PORTATIVE \ de >'J'i life (licerile radicale fi streine rein/ro-du* I xi i./ifrodttsei** ft>nba, coprutdendti 1 fl'i scienţifici şi litterari. f -f ' lif j ,De' T E rrolopQtiesliii, <8rY. 1‘oiiescn. :l VOLUMUL I. BUC* Tipografia lui 1 ElUS lepdorescu, iWlf&i&ia Măntulcsi strada jfcmanoiL PREFACĂ. Reintroducerea ţiiceriloru radicale tn loculu* celloru străine, attesteză progressulă ce a făcută Limba Română de la unu timpu în câce şi vede-reză cât de frumosă este a se ecsprima cinpva în termeni proprii limbei salle; de acea trebue sâ ne silimă a ne familiariza, pe cât vom pute, cu a-cel termeni cari suntu curată Români. Semnificaţia acelloru ţficerî reintroduse, ne fiindă bine cunnosciită de toţi Români; apoi ca sâ nu se nască ore cari neînţellegerî in ecspressiuni, se simţi necessitatea unui Dicţionaru, care să co-prinziă assemenea ţliceri. Intreprinsserămu formarea acestui Dicţionaru, care, de şi penibilă, totuşi, prin ajjutorulu Dicţionareloră Latine, precum: Mag nu ni Dicţionar ium LatinumetGat-iicum, de P. DANITIUS; Dictionnaire Latin-Franşais de Quicheral. —Fran-i şais-Latin, de NOEL\ celloră Ellejne, precum Dictionaire Grecs-Frangais, de BIS AN TIU et COROMILA, — de FLANCUL celloru Francese, precum: Dictionnaire Francai* illustre et Enciclopedie universet-le9 publiation nouvelle dirrigâe par B. DUPI-NEY DE VOREPIERRE, d’apres Ies tra- "vaux. de MM.: AMPERE, Pr €h.%ONA PARTE\ CIIASEES, CVVIER, FETE DlWl4S,GVIEOT,A. DEHUMBOL D'i PO0EEEŢ, VIELEMAIN. ete. ete. ei - DicMonnaire de TAcademie Franţttis Pic fiorin aire portaHf de la Fable p tlHAVMPRE et td&EIAN. cellul Frai CÂixirEmriăitu&eASi’TŢEiAARU. AARi)^ , şi HIE, şi celloi Rotnăni« de /. D. NEGI ErCP; isbutirăm caîn unu annu, a’lu da la lumii' In acestu micu Dictionaru, dederămu ecspl caţid cuvenită (în sensulu în care se usiteză atât vorbeloră reintroduse, arrettându. pentru i nele Recrea Latină sau Ellcnă din care se deri1 . sau se compune; cât şi termeniloru şdinţificî şi litti răii. Vorbele trase din Limba Francesă sântă piu din causă că, sântă usitate atât în celle XMin multe uvrage cot şi în ^convorbire. Speram că Lectorulă va fi indulgentă în cri tică,/trecendă cu vederea errorile ce^se vor 'strecurată în privinţa formeloră Grammaticalî i îh acea a erroriloru Imprime rice. JDecă acpstu opă va correspunde câtuşlf dj puginu utilităţi şi scopului seă, attuncî ne jfor crede, fericiţi ve^endu că fatiga şi supravefhia rele de unu annu n’aă fostă vane. - & E P.. şt V 'P- | Ecsplicaţia prescurtărilor din acest Dicţionar. Adj.—adjentiv?. Adv.—adverb». Agri.— agrix8lt«ră. Anat. — anatomie. Antix.—antixitate. Arab.—arabeuite. Arxit.—arxitext?ră. Art.—arte. As trol.—astrologie. A#tr.—astronomie. Bot—botanixă. Dimin. —diminutiv?. Es. s. e.—exsemnl?, Esnan.—esnanioleinte F.—feminin?. Fig.— figsră, fig?rat?. Fisix.—fisixă. Fisiol.—fisiologie. Frâng.—frangxzeinte. Geom.—geometrie. Gram.—gramatixă. Gr.—grenemte. Xim.—^imie-Xir«r.-^xir?rgie. Ist.—istorie* Ital. — italieneuite. însemn. —însemnează. Lat.—latinemte. M. — masxslin?. Mari.—marină. Mat.—matematiKă. Med. —mediuină. Mex.—mexanixă. Miner. —mineralogie. Mss. —m?sÎRă. Nat. — naturală. N. —nestr?. ITart.—nartiqinte. Ilix.—nixtsră. ni. ~n forate. Ret. —retorixă. S.—substantiv?. Term. I termen? (zi-X. } 4ere) de; Teol.—teologie. Tin.—Tinografie. V.—verb?. Zool—zoologie. OBSERVAŢII. Mele terminate în iune substantive, s*b se Xante la Mele de aMeaini rbd'bHin'b terminate! în ie, snre eKsemnis: Abstraxijisne—Abstrasele; Koxesi»ne-Koxesie; etc. 4ele terminate în mente nressm mi Mele terminate în uemte adverbe s* se saxte la adjestivele de aneamii r'bd'ibMin'L, mai ad'bogrnd într'sn kin s.e. Kategorixamente, sa te gori Menite într’&n sin sategoris» (vezî ast* vorbi»). etc. Toate verbele sîiit în Infinitiv» sksrtat»* es. dcvinâre - devină* ZiMeriie sari din nfeb'Bgare* d«seimri», ntf s’a» nas» în anest» Disijionarff, s’at adi>ogat la fine, formîndtf «n» sVrtlimeirtS. «/vnMAfJlftfVUV* de toate ziuerile strdbşne ssifate atît în limbă Romzm^ kît mi în mtiiniţe. ' -------*4’*---------- ABA, ABA, s. fi mS felS de materie de lxnxgroâ-si», dimie. ABAI), s, m. Rinoner din India, «n& fels de animali seleatiKff. ABAKT>, s f. miw fels de materie de kxneii'B din India. ABANDOiVA, y. (lat. Rel nquere), a lxsa Ha tot», a iixrbsi, a m>nssti, a lenxda, a lxsa «ns Iski’s în voia îiitînsnlijri, a lxsa neva în disnozii^ia Ksîva, ABANDON AMENTtf, s. n. Ixsare ks tot«l&, nxrxsViiii,, aK^isnea de a aEandona, starea de detaşare KomnleKts, (în senss aBsolstS însemn.) desordine, neregslaritate. ^ * ABANDONAT&—x. s. ini adj. (lat. Del eric us^t detaşată, nxrxşitv, n»stiitS, tasals. ABANDON#, s. n. (lat. Dcrelietio), detaşare, rforBsingB, starea nf>rf>sitorsl»î, starea ita* r&sit»l»E; (voraind de disK»rssrî, deisvrn^e de snirit» mi de nrodKKgiî ale ariilor, de maniere), se zine de »n8 fel de înlesnire siftoarb, de neglijenţii» drbg'Lstoasi»; Konfienji’b, Kre-dinijT> fntrcag’B. T. de drept, detaşare, aKt» iirin Kare last cineva £lt»ia sn» 1»ki\s sa» »nS drent» ; ÂKt» irrin Kare sn» desitor» lasT> averile sale Kreditorilor» st>u v ABASTARDl, v. a sKimsa, a fa^e srb deţe-nere starea snsi l»Krs, (se ziqe de oameni, de rasele animale mi de sneyele Beretele.). ABATAţflS, s. m. taerea n'&dsrilors, lsKrs trefisinnoss nentrs a taea; nreijsls Kare kos-tisemte aqests IsKrs; aKijisnea, lsKrarea de â foia, de a omorî Bestiele; lsKrarea de a» asate, de a da la onarte o Korasie nent-rs a o dreţie în nârtea de jos» Kare se alta în airb. ABATE, s* m. s^neriors, KT>netenia sneî nastirî sa» Kinoviî, anela Kare nosediT,* stx-iranemte, gsBerneasT» o monastire sa» A Kinoi vie; egsmen, stareijs; fig. sn» fel»/de Jok» în Kare j«KT>tori tresse s-b faKi» tot» nea ne fane anei» ne Kondsne joks. ABATEŞT), s* f. stariijB, ssnerioara «noi mo-nastirî. AED. 3 ItBVTIE ) s f. Monastire în Kai^toili’jCTdB-AjGAIJlE.) gtri slnta sanamî la o regata» ko-I mam^ fri»ind sat denendinija anaî saneriorS } namita Asate, saa a anei sanepîoare na-\ mit* Anateasi»; demnitatea de asăte. j&BAQIALX, adj. ne ijine de aBaijie, nea ne este al analii, al anatelai saa al asatesii. AB'IES'B, s. f. BaBi» nare icoane , anostimi». ABDALAX5, s.n. (arab. abd, servitorii; Alax, 'Dumnezeu) name ne Kare nersani ’la d*L j*eliviomilora. Kotesnande Ka anela de kb-.lagT»ra la Kreintinî. ÂEDEST5, s. m. sni»larea nea regalaţi» a ma-xometanilora. ^ AEDIKA, v (lat. abdicare) a se len^da, a se tra^e de BairL voe dia we o slaje-B sa-verani». ABDIKAIJIE, s f. lenxdare, tragere din vre o .demnitate saverani; axijia, laxrarea nrin scape nineva renanei» de Eaivb voe la o demnitate saverani». ABDIKATîf, part. lem»data, trasa de Bani» voe din Vre o demnitate saveran'B. ABDOMEN , s. m. da nlansls median»' al Kornalai. AED8KTOR8, adj. ini s»bs. nisiuxî nrin nare memBri' Kornsl»î se miinKă într’o narte uii în ir* alta de la nlan»l» median al Kornshri. AEDERAIJIE, s.f. (lat. aS de; erare a se de-năfta), aKţi»nea, l»Krarea de a sedtnărta de la linia dreantă, T. deastr. mimxare nor-«ită a stelelor» fiicse, T. de opt risinire de raze. T. de anat, şi ftsiol, neregîdaritate în itonformaţia, în sitsaţia organelor» sa» în esermţis l»Krtrilor». fig. răţănire; aEatere (de ideî\ AEIL5, adj. (lat. peritus^, R^nasil», dcsfcoîniK», dÎBa'ii», înţelegător», nrtoen&t», îndeinîna-teK», isK»sit». ABILITATE, s. f. (lat, «cientiaj, Kananitate^ dej stoininie, diEănie, isK»sinţă, m>tr»ndere. ABIMS, 1 s.m. (gr. a fără, Buscb; IoniK în Io* AEISS, } de fsnd»), adînnime infinită, nrănastie. ABITA, v. a 1ok»î. a sălăinlsi. AElTffAL?f, adj. ne sa nrefăKst» îii ob mei» din osmei». / ABJEKTA, v, (lat abjectare), a desnreţsi, a ar»nKa k» desnreg», a amili, a înjosori. AEJEKTS -â. adj. (lat abjicere, a anm^); AEJ. 3 înjosit#, ilesnivijsity, de desnrcijsitS, Kare m e demn# de stinrB. ABJEKJJ1E, s. f. înjosoremînt#. starea de des-nreijsire în Kare se afl’B o nersoair&, #mi- AI>.ISDIKA, v. (lat abjudicare, a t-rTg-bdKi) a t^g'hdsi. T de drept a nerde nrin jsdeKati?; a lsa, a linşi, a desnoseda ne Mtneaa de nona nrin jsdeKat't. AEJ8DIKAT& nart* lsat# nrin jsdeKatx. AEJ8RA, v. (lat abjurare, a t&g'bdsi nrin js-r&niîut#), a tr&gT>d*ri, a se lentda de neva nrin j#rbrnîiit5, a se leirbda de o religie* de o dontrinx, de o oninie, de o eroare, de o rbfrBHire. AB.J8RAIJ1E s. f. (lat* abjuratio, t'bg'Ldsire nrin jsrimîht#). a t’Bg'fcdin, a se lenxda de neva nrin jgrbmînt#; antei# nrin Kare nineva re-îiHnij'b la o religie, la o doiitrinx ne Kare a nro/esato. ABLAIJIE, s. f. (lat. ablatio, sxoatere) T.dexi-V8?\ onora j^ia «ie se faue la sKoaterea nsroi#lsî din yre o bkb'b. fig. de medic. tiniind# dintre nerioac]e[e frigurilor#* T de xim. sxoaterea alart a lSKrK netrestfiimios#. ABLAIIV*. s. nK gram. se întroBsinijeaZT, la deKiin'ţrî- Ka al# inaselea Keaz#. ABLEGA* v* lat. ablegare, a den li ta\ a sKoate fS ABL. 4rm slsjB'B, a dem»rta. T de juri- a des-Klironoinisi, a relega; a desface ne cineva. ABLEGATOR#, s. m. acela Kare desKlirono-misecnte, Kare ’iiiî slnik'b iegattf. ABLEGATX, «. m. veKUS al» vre snai sulîk (trimisS)- ABLtGAlJIE, s. f T de juri. fanta desKlirono-misirii, sRoatere din momtenire; trimitere; întoarcere. AELSIJTE, s.f. lojjisne sas sm»lare, generata sa« nartiKblavT» nresKris'b ini nraKtiKati» în cea mai mare «arte a religiilor orientale, k» am» sas kk alts ceva, mai nainte de a mer#e la temnls saS la reg-bctene. ABL8TOR5—adj. mi s«b. acela Kare snalţ, Ktfriiiî’B; «m.l'bterS. ABNEGAJÎIE, s. f. (lait. afo, de; nega»tio*Tef8ş) leni>dare de «.ine de Bttnxrile îrbm'bntsii.î * •desnrcgttirea de sine înssini, citare de bk-nsrile n-Bmint^lai. ABNEGA, v. a se lem>da, a ti>gc»d8i* a «îta a se linşi de Esnsrile irbmlnteiiitî. ABNORMALS, adj. (lai. abnormis), neregslattf, forr» r’bndsealiy, ce ns e dsm» reg«ta». AliNORMITATE, s.f. neregslaritate, nronrie-tatea, înssiiiirea IkkimIkî Kare este afan> di# regali». AJîNOliMb - t>, adj. ve^i ABiifor.maji^c xm. f ABN8TARE, v. (lat. abnotare), a desareroiia,. a m nriimi, a refasa, a neînKsviinga. ABNETA1IIE, a. f. fanta fie a na urii ini, dea1 dcsaniosa de a refasa, de a neîiiKsviiiiua. ABOLI, sa» aBolire v.(lat. abolere, a desfiing» gr. ă'KGkzh a strÎKa) a desfiinţa, a strixa* a nitmKniMi, a anala au» aKta, leţiairey ana osineia. ABOLI IJIE, s. f. fanta de a strina, de a desv fiinţa an» axta, o ley:e, an» OBinei» AB0L1T0R8, adj. anela Kare desfiinijeaz,bv striK'b, aiHdeazi, aus aut», o legîaire, &iiîr OBÎHeia. AB0MINARIL8-â, adj. (lat, abormuandns, sKÎr-Eosa), sK-brBOS», ariniosa, arîta, rxa; Karee groaznix». AEOMINAIJIE, s. f. sKTVBÎire, «rîHÎ&ne, fanta* arîtt; svt>.. ABONAMENTE, &. n. (Lai Pactum, leg-atan»;; derÎBB de la frâng. Borne, xofcar»), legxtarL* invoialh prin Kare do* nersoane se anga-ţaz-B^ »na a nroKtfra, mi alta a nriimi an» ®*\joKta oare Kare la eno ie sa» la timnî Hksî iui nentr» an» termen» xotBiit», drent» «na: nreg» determinat» ini adesea nLatits *na-inte. s. e. ABonaments neutra a nriimi ana: jsrnalS as. neutra a esista la snextaxole etc* ABON-^j v* ^ l«a sn» aBOuamenta (tezş 8 aBO. astă vorm») de la Minena, a se ssbskii la vre suiv lmrs Kare se vinde itrin dsonamente. ABONAT5-i>. s rn. f. Mei însiuis, nrensmeratS la sn» jurnal» sa» la alt Meva. ABORDA, v. a traije la gentil, a se anro-nia de ssitat»; fig. a se anronia a se lini o koiarde de alta; a se anronia de '.iiieva sa» M(?va. ABORIGEN!, s. ni. ni. (lat.ab.de; origo, oricine). loKsitori Meî dinţii ai «neî iţărî. adiitf, a-Meia nari o oKsnaS Jj> enoKa desKoneiiriî sale mi a Kărora ori^inelT7rw«*j±^Kî>tă. AEORTA. v. (Iar. abortare, lenădare) mftga^exe înainte de timii», de soroit», de termensl» xotăi ît»; lenădare. AEOIUEE*>s f. Lenndare, namtere înainte de t-iiuns xoîăiîts A BORTI Vy, adj. (lat ab, afaro din (regula): ortus, iirf>sK»t»). nea Me KasseazŢ», nrÎMinse-mte lenădarea. namterea înainte de tîmn». - O floare iiiKomnleKt» formată, nun grăunte Kare un koi ijine enierion» sînts asortive. AERAKADAERA, mi AsraKsas s. m. nsmiri nrin Kari se însemnează o Klasi» foarte ns-ineroasă de netre sKslntate, Kare Konijinea simsoale de K>»lt* al» snor» seKte gnostiMe, se nsim uite asfel» fiind kt» era SKris» k» litere^ grcMemtî AsraKsas sa» AsrasaKS ne a&cîALâ, • - — }) AER. *iea mai mare narte din ele. de la AfiraKsas sa derivată ABraKadasra; zicere ne se Krede k*b are nstere magiKT», mi se întrefisin^ează la fermele mi la vrăjitorii. ABRAMANZI, s. m. pl. descendenţi, străne-noi^i, siiosovitoriî Itrî Avram natriarxs. ABEEV1A, v. (lat. abreviare, de la brevis* scurţii), a nresnsrta, a face maî sKsrtă, a face mai nsijină lsngă. s. e. Konversaijiâ asreviază drsrns. ABREVIAIUE, s. f. nresKsrtare, lsxrarea de a nresK«rta; scoatere de litere din o zicere neutra a sKii mai iste mi maî SKsrtă. ABREVIATORîf, s. m. aatoră nare nresKsr-tează «vragi» alteia, uresKsrtătoră, nare face nresKvatare. AEROGA, v. (lat. abrogare, a desfiinţa), a des-fiinija o legf > snă oBiceiă, (ns se zice de KÎfc vor5ind de legi de Konstitsijiî, de ceremonii, de ouiceisri, mi alte lsKrsrî asemenea.) AEROGAIJIE, s. f. aiots nrin Kare seanslează, se nimiKiiiceuite snă OEÎceiă, o lege etc. AEROTON§—ă, (gr. or, (îporb<;, nemsritoră). T. de Bol. »nă felă de nlantă Kare stă tot deasna verde. AES1I1SST), s. f. (ab, de, scindere. a senara) sna din doă linii Koordonate nrin Kare se 2 16 ABS. mxrginemte nosiijia fie Kxrsî nisntS alS bneî KsrBe nlane. ABS^ISIE, s. f. T. de xh\ toercatmei niriji moi. ABSENIJT), s. f. linsirea, denT>rtarea bneîner-soane nare ura se gpf»seiute în 1ok« resideriji sale ordinare, saă Kare îra e de fa^B la Iokh wnde trestia s l fie, fig. distrage, lirism de atenei e. ABSENTĂ—i». adj, Kare rra e de faij’b, nare e denarte de residenga sa ordinara; Kare ns se alta snde tres&ia st» fie. ABSIMILS, adj. (lat. absimilis, neasemenea), Kâre ns seam-MB, neasemănată. AESINTTb, s, f. (gr. a, fon>; <|w0o<;, dslneaij'B). nelin, o nlanti» foarte aman, o îmreEbin-ijeazi» mbltă în f armanii ini în viirari. ABSOLSTISMft, s. m. sistema de gsvernare în Kare domnemte voinija brraia; dontriiife nolitiK'b ouaşi* sistemblbi renresentativă. ABSOL8TISTS, s. m. nartisană alS aBsolb-tismblbî. ABSOLBTOR5 —-l. adj. deslegT>toră , ertatoră de nBKate, de greuiale, de o Krinvi>. ABSOL8T5—adj. (lat. ab.de; solutus,des-legată). de sine domnitoră, neatîrnntă, ne-Sbn«sS la nilrî o Kondiijîe, indenemientă, liserb, i t>yt> Kontrolă. adv. întronă idiib xo-Vtrîtă. > AES. li ABŞOREABlLtf—T». adj. T. de xim. nea **e noate fi aBsorsitS, îngigitS. ABSORBI, v a îng'te, a sorsi, a sxge, s. e. 11/Lniîntsl aBsoarse ana nloî. fig. aseafsnda kx mintea Jn qeva. ABSORBIRE, s. f. îngigire, sorsire, ssgere. ABSORBIJIE, ini ABsorngie s. f. Fanta de a AEsorsi, efeKtslă aBsorsireî; ingigirea mate-rielor din întrs Kornxlxj de vinele intestinale. ABSTEMS, s. mi adj, (lat. Abstenius de la ab saă aba* departe de; ini Temetum, vinx) Kare nx Bea vinx nnu o data. ABSTEN3JIE, s. f. T. de jurisp. Fanta nrin Kare xnx jxdoKLtorx ?mi ansleasE însxini xotarî-rea; axtx xnxî netageanx Kare se leaitLd’B de drentx elextoralx; aid;x xnxî momtenitorx Kare se leantdB de o momtenire, de xnx legatx. ABSTERGATIV5, mi Afistersivx s. f. (se între* Bxin. mi xa mascO xnx fel de mediitamentx Kare are. nronrietate de a înmxia materiele groase «ie se afta într’o bxbb, sure asenx-tea Kxrtgi. ABSTERŞIE, s. f. T. de med. mtergerea, sna-larea, Kxrtgirea xneî Exte, ABSTENENUT>, J a. f. înfrînare, Kxmn'btare* ABS riNENJJ'L, [ nonrire de sine de a fane ABSTlNINfil, ) 4eva. ABSTINENT»—t, adj. înfrinat», Ksmn'r.tat», moderat» în weva. ABSTINE, v. a se onri de sine de la aeva, a se îmfrîna. ABSTRAKglE, s. f. oneragia sa# IsRrarea sş-flettfWî nostrs, nrin Rare deosisim# nronrie-tatea snsî Iskh» de înssmi lsi{rs. fig. Abs-traKgfcnî; gindari nroIVnde, «îmire, riviere kv mintea. ABSTRAKTIVS-r. adj. Rare esnrinvRabstraKnjî. AESTRAKTOR8, s. m. fRXT,tor# de abstraKiţii* ABSTRARTX-’b, adj. T. de filos. numire ne sr> dR anal lrocra, uimi objeKt,# ideal#, (aneastR. zicere stb în onosiijie ks zinerea KonKret# Kare araţi» tot# dea»na Kalitatea snitR ks SftbjeKt»); Termen# Kare araţi, o nroririetate nrivitR singuri» mi deosebitR de ssbjcKt#, ideal#, nea ne e în mintea noastrR. ABSTRAGE, v. (lat. abs, afarR de; trahere, a trage), a trage a far-R. T. de Filos. a Konsidera în narte neinte lsKrsri snite; a desnRrnj, a ltsa la o narte nrin minte; a Konsidera o lealitate esenijialt desiiRigitR de ssjet, sa# ssjetsl# desirargit# de atribstel sr# Kstare, sa# icstare. ABSBRDă, adj- şi adv. (lat ab, de; surdus, ssrd). fi>rj> înţeles#* nenotrivit#, de ssrda Kare e Kontra sim^kî Konts'ii#. 13 AB7) ABSURDITATE, s. f. Isicrs neînţolcsă, IsKrs Kare e Kontra simţslsi Kornsnă saS Kontra drofctei jBdeKT>ţî* AlibNDA, v. a avea kb îndestulare, kb a-bttwlang’B. AB5NDANIJT>, s. f. îniBiluixgare, mare Kanli-tate, fertilitate, rodire inslfo. ABSNDAM’S—1>, adj- (lat. abondans, avstă, Kare este avstă, îrnr.ilniKgată, îndestulată. A1J8SA , v. (lat. al) afara de; uli, a întrebuinţa), a întrebuinţa raă asfelă nreKBiuă ns tvebse: a îmiiela, a anrLgî. AE8SIVS--*, adj. ncdient», Mea >ie este koh* tra regslelor», Kontra legilor», Kontra 1)5-neî icsviiiiye. AB3SS, s. n. rea întrebuinţare, întrebsinţa-re nedreant'b; oEiueiă rbă, neorînd^eai'h; gr emali». AH.ED1E, s. f. (gr. a fora; y^ccc, grije), indis-uosiyi'e, lene; fig, desgsstă; tristeţe. A11EFAL$, adj. (lat. acephal&s. gr. ; xs^Xyj, Kană). ff>ra icană, Kare n’are liană, i'i»ra Kxnetenie. fig. Kare ns reoioauto saă Kare n’are mef saă iranetenie. T. de zool. anatra Klas*» a molsiiiKilor. ţ A4ELEKA, v. a grabi, a foţi. > AHELERA1JIE, s. f. grăbi», foţcafo. I AHELEIUTOJîS, 8. IU. grabitor. 14 AT4E. AHEUT). s. f. (lat. Acerra KT-ijie), K’bijie, kt>-delnig’B neutra ti>mîiatf. fig. sn fel de oiţa ra la Greni mi la Romani; ValterS. A4ERB1TATE, s. f. (lat. acerbitas, aKrirne). aKrinie, asnrime, ideali), str^mninie, n*tere, arn'BrLHisne; ssn brare, neivazy, întristare. A4ETAT5 , s. f. se d^> aqestfr nsme girărilor formate de anid^l anetiic Kombinats ks diverse ba.se, nele mâi imnortante din aneste s’brerî sînt: anetatele de alsmin (bazanetri aKre), de amonîaK, de aranvb, de fer, de merK&r, de nlamb, de notase de sodx», de zinK, de morfin (Kare d?> nstere afionslsî) mi de Kinin (stfBstanyT> amarţ ne se sKoate din deosebite Kine). AMETiKS, adj, (lat, A coturn, oijet), T. xim• KOinbinagia oKsigenslsi ks elementele ne Konrinde vinsl; Kare Konrinde aKrime de ojjet§\ A4ÎDIFEB&, adj. T. de xim. Kare are, Kare Konrinde în sine anids; sssstan^'b Komnssb de sn anid mi de »n alKool, (notasb, sodb). A HIDIFIAEILS adj. T. xim. se zine de Korni Kari not jsKa role de anidî. A4IDIF1KANTS, adj. T, xim. Kare are nste-rea de a sidmsa în anidS ; Kare este Rana* bils, Kombinindase sn alt», sb dea a* 5*fcsh;î din urmi, falsitatea de ă satura (a disolva, a desfawe) baza. A^ilDîFlKA v. T. xlm. a fane anidu. AqillFAlK, s. f. Ka Sita tea nel»î *re C3stc anid». ^ * AHIDS^, adj (gr. a/J.c.) Kare are o savoare ■;(g&stg) aKrf>. T. xlm. nea «ie se b»Ksri» de nronrietrE)nile anizilors. A4!D&\ s. m. T. xlm. brn KornS de o savoare (gh'stS) aKrt. Kare rome in te fai^a nea alsa-stri» a vegetalelor sau •tiiiKtsra de turnesol albaştri» (ku esuen^ie de anidulu siliwiii mi boriK Kare fiind insolsEÎli în ani» n au nro-iirietatea de a romi tiiiKtsra albaştri»), mi Kare este nriimitor de a se Kombina k» un alt Korn jsKind rol» de bazi». AHID&’LK, adj. ÂKrimorS, ku axrime. A^lNOSl), s. f. T. anat, a trea neliyi» a o-KÎului Kare se afli» în nartea din di»ri»t§ a irisului. ADAL1DS, s. m. ?>n fel de fumigionaru militar de jcstihie la Isnanioli. ADAGIO, adv. zbiere Ital. lie însemneazi» în-net, moale, fi»ri» graşi,: se sKrie la înne-il»t» unei ESK'LLiî de musiul» neutra a ari»ta o mim^are moale. ADAGlS, s. n. (lat. adagium; adagendum (reguli») neutru KOiiduit> ). flroverba, sentiiig-b, masirn^i Kare nrin fmeija observagiani, m1 i6 ADI). hdesea nrin întors7>tsra sa oniffrârnâtiK'b,/ . .. - i nmtf> a no. Korijoa. ADAMANTIN^ adj. De natura diamârilfelsî; km diamante. AI) \NTE, ndv. veţli Adagio, ADDIIjiK, s. f. (lat. nddere, a adaogă, v ir?>^ ne mat m dtfi), adunare, ad^ogare. ADDISPIONA, v. A ad»naf a adT>ooga, a se ndoiia, a i se fa*ie sşnia, ADElITS'. s. mi adj. Helfr mc este ininjat^ b'bgatS' în misterele, (tainele) &neî seiit:nuî: în Mele doh Kasc se formra/.b v.n Kontraivt, mi nersoanai rtar a dats adesia sa este obligat b, —Se într< l>HiniţeazrL îhicl vorbind de «n ai feri* ţl&tţâ'' ADE1S1E, $, t. linşi» de sete. I At)tO safe ADIEO, (derivata nrin elinsi* de la recomand ti* a Dieu). Termenfe de nolitiK-B V**ivil'tate) Kare se întreb»in^eazi> Isînd kod-şredi» de la HÎneva; kk Damnezefe, ri>mîi s'hirf.tosfe. HOTANTS, s. m. ofigerfe dâtfe sub asKKlta-rea mefilorfe de Romandi». A )JAHENTS, adji T. mat (lat. ad, anroane le; jacere a fi K&lKat, a fi auiezatu, s!tbat?)* de atatsrea, nrBrginaiufe; anroane, linitfe. A DJEKTIVS', s. m. mi a(ţj. T. gram. sensme-mte o zWere variabila Kare se n»ne ne lîn-;b »n ssbstantivfe na s^’lfe Kalifbie, safe s b’b '{... modifice înseninarea. •AOJîjDiKA, v. (lat. ad. în favoare; judicare f a jbdiKa). A deKlara în jsdeKata K*b siife IbKra KonteVtatfe Intre dot» n^r^î este drentb ^n«îa dintre eî; a xotarî; se zine asemenea a ati ibai Kbîva, nrin autoritate de j&stigie, nronrietatea sneî averi miuiKTtoare safe ne-iniuiK^toare, Kare se vinde nrin mezat. AOJ8D1KATABS , s. m. IJersoana as«nra kt,.. îia a rjbmasfe «nfe lbKrs nrin liwitaijie (mezat) la nea din «rini» strigare. Ai-J&DIKAQIE, s. f. Xotaiîre safe aKt» nrin vare st> df> Kbîva vre sn IsKr* nrin mezat, ■ Ktb jbdiniar Kare decide, xotarxmte. 18 ADL. ADJî>DIKT>TOBA, s. m. Acela nare j»diKă, Kare xotarăuite. ADJ8RAIJIE, s. f. Formxlă eKlesiastiKă, xa-re se întrebsinţeazib în eKsonrisme (mo-litfe k« xare se gonesK dsxsrile nexarate), blestem», aterisanie. ADJ8BA, v. (lat. ad, înainte; jurare, ajsra). a jsra ne cinevaîn nxmele tei Dsmneze», în n»mele xnsi l»xr» saKrs, »neî nersoane tebite de a face sa» de a zice ceva. ADXOK, într’adins nentr» aceasta, d’a drentsl, de osebit». ADLETA , s, m. tentator». ADLIBIT8M, loxxţie Lat. xare însemnează: dană voe, dană nlăcere, într’an xin» sa» într’altal». ADMINISTRATIVA, adj. ne ţine saSxare are ranort» k» administraţia. ADMINISTRATOR», s.m. Kirmaitor», obta-daitor» al afacerilor» aner xomanitaţî, sa» »n»î stabiliment». ADMINISTRAJjlE, s. f. Kîrmairea, obtadairea afacerilor nablice sa» nartixalare. Seînire-bainţează înxă, vorbind» de »n xorn» de amnloiaţî însărcinaţi k» deosebite teKrăijf într’o administraţie nablixă sa» nartixalară, se zice asemenea de loxatel» snde se ada-»ă nersoanele ataiuate la o admînistraţiee* ADM, 19 ADMINISTRA, v. (lat. ad, la; ministrare, a servL) a guverna, a KÎrmsi, a dirige, a obl'L-dsi trebile n»bliqe sa» nartiKslare. ADMIRA, v. (lat. ad, la, K'stre; mirări, a se sita, a se mira,) a Kontemnla, a nrivi sn IsKrs ks mirare, a se mira, a se minsna de qeva, a Konsidera ks nl-snere, sn» IsKrs Kare se nare bsn» mi frsmoss; se ziqe în ironie de Mea ne nare blamabil» (vredniK de defăimare) ini ridiKsl» (vredniK de rîs)* ADMIRABILĂ, adj. demriS de admiraţie vre-niK de mirare, minsnat», Kare atrage mirarea; foarte bsn», foarte frsmos». ADM1RATORĂ—1>, s. Aqela Kare nriveuite sn qe ks mirare, mirstor», qel» qe are o-biqei» a se mira. ADMIRAJUIE, s. f. Sentiment» nare ne fa-qe :srfe Ksnoamtem» qe e bsn»; mirare, mi-nsnare. ADMISIBILĂ, adj. Valabil», Kare noate fi admis», nriimit»; Kare are Kalitatea qer»t'& neritrs a fi nriimit». ADMISIBILITATE, s. f. Vredninh» de ,a fi nriimit». ADMISIE, s. f. IMmire, aKgisnea de a nrii-mi; ressltatsl aqestei aKgisni. ADMITTE, v, (lat. ad, la, Ki>tre; mittere, a trimite). A nriimi ne qiueva de a l»a narte 20 ADR la an avantagiă ne Kare Ia Kăstată; a nrî-mi de b«nă, de valabilă, intr’snă sensă n-nalogă, ad. însem. a nriimi Ka adevărată; a lsa în Konsideraijie. fig. a îngădsi, a suferi, a da voe. ADMONI, v, (lat. ad, la; monire, a da «nă avis.) a fa*je K»nosK«tă, a fane o admonijjie K«îva desnre vre o gremală «moară; a nerta, a dojeni. ADMONIIJIE, s.f. înmtiinijare, ads^ere aminte; vertare, dojenire din nartea K«iva. ADMONITORZf, s. m. adsKătoră aminte, în-întiinijătoră. ADNOTA, v. (lat. adnotare) a fine, însemnări, ne xîvtîe, a observa, a băga de seamă, a KritiKa; ’a fane natagrafie de l«Kr«* rile 8n»î anssată. ADNOTAIJIE, s. f, L«Krarea de a nota, de a fa^e însemnări; însemnare; Katagrafie de lsKrsrile «n«î aK«sată. ADNOTATOR#, s. m. a'iella Kare îa note, xtt-semnări. ADOK1, v. a fnne semnă kk okî. ADOLESHENUTi, s. (lat* adolescere, a Kre-mte). Tinerele, jsnege; etatea de la 14 nănă la 25 ani. ADOLESCENT#, tînără Kare se află în eta-^ lea de la 14 nănă la 25 ani* A DO. 2i ADOI1TA , v. flat ad, nentrs; optare, a alege), a l»a ne nineva' A» sa» fiÎKT» de ssflet» darie formele aerate de lege, fig. a nriimi, a înKaviini|a neva, a sanKijiona, a anroba Hcva dxnT> lege sa» nrin lege. # ADOUTABILX, adj- Kare se noate adonta, nriimi d»nr> lege. ADOIIIJIE, s. f. AKijfcmea, l»Krarea de a a* donta, de a nriimi, de a l»a de fi» sa» fiÎK'b de stffletS, Ag. alegere, nrelerirc. ADOnTlV#, s. mi adj. A'iela Kare rsteadon-tat», nriimit», se zi*ie asemenea mi ele a-nela Kare a adontatff. ADOBA, v. (lat. ad, la; os. gsn>; a s'&rsta mima Ksîva oferindsi «magi»), a ninsti, a resnenta, a se r»ga kk «miling'L de cineva ; a ad««ie înxinare I«î D» mneze»; a i«bi k» nasi»ne (natinrfc) ne nineva, ADORABIL# — , adj. Vrednhc» de adorat», de isbit» k» nasisne, de stimat», de nin-sti»; se ziqe de tot ne nlane foarte m»lt». ADOEAIJIE, s f. înieinare, slăvire, ninstire, amor» estrem»; k«U» ssnrem», ceremonie religioasa. ADORATOR#, s. aiiela Kare adorb, Kare Hin-steinte; îi»KinT>tor». ADORNA, v. (lat. adornare) a fmnodobia: a îmfr&mtfseija. «2 ADS. ADORNAMENTS, s. m, IEodoob*. ADRAG ANT5. e. n. î>nS felir de materie a;»-moasx de inai m»lte smge de astragaie (nlante\ ADREM t loc. lat. însem. as«nra minim. ADRESA, v. (Lat. ad , la; dirigere, a în-drenta). A îiulrenta, a an>ta manele ini lo-K»inga K5iva. ADHEST>, s. f. însemnare de manele ini lo-K»inga K»iva; însemnare ne -se n»ne ne o SKrisoare de Mine treb»e sx se nriimeasKx. ftg. Term. de canceL xxrtie ks resnext» qe se trimite din nartea »neî a»toritxgî Kxtre alta. fig. DisK»rs»l» »neî Kamere snre res-nsnsS Ia diex»rssi» -tronslai. fig. îndemînare, astsgie, fmegx, isK«singx* AD8LA, v. <(=Lat. adulari, a mlngîîa) a ling»-ini, a flata. AD8LABILS, adj. nriimitor» de lingauiiri. AD8LA1JIE, s. f. Lingsinire, flatagie interesant x. AD8LATOK8, s. lingsmitor», anela Kare nen-tr» interes» lasdx ne qineva fxrx merit». AD8LTER\IJIE, s. f. lsxrarea deastriKa»n» ne K»rat». ADSLTERIE, s. f. Kiima Hel»i ne violeazx ie-gea Konj»galx. ADSLTERINĂ, s. m. frsKt» »neî adulterii; m>s-K»t» din nren Ksrvie.w AD8LTERĂ, adj. (lat adulter; de la ad, K-btre? alter, alt»). Kare violează legea, Kredinga Konjtfgalb; se întrebai, in sens. fig. vorbind» de l»Kr»rile Karî nresint'b o arne&teK,bt»r& vijjîoa&T». ADbMEHAIJIE, s. f. Konfor», întîia însemnare a »n»î desemn», skîijt». ADVERBIALĂ, adj. «ie ijine de adverb». ADVERB#, s. m. (lat. ad. arrioarie; verbmn, de verb»), gram. este o ziuere imvariabilb Kare servi» a modifiKa sa» »n» verb» sa» »n» adjeKtiv». ADVERSARĂ, s. (lat. ad, Kontra; vertere. a întoarce). nrotivnÎK», (iik treb»e a Konf#nda adversar» k» inimÎK», Rtui în m»lte Kesfixnî Veî gxsi adversari în amini uii naitisani î» inimisî). ADVERSITATE, s. f. starea anelxia Kareuear-ki> asnrimea soarteî, nenoronire. întîmniare s^n'bi’htoare. ADVOKAT, s. m. vezi AvoKată. AERA sa» a Aerisi, v. (gr. avjp, aer»), a da aer», a renoi aer«l», Aerisit»—!» nart. se zine de o Kasb a Karia nosiyie este asfelă îi* xîtoă aer» noate wK»Ia liberă 1 uri» tr’-nsoc u AER. se zice asemenea de ana Kare ijine întronă:! gaze atmosferice în disol«j^ie. AERIAN5 mi AeriK# — t> adj; Kare e format# din aer#; Korri# gazos#, flaid# gazos#; animale, nlantc, Kari trxesK# în aer#; Kare are kii# Korn# ssnnjre Ka aera; fig. Vanoros#* emor# Ka aei\;. AERIFERS, adj (gr. «)p, aer# ). în forma aerslsi, gazos#. AEROTANS, adj. transnarent#, rîrin Kare se vede din Kolo AEROGRAFIE, s. f. (gr. ar$f aer#; ypotqh, des.crinyie). DesKrirtijia, teoria aerslsi. AEROLITîf, s. m. (gr. av^p, aer#; XtOoţ, nea tra). neatrx Kxzst'h din aer#. AEROLOGIE, (gr. <%, aer#; Xoyo^, kxvîiU#). stsdi# asuma aerului mi asuma nronrietij-yilor# lui. AEROMANllIE, s. f. (gr. arjp, aeru; jjiavua^ divinaţie, gicire). gicire nrin aer# mi dum» fenomenele lui. AEROMETRIE , s. f. (gr. arjp, aer#; (jieTpov, mxssri»). nartea mtiiniji Kare are deobjeKt# ÂER. 25 itedis nronriet*i>zilory fisme ale aerslsî, arta de a irrfcssra aerslS. AER0METR8, 4. ni. instrumente kk Kare se nrbsoarh desimea aerstei AEEONA8T8 * s. ni. gr. arjp* aer& 3 vaungr* KÎrmaMÎ). Anela nare nlstemte în aerS nrin ajutor» aerostatele. AEROSTATE s. in. (gr. ayjp* aer», 0Ta), onest». AFFAB8LAI]IE, s. f. (lat. ad. la; tabulari, a novesti) Moralitatea anei fabsle, riartca »ueî fabsle ue dcslsaiamte înţeles» morală al» anelei fabule. AFFA4ERE , s. f. Tot» ue e ssjets snei o-Kbnaijiî* treaba, Iski*»; imnim, dejsdcKati,, nrigonire. AFFEK.TA, v. (lat. affectare, a dori ks vioi-nisne). a dori sn» lsKr* k» ambiţie , a a-snira; a ari,ta sns fel» de anleKare Ki>tre ueva; a se ftli. fig. a rniuiKa, AFFEKTAiJIE, s. f. Oare Kare manierb de vorbire denxrtati. de natsral», nrefi,Ki»tbri> snre a fi nlbK»t» ; dorinya de a da Kalith-ijilor» ue nosedi» mai mslti, întindere de Kit a». fig. SKimonosire în manieri,, în vorbe vrînd» a imita ne alt», sa» a se ari,ta mai inslt» de Kît» nea ue este. AFFEK.TATS, s. mi adj. nrefi>Kst», miuiKat», nidrsnss la inimi,. AFFEKJ|IE, s. f. (lat. affeciio, de la afficere a nrodsue o imnresie, a miuma). Amor, dragoste, înKlinare, sentiment» de nre fermei» nentr» nineva sa» ueva. ATF. 27 AFFEKIJIONA, v. a i«bi, a avea affeKijie nen-trs vre o nersoană saS nenir» vre «n« l«Kr«: a se interesa k« ardoare nentr« qineva. AFFEKTSOStf,—oasă. adj. IllinS deaffeKi£ie, de amorS, de i«bire, drăgăstos*. AFFINA, v. A nsrifiKa, a K«răgi, a lăm«ri; a ssnnja. AFFINITÂTE, s. f. (lat. affmis. veqină). Rs. denie, alianijă, legătară, ranort», asemănare. fig. T. xim. Tendinţa a doă Kornsri sure a se «ni. AFFION5, s. ta. *nă fel* de m«st* de maK* i, s. f. Se zwe de anele Kari se reanesK mi se aranKi> îniireani la an Iok. AFFL8ENT5—ii, adj. Se ziwe de Karsarile de ane scandări Kare se amin* într ana itarsa de ani mai Konsiderabili. AF FRONT®, s. m. (lat. ad, frontem, Kare se ridÎKi la frânte). Injurie, o&ari, saa nrin fante, saS nrin vorbe. AFONIE, s. f. (gr. a. firi» vone). Linşi de tona, de vone. AFORISM®, s. n. (gr. dqpoptţw, daa definiţie). Regala, observaţie generali esnrimati» in naţine Kavinte sab formi de sentiriţi, man-simi în naţine Kavinte mi Ka înţeles mare, AFRODISIAK®, adj. Kare Intirîti nlxnerea amorala!. AFRODITIi, s. f. Zea amorala!; anS fel» de inseKli namifo omidi de mare; nlaiite saa animale alia Kirora seKsa na este Ka* nosKata. AGALOXIT®, s. m. ®n fel de lemn îmnetrit. AGAMI, s. m. ®na fela de nasire ne ţine de genala KOKorilora. AGASON®, s. m. Rîndamî, îngrijitor de Ka!. AGENDA, s. m. ZWere lat. ne însemneaz-i» laKra de fiKata. TeKSta miKa ne Kare se însemneazi lsKrarile ne 'urî nronane nineva $ faiie. AGI. 29 AGENIJIE, s. f. Kanjjelaria A^en sIsJ. AGENTS, s. m., Tot» ne nrimnseuite o 1»-Krare; anela xcare l»Kreazi> neutra alt» saS !n n»mele alteia; anela Kare’inî înnlîneuite misia fie ntfblÎK'B fie nartiicslan»; anela Kare într’o administraţie, este înSTbiVinat k» Kon«< labilitatea uii k» întreb»iiiţnrea fondurilor, fig. însrbrninat'd» k» trebile mm Stat» în alt» Stat». AGERAIJIE, s. f. gn>mT>dii*e. AGEMTATE, s. f. HiuBrinţiv dib-tuie, mare înlesnire în miuiKarea Kornolai. V AGEEŞ-t», adj. (lat. agere, a l»Kra). tfinor, snrinten», Kare are agerime. AGGLOMERA, v. (lat. glomus, gem»). A ge_ m»i, a adsria, a gr^irradi. AGGLOMERAlilE, s. f. gemsire, grxmxdire, adbn'Ltxrf». AGIO, s. m. (Ital. aggio) banii» **e se di» la SKimbarea monedelor». AGIOTAGIS, s. m. ZaraflÎK». sKimb de monede k» Kîrntig». AGITA, v, a t»rb»ra, a miuiKa în maî m»lte iiT»ri^î; a disK»ta. AGITA1JIE, s. f. t»rb»rare, niimnare In maî m»lte rrarţî, întorîtare. AGITATORI, s. m. t»rb»ri>tor». a'iela Kare isKodemte t»rb»rare. 30 Att«, AGNAT5, s. m. (lat. ad, anroane; natus, sk8tS\ j'sdTi de anroane. AGO ARE, f. SHnsrare, iiuxnire. AGON, s. m. ŞnS fel» de jok» de hnitb Ia ' neî veiti.; AGONALE, s. f, ni. nemte zîle ne se serba la romani in onoarea l«î Ianus. AGKAFŞ, s. m, (ger. greifen, a ansKa.) «n» fel» de ax» Kare urinde k» vîrfo veuimîntele, AGREABIL??, adj. ni'bKst», Kare nlaqe. AGFEGAUIE, s, f. însoţire, nriimire într’sn» Korn», intr’o societate, într’o Komnanie. AGREMENT# , s. m. nriimire de b»»»i nli>* Mere, mtthjsmire; T. M*i$. adi>ogireIe ne se faK» la an» KînteK» Ka st»’!» faiit maî llh>K8t». A GRESIE, s. f. fanta nelsi^ie ataxib întîi. AGREŞSOR??, s. m. (lat. agredeor, ataK»\ Hei» se ataK'L întîi; nel» ne k» nedrent» îa Iok» altsia* AGREST??, adj. (lat. ager, Kîmn»), xlmne* nesK», gT>r*nesK». fig. gros», neKsltivat. AGRIKOL??, adj. Me ijine de agriKîdtsrb. AGRIKSl’jTOlîy, s. in. Anela Kare l»Kreazi> mmiînts, arttor». AGRIKbLTSR'B, s. f. Arta, meuiteuj»g» de a Ksltiva, de a Isxra nLxnint». AIS. -ii ÂGRIONIT, s. m. n). sărbătorile l«i BaitssZe» vinslsî. AGRONOMIE, s. f>(fyr. Srfpki KBmns , vb^oc, lege), teoria agriKidtori, lsKfBri n'hiuîntol&i. AGRONOM#, s. rn. Anela Kare Ksnoainte teoria agrÎK«lt«reu AGUONOMIK5, adj. Kare are rârtort# ks a* griKsltxra, Kare îjine de agriKslfoiB. AGRIilNIE, s.. f. Nedormire, nesomnie. AGR#, s. m. IJarinB, ogore, Ioks de an>tsr'B. AiEUTA, v. A îndemna ne nineva Ia o nl*-nere, a aniBgi. AIS. s. n. Sstsroitf, (snX fel de nlantb). AI8REA, adv. din altB narte, de snde-va. AKAKIA, s. m. T. Bot. SalKîm&, sus felS de arbore. AKaDEMIAN, s. m. Filosof din seKta Ai desenati> goata xare serve-lilte snre îinvT>i£T>t»ri> la desenă. AKADEMISTS , s. in* Hei# ne imvag'B în Axademie. AKALEFE. s. in. ni. (gr. dxaXr^v}, srzîxh de mare). 1\ zoot a trea xlas?» a zoo fetelor» (dsne Kxvier), xare xonrinde animale marine de o Knnsisiiny'h gealatinoash. AKAMELTS, s. IU. O nlant'b ne df> »n in» st» vinos»; AKAN, s. m. C) rilant?» xare onreinle sîngele. AKANAR8, s. n. 8n» fel» dc kantor» ne se întrebai!, la ximie. AKANT8, s. m. T. bot Namele »nor nlante din familia Axataucelor» (gr. aV.avOa, suini), fig. Ornament» în forma frsnzi de Axant». AKARIDE, »n» fel» de limbmî ne se afln în mage. AKASTILAGI8, s* n. Ilartea anea a xoriibiî xare este destinat?» nentr» loxsit» uii xare e în forma »n»î xastel». AKATALE1ISIE, s. f. 8n» fel» rle doxtrini» filosofixi». xare n» nriimea ni*ri »n» adevăr» în xanouitinijele »mane; »n» fel» de boali* xare linsemfe de minte ne *iel atins de dîrsa. AKATALEIITIK8, adj. xare nrofeseazi» Axata-lentia; Linsit» de minte. ÂKH; 33 ÂKHENT#, s. n. (latw accentus) Ton»# anxşa* rea glasslsi assiira »neî silabe, diversele modifiKauu ne fane vdnea »mam> în vorbire sa» în Kîntar^. AKHENTSA, v. a n»ne ton», a n»ne semn» ne se nsmemte aKuent». AKHENTSAJJIE, s. f. amezarea ton»l»î sa» a semn»l»î ne se nameinte aiinent» în sKriere sa» în nron&njţie. AvHEUTA, v, (lat. acceptare) a nriimi nea ne este nronss» sa» dat», AK4EUTABILŞ, adj. ne se noate nriimi. AKHElITAîilE s. f. nriimire; aut» nria Kare nineva ff>gri>d»emte a nh>ti o nolijLji». AKHEiII£IE, s. f. însemnare, sens» în Kare o zinere este ssitata; nriimirea »neî nersoane k» uomnx. AKHESIB1LS, adj. de anroniat», Kare noate l fi anroniat». I AK^IESSIE, s. f. l»Krarea nrin Kare ijine nine-| va la »n» l»Kr« la sn» aKt», la »n» Kon-traitt» oare nare; adaos» la »n» ne; Krern-terea «neî boale. .AKHESSITS, s. m, grad»l» onorai il» aKKor-dat» uikolarilor» Kari se anronie maî m»lt» de nremi»l» determinat». ^AKHESOBltf, adj. lle întovxrbiucmte «n» f; 1»kv» , nea ne e si>b denendii 14a sa, dat \ 5 34 AKI. fer* a fi- legata, fig. Adaos» la lsKrs nrih-ninal»; în teatr»: objemele trebsinnioase nentr» renresentagîe. T. anat oare Kari ni>riji »nite la altele Kari se nar» mai im-nortr.nte. AKUESSS, s. n. (lat. aci, K*tre, cerlere, a merge). Intrare, anroniere, miuiKare întralt-fel de starea obimnait*. AKHIDENT5, s. n. (lat. ad, R*fre; cădere, a Kxdea). Întîmnlare, Ras» întîninfetorSv din întîmnlare, din asard. AKHIDENTALîf, adj. întîmnfetor, nea ne vine din întîmnlare, fig. nea ne vine nrin* icas» întîml-btor». AK4IS5, s. n. (Accidere, a feia). ŢaKS* de imnortaijie indirext* n»s* ne diferite objeKte de Konssmai^ie. A K ISTA, v. a lsa k» nstorea, a KÎwtiga ne-va nrin vre »n» aKt» oare nare, AKKLAMA, v. (lat. ad, K*tre, clamare), a striga k» b»K»rie, k» veselie. AKKLAMAIÎIE, s. f. strigare de entssiasm», de b»K»rie în favoarea vre xnsia, (feKbt* de mai m»lte sa» mai n«ijine nersoane). AKKLIMATA, v. a denrîride »n» animal» sa» o nlant'b k» o Klim* Kare n» e Klima sa natal*. AKKOLADTi., s. f. îmbr^imare, neremonie AK.K. 35 *re f’BMea la nriimirrea «n«î Kavaler»; »n fel» de semn» în fonn'b de arie» Kare se intreb«inijeaz'b în sxriere tui la Tinografte roentrs a ari>ta mai mslte objeKte strînse la »n» Iok». AKKOMODA, v. a »ni, a îmiTLKa, a învoi, a n«»e la reguli», a g^i, a se h>sa dsn'B voea Ksîva. Aii OMODAKILS, adj. icare se noate âKKO* moda, k» Kare te riogi fnvoi, «ui, îmntKa. AKK.OMODAGIX, s. n. Amezare, întoKmire, anarat»; nentimarea n^rslsi sa» nentxnarea «mei ner»HÎ; gi*tire de bsKate. AKKOMODANTtf, adj. Lesne de îmir&Kai$; Kare e de »n§T>K©merij» destul» de lesne în afaierî. AKKOMMODAIJIE , s- î. întoKmire îiivoire* mijlonire sure a îimrz»Ka ne nineva; aKKord. AKKOMODATS'—i» 5 s. mi adj. ks Kare te noijî învoi lesne; gT»tit«, av«t». AK.KOMIIANIA, v. a merge în Komnanîe k» cineva; a netrene ne «îiiieva snre onoare; a se assogia. fig. a «rma. T* Mas. a ijine basss mi rr&njile aKHesoriî la mtfsÎKi» ne Kînd «na sa» mai m«lte vohî KÎnti», saS Kînd vre »n« instrsment» Kînt’B s«jet». rKKOMflANIAMENTS, s. n. L»Krarea dea aKKomnania oare Kare aeremonie. X Mas* 36 AKK. însoţirea vre »n«i instrumenta de ks vre »nă altă organă. AKKOMIIANIATORS—oare, s. Anela saă a-nea nare întovxrBiiieiiite voqea ks vre snă instrumentă, saă nare întovTbrbineiute vre anS instrumentă solistă k« nians saă ks orga. AKKON^IA, v. a’uiî gT>ti Kans ks Konnisra saă ks Koîfsra. ’AKKON^IATORy, s. m. Helă ne fane koî-fore, găteli de Kană nentrs femei. AKKONHIAT8RT>, s. f. Koifsn» g'&teahî de Kană. AKRORDA, v. A da, a dl>r»i; nriimi; T. gram, a nane înbKonKordanijTi, în legatari», srmînd regalele gramatiKălî, diferitele zherî Karî intri» într’o nronosirjie. T. mus. A KÎnta asfelă fcâ sănetele lnstrsmenteloră mi ale voneloră ste> nrodfcKT» o armonie nltEsta tfreKÎ. (Vorbind de o vioara saă niană. saă de alte instrumente analoge) însemneazi» inKij, a nxne «oardele în torn? and© tre* bsesKă s’B fie intre ele. AKKORDABIL#, adj. He se noate aKKorda, uni, îng'tdsi. AKRORDATORtf . s. Kare aKKordeazT», Kare notrivemte sonetele Koardeloră. AKKORD5, s. m. (lat. ad, notrivităK»; cor, 'inimii);'---Spire de inim’B, de snirită; Korr akk. 37 • fermitate fie idei iiii de sentimente; de a-Meea'raî n»rere; ranort» între mai mslte 1»** KV8IÎ sa» între* n’brgile »n»î auelsiaiiiî Iskis. T. mits* Starea »î>»i instrument»' ale KT>r»i Koarde sînt» ridÎKate la tonsl» Ksviinqios», T. de arte. Armonia obj cutelor» reunite k» SKon» de a nrodsue sn» oare care effeKt». AKKREDITA, v. (lat. ad , la; credere, a Krede, a avea Ronfieng»). A daKBivaKon-fieng», Kredit». AKKTiEDITATîf, adj. minări Om» k» nsme l)»n», nen»tat», AKKEOBATS, s. m. Hei» ne kqIkti in vîr-f«l» niuioarelor». AKK8MKLA, v. (lat. ad, la; cumulare, a gr»nr&di)., a gn>in»di, a advna , a strînge. AKKSMSLAjjrE , s. f. GrrLinî>ditsn>, adsnx-t»n>, fig. T. Ret. Kare koasist» a ad»na în »n» neriod», s»b aueaurî forrn» ini în a-ueaurî minutare oratori kt», »n» mare n»m»r de detalieri, xarî desv»lxesKidea nrinHinalt* AKKŞR.ATEgrb, s. f. îngrijire, eKsaKtitate, 1»-Krar'e aKK»ratTi. AKKSRATS—t, , s. (lat. accuratus\ lsitrat» k» băgare de seam», k» grij», KorrcKt». AKK8SA, v. (lat. ad, la; causa, nass»), A nîrî, a _ îjmnovxgi, a Kema la jsdeKat» ne 38 AKT. ■iineva ; a armări în nsmele soni etăţii ne nel ne a făKsttf o xrimă. AKK8SABIL8, adj- Kare noate fiaKKssat», nîrîts, învinovăţită, Kemată la j^dexatăr AKKSSAIilE, s. f. Ilîră, învinovăţire; aKtă nrin Kare se aKKSSă nineva în jsdexată. AKKS8AT1V8, s. m. T. gram. al natrslea Kasî ală dexlinăriloră. AKSSATORSf"! anela Kare nîramte ne HÎnc-va. nîrîmiă- AKROIJAlo, s. m, JxKătoră ne fonie. AKST), s. m. (Jat. axis), osie, linia îmnregfc-r«lă Kăria se învîrteste Meva. AKSIOMT), s. f. (gr, d^uopa} de la d^oa* nxi în nrinuiniă,) AdevărSt vederată nrin elă însKinî; nronosiţie generală nriimită mi stabilită într’o mtiinţă. AKT-lVd—ă, adj. Kare lăKrează, Kare are nsterea de a lKKra, Kare lsKrează kk vrednicie; IsKrătory Kare e totă deasna în fo-xrare, în miuiKare, se zîmc de «nă ne ală Kăiăî effeKtă este energiaS. AKTIVITATE, s. f. Vivasitate, foţeală, us-tere, silinţă. A’vTSALITATE, s. f. Starea de faţă a'snsî lsKrs. AKT8AL5, adj. Ifoczentă, de aKsm, din timns 7^/ £c4<~ de faţă. udc&e* Al^TS , s. n. (lat, actns, de la agere a 1»-xra). AKiji»nea «nai l»Krxtor», onerajiie; tot» nea Me se fane sa» s’a fxKat»; o narte clin îmnxnjirile nrinvinali ale »neî mese de teatr»; fairtx, nstere vrednÎKx a irrod»Me. AKJJIE, ) s. f. Fantx. oneraijie, isicrare, AKJJI8NK.) fig, sm oare-Kare n»sx intr'o întrenrindere Komernialx. AKLJIONAUS, s. m. Anela Kare are »na sas» mai mslte aKjjîî într’o Întrenrindere Komer-nialx. AK#A11EL7>, s f. (lat. aqtra, anx). Desen» în Kare se întrebai**. Kolorî transparente stinse, tonite în anx. AKXAKIENI, s. in. ni. neî ne întrebam. na-maî anx in serviijia Divin». AK8AT1NTL, s. f. (lat. aqna, anx; tincta> Koloratx\ zagrxvie Koloratx k» anx. AK8ATIKS*—x, adj. (lat. aquaticus). Illân» ele anx; Kare vieyaemte în anx. AK8IL7>, s. f. (lat. aquila). Valtar», (nasxre rxnitoare). AK8ILTNS, adj. s. e. Nas» aKailină, nas&re- Karbat» na Mioxal aKaili. AK81LON5 ini A k vi Ion», s. rn. Krivxij», vînt» de La Nord; în noesie însemn, toate vînta^ | rile reni mi violinjiî. IdtKâTIKlxj s. f. (gr. dxouerv, a aazi.) O 40 ÂKS. narte a fisiui Kâi’e ‘are de objeiit» stetli» legilor» dsne Kari se nrodsue mi se n¥o-tiagT» .s»net»l. , AK8TANU8LAR8, adj. fig. geometriKb k» »ngi»ri hsK»i£ite. AL\KlîITATE, s. f. veselie, vioimaiie, sini-ritate, teijeal?». ALAMBlKb, s. m. (gr. «[!&?, vas»), Vas» distilator», Kazan» nentr» clistiloi^iu sa» k»-n>ijirea lipidelor». ALAIITA , v. A da ijîij'b la »n nr»nK». ALA8, s. m. nlas-B, mreaje, ALB1NOS5, s, (lat. albuş, alb»). O narte de oameni din rasa AtnerÎKan'B; oameni ks de-Koloraijia neliî, nT>r»l»i mi onilor» mai m»lt sa» maî n»u,in» nerfcKtb, ALBbM , s. m. .(lat. album, alb») L»Kr»alb». se nsmemte albsm »n» Kaet» mai m«lt» şa» mai *n»jjin» elegant» în Kare amatori ad»n-B desenKiî, vevs»rî, m»stKT». etc. Se maî n»memte alb»m oare Kari adsm>terî de grav»iî, de litografii sa» romange Kari se n»bliKT) la o enoKb oare Kare. ALB5MIN8. s. f. (lat. albumen, alb»tn» de o»), T. de xim. o Kombinagie organiK'B foarte resn»nditrf> în naterK, alb»uii» de o», materia de natera alb»m»l»î de o». ÂtK. 41 ALbSMINOSS, adj. 4e Jjîne dealbuminS, de albxmiff de o», ÂLBSRNIE, s. m. neliija nea sanijire ini albi-nioasT» Kai4e se^fh între xoaje mi lemntf srnrî HonaniS. ALKALI. s. m. T. xim. sxbsatangele KOmnxse solide, liftside, sa» gazoase, Kari verzesKg sironsl» de Violeta, restabilesK» Koloareâ albastra a xîrtii de terivbsol romit'b de »n» a'iidS', mi Kombiiundtfse kk amzi formează «'hrsrîi ÂLKALI4ITATE, s. f. nronrietate AlnaliirB, ALKAL1NS — t> 9 adj. Ssbstang'b Kare are oare Kari rtronriet'Mjî de ale alRalilor», ALKALISA* v. a fane Kao substanij'b S’b aibi» nronrietbjp de alKalî. ALR00L5; s. m* Snirt?h ALK.ORANS, s* n. Kartea In Kare se Konrinde legea lsi Maxometg. ALKOVS, s. n« (eşuam akoba, de la arab al Kast, odaea de KslKatg). înfondT>tsr6 intr’o KamerK snre a nsne natal». AL4ION&, s. ni. T. zool. sn» fel de nasxre din familia sindaKtilelor» Kari seanmn> k» rîndsneaoa* ALEGAJJIE, s. f. Mitaijia »neî astorit7>ijL ^.LEGREIJT)! s. f, Bamme- 42 AEGF. A^IFA, s. f. nrîma liter& a a]fabetxlsîgreK#. încen»t; Alfa iui Omega, încenst» mi sfîruiit». AJIFARÎM, s. m. Ilrcot» Ma»r». ALFONS1N5, s. n. 8n» fel de ins(r»ment&de xirsrgie k» Kare SKoate gloangele; nl. Table astronomice. ALGEBRTk s. f. (arab* al, djabber, Konsolida-gie). mtiinga numerelor# Konsiderate în ge-narai», sa» mtiinga legilor» nsrnerilor», mtiinga icalKslelor» nrin litere. ALGEBRIKîf—1>. adj. ce se atinge de algebra. ALGEBR1STS, s. m. cel» ce mtie algebra. ALXIMIE, s< F. Arta ximiK’L Kare era în a mti a Ki>îita o doftorie «inversata, mi o s»b_ stângi» nronrie de a iuţea oncra la SKimba-rea metalilor». ALXIMIKS—t adj. He gine de alximie. AEXIMIST5, s. in. Sel» ce se oKsn-b kx alximia. ALIDADTi, s. f. (arab. âlxadda, a n»ne margini) T. de geom. »n» fel» de linie k» Kare se mi>soai7j «ngi»rile ALIENA, v. (lat. alienns; strein»).a înstreina, a vinde Ksiva ceva; a inebxni. ALIENAB1LITATE, s. f. Kalitatea celsi ce este alienat». ALIENAIJIE, s. f. înstreinare, virizare de lx-Kr» miiuK’btor» sa» nemiuiKitor» ; din nartea 43 ALT. Tme! nersoane Kanabilx a disfisne laalta Ka-nabîfe a nriimi; smintire de minte, neb»nie. ALIENAT5x, s. Nei)»uS: ,#smintit»; în-s trei nat» ALIFOUMtf, adj. (lat ala, arinx; forma, for-mx). Kare e în fonnx de. arinii. ALIK0TI>, adj. (lat aliquot) T. Mit. KÎnd »n» ii»inxr» îmnarte esaict* ne alt» n»mxr» zinem» kt» nel» dî'ntiî este o narte aliitox a Hel»î de al» doilea uiin.1. 3 mi 5 s-nt» nxrijî aliKote ale l»i 15 fiind kt» ’1 îmnarte fer* rxmxuiigx. ALIMENTA, v. A xrxni, a n»tri; a da xrana KKvenita. ALIMENTOSS sa» Alimentar», adj. Karenoate xrxni, n»tri ALIMENTĂ, s. m. (lat. alere, a n»tri). 0r8 ne ssbstanijx Kanabilx a natri, a xrxni; Tot» ne formeazx faK»ltxijUe morale saS inteleKt»ale. I^LINEA, s. m. (lat. ad, lineam. de la linie). | înnenerea »n»î no» artixol», arxtatx într o | SKriere nriutr’o nox linie. ALLAX, s. m. (arab. Alaxa, a adora), N»-mele lsi Damneze» în arabemte. a^^LEOORIE, s.f. (gr. aXXo$, alt (l»Kr») dY£|x*6a> M 55lK^)* Al»sie; mijloK» de a înfeijiuia »n# ^pobieKt» într’»n» xin» as fel» lu kî( »t> se 44 AL . lri&eleagi» altfelS; fig. de Ret. nare Kon* sisti» fntr’o serie de metafore saS într’o sin^ g»ri» metafora nrelsngiti»; altele a ziqe uii altele a înţelege. A LLEGORISMS, s. n. vezi Allegorie, ALLEGORINS, adj. se şjine de Allegorie. ALLEGORISTS, s. Kare esnliKx înijesslS allegorhcS’, Kare esnliK'b #nS astor» într’tfn sens* alIegoriKS. Kare fane allegoriî. ALLEGRESST>, s. f. B»K»rie Kare se mani* fesH K8 viohrisne. ALLEGRO, adv. T. Mus- Zicere Ital. se zWe de mimK'brile k* Kari trebse si» se eseK&te oare Kari b*Ki>ijî de mKSÎK’B; veselS. ALLEGRS, adj. (lat. âlacerV Kare e disnss£, voio s, Kare are obraji veseli. J ALLESJNr, v. A Ksgela viKlenemţe, ALLIAGIN$, s. m, T. xim. amesten de materii. ALLIAN1JT>, s. f. îfnire, legate rx, nrietenie daraver*. ALLIATS, adj. mi nart. Soit* nrin neva; KnitS kk alts nentrs interes*!* Komsii*. ALLOKSQIE, s. f. DisK«rs*ri ne ginea* generalii ini Komandagiî Romani Ki»tre ointi-rile lor*; Ktfvîntare, vorbire. ALLODLUITATE, s. f. Slobozenie de or* hq dare nronriettreasK^ ALT. 45 v y»/ ALLODIAJUTÎf—*, adj. Aibers slobods de or ne dare nronriet'Bre&sKT». ALLOD18, s. m. Sti>nînirea «noi averi icare n» e s»n»sb la nini o dare nronriet'&reasK'h. ALLOKA, v, A n»ne la Iok». ALL8SIE, s. f* fig. de Ret. nare Konsisti» !n a sn»ne »n» lsKr» în Kare S't se s»nt-înijeleagb alt», ne Kare voernte al» da s* înjieleag'B. ALOE, s. f. Sabsr», »nS fel» de »ntS skos din s»l)stnnge. ALLMANAX^* m. Kalendar» Kare Konrinde afara de toate ale an»l»î ini alte l»Kr»ri imnorţante. ALMAR18, s. n. D»lan», gardiron», ÂLM8KANTARAT8, s. m* Ţ. Ast. HencSna-ralel» k» orizontal». ALTERA, v. A sKimba starea vre »n«î l«Kr», a stfiKa. ALTERABIL8, adj SKimb'&'iios», Kare se noate SKimba. ALTERAIJIE, s. f. Snimbare, strinare; a-mestexare. AL1ERKAIJIE, s. f. Hearti», gîlMeav'B.^ ALTERNATIV §, adj* Se zi4e de dot l»Kr»rî Kari l»xreazT> »n» d»ne alt» ne rînd»; starea in Kare e sineva xînd» vrea S'jbaleatr'b »lia din do*. ^ -• - - oJ / •v» r . ALTERNA, v. A fanc ne rînd» mi regalat» anelaiirî l»Kr». ALTERN#, adj- se intreb»in. în geonu snre a arăta »ngî»rile- fonnnte de doă linii nara-lele k» o transversală- ALTEjJT, s. f. înălţime, mărire, (titl» mc se dă la niinjji). ALTIER s. nu Jtfimlr». semey». ALTITUDINE, s. f. înălţime. ALTO, s. nu T. Mus. vonea Kare e de de-s»nt8 de sonrano mi deasxnra de Kontra alto; »n» fel» de instrument». ALSMINAT#, adj. AinesfRat» k» neatră aKră. ALb'MIN#, s. f. T. xim. #n» fel» de năinînt» Kare e ba sa nete» axre. ALVEOLE, ş. f. Kăssijă de Fag»r»; Kăs»ijele fălnilor» »nde s£nt» emilii diii^i. AMA. y. (lat. amare), a i»bi. .AMABILITATE, s. f. i»bire; KaraKter» »nei nersoane drăgăstoase, b»ne, nlăK»te. AMABIL#—ă. adj. vredniK» de isbit», drăgăstos», b»xi», nlăK»t».. AMALGAM#, s. f. T. xim. Kombinarea mern»-r»l»i (arginta vi») k» metali. AMANDAMENi#, s. m. îmbsnătăijire, în-,drentare, ameliorare, modifiKare ne se fane »n»j nro.eKt» de lege sa» alt *jeva- A VI A. 4 f AMANTĂ — *, s. Kare isbcmte, amorezi, ibomniită. AM\RANTI>, s. f, (lat. nniaranthus). T. Bot*. nlait* din America ne se Ksltiv* toamna în Esrona neutra framsse^ea Kolori sale. AMATOR#, ». Isbitoră, doritori, xxrsia 'i olane neva, AMAZOANA, s. f, (gr. «, firi>; ljîij*).. 1’emee rxsboîniK*, Ksragioas*femee Kxria i s’a txîată j^îija drcant* ita st» noat* da bine kh a nun* AMBAyAfâb,4 s. f, Densti^ie trimis* sndeva* AMliAfMDOR#, s> in Trimisă, solă. AMBLGrEN#, de amîndox seKsele, genele. £M4ÎIGÎ>#, adj. (lat. ambiqnus^, ks do* în-gelesxrî, îndoiniosă, întsneKată. AîWBIGrSITATE, s. L îndoia!*, întsneKare, ^ tiedeslsmire. ÎÎMBriîIE, s. f. Dorini^*, înfoKare mare de «moare, de glorie, de avarie ; ingimfare. ÂMBtQIONA, v. A dori sn Isxra ks ardoare,, a smbla dsn* neva k# înfoKare, îmninsă de ambiţie. ÂMBIIJIOS#, s. ini adj. (lat, ambiţiosul), »iet Tie doremte onoare; îngîmfxtoră, AMBRT>, s. m. (arab. atnbar;. T. xim. îfnă Korn reniiiiosă, mirositori, tonitoră Ka nea- | ra, ŞsK’nnS (Kixlibară/ I " X 48 AME. AMBROSIE, s. f. (gr.«, ne; Ppoxbc, msritofff)* T. Mito. Xran* neinsritoare ne mînKa zei olimnslKÎ. AMB5LANIJfBf s* f. «n fel de K*r»g* ite tre* b«inHioasele snitalslsî. AMBULANTĂ, adj. miuiK*torff, Kare wnbl*. AMBALARE, s. f. nresmblare. AMELIORA* v* a îmb«n*t*iji, a ad&*ie în stare mai bsn*. AMELIORAJJIE, s. f. îmbsn*t*ijire, ad«*iere în stare mai bxn*. AMENAGEMENTĂ, s, n. T*erea eKonomiK* a xnei u*dsrî, în Kit s* ns se isnr*veasK* nÎHÎ odat*. AMENDA , v. A înbsn*t*iji; a mtrefoi, a globi, a osîndi la intreafy. AMENDABILĂ, adj. 4e noate fi înbtfn*t*]£itîf; qe noate fi intrefsit». AMENDAMENT#, s, ni. vezi Amandamenfâ, AMENDA , s. f. IHtreafS, gloaba* AMENITATE, s. f. (lat. amoenitas), blîndegea ssfletslsî însorit* de nolitegi* AMFIBIĂ, adj. (gr. ajjipu», do*, viaij*). Animal# Kare tr*emte ne an* mi ne sSKat fig, Kare eKSerseaz* do* nrofesiî. AMFIBOLOGIE, s. f. înijelesS kk îndoiala In do* Kinsri; konstr&Kgie de fras* vi- ÂMF. 49 Aţ'MIGSRI», s. nn DisK»rsi Kare înftijimazB idei fi>n> ordine, AMFIONS, s. m. McssîKantS, KÎnti>torc. AMFlIITEIlSj s. m. 8nS fel» de marne k* do*B arinii AMFISBENS > s. m. Mergător» ne doi> nBr£i4 AMFIS4ÎENI, s. m. ni. (gr. dţj^fy îmnrejsry, qfcia, sinbrB). Ilonondb din zona ferbinte Kari as soarele drents deassnra lors mi a KBrora «mbri desKrie o wirKomferinijB întreagB. AMFITEATRE, s. m. (gr. oc^t, îmnrejbrs* OsaTpcv, teatre). în teatrs Iok» ridiKatb în faija stenii, deassnra narterglsi ini dede-Ssntslb nrirmlsî rîndb de loji; Iok garnisita Kb tren te snde »n& nrofesors faqe leKj^iî; Iok sftriKb ale KBrsî îmnrejbrsrî sîntb maî ridicate; Edifinib mare în fermi» rols.mta sa& oval* în Kare se lanta oameni mi animalele sBlbatiwe* AMFITIONE, s. in. SIbiiius Kasi snde idb* nînKB nineva, lidJ ne dB Kdva sb nrîn-z^asKi». AM FORT)* s. f. SnS fels de vasS ks doB mîiibmi. ÂMlANTE, s. ni. îliatri» Komnisi de iu rute aijiiuoare din Kari se fa^ie sn» fel de xaîne Kari ns ardb« 50 AMI. AMHIE, ) s. f. (lat. amiciţia), nrietein»g8, AMIHIIJIE. | affeKijie neutra nineva, relaţie, îiiKlinare. AMIKABIL7>, adj. Ilrietenosa, dalne, blajini. AMIKALb'—t>, adj. llrietenemte, mie ten os», de nrieten». AMIDON, s. m. Sn fel de sitrobeabn. AMIRALS, s. m. (arab. emir sa» amir al (baxar) Komandant» de mare). Titl» de gradai iiel» mai înalt» în marina militare. Komandant» aninef» al» »neî flote. AMM0NIAKAL5, adj. T. xim. Kare e format» de AinoniaK». AMMONIAK5, adj. T. xim. Este o sneip» de alKOoli, dinstins» nrin miros»! st*» nel» vi» ini volatilitatea sa nea mare.— (g»mi-)> ssk» g«mo-reininos» adas» din deşertele Lybieî în b»KT>ijî albe în interior» mi albastra! ne din afara, ijinerig». AMNESIE, s. f. T. med. Lins?» de memorie. AMNISTIA , v. A erta. AMNISTIE, s. f. îfltare de treKat», ertarea ne o di> s»veran»l». AMOARE, s. f. I»bire, dragoste. AMOLIQIE, s. f. Dem>rtare, isgonire. AMOREZAT#—t>> adj, Kare arate kt* e nlina de sentimente de amor» Ki>tre nineva. AMOROZO, T. mus. Zicere Ital. Kare însemn. AMII. 51 v^într^n» xin» amoros»: nxs’b în Kan»l »neî b»KT>ijT de mtfsiK'b, araţi» K'b trebse KÎntat'B k» tandrele. AMORS, s.-m. (lat. amor), dragoste, isbire, sentiment» de affeKijie maî m»lt» sa» maî nsijini» vi» Kare. ne d«ne Kttre nineva sa» T’^eva ne ne este nli>K»t». Amor» nronri»# oninie avanta gioasi» ne are cineva de el» îns»inî. AMOVIPILS — i,, adj. (lat. amovere, a redî-Kare se noate strbm«ta d»ne voe. AMULIFIKA, v. (lat. amplum întins»; facere, â fane),'a întinde, a desvolta »n» s»bjeKt», a exsagera. AMnLIFIKAIJIE, s. f. T. de Ret întinderea * desvoltarea »nsî disK»rs»; eKsageraijie. AMULIÎSDJNE, s. f. T. de Astr. ArK»l ori->zontsl»î Konrins» între nsntsl» »nde o stea se ridiK* mi adevi>rat»l n»nt» de Est sa» ;de Verst. T. de geom. Linia idreanto ko-nrins'B intre n»ntsl» de »nde nleaK'B o nro-JeKtils mi anela »nde o sx Kazi»; mărime angfilar-B, AMI1L0IAT5, s. m, întreb»inijatS. fig. fonK-ijionar», îmniegat, sl»jbami» AMI1L5, adj (lat. amplus). Larg», întins»; k» Itnbelinsgare. 52 ANA. AMII8TÂ, v. (lat. amputare). A face am-nutaijîe. AMII8T\IJIE, s, f. Oneraijie xirergiRabi nrin Kare se tae un membre sau o narte din «n membre, AMSLET'L, s. f. (lat. amdetum, de la amo-lirî, â den^rta), luKrerî mici ce uni oameni iiortu atfrnate la gîtS, xrezînd K'b se anirt de boale, sau alte oare Kari întîmntarî. AMSSA, v. A netrece*; a nricinui K«îva ne-trecere, joKu, al face sT>’uii nearzi» tiranul. AMî>SABILo, adj. Kare noate fi arausatu. AMSSANTS— t>, adj. Kare nricinueuite ne* trecere nl'LKst'b. ANABADÎISTff, s. ini adj. Diverse sentede eretici Kari nretindu K’B Botezu trebue a se s-LViruii în timnulu etagi adulte. ANAFE0DIT5, s. m. Nesimijitore la amoru, famenu. ANAGNOSTE , s. m. 'Etitoru, Kare citemte. ANAGOGÎE , s. f. vezi ErmenevtÎK,a. ANAGRAMMT*, s. f. întoarcerea literilore, unei ziceri sau unei frase Ka S'b n rod «kt» o alta zicere sau alta fras*b. ANAROL8T5, s. n. T. gram. tfn» felu de elinsB nrin Kare se SKOdte dintr’o frasc» zicerea, termenulu Kare este Korelativu k« una din zicerile, din terininiî esnrimaiji. ANA. 53 ANAX0EIT5 , s. m. (lat. anaclioreta\ Hss-iiîk», oraş Kare s’a retras din hime snre a ise oKtma de Dsmnezes. ANAXRONISM$\ s. m. Rănire xronologÎKi», gremali» la data xronologii. âSALERTE, s. n. ni. b»Ki>ijî alese din avtorL ANALEMT>, s, f. T. geo ni. IlroeKijia nerK«-rîldnl sferi ne loKbrile s oişti fiilor 5. ANALEHTIKS, adj. T. de med. Kare restabi-lemte riaterile. ANAMSA , v. A fane analisS Kmrî lsKrs; a âesfâde; a deslega xito ne snre ato icsnoa-tiîte din ne este Komnssy; a eKsamina. ANALIST, s. m. (gr. avaX’jw, deslegs). Des-fanerea «nsi toto în n^njile sale sas în fitlnijîiiiiele şale elementriî şnre a vedea din He este KomnssS; ressmato nrenisb meto- " diito âlS »mrî «vragis de literatori» şas de ANAIilTIKS—t», adj. Kare Konijine o an aii st»; Kare ijine de analisa; Kare lsareazi» nrin ânalisi». ASALOGIE, s. f. (gr. avaXoYta, ranorto, asemănare). Ranorto de asemănare, de sem dre Intre doă sas mai mslte IbKrsrî differite. ANALOG# — 1», adj, Kare are analogia kk alto 1ski*k. £4 ANA. ANAMNESTIK5 —*, adj T. de Med. Kare întovremte ginerea de minte. ANAMORFOS?, s. f. Tabio» Kare n re sin ti» differîte imagine d»ne n»it,l» de surle ’l» nri venite h ine va. ANANAS, s. m. bn» fel» de frsKt» din India, foarte gsstos». ANA11ESTS , s m. Hiwr» de vers» Komnss» de doi> silaba s.K»i,te mi sna l«n^rb. ANARABAK?, s. m. jertfi tor» evreeSK». ANARX1E, s. f. (gr. «, far»; ăpfî3, a»torb tate). Starea »nsî ,nonor» al» Kbrsia gs-bern» este sssnenda.t»; Komfczii» de nstere, desordine mare in vre-Mj» .orara» al» vre* a*n»î Stat»; desordiue. ANARXIST?— t> , s. Har tiza o» al» anarxieî- ANARISTIE, s. f. Starea nel») ne n’a nrînzit». ANASTROFl>, s. f. rJ\ gram. inversia sne’î Konstr»Kgiî ordinare de zinerî. ANAŢEMATISA, y„ A afsrisi, a blestema, a sKonte din rînd»l» K re di ii'to mi lor». ANATEMrb, s. f- L»kt» n»s» la o narte; es-,Kom»niKare, af»risire , blestem»; SKoatere din Komnania KredinMÎoiiiilor». ANAT04ISM?, s. m. T. Bang. Ramaţi, Kare Konsist/b In a n»ne dobînda în Kanete nenr tr» a forma »n» no» Kattital». ANATOMII, s. f. (gr. ava, xe^vw, tai»).« 4 fUtiinija Kare arc rîeobjeKt» s?r»Ktsra l«Krs-i*ilor» organ isate ; arta de a tbia km» Korn» ‘ anima!» sa» vegetal», mi de a Ksiioamte toate nf>ryile mi fcnKi&ia fie-Ki»riia. ANATOMISTE, s. Kare se «Kanb de anatomie, Kare iulie anatomia. ANmLTi , s- f. (lat. Ancila). Sl»jniKi», ser-* vitoare. . ANDABATE", s. m. vezi Gladiator»?/ ANDANTE, adv. (Ttnl. andare, a merge). TL de Mus. Zinere italiana, Kare fiind» nss'b la îu'ien&tsl» an»î KÎnt.eK» araţi» o mim Kare ţ nhî nrea iste, nisi rari», dar de sn» ritm» simţitor». jANDANTINO, adv. T. de Mus. mai în vet» de N’icît» andante. IANDROGINE, s. m. mi adj. (gr. avrjp, bi>r-. bat»; ^uvî;, femee), Kare are amindoi» i mărcile seicssalii. ^lNDROMEDT), s. f. T. de Astr. vezi Kons-|| telaijie • JANEKD0TT>, s. f. IIartiK»laritate nedeSKrisi» I de istoria; noveste. ■pNELA, v. A înKÎrlionya, a inela. PlNEMOMETRE, s. m T. de Fis. iustrament» p kk Kare se in>x»soarna k» nronria ^ sybstanii'b a animalslsî. |iNIMALISAD,lE, s. f. Sitimbare de alimente | in nronria ssbstanij'b a animalslsî. jpNIMAIJTATE, s. f. ^eea ho Konstit».e #ni-| mal», Mea ho fa'ie Ka »n l»Kr» st> fie animal». S^NIMAîpE, s.T. însşflleijire , l$Kiare neK»-i nosK»tn nare în feK»ndaijie d;b seminţei o I aKtivitate noi». Ş^XMISTS’, s. \r. T, de Filos, ŞeH» Me ,attri-s»fflet«l»i toate fenqmenele economiei 58 ANTC. ANIMOSITATE, s. f. Sentiment» vi» nri srfB-r»itor» de nenaz», de »rb, nare îmninge a vT>tBina ne nineva. ANKETB, s. f. (frâng. Enqrcete, lat. Inquisi-tio). T. de procetl cit). Hernetare ne se fawe la j»deKatB nrin martorii; nerMetare ne se fane în nrimni de Komerg», de indsstrie; înformagie. ANKORT», (lat, ancora). T. de Marina. Instrument» de ferr» Kare, fiind» araiKat» în f»nd»l» mBri servB a onrî Korabîa. ANKSIETATE, s. f. grije, neastîmm>r». ANNALE, s. f. ni. Isterie Kare aratB evenimentele an» d»m> an»,- Istorie KronÎKB. ANNALtf—b. adj. (lat. annns, ann»\ T. de drept* Kare n» gine de Kit» »n» ann». ANNELA, v. A forma în inele, a înKÎrlionga. ANNELIDE, s. f. ni. T. de zool. Animale ar-tiK»late, fBi’B membri artiKslagi, k» sînge romi» mi al» KBror Korn» este innelat». ANNEKSA, v. A ata>t»ra; a »ni, aîntr»na»n ne la dosier». ANNEKS#, s. f. (lat. ad, necsns, legat» la). LegBtsrB; »n» l»Kr» ginit» de alt» I»Kr» nrinninal». ANNIVERSAR5 — b. adj. (lat. annns, ann»; versare, a reintoarne). Kare revine în fie Kare an» la aneaiuî enoKB. s. m. Rein- ANN. 59 toarcerea ann»ală a »neî zile Kommemora-tive; servini» religios» qe se faqe în toţi anii în zioa Kînd» a m»rit» qineva. ANNOTA, v. (lat. ad, notare, a însemna ne)* A faqe note, însemnări ne »n» tenst». ANN(>TIM:15, s. m. 8ii* din timniî an*lw. s. e. flrinvLvara, Vara, Toamna mi Iarna. ANN8AR8, s.m."(lat. annus, an»). H»bli-Raţii na es» ne fie-Kare an» mi Kari ko-nrind» intîmnlările an»l»i, mtiinţe statistiqe, fisiqe. litterale sa» artistiqe. ANN8LA, v. A nimiKniqi, a desfiinţa, a re-dsqe în n»Iă, a strÎKa. ANN8LAB1L8 —ă, adj. 4e se noate ann»la, redsqe în nslă, în niaiiK», ne se noate desfiinţa, striKa. ANN8LA1JIE, s. f. Fanta nrin Kare se ann»-lează, se striKă, se desfiinţează qeva. ANN8NIJA, y. (lat. ad, nuntiare). A informa n»bliK«l desnre qeva nrin vre-o oare-Kare vone, a înmtiinţa, a înKsnomtiinţa, a vesti ANN8NHTJTOR8, s. m. Vestitor», înmtiinţă-tor», Kare vestemte, Kare dă de mtire. ANN8NJiIAD,L, s. f. Ordin de religiomî, ordin militar». ANlNSNlJIAIilE, s. f, Dare de mtire, inK»n-nomtiinţare, Serbarea Bsneî Vestiri. ANN&NjJPĂ, s. î. Avis nabliR&j înmtîînijare, dare de iufcire, înKffhhoitttiingare veste. ANODINTE, adj. T. fle rtidă. Linşi» de simţirea d« Ferii. x ANNOMĂLJE^As. f* Neregslarftate , tot# ne Se dcil'fcrtcnfck de tiu# Konsiderat# Ka normal#, ka Vegklat#; amesteci tsrij. AN NORMALĂadj. Neregulat#, nea Me £st’e fcontrar# na Ordinea o’lmiinsît'B. ANONIMĂ, adj. (gr. «, cvo^a-, n«me). al Ki>r«î nxme nk e k«noSK«t#. ANOREKSîE > s.f. T .med. Linşi de nofti, de mfnKare. AN0KGÂNIKĂ~t>-, adj. Fkr& organe, linsitS de vdtfiji», firi» vi&ffb. ANORMALĂ-%, adj. (gr. a 'fo>n; lat. nor-iriţi, rfegfslt>). Tdt# Mea Me faMe esnenţie de la itegkla •Kdms’irt. ANOSMIE, s. f. îmiisţlnare de miros#. ANSI), *s. f. (lat. ‘dos a), toînkrae, toar!/b; Kon-Teileraţfe de oralii e Pirite nentr» KOmelrţ# srfrt oari Kâfi Kondiţii. ANS8L1), s. f. (Idt. ansul^a), belMWgS, toarta. ANTAGONISM^ , ;is. n. Tarare în sens# o-n«s#, onoziţîe, îmnotrivire, rivalitate. Se ziMe KÎnd aKtivitdttea knsî organ laKreafci» în sens# KOiitrar# ks a altei organ#. ANTAGONISTĂ, s. ni. Rival#. îmnotrivitro#, I onosant?, l8Kr«rile xari lşxreazi. în s£ns» l ko litra r». ■ ANTALGIE, s. T. T. med. linşi» rle dsrere. ANTALS, s. m. Bsri», vas». ANTANAKLASI), s. f: l'ig. de ReL nrin Kare o zicere este renetat* immcdiatff dar într’gn sens» sKunbat». ANTAîIODOSTi, s. f. întîia narte a «nsî neriod». ANTARTIK#—i», mi AntarKtÎK» , adj. Ass-tral», meridional», de la mîazi» zi. ANTE, nronosiijie latini» Kare însemn. înainte. (Servi» în Komngnerea onor» ziceri) ANTECEDENT#, s. f. 8n ne treKstS anrono de »n ne aKtsal»; »n ne fbksts; nartea în-■tiî a «ii»! afgsinent». T. mat. Cel» din tîi din doî termeni ai 8n«î ranort», Kare însemnează» ne nel» de al doilea. —adj. (lat. ante, eedere, a merge înainte^, itare vine vsa» este mai din nainte, Kare e nss» înainte, Kare sa fbK»t mai din nainte. &NTECEDE, v. a nrenede. a se n^ne înainte. ANTECESSOR#, s. rri. (lat. antecessor). Kare 'a fost mai ’nainte, nredenessoră; îlrofessoi^ de legi întro 8niversitate. ANTEDELbVIANS, *&. adj. (lat. ante, ’nainte; tlel ivMim, noton»). Kare a eKaiskat», aTost» înainte de n-aton». 62 ANT. ANTEKS1ÎS0Ri>, adj. înainte mergător». ANTEMERTDIAN», ndj. înainte de mezv’ zilei. ANTENNT>, s. f. (lat. antenna) T. de Mir iu. nnbjiriT» lsng‘7> mi iul7»dioasa& Kare se atîrm> ne »n» surinete la mijloK» sa» la vîrf» Ka-tart»l»î, snrc a spijine nînza triang»lar7> a Kondriflor», Toarte în »s» ne Meditenna, nl, T. zac!. Koarnele insolitelor» mc se zik» a fi organ» taiit»]»! sa» al nimbiriî lor». ANTENSIIÎjlALS, adj. 4e se fa^e înaitea n»»»ijiî. ANTEllENSLTIMT). adj (lat. ante, înainte: nene mai; «îtiinus, »ltim»). Silaba Kare e înainte de nen«liiuiT>, ndiin> a trea silalrh în«im>-rîndvse de la sfînnit». ANTER7>. s. f. T. Boi. Sf>mînija din mijloK» Trandafir»!»!. ANTERIDS, s. n. ITmior», resem^toare, nron-tea a vre »n»î zid». ANTERIORITATE, s. f. Ilrioritate de timn», întîere d»ne vreme, nrotimisis». ANTERIORI—7*. adj. (lat anterior). Kare e maî din ’naînte, Kare nrenede. ANTESTk s. f. Ivind toate organele snei flori &» ajtfns» îii întreaga lor» Kremtere. ANTESTATSRX, s. f. IHenijsire mÎK'b ne fax» Meî «ie îmnresoanb vre an» Iok», vre »u» lagiar» sa» vre o ‘îetate. ANTETE, adj. îndărbtniKtf, Kare se ijine de nea hg mtie uii n# noate fi KonviitsS Iu * ni>reri de alijî. ANTEVENÎ, v. a mtîmnina ae mneva, al emj înainte. ANTÎ. ilrenosîijie greaKT», avrt, :care fesemn. Kontra, e întrebxingat'ă în formarea mai msl-forff ziceri nentrs a însemna onox'ijie nre-Kbin: Antiitremtiiitf Ahti'rivismft etc. înalte zmeii nrt'Ksm: Antidatb, Antmina, AntÎKa-rnerb, ete. Anti însemnează anterioritate de timn& saS de 1ok&, atsnlrî deriva de la nrenosîjsiia latini» Ante Kare însem».înainte* ANTllîOKEALS —t>. adj. Dini. adj. (lat. aule, înainte; braxism, bray?>). T. înot. xm are ranortlr kk autibraiţs’l. ANTIBRA115, s. m. T. Anal. nar!ea miiui de la Kotg nîm> la înKcetsra năimi. ANTI11IIIA v A nreîntîmnina, a fane ne va mai ’naînte de timntf. ANTIHlilAJJîE, s. f. Fanta de a nsne neva înainte : nreîntîmninare, ansiiare înainte; tfssrnaijie de drentorî; fio-, de Hei. nriiiKare orator» 1 txg'Bdbeuite mai din’naiiite objeKjgp* ile. înnotrivîrile ne i s’ar mtea fave. ANTIH1V1SM5, s, Kontra uivisniski. netb-^enismslbL 64 ANT. ANTIlIITATE, s. f. Vcxime, vremile Mele de demslfâ trexste. nl. monumente rxmase de la non«liî veid. ANTIDATT>, s. f. Datx greinitx», datx ne-exsaKtx a «mi siHI()NAL»~'b, s. ini adj. He I este ţmnotriva Konstitegieî snsî State. INTIKREST), s. f. T. de drept. KontraKte, în* voire nrin Kare sns datorniite db Kreditor*-|l#î site Knîf l»Krs nemiuiK'btor» drente ama- 66 ANT. neţi, K8 aii KT>r«] venitS7> se minţi* , f 8ni felii de renetr , ANT IMETAVOL b, > yie. X/ r ant. 67 TIiVIONIALS—t> , adj. 'le se gine de an- NITMONIS, s. f. (lat. antimonium). T. de p xim. Sarea nisi4ei, ana norna simnla Kare nristalisata în baifBgî largi, mi Kam albastra Kînd na e narata; nînd e narata stran-tara sa e fhr& mi de o noloare alb’B albns-trae, mi are o strc>la4ire metalin'B foarte vie. ANTIMOIIALS— b, adj. Kontra moralei. ■ANTINAHIONAL»—■*, adj. Kontrara natota ne e nagionala. ANTINOMIE, s. f. (gr. avii, nontra; voixoţ # lege\ Kontradingie reabn saa anarentn între doi» legi. ÂNTUIAITb, s. m. Hela »ie nretinde st> fie renanosnata de nanii fnn> st fie alesa. A!NTIHARALELT>, s. mi adj. T. de geome. linii nari fan na alte 2 linii sengiî nontrarii. ANTIIIARASTAS5, s. Fig. de Ret, nrinnare | ana anasat vrea stb se arate m» meriţi» laa- V di» eara na nedeans-t. ANTUIAT1E, s. f. Sn, sntrbt 4e are nineva asanra naiva; simgmiîntala de a na natea saferi qeva. ^NTOIATiKy—t> , adj, fmnotrivitora, saîrbos, arîts; ne gine de antînatie. ATSTiaERlSŢALTlKS^, adj. T. de fisioL I igine de nlassa metalelora; este solida. 68 ant. miuiKare Kontra neristaltivei s. e. la VBrsfc-tsrs de jos m suss, KÎnd intestinele se sgîr-vesKS uii da» alimentele în gurt. ANTIflERISTASS, s. LsKrare a do’B Kali-t-Biji Kontrariî din Kari una ajute» energia velei alte. ANTI1IODAL#, adj. lIe ijine de AutinodS. ANTUIODS, s. m. lIel» ve loKseinfce un Iok al rrbmîntului Konsiderats în ranorts ku un alt» Ioks într’sns kîiis diametrali onuss. ANTIEELIGIOS 5—-b, adj. (gr. - avii, Kontra, lat. Religio. Religie), Kare e inimile» religiei. ANTIS^IENS, s. m. T. Geag. *lei veloKue^K ne aveami longitudine dinKolo mi dinKoani de eKsators mi ale Kurors umbre sînts Kontrariî. ANTIS04IAL5—adj. (gr. avu'; lat. so-«salte, socială), Kontrari» societoijii, Kare Toemte a desfiiniţa societatea. ANTISTROF'L , s. f. La grevî a doa stânga de noesie din b»KBi|ile dramatice. T. de gram. întoarvere de ziverî, resturnarea a doi termeni. ANTITEŞ'L, s. f. (gr. km , tiOyjjjc amezu). Fig. de ret♦ nrin Kare oratorul» nune în avelaini neriods doi» idei sas doi» esnresii îmnotrivitoare. ANT. 69 I1 IfcNTOLOGIE, s. f. Kslegere de flori, de b«- I Ki»i^î literale* alese, ad»irbt«rB de noesii. jANTONOMAST>, s. f Fig. de ReL Kare Kon-sistri> sa» a nane »n îisme Kom»n sa»oneri« frasx în Jok«1» sn«î n»mc nronriS, sâ» a nsne »n» nsme nronri» în IokhI» mim n«me Komm»n» sa» neri-fras» s. e. fl^rintele tragediei Frannese în Iok» de Corneille; mi »n» Neron în Iok» de »n» tiran Kr»d». etc, ANTREîIRENORb’, s, m. întrenrinZ'btor, koiv* traK'ii». ANTRES, s. n. Sala ne «nde intrt Mine-va, intrare. AiXTROIIOFAGlE, s. f. Obineisl» de a rnînxa Karne de om», (ne se întrebainijala nonoa-rele veKÎ barbare). AN TROnOFAGy, s. m. mi adj. Kare nvf>nînK'& Karne de om». ANTiUmOGENlE, s. f. Ksnouitihija generalisimilor» omenemti. ANTROflOGRAFlE , s. f. DesKrierea desnre om». ANTROIJOLOGIE, s f. Istoria Natural» a om»lsî, deskrierea l«i, stsdisl» om«l«i in se-* ria animata mi Konsiderat» In diversele sale varicti»iiî. T. de teoL Gremala ne fdK «nil dînd l«î Dsmneze» anlim>rî «mane. 70 aha ANTROII OM AN g IE, s. f. Ginite dwii rsntaele oamenilor morgi. ANTROIIOSOFIE, s. ,f. Iisyomninga natoreft Smane. ANTR8, 8 m. Kaverm, vis»ini, gioani s»I> nimînt». AîNSS, 8. m. (lat. atins). T. de FisioL des--KÎzitora nntsrali J&e »n4e ess» esKrementele (xrana fnist»iti\ AORTA, s. f. Arterja (vina) Rare dsne sîn-gele romi» de la nord» (Inimi) în tot» . xorasl». AIIANAGIS, s. m. (lat. ;aj>aaaamentuîn. format» din panem. nîne). Ilaimi.ftbrî ne da» suveranii , nringilor» Ka st* le iea veniturile (anesta se obinnsia n\aî k» seaini în tim.. narile de jnijloK», în sistema fe»dali); zesr tre, nronrietate, insvmire; adaos». AIIATIE, Nesintgirea s»flet&lsi; nemsare. AIJATfKS—t>* adj. Nesimţitor», n,enasitor» la nimÎK». A1IATISA. v. A îane ne nine-va si devie anatiK». AnATORIÎ, s, f. ni. T. de mit. serbitorile l»î Joe, 1»! RaK»s, aile Venereî mi alle Minerve*. AIIEDSaS, rS. m. (lat. aq.ua.„ ani; ductuş, ţ AuL li p KondssS), Kauală de Kond#să ana delasn?? p Iokk la altslă. KlIţKHEriJlLE , s. f. T. de Filos, K»nointinijT* ff de sine uiî, simţi mentală interiore desnre nronria Ksnomtinij'h. AfiELIllSI, v, (gr. &*5XtcI£,) a se desnera, a se desirbdi»jdsi. AUEUIISm , adj. Grozavă, desnerată^ ameţită. AliERSEVABILS—-i., adj. Hcea ne se noate ncrnine. z feri Konrinde, AIIEKSEVERA, v, (lat. ad, percipere), a nri-Mtne. iieiitr» (sine) a întrevedea, a Z'bri. AI1ETALE, s. f. (lat. apetalus). Floare kt»-1 reia’î linseinte foiyile Kari formează Korola. AflLANA, v. i lat. plaiius. nlană), a netezi» a a notrivi o $î>nrafatj&; fig. a ridiita nedinile. AHLOMB uii Anismb, s. n. Linie nernendi-K»lara ne nlanală orizontalei. .AnODAKTRIKS—adj, ini s. Med. amara nil iste Kare fane srb Ksrg* laicrimile mi anoi le onremte. AH O DIK TRIK $—•&, adj. Neicontestabilă, în-Kredinj^Titorfi, învederată. AllODillNS, s. n. 8nă felă de Kinteaă ne se KÎnt'B ihnb iiinr>. AIIODS, adj. Ologă fora ni»iere; snă feiă de rîndsrcle. Ano. Î2 AnOFISI,. s. f. T. de Anat. Eminenije sa» e» inirî afan> qe se observ» ne ssnrafana oaselor». AnOFLKUMATIK — ?>. adj. Kare sK»in*B mslt». ACIOFTEGM ATăKS, s. m. SelI» qe vorbemte K8 xn» îugeSes» nresKxrtat» mi însemnata. AIIOFTEGMT), s. f. (lat. apophtegma). MaKsi-m*b, vorbrf> însemnaţi» memorabile a vre-tnei nersoane însemnate. AIIOGEÎJ, s. ii. T. Astr. Ilxntx în Kare o nlanetr» se afli» în qea mai mare detn>rtare de AHOGBAFS, s. m. Konie dsne original». AnOKALiaS», s. f. (gr. dînrB, xaXuirroy desvT»l«i). Ilartea noxlxî Testament» Kare Konrinde. revelajjiele Sfîntxlsî Ioan Evan-gelistxlx. AHOKALIIlTIKy, adj. Se ziqe de disKsrsx-rile mi SKrierele grele de înţeles». AliOXO, adv. (ital. a, poco). Linsit» de sni-rit», de b»n»l simij». AHOKOITL, s. f. T. gram♦ nrin Kare se tae o littert sa» o silab*» de la înqenxt» sa» de Ia sfîrmit» »neî ziqerî. AHOKK1F5, adj. (lat. apocrypho). AsKsns», ueKsuosKbt», k» îndoeal'B; Ki»riji nari n» VrSint nriimite de biseriK'b fiind nefcanonine* Nostate anoicrifi* veste îndoioas^k -AnOLLON, S. m. T. Mit ze» frsmoaselor arijî. MOLOGIE, s. f. DisK«rs» oral» sa» însitris» nentr» a jsstifiKa, a desvinovi>jji, a anira ne nineva sa» lieva. AIIOLOG#, s. n. (lat. apoîogus). Eab»!** mÎK'L Istorie allegoriK'b nare are »n» skoiiS moral» sa» instrsKtiv». AnOMEKOMETRS, s. m. Instrument» nare mBsoarb distanta obieKtele deni>rtate. AlIONEVROST», s. f. T. de nat. neliija ne alb'B din Kxni>tti» msniKilor» itrin nare se linesK» de oase. AlIOiILEKSIE, s. f. Tj de med. dambla, gvto. AlIORIE, s. f. IIron»nere grea* îndoialx, AIIOSTASIE, s f. (lat. apostasia.) SKÎmbare da religie uii maî ales» de nea KreintiiiB; siumbarea »n»î nartid», anei m>rerî. AnOSTATS, adj\ Kare a anostasiat», (vezi Anastasie). AIIOSTERIORS, T. de Logic. Desnre 4eâ ne KimaazT), desnre nea ne vine mai la »r-mi; a resona anosteriori, a dovedi neva d«ne KonseKsîngele, «rnvtrile ne ar emi ne* ani>rat» din o nosiijie. AIlOSTlLI/b, s. f. (lat. appositum. nss dsnx)* Noti> miK'b 4e se fane la marginea sa» din aho; 74 jos» »neî KT»rgî sa» »neî siirisori; reKomaii-daijie drn jos» »nei netiyiî, »n»i inSKris. AnOSTIMT), s. f. vezi Abnes-B. ADOSTOLTE, s. f. ) Misia, înseninarea AOOSTOLAT5, s. n. ( »n«i Anosfcol». AHOSTOL5, s. in. (gr. dfocb, qâXkzw, a trimite deirarte). Nsme dat» qelor» 12 »qeniq* ai Doitin»isî Iis»s Xristos, aleniî de el» în-s»uii snre a nronaga în toate l»mea Evan-* gelia sa; se ziqe mai k» seaim» de Sfintei Ilavel. fig. qel ne se jertfeinte nentr» nro-nagarea »nei dofctrinî. AlIOSTROFT*, s. f. Fig. de ReL nrin Kare orator» sa» SKriitor» întrer»mnînd» »rmarea se adresează direKt» KBtre nersoane sa» IkhiWî lâ Kari n» se adresazT» tot» disK»rs»; mastrare, vorbe s»ne*btoare; — m. T. de gratii* semn» în foritiB de virg»ta qe se n»ne la dreanta »neî Konssne snre a arata linsirea »neî voKale. AnOSTROFA5 v. Fig.de Ret a adresa o Anostrof'B. • AIIOTEKT> > s. f. (gr. ĂTicOvptvj, magazin). AnOTEK'bRIE, | Farmaqie, sniijerie, magazin» de mediKamente (doftorii^ ; mtiinija snigerii. AnOTEKARy, s. m.. *lel qe lsfcreazi» mediKamente le. Afin. 75 ||IK)TEMT>, s. f. T. de geom. nemendiKfflara |i'trasi> din vîrfg ne soa din marginele tfn$î noligong regslatg, meî niramide. ţî; a nere aj&tortf mim tribunal» sm neriorff Kontra sentinţîi nronmiţatb de rnis tribmials înferiorS. AIIIIELAIJIE, s. f. Lsurarea de a Kema ne cineva. T. de drept annel»! miei jsdeK'bţî. Anrr 77 HIIIIELLATIVV— *b, adj. 4e se noate annela; B la Kare *se noate annela, IAIMELS, ş. n. EbKrarea de a Kema kk vonea, f ks gest» saă altfel»; l»Krarea de a nsm», de a norneni k» o vohc tare ne nersoanele Kari trebsesx» a fi fag» »ndeva9 snre a ae asigsra de nresenga lor», sa» nentr» Ka de» n»taiji Sfc vie s»K4esiv» a mi n»ne vot»l» lor» in »rma SKrstinKlsi; semnală din tob*B sa» troninete snre a se ad»na soldagi* Ţ. de drept. Nădejdea de aj»tor», de jvstifi-Kare de la o j«deK*torie ssnerioarB Kontra *nei sentiniţi nroiJKiiiţat'B de o j«deKT»torie inferioar'b, AIIIIENDI^Ejj s. m. (lat. appedix). L»Kr» a-drogat» la alt» k» Kare are ranortă: T. Uitiiniţifik, o narte xare seamăn» a fi nre-l»ngirea »pei nxrijî nriiiMinalî. T. de Liter. s»nlementtt Kare se Komnsne de ordinar» de poţe esnlixative mi Kare se n»ne la finele »ik>î «vragi». AlUlETENjUX, s. f. (lat. ad, petere, a tinde K'btre), nl^vere, noft» instinKtivi» (fireasKi») nentr» »n» obiext» oare Kare. AIinETiTo, s. n. llofci» instinKtivB Kare are origiuea sa în o trebsinijK fui kt», noftf>, nh»-nere de nunK#re. AIUILASDA , v. (lat. ad3 plaudere, a bate din 78 Ann. fialme la * A bate din nalme iii semn» de annrobaijie. Fig. a esnriina satisfaKijia sa k« o maniera oare Kare. AnaLASDABILS, adj. Hei» ne merita a fi Înşelat», ai bate din nalme. AIIIILASD'B, s. f. Batere din nalme snre senin de annrobaiji s de b«K«rie; de fclisitagie, AIUILASDATOliSf s. m. Hei ne annla«di>. AnriLIKA, v. (lat. ad, plieare, a îndoi ne)* A nane «n» lsKrs ne alt» în KÎt» s«nrafe-ijele lor» s* fie în atingere, a fane întreb»-iiigare, a nane în n.raKtiffb nriiriiniele «neî mtiinue, «neî arte, a se oKxna k« mare sts-r«iniji>, a se sili. T. de drept. a jsde-Ka, a Koudanma Konfcrm» legilor». AIIllLIKABILy—î», adj. Kare treb»e sa» Kare noate fi annliKat». AjBIIfjIK Aj|IE, s. f, LsKrarea nrin Kare se «u» l#Kr« ne alt»; lsKiarea de a anniixa «u» nrinmni«, o rnaKsiniL, o reg»h>? o lege. o nedeans-b. etc; nraKtÎK'b, realisajjie. ^AIIHOGGIAŢSRTi, s. f. (Ital. appoggiare, a #nrijujj). T. de M*is. agrement» ne se fa^e într'«n» KÎnteK», snrîjinind» vonea ne nota «are nrende deasanra armonii. AHnOSIglE, s f. (lat. ad, pe; ponere, a nsne). Suire a «nor» Kornsrî k« altele de a^elaini fel», aiironicrca lor». Fig. Gram.. foire Konsista în a nxne, fari. nnrtÎK»fa Kon-* j*Ktivx mi nrin xite feîs de elins-B, »n8 nxme în srma** alteia, as fete Ka vel» de al doilea st» serve de KalifiKativS Hetei din tîiS. s. e. - Mmerone oratorste Romarte. AIMRERIA , v. (lat. pretinm. nreij^), a nre-ijsi site lsKrs, aî an>ta valoarea tei, nre-ijsl tei. AillIRElJIABILtf—t>, adj. Kare noafce fi an* nreijiate. AIH1REIJIATORS, s. m. Kare annregseinte. ATHIREIJIA1JIE, s. f. Fanta de a nvegri anifc teKrs. ArniREljrATIVîf—t> , adj. Kare însemnează annreijiaijia. AnilROBA, v. (lat. aprobare). A înKSviiniţa* a înfari, a fi de aKKonte. AIUIROBARIE, s. f. Ilrnimrea, îiiKsviinijare» ne se drh »n»i tenr*. AltlIROBATIVS—'B, adj, Kare noarfa sas a» rafa annrobagie, înfarrre. AIH1ROBATOR5, s. Mei ne (fa annrobagîa1, fnfarirea. îiiKsviinijarea. AlllIROFSNDA, v. A adînm; a m>trsnde Kîfc se noate în Ksnouitingele vre snsi teîtra. AflllROK SI MĂRIE s. f. (Jat. ad, proximus. nnroane de). SoKoteafa Kare ns este toK-mai jssto, ni anroane de adevrLrS; Kam& AHIIROK,SIMATIVS—i, adj. Kare e nrin anroKsimaijie. AIUIROHRIA, Vi (lat* ad, proprius, îironri»* nartiicslar» la\ A fane »n» l»Kr» al si»i AnnROilRIAQIB* s. f Fanta de a fa4e »n» l»K.r» al si»* AII I1RO VISION A, v. (lat. ad, providere, a îngriji, la), a strînge nrovisiile treb»in*ioase* a se îngriji de nrovisiî nentr» iarni, s. ei îmbriKiminte, lemne, etc. AI1RIAT#— i , adj. Evident» ; lim»rit» lim* nede; intelligibil»; n»r». —adv. înadins», an»me. AIIRIGS—i, adjk Aictiv», dibawi», iste. AI1RIORÎ , adv. Dcne »n» nrinmni» vizat de mai nainte. AHROflO, adv. ToKmaî la vorbi, la vreme* la Iok», la nersoani. AIISIOT), s.f. (gr. Ksrbitsri) T. de astr* nele doi n»nt»ri ale aKsi orbitei »nei stele sa» »nde steaoa se afli în nea mai demr-tati mi în nea mai anroniati din stanei de steaoa Hentfali* AI1SOLVI mi Absolvi, v* (lat. absolvere), a isnrivi, a termina. A1H ERE, adj. mi s. T. zool. InseKte firi arinii ~ 81 .'' AnT. AîlîITSDlNE, s. f. Vredntoie, destoinicie; a. nlenarea uatsrali> >ie are 'lineva Kitre vre o arti sas uitiiiig-b. AI1T5— t>, adj. (lat. aptus, Ksviinwoss). Hro* nris, Ksviiimioss a face vre «nlwurs; xarnÎK, ARABESKS, adj. Kare gine de Arabi, ne e dsne stîlw arftbw. ARABESK8RÎ s. u. ni, T. de tngr. ini scuip. Ornamente zogn>vite saă sinate lafigimind o adsm>tsn> de flori, de animale reale sat imaginare. ARA Bl K 5, adj. Din Arabia, w AKAB1LS, adj. (lat arare, a ara). Mesenoate ara k« nlaga* ARA N El DE s. f. nl. (lat. aranetitn), itriajen! (inseKte). ARAII1NIDE, s. f. nl. Inseate din familia mia-jenilors. ARAIIINOIDE, s. f. T. Anat. Ileli&a nea ssn-gire Ka jţes'btera trrdajensl8l Kare învxlemte Ki eeri — adj* zooL bot. part Kari n^rgi Kari seamws sas k# nriajent sas k« gesfet#ra lors* ARATR5, s. m. (lat. aratrutn), kilvg&» ARBITRA Glîf, s. ni. J&deKâta arbitrilor^* T. de Banc* KalK&l# fandat» ne Kami» SKimbblsî* 11 82 ARD. ARBITRALy—adj. De arbitr», jsdeKatt» fa* Ktft'b de arbitri, de j»deKÎ>tori aleuiî. ARBITRA, v. A jsdeKaJ, a xotxrî, a nmj»j Ka »n arbitrs. ARBITRARA, adj. Kare are de Kaszi» singura voinii'B a otnslaî, fw& regali* fms b, i'bn fundament» natural»; ne ns e Konforw legilor». ARBITRS, s. m (lat. arbiter). Hei ne este destinat» a aleţfe; jsdeKKter» ales» de ni>r-gile înnrhinate; stimtii» absolst» , de sine. ARBORA, v. (lat. arbor, arbore). A nlanta, a si»di; a ridiKa «n» l*Kr» în sss» mi drent Ka »n» nom»w Fig. a se deKlara ne fai^K nentr» o doKtrini>„ ARB0RELL&, s. m. Kora'melK , noms îniK». ARBORE, s.m. (lat. arbor). Koroawi», noms. arbore genealogic , fig«ri» în fermi» de arbore, ale K'&m ramm mi n>m»rele nle-Kînd» din o telnini* Komsni» , înforjimazb filiaţia membrilor» «nei familii mi diversele grade de rudenie. ARB8STS, s.m. (lat. arbustnm). Koni>Mel»y nom» miK», ARDENT#—1>, adj. Kare e în foK», Kare e înfl’BKT>rat»? fig* Kare anrinde> Kare nrod»Tie o K'bldsr'B vie. ARE. 83 ii®DOARE, s.f. K-blderT» mare, vioifitfn emare ARE. s. Mi.sertf de 100'metre natrate/ ^ ARENT>. s. f. (lat. arena, nisins). Amfiteatre de lăuta; nisinS, netrimî k* Karese a-î KonerT> oare Kâri loicerî* AREOMETR8, s. m.. (gr. <£pato<;, smere; | |jt£Tpbv, mxsKr-L^. T. Ftsic. Instremente Kari %mxsoar'b greutatea snenifiR^B a liKeizilorî, Ka mi a Kornilory solizi. AREOIIAG8. s. n. (gr. A’piqc, Marte; xifyo;, Kollim»). Tribunalele Atenei; Fig. adunare de oameni înţelenţî, de oameni de state etc. ARGONA8I1Î, s. m. nl. T. de mit. Mei ne sa ericate kb Iasone fn Korabia Isî Argo, mi a» merse în Kolxida Ka st> ia tinKtera de* aere. &RGOT8, s. n. A;orbireâ xoijilore nrin Kare se înţelese nemaî ei intre ei. ARG8MENTA, v. A fane agvmente, a daar-L gsmente, a dovedi nrin argumente, a fane | întrebeinţare de argumente; a trage Kon-seKeinţc dintr’ene leKre la alţii leKre. ARG8MENTALJIE, s. f. Fanta de a argumenta. ARGSMENTtf, s. n. Raţionamente, rezona-rea, nrin Kare se SKoate o KonseKeinţ’B, o ermare din «na sae mai melte nronbsîiju; dovada. nrob'L; resematele în âKerte al se- x jeteleî eneî evragie. 84 ARG. ARG8S5, fe. m. Oină fabalosă xa 100 de ori. Fig.omă însirninată de a servi ne alta ne-xontenită, oină foarte n*tranzttoră. ARGIR ASIIIZI, s. m. T. de Ist. soldagii lai Alexsandra Ma^edon Kari narta «xadari de argintă. AR X AI S MS uri Arxaismă, s. m. (gr. ap)(a!o$, vexiă). Zi4ere vexe, loxajjie înbitrînit'b; întrebainjjare de zinerl veKÎ. ARXEQGON&—t> , adj. De o origine vene; nrimitivă, originală. ARXEOGRAFIE, s. f. Desxringte de mona* mente vexi. ARXEOLOGIE, t. f. (gr. apjfofcs» vexia; Xo*fb;, disxarsă, ultimi^*). Stadia Ant’mittijiî, disxars, mtiinija de monamente vexi mi altele. ARXEOLOGS —t> , s* Rare se oxan* de An* tixitigi, xare xanoatnte Arxeologia. ARXEOTinS, mi Arxetină, s. mi adj. Originală, tină, modelă dane xare se faneneva, ARXI, (gr. apX*^) Zinere 4e se intrebain. in Komnanerea anoră zişeri snre a arata sa-nerioritate, sanremagie, intîetate. ARXIKANIJELARS, s. m. Mare xangel&ră, ARXIDSHE, s. m. Întîia daKi, nrinijă din xa-sa de Aastria. ARXIM1E, s. f. Ximie animat* la metale. ĂRX. 85 ARXIMIM&, s.m. Ulef» sneî trsne de ko-- medienî. ARXIHELAGS, s. n. T. degeogr. Ilartea intri Mediterane dintre Grenia mi Asia. ARXffiREZVITERALS, adj* He ţine de Rro-tononie. ARXITEKTONIK§—t, adj. Re ţTne de 1»-Krtrile texnine, de arxiteKtsrb. ARXITERTONOGRAFIE, s. f. Desxrierea istorii edifi'iitfrilorff. ARXITEKT$f, s.m. (gr. l»KrttorS). Hei ne fa»ie nlan» edifmelor»; KonstrxKtorS; nare mtie arxiteKtara. ARXITEKTÎfRTv s. f. Arta de a Ronstrad»-ne nronorţiile mi regalele determinate de KaraKtera mi destinaţia edifi^islsi. Se n»* memte ara?. Civila xînd are de sKonS koii-strsKţiî de edifme imbliqe sa* nrivate. Arx. MUitara, nare se oKxnt de KonstrsKţiile nenessare la antrarea sa» la ataicxl» xnxî Iokî. Arx. Navala, Rare are de objeKt Kon-ştnncţia vaselor* de resbelfr mi de Komer-mî», Arx. Jdraulica, arta de a Kondane ana ARXITEKTSRAL#—*, adj. De arxiteKtsri». ARXITRAVTi, s. f. Grinda Rare se n»ne d’a-‘ ssnra saloanelor» la edifWe. ARXIVT*, s, f. (gr, âpjfetov,). Xirtiî veKÎ*i ARI, ^6 xîrtiî imnortnnte; Ioku imde se năstrează antele, dosierele unei administraijiî. AEXIVARtf. | 8. m. Konservatoru arxiveî, ARXIVIST5, j nel ne administrează arxiva. ARIANISM#, s. m. Nume data dontrini lui Arie eresiarKxlw din al IV sexolu, nare nega Konsubstanijialitatea Tatălui mi Fiului. ARIAN#—ă. s. Hei ne nrofeseazx arianismul. ARIE, s. f. T. Mus. Komnosiijie musinală. AR IM AN 5? s. m. zeu la nerrnî, nrinHiniu răului. ARlMASniî, s. m. nl. Oameni fabulomî ku »n okîu în frunte. ARISTODEMOKRAIJIE, s.f. Guvernu de a-ristoKragx mi de nonoru. ARISTOKRATIK# — ă. Kare ijine de aristo-Kraijie. ARISTOKRAJJIE, s. f. (gr. ipioro;, nelmaibun. ypaTO^, nutere), guvernu nolilÎKU unde nute-rea suverană e nossedată mi exsersată de unu număru de nersoane Konsiderabile mi nrivilegiate ,* noblejje. ARISTOKRAT5, s. Ilartizanu al aristoKraijii. ARITENOIDEA, s.f. T. l isiv. Kartilagină nare fa«ie narte din Laringu. AE1TMETIKT>, s. n. (gr. apiOjjioQ, ntfniăru). K artea xare Konrinde reabzaiiia Kalxulelor numeri1! e. ARI IMOMANlîlE , s. f. Ginire nrin numere* ARK. 87 ARKAD’B, s. f. T. arxit. Syertsr* (deSK\ZT>~ ^ tsr’b) Kare în fagi maz* în nartea sa s«ne-rioan& snS ârirt. ARKANT>, s\ f. (lat arcanmn). Seicretâ, lx-Krs taînÎK». T. med. doftorie sefcret* ini marlatan*. T. x\m. Komnosiijie a K/i>rii formare se ijine seicret*. ARKTIKS—t>, adj. De la Nord, de la;Miaz* noante, senţentrionalrf. ARRS, s. m. (lat arcuş \ Arm* nare arome* s^geijile; T. Geam. o narte din o WKom-r fereng’B mai mix* de -Kltjsnr&tatea; T. arxi. boit*, înKOt*etxn>; arc de triumf, monumente’ ridiKat» în onoarea Kirîva. ARLEKIIS, s. m. (ItaL ii sas ai lechino, lin-g*s de talere, de la leceare, atinge). Iler-^ sonagi» btfffon Kar xaine nesrtriije In Kome-f dia Italiam>. f»g. ome fi>r* îtousisteag* în r oniniile sale nolithe. fRLEi, s. f. Bsffon*rie de ArleKin. RiVIADILL’b, s. f. (esnan. armadilla). floi* mix* Isnănioh» 4e se afla în Amerixa snre a întinde xomerms. ARMATSRT>, s f. Imnreenare de barre (mine) mi de bsx*ijî de metal asfel In xît s* lege nrorgile xneî l»Kr*ri de zidărie, de dtflgerie de mexanix*, m>rijile xneî figsrî etc. Toate armele mm soldata» ^ 8S AtîIVt. # ARMILINT>, a. f. Blan* foarte SHiiijire ini albt se vine din L anoniat ARMlLLARrb, adj. Sfera armillara glob» rotând» mi miiuK'btor# avînd maî aurite ner-K#ri asenmi’Btoare ka «*erK»rile Astronomine de ne Herfr. ARMILLT>, s. f. (lat. armîlia)* brageleta, or* nament» de Kartijjel# doriic». ARMISTIJJI#, s. n. (lat. arma, arme; si stere, a onri). înnetare de lgiit*neutra Kit-Va timrt intre do* tt^r^i inemiwe. ARMONIE, s. f. Snirea maî m*ltor* aKKord»rî» ssnet» nlxK»t», arta de a sicri aKKordsrî ini ale lega între ele; ban* îyelegere, ARMONIOSS, adj. Kat*e are armonie; no* tfivitS bine. ARMONIRîf, adj. Kare nrodane armonie; 4e este f*K*t* dane legile ini raiiortarile armoniei. ARMONISA, V, a forma armonie; a KOngHsxL ARMORlî, s. f. nl. (lat. armorium). Semneie, armele *nei familii nobile , demnit’bgi date de 88Veranî ARMSJVb, s. f. Arme ati*r*toare ale Korns* bi s. e. Kbirassa, nasita, etc. . AROMATE, s. stfbstanjje ne da» miros», AROMATIRS* adj. De natsra aromatelor# se d* miros», AROMI), s. f. (gr. dcpcoj^ot, narfsm), ne hroâxHe narfsm, miros». AR1IAGON, s,m. liitrîn sgirqităj SKsmri. 4- ARIIT) saă Arf&, d, f. Instrumentă de mssi* kt* foarte antircă în forrrtb trisngfslanb ks mai mslte Koarde. AR11EGI8, s. rn. (ital. arpegio, dela arpa, arri'b). Maniera» de a lovi ssKnesivă ini reiiedo toate notele snsi aKKodă> în Iok de ale lo* vi de odai'B. ARI1EN TAGIX, s. m. (lat* arvuni, KÎnină; pen-dere, a nreijsi). Mxssrarea de tiimintă în arnent intiini|a de a riditca nlansri. ARIIENT, s. in. nvtssfrf» ne se intrebsiniia mai na in te nentrs nn>ssn»toarea loKsrilor, Kare Konrindea o sstirafarjT» de 100 iîngin* ( de Kite 10 niniore) nbtrate (5; are na* trate). ARI1ENŢORI8, s. m* missrhtoră de ii'Miiîtită, ingineră* ARHON, s. m. sn fel de KÎrligă. ARRANGEA, v. a regsla, a nsne toate Îs* Krsrile la loics lor. ARRAN JAMKNTo, s. in. starea lsKrslsi arau* jată, nssă la Ioks Isi* ARRESTA, v. a nsi.e la înKisoare, la orireah*. ARRESTAIJÎE. s. f. fanta nsneri la înKisoare, nrindere. 90 ARR, ARRITMX, s. m. far* nini O m*s»nv. ABROGA, v. ;lat. adrogare. a qere) ayni^ attrib»i ilegalii eiute vre »n l»Kr», •ARROGANIJT), s. f. semene, tr»fie, mi!idrie,or^ goli» desrrreij»itor» iui insultelor», ARROGANTS—T>, adj, nlin de arrogaiijă, ARRONDI. v. a r*tszi ARSENALX, s. m (lat. Arx, vftadelfa'. Lok» »nrîe se ijîne în reserv* lot» fel» de arme mi msniijiî de resbel. ARSENIATÎfj s. uii. adj. format» de anid-ar-senÎK»' Kombinat»- k» arseniK». ARSENIJK.S, s. m. T. arfa*. s»bstaniji, meta- 1ÎK* foarte otrăvitoare, Sărimic*, morinioaiK* ARIIIE5, s. m. lonate de fer» k» Kare gr*^ dinari sân* năinmt». ARTABA, s. f. nvbS»r& Egingian*. ARTT>, l s. f. (lat. ars). memterm»g»: an-ARTE, j nliivaijia mtiingi KÎmtigate de om» mi & n»teri de Kare disnsne la realisaijia vre »n»i l»Kr»; KolleKijie de regali mi de nrenente nencr» a fa*je *ieva. Artele fr«-moasesint: Elocuenţa. Poesla9 Zvgratia, Sculptura, Arxtleciura, Musica mi Dan tui. ARTEFWE, uii Artifme s.m. mciiiter». f. me« serie' îimiefaHisne, viKlenie. ARTEEIE, s f. (gr. ar,p, aer»; .tYjpeiv,a kou serva). T« Anal* vasele itaFi d»K siugeie de ia ART. 91 sct>rd (irtirm») în totă Kornu; Kanals r'Bsni-iMijieî. 'ARTERIALA—i» adj. ne ţine de Arterie. ARTER10LT>,‘ s, f. arterie miK'B. ARTERIOLOGIE, s. f. traittaţie desnre arterie. ARTESIAN — I>, adj* ku arh> meinteiiiugitse numemte puţn Artzsianu, nuţu sfredelită, Fonlane arte-siane, fîntînî ţîuinitoare SKobite de mîm=» de omu, sau unu semnlu nuţu a Karuia ant vine din o mare adiunime. * ART1KKL3, s*m. (lat articulus dimineţi, de la artns, membru) T. Anat. înKeîatur'B de oase; fig. fie Kare narte a unei legu a unui KontraKt a unei învoiri; diferite disertaţii iio’itine litterari mtmiţifme etn; diverse noutăţi ne Konrinde unu jurnală; ssnn> de ban* «Krisii îotr’un memoriu, într o lista,- diffe^ rite feluri de mărfuri ne se afli într’o nn>r V7,lie. T. gram. Artiicolu este o mÎK'b zicere variabili* ne se nune în urma substantivelor mia adjeKtivelor Kalifiicative snre a le determina, ARTlRbXA, v. a nronunţa într'un Kinu di-stiiiKt litterile, silabele mi ziqerile. ARTIKtfLATE, s. f. T. Zool. unu din qele 4 mari tinuri din icari se Komnune regnuj «animală. (Cuvier) X 92 ART. ARTIRSLA1JIE, s. f. înKeietuns de oase; nro-de ziqeri. ARŢIK8LAT5-i>, adj. mi nart. ru mai multe fnKeieturi. ARTIFICIAL#-*, adj. Kare e f*Kutu ku mie^ strie. ku art*, nroduKtu al industrii. ARTIFICIERI, s.m qel qe faqe artifiqe. ARTIFMlfc, s.m. (lat. arte, facere a faqe ku art*) industrie, menanismu, ajutor; Komnosiijie de materii anrinzi»toare; unire de foKuri resuU tate diti anrinderea K'btxijimi de artifiqie, nroduKÎndu unu snextaKol nI*Kutu* ARTILERIE, s. f. (lat. ars, teloriim, arta de a asvîrli bombe, giulele). Material de resbelu Kare Konrinde tunurile mi giulele, bombelef ARTIMON, s. m. aatartul din dî»rtt, qel mai mix al unei Korabiî- ARTISAN, s.m. (lat. ars, artis, arii, industrie), meinteru qel qe enserseazi* o art* mexanix*. ARTIS ON, s. Trisextele, moliile Kari rodfc sto* fele, xtrtia, lemnele etc, ARTlSTIKtf-*, adj. qe are ranortu ku artele frumoase. v ARTIST#-*, s. qel qe are de nrofesie una din artele frumoase; Kare Kulriv* artele; Kare are geniu, sentimentu, gustu artelor. ARTOKARfl#, s. ni. (gr. ^toc, nîine, y.ap-o:, | ASIJ. 93 fr&Kt»). 8n5 fel de fr«Kt din Kare se fase nîine yi snele nirxji. ART0F0R8, s. t vas» în xare se gine sînta nîine. |kRTROIDEA, s. f. miuiKarea liberi în formi ft ^irK^lari â »nor membri icornorali. »!RSNDT>, js. f. trestie, nlanti. aKKatixi; pR8NI)INT>, (baston ne servi de xal la Koniî ltR8Sî[EKTORtf, j s. m. ginitor» la HeîveKţ AR8SIU4E, ( d»ni mersntaele animale* lor» adsse snre jertfi. ASAKDA, v. a îndrezni, a risica a rime în |''riiinejdie. iASAED038-i, adj. îndnzneij, Kare lesne’iiiî v? ti»ne viaija în neriKol». ASARD8, s. m. (ital. azardo), întîmnlare, so-ar ti. khs întîmnlitor». AS4E\DENTOR8-i, adj. (lat. ascendere, a t grita)., Kare merge »rKÎnd»se. T. iiirisp* hinie ascedente, serie de niriniji SKoborîto-I ri in linie dreanti. iLSHENSb s. f. esersiijS de snirit», meditaţie AS4ENDENT, adj. Kare ses»e; de la xarese ? jcoboari. ASHEN81E. s. f. l&Krarea de a «rxa, de a ridhta, de a înilija. T. Teolo. înilijarea mi" raKsloasi al«î Iisss Xristos; Sirbitoarea îU-feixIuirii la 40 zile dani Ilainti. 94 ASF. ASHENSIONALS-i. adj. ssitor», srKitor, în» milirbtor. AS4ETIK X-'t, adj nssniK», ne are ranorts ks esarsigia sniritsals, ASHETy, s. m. nxsniftx, Kxlxgxrx, Kare se dx kx totsl la viaga sniritxalx. ASHIENI. s. m. ni. (gr. «. fxrx; xmbrx\ T. Geog. loKxitorî de ne eKxatorx. al kx-ror Korn nx faTie xmbrx. ASEALTo, s. m. (gr. «acoratoc9 nxKxrx, xa-tran). nxKsrx groasx Me se gxsemte dasx-ra «nor laKxri maî xx seamx ne marea moartx în Ilalestina; smoalx. ASFlKSIE. s. F. leininx la nare nx maî bate vîna mi rxssflarea este onritx. ASFIKSIA. v. a mxri nrin înnexare xx gazx neresnirabilx al xxrbxnilor* ASIL§, s. n. (gr, a, fxrx auXv;, nradx).loxde refxgix, xxfîare a debitorilor», Kriminalilorx; Fig. loxxin^x, ajxtorx, nrotexijie. ASIMTOTb, s. f. T. geom. linie drentx xare or kH de nrelxgitx se anronie de o altx linie strîmbx fxrx sx o noatx txia, AS1NDETON, s. m. T. Ret. sKoaterea xonjxx-fiilor xonxlative din o frasx, snre a da dis-x^rsxlxi maî mxltx raniditate mi energie. AJSINK. s. m. Mxgar, animal mamifer» natrx rteds din grns Kailor. fig. snirU sfcsnirt gross ignorant». ASKARIDE. s. f, nl. vezi AKaride. » ASKLEfllADE, adj mi s. Versori vesti Kom-nsse de sn snondes, de dox itoriambe mi de sn iamb», (vezi...) ASMATE, s. f. nl. ode, KÎnteqe*— ASUEKT&, s. m. (lat. aspicere, a arsnita okî as»nra K»iva). vederea, nrivirea, (de o ner-soanx sas lsxrs); KinsKS Kare se infbijîma-Z'b; form'b esterioarx ASÎ1IRA, (lat. ad. KT>tre: spirare, a ssffla)^ a attrage in o Kavitate sn flsidoare Kare;: a tinde, adori, a voi ks ardoare qeva, T. gram. artiKslagie gstsralx. ASIÎIRANTS-is, adj. Kare asniri», tinde, don-mte qeva ks vioiqisne. ASIIIRAIJIE, s. f. lsKrarea de a asnira; fig^ miinKarea ssffletslsi Ki>tre Dsmneze». ASSALTA, v. an'bviili. a attaKa, a da m)Vah ASSALŢATORy, s, m. Kare nxvxlemte, dx nxval’B. ASSALT8, s. m. (lat. assaltcrs}. TNxvxlire, a-tass, izbire grabnic mî k» nstere. ASSASSINA,v. aomorî, asqide ne qineva din nreKsgetare. ^ ASSASSINATS ,s. adj. smis, omorit» din nreKsgetare. 96 ASS- ASSASSINS, s. m. mi adj, smgaitf», omarîto-rs ks fireKsgetare. ASSEK8RA, v. (lat. assecurare), a n:>ne ’a Iok ferit»; a inKrediga ne cineva; a ingri i snre a iis avea linşi» de veva; a garanta nentrs desn-bgsbire. ASSEK81J1E, s. f. dobîudirea snsi venit» ne viaijT». ASSEMBLAGI8, mi Assamblagis, s. m. suire, Imnresnare, adsnare de mai mslte nercoane, sas lsicrsri. ASSEMBLA, mi Assambla, v, a adsna, a sui. ASSENTlMENTg s. m. mslijbmire, nriimire. ~t~ ASSERQIE, s. f. (lat. asserere, a în;:j,ri). Ilronoziijie He se înaintează Ka adevărat!*, affirmanie. ASSERVI, v. A robi, a ssnsne ne nineva idsitor», sîrgsitor», ks gri-je, eKsaKls; iste. ASS. 97 ÂSŞÎGNABÎLS-i, adj. nare noate fi assignatx xotirît», dedeterminat» r» nrenisie* ASSIGNA, v. (lat. assignare,aattribxi,axoti-rî venitx) a xotirî xn fond», xn venită deter* minat» nentrx nlitirea xneî datorii, xnxîvenit»; a* fiKsa. a xoti»ri, a da; a soroci, a Kema "rrîroiaintea jxdeRiijî. ASSIGNAIJIE, s. f. ÂKgixnea de a xotirî "»n fond, xn venit nentrx nlitirea xnei datorii, xnxi venit». ASSIG8RA, vezi Assexxra. ASŞIMILA. v. (lat. ad, la; similis, asemenea)* a fa«ie assemenea, a assemma, a notrivi; a” fane lxRrarea nrin Rare Rorni veijxitori sxim. bi în tironria lor sxbstaniji moleKxlele (neriÎMelele) absorbite. ASSIMILAIJIE. s. f, Axijixnea nrin Rare se araţi doi» lxKrxri assemenea, Ka de o notrivi, assemenea; T. Fisiol. Axtx nrin Rare xni Kornî vieijxitori dxite ne ax absorbit» oare «ari moleRxle streine le SKimbi în tironna tor sxbstaniji. ASSIOMI mi AKsioim», s. f. adevir» învederai nr*n însxiuî. Ilronozii^îe generali nriimiti ini stabiliţi în o mtiinij'B, ASŞISTA, v, (lat. ad, anroane; sistere, a se a fi; a sta de fagi la vre xn lxxrx* a da ajxtor». 13 98 ASS. ASSISTENT iui Assistants-îr adj. mi s. Karre este, se afl'b faijK la 4eva. Ajstor» «ne* nersoane eKlesiastiqe în ţeremomele sînte. ASSISTENIJIi, s. f, IlresenţT», aflare de fa-ij'b; njstorS. ASSOHIA, ) v. (lat, socius, soţs). a lsa ne ASSOjJIA, j nineva de Kollegi». de tovam-nriî» de Komnanion ^întro dignitate, îiit.ro* slajb-B, Intr’o întrenrindere et4. fig. a fane se ia narte; a «ni, a îmnre&na, ASS04IAIJIE, \s. f. suire de mai m«lte ner-ASSOLJIAIJIE, jsoane • într’ «u înterss, într‘sn sKon« Kom«n«; întovT>rLiuire, însoţire. ASSOqiATS, / s. m. membrs «nei assosi-ASSOIJIAT5* j aţii, Komnanion, tovarmi^ ASSQNxlNjJ'L, s. f. T .gram. notrivire inmer-feKtK de sonete în terminaţia zi4erilors. ASSONANTS-tî adj. Kare nrod«4e assonanţB. ASSORTA, v. a notrivi. | ASSORTIMETÎf,^. m. notrivire de mai mslte lsKrsrî Kari a« oare Kare ranorts (assenrb-nare) între elle: adsnare de lsKrsri Kari se notrivesxs; T. Comm. Ilarte, Kantitate de mi»rfsrî dea4eramî genS, dar de Kalit^ţi iui de nreţT differitS. T. Tipografic. Reunire de tot 4e Konstit«e sn KornS de KaraK-tere, în liherrie KT>rţi de assortimentS sînt 1. 99 ««iele ne nari le Ksmnin» din alto narte n» e ci a te, de din sa. ASTARX. s. m. Kuilsiriato ne se nsne în do-ssl snei xaine. ASTENIE, s. f. lins'B de natere, nenstinij'B,, stobiwne mare în msniKi. ASTEREOMETR8, s h. Instsrment» kx Kare se KalRsleaz-L rBST&rite rnî ansss soarelei. ASTEIUSKy, s. m* semn» în fornrrB de ste-Ikjji» (*) Kare arato o trimitere. ASTERISMS, s. n. K onstellaijie, reunire, grx-nt de mai roşite stelle, ASTMATIKS-'b, adj. Kare are astm». ASTMft, s. n. (lat. asthma), stenos, nxdsf, :grestate de ressfflare. ASTRAG'LLft, s. ni. T. Anat nsmele snsia > din oasele ni^iorslsi T. Arxit. HisbsK», brîs Kare înKonjsri» nartea de sss a snei Koloane T. Anat armÎKsl glesnei, (înxei-etsri T. Bot o nlanto. AS TRALS, adj, stelar» ne se xtrvine la stele. AŞTRI, s f. vezi astr». ASTREA, S. f. zeiija drentogi. T. Zoot IIo-linier netros». »n fel de xaraxatiij'B k» stele ne dîaisa, ASTROLAB, s. m. lnstrvmet» Kare m'BSsra imlgimea stelelor», mi k» Kare se Ksnoainte latitudinea swde nineva se afli. 100" AST. ASTROLOGIE, s. f. (lat. astrologia), mti-inga ximerÎK (zadarnic, fi>n> ni*rî »n te* mei») de a K«noainte viitor» dsne stele. ASTROLOG^, s. m. anella xare se oK»m> K« astrologia. ASTROMANfllE, s- f. ginirea dsir& stelle. ASTRONOMIE, s. f. (gr. iorpov, stea vcp.oc, lege) mtiinga mimK’bri ini a nosigii stel-lelor». ASTRONOMIE®-*. adj. de astronomie. ASTRONOM®, s- m. nel ne Ksnoamte astronomia. ASTROSKOII®. s m. înstsment» nentr» a observa mi a regăsi stellele lesne. ASTR8-*, s- (lat. astrum), stea. AST8IJIE, s. f. (lat. astutia), viicleiiiug». în-mel*torie Kare vatxm*. AST8IÎIOŞ®-oas^, adj. nare are astugie; k» astKgie, ATANASIE, s. f. immortalitate, nemurire. ATASIE, s. f. tot» fel» de nereg»lare în K»r-s»l boalelor». ATARAKSIE, s. f. T, Filos. odixrn»; liniuite a saffletsluî, ATARE, adv. asfel», assemenea. ATAV8, s. m. (lat. ad, avus). ştaburi», stn>-momi». ATE. 101' ATELIE, ţ s. n. sala în Kare l»Kreaz’Lj ATELIERE, ( maisteri; l»Kn>torie. ATELANT>, s. f, »n fel de farse, niese mici de teatre, m»Kalit»ri la Romani ATENE#, s. m. Temnls Minervei, »nde actori den»nea» «vragele lor,4fig. Iok» »nde se readsna» astori mi noeiji; Kolegi», stabilimente litteral» sa» intiinijifiK». ATEX, 1 s. mi adj. (lat. ateus), xare n» ATEIST#, | Krede în Damneze». ATEISMS, s. m. DoKtrina ateilor»- ATLET5, s. m. (lat. âthleta), lsntLtor» în jo-K»rile grece; fig. om» ijeaimi, k» n»tere. ■ATLANTb, s. f. T. Ara*, m fel» de Koloarre Im figsr’B de om Kare snrijin^ ceva la o zidărie; Kariatidi». ATLAS, s. n. mai mslte xarte geografice, tablouri legate la »n Iok, T. Anat, nrima în-xeietorb a gît«l»i. ATMOSFERA, s. f. ;lat. atmosphera). aer» fcaire inKoj»r*B nT>mînts. ATMOSFERIKÎf, adj. ce &ine de atmosferic ATOM8, s, n. (lat. atomus) ni>rticiKi> forte mife-b dintr’»n sorn». ATONIE s. f. T. Med. sli»bici»ne de organe ATRAMEN JT5, s. f. ^lat. atramntum), cerneala. ATRAME N TAR5, s. f. K'Blinvbri. 102 ART. ATROCE, adj. (lat. atrox), violent», Krxnt, grozav», barbar, fieros nemilostiv». ATROCITATE, s. f, Krszime mare, ferom-tare. barbarie, ATROFIE, s. f. T. Med. slăbire mare. ATTAKAj v. a lovi, a izbi, a atinge, a în s»ka, a nrovoKa, ATTAK#, s. n. izbire, lovire, înnenst delsnte. N.ATTAUIA, v. a agxija; a anronia ne nineva ling* sine nentrs serviqi» sa» vre o fsnx-gie. ATTELA, v. a înx*ma la o tressr* Rai, a înj»Ka la »n xar» boi. f ATTELAGIÎ), s. n. xai înx*maijî, boi înj»-gaiji: la o tresar*, la xn xarx. ATTENTA, v. a fane »n atentat», o înner-xare Kriminal*. ATTENTATĂ, s. n. K»getare, înnericare Kriminal* ini xontra legilor» îndreznit* as»n-ra K»iva* îns»mi fanta far* de lege. ATTENIilE, s. f- b*gare de seam*; lsare a-minte; grije ofinioas*, ATTENT1V5, adj. b*g*tor deseam*; Kareare o mare attemjie. ATTESTA, v, (lat. atesiari), a m*rt»risi; a inKredinga; [a dovedi sn ne nrin grai» saî nrin sxris», ATT 105 ATTESTA1JIE, s. f. înKredingare, qertifiKat, dovada, orali» (nrin grai») sa» nrin sKris», ATTESTAT8, s. n. Testirnonis, dovadi, mir-terii SKrisi. ATTI4ISM8, s n. deliKategi în vorbire^ g»s-t» Ka al atenianilor» veKÎ. ATTHIST5, s. m. SKriitor» Kare a imitat» în stil» ne qei veKi. ATTIK.S, adj. Kare are ranort» k» maniera ini k» g»st»l atenianilor» vexi^ s. T. Arx. Hartea de sss a »n«i dedifiqi». ATTiTSDT), 1 s. f. -ginerea trsnslsi, no- f ATTIT8DI NT), [ sigia, manierea, Kin«l k» * Kare’mi ijine h ine va Korn»l. ATTRAGE, v. (lat. attraliere) a trage la sine; a îndatora. ATTRAKTIV8, adj. atrigitor», nare atrage ATTRAKJJIE, s. f. (lat. attractio), Aitgiviiea attrageri materia nare attrage Korni mmm-teinti ini Hereinti. ATTRIB5I, v. (lat. attribuere) a ins»ini a ra-norta neva K»iva, a atatera oare Kari dren-teri. ATTRIB5TIV8, abj. Kare attribse; T. Gram Kare araţi o a^gisne (l»Krare). ATTRIBSTS, s. n. vlat. afcrijtuu n'>, îns»ini~ re; ne este nartinslar» la; mc slsjainte a KaraKterisa. 104 ASth ATTRIEbIJIE, s. f. narfcea administraţii în* semnat?» anei! ftfniujiî nsbliue, ini nrin sr-mare nersoanelor» xari sînt însxrqinate a o eKsersa; dare de sn nrivilegb, nrero-gativi. A8DAlHE, s. f. (lat. audacia), K^tezanijia mare; obrhznhic, snre b bine în semneaz?» îndrăzneai*. A8DAHE, I adj. (lat. audax), Ksteză A8DA410S8, | tor», obrazniKs; (snre bine fndrăsn eţă’ — ASDIENT8-i>, adj. (lat. audiens), asditors, as-zitors, xare asKsltă asKslt'Btr». A8DIENU.1», s. f. (lat. audientia), asKsltarea, ne se d * auehfia ne vorbemte; aSKsL'are timns ne d* sn ssnerior» ansi inferior»* snre ai afla nererea loks »nde se di» as-dienţiă. A8DITIV8, adj. ne ţine de organsl aszcbî de srexe. A8D1TOR8, s. m. (lat. auditor), aszitor, uel ue aSKsltfc; uel ne vine la îmcoală ns Ka niKolar regslat» ni n«maî asicslti» la Ick-ţiile llrofesorsbî fig. nraKtiKator». A8DIIJIE, s. f. (lat. audire, a aszi), aszire* asKsltare. A8GMENTA, v. a adăoga, a meri, a Kiemte. PIGMENTA]|IE, s. f. (lat. augmentatio). Eremit tere, adăogire. -ASCMENTtf* s.* n. (lat. augmentam), T. Ju > vist. hartea ue ia fernea clin averea bxrba-tslsi si>» dsne moarte; T. Gram. ad'Logarea qe se faqe la înqenst» «nsî tîmn -de verb», (mai Kb seam* în limba Eien% misanSKrit*). A8G3RA, v. (lat. augurari), a Devină, anre. I fciqe. a nrevedea. fASGSRALS, adj. qe ijine da Asgsn». AftGSRT), mi ASGSRtf, s. n. (lat. augurium) Devinaijie. nreziqere,' giqire dsiTL ftintarca sa» sborsl naserilorS, A8G3STS, s. (lat. âiigustus) avgsst, a onta lsm»; adj; Titls de îmn'&rbgie; mare, mai-L estos». iASRIRE, v. a noiei, a s«fla k» a»rs. AifRATSR/L, s. f. noh>it«r&. A8REOLl>, s. f. qerKsl noleits sa» z»gfi>vitS r îimrejsr» Kanetelor» svinijilor» snre a se deosebi, A3RIGT>, s. m. (lat. auriga), viziti». mîij-btor» de Kai, ASEIFERS-t», adj Kare nrodsqe, Kare Kţnrin* de asr». A8RIFI4E, s. m. (lat. gurifex), A»rar», Kare lsKreazfc a«r». 14 106 ASII AURIFl'HNlb, s. f. (lat. aurificina), Atelief», nr-BV’Llia asrarslsi, argintarclsi. A8RIFIK8, abj. nare faue asry. ASRIFONDIN'L, s. f. (lat aurifondina), Miivb de a«r«. ASRIKSLTi, s. f. (lat aurictila). T. jmoV «na din desni>rijitsrile Kord/>l«î (inimi). A8RIHIGMENT8» s. n. (lat. auripigmentnm^; xn fel de vonsea galbeni», Komn&s'jb de ar-senÎK, nsnioasi» ini alte materii. A8RONT), s. f. o nlanti» mirositoare Ka lfcmîia# A8RORT), s. f. (lat. .aurora % zorile zi!ei, Krcn«SK«la, l#mina diminegei; Aurora boreale. »n fel de ltfmin'b qe se araţi» noantea «ne ori ne qerS snre nord,* înqen#t*l «nor lsKrsriî- ASSDiqlS, s. n. (lat. auspicium), A«g«rt», gi-qired«ne naseri, nrevestire; nroteKjâie,snrijin. A8SSIL1AR8, uii ASKSILIARS, adj. (lat. auxiliaris), AjKtxtor, îcare ajstB. T. gram♦ nare servi» (sl«jemte) a forma timni Kom-nsini la verbe. A8STERITATE, s, f. (lat austeritas), severitate, asnrime, strBinniqie. A8STER8-*b, adj. sever, asnrs, stramniic#; s. (lat. auster, a«str«)* vînt de la miazi» zi. A8STRAL8-T», adj. (lat. anstralisj, meridio-nal«, de miaz** zi, de s^d. |A?>TENTmiT A TE, s. f. Kalitatea IxKrxlxî Ax- ţ' tentÎK. IASTENTIK&'b, adj, Kare are autoritatea mi formele norxte de legi; al Kbrxi adev'brS nx se noate t-bg-bdai; Kare nx se note Kontesta. AtfTOllEFAL5, s. m. Enisxonx Grexx Kare nx era sxnxs la Ilatriarxx A8TODAFE, s. m. nxnerea în lxKrare a xo-tbriri Inkîsicilor, A8TOGRAFIE, s. f. Kxnomtinija KT»rijilor autografe; arta xnei litografii nrin Kare sko-ate Koniî dxne o sxriere în mai mxlte eK-semnlare. ASTOGRAFS-t», s mi adj. (gr. dtoTo<;, el însumi Ypa(peiv, a sxrie). Kare este SKris kx în-sxmi mina axtorxlxi. ASTOXTOPiL s. mi adj. nei din tîî loKxitoriî ai xnei ijbri, A8TOKRATIK3, adj. ne ijine de AxtoKragie. ASTOK.RATOR&, ţ s. m. (gr ofooxpxcwp A5TOivRAT8, ( sxveranx absolxtx, aKi-rxia nxtere nx atiriib de niminea. Titlx îm-nbratxlxi Rssiî ( czar ). AKTOKRAfilE, s. f. Monarxie absolxfrb* gx-vernemîntx absolxt, neatîrnatx. ASTOMATIRS, adj. Mimxare fort voinai, miuiKare înaminalb. *113 AST. A8T0MAT8, s. m. Mamîn'B Rare renre, sinta o stare animata ini Rare eRSeK&ta oare xari miuiKxrî. AST0MNAL8. adj. (lat. automnalis). Tom-natiKv, de toamna ASTON OMIE, s. f. (gr. owtoc. singsrg; vept.f*>, a gsberna). nrivilegitf de a se gsberna ks nronriele salle legi, îndenendenijT*, libertate. A8TONOMIKS, adj. ne se at inge de Astonomie* A8TONOMS, adj. Rare se gaberneazi» nrin nronriele salle legi; indenewlentg, liberi» A8TOI1SIE, s. f, IsRrarea de a vedea ks nronriî si>i orî. Vedenie R»rata a mişte-relorS (tainelor); devinaijie; T. Med. eRSg-men»l n^rijilor riisî Radavrs. A8TORISA, v. a da voe, nstere, drenfâ de a fan-e »n l»Krs. ASTORISAjJIE, s. f. Aniji^nea nria Rare se (ta n«tere, voe, drentg de a fane neva. A8ŢORISAT8 - t>, s. ini adj. îmntfterniHitS, nermisg. f A8TOIUTATE. mi ASKTORITATE, s. f.fla'. auctoritas), drerrtg legitimi de a norsnHÎ; g5verrn»inîtS,n«terea gavernsltfi; fig. Rredit, Ronsideraijie. ^ ASTORS, ini A8KTOR8, s. m. (lat. auctor), nel ne e întîiea Rassi» a Rn«i l^xr»; In-yentatorgş sKriitorg, Rare a SKrisS neva. ASV. 109 I |jAVA, miAVl), s. m. (lat. avns), momi tată. rAVANBRAIJÎf, s. n, T. A nat. Ilartea miîni ■ de la-KOt nînă la îniceietern nalmeî. * AVANGARDĂ, s. f. desnărgirea întîi a try-nelori nare merge înainte- AVANSA, v. a merge maî îhkoIo, a fa^e nro-greşi, a înainta, ĂVANS^ENT), s. f. Ilartea teatrslyi între or-, xestră ini deKorsrî. fig. întîmnlările ne se icredi netreK«te înaitea fantei ne se tratează în o bsxată teatrală. AVANTAGIA, v. a da avantagii «nsia mai m«lt de KÎt alteia. AVANTAGIOS5-ă adj. Folositori, icare nro-, d»4e folos, Kînilîgi. AVANTAGI5, s. n. Ilrofiti, folosi, KÎmtigi; îzbîndă; T. Jurisp. danie, dări, nea qe dă înainte sn jsKători bxni în oare nare nar-te de jok alteia mai slabi Ka Să se srmeze nartida bine. AVARIglE, s- f. (lat. avaritia). sKîmmenie* sgîrnenie, i»bire mare de bani. AVARS-ă, s. adj. (lat. avarns), sKsmni, sgîrniti, iubitori neste nnssră de bani. AVENEMINT#, s. m. ssire, sricare, îmslLjare ne troni; vremea în Kare a veniţi mi h\ Kare va veni Isbs Xristos. 110 AVENT8EA, v. a se h>sa în voia îiitîmnlwi a n»ne în rîs»9in nrimejdie. AVENTSR'B, s. f. înlîrrinJare, neaintenfare. AVENTSRIERS, s. m. Kare Ka»ti> întrenrin-deri vane, asardoase, Kare intrenrinde fante îndn>snege Ka re»mind» s'B tragi» oare Ka-ri foioase, AVENTSRINTi, s. f. ITeatri» Hensmie sa* gal» berv&, K* nsnteri stnlsnitoare. AVENTSRIOSS-'*, adj. Kare nrimejdseuite Kare se an#Ki> lesne de vre an l»Kra. AVERă, s. f. avsgie, bogigie. AVERSIE, s. f. #ri», «misne. AVERT1NS-T», adj, amegits, Kani*. AVERTISSMENTS, mi AVRTISSEMENTy, s. n. Avis, înmtiingare, vestire; Urefagi», nre-Ksvîntare ne se n»ne la înnen«t»l anei Ki»rgb AVIDITATE, s. f. (lat, aviditas). l*LKomie, doring’b mare, nesagi», nofti» n< moderato AVIDX-i», adj. (lat. avidus), laKom*, setos», noftitor». AVISATSto, adj. îngelent», br&ga&tor» de sea* in*,? K»minte, AVISO, s. m. »n fel de Korabie mixt de res-bel» Kare dxwe sicrisori», AVIS5, ş. ni. (lat. avis), Itorerc Kibz«ire; aog»ri»; ţmijtiigare- AVO. 111 ADVaXATS, b. m (lat. ad, la; vocatrrs. kc-mata), venita, «tel Me am>n> rie «liuevn la jadenata, «iei 46 vorbemte nentra niiieva. AVORTA, v. a nauite Înainte de timn& AVORT1VS, 2 s. na. (lat. abortivus), omfr AVORTON#, | miic uit fanat arit.(vezabortiv)* AZIMSTS, s. m. T. (afabP al sempt. dramul drentft) Astr. Sngial Konriosa Intre meridianul ansi Iok mi an oare ţcare 4erKa ver-tiical6. Azimut Magnetic. arabi orizontala}, xonrinsa Intre meridiana lonalai uli meridian» 1 magnetlict; Kare nrbsoar* denliuayia anala» maţnetatâ. AZOT ATS, adj» sabstanjjele icari Konrind azot. AZOT#, s. n. (gr. a, firi; Cu>îj viagi'. T.xi/a* an Kornfr simnla gazosS elastic, îmcolora. hn mirosS, mi nare întră !n Komnosi-jjia aieralal, nae niwî anid, ni(i! alicalin&. ne-» trebahmiosfr resaflari mi nomhasti! (arderi), AZ8RS, s m. (arab. lazsr. albastra Henri»}), albastru »a nervi limnede. B. ,lt.\AL(Y s. in. o zeitate la sirieni mi la Fcuiwieni. , UABIXS, b. in. fijr. amcstoK Lti>ri. «Ic in>n>rl mi de vorbe. — Tsriis Isi ItabeLv muIc sa# amestenatn; limbile. . BABORD#, s. iii. T. Mur. nartca stingi» a «nei Korhblî. BADINAUit). 8. m. gliam». tot» «io na bc vor-lieuite într’mi kin mai serios*, mai asm*&. BAOAG18, s. n. (»ic*lt. bag. sanS). Kulaballit», toate l&Krtmle ne se alTh in ir*o robi» de familie, lsKrsrile ne Karl lo ia nineva fu K'blbtorie. BAGATELLtf. s. ii, Iskik dc nsyin nrey* mi nsiţin* trebsinwioss. BA1LLIONAGI5’, .s n, Tribsnalv koiiiiisss din jsdeKbtorî Kuri jsdeiva în iiMiiele lai Bailif sas innrcsnr» ks dinssl nroiesele loKbitori-lor* din Konrinssl st»h. BUlXIJX», s. ni. dregător* osti»mesK«, îu nsmelc Kxrsia se da drcntate Mior urii;o. nirî mi Kare avea drcntsl dc a Komanda nobilimea în tiuia de Irh.ae. BAlONKT'b, s, f. mi fel de KKjjitâ sas snan* gfc Kare se iimic in virfbl nsui'ii. BAK. BAIOKA, s. f. (ital. bajocco) sn fel de mo- ? neta (banS) Kare nreijsemte hîdhî narale. BAKALASKEA*T3. s. m. (baeca, mărgăritare; laurus, lasriî). nel din tîiX gradtf ne se ia într;o fassltate nentrs a ajunge Ia doKtorat. BAKANAL8. s. m, (lat, Bacchus), Larmă mare; sgornotS nroVenits din beijiă, BAKANALE, s. f. pl. înfăijiiiiarea snsî dar.ij§ de EaKaute mi satire, adiKă Knde se a* diîna tinerimea în nelea goală mi j»Ra, în aîoa sărbători lsî Bax«s în veicime* BAKANTT), s. f. femeie Kare ijinea sărbătoarea bascanalelorS, nreoteasa lbî BaK«s Femeie fdrioasă, fără r^inine, beijivă. BAKSS, s. m. T. Mit. zes yinslsi. BâKTIaEOLI), s. f. O făiirie iniKă dintr’o fo* iiyx de a?;rS. y / RVLADINÎL s. m. Sn» KaragiosS nisitalit, mai kx seamă KÎnd joKă într’o narte a Teatralei; iar în societate însemn. »nă oimsKare, nrin Filtrarea,sea msKalitx fane ne orî nine Să rîzx. BAlAMELT). s. f. SnS fel de Korabie mÎKă neanolitană n^mai x’snff itatart» mi ks nînZă* BAL AN II A, v. A se jjine în eKsilibr# (îtsm- , năin>), a se Ksnuiăni, a se legăna a ns Rădea niiri întro narte ni*ri întralta. BALANIJ!EU?>, s. m. O bsitată de metale saS limba ucasorniitahi, Rare* nrin Ksmrte* [/ 4(AjL- «4 #*• BAL. nirea, legonâtea sa, mîuiKT» Hcasorrm«flS; adj. anella Kare faue balange iui grestogî saS dramsrî. RALAINJJ'L, s. f. (lat. bilanx; de la bis de doi. orî; lanx, taler»), Instruments nare servi» a nregtfi gre»togile; fig. a nsne în balangi^a rtsrnnora, a citsamina KomnarîndS. BALB8TA, I b. (lat. balbutire\ a nronsuga BALB8IJIA, J (a vorbi) într»nS kîiiS iînner-fentS; a giugoni; a nronsnga anevoe kî-teva litere; a se înKsrKa la vorbo. BALENT>, s, f. 8iur fel de neuite, d'o morime foarte mare ne se nsmcinteini KÎtS, din grosimea Korsia se faue lsmînorî. BALENIER'L, s. f, Korabie eicjnato nentrs nesKsirea balenei, BALIS'L, s. f. î>nS fel» de semn» ne se nsne la intrarea în nort»rî, a arota loitsrile uelle mai nrimejdioase xorobierilor, BALIST't, s. f. (lat. balista), Mamino de rosbois întrebsingato la uei vexî; aueasta era în formo de nrauitie, k» kare se amixa nietre, sogcgî, foidii anrinse mi alte materii arzotoare. BALISTIRA% f. T. Mecan* Arta de a mostra differitele HerKKri hc faue bombele (gislele) la anunţarea lor». BALLADI»-, s. f. (Jat. ballare. a danga) îm» BAL. 115 fel» de'nQemi mÎKT» narativi bazaţi ne »n fant» istoriK». BALLET5, s m. Danij» fig«rat» eKseK»tati de maî rnslte nersoane ne «n Teatr». BALLON5, s. n. B'buiîkti «mnlsti ks gas& Kare se nsmeinte mi aerostate, adiKi obi-uiixi nlim k» gâzi, Kare e maî «mori de KÎt» aer», mi k» Kare se noate «rxa «fiii eva la o înilyirne maî mslt» sa» maî n«-ijin» mare înnotîad» în aer». BALLOT5, mi BALLT>, IlaKet» sa» teanni mare de mobile sa» mirfsri, Kirgî et«i. în vilsit» în nînzi mi legat» nentrs a fi trans-nortat» în alţi narte. BALLOTA, v. Afi agitat», a Klitina; a Cane ballotagi». BALLOTAIJIE' i s. f. Arsnxare de sorijî la BALLOTAGIS, f o alegere. -H BALSAMINT), s. f. T. Bot Sa» fel» de nlan-ti ne se seamini în gridinî nentr» florea sa nea framoasi. BALSAMIKS, adj. Sn» ne Kare are o nronri-etate, o his&mire, o Kalitate Ka aqeia a bal-sarnalaî, se zme mi kb »nS aer» o balsa-miic» KÎnd» ese .din malgimea nlantetori îmbalsamitoare. vy BALSAMIER5, s. m. t. Rot/llom&li sa» kq-naH»li din Kare K»rge baisam»li. 116 ^ ' X,. - BAL. v BALSAM#, s. n. (lat. balsamum), *o ssbstan-ili> saS o materia reminoasi» mi mirositoare Kare ese din nimte nlante sa» arbori mirositori. BAL5STRADT>, s. f. îmnresnarea mai msl-tor» bal«$trc sa» vergele slsjind» de no-doabi» de a înitide sa» a snrijini neva, —, narmaKlîK», BALSSTRT), s. f (gr. BaXaucm:>v fr»Kt» de grenadir» selbatÎK») T Arxit. Sn» fel» de vergea mix-b de fer» sa» de alt» qeva, din icare se Komn&ne balsstrada, narmaKlîK» d’as&nra »mri edifnii». BAL8STRA, v, A îmnodobi sa» a înxide k» o batestracta or k» »n» narmaKlîK» ne va. BAMBî>S5,l s- m. T bot. £>n» fel» de trestie BAMTţ#, | in India. Kare este însemnat'» nrin Kreuiterea sa 4ea ;mare de trei s»te stînjeni. BANALITATE, s. f. T.Feudal. Drentsl» ne are domnsl» »neî momi d’a s»n»ne nt Kh>Kaini st>î amwina la moara lor» etw, BANAT#, s. rn. N»me dat» la oareKari nro-vinijii, BANDAGI5, s. n. banta, funie de legat» *ieva$ 4ingT>toare nentr» vi>taman,i, boinorogi. BANDE», s. f. Tr»n'b. tovi>r'Linie, grhnwta. BAN 117 frlNDEL^TB, s. f. nangliic*, Kordea leg*ts-r* miKT>, BANDEROI/B. s. f. stegsle^s minS; nigKsre; Kîfrea de n8inK*. BANDIERT>, s. f. (lat. bandnm% Hîirsls stea-gsrilorS ne se afl* în itansl» snei armii-nsse în rindw nentrs a fndenlini fcnKgix-| neaeî,adÎK* Kind» se afli» la bătai a la zmotrs. [BANDIT S, s. m. (ital. bandito). T Tîlxars ,f*-| KT>tor& de rn, xoi^ff; ni. vagabonzi, Karî i sînty asKsnmî nrin tinderi, mi xari faxs jr. nelle mai mâri rele, desnsinds, jefoindtf, omorind» ne KT»lT,tori. B \NKT>, s. f. (ital. banco) 8nS fel» de gr 5-; mad* de toate lsKrsrile, es, o banx* de ; bani sa& Kasa în Kare se SEimb* bani, «nde I oamenii faK§ nego^s ks bani, Karî se ns-I meSKy zarafi; — banx* de nisinfr ne mare, | Kare e nrimejdioas* Kor&bierilorS,—Iavixj & t. ne Kare yiedff înrolări la tnxoal*. p\NK.ER8TT>, s. f. (ital. banco. banx*; rotto I, r'mtT») vezi banicrsijie. BiNKET'b, s. f. O miit* lavij^* sas banii* r f&r* rezemttoare. pANKETS’, s. m. Osn*ij§t mas* solemn*; ma„ I st» Knde se ad&n* nineva neutra o mani-[ festaijie. 118 BAN. BANKIER#, s. m. A'jella Kare ijine bamca, iui Kare fa'ie Komerij# ks bani; zaraf#. BANKRSIJJE, s. f. Mofl^zia, faliment# Kas-zat# din nimte îinnrej«n>rî. BANK.R8TX, adj, negsntftor# Kare a emit# mofl«z, neavfnd# ka ne nl'idi datoriele sale. BANIANI, s. m. nl. #n# nonotr# din India rjbS'britam». Kare se înKina la idoli. B\N#, s. m. Grad# de nobleiji». BAOBAB#, s. m. T. Bot #n# arbor# foarte gros#, în Afrixa, BAIITEM#, s. m. (gr. Baicri^ci sm>]#). #nsdin Mele 7 taine nrin Kare se KremtineazT> mL neva, Botez#. BAnTISTERI#, s. m« Loxsl# sa# biserhca fhKsti, lingi, xatedrala sa# BiseriKa Mea mare, snde se botează oamenii. Maî însem-neazT, mi registrul# xnde se SKria nomele a4ellom, Karî se boteza. BAIITISMAL#, adj. Me are ranort# kk bante-m«l#, Kare e effeKte hrî; Kazan# de botez#. BARBARIE, s. f. Starea xnsî nonor# selba-teK#, grosier, neMÎvilisat; Krszime, neomenie. BARBARISM#, s. n. Se Intrebsinijeaz'B în,,, tr’o vorbire Kînd# Mineva m vorbemte dane regalele gramatiMeî; — xrBzime, asnrime. BAR. 119 ŞURBAR5, adj. Kr»d»> asnr», neomenos, sel-^ batiK», snumat»* la iniint, la suflet». BARBIHIONS, s. m. K^ijel fl OKOS». BARZI, s. m. ni. Nirnte noeijî ve se afla» la 'leliiî un» nonor» vexi», nari Kinta» virtuţile, fantele mari, alle mai multor» eroi sa» oameni mari, Karî a» Kîintigat» o mulţime de învingeri, ini alte izbînde. ÎARITONX, adj. (gr. Bap6: grav; tcvocyton»)* î>rn» fel» de glas» gros» mai ku seanvt la mu. zîk'b; - T. gram. se numemte bariton, avele vorbe Karî a» tonul» la silaba de lîngi>sfîr-rnit» sa» nenultim’B. i..VRIT2f, s. m. T. xim. Sn» fel» de metal» tare, venuiui». iARKAROLA, s. f. 8n» fel» de xînteK» Italian» KÎntat» de l»ntrarî veneţianî, rARK/B, s. f. (ital barca), vas» mÎK» neutru ¥ a merge ne anele Kurghtoare ne laKuri, I m'Bri; luntre. |AROMETR», s, n. (gr. Ba'por, greutate, (jisipov., t nvLSur'B) T. fis. Instr»metul k» Kare se m*B-t soari» mi se Konoainte anxsarea aerului. BARONAGIS, s. n. Starea mi realitatea ba-1 ronului; însuniirea ve o are vineva d’a [■ fi baron». MARONIE, s. f. I. Feud. Momie, ir&mînt» 120 BAK. Kare, dx a*iest» titl» »n»i baron» mi în Ka-re baroni made li A IU)IN 5, s. iii. T. Ist, Se n»mia altx datx baroni torn nobili sa» domni »nsi regal»; aslxzî îiist, titl»l» de baron» st> dx n»-inaî la a «ie ia i-tarî a» o momie k» titlsl» de baronie. BALET), s, f. B»Katx de fer» sa» de lemn» dreantx mi l»ugx. BAEEE1T), s. f. (itali. barretta), 8n» fel» de bonetx, sa» nxlxrie mixx. BAKE1EET). s. f. Adunarea mai multelor» b«Kxiji de lemne sl»jind» Ka sx îniiizx o tresere de a întră în orarni», -»nde se ia mi vama nentr» intrare. Insemiieazx mi »n» iie stabil» Kare sl»jemte de margine mi de anxrare es: Snania are barierx Kare o de-osibemte de venini msnijiî Hirinei mi Marea. Mai însemnează mi înniediKare la or lie Isicr» es: trebve a n»ne barierx la n»-terea sea. BAEEIKADA, v* A fa*ie barinade, îmnedi-Kxrî inimÎMÎlor» nrin gtxmxdiri de or *ie în mijloKsl» dremsbî- BAEKIKAL)T>, s. f. bTi» fel» de întxrire, Kare se nane în mijloKsl» dr»m»l»i în Kontra vrxjmauisl&j; de al» înnedixta st, n» înainteze mai denartc. BAR. 12l â BAS ALT#, s. m. (lat. basaltus), T, Mtner* #n» fel» de mar mori» neagra. .BASALTI'KS, adj. Meia ne este format», faxul» de basalt», CASANT), s. f. rielea oinreg'jbtitTî, deST>virini-tr», x» Kare se servi> de ordinari? a axoneri K7»rijilr. BASANAT#, adj. Or ne om» xare este ars», înegrit» de soare. BAST>, s. f. (gr. ittdc, rnzim). Ternei» te* molie, fundament». în arxitcxter-B tot» neia ne rjine stîlii^l» unei xoloane. în geometric: linia xare se onsne la »n» ungi» drent»; sunrafaija asunra KBriîa sc afli) toatB nar-tca unui trun» solid». Asemenea nutem zine kb drentafcea este basa (temeiul», fonda mentei») or K’M'eî autorit^rp. BASîLISIv#, s. m. T. Arxit. mi ,4tnic. Sn» fel» de nieariie fabulos», desnre xare neî veirî, rnaî xusearvns oamenii Mei de rînd», zinca kb omoare or ne nine numai ic» vederea lsî adj Nume ne se da la fie xare biserixB nrinuinale sa» maî. de KBnetenie. BAS SET#, s. m. Kîine de vînBtoare xare are ni«roarile foarte sxurte. Asemenea se zine mi desnre un» om» ale K7>ruia nini-oare In nartca de la mold ini nîn7>nîn ge- 16 122 BAS. nsiti, sînt# foarte sx«rte «în ranort# k« talia sea. BASSEllX, s. f. Stare de degradare morala Kare faue a se sxvirini aKte Kontrariî dig-ni foiţi om«l«î. înjosorire; tot# neia 4e fawe »n# om# onest# nrin Kare se înjosoremte. BASINETL, s- f. b«Kafca vea mini» de nlatin# gx«rifo sa# sKorboroasx în Kare se n«ne iarba de nximct» la armele de foK#, sa# tigaia armelor#^ — ga«ra în Kare stringe toate ijevile iţesxt«riî a doa a riniKiW#, a-diKxîu a^eastB ga«rxse stringe nrin aneste iţevî, toatx materia sa# «rina din riniKÎ-d’a*ri trex# în bxuiiKa «d«ltsî nrin «reitera sa# iţeava Kare d«ne «rina d’a*îi la bxmi-Ka, mi anoi dafo afarx; — «n# fel# de nx-Ixrie de fer# »ie n«rta oameni de arme; — rilantx ne xcremte în livezi în mare m«Iyi-me, floarea sa are o K«loare a«ritx, este aKrx mi iste., BASSINS, s. n. 8n# lox# xam# adîriK# sa# av«z# miiv# de arix, mai k« seamx la fîn-tînî mi la norfctfri «ude trag# Korxbiile,— «n# fel# de italer# mare rot«nd# sa# oval# adînK#. Asemenea ini In grxdini sînt# nim te lottsri aditni nline k« ant> de «ude se «dx florile; 'liunnea Kare arsnxx ana în s«s«. BASS& s, f* Ţ. Mas. iîartea «neî b«Kxgi Kare 123 BAL. A iV*e a^se a»zi sanetele uelle mai grave în aKKortltfri; tontei mai gros».— O vioara inare. BASTA. adj. (ital. basta), ajunge. destel. BASTARDA, adj A^ella Kare e nBSKst» din-tr’o ainestiKBt»n, de sidav» mi liber»; sa» Kîine nxsKst» ditr?»n» ogar» mi »n§ d»lT>»; — Konil»g n-LSKSt» din fiori; — Kare n» este d’o adev’Lrat'B snegic dar Kare se anronie urî’mî ad»*ie k» anea snrgiib. BASTERNX. s. m. 5n» fel» de Kar» tras» de boî la nonoarele veni de miaz'B-noante, mi la regii Fraiwieî s«nt» nea dîntîî dinastia. BASTIDrf>, s. f. Nsmele ne sedT» în Marsilia mi în loK»rîle desnre miaz* zi ale Frannieî, la nimte Kase fi>K»te la gara nentr» desfa-tari, netreneri. BASTILT», s. f. înKisoare. BASTIMET^ s. n. Zidire imbreag*, mare, Klxdire statorniK’B, temeimKB; zidirile regali Ka nimte forterege; Korabie de resboi», de transnort»; -or ne fel» de Korabie. BASTION5, s. n. întărire n»gin» înaintata, afar i> din KOTirins»l» «nsi Iok»; - întăriri, în-nrej»r»l» »nei Hetbgî, de niatri» sa» de Ki>rrBmidrb. BAŞTONADI), s. n. Lovire sa» bătaie k» bastoanile, ^ 124 BAK. BATALION??, s,n. O trart de armata nedes-trj> de maî mxlte SKtimî de oameni, Karî Komnsn» xn» regimente. BATAVf, s. m. nl, Nsmele veni ce se da lo-KKitorilorS din Olanda. BATELIEIIX. adj. Aurelia a K^rxia nrofesie este de a KÎrmxi xnx bâtei», lsntre. BATEL8, s. n. 5n8 fel» de Korabie iniK'b kx Karc xmblK nxmaî ne rîxrî, ne ane Kxrg'i»-toare; - KaiK». BATTAGI8, s. n. T. A gri. Treerats cerealelor», senararea grînelor» de naie. BATTERIE, s. f- LokxIx sade se arneazx msl-ijimea de txnxrî la bătaie, - maî mxlfce tx. nxrî adsnate la sn» Iokx, mi amezate de a da în vn&jmaiirî; - txnxrile Karî sîntx nxse îmnrejxrxlx Kor&bielor» nentrx a se ant>ra de inemicî. Bateria eleictriici»: xnirea a maî mxltor» bxtilce Kare slxjemte a nrodsce o mai mare nxtere de elcKtricitate. BATTOLOGIE, s. f. Rcncgirea nefolositoare a xnxî acelsiaui loKrx. BAVARDA, v. (gr. Ba(ta'£etv, )3 a vorbi nimi-K»rî, a flercxri. BAVAR8, ini BAVARD8, adj. Sn» om» Kare vorbeinte ff>r& mT>sxr^ - flcitar», nalavragi», Kare vorbeinte lxKrxrî de nimit;». BAZAR8, s. m. N xrnele iie se di> în ntrijile tl- BEA. 125 sxritsl&î la - tîfgBrî nsbline, uii la loKBrile Blide se vinde sidavî, robi. BEATIFICA? v. a (lat. beatus, ferinitS; facere. a fa^e) A nBne ne nineva în imnxrslS femeilor», a Kanonisi, BEATIFIKAJÎlE, s, f. Ferhire, amezarea în nBmxrBl» fericirilor»; - ÂKt»l» nrin Kare liana, d»nx moartea vre »neî nersoane, dexlara kx acea nersoanx este în n»mxrsl» fericirilor». BE\TIFIK.S-rbj adj. O m»l» acella,icare se face fericit». BEATITSDINE, s f. Fericire, n» se zice de KÎt» n»mai în sens» de fericire vecniKx adiKx cereasKx, es: adevxrata beatitudine este de a vedea ne Damneze». BEAT5-T>, adj. (lat. beatus), Fericit»; K»cer-ni*», evlavios»;-fig. cel ceîntr’o nartidx de joKB, se SKBtemte d’a mai j»Ka kb cei aiul, dar de a nlxti nartida sa. BEDSI1N8, s.m. N»mele ne se dx Arabilor» nari trxesK» nrin nxdsrî, mi mai kb seamx ameliora, Karî faK» tîlxxrii xoiţiî. BE18, s, m. Titls ne dx T»rci la gabernato* iilor» din nrovinijie. Blil\AKDT>, s. f, Ilartea femeeaSKx a nenr. tel»! n&mit» somn»l». BEKARR8, s, m. T. Mus. im fel de semnt (jţ) 126 RLL. Ui forma natratalsî qe se n»ne înaintea »-iifi note, K.are fssese înBlijatB saS sitobo-ritB k« o j«m-btate de ton», nentr» a o d»-qe ian>mi în ton»l» st,» natsral». BE AZ7)?*^. f. tfn» fel» de nasT>re nsijin» în“ teliginte uii k» qou» I»ng». BELf IGE11A1NT8-7), adj. (lat. bellwm resbel gerere a nsita). Ilonoarele, Kari nortS-rezboi», Kari se bate, noartB IsntB* resboitor». 4 BELLIKOSS-'B, mi BELLATORS. adj. (lat. bellieosas bellator). ResboiniK», KBnsia’î nla-qe toi» dat*na a se bate, a fi in l»ntB. BELLONA, s. f. Sora l»î Marte ze» resboi slsî sa» zei^a resboi&lxî. 4BELLS-I>, adj. (lat. bellus)f Fr»mos»; ner-soaiv» Kare are tn>ssrile nronorgionate, o fisionomie vie, mi uimne Kolorî nlBKste o-Kilor». T, Arte. Bellele arte Frumoasele in emte m»gsri. BELVEDERE, s. f.(ital. belvedere frsmoase vedere). LoksI» de «nde se noate vedea o mare narfce a »neî ijf»rî;- KinrnK», mi din aneste loK»rî se namte o frsmoasB nrivire. BEMOLS, s. m. îfri» fel» de senin», in M»-sîkb, ({?) Rare are forma »n»î mix» b, ne se nune înaintea »neî note nentr» a omiK-mora k» o jamBtate de tonS. BAN. 127 IÎEN5, saă BEENS, s. m. 5nă felă de arbore sas KonaHiă Kare Kreinte în Arabia. Are nirnte noame din sîmb^riî Kxrora se fa'je snt-de-lemns nsmită de Bea; este ff>ri> mirosi mi 11141 odafcn ns se rîuwezemte neia ne fa*ie Kă narfrrnatori faxă o mare întrebuinţare de dînsslă. BENEDI4ITATE, s. f. rsgrf>4snea iie se fa4e mai nainte d’a uiedea la masi». BENEDIKT#, s. m. SnS Iskjps bine zisă la vreme. adj. Insdată, blagoslovită. BENEDIKfllE, s. f (lat. benedictio, blago-slovenie; dela bene bine, dicere a zi4e). Bine Ksvîntare, blagoslovenit; - nitirea 4e se faiie in BiseriKT> de lireotă, Kare bine. Kbvinteaz'B ne oameni, mi fhKxndă assnra loră senuislă Krs'jeî; bine-K8v*f>ntarea nsn-ţiata», este aseia, Kare se d'b de K-ntresnă lireotă aueloră Ksnsnaţî. bine K3VT>ntarea nbrinteasK'L ne se d* fiilor;se nsmemte o Kas't de benediKţisne, sn de dornnemte evla vie, smerenib sas o Kasn îmbelinsgatB, BENEDIKHIONAR», s. n. Snă felă de Karte biseri4easKT» in Kare se Konrinde toate formele blagosloveniei. BENEFMlS, s. n. Folosă* nrivilegiă sas oare Kare înlesnire oră bine fanere aKordatb de gsbernă sas de nravita Kbîva. 128 BEN BENEFI llENÎJT7>, s X Facere de bine; dir-niMie, galantomic. BENEFICIA, v. ft. A trage vr sn» folosi, vr’ soft K'bintigS de xndeva. IÎENE.F1.4IALN, adj. Tots Mea Me nriveuite la folossliL KTiHi ţigările mi veniturile Bi-serÎMeiuti. BENEFI41ARX, s. m. Ucl ue iilironomisemte coate l»Kr«rile »nei Kase dsnx o icatagra-fie; - Sn» nKtors saS alte nersoane în folosslS Kxrsia se db o renresentagie teatralx, BENEVOLĂ adj. (lat- benevolus de la bene, bine mi voie, a voi) binevoitori, Kare voie-mte a fane bine. BEN1GN1TATE s. f-Bluidege, milostivire,bs-nfctatea nelsi mai tare, Kontra Mel&î mai slabă;- a qel»i mai ssneriorS uxtre Mei# înferiorS. BENIGNA, a ci j * (iat. benignus) OmS milostivi, blxndK, bană, ich inima Imix (Im. ^ BEENAKD1NS. s. ni. KxlsgTji’S - din ordinali? Sf. BernardS. BESANTă, s. m. Monedx veiie a înnxragilorff greni din KonstantinonolS, BESTIALITATE, s. f. Dobitonie nxKatslS Me se faMe mmrxMixndsse kk »n8 dobitoKv. BESTIAL#, adj. Mea Me gine de dobitoMÎe; dobitoMcsrcS'. BES. 139 w * BEST1ARS, s. ni. Niuite oameni la Romani, o'STiiuligi a se lxnta kx dobitoanele feroase într’xnS felx de xierKtf. BESTIE* s. f. (lat. bestia) Dobitoicx; -— fig. omx. nrostS iinsitx de sniritx. BKSTIOLy, s. m. Mîkx dobitoKx;— fig. ko-nilx hrh dxxS; nrostT>naKX. BESTION&, s. n. HîokxIx Korabîei BEZOA115, s. m. Iliatra ne se formează în traiixlS xnorS animale din India* mi se kredea kt* are nimte nxten, tainine. BIBLIOGRAFIE, s.f. (rg. Bi,A(ov, Karfe, sitriS}. fflsiinga de a itxnoasne ini de a niti tot felelx de Krr>rip mi manxSKrinte vckj. BIBLIOGRAFI, s. m. Hei ne este ad?>natS kx Kxnos'iingn a totS felxlx de KT>rgî mi e-dijjiele lors , anella «are fa*ie Katalogxlx Khri^ilorx BIBLLOWIIAFIK», adj. Hea rn,i nrenjoase. BIBLlOTEKAIty, adj. Mc ÎS 4ie estenshSd’a avea grije de biblioteK’B BHJLiOTERT), s. f. (gr. B/X’.cv, K&rte ini Or,*/), denozit). LokxIS xmle se'-'nine xn8 17 13© BIG. mare ramară de Kxrijî bine auiezate; ra-legerî, KontraKte, Kataloage, alle mai msl-toră svrage totă de ană felă &aă de felS deosebită. BIFORMtf, adj. 4ea ne este ferată, nlxsms-ită, alrataiiă ra doăx forme. B1FTEKS, s. n. ftnă felă de Karne de vara nrxjiii saă frinfe ne grxtară. BIFSRIyA, v. (lat. bis, de doxorî; farKa f»r-ra). A desnarte în doăx nxtgi; a se în fsrni, a se Kr^rana. B1F&RKAIJIE, s. f. Desrrtrijire in doăx nxnp. lorală mide se desnarte in dose nxruî. BIGAMIE, s. f. (bis, de doae ori, maritagi?*). Luarea în ras'btorfe a doSt femei d’odafe; nelegiuire. BIGARA, v. A înnestriga vnS Isras ra foije nenotrivite. BIGOTERTB, s. f. KBuerniwie, evlavie neste nn»S8n» mi ssnerstigioasx. BIGOTISMy, s. n. KaraKtendă saă KaJitatea bigotîfhrî. BIGOTS, adj. 4ellă ne este ranernira rteste mxsBrt,, dară sanerstii^iosă, fariseă. BIJ5TERIE, s. f. ^Uitfvaergie; meseria a^elaia, Kare vinde gi^vaeriKale. BIJSTIERîf, s. m. Gitfvacrgiă, Kare vinde gitf - vaerÎKale. 131 BIK. BIK0N5, s. ro. î>rn# fel# de Kîîne mi*# Kare are n^rsl# l«ng#‘ mi moale, mi nassl# skvyL BIKGRN8, adj. Dobitoic, Kare are clo’B Koarne* BILANIJ&, s.n. Arătarea nrin o lista», ane-gsijetorilor# mi a altor# nartÎK«lai î desnre tot# we are sk ia mi s-b dea. B1LLIAED&, s. n. i>n# fel# de joK# «nde lo-vemle bilele kk «n# fel# de baston# nxmit tăcu; 1ok«1# «mie, mi masa ne Ka-re se joa-ke> a^est# joK#. BILIONX, s. n. 0 mi-B de milioane. BIL8, s. n. (lot. bilis). 8n fel de materii» liKKid-B verz«e, ne se formează în fiKat; fiere, venin*. B IM ANS, adj. (lat. bis, de doi» ori, manus, mint), K5 doi> mlînî. B1N0KL5, s.m. (lat. binus d«nk, oculus okîs). Lorneta, OKianS nartativ# uri îndoit#, adiKi xv doSi» mosoare «nite înnre«ni>,; nrin Kare se noate vedea obieKtele kk amîndoi okîî in onelain timn#. B1N0K8LARS, adj. (lat. btnus, dania, ocularii s 0K«lar#). llentro amîndaoi okî. B1NOM8, s* n* Kîtitne algebric KomnKS’B din dsoî termen! adiK’B de do#x iranul «nite între ele nrin semnal nl»s# (•{•) sa# minss# (—)* A-{-B este an# binom#. BIOGRAFIE* s* f. (gr. Bice, viai^T», 'Yp'-'ţw, 132 BIS. SKris). Desiirierea desnre vieijcle oameni-lor& însemnagî sa« nartiK&larî. BIOGRAFIE#, adv. Rea ne ijinc de biografie. BIOGRAF??,..adj. SăriitorS de yiege; a«toi« nare a SKris« «na saS mai mslte vierje nar-'tÎK«lare ale .oamenilor^. BIIIEDtf, adj. (lat. bis. de do«i ori; pes ni -nior«). K« do»i nisioare; animalw Kare «m-bli în do«i nisiorc. BIS, adv. (lat. bis, de doi ori). A doa oari. Se întreb«in. serîrnl a se ^reneta aseea se s’a zis«y s’a fiicst», s’a Kîntats. BISAN5AL# adj. Se zise desnre nlante nari trieSKff npmaî d«oi ani. BISKORN#, adj. TotS Vea* se are o formi neregulaţi», Mişcaţi,;, iţanotr iviţi. BISM5T#, s. m. X. .xim, -ffaS -felS- de metal se se frîjnge lesne, avîml o fagi albi mi Kam galbeni. BISON#, s. in. (lat. bison).. SnS fel« de bo« selbateK« în Amerina de Nord«. BISSEKTRIIJTi, s. f. T. Geom. O linie Kare îmnarte «n« «ngi« în dosi nirgî eK«ale. B1SSEKT#, adj. An«l Kare Konrinde 36G de zile. adisi lsna Febrsari& este de 29 zile. B1SSEKS8AL#, adj. Illanti, Kare Konrinde în floarea sa, organele mi birbitemtî mi BTT. 133 ferncemt), snite Ha «n» Iokb, ne apelam» * K.o'feanfr. BLSTRîf, s. m. Vi>nsea de zsgrhvitS, Kare ore o Koloare Ka regina. BiTXMR, s. m. (lat. bilumen). IIrJE>KKrh, Ka-t^anv, smoah»; yn# fel# de materie neagn» anrinZTktoare. BIToMINOSS, adj. II'BKxrosS, K7>trT>nos&. BIVALV8, adj. (lat. bis, de do#T> orî, valva, yoaste). Kare este format# din do#r& iveşte, clin cîoSt» gioane, es. Skoîhî. BIZAR#—7», (lat. bis, de dso'b orî, varius, variat#). Hisdat# ; fantastiK#; Kanmios#, estraodinar#, neobimisit#. BLAMA, v. a. dojeni, a defăima, a xsli, a iumsta; a fa^e o dojenire j#deKi»tor«l#, snei nersoane vinovate, neutre ic&lKarea legilor# mi a ordinilor#. BLAMABILA, adj. Mei# ne este vrednicele xslr», de defăimare de blestemare; Mei# ne atrage la sine srb, blestem#. BLAMI). s. f. X«te, blestemare, defbîmare, imustare, dojain>. BLANDI4I8RÎ, s. n. ni. Lingyiiiiri mîglisirî; vorbe, Kari se nar nteK#te. BLAXIIIETT). s. f. T, Tip. 0 bsKate de stofa Oe lini», or de mutase, iie se n«ne îmire- ■ j«i\>lj #nbi teaSK#, Ka si>’î dea o ani>sare, 134 BL©. mai notrivilt; T* xiw* \stoft nrin nare se strciconrt sironsiî sav alte liicside groase. BLASMÎMA, v. a. A blestema, xali, aforisi, de Pitim a. BLASEKMAIiE, s. f. Blestemare, x»lire, afari-senie; defăimare. BLASFEMATOltS, adj. Anela Kare blestemx, blestemxtor», xslttoiTf. BLASONT>. s. f. Arim>rie; adunare de toate anelea mc alKtteesKff o marKt. BLOKA, v. a. A îmnressru, a înK»nj«ra o cetate, xnS oram^ kk ouitire Ka st se nre-dea, mi itiwnini st o Konrinzt. f KS f BLOKAGIC, s- n. Gr&tnezî formate de mini netre, k» nari se «mnle IoksIv dintre dosi zidari, f'ijKÎiids »nS zidS foarte gros». BLOKAKE^s. f. îmnresararea »neî Hettjjî, «ii»j oramv kk ouitire. BLOKS, ?. i». BotobonS, o adunare de mai mslte l»Krarî, Karî formeazt o materix grea mi tare, nreKsm este martnsrt, fcrnelsicrat. BLONDĂ, adj. *Iel» «ie are o faijt Konrinst între galben» mi alb»; nltviij», galben». BLONDSRÎ, s. n. nl. Orbote de mttase ini de alte materii. BOA, s. ni. (lat. boa). Sn» fel» de^iuarne veninat»; blant îng»stt rotandt. mi lsngt, ne o n»ne damele la gît»., BOM 135 BOLS, s. n« 8ni feli /Ic xani f&K«ti din mai m«lte me di xa mente; alimentari,, grămădi» de b«xate mestexate, *ie este nssx ne limbi» xînd se îngite* BOMBARDA, v. A bate o cetate x« bombe sai gi«lele, a ar«nxa gialele. BOMBARDA, s. f. Mamiiri» de resbeli, k* nare se slujea în vexime de aromea netre mari ass«nra vraiumauiilor». BOMBARDARĂ w ( adj. Timar», Knre di>, BOMBARDATORS^ jar^nKi. giidele, arcileristi. BOMBTi, s. f. Gittlea de feri gxarit'L mi sra-nlst't x« earbi> de nsuiKi», avlndi în g«ra gT»«riî «ni xibriti, xa xîndi va K7»dea josă sx se snargi». BOMBI m. (gr. Gîmlaxi sai verme de mutase. BONBOANE, s. n. nl. Kofet«ri, zaxarixale, avîndi forma xam rondi». B0N1EIKA, v. (lat. bonus b«ni, fieri a se fa*ie). A îmb«nţtţiţî, a n«ne «ni l«xr« Intr’o stare mai b«m>; a desnxgsbi. BONIFIKAIilE, s. f. îmb«nT>t'Lijire ; nsnerea «n«i l«xr« într’o stare mai bsirf.; adăogirea venit«l«i «n«i l«xr«. BONETl, s. f. îfni feli de găteai* a xansbî; KT>*ii«h>, sx«fie; T. A nat. Alli doilea sto-inaK» aii r«megbtoarelori. 136 BOf. BOllAME, s. m. î>n§ fel» «le sare, Kare în-lesneuite tonirea metalilor»; 8nS- MS de niatri» ne se aflT> în Kansls braauitelor. BOI!DA, v. a. A tivi a margini, a xoforî mi laKrs, aî da margini. BOBDEL8, s. n. Kasi*, aKoneremîntS de femei desfrînate. ^BOBDSRT), s. f. Anea ne îmnodobeuite marginea mim Iskvs; tivitbrT». BOEDbRT, s. n. ni. Margini; anea *ie ks Kare se nn>rgineiiite «nă lsKrs; irareg?. BOREALĂ—T>, adj. Kare este din nartea nordglsi saS mînz’B noante. B0K1K8, s. m. T. xim. 8nS anidaL'formats din varS mi OKsigenS. B0R8, s. m. T. xim. b'nS KornS simnlS ne iţine de idasa metaloizilorS. BOTANIKTj, s. f. (gr. BotjcvyearbT», nlan-tx). Sniinga vegeta lelorîr, Kâre se okmit> desnrc desKiierea mi Klasifixarea nlantelor. BOTANISTE, adj. 4elS ne sivrfe desnre bota ni kt,. BRABANTT>, s. f. î>nS fel» de nînz'b groasi>. BllAMELE \ l/9 s. f. (lat. brachiale). BrxijarT» ornament?;, ne femeile noart'b la mîînî. BRA4IAL8, saS BRAXIAL8, adj. T. de An . Se zine desnre totS ne se ranoartr5, ne se BRA. 137 RRAXMANS, sa» BRAMINS, s. m. Filosof, . sa» noni> Indian». BRAXMANIKS, sa* BA>I1NIKS\ adj. Tot» nea ne ijine de braxman». BRAXMANISM3, sa» BRAMINISMS s. n. Dok-triiii». învT>!|T>t«r'b a braxmanilor». BRANDEMBSRGîf, s. m. Iloţloabi» de K»si»tyr6, ~ ne se fane la ga»ra naşterilor»; neanraz. BRANIBETT), s. f. Kr'&Ksij'B, ri»myriK,B, stîl-nare. BRANIHIALtf, adj. Aqea ne ijine de branmi». BRANUIlă, s. m. (lat. brachium brayy). Ramuri», KraKi»; T. A nat. Srexe nrin nare neuitşle res»fli>. BRABA^ v. A ari»ta nrin fanţi» nrin l»Kra-re, ki» n»’î naşi» de an» l»Kr», desnreijsenite ne nineva sa» neva, a înfrunta or» iui ne nerÎKsl». BRAVO, adv. Zinere îmnrsmstati» din Ital. snre a anla»da neva. BRAV&, adj. Viteaz», Kavajios» Kare are malt» K»raj», mărinimie. BRAVSR'B, s. f. Vitejie, isnravi» militari», res-boinÎKi», mărinimie. BREF8, s. m. SKrisoare a lianei; - tinÎKary? Kare araţi» slajba din fie Kare zi la IîiseiiKi». BRETELEI) s. f. Şn» fel» de finiric ne se n»* ne ne »mere mi Kare i^ine neva. fi? 10 m BRI. BRID8, s. n. Xt>i|»î leg'&terL-qe se nsne la o mierie Ka s^ns Kaz^, mi nare se înoadi» ssb barbb. BRIGANDA, v. A tîlx'fcri, a jefai, a ri»ni qe-va nrin omor*. -t BRIGANDAGK, s. n. Tilx'briejefaire ftiKtft'B nrin omora. BRIGANDINT*, s. f. Arnn>tsn> vene? «nîTfels de nents de ZT>brale de fer?y. BRIGANTIN5. adj. TîlxbresK», nea qe ijine de tîlxi>rie. BRIGANTS. s. m. Tîlxars, jefsitoi», rânitor», Kare se înbog'bijeuite nrin jefairî, omorâri. BRIK8ET8, s. n. 0 bsK^iKi» mixa de oijel- BRILLIANTA, y. A laxra diamantale, ala foia k« feije de desabta Ka nu d’assnra. BRILLIANT5, adj. Strelsqit# Kare stntls-qernte, Kare are o mare lamiirb. BRODA, v. A Koase flori sa» alte figari ne qeva. \ BROKANTAGItf. s. n. Negoijtf ks tablouri, js-vaeriKale medalii, etq. BRONIIIIALft, adj, le se atige de desn^riji-rile resaflxtoarei. BRONUIIS, s m. T. Anat. 8na din qelle dosh> desnarijiri la ressflatoare în gîtâ nr*iw Kare intra aerils la nh>mîni. BR0JII6R5, s. f. 0 Karte miK*, Kare e tiartea sneî k-bi’^î întregi avînd foile linite ; Intre dosi» foi saS SKoarije srayirî. BR8TALISA, v. A se nsrta ks nineva as-nr», mojinemte. BR8TAL1TATE, s. f. Dobitocie, mojiMÎe între-bsinijat'b k» asnrime. BRSTAL#, adj. Nenonlit, dobitonesK, mojiKos. X BR8TIFIKAIJIE, s. f. ITrostire, dobitonire, mojinire. BB8T8, adj. (lat. brutus). NeltfKrats, nenio-nlits, grosS. BSDGET8, s. n. IllanslS ne se faMe deKBtre adunarea obmteaSKB Ka st nerHetezedesnre veniturile mi Keltselile statahrî. B8FFET5\ s. n. 8nS fels de dslan* nentrsa înKide vasele mi axonerimele mesei; mas-B ne Kare se n#ne Mele neMesarie nentrzr gustare; mas’L snde se nsne ne la balsrî mi alte adsti-bri, bx8t«rî de tot* felsl», în KÎtBijime de vase de masi» Konrinzîndy tots felslv de mînKBrî din Konfiserie, mi altele. B8FF0NA. v. a. A fa*?e sa* a zine Meva ks , SKonS de fa*ie na st> rîzB Mineva; A faMe*^ ne m'bSK'Lmi», a fane ghrnie Kam mari. BSFFONERIE, s. f. AMeea ne se faMe şa& aneea Me se ziMe nentrs a fane st> rizT>; nrBSKBriqie. B8FF0NS, s. m. IlersoanT» deteatrs al Ki>r8ia siionS este^ tuun&i de a fane ne nsbliK* »% 140 B8L. rîzx; Karagios», Kare fane ne aln/i s-r rîzi>. adj- glsmerj, de rîs», mrf>sKTjriMos. Se întreb-mi în nriviiiJja stilslsî, dcsnre felslS SKricriî. BSKEŢS s- n. Adunare de flori legate înnresni»; »n» miK vers» grat»lator nentr» nsrnele Ksiva. B5LBK, s. m. T. de Boi. 5n» fel» de rBdi»-Miins în forma Meni. B8LI/B, s. f. SKrisoare a lianei SKrisT> ne ner-gament» mi neMetI»itr> ks nl»mb», Kare ko-nrinde vre o norsnK'B din nartea lsî. BSLLETINS, s. n. bn» bilet», sa» o miKis foîijT» de xibrtie ne Kare ’uri SKrie nineva vot»l» sx» la vr-o alegere, înmtiinijare mixi» nrin Kare se dfc de mtire nKbliK»l«i în toate zi. lele desnre starea l»Kr»rilor», atît» nsbliMe KÎtS mi nrivate. BSLEVARDb, s. n. II’BmîntblS ne se înalijb înnrej«r*l» »ne.î qet'Bijî înKin^ind» întărirea ci; bsstion&^lbK» tare*HeanKjte^ o ijan» de iiivasisnile barbarilor», -v ‘ BSLGESIEf sft Honsl»!» ofe jos» Kare seo-. k»j\i> k» meseriele Mele mai groase. BSRGEStf, s. m. Refoijean», loK«itor» al»nxi oram», on>uian& dintr’o Klas» mai de jos». BSRG5, s. n. Sat mare »nde se faMe mi tlrgsiv B5RJ0NS, s. m. M»g»r». BSRJGNATîf, adj. Hisnit» de versat» £bRST>, s. f. n»ng*; saic» miit». BST. 141 ||8RSIER<5V s. m. SKolary, Kare se ijine k» Kelt«iala statalei într’o SKoalx; stineiidists*. Ş5SOLT), s. f. IiistrsmentS in mijloKxlff K&r&ia ţ: se afli» »nS ans magnetat^ Kare st-s totgr deasna îndrentat* KT>tre NordS. BSTILIE, s. f. SnS felS de vass; T. fîsic. Bu-^tilla de Leide «nde seasKsnde eleiUrpiitatca ■Mji'r ■ ţP'Shtt a o vedea, mi nsinds nineva mina ne !p$a9 va simjji nimte sgsdsitsrî tari. jlSTONIERS, s. m. Gasr& de nasture, gaarf» i fBKtft* în xaiirf* nentr» a netre'ie snfc nasture i iirin ea. |tfTONS, s, m. Nasture; — Msgynr, boboKy. \ lJEDE, v. (lat. cetlere, a se retrage), A l^sa. a abandona »n» l»Kn> la cineva,- a da K»i-va vre »n» l»Kr» ka sVl» st'MiîneasK’B. fjg. mi f!s. a se ssn»ne, a nx se on&ne, a n» resisfa; a se rcKxnoainte sa» a fi rensnos-xxt» mai inferior», mai jos» de KÎtx altxl», MKDILT), s. f. (esn, nedila, e mÎK»)* Snîr semn» mix» în fornvb de c întors» de Ia drcanta la stînga, Me se n»ne sxb »nele lit-tere nentr» ale snimba nronsnijia. HEDRÎ>, s. m. (lat. cedrtts\ T. Bot xedrx, Snx fel» de brad», arbor» din familia Ko-niferelor». 4EEAL0I10DE, s. m. nl, (gr. xe a molxrn-Kilor», Kon» lor» e înKonjxrat» de ninioare. *IEK8M. s, m. (lat. ceocum), întestinxl, Mei mai gros». CELEBRA v. (lat. celebrare) A în'Lhja k» lasd'B, a îrnnrT>mtia la»de ; a solemnita, a serba »n» maritagi»; a ST>YÎrmi o xxnx-nie k» toate neremoniele K»viinMoase? - o înmormîntare. ent. HELEBRANiy, s, m. *Iel ne sirvinneiiite letargia. cel. r 43 CELEBRAjIIE,l s, f. (lat. celebratio). Fanta de CELEBRARE, | a nelebra, slujirea, si»vîriiiL rea ks no mira a sneî ksxkuiîî. ewt. CELEBRITATE, s. f. (lat- celebritas). Ren.i-tagie mare, rensme mare; solemnitate, nomni* CELEBRA, adj. (lat. celeber). Famoss, vestită, rensmity. CELERITATE, s. f. (lat. celebritas)^ Vitessi», is-gime, şilingi», grăbi», nrini». CELESTĂ, adj. (lat. celestis), Ce gine de nerS, neresKs, se zine nrin Inerboli», de nea ne este de o natsri» es4elenti». C£LETT>, s. f. Henetie iniira. CELIAK.Ă*T>, adj. T. Anat. Sna din arteriele Abdomenxlsi, T. Med. Kind nîntenele se deinarti» fi»ri» si> fi mistsits bine bsicatele^ CELIBATARĂ, s. m- Cel 4e tr^emte în 4elibaty ire’nsaratff, fli»Ki»s. CELIBAT#, 1 (lat. coelebs), Neînssrare, sta-CELIBAIJIE, | rea »nei nersoane neiussrate» CELLtfLARĂ-'L, adj. Kare e KomnssS* formata din Hellsle; gesbtsra Hellslari», gese-tsra alsi»t»iat'& de fire foarte ssngirî iui în-nletite, Kari înitonjsrf. uii iratrsnde în toate organele Kornsl&î. CELL5LT>, s. f. (lat. cellula, Kameri» mini») • odae miKi» a »n»î religios#, iataK; fie KarJ din K*LS8geleo4e faK# albinele mi din Kari 144 MED. se Komnsoe fag»r«l; T J5ot, ini T. A nat miqî gî>»rî ne se v^d» în diverse ijestfori mi diverse organe. v MELL8LQSS, adj. T. Anat mi Bot Kareeste înrrjsrijit» în nellxle. HELTIKS, adj. (lat. celticns), Me ijine de Mel-n,i, nonor» veKi» din Galia. MKMENT A. v. T. xim. A fa^e nementa^e. MEMENTAljlE, s. f. T. xim. K»Krare nrin Ka-re se aleg» metalele sa» se snah> a»r»l. MEMENTS, s. m* T. xim. Sus fel» de rrraf» k» Kare se alege a»r« din arginti sa£ k» Kare se snalft a»r»l. T. fisiot c>n» fel» de element» Kare învxlemte smalţ», dinţilor» se-miKomn»jii ai rsineg^toarelor» xni Hei Kom-n»ini aî Elefantslsî HEN0TAF5, s. m. (gr. y.evbr, gol» xaşoc, Morrnînt»), Mormînt» gol». T. Arx. Monx-ment» în-hlijat» în memoria »nei nersoane moarte al KT>r«i Korn» n» se g'BSeinte sa» Kare a nerit» în na»fragi». MENoVITIKS-'L, adj. Me ijine de Menovit». MENQVIT#, s. m. Kenovit», K'blsg'br» Kare trrf>euite în vre o irmi'hstire. 4ENSEAB1LS, adj. Ilentr» Kare se nl'Btemte. Kontribsijie, dajdie. MENSORI AL&, adj. Me are ranort k» Tiens»ra. MENSORS, s. m. (lat. censor), Magistrat» Kare- m la Romani ginea registre de nsmxrxl neta-genilor» iui de averile lor» uii nare avea drents de a nerneta moravurile mi Kondsita lor»; nel Me xontroleaz-b hotrarea altoia; neî ne eKsaniineazx Kxrgile, jsrnalele, iiiesele de Teatra et»r înainte de a le nsblitca sa» a le renresentn, în gimnnsie: nel înserni* nat» kk ssrvegierea stsdielor» mi x* mân* ginerea banei ordine mi disninlini. HENSS. s. n. (lat. census), Konsicrirgip, xa-tigrafie; registre xare xongine nxmele to-tslor HetxgenilorS mi averea lor; T. Jurîsp. (feodal) arenda tn bani ne se nlxtea ne fie Kare an» nentre nxmîntxl», mouiia ne o avea Isata de la sn nronrietar» mare; fig. xontribHgia ne nlxtemte nineva, dsnxKarc’î se dx drental» de a fi alegxtor» sa» alesS denstat» la Kamera renresentntivx. HEN.3SHA, v. A xritixa, a dojeni, a mxstra, a nerneta o sxrisoare snre a mterge dinţi’insa «ie e vxtxinxtore sa» ne n» nlane. MENS8RABIL.S-X, adj. Me se noate sensara. ^MENSttR't, s. f. (la*, censura). Dignitatea mi fonKgia nensorelsi; Korrexgie, dojanx; e-xsamensl» xxrgilori;, jurnalelor», ete. mai nainte de a ft nermisx nsblixarca lor» ; xan-nelaria Heissoreloî; lledeansx disuinlinarx, nronsngatB de Korml» inagistralsn î, ord- *iEN. nala avoKatfilor», Kamerile-notarii etc. Kdnrfo' anelora din membrii lorS nari a» greiuitS în datoriile lor». ţJENTA8R8ţ s.m. (gr. xtvxetv, aîmmaige tx6$o; tasr»). Tr mit. Monstr» ssb formt «mani» nîni, la brîa mi de la brî» în jos» Kal»7 (taarS). T. Konstelagie meridionali). CENTENAR#, s. n. Sataiu vezi Hentsrious; adj. Kare este de 100 anî. HENTENT), s. f. Sstime; Ki>ir£tî% de ai£rb Kare leagi» anS sk«Is de IOO fire. HENTI, (lat. centiimjv o'sgt-B, se adaogn la n&«* mele vni togilor# de înţssn^ uii araţi) a 100 narte din a4ele anitogîy s. e. lientim*encr»* Hentiar»,* Hen.tigrann>, Hentilitri» etc. HŞNTIGRABS, adj. (lat. centuin, 100; gra-dus, grad»). îmrrbnjit# în IOO de grade.. ^ENTlMTxi s. m. (inonedb).» A s«ta narte din »n franic, MENTON, s. n. (lat. cento). Baita to de noe. zie Komnss'b de verssrî sav fragmente de vers»rî lsate de la oare nari astori nelebri, asfels amezate în KÎt» si> deasns sens» dif-ferit» de 4el original»; Svragi» Konmss» de b»K'Lgi l»ate dfti algî astorî. lÎENTRALISA, v. A Koimentra, a »ni într’»n anelaurî nentr». UENTRALISAIjIEţ s. L Adunare de neva în wv. r< •Mentrir, T. Politic. Resnirea diverselor* ^t-tribxiiiî ale nsteri nsbline într’sn miie nsnrtr de nersoane, . .n«se ssb direKjjia ssveranslsi. 4ENTRALS, adj. lIe e în nentr»; ne jjine de Mentr»; de ande se îmnarte neva. $ENTRl.F8GS-iS, adj. ffare tinde,-se dem>r-L* teazt, fsge de nentr*. pBNTRIDETS, adj. Kare trage, merge snre | Hentrs. PÎ1ENTR8, &. n. ;(lat. centrum). T. geom. ff»n-l tsl» din mijloKtflă Kiitfî «iernă saă sfert, î n«iit»l$ Kare e eK«ală demsrtată de toate - «n»ntele «rirKonferinijei sa* ssnrafeiji sferne* mintal» snde se întîlnesK* toate diametrele; mijloKslă «nsî sn3£iă oare Kare. «1ENTSMVIRATS, s. m. Dreg^toxia ansi nen-, temviră. UENT^MVIRy, s. m. Xn* fel de dregttoră la f Romxiw. nl. (lat. centum, 100, viri, bidr-bayî). Zene jadenidorî la Romani Kari j«-dena» nrhinile nivilc Kensiderabile. MENT&I1LS—T>, adj. (lat. centuplex). însutit*. JIENT8RIE, s. f. (lat. centuria). Ssstime, koiht nanie de 100 oameni. *IENT«niON^. uii Mentsriă, s. m. {lat. centu; ris). 4el 4e xornanda 100 de oameni la Romani. 4JÎRAT&, s. m. {lat- cera, neart). T. Farmacii, 4ER. 148 alifie mai ixfslt $a§ mai ri«)iin liKsidi, a kt,-Ha bas* e »nt»l mi ncara.. 4ERBER5, s# m. (gr, *pe&c, Karne, £cpoc, Karfc mT»nî»KTi). Kîîiiele k» trei Kanete i Kare d»ne Mit. greito - Romani, m>zea noar-ta infernalei, fig. gardian, nortar» sever», neomenos». 4EREBEL8, a. ni. Kreeri mini îmHrxtsl» qe-rebrslsî »nde se afli, mi arborai vieije*. 4EREBRAL$, adj. 4c ijine de Kreeri. 4EREBB8, s.m. (lat cerebrum), Kreeri qeî mari înitiiuî în K»tia osoasa.a Krani»i»i mi Kari se deosibesK» de Kreeri Mei miMi nrin îndoitsrn nieli Dara-mater, 4EREM0NIAL$-i>, adj. 4e gme de 4eremo-nii, Me Kontinde Mereroonii. 4EREM0NIE, s. f. (lat. ceremonia, rit» saK-râtS) Fdrinele din afara mi regalate ale Kslttfltfî religios^; formali txiji *ie se observa în solemnii bijile nxbliqe nentr» a le fane mai nomnoase; Antele de Mivilitate qe nar-titulari ’ini da» «ni altora. 4E11ES, \ s. f. T. jlf/t. Zea seMerimsl»], fia 4ERESA, j l«i Sat*ra» mi a Ebei T. astr* o nlanetb. 4ERT1F1A, J v. (la. certum, sigsr»; fieri a 4.ERTIFIKA, j deveni). A dovedi K t »n lb'Ki» este adevărat», al» assigsra. 1IER. J49 PîERTIFIKATOES?^ s. m. înKredmgtorîf, cel jfs *ie adevereaz'b o Kezhinie, o vtvbrterie, o l ffcgi>dseaH, «n bilete. ^lERTIFIKATSj s. n. (lat. certum, sig»rs; fa-cere, a face). Atestată, însitristf, nri>rtsri-:(• sitor& desnre ceva; adeveriniţi». [flERTIFIKAIJIE, s. f. Îiishicss assigsrhtore. |lERTIT6DINE, s. f. (lat. ceititudo). Assig#-| rare ne denlin mi întreaga desnre ceva; sta* i bilitate, statornicie. *11ER5I, v. A Itfstm kk ceans. -f HEU8MEN, a. m. T. fisoL Materia g*blbxe [mi amari» ce si> seKreti» in sreice. ^1ER8MIN0S8, adj. 'Ie ijine de *ler«meii.. I^IERSS'B, s. f, T. xim. KarbonatS de nlsmbS1 I K« faija albi», dress, ssliinanS. gHERVIK ALS—adj. (lat. cervix, cerbice * ^ 4 gîtS). T. anat. ce njne de cerbice, degît*. ^BSARIANNTj, adj. (lat. cedere, a fri>ia). 0-^jitifagie xirsrgiKalx nrin Kare se SKoate ko-nilsl din nîntecele maici sale nrin tbetan». HESSIE, s. f. (lat. cessio). Lsxrare de a da, X / de a transnorta snS lsurs assnra Ki>rsi sin-tem& stonini. HESSI0NAR8, s.m. Hei ce nriimemte o cessie. HESTIE, s.f. Vezi Ksestie sas Kestie. lJESTIONARtf, s. f. Vezi KScstionarî;; Ke-stionarS. ' ®1ETA1JEE, 5. ni. Kiiy, fel de nerntc de mare), nel» din srmi» ordinv al xlaseî ma-fniferelors". *1IAK0METR?>, s. n, iirsfcrsments Karexo-tbr-bîiite desimea Kolori albastre a atmosferi. 11IAN0GEN5, i ş, m. (gr. xuavb;, albaslrs; alIAN8Ry, ( Yevo$9 generaţie). T. xîm* SnS KornS gazosfc, Komnssy de xarbonv uri de azot?;. ţlIKATRMJî, s. f. (lat. cicatrix),, semnslv «ie iT>mîne de la o ram»*, ijes'btsra Kare astmrB rana; fig. nati» de rsniine. ■IlKATRIKbLTi, s. L Semnsle^v de răni*; T* fisio. o ^rai-L ne se aih> la «ns Iok» ne ssnrafajja gT>lbinf>ri jobIsL 4IKATRISA, v, A «se vindexa o ţan*L. a lfcsa semns de raw'B 4IKATRISAJJ1E, s, f. Formarea zneî HiKatriHe-^IKLOliy, (gr. xfoXur, okî» rotsnd». T. MlU 8riamî antranofagi; fierari l«î V»lKanS k» sus okrt în frsnte* 9IKL8, s, m, (gr. -k-jxXoc, HerKS). Krxgy, xn neriod, o serie de «n n»rm»r determinat de anL 4IK0NIE, s. f. Barzi». Fig. basm?. miNDRIKS—t>, adj. He are raiiort* ks hi-lindr?, Kare are forma nilindrshn. *HLINDR8, s. m. KornS rotendS mi l»ngS de o grosime eiisali». T. geonu Solid»!? £©r~ fnât# rfrin miitfKrea «usî reKtar»gxl#7 ne se învîrfcemte înnrejsrsl# xneî.margini imobile* Wb ini K1MT), s. f. VirfS, Karbiie, HIMBALT) mi KIMBALT>, s, f. (ar. Ku^«Xw). T. Mus. Istrsment# nuisiKal# foarte veivi#, fdrmat# de do#T> diSKbrî de ara mi» ne se HtoresicS Biiîd# de altsl# dsne taKtsl maşinii. HIMENTy, s. n. (lat. coementum). 8n# fel# de tenKsealf» Koînnss'b de var# ordinari mî Kt-r rTbflaîdb sa# niatn» nisati», se întrebsin. snre a foia inflgeuga smidifogiî as&nrn zidslsi. UIMIT1RI# mi Kiniitir#, s. n. (gr. Ivoq/.Ypfcm). Lok»1# »nde se îngroarrb morgii. ^INEGETIKT), s. f. Arta viVhtoriî. HINIK#, adj. SeKfo de filosofi veicî fori re-urine* kari se degrada# la gradai animalelor#. MINISM5, s. in. Filosofia siiiiK^. H1NQ*1EFAL57 s. in. 8nS fel# de maîmsge al itfbror# Kan# seamwb kv al iciineloL HIRKONmSIE* s.f. (lat* circum* îmnrejsr; coes-sio, foetsrb). Taere imnrejsr; s7e. Serbarea T berii îrnnrejsr# a Domnv,lai lisss Xristos^ ^IRKONFERENIJ'L, s.f. (lat. circum, îmnrejar, fero, d»K#). Kontsrel «nsi nerft#7 linia Kare hiKonjoar'b o ssnrafagi» rotsiufo, oKol#7îm-nrej«r# al# «n»i l$Kr» mi Kiar de n» va fi rotand# des^viruiit#. HIKKOMFLEKSîf* adj. (lat. circoniilcxus* k#f- 152 hir. bat» în arics). Semnal» (A) ne se nsne dea-ssnra »nor littere sine ale sKimba S5net»l&. HIKKONLOKî>IJIE, s. f. Herifras», esnliicarea, deslsmirea »neî idei, «nai Igitrs nrin mai înalte zineri. MlHKONSKltlE, v. (lat. circum, îmnrejars; scribere, a SKiie). A limita, a margini, a nane margini. T. yeonu figan» ale KT»riî la-t&rî ating» Meritai^. H1RK0NSKRIIIIJIE, s.f. Mărginire, nea mc mxr. gineinte întinderea vre «naî KornS; T. geonu a MirKonSKiie o figvrb în sn» mcik sa» *>ji8 MerK» nt’o ftg»n> noligormlx. ^Ii\K0NSIiEKT£'-7>, adj. (lat. circum, fmnre-jar»; spectare, a se »îta). Ilrtfdeiit», inije-lents; k« băgare de seam-B la Mea ne fane, la nea ne zise. ^IRKONSDEKţlIE, s.f. nmJeuj^, înjjelenMi»-ne, btgare de seaur* la Mea h® aise saS fane. 4IRK0NSTANUT), s. f. (lat. circum, îiimrejsr; stare, a fi). Ilartiicslavitate Kare întov&r'Mue-mte o fant>., un lsKrs, îmnrejsrarc, întimnlare. 4IRK0NSTAN}JIALS'-'& adj. T. Gram. Kom-nlimentş Kare araţi» o WKomstanij'b de timn, de Iok». etc. MIRKONVALLAUIE, s. f. (lat. circum, vallum, Intbrire). Ulcni£sirc, întărire Me faK îînnre* săritori înnreju&l lagxrbl^î lor» snre a se 153 ¥' ambra *de attăKsrile din afan> mi aj«toare-Ie ininmrilorir. SÎRKONVliNI, v. (lat. circum venire, a veni).  îniuela, a anrtgi; a întrebsinija viKlenii snre a îml&nleica ne cineva Ka st» faKi» nea i- ne rtoftimS de la dinssl. MIRKONVENiJIE. s. f. înmelBmsne viKlean*. pilliKOJNYOL^jXIE, s. f. (lat. circnm volutare, ?'• a rostogoli). învîrtire, maî mslte oKoale fo-Kste în nrejarsl snsî neutra; T. anat. tn-Koh>wea ne fane magele în abdolment, în-Kolxnirea Kreerilor» în nana. 41KK81T8, s. m. (lat. circuitus), îimrrejara. 4IRK8LA, v. (lafc. circulare, a învîrti înnre-jsrs). A se niiuiKa tntr’sn Kiny nirK^Iary, ratand*, dejsrs îmnrejsr»; a se dsne mi a • veni; fig. a merge din imn*b în mînx; a se nronaga. a. se r&snîndi. 4IRK8LANT8-T), adj. Kare e în nincslaiţie. 41RK8LAR8-T>, adj. Kare are forma snsî serKy, rjbtsndtf, Kare se iniiiiKB desKriindar an§ nenea; norsnKB, îniutiinijare, SKrisoare, adresaţi, la diiferite nersoane nentrs «ns a-Melauiî Stfjets. 11IRK8LA1J1E, s-f. învîrtire, miuiKare dej«r5 înnrej«rS-, minunarea lsKrslbi Kare nirxsl’B, lsKrarea de a se d«ne mi a veni. 4I11K8LATOR8, s- m. Kare faye st» nirKsle. 20 154 HIR. s. n. (lat. circos), Lok» nentr» sneK-taKole n»blme de alergări de Kaî, kIx-dire rxtsndi» »nde se dx renresentagii de joKsrî de Kaî. HIROGfJiAFy, 6. n. SemnT»ttfrx, fig&rî, KaraK-tere ne marginea «nsî SKris» snre a se foia îndox, SKOgînd«se de «nde e nrins». TiLRTl), s. f. Semnslegft, »n» hg neînsemnat. 41SALMN8-'L, adj (lat. cis, dinKoane, Al-pos. alni). Kare este dinKonwe de Alnî. liiTADELT>, s. f. Forteregx, netxgse Kare este în o netate sa» lîngx netate mi Kare Knmand'b »neî netxgi. ^ITADINS-T), adj. Kare loK»eiute în netate. H '..TA, v. (lat. citai-e). A Kema snre înfxgi-uiare la jsdeKatx; a adsne de mxrtsrie, de eKsevnnls Mele ne a zis vre »n» bxrbat» mare. 41TATORS, s. m. Hei ne niteazx. UITAIJIE, s. f. AKt» nrin Kare nineva se Kin-mx Inaitea magistrattflaî; ordin». UTTER!0R5«,L. adj. T. geogr• de dinKoane, in nartea noastrx. sITKRNi, mi HISTERNI, (lat. cisterna), Xazna, reservori», nxstrxtor» s&teran» de anx de nloaie.. MTRATS, I adj. T. xim. Anid de lxmîe, JTUIKS, | sare de lxmîe. ,;JTKlNîf, s. ni. Ka faga lxmîi. 155 HIV. V qiYIK», adj. nefoijenesuS, ne nriveinte ne Het'BjieanS. *1IVILISA, y. A inbîmxfoiji starea îuteleK-t»alx, moral'B mi materiala a »n#i nonor» din o garx. *nYILISAIÎE, s. f. înbsnxfojjirea sfori înte-leKtsale mi morale; starea Helsi ne e ni-vilisat», nrefanerea snei jsdeKxijî icriminale în «na nivilx. ^IVILITATE, s. f. (lat. civilita»), Itertare blinda; nolitiKx In nsrtare, onestitate, maniera onesfo de a trxi în lame; vorbe nivilî, Komnlimente etn. ^ÎVIL^-T*, adj. (lat. civilis), ^efoijenesK», orxmencsK», nea ne nrivemte ne nefogeni «nsî stat». T. Jm'is'p. stx în onnosiijie ks Kriminate; sfo în onosiijie ks militar». qiVISIE, s. f. Vezi bargesie. + *»V1SMS, s. n. Reunirea KaîîfoijilorS Kari faK» ne b»n«l nefoijeanS, zel» «ie are site nefoijean» nentr» natrie. D. DAKTIL3, (gr. cdxwXoc, deget»), s. n. Mt-s»n> sa» nbiior» de vers» la noeziele latine sa» gre^e, Kare este format» de trei silabe din Karî *?ca dîntii» e l»ngT> mi nele alte doT>oSK»rte. DAKTILIOTEKT>, s. f. K»legere de toate nîe-trele sK»mne triate, lsKrate. D AKTILOLOGrlE, s. f. Limba sa» vorbirea din degete. DEKTILONOMIA, s. f. SoKoteala sa» legea d&ne Kare se soKotim» ne degete. DAFNE, s. m. Lemn» K’LinesK#. DALMATIKT>, s. f. Veuimîntsl» ije noart-B DiaKoni Katolinî KÎnd» sl»jemte letsrgia. DAMASKINA, v. A bBga, a fnnlînta b»_ KBijele de a»r» sa» de argint» în fer», in ogel» la ST>biî, n»msî etc. nentr» nodoabB. DAMT>, s. f. Doamna, Kosoani; anea Kare nossedB o domnie, »n» drenl» de a norsnni. DAMNA, v. a. A osfndi, a nedensi, a blestema ne nineva k» msnKa .iad»l»î; a osândi la m»nKa iad»l»L DAMNABlLî>, adj. Vrednix» de blestem», Kare merita osînda iad»laî; neriK»ios», »-rit», sitîrbos», blestemat». I ma ne MÎneva kk numita iadshd; a osîndi la I rtumKa iadslsî. |l)AMNAlJlE, s. f# OsîndT>, blestemi, nedeansrb de iadS\ 1) A?{ÎJA, v. A dim^si ajsKa, a miuiKa Kor-n$I§ Konfornrâ sîmetelsî &neî vo'ii sas als I «mfî instrument?. mi DANLţS, s. f. J&Kare, Jokb; ÎS, adj. A «lela nare danijeaz*, ' Kare joaRT». 1)ARDT>, s. f. Laime, suS fel# de arnr&> itare se asvîrle kk urina. DARDA, v. A aromea, a asvîrli o ariiro dsne K’jm» se asvîrle lancea. ypţARfRT^s. f. Ilagsb'b, Kassare de nerdere. JDEALBAIJIE, s. f. SKimbarea vi>nseleloro f negre în albe nrin nsterea foRslsi. DEBANDAMENT, s. n. Neorîndsiala, ernirea l «far* din tr’o narte, tsrbsrare. fer 7 ■ DEBANAf v. A desfbiiisra, a deslega*,-A se denarta din rîndsly sneî nete. PE BARDA, v. A lerr&da ne nineva. DEBARKA, v. A desK7>rica lemne dintr’snv vass de ne an*b ne «SKatS. DE BEL A, v. Ase rxsboi, a bate ne vr^uimaiu. WffiUTOBS, [s, !»♦ Resboitoro, bireitoro. 158 H1K. DEBILITATE, s. f. Sh>biqi»ne, nen«tinijT». DEBILA, adj. Slab» nenstinqios». icbraia’î linsemte nsterea. DEBILITA, v. A sh>bi, a deveni slab» ne. nstinHÎos». * DEBILITORîf, adj. Datorata», 4ell» qe este dator». DE^EDE, v. A rxnosa, a omorî de o moarte fireasKX. DECEMVIR#, s. m. ?>rn»l» din qeî 10 slsjbamî qeî alegea» Romani nentr» faqerea vre »nei Kodiqî de lege. DEHEMY1E8LS*adj. Kare ijine de deqemvir». DEUEMVIRATy, s. n. Vredmqia^ sl»jba »n»i decemvir»; - timnsl în nare Roma se KÎrmsia de deqemvirî. DE^ENNALîf, adj. De zeqi anm nare yine zeqe ani, Kare se lntoarqe la zeqe annî. DE4EIIT0RS, adj. Inmel'Btor», amăgitor», vtalean». %■ DE^EIIIJIE, s. f. fnuielvb|iiane9 amăgire, vtalenie. DE4E[[TA1]IE, s. f L»ntT>, nrigonire, qearto. DE4IAEJ, s. n. Mi,s»r’b de sxnrefaij*, Kare este a zeqea narte dintr’ »n» ar» (ar» a-re 100 de metre natrate). DECIDE, v. A xot’Brî, determinata îndemna; a se înnredinga as»nra «n»î l»Kr» indoiosS. DEq. 159 fcEHIGIRAM’î), s* m M-BS^ri» de greutate, nare Ş este a zenea narte din grama♦ (3 grame | mi neva faK» xn» dram»), pJEHILITRT), s. f. Mhsxri» de Kanamtate, na-■ re este a ze*iea narte din litri». DECIMATOR#, s. m. Zemsitor», dijinam»; | anela, nare are drent» de a lxa dijma de 1 la o enorit>. BE^IMAIJIE, s. f. Zeqisire; IxKrarea de a I zenisi. foEHIMA, y. Zenisi, a xotxrî la moarte ne | »nx din 10 inmî la Kare a Ki»zxtx sorg*. CDE^IMI), s.f. Zenisiali»; se nxmia zemial* mai nainte, a zevia narte ve se lxa din venita, rile bisemeî, nentrx or» ne trebxinge im-nortante ale religiei sa» ale statxlxî. DE41MT), s. f. Ilreg» de monedi», Kare este a zene narte din franK». DE^IMETRS, s. m. M’BSxrB de lxngime Kare | este a zenea narte din tr’xnx metru. (do»* ^ metre fane anroane xn» stînjinx). iDWISIFS, adj. OtBrîton?, Kare determini», I oti>ramte neva, Kare fane si» se aleagi» o nrinin'B înr’sn» fel». DEMISIE, s.f. (lat. decisio).Pesolxgie, otarîre; se zine de nersoanele, Karî otxrBSK» Meva, mi de materiile assnra KBrora se fane o otxrlre. 160 DMISORI», adj. T. de Jurisp. Ksvînt», js-rxmlnts otTbrîtorS de Knre atîrirr» saS n?in Kare se otaramte o nriMinx de jsdeKatx. DE^ISTERS, s. in. A zenea narte din tr’ans sterS. REDEKORS, s. m. Nertfiuinatâ, noMits, fi>r r, fornra. DEDIGNAIJIE, s. f. Desnrtjj», nesoKotire. DEDIKA, v. (lat. dedicare). A sfiniji nrin sl*jfc7» D&mnezeasK'B Meva; a tîrnosi; a nsne ne\ a ssb nroteKijia DsnmezeeasKx; fig. a înKÎna K%iva o Karte, sus svrajtf. DEDIKAIJIT), s. s. Sfinţirea, tîrnosirea sm î Biserini imierea s»b nroteKijia Dbirmezea-SKi) a vre vmi l»Kr«; fig. înKinarea »m,î Kxriji ne se fane Ksîva nrintr’o sxrisoa-re sas inSKriniţie ne se fane la înMeribto Kxru,eî. DEDIKATîf-Tţ, adj. Sfinijîtff, tîrnositS, nssS ssb nroteKijia Dsmnezeeasxx; ftg. o Karte in idiia tri> Ktîvanrin o insKririjjie la îiiMenstşl tî. DEDIKIJIE, s. f. întoarMcre, dare înanoî. DEDSHK, v. a. A sicxdea Meva, o sanix dintr’ alta; A novesti ks deamxrsntsls Meva; A trage, a exoate Meva Ka o srmare din altMeva. DED&KIjri), s. f. Sitxderea anei ssme dintr’ alta; rtovestirea ks deamxrsntsls a Misi lsKrs; a-3va , d . DEF\ 1BI lxicrarea sa»•* rezon»'» nrin Ktire tragem# sn» l»Kr» Ka o~»rmare din ir’altx. DEDSS8, adj. SKxzstx, tras» »n» l»xrx i desginare. DEFENDABIL&, | adj. Kare noate fi anx- PEFENSABIL8* j ratx Kontra xnxî inimix»’ sa» Kontra xnxî adversar». 21 162 BEF. DEFENDA, v. A am>ra, a snrijini ne qineva onn«ind»se la anea ne i se fane sa# i se zine în Kontn»* DEI ENSIE, s. f. Anware, snrijinirea ne o fa^e cineva, nrin SKriere sa# verbal#, altsia anT>rind»l#. DEFENSIVĂ, adj. Am>n>tor#, fbKst# nentrc am>rare. DEFENSIVI, s. f. Masările *ie ia cineva snre a sean-bra, nefbKÎnd aitneva de Kita se anT»ra4 DEFENS0R5, s. ni. An^retor#, aqela Kare anirx, Kare sssgine, Kare nrotege ne cineva* DEFINITA, s. n. Lins*, Kare linscuite* DEFIENTA, adj. Rbnsifcor#* nrensitor# kx tot deasna noate fi înmelat#. DEFIENJiTi, s. f. Bhn«ialbT nrenss#, temere d’a fi înmelat#, ssrnrins#. DEFINr, v. A însemna, a otT>rî IoksIS mi tim-nsl# nentr» oare-icare lsKrsrî; a desişuri «n l»Krs nrin gen»l# mi diferinjja sa; a arbta Kari ’î sînt# Kalit’BijUe sale ne ’l# distinge, ’ls deosibemte de «jele-alte lsKrsri; a margini, a nsne. margini Hn«î l»Kr» (finis xotar). DEFINITIVA, adj. OtM'itor#, isnrbvitor#, Rare isiirbvemte »n# l»Kr», Kare jsdeK'6 mi isnra-vemte fond» »nei nriqinî. DEFINITORA, s. nu Se nsmeinte astfel# m oart-icari ordine religioase anela Kare este 163 nssS, orîndjrit» de a ajsfca ne .»n5 starey» în trebile sale» DEFLAGRAIJIE, s» f. T. de xim* Oneraijia nrin^Kare »n» KornS este ars». DEFLEGMA, v. T. de ocim. A SKoate narte anoasx dintr’o sgbstanjj’B snirtoasx. DEFLEGMA1JIE, s. f. T. de xinu Oneraijia nrin Kare se s&oate din o s«bsfc-ti)]LjT> snir-toas'B, nxrijile sale anoase. DEFLORAQIE, s. f. SitKtvrarea, Raderea lloriliirg; destlorire. Desfeqiorie. DEGAGEA, v. a. A deszxioji, a l#a îrianoi *ien ne dedese zxlogg; a retrage a*rea «c a fost» angajeats; a slobozi; a’mî trage înaiioî vorba datx ssb niiiite Kondiiţitfiu, Kari n; mînKarea ne o fase sineva dimineaţa* DEKADT>, s. f. Zesime, snajii«l» de zese zile. Se zise desnre »n» «vragi», Kare este Koni-n»s» din maî mslte n-briţi, Kourinzînd» fie Kare narte 10 KT»r^î. DEKADENilT>, s. f. însenere dş a Kxdea de a se striiea, de a se rsina seva; tinderea »n»l stat» la K-Ldere, la ruinare. DEKAGONă, s.n. adj. T. geam. Fig»n> Kare are 10 »ngi»rî ini 10 Iatari. DEKAGKAM5, s, n. Masări» de Kanasitate în Franga, Kare are 10 grame (vezi asti> vorbi*)* JPEKALITRT), s. f. Mfcs»rT> de Kanasitate în Franga, Konrimle 10 litre. DEK. 1(56 DEKALKA, v. A SKoate ne xîrtie, sa» ne alt | iifcva isvodsl» »nsî desen», dsnx ne maî îrttîi» a fost», sxos» ne xîrtie transnarenta. DEKALOGS, s. n. (gr. î*xa, zene, K»vî»t»), Rele 10 nominî sa» Ksvinte date de Damneze» lfcî Moisi ne in. Sinaî Kare Komnxnea legea vene. DEKAMERON8', s. m. (gr. Ss*a9 zene, f/epbv). SnS fel» de SKriere, Kare icomnanea »n» svraj», mi în Kare se sxria tot» ne se ne-treqea în K»rs» de 10 zile. Se ziqe maî k» seam'b de dexameronvl» lsî Boxane. DEKAMETR6’, s.n. Mxssrx de sgnrafag'b, Kare Konrinde 10 metre (vezi asta vorbi»). DEKANîf, s. in. Re 1» maî vexi» dintr’o Kor-noraiţie, dintr’o societate. DEKANTAIJ1E, s. f. T. de xim. L&Krarea nrin Kare Ximistsl» varsx sa» SK»rge »n» li-K»id» anleiund» înnet» vas»l» Ka sx n» se t»rb»re. • DEKAIIAGLS, s. n. Karxijire, SKoaterea r»gi-neî ne s’a fxK»t» ne s&nrafarţa »nsî metal». DEKAITITA1|IE, s. f. L»Krarea nrin Kare se tae Kansl», taerea Kan»l«î. DERAEIITA, v. A taia Kansl» qel»î osîn-dit» la moarte. DEKAIUTATS, adj. Otarît» la moarte nrin txerea Kanslsî. DEK. 167 PEKASTER5, s. n. Mî>s»ri>, de s»nrafaij% ~ Kare Konrimle 10 stere (vezi asta vorbh). DEKASTILS, s. n. *(gr. Bexa, zene, gt6ay;, Koloam>). £>n» fel» de zidire, Kare are 10 Koloane în faija sa. DEKASILLAB'L, s. f. T. de gram. (gr. cezar, zene, cuXXaSv], silabb). De ze^e silabe. 'DEKLAMA, v. a. A rosti, a niti, a recita . neva k« glas» mare k» tonxrile ini k» ges-t»rile k» venite ale »nsi Ora toi*». DEKLAMAIJIE, s. f. [lronKnijare, rostire k» glas» mare, ks ton»rile mi k» gestsriie »n»i Orator»; l»Krarea a^elsia Kare denlam-a. DEKLAMATOR§\ s. m. *iel» ne deKlami>; se zinea desnre veKi retori, Karî ta'iea» eK. serniiji» la eloMÎnub în sxolile lor». DEKLAMAT5—T>, adj- Ilronvuijat» rostit» neva dsm» reg»lele Oratorice. DEKLAMAT0RI8, adj. 4e se atinge de de-Klamaijie; ne n» iconrinde de KÎt» n»maî deKlamagii. DEKLARA, y. a. A arida, a fane K«nosot», a da ne fayi> nev a. A se faie Ksno-sK»t»; a ’mî da, arida n»rerea, a se otari; a se da ne fa^T» nrin oare-Kare demonstra-ijie nsbliK’B kt> d'b drentşl» la o nersoarrh Kontra alteia. DEKLARA1JIE, s. f. Arătare, dare ne fai^T», 163 DEI(. 1 snsncre; însxrisbl# nrin xare se dii ne fag* I se fane KsnosKbt# neva; T. Jurisp. Adeverind b o-'brîre nrin x$re se dentar*, se a* rati» kt> o nersoant n’a vei it# st» se înfii» d'mieze la jbdexatb. DEKLARATIVS, adj. T. de Jurisp. Şe zine desnre »n# axt# nrin nare jse fane- x«nos-xst#, sc di» de faijh an# lbxrb; ari»txtorS. DEKLARATOR», adj. Aict# nrin Kare se de-xlanb, se arat?» neva, în nsbiin#. DEKLINA, v. A se novîrni, a se nlexa snre finită; a sx/bdea. a se slx»bi, a nerde din ns-teiî; a se abate, a se den*rta de la exba-tor# (se zine de stele); T. fisic. axbl# mag" netix#, a se abate de la direxjjibnea sa ko* inbirr , adiK'B d’a nx ar*ta snre Nord#; T. de gram. A fa*je s & treax* bn# substantiv nrin Kasxrile sale. DEKLIN VBIL», adj. T. de geom. Tot# ne se note dexlina. DEKLIN ANT», adj. Ns se întrebbinijeaz'L de xît# nsmai în ast^fraST.: Kadran dexlinat#, Kare ns observ* dirext# oare-xare din n»n^ tele xardinalL DEKLIN A TOR», adj. Mijloxsl# ne întrebbin-defezi, nineva d’a ns se jbdexa d’o jsdeKi»-torie mi de a fi trimis# la alta. DEKLIN AIJIE., s. f. T. de gram. Maniera d’a r 169 7^1 '^EKi ialie st> treaR-B xn» nxmenrin toate nasurile salle* mi nrin xrmare d’ale SKirnba; T. Astron. Se zme de stelele, nari se denT»r-teazi» de la eKxalor» fixind» xr»x arK» nrin nare se xotT»remte aweast'b den^rtare; T. fig. 8ngix Kare e formată, Konrins& între ~ nJanxlx vertiKal» sa» merindianxl» magnetiK» *^11» iTMnîntxlsî mi akxI» iriag’netÎK». BEKLIYITATE.* S; f. Starea sosi lvkw nare f ^sie' nfcvtfriitfr nostimi, novîrnims; nleKare. DEKOKIJIE, [ s. f. Koînnosl^ie inedinalTi ne BEKOKTS, ( se fa«ic ferbîndx în ane nrafsri sa» nlante medicinale. DEKOLLAIJIE, s. f. Lxxrarea nrin nare se taie Kansl». Aceasta nx se îutrebsin-ijcazB de kîL» manai a însemna tinerea xa-- nxlxî Sf. loanx lîotezTdorslx. DEKOLOEA, v. A sicoate, a mterge xoloa-rea, vimseaoa; a strixa faiţa xnxî lsKrx; al» face S'b’iiiÎ niarz/b fag a sa nntxralb. DEKOLORATy, adj. Kare’uiî a nerdst» fa ga sa naforalb, ’mi a st fixat» faip, vbnseala. DEKOLORAIJIE, s. f. Herdere de fau,a naturali), strixare de VT»nsea. bEKONUERTA, v. A tsrbxra xnx xomrertx o armonie de vo’ie sa» de instrumente; fig. a onri ni> cineva d’a ’mî nsnc în lxxrare 22 170 DEK nlan»rile salle, a t»rb«ra ne nineva, a*l» fa^e sb ’mî ncarzB KxmnBtxl». DEKONqERTS. s. n. Neînţelegere, txrb»ra-re, desfanere a »neî armonie de vone sa» de Instrumente. DEK0NS1DERA, v. A ’mî nerde onoarea, sti-ma resneKtxl», a fi linsit» de oninia n»bli-kb; a n» mai fi Konsiderat», stimat» etc, DEKGN81DERATS, adj. A arBta kb nx-mai e demn» de stimB, de resneKt», de onoare. DEKONSIDERAIJ1E, s. f. Ilerderea onoareî, stimei, resneKtsl8Î;ncKonsideraţie,nestimare. DEKONSILIA. v. A desfBtsi, a sfBtxi în kou-trB ne nineva Ka sb nx faKB »n» IxKrx, a’i nreverti xanxl», a’î întoarqe minţile. DEKONSTR8I, v. A se desnre»na nBrţile »-neî mauiine, xnxî disKxrs» xiieî frase. DEKORA, v. A înnodobi, a gBti o KaSB, »n» salon»*, a orna ne nineva kx o deKO-raţie, Kavalerie, kx xn» semn» de onoare. DEKGKATORîf, s. m. Rare fane deKoraţiî nentr» sj>rl)Btorî, nentr» teatre; Kare se o-kxtib d’a îmnodobi Kasele, saloanele etc. DEKORATS, adj. îmnodobit», gBtit»; dBrxit» kx o dcrKoraţie, kx o Kavalerie, k» xn» semn» de onoare. DEKORAIjlE, s. f Ornament», înfrxmxseţare, DEK. 171 nodoabă mai ks seamă de arxitextsră, de z^grăvie, âe sxtflntsră. - De teatre, înfă-ijiinearea loK«riIoră, snde se îmdnsemte kt> s’a săvîrinită o lsxrare; în ranortă k# nersoanele însemnează: senini de onoare mj de demnitate; xavalerie. DEKORîJ, s. n. Ilodoabă în semnă de zugrăveala siutf Kaseî; nea lie rnade bine; găteală din afarx. DEERE IUTA, v* A sflrîi, a nîrîi, a fa*re ssnet, sgomotă. DEKUEIIITA 1]IE, s. f. T. xlm. Hîneală, sfirt-ială, ssnetslă, sgomotslă ne faxă oare xari Sărsrî nsse în foxă. DEKRETA, v. A da afară ană dexretă, o noraiiKă; a da o otărîre în xontra xsiva xa Să’lă înxiză neutra a’î laa averea. DEKRETATS, adj. Dată afară »nă dexretă o noranxă. DEKRETISTîf, I s. ni. Anella xare sloboa. DEKRETORft, | de, fave dexrete ncntra a înxide ne nineva xa Să’î ia averea. DEKHETS, s. n. IIorsnKă, otărîre, jsdexată «ie ese dela o autoritate; normxa sn»j dre-gătoră de a l»a ne cineva la înxisoare, Ka Să’î ia averea; xslegere de vexile xa-noane alle soboareloră, mi de orîndselele afinijiloră Ilărinjiî. 172 1>EK. DEKtfRIE, s. f. Zecime; st, numia la Romani o trunx Komnxs'b de ze*ie solilaijî sa!) unu Kan» numitu d.cKurions; înrrj&rijirea no-nălbi Romana* Kave forma a zcmc/i narte din o «icntarie dar KMirindea mai mul tu de KÎtu zone netxijoni DEKî>RIONS\ s. m. Zeneria; incfelv, ofirje* ■ rulu, unre Kornand n neste o deKsrie, fie itare din Mei ze*ie jbdeKxtorî maiusinaU dintr’o Kolonie Eomxnx, DELATORI, s. m. niritoru, aKssafor»; a-Mcla Kare din ratate nîrauitc ne ali^i. DELAIJIE, s. f. Ilîrîre, arasarea, ne o faMe, unu omu rT>tf, altuia, la jsdeKatT». DEL7>SA, v. a. A nxrxsi, a imiusti, a Ixsa ne Mineva fxrx ajs-toru în mijloKulu neriicu-lelorc*, T. de lurisp. A nxrxsi unu lbKru, Kare era în stxnînirea mea. ^DELEGAT#, s. ni. Denutatu, trimisă, însxr-Minatu de a l«Kra neva în nomele altuia; însxrnnattf trimisS de a Mere sau a fane naMe, între 2 nsteri rxzboitoare dintre Kari una ’lu trimite la Mea altx mai tare. DELEKTA, v. A mulijumi, a desfată. DELIBERAJJIE, s. f. îmnuj^inare, îngustare, miKmorarea unui luitru. DELIBERA, v. (lat. deliberare). A MerMeta, a se Konşulta, soKoti, gîndi în sine, şau ku DEL. 173 aliji*, a se ptxrî, a faxie o otxrîre. — A slobozi, a mîntei, a izbăvi, a SKi>na ne cineva de neva. DELIREI\ANIiT>, s. f. Slobozire, spinare, is-b^vire; lsKrarea nrin Kare se isbi*vemte nine va. DELIBERATIVA, adj. T. de Jurisy. Se zbie ' desnre »n» Ksvînt» în Kare oratorul* nro-nsne Ka st> se nriimeasKi> sas s'tselenede o nronsnere intr’o nritiinrfi lie s’a dat» în desbaterea adtfiixreî obmtemtî. DELIBERA TORS, adj* Slobozilor», inîntsilorS, isb7>vitor»; Kare d*> neva în inimile alteia. DELIBERAIJIE, s. f, Desbatere, Kibzsire, koii-ssltare între mai înalte nersoane nentr» a da o resolsgie; Hcrqetarea» soKoteala, lie o fane nineva în sine, otmire. PELI4I0SA, adj. Foarte ulT>K«t», desfete» tor», desmierd’BtorŞ, înKÎntetor». DELimy, $. m. IlHnere, desfetare, desmicr-dare, înidntare. PELIKATElj,rI>, s. f. Kalitate, înssmirea »n»i l»Kr» sa» a »neî nersoane deliKate; «m»rin-rj*b, îndemînare, bxgare de seam*; fmeijrr>; :« b»m>tatea? blîndeijea ne o are nineva. PJ&LIKATA, adj. Fain», ssb^ire; l»Kr» feK»t» k« îndemînare mi înlesnire, x« m»lte băgare de seanvi»; fin»; se noate zinc mi în sen- 174 DEL. ssl» de s«nT>rT>Hiosfr, mîxninios», fiind» foarte delixat» simţitor», în KÎt» de or» iui ne ls-Krs se şanuri»’, etc. DELIKT8, s. n. T.de Jurhp. Gremeata, vinx; Krîirrb. neicgi»ire; KiJKare delege, de nravili>. DELIMITA, v. A însemna, a n«ne otar», a otT>rnÎHi; a nane semn» nim> »nde si» se întinzi* nineva; a oti>rî »n» Iok» n»ind»-i semne. DELIMITAT?, adj. Otxrni'dta, o torit», însemnat» an» loft» nrin semne nîm» »nde S'b se întinzi» Mineva. DELIMITAIJIE, s. f. Otorninire, otorninie; însemnarea nrin semne snre a otoruiHi neva, nîn*b aride are sii se întinzi». DELINEAIJIE, s. f. DesKrierea, însemnarea »n»i KontarS, anaî okoI» al» anai laxra k» o singarL linie, sa» trasare. DELIR?, s. n. (lat. delirium). Nebanie; tarba-rarea* întanexarca sniritsleî xaasato nrin boale; fig. t»rb»rare o aijîiji» în safflets oare - Karî nxtimi, silairî. DEL8STRA, 1 v. A interge, a laa, a snxla DESL8STRA,| lastrala; a fane fori» lastr». DEL8VI5, s. n. Hotona, mare înandare, vărsare a anelor» nrodaxînda mari relle as-saura nimiintalsi, înexind» tot» ne se afli» dasanra laî. DEM. 175 iDEMAGOCr^ s.in. Illefxl» anei nartide no-nslare sneî faKjjisne. DEMAGOGIE, s. j. Ambiţie, noftB de a domni In tr’o nartidB nonslarB. DEMAGOGIEI, adj. 4e se ijine de demagoge. DEMAGOGISMS. s. n- Sisternx a demagogilor. J)EM1>NDA, DEMÎNDA, y. A qere; a rsga f ne Mineva d’aiaKKorda qeva. jîDEMENDATORîf, s. m. lIeruietor»; T.Jurisp. v Kare faqe o qerere Ia jfcdeKatB. PEMARXA y. A SKoate, a laa o marKB, o însemnare naşi» la »n» i»Krs. BEMARKA1JIE* s. f. Ot-Lminire, grBnîijsire; linie trasB ne nBmînt» sa» ne xarts nriu a însemna mi senara otarele a doB momii. PEMASKA. v. A lsa Ksiva masxa ne o are ne obraz»;-fig. A da ne Hinena de gol», de faijB. "pEMETAMORFOSA, v. A sKÎmba,a nrefaqe, ... (nersoanB sa» »n» 1»kib). DEMINIJI, v. A SKoate ne qinevade imuni-, v »m>; a sn»ne K»iva kb a rninyit». / ypGEMISSIE, s, f. Len^dare d’in tr’o sl»jl)B, cL’in tr’o dregBtorie. l|fcpMISSIONA, v. A se leiiBda d’o slsjbB a ;~ da demissie. -l)EMISSIONAR&, s. m. *Iel» qe se lennBdB f, d’o slsjbx d’o dregBtorie. DEM, lî 6 DEMOASELTi, s. f. Termin# Kom#n# la toate fetele, mi nrin Kare se des linge de femeile militate. DEMOKRATIK», adj. Regine de demoKraijie. DEM0KRAT8, s. m. Anela Kare se rjine de nrin'iiniele detnoKrajji c i DEMOKRAIJIE, s, f. (gr. nonor#, y,pa?o)* a ijine gsvernS). Guvernarea în Kare no-norsi# este suveran#. DEMONETISA, v. A nerde o monedi» nrin sKT>derea nreijKi#î Kare l’avea uiaî nainte. DEMONSTRA, v. (lat. demonstrare), A arî>ta, a dovedi neva îa tr’sn# i-rav#rî b#ne; Meii# ne striRT> nrnrav«rilc. DEMORALISAIJIE, s. f. Stri-Karea n&rav#rL lor# b#ne- DENAT8RALISA, 1 v. A linşi ne Mineva de DENAT8RA, j drcnt#l# de îiatsralisauie* 1 fe. DEN. 177 Y, v. A t'Bg’bds', a denlara K'L Mea fcne a zis» altsl» n» smt» adevărate. pENE(iAÎ|IE,âS. f. Tbgbdsire; deKlaraijie arin |ţ Kare iiiKredinrjbms Kb Mele zise de alt» §*' s»nt» neadevtrate. iJl)ENE5TAALlSA, v. A ni>n>si, a li>sa ne»-| tralitatea. §>ENOMBliA. v. A n«mbra, a faMe nsmeraijie. >Î)ENOM1NATIV$, adj. Kare nsmeuite, numitor. PENOMINATOR», s. in. T. de Arii. N»mi-^ tor»l» mm î fraKgii. fDENOMlN.VLXLE, s. f. (lat. denominatio). Ns-^ mire; însemnarea »ueî nersoane sa» »risî i l»Kr» nrintr’an» nsme, Kare esnrimb soarea I sneija, Kalitatea. ^DENOTA, a. A însemna, a ari>ta. fJDENOTAlJlE, s. f. însemnare; arătare; notaţie, IMENSITATE, s. f. T. de fis. Desime; Kalitatea j|v aMel«ia Me e dens». PDENSS, adj. (lat. densus). Des», strînsS tare, li Kare are n briile slrînse. ^ENSMI, V. A nsmi o nersoane, a nomeni "IS*de fiînsa într’sn» aKt» sa» înSKris». /feENSNj, \, mi DEN&N4IA, v. A ar-bta, a JIUi^Me K»nosK»t», a nshliica; a sn»ne, a nîrî Be sn» vinovat» la mai marele si>». ;|^NiSNI|AitE, s. f. Arbtare, dare de mtire, * nir*; deK'arare.. 178 DEff. DENANIJ'BTORA, s. m. Ari>tT>tor», nely ne fa-ne Kxno.SKstS’ neva, nel» ne nîrainte, deiriark ne nineva* DENTALA, mi D1NTALA, adj. T. de gram. Nfline mp se dr> Konsoanelor#, Karî ns so notft nrnmmga de KÎtv nsmai nrin atingerea limbeî de dingî. DENTELATA mi DINTELATT>, adj. Kare o Krestati», triata în forma dingilory. DKNTELA mi DINTELA, adj. v. A Kresta, t'f>ia în forma di ligilor». DENTISTE, s. m. DoKtor» de dingî. DE!I A’RALISA, v. A desjlxbxnogi a na inaî fi sl'bb^noga. slaba. I DEPARTAMENTALA, adj. Pe se gine deanaj denartainenta. | 1)EIIARTAMENTA, s. n. Jadega, gînatîs; des-! m>rgîre în afacerile statîdsî. DEPENDINŢE, adj. Kare atîrri’B, snînzart def nitVlsKra, Kare este sanasa alteia. | DEPENDINŢE, s.f. Atîrnare, snînzarare de an» te vr>; s a nane r e. DEHENkSA, v. A grrf>bi, a trimite ne «lineva kk| uitafeta; a esnedia. DEiUNDE, v. A atîrna, a snînzsra de altels, a. fi s«rT*s» ajtaia. DEPLORABILA, adj. Kare merita afitîng»itţ nlinsS; jalnic, vrcdniK» de mili»; tiK/blosS, DEU. 170 PEîIORTA, v. A ssrgisni ne MÎneva la «n# g£ loKS-otT>rity. l&EftORTAIJIE s. f. S«rgi#nire, d#liei ■e vevniKTi a #n#î vinovată la #n# Iok# ot'brîtî. |)EITOSlTARy, s. m. Anela la Kare se înicrede, se dz> #n# denosit?. .DEîTOSITORy, s.m. A*iela Kare n ;ne, dh *reva-pEHOSITtf, s. n. L#Kr# qe s'a dat» K«îva îii î mustrare, *?e s’a InKredingatS K»îva. PE TRAVA, v. (la?’. depravare). A strÎKa, a nornî ne cineva de la bine snre r*E,S; a Korsne. DEnRAVATORÎf. s.m. StriKT>tor», dert»rrb-ţ instor»; Kor#m>tor$>*. JpEIIRAVATîf, adj. StrÎKat», Korsntif. &EÎIRAVAIJIE, s. f. StriKare, Koi‘«nijie, stri -| Kare de nxraytfri, nornirea KsiVa snre ro>y. DEIIR'LDA, v. A jefsi, a nsstii. PEÎIUEKATIVS, adj. RsgT>tor&; forrm»— for-|^im> urin Kare se nere ert-LMisne. HEIIREKAIJIE, s. f. Figuri» de retorii^ nrin ; Kare orator#!» doreinte Ksîva bine sa 5 re#: , Merere de ertT»MÎKiie nentr# ver’o gremealb. IlfJilRIMA, v. A an/>sa, aKonleuii; fig. a miK-^%ora onoarea aitsîa. MBfISNE, v. A n#ne jos# #n# lsitr#; a d<\sti-fad, a SKoate ne cineva din o f#nKU[îe, a d i ■&8Îva qeva în mustrare, a înKredinj^a K#îva UnS l#Kr#. 180 DEÎI. DEIISNGE v. A lsa în Ktsxtorii» ne ţineva; a se insxra. DEII8TATS, s. m, lIels ne este trimis» de mir nrinijS, de o nagie la altx nsijîe, la alt# nririj# nentrg a înmiim o fnsxrţinare deosebiţi»; ţel ne este ales# d’a h membrs «nei adsnxri obmteinti. DEIIBTAlţlE, s. f. Trimitere de «na sa# mal mslte ncrsoane kr vre-o înstrăinare; adunarea, Korn*d# denstaijUorE; slsjba, înstrăinarea «118Î denstatS. DERANJA, v. A sKoate sn# iRKrR din 1ok£, din rîndsl# st»; a tsrbsra, a amesteKa 1r-Kr^rî nsse la orîndaialt; a ssntra, a striica K«ÎYa liniuitea. DERANJAMENT», s. f. Neorîndsialt, t»rba-rare; amestoKare de lsKrsri n«se la rînd#, ssntrare, striuare de liniuite. DERIVA, v. (lat. derivare). A se dentrta de la gtrmsrile Rmri rî#, a se deni.rta din dr«-msl# obiinKit# nentr» nlstire; a veni din, a’rnî trage origina sa din; T. gram. a se trage din; a se forma. DERMT), s. f. T. de Anat. 811# fel# de membrana s«bt# nele, albiţoast, elastiKi» mi re-sistintt, Rare fornieazt nartea nea mai esenţiali» a neliî sade se aflt Ktnttîile nervilor#. DEROGA, v. A SKimba o lege, «n# obiţei#, »n» KontraKts ctc; a Kblxa o lege, »n koii-traKtS; a se miiiinora. DEROGxATORS, adj* Kare SKimbi», sa» KalK'b o lege »n» KonfraKt» etc. DEKOGAIJIK, s. f. Striicare, flesn&terni'jirc; SKÎmbare, Reluare a »neî legi etc. RERVIUlS, s. m. Sa fel de oge la tfru; SbraK. DESABtfSA, v. A SKoate ne niueva din r’o Jibrere greuiiti»; atuî înţelege gremeala. DES AGREABILĂ, adj. NenlbKst; *rît la togi- DESAKORDA, v. A striiia aKordsl» Koarde" lor» »um instrument/; de imsiitb. RESAKORDS, s. vi. Nesnire, nenotrivire între m»rerile iui sentimentele «nor» nersoane, DESALTERA, v. Auri notoli setea. DESAHROBA, v. A n» anroba ueva; a n» gbsi kk icale; a defbima »n» l»Kr». DESAllROBATORtf, adj. llel» ne ns anrobt, n» g-BSemte k» Kale »n» l»Kr». DESAHROBAIJIE, s. f. Neanrobagie, negT,sire ks Kale, defăimare. DESA11R011IA1|1E, s. f. IIi>ri)Sirea, lenbdarea de o nronrietatc. DESAIIROVISIONA, v. A linşi ne nineva .de uele trebainsoase nentr» xrairb. DESARG1NTA, v. AsKoate, a niterge noleala de argint» d»in> ueva Kare a fost» argintat». 182 DES. DESABMA, v. A ba Ksîva armele; a lent>da armele. DES XUMAÎJIE, s. f. Lvarea de arme de la os-taun mi de la alte nersoane; lem>dare de arme. DESASTHOSS', adj. Nenoromts; trişti; a tnri de nenorociri. DESASTR8, s. n. Întîninlare nenorocita, ne-norocire mare. DESAVANTAGIOS5\ adj. Nefolositori, v,b-tt>m,z>tor, nenriinciosi, nricinsitor de nagsb'B. 'DESAYANTAGff, s. n. Nefolosire, neisbstire, nenriiuxjv, ssnxrare; nag«bT>. X DESBARKA, v. A emi afaro» dintr’o Korabie sai din alţi bastinienti. nare a ajunşi la «ni Iokw destinaţi, ne «SKati; a desKxrKa ima-bri dintr’o Korabie, ne «snati. ţ DESPARKA1IIE, s. f. Emirea K7>h>torilori, dintr’o Korabie, ne «sicati; desKT>rKarea ntarbrilors dintr’o Korabie. DESBLOKA, v. A sili ne vn»jmainî de a ri-dii qiteasKb qea qe este sxrisg ks jjifre; Kare mtie Sb qiteasx* orS-qe, xîtg de ri>% sxrisg mi ks anevoe de qitifcg. DESCINDE, v. A se Koborî, a se da jos#; a merge de sa sg în jos#; T. de geticul, a se trage de la qineva dsnf> neam# dsni» familie* DESCINDERE, s. f. Ilogorîre, dare josg, mergere de S5Sg in jos£; emire dintr’o xorabie. DESC1NDINTE, adj. Sxoborîtor; T. degenea\ Armam#, qel# qe se trage dsm> neam# de la qineva; str&nenotS. DESClNDINJj'L, s. f Tragere de neam#, de vii^r,, de familie. DESDAANA, v. A desnr>gs!)i ne qineva de qeva DESDAANARE, s. f. Desntgsbire. DESERED1TA, v. A desmomteni, a lins*, a den^rta ne qineva din inointenit e. DEŞERTA, v. A irMiosti, a îmxsi «n# lox#; a fsgi din sltfjba militari*. 134 des. DEŞERTARE, s. f. Nxiiistire, ni»ri>sire; figire din slijba militari»* DEŞERTOKîJ, adj. Nidnistitori; figi»tori din slijba mi li lari». DESERT8, s. n. n»stietate> Iok» nistiă, neloKiită; adj. n«stiă neioKiită, neiRlblati. DESFAVORAB1L8, adj. 4c ni e favorabilă, folositori, nriin'iiosS, nenli»Kiti, irită. DESFAYORISA. v. A ni avea neva în favoră, in fo!oss; a iii Meva. DESFAYORtf, mi DEFAYORtf, s, n Nefavoră» no folosi, nenriinijL; iriMiine. DEŞI EDERALISA, v* A întoarce ne cineva de la federalism# (vezi asti» vorbi»). DESFIG8RA, v. A strica faija, obrazilă ; a strina forma inii linri ; a li nowi. DESFIGURARE, s. f. StrÎKatea figireî, feLjc* Kiiva; stricarea nowea formei inii liKri. DESGNSTA,'*'^. n. F trh nli»Mere, fiii» gisti. DESIGNA, v. A arttn, a însemna o nersoani». sa# ini liKri nrin semne sa# esnresiî, Kari ne fnK a’î KinoamU; a ofci>rî; a uimi. DESIGNATIVft, ) adj. A rotitori, însemni»-DESIGNAT0R8, itoră; deosebitori; oti>rîlori. DESIGNAIJ1E, s. f. Arătare, însemnare nrin DFSIGNARE, semne sa# esnresiî anersoa ne lori neutra a le Kinoamte; othrîre, uimire DESININIJT), s. f. T. de gram. Terminare, DES. lc5 sFîniiitelS'srteî ziceri, KinslS Ksms se fine* uite o zicere. DE SIN TEKES A, v. A face ne cineva sx ms se maî foioseasitij de sns lffKrs, a 1» des* ii'fcgsbi de nea ne nerde sas de nea ne snerx. DESiNŢEEESAUE, s. f. Neinteresare, neitxx-tare, nebăgare în scârna a folosxlxî sxx. IDESIN fEliESATfr, adj. Neinteresats, nebx-■■■ - g'BtorS in seamx de interesslx sx&. D E S K O Al 110 S1IJIE, I s. f. Desfacerea, des-DESKOMilSNERE, | vxlirea xnxî xorns în ri7>njile sale; şidmbarc, striiixciane, ns-trezicixne. DESK0MII8NE, v. A desface, a dxsveli xnS l&Krx, xnx KornS în nxnjile sale; a se stri-Ka, a nstrezi. DESKOMlIoSft, adj. DesfxKstx, desvxlits sn& ce în nxrgile sale; striKattf, nstredx. DESK0KT1KA, v. A desicoja, a jsnai de : Koaje, a isa Koaje dsne arbsrî. pE»SRORTlKA!JIE,^s. f. DesKojare, luarea, J jsnxirea de Koaje a Konacilorx. SDESKSUAJA, v. A face ne cineva sx ’inj j_ niarzx Kxrajixlx; aî txia nofta d’a nsmaî ' face ceva; a nerde KxrajislS. J)E.SK8RAJAUE, s. f. llerdere de Kxrajx, txe-|L rea nofti d’a ns maî face ceva; slxbire < de inimx. 24 186 RES. DESKORONA, v. DesKtfnsna, alsa din KanS xoroana tcsiva; a lsa Koroana miri ssveranS* BESKREDITA, v. A fane ne nineva rnî ni ar 2*5 KreditsIS; fig. a faqe ne Mineva stm* niarz/F», resncntelS, înKrederea de Karesi» bxic&rb. I)KSKREDIT ARE, s. f. Ilerdere de KreditS, neiiiKreding'b; fig. nerdere de onoare, de resneKtS înaintea altora. DESKRIE, y. A arxta, a înfbijiiiia Mevanrin Kvvinte; a faMe, a forma} a da o idee generali» desnre &nS IxKr». I)KSRRIIITIY5, adj. în Kare se des iurta, se faMe desKrierea, arătarea »n«î ltfKry. DESKRIIIIJIE, s. f. DesKriere, arătare, formare, DESMEMBRA, v. A desnn>d»la, a a deosebi nT>rijile ansi KornS, a ÎS faMe bsK'bgî; fig, a t'bia, a lxa o narte din nea Me forme a zi> ne întrcgS. BESMEMBRVRE, s. f. Desm*B(Islare, îmn^rgi-re; deosebirea ni»njilorS »n«i KornS; t'biare, lsare bh narte din Mea Me formează xnS *ie intregS, DESMOîîlLA, v. A sxoate, a l»a mobilele de Knde-va. DESOLA, v. A nşstii, a rsina, a nn>ni»dB a Kaaza o mare întristare. DES. 187 DESOLATORS, s.m. lissfciitortf, nrxm>ditorS r«iin>tortf. DESOLATS', adj. IIrbiJT>dit$, foarte întristata fT>rT» rnMi o mîngîere, desimî'&jdsittf. DESOLAIJIE, ) s. f. Hastiire, nr&rrBdire; în-DESOLARE, ţ tristare mare; ssni»rare Kas-T sata de vr’o înnotrivire. DESONOARE, s. f. Necinste, rsuiine, oKar'B. DESONORA, v. A necinsti, a OKTirî, a face ne cineva st> uiî niarzT, nvmcle cel# bsnS, cinstea; a înmela, a necinsti n’o femee. DESONORABIlS, adj. IlricinaitorS de necinste, muine. DESONORANT#, adj. NccinstitorS, OK^rî-torS, adKKTitor» de rsinine. DES ONOR ATS, adj. Necinstita, oK'LrîtS, rsuiinatir. DESORGANISA, v. A striica organisajjia, în-toKmirea, orîndsioia, regslarea sntfî lsKrs. DESORGANIS ATORft, s. m. nricinsitorS de neorînd&eata», de neregslare. JDESORGANISATS', adj. NeîntoKmitv, neo-| rmd«îttf, neregalats. ^©ESORGANISAIJIE, I s. f. Strimarea orga-DESORGANIS ARE, j vusagiei, orfcfcclei, re-| galerei sn»î IsKrs. gjpESOKSiDA, v. T. xim. A dT>sm»ryî oKsije f n»lS de Kornarile ks Kare se sneuite. 183 DES. DESOKSID AIJIE, s. f. Desnxrijîrea OKsigenului de Romurile ku Rari se «neinte. DES1ÎERA, v. A se desnxd-bjdui, a nerde toto irndejdea» DESIIEKARE, s. f. Desm>dT>jduire, nerdere de nădejde. DESliEEATOR#. s. m. Desnxd'Bjdsitor», ne fa'ie ne nineva sx ’mî niarz'b nădejdea. DESÎÎERATS, adj. DesnxdxjdBit», nare nu noate st» maî aibx nădejde. DESULANTA, v. A SKoate »n» KonaMÎS sa» vre-uo alto narte din Ioku SX» ini a le sx-di în alto jiarte: a sm»lge din nxmînt» ne-va sxditS în tr’un» Iok». 4 DESIIOIISLA, v. A nu maî înnonula, a în-nugina nsinxrulS loKuitorilor» într’»n» o-ramS într’o ijarx. DESflOIISLARE, s. f. îmn»ijinarea numxrului loKbilorilor» în tr’o Jjarx. DESHOIISLARISA, v. A fane ne cineva sx ini niarz'b dragostea , favoarea nonor»l«î; a nerde favorul» nonoruluî. BESnOIlSLATOE-S', adj. riustiitoru. DESriOIISLAIJIE, s. f. Vezi desnonulare. -v DESHOSEDA, v. A destoiiîni, a lua Kuiva stxnîuirea Me are asunra unui ]»Kr». DESllOTIKS, adj. Absolut», silniK», tiraniKu; DES. ISi) ^relX-qe sHninemte, KÎrmyemfoe sus stat» d«-ni> voinija dsm» iiibzyirea sa. DESnOTISA, v. A Kirmyi, a sti»nîm, a domni «ns stat» într’snS mod# desnotÎKtf. DESIIOTISMS, s. n. Tiranie, ani>sare,* stxnî-nire absoluţi,, arbitrarii», n»tere nemărginiţi» de legi, or-mc fel» de autoritate ani>-Sătoare, tiraniKă ne’iuî înssineinte nineva* DESIIOTy. s. m. Stănînitory, Kare stonîne-uite dam» a sa voinijă, de sine, Kare are nytere nemărginită de legi; syverantf absolut#; tiran*. RESSAKRA, v. A neninsti, a nîngărî Isk-ryrî sfinte. DESSEKA, v. A slei, a SKsrge, a sexa a reteza toate nsterile Ksîva. DESSENA, v. A imita a însemna, a eKsnri-ma, a înfăj^iinea formele figsrilors snsî tablos; a se arăta, a se înfăijîiiiea, a se însemna ne veva. DESSENATOR#, s.m. Anela Kare desenează; zsgravs Kare înfăgiuiează întoKmaî ţigările, Kontsrs lor*. DESSEN5, s. n. înfăijimarea, inxinsirea sneî sa* mai mslte figsrî, snsî neisagi*, făK*t* k* Kreionyl* saS k* alt-neva. DESTINA, v. A oţărî destinarea, întrebam- 190 DES. ijarea xnxî ltfKr», «neî nersoane; a nregxti; a se otarî la lieva saS nentrx neva. DESTINARE, ) s. f. Otarîre; întrebuinţare DESTINAŢIE, J a snei nersoane sas a ansi lxKrx; arsirc. DESTINAT®, adj. OtarîtX; adasy de arşiţa de soarta; arsitS. DESTIN®, s. n. Srsita, data, orîndaita, soarta; fatalitate; Mea ne se întimnlx oamenilor# de bine sa# de rx§ fort voia lor#. DESTIT5ABIL®, adj. Kare noate fi destituita, SKOsa dintr’ana nost#. DEST1T8I, v. A SKoate, a linşi ne nineva dintr’o slxjbx; aî lan nostala. DESTIT8IRE, s. f. SKoatcrea, lirisirea Kaiva din tr’o slxjbx. DESTIT8IT®, adj. Skosx, linsita de slxjbx. DESTIT81J1E, s. f. Snoatere, linsire diutr’an nost# a Kaiva. DESTRSGE, v. A striKa, a rsne, a snarge, a nrbnxdi, a dirwuna. DEŞTRSKTIBIL1TATE. s. f. StrÎKxwne, în-samirea anaî lanra Kare se noate striKa. DESTR8KTIV®, adj. Kare destrse, Kare Kas-seazx destrxicţia. DESTR8KTOR5, adj. ŞtrÎKxtor», snxrgx-tor#, nrxnxditoră, dxrxnxnxtors. DET, 193 DESTR8K11IE, s. f. Strinare, nrxnxdenie, rsinx totalx. DESSNI. v. A desnxr^i, a dcsgiua ^ea-ne era suits; fig. a învrăjbi, a rs«e suirea lie este între maî mslte nersoane. DES8NIRE, s. f. Nesnire, destinare, dcs-nxrijire; fig. neînţelegere, vrajba DESVOLTA, v, A desvxli, a desfxmsra, a desface; a Kre uite. DETA1L8, ndj. Ks deamxrsntsls, Kîte sna «na > KÎto «x nurte, maî ne larg#. f DETERMINA, v. A ofcxrî, a mxrginij a re-gsla; a îndemna ne wineva sx 1&kx o otx-rîre; T. gram. a otxrî, însemnarea sneî zi-nerî, înţelessl sneî frase-T. fi os. a dasusî lsars o Ksalitate, o înssuiire; a da «neî ziceri o însemnare, a fane Ka sus Iskfs sx se faKx. DETERMINARE, ţ a. f. Otxvîre ne se fane DKTHHMINAJ11E, ( dsnx ne s’a KunmxnitB dSo'/j nattide;-T. fi\os. lstcrarea nrin Knro sns Isurs nriiuitors de mai msite icalifcxţî, este otxrîtv a nrimi ne ana maî mslts de Kîts ne alta. DETERMINATIV», adj. T. gram. Kare otx-rxmte însemnarea sneî ziaerî. DETERMINATORI, s. m. OtxrîtorS, nare ser-vx snre a otxrî *ieva« 192 DET. DETESTA, v. A SKÎrbi, a avea groazi» de neva; a sri ■leva, ă ii» n»tea suferi. DETESTABILĂ adj. Sidrboss-, srÎHios?;, vredniitS de vyt>; srîtft nessferittf. DETESTAfllE, s. f. SKÎrbi>, groaza, grozăvie. DETRAKTA, v. A defauna, a vorbi de Hineva a xsli. DETRAKTORy, adj. Def'5unT>tor5, XKlitorS', KlefetitorS. DETRAKQIE, s. f. Defa&îmare, xslire, Klefetire. DE1R0NA, mi DESTRONA, v. A densne, a da jos* de ne tron#. DETRONARE, s. f* Snoatere, dare jos$ de ne tron*. DET8NA, v, A fane ssnefâ, sgornot* mare nrodsss d’o anrindere silniieb. DET5NARE, j s. f. T. xim. Anrindere silnÎKT, DETSNAIJIE, j uri iste însoijite de sgomot*. DEVASTA, v. A iiri>n'fcdi, a nsstii, a rsina o garc>, a o fa^e neloKxifcT» nentrs KÎts va ţinui*. DEVASTARE, ) s. f. Ilnn-MUre, nsstiire, DEVASTAfllE, \ ruinarea sneî ip>rL DEVASTATORI, adj. IIn>ni>ditortf, nastiitor*. DEVENI, v. A însene, a fi anea-ne ira fostS; a se falie, a se nrefane; atrenedin-tr’o >f-are în alta. DEV. 193 DEVIA, v. A KÎrmi, a se abate din dr#m#l#, dircKgia dreantx; a rT>tT>Hi. DEVIAŢIE, s. f. Kirmire, abatere din direK-gie, din dr#m#l# drent#. DEVINĂ, v. A gi«ii, a zi«*e I#Kr#rî fiiioare; a fa*re fermele nentr# a desKonen qeva a-sk#iis#. DEVINARE, s. f. Ginire, nrezinerea lgKr»rîlorn; fiitoare. DEVINATORy, adj. Gimtor# nreziKistor#. f DEVIST), s. f. Fi însogiti» dc vorbe, es-nriinîndft k’o manieri, alegoviK* uiî sxsrt#; oare Kare gîndire, sestimentS; #na sa# mai mtflte ziqerî, Karî formez# #n# fel# de sen-ţing'b ne araţii g'sst#!#, KalîtTbgile, nrofesia etc. ale Ksîva. |)EV0L5TAR#, s. m. A*iela Kare a dobîndit #ns venit# l#atS de s#nt# sti>nînirea alteia. DEVOLbTlY#, adj. 4ea 're trene delaoner- .. soani» la alta. p)EV0L5IJIE, s. f. Transnort#, m#tarca #n«î venit#, #n#î drent# de la o nersoani» la alta. DEVOTA, v. A înKina, a da k# totel#; a se da ks totel#; a se n#ne la or# ne neriKol# nentr# dragoste, omenire etc. DEVOTARE, s, f. Imun are k# tot#l# la voinţele alteia, dare, s#n#nere k# totel#. m DEV. DEVOTAT#, adj* înKinatg, dată k» totelă voinţelor» alteia, sanssă la oră uui ne. DE VOT#, adj, Ks'iernÎK», biseriKosă, religios». DEVOJIIF, s. f. K»«reri)îqie, biserinie, religioşi ta le. DEKSTERITATE, s. f. Îndemînare, isKSsini^B. DIAVOLIK#, adj. DievolesK», drx'iesvs; se zine de totă Me e foarte rxă, greă etc. DIADEM!), s. f. XnS fel» de legatar-* Kare era marKa regatsl»î la neî veid, mi k» Kar<* regi mi reginele ’rnî îrmingea fruntea; în noesie însemneazx regată. DIAFAN#, adj. T. de lisie. Stevxzxtor», saă Kornă nrin Kare trenc lamina. DIAFRAGMT), s. f. T. de Anat. Desnxrijiterx; »nă msiiJKiă lată mi ssnijire nrin Kare se desnarte nentslă de nînte'ie. DIAGNOSTiKS, adj. T. de Medic. Se zine de seninele mi de simntoamele Kari aratx natura mi Kassele boaleî. DIAGONAL!), s. f. T. de Matern. Linia Kare merge de la »nă »ngiă ală sneî figsrî, nînx la alt» onssă l»î. DIALEKTIKT, s, f. LogiKX, artea d’a rezona; talent»!»- d’a rezona k» metod». DIALEETIK#, adj. Tot» nea ne rczoncazx k« metodă. DIA. 193 DIALEKTRIIANS, s. m. Kare mtie dialeKtiica, Kare se arflixi» la stsdi»ls dialeKtWeî. DIALEKTS, s. u. Vorbire nartiK&larn a xn»i orain» sa» a sneî nrovimiiî, derivata din limba general'5 a Nai^ieî- DIALOG 1KS, adj. Kare are forma dialog»!**?. DIALOGISMtf, s, n. Artea, feh->l» dialogslaî, întrebuinţarea formelor» dialogsloî. DIALOGISTS, s. rn. Anela Kare fa4ic sn dialog». DIALOG#, s. u. Konversaţie, vorbire (în sens familiar»); si, s. f. SKÎmbarea lxiii toare a inimii- DIATR1VT), s.f. Ksvîntare Kritiic*, amari», iste- DIDAKTIKy, adj. Kare este nronri» lainstrsK-ijie, la înviijj'LtsrT»; arta de a învxţa ne altsl. DIETT), s. f. Regali» ne rrtzemte qineva în viaiy* neutra a mî nxstra s*ni»tatea; adunarea obuiteasK* în anile ţxri- DIFFERE, v. A deosebi ; a Kanoamte deosebirea intre doi» sa» mai înalte laKrarî. DIFFERENTS, adj. Nenotrivit», deosebit», ne na e de Iok» anelanr. DIFFERENIFL, s. f. Deosebire, neasemxnare, nenotrivire; T. de matern. Ilrisosal» k» Kare o Ki»time Kov’Lrinamte ne alta. 196 DIF. DTFFEHENIJIALy, adj. T. de Matern. Kalral» iirin xare nxtem g^si o Ki>tirae nemărginita de TTHK7>. D1EFI41LN, adj. Anevoe, gre»; Kare arata, grexti.ijp. DIFF1K8LTATE, s. f. Grextatc, anevoinijx, îmnediitare; nea mc faMCxnx Ixitr» st> fiT> gre». DI.FFORMITATE, s. f. Gremata la fornrb mi la nronorgii; SKilodire, noMire. D’IFFORMÎf, adj. SKilod», noMit», xrît», Me n’nre forma nronorgia K»venita. , DIGNITATE, mi DEMNITATE, s. f. Vrednicie; merit», mărime Me înssfta resneKt»; imnor-tanijx. jp DIGNtf, mi DEMNS, adj. VrednÎK», Kare merita Meva. DIGRESIE, s. f. Abatere, den-Brtare de la ssb-jeKtxl» sa» lxKndx desnre Kare vorbim». DIGERA, v. A mistxi b&Katele; fig. a Merneta xn» lxi fi*. DIGESTS, s. n. Kslegerea otarîrilor» a Melor» maî vestici jxrisKonsxIgî Romani, tanxta din norxnKa înim>rat: Jxstinian». DIGESTIE, s. f. Mistsirca bxKatelor în sto-f reasKT). MICTATORIALb', adj. 4e se atinge de diit-tatora. | DIKTATORS, s. in. DregbtorS ssveran» iie se ţ alegea la Roma în vremea rensblineî la snele fmnregisr&rî îmnortante mi isritme. DIKTAT8R7>, s. f. Vrednicia, nsterea snsl diKtatorS. IMKTA, v. A nronsniţa vorbi» kk vorbi> aiiea Me treb»e si» sicrie alt»; a nommi. I UIKIJIE, s. f. Eloicbijie, nartea stitohrî Kare Kabti» alegerea vorbelor» mi amezarea lor». j^pJKJJIONARS, s.ti. Boxabslar», KsvîntelniK» fT ' zinelnia»; Karte în Kare se ad&ni» toate vorbele nsse dsni» ordinea alfabetiKi». * iJlLAniDAfilE, s. f. Risinire, Keltsiah, neba- neasKi». \TA, v A l'Jbrgi, a întinde, a li»^i; T. de fis. a mxri volsmsl» «nai Korn». MLATABILITATE, s. f. T. de fis. întinşi,™-ne, Hijpmne, însamirea Kornsrilor d’a selbijL DILATABILft, adj. L'Mji«-iios§, ne se noate întinde, baiţi. | DILATATORy, s. m. Iustr&ments ks Kare se deSKide, se h>jj;emte o ram»; omenite o gaar f>. 1Î)S î)ÎL. DILAT AIJIE, s* f. întindere, taiere; lărgirea Korn»rilor». DILEMMT>, s. f. SiiS fel» de silogism», Kare Konrindc d»o'£ sa# mai înalte nronosigii îm-notrivitoare »na alteia, astfel?; in KÎtS nro* tivninsl», or» ne Kare o va ha rjbmîne bi-raitff, Komb'htstS. DILIGENTĂ adj. Grabnic, stri>dalniK&, sîr-gsitor». silitor», msnnitor» ctc. DILIGENIJ'L, s. f. Şiling*», strLdsingT», sirgsin- g?>; msnK'B. DiLfcBlANS, adj. He se atinge de noton». +D1MENSIE, s. f. întinderea, messra Kornsrilor. DIMINUA, v. A miKinora, a îmnsgîna, a sardea Tieva SKogîndsi o narte; a sh>bi. DIMlN&AKE, s. fV îmnsginare, miKuiorare; slăbire. DIMÎN&TIV#, adj. MiKinorat»: zicerea Kare ara tis »nS 'ie mai mite», mai slab» de KÎt» zicerea din Kare sc formează. v;; . -. DiNAMIKT», s. f. Ilartea materna: Kâre se o-Ksn'b kk xalKKlarea miuiK'Lrei tnsnsrilor», ssnsse la Lucrarea «nor» nsterî meicanine. DjNAîSTIE, s. f. Koborîrea, tragerea, mointe-nirea, srmarea suveranilor» din aneaiui fa-milih. DIOHESIE, s. f. (gr. oioi/^ct;). Enarxie, gi-iiot, Kare se aflj> s»nt m>storia »ii»î EnisKonS- Mir. 199 DIQLOMATIKS—X, adj. 'Ie se atinge de di-nlomagie; ‘arta d’a KKnoauite dinlomele. DIDLOMAT&, s. m. Kare Ksnoamte, se înde-ledniqemte ks dinlomagia. DIIILOMAIJIE, s. f. Illtiinga Kare îmvngr» a Kxnoauite interesele mi ranorterile statelor între sine. DIIILOMX, s.f. (gr. ota),o)(xof). Xrisof?, sinet?, aKt? nsblÎK? dat? de sn? nring? sa? al ti» nersoan-B însemnaţi» in nriwina kii«Î nrivile-legi? etc. însicrisS ne da? faicsl togile etc. vre »n«î mf>d»lar? qe a stsdiat? aKolo. MREKTORIALS, adj. Sfat? sa? tribunal? în-s?>rHinat? ks o direicgie nsbiiKT-. DIREKTORS, s. rn. llel? Kare e însbrqinat? a psne mi a ginea neva în bsirh orîndtfiali». ,BlREKT?f, adj. Drent?; in linie dreanti»; ne-mizlonit?, d’a drent». MREKjJIE, s. f. indrentare; lsKrarea susi dî-reKtor? ins^rninat? d’a gine qeva în regali». |||RIGEA, v. A îndrenta, a fa ne st» meargă ?■" a novBgsi, a gine lieva în bsm> orîndsiah». DIRIGENT§, adj. Minislrs înST»rqinat? k» oblB-dsirea în linsa Kuiefcenieî statslsî; nel? ne e însi»rqiiiat? k» dirigerea snsî 1»kis. HIRIGERE, s. f. Kîrm»ire, ginerea în bsin» regsh> a »n»î l»Kr». DISHUILINA, v. A forma, a regala, a învxga 200 DIS. a obişnui ne cineva st> se ssnse Ia nîinte regali ot'hrîte. DIS4IHL1NABJLÎ?, adj, Kare se noate disqi-nlina; înyelegTd;or8. DIS4IIIL1NAR#, adj. lle nriveuite la dism’nlin’B, DIS4IlILlNrL, s.f. învT^'r.tKi'f», edsKayie, Kre-mtere; reg#fr>, orindgin,'i» *ie s«nts datori s*5 nszeaSKT* toyi Kari sini nmlslari aî snsî Korn. DISGRA1JIA, v. A «rgisi, a luneta d’a mai favorisa ne nineva; alS sKoate din dragoste. DISGlîAJJIE, s. f. Srgie, nerderea favoritei bneî nersoane nsterniHi*; nenoronire. DISGI1A1J10SS, adj. ftrisios, nenbbKst, greyos# Dl’SJbNKTYS^adj. Desniryitor»; T. de gram. KonjbnKgie Kare îmnream» esnresiele mi des-narte ideele. D1SJSKKQIE, s. f. Dessuire, desnresnare,des-nuyîre. DISKOEDANjJTj, s. f. Nenotrivire, nesnire, kk-S8rsl& JsKrsrilorb d’a n« se notrivi. DISKOLDIE, s. f. Kebiiire; vrajba. DISKREDITA, v. Yezî desxredita. DISKIiET§, adj. înyelents ks minte, Ksbsne m'LSbri; bri>g'i>tortf de seanvb în vorbele mi fantele sale, vorbind nsmaî la vreme. DISKEEIJpLE* s. f. înyelennisne, băgare de senniL în fante mi în vorbe. DI^K&LQA, v. A desvinovxyi, a îudrenta ne »IS, 01 âltels de greuuAa. ne i se îmnst'B ari>tîiid& Kb n« e vinovată blSK&LIlARE, s. f. Desvinovtijire. DISKSRStf, s. ii. K?ivînts, adunare de vorbe nentr» auiî arxta gîndirea. D1SK8TA, v* A desbate; a nerneta o Kestie* o nri‘du'5 kk grije, ks eicsaKtitate mi a ziue a-tît» în favorul#, KÎt» tui în Koutra ei neva1 Dl&K&ljiE} s. I. Desbatere, wersetare ks anvt>-rantîdft , 0ISL0KA, v. A SKrinti; a sKoate din loittfltf Sbff ueva. bRSLOKAJJIE, s. f. Sitrintire; desn^ri^irea Kor-Ş narilor» anei armii. •felSllARIlJIE^ s. f. Ilerire din vedere, nerdere, Bft^ttiergere; încetare d’a mai fi. BĂin>REA, v# A se fane nev'fcZatS*, a neri, a „ Se nerde, a se rnterge k« total. pSnENSA, v. A SKati, a erta, a slobozi; a o eKsuenijie în favoarea Ksîva. jpBtlENSARE, s. f. Satire, ertare, slobozire, plSIIENSAiJIE, s. f. Imn-brijire. |DISnENSAT5, adj. SKatits, ertatS d’a maj ^ fane weva, d’a mai srma la Meva. l)ISnONIBIL!TATE, s. f. Se zine nsmai KÎnd se vorbeiute de militari Kari nsmaî ssntS în slsjb'b, darS la tifebsinij’b noty fi Kemagi iaibiijî. 25 202 DIS. MSnONIBILS* adj. Hea qe are qineva în disnosigia sa. DlSnOîSlUIE, s. f. Amezare, întoKmire, Kib* zsire; gT>tirc; - nornire, anleicare. DLSI1ROHOR1JIE, s. f. Nenotrivire; neKsviinij'F* 1 >TSI[It()HORIJIONATS\ adj. Nenoţrivi», ne-Ksviinqioss; f'bns nronorijie, f'F>n> notrivirc. DLSIl&NE, v. A amezu, a nane laKrarile în rindadah»; a întoKmi; a gxti; a Kibzsi. D.IŞIIKS5’, abj. întoKmifâ, aniezatS* dani» re-gs 1*b; gata; k» gssts la ors qe. DISIISTA, v. A desbate, a avea nrigonire; a st^rsi de a dobîmli qeva DISSEKAÎJIE, s. f. T'j&erea, desKÎderca ansi trsns organisata; sninteKare. DISSENTERIE, s.f. T. de med. Srdinarc ks darerî de nînteqe. DISSERTA, v. A faqe dissertagie, IMSSKRTATORtf, s. m. Aqela Kare diserteaz?». ; DISSERTAIJ1E, s. f. Vorbire sas SKriere. în Kare se qerqeteazi» ka deanvhrsntsls oai‘e-Kare materie, laicrare a min^ei etc. RISSIDENT#, adj. Kare nriimemte o doir trirn>, o religie deosebit r, de qea doini-liante; eretic. DLSSIDENIJ'L, s. f. Sxismr), desbinare de la o doKtrinfi sas dela o oriinie a qplors maî nrdijî: asssnra sneî materii. ÎMSSILABS, adj Kare e de o silaba. DISIMUL A, v.* A mi asxandea, ami nrcfnce sentimentele, gîndsrilr. ■DÎSS1MSLARE, \ s. f. iîrefacere nrefăKxto. ©ISSIM5LAHIE. ( ric, asxawlere de sentiment*:, fc^xrnicix, ■BLSfiVISLATOli», s. m. IlnifăKători;; fx-j^arnix#. J)XSSIMSLATtf, adj. lîrefxKsto, fxijxrnicitx. jPlSSIilARE, s. f. Risinire, evanoraiţie*, ri. s sine, Keitoialx. i)IStiOL5BILS. adj. He se noate Ioni. D1SSOLÎ)T1YSa adj Kare are îussuiirea de a toni, ssbiţia. DlSSOLbI]IE, s. f. Tonire, desfacerea nxr-k. gilo.râ «nsî Korfly tonitors; a se strixa. jţjplSSOLVA, v. A toni, a desface, a strixa-nxrijile «nai xorns tonitorS, |E>ISTANîJT), s. f. Denxrtare, snan^m, interii va 18 de la an8 1ok8 nlnx la alto. j®>JSTILA, v. A trage nrin xazan» felsrî de f.. ane, de in>Ksri, autori cte. a Ksrxiji. ^ftlSTlLAHJE, \ s. f. Gneraijie ximiK’B, nrin D ISTiLAI-E; | Kare, kk nj«tor«l8 fox«k<î se Ksrbijx vanorî saS liice«riie unorS ssbstan-îje înxise în vase; K’irxyirc. DISTlLATOJiS, adj. Acela xare distilează* 204 DIS. DISTILERIE, s. f. Ilovarni, IoksIS snde se disfili» neva. DISTINGE, v. A deosebi, a lega, a Ksnoa-uite, a zxri. j*/ DISTIJNKTIYîT'adj. Kare araţi, alege, deo-sibemte Ksratrr, limsrity. DISTINKTI^adj. Beosibits, diferit», de alt», ales«; Ksrats li>in»ritS. DISTINKIJIE, s. f. Deosebire, diferingv, senu n«l de iirefering’fc, de cinstire. DISTRAKJJIE, s.f. T. proceda Desm7>d»Iare, deosebirea sneî nrf>riji din totsls eî; uimire, nerjin-tairea mi niţei; netresere, resinire de gindsrL DISTRIBUI, v. A înrn>rjii, a desirariţi în mai mslte ni»riţî-. DISTRIBUTIV#* adj. Kare înnarte; des* n^riiitor». DISTRIBUITOR#, s. m. îmiri>riţitorff7 datator- DISTRIB8QIE, ». f. Imm>rijire. D1STRIKT#. s. m. întinderea de Ioks neste Kare jsdeKx o jsdeK'btorie; jsdeijff. DITEI8M#, s. n. (gr. ). Sis- tema acelora mari Kred» mi ziKÎi kj> sints doî Dsmne-zeî. DISRN'L s. f. Ziali», de zi. DI8RN#, adj. De o zi, de toata zisa. DIVERGEA, v. T. Geoni. A se dem>rta linii, raze între dînsele. BIV. :05 DIVERGENŢĂ, adj Linii, raze deirbrtate între elle. DIVERGENIJT) s. f. Starea a dsoe linii, raze, Karî se denT>rteazT> sna de alta. DIVERSIE, s. f. SKÎmbare, întoarcere aisrea DIVERSIFIA, v. A varia, a SK'mba în felsr de Kinsri. DIVERSITATE, s. f. Varietate, deosebire, felurime. DIVERS#, adj. Deosebita*, feltfritS Kare este de o natşrrf» deosebita. DIVIDENTĂ, s . nu T. A rit. Deîmnxnjitg; i»«-mirids nare esîe a se îmniriji. DIVJNATORX. adj. vezi DevinatorS. DIV1NISA, v. A îndsmnezei; fig. a s!i>vi, a li>dsa neste mT>ssn>. DIVINITATE, s. f. Dxmnezeire. Zeitate. f nxrgi, n nsne neomn; a se îmn^riy. |lVISIBILITATE, s. f. Kalitatea, înlesnirea - snsî lsKrs d’a se îmrrhrijî DIVIS1B1LĂ, adj. Lesne de îmm>ruit^. D1VISIE, s. f. îmriT>rijire, desm>rijire. DIVIS OR#, s. nu T. Arii. înin^rgitorS. DIVORJI,!#, s. nu DesrrLrijîrc din K'i>s&lori'i»; neunire. DIVĂ, adj. vezi DIVIN. 206 DOG. D1VXLGA, v. A da în nsbliK», a da ne fa-yi>, în K»nomtinijT> obmteaSKB «n» 1»ki*« a-SK»nS». DIV8LGAIJIE, s. f. Obmtire, dare ne farţi». dare în nsbliii» »n» l»Kr» asK«ns». D0UIL5, adj. Blînd», asKtflt'htor» la novi»-jjmij, ssnsilorîf. DODEKAEDIU). s. n. T. Gram. Korh» solid», regalat», a KT>nna ssrfaiţB este formaţi» de !2 nenlagonne regalate. DODEKAGON», s. n. T. gram. Figuri» formaţi» de 12 Int&rî. DOGE, s. rn. Ki»netenia rensblineî Veneyia mi a Genova. DOGMATIKff, adj. Kare observi» dogmele Religiei; a'iela Kare ini di» n^rerile într’sn» KÎn» dBSKiJesKff mi otBrUor». DOGMAŢ1SA, v, A îmvBija ne alrjî o doK-triirfc muniinoasf» mi rteriiisloasi»; a mi da ir&rerea, resoanele k» sn» ion» nrea otbi ltor. DQGMATISATOES, s. in. A^ela Kare în vorbire ia tonal» dogmatiit», DOGM7), s.f. Hani» de doKlrini». de îiivb-j^Bt»rrB; uronsnere sa» nriiimu# nss» Kadn» adeyi>r» miti>g'iid«itb\ DOK.TOI1ALÎ), adj. Kare se K»vine la doK-toi»; ne ^ine de doctor». DOKTORAT 7 s,n. GradslS, Kalitatea «usi DOK. 207 do^ton,; gradstâ nel# dobîndemte nincva . într’o snemaliţate iui Kare e »iell& mai ss-neriorS’. D0KTOR5, s. ni, DoRorS; - Kare a ajsnss în tr’o Universitate la Mels mai înaltS gradtf îii sne'jialitatca sa. DOKTRINALS, adj. Se zi mc de nurorile, de sentimentele ne le da» doKtori, &i live r si tivişi !-e în materie de doKtrini» de morali» (te. DOCTRINARĂ, s. m. lîreol» sa$ dasK'hlS aii» învTiy^txreî imniitiiieimi. D0CTB!N7>fA-. f. IRtdnijh. ersdiijie, înv7>ij7>-t«ri>; maKsimele, sentimentele, oniniele lie se as&nra vr’oneî materii nea-mc Krede nineva. DOKoMENTS', s. n. Sinet», xrisov»; nrob'i» nrinS skh'sk. DOMESTI1!!, v. A fa^e ne nineva domnes-tinS, de KasT> a ÎS* reds'ic din starea sei-batÎK'h în Tiea donicstiKT). DOLE A NJJ7>, s. f. ILastf, ni în ger o-, tîngsire, jeluire riiin SKris»- saS verbali. DOLLI5, s. n. Jale, întristare mare nenfrs î>n» mort»; fig vesminte negre. «OMtfSTIH'ITATE, s. f. SRg^nY; rtarra de domneştii^. DOJMESTJKS T), adj. KasniK»; Kare ijine de kssx; bîissdS, înblmzits; slîsgT>, slsjniKT» DOM. 0U8 DOMI4ILIS, s. n. LoKuinij'B. lT>Kamff. Kasi>. DOMICILIAR#, adj. De Kas?>, ne nriveuite la Kast>. DOMINA, v. A domni; a avea nutereasanra unui luKru. DOMINANT#, adj. Kare domim», Kare are inflsenijT,, nutrrc asunra unui lufcru DOMINA NiP*, s.f. Starea, Kalitatea de a fi dominată. DOMINATOR#, s. m. Domnitori, Kare ’iuî iii* sKuieiute mare sti>nînire domnie. DOM1NAJJIE, s. f, Domni re, mrtere sunreni’i stT>nînire DOMINIKAN#, s. nu K'idug'BrS KatolinS din ordinea Sf. DominiKu. DOMINIKAL#, adj. De duminiK'b, Kuvîntu zisS duniinÎKa. DOMINO, i s. n. #nu .felS de xaîn-B <*e a. DOMIN, ) Konere Kanulu mi umeri nîm> la hrîtf mi Kare o noarti» nersoanele biseri* nemţi în timnulu erneî la anusanî, Kostemu, xaim» de baiu în forma anesteia. DOM AGI#, s, n Ilagubf», striK'LHiîme, DONATIV#, s. n. Dar»*, nea-ne se di>r»euite DONATIST#, s. m. Numele unor# eretiqî avîndu de inefu ne enisKonulu Donata, mi Kare zinca kt> nu e biseviK/B de KÎtS în Afrina. DON. 209 .DONATOR#, s. m. Aqela Kare a fbTv»t» sn» dar», o dartfie, di.rsitor», datator». DONA1JIE, s. f. Danie; dar* Me se faqe nrin tr’»n» însxris» nxblÎK»; dbrsi e-DONJON#. s. m. Ilartca Mea maî tare iui nea maî înal'T» a xn«î Kastel», mi nare e în forma t»rn»l«î; terii,, foiuior». DON#, s. n. Dar», nloKon»; Mea Me se di» in dar» jJ)()RlKo, abj. #nsl» din Mele 5 ordine de arxiteKtxrb ,D0RM1TIV#, adj. Kare adime sa» nriMinseuite somn*. DORSAL#, adj. T. Anaf. 4e se ijine de dosS, de snate sa» sninare. DORTOAR#, s. n. Dormitor», Kas*b de k»I-' Rare în nensioane; «as* code s»nt» maî mxlte nat»rî. ,P0SD, s. f. MT>s»r*L de doKforiî, xcantitate oti»rîto> de Meva la o formare de doKtoriî* ipOSSIER#, s. n. R'Bzim'Btoarea, snatele «n»î sita»n»; deli», adsnare, legatar'» de xirtiî, tfe însKris»rî etc. Karî nrivesK» assnra x-neî nriMinî. DOTA, v. A înzestra, a daxneî fete zestrea * sa;- a nrovisiona. POTAL#, adj, De zestre, Kare nrivemte la zestre. DOTAT#, adj. înzestrat*. 210 I)îiA. DOT AflTF, s. f. înzestrare, l^Krare d’a înzestra neve. DOTX, s. f. Zestre *iea ne o femee di» bT>r-balslai idndS se inT>rit7). RR/.GON&, s\ m. Bxlasr»; monstru fab«" loa» î mtim.il» ks giare, arini mi o itoadi» de iii a? ne. I)RAXMI>, r. f. Moneda de argint» grea kt» mi ovrceaSKx; dram» Kare este a onfanar-te din simie. RRAGONADE, s. f Goanele «ie s’a» fxKstS în timnsl» l«î LcfdoyiK» X1Y în Kontra lîro-testai jjîloi», Ka st» îmbrTi^imeze religia Ka-toliiv7>, trinn^încl» dragoni asssnra lor». DRAKONIANy, ndj.. StraninÎK»; se zhens-mai desnrc legile asnre. DIvAKONS’. s. m. Legislator» la Atena Kare Kondamna Ia moarte ^ nentrs or» mi «ie gremealr». DRAMATIKb', ndj Svragi», bsica^T» fxivoti» nentr» teatr» mi Kare rcnresen-T» o lsKrnre tragiKT» sa» Knmittx; Mea-qe i^ine de bsitxijî dramatice; Moa-lie aijiiji, mai ks deosebire miiiixarea din întrs într’o dranix. ■ DÎ'AMATiyTiS, s. m. Kare Komnsne, 1«-itreazx drame mi alte «vrnjc neidr» teati»*-DRAMT*, s. f. B»KnlT> de tea ir», noonx Kare înfriiiiiiiazx o lutrare tragifcx sa» Ron.iKx. DEM. 2tl DEOMADEUM, s. m. K’j&mil?» icnre are iiKinaî o kokoiuiic ne snate mi Kare umblu foarte tare. DRMIDES31>, Miere de ncata diezilor», Kare se soKotea Ka vn>jitoreas?>, mi uro-oroa k rh. DRMIDIKM, adj. Kare are înidii are k» druizi. DR81.RISM5, s. iî. Religia druizilor». DR8ID3, s. m. Numele nonilor» Mclor» veid ai galilor». DMALRSMM, s. n. Cerere Kare ini înKins-e ni te ktj ssii'.k 2 nrinninisn 2 Dumnezei 2 fiinn,e neatîrnate ini fur?» îinjcngi», un» nrinsinu «11» binelui mi alt» all» i’T>uiuî. D8ALIST5; s. in. Ilartisnnu al» dualismului DUALITATE, s. f. Kalitatea luKruluî îndoit», Kare Konrinde duo?» fiinţe distinse. DMALM, s. n. Nuiîr&r» de duo'. I)8ANT>, s. f. Vanrb ku tot» Konrinsulu el. DSANIERM, s. m. FunKu,ionar» «il€ duaneE P8BITATIV8, adj. înrfoiior», Kare csnrimi» îndoiala. D8B1TAIJIE, s. f. tudoialv, fia:, de Retor, nrin Kare orator» se fawe k?> se îndocuitc de nronoziriia ne voemte a ru\;ba. D5BI8, adj. indoinos» euivoiv». 1).8BLETT>; s. 1‘. Doi» b»KT>ijî de Kristal» nuse 212 D8E. xna naşte alta, mi la mijloKS o foae vtji-sit-b snre a imita smaragdslx, rxbinslx etc* DSBL8. adj, îndoitx fcare nregxemte, fane, Konrînde îjik-b X'bdat'h atltS*. DEXENAlilS**. m. Nsmele *ie se da la neî vokj, auelxia Kare era KanS a 200 oameni. D5EL1ST8, s. m. Anela Kare se bate în dx-elx, ini Kare icastis rimim» d‘a se bate foarte desx. DSEL8, s. n. Bttae kx differite arme între doi innr. D8KATS, s. m. Moneda de axrx, galbenx* IokkI ginxtxl Kare d^B sti>nînitorx!xi eî titlxlx de dxK'B. A D81\X, s. m. Titlx de nobleţe > DSLHIFIKA. mi D8LWIKA, v. Anslîmni,-ra, a îi.idxl'ri xnx anidS; a faTie dxlne. * DSL^IE'IKAJJIE. s. f. Lxi, s. f. BxKatTi dramatÎKT>, în it;r re vorbesKx nxmaî 2 nersoanc. D8IILI41TATE, s. f. LxKrxrî îndoite; fig. vîk-lenie, rea KrcdinjjB. 213 D5R* D8HLIKA, v. (lat. duplicare), A indoi; a da n>snunsS la resiiunsu. D8HLIKAIJ1E, s. f. îndoire, facere în doi». D8RA, v. (lat. durare), A ijine mult», a ur-ma de a fi, de a tr-hi. DSRABIL8-T>5 adj. Kare noate dura, trhi mult* timnS. D8RAMATER. s.f. T. fisiol. Membrana Kare K'BntKiueuite KranislS', xînca ne din neutre învxlind» Kreeri. ©SRATTi, s. f. Timiisl KÎt tri>eiute un luicru. Î)8R8# adj* Tare* jjaimis. D8IHS, s. n. Bae ku vărsare de ani» din un» Ioku înalt». Di>TOS5-T>, adj. tndoiuiosî* ku îndoeah>; nesigur». Î188MYIRAT8, s. m. Slujba unui duumvir». D88MYIR8* s. m. Titlu a doi dregători. SfcSZENT), s. f. Suhvb de luKrurî de auelami S fel in num?>r» de 12. EBDOMADARA — T>, adj.. (gr. 9siZoy.ic, STiit-Mimn»'). Km*o se renoemtc ne fie icnre S7>ntrr>mhi7). Jarnalfr, gazeti» Kare ese odatb ne EBDOMADiEKE, s. m. Hol ne este de rîml Sb' slsjeaSK7v o S7»nt'Rinîn7>. EH KM, s.m. Gradina nnradisKlîî5(Llaix) tcres-tr». EDENTATE, s. rn. T. ZooL Nedingate, a 6 ordine a.ivlasseî Mamiferelor» (Ksvier). EDIFIANTS, adj. Kare instfflx virtste, Kare Kondsne la fante Imie. EDIKLHîS, s. m. (lat. aedificium). Zidire; se ■ ţiiţifeb^in: vorbind desnre teinnle, nalate uri alte zidiri uit*rege. EDJFIA, | v. (lat. aodificare). A zidi, a ri- KDIFIKA, ) dÎKa o zidire mxreagn. EDiFlKATORIR s. m. Anela Kare fana, ridiitx ;;n Edifrnv. FDIFIKAUIE s. f. AKgîsnea de a zidi a edifiKa^ Kî)IETo, s. m. (lat. cdictuin). HomâKT», lege. El)iLS, s. m. (lat. aedilis'J. Magistral» l?oman» Kare avea isneiajîa Edifmtdor»# El>ITORS, s. in. 4el ne se Insxrnineazx de a tinxri iui a n>.blÎKa magi» ahsiV, anda.ssb 2 { :} a K'brsia direxyie mi rLsnsnderc se nsblho» sn j«rnaltf, .o Karte; «iei 'ie imbliivr, ‘icva ks a hi Kelfcseah». EDIIJTE, f. (lat. edit’o). Tin&rirca tui rrsbli-Karea ansi svragiS fie nentrs nriina oan»^ fie neutra mai nislle. ED5KA, v. (lat. educare), A xreiiîte, a în-V'sya ne Koniî, a ie da Kreiutero* EDSKAJÎfE, s. f. (lat. educatio), Formarea mi dezvoltarea faxyilorS fisi’ie, intelleK-tsale mi morale aîle vre ana*: Koniitf sas jxne. EDSKATORtf, s. f. Kare di> edsKayie- EFEMERS-T*, adj. Kare n» yine de KÎtff o zi. fig. treK’&torS, Kare yine nxyin timnff. EFEMERIDE, s. f. pl. Table as tronomiue Kare arat*> ne fie Kare zi IoksIS nlanetelor# în zodiaKtf. EFFEKT2J, s. m. (lat. effectus), LsKrare, uea ne e rrroikss nrin vre o oare Kare Kaszx. EFFERVESHENT5, adj. Kare se aii* în fierbere, în idoxotire; Kare noate fierbe. EFFERVESHEN1JL, s. f. Fierbere, idoxotire ue nrodtwe sn» ga%s deg-agindsse dintr’-liiccidu; fig. miinxare, agitayic vie mi treKT»toare în ininrn, în ssflletâ. EFFI4IENTS-rt adj. (lat cffieciens), Kare nrodsue oare Kare eftextâr. EFF1G1E, s- f. (lat effigies), Figsr&, renre- 216 DFA, sentaijia sneî nersoane în relief» sa» fii z» grav ie. EFFJKA4E, adj, (lat. efficax), Energii*», Rare nrodsne effeKt»!» se», lsKrarea sa. EFFJKA4ITATE, s. f. Energie, lsKrare, n»^ terea »uei Kasse nentr» a nrod»qe effeK-1 t»l» se». EITLOLEîSHENJIl), s. f. (lat. < fflorescere), înflorie, T. xim. SKimbarea »n»î xorn» solid», eKsn»s» la 4er» în materie n»lberoasi4 EFOR?', s.m. (gr. ifopcq,) nrivigetor»; uare observi; insneKtor». EGALA. v. A notrivî, a fane deonotrîvi kh; a assemma. EGALISA, v. A fane dconotrivi ( nxmaide î&Kr»ri); a netezi. EGALITATE, mi EK5ALITATE, s. f. (lat, aequalitas), Ranort» între doi l»Kr»ri deo-notrivi, Konformitate, notrivire, «niformitate* EGALS-X, adj. (lat. aequalis), Deonotrivi, assemenea, sa» în natsri, sa» în Kantitate, sa» în calitate. EGIRA, s. Data, leat» maxometanilor», Kare însene la enoxa f»giri laî Maxomet» la Me-Ka k» 622 anni dsne Js. Os. EGOISM5, s. n. (lat. ego, e»), Viiţis om»l»I Kare ranorti, trage toate la sine în nag»-ba selor» alijî. EGOISTS-^'Tj, s. 4ei ne are vijjis Egoism^lsi, Kare na îngrijemfe fie itît de sine. EKALiy, s. rn. Soîză de ii e uite saă de alte animale, gioale; Me are asemimare kk solzi. EKATOMBTb, s. f. Jertfa de 100 de boî. EREIUS5 s. n- Drenfcară* instrumentă de lemnă saă de metal ks Kare se fane «ngiă drcntă. EKLEKTIK* adj* (Filosofă), qel ne for* a fi ^ de niqî o seKt*, alege nea ne noate fi bsn v iui adevărată în nrinwiniile fie-iCBrora. IfeKKLEKTlUlJSM^ s. n. Filosofie eKKleKtiK*. feKKLKSlASTy, s rn. Nsroele «neia din K-trijile : din Kare se Komngne biblia. EKKLESIASTIKÎ^ adj* BisemeSKă* ne ijine * de BisertK'b. PrKKLESlE, s. f. (gr. W-Xv^'a). Adunarea ţ Kreuitiniloră în generală; mi într’snă sens t; mai restrînsă^ toafo Komtnxnisnea nersoane* | îoră snite nrintr’o aqeauii lege Kreuitini». RELEEA, v. A lsmina, a rasnindi, a îmnn»-p uitia lsroiivb. ptfLERAGlS, s. n. Laminarea ordinara avnsî | orarniă, a »neî st>1î de sneKtanolă, a sim h stabilimentă oare-Kare. )BKL11IST>, s. f. T. Asir* întaneKare momentana a »neî stele. BKLUISA, v. T. Astr* A întsneiva. a aSKKnde în totală saă in narte» fig. a iiiterge. 26 218 EKDî EKLIIITIKX-'L, T. Astr* Orbita qe ni se nare a o desKri soarele în toijî anii, înitinxind»-rre irtmîntxl In nemiuiKare* adj, qe se atinge de eKlins’B. ^EKO mi EXO, s.n. (gr. Sjjfos, s»net»}. Sxnet» reîntors» de sn Kornx solid», în KÎt sreKea îl» axde a doa oari; Iokx »nde se nrodxqe. fig. qel qe reneta aqea qe a zis alt», T. Mus* Renegirea slăbiţi» a »neia sa» mai mxlte note. EKONOMIE, s. f. (gr. oMai% itasi»; vojxyj, re-gxh>), regxlT* la îngrijirea sneî Kase xne1 Keitselî în administrarea »neî averL Econo* mie rurala9 enonomiea Kirnural»], administrarea mouiielor»; economie politeca, mtiinga nare tratează desnre Kin»l» nrin nare se înav»ijemte »n stat», fig. economie animala,f armonia intre deosebitele u*rijî ale tr»n»l»î; fig. nlan, disnoziijie. EKONOMIKy-'B, adj. *ie ijine de Enonomie. EKONOMISI, v. A administra, a ijine o Kasn k» iKonomie; a rrBStra. EK0N0M5, s.m. 4el qe urofeseaz'b o enonomie; EKS, (lat. ex). nrenosii^ie Kare servi» in Kom-nsnerea »nor ziqeri, snre a artta qe a fost c* nersoarn»; din. EKSABORA, v. Vezi Exsala. EKSAEDR8,. adj, «are are 6 feije. s.fig. Kom-din 6- fe^e na trate EKS. 519 ®KSAGERA, v. (lat. exaggerare). A arata vn l»Kr» Ka fiind» mai mare, maî bxnS saS mai ras de Kît e fa realitate. JfSKSAGERATORS, s. 4el ne eKsagereazb. EKSAGERAIJIE, s. f. LsKrarea de a eKsagera. EKSAGONÎf, adj. fig. Kare are 6 «ngisri mi $6 latsrî. .EKSAKTITATE, s. f. nsriKtsalitate, băgare de J: seamB de a ns se den^ita de ceaceenre-T SKris»; Konformitate. PKSAKTS-T>, adj. (lat. exactns). Kare ns se denrf>rteazTi de nea ne ’i este nresKTis», re-r g»lat; Kare ’mi face trebile K»rînd» mi kx mare grije; la vreme; intiiniţele eKsaxte, inti-iniţele matematice. jEKSAL A, v. A eKsabora, a sicoate nriu ressflare. feKSALAIţlE, s. f. Rbssflare, SKoatere afara. pKSALTA, v. (lat. exaltare), a lBsda mslt, f a îri’&liţa nrin lasde. fig. a entssiasma, a fr anrinde, a mimica. pKSALTAIIiE, s. f îivblijare; 'fig, entesiasms $ mare mim Kare, anrindere mare a ssflet«l»î.. EKSAMENîf, s. n. (lat, examen), cercetare, Konsideraijie, attentivB a snxi lsicr» în toate ami>rsntele sale’; IsKrarea de a fntreba ne cineva nentrs a se asigura de gradai» sb£ de instrsKiţie. EJCSAMETRîî, adj, Vers» de 6 nicoare. 220 EKŞ. EKSAMINA, v. (lat. examenare), a se sîtn, a nrivi r» btgare de seaim» iieva; a faie eKSamens. EKSAMINATORK, s. m. Hei He eRsamineazt* EKSARXATS, uii EKSARKAT?, s. u. Ilartea Kare o administra eRsarxsl». EKSARX#, s. m. Titls se nsrta în Italia lo-Rogiitori î reintra gi lo r§ din Konstantinonol». EKSHEDANT6-T), adj. Kare trene neste xo-tar»: neste mts»rt. EKSHELLENTS-t, adj. Kare are nrea m»ltt banttate, nrea msltt nerfeRgie; Kovîrmitor. EKS4ELLEN1JT>, s, f. Kalitatea IsRndsî eRS-reellent»; titl» de onoare. EKS4ENTRHITATE, s. f. (lat, ex, afan de; Hentrcm, neutra). T. Geom. distanga de la nentrs »nei elinse nînt la n»nt» »nde se Ronnentrez» razele Ismini ale acestei elinse. EKS4ENTRIKS, adj. T. geom. Dot sa» mai mslte HerR»rî din Rari »n«l§ se întinde în h« 1» alt», avînd fie Rare centre deosebite, EKS4EIITA, y. (lat. excipere), a sRoate din n»mtr», din regslt; a artta kt» onersoant sa» an» l«Kr« n« sînt Konrmse într’an» na* nitra într’o regata, r« toate rt> se nare Kt ar treb»i st fie Ronrinse într’insele. EKSHEUIJIE, s, f. Deosebire, sRoatcre; IsKra-rea nrin Kare se eRSnenteazt, EKS. 221 ElîSqEîIIÎI0NAL5-rF>, adj. e relativ» la o efcsnengie. EKSHESIVS-'L, adj. Ileste m*sun>, neste regal*. EÎtSq-ESS», ini ES4ESS8, (lat. exces sus). *iea ne trage neste xotarele nvfcsurei, banei ', adj. Aijîi|*toru, înt*rît*tor6', deintent*toru. KSS4ITATORS, s. Hei însi>rHriiiatKa s* ensnite. EKS4ITA1JIE, s. f. Luitrarea de a exsMita. EKSEKRABILS, adj. yiurbosu, de nare tre-bue a avea nineva SKÎrb*. EKSEKRAIÎIE, s. f. SKirb*, urîniune. EESEK5TA, v. (lat. excequi, a urma nîm> la fine). A nune în luxrare, a s^vinni, a în-denlini; a Kînta o buKat* muziRal*. EKSEK5TABILS, adj. Hea ne se noate eKseKuta. EKSEKSTIVS’-*, adj, Kare nune în luxrare legile EKSEKSTORy, s. Helu 4e nune neva în lu-Krare, îndenlim>toru. EKrfEKSlJIE, s. f. (lat. executio). Ilunere îij luKrare, îndenlinire. EKSELEN1JT), s. f. Titlu de onoare, par exeU icjtce, Iok. adv. într’un xin deosebit», raru, EK^EMllLARtf, s. m. (lat. exemplar), model; Ijuxat*; vredniK» de a fi eKSemnlu. 222 EK£ EKSEMrELS, s. m. (lat. exemplum). nildî», i»-Krare bsm» sa» rea Rare se dt snre a se imita, de exemplu, snre nildi». EKSEESA, v. (lat. exercere), a denrinde, a forma, a instr»i ne nineva ks Meva nrin dea-* sa l»Krar<; a se îndeletnini; a întrebsinija, a n»ne în lgKrare, a OK»na. EKSEKSISS -iTri EKSERHIIJiy, s. iu Denrin-dere; îndelednÎHire^ întrebsimjare. JiEKSIGEA, v. (lat. exigere), a fane nretenj^ie, a Mere ne va în nsterea vre «neî legi,. EKSIGENIJTx, s. f. Ilretenijie, nerere. EKŞJ'LA, v. A ssrgisni, a trimite în eKsil», EKSIL#, f. ni. (lat. exilium), s»rgi»n, starea anelxia ne Kare autoritatea Ta forgat» s% tr'BeasKT. afar& din natria sa; fig. inedere la aug Tor Rare na ne nflane, «nde sîntem li-nsigî de Mele ne ne nlawe, EKSfSTA, v. (lat. existere}, a fi, a se afla în fiiiigi»; a tn>i. EKSISTENIJT), s. f. Aflare în fiinij'L, fanta de a eKsista. EKSKLAMAIJIE, s. f. (lat. exclamatio), strigare de b»K»rie, de mirare, de ssmbrare etc, semn» de *n»nt»ajjie (!) Rare se nane dane o esKlamaijie. EKSKLAMATlYy, adj. Kare arat* esRlamaijie- EKSC 23* 5KU8DE,.v. (lat. excludere), a sxoate as Jf den:*>rta, a ns nriimi. TSKLSSIE, s. f. Sicoatere, denT>rtare. ÎKSKL5SIVS, adj. Kare are usterea de a eKS~ # Kl»de; skos». ElfSKOMMSNIKA, v. A afurisi, asKoate^ arie* g m»rta din n»mT>rxl» Kredinnioiirilor». |KSKOMM?>rNIKAIJIE, s. f. Afsrisanie, icanoa nrin Kare cineva este skos» din n»im*r&l& iu*edinHÎoiiiiIar». EKSKREMENTS, s.n. (lat. excrementnm). Or» ne materie solida sa» Hii^idii Kare e data. arfarb din Kom» omsl»r sa» animal»h>î, es*. SKsinats, ir&dsinala; SKiroa, baliga sd» etcv IEKSKRETORS, adj. ^ee relativ kk eK&Kmjiav j^KSKREIJlE, s. f. SKoatere afarB a materie-| lor» netreb»innioase din Korn» om»l»i sa» | animalelor». pIKSKSRSIE, s. f.v (lat. excursîo}. Nn/rblire îi* | gara vrajmam»!»]; nresmblare. pKSKSSA, v. (lat. excusare)-. A desvinovT>iji;: f a ar^ta Ksvintele nentr» Kare ns noate nrii-‘ mi neva. EKSK&SAţ£IE, s. f. Arătarea levintelor nentra r nari nineva ns noate nriimi nera. EKSKSS'L, s. f. DesvinovBijie; nerere de ier-ti>Hi»ne. 224 EK$. EKŞODft, $. m. (gr. fjocos, ernire)* A don Karte din llentale»x9 einirea. EKS0RBITANT8-T>, adj. (lat. ex, afara din; orbis, *îctk*J. lleste nvhssra, Kare trene msit neste adevărata mxsara. EKSOR4ISA, v. A Şoni dsxsrilc neKsrate nrin molitfe. EKSOliqiSMy, s. n. Molitfe ks Kare se gonesi< dfcxxrile neicarate. EKSOEDlS, s. n. (lat. exordiunf). întiia navte a xnsî disKsrsx, a »nsi Ksvînt, In Kare se dî> o idee auditorilor» desure sxjet» de Kare se vorbemte uii desnre ^el ne va st> vorbeas. kt> de aMel s»jet». EKSOTERIKS, adj. 4ea ne e de fagi; T. filos* vezi EsoteriiiS. EKSOTIKX, adj. Strein», Kare e din alţi» gara* EKSIJANSIV#, adj. 4ea ne are natere de a întinde, îmnramtietorx. * EKSUATBIA, v. (lat. ex, afara din; patria, natrie). A strîrntora ne nineva de a’inî nx* rxsi natria. EKSI1ATRIAÎJIE. s. f. L&Krarea de a se exs-natria. EKSiiEDlA , v. (lat. expedire). A trimite; a nsne înclatx în l»Krare«- EKSIIEDIENTS, s. m. MijloR» de a deslega o nedomirire, de a izbsti. pKSIIEDITOR, s.m. Kare trimite, norneuite. pKSIIEDIlJIE, s.f. (lat. expediţie), trimitere, !? nornire în grab&ţ. T. Militar. întrenrinde-f re de resbel»; Marine, Ki>bbtom fanv f înnrevn'b Kor-Bbii de resboiff. nl deiieuiî, SKrisorî. m EKSnERIENJI'I), s. f. (lat. experientia), I11-nencare; observarea fenomenelor* naturali îutr’sn* Kornv uitiigifiK»; Ktfrioiiitiriija i&K-nmlor* KÎuitigat'6 nrin msltT» întrebuinţare. EKSllERIMENTA, v. A finierKa, a adeveri nrin eKsnerienţ'B. EKSriERIMENTALS-rJ>, adj. ţe se baseaZ* ne eKsnerienţT*. EKSIlELtT-'b adj. (lat, expertns), Renrins* la vre o art-L Kare se învaţi» nrin ens nerienţB. EKSIIIA. v. (lat. expiate), A srnsla, a isb?,vi de vre o Krim r> sa« gremali» nrin nedeansa ne s«fen>, a isnbsi. EKSlllAjJIE, s. f. »Sni>!are, isb'Bvire de vre o vitiB. EKSIIIATOR#, s. rn. ţel ne Ksrt^t», isho-veuite de vre o greinah*, izbăvitor*. JEKSIIIRA, v. (lat. ex afarv, piare, a ssfla), A rnsri, a ’mi da. StffletslS, fig. a se sfir-mi. a se îmnlini, a trene. EKSIllRAHIE, s. f. Trecere a snşî soroK" x* nsî termen; rtssflare, darea afarb a aers-Isî insniratS. EKSIILIKA, v. (lat. explicare), A fa^ie st» se tnijeleag'b xnff ltfKrs, a deslsini. EKSIILIKAIJIE, s. f. (lat. explicatio), in-ternretaijie, deslsuifre. EKSIILIKATlV8-7i, abj. Deslsuiitors. EKSIILOATA. mi EKSI1LOTA, v. A faqe vre o isnravT), vre o fanţi» stnil&qit*; a ti»ia ini a da în vînzare lemne clin vre o m>d»re; a lsKra singsr; a lsicra, a sxoate materia Me Konrinde vre o mini>, okiit». EKSI1L0ATABILS; adj. He se noate lsa în sfonînire mi se noate viude; ne se noate exsnloata. EKSQLOATAJJIE, mi EKSIILOTAIJIE. s. f. LxKrarea de a ensnloata. EKSULORA, v. (lat. explorare), A eKsami-na, a nerqeta, a visita, a Kbxta Sb desKO-nere **eva. EltSULORATORS, s.m. Kare merge snre Ratarea, desKonerirea vre xneî jjbrî. EKSQLORA!][Ef s. f. LsKrarea dea exsnlora. EKSHLOS1E, s. f. (lat. explosio), IzbsKnire, noKnire; zgomotg ne fane vre snS l«Krs arzînrlb". EKSIILOTA, v. Yezî CKsnloata. EkS: 22* îţftsnORTA, v. (lat. exportare), T, Com,\ A | transnorta, a flsne, a sKoate în streinxtate. jjEKSnORTAIilE, s. f. Transriort#; sxoatere • afans din ijari» a rtrocl»Kte!orc\ EKSÎIOSANT8-T>. s. T. Juris. Hei ne cks-nsne o fanta; arata lireten^iele sale nrin jalbis sas alta xîrtie. iîKSIIOSIIJIE, s. f. Lsxrarea de a eKsnsne, ^ de a nsne în vedere nrod»Kt»l aryilorS mi industriilor^ nsse la vederea nsblinsl»]/ lo. | k»1 exsnosiiji], T. Lit. întîia narte a xneî \ noeme, a anei drame; eKsnliKaijie. jEKSIIRE, adj. Ks intenţie, îfttr’adinsy. lEKSIIRESX-T)^ adj. (lat. expressus), Xotarît*. jSKSURESSIE, s. fi (lat. expressio)* Hea ^ arata sentimentele, natimile, Ksgetarile, zi-Merile, vorbele ne se întrebsin. jîentn? azi-| *i'ej ft ari»ta9 a KommsnÎKa ideile mi senti* | mfentele salle. EKSIIRESIV8, adj. Kare arata, înfiajiuiazb bine anea *?e voemte sb dea S'B îngelengB. IksnRIMA, v* (lat. exprimere); A artta, a f înfagitua Ktfgetarile sentimentele, natimile, a*mî artta sentimentele Ksgetelp ririn oare Kari vorbe saS frasei EKSIIRIMABIL8, adj. He se noate eKsnrima* EKŞI1R0IIRIA, Vi (lat. ex* afan> din propri- 228 eks: uni, nronris) A l#a nrdmietateâ nemitDr-' Ki»toare a K«iva nrin drentsls E&SflROIIRIAl|tE, s* f. Lsarea xneî nronrie-t'biji neniiiiiK'&toare nrin drentsltf legi. EKSllSLSA, Vr (lat. expuisus. gonită), A goni ne nineva de andeva; a da afar&.< EKS118LSIE, s. f. Izgonire, laKrarea de a eicsrîxlsa. EKSH8NE, v. (lat. exponere), Ariene în vedere; a nane la o eKsnoziijie nabliiti/, a nane în nrimejdie. EKST ASIA,(s) v. A fi aimita, a fi în eKstascv EK.STASIAT5, adj, Kare e în eKstasa. EK.STAS5, s. Stare nartiKslan» a sniritalaî in xare oare Kare idee sas oare Kare ordine de idei, absoarbe asfel toate faKalt-Lijile in-telleKtaali mi fisine, înKÎta înKÎnxirele mi simijarile sinta trmetate, mi miiiiKT>rile voluntarii sintv onrite; fig. airnire, mirare vie> ntanere foarte mare. EKSTENSIE, s. (lat. extensio), întindere, ad^ogare de mărime. EKSTENS0RI5, adj. 4e slajenite a întinde; T. fisioL MauiKi eKstensorii, maiiiKi sh»bl torî, nrin onnosiijie lavei FLecsori. EKSTE.ttOR T>. adj. (la*;, exsterior), *Ie este de afar&, ne are afave Ka y*rile streine EKS 229 ŢEK STER MINA, a. (lat. exterminare*), A ni-nuRiinii, a siriica kk tot», a stinge. EKSTE! MINATORN, adj. Hei ve striKt, ad«*ie la neire; s, nrtntditor». EKSTERMINAjJlE. s.f. nrtntdirc.nimiKnbiire- •EKSTEENATS, s.n. Sitoalt »nde se nri. imesi<» iiTKolari nxmai eKSterni. EKSTERNS, adj. (lat. externusy\ Hevine de din afart; s, niKolar» nare n« loK»euite în institut», în uiKoalt. EKSTINIJ1E/V, f. (lat. extinctio), stingere. EKSTRA, s-m. (lat. extra), Henx e obi'inaita* foarte b»n». EKSTRA D1IJ1E, s. f. Darea vre *n«î nrinsy, Kruninalx în mînile saveramshsî st>». EKSTKAGE. v. (lat. extrahere), A sKoate, a trage. EKSTRAKTN, s. n. (lat. exfcractmn), Hea 'ie se SKoate, se trage din 4eva; SHmmariS, nresK»rtare. EKSTRAKL]IE, s. f. Lsxrarea de a eKstrage, EKSTRAOKDINARy, adj. Kare na e dant o-l)iHei»l ordinari», neobiHnsit». EKSTRAVAGANT5-T>. adj. Neban»; Kare e Kontra banal»! siroga. EKSTRAV A GANl]T>, s. f. Nebunie. EKSTKEMITATE, s. f. (lat. extremitas), Margine-, ictnttiia; sfîruiit* laKralaî, 230 EKT. EKSTREMX, adj. (extrema s), Kare e de tot» la margine; Kovîrmitor», nes te mxssr'B. ni’ doi l»Kr*rî îmnotrivitoare; T. mat. sel din tîi» mi Mei din «rim» termin» al anei nronorijii. EKSTRENSEKS, adj. (lat. extrensecus), Ka-> re vine de afara. EKTAR8, ş. n« Mt>s»ra de s»nrafa^a Kare Konrinde 100 are. EKTO, Zinere ne se n»ne înaintea n&mirci im>s»rilor» Frannese vrîrnl» st> însemne de 100 ori mai mare s, e EKtogranrb, exto-litnb, e^tometr» etc, EK8AT0RS, s. m. T, astr. mi Geogr. 8n« din Mele mâi mari HerK»ri ale sferei ni>mîntemUy so înicinseinte Ka foind» nT>mîntsl«' nernen-^ dÎKslariMemte ne osie mi în eK«afo deni>iN tare de Mei doi noii. EK8AIJIE, s. f. T. matern. Formale nari a** rafo egalitatea de valori a KsantifoijUor» algebrine. EK8E3TR8. adj. (lat, eqaestris). Statse e-Ksestrnb, statoe xare înfoiiiiiiazb ne cineva Ktlare; ordin» eK»estrs. ordin»! Kavalerilor Romani; nobleij'b de rang»l» al do&ilea în Ilolonia. EK8ILATERAL8, adj. T. Gram. Kare are toate laterile eKxaili, ♦ r ELE. -fp 3/1 fEKSILÂTERy, adj. T. granu Figsn>ale kt>- 4. ria latsrî sînt» egali k» anele ale alteia* IEKSILIBE8, mi EMILIBRÎJ, s. nt. (lat. equi- 4-librium), Kamn-anire, egalitate între dot gresfrBijî, între doi> nsterî. • EK8ÎN0KS#, > s. n. (lat. aeqmnoctium), (EKINOnS, | Timind» de neste an KÎnd ‘EKINOIIIJIÎ), ’ non^île sînts egale k» zilele. EKSINOKSIAL#, adj. He ijine de eK«inoKs«* EK5IIIA, iijî EKIITA, v- A g'bti ne cineva ks cele trebuincioase, T, Marxn. a g'bti o corabie, o flot* k» trebuincioasele. EKMIIAG1S, mi EKIITAGI5, s. Tresar*; toate l«Kr«rile Karî sînt trebuincioase la oare Kare întrenrindere; taKÎm«\. EKBITAIJIS^mi EKITAIJIE, Arta, memte- msg» KT>li>rii. EK8I8NGI&, adj- Kare are toate sngi«rile J> egali. EKglVALA, v. (lat. cqnivalere), A fi de ace-lauiî nreij«, a fi tot& «11a. EKSIVALENTg-T), adj. Kare este tot de «n nrcij. EKB1VOKS, mi EKIYOKS, adj. (lat. aeuqus, egal; vox* voce), Ks do* sens«rî, k« în-ijeless îndoit#. ELABORA, v. (lat. elaborare), A IxKra, T. Eisiol. a nreface salstanijele, (lxicrare nătărăi*). 232 fiLE. ELABORAjJIE, s. f. Lsitrarea de a elabora, ELASTI4ITATE, s.f. (gr. ^Xaji/jc) Kali* tatea ne as vni Korni de a se întinde mi a se strînge. ELASTIKK, adj. Kare are elastinitate. ELEGANLJTi, s. f, (lat. elegantia). Frsmsse-ye, ging'tinie, gsst» deliKat»; alegere de vorbe, de întors'btsrî snre a fane o vorbire nh>K8t7>; simnlitate, înlesnire. ELEGANTE, adj. Kare are eleganij'B, ELEGIE, s. f. (gr. ax; X*y<*> zi&»), IIo* esie ai K'bria ssjet» e tristă, dsreros» ELEIMOSINT>. s. f. (gr. Atr^ocr.vY)). milostenie. ELEKTORALS, adj. He ijine de drentslS de alegere. ELEKTORE, s m. (laf. elctor), Alegator» * Mei ne are drentsi de a alege. ELEKTIVE, adj. Kare se nsmemte nrin alegere. ELEKIJ1E, s.f. (lat. electio), Alegere. ELEKTR1H1TATE, s.f. (gr. ţXixTpov, kîxIî-bar»). T. fisic. Ilronrietate ne assnikornf Kînd sind freicagi sa» înxTdzigî st> atrage ne algî Korni maî «mor» ini st>’i resningT», de a da sicinteî, zgsdsirî; «n» flsid». ELEKTR1KE, sdj. 4e gine de elKtmitate. ELEKTBISA- v. A desvolta îtr’sn» Korn» n»-ferea eleKtrÎK7>. ELEKTRO0S-ZI s, Firele de nlatin» din va, ELE. 233 -sslă în Kare se fa4e ensnerienga deSKom-. nozîgia ani nrin K«rant«lă eleRtrină. ELEKROFORÎf. s.m. T. fis Instrumentă a-s»nra KT>reia se desvolt’B eleKtrfaitatea mi ne Kare o ijîne maî msltă timnă, JLEKTRO-MAGNETISMS, s. T. fis. Fe-!4Pomeni în Kari eleKtrinitatea mi magnet is m»l joxă amindoT» »nă singsră rolă. ‘ ELEKTROMETRÎ), s. Instrumentă kk Kare se nrBSoarb elextrinitatea. ELEKTROMOTORX, adj. Anarate Kare des-volti» eleKtrÎHitate nrin simnlslă KontaKtă ală Korniloră eterogeni. ELEKTROSKOOy, s. n. Instrumentă kk Kare *. se m'BSoar'B eleKtrimtatea. ELEMENTS, s. m. (lat. elemetnm). în vexime se zteea de aeră, foxă, nT»mîntă mi ana ne se Konsidera Ka ssbstanije simnle, astăzi se zine de togi Korni Karî n’aă nststă fi des-. Komn«mî mi Karî Kombinîndtfse kk alijî daă namtere la alijî Korni; snde trBemte^n animală. ni. înHenbttfrile «neî arte, «neî mtiinije. ELEMENTARĂ, adj. 4e ijine de elemente. EL14E, s. f. Linie înKolB'jita înnrejsrală r«nKÎ Milindr*. ELIGIBILITATE, s. f. Egalitatea. îns$mirea de ,a fi alesă. 234 ELI. ELIGIBILĂ, 'adj. Kare noate fi ales» ^ are Kondigiele nerste de a n»tea fi ales». ELIKOID5, adj. în form* de eline. ELIMINA, V. (lat; eliminare), a goni* a SKoate afar-B. ELIMIN AljIE, s. f. Gonire afara, leir&dare. ELIOSKOI1ÎL s.m. Instranent k» Kare se noate nincva sita la soare fora aî rat-bma vederea. ELIOJVTETRtf, s. m. Instrument» Kare mT>soan> diametral stelelor». ELISE s. n. LoKaui» nli>Kst». ELISIE, s.f. (lat. elisio). T. gram. SKoaterea, darea afara a sneî voKale de la sfirmital# snel zinerî, Kind zinerea srmxtoare înnene KS VORall). ELLENISMS, s. m. EKsnresie, manieri» de a vorbi dsne felsl limbeî grenemtî. ELLIIIST), s. f. T. geom. linie Ksrbi», ne se formează ti»ind nieziuiî sn koh drent» nrin-tr’sn nlan Kare ’l» netrene. 3ELLII1S01D y, s m. T. geom. solid» format» nrin revolsgia »neî jbimtate de ellinse în-rţrejsrsl sneia din ansele salle. ELLlIITlKy, adj. He gine de ellins’B. ELOGIA, s. n. (lat. elogium). I)isK»rs» snre lasrîa Kbîva. ELOKSENU/L mi ELOqmirb, s, f. (lat. elo- EMA. 235 quentia). Arta, talent» de a vorbi bine, de a miuiKa, de a înKredinija. EL0K8ENT8—T>. adj. Kare are eloKxenij'b. ELOK8IJ1E, s. f (lat. elocutio). eKsnrimarea kxgetT>ri nrin vorbe; Kinsl k» Kare se eKS-nriim». T. ret. Kirisl iui amezarea vorbelor, EC8DE, v. A ZT>dT>niÎHi; a se feri de nineva’ isKSsinijb; a fane nefolositor», a oKoli. EMANA, v. (lat. e, afarb din; mana re, a k»rge). A nroveni, a Ksrge, a emi de xndeva- EMANAIJ1E, s. f. Lsicrarea de a emana. EMAN41IIA, v. (lat. emancipare). A SKT»na a ierta de vîrstv, fig. a desrobi, a slobozi, EMANH1HA1J1E, s. f. LxKrarea de a eman4ina. EMASKSLAIJ1E, s. f. SKonire. EMATOSA, s. f. T. fisioL ITrefanerea nstrr mentelor xin sînge; snimbarea sîngelxî vînosîi în sînge arterios». EMBARGO, s. m. HorariKa ne se di> KortbierU lor» neg»ijT)toremti de a n» emi din nort» nermissie, EMBLEMT>, s. m. Fig»n> simbolÎK'B kx zineri în form^ de sentingt. EMBR10N8, s. m. Rodai» din nîntenele mxrnei-. T. Bot. Kînd nlantele înKolijesKX, EMIGRA, v. (lat. ex, afari, din; migrare, a emi). a m>rc>si natria sa mi a se arneza în altTEţ ijar». 238 EjKI. EM1GRA||]E? &. f. Fanta de a rn»rtsi natrra mi a se arneza în alţii narte, EMINENIJTn s, f. Imdijiitte, tttl» ne se dt mi-tronoliijilory tai {cardinalilor». EMINENT5-T», adj. înalta; Koyîrinitoră, Kare întrew, EMIR. s. m. Titl» descendenţilor lsî Maxomet. EMISFERT*, s. f. Jsmttate din o sfert. EMISSARS, s. m {lat. enrâssarius). Trimis», . s. f. 8n» fel de ewiîmUK». EMIIIKESM'B s f. G»st»l» mi mirosxl» nenlt-k»1» al xmr s»bstaiţe xînd sînt n»se ne »n f-O’K iste. EMMRlKtf, adj. Kare se yîne nxmaî de ens-nerieiţB. T. med. inartatan., cel» ne tratea-zt ne bolnavi k« seKrete InKinsite ftrt si» aîbt mtiinijt. EMniRISMîf. s. n. Medicinii Kare se întemeiaţi» ne eKsrierieiţe. ENq. m E1HLASTIK5, adj. T. med. Alifie. EMHLASTR8, s. nu T. mec/- KatanlasmT>. EM8LAT0R8, s. Anrins, înssfleijitde emslaijie^ EM8LAHIE, s. f. (lat. aemnlatio), sentiment», dorinii'B de a fi deonotriviv sa» a între4e ne nineva nrin 4eva. jEM8L8,s.itn (lat aemulus). KonKsrent, rival- ENqEFALX, s. m. (gr. svt în jcg^aXYj, Kan»)‘. - T. anat. Massa nervoasa Konrins'b fii Kra-nis (nans). ENqiKLOIIEDlE, s.f. (gr, HincxEarr Tzx&ia edsKaijie). uitiing'b sniversah>y Kartea în Kare se tratează desnre toate mtiini^elev EN4IKLOUEDIK8,adj. Hernie de EiîHÎKlowdie. ENDEKAGON8, s.m. T. geom. Iloligon» Kare are 11 sngisrî aii II laturi. END0SM0S8, s. f. Fenomen! nari a» oare Karî ranort&ri k» fenomerii Kanilarî. ENERGIE, s. f, Forij'B. nstere, vîrtste KSKare se nsne nineva în lsKrare. ENERGIKS, adj. Kx energie. ENIGMT>, s. f. Ginitoare. fig. DisKxrsxrî sa» frase grele de înijeles». ENKLITIIfl», s. f. T. gram. Zinere Kare se a-tîrn'B de alto ziqere nreqedento ini senare a forma o singxri» ziqere. ENORMITATE, adj. Kalitatea nel»* qe e euQriiţ, 2;>S ENS. I EN0RM8. adj. (lat. enormi?), neste misiri», kâJ re e de o lsngime sa» grosime extraordinara ENSN4IA. v. (lat. enuntiare). a eKsnrima ne are în gînd, a’rni da afara idea sa. lENSNaiAIJIE mi ENON4IAIJIE* EKsnressie, arătare, gnsire; maniera de a engnijia; 1»-Krarea de a nega sa» a aifirma. EN8NJ|IATIV5, adj. Kare enbnij'L; ad»ne a-minte. vorbemte desnre neva* ENTIMEMT>, s. f. T. Ret* A rg»ment» Kare are do^ nronosiijiî «na anteMedenti, mi alta KonseKxent'b. ENT8SIASMA, v. A anrinde, a îns»fla K»ra-gi»; a r^ni de admirare. ENT8SIASM8, s. n. (gr* ?6v0£o;, insnirat de, Damneze»). MimKare a safletslsi ne se so-Kotemte a fi effeKt»l» »neî inssflT»ri Divine anrindere nentr» »n qe, iniuiKare estraordi-nar'b a s»flet»U;i. ENT8SIAST , adj. Kare se intssiasnvB. E0LIAN8—1), s. 8n»l» din nele 5 dialeKte grenemti. E0L1K8, adj. *îe ijine de dialeKt»l» Eolian». E1IAKTT), s. f. Temelia l»neî. KIIAT1K8, adj. (gr. fycap, fiKatS). He ijine de" fiKat». EilIXEREMT). s. f. T. Ret. sn» fel de silo- .jgism» snde fie Kare din iie!e dot nronosi-T c;jjii este însoijiti» de dovada eî. E|IKÎ>RIAN, s. m. 'Ie are ranortS kk filosofia iJsi EniKsrS; omS voIsntsos&, datS la nh^eri. EîIIDEMIE, s. f. T. Med. boali» Kare attaKi» Jîn anelainî tinmS ixii Ioks mai înalte nersoane. E^EIDERMT), s. f. (gr. ne; Sepp.a, nîele). Inîeliija nea ssnijire Kare aKonere ssnrafaija libert a Korn»lsî. ElIIFONEMTi, s. f. T. Ret. EKSidamaijie in ^forint de senteniji) nrin Kare se sfîrmemte vre o noveste. ^IIGASTRS, s.n. T. Anat. Ilartea de mij-IokS mi de ssss a bsrtei, EMGLOTTi, s. f. T. Anat. 5n fel de KanaK Kare astsnt ressflarea Kind se îngite b«-•Katele. EHIGRAMMT), s. f. (gr. ’e^Ţpxxpa), T. Li(. Uoenvb mc se termint kb vre o idee atin-r gttoare. ElllGRAFS\ s. f. Sentinij'L mi kt», ne se nune ^, în fruntea «neî Ktr^î, susi Kanitsl etc. nen-* trs a an>ta SKonsls mi sniritstâ; inSKringie^ i şe se nane ne o zidire nentr» a anta sKonal ini timnslK. EniKS-T), adj. (lat. epicus). Hoemt în Kare se novesteinte vre o fanţi» eroÎKt-EHILEIISI», s. f* Boala Koniilor, ataK de nevre. 240 Enl. EIIILOG5, s. m. Hea din srmi» narte saî> Kon-Kl«sia «neî îioeme, sn8Î disKsrs», etc. EIIISODT), s. f. îmrlrcjsrare întîmnlxtoare s-niti» k» fanta nriiminah» a »neî btfKT>ijî dc teatrs, «nai romangv, sneî noeme etc. EMSODIK8. adj. Întîmnl-btorff. EIlISTOLARft, adj. He gine de enistole; «ie nriveuite la maniera de a SKri sKrîsori. EIIISTOL'L, s. f. (lat. epistola). SKrisoare. EIIITAF5, s. n. (gr «ni, d’assnra; Tobor, mormîntff). InSKringie d’assiira mormîntsly]. EIIITALAMT>, s.f. floeim» la OKasie a snei n»nte. EiHTETS. s. n. 4e arata o Realitate, (noreidi»), EHITOMS. s,. n. (lat. aepitome). IlresK&rtarc. EQITROil'L s. f. T. Ret. Yezî Koinessie. E 11ZOARE, s. nl. T. Zoo/. 8n fel de inseKto. E iOXT), ^ s.f. (gr. *»:#*;).. n»nt8 xotarîtff EHOKT), j în istorie, Rare e însemnatâ nriit vre o fanta mare; timnsl «nei îmnrej«rT»rî. EHOuEE, s. f. (gr. *no:, no vestire; rcoieiv* afane), KaraKteral sneî noeme enise; mi-kt> istorie în versori a sneî fante eroiwe * uii adevărate. E:iROBETT>, s f. T. Xim. Hencxtoare .8nS fel de tbb îniiis la o narte, ks k re se a-d»irb gazele T. Fis. baroinetr» Kire senine în mamina nnettmatihi» ne.ntrs a nrLSsra nreS sia aerslaî. ERE. UI EflTAGONS, adj. Kare are 7 srigiarî mi 7 latsrî. ElITARXIE, s.f. (gr. ’trca, 7; regni). îmn'Brijirea Engliteri în 7 regate de Angli ini SaKSonî. EIISVANTABILS, adj. îngrozitori, sir&îmîn-j tutori, groasnÎKi. grozavi. ERT>, s. f. Enoxi» sai nsntsli finsi de «ude înnene a se ngnn>ra ani; uiirsl anilor»; eno-: kt» însemnaţi» de snde însene o noi» ordine. tşBAIJIOSK, adj. T. Bot Erbosi, nlanti» al 'jK'bria Kosean e fraget, moale ini se sssk’b d«nT» se ’mî di» rodiii. RRBiVORS, adj. Animalele se se xn»ne5Ki v K8 vegetale. EREDITA, v. A mointeni. EREDITARĂ, adj. Mointenitori, mointenesKi; Kari treni de la tat’B la fii etc. EREDITATE, s. f. Momtenire. EREKIJIE, s.f. (lat. erectio). Ridiicare, sKxlare. Eremit s, s. m. Ifosnixi, solitar». Eresiakks, s. m. Ki>netenia snbî eresi* ERESIE, ) s. f. DoKtrini» Kontrarie legi, ERESS. j greinali», ri>tT>sire osîndito de biserÎKT». ERETIKS, adj. Heli se nrofeseaZT» o eresie. SRlTAGiy, s. n. Momtenire. 1 SRKSLE, s. m. Erosl seli maî însemnaţi al Mitologii grese. T. Astr. Konstelaijie boreali»* ERR. ERMAFRODITS, s- Kave are amindo'B seKsele. ER!VtENEVTIKT>, adj- (gr- /ppv;vs6o>r eusnliic). Arta de a t^lniTiMÎ KT»ryî bisermeiutî- ERMETIKAMENTE, adv- Kinsis kx Kave se astxm» «nfc vas Ka st» n« nbSBfle. EROIKÎf, adj. 4e ijine de eros. EROINTj, s. f- Femee iv#ragioaS'& mi kx sentimente nobile. EROISM, s.m. Vitejie. KaraKter, virtste deero#. u ER08, s.m. (gr. vjpoc), bărbat» rensmitâ n-rin-nsterea, Ksragis mi isbîndele sale Kîmtigate în întrenrinderi grele mi nrimcjdioase ERRATA 1 s. Lista gremalelors ne s’as stre- ERRATSM,J KsratS în o xarte. ERROARE, s. f. (lat. error). Gremalr», oninie gremit-B, ilssie nrodssb nrin. simgsri. ER8DIT8, adj. lvare are m«lt*i> ersdiijie, s.m. înv’BijatS. ER8BIQIE, sr. f. Kimofntinij’B adm kt»* înv fcgB-tsrb înaintata. ER8IIIJ1K, s. f. (lat. eruptio). T. Geol. lsicra-rea «n«î Valnan Kîndtf vars^ lave; emirea ferioasT» a mntericlors; izb«Knire. ESITAQIE s.f. Gîngbnire; îndoealb, nexotorîre. ESKADRT), s.f. Kîteva Korbbiî de resboiS ssb o KBnetenie. ESKAKRONS, s.n. Tran-b de Kavalerie Kom^ n«Sb adesea de 100 sa» 120 Kaî. ESS. 243 SKAMOTA, v. A SKÎmba* a fane s* nean> - Heva nrin o iuijeal'b de mîir& far* Ka nri-vitori st» bage de seanvB. bKAMATORS, s. m. Hei ne eSKamoteazi». SKARRT), s. f Sga’b't. SKORTb, s. f. (ital. scorta). Tnm* itare în-tovT>n>iiieinte o nersoanT^ snS Konvoî, etc. jESKRHVTL mi EKRIM'tf’/s. f. IsKssiniiT», de-nrindere la înfrebainjjarea armelor^ mi la Konbaterea ks snanga, ssliija. etc. ESKî>LAiîy, s. m. T. MiL ZeslS Medinineî. ESOTERIKS, adj. DoKtiim» seKretT» ne Kare o Kxnomtea nxmai Heî iniijiaijî în uiKoala bî ilitagora. UillTj, mi ESSIN!ÎT>, s. f. (lat. essentia, ; de la esse, a fi). Hea ne fane Ka su Ixktk st» fie nea ne e, nea neKonstitee natara sa; T. xim. LihKÎd aioinatiK ne se SKoate nrin distilare din oare Karî noroi vegetali. pESSENIJIA. v» A stroni ks esseng'b mirositoare. JESSENÎJIAL5, adj. Hea ne gine de fiinţa &nxi bKrx; foarte trebxinHioStf, Hei mai însein-nats. de KT»rtetenie. ESTETIKT), s. f. (gr. duoD*;^, sensibilitate). Ultiinija frsmossbî, ixitiinrja în Kare se tra. teaz't frsmosalS dan* banali* gast In natsrt iui în arte. EIUAF0D5, s. m. SKele; nod de lemnărie» fa- 244 ETA, Ktft în fornvB de amfiteatre ne Kare se faw o geremonie sae alt neva snre a se netea vedea maî bine; nod de lemnărie ne Kare se tae Kansle vre «îmi vinovate sae de a arde ne cineva de vier EinARQT», $, f» Finire de taffta sa« alt-b materie se mne într’o narte ne «rairî. ET, Konjr (lat. et). Hli. \ETAGiy, s. m. Kat« la o zidire, desn^rgire- ETALA, v. A n«ne snre vînzare. ETALAGly, s. f. EKsnsnere snre vînzare. ETATE, s. f. (lat. aetas). Vîrsfrb, timnsls vie-g-eî; veanS, timnS. ETHETERA ini EQETERA, etc. s.n. III* nele lalte. EŢER, s. m. (lat. aeter), materie foarte s«n-ijire ini innonderabilb, ne se Kredea a fi risnînditi» în tot« snajjis Kare im e OK«nat ks materie nonderabiTj». ETERNELS-'B, adj. Veqmire, Kare nTa avst înMenst?; mi ns va avea sfîrinitS. ETERNITATE, s. f. (lat. aeternftas), ve^niHie, trai# Kare n’are nini înnensttf ninî sfîrmitS. ETERODOKSb, adj. Kare e Kontrar# sentimentelor «nei religii. ETEROGENĂ, adj. Kare e de deosebita* nater&. ETEROKLITS, adj. Kare se denxrteaz-B de re- ETM. 245 i gala Komm»ni> de analogiagrammatiKafa. fig* I Bizaîrr», ridiK»l». feTIKETT), s. f. IJidsfa., netiK de xîrtie Karc I se n»ne d’assnra sawilor», flaKoanelor, na* } Ketelor, nrr>iT»rilor» etc. mi ne Kare se SKrie î natsra l»Kr»lsi, nreţsl» etc. ^ETIMOLOGIE, s. f. (gr.. iTu;j.o$, adevărat»; I acycc, K&vînt»). Ultiinţa Kare are de objeK l •originea vorbelor» »neî limbi mi analisa ele-| mentelor» lor», în KÎt a determina adev%-rata senmifiKaţie a fie Kxrsi termen». jETlMOLOGIKS, adj. Me nriveirite la etimologie* jfeTMQIDALS-'b, adj. lle ţi*ie de etnioid'». ETMOlDrb, s. f. T. anatl. Os al xînei Kare are nartea de s»s gi>»ritT». ETNOGRAFIE, s.f. (gr. «Ovo;, nonor»; Y?a', I deSKri»). IRtiinţa originilor» uri filiaţiilor» nonoarelor». ETOFFrL, s. f. fel» de materie, stofa. j. ETOHEE, s. f. DesKrierea moravurilor» mi a nnsisnelor» »mane. ESDIOMETRS, s. m. T, fi$. ini xim. Instrument» k» Kare se «n>soar& grad»l» de k»-rxţenia aer»l»i atmosferiK iui Kîtimea oksî-gen»l»î. E8FONIE, s. f. (gr. cu, bine ; 9©vrj, sanetîr). Ş»net» nfaK»t», skos» din s»KHessi»nea^ar- 246 E8K. monioas’B a voRalelors mi Konssnantelors, sa» din vre snS instrsmenttf. E8FONIK8, adj* He urodsne, ne i|ine de eufonie ESKARISTIE mi ESXARISTIE, s. Ksmine-KT>t8ri>, Sfinta Grijanie. ESMENIDE, 8. f. nL T. Mit. Farii. E8N8K», s.m. (lat. eunucus), omS sKonifc»; n^zitdrs de xarem. EVAH$||J|4E, s. f* Demertarea, sKoaterea a-fari> 'â zemsrilorS strixate; demertarea, anei UT»rî de omtirî. EVAL8ABIE, s. f. Hrei^ire. EVAIIORA, v. (lat. evaporare), A nrefane in ab$ri. EVAnORAl]IE, s. f, IlrefaMerea m>rjjilor *i»î>j liKttid în abari. EVENIMENT», s. ». Îutîronlare. EVENTAIL», s. n. Am»n>toare k« Kare ’uiî fane nineva ri>Koare. EVENTSALS, adj. Intîmnl'LtorS. EVEDENT»/4dj. învederat»; de fa^i». EVIDEN{JT>, s. f, Invederare; adevăr învedrat, EVITA, v. (lat. evitare). A fsgi; a se ani>ra, a f«gi de »n laKrs S8m>ri>tor8. EVITABIL», adj. De Kare se noate cineva a. irbra, fagi, SK^na. EVOKAB1L», adj. *Ie se noate da în qerneta-rea altei jadeKitoriî, EVO. si? IvOKAlllE,' s. f. (lat. evocatio). Kemarea nriu I Kare se faue sa vie, sx annar-6, ssffletele, | snir; t'le ete. jj£V0L81]IE, s. f. {lat. evoluţie). Minutare ne t fas tr»ne!e saS bastimentele snre a se a-uii'za într’alt fel». s. ii. T. Ist. Tiiuna, veaicR. F. jFAB (IK\, v. (lat^ fabricor)^ A fane. a l«Kra, P a fasona oare Karî l«Kr«rî d«n*& K«m« le laicreaz'fc «n« menite m«g« meKaiiÎK«. FABRIKANTS, s. m. Kare fabrtoeazi» neva, Kare are «na saS mai mslte fabriqî In Karî se l«KreazT> stofe de mutase, lîm> ete. FABRIKATORS, s. ra. Kare fa-fe, febrile-azx oare Kare l«Kr«, (se ia maî m«lt« snrc ri>«). FABRIKA1JIE, s. f. Meintii0»g«l«, l«Krarea de a fabrÎKa qeva. JFABRIK'b, s.f. lat. (faftrica^ faber). Lok»1« a-iuT)Zi>iT)îi]t«l« «mie şeP^brreeazfc neva; zidirea «nei BiseriHÎ; Ka% «a» K«tia bise-meî «nde se ad«nî? \renit«rile eî> T. ArA. Klxdire a Kirsia nodoabx sti» în ainezarea 24S FAB. mi gitirea deosebitelor» materiale din Kari este fixxti. FAB8LATOR5, \ s. m. Axtorx; SKriitorx, FABSLISTtf. J niSKOHitorx de fabxlea FAB8L/L, s. f. (lat. fabula), Ilovestire nre-fixxti mi inventaţi» nentrx a asxxnde în tr’însa xnx adevirx o fanţii morali sxb vilxlx xneî nlismxiri; sxbjeictxlx xneî no-emî enine, xneî drame, xnxî romanii»; min-nixni, lxxrx sKornitx, nrefiKxtx; (nildi). FABSLISA, v. A niSKoui, a sKorni fabxle, basne, minuixnî, nlismxiri. FAB8LOSITATE, s. f. Kalitatea xnxî lxxrx fabxlosx. FAB8L0S8. adj. NisKonitx, sKornitx isvo-dit», bisnitx, nlişmxitx xnx Ixkix icare a-re înxlinare kx fabxla; - nea ne nx se mai noate xrede de mi noate fi adeviratx. FACEŢI), s. f. Fijixiji, fa 1^1 mini; xna din latxrile xnxi Kornx Kare are mai mxlte mini latxri. FA^EIJIOStf, adj. BsfonS, glxmejix, mxKa-litx, Kxragiosx. FA4IAL8, adj. Kare gine de fagi, are în-xlinare kx obrazx. FAH1LITA, v. A înlesni, a fane Ka xnx lx-kix si fie lesne, xiniorx. FAHILîTATE, s- f. (lat. facilitas), înlesnire, FAl. 249 I mijloKa, Kina înles nitora d’a zWe, d’a fa- | ne; disnrîsiijie, destoininie a sniritalaî, a ge-inalaî, Kare fane Ka oma st» faKT», st» * nrod^Ki» neva foarte lesne; blîndeije, dal-veaijT»; auiaringi». FA^ILS, adj. Lesne, xinora. nare se noate fi>rT» osteneai!»; blinda, îndanleKT>Hiosa. FADOARE, s. f. Kalitatea laKralaî far* gasfc» nesărata, nenlT»Kata; greijoinie. FAETONy, s. n.- TrtsarB Ka natra roate înalţi» ini amare. FAIENIÎT>, s. f. 8na fel» de nornelan» minHinosa. FAILLIBILIT ATE, s. f. Ilatinij* d’a grerni, d’a se înmela. FALLIBILSAdj. Kare se noate înmela, sa-nasa gremelei, FAKIRS, s. m. KT>lagT»ra maxomedana. FAKSIMILX mi FAKSIMILAT», s. m. Konie imitare tinxriti» saa sunaţi» IntoKmaî dant o sKrisoare, dam» o isKT»litari» etc. EAKTORIE, s. f. Loxal ande sluta faKtori sa» agenţi anei Komnaniî negagBtoremtî în o j^ans streini». FAKT0R5, s. m. (institor). foiciitora, rnemter, fabrixatora, de instramente de niasiKT»; în. sirninat» Ka oare Kare negoi^a neutra Mine. va, negajp»tor«; - îmriBrijitor de SKrisori; 230 T AK. T. AriU fbKT>torS, fie Kare din KÎtimile dîn Karî se formează »n» nrodsxt». FAKT0Tî>7M$, (Ut, facere, a fane, toturn, tot), s. in. Kare se amestec, se vîrb în toate ale Kneî Kase (stil fam), FAKTS mi FAUTtf, s. iu Taitrir», arătare ne SK«rt» de nele ne nrîveSK» la o j»deKate, mi de drentsrile sneîa din n^rijile nrigoni-toare; sKriere ne nxbliK* ordine neutre a se antra sa» a ataaa ne nineva; fante. FAKT5RT>, s. f. (index), Liste, foae, Kare arate kk d’anrBrsnt»!» Kalitatea mi nreyxi niT>rfsrilor», ne »n neg*ijT>tor» o trimite la nineva; KinslS dsnh Kare se alK/bteemte o b«Kate de mssixv, (intan, laKrare, alirattrire. t FAKIJIE, s. f. (lat factio). Strejsîre, riazi» ne * faK soldaşi ne rîndS; partida, îmnereKere, Komnlot». FAKÎIIONARS, s, hi. Strejar», soldat» Kare nxzemte, strcjsemte la *u IokS. FAKlJIOS$, adj. (factiosus). ltesvrxtitor»,, ttfrbsr&torS; Kare e amesteieat» într’o nar-tidK într’an» Komnlot» revoluţionar». FAK8LTATE, s. f. (facultas). ITstere, virtete naturali), aativi», fisiKK sa» morate; talent», destoinicie, înlesnire, iiKtere, mijloK» d’a face »n» l«Krx, d’a vorbi, d’a snrie etc;— Kornsl, adsnarea învăţaţilor», nrofesorilor EAL. 251 i îns'LrMinaijî k« înalta Inr&ig'bterb a »neî uiti- | inije, sa8 a* literatsreî, la universitate; nl. | avtfgiile, talentele, K«iva. fFAKSLTATIVy, adj. Kare d*5 drentS, voe, slobozenie Kîrîva d’a fane sas ns fane 4eva; neimnsitorS. FALANGĂ, s. f. Tr«riT> de soldaşi armauî kh ►ssliijî, aflindsse într’o narte mi fntr’alta a armatei; T. Anat, oasele Karî alKi>t«esK8 degetele de la ninioare ini inimi. FALANSTER#, s. n. #n8 fel» de sonietate inventaţi» de FarnierS. FALHIFORM5, adj. în forim» de Koasx, de secera. FALS1FIKA, v. A SKimba a nrefave a stri-Ka, »nS l«Kr» k» gînd8 d’a îmuela; a fane şns l'SKra mincinos». FALSIFIKATOR#, s.m. (lat. corruptor). Stri-KbtorS, Kaln&zan#. FALSIFIKAIJIE^ s. f. L&Krarea nrin Kare se falsifiKx ^eva; nlastografie. FALS#, adj. Mincinos?, neadevLratir. Isxr# t iniueL&tonL FAMT>. ) s. f, (gr. faya). Renwne, na-^, FA1MT>, j me mare, nomele 4el8 b»n8, re-ntftagia ne o are «rineva. F AM1LIARISA, v. A se denrinde, a se o-bi ;mri d’a tn>i în nrietenie mai de anroane 252 ful k« toijî; a dobîndi maniera libera k» uînc-va; a invita, a obi*m»i, a sa înv^ya a se deda; a avea o manieri* nrea familiari» k» oameni de o treantfc maî de jos». FAMILIARITATE, s.f.(lat. familiaritas). Kin»l» k» Kare trie uite *iin< va îii nrietenia maî de anroane mi fi,ra hîmî o ceremonie; manieri, nrea libert în nsrtarea K»îvaK»mne-va; invitare, dedare, obiHn»iniji>. EAMILlAEy, adj. Kare e în maî de anroane relaţie kk cineva, Kare traemte k» dîns»l» liber», fora neremonie, d»ne K»m» s’a obto-nsit» i k» oameni din familia sea; nbinn&it», înviat», dedat». FAMILIE, s. f. Neam», toate nersoanele, Karî se trag» din a»îeaiiiî n»rinjjî; nirimgi, Konii Karî traesK» lmnre»»7>« T. Ui. nat. ad»-nare de maî m»lte fel»vî de l»Kr»ri d’alle nat»rei, Karî toate aS aiieUeaini îns»inir* Kom»ne- FANATIKS', adj. {lat. fanaticus), Smintit» la - minte, Kare Krede ki> are vedenii mi însni-, raijiî în nrininl de religie; nrea nasionat»i nrea h»f»riat» nentr» religie nentr» oare Kare ntrere, nartid», nentr» »«S SKriitor»; ne* b»n», estravagant». FANATISA, v. A fane ne *iieeva fanatiK» î» favor»!» »neî religii, »nei ni>rerL FAN. 253 FANATISM#, s. in Smintire xare fane ne omv să KreaZă Kă are vedenii, insniraijiî în nri'iini de religie. Zel» farios» nentr» religie, nentr» o nirere, «n» nartid»; natiun» f«rioaSf> nentr» o ideă; rătăcire, iiăkmre; dorinţă oarbă mi foarte anrinsă; seictă de fanatini. FANFARONA, v. A foia nalavre, a se lă»-da, a se făli. FANFARONADA, s. f. La»dă, fală minHinoa-aST> a »n»î fanfaron». FANFARONI, adj. FleKarv. nalavragi», Kare se la»dă, se fălemte Kă are Ksragi», merite în vreme ne n» le are, sa» daKa are le măremte. FANFAR5, s. n. B»Kată de m»siKă kîntată k» trîmbige. FANTASIE, s. f. înKinxire, darxl» omxl»i d’aiuî înKinsi l»£r»rile; ideefrgîtivă, treKă-toare; minte, gînd», dxx», idee; noftă, dorinţă ~ voingă; nărere, sentimente, gxstS; KanrWi» FANTASMAGORIE, s. f. (fantasmagoria). Arta de a fa^e Să se arate într’sn» Iok» înts-neKos» nimte Kinxrî asemănătoare kş ambrele anelor» nersoanc ne xari voim» să le vedem». 254 FAN. FANT \8MAG0R1K», adj, He se ijîne do fantasmagorie, FANTA SMT> mi FANTOMA, s.f. (lat spectrum, or. (pavtaajia). Nt»1kki>, stafie »mbn>, iasnvr, fig«n> zadarul kt> He ’mi îmrinseuite cineva kt» vede; fig. Oră ne l«Krs înRinsită for^ Ka st> fie in fiinij'h. FANTASTIKS, adj. (fictus). XimeriKă, întemeiată ne nîmte înirinsiri zadarnice, n^l«-Hiosă Kare ns e în fiingi». date, neobiMimte; Kare are fantasii. FARINKS», s.n. T. >naL îngiijitoare, gîtlejă* FARMA4E8'TIIyS\ adj. 4e nrivemte la farmanie FARMA4IAN5, s, ni. Anotenară, sniger, Kare fane mi vinde doKtoriî. FARMAHIE, s. f. MemteuiKgslă (Ta fane mi nreg^ti doKtoriile; anotexT», sniyerie. FARMAKOflE», s. n. Trantată Kare îmvaij'5 memtemsgslă d’a faiie dontoriele. FAR», s. n. Târnă zidită la intrarea într’snă nort, în Kare se fane foKă noantea snre a lamina xonsbiiloră; felioară mare. FAST), s. f. T. asfro. Deosebite aratori ale lsneî mi ale altor nlanete; fig. SKimb/Lrî, stor! ssicnesive, Kare smeaza sna dam* alta, observîndsse în oare Kare laKrsrî. FANTAST», V l'ANTASKS, FAS. 253 r jFAS'HlKSLT), s, f, T. anat. Leght»ri» n»ST> între fibrii Kari Komnwiy maund, sure a *\ forma*, KÎtime de arbori ne noate dsne mne-va în brage; titlx ne se di» la deosebitele brouisrî dintr'o xarte. FASCINA, v. (lat, faseinare). A fermexa ne «îineva astfel» în xît» s’R vazi> l»Kr»riie altfel» de Ksm sint». FASHINA!|IEy s. f. Fermexare, Kare fane ne otn sb n» vazi> l«Kr»rile duni K»m sîni; orbire^ FASKT>, mi FAMT>y s.f. (lat. fascio). Snon»; sex#re înxsngi»rat% de verge, Me o narta» Lixtori la Romani. FASONA, v. A da oare xare fornrb «nsîlsxn;., FASTIDIA, v. A xa»sa desg»st»y nenh»*iere. FASTIDIARE, s.f. i>rîqisney desgsstare. FASTIDIOS??, adj. (lat. fastidiosus). Kare Tcasseaz-L desgtfst», nenh»*jere; arfaios, sxîr-bos», greijos». FAST??, s. m. (lat. fastas), far* ni. Laxs&l» ies xare se arat* nineva in n»blix»; nomni», lai?»; mîndrie, fsdslie. FASTE, s. f. nl, K*i>Iindaral» Romanilor*!;— table ande sânt» sxrise n»mele tstslor» xon-saliîor» dam* mirai» Kronologixs; xa neze bane, fericite; fig. ??n» fel» de registr» fiabilii» »nde se însemnez fantele mi întîml^ rile demne de jjinat» minte. 256 FAT. FAST80S8, adj. (lat. fastuosus). Ilomnos#, Ikksoss; falniK#, mîndrs, îngînfat#. FATALISM#, s. n. InvBijBtKra anellora Karî zîk# Kt toate se întimnlii d«nt Ksm sînt# srsite, dam» KSin# sînt# otBrîte de soarta. FATALIST#, adj. Anela Kare ns nriimenite alto* nriniin» de toate KÎte se intimnlB în nivers#, uii Kiară de formarea «nivcrsslîn, de KÎt# fatalitatea. FATALITATE, s. f. (lat. fatum). Soarti» »r-sita de nare ns noate SKBna nineva; neno-ronire, înnregisrare nenoronita ne ns se noate nrevedea sa# onri. FATAL#, adj. (lat. fatalis). Trist#, nenoronit#, adss# de soarta; otarît# astfel# în KÎt# sb ii« se mai SKimbe. FATIGA, v. (lat. defatigare). A osteni a o-bosi; a se. — v FATIGANT#, adj. Ostenitor#, Kare nrininse-inte osteneala; ssrtarBtor#. FVTIGA1JIE mi FATIGT>, s. f. (lat fatigatio). Osteneala, obosin; hwiikb, OKsnaijie ostenitoare. FATUITATE, s. f. ObrBZnÎHÎe, nsrtare neSB-rata, nrostia «nsi om# Kare are o nrea înalta idee desnre sine. FAT8#, adj. mi s. in. (lat. fatuus). LBsdBros#; ssriBrBtor#. PAV. 257 ^AUABT), Si f. faga, nartea sa» latsrea d’ina* intea «nei zidiri; nartea nrinHiriali» a sn»î * edifini» ne »nde ’î este intrarea. FAVOARE, s. f. (lat. gratia). IlT»rtinire, fa-y qere de bine; semn» de amiqie de b»irb voi-jfjre; trenere ne are nineva la o nersoam» îndemnaţi» de Kare este isbitS; folos». FAVORABIL^ adj. Ilriirmios, folositor», nro- nme, astfel» nreK»m nineva doreinte st, fm , oare Kare nersoam» rientr» al» st>» SKon». FAVORISA, v. (lat. favere). A snrijini, a a-j»ta, a nrefera ne cineva; a nrii; a înlesni K»îva »n» l»Kr», Kare ’î este snre folos» sa» nl'bwere; a fi nriiimios, a fi într’ajstor. FAVORIT», adj. Kare este mai nli»K8t», mai isbit» de Kît» aliji; anela Kare are trenere • la o itersoari'B însemnaţi.. PE4IAL», s. m. Nsme al» nreoi^ilor», la Ro-manîj Karî avea» misiunea de amijloMÎ, sa» la denlaraijiî de r^sboi», sa» la traKtat»ri de nane mi de alianiji», Konsfmijiiid» aneste aKte nsbliqe nrin forme religioase. FEDERA, v. A »ni mai rnslte state nrin o a-liangb generali». FEDERALISA, v. A fase, a nriimi sistema federativi». FEDERALISM», s. n. Sistemi». doKtrim*B a g8vern»l»î federal». AUO FEIh FEDERALISTA, s.m. HartisanS allff guvernatei fesdal*. FEDERALA, adj* QsvernS KommsS de mai înalte alte state «nite nrintr’o alianţa generala. FEDERATIVA, adj. AnitS, însorit* k» mai înalte alte state legate între dîusele nrin tr’o alianij-B generala. FEDERAIJIE, s. f. (lat- foedus). AlliangT», «nire între mai m«lte state ssb anelainî g#vernS* KÎrmsind^sefie Kare statSd sn* legile sale- FEE, s. f- (lat- festidia). Zîii'B, ursitoare; nstne ne se dt» în basne »nei fmiiţe î«Ki-mite, Kare are dartfl* d’a KMioamte fiito-ral* uii a fane minuni. FEEXl/^s. f. Arta feelorS, zînelorg; fermeK*- FEKONDA, v. A rodi, a nrodgqe roade; aîn-semingi; a fane roditorS. EEKONDANTA,adj. RodninS, Kare fane roditor. FERONDANUR, s. f. Etetere, îns»inire de a fane roditorS. FEKONDAjJIE, s. f. Rodniqie, tenrarea d’a rodntoi. d*a nrinde ST»mîmj6. FEK8NDITATE, s. f. (lat. feconditas). Rodnicie, rodire mslt-B; înssinirea d’a fi roditor*. FESSNDA, adj. (lat. fecondws). Roditor*, Kare Yirodtfne imit* nrin vegetaţie; ImbelmKgatS; $aoriiÎKS, bogat* în ceva; avat*. rEU 259 pEK$LT>, s. f. (lat. fecala). Ilartea fxinoasx | mi nstrîţoare a grxsnjjeloră, a rBd'Lqinilorîf. ■ÎEK8LENTS, adj. Se ziqe de liK&tdele, nari I ssntă înKT»ri;ate ks drojdii. iFEKbLENliT), s. f. Drojdii Kari se auiazx ne fsndă din snele liKside. |FELI4ITA, v, (lat. gratulări), a ferim', a noFfci i noroK», a faqe Komnlimentă Ksiva nentrs vr’o isbîndx, îutîmnlare nlxKstx, arXtîndsi i kx lsxmv narte la bsKgria sa. pTELlHITATE, s. f. (lat. felicitas). Feriqire, jjFELl4lTAIJlE, s. f. (lat, gratulatia), feriqi-tare, noftire de noroKă, Komnliinentă ne se faqe K*iva KÎnd a dobîndită vre-snă lsKrs nlxKstă, Kînd a resimtă la qeva, arxtînds’i k nartea qe o Isxmă mi noi la bsKsria sa. pFEL'iK'B, s.f. Korabie miKx Kg nînze mi lonegi. FEMLLT) FEMINTi, s. f. (femina), Ilartea fe-* meeasKX la dobitoaqe; femex. IFEMiNINĂ, adj (feminens), femeeSKă; Kare jjine de femei», Kare seainxnx ks le mea. IFEM&RĂ, T. Anat. flserslă ninorslbi. FENIKS5, s. in. Ilasxre fabsloasx, nare se ziqea kx e «iiîkx de felsls sxă midanxqe trxia mai irislte veaKsrî Se renxuitea din qe-namea sa; fig. nersoanx Kare se Krede a fi rarx, stiiKx, mai nresisă de Kită a nii. FENOMENALĂ, adj. 4e gine de fenomenS. * * 260 FER. FENOMEN#, s. n. ,Se zice de deosebitele e-feKte ne se bagi de seamă în nateră, ne se desKonere îutr’vn# Korn#; or# ne se arat& în aer#; fig. raritate, noutate; nersoană Rare îiricihKeiiite mirare nrin virtsijile, talentele, l«Krările sale. FERIAL#, adj. Ce se gine de zilele de neste Săntamînă, de Sărbători. FERIE, s. f. Deosebite zile ale Răntămîneî a-far’B de Sîmbătă uii DsminiKă; la Romani însemna zi de Sărbătoare, zi de tîrg#, nen-tr» Kt se făcea# sărbătoarea. FERNANB5K#, s. nu Lemn# de Brasilia; băxan#. FEROCE,~ adj. (lat. ferox). fieros#, Sălba-ti«#, Krsd#. FEROCITATE, s. f. (lat. ferocitas), fiero-mie, sălbăticie, Krezime; KaraKtend# aceleia Kare e feros#. FERTILISA, v. (lat. fecundare), A rodi, a face roditor#, a înrodL FERTILISAIJIE, s. fanta înrodirei. FERTILITATE, s.f. (lat. fertilitas), Rodnicie, Kalitatea lsKrslM roditor#. FERTIL5, adj. (lat, fertilis), Roditor#, rod-niK#, Kare nrodace, ad^ce mslt#. FERSGINOSy, adj. (lat. ferrugineus), Kare Konrinde în sine fer#, e de natura feralaL FE*. 261 ^ESTINS, s. n. (lat. epulae), Osn*ij» ma* jf“ st» mare cte veselie, de serbare. pPETIDS, adj. (lat. fetidus), Ilstsros». Kare î are »n» miros» gre» mi nenl*K»t». 'FETII1IISMS, s. n. Religia negrilor din AfriKa» FESDAL1SM&, s, n. Sistem» de feudalitate. .FEUDALITATE^ s. f. Sistema nolitiK* nrin I Kare »n§ vasal» da Kreclinya mi ssnsnerea |v sa suveranilor», stT>nînilor» s*î. pTEBDALS, adj. (lat. fidacinarius). Kare sine | de feudalitate, ue ririvemte Ia «n» fe»d». IFEÎiDT), s. n. IJinst», nrovinfiie »nde domnia »n» vasal, o narte de ntmîntS dat* de »n» sszeran» »n8i vasal» k» diferite KondiijiL FESDISTîf, s. un Kare Kfcnoainte drentsl» ţi fesdalS. j!FIBRT>, s. f. fire ssbgiri nrin Karne; firele Karî Komn»n» m»uiKi* JP1BROSS, adj. Kare are fibre, e aiK'btsit» din fibre. FIDELĂ, adj. Kredinmos», uînstit». FIDELITATE, s. f. Krediijf> la înnlyurea da-torielor» mi f*g*d8elelor» sale, ninste. FIDfRIARS. adj. *Iel» ue este orîndcitw de »n» dietain» s* dea K«iva momtenirea ot*-rît* nrin diat*. ITDSH1E, s. f. Yinzare nirstm 26* na FIERTATE, s. f. Mindrie, fsdslie, scmeijie; îndiTiZiieal-b. FIG8RABILITATE, s. f. Kalitatea ne aă anele Kornsrî d’a nriimi oare Kare figTsrB. FIG8RANTS, s. Kare joukx »ndevn, însogitS ks mai mvlgî; jsKxtor», dxngxtorîf. FÎG8RATIV8, FIG5RAT8, adj 4ea ne înfx. gimeazx: fjgara, nilda; simbolsls snsî laKnr, adv. a vorbi figKratff, în nilde;-înfxgîmat» arxtatff, ne na se ia danx ana îugclcsa firesK. FIG8RA, v. A Infxijiina a îiiKinai a însemna neva nrin SKalntarx, nrin zagrxvie a se notrivi neva, a avea simetrie «na l«Kr« k« altul*; fane figarî; a na se laa danx «na îngelesa firesna. FIG8RET1). FIG8RINT>, s. s. figuri mini de insosa, de metala, înfxgiininda o zeitate. FIGSRISMS. s. n. Ilxrerea andora Karî zîk« KT) toate KÎte sînta Konrinse în testamen-talaveKÎa sîntS na niinte nildeîn nela lo«. FIKTIY8, ailj. înKin«it«, nlxsm«it«, Kare na este în fiingx, Kare esista namai nrin înKin&ire. FIKIJIE, s. f. NxsKonire înKinaire, nlxsma" ire fabaloasx;-ininHianx, nrefxKxtorie. FIK5, s. m. SmoKina. FILAMENT», s. n. T. Bot. Agiuiioarx miKx din «are se Komnane nlantele. FIL. 263 FILANTEOilIE. s. f. Iabire def oameni, do omenire. PILANTROIIIKS, adj. He nrivemte la fi-lantronie. FILANTROIiy, s. ni. (gr. cp/Xcc., iubitor», av6p*TCo;* om&). IsbitorS de oameni, Kare înb»m»t*Liieaz'b soarta semenilorS st>I. FILARMONIKîf, adj. Kare isbeuite armonia. FILIAL», adj. FiesKs, 4e se K8vine, ne e datoria 81181 flff 8n81 KOTlilff. FILIAŢIE, s. f. Linie de rsdenie într"a4eaiuî familie; genealogie. FILIHIKy, s. n. Oraijii safe K8vinte alle leî Demostene mi ^inerone în Kontra Isi Filinv reg. Manedoniel. FILOLOGIE, s. f. Ultiini^a Kare se oR8n*B K8 sttfd'wl* limbelelorv, tratînd» desnre dînsele într’snS mods ersdity, KritiKft mi gramatîKS. FILOLOGIKy, adj* Kare nrivemte la filologie. FILOLOGA, s. m. (gr. cj;(Xc<; isbitory, K8vînt8). Kare se OK8iib K8 filologia, K8 K8vintele limbilor^. FJLOMATIKy, adj. Kare isbemte mtiinijele. FILOMELX, s. f fiiKa lsî Ilandiontf, Kare s’a nrefi»K8t» în nrivigetoare; nrivigetoare. FlLOSOFA, v. A se gîndi Ka 8n& filosofg; a 264 FIL. vorbi, a traKta desnre materii filosofice; a rezona Ka mare isKasinijx. FILOSOFIE, s. f. (gr. , a iabi, 0096a, înijelenciane). ffltiinija Kare se oksitb In genere desnre snirita, mi mai ka seanva des-snre sniritala omenesKa, KondaKindala ne o xale sigar& la adevăr*?. EILOSOFIKS, adj. Kare nrivemte la filosofia. FILOSOFIŞMS, s. n. Filosofie mincinoasa; în-trebsinijarea rea a filosofieî. FILOSOFI, s.m. *lel ce se 0Kam> Ka filosofia. FILOTEXNlKîf, adj. Iabilora de arte. FILTRA, v. A strexara, a netrece ana lixaid nrin filtra snre ala limnezi. FILTRAJJIE, s. f. Streicarare, trecerea anaî li-Kaida nrin filtr» snre a se limnezi, Karbiji, FILTRS, s. ni. StreKarxtoare, orb ce Korna nrin Kare se trece an& lixaida snre a se limnezi, Kanjji; ana fela de bxatar'b Kare însaflx, dragoste saa ora ce altx natinrB. FINE, s. n. (lat. finis) Sfîrmita, oti>rita, încetare. FIN5, (lat. subtilis), Sabijire, faina, alesa. foarte bana în felala s^a, deliKata, bana, FINAL8, adj. (lat. ultimus), Kare sfirinemte; cela danx arm*;. Kare isnn>veinte ana laxr». FINANffB, s. f. Bani gata; tesaarala nab-lixiy; vistierie. FIN. 265 FINANfllARS, s. m. Kari se oK«nb ks fi-nangele; banKÎerg mare. JPJNEIJ'B, s. f. Kalitatea l»Krelsî fain» ssb-gire, delimtegi, istecisne; viKlenie. FINI, v. A isnrivi a sfîruii a (se) isnrivi, a ~î~I»a sfîrmitg; a mari. FIRMAMENT#, s. n. Tirii. *lere. F1RMANS, s. n. IIorenKT, a Sslt-invlsT. FERMITATE; s.f. (lat.firmitas). Tiric, nstere. FIRM5, adj. (lat. firmus) Tare. FISK#, s. n. Bani vistieriei statslsi, administrarea însărcinaţi ks naza drenterilorS fiSKslsî. FISTSLT), s. f. T. Xim. Răni adînKi, Kare are gasra din afari strimtă mi In între largi. FISSA, ini FIKSA, v. A Ingeneni a întări, a . ginţi, a stîlni, a nironi okî la ceva; (se) statornici, otirî; a se ameza. FISSAJ2IE. FIKSAglE, s.f. Ingenenire, nrin-dere, nironirea OKilore; otirîre, statornicie. FISSS, FIKS#. adj, Ilironitg. îngenenitg, nesKimbatg statorniire, otirîtg. FISIKT>, s, f. IHtiinga Kare se OKsni ks st«-dislg nronrietigilorg Kornsrilore mi ks fe-. nomenele natsrei înnresm» ks Kassele lore. FISIOGRAFIE, s. f. (gi\ natari, Ypctyo);, sKrig). DesKrierea nrodsKgisnilorg, ^atsreL FIT, FISIOKRATS, s. m. fxitxrort de bine alt omenireî, îinbsnxtxijitort de soartx mise. rabilx a an«î nonort. FISIOLOG1E, s.L(gi\ ţudiţ na tor*, X ^coţ, kb-vîntt ). Hltiiiijja Kare trateazx desnre fenomenele viegeî, desnre Isitrarea organelort, FISIONOMIE s f. (gr. fuiis, natsrx obraz», -oninie, jtfdeKatr). Hltiinija Kare îuvnijx a Ksnoamte KaraKterele, fiiKlinxrile oamenilor», d»nx trxs»rile obraz»l»î;-aer»l», trxssrile obraz»l*L FITOGRAFIE, Is.f. (gr. n’antx, vpjup* FITOLOGIE, ; SKri») ffitiinija Kare trateazx deSKierea nlantelor». FLACIDITATE, s. f. Molemire, fleniKxire. FLA111D¥, adj. Moleuiit» fleuiK.xit». FLAGELA, v. A binsi; a maltrata k» Ksmnlire. FLAGELĂ, s. n. (lat. flagelum), Bini»; îngrozitor» nrin mvuHÎ k» bmixl». FLAGITAIJiE» s. f. Cerere nesoKOfitx. FLAGRANTĂ, adj. He se fane aK»m»; ne se doreuite kx înfoKare. FLAKONÎf, s n. Stinlx, bîftilie. FL MT>, s. f. flaKxrx. FLAMINS, s. m. Ilreot» la Romani, nxmin-d«se ama d»nx xnx vxl» Ka nara foaslsi; *ie era snre semn» alt demnitate! sale. FLANKtf, s. n. Ilartea Korn»lxi dela margi- 267 rus. î nea Koastelor» nîmb la uioldari; narte a \ tfneî bande înilitxreuitî. FLATA, v* A lîngauii, a litfda neste nrbsa-r?» Ka st> fie nli>K»t». xa st» minele. FLVTATOR8, adj. Lingsuiitor». FLEGMATIKS, adj. Kare are vu» Karaxter» rene. Kare se miuiKT» se anrinde anevoe. FLEKSIBILITATE, s. f. Kalitatea l*Krsl*i fleicsibil», mlădios». FLEKSIBIL5, adj. Mlădios», Kare se fndoemte se nleaK-b kk înlesnire; îndtfnleK'b'iios». FLEKSI8NE, s. f. Starea ltfKralai îndoit», nlexare. FLORESqENU'b, s. f. Starea florilor», sa» a altor nlante KÎnd infloresK». FLOTA, v. A fi nartat» asanra «neî ane forB a se aforida, a nlati; fig. a m fi sta-tornix»; a SKimba. a fi ncotorît». FLOTABILtf, adj. Kare se noate nlati, nlatitor. FLOTASE, s. f. Illtftire; înotare. FLOTT>, s. f. (lat. classis). 8n» marenanvbr» de Korbbii de resbel» sa» de Komerg» reaiiite* FLOTILT*, s. f. flora mixa. FL8KT5A, v. A snimba narerile, a fi nesigar», nestatorniK»; a flanitori. FL5KT8AIÎIE, s. f. Miiuxarea snaî flaid» într’o narte ini intr’alta; fig. sKimbare denxrerî, nestatornice; îndoiala. 28$ FLS. FLSKTNQSîf, adj. Kare se mîuiKjb într^o narte mi într’alta; fig. nestatornic neotorît, Kare n8 mtie qe st» of/brasici»; flsmtsrat», FLUIDITATE, s. f. Kalitatea sijkî IsKr» K«rgi»tor. FLSIDĂ acJj. Kare Ksrge, Ksrg'htor». FL8VIALĂ, adj. Kare îjine de mrî. FLSVltf, s. n. Rî» mare Kare ’mî n*bstreaz'& nomele nîm. în niare «ude se varsi». FLSKSĂ, s. iu Umflarea regtflati, a anelor» OHean«l«], marilor». FOILETONĂ, s. iu llartea »nor» jxrnale tini>-riti» k« slove mrrî, ini Kare Konrinde arti-Kole de literat&n», KritiKi», înmtiinij^ri. BOL1KSLT), s. f. T. Anal. Gindsrî în Karî se strîng» deosebite zernarî. FOLIĂ, s, iu Registre, manxsicrisx nsmi»rate K8 foaia, i)8 K8 faija. FOMENTAglE, s. f. Oblojire, n-blire; anlÎKa-rea 8neî doKtorii lipide iui Kalde la o narte ‘ bolnavi», snre a m»ia. etc. FONDĂ, s. o. Kanital», ssmi» de bani otxrît* nentr8 oaie Kare Intrebsini^are. FONIKĂ adj. T* gram. He nriveuite la glas». FORIJ'L, s. f. l'I*tere; sil*. FORESTIERĂ, s. in. n*d8rar§, îngrijitor» de n*d8re. FORFEKT8RT), s. f. Nenvzîrea datoriilor 8n8i vasal», neutre Kare ’inî nerdea fe»da. FORMALIST# adj. Kare se ijîne de forme. Formalitate, s. l Kinuiu, Konsfingîtu de f lege, ku Kare trebue st> se faK^ oru-mi-ne l aKtS nivilu. FORMATA, s. n. Mărimea unei KT>rgj în lungime mi lărgime. FORMAIJIE, s. f. formare, luurarea nriri Kare unu ne se fane. FORMA, v. A fane, a îufiioga Meva* FORMT), s. f. figura unui luftru. FORMIDABILĂ, adj* Grozavu, sn'bîmîntbtoru, nea ne este de temutu. FORMSSLA, v. A SKri iieva dum* formele o-binnuite. FORM8LT), s« f. Modelu, fornvb duni» Kare trebue st> se faKt unu ne* FORNIKATORĂ, s. Kare s^vîrmamte rrivKa-tulu forniKagiei. FORNIKAIJIE,. Il^Katulu îmnreunT>reî între 2 nersoane nenununate; nreanurvie* FORTE, adj. Tare, geammu, nuterniKu; gros-FORTERELJTi* s. f* Hetate inÎKT», Ioku înt'fcritu* FORTIFIKA, v. A Interi, a da mai multi> nutere unui luuru. FORT1FIKA1JIE, s. f. întărire; luurarea fa>-Kuta, din nbmîntu sau ku zidu nrin Kare se înteremte unu Ioku* FORTlFIKATORtf, s. in. Hei» ne întoreiute Hetxijî etc. FORJORI, (a) Ilentr» mai m*lt» KKVîutâ nsterniK». FOLT6IT8. adj. fntîmnlbtor», feri veste. F0RTSNAT5, adj Norocit», feriwit». FORTSNT), s. f. NoroK»; or» ne intîmnlare norowit'b sa» nenorociţi». F0K8. s. ii. IliaijT» în Roma »nde se ad»na nonoral» roman» neutra ceva n»bliK», sa» »nde se fbcea tîrg». FOSSATT>, s. f. IHang» groan* fi»K»t» din natsr* sa» nrin meuiteinag». FOSSIL5, s. (lat fossiiia). Se nameuite astfel» or» ne ssbstanijT» SKoasb din ribitiînt» îmnetritb. FOSFORESHENIJT», s. f. Laminarea »nor» nor-nari la întsnereK», îiiSt* fi»nb Ktldarb, mi ftri> a le da foK». FOTOGRAFIE, s. f. (gr. fw;, lsminT», SKii»). Arta k» Kare siu ie ceva nrin lsmin-B; k» Kare se sKoate nortrctele. F0T0METR1E, s. f. (gr. ţ, lvmiirB. [ast^vi , a tn'hs»ra). LCtiiniţa d’a nn>ssra l&mina. FRAGILS, adj. (lat. fragdis). fraget», Kare se r»ne lesne. FRAGILITATE, s, f, frăgezime, Kalitatea l»Kr»l»I (răgii». iFRAGMÎîiNTS, s. n. HT>rtisiKx. din 'tr’tfnS toty* 1 frlntara, b&Kat'b miKT>. BFRAKIJIE, s. f. fringere; mirtisiK-B; T. de ariL I fcîtime Kare Konrimle KLteva nbrgî ale «net snimî. esnriînîiirfsse, sxnts 2 termeni* FR VK!|iON\Rî>. adj. frîngerosy. j; FRA NKEIJb, s. f. Vorbire într'tfuS Kin slobod» | nesilitSr^ Ksrâts. |FRAST>, s.f. Mai insite ziceri laate îmnresm> | snre a forma »n8 îni|°lesS. f FRASSEOLOGIE, s.f. (gr. ypiatfy frast», Xr/w a zise). IHtiinga de a alintai frase se se gbseSKK Intr’o limb* sagr ne Kare le între-bsingeaz* sus SKriitorer. FRATERNELE, adj. fno^SK*. [FRATERNITATE, s.f. înfrbjjie, frinjie. ERATRWTDE, s. m. Omorltor» de frate, de Horb;-o«ior§ de >fratS^cle sor*. FRAXDARE, s.f, înuielare. miretliKv. FREGATA s. f. Korabie de resbel* avîitd$ ma' nsgî»8 de 6W fcsnxrî. FRE'Hi» E^/. f. N ebsuie Insojjit* d’o fs-rie mare. FREK5E 1TA, v. A vizita, a se dsse desS la . sineva, la «i»8 1ok8. FRBKiKXrATLVS, adj. T. Gram. Kare es-nriinb ideanmaî IsKrs des8. /#c 272 FEE. FREKSfiNTAQIE, s.f. Dscere, mergere deasB la cineva sas la altceva. FREK5ENT5, adj. Des», nare se întîmnW adesea orî. FKEKfcENLJ'L, s.f. Renetijjie deasB; noftori-' re; mslijirne. IRiABILiTATE, s.f. înssinirea l«Kr»rilorS d’a se nreface în nrafs. FBIKIJlE, s. f, frexare assnra anei nBrjjî a Kornslsi. FRIGIDITATE, s. f. Simgîre de frigS; FR1G1D&, adj* Rene, îngej^at». FRMONS, s. m. (nebulo). Xoijs dibaci#; în* uielttor», viideany, uiiretff. FRMONER1E, s. f* îmuelBtorie, uiiretlifcS. FB1SA, v. A înurejji, a InKîrlioiiija tiBrâlff. F'BIVOLS, adj. (lat. frivolus). Dernert», smorS fon» statornicie, sbaratik». FRIVOLITATE, s. f. DemertBcisne, zţdi>rm-cie. «insrinii'B, nestatornicie. FRONTALĂ, adj. He jjirie de frsnte. FBONT1EBT), s.f. (lat. finis). Otarsls, graniţa »nsî statS. FRONTlSnUlS, s. n. Faţada nrincinata a an*i edifici» ; noarta ini iitoana on»SB, SKoarijei la o Karte. FR0NT0N5, s. n. IIodoabB de arxiteKtsrb la îiartea uea mai ridiKati» a frontisnraxhrî** a »milbr», ferestrelor». FESKT1D0R8, s. m. A 12 ten* a x&lenda-rsteî rensbltean», dela 18 A»g»st» nîn* la 18 Sentemvrte. FR8KTIFEE5, adj. (lat. fructifer), Roditor* ad»KT>tor» de roade. FR8KT1FIKAIJ1E, s. f. (lat. fructificatio)* Rodire, nrod»Rgia roadelor», timn»]» eî. FRSKTIF1KA, v. A rodi;-fig. a ad»ne »n* sfîrinit», rod» folositor». FII8KTI I Or MljT'adj. tu forrn. de rod». FR8KT80S8, adj. Roditor» ;-fig. folositor», KÎUltigOS». FR8GALITATE, s* f (tet. fnigalitas), K»m-nrf)tare^ simnlitate în bere mi mhiKare. FR8GAL8, adj. Ksînn^tat», simnl», Kare se mslij»meiijte k» n»ijin» mi k» l»Kr»rî obi.H* n»ite în xrâna sa. ERSKTIVORo,Sdj. MînK*ţor» denoame, qel» He se xrxneiute k» fr»Kte. FR8KT8, s. n. Rod», iioamx; fig. folos», KÎmtig» din Meva FTIS1E, s. f. T. de Med* OftiK*, lent*; or» mi neboal* Kare slbbemte mitonemte Korn»l« FTISIKS, adj. T. dc Med* OftiKos». F8GIT1V8, adj. (lat- fugitivus). F»gar», nri-beajî»; fig. treicbtor». 274 FL8. F8LG8RAJJIE, s. f. SKlineală saS arătare de lsmină «je trene îndată. F8LMINA, v. T* xim. A trosni, a nlesni; fig, a se anrinde, a înfriKouiia ne Hineva ks ameninţări. ESLMINALTi, s. f. FăKlie mare de neară* sas de revsim>, torţă. F8LMINANT8, adj. (lat. fulminans). TrăSnitorS detsnătorS, nlesnitorS. F8LMINAIJIE, s. f. Trăsnirc, nlesnire k» fia-Kără dedată a sneî materia; T. dr. nsbli-Kaţiasnsî lsicrs k» oare Kare forme. FSMA, v. A frmega, a fane, a SKoate f»m». F8NKIJIONA, v. A ’uri îmnlini slujba; alsfcra; a smbla bine. FSNKJJIONARS, s. m. Apelai Kare se află în tr’o slffjbă n»blÎKă a statelsî, slsjbaujy. F8NRQIE, s. f, Slujbă; laKrare, sarnină dregători©. E8NDA, v. A nsne, temelie* a Klădi; a arneza, a întemeia qeva. FSNDAMENTAL8, adj. Kare slsjamte de fsn-damenty. F8NDAMENT8, s. n. Temelie [fig. nare sls-jernte de vea maî de Kănetenie; basă snrijinire. F5NDAT0R$, s. m. (lat. fundator), înte-meetors, Kare Klădemte,^ înfiinţează »n5 auiezămîntS etc. KtitorS* % - FSN. 275 FSNDAIJIE. s. f. (lat. fumîatio), Întemeîre, îutoKhfiire, Kfo>dire. F8NEBR8. adj. nriveinte la îngronarea sn«î om» mort»; fig. trist» jalnÎK». F8NERAI8, s.n. Ceremonie alai» ne se fane la îngronarea K»îva. FSNERARI8, adj. (lat, funereus), ţe nri-vemte la fonerari»; Keltsielele îngronimneî. E8NEST8 adj. (funestus), Nenorocit#, Robitor», nrevestitor» de nenorocire. F8RAGI8, s. n. Fîn», iarb*», gr^snije nen-tr» xran*b vitelor». F8RB8, adj. faimelxtor», viclean». F8R8, s, m. Xoij». 'FSROARE, s. f. Fsrie, turbare, nebunie; mî-nie foarte mare; natimţ mare; obicei» sy* nT>rî>tor»;-anrindere, înfoxare. F8RTIV8, adj. (lat.furtivns), 4e se face ne fsrim», ne ssnt» asK&rrsy* F8SIBILITATE9 s. f. Kalitatea Mi»î lyKr» d’a se n«tea toni. F8SIBIL8, adj. *le se ncate^toni. E8SIFORM8, T. de Bot. FfcK»t» în forma f»S»l»]. .g FSSTIGjilE, s. f. Bicisire. FSSI8NE, s. f. Toniresfig. amestsKare, îin-nresnare. F8T8R8, adj. Viitor», ce este s*b fie. G. GAGI8. s. n. Emanetă, l»Kr« miuiK^toră ne nineva di> Ktfiva snre asigurarea wnei datorii. nl. leafa. GALANTS-'L, adj. Kare are nrobitate;nobilff* nolitiKosS; înibrbKatS bine, KsratS*, nel ne fane a nfa'iea damelor**. GALANTERIE, s, f. Kalitatea Helsi ne e g<> lants, noliteijv, amor#. GALERTh, s. f. khk fel de Korabie. GALERIE, s. f, Tinda», Ioks maî lsngS de KÎtS larg»; 1ok& snde se ad&ntf tablosri etc. Koridor»; loicy sude uieds sneKtatori^ GALIMATIAS, s. n. Vorb-B înKsrKafa. GALL1KAN5-T>, adj. FramjszesKs. GALLIHISM5, s. n. (lat. gallicus, Francez#). Kinir de eKSnrimare în Kontra regslelor& limbei Frannese darî nriimifa nrio obiiieiS; manieri» de a se eKsnrima într’alfa limbx, dsirb idiotismslS Fran^esS. GALLIK§, adj. *Ie se Ksvine Fran^esilors. T. xim. #n§ aaidff Kare se fane din go-goinî de ristÎKy. GALOniN, s. m. BbiatS Kare se trimite în &oa<îe în icolo dsrrb trebsinije, GAL. 277 :GALVAN1X$, adj. V.e are ranor» ks gal- ţ vanisms. 8SALVAN1SA. v. A ssnsne la aKgisnea ks-rantslsî galvanic. GALVANISMS, s. n. Sistema hi Galvani; fenomene eleKtriqe Konsistente mi eKsqitai^ii moleKxIari nrodsse în 'substanţele animale. GALYANOIILASTIKA, s.f. Arta nrin Kare se densne sus strat de metale ne vre objeKttf, nrin aj«torxl Ksrant«i«î ele«triK&. GALVANOMETRtf, ) s. n. Instruments’ ks GALVANOSKOU#, J Kare se rn^soari» mr terea galvanism»l«î GAMSTL. s. f. Sitara nelorîr 7 note mssiKali in ordinea lors natsral'B. GANGLIONE, s. n. (gr. y^wv> T. Anat Gîbjî. GARANTA, v. A xez-Miisi, a se mme Ke-zain»; a assigsra; a affirma. GARANTX-Ti s. Kezatnis, n>snsnz'i>tors. GARANIJIE s. f. Kez'Biuie, îndatorire de a n>snsnde ncntrg altsls. GAED'L. s. f. L»Krarea de a vegea; itorns fihswmtîats de a n^zi; Kins de aijine sabia; fenice Kare îngrijeuite boalile. GARDE-ROBT), mi GARDlROIIff, Lok» snde s e nsne xainele, veinmintele. PARDIANîf-T*, adj, IltzitoF^, nroteKtors, GARNISI, v« A g’Bti, a îmnodobi ks '♦ele trebuincioase, a K'Mittfiui. GARN1S0LVT>, s. f. Trsn’b auiezafo sndeva nentrs am>rare, nentrs a jjine liniintea. GARNITURI). s. f. Mea ne se nsne la sub l«Krs snre al îmnodobi, gtti, îndenlini. GASTRIK»r adj. Me ijîne de stomaKB, s. f. Vinele de la stomaKB; Kare vorbemte din nintene. GASTRONOMIE, s. f. Meinteuisgsl btfK'Bt'biiî; SKriere assura bsneî mînK'Lrî. GASTRONOM», adj, IUrsia i nlace bsica-tele bane, iiBiioamte meimteiiiBgBl bBK’&t'briî. GAZ, s. n. FkidS aerifomiS nermanentS. frg. gazb idrogeiiff Karbonatâ *ie se întrebsin. neutri eiderage; bub fela de ettofx. GAZELLT), s. f. SnS fel» de KT>nrioar'b. GAZOMETB», s. m. T. Xim. Instr»meiitS kb nare se m’B&oarb gazsl; m amin a Kare îm-narte gazsl nentr» eiclerage. Gx\ZON. s, m. Verdea^. GAZOSS-R, adj. AeriforniB. GELATINR, s. f. Iliftie, SBbstanijŢb animali». GELFI, s. ni. ni. Ilartizani nanilorS; în se* koIbI 12, 13, 14, în Italia. GELOSIE, s. f. Invidie nenazB, niznn» ne are ni ne va ne altoi Vî>zîndsl maî ceva, maî kb | avere de KÎt» dînssl; temere ne are bisr. | bat:» assfrra femei iui reninroK. P&ELQS5, adj. Kare are gelosie. \ v GELIVo, adj. Kn>nat» di» ger». GENDARMERIE, s. f. Kornxl Gendarmilor»^ GENDARM5, s.m. (lat. frâng, gens,d’armes). Soldat», dorobanţ însemnat» k» assigx-rarea ini nanea nxbliK’». frg. femee mare mi robxst'B kx aer» ardent». GENEALOGIE, s. f. (gr. ^Ysvsa » namtere; XVjo;, Kxvîntx). (Carte de neam», mir» de momi stremomi sa» r»dele xxiva. GENEALOGIKS, adj. *le giiie de genealogie. GENERALISA, v. A fane s-l fie general», olmiLesK», nentr» toi^î. GENElULISAfilE, s. f. L»Krarea de a gene ralisa. GENERALITATE, s. f. Kalitatea nelxi ne e ^ general», ni. diSK«rs»rî vage. GENERALĂ, s. m. *Iel ne Komand/n o armaţi,. GENERAL#-!*, adj. (lat. generalis ), He e Koînmsn^, annliKabil» la sn» mare nxnrxr» de riersoane sa» lxKrxri. in generai. fn~ genere. Iok» adv. tntr’xn» Kin general». GENERATIV#, adj. Heane ijine de generaţie. GENERaTOR#-TR1IJT>, s.adj. (lat. generator)* Kare narate, Kare este Kaxsa înftimj'Brii vre »n»î lxKrx; T. geom< s. nxnt», linie Kare 230 GEN. nrin miuiKareâ sa formează, înfiinţează: linii, ssnrafeije, solizi etc* GENERAIJIE, s. f, (lat. generatio), Hrodaio ijia »nei noi fiinţe assemănătoare k» a*ica în Kare mi are orginea; nosteritate; filiaţiei reunirea istor» oamenilor» Karî trăesK» în aiieiami timri»; rirod»Kţie; (o generaţie de oameni se soKoteinto a tr hi 30-33 ani an-nroKsimativ»). GENERIK», adj. lIe se atinge de gen». GENER03S’-T>, adj. înd»n>tor», de o nat»-vb nobilă, Komm>timitor», iertător». GENEROS1TATE. s. f. (lat- generositas,). Magnanimîtate, nvtrime de ssffiet», milostivire, Komnătimire. GENITALN-X, adj. 4e slsjemte sure nauitcre, GENITIV». s. m. (lat. genitivns). T. gram.* Al doilea Kaz la deKlin^rî. GENIT8RT), s.f. 4ea ne »n om a nrod»s, Konil. GENI», s. n. (lat. ingenium)- Talent», destoinicie, desnosiţie nataralv, insniraţie; Ka-raKter» nronri» ini distins» al »neî limbi. GEN», s. n. (lat. genus). Sneţi», neam», soi», fel; maniere, Kin»; GENTIL EIJL, s. f. Grafie; Kalitatea cehi ce e gentil». iilăK»t», fr»momel», delixa». GENTILOM», s. m. Nobil» d»m> nauitere, dană sneţă. GEN. 281 lENTILITATE, s. f. Il'bgîiiie," m.ginxtate. |rENTiL??-T>, adj. (lat. gentilis). Er&mos», nlT>K$ts, deliKats, gingamS; nxgîii». *EODESlfS,* s. f. (gr. nbmîntS; fala , îînnart»). T. Mat. Arta de a mxssra ml a îmirtriji nbmîntsl, vezi arnentagix. srEOGENIE, 1 b'EOGNOSlE. I s. f. Vezi geologie. GEOGKAFIE, s. f. (gr. 'irf, nxmînt»; ypaţtv/, ( a desarie). Desitrierea n'Mnîritahu; mtiin-f L^a nosiijiKnilor» tetblorS regisnelors nrb-î tnîiitslbi. Geologie, s. f. (gr. y^ m*mînt8; xsyos, Ksvînt»). IUtiinga nare are de objent» ks-ţ iiotutitiuta straturilor», sneijielors, formei ens-trioare a grob«l&î, natura materielor», Kinrd î k» Kare s’a» formată anele materii etc. BEOLOGX, s. m. Hei ne Ksnoauite geologia tui se oKsn'6 de dînsa. jpEOMANIJIE, s. f. Ginire dstn» oare uari [. linii trase m> ivMiiîift», divinaţie. GK0METKAL8-T), adj. Iilans Kare arata no-silvia, întiderea mi forma «nor vibrai din o Klbdire. GEOMETRIE, s. f. (gr. rrbmîntS; [xeTpcv^ , nvLStfrbJ. T. Mulam. LUtiiniţa Kare tratează desnre n ron ri etăţile întinderi sa» sna-jiialsî fi garat». 31 282 GER. GEOMETRIE#* adj. Me ijine de geometrie. GEOMETRS, s. rn. Mei ho mtic geometrie. GEORGIME, s. f. nl. Sicrieri nari tratez# desnre agriK»ltsri>. GEOSTATIKA, s. f. StatistiKa rrBmîntslsî. GERANT#, s. m. Mei ne administrează tre-btfimţa altsia, venii KomissionarS; însărni-nat» ks l»Kn>rile snaî negoij», ansi jsr-nai», etc. GERMT>, ) s. f. (lat. germen). Ilartea st>- GERMINT), ) mînije] din nare sc formează nlanta; sămîniţa din o» din Kare se formează nsisl», nrinuinis renrodsKijiei animalelor» uii vegetalelor». GCRMIMALA^. m„ A meantea lsnă din na-lendarsl rensblixan» Franues». GERMINAIJIE, s. f. (lat. germinatio). Dezvoltarea germinei simtnijfi, înKolnire GER&NDI#, | s. m. #ns din formele infi- GERSNDIVîJ, | nitivslsi limbei latine. GEST#, s. n. (lat. gestus). MiuiKările din a-fară ale Kornslsî nrin Karî se eKsnrirm» sentimentele noastre; mituKarea brmjslsi ini a mîîni. GESTIKbLA, v. (lat. gesticulări), A faue gestsri, miniKări vorbind». GESTIKSLAIJ1E, s. f. Minncarea mîinilor» ini a r;orni;hî, lsKrarea de a gestiicsla. GIL. m |IBÎELlNL s. m. nl. ITar'îzani imni»rngUor£ ' Italiî din seKohl 12, 13. 14, onnosarî^t Igelfilors. JIGrANTESKS, i adj. Mirejcasn» gigant? ;J ilG XN rilvS, S 4e ijiue de gigantă; foar-,te mare. GflGANTS, s. î>riaujs. om» de irvbrime eKS-traordino ri>. GJLOT]NT>, s. f. Mânjirii» meKanÎKT» Kare tae ? Kan»l foarte iste întrebsin. nentrs Konda-nmniji din Benolsl 16. GlMNASlS, s, m. Loks nentrs eKserMÎijis* KOinoral?; line» Kolegis» GIMNASTiKS-T), adj. 4ta ne ijiiie de es-ser'iiiiis Kornslsi. G1MNASTIKT> s. f. Arta de a exsersa Kor-nsl snre a’l întt>ri, snre al i^ine si>m»tosS, j£ean?n». GlMAlKS-T>, adj. JoKsrile nsbline snde Kom-bataniji se lsntas goi. GIMNOriOFLSTI, s. m. n* Filosofi Indianî Karî ns mîiiKa» Karne, smblas maî goî iii singsrbtbiiî iui se dedea» ks totsl la nrivi-rea lsKrsiilor» natsrei. GlMNOTtf. s. ni, 5'ns fel» de minte, elextrin ne se alli» în Amerisa. GINF4FE. s. f. (gr. YuvV fVmcr; o/y.cţ Kas'i»). Loks snde IsKreazF» femeile. 281 GLO. GINTE, s.f. (lat. geniis). Nayie, ras*, seminţie Gllliny, s. m. Vezi Ermafroditâ. GlIISy, s.n. (gr, Yur°Sr naltr«). T. Miner* Sn fel# de niatr* nr*foit* Ka f*ina, inso*#. GIRXFA, s. f. Sn# fel# de animal natrsned. GIRONDS, s. n. 8nS feî# de xavss k8 mai mxlte ijevi. GIKOND'b, s. f- Numele tfneî nartide din re-vohnjîa Francez*. GIRS, s. n. A doa isK*liter* în dos*l# #nei nolii^e GLAHIALS-Tj, adj. Geijos#, îngeijat#. GLEBT), s. f. BsKat* de nuntii tS; glod#. GL11ITIKA, s. f- Arta de a sicdnta, de a s*-na în netre nreijioase- GLOBS, s. n. (lat. globcis). KornS sferiic#, rbtondff. GLOB8LEQ8, l s. n. (lat., globuius). Glob# GLOBSL5, ) miK#r Kornsley# r*ttfnd#. GLOB5LOSS, adj. KomnssS de globsleije. GLORIE, s.f. (lat. gloria). Mărire, slav*, ninste. GL0B10S8, adj. Kare merit* glorie. GLOR1FIKA, v. (lat. glorificare). A onora, a da cinste uri glorie l*î Dsmneze#. GLOBIFIKAIJIE, s. f. în*lijare la gloria ne-reasK*, etern*. GLOSAR#, s. m. DiKi^onar#, (anest# termen om 283 ar Fi fost mai nemeriţ# a^astei svaragi» : -tlar fiind» nsyiri întrebsinijat» nreferirim»., f ne «fel de diKijionar»). |rLOST>, s.f. EKsriiiKarea »nor» vorbe obsit»-' re', limbi* neKsltivati; Komentar»; KritjKi. şrLOTTTi, s. f, O mÎKi icrmitari la îngiiji-toare ne »nde intri mirese aer«l. 3L8TEN, s. m (lat. glcitem). Materie ideioa-sb în fiina cerealelor». 3rL8TON,adj . LaKom». 3NOM8, s. m. Arititor&l Kadran»l»î solar». 5NOSŢI4T, s. m. ni. (gr- YvScrts, Ksnomtin-" iji). Eretici Kare K-redea» ki n»maî eî a» Ktfiiouitinge tlesnre lsKrsrile divine. 30LF8, s.m. Ilarte a Mirii nare înainteazi în nimint». îONDOLTi, s. f.^ Sn» fel de luntre. J0NFAL0NIER8, s. n. Titl» ne se da vnor Kanî rensblinani din Italia. 30NI0METJR1E, s.f. (gr. Ywvfa. »ngi£; jjLi'tpov, rnissri). Arta nnssriri »ngi»rilor. ÎENI0METR8, s. in. Instrument» k» Kare se inisoan »ngi»rile Kristalelor» natsrale. îONORETi, s. f. T. med. Ksrgere ne Kanalsl »ds;lsî în boala veneriKi. JOHGONT), s. f. T. mitoL Monstr» feminin»,; virgini de frsmsseiţî rari nari nreficea» în niatn ne toijî neî ne se sita la dînsele, 286 GR A. elle era» în iismir de 3 Stenia, Esriale mi Medssa. G0TlK5,*adj. (lat. gothicus). Ie gine de gogi, ne este din evul mezis; foarte vei i ; s. f. i>n» fel de SKriere. GRADA, I v. A însemna grade de înni>r-I GRAD3A, | gin ; a adio ga trentat» ; a da grade în o faneltate. GRAD8AL5, adj. Kare merge trentats. GRADATĂ, I „ A GRAD8AT8,} adj* ,mn»r»lte «» Ş™de. .GRADAfilE, I s. f. înm>ryire fn gnţde, sr- GRADî>AJJIEj| mare trentatţ». * GRAD&, s. n. (lat. gradus). Treantjb, ninS,j grad de onoare, demnitate* * GRAFIKX-T>, adj* DesKriere Kare se eKsnliKT» ini nrin fig»n, GRAEOMETRb, s. m* Instamenti? k« Kare se rn-BSoan, «ngiţrrile. GRAMINEE, s. f. niante Kari faxS grîne. GRAMM \T1KAL5 — T>, adj. 4e yine de grammatiK'b. GRAMMATlKTi, s. f. (gr. yra^a, SKrisuare). Arta Kare ne invayT» a vorbi ini a SKiie KorreKtS; uitiinya în Kare se Konridv nrin-^inieie Kommsne alle limbeî. GRAMMY, s, f. Unitate noi> de greutate de /y A - ORA. 287 TnT>ssri> metriK'B. 13 grmnme faKS an romi a 4 dramuri, GRANDEIJ'L, s. f. Lungime, inmortaniji» ma-jestate. nobleiyu. titlu de onoare. GRANDIOS#, adj. Mare, nobili mi majcsfosu* GRANULA, v. A nrefane metalele in gn>-| unije mim. GRATIFIA ) v. (lat. gratificare). A Fa'ie îGRATIFIKA, J Kuiva un darg, a durui. [ORATIFIKAIJIE, s. f. Darg dursirea ne io l fane fcincgionarilorg neutru slujbele lorg. {GRATIS, adj. (lat. gratis). îinlarS, furu nlato. GRATUIT \TE, s. f. Dar de buin>-voe. %RAT$ITSu, adj. Dat gratis; în dar furi» nlati>. •GRATSLA, v. A felhita. fGRAIJIA, v. A erta nevre ung Kondainnatg-GRAIiTABILS, adj. 4e se noate erta. f GKAIJ1E, s. f. (lat. gratia). Favoare ne se fane Kuiva fi»r& a fi silite; buo’B voinij'b; iertare indulgenijv, mulijutnire; frumuseţe In miuiK &n, în maniere, în vorbu, în ginerea Kornsluî etc. GRA1JIOSITATE, s. f, 4i/ili>tite, noii eij**; dar, duruealu. GRAlilOSS-T», adj. IIh>Kutg, dul4e; icareare multu grafie. GRAVA, y. (gr. ypa^w. auriu). A suna. a 2$8 GRE. snobi Meva în arairn., în marmsrr. în zi iik etc. fig. a întineri ne va în minte, în inimi. GRAVARĂ, mi GRAVORI», s. m. Sinitore, SKobitorv în aram* In zmw etc. GRVATIV5-T), adj. T. Mal. îngresetorS. GRAVITATE, s. f. (lat. gravitas). Greutate, fig. seriositate; ivnnortangi»; aer seriosS. GRAVITAJJIE, s. f. Ilronrietatea Kornilor de a se norni &nele Kătre altele ini a se am>sa. GRAV8RT), s. f. Arta de a grava; Heva Sănat în aram* sa» alt metal; Kadrs tiriărită. GRAVtf, adj. GreS; fig. serios^, imnortants. GREm, s. f. (gr. Ypi?w, sitrte). Kaijeleria tauri graffierfc, #nde se nriimesK» arxivele tribunalelor» mi K&rgilor». GRENADTi, s. f. Rodie; gislea găsrită mi «m-nlstă kx iarbă de munte*. GRENADIEItfr-'B, s. m. Rod te; sotdat din qeî mai btfnî, în infanterie nalauiKt. natrontaui. GRIMAST>, s. f. Strîmb'btxr-B din obraz, skî-monoseală. fig. nrcfăKăteră. GRI8,—E. adj. Hensiute, fayă albă ks negrx amesteicatâ; Kărsnt». GR0SSIER1TATE, s. f. Linsă de deliicateijă, de nivilisaiţie, grosolănie, moKofăiiie. GROSSIER&—*T>, adj. Gros»; fig. mojiiv», nrost», nenionjit»; obraznin; n»ijin nivilisat. GRî>\ 2S9 GROTESKS-'B, adj. Bizarrtf,ridiKslS; de rîs&, nisdafo. GROTT>, s.f. (ital. grota). Snelsmefi, nemtere, g*bsnouiifor,&. în n'tmînt f'LKtffrb de nateri». GR8IIA, v. A nane în grsnî; a fane gr«nc. GRSflîf, s. m. Adsn-bterb la 1ok& de o-bieKte ne Kare okî#1 le Imbr^iinazi» de 4>-dat-B; saK nlin k» bani mi nenetlaity. ^GSERRT*, s. f. Hearte, b'btae. f GXILEMET, s. m. („ “) eemne ne se nxn Ia îimemrtff mi la fine, mi KÎar la îimenstel» fie KT>riî linii dintr’o nitaijie. GBlSniERT), s.f. Bleomh», danteli» K»m*Btase r'bSSHtt’b. GXÎELANDTi, s. f. (ital. ghirlanda). Koroani, leg’btsn» de flori; nodoabi> de frenze mi flori. GSMMÎ mi GOMT), s. (lat gumi). Ssbstanjj'b KleioaSB ne icsrge din oare Kari nomî. Gum-mi elasticii KomilastiKV. GSMMOSy, adj, 4e nrodsqe gsmmi; ne are ranort? de g«mmî. GSTAHERKTE), s. f. S^bstan^-b Ka Ka«tmxK«I, GSTT8IIALS—1T>, adj. (lat. guţtur, gîtlejs). 4e iţine de gîtâ. T. gram. Me se nroimiijb din gîtfr. G8VERNA mi G5BERNA, v. (lat. gubernare). A adiministra, a KÎrmsi, a mîna, a oblxdai, a îngriji. Gî>B. aao G8BEKNABJLÎ?, adj* lIe se noate ga berna. 08DE1-NAK5L& mi G8BEFNALI8, s.n. Klr-nrj), in. KÎrmaMiS'. GCBEENANTL, mi G8VEENANTI, s. f. Fe-înee K7>ria i se tii&recJîi g< aza Kreuiterea «naia sa» m;n nialtor Koniî. GC BEI" N A M E N.T A L5 iui Gft V EK NAME N T A L&', adj. 4e ijine de guvernă, ne e de nartida gHvernslsî. j* G^VEBNA iOB^ mi C l EEFNATOEÎ\ s.’m. Kîrnibilora, ohlmtaifor». GbVEEN7)iYlîiNTS', s. n. Guvern», KÎrmsire, oblTidsire. GfcVEFîNJ\ mi G£1ÎE1\1NTS, s. n. Konştitsijia «nbî stat», nstere amezath neutra guvernarea »m>î stat». XA BEAS-KORIISi?, s. ni. Lege englesi» în n»-terea Kxria te df> libertate, tind îiivîlov'l-ijits, de va da Kezam». XAGIOGKAFS-X, adj* Me sc sniie inK^r^ile slmte^alle^Bil lieî. X/LAZf, t. i:. ffitreang» format» în oî« WWJ'S J\TUlAAnr XIII. 291 XART'fc, s. f. (lat. oharta). înfoţiuiearea liniari» ne Ixîrtie, a »neî ţ-bri. XIMEiTb, s. f. Iasim», moustrs fabslosS; imaginaţie zadarniKb. X1MEUIK5, adj. lllin de ximere; Kare n’are nini sa fciidamentS’ real*. XIMIE, g. f. (gr. jryys/a, Kombimiţie). Hlti-inţa Kare are de objeKt K«nouitinţa l»Krari renirirone mi moleKslare a tstsror Koriiilor naturali. XIM1KI-I>, adj. He ţine de xiinie. ^ X1MIST8, s. m. 4el ne Kanoauite ximia. ■ XIR0GRAF0R5, adj. Kreditors. XIROLOGIE, s. f. Arta de a arata gîndsrile, voinţa nrin semne, figarî ne se fax k» degetele X1R0MANIJIE, s. f. (gr. mini»; ţumt-ix, divinaţie). Arta de a gini dani» semnele rntiui. XIRSRGIE, s. f. (gr. . p^ov m^nira). llai te a rnedinini Kare are de objeKt onera-ţiile kk rnîna as«nra Kornilor «mani. XIRSRC&, s. ni, Hei ne eKserseas't xirsrgia. I. IAMB, s. m. Ilriior de versS latină mi greK& Komnss de o silaba lzmg'& mi alta sicart*. 1BIDEM, adv. (lat.) tot aKolo. IDE. s. ni. îmrrf>rgire de l»nî la Romani (15 Martie, Mais, Iulie, OKtombrie mi 13 ale lielor alte luni se nsmea Ide). IDEALISM , s. n. Sistem* filosofiKTb nrin Kare toate hncrurile se Kredfc înirinuiri. IDEAL#, adj, Me eKsista uii nu noate eKsîsta de Kîtîn idee; , adj. Asemenea kk alt». IDENTITATE, s. f. Kalitatea neluî ne e iden-tii<»; notrivire, assenrfmare. ID10MT>, s. f. Limba unei îiaijii unei nrovmgiî. IDO. 203 IDILT>, s. f, Iloenvh nastoralK. IDI0T8-T*, s. Stanid, foarte nrosfcX. IDIOTISM#, s.n. (gr. JSioţ, nronriS). T. gram. KonstrbKjiie Kontra regalelor generale, mi Kare e nronrie sner limbi; nrostîre. IDOLATRIE, s. f. (gr. ei3,oXo>, imagine; Xa--:*la K«lt)^ îmunare la idoli. IDOLATRA, s. m. înK.im>tor8 la idoli. IDOLS, s.m. Fi gara, statse renresentîndS o* divinitate fals*, fig. ssjet» k«»î amorf e-Ksessivî. IDOSS-T», adj. Foarte «rîtS, nomt. ^ LDRASL1KA, s. f. IHtiiiiija Kare are de olijeKt miniKarea anelor mi KOnstr#Kijia< mamine-lors destinate a le Kondswe. IRit A8LIK8-T>, adj. He are de objeKt Kon-dsserea sas ridÎKarea anei. ÎDRT), s. f. IHarne; balasrf fabulos. 4 IDRODINAMIKA, s. f. Ilartea fisini Kare tratează desnre miinKareay greutatea mi eK«i-libr«l flsidelor. IDR0GEN5, s.m (gr. G8u>pr ani; Vtvvaw, z*-misIeSK). T. Mm* KornS simnls gazos nare KombiirîndKse kk oKsigemdS nrodsne anK^ aer înfltKKrKtory. IDR0F0V8, adj. Kare se snerie de anK. - IDROLOGIE, s. f. Trantat desnre ane. IDROSTATIKA, s. f, T. fis. mi mecaiu Uiţi- 294 IER» inija Knre se OKxn'T» k» Kondigiele eK^ilibr^ lxî liKxideloră mi kx nressiile »ie eKsorssS ne n^rej^iî vaselor. 1EX0VA, s. Nsmelc lxî Dxmnezeă în cvrermfe* IFRARXIE, s. f. (gr* /epb<, sa ferată ; o*8verm>tnnă ordină de K'&lxg'Bri. ÎEEOMNIMONN, a. m. (gr. snKrntă; )jo)v, menijisne), *SKriitoră saxrx: m<1 ne jjine rpgistrsl de tot Me are rnnortă kx sei*-vijjix divin mi kx Ksltx; ijerenioniar în bî* seriRT/, arxivarx tcmnlxlxi. IGIENT), s. f. (gr. 6^sioţ# sxmdos). T. Me.tU Illtiinija nare tratează desnre Konservarea S7»n7>timi. IGNOBIL#, adj. (lat. Tgnobilis ). Nenobil, niojiiv* • IGNORA, v. (lat. ignorare). A nx uiţi, a nx Kxnoanite. i KO. 2 95 IGNORANTi'-T), adj. mi s. Kare n’are iuti-nro^tS. IGNOUANIJT*,- s.f. Linsi> de înv&gEtKri», arostie IKTIOFAOS, s.m. MîiiKT>tor& de nemte. IK0N0KLAST8. s.m. Sn Erg-htor» de ÎKoane, IKONOLATR8 s. m. înKÎm>tor» de iKoane. lKOSAEDRif, s. m. T. geom. Korn» solidă Kare are 20 de ILARITATE, s.f B&Ksrie d-*l«ie, liniuititv, senin» feijeî; bsitsrie neam tentata. ILE8M, s, m. T. Anat. 4el mai isngs mi net din «rnrb din magele ssbijin. ILIADT>, s. f. lloein-b eniitb â lsî Omer» la îmnresararea TroeL ILTAK8-rb, adj. *le ijine de mold». 1LLEGALITATE, s. f. Karaicter», vîiji* »iel*i r ue e illegal». ltLEGAL8-T>, adj. îmnotriva legeî, drcntsUL jţULEGITIMfTATE, s. f. Kontra legitimitEijî. JLLEGITIMS-T» adj. Kare n» e legitim, injssts* tLLiqiTft-'b, adj. Ne ertatS, Kontra legi iui | moralei. jLLIVIfTATX-Ti, adj. Nemărginit, făr* xotar. JLLISIBIL8, adj. Kare n» se noate iti. HiLTMINA, v. A lamina, a fa’ie illsminaLjie. 1LL8M[NAIJIE, s. f. Lstninagle ks oxasia «-neî serbări; lsKrarea de a lamina. 296 ILL. ILLSSIE, s. f. (lat. iiitisio, dela ludere, a a-mxgi). amxgire, nxrere minMinoasx; nxlsnire. ILL8S0RI8, adj. Amăgitor»; nea ne e fxrx effeKt». ILL8STRA, v. (lat. illustrare). a fffMe illsstr». ILL8STRAUIE, s. f. (lat. illustratio). Strxl». Mire; semn» de onoare; figsri, gravori în veri o Karte. ILL8STR8-T>, adj. Slrxlsuit nrin merit». IL8VI0S8, adj. Zoioss. IMAGINA, v. (lat. imaginare). A ’inî înKÎrm Meva; a 'uri forma o idee; a vjxskomî. IMAG1NABIL8-T>, adj. 4e se noate imagina. IMAGINARS-T>, adj. 4e este n*maî Iii imaginaţie, în înKin»ire fxrx sx fie în fiinţx. IMAG1NALJIE, s. f. (lat. imaginatio). liiKinsire; falsitatea de a imagina, de a Kombina ideile, de a inventa, a da lsicrarilor, gîndsriior» «n» gsst» nlxKsts; fantasie bizarx. IMAGINE* s. f. (lat. imago). Renresentaţia «nsî l«Krs în SKglntsrXţ în zsgrxvie, iii gra-v»rx, în desen etc. iftoanx; renresentarea objeKtelor» în snirit»; idee. IMBARKA, iui ÎMBARKA, v. A nsne, a srKa a intra într’o Korabie. ÎMBARKA1J1E, s. f. Lsicrarea deaseimbaraa. ^ 1MBE41LITATE, s. f. Moli'risne de snirit», nrostie, uei ozie. IVI * 297 adj. (lat. imbecilis\ Slab; for» snirit*, nrosts, nerod». ÎMBIBA, V. (lat. imbibere). A n»tr#nde de an» sar> de alt lÎK«id, a muri; a ssge an». ÎMBIB 1ÎI1E, s. f. L»nrarea de a se îmbiba. 1MENES, uii IMEN, s. n. Maritagi*. IMITA, v. (lat. imitări). A faiie întoKmai, a l«a de model; a renrod«ce ceva nrin oj»to-rxlv artei; a asem»na. IMITABIL#, adj. lle se noate imita. lMlTAfoit», s.n. LIel ne imitea/,7» IMITA[]1E, s, f. L»Krarea de a imita, ressl-tatglff imit»ri. TMMAKSLATtf-'B, adj. Nen»tat», nenrixxnit». IMMANENTtf, (lat immanens, Kare jjine). Kare e Konstaiit, k oii ting v.. ^MMANGEABILtf, adj. 4e ns se noate mintea. ^[MMATEUIALISTS, s. m. 4el ne Krede k» toate lgKrsrile sîntg snirit#, k» gniversgl e loxaiţ* nvmai de fiinţe Ksget»toare. ^MATERIALITATE, s. f. Kalitatea lsKr&ifti Kare n’are materie. ^IMMATERIALS, adj. Kare mk e f»K«t din materie. ngmaî snirit. dMMEDlÂTS-b, adj. Kare se face, se întîînnlb nemijlocit<, îiidati». lMMEMORIÂLS-rI>, adj. Kare e atît de veniS în Kîta H6 \ se uitie originea. 32 ssrs IMM. IMMENSS-X, ailj. (lat. immensu.s\ infinit#, nemărginit, nenvbsarat; foarte mare. IMMERSIE, tf. f, Ksfsndare; T. AsI. intrarea anei nlanete în vnribra alteia» IMME$MUBILS-T>, adj. He na se noate iribSBra. J 1MM0BILS\ adj. NemiiiiKătoriy, nare na se noate transnorta JMMODERAIJIE, s. f. Nenamn^tare. IMMODESTIE, s. f. Lins* de modestie, de smerenie, lins* de rsuiine. 1MMOLA, v, (lat. immolare) A jertfi, IMMOLAIJIE, s. f. Jertfire. IMMORAL1TATE, s. f. Lins* de nriiminii morale; Kontra moralei. SlMMORALX, adj. Fxrt moral*, Kontra morali. JMMORTALITATE ,s.f. Nemurire. IMMORTALS, adj. Nemuritor, ne mnoate neri. IMM$AB1L¥, adj. NesKifnb&'iios nestrămutat. 1MM8N1TATE, s f. Sfcutire de d*jdii. 1MN$, s. n. K*nte& în onoarea Kuiva. IMOBIL, adj. NesKimb*Hios, nestrămutat. IMITALIIABIL#, adj. Nesimţit, nenin*it. IMJARtJIALITATE, s. f. Nen*rtinire. IMIIASSIBIL, adj. Kare na e nriimitor de suf-ferinije. -IMJAUIENT, adj. Ner*bd*tor, Kare nu n*r-r tineiute Kuiva, nu’î sine narte lllriAIJlENT, adj. Neribditor, firt ribdare $HA!|lENlJT>, s. f. Nerăbdare. ^IIENETR ABILITATE, s. f. NentrmusiHis-ne, T. filos. [Ironrietatea materii In virts-tea KBria (Joi Kornî ns nofc oKsna în ane-laiuî 1ok« în snaijîS. IM ii EN E F R A B i LX, adj. Kare ns se noate rrbtrîfnde nrin Kare ns noate trenc-ÎM IENITEN||T>, s. f. NenoK'binjjB: IM.'IERAT0R8, s. m, Imrrbrat», sriveraiiS; ko-jsmmdants al tfneî ouitirî. IM1ERATIV8. adj, (lat, imperare a ordona) IIonmHitor», T. gram, inodsi Kare eKsnrinrB o nortfiiK'b. o îndemnare etn. 1MIFER4E11T1B1LS, adj. He iik se noate simiji, vedeai iJM.IER^EiIIÎlE, s. f. Nesiviruiire, defeKtv, Kare JirniiediRfe nerfeKijia. XtţDERFE&TS, adj. Nes*bv^rmit, Karen* este întregit, s. T. gram. timnS de verb Kare a-rata o IbKrare Konsiderat'b Ka nresent* In ranortâ kk timnî treKaiju IMIIERIALy, adj. He gine de ImneratorS. IM3ER1S, s. ii. (lai. imperium). llstere, autoritate, dominante; ijari> nas* s»b domina-ijia kiikî imnerator, «nai ssveran. IM IEBI0SS8, adj. Mi>re&fr, nomniitor kk trufie. fig. neairnratff. 500 im n. JMIIEI(MEARILft-i, adj. Kare na trese nrin an flaid. ÎMOERSONALX-'E, adj. Kare na seîntrebain. de KÎt în a 3 nersoani singalari; Kare n’are nersonalitate. iMQERTlNENlţT), s. f. Obriznisie. KaraKtera anei nersoane saa «nai laKra inmertinenta; vorbi, laKrare Kontra banei Kaviinijc saa banalaî siinga. UMQEKTINENTS-’B, adj. ObrazniK, Kare vor-bernte, Kontra banei Kaviinge ini banala* siroija. 1MRETRAB1LS, adj. He se noate dobîndi. IMHETRANT5, s, m. Hei se a dobîndit an benefisia, o dinlomi. 1M[IETS0SITATE, s. f. LaKrarea, Kalitatea selaî se e imrietaos&. IM11ET80S$, adj. (lat. impetuosus). violenta, fariosa, renede, silniK, via. IMIIIETATE, s. f. Nelegiaire, fanta nelegiaiti; desnreija neutra religie. IMD1T0IAB1L8 adj. Nemilos, neertitora. lMni8, adj. Kare desnreijaenite religia, firi lege, Kontraria legii, nelegiaita. IMITLANTA mi fmnlînta, v. A Infiinge, a în-sidi. IMIILAKABIL8, adj, Neîmblînzita. 1MJLI4IT8, adj. Kare este, Konrinsa intr’an mn. 301 iK’disKxrşx,, într’o nmină, într’o nronozigie (nrin indxKgie). IMllLIKA, v, (lat. implicare). A amestexa, a înKxrna, a vîrl ne nineva în vre o învino-V7>ijire. iMIILlKAIJiE, s. f. T. Jurist. Ixnrarea de a imnliKa, starea xneî nersoane imnliKate. IMIILORA, v, (lat. implorare). A Mere, a rxga kx xmilingă mi stărxire vre xn ajxtor. JMIlOLiTEjJT), f. MojÎMie, grosolănie. IMflONDERABILÎf. adj. He nx se noate KÎntări. JMllOn^LARS, adj. 4e nx e nonxlarx, dxnă nlăMerea, doringa nonorxlxî. IMIIOKTANliT), s. f. Hea Me fawe Ka xn lx-i, adj. InKomodx, sxiiărătorx, nenlăKxt; de Kare gi se xrămte. IMUOSANTiS-'t, adj. Falnia, măreg, Kare a- am mu. trage asanrbî resneict»; ve tnalgx s«flet« iui ’l» »mnle de mirare mi resrieKt. IMIlOSllo, (lat.-impositum). Taitsi, dajdie, ntfsi» assnra nersoanelor uii literarilor. IMIIOSIIJIE, s* f. [Isnere d’assnra; dajdie, taKs*,’ Kontribiijie. 1MUOS8IB1L1TATE, s. f. Nenitinij'b, ne n» se noate. IMilOSSlBILtf, adj. nare e neste nbtinxjrb. JMiIOSTî)RT>, s. L îiimelbMi«iie; Kalomnie; k* stcon» rb«; fî>£T>rrnHie. IMfJOTENlJ't, s. f. Nenstinj^b. IMIIOTENTE-T*, s. mi adj. NenitiimiosS, IMIIRAKTIKABIL#, adj. 4e n» se noate fane, nraKtiKa, ST>vîrini; aude na noate trene Mineva. IM 1REKA1JTE9s, f. (lat.imprecatio). Blestemi. IMilREMEDITAJJlE, s, f. NenreKigetare. IMdREfcSSlE, s. f. întinerire; tirrbrire, ediţie; fig. EffeKt nrodss» de oare nare nass?» ass-nra inimi sa» sniritulsî. IMdRESSIONA, v. A nriqinsi o imnressie. IMflRESSlONABIL#, adj. 4e nrod»**e lesne o imnressie. IMIRIMA, v, A firuri; a li»sa semnS. IM-IEIMERIE, s. f. Tinografio, arta de a tineri ; loKgr »nde se tim>remte. ttaR0BABIL3, adj. He n» se nare a fi adevărat». IMQROBAlilE, a. f. Negăsire k» Kale. f ÎMIIROBS, adj. Necinstit»; neKBvrinqios». j IMDROMflTS, s. m. He se fane ne negîndite. lMQROiIRIft, adj. NeK»viiiinios»*r figurat», nare n» se ia într’sn îngelcs nefiresK». IMIIROVISA, v. A fane- vre »n disK*rs» sa» alt qeva fără săsefi nregătits; afaqeueva îndată. IMQROYISAIJIE. s. f. Lsnrarea de a imnrovisa. jMHROVISATORtf, s. m. Kare imnrovisează. IMQRBDENjJ'b, s. f. Nerozie, Kontra îni£e-lenqisni. MŞRSDENTS-'B, adj. Kare e fără jsdeKată Sănătoasă, nerod. IMI18DENjJr£>,) s. f. (lat, m, fără; pudor, r»_ IMIISDOAReJ mine). Ner&uiinare, obrăZninie. 1MIISLSIE, s. f, (lat. impellere, a îmninge). fnningere, înboldire, îndemnare. IMH8RITATE, s. f. NeKsrăijenie, snantăniane^ IMH8R8-T>, adj. He n» e n«r», neKsrat», sn»rKatS, mînjit». IMH8NE, v, (lat. imponere). A n»ne în, d’a-s»nra; a n»ne taK$e, imnosite. IMII8TA mi îmnsta, v. (lat. imputare). A atingi K»iva sn l»Kr» demn» de defăimat». 3<)4 ina. IMI18TAjJIE mi îmnatare s. f. ÂKKasare fora dovezi; fanta de a Imritfta. IN, (lat. in). llartiicste» Kare intri» în Kom* nimerea mai insltor$ ziceri snde ia diffe-rite sensgri; ano-ori însemneazx în. alte ori d'b ziceri Komnsse »n& sens# Kontrarfâ (ve) k» sensyl ziceri simnle* în imdte ziceri Komrixse n de la finele nartÎKxli in se as-simileaZT» kx littera iniţiali» a ziceri simnle kx Kare intn> în Komnxnere; asfel în zicerile simnle Karî încenx kx /, w, sax r s. r* illegitirnx, immortalx, irreligiosx, * etc, afara de KÎteva eKsceniji’- în cele ce încenx kx labialele; bt p, mt in se saimbi» în inu Terminam eKsnliKarea acestei nartiKxle arbtind K7j din mxlgimea de ziceri ce sax formată urin ajjxtorxl acestei nartinxle, citam ne **naî xsitate, atît în langajxl ordinara, kiţ ini în cel mtiini^ifiK; cele laite Kredem kt» nx vor offeri nici o grextate în eKsnli* Karea lor observîndsse celle ce notarăm mai sxsx. 1NAK4ESS1BIL8, adj. Neanroniatx, de Kare ■na se noate anronia. INAKTIVITATEp s. f. Neastivitate, lins* de voiuţj'h de a IxKra. INAMI4IE, s. f. Vrbjmbmie. INAMIK8, adj. NeamiK, vrhjinanix. 1NA. 305 » §NAMlSSlBILy^ adj* 4e m se noate nierdc. ÎNAMOVlBil»#, adj» Kare se noate distitai, sKoate din vre o stajbi»» JNAllMONlOSS, adj* Kare n’are armonie* INAftG&RA*, A faMe inasgsrai£ie. iNASGftRALJIE, s. f* Iţeremonie religioasa ne se fane la îiiKoronarea Kaiva ; a desKide, a sfmyi; DisKtfrstf mc fane «a nrofessor# la întia. leKjjie. ÎN4ENDIA, v, (lat. incendere). A anriude, a Ko»s»inrna nrin foKtf. INllENDl^, s, m* Anrindere^ fox mare de Rase sas altneva. 1N4EET ITSDINE, s» f. îudoiah», nexotnrîre. ÎNHERTtf-'L, adj* îndoiostf, nexotarit; snim-£ b'Mnosft. JN4EST.V, s* n. Krirm» Rare Konsistb în îin-| nreanarea illi»ntb între nt»rii>gî tui In satf | între r#de* |K41KAT1USAB1L$, adj. Kare ns se noate j» vindeKa. &ÎHIDENli7>, s.f. (lat* incidere, a KT>dea ne)« , T. gnom* DireKija d*iie Kare o linie atinge ne al a. |tf41DENTî>, s, n. Jntîmnlare Kare vine în f Karsal xnei l«Kri>n; diffiKtfUate aKwessorie îiitr’tfn nroMesS. j^41DENT8-T>, adj. întîmnlbtor»; T.jmw frasr, 306 INq. vîrîti într’o nroriosiijie nrinHÎnali din Kare faiie narte. INSIST), s. f, T. gram* frasi sKarti k« fn-gelesa nargialS, Kare fa«ie narte din sen-salv total al» neriodeî. IN4ISIE, s. f* T. xiurg. Tietari. 1N41YILITATE, s. f. Mojinie, nenivilitate. i INDESINIJT), s. f* Linşi de raniine. 1NDESIFRABILĂ, adj* Kare n» se noate «ieti# INDESISSIE. s. f* îndoeali, nexotirîre. INDEFINITĂ-!*, adj. Ale Kiraia margini na nota fi determinate, T. Gram* Nesivlrmita, Kare eKsnrimi o idee vagx sa» generali». INDEKSĂ, s, tn. (lat. index). Tabla, sicar a »nei Kiriji; deget»l ari>ti>tor. INDELEBILĂ, adj. Kare nsSe noate mterge, 1NDEMNISA, v,%A desnigsbi. V INDEflENDENUT) ini 1NDEQENDIN1JT) s, f* Neattrnare, starea an»i nonor neatîrnatS. INDEnENDENTĂ-Ti, adj, Neatîrnat», liber de toati» denendiniţa. 1NDETERMINATĂ-T*, adj. Nexotirîtfr, nemărginită, inde an laxra este, se afli în friiigi. INDIFFERENJJT*, s* f. Nenisare, reneali, nagini interesare. IND. 307 INDIFFERENT-Tj, adj. (lat. indifferens). Kare u# aresinti, în sine niiî «n motiv» (le de- ft temiinayie, Kare irare anleicare maî mvIt’B nentr» de KÎt neutra aUs; Kare n« e de nini o imnortanyi». INDIGENUL, s. f. (lat. tndigere, a linşi), stranie mare, INDIGEN?, s, ini adj. (lat. indigena). Kare e din yan», nţmîntean, originar». INDIGESTIE, s, f. T. Med. NemisteeaU. INDIGNA, v, a escsnita indignayia; a se sg m>ra, neK'bji. INDIGNA1JIE, s, f. Sentimente de friK’B uii de vfoeal* ne eicsensti» o friKi> nedreanti* o laKrare rstninoasi», ety, INDIGO, s, m. LolaKiS, vxnsea Mivitx, 1NDIKA, v, (lat. indicare.) A arbta. INDIK.ATIV3, adj. Kare araţi»; s. n, T. gram nel din tîî mod la verbe. INDIKAjJlE, s. f. l»Krarea de a ari»ta; arătare, însemnare. INDIREKTS-'b, adj. Kare ns e direKt», T> Gra n9 regim ne Kare n» Kade direKtv hf-Krarea yerbakU kontrib&tţie Uidirekte, inr nositff asgnra lvKrarilor a Ki>rortf treb»-inyi» e întîmnli»toare INDISKRETS-Ti adj. NeînyelentS, fi>rx» nr#-denyi>. 308 IND. INDISKRElJiE, s, f, Linsă de disKreţir; fleKărie. * INDISHENSABILS, adj. Nenm>rat», de Kare itv noate nineva SKăna; foarte trebidinjos». 1NDISH0NIBILS, adj. de Kare ns noate dis-nsne qineva. INDISIIOSIIJIE, s. f. Nedisnosiţie, starea Kînd HÎneva n» este bine. INDISIINŞS-Tj, adj. NedisnxsS, xam bolnav». INDISS0L8BIL5, Kare n» se noate desfane, toni. INDISTINKTtf-'B, adj. Kare n* e deosebit», neales». IND.IVID5, s, m. (lat. individus, Kare na se noate divisa fort Ka să neară). Fiinţă or-ganiKV, ins?f. INDIVIDSALISA, v, A Konsrdera într’sn Kin individual», a desm>rţi. INDIVID8ALîf-Ti, adj. ne ţine de individ». INDIVISIBILX-'L, adj Kare n# se noate des-nărţi. IND04IL5-T>, adj. Neînţelegător», Kare înţelege, se guvernează k» anevoe. INDOLENţJTi, s. f. Neîngrijire, nesimţire, nenăsare, lenevie. INDOLENTîf-'Jj, adj. Nesimţitor, leneui» JNDOMABlţy, adj. nare n» se domesti*jeiiite. 309 jND. JlNDOMIITABlLN, adj. Kare n« şe noate în- W frÎNj». IJNDSBITABILy, adj. De Kare i»« se noate îndoi. *1ND#KI£IE, s, f. KonKl«zie, KonseKser>Di>, INDÎ>LGENIJI>, s, f, (lat. indulgenţi») Blîn-deije, b«m>tate. înssiuirea Hel«î ne ns e straninÎK; facilitatea de a erta. INDSLGENTS-T), adj. Hei ce are indslgenijT» |1ND5STR1\LS’, adj. ce jjine de industrie. INDUSTRIE, s, f. (lat. industria). Efrofessia xnsî memtemsg, im»estrie. INDSSTRIOSS, adj. Kare are industrie; îsks-«itS, muncitor*?. INEFiKAHE, adj. (lat. inefficax) Kare na nrod&ce effeKt&l si>»; fort energie. ÎNEFFIKAHITATE s, f, linşi» de energie. INEGALITATE, s, f, nenotrivire. INEGALĂ-!*, adj. Neegal, nenotrivity. INEK3ULIKAB1L, adj. He »* se noate eKsnliita 1NEK311R1MAB1LS, adj. Kare m se noate eK-snrima nrin vorbe. lNETTc>-T> mi 1NA1IT8, adj. NedestoinÎK», nrost; ij&sk, negiob, 1NERIJ1E, s, f, NeaKtivitate; nemiuiKare, JNE STIMABIL#, adj. Nenrejjsity. ^EVITABIL#, adj. Neani>rat, de Kare ijk noate s tima, fsgi cineva. 3jO INF 1NFA1B1L1TATE, iui INFAILIBILITATE, s, f, Negremelninie, Kalitatca nelsi ne e infaibil. INFAIBIL A-T>, adj. Kare n« se noate sxgre» uieasK'fc. 1 NFAMANTS-T), adj. Kare aclame oKarx. INFAMIE, s. f, ouară, neninste; vorbt, fanta rauiinoas'h. 1NFAM8, s, adj. (lat. in, fxrx; fama ren». li.ta^ie), okxiît», nel ne ’inia iu-rd»t ren» ta-ijia; defăimat»; raminat». INFATIGABILA, adj. Kare noate fi ostenit», IN FFKONDITA'IE, s, L Nerodire. INFEKTA, v, (lat. înticere), A îninsyi, a fa» ne Ka «n Iski » st> se 1NFEKTATA-T), adj. mimjjitS, striKat». INFERJORA-'B, adj. (lat, inferior). n«s» jos; nel ne e mai jos» de KÎt alt» în dignitate; sî b altern». INFERN ALA-X, adj. (lat. infernalis) ve ijine de infern»; fig. ne are in»ltx ratate, stri» R'BHÎKne. 1NFERNA, s, o, iad». INFEKTiLlTA'J E, s, f. Nerodninie. INFERTiLA-T), adj. Neroditor», sternS. INiiESTA, y, (lat. infestare). A nrxda, a n»-ştii a jefsi, ÎNFIDELĂ-X, adj. Nexi Korn solid». JNF1LTRAIJ1E, s, f7 LsKrarea cîe a se infiltra 1NF1NITX-T> adj. firi margini,, nennirginit# foarte însemnată. INFINITATE, s, f, Kalitatea Helxî ne- e infinit. INFINITIV#; s, m, Mod# de verb# firi ns-: mir# mi nersoane nrin Kare se eKsnrimi însemnarea verbxlxî. INFIRMITATE, s. f. slibinfone, nenxtingi. INFIRMS-Tj, adj. slab# la Konstitsijie, ne-nxtinnios#. w< 1NFLAMMAB1LS-T>, adj. Kare arde, se anrinde. ; 1NLFAMMAIJIE, s. f. (lat. inflammatio). A-[ nrindere; fig. arsxri. ilNFLE KSIE, s. f. Mlădiere; snimbare de ton. INFL8EN1J\ mi Inflxinga, v, A ensersa o in-flseniji. INFLSENJJT*, s. f. Înrîxrire; IxKraren xneî Ka-xse Kare fa^e si se nrod&Ki xn effeKtx; autoritate, Kredit, nxtere morali. IN-FOLIO, T. mprim. format# în Kare Koa-la e îndoiţi în doi. INFORMA, v> (lat. informare). A înKxno-uitiinija, a fane KxnosKxt: a se — a 4er-neta: a se instrxi. INFORMAÎJIE, s. f. T, Jurist. Tacrir; anfte- 312 INF ti», cercetare neutra a se înKredinj^a de adevT»r«l vre «nai Isfcrs, INFORMS-T>, adj» fbn* forim», imnerfeicts* INFORTSNATS-T), adj, Nenorocit#. INFRAKIJiE, s. f. Ridicarea anei legi. INFSNDIBSLU OEMS-T>, adj. T. Bot. în foi-niT» de nîlriie. INF8SOR1I,. s. n. ni. T. Zool. 0 Klassi, ns-ineroasi» de Zoofite Rari loKsesK# In Iîk#-ide uii Kari sînt# invinsibile oxilor goi, ING1NERS, s. m. 4el «ie Rondase uii dirigea* zt> lsxrsrile^de arti> imn «j#tor«l annliKa-îjielor matematice safc tisiKo-ximice. INGEN10SITATE, s. f. Kalitatea celbî ce e ingenios#. INGENIOSS'-T), adj. Uliu de sniritS, de invenţie; îndemînatiK. INGENUITATE, s. f. simnlitate, nevinovăţie. INGKAT1T8D1NE, s. f. Linsa de reKsnomtinţb. INGR\T8-T>, adj. NereK#noSKT>tor# rn i.t # faceri de bine INGREDIENT#-T>, adj. (lat ingrediens, in* trînd în).Tot ce intri» în Komnsuerea vre snsi mediKament ete. INXERENT5-T), adj. nare dbni» natura sa e-ste nedesnătţit de sn ssbjeict. IbXERENlJ'L, s. f. (Lat. inhoerere, a fi fiKsat). T. fi.os. Suirea IbKrsrilor nedesnbrţite nrin INI. .113 V.v. . Mtsra lor* iui Kari ns not fi desnirijite de Kit nriu minte mi ririn abatraKijie. INIL^IA* y. A nriimi* a Introduse ne cineva în oare Kare nereinonii seitrete; a fa*ie ks- Littera, silaba ks Kare îimene o vorbi* o zher<\ iNIiJIATIV'L* s. f. LxKrarea aiielsea Kare nronxne iutii sn lsKrs; drent&l de a nrona-ne iutii sn Iskts. lNlIilAJJIE* s. f. llriimire, întrodsHere la ks-nntiitinţja siibl mister#. INLIJIAT6'-T>, adj. ilriimit, bigat* întrodss in mistere. 1NJEKŞ1IE, s. f. (lat. injicere). T. Auaf. hura-rea de a întrodsHe ks «n instrument# oare Kare vre sh lir-csid# în vre o răni. 1NJ MIE, s. f. înjsrbt>iri,* insslti. lNJiR 0S5-T>, adj. Oftensants; nmlfcratorS. 1NJSST1IJIK* s. f. Nedremate. 1N«)S^ 1\S- L, adj. (lat. in, ne; jns» dreiit#) Kare isKreazi KOiitra jsstii^i^ nedrents. liXKALK&LABlL^-'L ad^. Kare ns se noato fcOKOti, * nosKst, a anta arta vre kiisî lvxrg. INIIJIALS-'I)* adj* (lat. initiuin* hiHertats),, INKAIIABILÎM) adj. Kare «« e destoiniK, în stare de a fa«ie neva, INKAHAlUTATE, s. f. Lins?» de Kananitate, nedestoinisie. INKAR4ERA, v- A nsne îa înKÎsoare.' INKAR4ERAJJIE, s. f. Arestare, nsnere la înKÎsoare. INKARNA, v, A lsa formă omeneaSKăj a se întrona. 1NKAENAIJIE, s. f. (lat in, în; Karo, Karne). întronare; manifestaţia divinităţii în Karne*- 1NKLTNA, v. A nleita, a novîrni; a se nlena; fig. a avea anleftare Kătre neva. INKLINAIJIE, s. f. Ls urarea de a nlena Ka-nsl; fig. anleivare naturală Kătre neva; isbire. INKLb7SIvS’-T), adj. Konrinzîmi ini aneasta. INKOGNITO, adv. (ital.) Făiă a fi K&nosKst, , fintil». INKOLOR#, adj. Eăi’ă Koloare. fără faţă. INKOMilLEKTS-T», adj. Kare n» e denliu, Să-vîriiiit», ne n» e întreg». INKONSTANIJT), s. f. Nestatornicie. INKONTESTABIL&-7r, adj. Kare n» se noate tăgădui, 1NK1ETSD1NE s. f. Tarbsrare, neodixnă, grîje, neastîmnăr». INKISIIIIE, I s. f. (lat. inquisitio). Rercetare iNKSlSiyiE/riguroasă mi arbitrară Intrebain im. 315 K fţînrl K^sne, imumi snre a faqe sr> m^rferisea-W skt>.— Tri banal Kare ner'ieta mi nedensea I ne togi Kari avea* sentimente Kontrariî legi U KatoliMe. llîKONVENlENS’B, s. f. Nensvlinfl*. 'INKONVMNIENTJ, s. n, latîmnlare nentaKstT>, nVKOlillORA, v. a. Adaogă la; a «ni înnresn'b a în rana* INKOIRIORAIJIE, s. f. Lucrarea de a in-Kornora. INKORREKîJIE. s. f. Greuinta, neKorreKţie. lNKORl\lGIBlLÎ'-rLţ adj. nen# se noateîndrenta^ ÎNKORRSII'TIBILS-Ti adj. Nes«n«s, strÎKWHnî Kare ns laşi» a fi momit nrin bani saff alt Meva. 1NKRED8L5-T> adj. NeKredumoss, Kare ntf Krede lesne. 1NKRIM1NA, y. A aKK&sa ne nineva Ka Kri-minai, a nîrî. 1NKR8STA, v. (l it. in, ne;, crusta, Koaje). A îmnodobi ssnrafnţa «n»î Korn k» marmsrB sa& alte materii. 1NK&ARTO, adj. s. Format în Kare xoala e îndoita în 4. INKSLUA, v. A învinovăţi, a aKKssa de vre o gTemal'j), a nîrî. INK'jLnAJJIE, s. f. învinovăţire, nîri>. tNK5LT5-T>, adj. Neittfltivats; deformat#. UIO INK. INKSRS1E, s. f. (lat. în, tn; cursns, Ksrss). Năvălire de^oainenî armngî în ijart> inemÎKx- 1NNAY1GAB1LS-T), adj. lle Kare na sej noate nlsti. \ INN04ENIJT), s. f. Nevinovmjie, starea Melsî nevinovata, simnlitate. 1NN04ENT5-T>, adj. Nevinovata; Kare na devine din K«get# rw*; viKlemsgS; ne- v'Bt'bm'f.tors; simnla, Kredala. 1NN0VAJJIE, s. f. înnoire. IN-OKTAVO, adj. s. Format în Kare Koala e îndoiţi» în 8. INODOR#, adj. F-lt-l odoare, miros. LNOFFENSIVS-T) adj. Kare na vatxun»; Kare n« fane n>S. IN01I0RT8NS-X, adj. He ns e la vreme, la loK* l#i. 1NORGAN1K#-Tk adj. T. Ist, nat. Kare n’are organe, Kaii se nasK ini KresK nrin întîm-nlare. INSALUBRITATE, s. f. îns«mirea lffKr&lai in-ealsbrv. INSALSBttîM>, adj. NeS'£»iii»tosS, v'i,ti>nn»torff si»n!»t'r»yî. 1N8AIJ1AB1L#, ) adj. Karens se noate 1NSATSRAB1L3, S si»tera. INSEKT , s. f. n-le. (lat. insectus, divisatS). INS. 317 \AnimpIe far* vertebre, nreK»m; menitele jivinele etc. JN8EKT1V0R#-T>, aclj. MînK*tor de inseKte. ÎNSENSIBILS’-Tn adj. Nesimţitor. INSEUARAB1L5-T), adj. Kare ne noate fi des-m.rţit»; nedesn*rţits. INSERA, v. (lat. inserare). A n«ne nintre, a întrod^ne. INSERiJIE, s. f. Lvnrarea de a insera; linire, ad*ogare. INS1D1A, v, (lat. insidiari). A »nelti; a întinde K*rse. INSIDIOS#-!), adj. Kare Ka»t* a înuiela, Kare d»4e în erroare. 1NS1GN8 uii însemn», s. n. Semn» deosebitor». 1NSIN8A, v. A întrods'ie, a fane s* intre k» înMet»l; a se renomanda. INSIN8ALJ1E, s. f. Dîsksi’s» nentr» a insinua, snre a nreg*ti snirit»l s* nriimea&K* sa» s* înţeleag* »n l»Kr» ne nare disKsrs» n» la ar*tat K»rat». INSUI1DS-T), adj. (lat. in, far*; sipîdus, g»st»), S*lHλ,„far* gsst; fig. nenl*K»t. INSISTA, v. (lat. insistere), A st*r»i. 1NSKBI mi ÎNSKR1E. v, (lat. inscribere). A SKri nsrnele K«jva sa» a l»a note, a fa^e nomenire de vre »n lsior» in »n registr», 318 INS lista etc. a nane o inSKrinjjie. T. Matern. A trage în interior»! snei figbrî geometrice o alta fig»rb Kare S'b’î atting'L Kont«r» ne clin ri'Bffiitrs; a sKri nomele în vre »n registre. INSKRIfilJIE, s. f. Karantere, littere senate în niatnb, bronz etc. nentre ase Konserva memoria vre eneî nersoane sae vre eneî edifici», etc. LbKrarea de a insKrie. INSOLENTE. s. f. (la?:, in, farv, solitas, o-bimnsit»). Îndr-Bznenta, obrăznicie; tr»fie. IN30LENT§-T>, adj. ObrazniK», ner«nimat»# INSOLbB'LS-Ti, adj. Rare n» se noate desface, deslega, analisa. INSOLVAB1LS-T), adj. Kare n’are de »nde ntati. INSOMNIE, s. f. Nedormire. INSI1EKTA, v. (lat. inspectare. a se sita in-irMsntrv). A nrivegea, a i»a în băgare de seamă. a cerceta ks autoritate. INSriEKTOB, s. 4el ce e însărcinat» a nri-vegea assnra «n»î lsKrs. INSriEKIJIE, s! f. LbKrarea de a insnexta* însărcinarea de a nriveg*ea. INSIIIRA, v. (lat. inspirare. a ssffla în). A face SB se nasK'b în inittrb, în sriirit» oare Kare mioixare. oare Kare gîndirt; lsmini INF 319 Ir sentimente, entşsiasms ue vine din nartea I divinitfgr. INSniRAIJlE, s. f. LsKrarea, de a înssfla de | a Konsilia, de a da Ksîva gînrf. INST AB1L?>-T>, adj. Kare dk e stabila. INSTALA, v. (lat. in, în; stallus, SKaxn), A • nene ne sineva în vre o slsjbx sa» alt ueva 1NSTALLAIJ1E, s. f. Amczare, muiere în vre o slsjbf». INSTANTANAT8-T>, adj. Kare ns ijine de KÎt , o Klinjb, *n minst. ÎNSTANJI'L, s. f. (lat. in în; stare, a sta), întîea instani£T>, în fagi marea vre sneî uri-uinî înaintea neleî din tii judeK'fctorij, etc. 1NŞT1GAJJ1E, s. f. îndemnare, îmboldire. NSTlNKIlVă-T) adj. *ie vine din instinKtff. 1NST1NKT5, s. n. (lat. instinctus). Sentiment miuixare natarata mi fori* jtfdeKati* Kare Konds'ie animalele; întîia miuiKare nare nre-«rede gîndirea în oms. 1NST1T8A,) (lat. instituire). A stabili, a în- 1NST1T81 ,) toKini sn lsitr» din no», a da vre «D8Î Iski'îj înnenerea; a auieza în feuKijief 1NST1T8T8, s. m. Konstitsgia vre xnm ordin religios»; stabilimente litteral», ini iutiin- ijîfiKtf. 1NST1T8TOR8, s. ^els ne stabilemte ueva; 320 INS ‘iei ne e insxriiinat» k» edsKaijia Kîrîva^ Hei ne i^ine njKdah». INSTIT8IJ1E, s. f. întoKmire, ainezare; aine-zmiiint»; nl. lirinHiniele drent»isî Roman. INSTRSKTIVS-T) adj. Kare îmvaLjb. 1NSTR8KTOR, s. tnv'&jj'btoi*#. lNSTRSKiJlE, s, f. LsKrarea de a instrsi; înv'bij'bter'b, ed«Kagie; Leiujie, nrenent-b ne se db ştire îuv&jiT>t«rb; K&uoiiitinija ne se db K»iva desrire oare Kari l»Kr»ri ne Kari ii» le Ksuoamte; esnliteau,i<^ norsnKb nrin grai» sa» înscris» ne da vre .o autoritate. INJ3TR81, v. A înviaţa ne niueva, a’î da leiţii de moravarî, de uitiinije, ete. a informa, a da în KsnointinLţa h»iva neva. INSTR8MENTAL5-fL. adj. De instraiiient*. INSTRUMENTS, s. n. Marnim». annarat» k» Kare se eKSeKKtb neva, «nealt». INS8BORD1NA1Î1E, s. f. Nessmmere, 1NS8BOHDONAT8-T), adj. Nes»n»s». lNrib7F!4lENT8-T>. Ne îndestsKtor». ]NS8Fi4lENUT>, s. f. Neindcstelare. INS8LARS’-'b, adj. LoK»itor din vre o ins#li>« 1NS#LT> s. f (lat- insula). Snatjis de nbinint înKongisrat» de an», ostrov. 1NS8LTA, v, (lat. insultare). A oKbrî, aui^" trata nrin vorbe sa» fante. JjXS^LT'b, OKiirt, injurie. INS. 321 ÎNSSnnORÎABlLS-'B. adj. De nes»fferit», .1NS8RGENQI, s.cm. ni, ResKslaţi Kontra vre »neî a»toritT>ţî* INS8RREKIJIE, s. f. R’BSKoal'B Kontra vre »n»î gsvern. INTAKT8-T> adj. Neatins, nevT>tT>mat», ÎNTEGRALîMb adj. Total, întreg», T. Matern. Calcul Integralii. Analisa Kare trateaz* desnre monedele k» Kari se noate gtssi o Kîtime, as fel» în KÎt dif ferenj^iala sa st» fie o Kîtime datT>. INTEGRITATE, s. f, întregime, virtste Kare n» noate fi KorsntT»; Ilrobitate. INTEGRA, adj. (lat. integer). Kare este foarte onest», Kare ns se noate Kornme. INTELLEKT&ALS^T); adj. 4e ţine de iutei-ligein^x, de nrinencre. INTETAIGENIJTk s, f. \lat. intelligere) Fa Ksltatea înţelegere], sniritsl în nea ne el» gîndeuite, înţelege; K»nointinţT> întinşi». lNTELLiGEINT8-rL, adj. înţelegător, Kanabil de a înţelege, de a nrinene, de a resona. INTELLIGIBIL#-T>, adj. Kare are faxaltafea de a înţelege; Kare se noate lesne înţelege. INTE\inERANIJrf>, s. f. NeK»rimi>tare, neas-tînnixrare. 1NTEMI1EST1 V&-T>, adj. Kare n» e la vreme. 322 1NT. INTENDANIJT), ) p. f. Direxgie; admmîstrayie INTENDENUT), / d’affaseiî imnortante. INTENSITATE, s, f. grad* de aiitivitate sos de energie a snel forije, a sneî nsterî. INTENS8-T), adj. (lat. intensus, Kare are întindere). Kare lsitreazi k« energie, mare, tare^ INTENTA, v. T. Jnris. A însene; a intenta nn proces a nîrî, a trage la j«deKati. INTENIJIE, s. f. {ţintire la seva, gînd, ks-get; voiniji. INTER4EDE, v, A mijlosi, a rsga nentrs sineva. lNTERDIKlţlE, s. f. Onrire, SKsnensie. 1NTERD1KT#, s, n. Sentiniji, otirîre Kare onreinte ne sineva din vre o ftfnK^ie. INTERIM, s. Timnir în Rare îndenlineinte hî-neva o însT>rsinare; titls astei însirsiniri fiind vaKanti»; vremelniseinte. INTERIMAR5-T>; adj. Asela Kare îndenlinemte, slujba altsiaivrenielniseinte. INTERIOR#, adj. Din nisntrs, înnisntrsl; fondsl» inimii. INTERJEKIJIE, k, f. Ilarte a disKsrsslsi Rare servi a eKsnrima nassisnile. INTERKALAIJIE. s. f. Adiogare; adiogare de o zi se se fase lsniî Eevriarie la fie Kare 4 ani, ini asel an se nsmemte 13i- SCKtff. IN T. 323 iNTERKOSTALS-Tv adj. T. Ana’, ve este între noaste. ]NTERL()K^]J!E, s. f. întrevorbire. INTERMEDIAR»-!), adj. Kare e la mijloK», între doT». s. m, mijloMitor». INTERMITENT»-!), adj. Kare înHeteazi» mi însene ian» nrin intervale. INTERMITENT, s. f. încetare uii îimenere iansinî; intervalSAîntre doi» inanifestau,iî a-le «n«î fenomen» neriodiii». INTERN\UIONAL»-rI>, adj. între naiţie, de la naijie la nan,ie. INTERNAT», s, n. IlensionatS in Kare uiko-lari mi Iokscsk». INTERN» 1>, adj. Kare e înm.tfiitr»; s, m. elev» Kare loKsemte în nensionat». 1NTER11ELLA, v. (lat. interpellare). A *jere de labwineva st» rT>sn»nZTj, st> dea desls-inirea^Her»t'b în nrivinya vre »nei nrinini. INTERIIELA, v, A adT>ga vre o zicere sa» frasT> în vre sn aKt. INTERflRETA, v, A tradai/c,T>a eKsnliKa. 1NTERDRETAJIIE, s, f. TradsKiiîe; eKsniiivaijie. 1NTERI3RFTE, s, m. TradsKi>tor, eicsnliRi»-tor»; Meliiînsi>rHinat» ica st> fax* ksi]osks£? voinga altsia, 1NTEREGN», s. n. Intervall» de tinm» Kit ns se afli» rege ne tronsl vre »n»î stat». 324 1NT INTEROGA, v. (lat. interrogare). A face K»iva întrebări nentr» a se informa; a lxa taKrir». IN TEROGATlVS-'b, adj. 4e sl»jeuite a în-traba, ne arata întrebare. INTEROGATORI», s. n. T. Jaris. Adunarea întrebărilor taxate de vre »n magistrat mi n>snsnsxriie ne face cel ne e întrebata, taKrir». INTEROGAŢIE, s. f. K»estie, întrebare; n»nt de întrebare (?). INTERSEKŢ1E, s. f. T. Geow. Puntde. Ilxnt xmle df» linii se tai» »na ne alta. INTERST14E, s.f. (lat. interstitium). Snaj^i»l> intervallxl ce lasi> între ele moleKxlele «nxi »orn». INTERVALE», s. n. (lat. intervallam). Dis-tanga Kare desnarte an Iok» sa» timn de alt». INTERVENI, v. A lxa narte; a intra în tr’o-afacere, a se^amesteKa; a intra mijlocitor. INTERVENŢIE, s. f. Fanta de a interveni. INTESTIN, s.n. T. Anat. HarteaKa«al»l»î alimentar» Kare se întinde de la stomaK nîm> la anxs; mag. INTESTIN-T> adj. Din irr.xntrx, Kare se afH în m>»ntr» Kornxlsî. JNTESTINAL»-T> adj. Din n'txntr» mi nro-f»nd; srîns» legat». INI 325 INTIMIDA, v. (lat. in, în; timida», temător). A înfriitouia, a sneria. INTIM1TAIJIE, s. f. Leg'htsr'b intimi». 1NT1T8LA, v. vezi întitula. INTOLERABILS-T), adj. Nesaferite, Kare n» se noate îngT>d»i. INTOLERANŢI), s. f. NeîngT>d*ii-e. INTONAŢIE, s. f. Maniera de a da »n ton. INTRA SITIVS-Ti, adj. T. gaw, verbi neatri eKsnrimînd aK^ianî nestrbmat'&toare. INTRINSEK5 mi ENTUENSEK, adj. (lat. in-trensecus). Kare e în iraantra lsKralai mi Kare ’î e nronria mi esscnijiala. INTRIGI, s. f MijIoane senrete ne întreb»-ini£eazi> nineva nentr» a isbsti în neva. INTR0D8HE, v. (lat. introducere, a Kondane în). A fa‘ie si» intre, a ds*ie în neutre; a înuene, a da Karsa. INTROD8HERE,! s. f. Dauerea Kaiva în m>- 1 INŢROD8KJJIE, f »ntr»; nrenaragie la o înti-^; in^v, dis Karsa nreliminara; îfmenat». INT8T1JIE, s. f. (lat* intuitio, vedere). T. Fi-los. FaK<ate ae are s»fflet»l aman» de a iiîmtiga oare nari K»homtinge într’an Kin direKte mi immediata. T. TeoL Vederea tei Damneze» de Kare se baitar* nei fcriuiijî în Mers. liNT8IT1Y5-T), adj. Ue jiine nrin intaijjie. 326 IM. 1N8NDA, v. Aînesa nrin vărsarea vre »n«î iîS\ 1NSNDAIJIE, s. f. Vărsarea »nsi rIS. INSSITAT&'L, adj, Neîiitrebsingat». 1N5TIL§-T>, adj, Nefolositor?;. ÎNVALIDS-T), adj. Infirm», nenatiiniios», slab, sailod, KareiiK’uiî SKoate xrana nrin Urar*. INVARIAB1LN-T>, adj. NesKimb'btor». 1MVAS1E, s. f. (lat. invadere, a merge în) N'bviilire fbK&frb de armaţi» sa» de msli^ime de nonor într’o gări», de a o jef«i sa» ko-nrinde. INVEKTIV1>, s. f. (lat. invcctio). DisK»rs» vi-olent Kontra Ksiva sa» neva. INVENTARIA, s. n. Katagrafie de ltrargrile »nsi K«lnabil», vindere la mezat a obie-Ktelor Konrinse in Katagrafie* INVENTA, y. A ir&SKO'ji, a gi>si »n Urară no», ingenios» nrin fbrija snirital»], imaginarii. INVENIJIE, s. f. N^SKonire; T. Retor. notarea ini alegerea arg#mentelor, a ideilor. 1NVERSIE, s. f. T. gram. întoarcere de Kon-str»Ki£ie, SKimbare de ordine obiuinsiti» de ziceri. INVEE§A-T>, adj. Onnus», întors», d’andoa. sele; s. Kontrari». 1NVESTIGAH1E, s. f. Cercetare Kontinst» desnre ceva. ÎNV. 327 ÎNVESTlîb'R’L, s. f. vezi învestitan». ÎNVEŢERA, v. A îuveici, a se înrsdiMina, INVIDIE, s. f. (lat. invidia). IIizim>. lNVIDIOSN-T, adj. UizmT.tare ijă. INV1N41BILN-T», adj. Kare na se noate învinge, birai. 1NV10LAB1LN-T), adj. (lat. inviolabilis). Kare na noate fi nh>Kată, atinsă. INVISIBILS-'B, adj. Kare na se noate vedea; fig. Kare se asicaiide. INVITA, v. A nofti, a Kema. 1NV1TAIJ1E ini ÎMVITAglE, s.f. noftire Kemare. 1NV0KA, v. (lat. invocare). A Kema în ajator. 1NVOKAJJ1E, s. f. Kemare în ajatoră. INVOLb'NTARN-T), adj. Fir» voe. IODN, s. n. (gr. ’lwîr^, violent). T. Xim. Korn sinmla de o fayb Ka minuisneaoa, vioreaoa. 10N1K5 ini 10N1KAN, adj. DialeKtal limbei grenemti din lonia. I0TAT1SM5, s. n. Deast întrebain. a sane-tslt.ii în vorbe. 1IIERBATT>, s. f. întoarcere, ristarnarea or- J dini Ksvîntalaî. II1ERBOLT), s. f. Eiisageranie în înaltă saă naijină I11ERBOL1KN-TE), adj. Kare ensagereazi mea malt neste adev-sral laararilor. mo, Ilrenosiijie greaira (Wo) sab, dedesabt; 328 mo. uii Kare intri» în Komntfderea #nor ziMeiî snre a anta o idee de sitsngie inferioara de anleKare, de smdere, de miKiiiorare. II10GASTRî>\ s. iu T. Avat. [Jartea de jos a nînteHelsî. IlIOGLOSSN, adj, T. Anat. Nervi din limb* Kari' formez» oi^ansl gssfcsUu InOKRISlE, s. f. Yiijitf Kare st* în a se fa‘ie k* e virtuos Mea Me ns e, fag-bruiMie. III0KRlT5-7>, adj. Kare are inoKrisie, ninie; fTi^arnÎK. IIIOST'AST), s. f. T. Teol. Fiing*. IIIOTEKA, v. a dâ In inoieK*. inOTEKli, s.f. ( gr. uTCoOvjfcr/J. T. Dvcpt. Dre* ntsl biunî Kreanniev as&nra mouiielor «nsi debitor. z£ldg, emanet. IHOTE'NSS'B, s. f. T. geom. întrsn trixngi» drent vn-gi», la ta rea Kare se onnane angis* l«î drent». IflOTESTu s. f. s»nnosîiţîe, îiiKinsire. IIIOTIIIOST), s.f. DesKriere îns^nej^itr,^ vie mi de mirare neirtrs assem*r»narea eu IRIS, s. iu O zeitate; KsrKsbe»; nartea ko-lorat* Kare îusonjsr* lamina OKi«l»n IKONDELI/b, s. f. Kîndsnea. IRONIE, s. f. (gr. eVpojvsi'or). Bbtae de joic», Fig. de UdL nrin Kare se zine Konirar» kk nea ne vrea s* iii^eleag*. IRONIKS-T>, adj. Snde e ironie. [RRMJIONALS aii INKOMME3SRABILS-T>, adj. T. Mulevu Kîtimele Kari n’aS ninl o Koiimisin» mxsb'rh ks «nimea, lRREVOKABlLb-rI), adj. Iîare tiv se mai no*-te Isa înd'briktS. IER1GAIJIE, s.f. Sdarea nlantelor nrin man- ijsrî sa?; Kanale. IRRTTA, v. (lat. irritarc). A înt'brîta, a neK-bji. ÎRRITAlJIE, s. f. N'bvidirea ff>n> veste a i* nim'«iilor; izbvKnire: n>vi>rsare de am>. iSLAMI^Mb, s- ii. MaxometismS. iSOLA, v. A fane k» »n s% na ijie de nisi khs altS; adnji. ISOL ATb-7), adj. .Desn^riji t; hk ns ijine de neva. lSOMEUb-7>, (gre egal; ji.spoţ narte)- T. Xim. Kornî Kari aff o Komnosiijie i-dentiK'h. dar Kari se bsivsri» de m'onriefr&jji dilîVrite. 1SRAEElTo-'L, s. EvreS, IS i MS , s. n. T. tevgr. Rimb h de imnint» intre doi, nibri sas dob golf mi. ITINERARIb, s. (lat. iter. itineris. drenrâ). Dr?;m de la sn Iok la alta; desKricrea lo-Ksrilor ne unde treqe cineva Ka s r» mvarg7> de la o ijar7> la alta. ÎVORK, s.n. (lat. ebor) Ma eria nrimdnah nare Konstitb'c dimii mamiferelor; Dinte de Elefant. I. ;3ţ30 IMBARKA, v, A nsne în bariu», în Korabie. IMBARKAJJ1E, s. f. Tot felifl de batel«rî neutra a naviga, ÎMIIAKETA, v, A nane în nanei; a învT»l«i. INF1LA, v, A trene sn fir nrin yreidle ukîj-l«i; a înuiira. ÎNF1LADT>, s. f, IHir 1 sngS* ÎNROLA, v. A în gaj a nentr» servhis; însogire, INT1T8LA v. A nme titls, nsme. ÎNTiTSLAIJIE. s. f, fanta de a întitula. INTONA, v, A da ton, a Kînta, INTONARE, s. f. Kîntare. ÎNVESTI, A întbri ne nineva în staninire nrin oare nari formalitagl. INVESTITSR'L, s. f, întărirea Ksiva în star nîuire nrin oare Kari forme. j. JAG8\R, s. Sn fel de natr&ned. ..j JAKER1E, s. f. O instfreKijie din Evsl Mezis, JAKETTT> s. f. 8|i fel de xahn». JAK0B1N, s. in. KT>l#gT>r Dominiiuui, Iiartitta din revolta Franii«^%. I . JAV- 331 1aRRETIER1>, s. f. Leo htsri, de nanglÎK’fc kk I Kare se leagi> qiorani. |JAVEL1NT>, bu fel de s-bgeat*. pEJ8N8M, s n. (lat j \STAL!N1AIÎ, s, n, Karte Kare Konrinde tradaKjjiî, J8K8T ViOSlIJlE, s, T. fis. Kreiutere nrin grhirrLdire de rrnrijî miMÎ neste altele Ka Kari se anes*. J8NE-T), s, Tîin»rg. Jb'NEîJT), s, f, Hartea vieyi omalaî între ko-nitarie uii etatea virllx, tinerele. J8RNAL8, s, n. Relaţie desnre evenimentele de fie Kare zi, gazetT», Hvragiw nerîodiK»; registre in Kare se treue ne ficKare zi. JS'RNALloTS, adj. Hei '*« faie. mligeazi »n J8RNT>, s, f, RIihI. JS 18 8. n, Vesmmfc fritieeSK. JSRAJJ1. s. m, o'. 4fti»iieni ah-mi snre a jtf (Irita. JŞ'RiDlKIJlE. s. f. fi str rea. dre.nrsl de a jxdeKa. JSRISK0NS8LT8, s. n» llel qe Ksnoniiite, d rentai, lenfil-*. J !> R1811R 8 D EN1 J,7>. s. f. mtiinga drentslsi, a lefilor. J3R18T8, s. m. 4ei Me KNiioamte drentsîS^ legile. J8R18; s, n. KornlS jsra^ilor, JXSTEîJT), s, l. lisai ic» tea qelsî qe e Konve-nabiis, jsstf,; eKSarttft. J88TÎÎJ1E, s, f. (lat. j'istiria). Virtste morali» Kare faqe a se el?» fie K^rsia qea ne are, a se resneitta drent ;rile fie itbma; drentate. JKST1FIKA, v, A an»ta, a declara ne qineva de nevinovat#; a nane in evidenijv, a legitima. J8STiFlKATlV8-T>> adj. serv* a jsstifiKa. JSSTiFlKAIIlE. s, f. Lswrarea de a jsstifuta J8VENALE. a n, nl. S »srIn>tor în onoarea jtfneijî J8VENT8TE. s, f. (lat. jsventus.) Tinerele. FIXELE VOLUMULUI L POUTATIYU de de dicerile radicale si streine reintra- •> >» "*e fi totfrodme in limbă, coprimţemlif şi ferment şcienţifici şi (itferari. ' De E Protopopesc», & Y. Popesc». VOLUMUL II BUCURESCI. Tipografia Oprea Demetrescu. Uliţa Sfinţi No, 30, 1862.' iDICŢlONARti PORTATIVtf de fote dicerlle străbune sinoui usilafeaUt în limba Romană cit si în Şciinţe KAB KABALT>, s. f. Sistemi de intcrnretaijie allegoriki 1 a Biblii; arti ximeriki; kornnlot; intrigi a vreunei narlide. KABANT), s. f. (ital, capanna.) Bordeis. KABARETVs. f. Kîrusmi. $ABINET5, s. n. Odae din «n annartament mal re-f- traşi iui kare e destinaţi nentrs differite între-bsinijirl; odae de lskrs. KABRIOLETT», s.f. 5n fel de trissri «iuKre. KADAVR8* s. n. (lat.cadaver) KornS mort, KAîtfENJJ'b, s. f. C^t cădere 9 a kidea). Misîsra kare regsleazi mimkarea uelsî ne dani^eazi; konforniitatea dmiiitorsl»! k» o misari daţi; T. Mus. Terminaijia sa» renaos«ls «nsî fras niHsikal». T. IAt. Marinul» armonios^ ue se di stilai**! nentrs a’lfi fauc nliksts areki. KADET8-rb 5 adj. Mei mal lînir; s. Elev» din iiikoala militari. 22 337 KAD. KADO&, s. f. rirczcnts, lukru mc se d% kaiva iui kare e mal mult frumos de kîl folositor. KADRAN8, mi kuadran*, s. n. (lat. quadrans, natrat) Sunrafaip> ne kare e skrisT. gifrele orelor mi kare ara.U timnu; orologiu. KAD8ME8, s. m. Bt>i|k îmnlelicit de doi mernl. KAD8M1TATE, s. f. Starea kadulcb, gîrbovire. KAD&K5-T), adj. (lai. cădere, a ki>dea). B'btrîn, a-nroaiie de kizuţ, kare kade kurlnd. KAIES, s. n. patern», adunare de mal multe fol. KAIMAKAM, s. m. Lokoniitor de domn». KAKOFONIE, s. f. (gr. xaxbc, n>8; 9COVY), sunet). Effekts nenkbkut nrodus» de vom! sas instrumente karî nu slnt de akkord»; sunet nenh>kut. KALAMITATE, s. f. (lat. calamitas. gr. xccXccp.0;). Nenorocire, bicîs ce kade ne cineva. KALME, s. n. (calx). Vară. KALENDE, s. s. nl. lIea din tîl zi a fie kT>riî luni la Romani. KALIBR8, s. n. Diametru inferiors al vre unul tubs; grosime, volumă. KALI418, s. n. (gr. xaXui;). flotir», vas tn kare se sfinijenite grijania. KALITATE, s. f. Vezi kualitate. KALKAR8-T), adj. (lat. calx). YxrossS. KALKOGRAFIE, s. f. Arta de a skobi, a ST>na în arami» sa» alte metale. KALK8LA, v. A sokoti, a annlika regalele mt»v KAL yel matetnatbie la determinarea oare kiror kuantitiiiî. KALK8LAB1L8 adj. Be sc uoate kalkula. KALK8LAI1JE, s. f. Sokotire. KALK8L5. s. n. (calculus). Sokoteali* wtiinua numerelor; 2\ Med. niatn» în bemika udului. KALIGRAFIE* s. f. (gr. y.aXXo<;, bine; YP*?^V a skrie). Arta de a skri bine, skriere frumoasi. KALM5-rb, adj. LinimtiU* nannik. KALOMNIA, v. A altaka onoarea kuiva nrin false îmnutirî; a defiima. KALOMNIATOR8, s. Mei mo kalomniazi, xuleiute. KALOMNIE, s. 1*. (lat. calomnia). Imn»tajxie falşi XUll. KAL0ftIFER8, s. m. (lat. calor,kildun>; fero5 nori) 8n fel de sobi kare dune kildura în mat multe iiirui ale unu! aiinartament». KALORIK8, s. n. rirmniniu kilduri. KALVINISM5, s. n. Doktrina lui Kalvin* KALV8, adj. (lat. calvus). niemuvs. KAMARAI)8-rI>, adj. TovariiuS, sojtj, de nrofessie. KAMELEON8, s. m. 8n fel de moiiîrli; fig. nes-tatornik, skimbinios; T.Asfr. lvonstelaiţie. KAMERb, s. f. Kasi5 odae, iatak; obinteaska adunare, adunarea legislativi. KAMIlANIE, s. f. Risboi^ nornire sure risboitf: timm;l în kare armatele se afli în lunii. KAMRANIER8* s. m. Mol «ie trage kloirotele. 339 KAN. KAMnESTR8-T>3adj. Kîmnenesk. KAMIII0N8, s. nu LanUtors. KANALL1E, s. f. IIartea qea mal nroastT>3 mai de jos; vrednik de desnreji. KANALISA, v. A transforma o kargere de am> în kanal navigabil; a krea în o ijarb kanale. KANAL8, s. n. (lat. canalis). arloi# nălarală sa# artifiqials nrin kare se kondaqe ana din an lok la alta KANHELLARIE, iui kanijelarie, s. f. (lat. cancellaria) Loka ande se lakreazi) xîrtiele vre anei aatori-It>î|1 iui ande se afli» sigilia. KANHER iui kanjjer s. n. Kangrem>; 3T, Ast. zodia rakalal. KANDELABR8, s. f. Sfeiunik ka ramarl. KANDIDAT8, s m. Hei qe asnin> Ia an nost, la o demnitate. KANDIDAT8R1), s. f. Starea anal kandidat, qere-re qe faqe el ka st/iuî îmnlincaski> skonal. KANDID8-T>3 adj. Hei qe are kandoarc. KANDOARE, s. f. (lat. candor). Karc>ucnic de saflct#. KANEVAS, s.n. 8n# fel de nînzb groasx; nro-ekt»3 nlan» qe faqe qineva ncntra qeva. KANKAN8, s.n. (lat. quanquam). Klevetirc* bîr-fire; daniţtt desfrinat#. KANKR8, s.in Rak de mare. KANONAD1), s. f. Desk'brk'idarb de tanarî. KAN. 340 KAN0N8, «s. n. Raglane; xotirîre de soborS; Drentsl kanonik* uitiinjia drentislsî EklesiastikS. KANTITATE, vezi ksantitate. KANTON, s. n. (gr. xavOog »ngis). Oare kare narte din o liari; divisie administrativi a »ntsî territoris. KANT0NIER8, s. in. însirninatol k» îngrijirea drsmsrilorS. KANUELARI8, iui KANMELARI8, s.m. Mei ho îngrijciute de sigili» iui averea vrc »n»I nrinjj; ii el ho iiine loks direktorslsî la Akademie. KANliONET'L iui iuansonoti, s. f. Kînteks miks. KAOS, s. m. Amestekitsri de toate l»kr«rile. KAIIABIL8-T). ) adj. Kare e în stare de a fa- KAIIAMEj } 4e ans l»kr»; destoinikS. KAriAMITATE, s. f. (lat. capacitas). Adînuimea mi lirgimea »n«î l»kr» kît noato ijine; fig. Ilriuenere; iskasiniii; înuelegere. KAIIELANj s.m. Ilreot kare sivîriuemte servili» divin în o kanelli. KAflELL7>, s. f. Ilaraklis* biseriki miki; nili-ric nalţi. KAI1ELMAISTER, s.m. Mei uî. KAIIIT8LAJ1IE. s. 1. TraktaUl, kondiijiele kî> kare se înkini», se di» în mîinele konrinzbtorilor, o netate; konsiliajiie. KAIHT8L5, s.n. (lat. caput). Kan, «na din ni»r-uile karî servi» a divisa oare kare karte. KAIIOT, s. n. Sns fel dn xaini» k« glagi», ves-mînt» ordinari. !. JiAIIRIJJIOSS, adj. 'Iei ne are kanriijă. ^ KAIlRIjUIS, ^ s.n. (ital. capricio). Fantasie; vo- KAnRiyS j infji» realizare; skimbare. KAnSSI/B, s. f. (lat, capsula). T. Xim^Teaka k« seminţje; T. Anat Ilarte în formi» de sak. T. Xim. vas n»t«nd. , KAriTIVITATE, s. f. (lat. captivitas). Robie, linşi» de libertate; sklavie. KAEITiyS-T>, adj Ilrins, robit. KAIISIII0N5, s.n. Akoneremînt de kan*. KARAIT8, adj. Ovrei* kare krede în skrint«rî mi n« nriimemte tradijxiele. KARAKTERISA, v. A însemna, a determina. KARAKTERISTIKtf-T>, adj Mea ne karakterizeazi». f-/ & 342 jj&ARAKTERS, s. n (lat. character, gr. xapawv, ţ a grava). Sentnfc; ltiteri.; qea *ie e nronris «nsî Iskrs. KARAMBOL8, s. n. Boroboaiii.. KARAVANT>* s. f, Trsrn» de negaţ^tori voia-glînd înnrcsm.. KARBOi\AT8, adj. T. Xîm. S'Brtfri komnsse dc aMid karbonik mi de alte sabstanije. KARBON, s. m. (lat. charbon kerbsne). Sabstan-iit> elementarii. KARB0NIK8, adj. Format de karbon mi oksigen. KARBONISA, v. A reduce în kT,rbsne. KARBONISALJIE, s. f. lîrefaqere în l^rb^nc. KARDINAL8-T>, adj. nrinmnal, Numere Kar-dinalî, numere kaii arbt» Cantitatea, fi>ri> a arida ordinea. KARDINAL8, s. m. Titl# Ekklesiastik de o tonalii. demnitate. KARIATIDrB, s. f. 5T. ţÂrac. figsri» de bărbat sa» de femee j^iind leva în kan. KARIERB, s. f. Okksnauia din kare trxemte Mincva. KARIKAT8R1), s.f. Skimonositenb. RARITATE, s,f, Dragoste kremtinţ. KARIVARI, s. m. Sgomot fi>Ct nentr» a manifesta o desanrobaijie. KARNASIER8-T), ) adj. Mînki>tor de karne* ka KARNIV0R8-T>, ) re se nstremte de karne. KARNOSITATE. s, f. Karne kresCta. Undeva. 343 KAR. KAROTIDIj s.f. Arteria, sas vîna nrin kare se dune sîngele în kreerî. KAROTIK8-rL, adj. Sunus la adormire adînki>. KARRE5, s. n. Ilatrat#, sunrafaijT» kis 4 laturi. KARREF5R8, s. n. Rxsnîntie, rbskrunî. KARRELAGI5. s.n. riardosire ku lesnezl de ne-atn> natraH. KART7), s. f. Karte de jok; bilet nentru a fi nri-imits undeva; foae de xîrtie ne kare se afli» renresentatT» oare kare narte a m>mîntuluî. KARTILAGINT), s.f. (lat. cartilago). T. Anat. JJes7>tura att^ zgîrqis. KARTILAGIN0S5, adj. Ka zgîrqiu, zgîrqioss. KARTON8, d. n. Mukava; kutie de mukava. KAR5NK5LT>j s. f. 8mfh>tun> mikb ne se fawe în unele - ntriţl ale kornului; karunkula lak-rimali», Ilunts roiuiu din koljjul interna al okiului. KASKADT), s. f, K^dere de am> din o înmhji-me, din stfnfcb în stînki. KASKT>, s.i. Armatura nrotektoare a kanuluî. KASKETT>,' s.f. IIIankT>. KASSAUIE, s.f. T. Juris. Deqisie kare annu-leazi» o judekatx. Kurte de kassajjie, tribunalul qel mai înnalt kare are drentul de a desfiinjja xotbrîrele sa« judekT>îjile în nea din urm* instanjix, kînd judekata nu e dreantT». KAS. 344 îKASSET1>, s. f. Li>diiiT>, kiitie mikb, biinektelsjii» k» l«kr«rl nreiiioase. KASTT> s. f. Sekta», klassi». KASTELAN8-T>, s. IIronrietar»l vre «nai kastel». KASTEL8, s. m. (lat. castellum). Metode, for-tcrei^ înkonjsrata» k« mândri. KAST1TATE, s. f. Virtstea nelsi ne e kastf. KASTOR8, s. m. 8n» fel de animal» natrgţjed». KASTRAMENTAJjlE, s. f. (lat. castra* kastf^-'me-teri, a missra). Arta de a ameza lagăre. KASTRAUIE, s.f. Skonirc. KASTRE, s. f. nl. Lagăre la qe! vekî. KAST8-T>, adj. Modest», karats, înaclent. KAS8, mi KAZ, s. n. (lat. casus). T. Gram, Desininya variabili» qe ia s. adj. mi nronsmeni-le; întîmniare, îmnrejsrare* nrilej». KAS8AL8-T», adj. (lat. casnalis). întîmnli»tor#. KAIUTIE, s.f. T. Mmpr. Kstie ks des^^^i-tsrl în karc se n»n litterile. KATAFALK8, s. n. Ornament# fanebra ne karc se nane koiuqiagal în timna nogribani!. KATAKLISM8, s. n. (gr. \a7cc*Xu<7t<;). Iloton, înneki»qiane mare. KATAKOMBE, s. f. nl, Kimitir», sabterrane ande se bT»ga» moriji. KATALEKTE, s. f. (gr. xataXextixbs, neisnrbvit»)-Adunare de fragmente, de baki»jii alese, 345 KAT. KATALEKT1K8, adj, Vers# ki>ma ’i linseinte o silaba. KATALEITSJE, s, f. 8n fel de amorijeal'b, dambla. KATALOG8, s,n. (gr, xaT^Xoyoc), LislT>; nsnrbra-îiic, kalastix de nsme sa» lskr«rl. KATARAKTTj, s, f, (gr, TJtTappâass'.v). Kaskadi» k^derea siihî flsid»; albean/b la oki» KAXASTROFIj, s, f, (gr, xaTastpo©^, rbsternare). . ^B^din srmi» mi nrinjiinalsl eveniment din o noenrb dramatikb; întîmnlare fonestb. KATEDRALl), s. f, (lat. cathedra, skasn). Biserika «nde se afh> ska«nî>l Eniskonal», KATEDRrR, s. f. Skatfn» nrofessorală. KATEGORIE, s. f, (gr. v.y.Trpppia). T.filos. Klassi-fikaţjie abstrakkb în kare se tmnarte toate ideile mi toate fiinj^ele dsiib natura lor; klass^înkarc se nane mai mtflte objekte; natarb, morav», KATEGORIK8-'b, adj. D»m> dreitt ksvînt», d»irb kaviiniiv, k^srat, limarit, xotT>rît. KATEXEST», s. f, (gr. instrsknie), Eks- nlikajjie skurU mi metodik'b a doktrinî kremtine. KATEXISI* v. A învijja misterele legi mi nrimii-nalcle nsnte ale religii kremtine. KATEXISM8, s. n. înv'bjtj'bter'b assnra misterelor* legi, dogmelor mi nreqentelor religii. KATEXIT8, s. m. lIel qe învajjb ne aljji katexisms KATENE, s. f, nl. Lanuri. KATET'b, s. C. (gr. y-aOs^o;, neriiendikfclar»). T. | Mai. ■Ucriic'ndikiilarf». fKATQLI'iîSSiS; s. n, Religia ka(oliki> KATOLI RITATE, s. f, Starea katoHkb. KATOLÎK8-T», adj. (gr. */.aQcXty.bc). Re e universal resnîndit; mo nine de Religia Krcuitin'b Romani». KA8SA, v. A nrÎMifiKi, a faqe st> fie. KA8SÂL8-rl>, ; adj Kare arah> mi» raiiort de KA8SAT1V8, i la kassrb la efiekt»; de nriqiirb. KA8SALITATE, s. f. Kinal k« kare o ka*ss'i/nu arata effektsl. KA8SrI>, s. 1. (lat. causa). Rea qe faqe ka »n« Jskrii sru iie; urnim». KA8STIK5-ri>, adj. (gr. xau»), arz» ). Kare arde roade, irn>nînkv, fig. Satirik, ating^tor, KA8TERISA, v. A arde ks fer«l ars în fok, a deskide fontanea. KA8TER8, s. n. T. Med. Doftorie kare arde, roade ■'m»rjji!e ne karl se annlikT». KA8TJII8K. s. n. Gsmelastiks, KASIJiOINA, v. A da kaai*isne neutra qeva. KA8UIE, s. f. (lat. caulio. de la eavere, a b^ga de searirb). Garanub, kezbiiiie a'sssiira înrili-nirî vre muu îndatoriri. KAVALKART», s. f. Mânu de oameni kbtarl, k* nomirb mi aeremonie, KAVALft. s. n. ttn» fel de fi»er qiolrbue-sk ks Ml KES. KAVT>, s. f. (la!, cavus, gbsnos). Iliv?ii^T>. KAVERN'i), s. ( JSejulere, găuri» în neatri», în-stîimi, sub imnînt elM. KAVITATE, s. L (lat. oavitas'). G'bttnouiitun». uns gol într’un korn solid. KEST1E, Vezi ksestie. KEST10.NAR8, Vezi ksestionar». KEI8, s. n. Strada. îindnare de iiemînt. mossea fbkslb jie marginea vre unui rî« neutru a'i onri r'bv'brsarea. KALNER8,*^. m. Valet. servitor» de kalenea sa* birt. KILOGRAME, s. n. Grea tale de o mie de granune. K1LOMETRS. s. n. Mwut, de o mie de metre. KIOSKE, mi KIOIJiKIS, s.n. ISavilion» dunrb gustul oriental, ku kare se înnodobesk gradinele. KLAKEORE, s. m. Mei *ie anlaudb In teatru fiind nlitit de aktoră sas de actorul» niesi. KLARITATE, iui kiaritale s. f. (lat. daritasV Snlen-doare, lumini», kurtironie. KLARS, mi kiar»-i>, adj, Limnede, kurat, luminos. KLASSA, v. A îmn brixi. a ameza tn klasse dune veri o reguli». KLASST>, s. f. (lai. elassis de la y.Xijcm;, konvenyje). Desirbruire, diverse m>rnî în kare se înuarteqeva. KLASSIFIKAJJIE, s. f. îmm>niire. amezare în klase. KLASSfK8-1>. adj. Se ziue de autori antbri sa» KLA. 348 B moderni karî not fi lsaul de model tn limba ■ lor; de klassi>| în kare a loksit aatori klassteî. XLASS'b,'s. f. ( lat. elausurn). fnkeiere, kondiuie p nartikalan, mc se imie în vre sn» tnskris, I traktat, etn. KLAVEM1^8-rb, s. klavir. = KLAYIK8Lrb, s. F. (lat. clavicula, kee mito), T. Anat. Os» karc se ariik?.leazi> kr> stern am l ini kx omoiilala. FKLEMENTS-T». adj. Mei qe are klemeniţi». /KLEMENJi'b, s. fi (lat. clementia). îndurare, virtute kare (ane a erla sa» a îuiitfijina nedeansa ksiva. KLEUSIDlVb, s. fi (gr. xastctio, asksnz#; uBwp, am>). Measornik de ai^. :;KLERIK8-rb, s. Jlersoan?» din klertf. KLERIKAb8-rb5 adj. He îiine de kler*. KLER 8, s. m. Korn6l Ekklesiastiks. KLIA, mi KLIO, s. fi ftna din Mase, kare nre-sida Istoria. KLIDOMANIJIE, s. 1‘ Gniirea nrin keî. KLIENTELb, s. fi (lat. clientela). Klienj|i ansi llatron», ansi avokat, bolnavi 8nsî medik etn. KLIENT8-rb, s. (lat. cliens). Anela ne kare’l» am>n> an» avokats. KLIKT), vS. fi Adsmdsrfc, qeaţT> de oameni karî se yin« de intrigi. KLIM1-», s. fi (gr. niklinayie). Temiie- 349 KLO. ratsn» a atmosferi în deosebite in>niî alo . nţmînUl&T. KLINIK8-rJ>, adj. Me y,ine ele sekla qelor mc se boteaz^ t-okmal la slirmitisl viejai. KLOAK1), s. f. (lat. cloaca). lllany, ne ssb ni>-mînt kare kondsne neksrBjţiele mi ana din oram». KLOR8* s. n. Ssbstani£T> simnli» gazoasx. KL0R8R8, s. n. Korni komnsmî de klor» mi- de o sîsbstanii'b simnh». KL8B8, s. n. Adunare de mai malte nersoane nentrs skonsri nolitine, filantronine. K0AF8RT), s. f. Gideali» de kan». KOALISA, mi ksalisa, v. (lat. cualescere. a se sni) A forma o koaliijie, KOALILJIE, mi kîsaliixie, s. i. 8nire de mai mslte m>rgl, alianuT» de mai mslte nsteri. K0BALT8, s, n. 8n fel de metal» kare di> stikli o koloare albaştri». KODIHE, j s. n, (lat. codex). Adsnare, kblegere K0D8. ] de legisiri, konstiU;uiI? ordonanjie, etc sistema komnlektrb de legislaipe. KOEFFIllIENT8, s.n. T. Mut ksantitalea nsme-rifo sa» litteraH kare îmslj&emtc ne alta. KOEKSISTA, v. A eksista îmnreoirb. J(OER11ITIBIL8-1). adj. T.Fin. Mea ne se noate si» se siringi». KOL. 350 &0ERHiTIV8-rB, adj. T Drep. He are în sine ! drentsl de a sili ne qineva de a’ mi faqe datoria. Î(0XERENT5. mi koxerinte, adj. (lat. cum ks; ^ae~ rere, a fi fiksat»). Snit», legat». KOXERENL[rK. s. f. LegT>tsn>, «nire. KOXESIE, s. f. (lat, cohaesio), T. Fis. forjja aqea ks kare se jjin» kornî ani de aljjî. KOINHÎDE, v. (lat. cum, ks; incidere, a k^dea). T,Geom. a koresnsnde mi a se konfonda. K0INHIDENT8-T), adj. Kare koimiide. KOINHIDENJÎ'b, s. f. Starea a doT> lskrsrî kari koinqid» în aqelamî timn». KOKARDT>, s. f. Semn». KOLLABORA, y. (lat. cum, îmnresm>; laborare, a lskra). A lskra înnre8m>. * KOLLABORATOR8, s,m. Lskrbtor îmnrcBirb, aj-j»tT>tor». KOLLABORALJIE, s. f. Lskrarea kollaboratoralai, K0LLATERAL8-T). adj. De ataterea, T. Geogr. kare se afli» între n antele kardinali, K0LLEGIAN8. s.m. Hei qe învaj£T> în kollegis. K0LLEGI5, s.n. (lat. collegium). Korn» sa» kom-nanie de nersoane investite de aqeaiul demnitate; adanare de elektori konvokagt snre a alege denotaţii lor resnektivî; amezT>mînU>, în kare se înrivajn» mtiinjţe mi limbi, iukoalt. K0LLEG8, s, m. (lat. collega). Hei învestit» ka . aqoaiin demnitate, tovarhius. 351 KOL. KOLLEKTIV8-l>, adj. T. Gram. Zicerile kan fiind singsrite are>ts o nl»ralitatc. s. f. Msliiimc armata, etc. KOLLEKJJ.IE, s. f. (lat. colectio). Ad8m>t»rc>, ks-legere de mal msite l»kr»rl karl a» îmnremn» oare kare ranorts. KOLLET5-T>? s. GxteaH de gît»; teank de mărfi». KOLLm, s. f. Deals. KOLLISIE, s. f. (lat collisio). Isbire a doi korni, fig. lsntt între nartide. KOLLOKA, v. (lat. collocare) A n»ne, a ameza ne kreditorl sns d»ne alt». KOLLOKAJJIE, s. f. Aiuezarea în rînd a kredito-rilors d»m> ksm a» st>’iuI nriimeaskT» bani. KOLOAPTL, s. f. Stîln, k» sas Hyt> ornament», qe ijine o narte a edifiqi»l»l; narte din o tr»^^; stîln ridikat în onoarea ksiva; T. Anat ko-loana vertebrala, mirai snim»rî; T.Impr. desm>njirea snel feije; T. Fis. ksantitate de materie flîsid'B în formi qilindriki>, kare are o înmdLiiine mi o basi> determinata. KOLOARE, s. f. (lat, color). Faţi'B. KOLONADI», Koloane amezate k» simetrie. ' K0L0NEL5, s,m. Mei qe kommandT» »n regiment». KOLONIE, s. f. (lat. colonia). &nire de oameni eiuiiiî [din o uan> nentrs a loksi alia; lok», narra lokaita de kolonil. KOLONISA. v, A ameza kolonil. KOM. 352 ^OLONISAJJIE, s. f. L«krarea de a kolonisa. KOLORA, v, (lat. colorare). A da k« vmsea, a vmsi; a da o fr«moasi annariniji, K0L0SSAL5-1), adj. De o mărime ekstraordinari. KOLOSS5, s. n. Static kolossali. K0LI10RT0R5, s. ni. Neg«uitor kare «mbli. KOL5MB1), s. f. (lat. columba). llor«mbiţji. K0L5MNT), s, f. vezi koloam>. KOMBATANT5, s. m. L«ntitor, attikitor». KOMBATE, v. A bate, a lovi, a attaka. KOMBINA. v, (lat. cum, k«; binare a «ni). A «ni mal m«lte t«kr«ri dai» ktte doi; T. xim. a «ni doi sa» mal m«lijl kornî astei în ktt si formeze n«mal «n«. KOMBINAIJIE, s. f. Adunare, «nire de mai m«Ite l«kr«rl doi ktte doi. KOMB5STIBIL8-rb, adj. lle are nronrietate de a arde, de a fi kons«mat» nrin fok», KOMB5STIE, s. m. (lat. combustio). L«krarea de a arde ne denlin»; întreaga deskomnosiţjie a «n«l l«kr« nrin ardere. KOMEDIE, s. f. (lat. comacdia). Iloemi dramatiki, niesi de teatr« în kare se rciiresinti o l«krare a viei|l komm«ne, kare se nelrene între oameni urivaiil, mi în kare se înfiiţimeazi nirav«rile sa» karakterele. KOMEDIAN5-rl:>, s. Mei mc joaki komedil; KOMET8, s. m. (gr. y.o^TYj;). Stea k« koadi; 355 KOM. KOMM5N7), s. f. Lokisitorî anal oramS sas sat», kasa îsnde se adsn» f&nkgionarl snsi stat». KOMM8NAL8-T), adj. lîe i|ine de komm8m>. KOMM8NIKA, v. (lat. communicare). A faqe narte de; a transmite, a faqe ksnosk&U; a avea relanie. KOMMSNIKAQIE, s. f. Lskrarea de a kommsnika, informajiil; relauie; niijlok»U nrin kare dob lsk-r»rl koniKnikT» Intre oile. K0MM5NI8NE-ÎE, s. f. (lat. communio). 8nire de mal mslt-e nersoane în aqeamă lege. KOMM8TAJ1IE, s.f. (lat. commutatio). T. Jurist. skimbarea snel nedense în alta mal iinki». K0MITAKT8-T>, adj. Kondens», strîns»; kare are m^lt'b materie în sn volsm» mikă. KOMOANIE, s. f. Adsnare de mal inslte nersoane nentrs nimerea de a fi înnresirb, soijietate; as-sonianje kommerqial'b; nsiirbr de soldaţii. KOMITANIE, s. f. TovarbiuS, kamarad», asso- KOMHANION8, mat». KOMHARA, v. (lat comparare). Aeksamina, a ki>sta renort&l sa» asseimmarea mi deosebirea între do^ nersoane sa» l»kr»rl; a egala. KOMIIARABILS-Id, adj. Me se noate komnara. KOMnARAIJjE, s. f. Lskrărea de a komnara. K0MnARATIV8-rL, adj. Me servb a komnara, s. zbiere kare eksnrinrb în gramatikT> al doilea grad* de komnaranie. KOM. 356 îfOMnARTIMENT#, s. n. Adunare de mal malte ; Iskrsrl aiuezate ks simetrie, linii acrite trase ne s skoarjjele mi kidkîile kT>rijilor»; desm>rijitsn>. K)M1TASSI5NE-IE. s. f. Kommdimire, nietate. KOMITASS, s. n. ( lat. cum, k«; passus, nass)-Instrument» ks do! kraqî metaliqî ks kare se - ia im>sssn> de langimî sa» se deskrie qirkom-ferini|e sa» qerksrl. KOMHATIBILITATE, s. f. K«alit^nile lskr^rilors kar! se not» «ni, învoi. Se ziqe de doi» f«nk-* ui! qe se not» îmnlini de o dati> de ki>tre o ■ nersoam». ÂKOMIIATIBILS-'L, adj. Kare se noate «ni, ak-korda, învoi ks. KOMIIATRIOT5, s. m. Kare este din aqeiamî natrie. KOMnENDlS, s. m. llresksrtare. KOMIIENSA, v. (lat. compensare). A notrivi, a rtsnl'Bti, îmnlini. KOMÎIENSAI|IE, s. f. Lskrarea de a komnensa. KOMlTETENIil) miKOMIIETINIIT>, s.f. T. Jurist. ± Drent» de a întră în qerqetare, deajsdeka, etc. k'OMIlETENTS-T), adj. lIe se ksvine; kare are drent». KOMI1EÎJITOR5 , s. m. lIel qe nretinde «n» l«kr« ne kare ’l» nretinde iui alt«. KOMI1ILA, v. A faqe o komnilaiţie. KOMIIILAI|IE. s.f. Strîngere, adsnare, kslegere. de mai malte fragmente n«se în o karte. 355 KOM. KOMM5N7), s. f. Lokisitorî anal oramS sas sat», kasa îsnde se adsn» f&nkgionarl snsi stat». KOMM8NAL8-T), adj. lîe i|ine de komm8m>. KOMM8NIKA, v. (lat. communicare). A faqe narte de; a transmite, a faqe ksnosk&U; a avea relanie. KOMMSNIKAQIE, s. f. Lskrarea de a kommsnika, informajiil; relauie; niijlok»U nrin kare dob lsk-r»rl koniKnikT» Intre oile. K0MM5NI8NE-ÎE, s. f. (lat. communio). 8nire de mal mslt-e nersoane în aqeamă lege. KOMM8TAJ1IE, s.f. (lat. commutatio). T. Jurist. skimbarea snel nedense în alta mal iinki». K0MITAKT8-T>, adj. Kondens», strîns»; kare are m^lt'b materie în sn volsm» mikă. KOMOANIE, s. f. Adsnare de mal inslte nersoane nentrs nimerea de a fi înnresirb, soijietate; as-sonianje kommerqial'b; nsiirbr de soldaţii. KOMITANIE, s. f. TovarbiuS, kamarad», asso- KOMHANION8, mat». KOMHARA, v. (lat comparare). Aeksamina, a ki>sta renort&l sa» asseimmarea mi deosebirea între do^ nersoane sa» l»kr»rl; a egala. KOMIIARABILS-Id, adj. Me se noate komnara. KOMnARAIJjE, s. f. Lskrărea de a komnara. K0MnARATIV8-rL, adj. Me servb a komnara, s. zbiere kare eksnrinrb în gramatikT> al doilea grad* de komnaranie. KOM. 356 îfOMnARTIMENT#, s. n. Adunare de mal malte ; Iskrsrl aiuezate ks simetrie, linii acrite trase ne s skoarjjele mi kidkîile kT>rijilor»; desm>rijitsn>. K)M1TASSI5NE-IE. s. f. Kommdimire, nietate. KOMITASS, s. n. ( lat. cum, k«; passus, nass)-Instrument» ks do! kraqî metaliqî ks kare se - ia im>sssn> de langimî sa» se deskrie qirkom-ferini|e sa» qerksrl. KOMHATIBILITATE, s. f. K«alit^nile lskr^rilors kar! se not» «ni, învoi. Se ziqe de doi» f«nk-* ui! qe se not» îmnlini de o dati> de ki>tre o ■ nersoam». ÂKOMIIATIBILS-'L, adj. Kare se noate «ni, ak-korda, învoi ks. KOMIIATRIOT5, s. m. Kare este din aqeiamî natrie. KOMnENDlS, s. m. llresksrtare. KOMIIENSA, v. (lat. compensare). A notrivi, a rtsnl'Bti, îmnlini. KOMÎIENSAI|IE, s. f. Lskrarea de a komnensa. KOMlTETENIil) miKOMIIETINIIT>, s.f. T. Jurist. ± Drent» de a întră în qerqetare, deajsdeka, etc. k'OMIlETENTS-T), adj. lIe se ksvine; kare are drent». KOMI1EÎJITOR5 , s. m. lIel qe nretinde «n» l«kr« ne kare ’l» nretinde iui alt«. KOMI1ILA, v. A faqe o komnilaiţie. KOMIIILAI|IE. s.f. Strîngere, adsnare, kslegere. de mai malte fragmente n«se în o karte. 357 KOM. KOM11LEKTA, v. A îndenlini; a întregi, a’l» fane komnlekts. KOMIILETA, v. Vezi Komnlekta. KOMIILEKSIE, s. f. (lat. complexio). Temnera-mente, konstiteftia kornîstel. KQMriLEKS5, adj. (lat.complexus). Kare konrin-de mal m»lte tekrsri. /KOMIlLEKTSj adj. întreg», isnrivits, denlins. f KOMIILET, ) KOMJILESANTS-T) , adj. Kare e disnsss a fane nimerea altora. KOMnLESENJJT>, s. f. Ddneajii, blîndeije în ka-raktere kare fane a se konforma gssteteî. KOMIILI4E, s. f. 4el ne ia narte la krima alteia. KOMIILIKA. v. / (lat. complicare). A înksrka, a înteneka. KOMflLIKAlJIE, s. f. Adbniteri* grimidire de mal malte tekrsrl deosibite; înksrkiteri. KOMIILIMENTS. s. n. (lat. complimentum, nea ne komnleteazi). Vorbe îndatoritoare* nrin kare se dovedeiute resnekte* affekuia, stima kîsiva. KOMIILOTA, v. A fane* a srzi komnlots. KOMIILOTS, s. n. IllanS kriminal». ksgetare se-kreti între doi sas mal mslte nersoane kontra k»iva. KOMIIORTA* v. (lat cum, ka; portare a nsrta). A nerinite, a saiFeri, a îngidai* a se narta,a se afla. KOM. 358 ţ îOMHOSIJilE, s. f. (lat. compositio). Lukrarea do : a komnpne, de a forma un tot nrin amezarea mal multor ntrjjl. KOMnOSITORS. s. Mei ne komnune. ^KOMIIREXENSIE, s.f. (lat. comprchensia). Fakul-tatea de a înjTelege, de a nriăene. KOMIIRESSIBIL5-ri> adj, Kare noate fi komnrimat». KOM11RESSIE, s. f. Lukrarea de a komnrima. KOMHRIMA, v. (lat. comprimere). A strîngc un korns astfel în kît st fie redusss la un volum# mal mike. KOMîIROMITE, v. A nane ne ăincva la yre-un nerikol». KOMI1TABIL1TATE, s.f. îndatorire de a da sokoteala KOMI1TABIL8, adj. Mei înstrăinat» ku darea so-koteli. KOMIIT5, s.n. Kalkuls, sokotealt. K0MFIT0RI8, s.n. Cantor de negojj; mast ne kare se nurm>n>. KOMII8NE, v. (lat. componere, a nune îmnreunt) A forma, a faqe un tot nrin adunare de mal multe ntrjil. K0MII8TAHIE, s. f. Sokotirea timnuluî nentru ka-lendarul Biserhesk. KONMEDE* v. (lat. concedere). A akkorda, a da KONMENTRA, v. A uni în ăentru. KONlIENTRA]JIE, s. f. Lukrarea de a konăentra. 359 KON. KONMEFIE, v. A nHzmsi vre sn hikr», a )ui faue idee; a iauc qionn». KONlIEIIllIE, s. f. (lat concepţie). Lsare în iiln-tezintiirc mc ’iuî Faqe qineva, qiorm». K0NMERT8. s. n. (lat. concertatio). Armonie vo-kali> sa» instrumentali». KONMESSIE, s. f. (lat concessio.) îngT>d»ire, dare de oare kari drenUrî. K0NMESSI0NAR5, s. m. Mei mc faqe komiessie. KONMET^IJEANB, s. m. Met'buean» din aqelamî oraiuS ku alta. KONMILIA* v. (lat. conciliare). A îmm>ka. K0NM1LIAB8L8. s, n. (lat. conciliabulum) Adunare de nrelaj|î eretiqî, skismatim sa» illegitimi-qeinte konvokaţ|I. KONMILLANT8-rI>, adj. îmn*ki,tor». KONMILI8, s. f. (lat. concilium). Adunare de m>s-torî legitimi al biseml, nentr» a regala afta-qerile attingitoare de lege, moravKrile mi dis-qinlina eklesiastiki»; sobor. KONMIS8-rI>, adj. (lat. concisus). Skurt, kare în-uelege înalte lskrari nrin naj|ine vorbe. KONDAMNA, v. (lat. condamnare). A nronanţja o jadekat’b kontra kslva, a osîndi* a blama. jK0M)AMNABţ^8-T>, adj. Kare meritb kondam- ; nare. iKONDAMNAlllE, s. f. JadekaU nrin kare se kon-damm> cineva. KONDENSA. v. (lat* condensare). A îndesa, a stinge în sn nun mik snayi». KONDESMENDAKU'b, s, f. komnlesenii'b kare fa-qe a îmnlini ulmcrilc, dorimiele. sentimentele altsea. KONDEStâENDE, v. A îmnlini dorinţieie altsia. KOTs'DESHENU'E, s.f. Senare de ssb Enitroriie. KONDIS(IIi[tfL8, s. m. Kamarads de stadia. KONDIJjlE, s. f, (lat. eondilio). Natara, starea, ksalitatea sneî nersoane. — vezi ssnliments —. KONFLIKT5, s, n. (lat confliclus). lsbire, kom-batere; kontestauie. KONFL8ENT8, s, n, (lat conflucns). T. tieogr. Lok»l mde doi» ktfrsarî de am> vin» a se întâlni sure a k«rge în aneamî albie. KONFORMA, v. A faqe konform». a ne —, a se akkomoda, a lskra konform*. KONFORM1TALE, s, f, (lat. confomitas). Ranor-tKrilc kari eksist-8 între lskrtfrile konformc; assercmiare. KONFORM5-T>, adj. Kare are aneamt forn^, kare e assemenea; notriviU. KONFRATE, s, m. Fie kare din membri kari kom- nană o assoqianje*. o komnanie, «n korna, nel ho ekserseazi aneaml nrofessie. KONFRATERMTATE* s, f. Relajjie între ncrsoa-nele ancliaml komnanil. KONFR8NTA, v5 (lat. cuin^ îmnresni; frons, frunte). A nane de iaiji; fig. a alit«ra doi l«kr«rl snre a vedea în ho se notrivesk» mi în ho n», a eksamina doi l«kr«rî în anelaiul timns nentr» a le komnara. KONFR8NTAUIE, s3 f. Lskrarea de a konfrsnta. KONF8NDA* v, (lat. confundare). A amesteka; a n« faqe deosebire. K0NF8SIE, s, f. Amestekitsri, înk«rkit«ri. KONF8S8-T>, adj. (confusus). Amestekat, lnk«r-kată* nelimarits. KONGEDIA, v. (lat. congedo* akkords). A da kongedis* dram*. KONGEDI8, s. n. Voe, astorisajjie de a linşi. K0NGENITAL8-T), adj. T. Med. Me deninde de organisajjia nrimitivi a individului. KONGLOBAUIE, s. f. T. Ret Akkamslaaie, grimidire de mal m«Ite dovezi, argumente nentrs a demonstra o- nronosijjie. KONGLOMERA, v. ( lat. cum, k«; glomerare, a-n«ne în ghem). A grimidi, a n«ne mal m»l-te la «n lok; a «e—amesteka, «ni, grimidi. K0NGRAT8LA, v. (lat. congratulari). A felicita ne nineva de qeva. KON. 362 KONGR AT,8LAyiE, s. f. L»krarett de a felicita. KONGREGÂjJIE, s. f. (lat. congregatio). Adunare de mai mislte nersoane sas lîskrîsrl. KONGRESSB5 s,n. (lat. congressus, reunire). Adunare dc nleninotengiaril differitelors n5teri, KONXE, s. f. Koaje. KONXILS, s. n. SkoikT>, K0NXIT8, s. n. Skoikt îmnetrit'L K0NIFER8, adj. T. Bot. k& friskte în forma konfilisî KONIK8-rL, în forma koniki, ka konu. KONJEKT8RA, v. A li de m>rere-KONJEKT8RALS-rL, adj. Fandat ne konjektsrt. KONJEKT8RT», s. f. IKrere, onninic annarenH. KONJONKIJIE, s. f. Zinere kare leagi» o zinere, sas sn senss kis alt». -K0NJ0NKT8RT>, s. f. îmnrejfirare, întîmnlare. KONJ8GAL8-rb, adj. (lat. konjungiuin, maritagis). Kasnik, ne uine de finirea b'trbatfilfiî mi a femei KONJ8GA, v. (lat. cum,îmnrefinrb; jfigare, a înjuga). T. Gram. A eksnrima într’isn kin metodiks dilFerilele inflekjjil, ini terminali ale finis! verbs KONJSGAlilEj, s« f. Kin»l de a konjsga. K0NJ8RA* v. (lat. cum, înnre&nţ; jurare* a jisra"). A risga kfi stT>rfiinjjT>; a jfira; a forma fin komnlots. K0NJ8RAJ1IE* s« f». Komnlots kontra statfilisî. KONKAVITATE, s. f. Sfinrafajji> konkavb. KONKAV8-T>, adj. (lat concavus). Kare are o sfiiirafajjT» skobitT» în fonm> sferikT>, g'iv'bnat. 363 KON. IvONKLAVrJ>, s. f. Adunare de Kardinali. KONKL8SIE. s. f, Finele unei affaqeri, diskurs» ele. Konsekuenjjele qe se tragă din oare ka-re rauionamenl» KONKORDA, v, A tn>i în bani» înrjelegere; fig. a fi de akkordă. KONKORDANjj,T>. s. f. Akkordă, kongh>suire. K0NK0RDAT8, s. n. Konvenjjie, învoire. KONKORDIE, s. f. (lat. concordia). 8nire, buin» înjjelegere: K0NKRET8-T), adj. Kualitatea, însumirea unui subjektă; sti> în onnosiijie ku abstraktă. KONK^BINT), s. f. IJiitoare, nosatniki». KONK8ERA* v. A sunune* a faqe konkuiste. K0NK8ERANT8, s. qel qe faqe konkuiste. KONK8IST1), Si f. IsbîndT» fbkuti» ku armele. KONK8niS4ENUT>, s. f. Rîvnire, nofti. K0NK8RA, v. fig A intra în konkurenîjT>; a se întreqe KONKBRENIil), s. f. Ilretenjiie, dorinip» qe a* mai multe nersoane nentru luarea unul lukru. KONK8RS8, s. n. (lat. concursus). Fanta konku-renijei, întrecere între un oare kare nunn>r de nersoane nentru qeva. UONK8SSIE, s. f. Korrunuie, mînkT>torie qe se faqe de kq>tre funkjiionari korruniji. KQNNEKSIE, ^ s. f. Legaturi», ranortă între KONNEKS1TATE,1 doi> sa» mal multe lukruri. KONN1VA, v. A li kulnabilă de konnivenjjT». KAN. 364 KONNIVENJ|rţ, s. f. Trecere ka Vederea, greiualT> qe faqe cineva din nrea mare îngT>daire ne-ourind an ri>», ne kare trebaea, sas natea st>’1s tmniediqe. KONNIVENT8-l>; adj. T. Bot uii Zool Se zice de organele karl fiind anroniate de kbtre bas'h, se deribrtes*, mal întîî, ano! se anronis iarbiul anele de altele. F. Anat Valvele k o n i v e n t e s, îndoituri valvalarc. KOJNSAKRA, v. (lat. consecrarc). A dedika la! Damneze*; a sfinjxi; a înkina; a întrebainua, a devota. KONSlIHNUT>, mi KONIHTIINJil,, s. f. (h>t. con-scienlia). T. Filos. Sentiment, Fakaltate nrin kare intim tot qe se linie în no! îmuine; kaget. KONSlIIINJlIOS8-rfc, adj. Kare are kaget karat, KOiNSEKSENTtf-b, adj. Kare e de akkord» ka el însămi, qel qe are o nartare notrivitrbka vorbele. K0NSEK5ENT5, s. m. 1\ Gram. Matern. mi Filos. Al doilea termen* al ane! nronosiui! al ana! ranort, ane! entimeme, se ziqc nrin onnosiţiie la Antecedent*. KONSEKSENJJ'L, s. f. Meia qe deriva, ceia qe se dedaqe dinlr’an fant, dintran nrincini*. KONSERVA, v. (lat. conservare). A in>stra, a na nerde cea qe are. KONSERV ATO R5-E, s. Mei qe konscm>; qel qe 365 KON. arixn» nrivilegele; mkoalT> ri«blikT> de masik'b de arte mi maeştrii. KONSERVAUIE, s. f. Lokrarea, fanta konscrvxri. KONSERVrl>, s. f. 8n fel de kofetbrî; săbstanue alimentare fok&te astfel ka s^ ijie înalt. KONSIDERA, v. (lat. considerare). A nrivi,* a eksa-mina ks bi>gar; a laa în scairn». KONSIDERABIL8-T>, adj. Kare trebse afi konsi-derală; naternik»; imnortantă. KONSIDERAUIE, s. f. Fanta de a konsidera; res-neku, reiibtajiie. KONSEMN8, s. n. Instrakiiie date anei santinele. KONSILIA, v. A da konsilia, a sfidai. ■K0NSILIAR8-T>, adj. lIel ne konsiliî* sfbtaemte. KONSIMIil, v. (lat. consentire). A nriimi vre an lakra, a gi>si de ban, a da konsimjjimîntal si^ă. K0NSIMJ1IMÎNT8, s.n, Atol voinicel noastre nrin kare se nermite vre an lakra, se nriimemte vre o nronancre. KONSISTA, v. (lat. eonsistere). A sta în neva, a fi komnasă din. K0NSISTANT5-rb, adj. Kare se komnane din neva; T\ Vis. kare are an oare kare gradă de soliditate. KONSISTANU'fc, s. f. Starea soliditeţii nartrkalarb kornilor mol; fig. stabilitate. K0NSÎST0R15, s. n. (lat. consislorium), Adanare de kardinalî; konsilia ekklesiastik» kare dirige KON. 366 aflacerile religioase; konsili# de rireoijl kare delibereaz> asanra nricinilor kbsnicemtl. KONSOLA. v. (lat* consolări). A îndulci, a mik-mora nrin vorbe, îngrijiri, eksemnle, durerea, întristarea kîâva. K0NS0LABIL5-T), adj. Kare noate fi konsolats. KONSOLAIilE, s.f. Vorbe zise snre a konsola, mîn-gîere în o durere. KONSOLIDA, v. ( lat. consolidări ). A face solid, tare, vîrtos. KONSOLIDAJJIE, s. f. Starea Itfkrid&î devenit so* lids, tare, vîrloss. KONSOANT) mi konstfni», s. n. Litten> kare n’are s»net« nrin ea însumi, mi na se noate nronsn-Iia de kît nrin ajjatortfl sneî vokale. KONSOARTE-rL, ! s. Sou» nrin kwusnie legi- KONSORTS-T>, } tirm>. KONSilIRA,v.(Iat: conspirare.)A forma okonsniraiiie K0NSMRAT0R5, s.m. lIebie konsnirbkontra kalva. KQNSI1IRAHIE, s. f. întrenrindere sekrelT> kontra staUlsi, nrinjjolttl, ordinala! social#, etc. KONSTA, v. vezi konsista. KONSTANT5-7), adj. Statornic, kare arc storaire. KONSTANLţT), s.f. (lat: constantia). statornicie, tT>ric de saflet#. KONSTATA,v. A întări, a kanoamte adevT>ral nrin dovezi sigure. 367 KON. KONSTELLAJJ1E, s. f, T. Astr. Nunn>rs de stelle fikse, alic k'bror» noziijiî formez» figr»rl. KONSTERNA, v. (lai: consternare). A însm>imînta, a turbura, a înkrcineni. KONSTERNAIJIE, s. f. Surnrisi» dureroasa;lukrarea de a konslerna. KONSTIT8I, v. (lat. constituere). A forma, a ediţia, a kl>di. KONSTIT5JIIE, s.f. Komnosijjie; ordinea mi nunerea la loku lor a rrbruilor unui tot; temiicrarnent»; ■ forma unui guvern»; legi fundamentale karî determini» forma stalului mi regulează drenturile qet'bjjenilor». K0NSTIT8UI0NALITATE, s.f. Kualitatea nelui Me e konstituuională. K0NST1T8UI0NAL5-T), adj. Kare e sunus unei konstitujjii; ne j|ine de konstitugie. K0NSTIT8TIV8-T). adj. Kare konstitue, formează fiinna unul lukru. KONSTRÎNGE, v. A strimlora, a sili ne nineva de a faue neva fbn» voc. K0NSTR8I, v. (lat. construere). A edifika, a zidi, a faqc; T. dram. A ameza zicerile dun t regulile ini felul limbei. KONSTR8KIJ1E, s. f. Klxdire, lukrarea de a kon-strui. KONS8BSTANJ]!AL8-rL, adj. kare n’are de kut o singura ini aqciami substanţei». KON. 368 'KONS8LAT8 s. n. Demnitatea an»! konssl». K0NS5L5-E, s. nu Mei din tîi» magistrat al anei renabli'ie;'agcmţ, în ji trî streine nentra aiurarea intereselor nauici salle. KONS8LTA, v. (lat. consultare). A Mere konsiliă db la nineva; a kinzai îînnream»; a’inî da in>~ rerea. KONS8LTAJJIEJ s. f. Konferinji'r», adanare, vorbire KONS8LT8, | îmnretfM» snro a’mi da m>rerca asanra vre anal lakra; m>rerea în skris» mc torii sa» avokann în boalele sas nriMinile în karl s’a» konsaltat». KONS8MA, v. (laLconsumero). A distrage, a mistui, a uimim. KONS8MATOR8.-E, s. Mei mc kamirarb nn^rfari nentra trebainua sa. KONS8MAUJE, s. f. Lakrarea de a konsartia. KONTA, v. A sokoti, a naun>ra; a se înkrede. KONTAGIOS5-L, adj. Kare se kommanikb, se întinde urin atlingore. KONTAKT8, s. n. Lakrarea a doi korn! kari se alling». attingcre. KONTE, s. m. Titla de nobleim. KOMTEMIILA, v. (lat, contemplări). A nrivi ka ailenuie, ka admiraţie; a medita. KOTEMIILATIV8-rL, adj. Dat la kontcmnlaiţie, gîndilor. KONTEMnLAtJIE, s. f. Lakrarea dc a kontemnla. 24 369 KON. KONTESS'fc, s. f. Soa&a «n«I konte. KONTESTA, v. (lat. contestare). A m rekKnoamle drent&l kaiva nentrs neva; a nega, a txgxdsi drentatea »n»l nrimiinis, #nel maksime, etc. a» devorai «ncl fante etc.; a desbate, a disnKta. KONTESTABIL5-l>, abj. Kare noate fi^ kontestat# KONTESTAJJ1E, s. f. Disnsti». nrigonire. KONTIG8ITATE. s. f, Starea a doi» lakrsri karl se attingă. KONTIMTIORANEITATE, s.f. Eksistenjja a doi» sa* mal înalte nersoane în aneaiul enok'b. K0NTIMn5RAN8-rJ>. adj. Kare e din aqclaiui timn; kare a skris* assnra evenimentelor* netreksie în timn«l si>*. K0NTINENTAL5 iui konuinental#, adj. He ftine de kontinent*. KONTINENJJT). s. f. (lat. continentia). Infrînare voluntari» a nfoieri de a mînka karne. KONTINENJJrI>, s.f. Kananitate, konrindere întipdere. K0NTINENT8, s. n. T. Geogr. Mare snajsi* de ni»mfnt* ne kare marea n»’l# înkongisn» de toate ni»rj|ile. KONTINGENJ|T>, s. f. Ihtere ne fane ka un \z-kra si» se noata» sa# n» întîmnla. Se zine nrin onnosijiie la: Neiessitatc. K0NT1NGENT8-T>, adj. (lat. contingere). Kare se noate întîmnla sa# n«; narte din neva. KONTINfiA. v. A urma nea ne a înnennt. KON. 370 K0NTIN8AU1E, s.f. L&krarca de a kontinsa, şrmare K0NTIN81TÂTE, s. f. LegitMi neîntrens iitb între iri»r jxile mim toi; s o 1 6 u i e de k o n t i-n b i t a t e. îiiinirjiire de n'brjji kari as foste kontinse; T. Filo*, lege a k o n t i n s i t b-Ui!, legea dtfni kare niq! o skimbare n& se faqe In naton» de kît nrin grade nesimjiite. IvONTRA, urenos. (lat. contra). Lsati atît în son-sal* srb« tîsik kît iui moral araţi: mi ranort de onnosiuie sa» între nersoane sas între lskrMi; imnrotivi. KONTRABALANUA, v. A kîntiri. KONTRABAND'b, s f. Imnortauie ne fBrim! de mir-fart sannase a iiliti vre o taksi. K0NTRABASS8, s. n. Violonmarekareuine bass&te. KONTRAI)AN{j8, s.n. (englezemte, contrey danee danu de koinuanie). Danu* eksektftats mal tot dca&na de 8 nersoane. K0NTRAD1KUIE, s. f. L&krarea de a kontraziue, îmnotrivire la vorbe; onnosiuie în onini!, în diskxrsKrl etc; nenotrivire. KONTRAFAME, v. A reurezenta imitîndfi; imitajiie, a faqe sa» a vorbi ka alu! sure a’i faqe ridi-kslî; A kontrafaqe sn Bvragis, alt tiniri l&înd dreut&l netei ne ’ls are. KONTRAFAMERE, | s. f. Lakrarea de a konia, de KONTRAFAKUIE, a imita vre an latura kâ na-g.«ba alt6ia. 371 KON. i KONRAFAKTORft, s.m. Hei iie e kslnabil devre o kontrafanere. * KONTRAFAKTft, s. m. Konie, imitajiie. H;: K0NTRAFASS0N5, s.n, Imiiauie, renrodskjjie în-melxtoare a vre «n&î svragi». KONTRAKTA, v. A fane o învoiala; a faqe; a mik-worajvdsniîţ «na! korn nrin amironierea m>ryilor T.grnm. A ani doi» vokalesasdcn» silabe întrona. KONTRAKUIE, s.f, T.JFin. Anronierea inoleksle-lor* korns* de snde armeazT» mikmorarca volsmslsî mi murirea densiUuî sale; miiukarca [ mswkilor mi ne vrei or; T.gram. snirea a doi> vokale sa» a doi> silabe în tr’sna. K0NTRAKT5. s. n. înskris* între ncrsoanc. KONTRALTO, s. f. ( Hal. O T. Mus. Mei mal gros glas» de femeie. KOISTRAMARKl^ s. f. Adoa marlrt; al doilea bilet* de teatr«. KONTRARIA. v .A se arbla kontrar», tmnotrhnb, a se ounsne. KONTRARIETATE, s£f. Onnosiuie între lfikrarî kontaril; îmnotrivire/iîmnedikare, greutate. KONTRÂR5-18-T>., adj. (lat. contrarius). Me e on-nss«? îmnotrivitor». K0NTRASEj\S8,Ts, n. Sens» kontrar* k» sensul* naUrals; sens* differit» de «ici. adevxrat al teks-tsM. KON. 372 KONTRASTA, v. A forma an kontrasU, a fi în on-nosisie. t KONTRAST8, s. n. Onnosijiie între doi sal maî malte lakrarî, nenotrivire. KONTRAZIME, v. (lat. contra, în kontn»; dicere, a ziiic). A îmnotrivi, a vorbi, a faqe neva ka-rc e kontra ks nea ne a zis sa» a fikat mal nainte. KONTRIB8ABIL8, s.m. Mei ue kontribae, dajdnik. K0NTRIB8I. v. (lat. cum, îmnreani; tribuere, a da). A lakra, a ajjsta; a nliti kontribauie. KOi\TRIB8JiIE, s. f. Mea qe fie kare trebae a da neutra iiarloa sa, în o kellaeali, în o imîiosijiie, în o îns'Lminare kommani, dajdie. kontriba-jjie direkti, imnosite, takse qe se nan asan a nersoanelor mi ^averilor; —indirekti, takse asa ura objektelorfi de kommerji#. KONTROLA, v. A verifika, a nrivegia; a qensaia. KONTROLOR8, s. m. Mei însirqinat ka kontrola, K0NTR0L8, s. n. (fr. contre, râie). Verifikattit kanqelaria kontroloralal; kritiki. KONTROYERST), s. f. Disnati, nearti, kontestaaie; asanra anei kaestil. K0NTR0YERSAT8-7>, adj. DesbiM toi de o narte mi de alta. KONT8MELIE, s. f. Xah>, detonare. K0NT8, s. n. Sokoţeah» KONT8R8, s. n. Linie sa* sanrafajii» kare mir* 373 KON. ginemte ne din afan> an korn# sa# nirjiile anal korn#; rotokol în giaral ansi korns. K0NT8SIE, s. f. (lat. contusio). Lovitari, sdrobi-tari, sdrelilari. K0N8, s.n. (gr. y.wvo(;). T. Mat. Solid# ka basa mrkalari ini ka vîrfa askauit, în forma kinijjîni de zax-br. KONVALESlIENj[îT>, s. f. (lat. convalesccre, a se fortifika). întremare, însinitomire. K0NVENABIL8-T», adj. Kare konvine, kaviinqios# KONVENI, v. (lat. convenire). A se kidea, a se notrivi, a se învoi; a nlbnea. KONVENIENUT), s. f. Ranorta kare se afli între doi sa# mal malte lakrarl konforme, kaviinui. KONVENIJIE, s. f. (lat. conventio). învoire; nakt# între doi sa# mal malte nersoane KONVENHIONAL8-1, adj. He uine de konvenjiie. KONVERGA, v,(lat. convergere). Linii karl tind# kitre an singar# mi a^elaiul nant. KONVERGENJJ'L, s. f. Disnosijjia linielor kari se dirig# kitre an auelaml nant. KONVERGENT8-T), adj. Kare se dirige kitre an aqelaml nant#. KONVERSA, v. (fat conversari). A vorbi ka nincva familiariMeiute. KONVERSAJJIE. s. f. Konvorbire, vorbire familiari. KONVERSIE, s. ţ. ( lat. conversio ). Skimbare a anal lakra întralta; skimbare de formi, de o- KON. 374 ninii, di direkjjil; întoarcere de la o krcdiniţi rea^la alta btim* K()NVERTT>, s. f. îmbrikimintea »ncî kifjjt. 4 KONVERTI, v. A transforma, a skimba kredinua, sentimentele, oniniile, etc, a întoarce de ia o kredinjji rea Ia alta b»m. KOJVVIKJJIE, s. f. ( lat convictio ). llcrtit»di nc înkredinj£are ce are cineva desnre ceva. KONV1NGE, v. A înkredinua, a se nitr»nde de ceva K0NVIV18, s. n. ( lat. convivium ). Osnijj«. KONVIV8-rI>, s. 4el ce se afli la osniijid# ksi-va, oasnete, KONVOI8, s, n, Hersoane karl tnloviriuicsk ne vre mi mort nîni la mormînţ; vase de kom-mern* navigtnd*, mergînd înnre&ni. KONVOKA, v. (lat. convocare) A face st» se adsnc, a kema. K0NV8LSIE. s. f. (lat. convulsio). Mimkare involuntari iui violenţi a msiukilors, snasm*. KONV8LSIV8-T>. adj: ce uine de natsra konvslsiî KOOHERA. v. (lat: cum. înnresni; operare, a la-kra). A lakra îmnrcani ka alt». K00I1ERAT0R8 ,s, 4el ce lakreazi ka alt». KOOI1ERAHIE. s. f. Lakrare de akoonera. KOOI1TA, v. (lat. cooptare). A ;nriiini ne cineva într’an korn# fin a’l cere Imnlinirca kondijjii-lor* ce se cer* de la aljjiî. KOORDINAl|IE, s.f.Regalare, aiuezare damkaviinjji 375 ^ /" Kon. K01IAI8; s. m. 8n fele de balsamS. KOniA, v. A faue konia unei skrierî; a renroduqe întokmai, a imita. KOIIIE, s. f. Skriere renrodussi dune alta, imitajjie. KOIlIOS8-rb. adj: (lat. copiosus). AbundanU. K011IST5. s. m. Mei mc koniazT). K01I8LATIV8-X. adj. T. (Hram: iie slsjemte a lega zicerile. K0II8LAJJIE s. f. (lat. copulatio). îmnirekerea seksuali, nentru renrodukjjie. KOITBLTj, s. f. (lat. copula). Ziqerea kare leagi subjektul unei nronosiijil ku attributuls. K0RALIN8-T), adj.Ka koloarearomie a mirgeanului KORAL15 s.m. (gr: xcpaXXtov). 8n fels de nolinfc; nrodukjjia kalkari a animalul»! noline, kare e mai tot deauna romie, mirgean*. KORDIALITATE, s. f. Iubire, dragoste din inimi. K0RDIAL8-T>, adj. (lat. cor, inimi ). Affektuosse; întiritorS de inimi, kare adaogi renede nirku* lajjia mi kildura kornului. KORD8. s. m. (lat. cor). Organul muskulosă kare e nrinqinalul agente ale qirkulajjil sîngeluî, inimi. KORELIGIONAR8. s. m. De anearni religie ku altul. KOREOGRAFIE, s f. ( gr. x°P£la> dange; y skris ). Arta*de a însemna nassurile mi figu~ rele dansului; arta de a komnune ballete. KOREOGRAFIK8-l>, adj. Me iiine de koreografie. KOR. 376 KORREKT8-T>, adj. 8nde nu e greiueli; eksaktă. KORREKJJIE, s: f. Lukrarea de a korege, resul-tatul aste! lukrm; kualitatea lukruluî korrekt». KORREKI1IONAL5-7), adj. îndrenti>tora; qe se annlikx la delikte, mi la tribunalele kari jude-ki> deliktele. K0RRELATIV8-rL, adj. Se zbie de dox lukrurî kar! a» o relajiie remnrokT». KORRELAIJIE, s. f. Relaţjie remnrokx între doi» lukrurî. KORRESnONDENT8-T>, adj. Kare korresriunde. KORRESfIONDENU'L, s. f. Konformitatea, ranortu kare se afli» între doi> lukrurî; mijloku de a komunika; skimbs regalat de skrisorî între do* nersoane; skrisoare; relagic obişnuita ve a» kom-mermanjjiî din differite orame. KORRESIISNDE, (v. (lat. cum, îmnreumb; res-, KORRT>Sri5NDE, (pondere, a rtsnunde). A fi în ranort»; a se notrivi; a fi întokmaî duin» kum se nere; a kommunika. K0RRID0R8. s. f. Galerie nrin kare noate intra qineva în ma! multe od^^; nridvor. KORRIGE, v. (lat* corrigere). A îndrenta. KORIGIBIL8-T), adj. Kare se noate korrigea. KORROBORA, v. (lat. corroborare). T. Med. a, întări, a da nutere. KORROBORANT8-1:» adj. Kare înlbremle, di> nutere. TA KOR. K0RE5, s. in. IIim, Enidcrma. KORNST-8-l>, adj. K» koarne. KOROLA, s. f. Adunarea nelalelor» »nel flori. KORIIORAUIE, s. f. (lat. corpus, koni*). Unirea de individe în an kornă nartikttIars,reksnosk5M de autoritate, mi avînd regalele lor nronril KORlIORAL5-fL, adj. K# korni; Me urne de korn». K0RII5, s. n. (lat. corpus), lloriiie de materie formlnd *n tot; nartea materiala #nel fiinge însftflenite; tron*; nartea nrnminah> a *n#! 1b-kr«, soliditatea, tbria »n«l Ittkns; adunare, &nirc> komnanie de nersoane sa# lskrsrî etc. Korii 61 dinlomatik#, ambasadori, oameni diferitelor naterî Me se afli» bmniinajjî în o jjarTi k« differite takriri* K0R1I8LENT5-T>, adj, Kare are mslU kornblenip». K0RII8LENJ|T>, ,s. f. Talia ornai»! konsiderată relativă la grossime mi înni>l)iime; tnjnemie. KORREGE, v, (lat. corrigere). A da afan» gre-melile, a renara, a îndrenta. KORREKŢOR8, s. n. Mei mc korrege. KOR. a?8 KORR&MllE, \. ^lat. corrumpere). A slrika, a skimba tn n>»; a xoli>ri ne «rincva. nrin diffe-rite mijloace, s* )»krcze kontra datoriei sallei KORRK1 îf lBIL5-rb, adj. Ssbjekt korraniiiî, kare se sttik*. KORR8MTOR8-E, s. Mei qe korrsmnc. KORRtfriJIlE, s. f. (lat. corruptio). Strikare, nre-fancrc, skimbare In n*ă; dcnravaţţic; mit*, dare de bani sure a îndisnlcka ne 'lineva ka ut/iiiI kabie datoria. K0RSAGI8, s. n. Talia, fantora konudaî. 4* KORSARft, s. n. XojjS de mare. KORSET, s. n. VeiuminU fcmeesk*. KORTEGItf, s. n. Sait* mc Insojţciute ne «jineva la o narad*, alai». K0RTIKAL8-T), adj. (lat. cortex). T. Bot Ko-josS; T. Anat. Koaja kreeriloră mi a rinikilors. KORTINIî, s. f. Ilcrdca. KOR5, s. n. Trai* masikal* kîntînds îmrirean*. KORVET5, s. n. Korabie de resbel». \- KOSMETIKtf, s. n. Sn fel de nomad*. KOSMOGONIE, s. f. (gr. *6jp.oq, lume; ysv6;, na-mtere). Eksnlikarea form*ri aniversalal. KOSMOGONIK5-T). adj. Me uine de kosmogonie. KOSMOGRAFIE. s. f. (gr. Ypaţwv a deskrie> deskricrea lamei fisme. KOSMOMOLITISM8, s. n. Doktrina^ oiiinia kosmo-* nolitalal. 379 KOS. KOSMOnOLIT6, s. m. (gr: q; rcoAirrjc, ceUiiean) lIeti»jjeans al tem!, cel ce n’are o natrie. KOSMORAMT>, s. f. (gr: %6v, kavitate). genă de nlante. KOT8RNÎ, s. n. nk lnk*ljj*ininte ce nsrtaa aktoriî In vekime. JCRAION, s. ii. Bski»jjiki> de o ssbstanjii» oare ka-re solida, koloraU, k# kare se trage lini!, se skrie se deseInneaz^. KRANI8, s.n. (gr: /.pav(ov). T. Anat: k^niftînt kanslsl, oasele kan»li>! kar! akonere kreeril. KRATER8, s. n. (lat: crater gnxpaTep). gsra v»lka* n#laî. KRAVArn>, s. f. Bskati» de stoffi», de maselini», de nrbtase etc. ce se nsne îmnrejsnsl gîtslBl. KREANH1>, s.f. Dreiital de a cere ksiva nlata snel ' ssme de ban!, datorie, samina banilor ce are st> ia cineva, înskris» în nsterea kbma are si> ia. JCREANJJIER8-T». adj. Kreditor», cel ce di> altsia ceva ne kredit». KREA, y. (lat. creare)- A nrodane nrin singsraU akU al yoijiiiî; a fane neva din nimiks, KREATORft, s. m. (lat. creator). llel ne a kreatfc toate ltikr&rile, ziditor»; fig. irbskonitor», aflător#. KREAţJJE, s.f. Lbkrarea krcbriî,inventării, fondării; zidirea- 1 «mii. KREAT5RrJ>,;S.f. Fiinjn» krealx, fxnUrx. fig. nclne e dator» norokftl sx», înindnarea sa altoea. KREDITA,v. A skri în jsrnal, sa» registr» Stfmma ne sîntcin datori ksiva; a trene o sanix în nartea kaîva KREDITORfi, s. m. Melne a dcskis» kredit» la altx nersoain», nclne are sx ea. KREDIT8, s. n. (lat. creditam, dc la credere, a konfia) rqjistauic dcafi solvabil» mi a iilbti bine; înnrs-im;t; konsiderauie; ne kredit», ne datorie. KRED8LITATE, s. f. Lesnirea de a krede frbn> a nerncla. KRED8L8-7), adj. (lat. credulus). kare?krcde lesno KREMri>, s.f. (lat. cremor). Ilarlea nea maî grasx a Jantei»!, smîntînx; sn fel de nrînkarc fxkatx ks lante iui ks os. KREOLS-Ij, s. (esp. creollo). Oni$-m>sk*>l în A~ l^mcrika din iixriniiî Esroneu KREI18, s. n. Zxbranik. KREn8SK5LT>, s. f. Msrgs seri ini zorile. f KRESMENDO, adv. T. Mus. Krcskînd, întărind din ne în ne tonal. KRET'I), s. n. Tibimir. |j 381 KRI KRIM1>, s. f. (lat. crimen). Vim»9 fantă ne merita a ii ii eden sita d»riă legei KRIMINALISA, v. A lmie din »n nrooes» Mivil mi» kriminal». KRIMINAIJST5, s. m. Mei Me skrie, se ok»nă, k»-noamte bine drent»! kriminal». KRlMINALtt-7>, adj. K» Inabil» de vre o krimă; vrednik de osîndă. KRIMINAJJ1E, s. f. Akkssajiie, învinovăţire. KRII1TOGAM5, s. n. (gr. y-pwrbs, ask»ns; va;j.cc, maritagi»). Vegetale al kăror mod de renrodsk-Uie e nek»nosk«t. KRISALID b, s.f. Starea »nel insekte kînd sc afli* as»nra transformări. * KRlSTALIi\8-rI>, abj. Ţ. Miner. Mc uine de kris-tală, ka kristal». KRISTALISA, v. A îirefaMc în kristaU. KRISTALISA1JIE, s.f. T. Jtim. L»krarea nrin kare iiărjjile anei ssbştanjie tonite în ană sa» alt ueva, se »nesk în forme regalate sas iigsri KRISTAL8, s. m. (gr.xpustaXXt;)- T. Min. S»b-stanjje neorganme, kari se înfăjjiuiez» ka kornl de o formă regulata iui terminata nrin ssnru-fejje olane, auiezate Intrsn kiu simetrikă, kle» uitar». KRITERI8, s.n. (lat. criterium, gr.y.p»ir,pic>v,iieservT a j»deka). Semn»l, karakter»!» dane kare sni-riUl nostr» rek»noainte adevi»r»l&. KRO. 382 KRIT1KA, vf A g'bsi ktts&r&rl, a defăima; a qen-sara, a qerieta mi l»kr» mi a ari>la banal sas rbtfl ne konrinde. KRITIK1), s. f. Arta, talent» deajadeka avragele littcrall sa® artistice; eksamenal, ainircjiiaijia ne se iane anei nrodakjgil litlerale sa® artistine; di-skajjia fantelor obskarc, datelor ncsigaro, ele. observare iiriu kare se aratb vre o gremah»; defăimare. KROMATIKtf-'b. adj. T.Mu*. Kîntarc ne se fa-ne din mal malte jaimdbijl de toiiart. KROMl», s. f. (gr. Koloare. T. A7#u.S»b- stanjp» metalik'b ale k'bria kombiin>rî sînt k» feije T. mus notb ne are valoarea de o janndate sfert». KRONIKAR8, s. m. Aator» de kroniqc. KRONIKT), s. f. (gr. yjpovoţ timnă). Istorie redi-geati», alkitaitT» dam> ordinal® Umililor®. KRONIK8-rL, adj. Kare ijinc inal malt® timn® KRONOGRAMM8, s. n. Inskrinjjie în kare literile qe konrind® nann>ral®, formez® drita IntîmnHri la kare se ranortT> inskrinjjia. KRONOGRAF1E, s. f. (gr. /pcyo;; yp^o/). UIU- KRONOLOGIE, ( inua, kanomtinija enonelor®, Umililor. KRONOGRAFIK8-rJ>adj. He uine de krono- kRO]\OLOGIK8-l>, ( logie. KRONOMETR5. s. n. (gr. xpiveţ, yi-psv, im>s»n>), Inslrament® k» kare se nri>soart> tininal®. 383 KR8. KR5lIIADrI>, s. f. Eksnedijjie Pbk&U kontra nekre-dimieomilors sas erethilor#, (îiîsmijji asfels nen-Irs-ki» qcl angajaţi! ks aneasta nsrtaS o krsne ne venimintele lors). KR5MIFER5, s. m. n»rtT>torS de krsqe, krsqiats. KR6MIFIME, s. m. Figsra D.N. lissss XristosS ne krsqe. KRBmFIKA, v. A snînzsra ne krsqe^a răstigni. KR5D8-T), adj. (lat. crudelis). KT>rsia ’i nlaqe sîngcle, qel ne are nh>qere st> vazi» ki> sfcftere qineva; nekonts. KR5G5, s. n. T. Astr. Orbita, snaţjis ne alear-gi> o nlanete în toati» întinderea ksrsslst el. KR5NT5-rJb, abj. Kare e krsds, barbară, neome-noss, nosomorrts. KR5STA4E8-EE adj . (lat.crusta, koaje), T. Ist. Nat, Kornl organinl akoiieriţn ks o membrana maî mslt sas mat njsuin tare. KR5UA, v. A m>stra, a ekoncnnisi; a n» strika, a n» nerde. KR8JTLTOR5, s. *Iel ne kr^i,. K5ADRAGENAR5-R, adj. Kare este de 40 de ani. K5ADRAT5RrL, s.f. n^tri>t8ri>, rcdsqere în forma natrat&lai, a mei fîg. ksrbe. KÎ5ADRILATER8, s. n. Figsrb ks 4 latsrl. K5ADR1L5. s. n. 8n fels de joks. K5ADR5MAN8, s, adj. T. Ist IVaf.Ks 4 mîtnl. KSA 384 K&ADRiSriEDÎ), iui Ifatr«neds, adj. s. (]at, qua-drupes). Ks 4 niqioare. K8ATR8ÎIL5, adj. s. îmm,trits. K5ALIFIA iui kalifika, v. A an>la ksalitatea. ■K5ALIFIKAT1Y8* adj. T. Gram. Kare arata o ksalitate. JK8ALITATE mi KALITATE, s.f. (lat. qualitas), în-ssiuire, qea qe faqe ka sn l^kr» st> fie asfeU --sas alt-fels, bsn», frsmoss, ri>s etc. nronrietate f - â kornilor» kare înkt n« e ksnosksta. ŞI8ANTITATE, s. f, (lat. quanîitas) K^tajiime, nrf>-^ rime, or qe se noate nn>ssra sa» număra, qe se noate nn.ri sas mikmora; T. gram. im>ssra £ silabelor» iangi sa» sksrte. &8ART, s. n. A natra narte din »n tot, sfert». fc5ARTIER5 s. n. A natra narte din »ns tot: 1 bfckata din «ns întreg»; «na din desm>rjiirele ^ «n«î oram», koloare* maxala. |K8ASî, adv. (ital). Mal anroane. -Ş 1K5ATERN5, s. n. (lat. quater), Kaes în karekoa-la e îndoita în 4. 1K8B8, s* n. ( gr. */.6gov)* Solid, korn» ks 6 fejje %natrate, egale iui k« sngisrile drente; nsntar» ^ format» nrin ridikarea snsi alt» nsnrn»r8 la a treia iitftere. K8BIK8-1> adj.Me j^ine de kabs K8ESTIE, s. f. întrebare, qerere nentrs a se 1«- ^ mina desnre vre sn» Ukra: de kare e vorba. ■385 K5L. K8EST10.NAR8, s. n, Adanare de kacstil. KSE3TOR5, s. m. Hei însărcinat* ka fmanjjele^ membra al* adanărl legislative, însărcinat* ka nrivegerea asanra întrebainuări fondurilor*. K8EST8RrI>, s. f. însărcinarea kaestoralal. K8IET8DINE, s. f. Liniuite, odixnă, K8INT8I1L8, s. adj. De 5 ori atîta. K5IRASS1», s. f. Arman» de fer*. \ K81TANUT>, s.f. Adeverinjjă, înskris* denriimirej K8LINAR8-T>, adj. lIe uine de kainie, bakătărie. j K8LISSE, s. f. ni, Răreul făkajji de nînză zugrăvită, kare să rniinkă iui ka kare se deko~ rează s; s f. (lat. culpa). Vină, năkat*. K8LT1VA, v. (lat, colere). A lakra nămînt* dane kam* trebae snre al faqe roditor*, mi al în-bsnătăjţi nrodaktele; (vorbind* de fekaltăuilc sniritalal nostra),a forma, a desvolta, a nerfek-Iiiona nrin în văjiătară mi eksercijji*. jj K8LTIVATOR8, s, m. Hei , s.f. (lat. cupa). Vas* de bi#t*, m>strarn>. naxar*. K8IHDITATE. s. f. (lat. cupiditas) Lekomie, nof-I ti» ne moderata. |K8niD8-rI>, adj. I/bkom* rîvnitor*. pKSflIDON, s. m. T. MU Zc»l amoral»!. | K8lIOL7>, s. f. (gr: xu7ceXX©v). T»rn», bolta «net | biseriMl. p K8RAG10S8-T), adj. Kareare k»ragi*, îndr&snejj*. ţ K8RAGI8, s. n. (ital. coraggio). Inimoiuie, în-drbsneal* mare; zel, rftm. fK8RANT8-T>, adj. Kare alea^, ambii, k»rge; s. mimkarea »n»I lik&id* snsl lipidă. ; K8RATIV8-T>, adj. Vindekitors. JK8RATOR8, s. m. Enitron*, Mei însirMinat# k* îngrijirea averi alt&ea. 8RT>, s. f. Kistarea, îngrijirea «ne! boale. 8RBA, v. (lat. curbare). A faMe an lakra drent* si fie karb*, a arkai, a îndoi. f. **8RBAT8-T>, adj. Kare are o ksrbitsri. | K8RBrbT8RT>. s. f. (lat. curbatura). Deiuelare; gîrbovire; îndoitan». K8RB8-rfc. adj. Kare auronie forma »n»t arkt. ark»it*. 367 K8 V. K8RBBRrb, s. f. Starea lskrtfl»! k*rb«. K8RIE, ş. f. Sab îmntruire de trib* la Romani. K8RIOSITATE, s. f. (lat. curiositas). Dorinul» mare de a vedea, de aksnoamte, de a iuti, noftt mare de a afla sekretele eltsea; -ni. Ltfkrsrîrar! mi ksrtoase. K8RIOS8-T), adj. Mei qe are kariositate; rară, ekstraordinară, qisdată. K8RSIY8-1>, adj. (Litert) Anlekat*, s. e. a,b,c, _JJ£8RTA, \ v. Afane karte, a st sili în toate kinsrile i K8RTENI; dea nlaqe ksiva. i K8RTEZAN8-T), s. adj. Om« de ksrte; karefaqe k«rte snre a dobîndi qeva. K8STCD3-E, s, m. s (lat. custos). lltzitor. 4 K8YT), s. f. Tocitoare, lin. 4- K8YET7>, s/f. 8n fel de kantsaă ligean; srloiî» lieava urin kare sesksrge ana din jgeabsriie kasi, btwiktfua dejosă ia kare se afli» merksria la balometre. LABlAL&-b, adj. (lat. labia, bszt). Mea qe stt în ranort* ks bazele. LABIRINT8, s. n. (gr. Xa£6ptvQo£). Zidire komnest de »n mare nsmtr de odtl mi galerii; alei*. Înkîîrktturt mare; T.A nai. gtsnowilsra sreki. LAB ■388 jl^BOARE, s.f. (lat. labor). M*nkv 4 ijLĂBORA, *v. A lskra nimînts, a iftbnm. 5>r ijABORABILS-l), adj. Re se noate l»kra. f LAB0RAT0RI8, s. n. Lokal nentrs onerajjiele xi-mine; atelier*. LABORIOSS-I», adj. Kiraia ’i nlane intmka, nisn-vitor LABQR0R8. s. m. Msrmitor, nlagar. ^LARERA, v. (lat. lacerare). A sfîmia, a r«ce. LAHERA[£IE, s. f. Rsnere. ■kAGSNl», s. f. (lat. lacuna). Srnîrk. JLAIK8, s. m. (lat. laicus de la Xai; nonal). Mirean. ţAKONIK8~fb, adj. Sksrt, nrems; n«ixin la vorbi. LAK0NISM8, s. n. Eksnrimare lakoniki. LAKSATIV8-rI>, adj. Kare înlesncmte emirea afari. LAKTAJJIE, s. f. Lakrarea de a xrini ks lante. LAKTE8-1>, Re ţiine de lante. T. Astr. Kalea *1 a k t e i, albeajji neregulaţi formali ne Mera de »n mare nsmir* de stele. ţiAKTIK8-7), adj. Searbids. {' jLAKSNT* , s. f. (lat. lacuna, gol*), lntrersnijie în ; tekstîîl* îsn^I abtor»; linşi. LAK8STR8-T), adj. De lak*. LAMA, s. m. I7oni de aî hi Ba da laMorgolî; T SSooL ITatrsned* ramegitor. LAMl?, mi Lamini, s.f. (lat. lamina), Bakati de metal, nlaki. LAMENTABILă-T), adj. (lat lamentabilis), De nlîns* LAMENTAţJIE, s. f. Illîngere, jelire. tîngsire. 389 LAN. LAMKNTIN&, adj. Hei qe se nlînge, se jeleiute. LANHE, s. f. Salijji. LANDGRAF8, s. m. Ilrinu în Germania. LANGAGI8. s. m. Limbagis, vorbire. LANTERN8, s. n. Felinar*. LANUETB. s. f. Instruments de xirsrgie k« kare se ia sînge. LARGETTO, adv. T. Mus* Maî înqet de kît largo LARGO, adv. (ital). T* Mus. Miiukare lini». LARING8 \ s.n. (gr. Xdpuy5). T. Anat Kondsk- LARINKS8 ) tsl kartilaginoss ande se formeazi voqea mi ne ande intri mi ese aerai din niimînl* LARY7), s. f. (lat. larva). Starea In kare se afli insekta ktnd ese din os. LAU1ITATE. s. f. Linşi» de kzrajs, miuielie, fanţi nroasti uiineqinstitv LA III 8. adj* Firi kmrajS; kare are sentimente rele LATERAL^-T), adj. LitaramS, de ah»t«rea. LATIT8DINE, s. f. (lat.latitudo). T. Geog. Liuime, distanjja nns! loks dela Ekzators, misarati în grade ne meridians. LATENT8-T), adj. (lat. latens). Ask&nss, kare ns s'a manifestată tnki nrin fenomele karl’i sînti nronril. LATRIE, s. f. Onoare de tnkimqitfne qese dilxi D#mnezes. LA8DABIL8-T>, adj. Yredniks deliadat*. LA5R&, s. m. Dafin*. LAVT>, s. f. Materie toniti» raianrinsT> qc arsnki valkani kînd sînt In erranjjie. LAY0AR8, s. f. Lok destinată nentra sm>lare, li-geană. I/LN4ER5, s. m. foforeu* armată ka salia*. f LEGALISA, y. A adeveri isk'blitara kaiva. LEGALISAJJIE, s. f. Deklarajjia nrin kare an fank-liionar nablik komnetentă dovedeuite adeviral iskiditari din vre an akt; lakrarea da a legalisa, de a adeveri. LEGALITATE, a. f. Karaktera, kaalitatea qelalqe e legală. LEGAL5-T), adj. (lat. legalis). lIe edan* lege, konformă legi, nravili. LEGATS, s. n. Danie fbkati» nrin diati,akti LEGATS s. m. Ambassador, denatată, sol LEGAUIE, s. f. Ambassad^, denataj^ie, LEGENDT), s. f. (lat. legenda, kare trebae qetit). Istorie tras* din vieţţile sfingilor; inskringie ne omonedx; Istorie fabaloasi». OIGISLATIYS-'B, edj. Kare faqe legi; se uine de legi. LEGISLAT8RT>, s.f. Kornă însxrcinată ka faqeroa saă votarea legilor. LEGISLAUIE, s. f. Drental de a faqe legi; kornă de legi; legile. LEGIST8, s.m. Mei qe kanoamte. stadie legile. m ^ ^ LEG. LEGITIMA, v. A da cncî konil natarală drental de m»sk>>t :n legitimi» kcncnie, a faqe st» se rekcnoaskx de actentikă. LEGITIMITATE, s. f. Reia qe e dcm» nraviH. LEGITIM8-T>, adj. Flotrivit legiloră. LEITENANT8, s. in. Lokopitor». LEKSIKOGRAFIE, s. f. ( gr. Xs;iy.bv, vokabclară; Ypcc9«tv, a skrie) stcdic leksikonclcî. LEKSIKON5. miLcksikă, s.n. (gr. XcŞixbv). Dikjjio-nară grekă saă latin. LEKTOR5, s.m. (lat. lector). Relqe «litemte, qititor. LEKŢSRlî, s. f. Lckrarea deauiti, citire. LEKIJIE, ş. f. (lat. lectio). Instrckpe, învT»î|T»mtnt; konsilic, qeaqe trebse st» înveae cn mkolară; «na din differitele maniere kc kare e skris «ntekst LEMT>, s.f, (gr. Xe'^a). T. Mat. Ilronosiuie a k^ria demonstrare înlesneintc demonstrapa saă deslegarea altiea. LENŢ8-T), adj. (lat. lentus.). Tîrziă, încetă. LETARGIE, s. f. (gr. , citare, apYt'a. energie) Moarte m>rctT»: somnă adînkă; mare nesimpre. LETARGIK8, adj. fig. Nesimplor*, trîndavă* LETIJJIE, s. f. (lat laetitia). Bckcrie. LIBAjJIE, s. f. (lat. libatio). Vărsare de vină snre, jertfi». LÎBELLT), t. f. Skriere defblmxtoare. LIBERA.v. (lat liberare).A slobozi, askxn«: a da în nossessia kniva qeva. LÎB. |lBERALISMS, s. n. Sistem* de idei liberale. pLÎBERALITATE, s. f. Generositate, d*rniqie. LIBERAL 5-T>, adj. MeUe are anlck*rl bane, dar * niqe; kare e favorabil» liberiei uivile iui noii— tbie; nersoan* k» idei liberale. LIBERAJÎÎE, s. f. Slobozire, desrobire. LIBERATORS, s.m. Mint ailor, slobozilor, izbăvitor LIBERTATE, s. f. (lat. libertas). Faksltatea; de a eksersa voinua; liberal arbitra dat s»ffletel«l de a alege înlre diverse teknm, de a se determina nentrs «n» sa» alt»; starea anei ucrsoane în kondijjic libert; vorbind de »n stat», autonomie, indonendinjjb; neatîrnare de voinjja alteia. LIBERTINAGI5* s. n. Desfrinare. LIBERTINtf-'L, adj. Desfrînat; konite qel»l desrobit. LIBER5-T), adj. (lat. liber). Kare are nuterea de a faue sa» de a ns faqe qeva; ne atârnat* de vo-inija alteea* kare ns esklav* sa* nrins*. LIBRAR5,J s. m. xIel qe faqe kommerij* k» k7>rjjl, LIBR1ER5J xîrtie* obiekle de arte, etc. 4* ^LIBRLRIE,} s. f. Ilrofcssia de librar*; kommeru* jPBRERIE,;k» k^ruile, magazin» k» k*rjiî. 4-LIMENIJrb, s. f. (lat. licenţia). Voe; grad» de o-noare ne se d* la faksllT>jiile de teologie* de drenl etc. libertate esqessiv*, far* margini; In noesie libertate în verssri' kontra regalilor». LWENUIA, v. A da voe, a treue neste margine!# modestii. b«nel knviinue. *03 LIK LIMENJJIATîi, adj. Mei ne a I«ats gradai* de Umciiui LIMENUIOSS-'E, adf. Neregulată nerauiinati. LIME8, s. n. '(gr* Xuxetov). Gimnasiă. LIMITARE, s. f. Mezat. LIlIITATOR8, s. m. Hei mc di mal mzlt. LimT8-l>, adj. Kare n» e onrit de lege;iIlicit, onrit de lege. LIKSIVIAIJIE, s. f. Lakrarea ximiki de a omri de a sm»la snre a skoate niruile karl se desfak LIKTOR8, s. m. Fsnkjjionar nablik la Romani. : LIK81DA, y. A limari, a limnezi; a regula, a fiksa Mea ne e nedeterminat; a se rifsi. i LIK8IDA1JIE, s. f. Lskrarea nrin kare sercgaîea-zi, se fikseazi Mea Me e nedeterminat, f LIK8ID8-T>, (lat. liqidus). Kare kargc saă tinde a karge; T. Gram. konsoanele lika ide saă lik-vide sînt: I, m, w, r; fig. limnede, karat. : LIK80R8-0ARE, s. f. (lat. liquor). Sabstanjji fia-idi mi likaidi; snirt, vatki, LILA, adj. Liliakiăj. fajji albaştri ks romii. LIMFATIK8, adj. Me uine de limfi. LIMFTj, s. f. (lat, lympha, ani). Bmezeali mc ie afli risnînditi Intotă kornal; sevi. LIMITA, v. A xotirniqi, a mirgini. LIMITARE, s. f. XotirniMire, mirginire. LIMITE, s. f. (lat. limes). Xotară, margine. LIMITROFĂ adj. Kare se afli asanra limitelor#, kare se atinor*. LL1NEA8-T>, adj. Kare e în rîndds,în mirds ane* linii de neam*. LINIAR8-T), adj. Me se faqe ka sa! din linii LI110GRAMMATIK8, adj. (gr. Xst7rlassă; YpifjLpa Iitleri). 8n fel de verstsrl din karl se Iass* afara oare karl littere. LIRT>, s. f. (lat. lyra)* Instrumentă masikală; se întreb&in^eaz^ la floeijl. LIRIK8-T> adj. Iloesie f&katT» snre a se kînta. LISIBIL8-1>, adj. *Ie se noate neţi lesne. LITIER1>9 s. f. 8n fel detrasara sas skaană adesea akoncrit mi kare este nartată ne ameri • doi oameni sa* ne doi kal LITIGENT8-T>, adj. Jttrisp. flrigonitors, kare trage ne alta la jadekati». LITOGRAFIA. A tineri nrin arta litografik* LITOGRAFIE, s.f. (gr.XtSo? neatra; Ypa adj. Me sine de litografie. LITOXROMIE, s. f. (gr. Xl8o; neatra xpti^koloare) Arta dea litografia ka kolorl în alei*. LITOLOGIE, s. f. (gr. X®oţ, X6Yoskavlnts). Ilartea Istorii Natarale kare trateaz^ desnre nietre. LITTERAL8-1), adj. (lat litteralis). He este kon-form! k» litterile. 395 LOG. LlTT£RAR8-rI>, adj. (lat. lilterarius). 'leaunargine littcrilors. LITTERATOR5, s.m. lIel qe ksnoauite litterat&ra, LITTERAT5, se oksnx ks litteratsra. LITTERAT8RT), s. f. (lat. litterae). ILlliinga kare konrinde grammatika, Retorika mi lloetika; ks-nomliima regalilor#, a nurliilor» lilteralc; nro-dskgnle lillorarc ale tne! jrirî* ale ane! enoqe. LIYR1>, s. f. 8n« fel de moneda; fonU o im>s»rx. LIYREA, s. f. Xalm> ks galoane qe noartT» slsgele vresneî kase, slsgele kare nort» livrea. L0AIAL5-T>, adj. Sinqer», nlin de onoare ud nrobilate. L0GARITM5. s. m. (gr.>Avo<; nronorijie; aptO^ns-nrbr»). 1\ MM. Nsnvtr* l»at din o nrogressie aritmetik'i., kare rtsnsnde la alt» din o nrogressie geomctriln». LOGARITMIKS-T>, adj. ^eijine de logaritmă. LOGIKT>, s.f. (lat. logica delu Xop* ksvlntă)* iuti— inija kare Invaui» a gîndi, a resona drents; trak-tat asKiira aqeuitia, mtiinija veritT>gi. L0GIK6-T>, adj. Konformă k» regulile logiqeî LOGOMAXIE, s, f. (gr. X670Mx7)* kombaterl)-Disnsli» nentrs ziqerî. LOJE, s. f. (ital. loggia, dela locus, lok). Kistu* miki>; kabinetă miks ainezată în katarr îmnrej»-r»l» snel st»1I de snektakol* mi avîndă vederea sure sqein.. LOR. jtoKAMITATK s, f. Obnieiai de a vorbi ^ ţOKALISA, v. Afiksa snlok. LOKAL1TATE, s. f. Ilartikslaritatca, nirkonstanjia lokalT>. LOKAND'fc, s. f. Birt» ende se afh> odxl de tnkiriat, LOKAUIE, s. f. tnkirlere. LOKGMOTIVfi-Tj, adj. Mimk'btor^, kare are nute-rea de a smbla, de a miiaka. L0K0M0T0R8, adj, Kare nriqinaeuite miuikare, LOKOMOUIE, s. f. Miuikare. LOK5[£IE, s. f. Eksriresie, frasv, manieri de a vorbi. LONGANIMITATE, s. f. (lat. longus, animus). Răbdare îndelmig'i. .LONGEVITATE, s. f. Viajp>, trai» îndelungat». LONGIMETR1E, s. f. Arta de a nmssra langimele. f LONGITUDINAL iî-Ts, adj. în isng». LONGiT8DINE. s. f. T. Geo. Distanţii dela m\ meridian lokal» Ia nrimal meridian hîaU ne eksa-torS; T. Astr. Distant în grade între o stea ^ ranortaU la meridian, mi între n«nt«l eksinokjii -l aU de nrimbvari. JLORD8, s. in. Titl» de onoare în Anglia, Doinii» milord», domnul me». LORNEOR8, s. n. 8n fel de skasn*. f LORNEON, s. n. Luneta» ks o singuri) stiklx. t LORNET'L, s. f. 8n fel» de oltean mikă. LOSANGI8. s. n. (gr.Xo~6;oblik: lat. angulus. angi*), uim. T. Geom. naralelogramm* k* 2»ngi«rl aska-uite 2 obtase iui 4 laturi egale. L8BRIK8-T>, adj. (lat. lubricus). are eksmte In-Hriti nh>qerea amoralul. L8MIDITATE, s. f. Starea lamoasi», limnede, stre-v^z^>toare. L8MIDÎ5-1>, adj. Limios*. limnede, k«rat, luminos. L8M1NA, s. f. T. Mit Zea kare nresida la nainterl L8G8BR8-T>, adj. (lat. lugubris), Fimebr», kare insnirt tristejj^. L8KS8RIANT8-T>, adj. K« nrisos*. L8KS8R1E, s. f. (lat. lucsuria). Neîmfrînare. L8KS8R10S8-T>, adj. Dat la lakssrie. L8KS8, $• n. (lat. luxus). Fah>; skamnete mare în xaine, în mobile, etc. LSNETT>, s. f. Instrument* de ontiki ka kare se vede lakrarile maî l^marite. L8TERANISM8. s, n. Doktrina nrofessaU de La-ter uri sektatori sxl L5TERAN8-T>, s. Helqe sejjine de doktrima lai Later*. L8T, s. n. (lat. lutum). LineaH, x#nn> amestekat* k* alte s^hstaniţe. —— MAMERA, v. (lat. macerare). A 'iul kizni trend nrin nost iui nrin alte kanoane, nrin biţii etc. MAMERA111E, s. f. Kinxl, kasna qe faqe qineva trend si sis nrin nost, disqinlini, bitae etc. MADAMT», s. f. Doamm, titl» de onoare qe se di femeilor miritate, la o stmîni de kasi etc» MADEMOASELT», s. f. Domnimoan, titla qe se di fetelor, MADONA, s. f. lkoana maiqi domnsld. MADRIGAL8, s. m. Iloezie miki kare konrinde o idee ingenioasi iui galanţi. MAGAZIN8, s. n. Magazie, nrivilie. MAGIE, s. f. (gr. jjurfsla). Fermekitorie, vrijitorie mewteiiixgisl nrin kare se nretinde ki se nrodskă effekte mal nresxs de naturi nrin ajjxtorel demonilor sa* altor lxkrerî. MAGIK8, adj. (lat. magicus). Fermekitoresk, qe nriveuite la magie; amigitor. MAGISM8. s. n. Religia qea veke a magilor din riersia. MAGISTRAL8, adj.înviţjitoresk, qe se kxvine xn»t îmvijjitor, qe jjine de natron*, de domn*. MAGISTRAT8. s.n. (lat. magistratus). Fxnkgionar, dregitor, jxdekitor: kanxl mxniqinalitifiî în-tr ’xn oram*. MAGISTRAT8R'b. s. f. Demnitatea «snisl magistral: timnal kît uine ea, MAG1STR8, s.m. (lat. magister). Imvbja'Ltor, daskbl. MAGNAHMI'iAlE. s.f. Mărinimie mxrire de s&flet, MAGKAMM8,cdj.Nrbrinin[ios, kusfcflet nobil, generos. MAGNAT8, s. m. Domn, nobilă mare din Sngaria iui ÎTolonia. MAGNEF1K8, adj, (lat. magneficus). M'breji,», fal— nik», strblsnit» înnodoabe; foarte fr&rnos. MAGNES1E, ş. f. T. Xim. 8n fel de estrakt» de M>mîntf v^rosă. MAGNETIK8, adj. (lat. magneticus). Kare uine de magnet». MAGNETISA, v, A faqe ka sn» korn» si> konrinzi» magnet»; a desvolta magnetul» din tr’sn» mineral sa» alt» obiekt», MAGNETISATOR8. s. [îadj. Cell# kare magnetiseaz'b MAGNET ISAilIE, s. f. Vindekare de boale nrin magnetism»; lakrarea nrin kare &nă korn» se magnetiseaz'b. MACNETISM8, s. n. (gr. pwqfvrjs). rixterea, tnssmirea qeoare magnetul» dea atrage. MAGNET3, s. n. Bskatbdeojjelă, sa* snă fel# de neatrb kare atrage. MAGNIFICENŢE, s. f. (lat, magnilicenţia). Fah> nrbrie; mxrimea ideilor# »n»î stil». MAGNIFIKA, v. A mxri, a nroskhvi murirea l?>î D«mnezeă. MAI. 400 jpVIRfi s ni. JlfimKl* Itinkiiionars msariinai» iit-: tr o kouuii«ni>. îfĂIRIE, s. f. Hostulfc unul mair#; timnulc kît uimv MAJESTATE. s.f* (laLmajestas). Murire ssnremi» titlu ne se d u regilor# iui îmrn>ranilor#. MAJESTEOSS, adj. Illin# de murire. MAJORATE, s. n. Drentul# de frate mal mare în | Snania; avere nemimkbtoare ne ţine de un# titlu I ’de nobleţe trekînd# ku acesta titlu la moiutc-ţ niloruls firesk#. liAJORDOME, s.m. îngrijitor#, vidat# alt# miel ţ kurţl, all# unul nalată; ofiţeri servind# tuaslu * kalitate la kurtea Romei etc. MAJORITATE, s. f. Meii# mal mare nuinxr# all# | voturilor#, all# vonilor# îiitr’o adunare deliberanh» | nartea nea mal mare a nersoanelor# din tr’o naţie; | vrîsninie; nostul# unul major#. MAJORE, adj. (lat. major.) Mal mare’ mal însem-| m»tor#; vîrslnik#. |lAJESKELrl3, s. f. adj. Literi» mare kanitah. -SIAKAROMKE, adj. Menine d’un# fel# de noesie | înkare se întrebuinţează» niiute zinerl nroasle ? dîndule o terminaţie lalim». ; MAKIAVEL1KE, adj. Kare ţine de nrinuiniile ho— litine alle lui Makiavel#; kare e ku rea kredinţt», în kontra noii linei. MAKIAVEL1SA* v. A lukra ku nerfidie, asenurta ku rea kredin jn>. 36 MAK. m i MA KIAYELLSM&. s. n. Sistema noliliki» al&i Ma- kiavels; tii>\ iertare nerfidb. MAKIAYELKSTfi. s. m. Mol ue iiraktmeazb urinai-ii iile hi Makiavels. ;\iA L\ALS-h. adj. (lai. madiinalis). Me umede ma~ kiin>; kare se faue lvbrb gîndire iiiif'brb kibz&ire MAKINA, A îsnelti înlaiirb o intrigi», BnkoiniiloU. MAKINX. s.k (lat. madona). Mainim»; fig. «neltiru intrigi». \1AKIjNISM8, s. n. întrebdnuarea makinelor». AIAKlAISTfr, s. m. Kare inviteazi», fane, kîrina-ciule makinele. MAKRO. (gr. jj.av.pcr, l&ng», mare). Aucasli» zbiere; intri» în komnMierea Miorii termeni deRolaniki» dîndalo însemnarea de lungime, nrhrime. .MAKROMEFALfi, s. m. T' Anat (gr.gay.p:;, lang y.z^2Arn kaiis). Kare are kaiiîs langs. MAKROKOSMS s. n. (gr. ;j.axp£c, mare, lame, Lsmca nea mare. .YIAKROIITKR5~rK. adj. (gr. ;;.r/.pc;,lMig; -7spa;ariirb) Kîs arini lsngi. MAKS1LAR5. adj. lIe nine de fi»bil. >IAKS!LK, s. f. Faikb. MAKSIMX, s# f. (lat. maxima). Hronosiuie generali» kara serv a de nriimin», de temelii într'o ar—i t'b sas intiinţn», în morali»; adevrrs esnrimaU în iu;nine vorbe. j MAKS1M5315, s. Gradsls uells mal înalt* dej mărime: nrenfil» ce IU mai mare; starea cmi mai mare lakare iioate ajunge cineva. MAK8LA, v. Amînji, a năta. MAK8LAT0R8, s. n. Bn» fel» de kaet» mik» m kare se însemnează or»-ce; adj. kare n blează. \1AK5LAT8RT>, s. f. (lat. macula, riată). MinjiUri., xîrlie mînjită, r»ută tiiiărită. MAKBLARE, s.f. Kătare, mînjire; lakrarea d'ain.ia. ViAKBLrb, s. f. Hală. Vî ALADIE, s. f. Boală; natimă. MALADIVE, adj. Bolnăvicios». MALAD8, adj. Bolnav». MALEABILITATE, s. f, Ilronrictatca ce a» metalele d’a se întinde, lăi^i ssnt-s lovirea ciokanslfil. MALEABILE, adj. Ens ce kare se noate întinde mlădia s«b ciokan», de mi e tare. MALEDIKJJIE, s. f. (lat. male, ră», dieo, zik».)* Blestem»; nenorocire. MALIJjLE, s. f. Răstăcisne, aulekarc snre a face n>» MALIGNITATE, s. f. Anlekare d’a face, d’a gindj d’a vorbi de ră»; tnssinire vătămătoare nrimej-dioasă a lskrarilor». MALTRATA, v. (lat, male, ră», tractarej. A trata ră» ne cineva, ai face ră»; asensrta ră» k blre cineva. MALVERSA, d. A face ogremală mare laîmnlinirea Miei slujbe, normicl; a inuclege ră». MAMMELl, s. f. Uîuă, ageră. 403 MAM. MAMEL8K5, s. m. N#me de soldau! ktltreuî în Egintfi. MAMMIFER5-rI>, adj. T. Ist Nat (lat. mamma-Uîijt, fero, norts). Animale nsrlttor» de uîue, kare are uîije. MAMM1F0RM8, adj. Kare are forma »ne! uîue. MANDANT8, s. m. A, s.f. Kină, mijlokă, fel». |aNIER1STî8, s. m. Zugrav# kare nu imiţi» sim-| nlitatea naturei. IfANIFESTA, v. Afazie kunoskută, a da ne lau'i» ideile salle, a deskoneri askoate la lumini» neva. MANIFESTAUIE4 s. f. Dare înk8nomtinjjT>9 desko-nerire, dare la lumini; esnrimajjia, ideilor» kuiva în vr’o kausi* MANIFESTĂ, Manifestat» (lat. manilestus). adj. I învederată, dovedit», kunoskută, esnrirnată de tojii; s. n. skriere nrin kare un» nrinijă, o ner-soarn» însemnata, fane kunoskută în obinte nor-nirea saă nurlarea sa înv’o treaba imnortanta; înskris» unde sunt» motivele esnrimate alle unui stat» kînd» merge ku nuterea armelor» înkontra altui stată. MANII18LA, v. Alukra ku mîna sa în onerayiele ximiqe; a fane maninulajjie-MANII18LAT0R5, s. m. T. Xim. Instrumentu ^ ku kare «rineva maninuleazi; adj. aqcla kare | maninuleazi. IlANinSLAUIE, s. f. Kinulă, felul» ku kare se ■- lukreazb ku mîna îndifTcrite arte. MANIVELA, s. f. Mmuiue kare se nune la ki>-nitiiulă osiei vre unei roui ka s’o învîrteaski. MANNEK1N5, s. m. Figura omeneaski de lemn» ku înkeiturî kasi iu azi oră în qe nosh|ie ova nune; ku aqcasta se servă niklori iui skuliilori; 31 AN. MANOIfERri>. uii Manevra s. f. L&krare kfc ttiîna; iniinkiri qe se fakă oiutirilor». MANOUERA,) A lskra k» mlnaqeva; a kîrmsi binej MANEVRA, £ nînzele anei korbbiî a kîrmal bine omtirile neritr» a învinge; fig* a l»a mis»t1,a în-l trebsinga ori-qe mijloaqe nentra a reunii în-; vr'o nriqim». MANOIIERATOR5, s. m. Kîrmaqi# bană; Ibkrbtorj k« mîna; kanoskbtors de miluirile anei oni-ş liri nentrs a bir si. MAN0METR5, )s* n. Instrument# nrin karc se MAN0SK0II5, Jnoale determina desimea, grosimea aerslsi. MANIUON5, s. n. Kolqiag», mînekar». MANTEL8, s. n. Manta; fig: altare n^n>t^. MANTEL1N1>, s. f. Manta a gT»ranqeloră. MANJJINE, v. A ginea qevaîn aqeaml stare;a ginea geammă; am>stra, am>zi. MANLJINERE, s. f: ITbStrare, niizire; ginerea «n«i i»kr« înaqeamî stare. MAN5ALS, âdj. se faqc ks mîna; s. n. Titls «noră nresktfitbrî de kbrgl. MANtfFAKT8RT>, s. f. (lat. manus, mîm», factura lbnisrb), Or» iui qe lskrs fbktd» de mim»; fa-brifeagic de-oare kart lskrsrî de industrie; loksî «nde se fabrikb, se l&krear/b qeva. MAN8FAKÎ8RAR5, s. m, Hronrictară alls anei man«fakt«re; tokndors din tr*o mansfaktsrb. MAR. 40« VN5SKRIJJT6 )s. tu adj, (lat, manns, mîui, IN5SKRIS5 | skriptum skrisă), Skris« de ! mîni, o karte skrisi ks mîna. tAHUAMONDS, s,n, (lat, mappa, xarti, mundus lame), Xarti idrografilti uii geografiki, kare konriudc toU globals nimîntcskg îmnirjiile in 2 emisfere. JKARASMB.s. n, (lat, marasmus,grp.atca(vto,im. «salo Slibinisne toarte mare, toriire din zi In zi a 1 kornsl&l, IlAREIHAl s. m. Titl« de onoare mai mari' p sa» mat miks; nriina demnitate militari». JMARGI), s. f. (lat. murgo), Stihii de ne marginea »n«l dr&m*. ptfARGRAVIATS, s. iu StatsU, demnitatea sn*I | margraf». (MARGRAFK, s. in. TilU , s. f. IllUiniia nl^tiri ne ani. |iARIONETrI>, s. 1*. 1 Imami, figan miki ome-f:- neaski de lenm« sa# de mskava, kare se miujki îirin a ţie. MARITIMELE, adj Kare este anroane de mare; qe nriveiule la marini. MARKA, v. A însemna; aînfera; «ane »n somn#. 407 MAR. MARKAT8-T>, adj, însemnau; inferai». MARKT), s. f. SemnS qc se faqe bntâ l»kr^ nen-lr» a Îs ksnoawte; însemnare* ţiifri ii&si ne inirfi. MARKISAT5, s. n. Vrednicia-de markiss, uin&l&I qe el stinînemte. MARKISS, s. m. Titls de nobleţp» între d#qe mi konlc. MARMELADA, s. f. D&lqeajji de noame ferte m«lls. MAROKINS.s nv Mele de kann kreaiii, argisiti kr> gogoiul de ristiks mi SKinax*. MAR0NIT8, s. ni. adj. KatoîikS dc ritslă Siriaks de ne mantele Liban*»]»!. MARSELIEST>, s. f. Ktnleks natrioliks alls Fran-qesilors f&k&ts în timn» revotogief. MARS511IALE, s. n. T. lnt Nat Animale n&rtitoare de saks »ndc nsn* n»i d»ni faqere. MARTE, s. m. T.Mit Zes resbel&l»! la Jligîni. MART1NISM8, s. n. Kredinjia deosebiţi a mar-tinimlilorS. MARTINIST8, s. m. ITartisanS allă ane! sekte ka-re nretinde ki arc a faqe k» niiule liiinjie qe-rcintt. MARTIRISA, v. A mKqeniqi; a fi lnsnits, a kisni nîm> la moarte nentrs religia kremlin?»; lig. a kisni, a kin»i ne qineva. MARTIRI8, s. n. (lat. martyrium gr. (js,4prjp). Ma-qiniqic, moartea, kin»U. ssferinjjele martiroltfl. MARTIR0L0GI5, s. m, (gr, {/.afT-pov martir»; /cyicv,sentinjxi), viejxile sfinţiilor» maqeniqi, MARTIRĂ, s* m, (lat. marlyr). Maqenik», MARJjIALS, adj, (dela Mărie ze» resbelslsl), Ris-boinik», oslimesk». MASKA, v, A n»ne maski; fig, a askande qeva. MASKARADT), s, f, îmbnkare k» inaski nentr» netrenere; neati de oameni masiva iii, MASKrL, s, f, (ilal, mâschera), 5n felfc de înve-lini* k» kare ml askande cineva obraz»; ner-soarn, kare noarli sn ascminea învelim*; fig-fain», figsrb, aritare rniiminoasi, nrefikitorie. MASK8L1NITATE, s, f, Birbijiia; kalilatea, karak-lerftl» mask&l&l&l, MASK8LIN8, adj, s. (lat, inasculimts), Birbilesk, MASK8L8, s, m, (lat, rnasculus). Kare iiine de scks6U birbilesks. MAS^AKRA, v, A omorî, a », s, f, Grimadi, kîtinime de materie, qe kornn&ne »nS korn»; kîtinimea totali a an»! kornfc. MASSIY8, adj, Tare, îndesat», kare n» e golane din mir»; fig, grea, mare; grosolan», MASS1VITATE, s, f, Kalilatea »n»I l»kr» massiv». 409 MAS. XMASSORT), s, f, lIerrimilor&,uitiinjja ksantît'bi^ilorK. MATINAL5-T> adj* (lat, matiftus). Kare se skoaH de dimineaţa; - de dimineaj|i». MATRIME, s. f, (lat. matrix). Orgatisl destinat» la femei a yine nrodskU fekonditb||i nîm, la nani torc, MATRIMIDft, s. n. (lat. mater* rnsim»; occisor-, omorîtortf)? ÎS'iigaius de mmin>, MATRIK5L5, s. n. Registr#, kondita, 4- MATRIMONIALĂ* adj, Mc nrivemte la k«n«hie, la kT.s'btoric. MATRIMONIU, s.n. (lat. matrimonium). K'&s'btorn». MATROANAj s* f, (lat. matrotta). Nmnirea mc da» tribunalele mior» moaitie; danii» roteam; felnee matan>, iitţţellcanli» MATRONALE* s. f. ni. S'M^torile matroanelor» Romane. MATSRAIJIE, s. f* Koaqcrea noamelor*; koa^erea babelor». MATURITATE, s. f. (lat. maturiUts), KoaMcre, ka-litatea, starea «nKI l»kr# kont«* malsrfc, MAT6R8-rb, adj. Koni», aj«ns» la maturitate; fig\ lni|cllent». MA8S0LE&, n. (lat. mausolcns). MonttmcnU mare mi ornat»; tnkilipire de mormînU mo se tanc în Biserici «ontrfc sltsjba nriniiilor». 4 H MED. MEMENAT», s. in. Om* înksragialor*, nrotektor* all* litterilor*, arjjelor* mi iutîinr|elorâ. MEDALIE, s. f. (ital. medaglia, de la lat. melalum). Bskatb de metal* fabrikalb în onoarea «ne! ner-soane slr’btaiitc, sa» neutra adierea aminte a ane! fante mari. MEDALION», s. n. Medalie mare; iiervaz* rotând* în kare se liane nortrele etc. MEDALIST8, s. m. Ksnnoskitor*, amator*, skri-itor* de medalie. MEDIAN8-rb, adj. De mijlok*; linia kare îrnnarte în l&ngime. tranal* în doi> in>rj£i. de o no— triv'b. j MEDIAT», ) adj. Mijlocit*, kare se atinge de : MEZ1AT8, / lakra, se inklini» kbtre aqeli* Iakra. îust> nrin alt* l&kr# nss* între elle. MEDIATOR», j s. m.. adj. Mijloqilor*; îmnviitti- MEZIATOR8, J tor*. MEDIAjjlE, MEZ1AJJIE, s. f. Mijlocire; îmnxkare, MEDIAT1SA, v. A mijloci; a Imie an Iskrs si jxie mijlomt* de alta. MEDICINAL», adj. Kare slsjeiute de doktorie de leak*. MEDimN'K, s. f. (lat, medicina), lllliinua kare a-re de obiekt* a n%stra swblatea ini a Ixim»-d#i boalele. MEDIKAL8-T), adj. Doktormesk*; kare are nro-nrietatea d’a \indeka. MED. 412 MEDIKAMENT8, s. n. (lat. medicamentum). Dok-torie, remedj», leaks. MEDIKAMENTAR8-T>, adj, Me nrivemtc la dok-toril. kare se atinge de doktorii, leak6ri. MEDIEI, s. m. (lat. medicus). Doktor*, kare k&-uoauitc iui nrofeseazb medicina. MEDIOKRITATE, s, f. (lat, medioeritas). Starea, kalitatea »n«l lakrs de mijlok»; moderajjie, în-frînarc. MEDIOKRÎ), akj. De mijloks, kare m e niqî mare ni'it miks, niqî btfnis niqî ri»«, niqî nream^lU niqî urea n&ijin». MEDITA, v. (lat. medilari). A avea atcniţîe a ktf-geta assura ansi l&kr#, a Îs qerqeta ks deamb-rtfntslă sure al* irbtrsnde bine; a nroekta, ase gîndi la mijloaqe snre ansne înlskrare sn« qe; a se r&ga nismai k& mintea. MEDITATIV5, jadj. Kare e nlekatt, nornitf la mc- MEDITAT0R8, jditajiii; kare mediteaz^ (vezi inedita)’ MEDITASE, s. f. (lat. medita tio). Gîndire, ltfkrare arninuii d’a qerqeta mi d’a iibtrîsnde bine lskns; starea qelaîqe meditează. MEDITERRANET), s. f. ( mediterraneus, mediani mijloks, tcrreum nxmînts). Kare este în mij-loksltf nrbmînt8l.îsl, sskatdsî, u^rilor». MEDI5 mi mezi», s. n. Mijloks. Y MEFIENţjli, s. f, Neînkredere, binseall». 413 MEK. MEKANIK'fc, s. f. IJItiiniia kare se okain» ka maminele, k» kanoaniterea iui annlikarea regalilor* iniiukT>re! asaura lor*, k» n&terile mimkb-toarc, ka ekailibra etc; formarea* straklara nătărăii» sas meiuteiuagit'fc a ana! korns inim-ki>tor*, a ana! organ*, etc. MEKANIK8, „ adj. adv. Kare kanoamle mtiin- MEKANIMEIIITE. ţa mekanikx; kare ţine de me-kaniki>; lwe armea/zt regalelor mckanbiel; fig-kare învaţă, Mitemte leva fbn> s b fakt ka mintea st> ia narte. s MEKANISA, v. A întrebuinţa nenineva kamamina. MEKANISM8, s. n. Formarea, ftiitara, miiukarea ana! korns, ana! organ* ini lakrarea sa dam» regalele mckanmeî; fig. lakrare, miuikarc la kare mintea na ia narte. MELAKKOL1E, s. f. Tristeţi», «aiurare, mîxnire kaasatx din vr’o nriiini» moraH; nosomorîre. MELANKOL1K8, adj. (lat. melaneholicus). Trist*. sani>rats, mîxnits, kare insnirt melankolie; no-somort*. MELLISO GRAFIE, s. f. (gr. jjiXtaaa, albina; ypdyu. skris). Deskriere, traktare as» ura albinelor*. MELLIT8RGIE, s. f. (gr. yiXt* miere). Hrenaraţia miere!; lakrarea albinelor*. MELODIE, s. f. (lat. melos). Armonie de tonar! de glasar! din kare ese an* ktntek* regalat*, uii nltkat*. derivi» delar^iXoc* versarî; woyj, kînt MEL. 414 IjJELODIOSB, adj. IHinS de melodie. ŞlELODRAM'l), s. f. Dramx naşi» în mszik'L, sa» | amestekalT» ks mssiki». pMELOGRAFIE, s. f. Arta d’a fa*ic note de masikb, " d'a skri desnre melodie. MELOGRAFB, s. m. A, kare skrie desnre melodie. MELOMONIE^ s. f. Dragoste, iubire foarte mare de mtfsiln». MELOMANB-T>, s. adj. Kare .tabeiuic mssika foarte ins IU. MEMBRANA, s. f. (lat. membrana), fleliuv s«b-tjire kare înfhiinsrb ditferitc organe în kornal» vieijsiloarelorc. MEMRAN0S8-rt, adj. (lat. membranens). Kare se jjjne de menibram>; kare e ks membrane. MEMBR5, s. m. (lat. rncmbrum). MbdtflarS; o nar-te din tr’sn# neriods. MEMOARB.) s. m. Karte în kare se skrie ye-MEMORlB, ) va nentns a scm>sta,mi a’imadtf'ie cineva aminte de dînsis, sas nentrs a da in-strokiţiî etc. MEMORA, v. A îmnbua sn lskrs kasVU nie minte MEMORABlL.B-rJ>, (lat. memorabiius).'*/ Yrcdniks de a se uinea minte, însemnau. MEMORIA!^-!*, adj. Kare uine, se atinge de memorie; înskris» nartikfilars kare sfcjeiute neutra a ncneta Yr’o nrtohn>. 415 MEM. MEMORIE, s. f. (lat. memoria). (ţinere de minte, adierea aminte. MENAJA, MENAGEA, v. A ikonoinisi; fig. a kîr-in&i; a d&ie, a nrogi»li neva ks b&ni» ksnurb-nire; a vorbi ks lineva ast-fel» în kît» st> ii»’! atingi» la onoarea sa; a se riiirta k& kmnirbt», ks bane nn>ssri, MENAGERIE, s. f. Lok» ande se kresk» sa» se îngramc animalele; lok«l» snde se jjinc animalele streine iui urca rari. MENAGI8, s. n. Ikonomie, kbsnniie a kaseî, kîr-mtfire a trcbilor» kaseî; mobile mi trebsinMoa-sele kaseî; familie. MENDIMITATE, s. f. (lat. meridicitas). Meriuetorie. MENDIKA, v. (lat. rnendicare). A neriiii, a Mere milostenie. MENDIK8, s. m. (lat. mendicus). Mermetor. MENTOR8, s.m. Gavernor», novi»ijsitor» înjieleiit all» jsnilor». ME11RISA, v. A desnreijsi, a nesokoti, a oronsi snS lskrs. MEI1R1SABIL5-T>, adj. Kare meriţi» disnrenS. MERMENAR8, adj. (lat. mercenarius). Kare lskre-azi» kî> nlaU; nbbtit; tot ne se fane nsmaî nen-trs a kîmtiga banî; interesat», kare se ktfmnbrh lesne ks banî; - soldaijî kari servesk ne streini. MERIDIAN8, s.n. (lat. meridianus). Linia karetre-«ie nrin nele 2 nolsrî ale m»mînttfl«l, îmnir-jjind»! în 2 ernisfe: orientali», oknidentali». S®RIDÎQNALS-1‘, adj. (lat. meridionalis). Kan.? reste sure rniazx-zi. §ERITA, v. (lat. meritari). A fi, a se faae vred-■ nikă de qeva. MERITORI5*-rI>, adj. Kare merita qeva. MERIT5 s.n. (lat. meritum). Vredniqie; tot* qea-qe ’TTa'ie ka o nersoam» srb fn> vrednik'L de stinn», de onoare; qea-qe este bsns mi vrednik* de nreusiU la an8 Iskrs; qea-qe faqe ne cineva vrediiiks de n>sn^tire sa« de nedeansi». ŞiERKANTILb'-l), \ adj. (lat. mercantorius). Ne- MERKAXrORIS / g^ui>toresk«5 qe nrivemte l-a komerijs. MERKATOR5, s. m. (inercator). Negsij'Mor*. f MERK5RIAL5-rb5 adj. Kare kourinde mcrkttriâ. MERKSRti, s. ni. ArginU vi»; sna din îilanete. MERSI, s. nu (lat. Term. fran). M&lijsmice.. MESKINERIE. s. f. Sgîrqiqsne, ekonomie nrea mare: Iskrs f'bkiits ka mare ekonomie. MESKIN5-rb, adj. SginiU, koinuliU, skamns, ka-re keltsemte mtflts mal iitfuins de kît^ wero starea iui nosijjia sa. MESMERISMă, s. n. învhy/bUn» a l»î Mesmerfe assara magnetismului animals. MESSAGERIE, s. f. Fsnkuiea mesagerslsi, kan-_.. nelaria sa; loksl snde sîntâ aiuezate trasările ' iisbliqe. birjile mesager&lsl. 37 4Î7 MES. MKSSAGER8, s.m. Vestitor», or» «ie nersoant kare vesteinte, faăc kimoskbt «eva, MESSAGI8, s. n. Vestire, înstrăinare d’a dîsae veste ktfiva; l«krs mc este de sn»s«, de vestit». MESSALIN1), s. f. Femee foarte desfrînalt. MET ABOLI, s. f. (gr. [j.sTa;3oXv5). Figsrt de Retori kt nrin kare se esnrimt aMeeainî idet nrin grtmtdirea mai multor» esuresiî sinonime. METAFISIKA, v. A vorbi, a skri «eva nrea abs-trakt». ii rea ks anevoe de înţeles». METAFISIK1), s. f. (lat. nietaphysica). IHtiinga în kare se konrinde nrinăini&I» tator» lskrsrilor». tator» kânoiutinjjelors noastre; a ideilor» aniver- ‘ sale. a fiinijelor» abstrakte, sniritaale, nemate-riale; arta d’a abslrage ideele; «ea ăe se aflt namat în kaget». METAFISIK5, adj. (lat. metaphysicus). Me jiine de melafisikt; kare se okant ka metafisika. METAFORT>, s. f. (gr. p.s7a?sps'.v, a transiiorta). Figart de Retorikt nrin kare se skimbt înne-les»l» adevtrat» all» anei zbieri în tr’alt» înjie-les» analog». METAFORIK8, adj. lîe «ine de inctafort. aude sînt» malte metafore. METAFRAST>, s. f. Tradaknie, ttlmtqire din vorb i» în vorbt dintr’o timbt în tr'alta. METAFRAST8, s. m. Kare tradane din vorbt în vorbt. 418 ţ; MFX 9 IţlîTAKARnft, T. Anat s.n. Ilartea mîneî ko-;; nrinst între degete mi înkeetsra el. |fETAKARIIAL5, adj. Kare formează nartea mîneî koiirinsT» între degete iui înkeetarb. J1ETAKRONISM8, s.n. Gremeah> kronologikx. kare konsti) într’a nsne o întîînnlare istorik'b mai na-,, inte de timnsl» kind» s’a intimidat». METALEIISR, s. f. (gr. jjie-aAe^, transnosiiiie). Figîsrb de Retorik b nrin kare se ia antecedent» în lok» konseksenttthii, Meii» kare se afli» înainte în loksl» Mell»i kare »rmeazT>, mi vme-versa. METALLIK8, adj. (lat. metallicus). Kare este de na-tsra metalslsî; kare uine de metale. METALLISA, v. A da forma metalliki) »n»î korn»: a nrefaqe an» oksid» în metal». .METALLISAJilE, s. f. T. de Xim. Lskrarea nrin kare se di> »n»î korn» formaţi ia metalikT»; ftrin kare an» oksid» se nreface în metal». METALLOGRAFIE, s.f. (gr. lAsxaXcv, metal», ypw/r,. skriere). Deskrierea, k»nointini|a metalelor». METALL0GRAFIK8, adj. De metalografie. METALLOGRAF8* s. m. Kare se ok»m> ka.des-krierea, ksnoamterea metalelor». METALL8RGIE, s.f.(gr. [AexaXXoupY''a lakrsde metale). Arta d’a skoate din nimînt» metale, d’a le karbjji mi d’a le lskra. METALL8RGIK8, adj. He ijine de metalurgie. 459 MET. METALLSRGISTft, s. m. Kare se'okxin» k« metal! xrgia. METALES, s. n. (lat. metallurn). Koru* solida la tonincratan; ordinarb. MKTAMORFOSA, v. A skimba, a faue dintr’o fornvu în Ir alta. MKTAMORFOS'Jvs. k (lai. metamorphosis). Hre-fanere skimbare dintr’o formb în tr’alta; iig. Skimbare estraordinan» în averea mi karakterele kxîva. METAllLASMI), s. f. T. Gram. Skimbare «ie se fane «ne! zbieri adbogîndsise, skojjîndxise sa* skimbîndmsc o litterb or* o silaba. METASTAS'b, s. C. T. Med. Skimbarea dintr’o boal'fc în alta. METATARS8, s. n. 1\ Anat. Hartea nbiiorsksl konrinsi» între degete iui înkeetsrh. METATARSALîS, adj. Kare formează nartca ni*iio-rslsi konrinsrb între degete mi înkeetarh. METATESb, s. f. T. Gram. StrbmKteyea «ne! litere dintrxn* lok* în alt». MKTKMltSIKOSIj, s. f. (gr. de la ’i'jyTi sxflcl», melempsychosis). Trecerea sesfle- „ tîdbl darn> moarte dintrxm; korns mort* în tr’sns koni« vi*. METEM1ISIKOSIST8, s. rn. Hartisan* alls metem-nsikoscţ, kare krede în ea- METEORfi* s. n. (gr. p.£Tewpcc ridikat în aer). MET. 420 ■Fenomen* kare se fonneaz'b mi se araţi» în a-pers, nrekîiinăţ: (alger» Urnei» etc. fig. nersoani» pk» na-rnc mare dar» trekidorS. ■ETK0KIK8, adj. lîe ijine de meteore; ne are m rauorts ka elie. pETEOROGRAFlE, [ s. f. (gr. [xeir/wpc;. meteors. jjlETEOROLOGlE, ( Xo^cs kavînU; ypxyri des-| kricre). Hliiinua kare se okairt k» deskrierea I meteorelors, mi ka a tstorors skimlvLrilors din | atmosfera. jjMETEOROGRAFtf, s. n. Instruments ka kare ne ţ servim» ucnlrau kmioarute skimbi>rile atmosfcrine iMETEOHOLlTi), s. n. Uealrf» krj>z«tb din almosfer;i>. 'METEOROLOGIKo. adj. Me se atinge de meteore. .iMETEOROMANIjIE, s. f. Gbiirc dairi» meteore. jMETEOROSKOIifi, s. n. Inslramcnt-S de astrono-i mie neutra observarea stelelor»; ncnira obser-Ir varea meteorelors. fMETODIKH, adj. Kare are metod»; tots ne se fane [ k» metods. EMETQDISjVIfi, s. n. îii\7bjn>Ura metodinililorS. JmETODJSTS, s. m. Ilartisans all» anei sekte reli-l gioase urzind» k» mare strî>mninie nrinniniele j religiei lorS. METODfi, s. n. (gr. yiOococ). Kiiiais, maniera d'a siiane sas a fane ans l»kr« dam> nimte nrin-Miiiie, ordine mi regale, ka si se tnijeleag'b mai lesne; totalitatea lakrc>rilor8 kare nc kondane «I MET kiU se noate mal sig»r« mi mal direkts la a-devT>r*; totalitatea laknbrilors qe trebac st> observam» sure a transmite, a da altora mal si-g»r« mi mal ksrats ideele noastre. METONIMIE, s. f. Figsrf> de retorileb arin karc se ia an» lakra nentrs alta: kaasa neutra efekle sabjektal# nentra atribat» ele. METONOMASIE, s. f. Skimbare de riame nronm urin tradaqere dintr’o limb Jb în alta. METOnOSKOIIIE, s. f. Giqirea soartel viitoare a omalal nrivind» la trasările obrazalal SlbS. METOIIOSKOIIIK5, adj. Me se ijine de metonos-konie, qe are a faqe k» ea, METOIIOSKOITC, s. nr Giqitor» de soarta viitoare a omalai dane trasările obrazalal. METRIKL, s. f. Kanoiutinija silabelor# langl mi skarte nrekam# mi a deosbitelor# fel ari de versari. METRIK5, adj. Komnas# din melre; kare ţjîne de metr». METR5, s n. Hiniors de vers* komnasă din silabe langl mi skarte etc; nrbsara noi> a Franqesilorii kare este kam ne jumătate diu stînjinaU noslra. METROLOGIE, s. f. Kanomtinţ^, deskriere a masărilor» mi grea tizilor» IWETROMANIE, s. f. Gasl# neste nn>s»n> d’a faqe versarî. XETROMANS, adj. Karc are mania d*a Faqe versari MIASME. s. f. iii. (jrr. giasp.a ). Maiorii, n>Sfcfh.rî moliiisitoarie mi bolnxviMioase; ri>sr>llxri mo îm-iirbiutie malcrielc animale sa» vegetale kîiuU se desfak». MIKROGRAFIE. s. I. (gr. jxtxpbs mik»« skric). Dcskrierca isektelor» karl sînU ama de mi»u în kîu n«s se noi» vedea de kîU nsmaî k?> mi— kroskon#. MIKROKOSM». s. n. (gr. jj.ty.pb; mik», yiap.cclttmc). Ltfrne mikx. MIKR-0KSSTIK6, s. rn. adj. Kare kremte. ni'hreiiite saneUl». MlKROMETRft, s. n. (gr. pdxpa; rniks. pirpev mbssrb). InstrsmcnU de astronomie kare ««induse la okiaiie* servx d’a nr&sara ue ner» dis-tamjele mi mărimile miMî. MIKROSKO1IIK8-rf>, adj. lIe n*> se noale vedea de kîl» nsmai k» mikroskonâ. MIKR0SK0H8, s. n. (gr. {ju/.po* gy.otm irrr> ?»it«). Instrumente de ontikb nrin kare nrhrim* obiek-tele Melle mini. MIKSTILINIŞ, s. adj. T. de Fijgrsrt for- mal'b de linii drente ini k»rbc. MIKST5, adj. (lat. mi*tu.s). AmestekaU: s. konu komnsstf, din mal mslte ssbstanne. MIKSTftR'b, s. f. T. de Xhn, Doktorie komii»-s% din mal m^lte sabstaniic; amesfekbf.\r l. MILITA, v. A se lanta. a se rxsboi. 423 MIL. MH3/Î). s. f. Mxsşrh de drr.nu kare diffen. dan» iii,n mi kare este kîU o jsnndale de nomle. MILLENARS, adj. Kare arc, kouriade o mi!!-!.. MiKLEifEDft, s. m. (lat. iniile, ornie, pesninonO. 8n« fol» de insekli kare are o mic umoare. MILLIARD8, s. iu O mie de millioane. MILLIAR8. adj. Stîln», neatr'b ele. mc se n^ne ne dmii* ka s'K arate miilele, lesele ele, <\ilLLIAST8, s. n. 8n« ii«nn>rs nemărginiţii. MIU.JMKTR8, s. n. Mi>s»n> de lungime kare osie mal mikă ktf o mie de iiănil de Iuta metrs. MILU0N8 mi Milisne, s. n. f. O mie de mii. s, f, IltbS'b komik'h la romani kare avea de sabiekU l&kral de rîss, mbskărimoase. MIMIK'b, s. f. Aria d’a imita gesterile nersoane-lors ne s^ein». i MIMIKS, adj. (lat. mimicus). kare nine de mimikb. MIMOGRAFIE, s. f. (gr. p!p.o<; minn>, Ypafnj tieskrie-re). Deskriere desnrc mimikb. M’MOLOGIE, s. f. Inoitajţie a voneî, a gesturilor* kbi'va. MIMOLOGIK8, adj. F'bkKt* dMiă rnimologie, MIM0L0GISM8, s. n. Imitajţie a kintek&lm a stri-gătslfcl vre «nsî animals, vre «net iiaserl ele. MINARET8, s. n. Tsrns înălţata lîngă o geamie din vîrfb kxrbia se toarnă oameni la njgătoisne iui se vestesk* «leasKrile. MI3VAR8. s. m. Lfckrbtora la mini». 424 M1N. ;MHVLt s. f. Okni». loks ssbtf in>mînU ande se «-fli> iui de Muie se skoate metale, minerale,» | uetre sk;smue ete. MINERALISA, v. T. fie Xlm-Min. A skinba o f sr>bslanin> metaliln» în minerala. ; MINERALISATOB8, s. m. Ssbstanfi/b melalik l ka-re se skimbb în minerala. MINER ALIS AUIK. s. f. L&krare nrin kare metalele se transformi» în minerale. M1NERALIST8 s. m. Kare tanoamte., se okMrt ko mineralele. MINERALOGIE, s.f. llll-iîn^a kare trakleazi des-nrc minerale. MINERALOGIK8, adj. Kare Jiriveiute la mineralogie. MINERALOGIST8,\ s. m. Kare k^noamte, are iuti- MINERÂLOGS, } injjb de mineralogie. MINERAL8, s. n. Sshstanţţa ncfckrati» kare so gxsoiîite în imninU, nrekîsm» a»r$ etc; adj. kare j&ine de minerale. MIMAT0H8, ) s. m. Zugrav» kare l&kreaze în MIN1AT8RIST8J miniaUrb. . MIN1AT8RA, v. A zbgrbvi neva în miniatan». MIMAT8RrJ>, s. f. Zsgrbveali» foarte delikah» fb-kfiti» ktf rbiiselî foarte s«by,irî I&krat# k» deli-katejjb, renresintînds silă alU obiekts mal mare asemenea k» ells. IIINER'L, s. f. IKmîntslS, nisinsls sat* neatra; 425 MIN. m kari se gT>sesk# »n» metal» sa» minerala. MINIM8M, { s. Grad» aell# mal mikă la kare o MINIM», ( mirimc se iioale rcdsqe; «icllă mal mikă, aell# naijin». MINISTERIALĂ, adj. Kare ijinc de minister*, «io iiriveuitc n?sn# ministr». MINISTER8, s. n. l)reg*loria, nostsU »n«l mini-slr»; timmslă kît» u,ine; lokttlă «nde este kan-qclaria anal ministr»; korn&l miniştrilor», ministre nsblikă nrok»rorie. IHNISTR8, s. n. Dregxtor» înalt», ales# do nrinjp. ka s^ se konsKlle k» ell» mi kare e însi>rqi-naU k» trcbile aclle mal însemnate alic Sta-ambasador», sol», trimis# înaltă altă nriu-jjsl«l la k«ryl streine. JHINI8, s. in. T[ de Xim. Ill&mbă «nit» k» ok-sigenă, avîndă faija romie. MINORITATE, s. f. Nsrm>r»l# qellă mat mikă; starea îsn»I minoră, nevîrsniqie, timiisl# kîU nine ea, MINORĂ, adj. Mal mikă, mal tîirhr# nevîrsnikă; miks. MINOTA8R8, s. nu (lat. minotaurus). Monstr* fabslosă j#nn>tatc omă, j»nn>tate ta ară. MN8SK8L8, adj. Mikă, se ziae de slove. M1N8H1E, s. f. (lat. minulia). Bagatelă, nimiks, l»kr» de nimilta; l»kr» zadarnikă. H1N8UI0S8, adj. Kare se nine. se oksnt areu hikIU de nimiksrl; migbloss. MIO. 42tf pfI06RAFIE,\ s. f. (gr.ixuwv msiukiă, YPaf^ des- MIOLOGIE* ) kriere. ilartea Anatomiei în kare se deskrie msiuki. MIOIIIE, s. f. (gr. [jwwtc'IoO. Vedere sksrtT»; starea andora kari ns vi>dă objektele de-m»rtatc. MIOnS, s. adj. (gr. Sksrt# la vedere, ka- re ns noate vedea obiektele dcm»rtate, nonivos. MIOTOMIE, s.f. (gr. jj.uwv, nusmkiă, teere). Ilartea anatomiei kare tratează desnre tT>erea mândrilor». MIRAGI8, s. n. Ilasie onlikb, fenomenă- nrovenit* din resfrîngerea razelor# soarelsî, nrin kare se vede, atits ne mare kîU uii ne kîmniele serilor# kalde nimte ane, laktfrî înkinsitoare, mi de kari anroniinds-se nineva, neră; fenomenă nrin kare se v;tdă niiute obiekte în aeră d‘asanrae-risonlstol, nes»ntă, dedesant» l#î. MIRAKSLOSft, adj. Minunată, admirabili, Fbk&U nrin mirakttiă. HIRAK8L8, s. n; (lat. miraculum). Min&ne. fauh* ueste legile naUrel, Ukrs, fontii» cslraordiuaru demni» de admirau. MIRIAD'b, s. f. (lat. mirias). Ntfnn>ră de zene mit. nbirrbrs nemărginită. MIRIAMETRJS, s. n. Măssn» de dmnă kare ko-nrinde zene miî metre. MIRlAIiODfi, s. m. lnsekte k& mii de u mioare. 427 MIR. WTR10N1M8. adj. Kare. arc o mie dc nbme. MIRMID0N8, s. m. (gr. 5farniki»)- Jmic Toarte mik# dc talie mi Pi»n» konsideran.ie; fig. aaeia kari se sln.dxcsk» în zadar* d‘a se anta mai urc sxs de kîi» alni maî mari de kîU eî. MIRTb, s.f. Kouviel* kare e lot* d'aana verde Iu, franze îngxslo iiîi Hori albe mi nl/bkbte la miros*; noel: dragoste. MISANTllOniH. s. f. (gr. xrimtme. obOporcor 01115). 8rimt>ne, de oameni: nesaferire. neînvoire d'a tr'Li kx oameni, xri» asxnra oamenilor*. MISANTROiilK^-'b, adj. Kare ţjine dc misantro-uie; kare are karakierd* misanlroiiiel. MISANTR0118, s. rn. adj. Am da kare x ram te oameni. kare ti?; se învoemtc a Irbi kx oameni; kîrlitor*. JV1J8MELLANE, s. f. ni. (lat. miseelanea). Adunare, amestekare de Ixkrxrl de tot* fel#!»: adxnare din deosebite kbrjil de niiiiniţe. de litteratxrb (de. J1ISMI8ILITATE, s.f. (lat. de la misccre a ameste-ka). Ainestekrreiixne, kalitatea lxkrxlxi mc se noate amesteka, însori. MfSlIIBlL8-rJj, adj. lie se noate amesteka k;> Meva. MISEN'b, s. f. KatarUl* dinaintea kon»biei. M1SERA1HL8, MISER8-rb, adj. (lat. miscr). Ti -k’bloss, de desure^*, nenorocit*. M1SER1E. s. f. (lat. miseria). Tikbloiuie: sbrbme mare; stare mmeroaiCb. M1S. 42$ ŞflSERnvOROlK, s. I (lai: misericordia). Milostivire; | ertarc, îndurare. jMISKR IKORf)I OS8 I>, adj. (lat. rniscricors). Milos- ^ tivii, kare are anlekare a koniindirni. a erla. * MISOGINIE, ■ s. f. (or. \j.I~zc. srb. yw, femee). Sroiisne de femei, an* assnra femeilor*. MISOGIN 8-'l>. adj. s. Kare arumie l'eirieele. MISOLOG8, s. m. (gr. Xdrfo? ). ftOmos*, inimikfi als rnetoadelorfi iiitiinnifme. HLSSI'K, s. f. (lat. missio). Trimitere, jnsbriinarc. jibtere dalb kalva d’a fane nova. MISS10NAR5, s. ii. înki>rkaU* îns'i>r4iuaU ks & treabb; trimis*. M1STAG0G8, s. m. (gr. \).\izrrlţ kare iulie sekre-ţe). Tîlkhitor» de tainele religiei la grem veki. MISTERIOS#-’!», adj. Tainikfi, asksnsfi. MISTER#, s. n. Tainv, fig. sekretfi, ora 'ie lskrare a naUrei neirbtrtfns'h de mintea omstai; iiMne ailâ meselor* de lealrt» skoase din Biblie ne li se da mai nainle. MIŞTI RISM8, s. n. Sistenn», amorfi de inist-biitafe. MISTIRITATE, s. f. Monetare adinkb i*e fane cineva uentr* a înijelege sensalfi Sf. Skrintsrl. MISTIFIKA, v. A abssa de inkrederea kbiva nen- * trs a’lfi fanc de rîsfi; a înweia ne cineva snsindfi differite miimisni* a rîde de elfi. MISTIFIKATOR8, s. iii. Anela kare isbemte, kabti. a luistifika. 429 MIT. MISTIFIKAîilE, s. f. Lfckrarca, d’a mistifika; fn-melare nrin nrefaqere nrin iuokrisie. MlSTIK8-rb, adj. (lat. mysticus). Taîniks în sens* de religie; askgnss; figurat». MITOLOGIE, s. f. (gr. i^OOc^ faln.K, /,070c des-kriere). Istorie fabtfloasb a zeilor*, a semizeilor» din volume, mtiinu,a kare esuliki» tainele mi fabulele in>gînT>tbîieI. MITOLOGIK?>-rb, adj. Kare are ranorts kîs Mitologia, qe n,int> de ea. M1T0L0G1SM8, s. n. Sislenrb milologiki». M1TOLOGIST8, MITOLOG», s. m. Mels-qe vor-beinte, skrie ini esulikb mitologia. MITRALLIADb, s. f.Desk'brkare a mai msltor* tandri «rniilbte ktt mitralie. MITUALLITi, s. f. Gislcle, bbk^uî de fer* ho se bagi> tn Un». MNEMONETIK8-rb, adj. (gr. ixvTîjAovtxbv memorie te/viq arti>). Arta, lskrs nrin kare se noate jji-nea minte qeva. JMNEMONIK'b, s. f. (gr. memorie). Arta d’a înlesni memoria; metoad'b nrin kare qineva 'iui formează o memorie foarte lesnitoare; adj. Kare ajati) memoria. MNEMOSINA, s. f. Zeijja memorii. MNEMOTEKNIE, s. f. Arta d’a înUri, d’a k&ittva mi d’a n&tri memoria. MOB 430 MOBIL'']),* s. f. kol. Lukrurile trebuincioase nentr* I a li o kas’b galant'b îrmiodobit'L. MOBILIAR»-'!), adj. Miinkbtor», karc uriveuite l* ■ tukruri miinkhloare. M0BIL1SA, v. A face un» ce a se miiuka; a noroi l un» ce stxtbtor». ;M0BIL1SA{|IE, s. f. Mimkare; învoire nrin kare o | avere ncmimkhtoare se face inimk'bloare; nor-ţ nire a unui mo ştiutor». MOBILITATE. s.f. (lat. mobililas). Mimkare, înlesnire d’a se miinka; skirnbbciune, nestatornicie. ?MOBIL»-'f>, adj. Miuik blor», kare se inimkb, mer~ | ge de la un» lok» la altu; ncstalornik»: — s. trunul» kare se mimkb. ^MORALITATE, s. f. T. de Log. Felul*, kin^i ; . d’a ti d’a se afla în iiinn/i>. MODAL»- adj. ?\ de Log. KondinionaU, »n>r-^iaits; mc iirivenite la kin», la fel», la maniera de aii ele. MODELA, v. 7\ de Scut, A face din m>mînU sa» din cearb, figura, modelul* unui obiekts; a da o fornvb ekstcrioarx; fig. a notrivi a regula a lua de model». JMODELARE, s. LLukrarea aceluea karemoddeazx. MODEL», s. n. Izvod»; lukru dc imitat», de urmat* M0DENAT5RT>, s. f. T. de Arxitec. llronor-gia, notrivirca ciubucelor* unui komim*. MOD, 431 \îODIKJÎ-T), adj. (lat. modicus). De mila nrejj* rre însemnaţi: de mijloki. MODIST8, s. m. f. Kare se uine de modi»; kare faqe sas vinde lskrsrî de modb. MOD5, s. n. (lat. modus). Kins5fel*, inanien»; me-toadi». MOD8LA, v. (lat. modulari), T. de Mu#. A forma kînteki d&in» regalele artei masikale. M0D8LAIIIE. s. f. (lat, modslatio), T. de Mus. Skimbare de toni, trecere dela sn$ ton* la alt-s nentr» a varia kînteksli. M0D8L1>* s. f. T. de Arocit Mrbs«n> de nro-noruie, de notrivire ks kare s h .servi» d'a noimi nurliile «ne! zidiri. MOLAR5. adj, Kare uine de masele: s, m. rm»sea« M0LEK8LARS, adj, lIe nine de moleksle; formaţi din niolekale. M0LEK8LL, s. f. llbrtimki, foarte miki» din kare se komnsne sns korns. MOLINISM8, s. n, Sistenn». îmv'birbtsrh religioasi» a lsi Molina mi a iiartisaiiilori si»I. MOLINISTS, s. adj. Martisani allă molinismslM. MOLAX8, s. m. Horn» Maxomctană, kare. kîuds se tnkim» se sse ne învblitoarea geamiei, M0L8SK1), s. f. T, de Jsf, Nat. (molucae), Nsme *ie se di> la animalele de mare, la vermi karî n’a* uiirsl suinei# (nreksm skoM). r . „ I • MOL. 432 y '' * fSl0L0S6, s. m. flinioră de vers» de^ trei silabe langî, ilOMENTAN5, adj. Kare j|ine ana moment*. o klini. .s- M0MENT5, s. n. Minat, klini. MOMIE, sC f. Iran» Imbilsimit* la Eginteni velu. IlOMS, s. m. Zeal* glamelors, all» rîsarilors etc. IfOINADTj, s. I. Fiini|T» simnli din kare se nretiu- P di ki se alkitaesk» 'ncle-lalte fiinge. M0NAKAL8. MONAXALft.adj.Kilagiresk», de ki-lagir». MONAKISM5, MONAXISM8. s. n. Kilagirie. -4 MONARXIE, s. f. (gr. |/.cvsc ana, apy;o aatorilale). Gavernal# anal stat» kîrmait» de o singari nersoam». MONARXIKjS, adj. Mc nine de monarxii;.- MONARXÎSM8, s. n. Sistemi a narlisanilor* mo-narxieî. MONARXIST8. s. m. Hartisans al* monarxiei. MONARX8}s. in. Aaela kare are singar* naterea MONARK8)saveram. in tran» stal»; kinetenia anei monarxil. MONASTIK5, adj. Ministircsk». MONEDTî, s. f. Bani de metal*. ne kari se nane marka uiri. M0NETAR8, s. m. (lat. monetarius). Anela kare îngrijemte d’a se faue monede; adj. lJe s’atinge de" monede. 28 433 MON. MONIIJ1E. s. f. Dojenire urkiik-!. din narien mi$Î Kfi iskoiiâ. MONIOMEROS8. s. m. (ut. y.yr^z mu. y.izxz konu). Animala k& mu sinufttr» konu; nmnole anei konslelaiiii. MONODAKTIL8, s. n. (or. deget*).j 8nă fol do neiiitc din Mei abdominali. j MONODELF&. s. n. (o*r. ’^ivzz. ics/şb;). N»iue' mo so (1f> la animalolo kari iiriiinoskâ întreaga desvoltare în nînlOMoio marnei lor». MONODIE, s. f. Kîntaro mo so kînti» kt> o singuri» vom o. MONOFAGIE. s. f. 5n lei» de sbrb Moare kare se haiea odăii» do Egiiitenî în onoarea Im Nentsn#? mînkare toi» din HMolain» fol» de bttkalc. MONOF1LL8, s. m. (gr. ;zsvs;, şjaasv foaib), Se zi’mo de kalbiiftlti florilor» Miei nlante, kare.e* format» de o singorb b?»kaii>. MONOFlSISMfi. s. n. (ur. -j.i'K;. cj-*.;, natîirb'). Dok-triirb. sisîenn> religioasa a Monoiisiiiitilor». MONOFISISTft. s. m. Ifartisan». sektator» kremtin» kare ns reksnouitea deki'U nsmui o nalisr l îm Isss. Krist. MONOFTALM8, s. m. Flenite kare are nsmalsni; oki» înmijlokîsl» frcnjjiî. MONOGAMIE, s. f. (gr. jjlovo;, ^d\ioq nsnU). Starea aqelttia kare n’a fost» înserat» dekît» nsmaj x MON. 434 odati»; T. de Bot. klasi» se deosibeaskx literile ininiale aile nbmelbî. M0N0KL8, s. in. 8n» fel» de okeans kb bn oki* MONOKOLl, s. m. ni. lîonoare Afrikane kari se zi'ie, kx n’avca de kîU bn» nimor» kb kare alerga foarte ibte. MONOKORD8, s. n. (gr. jjlovgc, '/cpS*;. knardx) Instrument» de mbsikx kb o singbrx koardh. arin kare kbiioanitem» legile vibranibnilor» senarilor*. MONOKOTILEDON8, adj. T, de Bot Se zîmc de nlantele kari a» seminije kb bilă singbr» kotiledon». M0N0L0G5, s.n. UIqem> în kare bn aktor vor-bemte singbr. MONOMANIE, s. f. (gr. jjlovc; singbr»; p.ax’fj Ibntx) Dbel», lbnti» singblarb de doi oameni. MONOMANIE, s. f* 8n» fel» de nebanie kaasatx de osingarx idex fiksx *ie stxnîneiute ne nx-timarnS; natimx. M0N0M8, s. n. T. Alg. Mai mslte kbantitxui ne desnxruite nrin semnb nlas» sas minbsS. 435 MON. MONONAGIE. s. f. Durere de kans, kare okîsrn. o mikv narte alsl MONOJIETAL8, adj. T de Bot. k« o singari» netali». MONOIIOLS, s. n. (lat. monopolium). Drents, nri-velegiSMe st> di» k^iva d’a vinde, d’a fa^e ne-gou» n«mal ell» singur» k« oare kare marfa, MONOIIOLISA, v. A fane «ns mononols, a im>r- MONOIIOLA, gini vînzarea «net mtrft, nrodttkt» nsmal ne seama ksîva. M0N0SILABIK8, adj. Format» nsma! din silabe MOINOSILAB8-rb, adj. s. T. de Gram. (lat. mo-nosyllabus). Kare are nsmai o silab^ MOjNOST1X85 s. n. Enigramim» sas inskrinuie din tr’sn» singsr» verss; kristale a ki>rora basi» are o înniiraire de feţ|e. M )NOSTJL5* adj, Komitass din tr’kns smgsrs stils. MQNOTELISM8, s. n« Doktkim», sistema religioasa a Monotelijjiiors. MONOTELlUl, s: m: nl. (gr. pivo<;, OeXto). Sekta-torţ kreuitinî karl n’admitea tn Isss Krist dekît* nsmal o voinj^. MONOTI118, abj: (gr. pivoq,turco; tins). De «ns singsrS tins, MONOTONIE, s. f. Cniformitate san^ndoarn» de tonarl, renetiftie l«ngi> tots de aneleaiul tonsrl de aneleaml ide! în vorbire, înkîntare; fig. «ni- I MON. 436 formitatc mare în stils; manieri» d’a Ini tot# în ■ ‘ . • tr’ună felă; totă aK»alitatea Meiul monstru- ^ osă; nouiturt; lukru grozavă; neste masuri» în felul» sT>ă. MONSTRtfOSS, adj. Me ijine de monstru; noMită grozavă; formată înkontra reguleloră natureî; kare e fbkută ka o iaznvb. MO^TANIATS, adj. Muntean»; sub. Membru din i nartida Montaniajjiloră, în timnulă renubli«en p Framieze, karl susuineaă renublika, iui o nereaă ku sta>ruinuT> mi ku înfokare. ^ jlMONTANlillTl s: m: ni: Sektarî, nartisanl kremlin! kari sc zbieaă kb sîntă mc! mal virtom! din’tre oameni. |iONTFER]Nl>, s. f. 8n fel# de dana» a kir»î mimkare e de 6 în 8. |îONTGOLFIERl), s. f. Aerostată, balonă aflată de \ Montgolfier. 437 MON. ^JftONTÎERB, s. iu. Nsme qe se di> «nsî insnektor 4 de saline. MONTBRT*, s: f: Semn8l» ne kare se aridik* sa» s»nts iisse tansrile; îrrrnrcsnarea bskT>îiilor» »nei marnine; natală nsumei. MON8MENTAL8, adj Kare sft> în reface kî> monumentele, ne se atinge de monumente; nn>reu» dsrabil». MON5MENT8, s. n. (lat. monumcntum). Senin»; statae n»bliqe fhkste de arxitektsri» sa» de skslnt»n>, ridikate in memoria vre snciîicrsoa-ne strBlBuite, sa» a vre anei fante însemnate; zidiri nsbliqe; mormînt»; skriere qe iiine m»!t« timn», M011S8, s. m. 8nă fel» de kîne ks nas» skart». kîrn». , MORA, s: f: Tr»m> snartiati» komn»sT> de 5, 6 sa» 9 sate oameni liberi, mi dela 30-60 de ani în etate, M0RABIL5, s: m: Maometan» kare Faqe nrofessie de mtiingT» mi de sfinijenie; Religie singsrali-kT>, n»snikT>. MORAI/L, s: f. (lat. dela mos-ris obiqeiă). Illtiin-ya, doktrina obiqeisrilor», nartorii etc; mtiinija kare di. regali qe trebae srble armeze inima, vGinţţa'ka'S’B ajjangT> la virtate; skriere asanra aqestel mtiinije; dojenire, mustrare. MOR. 438 RORALISA, v. A fuMc reflekjiil, skrierl morale; a R fane morala kaiva; a da novi»ţjMrI morale; a în- li- dren ta moravurile. iHORALISATORtt, s. m. adj. Kare moraliseazi», di» * tot» datina novi>!j&irl morale. ^MORALISAyiE, s, f. Fanta d’a rnoralisa ne Mine-va, d’a fane moral», d’a da mor alb. MORALISM^, s. n. Efekltil», ressltatsl» Moralei. MORALISTE, adj. s. iii. Kare skrie desnre mora-1t>; kare o nossedi». MORALITATE, s. f. Karaktensl» moral» aii» tmeî nersoane; moravurile, nriiminicle sale morale; reeflksie moral a; în ijeIeştii» moral» al» snel f'a-bsle; ksalitate morali» MORALE, adj. (moralis). Kare nrivruite la morali», ne nine de ca; konform», notrivit» moralei; kare învaiji», nraktineazb morala; kare nti se nrnene nrin simnsii din afari» ni nşmaî nrin înijelegerc; stsb. ntitere morali» a orn<sl; ten-dinrn», anlekare snrebine sa» snre ri>» a omtiUî. MORAV8, s. n. (lat. mos-ris obiqei»). Obinei», nrbrav». MORBIDĂ, adj. T. de Med. Kare stb în relauie kti vre o boal'b. MORBIF1KE, adj. T. de Med. Nrbiinîsitor» -4 de boali», MORBOSE, adj. BolirbviMios». MORBE, s. n. (lat. morbusj. Boali,. MOR. 439* MORDAT8, s. m. Kreintin», kare, mai nainte fiind maxometan», se în toarne din no» la maxometism». MQRDIK5. abv. în tr’fin» kiris infiink'btor», kfi nizrcn> MORGAN!), s. f. Lsinim» ne srb vede noantea lfiindfise drent» o fantoma; n«me we se db gnel zîne, «noi firsitoare. 'M0RIB8ND8, adj. (lat. moribundus). Mfirind», kare e anroaie st> moar>. MORMONÎ, s. m. ni. Geni8ri grozave, kari 18a forma animalelor» nelor» mai feroce, mi kari inşii iras Mea mal mare friki». M0R0S1TATE, s. f. (lat: morositas). Fire Migdali» kăalitatea, karakterfilă qelfil moros». M0R0S8. adj. (lat. morosus). Nctajiiiosă, nifidat» la fire; sfim>rat», nosomorît». M0RS8, s. n. vezi Morav». MORTALITATE, s. f. (lat. mortalitas). Moartea finei kîtT>ijimî mari de oameni, de dobitoane, etc. kari mor» foarte iste de ancam! boata; kondiiiia fiinneloră sfingse morjiiî. M0RTAL8 adj. (mortalis). Mfiritoră; de moarte: nrininfiitor» de moarte, kare adsne moarte. M0RTIFER8, T. de Med. Kafisator» do moarte. M0RTIFIANT8, adj. Kinsitor». adfikilor» de sgm>-rare nentr» fină om» k« sinifibire. MORTIFIKA, v. A faqe ka karnea s^ so faleh mal frageti»; a’mi ki>sni, kinfii konifil» nrin nost», nrin bi>trM sa» nrin alto kanoano; nrin mortifi-kaniî etc. MOT. 440 ţr IjORTlFIKALJIE. s. f. (lat. mortificatio). Amorijire, k starea k^rnel kînds e si>se strine, sl kangreni-f■ seze; kin^irea kornalM;. fanta li’amî mortifika : korrusls; kins; sxnxrare, d&rere mare morali» sas fisikT». MORT8AR8, adj. 'le nrivemte la nomna f nebrr, la nogrebania mim morts. MOSAIKtt, adj. Heijine de legea Im Moisi;-s. n. lftkrcS ii>k^ts de netrbiele mini, sas (fe bnile de sinalts kolorate, karl IrnnreMiîndisse mi no-trivindsse formezs ni iute figMi. M0SAIST8, s. m. Kare fane mosaiks. 4. MOSKEE, s. f. Geamie. MOUII5S8* s. m. 8ns fels de animal* karedi» îsns narfsms frsmoss. MOTETft, s. n. llsalms, stixs sas alte versari latine naşe ne note mi kîntate înBiseriki. MOTIVA, v. A arbta, a da motivele nentr» karl s’a Fbksts or! s’a ziss neva. M0TIV8, s. 11. Gat de Ia molum. mimkats)* îndemn*; kisvints; nrinim> minik'Ltoare, îndemin»-toare, kare fane d'a nriimi nineva neva. M0T0R8, adj. s. in. (De la nart. Im inovere a mimka kare e molum). MimkLtors, nel ne fane st» se miiuue neva. îndemrrhtors; T. de Med in Midii karl f’aks ase mimka korn&Is. MOTR14E, adj. f. miiukLtoare; l'orua 111 o Ir ine naşterea miiukxtoarri». M8L. 441 , MOJJIONA, v: Afaqe 6 K&âjţie. • MOJ1IE, s. f: ilroiiisivere mo se fane tnvre o adunare deliberanti de «nsl# din membri; rnim-kare, lskrare d’a mimka. MOÎJIONAR8, s. in. Mei uc fane vre o mo {ţie. Al OZ ARAB 8. s m. N»me ne se di kreintiuiior# din Snania, karl se trag» din Masrl mi Sarasini. M8MILAj|jjj^OS5, adj. .Kare konrinde zeami klei-oas.i; konrinzitoare de nism. M8FTI8, s. m, Kan&l religii maxometane. ■M8K0S1TATE, s. f. Zeami kleioasi de natura msMilorS. flegmi, irnsnt. M8LATR8, adj. Om niskKt din »n negr# mi o Efrrorieanvsa# din tr’an Eşronean# mi o neagn M8LT>, s. f. (lat. mula). Katîri. M8LIEBR8, adj» (dat. wuRer). Ecmeesk* maeresk. M8LTML8, adj> ^ iţi*#.$11 Wfcmir ikare se MSLTUILlKAv v. (lat* imrltipReare). A limsljp, a kremte an naimr; a In feluri. MSLTÎIILIKATORS, s.m. T. AtU. Imalţiilor^.^ mir ka kare se tmaluemte alt»; 2\ F.fa. âii-narals komiiss# din o maluime de fire înmirate ne mosor, ini kare servi a îmalţji forua magnetiki sas elektriki a karanijilor#. MSLTinLIKAyiE, s. f. Imalsire. M8L1WALV8, adj. s. m. T. Ist Nat Skaikh ka mal înalte kojl. RrCNIMIlIAL1TATE, s. f. Kornsl f»nkiiiotîa^§oris* I nisniqiflâlî; sfatsl orbinenesk#. ffi s fMBNIMinALR,* adj. (lat. municipalis). Me nriveui-I te Ia lok&itori ansi oraiuă,' tfnelkommsne, anei l niri; korusl nHsnininaU, kornal fankiiiona-rilofă însiruinaijî k.s administraiiia anei kormnane-McîJVnnnitS, s.n. Orauiiă în kare toni lokaitori a-veas anelcani! drentari. iMîSNlFlHENJJ'b, s. f. Foarte mare dinii m ie. |M8NIUIE, s. f, flrovisie de tot mo trebse la o ar* inie. la nsrtarea mim resbelă; ctc. ■■M8R1ATIK8, adj. Anidă — 8n fel de ssbstan-U’b kare intri în komifbsiijia siri. M8Srb, s. f. (lat. muşii). Zeitate; ni. Illtiînijele frumoase mai ka seami noesia; fig. insiiiraţ|ie noetikT», imagina ijie a anal iroet», genială &efc ^M8SE8 s.n. (laLmusaeum). Loktfte aude Seadfeisltf mi se amez# lskrBrile, iirodttktele mtiiniieloră iui argilor* frumoase; lokă xotirît» nentr» înr-vigiUra loră* j M8SEGGR AFIE, sX(gr. p.ooa?ov mase*, Ypa, s. f. (gr. yat^'O- 3P- -'kar¥ $re$id3 fintînele uji rîşrite, NAIVITATE** s*v f. Nevinovi>i|ie, simnliqitate. NAIV8-1), adj. Natural»; h»n> viklenie, simnl*. NAKR5, s. n. Materie albă iui strblaqitoare kare kbntMiieiute interior» snor skoiqî. NARMIS5, s. m. N»me nronri», om» amorezat» de figsra sa. NARKOTIK8, adj, Kare adoarme. NARRA, v. (lat. narrare). A novesti. NARAUIE, s. f. Ilovestire. N.UWAL8, s. m. 8n fel de neiute de mam NAS: 444 ■ Me uine de nas«;^ mfodîfikats [ NASAIA, v. A vorbi ne nas». ^NASAIARD8-rb, adj. Kâre vorbeuite ne na&. 'f* NATAL5-T>, adj. 8nde em»sk«U, lokals naiuteri. NAT5RALISA, v. Âakkorda, ada «na! slreiiiâdren-t«rile naUrall alle «ne! ui»r!, aîrmn>mînteni. NAT8RALISAJJIE, s. f. Lskrareade a natsralisa, ■ îmnxmlntenire. NAT8RALIST5, s. rn. lIeI ie e anlekat* la Istoriea-Natarah». NAT8RAL8-fI>, adj. Me e al natari, firesk#; qens e artifmiais, konformS obÎHeiKl»! konunans. NAT8RrJ>, s. f. (lat. natura). Adanarea tetelor# 1«-krsrilor#, kar! komnans «niversals; «niversali-tatea genste! 8man«; legile d«ne kar! se g»ver^ n^ anivessl. NAUIE, s. f.(lat. n»tio de la naşei, a namte) Lo -k»itori «ne! u&rri, «n«l stata, trbind s«b apelam! g8vernimft)t$. NAHIONAL8-rfev adj, Mea *ie e !n enteresal na-Iji!. garda-, tr«m> ne soldaţi», nenh>tits, kom-n»s* din qeti»îienl NAUIONAUTATE, s. f. Adunarea karakterelorka-r! konstiteesk* onaţţie mi o deosibeuite de alţi» najjie. ' NA8FRAG18, s.. n. (lat. naufragium, deîâ riavis, korabie, mi fraeta, rsnt#). înnekarea, sriarge-rea sneî kon»bil. adj.1 nrin nas*. * 4# ' NAV: NABTIKB-Iî, adj. He jjirie navigauie; ; NÂVAL5-T>, adj. Me nrivemte la nlstirc, la ko-rbbiile de r'hsboi#, ne mare. NAVrb, s. f, (lat. navis), Korabie, vag, ,NAVETT1>, s. f. Instrsmenţs de ijes'btsrt. NAVIGA, v, A ultiti ne ain». NAVIGATORI, s. m. K'bl'btoriî ne mare, kare a fbkst k^kbtoril m*Ite. NAVIGAU1E, s, f. K'Ll'btorie ne am>. NE, N8, negativ, kare na e. NEMESSARlB-b, adj. (lat. necessarius). Foarte trebuincios#, s. trebsnmos»; kstie k» ma! msile • la-krsri trebaincoase adesea, NE^ESSITA v. A. face st> fie neqessar». NEMESSITATE, s. f. (lat. necessitas). Ţreteinuri> nU l&krşrile trebainnoase yiejjn > v NEFA5T8-T», adj. • Zi,.. ..-Zi.-^te doli$ gu1 de triste-jp wkotit'b de nenaro^it^ zide odUrn». NEGA, v, (lat negare). A tegMisi. NEGArnV5-T>, adj., Kare ekşnriirrb, aratrf> o l’b-gbdtfire; T. Mal. ksantiti>jjî negative, mărimi kontrarii mărimilor nositive. NEGAJJIE, s. f. Lskrarea de a tT>g*dai. ' NEGLIGEA, v, (lat.negligere). A m avea îngrijire, a ne’ngriji. ifNEGLIGENJJ'B, s* f. Nelngrijire. Y NEGLIGENTB-T), su NeîngrjjitorS, kare n'are îngrijirea ksvenit*. 446 NEGOCIA* v. A fane trafiks; a trata desqre o a-fanere ks qineva. • NEG0liIANT5-l>, $. Mei ne fane negog*. i rNEGOJlIAjiîE, s. £ Negustorie* Iskrarea de a ne-, gouia. NEMESiS* s. f. (gr. vs{xscr4a)? xm> indignă). T.Mit Zea kare înfrîna natimile, rbsnh>tea fantele bane mi nedensea ne nele rele. NEOGRAF8, s. ni. (gr. vscs nos, YP^şstv, a skri) Kare vrea a înlrodane, sa» a iiriirnio noT> ortografie kontrarie ks nea obimnMtT». NEOLQGIE, s. F. (gr.veo$, \6rfcq> kavînt) întrebfc-ingare de termeni noi tntrebsingare de vorbe vekt într»n sens nos sas difFerită de nel vekî». NEOLOGIKS-lb* adj. Me gine de neologie. NEOLOGISM^, s. n. Obiqnsinirb de a Mfebsinga ziqcrî eksnressiî noi. NEOLOG8* s.Kare întrebaingeazT» zineri noi. NEIIT8N, s. m. T. Mit. Zesl marilor. NEREIDTj.s. f. Nimfa, Zîm> de mare. NERY8* s. n. (lat nervus). ni. Koârde albiqoase kart sînt» rxsnîndite în mai m»îte nirgi ale korn^l»i nentrs a servi de kondaktori la sensibilitate mi la miinkare. NERVOS§-T>, adj Me gine de nerve, NE5TRALISA,v. 5T xţm A faqe o sare s* nâ fie niqi aqid niqi alkalins. fig. a mikniora, ă * n»la, a nimici NE5TRALITATE, s. f. Starea *qel»I «ie nsseame-stik'B în disn»tele altora. NE8TR8, s. f. (lat. neuterniql »n» mii alt») kare n» ia narte la o l&krare oare karc. T. gram. s n Kare n»e ni«n maskslin» niql feminin, v. n. verb» kare n’are komnliment» direkt». NIKEL, s.n. T.Miner. rim. 8n fel de metal alb. NITR8, s,n. Sare formaţi» din a*iid nitrik iui oksi-gen sa» notaşi»; basa nraf»l»l de n»uikvsilitri> NIVELA, v. A mi>s»ra k» nivela; a n»ne în nivela, a k»inni>ni »n lok, »n nlan. NIVELAjJIE, s. f. L»krarea de a nivela, de ano-trivi sn« lok» k» nivela. NIVELÂTOR8, s. m. Kare nivelează. NIVELT», s. f. (laţ. libelum). Instrsments k» ajutor» ki>r»ia se kanoamte daka »ns lok» e ori-, zontals; starea »n»î nlans orizontali. N^MST), s. f. A nătra Isiii» akalendar»l»t ren»-1 dlikan. (21 deqembre-19 ian&arie). NOBIL8-T), adj. (lat. nobilis). Kare nrin naiiiterea sa sa» nrin alte konnesit se afta în o treanti» mai înnalti» dekît» qel aljjî oameni. NOBLEţ|rI>, s. f. K»alitatea de nobiU. NOKT8RN8, sas N01IT8RN8, adj. (lat. nocturnus)-Kare se fane, se întîmnH nOantea* NOMAD8-1), adţ, Kare n’are o lok»injp> fiks*. NOMENKLATOR8j s. m. (lat. momenclator). Kare se ok»ni> k» nomenklatsra »nel uitiinije. pOMENKLAŢ8Rl>, s, f. (lat. nomenclaiura^ Kolr I lekijie, adunare de zicerile întrebsmjjate aeri-I tra a însemna differitele objekte alle irnel «M* :. injie sa» arte; adunarea zicerilor» karl kormmi »n» dikjjionar». N8BT>, s. f. (lat. mibes). ]\7&ors. f-N8DITATE, s. f. Golbiisne. desnoiere. N8I/b, s* f, Nimik; zero. NULITATE, s. f. Desfiiniiarej nimicire. ;N8MERAL8-rb, adj. Kare araU litte- rile namerale în uilrele Romane. >N8MERAR8, adj. (lat. numerare). Kârl a« k«rs« ; legiaitS; s. ban! gata* JN8MERAUIE, s. f, Arta de a nrfcs^ra, de; a sokotl, nam^rare. N8MER1K8-T), adj. De namere. ;N8MER0TA? v. A nane nt>im>ră. &- JN8M1SMAT8, s, m. Kare ksnoawte NamismaUka. |N8MISMÂTIK8*-rf>, adj. (gr. vop.wpa, sa# lat. nu-F. mis, monedi/). Me nriveiute la metal», la $ bani vekî. s. mtiiima kare învaijx a k«noamte metalele, bani yeki lN8NK8nATI¥^>, adj. (lat. nuncupare, a deklara). Ş , Kare s’a fbkaU d#rn> formalie*>nUe «aerate. s. m. Ambassador, sol al Hani. 1(8NI)1NA,LT>, adj. v^5i ;ţn kare se fo«iea tîrg$v d$-ne kalendaraU Renablikan*. : N8njJIAL8~T>, adj. (1^ nuptiae). De n*nt%. 29 m t. 40 :N8RIliTBIVL, | s.- f. XraitT>, ]S5TRIT5iri>> j N5TRIME, s. f. Boitor iVSTRIMENTb, s. n. Xraivi>, m;tre&». N8TR1TIV8-1-. adj. Kare mrtremte. xrbiieinte. 0AS1V1TATE, s. f. Lene, trmdi>vif\ 0ASIY8-rb, adj. FT>n> treaba, lcneiuti, ţrindavă, kareAi’are treaba. OBEDIENJJIî, s, f. (lat. ebedientia). Askaftai%. 0BELISK8^ "s. n. (gr. 'bfizXicrkoţ). HiraniiÂi>, / itio-7fement8? în rrati-Y kol^Ktţ în forma anei ‘'feîri- OBftîfef A, v* (lat. objicere, a aranka din riaintb). neva, a da oninia sa în kontra ariei uro-ndsign oare kare; a g'i>si tfri de a ke Wîlne la o nronosigie la o nrinini». OBJEKTIY8-'I>, adj. Kare nrrvemte la m obfckiY. sa» sta» fii relagie ktf dîris&l*; stiklb—, întoarsa kxtre objekts. OftJEKJîIfi, & i îîrftihkirea ke g^seiiftc ^ftîeVâ de a se onnsrie Ir b Atron^tiefe. li- o Aefbre oare kairfc. ^ ♦ GBJEKT&, s. n. (lat. objeetiun), Tot# sa» la vlaga qivilă, făgădsiâiă; zanis», înskris» nrin kare se îndatorează qine^va'de a. laqe qeva. ;--l? OBHGATOM5-T), aăj. Kare are nsterea de a o-bliga dană lege; îndatoritor*. OBLIGAT5-/b, adj. Datoră nentrs seva, îndakmt». OBLIKtf-T), riiezinii», înklinată, strîmb», karmeziu/. OBLIK&ITATE s. f. Inklinagiea *mi nlană, linii» OBLdNG5-rb, adj. [lat. oblongus]. K» m»ltă mal lângă de kîtă lată. MMBOLSj s. n. [gr. £60X0*]. Dinar», o monedă veke. £>B£>EDE, v, [lat. obsidere], A îmnressra, a me- I dea îmnrej«r», .OBSERVA, v.: [iaty observării. A băga de seamă a l»a aminte,; a îmnlmi qeia qe nreskrie vre-o autoritate, ? QR SERYARlţJ^Tk, Se se noate băga de seftim ' ODSEfiVATQR^-oar^ afii. Kare bagă de kare ia aminte. - vsvuwîo <■ 45* OBS. OBSERVATORI5, s. n* Zidire fbkuU într’adins* nentru a fa^ie b'Bgiri de searm» astronomine. OBSERVARE, s. f. Lukrarea nrin kare seîmnli^ neiute Mea mc este nreskris» de lege, de regula, de kunouitiinjjT>; băgare de seaim>. OBSESSIIEf's.f. (lat. obsessio). îmnresurare. OBS1GNA, v. (lat obsignare). A neMetlui. OBSK8RA, v. (lat. obscurare). A se fntuncka, a , laMe întunerek»; a se înkide. 0BSK8RITATE, s. f. Inivneqime. OBSK5H8- b, adj. înlanekoss, înkiss, nosomortU. OBSTAKOL5, s. n. (lat obstaculum). RedUn» a-nevoinjj'h, îmnedtkare. OBSTINA, v. (lat. obstinere). A se InnisnvMiiî, a :fi-'1ţtdi>rbtnik8, a nu se îndunleka. OBSTINAjlIE, s. f. IndTjrbtnrae, neîndunlekare. QIÎSTINAT8-1î, adj, rînd^T)itea6l^^ sie !nd*njpkat», j^ftaHi«^xot’Tbr^--^w;- 4 .. "OBJIINE, v. (lat. obţinere).^ A dobîndi, a okuna, a «ine, a m»stra, a onri. OBT8S5-rL, adj. (lat. obtusus). Mal mare de kît* uns ungi» drent», unghi» tewit». (i)ITB, s. f. (gr. o>8|) kînt»). La Mei vekl noeim» lirikT» fbkuU de a fi kîntatT»; noeim» în stanjie; kîntek» snre lauda kulva; ODIOS8,-oasT». adj, SrîMios»* nesuferit», n£ntakut». ODOARE, s.f. (lat. odor). Miros»; simjjul mirosului. ODOBANTS-^ adj* Mirositor». ©D0RAT8, s. ii. (lat. odoratus). Ţ:Fi*UoL Sifn^ \1%U iirin karq* miroase vieţuitoarele.' GDORIFERANT8-7i, adj. (lat. odor miros* ferre a nsrta). Kare rbsntndeiute mirosă frumos»; mirositor». OFFENSAj v. (lat. offendere). A insulta, a atinge, a ssm>ra, a necinsti. OFFENSANT8-rf>, adj. Mei qe sMn>n>, neqinsteiutc.' OFFENSAT8-1», adj. Insultat», sam>rat*; atins» moraliqeiute. ; • OFFENST», s. f. Inssltb. ataktf la ninste nrin fante sa» vorbe. OFFENSIY8-T), adj. Kare atakx, lovemte, ni>vx-lemte tnttî; kare ins^ln, neqinstemte. 0FFENS0R8, s. m. Kare neninsteiute, iimltb. ' OFFERI; v. (lat. offerre). A da, a d'i»r8i; a tn-fb-gima neva k»tva; a nronane. OFF1MIA, v. A slsji la biseri^; a fa*ie servbfi». a îmnlini o datorie. • OEFimALS-lî, adj. Osblikats, deklarats dune for- f mele legii. OFFIHIANT8, s. m. Hei «e offiqia». OFFimNT>, & f. Loktflft, kamera tn kare lakreazb artistsU, meseriauislă. OFFIHIOS8, oasT». adj. Gata de a faqe vre-o slajb'b, îndemînatika (nersoana offiqioasx) anlekat’b de a faqe serviqisrt; > OFFIHI8, s. n. (lat ofiqiuBâ), Servitiift, slajbv, f»n- kftie} u^remome religtoafs^i stotef letargie, datorie a viejjiî omenemti, a somet'bţjiţ qivile. OEFRANDl^ ş. f. (lat. offerenda). Jertfa; yeia ie înfbilimeazi» cineva lm Damneze», sa# kmva; dar» qe di» kmva, snre a*i arida resnekts, devotament». OGIVAL8-1, adj. Arkadb, boltf> de tereasti% kare se sfîrmainte în kolgă în angi». OGîV'Lv, s. f. T. Arxit. Arkadb, bolti» kare se termini» în sngi». OXLOKRAJilE, s. f. (gr. &x-Xo<; mBlgime; xp*To<;, gtfvernemînt»). 5n» tel» de gsvern» la kare nm-terea este în mina nononstaî de jos». OKHIDENT«, s. n. (lat. occtdens). Ariss»; nsntol» kardinal»; »nde an&ne soarele; nartea emisferi kare este snre anss». - ' OSSWBWTAb^T^i Re 4a a?|tss& (^MITAL8-Ţ>, zţk ŢiAnmt %ia «ie nrivemte la nartea de din^naiTOt a ban al st OKKASIE, s. f.- (lat. oecasio). Imnrejnrare, nrlJejs, întîmnlare. • 'toKKASIONA, v. A nminsi qeva, a da nrilejs. 1 OKKASIONAL^rI>, adj* Kare di» nrilejs, di nmini. OKK8LT8-Tvadj. (lat occotUis), Asksnsfc, a kiraia ka&s>,eşto este ask#n;rb> - ^ OKKSÎÎA^jv,. (l&fc ^mipa^e >o A ginea a konrinde an» siiagi» de lok* sa» de timn». a lokxi-a fi * AatrsnrnosU oare-k^ . a da de Itfkrs, QKKŞţlAÎJlE^ s. f. îttdeielmwe, lskrs la katfc.fe îndeletniqemte qineva; konrinderea militari» a ş-nei qetbi^ij a mei ijwi, a anal konrinss oare-kare. OKK5RENT8-fa, adj. lniininlr6ior« kare se mlîmnb>. OKSID, s. n. T. Xim. Kombinaijie de korni simnli' ks oksigen». OKSIDA v. T. Xfon. A transforma in oksidfcv 0KSIGKA7). s. n. T, Xim. Gaz inkolorS, foate voare un* odoare simula iulri* in komriîsnerea aevslsi atmosferik», ixebttiiwieş» rt\s«fh>ri mi . arderi;-snals diu urinMUiieie anei. -m>rtatîţ de alt»is k^ o ut» trente, k» ortţs tob&rî^ mai ssss sa» mai jos»; stanul, de ont*-vemrî. 0KT0G0N5, vS. m. T, iieom, Kare are oul» sngişri. OK5LAR5-1), adj. (lat oculus). T. Ana & Me uri venite la oklş, este a!U okialsi. OLFAKTlV8*^,**fidjy- T. Anat *Io nrivemte la miros», este alţ^ mirositei-. QJbFARŢ^ ■»•.; otfaetiis). Aiiros». : QMGARXIE, S::.i)i..-(gTfv-oXr/îac* HKuin»; erpX^y ketw-mandament»). G&veri# la kare u^terea s^ver^n i> % ou. 4m- ‘ astorilatea ise afl b în ublitiile’ sns! nuKS nam%r& de nersoane. OLIMfiiADT), s. f. Snaţi» de natrs ani între jo~ kurilc olimniqe. OLIV5, s.m. Măslin^ arborele kare nrodsne măsline. OLOKASTL, s f. (gt\ oXcţ, tot;-7,outo, arz). Sakri-fmis nrin ardere la Evrei. OMEGA, s. nu Mea din urmi» litera a alfabetului greqeskii; sfirurit», Alfa mi Omega: InqeifBtelfc mi sfiruiitul*. OMELIE, s. f. (gr. cp.iXla konversajiie). Esnlikaţia Evangelieu vorbi» ku vorbi». OMISSIE, s. f. Lbkrarea de a omilie. OMITTE, v. (îat,omittere). A uita, a trbqe Meiu ku vederea, a nu fa^e sa» a nu zke uem mo trebuia si» se fâki», safc sv-se-zitiv^ OMMA®% s. ii. ResHektSy vendraftn. -OS®îiB$$'(nu 8nr ffels de trasor! foarte *inarl i kare umbli» nrin oramiele nele mari* mi la kare cineva ntatouite foarte nuţins. OMNinOTENJi'L, s. f. (lat omnis, toatv, potentia, nutinţa). A Iotă nutinţ*. OMNinOTENT8-T>, adj. A toU nuternikă, kare noale toate; kare xotxrainte toate; (se noate zise numai desnre Dumnezes). OMNIVOR8-rb, adj. (lat omnis, tot; voraire, a mînka). T. Xaol. Kare se nutremte de substanţe vegetale mi animale. OHO. mi OMOGENITATE, s. f. Kaalitatea, înstwuirea ;te kr&lkf omogen#. OiMOGENS-T), adj. (gr. o^oq, assemenea; -{i'Ku gena). Kare e de aqeamî natsrb. OMOLOGĂ,-oagT». adj. (gr. o^b;, Xo-fo;, ranortsY T\ Geom. Se ziqe de laturile karî, în figurile alkbUite de linii dreiite assemenea , se koresn midi misirii» nsse îimirotivx la i>ngi«rî deonotrm;. komiraraijie între m>riiile assemŢbirbtoare; analogi. OM0N1M5, adj. Karî ai aq&lgjm nanie k& toate ki> sînt de natart diflerit'B. OM01ILAT5, s. n. 3T. Fisiol. Os# mare uii Urtiti la nartea din d^rbti a ambrei. OM5MID5-T), adj. Omorîtor# de om». ONDT), s. f. (lat. unda]. Val# qe se ridikb ini se lasq» în ana miinkati» de vîntert 0ND5LA, v. A însene a faq.e snde, vatark a se artmka vaterl, sa# a se faqe în forma valorilor*. ONOfiLAJJlE, s. f. Mimkare în forma valorilor# mimk'btoare. ONNESŢITATE, s. f. Minste; iiotrivire k« virtatea, k« qinste; bani» kaviinuT»; omenie. 0NNEST5-T), adj. Cinstită, virUosăr; kare este konformăA» qinstea, k# virtutea; drent», fi»r* viklenie; de treab^. ONNOARK, s. f. [lat honnor]. Hihste, glorie, stima qe ad«qea virfctea, talentele; virtutea, nrobitaţe* ksrxgie, kastitatea; nşrtare b&in>, de h>adats: v sentiment* de virtute; fan{T>, de veneraţie,, de resnektă. . ONOMATOHEE, s.- f. (gr? lvo\x drent leafb, nia-t:K..ktiiva: noşţs, litl«. (^ORIEIK^'-r'I), adj. K$re faqe onoare,, qinste; fig. for* leafi». ;.r;,y- OflAliECA1;^5v ^ ^ .• 0% epasttasj Int^efeqpne, Inştiiiiirea şuti! }tikr& de. a ntitşa ţreqe Umina nriutrîivstiU; timbra, OlîAKft-'R, adj. înttinekosS; des»; ambro##.. OIIERA, s. f. (iţa. opera). Hoerm> d^amatib, ko.m w>s'i> de a se kînta în ţeatrti însoîiitT> de masik l. OIIERA, y. CUd operare)- A l»Kra, a faqe, a si>vlr-aiii a nro# qe«, owk$r# effekt». * 0!lERATOR8,-oare. adj. Xirârg* kare fauconeranii. OlIjERAyiE, s>,l (laţ. operaţie). ■ JUkrarea, miel . 8nei kare ltikreazi» dme natura : şa nentrs a nrodti.qe $n eftckţs. MIINIA. v: A'mf spsne nxrerea, a^Diî da vot»ts in vre-o adanare ass&nra «nsî liskrîî nssă in dezbatere, în deliberaţie: 9IÎINIATR8-1>, adj. llismxlareţs. îndxrbtniks. EMHNÎE, s. f. (lat. opmio). llatere, vot»5 glas»!* mc dî> qineva desn're onriqinx datxîn qerqetare. Di'UBlVi, s. m. (lat. opium, dc la gr. Jrcbc sfckă). ; Afion», »n« fel» dc bx»txn> ameţitoare. Oifl'fORTSNITATE, s. f. (lat. opporlunitas): în-Stfinirea lakrşlttî kare se Intîmiilx la timnă mi ^ lokă iiotrivit»; nrilejă b^nă, favorabilă. OHHORT5N5-ri>, adj. La timnâf notrirîtfc, la (dkă notrivită. 01in0SANT8~rjb, adj. llrotivnikă kare setmrioiri-venite nrotesleazx. / ' l OlilîOSITS, s. m. îtti'notrivire. QftlTOSlJpE,s. f. (lat. oppositio). îmiierîifeare, obs-takok nedik,t,q-'e o nersoanx nane la *Vnrlsfcrs. OfHÎRESSIA, s.'f. (laloppressio). Anxsare, assnrire. Oi IIREvSSlV8-rb, adj. Kare anasx, as&nremte. OliHRIME, v. (lat. opprimere). A aiixsa; a aftttnri, a ssnarîe ne qineva la qevafc»&ilmqhy'k« naiecea. OIÎI18NE, v. (lat. opponere). A ’ iisne tnnotrivi;1 a n#rue ană 4»krv astă feis ka sx fakx iredtkx qei«l lalt»* OIlTA^v. (lat. optarej.  alege din dox sas maî nifrtte Iskrml ne nwle noaie avea îmnre$#i> 4ii onTi ^ ■ OjlTATrVŞ-'L, adj. Kare eM^riini» o noftb, o dorin^. OliTAJIIE, s. f. (lat. ^ptatio). Dorinjfb, noftb. OHTIIHj, s.f. llltiinixa kare trateazi* desnre işmi-nb mi desnre legile vederi; sistema kare eks-iirimi» natura iui kombinarea kolorilor. OHTIMISM8, s. n. Doklriirb a Filosofilor karl zi-k« ki> la mea aqeasta e uea rnal barrb, OH^LEJNyT), s. f. (lat. opulentia); Avere mare. OII8SK8L8, s. n. 8vragi« mik. OfI8, s. n. (lat. opus). Ltfkrs; nianVb; avragi*. , trebiiinixT). ORAK8L8, s. n. (lat, oraculum). Rbsiisns&l gîni ’iiiî înkinaias ki> ririimesk de la zei. ORAŢIE;, s.n. (lat. ora ti o). Diskarss, kavlnt nro-nangaţitde uineva în vre o înuirejsrsre. ORAL8-1?, adj. 4e se formează în gân»; din garb. ORAN08ŢANG8, s.vm. 8n fel de majmauT*. ORATOR15, s. n. *îe y,ine de orator*, ne urive-uite la dtnşsl; lok de r&gbuisne. ORAT0R8, s. n. A'iela kare komn&ne nronan^b diskarsari în nsblik». ORBITE, s. f. l.Astr. dramul ue fa»ie o nla-neU; T. Fisio. ga«ra în kare e nss okisl. ORDINAR8-T), adj. De rînd, de obinte, obiMinsit. Mea Me se întîinnli> adesea ori. ORDIN AL8-7>, adj. Kare detcrmineşz/b ordinal, k&ve nrivemte la rîndi; TXiram, N smeral % nurir&r kare aratv rîndul, s:e: «f doi- ^ tea, al treilea etc. fORDINE, \ s. (lat.ordo). Jlorunki; rînudeali^&is*- ORDINS, ) qinlim», ekonomie; lege, reguli; rang; komriariie religioasa, de kavalerie; kondi&ietreanti i ORDONA, v. (lat. ordinare) A norunqi, a da ordin, a komanda; a nreskrie; a nune în rîndui-ali, a ameza, a întokmi. ORDONANŢE, s. f. (lat. ordinatio). Disnosigie, ordin, amezare ku rîndueali. * ^ OREOGRAFIE, s. f. Deskrieft a mumiilor. ORFAN5-7), adj. (gr. 5p?avb<;). Eonii fiFB niriniijf. ORGANIE8-T), adj. Kare i|ine de prgdn*.< ORGAN1SA, v. A da nirftildr unu! korn*{ disno-sijjia ne'iessar^ nentru funkiiiele la kare este determinat»; a întokmi, a regula; a uni organe-le unu ku alt». 0RGAN1SAT0R5, s. m. Kare întokmewte, nune la rînduiali, nune la reguli. ORGANISAJJ.IE, is.f. Mijokul* nrin kare un* korn* s’a orgariisat* 5 konstituţjia unul stat* , unul a-iuezirnînt* nublik* sa* nartikular*. ORGANISM8, s. f. Kualitatea lukrului organisat*. ORGAN5, s. n. (lat. organwm; gr. SpYocvcv instru -merit*). Tlarte a kornulu! kare înnlineui te oare-kare slujbi trebuinqioasi sa*/ folositoare la viagi; fig. Ilersoani /kate se slujemte uine-va snre a’wl deklafa v^itt^ele . salte* famv Mineva sn* l&kr»; »n fel» de m»sikx la katoliqî sure a uine akomnaniainentfi kîntetarilor»• ORGT>, s. f. Organ», »n» fel» de instr«metil» de in»sikb; lok»î» »nde sînl-8 amezaţc organele tn biserikv ^ ORGII,. s. f. ni. Sxrbblorî la ael rrfegîfll în onoarea Zeslsî Bak»; benjî br osnejje; netreuerî skan-dalpase- / ORGOLIOS5,-oaş.b. adj. Mîndr», kare are inîndrie. 0RG0LI8, s. f. Cgr;#6py4^ noflesk» k» ner^bda-* re}. Mîndrie, trufie, semej^ie; sentiment» no-* bil» uu înalt», kare ,di> k»iva înkredere d#fle merit&lă kare indemneaz'b de a’uil in&fj merită de a fawe l^kr^l inarl j iui ,î^4^f|ţte 4a fekr»$ ORIE$ŢM<8-rb, adj. Σ$re, ^^••de./^iient^.vde-i£j*B'htifr9 tkare Ipk^^te ^nEe r$$, adj. IlriroHivS, kare n’aremqi fină model»; singfir# în felşk si>»; kare e model» 1* »nel ^koniî. :şf jMa^fişkrisşls dinţii» ial» kortfrakv telpr», ală traktatelQr«raktelQr» m a altoră skripri; nersoaan» kxrua Lş’a skos» .nortretste. ; sk8t* într’o i|ârif; re,- ri^mîntcaiifc. 7 ■ : ORIGINE, s. £ îiiMenstfcl», #n»î liskr^; sni^a «net ’ familii; neamals, vina anei nanii; etimologia‘a-noi ziceri. J0RIZ0N5, s. n, (lat. horison. gr. opiţu îh'brgi-nesks). Ifartea ueraial kare disnare d’inaintea * okiloră nomtri, «ude ni se nare kr> se koiifandi. • aer «Îs k« n^mint«ls: linia anei a kare desftftrte «ier«l8 de ii%mtntă: jj| ' ' ^ORIZONTAL8-rb, adj. Ilai‘iiRW k« onzonM»." iORNA, v. (lat. ornare). A tirinodobi, a îrrtrsrîitfseţia. ORNÂMENTB, s. n. (lat. omametitum):" nodfrafo’i>, înfrsm«seij,are; nei-u 40 îiMiodobetifte safc slajeiiite siire tnfr«m«sepii3. fig. %ia m<5 fffqo- "onoare: d^ inxrime ^nel ţi^rl, «naîfcekols, «ne! familii. OROLOGERIE, s. f. Loktda «ude se faks $as se vînds orologe; arta komerjpl&f k» orologie. " 0R0L0GI8 , s. n. Hasomiks, mam hn> kave aralx orele sa» le mi swb. ORRIBIL5-T>, adj. Kare ad«ne orroare; foarte n>«; foarte nenlT>ksU; de smsimîittafs. ORROARE, s. f. '(lat. horrdr). Snaimi», groază; lakrs ttenh>k«(g* «rît*. :AHer d’a k«ltiva grMirii.'• - 0RTIKSLT0R5 ,-s. -m. ^'3^1^'toe se okfcirMkş gT^diwfle>^s»rfe"£l4nfti^Sfeilft|Ai>â «Ha de:'d grădini. -a ^ - ORT. ORTODQKSIE, s. f. (gr. drentă; 8d§^ kre- dinî|T>). Dreanfr kredini^, nravoslavie. ORTODOKS8-l>, adj* Drept*'kredinqios*, nravos-lavnik*. 0UT0G0NAL5-T>, adj. T. Geom. Ks ttngisri dreiite, kare înkin»emte isngisrî drente. ORTOGRAFIE, s. f. 1\ Hram. Arta de a skri într’o liint^ zicerile întokmal dane regalele a-mezate, a le skri korrekt*. ORTOGRAFIK8-T>yadj, Me nriveipte la ortografie, qe este k» ortografie. QS4ILA, v. (lat, oscilare). T. Mehan. A se legăna, a se kh>tina; se ziqe mai k» seaun» de limţm. qeasornikalşl. OSHILAjaiE, s. £ (lat. oscilaţie). Miiukarea alter-nativi , legănatei* 9 balajparea limbel qeasor-niktthsî. , - OSEMINTE, s. ii.*nl. Oasele sn»! fenoSaU, oase de oameni morul ft»n> karne ne dînsele. QSIFIKAIJIE, s, f. Formajjia oaselor*, nrefaqerea anei sabstani£e In os*. .. OSI1EL8, s. n. Vezi otel*. ^ OSIIITALIER8-1), adj* Bine nriimire. «nde nri-imeiute qineva osnitalitate. OSHITALITATE, s, f. Hriimire de streini, de h>tori tn kasT>, la masT>. OSTENTAIJIE, s. f. (laL ostentatio). Fad*, înglm-fare, naradi». OST. 464 OSTDE/s. f. (lat. hostia). Anafon». OSTILITATE, s. f. (lat. hostilitas). Vr'Bjinxiiiie. dsnmrBnie, atak». 0STIL5^T>, adj. Yrbjinawis, dsiumans, atingxtors, îmn8ngr&tor$. OTEL8, s. n. Lok8iniii>, kasx îmnodobitx; edifhis întokmits ncntrs vre-anS stabilimente nîsbliks; kase mari. In kari trag* voiajiori, ki>h>torl. OYARI8, s- n. T. Anat Matkt de kare stas 4 linite o«le la vieusitsarele kare fak» os'B. OYAL8-T>, adj. Rotonde, în forma oaliti. OYAUIE, s. f, 8ne fel» de triumf» mal mike la Romani; cinste. ne adake mal mslte nersoane «neî nersoane bitînde în nalme. OYID8KT8, s. n. Loksl ne «nde trek* oale la naserl. OYIIIAR8-rL,adj. (lat. ovum. o»; părere) Animale kare fak ost. 0V0ID8-T), adj. (lat. ovum, os; gr. eTSo^formi) Kare are forma oalal. OVOYIVIITARB-T», adj. (lat. ovum, vivus, părere). Se zine de ovinarele ale ki>rora 05T> sekloqeske în nînteqelc femelei, fak nai vil. 30 II. HAMIFIKA, y. A înnwsi, a face nace, a re-statornici nacea, a notoli torbon>riIe. UA4IFIKAT0R8 s. m. (pacificator) îmm>cioitor fi-kcdor» de nace ;adj. kare face nace. UA4IFIKAIjIE, s. f. (lat. pacilicatio) îmn*cioire, restatornicire a m>ciî. 11AMIFIK8 adj (lat. pacificus) Ilacnik», iobitor» de nace; liniiutits, astîmm>rat». HAGINAÎJIE s. f. Nonrbrsl» felelor mei kT>rjjî. IIAGINT) s. f. Faua oneî foi de xîrtie 1IAGI8 s. m. Nobil jone kare.se alH slojind» linge* on» nrinij» lîngv on» îmnbrat 11AXIDERM8 s. rn. adj. T de Ist Nat (gr. rar/oegrosime t^rime, Sspixa nele) Dobitoace Kar! a« nelea foarte groas'b, tare. HAIR1E, s. f. Demnitate de llair»; feodi» la kare se adc>oga vrednicia dc nair». MAIR8, s. m. Titlu de demnitate. Se zicea de vasali cel mari aî regelui. Akum se zice de medulari kamerei kari avea» nuterea legislativa d' îmnreun'b ku regele mi ku kamera denotaţiilor», mi kar! era* ne viaijb. 1IAKET8, s. n. Legaturi». 1IAKT8, s. n. (lat. pactus). Invoiah*, legxturx, kontrakt». IIALADIN8, Domns, senior» kuragios», brav*, m* galant». IIALANKT), s. f. întărire fi>kista>. kx stoborî, na-^, ri asksiiiul mi lîngi> al ni iui ks vîrfsrile în sssă. IIALANKINS, s. n. 8n fels de jeii«P naU *ie ’ls noartb oameni ne smeri mi în kare se nsne ncrsoanele însemnate din India mi Kina. FI AL AŢIN 8 s.m. (lat. palalinus) Titls de vrednicie m-întsl», îirovinniea sm>I nalatină ÎTALEFRENIEK5 s.m. Slsgb kareîngrijeintede kai V flALEOGRAFlE s.f. (gr: rcaXsb; vekkv, Ypaşstv a skrie wtiinija skricrilor# vekI,memlem«gxU de a descifra IIALEOLOG8 adj (gr. rcxXsbe, veki»; /bvicc, dokt vorbitori). Kare vorbemte dsirb maniera antiki, IIALIATIV8 adj. Kare este nsmaî nentrs kît va timnă. flALÎFIKAIJIE s. f. Lskrarea dea intT>ri sn« lok* ks nari. IIALIMRSEST8 s. m. Mansskris» dsm» kare s’a mtersfi skrisoarea ’ ka s'b se skrie din no». 1IALINGENESIE s. f. Renaiutere, namtere din no». ITALINODIE s. f. întoarcere îndrentare de cea-ce s * a zis»; fig vorbire bsm> desnre ceva desnre cineva kare a vorbită rc>s mai nainte. IIAL1N0D5 s. n. IIoenrL întrs cinstea zxmislirriî nrea ksrateî Fecoare. 467 UAL. llALISSADrI>, s. f. jjarkă, înkidere ks nari, k# slsni nîm> în m>mînt#. UALLADI5, s. n. Stat»a Minerveî, nekare Troen* o krcdoa k1* e kT>z«tT> din qer# ka am>rbtoare a Troeî; iig. or#-qe kcziiusemte minerea m>zirea îsnft! U.kr#. lfALLÎAl[IE s.f. Tidritfire asksndere, desvinovi»î|ire a KnM Iskrs rt#. IIALLID8-rL adj. (palidus) Galben, searbăd#; slab#. I1ALLI5 s. n. Manta de Iîm> albi> semănaţi» ks krtfMÎ negre mi bine ksvintate de nana kare o trimite arxieniskonilor snre semn# de vrednini-a lor# IlALMET'b, s. f. llodoabi) în forrm> de iranze de ftniks. IlALMIERS, s. m, Finik#, ksrmals. HALMIÎ1ED8, s.(lat, palmipes). Ilastri k» niqoa-rele late ka ale gîmteî ITALMOSKOriIE s. L Ginire damt nalnitaijiile kor-n&laî sa# alle nalrneî. HAL OARE, s. f. (lat palier) G^lbeneal* serbeze-ah>, veuitejire, n'tlire. 1IAL0MBIN5, s. Marmsrb albi> de lante* JIALIIA, v. A ninxi. JIALnABILS-T), adj Ilin^iqos#, kare se simte nrin n^ire; fig. învederat#, laminat#, tarat# nALIIEBRAL5-X, adj. He se ijine de gene. ifALIIEBRAJjlE, s. f. Klinire dcasT> din okl. JIAL. 468 ITALnEim, s. f. Geam». JIAL UITA v. A se bate inima foarte iste, a svîkni flALfilTAJJIE, s f. Bbtaia, mimkarea iste a inimn? a oare-kbrei in>r?iî a korn»l«î. nALHITANT8-rI), adj. Kare se mina». sc bate. svîkneuile foarte iste. IIAL5DAMENT5 s.f. ftns fcUdc mantale o nsr-ta kavaleri mai nainte .ne de assnra k'bmbuii de fer». IIAL5DOS6-T), agj. Moiîrlos*. riAMFLETB, s. m. Brouisn» konrizideare de Isk-rsrî nolilbic sa« satirice. HANAME5, s.n.Dokloric, leakc ks kare se krede krb se vindikt» toate boalclc. 1IANAG15, s.n Drentn qe'U nlbtemte q inova rtro-nietemslsî sncî mdarî nentră a avea voe si» lege nonil akolo ka st» rmnînne ghidi» jirsetc. HANDEKTE, s. f. ni. Adunare de okbrîrl fbkste de veki j«riskons^lîil romani, kxrora Jnsliniuns Ic dede mierea de legi. IfANDESlON.lS • s. n. (lat. pandemoniurn). Sala konsilislsî demonilor*. lIANDtfRS, s. m. Soldau sngcresk#; fig. om» as-nrs, iste, ri»stiU. IîAj\TEGIRlK5-fL, adj. (lat. panegyricms). K»vtnU usbliks, vorbe, sure landa ksiva, mai ks seann» în onoarea Smjjilor». 469 JIAN. ITANEGIRIST8, s. m, (lat. laudator). Kare faMo nancgiriMC. UANELLENION8, s.n. Kamen> elektivi» tn Gre-»iia liberate, formate dc denstaîji d’ai nonor&lm. HANKARTb, s. f. T'bbliiji) ne kare se skrie qeva ka si se nsbliue, ka si> se faki> k?5nosk«tc. IIANIF1KAJJ1E, s.f. IlrefaMerea materielor» teinoase tn iiîine. I1ANKREAS8, s. m. T. Anat 8nă fel* de gin-dmro», kare aranki» în stomak» «n» fel» de zeann», ka ask&inat&hl. JIANKREATlK8-rJ>, adj. Mc jjine de nankreas». 1IANLEKSIK8, s* n. (gr. tot», Xect*;, vorbri> termen»). Dikijionară konrinz'Uor» de toate vorbele mi lolusj&iele &neî limbi, ka st> însemn, toate fiinijele, ka si esnrimc toate id-cclc, toal% sentimentele. I1ANOMIE, s. f. (gr, xav, tot; vojao$, lege). Ad«-m>t«n> de toate legile. ITANORÂM'L, s. f. Tabloă mare Mirks-lar* ame-zat asiei ka nrivitor», kare e în Mentrs st> va-z'b obiektele ka din tr’o înnhlţjime; kslie ks mai malte tablouri merite k?s okiancle. IIAÎSSOFIE. s. f. înuclenMi5ne nniversate. HANTEISM8, (gr. 7;sv, tot; Oebc, D-ze»V Sistema aMelora kari krcd kb total, aniversai este D-ze» Î1ANTE0N, s. n. Temnl» konsfmjiit tKtalor zeilor mi bT>rbaj;ilor mari. HAR. 470 IIANT0GRAF5, s. n. Instrument* nrin kare se noatc konia or ne desen* feri» kunomtiniia artei. flANTOMIMl), s. f. Arta de a se, eksnrima numai nrin gesturi fen» ajjstorul vorbiri. IIANT0FIL8-rJ>, adj. s. kare iubeiute tot*. J1AN5RG8, s. Kare fane tot*, kare este îndemî-natik* la ors-ne. 11AIIILT>. s. f. Kbm>tîiu de nerv*. HAniLARI8-l>, adj. Kare konrinde nanile, nARA, v. A gi>ti a îmnodobi. v f IIARABOLTj, s. f. (lat. parabola). riildi», alegorie In kare se konrinde un* adevăr* mare. IIARAB0LIK5-rI>, adj. Kare are forma unui na-rabole. IIARAHENTRIK8-rb, adj. 5nu ne kare sedenxr-teazi) mi se anronie de un nunkt* în timnuri tot* dauna egale. IIARAD1S8, s. n. Rai*. HARAD0KSAL8-rL, adj. Ki»ruia ’î nlak* nara-doksele; ne uine de naradokse. I1ARAD0KS1>, s. f. (lat. paradoxum). Hronunere în kontra iibrerî de obmte nriimite; nronunere uiudati»; nronunere ekstraordinan» dar* adevăraţi». IIARADOKSISMQ, s. n. Figuri» de Retoriki» kare sti> întru a aduna în aMellam* sujet* atribuuii foarte kontrarie una alteia. 11ARAD0KS0L0GIE, s. f. Abus* de naradokse. HARAD0KS0L0G8, s.m. Karenronunenaradokse. 471 IIAR. IIARAF0N1E, s. f. Konsonann/B kare ressiti» din ssnete differite. HARAFRAST), st f. (lat. paraphrasis). Eksnlikagie întinsa a «n«î tekstă, sa» a trad»kliterale. 1JARAFRASŢ5, s. m. A«lor» de narafraste. HARAGOGrf>, s. f. T. de Gram, Adăogirea «nei litere sa8 a «neî silabe la sfîrmitsl» «ne! ziqerl. 11ARAGRAF8, s. n. (lat. paragraphus). O narte a «nsi ksyîntă, a «ns! kană; semna fbk«t* astfel» (§). IIARALIIIOMENE, s. n. ni. Titli> qe noarti» «na din knbrgile din kare se komnsne Biblia. IIARALMST», s. f. Fig«ri> de Retoriki» kare aminti» l«arc aminte as«nra «nai objekt» nrefbktn-d«se kib ’\z treqe k« vederea. RARALLAKST», s. f* (lat. parallaxis). 71 An(r, 5ngi«l qe se formează din doi* linii drente trase din qentrs «net stele: «na din qentr« in>-mînt«b! mi alta de «nde se faqc observare. HARALLEL1), s. f. T. (*eow. De o notrivi» de-n^rtat^ de o alţi» linie în toata» întinderea el; komnaraijte între doi» nersoane sa» l«kr«rl. 11ARALLELISM5, s.n. Starea ado tlinil «arabele. MARALGGISMÎJ, s. n. (lat. paralogismus). Ra-ijibnaments, ksvîntare greinits nroveniU din nemţi imji». 1ÎARALISA, v. A sh»bxnogi: fig. a sh»bi, a im-nedika, a onri în lakrare, a nestralisa. ORT. 472 IIARALISIE, s. f, Slibmogie; neBtralisare, îm-îmn»ijinare mare de sentiment», de nstere. IIARALITIK8, adj. (lat. paraliticus). Slibmogs. I1ARANIMF5, s. m. Nsme qe se da laGreqivekl sltfjbamslirî kare nresida la o nanti. 11ARAFIET5, s. n. (lat. corica) Îm>li,n>t5rb de ni- ^ rntnts, sn» zid» îinnregi»rsl» anei qetiijî; zid» mik» ne lîngi sn» nod» ka »n« fel» de nar-maklîk»; rezimitoare. IIARAS1T8, s. m. Lingi»; nlante kar! krcsk» ne-ste altele iui se xrinesk din s#bstanţja lor; in-sekte karl triesk în vieu»iloare. I1ARAT0NER8, s. n. Vergea de fer askKijiti qe * se nsne ne akonerimc ka si attragi trosnete iîARAT5~rI>, adj. Gitit; îmriodobit. IIARHIMONIE, s.f. Ekonomie nrea mare, sksmnete. 1IARENXIM8, s. n.3Fr. Anat. F|esit#ra din kare se kormitfne fikaU, majjele etc. HARENES1>, s.f. Kftvîntare morali. IlARENTESb, s.f (lat. parenthcsis). Vorbi, fra-si ks înjxelesS differiU în mijloksl altei frase, mi kare se înkidc nrin semnele: ( ). 11ARF8MX>R1E, s. f. Lok» ande sînt narfomsrUe.. J1ARF8M8, s. n. Miros nlikttt, aromalik*. 11 ARIA, v. A se nrinde a faqe nrinsoare, ra-iniuiag». HAR1ETAL8, adj. T. de Bat. LiniU de *;nx 473 fr&kt»; nl. Oasele karî formeasi nartca ssne-rioarb uii laterali a xîrneî. HARIETAR5 s. m. (helxine). FRanti kare krem-te ne mreiiî. HARIi, s, m. nl. 8n« fel» de jsdekitorî în tim-nsl» de mijlok», ai suzeranilor» feudali. IIARISILABIKB, adj. T de Gram. Zbieri karf as în toate kassrilc tot» anelami nsrnir» de sil-labe. IIARJ8R8, s. n. J&rimînt» ininninos», strîmb»; kilkarea fox. riARKT), s. f. T. Mit. Ursitoare; tie-kare din qelle trei zeiiie karî toniea, demna iui trbia li-rsla" viejjei omslsi. IIARKEÎ8, s. m. SnaiiiaU, loksl» konrins» de skasnele jKdekitorilor» uii alle avokauilor»; — table de lemn», kare Ibrmeazi nardoseala »neî sil*, odil.— dainKinea. IIARK8, s. n. LJark»; dismbravi; lok» înkis* k* manii» snde nask» boi. IIARK8RA, v. A alerga în koane mi în kolo, a stribate, a trene în fagi. IÎ ARLAMENT8, s. n. Adunare obiuteaski; nelle 2 kamere în Englitera, kare îmnreisni ks riga a» nsterea legiuitoare; alţi dali în Franca: kzrtea înalţi de jissliijie. 17ARLAMENTAR8, adj. Kare iirivemte ia, kare jjine de narlarnent»; •474 -flfâK. IIAKNAS5, s. n. Msnte din Fetida konsfinjjiU l&i Anolo mi Muzelor*. IIARODIA, v. A fu mc o riarodie. 1IAROPIE, s. f. (lat. parodia). Imitajjie komiki» a unei skrierî serioase; skriere în versuri fikuti duin» o ulii snre al skimba înuelesul*. IIARODIATÎS, s. m. Meii» mc faMe narodie. 11AROX1E, s. I. Enorie, maxala kare jjine de o Biseriki. ÎIAROKSISM8. s. n. (lat. paroxismus). T.Med. Tiuuiul* Meii* mai gre* all* boalei. JlAROI/b, s. f. Vorbi; darul* firesk* de a vorbi ;— Kuvînl; voe de a vorbi. IIARONIMtf, s. n. 1\ de Gram. Zicere kare are ranort* ku alta nrin etimologic sa* numai nrin forma sa. IIAROT1D1), s. f. T. de Anat Gindura ameza-ti lîngi ureke. IiARRlHIDS. s. m. (lat. parricida). Omorîtor* dc n ir in ni. UARTIDS-T), s. Imncrekere, unire de mai multe uersoanc kontra altora kari a* un* interes*, o irbrere konlrarii în stat*;, xolirlre, determinare; uarte. IIARTIMI1IA, V. (lat, participare). A se îmnirtx-iiii. a lua uarte: a se interesa. I1ART1RI11ATOR8, adj. flirtam*, kare ia narte la *icva, se interesează de Meva, 475 IUR. • JfARTIMIITAJlFE, s. f. îinm>rtT>inire, nartea ne o ia nine-va la ncva. HARTIK8LARÎSA, v. A faue kxnosksU arcvbrsn-tele snel nriwinî, sncî jntîmnHri; T. de ju-ris. A îmvinoYiQi, ini a osîndi ne »n»I# din tre mai mttlţji kari a» h;at» narle ia o kriin'h. HARTIK8LARISM8, s. n. Egoism», iubire do sine. 1IARTIKCLARITATE, s. n. înînrcjurarc nartikala-n>; ann>n>n!-ttl8 sne! nri'iinl. ele. HARTIK8LAR8, s. adj. (lat. privalus). Singsr». de sine; în narte, în deosebi; deosebit» de î\H lskn> : ekstraordinari», nitfdat». HARTIK8Lrl>, s. f. lh>rlimki>, narte mikx:— T. de Gr am, m>rn,i mini dc ksvimU kari ns se sk-imb*. HARTISAN8, s. m. (lat. fantor). IHrtinitor», ka-re este de îiarlida ksi-va. J1ARTITIV8, adj. T. de Gram, Kare arat*. o narte dintrian» tot». IIARTIU1E, s. f. Toate m>rnile sneî komn&ncri mssikale: îmm>rnirea sne! ki>riii. HARIJIALITATE, s. f. Ilwtinire. 11ARÎIIAL8, adj. lh>rtinitor», kare antrb, snriji-nemte ks deosebire o m»rere, o nartidi»: -kare se InlîmnH în narle, kare fawe narte asii m lot». TfARYENL v. A ajsnge la skoiU; a se îrrhlua la cinste. II AS. 476 IIASKINS, s. Veke statue niontiti» la Roma, mt de kare se linesk# skrieri satirice:— fig. glu-meii», kuragios#. 11ASKINADT», s. f. Skriere satirik^ linitrb de statua Ilaskin#. IIASABIL5 adj. Kare trezie, se «oale nriimi; bini-mor#, de sufFerit#. 1IASSAGI8, s. n. Trecere, drum#, loks ne unde trene nine-va ; uliqioarc»; — imtiqik'b dintre skriere. JIASSAGER5. adj. Trekblor# kare nu se onreut-te la un# loks, kulidor#. 1IASSIBILITATE, s. f. Kualilatea uelul ne este na-sibil»; simuiqiune. 1IASSIBIL8, adj. Simninios#, kare e sunss#; la na-limi, la suferinije.— JIASSIONA, v. (se) A eksnrima ku natiinx mov*; a anrinde, a interesa într’un kin# în kît# sri» a-jungb la natinvu de anrindere nentru nine-ya. 11ASSI5NE, s. f. llatinrb; ori qe miuikare mare a sufletului: suferiniji»,, anlekare mare ini înfo-kaU ^tre qine-va. IIASS1VITATE, s.f. Starea unui suflet# nidimitor*. 11ASSIVS. adj. Ilitimitor#, suferitor#: T. gram. verbs kare araţi» ki subjektu nxtimemte, sufere. JIASTORALtf, adj. Me ninc.de ^^sto^ă. 477 HAR. HASTORALTj, s. f, BskatT> detcatrstn karc ner-soanele slnt» m>slori. IIATERNEL8, adj. IHrinteskă. MATERNITATE, s. f. (lat paternitas). Titl», stareţ kalitatc de m»rinte. HATERN8, adj. (lat paternus). Me esto alia ta-t'id&I. 1IATETIK8, adj. Kare iniuikT> natimile, ating'btor, trist», întristător». 1IATOGENES1E, s. f. Originea, înneiiBtBls boale-lor». 1IATOLOGIE, s. f. Traktat» asanra nat Brii, ka«se-lor» uii sirnntoamelor» boalelor». li ATENTE, s. f. înkT>liiT>minte k# o dsngă de fer» ne talrn» ka să al&ncMe ne giain». 1IATRIARXAL8, adj. Tot mc nrivemte la Flalri-arxl ad&kîndK-ne aminte de simnlitatca lor». UATRIARXAT8, s. n. întinderea i|in*>UlM s&nas» la sn» îialriarx». HATRWIAN8, adj. s. Nobil» karc se trăgea din familiele senatorilor» întokmile de Rom»l«. IIATRI4IAT8, s. n. (lat. patriciatus). Yrednîuiea de natrini»: ordin» de (nobili) natriMienî. 11ATRFII8, s. m. (lat. patricius). Titl» de demnitate mc a» nsrtat» nobili intrînd în imnerisl» Roman», mi anoî în alte jjerl. TIATRIMONIAL8, (lat paternus). Kare ijine dea-verea nărinteaskă. HAT. 478 1IATRIM0NI8, s. n. (lat. patrimonium). Avere rinteaskx: momtenire de la nrbrini|î. IIATRI0TIK8, adj. He ijine de natriot»: »nă «ie fbktft» natricî. flATRIOTISxMiS, s. n. Iubire de natrie. 1IATRI0T8, s. n. Qm» kare’iu! isbeiute natria. HATRON8, s. m. (lat. patronus). Ain>rbtor&, o-krotitor»; slnUl» alte kbrsia narne 'te noarU qine-va, kT>r»ia este tnkinatb o biserik'b, «n» oram», o iiarb: kanate ^n»î amez^rnînts. IIATRONAG18, IIATRONAT8, s. n. (lat. patro-natus), llrolekjjic, anxrarc. IIATRONAL8, adj. (lat. patronalts), !Ie nrivemte la natron». IIATR0j\tI!HIK8, adj. Nsmc kornsn» qe a# toii! kîn,î se trag» din aqelaml tata. ' TIATR8fIED8, adj. K« natrs niqioare. 1IAUIENT8, IIA4IINTE, adj. R^bdidor», karc sufere amteanta I& răbdare; m>timitor»; s»b. Om» osîndit» la moarte: T. de Xirur. II l-tiinain», kare sufere o oneraiiie. nAUIENUrb, s. f. ltabdare. * IIA8IIERTATE, s. f. Sirmie. nA8ST>, s. f. Odixm», reirass». HAVAGI8, IIAVIMENTS, s. n. (lat. pavimentum) Kaldarîm», nardosire k» netrl IIAYID8, adj. SnajjiosS. IIAVILI0N8, s. n* 5ns fete de korts m>trate ks 479 RED vîrfs; steag»: kasi» de jjara fbksti» nentra a netreqe kîte-va lan! akolo, foiiuor», kîouik». IIEDAGOGIEj s. f. (gr. 7ca»oaY0Yta). Edakai^ianea kremterea koniilor». REDAG0G1K8, 4e uine de lledagogie. J1EDAG0G8, s. m. Kare îmvain» koni! mi Ingri-jemte de kremterea lor». 1IEDANTA, v. A îmnlini ra» datoriile de rektor» în kolegiarf. IIEDANTERIE, s. f. Termen deinjarie nentrane-dagogi: aer» nedant», dorinul de eksaktitate de slraînniqie în lakrarî miqî; manieri», eradiijie nedanti». IIEDANTESK8, adj. Kare seamini a nedant», qe se ijine de an 8 nedants. HEDANTISM8, s. n. Aers, karakter», maniei de nedants, nedanterie, IIEDANT8, s. Termenă de injarie nentra neda-gogl : — kare efekteazi» dy& se arata înviijat», kare are ton* de sanerioritate; kare doreuite malt eksaktitatea mi stramniqiea în lakrarî mm mi a sanane ne aljji la regalele sale: limbat». IIEDERASTIE. s* f. întrebainijarea bieijilor* în Iok* de fete la desfrîm>rile kaiva. IIEDESTR8, adj* (lat pedestris). Kare kilitore-mte ne jos*, statae nedestra kare înfiuiineazi an om ne jos». IIED. 480 nEDIK8LT>, nED8M5L7^ s. f. (lat. pediculus). Koada kare ţjine floarea, foaea de fhmzi>. J1ED1MAN8, adj. Dobitoks mamifer* kare are de-getsl» nell» marc de la niqioarele din deosebit» de nelle-Ialte; la kare ni'iioarcle Ie setvesk de mîinî. IIED0METR8* s. n. Instrument» k» kare §e irr*-soan> dramurile. IIED8NK8LAT5, adj. T. de Bot. Kodal*. HEGAS8, s. ni. (lat. pegasus), Kal» fabulos» kfi arini;— konstclai|ie sententrionaH. IIEKTORAL8, adj. lfe se uine de nenU, mo se noarti» ne nent». IIEK8LAT0R8, s.m. Fartf, xoţjk de bani nsbliMi: IÎEK8LAT8, s. n; Fsrtimags, xoţiie de bani n«-blinî. HEK8LI8, s. n. Avere strînsb de o nersoairi» ne seama sa, ssb urotekjţia alteia. IIEK8NIAR8 adj. B^ncsk«5 ne arc înklinarc ks bani, kare strb în bani, în interes». FÎEK8NIE, s. f. (lat. pecunia). Bani, moneda. 4 IIEK8MOS8, adj. B^nos», kare are msliţî bani gata. I1ELAGOSKOII8, s. n. (gr. TteXoYo;, mare; ocoîcw, nrivesk»), Instrument de ontiki» snre a' vedea fondsls mirii. IIELASGI, s. m. Loksijoril uel nrimitivî aî Gre- 31 481 ' IIEN.V v HELER4N5, s. m. (lat; peregrinus). Xagis; kv l'btor», streină kare merge a visita loksri vekl. HELERINAGlS, s. n. (lat.' peregrinatio). Agialîks k'hHtoria 'ic o i'awc snS nelerins din evlavie Ia lokfirile sînte, sas lâ alte loksrl >iclebre; lok.8-rile anellea. HELEŢON5, m. (lat. glomus). Ssnts îmm>ruire de batalioane. HENAL1TATE, s. f. 'Sistem?» de nedensl xotbrlte nrin nravih»; I1ENAL5, adj, Karc nriveiule la nedeansT>, kare sMitfne la o nedeans?», de nedeans?). HENA1JI, s. m. nl. Zei domestici, de kasx al \e-kilorc nigînî; fig. loksinija ksi-va. 11END1NTE, abj. Kare snînz»r?>, atîrirb de 4C-va. HENDINJl/L, s. f. Atîrnare, snînzsrare de 4eva. IIENDSLS-Tj, s. (lat. horologium). MeasornikS de nerete; limba 1»! kare ostili» nentns al« mirnka. HENETRA, v. A m>tr»nde; fig. a mirnka, a ad»~ ue sure mil?>. I1ENETRABILITATE, s.f. IHtrsnzbiisne, ksalitatea l&kr&lal nitrsnzi'iiosă. HENETRABIL5-rI>, adj. ^^tri^nz^4ios», qesenoa-te n'btrtfnde. IlENETRANTS-T), adj. II?>tnsnz?>tor8, kare n*-trsnde lesne. 11ENETRAT5-T), adj. nitronss. HENETRAJI1E, s. f. Ifotrandere, Itskrarede an?>- 48â trsnde; fig. istenimea, înlesnirea dsxslsl d’a • irUrsnde în ksnomtinija lskrsrilor». JIENIBIL5, adj. Greş, ostenitor», obositor», anevoios»; fig. s#m>n>tor#, mîxnitorS. nENITENT8-rB, adj, (lat. poenitens). Karese.no-ki»einte, sc kxemte, de vr’o faiilT» rea. nENITENJIT), s. f. (lat. poenitentia). llokxinu^, kxiniiT>, nentrs o fantb rea, nedeans^. IlENELT), HEfiîELft, s. f. Komleitf de m>r», ka kare zugravii ztfgrbvesk». IIENSIE, s. f. (lat. pensio). Ri>snlaft> ansah> neutra niskal servi'iitfrî. IIENSIONARft, s. Skolar» dintr’sn nension»; nel# qe nriimemte nensie. IIENSI0NAT5, s. n. AmezMnînt» nttblik» sa» nar-tikslar» snde se nriimesk» koniî nentr» a îm-vLi|a, a loksi. IIENTAEDR8, s. n. Solid» ks 5 feije. nENTAK0RD5, s. n. Instrument# de mssiki la qel vekl ks 5 koarde. IIENTAMETR5, s. n. (lat. peritarneter). Vers# de 5 nimoare. IIENTAIIASTS, s. n. Maiuhn» ks 5 skrineuî de ridikat» gre&tT>jjl. IIENTATE8K8, s. n. Numirea qelor# 5 k'briii din tîi# alle Bibliei. IIEN8LAT8, adj. Akonerit» ks manta, învelits. J!EN8LTIM8-1>, s, (lat. penultima). Kare este în-nainto de sfirnuU, kare este all« 2-lea de la sfînuiU. lîEMINlERTi s.f. IHkoah unde se formez» tinerii neutru differite meserii sas slujbe; n>sadniijT>. .MERAKIJ1E, s. f. S^Yiruure, îmnlinire. IIKRAMB8LAUIE, s. f. Fanta de a se nlimba. HERVIESiT1B1LITATE. s. f. însumirea lukrulu! kare se noate strînge, aduna; — însumarea lu-krului kare se noate nrinene, simiîi, vedea etc. HERlIEHTIBIL8, adj, Mc se noate strînge.— mc se noate nrbicne, siraiji, HERMEHTORS, s.n. îlriimitoră, strîngi>tor&; nri-ncn^toru. IIERMEMţJIE, s, f. (lat. perceptio), fîriuenere; i-deia ne-mi faqe uineva desnre un» lukru kare faqe o întinerire assunra simţurilor»;— strîn-gerea mi nriimirea imnositelor». IIEREGRINA, v. A k'btatori în ţxri dem>rtatc; în lokurile sînte. IIEREGRINAIJ1E, s, f. (lat. peregrinatio). K*h>-torii în iiT>rî dem>rtate. 11 EREGRINITATE, s. f. (lat. peregrinitas). Strei-m>tate5 starea unu! strein într’o gan>. IIERFEKTIBILITATE, s. f. Des'fcvîrmiqiune,^. însu-mirea unui lukru d’a se muţea des'tvîrmi. IIERFEKTIBIL8, adj. Des'&vîriuimoss, kare se noa-tc des'bYÎrini. ■;n.p]ERFEKl|IE, s. f. Desxvtriuire, sivîrwire. ÎXERFEKT5, adj. Dcsxvîriiiit#. fiERFEKîjlONA, v. A desbviriiii a faqe mai b«u. IIERFIDÎE, s. f. Yiklenie, linsL do kredinjjx; a-im>gire, îmuclare. HERFIDfi, adj. Viklcan#, îniiiehtor#, amăgitor#, • Fbr'L kredimrL. 11ER1FERIE, s.f. (lat circuauiUiclio). T.de(*eom Linia ksrbi» kare okoioinlc o figsrb; okol#. IIERIFRAS1>, s. f. (lat. circuitio). îiilrebsinjjare, de mal omite zbieri iienlrs a eksnrirna o idee mo ns se iioate eksurima iirmlr’&na singsrb. 11ERGAMENT5, s. n. îliele do oac sa» de ber-f beye iT.ktft'b asllelS înkU# si> noatb nine-va skric ne dînsa. HERI11OL8, s. n. (lat. pcrieulum). Hrimejdie. HERIK8LOS5, adj. Hrunej'dioss. nFRIMETRS, s. n. T. de (*eom. Kontsr#,, o-kols. HEUIODŞ, s, n. (lat. periodus). .Snajii#. lmrss* im»s«n» de timn«, învirtire kare se renoemto reglai#, învlrtirea regalatb a snel stelie; IrasT» komn»S'b din mal omite in>rgl karl îmuremri» ^ da# »n# îrm.elos# komulekt#; sna^i# de timn# >1 yeot’briU. f: JIERIODIMITATE, s. f. Realitatea l»krd*I d’a 0 neriodiks. HERI-ODIKS, adj. Kare se renoemte regalau la 485 IIÂR. o vreme otariti», kare se aratrb din k'bnds în ^nd«. IIERI0DIST8, s. m. Komnsilor» de skrieii nerio-dme. IIERIIIATETIK8, adj. llell«-*ie îmbrbjximazx îm-v'i>U'T>t8ra hi Aristotel». HERIHESIE, s. f. Skimbarea nenrevxzstT» mi re-nede a sli>ri în l?are se a(h> mne-va (se zbie mal mtslts dcsnre noesn). HERIIINEBMONIE, s. f. (lat. peripncumonia). In-flamaixie Ia nl^rmnl însoixii/b de friguri i«ui. I1ERISMIAN8, s. m. T. de (ieogr. Loksitorl în zonele friguroase, «nde soarele, în «nele tim~ n»rl, n» ansne, m fa^e »n« okol» d’assnra ka-nishl lor». IIERISSOLOGIE, s. f. îmbelniBgare nrea marc de zbieri într’sns k«vînt»; renetiixie sa» noftire greuiit'b a anei idei. HERISSOSILABS, adj. Hrisositor» de silabe. 1IERISTALTIK5, adj. T. de Med. Mimkarca de sss# în jos» a kanahhl digestiv» mi strînge-rca sa în tokmaî ka rnimkarea anal verme. HERISTIL8, s. n. (lat. peristylum). Galerie auie-zatii no koloane îmnrejhrs snel zidiri. ^ 1IERJ5RAT8, adj. M^rterisits nrin jsrLmînts mincinos*. IIERLrf>, s. f. (lat. perla). Sforg'britars. 11ER. 486 RERL841D5, adj, (lat. pcrlucidus). Foarte stre-ltmit». 11ERMANE3NT8, adj. (lat. stabilis). Stalomik», slb-tators, nemimkat», kare nine m»llri> vreme. llERMANENIJrL, s. f. (lat. permensio). Reminere, slrbr»ire, statornice, ijinere ncînnetali» a k»iva. I1ERMEABILITATE* s. f. Ilriimirea, nidramlerea, însKiuirca l&krtflsî d’a fi îrbtrsns», de aer«, la-minrb, am> etc. 1EERMEABIL8, T. de Fin. Ilrin kare noate iix-trsndc lamina, aerai#, ana ele. [1ERMISS1E. s. 1‘. Voe, libertate, ing'bdaire d'a laqe *ieva. I1ERMITE, v. (permittere). A da voe, a îng'bdC, a erta, d’a faMe, d’a ziqe wcva. HERM8TA, v. A stn>msta, a skimba. 11ERM8TAIJIE, s. f. Strwnstare, skirnbare. IIERNI4IOS8-T), adj. (lat. perniciosus). Ilrimejdi-os», vT>trbmrhtor»; strikT>tor» 5 n>3. HERONEA, s. f. T. de Med. FI«ers, os»U ael sanuire de la nalna nbiioralaî. rîERORAIJIE, s. f. T. de Ret KonkUzia slîr-mitols îjnKi kavînU; recitarea snal kr/vinl». I1ERORA, v. A vorbi ne larg» desnre an# lakra a fa*ie tsn# ksvînts. riERnENDlK8LĂRITATE, s. f. Starea #n»l lakra nernendikîîlarg, FIER. 4 87 1 fERIîENDIKBLARTî, s. f. adj. Kare kade neoîi-nie, ne sn nlan for?» a se anleka maî malt de o narte de kît de alta formînd sngi» drent. IIER11ENDIKSLAR8, adj. DrenU de sks» în jos, în kît» st» formează «ns sngi» drenî» kr* basa- ilERHETSA, v. (lat. perpetuare). A veumqi, a faue sb uic sn» lskr» in veni, IIER1IET8ITATE, s.f. Vcunbuc, neînuetare, deraia fora.' încetare. 11ERIIET88, adj. Veunik», neîncetat», kare tn>e~ mte tot» d’asna. ilERllLEKSITATE, s. f. 8imire, starea ssnrbn>-toare îa kare se afli» uine-va kînd» ntf mtie<;e nartitT» s^ ia; tîsrbsrarea dsxslsî. IIERK8SIJJ1E, s. f* Isnitire ks deanrbrsntHl» de-snre ueva. I1ERSEK8TA, v. (lat. perscqui). A nrigoni, a goni, a nekT>ji; fig. a sairbra, a sili. a n*s sfobi. I1ERSEK8TOR8, v. (lat. Venator). Ilrigon-itors, gonitor», kare, nekxjeiute, kinsemte, om« sil— nik», ssirbrators. 1IER6EK8J1IE, s.f. (lat. venatio), llrivigerie, goa-in>; s«m>rare nekontenifo. liERSEVERA, v. (lat. perseverare). A strbr«i ka ardoare. IIKRSEVERANJiVs: f. (lat. perseverantia). Siv rare ks n>bdarej statornicie* neklintire. HERSEVER/VNT8-T>, adj. Sorbilor». I1ER. 488 IIERSISTA, v. A rxnrbnea slatorniks mi otT>rîU în ceva. 1!ERSISTAN£JT>, s. f. Statornicie, în sentimente, în oUrlri. IIERSONAGI5, S; ITersoairb; nersoanele karî h~ kreazi> într’o b»kat b dramatik^, roia, maniera, kiiisl» k« kare se noarti» cine-va. JIERSONALITATE, s. t Meea-ce este însumi alis nersoanei* ceea ce face ka st> fie ea înşT>im iui n» alia, karaktersl», ksalitalea lskrtsl^î ner-sonals; vi^isl» sneî nersoane egoiste, vorbi* injfirioasb, ini nersonal'b, vorbx atingxtoare de cinstea kai-va. HERSONAL8, adj. (lat. proprius) *Ie este însK-mit» mi nartikslar» all» «net nersoane HERSOMFIKA. v. A da snr.I lskr» neînsafleni» sas metafisik, iîg&ra, sentimentele, limba »ncî nersoane înfuniiate. 11ERS ONIFIK A ÎJIE, s. f Lskrarea de a nersoni- fika; ressltaUl» el. lîERSUEKTlV'L, sf, Ilartea onticei kare îmvaijx a îmfbijiuia objektele dsne deosebirea denrbrfr>riî mi a nozifiieî lorS; nrivire, vedere ce as deosebite objekte V7>zî>te de denartc 5 flg*. viitor» fericit» sa» ns, nădejde; în kits noate vedea 0-kir>; în viitori». IIERSiiEKTIV8, adj. Kare înfbjjimaz* ,«ns ob-jekt» în nersnektiv*. 48» IIER. IIERSMIKAME, adj. Iskasitt, nxImizMoi'i., agera. IIHHSMIKAMITATE. s. f. Ilxlrsndere grnbnikide minte tn lelin.rl grele de tnueles*, isksBiniji. IIERTINAHITATE, s. f. îndxrUni'iire, imnismaire slatornmie neklinlilx. IIERT8RBA, v. A larlntra; a se sminti animalele in vr'o o boali. IIERT8HBATOR8, adj. TarbarUors.' IIERT8RBAUIB, s. f. T»rl)Kr«ro. niiiiiknre a s?»-IleUlbl, smintire kansati» animalelor# dintre boali>. IIERYERSIE, s.f. (lat. perverşi*)), Shimbare din bine Iii n>ă. HERVERSITATE, s.f. (lat. perversitas). Striknii&tfe InrbsUuirc. IIKRYERS8, adj. (Jat. perversus). SlrikaM. tun>ft-Uuitâ; ne dos». HKRVERTI. v, A strika a skimbu de la bine sure riă; a zinjnli »n# wc bine amuzat* (a se). IIESSIMISTfy s.iii. Kare krede lu, tonte mergtf m, ki, nimiktţ n» o ban*. . IIESTb, IIVSTlLENUrI>, s.f. 'Itemt; fig. oarc-ka-il bkrarjf iiriinejdipasc karl strikă dKxsrile. IIESTIFER#, adj. Adaludors de atonii. IIESTIFERAT8, ad. Moleiuits do atomi. IIKSTILEJtT8-rb, adj. Kare sc pine de atomi; inolensitor*. nET. 490 flESTILENUlAL.8, adj. lii*mos*, de karc se mo-linseiute Mineva. IIESTILENUI0S8, adj. Molinsitor*; fig. vidinn»-tor«. YIETI||IE, s. f. (lat. petitio). Jalln», nererc în skris. MET1JIIONA, v, A Mere nrin nctiiţic mcvo. IIKTI||I0NAR8, IIEJ1IT0R8, s.(Mt, petitor). Ka-rc Mere qcva nrin netiuic; qerbtoră, asniranU nrctcndent*. I1ETR1FIKA, v, A îmnctri; fig. a înkrcmcni, a nriniiifii snainvb. HETR1FIKATOR8, adj. Imnetritor*, kare fa, s.f. Sglobirc, sb#rdilnim‘c, neas-tlmnirorc, vioiMiane. IlIANISTS, s. m. Karc kînU k» klavirs. J11ASTR8, s. n. SlîlnarX; inoncdi snanioh de 5 franMl, le*. FIIAST8, s. n. HelU mc se trage dintr'o familie vekc m>mîwleam» din Holonia. HIEDESTALă, s. n. Temelie, uealr'b ne kare se nane o stattse, o koloani». IIIEST), s. f. BftkaU, uitiisktt, narleu din tr’ans întreg*; netikx; bakiuiuil ITIETATE, s. f. (lat. pictas). Evlavie, kaMcrni'iic, resncktx k'Wrc «iele sfnte, ki»tre nxrinjjl, kxtre moral, ele. 491 nm. I1IETIST5, s. ra. Membra alic ^nel tagme do kremlin! karl îînnlinesk» Întocmai Molie mc zinc Evangelia. IIILAST8, s. n. Stîln» n'Mral», koloani nat-rato. HIL8L8. s. f. (lat. pilula). Ivomnosigie doklori-neask'b mo sc fa'ie în b»lgT>ri mini, xanş^ IUND8, s. m. (lat. pindus). Mante konsakrats la! Aiiolon» mi Mszelor». fIIN5, s.m. (lat. pinus). Molift», «ne fel» de brad», 11I0NAR8, s. n. Lskrbtors «noi armii sure a no-trivi dn>in«ri!c, a sxna marinari. 1I10S5, adj. (lat. pius). Evlavios», ksHcrniks. ÎÎÎRAM1DAL8, adj. în fornn» de niramidT>. I11RAMID1), s. f. (pyrarnis). MonsmenU k« 4 felie trisngisîare snindssc în vîrf». JIIRATERIE, s. f. Xogie, tllxirie ne mare, jefuire, n>nire. 11 IR ATS, s. m. (lai pirata). F«r», xou», tîlxar» de mare. J1IRIK8, adj. Kare nrivemte la fok». IIIRIT0S8, edj. Kare konrinde în sine o kombi-narjio de n«Mioas'h k» fer» sa» aranrb. I'IIROLOGIE, ?. f. (gr. xGp fok», X6yc: k»vî.i!ă). k>-vînt» assnra fokalaî. IiIROMANJJIE, s. f. GiMire nrin foia. ITIR0METR8, s. n. (gr.foks, ţAsrpov, masări») Instr ment» snre a nrbssra gradele de ferbin- lIcaî'L alle foksbî, iui gradisl* Kjiirnei metale-. loră eksrtsse Ia lotld?jn>. IIIROMETRIE, s. f. Arta (Ta m'bsera grad&ls fo~ kalai. IIIROTEXNIE, s.f. Arta d’a fa^e fokxrî do arlifliue. I1IR0NISM5, s. n. îmY^uttîsra 1»! Ilironă kare konsti> între a ziue kb nimiks ne o siger». 1 mi îndoindsse de lekrerire Molie mai sigere. IIISSASFALT8, s. n. 8n» fcîs de ramuri», sas m>k»ra de nri>mînU. IIIST1L8, s. n. (lat. pistillium). Ilartea fcmeeaskh a floare! kare konHndc seminjje. HISTOLT), s. f. Monedi) strainb, de a»rs nrejje-inds 248 1eu * IIISTON8j s. n„ R'bsbinis, nilindr» kare se miui-kb în korns nomne! sure a ridika sas am>sa ana; kokoiu» de nsinki» ka qiokans, kare lo-vemteiţkansa. IIITAGORIK8, adj. Kare nrivemte la skoala leţ Ilitagora; »n« ne all» le! llitagora. IHTAG0RISM8, s. n, înm> &T>t»ra le! Ilitagora. IHTIA, s. f. Sojjia le! AnolonS kare nrezbiea, la orakolsl» de la Delfis, viitor». IHTORESK8, adj Kare nrivemte la zsgrwie, or* qe zegraverate în snirit» nostrs. IHT8IT0S8 adj. IHloss, flegmoss ,m»kos$. ÎILAHIDITATE, s. f. Linimtire, minime LAFOND8, s. n. T, de Arch. Hod* ,tavan«* 493 nLA. Ilţ,AGT>. s. n. Ram>, fig. semnă ne rtmîne dis^^ vindekarea snel rane, vbtemare, nagabi», de-r^n^nare mc se întîmnte ksiva IJLAGIAR8, adj. s. (lat. plagiarius). Kare ’rni în-ssiueuite Meea ne a forată din skrierile altora. J1LAG1A. v. A fora din skrierile altora. .. IILAGIAT8, s.w. Fanta îilagiar&foî; skriere forate. IILAKAB1LITATE, s. f. Biîndeue. J1LAKAT8, adj. Akonerită ki>nt&mită k» firă de argintă, saă k» a«ră. HLANETAR8, adj. (lat. planeta> Stea kare nri-imernte fomina de la soare mi se învlrtemte în-nrejsrslă foi. IILANIMETRIE, s. f. T. de Geom. Ilitiinjia d’a • im>s8ra ssrfeiie nlane, mărginită nrin linii drenT te saă ksrbe. JILANISFER8, IILANIGLOB8, s. n. Xarte ne kare sîntă înfoijiiiiate nelle 2 jsrm>teiiî alle glo-bafoî m>mînteskă saă Mereskă ne o ssrfaite nlanx. flLANTA, v. A si>di5 a mme o nlante, snă sîm-bîire în n^mînt8. I1LANTAGI8, s. n. Lokă [în Amerika sădită ka trestie de zaxT>ră, k« fotenă etc. 1ILANTATOR8, s. m. S^ditoră [fLANTAUIE, s. f. ^^dire, o kT>time de konaMi sediul la «nă lokă. IILANTT», s. f. (lat. planta). Sadă; namire generate ne se d^ la totă ne kremte din n*mîntă IILA. 494 TILAN8, adj. Neteda, mesa, f’fcn> dealuri, fin» , vt>î; s. n. Illesa, ktmnic întinsa mi neteda TILANIIlETrL, s. f. SkîndsrikT»; Instrumenta ks kare se ridiki» nlanarilc. HLASTIK8, adj. rih>smsitora, kare are n&terca de a forma neva. IJLAT8, adj. Lata, obl«, neteda, întinsa. JILATIN7), s. f. 8nS fela de metala mai înlusa de kîta arginta mi mal grea de kîta aarala. I1LAT0N1K8, adj. (lat. platonicus). Kare se i|ine de filosofia i«i niatona, kare arc relaijie k» ea; amora, i«bire, dragoste ksratx, morali mi firi» ni kare loyia koardele mm instrument» de ilLENin()TENT8, \ s. adj. Derilin» îmnster- llLENi!îOTENJ[IAR8, i niqil», ln>rsia i se dx de-nlim> natere; Ambasador». IILENIT5DINE s. f. Iîlinilatc, «miilbiiîsne ka nri-sos»; fig. întregime den!im>tate. 1ILEONASM5, s. m. (lat. pleonasmus). Ad^ogare de mat malte verbe instile nentra înijelesal» îs ne! frasse, dar» kar! da» o ma! mîsltT> n stere {‘rasei. 1ILE8RESIE, s. f. (lat. pleuritis). Jibngi», inilîa-majjie dareroas* a nlevre! sa» a m>rj£c! ekster-ne a nHmînilorS. MLEVR'L, s. f. T. de Anat (lat. pleura). Mem-bram> kare krf>iit«mcmte nartea qea din întrs a neijtslsi, kare akonere nlxînmiî. RL8MBA€IIN7>, s.f. O ssbstanjjT> minerala neagra, din kare se fanc kondeele de nlsmb». UL8RARITATE, s. f. Ifotimea, nsim>rs mai mare, ma! mîslte objekte la m loks; msluime. [IL8RAL8, adj. T. de Gram. îmislijiu. IIL8S, adj. Mai, ma! mslt»; T\ de AHt Semnală ad.#m>ri! (f). noE. 496 .* IILSVIALS, adj. De nloac. 1INE8MAT1K8, adj. 7\ de l'is. (lat. pncumati-cus)- Kare este relativi la aer», inaminx nne-smatifo sure a skoale aerul» din neva. 1Ij\7E8MAT0L0GIE, s. f. (gr. rcveup,a sniril», X'ovoc-traktat», kuvînU). Traktat» de s«l)stanjje sni-ritîsalc. I1NE8MONIE, s. f. Imflamanie a narcnximslM iih-mînilor». nOARTTj-VO^E, s. IniruinenUînfornn, de trom-ncte snre a dune voqea denarte. 1I0EM7>5 s. f. (lat. poema.) Skrieretn versuri kare noale fi îmiwjiitT» în kînturî; urevestirea nel fante înîr’un» stil» noetik». IIOESIE, s. f. T. de JAt. O kreaij/te insniratb în onerile de artT>, skriere în versuri. IIOETIKA; s. I. (lat. poesis). Arta d’a skrie în versuri; kualitatea versurilor^ bune. I10ETIK8, adî. (poeticus). Kare nrivemte la noe-sie* este aii» noesieî. IIOETISA, y. A faqe versuri. II0ET8, s. n. (poeta). Kare fane versuri, kare se ok um> ku noesia, kare are imaginare noetikb. HOLAR8, adj. (polaris). Kare jjinc, este auroane de nolurî. IIOL8, s. n. (polus), EkstremitT>jjile* kifl&tleie ak-seî «nel nlanete. 32 497 itol. HOLEMIK5, adj. Kare se fjine de disnstT» nrin skriss; s. f. Disnati», Meartb în skris». 1IOLEMOSKOII8, s. n. (gr. ^cXqxoţresbell», raorctâ nrivesla). Okians ks vedere lMigi> nentrs res-bell». iî()LENT1>. s. f. kolearn> de fT.iin> de kastane. IÎOLIANBR1E, s. j. Starea unei femei kare are maî mKli|i b’brbaţjî. HOLIGAMIE. si, (gr.TroXl^ mfill», Y^fJL0(înî5nf'lb)‘ G-biqcis d’a jiine mai mslte femei în kbsxtorie. I10UGLOT5,adj.Cgr.xoXL)<;m»lU, YXwaaalimb^) Kar-te, dikţiionar» tinxriU în mal înalte limbi. Om kare ksnoamte înalte limbi. UOL1GRAFIE, s. f. ITartea bibliotenel snde sînts ameza^l actori uoligrafi. ITOLIGRAF8,- adj. s. (gr. %okb<; imit»* ypdyu skris). Kare skrie desnre tnal imite materii. 1T0LIN0M5, s.n. T. de Alg. Ksantate algebriks komiitfS'b de mal uruiţi? termeni deosebiţii nrin semnele (f-). ♦ 110UÎTETAL8, adj. T. de Bot Floare kare are mal imit» de 6 netale. riOLffllERS, s. n. Kxsbîtb în kare lok«euite no-linî, niuite animale toarte mini. 1I0LIS1LABIK8, adj. Ks mai mslte silabe nOLISILABS, adj. T, de Gram* De mal m<e silabe. noL 498 llOLÎSKOÎ!J5. s.m. (gr. TvcXbs mult», axorcb; obiekU) f Sliklx, okians kare Imulgemte objektele. |fîOLîSnEK]N7), adj. Rare konnnde mai înalte gn>- ; un se. IIOLISTfLft, adj. Ku mai multe k o Io am*, stîliii. TI0LîTEXNIK5^ adj. iilkoata în kare se îmvan> mai multe arie mi mtiinse. oms erudita în toa-I te artele mi xntiinţjelc. IIOLIŢEISM6. s. o. Sistam» de religie dane ka- ... re se izriimciulc mai muln,! IIOLITEIST5, s. Harlisans all» jiolilcismulul, kare nrofcseaxi» a«i casta religie. •HOLITEUTj, s. L Manieri» onesta mi delikata în fanta mi în vorbi», dobîndita nriii lri>ire în lume. II )L1TIK1>. sî f. (kt. politica). Arta. maniera d’a guverna statele mi de a dirige relaţiile salle ku alte Slute; kunoiLilinya drentulul nubliks, a / intereselor# nanilor#, a nrinjijlorS, a artei de a guverna; manieri», kins ks kare se noarta qineva neutru a isbuti în oare-kare urnim». 1IOLITIK5, adj. îmvT>iiat» în aria d'a guverna, kare kunoaiute trebile nubli'ţe, fiind#, îndernîna-tek*, iskusiU, ku judekata în vorbele mi lukru-rile sale. IIOLLSţjlE, s. f. ^îng^ri^e, kurgerea S'bmîngcl genitale tari» voe. JlOnONA/%, f. Zeijja noamelort; Poet toamna * 499 hon: TIOMiTb, s. f. Ceremonie mare, făli», alai»; talamirb. ifOMHONA, v. A îrnnodobi ka riomiioane. HOMilONS, s. n. Tot» felal» de uodoabe niiq1 qe nan» femeile lu koafarb iui îmbrbkT>minte; qiakare , zaxbr», Kmle, iui rom». iiONDERABILS, adj. Kare se noule klnPbri, trage, kare e destul» de gre» neutra kîntbrire. JIONDERAJJIE, s. f. T. de FU' Kînt'brire kam-înmire, relaijie între great'biji kare jjin» kam-uwb. yONTIFIHE, s. iu. (Jat. pontifex). llersoanT» maţi 0NTIF5. re bisermeaskfc, iianx, natriarxă ; eniskon» mi în de obmte or qe llrelat*. IfONTIFIKALS, adj. (lat. ponlificius). lIe nriveiute la vrednicia de nontif», qe siine de dînsa. IIONTIFIKAT8 s.n. (lat pontificatus). Yredniqia de nontif»; vremea în kare a fost» qinc va uontilbie. nOII8LA, y. A ameza o malijime de lokaitorl într’an» lok», într ’o jjarb; (se) a se îmaljji; a sc lokai. IIOnSLADlj, s. f, Malijime de lokaitorl kare trene dintr’o ixan> întralta ka si .o îmnonaleze. 1IOII5LARISA, v. A faqe nonalar», a faqe an» lakra dai^ iiKqerea nonoralal; a faqe st» kîm-tige qineva favoral» mi dragostea nonoralal; (se) A se fane nHkats nonoralal." JlOfî 500 |;On^L‘ARITATE, s. f. (lat. popularitas). Karak-| ter»I» ansi om» nonalar»; nsrtare iiotriviiT» nen-! tr, adj. (lat. popularis). Kare este al!» nonortflaî; kare voeiijto, se siiemte a kîiu-Ş liga dragostea noriorslM; nihlvat» nonorsl&î. plOH^LAJiiE, s. f. N«nn>r&l8 l'bkaitorilor» dintr'o yarb, dinlr&nă loks. ]|0H5L0S5-rf>, adj. 8ndo n.Wbrtfl» lokmlorilor» .X-e mare. IlOil&Lîj, s. in. Norod», naijie, irmluime de oameni dintr’o nan> kari trbesk» s«b anelcaml legi. lîORFJRQGKNlTS, s. in. JNkmire a Romilor» de îmirbraţit la Koiislanliriouolc, ne li se da land» tal'bl» lor» era îmm>ral». HORFIR8, s. îi. 5n» fel» da marin»n» foarte tare, romie sa» verde k» nete. IHIROSJTATE, s.f. lualitatea korn» nlin» de uork ISOEOSo~'!>? adj. Rlin» de nori. 110115, s. m. (h>areie ruini în iicie «rin karl esc m>daifKiala. (K)RKEKUIE, s. f., întindere, dare de qinarî bi-serinemtl mal mini la katolinl. HORTABILii-'fe. adj. Re se «oale luuta. daqe. 501 nos. nORTATIV^-T), adj. rforforeuă, lesne de ruirtat», de dss». I10RTIK5, s; m. (lat porticus). Galerie deskisi», a kxreia bolti» este snrijiniti» de koloane, do arkade. IIORTOFOLIft, s. n. 5n» fel» de giosdan» de nitf-kava îndoiţi», îmbn>katr» k?s nele sa» alt nova, slujind» a înkide întrlnssl# xîrtiî, desenări ete. n^rtUoră de xîrlu. U0RTRRT5; s. n. Iun», deskricrea Miel nersoane sa» mim Iskrs tntokrnaî. IlOSl», s. f. JJinere, amezarc a ţi\v;-n?>iM. ffOSIÎJÎE^ s. f. (lat. positio). Awezare, loks. iimiIs Mide Mt» li>kr« este aiuezaU; starea, uinerea Lrsri?>l&l. 1IOSSEDA, v. (lat. possidere). A avea »ieva în sUnînire, în mîm>; a inti bine sn» lîskr^i. IIOSSESSlV8-rB, adj. (lat. possessivus). T. Gram. Kare araţi» o stMiînire. IIOSSESSIE. s. f. (lat possessio). vStbiiînire; nro-nrietate. 1I0SSKSS0K5. s. (lat possessor'). StMiîn», kare stMiînemte qeva. ITOSSIBILITATE, s. f. llstinţxx. JIOSSIBIL8, adj. nstumioss, veeaqese noate faqc\ IIOSTERIORITATE, s. f. (lat posterioritas). Starea l&krsl»! kare vine d&irt altă lskrB. IIER. 502 I10STER10R8, adj. (lat. posterior). Kare vine in srmx dsirb alte, kare «rmeazx dam». IIOSTERITATE, s. f. (lat. posteritas). Lllind# a-«iclors nersoane karl sc trag# din aneiauu ori-ginx, din aneanri viub; srmami dintr’o familie, dinlr o najjie. 'tlOSTILlON8, s. m. Ssnsgi#, îiostam*. IIOST-SKRIHT8, s. Meea ne se mal adaoge la o skrisoare d»in> iskxliterbc insemnînda-se astfel#: F. S. H0ST8LA, v. A nere k*> rttgxniane mi k« slx-rsire nentrs a dobîndi »ieva. IÎ0ST8LANT8, s. Ancla kare «iere, ks maltx sl%-rsire ks nisllx ragimiane neva. II0ST5LAU.1E, s. f. llerere k* slxniirijgx mi r«-gxntene. IÎ0ST8M8, s. m. 8nS ne nxskats, fatal* dMiL moartea tatxtel sx#. IIOTASl, s. f. Ssbstaniib alkalinx kare se skoa-te din nensnix de lemne ini de nlante. I10TENT5, s. n. Anella kare are nsterea savera-m> într’sn# stat# mare; rege. UOTESTATE, s. f. Ffatere, iiatinijx. RRAGMATIK5-rL s. Akt* nrin kare an* save-ran* nane înlokmire statala! sa# familiei sale. danx moartea sa ;sankuiane nragmatikx, regulament# btserinesk* 503 URA. IIRAKTI4IAN8, s. m. adj. Kare se oksm> mai înaltă ks nraktika. IIRAKTIKA, v. A nsne !n lakrare Meva, a us-i\e în nraktika, a nrofesa, a esserssa, a frek-îsenta ncva. URAKTIKAL8, adj. Kare se noate nraktika. ÎÎRAKTJKL, s. 1'. Anlika^ic. întrebsimiare a teoriei; esnerienu>, ktfnoiutinjjT>; nrofesie* eser-'liiiis, frcksentare a vnv\ tekrs. I1RAKTIK5, adj. Kare n# se uine nsmal de teorie kare esekstT». anlikfc, regalele bine, kare ls-kreazi> mc va fT>n> teorie. IIREALAB1L8, adj. Kare Irebae zis», ftkst», arate. a liRElîEDE, v. A merge a trene înainte, a fi înaintea alteia. llREliEDENT&, adj. (lat. precedens). Kare este mijloniU mat nainte, kare iirenede. MREMEDENIll), s. f. Starea ansi tekr» ne nre-nede; înaintare nemijlonikb. ilRElIEnT8-T>, s. (iat. praeceptus). îmYT>u,i>tem>, novaijb, nor^nkT» D-zeeaski», biserineask'B; re-gslx: îekyie. HRE. 504 |}TREvîEi]T0RAL55 adj. He jj.ine de npeqentor», \ »fe nriveinte la dînssl». rtlRE4EnT0RAT5, s. n. Slîsjba. kondiuia starea tnbi nrcqeiitors. IIREvÎEHTORISA; v. A faqe ne nreqentor*. ^ IlUE’IEilTORS, s. n. (lat. praeceptor). îmvbijb-lors, însbrqinaU kr> kremterca mi îmvT>ii'i>t&ra koniilor«; or«-kare îinv,aij/b ne alts. ■IIREMiniMlS, s. n. Ilrbiiastie; fig. nenoroqire, nrirnejdie mare. IIRE^IfUTA, v. (praccipitari). A arsnka tntr’o nrbiiastie; fig. a gn»bi, a itfiji, a da neste kafts; 1\ de Xim. A deosebi materia solid^ deqea lik?sidT> în kare s’a disolvat», mi a o strînge ne fond» vastflsî. URE'liniTANTS, s n. T de Xim. Kare faqe nrequiitaijie. HREWniTAT», s. n. T. de Xim Materie solida disolvafo, deosebiţi» de qea likaidT» în kare s'a disolvată nrin nreqinitants iui gran^dili» ne fonda vasafol. IIREli[îîITAJJIE, s. f. Isueah>, foarte mare grăbi» ; T. de Xim. Lskrarea nrin kare o materie solida disolvali» se dcosibemtc de ana în kare se tone uite mi kade la fomfoi. FIREMISA, v. A otT>rî în sksrU, a da o sktfrte idee desure qeya. 505 1IRE. ilREmSIE^ s. f. Esaktitate; ot'brîre în diskt>rss nREmsS | în kît» nimiks n» sc zine de nri-sos» ; regularitate; nresksrtare de neea ne emai imnortant-8 în neva. I1RE1IIS5, adj. Eksakts. otbrîts, determinat*, iu tokmaî; kare zine tots ne trebae; karc konrin-de »n& ne ne sksrU ini nrinnînaU. IIREDEMESS0R8, s. n. Kare nrenede. kare a fost* înaintea alteia în vr’o slsjbT>; ni. moiui sln>nioiHî. liREDESTINA, v. (lat .prae-dcstinare a ot'brî înainte) A olirî, a »rsi, a alege ne nineva la nova. HREDESTINAT8-rb, adj. (lat. proedestinatus). 0-tT>rît«, ales» mai dinainte de D-neze» neutre slava venniln>. nREDESTINAUlE, s. f. (lat. praedestinatio). T. de Teol. riresrsire, otirlre a hi D-ze* iirin kare se aleg* mai din ainte aneea karî sînU a se îmnţrt'biui de faya mi dârei* 1»!. IIREDETERMINA, v T. de Teol. A oUrî maî dinainte. IÎREDETER1VI1NAT8, adj. T. de Teol. llrin kare se nreolbramte, se miinki voirea ombi&t. I1REDETERM1NAUIE, s. f. T. de Teol. llreo-Hrire, lskrarea ririn kare D-ze* miwkb, mi nrcotoramte- voinija omalsî. Î1REDIAL8-T), adj. Kare nriveuite, atîrn'b de inornie. IIRE. 506 IIREDIKA, v. A nronovedsi, a imv'bija ne no- * nor» kHvînttf I»l D-zefi lîREDIKABILS-'b, T. Gram. Se ziie d’*n* uredikal» kare se noate da la mai m&Itc ssb-jekte. IIREDIKAMENT8, s . n. T. de Teol. Klasa în kare oîminsesk» a irnie filosofii ne toate, fiin-i|ele d?>in> fel al» lor». HRKDIKAT0R8, s. m. ITrouoved^itor» de ksvîn-trdfi l»î D-zefi, sa» de alte tmviuilKrî. ilREDlKAJJIE,) s.f. nnoiiovedisire; k&YÎnl»'Jc se fa'ie MREDIK7), ) în Biseriki uentr» nronovedairea, e s 111 i k a \i i a E v a n g o I i e î. IlREDJKjJIE, s. f. (lat. praedietio). rirezinere nroo-... ronirc. IIREDILEKjJJE. s. f. (lat. prnc-diligere, a i»bi înainte). lîrei«bire nreferinji din amorfi nen-tr« gnfi mc. IlREDIStlOSA, )v. A rîndsi. a regala din nain- UREDISI18NE, )te; T. de Med. A HregT>ti ne nine-ya si rrbtuneaski» de vr’o boali». IîREI)ISnOSANT8-T>, adj. T de Med Hriqi-iil; nri'iiirh kare uregileuite ne Mine-va nen-trs vr’o boali. IIREDISIIOSIUIK, S. f. T. de Med. Anlekare nregitire mc are cineva de la nat»n» d'a suferi d’oare kare boali. IfREDOMINA, y. A nredomni, a kovîrmi snfi ne. 507 IIRE. riREDOMINANTS, adj. Kare domnemte mal nre-sîsss de alijl, kare koYÎrmeiute. HREDOMINANIJb, s f. Ksalitatca l#kn>l#i nredo-minant*. I1RE00MINAIJIE, s. f. Ilredommre, kovîriuîre. LIREEKSISTA, v. (praeexistere). T. de Teoi. A fi în iiimj'r» mal naintc dc a 115* IÎREEKSJSTANT5, adj. (praccxistans). lIe se a-th> în fiiinijb înaintea alteia» IIREEKSISTENJJrl>, s. f. (praeexistentia). Eksisten-i[f), aflare în fiimi'b de mai naintc. HREEMLNENTf), Mai nres»ss de fclts toate l#kr#« rile de Iel#l8 anela. HREEMlNEN.lirb, s. f. lîreferinij,T>, înriuime ne a-rc nineva neste nel ai&l ia rang», la nosU eic. HREFEKTQRALS-Jb, adj. lle uine-de nrefektsn.. HREFEKT5, s. m. *(lat. praefectus). Kîrmsitors: noîimu«. HREFEKT5R1>, s. f. (lat. praefectwra). Klrmairc; noliijie; demnitate de nrefekt-8. H REFERA, i v. A voi mal bine, a alege, a ure-1!REFERI, I hm mi# mal m#lU de kiU ne alt** II REFER ABiLK-rfe, adj. Kare merita a fi «referat#. nreiii#it» mai m«Uă de kît# alt#. lIREFERINIjb, s. i întliere , alegere. voire mal bine ne mi# di> kîtă ne alt#. IIREXENSIE, s. f. Lsare, anakare. HREJ8DPlIABIL5-ri>, adj. Kare adace VBt'tmare, nagabx. IIREJBDIHI8, s. n. (lat. praejudicium). .hdekati», krcdin^ vorbi» f'hri» cercetare; vi>ti>mare nagabi». IÎREKA8IJIE, s. f. Băgare de seami», iiazx, mi-sari* înnelcanU ne se ia nentra a se feri, a ski»na d’oare-kare n>«, d’oare-kare nenorocire. IIREKA51JIONA, v. A am>ra ne cineva ka noveuî în kontra vre ane! nenorociri; a laa nrbssri snre a ski>na de oare-kare ri»B.' nREKO^E-'B, adj. (lat. praocox). K011U înainte de timn#. ÎIREKOMITATE, s. f. Koacere înainte de vreme. IIREKONHElIljlEj s. f. Ilriccnere, rn»trttndere în- gTa^,]b- » IIREKONISA, v. A h>?sda ne cineva neste im>sisri» TIREKONISAHIE, s.f. Lasdi» neste mxssri», slăvire. IJREKSRSORS, s. m. (lat. praecursor). înainte mergător*. TIRELAT8, s. m. Hersoani» înalţi» bisericeakb kare are drent&ls d’a jsdeka nricini dtfxovni-ceinti; eniskons: IIRELAT8Rrtf s. f. Vrednicia nrelaUlsî. JlRELAJilE, s. f. Drentd» ce a» în anele loksrî koniî d’a ojeana slajbele n^^in^ilor8 sel. î [RELEGAT 8, s. n. Xegat» ce lasx cineva nrin diata sa ka kondijjie ka st» se eksekate acel* legată mai nainte cTa se îmnirui mointenirea. 509 IIRE. IlRELIMINARtt-'fe, adj. lIea ne se uine înainte d’a intra în materia, în kaestia nrinniiiah» ser-vindaî tots d’odati» mi de eksnlikauie. IÎREL5DA, v. T. Mus. (lat. praeludcre). A kînta iirelade, anu înuerka venea mai nainic d’a kînta; ne va din gîuds. HREL8D5* s. n. (lat. praeludium). Mea-ne kînti> 4ineva înainte nentra a gi>si tonal» kîntiri sale; oare-karî kornnositjiî masikaîc ne kari artist» le kîntfc din gîrnl»; fig. 4tia 4e nrenan la. I!REMAT8RAT8-rb, adj. (lat. praematurus). Kont#, desvoUat» înainte de vreme; l-irnnari#. IIREMAT&RITATE, s. f. (lat. prae înainte maturi-tas koaqere). Koanere, desvoltare înainte de vremea obmnaiti. IIREMEDITA, v. (lat. pracmedilari) A kageta, a kibsai desnre an* lakra mai nainte d’a 1» n»ne în lakrare. IIREMEDITAT8-1>, abj. (iagetats, kibsait#, gîndit* mai d’inainte assura «na! lakra d’a 1* nane în iiraktikjb. IIREMEDlTAJilE, s. f. (lat. praemeditatio). Ilre-kagetare, kibsaire as a ura ana! lakra mal nainte d’a 1» fanc. 11REMISSE, s. f. nl. (lat. de la prae mitere a trimite înainte). T. Log. Mele d’întîi# doi nro-nosijgiî alle anal silogism#* HREAIIS, s. n. Rxsnli»tire ne se d* nentru oare-kare înkuragiarc. IIREMOJJJE, s. f. T. Teol. Hremiinkare, lulrtrea nrin kare î)-zd« îndeamnă ne nineva d’a fane •ie va. IIRENOIJIE, s. f: Întîia kunoiutimxi> ne o are ninev» desnre unlukru rnaî ’nainte d’a’l» kunoauite iui ncrneta bine. TIRE0KK81IA, v. (lat. praeoccupare). Aokkuna sni-ritul» foarte mult» ku nova ; a se adînni ku mintea,, ku gmdirea tn 4ova* KREO kK8ITAT8-rI), adj. Okkuiialfc foarte mult# ku nova în lut# nu so mai gindcinte la nimik*. IIRE0K8ÎIAJJ1E, s. f. Glndirc, kugetarc foarte a-dînki> asunra unui lukru. IIREOJIINA, v. (lat. prae opinari a vorbi ’nainte). Aiul da tnltis votul#, m>rerea înaintea altuia. IIRE0ÎIINAT8, s. Kare ’mî d^ votul», oninia Ina-, . intea altuia. 11 REIIARA, v. (lat. praeparare). A nregiti, a se gT>li. nRElIARAlTVHb, s. f. Tlreg^tire la un» lukru. lIREIIARAT0RI8-rb, adj. (lat. praeparatdrius). Kare lIreg^teI^te, nregxtitor#. IIREITARAUIE, s. f. (lat. praeparatio). IIrcg*tire fanta d’a nregith I1REII0NDERA, v. (lat praeponderare). A klnftri mal mult», a kovîrai neva. 511 TIRE. 11REII0NDERANT5, adj.(iat. praeponderans). Kare are mai mdtrb greatate, mal rnsltb a&toritalc krediU, kovîrnrire, mai nresss» de kits alta. lIREIIONDERANII'b, s. f. Kovîrmire, ssneriorita-te de Holere, de krcdit» ele. 11REIT0SITIV8 adj. T. de aram. Kare se ln-Irebâiniieazb ka nrenosiijie I1REI18NE, v. (lat. prae, înainte, ponere a nane)., A nane înainte; a orîndisi. 11RE1I81J18, s. n. (lat. praeputiuin). Ilelea kare akonere vîrtal» membrtftal bbrb^tesk». HRER.OGA, v. (lat. praerogarc). A Mere votai», in>rerea ksiva înaintea altora. lIREROGATI\7rb, s. f. (praerogativa). Ilrivilegi» nedesniruits de oare-kare demnitate. TIREROGATIY8, adj. (praerogativus). Kare are nrivilegi». IIREROGAT8, s. m. (praerogatus). Kbr«ia i s'a uerst» întîis m>rerea, votai*. HRESAGI8, s. n. (praesagium). IlrooroMie, semn dsm» kare qine-va jsdekb desrire viitor*. ITRESBITERAL8, abj. llreosesk». JIRESBITERIANISM8, s.n. Sistema, sekta ini in-vT>ijxtan> nresbiterianilorS. HRESBITERIAN8, s. Jlrotestanta din Englitcra kare ns rek»noaiute autoritatea eniskonaH; He Ijine de nresbiterş. JIRESBITER15, s. ro. Loksinija nreotateî. ORE. 512 I |ftESBITER8, s. m. Ilreots. flRESBITS, adj. T. de Opt. Kare vede mai bi-I ne de denartevde kttfi de anroane. pRESEANUT), s. f. ITreiuedere. IÎIRESEjNTA, v. A înfoijima, a da. (a se).— nRESENTABIL8,.adj. He se noate îmftgiuia. IIRESENTAT0R5, s. rn. tnfi>ijiuietor8, kare are I'. drenU d’a îmftuiiua ne qine-va. [lIRESENTAJJIE, s. f. înfoijiuiare, fanta d’a înfi>-r jjimia. IIRESENT5, IIRESINTE, adj. De fa^; s.n. nlo-kon», dar». IIRESENJ11), s. f. (praescnlia). Aflare de faurb. FIRESERVA, v. A m>zi, a anira ne nine-va de 8118 n>8. PRESERVATIV8, adj. Kare are ri«lerea d’a nre-serva. IIRESERVATOR8, adj. s. IfoslrblorB, kare .m>-zernte, am>n>. IIRESIDA, v. (praesidere). A jjinca loksl» nell# din tti» într’o adtfhare într’sn tribsnal* ks drent d’a m>zi b8na ordine; a okroti. IIRESIDENT8, nREIIIEDINTE, s. m. Kare nresi-dt o adsnare, 8n tribsnal», etc. HRESIDENUT), s.f. Sltfjbasnsî nresidenU; dren-t8Î8 d’a nresida. I1RES1DIAL5, s. m. T. de Juri. *IelI* din sr-mx trib8nal8 zsnde se d* o desivlriniH ot'Mtî- , 23 513 IIRE. re nentr» \t'o nriqini; adj. *Ie ijinede aqesttribîsnal IIRESIDII s. n. ni. Loksrî »nde kondamnajji sna-nioll sînt« ssnswî la msnki siliţi». JIRESIDI8, s. n. (praesidium); întirire, garniso-ni, forterejii; amrare. 11RESIMTIMENT8, s. n. nresimjjire. IIRESKRIIIIIIE, s.f.naragrafie,rîndtfiali, nonmki. I1RES0MIITIV8, adj. (Moiutenitoră nresomntivă). Kare e nressnssă ki trebse si momteneaski ne qine-va kare n’a lisată testamantă. nRES0MIIT80S5, adj Kare are o idee, înkinaire trsfauie desnre sine. IIRESOMIIJiIE,l s. f. Ksgetare, jsdekati, kibssire JTRES8MfTl|IE>j resimati ne mreri, ne semne. T. de Furiş. Ilirere, înkinsire tnsfame qe-wî fa-ne qineva de ellă însaiui. v. A strînge, a amsa, a îngesai. s. f. Teaskă, nentra timrire, tinară. NRESSIE, s. f. T. de Fis. Amsare. IîRESTEJJTj, s. f. Iageali, grăbi, îndemlnare. 1IRESTIGIOS8, adj. Kare fermeki. J1RESTIGI8, s. n. (lat. praestîgiae). Ilazie înki-naire, nirere qe-mifane qine-va din fermeki-torit; ✓fermekă ; minune; renume, faini. I1REST8, adj. late, gata, îndemmatekă, shrinten. Î1RES8MA, v. A da ka sokoteala; a avea o ba-ni idee de. I1RES8MABIL8, adj. Hese noateda ka sokoteala. | <<4fRE. 514 I' $ BIRES5I1II0SA, v. A nressnsne, a nune, a so- J koti de adev^ră. jHRES5nilOSIUIE, s. f. IlresBiiîmere, nriimire de adevăr», dare k» sokoteah». I1RETENDENT5, s. Kare nretinde, Mere doremte Meva, asnirb la Meva. ÎIRETENIJIE, s. f. Drentă Me are qine-va sa# kre-de ki> lă are assnra vre sniri lskrs; dorinii voinj£T>. Î1RETENIJI0S8, adj. Kare are ureteniţiî. IIRETER1IJIE saă IIRETERMISIE, s.f. fig. de Ret nrin kare Mine-va ziqe ki> ns vorbeiute des-nre «n# lskrB, kîs toate astea tot# vorbeiute; T1 de Juris. Hsare, lem»dare Meva din vr'o diali». IIRETEKSTA, v. A fauc nriMin«iri demarte. HRETEKST5, s.n. Ilriqinsire demară; ka6ST>, re-son# înkinsit#. IIRETINDE, v. A Mere Meva ka sn# drent#; a as-nira la «n# Me. al# dori. IIRET,ORIANfS, adj. 4e ijjne de nretoriă; s. nl. soldajjî din kari se komnsnea garda imneriaH la Romani. riRETORIS, s. n. Loksl# la Romani «nde uiedea nretorăl# mi aljjî dregători kari jtsdeka#. nRETORS, s. n. Dregător# la Romani kare js-deka în Roma sa# era kîrm&itor* în nrovinuiî. 515 JIRE. 1!RETÎ>RT>, a.f. Slujba ansi nretors, vremea kî{« ijine ea. ÎIREVARIKA, v. A vinde interesele unei irbrjiî; a nu-uri îmnlini ku kredinij,^ slujba, misia sa. KREVARIKATOR», s. in. adj. (lat. praevaricatus) Kare vinde interesele anei irbrni qe e înseninat a o in>zi. Kare nu-mi îmiilirieiute ku -krcdinţţi» slujba sa de k'btre aqela kare e însT>rqinats a o i^zi; neîmnlinirea ku esaktitaiea datOrielors unei slujbe. JJREYEDEA, v. (lat, pracvidero). A vedea mal dinainte qe o .st» se intîiiiule. UREVENI, v. A veni, a anuka înaintea kuiva; a întîrnnina; a nregidi. a înmlimţja ; T.T de Ju-ris• A lua o nmiin» asunra sa mal nainlea altuia. nREYENINJJ'K, s. f. Manieri» delikat^ a anuka înaintea kuî-va sure a'I îmnlini dormitele. % I1REYENTIYS, adj. Kare nrevine. RREVE^ÎIIE, ş. f. rirejudckalT»; idei, fbkutT. dc-snre uns lukru mai nainte d'als qerqela; nîr'i» bbnuiah»; anukare înainte. I1REVISIE, s. f. (lat. praevisio). Hrevedere. TIRE ZI ME, v. (lat. praedicere). A snune viitorul» a snune mai dinainte ne o sx se întîmnle. 11RIAIUSM8, s. n. T. de Med. BoaH kare kon-staîn skularea nekonteniti» iui dureroasa a membrului bT>rbT>tesks. nm 516 ?%fRIMAR8, adj. Karc este întîîs. ;1IRIMAT8. s. m. (lat. primas). IIersoam> înalta bisemeask^ mal nresssă de kîts arxienîskon»; urirni dintr’o cetate în Sngaria, Greuia. IIRIMIMER8, s. ni. A'icla kare are nrima demni-tate înlro biserileb, se zinc mi nrinuiur*. p]RîMlTIV8. adj. Karc osie. d’inVttnlîi»; mc1î« mai H vckifc; T. firum. Zi'icrea radikali» dinka-1 re se formează derivatele sas komnBsc'e. griIUMO, adv. Îiilî;«. l'ilRIMOGENITSRli, s. f. înliia num Icre. filRIM()HDIAI,8, adj. luire este întîi», vekis, ori-f ginul» ; maî întiis la rînds. |ÎIRIM8, adj. (lat, primus). llcll» (Tînlîis. felRlNMiriALS, adj. (lat. principalis). De kxnete-j| nie, de frunte; s. in. Kare are direkţjia r,neî If mkoli komsnalc, din jadeft*; srhnîns. rnRINMlJII5, s. n. (lat. principium), luienaU; o-| rigiuv, isvor», nrima kassT» dîn kare se namte |v Meva; nrimele în'ienstsrî în tr’o arti> în tr’o jf iutiinji^; regslb de nsrtare. niaksirirt, înv'Bsj'b-l tiir'b moral'h. 1TRIORAT >. s. n. Rî^tor». ÎIRIORITATE. s. f. Întîetate, nrimalitale în tirnnfc, în rang». nRISMATlK8-l>, adj, Kare are form b de nrisirn». nRISMrl>, s. f. Tn>n$ sotids komnas» din d(^ base noligonale egale mi naratele,., uri snite 517 URI. nrin fejje naralelogramiqe; instrumentă de ontiki» kare e o nrisn^ triangislan» mi kare serv^ d’a deskomnsne lamina trekîudă nrin ea în qele 7 kolorî. 11RISMOID8, s. n. Solidă în forma nrismeî. 11RIS0NIER8, s. n. Ilrinsă, arestantă. I1RIYA, v. (lat. privare). A linşi ne cineva de qeva; a li>a de la cineva qeva; a se linşi de »nă qe. I1RIYABIL8-T>, adj. Kare se noale linşi de mu liskrK; de la kare se noate tea qeva. HRIVATIV8-rL, adj. T. dram* Kare arati> o linşi). HRIYATrB, s. i. 8mbh.toarc* emitoare. 1IRIYAT8-T», adj. Kare e nartikslară; domestikă, blîndă; familiară. I1RIYAJJIE, s. f. (lat. privatio). Jlerdere, linsire de ană qe, 1IR1VILEGIAT8-T», adj. Kare are «nă nrivilegiă, kare se btfksrt de elă; fig. kare e înzestrată de la natsn» ktî deosibite daruri; kare are oare-kare drentă, întîere, voe. etc. I1RIYILEGI8, s. n. (lat. privilegium). Drentă, voe date nsmai sntfia saă la vr’o kîy,l va d’a avea sa» d’a se.bakHra de »nă qe. OROBA, v. A qerka. UR0BAB1LISM8, s. n* înYT>itet&n> desnre nroba-bilitate. iiro. 51S IROBABILITATE, s. fi (lat. probabilitas). Anro-niere, de ar«. 1R0BABIL8-T>, adj. (lat. probabilis). Kare se nare a fi adevărată, kare are mal malte semne nen-tra ade\%rs. IR0BAT0R8, s, m. lIcrki>torS. 1ROBAJIIE, s. f. Merkare, nrobi. 1ROBITATE* s. f. (lat. probitas). Kar&iienia ini— mei, bani>tate, onestitate, drentate; moralitate. [IROBLEMATIK8-rt>, adj. îndobiioss* kare noate fi ini na fi. FIROBLEMT>, s. f. T. Mat ITronanere, întrebare Me se noate deslega într’ans kins iui într’alt* dam» regalele iutiinjjel; ors-ne este grea de înjjeless. 11R0B8-T), adj. (lat. probus). Drents, onests, ban», karats de inimi). IIRO'IEDE, v. A nariede, a’m! trage înienatals a arma; a lakra în tr’o nriiiift; a se narta ka katare sas katare mods kxtre aUji. IIROMEDSR^, s. fi Rîndaiali) jadimart; formv, kinS d’a arma în jadekati»; qerqetare jadiniari» akts, înskrisS fbkats la o jadekati». IIROHESSIE, s. fi Alai», ceremonie religioasa kondasi» de nreotji etc. karl mergs în rînds kîntînds, qitinds ragi>qiam; malyime de nonors mergînds în rînds; narqedere. 519 ITRO. HRO^ESSIONALS, s. n. Karte de rKgfiMÎKn! ncn-tr» nroqessiî. nRO'lESSIONARS, s.m. Kare merge ks nroqcssia. IIR0HES8* s. n. lTrigonire, nrimu'L de jsdekatv, xîrtiî ne se adsk» Ia jtfdekatb de m>rn,ilc nri-gonitoare. IIRODIGA, v. A kellsi fb‘n> uvlsbn. IIRODIGALITATE, s.f. Kcltaiah» foarte mare, risiirb. nRODIG8-rL, adj. (lat. prodigus). KeltsitorS, ri--sinitorS dc avere. 11R0DIGI0S8-X, adj. (lat. prodigiosus). MinsnaU, estraordinar». HRODIGIS. s.n. (lat prodigium). Minsne, «n» mc neste rm>S8n>, flR0DR0M8, s. n. 8nS fels de nrefajjv, titls de frunţi karî serv* de întrodinere la o mtiinui. I]R0D811E, v. A fa'ie. anaiute; a rodi; a nriHinai. nRGI>8KTIV8-rR, adj. Kare faqe, ad»*re; roditori. flR01>8KT0R8f#s. m. Kare nrods^e neva, nrin kare se fa*re5 se nrodîsqe qe\a. IIK0D8KT8, s. n. Rod* folos». i1R0D8K{|lE, s.f. Lskrarea d’anrodsqe, d’anamte; Iskrs nrodsss de nat*sn> sas de snirita om»!fcî nrm alţi nrtimţjT». IlROEMINEOTS-l), adj. Kare este mai emit» mai ridikat» de ktts nelc karî 1» înkonjim. HROEMINENIjT), s, f. Ernire maî afan>; starea snsî lskrs kare e maî skos» afarb dc klts alt»* rmo. 520 * HROFANA, v. (lat profanare). A necinsti lskrs-rile sîntc, a snsrka, anîi^rî; a întrebBinjja.rb* lbkrsri nronioase. IlROFANATORo, s. m. rfîngT>ritors. 1IROFANAIJ1E, s. f. IFingT>rire, sn&rkarea Iskrtf-rilor» sîntc, IÎR0FAN5-T), adj. (lat. profunus). Kare este în konlra resiiekUl&i ln>tre Mele sînte; mirenesks, mo m se uine dc religie. I1R0FERA, v. A vorbi, a snsne, a nronisnjia. liROF’ESSA, v. A im>rt»risi Meva în n?sblikfc; aes-sersa, a laqe a avea meserie; a da înv'Bij'ttftri nbbliMe. IIROFESSIE, s. f. (lat profcssio). Meserie; dekla-raijie în n«blik». HR0FESS0RAL5~rR, adj. Kare nrivemte la nro- . fcssor». I1R0FES0RAT8, s. n. Slujba, kondiuia ansi nro-fcsor». 1IR0FESS0R5, s. m. (lat. professor). Kare (1t> lekrj.ii de o mtiinţjb etc. nR0FETIK5-l>, adj. Ilrooroqcsks. riROFETtSA, v. A nrooroMi. 1ÎR0FETISM8. s. n. Sistema a nrofetslsl. 11R0FET5, s, m. Ifrooroks. riROFElilE, s, fc rirooroMie; fîg. nrcvestire de vr’o întîmnlare viitoare. 1IR0FILA, v. A arbta qeva în nrofils. 521 IIRO. UR0FIL8, s. n. Trasările, nrivirca unui lukru, «-neî figuri vxzute din tr’o narte a fei£cl. ITROFITA, v. A se folosi, a khjnliga. I1ROF1TABIL8-1), adj. Folositor», kîmtigos». JJR0FIT8, s. n. Folos», kîuitig»; snor», la învv- firbt»rrB, flROFSNDITATE, s. f. Adumime. 1IR0F8ND8-T>, adj. Adînk», afund». JIR0F8SIE, s. f. Risim>, dare, keltuial'b rieste nrbsurb. HR0GENlT8RrL, s.f. Odrash>,Jiide aqelaiii» sîngc. IIROGJ\TOSTIKri>, s. f. Ilrekunomtin!^, dare ku sokoteala desnre qea-qe este st> se întîmnie. HROGRAMMfc, s. f. (lat. programma). înskris», înmtiinjjare kare se îmnarte sa» se afnueazx a-qea qe se konrinde In ells. nROGRESSIE, s. f. (lat. de la pro grederea nîiui înainte). Mergere, înaintare neîntrerunlb. nROGRESSIV8-T>, adj. Inaintator». I1ROGRESSIST8-T3, adj. Kare ^r()greseaz^, I1ROGRESS8, s. n. (lat. progressus). înaintare, snor». IIR0XR0MSM8, s. n. Greinealx xronologiki> kare konstT> d’a nune o întîmnlare mai ’nainte de timnul aqela în kare s’a întîmnlaU. I1ROIBI, v. (lat. prohibere). A onri, a nu h>sa st> se faki qeva. , IIRO. 522 I1R0ÎB1TIV5, adj. Kare onrcmte d’a se fane neva. IIROIBIÎJIE, s. f. Onrire, ne ertare. IIROJEKTA, ) v. A avea de gînd#; a kibsâi; a I1ROIEKTA, j însemna ne an» nlan* qeva; a a-ranka; a se vedea mai afan>. IIROJEKTIL8, s. m. T.. Mekun. Or«-qe korns arankat» ka o natere oare-kare; adj. natere a-ranki>toare. J1R0JEKT0R8, s. m. Kare faie nrojekte. ' 11ROJEKT8, | s.n. Intrenrindere, kibzaire; întok-JIROEKT8, ) mire, nlans fbkatt nentra qcva. nROJEKIJIEJ s. f. Arankî re; T. demn. Sko-11ROIEKUIE, ) borîre, Ixsare a ansluanU de in> linie ne alţi» linie. 1 IIROKLAMA, y. A nablika, a deklara ka solemnitate; a nami; fig. A laic qeva kanoskaU, a îm-nrbuitia în nablik». I1R0KLAMAT0R8, s. nu Kare iaqe kanoskat» ne-va în nablik». I1ROKLAMAJ1IE, s. f. nablikajjie, deklarayie solemni»; namire; înkanoiutinjjare nablikb; înskrisal» kare konrinde nea^ne se nroklarm». IIROKONSSLARS-Tj, adj. lIe se ijine de nrokon-s*l«;nrovinqie nrokonsalaFb urovinijie administrata de an* nrokonsale I1R0K0NŞ8LAT8, s.n. (lat. proconsulatus). Demnitatea anaT nrokonsală, timnals kîU ijine. IIR0K0NS8L8, s. m. (lat. proconsul>. Gaverna- 523 mo. 9 tors de nroviiFiil Ia Romani vckî ku autoritatea senatului. 1IRQKREA, y. (lat. procreare). A nrod&qe, a zt»-misli, a namte koniî. ■IIROKREAU1E, s. f. (lat. procreatio). Generaţie, zămislire, na intere. IIR0KSENET5, s. m. adj. (lat. proxeneta). Kare negoniazi» un» qe r^minosS; nezevengis. 1IROKS1MITATE, s. f. An re. ni ere, veqim>tate. IIROK8RA, v. A înlesni kulva nova; a ajuta; a faqe ka o nersoani» si» albi» qea qe î trebue. 11ROK8RATOR5, s.m. (lat. procurator). Kare nro-kuri» qeva, înlesnitor# de qeva vekils. T]ROK&RA.{£)E, s. f. Jmriuterniqire qe o d^ qîne-va alteia ka si> lukreze în numele st>»; vekilets aktuls mc konrinde asU îmnuterniqire. JIR0K8R0R8, s. m. DregidorS kare am>n» nxr-ţile nrigonitoarc înaintea judeki»rel. 1IROLEGOMENE, s. f. nl. (lat. prolegomena). Ilre-faţi» lungi» kare servi» neutri» înţelegerea k^rţeî. HROLEIIST», s. f. Figuri» do Retoriki» kare kon-sisti» într’a nfeveni objekţlile adversarului s^s. ilROLEriTIKS adj. T. de Med. Se ziqo de ni-iute friguri karî anti^i^eaz^ ne qelie de mai naite, ini di> nauitere la altele. IIR0LETARÎ5, s. m. (lai, proletarii). 4eti»]ţeanl din flROr. 524 klasa qea mat de jos* la Romani vckl, kare dat nsmal koniî nentrs oaste. IIROLIFERS, adj. T. de Bot Se zme de oare kare flori din mijlokisfe.. ktrora kresks altele. IIROLIKSITATE, s. f. Vorbire dcsnre »n& . iskrs kare n'o Mere. IIR0LIKS5; adj. Urca întins», nr'ea Isng». IIROLQG5, s. n. (lat. prologus. gr. r.ca înainte,. XoY^.ksvînt-S). înainte k«vîntare; urelauT). I1ROMISSIE, s. f. (lat. promissio). Figidaiah». IIROM1TTE, v. (lat. promittero). A ligiidai. nROMONTORlS, s. n. Hurte, kans de iiimîntîn-naintat in mare. HRpMOTORS, s. m. Mei ne-di> întîia imnslsie nentrs 'leva. HROMOIJIE, s. f. îivbljjare a mal multor nersoa-ne în apelam! rang». IlROMflTS-l, adj* (lat. promptus).Gata, xotirîtfc, aktiv» ; renede, ifcte. TlROMFlTITfiDINE, s. f. Grăbi, isjieah,. IIR0M5LGA, v. (lat. promulgare). A rifcblika a obuiti într’sn» kin» ofmials o lege, sn akt«. HROMSLGAJJIE, s. f. lltfblikaijie oficiali de legi akte. 11RONA, v. A fotfda neste miS8n». IlRON'b, s. f. înviipterb ue fa*ie nrcoUslS sas nredikatorsls în Biseriki în timnals let^rgiel. 525 IIRO. ÎIRONBME, s. n. (lat. pronomen). T\ de Gram. Ziqerea kare ijinc lok»l snai nsme. . llR0N5MINAL8-rR, adj. He ijine de nronsme, kare se konjftgi> k« nronsmele nersonals. IIR0N8NJJA, v. A artiksla, a ssna o vorbx; a deklara. 1IRON5NHIÂÎJIE, s. f. Lskrarea de a nronanija. ÎIROIIAGA, v. A resnîndi, a întinde, a lxui, a îmnrbintia. IIROHENSIE, s. f. Anlekare, înklinare. IIROITAGANDTî, s. f. Zels nentrs nronagarca ts-ne! doktrine religioase sas nolitbie; întinderea oare ki>ror idei nolitine. v IlROllAGATORS, s. n. lIel qe nronagi». IlROHAGAlilE, s. f. îmmsliiire, nrtsire; dcsvol-tare de idei, de l&mini. llROlimE, adj. Favorabilă, nriinqioss. IIROMORJJIE, s. f. Ranorts m>rjjilor mul tot între elle. ' HROllORJilONA, v. A notrivi; a stabili nro-norjiie. HROlIOSlIilE, s. f . ITronsnere; T. de Mat. Teorcmi» sa» nroblenn», ană adevi»rs kare tre-b»e demonstrată; T1 de Gram. Frasi» afirmativi» sas negativi». HIROIIRlS-T>, adj. (lat. prorius). Kare este al lai; kare e nsmaî alls k«Ur»ia; ksviinqioss la. I1R0. 5â6 HR01IRIETAR8, s. m. Hei qe ^ossed^ o avere miuik'btoare sa» nemiwkitoare. IIR011RIETATE, s. f. Lok# kare este d»ne drent al» k»iva; domini»; k»alitatea nartik»lan> a»n»î objekt». I1R01I8NE, v. (lat. proponere). A n»ne înainte a n»ne »n l»kr» înainte nentr» a’l$ eksamina; a deklara. IlROnSNERE, s. f. n»nere înainte; dcklarare. I1ROROGA, v. (lat. prorogare). A nrelsngi tirn-n»ls fiksats neutra »n l»kr». IIROROGAjilIE, s. f. Amînare, nrel»ngire. nROROGATIV8-T), adj. He se noate aniîna. IIR0R8MIIE, v. (lat. prorumpere). A isb»kni, a eiui k» rencziqi»ne. nR0R8fIUIE? s. f. Euiire renede, isbaknire. f IIROSAIK8-rb, adj. He se jjine de nrosi. J1ROSATOR8, s. m. Kare skrie în nrosi. nROST>, s. f.(lat. prosa). Disk»rs»* kxvînt» nes»-nxs* la o oare-kare nn>s»n>, la xn» oare kare nxnrtr» de niqioare mi de silabe. I1ROSELIT8, s. m. riartisan» all» vre xneîseklc. IIROSKRIE, v. (lat. proscribere). A kondamna la moarte fa>n> forme jsdekitoremlî; a întreb»-injja violenjje kontra nersoanelor»; a isgoni; a strika. nROSKRinUIE, > s. f. Kondamnare la moarte, fib- IlROSKRIEREj > ri> nroqes*; mxs»r& violenta •5.27 nfio. kontra nersoanelors; desfiinixare. deuirtare. 1IROSODIE, s. f. Ilrontfrmajiie eksakti» de ziceri; «vragis kare tratează desure nrontfnjxia zineri-lor» konform» akqentelor» mi ksantiti>îiiî. JIR0S0DIK5-T), adj. Me jjine de nrosodie. HROSOnOIIEE, s. f. Figsrb de Retoriki» nriu kare se Întrodî&qe în disksrsă o nersoai^ absenţi» sa» moarti»5 sas sn lakra neînsfcfleţjit». HROSIIEKT8, s. n. (lat. prospectus). 8n fel de nrogrammi» a ansi svragi» ne este a se tineri; nlan» stabiliment». HROSIIERA, v. (lat. prosperari). A înflori; a ii noromt»; a isbsti. HROS1IERITATE, s. f. Stare feri^in», înfloritoare IIROSTERNA, v. (lat. prosternere). A se nlcka la ni>mînt sure semn» de înkim»m#ne. nROSTERNAJJIE, s. f. Starea iui Iskrarea nelal qe se nrosterni». IIROSTIT8A, Xs (lat. prostituere). A se da Ia viaţii» rsminoasi»; a nîngiri, a ami»gi nentrtf desfrînare. TIR0STlT8TfI>, s. f. Femee desfrtnatx, ksrvi. ITROSTIT8JIIE, s. f. Desfrînare, korrsniiie, stri-kare. iRROTEKTA, IIROTEGEA, v, (lat. protegere) A snrijini, a aiwa ne nine-va. IIR0TEKT0RAT8, s n. Demnitatea de nrotektorî, IIR0TEKT0R8, s. m. Am>n»torS, snrijinitors rmo. 52» .nalron* kare îngrijeiute de interesele kui-Yt kare fovorisă nrogresul*. 1ROTEKJJIE, s. f. Anărare, snrijin*. lîROTESTA, v. A înkredinjia Meya ku lemeis în nublikfc; a deklara formal* kă nu nriimeiute m* s’a făkut»; a fa^e uns nrotests. ÎJIR0TESTANTISM5, s. n. Kredinua, sekta nro-I testanujlors, fflROTESTANT«, s. m* adj. Hells nrofeseâză I ideele reformatoare bisemeiutt ale lui Luteri, | Kalvins etc. llROTESTARIE, s. f. Mărturisire, deklarauie nu-| blikx; înkredinjiiare iiositivă; deklarauie forma-l h>kum kă nrotestă kontra kuiva, llROTESTS, s. n. Akts, lukrare nrin kare se de-I klară kă auela kare nu va nlăti o noligă la | timn otărît», Să fie rtsnunsător de ori se Half;; gubă se va întîmnla. IIROTE5, s. Nume mitologikl; fig. om* nesta-| torniks. |lIR0T0KAN0NIK5, adj. Se zfae de kxruile kart I s’as fbkută sfinte mat ’nainte d’a se faqe ka-f noanele. IIR0T0K0LIST8, s. m. Kare nine uns nrotokol#, JIR0T0K0L8, s. n. Karte în kare se află toate aktele nublbie. IIROTOKSID8, s. n. Oksids mat nujjins oksidatt* riROTOMEDI^S, n. m. Ilrimuls mediks. s. 34 IIR0T0ŢU15, s. (gr. TcpoVrc; înlîis, Tur.:,; modalii) llrimul» modelă, isvods; original». nROTSBEKANfiT), s. t. T. de Anul. Emil»n., omib>tî>ri>. IJR0T8T0R8, s. n. Hell» mc kîrinsenile starea «-nat ncvîvsinik» fbn> st> fie numii» EnilronS. IlROYrI>Zl>T( R ), s. iii. (lat. providus). Ilare nro-vede; kare judek'b bine desnre viilor». 1IR0VEDE, v. (lat. provideo). A vedea înainte mo o srf> se întnnnle : a judeka bine desnre viilor mi a lua urbsurî snrc a se feri-de rele. HKOYENANJfb, s. f. Tul» mc se transnoarfa» din o uan> în alia. I1ROVEN1, v. (lat. proveniţi). A veni de undeva; a isvorl, a resslta. IIROYERBIALIST#, s. m. Kare fmie nroverbe. HROVERBIAL8, adj. Mc jjinc de nroverbe. 1IROVERB8, s.n. (lat. proverbium). Ffild^, zikahu nitimirb, niaksimb non»Iari>. HROVERBIFIA, v. A fa mg nroverbe. IIROYEDlNli'fe, s. f. (lat. providentia). Hronic, înîielcKMiunea Dumnezecasla». 11UOVIDENRIAL8, adj. lIe urivcinte lanroviden-’ie vine de la ea. IIROYINMIAL8, adj. (lat. provincialis). Kare este al» nrovirmiei, ne uri venito la ea : ^n>nesk« kîmnenesk», HROVINMIE, s. i. (lat provincio). întindere mare de nan* kare fanc rrarte dinlr’&ns stată. liROVISIE, s.f. Adunare de l^krxrî mmessare iien-tr» mc va. HROYISIONA. v. A îngriji ks Mele ncMOsarie de Meva. nROYISIONALSadj. Vrcinelnmesk*. 1IR0VIS0RAT8, s. n. Slujba xn»I urovisoris. lIROYISORIft, adj. VremeliHMesks. nentrs kîtă-va timus. liROVOKA, v. (lat, provocare). A întarUa, a nro-kema. JIROYOKATORft, s. m. înt/briUlors, iirokcnvbtorS* IIROVOKA lilfi, s. f. (lai. provocalio). Aţjîiiare’ iirokemare; fanta d’a kema. IIR&DENT5, adj. (lat prudens). înuelent», ks minte. ÎIRSDENIj'b, £. f. (lai, prudentia). înţieleimiane; dreanta jsdekat-7> aiilikati» Ia kondsitb. JIR8DER1E* s. f. Afektaiiie, sih d’a se arida Mi-neva jnjielonU; în^eleimiMie nrcfbkftfo. IIR8SIK8-7>? adj. T. Xim. Anidi mc se skoate din diflerile sabstanije animale sas vegetale mi kare kombinaU ks fersîs faue hlakis, liSALiiIST8, s. m. Numire Me se di> Im Davids. 11SALMODIA, v. A klnta nsalmi h>nb a skimba vonea; fig. a skrie, a deklama verssrl saă.nro&i. k» monotonie. 531 nsi. HSALMODIE, s. f. KîntekbU iisulmilor* iui a altor* raginisnl; fig. deklamare monotoni» a ver-ssriior*, a nroseî. HSE5DO, Ziqere greaki kare se anemie kb alte zmeri snre a arila ki lealitatea atlribsiti ksiva o minqinoasi. llSESDONIMS-'t, adj. Se zbie d’tfn* a«tors kare * nsbliki svragele sale s»b* an* nsme minqinoss se zbic mi de kirjţt ele. I1SIXE, s. f. Oglindi mare nssi ne niqioare'mo-bile, kare sc noatc ridika mi uleka dani voe. IISIXOLOGIE, s. f. (gr. ssflcU. Xoy*)). llltiinîja teoriki kare trakteazi desnre s&flicU, faksltiijile sale ele. IÎSIXOLOGIK5-1), adj, I)e nsixologie, kare are în-klinare ks ea. HISIX0L0GIST5, | s. m.'“Kare~se oksni k« nsi-Y 11SIXOLOG5, ’ xologia; kare skrie desnre ea* ITTIALINIî, s. f. Ilrinqinis qe se afli în sktfiriaU nentrs disolvarea alimentelor* amilajjoase. IITIALISilS, s. n. Sksinare deasi. JT5BERTATE, s. f. (lat. pubertas). Jfmejji, titn-nsl* însxriri mi miritimslsî. IT5BER3, adj. (lat. puber). Jsne, ajsns în etate de înssrats, raxritat». nSBLl IISTâ, s. m. Kare skrie desnre drentsl# Hsblik*, kare-!* kanoamte. 118 B. 582 118Bl2llHTATE, $.f‘. KUnomtmjrî» foktft'k în nî>blik^ k»alitate aUkrsUî nablikii. II8BL1KA. v. A faqe k&nosksU în nsbliks qeva. nSBLIKAţjlE, s. f. Dare în ntfblik», faiitT> d’a da în n»blikă qeva nentr» a’ia k&noamte tojjî; dare la Umim> a vre îsnel k^ri^î. II8BL1K8,, adj. (lat. publicus). KomsnS, obmtesk ksnoskat» de toatx Urnea; de obrnte; HoritsU, norod» ; toati> Urnea; (în) înaintea Urnei. II8DIB8ND8, adj. Smerit*, raminos», kare se'rs-niineaz^ de faqe qeva inkonvenabiU. II8DI CITATE, s. f. Smerenie, nevinov'tjjie, înm>-rav?;rî, în vorbe dlc. H8DIK8, adj. RUrat#, .smerit», nevinovat*. T18DOARE, s. f. (lat. pudor). lUinine oneşti, d'a faqe sa« ziqe qeva nek«viinqios». I18ERILISA, v. (lat. de la puer konilif). A ko-nih>ri. II8ERILITATE, II8ERIUIE, a. f. (lat. pueriiitas) Konih>rie $ zT>d7>rniqie, II8ERIL8, adj. (lat. puerilis). KonilT>reska. n8GILAT0R8, s. m, Lsufotor* ks namnslţ. 1 II8GILAT8, s. n. Lsnt't, totae ktf namnala. II8LMONAR8, adj. T. de Anat He «ine de nlimtnl. II8LMONIE, s. f. Boalt de nlxmînî. 4 I18LSAJJIE, s. f. Bi>tae a nalsaUr; T. de Fie* svîknire a timidelor* alftaliqt. 533 -II8N. 118LSIL0G18, s? n. Instrument» k« kare se wl-soart ideala bxtod n»ls»l»T. H8LS8, s. n. (.lat. pulsus'). Bătaia arterelor. II8LVER1SA, v, A iircfaqe qeva în ural»; iig. a nimiqi, a nri>in>di qcva. H8NIK8 adj. Karlaghics»; resbete-.resbel* kare l’a avst» Romani ks Karlaginesi. I18NIUIE, s. f. Hedeaiisii. I18NT8AL1TATE, s. f. Esaklitale, regularitate d’a faiie qeva la timnslă otxrîU d«iri» ksm a i'r>-g'tdîsil». H8NT8AL8,y [ adj. EsakU, regalat», kare fane 115NKT8AL8, j qeaqeauromissla timnsl» oHrîts. H8NT8AUIE, \ s. f. Arta d’a itene n»nte, ^ir— II8NKT5AJIÎE, ) gale etc* într’o skriere la loks-rile nreskrise de regale. 118m>, s. f. (lat, pupis). ilarlea dînd'&rtU a ko-ri>bieî. H8IIILARITATE, s. 1. Nevîrslntoie, limnxl» kii« ijine euilrouia #n»î nanii». I18MLAR8, adj. Kare este al» snaî nsnil»-, T. de Anat. membrana, neIiu,T> kare akonere la konii nenrLskî>jii tomina okiatel. 118 HILl», s. f. Lamina okiatel. I18IIIL8, v. Nevîrsnik»; fîg. nersoam» tîirin» s»li îngrijirea alteia. I18RGATIV8, adj. Kare are nsterea d’a k»n>u kornsls. II8R. 5:u 1ISRGÂT0RI5, s. n. Lok» «ude se nrelinde de' kredinija kaloiik'i», k'b se dsk« sufletele mor-llilor^ nentrs a se ksrMji de m>katele nenlr# karî n« s'a» nok'bits în asii» l«me; Ug. s«fe-rinîj/b mare în astrf> l«rnc. I1&RGAÎJ1E, s. f. Ksn>j|eşiic a translai. 115RIFIKA, v. A ksrbui, a li>m»ri; aîridrenta ivl-ra verile II8RIFIKAT0R8, s. ne Tfînza k« kare nrcotsts mterge notir«I« d«m> kisminik'btan:' nSRIFIKAUlE, ». f. K«rbuire, Hmarire. H8RISM5. s. n. Gremala agrişului. IISRISTS, s. n. Aucla kare cfckta îmdt» risrita-tea liml>agi»l»i. II8RITATE, s. f. Kîsrbjjenic. IJ5Rri5Rrb, s, f. (lai. purpura). Yonsea rouiie; iig. semn» demnil'bjjcl îmm>rbleiutt, rcgalî. ]18RnSRI8, adj. Stakoji». II8R5, adj. KsraU; neîntinaU. II5TANT), s. f. K»rvrb. IISTANI3M8, s. n. K*rvT>ST>rie. II5TÎNTE, adj. (lat. potens). IT«terniks. nSTREFAHE, v. A nstrezi, a faue st> natre-zeaskT,. tl8TREFAKÎ]lE, s. f. |[»trezwi«ne. 11 RABIN, s. m. înviijats Evres. RADIANT8-rb, adj. Ar»nkitor, dititoră de raze. RADIAJjlE, s. f. Lskrarea de a rnterge »n arii— kols, »n nisme; trimitere de raze. RADIKAL8-/I>, adj. Kare e ka nrinqiniă, ka ridi-^iina snxl lskr», s. ziqere nrimitivi; ridiqini. T\ Mat. 8n$ semnă kare araţi: si se skoa-jii rodiqina. RADIKALISM, s. n. Sistema, oninia reformatorilor radikalî. RAFFINA, v. A faqe ma! nară, maî limarit; a s»b-jjia; a se faqe maî isteţi», maî viklean. RAFFINAT0R8, s. m. 4el qe raffineazi. RAKONTA, v. A novesti,. a istorisi. RAMT>, s. f. (lat. ramus, kraki). Lonati; tonă de xîrtie; qerqevea sas tokă. RAMIFIKA. v. A îmniriji In ramsrî. RAMIFIKAIIIE, s. f. Lakrarea de a ramifika. RAMflLASA, v. A gine lok» kaiva* a înloksi, a nane m lskr» în lok» alteia de aqeaiuî valoare. RANK8NT>, s. f. Ilizmi qe n»ne qineva ne alt» nentr» vre o injsrie ssferiti. RAIIAME, adj. Rinitoră; fig. lakomi. RA111D1TATE, s. f. Reiieziwisiie, RAniD8-rI> , adj. (lat. rapidus). Kare se liwe it>-te, renede. RAIIORTA, v. A ad»qe »n lakrs akoîo ande e-ra;a sn»ne, a faqe ksnoskstt; a attribai; se-, a avea konformitate, relaţie. RAIIORTOR8, s. Mei qe ranorteazi». RAII0RT8, s. n. Relajiie, snanerc; konformitate, notrivire. RAflSODIE, s, f. ITroasto adunare de verssrl sas nrosi; btskT>iiî din noemele lai Omen RAREFAME, ) v. (lat. rarus. rar; facere afaqe). RAREFIKA, J A rxri a dilata. RAREFAKUIE, s. f. Rărire. RASrf>, s. f. Neam, soi*. RATlFIKA, v. A annroba, a întxri. RAţJIE, ) s. f. (lat. ratio). Fakaltatea intelîe- RAJ|I8NE, \ gereî ks kare se deosibemte om»~ Is de qelle alte animale; dreanta judekat^,bănişi simţi», mintea. înjjelegerea. RAJJIONA, v. A jsdeka.k» mintea, k» raţjia sa snre a k^noamte. RAJJIONABIL8-T)5 adj. Kare are ranie, minte, js-dekati» dreanta. RAUIONAL8-T», adj. Meea qe n« se nriqene de ktt k* mintea; Întemeiat ne raţionament* 2F. de Mat kîtimî. — al kxror ranort ks snimea se eksnrirm» nrin rumere; BEA. O.) i RAIJlONAMENTtf, s. n. Falsitatea, lskrarc.a de a raiiiona. RE, Ifurtik?ilT> karc înlr&în koimibncrea mai meilor zbieri sure a an>ta îmielcsi; îmnrotivitorS, iioftiiors sa» imalnilorS. RE, s. 5T. Mu*. A do«a nol'i» a gamei. READMISS1E, s. f. llriimirc din nos. REAaŢIVîS-'L, adj. Karo l»krea//b din kontrt; T. de Xim. S&bstanu'b k« karc se reksnoamte natura kornilors. REAKJjlE, s. f. Resistcnua koriiKisl lovit la ak-l|ia konisltfl karc ’ls lovomte; fig. rcskoakb în nonors în «rma alteia de mal nainte. REAKIJIONAR^, s. m. adj. xIei *ie n>stoarrrb, îhji rc>sb»M>. REALISA, v. A fime s b fie real»; a înfiimjâ; a îmnlini. REALISAJjlE, s. W Lxkrarca de a realisa. REALITATE, s. f, (tat. realitas). Fiiniji», l«kr« real». REALS-Tj, adj. Monedb snanioh.; kare c în fi-inijT>. REA11Î3ARIUIE, s. f. No*n> annarijiie. REBELLA, v. (lat. rebellare). A se revolta. REBELLIE, s. f. Ri>skoah>, revoltT». REBELL8-fi>, adj. Hei ne na se sărmane asto-ritbni; qcl ne resisti». REHENSIE, s. f. (lat. reeensio'). Merqelarea «n; HEM, 2>0* faue dosare neva sas dosare oare kare lbkrsrî. , niîrm»rare3 revista. REMENTS-'b. adj. No*. RE'iEiUST), s. f. Ifriimirc, kfiiiâiiji/L. REMEnijlE. s. f, llriimiro. REMETTri>, s. f. Koiruiozinje de oare karî doftorii. REMIDIV'b, s. f. K'Lderc din no» Intr’o gremali. REZIDE; v. A nriiini^ a redobîndi. REMHIIENDAR8* s. Mei ne se nriimeiute în vre o komnanic k» oare karc ceremonie. REM1Î1IENT8, s. n. Vas în karc vine iirodbktsl r»nei distilaijiî; klonot de slikli» karc se nane ne mauiinu nnetfmalikx. REMU1ROMITATK, s. f. Karakter» neW.ne e rc-ninroks. IIEMIIlR0K8-rb, adj. (lat. reciprocus). Mî5tî5al«? de ainîndosi» m>ruile, nea ne m lîskrîs are lastre alţi», vine-versa. REM1TANT8-T>, adj. Mei ne kinU singură din sa« ktf instrument»; nartea nrinninah» a anei bi»kT»iii rnssikale. REMITĂ, v. (lat. recitare). A snsne ne din afars. REMITAlţIE, s. f. L^krarea de a renita; b^kato de renitat». REMITATIVT*, s. f. T. de Mus. Kîntek» re-nitats. REMITAT0R5, s. m. Mei ne renitT». REDAKTOR8, s. rn. Mei ne redigeazb. 539 REF. UEDAKJJ1E, s. f. Lakrarea, maniera, de a reţii-gea; loka ande se redigcazx. REDEMflJjlE, s. f. (lat. redemptio). Mtntaire; re-skamm>rare. REDEVENI, v. A fl iart-iuî ueea ye a fost. REDIGEA, v. (lat. redigere). A alkitai, a regala materiala anal jarnală, anet kirtjl, etc. REDRESSA, v. A îndrenta an 'ie strîmb*. REDiJ^E, v. (lat. reducere). A restrînge, a mik-uiora, a imn suina, a skidea. RED8KTABILR-T), adj. Kare se noate redaue. RED8K£ţlE, s. f. Mikiuorare, îmnajjinare, skidere. RED8TABIL8-T>, adj. îngrozitor, de temat. REEDIFIA, ) v. A rezidi, a rekonstrai, a zidi REEDIFIKA. \ din nos. REELEKtjIE, iui REALEGERE, s. f. Alegere din naos. REFAKJJIE, s. f. Ski.zT>mtnt8 ie se fa, sc f. îndreutare, nrefanere sure bine REFREN8. s. n. Zinere kare se renet* la sfirinit» sncl strofe; fig. Mea ne se nomenemte dessă. REFRI6ERANT8-T>, adj. Roilor*. REF8GIA, v. (lat. rcfugere). A retrage întronă lok de siguritale. REF8G18, s. n. (lat. refugium). Asils, sk*nare W fig. nretekst». REF8SABIL8-T>, adj. Kare se noate refssa. REF8SA, v. A n« nriimi neva. REF8S8, s. n. Lskrarea de a refesa, nenriimire. REF8TA, v. (lat. refutare). A tăgădai; REF8TAIJIE, s. f. Lskrarea de a relata; rtsnans la objekjiiî. REGE, s. m. (lat. rex). Monark*. REGENERA, v. (lat. regenerare)l A renamte, a reforma, a da o no* eksistenji** REGENT8-T), s. Mei ne uine regenga. REGENT, s. f. Demnitatea stfnrem* In timn&li minorit*!!! sa» linşi an»! Ssverans. m. 541 REGIMENTft, s. n. Korn» militar» komiiKs» din batalioane mi komiianiî; iig. mare kisantitate. REGIM8; s. n. (Ud. regimen). Rogrda stabilita de gaveru* mi modîsl* nolitik» s^b kare qineva tn>einte; manieri, de a trbi, REGI8NE, s. f. (lat. regio). Mare întindere de in>mînl», de aer»; narte. REGISSOR5, s. m. llei «ie e îns^niinat ks diri-gearea mi k?s darea sokoleielor». REGISTRS, s. n. Karte în kare se skrie aflaqcrilc fie IvT>riI zillc. REGN8, s. n. G;>vcrneurînt*, dsrata siihî suveran», m6 din «iele 3 mari îmm>rnirl ale Istorii NaUraie. REGRETA, v. A se krbi, a'i nxrea rb» de neva. REGRETABIL#-!*, adj. Kare merita a fi regretat»- REG5LA, v. A ssnsne la oare kari regali; a rîndsi. REG3LAMENTAR5-L, adj. Mezine de regulament. REG5LAMENT#, s. f. Ordorianjta, statsta. REG8LAT8-rl>, adj. 1 lotrlvit» regalelor». REG8L1>, s.f. Maksiim», nrin«iin»;rînd8iata, obinei» REG5LARITATE, s. f. Konformitate, ks regalele ordine. REINSTALA, v. A Instala din no*. REINTEGRARE, s. f. A ameza iaraiii tn stant-nire; a restabili. REKAIIIT5LA, v. A fane rekanitulauie. REKAniTSLAÎJlE, s. f. Ilene ti uie stumnarb; re-s:»mat*. REK. .V42 REKLAMA, v. A Mere ueva dune dreul#; a da jaUn>. REKLAMAUIE, s. & Lskrarca dea reklama; jalln>. JîEKOLTL, s. f. Lskrarca do a aduna nrodukicle imundului, slrînsisra, adunarea bukatelor#. lim-nul îşi kare .se aduni. bukatelc. KEKOMMAKDA, v. A. nresenla, în fb iii in a ne ui~ neva kuiva; a vorbi do bine ne Mine-va; a da sub îngrijirea, iirotekijia kuiva ne Mine-vu. IiEKOMMANDAIjlE, s. f. Lukrarea de a rekoinamia. REKOMMENSA. v. A r.ssulxli ue Mineva. REKOMIIENS1), s. f. Ilrouul muu bane li>kn>rî, un uî servi ui#; n,snlul’i». REKOMIlOSIfJIE, s. f. Lukrarca de a rekoimiune un# k or na; elTekluU ane,sloi lukriri. IîEKOMlTSNE, v. A komiiuno din noi;. REKONlÎJLIA, v. A îmirnka, a restabili akkordu între nersoanelc Mortale. REKONMîLIAIilE, s. f. Lukrarca de a rckonuilia trnm»kare. •REKONSTRftl, v. A konslrui iarxiut. REKOîlIA, v A konia din no#. REKREA, v. (lat. recreare). A fane, a nune ia-rT>!iii în fiinjri»; a se — ~ a se distra, arnusa. . REKREAÎjIE, s, f. ITetreqere, jukare. REKRIMINA, v. A r&snumle la renroinurî nrin alte re imn» urî. REKRMA, v. A Uvw rekruiA 543 HM. REKR8T8, s. in. Tirm* UaU de k«rînd in rni-liîlie; membra no» als vre anei soqietaui. REKTANG8L8, adj. Triangi» \& sn sngi» drentt; s. f. llarallelogramm* kare are kîte 4«ngi&rile sale drente. . REKTiFIA, ) v. A îndrenta; a nane tn ortnds- REKTIFIKA, ) iala kttvenite un ne. REKTIFIKAjJIE, s. f. Lakrarea de a rektifika. REKTILINI8, adj. Kare e terminat» nrin linii drente. REKTIT8DINE, s. f. Konformitate ks mintea s*-m>toasT>. REKT0R8, s. m. (lat. rector). IUefal »nei akade* mii universitare; saneriorsl ansi kolegi». REKTORAT8, s. n. însxrqinarea rektortflsi; tim-nsl» kît qineva a fost» rektors. ^REK81SlUIE, s. f. Cerere. REK8ISITORI8, s. n. T. de Juri*. Takrir*. REK8NN0A1IITE, v. (lat. recognoscere). Aiul a-dsqe aminte de qeva, kind îl» vede sas asde ian>wi; a kisnoamte; a rekomnensa; a avea msliismiti ; a înk«viinjia »n qe; fig. a g*si qeva din simtimentele sale In alt». REK8NNOIIlTINIiT>, s. f. Saveniral anei bine-fa-qerî; mijljjsmito, ksnowtinijT» nentra qeva. REK8UERA, v. A lsa, a dobîndi iartiui. RELATA, V. A ranorta, a novesti. RELATÎV8-T), adj, Kare are ranorU ka alt#. R EM. 544 » RELAfjlE* s. f. RanorU sn&î lakra Indre alt», înklinare. RELIGIE, s. f, (lat. religio, de la religare, a sui) înkinare Tie se di» la! D-zes. RKLIGIOSITATE, s: f. Kalts religios». RELIGIOSB-'b, adj. lIe este al religii, iiios». e-vlavios». RELIK8E, s.n.nl. RbnvbiniHeîc ana! sînt, inoauite. REMARKA, v» A însemna, a laa aminte. REMARKABIL8-ri>5 adj. Demne de a fi însemnate observate. REMEDIA, v. (lat. remediari.) A lekai, txnmtai. REMEDI8, s. n. Medikamente, leali»; fig. mc servi, a iireînlîrnnina an n>«. REMINISRENJj'b, s. f. (lat, reminiseentia). Hea-daiere aminte. REM8NERA, v. A rekomnensa. REM^NERALJIE, s. f. Rekonmens*. RENEGAT8-T>, adj. Meii» ne nn-a lem»dat« re-ligiea. REN8ME, s. n. ReiiBtajjie, name bang. REN8M1T8, adj. Vestit». REN8NJJA, v. (lat. renuntiare). A na nriimi, a se lem>da de 'ieva. REN8NJJJALJIE, s. f. Aktal nrin kare se renanii la Meva. REORGANISA, v. A organisa din nos. REORGANISARIE, s. f. Organisagie noai>. 35 545 REIL RE IIARA, v. (lat. reparare). A faqe renarajjie, a drege. KE1ÎARAUIE, s. f. Lskrarea de a renara; satls-fakjjia sneî injurii. RE1IA5SA, v. A sc odixni. bEHERTORIS, s. n. (lat. repertorium). Tablf». a-dum>tun>; lisii» de nieselc lie sunt a se jr.ka în teatre. IlEFIETIJJIE, s. f. Zicere ian>inl; ekserqijjiu mko-larilor» ; lskrarea de a iaqe qerkare în narti-kşlară, qeca qe trebue a fi jukat în uublikă. REHLIKX, s. f. R^snunsă la qeea qc a zisă saă a skrisă qine-va. RK11REXENSIE, s. f. (lat. reprehensio). Dojain», osîndt, xd-fe. KE1IRESENTA, v. A înft»uima din noă ; a înki-nd; a înfbîiiuia; a jjine lok« kdva; a faqe a-n,tare. REHRESENTAilîE* s. f. îmfanimarc; lukrarea de a renresenta; rangă ne jjine o nersoanx. REHREŞENTATIV5-T>, adj. Kare renresinU; guvernă, unde naijia ’nil alege denutaijl snre a desbate mi a faqc legi. v. A zise qeea qe s’a mal zisă. KEilLIKA, v. A rbsnunde la qeea qeise imnsta. REHRIMA, v. A onri. REIlRISTi, s. f. Srmâre. RE II. 546 REIIR0D8MIÎ, v. A nrodsqe, a nresenta din no». REIIROD5KJI1E, s. f. Reînoirea snejjelors, fiin^e-lor», Iskrarea nrin kare se zi>mislesk#, se naskî Ukrarea do a ronrodsqe sn l»kr». REilSBLIKl), s. f. (lat. respublica). Gavern» de mai rnfiiijl sa& de ton», stat guvernat» de k/btre qetb^enî. RE1I8BLIKAN8. s. n. Hartizan aU Ren»bHqet. REfI8GNANITl>, s. f. iNenh»»iere, desgasts, îm-notrivire. RE118LSIE, s. f. Imiiirigero îruhin»t. REIT8LSIV8-f>, adj. Kare imninge. ■REfI8TAi|IE, s. f. Renîsmc, stirm», oriinie «s-blikx. RESERVA, v. (lat. rescrvare). A nxstra, a fjine qeva. RESEKVAilIE, s. f. Lskrarea de a reserva, riLslrare. ;RESERVri>, s. f. L«krr> reservaU, Iskrareu de a reserva, ilustrare. RESERVORI8, s. n. Loksls «adese- reserva, irb-streazT> qeva. RESKRIIlJilE, s. f. îmn»terniqire qe se dx kaiva de a nriimi vro o ssnrb din vre m* veniţi;. RESIDA, v. (lat. jresidcre). A medea, a h>k*i. RESIl)ENI|rR3 s. f. Lokisls snde made qine-va. skasn, lok»inua »n«î OriniU, «ns! Eniskons; etc RESIGNA, v. (lat. resignare). A se leuxda de qeva, a se, —a se sanane soartei. 547 RES. RESIGNA II IE, s. f. Lskrarea de a resigna. ^ltESIII!S4ENJ|T>, s. f. (lat. resipiscentia). ITo-ln>iniiT». RESISTA, v. (lat. resistere). Asta în nrotiv'i», a se jiinea tare, a nm se Hsâ. / RKSOL8BILft-'h, adj. Kare se noale deslega. KKSOL8TS-7>, XoUrlU. RESQLBţţlE, s. f. XotT>rîre; deslegare. RESOLVA, v. (lat. resolvere). A deslega, a desface,— o enistoh» a o desne^ietlsi. RESONA, v. A se servi de raioane nentr* a ka-noauile mn lskrîî nenlrs a jadeka desnre cK RES )NABlL8-rL, adj. Km minte, km jttdekatT», în-ijelentS; kaviinnios$. RESQN, s. n. înijelegere, minte, jsdekati», raiţi*-ne; fig. drentate, ksvînt. RESilEKTA, v. A avea rcsnekts nentra uincva, a Mirişti. RESfIEKTABIL8-T>, adj. Vrednik de resnekU. RESnEKTIVS-T», adj. Relativ#, reniiirok#, kare nrivemte la iniile interesante. RESIIEKT8, s. n. Hinste; înfrînare. RESiIEKT80S8-1>, adj. Kare dovedemte, aratrb resnekt#. RESniRA, v. A n>ssfla, a trage aer In ntemînf iui a’l# skoate afan». RESIlIRAţlIE, s, f. RT>ssflare. RES 548 RESiIONSABILITATE, s. f. Oblignjjie lcgalt, ri- sn tindere. RES!IQNSABILS-T>, adj. Rbsnw/Mor*. RESSORT, s. n. Elasticitate; b»kaU do metal# kare se restabileui'le în siUajjia sa cea din tii«, kîiul ji«maî e airbsaU sa# attrasb; fig. energie-mijloks. RESS8RSL, s. f. Mijlok# nentr# a eiui din vrr <* înkttrk'fetttrb. RESTABILI, v. A rcslatornici, a adtfMe în mai ?rr> stare* RESTA8RA, v. A renara, a restntorni'ii. -RESTA8RANT8, adj. Kare restaîireazi,; s. n. stabiliment* unde se alh> demitikun iieţitr# . RES8LTA, v. A arma, a eiui, a namte din. RES8LTANT8-rb, adj. Kare ressltă. RES5LTAT8, s. ti. lIea Me resslh», konsek^enjji,, effekt. RES8-MA, y. (lat. resumere), A redaae în nsiiine vorbe, a iireskarta. 549 RET RESftMllglE, s. f. Liikrarea de a resmna. RES8RREK{jIE, s. f. Skslare din morţii, înviere* RETORIKT», s. f. (gr. ţost«>, vorbcsks). Arta de a vorbi bine, traktaţ as#nra aqestel arie. RETOR5, s. m. Mei *ie învan/b ne alicii arta dea vorbi bine; orator». REjJINE, v, A jjino în In» o dalb; a onri »n I?>-krtf într'sn kius injttsU. RETRAKTA, v. A deklara ki^ a skimbaU oniniele. RETRIiî8filE, s. f. Salari», rekomnensa «nsi h-krvj, sneî osteneli, et«i. RETRO AKTIV8-rR, adj. Kare nrivemte la »n 1»-kr« irektfl». RETROAKUiE, s. f. EiFektel* «idisî mc e retro-aktivS. RETROGRADA, v. A merge în dxnds. RETROGi AD8-rI>, adj. Kare are idei Invekite kare sejaue în di;n>t. irh8NI, v. A »ni Mea mc a fost» soi:arat»; fig. a retmin>ka. EE&JHI, v. A avea kn ban sak»ies5, a isbati, a brodi. REVANDlKA,^v. A reklama qea ; felinar atirnaU. REVERENJI'L; s. f. (lat. reverenda.) Resnekt, venera jjie; minikare de listare. REVEREND})-'!), adj. Dernns de reverenzi». REVERIE, s. f. Gindire adînki» ks ltare se okks-in» imaginara; idee ekstravagantb; deliră. REVESTI, v. A îinbrbka; a da o nstere, ofsnkţijc k«iva. REVIST1), s. f. Revedere, cercetare, trecere nriu vedere. REVOKA, g. (lat. revocare). A rekiema; a destitui dintr’o fenkijie; annala. REVOKAJJ1E, s. f. Lîikrarea de a revoka. REVOTA, v. A se reskala, a se rebela, a se rbsvrbti. REVOLTANT8-rI>, adj. Kare revolteazi». REVOLTE, s. f. Reskoah», rtsvrxtirc. REV0L8JJIE, s. f. întoarcerea sneî stele în ace-laiul nsnU de »nde nlekase; skimbare totali mi violenţi în affacerile nsblice, revolţi, res-kblare. REY0L51|I0NAR8, s. m. Ilartizan al revolsuiei; adj. Konformă k« nrincinielc revolauil. RIDIK8L8-rb, adj. (lat. ridiculus). Vrednik de rîss s. n. defcktâ kare nrovoaki rîss. RIDIK8LITATE, s. f. Ksalitatea lskr?slKi ridiksl*. lUGTDS-rb, adj. Sever», tare, nemh>dioss. RIGIDITATE, s. f. Severitate, t'trie, nemlbdiere. RIGOARE, s. f. Severitate, strbummie, asririme. RIGORISM», s. n. Moraft. seven>. RIMA, v. A faac st> tie lot a'iecamî tcrminaiţie; a fane vcrssrî. RliVrbj s. f. llotrivire de ssnete în terminaţii* a doi> vorbe, sa?, vers&rî. RIS1BIL8-T>, adj. De ris». RISKA, v. A se n?sne tn nerikoU; a se ssnsne ^ , întîmn litri. IUSK8, s. n. IlerikoU, nrimejdte. RITM5, s. KadenijT>5 mxs«n>, n«m'br» noetik» sa» m«sikal«. RŢFS, s. 11. Ordin de ceremonie religioasa. ■TRIVAGI8, s. n. IJxnnal nrtri, mal» de rî»! RÎVALISA, v.  disnsta k» Mineva talents; a fi kontra k« Mineva, a nretinde la a»ielaiui Iskrfc ka mi alttf. RIVALITATE, s. f. (lat. rivalitas), Konki>rea?inb, ctnttlaiţie'j înirenere între nersoane. RIVAL8-b. adj. Kare asuin, la auelamî bkrs ka mi alta; s. konk&renU. R0B8ST8-1), adj. (lat; robustus). JJeatmiS, n«-terniktf, târe> vigsross. ROLrb, ) s. f. Maniera ks kare «rineva se noarU; R0L8, ^ fiersonogis, narteaRnsîaktorâîntr’o uiosT». ROM 552 f UOMATfJî'L. s. f. Istorie vckc tn versxrî k« ssb-jcku miinkhtor» Uk«U ka s*b se kînte. [ ROMANIJJERft-'R, s. Aators de romanije. ^ |ROiMANJj8, s. n. Iloveslire insniraU de fantasie destinau a arbta sas nasisnele inimi «mane sas moravurile noii&l «lai sa» evenimentele istorice. IROMANTIK8-R, adj. Onss» klasikskl ; qe yine de romanijs. ROND 8-b, adj. In fo%rm> sfcrikT», qirkslarb. ROS'b, s. f. (kt. i Trandafir*.. ROTAIJ.IE, s. f. (laL rotatio). Mimkare qirk«lan» a snst korn», kare se învirteoite înnrej»r« hi. IlttBRltC'R, s. f. Titl«, arătarea lokishl n«blikanu «n«î artikols de jarnals. R8RIMENT5, s. n. (lat. rudimentum). Ilrimelc iirinninie ale limbcl latine sas «neî k«nouitinuo onre-karl. R8INA. v. (lat. ruinare/) A dbrîrna* a strika, a d'br'Mi'tna, a nn>ni>di; a kassa nerdere. RftINTy, s. f. I)i.n>m'ht8rb, dbrMiînare; strikare ; nerdere. R8M0ARE, s. f. Sgomots nabliks, konfsss. R8RAL5-rI>, adj. (lat. ruraîis). lIe jjine de kîmiu R8STRHTATE, s. f, (lat. ruslieitas.) Grosolănie. RSSTIKS-'L, adj. (lat. rustieus). Grosolan» ; kîm-iienesk*. RBTlN'fc, s. f. Ka nuditate kiiutigaU nrin o hngu obiumBinij'b de a arma tot deasna anelaitii. s $\BBATS, s. n. Numire evreeasta a Sîmbeld;— Adunarea vrăjitorilor* noantea ka st> se îukine diavolului. dum> kum krede uni; fig. SgomoU mare ku mullx turburare. SAEEîSM», s. n. Religia aiclora karl se bikini» Ja fokă, la sleie etc. SABOT», s. n. înkblirbininte de lemn# dintr'o singurb bukati». SACERDOTAL», adj. (lat sacerdotalis). Ce se Uiiie de nreojjie. SACERDOT», s. in. (lat. sacerdos). lireots evreâ- SACERDOJJI8, s. n. (lat. sacerdotium). Ilreouie’ kornuî, ordinul nreoiiilor*. SAGACE, adj* (lat. sagax). Ku suirii# nbtrunzbtor in toate. SAGACITATE, s. f. (lat. sagaeitas). Ilbtrunderea suiritutul minui în toate. SAKRA, v. A sflniii, a xirotonksL SAKRAL», adj. T. de Anat Kare formează nartea din urmi» a mirului sumbrii. SAKRAMENTAL», adj. Ce se kuvine şf. Tainei 4e urivende la ele. SAKRAMENTft. s. n. Taîm. (se zhie n&maî des-nre Mele 7 Taine.) SAKRARI5, ) s. n. (lat sacrarium). LoksU din SAKRISTIE, ) biseriki» »nde se tnkide rasele sakrc, SAKRAT5, ) adj. (lat. sacer). Sfinjiit», sfinU; SAKRft, 1 ka’e a nriimiU sngerea sfinţi». SAKRJFWlS, s. il (lat. sacrificium). Jerfa. 1 SAKRIFIKA, y. (lat. sacrificare). A jertfi. SAKR1FIKABIL8, adj. Kare trebse st> fie sakrifikut. SAKRIFIKAT0R5, s, n. (lat. sacrificus). Kare a-dsqe jertfa». SAKRIFIKATSRli* s. f. Dregi»toria, sl&jba sakr'i-fikatoUlsI. SAKRILEGI8, s. n. (lat. sacrilegium). Nelegiuire, fanta» nrin kare se nrofanx Ittkrtfrile sakre. SAKRISTIN8, s, m. Kare tngrijeiute de sakristie. SAKRISTINT>, s. f. IvT»l«g^riîjx kare ingrijauite de sakristie. SAL ARI A, y. A nfati, a da leafa k*iva. SALARI8, s. n. Leafa, nlata» neutra qeva. SALIK'b, s, f. Numirea unei legi năruita» legea salikrb, kare ouria d*a domni femei mal k» sea-rn* tn Franţja. SALINI, s. f. Okn* de sare. SALIN5, adj. Kare konrinde sare. SALIVA, v. A skoate malts sksinaU. SALIVAR5, adj. Kare are înklinare ks saliva. SAL 555 SALIVAIJIE, s. f. Ksrgerca balelor*, skMnatel&t. SALlVrJ>, s. f. Sk»inalfe, bale; siisim,. SALON8, s, n. Odaia Mea mai mare dintr’sn* a-nartament* mi Mea mal mobilau de klU Mele-alte od'Bi. SAL11ETR0S8, adj. Karc konrinde sahietr». SALHETR5, s. n. (lat. salriitrurn). Silitrb. SALUBRITATE, s. f. (lat. salubrilas). Swbtomie, Lealitatea Melsî satobrs. SAL8BR8, adj. (lat. sahibris). Si>ubtos«, kare fo-loseinie, e bsn ia swidatc. SAL5TA, 'v. (lat. salutare). A xeretisi, a faqe ksiva înkiivbMixnc, komnlimenU. SAL8TARE, s. f. Xeretisire mo faMe Mineva nlo-konindx-se; ST>m>tate. SAL8TAR8, adj. Kare e ST>n*btos«, folositor» ne*i-tras om». S AL5TAR IE, s. 1' (lat. salutatio). Fanta , s. f. Slobozire, nokriire de tansFi, de nxuiMi d’odaU. i SANDAI/B, s. f. 8n$ fel* de îiikblji'bmirUe kare akonere nxmal taina niqioi-xlxi- SANG5IFIKAIJIE, s. f. Ilrefaqcrca x.ranel însînge. SAN 55(> SANG5INAR&-1}, adj. (lat. Şanguinarius), kr» d>.; k^r«ia T nlanc sri» verse sînge de om*. SANG8INo-7>, adj. (lai. sanguinus). Sîngeros», de sînge. de fana sîngelal. SANITAR?}-'1), adj. I\are are înklinarc ks swi»-lalea, ini mai ks aeami» kr> naza s'LirLVbjii iu>-bliMe. SANKI8LOTT8 s. rn. (fr. şans fon»,. calecon i-smene). FT>n> nădragi; nsmire dafo revolticonarilor» rensbiikani In Franjja ne timnsl* re-voteniel Mei mari. SANKTIFIANT5~ri> adj. Karc sanktifiki». SANKTIF1KA v. (lat. sanctificare, de la sanelus facere a face sînts). A sfinţii. SANKT1FIKATQR8, s. m. llelii-Me sfiniieiute. slin-uilor». SANKTIFIKAJJIE s. f. (lat. Sanctifica tio). Sfinjjire. SANKT8AR18 s. n. (lat. Sanctuarium). Lok&l» mcI» rnui sRnU al» leinulslai snde se irbstra kivotsl» (la Evrei); Altar*. ' SANKJJIONA, v. A întări, a anroba qeva. SANKUI8NE l s. f. (lat. sanctio). Konsfinţţirc , SANKJilE ( Inftrire n stere, da'U sne! legi de kxtre sna suveran», SANSKRIT8 adj. Kare jiine de veki Indieni; — limba Meu veke a Bramanilora kare a n>mas* limba sfinţi» a vekilora Indieni. SAR 557 ţ: > SAIIIENT5 adj. s. Foarte îmy^ttată, foarte îriue lenU. SAilIENÎIT) s. f. (lat. sapieiitia). înuclenuifine, Hitiin^b mare, adînln». i SAHINS s. rn. (iat. Sapinus). Brad*. ARD ANA (TAL?) s. m. Rege daţii la nlvierilc k'brneî. SAHDONM8 adj. Riss — rîs* silitt, ksvikleinftg* ka rc>filate; « SARKASM8 s. n. Rîs* asnrfi mi aiing'htor», bat-jokfirc» foarte amarb. SARK0FAGI8) s. n. (lat. sarcophagus). Morminte SAKKOFAG8 / de neatn» ande nei vek! n»nea« korn firile morgilor* ne kari nis voia* st> le arzi.; koumifig» sas înkiiisirea isi la neremoniî tenebre. — kare mxnînk'b karne de natrsnede. SARKOLOGIE s. f. (gr. aapţ-kame, Xoyr;) T. de Med. flartea Anatomiei kare 'tateaz^ desure kbrmsri mi năruite mol. SARONID5 s. m. Namele snorănonl la Galiveki SATELIT8 s. m. (lat. Sattelles). Om* armat* kare stejenite kfii-va ne nlari>; — T> Astr. nia-nelb mikx kare se învîrteuite fnnrejsr» altei mari. SATIRI) s. f. (lat. satyra). Skriere kritiki> mi bat— jokoritoari* în versarî sa« în nrozx kare bate. ia în rîs* vigifirile, desfrton>rile, obrbsniqiele mi altele alle oamenilor*. SAT 558 'SATIRIK5 adj. lIe jjine de satire»'; kare e nor- t nit# sure a klefeti; batjokoritorS; — s. m. skri-itor# de satire. SATIRISA v. A klefeti, a batjokori ne qine-va m tren# mod# satirikfc. SATIR8 s. m. (lat. Ssatirus). emizes, monstrsfa-bîslos# nisksts din trsn# om# mi din tr’o karire SATISFAME v. (lat. satis desUls, facere). A în— destsla, a msly?smi; (se) A’ml mslţismi nofta qe are desnre qeva. SATISFAKUIE s. f. Mclgcmire, îndestulare; l»-krarea d’a mterge desonoarea, d'a o îndrenta aqeixîa mc i s’a f'bk&ts. sSATlSFl)K8T8-rI>, adj. MsliicmiU, îndestulat*. SATRAU8 s. m. Guvernatori de nrovinqil al Flerurilor*; — fig. trsfaui#, desnot*, desfrînat*. SAT8RA v. T. Ulm. A sirisra, a toni în tr’fwu lik&id# o materie în kîU lik^îd^s s'b se satsre de ea mi st> n’o maînoaU toni. SAT8RNALE, s.f. ni. S^rb^torlîn onoarea Zeci»! Satsrn#;— fig nimte zile de beniî, de desfrî-m>rl etc. SAT8RN8, s. in. (lat. Saturnus). ZesI# timnsl»! T. Asfr. Ilianeta qea mal dem>rtatB de soare. SAVANT5-T), adj. lmvbuat*. ^lELERATEUl», s. f. Nelegiuire; viklenic, gro- ţ zwie, rectale. 559 sm SMELERAT8, adj. (lat. scelenîtus). Nelegiuit» kare st» vîr incinte krime mari. SMEN'L, s. f. (lat. scena). Marţea teatre>lîsî «mie aktorii joaln» ;— întenjuiarea anei bttktjixi de teatr« sa* fante kare faqe s«biekt«lă iiiesel;— fie kare narte a «n«i akl*; — oră-qe fante kare reuresinte «n lie ckslraordinarş. SMENOGRAFIE, s. f. Aria d’a renresenta objek-tele în nersnektivT>; arta d’a zagrxvi iuqcnclc, dekoraiiiile tealrslal. SMEHTIMISM5, s. n, Sistema, doktrina sqentiqi-lor» ; îndoiate de toate. SMEMTIK8, s. adj. Kare se îndoemte desnre toU qe e în sniversă; îndoiqiosă. SME1ITR5,* s. n. (lat sceptrum). Toiag* kaţe e ană semnă de rege, de îmjniraU;— nstere stenînire foarte mare, înalta. SHIINyiFIKS, adj. Kare e de njtiinjj:i>, qe urive-uite la ele. SMINTILAIjlE, s. f. T. Arce. Skînţiere. S BIOGRAFIE, s. f. T. Arce. înfbuimarea nurliilor* din întrs ale «nel zidiri. S11ITALT>, s* f. Nimte ijifre k« karl Lauidemo-nieni se servea» nentr» a skrie skrisorl se-krete. SEANIJT), s. f. Drental* d’a rnedea într’o adunare regalate, timnal* în kare o adunare obw- 559 SEK » t-easkx ele. se ok-unx k« lucrurile ei, adunarea membrilors unei karaere ele. SEBA4IE s. f. T. Anat. Kurde ginduri de unde ese uns fel5 de umezealx grasx. SEl)ATIV8-ri> adj. T. Med. l'fotolitor» de d«— rere. " -SEDIJilE s- f. (lat. sedilio). Rxsvrxlirc, rxskoidx. SEDI{jIOSo, s.adj, (lat. sediliosus). KxsYrxlildrs: kare se j&ine de rcvollx. SED84E, v. (lat. seducere). A auriei, a muiela. SED8KT0R.8 s. in. Amxgilorfc, Îmiîelxtors. SEE8KJIÎE*s. f. Ainxgiro, juiuclare; uea-qe (ane ka unele lukruri sx (ie umxgitoarie. SEKANTB s.f. T. lieom. Linia kare tac qirkon-ierinjga în 2 nunkle. ./ SEKONDA, v. A ajuta, a snrijini ne qine-va îu ne va. SEK0NDANT8 s.m. Kare ajutx, favorisx ne qine-va în qe-va. SEKONDAR8-T>, adj. (lat. secondarius). D’al* doilea rînd», kare se aflx ne lîngx alta. SEKRETA v. T. Med. A skoate differite umezeli din korn$; a reforma. SEKRETARIAT8 s,n. Slujba de sekretarS, tim-nul» ktt« jjine. SEKRETARS s. m. HeU qe şe aflx în siujbx lîngx altu d’a’i skri; titlu fie-kxruia din Mi-nistrj. _ A AM /I . SEKRET5 H. W. [lat, secretum]. Tainik». — s. n. Taim>. SEKREliîE s. f. (lat. secretio). T1 Med. Stre-ksreraa, emirea differitelor# umezeli din korn&; — materiele kari esB din korn#. SEKSAGENARtt, adj. Kare este de 60 an!. SEKS-DIGITAL8, adj. Kare sre 6 degete. SEKSTÂNT5, s. n. T. Astr. Instrument* kare ko-nrinde a inasea narte dintr’uns qerk*. SEKSTT), s. f. A iuasea. SEKSTSI/b, s. f, Greutate kare e a masea narte dintr’n umrie iui o skronuh». SEKŞT5IIL8, adj. înmesit#, kare e de 6 or! a-lîta.^ SEKS5, s. n. (lat. sexus). Neam*; difTeringa fisi-ki> între bărbat» mi femeii; — frumosulik secsu femeile# SEKS5AL5, adj (lat. sexualis). Me gine de seks*, qe’l* karakteris^. SEKTAR8, s. m. Mei# Me gine de o sektx; nel* mc silemte ne algii st> nriimeaskT> mrerile, îm-vbgxtura sa. SEKTAT0R5 s.m. (lat. sectator). Ilartisan*; Mei* *ie se gine de ide ele, de înm>gT>tura unu! filosof* etc, SEKT'L, s.f. (lat. secta). Reunire de ma! multe nersoane kari nrofesez* aqeeaiui dokţrurb, se gin* de aieleam! ide! no!. 561 * ^ ^ v;' SEKT0R8, s. m. J\ Geam. Ilartea snsi nevks konrins# intre d(^ raze mi ark&b kare’b ko-nrinde. SEKUÎE, s. f. (lat. sectio). 8na din s»b diviziele 6\\M svragi#, ştim komă militară, snei actori-Vt>Q,î ctc. — iok&b snde sn# bkr» e tbiats. SEK8LARISA, y. A da voe «nr>î kT>bgbr# ^’a n# inaî tn>i în infrn>stire; ir ba o mînxstire ne seama StatsbL SEK8LARISAJJIE s. f. Demisia jsnsl k*bgrw# d'a tn>i în lame; barca anei mrbn*slirl ne seama Statali* SEK8LAUITATE, s. f. Joridikjjia ne are an* eni-skon* sai o biserikT» asănra Ijskr^riloră b-memtt. SEK8JLAR5, adj. (lat. seciilaris). De an# sekab, *ie se fa»ie din sekab în sekab. SEK8L8. SEK0L8, s. n. (la!. seculuin). Veak#, timn# de 100 ani. SEK8LIER8, adj. Mirean», bmcskă: s. m. nom> de miră. SEK8R1TATE, s. *f. SigaranuT>, înkredere. SEK8R8, adj4 Sigars. Ţ SELB1>, s. f. (lat. silva). Ifodcre. 1 SELENIK8, adj. De nriveiute la bin>. SELENOGRAFIE, s. f. (gr, crsA^vtj-lan'*, Yparei nentrs a înmliinţia drsmslă qe an«-k'b korbbiele; mi mo manevre fakă. SEMElOTfKT., s. C. Hnrtea din mediem» kare tra-teazr desiire semnele jirin kare se uoate k»-noamte boala. SSMESTRAL5, adj. !le se (Voie ne iie-qe seine- SlEJ. SEMESTRS^s. n. ■ (lat. semcstriiim). Snajjis, timus de 6 laiu ; — adj. nine 6 l«nî. SEMI, jmtn.Ude (loU d’a»na kotrujss'ft.) SEMITISIS^adj. Se zme de lirnbeie mc se nretinde ki> s’as vorbită do fii Iîsi Sercn;, • SEMIUTEKN5, adj. (lat. semper t-oU d’asna, eter-nus, veuniks) Kare ijine, In»einie tot^ d’asna, în eternitate. SENATORIALĂ, adj. Me jjine de sn» senator», mo nrivemte la el». SENATOR#. s. in. (lat. senator de la Senex brt-trîns). Membra ana! seuaU; dregător» kare era în frantea magistratarel la Roma, SENAT#, s.n. (lat. senatus). Adunarea bi»trînilor« natrtot (nobil!) kare forma sJTatals qel» ma! înaltă din Roma, — adunare gmle resid^ nrima autoritate; — lokal* snde se fajie senată; karte s^5vcran^ de jsstijjie. y SENEUIALB, s. m. IUefelă jadetotorie! în oare kare jsridikjjie; uiefă regală ală anei jadetoto-rii subalterne; jadekttoră. ^ • &(4/IAA$l4aa, • SEN 563 { SENSAJIIE, s. f. (lat. scnsalio). Simuire; irnnre-sie «ic ssfletsl nriimeiute de la obiektcle ekste-rioare nrin simţiri. SENSIBILITATE, s. f. (lat. sensibilUas). SimţjniiB-ne, fak«ltatea s^fletsl«i nrinkare elfc ririimeiute diflerite imnresii de la obiektcle eksterioare. SENSIBILĂ, adj. (lat. sensibilis). SiimiiniosK, ka-re fane iir.nresie. SENSITIVĂ, adj. kare are fuksllalea d’a simiji. .SENS 8, s. n. (lat. sensus). Simu», instnsfnenU arin kare sxflci» nriimeiute imnresicle de din afara;’— în jiel lejere, lnj|elles«; — »na din i]xru,ilc sa» laUrile anal obiekU, nosişiia Isî. SENS8ALITATE, s. f. (lat. setisualitas). Dare la nlf>qerile sirniţislal; desfătare trtmeaskrJb. SENSEAL5, adj. (lat. sensâalis): AtausaU la rih,-«ieriîe simţul kare este s&ntfss iiofte lorii tr«-nemţi. SENTENI?,rL, s. f. (lat. sen ten ti a). Maksinrb kare konrinde &n mare înuelless; oUrîre jBdck'Uo-reaskri>. SENTENI1IOS8, adj. Kare konrinde rnaksirne, scn-tinjje. SENTIMENTALĂ, adj. TIlin« de sentiment*. SENTIMENTE, s. n. iîeniciinia objektelor* nrin simu«rl; faksltatea d’a simţji; — simţire firea-ski>;— simjiire morah», a s&fleUlsî, arilekarefi u se mimka snre mih; nircre, idee. 564 SAR SENTINELLIî, s. f. Streajx, soldat* kăre nizewte la lokă. SEflARA, v. (lat. separare). A desm>rjji, a deosebi *m» Iskrs de alts. SE1IARABIL8, adj. Me se noate senara. SEHARATISM3, s. n. Desbinare în îmv'bja'Usra de obinte a sneî religii, sa» alt ncva. SEIIARAT8, adj. Desm>njit», deosebit». SEIIARAjilE. s. f. (lat. separatio). Deosebire, des-m>rijire; Iskrare de a desm>ru,i. SEI1TENNALITATE, s. f. Adunare nolitiki, kare gine 7 ani. SE1TTENNAL8, adj. De 7 ani, qe se întîrnnlri>, se renoemie la fie-kare 7 ani. SEI1TENNAR5, ad;. Kare konrinde, nreusciute mante. SEHTEMBRISAÎÎJE, | s. f. Omor» de oameni ne SEIITEMBEISAD'B, ) s’a fokst» la 2 Sentembrie în timizi» revolaiiiel franqese. SEllTENTRIONALft, adj. (lat. septentrionalis). De-snre nord», kare este, vine desnre ineaz%-noante. SEnTENTRIOIS5, s. n. (lat septentrio). Nord». SEflTIM!», s. 1‘. A meantea. SEriTSAGENARS, adj. Kare are 70 ani. SEIIT8I1E8, adj. înmentit». SE118LKRAL5, adj. (lai. sepulcralis), Me se iRne de mormînt», mormtntaU. SER. 565 SEII5LKR8, s. n. (lat. sepulcrum). Mormînt», groam. SE115LT8RT>, s. f. ngronmiune, îmmormtntare. SERAI8, SARAI8, s. n. ITalaU turneskă. SERASKIER8, s. m. Generalii turkă. SERENISSIM8, adj. llrea luminată, (titlu de nrinjf). SERENITATE, s. f. Starea aerului liniuitits senin . fig. starea unu! snirită namrikă, neturburată; Ii-niiutea sufletului. SERGENT8, s. n. Snter-ofijjeră; anrodă. ^ SERIE, s. f. (lat. series). Miră, armare. ^ SERIOSITATE, s. f. Aeră, manieri serioasi. SERIOS8, adj. (lat. severus). Gros; imnortanU; aden>rată ; karc nu e veselă, adv. firi glumi. SEROSITATE, s. f. Ilartea nea anoasi a umezelilor» animale. SER0S8, adj. Anosă, nlină de zeră. SERVAG15, s. n. Starea aqeluiakare e robă, robie. SERYANT8-1>, adj* Slujitor», s. f. slujniki. SERVI, v. (lat. servire). A sluji. SERVIABJL8~rfc, adj. Gata de a tanc servim! altuia. SERVI418, s. n. Slujbi, nost, funkjjie; ajulor. SERYILISM8, )S.n. Slugirie, înjosire de sufletă, SERVILITATE ^robie; snirită de servitute. SERVITOR8, s. n. Slugi. SERVIT8TE, SERVIT8DINE, s. f. (lat servitus) Robie;— sununere;— robire. SERV8, s. m. adj. (lat. sesvus). Robă, slugi. 566 SFE. SESONS* s. n. Timni, o narte a tei, *ns din qel-Ie 4 timnsrl ale ansteî. SESSIE* s. f. TimnsU kîti Se afh> sirlnsi o adunare deliberanti». SESTERIJT>, s. f. 8ns* fel» de moned^ la Romani. SEVT>, s. f. Ateste, zeama kare xrcnenite arbori- SEVERITATE, s. f. (lat severitas). Asririme, strMii-nteie; regularitate foarte mare. SEVER8, adj. (lat. sererus.) Straomiki* asnrs k« mare regularitate. SFENOIDAL5, rdj. T. Anat. nriveinte la o-s$li sfenoids karo e basa kanstel. SFERT», ş. f. (lat. sphera). Geom. Globi, trans solid» rotends; T. Fî*. Snaiii», okols In kare se întinde infteenţja #nc! naterl, Miel kanouitinije, ansi talente, »nsî genii. SFERI4ITATE, s, f. Starea snaî tekr» sferik». SFERIKS* adj, Globosi, în sfer*; qes nritemte la sfert. SFERISTERI8, s. n. Loksli ande neî veki finea deiirinderî k« mingia. SFERIST1KT), s. f. Deoseditele denrinderi mo Pi>-qea# nei vekî ks mingiea. SFELiOID8, s. n. (lat. speroides). 3F. Geom. Tmte solid» a kbraî figuri seami>m> mai k« a sferei. SFER0METR8, s. n. Instrumente de oiitiknb kare 567 RET serV'b d’a nvbssn» sinsosit'Bjjile sgrfeiţeioră sfe-rine. SFIDA, v* A franţa ne nine-va, a’i artţa ki> na ’îefrikb de el». SFINKS8, s. [lat. sphinx]. Mbnstrs fabalosg deşii re kare se zine krb ayea obrazsl» mi nîţxele de femeie, tr»nsi* de Ie* mi arinele de vslUr ori ie ţigara ^ionliti în forma anesUisi. ŞFOKIJA, Vezi forija. ŞFOftJJ'L, Vezi forai. f' SFRAG1STIK1», s. f. Hîtiinna nenejjelor*. SFR8NTAR8, adj. Kw* ramino, fa>n> obraz». ^ '-SFR5NTERIB, s. f. Nemriinarc. > SGRAF1T8. s. n. 8na fel* de desen», ne se fane k« &n ne esktfjjil*, în nartea misî zid* ne kare voemte al* n>nsi nenamir. ■SXISMX, s. f. Desbinare ne se fane într’o religie, etc. SIBII/Jb, s. f. Nsmire ne da neî rckl snor* le-| mei kari ginea, nroronia. ŞSIDERAL8, adj. (lat. sideralis). T. A&fr. Mc r nrivemtc la stele, timn»ls kît* trene nîm> lumi* înnnlnUl*, în timnsls miiukirel sale diurne, a-jsnge de la o stea tot* la ea. S1DER0TEKNIE, s. f. Arta d’a l«kra foksls. ^ : S1FIL1TÎK8, adj. Me se ţjine de boala Ismeask'i» ; boaK — boala temeaski). 5(58 SIL SIFONS, s. n. 8n fels de ueavi» de stikh» înko-viiata». SIGILA, v. A. nenetlsL SIGILI8, s. n. [lat. rigillum]. Ileretie. SIGNA, SEMNA, v. A iskili. S1GNALA, v. A însemna, a semoai neva. SIGNAL8, SEMNAL8, s. n. (lat. signumj. Semn» nrin kare se di> de intire neva. S1GNAT8RT», SEMN'LTSR'L, s. f. Iskiliter*, însemnare a k»iva ne neva. SIGNIFIKA, SEMNIFIKA, v. [lat. significare]. A însemna, a ar^ta înijelessl». SIGNIFIKATIV8, SEMNÎFIKATIY8, adj. [lat, sig-nificans]. însermn>tors kare konrinde fcn îmje-less adînks. SIGNIFIKAjJIE, SEMNIFIKAUIE, s. f. (lat. signi-ficatio), însemnare, îmjellessl» anei zinerL • SIKOFANT8, s. m. Trbd^tor», pninelxtor», vtn-ZT>tor8 mi kalomniatorS. SIK0M0R8, s. (lat. sycomorus). Arbore kare are rsktiil» ka smokina mi foaia ka dsda. SILF8, SILFIDT», s. Numire ne kabaiisli da» «-nor» genitfrî ale aeralsî. SILIMI8, s. n. Kremcm>, in>mînts kremenos». SILLABX, s. f. (lat. syliaba). Vokah» singsri» sa» »nit*B k» o konsoairb kare fak* &ns sons. SILLABIK8, adj. Kare nriveinte la sillabe. SIM 569 SILLABISA, v. A forma sillabe, a le îmmrjji, a le rîndai. SILLEHSrB, s. f. Figari de Gram. nrin kare di-skarsal» c fikat» mai înalt» dani gîndireanoa-stri de kît» dani regalele gramatice; înuele-sală anei zbieri figarati mi nronrii. SILLOGISM8, s. m. (lat* syllogismus). T. Log. Raţionament» komnas» din 3 nronosiţil: majora, minora, mi konklasia. SILLOGISTIK8, adj. (lat. syllogitfticus). !Ic nitie de an» sillogismă. SIL8Ern>, s. f. 8n felă de desemn» nrin kare se araţi an» nrofil» tras» în nregiaral» ambrei o-brazalai SILVAN8, s.m. Zeal» nidarilor». SILVESTRE, adj, liidareu», de nilarc. SIMBOLIK8, adj. (jal, symbolicus). Kare servi de simfcolă; emblernatika. SIMBOLISA, v. A avea ranort», konibnnitate k*; a se notrivi ka; — a se Iniijgima nrin simbo-larî qeva, SÎMBOLISAJJIE, s. f. Fanta d’a anta qcva nrin simboale. SIMBOL8, s. n. (symbolurn), Figan, semnă kare servi snre a însemna qeva; tins formalar» kare konjjine nrinqinalele artikole ale kredinjjel. SIMETRIE, s* f. (lat. symetria), Ilotriv re de mărime iui de figan ne a» anele mrjjî ale kor- 570 SIM nslsl natxrals sa» artifmial» ks total», întregal* lor»; notrivire de egalitate, de asemănare; ordine; notrivire. SIMKTRIK8, adj. Kk simetrie. SIMETRISA, v. A faqc neva ks simetrie. SIMFIS'L, s. f. T. Anat. înînrcsnarca ni kre-iiitcrca a do t oase. SIMFONIE, s. f. (lat. symphonia)- Akord», kon-qerU de mal m«Ue vom sa» instrumente; br»-kate» de m&siki> kintaU ks mal m&Ue instrumente. SIMFON1ST8, adj. (lat. symphoniacus), Karekom-nsne simfonii. SIMILITUDINE, s. f. (lat. similitudo). Asemănare, notrivire nerfektT> între doi, lskrtiri. SIMONJÂK8, adj Fbkst» ks sintonie. SÎMONIE, s. f. Vinderea sa» ksmîn>rarea ne bani a «nel slsjbc biserineiull. SIMFTATfE, f. (lat. sympathia). îlotrivire de anlek'Lri kare faqe sri se iîsbeask'i» din> nersoa-ne, sr> simţii o nheiere d’a li totă d’axna în-nreoin» ; fakxltaica ne avem» d’a ne întn^rt'Min de nekassrile mi nFmerile altora; - lealitatea retor» kornl. d’a se sni, d’a se in>trsmie. SIMIIATIK5, -adj. kare Uine de kassele sas efiek-tele simnatieL SIMIÎATISA, v. A avea simnatie k« qineva; a se notrivi; a komm»timi ks el». 1*4. SIM 571 tSIMnErilTATE. SIMPLITATE. s. f. (lat. simplleita s). Ksalitalca ]skr«!«î simula; — negiobie. '-SjMIlLîFIKA, v. A faqe simţii*. SIMlILIFIKAJjIE, s. f. L*krarea d*a siimilifika. SIMULA, adj. (lai. simplex). Kure na ekonuias»;^ kare konrinde mdie n^rgl; — sing5ră,nn- -1 maî; kare se înnelcge lesne; ft.rL notate: iirosl* ••/ lesne de limelats. “ISIMHTOMATlKiî. adj. Me uine de simiitomi»; kare e cflekuls sas sirnntoma mim alta rU. .•;SiMIIT()MrI>? s. f. (lai. symptuTîia'). Semn» «rin ka->. re se ksnoamte natura boaîei; or«-MC skimbare la o boal'L; semn», nrevestire. • SIM&LA, v. (lat. simulare). A se nrefane. SIM8LAKR5, s. n. (lat. simulacrum). Imagine, statse nrin kare se nresinkb o zeitate mimiinoa-- st>, idols; stafie, monstrs, srnbrb, înkinsire za-darniln> desnre neva. SIM8LAIJJE, s. f. rîrefiik'Ltorie; nriqiin> zadar-mki>. SIM5LTANE1TATE, s. f. Eksistcnjţa a doi s»g mai mslte lskrsrî In aqeeamî vreme. | S1M5LTANE8, adj. Kare se fa>ie tots in aielawî limns k» alt»; lots la o vreme. [ SIINAGOG'Ij, s. f. Biseriki, lavri ovreeaski. | i SINALEFTj, s. f. T. Hram, îrnnresnare de doi sillabe, de doi zirats, firi vikîeuitfg*. SINDIKALS, adj. Ce se atinge de sindikă. SINDIKAT5, s. n. Slujba snal sindik». S1NDIK8, s, m. (lat, syndicus). Auela kare e în-ksrkată k*s îngrijirea aiîaqeriloră sn»! korns, «ne! komsnalitinî, »nde este iui elă membra; Mel#-qe ealestf de kreditor! nentr» a îngriji de desnigsbirea loră, SINEKDOKT), s f. Figuri de Retorici, nrin kare se fa^ie a înţjclegc msltă zikîndă nsgină, sa» -nţjţină zikînds inslU. S1NERES I>, s. f. T. Gram. Reunirea a doi sil-labe întrona singari în a^eeanil vorbi firi a se skimba literile. SING8LARISA, v- A fa*ie si fii singsră în fetei* siă, ekstraordinară; a se deosebi de aljji nrin seva ekstraordinară. SINGULARITATE, s. f. Raritate, Mee-qc faue ka »n tekns, si fu singcr* în fete siă, si fu ekstraordinară. SING8LAR8, adj, (lat. singularis). Deosebită, kare e Qtiikă în fete siă,rară, qtedată, ekstraordinară, T Gram. Kare araţi namaî »n qe. 573 SIN. A SINISTR5, adj, (lat. sinister). Nenorocită, kobi-tor», nrevestitoră saă nriMinsitor# de nenoro-Miri, de rele, n>ă, hrimejdiosă, snidmînUtor», s. n. Ilerdere mare neire, SINKOm>, s. f. Leiuin»; 5T. de Gram, Skoa-tere a »neî litere, a »neî silabe din mijlok»lă »neî vorbe. $INKRETISMfi, s. n. finire, îram>kare a deosebi-teloră sekte dintr’o religie. SINKR0NISM5, s. n. Ranort»lă mc eksisU între doL lskrsri ft>k»te în aqeami vreme, se aice mi de evenimentele întîmnlate In aMeami vreme. SINKRONfi, adj. Se zi*ie de mimkT»rile fbkate în aMclami timnă, mal odiinsită se ziqe 1SOKRON SINONIMIE, s. f. (lat. synonimia). Egalitatea vorbelor» sinonime; fig»rc> de reterik* kare eksnri-m* aqelamî l»kr» nrin ziqerî sinonime. SINONIMIK8, adj. He jjine de sinonimie. SINONIM8-1), adj. s. Kare are mai totă aceaua însemnare k» alt-qeva, este mal asemenea k» el. SlNOIlTIKfi, adj. Kare noate fi konrins»* se noate vedea k» o sing»n>*ar«n^t»rb de okiă; kare se nresinti» d’o datx mi întreg» okiloră. S1NOVIE, s. f. fin fel» de »mezeah> m»koasT> ne se afh> în lnkeit»rile' miuikitoare ale korn»l»I. SINTAKSTi, s. f. (lat. syntaxis). Kon$tr»kjjia, aiue-zarea vorbelor!, fraseloră d5^^ reg»lele grama- tiqeî; regalele ane iutei konstrftknjl; kartca kare le konrinde. SINTAKTIK8 adj. Me urivemlc la sintaks*. S1NTES1), s. f- T. tie Lug. Medoada d’a nro-Mede dela komnss# la simula, de la ueksnos-ktft« la kanosktfU; oneraţiia intelekUnlbnrinkar# reanim# iri>rmle formate de analisa întran toU: kontraknie. SINTETIK8, adj xIe iiine de «mles*. SIN80SITATE, s. f. Kotitsn», întork*t8ri», strîn.- b*t5H>. SIN8QS8, ad. KotiU, nlin de stnmb*t&ri, de în-torsi>t5ri. SIRENT>, s. f. Monstru fabulos» jmutate femee. mi jsmttate nemte, kare nrin daheaga kînt*-rel bl, atrăgea ne voiagiorî în stînuele mire! SiMiliel; T. Fi*. Instrumenta nriri kare se îioate afla nsm*r*l* de vibraţii! al fie k*r5i son#. SIR0II8, s. n. Liksor# fbksU ks zaxara iui k» zeama snor# nlante sa# frskte* kare se ferbe nî-m> kînd# se îngroam*. SIRTT), s. f. Stînk*, bank* de nisin^ în mare. SIR8, s. m. Titls mc se di» îmimajiilor» mi regilor* vorbindsle. SISTALTIK8, adj. T. deFisio. Kare are nste-rea d’a strînge mi d’a întinde. SISTEMATIK8, adj Kare se uine de o sistem* 57S SIS kare se regsîeazi d»ii% o sistemă; kare fame sisteme. SISTEMATISA, v. A nane în sisteim» difFeritele nmjT formate de generalisaijie, SISTEMATISAiJIE, s. f, Onerajiia metod»!»! iuti-iniiiiikă nrin kare n»nem» în sistemi differitcle m>ru! formate de generalisaijie. SISTEM'fe. s. f. (lat. systema) Ad«nare de nrinni-n»rl, de nirjiî ale »n»I tot* iui n»se într’oor-dini mtiinijifiki, astfel» înkît» înkanft si» fri» sa* nrinMiiii» k» ekslensi»ne mal mare, la basi anei* k» estensi»nea Mea mal miki» uii înmijlok Mele alte nriimin&r! sa» nirjjl «rrnîndă »ns dfcrn» alt» konform* estensiane! lor»; T. de Ist A«/. îmnirjiire metodiki a fiinjjelor» nentr» ale k»-noauite k» înlesnire; sistenn». nlanetari adunarea stelelor»; nlan, mijlok» ue’ui! faue Mineva nentr» aisb»ti înMeva. SISTOLrb. s, f. T. Fisiol. Strîngerea inimel. SIT8A; v. A ameza. SIT8AT8 adj. Aurezat», S1T8AIJIE, s. f, Iloziijia, aiuezarea »nsî oraiu» »ne! Meligî etc. SIZIGIE, s. fp T\ Astr* Ti:TMi«l». nsntal* klnd» l»na e noi sa» nlini. SKAFALDS, s. n. flatai» ne kare ses»e Melfeon- damnajji la moarte. SKALD8, s. m. N»meal» vekilor» noeijl skandinavî. 37 576 S yj A SKALEN8, adj. sF. de Geom. Triisngis kare are kîte trele latarile neeksale. SKALI1EL8, s. m. T. Anat. Kiijiit» de xirsrgie nentrK tierea, snintekarea oamenilor». SKAMATOR8, s. m, Kare fane difFerite figKrî mi-nsnate din degete; kare fa. s. f. T. Anat. 8n os» al* «meralal. SKARAM8III5, s. m. Karagios* din vekia kome-dii Italiani* SKARIFIKAÎJIE, s. f. Oneraijie de xirisrgie nrin kare se fak* mal mdte înjjeniUsrl înnele k« o lanijeti etc. SKARI1T). s. f. Koasta uianu^lisl desnre nartea qetijjeî. SKELET5, s. n* Adunare mi înmirare de toate oasele «n»l omd, an»! animală etc. SKLAVAG1S, s. n. Robie, SKLAV5, s. m. Rob», kare n’are nml »ns drent de fiinJUT) sman'L. SKLEROFTALMIE, s. f. Boali. de okî însouitxkfi romeaiii, durere mi fon» st» noatB mimka okial SKLEROTIK'L, s. f. T Anat. 5n i’els de membrana tare mi kam albi» kare akonere narlca eksterioarx a okialal SKOLASTIMISM8, s. n. Sistema teologiei skolastiMc ŞKOLASTIK8-T>, adj. (lat. scolasticus). Me nri-vemte la skoali»; teologia skolastiki»; s. m; uel-mc tratează teologia skolastikb. SKOLIAST5, s. m. Kare faue skolie la «ns as-torS vekis klasiks. SKOLIE, s. f. însemnare nentr» a înlesni liujele-gerea »n»l aatoFă klasiks; T. t*eom. însemnare assnra anei sa« mal m«ltor& nronosiijn, a-vînd de obiekts a arbta utilitatea, restrîngerea mi ekstensia lors. SKOIIEL5, s. n. (lat. scopulus). Stînki» în mare. SKORB8TIK8, adj. De naisra skorbsUfcl. SKORB5T8, s. n. Boala amfh>re! gingielors mi ksrgereî sîngel»! din ele. SKORTA v. A însoţii ne qine-va nentrs onoare sa» asigurare. 578 SK8. SKORTT), s. f. Trsrn», saiţ* armate kare însoije-jute ne nine-va nentr# onoare sas asigurare, SKRIB8,. s. m. (lat. scriba). Anela kare internre-te norod# lsr legea 1»! Moisi; konists. SKRIMT), s. f. Arta d’a se bate k# snanga sas k# sabia. SKRIŢOR8, s. n. Mas?» de skriss. SKR0F5LE, s. f. nl. T. Med. C#iul, gîlul *iesc fafcs la gît». SKR8ri5LrB, s. f. (lat. scrupulus). Mustrare de k»gets5 neodimb kare ne Ian o si> iinvims neva ka o greiueate mare ne kînds ea e milei; eksak-tit^te foarte mare nentr# au^zi* a îmnlini neva. SKR81I8LOS8, adj. Kare sokotenite o greweate mikT> de marc; nrea frikoss; k# foarte mare ek-saktitate la îmnlini rea datorielorS sale* SK8LHTA, v* (lat* sculpere). A-skobi, a ST>naîn lemn», în niatn> etc. differite figsrî. SK5LRT0R8, adj. S'bin>torS tn neatrt sa» alt-neva. SK8LIIT8RT). $. f. Skobit#n>, sT>ind#n> în niatri>, arta d’a sk#lntr. SK8SA, v* A desvinovT>ui, a erta; a sk#ti a se îndrenta, SK8SABILS, adj. Re se noale sk#sa. SK8S1», ) s. f. DesvinovTbuire, nerere de er- SK8SAU1E,) tare; T• Juris. Arătarea k#vinte-lors nentr# kare n# noate ok#na Yr’o fsnkjtie. SK8TIERI8, s. m. Kastode. SOM. 579 SKST&, s. n, (lat. scutum). ITav'bZ'B, an^rbtor*. SOAREA, s. f. Adunare, uetreqeri qe se fak# noantea. SOBRIETATE, s. f. (lat sobrietas). Kiîmi^tare în bere mi mînkare; fig, moderare. S0BR5, adj, (lat sobrus). Kbmin»tat«, moderat». SOCIABILITATE, s. f. Anlekarea d’a tn>i în so-qietate, lealitatea omslsl soqial». S0MIABIL5, adj. (lat sociabllis). Kare e anlekuU a trti în soqietate, k» kare qineva noate tn>i lesne, se noate înuelege, kia'tiia îl nlaqe soqie-tatea. SOMIAL5, adj. (lat socialis). Mc s^atinge de s< -qietate, qe T c 1'olositortt SOCIETATE, s. f. (lat. societas). Adunare, trăiri, de oameni, de animate etc. 8nij|I nrin naton» sa» nrin legi; «nire de oameni nentr« xn# a-qeîamî skon», adanare de ncrsoane nentr# ne-trenere iui ks karl trbemte qineva, tovhrbmie, komnanie. S0MINIANISM5, s. n. Eresia nartisanilor» lai So-qinie kare konstb în nenriimirca tainelor» religiei mi îndsmnezeircl 1«! Kristos». SODOMIE, s. f. rtakTdsire’ în kontra natsrel. SODOMIT8, s. m. Kare a fbkst* sodomie. SOFA, s. f. Kananea ka trei resiimdorl. SOFISME, s. f. (lat. sopliisma).RnuionamenU rnin- 580 SOL iiinosK a kăruia konklusie nu se konrinde în nremise, mi kare nrovine din rea kredinjjă. SOFISTIK», adj. Kare konrinde, întrebuinţează sofisme, amăgitor». SOFIST». s. in. (lat. sophistes). Nomele filosofilor» mi retorilor» veki; adj. kare fane sofisme. SOFRONIIilTl, s. m. nl. Dregători la Atena în-tokmaî ka qensori la Roma, SOLARĂ, adj. Al» soarelei. S0LDI8, s. m. 8n« fel» de monedă* nlata nentru răfuiala unei sokotcll. S0LEMISM8, s. n. (lat.solaecismus), Gremală sin-taktikă. SOLEMNEI,»* SOLEMN», adj. (lat, solemnis). în-soijită de nomne, de ceremonii nublrne* auten-tik», falnik», nomnosă, vestită. SOLEMNITATE, s. f. Meremonie nomnoasă iiu-blikri> kare faqe ka un lukru să llă solemnă, formalitate autentikă. SOLFEGI»* s. n. Adunare de lekjjiî de musikă vokală. SOLIDARITATE, s. f. Legătură nrin kare se îndatorează toţjl oamenii nentru unu mi unu nen-tru toiji a fa»ie nova* kualitatea unul solidară. SOLIDAR», adj. T\ Juri». Se ziiie de soţji u-nei assomajjiî kînd fic-kare din ei e datoră Să nlăteaskă suma întreagă, lig. karefane răsnun- SOL 581 7/btors ne tojjl îmnresn* nentr# ans mi mus nentr» toj|i, SOLIDIFIKA, v. (lat. solidcsco). A faqe solid#, a îngeneni, a învîrtowi, a întiri. SOLIDIFIKAIJIE, s, f, Fak#ltatea d’a se solidifika. SOLIDITATE, s.f. (lat. soliditas). Kalitatea qel&i qe e solid#, tarie, jjenenie. S0L1D5, adj, [lat. solidus]. Tare, vîrtosg, Karen# e flsid#; kare e în stare d’a resista la lovirea kornilor#, la injsriatimn»!#! T.Geonu Korn# tare ks trei dimcnsiî: lungime, li^irne iui adînqime, S0LIL0K8, s.n. [lat* soliloquium de la solus singur#, loqui a vorbi]. Vorbire k» sine înssuii, diskîsrssl# qclisi qe vorbeinte singur#. SOLII7ED8, adj. [dela solus, pes niqior#]. Se zi-qe de dobitoaqele natnsnede al# k^rora niqior# are n»ma! o singsn» konitT>. SOLITARS, adj. [lat. solitarius]. Kare isbeinte a fi singars, singsratiks. SOLIT8DINE, adj, [lat. solitudoj. Starea «nisîom# singur#, singsrBtate. SOLLWITA, v. (lat. sollicitare). A îndemna, a întărită, a invita," a faqe qeva; a st'br&i; a raga a qere ks stersin^ SOLLI41TATOR8, s, (lat; sollicitator). Aqelakare solliqitT». SOLLIlJITAÎJIE, s. f. (lat. sollicitatio). îndemnare, stiranin»; r»gT> k*> sterlinul». 582;. SOL SOLLIUITSPINE, s. f. (sollicitudo). îngrijire mare, stirsire; griji», s»m»rare nentr» ucva. SOLSTIJJML5, adj. De solstiijis. SOLSTIJjI8, s. n. (solstitium). T* A&tr. Tim-mU kînd» soarele este foarte denarte de ekse-lortf mi faqe zioa Mea mal mare (la 21 fonie), iui kîwU se auronie de eksatora iui fane zioa Mea mal mi^, (la 21 Deqembre). S0L5BILITATE*s.f. Kalitateafokrsfoi sofobil#;tonire- SOL8BIL8, adj. (lat. solubilis.) lIe sc noate toni; **e se noate deslega. S0L5JJIE, s. f. (lat. solutio). Dcslegarea soci nrobleme; fominarea «ne! diffik«lti>sjl; tonire în yr’sn» lik»i(U; desfacere în n*rjjl. SOL5, s. m, (lat. solum), n^niînfo. SOLVĂ v. (lat. solvare). A desface; a deslega o nroblemi». SOLVABILITATE s.f. Mijloaqele. starea ne are qine-vad’ a rih>ti, d'a se desl'aqe de. SOLVABIL5 adj. kare are k« qe se desface dc, SOMATOLOGIE s.f. T. Med. [gr: y,a korni, \orft k&vîntare]. Traktat, skriere as«nra iernilor» solide ale korn«foî «man». SOMMARI5, S8MMAR18 s. n. [lat. summarium] Ilrcsk&rtare, ckstrakfo, konrindere ne start* adj. kare eksn»nc «nS qe în nsijme vorbe. SOMNAMB5LISM8, s. n. Starea, boala an»! som-iiainbbh. .SOM 583 S01V1NAMB8L8 adj. s. [lat. somnus, ambulare a »mbla], kare 8mbh», kkreaz'b iui v6rbemte dormind» ; knatik». SOMN1FER8 adj. T Med. [dcla soinnus, ferre a adsne]. Ad8ki4ok» de somn». S0MN1L0K8 adj. [dela soinnus, 1 oqui]; kare vor-demle în somn». SOMXOLEi!irI>s.f. T. Med. Anlekarc snre somn», ii iro leali». SOMUT8AR8) adj. (lat, sumptuarius\ Me nrive i jSTBMriTBARBfuite la kelkial'b, kare margine iu- " te mi regaleazi» keltaielile. S0MHT80S1TATE sf. kelkial'b, kksS foarte mar strbknits. S0MRT80S8, S8MIIT80S8 adj. (la. sumptuosmO un,rep, strbknits, kksos8,karekoste kelkelîmarî. SONDA v. A nerka, a ki>Kta k« sonda* SONDAJE s. n. Fanta d’a sonda. S0NDAŢ0R8, s. Kare sondează kare isni-iemte. SONDT), s.f. InstrsmcnU komnsss desn» nkmb» legat» ks o ajjb ka kare sc noate kanoauite adînnimea anelor». SONET8 s. n. BîskaU de noesie komussi» din 14 versori îmrbTjjite în 2 n^rut de kîte 4 vărsări, mi în alte 2 m>rijî de kîte 3 vesarî. SONOR8* adj. (lat sonorus) Res»ni4or», kare«8^ rih bine, frainus*. 584 SITA, SONS, s. n. [lat. sonus]. Sanett, sgomot». SOIIORATIV8, SOnORIFERS, adj. (lat soporifor]: kare are naterea de a adormi; adormitori. SOI1RANO, s. m. 7.Med. Vouea Mea mal sab-yire, auela kare are aMeasti> vone. SORBONrI> s. f. Fakaltatea de Teologie fandaţi la llaris de Sorbon». SORDID5, adj. [lat. sordidus]. Marcuri, art* netrebnik», nrost». SORIŢI), s. f, [gr, wpbc, gimadi]. T Log. Raţionament» komnas» din mal înalte nrono-siiii!, legate asfel»: ki> attribata ^icleî dfnttis forilieazi sabiekta Mele! d’a dea, attribata Mele! d’a doa formează sabiekta uelel d'a treia iui ama mal înkolo, în kît konklasia se komna-ne din sabiekta Mele! d’ntll, mi dinattribata ne-naltime! nronoziţjiî. S RADI), S HAT!) s. f. [latspatha). Sabie mare mi latri SITAXlS s. m. Soldaţi tark» Încreţii. SI1ALIER5 -s.m. fflir» dearbarlale kiror» ramarî sînt» întinse ne an zid». SHASMORIR# adj. He ijine de snasmă; Me se iaue in kontra snasmala!. SliASMOLOGIE, s. f. Skriere asanra snusnsa-rilor. S11ASM5 sn [lat. spasmus). Sglrnire ft>n> voe a nervilor»; miiukare, skatarare konva lsivi a nervilor mi a maiukiiori. 585 I snE. h SITATSI/b s. f. (laL spathuala). Instrsmentă de xirxrgie rondă la ană ki>m>tîiă mi nlată Ia qels-laltă, SIIAIÎIA v. (lat spatiari). A nane snajjiă între kornarî; a se întinde deuarte. SnAJJjOSITATE s. f. (lat. spatiositas). Lărgime, întindere mare. SIIAUI0S8 adj. (lat. spatiosus). D’omare întindere, întinsă, larg:ă. SI7AUI5 s. n. (lat. spatium). întindere mare între doi> rnirgini; întindere de timnă; distanţi», întindere. SIIE^IALITATE s. f. (lat. specialitas). nart-ik»-laritate, însaiiare nronrie; însHiuirea tfnsl h>kr* sneqială. SHE4IAL8, Deosebită; determinată. SmMIFIKA v* [lat. spccilicare]. A deosebi, a a-ri»ta, a însemna nova în narlik#lar», kKamxnmUslă SliEMIFIKAUIE s. i\ însemnare, altare, determinare de fckrM'l sneniale. SriEMIFIKS abj. [lat spccificus]. Deosebită oli»rîtă în deosebi iienlră ; nrivelimte teatră. 586 SITE, SMEKTATORS £. m, (lat. spectator) Hrivitor*;ka- • re se aîU nrivemte ]la snektakîsU hn>ka fane ueva. SIIEKTR8 sn, (lat. spectrum): Fantorm», m>lski>. T. Fis. Spek/ru solaru Figura koiorati» iui lsngT>rcaii'i> ne fanc Ismina ne »nă ncrete dsin» •ic a trek«t» nrin nrisma tmngivilari». SUKK8LA v. (lat. speculări). A observa k« aien-liie obieklele nereniti sa» imntntemtl. — A se gmdi adînk» assura ksîva; — a Iumc nro-ekte kalkale. SI1EK8LATIV8 adj. Kare obkniseiutc a sneksla. SHEK8LAT0R8 s. m. (lat speculator), Observatori, kontemnlator», aqela kare sneksh>finaniie. SIIEK8LAIJIE, s. f. (lat. speculatio). Lvskrare d?a. snekvsla, kalksl», nroekt», meditase, teorie; mi onare, nîndire. SHEK8L8 s. m. i. (lat speculum). Oglindi. SflELBNKT» s. f. (lat. spelunca), flemterb în stînql. SI IER A v. (lat* sperare] A nidejdsi. SIIERABIL8 adj. [lat. sperabilis.] 4e se noate snera» SlIERANJirI> s. f. [lat. spes] Nădejde. SHERMATIK8, adj. T. Anat He are ranorts k* snerma; de snernn>. SIIERMAJJETS, s. n. [dela snerma qetauee] #n-t*rb de kil* [neta^ee]. SilERMl». s. f. S bmîniia, materia nrin kare sezn-mislesk» vicii Viitoarele în genere. sni. 587 SFÎEUT), StîEMIE, (lat. specios), fels, k»alitatc4 S1UK8L8, s. n. (lat. spiculum). SsKjji« Lanue. SIIINAL8, adj. T. Anat He nrivemte la os»U sninirel. SlllONA, ,v. A isniti, a iskodi; a faMe ne sniom;. SIHONAGI8, s. n. Isnitire, iskodirc. - SI1I0N8, s. m. Iskoadi, isnilitors. S11IRALT», )s. t (lat. spira). T Geom. Linie SIIIRTj; )ksrbi kare, la fie kare revolHţiieîm-^ nrejsrsls n»nt&I»l de amic ea însene, se de-mrteazi din mc în mc de uentralSsiS. SIIIRAL8, adj. Kare are forma suirel. SHIR1T8. (lat, spiritus) I)»xs. SHIRIT8ALISA, v. A skoate sniritals sas suiri» din koriml, a da »n sensS nematerials. iiiosft a da materiei ksalitatea suirii»!»!. SnIRIT 8 ALIS A I|IE, s. f. T. Xim. Volatilisania kornilor» sol iz! sas liksizî. SIHR1T8ALISM8, s. n. Doktrina sniriUatitijieî. SI11RIT8ALIST8; s.adj. flartisanal snirit»alism»I»t SII1RIT5ALITATE, s. f. (lat. spirilualitas). Starea aqel»ia Me esniritS; teologia mistiki kare. observi viajia interiori, natsra ssfletsl&î; nemate-rialitate. SFHRIT8AL8, adj. (lat. spiritualist. Firi korns, kare e snirits ksrats, kare se atinge de s»flets; safleteskă, k» snirits, iskssitft. SIILANADI), £?{. [lat planities]. Loks ines$ iui deskis» înaintea uefogiloră etc. S11LENDID8, adj, [lat splendidus]. Stn>l»mtor*, iM>reij», falnik»; itastr*. SIILENDOARE, s. f. [lat splendor]. Stn>l«iiiremare de lttmini>, de glorie; noinm>, magnifmenţj'b. SIIOLIA, v. [lat. spoliare]. A jef»i. SR0LIAT0R8, s. adj. [lat spoliator]. Desnoietor, jelisitor». SIIOLIAJJIE, s. f. [lat spoliatio]. Desnoierejefuire SIIOLIE, s. f. nl, (lat. spolia). Desuoiere, jafe, SI10NDAIK8, adj. Kare e komn»s$ din snondee. SHONDE8, s. n. Iliqiors de vers# kornnssfi din 2 silabe langt. SU0NGI0S8, adj. (lat spongiosus). rHross, de natura bsretel&l. % SUONSALIE, s. f. (lat sponsalia) Logodn^. SHONTANE1TATE, s. f. Ktsalilatea mcIm snon-tane». S1IONTANE8, adj. (lat spontaneus), De bsin> voe; fireiute de sine. SII8NTA, v. A se ivi, a se namte ; a da koljjis erbel, misgsr&l». SII8RI8, adj, (lat spurius]. Bastard». STABILI, v. (lat stabilire). A ştatorni'ii,— a întemeia;— a intokmi; a auieza. STABILIMENT8, s. n. (lat. stabilimentum]. Auie-zare, întokmire, statorniqtre; amezimimU. STABILITATE, s. f. (lat. stabilitas). Kaalitatea Iu-kralal stabila, statornicie; amezare la ană lokă, STABIL5, adj. (lat. stabilis). Statomikă; bine «-niezată, întemeiată; nermanentă. STADI5, s. n. (lat. stadium). Lokă de 125 nanii geometric! andc Greci se eksersa în alergare; missra de dramă totă de aceamî întindere. STALAGMIT8, s. n. fină felă de kristală formată ne nartea de jos a newtereloră, ka niiute sfii;-» karl de uîj^, nrin ktderea.nitat&riloră de ani», STALAKTITfi, s. n. fină felă de kristală formată ne bolta nemterilor» In fornrt de stane de giayT>. STALL8. s, n. (lat. stallus). Jejiă bisericeskă.— skasn de teatns. STAMINT), s. f. (lat. stamina). T- Bot* Orga-nslă bxrbrLteskă ală florilor» komnasă din nim-te liricele ce st» afli» în mijlokslă floare!, mi kar! aă in kană »n« felă de sak năruită antert nlină k» nrafă galbenă roditoră. STAGN8, s. n. (lat. stagnum]. Eleiuteă. STĂMI1T), s. f. Gravare», vignete» tiin»rite». STANJJT>. s.f. Numiră determinată de ver&srl for-mîndă »nă sensă komnlektă; strofe». STAT8DER5, s. m. Titl» ce avearnal munte-ka ni renublice! Olanda. STAT1KT), s.f. ILItiinjja ekxilibrîsls! korniloră solizî. STATISTIKT>, s.f. Ultiinjia kare are de obiekt a 590 STA. fane ksnoskst, nonsfajjia »n»î stat», întinderea komerji8l* si» etc. STAT8AR8, s. m. [lat. statuarius). Skalntor* ka-re faqe statxe;— s. f. arta d’a le fane. STAT8E, s. f. (lat. statua) Figîsra «mani sa» a-nimali întreaga, de metal», neatn», lemn» etc. fig. ITersoam» reqe, fin» akijie. STAT8ETT), s. f. Slat^e miki. # STAT8-K80, s. n. Esnresie latini kare tnseam-m starea în kare se afli l&krtfrile aksm»; în aqceami stare. STAT8Krl>, s. f. (lat. statura). îniljjimea snîsl om». STAT8T8, s. n. (lat- statutum). Regulament», o-tirîre, lege. ŞTAjJIE, s. f. (lat. statio). Uledere, stare de re-na&s»; loksl» aude qine-va se onremte nentr» a lokai. STAŢIONA, v. A se anicza întrona lok»; a no-nosi, STAUIONAR8, adj. (lat. stationarius). Kare se nare ki sti ne lok», stititor». STEGANOGRAFIE, s f. Arta în Rb \sia. STERK, s. X fels de mţsbrfe uenlrb lemne, l do fok» egah> kb bu* nicirb kbbş, [ŞTEEEOGRAFIE,-s.’ f. (gr.■ crtspso; solids, yp^). | Arta d’a renresenta. cTa desemna kornmle so-| lide ne bns, iilaiu. SÎEREOGRAFIK}). adj. De slercografie, no ririvc-J; ui le la ea. $TEREOGRAFS, s. m. Kare iulie, nniklisle-, rcografbu, STEREOMETKIE, s. f. [gr. stspebr, p.itpov nrbsb-n>). T €/eom. Illtiimja kare traktea//j> desure nn>sbrarca kornbrilors solide. STEREOŢO-VHE, s. f. (gr. orspsb$, to^ tbere). T lieom. niliinjja d’a ti»ia solidele în mal jnftlle m>r jjî. 38 592 STE. STEREOTIJIA, v. T. Tip. A Uniri o karte k» table stereo tine. STEREOTiriAGlS, s. n. Lskrarea d'a tiniri k& slereotine. STEREOTlflIE, s f. Arta d’a stereotina; lokală aude se fakă stereotinele. STEREOTIIT8, adj [gr. crTcpsb?, xuxc<; formi). Ti-mrita k« table n&miiukitoare, ne formate de litere mobile, mî turnate d’odati k» aqele litere; sf tablă stereotipă, tabli tsrnaU d-o-dali. STERILITATE, s, f. (lat. sterilitas]. Sterninisne, nerodire STERILA, adj. (lat. sterilis]. Stern», neroditora. STERLINGT), s. f. Monedi englesi kare nrejise-mte 73 lei STERN8, s. n. T. Anat. Ossîă neutslisî. STIGMATISA, v. A infera; fiy. a defiîma. ST1GMATT>, s f (lat. stigrna]. Semnă, înferare T. Bpt. Marţea de susă a nistilsl»! floare!. ST1KS8, s, n. Nsmele smd rîă din Iadă, dism krcdinjţa neloră vekî. STILET8, s« n. Ki^ită, namnală în formi tritrii-ghdan. STIL0METR8, s. n. (gr. ctuXc; stîlns, ^expov). Instrument» ks kare se misoari stilni. STIL8, s. n. [lat* stilus}. Kinală ks kare ^!ne-va ini esnrimi ideele sale skriindă. STI 593 STIMA, v. [lat. Aestimare]. A qinsti, a nreijsi ne qineva, a nsrta resnekt». STIMABILĂ, adj. (lat. Aestimabilis). Kare meriţi» stimi», e demn» de ea. STIMAT8, adj. Ilrcî^sită onorat». STlMAJJjE, j s. f. [lat. Aestimatio]. ilreijfiire <>- STIM'b, noare, nfirtare de resnekt»; oninie favorabib desnre qine-va. STIM8LA, v. [lat. stimulare]. A îmboldi; a îndemna. STIM8LANT8, adj. s. [lat. stimulans'J. îmboldi-tor», înt'brîHtor». STIM8LATOR8, s. [lat. stimulator]. Kare, autij b, înlbrîU. STIM5LAIJ1E, s. f. (lat. stimulatio). Faula d*a a-îlîua; îmboldire, întri>rîtare, amnare. STINDARD8, s. n. Steag». STIHENDIST6, s. m. *lelă-qe ririiuieiute o leafh. snă ajfitor» de la nineva. STI0ENDI5, s. n. [lat. stipendium]. IllaU, ieafb ajfitor» mal kfi seann> în bani. STI1ITIK8, adj. (lat. stipticus]. Kare strînge, o-nrernte sîngelc. STIII8LA, v. (lat. stipulari). A hg^dbi, a se îndatora d’a da* d’a faqe neva; a oti>rî, a se în-gelege desnre neva nrin kontraktă. STin 8LANT8, ) adj.|(lat ftipulator). Kare «tiiifileazi» STII18LAT0R8,j neva. * STUlSLAljlE, s. f. (lat. slipulatio]. Tot# felbls do kondii|ii5 dc învoire ce s’a# nss# înlr’anskon-IrakU. ST01MIAN8, STOIK8, s.m. [stoicum]. Filosofii din sekta 1 h\ Zenone; adj. kare srmea//f> doktrina iiicsofok;! Zenone; sever#* virU>os8, f'Ri si> se lilîugT» de ori mo sd’erinirb. STOEIISM8* s. n. Filosofia h;I Zenone; f£g. severitate, asurime, konstanin» în kalamit'bnl d'a le sisferi mi iiA'% st> se nlîngT» dc ele. STORIITATE* s. f. Virttfle, Ibric», asnrime, kon~ stanin> în sslcrinue ini nenorociri. ST0MAKAL8, adj, T. ffletl. Kare &i nslcre sto-makslKi. STRADA, s. f. 81ii.iT>. STRANI8, adj. Mitidats, strein#. STRATAGEMA, s. f. (lat. stratagema]. Viklenie ce so înlrebîsinjieaz'b la reshels nentns a îninc-* la ne inimici; fia* fmeiiT», viklenie, amx-gitsrb. STRATEGIE, s. f. Ultiini&a miuik'brilor «nel armate, onorarelor# mari ale resbel*. STRATEG1K8-A, adj. Mc.j&ine de strategic, muie se anliki» strategia. STRATEGIST8, s. m, lIels ce ksnoamte strategia. STEATEG8; s. m. Nîsmire akomandaniiilors la A-tenianiî vcki. STRATIFIKA, v. A aiueza ceva în straie. ST8 5ţ)I> ŞtRATIFIKAIIIK, s. f. GrLnrMiire, aiuezare înşirate. STRAT )GRAFÎE. s. f. (gr. ctpaTta armato, TPa9^1. Deskriere do armii ks totă qc se atinge de of o. STRATOKRAţJlE, s. f. Gsvern* militar». STRAT8, s. n. | lai. slralum], învelim», akoiierire, i>Trb»iozî do mo va ii&sc «na neste alia. STiUiLfljj s. rn. ni. Ganh> rsseasln> vokc. STR1KT1TÂTE, s. f. Slrîmloare, îngustime; asuri-mc; esakliiale. STRl!vT5, adj. (lak strictiisj. Strîns»; asurtf, severii, esaktf*. STROF’Jk s. T [lat, stropite). Bakato de kite-va versori. SrilOFll . f. ni. SerbUorile Dianci. ST118KT8RT», s. f. (lat. structura). Ârnezame vin* d«ire; kinr>ls k« kare Meva c koinntts»; kh.dire. ST8DENT8, s. m. Illkolară. r ST8D1A, v. (lat. studerc). A îmvxixa, a medita: a a nontela, a observa k« deann>r«nt6l mi ks a-l.onuîe mov a. "ST8DIAT8., adj. îmvimata. ST8D10S8. adj. [at. studiosus]. Silitor» la imvr-in>t«rL, ln»r«ia’i nlaMe îmv^nid«ra. ST8DÎ8, s.n. (lat. studium). ludeietnimîre la îm-vi>î^,t«rT>, kanouitiniie dobîndite 11 rin imvim i,^ n>; îmv^ni.Usr'L. ST8K8, s. n. Tenkscali» fbk»to k« marmori> ni-;;atr> k« vărs mi k« fene. ST8LTHIIE* s- f. (lat. stultitia). Nebunie; nerozie. ijST8LT8-rI>5 adj. Nebsn* nerod; ekstravag^ntă. ST8în>9 s.f. (lat. stupă). Kilai. ST51!EFAKIj3E, s. f. Amoruirc a snci uxnjî a korntfloi; înk re menire, însimmîntare. ST8I1IDITATE, s. f. (lat. stupiditas]. ilrostie, ne-giobie, limn ie. ST8MD85 edj. (lat. slupidus). rirost», ttmuiU; nb-t7>rrb». SoAVITATE, n. f. [lat. suavitasj. Hhnere, chil-neaş;p>; ksalitatea siisi lskrs ssav». S8AV5-T», adj. (lat. suavis). ni'bksU, doine. S8BALTERNITATE, s. f. Starea «n«î ssbaltern». ■S8BAL!EUN5-'b, adj, s. Ssiihs» aluia, kare e mai mik» dokît» alt». S8BDIVISA. v. A ssbîmm>riiiP a îmnxrjji în mai tuşite m>riji o narte îmniruiti». S8BJEKTIV8-7>. adj. Kare este als s&bjcktohikK-getelor*, ne iiine de el». , S8BJEKT5, s. n. T. Gram. ITartea dintr'o nro-nosijjie desnre kare se afirma sas srb tbg'bds-eiute neva iui kare e toi» da&na aktivT»; materie assnra Irareia se vorbeuite, se skrie. se komnsne; kassrb. motivă. SoBJEKJilE, s. f. ţ întrebarea ne mi o fa ne ssn oratori iui la kare eli singur* rbsnsnde; ssn» nre $8BJ0NKTIV8, s. lat. subjonctivul) T. Gram. Modal» stsnsss al* konjsgT>rel verbelor». S8B. 59? S8BJ5GA, v. [lat., subigere). A sansne ks n«te-re de arme; fîg. astinîni neste nineva. S5BJ5GAJ3IE, s. f. Fanta (Ta sabjHga; ssnsnere k« armele. S8BL1MAT8, s. T. Xim. TTrod/ikttfi» ne se a(K nrin ssblimaşue. S5BL1MAÎJIE, s. f. Onerauie ximiki nrin kare mbrjiile volatile alle m%\ korn», se aridiki nrin k'blchsra fokslm, ini se aiucazi ne kariak»l vas»l?>T SUBLIMITATE, s. f. (lat sublimitas). Egalitatea iskr«lî$i sublim». S5BLIM8-rK, adj. .(lat. siiblimis). înulU, mare: strilsnit», foarte frmnosS. S8BLINIA, v. A trage linii ssb zbieri. S5BL5NAR8-λ, adj. lIe se alh> între rrbmînU iui lani: ne se afli sab Imn». SSBMoLTIilLS-b, T.Arit Nsmir» maîmik» kare se konrinde mai de malle ori esaktc în trăit» mal mare. S5BORDINA v. A sanane, a ameza în rînd» ka uel» mal miks si atîrne de nel» mai mare. S5B0RD1NAT8, i. s. adj. Sanss» mial mal mare. S5B0RDINAJJIE s. f. Denendinija miei nersoane de alta, stfn&nere. S8B0RNA v. A îndemna ne nineva d’a faqe ri». S8BIIREFEKT8RT), s. f. Stfbdivisie administrativi a anm denerţamcnts, j»dep; nlasi; dre-gitoria ssbnrefektalm; lok^I»! kaimelaric ssb-urefektsreî. 598 S8B. SSBIIREFEKTÎÎ, s; m. Fsnkm'onar» fcissn îîntif^ k« adrriinisIronia anei s»bnrefekt»?î s«î> ocinile nrefekUl»!. SSBRET7> s. f. Numirea lic se dt la tcatm fenice kare are rola de sb>jnikrr>, de femcc din kasx* în Komcdiî;- iig femee de rind» ini inîrio*anl'i,. SUBROGA v. T Jurhs. A ri&ne, a rîml^i ne ai-ueva în lok?>U a Urna. StfBSIDIARjU ’h, adj. T. Suri», flal. s. subsidi-arium). AjalorS, întarilorS. S&BSID8 s. n. (lai. subsidium]. Aordors, îrtli>ri— re: ajalors în Imul; bani neutra stalo;. SfiBSISTE. v. (lat. sfibsislere). A tn>i înki>; a tivea înk'fc intere a tn>i, a se ni ne. S6BSl‘STlii^irb s* f. Tots ae treime «nsl om» neiîirr» a n fi tea trrhi; mrnmie. S8BSKRIE v. A^îsbiskidi. SSBSKRIflTORS, s. m. llren3inp3>r&U, abonau, S8BSKR111]|1E, s. f Isk'i»lil«n>; Sî>BSTANTiV8 m. (lai, substanlivnin), !:artca de kfivînU kare îmseinnea&'ir o fiUîjn, mia m>nu\ S&BSTAjNtIJ7v s. f. (lat. subsUnUa \ 81U ne kare eksish, de sine mi nrin sine. &nă ne la kare se TaiioarlT» differife nroiiriet'tnt; oi-^e materie. SSBSTANUIAL5 adj. Kare konrinde fnrlVb sftb-» slanin»; zcmos.â; xn>nitor«. SBB 5&9 -S8BSTiTi>b v, {lat. subsliluere). A ntine ne cineva în lolu; alttiia; a rîndtii. S&BSTJT8T8. B ni. (lat. Substitutus). Ras* în Io-k>> alteia, loks-jsi ilor». S5BST1T8HJE s. f. (lat. subsliluiio). 1!tinerea ktil~ va în loktialttiia. S5BSTRAGE, S88TRAGE, v. (lat. suhtrahere). A isa (lela minova tin Itikrti nriu viklenic; a sln>-na, a se .mînttii; 2. AriL A skxdea tins iiti-mi>r» dinalia. S8BSTRAKU1E s. f. Liusirea ktiîva de «ns lakrti T. Ai'H. Sln.dere. SftBTKRAN8-r|j„ adj. (lat. sublemmcus). Kare e s«b ii'Mnîniii;- s. f. nivnijn» adînln» mi mare. ‘S8BTERE8G18, s. n. Viklenio neutra a si /Mia. ^ S8BTILISA v. A s>;buia: -a k'utila mtilh» 1ine?ii*îi! IrV) întrebare ctc. SUBTILITATE, s. f. (lai. sub! iii las). StibniYlalc* (ig isktisi.nu'T). n'Mrtindere: line^i». S8BTIL8,-rJj, adj. (lat. subtliis). Sobuire;- fio; foarte in>traizi>tor«; delikats. S8B8RRI8 tu n. (lat. suburbimn). Mahala. S5BVENy,lE s. f.>Aj«stors în bani. S8BYERS1E, s. L (lat. subversio). R^stornanv ^ t di.nmare. S8I)0RIFER8-rI>, a< jd T. Medi. Hrimntiitors d00 SSK S5D8-ESTS s. ITartoa «lini koiiriiist Intre ssd« mi est». Sî)l)S-VEST8 s. între s«d8 iui vests. SSFFEIJI s. m* ni. Numirea uelor» dTîntîis dre-torî aî Renabliuiei kartaginese. S&FFFOKAjJIE, s. f. (lat suffocatio). înekare m>~ bisiueah». S5FFRAGI8 s. n. (lat. sufragium). Vot»;- găsire ks kale. S8KVIEDE v. (lat succedere). A arma ksiva. a veni dr.m>; -amomteni; - a isbfodi. S5K{\ESSIBIL1TATE, s.f. Drental* d'a s»k«icde. ordine dc sskqessie. S&KMESS1BIL5 -1 adj. Kare se noate sskMedo Sare di> dreiita d’a sftk'iede. SSKMESSIYS-Tj, adj* (lat succ-essivus). lIe srmea-. zt> sn# dtfin» alU* S5KlÎESSîE s. f. (lat. successio]. Brtnare, moni-tenire. S8KMESSOR8 s*rn. (latsucoessor]. 5nm>torS, mo-mtenitorS, S8KMESS5 s*n. [lat successus] Isbîndi», 'sbstire' ■S8KlilN8 s. n. (lat. succinum). Kixlibar». S8KK8LENTZ-b, adj. (lai. succulentus\ M»s-loss, zemosfc; nlin» de sak». S5KK5RSAL5-J>, adj. (dela succurro ajsta). Filial»; de ajutoră. 601 s-sn S8KLAYIER5, s. adj. T, Anat Kare e s&b lin— gsrea. S8K8, s. n. [lat. succus). Zearm>, m&sts. S8K8îII>, s. f. Farfsrioan»; tavib mikb. S8LFAT8, s. n. T. XImi, Karee formată nriu kombinajiia a*iid»lHl s«lf«rikă k» alte basc. S8LF8RIK59 adj. T. Xim. Se ziwe de aqidtfU dobîmiiU ririn kombiaaijia s»lfftrî>lî>I ka oksi-gcnală. S5LF8R0S8-rfc, adj. Kare c dc natara saifara-lai. S8LF8R8, s. n. (lat. suiphiir). Haqioasx. S5MMISSIE, s. f. (lai. surmnissio). Sananere, a-ulckarc nentra a askalta. S8MMISSI0NAR5, s. Kare la an# mezat, *e ta-datorează a la a qeva as «uriiul. SftîTAfTK, s. f. lurrxqoU. aleom», klairb. S8HERBIE, s. f. (lat. superbia). Mîndrie, trafic, fadalie. S8HERB8-7}. adj. (lat. superbis). Trafawă, mîri— drr>. S8riERFllÎIAL8-rb, adj. Kare e ne d'asaiira; lig kare na mtic nimikă în fond». CSflERFHIS, s. n. (lat. snperficius). T. tieom, Sanrafarp>; fig. noiane imncrlektT». S8RERFIN8-1), adj. Foarte faină. SSnERFLSITATR, s.f. (lat. superfluitas]. Ilriso-sinixT>9 nefolosim^. SSLI 602 S8I1KR10R1TATE s. f, Asioritate, nrccrninin&x. lindnime; drcuts mai nresss* do kîl» alni. S8I1EÎU0R8-,I>5 adj. [lat. superior). Mal mare, mal nrosss# de kil» alt». S8iiERLATIY8 s* adj, [lat. supcrlalivusj. T. Gram* Kare araii» »ns mc în grads'Meis mai înalt». ^8iii.{R!K)Siij,E, s. f. Mim crea d'astfnra. S8lîE'Ril8NE, v. [lat. supeiponerej. A lume de-asxnra, S&i'IEUSTJUIE, sj. [lat. Soperstiliol. Kredinij^ de-mart'h; idee greinitT» mc 'mi laae uineva desnre ore-karl lakrai religioase, eres5. S8II!iIiSTlli!(}S8-ri>, ’ adj. [lat, superstitiosus] Kare krede în s»nersii|m. *S8I1IE8RÎ, s. n. ni. forele »ie se n»ne s»b niMioare. SIMULANTA, v. (lat. supplanlare). A faue ne ’iincva si> ’mî ncarz'b kredit»!». ftmknlu sa mi a i 1» i«a. •S81l!!LEAINT8, s. m. Auela kare uine lok»i« n»ia în linsa sa. So!!]>E^lENTAllo-rl>. adj. Kare servi» de s.Mile-meiită. S8UNLEMEXT8. s. n, [Uvl supplcmenUunj. îm-iiliiiirea de nea mo liuseinte; adaos». Şili 1 LIMI?>• s. n! [lat ^upplîcium|. Iledeansl tr»~ neask'i.» kin« şai'erinjj'b mare» ssn 603 SSniîLIKA v. (lat supplicare). A r«ga ks «mi~ lin?irB ini k« sUrsinui». SSIHILIIfB, s. f. jalbi>, r«g'f»ui«ne. î' S5iinORTABiL5-T, adj. Me se noato ssferi rtbda, skssa. SKlîHORTA, V. A nronti a ţţinca; fig a ssferi, a n>bda. SfilinORTS, s, n. lîroiitea; fig ajutor?;, sprijinire S8 BROŞA, v. A da k>; sokoteala, a iiresBimne. SSmiOSABJLÎi-'L, adj. lîc se noato sMinosa S8IIIIOSIU1E, s. f. [bit. suppositiu'). Dare k« so-kolealn, nresmrmiere S5!iRAFAin>. S, s. f. Fana de d’ass-nra a muşi lskrw. S5îîRANAT8RAL8-rL, adj. Mai nrcsssa de na-tî>n>, noste fire. S8IIRAN8MI y. A norokli. S5IIRA5MAN5-1>, adj. [lat. supraliumanus]. Mai nrcsss$ de firea o menea.sin». SftllfTRGSSIE, s. f. [lat. siippressio], Anisarc. tnnedikaro, onrire. S5IIREMA1JIK s. f, intîetnte. k«alitatea nel«i ne e inaî mare noste al ui. S5HREM8-'I>. adj. [lat. supremus]. lîrca înalt», mal nrcsas dc toate în fele st>». S5II11RIMA. v. [lat. supriinere]. Aîmnedika; as’as-k»nde; a lT»sa afari»; adesfiinua. S8REKSMITAUIE s. f. T. l'isio. Întirîtare foar- C>U4 S8R S8RÎDE, v. (lat. subridere]. A zimbi. S8RÎS8, s. n. Zîmbets. S8R0H8llID8,-'i>, adj. s. [lat, soror, occido] 0-morit-or* de sort, S8R1JRINDE, v. A anaka fora veste. S8R1IRISL, s. F, Anskare veste; mirare; amăgire. S8RS8, s. n. Izvor, origina lskrtf. S5SHE1ITIBILITATE, s. f. Disnozi&ia d ’a se ssn^ra cineva nrea bine; sensibilitate ekstrenn> S8SlJEllTIBIL8-rb? adj. Kanabils d'a nriimi oare karl modiFikajiiî; kare se ssiixrb nrea lesne. S8SllEiIjJlE, s. f. [lat. susceptioj. Ilriimirea ordi-nilors sakre; fig. întrenrindere. S8SLIITA, v. [lat. suscitare] A învia; a Faneka s*i> se naski>; aka&sa. S5SHITAIÎIE s. îndemnare, înterîtare. S8S1IEKTA, v. [lat. suspectare]. A binai. SSSnEKTS-T), adj, [lat. suspeetus] B^nisits. S8SI1END v. (lat. suspendare). A'snînzîfra; fig# a nrekarma a skoate ne Mineva din sl»jbT>. S8SriENDAT8,-T), S8SnENS8-T>, adj. AtîrnaU; fig. nrek&rmat»; skoss din slsjbi>.* S8SHENSIE, s. f, (lat. suspensio). Atlrnare; fig, innetare; skoatere din şl»jJbT>. S8SriENSIV&-rB, adj T. Juris Kare nrekîsrnn, S5SI1ENS0RI8, s.m, Brîs de bomorogl. &u:> s8s msnvm, s. f. [lat* suspicio). Bi>n&iafc. S8STENTA, v. [lat. sustentare] Ajiinea viaîxa nrin alimente S8STENTAIJIE s. f. [lat. sustentatio). Uinerea vi-euel, xn>nire. S8SJJINE v. (lat susţinere). A snrijini, a ajMa a xr'bni. S8SIiIN8T8?-T> adj. SnrijiniU. ajctata, S8TANL s. f. Veiumîntfc l»ng8 de kxl«gi.n. S8YENIRE-8, s. f* Adiere aminte. S8VERAN1TATE, s. f. Astorilatea Mea mal înalta-kalitatea »iibî ssveranfc. S5VERAN8, s. m. Kare are nslerea Moa mat înalta; rege, nrinjp; adj. lbarte mare. S8ZERANITATE, s. f. Realitatea de sszeran*. S8ZERAN8, s. m. T Feud. Domn&lă mcIs mal mare neste »ns m>mîntt? de kare denindea mai nittijji vasali. SVENIMENT8, s, n, Leininft, emire din $irnjiiriy 1IIAX8, s, m, Numire we da# Earonei regelui llersiel. IUAL8IIT), s* f.. Korabie mikx M^ se întrebsin-ijeazi în nortsrl. (506 II1AR IIIAMBELAN8, s. m. IfonrrfcrauiS. HIARAD'K. s. f, 8n» fel« de ginitoare Ia kare o zbiere do mslte silabe se deskomn?îne în deosebite in>nu kare însemneazT» kîte «ns «ie deosebit». ^ IIIART'i), s. f. Xrisov». doksmeni» vcki$. JJIEIK8, IIIEIT», s. rn. Ilrinu» la Arabi mi la Maarî kare se Irbgca, din fia hA Maoinets mi Aii. K IIIER1F8, s, ni. Fsnkîiionars imînbiinală din En-gliiera. IIIISTOS8-R, adj. Kare se «oale desuika în mat mnite foî. I1IISTS. s. m. '1\ JtiiM. Numire *ie se d't snor# iietre karî se notă lesne desnika în foî. iHODRONă, s. ni. Ki>ldare; sn» Tel» de joks. T TABARINo, s.m. Kornik», karagioss. TABARINAGI8 s.f. Karagioslîk», marlatanie. TABELI0NAGI5 s.m. Hrofesia snaî Tabelions. TABELI0N8 s. m. Sekrelar» ne la jKdckitoriî mai mbît; numirea de maî nainte a grafie-rilor^. TABERNAK8L8 s.n. [lat. tabernaculum]* Temnlis, TAL 607 f korts nortativ» all» Ebreilor» in kare se afla ki-ţ votals. TABLAT8RT> s.f. însemnarea notclorS de ms-siki) ks litere sas ks jjîfrc. TAB8REL8 s.n, Skasn» miks ks natr» nbiioare kare n’are reseim>loarn>, skami» ne kare se esn»ns kondamnaţji în nsblik». TAMIT8 adj. (lat. tacitus), ^kst. TAMIT8RN5 adj, (lat. taciturnus), ITosomorîU Înt«nekat8 ti>ktft», TA9IT8RNITATE s.f, (lut. laciturnitas). Karakle-rsls netei taniterns. TAFI8 s.m. Raki# de zaxar#* TAXIGRAF8 s.m. (t&xo; tete, .skris). Kare skrie foarte tete. TAr(SA v, A n«ne narts, a nistei, TAKSli s. (, Nart», bir» naş» de regulament» nentrs oare karl tekrsrl n aldine, TAKTIKTj, s.f. Ordinea ks kare se tane o te-krare, TAKT8 s.n, (lat. tactus.) IliimUl», TALED8 s.m, Vt>1» ks kare Evrei ml akonerc kanetele în sinagoge. TALENT8 s.n, (lat. talentum). Dar» de la natsn> d’a fane,jl’a stsdia neva. TALER8 s.n, Moneda kare în a«r» kosti» 4 galbeni. TAL1SMAN8 s.n, fleatn> sa» bskah»de metal» ne 39 608 / / " kare era» sxiiatc^ niiulc ligsrî de nlanctejni Irtreia i se da o ri«terc mare. TALK8 s.n, 8n& fel» de mineral» kare se des-narte în foine transnarinte, TALMUD6 s.n, Karte în kare se afh> legea arab?» iui tradinjile Evreilor». TALI1ANL s.f, Viuri> ne dr> mi» fel» de strsgsn negri. TANDRE JJrI> s.f. Fn>go&iirie, kali laica hm el «ia kare e urca simjxilor» la i«bire. • TANDR5 adj, Kare are tandreţii» nentr» nova. TANGENT!» s.f, [de la lango ating»], T. Geom. Linia kare atinge o ksrb'b hitr «n» riţsnU. TAIIAG15 s.n, Sgomot», grr>Kgie. TAiîETft s.n, (lat. lapes .gr "*~y;0 Ivovor». . TAFIISSERIE s. f. L&krarca nrin kare se akoncro jrsreni narket» k« tanele; l«kr« k# ak« ne kanava. TAIIISSER5 adj. Kare se ok«nrb ks tanisseria. TARG8M8 s.m. Numirea komentarielor» xaldeine assanra tekstelor» ebraice. TARIF!) s. f. Tablb ne kare se înseamnă nrei4«- \rile difFeritelor» I«kr«rî. TARTANfi. s. n. on« fel» de matern]] de^ lim> riKS'b d»m> gît» iarna. TAETAR8 s. n. Iad». TART5F8 adj. Inokrit», fbijarnik». TAR5II7) s. f. II-Br»!» kreskat între snrîmiene. 60§' TATOVA v* A dessena fclKrimî de figtfrî ne korn ini ne obraz*. TA8R0B0L5. s. in. Jertfirea «n»î tasr» la nel velii în onoarea hibele!; altare ne kare se jertfea. TA5TOGRAM7> s. f. (gr. tocOtc$ anelam* YPW* litterb). Iloeim» la kare zicerile îmicii» k» aueainl lilerb. TA5T0KR0NISMS s.n. (gr. xpovoţ tirnn«> Ilotrivirea evenimintelor» întlmnlate în anelaiu» timns. TAVERPTL s. f. Kîruiamx; TEATRALĂ adj. (lat. thealralis). 4c nmemte la teatre. TEATRB s. n. (lat.thealrumj.LoktflS »nde se renre-sinU differitc niese. TEDESMti s.m. Kîntarebisemeasin> kare îtniene ks Te Deum Umdamus (ne tine Doamne te l'bad'bm), nii se kînU de a mBlg&mi lkî D-ze» nentr» vr'o viktorie, sa» întîmnlare noroci itT>. TEDI0S5 adj. [iat.tacdiosus).S8ri'i>ri>tor») »ri«iios« anost». TEDI8 s. n. (lat.taedium -.Desgbst» de neva, «rit» TEXNIK8 adj. 4ea-*ie nrivemte la o arti>. TEXNOLOGI1) s,f. (gr. arU, horf traktare). Tratata, vorbire desiire arta» în genere. 610 TEM .TEINTBRT* | s.f. V^nsea, likoare kolorati» nre- T1NKT5RT) ) gi>tite nentru a zugravi qeva. TEISM8 s.n. Rekunoamterea essistenijiî unu! D-ze». TEIST8 adj. Kare rekunoauite essistenija lu! D-zes. TEKST8 s. n. Vorbele unu! autor» nrivite în ra-norts ku notele fukute assunra lor»; — kaet». TELEGRAFIE s. f. Arta d’a konstrui iui d’a înue-lege telegraful». TELEGRAF8 s. n. (gr. xv^Xo; denarte, Ma- kim> ku braiie mimki>toarie kare arata» nimte semne de konvenţjie renetate de alta makin'b' în alts loks iui nrin kare se transmite nuvele ku o iuijeah» foarte mare. TELESKOPS s, n. [gr. xf)Xo<; cxcxto nrivesk»).In-s'rument» nrin kare se vid» obiektele de-^^rtate. TEMI s. f. (gr.05>.«). SujeU, materie, nrenunere qe qineva întrenrinde a desluini uns qe. r TEMERARI8 s. m. adj.[lat.temerarius] îndrusneu» nesokotitS. TEMERITATE v.(laLtemeritas]. îndrusneata mare iui nesokotita. •TEMI1ERA v. A modera; a îmnujiina. TEMIIERAMENT8, s. n. Konstitujjia nartikulart a kornului nronrie la fie-qe individ»; karakter», • fire. TER 6H TEMnERANllT) s, f. Ksmnxtare; moderare. TEMIIERAT5R1) s, f. Gradsl» de kxldsrx sas de frig» qe se ivemte în oare kare lokS; TEMI1ESTATE s. f. (la. tempestas) Fsrtenx, vijelie fig. tsrbîsrare. TEMIILIER5 s. in. Nomele kavalerilorS an»î or-dins religioss ne era format» nentr» a anxra ne krcmtini nelerinî. TEM11L5 s. n. (templum) Edifiqi» konsakrats di-vinitxueî. TENAlIE adj. (lat.tenax) Tare. TENACITATE s* f. Txrime. TEN AR 5 s. m. Infernal# nxgînilors. TENDINUTi s. f. Anlikare la ans qc, disnosii^îa, tinderea safletalaî la qeva. TEN0R8 s. m. Sc ziqe de voqea kare e nlinx iui sîsbn,ire. TENTATIVA s. m. Merkarea da faqe, d’a rea iui în qeva. TENTAyiE s. f. Isrritx, dorina rea. TEOFANIE s. f.[gr. Qeo^avsia]. Arxtarea diviniU-jjeî; skimbarea la fanx. TEOGONIE s. f. (gr. Oeb^YSLvc.)^'. asenamte). Ki-nals îmalnjri zeilorS nxgînemtî. TEOKRATIK8 adj. lIe nriveuite la teokrajjie. TEOKRAljjE s, f. Formx de gavern» în kare toatx nalcrea Statala! se aflx In mîha nreoijj-roal. 612 TEO. TEOLOGIE I s. f. (gr. Osb; Xoytj kîivînts] IHtiinna TEODIMEE ! kare tratează desriro D-zeS. TEOLOGIK8, adj. lle nrivomte la Teologie. IEOLOG5, s.m. [lat. thcologus]. Kare jntie, Inva^b teologia. TEOEEMTi, s.f. [gr. Oc^p/j^a] ITronsnere a »n»l adevăr» kare se noale adeveri. TEORETIK8, adj. Kare kîsnoamte teoria. TEOKirI)5 s. t. [gr. Oscoc(a]. K&nomtinya kare se iin>rginemte la regale fri>rrL a treqe la uraklik'b. TEEAI1E8J]!, s. in. ni. Kxl»gi>rî aî fcdeiloră karl se da la viaija kontemnlativ^, iiu'iul kinsin Imisl*. TERGIVERSA, v. A dosi, a se kodi; a înlreba-tnjja mijloaqe sure a îmncdika ka sri» nz se înkee o nriqim>, o nroiisnere, srb m dea bi\s n>su&fts$ nositiv». TERIAK8, s. m. 8nS felii de doktorn nentr* întărirea stomaxîd&î. TERMAL8, adj. Ane minerale kalde qe ess din sîm» năniîntol&I. TERME, s. f. ni. Zidiri n^bliue la qel vekl nen-trs differite treb&inne. TERMIVOR5, s. in. A li-a lîsnx din kalendar» franqes# rensblikană qe uinea de la 19 Islie nîm» la 17 A»g«st. 1ERMINA, v. A isnrbvi, a margini, a oţărî. TER. 613 r TERM0METR5, s.n.(gr. Ospy.o; k'bldtfn., pitpcv nn>~ sârb), Insr«rnent& ktf kare se nn>soarb kT>lmînU într’o TERREN8 ) grbdim>; loks, suanjs de irbinînU. TERRAIJ/R, s. f îmdnare de rnnnînU de des«l)-ir>U In»reia este zidbrix. TERRESTR8, adj. [lat. lerrestris). I[%mîntesks. TEHRIBIL5. (Jat. terribilis) Simmîut'btor, grozav.;. TERRIT0RIAL5, adj. lIea-ne iirivemte la an« ter-ritoris. TERR1TOR18, s. n. KmirinsnU, loksU kîU uino dc »n« Stal». TERROARE, s.f. (lal.torror) Snaim'binare,groazb. TERR0RISM8, s. n. Sistema d’a kînbsi ks groazb. TESA8K8 s.n. (lal.lhesaiinis) ivomoarb, vistierie. TESrI>. s. f. (lat. Ihesi>). Ilronosinie, ssjet» de o disktfţjie. TESTAMENT ARS, adj. Dictară, ac nrivemte la testamente^ TESTAMENT8, s.n. Diati>, akU astentikfc nriii ka-re Minora deklan» nea mai dsne M'«n> voinn, b a sa. TESTATOlli). adj. MetaiiiS. TESTIMONI8, s. n. Skrisa nrin karc se adeve-reazi» fantele, konduita etc. ale k»iva» TETRARXFE, s. f. A natra narte din tr'sns stau îmnbrjiiU. TETRARX8, s. m. Kare g o lelrarxie. 614 TIM. TE8EG1E, s.f. «ii» fcl« dc vrăjitorie mc se ft-viea nrin ajutor» dfixfiriloră bane. TIBIA, s.f. «nală din oasele fl&ersls! iiiqiorslfiî. TIMAR7), s. f. Moiu ia ne dănsia Ssltanfi finfi! soldată kîs kondisiie ka să se înarmeze, ne sine ini ne alui k» nlata lfii. TIMARIAT8, adj. Soldatfilă kare a nriirnită Timară TIMBALTi s, f. Tobă de kavalerie. TIMBR8 s, m. Klonotă fără limbă mc se lovemte kfi î$nă qiokană T. de Fis. Kalitatea qe aă finele instrfimente d*a renrodfiqe nirnte tonfiri foarte nlăkfite; markă. TIMIDITATE s. f. [timidilas] Frikă, sfială. TIY1ID5 adj. [timidus]. Sfiiqiosă, frikosă. TIMONIER8 s, ni. Kare nine kîrma korăbiî. TIML10RAL8, adj. [lat. limporarius]. Me are ranortă kfi timnă; din aqelamă titnnă. TIMI1AN5 s. n. O membrană sfibjiire din »reke kare este lovită de fină qiokană mimkată de aeră, mi ne fane să afizimă. TINKT8R1ER8 s. m. Boiangi». TII18, s. n. [lat. typus]. Modelă, figfiră originală nflOGRAFlE s. f. Arta d’a tiiiări kăruile, auie-* zămîntfilă finde se tiuăreskă kărjjile. T11IOGRAF8, adj. Melă-qe essersă arta tinografieî. TIRA^DTj s. f, Bfikată literară în nrosă sră în noeşie. TIR. 615 TIRANII s. f. Dominare ka kr»zi«ie, kx barbarie. TIRAN8, adj. s. (tyranus). Kare domnemte ks knszime;- Ti Anii. Domnitor». , TIRANIK8, adj. (tyranicus). lIe uine dc tiranie* injsst», krîîd»* TIRANISA v. A kinai, a fa«ie st> sufere. TIRSS, s. n. 8n» feltf de toiag» înksnjsraU k» franzT) de viuT> mi de eden» we 1» iitfrta Ba-* kantele în inîm>. TISON8, s. m. Nsmire dc giganjjl în.Mitologie karl a» voit» srb se #nic în «ier» ka st» des-troneze ne Joc, TOLERA, v. (lat. tolerare). A da voe, a !ngi>d$i. T0LERABIL8 adj. * laUolerabilis). Kare se noate tolera. TOLERANTE, s. m. adj. Kare di> voe. TOLERANJiT), s. f. îng^dtfiala, iertare. TOMATL s. f. IKtHgea rouiie «ie se n^meiute murul de amoru. TON8, s. n. Gradai» de saire sa» nogorîre all» V04C1. TOMOGRAFIE, s. f. (gr.xorcc; lok», ypaţfj skriere) Deskrierea esakti» mi k» deam^r«nt«l» a snai lok». TOHORAMrb, s. f. ltanoraim> de qcUţjî, de lo-k«rîj fig saen'b de ontik^. 616 TOli T'ORAlIE, s. m. (torax]. llartea konudm Hiidc se alH iienttflî;. TOHniLIA, s. m. ftng fel» de nemte kare arc e-lektrimlale în el». TORREjXTS s; e. Illirois de an% foarle reiiede kare niue uKijiuiî; fig kargore i>>le (H vorbe ele. TOHRIRfi adj. Fertmikyimdorn. TORSSR'b,. s.f. StViiU;rb. TORlIIOîîî), s. n. O l-re ii «, ■ mlergars. TORTfcRR, s. f. Kin». 'kasnx. TORTURA v. A kimii, a leLsai. TOTALITATE, s. \\ ToUU formala de îmnres-narea irbrgilor». TOTAL5, abj. (lat. lolalis). întreg*. des7>vîriniu s. n. s»nn> înlreng'b. TRADIJJIE, s. f. (Iraditio). Lakr?», kbnonitimj'b kare.se transmite din sekol* în sckols nrin vorln>. TRADIJIIONARÎ), adj. întemeiată ne tradijnî. TRAD5RE. v. A lîhnvii, a destmui. ÎRADfcK'LTORK, s. m. Tîlim»ai.torS, deslainilors. TRAD5KUIE, s. f. Tîlmviire din Ir’o limln> în tr’alta. TRAFIKA, v. A fanc negeii*; a negustori sn» mc ncertaU, rsiuinoss. TRAGEDIE, s. f. (tragedia). Iîoenn> drainalikh* bfckah) de toalrs karc rcurcsinft» o fantb eroi-kri>* mi kare inssflb snaiirrb mi milT>, sfîr- TRA 617 iiilmfcsc într’Kn» mo(U tristS; lig. întîmulare trişti», nenoroMil'f». ŢRAGI-K0MEP1E, s. f. BakatT» do teatre serioasa sa» tragikb, l*bn> însi> a avea finele trist» «ii komik». TRAUIK8, adj. (lat. Iragicus). Mc nrivemte la tragedie; lig. dureros»; fsnest», TRAKTA,' v. A vorbi, a intra în vorln» k» qineva TRATA, iiontr» «iova; a se narla fcbtre qineva. TRAKTAMKNT6,) s.n. Ivintfl» karo a ine va nrii- TRATAMENT?).* j meni te no alta, kiuzsl k i> karo se noaiTi» k'blro el»; uriimire, ki>»tare. TRAKTAT8, s. n. Karto în karo se vorbeuite deşii re o arih, o mtiinin» e'.e; învoire «ie se fa«ie între do»ri> state ncmtr« qcvu. TUANSAivî]lE, s. f. Aktals urin karo se transige o învoire; învoeal^. TRANSALH1N8. adj. Dinkolo de Aiul. TRANSMEDENT8, adj. înalt», Sublim». TRANSFERA, v. [lat. trans, lero, d»ks iicslo). A stn>m?ita, a Irarisuorta. TRANSFIGURA, v. A se skimba la fani., a skimba din o tig&rj» în alta. TRANSFIG8RAJJ1E, s. f. (lat. transliguratio]. Skimbare la tain». TR ANSFORMA, v. A ijrefaMe, a skimba din o foruri» în alta. 618 TftA. TRANSFORMARE, s. f. (lat. transformatio). Skiinbare din o fonm> în alta. TRANSGRESSIE, s. f. K^lkarea finei norcmil finei legi. TRANSIGE, y. [lat. transigere]. A fane o învoire. TRANSITIV8, adj. 5T. Gram• Stranfitetor», se zîmc de verbele karl strhmfit» lfikrarea lors al-tors zbieri. TRANSITORI8, adj. Trelndor». vremelnik». TRANSIT8, s. n. Yoe d’a trezie mxriile fi>ri a nKti Vairn». ÎRANSIRE, s. f. Trecere. TRANSKRIE, v. A konia fin înskriss. ÎRANSLATIV8, adj. Ilrin kare se d1>, se stri>-mfitl> fin» Ifikr» la cineva. TRANSLAT0R8 s. m. Tîhmmitor»; strxmfitetor». TRANSLARE, s. f. Strsihfitarea, treqerea dela fin lok» la altfi, TRANSL8MJD8, adj. Kare emaî rtfiuinlransnarint, TRANSMARIN8, abj. Dinkolo de mare. TRANSMIGRAIJIE, s. f. (transmigralio]. lfribegire a finfiî norior», sa» a finei însJiiiml kare’iul lasi> nara sa mi merge alokfii în alta. TRANSMISS1BIL1TATE, s.f. lealitatea lfikrfilfil tran-smissibil». TRANSMISSIB1L8, adj. Me se noate transmite. TRANSMISSIE. s* f. Strfftifitare. TRA. 619 ETRANSMITE, v, [lat, transmittere). A strtmsta, a | h>sa5 a faiie st> treakt> altsea în nossessie. |TRANSM8TA,v. (transmutare). A strbmsta din kolo. TRANSM8TABILITATE, s. f, Kalitatea lakrslsl transmtftabil», strbmatviitfne. TRANSM8TABIL8, adj. *Ie se noate skimba, stri>-msta, TRANSITARENT8, adj. Strivitor*. TRANŞllARENJJrI>, s. f. Ilronrietatea ansi korn» d’a transmite razele lsminelîn toati întregimea lor»; kalitatea ucIkI transnarenU. TRANSHIRA, v. A n>sisfla a n^daini. TRANS1IIRABIL8, adj, Kare noate emi nrin tran-snirajjie. TRANSIIIRAjJIE, s. f. Risaflnre n'tdtfuiaH. TRANSIILANTA, v. A laa iui a sri»di «n arbore din tr’sn lok» în alte. TRANSIILANTAUlE s. f. Lsare mi s^dirc a arbore din sn» lok» în alt». TRANSIIORTA v. [transportare]. A nsrta dintr'sn lok» într’alte. TRANSI10RTABIL8 adj. (transportabilis). lie se noate transnorta. TRANS1IORT8 s. n. Lskrarea d’a kxra, d’a d«-ue ueva din tr’an» loks în tr’alte, ^rat»; or«-ne mimkare nasionatt. TRANSIIOSIlilE s. f. Matare* skimbare din lok», TRANSII8NE v. A mata, a skimba din lok». 620 TRA. TR ANS VAS A v. A terna o likoarc dintrTmS vass într’alte; a n rit o ui, TRASYERSAL8 adj. D'a ksrmeziinte. TRAIIEZ0ID5,s.n T. linii naralelc. TRAVERSA v. A treue dTi ktinucziujs. TRAVESTI w A se îmbr'hka tintila;. — fig. a Tui nrefaue karakterals. TR7>DA v. (lat. tradere). A da în înnnele kslva; a vinde* TRT>I)T>T0R8 s. m. [lat. truditor]. Vînz^lor, ka-re db ne cineva în mîînelc alteia; nekredin-qioşs. TREMA s. f. Se ziue de o vokali akqenteakt ;ks 2 nsnkte; — qelle 2 nankte. TREHANE, s. m. Instruments de xir^rgie Jte ka-re se indrands oasele, mal ales* ueasta ka-nsteî. TRETIIDAJilE s. f. [lat. trepidatio]. T. Med. Tre-m«rarea membrelor#, nevriloră etc; T. Asfr Legănarea firmamentul al de la Nord» snre Ssd# iui viqe-versa, zj‘st> de astronomi vekl. TRIANDRIE s. f. T. Bot. KlasT> de nlanlekare konrinde 3 stamine dam» sistema 1»! Linee TRIANG8LAR8-rfc, adj. [lat. triangularis], Kare are 3 sngisrî. RJANG5LAIJIE s.f. Arta sa# lokrarca d*a trage trtangiKri; adunare de trisngittri trase. fTR!BR-AK8, s. n. Jlbiior# de versS koînrnss# din 3 sillabe sk»rte. TRIB 8, s. n. Seminuie. ŢR1B8NAL8, s. n. Ska«n«l» magistralilor#, j»-risdiknia «na! jadelndoră: lokals amic se afh> ea. TR!B8NAT83 s. n. Dreg'idoriu de trilnm#; ţinuis kît8 jjine ea. TRlB8NrB, s. f. Lok# întinat# de muie vorbesk# oratori în admn>rl delibmmle. ■TR1B8N8, s. in. ÎSuft lela de magistrala la Ro-mînl înseninau k« am.rarea intereselor» no— ritflftlsî, TUIB8TAR8-'B, adj. (.lat. tribularius). Kare nh>~ temte tribut». TRIB8T8. s. n. (lat. tributum). Bir#, ue ung Stat iil fcteiute altsl Stata; dajdie datx statale! de tre lokmtori sbî. TR14IKL8 s. n. Trisisrb ks 3 roate. TRIDINTE, s. ni. [lat. tridens, de la tres5 dens]., Ftfrka ka 3 dinjjl a lt>! Nent&n». TRIENNALITATE, s.f. F«nknia ctc. kare j|ine 3 ani TRlENNAL8-rL, adj. Kare y,ine 3 ani, TRIENNAT8, s, n. Snatji# de 3 ani klt# jjine o ftmkjije etc. TRIERARX8,s.m. K'tnitang de galerx, de navi>. 622 TRI. TRIGAMIE, s.f. [gr. Tpt'a ydiioţ). A treia nanti. TRIGAMS-'L. adj. însarat» de trei ori. TRIGONOMETRIE, s.f. [gr. Tptyovo; [/iTpov].IIItiin-jja kare are de obickt» misararea mi kalkaîa-rea triangisrilor» nrin sin, kos, ctc, ale angiari-lorS. TRIGONOMETRIK5-T>, adj. lIe ijine de trigonometrie. TR1K0L0R8-T>,adj. [de la tres color]. De 3 fejje. TRILATERAL5~T>, adj. (de la tres latus). Kare are trei latarl. TRILOGIE, s.f. Namirea qelor» 3 bakiiiî drama-tiqe ale vekilor» noeijî fikate la konkars# nen-tra a laa kanani. TRIL5, s.n. Tremurarea vouel din gîtf. TRIMESTRE, s.n. (lat. trimestra]. Snaiji» de 3 lanî. TR1NITAR8, s.m. Kilagir» katolik» als ordinala! ri>skamnin>rei robilor». TRINITATE TREITATE, (lat. trinitas). Treime, troian. ’ TRINOM8, s.n. 2, Alg. Kîtirne komnasi din 3 termeni. TRIO s. Ktntare Komnasi ne trei voul. TRIOLET8 s. n. Bakati mika Av noesie komna-si din 8 versarl din karî uel» d’înttî» vine dani» al» treilea, iui auests înttî» mi sekandal» vine înki» dani als measelea. TRIITLIKAT'L, s.f. A treia konie a ana! akt». TRI 623 TRI17L5, adj. [lat. triplex] întreit». TRIREM'L, s. f. [lat. trircinis, dela tres, remi]. Nave veke k# 3 rîndsri de loneijî. TRISEKJJIE s. f. Imn’Lrţiirea snsl lskrs în 3 m»nji eksale. TRISILAB8,-rb, adj. [lat trisyllabus]. De 3 siliabe. TRIS1IERM5, - i>, adj. Ks 3 semini&e. TRIT0N8, s. m. Zeitate mitologikă de mare fiind# jsmătate om*, jsnrbtate neiute. TRI8MFA V. [lat. triumpharej. Abir&i nrin arme; a intra în triamf*. TRI8MFAL8-rI>. adj. (lat triumphalis). De triumf#. TUI8MFrbTOR8,-l> adj. Kare triamfă. TR13MF8, s. n. [lat triumphus). Birainuă mare onoare mare qe făqea* Romani generalilor* lor# kînd# venia viktorioiul. TRI8MYIRAT8, s. n. [lat. triurnviratus). (îabernal# triumvirilor#. TRI8YIR8, s. m. (dela tres, vir).Titi# «nul dregător# în Roma veke qe administra îmnreKni> ka aiul dfcol. TRI8NGI8, s. n. (lat. triungulus). Fig«n> k« 3 sngisn mi 3 Jatari. TRIVIALITATE, s. f. Egalitatea l»kr«l*I trivial#. TRIVIAL8-rJb,a4j. (lat. trivialis). Ilrosds, de rînd* TROFE5 s. n. (lat, trophaeumj. Jaf» desnnerea 40 624 TRO. neial învins» iihst» ne «n» trsnkifc de arbsre;-(ig. Bir&inuj». TROGLODIJjl, s. m. ni. Nomele snsî uonsl» vekis din Afrika kare lokaia nrin neuiterl; mai nainte se zinca tojit lskn>tori minelor». TR0XE8 s. n. Minier» de vers» komnss» din bt> sillabi» l«ngT) mi alta sk#rh>. TROMB1, s. f. Sttln* InUnekosS de a^^ ne se formează, ne mare sa» ne îsskatS, de sn» vîr-tejS; vîrkol». TROMm>s.f. Korns de vîmbtoare; nassl» elefant»!#! TKOMMETT>, s. f. Trîmbinv TRON8, s. n* Ska#n» domnesk». TROMIK8 s. [tal. tropicus] T. Geog. Merkals sferei naralel» k» ek#ator#lă .iui limita» a ki»h>torie! soarelsî. TROnOLOGIE, s. f. Traktat» as»nra tronurilor». ' TR0MQL0GIK8-7», adj. [lat. tropoiogicus]. De tronologie. TROIIBs. n. [lat. tropus] 7\ Hei. Fig»rv, întreb#in-ijarea Mie! eksnresi! In sens» figurat». TR0T8AR8, s. n. Marţea nea maî înalţi» de ne marginea stradelor», TR8BAD8R8, s. m. Vekis noet» nrovinniaî». T8BERK8L1), s. f. [lat. tuberculum]. 8mfli>t#r&.. T8BEROSITATE, s. f. T.Anat 8mfh»t#n>. emiteri» ne oase; kreski»teri> ^rnoasi» ne nlante. T8BEROS8-7*, adj. Nodoros», kxrnosfi^ umflat» (se zine de n>ninf). T5B8 s. n. (lat. tubus) JJearb de metal*, de sti-klb etc. T8B8LAR8-B* adj. De tebft. T8DESK8-T>, adj. Germani, nemiţcskff. T8M8LT80S8-1>, adj. Sgomotoss. T8M8LT8, s. n. (lat. tumultus). SgomoU, Urbis-rare, rbsvrbtire; larnrb. T8M8LS, s. tu (lat, tumulus). Movili» de ri b-mînts, zidire de neatri» qe Iviea» «iei vek! d’a-SHnra mormintelor#. T8NIKT>, s. f. [lat. tunica]. Xalni». T8NNEL8 s. n. Trecere ssbtcrrairb. T8RBAN8, s. n. Mialma. TSRB8LEJ\7T8-rL, adj. T5rb#nrtor*. T8RBSLENîJri>, s. f. Tarbarare, fsric. T5RMENTA, v. A katfsa kaîva o dsrere kornora-h>; fig. a kinsi, a k'bsni. T8RRIT8DINE, s. f. [lat. turpitudo). Rsiuine; o-kan», neqinste. T8TELAR8-1>, adj. Kare anxrb, m>zeinte. T8TEI/B, s. f. [lat. tutela]. Enitronie;— fig. nro-tekijie. T8TOR8, s. (lat. tutor). Enitron*. -r 8D0METR5, s. n, Inslr&menU de fisiki> kes kare kfinoanitciTiS amezeala, kîtT>iiimea nloi. 8LMKRA v. (lat. ulcerare). A urminisi o ram>; a ri>ni inima. 8LMERAJJIE, s. f. (lat. ulceratio) Formarea &nsl ttherft. 8LMER8 s. m. [lat. ulcus]. Ran^, b8b^. 8LTERI0R8,-'b adj. (lai ulterior). Kare este din-kolo; kare se fane în urnit. 8LTIMAT8, s. Ultimele kondijul la , adj. De neste 8MANISA, v. A omeni, a insnira sentimente ome-noase. 8MANITATE s. f.[lat. humanilas]. Omenire; onestitate; ut. nitiinixele din kolegi* ae ac îinva-grb nîm> Ia filosofle eksklssiv». 8MAN8 -1>, (lat. humanus) Omenesla; de oms: miloşi. 8M1DITATE. s. f. 8mezeah». 8MID8 -1), adj. (lat. humidus). 8med$. 8MILIA1JIE s. f. (lai. humiliatio). 8milire. 8 MILITA TE s. f. (lat. humilitas). 8milinj|x. 8NI 627 8MIL8-T>, adj. [lat. hunnilis]. Smilits. 8M0ARE, s. f. [lat. humor]. SmezeaH; sabstan-iît> flsifo, zemKrilc karî es* din kornal» organ ik«. 8M0RIST8-rI>, adj. Kare are «moare; nosak». 8NANH1ITATE, s. £ [lat. unanimitasj. Konglbsn-ire. învoire, obmleask'h; konformitate. 8NANIM5,~rJb, adj. De o învoire, gî'bssire, generala. 8NlIIE s. £• [lat. uncia] M'bs«n> de greutate ka-ms 9 drama rî. 8NIFL0R5 ~b, adj. Kare fa ne nmnal o floare. 8NIF0RMrI>, s. f. îmdrbk^mi-nte militari» kare e aueauiî la toijl, 8NIF0RMITATE, s, f. ILHrivire, asemănare între mai m«lte libret ale mim tot». 8NîF‘)RM8-rb, adj. Kare are aueaml forfrn>. 8N1K5-L, [lat. unicus]. Singură: kare n’are «n» asemenea Im. 8NISS0N8, s. u. T. Mm®. La anelauis son». 8NITATE, s. f. (lat. aţii tas) Snime. 8N18NE. s. f. finire. 8N1VALV8 -rI>, [lat. univalvush lu o singark koaje, gioaic. 8NIVERSALITATE, s. f. (lat. universalitas). Generalitate, obiutime; totalitate. 8NIVESAL8,-rb adj. Generala, obiutesk», neutra toati» lsmea, 628 8NI 8NIVERSITAR5-rI>, adj. Ue jjine de universitate. 8NIVERSITATK, s. f. (lat. universitar). Illkoali mare ande sxntt korui de nrofesorî înlokmi-ui neutrii a da învinitiiri de limbi, de bele-arle, de litera Uri ele. 8NIVKRS8, s. n. (lat. universus). Lamea întreaga. 8N1VOKAIJIE, s. f. Kiialitatea UkrisUî snivok* 8NIVOK8-rb* adj. Se ziue de «ns niiinekare se* anliki la mal multe Ukrsrî. 5RAN0GRAF1E, s. f. [gr. obpavb;, Mers, vpa?ij). Deskrierea norului. 8RANOMETRIE s. f. UI ti in iţa astronomilor» dra misura norul». 8RAN0RAMrI>, s. f. Eksuoziijie miki în kare se vede stelele iui miiukirile lor». URBANITATE, s. f. (lat. urbanitas). Orimenie, nolitcgi. 8RBAN8-rI>, adj. [lat. nrbanuO- Oriinenesk*, de oraiu*. 8RGENT8-1), adj. Grabniks. SKGENUl s. f. Grăbi* iuueali. 8RIK8-T>* adj. T. Xlm. Se zine de «ni ani-d# kare se formcazi In arini mi kare di na-uitere la netre. 8RINT), s. f. 8dă, nimată. 8RNrB, s. f. (lat. urna). Vastf antik» nentru distrarea nen&îueî morgilor#. 8S5, 629 8SA, 8SITA, v, A întrebainija, a obiqnai. 4- 8SANHT), 8S5, [lat. usus]. s. £ n. Obiqnvinux obinei». 8SIN1>, s. f. Stabiliment» de fabrikaiiia snor# lskrsrî. 8S1TAT8-T», adj. Obiqn&it», întrebamjjat». 8S8AL8 -rR, adj.Kare se întrebainijeaz'i» de obiutc 8S5FR5KT8, s. m. întrebsinijarea, laarea ro-dalaî, venitalai anei momi! etc. 8S8KAR8 - T>* adj. K’Lnndar». 8S5RT>, s. f. [lat. uşura]. Kamrbti», dobîndb. 8S8R1TA, v. [lat. usurpare]. A laa, a n>ni. 8S8R1IATOR8, s. rn. Rxnitor* iirin si^ sas* nrin viklenie. 8S8RriAÎJlE, s. f. (lat. usurpatio). R^^ire ks sila etc. 8TERlN8-rb, adj. Frate, sort vitrigl. 8T1LISA v• A folosi, a faqe ka an» lakr* st fn* stil». 8TILITATE, s. f. (lat. utilitas). Folos*, trebainub. 8TlL8-rl>, abj. [lat. utilis}. Folositor»* trebainMeos». 8T0I1IE* s. f. Hlan* de ans gabern* imaginar» mi foarte bine regalat* nentrs feriqirea lie-ki>-rs! ssdhs* ; - kare n»c ni^irî. V VATîILLAÎJîE, s. f. [lat. vacillatio]. Illov'bire; nestatorniqie, skimbare dcast în iiirerl. VADE-MEK8M8, s. n. (de la vadere me cum, a adKye ks mine). Tots ue obiqnsemte a adsqe qineva ka sine, a n«rta aspriră sa. VAGABOND AGI8, s. n, Obtaeislg d'a «mbla toU d'asna rbfrqindsso în koaqe în kolo. VAGABOND8, adj. (lat. vagabundus). Nemcrniks; %, oms fbrfc rîndsiah»; - s. derbedei VAGINAL8- 7), adj. Kare se jjine de vagine. YAGIfTL, s. f. [lat. vagina]. Tealn»;-T. Anaf. VTbgTbKţn». VAG8 -U, adj. (lat. yagus). Rid-vRU; neotarîu hri> margini; -gole, netamarits. VAKANT8-T>, adj. (lat. yacans;. Kare n» e ok-ksnată, ns e nrins*. VAKANffL, VAKANjJIE, s. f. (lat. vacalio de la, vacuus) Timn-sl kit# iiine o autoritate fbrt st takrezc; timnsl» neokkrei «n&l loke; înq:o-tarea stadfot&i nentr« #nă iimn* oaro-kare; odjxnrb. VAKARM8, s. ft. Sgomotă, larnn» nrovenito» din gîhiavi». VAKRINA, v. A altoi kouil. VAKmNAJJlE, s. f. Altoire de vT>rsaU. VAKMINT>, s. f. Altoi« koniilor». YAK81TATE, s. f. [lat, vacuilas] Goliqisnc. VAL 631 VAK8R-rfc, adj. jlat, vaaius]. Gol»; vakant». VALABILĂ-!>, adj.De ririimit#;kare evSle bsnă, se noate ririimi. VALENTS, VA LINTE, s. adj. [lat. valens]. Tare, * licărim»; «alinte, energik*. YALENJJT», s. f. (lat. vaîeniia). Ilstere, liric, voi* muie, kr.raji». VALET5DINARI5, s. n. (lat. valeludinarium-HS de la vaiere a se laqe bine) SuitaU;- adj* Bolnr/viqios». VALETtfDINE, s. f. (lat. valcludo). Smitatc. VALET5, s. m. 61#gi. VALIDAljlE, s. I*. Furilu d’a (amc valid». VALIDITATE s f. (lat. validitasj. linierea, întt>ri~ rea daţi «nor» takrbrl d»ai qea înnlinit» kon-dbiiile uersle de lege. VALIDîS-rh. abj. (lat. validus). Valabil», kare are kondişiiele uer^te de lege; tare, &eain>n&. VALOARE, s.f. (lat. valor). Hreu». ansi l^kr»; voi-nuiie, k«ragi». VALOROS8 - rI>, adj. Voinik», kîi karagis. VALVîî, s. n. (lat, valvus), Koaje,. gioane. VALV8L1», s. f. T. Anul. 5nâ fel» de mem~ hram în vasele zemoase ale kQrnski animalfc, kare onreinte zem&rUe d’a m se întoarce ln~ naiioi. VASH1IR8, s. n. (I*W vainpyrus),. Strigoi*;- numirea ansi liliak* foarte mare;, fig, cwela kare 632 VAR se înbog'Lijeiute kisn>nirîdela alt» iui de la nonor« VANDALISM8, s. n. Barbarie^ strikarea a tot* ne e res»ltat» qivilisâuieî. VANITATE, s* f. Llat. vunitas]. DemerUuisne, //i>-d'hrni'rie. VANITOS8- rB, adj. Deiuertt, zadarnik»; kaie are vanitate în loale. VAN5- T), adj. (lat. vanus). Demertă, zadar»; nefolositor*. VA1IOARE, VAHORS, s. m. f. (lat vapor). Abm. VAHORISA, v. A nrefaue în absri. VAnORISAlJIE, s. f. lîrefaqerea Knel s«bstanne în variori. VAHOROS8 - 1), adj. (lat. vaporosus). Aburos*, ue se aseaim>m>k5 vanori. VARIA v. [lat. variare]. A skimba, a difFeri; - a se skimba. YARIABILITATE, s. f. Fetarire, anlekare sure a sa skimba. VARIABILĂ -1>, aij, Skunbfcuioss. felariU; S5-nss* skimbtrei. YARIAjiilE, s. f. [lat. variatio). Skimbare; abatere a akslal magnetik*. VARIETATE, s. f. (lat. varietas), Felurime, deosebire, skimbare; nl. felurite lskrsri. YASK5LAR8- T>, adj. T. Anat.. Kare ftiiie de vasele, kanalele kornsUl animal*; kare e nlin», format* de aceste vase* VEG 633 YASSAL8, s. m. Nsmirea qe se da în timnsl» feudalitLijei acelora kari denindea d’ans suzeran» nentrs fc»da ne i se da* VASTft- T>, adj. [lat. vastusj. Foarte întins»* foarte mare; nemărginite. VATIKAN8, s.n. Halat» Hani din Roma ;k»rtea Romi* VAVASOR8, s, m. Nsmirea qelor» kari denindea» de vassalî; klăkame, VEDEŢI), s. f. Streajă de kavalerie; - lokal» qe trebae, srh se lase d’astfiira skrisorel, ma! malta sa» imn nsyjiitf, dană lill» aqelaia kbtre kare o adrcsseazi». VEGETA v. [lat. vegetare)- A se n&tri mi a kre-uite (vorbind* de vegetale). lig. A trăi in lenevie, în nelakrare; an» nstea iaqeass de la-k«ltăuile sale; a n» avea simj|ire. VEGETAB1L8,-!), adj. Kare noate vegeta. VEGETALA, s. n. (lat. vegeta), Hlanft>; Mela qe vegetează; nlantă, sad»; adj. kare yine de vegetale, e de natsra lor*. VEGETATIV8 - rb9 asj. Kare e în stare de vegetale; kare faqe a vegeta; kare are faksltate d’a vegeta. VEGETAJJIE, s. f. (lat. vegetatio). Kreiuterea n Jantelor*. VEXEMENT8, VEXEMI \TE, adj. (lat. vehemens). Iste, renede, înfokaU. năiirasnika. 634 VEN. VEXEMENJJTL, s.f.[lat. vehementia]. Isuiah», îm-fokare* riornire Mc. VELli, s. f. [lat velum). rîînza- kon>biei. VEL04IFER5 s. m. Trhssn» suisre ini iste la ftmbleU ‘ VEL041TATE, s.f. (lat. velocitas]. Isujaib, rene-zbiisne, VENALITATE, s. f. Egalitatea anclsia «ie e ve*^ nai»; vînzare. VENAL5-rf>, adj. Qat. venalis]. Rare se vinde(în sens» de fsnknii);- Og. kare Tuî vinde kon-wtiinga nent-rs sn» interes» vil». VENERA, v. (lat. venerări). A resneka, a onora Iskrsrile sakre. ne oameni venerabili. VENERABILS-T^adj. (l.vonerabilisj Yredaik# de resnekt», ksqernik». VENERAŢIE, s. f. [lat. veneraţie). Resiiekt#, o-noare ki>tn» Iskrsrile sakre; ksaerie. VENERIAN8-T>, adj. AU zeiţji Venera; sa zine de îmiresnarea kornoraK, de boala Ismeaskv, s. Hersoanele nxti-mitoare de asU boabf». VENTILATORI, (lat. ventilator). Vîntsn>tor». VENTILARE, s. f. (lat. vcntiîatio), Eksnsnere la aer*, vîntM are; T.Juri. Ilreusire. VENTOS1TATE, s. f. Strîngere de vînt* tn kor-nslă animală. - VENTRILOGIE* sy Arta d'a mi skimba vonea mi d'a vorbi. YEN. 635 VENTRIL0K8-rb, adj.(lat venlriloquus, dela ven-ter, loqui a vorbi din nîntewe),. Kare un s.kim— bT> vonea în kît« se nare ki> vorbemte din nîn-te'ie, ini kT> vine ns de ia el# Mi din alU lok mai dem>rtal*. YENT8SL, s, f. Yass de stikh», de ara-mi ete, kare se nane ne nele. golindftse îiist» de aers; deskidere; găurii [xktfVb la vr’sns kanal nen-trs a emi aersl ne v’o ijeavx. VEN8S, s. Yenerea zeijja fr»imjs<'jjeî. YEN8STATE, s. f. (lat. venuslas). FrsmBseg-e. graţiie. YEN8ST8-T>, adj. (latj venustus). Frumos*, gra-uioss. VERACITATE, s. f, Umere, nedeslinire (ie adc-vxrs. VERBAL8-T), adj. Ilrin vorbb, nrin grais* VERBERAUIE, s.f. [lat. verberatio), T. Fi$. Lovitura, tremurare aerslsl. YERlDIK8-rb, adj. [lat. veridicus). K^r»ia’I nlane d’a snsne veritatea. VER1FIKA, v (dela verum, facere). A Meneta daka sna l«kr# este adevărat»; a adeveri, YERIFIKABILg-'ib, adj. Me se noate verifiktr. YERIFIKAT0R8 s* Aqela kare e însumat* k* verilikajjia. VERIFIKAIIIE, s. f, Cercetarea ne şc fotc d'a vedea daki> e adevărată ans mc nreksm* searatT>. 636 VER. VERITABILS-'R, adj. Adevărat». VERITATE, s. f. (lat veritas). adevi>r8. VERMIK8LAR8 - 7>, adj. Kare searm»m> oa k«ms ks vcrmele. VERMIK5LAJJIE, s. f. (l»t verimculatio), Mîr t$vrb de kars. VEROLT) s.f. Sfrenjjie. VERSAT8-T>, adj. Deririns8,ktf csnericniii» în t< VERSAJilE, s.f. [lat versatio). Învîrtire okoU toarcere. VERSET8 s.n. Stix*; se ziqe de anele ksvintc ate din Sf. Skrintsri». VERSIFIKA, v. (lat. versificare). A fa^e versor VERSIFIKABIL5 -T>, adj. 4e se noate versifika VERSIFIKAT0R8, s. m. [lat, versificator], K faqe verssrî, VERSIFIKA {|IE, s, f; (lat. versificatio), Arta! -rl versifika. ' VERSI8NE, s, f, (lat, versio). Tradsqere din limbi» în alta; tradskjjia skolarilors dintr’o b ? -bi» streina în limba lors. VERSTE* s. f. M*ssri> de dnsms r«seaski»l 500 stînjini. J < VERS8 s. n. (lat. versus-fts), Ksvinte nn»stfî mi skandate dani regalele nrosodieî; stixfc.; VERTEBRAL8-T>,adj,De vertebre, kare ginedeii VERTEBRAT5-T>, adj, T. Ist, Nat, KareTT vertebre. r. VES. 637 VERTEBRA, s. f. (lat.' vertebra) T. Anat. fin* osS din mira sninăreî; — nl. ossl» sninăreî. VERTIKALfi-l», adj. T. Mat. De ssss în jostf;-s. f. linia kare kade drent» ne o orisontală for-inînd» k» ea 2 «ngisrî drente. VERVrI:>, s. f. Aririndere, entssiasm» al» imagi-naţiei 40 înssflă ne noct», ne orator», ne ni-ktor» etc. în Iskrările lor». VESIK5LA.RK-7>, adj. T. Bot. în formi de bi - inikKţiă. VESIKfiLT», s.f, (lat. vesiculo) 2. Anat. Bă-băiuikă de «ds. VESllERrl>, s. f. (lat. vespera) Seară. VESHERTILlfi, 8. m. (lat. vespertilio). Rasărea liliak». vTSSTA, s. f. Zeiua fbk«l#l; — altar*. V ESTALA, s.f. (lat. vestalis) N»mire qe Romani da» virginilor» konsakrale zei Vasta, mi kart era» însărqinate ka grija fokslsî din altar* ka să n» se stingi, ninî o dată. 7EŞTALII, s. f. nl. Sărbătorile Vestei. ^ESTIARIfi, s. n. (lot* vestiarium) Veurmîntars, lokftta »nde so năslrează xalnele. 'ESTIB8L.fi, s. n. (lat. vcstibulum) Tindă, intrare;— T7. Anat Ilartea labirintalsl sa* &rekeî interioare. 'ESuGIfi, s. n. (lat. vestigium) firmă; rămă- luiţjă, 688 YET. VETERAN5, s. m. [lat, veteranus) Soldat» bx~ trîns kare a servit* 24 aiiI, VETERINARII, s, m, (lat, Veterinarius) Medik r de vite, VETO, s, m, Ziiere latinx (de la votare a onri nrin kare tribuni rojianî ai nonorslisl se ou» nea la dekretele senateUU VET5STATE s, 1‘ (lat, velustas) Vekime, bxtri nege, VIABILITATE, s, f, T, Med, Trxire, starea konil* viabil», VIABILfi-rb adj, Trxitorfc, kare noate trxi, /VIATORIE, s, f, (lat, de la via kale), Kxlxtoris, VIAT0R5, s, m, (lat, viator) Kblxtor*. VIBRA, v, (lat, vibrare), T, JFis, A tremura, a sbîrnîi, VIBRANT^-T», adj, Kare vibr», VIBRAJIIE, s, f, TremBrare, sWr«!it»n>. VIHE-ADMJRAL5, 8, «a, Esnkiiionar» de marini 4 kare komandi ue s«nls admirai». VIME-KANUELAR», s, m, Kare faqe slsjba katţ-HelarsleJ în linsa sa. VIME-KONS8L8, s. m. fie sânt» konssle Uine loks Ist. VIRE-GERANT8, s, m, Kare jjine Ioki de ranti, kare di ajslors gerantal»!. VI4E-LEGAT8, s, tn, Trimisul lianei în loks n»i legals* VIG 639 VHENARI8, s. m. (lat. vicenariuin). Kare are 20; de 20; sfanjjS. VIHE-I1REIIIEDINTE, s, m. Kare jjine lok» nre-uiedintelleî. VIHE-REGE, s. m. Gsvernators snsî Stat* kare a avat» sas are titls de regaU; guvernatori de nrovimiiî. V1ME-YERSA, adv* în reninroks; altmintrelea; d'a îndxratelea. VIMISSIT8DINE, s.f. (lat. vicissitudo). rircfancre skimbare, rcsUrnarc;- nestatornicie a Iskrarilors, YIDS-Tj, adj. (lat. vidnus) Gol#, deuiertS; des-nsiat#. VID8ITATE, s. f. (lat. viduilas). Ybdsvie. 4 YIELT>, s. f, 8n# fel# do instraments k« koarde ne karl le atinge k» niiute kel. YIGILA v. [lat. vigilare] A vegia, a fi ks grij'b. YIGILAT8-T), adj. llrivegetor*. YIGILANJJ'L • VIGILAUIE, s. f. (lat. vigilatio). ririvegere, vegere. V1GNETT), s. f. 8n# mik# desen* ye se nane ne Ia incenstîslS kanetelor# »nel kxrjjL VIGOARE, s, f. (lat. vigor). llatcre, txrie; ks-ragi#; energie. YIG8R0S1TATE, s. f. Txrie, nenenie; facerea lîskrarilor# k» terie, ks energie. YIG8ROS8-T>, adj. Tare, ueain>ns, vfrtosă. 41 640 VIO VIKONTE. s. n. Vine konte; titl« de nobleftlb mal mila de kît« konte. YIKTIM'L, s. f. [lat. victima]. Jertfi; fig. kare e dat» jertfi intereselor», natimilor» allsia. ~YIKT0RIAL8-rL, adj. De viklorie. VICTORIE, s. f. (lat. victoria). Binsiuni, isbîndi. VIKT0KI0S5-R- adj. (lat. victor], Biruitor», isbîndi tor». VILENft, s. ir. Mojik»; astfel» se nsmia în Fran-Iia ijiransls, oms!» de rîml»; srîU. YILL'fc, s. f. (lai villa) Kasi de nan. " YILK-l^.adj. (lat. vilis)Denimik«, rifosU, dcdefiimat VINDIKATlV8-rI>, adj. Kirsia ’l ma»ie si’m ns-bxne, ri.sbsnitor», nismamS. VINIFIKAjjJE, s. f. Aria d’a faqe vinsri. VIOLA, v. (lat. violare]. A kilka. a înfrînge; a silniqi, a sil si vr’o fati nentrs a o iiîngiri. VIOLATOR^, s. rn. (lat. violator], Kare violeazi. VIOLATS-Tb, adj. Ivilkal», siUittf, batjokoriU. VIOLAUIE, s. f. (lat. violalio) Kilkare, silnbiirc. YIOLT), s. f. Instrument» miks de mssiki ne kare se kînti kr> arksms. VI0LENT8-T>, adj. (lai. violentus). Iste, renede, tare, silnik». VIOLENJJT^YIOLIN ţJT) 's. f. [lat VidleHtiaJ. fTor-nire iste,.sili. ° ;r: YI0LET5-T), adj. 'Kd vîoreaoa. " VIR 641 VI0L0NMEL8,s. m. Vioari. mare kare se Rine între gcnskl. VI0L0N8, s. m. Vioan,. -f- \TRGINAL8-b, adj. (lat. virginalis) Fciiorcsks. d$ fe’iioan>. VIRGIN I), VERGBR'b, s.f. [ lai. virgo). Fewioarb,faU. VIRGINITATE, s. f. (lat. virginilas). Feniorie, VIRILITATE, s. f. (lat. virililas). Bi>rbbuie, etate de berhats rnatsrS. VIRIL8-rl>, adj- (lat. vii ilis) Bbrln,leskS; de omit YIROI/b, s. f. Yerigsui do ferS sa# de uramb ele. VIRTUALITATE, s. I. Ksnlilalea nelsi virtsal». VIRT8AL8-T» adj. Kare arotisterea, virtBtca d’a lskra Ins'b fwt clekl# aklsnls. MRT80SS-'b adj. Kare aie virtstc; s. Kare are talent* nentrs frsmoaselo arte iui mal ks sea-nn> nentrs mssikb. VIRT8TE, s, f. (lat. virlus). Tcnjdinjji, disnosi-yia obiansit-b mi koiîstaulb a ssflelslsl kbtre bine; ksalitate nartikslarb kare se dirige kxtre listare sas kstare l’els de fante bsne; ksalitate moral'b, koslilnte; rsminare înfrînare de la nh>-nerile arnorslst; clfika'iitate; for rea; ksragi». VIR8LENT8-T>, adj. (lat. virulenta») MolcnsilorS; — fig-. attakatorS ks mslti> is&eah>. VIRBLENJjT), s. f; Molensirc; veninare de vr’o boali KnWioas’bj-isueah,. 642 VIS. VIS7>, s. f. Illarisn*; - adeverire ks sabskrierea isneî astoritrbm. YISMERAL5-T), adj. De natsra viscerelor*. YIS4ERT), s. f. [lat. viscera]. Maue; oare kare irbrjji konrinsc în kavitauile cele mari ale translai, ini kaii servri> la oarc-karî fsnkijiani. MS1B1L1TATE, s. f. Ksalitale kare face mi* la-krîs visibil*. YISIBILii-7>5 adj. [lat. visibilis]. Kare se noate vedea; — învederat*. VISIERrB, s. f. Ilerdeaoa koifslal kare se ridika iui se h>sa ne obraz* uii nrin kare se natea vedea mi rbssfla. YlSIONARS-'b, adj. K^raia i se nare k^ are vedenii; karc'ui! lace înkin»irî estra-vagante. VISITA v. (lat. visitare). A se dace la cineva a kasi) ka s'b ’l* vazi»; a cerceta. YISITATORS, s. m. (lat. visitator). 4ercetT>tor* kare visiteazi». VISITAUIE, YISlTrJ>, s. f. (lat. visitatio). 4erce-tare, venire a kass; venirea ansi doktor* la bolnav*. Y1SI5NE. s.f. (lat. visio). Vedere; vedenie; mdaki» YISSA v. A înuiarana. YIS5AL8-T), adj. Al* vedere!, de vedere. VITALITATE s. f. Viejjaitate. V1TAL5-1», adj. [lat. vitalis]. De viaui», al viejtjeî VITESl, s. f. lsueah», grab*. VIT. 643 VITRIFIABIL8-T), adj* Kare se noalc nrefaue în stikH. VHRIFIKAJJIE, s. f. T. Fis. Tonirca îsneî ssb-stange iui nrcfauerea eî în stikh. YITRI0L8, s. m. N'sme de sare komn?>ST> de ok-sid» metalik» iui de auid» salfsrik»; amh tare. YljjjOSS-'B, adj. [lat. vitiosus]. Uliu» de vigiarî, korsnt», strikal», VIJJI8, s.n. (lat. vitiurn |. llatini^, kKs&r*, n^rav n>* YIVA4E, adj, (lat. vivax). Tralniks, viegaelnik# kare tn>emte malt#. VIVA4ITATE, s. f. (lat. vivucilas). Yioiuumc, i«-geah», YIVAT8, s. n. 8rn, $% Irbiasleb. YIVIF1ANT8-4), adj. Kare d^ viagi», înssflegeuite YIVIFIKA, v. (lat. viviftcare). A da viagr>, a o m>stra; a înssflegi; lig. a da ustcre. VIVIFIKAJilE, s. f. Dare de viagi*, însaflegire. VIVIFIK8, VIVIFrI>K7>TOR8-R, adj. Ditbţor* de de viag'b, înssflegitor». Y04E, s. 1. [lat. vox]. Glas». VOHIFERA v. A vorbi, a striga tare, a se gîluevi VODEVILI s. f. Kîntckă deue idigT> fi»ksU a-sanra vr’t>msî eveniment» intimidat» ne fie-ka-re zi; — b#katrb de teatr» komiki, de rîs*. YO\AB8LAR8, s. n. Ziqelnik** listi. de zbieri msse în ordine alfabelîîix iui însogite de o mi— ki» eksulikagie. 644 YOL. YOKALS-'L, adj. (lat. vocalis). Kare sc zine, sc esarimi» nrin vorbt. YO (ATIY5, s. n, Keimdor». J\ (ir. 8nal» din kastfri. YOKAIJIE, s. f. (lat. vocatio). Invitare; anlekare la sn» ne; rîndisirc. YOLANT8-rI>, adj, Kare noale sbsra; trekhtor»; slobod». YOLATILISA, v, A fane volatil», YOLATILISAJjlE. s. 1’, Qfieraifio xirnila» d’a vola-tisa «n» koru». V0LATlL8-rf>, adj. (lat volatilis). SbsrLtor, kare se ridikb iui se desfaue în vanori nrîn \?>~ krarea foksltfî. VOLONTARI8, V0L5NTARIS-1», adj. [lat. vo-luntarius]. Me se fane de bani» voe, voios». YOLTIGEA v. A fîlfîi, a sb«ra kîle u&jîin» mi des» fsrb vr’o direlqrie, YOL8BILS-T>, adj. (lat. volubilis;. Lesne de întors». VOLUBILITATE, s. L [lat. volubililas]. înlesnire d‘a se miriîka: Lsjjeah>. VOLfcMÎNOSS-Tn adj. Mare, gros», kare konrin-de mc va mslls. YOL8M8, s. n. (lat. volumen) întinderea, grosimea, mărimea misi korîi»;—karte legata sa» n_, adj^ţ Se zme de kelUelele h-k»te în nodoabe de lsks#, de kanriijU. etc. V0L8!IT80S5-rf>, adj. (lai. voluptuosus). Kare isbeinte voUntatea, desf'bt'btors. VOL8T7>, s f. T. Arx. Ornament» la kanilelaU koloanei loneie fhksU în forirn, sniral i>. VORA7E, adj. [lat. vorax]. Mînk'ieiiosH. VORAMUWrE, s. f. [lat, voraeitasj. Lri>komie, ne-saijifi la mînkare. VOTA v. A’nii da in>rorea, voaen la o alegere, la o desbatere. V8LGARISM8, s. n. Tot# uea^fie este vulgar». VULGARITATE, s.f. Ktfalitatea iei»! yo o vslgar». V8LGAR8-T», udj. (Iul, Vulgaris). •lornm.sn», dc obiele, de rîmltf. ^ * V8LG8 s. n. [lat. vulgosj. Honor», klassa dejoss. V8LKAN5, s. rn. pat. vuleanusj. Msnte kare var-sri> fok», materii înfokate. V8L]NrL, s. f. (lat. vulna). Rain>. V8LNERA, v. [lat. vulnerare). A rbui.». V8LNERABlLfi-7>, adj. Mo se noate răni. V8LNEUARI8, s. rn. T. Med.. (la|.:;. vulnerarius) XirsroS;— adj. se zinc de doklorielebsncnen- * tr« valne. » 0 < , ’ V8LNERAUIE, s. f. (4at. vulneraţii)) Uimire. —-i- Vv\^AAAy"OAy>J-v--~-— z ZEFIR8, s. m. (lat. zcphyrus). Vîntalin» iui nh>k?>t. ZELAT0R8, s. Rîvtiitor», kare are m«lta zel». ZELOS8-T>. adj. Illin» de rîvm». ZEL8 s. n. Rîvm>, dorinei» Ierbinte. ZEND-AYESTA. s. f. Kartea sîntT> a [fermilor». ZEN1T8, s, m, Rsntal» qertftaî Mei mal înalt» on-nss» la alt» nsnkt» de ne in>niînl»; Mei mai înalt ZERO, s. Nfcl'b* ZIBELIN8 s. n. Samsr» de Siberia. ZIGZAG8, s. n. ţ>n» iuirS de linii frînte, wovt»-ite: s.e. ka a talgerstai. ZODIAKALtf-'L, şdj. De Zodiak». ZODIAK8 s. n. (lat. zodiacus) T. Astr, 8n» qerks ne qer» îmnbrjiita în 12 semne «nde sînt» zodiele; sifanitf MirfcslarS al* qerstal snde se aflrf> nlanetele. r ZONlî, s. f. (lat. zonh) 8na din nele 5 bande, divisiî ale globstal terrcstr» konrinse între Tiele 2 notari; baiuh>, legi.tKn», brî». ZOOGRAFIE s. f.fgh animal» ypadRlVskrta-rea animalelor*. Z00GRAF5, s. m. Kare faqQf zoografie. ZOOLATRIE s. f.(gr.ţw3vXa;p£t'a înkiftbqtane]. în-kinarc la animale. zoo. (UT ZOOLIT&. s. n. [lat. zoolitus]. lîarlea neatare a animalelor» fosile. ZOOLOGIE, s. f.[gr. £ 115 27'roT — BOT 126 5 BEKAZ'b — BEKAIJ'L 130 14 UT. — — gr wo? 134 17 BLOKARE — BLOKARE, BLCKS 134 19 Bolobok* — Bolovan* 137 15 BRABA — BRAVA 140 19 Bastion* — Bastion* 140 21 BNLGESIE — B5RGESIE 157 27 DARIRB — DANN'b 157 12 DEBANA — DKBANDA 158 / 3 DEMEMY1R8L - - debemviralî; 160 4*1 DIHISORIS - - DEBISORiN . 176 18 DEMO.NSTATOR- DEMONSTRATOR3 1.84 19 DESGSSTA - - DESGNSTN I85 - V DESRORTlKAţJ,lE-I)ESKORTIKA!]IE 200 14 DIS.18NKTV8 - - t)lS.IλNKTIV« 204 5 DISTUNKTIVN- - D1STINKTIYo 204 7 MSTINKTR5 - - D1STI KT5 207 212 229 231 243 246 249 258 271 271 273 273 275 * 282' 286 294 *>298 341 347 394 414 414 .,416 '|437 | 451 | 481 te 498 1 559 t 562 Rîrj: B" 18 12 5 11 1<> 8 20 16 16 18 22 12 20 25 15 3 18 16 17 27 18 11 1 15 24 17 20 6 7 28' 12 fi în lok de. ir. — — >1VN8 >OKTBIN'f> >81>ENARI8 IKSTINJJIE :k8itaiii8 :krmt> IVEDENT'S ALL1BIL8 EEIU eol’rats REN 8 SIE Mo te 111 te._ —eiq doi; OsosD-zes —D1V1N8 —D0KTR1NT» —D8MENARI8 - EKSTINKU1E —EK8ITAU1E. s. E - SlvRlMrl> —EY1DENT8 - FAILUB1L8 —FEERIE —de lrale —FRENES1E R8 KTlFORiVH. R8KT1Y0K0 '8STIGU1E îERMIMALA JOTIKGT» 1RAK0METU8 EE81T8 —FRRKT1F0RMG-T> —FR8KTIV0RS —F8STIGAUIE —GEHMINAl/1» —GOTlKÎpR —GRAFOMETR8 —IES81T8 spaţAvr; — -epbc;;j.v^Mov M! I AII IENT8 —IM 11 AR }J1 AL8 Aim. .NER8 Heiiioralnlus — T. Bot. —KELNER8 — L1NEAI.8 —MEMBRANOS8 —Weinoriibilis lat. Term. Fran.-(Torni. Erau. 1IORABIL8 —MORAVIT& IBSESSllE —0BSESS1E lELETON 8 —li ELOTON8 101I0NA ' —flOMONA ) * SBKKUIE —SED8KU1E 6EMITIS18 —SEM1T1K8 La naginea: 515 rîmlal al 8 1îeteuite eksnlika-yia ziMeri IIREVARIUAT0R5 nîirr, la: slujba sa; iar qea alţi» cksnlikaiţio aiinariiine ziqerei: I1RE-VAR1KAJ11E, kare sc eksnliki» astfel#: s. f. Vinderea intereselor# unei nxrjjî de k^trc — ele. la NOULU DICŢIONARU PORTATIVU. ABAL1ENA. v. A înstreiaa, A vinde. ABALIENA1JIE, ».f. îiistrelnare, vjnzare, lăsare ABANYljlE, s. f. Sar^iwiiire naotr«oinorna- nr«Kbget,attf. ABLOKÂ, v. (lat. ablocaro). A tmciria. ^ ABSIDT>, vS, f. Boltii de blserini». ABSOLVI, ve/d Ansolvi. ABŢINE, Rezî Ab&tine, (din di Kg.) \ ADAM1KS, adj. Nomolos*, monirlosS. ADD'>KT01i?)r, adj. AdaKhtoiv;, anronietorâ. ADD&KijlE, s. f. L^icrarea inKiiTKllor adef xton; anroniare. ADENTATS-T>, adj. NedinjjntS, furh dinjji. ADIAF0I15-T>, adj. Ni*iî de bine ni'iî de rft>. AI)Jr>NKiîI.Et s.f. Oare de.njtftor, înaojjli'H, Ktdre ADONIK#, adj. Vers3 Komtitfs# de au drtKtil# mi #n snondcfc. ADONIS, adj. Kbrsia îi nlane si> segiiţi'aiSKfe* ADOUERA, v. (lat. adopero). A aKOfreriy A asKhnde; a lsicra Ia, a se îndeleţn'mi. fV II AGG. AFFIDAT5-T>, adj. KredinnosS, nersoani de Kredingi. AFFLIKTIVtf-'R, adj. Ssmrati, neKijitfc; ss-niratorS. AFFLIKJJIE, s. f. întristare, neicaz, ssn-r mîxnire; ni. nenorocire. AFFLOlilMENTS, s. f. Ilsocre în linie orizontali, notrivire AGASERIE, s. f. Gingimie. AGGLST1NA, v. A stei a lini. AGGRAVA, v. A îngrexia învinoviyiren. AGILITATE, s.f. Agerime, îa^me, smsrinjji» AGRARtf-T>, adj. He ijine de nimîntS. AKHEDE, v. A intra In învoirele fiicxte de aliji, a le nriiini, a se sui ks, a se anronia. AK4ELERA, v. (Lat. accelerare). A gribi, a îajjl- AK4ELERAUIE, a. f. Gribire,. isjjire. AKHEtift, s, n. Intrare, anroniere. AKKAQARA, v. A nreKsnejji; fig. a grimidi. AKKOSTA, v. A se anronia, a se alitxra na si’i vorbeasni. AKKROMATIKS-’b, adj. T. Optica. 4nstrs” ments nare araţi cbieatele Kolorate întoKmaî. AKOT1LEDON5-T», adj. T. Bot. niante fin Kotiledoane. AKR0STIK5-T»t adj. Uoezie ale Kireî ver- ALL. m ■ssfî tmene kk «na din llterile din nare se Komnsne «n nsme. AKtfîSIIJIE, s. f. Dobîndire, Ktmtigare. aşm-' narare. vr^lTA, v. A se rbf«i. j aKKOTERIÎ, s.f. nl. Ornamente tn Arxitentvr» ‘AKMTATE, s. f. AsKxyime. AKSTS-'L, adj. AfiKsjjitS. ALF A BE ŢII(5-T», adj, Kare e amezati dtmi rtnd&l alfabetslKt, li teri lori, ALEEGAljIE, «. f. Hitţuie, nomenirea «neî m>reri a itsîva. I^LIAGIS’, s. n. Ameatexare de metale. 4 ALLOKAIJIE, s.f. Trewere la soitotealţ a «neî Kelt«elî fbKste. AMALGAM», s. n. fig. Amestexare. AMfelANTN-T», adj. Kare înînresoar-*. AMBRAIIIAMENTS, a. n. Ramuri, tini; rwt- ■ ntntie. AMOB1LA, v. A nrefane o avere nemiipKi. tflare în avere miujtttfoare. AMORTISMENT5, a. n. T. Fimme. Rbfsire. AIIRESENSIE, s.f. Temere, friKţ; prindere* ansKare. ARGILT», s. f. IP&mînt sleiosi, xsrrti. ARIPS-T», adj. (lat. acidus). Sexi, 8»Kată, -9 a terni. ARMNRIERN, s.m. IIsmKaiw IV - BEL. ARRONDISSMENT&, ». n. Ratanzire', înfram#-sejjare tn stils; iilasa de jsdeijs; yinst». ASSEDI8, s. n. îmnresarare anei wettjjî. ASS0LEMENT8, s. n. îmniryirea n-Miiuital»* laborabilă nencra u’i altera Ksltara. ATTEN8A, v. A slibi, a îmnsjjina naterile. A8KSILI8, s. n. Ajatoră. A8KSILIAR8-T), adj. AjatitorS. B. BARIT0N8, s. m. T. Mas. Glasy gros#; rC. gram. verbS neicontraKtats. BALKONA, s. n. llrivdorîr ne se afli» în faija insltorS Kase Ia sine, la fereastra etc. BASILIKT>, s. f. (lat. basilica). Loicsinija re-gelsî, îmnT»ratols1 (în timnsrile antice); temnis religios*, biseri^ BELATORA, s. m. R’bsboîniK*. BETILA, s. n. An* felS de nîatra din Kare se ft^ea în venime idoli. BIBLIOFILA, s. adj. Isbitor* de KT>rijî. B1LLT), s. f. An* fel* de Korn* rotsnd* ne se îiitreb»injLjeaZ'5 la billiards. BINARA, adj. T. Arit. Komn*s* din dos uimi, doi» ni>rijî. BISEKŞTiLA, adj. (lat. bisextilis). Bisext*. BIV. V BISEKIJIE, s. f. T. mat fmn*rijirea unui ungiu, unei linii etc. în do* n*rijî eusale. BI8R08, s. n. Mas* de Kantoru; uanselarie. B1V8AK8, 8. n. T. Hes. Straj* mare nas* noantea la unu Ioku liberi; t*b*rîrea unei armii într’snfc Kînma liberi neutra a se o-dixni; 1ok« unde tab*r*. BIZARERIE s. f. Hi«d*yime, nartare Hisdnt*j stravagant*. BOEM5, BOEMIAN&, u. Qigauft. f BORNA, y. A morgii)!, a ot*rî; a avea an& snirita naijinS luminat#; a fi nrosta. B0ST0N8, a. n. JoK# fn K*njî. BRADIflEl'ISIE, i. f. T. med. Mîstaire slab*. BRAXIGRAFIE a. f. Arta (Pa surie xa nre-sKart*ri. BRAKTEE, s. f. T. Bot. Niuite mini foiije ne se faita înnrean* Ka florile «nor» nlante. BRAVA DT>, s. f. Laurare, vorb* etc. nrin Kare sineva arat* K* na’i nas* de seva. BREVETS, s. m. Ilatent* de nrinilegi#; aut# nrin uare ana suverana auord* an& titltf, ana nrivilegia etc. BRIGADT), s. f. Trun* de armat* sab KOin&nda ansi generala; tran* de armat* reunire de mai multe nersoane. BR8NET&, adj. OaKeuiu, negru. BR8NISSOR1&, s. in. Sidivisitoru. VI BSR. 1 B84EFAL8, s, m. N»mele Kal»l»î lai Al^ Ksaurir# magii»; Kai»'de betelie, de narad^i BÎRENTA8R&, s. m. lIenta»rs din Mitologi Kare semăna k» bo»; nsrne de Korabie. B8KOL1K8, adj. Uastoral»; se zi'ie de noi siele in icari se desKrie viaija ij'bnbneasK'i sa» HÎobbneasK'B. ! B8RD0N8, s. n, Ton»l» *ie gine bassl» la mi înalte instramente ; idonot» mare. j ■B8RGMAISTR8, s. m. Titlul» wel»î d’întîi s!»jbauis în mslte oraine din Germania ij Elv«ijia. j B8RGRAV8, s. m. Titls nelor» orlndtfiijî ne$ orain». ! ^ i B8RLESK8, adj. Gl»mey» neste nr&svrţ-.i B8ST8, s. n. Statse Kare renresinti Rafia) ini nartea s»nerioari» a koiti«1kÎ K«îva< J atuxAATIPJVUVWvv j D. DAN8B15, s. n. Dsnirea. i BATERIE, s. f. 8nS felS de Kanselari* | Kvrtea Romei. DE1ST8, adj. s. Kare Krede in an BsmneZ' DEKRETALE, s. f. Surisori ale nanilor^ vq na n.snsns»rî. DEL. VII EK8SSAIJTE, s. f. T. mat. Întâlnirea a dot sa» maî m»Ite linii or raze înţr’»n» n»nKt». >ELEGA[|IE, s. f. Kornisie; înstrăinarea datt Ksîva snre a l»Kra în nomele altsia. ►ELEKTA13IL5, adj. Desfxtxtor». >ELEKT\IJiE, s, f. Desfxtare,. desmerdare. ►ENTIFORM8, adj. în forma dinţilor». EHONENT8, adj. s. T. gram, Kare are însemnare aKtivţ uii terminare nasivx. ER1V \1]IE, a. f. (lat. derivaţie). Kotitsra anelor»*, T. £row. originea, formarea »nei zineri trast din alta. ESXERENUVl £ T. Jurii. DrentS de stat neutra a rnomtoni averea Hei»! fxrx mo-iuţeai lorî. ESINFEKTA, v. A Ktfrxgi d’an aerif striicat» E3MOLOGIE, s f (gr. Secyb*; legxt»n>, Xovyj), T. anat învxgxt»rx desnre legxt»rile Korn»l«L •E^ORDINE, s. f. Neorînd»ilx. EbTEUONOM#, $ n. N#mlrea Kxrjjeî a «iin-> nea din llentate»KS>. lAFORESTb, s. f. Euiirea amezelilor» tr»-n»l»! nrin nori. tIAIlASMS, *.n, DrafS- mirositor». UAIlASOIfS s. n. T. Mus. Distanija sonorilor de la tonal» nel» mai de jos» nînx la nel$ maî da s»s»; T. fis, Instrament» k» Kare se mtsoart vibragiele son»rilor». VIII DiS. DIASOSTIKT), s. f. (lat. diasostica). Trantai asunra uxstrurii STiiiJbtMjei. DI\TESrb, adj. Disnosii^ie sau starea unei nersoane, unui servă. DiATONlK.8, adj. T. Mus. Duni, tonurile naturale ale gamei. DIERESIj, s. f. T. gram. Ihsrtxnjirea diftongului în do’b silabe. DIL \HERAUJE, s. f. Sfuuiere, runere. DINAM0METR8,, s. n. (gr. B6va^; nutere* l^expov). Instrumentă mxsurxtoră de nutere. DIOUTRIKX, s. f. T. Fis. ilartea din OntiKTi Kare anliKT> direKjgia razeloră luminei tre-Kxtoare nrin oare-Karî sunrafege. DIORAMT), s. f. 8nă felă .de tablou luminată. DiSERTS, adj. (lat. disertus). Abilă, Kare se eitsnrinrb ku fanilitate; bine SKrisă, zisă.^ DISIEIISIE, s. f. T. mal. Nemistuire. DISSONANUT), s. f. Alton» m'iminosă. DITIRAMBI, s. I 8nă felă de noemx lirism D0R0FAG8, s. m. Kare trxeinte numai din daruri. D8KTILITATE, s. f. Mlxdiomie. D8KT>U>. adj. (lat dnotilis). Mlxdiosă, Kar& se noate întinde, bate fxrx st» se runx. IX E. fSDItiS, *. m. TilicsitorS, desIegatorS de gW sitorî s:«fi alte ltfKrsri. EGLRT>, s. f. Ilavazf,; fig. OKrotire, anisare, ttKtftire. KKMVIENlKB-'b, adj. Snîversalî. obiutesitfc. EM0LSMENT8, s. «. Folosj.nl. leafa, onorarii» anei ftiixyiî. ESOFAG#, *■ ». T. Anat. tngiiţitoarea. -EVENTtf AL#*1». adj. tnfcimnfa.orfr- FAlKNIiT», 8. f. florţjelaoS mmninosS* FAlwJJT), s. f. Bsuat/* de teafcr# KatagioasT». FAtfNTi, s. f. T. Ist. Nat. Karte in Karc se afli» desKrise toate animalele «neî jjxrî. FA8N$* s. iii. Zea KfrnnalaMa latini veni. FIAKR8, « n. Kbirje. \ F0B3RG8, s. ii. 11 a iţea «nai orauiS ne se afla a Far t din barierc*. FORJiA, v. A -desKide k« sila; a sili; a IVie anft l#Kr# farx» voe. FOT0IA8, s. n. Jea». FKANKMASONERIE, s. f. Societate leKretii ai K-bril membri se reiţaîiosK* d&nv oare-nari semne. X L\K. FRAIIA, v. A isbi, a Kat>sa mirare d’odaft» FARNAL8, s. n. KantoramS snde se ferbe, se terteuite seva. i. INKANDESHENX5-T>, adj. Kare s’a arşi In ÎO&k nîiti s’a albite. IKKAWD'ESqENUT,, s. f. Starea *nsi 1*kf« ui«aitde»4euti. K. KAJE, s. f, Kolivie. KONDIIJIE, s. f. Na tet a, starea, x«alitatea anei nersoane sa# ltfKr»; nosiijie în sogietac*; îndatorire; Klasst»; sarnim». KONDI{|[ONA, v. A da vre kii«î Iran» Ksali-ttijile nerste. KONMIJIONALS-'L, adj. Sbii&s la oare nari KomliLjiî. KONDOLEANţî'b, s. f. ITartea ne ia «tineva la dsrerea Kttiva, Komirbtimire. KO'NDOTTIERÎ, s. m. ni. Kanitani de aventurieri Karî, în sexolisls XIII servea k» nlatv ne differiiţi nriniţî» KONDSHE, v. (lat. conducere). A dsne, a WbHvzi; a itommanda; a administra; a mfoa4 K0$. Xt KONDSITTi, $. f. L«Krarea de a «ondine, moravurile; nsrtarea. KONDSKTOF8, e.8. Hei ho Kouda*!*'; transmite. XOND5KT8, s. j>. Kanafâ, «rloit; nrin K&re irene am» săs »eK#n>ijii. KONFEKIJLE, s, f. (lat. confecţie»). LsKfareâ nrin xare se fawe^ se fabriirb, se eseKtttă *feva KONFEKUJONA.* v. A fane.a fabrixa, a esentfta KONFEDERA,* v. (se). A se lega îmiireiii^ KONFEDER \TIV8-T>, adj* De Eoufederajjîe. K0NFEDERA1JLE s f.Alianip» între nonoare,etc^ KONFERA, s. f. (lat. conferre)* A Komâ&ra, auxonia; a vorbi înmresm»* KONFERINUlx, s. f. Komnaragie de den» Ie* Krari; adsnare de bărbaţi neutra di sk starea vre Kiisi Istcr»; Konvorbire; restiire dejso* stsden^* KONFESSA, V. (lat. eonfiteri). A nn»rt*risi m»Katele« KONFFESSIE, s. f. Mărturisire de iiT»Kate* snovedanie. KONFESSIONAL8, s. n. Lotcala dexonfessie. K0NFESS0K5, s. m. [Ireots nare aredrentel de a Konfessa, Dsxoviiîk. KONFIA, ) v. (1. confidere). A înfcredifiga Kbi-KONFID A, f va neva, a se. — a averi Konfientjă* KONFIDENIJT), s. f. Kombfimngia eiieî setuetj Konfiei*iJa intimă* a sneî nersoane in tr’aitâ, xn KON. KONFIDENJilALS-T,, adj. He *e fave in Honfideng^. K0NFIDENT8 -T>, adj. 4elS ne ’nii îiuurc--dinijeaZT» K»iva senretele. RONFIENgT), s. f. Kredingt, BeK»ritate; în* Kredere. KONFIGSRAIJIE, s. f. Forma eicsterioam a »n»î Korn. KONF1RMA, v. (lat. confirmare). A întări; a fane maî stabil»; a îriKredinga. K0NF1RMAT1V5—T>, adj. Kare KoufirnrB. KONF1RMAIJ1E, s. f. întărire, nea ne fane an l»Kr» st» fie maî stabil». KONF1SKA, v. A l»a ne seama statei»; averea K»îva snre nedeans^. KONFISKAIJ1E, s. f. L»»rarea de a KonfiSKa; HONFLAGRARIE, s. f. Anrindere «inversai*, fig. Revotegie, agitaţie violent* uii gene? ral* a sniritelor». KS4TER5, s.m. Viziri*. w l. LEGENDT>, s. f. (LeKtor»l e r»gat a adaogă »mT»toarea miic* eicsnliicaijie la nee din di legionar»). Ilovestire îmnrsm»tat* din.Istoria Nnyional*. XIII MODERA, v. (lat. moderări). A Ksmirbta; a margini; a domoli. M0DERANTISM8, s. n. Sistem» moderat», KKfMTbtatij de Kirmxire; sentimental oamenilor Ksmm>taijî. MODERATOR#, adj.s. (lat. moderator)/Kare modereaz» neva; K»mm>t'btors; domolilor». MODÎ RAT-S-T), s. m. adj. (lat. moderatus). Ksn T»tat», domol». stîmn»rat»; Kare" »» e ni*/ d’o narte nini d’alta. MODERAIJIE, s. f. (lat. moderatio). K»mn»_ taro. domolire, notolire. MODERNA, y. A re’noi, a meremetisi o zidire dsni» o modi. no». MODERN#-!*. adj. No»; de K»rind; de AK»m. MODESTIE, s.f. (lat. modestia). îniţelensiime în nsrtare, în vorbire; smeri n:e; r#ininare; K8mm»tare. M0L)EST8-T>, (lat. modestus). Smerit», r»-mim s»; K»mn»tat». MODIHITATE, s. f. II»ijintime, mÎKmorare; KiHiiime sniK» de qeva. MODtF’IKA, v. A modera* a îmblînzi; a îndslHÎ* a sKÎmba în maî bine; a nrefaMe; a miKHiora* M0DIFIKATIVS-T>, adj. Knre modifiK»’ T. Gram. Zî'ierile nare modifiKT», oforafli'» ’ maî d’anroane îngelesslS altor ziceri. MODIFIKAIJ1E, s. f. Moderaţie, înblînziroa anei nsîndf; sKÎmbnre nrefaqere în maî bine; TTMKiiiorare. MbNDS, s n. (lat. fmindiis), Lsme, snîversS'* «wUlflAT JlTLTJ'rov o. 0IIT1MAÎJ!, s. m. n». 4rî mai destoinici, ii. IIARITATE, s f. Ilo+rivire, asemănare Intre 2 objeKte fie aneamî natsr'B. IIELOTONS, s.m. Geros, gemotoKS;1 fig, nîlic, Kig -va oameni adanau) HEil6lN7x s. f. T. anal. ITrincinixl ne se afli. In S8K»1§ gastriK'j iui uare servx d’a digera * alimentele. IIIGME5. adj. Bondoics. ULbMAGiB. s. n. Toate nenele ^neî nasuri. IILbTOjSS, s. n. Korn» mise» de trtne. HREKSKSORiS, s. m. (lat, de la prae, înainte; cureiTe a merge), Mergător» înainte Ra si vr^easKi, sera. 1IHE. XV :,}RELEK}jlE, S f. (lat. pradectio). LcKijie se o eKsnliKb «rineva. ROSKRIE, v. (lat. proseriberc). A afuua Ki biis lsKrs e de vîi.zar**; a se«festra. s. 10S5, s n. Zeanfii). SBLMVISiE, s. f. Srats îiuii'bnjirc. SBREilJJIE, s.j. (lat. subreptio). StreKff* rare, înftfriinare. iSBTILISAIJlE, s. f, Sebgiime. >miNI v. A îmnlini, a adi>oga nea se linse uite SSniiANSMERARS -1>, adj. Kare trese neste nsrm>rsls ot'brîts. T. TRITEISNă. s. n. Eresie Kare admite 3 zeî. rSliMENTS, s.n» Kimr, Kasnv, ssferinij'B, 5. {GNOUF, s, m. nl. Nsmire ne da Katolisi rlrcr* te stângilor#. ÎNJSEKSSALB-Tj, adj. T. Bot. Se zise de florile Kari ns Konrind# amlndoi» seKSele. ÎNITARS-T>, adj, Numirea «nei \eKte Kare Kvnoamte nsmaî o fnng'b în p&nmeze#* X VI fcvr.\ 8RAUANS. i ViniS, vijelia mare Kţre rîuii» toc.a »ic ihîimriiii'b. 8VER18RT>i s. f. Kr'Mii»(î?r7>, desxidere. 8VRAG18, s. n. Lvkrs f&Ktftde Hii*eva; s artere*. 8VRIE1.5. s. m. LsicrbiorS, A/xj irjif ji a. m **■ Y. VEKSA, v. (lat. vexare). A s«ni»ra# a fan< iiexaza. a hîktjIî. ^y;EKSAT0R5-T>. adj. Ssivbrbtoriy, MÎKxIitor^ VEKSAIJtE. s. f. (lat. voxatio). San-trare, *il * KT>lire, neK'bjrre. . VOLSŞtA* v. A K'blT.tori. Î.VOI-A0IOR8, s.m. Kili»tor8, icare fane voia gi^ţl mari. V(MAQ|^,s. n. Ki>litorie. adj: T. .Mal. He Bme de f : os?iiv >Kare frh'ftţaziiobrazîilbi, ZIMOLOulE, 1 s.f, iîarte din ximie Kare tr%tea-ZlMOTEXiSIE. I z^desirre nlxm^dire, ferbere. ZO0EITEy8.ii.nl; T. Ist. Nat. Numirea 'ano* animale Kari xresK Ka nlantele. * jfmjwje:- •