BREVIARIVM LATINVM I
                          SEXTIL PUSCARIU
  însemnările autorului de pe exemplarul propriu de lucru din Etymologisches Worterbuch der rumănischen Sprache I. Das lateinische Element, mit Beriicksichtigung aller romanischen Sprachen.
      _ r*. €i         (Heidelberg, Winter, 1905)
\4T**
                       Introducerea şi stabilirea textului Dan Sluşanschi
           EDITURA UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI 1995
                         MiM®»
                           796906
        Referenţi ştiinţifici: Cerc. princ.dr. MAGDALENA VULPE Prof.dr. DAN SLUSANSCHI
                                                                                                          > /
                                                                                                   ^'/ J · h
Kfl (tiJ.hr*                       ..... ,
v ’                           t.-.· «*. -V   /      f
    Volumul se adresează studenţilor Faelîtăţilor filologice (anii IIIV)» ai secţiilor de magisterat filologic, profesorilor şi cercetătorilor preocupaţi de etimologia româneasca.
      Ortografia este cea a autorului, atît în Introducere, cît şi, mai ales, în cuprinsul textului, unde detaliile ei au valoare de datare filologică.
      Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universităţii Bucureşti. Orice reproducere sau traducere, fie şi parţială, precum şi contrafacerile de orice tip intră sub incidenţa Codului Penal.
  ISBN: 973-575-005-8
INTRODUCERE
                                               Hoc opus, hic labor est (VERGILIVS, Aeneis, VI, 129)
                                         t
       Strădania filologului nu încetează, de fapt, niciodată. O lucrare o dată încheiată intră cel mai adesea, imediat după cercetarea ei scrutătoare (şi uneori, fără simpatie ori cruţare) de către recenzenţi, într-un nou limb, acela al adăugirilor şi al prefacerilor menite să ducă la creşterea unei noi forme, la alcătuirea unei noi ediţii, întregite şi îmbunătăţite. Aşa se petrec lucrurile şi cu lucrările istorice, şi cu manualele gramaticale, şi, mai cu seamă, cu dicţionarele, fie ele descriptive, normative sau etimologice.
       Obiceiul cercetătorilor de şcoală germană era, cel puţin pînă la cel de-al doilea război mondial (şi la prăbuşirile sale), acela de a-şi comanda la legătorul lor de casă cîte un exemplar de lucru, prins cu foi albe interstiţiare, hărăzite adnotărilor şi adăugirilor proprii ulterioare. Aşa proceda Alecu Procopovici cu toate lucrările sale, chiar şi cu recenziile, aşa vedem că a făcut şi Sextil Puşcariu, între altele cu Dicţionarul etimologic românesc (Partea latină), publicat în 1905*, al cărui exemplar de căpătîi a devenit creuzetul unei viitoare noi forme, pe care autorul însuşi nu a mai ajuns, din păcate , să o ducă pînă la capăt Acest exemplar se află astăzi în posesia D-nei Magdalena Vulpe, prin amabilitatea căreia am avut plăcerea şi cinstea de a-l putea examina cu amănunţime.
       S-ar putea naşte întrebarea, pentru orice sceptic aparent întemeiată, ce folos poate păstra o atare revizuire personală, niciodată desăvîrşită de însuşi autorul ei? Fie-mi îngăduit să nu propun încă un răspuns la ea, ba chiar să-l rog pe Binevoitorul Cititor să-şi răspundă definitiv abia cînd
 3
va fi închis acest volum. Pentru că nădăjduiesc că faptele înseşi au harul de a dovedi temeiul de nisip ai unei atari îndoieli Iar aceste fapte privesc amploarea reviziei întreprinse, orizonturile ei deschise şi lărgimea evantaiului problemelor şi autorilor aduşi in discuţie. Abia la capătul acestei sinteze preliminare, ca început al drumului cunoaşterii noastre, vom putea bănui cu ce folos are a se apropia pînă şi scepticul de rezultatul durabilei trude de faţă.
       Dicţionarul etimologic al părţii latine din vocabularul limbii române, publicat de Sextil Puşcariu în 1905, este, în fond, prima descriere completă şi pe deplin ştiinţifică a acestui domeniu: căci lucrarea lui A. de Cihac? , ale cărei date au fost preluate mai mult talia qualia de către A. Korting^ , ţinea incă, fără îndoială, de vremea lingvisticii aflate m cunabulis.
       Sentimentul provizoriului, sau, mai bine zis, al ftmultului încă de făcut", l-a determinat pe S.Puşcariu să reia neîntîrziat cercetarea astfel legată, şi să adauge, pe exemplarul propriu, mai multe tipuri de observaţii, străine şi proprii:
       • corecturile aduse de recenzenţi;
       -        noi materiale lingvistice din zone romanice mai aparte (sardă, dalmată, dialecte sud-italice. sud-dunărene, alpine, iberice);
       -        noi propuneri de detaliu din articolele apărute in diferite reviste de specialitate din ţară şi din străinătate;
       - consecinţe practice ale unor noi luări de poziţie teoretice;
       -        scînteieri de idei proprii, uneori doar fugar transcrise fie în text, fie pe pagina albă alăturată.
       Amploarea - fie ea şi pur cantitativă - a prefacerii mereu crescânde este impresionantă: faţă de cele 1947 de iemmata pe care le cuprinsese Dicţionarul (1905), autorul preschimbă in mai multe etape succesive textul a 783 ărticole (40%) şi adaugă nu mai puţin de 708 noi cuvinte titlu (36,5%). Numai o tehnică editorială severă şi complexă poate da seama cum se cuvine asupra tensiunii lăuntrice a acestui neostoit efort de cunoaştere, mereu dus mai departe. Un prim "val” de note. am cuteza să spunem provizoriu, acoperă anii de pînă în 1914; un al doilea, mai însemnat chiar, şi cu mai multe creste, aparţine anilor ’20; apoit în anii ’30, însemnările se
4
răresc şi aproape că încetează, autorul gîndind, probabil, la "publicarea materialului lexical bogat cuprins în noul Dicţionar al Academiei Române' \ Graficul complet al tuturor nivelurilor de adnotare, urmărind criteriile pomenite mai jos, în Nota Editorială, rămîne totuşi încă de făcut
       Caracteristicile pregnante ale acestor corecturi şi adaosuri - mai rare în text, majoritatea fiind trecute pe pagini albe inserate în plus, fie ele transcrise direct, fie, nw mw/te, /zpzte Jzreci cw fişe cu tot, pentru a cîştiga timp - ni se arată a fi statornicia şi exhaustivitatea. Din cele 182 de pagini ale textului însuşi (corp 8, 51 de rânduri de pagină, 64 de semne pe rînd) numai una singură nu are adaosuri în text sau marginale (p.154) , desigur că din pură întâmplare: Iar pe mult^ pagini casacada adăugirilor vine talaz: de-a lungul volumului, extrasele din aceeaşi recenzie, din acelaşi articol, din aceeaşi lucrare sunt trecute metronomic, fară salturi de umoare.
       Această egalitate de spirit înalt o admirăm, omeneşte, mai cu seamă în transcrierea completă şi calmă a observaţiilor recenzenţilor, care sunt uneori, ca totdeauna, fie chiţibuşari, fie de-a dreptul răutăcioşi. Nevoia îndreptării şi utilitatea regîndirii au primat olimpian asupra oricărui impuls de reacţie sentimentală de-o clipă.
       Dar transcrierea acestor detalii este nesemnificativă faţă de dezvoltarea radiară a direcţiilor de cercetare care îmbogăţesc substanţial forma iniţială a Dicţionarului. Unele dintre izvoarele folosite, sunt, de altfel, indexate, spre abreviere mai comodă, pe paginile albe extreme ale volumului .
       Adaosurile de detaliu cele mai frecvente, intr-un larg evantai de probleme şi de nume de învăţaţi, vin însă din articole - mai vechi şi mai noi
-  aparţinînd cu deosebire unor cărturari de limbă germană şi italiană: Schuchărdt, Weigand, Spitzer, Wartburg, Gamillscheg, Herzog, Vasmer, apoi Mussafia şi Salvioni - lîngă care-i putem alătura şi pe Skok, Subak, Zupitza, Sandfeld.
       Nu mai puţine informaţii sunt cele culese "din zborul Dicţionarului (Academiei)", ca spice căzute în urma secerătorilor Muzeului Limbii Române, şi strînse în tezaurul Dacoromaniei: din lucrările lui Puşcariu însuşi, apoi din cele ale lui Capidan, ale Densuşienilor, ale lui Procopovici,
 5-
 /
 Papahagi, Giuglea, Bogrea, Lacea, Diculescu, Drăganu, nu fără sporadice menţiuni ale lui CipariuHasdeu sau Tiktin.
        După cum se vede, comparaţia cuprinde arii largi suplimentare, zone de grai şi de dialect pline de interes (din Pind şi pînă in Pirinei, din Friaul şi pînă în Sicilia), precum şi dese paralele de evoluţii semantice balcanice (greceşti, albaneze, sud-slave).
        Mai mult chiar, unele sugestii tind să urce chiar şi spre planul indo-europeant urmînd cu prudenţă calea deschisă de Hasdeu şi continuată de Giuglea. Ba chiar şi divagaţiile evidente ale lui Diculescu se află strînse cu
 o răbdare de-a dreptul benedictină.
        Exemplele care dovedesc importanţa acestor adaosuri şi spiritul metodic în care sunt făcute) împînzesc tot şirul însemnărilor de mai jos: a se vedea, spre pildă, la început, cele referitoare la caut, împar, ingîn, merg, nunta, scap, urzica, vioară, etc. Mai trebuie oare pledat în favoarea utilităţii inserării viitoare a celor mai de seamă dintre aceste adăugiri într-o viitoare reluare tipărită, în româneşte, a Dicţionarului? Pînă atunci, greutăţile prezente în viaţa omului de carte fiind destule, am ales această cale de publicare a tuturor însemnărilor, într-un volum aparte, ca o şcoală a lucrului filologic impecabil, pentru începători în ale etimologiei româneşti, ba chiar şi nu numai pentru ei. Acesta socotim că este cel mai firesc şi mai simplu omagiu pe care i-l putem aduce Maestrului dintîi al Muzeului Limbii Române, mai cu seamă acum, în toamna reînvierii atît a Muzeului, cît şi a Dacoromaniei, în reşedinţa lor clujeană, la care Sextil Puşcariu a ţinut atît de mult
                                                      Octombrie, 1994
        D.S.
        1.       Sextil Puşcariu, Etymologisches Worterbuch der rumănischen Sprache L Das lateinische Element, ψίι Beriicksichtigung alier romanischen Sprachen, Heidelberg, Winter, 1905,-235 pp.(=1975~. reimprimare anastatică).
        2. Diciionnaire d'etvmologie daco-romane. I. Elements latins, Frankfurt am Main,
 1870.                    '                                   2
        3. Lateinisch-Romanisches Worterbuch, Paderbom. 1904 .
        4. Sextil Puşcariu. Călare pe două veacuri (1896-1906), Bucureşti, EPLA, 1968,
 p.135.
        5. Pentru curiozitate, este pagina care merge tocmai de la subî până suferinţă.
        6. Vezi mai jos, de la extremele volumului, p. 9.
6
                        NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
                                               9
        Fondul însemnărilor ce urmează li se adresează mai cu seamă celor preocupaţi de etimologie (latină, romanică, românească). Dar forma editării lor îi are în vedere, în plus, pe cei care, mai devreme sau mai tîrziu, vor să urmeze o formaţie filologică de editor.
        Cu alte cuvinte:
        a)        Cei interesaţi de etimologie vor afla aici o seamă de date şi idei, fie proprii lui S.Puşcariu (de la sclipiri de moment, nefinalizate, pînă la demonstraţii clădite în Dacoromaniaj, fie ale altor lingvişti (mai ales romanişti şi slavişti), notate, preluate sau combătute de el.
        b)        Cei preocupaţi de lucrul filologului vor găsi însemnate mai jos toate minuţiile de nivel de adnotare (creion/cerneală; culori: neagră (cel mai des, presupusă de la sine), albastră (închisă/deschisă), verde, roşie (diverse nuanţe), fişe lipite etc.), care pot sluji drept indicii clare de nivel de datare succesivă a adnotărilor, în corelaţie firească faţă de anii menţionaţi cu respectiva scriere şi culoare. în plus, am separat provizoriu ceea ce este evident o primă însemnare, de cele ulterioare (v. mai jos, despre semnificaţia acoladelor). Toţi cei care, literaţi, istorici, sau lingvişti fiind, ‘ socot ca-şi pot îngădui să ignore filologia de text, sunt invitaţi a trece cu vederea atari aparente "ciudăţenii filologice".
        în schimb, filologii vor înţelege lesne de ce:
        1.        Nu am modificat redacţional punctuaţia, prescurtările şi ghilimelele (simple/duble), pentru a lăsa loc datării relative.
        2.        Am ţinut să dăm cu ... numărul de litere pe care (uneori) nu le-am putut descifr a mulţumitor.
                                                                                        7
       3          Am lăsat ca atare stadiile succesive de ortografie română fi/â. -ά/'-ά. î/-i etc.) sau albaneză (e/e), în acelaşi scop.
       4          Am semnalat repunerile în ordine şi/sau şovăielie de inserare între cuvintele titlu deja existente. Observaţiile noastre au mereu alt corp de literă (mai mărunt).
       5.Nu am unificat decît prezentarea cuvintelor titlu (toate date cu aldine (bold) şi a cuvintelot citate în text ad formam, date în cursive, (italice).
       Pentru claritatea procedurii în ochii tuturora, vom mai spune doar că:                   1
       1.         Am reluat din text şi cuvîntul-titlu din ediţia 1905, în mod obişnuit doar presupus de Sextil Puşcariu, care s-a mulţumit să reia doar cifra lui, însemnările aferente fiind direct copiate, fără vreun semn tipografic special, atîta vreme cît ele sunt trecute pe pagina tipărită a volumului
       2. Am semnalat însă prin {                    } adaosurile primare făcute pe paginile albe interstiţiare.
       3.         Am păstrat haste le (barele verticale simple/duble) date de S. Puşcariu, spre a-şi separa singur observaţiile la aceeşi lemma.
       4.  Am semnalat totuşi cu {{            }}   adaosurile   mai târzii, a căror
cronologie succesivă rămîne de făcut.
       5.  Rareori, am dat, spre lămurire, rezoluţii ale unor abrevieri mai
neaşteptate, între (      ). Şi mai rar, am pus între <          >, scurte adaosuri
necesare înţelegerii textului (legături sintactice tăiate în fuga însemnării) sau trimiteri dorite de autorul însuşi, care îşi lăsase loc liber (marcat uneori cu . . . .) spre completarea ulterioară aşteptată.
       în sfirşit, sistemul de abrevieri şi sigle proprii lui S. Puşcariu, dar de altfel curente în lingvistică, poate fi revăzut în ediţia sa, (1905 = 1975^, p> 233-235). La acestea am adăugat o listă suplimentară, extrasă din însemnări, mărturisind însă că nu ştim ce înseamnă is. (416, p.36), alb. mc. (albaneza din Macedonia?, 420, p.37’) şi sves. (1296 a, p. 113).
                                                                                  D.S.
8
      (în original, pe prima pagină albă de dreapta de după pagina de gardă)
 B. I-II    =  Dr. Matteo Giulio Bartoli: Das Dalmatinische. Schriften der
               Balkankomission, linguistische Abteilung, V, Wien, Holder, 1906. I. Einteilung u. Ethnographie Illyriens. II. Glossare und Texte . - Grammatik und Lexikon.
 PAP.       =  Per. Papahagi: Notiţe etimologice (extras din Anal. Ac.
              Rom., Seria Π, Tom. XXIX, Mem.secţ.lit.) Buc. 1907
 S. -J.     =  Sandfeld - Jensen în Idg. Forschungen, Anzeiger XX Bd.,
               1/3 Heft.
 W.J.       =  Weigand în Jahresbericht uber die Fortschritte der rom.
               Philologie, 1904, pag. 90 sqq.
 Subak      =  Weitere Nachtrage zu Kortings Lat.-rom. Wb., Z .XXIX, 418
               sqq.
 Dens.      =  Densusianu în Viaţa nouă ΙΠ, N^6.
 Z.         =  Zauner Literaturblatt f.germ.u.rom.Phil. XXVIII, 161-165.
 W.         =  Wagner, Max Leopold: Lautlehre der sardischen Mundarten,
               mit besonderer Beriicksichtigung der um Gaunargentu gesprochenen Varietâten, Halle, Niemeyer, 1907 (12. Beiheft zur Z.J.
       (în original pe ultima pagină albă de dreapta, după caseta tipografiei Lippert&Co.)
     Giulio Subak Archeografo Triestino XXX, ΠΙ serie, voi. Π, fasc. Π
 (extras pag. 9-21)
                       A
       P. 1
       1. a (r.8) Dosoft. V. S.. Sept. 24 - (din V.J.).
       3.        abeâ, {Subak 13 will es von OBVÎAM [IRE] ableiten. tTber *oâbea ?jj. S.-J. 181. La Cih. psl. abije (cfr. dan. knop "kaum" = jutlănd."gleich"). Cir. "es ist knapp [oder gleich] vier Uhr".}
       {3a. &burca<* ar boricare.}
       {{3b. ablişoară, albişoară <qlb(u)la la DR. ΙΠ, 826.}}
       5.        aburesc (r.5) {"Ob boare dasselbe ist wie abur mochte ich sehr bezweifeln. Im Big. haben wir 3opa, 3ypa, 3yp£,von denen boare nicht zu trennen ist, ebensowenig wie bură, bure Cod. Şch. 54/1. Die weitverbreitete Sippe lăsst sich nur im Zusammenhange mit den anderen Balkansprachen betrachten". Weigand Kr.Jb. 1902/3 V, 94. | Pap.<a-volare (mai bine *abvolare) "hin, fort, dayon-fliegen".}{{Cfr. Ml. 15, DA. DR ΠΙ 658 (la.."a zbura"); despre cuvântul albanez (sic), Jokl. Unters. 269 sqq.}}
       6.        ac {B.I, 432. fem., ausser im Sard., auch im Vegl., den Abruzzen wohl bis Arezzo, u. vielleicht in den Puglie}. {{Campid. aj)u (acu) "Nadei" W. 17.}}
       {[6a. ar. ak’acăsescu, acăk’isescu, megl. picăses "pricep"<ngr.an-εικάω, sau din capisso (=capesso) Iordan, Dift. 64}} /
       P. 2
       {9a. acerk<celo Giuglea DR.III 1090.}
       10. aceră {Campid. aquila W. 48.}
       {10a' acină luna = apariţia lunii de îndată ce e întunerec <lat. acinari A.Graur Bul. Ling. III p. 64-65.}
                                                                                                                                                                                                               1.1
      {13a. aciua, aciola. Ph.Z. 31, 2%l<accellare. || cf DA.|j CDDE 10: *accub7liare.}
      i 13b. acmîi < eccu nune DA.} /
      P.3
      16. acru (r.2 după Thes.1.1.) {"seit Beginn des 3. Jh. besonders aus medizinischen Quellen belegt" Wartburg}(apoi şters) alb. egre "rauh, wild” (apoi ados după sp.) cat. agrio (şilafme) {Campid.ajru, vulg. campid. argu.}
      18. acum(a) mgl. acw{acw<ECC’HUC, cfr. ADHUC'fino a cuesto momento. ancora" Subak 13.}
      21. adăpost{Candrea-Hechts Rom. XXXI, 296 sq. *adappostum passt in der Bedeutung besser als Tiktins *addepositum. Weigand Kr. Jb. 1902/3,
1,91.}
      {21a. adărau cf. dur are || CDDE primesc pe adarare.}
      23.        âdecă{"die a.-rum. Bedeutung"ecce", an der M.-L. Anstoss nimmt, lăsst sich sehr gut illustrieren durch die Gleichung adde = confer
= vide, die als Hinweise ublich sind." Weigand Kr.Jb.1902/3, I, 11 -ADDICA fîir INDICA Subak 13.|| adaequa Drâgan DR. Π.}
      24.        adevăr {"Das bestăndige"e" in der zweiten Silbe von adevăr scheint mir eher auf eine Zusammensetzung ad-de-verum hinzudeuten" Z.162}
      {24a. adia, aduia <*aduliare DA.}
      25.        adînc{Gamillscheg, Oltenische Mundarten 32, aduce dovezi pentru aduncus şi contra lui adancus.} /
      P.4
      {25a adânca DA.}
      26.adineâorT  {S.-J. 181 "diirftig ausgefallen".}
 12
       28.aduc (r.4 corectat) a.-pg. adduzir {campid. atuzere W. 60.}
       30.        adumbresc(r.3 înainte de abruzz.){cerign.aumbră (ricomposizione con a-) AG XV, 279.}
       31.adun{S.-J.   180: a.-fr. auner.}
       {33a.afin <dafin <gr.δάφνη Herzog, R.F. I, 99-105.}
       34. âflu{dalm. aflatura”Fund auf offenem Meere, Beute, Wrack"
S.-J.181.} /
       P.5
       {34a. ar. zfrtzţ&<afiriciae REW.}
       37. ager (r.l la fine) Mi.Co. Π, 48, 72.
       {37a agest(ru) < aggestum HEM, DA.}
       39. agur (r.l despre ar. agurliu "giinstig"){<turc. ogurlu Jb. XX-XXV
162.}
       42.        II aiept vb. I "aufrichten, werfen" (r.l la fine) Mussafia, Voc. 135 {<gr.iâîUto. Diculescu DR IV, 403.}
       43.  âier {Campid.a$era < aeraW. 25..}
       44.        âimintre(a)(r. 2 după Hasdeu: Etymol. Magn).{Skok (Arch.rom. VIII 1/2 ] 41)*alimente, respins în DR.III 830 şi DR. IV.}
       45.        ainde{"Bei ainde aus *ALIUNDE ist [bei Candrea - Hecht] ausser acht geblieben, dass nb. unde auch inde im Drum. weit verbreitet ist, auch ir. denda ist heranzuziehen, ebenso aiYrea nb. aiurea; hic - huc, ibi · ubi, inde -unde haben sich gegenseitig beeinflusst; das gegenseitige Verhăltnis bleibt klarzulegen. Ein rein lautlicher LTbergang von i u>i findet sich in ibovnic
<  iubovnic < iubovnic; arom.îngl’it, încl’id beweisen, das clu > cl’i urrumănisch ist." Weigand Kr.Jb. 1902/3 I, 91.}
       48.  aiure(a) {< alior[sum] REW. 343, cf. DR. III.}
       49.        ajun (r.l - se pune sub semnul întrebării - n din ir. ZUn)', (r.2) {Campid. gaunâi "fasten" W.19.};(r. 2 fine) cfr. Co. II, 75.
 13
       50.         ajung (r. 2 după ADJtJNGO corectat) - NXI (faţă de* XI); (r. 3){"einholen” şi dial. franc, şi.ital. şi lat. târzie (s. VIU) Wartburg adjungere.}/ (P. 6 r. 1 corectat) n ’arjonge (faţă de u ’arjonge). /
       P.6
       51.         ajut{v. - lat. trans. s. intrans. (+ dat), clasic numai trans., lat. vulg. intrans. Romanice trans.; rom. amândouă, Wartburg adjutare.}
       {53a. alac < gr. αλ i ξ,-ικσς Diculescu DR. IV, 458.}
       {54a. alătrâ DA.}
       55. alb {(şters auch ) B. I sard. (Nigra, Arch. XV, 492). Campid. arbu W. 43.|j (r. 3 după pg. alvo ) alb, alte nume romanice la Wartburg.}
       {59a. alboarev.fr. aubour, v.pr. albor. Wartburg.}
       60.         aleg (r.3 după ELÎGO) Lucif. Cagliari (a. 356-360), 80, 11. ALLΙΠ, 13.
       61.         alerg (r.l înainte de"rennen") "laufen"(r. 5 după sard. allargere) (prtg. passar de largo "passare in gran distanza" Subak 13. | span. hacerse ά
lo  largo = "sich aus dem Staube machen, sich davon mavhen." |j Cf. alarcinâ, alerginâi< *allargare, + -inare, Drăganu, DR, IV, 739.}
       63. II ar. alin {W.J. 100 < *allevinare (allevo) "In die Hohe heben". |}< *aleno (<anhelo) Puşcariu DR. 462.|< germ. lina Giuglea Dr III 1090.}
       {65. (nu 66) alior: {*helebru > (h)eleur > alior Subak 14.}
       {{65. alior < lat. aureolus Candrea, G.S. III, 422-23.}}
       *{65a. alivenci < lat.olivenca > slav. bibi. Bogrea DR III p.724.} /
       P.7
       67. alt {pentru înlocuirea lui alius prin alter cf. Wartburg s. alter}
       69. aluat (r.S la "Hefe, Teig" intenţie nefmalizată de modificare).
 14
       70. alună (r.2 după ABELLANA) {cf. (şters Bertoni A. Trib. 4, 17, Falkhauser RDR 2, 270) Wartburg *abellania, dar M.-L. DR. III 644: *allevanu. -a) (r.ll corectat δλωνάρις în loc de &-),
                                  habere) aeare]
       72. am{Nach Subak 14                       \ avutl | paralele slave la
                                  habutus)vut J
Bemeker 425.}
       {72a. amăgi < μαγεύω Diculescu DR IV p. 474. (şters amăgire <) amăgeu < μαγεΰς.}
       {72 (rămas 72a). ar. amâte"die Magie, Zauberei" < (şters magia) MAGIA (gr. μαγεια> măyie, amăgifisescu) Pap. 1.}
       73. amar (r.2 după AMARUS, -A, -UM) vegl. amuăr.
       75.        amărâsc {amărî < lat. amarus+ger. marrjan: Giuglea DR Π, p. 389-93. Gamillscheg se îndoieşte: ZfRPh. Bd. 48, p.473.} /
       P.8
       76. (corectat) ar. amăreâţă sf. (in loc de amăreâţă sf. [ar.~).
       77.        ameninţ {Campid. amelezzâi (log. minettare). || adminitiari Thess.| *eminetitiare Giuglea DR.| poate imminentiare. ||} Tiktin Z.X, 247, XII, 453.
       {78a. ameţesc (intenţie nefinalizată aici)}
       80. amând0i (r. 3 adaos v.-it. pentru it. amendue).
       82.        amnăr {<*manubellum, Giuglea DR. IV 1554.|<*maMÎÎis, Puşcariu, i<bi>dem.}
       83.        amorţesc{francoprov. şi pg. "engourdir", sens care pare a fi cel vechi. Wartburg·} (r. 2 adaos) a.sp. (faţă de sp.)
       {85a. ar. amură < *MULA ML.}
       {85^. amurg< αμολγος Diculescu DR IV.447.}
       87.        amuţesc{B.II, 433.[ ] zu streichen, gelehit.} (r. 2 croşete drepte adăugate la) [a. -lomb. amutir].
 15
       88.       an{B.II, 433"heute wohl ganz. ItaL, s. Muss. Brtg.}{{(mai la o parte, în creion, simplă notare) anferţ} }.
       {88a. ar. ancunare) = "glimmen" < cuneare "verkeilen", Capidan. DR. Π. p. 631-32, {{Gamillscheg: ?, ZfRPh, 48, p. 476.}}.}
       {88*\ ar. (a)ndoâpăr (andupărare)’a rezămâ, a sprijini"<DE-PALO, ARE "bepfâien, anpfăien" (sic) PAP. 1.}
       89.       I anin {W.J. 100"halte a. = mit ar. a/i«"aufheben > aufhăngen."jj<*a//evware < allevura"in die Hohe heben" Jrb. XX-XXV 133 || cf. DR ΠΙ 661 || < libra% Giuglea DR ΙΠ 1090 || <haereo + -inare Giuglea, DR IV, 1544.}
       90.        II anin {*alna > *alana > grec. Calabria addâna ΈΛβ' Rohlfs Gr.
u. Rom. 165.}
       91. âpă{Campid. aqua, W. 48.}
       93. âpăr{cf. DR. DI 826.}/(P.9 r.2 după paranteză) {in franz. Dialekten auch apparare, Wartburg.} /
       P.9
       {93a. apare <aqualis, cfr. sard. log. abbarzu, c. abbargu " Wasserfurche.}
       {94a. *apătă < *aquatare CDDE 61, DA.}
       97. aplec {cat. aplegar Subâk, 408.}
       98.       apoi {v. lomb. ape, v. -gen. cors. appBsu, v. -span. apos, poit. apen"apres" Wartburg adpost.)
       99. aprig (r.2 dupa sp. abrigo) sard. aBrigu = ? {*Apprex(<apprecor -
supplico, duplex - duplico, vindex - vindico, simplex - simplico, complex -complica, -fex - -fico; foensSEX - secare [sp. segar ecc. 'mietere'] Sinn:"brams, desiderio di possedare ecc.", oder PREX (cfr. ex - lex, con -grex), Sinn:      cf. deprecor (l'opposoto del nostro apprex)
”maledire"(etimologico), "allontanare" per"respingere, rifiutare"(«o«
 16
deprecor quin "non mi sarebbe dispiacevole che..."). Fonn: appreces> *apred > sing. aprec. Subak 14. Campid. obriZu W. 20.|| harpagus DA.}
       100.        aprind (r.7 după wieder im) {a. -fr. apprendre"allumer.||DR ΠΙ826}
       101. aproape (r. 3 corectat) s. -ven. aprovo (pentru apruvo),
       102.        apropiu (r.l în loc de asterisc la APPROPIO) Georges. {Mi. Co. Π, 15: spătlat. adpropiare || cf. Wartburg.}.
       103. apAc {Pt. înţelesul "beginne" cf. rus. uMty 'fange an, beginne',
big. za-hvastam'begame', lat. in-cipio.\\< onomat *puc!, ca înhăţa din hafl Spitzer DR.IH 645 ş. u.} /             i
       P 10
       {104a. apusat "lăsat în pace”<*appausatus Bogrea DR.III 726.}
       107. aramă (r. 5 corectat) sp. alambre (pentru arambre).
       {107a. ar. arăspease <respissa - spissus, Capidan DR. ΙΠ, 754-56.}
       108.        arăt (r. 3 corectat în loc de Miklosicbs) Diez I 337. {ir. arotu "verlangt wie zqlet <digitus beweist, durchaus nicht primăres a. M. -L. 's ELATO Wiirde nb. "lat" gewiss nicht zu arai geworden sein.*ARRECTARE od. besser*ERECTARE mit dem "Bedeutunsubergang 'in die Eohe richten' (peste rând heben) > 'zeigen "Weigand. Kr. Jb. 1904, I, 92 (corectat şi peste rând din 1902/3, I, 92).|| W.T. 9Q.\\*arrestc Mi.Co. Π, 66.|| *adreitero Candrea Is. 141, G.S.IH, 423-24.}
       109. ar. arâtii {în Ormea ară < aratru, Herzog, Z.32, 621.}
       {109a. arător[ar. ~].}
       {111a. Arbineşi < Arbanenses DR.II 488.}
       {113a. arcar (simplă sugestie de culoare roşie.)}
       {113b. (de fapt ll4a, după ard) âret (în aretul vântului) < HARITUS Bogrea DR.I, 257.}
       116. argint (r. 2 eliminat vegl. arziant). /
 17
 Pi.11
       {117a. arichiţă"petit lait, creme" HEM < *alicula-\—ifă(<alica "Speltgraupen u. der daraus bereitete Trank, Spelttrunk, Speltnuss", sard. alighe, ar. (<alb. alcă, a/ica"crema ce se suprapune pe lapte. Din alcâ, fee bacii unt, brânză untoasă, etc. Pap. 1.} {{(nu 1182) arichiţă < alicula <*αλλικυλη Diculescu DR. IV 453.}}
       118. anciu{< *hericio, -onis.}
       {120a. arinariţă.}
       121.       arîndez {"die gewdhnliche rum. Form ist arendă (nicht das kunstliche orânda), die ebenso wie das big. magy. Wort erst in modemer Zeit in die Volkssprache eingedrungen ist mit der Einfuhrung der Pachtverhâltnisse. Nach Rumânien kann das Wort von Ungam oder auch von Russland aus gekommen sein" Weigand: Krit. Jahrb. 1902/3, I,
90.}{{"span. arrendar berucht kaum auf Konjugationswechsel, ist vielmehr eher eine Bildung vom Subst, renda aus: das sard. Wort ist wohl dem Span. entlehnt." Z. 162.}}
       122. arinos (r. 2 dorite paranteze la) sp. pg. are(n)oso.
       124. arm {Campid. armu W. 42.}
       125. armă {Campid. arma W. 42. || întrărmâ < armare.)
       {125a. armânt"arme, armătură < armamentum. V. Bogrea, Anuarul Inst. Ist. Naţ. Cluj I, 311 şi 407.}
       {{125b armar < armarium.}}
       {127a. armez (înarmez, întrarmez) < armo, -are. (curoşu).}
       131.       arţar {"nâher liegt einen Zusammenhang mit arcuş "Bogen" einzunehmen, so dass die Verwendung des Holzes den Namen des Baumes gebildet hat (cf. jugastru)” Jb. XX-XXV 79 \\* ar cens > art+- ar al pomilor || DR. ΙΠ 825.}
       {{131a. ar. arugă}}.
       132.       arunc {cit. abruzz. arrongâ < eruncare (?) B.I, 294. | Mgl. sălăghies"arunc" sişupies "arunc".}
18
       132a. ar. aruspease "friguri recurente", adv. "din timp în timp” <RESPISSUS {{(şters) alb. spes"oft, hâufig" <*SPISSUS}}(şi răspăr ?) Capidan, DR> ΙΠ 755, cf. spes.) /
       P.12
       136. âşch(i)e {Campid. ăstuia W. 18. Im Nuores. askra W. 46.} (r.2 şters it. aşchia).
       139. ascund {B. I, 292: vegl. askond.ro.}
       142. aşez {fr. assieger.}
       {144a· ar. asperdiciune"Verclerbnis" < *experditio, -onem (perditio) Th. Capidam, Die nominalen Suffixe, 32.}
       {146a. aspuma < exspumo. Campid. aspu W. 65.} /
       P.13
       151. aştern {B. I, 291: srb.-kr. stem-uti "propagginare", stema "propaggine" (Kusar, Rad., CVIII, 15).}
       154. asttip (r.3) {"1. s'oreille" Z. 162.}
       {154a. asturcan < asturicus Bogrea DR II, 650-51. Gamillscheg:? ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       156. asiipră {S.-J. 181 -a = Artikel, nicht ad.}
       {159a. atârnă < adtru(ti)nare Giuglea DR> III, 1090.} /
       P.14
       {160a. aţină.}
       {161a. aţipi < *attepire CDDE, 109.| < rut. zacipyty ' stumm werden" zacipnuty, "erstarren", Schaludke, Balkanarchiv I, 159.}
       {161b. atârnă < *αρτ<χνω Diculescu DR> IV 493.}
       {165a ar. auâ "dort"{ {(peste rând) "hier"}}(?) < ILLAC: u. eng. lâ , it. la. frz. lâ. sp. alia. j! Ar. auâîse < ILLACCE ML. ΙΠ, § 475.}
       166. t auă {lomb. Uga, ossol. ova, obw'.jeva.)
       173. ar. auş, {Wahrschemlich avus +suf. -usinus MI. CO. II, 79-80 Icfr. deaoş. neaoş. |j (auşel < avicellus Ţicâloiu ZRPh. 41, 590 nu merge: DR> II886.}
       {174a. auzit < audîius.}
       {174b. aveni t "a 4osPÎ < advenTre.}
       176. in (r. 1 cu dublă paranteză) ar. a(d)(z)ă (fată de ad(z)ă) {S. -J. 181 "Kurzung von astăzi”. || WJ. So schon Cip. Gr. Π, 146; nicht Kiirzung < astăzi, wie astară < astăseară.)
       {176a. azema, azimă < (^υμος Diculescu DR> IV, 439, 472·}
                                           B.
       {176b. băga < *baugare - bauga (longob.) Giuglea, DR> II, 361-79. Gamilischeg comb.: ZfRPh, Bd. 48, p. 472.}
       {177a. băiat DA.: < *belliatus "frumuşel" Giuglea, DR. IV, 1548.}
       178.         bâier {WJ. 99"Verfehlt. Grundbedeutung "Band, Schnur"> "Eingeweide"(0. inimei). Im big. "Schnur von alten Geldstucken". Tiirk. bayer hat fem zu bleiben. ||{{"1. XXVIII st. XXXVIII."(în text, p. 15, r.4 a şi a fost corectat prin barare XXVIII) "Die Etymologie baer < variu halte ich nicht fur erwiesen. Die angenommene Dopplentwicklung von ir zuzugeben wird man’ sich schwer entscheiden, wenn nicht zwingende Grunde dafur sprechen. Von den drei dafur angefuhrten Wortem zeigt muria auch anderswo unregelmăssige Behandlung. caer auf *cariu zuriickzufuhren ist auch bedenklich, weil derartige Substantivbildungen auf -iu von Verbalstâmmen bekanntl’ch nicht hăufig sind. Das herbeigezogene cubium 20
ist insofem ganz verschieden, weil daneben concubium bcsteht. Es bleibt also nur baier, das zu vâriu begrifflich stimmt, das aber eben wegen der lautlichen Entwicklung nicht gut (continuat alături jos) dazugestellt werden kann Auffallig ist auch, dass bei nicht einem der drei Worter dialektische mit -riu angegeben werden." Z. 162 f.}} /
       P.15
       179.        bajocură (batjocură) {Mi. B. 13 îl compară cu srb. salu zbijati, w.-russ. bajdy bi'c. a | Ă trecut şi în rut. Mi. Co. Π, 75: big. ona nu se seja bije, volksl. ja/ia mu se seja podbi, w. -russ bajdy bic "ineptire".}
       {179a bălăngăni < bilanx Giuglea DR> ΠΙ 1098.}
       182. bărbă {Campid. barba.)
       {183a. bărbat (deal bărbat), "loc arat, ogor” < lat verbactum Giuglea, DR>V, 538-42.}
       184. bărbie (r. 3 corectat) it. barviglio (din barbiglio).
       { {184a* bărboaie < barbonea = bar bus + -onea: Gamillscheg ZfRPh, 48, p. 485.}}
       {184b. barbur(e).}
       {184°. Bârsa < βάρυσις, βρύση Diculescu DR. IV, 499.}
       {{184d. bârdăun (bârzăun = bârdăun + bâz; nf. din tăun) cf. REW 1404, DR> m, 591, 592.}}
       185.        ar. bărtstat (băltsat) {fr. brassee "ce que peuvent contenir Ies deux bras". Subak 15.}
       {185a. ar. bărţire"piatră, bolovan"< bracile"Werkstein". P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 33-35 }
       189. băşică {sard. 1. bwfika, c. huccuka (cu alt sufix), nu-i dovadă de v > b, căci regulat. W. 14.} /
 21
 P.16
       191. ar. bas {Campid. baca}
       {192a.bat " a se împreuna anmăsarul cu iapa" = v. -gr. βατεύω, βα-τεω. -ω 'sailiir, couvrir'. Giuglea, DR> ΠΙ 618.}
       {192b. băţ < german bit: Giuglea DR> II, p. 408. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 473.}
       194. bătaie (pentru r.4 se cere cu [ ]){"[span. batalla]" Z. 163.}
       {194a. batal < βατής, βατηριος.. Diculescu DR> IV 444.}
       195.        bătrân {B. 1,191 "in alten Dokumenten Venetiens u. Suditalines. (Arch. X, 255, XV, 333, 362, Rom. VH, 51, Zeitschr. EX, 303, 314, Corp. dipi. istr. 1297), hier auch bei Ortsnamen (Flachia). VETERNUS: Punta veterna bei Verbinco, kaum rum. bătăm in Maz. istr. und such z. T. in -Dazien (man erwartet băţăm) || Salvioni: Spogliature siciliane, I, 5 şi în v. sic. virra«w"vecchio".}
       {195a. ide mutat ca I98a) beciu < gr. βηκιον. DiculescuDR. IV 444.}
       {195b. baunâ < *baubulare.}
       196. beat {bibîtus + bîbătus Jb. XX-XXV 98. ]| DR.IV.}
       198. bec (r. 7 după beccuna "Ziege") mark. bets/e. /
       P. 17
       {(200°. berc < *brevicus Bogrea DR. I 257)}(articol păstrat cu şovăială,
extra ordinem).
       4200a. beştea "puşcheş" < *besi cella (< vesica) Dens. G.Ţ.Haţ. 53.}
       {200b. beţîţ"beţiv" < *bibificius Dens. G. Ţ. Haţ.}
       {200°. bezmetic < amphisbeticus Giuglea DR. II 820.}
       {200°. beregată < βαρυγάς, άδος Diculescu DR. Iv. 475.}
       201. (biet {< *biliatus Giuglea DR. III p. 66.}
22
       202. ar. binâts (r. 2 înainte de binak. al cărui asterisc este anulat) Capidan, Nomin. suff. 5.
       204. biserică {Vegl. basalka, alb. Bieska (Jirecka”ohae Zweifel"Xcfr. n. -it. Bescape = B. Petri, Bescanueva < B. nova), auch tessin., obwald. u. hăufig als Orts-N. in N. -it. cf. Salvioni: Bull. d. Svizzera it. 1899, S. 87. Malfatti, Aimuario d. Soc. d. alpin.-trident 1896, S. 175. Kretschmer, Z. 7, 1905, S. 539 f. B. I, 290, Π, 429: Weitere Belege bei Salvioni, Arch. XVI, 229, 374 und besonders Olivieri, Studi glott. it ΠΙ, 188·! Răspândirea romanică la Jud. Zur Geschichte der Biînderram. Kirchensprache, p. 23 ş. u.}
       {204a. ar. bisnat.}            *
       {204b. bit < viteus, ca serbo-croat bic, Skok, Casopis VI, 41 ş. u.} {204c. (sau 207b) ar. blândur "voce, melodie desmierdătoaien
< blandulus P. Paphagi, Ann. Dobr. IV (1923) 371-375.}
       206. bBnd (r. 1 corectat ar. incsif) ar. imir.
       (209*. boarfă < lat. barbus prin. transil. buercoeu Lacea DR. ΙΠ, 748.}
       210. boâşe (r. 1 adaos) şi boarşe DR. V.
       {2103. Bobotează < apă - botează DA. | ar. buboaie < bobeo bota (= voveo vota) + boteza. P. Papahagi, Ann. Dobr. IV (1923), 95-97.} /
       P.18
       (210b. boitar < βοιτηρ, βοητηρ Diculeiscu DR. IV 446.
       {210c. bord < βωλωδης Diculescu DR. IV 490.}
       {210d. boscoane < βασκανος Diculescu DR> IV 474.}
       211. (bot {< gr^ocov Giuglea DR. III 1090.}
       (21 la. (de fapt sub 210°) bord "bolovan, bruş de pământ" < *bolidus s. *bolodus < gr. βωλωδης"^ο1^" CKuglea, DR.III, 595. Derivat îmburdă ib. ΠΙ, 595-596 }
 23
  S.§ 15 C.}
       {21 lb. bot comparat cu it. boccia Iordan ZRPh, p. 559, cf. DA.}
       {21 lc boteiu < *βοτηιον Diculescu DR. IV 444.}
       212.        botez (r. 1 sfârşit înainte de it.) {vgl. indessen Subak 15(< gr. (ε)παγίζω).}
{212a.(de fapt. 212) botez<*BAPTIDIUM
{212b. botejune< * BAPTIDIO
j
       213.        bou {"Auch das beamische bueu verlangt eine Basis bovu (vgl. nau novem. mau movetf' Z. 163.}
       217. braţ (braţă (cu roşu) DA (cu negru).
       219. (brebenei {Mi. Co. II, 35: vgl. breăbene < beârbene.}
       {219a. breseacăn < *brassicinus < brassica Giuglea DR. ΙΠ 1090.} {219b. breiu < βρύον Diculescu DR. IV 484.}
       {220a. brânduşă < daco-traco-ilir. * brand - + - Uşă Giuglea DR. ΙΠ, 567 soc. Din rom. arb. bmdusa. || Mussafia Voc, 143 < Brundusium.)
       {220b. brânză (mai sus ca 2l7b) < *balandie < gr. βαλαντιον Diculescu DR. IV 452.} {{(corect aici) < daco-traco-ilir. *brandia s. *brendia
< *branda, *brenda < *ideur. gurendh - Giuglea DR> ΠΙ 580.}}
                                   A /
       {220°. broancă"Bassgeige" < *bromicus, -a, -um (<gr.) "bâzâitor, cu sunet adînc" Giuglea DR> III 593.}
       221. broască {pentru corespondentele suditaliene ale lui cf. Rohlfs Gr. u. Rom. 15.} /
       P. 19
       223. brotac {Diculescu DR> Γν 420. < gr. βρότακος.}
       {225a. brus < gr. βώλος Giuglea DR. III 1090.}
       226. bucă {Campid. bukka W. 32.}
       {226a. bucălat < buccelatus, -a, -um Drâganu DR. IV, 740.}
 24
       227.  bucată {(r.      5 după zu vergleichen ist) cfr. n. -gr.
jP5omf"pâne"(eigtl. "muşcătură"). || "Nâher liegt der Vergleich mit afe. morsei, nfrz. morceau.” Z. 163.}
       {227a. buceâ < buccella.}
       {227b. buced (buged) < *buccidus TDRG.}
       {229®. bucium "Klotz" DA.}
       {229b. (dc fapt 227°) bucherea < βουκερος Diculescu DR. ΙΠ 422.} {{229°. (de fapt 229a) buciu, -e < lat. v. bucdvus < bucca DR. IV 739.}}
       230.         buestru {vacă buiastră. [în buiestru < *ambulestrer. cf. DR. Π 683-86. Gamillscheg comb. ZfRPh feD. 48, p. 477.}
       (230a. buf. (pl. bufi) şi bufoi "tufă" < BUFF - cf. ML. N° 1373. Doar sens: "umflătură, ridicătură", cf. Dens. Gr. Ţ. H. 53-54.}
       {{230b. bui "băutură" < lat. bua, *buium, Densuşianu, G.S. ΙΠ, 432-
433.}}
       231.  bufu {"vgl. beamisch 6o«AoM/Maulwurf. Z. 163. | cf. îmbufhâ.} 235. bulz {*bullTdus (<bulla) şi *bullt£us Giuglea DR. ffl 595. ||
< alb. *but(ε)ζ(ε) DR. ffl 822.} /
       P.20
       237. bun {cf. v. -franc, resboner Jb. XX-XXV 159.}
       {238a. ar. bun{e}aţă.}
       {238b. (237) bur, buri < burrus < πυρρός. Diculescu DR. IV 398.} {{(tot sub 237) bură< burra Giuglea, DR. IV, 1554.}}
       {238°. (rămas fără număr după ştergerea unui 238) burcă < TTUplKOQ Diculescu DR. IV 473,470 (sic).}
       {238d. (iniţial 238^) burdoiu, burduiu < *burdone.}
       239. burete {< gr^oXiin^ Diculescu DR. IV 398.}
 25
                                                V
       {240*. (nu 239a) burtă < lat. volutas; a burta < vohttare Giuglea DR. IV 1554.}
       {240b. (faţă de 240a) burţi < *abbortio Bogrea DR. ΠΙ1087.}
       {240°. busuioc < v. gr. βασιλιακόν Diculescu DR. IV 461.}
       { 240d. (în josul paginii şters) bus.}
       {{240e. (faţă de o nouă serie deschisă cu 240a mai jos) buşi < *BYSSEUS Giuglea 1-2, cf. DR. ΠΙ.}}
       {{240f, (faţă de nou 240b.) buştean DA.} }
       { {2408. (faţă de nou 240°) buştină DA.} }
       241. bute (r. 2 după Dens. Η. 1. r.200) Mi. Vo. ΙΠ, 5. /
       P. 21
                                          C.
       246.  căci {"1. căci" Z. 163.}
       247.  cac {Campid. kaŞăi W. 28.}
       248.         căciulă {cfr. veron. kacola ML. 1770, cf. sic. caaottu DR. ΠΙ 849, cf. gr. κατυς DR. m 1091.}
       250.         cadă (r. 3 după CADUS:) {cf. B. Π, 433: hiezu abruzz., cal., venet. in Veglia und wohl auch in Istrien etc., auch puglies. cat-are.}
       {250a. ir. ca iba"colivie" < CAVEA, şi Diculescu DR. IV p. v. gr. κ<£δη.}
       P: 22
       251.         câier {[*foltiolum]*cavabile Puşcariu DR. ΙΠ 669-670. || < germ. krauwil Giuglea DR. ΠΙ1090.}
       252.  cal {Campid. kuaddu.}
 26
       {252a. călâiu 'verde' < callainus, -a, -um (gr. καλλόανος) "blassgrun"> *callaneu Giuglea DR. ΙΠ 619. || < *calaneus (corectat din callaneus) (< calare) Puşcariu DR. ΙΠ 661.}
       {254a. calcă "călcâiu" < calcem Dens. G.Ţ.H. 53 }
       256.         călce {Subak 16 < CALCE = CALICE. ||} {{"1. welsch. st. galisch" (lar.4)^Z. 163}}
       257.călcîiu        {"1. 'Anschnitt' st. 'Scherzel'" Z. 163. | Campid. karkan£u W. 43}
       258.         cald {sard. c. kaldu W. 9.} »
       {258a. căldăraş "-boiivreuil" < *cardillus CDDE 233.}
       260.  căldâr (corectat aşa în loc di căldării).
       261.  căldură {S. -J. 180 = fe. dial. chaudure.}
       262.         câle {B. I, 292 "Es erinnert vegl. kal "volta" an rum. cale "idem”, in mancher Mundart. Doch ist die Erscheinung sehr verbreitet: vgl. it vw, frz. voyage im S. O., srb./w."}
       {262a. călin"călduţ" < *calinus s. *calenus {Puşcariu} DR. III 661.}
       {262b. călon freier Herd" < *caloneum Puşcariu DR. ΙΠ 662 ş. u.}
       {{262c. (de fapt 262a, dar dacă târziu în margine) călaiu < *calaneas: Puşcariu DR. III, p. 660-61.}}
       {{262d. călmoiu (adaos ca 262c în josul paginii) "dicke Lungen-od. Leberwurst" < căldumoiu < caldumen "Kaldaunen" Weigand, Balkanarcfaâv
II 257./Altfel DR. 1323}}
       {263a. călţun (cu ţ din încălţă), ar. calcune "ciorapi groşi de postav"
<  *calceonem Capidan DR. III 756.}
       P.23
       264.         cam {S. -J."Schlagend erklărt". Im Schwedischen in Fiaaîand denna gran ăr mera hog = "diese Fichte ist ganz hoch", wăhrend scmst im Schw. mera hog "Komparativ ist."}
       {264a. camară < lat. camara < gr. καμάρα Diculescu DR. IV 398.}
       265.         camai {cit. camai bine Alecs. T. 216: s’a camai dus. \ Ca mai ba!}
       266.         cămâşe {B. II, 432 "Vegl. kamaisa kann sowohl auf e als / zuruckgehen. Auf e auch a. -ven. (Salvioni, Arch. XVI, 293). Cerign. (din
r. 2/3)"ist zu streichen". j Campid. kamisa.}
       267.  cănesc (ştearsă toată lemma şi înlocuită marginal prin):
       {267. cană < lat. canna 'genus vasculi' la venantius Fortunatus (identic cu canna 'Rohr, deci "Gefass mit engem rohrartigem Hals" Rohlfs, Gr. u. Rom. 139), pătruns sub forma cannata în germ. alb. srb. trac. ung., ibid.} ’
       268.         cânură {< RACANA ("sagum sive r.")> *racănă > *canără > canură ? cfr. abruzz. -pugl. ralcene dalm. rekagniala "coperta", rachanella, rachnizza "coperta di lana", rakno "coperta di lana (fatta in casa)". In Abruzz. heisst es"panno grossolano di canapa, che si stende per rascingere al sole il grano lavato"; ăhnlich agnon. râkana. Im Puglies. ist. es ein"grandissimo sacco di tela grossa che fodera il carro al di dentro per riporvi e transportare vettovaglie". Auch das Istr. hat das Wort: reganitsa"coperta di lana greggia", doch ist es, wie slav. -itsa zeigt, aus dem nahen kroat. rakan-ca zuriickentlehnt. Das Sard. hat - ana: ragăna.)
       272.  căpăstru {Campid. krabista W. 64.} .
       P.24
       273.  capăt I {căpete < καπετις Diculescu DR> IV 467.}
       276.  căpăţin (corectat r.l) sa. (din. sm.)
       277.         căpeţel (corectat r. 1) sa. (căpeţel sa. (de 2 ori din sm.), (iar în marginea paginii) V. DA.
       278.         căpistere (în drept) L. -M. D. {despre uzurparea lui prin căpestrel Ţicăloiu ZRPh 41, 590, şi Diculescu DR. IV 398 < gr. σκαφιστήριον.}
 28
      279.        câpră {bulg.Aapra"Kutschersitz",cfr.faipnÎ/ Dachsparren”.} (adaos ulterior la r. 3 după "Dachsparren") {{capreolus" Strebebănder'', termen tehnic < în > agricultară.}}
      282. căprior {sp. cabriol zu streichen" Z. 163.}.
      {283a. (mai bine 283^) căpun"clapon" < capo, -onem TDRG.}
      {{283b, (mai bine 283a) căpşună < căpuşună: Puşcariu DR. Π, p. 593-594}} /
      P.25
      284.1 car {Campid. karru.} t
      285.        Π car {cfr. bulg K"treibe, fîihre, bringe mit gewalt, fahre".}
      286.  (cărăbuş {< κάραββος Diculescu DR> IV 489.}
      {286a. carăm < calamus Puşcariu DR. 1225.}
      {286b. carâmb < *calemulus Puşcariu DR. Π 596.}
      {286c. cărăbete < καραββις Diculescu DR. IV 489.}
      287.        cărare (fişă lipită) {croat, karare "puteljak u selu, sto vodi, cijoj kuci" ASP. 28, 576.}
      {287a. (cu roşu) ar. cărător " cel ce deşteaptă dimineaţa pe lucrători"
<   calator P. Papahagi, Dunărea II (1925), 101.}
      289. cărbune {Campid. kraboni W. 64.}
       {290a. cărete, careţi < σκαρίς, σκαρίδος Diculescu DR. IV 445.} 293. câr(iu) {B. II, 433: auch. tosc. caio, Piori, Misce... AscoK 428.} {293a. ar. cărinde < carinum + dentem Capidan DR. IU 1088.} {{293b. (adaos mai sus ca 293a.) cârlig < calabricem Gfllgiea DR;
III 1090.}}
      {293c. (refăcut din 293b) cărmănă cfr. scărmăna Dens. V. n. 126.}
      295. cârne {Campid. karri W. 41.}
      297. ar. căroâre {Campid. kalori.} /
 29
       P.26
       299.  carte {< lat. charta < gr. χάρτης Diculescu DR. IV 431.}
       300.  căruiu {? pentru n > r.}
       303. caş {Campid. casu W. 57.}
       {304a. ar. căşare "stână" < CASEARIA (taberna).}
       306. casc {ar. hasc nu casc ? (faţă de r. 1 [ar. cascu]), dar megl. prucăscari.}
       309.         ar. căstinu (r. 4/5) {"1. pg. castanho” Z.163. Campid. kastawfa W. 59.}
       310.  ar. castru {< gr. κάστρον {"Burg, Festung"} Subak 16. S.-J.
181.}
       311.  căşun {< *accasiono ML. REW.}
       312.         cat I {(r.6) "1. XXVIII (pentru XXXVIII) || Articolul trebuie şters (cf. DA) şi trecut supt No 325 (anume caut).}
       {312a. cată, căţuie < lat. cyathium < gr. κυάθιον Diculescu DR.
IV  398.}
       {315a. cătelin v. 317°.} /
       P.27
       317. cătină {cf. DA.}
       {317a. căţină"căţea" < *catina {Puşcariu} DR. ΙΠ 665.}
       {317b. cătinel (cătelin) < * cautelinus s. cautelenus Dr. III 658 ş.u.}
       {317C. (lăsat i3ră număr după ştergerea lui 315a) cătelin V. cătinel.}
       {320a. cătun < cautum Giuglea DR. III 1090. ||< *cavitoneum Serra DR. ΠΙ 1092.} {{(repetat cu roşu, greşit sub 321) cătun < cautum + tun (= celt. dunum) Giuglea DR. IV 1553.}}
       321.  cătuşe {cf. DA.}
 30
       322.         ($&a& {< lat cava "bufniţă" (comunicat de mine lui Meyer-Lubke REW11785). ||< lat. cava DR. V 405 (Puşcariu).}
       323.  dac{căncel > chepcel Giuglea DR. 1428; căpceâ (atât)}
       {324*. căuş < *ca (< cavare + uş) {Puşcariu}* DR. ΙΠ 668. j|< gr.
κάβος "mesure de froment" (lat. cabus "ein Mass, 1/4 eines modius)> *cau + uş Giuglea DR. OI 619.}
       325. ciut (în margine) Mi. Voi. I, 33. Kons. Π, 39: "lautlich entspricht der Ausgangspunkt cautus (BURLA 93) besser.”
       {325a. cavă "scobitură ( a lingurii)" < cava DA.}
       {{326^. cea, cealft I < ecce-ht^, ecce-hac-illac. Din rom. ung. csâ(h), csălâ Drăganu DR. ΙΠ 692.} (Gamillscheg comb. ZRPh, Bd. 48, 484; cf. Nandriş, R.F.I,185-89.}} /
       P.28
       {329a. ceas ! interj, cu care se îndeamnă vaca să stea liniştită la muls, după Philippide, ZRPh XXXI, 303 < cessa < cessare.}
       332.  cenuşe {B. Π, 433, auch vegl. canaissa (kanâu za ?)"cenere”.}
       333.  cep (explicaţia slavi din r. 4-6 scoasă în evidenţă cu o linie marginală în
creion).
       337.         III cer vb. (r.8 între Vgl. şi Meyer-Lubke) Schuchardt, CUV. d. bătr. I, Supl. XXV.}
       338.         cerâşe (sard. c. ceresia im ganzen sudl. Gebiet: 'cerezia etc. nb. kann aber kiria$A etc. vgl. abruzz. cerâce, plebeisch cerece, (Finamore), {big. mac. teires}W. 9-10.} {{cerezia: Cagliari und der Suden bis Isili, auqh Urgulei. Campid. cereza W. 57.}} /
       P.29
       341.1 cerc {fercl'u < circulus (cf. 1726b) (adică ar. tserclu)}}.
       343. cercel, {n. gr. κουρκελλι ’eisemer Ring’, calabr. ciurcellu ’Ohrring, Frauenschmuck’ Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}
                                                                                      31
       {345a. ceridoană, ceridoaie <χελιδονεος DR. IV 441.}
       346. cern {Campid. îferriri "Getreide sieben" W. 29.}
       {348a. cet, ceată DA < quietus, -a, -um.}
       {{348b. ceta"a linişti (despre vreme)" < quieto, -are.}}
       349.         cetate {B. Π, 429 vegl. cetate (ebenso abruzz.) wohl aus *civetate.}
       {349a. cetăţeaua < *civitatella (=civitatula) lord. Dift. 59: t a trecut apoi la cetăţuia.}
       349b. ceţos (în vreme cetoasă"vreme liniştită", zisă "înceată") <*quietosus Dens. Gr. Ţ.Ji. 54.}
       350.         ceteră {Vezi că ceterez (cetărez) "cânta din vioară; a plictisi cu vorba".} ’ .
       {350a. cetereza (Bas.) "a colindă, ura" <citharizo, Diculescu DR. IV 398 <lat. cithara <gr. {κιθάρα}.}
       351.  cbeâză {Vortrefflich, nur auch in der Gr. Walachei, cfr. piază.}
P.30
       352.  cheie {Campid. krâi = clave W. 30.}
       {352a. chelbe < *clalvia Die. DR. IV, \\<*calvia TDRG < calvus.}
       353.         chem {"1. aftz. clamer" Z. 163. Campid. kramai - clamare W. 30.}
       355. chiag {Mi. Co. II, 58: kl. russ. kljaga, kljagaty, kljadzyţy, gljeg, russ. glajaganyi syr%, pol. zaldiagai, slovak. kljag "lab".]}
       .356. chiâr(ă) (r. 2-3 şters), Auch im. srb. kr. kommt ein caro(> ir. eforo) "sehr" vor.) {(înainte de < CLARUS, r. 5) azi: "din chiar senin, apă chioară".}
       {356®. chichiâ"piui" <pipio, -are DA. cf. Pascu, Cimilituri 230.} {356b. chicera cf. DR. I; <gr. κύκλος Giuglea DR. III 1090.}
       359.         ciaţă (în margine) L.-M.D. {cf. lat. nebulam in oculo habere "a nu vedea de loc" DR. III 881.}
       {359a. ci căli < lat. *cicala + -ire, Puşcariu, R.F. I, 269-71.}
 32
       {359b. dcoară <*cicară<*cicala <*cicada DA, R. F. I, 269-71.}
       360.       cicoare {"1. CICHOREUM" (şi nu CICHOREUM) z. 163 şi Diculescu DR. IV, p. 483 <κιχωννον.}
       {{360a. cimbru <θυμβρος Diculescu DR. IV 483.}}
       361. cîmp {V. S.-J. 181"hat wohl nichts mit it. scampare zu tun."} {361a. cimpoiu <cantipellis + foaie Giuglea DR. III 594.}
       {361b. (cu roşu) cimt ţ "ceinture"(en parlant du coips de rhomme)" şi gimt < cinctus”idem"(sing. refăcut din plur.) Candrea, Ps. I CCXXXI. Derivat gimţuruş = "cu cioturi şi umflături".]
       {362a. cince în "sătul-" < cimex, -icem Drăganu DR. 1293.}
       363.       cinci"{"Das -Γΐη cinciwird durch die lat. Basis nicht erklărt; es scheint an die freilich ziemlich entfemten doi, trei angeglichen zu sein." Z. 163.}
       364. cfnd { Campid. kandu.} /
       P31
       370. cingă {Campid. cingra.}
       {370a. cinioară <cenae hora Drăganu DR. ΙΠ 693-95.} {{Gamillscheg: cină + oară <-eola ZfRPh, 48, p. 484.}}
       {{370b. (trecut mai jos ca 373b) cinteză cf. lat. cincitare +-ez Drăganu DR.HI 698.}}
       (370c. (din 370b) cintoare < κενταυριον Diculescu DR.IV 483.}
       371.1 cînt sm.{TDRG neol. ! }(în creion)
       {373a. (din 372a) ar. cioară"sfoară"<fîricioară <fîlicella P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-375 }
       {373b. (din 372b) ciorchină <*circulina, Puşcariu, Dr. IV, 1558.}
       {373c. cârlan < carnale Giuglea DR. I 244 ş.u.}
       374.       cîrnât (fişe lipite) {istrocak. kmâta, foTjaftWWurst" < irom. *cărnat Strekelj ASP. 28,....}{{cfr. big.                         (cu varianta
supralmeară \<% p^ JctK- = "Wurstchen".}
 33
       375. cîrpător {< coopertorium {D. Puşchilă ?}Conv. Lit. XLII, II 91-92.} (în creion mov) /
       P.32
       377. (sens 373) cîştig {Campid. kâstiu, -ai W.54.}
       379.        cîte {S.-J. 181 "kann wegen î u. e nicht kata sein, cfr. Weigand Jb. XI. 190.}
       {379a. ciuf < vgerm.: Puşcariu, DR>II, p. 607-610, Gamillscheg comb. ZfRPh.. Bd. 48, p. 475.}
       380. cmmă (în drejrt, în margine) L.-M. Gl. /
       P.33
       {380a. ciumar < κυμάριον. Diculescu DR. IV 485.}
       {380^. ciulă, ciul < κυλλός Diculescu DR. IV 442.}
       {{380c. ciunare < acţionare Giuglea DR. IV 1554.}}
       {380^. ciupă < κύπη Diculescu DR. IV 468.}
       {380e. ciupag <κύπαξ, -ακος Diculescu DR. IV 471.}
       381.        ciur {fr. cible Subak 17. | ciribrum păstrat în Italia meridională Rohlfs, Gr. u. Rom. 101.}
       {{381a. ciurâ < cribrare.}}
       {{381b. ciurciunel <* circinellus < circinus Giuglea DR. IV 1554.}}
       {381c. (pentru 38la iniţial) ciurică"jour ferie dans le peuple roumain, 15 juillet" <κυρικός Jokl JF. 44, 44 (nu κυριακός Philippide Bausteiner Mussaffiap. 51).}
       382. ciutură {B. II, 433. Auch Arch. XVI, 313.}
       {382a. (pentru 383a) ar. coacă < cocca DR.IV 802 (Bogrea).}
       383. Coâcina {< lat. coccinus < gr. κόκκινος Diculescu DR> IV.}
       384.        coadă {B. II, 432: und sic. kruduzza. || s. -sard. agoa "dietro" zu coa\ "la coda e usata cui, come spesso altrove, nel senso di estrema parte" (Nigra Arch. XV 484) Subak 419.} {{Campid. kâa < coda W. 16; codălaf <*caudfllâtus, —a, -um, s. * caudellâius. -a, -um Drâganu, DR. IV, 740.}}
 34
       386. coapsă {Campid. kosa.)
       387. coardă ("1. slav. koruda" Z. 163.}(corectat şi în text, r. 11 cu creion roşu). /
       P. 34
       390.       coc, copsei {Campid. koiri W. 60} {{Pt. înţelesul "reif', cf. cat. cuyfgst, welk" şi log. kottu nreif’.}}
       391. cocă {coc <cocctan Lacea DR. Π 623.}
       {391a. cocoţa <*concaptiare Giuglea, DR, IV 1554.}
       392.       (codru {aber sp. codrado < cuadrado n. Sinn"pezzo di pane o di gato"? S.J. 181. Gegen Entlehnung aus. alb. spricht -u (hătte *codră ergeben). Umgekehrt ja. Pettersen KZ XL (N.F. XX), 213 bestreitet Verwandtschaft des alb. mit arm. ||"Stuck" ist wahrschcinlich lat. quadra în q.panis, wăhrend = "Wald", alb. kodre"Hugel" ist. Schuch. XLI, LXXVII, womit slav. gora "Berg" u. "Wald” zu vergleichen ist. MI. Co. Π, 70.}
       {392a. cofleşi <*CONFLEXÎRE Giuglea, 6-7.}
       394. coiu {Campid. kolla)
       {394a. conteni, contenâ (Săcele), acumptini (ar.) < *cunctinare DR.
I 226 ş.u. }
       {394b. colac < κόλλαξ, -ακος Diculescu DR> IV 478.}
       {396a. copleşi < * complexire.}
       398.       ar. cor {v. coriu şi azi cor, cu veibul cori (+horă) > hori DA. şi DR. V901.}
       399. corb {Campid. krobi.}    /
       P.35
       400.       I corn {Cf. vfr., vpr. corn, vfr. cornet, corniere"Ecke. Winkel" (afr. cornier"an einer Ecke Stehend") Gamillscheg Z. 40, 574 (greşit când crede că e influenţă francă).}
 35
       401.        II corn {u. δ. statt’rom.’ ist naturlich streng genommen zu sagen ’in den anderen rom. Sprachen’." Z. 163.}
       {402a. coroambă (revenit din coroam(b)ă) "porumbel" nu-i columba (Philippide), ci κορύμηλον (Bogrea) DR. V 802.}
       404. ir. conimbe {"1. dreimal Schleh -st. Scheh-." Z. 163.} (r.l, 3
şi 4 ).
       (4o4a. corună < COLUMNA Giuglea 7.}
       {405a. Ileana Cosânzeana < Helene Constandiana P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 3-7,}
       {405b. coş."bubuliţă", plur. coşi, cf. alb. kosbz < lat. cossus” ver du bois" Philippide"z. XXXI, 357.} {{Candrea, G.S. ΙΠ, 430.}}
       406.        cot (r. 9 după alb. kut) "Elle". {Campid. cuiăU (daneben gebrăuchlicher: kuidu mit Akzentverlegung). W. 60.}
       {406a. cotoiu < *cătoiu < cattus + sl. KOTfc Puşcariu DR. ΠΙ1091.}
       {406b. cotor < captorium Candrea - Dens. DE.}
       407.        crăciun {S.J. 181. Ung. karâcson beweisst nichts. ||"Wenn crăciun wirklich axis ălterem *cărăciune entstandem sein solite, so kann doch das magy. karâcson keinesfalls als Beweis fur ein friiher vorhandenes căr- angefuhrt werden, denn in dieser Spr. hâtte auch ein crăciun nicht anders iibemommen werden konnen (vgl. magy. palacsinta = rum. plăcintă; kalastrom = claustrum usw.)" Z. 169.} || (P. 36 r.l şters): (vgl. ung. karâcson).!
       P.36
       408.        crăp (r.8 după "schelte") {< alb. grep "αγκίστρι = amo”, poi "grappa" cfr. fr. s’accrocher a qn. - "azzuffarsi", şi Diculescu DR. IV 435 <*καρ-αφος.}
       410. creastă {Campid. krista "Ackerfurche = crista” W. 30.}
                      *
       411. cred {Campid. kreiri W. 60.}
       413. creier (Iar.4, după vegl. karviale) {it. cervello Subak 11.}
 36
       414.        cresc {Campid. kresiri W. 30. In den ke-, ki- Gebieten naturlich kreskere W. 41.}
       {415a. creştinătate, ar. criştinîtaţi < CHRISTIANITAS Paşca Suf. 19.}
       {415b. creţ <*cricius DR. ΙΠ 843-44 (Densuşianu <*cirricius. Giuglea din v. germ. DR. Π 393).} {{Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p.478.}}
       416.        crtice {Campid. grtăi (is. gruzis) statt kruîi, analogisch nach den intervokalischen Formen. W. 31.}
       417. crud {Candid, kruu "roh" W. 30.}
       {417a. cruditate < CRUDITAS Pascu Suf. 20.} {{ CDDE (cu
v«de).}}
   " 418. crunt (la r.2) {"[spân. cruento]” Z. 163. {} Despre ue > u în lat. vulg. v. Bruch, ZRPh, 41,694 şi contestarea lui M..-L.}
       {418a. (nu 419.) (tn)crunta < cruento, -are (cu verde).} /
       P.37
       420. cruţ (în margine) LB. {(la r.2) alb. mc. kurcye "sparen", kurcintar "Sparer".}
       424. Π cucă Gar.4) {"1. "klimmen" st. "kraxeln" Z. 163.}
       {425a. cucon <*concubinus Giuglea DR. ΙΠ 1090.)
       {425b. cucuib < concubium Puşcariu DR. Π, p. 600.}
       {427a. < cucuvea > B. I, 306. Dunklen Ursprungs ist. it. (toscan.) cuccoveggia, -meggia, neap. calabr. sicii, -vaja, puglies. -ναία dalîn. -vaja, alb. -rom. -vaje u. a. -rum. -veâ, n. -gr. -βαγία, sard. -meu. Zuletzt Pieri, Studi rom. 1903, S. 38 f.}
       {427b. cufleşi <*conflexTre, cf. coflesi.}
       {428a. cufrânge M. -L. 439 (încreion).}
 37
      430, cufur c.2 eiuninai asienscul ia CON-FORÎO) i.(r.3 ca pnm exemplu; ii. foia Subak.}
      P.38
      432. cuib jMi. Co. II. 20 J^-cuhium.}
      434.       cută {W.J. 100 Variante zu ca/a "Wachthaus". Immerhin - * P.’s Gedanke nicht ohne weiteres abzuweisen.}
      435. culc. {Campid. krokkâ:''T: Bett gehen ,f W.19.)
      436.       culeg ! Subak 469: cat. ~oilir, cullir "coger, strapar, sobrecoger, aizar dai sueio", Sb. cuilita "cosecha, vendimia" - = cules ! | Campid. bodd ivi mit aniaut. b.- statt c-) W. 89.}
      442. cumnat {Campid. connâu.}
      {442a. cumpănă ? <*CUMPANA, cf. Fon. § 293.} /
      P.39
      {4458. cumut (stea cumută "cometă") < *comutus (= comatus) Bogrea DR. IV 803.}
      446. ar. cună (la r. 2) {'"Auch beam. kiie" Z. 163.}
      447. cunosc (r. 2 corectat în loc de *CONOSCO) ‘CONNOSCO (şi
explicat marginal) (căci în Cod. Vor. 5/9 (       ). {"1.    COGNGSCO".
Z. 163.}
      {447a. t cunoştinţe < cognoscente DR. 1295 ş.u.}
      448.       cunun (r. 7 după im Alb. kunurzoj) ve kunor. | (r. 8 corectat) im N. -gr. στέφανόνω (faţă de -ωνω).
      450. Clipă "Ί. frz. coupe" Z. 163.} (în text r.2 couppe). /
        P.40
       452. cuptor {B. I, 294.: abruzz. kuttore, "paiolo". || Alatri cuttora. Taramo cutturd "paiuolo”, abruzz. cutture "pajuolo", Scannochettaura, Campoben. chittora" calduja" Jud, Romania LI (1925) ‘604.}
       454.  Π cur (în margine) Mi. Co. Π, 64.
       455.ΙΠ.  cur (r.9 după hat) (cfr. Hasdeu, Cuv. d. b. 1,421.}
       {458a. cufcubeţeâ < curcubitellg.)
       460. curechiu {caulis în dial. ital. cfr. Salvioni: Note varie sulle pariate lombarde - sicule, pag. 9, N°. 22.’}
       460a. curmă {<corrimura \\<*cormare < gr. κορμός"ίηιη<:1ιίπ de copac" (κόρμάζω "couper en forme de buche") cf. cormus REW 2234 şi derivatul curmătură, curmeiu, curmeziş. Giuglea DR. ΠΙ 620.}
       {{461a. cursă <κυρτία Diculescu DR. IV 464.}}
                        ν'
       462.         curte {CURTE viell nicht lat. (cfr. osk. hurz Walde 130), wie cruna (Arch. Glott. ΙΠ, 323) u. uscio (M.L. Z. XXV lat. !) Subak 17.} /
       P.41
       463.         Curtu (corectat r. 7-8) (von zwei Halmen "(în loc de (von zwei Loosen").
       464.  cuscru {B. Π, 432. s. -vegl. consegro.}
       465.  f cust (în margine) Tiktin Z. XI, 78. {za te custe DR. I.}
       469. câtă {B. II, 473: Archivio, XII, 372. || DR. ΠΙ 833, 973.}
       {469a. ar. cutar"staul" < cubitalis P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923)
372-375.}
       472. cutez {B. I, 290: s. -abruzz., s. -puglies., altvenet., istrian., alb.-rom., rum. Parodi, Miscellanea Ascoli, 480.|| Salvioni Spogîiature siciliane I, N° 5 sic. cuttiatu "sfacciato”; şi în s. -marchiggiano. || în ir. cwieza"durfen" cfr. ML. 801.} /
 39
        P.42
       474. cutreier {cf. bat pământul şi ital.}
       {475a. cutropi {TDRG.}
       479.          I cuvînt {rom. -alb. conventus "discours, conversation", vb. "parler", vblg. suboru "reunion" > big. sbor "reunion, conversation, {"parole"/ sbruvam "parler", sb. zbor "conversation", zbrutti "parler"} {{gr. κουβέντα - κουβεντιάζω "conversation - converser", bn. divan -divăni.}} {{după gr. δμιλενω. ngr. μίλος Sandfeld, Ling. 34-35}} { B. I, 290: "Im Mittelalter war dieseş Wort in der Balkanhalbins. sehr. verbreitet in d. Bedeutung "Landtag": grec.-rom. (im Mittelalter) κομεντον, ebenso bei den Bulgaren u. Petschenegen [Jirecek, I, 37]. Heute lebt das Wort mit derselben Bedeutung bei den nordalb. Stămmen; sonst heisst alb. kuve nt "discorso, parola", -don "discoiro, parlo"; ebenso greco-rom. κουβέντα,-ιάζω, rum.... Auch puglies. kuntare"discorrere, paflare" gehort vielleicht (nach Morosi, Arch. IV, 133) hierher, obwohl auch der Ursprung von COMPUT - "contare, raccontare" moglich ist". || Skok, Vorlăufiger Bericht, 1918, p. 8: "Neben mostir = monasterium, auch jetzt noch auf den Inseln bei Zara, der Flumame cumenat bei Zaravecchia, mit den Rumene eines alten Klosters
<  conventus}.
       480.          Π cuvînt {cf. slav. govoriti-besedovati, la origine "zusammensitzen" (Bemeker), grec. αγορευειν "Reden halten"} {{αγορα. (adaos în creion).} }
                                             D.
       • 482. dâfln (în margine, cu semn de introducere la r.4 înainte de G. Meyer)
Mussafîa, Voc. 151; Mi. Vo. II, 24. {"ist natiirlich ebenso wie das big. od.
alb. Wort aus dem Griech. entlehnt." Weigand Kr. Jb. 1902/3, I, 90.|< gr.
*δαφινος Diculescu DR. FV 482. || Lauranea (it. sud) dâfina (alături de
forme cu afra, lafra, nafra în It. de sud Rohlfs, Gr. u. Rom. 18).}
       {482a. dălog, dâriog < diloris Giuglea, DR. IV 1584.}
 40
      484· dărăpăn {Cihac - Tiktin rapio, Şăin. deripare-, Bogrea DR. IV 807 gr. δρεπάνι, δρεπανη, = 6penavov"coasă, seceră”, δρεπανίζω" taiu cu coasa, secerea, cosesc, secer".}
      485. dărîm (în margine r.l corectat) [ar. dirin "quale", mi dirin (de două ori din -im) (apoi mai jos) Tiktin, Z. ΧΠ, 234 (şi) cf. No 233a. {"Das arom dărâm păne "knete Brot" bestimmt mich zuzustimmen, trotz frz. deramer." Weigand Kr. Jb. 1902/3,1, 93. || B. I, 290 < deramare > dalm. wohl der am-, dram- "scurtare, ammazzare", villeicht auch srb. -kr. drmu, -uti, das auf der Insei Veglia "stracciare" heisst.}
      {{485a. dărîma "deşelâ, schilăvi" <*derenare (< ren) Dens. G.Ţ.H. 53, cf. Rev. crit. 107.}}           k
      {485b. (din 485a) mgl. dărtoari "secure" < dolataria Capi dan DR. II628.} /
      P.43
      491. de {S. -J. Vandares de.}( la r.3 după 523);
      {49 la. deciuricâ" a desfaca fructele"< *decribricare Drăganu, DR. II610.}
      492. deăpăn {cf. formele ar. -mgl. REWN0 2569 <*DEPENNO.}
      {492a. *decură (decurând) < decurrere Lacea DR. I 321.}
      {{492b. (adaos separat) deciuricâ < *de-cibricare, (c(r)ibrum > ciur) Drăganu, DR. Π, p. 610.}}
      495. defâimă (în margine) durch gelehrte Ruckbildung.
      496.        deger {<f nach slav., wo das privat. Praef. hier "essere distrutto dai gelo" bedeutet (cfr. big. mruznî "geler" - izmruÎnubam "se glacer entierement"). Subak 17. || cfr. Jb. XIX-XX, p. 220.}
      497. deget {Campid. didu W. 31.}
      {{498a. degetar (planta) < DIGITALIS.}}
      {498b. (din 498a.) dejghinâ, ar. dizgl’inare <*disglinare "descleia"
< gr. γλινη "cleiu" Giuglea 621.}
      {498°. (din 498b.) dejugă < dejugare (Thes.) Jb. XX-XXV 143.}
 41
       ;499a. depar < depalo}              >.
       ; 499^. depăr < depilo 483} j* Drăganu DR. ΙΠ 700
       {499c. depar < deparo}
       500. depărtez {"Das kann kein Grund sein, denn man muss die Bedeutung im Zusammenhange Betrachten und da konnten genau wie im Deutschen sich gegenteilige Bedeutungen entwickeln, nămlich 1. "ich stehe zur Seite = ich stehe bei", 2. "ich stelle etwas zur Seite, stelle es abseits = eiitfeme es" und das ist offenbar die rum. Entwicklung gewesen. Die Biidung ist alt, da auch ar. depărtedzu vorhanden ist, und de urspriinglich auch die Entfemung ausdriickte, woriiber man "de" I im Jb. X, 496 nachsehe. Es liegt also nicht der geringste Grund vor, die alte Et. aufzugeben. "Weigand Kr. Jb. 1902/3,1, 93. - Subak glaubt an de + parte fur departe, doch"ma il resto della Romania pare giustifichi la derivazione di depărtez da quartu." 17.}
       502. depun (r. 6) {"1. XXVn" Z. 163.}
                                         v             *
       {504a. desbăr < *disvelo Skok, Casopis VI, p. 41 ş.u. | = desbăierâ Bogrea DR. IV 808.}
       505. descâlţ {sard. c. skarzăi "ist dem ital. Wort nachgebildet. " W.
11 (poate fi de origine 1., ca rom.).} /
       P.45
       512.1       desculţ {sard. c. iskurzu "barfuss”, s. -pav. descholţo (salvioni, Ant. dial. pav. S. 34). W.ll.}
       513.        II descvilţ {sard. c. iskurzâi "die Schuhe ausziehen", 1. iskulzare W. l-l’.}
       514.  descurc (r. 1 corectat) "entwirren, (din "entwicklen,).
       518. desfatez {Subak 518 *Disfatidiare [-Tdiare > -Ydiare nach Suff.]> disfatdţare. Eher desfătez <*disfatidio mit dem neuen Inf. desfată. \\<*disfavuare Puşcariu DR. III1091; <*diseffeto Densuşianu, G. S. III,
430-31.}
       520. desjug (r. l) {"1. das Joch" (nu den) Z. 163.}
 42
       521â. desmetici <*dismaticesco Puşcariu DR. III 677.} 521b. (fost a)<*disamicio Giuglea DR. III 1090.} /
       P.46
       522. desmierd {Subak 17 glaubt weder an *dismerdare, noch an die gegebene Erklărung von cajoler. || înainte Phil. Princ. 29, 99.}
       {524a. desplânta: planta "Fussohle" TDRG.}
       527.  t despiinu {Subak 18: it. disporre volkst.}
       528.  deştept (in margine) L. M. D. {Imposibil: *disperrecto TDRG.} {529a. destrăbăla <*extraballhre. it. straballare Jb. XX-XXV 155.}
       530. detun (r. l după DET O NO,-ARE) {Cf. Detunata.} (r. 1 după [ar. bumbuneadză) {ar. detun DR. ΙΠ 762].}
       {533a. (dm c) Dlpşa <διψιος, -a, -ov Diculescu DR. IV 500.}
       {533b. (din a) ar. ’dirină < delirare Kr. Jb. X, I, 96, Jb. ΧΠ 101. || cf.
N° 485.}
       {533°. (din d) ar. dis "jumătate" < de ipsu, cf. alb. dsa Capidan, DR. IV, 1551.} /
       P.47
       {539a. doară, cf. doi. Procopovici: "a doua oară" DR. ΙΠ 629-42.}
       540. doi, două {"Die Formen der anderen rom. Sprachen sind nicht Vollstăndig aufgezăhlt." Z. 163.} - {{doară < adoară A. Procopovici DR.
III 629-42; cf. V. Bogrea DR. IV.}}
       {540a. (din 54la) doină < *dovina < devină < divina Serra Dr. W 1558.}
       {540b. (rămas fără număr) ar. dol’u "duios" {(Pap. 930)}< *dolens.} {541a. dop {B. I, 290: Dop < dop(t) {durch Diss. d.-t}< DUCT-IUM}[> DUICT (ca fuist > fost)\. it. doccis, a. -frz. dois etc.; cfr. ducem > pugiies. doce "cocchiume, Zapfen", vegl. dauk "idem".}
       542.1 dor {*dolum - şi basc. dolu "Schmerz”.}
 43
       544. dorm {S. J. 181: big. sladko.}
       548.  dreg. (r. 2) {"1. DÎrÎgO st. dTrTgO" Z. 163.}
       549.  drepneâ {<δρεπανις, -ίδος Diculescu DR. IV 487.} /
       P.48
       {55 la. druete < δρυιτις Diculescu DR. IV 482.}
       552. duc.(r. 1 după ar. duc) {şi cu sensul lui mă duc "merg" P. B.l/2. (Campid. jiikere W. 61.}
                                                                    ν'
       554. dulce {"[sp. dulce]” Z. 163. | Campid. durei, druzi (dulce) W. 32.}
       558. Dumnezeu {S. -J. (r. 181 (la r. 1 după "Hinrniel") vgl. alb. parendi. I! "Die Bemerkg. wegen des i (r. 3-5) passt fur das Aftz. nicht." Z. 163.} /
       P.49
       560.1 durez (r. 1 peste "bauen") "behauen" Subak 18. {Neol. TDRG} 562. f duroâre {Campid. dalori = dolari W. 20}
       {564a. ar. dzar în dzardzavuli (zarzavuli) "diavol" < dzar + n. -gr. zavuli < Diavolus P. Papahagi, Dunărea I (1923), 101-104.}
       {564b. arom. dzunar < JUVENALIS.}
                                         F.
       566. fac {B. Π, 432. (la r. 6, după fă-te încoace !) it. fatti in lâ etc. | Campid. fakere W. 61.}
       568.1 fag (în margine după lomb. piem.) eng. (cu roşu). /
       P.50
                                                        : ^
       575. flinâr {Cfr. srb. vilica Mi. Co. I, 52.}
       578. ar. făo (fauă) {Campid. fa <*fa-a W. 23 }
 44
       581. făr[ă] (r. 1 după mgl. far, fără, for) -afar'.
       {581a. fară = "neam" < longob.: Giuglea, DR. II, p. 396-98. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 443.}
       582. fă rimă {<* farrina (<        fragmina*farrina       ,  din    far)
{>* farrîma } Giuglea DR. ΠΙ598.}
       583. Ifârmec {DiculescuDR. IV430 {şi470}< gr. φάρμακον.}
       {584a. fârtat < *frateratus (ca    pateratus {"socru”})   Skok,    Arch.
Rom. VIU 1/2,149. | cf. surata şi DA.}    /
       P.51
       588. fâtă (r. 4 corectat) Gilieron (din Gill-).
       590. fâur {Gampid. frâu W. 38.}
       591. făurar (r. 3 corectat) It.febbrajo (din feb-), {"[sp. febrero]” Z. 163.|
              ν'                    .
Campid. friargu W. 26. ,| log. frearzu. | cfr. fluierar (caverde)}
       {594a. fel < alb. frai < lat. fabella Giuglea, DR. Π, 637-38. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       595.       femeie (r. 2 de jos după a. -frz. maisniee adaos), sard. domu Subak 18. {Mi. Co. Π, 43, Voc. Π, 36. || Pt. sens cf. Din persp. Dict. {18}, şiM. -L. şi L. Wagner ap. DR. Π 886. | cfr. hazaică DA.} /
       P.52
       596. fereastră {Campid. fronesta W. 20.}
      597.  ferec {fabrico. |f şi cu sensul de "Rănke", ca lat .fabrica DA.} {598a. feresc < *ferire, ar. afirescu. j< lat. auferre Giuglea· DR. IV
1554; <lat. auferre se Candrea, G.S. ΙΠ, 424-26.}
       {599a. ferisca < *FILICICARE DA.}
       600. festâcă {savant}.
       {600a. (de-a) fetea < fiat "uter" Giuglea, Dr. IV 1554.}
       605. fier {Cjgtf^rru W. 61.}
       607. fierb {B. I, 294: wemgstens in der 3 Pers. hat das Puglies. ferve (Arch. IV, 126.}
       {607a. fierbăzâ t (înfierbăza t) <*fervidiare Capidan, Dr. II 759.} 609. fiere (fem. şi în sanfr. la fieu, valm. la fela Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule, no 190 (dar sic. lufelî).}
       611. fin (r. 4 după ital.) figlioccio Subak 18, {B. I, 284 auch dalm.,
                                                           v
wohl nur im Norden u. dringt bis nach Unterkrein, vgl. Strekelj. Zur slaw. Lehnworterk. 17. |j II, 430 bei pU’un, will mich u nicht befriedigen. {{|| Răspîndirea romanică la Jud, Zur Geschichte der bundnerromanischen Kirchensprache 35.}} /
       P.53
       615. fîntînă {}Campid. funtana W. 14.
       616.        fior (r. 4 după h’avră) Mi. Co. Π, 38. {parm. freva ("non da FEBRA, plurale di *FEBRU, ma da un’cteroclisi, -a invece di e, come a sua volta il. rum .fior non non risale a *FEBRU, ma e fbrmazicne secondarie dai plurale fiori, perche ii pl. "brividi" e piu usato dei singoiare), potentino frieM. 'o napol. ecc. Subak, 11. || Lm. j Campid. fi-e iiber *frevi W. 47.}
       617. fir {Campid. fii u W. 40.}
                           p.
       {617a. firetic < phreneticus} {{sard. frenedigo [it. fametico, arag. pair etico]}}
       618. fiu {Campid. fillu ifiliu) W. 17.}
       {618a fiulă (hrală. hiolă) <fibula Bogrea Dr. I 258, 557; ΙΠ 866.}
       619. fiuiâre {*FIBULARIS.}
       {619a. flăcău < rom. fleac Puşcariu DR. II, p. 600-601.}
       620.        flacără {-ură > -ără nach vb. flâcărâ, cfr. Subak 18. (j Mi. Co.
II, 4S <flacula = facula: it. fiaccola.}
       {620a. (din620âs Flamma > flamă (cu rosu)J^|flbfi^gjuj}
       621. flămînd (Mussafia, Voc. ;45.} /
 46
         P.54
       622.  flamură {B. Π, 433, auch it.} {{Din n. -grec. (cu roşu)}}
       {622*. (din1*) [flaur < flabrum Bogrea DR. 1258].}
       {622b. (dma) fleci < flaceo, flaccus Giuglea DR. III 1090.}
       {smifeacăn < *floccmus CDDE.}
       623.  Soare {"[sp. pg. flor]" Z. 163.}
       (624a. flocos < floccosus.}
       {624b. flori "menstruaţie" (Zagra, Com. N. Drăganu) < fluores (,menstrui) itaX. fiori, iran. fleurs, sp.flores.}
       625.        fluer {FIBULA + SIBILARE Subak, 18. Viell. *Fliblare > *flium > flueră. || Papahagi, Graiu bun I (1906), pag. 3-7: Forma originală: ar. flwară , transil. fluieră (Candrea, N. rev. rom. 1900) < arundo (canna, calamus) fluvialem "trestie". Pentru "Schienbein" {şi germ. "Flote"} cfr. ar. călamea di tsor, lat. tibia "1°. Schieben. 2°. "Flote". Forma masculină fluier după şuer. {{| (la r. 2 după mgl.)" nu friel, sfiriel, ci sfirel, sfiriel şi vin din big. sfiram = "fluier (vb.), identice cu bgl. sfixrla (var. sub rînd sfirca ?) "fluier" Capidan. (cu verde)}} {{gr. (pXoidcptov Giuglea DR. ΠΙ 590. || sibilare + flare
> flibilare >*fliura > fluer a (ca şuera).}}
       {625a. arom. flumin "mulţime" < lat. flumen Papahagi T., G.S., ΙΠ, 238-40.}
       626.        flutur {"aber fluctulare passt besser in der Bedeutung. Immerhin ist C’s Ableitung recht gut moglich und eher in Anbetracht das Alb. als des Rum. vorzuziehen."Weigand Kr. Jb. 1902/3, I, 92. Auch arb.: fluctulo > *fluctulo > *fluYturon > fl’u-.}
       628. foaie {Campid. folia W. 58.} /
       P.55
       631. foâmete {(la r. 3, după beeinflusst,) Schon M. -L. Π, § 16.; (la r. 4, înainte de sard.) f foamene DA. nu ! DR. I.}
 47
       633 foarfece {Pt. disimilaţiunea lui /- /(la ar. / * t) în forb-, forv for-, form-, cfr. Saiviom: Note varia sulle pariate lombardo - sicule 83 (cf. Muss B. "fobese", Ascoli, Arch. glott. ΧΙΠ, 281 - 2, Salv. Post. "forfex", M. L. Z. oG. 1891. p. 770. IjPoate forfices > foarfetse + forcipes "Zange” >*foartsepe >*foartsetsi > foartică {(cfr. bari fuercewe, ilonxzz. forcere şi
                                                        *
frovece.}}
       {634a. foasă DA.}
       {635a. f focariu {, -are} < *FOCARIUM > v. prov. foguier, frap.
foyer, span. hogar} '
       638. folcel {vegl. funkjela "bozzolo del filugello", zuletzt Pieri, Z. 1904, S. 164; auch a. -ven. folexel, Arch. XVI, 302, Starine XIV, 33,} {{\=foliculus.}}
       {{638a. ar. for "piaţă" < forum (deosebit de for "dijmă" < gr. foroş) =P. Papahagi, DunăreaI (1924) 187-191.}}
       {638b. (din frag < fragum. (cu violet)}
       641.         frămînt {"[sp. fermentat]" Z. 163 (la P. 56, r.2)}| {{(P.56)}
< fragmento Puşcariu ZRPh. XXXIII, 233-234 şi DR. ΠΙ775-777. }} /
       P.56
       642.         frâsin(e) {cfr. frăsinel (cu violet)} {{n. -grec. φράξο "Esche", sud. calabr. frassu, n. -cal. frassu, etc. Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}
       644. frate {"sp. pg.fraire sind dem Prov. eotlehnt." Z. 163. | Campid. fradi (mit Dissim.) vulg. cagl. fradi. || Cu sensul de "prieten", cf. Bartoli, Dalm„ dar şi în sârb., cf. Jokl, Ling. Kult. 44.}
       {644a. Frată < φράχρα Diculescu DR. IV 498.}
       {644b. Fraţia < φρατία Diculescu DR. IV 495.}
       645.1 freamăt {"[sp. pg.fremitoŢ Z. 163. }
       {647a. frecătură < fricatura: it. fregatura, sp.fregatura CIHAC.} {651®. frânar < FRENARIUS A.L.L.VIII, 372.}
       652. frîng {"[asp.frangir]" Z. 163.}
 48
        {653a. {ar.}friptal’u < *FRACTALIUM S.§.}
        655. frîu (şters imediat (frîn) r.l). /
        P.57
        {657a. fruntar <FRONTALE (K. 4008) ital. frontal, v.fr. frontel, span .frontal.)
        659. frunză {B. I, 294: abruzz. fronue, sard. frunza, puglies
 fronze f·}
        660; frupt { Campid. fruttu.}
        663.          fugă (la r. 2) {"[sp. fuga]” Z. 163. {(la r. 3 corectat) Virg. AE. (din A.).
        |663a. fugaciu < FUGAX, influenţat de suf. -aciu S. § 10.}
        664.          fuior {poate şi alb. fjotz "Faser", pe care alb. Wb. 106 <*fileolum > *fl’oie, cfr. sp. hijuela. | şi LB. se gândea la "foliolunu (totul cu albastru)}
                              V
        665.          fulg. {< fulg i dus >*fulgulus DA.\*frugulu (v. -germ.) Giuglea DR. III 626. Gamillscheg comb. ZfRPh., Bd. 48, p. 483.}. /
        P.58
        668.1         fum (r. 1 sus după "Eingebildheit"){it. fumo "albagia, superbia", fr. fumees Subak 11.}
        669. II fum {(r.3 după ar. beau tutune "rauche Tabak") < tk. cfr. jud. -span. friiher bivir timo (G. Meyer, Alb. Wb. s.v. pi) Subak 18.} {{(pentru 669b) Campid. fumu W. £8}}
        {669a. fumar < FUMARIUM "Rauchfang".}
        {669b. fumărică = FUMARIA officinalis.}
        672. fund {fundac (coll’accento originale dela fonte araba oppure con apparente sufîisso slavo, o tutti e due) si trova anche nell'ital. fondaco, cfr. mpol funndkd. Subak 11. ||"[pg. fundo]" Z. 163.}
 49
       {672a. t funicare "proprietate"<*/unm'ca/e < fundicale (< fundus cf. fr.foncier) s. din fune ? Bogrea DR. IV 815.}
       678. furcă {"forcella dallo stomaco’ ist in Italien weit verbreitet, vgl. auch. norm. fourcelle, ronchi fourquete unde gewiss noch anderswo.” Z. 163.}
       680. ar. furină {"1. FuRNUS, FurNiNA" Z. 163.}
       682. furnică {Pentru metateză cfr. sanfr. frummiga, Salvioni: Note varie sulle pariate lombardo - sicule, N° 101 n. | Campid. fromi3a W. 42.}
       684. ar. fiirnu '{Subak 18: < n. -gr. φούρνος.         |Campid   forru  <
Jornus W. 15}/ (P. 59 r.l adaos faţă de sard. furru) sard. {1.} furru {(c. forru
"Ofen" <forrius Vairo) W. 15} /
       P.59
       686. furtună {S. -J. 181: vgl. fa. fortune de mer. \ Campid. furtuna W· 19> j
       688. fus {Campid. fusu.)
                                          G.
       {692a. ir. ^&a"galben" < GALBUS, -A, -UM.}
       {692b. gâf < κυ φος Diculescu DR. IV 467.} /
       P.60
       694. găină {cfr. calabr. pullora "Plejade".}
       695. găinat {ar. gl’inat, pl. -tsi 291/29. (curoşu)}
                  *                f
       696.        gâlbin {> n. -gr. γκαλπινος "Schaf mit gelben Haar (Epir)'
G. Mever. Neugr. St. III, 83 (cu albastru)}
       697.        găleată' {HEM. 2842-43. | Pentru răspândirea cuvântului în Italii de sud şi originea grecească a cuvântului latin, cf. Rohlfs, Revue d< iinguistique romane, II 285-86.
50
       {697a. (din d) găhiţă < galla DR. ΙΠ 822 şi C. Diculescu
< γαυλνδα DR.IV449.}
       {697b. (cu roşu închis, fSră precizare) gâmbâ, agâmbâ, îngâmbâ, DA.} {697°. (din*5) găoace < galla DA.}
       {697d. (dinc) găoază < galla DA.)
       {697e. (dina) gârgăloţ, -od, -oz "gâtlej, mărul lui Adam" < *Garg- (M, L. N° 3685). | cf. Dens. Gr. Ţ. H. 54-55.}
       {699a· găsi < got. gasaihvan Giuglea DR. ΠΙ 1090.}
       701.        gaură {< cccula BURLA 40. | Die Vergieichung ist nicht sicher. Mi. Co. Π, 49.}
       702.        geană {< cfr. ital. ciglione (cu roşu carmin)}{{şi Diculescu DR. IV p. 491 < γέννα (cu negru).} }/ (P;61 r.5) cf. şi Jokl, J. F. 44, 59. /
       P.61
       {702. - 702a. geană "mulţime de oameni, lume", propriu "naştere -generaţie - oameni - lume" (cf. tot natul şi f născutele "generaţii" < v. gr. Yewa"naissance, origine" Giuglea DR. ΙΠ 62 L Gamillscheg comb.: analogische Singularbildung von ginte aus. ZfRPh ,, BdL 48>p* 483.}
       {706a. geonate "genunchi, picioare" <*genuata Drâganu DR. ΙΠ
697.}
       711. ghem {napol. l’udmmd Subak 11.}
       {712a. gheţare < GLACIALIS.}
       713.        ghiâră (r. 4 corectat) "Kniekehle" (din -tte) {"1. zweimafl Kniekehle st. -kette" Z. 163.} /
       P.62
       {713a. ghies ,<*glaesu <*gaesulu < gaesum Giuglea DR. IV 1554.}
       714.        ghindă {glandinem A.L.L. XV, 548, Georges Wf. | Campid. lândiri aus glandiri < glândine (su lâudiri) W. 31.}
 5!
       "Μ 5. ghindură {tr. 2 după alb. gendere)< rom. Skok Arch. Rom. VIII
12 155.;'
       "16. ghindâr j"l. ’Eiche' st. ’Eichel’" Z. 163.}
       718.         ghioâcă {Mi. CO. II. 58-59: cochlea >*cloca >*kioakă
> ghioncâ. gheoacă. ghioc - desghioc.}
       719. (ghioagă {<*globica Giuglea, DR. IV 1554.}{{Mi. CO. II, 59<
siaY.glogZ} r
       \1W\ ghismane < Ghetsemane Bogrea DR. III, p. 724 şi u.}
       720. ginere {Campid.gew/idM.}
       721.        gingie {Subak 18: gingie <*GINGTN1A od. als solches aufgefasst und Sg. dazu: gingină, wie frâu - frâne. | Campid. gin^iâs W.33.}
       722.        t gin tu {"[sp. gente] aber asp. yente". Z. 163 • I! < gemtus (part. lui gigno) "enfatement, production” > "neam, mulţime" ca tot natul, geană Giuglea DR.III 621.}
       {{722a. gitnos "mâncâcios" <*victuosus Drâganu DR. IV 1553.
icu roşu)}}
                              ν'          >/
       724. ar. glotsă {[ar. glocă < big.gloc(k)a.}
       {{724a. grăcina <*ingrevYcinare Drâganu, Dr. IV, 741.||Spitzer, DR. V, 467-68.}}
       {724b. (din a) ar. grândză < grandia DR. III 836.}
       726. gras {Campid. grassu W. 31.}
       {726a. grăsun < γριίσσιον Diculescu DR. IV 429.} /
       P.63
       731. graur (r. 1 corectat) "Star" (în loc de "Dohle").
                                                        V
       {734a. greş <*agrestius DA. j]< srb. -cr. gres "Herling (Traube)” Bogrea DR. IV 822 (*dar acesta ar putea fi L rom.*}
       735. greu{Campid. grai (gravem) W. 31.}
       {736a. grier <*gnllellus Giuglea DR. IV, 1554.}
       737. grînâr {dr. neol.}
,V : ·. _                       .....       g
       {737a. grindină < grandinare (ar. grândină).}
       740.        grîu (r. 2 corectat) "Weizen" (în loc de "Kem”). {Campid. granu W. 31. || arb. grur, grun < rom. Skok, Arch. Rom. VII 1/2,155 }
       741.        gros {sard. c. 1. grussu "dick, gross" < grussus C. Gl. IV, 347, 52 etc. (-grossus + drussus) W. 14.}
       {741a. groşteiu <*gross(i )cellus.}
       {742a, gruiu <*gruniu; ar. zgrunedz DR. ΙΠ 453.} /
       P.64
       {743a. ar. grumur "grămădă de pietre strânse, stog de pietre strânse într’un ogor" < grumulus "Haufen von Brennholz od. Steinen". Capidan, op. cit. || cfr. AW. 132. ||cf. şi grumul’eu, grumud’eu, "grămadă"} Dens. Gr. Ţ. H. 55 || dr. grumurăV>K. Π 624.}
                                               y
       {744a. grunz. <*crondus (<gr. xov5poq"grain de sel, etc," Giuglea DR. ΠΙ597, cf. grândză; cf. DR. ΙΠ, 836.}
       {744b. ar. gună.}
       {{744°. (din ^ gudură <genn. *gud + ila: Giuglea, DR. Π, p. 386-389. Gamillscheg comb.: suf. e în legătură cu "scutura", ZfRPh Bd. 48, p. 473.}}
       745.        gură {şi alb. gol'e (< ital. ?), n. -gr. γσ()λα "Mund"; alb. ka gojene = are gură "erist beredet", B. 1,278. | Campid. gula W. 31.}
       {{745a. ar. gurgiţă "partea dindărăt a capului" < gurga, P. Papahagi”, Dunărea Π (1925) 100. (cu roşu pe fişa pentru 747. guşe / guşi, q.v.).}}
                   v
       746. gurgliiu (r. 1 corectat) sa. (din sm.), (apoi şters "Traufr6hre").
       747.        glişe {(fişă mai lungă, lipită de-a latul şi intitulată) guşă ’Wir sehen dass das Gallische auf dem Wege zur Monophtongiesierung ist: eu wird zu om und mit diesem zu o, vielleicht auch u, vgl. das Material das Zupitza, Zs. celt. Phil. ΠΙ, 591 zusammenstellt u. ftz. gosier zu geusiae (Z. r. Phil. XV,
 53
242) ML. în Lit. bl. XXXI (1910) Sp. 282.} (la r. 8 după suguş) {{cfr. sârb. giism = "ersticken" (cfr. diisiti) (adaos mai jos cu albastru)}} {{(la fine) rut. Susi piur. "Beulen, Diphieritis'' (tot cu albastru adaos ulterior)}} {{(tot la ultim adaos) Skok, Arch. Rom. VIII 1/2 155 arată că eu nefiind obicinuit, a fost înlocuit în lat. prin au (it. gogio) sau u (rom.); din rom. srb.gwia, zagusiti = < suguşâ. (cu negru)}}
       748.1  gust {"pg. gosto" Z. 163.} /
       P.65
       749.  II gust {”1. ’asp.’ st. ’sp.”' Z. 163.}
       750.          glită (r. 3 şters strop "Tropfen" - stropşală "Epilepsie") (în margine, spre fine) cfr. DA.
                      v >
       {750a. gutuiu < κυδωνιος Diculescu DR. IV 490.}{{(în susul p., dorit inţial ca 750b.) <cotoneus şi o variantă cottanus (*cottanus) > gutîi > gutui A. Graur, Bul. Ling. II, p. 84-87.}}
                                             H.
       {751a. hăis = hăi + acesta, aista, ista Nandriş R.F. I, 185-89; cfr. DA.}
       {751b. hamon, havon < Hamart (nume pr., ministrul lui Ahasverus) Bogrea DR. III, 724 ş.u.}
       {751c. (din 752ai Harina <’Αλίνα Diculescu Dr. IV 501.}
       {75ld. (din 752°.) hăret <ιερηκιος Diculescu DR. IV 488.}
       {75Ie. (din 753°) hereu < ιερευς Diculescu DR. IV 488.}
                 v
       {753a. h i estru < festus Giuglea 8-10.}
       {[753b. (din 753a) ar. h'ima < lat. imus, -a, -um + h- din n. -gr. hambla T. Papahagi. G. S. III 420-421. Capidan comb. DR. III 474-77.} }
       {753°. (dm 753b) hoare < avaria. }
 54
       {753d. (din 753c.) [iacă < eccum Mussafia, Vok. 132; eja qua Tiktin, St 29.}
      755. iapă {Campid. equa W. 48.}
       757.       iarbă {(şters s. -ital.) neap. ewdrd(cu metateză) Subak 11. ||"afiz. ebre und das dazugehorige Zitat ist zu streichen" Z. 163.}
       758.       iarnă {potentino mmernd "invemo", mmdrnard "invernata"' Subak 11.}
      759.  iască (adaos r. 4 după ven. leska) "esca focaja” {Salvioni, Note
varie sulle pariate lombardo-sicule, No 193-194, crede că i din sp. hisca, ca şi lomb. Usca, se explică printr-o fuziune cu viscus (cfr. sanfr. vesca = esca).} /                         s
      P.66
      {759a. (scăpare 359a) iasmă < levissima Giuglea DR. IV 1554.)
       760.       iau {(la r. 13 după o iau "ich breche auf') cfr. triest. me caposu , germ. "ich packe mich zusammen"[după "mă duc"]. | (la r. 14 după mă iau
cu cineva) cfr. fr. le prendre haut Subak 11. || B.I, 291: Bed. Prendere" auch abruzz. levâ, luvă, luă, puglies. luare (Papanti 485), vegl. levur, femer bei Mavdalari, Canti del pop. reggino: levari pe mmaritu. Doch auch sard. (leare).}
      {76la. Ida < ιδη,Τδα.}
      762. ied {(la r. 3 după sard. B.. 1,294: pugl. ine.}
      {{764a. (din765) iepar <eşmrms4iearRem..51. 555 ş. u. (curoşu)}}
       765. iepure {Campid. Îepmi < ♦Îşre, sonst *leb ore W. 18. (cu negru)} /
      P.67
       770.       ies {(iar..7) s. bologn. insire "uscire" Subak 11. | Campid. eskrt W. 62.}
       771.        ieu ■! *mene Bartoli § “88. 491: şi în Sicilia există, precum dovedeşte nic. min "me", Salvioni, Note vane sulle pariate lombardo-sicule, no 101 n.}
       772. ir. ii {şi ar. ML.}
       774. Iliie {Mi. Co. I, 59.}
       {775a. îmbăginâ {<*ambagellare Drăganu DR. I, 297 ş. u.}
       778. îmbin {"zusammenfugen'’, vgl. - binare Mi. Co., II, 24.} desbina
< desghina < *disglinare Giuglea DR. III 620. (curoşu)}}
       {781a. îmbufna <*imbufonare DA. {Capidan., DR. III, 758.}||< bufo "broască" Bogrea DR. IV 824.}
       782. îmbuib {*imbuviare Giuglea DR. II 632. Gamillscheg: *imbuviare = imbibere + pluvia ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       {782a. (din0) îmbubică "instigă" (Banat) < in + bombYcare "bâzâi", cu aceeaşi trecere de sens cu sinonimul său român. {Puşcariu} Dr. III 676.}
       {782b.(dind) îmburda cf. bord Giuglea DR. III, p. 595.}
       {782°. ar. imnâ < in-minare Giuglea DR. III 1090.}
       {782d. (din3 şi apoic) imos < limosus Dens. Gr. Ţ. H. 53.} /
       P.68
       {783a. (nu 784a) împăiă <*impalliare Giuglea 19.}
       {783b. (dina) împândără <*impendulare {Capidan DR. ΙΠ
             V
\Q%%.}{*impmnulare (cu var. supralineară impindulare) DA. | DR. III 823; despre penda = penna cf. DR. ΠΙ 884.}
       784. împâr (la r. 2 după PALUS). (cu negru, subliniat cu creion roşu) LB. {în Banat"a împunge cu un ac gros (cu care se coase saci)" fig. Mi-e inima împărată Loichiţă.}
       {784a. împărăca <*impilicare, Puşcariu, DR. IV 1558.}
       {785a. împărat "palat" LB. <palatum. ci. mpărâtuş, păraţ.}
       {786a. împăţrez < impetrare Bogrea DR. I 259. || *impatrare DA. cf. pătră la Şincai (latinism ?) ( apoi barat DR. III 682).}
       {787a. împila <*impillare Cin, TDRG (apoi barat cf. DR. III 681 ş. u.)}
 56
       788. împing {SJ. 181. (la r. 5 după "stossen") auch Ar. II, 28. P. B. 1/23.}
       {788a. împing "cheltuesc"< impendo Giuglea, DR. m 734.}
       {788b. (din3) împleteci <*implecticesco (corectat din -care) {Puşcariu} DR. ΙΠ 678.}
       790. împlînt (în margine) L.M.D.
       {7903. împopoţănâ (schimbat din -tona) - pupăză < upupa: Capidan DR.II,p. 626.}
       792. împresur (în margine) Cipariu, gr. I, 140.
       {7923. împrinde <*imprendere (cf. imprensibilis).}
       {792b împrourâ "a vărsa apă peste ceva, a udă" <* i mperrorare< ros Dens. G. Ţ. H. 53.}
       {792°. (îm)prospătâ "a trată (rău)"< *perhospitare Puşcariu DR. ffl 686. }
       {{792d. împroşcâ <*proicicare Giuglea DR. ΙΠ 1090. ||< slav. 681 ş.u.}}
       793. ar. (î)mprusiidzu {< gr. (εμ)προσ(θεν) Subak 18.} /
       P.69
       {794a. împulp "prind putere", împulpat "cărnos" <*impulpo (cf. pulpamentum), din cauza înţelesului DA.}
       795. împiJtng {"[sp.pungir]"Z. 163.}
       {7973. împutâciune f "reproş, ceartă" <IMPUTATIO, -ONEM "Anrechnung".}
       802. înâlt {"1. eng. ot” Z. 163.}
       {803a. inărică LINARIA vulgaris.}
       {803b. (dar V. 78la) îmbufna, ar. îmbufnedz < in-bufono, -are Capidan, DR. III 758.}
 57
       804. încă [La forma con -a: i:nka. nanka si trova an che a Trieste ecc. Subak 11.: aib <NON QU[Î]A = it. non che Subak 19. Briich, ZRPh., 41,
582.  *ănique (cf. denique). cf. ZRPh. XI. 81.}
! {804â. încaieră <*incavellare Puşcariu DR. III 671 ş. u.
încâibărâ <*incaviolare Puşcariu DR. III 671 ş. u.
       i 804°. (dina* încălâ < *in-callare (< callus{mj ) îngălă <*incallare
- gaila. }
       {805c. încălâ "îngrâşâ" <*incallare DA. şi îngăla.} /
       P.70
       806. încâlţ {încălţie <*calceaneum, Giuglea, DR. IV, 1554.}
       {809a. încăpăstrâ CDDE.}
       811. (corectat r. 1 din ar. încăresc Iv vb. in) t încăresc | Ps. Sch. 98/4, Cod. Vor. 120. 2, Dens. 123} IV vb. {[megi. ancres].}
       {81 la. încău "acolo" < in eccum hoc Dens. G. Ţ. H. 53.}
       814.         II încet (r. 1 anulat asteriscul la) QUETO,- ARE. {sp. quedar = "rimanere" Subak 19.}
                     v
       815.         încheiU (la r. 4, la sfârşit vine mutat sfârşitul lui 816. închid): - Ein Parîz. *CLAUTUS seîzt *CLAUTORIA, AM > cheotoâre, cheutoâre, cheptoăre (ban.) sf. "Knopfloch" voraus.
       816. închid {Pt.{urme d Q\claudere, clasu {în di al.. i.t.}cfr. Salvioni: Note varie sulle pariate lombardo-sicule, no 28.}
       817.  închieg {Campid. kallai W. 46.} /
       P.71
       820. încind ! ar.' nţesu "care arde la gust" < incensus Capidan DR. II
630.}
                 r '            A                               /
       825. încuiu (ar. ancuiîare (cu var, supralineară ancunare) "a arde fără flacără" Capidan DR. II 631-632.}
 58
        {826*. încurâ < incurrere TDRG.}
        827. (şters a) încurc {*incolYco (Giuglea *incoluco 12) şi Diculescu DR. IV 465 < κροκώ.}
        {828*. t înde, inde < INDE DA.}
        830. îndemn {(şters nehotărât) cf. ademeni.} /
        P.72
        {831*. (din 831 care e însă îndes) îndoi în         inimă  îndoită   — îndoiată
<*indoliata Puşcariu, Din persp. Dicţ. 26.}
        {83lb. (din â) îndoi < dubie Giuglea DR. ΠΙ 1090 }
        832. îndreâ (în margine) Mussafia, Voc. 141; Mi. Co. I, 20.
        {832*. (din 831°) (în)dreptâ <* direct are.}
        {835*. ar. ine "fibrele din corpul omului,         fibrele subţiri care străbat
vegetalele" < lat. ina "Papierfaser" P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371
375.}
        836. înec {cfr. necătură Cod. Vor. Dens. V. n. 126.} /
        P.73
        {838*. inelar <*anellarius (anularius).}
        {388a. (sic: clipă de neatenţie de inserare) v. 862*. inieptâ.}
        {839a. înfarmâ (Ban.) "apuca, prinde" <*in-firmo, -are Capidan DR.
III 758.}
        {840a. înfi(e)râ (Mold.) "începe să se arate" < in-filare, alb. fijoj "începe" Capidan DR. III 739.}
        {840b. înfirbăzâ <*fervidiare Capidan DR. III 758-9.}
        {841a. înfiripă < im-perfilare Giuglea DR. II 825. Gamillscheg comb. ZfRPh., Bd. 48, p. 477.}
        {841b. înflocos < 1. floca p. facla (cf. alb. fl’akz, Capidan, DR. IV, 1551) (paranteze cu roşu şi adaos la fel) + înfocă.}{ {(sublinear) DR. V, 472 (cu altă cerneală neagră).} }
 59
        {842a. înfoiâ <*infollio, -are { cf.} DA.} }
        846. înfulec {S.J. 181. Erklărung nur fur sp. -pg. passend. Rum.
<   infollicare"in den Sclauch (cfr. foaie) stecken", wie frz. ensacher, empocher.} {{(cu roşu la fine) < in + folles, *-ire(=ere) "a se umflă şi strânge ca un foiu", cu aceeaşi evoluţie semantică ca înfulică.} }
        848. îngălez {"1. XXIX st. XXXIX" Z. 163 (la r. 5). | "înnegresc" <*gallare < galla Pascu, Despre cimil. I şi Bogrea DR. IV 825. || Cf. încălâ.} *
        {849a. îngenâ "at micşoră iuţeala în mers" <*ingenuare (cf. congenuare) Bogrea DR. ΙΠ 732} {{(cu creion roşu) ?} } /
        P.74
        853. înghit {ar. angl’itID. 17.}
        854.        îngîn {B. I, 293. vgl. ganer 'gridare'. || Pap. 5 ar. angăn "chem cănile, chem oile prin anumite semne şi sunete (=înşel)"> "a o şterge, tuli". || Com. Dr. Capidan: ar. două cuvinte, a) ngâneseu {{(adaos de mai jos, ulterior) <gannire}} la sud, ncânescu la nord de "oftez, a scoate sunete" <(in canere (-escere). -b) ngân şi la nord: "înşel - înşel copilul alintându-1, dându-i de mâncare" - {(pej.) "mâne" (d.e. ngânaşi ? = "ai crăpat ?", ngâni s nu’ngâni = "mănâncă, n’ai mai mâncăi"; şi a momi cânii etc. | Cfr. fran. piper "attirer Ies oiseaux pour Ies prendre, en mutant le cri de leur espece" -"duper en seduisant".}
        855. îngînf {(la r. 1 după GONFLO, -ARE) Mussafia. Voc. 143.}           /
        P.75
        861. Π îngust(ez) {"sp. ensangostar auf ezangustare zuruckzufîihren geht nicht wohl an: das Praefix stimmt nicht zur Bedeutung; es ist Wohl von e/wawc/ta/'ubertragen." Z. 163.}
        {862a. (nu 388a· la p. 73) inieptă < in + gr. \άπτω Diculescu DR. IV
 463.}
865.  înjunghiu {deangulare, cf. REW.}
866.  înjur {"1. frz. injurier st. en Z. 163.}
868. înot {cfr. nutare Cod. Vor. Dens. V. n. 126. ||"Kreuzung nato + no ist nicht sehr wahrscheinlich, da dieses im Vulg. 1. vermutlich nao lautete".Z. 163. ||Settegart, Z. 1913 (37), 195 < natare + motare ”hin u. berbewegen”. || P. Skok Arch. Rom. v.III, ser.III, p. 131 explică pe *NOTO pe teren lat.}
       870.         îns {W. J. 100. (la r. 9, după alt-rum. dins de dimineţă) moglich trotz ar. dislu·, aber wie de nach ipso erklăren? || Se zice şi des dimineaţă şi {prin} (în loc de s'a simţit, şters) de dimineaţă.* Cf. DR. III 857 n.} {{Capidan.: disu numai în înîrebafea caidisu {vreai) ? = "care (lucru îl vreai) ? Răspuns aistu dislu = de ipso. {(subliniar) şi din eluşi etc. illi-ipsi).}} {{Campid. insoru = ipsorum W. 68.}}/(la p. 76, r. 10, după "Individuum") {S. J. 181. vgl. alb. vete} /
       P.76
       {870a. însâmbrâ <*insimulare D. Puşchilă, Mol(itvelnicul) lui Dos(ofteiu) 74.}
       871.         înşel(ez) {şi înşelă "betrugen" cf. TDRG, Papahagi Jb. XIV, 152, Skok (şters ZRPh) ASPh, 1918, p. 84, Spitzer DR. ΠΙ 651. || <gr. ψελλώ Giuglea DR. III 1090.}
       {872a. înşfăca <*j’nfascicare DR. ΙΠ 1088, cf. însă ΙΠ 381, 621 (Giuglea).}
       874.         I însor ar. sură P. B. 1/2 etc. ||"uxoror mit eingeschobenen n" Mussafia, Voc. 143.}
       875.         II însor {Mi. Co. II, 49: însura "vorschuhen" eigtl. "besohlen": solea.}
       {{875a. înspică < inspico. (curoşu)}} /
                                                                                        61
 P.77
           {878a. înţărca <*interrÎcare Giuglea DR. ΠΙ 1090. |< * interico "
<   a > adumicâ ceva în apă pentru a nutri copii< i > mici" P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-93.}
    880. înţeleg (in margine la r. 3 după (digort, d£l ’goh. {(la r. 6 înainte de liniuţă) Cuvîntul se găseşte, ca împrumut, şi în 1. bască: endelgatu (ZRPh.,
40, 491 ş.u.} *
       {{881a. (dinb) înţelept ţ "minte" Ps. Sch. 526 < inteliectus, -um.}} {881b. (dina) înţesă <*insitiare DR. Π 823.}
       882.         înteţesc {* INTUIRE > intetire Subak 19 (wo unnotig: *înfifire >*întiţire > înteţire).}
                I. &
       883.         întîiii (în margine la r.2 după -UM) Mussafia, Voc. 186. (subl. cu creion roşu) {*antaneus neatestat din *anteanus (ca *propeanus) supt presiunea suf. -aneus DR. ΠΓ387. | Din ante iniens Skok, Romania L (1924) 217, respins în Dr. IV (ultima trimitere subl. cu creion roşu).} (Ultimele trei rînduri despre "illyrischer Einfluss" marcate cu creion roşu în margine)
       884.  întîmplu {cf. Din perspectiva Dicţionarului, 44-45, adde: DR. ΙΠ
763.}
       {884a. întina < tenuare.}      /
       P.78
       890.  (nu 89la) între {< ante CD.}
       891.  întreb {*interobo nachprobo ?}
       892.         întreg {"Metathese zeigt auch sp. pg. entregar.” Z. 163.) Campid. interu W. 48.}
       {892a. întrema < *intrarmare DR.. 1235 Puşcariu.}
       894.  intru {intfo = intra AX.L. XV. 246.}
       895.  întunec{<*innoctico Giuglea 10-11.}
     898. invit {"Lehren" (şters vgl.) auch s. -span. ||"Warum soli man eine Zwischenstufe ’an die Schrift gewohnen’ (cf. r. 8) annehmen ? Der Cfbergang
 62
 von ’angewohnen’ zu ’lehren, lemen’, doch auch ohne das moglich." Z. 163. || Cfr- Bartoli || Cfr. Schuschardt, Z. 1913 (XXXVII), 177-185 {}(subliniar) *invitiare + initiare (subl. cu creion roşu) }||Cf. cal cu învăţ (scil. "rău").} /
        P.79
        {899a. înveghiâ < invigilo, -are DR. VII.}
        {900®. f învie < invivere (învi i) DR. Π 611.}
        903.  f învit (în margine) LB.
        904.  înv01b (cOTectat tipografic r. 6) vollzogen. {Cf. dezvolb Giuglea 8.} {905a. ismă < υσμη = οσμη Diculescu DR. IV 482.}
        906. iţe {if Giuglea 12-13. | Campid. littu, log. lizzu W. 49.}
                                               J.
        908. jneâpăn (în margine) L.M. Gl. /
        P.80
                                                                            ν'
        913. jude (corectat r. 1) (f {pl·} judeci) (din (+ jiidecu)) {fem. judecească.}
        916. jug (Campid. gu W. 24.}
        918.         jugâstru {Diculescu DR. IV 482 < ζυγαστρον.} {{(la r.2) ζύγια "Anchom" s’a păstrat şi în Italia de sud, în fostele regiuni greceşti.}} (la r. 3 corectat) Π, § 523, 560 (din Π, § 560).
        919.  june {şi bar. xiunghe "giovenco". Salvioni: Spogliature sici -
 liane I, N° 5 n.}
        923.  juni(n)ci (adaos în margine) Mi. Co. Π, 75.
        924.  junice (adaos în margine) Hasdeu, C. d. b. I, 286.
                                                           /
        {924a. jupân <*giupanus (<*giupa < gr. γυπη ’casă’) Giuglea DR. ffl 609.}
        925.  ir. zuritse {W. J. 93, Entspricht genau dr. junice.} /
                                                                                          63
 P.81
                                            {K’}
       {928a. k’ipinare (ar.) "pincer" < *pipinare CDDE 930.}
       {928b. k'ipurare (ar.) "pincer" < pipulare (cf.pipilare) CDDE 931.} {928c. k’urare (ar.) "piauler" <*piulare (< pi, cî. pi pire) Candrea în CDDE 932.}
                                            L
       929.         la (corectat la fine) Rom. Gramm. ΙΠ, (§ 428) (din Rom. Gramm. ΠΙ, 364).
       930.  lac {n. -cat. llac(h) Subak 424.}
       {943a. laie < v. gr. λάγειος Diculescu DR. IV 441. ||< labes DR. IV.}
       935.  lamură {<*lamula (lamella) Giuglea 14).}
       {935a. lăor < liber ML.., Tikt.}
       {{935b. ar. lângută (după negaţ.) "nimic" < nec-gutta P. Papahagi, Dunărea II (1925), 99 (curoşu).}}
       936.  (lâpăd {CFr. Pap. 2. ||< liquidare Herzog I, 220}{{Dr. V, 483-
95. (cu albastru)} }
       939. lapte {Campid. latti.) /
       P.82
       {946a. lătăreţ <*latericius.}
       {954a. lăune <*lavone Bogrea DR. II, 467 (corectat din 367). Gamillscheg comb. ZfRPh., Bd. 48, p. 477.}{{(supralinear) I. Iordan, Top. 141 < leo, -onem.}}
       955.  laur (corectat r.l) "Stechapfel" (din "Lorbeer").
       {955a. lăureasă "lucratoare", deriv, din laborare, Capidan, DR. IV
1552.}
       956.  Iăuruşcă {cf. alb, rus "Traube" Jb. XX-XXv 80.}
64
       {956a. -le < libet DR. III 397 ş.u.}
       {956b. leoarcă - v. sub 966a.}
       957.        leâgăn {Pt. obiect cf. megl. cărciciu la Pap. p. 199 (65); pt. arină cf. tarent. nazzejare "cullare" < altiare, Iordan, ZRPh 42, 535.} /
       P.83
       958. leg {Campid. Hai < ligare.}
       961. lege (corectat r. 2) eng. alak’ (din alaidz).
       {966a. (nu 956 b din c, p. 82) leoarcă <*λιβρικος Diculescu DR. IV 492.}                                  k
       {{966b. (şi aici adăugat fără număr, deşi cf. 936.) lepădă < liquidare Herzog DR. 1220 ş.u. || DR. IV.}}
       {966°. (din a) lespede < λισπος Diculescu DR. IV 490.} {{(mai jos) TDRG. }}
       {967a. leşină <*laesionare CDDE; combătut de Giuglea DR. II 829, care propune: lixinare <*lixina < lixa "klares Wasser".}
       968.        (reluat, cf. 954a.) {lăune < leonem Iordan, Dift. ||(< lavonem Bogrea DR. II.}
       {{968a. leurdă <*λευβυροδος Diculescu, DR. IV 455.}}
       {{968b. (dina) leuştean <*leuisticellus Puşcariu, DR. IV, 1558.}}
       {{968c. (dina) licări < germ. //«^-Giuglea DR. ΙΠ 1090. \<liquorare DR. IV. }
       {{968^. lîcuriciu < λυκουρικιον Diculescu DR. IV 489.}}
       969. limbă {Campid. lingus W. 48.}
       970.        limbric {B. I, 293: "dalm. -lebrak(nb. lumbrak) (var. supralineară* l{o}mbrak) erinnert an. rum. limbric "lombrice". Ist. alb. l’evris wegen des -s aus dem. N. -it. entlehnt ?"} /
       P.84
                                            V      —
       971. limbut {(serefuzăetim. r. 1 |<*LINGUUTUS) Nu căci mb !}
       {971a. limpeda S. J. VI 80 < limpidare.}
 65
       973.  lin {ληνός Diculescu DR. IV 460.}
       974.  lînă {Campid. lana W. 34.}
       {9?6a. (scăpare 776) lindic < landica.}
       977. lindină {sard. c. lindiri "Nisse, {Lauseier}" W. 12.}
       982. linjesc (pus între paranteze drepte şi corectat) {IV vb. (din I vb.) (tânji) \ La C. A. Rosetti, cf. DR. III (Grimm).} /
       P.85
       {984a. (rămas fără număr) lintiţă ML. 4981.}
       987. luceafăr { şi lucer {cf. sp. lucero} Dr. 830.}
       {988a. lucezi < lucidus Bogrea DR. IV 830.}
       989.  "f lucoâre (în margine) Cipariu, gr. I, 210 (la fine) A.L.L. III, 515.
       990.         I lucru {ar. fac lucru = "câştig bani” Capid. = lucrum facere Georges "gewinnen", cfr. v. -rom. fără lucru = "sans profit", Cuv. d. bătr. I, 280. || cf. *afannare "sich abmuhen", ajunge în dial. franc, la sensul "gagner par le travail", "Gagner avec peine et fatigue", "gagner avec peine", etc. Wartburg s. v. || DR. III 820 || Cf. ML.}
       991.         Π lucru (adaos la fine pentru "erreichen") "erreichen, geninen" = a-şi da silinţa.
       993.  lume {"ac cu lume" (= piatră sclipicioasă) Dr. III 1090.}
       994.  lumină (în margine) Tiktin, Conv. lit. XIII 298. /
       P.86
       {995a. lunăriţă "botrychium LUNARIA".}
       997.         lunec {lubricare fur "serpere" bei Venantius Fort. Schuch. Supl. XX, 11. MI. Co. II, 29.}
       998.  lung {Campid. longu W. 13.}
       1000. luntre>{B. II, 433. "Lynterist. urspr. sudit. (sic. (f)untru), rum, slavo-rom. (bulg., srb., lontra in Montenegro), alb. u. graeco-rom. λόντρα
 66
ψ ■ ■
   vvoraus wohl s. -it. londra, dalm. (î)ondro, lundro "piccola imbarcazione'', span. londro.}
          {1001a. lupare < lupalis Bogrea DR. IV 831.}
          1005. lut {sard. c. luda W. 14.}
          {1005a. ar. lut "copil" < lutetus Capidan DR. II 630 |< copiluţ ?}
                                            M.
          1007. măcel {neol. TDRG. }
          1009. macin {B. II, 433: dalm. maknuâr "macinare" und heute im ganzem N. -it., vgl. aber Flechia Arcli. VIII, 370, Ascoli X, 89.} /
          P.87
          1012. mâcru {"Dass măcrat ’saure Milch’ auf macru zurâckgehe ist sachlich nicht sehr einleuchtend."}
          {1014a. (nu I022b) măgura < μαγάλον Diculescu DR. IV 497.}
          {1016a, maimare < magnarius Giuglea DR. II 827 ||Mămăruţă
   < magnaria = doamnă ?} (v. şi 1020).
          {10l6b. f mainte < magi[s]ante.}
          {1018a. mălaiu < amylum + alia sau gr. μυλλω "macin" + alia Giuglea DR. III 601. || {{Gamillschege: "uberzeugt nicht" ZfRPh Bd. 48, p. 483.}} ||Weigand < meiu laiu ’negru’ || (repetat) Weigand < meiu laiu, cf. şi Bogrea DR. IV 831.}
          {1018b. mălţează, arom. malţeadză "vărsat" <mal(a)taediâ
   P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 371-375. | cf. Capidan < alb.}
          {1018°. mălură < malura Giuglea, DR. IV 1554.}
          1020. mămăruţă {V. J. 93 mămăruţă Nebenform von măriuţă.)
          1020a. (în josul paginii 87, fără număr) mângăia < μανγανεω Diculescu
   DR. IV 474.
          1021. (de fapt 1022.) măiumchiu {Campid. mânu u.}
67
       1022.        ide fapt 1021) mănînc {"Dass mîncă auf mîndcâ beruhe, ist şchwe zu glauben. wenn man vindicare > vindeca daneben halt. Ich meine dass man doch von manducare auszugehen habe, das vielleicht unter Einfluss von manus zu manucare umgestaltet worden ist; aus der Kreuzung von mănâncă (wie mărunt) und mînec (manico) wăre dann mănâncă entstanden; mîncă wăre dann eine Reduktion davon." Z. 163.} /
       P.88
       {1022a. ar. mar "amărât" < malus P. Papahagi, Dunărea II (1925) 101
(cu roşu)}
       1024.        (dorită schimbare cu 1025) ar. mărât {cfr. ţ amărut HEM. 1027/31. {Mi. Co. 46 mărat ist viell. mit male zusammenzustellen. j Campid. malădiu, log. malâidu, a. log. malâvidu W. 27.}
       1024/1025. {sind zur Herstellung der alphabetischen Ordnung zu vertauschen”. Z. 163.}
       1025.        (dorită schimbare cu 1024) mărăcine {<*marrucina Jb. XIX-XX, 138, XX-XXV, 80.} {{(Iar. 3) alb. merkgîni.}}
       {1025a. mărăsân (meresân) < male - sanus, -s, -um Drăganu, DR.
IV, 741.}
       1027. II mare {cfr. săptămîna mare, ursa mare = lat. MAJOR! Cfr. Subak 20. ||"Dass in fată mare das Adjektiv noch die urspr. Bedeutung (mare "mănnlich") habe ist doch ganz unwahrsheinlich, es ist einfach als ’gross’ = ’erwachsen’ zu verstehen". Z. 163. | Cf. Wundt, p.2, la origine la animale nu se facea deosebirea de sex, ci de "Wertunterscheidung": "mare" = bărbat, "mic" = femeie. ||< maiorem Giuglea DR. II 827 (măre) ||alb. mah-H maioriem) DR. III 819. ||< maior >*mairo>*mario (ca {madia <} maida
<  magida >*maria, plur. mari, de unde sing. mare, după tari - tare Skok, Romania L (1924) 223.} f
       {1027a. mărar < μαραθριον Diculescu DR. IV 460.} /
       P.89
       {1030a. măre (mai bine I027a) < ma(iu)re aton, < maiorem Giuglea DR.
II 827, III 610.}
 68
       1031. margine {B. I, 292: "Volkstumlicher bewahrt MARGINE
                                         / /
Fonn u. Bedeutung im dalm. m(e)rgan, -in "termine, confine"} und rum. margine (in Mazed.), das "Zuletzt, endlich" heisst. s. Ar. s.v., auch im Sard. als Orts.-N. (Arch. Triest. 1903, 148. || mame (?).} {{"[ftz. marge, span. mârgen]” Z. 163.}}
       {{1031a. {ar.} mărinare "întrista, mâhni" < malignare [P. Papahagi], Dunărea 1(1924), 185- 186.}}
       {103lb. mărit "ginere" Ps. Sch. 18/6 < maritus Dens. V. N. 529.} {1032a. ar. măriţăscu "a se înrăutăţi" (boală) <*măreafă < maliţia Capidan DR. Π 627.}                    t
       {{1032^. mărina, mărini, mărin " a se bolnăvi de stomac" <*malinare < *malare + suf. -inare.}}
       1033: marmură {Campid. mărmura, daneben mârmuru , marmorem W. 18} şi Diculescu DR. IV 398 < lat. mârmur, -s < gr. μάρμαρον .}}
       1040. masă {B. Π, 432: Pieri, Arch. XVI, 166. |j Subak, 429: auch im
                                             *
cat.: joch de mesa "biliar". | Campid. mesa W. 37. {şi Diculescu DR. IV 432 < gr. μάζα.} } / (P. 90 în margine) L.M.D. /
       P.90
       1042. măsălar {<*măsurar < MESSORIUS au *MESSURA + -ar ?}
       1043. măsăriţă (în margine) LB.
       1044. mâscur {Campid. maskru W. 46.}
       1045. măsea {(r. 3 după sp. mejilla) "Wange, Backen" (cfr .falcă).}
       1047. măsură {(r. 2 după eng. maziira) imsiira}
       {1047a. măţar < mattiarius Giuglea 15.}
       1048.        mâţe {B. Π, 431: hiezu abruzz. || Mi. Co. 69. || măţăre < *μαζηον Diculescu DR. IV 497.}
       {1048a. Măturea < μαζάριον Diculescu DR. IV 498.}
       1049.        mătrăgună {durch gr. Vermittlung, wodurch t < nd und Suff. (cfr. παπαρούνι: παπαρννα "papavero", ζουπουνα G. Meycr, Ngr. St. IV,
 69
68, 66) erklărlich. Subak 19. [| DR. III 819 {v. Diculescu DR. IV p. 485
< μανδραγόρας. || prin intermediar albanez Jokl, IF, 44, 49 ş. u.}
       {1049a. mătreaţă <*tramîtea Puşcariu - Giuglea DR. ΙΠ 603. Gamillschege comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 483. || (nu 105la) mătreaţă < μαθαρό-της Diculescu DR. IV 479,} /
       P.91
       1052. mătur {< Serbisthen, was Akzent, Bedeutung und Verbreitung (ausschliesslich im Westen) beweisen. Weigand Rr. Jb. 1902/3 I, 94.}
       1054. mătuşe {cfr. Diez, Wortschopfung, 37, ap. Mi. B. 13.}
       1057.        ar. merdu {die ar. Form, merdu (Dai.) weist auf griechische Vermittlung, Jb. XX-XXv, 74.}
       1058.        merg. {B. I, 293: "vegl. merg - "traghetto" (auch als Orts - N. Mergo, heute Smergo) geht vielleicht mit rum. merge <EMERG-(Wollmoller’s Jb. VII, 111)." Β.Π, 430: vegl. merg - vegl. vorlâufig tosc. u. s. -it. marangone, De Gregorio, Studi glott. it. I, 27. || Cf. DR. II (Iorga) || Cf, Locul Limbei rom. || Cf. Giuglea DR. I 486: meo + pergo || Cf. Daicovici, DR. IV, 477-78.}
       1059. merinde {Campid. marenda = merenda. W. 20.}
       1060.        merind£z {ar. (a)miridzu "odihnesc (oi, capre) în vremea căldurii" P. Papahagi, Dunărea Π (1925) 104. (cu roşu).}
       {1061a. mesereare < MISERERE.}
       .fl061l). meşte < miscere TDRG.}
       {{1061c. mesteacăn Candrea cf. DR. ΙΠ.}}
       1062.        I mestec (în margine) Mussafia Voc., 152; Mi. Vo. II, 4. {Campid. mâietu, -ai.}
       1063.        Π mestec (în margine) Mussafia Voc., 152. / (la P.92) {B. I, 294: vegl. meskuăr kann phonetisch sowohl hierher, als auch zu mischiare gehoren.} /
 70
 P.92
       {{1063a. mesteacăn < μαστυχινος Diculescu DR. IV 480.}
       1064.        *met od. *mit {B. I, 430: vegl. mais "messo" lautgerecht, wie a. -s. -it. misu, miso bei Posa (anders Savj - Lopez. Z. 1906, 43/4,), noch heute sic. la misa "il mettere", und Wohl auch sonst, ausser den meisten gallo - u. rtr. Mundarten. M. - L. Π, § 345.}
       1065.        mezin (renunţat la el prin bare, dar cu şovăire) {"der Vergleich mit dem Deutschen ist mir unverstăndlich" Z. 163.}
       {{1066a. miaţă "friguri" (în Ţara Oaşului mit aţă, arom. ή aţă)
                 ν'                   5        4
<*ignitia Skok Casopis VII, p. 166 ş. u. ||mneaţă.}}
       1067. mic (la r. 9 în margine, după vgl. Zeitschr. rom. Phil. se cere cu , ? trimiterea la volum) {(la r. 13, după mititel) Subak 19: miciţel >*mifiţel >*mitifel > mititel.}
                                        </
       1070. ιηΐέΐ {{(la r. 2 după AGNELLUS, -UM) Plautus: înlocuieşte tot mai mult pe agnus}} {cat. anyell Subak, 421 || <*agmellus cf. Zur Rekonstr., p. 37. "ansprechende Deutung" Ettmeyer, Prinzipienfragen der rom. Sprachwiss. p. 10.}
       1073. mierlă {Campid. meurra W. 18.}
       {1073a. mierliu, ar. nirlu <*merulus Puşcariu DR. IV 406-409.} /
       P.93
       1075.        miez {II napoletano mietso mostra la nota irregolaritâ nel riflesso di MEDIU, â Potenza c’e la forma corrispondente al cal. menzu: tttendz3 Subak 11.}
* >
       1076.        mijloc {S.J. 181. (la r. 4) die Grunde nicht uberzeugend. IfCampid. MeiloZu (eine Gegend im Logudoresischen = Meinlocu. W. 57.} 3
       1079.        mină {(la r. ll)"l. frl. statt frl. sp.; gask. man braucht nicht auf *ΜΑΝΛ zu beruhen; vgl. paa PANE." Z. 163.} /
 71
 P.94
      1085. mînecă {Campid. mâni a W. 50.}
      {1086a. minegociu <*μυνικόκκιον Diculescu Dr. IV 478.}
      1089. mintă {< μινθη, μινθα Diculescu DR. IV 482.}
      1092. mînz {<*mandius (< mannus) DR. ΙΠ 883.} /
      P. 95 *
               / >
      1095. mîrced {merced Giuglea 26.}
      {1095a. "mire < μειραξ Diculescu DR. IV 492.}
      1096.        mgl. mirindzu {B. Π, 433: hiezu sard. cal.; tosc. auch lemerie Parodi, Miscell. Ascoli, 463.}
                                                                     V
      1098.        mişină {mausoleum Giuglea DR. I.} {{în legătură cu messio Giuglea DR. 10 613.}
      {1098a. mistreţ < mixticus Candrea.}
      1099.        mneru (la fine) cf. 1210b (de fapt 1183°. ar. nirlu) (cf. DR. V 406-409.}
      1102. moară {"fuge hinzu "Muhlstein" bei den anderen rom. Spr." Z. 163.}
      {1102a. moarbed < morbidus.}
      {1003a. moare "nărav" < mos, morem G. Coşbuc, Versuri şi proză, 1897, p. 59; V. Grecu, Codrul Cosminului I, 569} {{Şi ar. morii (şters
O. Densuşianu) G. SD. I, 329.}}
      {1005a. moieaţă < mollitia Giuglea 16-17.}
      {1005b. molînd < *mollîbundus 17.}
      {{1106a. molid < gr. μελάνδρνον Giuglea DR. ΙΠ 1090.}}
      {1106b. (din0)' momâie <*mammanea Giuglea DR. Π 820.}
      {1106°. molura <*μόλοθρον Diculescu DR. IV 460.}
 72
       {1107a. ar. moru "obiceiu"< mos, morem (în loc de *moare) T. Papahagi Gr. S. 1,328-9.}
       {1109a. mormoloc < μορμολυκη Diculescu DR. IV 486.} /
       P. 96
       {1111a. ar. mpihiir "prind ceva cu acul" <*per-fibulo>*prefiurare > preh'urare Capidan DR. Π 631. | Garhillscheg se îndoieşte, ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       1114. mllche {Campid. muggu "Baumstamm" = mutilu, muc’lu, mul’iu neben log. muju ds. = muc’lu (wie oju aus oilu). || DR. ΙΠ 830 contra
< lui > mutilus | CDDE n°. 1159.}
       1116.         mucoăre (în margine) LM. D. {(Ia r. 1 după "Rotzkrankheit") "mucegaiu" Dens. G.Ţ.H. 53.} {{(la fine) = substanţa care se curăţă de pe soarte (la Aromâni).}}
                                           V     
       1117.         1HUC0S (şters asteriscul la MU CC O SUS,-A, -UM şi motivat m margine) C. Gl. II, 517 ap. Giuglea 18.
       1120. muiere (MULIEREM anzusetzen sind wir nicht berechtigt, das
                                               V
Fiz. und das Rât. weisen deutlich genug auf e; s. Meyer - L., Einfuhrung, S. 99". Z. 164.}
       {1121a. mulă < mullus, -a DR. ΠΙ843.} /
       P. 97
       {1124°. arom. mul’ - < MULLEUS ML.}
       1125. *mulzăre (r. corectat în margine) Jb. ΙΠ (din Π) {după mânzare ?}
       {1125a. murnă < aLd. muoma: Giuglea DR. Π, p. 401-402. Gamillscheg comb.: ZfRPh Bd. 48, p. 473.}
       1127. ar. miîndâ {< pl. mundzî < alb. mundze Kr. Jb. IX, 1, 77.}
       {1130a. munună CDDE 174, ar. murună Gr. S. I, 226.}
       1131.1 ar. mur {< *σμυρρίς,-ίδος, Diculescu DR. IV 481.)
 73
       i 133 miiră {TDRG alt s "Brombeere" şi Diculescu DR. IV p. 458
<   gr. μουρον.}
       {1133a. (dinD) murg <*μουρ - ικός Diculescu DR. IV 457.}
       •| 1134a. (corectat din 1133a) murnu <*morrinus ML.}
       {{1134b. mursă < mulsă ML.}}
       1135. mursec {Campid. mussiâi (mursicare) W. 41.}
       {1135a. murta < μυρτη Diculescu DR. IV 498. } /
       P 98.
       {1135b. (dina) ar. muşat, istr. musăt (dr. Muşat) "frumos" <*muş (cf. Muşa) < musteus "jung, frisch, neu" Giuglea DR. III 767.}
       1136. muşc {(la r. 2 înainte de atestări) B. II, 433 hiezu dalm. }
       1137. mtiscă {Campid. muska W. 41.}
       {1137a. Muscel <*montiscellus DR. III 819, DR. IV, 1558.}
       {1139a. muscur <*musculus Giuglea 18 {şi ar. capră muscură "de culoare deosebită la grumaji, la burtă şi subt cele patru picioare".}}
       {’ 142a. ar. muştinedzu, măştinare < mestus,*mestinus Capidan DR.
III 1088.}
       1143. mustru {cfr. ich werd’s dir zeigen.)
       1146. mut {Gamillscheg, Oltenische Mundarten, p. 96 aduce dovezi pt. etimologia lui Titkin MOVITIARE şi contra lui *MUCCIARE.} /
       P. 99
       {.1146a. mută tură < mutatura.}
                                          N.
       {1148a. ar. nă6eâmă < infima T. Papahagi Gr. S. I, 329.}
       1149. naie {log. nae 425 |l neol,}
       1150. nalbă {Cam< p >id. narba.}
       1151. nămâie {cf. Wartburg} /
 74
       1156. naistur {(nu I157a) < gotică Giuclea, DR. Π, p. 382-86.}
       1157. năsut (în margine) LM. D.
       1158.        nat {S. -J. 181. (r. 2 după "Leute" bedeutet jetzt "Niemand" (cfr. frz. personne).}
       {1158a. (nu 1159a.) natră < νατρον Diculescu DR, IV 421.}
       1159.        natură {< Seibischen, was Akzent, Bedeutung u. Veibreitung (ausschliesslich im Westen) beweisen. Weigand Kr. Jb. 1902/3,1,94.}
       1160. neâ {Campid. ni <WW. 28.}
       {1160*. necheză <*hinnitulare.}
       {1160**. necum < ne-quomodo TDRG.}
       1163.        neghină {cf. fr. dial. niellas <*nigellacicum Gamillscheg -Spitzer, Beitrăge z. rom. Wortbildungslehre, p. 40. DR. Π 696.}
       1164.        neg0ţ {(la r. 3 înainte de [ar. emboriu]) werder aben von Salvioni, Ztschr. XXX, 81-83 bezweifelt.} /
       P101
       1167. negru {(r. 2) ”1. ftz. noir” Z. 164.}
       1169. nelutâtec {< lat. Bogrea DR. IV < 835 >}
       {1169®. nene < rimna "cel care desmiardă" (*{*): simţindu-se reduplicat n’a devenit *neane. P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-375.}
       1171. nep0t {(la r. 16 după im Dalmatischen) serbo-croat. nepuca.} ,
       1172.        {cor. nepoţeâ (din nepotă) <*nepotella (= nepotilla) Jord. Dift. 59.} /
       P. 102
       1175. neşte {(la fine) die Istrorumănen nu ştiu : nuscăt, nuscărle.}
       {1175a. nestimat (nestemat) în piatră nestemată < aestimatus, V. Grecu, Codrul Cosminului, I, 570.}
 75
       {1175b. neştiinte t < nesciens. entem Drăganu DR. < I > 296.}
       {1177a. ar. neu "zâpezos, alb ea neaua" < niveus P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 371-75.}
       {1179a. Nicoară < Νικόλας Diculescu DR. IV 420.}
       1182.  niner (la fine) cf. nira.
       1183.         ning {B. II, 432, und abruzz. bis Agnone - Aquila (Ascoli, Arch. VIII, 117), woselbst auch nenguende, - icce (Finamore).
       {1183a. ar. fjire "rinichiu" < REN, -EM Capidan, DR. ΙΠ 760. Gamillscheg < germ. Niere ZffcPh, Bd. 48, p. 485.}
       {{1183b. ar. nirari " a distra pe copii" <*ninriare P, Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75.}}
       {1183c. (dînb) ar. nirlu < merulus Puşcariu DR. ΠΙ1091.}
       1184.  niţel {< un-etta Giuglea DR. ΙΠ 1090.} /
       P. 103
       1186. noatin {W. J. I, 101. (iar. 15 după danac) a. big. danak% (< tk. dana) {(supralinear) Romanski 308 [ (Iar. 17 după + uş) < alb. dem "Rind" + uş ||"1. noatin" Z. 164.} /
       P. 104
       {1191a. noteină <*annotinina Giuglea DR. 1248.}
       {1195a. ar. nţesu < lat. incensum Capidan DR. II, p. 630.}
       {1195b. ar. nturină "fulgeră, vremuieşte" < RUTILARE Capidan DR. ΙΠ 761, {(supralinear) Gamillscheg comb. ZfRPh Bd. 48, p. 485}, tuninare Papahagi, Anal. Dobrogei IV 374.}
       {{1195°. (nub) ar. nturturare < torturare - tortura, Capidan, DR. IV.,
1552.}}
       1196. nn {Campid. non W. 62.}
       1200. nuia {Mi. Vo. II, 35: "novellus gewohnlich in der Sprache der Landwirtschaft".}
       1202. numai {Subak, 426: cat. nomes "nur", cfr. ML. ΠΙ § 702.} /
 76
 P. 105
       1205. III t număr I vb. (adaos suplimentar in creion după "nennen”) lesen {cfr. Tiktin}(tot în creion)
                        Λ
       1207.        nun {νουνος ist bereits im IV od. V Jh. ins Griechische eingedrungen, Weigand Kr. Jb. 1902/3 I, 94.}
       1208.        nuntă {B. I, 278:"Das Istrianische zeigt in Dignano auch das epenthetische n (durch das N- Rum.hervorgehoben, s. M. -L. I § 587) u. wie das Rumăn. Sard."jCampid. nunsas, nunzas, (wie n das im Rumân, eingeschoben: nuraă). W. 52 || cors. noma "cavalcata che si fa in occasione di nozze", nozza "fîdanzamento" Serra, DR. V 454.}
       1209. nutresc {neol. Jb. XX-XXV 121.} /
       P. 106
       {1210a. ar. nutricare < nutricare cf. a nutricâ "a face pierdut ceva (bani sau obiecte date împrumut)" din Zagra, Com. Corbu, DR. ΠΙ1091.}
       (1210b. (de fapt V. 1183C.) ar. nirlu "hellblau" <*MERULUS.}
                                         O.
       {1210C. oacâre, oacSne < υχρα Diculescu DR. IV 441.}
       {1212®. oamă < oma Bogrea DR, IV 897.}
       1213. oară {B. I, 293: HORA "mal" ist nicht selten: in a. -it. Texten (A. -it. Chrestomatie, 208) und friul. Arch. IV, 211 Zeile 15.}
       {1213®. oară "păsări" <*ovaria Dens. G.H.Ţ. 53.}
       1216.        oaste (în text, r. 5 corectat în loc de "der Feind") "das Heer" {"nume care se dă la început numai oastei duşmane, apoi şi celei naţionnale, când defensiva s'a transformat în ofensivă şi când Românii au început să-şi recucerească pamîntul pierdut s. părăsit de Romani". Bogdan, Organ. 370.}
       1217. ochiu {cfr. it. {(supralinear) Sinn!} occhiello, fr. oeillet. Subak 19.}
       {1217®. oină < ovinus ML. TDRG.} /
 77
 P. 107
       1220. om {Campid. omini W. 18.}
       {1220a. omidă < ομιδας Diculescu DR. IV 489.}
       1221. t op {: opţă cf. DR. III 905.}
       1222. opt {Campid. ottu.}
       1223. orb {pt. înlocuirea lui CAECUS prin ORBUS cf. Wartburg ab
oculis.}                      i
       {1224a. ar. ori "marginele hainei" < lat. ora "Rand" P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75.}
       {1224b..ori în "a-ţi ieşi din ori" şi ar. orie > alb. ore DR. II 473. Compus desori.}
       {1224c. Orul < ορος Diculescu DR, IV 497.}
       {1224d. ortoman < libertus > *iert- + -man > *iertoman > *(i)ortoman Giuglea, DR. V, 542-547.}
       1226. os. {Campid. ossu.}
       1228. osînză {Campid. assunga. || cf. alb. usuji Jb. XX-XXV 123. || poate: o*sănză; nu aici arom. ? ar fi nasândză !}
       1230. ospăţ {gr. σπίτι B. Π, 235.} /
       P. 108
       {123la. oţărî <*obterreo Găluşcă, Slav. -rum. Psalterbruchstiick, 49, Capidan. DR. III 762 | Gamillscheg: "Nicht wahrscheinlich" ZfRPh, Bd. 48, p.-485}
                 V
       1233. II ou {Campid. ou.}
                                         P.
       {1233a. pac t <pacare Drâganu DR, III 698.}
       {1233b. păcuiu < lat. Densusianu Ţ.H. |< peculium P. Papahagi, Dunărea 1(1923) 117-120.}
78
       1236.       păcuină {< pecunina (cf. ar. picunu, dr. păcuiu. însemnează afară de "turme ’’ şi "oaie stearpă", P. Papahagi, Dunărea II (1925) 104. (cu roşu)}
       1237. păcură {S. -J. 181: "wird auch fur Erdol gebraucht."}
       {1240a. pâduchemiţă = Tribulus terrestris < peducularia + -niţă, cf.
arachemiţă.}
       1243. pădiire {Campid. paule "Sumpf' =padule W. 37. {} cf. sensul de "pădure" a lui Baltă.} /
       P. 109
                                       t
       {1245a. Păguior < παγυλλον Diculescu DR. IV 496.}
       {1247a. paie <pallium Giuglea.}
       1248. pâiu {Campid. palia W. 58.}
       {1258a. pală < PAL(U)LA Giuglea DR. Π 816.}
       {{1248b. pălărie < φαλαρίον Diculescu DR. IV 470.}}
       1249. palmă {Campid. prâmma (palma iiberparma).}
       1250. paltin {< lat. platanus < πλάτανος Diculescu DR. IV 398.}
       1251.       pămînt {Campid. pomentu m. Pflaster, geht mit log. pamentu auf *paumentum zuruck und setzt *pamentu voraus mit a > o durch Labialeinfluss. W. 21.}
       1252. până {sard. c.pinna "Feder" <pinna W. 13.}
       {1253a. pănătâ (a se) "a se tângui, a se jeli" <*poenitare Dens. G.H.Ţ. I cf. 1265a (defaptb,p. ni părătâ).}
       {1253b. ar. pângărior <*pinguaneus <pinguis Giuglea DR- DI Ϊ090.}
       1254,       ar. pănud’e {B. Π, 432. puglies. panokkaja, aucfe ia Venetien (bei Boerio, Kosoritz) u. in Dalmatieo.}
       1255. p^nură {< PINNULA!}
       {1255a. paos (cfr. apaos)} /
 79
 P. 110
       1259. papură {v. Diculescu DR. IV 484 < πάπυρος.}
       {1259*. păpărudă,ugă <pupula uda Pascu, Etim. 31. \\<papilio Weigand Jb. cf. Bogrea DR. IV 838.}
       {1261*. III par, -are f <parare Drăganu III 700.}
       1262.1 păr {Campid.piu (corectat dinpilu) W. 39. |piiu IV 40.}
       {1264*. Părâng < gr-φάραγξ Giuglea DR. III 1090.}
       1265. f părât {< gr. ποΛατι B. I, 235.}
                                /
       {1265*. părău <*παρροη Diculescu DR. IV 491.} /
       P. 111
       {1265b. (din*) părăta "a suferi", părătare "suferinţă, părere de râu". Cod. Vor. 164, 2; bănâtare Popovici, R. D. 125 <*poenitare (= poenitere) Dens. V.n. 125. | cf. 1253*.}
       1266.        păreche {B. II, 433. hierzu tarent. sizil. sard. a. -dalm. (Testam Rag. 1348) pareclo "Paar". | Campid. parija = paricl’a nb. log. pariza = parii’iz.)
       1267. Păresimi {păreasă < păresemi Drăganu, DR. IV, 747.}
                           — ^
       1269. părinc. { panicum, nu panicum ALL. XV, 548 }
       1270.        părîngă {Cu f- [i g: sic. falanga [i julanca, neap. falanga, sp. palangana, Salvioni, Spogliature siciliane, I, No 6, unde se vorbeşte {şi}despre sensul schimbat al unor reflexe, şi Diculescu, DR. IV 430 < gr. φαλαγγα.}
       {1271*. pârnaie < περκναλεα Diculescu DR. IV, 459.}{{idem p. 450.}}
       {1271b. părlngul < φαραγξ, -γ/ος Diculescu DR. IV 495.}
       1273.        partal {S. J. 182. "bedarf einer nâheren Erklârung." j| "partal aus Quartale ist nicht sehr Wahrscheiniich; die Dissimilation hătte wohl eher
 80
5 das erste R treffen mussen; auch wiirde man ă in der ersten Silbe erwarten." Z- 164.}
        1274.        pârte {Pt. sensul "parte" cf. Weigand Jb. XVI 79 şi Densusianu Gr. S. I, 322-23.} /
        P. 112
        1280. pasăre {B. I, 292: auch im vegl.}
        {1280a. f păsare, păsonu "cas|" < pausare {Giuglea } DR. II 640 (şi popas).}
        1281. păsat {< quassatum DR. II 716-717.}
        {1282. păstare, păstaie (ar. păstal’e, pistale) <*quassitale, -alia Puşcariu, DR. ΠΙ679 (<*pistaria CDDE n° 1351).}
        {1284a. păstra <parsitare ML.}
        {1284b. păstură <*pestula TDRG. || postura P. Papahagi. Anale II 29 (1906/7) lit. 241 u. REW3, nr 6282. {{Jokl, în Glotta XXV (1936) 123 aduce pt. sensul arom. "das innere des Bauches, Mageninhalt eines get5teten Kalbes", dr "Honigseim" analogia germ. Eingeweide, mhd. geweide = "Gedărm eines erlegten Wildes" < weiden, ahd. weida "Futter, Speise, Ort zum Weiden" şi "Honigbrot, Bienenbrot = Hongscheibe, die Nahrung welche die Bienen fur sich bereiten".}}
        {1286b. păta < pictare Giuglea DR. IV 901.} /
        P. 113
                                         γ
        1288. pătlăgine {cfr. turk. patligăn (= petlegeă) Subak 19.}
        {1288a. pătrâ "a face" < patrare Puşcariu (şters DR. III 682) RF. II.}
        1291.        pătură {<*quactula Giuglea DR. II 816 {şi Diculescu DR. IV p. 471 < πεταλον. Gamillscheg = neprobabil, ZfRPh BD. 48, p. 477.}}
        {{129la. pătul <*patulus Giuglea DR. IV 1554.}}
        1292. păun {Campid. poni "Pfau".}
        {1292a. (mai bine 1291b) păulâ "a păţi" <*pabulare (-ari) Drăganu DR.
 1301; pală <*păla < păula.}
                                                                               81
       1293.       pe {"Unter VII. 1. ’Namen lebender Wesen’ st. Wesennamen’." Z. 164.}
       {1293a. pece în expresie: negru cumu-i pecea (Com. Rădulescu-
                V s/
Pogoneanu) < PI X,-ICEM.
                      v
       1295.ar. picul’u (semn de săgeată în margine de trecut mai jos, de fapt Ia p. 115, după 1305. picior)
       1296*. pelm: gr. πήγμα "chiag", Otranto plmma "Lab", lomb. sves. pelma "Honigwabe", andal. pelma "Klumpen" ML. 6364. {Rohfls, Gr. u. Rom. 112.}}
       {1298*. (din 1297®) percetă, percet < ποικιρτός Diculescu DR. IV 440.} / P. 114
                              ✓  .
       1300. peşte {Campid. pisi (In den ke, ki - Gebieten natiirlich: piske).}
       1303. piâtră (Campid.perdaf,Al.}
       1304.       pic {picuiu *'picn <*picculetts Dens. Gr. Ţ. H. 54. || Cf. G. C. Nicholsohn, Origine des radicaux romans synonymes PIK-, PIKK-, PITS-, în Rev. d. linguist. romane (19350 170-188. N. crede că putem plcca de la spica şi despicare, din care s’a desfăcut un pic- şi dm *picicare un *piccare şipik’ika.} /
       P. 115
       • {1305a. Picina <*picculus Dens. Haţ. 54, DR. IV1076 }
       1306. piedecă {Campid./>«3a W. 60.}
       1308. piele {{Campid.} peddi W. 32.}
       {1309a. pielm <gr. πέλμα "talpă" TDRG.}
       {1310a. pieptar(ă) [ar. /:’g7tor]<*PECTORALE (S. § 52, a).}
                                                V
       {1312a. pieptenar [ar. k’iptinar]< pectinarius: it. pettinajo, sp. peinero, pg. pentieiro, cat pentiner, fr. peignier.}
       1314. pierd {Campid. perdiri W. 42.}
 82
       1315. pierseci {sard. c.pr§ssiu W. 18 }
       1316. piersec {Campid. pressiu.}
       {(1316a. piersică <perseco Giuglea DR. I 250. || Din piersecă "a face vânătăi" Spitzer Dr. ΙΠ 654. {Din persus "vânăt" despre piele (fr. perse "violet") Bogrea DR. IV 842.}}
       1317. pietros {"[sp. petroso]" Z. 164.}
       {{1317a. în piezi, pieziş < pes, pedem Puşchilâ, An. II, 160; {t a grăi peste piezi = "a lua peste picior" Longinescu....|| cf. DR. II 611.}}}
       {1317b (din a) pil "biciu" <*PILLUM DR. III 1091 (cor. din 680).}
       1318. pin {Campid. ubinu sau "su binu" W. 22.} /
       P. 116
       1323. pînză (Mi.Co. II, 4: Urform pândia || *pandia < panna DR. ΠΙ 884.}
       {{1323a. pipotă <* pip ita <pipo, pipitus Giuglea DR. IV, 1554.}}
       {1323b. (dina) ar. pirţie "zestre, hainele ce se dau miresii" <m. -lat. (bis.) perclivium P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-83.}
       1325. pisez {Mi. Co. I, 16.}
       1329. plac {Subak, 426: cat. auch. pla(h)er, pier (nb. plaurer). ||
             ✓                ✓
Campid./?raze/r{nehen prezeri} W. 19.} /
       P. 117
       1331. plagă {neol. !}
       {133la. plaiu cf. ar. m blaj "aufwărts" Ar. II 362. |< πλάγιον Diculescu DR. IV 491.}
       {1332a. plăsâ <(*ap)plausare {cf.jDR. I. {Cfr. şi Cip. Crest. 40 "plaudamus", A. Dens. Ist. Limbei şi lit . p. 25 "plaudo, plausum". Dar Drăganu, Transilv. LXIII p. 157-8 şi Două msse. vechi p. 158-160
< plesati.}}
 83
      {1333®.. ar. plătare (păltare,flatare) "osul omoplat" <*plataris (ca spinalis) < plat(t)us {cf. n. grec. πλάτη "omoplat" } Capidan. Dr. III 763.}
      1334. plec {cfr. frz. plier bagage "andarsene". Subak 19. || Glumeţ cf.
                                   *>■ /
mă duc. jl se găseşte şi în n. -grec. απλικεω ’einkehren’, calabr. acchicâre 'erreichen’, chicâre, -ri ’ankommen’, sic. agghicâri, ghicari ’ankommen’ Rohlfs. Gr. u. Rom. 138 (după Jud), cu sensuri apropiate.}
      1335.        pleoapă {"Eine sehr geistreiche Etymologie, aber eben deshalb wenig wahrscheinlich; *PLUPEA hâte *ploa¥pă gegeben, ist iibrigens durch das Rum. allein zu schwach gestutzt." Z. 164.}
      1337. plin {Campid.prenuW. 32.}
      {13403. piointe "timp ploios" <plovens, -ntem Drăganu DR. 1297.} /
      P. 118.
      1341. plop {Campid. proppa (pulpa uber *purpa) W. 43.}
      1343.        plupb {"[sp. plomo]Z. 164. || Campid. prumu, log. prumu W. 44.}
                                                                 /
      1344. plmnînă {c. Diculescu DR. IV, p. 449, 475 < ion. πλεημων .}
      1345. poamă {(Iar. 1 fine) şi sing.pom "fruct" Capidan.}
      1347. poartă {Campid. porta W. 42.}
      {1347a. pogoniciu <πωγωνιτης Diculescu DR. IV 493.}
      {1348a. poleiu < σπυλληϊον = φυλλεΤον Diculescu DR. IV 484.} 1349. pop {sard. 1. c. pumu (u prin lab.) W. 14.}
      {1350®. pom < υπόπους Diculescu DR. IV 469.} /
      P. 119
      1353. porc {Campid. proku W. 64.}
      {1355a. porcină <porcina TDRG.}
      {1356a. pornî< άπόρνυμαι Diculescu Dr. IV 493.}
      1362. pot {(Iar. 16 după sp. puede (que)) cat. potser.) /
 84
 P. 120
       {1368a. prădătură <praedatura.}
       1369. prat {neol.}
       {1370a. preducea <*perducticella Giuglea DR. II 819.}
                                \/
       1372. pregeta {< PIGRITARE: it. (Strom, Arch. IV, 391). Densus., ap. B. Π, 432-33.}
       1375.        preot {Campid. predi W. 23. {cf. Jud, Zur Geschichte der bÎidnerrischen Kirchenspr. 39-40.}
       {1375a. prepinge < perpendere V. Bogrea DR. ΙΠ 734.}
       {1376a. presân, -a < persanul Drâganu, DR. IV, 745.} /
       P. 121
       1376.        prepun {(adaos la continuarea pe această pagină, r.7, după presupun ΙΠ vb,) it, presuporre, und dieses so erklărt (*preporre + supporre) Subak 19.}
       {1376b. presură < πυρσο^λας = πυρροιίλας Diculescu DR. IV 487.}      .
                                    /
       {1376°. preuşă <*περιρουσιος Diculescu DR. IV 442. || După TDRG < privus "eigentiimlich". || După Weigand Jb. XVI 227 < priu "gefleckt" < prim "Schecke" <{srb}piljan "beschmitzen", piljat "gefleckt".}}
                                                               V
       {{1378a. prevedea "a străvedea prin ceva" < pervidere DtSganu, DR. IV, 370-71.}}
       {1378b. (dina) prevesti <*pervesdre Giuglea |" a se usca, a se gălbeji" {<*perviesciere < viescere} Dens. Gr. Ţ. H. {53,} 330.}
       {1378c. (din1*) prevesti <pervestire Giuglea DR. Π 826.}
       {{1378d. (nu°) pric (breaz) < ποικίλος {Diculescu} Dr. IV 457.}}
       1381. Prier {Mi. Co. II, 50 wăre auf *apriliarius zuriickziifuhren, venn der Accent nicht im Wege stunde. Das 2îg, iietet aprir' <?Pariîearius
< Parilia Giuglea, DR. IV 1554.}
 85
       1383. mgl. PriPu {şi retorom., franc, şi n.-gr. απριλιος Wartburg.}
       {1386®. primez "zid ce desparte două încăperi; gard" < permedium Dens. Gr. Ţ. H. 53.} /
       P. 122
       1388.       prind (şterse ultimele 2 raiduri) - Abgeleitet.... unbekannt. {(notat în drept) an-fangen}
       1389. prînz {B. II, 216: vegl. prinz "pranzo". | Campid. prangu.}
       1390. prînzesc {Campid. prăngire W. 43 (?).}
       {1391®. prospătă (împrospăta) "a ospăta, a trata (rău) cu cineva" <*PERHOSPITARE DR. ΙΠ.}
       {1391b. proaspăt < πρόσφατος Diculescu DR. IV 395.}
       {{1391°. proor (cu variante formale) - proora < lat. provolare Procopovici DR. V 383 - 90.}}
       1392®. prunc <*puerunculus Puşcariu, DR. II, p. 602-603. {<*pronicus <pronus "aplecat" Densuşianu, G.S. III, 236-37.}} /
       P. 123
       1396. pilă {B. I, 293. Vegl. puia "penis". PULLA wegen Bedeutung
                          v /
cfr. uccello, vogeln etc. (Strekalj in Jagic, Archiv 1905, 50), doch macht die Form im Rum. Schwierigkeit."}
       1397.       piilbere {Campid. bruvura "Schosspulver" (log. burvara; Gavoi burvula) W. 32.}
       1399. pulpă (în margine la r. 3 după Alb.) ital. (Subak !9) polpa u. polpaccio {span.pulpa, sard. c.pruppa, 1.pulpa W. 14.} /
       P. 124
       1403. pup {(în dreptul lui rum. pup sm. "Knospe") a sta pup}{(apoi mai jos. la r. 17) pupăză Diculescu DR. IV p. 473 < ποπας - άδος |< alb. puptza-
 86
Bogrea DR. IV 844.} {(şi mai jos, la r. 26) cf. ar. pupul’u ({cf.} dr. pupuică) <*pupuleus Capidan DR. III 1088.}
       1406. purcei {"tilge !sp.’.2 Z. 164}
       1408. purece {Campid.pălizi W. 18, 32.} /
       P. 125
       1411. pururi(a) {S. -J. 181: "diirftig ausgefallen". {< alb. pzrherz Capidan DR. I 563; ca acesta, din 'lat. per + hora Skok, -Arch. Rom. VIII, 1/2 157. }}
       {141 la. ar. puşcă "oţet" < puşca; buruiană împuşcată DR. ΙΠ 1091.}
       1415. puţ {sard. c.puzzu W. 15.}
       1416. puţă (în margine) LM. D.
       {1417a. putină, putineiu <*ΛυτινηΓον Diculescu DR. IV 450.}
       1418. puţin {Dar Cod. Vor. 81/8                         pUttitius<*putin
(i)lus.} /
       P. 126.
       1421. putregai U {Campid. purdiăi = putricare W. 47.}
                                          R.
       {1421a. răbda < rig[i }dare Herzog DR. I 222, Dr. V, 495-97.}
       {1421b. răcănel etc. v. DR. III 687 ş.u.}
       1422. rad {"[ftz. rasibus]" Z. 164.}
       1423. rădăcină {< Campid > arrâiŞa f. Pfhal (= rădică) W. 22.}
       1426.        f răfrecătură {Reficere mit Suff. wechsel ( -aiura - *-itura.) und propaginazione del"r", "refrico, "rimovare" soltante con dolorem etc., quando si tratta di una piaga."Subak 19. | ar. arufec I = a refecă, fig. "a tăia, iuţi" D. 27.}
       1427. rag. {a ras = a răgit SBIERA, p. 190.} /
 P. 127
       {143 la. rânchezâ < ρογχαλίζω Diculescu DR. IV 458.}
       {1431b. râncaciu < ahd. renken <*wrankjan: Puşcariu, DR. II, p. 604. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48 475. | cf. Giuglea, DR. III, 768.} 1432?râpăc {(iar. 4) "1. 617 st. 607." Z. 164.}
       {{1432a.(h)răpaciu <RAPAX, influenţat de -adu slav S. § 10.}}
       {{1432b. rapăn <RAPHANUM G(iuglea?) Conv. lit. XLV, Π, 241.} {1432°. (dina) rapăn <v. germ.: Puşcariu, DR. II, p. 603 - 607.}
       1433. (răpciune) {<*rapitioAem (< rapa) Drăganu, DR. V 894. (cu roşu)}
       1435. răposa {Capidan. Prin Veria arupăsă - "odihneşte"}
       1436.        răpun {reportere caput "den Haupt zuriicklegen" > vollstândig versiegen, ein Ausdruck der sich wahrsheinlich von der Fechtersprache im Volke verbreitet und bei den Rumănen erhalten hat. Weigand, Harap Alb, p. 135.}
       {1436a. rapură < germ. Rapp, longob. *rapfa, got. rappil. Puşcariu, DR. II, 603-607.} /
       P. 128
       1437. rar {"linv. hemr. [rale]" Z. 164.}
       {1440a. B.I, 291. Răsăritoare "loquet" < sali-torium (verdrângt durch -tore); hierer auch. dalm. saliatur "saliscendi", das sich weiter auch in Venetien wiederfindet: venet. sa^ador, istrian. sajadur (Mussafia, Btr. s. v.), inalogi’sch nach -atoriu, wie das ăhnlich bedeutende batador."}
       1441. râşthiu {"Aus *rasklira wăre nicht răşchira geworden, da kli
in slav. Wortem bleibt." Z. 164. \<*re-suculare (,sucula) Giuglea DR. Iv 374
(cu roşu) | Mă gândeam că forma primitivă ar fi *dişchitor <*disculatorium \
(< discus). (cu roşu)}
       1442. răsfăţ {”1. arczâtlan" Z. 164. ||< des/ăfâ Jb. XIX-XX 253.} /
 88
 P. 129
       1446. răspund {(la r. 5 după la douleur lui repond â la tete> fr. e in realtâ: "se faire sentir par contrecoup”. Subak 19.}
       1449. răsiiră{"dureri de stomac" < rasura Giuglea DR. IV 1554.} 1452. rău {"1. rea" Z. 164.}
       {1452a. ar. rauă "Scheitel" < ralia Puşcariu DR. V 409-410.}
       {1452b. raz, răzaş <*RADUM (prin plur. razi) Giuglea DR. II 815.} {1452°. <*remadiare Giuglea DR. II 643 ş. u. Gamillscheg comb. ZfRPh Bd. 48, p. 476.}
       {1454a. refeca <*orificare < Jat. vulg. *orum pt. cl. ora, Candrea, G. S. II, 426-427.} /
       P. 130.
                                                                       /
       1457. retez {cf. Giuglea DR. III 818. \<*rectizo (rectus + - l ζω) P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 122-124; <        lat. *retundiare, Camerea, G.
S. III, 427-28.} {{(nu 1457a')       <*retizo = "a tăia ramurile ce se pleacă în
apă" (=< retde "arbori ce cresc pe malul râului" + - izo) A. Graur, Bul. 1. III, p. 110.}}
       1459.  rîd {"1. sp. reirse st. se reir" Z. 164. | Campid. arriri.}
       {1459a. ridiche <*radlicla Giuglea DR. IV 1554.}
       1460.  rîie (îndoială cu ? în margine asupra mgl. rănă).
       1462.  rînă {Giuglea            DR. III 562   <  indoeur.   *olana "cot",
comparându-1 cu alb.Ίέτε (t.), lane (g.). ||cf. Puşcariu DR. III 278-280.}
       {1462a. râncă "{nuia} vână de bou {etc.}" <*ramica, fr. rartche Giuglea DR. III 769. |< germ. Ranke Puşcariu DR. II 604.}       /
       P. 131
       1463.  rîneâciu" {cfr.         ar. arungâdu   =  rîncaciu     D- 18. || <
(E)RUNCARE " a scoate cu rădăcină cu tot"? abruzz. arrongâ (cu variantă arr{u}ngă. ||< ramex, -icis + aciu Giuglea DR. III 768.}
 89
       1465.        rîndunică {Campid. rundili < hirundinem W. 21. arrundili W. 38.)
                     ν'                                                       _
       1466. rinichiu {"1. Lespy - R(aymond)" < Z. 164. >| Campid. arriiu
W. 34.} ·
       1469. rîu {Campid. erriu "Fluss" W. 22.} /
       P. 132
       1473. roib {"1. roâibă und sp. rubio" Z. 164. | Campid. arnibiu W. 48.}
       1475. roş { Mi. Co. I, 33.}
       1476.        rost {S. J. 182. (la r. 3. după "mit dem Munde") = sl. naizust. |("Mitte 1. sp. rostro" Z. 164.}
       {î476a. rosură < rosura.}
       (şters) 1476b. rotar <ROTARIUS.)
       1477. rouă {<*rolula > rorula Giuglea, DR. IV, 1554.} /
       P. 133
       1481. rugesc {"[sp. rugir]" Z. 164.}
       {1482a. rujdi "inghimpa" <*ruscidire < ruscum Giuglea DR. IV 1553
(cu roşu).}
       1483. rumeg {cfr. rugumătură SBIERA, P. 22/3, şi Diculescu DR.
IV 445.}
       {1483a. runc cf. G. Popovici în Conv. lit. XXV 705-716.}
       1484.1 ar. rup { Rupea < rupes DR. III 941.}
       1487. rus. {"Im sp. - Pg. liegt eine i - Ablcitung zugrunde". Z.164.}
       {1487a. Rusalii ,< rosaria.}
       {1487b. ruşchiu "loc, pamînt rău" < rusculum Puşcariu DR. III 680.}· {1489a. Rutei ar. < rivuscellus Capidan DR. III 1088.}
 90
       {1489b. ţ rutesu "iaca" < rursum + item Giuglea DR. I 250. ||
<  retroversum Bogrea Dr. III 736. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48 p. 485.} /
       P. 134
                                           S,ş.
       1493. săcâră (se renunţă la r. 2 la etimologia < SECALE, dîndu-se în margine) <*secala.
       1495. săgeată {n. -grec. σαγιττα "Weberschiffchen", bov. sajitta, Otranto saitta "Weberschiffchen" etc. Rohlfs, Gr. u. Rom. 199.}
       {1495a. săgetar < sagittarius.}
       {{1496a. (din 1495c.) săiastră "zână" ,<sagfster, -ra < sagus (sagire "adulmeca") {sau} <*saevister, -re = *saevester, -ra Drăganu DR. IV
1080.}} {{(din I496b.) < σεβιστός, σεβαστός Diculescu DR. IV 475.}}
       {1496b. (dina) sălămâzdră < gr. σαλαμάνδρα DR. III 819. {Diculescu IV 317, contestat de Sandfeld, cf. DR. IV 1283.}} {{(reluat apoi şi ca 1496c, cu aceeaşi trimitere la Diculescu, ştearsă însă)} }
       {{1496c. salbă < salva cf. TDRG (la origine (şters relicta) remedia salva, ca amuletă)}} {(dat mai sus ca 1495b) salbă, poate din salva "retta" la amulet TDRG.}
       1499. sâlcă {"’ersteres’ und ’letzteres’ zu vertauschen" Z. 164.} /
       P. 135
       1503. II salt {"1. it. usw. salto” Z. 164.}
       {1503a. ar. sămar < sagmarius cf. cf. DR. III 843.} {{(mai jos, intenţionat întîi ca 1508a.) sămar < σαγμάριον Diculescu DR. IV 398.}}
       1508.  sămînţă (corectat în margine) ir. semintse (din să -).
       1509.  sănătate {"[sp. sanidade]" Z. 164.}
       1510.  sănătos {B. Π, 433: "zu -t -vgl. Ascoli, Arch. ΧΙΠ, 283. XV, 318.}
 91
       1510a. sănune, sănună "locul unde se pune sarea pentru oi"
<*salonem Dens. G. Ţ. H. 53. | cf. 1526 (adică ar. sărîne).
       1511.  sap (în margine) LM. D.
       1513.         săptămină {"e imitazione dello slavo {(si mare non viene da Major)"} Subak 19.}
       1514.  şapte {Campid. setti W. 40.}
       {1515a. săpunariţă < SAPONARIA officinalis.} /
       P. 136
                                   \
       1517.  II sar {"tilge pg." Z. 164.}
       {{1517a. şar < sară, ser(r)a + şir Procopovici, DR. V. 390-95.}} {1517b. şară ,< lat. ser(r)a Propovici, DR. V, 390-95.}
       1518.         sară {B. I, 292. "gestem abends" vegl. sara, abruzz. sere, puglies. deşire. Auch sonst in Italu.}
       1519.  ar. Sără (corectat în margine) "Săge P." (nu "Sage P.") {Mi. Co. I, 33.}
       {1519a. ar. sărător şi sănător < serratorius Capidan DR. III 1088.}
{{săros (mgl.) < big. săram "împestriţez" Cap.}}
       1521.         sârbăd {(la r. 2 după EXALBIDUS, -A, -UM) Tiktin Conv. lit. XIII 299.}
       1522.  sărbez {Mi. Co. I, 37 cfr. deutsch "fasten".}
       {1523a. ar. sărcl’are "a curăţi ogoarele de ierburi" <SARCULO (şters Capidan DR. IV) P. Papahagi, Not. et. p. 43.}
       1524.         sare {(la r. 7 după "bestreuen") cf. fr. sau poudrer de sucre, de farine. Subak 19-20.}
       ,{1524a. ar. săr(ă)gesc "dau drumul, slobod, asmut, mă reped" < gr. σαλαγεω; sălăgescu < n. gr. σαλαγάω. P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-93.}
       1525.  sarică {gr. το σηρικόν Diculescu Dr. IV 422.} /
       P. 137.
       1526.  ar. sărîne {cf. 1510a.}
       1527.  şarpe {"[sp. serpiente]" Z. 164.}
92
       1528.         Sărut {(Iar. 1 înainte de "klissen") "f griissen" | (la fine) S. -J. 182: "durch sl. celovati veranlasst, das ablg. "griissen", n. -slav. "kiissen" bedeutet. || (cualbastru) Cfr. N. -gr. "salut" şi "sărut icoanele".}
       1529.  şase {a. -provens. sese B. 1231. |Campid sesi W. 62.}
       {1529a. sat < fossatum Cf. Bogrea DR. I 253 ş. u., < fixatum Giuglea
DR. II642, cf. Daicovici, DR. V, 478-79.}
       1530.  sat (adaos asterisc la) *SATIUM.
       1531.  sătul (la fine) destul {cfr. psl. do syti Mi. 13.14.}
       1534.1  său {"sp. sa in der letzân Zeile zu streichen" Z. 164.} /
       P. 138
       {1536a. scafă < σκάφη Diculescu DR. IV 468.}
       {1536b. scaiu < σκαλνας Diculescu DR. IV 484}
       {1538a. scăloiu < atricum ascalonium >*ascallonium Lacea, Anuar Braşov LI, p. 1-2 ({poate}probattl gr.X) | < ascalonium DR. ΠΙ 680 Puşcariu.}
       1540.         scârnă {cfr. B. Π, 429: vegl. kam- eher zum gleichbedeutenden abruzz. istr. kama = rum. scamă.}
       1541.  scămos {"sp. escamoso” Z. 164.}
       {1541a. scânci ’a plânge încet’< gr. κανοεχεω >*canacem, *excanacire Giuglea, DR. IV, 1554.}
       1542.         scap {alb., shpetoj, ca şi scăpa, spre deosebire de celelalte limbi romanice, nu-i numai intrans., ci şi trans. Jokl, Rev. int. et. balk. III (1936), 77.}
       1543.  scară {Campid. skâla W. 23.}
       {1543a. ar. scârk’escu "isprăvesc (pânza)" <*excarpo, *-7re (= eu) Capidan DR. II 628.} 7
                                                                                 93
 P. 139
       {1544a. scrâmură "Tropfen, wenig" < sguamula Puşcariu DR.
V  410. }
       1545.        scarpin {(la r. 1 SCARPINO) "es ist eher -INO anzuserzen (so auch Tiktin, Eiementarbuch § 113)." Z. 164.} {{Nello esp. escarpelarse "azzufansÎ" si sente un eco di pelo. Subak 20.}}
       1546.        scâun {"rage hinzu ’pg. escano'.” Z. 164. j Campid. skanna W.
41.} {{snu !546a.) < lat. *scabnum Graur Bul. 1. IV 113-114, cf. Tiktin.}}
       1547.        schiau {cf. Vasmer iii ZfdWf. IX, 21 ş. u. şi 315. Cuvântul e m. -grec. şi derivă din Slav., cu intercalarea grecească numai a unui t, resp. c în grupa cl (în sec. VIII trece în Italia şi în Europa vestică). Tot grecească e şi forma Σκλάβος şi sensul derivat "servitor, sclav").}(în text, r. penultim, corectat
               /
ar. skl ’au (din s·) şi ( Ar. II, 164) (din 64).
       1548. schimb {alb. hizmoj "wechseln" Jb. XX-XXV 110.}
       1549.        şchioapăt {(la. r. 2, după verlangt) -eter "suffiso secondario nel fr. ant." Subak 20.}
       1550. şchiop {<lat. clopus < gr. κυλλόπους Diculescu DR. IV 398.}
               >
       1552. scîndură (Iar. 2 după SCANDULA, -AM) "Schindel".
       1553. scînteie (la r. 2 semn de întrebare la) neap. sentella (pentru -en.) /
       P. 140
       / Î554a. ar. şcl’endză "beţişorul numit de DR. turcă" < scandula >*sclenaa; sing. < pl. P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75..}
       {1554a. (nu b) sciimurâ ar. "heuien, weinen" <*exclamorare {Murau,
sp. } Pap. cf. A. XXIX, 254.}
       1555. ar. scl’oâpic {"1. CLOPPICARE" Z. 164.}
       {1555a. scoace TDRG.}
       1557. scoarţă (la r. 8 corectat) cech. skorice (nu -ca).
94
      {1558a. scoate < excutere Puşcariu DR. Π, 715.}
      1559.scol {Das von P. in C.L. 35,              827 vorgeschlagene
*EXCUBILLARE passt lautlich besser wegen o < uă. Weigand, Kr. Jb. 1902/3 I, 94. | (la r. 7 după *EX-CUBARE) it. nicht sicher, viell. von cova = cava (sp. cueva) Subak 20.} /
      P. 141
      {1562a. scrâmură "cantitate mică, picătură" < squamula Puşcariu, DR. V, 410-411.}
      1563.        screm {< ahd. krimmaH + lat. exprimere: Giuglea, DR. Π, p. 402. Gamillscheg comb.: ZfRPh. Bd. 48, p. 473.}
      1564. scriu {{Campid. } skriri W. 41.}
      1565.        scroâfă {n. -grec. σκρόφα ’Sau’ calabr. scrufa, salentin. scrvfa, apul. scrofa, irpin. scrofa, abruzz. scrofi, Frosinone scrofa mark. scroza ’Sau’ Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}'
      {1565*. sculă <*σκάλλον Diculescu DR. IV 469.}
      {1565b. (scăpare I526a.) scruntar ’Sandboden’ < vgs. scrunta + ar Giuglea DR. UI 627. Gamillscheg: ? ZfRPh. Bd. 48, p. 483.} /
      P. 142
      {1566a. sculă < got. *skubla Giuglea DR. III 1090.}
      {1566b. (dina) scurm <*corrimo Giuglea 26.}
      {1566°. scurtă < scruta Giuglea, DR. IV 1554.}
      {1568*. scutar < SCUTARIUS Kg. 8543.}
      1568b. scutur I vb. vgl. scot. (în text!)
      {1568c. (din b) şder < sTdercus Giuglea DR. IV 1553 (cu roşu)}
      {1571a. secară < secâle (cf. 1493. săcară).}
      1573. secere {Campid. se liri.) /
 95
 P. 143
       1575. secret {B. II, 432: viell. vegl., vgl. auch Bazard: Toponymie de rarrondissement de Maurers. Strassb., 1905, S. 80 f.}
       {1576a. şelar < SELLARIUS Giuglea 15.}
       1577. semn {Campid. sinnu W. 41.}
       1578. semnez {cfr. sp. (a)senalado Subak 20.}
       {1578a. ar. semte "potecă, ţinut, poziţie" < semita [P. Papahagi], Dunărea I (1924) 185-86 (dar am aştepta *simte s. *seam(e)tă !).}
       1586.        şes {(la r. 4 după ar. cîmpu), dar păstrat în top. Valea Şeasă şi Şes. DR. IV 335-36.}
       1587. sete {Campid. siăi "Durst" =sitim W. 17.}
       {1587a. sfinţitul (soarelui) = lat. finitus (dies) Giuglea, DR. 1554.}
       {1587b. ar. sfungu ’burete’ < lat. bale. *sfongus, Capidan, DR. < IV > 1551 (şters Drâganu).} /
       P. 144
       (1588a. sâmbătă < sambata DR. I 410, 436. | Deja Mussafia Voc. 141.}
       1589. sîmceâ {în Maramureş "tăişul cuţitului"}
       1592. II ar. sîn {"fugehinzu ’fiz. sain\” Z. 164.}
       {{1592a. a sinecâ < signicare CL. || Giuglea: *sericare.}}
       1593. sînge {Campid. sânguni.}
       1596. singur (corectat r. 2) vegl. sanglo (nu simplu -«-) {(la r. 12 după "allein" bedeutet) auch wienerisch "stesso = solo" Subak 20.} /
       P. 145
       1598. sîn(t) (Campid. santu W. 41. | Sumedru < Sanctus * Temedru P. Papahagi, Anal. Dobr. IV 64-67.}
       {1598a. şir - înşira <{1.} inser(r)are Procopovici, DR. V, 890-95.}
 96
       {1598b. şiră, şir < σειρά Diculescu DR. IV 427. | (cu roşu)
< Giuglea DR. IV 1553. || < şir (cf. şir !) + şară < serra lat. Procopovici, DR. V, 390-95.}
       {1598c. (din1*) sîrecu < senicus Giuglea 21.}
       {1598d. (din0) slut < gr. σιλλος + ut Giuglea DR. III 1090.}
       {{1598e. (dinc) smidă, sămidă "copăcărie căzută jos" <gr. σημύδα Bogrea DR. ΠΙ 736.}}
       {{1598f (din0) smântână < *mattana Giuglea DR. Π..{ΙΠ 617}j
< *mantana Puşcariu DR. ΙΠ 386.}
       {1598g. (dinf) Sânziene < Şanctus dies Johannis, G. S. ΠΙ, 428;
< Sanctus Johannes, Densuşianu, G. S. III, 433-34.}
       {1598h. (din15) smirdă <*σμυρρίς, -ίδος Diculescu DR. IV 481.} {{(din0) < s + *myrrida {Puşcariu} DR. ΙΠ 691 (derivatsmirdar).}}
       {1599a. soage < subigere.} /
       P. 146
       {1602a. soartă < exortam Giuglea 23. \ ar. soarte "cămaşa mielului fătat mort".}
       1605. soc {Campid. semtiku m. Hollunder (in Muravera) = samuku
< sambucus W. 19.}
       1606. socru {Campid. sorgu.}
       {1606a. solz < solidus cfr. Puşchilă, Molitfelnicul lui Dosofteiu,
                                    V
p. 33.11 <{ung. penz} {U.} Jamik, Casopis IX, 56. | cf. ven. skei = scaglia ’Schuppen’ (cf. REW < Scheidemunze) Salvioni.}
       {1607a. şopârlă < gr. σηψ; σηπα Diculescu DR. IV 487.}
       1608. s6ră {Salvioni: Spogliature siciliane I, N° 9: SORORES: Bari
(cfr. nerure), in Lecce suluri şi în sic. cf. fraturi.}
       {1608a. sor, şoriciu, şorlic < solum Giuglea DR. III 1090.}
       {1608b. sorb "Elsbeerbaum" < sorbus TDRG.}
       1610 soţ {Campid. so33u W. 50.} /
 97
 P. 147
       1611. spaimă (în margine) Mi. Vo. Π, 30.
       1613. spăl {Pap. 1. ar. alăcescu ’a spălăci, a turbura apa’ < Iau (ca
spălăcesc).}
       {1613a. spălăci <*spălăcâ (cf. spălăcanie) <*exper-lavicare (= lavitare) {Puşcariu} XXX DR. ΙΠ 678.}
       1615. spăriu {cfr. Zauner Ltbl. 1905, no. 12, 416. - Subak 20: expaveo inf. *expavire (vie puţire) >*spăi-1 sg. spaiu, nach saiu — sar: spar (> conj. I nach păreâ u. weil einzeîn).}
       {1615a. spas < expansus Giuglea, DR. IV, 1554.} /
       P. 148
       {1615b. (dina) spat "Raum zwischen Einschlag und Stossalade" beim Webestuhl. W. J. 98.} {{(mai jos ca 1616C.)< σπάθιον Diculescu DR.
IV 465.}}
       {1616a. ar. speasu, speasă "des" şi "spaţiul strâmpt la spata de ţesut" cf. alb. spes(e) "oft. hăufig" ,< SPISSUS CAPIDAN, DR. III 755.}
       {Î616b. spelb <*exper~helvus Giuglea DR. ΠΙ 1090. Diculescu DR.
IV  464 < σπάθη.}
       {1616°. spetează < οπαθίδιον Diculescu DR. IV 465.}
       {{1616c. ar. speasc ."scutecele trebuincioase copiilor" <spîssus, "fiindcă scutecele la Ar. sunt făcute din lână de mâna a doua", P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75.}
       1617. spic {"Braşov ist Kronstadt, was vielleicht nicht jeder Leser weiss" Z. 164.}
       3618. spin {Campid. spina W. 41.}
       {{1 ol8a. spân: spanus la Dioscorides Rohlfs (Gr. u. Rom. 162) care era din Italia de sud (grecească), alb. v. bulg., calabr. spanu, basil. zbânu, sic., cf. sard. Spano (DR. III 387.}}
       1619. spin are'{Mi. Co. I, 16: spinalis.}
       3625. spiină {sard. c. spreni "Miiz" W. 11.} /
 98
        P. 149
       1628. ar. spridzâr {II significato del ar. e delle forme romanze con per- non e identico. Subak 20. | In ar. ist per sekundăr vorgetreten, wie bei alb. pzrgjzrshen Jb. XX-XXV 119.} /
       P. 150
       {1637a. spuriu < spurius Drăganu DR. II 642. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48,475.}'
       {1637b. (din0) spuză < σπόδιον Diculescu DR. IV 472.}
       {{1637°. (dina) stână <*saeptana Giuglea DR. Π {358-361}. |< daco-trac * stâna Puşcariu DR. ΙΠ 381 s. u. Gamillscheg comb. ZfRPh. Bd. 48, p. 472.}}
        {{1637d. (dina, apoi1*) stăpân < HOSPITANUS Baric, Alb. -rum. -Studien, Capidan DR. 1508, ΠΙ < 149 >, Puşcariu DR. ΙΠ < 378 >, combătut de Giuglea DR. ΙΠ 611 sqq., care propune *s'âpanus (< stipo). Gamillscheg:? ZfRPh. Bd. 48, p. 483. }}
        {{1637® stârni (auftreiben) - tâm (Rutenbesen) Puşcariu, DR. ΠΙ, 691.}}
        {1639a. stăuină < *stabulina DR. Π 624 Lacea.}
        1640. stâul {Pt. forma staur v. DR. Π 685. | După Giuglea DR. ΠΙ
625 staur < gr. σταυρός "Pfahl".}
        {1641a. ştează < σχέδια Diculescu DR. Iv. 466. | cf. DR. V,...} . {1641b. steiu (în frunte) <*stellus Diculescu, Die Gepiden 176. {1641°. stejar <*scidialis + arius < scidia, Giuglea, DR. IV 1554.}
        {1641d. şteamăt(ă), ştimă < schema, -atis, şi -ae DR. V                 }  /
        P. 151
                                                                   / i ,,
        1644. sterp {"aber das Verhăltnis zu ngr. στερ[^φς bleibt unaufgeklărt." Weigand KR. Jb. I, 93 (1902/3). || LB. ||<.âîbjsterp Jb. XX-XXV 78 {şi Diculescu DR. IV 395.} | Rohlfs, Gr. u. Rwf ^^-115 <
                                                                                     99
                                                                                      t
στέρ[ι]ψος aducând exemple din Italia de sud; Jud (Rom. LI [1925] 603-604) apără pe *extirpis.}
       {1647a. stingher < singularis + stinghe Giuglea DR. II 820.}
       {1647b. ştiră <στειρος Diculescu DR. IV 443.}
       1650. străcor (în text, la fme) Mussafia Voc. 142. {*stercorare Giuglea 25.}
       ' ί 16503. strâgălaie < τροχαλιά Diculescu DR. IV 462.}}
       | ;3650b. (dină) străghiaţă (străghiată, ştirigheaţă) ar. străgl’aţă < stragulatus, -a. -um (<stragula "Dpcke"); f după ghiaţă Giuglea DR. III 617; lat. (lac) stragulatum + după ghiaţă, Candrea, G. S. III, 428-29.}}
       1651.        (străin (în text, r. 3. se elimină asteriscul la) EXTRANEUS {(după care la r. 4) dar Cod. Vor CTPîÎP^! 161/4 asssimil.? ||(şi) Mi. Co. I, 58.} /
       P. 152
       1652. strămurare {(la r. 2 după mgl. struminari) După mână (V. Vitenco). j Campid. strimbulu W. 66 || < (cf. Mussafia., Voc. 147).}
       {{1652a. stramă, streme {Străhme Wolle} "lână colorată pt. ţesut"
<  străma < extramare < trama Dens. G. Ţ. H. 53.}}
       1653.  strănut {Campid. sturrudu, -ai, "das Niessen" W. 19.}
       1654.  strat {B. 1,291: dalm. kostrat "pavimento" < CONSTRATUM.}
       {1654a. streche <*oestriculus Giuglea DR. II 827.}
       {1654b. (dinc) strecura <*extraiculare Giuglea, DR. IV 1554.}
       {l’654c. (din'5) strepede <*expertendus > spertred> streped ? Giuglea DR. III 603.}
       1655.  stric {B. I, 294. cfr. puglies. strikare ’strofinare, fregare’ ||
<  tricare "Schwierigkeiten machen" Jb. XX-XXV 154. ||cf. stricătoare
(şi arom. DR. IV 306.) "strecurătoare" \\<*extritare (< tritum) Giuglea DR.
IV 1554.}     -
 100
       1656.         strig {In it. anche strillare ,< STRIDULARE e con suffisso cambiato: strigolare, mentre il rumeno a strigă rappresenta un primitivo apparente di quella formazione. Subak 20.}
       1657.  strigă {Ca{m}pid. (şters striga) stria "Kautzchen".} /
       P. 153
       1661. strîng {alb. sitrdngiietd, cfr. triest. strento, mostra che non si tratta della fase intermedia di "accumulare", ma di "ri-stretto" = "non largo". Subak 12.}                             4
       {1661a. ar. stringl’ă "sfoară s. curea care ţine cioarecii" < *stringula. T. Papahagi, Gr. S. I 330.}
       {1661b. strulubatic (sturluibat, strolibătură) < * astrolabiatus TDRG., DR. IV 1080.}
       {1661c. stru(n)cina < *extruncinare < trucidare Drăganu, DR. < IV >
1552.}
       {1661d. strungă < stângă (longob. stanga) + rugă (lat.) Giuglea DR.
II 327-358. comb. Gamillscheg: îl crede alb. ZfRPh, Bd. 4< 8 >, p. 471.}
       {1663a. stup <στυπος Diculescu DR. IV 462.}
       1664. ar. stur {Mi. Co. 47. || şi în Ţara Haţ. "ţurţur de funingine închegată" Dens. 53.} /
       P. 154.
       (Singura fără nici o adnotare sau adăugire) /
       P. 155
       1680.  sug {B. II, 432. SUG-ALIS ? (pentru sugar, r. 3) vegl. sugol.}
       1681.         sugel {"Ich mochte eher Einfluss von sugere annehmen: nach volkstumlicher Anschauung entstehen Nagelgeschwure durch Saugen an den Fingem." Z. 164.}
 101
       1682.        I sughit {Subak 427: siidsard. sungurtai. | Campid. sungurtu W. 19.}
       1684. sugrum (în text) LM. D.
       {1684a. sugrunde "streşină" ,< suggrunda Bogrea DR. I 259.}
       1685. suguş I vb. s. grumaz. (în text) LM. D.
       1686. ar. suil’edz (cf. suvintră.)
       1687.        siiiu {"sp. subir kann auch Erbwort sein; eben die Bedeutungsentwicklung lăsst diesse Annahme zu". Z. 164. | subire = "ascendere" A.L.L. XV, 246.} /
       P. 156
       1688. sul (în margine) L.M. D.
       1689. sulă {B. II, 433: neap. cal. sicii, puglies. Studi glott. it. I, 159.}
       1690. suleget {(Iar. 3)"1. XXVffl" Z. 164. (nuXXVII)}
       {1690a. sulfină < lat. vulg. *sulfinus "ca pucioasa"; Candrea G. S. 111429-30.}
       1691.        t stimă {ar. sumă < summa lana Capidan DR. III 1088. {ar. Suma-cu-bradu ’Vârful cu brad’ DR. IV 334.}}
       {1694a. *sun (sur Ps. Sch. 9/7 etc.) < sonus Dens. V. n. 126.}
       {1696a. suplecâ Cantemir Hr. 3.}
       {1697a. ar. şurcă "şipot, ţeavă de lemn la o fântână, brazdă, fagaş" < sulcus. {cu s - I > s - r die. şi s onomat.} P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-93.} /
       P. 157
       {1702a. surpătură < subrupatura.}
       {1702b. ar. surţeale (într’un basm arom., la vocativ) "soare" <*solicellus (cf. fr. solei!) Cf. P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 89-93.}
       {1703a. şuşcâ, şuştâ < suscitare, *suscicare Drâganu, Puşcariu DR.‘
III 700, {679}}’
 102
        {1707a. suvintrâ (oile) "a tunde supt foaie” Viciu.}
        {1707b. suvoalbe < s (rămăs aşa)}
                                           T(Ţ)
        {1709a. tăfăragă <*τραφαλάκα Diculescu DR. IV 452.}
        1711. tâiu (în margine) în tal ’u (pentru ir. tăiat din text)
        171 la. (în josul paginii, cu a omis) tămâie < *0V|iCOVl(X Diculescu DR.
IV 429.
        {{1711b. (cu loc lăsat, dar necompletat pentru ^) tâmbariu ţ , ar. tâmbare
<   tabarrus it. tabarro, fr. tabard. Ciplariu, cf. Capidan DR. IV 263.}}
        {1711°. (nub) tâmpină, arom. tâmpână (cu var. supralineară tâm{b}ână) întâmpina < TYMPANUM (cu var. supralineară *TYMP {E}NUM). j Tâmpa
<   Τυμφα Diculescu DR. IV 497.}
        {171 ld. ţânc <*tencus < gr. teknos Giuglea DR. ΠΙ1090.}
        {171 le. (nua) ţap B. I, 291: "Urspr. alb. "ist nach G. Meyer....Das Wort auch rum., slov. cech-poln., kleinr. u. magy.: auch im Westen: darm. zap-, zep-, s-, abruzz. zappe "capro", zapelle "capra". Strittig ist das
Ver’năltnis zu it. zeba"capra", span. pg. chibo, -vo. B. II, 431 auch in der Lombardei, s. Salvioni, Bulletti - no stor. d. Svizzera it. 1897, S. 170, wo es auch in den Statuten von Nemi belegt wird.}
        {171 lf. (nu b) tapă < got. tappa. Din rom. bulg. tapa. Puşcariu DR.
III 681.}
        1713. tare {Cu sensul de ’teP, "atare" în Maramureş Gr. S.I 330./ {{(la p. 158) cfr. paleosl. jak "qualis" = serb. jak, jako "stark, măchiig" (cti albastru)}} /
        P. 158
        {1713a. (uitata) tărâncă < σταρίγγα Diculescu DR. IV 422.}
        {1713b. (trecut şi ca a şi ca b) târfă < συρφος Diculescu DR. IV 490. |
<   τρυχος Diculescu DR. IV 492,}
 103
       {1713°. (nu I7i4a) targă <*ταργη Diculescu DR. IV 469. | targă < tragula Giuglea, DR. II, p. 820. | targă <*traga < tragula: Puşcariu. }
       1715.  ţărm {(Iar. 6 după so ist es) cf. Mussafia, Voc. 147.}
       1716.  tărsină (în margine cu creionul) big. tr stina.
       1718.        tâtă {(la r. 11, bine după Mundarten) aber neap. patdmd "mio padre". Subak 12. ||"frz. taie kaim nicht zu tata gestellt werden. vgl. Tappolet, Vewandschaftsnamen, S. 65." Z. 164.} /
             \ ■ :
       P. 159.                  '                         ^
       1719.  tău, ta {Campid. tu: su meri tu "dein Herr" W. 23.}
       1720.  tătin {< tabanu- Meyer-Lvibke DR. ΙΠ 644.}
       {1724a. tearfă < τε ρφος Diculescu DR. IV 430; 471.}
       {1726a. f temoare (Ps. Sch. 67/28) < timorem Dens, V. n. 126. |Campid. timiri.}
       {1726b. tsercl’u ar. "cerc". | Campid. 'cirku -circ’lu W. 47. |{cf. 341 (adică I cerc).}}
       1727. ţes. (corectat în margine) ar. ţsas (nuţăs) {Campid. tessiri W. 41.}
       {1728a. teucă < τεύχος Diculescu DR. IV 468.}
       {1729a. tâmpină < tympanum. In Italia de sud corespondentele acestuia denotă că tympanum era un termen de dogărie, însemnând "fund, coperiş" etc. Jud, Romania XLI (1925) 604.} /
       ' P. 160
       1730.1 tîmplă {TEMPORA DR. m...\timpuri DR. Π 625 Lacea.}
       1731. Π tîmplă (corectat la r. 1, prin ştergerea lui "Zimmermann") {(la r. 4, înainte de Lat. TEMPLUM) Mussafia Voc. 144: templum (gr. τεμπλον "die Vorderseite des Altars).}
       1733.  ţin {(Iar. 10după "Gegend") B. II, 432: it. tenuta.}
 104
       {[1733a. (uitat a) f tinesc "sun" COD. VOR. 151/1 < TINNIO, -ÎRB {era lătineşte acest cuvânt!]}}
       1734.  tînăr {Pt. înţeles cf. parcendum est teneris la Iuvenal.} /
       P. 161
       1738.        tindeche (la r. 1 intenţie de a adăuga ceva după mgl. (s)tinde cl’ă, dar nedusă la capăt) | (în margine) LM. Gl.
       1739.  ţînţâr {B. II, 433. auch im N. W. -it. Parodi, Arch. XVI, 141.} {{1739a. (nu^) ţipa ’a striga’< tînio + pipo Giuglea, DR. IV, 1554.}} {1739b (nua) ţii-uâe "Drilling" < temi + acuş T. Papahagi Gr. S. 331 (?).} {1742a. toaie < θολίά Diculescu DR. IV 484.}
       {1742b. toapsec < toxium < τοςικόν Diculescu DR. IV 420.}
       1743. toamnă {B. II, 433: abruzz. \\*auttumneus Merlo: I nomi
                                                         v               ·
romanzi delle stagioni e mesi, ,68 şi sard. c. atongu, {1.} atunzu din
       v
atungu + sp. Otono W. 15.}
       {[1743a. toană < tonna Giuglea 27-28.]} /
       P. 162
       1747. torc (în text, la r. 13 corectat) Nr. 432 (în creion) (nu 431)|(în margine la ultimele rînduri, în dreptul lui tort "Kuchen", tot în creion) neol. ! {(la r. 10 după turtă sf. "Kuchen") B. I, 293: vegl. turta "quattro pani insieme" bezeichnet auch im Rum. (Maz.) "Art Brot; doch kann diese tjbereinstimmung sehr jung sein." ||Campid. trociri - winden < torcere W. 18. 31. | trottu - tortu W. 64.}
                                            4    /
       1750. tot. {S. J. 182. (Iar. 14) ngr. ολοένα; auch im big. findet sich Entsprechendes.} /
 105
 P. 163
       1752.   trag {(la r. 2 după "leiden") u. "ziehen" (= a pomi) P. B. 1/9. | cir.
              ^ /
n. -gr. τραβώ < τραω< traho Mi. Co. II, 76.}
       {1752a. targă etc. < trag(ul)a cf. DR. II 817.}
       {1752b. trăgaciu < TRAHAX (+ trag), influenţat de slav. -adu S.
§ 9. (corectat jiin 11).}
       1753.          trâgăn ("auch hier ist wohl das Suffix mit -T anzusetzen, vgl. aftz. trainer." Z. 164.{ şi Diculescu DR. IV 431 < τράχαλος (corectat din τράγαλος).}} .
       1753a. traistă < τάγιστρον Diculescu DR. IV 447. || Pentru “ răspândirea în It. merid. cf. Rohlfs Gr. u. Rom. 36.}
       1754.          tramă (în margine) LB. / (p. 163-164 şters sfîrşitul articolului, de la mă intrăm la fine, notând deleatur pim {cf. N° 125} /
       P. 164
       1756. treaptă (în margine) Tiktin, Stud. 29, cf. trecto Schuchardt, Voc.
III 105.
       1759. treier {Subak, 427 span. trillar auch "martem".}
       1762. trifoiu {Campid. truullu W. 38 }
       1764. trist {"[fiz. triste]” Z. 164.} /
       • P. 165
       1769. tufă {"sp. tufo diirfte ein Lehnwort aus dem Fiz. sein." Z. 164.} · {1769a. ar. tuia {"ţiglă"} (alb. tute)} < tubula (ar. tuvlă < ngr. τουβλον < tubuluijj) Capidan DR. III 765. || şi în n. -gr. τοΰβλον "Ziegel", neap. tiifolo'Rohre’, ΐφίη. tufalo "Wasserrohre" Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}
       1771.1  tun {(iar. 3) "1. ’sp.’st. ’a. -sp.\" Z. 164.}          /
 106
 P. 166
       {1772a. ban. tunca "einfallen, in den Sinn Kommen" <*tonicare Puşcariu DR. V 425.}
       {1173a. tupsecâ Mi. Co. II, 67 < intoxicare.}
       1774. turb {Ar. cutritburu "turbidus" cfr. alb- troboVize (-tse )"Butterfass" Schuch. Rom. Et. Π, 61, la B. I, 293, adus în legătură cu abruzz. puglies. trafele "flasca di terra cotta". dalm. truf, trufo "idem”, Rieti trufa, alt co trufo.}
       {1773a. tornatura: ar. mgl. tumătură.}
       1779. {şi dr. turtură}(r. 1 înainte de) ar. turtură {DR. Π 625 Lacea.}
       {1782a. tuşină < tonsinem Lacea DR. II 626.} /
                                          U.
       P. 167
       1784.        -ucid {aucido = *avicido ?}(de corectat şi r. 4 AUFERO, nu AUFERRO)
       1785.  lud, -ă {Cfr.B.I, 233.}
       1786.  II ud {B. I, 233 {, 292.}: "UDARE" u. UDUS nur. rum. u.
vegl.joit id-uro duot. Das Illyr. hatte denselben bekannten Stamm UD-: alb.
                    /
uje "Wasser", ujon "bewăssere". "Hierher auch it. uggia nach Pieri (Arch. XV, 205).}
       {1786a. udmă, uîmă 'umflătură’ cf. gr. όιδμα "tumore" Giuglea DR. ΠΙ 579.}
       {1787a. uib< obvium Bogrea DR. 1259}
       1789. II uit {S. J. 182. Verfehlt. Erklârt nicht refl. Gebrauch. Jung. Bedeutet zunăchst "sich in der Betrachtung von etwas vergessen, cfr. Zola: Le ventre de Paris, 24. Claude etait ravi de ce tumulte; il s’oubliait â un effet de la lumiere, â un groupe de blouse, au dechargement d’une voiture. Enfin,
 107
ils   se degagerent. Cfr. gaffen = "den Mund aufsperren aus          Neugierigkeit
(a      căsca gura), dann auf etwas   sehr aufmerksam sein,           alles andere
vergessend", endlich "neugieng". Cfr. it. badare || şi big. zabravjam, "sich vergessen. im Anschauen verioren sein, gaffen" Jb. XX-XXV 105.}
       1793. ulcior {Pentru confuziunea între hordeolus şi ulceolus aduce exemple Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule No 156: sic. riolu (= *urjolu, {hordeolu}) = "livido agii occhi" (= biauer Fleck}» "occhiaja" (=Augenhohle) şi "orciolo" (= Wasserkrug), tot aşa lomb. urzo (< hordeolu) =      "Krug” (?) şi invers, în mod.  hrzol = "Gerstenkom”           şi "doccione"
(=      Abzugsrohre) < ulceolus. Cfr. şi cal. ojjaluoru (quasi       "ogliajuolo")
= "vaso di olio" şi "Gerstenkom".}
       P. 168
       1793. mgl. urnă {"humă ist. ngr. χωμα "terra, fundus, agger, tumulus" big. hum'lt "terra fullonica" Mi. Co. II, 76.}
       1795. umărâr {valtell. omrăi, ombrai, "cinghie della gherla", lombral "ritortola".}
       1797.  umblu (corectat la r. 1 în text) ir. ămnâ.
       1798.  umbră {Campid. umbara - mit epenthet. Vokal fur umbra.
W. 22.)
       1803. umed {(la sfârşitul r. 1) neapol. ummdtd. Subak 12.}
                                                                     v/
       1806. ar. uminitâte {şi ar. uminătate (Capidan)<*HOMINITAS, -TATEM cf. Fon. § 225.} /
       P. 169
       1808. un, o {(la r. 7 după paranteză) span. unos hombres. Subak 20.}
       1810. undă {dial. "dată, oară, moment" < lat. unda, Densuşianu, G. S. ‘ III 433.}
 108
       1811. undez (schimbat locul în text cu) 1812. unde.
       1814. unesc {"unir ist ins Pg. sicher Buchwort und wohl auch in den anderen Spr. kaum Erbgut." Z. 164.}
       1816.  unghe {Campid. ungra W. 46.}
       1817.  unghiu {cf. obiecţia lui Schuchardt ZRPh. XLI, 254.} /
       P. 170
       1822.  urâciune {"[sp. oracion]"!. 164.}
       1823.  urăsc (în margine spre fine) LM. D.
                               vr
       1824.         lire {"urca aus oricare halte ich f\ir unannehmbar, weil oriri im Rom. verloren ist, so dass die Bildung sehr alt sein miisste; femer weil dann vermutlich * oricare gebildet worden wăre; endlich weil die Bedeutungsentwicklung (Obertragung von der Sonne auf den Meschen) nicht befriedigt, ist doch sonst das Umgekehrte zu beobachten (lever, coucher), was wohl auch der Denkweise des Volkes mehr entspricht. Ich schlage vor von ora ’Ufer’ auszugehen: oricare ware dann zunăchst (şters aus Ufer. aus ’Ufer stei gen’dann ’steigen’ iiberhaupt; das Wort wiirde sich dann den aus dem Gebiete des Seewesens stammenden Ausdriicken anreihen, von denen ja P. mehrere anfuhrt. Âhnliches gilt von urlu 1834." Z. 164. | (cfr. sard. c. oru {"Rand"}<*or«w K^. 6741. W. 13.}
       1825.         urcior (şters în text r. 2) neap. artsiuolo (notînd în margine) Subak 12. ?
       {1825a. urdă < οριόδης Diculescu DR. IV 454. {(mai jos) <*urida. ca it. ricotta {Puşcariu DR. III 778}jj Giuglea DR. III 585; <*ur’da <gr. 6ρ(ρ)ώδης < δρ(ρ)ός "petit lait" II}} /
       P. 171
       1827.  mgl. urdin(i) {"[frz. ordre]" Z. 164}
       1828.         urdoâre {< *urida(> urda) + or DR. III 778. j| < udoare <*udor Puşcariu DR. V 410-411.}
                                                                                  109
       {1829a. urecheintţă, urecherniţă, urecheriţă <* urechere
<  auricularia DR. III 834.}
                                     /
       1830. ur(ez) {nu < alb uron .< augurare, ca Weigand, Balkanarchiv.
Ι,νι.}
       1834.  D urlu {"siehe 1824." Z. 164.}
       1835.        urmă {Settegast, Z. 37 (1913) 195 < orbita "(Wagen) geleis" + forma (mai bine + turma) {şi Diculescu DR. IV ουρμη.}}
       P. 172
       1840. urzică {B. II, 432: ortica + virid- ? puglies virdikla, sic. urdica. | Tiktin Et. § 126, 2: + ardere ? |] Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule, No 187 n. nu crede ’n αδνκη pt. că şi în Italia septentrională (Rom. XIX, 557), unde influenţa grecească nu-i de admis. Cred că + ardere (cfr. Brennessel şi etim. lui urtica, Walde).}
       {1841a. usuc < οισυπος Diculescu DR. IV 456.} /
       P. 173
       1844- uşor (în margine) Mi. Co., 37.
       {1844a. uştâ < oscitare Giuglea DR. 1252.} v* v                                         v
       1845.  ustur {rut. cesnoku "Knoblauch" < cesati "jacken". | Campid.
uskrăi.}
                         9-
       , {1845a. uture < ωτος Diculescu DR. IV 487. }
       1846.  ar. utre(sublinearîntextlar. 3) sard. (c. "Schlauch" W. 14} urdi.
       {1846a. utrinde f ,otrinde < utrinde Drâganu DR. I 306.} /
                                     V.
                    *
       {1848a. ar. vâcâreaţă <VACCARICIA.}
       {1848b. văcărită, văcărică "Saponaria VACCARIA".}
       1849. vad {Campid. bâu.} /
 P. 174
       1851 văduv {(Iar. 4înainte de sf.) Weigand Jb. ΠΙ, 219.}
       {1854a. vălturâ Jb. XIX-XX 179.}
       1855.  văpaie {Mi. Co. 35, "aus vapor fîîr *văpoaie, doch steht dieser
Vermutung die Bedeutung der Worte entgegen." ||(şters Voc. 142.) Co. Π, 145 "dunkel: man vergleicht vampa Zeitschrift 20, 246 u. vapalia Mussafia, Voc. 14: *vaporia aus vapor.}          .
       1856.  văr (în margine) Mi. Co. Π, 30.
       {1857®. văreaţă <*vancem, Paşca, DR. IV, 1557.} /
       P. 175
       {1867a. vază < invidia Giuglea DR. ΠΙ 1090.} /
       P. 176
       1871. veghez {(la fine, înainte de (sp. vela) vegj. Vegla, greco-rom. βιγλα (auch als OrtsN.) | Campid. bellai. W. 46 ||*vigulare DR. ΙΠ 830; veghe <*vigula ib.}
       1874. verde {"Zur Bedeutung ’ tuchtig" vgl. ftz. une verte semonce”. Z. 164}
       {1874a. verde = a spune verde <*veride < verus Giuglea, DR. IV1554.}
                                                                 ✓
       1877.  veşted {Mi. Co. Π, 85 veşted "welk": alb. vesk "welke": vgl.
                                          /           ν'
lat. vescus.}{{(mai jos, la r. S după alb vesk) alb. vesktt Jb. XX-XXV 77.}}
       1877· veşted (semn de schimbare de loc în text cu) 1878. veşmînt.
       1878.         veşmînt, {"Zur Erklărung des ş în veşmînt braucht man doch nicht das Verbum herbeiziehen vesti - konnte ja nichts anderes ergeben als veş(ti)-.” Z. 164.}
 111
       {1878a. (nu 1879) ar. veştu "portar" < vestis ?}
                           *
       {1879®. T vie < vivere.}
       1882.         viers {"sp. vierso zeigt Beeinflussung durch das Lat.; die echt erbwortiche Form ist das asp. viesso." Z. 164.} /
       P. 177
       1883.  viespe {Campid. espi "Weste” (log. espe) W. 34.}
       1886.1 vin {HEM. 1732.}
       1888. vină {şi "Sehne" ca big. iila Jb. XX-XXV 87.}
       {1890®. ar. vînătăti (în ~ "en vain")< VAM TAS Paşcu Suf. 20.}
       {1895®. Vinimes(iu) "Septemvre" < vin(de)miarius (mensis) Bogrea, DR. ΠΙ739.} /
       P. 178
       1899. vintre {fem. în Sicilia {la ventri}, v.-ast. la ventr, Ossola şi Novares la vrent, la ventra, la ventre, Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule, N° 190. | Campid. brente W. 64.}
       {1900®. vântura (din vîntura) < ventilare.)
       1903. II vioară C'Gegen die Etymologie vioară < vi vuia habe ich schon Litbl. 1907, Sp. 74 die spanische Form eingewendet. (şters Z. 164.) Ich glaube nun aber dass sie sich vom Standpunkte der rum. Lautgeschichte widerlegen (corectat wieder-) lăsst. Sieht man sich nach âhnlich gebauten Wortem.um, so bietet sich tribulus treerâ, anderseits stabulu staul, subula sulă, zii denen sich noch *pubula pulă gesellt. Eine befriedigende Erklărung dieser Doppelheit ist m. W. noch nicht gegeben worden; die Meyer-Lubkes R. Gr. I, § 489 ist wohl aufzugeben. Wie dem auch sei, auf keine Weise lăsst sich eine Zwischenstufe *viura, die Puşcariu fordert, erweisen; damit falit aber die aufgestellte Etymologie." Z. 164 f· ll< vibrare, vibraticare DR, III 594.} {{(mai jos) apă vioară <*vivula (= vivida) Drâganu DR. II 617 şi u.,‘ cf.. Spitzer DR. III 654-655.}} {{(apoi) vioară < it. nord. viola < vitula ; (sic)}}
 112
       {1905a. ar. virgirătate < VIRGINITAS Pascu, Suf. 20.}
       1906.  vis {sard. c. bisu "Traum" W. 13.}
       1907.         vîsc {viscus: fr, gui, lomb. visk, eîc. Korting2 10227 "comunque poi lo si spieghi, dev’essere ben antico". Salvioni: Note varie sulle pariate lombardo-sicule No. 193 n. (cfr. iasca).}
       1910.         vită {Are o vită de cal DR.V. 239. (cu roşu)}/(la p. 179, sfîrşitul articolului) Tiktin, Stud. 24. /
       P. 179
       1911.  viţă {Mi. Co. 1,71.}
       1913.         viţel {"viţel kann trotz der gleichen Bedeutung nicht auf vitellu beruhen, sondem ist eine Ableitung von vita oder mindestens davon beeinflusst" Z. 165.}
       1914.  vitreg {Campid. birdiu W. 61.}
       {{1915a. voame "a vărsâ" Banat.}}
       1917.  ar. vom {ban. voame.}
       1918.         ar. vomeră (? în margine asupra accentului pe -0-) {"1. beam. bume" (nu vume). ||. Weigand' Bezweifelt die Existenz dieses Wortes Jb. XX-XXV 137.}
       {1918a. vorbi ar. vârgescu ’tadle’ < verbum ? Iordan, Dift. 65. Cf. DR. UI 838.}
       1920.  vreau {"1. vreâu st. vreau. | Campid. bollu W. 68 } /
       P. 180
       1921.  viilpe {Campid. gurpe.)
       {1923a. vulvură "pulă de cal" < vulvula Dr. V < 312 > (/v prin simil. faţă de v precedent?)}
                                           Z.
       {1927a. zăgârnă < σαγίς, ιδος Diculescu DR. IV 453.}
       1931.  zbeâu (în margine) LB.
       1932.         zbier {cf. fr. beugler < v. fr. bugle < BUCULUS REW. N° 1370.} /
 113
 P. 181
       1933. zbor {Campid. bonâi (volare).}
       {1933a. zeamă (zamă) ,gr. ζεμα (lat. zema, zima DHLR 202) Giuglea DR. ΠΙ 578. cf. sic. zimma ’tumore’< gr. (şters ζυ) zyme 26.
       {{1933b. zburda <burdo ’Hummel’Giuglea DR. III 592-93 }(sublinear) deci " a fagi, a avea neastâmpăr, ca vita alungată de streche" || < burdus ’Esel’ Puşcariu DR. ΠΙ 838.}
                             ν'
       1934. zece {sard. c. de zi W. 11,.}
       {1934a. zer (zăr, dzăr) < serum + grec. ζεμα >*zerum Giuglea Dr. III 573. ||, debilum P. Papahagi, Dunărea II (1925) 87 (cu roşu)}
       1936. zgâibă {B. Π, 432. sg. auch abruzz.}
       {1937a. zgârbură Bogrea DR. ΠΙ741.}
       1938. zg^riu {W. J. 99:"aber zgăr, zgărţ, zgărts" sind laumachahmende interj., deren Uursprung eher slav.; im Big. ganz verbreitet.| zgâria < germ. skeran Puşc. DR. II, p. 604. Gamillscheg comb.: cf. span. garra, garron: ZfRPh, Bd. 48, p. 475.}
       {1939a. (dinb) zgribuli, zgriburi < mhd. griuwel: Giuglea, DR. II, p. 379-84. Gamillscheg comb.: ZfRPh, Bd. 48, p. 473.}
       {1939b. (dina) zgurnescu "scotocesc", propriu "dau cu râtul" (despre porci) <*exgrunire (grunnus "Erdhaufen") Capidan DR. II 630 ş. u. |<*ex-gruni-ire "Scweinriissel" Spitzer DR. III 657.}
       1940. zi {Campid. di <*di-i W. 23.}
       1942. zînă {şi alb. zqna-t "starke, kriegerische Wesen" (myth.) citat de Jokl,-Indg. (şters Forsch.) Jahrb. IV(1916 100 dupăensi.} /
       P. 182.
       {1944a. zo te cuşte < deus te constet Drăganu DR. I 308.}
       {1944b. zona>< ζ(χνη Diculescu DR. IV 432.} /
 114
     CONSPECTVS ABBREVIATVRARVM SIGLORVMQVE
     Prescurtări curente, adăugite faţă de lista standard a ediţiei din 1905 (p. 233-235)
 Bed.              =             Bedeutung
 bis.              =             bisericească
 bn.               -             bănăţean
 bov.              =             bovillanisch (?)
 c.                =             campidanez
      ■            _             V"            /
 cak               “             cakavisch, cakavian
 CD. şi C. D. =                  Candrea, Densusianu (DE)
 comb.             =             combate
 cor.              =             corect, corectează
 croat.            =             croat(ă)
 DA şi D. A. =                   Dicţionarul Academiei
 dalm.             =             dalmat(ă), dalmatisch
 d. e.             =             de exemplu
 dis.              =             disimilat, disimilare
 Diss.             =             Dissimilation
 dr.               =             dacoromân, dacorumănisch
 DR                =             Dacoromania
 ds.               =             dasselbe
 Et.               =             Etymologie
 g.                =             gheg (albanez)
 h.                =             heute
 ib.               =             ibidem
 id.               =             idem
      /           __                                      y    /
 istro c ak.       “             istro c ak avian, istro c ak avisch
 Jb.               =             Jahresbericht
 1.               = limba; ladinisch; latin(ă), lateiniscb;
                                      lese; logudorez
 115
L.                 =             Lehnwort
lab.               =             labializat, labializare
lat. v.            =             latină vulgară
LB.                =             Lexicon Budaniirn
LM. D.    şi       =             Laurian - Massim, Dicţionarul
L. M. D.
mark.              =             markegianisch
ms. şi msse.       =             manuscris, manuscrise
n.                 =             nota; nach
                                     \
N.                 =             Name; Nord-
nb. şi Nb.         =             neben; Neben-
neol.              =             neologism, neologistic
Nf. *              =             Nebenform
od.                =             oder
pej.               =             pejorativ
Pers.              =             Person
persp.             =             perspectiva
pop.               =             popolo; popular
pr.                =             propriu
Praef.             =             Praefix(um)
privat.            =             privativ(es)
pugl.              =             pugliesisch
qqn.               =             quelqu’un
q. v.              =             quod vide
rut,               =             rut(h)enisch
s.                 =             sau; seria; siehe
S.                 =             Seite
s. a.              =             substantiv ambigen
s. sard.           =             sud - sardisch
scil.           λ =              scilicet
Sp.                =             Spalte
Spr.               -             Sprache
 116
st.
Suf.
ş.u.
t.
statt
sufix
şi următorul, şi următoarele tosc (albanez) transilvanisch und.
und ofters
ursprunglich
volum(ul)
vielleicht
zigeunerisch
zum Teii
rădăcina, radicalul
transil.
u.
u. o. urspr.
v.
viell.
zig.
Z.T.
r
        Π. Semne editoriale curente
        (   ) = Rezoluţie de abreviere
        <   > = Adaos editorial
        {   } = Semnalare a adăugirii primare a        autorului, pe pagina albă
        {{    }}   = Semnalare a adăugirii secundare a autorului, tot pe
pagina albă
        Litere mici = Indicaţie a editorului