 2047, 2087 vonum 317 vordeutsch 594 votă 543, 544, 726 vote 2051 votiak 2015 votiakâ 2015 voti(s)c(h) 2051 votjakisch 2015 votyak 2015 vouaousi 115 vuatom 1991 vuatum 1991 vuela 703 vulava 269 vulavu 269 vulkane§tskij 588 vumba 1818 vun marama 1022 vunmarana 1022 vunmarara 1022 vunun 317 vutere 2053 vwela 703 vy 2040 W waana 231 wabag 514 wabi 696 waboda 2054 wabuda 901 wadankong 1619 wa-dashi 223 wada thuri 1919 wadibu 230 waesisi 1860 waffa 1438, 1840 wagap 342 wagaya 1098 wahibo 623 wahke 1619 wai 691 waica 2058 waican 386, 1993, 2057, 2058 waigan 658 wailbry 2065 wailu 691 wain 1330 wainungomo 1182 wajao 2119 wajokeso 75, 2060 waka 514 wakashan 208,646, 997, 1433 wakhi 326, 732 wakore 1786 wakosho 223 wakwengo 698 wakyanakane 1482 walai 1197 walamo 609 walbiri 116, 1533, 2081 walega 1048 wale-tarua 514 w7aljbiri 2065 wallamo 2064 walla walla 1662 wallis 2037 wallon 553, 1484 walof 2094 walpari 2065 w^alpiri 2065 walu 1396 walurigi 1489 wambisa 767 wambulu 733 wambutu 1166 wamia 1902 wamolâ 844 wanac 844 wanapam 1662 wandala 1159 wandama 2095 wandam(m)en 2095 wandara 1159 367 INDICE wandia 2069 wang 1494 wangata 1281 wangki 1264 wanji 2068 wanki 1264 wanman 116, 833, 1533, 2081 wano 962 wantakia 181 wantaot-arawa-wapu 2072 wanyaturu 2001 wao 273 wape 514, 1487 wapei-palei 1962 wapi 514, 1487 wapishana 2010 wapitxano 2010 war 877 warao 386 warawara 1061 waray 236, 258, 542, 1705, 1831 waray waray 2075 *wardha 917 "wardo 230 wari 230 wariadai 160 warji 2077 Avarnman 2071 Avaropen kai 2078 waropen (der Wandamenbai) 2095 waropin 2078, 2095 warrow 2074 Avarsa 230 waru 1016 waruna 611, 1804 wasare 825 wasepnau 2028 wasera 4 washkuk 1007 was(s)i 47 wras(s)isi 1860 wasulu 1169 Avatakatowi 2080 watalu 1341 watawit 223 waterside english 423 wati 833, 1533, 2071 walom 1991 watu 316 watyi 530 wawan 658 wawomi 316 wawoni 316 wawyukma 1662 waxl 2062 weasisi 1860 webanaki 467 wed(d)a 1753 weddo 1753 weidyenye 1316 weiBnogaiisch 1431 weh 2083 welsh 570 chiWemba 210 wemo 844 wena 1554 wendemmen 2095 wengbit 1483 wenien 394 wen li 394 wen-ma 408 wen-ma-li-p’o 408 wen-shan-ma 408 wen-shan-ma-li-p’o 408 wenya 1988 wen yai 705 wenyân 394 wen yen 394 wepsisch 2043 werchikwâr 326 wercikwar 326 were 2044 weri 558, 612 werre 2044 wershikwar 326 wes cos 1568 west bodish 1920 west coast 1568 western desert language 2081 western uvean 2038 westfâlisch 594 west new guinea highlands 1440 westniederfrănkisch 148^ west uvea 2038 wet 466 wetere 2053 INDICE 368 whe-el-po 1482 white bobo 264 whitsuntide 1608, 1609 widikum 2084 wiesen-ceremissisch 1191 wiesen-ostceremissisch 1191 wihinasht 1738 wiinza-baali 1398 wikenak 208 wikeno 208 wiliche 91 windes(s)i 2095 wind river 1738 wintun 1559 wira 1295 wiram 1803 wisa 256 wissel-kemandoga 2092 witoto 285, 2090 witotoan 346, 386, 1545, 2089 wiwi rano 1016 wlastukweek 1553 wo 184 woda(ni) 2092 wodo 455 wolaitsa 2064 wolani 2038 wolataita 2064 woleai 2024 wolga-finnisch 543 wollaminya 2064 wolof 107, 555, 1720 wolperi 2065 wolpirra 2065 wom 2066 womorâ 844 womsak 1708 wongapitjira 833 wongapitsch 833 woods cree 422 woro 952 worom 255 worora 116 wosera 4 woskia 2080 woţapurî-katârqalâi 908 wotisch 2051 wotjakisch 2015 wotu 1961 wou 394 wourei 681 wouri 1486 wowoni 316 wu 394, 1707 wubona 1073 wuding 889 wugungo 1707 wulima 1019 wulisi 839 wu-ming 408 wu-nai 1596 ki Wungo 364 wunuk 1943 wuo 1883 wuri 1486 wurkum 758 wute 2053 wutong 1685, 1764, 2041 wu-yang-pu 1284 823, 1285, 1440, 2018, 2038, xâ 880 xaayo 1104 xajdax 460 xaltepec 1268 xalxa 1282 xam 288 xamir 874 xamtagou 874 xanti 1505 xanty 1505 xaput 953 xaroxa 474 xasouke 878 xesibe 2100 xevero 381 xevsur 622 xhosa 1402, 1791, 1820, 2170 xiâng 394 369 INDICE xibito-cholon 71 xihuila 381 xilba 889 xinalug 677 xinalugskij 677 xitswa 1978 xivaro 767 xjurkilinskij 460 !xu 288, 698, 975 xukhwe 698 xunzax 122 xvarshinskij 702 xvarsi 702 xxunzaq’ 122 Y yabasi 183 yalesu 1376 yabein 253 yalima 1281 yabem 23 02 yallof 2094 yabura 200 yalpari 2065 yacanes 2107 yalumba 1815 yache 2126 yalunke 1815 yachi 2126 yam 1115 yadre 1291 y ambeta 166 yagari 1438 yambo 82 yagaria 856 yambon 1155 yagba 2141 yami 746 yaghnobi 732, 1773, 2104 yamma 755 yagnabi 2104 yamu 623 yagoua 1197 yana 2117 yagwoia 75 yanaigua 1993 yai 705 yanan 686, 2116 yailima 1281 yanbye 253 yaitepec 376 yandapu 514 yajima 1281 yanga 1291 yaka 791, 1883 yangafuk 531 yakha 2108 yangaro 755 yakima 1662 yangele 590 yako 1091, 2112 yangman 116 yakonan 1559 yangoru 270 yakoro 271 yanhuitlan 1268 yakout(e) 706 yankton 450 yakthomba 2108 yanomaina 2058 yakuba 452 yao 1250, 1251 yakut(e) 706 chiYao 1134 24 — c. 745 INDICE 370 yao-makonde 1134, 2119 yaounde 531 yaounde 312 yap 2120 yapeză 1358, 2024 yaqay 1192 yaqay-marind-boazi 1192 yareba 911 yariba 2141 yarthungba 1062 yasem 531 yasing 2125 yate 856 yatyrskij 413 yaunde 531 yaviyufa 2103 yaw 253 yawdwin 393 yazghulami 732, 1801 yâzgulâmi 2127 yaZva 1561 yecuana 1182 yed(d)ina 299 yeghuye 2105 yeh 760 yehen 1375 yeinbaw 335 ye jein 780 yekinawe 43 yela 2128 yellow-knife 397 yellow uighur 2020 yema 1799 yema-yarawe 1799 yembe 1781 yemenită 1797 yemma 755 yemsa 755 yenava 1140, 1850 yengen 1375 yengoru 270 yeniseian 517 yenisei-ostyak 517, 870 yen-kuang 408 yen-kuang-nan 408 yen-shan-kuang 408 yen-shan-kuang-nan 408 yequinahue 43 yere 2044 yerg(h)am 2131 yergom 2131 yerukala 1850 yeshkun 326 yesoum 531 yewe 530 yey 1437 ye yen 780 yezo 35 yezum 531 yidda 1451 yiddisch 709 yidena 299 yidi(s)ch 709 yil 1962 yillaro 1036 yimbe 1061 yinbaw 335 yindi 873 yindu 873 eki-Yira 1346 yo 1034, 2142 yoabu 1779 yoadabe-wotoare 1193 yoangen 956 371 INDICE yogli 1858 yoktanită 1797 yokuts 1559 yokwa 647 yola 497 yoliapi 671 yombe 1988 yomud 2000 yonggom 1481 yoni 1891 yoruba 220, 423, 717, 993, 1165, 1409 youanga 1918 youlou 2141 yourak 1377 yoza 665 yu 1163 yuan 1839 yuanga 1918 yucatan(a) 1212 yucatanice 1212 yucatano 1212 yucatec(a) 1212 yucateco 1212 yucat&que 1212 yucatese 1212 yu-chiang 408 yue 394 yueh 394 yukagir 528 yukam 104 yukon flats kutchin 957 yukutare 260 yulapa ritya 833 yulbaridja 833 yule 839 yuma 2146 yuman 469, 686, 2146, 2147 yuman din Arizona 2147 yumaya 2146 yung-ch’eng 1546 yung-ching 1284 yunger 1018 yung-nan 408 yung-pei 408 yungur 1018 yunnan 1546 yu-no 1596 yuon 2143 yurak 1377 yurak samoyed 1377 yurarean 502 yurlbaridja 833 yurmaty 192 yurok 51 yuruk 1997 zacapula 2009 zaharma 1782 zacatula 2009 zakara 1475 zagaoua 2154 zaklapahkap 1151 zaghaoua 2154 zaklohpakap 1151 INDICE zaklopacap 1151 zaklopahkap 1151 zamangan 800 zambal 1676 zamboangueno 426, 1705, 1832 zambuangeno 426 zambuangueno 426 zamucoan 130, 502 zan 356, 819, 1261 zana 698 zande 9, 2011 zani 1428 zanskij 2156 zany 1428 zao 1183 zapaluta 1953 zaparoan 71 zapotecan 376, 1506, 2161 kiZaramo 1642 zarna 1782 zayse 2163 zaysinya 2163 zaysse 947 zaza 980 zazere 965 zazing 2125 2e 590 zeelandeză 547 zeggaoua 2154 zeguha 2165 zelandeză 547 zelmamo 2169 zelmanu 2169 îemaiciai 1064 Eemaite 1064 2emaitis(c)h 1064 zemgaliană 156 zenaga 221 zend 125 zendal 2007 zet 1736 zezuru 1737 zhgage 48 zhu|oase 2101 zia 243, 868 ziba 662, 764 ekiZiba 662, 665 oluZiba 662 zigeunerisch 1925 zigoua 2165 zigua 2165 kiZigula 1400 zilmanu 2169 zilo 73 zingero 755 zinja 764 eci Zinza 764 ziraha 1661 ziriana 543, 925, 1377, 1561, 2015 ziwe 1493 zo 2142 zoc 2168 zoke 2168 zoque 1213, 1266, 1336 zoquean 1266 zorotua 995 zo(t)zil 2008 zuande 260 373 INDICE zugwega 327 zulmanu 1239 zulu 19, 219, 1402, 1484, 1791, 1820, 2100, 2170 zumper 989 zun 1012 zunda 2170 zuni 1559 zutugil 2009 zutuhil 2009 zyrian(e) 925, 2167 zyriene 925, 1561, 2167 zyriene komi 2167 zyriene permiak 1561 11 Tehnoredactor: OLIMPIU POPA Coli de tipar: 23,5. Bun de tipar: 1.09.1981 c. 7451. P; INFORMAŢIA str. Brezoianu nr. 23—25 Bucureşti