176
G. T. NICULhSCU-VARONE
      Tomul. 11. Fasc. Vil. Bucureşti, 1929, Imbrânâ-Incâlecă pag. 481-560.
      Tomul 11. Fasc. VIII. Bucureşti, 1929, Incâlecătură-In-drepta, pag. 561-640.
      Tomul 11. Fasc. IX. Bucureşti, Indreptăciune-înneca, pag. •641-720.
      104.        — 1918 Bela Bartok: Cântece poporale româneşti din comitatul Bihor. Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XIV. Bucureşti, 1913. In 16/12, pag. 1-360.
      105.        — 1913. V. V. Darie: Monografia parohiei Do~ breni din comuna Dobreni, judeţul Neamţ. Piatra-Neamţ. Tip. L. Steinberg, 1913, pag. 45. B. A. R. II. 31.212.
      106.        — 1913. Simeon N. Morozov.- Monografia comunei Zebil din judeţul Tulcea. Bucureşti, Atelierele grafice Socec, 1913, pag. 43. B. A. R. H. 37.389.
      107. 1913. Ghiluşul, revistă folkloristică lunară. Editor Ştefan St. Tuţescu, comuna Balota-Doljiu. Nr. 2/1913, pag. 1: hora ca la Catane-Dolj, note muzicale de Petrică. Nr. 3-4-. 1913, pag. 28-29: Hora Birul te Ion N. Popescu. Nr. 7-8-1913, pag. 26-27: Hirindeaua (Dirindeaua) de Ion N. Popescu. Nr. 9-10/1913, pag. 26-27. Nr. 5-6/1914, pag. 18-25. Nr. 7/1914, pag. 8-12. Nr. 11-12/1914, pag. 25. Biblioteca Academiei Române (B. A. R ) Periodice (P). I. 4031.
      108.        — 1914. Th. D. Speranţia: Mioriţa şi Căluşarii, urme dela Daci şi alte studii de,folklqr. Bucureşti, 1914. In 16/12, pag. 1-282. Biblioteca Academiei Române. 1. 42.536.
      109.        — 1914. Vasile Popoviciu: Monografia comunei Pâtas (Nerapatas). 'Sol, grai, credinţă şi obiceiuri locale, Caransebeş, 1914, Tip. Diecezană, pag. 64-65, 68, 88-89, 92-95. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) II. 38.426.
      110.        — 1914. Ioan Constantinescu: Monografia comunei Brăneşti din judeţul Gorjiu. Târgu-Jiu, Tip. Lumina, 1914, pag. 110, 133-135. Biblioteca Academiei Române. 11.37.230.
      111.        — 1915. Ovid Densuşianu : Graiul din Ţara Haţegului. Bucureşti, Atelierele grafice Socec, 1915. Citiţi „Birul miresei1', „Imbrăcarea miresei" şi „Musicala nuntă", pag. 242-
243.  Hora, danţul, ardeleana, pe picior, cârligul, brâul, pag. 276-277. B. A. R. II. 42.280 sau Sala de lucru 111. C. 9.
      112.        — 1915. Teodor T. Burada: Istoria Teatrului în Moldova. Voi. 1. laşi, Institut de arte grafice N. V. Ştefaniu, 1915. Câluşerii, pag. 62-70. La pag. 63 e reprodus jocul Căluşarilor, schiţă luată după natură. La pag. 67 e reprodus după Franz-Iosef Sulzer Tomul 11/1782, Tabula I, melodia ce se cânta în vechime la Căluşeri. La pag. 70 sunt notele muzicale după care se executa Jocul Căluşarilor la 1915. Jocul Giretului, descriere la pag. 86 şi Jocul Halcalei, descris Ia pag. 87. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) C. 452.
      113.  — 1915. Victor Păcală; Monografia comunei
bidfîONAftUL jocumok ROMÂNEŞTI 177
 Râşinariu. Sibiu, Tip. Arhidiecezane, 1915. In 16/12, pag. 1-528. (Citiţi pag. 237—240). B. A. R. li. 44.867.
       114.        — 1915 Neculai Dărângă, preot- paroh: Monografia comunei, Târgu Frumos. Iaşi, Tip. Naţională, 1915, pag. 101. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R) II. 46.807.
       115.        — 1915. Conăcării, oraţii şi cânte:e de la nunţi. Editura 11-a. Cercul „Deşteptarea sătenilor” Nr 6. Fălticeni, 1915, Tip. J. Bendit, pag. 57-58. B. A. R. I. 47.777.
       116.        — 1916. Gh Fira: Cântece şi Hore. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii XXXI. Ediţunta Academiei Române. Tipăiite după alegerea şi cu îngrijirea d- lui D.
 O. Kiriac. Bucureşti, 1916. in 16/12. Dela pag. 85 până la pag. 118 sunt 49 — patruzeci şi nouă — de hore puse pe note muzicale de D. G. Kir'ac.
       117.        —1916. Eugene Pittard: La Roumanie. Valachie-Moldavie- Dobrouija. 50 illustrations, dont 35 hors-texte, d’apres des photographies prises par l’auteur. Editions Bossard, Paris, 1917, pag. 194. B. A. R. II. 53.031.
       118.  —1918. Bela Bartok : Jocuri poporale româneşti,
 1918.  Universal-Editbn Leipzig.
       119.        —1919. O. N. GeorgtsemBTeazxtf : Relativ lă muzica populară românească. wMuzica“_Nr. _1_ din Noemhrie
 1919.  Bucureşti, pag 13.
       120.        —1919. Cazacu P.: Moldova dintre Prut şi Nistru 1812/1918. Iaşi, Tip. „Viaţa Românească", 1919, pag. 155 158. Biblioteca Academiei Române, il. 74.677.
       121.        —1919. Radu Cosmin: Prin Ardeal. Bucureşti, Alcalay et Comp. 1919, pag. 47. B. A. R. 1.56.181.
       122.        —1919. Jsvoraşul, revistă muzica'ă populară. Sediu în comuna Bistriţa, judeţul Mehedinţi D,rector: Gh. N. Dumiteseu-Bistriţa. knu\ l. Nr. 2/1919, pag. 6-7 şi 11-14. Nr. 3/1919, pagina 7. Nr. 4 5/1919 pagina 12-13. Nr. 1-4/1920, pag. 6. Nr. 5 8/1920, pag 8. Nr. 9-12/i920, pag. 5-6. Nr. 13-15/1920, pag. 4 şi 1% Nr. 1-3/1921, pag.
 7. Nr. 4 8/1921, pag. 6-7. Nr. 9-12/1921, pag. 6-7. Nr. 13 16/1921, pag. 8. Nr. 21-24/1121, pag. 5. Nr. 1/1922, pag. 4. Nr. 2/1922, pag. 4. Nr. 3 4/1922 pagrna 2-3. Nr, 1/1923 pagina 4 şi 17’18. Nf. 5 6/1923, pag. 6. Nr. 7-8/ 1923, p rtea muzicală, pag. 6. şi la pastea literară, pag. 1-2 şi 8. Nr, 9 10/1923, partea muzicală pagina 6-7, Nr. 11 12/1923, partea muzicală, pag. 4 5. Nr. 2-3/1925, partea muzicală, pag. 4. Nr. 4 6/1926, partea muzicală, pag. 52 şi 66. Anul Vil. rsr. 1 -4/1928, pag. 4 şi 22-24. Anul Vili. Nr. 1-2/1929, pag. 4. Nr. 3-4/1929, pag. 8. Nr. 5 6/1929, pag. 4, 20-
 21. Nr. 7-8/1929, pag. 4. Nr. 9 10/1929, pag. 2. Biblioteca Academiei Române (B. A. R) Periodice. (P.) 11. 5023.
       123.        —1920. S. Mehedinţi; Caracterizarea etnografică a unui popor prin muncă şi uneltele sale. Discurs rostit la 6 Mai 1920 în şedinţa solemna cu răspuns de loan Bianu,
 12
   G. T. NICULESCU-VARONE
   Dicţionarul jocurilor româneşti
            COREOGRAFtE POPULARA
             BUCUREŞTI IMPRIMERIA PENITENCIARULUI „VĂCĂREŞTI“
                — 1 9 3 1 -
      AU APĂRUT DE ACELAŞ AUTOR:
   1.  — SINGUR. Biblioteca Minerva Nr. 182
   2.  - ELOGIUL FRUMUSEŢII. Biblioteca Minerva Nr. 192
   3.  — CARTEA INIMII. (Scrisori către femei) Biblioteca Minerva Nr. 212
   4.  - NOTE DESPRE ARTĂ. Biblioteca Minerva Nr. 172
   5.  — POVESTEA UNUI ORFAN. Biblioteca Minerva Nr. 162.
   6.  — VRAJA IUBIRII. Biblioteca Minerva Nr. 235
   7.  — ÎNSEMNĂRILE UNUI SINGURATIC. Biblioteca Minerva Nr. 115
   8.  — PARIS. (Cu 25 ilustratiuni în text) Tip. „Rampa," 1928
   9.    - CE-AM VĂZUT IN ELVEŢIA. (Cu 26 ilustrafiuni în text). Tip. «Adevărul*, 1929
   10.   - JOCURI ROMÂNEŞTI NECUNOSCUTE. (Cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare) Bucureşti. Imprimeriile Independenţa, 1930
   11. — ALTE JOCURI ROMÂNEŞTI NECUNOSCUTE. Noi contribuţii la
folklorul nostru coreogqgic. Bucureşti. Imprimeria penitenciarului „Văcăreşti*, 1931.             f
         PREFAŢA
     Progresul pe care studiile de folklor şi artă populară l-au realizat în diferite ţări, ne impune şi nouă să cercetăm, cu atenţie, toate ramurile de manifestări ale spiritului popular.
     Domeniul cel mai puţin cercetat la noi a fost, până în prezent, coreografia populară.
     Jocurile româneşti n’au fost niciodată până acum adunate toate la un loc, cu descrieri amă-Imnfile, însoţite de strigături şi de muzica respectivă.Nu s’a făcut o colecţionare ştiinţifică sau o nomenclatură a lor şi numai câteva au fost studiate complet. De-asemenea nu s’au descris vestmintele de sărbătoare ale flăcăilor şi fetelor noastre când se duc la joc. Aceste motive m’au determinat să fac, metodic, mai multe serii de cercetări asupra lor şi rezultatul acestora îl înfăţişez în prezentul dicţionar.
     In tot timpul străduinţelor mele, depuse pentru a strânge materialul folkloristic documentar, am amt prilejul să-mi întăresc convingerea că viaţa românească populară are foarte vechi, variate şi interesante creaţiuni ţărăneşti, cari sunt comori de bogăţie şi frumuseţe spirituală.
     In toate satele pe unde am făcut popasuri în acest scop, pe unde am asistat şi uneori am luat parte la joc, am observa t căŢtoţi câţi jucau, erau veseli şi frumos îmbrăcaţi, încât îţi era drag să-i priveşti.
4
O. T. NICULESCU-VARQNE
      Atunci, când toţi flăcăii şi toate fetele din sat erau strânşi la horă, am admirat portul strămoşesc, frumos lucrat din ţesături şi cusături executate de ţăranca noastră, care are, în arta naţională, o măestrie neîntrecută.
      In Bucovina unele fetele vin la gioc, strânsurâ sau Jioc cu capul gol, pe care pun gâţă (o coroană de mărgele de diferite mărimi şi colori) sau alte podoabe, cari şitrag privirea. Alte fete se piaptănă cu cărare la mijloc şi-şi împletesc c<52ile cu panglici colorate. Poartă cămăşi de bumbac sau de cânepă, cu ciupag (guler), ca la flăcăi, încheiate pă-nă sus la gât, cu un bumb (nasture) alb. Pieptul, spatele şi mânecile cămăşilor sunt cusute frumosTu flori şi cu mărgele colorate. Mânecile sunt largi şi la margini au mărgele mici de coloare uniformă. Toate fetele îşi împodobesc gâtul cu multe şiruri de mărgele de diferite mărimi şi colori. Ele se înfăşoară, dela mijloc în jos, cu pregitoare (catrinţe) lungi şi negre, sau negre cu dungi subţiri, roşii închise, orizontale sau verticale, după direcţia care o au cusăturile dela cămaşă.
      Fetele bogate sau sucnă (rochie de coloare închisă sau deschisă, cu muTfe crefuri).
      Flăcăii au cămăşi de aceiaş pânză ca a fetelor. Ciupa-gul e cusut cu flori, iar Ia marginea de sus are^ un şir de mărgele mici, roşii sau albastre. Ei poartă cămaşa scoasă afară, până aproape de genuchi. Pantaloni, din aceiaş pânză, sau iţari albi şi uneori negri, strânşi pe picior. Pe şesul Prutului ei poartă pantaloni încreţiţi, cari, cât ţine piciorul, sunt făcuţi nnmai din volane drepte.
      Ficiorii câmpeni (dela şes) vara poartă, peste cămăşi, bonghiţă (cojoc sfurt, până la brău, fără măneci şi cu bandă de blsnă neagră pe margini).
      Sărbătoarea, când vin la gioc, flăcăii au pălării mici rotunde, împodobite cu flori şi cu peane sau cu panglici înflorate. Pe marginea borurilor, cari sunt mari şi întoarse în sus, au un rând de mărgele mici, albastre sau roşii.
      -fi se încing cu şerpare (chimir lat de piele),’ cu curele roşii sau cu brâne (bete) de lână.
      Peste cămaşă ei pun un chiepiar (cojoc) alb, cusut foarte frumos cu diferite colori. E fără mâneci şi lung~cât e cămaşa. Acest cojoc are la umeri, în faţa şi jos, pe poale, o begiijă de blană neagră de oaie. In dreptul umerilor are o chiotoare defpiele cu un bumb lungueţ, care apropie puţin cele două părţi şi lasă să se vadă bine cămaşa lor curată. .Aşlfgl de chieptare poartă şi fetele
      In Bucovina, la cusăturile de pânză, la panglici, la mărgele şi la modelele de pe cojoace, se preferă numai culori vii (deschise).
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 5
       Cele mai renumite cojoace din toată România întregită sunt cele făcute în Bucovina, cari sunt caracteristice prin varietatea decoraţiunilor florale.
       In Bucovina costumul nostru naţional se caracterizează prin contrastul dintre colorile vii, cari atrag privirea şi prin bogăţia de panglici şi mărgele cu carPse împodobesc fetele.
       In Moldova, în regiunea muntoasă, din Vrancea până la Dorna, fetele poartă catrinţe, cătrincioare, în cari predomină roşul şi negrul. Ele âu dungi cu fir, sunt numai verticale, roşii şi mult negru. 'Fetele se înfăşoară cu catrinţe dela brâu în jos şi poartă totdeauna partea dreapta peste stânga. Colţuî din dreapta îl ridică în faţă şi-l înfig în bete. Cămeşile (iile) sunt încreţite la gât şi se închid în fafa~cu ciucuri de două colori; roşu cu negru. Altiţele sunt late, lucrate cu cruciţi (cruciuliţe), cu roşu şi riegru7™lmpodobite cu fluturi şi cu mărgele de diferite’colori. Acum le fac cu portocaliu, albastru, violet, roz, etc.
       Fetele se pieptănă cu coade împletite şi legate cu fundă roşie sau cu coc împodobit cu flori de câmp, trandafiri, garoafe, etc. Se încing peste mijloc cu bârneţe (bete), alese în stativă (răsboi de ţesut).                  '
       In satele, cari sunt situate în munţi,” departe de oraş, felele poartă ciorapi scurţi, de lână, lucraţi cu andrele, andrele (cinci ace lungi, cu cioc, cari servesc la împletit) şi opinci legate ‘prin nojiţe (găurile de la opinci) cu şireturi făcute din păr dela coada boului sau a calului, cu fâşii, (cureluşe de piele neagră) sau'af sfoară neagră. Cele din regiunea colinelor, acum poartă ciorapi de mătase şi pantofi.
       Flăcăii, din toată regiunea muntoasă, obişnuesc să poarte cămeşile şfară, iar dela mijloc în jos e încreţită mult şi puţin înflorată pe poale. ' Are. două rânduri de cusături înguste pe stani (mijlocul cămeşii), cu aceleaşi motive româneşti ca la guler, pe poale şi la marginea mânecilor, cari sunt largi.
       Iţarii de vară sunt, de obicei, largi, făcuţi din urzeală de bumbac, bătută cu lână şi care predomină în ozoare (ţesătură specială), iar iarna sunt numai din lână şi daţi la piuă.
       Flăcăii se încing cu bârneţe colorate, L§_brâur în stânga, pun pe şold o naframă (batistă mare) din pânză de bumbac sau de borangic cusută cu flori, iar pe margini are franjuri (ciucuri).
       Peste cămaşe ei poartă boandă (vestă lungă) sau bon-diţă (vesta scurtă,).albă, cusută cu flori.
   "*7 Pe cip, vara, poartă pălărie neagră de postav, cu bot (bor) mic, împodobită cu flori naturale sau artificiale (după âmftimp) şi preferă pene de păun. In picioare au opinci, bocanci, ghete sau pantofi.
   . foi Transilvania, în comunele Certejul de sus, Nojag, ^Vărmaga, Bârseu, plasa Şoimuş, jud. Hunedoara, fetele poartă ciupag (cămăşi scurte sau ii) de jiolj (madipolon) cum-
6
G. T. NICULESCU-VARONE
parat dela boltă_fprăvălie). Ciupagul era înainte cusut cu flori negre,'"acum e înflorat cu galben sau se aplică pe el urculuş (bentiţă" brodată, cumpărată dela boltă) şi cusut cu maşina. Peste'cuîp'âg (âSŢvestă neagră cu flori galbene.
       Fetele, dela mijloc în jos, au poale (fustă) de jiolj şi peste ele pun, în faţă, catrinţe, iar în spate opreg, obreg. In picioare au păpuci (ghete cu şireturi). Fetele se piaptănă totdeauna cu o chică (coadă) lăsată pe spate, în vârful căreia pun o primburâ (panglică) colorată.
       Nevestele tinere, cari vin la joc, au chicele (două coade) pe cap şi totdeauna acoperit de chiştinău (basma colorată).
       Ficiorii poartă la joc cămăşi de jiolj înflorate, înainte cu negru, iar acum cu diferite colori. Cioarecii (pantaloni strâmţi) sunt făcuţi din cânepă urzita şi bătută cu lână. In picioare au opinci sau păpuci. Peste mijloc poartă curea (chimir) de un lat de mână, încheiat cu trei catarame. Peste cămaşe are cheptar (cojoc alb) înflorat.
       In judeţele Sibiu, Făgăraş, şi Braşov, fetele poartă cămăşi cu crâmpoţei, cheiţă cu modârloanţe, etc. şi fuste din pânză Jesută în casă şi cusute cu negru. Cămaşa e închisă la gât, ăre)guleraş îngust, pe care sunt cusute cu negru floare de lâdăţuie, beată cu procoviţâ, rodaşcâ, onişori, etc. alte ori e întors şi se încheie cu doi nasţuri albi.
       In judeţul Făgăraş cămăşile fetelor şu obinzeală (guleraş îngust), îndoit de trei-patru ori, pe care sunt flori cusute cu negru. De obinzeală este cusut un vo-lonaş alb şi creţ, lat de două degete şi făcut din două foi. Acesta se numeşte fodor. Multe fete, în loc de fodori, poartă la gât reţe (dantelă croşetată), albă sau neagră. Mânecile sunt lungi, largi şi, mai jos de cot, sunt strânse pe mână cu o bentiţă cusută şi ej&se termină cu un volan. Mânecile şi pieptul au ţânţăcunfirâuri (dungi) înguste cusute cu negru.
       Peste cămaşe au un laibâr (vestă) de postav sau catifea neagră, lucrat pe margini şi la buzunare cu flori, fir galben şi cu mătase albastră închisă. In faţă e larg decoltat până la jumătatea pieptului. După anotimp, fetele poartă chieptăruş, peptăruş (cojoc alb), fără mâneci, cu bogate înfiorări de albastru, galben şi puţin roşu şi cu două buzunare jos ; unul, obişnuit, în dreapta, iar cel din stânga e'mincinos (falş, nu se poate întrebuinţa).
       Dela mijloc în jos, peste fusta albă (creaţă sau cutată în dreapta şi stânga) ele pun în faţă şf în spate, catrinţe sau crătinţe de postav negru, cari au, pe poale, trei rânduri de podobealâ (modele brodate cu fir şi mătase aihastră-închisă) sau pânzătură cu geniţă, alesă’turâ şi cănaci înodaţi (jud, Năsăud), cu vârste, ruje, coarnele berbecului (jud. Turda sau cu frunzuliţe (jud. Sibiu). Catrinţa are, pe margini, dantelă îngustă neagră.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 7
       Betele sunt negre şi în multe regiuni sunt colorate roşu, galben şi albastru.
       Fetele îşi împletesc cositele. Ele se piaptănă cu două coa-de aranjate pe cap şi şi lasă pene sau colţi pe frunte.
       înainte de răsboiul nostru sfânt, făcut pentru întregirea neamului românesc, fetele, când veneau la joc, îşi puneau pe cap o coroană de flori albe sau colorate.
       In picioare _au păpuci (ghete negre cu şireturi) sau pantofi negrii cu ciorapi albi de bumbac.
       Fetele din OrăţtlF poartă laibăr de catifea verde închis şi cu multe ornamentaţii florale.
       Junii (ficiorii) au cămaşa albă de pânză de bumbac. Ei o poartă pe din afară, e şcuirfă în poale şi înfrumuseţată pe margini cu o cusătură. Are guler îngust şi e cusut des şi mărunt cu vârful magheranului, beată, cruci, prescură cu străji, priştiu şi ruptîmpuns, etc, încheiată la gât cu nasturi sau cu băeri (ciucuri) negri.
       In jururBTSjuIui se poartă cămăşi desfăcute sau încheiate cu şase-şapte nasturi, dela capul pieptului pâtiă la gât. Mânecile cămăşii sunt lungi şi au manşeta întoarsă. îşi strâng mijţocu1, peste cămaşe, cu o curea neagră, cu şerpare înguste, împodobite cu flori cusute sau cu o cingătoare lungă (bete) în colorile noastre naţionale, făcută fundă, care atârnă peste şoldul stâng.
       Peste cămaşe poartă un laibăr de postav negru, cu două rânduri de nasturi, sau au bituste (cojoace scurte), cusute pe margini cu mătase neagră şi roşie.
       Au cioareci numiţi şi nădragi, albi de lână sau de pă-nură (stofă de lână groasă, {esută în~rIzboi).
       Aproape în toată Transilvania ficiorii se încing cu şer-par cu bumphi (nasturi metalici rotunzi), albi sau galbeni de alamă, sau cu şerpar cu două plimbe (limbi cu cataramă).
       Pe cap, unii au pălării mici de postav, negre, rotunde cu capoda joasă şi cu borurile mici, panglică de catifea neagră,îngustă, pe margini cu alb şi trecută printr’o cataramă albă, pe care-o poartă în fată. Altn’ooartă pălării cu .boruri potri-vite, lăsate în jos, iar în loc de panglică au un şnur răsucit negru şi în vârf ciucuri.
       Toti ficiorii, când se duc la joc, îşi împodobesc pălăriile cu flori.
       In picioare au bocanci,, ghete cu şireturi şi rar opinci.
       Şi în împrejurimile Aradului ficiorii poartă cămăşile pe din afară şi suni încreţite, iar pe margine au dantelă alba croşetată. Guler şi manşete întoarse, pe margini cu bibilttri sau picouri (coltişori). Pantalonii de vară au cusături jalbe şi sunt aşa de largi, că dau impresia unei fuste (Este, propabil, o influentă a portului din pusta Ungariei). Peste cămaşe au vestă neagră încheiată. Poartă cisme.
 8
G. T. NICULESCU-VARONE
        In Transilvania, dealungul Car pajilor Orientali, pe versantul de nord, dintre Muntenia şi Ardeal, se poartă cusături înguste şi negre pe fond alb.
        Portul nostru popular l3m partea de sud, vest şi din centrul Transilvaniei, prezintă distincţie prin simplitatea lui. El are numai două colori: puţin negru pe fond alth
        In Banat fetele poartă cămăşi albe de "bumbac înălbit, cu ajururi late Ia piept, la mâneci şi pe poale, Ia cari se mai adaţrgapjTe margini, dantelă croşetată de mână. Dela mijloc în jos, în faţă şi în spate, fetele poartă op rege, de lăţimea unui tyâu. în talie sunt alese cu fir, iar în jos au ciucuri făcuţi din fire resfirate delană de coloare albă, roşie, neagră şi verde, lungi cât fusta.
        Uneori opregul din fată este înlocuit cu un şurţ cret, negru sau cafeniu, cu dantelă îngustă pe margini, puţin mai scurt decât fusta.
        Ele îşi încing mijlocul, de mai multe ori, cu brăcire sau b răci nare (bete) colorate.
        Fetele~vin la gioc cu capul gol, pieptănate frumos sau sunt legate cu basma de mătase, de diferite colori, cu desemnuri de aceiaş nuanţ! ca fondul.
        “ICii urechea dreaptă pun câte o floare, iar la gât, aproa-pe toate, an câte un şir de mărgele, variate ca mărime~şi colori. Fetele bogate, pe lângă mărgele, mai pun la gât şi salbe de galbeni.
        In picioare au ghete sau pantofi.
        Portul „ficiorilor “ are multă asemănare cu acel din jud. Mehedinţi.
        In Banat se preferă alb, roşu, negru şi puţin verde.
        Cămăşile ficiorilor au ornamentaţii florale, roşu pe fond alb, violet cu roşu,,,sau violet, portocaliu şi roşu.
        Portul tărăneşt din Banat (are; ca notă caracteristică fantezia, ce a înlocuit fotele sau şurţele cu oprege, din cari atâ_r-nă, în fată şi în spate, ciucuri lungi din lână de diferite colon.
        In Oltenia, în judeţele Mehedinţi, Qorj şi Vâlcea, fetele, când se duc la joc, poartă ii făcute din pânză albă de bumbac, încheiate la gât. Au mâneci lungi, cu cinci-şase rânduri de râuri, orizontale său verticale, şi au todeauna aceiaş direcţie cu aceea a dungilor dela vâlnice. Cusăturile se fac cu ■amici, coton şi mătase.
          ”~Fetele îşi pun, în jurul gâtului, o salbă de galbeni mici, cusuţi pe un şiret negru sau pe o bentiţă de catifea neagră.
        Dela brâu în jos, ele poartă două vâlnice, în faţă şi în spate, de colori închise, îr> cute, cu dungi, verticale sau orizontale, de gltă coloare de cât e fondul. Vâlnicele sunt mai scurte de cât fustele, cari au, pe poale, diferite cusături.
        Pe marginea vâlnicilor sunt spiţuri (colturi de dantelă) lucrate cu igliţa (croşetă).
        Vâlnicile sunt de lână şi rar de catifea neagră, brodate
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 9
 cu diferite colori şi împodobite cu fluturi mari, mici şi cu mărgele.
       Vâlnicul din faţă este, uneori, legat cu acel din spate cu panglici tricolore.
       Se încing cu .bete, ale căror capete atârnă pe şolduri.
       Părul îl au împletit, în coadă lăsată pe spate şi în vârf au o panglică de diferite colori.
       In picioare au ghete cu şireturi.
       Flăcăii au cămăşile pe dinafară, făcute din pânză de bumbac, lungi pană aproape de genunchi şi sunt încreţite. Ele aii şabace (ajururi) la piept, la mâneci, iar pe poale aii spiţuri. Cămaşa gulerul cusut cu alb, aneori întors şi se încheie cu doi-tret nasturi mici albi. Mânecile sunt terminate cu manşete, pe cari sunt cusute flori şi se încheie tot cu nasturi albi.
       Peste cămaşe, ei poartă ilic alb (vestă), cu multe dese-nuri şi şireturi negre, pe margini.
       Flăcăii din Oltenia poartă şi pantaloni albi, groşi de lână, strânşi pe picior. Unii au, în părţi, ca vipuşti, şireturi negre. Alţii au buzunare în faţă şi la şold, în dreapta, în jurul cărora sunt ornamentaţii late dela unu până la şase rânduri de găitane negre.
       Pantalonii, mai jos de glesnă, sunt desfăcuţi şi tiviţi pe margini tot cu şiret negru. Sunt susţinuţi cu o curea îngustă, mai jos de pântece şi peste ei sunt încinşi cu .brâu roşu sau cu o curea lată. Au pălării de paie sau de postav, la panglica, cărora, pun, întro parte, flori naturale. Flăcăii se purtau înainte cu opinci, iar acum âu ghete cu şireturi.
       In judeţul Gorj, iile sunt cusute cu roşu, verde, portocaliu şi albastru închis; roşu cu fir şi fluturi, sau roşu cu galben, fir şi fluturi.
       In judeţul Vâlcea iile sunt cusute cu roşu, verde, albastru închis şi portocaliu; verde, albastru deschis, portocaliu, roşu şi puţin negru, sau numai albastru.
       Cămăşile flăcăilor sunt cusute cu negru cafeniu, portocaliu, fir şi fluturi.
       In Oltenia la cusături, ţesături şi vâlnice sunt preferate colorile alb, negru şi îoşu închis sau roşu cu turcheaz (albastru).
       In Oltenia şi Muntenia, în regiunea de munte, portul naţional al flăcăilor şi fetelor se distinge prin bogăţia şi varietatea ornamentaţiilor florale şi geometrice, cari sunt executate artistic de ţăranca română.
       Iri Muntenia, în judeţele Argeş, Muscel, Dâmboviţa, Prahova şi o parte din Buzău (la nord est), fetele poartă renumitele ii cu frumoase altiţe.......cu flori, fluturi (paete, ro-
tocoale metalice de alamă, "3e trei-cinci milimetri diametru, cu o găurică la mijloc) şi rânduri de râuri: cusături verticale înguste, pe piept şi mâneci, făcute în cruci, muşte, sau în
 10
G. T. NICULESCU-VARONE
tighel {\n urma acului). Iile sunt încheiate în stânga şi rar în faţă. Obenzica, olfmzîcă (guleraşul) se încheie cu doi ciucuri coloraţi sau cu un nasture alb.’ Peste iie poarta lăibărică (vestă) colorată pe care, vara, nu o încheie aproape niciodată.
       Mânecile sunt lungi, largi şi, mai jos de cot, sunt strânse printr’un creţ şi o bentiţă, care formează un volan cusut pe margini.
       Fetele au fote, dintr’o singură foaie (bucată), de diferite colori, lucrate cu fir, cu multe şi variate mocfeJe, cu bogate ornamentaţii florale şi ghenare (chenare) geometrice. IşîTn-făşoară corpu! cu ele, dela mijloc în jos, totdeauna dreaptă peste stânga.
       Au bete cusute şi alese la răsboi, cu lână, mătase şi fir în colori. '
       Ele poartă la gât şiruri lungi de salbe.
       Vin la joc cu capul gol, pieptănate lins, cu părul împletit, coadă lăsată pe spate şi terminată cu o fundă colorată.                                              —^
       In picioare, înainte de răsboi, asteatP călţuni (ciorapi împletiţi din lână colorată şi lucraţi cu flori), acum poartă ciorapi de mătasă cumpăraţi dela oraş. Înainte aveau opinci, apoi ghete cu şireturi sau nasturi, iar.acum poartă pantofi negri de Iac.
       Flăcăii au cămăşi de pânză, cu guler scurt, cusut cu şabace, sau cu diferite modele naţionale. Ei poartă cămăşi scurte, totdeauna pe dinafară, cari, mai jos de şolduri, sunt încreţite şi au cusături pe margini. Mânecile sunt largi şi fără manşete. Peste cămaşe au vestă neagră simpiă.
       Sunt încinşi curbele, din cari fac fundă în stânga şi o lasă să atârne în jos;
       Pantalonii sunt de şai (postav alb de lână) sau de pânză în patru sau z§pe iţe.                  '
       In picioare azi au ghete sau pantofi.
       Pălării negre de ^postav sau de paie, pe cari le împodobesc cu- flori când vin la joc.
       In Muntenia, la costumele naţionale, predomină colorile vesele, cari„atcag_pn’virea : roşu, turcheaz (albastru), portocaliu, stacojiu (violet), pembe (roz).
       Iile sunt făcute cu bogăţie de flori şi fluturi, iar vâ!-nicile cu mult fir auxuLŞi argintiu.
       Cămăşile la flăcăii din judeţul Argeş, sunt cusute cu galben, verde, albastru, roşu şi cafeniu, sau albastru cu fir şi fluturi.
       La iile făcute în judeţul Muscel, predomină roşu, portocaliu, turcheaz şi verde; negru cu roşu; negru cu fir; albastru cu fluturi şi cu fir; violet cu fir şi fluturi; roşu cu fir şi fluturi sau galben cu roşu,
       In judeţul Muscel cămăşile la flăcăi sunt cusute cu
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI ‘     11
portocaliu, roşu, albastru şi puţin negru, sau albastru şi violet cu fir şi fluturi.
      In judeţul Prahova, iile sunt cusute mai mult cu albastru închis, fir şi fluturi.
      In general, la cusăturile naţionale, dacă modelul este lat se coase pe unul sau două fire, iar când este îngust se coase pe trei sau patru fire, pentru a fi mai „ârltas",
      Cele mai renumite costume naţionale din Muntenia sunt cele lucrate în judeţele: Muscel, Argeş. Dâmbovita, Prahova. Ele sunt cele mai caracteristice şi cele mai frumoase prin al-cătuirea şi bogăţia modelelor, prin varietatea colorilor şi prin maeSWâ neîntrecută a executării lor.
      Indicaţiunile din volumul de faţă sunt întemeiate pe:
      1).        Material de folklor tipărit (cărţi, reviste, ziare, note muzicale, planşe, stampe, fotografii, etc.), pe care l-am consultat cu atenţie în Biblioteca Academiei Române, în secţiile: Periodice, Manuscrise, Stampe, la Fundaţia Universitară Carol I şi la Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Pe lângă aceasta am mai cercetat tot ce am găsit că a apărut în ţară, şi străinătate, în această direcţie, aela 1508 până la 1930, menţionat, în ordine cronologică, la Bibliografia, dela sfârşitul volumului de faţă.
      2).        Materialul folkloristic coreografic, cules de mine, Duminicile şi în zile de sărbătoare, la joc, în mijlocul sătenilor, în diferite părţi ale ţării, timp de unsprezece ani, (1919-1930), publicat în volumele: Jocuri româneşti necunoscute, Bucureşti, Imprimeriile„ Independenţa“ 1930, pag. 3-55 şi Alte Jocuri româneşti necunoscute. Noi contribuţii la folklorul nostru coreografic. Bucureşti, Imprimeria penitenciarului„ Văcăreşti“ 1931, pag. 3-54.
      3).        Jocuri naţionale: Bătuta lui Mircea Mălă-ieru, Bocâneţu, Brâu, din Bârsăneşti, Brâu vesel. Bucuria sărbătoarei, Ca la SohatU, Călugăreasca, Ca’n poiană, Cimpoieşul, De dragul flăcăului, De unu singur, Drăcşeneanca, Giocu baciului, Hârleanca, Hora dela noi, Hora mândră, Horeanca, Jocul care-i place fetei, Jocul de Duminică, Jocul dragostei, Murguţa,
 12
G. T. NICULESCU-VARONE
Să jucăm fetiţele, Sârba babei Dochia, Sârba în doi, Sărita, Să-ţi strâng mijloceîu, Ţopăita zisă Sulăţică sau Suliţoaia, Vârteju, Veselia tinereţii, şi Voiniceasca, culese de mine, cu strigăturile respective, în cursul anului 1931, cari sunt inedite, clasatejilfa-beţic în text şi publicate prima oară în această lucrare.
     Cu ocazia cercetărilor îndelungate şi minuţioase pe cari le-am făcut cu scopul de a strânge materialul necesar pentru a întocmi, în mod ştiinţific , acest dicţionar coreografic românesc, am găsit şi am notat şi numiri de jocuri populare dispărute azi chiar din amintirea bătrânilor, de exemplu: Agănăul, Jocul Cârnilor Jocul Boricenilor, etc.
     MişcarWtntmice ale admirabilelor noastre jocuri naţionale, arta costumului poptflar, frumuseţea folklorului nostru muzical, chiuiturile şi strigăturile vesele sau satirice, doina, poezia spontană lirică sau duiocisă, isvorâtă din sufletul curat al săteanului român, constituesc bogat material specific, care este comoara artei IWrăneşti.
     Azi, când în satele noastre străbat curente orăşeneşti, vedem, cu durere, că încep să dispară şi să fie înlocuite arta şi literatura populară cu elemente străine de “sufletul românesc.
     E o datorie patriotică de a păstra întregi şi neschimbate frumuseţea şi bogăţia tezaurului aţf&i noastre pdmtlare, în cari se oglindesc viaţa şi sufletul neamului românesc.
     In dorinţa dea contribui la cunoaşterea,păstrarea şi răspândirea coreografiei noastre populare şi la stăvilirea invaziei curentelor orăşeneşti, prezint cititorilor acest dicţionar al tuturor jocurilor româneşti. El este primul în felul său şi cu-, prinde 2456 numiri, dintre cari 291 au fost culese de mine, împreună cu strigăturile obişnuite, selecţionate şi expuse în volumele mai sus citate.
                     G. T. Niculescu-Varone
      20 Mai 1931.
  DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI *)
               Coreograîie populară
       1.       — Abruileanca, 'joc ţărănesc, obişnuit împrejurul oraşului Abrud. Dimitrie C. OMnescu: „Teatrul la Români", Analele Academiei Române. Seria II. Tomul XVIII. 1895-1896. Memoriile Secţiunii literare. Bucureşti, 1897, pag. 121, jos.
       2.       — Abrudul, joc de brâu. Demetra Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Bucuresci -Leipzig. Voi, V. 1886, pag. 2.
       3.       — Abruzana, joc popular, muzica de Tiberiu Bredi-ceanu, „Serata etnografică a Asociatiunii", Sibiu, 1905.
       4.       — Âpnâul, joc popular, Nic. Densuşiana: „Cestio-nariu despre tradiţiunile istorice şi anticităţile ţerilor locuite de Români." Partea II (Edijiune separată din „Revista critică -literară* a d-lui Aron Densuşianu) Iaşi. Tip. Naţională, 1895, pag. 31, cota 198.
       5.       — Alămâia, învârtită, Moldova, Elena Sevastos: „Nunta la Români", Edifiunea Academiei Române. Bucureşti, 1889, pag 280; Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: „Hora din Cartai", Bucureşti, 1908, pag. 183; Dimitrie C. Ollănescu; op. citat, pag. 121; Vechi joc ţărănesc în Moldova, Lazăr Şâineanu: „Dicţionarul universal al Limbei române", Craiova, 1896, pag. 19, col. II.
       *) In acest Dicţionar sunt adunate toate jocurile noastre naţionale, menţionate în culegerile de folkor, citate în Bibliografia dela sfârşitul volumului de faţă.
       Acest dicţionar cuprinde: numirea şi felul jocului (horă, sârbă, brâuleţ, învârtită etc.), regiunea unde este cunoscut, culegătorul sau culegătorii notaji, în ordine cronologică, indicându-se volumul şi pagina unde este arătat.
       Jocurile naţionale cu numiri alcătuite din mai multe cuvinte: Brâuşorul ca la Bughea, Ca la Breaza, Ca la munte, Ca la masa mare, Cine mă vede mă’ntreabă, Cum se bate Dunărea, Jocul care-i place fetei, etc. au fost notate după cum sunt cunoscute, clasate alfabetic în text şi înserate la cuvântul iniţial.
 14
G. T. NICULESCU-VÂRONE
      6.        — Albaştrii OChi, (Tesalia). Demetru Vulpian: Mu-sica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi, V. 1886, pag. 4.
      7.        — AlCâ, Halcă, Halcaua sau Gerid, joc (obicei) vechi, care, în secolul trecut, se repeta periodic în fiecare an, a treia zi de Paşti, în faţa Domnului cu tot alaiul de slujito-rime şi de boeri mari şi mici, pe şesul Bahluiului sau la Co-pou-Iaşi.
      Âcest joc, care se executa cu zicături de mehterhanea (muzică), consta în a trece suliţa, din fuga calului, printr’un inel (cerc) mare atârnat.
      (Citiţi „Etymologicum Magnum Romaniae". Dicţionarul limbei istorice şi poporane a Românilor de B. Petriceicu-Haş-deu. Tomul 1, Bucureşti 1886, pag. 766, coloana II si 767 col. I).
      Joc (obicei) cunoscut şi în Muntenia. Vezi „Cronica" Oltenia, 1620, de Mihail Moxa, în „Cuvinte din bătrâni" vo!. I Limba Română vorbită între 1550-1600. de Bogdan Petri-ceicu-Haşdeu, Tomul I, Bucureşci, 1878, partea 111, pag 313 -406 sau 389. Gheorghaki, al doilea logofăt: „Condica ce are întru sine obiceiuri vechi şi noui ale prea înălţaţilor Domni", scrisă în Iaşi la 5 Noembrie 1762. (Citiţi „Cronicele României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei11 de Mihail Kogâlnicianu, Bucureşci. 1874, Tomul III, pag. 321-323 şi „Rumănischie-Deutsches Worterbuch" von H. Tiktin. Bucu-reşt, 1895, advocem, pag. 717).
      8.        — Alessandria, horă, Alex. Berdescu: „Melodii române", Caiet Nr. 2, Bucureşci, 1861.
9. — Aleşteul (Heleşteul), horă în jud. Vâlcea. Din „Arhiva fonogramică" a Ministertd|fi Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, fondată de d-1 G. N. Geofgescu- Breazul.
      10.       — Aiexanu, (Câmpulung-Muşcel). Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu", Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 6.
      11.       — Alivencile, horă, Moldova, Teodor T. Burada: „Almanah musical", Iaşi, Anul 111/1877, pag. 62. (Moldova). Demetru Vulpian-. Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 5. Elena Sevastos: op. citat, pag. 280. Horă foarle răspândită în Moldova. Lazâr Şâineanu: op. citat, pag. 26, col. I. Horă cu învârtită. Moldova, „Dicţionarul Limbii române", (redactat de d-1 Sextil Puşcariu). Ediţia Academiei Române, Bucureşti, 1913, Tomul I\ partea I, pag. 119, col. II.
      12.       — Aluna, horă în comuna Uideşti, plasa Bosancea, judeţul Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      13.       — Alunaşu. Nume de horă, care se joacă în comunele Râşnov, Bran,* Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera. Fundata, Şirnea, Sohodol, plasa Zărneşti, judeţul Bra.
                  Dicţionarul jocurilor româneşti îs
şov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Alte jocuri româneşti necunoscute „Noi contribuţii la folklorul nostru coreografic. Bucureşti, Imprimeria penitenciarului „Văcăreşti", 1931, pag. 7.
      14.       — Alunele, horă, Bucovina, Simion Fio rea Mariani „Hore şi chiuituri în Bucovina", Bucureşti, 1910, pag. 19.
      15.       — Alunelul, Aiuneasca, horă ţărănească în Oltenia, Lazăr Şâineanu, op. citat, pag. 28 col. I. Horă, Florian Cris-tescu: „In mijlocul horelor", Craiova, 1910, pag. 5. Popa Ştefan', „Colecţie de dansuri naţionale", Craiova, 1910, pag. 35-37. Gh. Flra: „Cântece şi Hore", Bucureşti, 1915, pag. 85, 104. „Dicţionarul Limbii române", op. citat. pag. 129, col. I. G. N. Georgeseu-Breazul: Coregrafie românească sau balet vienez? Ziar „Cuvântul" Nr. 1077 de Luni 23 Aprilie 1927, pag. 1. Foileton.
      16.       — Alunelul bătut, în comuna Bistriţa, plasa Ocolul, jud. Mehedinţi. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      17.       — Alunelul ca la Bistreţ, joc nou. ştefan St. Tuţescu : „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin saţe". Citiţi Ivco-raşul, revistă muzicală populară, Anul VIII. Nr. 5-6/1929, partea literară, păg 20-21.
      18.       — Alunelul Ca ia Rast, joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi Isvoraşul, revistă muzicală populară, Anul VIII. Nr. 5-6/1929, partea literară, pag. 20 21. B. A. R. P. II. 5023.
      19.       — Alunelul de mână, joc nou. Ştefan Şt Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi Isvoraşul, revista muzicală populară Anul VIII Nr. 5-6/l(»29, pag. 20-21
      20.       — Alunelul împlimbat, joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citi[i Isvoraşul, revistă muzicală populară. Anul Vili Nr. 5-6/1929, pag. 20-21.
      21.       — Alunelul Oltenesc, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: „Manual de dansuri naţionale", Bucureşti, 1927. pag. 58-60.
      22.       — Alunelul Vlăscean, Lucia Andronic Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 56-57.
      23.       — Am auzit si şciu bine, (Bucureşti). Demetru Vulpian: Musică populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Bucureşti-Letpzig, 1886, pag. 2.
      24.       — A mutului, joc, în judeţul Mureş, cules şi pus pe note muzicale, de Aurelian-Borşianu Citiţi Isvoraşul, revistă muzicală populară. Nr. 2/1922, partea muzicală, pag.
4.
      25.       — AniCUţa deia munte e horă iute de mână. Joc cunoscut în comuna Isbăşeşti, plasa Oltul de jos, jud. Argeş. Are strigătură. Citiţi G, T. Niculescu-Varone-, „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 7.
      26.       — Aoieanul, horă în cătunul Cacova, comuna Mor-teni, jud. Dâmboviţa. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri
 iS
G. T. NICULESCU-VARONE
româneşti necunoscute". Bucureşti. Imprimeriile Indepedenţa,
1930.  pag. 11.
      27. — Aradana, Arâdeanca, horă, placă de gramofon.
      28.       — Arama, horă în judeţul Vâlcea. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      29.       — Arcana, Arcanea, horă de brâu, jucată de Ţuţuieni, mai ales din Vrancea, Lazăr Şăineaua: op. citat, pag, 47, col. 11. Joc ţărănesc în Moldova şi Ardeal. „Dicţionarul Limbii române," op. citat, pag. 230,’ col. 11.
      30.       — Arcanaua, hora, Haşdeu: „Etymologicum Magnum Romaniae," pag. 1494. In Vrancea şi Ardeal, Teodor T.Burada: „Almanah musical“ anul 111/1877. Iaşi, pag. 62. Hora de brâu, în Moldova* Elena Sevastos: op.’citat, pag 280. Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 121. C. Bobulescw. „Lăutarii noştri," Bucureşti, 1922, pag. 108.
      31.       — Arcanul, horă în Bucovina. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Horă, Haşdeu: „Etymologicum Magnum Romaniae,® pag. 1494, (în Moldova şi Bucovina), Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru pian. Voi. V. Bucuresci-Leipzig, 1886, pag. 1. Joc foarte răspândit în Bucovina, Musica şi tactul ca la sârbă. Se joacă numai de flăcăi. Se alege un vatav (conducător,), care conduce jocul şi strigăturile. Citiţi Şezătoarea, revista pentru literatură şi tradiţiuni populare, Fălticeni, jud. Suceava (azi Baia). Director: Artur GoroveL Voi. XV1U/1922 pag. 40. Joc popular în Bucovina, Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu, Hora, Biblioteca. „Muza Română" Nr. 78/1929.
      32.       — Archeneaua, brâu de mână, în judeţul Năsăud Maramureş. „Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", Buijireşti, 1930, pag. 11.
      33.       — Ardffcămeşa, horă în Bucovina, Simion FI. Marian.', op. citat, pag. 27.
      34. — Ardeleana, joc, Bigeanu: „Arta dansului," Blaj, 1907, pag. 58-59. O vid Densuşianu: „Graiul din Ţara Haţegului", Bucureşti, 1915, pag. 276-277. Bela Bartok: „Cântece poporale româneşti din comitatul Bihor". Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri de studii XIV. Bucureşti, 1923. Citiţi pagina 294-298, Joc popular, Victor Păcală: „Monografia comunei Răşinariu", Sibiu, 1915, pag.
240.
      35.       — Ardeleana, (ca în Banat) I—VII. Tiberiu Brediceanu,„Jocuri româneşti pe teme poporale" (Piano solo) Caiet J. Ediţia Il-a. Leipzig In 8/12 de 18. pag. (vezi Caiet. I, pag. 8, 12 şi 17. Caiet 11, pag. 3, 8 şi 14. Caet IU pag. 5, 14 şi 18. Caet IV pag. 8 şi 12, Caet V, pag. 5, 14 şi 16,).
      36.       — Ardeleana din Lozna mare (Soinoc-Dobâca). Culeasă şi pusă pe note muzicale de Aurelian Borşianu. Citiţi „Tu-dor Pamfile," revistă de limbă şi literatură populară. Dlrefen
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI lf
Econ. I. D. Furtună. Dorohoi. Nr. 9-12/1915, pag. 126.
      37.       — Ardeleanca, Ardeleneşte, Ardeneleasca. Demetru Vulpian: Musica populară, „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi, V. 1886, pag. 6. Joc în Moldova, Elena Sevastos: Op. citat. pag. 280. Horă ţărănească sau ciobănească vioaie, foarte răspândită în Ardeal, Lazăr Şăineanu. op. citat, pag. 49,col 1. Joc în Ardeal,» Dicţionarul Limbii Române": op. citat, pag. 235. Bela Bartok: „Volkmusik der Rumănen von Maramureş." Drei Masken Verlag Mttnchen,
      38.       — Ardelenesce, Demetru Vulpian : Muzică populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru pian. Voi. V. Bucuresei-Leipzig, 1886, pag. 1.
      39.       — Ardeleanul, se aseamănă „în păsuri şi melodie" cu Tarantela, danţ naţional italian din Apulia-Neapoli. In „Almanahul pentru români1', 1851 de G. Asăki, sunt notele muzicale ale acestui danţ. (Citiţi Teodor T. Burada: „Almanah musical" Anul 111/1877. laşi, pag. 59.) Joc ţărănesc, descris întăia oară de G. Asaki: „Gazeta de Moldavia", Nr. 15 dela 19 Februarie 1851. Iaşi, pag. 63, în foileton sub titlul : Albina Românească „Danţul naţional".
      40.       — Ardeleneasca din Borleşti, sau jocul românesc, horă, jud.Satu-Mare. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Va-rone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 11.
      41.       — Ardelenia. Se formează un cerc numai de perechi. Ficiorii trec în faţa fetelor. Se prind doi câte doi cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. Ficiorii, toţi deodată, după tactul lăutarilor săteni, cari stau în mijlocul lor, îşi bat cu mâinile, pe rând, călcâile, apoi îmbrăţişează fetele şi se învârtesc de câte două sau trei ori la dreapta şi la stânga. Când joacă „legănata." un „băecandru" (ficior) zice „cân-tături" (strigături).
      Ardelenia se joacă aproape în fiecare duminică şi sărbătoare în comtjpeie: Tohanul vechi, Tohanul nou. Poiana mărului, Zărneşti, Măgura, Predeal, (Predeluţu), Sohodol, Bran, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, plasa Zărneşti, jud. Braşov şi rar in comunele Râşnov, Hălchiu, Satu nou, Vlăde-ni, Ţânţari, plasa Bârsa de sus, judeţul Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 3-11.
      42.       — Ânjeşeanca, e nume de horă vioaie de mână. Se joacă în comunele* Stoiceni şi Blăceşti, plasa Oltu de jos, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 11.
      43.       — Ariciul, joc copilăresc şi horă ţărănească, imitând mişcările ariciului; Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 51, col.
I. învârtită, Dobrogea, Pompiliu Părvescu: op. citat, pag. 183. Hor* Florian Cristescil: op. citat, pag. 5. Hora sau danţ co-
6. T. NICULESCU-VARONE
mic, judeţul Dolj. Dicţionarul Limbii Române: op. citat, pag.
251,  col. II.
      44.        — Armeneasca, joc ţărănesc, Teodor T. Burada: „Almanah musical" Anul III/1877 Iaşi, pag. 63, şi pusă pe note muzicale la pag. 96-97. Elena Sevastos: op. citat, pag. 280. — Danţ introdus de Armeni, Lazăr Şăineanu : op. citat, pag, 53, col. I.
      45.        — Arnăuţeasca joc, Teodor T. Burada: „Almanah musical" Anul III/1877. laşi, pag. 63 şi pusă pe note muzicale la pag. 102-103. — Elena Sevastos; op. citat, pag. 280. — Dant popular intodus de Arnăuţi. Lazăr Şăineanu: op. citat, pag, 54, col. I
      46.        —Arnăutul, joc, Moldova, Elena Sevastos: op. citat, pag. 280. — Dant ţărănesc (luat din veacul al XVIII-lea, dela Amăutii din garda Domnilor,). „Dicţionarul Limbii Române:" op. citat, pag. 265, col. II.
      47.        — ArniMreaua, joc popular, Antoniu Sequens, „Jede-ra,“ jocuri poporale din jurul Caransebeşului, aranjate pentru pian forte, Editura Petru Văluşescu, Caransebeş, 1891.
      48.        — Arpatacu, (Bucureşci) Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. Bucuresci-Leipzig, 1886, pag. 2-3.
      49.        — Arţăraşul, horă, Florian Cristescu : op. citat, pag. 5.
      50.        — Arţegana, e legănată urmată de învârtită. Se joacă în comunele Râşnov, Bran-Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de Jos, Peştera, jud. Braşov. Are’strigături, Citiţi G. T. Niculescu- Varone: «Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 11.
      Arţăganu, Arţeganu. Perechile se iau de mână şi formează o roată mare, dar stau departe unele de altele la câţiva paşi. Flăcăul tine cu mâna dreaptă o batistă, iar fată o tine cu stânga- Aticei fata se învârteşte repede de câte două ori la dreapta şi stânga. Perechile se îmbrăţişează şi se învârtesc amândoi odată la dreaptă şi odată la stânga. Se desprind şi joacă hora. Joc cu strigături, cunoscut în comuna Bratia, Măcăi, Stoiceni, Bălceşti, Isbăşeşti, jud. Argeş.
      51.        — Asta-i lelea, hora în Bucovina, Simion Florea Marian: op. citat, pag. 19.
      52.        — Astăzi bură, mâine bură, horă. Din Arhiva 'fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      53.        — Aţica, (Ploesci). Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886 pag. 4. Horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu : op. citat, pag,
183.  Joc .ţărănesc în jud Prahova şi Buzău.„Dicţionarul Limbii Române": op. citat, pag. 352, col, I, jos.
      54.        — Aurora, horă, muzica de Jean Constantinescu : op. I, Bucureşci, 1895.
      55.—   Baba mea frumoasă nu e, horă, muzica de /.. o-
DlâŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 19
prescu, Bucureşci, 1898, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       56.        — Baba oţa, horă în comuna Amărăştii de-Jos, plasa Ocolul, jud. Romanaţi. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       57.  — BaCÎU, horă, Florian Cristesca : op. citat, pag. 5.
       58.        — Badea Şi mândra, horă în Bucovina, Simion FI. Marian-, op. citat, pag. 24.
       59.        — Bădiţa şi copiliţa, horă în Bucovina, Simion FI. Marian : op. citat, pag. 3.
       Băeşeasca citiţi ia Haţegana.
       60.        — BadiU. Demetru Vulpian-. Musica populară. „Jo-cnri de brâu“, Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 13.
       61.        — BăeţelU. Demetru Vulpian : Musica populară, „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 13.
       62.        — Bai dUŞGa. Băeţi şi fete se ţin de mână, bat de câte trei ori cu dreptul şi cu stângul câte trei paşi mari înainte şi apoi deacapo. Citiţi Iulian I. Sassu: „Din etnografia satuiui Fântânelele" (Inancişme) „Analele Dobrogei", revista societăţii culturale dobrogene. Anul XI/1930, pag. 38.
       63.        — Băieţelul, joc ţărănesc în Moldova, 'Elena Sevastos: op. citat, pag. 280. — Joc ţărănesc, Gh. Cardaş : „Cântece poporane moldoveneşti", Arad, 1926, pag. 133. — Danţ ţărănesc, joc de brâu, în jud. Tutova, Dorohoi, Suceava, laşi, Covurlui, „Dicţionarul Limbii Române", op. citat, pag. 435, col. I.
       64.        — Bălăreasca, joc ţărănesc în Moldova, Elena Sevastos : op. citat, pag. 280.
       65.        — Baloteasca. Nume de horă, care se joacă în cătunul Ghermăneşti comuna Ciofiiceni, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 11.
       66.        — Băltăreasca, Balta, horă, Gh. Fira : op. citat, pag. 87. Joc popular în comuna Beiu, jud. Teleorman, cules de Th. Adameştianu. Citiţi Isvoraşul Nr. 5-6/1929, pag. 21.
       67.        — Băltăreţu, IţU, horă, Florian Cristescu : op. citat, pag. 5.
       68.—         BalţU, horă din jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
       69.         — Băluţă, Demetru Vulpian: Muzică populară“Jo-curi de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 6. Horă, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 183. — Hora, Florian Cristescu : op. citat, pag. 5. — Gh. Fira : op. citat, pag. 88.
       Băluţa sau Hora lui Băluţă, în jud. Dolj; Hora lui Bă-loi în jud. Vâlcea. „Dicţionarul Limbii Române" : op. citat, pag. 470, col. II. — G. N. Georgescu-Breazul: Cronica muzicală, Coregrafie românească sau balet vienez? — Foiletonul ziarului „Cuvântul" Nr. 1077 dela 23 Aprilie 1928, pag. I.
       BăiUţele, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor,
G. T. NICiJLESCU-VARONE *
      70.       — Bănăţanca, Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri_de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 9.
      Bănăţeanca. horă, placă de gramofon. Catalog general al plăcilor Odeon pe 1930.
      71.       — Banatul, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 15.
      72.       — Banul Mărăcine, joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 187. — Joc, Popa Ştefan: op. citat, pag. 14-18. Joc, Leo Claretie: „La Roumanie intelectuelle contemporaine", Paris, 1912, pag. 104.— Joc, Lucia Andro-nic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: „Manual de dansuri naţionale", Bucureşti, 1927, pag. 187. Vestit joc naţional. „Dicţionarul Limbii Române": op. citat, pag. 471, col. II.
      73.       — Baraboiul, Barlaboiul, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5. — Horă ţărănească, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 78, col. I. — Danţ, Lucia Andronic-Vasilescu : şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 116—119. — Hora, Gh. Cardaş: op. citat, pag. 63, 76, 122, 129. — Joc ţărănesc numit şi Nuneasca. „Dicţionarul Limbii Române", op. citat, pag. 488, col. II.
      74.       — Barabula, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită^ a d-lui Gh. Cardaş.
      75.       — Bărbunca, horă jucată la înrolarea recruţilor ardeleni Lazăr Şăineanu : op."titat, pag. 88, col. II.
      Bărbuncul, horă în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      Bărbuncul, Verbuncul, joc ţărănesc, în jud. Dâmboviţa. „Dicţionarul Limbii Române": op. citat. pag. 496, col. I.
      76.       — Bârlădeanca, Elena Sevastos: op. citat, pag. 280.
—   Joc popular. Dicţionarul Limbii Române : op. citat, pag. 500, col. II.
      77.       — Bârlădelu, Demetru Vulpian : Musica populara „Jocuri de brâ$$. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 14.
      78. — Bâr Oiţă, Elena Sevastos : op. citat, pag. 280.
      79.       — Baroneasa, Baroneasca, e nume de horă de mână, care se joacă în comuna Corbeanca, plasa Buftea-Buco-veni, jud. Ilfov, Citiţi G. T. Niculescu- Varone' „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 11.
      80.       — Bârsana, joc ţărănesc, în judeţele Târnava-Mare şi Făgăraş. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag, 11.
      Bârsăncuţa, joc popular cules şi pus pe note muzicale de M. R, Oprescu. Citiţi Isvoraşul Nr. 9-10/1923, pag. 7.
      Bârsăneasca, Bela Bartok: Volkmusik der Rumănen von Maramureş ; Drei Masken Verlag, Miinchen, pag. 144.
«     81.  —   Basarabeanca,  horă, Basarabia şi Moldova. Citiţi
G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
      82. — Basarabeanca nouă. Numele de joc popular, care
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 21
se execută numai de câte-o pereche, în comuna Bratia, jud. Argeş, Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag._ 11.
       83.       — Băsmăluţa, joc popular în comuna Crucea, jud. Neamţ. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
       84.       — Bătaia, (are asemănare cu bătuta românească) „Analele Dobrogei“, revista societăţii culturale dobrogene. A-nul Xil/930, pag. 37.
       85.       — Bătăreasca, e nume de horă, care se joacă în comuna Hinţeşti, plasa Bascov, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 11.
       86.       — Bătrâneasca, Bătrâneşte, Ga bătrânii, joc ţărănesc, în comuna Viziru, jud. Brăila şi comuna Găvăneşti, jud. Buzău. „Dicţionarul Limbii Române", op. citat, pag. 528. col.
 II.
       87.       — Bătuta, Franz-losef Sulzer: op. citat, Tabula I. „Walachische Tănze und Lieder" voi. II. la Nr. 5 se publică pentru prima oară, pe note muzicale, sistem clasic liniar melodia dela Bătută, George Baronzi: „Limbă română şi tra-diţiunile ei", Brăila, 1872, pag. 91-92. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 12. Joc ţărănesc, Dimitrie C. Ollânescu: op. citat, pag. 119. — Horă ţărănească cu mişcări repezi şi vioaie, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 84, col. I. — Joc, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 183. — Hora, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5. — Melodia e şi în Isvoraşul Nr. 9-12/1921, pag. 6-7, Michel Vulpesco'- „Les Coutumes Roumaines Pe-riodiques", Paris, 1927, pag. 235. — N. lor ga: „Istoria Românilor prin călători", Bucureşti, 1929, voi. III pag. 352. — Danţ ţărănesc şi melodia după care se joacă. „Dicţionarul Limbii Române", op. citat, pag. 525, col. I. — Citiţi şi Jocul Bătutei.
       88.       — Bătuta ca Ia Boiintin. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 16.
       89.       — Bătuta Căluşereşte. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       90.       — Bătuta ciobănească. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       91.       — Bătuta flin Băluşeni. Perechile se prind de umeri şi încep cu legănata, apoi joacă vioi bătuta pe loc. Uneori joacă şi bătrânii. Se joacă numai în „Câslegi" (când nu e post) în comuna Băluşeni, plasa Corni, jud Botoşani. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 11-12.
       92.       — Bătuta din Deda (jud. Mureş). Culeasă şi pusă pe note muzicale de Aurelian Borşianu. Citiţi „Tudor Pam-file*. revistă de limbă, literatură şi artă populară. Director: Econ. D. Furtună Dorohoi. Nr. 5-8/1926, pag. 67.
 22
G. T. NICULESCU-VARONE
      93.         — Brâu din Năsăud, (1880) cules şi pus pe note muzicale de Aurelian Borşianu, Citiţi „Tudor Pamfile" revistă de limbă, literatură şi artă populară. Dorohoi. Nr. 5-6/1926, pag. 71.
      94.         — Bătuta din pălmi, Bela Bartok: „Volkmusik der Rumânen von Maramureş" Drei Masken Veriag, Munchen, pag. 106, 110,113, 133, 138, 160, 174.
      95.         — Bătuta dreaptă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      96.         — Bătută învârtită, pusă pe note muzicale. Citiţi Isvoraşul, revistă muzicală populară. Nr. 1/1922, partea muzicală, pag. 4.
      97.         Bătuta Iui Mircea Mălăieru. A fost jocul, cu multe figuri, preferat de unul care, în 1859, se îndeletnicea cu negoţul mălaiului şi era bine cunoscut şi de „conu" Nicolae Bibescu, fost, pe vremea aceea, agă în Bucureşti.
      Numele acestui joc este cunoscut numai de bătrânii din comuna Dridu-Sărindarele, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov, unde, Ion Mircea Mălăieru, era născut şi de unde pleca, prin comunele învecinate, cu căruţa, să-şi vânză marfa.
      88.         — Bătuta pe hurdui. Din Arhiva fonografnică a Ministerului Instrucţiunii Publice si al Cultelor.
      Bătuta urmată de horă. ’ Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" (Maramureşanca)/
      99.         — Bătuta peste picior. Demetru Vulpian ;8 Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 16.
      100.  — Beracea, Elena Sevastos: op. citat, pag. 280.
      Bereacea, joc ţărănesc, „Dicţionarul Limbii Române",
op. citat, pag. 542, col. II.
      101.        — Berbunca, horă jucată la înrolarea recruţilor ardeleni, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 88, col. II.
      102.  — Beriveana horă, placă de gramofon Odeon.
      103.        — Bezdeadul. Nume de horă, care se joacă în comuna Ţâţa, plasa Pucioasa, jud. Dămboviţa. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
      104.  — Bibina, horă, Florian Cristescu : op. citat, pag. 5.
      105.        — Bidineaua, joc popular în comuna Beiu, jud. Teleorman, cules de Th. Adameştianu. Citiţi Isvoraşul, revistă muzicală populară. Nr. 5-6/1929, pag. 21.
      106.        — Bihoreanca, horă săltăreaţă. în comuna Beiuş. judeţul Bihor.G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
      107.        — Birul, biru-i flreu, George Baronzi: Limba română şi tradiţiunile ei, Brăila 1872, pag, 91-92. Demetru Vulpian : Musică populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 8. Elena Sevastos : op. citat, pag.
280.   Horă ţărănească Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 94, col. II. Horă Gh. Fira : op. citat, pag. 89. — N. Iorga op.
DICŢIONARUL' JOCURILOR ROMÂNEŞTI 23
       108.         — Biru de peste Olt. (R. Vâlcea), Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 6-7.
       109.         — Bistreanu. Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu“.Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 20.
       110.         — Bitolianca, jocul coloniştilor macedoneni în Do-brogea. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceann,
       111.         —Bivolarilor, Demetru Vulpian : Musica populară „jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 16.
       112.         —Blănăreascâ, Blânâreşte, TeodorT. Burada. „Almanah musical" Anul 111/1877, Iaşi, pag. 63 şi pusă pe note muzicale la pag. 92. — Elena Sevastos: op citat, pag. 280. — Danţ ţărănesc în comuna Tuşcani, judeţul Covurlui, Dicţionarul Limbii Române: op citat, pag. 574,’ col, II.
       113.         — Blânda, joc popular din jurul Caransebeşului, Antoniu Sequens: op. citat, pag. 5. Timotei Popovici: „Dicţionar de muzică". Sibiu 1905, pag. 81, col, I.
       114.  —  Bleaul horă, Gh. Fira:       op. citat, pag.     89, 110.
       115.  —  Blondina, horă, Biblioteca Academiei              Române,
 secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       116.  —  BobârnacuL horă, în          comuna Uideşti, plasa
 Basoncea,   jud. Suceava, din Arhiva        fonogramică a       Ministe-
 rului Instrucţiunii, Publice şi al Cultelor.
       117.         — Bobocica, horă, în comuna Uideşti, plasa Basoncea, jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Joc nou. Ştefan St. Tuţescu : Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate". Citiţi Isvoraşul Nr. 5—6/1929, pag. 20—21,
       118.         — BOCâneţU e nume de horă, care se termină cu brâu. Se joacă cu paşi la dreapta şi la stânga, apoi toţi se strâng spre centru cu paşi mărunţi şi bătuţi şi se întorc de unde au plecat. Se mai joacă şi altfel. Se prind câte doi de mijloc sau cu mâinile încrucişate la spate şi joc brâul cu paşi mărunţi, deşi şi mai mult bătuţi pe loc.
       Când se joacă hora, un flăcău strigă:
                    Foileană di alună, iacă hora sâ adună.
                    Hora mare fete n’are
                    c’o murit .dă gălbinare.
                                        *
                    Ia un şugin măi fraţi câ mai sînt şi măritati.
                    S'apoi fose şi-un cărbuni tăti-s buni, când îs buni.
                    Nuraa cei’a lui Cîorsac Mi o făcut di râs în sat
       O  fată:
                    Batâ-i Doamni guriţa,
                    cum îi ihergi melita (scaun de bâtut cotoarele de cânepă, ca să cază toată coa-* jă de fire).
  24
                                 G. T, NICULESCU-VARONE
       Alt flăcău :
                    Taci, tu, şperla (sperietoare) dracului,
                    pocitura satului,
                    că mai ieri spuneai în drum:
                    „Dragu-mi-i bâdita spân, că-i şi tânăr şi bătrân.
                    Tot la inimă sâ-1 pun.
                    Mama e cicălitoare, femeile cârtitoare şi uşa scârţietoare".
                                         *
                    Ia mai zî-i fâgani-un gioc,
                    §â»mi prind mândra ai mijloc şi s’o gioc gospodăreşte, câ aşa-i pi româneşte.
                                         *
                    Zî-i ţigane apăsat Bocâneţu îndesat, că jiu-i gioc în şepti satet cumu-i al nostru, mâi frate.
                                         *
                    —Vin (ă) încoăgi tu, Mărie, ca sâ-ţi spun o bucurie.
                    —Ba, ba, ba, bădiţă, hăi,                      6
                    când vreu eu, nu când tu vrei, câ-s femeie măritată şi m’aşteaptă soacra’n poartă.
                    Di când îs ia casa lui eu nu-s dragă nimănui.
                    De-aş lucră noaptea pi lună ea tot zîce câ nu-s bună.
       înainte de a^e termina jocul, un flăcău strigă:
                    De-i aşa cum tu o vrei, rupeţi roata, măi flăcăi.
                    Hai cu toţi să giuruim (să hotărâm) câ’n Duminica ci vine tot aici sâ ni’ntâlnim.
       Se obişnueşte în satele Bătrâneşti .şi Socrujeni, pendinte de comuna Staroşilţa, plasa Mânăstireni, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       119.         — BociU. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 19. Joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
       120.         — Boiereasca, horă, Florian Cristescu. op. citat, pag. 5. — Horă, Gh. Fira-. op. citat, pag. 90. — Dant ţărănesc, în jud. Buzău, Dâmboviţa, Gorj şi Mehedinţi, Dicţionarul Limbii Române: op. citit, pag. 602, col. I.
       121.         — Boereasca flela Guşoeni, horă, în jud. Vâlcea. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 25
      122.        — Boereasca dreptă horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      123.        — Bogheasca, Boghecuţa, Elena Sevasţos: op: citat, pag. 280. -Joc ţărănesc, „Dicţionarul Limbii Române", op. citat, pag. 598, col. I.
      124.  — Boităneasca. Boităneşte (Bârlad). Demetru Vul-
pian Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 13. — Elena Sevastos:               op. citat
pag. 280. — Dant ţărănesc în Moldova, „Dicţionarul Limibii Române”: op. citat, pag. 603, col.
      125.        — BOiânda, horă, în comuna Borleşti, jud. Satu-Mare. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
      126.        — Boliboi, horă în trei, în jud. Năsăud. Are stri-cătură. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocurile româneşti necunoscute", pag 12.
      127.        — Boiintineasca. Culeasă în jud. Dâmboviţa şi pusă pe note muzicale de I. Nicolescu-Poenile. Citiţi Isvo-raşul, Nr. 3--4/1922, pag, 5.
      128^ — Bolohanul, horă, în comuna Uideşti. plasa Bosancea, jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      129.        — Bombonica, sârbă, muzica de I. D. Bârlan, Biblioteca Academiei Române, sec{ia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      130.        — Bolnăvioara, horă, în Bucovina, Simion Fl. Marian: op. citat, pag. 2.
      131.        — Bolovăneţul, Elena Sevastos: op. 280- — Danţ popular, Dicţionarul Limbii Române :op. citat, pag. 611, col. I.
      132.—          BOIldreasca, horă, în comuna Răpa, jud. Mureş, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      133.           — Borăceneşte. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag 15.
      134.        — Bordeiaşu, horă, în comuna Crainici, jud. Mehedinţi. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute". pag. 13.
      Bordeiul, horă, în comuna Bistriţa, jud. Mehedinţi. Din arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate“ Citiţi Isvoraşul, revista muzicală populară. Anul VIII. Nr. 5-6/1929, partea literară, pag. 20-21.
      135.        — Boroceilii (Aborigenii), danţ. Citiţi George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei* Galaţi. Librari-editori G, D. Nebunely şi fii. Brăila. Typ. Triangul, dirigeată de P. M' Pes-temalgioglu, 1872, pag. 91, jos: „Numiri de danţe"
  26
                                  G. T NICULESCU-VARONE
136.  —Boul, joc popular. Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi
hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi Isvoraşul, Nr. 5-6/1929, pag. 20- 21.                 >
      136-a. —Brăileanca, horă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849 —1930.
      137. — Brânza, Elena Sevastos: op. citat, pag. 280.
      138.       — Braşoreanca, Braşoveneşte, Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru pian. Voi. V. 1886, pag. 10. Elena Sevastos: op. citat, pag. 280.— Michel Vulpesco: op. citat, pag, 235.
      139.       — BrătUŞCa, Demetru Vulpian. Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru pian. Voi. V. 1886, pag. 10. horă, Florian Cristescu -: op. citat, pag. 5.
      140.       Brâu, Brâuleţul, Brâuşorul Brâuţul, Frantz-Josef Sulzer: „Geschichte des Transalpinischen Daciens", voi. 11, Tabula I. la Nr. 10. se publică pentru prima oară melodia pe note muzicale, sistem clasic liniar, Brâu, George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei" Brăila, 1872, pag. 91-92.
—  Elena Sevastos: op. citat, pag. 281—Joc plin de vioiciune, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 108, col. I. Pompihu Pârvescu: op. citat. pag. 184. — Popa Ştefan: op. citat, pag. 56. Ovid Densuşianu: „Graiul din Ţara Haţegului" Bucureşti, 1915, pag. 276-277. Horă, Fiorian Cristescu: op. citat, pag. 5. — Gh. Cardaş. op. citat, pag. 136. — Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 100—104, — Michel Vulpesco : op. citat, pag. 238. — N. lor ga: op. citat, voi. III, pag. 352. —Danţ ţărănesc, la care jucătorii se apucă, pe la spate, cu mâinele de brâile vecinilor. „Dicţionarul Lim8f| Române": op. citat, pag. 645, col. II.
—Bela Bartok: „Jocuri poporale româneşti". Universal-Edi-tion, Leipzig, 1918. — Victor Păcală: op. citat, pag 239.
      BrâU, I—VIII, Tiberiu Brediceanu: op. citat. Caiet I, pag. 14. Caiet II, pag. 16. Caiet IU, pag. 3 şi 16. Caiet IV, pag. 6 şi 10. Caiet V, pag. 10 şi 18.
      141.       — Brăneasca, e nume de horă. Se joacă în comuna Ţâţa jud. Dâmboviţa. Citiţi G. 7. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 12.
      142.       BrăU ăl mare se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. Citiţi G, T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 12.
      143.       — Brâul cuscrelor, (Banat) Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 32.
      144. — Brâul de doi, Elena Sevastos: op. citat, pag.
280.
      147.       — Brâul dela Răşinari, Victor Păcală: op. citat, pag. 239.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 27
       146.         — BrâUl tlela Vâlcea, Din Arhiva fonogratnică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       147.  — BrâUl de mână, Elena Sevastos: op. citat, pag.
280.
       148.         — Brâu sau Brâuleţu pă şase. n joacă şase perechi în comuna Ciumagi, plasa Cerna, jud. Vâlcea. In comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa se joacă şi cu trei perechi. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 13.
       149.         — Brâuleţu dăla munte. Se formează o horă mare şi se joacă brâuleţul. Cunoscut în comuna Deduleşti, plasa Dănicei, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: Alte “jocuri româneşti necunoscute", pag. 13.
       150.         — Brâu din Bârsâneşti. Se joacă numai cu perechi : flăcăi şi fete. Toţi se ţin de umeri.
                    Cel care conduce jocul strigă :
                    Hai la brâu, la brâu băieţi, care vreţi, care puteţi, cari nu mai rămâneţi.
                                         *
                    încă una (după câteva tacte, toti bat pământul cu talpa dreaptă).
                    încă două ("se repetă aceiaş mişcare de două ori) încă trii (toti bat pământul de trei-ori, cu piciorul drept.
                    Şi’nvârtita, măi copii, incâ una ,două trii,
                    (atunci îşi dau drumul şi se învârtesc spre stânga şi apoi, cu toţii, pe loc, pornesc iar brâu la dreapta. Se repetă de trei-patru ori aceliaşi figuri).
                                         *
                    Iacă una una, iacă două, iaca patruzeci şi nouă.
                    Şi-acuma şterge-odată.
       (Atunci târşiesc talpa piciorului drept pe pământ, timp de patru tacte şi la ştrigarea:
                    Şi-mai şterge-o’nc’odată
       Fac aceiaş mişcare în faţă şi ia spate. După patru tacte se strigă:
                    Să vedem dacă putem, inghenuchi să ne plecăm.
       Toţi pleacă genuchiul drept, întorc brâul la stânga în patru tacte şi fac aceiaş mişcare pe genuchiul stâng, apoi alte patru tacte la stânga şi se înclină cu amândoi genuchii. După aceste figuri continuă brâul la dreapta.
                    Când se strigă:
                    Brâuleţu să se strângă ca oiţele la strungă.
  28
                 G. T, NICULESCU-VARONE
        Atunci toţi se prind cu braţele de mijloc şi se continuă:
                    Tot pi loc, pi Ioc, pi loc să răsară busuioc: busuiocul feţilor, dragostea nevestilor,
                                        *
                    la mai zî, mai zî, mai zî, că la vară ti-oi cosî, unde-o ci iarba mai groasă si copchila mai frumoasă*
                    Sâ rămâie cioaîile (rădăcinele) sâ îi roadă babile. *
                                        *
                    Fata popii dela noi are plug cu şase boi şi tânjala *l) aurită şi tot nu se mai mărită.
                                         *
                    Fata popii-i gincăuşă cu gunoiu după uşă, pune boi la tânjală ca să dea gunoiu-afară.
                    Gioacă fată că-i gincă, du-te-acasă şi-i mănâncă că-ţî-o tăiat mă-ta mâţa şi ţî-o lâsat Jie codâţa.
       Şi când se strigă:
                    Aşa-i giocu de flăcăi
                       parcă-i stanişte 2) de niei (miei).
       Aşa se gioacă şi se strigă în comuna Bârsăneşti şi în satele Ostopceniiirăze’şi şi Ostopcenii-româneşti, pendinte de comuna Boscoteniyffclasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       151.         — Brâu din Breaza, Biblioteca Academiei Române secfia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       152.         — Brâul dilt Căluş, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor
       153.         — Brâul la zece sau Brâu cu zece, Din Arhiva fo-nogramică a Ministerului Instrucţiunii publice şi al Cultelor.
       154.         — Brâul lui Petrică, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840 —1930.
       155.         — Brâul lui Zbârcea, placă de gramofon Catalogul general de plăci româneşti 1930, Columbia, Bucureşti.
       156.         — BrâUl maicii, în comuna Sâncel, jud. Târna-va-Mică. Are strigătură. Citiţi G. T- Niculescu-Varone „Jocuri româneşti necunoscute",pag. 13.
    1) Proţap legat de oişte, când se înjugă patru boi
    2) Loeul unde dorm noaptea vitele pe câmp şi unde ce ţin animalele de prăsilă.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 29
       157.       — Brâul mare, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 17.
       158. - Brâlll nevestii, Elena Sevastos: op citat, pag.
281.
       159.       — Brâul nou, placă de gramofon, Catalogul genes ral de plăci româneşti, 1930. Colombia, Bucureşti.
       160.       — Brâu pâcureţ, joc Dobrogea. Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 184.
       161.       — BrâU pâ IOC, se joacă în comuna Măciuca, pla-Cerna, jud. Vâlcea. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
       162.       — Brâu pe nouă, Brâu cu nouă paşi, Joc bărbătesc, Se joacă în comunele Peştera, Bran-Poartă, Şimon, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
       163.       — Brâu pă vaie, se joacă în comuna Corbeanca, jud. Ilfov. Citiţi G. T, Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 12.
       164.       — Brâu Sbarcii, Brâu Sbarciului, Joc bărbătesc. Brâu mai repede, cu multe figuri şi bătăi pe loc. Se joacă în comunele Şimon, Bran-Poartă, Sohodol, Râşnov, jud Bra= şov. Citiţi G .T. Niculescu-Varone: „Jocuri românenşti necunoscute" pag. 12.
       165.       — Brâu vechi, Brâu bătrânesc. Se joacă de bătrâni, mai încet ca acel obişnuit, în comunele Bran-Poartă, Sohodol. jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşte necunoscute" pag. 12-13.
       166.       — BrâU V8Sel. Flăcăi şi fete formează o jumătate de cerc. Toţi se prind de umeri. „Calfa" (cel care conduce jocul) stă la un capăt, iar la ceialt un alt flăcău. Jocul începe cu patru paşi la dreapta şi alţi patru Ia stânga, apoi toţi „frământă" pe loc, iar „calfa" strigă;
                   ln obitiul strămoşesc e brâu vesel, românesc.
                                      *
                   Cini gioacă şi nu strâgă n’ aibă’n casă mămăligă.
                                      *
                   Frunză verde pădureţi, da-ţi drumu măi băieţi, c’o rămas un miez de nucă.
                   Daţi'i drumu să se ducă
                                      *
       O fată:
                   Bădiţă, gura matali faci-un franc şi cinci parale
 3d
6. T. NICUL ESCU- VARONE
       Un flăcău:
                   Nu ni-i liţă (leliţă) di vânzări ci ni-i pintru sărutări.
                                            *
       Altul:
                   De-ar fi mândra undi-i luna ni-aş videa-o ’ntotdeauna.
                   Dar mândruta-i pi pământ şi s’ascunde când mă duc.
                                            *
                   Răle-s, Doamne, frigurili, dar mai răli-s dragostili.
                   Di friguri zaci şi mănânci, di dragosti ti usuci Di friguri zaci şi ti scoli, di dragosti zaci şi mori.
                                            *
       Altul ;
                   Trandafiri şi viorele, mândra umblă sâ mâ’nşele.
                   Cum niciodată nu poţi ştîi chiar mâne ce-ai să mai devii sau de-o ci vremea bună, rea, tot aşa-i şi cu femeea: nici când nu eşti sigur de ea.
       Gând „calfa" a observat că jucăuşii au obosit, atunci el strigă :
                   Şi la stânga şi la dreapta, uite-aşa sâ minte fata.
                   Şi la stânga di trii ori sărutaţi di nouă ori
                   fti-o fată, frăţiori.
                   comunele Brăteni, Ştefăneşti şi Truşeşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu-Varone,'
       167 — Brâuleţul Citiţi Mihail Vulpescu: „Cântecul popular românesc", Bucureşti, 1931, descriere, pag. 204.
       168—Brâuleţul din Bărăgan. Citiţi Mihail Vulpescu: „Cântecul popular românesc" Bucureşti 1931 f cules şi pus pe note muzicale de autor, pag. 205*
       169.        — Brâuleţul fetelor. Se joacă numai de fete în conina Ciumagi. jud. Vâlcea. Citiţi G. 7. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute» pag, 13.
       Brâuleţul pa şase (citiţi Brâu sau Brâuleţul pâ şase).
       170.        — Brâuleţu vechi se joacă în comuna Broşteni plasa Teleorman, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 13.
       171.—Bfâlişorill          ca la Butjfiea, Demetru Vulpian: Mu-sică populară „Jocuri de brâu* Aranjate pentru piano Voi. V, 1886, pag* 19.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI
 âi
      172.—Bravi           Români. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano Voi, V. 1886, pag.
14.
      173.                 - Breaza zis jogu, Jocu deia noi. De-a mâna. Ficiori cu fete se prind de mâini (pe cari le ţin în sus sau în jos) şi doi câte doi, unii după alţii, formează o roată. Ei încep jocul cu legănata şi apoi urmează câte trei învârtituri la dreapta şi la stânga.
      ’ Breaza se joacă rar în comuna Râşnov şi aproape în fiecare duminică şi sărbătoare în comunele Tohanul vechi, To-hanul nou, Poiană mărului, Zărneşti, Bran-Poartă, Şimon, Predeal (Predeluţul),-Sohodol, Moeci’u de sus, Moeciu de jos, Fundata, Peştera, Măgura, Şirnea, plasa Zărneşti, jud. Braşov. Are multe strigături. Citit» G. T. Niculescu-Varone „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 13-18.
      174. — Brutâreasca, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      175. — Brutarii, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      176.       — Brnstureanca, Brustureasca, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. — Dant ţărănesc, „Dicţionarul Limbii Române": op. citat, pag. 66o, col. I.
      177.       — BUGiumeana, joc cu bâta, în Maramureş, Bela Bartok, „Jocuri poporale româneşti," Universal Edition, Leipzig, 1918.
      178.       — Bucureşceanca Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 10-11.
      179.       — Bucuria SârMtoarei e nume de horă urmată de sârbă, care se joacă în comuna Mironeşti, plasa Budeşti, jud, Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone-.
      180.       — Budaica, joc popular, în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Bredicianu.
      181.       — Bugeacu (Minţita) horă, Fior ian Cristescu: op. citat, pag, 5. — Danţ ţărănesc, în judeţul Muscel, „Dicţionarul Limbii Române": op. citat, pag. 676, col. II.
      182.       — Buyheanil, horă urmată de sârbă, în comuna Stoileşti, judeţul Argeş. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute pag. 13.
      183.       — Bugeanu pa şase. E nume de horă bătută pe loc, care se joacă în comuna Broşteni jud. Argeş. Citiţi Q. T. Niculescu- Varone'. „Alte jocuri româneşti necunoscute8 pag. 19.
      184.       — BUQheaneasca. Nume de horă. Se joacă în comuna Hinţeşti jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Alte jocuri româneşti necunoscute" pap. 19.
      185. — Bujorelul Elena Sevastos-, op. citat, pag. 281.
      186.       — Bulgăreasca, Bulgăraşu, Bulgăreşte. Teodor T. Butada'. „Almanah musical" Anul III/1877, Iaşi pag. 63 şi pusă pe note musicale la pag. 102. — Elena Sevastos: op. citat, pag. 281 — Joc ţărănesc, „Dicţionarul Limbii Române" op. citat, pag. 685 col. I.
6. T. NICULESC U- VA RONE
       187.       — Bumbacul, sârbă, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 69-71.
       188. — Bună dimineaţa, horă, muzica de Wiest Louis.
       199.— Bună seara Demetru Vulpian: Musica populară
„Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 19.
       190.       — BUZOianca, horă. Citiţi Mihail Vulpescu: „Cântecul popular românesc" Studiu introductiv. O nuntă păgână în comuna Lupşani, jud. Ialomiţa. Câteva indicii asupra muzicii bisericeşti. Ilustraţiuni în text. Prefaţa de N. Iorga, rectorul Universităţii din Bucureşti. Tiparul „Oltenia" Bucureşti,
1931.  pag. 199.
       191.       — Busuiocul, Elena Sevastos: op. citat. pag. 281. „Un fel de horă, Artur Gorovei: „Datineie noastre la nuntă". Biblioteca Minerva Nr. 72. Bucureşti, 1910, pag. 33.
       192.       — Bura, dant ţărănesc „Dicţionarul Limbii Române: op. citat, pag, 696, col. I.
       193.       — Gadâneasca, Emil-Riegler-Dinu, Folclor muzical dobrogean vechi. Instrumente muzicale şi jocuri. Dobrogea. Cincizeci de ani de viaţă românească (1878—1928,), Bucureşti, 1928, pag. 791.
       194.       —Gadeaua e o horă repede, care se joacă în amân-dnuă părţile în comunele Broşteni şi Hinţeşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: «Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 19.
       195. — Ca la baltă, joc, vechi. Ştefan St. Tuţescu:
„Jocuri şt hore vechi şi noi de prin sate" Citiţi Isvoraşul, revistă muzicală populară. Anul VIII. Nr. 5-6/1929, partea literară pag. 20-21.                                           1
       196. — Ga la Banat, horă. placă de gramofon Odeon.
       197. —Ca la Braşov, placă de gramofon Odeon.
       198.       — Ca la BratOCea. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brj||“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag.
       199.       — Ga lâ Breaza. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 11. Elena Sevostos: op. citat, pag. 281. — Horă, Michel Vulpesco: op. citat, pag. 235. — Horă, „Marele Dicţionar geografic al României" Voi. I Bucureşti, 1898, pag. 639—640.
       200.       — Ga la Bugbea. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 18
       201. — Ga la Buşteni. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 12—13.
       202.       — Ga la Câmpina. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 29.
       203.       — Ca la Cănenl. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag.
28.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNE$Tl 33 x
       204 —Cala Gatane, joc nou. Ştefan St. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noi" Citiţi Isvoraşul Nr. 5-6/1929. pag. 20-21.
       205.       — Ga Ia Geoara- Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 30—31.
       206.       — Ga la Ciorcliea, joc de brâu, cunoscut în Banat. Demetru Vulpian: Musica populară .Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 32.
       207.       — Ga la GiClăll, joc de brâu, cunoscut în Banat. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 31.
       208.       — Ca la Cluj. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 29.
       209.       — Ga la Corbi, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi V, 1886, pag. 30.
       210. — Ca la Dârste, horă, placă de gramofon.
       211.       — Ca la Degeraţi Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu “ Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 36-37.
       212.       — Ca la Fierbinţi. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 40.
       213.       — Ga la Gaibini, joc de brâu, cunoscut în jud, Roman. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi, V. 1886, pag. 71.
       214.       — Cala Gâdinţi- Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu-' Aranjate pentru piano. Voi. IV 1886, pag.43.
       215.       — Ga la Greaca, horă şi sârbă. Din Arhiva fono-gramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       216.       — Ga la Mănăstire (Câmpulung-Muscel) Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 56.
       217.—   Cal aman cir OS !ll. Elena Sevastos: op. citat. pag.
281.
       218.    — Ca la Mărăşeşti, placă de gramofon.
       219.       — Ca la masa‘mare, horă şi sârbă, plăci de gramofon Odeon,
       220.       — Ga la Mehadia, joc de brâu. Demetru Vulpian, Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi: V. 1886, pag. 54.
       221.       —Ca la Mirceşti, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag, 57.
       222.       — Ca Ia Mizil. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. 1886, pag. 57.
       223.       — Ca la moaşa, horă, Florian Cristescu, op. citat, pag. 5.
       224. — Ca la munte, (Câmpulung- Muscel) Demetru
 3
M
G. T. NICULESCU-VARONE
Vulpian: Musica populară „jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag.56.
      225.        — Ca la Năsăud. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 59.
      226.        — Ga la Keamţu. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 58-59.
      227.        — Ca la noi, variantă de sârbă, în judeţul Năsăud. Ciiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 13.
      228.        — Ca la Odobeşti. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. voi. V. 1886. pag. 60.
      229.        —Ca Ia Oravîţa. DemetruVulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 62.
      230.  — Câ la Paravâ, brâu, placă de gramofon Odeon.
      231.—          Galapărul, horă în judeţul Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      232.           — Ga la Parepa. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V’ 1886, pag, 66,
      233.        — Ca la Peatra arsă. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 63.
      234 — Ca la Periş. Demetru Vulpian: Musica popula ră „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 69.
      235.  — Ca    la  PiGÎniŞCa (Banat)’ Demetru          Vulpian:
Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886. Mg. 72.
      236.  — Clfla Poiana, sârbă, pusă pe note muzicale
Citiţi Isvoraşul,   revistă muzicală populară, Nr.          4-8/1921
partea muzicală, pag. 6-7.
      237.        — Ca Ia Poiana Ţapului, Demetru \ulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V 1886, pag. 65.
      238.        — Ca la Predeal Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano, Voi. V. 1886, pag. 64.
      239.        — Ga la Prigori. Demtru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 71.
      240.  — Ca    la  Pucioasa. Demetru Vulpian:            Musica
populară    „Jocuri de  brâu" Aranjate pentru piano.         Voi. V.
1886, pag. 66-67.
      241.        — Ca la Rucăr. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886 pag. 75.
            Dicţionarul Jocurilor româneşti 35
       242. — Ca la Selişte horă, placă de gramofon.
       243. — Ca    la                       tranşee, sârbă, placă de gramofon,
       244. — Ca    la                        Snagov. Demetru Vulpian: Musica popu-
lară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano, Voi. V. 1886, pag. 84.
       245. — Ga    la SobatU- Nume de horă urmată de                        sârbă.
Joc cunoscut de     bătrânii din                      comuna Sohatu, plasa Budeşti,
jud Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       246.       — Ca la Staniţa. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voh V. 1886, pag. 84.
       247.       — Ca la TârnOVa. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 85.
    248- — Ca Ia Tei. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 89.
       249.       — Ca la Ţeruş. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentrn piano. Voi V. 1886, pag. 89.
       250.       — Ca la Tunari, horă, în comuna Arţari, cătunul Vlăiculeşti, plasa Lehliu, judeţul Ialomiţa.
       251.—         Ca la Trifeşti, Demetru Vulpian. Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 84.
       252.          — Ca la SibiU, horă şi sârbă, plăci de gramofon Odeon.
       253 — Ca la uşa cortului, George Baronzi; Limba română şi tradiţiunile ei, * Brăila, 1872, pag. 91-92 horă, Teodor T, Burada'- °P« citat, pag1 64. — Elena Sevastos: op. citat, pag-, 252. — Dimitrie C. Ollânescu: op. citat, pag* 121. Florian Cristescu: op. citat, pag. 5. — Gh. Fira: op. citat, pag. Citiţi şi Ţiitura.
       254.— Ca la Vădeni. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag. 91. ”.    255. — ca la Valea Mare. Demetru Vulpian: Musica
populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V, 1886, pag. 93.
       256.       — Ga la Zalhana. DemetruVulpian: Musica populară «Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano, Voi. V. 1886, pag. 96.
       257.       — Ca la Zeletin. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 97.
       258.       — Ca la Zărneşti- Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 95.
       259.       — Ca pe Bistra. Demetru Vulpian: Musica populară „Joc de brâu" Aranjate pentru piano. voi V. 1886, pag. 18.
       260.       — Calica (azi Maţa), horă, în judeţul Baia (fost Suceava). Din colec{ia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
       261.—   Călin» Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
 36
G. T. NICULESCU-VARONE
      262.        C&IugăreaSGa. E nume de brâu, care nu e încheiat şi se joacă numai în formă de semicerc. In cap şi coadă e todeauna câte un flăcău.
      Se strigă;
       Atunci toji se desprind şi se întorc pe Ioc, se prind din nou şi jocul îl conduce cel din coadă, care a ajuns în frunte. Brâul se strânge, se joacă mai vioi, cu paşi bătuţi pe loc şi la urmă cu patru paşi înainte şi patru înapoi.
       Când se joacă mai domol, un flăcău strigă;
                      Am fost ieri sară la clacă, n'arn găsit fată să-mi placă, Fata care-mi place nie n'o lasă mă-sa să vie.
                      Şi ni-o {ine ’nchisă’n casă nu-i dă drumu să iubească.
                       Foaie verdi di cicoare poartă coada măi cutare.
         Când altul zice:
                    Şi’ncă foaie romanijă O agiuns fruntea codiţă.
                        Hai leli{ă şî-i giucâ Că ieu sufletu-ţi-oi dâ. Tu eşti dragă la privit, Voinicel eu di iubit.
        Altul:
Altul:
jSus pi calea di la cruci, fvini mândra în papuci. Eu-i \in calea s’o sărut, ea-mi zîci câ-s urât.
  Altul:
                     Di urât plecai de-acasă şi urâtu-mi cale-mi iasă. Iar di dorul mândrii mele s’o ales luna dân stele.
                         Câţi stele sânt pi cer atâtea mândri mă cer.
                     Numai luna şi o stea ştîe di mândruţa mea.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 37
                   Ţîne, Doamne, luna’n nor să mă satur di ci mi-i dor.
                   Ţîne, Doamne, luna’n ceaţă sâ mă satur di dulceaţă.
       Şi când se strigă:
                   Foaie verde foi de nucă, daii-i drumul sâ se ducă.
       jucăuşii aşează mâinile pe umerii vecinilor, brâul se întinde şi astfel se termină jocul.
       Se obişnueşte în satul Şoldăneşti, comuna Ionăşeni, în satele Zlătunoaia-Mare Zlătunoaia Mică, pendinte de comuna Lunca, plasa Sulifa, Judeţul Botoşani. Cules de G. T. Niculescu- Varone.
       263. — Callll, horă. Gh Fira: op. citat, pag. 92.
       264.       —Căluşarii, Joc naţional, Franz-Josef Sulzer: „Ge-schichte des Tranşaipinischen Daciens, das ist: der Walachen, Moldau und Bessarabiens" Wien, 1781-1782. Voi II, pag. 405-413 şi Tabula I. Nr. 1-10 „Walacbische Tânze und Lieder", melodia la Nr. 1. Damaschin T. Bojîncă: „Anticile Romanilor. Acum întâia oară româneşte scrise (Antiquitates Rotnanorum), In Buda. Cu tiparul Universitatea din Pesta. Partea I., 1832, Cartea V, Cap. I, paragraful 2: „Despre cerimoniile nunţilor", pag. 206-215. In Partea II, 1833, Cartea XI, Cap. II: „Despre jocurile romanilor" (De Ludis Romanorum), pag. 188-194. George Baronzi: „Limba şi tradi{iunile ei" Brăila, 1872, pag. 91-92. Teodor T. Burada. op. citat, pag. 53 56, şi 89. Dimitrie C. Ollânescu: op. citat, pag. 122—123. Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 129, col. 11.— Th. D. Speranţia, „Mioriţa şi Căluşarii", urme dela Daci şi alte studii de folklor. Bucureşti/ 1914. pag. 26, 27,36-53.— LeoClaretie: op. citat, pag. 103. — Michel Vulpesco: op: citat, pag. 187-227.- N. lorga: op. citat, Voi. IV, pag. 145.- Dicţionarul Limbii Române: op. citat, Tomul I, Partea II, Fasc. I, pag. 59, col II,- pag.
60,  col. I.
       265. — Călliceanul, Michel Vulpesco: op. citat, pag. 211.
       266. — CălUGearii, în comuna Romos, judeţul Hunedoara
Citiţi G.T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 13.                                                     ,
       267.       — Căluceni, Iacob, Mitropolitul Moldovei, Sinopsis, Iaşi, 1751, pag. 60.
       268.—         Gălucerii, în comuna Romos, judeţul Hunedoara. Citiţi G. T. Niculescu-Varone „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 13.
       269.          — Găluşanii, în comuna Romos, judeţul Hunedoara. Citiţi G. T.Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 13.
       270.       — Căluşeii, în comuna Romos, judeţul Hunedoara. G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 13.
 38
G. T. NICULESCU-VARONE
      271.        — Căluşerul, sau Căluşarul, Elena Sevastos-, op. citat, pag. 281. — Pompilia Pârvescu: op. citat, pag. 18.
      272.        — Gâluşeni, Franz-Iosef Sulzet: „Geschichte des Transalpinichen Daciens, das ist: der Waiachen, Moldau und Bessarabiens“ Wien, 1781-1782. Voi. II, pag. 405-413 şiTa-bula I. Nr. 1-10 „Walachische Tănze und Lieder".
      273.        — Găluşereasca, Căluşereşte, Elena Sevastos : op. ditat, pag. 281.
      274.        — Găluşeri, joc naţional, Dimitrie Cantemir: Prin-cipis Moldaviae Textul latin • Descripţia antiqui et hodierni Status Moldaviae 1716. (Ex. Museo Asiatico Academiae Imp. Scient. Petropol). Caput XVII. „De Moldavorum moribus“, pag. 129, Chora, Danez, Caluczeni. In româneşte : Dimitrie Cantemir: Descriptio Moldaviae. Operele Principelui Demet-riu Cantemiru tipărite de Societatea Academia Română. Tomu
II. Descrierea Moldovei. Tradusă din textulu originale latinescu aflatu în Museulu Asiaticu alu Academiei Imper. şcientifice de Ia St. Petropole. Cu chart’a geographica a Moldaviei şi unu fac simile de A. Papiu Ilarianu, Bucuresci, Typ. Curţii (Lucrătorii asociaţi), 1872, Capu XVII. „Despre datinele moldovenilor", pag. 141—142. Câlaşieri, pag. 142. Franz-Iosef Sulzer: „Geschichte des Transalpinischen Daciens, das ist: der Waiachen, Moldau und Bessarabiens“ Wien, 1781-1782. Voi.
II pag. 405-416, şi în Tabula I. „Walachische Tănze und Lieder*, la Nr. 1 se publică pentru prima oară, pe note muzicale, sistem clasic liniar, melodia dela Căluşari.
      In Observatoriulu, diariu politicu, naţional-economicu şi literariu Sibiu. Anul II. Nr. 21 din 14/16 Martiu 1879, Turtu-relu Codreanu, în pag. 1 (81), foileton, scrie despre Căluşe -ri şi reproduce din „opulu istoricu Kornis Ilona, Pest’a 1850, Heckenast Gustav, de Dozsa Dănielu, scrietoriulu ungro-se-cuiu“ următoare rânduri: „relaţiunea ce ierea între Băthori Zsigmond, pşncipele Transilvaniei şi Mihaiu Voda alu Munteniei, sea arătatu şi în specie la o serbatore grandidsa şi luxuri6sa, ce a dat Băthori la 10 Octobre 1599, în onorea Beatriciei, fiicei celei mari a lui Mihaiu şi la care fusese de facia Domn’a Munteniei cu doue fice Beatricea şi Florica şi cu Petraşcu, fiuliu lui Mihaiu. Lo-culu intemplarii e valea cea frum6sa intre Cricau (Krako) şi Alba-Juli’a, sub ruinele cele minunate de pe „Petr’a Caprei unde a fost Castelulu în care locuiea odiniora llian Cosen-tien’a, care în tradiţiuniie poporale e Symbolulu Daciei. La serbetdrea acesta alui Băthori participară şi oşteni de ai lui Mihaiu Vodă. Caluşerii, sub conducerea voinicului boeriu din Muntenia Novacu Bab’a, seau produs cu următariulu jocu (dantiu) de 12 jucăuşi" (urmează descrierea detaliată cum s’a executat atunci Căluş’erii). Teodor T. Burada: „Istoria Teatrului în Moldova", Iaşi,’ 1915, voi. I. pag. 62—70. Th. D. Speranţa : „Asupra jocului de căluşeri". Noua Revistă Română Nr. 11, dela 1 Iunie 1900, pag. 504,
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 39
       275.        — Căluşeriul, Bigeam : „Arta dansului", Blaj, 1907 pag. 61—62.
       276.         — CălllŞUl, Florian Cristescu : op. citat, pag. 36.
—   Michel Vulpesco, op. citat, pag. 207—208,
       277.  — Căluţul Michel Vulpesco: op. citat, pag. 211.
       278.  — Gâinpullingeanca, horă, musica de Wiest Louis.
       279.        — Cânepa, joc cu strigături. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor,
       280.        — Ca n poiană. Se joacă în cerc ca brâul. Când încep chiuiturile, jocul e domolit, mai mult pe loc şi aproape nici paşii nu se aud, Jucăuşii, flăcăi şi fete, se prind cu mâinile la spate.
       Un flăcău strigă:
                    Brâuletu să se strângă, ca oiţele la stângă.
                        Foaie verde arjăraş. giocu nostru-i drăgălaş nu-i ca cil di la oraş.
                       Şi uşurel şi domolit, c’aşa-i din bătrâni moştenit.
        Altul
                       Fata cari gioacă bini nu vrea sâ mă ia pi mini, Fata cari gioacă reu nu pot s’o sufâr ieu.
                        Mândră, mândruţa mea, de ţe-aş prindi undeva numa ochii ţe-aş lua: Ochii şi sprâncenilii, gâtu cu mârgelilii,
                     Mândră, di dragostea noastră o ’nflorit prunii pă costă. O’nflorit şi-o făcut pruni, că ni-o fost vorbili buni.
                     Brâuleţu facefi roată tât flăcâu câti-o fată.
       Când flăcăii au observat că fetele au obosit de joc, unul din ei zice :
                     Ia mai hodiniţi o leacă, feţilor că sâ li pleacă.
       Atunci jocul se sfârşeşte.
 40
G. T. NICULESCU-VARONE
      Joc cunoscut în satul Dobârceni, comuna Blândeştl, plasa Suliţa, în satul Păun, comunele Brăteni şi Mihălăşeni, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu-Varone :
      281.        — Cântecul miresii, marş ce se cântă când mireasa e condusă la biserică, în Dobr’ogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 184. — Michel Vulpesco: op. citat, pag. 252.
      282.  — Cântecul petelii, Elena Sevastos: op. citat, pag.
282.
      283.        — Ca pe Val8t sârbă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale, Colecţia 1840-1930.
      284.        -- Capra, hora, în comuna Idicel judeţul Mureş culeasă şi pusă pe note muzicale de Aurelian Borşianu. Citiţi „Tudor Pamfilerevistă de limbă literatura şi arta populară, Dorohoi Nr. 5-8/1926 pag. 67. se găseşte şi în Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al cultelor.
      285.        — Carabăşeşti, (jocuri care sunt cântate din carabă : cimpoi sau care îmîtează la vioară sunetul de cimpoi) în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      Caragaţa, (citiţi Ciocurşa), chindie, în judeţul Caraş-Se-
verin.
      285. — Cărăşelul, joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu : op. citat, pag/ 184.
      287.        — Caraşoţu, e nume de horă de umeri, urmată de sârbă şi se termină cu învârtită. Se joacă în comuna Predeal (Predeluţul), plasa Zărneşti, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: «Alte jocuri româneşti necunoscute", pag 19.
      288.        — Gărăruşa, horă cu strigături. Pusă pe note muzicale de V. Gavrileicu-Constanţa. Citi ţi [svoraşul, revistă muzicală populară Nr. 2-3/1925, partea muzicală, pag. 4.
      289.        — Câraşul joc nou. Ştefan St. Tuţescu : Jocuri şi hore vechi şi. noui de prin sate. Citiţi Isvoraşul, Nr. 5-6/ 1929. pag. 20%1.
      290.  — Cărăuşa, horă, placă de gramofon.
      291.        — Cardaşu, joc ţărănesc, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      292.        — Cârjeleasca, horă, vioaie şi săltăreţă, cătunul Cacova, comuna Morteni, jud. Dâmboviţa. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" p'ag. 14.
      293.        — Cârlige, figură de brâu (împletirea picioarelor) Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 18.
      294.  — Cârligele, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      295.        — Cârligu, Banat. Demetru Vulpian : Muzica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 31. Ovid Densuşianu : „Graiul din Ţara Haţegului", Bucureşti, 1915, pag. 276-277, joc popular, în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      —           Cârligul, joc popular, din jurul Caransebeşului Antoniu Sequens: op, citat, pag. 2.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 41
      296.   — Cârpa e nume de joc popular. Un ficior              între
două   fete. Tinerii se prînd de după          gât şi joacă întâi legănata,                                                                apoi sârba vioaie şi săltăreaţă. Uneori jucăuşii fac figuri ca                                                                la Poşovaică. Joc cunoscut în comuna Câlnic. plasa Re-
şiţa, jud. Caraş. Citiţi G. T.Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 19.
      297.        — Cătana. (Banat), Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru pîano. Voi. V. 1886, pag. 31.
      298.        — Cătăneasca, joc, Franz-Iosef Sulzer: op. citat, voi. II, pag. 413. — Joc, Pompiilu Pârvescu: op. citat, pag 184.
      299.        — Căţaua, joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      Căţeaua, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. — Horă ţărănească. Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 151, col. II. Căţeaua se joacă de 30-40 de flăcăi sau chiar şi de oameni însuraţi, unul în spatele altuia, în linie dreaptă. Cel mai dibaci se pune în frunte şi el începe jocul cu diferite întrebări, relativ la agricultură şi altele, la cari toţi jucăuşii îi răspund.
      Acest joc de ţară se obişnueşte, îndeobşte, la sărbătorile Crăciunului, şi la sfântul Vasile (Anul Nou), seara, când nu asistă fete. Mişcările sunt urmate de joc, mărind astfel frumuseţea şi dibăcia jocului. Melodia ce se cântă e de asemenea foarte vioaie şi armonioasă. .
      Căţeaua sau Căţaua ca şi alte jocuri sunt teatrul de iarnă al oamenilor dela ţară.
      Căţeaua s’a jucat din vechime şi se joacă şi azi cu multă plăcere în Broşteni-Drăguşeni jud. Suceava (azi Baia), joc descris de Gh. Gh. Cardaş. Citiţi „Ion Creangă" revistă de limbă, literatură şi artă populară. Anul XIII. Nr; 3 din Martie 1920, pag. 42-44.
      300.—          Gatrinţa, horă culeasă în comuna Mateeşti, jud. Vâlcea şi pusă pe note muzicale de Negrea I. Nicolae. Citiţi Isvoraşul. Nr. 7-8/1923, partea muzicală, pag. 6 şi partea literară, pag. 1-2 şi 8.
      301.         — Gatrinuţa dela Piatra, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 12.
      302.        — Căzâceassa, Găzăceşte, joc, Teodor. T Burada: „Almanah muzical. Anul Iii/1877, Iaşi, pag. 63 şi pusă pe note muzicale la pag. 99. — Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
—   Hora Cazacilor. Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 155, col.
II. — Joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag,
184.  — Gh. Fira: op. citat, pag. 92.
      CăzăGeasca, horă care se joacă bătuta pe loc: doi paşi la stânga şi la dreapta. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară. Nr. 1—4/1928, partea muzicală, pag. 4 şi plăcă de gramofon Odeon.
     42         G. T>. NICULESCU-VARONE
      303.        — Găzăcelul. Nume de horă mare, cu mişcări repezi numai spre dreapta. Joc, cu strigături, cunoscut în comuna Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 19.
      304.        — CazaCU. horă Florian Cristescu: op. citat, pag.
5. Joc nou Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi si noui de prin sate“ Citiţi Isvoraşul. Nr. 5—6/1929, pag. 20—21.
      305.        — Ceainice, joc de brâu, (Epir Tesalia). Demetru Vulpian’. Muzică populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 30.
      306.  — Ceamşea Elena Sevastos op. citat, pag. 281.
      307.        — Cerdacul e o horă, care se joacă numai cu două perechi, în comuna Deduleşti, jud. Argeş. In comuna Ciumagi, jud. Vâlcea e nume de horă, care se joacă numai cu câteva perechi prinse de braţe. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 19.
      308.  — Ceauşul, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      309.—          Gerniţă, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
—   Joc în Moldova, Gh. Cardaş : op. citat, pag. 169.
      310.        — Ceasornicul, danţ ţărănesc    în Ardeal. Dicţionarul                                       Limbii Române : op. citat, Tomul I, Partea II, Fasc. IV,
pag. 260, col. I.
      31 h — Ceasul, joc popular, G. N. Georgescu-Breazul: Cronica muzicală, foileton ziarul „Cuvântul" Nr. 1077 din 23 Aprilie 1928. pag. I.
      312.        — Cercelu, joc în comuna Amărăşti, jud. Roma-naţi. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      313.  — Cerchezeasca, Elena Sevastos: op. citat. pag.
281.
      314.  — Cetvarna. Elena Sevastos:      op. citat, pag. 281.
      315.  — Chilâbaua, Cbiulabaua, sau     ca la uşa cortului.
horă, Florian ffrist eseu : op. citat, pag.  5. — Michel Vul-
pesco: op. citii pag- 239.
      316.  — Cbiulabaua, placă de gramofon.
      317.        — Chindia, Cbindica, Frantz-Josef Sulzer: „Ges-chichte des Transalpinischen Daciens, das ist: der Walachen, Moldau und Bessarabiens" Wien 1781—1782. Voi. II pag. 431 şî Tabula I. Nr. 1—10 „Walachische Tânze und Lieder" George Baronzi: „Limba română şi fradiţiunile ei,“ Brăila, 1872, pag. 91—92. Teodor T. Burada: „Almanah muzical" Anul III 1877. Iaşi, pag. 63, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. — Dimitrie C.Ollănescu: op. citat, pag. 119.— H®ră ţărănească, plină de vioiciune şi cântecul după care se joacă, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 168, col. I. — Joc, Pompiliu Păr vescu : op. citat, pag. 184. Gh. Fira: op. citat, pag. 93. — Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 74 —76. Michel Vulpesco : op. citat, pag. 243. — N. lor ga: op. citat, voi. III pag. 352. — Joc „Dicţionarul Aca-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 43
demiei Române" op. citat, Tomul I, Partea II, Fasc. V 1930, pag. 361.
       318.         — Chindia Călugăriţelor, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       319.         — Cbindioara, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       320.         — Chira Ghiralina, joc. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       321.         — Chirlipopul, joc popular. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       322.         — Gbiruţa, joc popular în Basarabia. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       323.         — Cbititele, horă. Florian Cristescu : op. citat, pag'. 5.
       324.         — Chiuita, (1880) joc ţărănesc în Năsăud. Citiţi „Tudor Pamfile", revistă de limbă, literatură şi artă populară. Director: Econ. D. Furtună. Dorohoi. Nr. 5-8/1926, pag. 71.
       325.         — CbiUŞU (Banat), Demetru Vulpian: Musica po-pullară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886 pag. 31.
       326.         — Cimpoieşui. Jocul îl încep întâi flăcăii, cari sar pe-loc şi se lasă pe vine. După ce fac de câteva ori aceste mişcări repezi, se prind şi fetele, apoi joacă toţi sârba vioaie.
       Când flăcăii joacă singuri, unul din ei strigă :
                    La pământ cu talpa goală să saie zama din oală, să rămâie oasilii să li roadă babilii.
                    Eu iubesc, sora iubeştii, casa ni să prăpădeştii.
                    Eu cu pânza la ghilit, (locul unde se înălbeşte pânza) sora ţuşti (fuge) după iubit.
       Joc cunoscut în comunele Dumbrăveni şi Cristeşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu- Varone.
       327.        — Cimpoiul, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 21 şi 27, Elena Sevastos : op. citat, pag. 281.
       328.        — Cine mă vede mă ’ntrebă, Demetru Vulpian: Muzica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 22.
       329.        — Cinteasca, Demetru Vulpian: Muzica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag.
30.
       330.        — Cinteza. Nume de horă de umeri. Se joacă în comuna Mierea-Birnici, plasa Melineşti, jud Dolj. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 19.
       331.  — Ciobănaşul, horă în Dobrogea, Pompiliu Pâr•
 44
G. T. NICULESCU-VARONE
vescu: op. citat, pag. 184. — Horă, Florian Cristescu: op, citat, pag. 5. Melodia în Isvoraşul. Nr. 9—12/1921 pag. 6-7 (Citiţi şi Păcurarii.)
      332.        — Ciobăneasca, Ciobăneşte, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      333.        — Ciobanul, horă în Bucovina. Simion FI. Marian : op. citat, pag. 15.
      334.        — Giobotăreasca, joc repede în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 184.
      335.  — GÎOCălăU, Elena Sevastos : op. citat, pag. 284.
      336.        — CiOGănlţâ, joc popular din jurul Caransebeşului, Antoniu Sequens : op*, citat, pag. 3.
      337.        -- Ciocârlanul, Ciocârlia Elena Sevastos : op. citat, pag. 681. — Joc în comuna Tortoman, Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 184. — Horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 115.
      Ciocârlia, placă de gramofon,
      338.        — Ciofu, un fel de joc bachantin, care se joacă numai la Uncrop şi numai de către bărbaţi. Are cântece şi chiuituri. Citiţi S. FI. Marian : „Nunta la Români", studiu istorico-einografic comparativ. Edijiunea Academiei Române, Bucureşti, 1890, pag. 732— 735.
      339.*       — Ciorapul, joc popular, în comuna Amărăştii de jos, plasa ocolu, jud. Romanaţi: din colecţia inedită a’ d-lui G. N. Georgescu-Breazul.
      340.        — Ciorcuşa, Ciorobara, Ciorcobara, chindie în Banat. Citiţi G, T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag, 14.
      341.        — CiteaSCa, joc popular, A. V. Gîdei: „Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgaru din jud. Ilfov, plasa Sa-baru, Bucuresci, Imprimeria Statului, 1904, pag. 172.
      342.        — CiQCeGUl sârbesc sau Recenicul. Din Arhiva fonogramică a fgfenisterului Instrucţiunii Publice şi a! Cultelor.
      —         Ciufu, % oră. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930
—   Horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. (Citiţi Ciofu).
      343.        — GiUleandrâ, joc în Moldova, GA. Cardaş: op. citat, pag. 169. — Ciuleandra sau Şuleandra, jec în comuna Ciofrângeni, jud. Argeş. — Liviu Rebreanu : „Ciuleandra" roman, Editura „Cartea Românescă" Bucureşti, 1927, pag. 113.
      344.        — CiupagiGa, horă în comuna Crainici, judeţul Mehedinţi. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 15.
      345.        — Giurdelul, joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu op. citat, pag. 184
      346.        — Ciutulicâ, horă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930. coc popular, din jurul Caransebeşului, Antoniu Sequens: op, Jitat, pag. 3.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 4b
      347.—           Clopoţelul. Nume de horă, care se joacă în cătunul Gherniăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi ,,G. T. Niculescu VaroneAlte jocuri româneşti necunoscute pag. 19.
      348.          — GlOŞCa Şi Horea. Demetru Vulpian: Musica populară „locuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 29.
      349.  — Clujeanca, horă, placă de gramofon.
      350.        — Coasa, joc popular. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor,
      351.        — GobUZUl. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano Voi V. 1886, pag. 23.
      352.        — COCOneaSCa, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      353.        — Cocostârcul, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      354.        COCOŞUl Şi găina, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 4.
      355.  — CojQGăreaSGa, Elena Sevastos : op. citat, pag. 281.
      356.        — Golomeica, Golomeea, Teodor T. Burada „Almanah musical" Anul 111/1877. Iaşi, pag. 63 şi pusă pe note la pag. 100. — Elena Sevastos; op. citat, pa’g. 281.
      357.  — Colţata, horă, placă de gramofon.
      358.        — Comarnicul. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocu,ri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 24.
      359.        — Comitetu, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      360.        — Comoşteanca, joc în comuna Amărăştii de jos, plasa Ocolu, jud. Romanaţi Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      361.        — Concentrarea, sârbă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      362.  — Gopăceana, horă, placă de gramofon.
      363- — Copiliţa bălăioară. horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 23.
      364.        — CorăbîaSCa Teodor T. Burada: „Almanah musteai" Anul 111/1877, pag. 63 şi pusă pe note la pag. 94—95 Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 25. Elena Sevastos : op. citat, pag. 281.—Horă în jud. Neamţ, Gavriil Muzicescu, 1889. — Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 121. — Horă ce se joacă la Galaţi. Lazăr Şăineanu: op. citat, pag.
218,  col. I. — Popa Ştefan: op. citat, pag. 50.
      365.        — Corăbieşte. Demetriu Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 23.
      366 —CorăgbeaSCa. Citiţi „Ion Creangă" revistă de limbă,
                G. f. NICULESCU-VARONE
literatură şi artă populară Bârlad. Nr. 6/1915, Mihai Lupes-cu : Intratul flăcăilor şi scosul fetelor la horă, pag. 164, sus.
      367.        — Gorobasca, joc popular vioi, în comuna Crucea, jud. Neamţ. Citiţi C. T. Niculescu-Varone: «Jocuri românesc necunoscute", pag. 15.
      368.        — Costăriţa, joc popular în comuna Beiu, jud. Teleorman. Cules de 77?. Adameştianu, Citiţi „Isvoraşul" revistă muzicală populară, Nr, 5--6/1929, pag, 21.
      369.        — Gostea pecurarul, Banat. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 32.
      370.        — Gostorăreasa sau Gostorăriţa, joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu. „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi „Isvoraşul" Nr. 5—6/1929, pag. 20—21.
      371.        — Costoreanca nouă. E nume de horă, care se transformă în plimbată şi se termină cu bătuta pe loc. Se joacă în comunele Bălceşti, Stoiceni, Isbăşeşti şi Broşteni, jud. Argeş, Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 19.
      372.        — Costoreanca veche. — Horă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 19.
      373.        — Costorăreasca, horă, Florian Cristescu : op. citat, pag. 5 — Horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 108.
      374.        — Costoroaica, joc popular, G. N. Georgescu Breazul-, op. citat.
      375.  — Grăcăuanca, Elena Sevastos; op. citat pag. 281.
      376.        — Crăiasa, joc popular din jurul Caransebeşului, Antonia Sequens; op. citat. pag. 4.
      377.        — Crăiasa din Transilvania, horă, Biblioteca A-cademiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale, Colecţia 1840^1930.
      378.        — fraioveanca, brâu în doi, în Oltenia. Citiţi G. T. Niculescu- Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag 15.
      379.        — Crăiţele, horă, Gh. Fira ; op. citat, pag. 111, Joc nou. Ştefan St. Tuţescu: Jocuri şi hore vechi şi noui pe prin sate" citiţi „Isvoraşul" Nr. 5—6/1929, pag. 20—21.
      380.        — Creaţa sau Dichiţa. Vasile Popoviciu: „Monografia comunei Pătras" (Nerapatas). Sol, grai, credinţă şi obiceuri locale. Caransebeş, 1914. Tip. Diecezană, pag. 93.
      381.        — Criza, învârtită în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 184.
      382.        — Crucea, horă, în comuna Râpa de Jos, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      * 383. — Gucn, Elena Sevastos: op, citat, pag. 281,
      384. — Cucuruzii. Demetru Vulpian-. Musica populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi, V. 1886, pag. 28.
• tv
V"
■i®
 'măsţ,'.
 •ti-
 “H
 fh' *'
 [:X                        btâf lONAlŞUL JOCURI LOR ROMÂNEŞTI                4f
 \V>
 -&                385. — Cum Se bate Dunărea. Demetriu Vulpian:
                 Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 36.
              386.         — Cum S8 bate Oltu. Demetru Vulpian: Musica populară„Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 60.
              387.         — Cununa, horă, în comuna Şanţ, plasa Sângeorz-Băi, jud. Năsăud. Din Arhiva fonogramică a Ministerului In-
 ' v          strucţiunii Publice şi al Cultelor.
       388.         — Gurdeasca, brâu de doi. Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
                » 389. — Cureluşa, joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu : op. citat, pag. 165. *
       390. — Dă doi, De doi, George Baronzi: „Limba ro-mână şi tradiţiunile ei“, Brăila, 1872, pag. 91—92. Demetru L J          Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru
 I f          piano. Vol.’V. 1886, pag. 33. Joc în Dobrogea. Pompiliu
 ,   *        Pârvescu: op. citat, pag. 185. (Lugozana) I- III, Tiberiu Bredi-
              ceanu op. citat. Caiet I, pag. 3 ; Caiet II, pag. 12; Caiet V, pag. 8. Citiţi şi Jocul de doi.
 Sg, / _             391.             — DămbOVÎţa, sârbă nouă. Biblioteca Academiei
 fi           Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale, Colecţia
              1840—1930.
 l ^                 392.             — Dana sau Dama, horă, în comuna Celeiu, jud.
 4^,          Gorj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone „Jocuri româueşti necu-
 ‘'           noscute", pag. 15.
 ij-                 393.                — D’a’-n Săritele. Demetru Vulpian: Musica
 V            populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano Voi. V.
 îl-          1886, pag. 35.
                    394.        — Dansul Bogcegiului, muzică de Leopold Stern Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale, Colecţia 1840 -1930.
                    395.        — Danţ circular, căruia i se păstră numele primitiv de chora sau horă. Citiţi Dimitrie C. Ollănescu: „Teatrul la Români" Analele Academiei Române Seria II Tomul XVilI.
 , K          1895—1896. Memoriile Secţiunii literare, Bucureşti, 1897, pag.
              119, jos.
 ^ a                 396,         — DanţU, Femei şi bărbaţi stau toţi într’un rând,
              se ţin de            mână şi fac danţ. Demetrie Cantemiru: Descriptio
               Moldaviae. Operele Principelui Dimitrie Cantemir typărite '' ;         de Societatea Academică Română Tomu II. Descrierea Mol-
 fei-         doviei. Tradusă din textulu originale latinescu aflatu în Mu-
       ‘ ’    seulu Asiaticu alu Academiei Imper. scientifice de la St.
 ^*4- -       Petropole. Cu chart’a geografică a Moldaviei şi nu fac-
 v,           simile de A. Papiu Ilarianu. Bucureşti Typ. Curţii (Lucrări           torii asociaţi), 1872, Capu XVII „Despre datinele moldoveni-
               lor“ pag. 141. Ovid Densuşianu: „Graiul din Ţara Haţegu-. Ţ          lui“, Bucureşti 1915, pag. 276—277.
                     DanţU, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului
 48
6. f. NÎCULESCU-VAkONE
Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, Victor Păcală? op. citat pag. 237,
      397.        — Danţul Balcanilor, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale, Colecţia 1849-1930-
      398.  — Danţu ca ia Mârăşeşti, horă, în          comuna    Mâră-
şeşti, jud. Mehedinţi. Citiţi G. T. Niculescu- Varone:          „Jocu-
ri româneşti necunoscute*', pag. 15.
      399.        — DanţUl cel mare. Citiţi: „Ion Creangă", revistă de limbă, literatură şi artă populară. Bârlad Nr. 4/1909, «Logodnă şi nuntă" pag. 95—100.
      400.        — Danţul din Oaş sau Danţul Oăşenesc, Citiţi G. T. Nicuiescu-Varone. „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 15.
      401.        — Danţul „din verde“, horă, brâul sau învârtită, în jud. Satu-Mare. Citiţi G. T. Niculescu- Varone-, „jocuri româneşti necunoscute", pag. 15.
      402.  — Danţul fecioresc,          „Şezătoarea," revistă pentru,
literatură şi tradiţiuni populare.     Fălticeni, jud. Suceava, Direc-
tor: Arţar Gorovei. Voi. XXII/1926, pag. 40.
      403.        — Danţul miresii. Citiţi Simion Florea Marian: „Nunta 4a Români" Studiul istorico-etnografic comparativ. Ediţiunea Academiei Române, Bucureşti 1890, pag. 724. Citiţi focul miresii şi Hora miresii.
      404.        — Danţu ’n două părţi, horă în jud. Gorj şi Mehedinţi. Citiţi G. T. Niculescu-Varone :       „Jocuri româneşti
necunoscute," pag 15.
      405.  — Danţu ’n patru, Danţu cu patru zis şi Bolundu-
şu. e o horă cu strigături formată numai din două perechi, urmată de sârbă şi apoi de învârtită, Se joacă in comuna Copalnic, plasa Mănăştur, jud Satu-Mare. Citiţi G. T. Nicalescu-VAne : „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag.
19—20.         ^
      406.        — Danţ la nuntă, horă pe loc, în comuna Maeru, jud. Năsăud. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri românesc necunoscute pag. 16.
      407 — Danţul mărunţel, Btla Bartok, Cântece poporale româneşti din Comitatul Bihor. Academia Română: Din viaţa poporului român, Culegeri şi studii XlV, Bucureşti, 1913 Citiţi pag. 274, 276—277, 279—280 , 282—286.
      408.        — Danţul vinului. Anton Pann: „Spitalul amorului sau cântătorul dorului" Broşura a patra, Bucureşci, 1852. In tipografia şa, pag. 156.
      409.  — DeâlU'i deal, sârbă, placă de gramofon Odeon.
      410.        — De-a Mărunţelu. E nume de horă, care se joacă cu paşi mărunţi şi deşi de sârbă vioaie. Se obişnueşte rar în comuna Râşnov. Jud. Braşov. C’tiţi G. T. Niculescu-Varone, „Alte jocuri româneşti necunoscute," pag. 20. Citiţi şi Mărunţelul şi Mărunţica.
Dicţionarul jocurilor româneşti m
      411.        — De-âr fi Moldova, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 25.
      412.        —De dragul flăcălui. E nume de sârbă urmată de învârtită. Se joacă în comuna Movilita, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
      413.—    De  întors, joc popular     în Banat. Din colecţia
d-lui Tiberiu Brediceanu.
      414.—Dela,            joc popular, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Joc nou. Ştefan St. Tuţescu „Jocuri şi hore veche şi noui de prin sate". Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară Anul VIII. Nr. 5—6/1929, partea literară,, pag, 20—21.
      415.                — Deleanca. DeJencuţa, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      Deleneăsca, joc în Moldova, Gh. Cardaş: op. citat, pag. 135.
      416.  — De   mână, joc popular       în Banat. Din Colecţia
d-lui Tiberiu Brediceanu. Citiţi şi Jocul de mână.
      417.        — Despre ziuă. Demetru Vulpian'. Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano Voi V. 1886, pag. 37.
      418.  — De purtat. Perechile se iau de mână, numai doi
câte   doi, se azează unele după altele,      se formează un şir
lung   şi apoi fac o roată mare Fata       se învârteşte odată la
dreapta şi odată la stânga pe sub mâna dreaptă a flăcăului, se îmbăţişează, cu el se învârtesc amândoi de câte două ori în fiecare parte şi apoi se prind de după gât şi fac plimbări. Perechile merg unele după altele, glumesc şi râd. După ce se odihnesc jocul reîncepe. Se joacă în comuna Cipău şi Jernut, jud. Târnava Mică şi în comunele Lechinţa şi Gura Arieşului, plasa Luduş, jud. Turda. Are multe strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: Alte „Jocuri româneşti necunoscute". pag. 20—24.
      419.        — De S’âr Vinde dragostea, horă, placă de gramofon.
      420.        — Desca, joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      421.        — De unu Singur. Nume de sârbă vioaie sau de bătută, executată întâi de flăcăul care-i cel mai bun jucăuş din sat. Toţi ceilalţi, flăcăi, fete, însurăţei, bătrâni fac o roată mare în jur şi privesc cu drag la el cum joacă, după cum îi cântă lăutari, cari stau, alături, în picioaare. Când a o-bosit altul îi ia locul şi jocul continuă.
      Se obişnueşte mai des în comuna Radovanu, plasa Bucureşti, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
      422.        — Diânca, horă, în comuna Amărăştii de jos, jud. Romanaţi, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      423.  — Din Cârpaţi, horă, cuvinte de Stelian Nicolau,
                                                                       4
50     '   O. T. NICULESCU-VARONE
muzica de D io gene Feroiu, Buzău, 1915. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale, Colecţia 1840—1930.
      DiGbiţa sau Creaţa, Vfosile Popoviciu: „Monografia comunei Pătaş" (Nerapatas). Sol, grai, credinţă şi obiceiuri locale. Caransebeş, 1914. Tip. Diecezană, pag. 93. Citiţi Creaţa.
      424.       — DÎD Maramureş, joc popular, Tiberiu Brediceanu: op. citat, CaetIV, pag. 14.*
      425.       — Dinspre ziuă, horă, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică Ipcar, Bucureşti, 1930.
      426.       — DiOStăia, joc popular, mai mult turcesc, „Analele Dobrogei", revista societăţii culturale dobrogene. Anul XI/1930, pag. 38.
      427* — Dirindeaua (Hirindeaua, Jrindeaua), horă.
      428’—Dobra, horă, în comuna Crainici, jud. Mehedinţi Citiţi O. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute „ pag. 16.
      429.       DOdOlina, joc nou. Ştefan St Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noi de prin sate. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară. Anul VIII. Nr. 5-6/1929, pag. 20-21.
      430.       — Doi, (Bucuresci şi T. Severin), Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 34.
      431.       — Doica Fira, joc popular din jurul Caransebeşului, Anatoniu Sequens: op. citat, pag. 3.
      432.       — Doi băieţi din Valea Mare. Nume de sârbă repede, care se joacă numai de doi flăcăi, în cătunul Ghermă-neşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 25.
      433.       — Doi de mănă, (Târgovişte) Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano, Voi. V.' 1886, pag.#5.
      434.       — Domnica, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 10.
      435.       — Dorneasca. horă în Bucovina. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      436.       —Dorobăllţescu e nume de brâu, care se joacă cu mâinele în sus în comuna Otopeni, plasa Băneasa, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: Alte jocuri româneşti necunoscute pag. 25.
      437. — Dorul Cocoanei, horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 108.
      438.—   DOUă părţi, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      439.          — Drăcşăneanca. Perechile formează o roată mare, joacă hora cu patru paşi Ia dreapta şi la stânga, de câte două ori, apoi „frământă" pe loc timp de opt tacte, (joacă legănata). Ceteraşiî (lăutarii cu vioara) stau deoparte şi cântă. Se prind câte doi (flăcău şi fată) şi joacă învârtită de câte două ori în fiecare parte.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI Si
        Fetele se aşează în faţa flăcăilor. Se formează două rânduri, cari stau fată în faţă. Flăcăii fac mişcări săltăreţe pe loc şi-şi lovesc cu palmele, pe rând genuchi, „tureatca" (carâmbul’ cismei) şi tălpile. In acest timp fetele privesc cu drag la ei, zâmbesc şi cu mâinele pe şolduri, joacă legănat în fata flăcăilor. In timpul jocului, un flăcău intercalează aceste strigături dialectale :
                     M’o trimăs mama de-acasă să gioc fata cea frumoasă.
                     B’am s’o gioc şi pe cea slută câ ş’aceia mă sărută.
                     Câţi feti-s cu ghioc tăti-aşteaptă sâ li gioc.
                     Câţi feti-s cu mărgeli. tăti-s drăguple meii.
                     Câţi feti-s cu cercel tăti-aşteaptă sâ li iei.
                     Hai, lelijă Mărie, saltă-te pe călcâie, tot la stânga şi in sus că Ghiţică-al tău s’o dus.
                     L’o luat la miliţie şi-mi rămâi drăguţă mie.
        O fată:
                     Nu te bucura, bădie.
                     Nu-ţi rămân drăguţa ţie, ci lu cela cu căciulă c’are şi pătul şi şură.
                     In pătul ii sunt drăguţă şi în şură mă sărută.
        Aşa se joacă şi se strigă în comuna Drăcşani, plasa Suliţa, jud. Botoşani. Uneori joacă şi bătrânii, cu aceleaşi figuri, la sfârşitul nunţilor. Unul din ei strigă.
                     Hii sileaca (săraca) baba mie ghine-i fbine-1) şâde cum îi ie.
        Caracterizări etnografice: Flăcăii obişnuesc haina neagră, scurtă de postav gros, încheiată până sus ia gât. Au iţari, cisme şi pălărie neagră cu mărgele albastre la fundă şi pe marginea borurilor. Fetele poartă numai ie naţională, iar restul e port orăşenesc. Cules de G. T, Niculescu- Varone.
        440.         — DrăCllleţll e o legănată urmată de învârtită. Perechile se prind de mijloc. Se joacă în comuna Otopeni şi în cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Bojdani, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
        441.         — Draflă Şi iar dragă, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 9.
        442.         — DrăgaiCa, obiceiu periodic însoţit de dant executat de fete frumoase, de Sânziana. Cunoscut în Moldova,
 52
O. t. NÎCULESCU-VARONE
Dimitrie Cantemir: op. citat, pag. 154. text român. —Horă jucată de fete frumoase, în ziua de 24 iunie. (Sânziană), La-zăr Sâineanu: op. citat. pag. 282, col. I.
      443.  — Drătjuleţul, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      444.        — Dl’agostile, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian : op. citat, pag. 10.
      445.        — Drăguţul cumetriţii, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian '• op. citat, pag. 14.
      446.        — Drepţi, sârbă militară, placă de gramofon, Catalogul general de plăci româneşti, 1930, Columbia. Bucureşti.
      447.        — Drumul Clujului. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, oag. 36.
      448.        — Drumul Dracului, Elena Sevastos: op. citat pag. 281.
      449.  — Drumul Dracilor, horă, GA. Fira: op. citat, 216.
      450.        — Duda, gioc de brâu, cunoscut în Banat. Demetru Vulpian: Musică populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 37.
      451.  — Dudele, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      452.        — Duna, horă, în judeţul Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită d-lui Gh. Cardaş.
      453- — Dunăre anca, Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu* Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 32-33. Horă, în Bucovina, Simion FI Marian : op. citat, pag. 8.
      454.        Dunărinca. joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu
      455.        — După nuntă, la rachiu, horă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      456.  -^fflura, horă, Florian Cristescu ’ op. citat, pag. 5,
      457.  — Dura'n bătaie, Eleana Sevastos: op. citat,’ pag. 281
      458.        — Durduliana, horă, Gh. Cardaş : „Cântece poporane moldoveneşti", Arad, 1926, pag. 129.
      459.        — Edera. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 39.
      460.  — Elbasana, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      461.        — Elele. (Gimparalele), horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
" ■ 462. — EUsabeta, danţ naţional. Se compune din cinci figuri. Se joacă de opt persoane, formând patru perechi, cuvinte de Şt. Constantinescu, muzică de I. D. Bârlăn, Bucureşti, 1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      463.        — ElepataCUl, joc de brâu. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi, V. 1886, pag. 38.
      464.  -- Encea Sibiencea. Demetru \ulpian: Musica po-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 53
pulară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi, V. 1886, pag. 38.
      465.        — EpureaSCa, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. 466 — EU iubesc, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian : op. citat, pag. 14.
      467.        — Face-m’aş tâlhar, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag, 14.
      468.  — Fâriiconda, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      469.        — Fată GU Cămaşa murdară, horă în Bucovina, Simion FI. Mariani op. citat, pag. 11.
      470.        — Fată CU năravuri, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian; op. citat, pag. 4.
      471.        — Fată de Curte, horă, în Bucovină, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 9.
      472.        — Fată lăudată, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 14.
      473.        — Fata mamii. Nume de horă, care se joacă în comuna Ţâţa jud. Dâmboviţa şi îa comunele Stoiceşti, Bălce-şti şi lsbăşeşli, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
      474.        — Fata nestatornică, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian-, op. citat, pag 7.
      475.        — Fata popii, joc popular în Basarabia, Din Arhiva fonogramică a Ministerului lnstrucţiunei Publice şi al Cultelor.
      476.        — Fata rumenită, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat pag. 7.
      477.        — Fata scurtă’n picioare horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat. pag. 7.
      478.        — Feciorul fălos, horăîn Bucovina: Simion FI. Marian: op. citat, pag. 26.
      479.        — Feciorul fudul, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 28.
      480.        Feciorul unguresc, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian : op. citat; pag. 15.
      481.        — Fedeleşiul, sârbă, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 71-72. pus pe note muzicale de V. G. Gavrilescu. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară Nr. 5-6/1929, partea muzicală pag. 4.
      482.        — Femeia bătrână, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 29.
      483.        — Femeieşte, joc de brâu. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano, Voi. V. 1886= pag. 39.
      484.  — Fetele din satul      nostru, horă,   în    Bucovina,
Simion FI. Marian: op. citat,       pag. 28.
      485.  — Fetele Şi logofătul, horă în Bucovina, Simion
FI.      Marian: op. citat* pag. 9.
      486.  Fetele tatii, horă, în  Bucovina, Simion FI. Marian:
op. citat, pag. 18.
 54
G. T. NICULESCU-VARONE
      487.        — Fica poporului, horă muzică de Louis Wiest, Bucureşti, 1880.
      488.        — FiGioreasca, horă, în judeţul Târnava Mare» Are multe strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 16-19.
      489.        — FiCioreşte, joc popular, în comuna lclod, judeţul Someş, Citiţi G, T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute® pag. 19.
      490.  — Floarea albă, Elena Sevastos: op, citat pag. 281.
      491- — Floarea mărului, joc legănat, comuna Horodni-
cul de sus, judeţul Rădăuţi, Bucovina. Are strigătură. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute",, pag. 19.
      492.        — Flori de lămâiţâ, horă, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică, Ipcar, Bucureşti, 1930.
      493.        — Floricica. Elena Sevastos: op. citat pag. 281. Horă, Pompiliu Pârvescu : op. citat, pag. 185. —Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      494.        — Floricica din Căluş, Din Arviva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      495.        — Foaie verde foi de nalbă, horă, placă de gramofon Odeon.
      496.  — Floricelele, horă, muzica de Wiest Louis.
      497.  — Fluerata, horă şi sârbă, plăci de gramofon Oden.
      498.  — Fluieraşui, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      499.        — Foae verde trei aglice. horă, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      500.        — Focşeneanca. George Baronzl: Opere complete, Voi. I. „Limba română şi tradiţiunile ei“, Brăila, 1872, pag. 91-92. Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. Horă, Fiorian Cristescu: op#citat, pag. 5.
      501.        — Tocul inimii,Demetru Vulpian Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 39.
      502.        — Foişoreancâ horă, în cătunul Cacova, comuna Morteni. jud. Dâmboviţa. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 20.
      503.        — Fosta-i lele, horă, în Bucovina, Simion FI Marian : op. citat, pag. 26.
      504.        — Fost-am, horă, în Bucovina, Simion FU Marian: op. citat, pag. 17.
      505.        — Frumoasa Sofie. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V, 1886, pag. 39.
      506.        — Frumuşica, horă, Biblioteca Academiei Române secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      , 507. — Frunza, horă, în jud Dolj, Gorj şi Mehedinţi.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 55
 Citiţi G. T. Niculescu- Varone Jocuri româneşti necunoscute" pag’. 20.
       508.       — Fudula, horă, în Bucovina, Dimitrie Dan; „Comuna Straja şi locuitorii ei Studiu istoric, topografic şi folcloric. Cu nouă ilustraţiuni, portretul autorului şi o hartă a comunei. Cernăuţi, 1897. Soc. tipografică bucovineană. Editura Ziarului „Patria", pag. 23-24.
       509.       — Găina e horă repede, care se joacă în comuna Corbeanca, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute1' pag. 25.
       510; — Gaiţa, horă, în comuna Potoc, jud. Caraş-Se-verin. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiuni Publice şi al Cultelor.
       511.       — Galaonul de mână, joc nou. ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate „Citiţi „Isvorasul", Anul VIII. Nr. 5-6/1929 pag. 20-21.
       512.       — Galaonu sau Zvâcu, brâu, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
       513.       — Galaonul îngenuchiat joc vechi. Ştefan St. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi „Isvo-raşul revistă muzicală populară. Anul VIII. Nr. 5-6/1929, pag.
 20-21.
       ' 514. — Gălăţeanca, Teodor T. Burada: „Almanah musteai" Anul III/1877. pag. 62 şi pusă pe note muzicale la pag. 91 — Elena Sevastos: op. citat, pag. 81.
       515.       — Galopul, sârbă, în comuna Stoileşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 20.
       516. — Gândul dracului, Elena Sevastos: op. citat, pag.
 281 •
       517. — Gândul mâţii, ElenaSevastos: op. citat, pag 281.
       518.       — Gârleanca, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       519.       — Garofiţa, horă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       520.       — Găsirea oilor, joc de brâu cunoscut în jud. Roman. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 42.
       521.       — Gherlanul, joc vechi. Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi „Isvoraşul", revistă, muzicală populară! Anul VIII. Nr. 5-6/1929, partea literară, pag. 20-21.
       522.       — Ghiţă Gătăniţă. DemetruVulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 41.
       523.       — Gbimeşu e o horă de umeri, care se joacă în comuna Mierea-Birntei, jud. Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 25.
       524. — Gerid- (Citiţi Alea, Halca, Halcaua).
 56
G. T'. NICULESCU-VARONE
       525.         — Ghimpele. Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano.Vol. V. 1886, pag. 42. Gbimparul, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. Hora. Pompiliu Pârvescu.: op. citat, pag. 185 — Joc ţărănesc, Dicţionarul Limbii Române: op. citat, Tomul II, Fasc, IV, pag. 259, col. I.
       526.         — Giambaralele, Geamparalele, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. — Joc de nuntă, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 185.—Un fel de horă care se joacă la nuntă în Dobrogea, Dicţionarul Limbei Române: op. citat, Tomul II, Fasc, IV, Bucureşti, 1913, pag. 243, col. I.
       527.         — Ginerele şi mireasa sau mirele şi mireasa, sârbă urmată de învârtită. Are strlgătură.Citiţi G. T. Niculescu-Varone : «Jocuri româneşti necunoscute" pag. 20
       528.         — GÎOCU. ficiorii încep „giocu" cu figuri de Căluşari. Ei îşi bat genuchii cu palmele. Apoi, pe rând, câte un flăcău chiamă fata care-i place pe nume: „Tu, Mărie, tu!“ şi-i face semn cu mâna să vie la el. Dacă ea-1 refuză, atunci flăcăul o trage, în glumă, la gioc. Ea, la început, face mofturi, apoi se duce râzând. Se formează cerc cu perechi, cari se îmbrăţişează şi se învârtesc la dreapta şi la stânga de câte trei-patru ori. Se opreşte jocul. Se face din nou roată numai cu feciori, cari fac figuri pe loc, ca Ia început, pe urmă ei iau fetele. Ele se învârtesc de trei ori pe sub mâna dreaptă a flăcăilor, cari încep strigăturile.
       Se „gioacă" în comuna Vălişoara, plasa Iara, jud. Turda.
       In regiunea munţilor Metalici şi în Valea Arieşului, cari sunt locuite de moţi (ţopi, a căror ocupaţie de căpetenie e căruşia şi ciubărăria) şi de mocani, se joacă aceiaş „gioc", cu mici variante în fiecare sat. „Lumea cultă" numeşte acest joc Ţarina munţilor apuseni. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Alte jocuri ragiâneşti necunoscute" pag. 25-26.
       529.         — GaOCU baciului. E un joc popular executat numai de bărbaţi. U execută unul, doi sau mai mulţi.
       Când joacă unul singur, tine în mână o bâtă ciobănească pe care o schimbă în dreapta şi în stânga. El face paşi legănaţi pe loc, înlături, înainte şi înapoi, bate cu palma „ture-tcile" (carâmbul) cismelor şi se aşează în genuchi în timpul jocului.
       Când joacă doi inşi, jucăuşii stau faţă în faţă, îşi dau mâna dreaptă şi apoi fac aceleaşi figuri caşicum ar fi fiecare izolat.
       Când se joacă de mai mulţi, toti se ţin lanţ de mâini şi când încep mişcările legănate, ei ridică eratele în sus, apoi continuă figurile descrise, fiecare separat, dar toţi într’o linie.
       Când fac paşi legănaţi pe loc, un jucăuş strigă:
                    Bună-i brânza din burduf,
                    Buf ciobane, buf,
                    Da-i mai bună din găleată,
                    Buf ciobane-odată,
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 57
                    Ia’n fă-i giocu baciule.
                    Buf ciobane, buf,
                    că ni-i cinstea satului
                    şi ghielşugu (belşugul) satului.
                                       *
                    Giucaţi una şi’ncă nouă, bătuta cu-amândouă. la săltaţi'o voiniceşte ciobăneasca ^româneşte
                                       *
                    Tu din fiueru di fag tâtă ziua cânţi cu drag.
                    Şi din fiueru di os tâtă ziua zici duios.
                    Iar din fiueru di soc tâtă ziua plângi cu foc.
                                       *
                    Dragă ni-e oiţa laie ca copchila cea bălaie.
                    Dragă ni-i oiţa creată ca copchila cea isteaţă.
                                       *
                    Dragi îmi suut oiţele când li cresc corniţele.
                    Dar mai dragi fetiţile când li cresc cosiţele.
       Se obişnueşte în satul Ostopcenii-răzeşi, pendite de comuna Boscotoni, plasa, Ştefăneşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu- Varone. ’
       530.         — Giocu riîn Ardeal, Giocu ardelean, Giocu ardelenesc. Se face un şir de „băetani" (flăcăişi al doilea rând, în faţa lor, vin „fechie" (fete).
       De obicei, fata se aşează în faţa flăcăului cere-i place. Toti se {in de umeri.
       „Giocu" se începe cu legănată (mişcări pe loc, la dreapta şi ia stânga). Atunci încep strigăturile. Apoi rândul de flăcăi se apropie de cel al fetelor. Băetanii îmbrăţişează „fechiele" şi se învârtesc de câte trei —patru ori la dreapta şi la stânga. Când perechile au obosit, băetanul se închină în faţa fechiei şi se lasă de gioc. Aşa se joacă în comuna Tinca, plasa Ţinea, judeţul Bihor. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 26—27.
       531.         — GiOCU din Ponor. E o învârtită cu două strigături. Perechile îmbrăţişate se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga. ’ Ficiorul bate cu piciorul drept în pământ de două ori când trebue să se schimbe direcţia.
       Acest „gioc" cu strigături e cunoscut în comuna Ponor, Plasa Aiud, jud. Alba. Cules de G. T. Niculescu-Varone,
 58
G. T. NICULESCU-VARONE
      532.       — Gluma mâţii, joc popular în comuna Crucea, jud. Neamţ- Citiţi O. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag 20.
      533.       — Gordana, sârbă cu strigătură, în cătunul Tur-culeşti, comuna Călineşti, jud. Muşcel Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 20.
      534.       — Greceasca, Greaca, Elena Sevastos : op. citat, pag. 281.
      Greceşte, joc, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 186.
      535.       — Greul. Citiţi: N. lor ga : Istoria Românilor prin călători. Voi. 111. Ediţia Il-a adăogată. Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1929, Tip. „Datina Românească" Vălenii de Munte, pag. 352. Joc văzut în Bucureşti şi citat de Ulysse de Mar-sillac în „Notes de voyage" (en Romtnanie, 1853), publicate în 1869.
      536.       — Grindeanca, horă. Din Arhiva fonografică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      537.       — Grivifa, jos în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 185.
      538.       — Gruia. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 40—41.
      539.       — Gruiţa Iui Novac, (Banat) Demetriu Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 42.
      540.       — Gugulanu e nume de brâuşor, care se joacă rar numai de bătrâni, în comuna Poiana mărului, jud, Braşov.
      P. S. Gugulan e şi porecla unui glumeţ. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte’ jocuri româneşti necunoscute", pag. 27.
      541.       — Guralâu, joc ardelenesc, în „Ţara Oaşului", jud. Satu-Mare. Cit Ui G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute1'. ||g. 21.
      542.       — Hâda, horă, în Bucovina, Simion FI, Marian: op. citat, pag. 24.
      543.       — Ha-ha-ha!, horă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840 — 1930.
      544.       — Haida dâria, dâria!, horă, placă de gramofon. Catalogul general al.plăcilor Odeon, pe 1930.
      545.       — HaidăU, (hajtlU) joc, în jud. Alba. Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 186.
      546.       — Haidău românesc de pe Mureş, joc popular, în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Măgina, jud. Alba Are strigături. Citiţi"G. T Niculescu-Varone'., „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 21.
      547.       — Haide doi, joc popular, G. N. Georgescu-Brea-zul: op. citat.
      548. — Haidea, haidea, mă!, sârbă, muzica de Gh, Di-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 59
tiica. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       549.        — Haiduceasca, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. Joc, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 186. Joc popular în comuna Beiu, jud. Teleorman. Cules de Th. Adameştia-rlu. Citiţi „Isvoraşul", Nr. 5—6/1929, pag. 21.
       550.        — Hai la Moşi, muzică de Frantz Schipek. Citiţi „Lyra Română" Nr. 7/1880.
       551.        Hai mândruţo, horă. cuvinte de D. Marion, musi-că de Jaurez Movilă. * Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       552. — Haita,      Elena     Sevastos-. op. citat, pag.    281.
       Halca, halcaua,    (Citiţi         la Alea.
       553. — Hailtju,    horă.     Se joacă numai de bărbaţi.    Teo-
dor T. Burada: „Almanah musical", Anul HI/1877, Iaşi, pag. 62. — Elena Sevastos: op. citat, pag, 281. — Joc popular, în Basarabia. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu,
       554.        — Hangu muntenesc, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
       555.        — Harcaleaua. Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subţiori sau de după gât şi joacă, doi câte doi, legănata urmată de învârtită, cu strigături. Se joacă foarte rar de bătrânii, din comuna Râşnov. Citiţi G. T. Niculescu-Va-rone : „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 27—29.
       556. — Hârăluanca, horă, Teodor T. Burada: Alma-
nahul muzical, Anul 111/1817, laşi, pag. 62 şi pusă pe note muzicale la pag. 90.      — Elena Sevastos:        op. citat,     281.
Horă în Moldova, Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 120.
       557.        — Hârelanca. Se formează două rânduri de jucăuşi: un rând de flăcăi, cari se prind cu mâinile la spate, iar în al doilea rând fetele se aşează în linie dreaptă în faţa băeţilor şi se ţin unele de altele de bete. Când încep jocul, flăcăii, cu paşi repezi, înaintează spre fete, iar ele se retrag. Când ei bat mai tare cu piciorul drept în pământ, se dă semnalul că flăcăii trebue să se retragă, iar fetele, cu paşi repezi, vin spre băeţi. Aceste mişcări se repetă de două — trei ori. Jocul se sfârşeşte când fiecare flăcău îşi îmbrăţişează mândra lui şi se’ învârtesc la dreapta şi la stânga de câte două ori.
       înainte de a face învârtită, un flăcău strigă:
                   La fântâna din făget «ă vii mândro că te-aştept, să-mi dai şi mie guriţă să miros a lămâiţă.
       Să gioacă în comunele Hârlău, Coşula, Deleni şi Flămânzi, plasa Frumuşica, jud. Botoşani. Cules de G. T. Ni-culescu- Varone.
       558.        — Hăţegana joc, în Ardeal, Pompiliu Pârvescu : op. citat, pag. 186. — N. lor ga: op. citat, voi. IV, pag. 162.
 60
G. T. NICULESCU-VARONE
Tiberiu Brediceanu: op. citat, Caiet III, pag. 6. — Victor Păcală: op. citat, pag. 239,
      559.        — Haţegana din Sighişoara, placă de gramofon Catalog general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      560.        — Hâtu-i legea babei mele, joc popular în Basarabia. Din Arhiva, fonograficâ a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      561.        — Hătzeganoa. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu", Aranjate pentru piano, Voi. V. 1886, pag. 45.
      562.        — Hatzegu. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brău“. Aranjate pentru piano. voi. V. 1886, pag. 43.
      563.        — Hi Căţeaua, Elena Sevastos :-op. citat, pag. 281. Citiţi Căţeaua.
      564.        — Hirindeaua (Dirindeaua) horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 95 şi 120. E o horă veche. Se joacă şi spre dreapta şi spre stânga, săltat cam în pas iute. „La horă", în sat, nu se joacă, ci numai rar, câteodată seara pe la „furcării" (ghiluş). Culeasă în comuna Voiceşti-Vâlcea şi descrisă de Ion N. Popescu. Citiţi „Ghiulus", revistă folkloristică lunară. Editor: Ştefan St. Tuţescu Nr. 7—8/1913, pag. 26—27.
      565.        — Hisa, joc popular, în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu. (Citiţi Lisa).
      566.        — HOGiungeauca, (Roman), Demetru Vulpian : Musica populară, „Jocuri de brâu“, Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 44.
      567.        — Hodoroaga, joc popular în comuna Maeru, jud. Năsăud. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute”, pag. 21.
      568.        — Hoineloi, variantă de Ţigănească, în comuna Maeru, jud. Năsăud. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 21.
      569.        — Hoissa, (Brăila) Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri ii brâu", Aranjate psntru piano. Voi. V. pag. 43.
      570.        — Hora, joc naţional, Dimitrie Cantemir: Des-criptio Moldaviae. Operele Principelui Detnetriu Cantemiru tipărite de Societatea Academică Română. Tomu II. Descrierea Moldoviei. Tradusă din textulu originale latinescu aflatu în Museulu Asiaticu alu Academiei Imper. scientifice de la St. Petropole. Cu chart’a geographica a Moldaviei şi unu fac-simiile de A. Papiu Ilarianu. Bucuresci, Tip. Curţii (Lucrătorii asociaţi), 1872, Capu XVII. „Despre datinele moldovenilor", pag. 141. Franz-Iosef Sulzer: „Geschichte des Transalpinischen Daciens, das ist: der Waiachen, Moldau und Bessarabiens" Wien, 1781 — 1782. Voi. II, pag. 423. şi Tabula I. Nr. l—10 „Walachische Tănze und Lieder", Nr. 6—9 se publică pentru prima oară, pe note muzicale, sistem clasic liniar, patra melodii pentru Hora. Anton Pann: „Spitalul amorului sau cântătorul dorului", Adică: cântecele sătenilor şi ale orăşenilor, a vârstelor sburdalnice, d’a dragostei
DIGTIONÂRUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI bi
purdalnice. Tipărite întâia oară de Anton Pann. Broşura a doua, Bucureşti 1850, în tipografia sa, pag. 31—33, 37— 38, (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 128—130) pag. 39 (pusă pe note bizantine la pag. 130—131.
      Broşura a doua. Ediţia a doua. Bucureşti 1852. Tipografia sa,’ pag. 37—39 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 139—140), pag. 45—48 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 141), pag. 49 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 141—142).
      Broşura a patra. Bucureşti 1852. In tipografia sa, pag. 126 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 153). pag.154—155.
      Broşura a cincea. Bucureşti 1852. In tipogfafia sa, pag. 12—13, (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 132—133), pag. 16—17 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 135).
      „O şezătoare la tară sau călătoria lui Moş Albu". A doua ediţie. Partea I. Bucureşti, 1853. In tipografia lui Anton Pann, pag. 11 şi Partea Il-a, pag. 81 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 87, jos). G. Asaki: „Gazeta de Molda-via" Nr. 15 dela 19 Februarie 1851, Iaşi. pag. 63. în foileton sub titlul Albina Românească „Dansul Naţional". Hora (După culesul viei) şi Hora (eboşă: schiţă). Tablouri originale pictate de Theodor Aman (1831—1891) şi expuse în „Muzeul Aman" din Bucureşti, întâiul în sala I. Atelierul Nr. 26, iar al doilea în sala III. Nr. 93. Citiţi „Catalogul Muzeului Aman" de Al. Tzigara-Samurcaş. Ediţie oficială, „Minerva", Institut de arte grafice şi editură. Bucureşti, 1908, reproducere în pag. 35, descriere la pag. 58, cota 26, pag. 71, cota 93 şi „Joc la ţară", pag, 55, cota 17, în sala I. Atelierul. G. Missail: Da-ţini şi moravuri naţionale, „Ateneul Român" Nr. 8 şi 9/1867, pag. 245—247. „Familia", Budapesta Anul XIII (1877) Nr. 6, pag. 69—70. George Baronzi: „Limba română şi tradîţiunile ei" Brăila, 1872, pag. 91—92. Teodor T. Burada: „Cercetări asupra danturilor şi instrumentelor de muzică ale Românilor", „Almanah muzical" Anul 111/1877. Iaşi Tipolitografia H. Goldner, pag. 43, 44, 53, 57 şi 107 (pusă pe note muzicale la pag. 112—115). Elena Sevastos; op. citat, pag. 281. — Vas/le Aleesandri: Poezii, opere complete, voi. I, şi II, Bucureşti, Socec (citiţi voi. I, pag. 69 —72, 375, 387—389 şi voi. II, pag. 457—459, 460—462, 517—518, 561—562, 571-574). Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 112, 119. — Lazăr Şăineanu : op. citat, pag. 381, col. II, — Zamfir C. krbure: Basarabia în secolul XIX, Bucureşti, 1898, pag. 164. — Bigeanu: op. citat, pag. 59—60. — Popa Ştefan: op. citat, pag. 48. Leo Claretie: op. citat, pag. 103. — C. Bobulescu: Lăutarii noştri, Bucureşti, 1922, pag. 92.—Miohel Vulpesco'. op. citat, pag. 230—238. — N. lorga: „Istoria Românilor prin călători". Voi. III. Ediţia a Il-a adăogită. Editura Casei Şcoa-lelor, Bucureşti 1929, „Datina Românească" Văleni de Munte, pag. 95. Hora, romaică, „albanesa" jucate în Bucureşti la balul
â. T. niculescu-varon£
Curţii la 12 Noembtie 1820. La pag. 141 : hora îndătinată s’a jucat în „casa boierească" a lui Creţeanu în anul 1824. La pag. 352: hora, brâul, chindia, brâul, greul, bătuta, piperul, şi raţa, văzute în Bucureşti şi citate de Ulysse de Marsillac în „Notes de voyage" (en Românie 1853), publicate în 1869. Voi. IV. Idem, pag. 162. — Bela Bartok: op. citat, pag. 30 şi 105. — I. Harşia: Leipzig 1912 şi placă de gramofon. Mihail Vulpescu: „Cântecul popular românesc". Studiu introductiv. O nuntă păgână în comuna Lupşani jud. Ialomiţa. Câteva indicii asupra muzicii bisericeşti. Ilustraţiuni în text. Prefaţă de N. Iorga, rectorul Universităţii din Bucureşti. Tiparul „Oltenia", Bucureşti, 1931. Hora, descriere, pag. 198, 199, Hora, culeasă şi pusă pe note muzicale de autor, pag. 201—202.
                                       *
       In Geschichte des Transalpinischen Daciens, das ist der Waiachen, Moldau und Bessarabiens. Wien 1781—1782 de Franz-Iosef Sulzer. Voi II. Tabula I. „Walachische Tănze und Lieder" este publicat pentru prima oară melodiile la Nr. 1 pentru Căluşari, la Nr. 5 pentru Bătuta, la Nr. 6-9 pentru Hora (patru melodii) şi la Nr. 10 pentru Brâu.
                                       *
       Horă, jucată, în Ţara Românească, la 1837, care a fost desenată după natură şi apoi litografiată, ’) se poate vedea la Academia Română, secţia Stampe, în albumul inventariat ia V/428 (dim. 35/53 c. m.) şi întitulat: Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Vala-chie et la Moldavie execute en 1837, sous la Direction de M. Anatoie de Demidoff, par M. M. de Saison, Le Play, Huot, L£veil!6, de Nordmann. Rousseau et du Ponceau, dedie â Sa MajestS Nicolaa, Premier, Empereur de toutes Ies Russies. Dessine d’apreslfiature et lithographie par Raffet. Publie par Gihaut Freres a Paris, Boulev. des Italiens, 5. Imprimerie, Auguste Bry, 142, Rue du Bac. (Vezi planşele: 10, 12 şi 18/
       Planşa 10, are explicaţia următoare la pag. 11.
       Joc. Dans valah. Tchernecz CCerneţi, azi reşedinţa plă-şii Ocolul, jud. Mehedinţi), 9 Iulie 1837.
       „Valahii sunt pasionaţi pentru dans. Acest exerciţiu se păstrează la ei din antichitate, care-i dă un caracter deosebit de interesant. Doi (ţigani) lăutari acompaniază dansul".
       Planşa 18, are explicaţia aceasta la pag. 16.
       „Roata Valahă. Melodia cântată de (ţigani) lăutari şi jucată de'muzicanţii Regimentului 2, la Prinţul Ghica, Gospodarul Valachiei. Bukharest, 16 Iulie 1837.
        I)         Fotografia a fost inventată în 1829 de chimistul francez Ni-cephore Niepce (1765-1833) şi aproape perfecţionată la 1849 de Da-guerre (1789-1851).
DlCflQNARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 63
      „Sub arborii din parcul Stouffa !), 2), 3), 4), după un dejun la care au luat parte multe doamne, ofiţeri şi funcţionari superiori, gospodarul Prinţ Ghica a dat semnalul când să înceapă dansurile naţionale.
      „Muzicanţii militari au început primele figuri, apoi au jucat şi roumanieska, (hora) dansul cel mai caracteristic şi cel mai obişnuit în ţară.
      „Această mare roată, formată în urmă de toţi invitaţii, se mişcă la dreapta şi la stânga şi oricine putea să intre şi să iasă din joc când vrea.
      „Muzica, care acompania acest joc, avea o melodie nesfârşită.
   >
                                  *
      571.          HORA ACUŢA. Demetru Vulpian: Muzica populară voi. II. Horele noastre, aranjate pentru pian, Bucureşti, 1886 şi Leipzig. 1891. In 4/12 de 179 pag. 2.
      572. — HORA ADIO, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 1.
      573. —      „   AGAPIA, idem op. citat,    pag. 2.
      574. —      „   AGRIPA, idem op. citat,    pag. 3.
      575. —      „   ALBEŞTI, idem op. citat,   pag. 2.
      576. —      „           VASIL1CĂ ALEXANDRI, Demetru Vul-
pian : Muzica populară voi. II. Horele noastre, aranjate pentru pian, Bucureşti, 1886 şi Leipzig, 1891. In 4/12 de 179 pag. 2.
      577. — HORA ALEXANDRU II, idem op. citat pag. 4.
      578. —      „   ALIVENCILOR, Dimitrie C. Olănescu:
op. citat, pap. 121 şi placă de gramofon.
      579.       — HORA ALUNICA, Demetru Vulpian’. op. citat, pag. 2.
      580. —      „       AM AR ADIA, idem op. citat, pag. 3.'
      581. —      „         AMESTECATĂ placă de gramofon Odeon
           —    „              AMESTECATĂ CU BRÂU, (Citiţi Vm-
       1)       sau „Grădina Scufa* (Stufa) după Planul Bucureşti, 1842. Scara 8 cm. = 2000, stânjeni Şerban-Vodă.
      2)        sau Grădina „Kotroceni Kâmpineanu“ după Planul Bukures-tuluî ridikat, tras chi publikat din porunka prea înălţatului Domn stăpânitor Barbu Dumitrie Ştirbeiu V. V. de Maior Baron Arthur Borroczyn, 1852. Scara 2. cm.’= 100, stânjeni Şerban-Vodă.
      3)        sau „Cotroceni-Cărămidari* după planul Bukuresci, capitala României Urba Bucureşci fondată la anul 1328, ân Domnia lui loan 1. Bassarab V. V., (începându-se cu Suburbia Dobrotâsa), dedicat Majes-tujei Sele Imperatorul tuturor Russielor Alecsandru Nicolaevitz de Maior D. Pappasogiu, 1871. Scala 1 cm. =100 paşi
       4) sau, cu aproximaţie, unde astăzi e Grădina Botanică.
       Aceste planuri se găsesc la Academia Română, secţia Stampe.
       Citifi G T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute". Noi contribuţii ia folklorul nostru coreografic, pag. 32-33,
 64
6. t. NICULESCU-IMRONE
vodina timişană). Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 49.
     582.      — HORA AMOREZAŢILOR, muzica de Ionel G. Brătianu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     583.      — HORA AMURGUL, Demetru Vulpian: op. citat pag. 4.
     584. —    „               ANGELINA, idem op. citat, pag. 4
     585. —    „               ANICUŢA, idem op. citat, pag. 5.
     586. —    „               ANINOASA, idem op. citat, pag. 5.
     587. —    „               ANIVERSAREA, Demetru Vulpian : op.
citat, pag. 9.
     588- —    n               ANT1ŢA, idem op. citat, pag. 6.
     589.      —    *   AOLEO Şl VAI DE MINE, Demetru Vulpian-. op. citat.  pag. 8.
     590.      — HORA ARCUDA, Demetru Vulpian: op. citat pag. 6.
     591. —                  „ ARDEALULUI, Din Arhiva fonogramică
a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
     592. — HORA ARGEŞULUI, placă de gramofon.
     593.—                   „ ARIPA, Demetru Vulpian: op. citat pag. 6
     594.   —                „ ARMELE, idem op. citat, pag. 7.
     595. —                  „ ARNĂUŢEASCĂ, în Moldova, Gh. Car-
daş : op. citat, pag. 144 şi placă de gramofon.
     596.      — HORA ARŢÂRUL, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 7.
     597. —    „               AURORA, Biblioteca muzicală „Muza
Română" Nr. 23/1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     598. — HORA BABEI MELE, Ibidem.
     599. —    „               BABA HÂRCA, Demetru Vulpian : op.
citat, pag. 11. j,
     600. —  Tş,               BĂCĂOANĂ, placă de gramofon.
     601. —    „               BĂDICENI, Demetru Vulpian: op. citat,
pag. 15.
     602. —    „               BĂDIŢA, idem op. citat, pag. 8.
     603. —    „               BĂEŢELUL, idem op. citat, pag. 9.
     604. —    „               BAHICĂ. Iohann-Andreas Wachmann:
„L’E^ho de la Valachie", Caiet Nr. 13, Wien, 1850.
     605.      — HORA BALOTEASCA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 9.
     606. —    „               BÂLŢOREASCA, idem op. citat, pag. 9.
     607. —    „               BĂRĂGANULUI se obişnueşte a o cân-
ta pescarii după scoaterea năvodului. Pusă pe note muzicale de Marin Vulpescu. Citiţi „Isvoraşul" revistă muzicală populară Nr. 3—4/1929, partea muzicală, pag. 8,
     608.      — HORA BĂRBIEREASCĂ, Biblioteca Academiei Române secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849—1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 65
      609.      — HORA BĂRBONEL, Demetru Vulpian: op. ci-lat, pag. 10.
      610. —     »    BARACUL, idem op. citat, pag. 10.
      611. —        „ BALTA, idem op. citat, pag. 10.
      612. —        „ BĂLBULEŞTI, idem op. citat, pag. 10.
      613. —        „ BÂRGĂOAN1, idem op. citat, pag. 10.
      614. —        „ BÂRNOVA, idem op. citat, pag. 11.
      615. —        „ BĂTRÂNEASCĂ se joacă la zile mari,
 numai de bătrâni, în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „ Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 29.
      616.      — HORA BERZUNŢUL, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 13.
      617. —        „ BETEALA MIRESII. Demetru Vulpian
 •op. citat, pag. 12.
      618.      — HORA BEŢIILOR, Florian Cristescu, op. citat: pag. 5.
      619.      — „ BIBI, musica de Alex. Koslinky. Citiţi „Lyra Română" Hora Nr. 25/1880.
      620.      — HORA BIBLICĂ. Demetru Vulpian: op. citat, pap. 13.
      621. —    „ BICIUŞCA Demetru Vulpian op. citat,
 pag. 12.
      622. —    „ BIRUL, Se joacă la început ca horă şi
 apoi când se strigă, se prind câte doi, uneori şi câte trei, după cum se îr.emereşte, dar de regulă generală trebue să fie un băiat şi cu o fată şi merg când la dreapta când la stânga în formaţia aceasta, după care se prinde iar hora la loc. Culeasă şi descrisă de loan N. Popescu. Citiţi, „Ghiluş" revista folkloristică lunară, Editor: Ştefan Sl. Tuţescu. Nr. 3-4/1913, pag. 28-29.
      . — HORA B1RU, descriere făcută de Ion N. Popescu. Citiţi „Isvoraşul" revista musicală populară. Nr. 1/1923, pag. 17-18. Citiţi Biru.
      623. — HORA B1SNUCA, idem, op. citat, pag. 14.
      624.      — HORA BIVOLARILOR,Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      625. — HORA BOGDĂNEŞT1, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 19.
      626. — HORA BOGH1CEA, idem, op. citat, pag. 20.
      627.—     „ BOHOTINUL idem. op. citat, pag. 20.
      628.       — HORA BOEREASCĂ Lucia Andronic-Vasilescu şt Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 40-41 şi placă de gramofon. Citiţi Boiereasca.
      629.      — HORA BORCEA, Biblioteca Academiei Române. Depozitul de note muzicale Colecţia 1840-1930 secţia Stampe,
      630. — HORA BORDEIULUI Ibidem.
 66
G. T. NICULESCU-VARONE
     631.      — HORA BORZEŞT1, Demetru Vulpian, op. citat,, pag. 14.
     632. —                   „ BOTOŞEŞTI, idem, op. citat, pag. 15.
     633. —                   „ BRADULUI, idem. op. citat, pag. 15.
     634. —                   „ BRĂILEI, musica de Alex. Filoreanu. idem.
     635- —                   n BRÂNDUŞA, Demetru. Vulpian: op. citat,
pag. 16.
     636. —                   „ BRAVUL, idem, op. citat, pag. 18.
     637.—                    „ BREZICA, idem, op. citat, pag. J6. .
     638.  —                  „ BROŞTENI, idem, op. citat, pag. 18.
     939. —                   „ BRUMA, idem, op. citat, pag. 16.
     640.—          „ BRUTARULUI, Biblioteca Academici Române. staţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849-1930.
     641.  — HORA BUCHETUL, idem, op. citat, pag. 19.
     642.—                    „ BUCIUMULUI, idem, op. citat, pag. 19.
     643.  —   »                BUCOVINEI, Din Arhiva fonogramică a
Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
     644.—      HORA BUCO VIŢA, Demetru Vulpian: op. citat^ pag. —18.
     645.  _                  „ BUCURA, idem, op. citat, pag. 17.
     646.—                    « BUHUŞULUi, idem. op. citat, pag. 17.
     647.  —                  P BULEVARDULUI, placă de gramofon.
     648. —                   „ BUNULUI, idem, op. citat, pag 20.
     649.—                    „ BURCEL, idem, op. citat, pag. 19.
     650.  —                  „ CĂC1UL1ŢA, idem, op. citat, pag. 23.
     651. —   „ CADRILATERULII, cuvinte, de C.        Z.
Buzdugan, muzica de N. Paraschio, placă de gramofon.
     652.      — HORA CĂIUŢII, Demetru Vulpian: op, citat,, pag. 22.
     653. — „ CA LA CHIRNOGI, placă de gramofon,.
     654. —    » CA LA PATRU SÂRBEŞTE se joacă        cu
câte patru paf||la dreapta şi la stânga, în comuna Otopeni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri rofhâ-neşti necunoscute", pag, 29.
     655.—HORA         CALAFATUL, Demetru Vulpian, op. citata pag. 22.
     655. —       » CAL1STRAT, idem, op. citat, pag. 22.
     657. —   » CALU, placă de gramofon. Catalogul gene-
ral de plăci roâneşti 1930. Columbia, Bucureşti.
 CAPRA, idem, op. citat pag. 24. CĂPRIOARA, idem, op. citat, pag. 21. CAPITALEI, placă de gramofon. CĂPŞUNELE, Demetru Vulpian op. citat».
Pag. 23.         
     659. ---  n 
     660. ---  » 
     661. ---    
     662. ---  » 
pag- 24.         
     663.---   » 
     664. --- t* 
 CĂPUŞA, idem, op. citat. pag. 25.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 67
     —    HORA CÂRC1UMĂREŞTE, idem, op. citat, pag. 25.
     665.—       HORA CÂRC1MÂREASCÂ se joacă prinşi de mâini şi toţi ridică braţele până în dreptul capului. Joc văzut în comuna Stoiceni, plasa Oltul de jos, jud. Argeş. Citiţi G. T. Nicalescu-Varone, „Alte Jocuri româneşţi necunoscute" pag. 29.
     666.   —   „ CAROL CEL MARE, Demetru Vulpian-. op.
citat, pag. 25.
     667’ — HORA CARPAŢ1LOR, placă de gramofon Odeon.
     668. —    „ CARTOFILOR, Demetru Vulpian, op. citat,
pag. 26.
     669.—      „ CAS1NUL,  idem, op. citat, pag. 20.
     670 —      „ CĂŢELUL,  idem, op. citat, pag. 27.
     671. —     „     CEAUŞUL, idem, op. citat, pag. 28.
     672. —     „ CEOCÂRLANUL, idem, op. citat, pag. 28,
     673. —     „ CEORAN1.   idem op. citat, pag. 27.
     674. —     „ CEOCENI.  idem, op. citat, pag. 26.
     675. —     «       CERCEL, idem, op. citat pag. 27.
     676. —     „ CERULUI,  idem, op. citat, pag. 29.
     677. —     „       CESAR. idem, op. citat, pag. 28.
     678. —     „ CETATEA, idem, op. citat, pag. 29.
     679. — HORA CHEFLIILOR, placă de gramofon.
     680. —       „ CHIAJNA, Demetru Vulpian, op. citat,
pag. 30.                                   _
     681. ~     „ CH1BAIA, idem, op. citat, pag. 30.
     682.—      „       CH1RA, idem, op. citat, pag. 30.
     683.   —   „  CHIRIAŞILOR, placă de gramofon Odeon.
     684.—            „ CICOAREA, Demetru Vulpian, op. citat, pag. 31.
     685  —    „  CIOBANULUI, Biblioteca muzicală „Mu-
zica Română" Nr. 96/1929
     686  — HORA CIOCOILOR, placă de gramofon Odeon.
     687  —    „  C1REŞARUL, Demetru Vulpian, op* citat
pag. 31.
     688. —             „ C1SMARILOR, placă de gramofon.
     689. —      » CIŞMEAUA, Demetru Vulpian, op. citat,
pag. 32.
     690 —          « CIUPERCA, idem op. citat, pag. 31.
     691. —        „ CLASICĂ, Biblioteca Academiei Româ-
ne, secţia Stampe Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930
     692. — HORA CLOPOŢEL, idem.
     693.—     „  CLOŞCA, Demetru Vulpian: op. citat,
pag. 35, Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 44.
     694.        — HORA COACĂZA, Demetru Vulpian: op, citat pag. 21.
     695.—         „ COBILIŢA, idem, op. citat, pag. 34.
     696.   —       „ COBUZUL, idem, op. citat, pag. 32.
 68
G. T. NICULESCU-VARONE
9
     697.     — HORA COBZARULUI. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     698. — HORA COBZEI, Ibidem.
     699.—                    „   COCOANEI, Hora de mână. Se joacă în
 comuna Bălceşti, Isăbeşti şi Stoiceni, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 29.
 700.      — HORA COCOŞELUL Demetru Vulpian-. op. citat pag. 32.
     7q1.— » CODREANU. muzica de Teodor Georgescu
 (placă de gramofon).
     702.—HORA        CODRUL. Demetru Vulpian: op. citat, pag. 33.
     —    HORA CODRULUI, placă de gramofon Odeon.
     703.—            HORA COLCEAGUL Demetru Vulpian : op. pag. 32.
     704.  —                  „     COLŢATĂ, placă de gramofon Odeon.
     705. —                   „      CONDURATUL. Demetru Vulpian: op.
 citat, pag. 33.
     706.     — HORA CONSERVATORILOR, Biblioteca muzicală „Muzica Românească Nr. 96/1929.
     707.     — HORA CRÂNGULUI, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     708. — HORA CRAIOVEANĂ, placă de gramofon Odeon.
     709. —                   „ CRICOVUL, Demetru Vulpian: op. citat,
 pag. 37.
     710.—                    „    CRINULUI, idem op. citat. pag. 37.
     711.—                    „       CRIŞMĂRESELOR, muzica de Teodor
 Georgescu, placă de gramofon.
     712.  — HORA CRUCIULIŢA, Demetru Vulpian: op.
713.--- ^  CUCURUZ, idem op. citat, 
88.                                 
714. - „   CUDALBI, idem op. citat, 
38.                                 
715. --- „ CULESUL, idem op. citat, 
39.                                 
716. - „   CUPA,    idem op. citat, 
 pag. 39.
      717.—         „ CU PERINA. Vasile Popoviciu: »Monografia Pătras" (Nerapatas). Sol, gni, credinţă şi obiceiuri locale; Caransebeş, 1914. Tip. Diecezană, pag. 94.
      718.—HORA         CURCUBEUL, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 40.
      719.         — „ CUSCRILOR. Vasile Popoviciu : Monog-
 ■ rafia comunei Pătras (Narapatăs). Sol, grai, şi obiceiuri locale. Caransebeş, 1914. Tip. Diecezană, pag. 94.
      .   — HORA CU TROPĂITURI ŞI ÎNVÂRTITORI PE
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 60
LOC. (Citiţi Mazătea). G. T. Niculescu-Varone •. „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 27.
      720. — HORA COPIILOR, placă de gramofon Odeon.
      721. —    „  COPOULUI. Demetru Vulpian: op. citat^
pag 34.
      722. —    „  CORBIŢA,           idem      op.   citat,
pag. 34.
      723.—     „  CORLĂTEŞTI,        idem      op.   citat,
pag. 34.
      724.  —   „  CORNIŢA,           idem      op.   citat,
pag. 36.
      725.—     „  CORNUL LUNCII, Demetru           Vulpian:
op. citat, pag. 36.
      726.       — HORA CORTULUI, muzica de Teodor Georgescu (placă de gramofon).
      727.      — HORA COSMIŢa, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 36.
      728.—     „  COSTIŞA,           idem      op.   citat,
pag. 35.
      729.  —   „  COTRUŢA,           idem      op.   citat,
pag. 35.
      630. —    B  COTEŞTI,           idem      op.   citat,
pag. 36.
      731. —    „  COVRIGARILOR, idem             op. citat,
pag. 37.
      732. —    „  DACIEI, muzica de Timotei        Popovici
Sibiu. 1920.
      733. —    „  DĂGÂŢA Demetru Vulpian:        op. citat,
pag. 40.
      734.—     „  DĂ1ŢA,         idem   op. citat, pag. 40.
      735.—     „  DALIA,         idem   op. citat, pag. 41.
      736.  —   „  DÂMBOVIOARA, Biblioteca         Academiei
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      737. — HORA DÂMBULUI. Ibidem.
      738. —    „  DAN, Demetru Vulpian: op. citat. pag. 41.
      739.      —    „  DARMĂNEŞT1, Demetru    Vulpian: op cita, pag 41.                                               , . ’
      740. —    „  DARZA,             idem      op.   citat,
pag. 41.
      741.—     „  DĂSCĂLIŢA,         idem      op.   citat,
pag. 42.
      742.—     „  DAVILA,            idem      op.   citat,
pag. 42.
      743.       — HORA DE-A MĂNA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.— Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădu-lescuî op. citat, pag. 42—43. şi placă de gramofon. Citiţi Hora de mână.
      744. — HORA DE BRÂU SAU MOLDOVENEASCA, în
 70
G. T. NICULESCU-VARONE
Bucovina, Teodor T. Burada: „Almanah musical" Anul 111/1877, pag. 62. — Elena Sevastos:op. citat, pag. 281. — Simion FI. Marian: „Nunta la Români*1, Bucureşti, 1890, pag. 358 şi 516 şi placă de gramofon.                                     •
      745. — HORA DE CONCERT, placă de gramofon Odeon.
      746. —    “ DEDIŢEILOR, Demetru Vulpian : op. ci-
tat, pag. 42.
      747. —    „ DE DOI, Elena Sevastos: op. citat,
pag. 281.
      748.       — „DE DUCĂ, în comuna Dumbrava, plasa Reghinul de sus, jud. Mureş Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor-
      749 —HORA DE DUMINICĂ, G. Missail: „Datini şi moravuri naţionale" „Atheneul Român" Nr. 8 şi 9/1867, pag. 245.
      750.       — HORA DEFILAREA, Demetru Vulpian :op. citat, pag. 43.
      751. —    * DE ÎNTRONARE, Johann Andreas
Wachmann, tatăl lui Eduard Wachmann „L'Echo de la Va-lachie". Caiet  Nr. 3, Wien, 1850.
      752. —    HORA   (ÎN DOUĂ) DELA          BACĂU, în Dobrogea.
Pompuliu Pârvescu : op. citat, pag. 186. şi placă de gramofon.
      753.       — HORA DELA BAZARQIC, placă de gramofon Odeon.
      754. —    „ DELA BOBENI, Elena Sevastos: op.
citat, pag, 281. şi placă de gramofon.
      755.       — HORA DELA BOLINTLN, muzica de Gr. Centura. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930
               HORA    DELA BOLINTIN, placă de gramofon.
      756. —    „      DELA BORDEI.           Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe, Depozitul de muzicale. Colecţia 1840 —1930.            m
      757. — HOfA DELA BRĂILA, placă de gramofon Odeon.
      758. —      „    DELA BRAN, cuvinte de Zaharia Bâr-
san, muzica de Clinciu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      759.       — HORA DELA CÂMPIE, placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti 1930, Colombia, Bucureşti.
      760.       — HORA DELA CÂMP1NA, Dicţionarul Limbii Române: op. citat, Tomul II, Fasc. VI, pag. 404, col. II. Placă de gramofon.
      761. — HORA DELA CHIRNOGI. placă de gramofon.
      762. —      „    DELA DÂNGENI, muzica de G. N.
Ochi albi. Biblioteca Academiei Române. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      763.       — HORA DELA DRĂGĂŞANI. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţie 1840—1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 71
      764.       — HORA DELA HUŞI, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon,’pe 1930.
      765.       — HORA DELA GRI VIŢA, cuvinte de V. Alecsandri, Muzica de Gavriil Muzicescu (placă de gramofon).
      766. — HORA DELA HELEGIU, placă de gramofon.
      767. —      „   DELA IAŞI. Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      768.       — HORA DELA JIl, HORA DELA JIU, M. Gr. Posluşnicu: „Istoria Muzicei la Români", Bucureşti, 1928, pag. 259.
      769.       — HORA DELA JIU, cuvinte de Chiriţă Rosescu, muzica de Gr. Gabrilescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      770. — HORA DELA MAHALA, placă de gramofon.
      771. —      „   DELA MILCOV, placă de gramofon
Odeon.
      772. —      „   DELA MOARĂ, Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
           —             HORA DELA MOARĂ, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor româneşti 1930. Colombia Bucureşti.
      773.       — HORA DELA MOŞI, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică Ipcar, Bucureşti, 1930.
      774 — HORA DELA MUŞETEŞTI. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849—1930.
      775. — HORA DELA NĂMĂEŞTI. Ibidem.
      776. —      „ DELA NOI, cunoscută în comuna Mirone-
şti, plasa Budeşti, jud. Ilfov. Culeasă de G. T. Niculescu-Varone
      777. — HORA DELA PIAŢA, placă de gramafon Odeon.
      778.—             „ DELA PLEVNA, cuvinte de V. Alecsandri, muzica de Gavriil Muzicescu, (placă de gramofon).
      779.    — HORA DELA PLOEŞT1, placă de gramofon.
      780. —      „    DELA   SĂCAEN1, placa de gramofon*
      781. —      „    DELA   77, placă de gramofon.
      782. —      „    DELA   SEVERIN, în jud. Vâlcea. Din
Arhiva fonogramică a Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      783.       — HORA DELA SIBIU, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar, Bucureşti 1930.
      784.       — HORA DELA SINAIA, (30 August 1886) Va-sile Alecsandri. Poez;i, opere complete, Bucureşti. Socec. 1896, voi. 11 pag. 571—574. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      785. — HORA DELA TURTUCAIA, placă de gramofon.
      786. —      „    DELA   VÂLCEA, placă de gramofon.
 72
G. T. NICULESCU-VARONE
 Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar, Bucureşti, 1930.
      787.       — HORA DELA TUNARI placă, de gramofon. Catalogul general al plăcilor ^Odeon, pe 1930.
      788.       — HORA DE MÂNĂ, pusă pe note muzicale de Marin Vulpescu. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară. Anul VIU. Nr. 3—4(1929 partea muzicală, pag 8.
      789.       — HORA DEMOCRAŢIEI ROMÂNE, cuvinte şr muzica de D. S. Vasculesca, Bucureşti, 1928. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzica-cale. Colecţia 1840—1930.
      790.       — HORA DE MUIERI, Citiţi Vasile Alecsandri: „Opere complete"' „Poezii“ Voi I. Doine, lăcrămioare, suvenire, mărgăritărele. Bucureşti, Editura Socec, 1897, pag. 39
      791.       — HORA DENIILOR, Demetru Vulpian : op. citat,, pag. 44.
      792. —      „    DEVA,         idem  op. citat, pag. 44.
      793. —      „  DiCULESCU,       idem op. citat, pag. 52*
      794. —      „  D1D1NA           idem op. citat, pag. 44.
      795. —      „  DIN ABRUD.     E o horă cu strigături. Se
 joacă în comuna Abrud şi în împrejurimi, jud. Alba. Citiţi G. T. Niculescu- Varone : Alte „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 29.
      796.       — HORA DIN BRAN, Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 114/1929.
      797.       — HORA DIN BUC1UMEN1, muzica de V. Vasiles-cu şi placă de gramofon.
      798.       HORA DIN BĂDĂCIN, în cătunul Bădăcin, comuna Periceiu, jud. Sălaj. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute pag. 21.
      799. — HORA DIN CĂLARAŞI, placă de gramofon.
      800. —*§§ „ DIN CĂLUGĂREN1, placă de gramofon.
      801.       —„ DIN CĂLUŞ (din jocul Căluşarilor). Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      802.       — HORA DIN CÂMPULUNG, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar. Bucureşti, 1930.
      803. — HORA DIN FLAUT, placă de gramofon Odeon
      804. —     „ DIN CARPAŢI, Biblioteca muzicală „Mu-
 za Română" Nr. 82/1929.
      805.       — HORA DIN CAVAL, placă de gramofon «His-Master’s Voice“.
      806.       — HORA DIN GRANIŢA BANATULUI, muzică de Tiberiu Brediceanu, Caiet III.
      807. — HORA DIN HELEG1U, placă de gramofon.
      808. —      „   DlN  HERĂSTRĂU. Biblioteca Academiei
 Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 73
       809.       — HORA DIN IALOMIŢA, puse pe note muzicale de Marin Vulpescu. Citiţi „Isvoraşul," revistă muzicală populară. Anul VIII. Nr. 1—2/1929, partea muzicală, pag. 4.
       810. — HORA    DIN   „UPlTORlLE SATELOR", lbidem
       811. —      „  DIN   LÂRGENI, placă de gramofon.
       812. —      „  DIN   MIRCEŞTI. Citiţi Vasile Alescandri.
 „Opere complete" „Poezii* voi 11. Bucureşti, 1896, pag. 561-562.
       813.       — HORA DIN OBOR, placă de gramofon. Catalog general de plăci româneşti, 1930. Columbia, Bucureşti.
       814.       — HORA DIN ODOBEŞTI, placă de gramofon Catalog general de plăci româneşti 1930, Colombia Bucureşti.
       815.       — HORA DIN PENTELEU, muzica de Leopold" Stern. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       816. — HORA DIN PITEŞTI, placă de gramofon.
       817. —      „  DIN   SA VENI, muzica de Leopold Stern„
 Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 102/1929 Biblioteca Academiei Române secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       818.       — HORA DIN „SCENA PASTORALĂ" de George-Enescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       819. — HORA DIN TE1ŞAN1, placă de gramofon.
       820. —      „  DIN TELEORMAN, placă de gramofon.
       821. —      „  DIN TRAŞT1E, în comuna Dumbrava,,
 plasa Reghinul de sus, jud Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       822.       HORA DIN VĂLENI, muzica de Cristache Ciolacr. Catalogul de note muzicale apărute în editura Jean Feder, Bucureşti şi placă de gramofon.
       823.       HORA DIN VLADEN1, muzica de Elena Cos tanti-nescu. Bibliotoca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930,
       824. — HORA DIN VLASCA, placă de gramofon.
       825.—            „ DOBROGEANA (1881). citiţi. Vasile Alecsandri: „Opere complete" „Poezii". Voi. 11. Pasteluri, legende, ostaşii nostrii, altele. Bucureşti. Editura librăriei So-cec, 1896, pag. 517—518.
       826.   —    „  DOBROGEI, muzica de E. Mezzetti.
 Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note-muzicale. Colecţia 1840—1930.
       827.       — HORA DODAM, Demetru Vulpian-. op. citat, pag. 45.
       828. —      „  DOGARILOR,          idem        op.   citat,
 pag. 45.
       829. —      „  DOI DOVLECI,        idem        op.   citat,
 pag. 46.
       830. —      „  DOLFA,              idem        op.  citat,,
 pag. 46.
 74
G. T. NICULESCU-VARONE
      831.  — HORA DOLJULUI, placă de gramofon.
      832.  —                 „  DOMNEŞTI, Demetru Vulpian : op. citat,
 pag. 47.
      833.  —                 „  DOMNICA, Biblioteca Academiei Româ-
 ne secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840 — 1930.
      834.       — HORA DOMOALĂ, „Dicţionarul Limbii Române" : op. citat, Tomul 11. Fasc. VI. pag. 494, col. 11.
      835.       — HORA DOPlA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 50.
      836.  —                 „  DOR DE BRAZI, idem op. citat,
 pag. 46.
      837.  —                 „  DOROBANŢILOR, Nicolae Jugănaru:
 „Lira libertăţii". Colecţie de cântece naţionale, imnuri, marşuri eroice, doine, hore, cântece populare şi şcolare. Patru ediţii întregite. Editura Adolf Auspitz, Lugoj, 1923, pag.81—82.
      838.       — HORA DOROHOI, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 47.
      839.  —                 „  DORUL ŢIGĂNCII, placă de gramofon.
      840.  —                 „  DRAGA MEA, Demetru Vulpian: op. citat,
 pag. 47.
      841.  —                 „  DRĂGHINICI, idem     or, citat,
 pag. 48.
      842.  —                 B  DRAGOŞ,     idem     op. citat,
 pag, 48.
      843.  —                 „  DRĂGUŞEN1,  idem     op. citat,
 pag. 48.
      844.  —                 „  DREAPTA,    idem     op. citat,
 pag. 49.
           —    „                DREAPTA. „Dicţionarul Limbii Române:"
 op. citat, Tomul II. Fasc. VI pag. 404, col. 11.
      845.—     HORA DRiNCEA, Demetru Vulpian-. op. citat,
 pag. 49                      A
      846.    —              „ # DUCA*       idem     op. citat,
 pag. 50‘
      847.  —                 „  DUMBRAVA,   idem     op. citat,
 pag. 51.
      848.  —                 „  DUMITRII se joacă în comunele Hinţeşti
 şi Broşteni, jud. Ârgeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 29.
      849.  — HORA DUPÂ TEI, placă de gramofon.
      850.  —                 „  DRAGOSTEI, muzică de G, Popescu,
 Bucureşt, 1917.
      851.  —                 „  DULĂUL, Demetru Vulpian: op. citat,
 pag. 50.
      852. —                  „  DUŞ A,          idem op. citat,
 pag. 51.
      853.  —                 „  ECATERINA, idem op. citat,
 ,pag. 52.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 75 1
      854.      — HORA ECSARCULUI, idem op. citat, pag. 52.
      855. —                  „   EDUARD VIII, Demetru Vulpian : op.
citat, pag. 54.
      856. —                  „  ELENA. Biblioteca Academiei Române,
sec{ia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      857.      — HORA EMANUEL, Demetru Vulpian-. op: citat, pag. 53.
      858. —                  „  ERNESTINA. Biblioteca Academiei Ro-
mâne. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      859. — HORA EVREEASCĂ. placă de gramofon.
      860. —                  „ EXPOZIŢIEI, muzică de Z. Dumitrescu.
Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      861.      — HORA EXPOZIŢIA DIN 1906, Demetru Vulpian-. op. citat, pag. 53.
      862.      — HORA FÂNTÂNELE, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 57.
      863. —                  „ FĂUREI,  idem     op.         citat,
pag. 55.
      864. —                  „ FĂURENI, idem     op.         citat,
pag. 54.
      865. —                  „ FAUST,   idem     op.         citat,
pag. 55.
      866. —                  „ FERCHEZEUL, idem  op.         citat,
pag. 56.
      867. —                  „ FERESTREU, Ibidem. (Citiţi Hora He-
răstrău)
      868. —                  „ FETELOR. Niculae Jugănaru: op. citat,
pag. 85-86.
      869. —                  „ FETIŢELOR, Florian Cristescu: op. ci-
tat, pag. 5. placă de gramofon.
      870.      — HORA FETIŢELE DIN SIBIU, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 55.
      871.      — HORA FILARETULU1, Biblioteca Academiei, Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840 1930.
      872. — HORA FINII, ibidem,
      873. —                  „ FLĂCĂULUI, Demetru Vulpian: op.
•citat, pag. 57.
      874. —                  „ FIOAREA ALBĂ, idem op. citat,
pag. 58.
      875. —                  „ FLOREASCA, muzica de Ochi-Albi, Bi-
blioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      876.      — HORA FLOREŞTENCELOR. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      877. _ HORA FLORICA. Bblioteca Academiei Româ-
 76
G. T. NICULESCU-VARONE
ne, sectatia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     878. — HORA    FLORICELELOR, lbidem.
     879. —     „   FLORILOR, lbidem.
     880. —     „   FLORILOR, Demetru Vulpian; op. citat,,
pag. 58.
     881. —     „   FLUER1CA,          idem     op. citat,
pag. 58.
     882. —     „   FLUERAŞUL,         idem     op. citat,,
pag. 59.
     883. —     „   FLUTURAŞILOR. Biblioteca Academiei1
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     884.      — HORA FOARFECA. Demetru Vulpian op. citat pag. 56.
     885. —     „   FOIŞORUL, idem op. citat, pag. 56.
     886. —     »   FOLŢEŞT1. idem op. citat, pag. 57.
     887. —     »   FRANC1SC, 10SEF, idem. op. citat, pag.
59
     888. —     „   FRĂŢIEI. Citiţi Vasile Altcsandri: «Opere
complecte" „Poezii” Voi. 1. Bucureşti, 1897, pag. 386.
     889.      — HORA FRUNZA. Biblioteca Academiei Române,, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     890.      — hORA FRUNZELOR, cuvinte de M, Codreanu, muzica de Ed, Caudella, Bucureşti 1922. Biblioteca Academiei. Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia,. 1849 1930.
     891.—        HORA FUGARUL, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 59.
     892.    —  „   FUSUL, idem. op. citat, pag. 60.
     893. —     „   GĂINUŞA, idem, op. citat, pag. 62.
     894. —     „   GALANTĂ. în comuna Amăraştii de jos,,
plasa Oco!u,-#ud. Romanaţi. Din Arhiva fonogramică a Ministerului lnlrrucţiunii. Puplice şi al Cultelor.
     895.      — HORA GALATA, Demetru Vulpian op. citat,, pag. 60-
     896. —     M   GALĂŢEANA, placă de gramofon.
     897. _     „   GĂLĂŢEANCA, Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     898. — HORA GANGARUL, Demetru Vulpian : op..
pag. 61.     GARDIŞTILOR, idem, op. citat, pag. 61.. 
  899. --- „ 
. 900. --- „ GÂRLA,’ idem, op. citat, pag. 62.       
    901. - „ GAROFIŢE1. placă de gramofon.           
    902. - „ GAVA, Demetru Vulpian: op. citat,.      
pag. 68.                                             
    903. - „ GAVR1L1ŢA, idem, op. citat, pag. 62.    
    904. - „ GETTA, idem, op. citat, pag. 63.        
DIGTIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 77
      905. — HORA GHEORGHIAŞ, idem, op. citat, pag. 64.
      906. —    „ GHEMULUI, idem, op. citat, pag. 64.
      907. —    „   GHINDA, idem, op. citat, pag. 64.
      908. —    „   GHID1GEN1, idem. op. citat, pag. 64.
      909. —    „   GHIFTUR1, idem, op. citat. pag. 65.
      910. —    „   G1U1CA, idem, op. citat, pag. 65.
      911. -    „   GINGAŞA, idem. op. qitat, pag. 65.
      912. —    „   GOGOÂŞEA, idem, op. citat, pag. 66.
      913. —    „   GORNISTULUI, placă de gramofon.
      914. —    „   GRĂDINIŢA, Demetru Vulpian: op.
 -citat, pag. 66.
      915. —    „   GRĂDIŞTEA, idem, op, citat, pag. 66.
      916. —    „   GRAŢIOASA, idem, op. citat, pag. 66
      917. —    „   GRECEANCA, idem, op. citat, pag. 67.
      918. —    „   GREERAŞUL, idem, op. citat, pag. 67.
      919. —    „   GRIVIŢA’, din oiesa „Curcanii" de V.
 Alecsandri, muzica de Gr. Ventura. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840-1930.
      920.      — HORA GRUMĂZEŞTI, Demetru Vulpian; op citat, pag, 67*
      921. __       GUGEŞTI, idem, op. citat, pag. 68.
      922.      — , GURA SUCEA VEI, Biblioteca Muzicală „Muza Română “ Nr. 40/1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul denote muzicale. Colecţia 1840-1930.
      923.      — HORA GUTUELE, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 68.
      HALIMGA, idem, op. citat, pag. 69. HANDOCA, idem, op. citat, pag. 69. HĂNEŞTI, idem, op. citat, pag. 70. HÂRTOAPE, idem, op. citat, pag. 70. HERMEZIU, idem, op. citat, pag. 70. HORACICUL, idem, op. citat, pag. 71. HOT1N, idem, op, citat, pag. 71. HUDEŞTI, idem, op. citat, ,pag. 71. HURMUZACHI, idem, op. citat, pag. 72. HUŞI idem, op. citat, pag. 72.
      IANEA, Idem, op. citat, pag. 72. ICOANA, Idem, op. citat, pag. 72. IELELOR, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 38-39 şi placă de ofon.
 937.      _ HORA ILENUŢEI, Vasile Alecsandri: Hore, româneşti, foileton ziarul „Zimbrul" Nr. 31 de Luni 16 Octombrie 1850, laşi.
      938.      — HORA ÎNAINTE, Dicţionarul Limbii Române : op. citat, Tomul 11, Fasc. VI, Bucureşti, 1929, pag. 404. col. 11,
      939.        — HORA IN BĂTAIE, în Dobrogea, Pompiliu .Pârvescu: op. citat, pag. 186 şi placă de gramofon.
     924. ---  
     925. -    
     926. -    
     327.      
     928. -    
     929. --   
     930. -    
     931. -    
     932. -    
     933. -    
     934. -    
     935. -    
     936. -    
 Eleonora V. , 
gramofon.      
     937.      
 78
G. T. NICULESCU-VARONE
      940.      — HORA ÎNCET, sa joacă în comunele Bălceşti şi Măciuca, jud. Vâlcea. Citiţi G. T. Niculescu-Varone „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 29.
      941.      — HORA IN DOI TIMP), G. N. Georgescu-Brea-zul: „Muzica în programele analitice ale învăţământului secundar" Ediţie oficială, Ministerul Instrucţiunii, Bucureşti, Imprimeriile Statului, 1929, pag. 179-184 si placă de gramofon.
      942. — HORA IN DOUĂ PĂRŢI, Elena Sevastos: op. citat
pag. 281. — In Dobrogea, Pompiliu Pârvescu:      op. citat*
pag. 186.
      943.      — HORA IN DREAPTA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281. In Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. Citat, pag. 186.
      944.      — HORA ÎNCORONĂRII DE 10 MAI, poezie de G. Teodorescu, muzica de G. îonescu, Bucureşti, 1902.
      1036.     — HORA 1NCUŞEST1, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 76.        ^
      945. —   „ ÎNDĂTINATĂ, s’a jucat în „Casa boie-
rească a lui Creţeanu în anul 1824“. Citiţi N. lor ga: „Istoria Românilor prin călători". Voi 111. Ediţia a 11-a adăugită. Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti 1929. Tip. „Datina Românească" Vălenii de Munte, pag. 141.
      946.      — HORA 1NFRĂŢ1RE1, muzica de P, G, Nitze-scu, Bucureşti, 1891. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      947.      — HORA IN MUNŢI, Johann Andreas Wachmann: op. citat, şi placă de gramofon.
      948.      — HORA IN STÂNGA, Elena Sevastos : op. citat, pag. 81.
      949. —     „   INVALIZILOR, în comuna Uideşti, jud.
Suceava. Din  Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii
Publice şi al Cultelor.
      950.      ~4|HORA ÎNTOARSĂ, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      951. — HORA ÎNTRERUPTĂ, placă de gramofon.
      952. — „ INTR’O PARTE. Dicţionarul Limbii Române: op. citat, Tomul II, Fasc. VI, pag. 404, col. 11.
      953.      — HORA 1NOTEŞT1, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 73.
      954. —   „     JNULU1, Idem op. citat, pag. 73.
      955. — „ ÎNTÂMP1NAREÂ; Idem, op. citat, pag. 74.
      956. —   „     IONEL, Idem, op. citat, pag. 73.
      957. —   „     IOSEF, Idem, op. citat, pag. 77.
      958. —   „     IPĂTEASCA, Idem, op. citat, 74.
      959. —     ,   ISMA, Idem, op. citat, pag. 74.
      960. —     „   ISPAS, Idem, op. citat, pag. 75.
      961. —     „   ISVQRUL, Idem, op. citat, pag. 75.
      962. —   „     IŢCANI, Idem, op. citat, pag. 75.
      063. —   „     IUBIRILE, Idem, op. citat, pag. 76.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 79
      964.        HORA IUTE CA PĂMÂNTUL, placă de gramofon.
      965.        — „ JATROPOLO, Din Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      966.        — HORA JENII, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      967.        — HORA. JIANULUI, Dicţionarul Limbii Române op. citaf, Anul 11, Fasc. VI, pag. 404, col. 11.
      968.  — HORA, JIJIA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 7&
      979.  —    „   JILORTUL, Idem, op. citat, pag.       77.
      970.  —    „   JIULUI, placă de gramofon.
      971.  —    „   JUNILOR, se joacă în comuna Bălceşti,
jud. Vâlcea, Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 29.
      972.        — HORA JUNIMII, în comuna Cârlibaba, Gura Humorului şi Voronet, jud. Câmpulung-Bucovina. Citiţi. G. T. Ni— culescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute pag 21.
      973.        — HORA LACUL SARAT, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 77.
      974.  —    „   LA DOUĂ SÂRBEŞTE se joacî         cu câte
doi paşi la dreapta şi la stânga, în comuna Otopeni. jud. Ilfov. Citiţi. G. T. Niculescu- Varone „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 29.
      975.        — HORA LĂLEŞTI, Demetru Vulpian: op. citat,, pag. 78.
      976.  —    „   LANŢUL, Idem, op. citat, pag, 78.
      977.        — „LA PAS, Dicţionarul Limbii Române: op. citat, Tomul 11, Fasc. VI, pag. 404, col. 11.
      978.        - HORA LA PATRU, HORA CU PATRU, HORA PĂ PATRU, se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Cio-fliceni, jud. Ilfov, şi în comunele Bălceşti şi Stoiceni, jud. Argeş, Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti’ necunoscute" pag. 29-30.
      979.        — HORA LĂPUŞNA, Demetru Vulpian: op. citat» pag. 84.
      980.  —    „   LA STÂNGA, Elena Sevastos: op.    citat,,
pag, 281.
      982.  —    „   LATĂ, Nicolae Jugănaru: op.       citat,,
pag. 86.
      983.        — HORA LA UNA, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      984.  — HORA LAURII, Demetru Vulpian : op. citat,
pag. 78.                     *
      985.  —    „     LĂUTĂREASCĂ.  Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      986.        — HORA LĂZÂRICA, Demetru Vulpian: op. cit-pag. 79.
 80
G. T. NICULESCU-VARONE
       987.         — HORA LEGANATĂ, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Dipozetul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       988.         — HORA LEILOR, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 79.
       989.     —            „ LELIA, Biblioteca muzicală „Muzica
  Română" Nr. 2/1929
       990.   —      „   LELIŢA. Demetru Vulpian: op. citat,
  pag. 80.
       991.   —      „   LELIŢEI, Nicolae Jugânaru: op. citat,
  pag. 84.
       992.   —      „   LENUŢA, Biblioteca muzicală „Muzica
  Română" Nr. 20/1929
       993.     —           „ LEORDENI, Demetru Vulpian: op. cit.
  pag. 80.                    „     .
       994.   —      „   LEPĂDATA, Biblioteca Academiei Ro-
  jnâne, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       995.     —                       HORA LIBERALILOR. lbidem.
       996.     —    „ LI LI, Demetru Vulpian-. op. cit. pag. 81.
       997.     —            „ LILIACUL, idem, op. citat pag. 82.
       998.     —             „ LITENI, idem, op. citat, pag. 81.
       999.     —            „ LOGODNA, idem, op. citat, pag. 82.
       1000 —              „ LOGODNEI, (din feeria „Luceafărul"),
  muzica de E. Mezzetti. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       1001.        — HORA LOGODNEI, muzica de Enrico Mezzetti. Catalogul de note muzicale apărute în Editura Jean Feder, Bucureşti. 1930.
       1002.        — HORA LOICEASCA, Demetru Vulpian .'op. cit. pag. 82.
       1003.  —      „ LOTRU, idem, op. cit. pag. 83.
       1004.  —■# „    LOVIŞTEA, Jdem, op. citat, pag. 83.
       1005.  — nORA LUCEAFĂRUL, idem op. -citat, pag. 83.
       1006.  —      „ DR. KARL LUEGER, idem, op. cit. pag 80.
       1007.  —      „ LUI ANTON PANN. (1852). Se joacă
  foarte rar în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş şi în comună Me-lineşti jud. Dolj. Citiţi O. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 30.
       1008.        — HORA LUI ANDREI, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon pe 1930.
       1009.  — HORA LUI AURICĂ, placă de gramofon.
       1010.  —        „ LUI BÂCÂTEA MATEI, placă de gra-
  mofon.
       1011.  —        „ LUI BĂLOI, în jud. Dolj. Pompiliu
  Pârvescu: op. citat, pag. 183.
       1012.        — HORA LUI BARBU. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 81
      1013.  — HORA LUI BARBUCIOLAC, placă de gramofon.
      1014   —    „     LUI BARBU LAUTARU, placă de gra-
mofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar, Bucureşli. 1930.
      1015   — HORA LUI BÂRLAN, placă de gramofon.
      1016.  —     „    LUI BĂRLIAZA. Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840- 1930.
      1017.        — HORA LUI BĂTĂLAN, Biblioteca muzicală „Muza Română“ Nr. 25/1929.
      1018.        — HORA LUI BIBlCU. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale, Colecţia 1840-1930.
      1019.        — HORA LUI BOBOACA, auzită dela lăutarul Vasile Năstase din com. Spineni jud. Olt, pusă pe note muzicale de Tache Hristescu. Citiţi „ IsvoraşulV revistă muzicală populară, Nr. 4-6/1926, partea muzicală pag. 52.
      1020.        — HORA LUI BUCUR, Bib. Acad. Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1021.  —     „    LUI BUD1. Ibidem.
      1022.  —     „    LUI BUGEANU, placă de gramofon.
      1023.  —     „    LUI CALU, placă de gramofon.
      1024.  —     «    LUI CÂRLIG. Bib. Acad. Române, secţia
Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849-1930.
      1025.  — HORA LUI CHIPAN, Ibidem,
             —     „ LUI CHIPAN, placă de gramofon. Ca-
talogul de note muzicale apărute în editura Jean Feder Bucureşti, 1930.
      1026.        — HORA LUI CLOŞCA, în comuna Cărpiniş, jud. Alba. Are strigătură. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 21-22.
      1027.        — HORA LUI COLŢATU. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe .Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1028.  — HORA LUI COST1CĂ. Ibidem.
      1029.  —     „ LUI COSTICA GRECU, placă de gra-
mofon. Catalogul general al plăcilor Odeon pe 1930.
      1030.        — HORA LUI COSTICA HARMON1STUL, placă de gramofon.
      1031.  —     „ LUI CUZA, în Dobrogea, Pompiliu
Pârvescu-. op. citat. pag. 186
      1032.        — HORA LUI CUZA-VODĂ, poezie de Vasile Alecsandri. Biblioteca Academiei Române, Manuscrisul 810, Foaia 2.
      1033.        — HORA LUI D1MITRACHE OCH1-ALB1. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1034.        —HORA LUI D1NICĂ SCHILERU, Din Arhiva, fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
                                                                          @
 82
G. T. NICULESCU-VARONE
      1035.  — HORA LUI D1NICU, placă de gramofon Odeon.
      1036.  —      „  LUI DOBR1CĂ Biblioteca Academiei.
Române secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849-1930.
      HORA LUI DOBR1CĂ. placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti. 1930. Columbia Bucureşti.
      1037.  - HORA LU] DODA,care se juca „foarte cit
drag" în Bozoviciu (Banat) la 1848 de Doda, căpitan de companie. Vasile Popoviciu:        „Monografia  comunei Pătas
(Nerapatas)" Sol. grai, credinţă şi obiceiuri locale, Caransebeş, 1914. Tip. Diecezană, pag. 94.
      1038 — HORA LUI 22. Se joacă în comuna lsbăşeşti jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone. „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 30.
      1039.        — HORA LUI FLECHTEMACHER. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale Colecţia 1840-1930,
      1040.  — HORA LUI FLORIAN, placă de gramofon.
      1041.  — HORA LUI GAŢĂ, placă de gramofon.
      1042.  —     „ LUI GIOVANI, placă de gramofon.
      1043.  —     „ LUI GOIAN. Biblioteca muzicală «Muza
Română", Nr. 18/1929.
      1044.        — HORA LUI GRIGORE, Biblioteca muzicală* „Muza Română", Nr 45/1929.
      1045.        — HORA LUI HAGIESCU. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1046.        — HORA LUI IANCU. Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 94/1929.
      1047.        — HORA LUI ILIAD. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1048.  — HuRA LUI ISPAS, placă de gramofon.
      1049.  —     „   LUI  LICĂ, muzică de Licâ Ştefănescu.-
Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1050.  — HORA LUI LUTÂ, placă de gramofon.
      1051.  —     „   LUI  LOLESCU, în jud. Gorj. Citiţi G.
T. Niculescu-Varone; Jocuri româneşti necunoscute" pag. 22.
      1052.        — HORA LUI MITICĂ, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1053.        -r- HORA LUI MARIN NEBUNU, placă de gramofon Odeon.
      1054.  —     „   LUI  MĂŢOI, placă de gramofon.
      1055.  —     „   LUI  MĂŢOSU culeasă (în satul Spă-
tăreşti-Suceava) şi pusă pe note muzicale de Mihai Lupescu, Citiţi „Ion Creangă**, revistă de limbă, literatură şi artă populară. Bârlad. Nr. 10/1912, pag. 305.
      1056.        — HORA LUI MIHĂILEANU, cuvinte şi muzica de D. C. Moruzzi, Bucureşti, 1900. Biblioteca Academiei
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 83
 Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1057. — HORA LUI MISCHONZNKY, placă de gramofon.
      1058. —     „ LUI GL1GORE MUSCALU, placă de
 gramofon.
      1059.       — HORA LUI NEA GUŢĂ, placă de gramofon Odeon.
      1060. — HORA LUI NICUL1TĂ, placă de gramofon.
      1061. —                   „ LUI NIŢĂ COLŢ ATU, placă de gra-
 mofon
      1062. — HORA LUI NIŢĂ PUŞTIU, placă de gramofon.
      1063. —                   „ LUI PACHE, placă de gramofon.
      1064. —                   „ LUI PÂSTRAMĂ, placă de gramofon
 Odeon.
      1065. —                   „ LUI PETRICĂ ŢAPU, placă de gra-
 mofon. Catalogul general al plăcilor, Odeon, pe 1930.
      1066. — HORA LUI PINTEA, placă de gramofon.
      1067. —                   „ LUI PIPA, Biblioteca Academiei Ro-
 mâne, sec|ia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1068. — HORA LUI PLESNEANU, placă de gramofon.
      1069. —                   „ LUI PLESNILĂ, placă de gramofon.
      1070. —                   „ LUI PLOEŞTEANU, placă pe gramo-
 fon.
      1071. —     „ LUI PREDA BUZESCU. Biblioteca A-
 cademiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale Colecţia 1840—1930.
      1072. — HORA LUI RADU CALOMFIRESCU, Ibidem.
      1073. —                   „ LUI RADU ŢIGANU, placă de gramo-
 fon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1074.       — HORA LUI RATU, Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 98/1929.
      1075.       — HORA LUI RUSAN, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1076.       — HORA LUI SACHE FLORIAN, placă de gramofon Odeon.
      1077. —                   „    LUI SBRÂNCEA, placă de gramofon.
      1078. —                   „ LUI TACHE, placă de gramofon. Cata-
 log al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică Ipcar, Bucureşti, 1930.
      1079. — HORA LUI TERENTE, placă de gramofon.
      1080. —                   „        LUI TASE, placă de gramofon.
      1081. —                   „     LUI TILIFAN. placă de gramofon.
      1082. —                   „     LUI TIMOŞCA, placă de gramofon.
      1083. —                   „    LUI TOBOC TRIFAN. Biblioteca mu-
 zicală „Muza Româna" Nr. 71/1929.
      1084.       — HORA LUI TRAIAN, Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 64/1929.
      1085.       — HORA LUI TUDOR, Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 61/1929.
 84
G. T. NICULESCU-VARONE
      1036* — HORA LUI URSARU, placă de gramofon.
      1087.  —     „ LUI VASILE. placă de gramofon. Ca-
 talog general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1088.       HORA LUI ZAHARIA, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1089.       — HORA LUMÂNĂRICA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 84.
      1090.  —      „   LUNCA,                 idem   op. citat,
 pag. 84.
      1091.    -    „   LUPTA,                    ,    „   ,
 pag. 85.
      ,  1092.   -    „ LUŢATU,                      * „     „
 pag. 85.
      1093.    —    „   MACEŞIUL,                 „    „   „
 pag. 86.
      1094.  —     „          MĂGARULUI. Din  Arhiva fonogramică
 a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1095.       — HORA MAIA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 88.
      1096.  —     „          MÂNDRA. Se fac   două cercuri con-
 centrice: fetele Ia mijloc şi flăcăii în afară. Ei joacă la dreapta, iar ele la stânga sau viceversa. Apoi flăcăii, cu paşi mărunţi, înaintează spre centru, iar fetele dau înapoi şi s’apropie de ei, până când se întâlnesc. Atunci flăcăii ridică mâinile în sus, fetele vin alături de ei şi din cele două cercuri se formează                                             o horă mare, care, la sfârşit, se termină
 cu braul sau cu sârba.
         Unul striga :
         Altul:
                     Măi flăcăi, giucaţi hora şi strigaţi, strigaţi mereu, şi-apoi întoarceţi hora, bătând veseli din picior.
                   Eu aici, mândra diparti, Nouă dealuri ni disparti, nouă dealuri şi-o pădure şi-o grădiniţă cu mure. Murile sâ li mâncăm şi-amândoi sâ ni luăm.
                   Foaie verdi lâmâiţă pentru tini, mândruliţă, mă bat (latră) câinii pâ uliţă.
       Se gioacă în comuna Sânta-Maria şi în satele Păun
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 85
 Cişmăneşti, pendinte de comuna Brăteni jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu- Varone.
      1097.       — HORA MANTANA, Demetru Vulpian'. op. citat, pag. 86.
      1098.  —     „      MĂRCULEŞTI,    „
 op. citat, pag. 88.
      1099.       — HORA MĂRĂCINE BANUL, Demetru Vulpian: op. ci at, pag. 87.
      1100.       — HORA MĂRĂŞEŞT], versuri şi muzica de d-na 77//. G. Mumuianu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1101.       - HORA MARE sau HORA M1RES11, Ion C. Tacit, Nunta la Poporul Român. „Foaia Societăţii Românismului Nr. 2 din Mai 1870, pag. 59. Vasile Alecsandri; „Opere Complete" Poesii. Voi. I. Bucureşti, 1897, pag. 375. Elena Sevastos, op. citat, pag. 281. Simion FI. Marian, op. citat, pag. 517. Gh. Fira, „Nunta în judeţul Vâlcea" Bucureşti. 1928, pag. 45. Michel Vulpesco, op. citat, pag. 242. In Maramureş, Bela Bartok, op. citat, pag. 183.
      1102.       — HORA MARE, cuvinte de Eliza Nicolaide, muzica de D. G. Kiriac şi placă de gramofon.
      1103.       — HORA MARE DELA PAŞTI. Din Arhiva fo-rogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1104.  — HORA MARGARETEI, placă de gramofon.
      1105.—      „   CONTESA MARIA DE BELGIA, De-
 metru Vulpian : op. citat, pag. 88.
      1106.          — HORA MARIANA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 88.
      1107. —     „   MARIOARA, Biblioteca muzicală „Mu-
 za Română" Nr. 67/1929.
      1108.       — HORA MARIUCA, muzica de Gr. Ventura. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1109.       — HORA MĂRUNTĂ, se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 30.
      1110.       — HORA MĂRUNŢICĂ zisă şi MĂRUNŢELUŞU e nume de horă obişnuită formată din cinci-şase perechi, cari fac mişcările pe loc şi încep strigăturile. Se joacă în comunele Cărpiniş şi Cop’alnic, plasa Mânăstur, jud. Satu-Mare şi în comuna Srâmba, plasa Almaşulului, jud. Cluj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 30.
      1111.  — HORA MATILDA, Demetru Vulpian: op. citat,
 pag. 89.                ^ „
      1112. —     „   MARAŞEŞTI, idem              op. citat,
 pag 89.
      1113.—      „   MAZlLEASCA, Dicţionarul Limbii Ro-
 mâne : op. citat, Tomul II, Fasc. VI, pag. 404, col. II.
 86
G. T. NICULESCU-VARONE
      1114.       — HORA MEA, Dicţionarul Limbii Române : op, citat, Tomul 11, Fasc, VI, pag. 404, col, II.
      1115.       — HORA MEDJ1DIA, Demetriu Vulpian \ op. citat, pag, 90.
      1116. —     „   MEHEDINŢEANCĂ, placă de gramofon.
      1117. —     „   MELCULUI, muzica de Leopold Stern.
Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1118. — HORA MERIŞaSCA, Demetru Vulpian'. op.
citat, pag. 90,                    *
      1119. —     „   MERLIŢA,               idem         op.
citat, pag. 90-
      1120. —     „   MESTEACĂNUL,             „          op.
citat, pag. 91.
      1121. —     „   MEŞTERUL MANOLE,         „          op.
citat, pag, 93.
      1122. —     „   MICĂ,^ placă de gramofon,
      1123. —     „   MICLĂŞENI, Demetru       Vulpian: op.
citat, pag. 91,
      1124. —     „   MIERLII, în comuna Sanţ, jud. Năsăud.
Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1125.       — HORA M1HAI V1TEAZU, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 86.
      1126. — HORA MII DE STELE,                  idem
      1127. —     „   MIL-COVUL;
op. citat, pag. 91.
      1128.       — HORA MILITARĂ, Johann Andreas Wach-mann: op. citat, şi placă de gramofon.
      1129. — HORA MILLO, Demetru Vulpian: op. citat,
1130. --- „ MILOTEANU, idem             op. citat, 
94.       44                   
1131. --- T| MIOSOTIS,                  op. citat, 
92.       „ MIRELE ROMÂNIEI, „                     
1132. ---          op. citat, 
93.                            
1133. --- „ MIRELUI, placă de gramofon.            
1134. --- „ MIRESII, muzică de /. Iordănescu. Bi-  
blioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930. Citiţi 5. FI. Marian: „Nunta la Români". Studiu istorico-etnografic comparativ. Ediţiunea Academiei Române, Bucureşti 1890, pag. 720—727.
      1135.        — HORA MITIŢA, Demetru Vulpian, op. citat, pag. 94.
      1136. —      „   MIZIL,            idem          op. citat,
pag. 94.
      1137. —      „   MOGOŞOAIA,          „           op. citat,
pag. 95.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 87
     1138. — HORA MOINEŞTI,         „        op. citat,
pag. 95.
     1139. —    „  MOLDOVIŢA,     „          op. citat,
pag. 96.
     1140. —    „  MONTEORUL,     „  ,       op. citat,
pag. 96.
     1141. —    „   MORARIŢyl,      „        op. citat,
pag. 97.
     1142. —    „  M0R0EN1,       „          op. citat,
Pag- 97.
     1143. —    „  MITOCANCĂ, muzică de Ciolac. Biblio-
teca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1144.      — HORA MO AŞII, Florian Cristesea: op. citat, pag. 5, şi placă de gramofon.
     1145.      — HORA MOCĂNEĂSCĂ. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1146. — HORA MODERNA, placă de gramofon.
     1147. —    „  MOLDOVANCA. Biblioteca Academiei
Româue, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1148.      _ HORA MOLDOVENEASCĂ. Anton Pann: „Spitalul amorului sau cântătorul dorului". Broşura a doua Bucureşti, 1852. Tipografia sa, pag. 49. (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 141—142). Elena Sevastos : op. cit. pag. 281. — Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu : op. citat, pag. 44—46.
     1149.      — HORA MORII. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe,, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1150.      — HORA MOŞNENILOR. Dicţionarul Limbii Române : op. citat, Tomul îl’, Fasc. IV, pag. 404, col. II.
     1151.      — HORA MOŞTENITORUL, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 97.
     1152. —    „  MOŢĂŢEI,
op. citat, pag. 88.
     1153.      — „ MOVILIŢA, op. cit. pag. 99.
     1154.      — „ MUFTIN, op. cit. pag. 98.
     1155.      — „ MUNCELUL, op. cit. pag. 99.
     1156.      — „ MUNTELUI, în Maramureş, Beta Bartok : op.rcit. pag. 182.
     1157.—        * MUNTENCUŢA, Demetru Vulpian: op. citat, 99-
     1158.         — „ MUNTENEASCA, placă de gramofon ^Odeon."
     1159. — „ MUNTENILOR, Biblioteca Academiei Ro-
 88
G. T. NICULESCU-VARONE
mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1160.      — HORA MURGENI, Demetru Vulpian : op. cit. pag. 100.
      1161.—      „  MUŞCELEANCA, ,           „ op. cit.
pag. 99.
      1162.        — HORA ’N BATAIE, placă de gramofon „Odeon".
      1163. —     „  NABADAIOASA, placă de gramofon.
      1164. —     „  NADOLEANA, Demetru Vulpianop.
citat, pag. 101.
      1165. —     „  NATALIA, muzica de A. Zavulovici.
Cernăuţi, 1926 şi placă de gramofon.
      1166.      — HORA NĂTÂNGĂ, Demetru Vulpian; op. cit. pag. 101.
      1167. —     „  NAŢIONALA, muzică de G. Popescu^
Bucureşti, Biblioteca Academiei Române. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      HORA NAŢIONALĂ, placă de gramofon.
      1168.      — HORA NEBUNA, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1169.      — HORA NECOVANI, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 100.
      1170. —     „  NEGOlŢA „                  „        op.
citat, pag. 101.
      1171. —     »  NEGREŞTI „                 „        op.
citat, pag. 102.
      1172. —     „  NEGUSTORILOR,         placă de gramofon
„Odeon"
      1173. —     „  NESPOREŞTI, Demetru       Vulpian', op.
citat, pag. 102.
      1174. —    4§  NICULINA,           „        „      op.
citat, pag. 102. **
      1175. —     „  NOAPTEA,            „        „      op.
citat, pag. 103.
      1176. —     „  NOASTRĂ, Lucia Andronic-Vasilescu
şi Eleonora V. Bâdulescu, op. citat, pag. 8—9.
      HORA NOASTRĂ CEA FRAŢEASCĂ, Citifi Vasile A-lecsandri: „Opere complete", Poesii. Voi. I. Bucureşti. 1897,. pag. 389.
      1177.      — HORA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea. Citiţi, G. T- Niculescu- Varonei „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 31.
      1178.      — HORA NOPŢII, muzica de Ochi Albi. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe,Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1179. — HORA NORILOR, muzică de Alex. BerdescUy.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 89
 Bucureşti, 1862. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       1180.       — HORA NORULEŢU, Demetru Vulpian : 6p. citat, pag. 102.
       HORA NOUĂ. Dicţionarul Limbii Române: op. citat. . Tomul li, Fasc. VI, pag. 404, col 11. Pusă pe note muzicale de /, Niculescu-Poenile. Citiţi „Isvoraşul", revisită de muzică populară. Nr. 1/1923, partea muzicală, pag. 4.
       1181.       — HORA NOUA, muzica de A. Flechtemacher, Bucureşti, 1868. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—2930.
       1182.       — HORA NOUA REGALA, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       1183. — HORA               NUCETUL, Demetru Vulpian:    op.
 cit. pag. 103.
       1184.—     „               NUDE MULT, „         „       op.
 cit. pag. 104.
       1185.   —                „ NUNA MARE, .         „       op-
 rit. pag. 104.
       1186. —                  „ NUNILOR, (NUNEASCĂ). placă de
 gramofon.
       llo7. —                  „ NUNTA DOMNEASCA, Demetru
 Vulpian'. op. citat, pag. 104.
       1188.       — HORĂ NUNŢII, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu; op. citat, pag. 43—44 şi placă de gramofon.
       1189.       — HORA NUNULUI, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1190.       — HORA NUŢli, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5 şi placă de gramofon.
       1191. — HORA OCEANULUI, placă de gramofon.
       1192. —                  „ OCHEŞjCA, Biblioteca Academiei Ro-
 mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
       1193. — HORA OCHI-ALBI. Ibidem.
       1194.—     „               OCNELE MARI, Demetru    Vulpian:
 op. citat, pag. 105.
       1195.   — HORA OCTAVIAN,               „           „
 op. cit pag. 105.
       1196. —    „               OGOGENI,
 op. cit. pag. 106.
       1197. —    „               OGRET1NUL,
 op. cit. pag. 106.
       1198.       107. „ OGLINDA, op. cit. pag. 106.
       1199. —    „               OILOR, în Maramureş, Bela Bartok
 op. cit. pag. 176—178.
 90
G. T. NICULESCU-VARONE
      1200.       — HORA OLIMPIA, Demetru Vulpian \ op. cit pag. 107.
      1201. —     ,    OLTENEASCĂ, Din Arhiva fonogra-
Hiică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1202.       — HORA OLTENIŢA, Demetru Vulpian : op cit. pag. 109.
      1203. —     „    OLTINA,        „         „    op. cit.
pag, 107.
      1204. —    „     OLTULUI, Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale- Colecţia 1840—1930.
      1205.       — HORA ONEŞTI, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 108.
      1206. --    „    0PR1Ş0RUL, „             „   op. citat,
pag. 109.
      1207. —    „     OPTA se joacă în comuna Hinţeşti,
jud. Argeş. Citiţi, G. T. Niculescu-Varone'. „Jocuri româneşti
necunoscute" pag. 31.
      1208.       — HORA OREVIŢA, Demetru Vulpian : op. cit. pag. 108.
      1209. —     „    ORLEŞTI, „               „    op. cit.
pag. 107.
      1210. —     „    OTEŞT1,        „         „    op. cit.
pag. 108.
      1211.—      „    OULUI,         „         *    op. cit.
pag. 108.
      1212.   —  „     OVREIASCĂ, placă de gramofon.
      1213.       — HORA PĂCURARULUI, în Maramureş, Bela Bartok, op. citat, pag. 177, 179—180.
      1214.       — HORA PĂCURARULUI CÂND ŞI-A PIERDUT OILE. Citiţi „ Tache Papahagi" Graiul şi folkorul Maramure şului Bucureşti, 1925, pag. 178, jos. Nr. 4.
      1215.       — HORA PALODA, Demetru Vulpian'. op. citat, pag. 110. fl§§
      1216. —    'i    PARCUL, idem op. citat, pag. 110.
      1217. —     „    VILA PARIPA idem op. citat, pag. 110.
      1218. —     „    PĂSTORULUI, placă de gramofon.
      1219. —-    „    PATINARILOR, Demetru Vulpian: op.
citat. pag. 111.
      1220. — „ PAULA              idem  op. citat, pag. 109.
      1221. —     „    PĂUNIŢA.   idem op. citat,   pag. 120.
      1222. —     „    PECHEA,    idem op. citat.   pag. 111.
      1223. —     „    PELINUL,   idem op. citat,   pag. 111.
      1224. —     „    PELEŞUL,   idem op. citat,   pag. 112.
      1225. —     „    PERIERI,   idem op. citat,   pag. 112.
      1226. —     „    PESCARILOR, în jud. Ialomiţa. Citiţi
G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag.
      1227. — HORA PEŞTELUI, în comuna Stoileşti, jud. Ar-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 91
geş. Citit» G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 22.
      1228.      — HORA PESTE PICIOR, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      1229. — •„        PETROLIŞTILOR, muzica de N. Pre-descu, Ploeşti, 1923. „Biblioteca Academiei Române" secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1230.— HORA PIPIRIG, Demetru Vulpian: op. citat pag.
112.
      1231.  —   „ P1TĂREASA, idem op. citat, pag. 113.
      1232. —    „ PITICATA, Biblioteca Academiei Româ-
ne, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840. 1930.
      1233. --HORA PITULEŞTILOR, placă de gramofon,
      1234. — „         PLAVIA, Demetru Vulpian: op. citat, pag, 116.
      1235. —    „ PLETE LUNGI, idem op. citat, pag. 117
      1236. —    „ PLEVNEI, în Dobrogea, Pompiliu Pâr-
Aescu: op. citat, pag. 186.
      1237. —HORA PLOAEl, placă de gramofon.
      1238. —    „ PLOEŞTEANCA, placă de gramofon.
      1239. —    „ PLOEŞTENILOR, muzica de A. Kratoch-
vill Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930,
      1240.      — HORA PLOSCA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 116.
      1241. —    „ PLUGARULUI placă de gramofon.
      1242. —    „ PODOLENI, Demetru Vulpian: op. citat
pag. 113.
      1243. —    „ PODUL TURCULUI idem op. citat, pag.
113.
      1244.—     „ POIANA,          idem op. citat pag, 114
      1245.  —   „ PORADIM, muzica de Iuliu Corănescu,
Bibliotea Academiei Române. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1246.      — HORA PORNIREA, Demetru Vulpian: op. citat pag. 114.
      1247. — „ POTRETUL, idem op. citat pag. 114.
      1248. —    „ PORUMBIŢA, idem op. citat pag. 114.
      1249. —    „ POSADA, ' idem op. citat pag. 116.
      1250. —    „ POTÂRNICHE, idem op. citat pag. 115.
      1251. —    „ POTCOAVA, idem op. citat pag. 115.
      1252. —    „ POTCOVĂREASCĂ Biblioteca Acade-
miei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1253.      — HORA PRĂŞILA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 117.
      1254. —    „ PREOTEASA, idem op. citat pag. 117.
      1255. —    „ PREPELIŢA, idem op. citat pag. 118
 92
G. T. NICULESCU-VARONE
     1256. — HORA PRIBEAGĂ, idem op. citat pag. 118.
     1257. —    „ PRIGOAREA idem op. citat pag. 118.
     1258. —    „  PREOTESELOR. Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1259.      — HORA PRIMĂVEREI, muzica de M.\Cohen-Li-naru, Bucureşti, 1900. „Biblioteca Academiei Române“ secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1260.      — HORA PRINCIPESA MARIA. Demetru Vulpian op. citat pag. 119.
     1261. — HORA PRIPONUL, idem op. citat pag. 119.
     1262. —    „  PROMENADA, idem op. citat pag. 119.
     1263. —    „  PROFESORULUI idem op. citat pag 120.
     1264. —    „  PROTOPOPUL, idem op. citat pag 120.
     1265. —    „  PUICULlŢA MEkidem op. citat pag 121.
     1266.      — P’UN PICIOR Gh. Fir a : op. citat pag 96 şi 111, şi placă de gramofon.
     1267.      — HORA PUNTEA Demetru Vulpian : op. citat,, pag. 121,
     1268. —    „  PUŞCA,       idem  op. citat, pag. 121.
     1269. —    „  RÂCĂCIUN1,   idem  op. citat, pag. 125.
     1270. —    „  RACHIULUI,   idem  op. citat, pag. 123.
     1271. —    „  RĂDĂUŢI.     idem  op. citat, pag. 122.
          —    „   RĂDĂUŢILOR. Biblioteca muzicală „Mu-
za Română", Nr. 15/1929 Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1272. — HORA RADU, Demetru Vulpian op. citat, pag.
122.
     1273. —    „  RAHOVEI, Biblioteca Academiei Româ-
ne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840. 1930.
     1274. — RHEA SYLVIA, Demetru Vulpian: op. citat,
pag. 124.      j,
     ]275. —   if  RĂlLEANU, idem   op. citat,   pag. 122.
     1276. —    „  RAMURA,       idem op. citat, pag.  124..
     1277. —    „  RÂNDUNICA,    idem op. citat, pag.  123.
     1278. —    „  RÂNDUNELELOR-    muzica de    Carol De-
ker. Biblioteca Acatemiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1279. — HORA RĂNITU, D. Vulpian: op. citat pag.
124.
     1280. —    „      RĂPCIUNI, idem op. citat, pag. 125.
     1281. —    „    PETRU RAREŞ, idem op. citat pag. 133.
     1282. —    „  RÂŞNIŢA      ’idem op. citat, pag.  128.
     1283. —    „  RĂSPÂNTEA,    idem op. citat, pag.  126.
     1284. —    „  RÂULEŢUL,     idem op. citat, pag.  129.
     1285. —    „    RĂVAŞ PUICĂ idem op. citat, pag. 127.
     1286. —    „      RĂZBOIUL, idem op. citat, pag. 126.
     1287. —    „  RF.BR1CEA,    idem op. citat, pag. 126,..
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 93
      1288.        — HORA REGALĂ, Biblioteca Academiei Române, sec{ia Stampe. Depozitul de note mnzicale. Colecţia 1840-1930.
      1289.  — HORA REG. 1 GENIU, placă de gramofon.
      1290.  —   „   REGINEI, Biblioteca Academiei Române,
 secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1291.—       HORA REGRETUL Demetru Vulpian : op. citat, pag. 127.
      1292.  —   „   REPEDE sau HORA IUTE, Dicţionarul
 Limbii Române:  op. citat, Tomul II. Fasc. VI. pag. 404, col.
 II şi placă de gramofon. Culeasă din jud. Dămboviţa şi pusă pe note muzicale de /. Nicolescu-Poenile: Citiţi „Isvoraşul" 'Nr. 9-10/1923, pag. 6,
      1293.— HORA REPEDEA, D. Vulpiam op. cit. pag. 125.
      1294.  —   „   RESFIRATĂ, Nicolae Jugânaru: op. ci-
 tat, pag, 86.
      1295.—     „   RIGA, Demetru Vulpian: op, cit. pag. 128
      1296.   —  „   RIFORUL,    idem    op. citat, pag. 128.
      1297.  —   „   RISCA,      idem    op. citat, pag. 128.
      1298.  —   „   ROBEŞTI     idem    op. citat, pag. 130.
      1299.  —   „   RODICA,     idem    op. citat, pag. 130.
      1300.  —   „   ROGOZUL,    idem    op. citat, pag. 131.
      1301.  —   „   ROIULUI,       idem op. citat, pag, 131.
      1302.  —   „   ROM AN,^       idem op. citat, pag. 131.
      1303.  —   „   ROMÂNĂ,  e o horă foarte vioaie cu stri-
 gături şi care se joacă în comunele Râşnov, Bran-Poartă, Siomon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 32.
      1304.        — HORA ROMÂNIEI, se joacă foarte vioi în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Nicu-lescu-Varone: «Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 32.
      1305.—       HORA ROMÂNIEI MARI, muzică de Dem. S. Vasculescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930,
      1306.—       HORA ROMÂNIA MARE, muzica de Em. M. Drossino Editura magazinului de muzică „Doina", Bucureşti, placă de gramofon.
      1307.—       HORA ROMÂNULUI, cuvinte de Alin muzica de Dem. S. Vasculescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930,
      1308.—       HORA RONDURELELOR, muzica de Ioan Va-silescu, „Lyra Română" Nr. 13/1880,
      1309.  —HORA ROSA, Demetru Vulpian: op. cit. pag. 132
      1310.  —   „   ROSAL1A,    idem    op. citat, pag. 136.
      1311.  —   „   ROSETTA,    idem    op. citat, pag. 132.
      1312.  —   „   ROSNOV,     idem    op. citat, pag. 133.
      1313.—     „ ROTOPĂNEŞTI, idem op. citat, pag. 133.
      1314.   —  „   ROTIŢA      idem    op. citat, pag. 134.
      1315.—     „ ROUMANIASKA, Demidoff: „Voyage dans
 94
G. T. NICULESCU-VARONE
 la Russie meridionale et la Crime'e par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie", execute en 1837, Paris, 1841, pag. 142,
      1316.      — HORA ROVINE. Demetru Vulpian : op. citat, pag. 134.
      1317. —     „  RUCĂR idem op. citat, pag. 134.
      1318. —     „  RUDANA, idem op. citat, pag 134.
      1319. —     „  RUGINITĂ, Biblioteca Academiei Româ-
ne, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1849. 1930
      1320.      — HORA RUG1NOASA, Demetru Vulpian, op. citat, pag. 135.
      1321. —     „  RUNCU, idem op. citat, pag 135.
      1322. —     „  RUXANDRA, idem op. citat, pag. 130.
      1233. —     „  SĂBĂREANCA, placă de gramofon.
      1324. —     „  SABINELOR, comuna Dobricul-Lăpuşu-
lui, jud. Someş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pap. 22.
      1325.      — HORA S’A DUS, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 136.
      1326. —   „    SAGNA,        idem op. citat, pag,  136
      1327. —        SAFTiŢA,      idem op. citat, pag, 136.
      1328. —     „  SĂL1ŞTEÂNA, placă de gramofon. Ca-
talogul general al plăcilor ddeon, pe 1930.
      1329.      —   HORA SALTATA, în   Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat,                pag. 186, placă de gramofon.
           —               HORA SALTAREAŢĂ URMATĂ DE ÎNVÂRTITĂ (Ursăria) Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 49. w
      1330.      — HORA SĂMĂR1NEŞT1 Demetru Vulpian: op. citat, pag 145.
      1331. —     „  SÂMBĂTĂ SEARA, idem op. citat pag.
137.            ţjU
      1332.—         SĂPTĂMÂNĂ MARE, idem op. citat pag.
137.
      1333.  —    „  ŞAPTE SCARl, placă de gramofon (şap-
te scări).
      1334. —     „  SĂRITA, Biblioteca Academiei Române,
secţia Stampe. Dopozitul de note muzicale. Colecţia 1849-1930
      1235. HORA SĂTUCUL Demetru Vulpian, op. citat pag. 138.
      1336. —     ,  SATULUI, „Analele Dobrogei", revista
societăţii culturale dobrogene. Anul Xl/1930, pag. 36.
      1337.      — HORA SBURDALN1CA Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930,
      1338.      — HORA ŞCOLARILOR, Nicolae Jugănaru, op. citat, pag. 87.
      1339. — „ SDERULU1, D. Vulpian op. cit. pag. 137.
      1340. — „ SDRUNC1NATĂ, idem
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI           95
      1341.      — HORA SECERIŞULUI, cuvinte de A. Macedon— sky, muzica de M. Cohen- Linaru. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840. 1930.
      1342. - HORA SECERIŞ1ULUI, placă de gramofon.
      1343. —                     „ SEGARCEA. DemetrdNulpian op. citat,
pag. 138.
      1344. —                     „ SENATORILOR, muzica de C. Dumit-
rescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1345* —HORA SENTIMENTALA Johann Andreas Wach-mann, op. citat.
      1346.      — HORA ŞERBAN, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 143.
      1347. —                     „ SEVER1NULU1, muzică de G, Dima,
Braşov, Caiet Vil. — Popa Ştefan: op. citat, pag, 46—48,
      1348.      — HORA SFÂNTA MARIA Demetru Vulpian, op. citat, pag. 139.
      1349. —                     „ S1HLEA, idem op. citat, pag. 140.
           —     „                  SINAIA, idem op. citat, pag. 140.
      1350. —                     „ SINAIA, Biblioteca Academiei Române,
secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930. Citiţi Hora dela Sinaia.
      1351.      — HORA S1NA1EI, pusă pe note de Julius Wiest: „Lyra Română" Nr. 4, dela 23 Decemvrie 1879, Bucureşti, pag. 29. — Bigeanu, op. citat, pag. 61.
      1352 — HORA S1L1STREI, cuvinte de C. Z. Buzdugan muzica de Gr. Ventura, şi placă de gramofon.
      1353.      — HORA SINODULUI, muzica de I. D. Bârlan. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1354. — HORA SITARILOR, idem op. citat pag. 139.
      1355.—                      „ SLĂNICULUI, placă de gramofon Odeon-
      1356.  —                    „ SLATINA, Demetru Vulpian: op. citat,
pag. 144.
      1357.—                      „ SLĂTIOARELE, idem op. citat, pag. 141.
      1358.   —                   „ ŞMECHERILOR, placă de gramofon.
Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1359.      — HORA SOLDATULUI, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1360.      — HORA SOLONŢU, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 141.
      1361. —                     „ SOLEŞT1, idem op. citat, pag. 142.
      1362. —                     „ COLONELUL SOLOMON, idem op...
citat, pag. 142.
      1363. —                     „ SOROC A, idem op. citat, pag. 146.
      1364. —                     „ SOVEJA, idem op, citat, pag. 146.
      1365. —                     _ SPANIOLA, muzica de /. Dinicu. Bib-
 96
G. T. NICULESCU-VARONE
biioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale Colecţia 1840—1930
      1366. — HORA SPATARILOR. lbidem,
      1367.     — HORA SPETENI. Demetru Vulpian: op. cit#, pag. 144.
      1368. —    „  SP1ŢERUL, idem op. citat, pag.   146.
      1369. —    „  SPOVEDANIA, idem op. citat, pag. 142.
      1370. —    „  STACATO, placă de gramofon.
      1371.—         „ STÂNA, Demetru Vulpian op. citat, pag. 143.
      1372.  —   „  STÂNCUŢA, idem op. citat, pag.   138.
      1373. —    «  ŞTEFAN CEL MARE, idem op.      citat,
 >pap. 145.
      1374. —    „  STEFĂNEL, idem, op. citat, pag.  143.
      1375. —    „  STÂNCUŢA, lbidem.
      1376. —    „  STÂNICEL, idem, op. citat, pag. 142.
      1377. —    „  STOLNICILOR, Biblioteca Academiei
 Românei, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840—1930.
      1378.     — HORA STRElNELUl Demetru Vulpian: op. citat, pag. 144.
      1379. —    „  STRUNGA, idem op. citit, pag. 147.
      1380. —   ,,  STUDENŢILOR, muzica de Basile Lupu.
 Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de «note muzicale Colecţia 1840—1930, şi placă de gramofon.
      1381.     — HORA STUPINA, Demetru Vulpian-. op.citat, pag. 147.
      1382.—     „  SUB SALCAM, idem, op. citat, pag. 148.
      1383.  —   „  SUCEAVA, idem, op. citat, pag. 150.
      1884. —    „  ŞUlCA, idem, op. citat, pag. 147.
      1385. —    „  SUL1NÂ, idem, op. citat, pag. 148.
      1386. —M   „  SULTĂNICA, placă de gramofon.
      1387.     —„ SURUGIUL, Demetru Vulpian : op. citat, jpag. 148.
      1388. —    „  SUSPINUL, idem, op. citat, pag. 149.
      1389. —    „  TACI MIREÂSO, idem, op. citat, pag. 150.
      1390. —    „  ŢAMBALU, Biblioteca Academiei Ro-
 mâne, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1391.     — HORA TÂMPLARUL, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 153.
      1392. —    „  ŢAPUL, idem, op. citat, pag. 150.
      1393. —    „  i'ĂRĂNCUŢA, idem, op. citat, pag. 152.
      1394. —   ,,  ŢĂRĂNCUŢELOR, Biblioteca Acade-
 miei Române, secţie Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1395.     — HORA ŢĂRĂNEASCĂ, muzica de Alex. Ber-descu, Bucureşti, 1860. — „Dicţionarul Limbii Române": op. citat, Tomul II, Fasc. IV, pag. 404, col. II.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 97
       1396.      —HORA ŢĂRANILOR, Johan Andreas Wachmanti op. citat.
       1397. —     „ TARILOR SURORI, (1920) în comună
 Breaza, Jud. Prahova. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 22.
       1398.      — HORA TÂRNOSEALA, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 153. .
       1399. — HORA TĂRTEŞTI, idem, op, citat, pag. 152.
       1400. —     „  TĂRUŞELUL.idem, op, citat, pag. 152.
       1401. —     „  TECUCIULUI, Crist Ioanninu: „Tilinca"
 -sau culegere de mai multe cântece naţionale din ambele Principate. Cele mai multe noi de mai mulţi poeţi români şi o părticică adunată şi corijate de la lăutarii de prin ţară, Partea II. Bucureşti, Imprimeria losif Romanow et comp. 1859, Cântecul 28, pag. 40—41.
       1402.      — HORA TE1ŞENILOR, placă, de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon pe 1930.
       1403.      — HORA TE IUBESC, Demetru Vulpian op. citat, pag. 154.
       1404. —     „  TEŞ1LA, idem op. citat, pa?. 150.
       1405. —    ,,  ŢESUTA, Vasile Alecsandri, Hore ro-
 mâneşti, ziarul „Zimbrul" Nr. 31, de Luni 16 Octombrie 1850. laşi şi placă de gramofon.
       1406.  —  HORA ŢINE-MĂ, Demetru Vulpian: op. citat,
 pag. 154.
       1407.  —    „  TINTAVA, idem. op. citat, pag. 152.
 *   1408. —     „ T1M1ŞEŞTI, idem, op. citat, pag. 153.
       1409.     —      „   TIRlPLlC, Biblioteca Academiei Române,            secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia
 1840—1930.
       1410. — HORA   TiŢEI, Elena Sevastos : op. citat,
 pag. 281.
       1411.—      „ TiTULEŞTl, Demetru Vulpian : op. citat,
 pag. 155.
       1412.  —    „  TOBA, idem, op, citat, pag. 155.
       1413.  —    „  TOACA, idem, op, citat, pag. 155.
       1414.  —    „  TOMŞA idem, op. citat, pag. 156.
 !      1415. —    „  TOPĂL, idem, op, citat, pag. 156.
       1416.  —    „  TOPORAŞILOR, idem, op. citat, pag. 156.
       1417.  —    „  ŢOŢA, idem, op. citat, pag. 157.
       1418.  —    „  tRESTIENI, idem, op. citat, pag. 157.
       1419.  —    „  TREZVlEi, muzica de A. Zavulovici,
 •Cernăuţi. 1926 şi placă de gramofon.
       1420. — HORA TRICOUCILOR. Biblioteca muzicală.
 „Muza Română" Nr.    86/129. Biblioteca Academiei Române,
 secţia Stampe, Depozitul denote muzicale. Colecţia 1840-1930,
       1421.      — HORA T1RCU-VESTEI (TÂRGOVIŞTE), dan-se roumaine, muzica de V. Hofmann., Chişinău, 1880.
 7
 98
G. T. NICULESCU-VARONE
      1422. - - HORA TRIFOIUL, Demetru Vulpian-, op. cit
pag. 117.                                        ■
      1423.      — HORA ŢIGANILOR DIN ROMANIA, Biblioteca Academiei Române,secţia Stampe, Depozitul de note muzicale-Colecţia 1840-1930.
      1424.      — HORA ŢIGĂNEASCĂ, Dicţionarul Limbii Române: op. citat. Tomul II, Fasc. IV. pag. 404. col 11.
      1425.      — HORA TRANDAFIR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1426.      — HORA „TREI PĂZEŞTE" în comuna Stoileşti„ Jud. Argeş. Citiri G, T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 23.
      1427.      — HORA TRIBUNULUI, cuvinte şi muzica de £>.. Stoenescu, Bucureşti. 1909. Biblioteca Academiei Române secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840 1930.
      1428.      — HORA TUDORA, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1429.      — HORA TUDOR1ŢA,Demetru Vulpian: op. citat,, pag. 157.
      1430. —            „ TULCEI, cuvinte de /. Antonescu, mu-
zica de D. Stoenescu. Bibl.oteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1431.      — HOR A ŢURCĂNEASCĂ, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1849*1930.
      1432. — HORA TURTUCAIA, lbidem.
      1433. —            „ TURTURICA, lbidem.
      1434. —            „ TUTOVEI, muzica de C. Iosef  Aratt.
Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul denote muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1435.      — HORA TUNULUI, Biblioteca Academiei Române, secţia Stttnpe. Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840-1930.
      1436.      — HORA ŢURLUC, Demetru Vulpian op citat,, pag. 158.
      1437. —            „ ŢUŢCaNI, idem. op citat, pag. 159.
      1438. —            „ ŢUŢORA, idem, op. citat, pag. 159.
      1439. —            „ ŢUŢUEANCA, idem,  op. citat, pag. 154.
      1440. —            „ ŢUŢULEŞTI, idem.  op. citat, pag. 160.
      1441. —            „ TZITZI, muzica de Cr. Ciolac, Bucu-
reşt, 1909. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840-1930.
      1442.      — HORA UDR1CAN!, Demetru Vulpian: op. cit. pag. 160.
      1443. —            „ ULMENI, idem. op. citat, pag. 160.
      1444. —            „ UNGUREASCĂ, Gh. Cardaş: op. cit—
pag. 129 şi 133.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 99
      1445.        — HORA UNIRII, cuvinte de V. Alecsandri, scrise                                                    în 1857 : op. citat, voi. 1. pag. 387-389, şi placă de
gramofon.
           —               HORA UNIRII, jucată In Craiova, Tablou original pictat de Theodor Aman, în 1857 şi expus în Muzeul Aman din Bucureşti, sala 11. Nr. 46. Citiţi „Catalogul Muzeului Aman" de Al. Tzigara-Samurcaş. Ediţia oficială. „ Minerva". Institutul de arte grafice şi editură. Bucureşti,
1908, pag. 64-65. cota 46.
           —     HORA UNIRII (1859), Vasile Alecsandri.
Popa Ştefan : op. citat, pag. 42-46. Lucia Andronic- Vasilescu şi   Eleonora V. Bădulescu. op. citat, pag. 36-37.
      1446.    — HORA URClORUll,       Demetru Vulpian:                                                  op.
citat, pag. 161.
           —                „ URMATĂ DE CHINDIE, (Zlata şt Sfârşitul Manevrelor). Citiţi G. T. Niculescu-Varone „Jocuri româneşti necunoscute*, pag, 41 şi 55.
           —               HORA URMATĂ DE ÎNVÂRTITĂ, (Ursăria) Citiţi G.^T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 49.
           HORA URMATĂ DE SÂRBĂ. (Bugheanu, Huţulia Moldovenească din Oaş şi Românită). Citiţi G, T, Niculescu Varone: „Jocuri româneşti necunoscute"
      1447.      — HORA URMINIŞUL, Demetru Vulpian: op. citat, pag. 161.
      1448. —    „ URSĂREASCĂ, Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia.
1,840-1930.
      1449.      — HORA URSUL, Demetrul Vulpian: op. citat, pag. 161.
      1450. —    „   URZ1CEANCĂ. placă de gramofon.
      1451. —    „   URZ1CELE, Demetru Vulpian: op. cit.
pag. 162.
      1452. —    „   UŞURICĂ, idem, op. citat, pag. 162.
      1453. —    „   UZUNEŞT1, idem, op. citat, pag. 163.
      1454. —    „   VĂCĂREŞTI idem, op. citat. pag. 163.
      1455. —    „   VADUL GÂRLEI, idem op. citat, pag. 163
163.
      1456. —    „   VĂDUVIOARELOR, Biblioteca muzicală
„Muza Română" Nr. 37/1929 Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1457. — HORA VÂLCEANCA, placă de gramofon.
      1458. —    „   VALEA CERBULUI, Demetru Vulpiam
op. ciiat. pag. 163.
      1459. _    M   VALEA LARGĂ idem, op. cit. pag. 164.
      1460. —    „   VALERlANA, idem, op. cit. pag. 165.
      1461. _    „   VÂNĂTORUL, idem, op. citat, pap. 167.
           —     „                                                        VÂNĂTORULUI, muzica de Gr. Ventura
 100
G. T. NICULESCU-VARONE
Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-193o.
      1462.       — HORA VĂRATICUL, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 164.
      1463. —                      , VARCIOROVA, idem, op. citat, pag. 166.
      1464. —                      „ VÂRFUL CU DOR, idem. op. citat,
pag, 166.
      1465. —                      „ VAS1L1CĂ, placă de gramofon.
      1466. —                      „ VECHE, de Anton Pann (1852).
      1467. —                      „ VECHE A LUI PETR1CĂ ŢAPU, placă
de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1468.       — HORAVEL1NŢA, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 165.
      1469.. —  » VENI AMIN, idem, op. citat, pag. 166
      1470. —                      „ VEREI, Biblioteca Academiei Române,
secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1471. — HORA VESELIEI, placă de gramofon,
      1472. —                      „ V1CA, Biblioteca muzicală „Muza Ro-
mână" Nr. 11/1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1473.       — HORA V1FORATA, Demetru Vulpian : op. cit. pag. 168.
      1474. —                      „ VIILOR, Biblioteca Academiei Române
secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1475. — HORA VINULUI, Anton Pann:                        „Spitatul
amorului sau cântătorului dorului", Broşura a patra. Bucureşti, 1852, In tipografia sa. Cântecul 47 „Hora Vinului", pag. 126 ('pusă pe note muzicale bizantine la pag. 153).
      1476.       — HORA VIORELE sau HORA VIORELELOR, placă de gramofon.
      1477. — HORA VIŞA, D. Vulpian, op. citat, pag. 169.
      1478. —                      „ VISELE MELE. idem, op. cit pag. 168.
      1479. —                     m, VISINICA, idem, op. citat, pag. 169.
      1480. —                     1§ V1TTORIO EMANUELE Hi, idem,
op, citat, pag. 167!
      1481. —  HORA VIVANDIERA, idem, op. cit. pag. 170.
      14S2. —                      „ VIZANTEA, idem, op. cit. pag. 170.
      1483. —                      „ VLĂDICA, idem, op. cit. pag. 171.
      1484. —                      „ TUDOR VLADIM1RESCU, idem, op.
citat, pag. 171.
      1485. —                      „ VLAICULUI, idem, op. cit. pag. 171.
      1486. —                      „ VLĂSCUŢA, idem, op. citat, pag. 171.
      1487. —                      „ VOINEŞTI, idem, op cit. pag. 172.
      1488. —                      „ VOINICILOR, placă de gramofon.
      1489. —     HORA VORBE DULCI, Demetru Vulpian,
op. citat, pag. 172.
      1490.       — HORA VORNICEASCĂ, Biblioteca Academiei .Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 101
     1491.     — HORA VORNICUL, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 172.
     1492. —                      „ VULCAN, idem, op. citat, pag. 173,
     1493. —                      „ VULPIAN, idem, op. citat, pag. 173.
     1494. _                      b VULTURUL, idem, op. citat, pag. 173.
     1495. —                      „ XENIA. idem, op. citat, pag. 174.
     1496. —                      „ XENOCRAT, idem, op. citat, pag. 174.
     1497. —                      „ XENOFONT, idem, op. citat, pag. 174.
     1498. — « - XILOGRAFUL. idem, op. citat, pag. 174.
     1499. _                      B ZĂBUNUL, idem, op. citat, pag, 178.
     1500. —                      „ ZADELCA, idem, op. citat, pag. 175.
     1501. —                      „ ZAGORA, idem, op. citat, pag. 175.
     1502. —                      „ ZAHALCA, idem, op. citat, pag. 175.
     1503. —                      „ ZĂNOAGA, idem, op. cit. pag. 176.
     1504. —                      „ ZĂPADA, idem, op. citat, pag. 177.
     1505. —                      „  ZARZARA, idem, op. citat, pag. 176.
     1506. —                      „ ZAVIDENI, idem, op. citat. pag. 177.
     1507. —                      „  ZÂVODUL, idem, op. citat, pag. 177.
     1508. —                      „  ZEVELCA, idem, op. citat, pag. 179.
     1509. —                      „ ZMEUL, idem, op. citat, pag. 178.
     1510. —                      „ ZNAGOV, idem, op. citat, pag. 178.
     1511. —                      „ ZOlCA, idem, op. citat, pag. 179
           —    „                   ZOICA, placă de gramofon.
     1512. —                      „ ZOIŢEI, Vasile Alecsandri: „Hore Ro-
mâneşti“ foileton, ziarul „Zimbrul" Nr. 31 de Luni 16 Octombrie 1850, laşi şi placă de gramofon.
     1513 — HORA ZORILOR, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
     1514. — HORA ZURAL1E, placă de gramofon Odeon.
     1515.     — HOREANCA. E nume de horă repede, care se joacă, de obicei, a doua zi după nuntă.
     Femeile strigă:
     Una:
         Alta:
      Una:
                        Chiu, chiu, chiu, sâ bem rachiu.
                      Păhărelu-i cât un pui, când îl pun la gură nu-i.
                       Taci, mireasâ, nu mai plânge, că la soacră-ta te-oi duce.
        Alta:                                                                %;
                       Bucurâ-li soacră mare,               ?   *      - î» C
                       că-ti vini chieptănâtoare.           ’   ţ   £  -V  ,  f
                                                                  i. îi
 102
G. T. NICULESCU-VARONE
      Una:
                 Mâncare bunâ ea ţi-o da, sâ nu-ti doară inima.
      Alta:
                 Vacilii dâ t* li-o mulge, nici boii nu ti-or impunge.
      Una:
                 Dacă bine ti-oi purta, tu cu nora oi umbla.
      Mama fetei:
                 U, iu, iu, că ghini-mi pare: bun bărbat fata mea are.
      Se obişniueşte în cătunele Lehneşti şi Râşca, comuna Movila-ruptâ, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu- Varone.
      1516.       — HORIŢA, joc cules din popor şi pus pe note muzicale de Vlăduţu./. Ion dela Şcoala normală din R. Vâlcea. Citiţi „Isvoraşul" Nr. 3-4/1922, pag. 5.
      1517.       — HORHOLINA, horă în Bucovina, Simion FI Marian: op. citat, pag. 20.
      1518.       — HORODINCA, horă. Are puţină deosebire de jocul de brâu. Introdusă în Bucovina de Maloroşieni. Teodor T. Burada: „Almanah musical" Anul III./1877, laşi, pag. 63. Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 121. Horă rutenească, ce se joacă în Moldova pe la nunţi, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 382, col. I. Horă în Moldova, Gh. Cardaş: op. citat, pag. 168.
      1519.       — HUŢĂNEASCA, joc, Teodor T. Burada: „Almanah muzical* Aj^ul 111,/1877, Iaşi, pag. 63 şi pusă pe note muzicale ia pag. 97^98. Dimitrie C. Ollănescu op. citat, pag. 121.
      1520.       — HUŢULlA, horă urmată de sârbă, jucată de ruteni munteni din jud. Maramureş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 23.
      1521.       — IALOMIŢEANCÂ, horă, Mihail Vulpescu: op. citat, pag. 247. Horă Ialomiţeanca, culeasă şi puse pe note muzicale de Mihail Vulpescu: „Cântecul popular romanesc", 1930, Capitolul VIII, pag. 200.
      1522.       — IANA, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 3.
      1523.       — IANCU. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag. 46.
      1524.       — I-AUZI, I-AUZl, joc nou. Ştefan St. Tuţescu : „Jocuri si hore vechi şi noui de prin sate. Citiţi „Isvoraşul" Nr. 5-6/1929, pag. 20-21.
      1525. — ICŞANU. Demetru Vulpian: Musica populară,
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 103
„Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 46.
      1526.        — IEDERA, joc popular din jurul Caransebeşului, Antonia Sequens: op, citat, pag. 2.
      1527.        — IEDERA ŞI SORU-SA, joc popular în Banat. Din colecţia d lui Tiberiu Brediceanu.
      1528.        — ILEANA, horă în Bucovina. Simion FI. Marian: op. citat, pag. 20.
      1529.        iLENUŢA horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi a! Cultelor.
      1530.        — ILINCUŞA LUI BOGDAN, joc de brâu, cunoscut în Banat. Demetru Vulpian-. Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi, V. 1886, pag. 41.
      1531.        — ÎMBLÂNZIREA SOACRELOR, sârbă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul pe note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1532.  — ÎNCURCATA DIN POPEŞTI, horă. lbidem.
      1533.  — ÎNFOCATA, sârbă, lbidem.
      1534.  — IN SPRE ZIUA sârbă, placă de gramofon.
      1535.        — ÎNTOARCE BATAIA (Puvărnăt), horă cu lăsarea pe vine ia comanda „molai“ „Analele Dobrogei* revista societăţii culturale dobrogene. Anul X1./1930, pag. 37.
      1536.        — INTRĂ AMURGU. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 47.
      1537.        — ÎNTURNAT, horă pe loc. Mâinile Ie mişcă înainte şi înapoi: „Analele Dobrogei", revista societăţii culturale dobrogene Anul XI/1930, pag. 38.
      1538.        — ÎNVÂRTiTA, polcă ţărănească, în Dobrogea Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 186. Culeasă şi puse pe note muzicale de Vlădaţu /. Ion. dela Şcoala normală din R. Vâlcea. Citiţi. „Isvoraşul" Nr. 3 4/1922. pag. 5. Mihail Vulpescu-. „ Cântecul popular românesc", Bucureşti, 1931, învârtită, descriere, pag. 202-203.
      1539.        — ÎNVÂRTITĂ BĂTRÂNILOR, în Maramureş. Bela Bartok: op. citat, pag. 108, 152, 166, 170. 171.
      j540. — ÎNVÂRTITA CU DOUA FETE e un joc ardelenesc, care începe cu legănata urmată de sârbă bătută pe Ioc, cu paşi mărunji !n timpul acesta un ficior, care stă între două fete, spune o strigă tură, apoi ele se învârtesc în aceiaş timp şi în aceiaş parte de câte două sau trei ori. Se joacă în comunele Ţapu, Adămuş şi Cisteiu jud. Târnava Mică Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute “ pag. 33-35.
      1541.        - ÎNVÂRTITA DE PE TARNAVĂ, placă de gramofon Odeon. 1-1V, Tiberiu Brediceanu: op. citat, Caiet II, pag. 10; Caiet III, pag. 8; Caiet IV, pag 4; Caiet V, pag. 12
      1542.        — INVARTITA DIN MORĂRANI (Mureş-Turda).. Culeasă şi pusă pe note muzicale de Aurelian Borşianu: Citiţi „Tudor Pamfile",revistă de limbă, literatură şi artă populară.
 104
O. T. NICULESCU-VARONE
 Director: Econ.D. Furtună. Dorohoi. Nr. 1-3/1924. pag. 5..
      1543. — 1NVART1TA DIN MUREŞ, culeasă şi pusă pe
 note muzicale de N. Astan. Citiţi „isvoraşul"                     Nr. 9-10/1929,-
 Pag* 2.                                     „
      1544.       — ÎNVÂRTITĂ DIN DEVA. Citiţi Mihail Vulpescul „Cânteculpopular românesc" Bucureşti, 1931, culeasă şi> pusă pe note muzicale de autor, pag. 2.
      1545.       — ÎNVÂRTITĂ DIN SIBIU, placă de gramofon; Odeon.
      1546. - ÎNVÂRTITĂ DIN MARAMUREŞ, Bela Bartok:
 op. citat, pag.                     113, 117, 119, 121, 122, 124, 129, 134, 150,.
 151, 152, 154-156, 158,                       163, 169,  172-173,
      1547.       — ÎNVÂRTITĂ DIN SIGHIŞOARA placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1548. — ÎNVÂRTITĂ LUI J1VAN, placă de gramofon..
 Catalogul general de plăci româneşti, 1930. Columbia. Bucu-reştj.             A
      1549.       — ÎNVÂRTITĂ ÎN TREI e o horă care se joacă* repede la dreapta şi ia stânga, numai cu trei persoane; doi, flăcăi şi între ei o’fată. Se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi, G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 35.
      1550.       — ÎNVÂRTITĂ MAERENILOR DIN SIBIU, placă-, de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1551.       — ÎNVÂRTITĂ ROMÂNEASCĂ. Întâi se formează, un cerc numai cu perechi. Se joacă hora cu paşi repezi, la dreapta şi la stânga, după tactul ceteraşilor (vionştiior). Âpoi se desprind şi, doi câte doi, perechi, se îmbrăţişează şi se învârtesc de trei ori la dreapta şi când ficiorii bat mai tare cu piciorul drept în pământ, atunci se dă semnalul şi toţi se întorc si se rotesc la stânga. Joc cu strigături, cunoscut în comunele Soroştin^oian, Deag şi Cisteiu jud. Târnava Mică şi în comuna lclonlf jud. Mureş, Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri roirâneşti necunoscute11, pag. 36-37,
      1552.       — ÎNVÂRTITĂ SĂL1ŞTEANA, placă de gramo-fon.Catalogul general al plăcilor’ Odeon, pe 1930.
      1553.       — ÎNVÂRTITURA, în Maramureş. Bela Bartok: op. citat, pag. 136, 150, 153.
            —              IR!NDE\Ua, horă, Florian*Cristescu: op. citat, pag. 5. (Citiţi Hirindeoua, Dirindeaua),
      1554. — 1RMELICUL, Elena Sevastos: op. citat, pag 281,
      1555.       — ISA-1SA-SA, horă. Biblioteca Âcademiei Române, secţia Stampe, Din Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840 1930.
      1556.       — ÎSLOVEŢUL, joc de brâu, cunoscut în jud. Ialomiţa. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 46.
      1557.       — ITA. Se formează două sau t» ei circumferinţe concentrice numai cu perechi şi toţi joacă sârba urmată de
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 105
 învârtită. Joc cu strigături cunoscut în cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia- Bojdani, jud. Ilfov. In comuna Otopeni, aceiaş judeţ, la acest joc, fetele stau în stânga flăcăilor. Perechile, unele după altele, în formă de cefc, fac paşi de sârbă, se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte două-trei ori în dreapta şi în stânga. Citiţi G. T. Niculescu Varone: .Alte jocuri ro= mâneai necunoscute" pag. 37.
            —             lŢt) (Citiţi BĂLTĂREŢU), horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      1558.—  IUDA, horă, Gh Fira: op. citat, pag. 97.
      1559.         — lUTtLE. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 188®, pag* 45.
      1560.       — JĂDĂUCUŢÂ, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      1561.       — JIANCA, JIANCA PE COMANDĂ, horă de mână, în com. Căldărari, jud. Teleorman şi încom. Siivileşti, jud. Mehedinţi. Are strigături. Citiţi G T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 23.
      1562.       — JIANU, horă, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 186. Joc popular în comuna Beiu jud. Teleorman, cules de Th. Adameştianu. Citiţi „Isvoraşul" Nr. 5-6
1929, pag. 21,
      1563.       — JIDANCA, JiDĂNCUŢA, JIDĂNEASCA, JIDO-VEŞTE, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
      1564.       — JIDOFCUŢA, joc popular. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1565.       — JIENEASCA, horă. în comuna Slăvuţa, jud. Dolj. Are strigaturi. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 24,
      1566.       — JOC ARDELENESC, legănată şi învârtită, în comuna Tulea şi Ianoşda. jud. Bihor. Citiţi G. T. Niculescu Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 24.
      1567.       — JOCUL BABELOR, în Maramureş. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      1568.       — JOC BĂRBĂTESC, în Maramureş, Bela Bar-tok: op. citat pag. 115, 117. 132, 159, 174.
      1569.       — JOCUL BATISTEI, e o sârbă vioaie şi săltăreaţă. Se cântă din gură de toţi jucăuşii, cari se ţin în cerc de mână. Are strigături. Citiţi Petru G. Savin : în „Tudor Pamfile", revista de limbă, literatură şi artă populară. Director: Econ. D. Furtună. Dorohoi. Nr. 5-6/1925, pag. 87—88,
      1570.       — JOC BATRANESC, în Maramureş, Bela Bar-tok: op. citat, pag. 170, 172.
      1571.       — JOCUL BĂTUTEI, (gravură) de Theodor Aman. (1831-1891). Citiţi „Catalogul Muzeului Âman“ de Al. Tzigara-Samurcaş, Ediţie oficială „Minerva", Institut de arte grafice şi editură. Bucureşti, 1908. Reproducere după tabloul original Nr. 157, expus în Muzeul Aman din Bucureşti, sala V, pag. 47, Vezi şi pag. 80, cota 157.
 106
G. T. NICULESCU-VARONE
       Jocul Bătutei (1870—1880) după un tablou de Theodor Aman. Citiţi „Isvoraşul" Nr. 11-22/1923, pag. 5.Vezi şi Bătuta,
       1572.        — JOC CU MIREASA. Citiţi M. Pintea în „Comoara satelor", revistă lunară de folklor. Director editor; Tra-ian German. Blaj. Nr. 9-10/1926, pag. 126. Citiţi „Jocul miresii".
       1573.        — JOC LA CAPRĂ, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1574.        — JOC (dans) VALAH. Citiţi „Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie" execute en 1837.
       Dessine d’apres nature et littrographie par Auguste Ra-Jfet, planşa 10, 12 şi 18 cu explicaţia dela pag. 11. B. A. R. secţia Stampe, album inventariat la V/428, sau G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 32,
       1575.        — JOCUL. Citiţi S. FI. Marian: „Nunta Ia Ro-mânr‘. Ediţiunea Academiei Române, Bucureşti, 1890, pag.
515____5)9.
       1576.        — JOCUL BORICENILOR, joc popular, Nic. Den-suşianu, op. citat, pag. 31, cota 199.
       1577.        — JOCUL CĂLUŞARILOR, descris de I. Eliade. „Curier Românesc", Gazetă politică, comercială şi literară. Anul XV. Nr. 41 de Luni 31 Maiu 1843, pag. 167—168.
       1578.        — JOCUL CĂRĂŞAN. brâu urmat de învârtită, comuna Sângeorge, jud. Timiş-Torontal. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
       1579.        — JOCUL CARE-I PLACE FETEI. E nume de brâu urmat de învârtită, care se joacă în comuna Dridu-Să-rindarele, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu Varone.
       1580.        — JOCUL CÂRNILOR, joc popular, Nic. Densu-şianu: op. citafjipag. 31, cota 199.
       1581.        — JOCUL CEL DINTÂI, Citiţi M. Pintea, în „Comoara satelor", revistă lunară de folklor, blaj. Nr. 9 10/1926, pag. 126. — Citiţi „Jocul miresii".
       1582.        — JOCUL CU ALEASA SATULUI. Perechile fac un cerc mare şi în mijloc joacă sârbă urmată de învârtită numai o pereche aleasă. Cea mai frumoasă fată din comună cu cel mai simpatic şi mai chipeş flăcău. Când perechea jucăuşă a obosit, atunci toţi asistenţii aplaudă şi o felicită pentru joc.
       Se obişnueşte în comuna Broşteni, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 37.
             —                JOC CU BÂTA. (Haidău) cum se obişnueşte în comuna Gârbova de sus, jud. Alba. Cules pi pus pe note muzicale de Ieremia Ciunganu. Citiţi „Isvoraşul,,, revistă muzicală populară. Nr. 5—6/1929, partea muzicală, pag. 4.
       1583.        — JOCUL CU BÂTA. Bela Bartok: „Jocuri poporale româneşti"'. Universal-Edition, Leipzig, 1918.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 107
       1584.       :— JOCUL CU GHIOCEI e nume de horă urmată ■de sârbă săltăreaţă, care se joacă, dacă timpul e frumos, de către toţi flăcăii cu toate fetele din sat în cea dintâi duminică după echinocsul de primăvară.
       Multe fote poartă ghiocei prinşi la piept şi în păr, iar flăcăii îi pun la ureche şi la pălărie/
       Joc văzut în comuna Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 28.
       1585.       — JOCUL DACILOR, brâu în comuna Botiza, jud. Maramureş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" -pag 25.
       1586.       — JOC DE-ALUNGU, învârtită urmată de sârbă, în comună Iclod, jud. Someş. Ci ti fi G. T. Niculescu-Varone'. «Jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
       1587.       — 'JOC DE BĂŢ, JOC CU BAŢ, Feciorii, totdeauna cu so{, fac o roată şi stau depărtaţi, unii de alţii la trei patru paşi. Fiecare ţine în mâna dreaptă câte-o bâtă şi începe acest joc cu „ponturi".
       Se joacă în comuna Deag, plasa Iernut, jud. Târnava Mică. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 38,
       1588.       — JOC DE BĂTUT ÎN PĂLMI. în Maramureş: Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
       1589.       — JOCUL DE DOI, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
       1590.       — JOCUL DE DUMINICĂ. E nume de horă urmată de brâulet, care se joacă în comuna Dridu-Sărindarele, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       1591.       — JOCUL DE MÂNA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 281.
       1592.       - JOCUL DE ’NVÂRTIT, în comuna Iclod, jud-Someş. Cititi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
       1593.       — JOCUL DRUŞTElOR, în Maramureş. Bela Bartok: op. citat, pag. 158.
       1594.       — JOCUL DIN MARMAŢIA, sârbă urmată de învârtită, în comuna Sărăsău, jud. Maramureş (vezi Ginerele şi mireasa). Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
       1595.       — JOCUL DIN SOHODOL. Perechile se prind de umeri. Strigătura, ce se spune şi care mai mult se cântă, descrie acest joc. E obişnuit cu strigături, îa comuna Sohodol, jud. Braşov, Citiţi G- T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 39.
       1596.       — JOCUL DRAGOSTEI, e nume de brâu urmat de învârtită. Se joacă în comuna Radovanu, plasa Budeşti, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
 108
G. T. NICULESCU-VARONE
      1597. — JOC FECIORESC, in Maramureş. Bela Bartok: op. citat, pag. 112, 126, 128, 137, 145-149, 156.
      1598.       — JOCUL GĂINII, în comuna Iclod, jud. Someş. Are strigaturi. Citiţi G. Ţ. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 25.
      1599.     — JOCUL  GIRETULUI,    e de origină arabă (dje-
rid) se săvârşeşte între doi călăreţi, care aruncă unul într’al-
tul giretul (o* lance de lemn lungă de un metru), apărându-se de lovituri cu paveze de pâslă petrecute pe braţul stâng. Meşteşugul jocului stă in ridicarea dferidului din fuga cailor, de jos, cu un fel de suliţă (cu cârlig in vârf) ce se poartă la brâu. Teodor T. Burada: „Istoria teatrului în Moldova**, Iaşi, 1915,. voi. 1 pag. 86.
      1600.     — JOCUL  HALCALEI,     (cerc de fier). Se făcea
a treia sau  a patra zi  de Paşte, în  şesul Bahluiului Teodor
T. Burada: „Istoria teatrului în Moldova". Voi. I Iaşi 1915,. pag. 87.
      1601.       — JOCUL HANGULUI, Dimitrie C. Ollănescu a op. citat, pag. 121.
      1602.       — JOCUL ÎN BASMALE, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      1603.       — JOCUL MARE, în Bucovina. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1604.       — JOC MĂRUNT. E nume de joc bătut pe loc. Cunoscut în comuna Broşteni, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 39.
      1605.       — JOCUL MIRESII, Elena Sevastos, op. citat, pag. 282. Jocul sau hora miresii. Citiţi 5. FI. Marian: „Nunta la Români". Ediţiunea Academiei Române, Bucureşti 1890* pag. 720 — 727. „Jocul miresii" zis şi „Joc cu mireasa" sau «Jocul cel dintâi". Bela Bartok: Cântece poporale româneşti, din Comitatul Mior. Academia Română. Culegeri şi studii XIV Bucureşti, 1913ffpag. 353.
      1606.       — JOCUL MOŞULUI, în Maramureş. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      1607.       — JOCUL NEPOATELOR, în Maramureş, Bela Bartok: op. citat, pag. 164—165, 167 — 168.
      1608.       — JOCUL NEVESTII, Elena Sevastos: op. citat, pag, 282.
      1609.       — JOCU ’N TREI. Un ficior între două fete. Se prind de umeri sau de după gât şi joacă horă în trei, la dreapta şi la stânga. Se obişnueşte în comuna Groşi, plasa Baia-Mare, jud. Satu Mare. Citiţi G T. Niculescu-Varone t „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 39.
      1610.       — JOCU NOSTRU, e o legănată urmată de învârtită şi se termină cu horă. Se joacă în comuna Tohanul vechi, Jud. Braşov.Citiţi G.T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 39.
      1611. — JOCU NOSTRU FIC10RESC. Ficiorii formea-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 109
ză un cerc mare. Când încep jocul, ei bat din palme, se apleacă în jos şi-şi lovesc picioarele cu mâinile, la pulpă, sub ge-nuchi. Toţi fac uniform aceleaşi mişcări. Toţi se ridică, bat iar din palme, saltă piciorul drept în sus, până la înălţimea brâuluî, pocnesc din degete (parcă ar avea castaniete), se lasă jos, pe vine, lovesc cu palmele pământul (ca şi cum ar face mătănii) şi apoi când sar în sus îşi lovesc toţi călcâile cu amândouă mâinile. Se joacă în comuna Hetiur, plasa Daneş, jud. Târnava Mare. Citiţi G. T. Niculescu -Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 39—40.
       1612.        — JOCU NOSTRU ÎN DOUĂ ROATE. Se formează un cerc tnare numai cu ficiori, distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei au fiecare în mâna dreaptă câte-o bâtă cu chindisături (încrustări de arabescuri făcute cu fier roşu), cărora li se mai zic şi cifrasag. Fetele înconjoară roata făcută de ficiori şi fac şi ele al doilea cerc, care-i mult mai mare. Ceteraşii (lăutarii cu vioare) stau în mijlocul lor şi cântă. In timp ce ficiorii fac „ponturi căluşereşti" şi paşi spre dreapta, fetele se prind de umeri şi joacă hora cu mişcări spre stânga. Are strigături. Se joacă în comuna Deag, jud. Târnava-Mică Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
       1613.        — JOCUL OLTENESC, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
              —                JOCUL ROMÂNESC. (Citiţi Ardeleneasca din , Borleşti). G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 11.
       1614.        — JOCU ROMÂNESC DIN BUCIUM-ŞASA. E nume de horă vioaie urmată de sârbă. Se joacă îri cătunul Bucium-Saşa, comuna Bucium, plasa Abrud, jud. Alba. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Alte jocuritomâneşti necunoscute*, pag. 40.
       1615.        — JOCU ROMANESC DIN SECUIME. E o horă de umeri, care se joacă aproape în toate comunele din jud. Trei Scaune, unde sunt mulţi români. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 40.
       1616.        — JOCUL RUSESC sau VĂSĂDULEA. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1617.        — JOCUL ŞOIMILOR, chindie, în comuna Mă-lureni, judeţul Argeş. Are’ strigătură. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 26.
       1618.        — JOCUL ŢĂRĂNESC. Din Arhiva fonogramică a Ministerullui Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1619.        — JOCUL URSULUI, în Maramureş, Bela Bartok: op. citat pag. 142, 145.
       1620.        —JOCUL ZESTREI, în Bucovina. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1621.  — JOIANA, horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu:
 110
G. T. NICULESCU-VARONE
op. citat, pag. 186. — Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
      1622.        — JURALIA, sârbă. Biblioteca Academiei Române, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1623.        — JURAVELUL, horă în Basarabia. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1624.        — KARAGHEORGHE. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 24—25.
             —               K1ND1A. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag.
25.  Citiţi Chindia,
             —               K1PAN, Demetru Vulpian: Musica populară. ^Jocuri de brâu". Aranjate penrru piano. Voi V. 1886, pag.
26.  Citiţi Hora lui Chipan.
             —               KOKOSTÂRCUL. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 26. Citiţi Cocostârcul.
      1625.        — LA BACĂU, horă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Din depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1626.        — LĂEŢEASCA, joc, popular în comuna Bistriţa jud. Mehedinţi. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Culţelor.
      1627.        — LAMÂlŢA, joc popular, G. N. Georgescu-Breazul: Cronica muzicală. Foiletonul ziarului „Cuvântul" Nr. 1077 de Luni 23 Aprilie 1928, pag. 1,
      1628 — LA LIVADA CU PRUNI, horă. B. A. R.
      . 1629. — LA MOLDOVA, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op, citat, pag. 27.
      1630.        — LANŢETA. Două perechi stau faţă în faţă şi joacă sârba urmată de învârtită. Joc cu strigături cunoscut în comuna Măciuca, jud. Vâlcea şi în cătunul Rusăn eşti, comuna Giuleşti, plasa Eyyceşti, aceiaş judeţ. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jafuri româneşli necunoscute", pag. 40—41.
      1631.        — LÂ OPT, horă, Florian Cristescu: op. citat pag. 5.
      1632.        — LA PRIDVOR, horă. Biblioteca Academiei RoTâne, secţia Stampe. Din depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1633.        — LÂPTĂREĂSA, Demetru Vulpian : Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 50,
      1634.        — LA RĂSCRUCE, LA RĂSPÂNTIE, joc ardelenesc, în comuna Maeru, jud. Năsăud. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. „Jocuri româneşţi necunoscute", pag. 26.
      1635.        — LA TÂRG LA RÂUREN1, horă. Biblioteca Academiei României, Secţia Stampe. Din depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1636.  — LA TREI, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 111
             —              LĂUTAREASCA, sârbă şi horă, placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti. Columbia
1930. Bucureşti.
      1637.       — LĂUTĂREASCA, e o horă de mână. Se joacă comunele Otopeni şi Corbeanca, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute'*, pag, 41.
      1638.       — LAZASCA, (Roman). Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 48.
      1639.           LĂZEASCA, LEZEAŞCA, sârbă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. ’l87.
      1640.       — LEANA. învârtită, în Dobrogea, Pompiliţt Pârvescu: op. citat, pag. 186.
      1641.       — LEANCA, sârbă, muzica de/. Şerbănescu, Bârlad. 1923. Biblioteci Academiei Române, secţia Stampe. Din depozitul de note muzicale Colecţia 1840—1930.
      1642.       — LEAŞA, horă, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescui op. citat, pag. 187.
      1643.       — LEGĂNATA, horă, culeasă şi pusă pe note muzicale de M. /?. Oprescu. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară Nr. 5—8/1920, partea muzicală, pag. 8.
      1644.       — LEGĂNATA ŞI SĂRITA. Se face o roată. Perechile se ţin de mână şi fac patru paşi la dreapta şi patru la stânga şi la urmă săr toţi de patru ori în sus pe loc. Se joacă şi numai câte doi. Se obişnueşte în comuna Isbă-şeşti, jud. Argeş. Citiţi G. T, Niculescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute” pag. 41.
      1645.       — LELE ALBA, horă, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Pub,ice şi al Cultelor.
      1646.       — LELIŢA. BĂLĂIOÂRA, horă, în Bucovina,. Simion Fi. Marian: op. citat, pag. 23.
      1647.       — LELIŢA CU CĂMĂŞOI, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat pag. 22.
      1648.       — LELEA CU RUFELE, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian -. op. citat, pag. 10.
      1649.       — LELIŢĂ IOANĂ, joc, Pompiliu Pârvescu: op.. citat, pag. 186. — Horă, Florian Cristescu: op. citat, pag.
5. — Horă, Gh. Fira : op. citat, pag. 97. Joc. — Michel Vulpesco: op. citat, pag. 235 şi 240.
      1650.       — LELIŢA DIN VALEA SACĂ, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 8.
      165,1. — LENUŢA, e rume de horă, care se joacă în. comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 41.
      1652.       — LEREASCA, joc de brâu cunoscut în Câni-puIung-Muscel. Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 50.
      1653.       — LEŞEASCA, LEŞEŞTE, Elena Sevastos: op* citat, pag. 282.
 112
G. T. NICULESCU-VARONE
      1654.        — LEUCA. Joc popular bărbătesc, cu strigături. Se joacă foarte rar de bătrâni, în comuna Câlnic, jud. Caraş. ■Citiţi Q. T. Niculescu Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 4l.
      1655.        — LEUL, joc popular în comuna Beiu, jud. Teleorman, cules Th. Adameştianu. Citiţi „Isvoraşul" revista muzicală populară Nr. 5—6/1929, pag. 21.
      1656.        — LEUŞTEANCA, horii, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1657.  — L1N1CA, horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 114.
      1658.        — L1PANU, horă, în comuna Bibeşti, jud. Gorj. •Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute* pag. 26 .
      LISA, — joc popular, în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu ('Citiţi Hisa).
      1659. LOGOFETE DINULE, horă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Din depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1660 — LOJASCA. Demetru Vulpian-, Musica popolară, „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Vol-V, 1886. pag. 47.
      1661.        — LOZANCA, horă, culesă şi pusă pe note muzicale de Aurelian Borşianu. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară Nr. 4—6/1926, partea muzicală pag. 52.
      1662.  LOZASCA horă, Gh. Fira: op. citat, pag, 113.
      1663.        LUCiCA, horă, muzica de A. Dinicu Biblioteca Academiei Românei, secţia Stampe. Din depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1664.        LUCRUL RAU, horă, în Bucovina, Simion Fi. Marian: op. citat, pag. 6.
      1665.        — LUGQŞ1ANA, joc românesc din Banat, Cules şi aranjat pe note de ’Sofia Vlad Rădulescu „Lyra Română" Nr. 27/1880.
             —  MJGOJANA,     Pompiliu       Pârvescu: op. citat,
pag 187. joc îrWBanat, Popa Ştefan op. citat, pag. 38—42.
—r Horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5 Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bâdulescu, op. citat, pag. 105—113.
             —  LUGOŞANA, placă de gramafon.
             —  LUGOŞANCA, Demetru Vulpian: Musica
populară „Jocuri de brâu"     Aranjete       pentru piano. Voi V.
.1886, pag. 49.
      1666.        — LUGOŞUL, Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 48.
      1667.       — LUNEASCA, Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
             —  LUNEASCA      sau HORA       MIRESII, Anton Eiia-
de -. op. citat, pag. 120.
      1668.        — LUNGA, joc popular, în Ardeal. Din colecţia •d-lui Tiberiu Brediceanu.
      1669.        LUNGUŞOARA, sârbă, Din Arhiva fonogramică -a Ministerului Instrucţiuni Publice şi al Cultelor^.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 113
      1670.       — MACEDONEASCA, horă în comuna Răstoci, jud. Solnoc-Dobâca. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1671.       — MĂ CERE MAICĂ, CERE. Demetru Vulpian: Musica populară, „Jocuri de brâu“, Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 52.
      1672.       — MĂI FLĂCĂI ÎNTOARCEŢI HORA, Demetru Vulpian : op. citat, pag. 89.
      1673.       — MĂ CHIAMĂ JENICĂ, sârbă, placă de gramofon. Catalogul generalde plăci româneşti, 1930. Columbia Bucureşti.
      1674. — MĂ CULCAI ŞI DORMII SUB PUNTE, horă,
 ,placă de. gramofon Odeon.
      1675.       — MĂ DUSEI ÎN TÂRG, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 27.
      1676- — MĂGĂRUŞUL, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.        a
      1677.       — MÂNA, joc, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op, citat, pag. 187.
      1678.       — MÂNDRA, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian : op. citat, pag. 18.
      1679.       — MÂNDRA LENEŞĂ, horă, în Bucovina, idem op. citat, pag. ÎL
      1680.       — MÂNDRA MEA, horă în Bucovina, „ op. citat, pag. 7. ^
      1681.       — MÂNDRELE, horă, în comuna Vârvoru, jud. Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute* pag. 26.
      1682. — MÂNDRUL1ŢA, sârbă, placă de gramofon.
      1683— MÂNDRUL1ŢA MEA e o învârtită cu strigături. întâi se face o roată mare, numai cu perechi. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a flăcăilor. Se joacă în cătunul Ghermă-^neşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov şi în comuna Hinteşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 41.
      1684.       — MÂNGÂIEREA NEVEST1I,' horă, în Bucovina Simion FI. Marian: op. citat, pag. 17.
      1685.       — MÂNIOASA, joc, în jud. Vâlcea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 17. (Barlaboiul), horă, Florian Cristescu : op. citat, pag. 6. — Horă, G. Fira : op. citat, pag. 98.
 —  Michel Vulpesco : op. citat, pag. 235. Joc naţional văzut la Gura Poroinii şi descris de Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa: Citiţi „Isvoraşul", Nr. 3—4/1922, pag. 2—3, descriere făcută de Ionel Ungureanu, cum se joacă în comuna Deagurile, jud. Argeş. Citiţi «Isvoraşul", revistă muzicală populară Nr. 3—4 1929, pag. 47.
      1686. — MĂRĂC1NEANA, horă, placă de gramofon O-
 -deon.
      1687. — MARAMOA1CA, legănată şi bătută cu strigături.
 114
G. T. NICULESCU-VARONE
în comna Horobnicul de sus, jud. Bihor. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 26.
     1688.       — MARAMUREŞANCA, bătută urmată de horă,, în jud. Maramureş. Citiţi G. T, Niculescu- Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag 27.
     1689.       — MĂRĂND1ŢA, joc, în Moldova. Gh. Cardaş op. citat, pag. 144.
     1690.       -f- MĂRÂRAŞUL, joc, în Moldova idem op. citat, pag. 135.
     1691.       — MARGARETA, horă, muzica de G. N. Ochi-Albi. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1692.       — MARGHIOALA, MAR1ŢICA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
     1693.          MARIEŞUL, joc popular în Moldova, „Şezătoarea", levistă pentru literatură şi tradiţiuni populare. Fălticeni,. Director: Arthur Gorovei. Anul 1/1929, pag. 35.
     1694.       — MAR1ŢA, horă. Biblioteca Academiei Române,_ secţia Stampe, depozitul denote muzicale. Colecţia 1840—1930. Joc popular în jud. Romanaţi. Din* Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiuni Publice şi al Cultelor.
     1695.       — MAR10ARA, horă, Popa Ştefan: op, citat,, pag. 33—35 Gh. Fira: op. citat. pag. 98. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bâdulescu: op. cit. pag. 114—116.
     . 1696. — MAR10ARA DELA GORJ, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
     1697.       — MAR10ARA DELA MUNTE. Demetru Vulpian'. Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 52.
     1698. — MAR10RICA, horă. Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.       „                              1
     1699.       — MRlA, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Dirt colecţia inedită m d-lui Gh. Cardaş.
     1700.       — M&R1TĂ-.MA horă, în Bucovina. Simion FI. Marian: op. citat, pag. 23.
     1701.       — MĂRlTA-M’AŞ, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 23.
     1702.       — MARMUR1LE, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
     1703.       — MĂRUNTA, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu", Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 50.
     1704.       — MĂRUNŢELUL, joc popular, în Qpşana, Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu■ Citiţi „De-a Wărunţelu".
     MĂRUNŢICA e nume de bătută pe Ioc, urmată de învârtită cu strigături, care se joacă, numai de perechi, în comunele Bran Poartă, Şimon, Moeciu de sus Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocu--
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 115
ri româneşti necunoscute", pag. 42. Citiţi „De-a Măruntelu".
      1705.      — MÂRZA LOTRlŞORU, Demetru Vulpiati'. Mu-r sica populară „Jocuri de brâu", Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 55.
      1706. — MÂŢA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      1707.      — MĂTUŞA, joc popular, în Banat. Din colecţia d-lui Tideriu Brediceanu.
      1708.      — MAZAREA, horă cu tropăituri şi învârtiri pe loc, în comuna Borleşîi, jud. Satu-Mare. Citiţi*G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 27.
      1709.      — MĂZĂR1CA, Demetru Vulpian: Musica popul ră „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 54—55. Joc popular, Tiberiu Brediceanu: „Jocuri poporale româneşti." Caiet 1, pag. 6. ediţia II.
      1710.      — MĂZĂRICA-ORAV1ŢA, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 55.
      1711.      — MĂZĂRlCA-PRiGORI, (Banat) Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 56.
      1712.      — MAZILESCU, joc de brâu cunoscut în jud. Român. Demetru Vulpian: Musica populară «Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 51.
      1713.      — MEHEDINŢEANCA, horă. Dtn Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1714.      — MELCU, sârbă, muzica de Moceanu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1715.      — MERL1ŢÂ, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 53.
      1716. — MICA MITITICA, horă, placă de gramofon.
      1717. — M1HA1 VOINICU, Demetru Vulpian Musica
populară „Jocuri de brâu"     Aranjate pentru  piano. Voi. V.
1886, pag. 54.
      1718. — M1L1TAREŞTE. Demetru Vulpian: Musica
populară „Jocuri de brâu"     Aranjate pentru  piano. Voi. V.
1886, pag. 54.
      1719.      — MINERVA. Perechile se prind de braţe, fac un şir lung şi drept şi joacă sârba cu patru paşi, la dreapta şi la stânga. Toţi ţin capul sus şi zâmbesc unul la altul. Se joacă în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute” pag. 42.
      1720. — MINŢITA,        (Citiţi Bugeacu) horă,  Florian
Cristescu: op. citat, pag. 5, Horă din comuna Cătăraşi, jud.
Dolj. Culeasă şi notată de V. Stănculescu, Citiţi „Isvoraşul" Nr. 11-12/1923, pag. 5.
      1721. —rMIRELE Şl MIREASA (Citiţi Ginerele şi mireasa).
 116
G. T. NICULESCU-VARONE
     1722.      — MIŞELUL SATULUI, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian op. citat, pag. 13.
     1723.      — M1ŞCĂTOAREA, joc popular, în jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi’al Cultelor.
     1724.      — M1ŢU1CA FA, horă oltenească. Biblioteca A-cademiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1725.      — MITOCĂNEASCA. Citiţi George Baronzi: „Limba Română şi tradiţiunile ei“ Brăila 1872, pag. 91—92.
     1726—MOARA e o horă mare, care se joacă vioi, în ambele părţi, în Comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. Citiţi G. 7. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 42.
     1727.      — MOCAnCUŢA, George Baronzi: „Limba Română şi tradiţiunile ei“ Brăila 1872, pag. 91—92. MOCĂNEASCA, MOCĂNEŞTE, Teodor T. Burada : „Almanah mu-sical“ Anul 111/1877, Iaşi, pag. 62 (pusă pe note musicale la pag. 100—101). Demetru Vulpian : Musica populară, „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 50—51. Elena Sevastos: op. citat, pag. 282. — Dimitrie C. Ollănescu : op. citat, pag. 122. — Horă, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 187. — Florian Cristescu: op. citat, pag. 5.
     1728.      — MOCĂNEASCA IN DOI, joc popular cules dela Ghiţă. V. al Casandrei, lăutar din comuna Geoseni—Tă-maşi, jud. Bacău de C. Gh. Ungureanu, învăţător în Petricica.
     MOCĂNEŞTE sau SOLDĂŢEŞTE, joc, Teodor T. Burada : op. citat, pag. 62.
     1729. — MOLDO VANUL Şi UNGUREANUL, horă, în
Bucovina, Simion FI. Marian, op. citat, pag 9.       4
     1730.      — MOLDOVENEASCA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
     1731.      — MQLDOVENEASCA DIN OAŞ, horă urmată de sârbă, în judi Satu-Mare. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 27.
     1732.      — MOLDOVÂNSCATA, joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu'. op. citat, pag. 187.
     1733.      — MOM1RU, joc popular în jurul Caransebeşului, Antonia Sequens ’. op. citat, pag. 5.
     1734.      — MORÂNGLĂVEASCA, horă, Gh. Firal op. citat, pag. 99.
     1735.      — MORĂRIŢA, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 19.
     1736. -— MORARUL, horă, placă de gramofon.
     1737.      — MOROŞENEASCA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
     1738.      — MOŞNEAGUL CU BABA, horă în doi, jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş,
     1739. — MOŞNEGEASCA, hora, în comuna Uideşti.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 117
 jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1740.        — MOŞNEGUŢUL, Elena Sevastos: op citat,, pag. 282.
       1741.        — MOŞULICĂ, horă în jud. Roman, Gavriil Mu-zicescu.
       1742.        — MUNTENEASCA, Elena Sevastos: op. citât, pag. 282.
       1743.        —MUREŞANCA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru Piano, Voi. V.
 • 1886, pag. 56.
              —  MUREŞANCA, horă, placă de gramofon.
       1744.        — MUREŞENEASCA, horă de flăcăi, în comuna Râpa de sus, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1745.        — MURGULEŢUL, horă, Florian Cristescu; op. citat, pag. 6. — Joc naţional în jud. Dâmboviţa. Cules şi pus pe note muzicale, de /. Nicolescu-Poenile. Citiţi „Isvo-raşul" revistă muzicala populară, Nr. 4—6/1926, pag. 52 şi descris la pag. 66.
       1746.        — MURGUŢA. Numire de horă, care se joacă în cătunul Bădinţi, comuna Şlefăneşti şi în cătunul Ostopce-nii — răzeşi, comuna Boscoteni, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani
       Această horă se formează de obicei de către codani şi codane (băetani şi fetişcane de 14—15 ani). Când se prinde şi câte una stătută (îmbătrânită), care nu prea are rând la jocul flăcăilor, atunci un jucăuş strigă:
                   Ia ti uită măi fârtati că-i şt Liţa lui Costachi.
                   La flăcăi nu-i sâ trece câ-i de patruzeci şi zece,
       Altul:
                   Pentru fata ce-o iubesc
                   fac trii zile boieresc. (Munceşte trei zile la boier).
                   Pe fatacari-i urâtă
                   nu-i păcat s’o dai In râpă.
                                    *
       Un flăcău:
                   —  Şi hai, Lijă, porumbiţă dă-mi şi mie din guriţă.
       O fată :
                   —  Ba, ba, ba că nu ţi-oî dâ.
                   Di-i ci (de-oi fi) vrednic {î-i luâ,
                                    *
                   M’aş mărită, m’aş mărită,
 118
G. T. NICULESCU-VARONE
                   da nuştiu pâne-a frământă, nici casă a mătură, nici guriţa de-a o dă.
                   Da, ştiu, mama că mi-o da şese boi sâ am la car, de nevoi să n’am habar.
       P. S. Fetele poartă rochie de târg, iie împodobită cu fiori şi pantofi negri sau galbeni.
       Flăcăii au cămăşi naţionale, jiletcă (vestă) neagră, pălărie cu mărgele şi în picio?re ghete cu şireturi. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       1747.  — MUŞAMAUA Elena Sevastos: op. citat, pag.
 282. — Joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu-. op. citat, 187.
 —  (Barlaboiul) horă, Florian. Crislescu:        op. citat, pag.
 6. — Horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 109.
       1748.        — MUŞAMAUA DELA RÂŞNOV. Joc popular, cu strigături. Se obişnueşte numai la nunţi, în comuna Râşnov, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-, „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 42.
       1749.        — MUSCĂLEASCA e nume de horă, care se joacă încet, în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 43.
       1750.        — MUSCELE ANCA, horă, Citiţi Mihail Vulpescul „Cântecul popular, românesc" Bucureşti, 1931, pag. 199.
       ,1751. — MUSTĂCIOASA, horă.’ Gh. Fira: op. citat, pag. 112.
       1752.        — MĂTURELELE, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1753.        — MUTU. Joc făcut numai de ficiori. Ei formează un şir şi încep acest joc cu „ponturi", fac diferite mişcări şi figuri cari te Jac să râzi sau fac „fogaşuri" (jocuri cu mingea). Nici unul ral vorbeşte în timpul jocului. Toţi trebue să execute tot ce face „căpitanul" (conducătorul) lor, care, mai totdeauna, are în mână o mătură. Dacă se întâmplă că unul din jucăuşi nu execută la timp figura pe care trebue s’o reproducă toţi,’atunci „şeful" lor îl bate cu mătura încet sau îl exclude dela joc.
       Se obişnueşte în comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculesca-Varonex „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 43.
       1754.        — NAE-N1COLAE, sârbă. Biblioteca Academiei ^ române secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia
 1840-1930.
       1755.  — NAFRAMA. Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
       1756.  — NĂTÂNGĂ, Elena Sevastos: op. citat, pag. 28?.
       1757.        — NĂŞASCA sau NUNEASCA, Anton Eliade: op. citat, pag. 120.’
       1758.  — NEAGRA, horă, în cătunul Biniţii-Roşiori, co-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 119
muna Chiroiu, jud. Ilfov. CiMţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 28.
      1759.      — NEBOTEZATA, horă. Biblioteca Academiei Române secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840 —1930.
      1760. — NEBUNA, horă, Alex. Berdescu: op. citat
1871.
      1761.      — NEGREANCA, horă urmată de sârbă, în comuna Potcoava, jud. Olt. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşii necunoscute" pag. 28.
      1762.          NEGUŢA, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministeruluii Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1763.      — NEMŢEASCA, NEAMŢUL, NEMŢiŞORUL, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282. Dimitrie Dan: op. citat, pag. 23, jos.
      1764.      — NEPOATA 1EDEREI, joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      1765.      — NEVASTA, horă, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice. Colecţia 1840-1930.
      1766.      — NEVASTA BOLNAVĂ, horă în Bucovina, Simion FI. Matian: op. citat, pag. 26.
      1767.      — NEVASTA CARE-I NEVASTĂ, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 29.
      1768.      — NEVASTA CA ŞI O CRUCE, horă, în Bucovina, Simion Fi. Marian• op. citat, pag. 11.
      1769.      — NEVASTA LENEŞĂ, horă, în Bucovina, S/m/on FI. Marian: op. citat, pag. 7.
      1770.      — NEVASTA PĂCĂTOASĂ, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 26.
      1771.      — NEVASTA POTRIVITĂ, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 18.
      1772.      — NEVESTUICA, joc de brâu cunoscut în Moldova, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 59.
      1773. — NODU, horă, Gh. Fira op. citat, pag. 109.
      1774. — NOTĂŢEANA, horă, placă de gramofon O-
deon.
      1775.      — NORULEŢ DE PLOAIE, sârbă. Biblioteca Academiei Române secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1776. — NOUA CHINDIE, lbidem,
      1777. _ NU MĂ UITĂ, horă. lbidem.
      1778.      — NtUŢA, (cili.i. HoraNuţii), Florian Cristescus op. citat, pag. 6.
      1779.      — NUNEASCA, Elena Sevastos: .op. pag. 282. Jocul nunilor după cununie. Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 561, col. 1. Nuneasca sau hora miresii, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 187. Anton Eliade: „Nunta ţărănească în partea Olteniei dela Dunăre", Noua Revistă Română
 120
G. T. NICULESCU-VARONE
 Nr. 39, dela 1 Septembrie 1901, pag. 120. Mihail Vulpescu: op. citat, pag. 235^
       1780.       — OBÂRŞANCA, horă, în corn. Baia de Aramă,, jud. Mehedinţi. Citiţi G. T. Niculescu-Varonei „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 28.
       1781.       — OBROCUL. Demetru Vulpiani Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886* pag. 59.
       1782.       — OCHEŞ1CA, horă, muzica de G.N. Ochi-Albi. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale Colecţia 1840-1930.
       —  OCHlTU. (Citiţi Pe ochite).
       1783.—         OCHIUL DRACULUI, joc în Bucovina. Di» Arhiva tonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1784.          — OCOLIREA MES11, horă, în Bucovina. Din> Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi ah Cultelor.
       —  OFIŢEREASCA (Citiţi Sârba ofiţerească).
       1785.       — OFTICUŢA e o hoiă, care se joacă încet in comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. Citiţi G. T. Niculescu• Varonei „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 43.
       1786.       — OILE. Demetru Vulpiani Musica populară. „Jocuri de brâu." Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 61.
       1787.       — OIŢA, horă în Bucovina. Simion FI. Marianr op. ci'tat, pag. 17. Horă şi învârtită, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescui op. citat, pag. 187. Florian Cristescui op. citat, pag. 6.
       1788.       — OIŢELE. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 60,.
       1789. — OLEANDRA, Elena Sevastos: op. citat, pag, 282.
       1790.       — OLTEANCA, OLTENAŞUL, OLTENEASCA, OLTENEŞTE. Elşna Sevastos: op. citat, pag. 282. Olteneasca, puSă pe note muzicale de /. Nicolescu-Poenile. Citiţi „Isvoraşul", revistă muzicală populară Nr. 13-16/1921, partea muzicală, pag. 8.
       —         OLTEANCA, învârtită în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu-, op. citat, pag. 187.
       —         OLTENAŞUL, horă, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescui op. citat, pag. 187.
       1791. —OLTENCUŢA, horă, muzica de Pompieru.
       1792. — ONORUL, horă, Gh. Fira: op. ciţat, pag. 114.
       1793.       — OPACA. Demetru Vulpiani Musica populară. „Jocuri de brâu® Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 62.
       1794. — OPINCA. Elena Sevastos op. citat, pag. 282.
       1795.       — OPiNCUŢA, Demetru Vulpian. Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag. 62.
       1796. —OPRIT, seamănă cu bătuta. „Analele Dobrogei*
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 121
 revista societăţii culturale dobrogene. Anul XI./1930, pag. 38.
       1797.       ■— OPTUL, danţ, Lucia Andronic-V asilescu şi Eleonora V.Bădulescu: op. citat, pag. 77- 78.
       1798.       — ORZULEŢU sau ORZIŞOR, horă, Florian Cristescu. op. citat, pag. 6.
       1799.       — OŞANEŞTE, în Maramureş. Bela Bartok. op-, citat, pag. 118.
       1800.       — OSTROVEANCA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282. Joc popular, în jurul Caransebeşului, Anton Sequenst op. citat, pag. 4.
       1801.       — OROP1ŢA, horă în Bucovina. Dimitrie Dam. op. citat, pag. 23, jos.
       1802.       — ORJANA. ORJANCA e nume de horă. Se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute*' pag. 43.
       1803.       — OSM1ŢALE, joc nou. Ştefan Şt, Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate". Citiţi „Isvorasul" Nr. 5-6/1929, pag. 20-21.
       1804. — OVĂZUL, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
       1805. — OVRESCU. Elena Sevastos: op. citat pag. 282.
       1806.       — OVREICUŢA sau ŞIRIMBOlUL, Lucia Andronic-V asilescu şi Eleonora V. Bădulescu. op, citat, pag. 55-56.
       1807.       — OVREICUŢA MÂNIOASA, Demetru Vulpian. Musica populară „Joc de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 61.
       1808.       — PĂ CHICIOR (PĂ PICIOR). E un joc bărbătesc, care începe cu legănata urmată de sârba bătută pe loc. Are strigături. Se joacă în comuna Groşi, jud. Satu Mare. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone. „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 43.
       1809.       — PA DEALOGU, e o chindie urmată de brâu. Joc executat numai de ficiori aşezaţi în linie dreaptă şi după înălţime. Se joacă rar în comuna Căţelul, jud. Sălaj. Citiţi. G- T. Niculescu Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" Pag. 43.
       1810.       — PĂCURARU, PACULARU, horă în comuna Caţa, jud. Târnava-Mare. Are strigături. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 28-29.
       1811.       — PĂDUREŢELE PUlCUŢll, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 3. ’
       1812. — PAHARELE, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
       1813.       — PaIDUŞCA, învârtită, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 187.- Joc Emil Riegler-Dim: op. citat, pag. 791.
       1814.       — PAMBLIU, e nume de horă de mână, care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi. G. T. Niculescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute pag. 43.
 122
G. T. NICULESCU-VARONE
      1815.      — PAMBRÂU, BaMBRÂU. Jucăuşii se prind de mâini sau ţin mâinile încrucişate la spate şi joacă întâi brâu uniform, apoi fac multe şi variate schimbări (figuri). Se obişnueşte, cu strigături, în comunele: Şimion, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Şirnea, Peştera, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 43-44.
      1816.      — PANDELASUL, Demetru Vulpian. Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 63, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      1817.      — PANDUREASCA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 65.
      1818.      — PaNDUREŞTE, Demetru Vulpian. Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Vo. V. 1886, pag. 62-63.
      1819.      — PANDURII. Demettu Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag. 64 65.
      1820.      — PĂ’NVARTITE. — Perechile fac un cerc mare, stau depărtate unele de altele la câţiva paşi. Fiecare pereche se ia de mână şi toate deodată, joc legănata. Când ficiori bat cu piciorul drept în pământ, fetele se învârtesc repede de două-trei ori pe sub mâna dreaptă a flăcăilor şi, la a doua lovitură de picior, fac aceleaşi mişcări pe sub mâna stângă. Aşa se joacă în comuna Căţelul, jud. Salaj.Citiţi: G. T. Niculescu- Varone „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 44.
      1821.      — PÂNZA ÎNCÂLCITĂ, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      1822.      —PĂPUŞASCA, PĂPUŞEŞTE, PĂPUŞĂREŞTE, Elena Sevastos: op. ‘citat, pag. 282.
      1823. — PAS ALERGATOR, sârbă, placă de gramofon.
      1824.      — P/wARELELE REGINEI, horă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. •Colecţia 1840-1930.
      1825.—       PĂ SĂRITE. Se face un cerc mare numai cu perechi, cari se prind de umeri şi toţi joacă sârba sărită (în galop) cu paşi numai spre dreapta. Joc cunoscut în comuna Căţelul, plasa Crasna, jud. Sălaj. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 44.
      1826.       — PĂTRUNJELUL, horă, în comuna Uideşti, jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1827.      — PE AV1ÂNDOUĂ PICIOARELE. Demetru Vul~ pian-, Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag. 71.
      1728.      — PE BATA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 20.
      1829. — PE BOTĂ, horă de flăcăi, în comuna Râpa de
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI          123
 sus, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1830.       — PE CEL DEAL, horă, în Bucovina, Simion. FI. Marian: op. citat, pag. 20.
             —   PE COARDA GROASĂ, (Citiţi Sârba pe coarda
 groasă).
       1831.       — PECURARU, hori în regiunea 8aia-Mare, jud. Satmar şi în regiunea Rodna, jud. Năsăud. Citiţi „Ciobănaşul0 G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute, pag. 28.
       —          PECUARU, PICUtfALU, PICURARUL, Ci «i „Ciobănaşul", G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute". pag. 28
       — ■ PECURARAŞU, Demetru Vulpian:           Musica  popu-
 lară „Jocuri de brâu' Aranjate pentru piano. VqI. V. 1886, pag. 66.
       1832.       — PELN1TA, horă, în comuna Vârvoru, jud. Dolj. Are strigătură. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 29.
       1833.       — PE LOC, Demetru Vulpian, Musica populară. „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. VoI. V. 1886 pag. 68-69. joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu. Brediceanu.
       1834- — PENTRU TINE, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 5.
       1835.       - - PE OCHITE, SĂ-I FACI CU OCHIU, OCHITU horă urmată de învârtită, în jud. Năsăud. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-, „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 30.'
       1836.       — PE PICIOR, Ovid Densuşianu: „Graiul din Ţa-' ra Haţegului". Bucureşti, 1915, pag 276-277.
             —               PE PICIOR, I-1V, joc popular, Tiberiu Brediceaun: op. citat, Caiet I, pag. 10;Caiet II, pag. 6; Caiet III; pag. 12. Caiet IV, pag. 7. Citi{i şi Pă chicior.
       1837.       — PERINA, Demetru Vulpian : Muzica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 72.
       1838 — PERINA LA LAPUŞNA, Demetru Vulpian, Muzica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 67.
       1839. — PERNIŢA sau PERINiŢA, horă, în jud. Argeş, Muscel, Dâmbovita şi Vlaşca. Are strigături. C tiţi Q. T. Niculescu-Varone: ^Jocuri româneşti necunoscute" pag. 30.
       1840.       — PE SUB POALE ’ DE DUGHEANĂ, danţ foarte vechi în Moldova. Se joacă de-o femeie şi un bărbat cari ţineau în mâini capetele unei basmale şi. din timp în timp, se învârteau pe sub ea, pe rând. Teodor T. Burada:        „Al-
 manah musical" Anul 111/1877, laşi, pag. 63. Danţ, Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 121.
 124
G. T. NICULESCU-VARONE
      1841.       — PEŞTIŞORUL, joc popular, în jud. Gorj şi Mehedinţi, Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone •_ „Jocuri româneşti necunoscute* pag. 31.
      . — PEŞTIŞORUL. Nume de horă şi sârbă. Se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmbovifa. Citiţi G. 7. Niculescu-Varone'. „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 44.
      1842.       — PE SUB MÂNĂ. E o legănată urmată de învârtită. Se joacă în comuna Bratia, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 44.
      1843.       — PEŢITORUL, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 5.
      1844.       — PETR1A. D. Vulpian: Mutica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, p?g. 68.
      1845.       — PINGEAUA. Nume de horă repede de mână, care se joacă mult în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 44.
      1846.       — PINTEA HAIDUCUL. Demetru Vulpian: Muzica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 68,
      1847.       — PINTENUL, horă în „Ţara Oaşului", Jud. Satu-Mare. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuriromâneşti necunoscute" pag. 31.
      1848.       — PIPERUL, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.— Joc popular, în Banat Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu— N. lor ga \ op. citat, voi. 111 pag. 352.
      1849.       — P1TEŞTEANCA, horă în comuna Stoileşti, judv Argeş. Ci iţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag 31.
      1850. — PIŢ1G01UL Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.'
      1851.       —4ILÂNSUL ŢIGĂNCII, horă, Biblioteca Academiei Române sltţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1852. — PLOEŞTEANCA, horă, Alex. Berdescu: op
citat
      1853 — PLOPT1ŞUL, horă vioaie şi săltăreaţă în comuna Lăureni, plasa Miercurea Nirajului, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1854.       -- PLOSCA, joc nou, Ştefan St. Tuţescu : „Jocuri şi hore vechi si noui de prin sate41 Citiţi „Izvoraşul" Ni.5 6 1929, pag. 20-21,
      1855.       — POPÂRLAN, horă în Dobrogea Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 188.
      1856.       — POARGA (Polca românească), Bela Bartok: Cântece populare româneşti din Comitetul Bihor. Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii XIV, Bucureşti, 1913 (citiţi pag. 275, 278 şi 287-293) — Bela
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 125
Bartok. Jocuri poporale româneşti, Universal- Edition, Leipzig.
      1857 — POMP1EREASÂ, Demetru Vulpian: Musica .populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piane Voi. V. 1886, pag. 71.
      1858. — POMPIERII LA CRAIOVA. Demetru Vulpian:
Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 64.                                 '
      1859.       — POMP1ERU LA BREAZA, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri da brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886, pag. 69.
      1860.       -- POPOVEANCA. Horă. Perechile se ţin de umeri. .Se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute“ pag. 44-45.
      1861. — PORTU. Perechile formează o roată, se prind
de mâini, fac paşi de horă şi se termină cu învârtită în ambele păr{i. Se joacă în comuna Deaj, plasa Bachnea, jud. Târnava Mică. Citiţi G. T. Niculescu-Varone:    „Alte jocuri
româneşti necunoscute pag. 44-45.
      1862.       — POŞOVAICA PE UN PICIOR, joc popular din jurul Caransebeşului, Antoniu Sequens: op. citat pag. 2 şi 3
      1853.       — POŞOVAICA PE AMÂNDOUĂ PICIOARELE, joc popular din jurul Caransebeşului, Antoniu Sequens: op. citct. pag. 2 si 3.
      1864.       — POŞOVAICA PE TREI PICIOARE, (trei paşi) joc popular, în Banat, Din Colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
      1865.       — PRAHOVEANCA, sârbă, horă şi învârtită în comuna Breaza, jud. Prahova, Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 31.
      1866.       — PRIPITA,’ horă, Florian Cristescu: op. citat' pag. 6.
      1867. — PRIBOIUL, Elena Sevastos: op. citat pag. 282.
      1868.       — PRIMĂVARA, Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu1* Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 70. Horă, muzica de Ioan Vasilescu „Lyra Română" Nr. 6/1880.
      , — PRIMĂVARA, horă, muzica de G. Şiefânescu.
      1869.       — PRISTANDA, ,horă ţărănească ce se joacă ca şi brâul, Lazăr Şăineanu : op. citat, pag. 651, col. 11. Joc în Moldova, Gh. Cardaş: op citat, pag. 148.
      1870.       - PRISTANDAUA, brâu, Teodor T. Burada; ^Almanah muzical" Anul 111/1877, Iaşi pag. 63. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag. 65. Elena Sevastos : op. citat, pag. 282. D. C. Olănescu : op. citat, pag. 121.
      1871.       - PROCOPEANCA, Demetru Vulpian: Mu-sicaTpopulară “Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 70.
126          G.T.  NICULESCU-VARONE -
      1872.        —PROCOVANCA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      1873.        — PUICULEANA, horă în Bucovina. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1874.        — PUlU, Demetru Vulpian, Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 67.
      1875.        — PURTATA, joc popular, în comuna Răşinari* jud. Braşov, Victor Păcală: op. citat, pag. 240. Citiţi De purtat.
      PUVĂRNAT (Citiţi întoarce bătaia)
      1876.        — RACII, horă în jud. Vâlcea. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1877.  — RACUL, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      1878.        — RAMOS, joc popular, Bela Bartok; „Cântece poporale româneşti din Comitatul Bihor". Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegerii şi studii XIV, Bucureşti, 1913, pag. 300-301.
      1879.        — RAMUREAUA, horă, în jud. Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea. Citiţi G.T. Niculescu- Varone \ „Jocuri româneşti necunoscute8 pag 31.
      1880.        — RÂNDUNICA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. J886, pag. 77.
      1881.        — RARA, horă, în comuna Idicel, plasa Reghinul de sus, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi ăl Cultelor
      1882 — RÂŞNIŢA. E nume de horă mare, care se joacă repede, în ambeie părţi, în comuna Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag, 45.
      1883.        — RAŢA, George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei" Brăila, 1872, pag. 91-92. Horă, Teodor T. Burada x „Almanah musical“Anul 111/1877, pag. 63. Demetru Vulpian : Musiclf populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 72 şi 78. Elena. Sevastos: op. citat, pag. 282.— Dimitrie C. Olănescu : op. citat pag, 121. Horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 188. Florian Cristescu: op, citat, pag. 6. N. lor ga : op. citat, col. IU, pag. 352. Joc popular în jurul Caransebeşului, Antonia Sequens: op. citat, pag. 5.
      1884.        — RĂZBOIUL e partea două din ,,Jocul Căluşarilor", care se joacă foarte rar în jud. Vlaşca şi Teleorman şi e descris de 5. P. Colibaşi. Citiţi „Ion Creangă" revista de limba, literatură şi artă populară. Bârlad. Nr. 4/1915, pag. 119121.
      1885.        - RECENICUL sau C1UCECUL SÂRBESC. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      1886.  — REPAUSUL DE DUMINICĂ, horă, muzica pe
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 127
Catol Decker. Biblioteca Academiei Române secţia .Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1887.      — REPEDEA. D. Vuîpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Vo!. V. 1886, pag. 73.
      1888.      - RESTEMUL, RUSTEMUL, Elena Sevastos op. citat pag. 282 Popa Ştefan : op. citat pag. 55.
      1889.      — RESTEUL, Demetru Vulpian : Muzica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 75. Horă, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu’• op, citat, pag. 73 74 Florian Cristescu :op.-citat, pag. 6.
      1890.      — REVE1CA. Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886,. pag. 72-73.
      1891.      — REVIZUIREA, sârbă nouă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1892.      — ROATA, horă cu strigături, în jud. Maramureş-Citiţi G. T. Niculescu- Varone• „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 31-32.
      1893.      — ROATA VALAHĂ. Horă de mână, care se-joacă numai de bătrâni, în comuna Deag, jud. Târnava Mică. Citiţi G. T. Niculescu-Varone’. „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 45.
      1894.      — ROATA VECHE e nume de horă, care se joacă în comunele Ciumagi şi Măciuca jud. Vâlcea, Deduleşti jud. Argeş şi în cătunul Dobroseşti, comuna Lipia-BejdamV jud. Ilfov, Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Alte Jocuri româneşti necunoscute", pag. 45.
      1895.      — ROGOJANCA, horă în comuna Vârvoru, jud-Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 32.
      1896.      — ROMAICA. N. Iorga : „Istoria Românilor prin-călători" Voi. IU. Ediţia a Il-a adăugită. Editura Casei Şcoale-lor. Bucureşti 1929, Tip. „Datina Românească" Văleni de Munte, pag. 95: Horă, romaică „albaneasa" s’au jucat în Bucureşti la balul Curţii la 12 Noembrie 1820.
      1897.      — ROMANA, cadril românesc, în Ardeal, Iacob Mureşianu (tatăl) : «Foaia pentru minte, inimă şi literatură* Nr. 4 dela 23 Ianuarie 1850, Braşov, pag. 32. George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei“, Brăila, 1872, pag. 91-92. Iacob /. Mureşianu (fiul) „Muza Română", foaie muzicală şi literară Nr. 6 dela 1 Iunie 1888, Blaj. Bigeanu'. Arta dansului, Blaj. 1907, pag. 24, 50-58. Joc Popa Ştefan: op. citat, pag. 22-29. Lucia Andronic- Vasilescu şi Eleonora V Bădulescu : op. citat, pag. 130 139.
      1898.      — ROMÂNĂŢEANCA. horă, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      1899. — ROMANCA sau JOC ROMÂNESC, în comu-
 128
G. T. NICULESCU-VARONE
nele Gârbova de sus, Hopârta şi Măgine, jud. Alba Are multe strigături. Citiţi G. T. Niculescu- Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 32-39.
       1900.       — ROMÂNEASCA, horă placă de gramofon. Catalog ai plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar, Bucureşti, 1930.
       1901.       — ROMÂNIA MARE, horă, unirii tuturor românilor, 24 Ianuarie 1918, cuvinte de Petru Budu, muzica de Juarez Movilă, Biblioteca Academiei Române secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930. Placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti, 1930, Columbia, Bucureşti.
       1902.       — ROMÂNII SUNT VOINICI. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 74.
       1903.       — ROMAN1ŢA, ROMON1ŢA, horă urmată de' sârbă, în comuna Călineşti jud. Muscel. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 39.
       1904.       — ROMANUL, Popa Ştefan: op. citat, pag. 30-33 Lucia Audronic-Vasileseu şi Eleonora V, Bâdulescu-: op. citat, pag. 49—54. Joc popular în comuna Beiu, jud. Teleorman, cules de Th. Adameştianu, ,Citiţi „Isvoraşul" Nr. 5-6
 1929, pag. 21.
       1905.       — ROMANUL LA BANAT. Demetru Vulpian: Musică populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. "Voi. V. 1885, pag. 76-77.
       1906.       — ROMNEASCA. Nume de horă ţigănească. Se joacă în comuna Otopeni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 45.
       1907.       — ROMNIA, joc popular, A. V. Gîdei: „Monografia comunei parale Bragadiru-Bulgar din jud. Ilfov, plasa Sabaru“, pag. T72.
       1908.       — ROSMARINUL, horă, muzica de M. Mărgâ-ritescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       1909.          ROŞUL, Demetru Vulpian: Muzica populară ^Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 74.
       1910.       — ROTUNDA, horă, în comuna Uideşti, jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1911.       — ROUMANIESKA (hora) Citiţi „Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie" execute en 1837. Dessine "d'apres nature et li-thographi£“ par Auguste Raffet, planşele 10, 12 şi 18 cu explicaţia dela pag. 16, B. A. R. secţia Stampe, album inven-
  DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 129
 tariat la V/428, sau G. T. Niculescu-Varone; „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 32—33.
       1912.       — RUBLIŢa, horă Florian Cristescu op. citat, pag. 6.
       1913.       — RUCĂREANCA. Demetru Vulpian: Muzica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V.
 1886, pag. 74—75.
       1914.       — RUCINICUL. joc vechi. Ştefan St. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate" Citiţi „Isvoraşul“ revistă muzicală populară. Anul VIII, Nr. 5—6/1929, partea literară, pag. 20—21.
       1915.       — RUDĂREANCA, horă în comuna Poroschia, jud. Teleorman. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 36.
       1916.       — RUGELUŞU e nume de sârbă. Se joacă în ■cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi G. Ţ. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 45.
       1917.       — RUGINOASA, horă, în Bucovina. Simion FI. Marian: op. citat pag. 13.
       1918.       — RUGULEŢU, e o sârbă urmată de horă, care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. •Citiţi G. T. Niculescu-Varone\ „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 45.
             —               RUSASCA, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministeîului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
             —               RUSĂSCUŢA, joc popular, în Basarabia. Din •colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
             —               RUSCA, horă, în jud. Vâlcea. Din Arhiva fonogramică a Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1919      — RUSEASCA, RUSEŞTE, Teodor T. Burada: Almanah muzical" Anul 111/1877, Iaşi, pag 63 şi pusă pe
 note muzicale Ia pag. 93. — Elena Sevastos op. citat. pag. 282. — Hora Românilor din Basarabia, Dimitrie C. OMnes-cu: „Teatrul la Români". Analele Academiei Române. Seria
 II. Tomul XVIII (1895-1896) Memoriile Sec. literare, pag. 121.
       1920        — RUSTEMUL PE LOC. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1921.       — RUSTEMUL PLIMBAT. Din Arhiva fonogra-tnică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1922.       — SĂBĂOANCA. horă, în comuna Uideşti, jud. “Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1923. —SĂBĂREANUL, placă de gramofon.
       1924.       — SĂBĂRELUL, Christ Ioanninu: „Tilinca" sau culegere de mâi multe cântece naţionale din ambele principate. Cele mai multe noi, de mai mulţi poeţi români şi o părticică adunate şi corijate de la lăutarii de prin ţară. Partea JI. Bucureşci. Imprimeria Iosef Romanow et comp., 1859. Cân-
 9
 130
G. T. NICULESCU-VARONE
 ecul 14, pag. 24. Demetru Vulpian. '. Musica populară. „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag, 80. Elena Sevastos, op. citat, pag. 282.
             —                SABARU. Nume de horă vioaie. Perechile se ţin de mână sau de braţe. Se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. Citiţi O. T. Niculescu-Varone, „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 45.
       1925.        — S’A DUS POPA, joc popular în Basarabia. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1926.        — SĂ JUCĂM FETIŢELE. E nume de brâuleţ. urmată de învârtită. Se joacă în comuna Moviliţa, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
             —                SÂ-I FACI CU 0CH1U. (Citiţi Pe ochite), Q. T. Niculescu-Varone. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 30.
       1927.        — ŞAERUL joc popular în Basarabia. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1928.        — SĂLC10ARA, Elena Sevastos, op. citat, pag. 282. Horă, Gh. Fira, op. citat, pag. 106.
       1929.        — SĂLTATA, Elena Sevastos, op. citat, pag. 282. — Horă, Gh. Fira, op. citat, pag. 99.
             —                SALTA, SĂLTUŢA, e o horă repede şi săltăreaţă, care se joacă în comuna Broşteni, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone, „Alte jocuri româneşti necunoscute* pag. 45.
       1930.        — ŞAGA, brâu, muzica de Carol Decker. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       1931. — SĂNĂTOR1ŢA. Elena Sevastos, op. citat, pag..
282.
       1932.        — ŞAPCA. Citiţi George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei''«Brăila, 1872 pag. 91—92.
       1933. — ŞAP1&, Elena Sevastos, op. citat, pag. 282.
       1934.        — ŞAPTE GÂŞTE POTCOVITE, joc popular în Basarabia. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1935.        — ŞAPTE MORI, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1936.        — ŞAPTE PAŞI, învârtită în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. citat, pag. 188.
       1937.        — SĂRACU Şl BOGATU, horă în comuna Sâ-cet, jud. Năsăud, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       1938. — ŞARAMP01UL, Elena Sevastos, op. citat pag.
282
       1939.        — SĂRĂŢ1CA, învârtită, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. citat, pag. 188.
       1940.        — SÂRBA, Popa Ştefan, op. citat, pag. 48. — Horă, Florian Cristescu, op. citat, pag. 6. — Horă, Gh. Firat
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI          131
op. citat, pag. 100. — Horă ţărănească importată din Serbia, Lazăr Şăineanu, op* citat, pâg. 736, col. 11.
     1941. — SÂRBA AMĂRÂŢILOR, placă de gramofon.
     >( 1942. —     „   AMESTECATĂ, placă de gramofon.
Catalogul generalAde plăci romaneşti, 1930. Columbia, Bucureşti.
     1943.      — SÂRBA ANICUŢU, placă de gramofon, Catalogul general de plăci româneşti. 1930, Columbia Bucureşti.
     1944. — SÂRBA APAŞILOR, placă de gramofon.
     . 1945. —       „ ARDELENEASCĂ. Se face o roată cu
perechi, cari se prind de umeri şi joaeă hora în ambele părţi.
     La mijloc, o pereche, care’ ştie mai bine figurile, joacă sârba vioaie. Joc cunoscut în comuna Sohodol, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone i „Alte jacuri româneşti necunoscute" pag. 45.
     1946.      — SÂRBA AVARILOR, Biblioteca Acadmiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1947.      — SÂRBA BABEI DOCHIA, cunoscută de bătrânii din comuna Mironeşti, plasa Budeşti, jud. Ilfov. Cules de G- T. Niculescu-Varone.
     1948.      — SÂRBA BABELOR, muzica de ÂlecuPuiu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia^ 1840*—1930.
     1949.      — SÂRBA BE, se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea. Citiţi G. T. Niculescu-Varone, „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 45.
     1950.      — SÂRBA BĂLĂŞICA, Biblioteca Academiei Române, sec{ia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1951. — SÂRBA BANATULUI, placă de gramofon.
     1952. —      „  BANCHERILOR, Biblioteca Academiei
Române, secfia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-7-1930.
. \j1953. — SÂRBA BĂRBIERILOR, Biblioteca Academiei Române. secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1954. — SÂRBA BIRJARILOR, lbidem,
     1955.—       „ BRAGAGIILOR, lbidem.
     1956.   —    „  BRUTARILOR, lbidem.
     1957. —      „  BUCIUMUL CARPAŢILOR, partea I
şi II. placă de gramofon Odeon.
     1958. _ SÂRBA .BUCOVINEI, placă de gramofon Odeon.
     1959. —      „  BUCUREŞTEN1LOR, cuvinte de N.
Flicheru şi muzica de Ion D. Bârlan. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1960.      — SÂRBA BUCUREŞTENCELOR. muzica de Cost. Dumitrescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colec{ia 1840—1930.
 132
G. T. NICULESCU-VARONE
      1961.     — SÂRBA BUCUREŞTIULUI, placă de gramofon Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon, Magazinul de muzică Ipcar, Bucureşti 1930.
      1962.     — SÂRBĂ BULEVARDULUI, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1963.     — SĂRBA BULGĂREASCĂ, în jud. Vâlcea. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţ'unii Publice şi al Cultelor.
           —  SÂRBA BULGĂREASCĂ, placă de gramofon.
      1964. —     „  BURLACILOR, placă de gramofon.
 Catalogul general de plăci româneşti 1930, Columbia, Bucureşti.
      1965. — SARBA CA LA FĂGĂRAŞ, placă de gramofon.
      1966. —     „  CA LA GORJ. Citiţi G. T. Niculescu
 Varone : «Jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
      1967. — SARBA CA LA MEHEDINŢI. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
      1968. — SÂRBA CA LA ORĂŞTIE, placă de gramofon.
      1969. —     „  CA LA SACELE, placă de gramofon.
      1970. —     „  CA LA SIGHIŞOARA, placă de gra-
 mofon. •
      1971.     — SÂRBA CĂLUŞARILOR, placă de gramofon. Catalog al plăcibr româneşti pentru gramofon. Magazinul de num ă Ipcar, Bucureşti, 1930.
      1972. — SÂRBĂ CĂLUŞEREASCĂ, placă de gramofon.
      1973.     — SÂRBA CA’N TRANŞEE, cântată de Muzica Reg. 2 Vânători, placă de gramofon.
      1974.     — SÂRBA CAPITALEI, placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti 1930. Columbia Bucureşti.
      1975.     — SÂRBA CÂRCIUMARILOR, Biblioteca Academici Române, sedia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—193®
      1976. — SARBA CĂRUŢAŞILOR, Ibidem.
      1977. —     „               CEFERIŞTILOR, muzica de Josif E.
 Artnăşescu, Bucureşti, 1916. — Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      1978. — SÂRBA CHEFLIILOR, placă de gramofon.
      1979. —     „ CHELNERILOR, muzica de Ion D. Băr-
 lan. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1980. — SARBA CHIULANGIILOR, placă de gramofon.
      1981. —-    „              CIOBĂNEASCĂ. Jucăuşii se prind de
 după gât, de umeri,       de bete, sau de chimir. Cel care condu-
 ce are în mâna dreaptă o bâtă cu care loveşte cadenţat în pământ, după tactul muzicii şi al jocului. Are strigături. Se joacă foarte rar în comunele Tohanul vechi şi Şirnea, jud. Braşov. Citiţi G- T. Niculescu-Varone : „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 45-46.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 133
     1982.      — SÂRBA CIOBANILOR, în comuna Răşinariu, jud. Braşov. Victor Păcală: op. citat, pag. 239.
     1983.      — SÂRBA CISMARILOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia. 1840-1930.
     1984.      — SÂRBA COCOŞAŢILOR, muzica de Âlex.Fi-loreana, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale, Colecţia 1840—1930.
     1985.      — SÂRBA COJOCARILOR. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     v/1986 — SÂRBA COLACILOR, Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 47/1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1987.      — SÂRBA COLPORTORILOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     1988. — SÂRBA COLUMBIA, placă de gramofon.
     1989. —     „  COMBINATĂ CU HORA, Lucia An-
dronic-Vasilesca şi Eleonora V. Bădulesca, op. citat, pag. 61 şi placă de gramofon.
     1930.      — SÂRBA CORĂBIASCĂ, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1991.      — SÂRBA CRAIOVEANCĂ, Biblioteca Academ.-ei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1992.      — SÂRBA CRÂŞMĂRESELOR, placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti, 1930. Columbia Bucureşti.
     1993.      — SÂRBA CRIZEI, cuvinte şi muzica de Carol Decker. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1994.      — SÂRBA CROITORILOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1030.
     1995. — SÂRBA COCOANELOR, Ibidem.
     19.46. —    „  CUM SE BATE DUNĂREA, Ibidem.
     1997. —     „  DASCĂLILOR, muzica de Carol De-
cker: Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     1998.      — SÂRBA DELA BAIA, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
     1999.      —r- SÂRBA DELA BĂLŢI, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzica Ipcar. Bucureşti, 1930.
 134
G. T. NICULESCU-VARONE
      2000.      — SÂRBA DELA MEHEDINŢI, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      2001.      — SÂRBA DELA MĂRĂŞEŞTl, cântată de muzica Reg. 2 Vânători. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzica lpcar, Bucureşti, 1930.
      2002. — SÂRBA DELA NĂMOÂIA- placă de gramofon.
      2003. —      „      „ PODUL ÎNALT, placă de gra-
mofon.
      2004. —      „      „ RÂŞNOV, SÂRBA BĂTRÂNEAS-
CĂ. E o sârbă cu multe figuri,’ urmată de horă pe loc. Se joacă rar, numai Ia nunţi, în comunele Râşnov şi în Tohanul vechi, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Alte jocuri româneşti ^necunoscute", pag. 46.
      2005. — SÂRBA DELA SĂRINDAR, placă de gramofon.
      2006. —      „      » STÂLPENI, plăcă de gramofon
Odeon.
      2007.—       „      „ TEI. placă de gramofon.
.   2008. —        „      „ TURTUCA1A, Catalogul general
al plăcilor Odeon pe 1930.
      2009.      — SÂRBA DELA VÂLCEA, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. *
      2010.      — SÂRBA DE MÂNĂ, se joacă în cătunul Gher-măneşli, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute* pag. 46.
      2011.      — SÂRBA DEMOCRAŢIEI, cuvinte şi muzică de Emil Petrescu. Bucureşti, 1922. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      —        SÂRBA DEMOCRAŢILOR, muzica de N. Ian-culescu. Biblioteca Academiei 'Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2012.      — SÂRBA DE PE MOTRU, culeasă în comuna Cleanov, jud. Mâbedinţi şi pusă pe note muzicale de St. C. Briceag. Citiţi „Isforaşul", revistă muzicală populară. Nr. 2—3
1925,  partea muzicală, pag. 4 şi descrisă la partea literară, pag. 9.
      2013. — SÂRBA DIDINEI, placă de gramofon.
      2014. —     „ DIN ARŢAR, muzica de Adeline de
Germain. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Co'ecţia 1840—1930.
      2015. — SÂRBA DIN AMERICA, placă de gramofon.
      2016.      — SÂRBA DIN BIVOLARI, placă de gramofon, Odeon.
      2017. —      „    „   CĂRUŢĂ, Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2018. — SÂRBA .DIN CIMPOI, lbidem.
      2019. —      „    „   CORABIA, lbidem.
      2020. —      „    „   GĂEŞT1, placă de gramofon. Ca-
talogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 135
      2021.       — SÂRBA DIN LĂLOAIA se joacă în comuna •Comăneşti, jud. Bacău. Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Alte jocuri româneşti necunoscute “ pag. 46.
      2022.       — SÂRBA DIN LEORDENI, din opera comică „Fata răzeşului", de Gh. Irimescu, muzica de Ed. Caudella, Bucureşti, Î912. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2023. — SÂRBA DIN OBOR, placă de gramofon. Odeon.
      2024. —     „    „ PARIS, muzica de Crist. Ciolac,
Bucureşti, 1889. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      -        SÂRBA DIN OPERA COMICĂ „FATA RĂZEŞULUI* de       Gh. Irimescu, muzica de Ed. Caudella.     Biblioteca
Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. 'Colecţia 1840—1930. Citiţi Sârba din Leordeni.
      2025.       — SÂRBA DIN PLOEŞTI, Biblioteca muzicala j,Muza Română" Nr. 34/1929. Biblioteca Academiei Românei ■secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930,
      2026.       — SÂRBA DIN PLOPU, în jud. Dolj. Citiţi G. F. Niculescu-Varone-. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
      2027.       —SÂRBA DIN ROTUNDA. Biblioteca muziŢ cală „Muza Română" Nr. 68/1929. Biblioteca Academie* Române, secţia Stampe. Depozitul de note. Colecţia 1840-1930-
      2028.       — SÂRBA DIN RUSCIUC, muzica de Eugme Kom-panski. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale.^ Colecţia 1840—1930.
      2029. — SÂRBA DIN SĂVENI, placă de gramofon.
      2030. —       „ „ SULINA, placă de gramofon.
      2031. —       „                            „ TRANŞEE, placă de gramofon
Odeon.
      2032. —     „ DOGARILOR, în Dobrogea:          Pompiliu
Pârvescu: op. citv pag. 188 şi placă de gramofon.
      2033.       — SÂRBA DOMNIŞOARELOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale, Colecţia 1840—1930.
      2034. - SÂRBA DOMNIŞOARELOR DIN.               FOCŞANI,
Ibidem.
      2035. —       „  DOROHOIULUI, placă de gramofon.
      2036. —       „  DORULUI, placă de gramofon. Cata-
logul general al plăcilor româneşti 1930; Columbia, Bucureşti.
      2037. — SÂRBA DRAGOSTEI, placă de gramofon,
      2038. —       „  DREAPTĂ, Din Arhiva fonogramică a
Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, şi placă de -gramofon.
      2039.       — SÂRBA EMIGRAŢILOR, muzica de Gh. A-Dinicu. Biblioteca Academiei Române secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2040. — SÂRBA EP1SCOP1LOR, Biblioteca         Academiei
 136
G. T. NICULbSCU-VARONE
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2341. — SÂRBA EXPOZIŢIEI DIN PARIS, 1900, muzica de Cristache Ciotacu. Bib’lioteca Academiei Române^ secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2042.       — SARBA FETELOR, muzica de Carol Decker.-Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de: note rrjuzicale. Colecţia 1840—1930.
      —        SÂRBA FETELOR FRUMOASE, muzica de Ion Bârlan. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2043.       — SÂRBA FETIŢELOR, muzica de D. V, Ionescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2044. — SÂRBA FLORĂRESELOR, placă de gramofon*
Odeon.                                                  •
      2045. —     „ FLORICA. Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe. Depozitul de nQte muzicale. Colecţia 1840—1930 şi placă de gramofon.
      2046. — SÂRBA FLUERATĂ, placă de gramofon.
      2047. —      „   GAROFIŢEI, placă de gramofon.
      2048. —      „   GINERILOR, muzica de Ernest Welsch-
Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2049.—       „   GRĂDINARILOR, placă de gramofon.
      2050.         — SÂRBA HAHAMILOR. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      205L — SÂRBA HARPEI, placă de gramofon.
      2052. —     „ —HORĂ. Biblioteca Academiei Române^
secţia Stampe. Depozitul de note muzicale: Colecţia 1840—1930.
      2053.       — SÂRBA, HORĂ Şl ÎNVÂRTITĂ, placă de gramofon.      if
      2054. —      „   IAŞULUI, placă de gramofon. Catalog;
al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar, Bucureşti, 1930.
      2055.       — SARBA IELELOR. Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr, 76/1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      —  SÂRBA IEŞEaNCĂ placă de gramofon.
      2056.       — SÂRBA IEŞENCILOR, muzica de Alberto Ciri-llo. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţie 1840—1930.
      2057. —      „   japonezilor, muzică de Leopoid
Stern. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitu de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      1058. — SÂRBA IN DOI se joacă foarte vioi, de un flăcău cu o fată, în comuna Radovanu, plasa Budeşti, jud-Ilfov. Cules de G, T. Niculescu-Varone.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 137
      2059. — SÂRBA ÎN VARIAŢIE, placă de gramofon,
      —        SÂRBA LEORDENI, placă de gramofon. Catalogul general de plăci româneşti, 1930. Columbia, Bucureşti.
      2060.       — SÂRBA LĂPTARESELOR. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Din depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2061.       — SÂRBA LIBERALILOR, muzica de N. V» Ţintă. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2062.          SÂRBA LÂUTÂRlLOR, în comuna Stoileşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
      2063.       — SÂRBA LUI ANlMANDE, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      2064.       — SÂRBA LUI BACHUS, Biblioteca muzicală „Muza Română". Nr. 84/1930. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2065.—         SÂRBA LUI BARBU LĂUTARU, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică Ipcar, Bucureşti 1930.
      2066.    — SÂRBA LUI BÂRLAN, placă de gramofon.
      2067. —      „     „ BATENBERG, Biblioteca Acade-
miei Rbmâne, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2068.       — SÂRBA LUI BOLIN, placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      2069. — SÂRBA LUI BUGEANU, placă de gramofon.
      2070. —      „     „ BUZDRUNÂ, placă de gramofon.
      2071.       — S.^RBA LUI CHIRILĂ, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2072. — SÂRBA LUI CIOLAC placă de gramofon
      2073. —      „            „ CODIŢĂ, muzică de Vespasian
Vasilescu, Bucureşti, 1925. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de'note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2074. — SÂRBA LUI COSTICĂ, placă de gramofon.
      2075. —      „ „ CRĂCIUN, placă de gramofon
Odeon.
      2076. —      „  „ DON WAGM1STRU, Biblioteca
Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale Colecţia 1840—1930.
      2077. — SÂRBA LUI DEDU, Ibidem.
      2078. —      „   LUI 22, în comuna Retevoeşti, jud Mus-
cel şi fn comuna Stoileşti jud Argeş. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone «Jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
      2079.       — SÂRBA LUI DIMCEA, placă de gramofon, Catalogul general de plăci româneşti 1930, Columbia, Bucureşti.
      2080.       — SÂRBA LUI DINICU, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică Ipcar, Bucureşti. 1930.
 138
G. T. NICULESCU-yARONE
      2081.       — SÂRBA LUI FĂNICĂ placă de gramofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, de 1930.
      2082.       — SARBA LUI N1CULAE FILIT1S, placă de gramofon.
      2083. —      „      „ GAGĂ, placă de gramofon.
      2084. —      „      „ GHERÂS1M. placă de gramofon.
Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de muzică lpcar, Bucureşti, 1930.
      2085.  — SÂRBA’LUI GHIŢĂ ZIDARU, placă de gramofon
      2086.  —    „     „ G10VAN1, placă de gramofon.
      2087.       „     „ GORGAN, Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2088.       — SÂRBA LUI ILIE, placă de gramofon. Catalog general de plăci româneşti, 1930. Columbia, Bucureşti.
      2089.  -- SARBA LUI 10RDACHE,placă de gramofon.
      2090.  —    „     „ JENICĂ, Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2091.  — SÂRBA LUI LUPU, placă de gramofon.
      2092.  —     »      „ MANOLE, placă de gramofon.
      2093.  —     „      „ MÂŢĂ, placă           de gramofgn.
      2094.  —     „      „ MATEI, placă          de gramofon.
      2095.  —     „      „ MĂRUNŢELU,        Din Arhiva fono-
gramtcă a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2096.       — SÂRBA LUI MOŞ TEACĂ, muzică de C. Polyhroniade. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, / Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930!
      2097.  — SÂRBA LUI MOŢOl. placă de gramofon Odeon.
      2098.  —     „      „ NAIE, Biblioteca muzicală „Muza
Română" Nr.88/1929. Biblioteca AcademieiRomâne, secţia Stam-jpe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2099.       — 8|rBA LUI N1CU BALAMUC, placă de gramofon Odeon.
      2100.  —     „      „ NIŢĂ PUSTIU, placă de gramofon
      2101.  —     „      » PaCHE, placă de gramofon.
      2102.  —     „      „ PĂDUREÂNU, placă de gramofon.
      2103.  —     „      „ PANTEL1MON, placă de gramofon.
      2104.  —     „      „ PETRICĂ, placă de gramofon.
      2105.  —     „      „ PETRICÂ ŢAPU, placă de gra-
mofon. Catalogul general al plăcilor Odeon, pe 1930.
      2106.  — SÂRBA LUI PlNTEA, placă de gramofon.
      2107.  —     „      „ POMP1ERU, Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930
      2108.       — SÂRBA LUI POPA MISCHIE, se joacă în comunele dela munte din jud. Mehedinţi şi Gorj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „ Alte jocuri româneşti necunoscute," pag. -46.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 139
      2109.      — SÂRBA LUI ŞTEFAN-VODĂ, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2110. — SÂRBA LUI ŢINCU, placă de gramofon.
      2111 —    „      „ RUSAN, placă de gramofon Odeon.
      2112.      —             „ „ TERENTE,placă."de gramofon. Catalogul general                                  al plăcilor Odeon, pe 1930.
      2113.      - SÂRBA LUI TUDORACHE SUC1TU. placă de gramofon.
      2114.      —             „ „ VASILE. placă de  gramofon. Catalogul general                                 al^ plăcilor Odeon pe 1930.
      2115. — SÂRBA LUI ZMEU, placă de gramofon.
      2116. —   „    LUI SUOITU, placă de gramofon Odeon.
      2117. —   „    LUMINA ELECTRICĂ, Biblioteca Aca-
demiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2118. — SÂRBA MĂCELARILOR, Ibidem.
      2119. —     „    MAICILOR, (şârbă urmată de învâr-
tită) în comuna Crucea, jud. Neamţ, — Citiţi G, T. Nicu-lescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoseute" pag. 40.
      2120.   — SÂRBA         MÂNDRUL1Ţ1I, placă de gramofon
      2121.   - SÂRBA         MARINARILOR se joacă în comuna
Ţâţa, jud. Dâmboviţa. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Ălte jocuri româneşti necunoscute" pag, 46.
      2122.      — SÂRBA MIRESELOR. Biblioteca Academiei Române, Secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2123.      — SÂRBA MIRILOR, muzica de Const. Dumî-irescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2124.   — SÂRBA     MOŞULUI, cuvinte de Turei I. Anes-
tin,  muzica de Gh. A.  Dinicu. Biblioteca Academiei Române,
secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2125. — SÂRBA MUSCELULUI, placă de gramofon.
      2126. —   „ NOUĂ, Biblioteca Academiei Române,
secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930, Pusă pe note muzicale. Citiţi «Isvoraşul", revistă muzicală populară Nr. 9—12/1920, partea muzicală, pag. 5 —6.
      2127. — SÂRBA NOUA, horă, Gh. Fira, op. citat pag.
106.
      2128. — SÂRBA ’NTOARSĂ, placă de gramofon Odeon.
      —          SÂRBA OFIŢEREASCĂ, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 62—63.
      2129.      — SÂRBA OFIŢERILOR, muzica de C. Dumi-trescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      —        SÂRBA OFIŢERILOR, cântată de muzica Reg. 2. Vânători, placă de gramofon.
      2130. — SÂRBA OLTENEASCĂ, Biblioteca Academiei
 140
G. Ţ. NICULESCU-VARONE
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2131.       — SÂRBA OPTA, SÂRBA ÎN OPT, SÂRBA CU OPT PaŞI. Jucăuşi se ţin de umeri. Se joacă rar în comunele : Râşnov, Bran-Poartă, Peştera, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 46.
     2132.       — SARBA OVREIASCĂ. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale.Colecţia 1840—1930.
     2133.       — SÂRBA PA BĂTAIE. Joc vioi bărbătesc. *Descântătura“ (strigătură) ce se spune descrie acest joc. Cunoscut în comuna Sohodol, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag, 46-47.
     2134.       — SÂRBA PĂPUŞILOR, muzică de Sigismund Paulman, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2135.       — SÂRBA PARAPONISIŢILOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2136.       — SÂRBA PĂUNAŞILOR, Biblioteca muzicală< „Muza Română" Nr. 73/1929. Biblioteca Academici Române, secţia Stampe, Depozitul denote muzicale.Colecţia 1840—1930-
     2137.       — SÂRBA SÂRBOA1CĂ, cuvinte de Const D. 7icu-Ştefânescu, muzica de Nâstase lonescu, Bucureşti, 1922. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de: note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2138.       — SÂRBA PE COARDA GROASĂ, horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 101 şi placă de gramofon. Sârba pe coarda groasă, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice^ şi al Cultelor.
     2139.       — SÂRBA PE COMANDATE, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 63—64.
     2140.       — 9§jjRBA PE IORGOVAN, pe drumul roman» de pe plaiul Cloşam, jud. Mehedinţi. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
     2141.       — SÂRBA PE LOC, Din Arhiva fonogramică a-Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
     2142.       — SÂRBA PESCARILOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2143.       — SÂRBA PLĂPOMARILOR, muzica de C. C. Munteam. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2144. — SÂRBA PLOEŞTEANCA, placă de gramofon.
     2145. —     „ PLUGARULUI, placă de gramofon.
Catalogul general de plăci româneşti 1930, Columbia, Bucureşti.,
     2146.       — SÂRBA POLIŢAILOR, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 141
      2147.      —SÂRBA POMPIERILOR, placă de gramofon. Catalog al plăcilor româneşti pentru gramofon. Magazinul de «nuzică Ipcar, Bucureşti, 1930.
      2148.      — SÂRBA POPICARILOR, muzica de /. D. Băr-lan. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale.^ Colecţia 1840—1930.
      2149.      -— SÂRBA POPILOR, muzica de Gh. A. Dinicu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2150. — SÂRBA POŞTEI, Ibidem.
      2151.      — SARBA PRECUPEŢILOR, muzica de E. Kom-pansky. Biblioteca Academiei Române, secţia ^Stampe, Depozitat de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2152.      — SÂRBA PREOTESELOR, Biblioteca muzicală „Muza Română" Nr. 95/1929. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      2153.      — SÂRBA PRETENŢIOASĂ, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2154. — SÂRBA PRIETENILOR, Ibidem.
      2155. —    „ PRINCIPELUI, Ibidem.
      2156.—     „ REG. I GENIU, placă de gramofon.
      2157.   —       RĂZBOIULUI, muzică de Gh. A. Di~
 Meu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2158.      — SÂRBA REG. 6 MIHA1 VITEAZU, placă de -gramofon „His Master’s Voice".
      2159.      — SÂRBA REG. 31 CALAFAT, muzica de P. Lăzărescu, Bucureşti, 1922. Biblioteca Academiei Române, sec(ia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
      2160.      — SÂRBA REVIZUIREA CONSTITUŢIEI, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia^ 1840—1930.
      2161.      — SÂRBA REZEASCÂ. Joc vioi peste picior, în două păr{i şi cu strigături. Se joacă în comunele Şimon, Moeciu de sus, ’Mocciu de jos, Peştera, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag .47.
      2162.      — SÂRBA ROMÂNEASCĂ se jocă in comuna Bălceşti, jud. Vâlcea. Citiţi „G T. Niculescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 47.
      2163. — SÂRBA ROMAŞCANULUI, placă de gramofon.
      2164.      — SÂRBA ROPOŢELUL, Biblioteca Academiei ■Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2165. — SÂRBA SACAGIILOR, Ibidem.
      2166.      — SÂRBA SÂRBEASCĂ, joc vechi. Ştefan Si. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate". Citiţi „Isvoraşul" revistă muzicală populară. Anul VIU. Nr. 5—6/1929, partea literară, pag. 20—21.
 142
G. t. NICULESCU-VARONE
     2167.      — SÂRBA ŞCHIOAPĂ, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice si ai Cultelor.
     2168.      — SÂRBA SCROBIŢILOR, mutica de Gh. Dini-cu-Piteşti. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. CnIecţia 1840—1930.
     2169. — SÂRBA SECERIŞULUI, placă de gramofon.
     2170. —     „    SINODULUI, muzica de V. C. Beni-
sache. Biblioteca Academiei Române, secfia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2171.      — SÂRBA SOACRELOR, placă de gramofon Odeon.
     2172. —     „    SPICATĂ, placă de gramofon.
     2173. —     „    SPIŢERILOR. Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2174. — SÂRBA ŞTRENGARILOR. lbidem.
     2175. —     „    STUDENŢEASCA, Lucia Andronic-
Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescuop. citat, pag. 79—80 şi placă de gramofon.
     2176.      — SÂRBA SUPRIMAŢILOR, cuvinte şi muzica de S. Sotir. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2177.           SÂRBA ŢÂNŢARILOR, muzica de Anton Kra-tochvill’Senior. Biblioteca Academiei Roniâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2178.      — SÂRBA ŢIGANILOR. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     —  SÂRBA ŢIGĂNCII, placă de gramofon.
     —          „ ŢIGANULUI. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiun i Publice şi al Cultelor.
     2179. — SÂRBA TINERETULUI, placă de gramofon.
     2180. —          TRANDAFIRILOR, placă de gramofon
Odeon.          '*
     2181. —    „ TRAMVAIULUI. Biblioteca Academiei
Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840-1930.
     2182. — SÂRBA TUDORIŢEI, placă de gramofon.
     2183. —    „ TUNARILOR, de Căpitan Stoianovici,
cântată de Muzica Reg. 2 Vânători. Catalogul de note muzicale apărute In editura Jean Feder, Bucureşti.
     2184.      — SÂRBA UNTDELEMN, muzica de Năstase lonescu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
     2185.      — SÂRBA URMATĂ DE ÎNVÂRTITĂ, placă de gramofon.
     2186. —    „ URŞILOR. Biblioteca Academiei Ro-
mâne, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 143
       2187.  — SÂRBA VĂDUV1ŢIL0R. Ibidem.
       2188.  —     „ VAGABONZILOR. Ibidem.
       2189.  —     „ VÂNĂTORILOR, cântată de Muzica
 Reg. 2 Vânători, placă de gramofon.
       2190.       — SÂRBA VESELIEI. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       2191.  — SÂRBA VOIVODU. Ibidem.
       2192.  —     „ VOTULUI OBŞTESC, cuvinte şi mu-
 zică de M. I. Pavloski. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul^ de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       2193.       — SÂRBA ZIDARILOR, muzica de I D. Bărlan. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
       2194.       — SÂRBEASCA, SÂRBEŞTE, SÂRBUL, SÂR-BASCA, Teodor T. Burada: „Almanah muzical" Anul III 1877, Iaşi, pag. 63 şi pusă pe note muzicale Ia pag. 95—96. Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
       2195.       — SÂRBELE, joc vechi. Ştefan St. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate". Citiţi „Isvoraşul"-
 /revistă muzicală populară, Anul VIII, Nr. 5—6/1929, partea literară, pag. 20—21.
       2196 — SÂRBUL ŞI SÂRBOAICA, horă în Bucovina, Simion FI. Mariani op. citat, pag, 19.
       SARCA, (Citiţi Ciorcuşa) chindie, în jud. Câraş-Se-verin. Citiţi G, T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 14-15.
       2197.       — SARlSTOCU, SARISTROCU. E nume de horă urmată de sârbă, care se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş, Citiţi T G. Niculescu-Varone’- „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 47.
       2198.       — SĂRITA. Se joacă în chip de horă. După obişnuiţii paşi de horă, la dreapta şi la stânga, înainte şi înapoi, jocul se „frământă" pe loc şi încep chiuiturile.
       Un flăcău:
                  Foaie verde tihărăî* jucaţi hora, măi flăcăi.
                  Undi-i giocu di flăcăi parcă-i stanişte di niei (miei,).
                  Undi-i giocu şei di fete parcâ-i stanişte de iede Undi-i giocu di moşnegi parcâ-i turmă di berbeci.
                  Ş’undi-i giocu şei di babe parcâ-i turma şi a di capre.
       O fată :                 *
                  Uşor, bădiţă, uşor, nu-mi trimete-atâta dor.
 144
G. T. NICULESCU-VARONE
       Un flăcău:
                   Ba, bădiţa tî-1 trimete pe-o frunză di codru verde.
       O fată :                   *
                   Foaie verde bob mărunt, minte proastă ce-am avut, mi-am dat dragostea ’mprumut.
                   Mi-am dat-o cu baniţa şi mi-o strâng cu lingura.
       Un flăcău:                  *
                   Eram tânăr ca frăguţa, dar m’a ’mbătrânit mândruţa, că vtaia sara pi lună şi-ni da gura ’ntotdeauna.
       Aîtul:                      *
                   Şi’nc’o foaie lâmâită, dă-mi şi ni-e din guriţă.
       O fată:                     *
                   Ba, bădiţă, nu fi-oi dâ,
                   Di-i ci (fi) vrednic tâ-i luâ.
                   Vin’ disară, n’aşteptâ.
       După aceste strigături, hora se joacă sărită. O pereche «e desprinde de lângă ceilalţi şi trece în mijlocul roatei. Flăcăul şi fata se aşează faţă în faţă. Flăcăul cu mâinele făcute cruce Ia piept şi, cu paşi săltaţi la dreapta şi la stânga, joacă înaintea fetei, care face mişcări legănate pe loc şi cu mâinile pe şolduri. Când obosesc se strică jocul.
       Se ot||nueşte în satul Ilişenî, comuna Ringhileşti, plasa Suliţa, jud. Botoşani şi în satul răzăşesc Burueneşti, pendinte de comuna Tabăra, plasa Turia, jud. Iaşi, — Cules de G.T. Niculescu-Varone.
       2199.         — ŞARLA e o horă urmată de învârtită şi se termină cu sârbă. Se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 47.
       2200.  — SÂTELE, horă, Gh- Fira: op. citat, pag. 102.
       2201.         — SĂ-ŢI SRÂNG M1JLOCELUL. E nume de brâuleţ, care se joacă des ' în comuna Mironeşti, plasa Budeşti, jud, lfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       2202.         — SĂ TRA1ASCĂ MAMA MEA! placă de gramofon Odeon.
       2203.         — SBONŢU, joc repede, în comuna Bistriţa, jud. Mehedinţi, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       2204.  — SBORNINCĂ, flăcăi şi fete se ţin de brâu şi
DICŢIONARUL JOCURILOR RQMÂNEŞTI 145
joacă hora îo semicerc. Citiţi „Analele Dobrogei", revista societăţii culturale dobrogene. Anul XI/1930, pag. 38.
      2205.         — ŞCHEOAPA. Demetru Vulpian: Musica populară                                                   „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886,
pag. 83.
      2206.       — SCHILOZII. Demetru Vulpian. Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 83.
___s 2207. — SCHIMBATA, horă, în comuna Slivileşti, jud.
Mehedinţi. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone'. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 40.
      2208.                                   — ŞCHIOAPA, Elena Sevastos: op. citat,                    pag.
282.  Horă. Florian Cristescu,. op. citat, pag.                     6. Horă, Gh. Fi-
ra. op. citat, pag. 103
      2209.       — ŞCHIOPĂTA, horă, în comuna Idicel, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2210.       — SCHIOPU. Ficiorii şi fetele stau faţă în faţă şi se ţin cu mâinele cruciş. Perechile se aşează în linie dreaptă şi ţopăesc (joacă) legănata. Joc, cu multe strigături, cunoscut în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. Citiţi. Q. T. Nicu-lescu- Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 47-49.
      2211.  — SCOPIĂNCA, Elena Sevastos. op. citat, pag. 282
      2212.  — SELIŞTEâNCA, horă, placă de gramofon.
      2213.       — SEVERINEANCA, horă, Florian Cristescu. op. citat, pag. 6.
      2214.       — SFÂRŞITUL MANEVRELOR sau SPARGEREA MANEVRELOR, horă urmată de chindie, în comuna Retevoeşti, jud. Muscel. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone'. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 41.
      2215.       — SILVANA, horă, în comuna Repedea, jud. Maramureş. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri române-necunoscute" pag. 41.
      2216.       SIMIANCA, horă, în jud. Mehedinţi, în comuna Bibeşti, jud. Gorj. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 41.
      2217.  — ŞlNCANA, horă placă de gramofon Odeon.
      2218.       — ŞIRIMBOIUL, învârtită, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 188.
      2219.  — ŞIRTO, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      2220.  — SLĂNICUL, Demetru Vulpian. Musica popu-
lară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 82. Elena Sevastos: op. citat, pag. 282. Joc repede în / Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 188.             /'''
      2221.       —- SLĂTIOARA, e o horă de mână, care se joacă în comuna Măcăi, plasa Uda, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varwe: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 49.
                                                                                                             io
 146
G. T. NICULESCU-VARONE
     2222.      — ŞOBOLANUL, joc popular. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
            —             SOLDĂŢEASCA. Joc bărbătesc cu multe figuri din brâu şi urmat de chindie foarte vioaie. Se joacă în comunele Bran-Poartă şi Peştera, jud. Braşov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 49.-50.
     2223.      — SOLDĂŢEŞTE. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi, V. 1886, pag. 82.
            —             SOMEŞANA joc, în jud. Năsăud. Ardeal. Are strigături. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 41.
     2224.      — SOMEŞANCA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu’“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886,. pag. 83.
     2225.      — SOMEŞUL. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 79.
     2226.      — ŞORICELUL, horă, în jud. Tecuci. Are strigă-tură. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 41.
     2227.      — SOROCOVĂŢUL, Elena Sevastos. op. citat, pag, 282.
     2228.      — SOROCU, joc popular, în Banat, Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu.
     2229.      — SORŢII. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 80 81.
     2230.      — SOTIŞA, joc popular, în comna Uideşti, jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
            —             SPAWjEREA MANEVRELOR, (Sfârşitul manevrelor4). Citiţi G. T. Niculescu-Varone. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 41. -
     2231.      — SPOiTOREASA, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6
     2232. — STĂNCUŢA, horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 102.
     2233.      — STÂNGA, horă cu paşi în stânga, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 188.
—    2234. — STÂNGaCIU. Demetru Vulpian: Musica po-
pulară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 81.
     2235.      — ŞTEARSA, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: op. citat, pag. 67-69.
     2236. — ŞTEJARUL, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
     2237. — ŞTIOPA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
     2238. — STRAUNEASCA, Elena Sevastos: op. citat. 282.
     2239—STREAJA. Demetru Vulpian'. Musica populară
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 147
„Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 79.
      2240.        — SRIGĂTURA sau TROPOTITĂ, horă, în jud, Năsăud. Are multe strigături. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 41—46.
             —   STUDENŢEASCA. (Citiţi. Sârba Studenţească).
      2241.        — SUBŢIRICA, horă în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 22.
      2242.        — SUCITA, horă. Florian Cristescu: op. citat, pag. 6.
             —               ŞUIU horă, în comuna Stoileşti, jud. Argeş. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 46.
      2243.        — ŞUIU. e o horă mare, din care se desprind patru perechi şi vin la mijloc. Lăutarii sunt săteni, elemente autohtone, stau alături, lângă horă şi cântă. Are strigături. Se joacă in comuna Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi. G. Ţ. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 50.
      2244.        — ŞULCA, joc diabolic şi bizar de origină nu-biană, pe care-1 executau ţiganii (bărbaţi şi femei) piipăşiti lâ munte în Oltenia şi Muntenia în 1845.
      Ei făceau o roată mare numai cu perechi, despărţite unele de altele la distanţa de cinci- şase paşi.
      Bărbajii, în cămăşi, când începeau jocul, scoteau cuţitul :’din şerpar (cingătoare ţărănească de piele), chiuiau, beau vin, jucau Ţigăneasca şi simulau că dădeau femeilor lovituri pe tot corpul, în timp ce le adresau cuvinte în limba lor. După câtva timp aruncau cuţitul cu vârful în pământ, se lăsau în jos şi-l luau între dinţi, se ridicau, tropoteau, bateau din palme şi manifestau mare bucurie. Stanislas Bellanger: „Le Keroutza", voyage en Moldo-Valachie: Tome I. Paris, 1846, pag. 125—128.
             —               ŞULEANDRA, (citiţi Ciuleandra), joc în comuna Ciofrângeni, jud. Argeş. Sârbă culeasă şi pusă pe note muzicale de Gh. Bobei. Citiţi „Isvoraşul" Nr. 7-8/1929,
Pag. 4.
      2245.  — SULTĂNICĂ. Demetru Vulpian: Musica po-
pulară „Jocuri de brâu* Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 78.. Horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 188.                u       .       ■
      2246.        — SUS BĂIETE, sârbă, muzica de D. Ciolacu. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2247.        — SUS BĂTUTA. Citiţi „Analele Dobrogei", revista societăţii culturale dobrogene. Ânul XI/1930, pag. 38.
      2248.        — SUS PĂRINTE, SUS, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe, Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930.
      2249.  — SUB POALE DE CODRU VERDE. Demetru
 148
G. T. NICULESCU-VARONE
 Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 80.
      2250.       — SUB POTCOAVA C1SMEI MELE. Demetru. Vulpiati: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 78—79.
      2251.       — SUŞIU, horă, în jud. Muscel, Prahova, şi Ilfov. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu- Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 46-47.
 ’  2252. — SUŞUEACUL sau ŞARAMPOIUL, horă, în
 Basarabia. Din Arfiiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2253.       — SUVEN1REA AMORULUI, horă. Biblioteca A-cademiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840— 1930.
      2254. — SUVENIR DEB UŞTENI, horă. lbidem.
      2255. — SUVENIR DE IASI, horă. lbidem.
      2256. — SUVENIRUL JUNEŢII, horă. lbidem.
      2257. — TÂMÂIOASA, horă. lbidem.
      2258.       — ŢÂITURA, joc popular. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. (Citiţi Ca la uşa cortului).
      2259.       — TALlM, în felul sârbei. „Analele Dobrogei", fBvista societăţii culturale dobrogene. Anul XI/1930, pag. 38.
      2260.       — ŢAMBALU e o chindie, care se joacă de două, trei sau cel mult patru persoane, prinse una de alta numai de mijloc. Joc cunoscut în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş. Citiţi G. T, Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 50v
      2261.       — ŢÂMBURELUL, sârbă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
             —              TANANA, horă ţigănească, executată de bă-eţi şi fete de ţtaani, care joacă înaintea călătorilor cerându-le milă. Lazăr Şămeanu: op. citat, pag. 795, col. II.
      2262.       — TANANAUA, joc în Moldova, Teodor T. Burada: „Almanah musical" Anul III./1877. pag. 64. Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 121.
             —              TANANICA, horă în jud. Baia (fost Suceava.) Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      2263.       — ŢANDĂRA, joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu
             —              ŢÂNDĂRA, joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Tiberiu^ Brediceanu:
      2264. — TÂNGĂNICA Elena Sevastos: op. citat, pag. 282
             —              ŢÂNŢĂRAŞUL, învârtită, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat, pag. 189.
      2265. — ŢANŢARUL, Elena Sevastos: op. citat, pag.
 282
             —              ŢÂNŢĂROIUL, joc în Moldova, Gh. Cardaş* op. citat, pag. 135.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 149
      2266.       — TÂNŢAŞEASCA, TlNTEŞEASCA, ŢINŢĂ-REASCA, ŢÂN'fĂREASCA, e nume’ de horă urmată de sârbă vioaie, care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 50.
      2267.       — ŢÂPA, sârbă, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2268 — ŢĂPOIU, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
             —              ŢĂPUŞUL, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2269.       — ŢARA (în Ciorogârla) Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 88.
             —              ŢĂRĂNCUŞA. Demetru Vulpian-. Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 86-87.
      2270.       — ŢĂRĂNEASCA, ŢĂRĂNEŞTE, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 88-89. E. Sevastos: op. cit.pag. 282.
      2271.       — TARĂŞELUL, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6. — Horă, Gh. Fira: op. citat, pag. 103. - Horă, Lucia Andronic- Vasilescu şi Eleonora V. Bâdulescu: op. citat, pag. 120-123.
             —              ŢARCA, (Citiţi Ciorcuşa), chindie, în jud. Caraş-Severin G. T-. Niculescu■ Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pagx 14-15.
      2272.       — 1ÂRCOLU, horă, în comuna Celeiu, jud. Gorj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 48.
      2273.       — TARELE, joc popular, comuna Bragadiru-Bul-gar, jud. Ilfov, Citiţi A. V. Gîdei: op. citat, pag. 172. Joc vechi. Ştefan Şt. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate. Citiţi „Isvoraşul" Nr. 5—6/1929, pag. 20-21.
      227Î. — ŢARINĂ, joc popular, în Crişang. Din colecţia d-lui Tiberiu Brediceanu. Anton Eliade. op. citat, pag. 124.
      2275.       — ŢARINA MUNŢILOR APUSENI. Perechile se ţin de mâini. Ficiorii fac paşi mărunţi pe loc. Încep cu legănata, apoi, „fechiele" (fetele) se învârtesc singure, în timp ce ficiorii bat din „pălmi". Joc, cu strigături, văzut în comuna Abrud, jud. Alba. Citiţi. G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 50-51.
      2276.       — TÂRNA, joc de Luni dimineaţa, Anton Eliade. op. citat, pag. 124.
      2277.  — ŢĂRUŞUL, Elena Sevastos. op. citat, pag. 282.
      2278.  —TESCO, Elena Sevastos. op. citat, pag. 282.
      2279.  — TICVESUL, Elena Sevastos: op. citat pag. 282.
      2280.       —TIGĂ1ŢA, joc ţărănesc, în jud. Turda. Citiţi G.
 7. Niculescu-Varone-. „Jocuri româneşti necunoscute" pag 48.
             —  Ţ1GĂNAŞUL. Demetru Vulpian: Musica po-
 150
G. T. NICULESCU-VARONE
 pulară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 88-89.
             —               ŢIGANCA, joc repede, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu-. op. citat, pag. 189.
      2281.        — ŢIGĂNEASCA, George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei“ Brăila, 1872, pag. 91-92. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi V. 1886. pag. 86. Un fel de horă ţărănească, luată dela ţigani, Lazăr Şăineanu: op. citat, pag. 809, col. II. Horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6. Michel Vulpesco: op. citat, pag. 244.
             —               ŢIGĂNCUŞA, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6.
             —               ŢIGĂNEŞTE, joc popular. în comuna Iclod, jud. Someş. Are strigături. Citiţi. G. T Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 48.
      2282.        - ŢI1TURA sau CA LA UŞA CORTULUI, joc în Moldova, Teodor T. Burada: „Almanah muzical". Anul III. 1877. Iaşi, pag. 64 şi pusă pe note muzicale la pag. 101-102. Elena Sevastos: op. citat, pag. 282. Dimitrie C. Ollănescu, op. citat, pag, 121. — Horă ţărănească, Lazăr Şăineanu, op. citat, pag. 810. Coloana I. Horă, Florian Cristescu. op. citat, pag. 6. — Horă, Gh. Fira, op. citat, pag. 104. Melodia în „Isvoraşul" Nr. 9—12/1921 pag. 6—7.
      2283.        — T1NDECHEAUA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
      2284.  — TOAMNA, horă, muzica de O. Ştefănescu.
      2285.        — TOANTA, horă, în Bucoviva, Simion FI. Marian : op. citat, pag. 4.
      TOANTA, horă, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2286.        — TOANTA SLUTA, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: A citat pag. 18.
      2287.        — 'ŢOHĂNEANCA, Demetru Vulpian: Muzica populară „Jocuri de brâu". Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886 pag. 86.
      2288.        TOMA AUMOŞ (în Banat). Demetru Vulpian: Muzica populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 89.
      2289.        — ŢOPÂTURA, învârtită urmată de bătută, în comuna Maeru, jud. Năsăud. — Citiţi G. T. Niculescu Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 48.
      2290.        — TOT MĂ DUC, joc popular înBasarabia. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2291.        — TRAGEŢI HORA, Nicolae Jugănaru: op. citat, pag. 86.
      2292.        — TRANDAFIRUL, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 151
      2293.        — TREI FLORICELE, horă în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      2294.        — TREI LEŞEŞTI, horă, în comuna Uideşti, jud. Suceava. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2295.        — TREI PAŞI, joc popular, în comuna Iclod, jud. Someş. Citiţi G. T Niculescu Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 48.
      2296.  — ŢOPĂITA zisă SULĂŢICA sau SULIŢOAIA.
      Flăcăii şi fetele se prind de mijloc sau de umeri şi joacă
brâu, cu deosebire că mişcările sunt mai repezi şi se fac pe loc.
      Se obişnueşte în cătunul Soroceni, comuna Burleşti, plasa Mănăstireni, jud. Botoşani, şi în comuna Sânta-Maria, plasa Sulija, aceiaş judeţ. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
      2297.        — TRECEREA PODULUI, sârbă în comuna Stoileşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 48.
      2298.        — TREI PĂ ZI, e nume de horă iute de mână. Se joacă în comunele Bratia, Mâicăi, Stoiceni. Bălceşti, lsbăşeşti şi Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone -. „Alte jocuri româneşti necunoscute”, pag. 51.
      2299.        — TREI SUS. Joc popular ficioresc, cu strigături Se joacă numai de câte doi ficiori, cari stau faţă în faţă şi se ţin de ambele mâini. Ei încep cu legănata îşi apropie picioarele, bat de câte două ori din călcâie, apoi sar în sus de trei ori.*Joc cunoscut în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 51—52.
      2300.        — TRENCHINA, horă, în comunele: Brătuia, Piscoiu, şi Frumuşei din jud. Gorj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 48.
      2301.        — TRISTEt^ICA, Elena Sevastos: op. citat, pag. .282. •
      2302.        — TROACA, sârba pe-aplecate, în comuna Vâr-voru, jud. Dolj. Citiţi G. T. Niculescu-Varone-. Jocuri româneşti necunoscute" pag. 48.
             —               TROAPA, joc popular în Banat. Din colecţia d-lui Ţiberiu Brediceanu.
      2303.        — TROPA, joc popular, în jurul Caransebeşului, Antoniu Sequens: opv citat, pag 2.
      2304.        — TROPÂNCA (Tropăita), horă cu sărituri şi lăsări pe vine. Citiţi „Analele Dobrogei", revista societăţii culturale dobrogene. Anul XI/1930, pag. 38.
      2305.        —• TROPCA, Demetru Vulpian : Muzica populară „Jocuri de brâu“. Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 87, Horă în Dobrogea, Pjmpiliu Pârvescu : op. citat, pag. 189.
             —  TROPOTITĂ (Strigătura), horă, în Năsăud.
 152
G. T. NICULESCU-VARONE
 Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute* pag. 41-46.
            —              TROPOŢ1CA, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
      2306.      — TROCHIŢA, horă. D.n Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2307.      — TRUDA MEA, horă, în Bucovina, Simion Ft. Marian: op. citat, pag. 11.
      2308.      — TUFANU, e nume de horă de mână, care se joacă în comuna Măciuca, jud. Vâlcea. Citiţi G. T. Niculescu-Varone : „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 52.
      '2309. — ŢURCĂNEASCA, horă, în jud. Baia (fost Suceava). Din colecţia inedită a d-iui Gh. Cardaş.
      2310.      — TUTOVEANCA, horă, în Comuna Stoileşti, jud. Argeş. — Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 48.
            —              ŢUŢUENEASCA, ŢUŢĂNEASCA, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282.
            —              ŢUŢUENEŞTE. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu* Aranjate pentru- piano. Voi. V. 1886, pag. 85.
      2311.      — ŢUŢUIANCA, horă de brâu, se aseamănă mult cu Arcanaua, Citiţi Teodor 7. Burada : „Almanah mu-sical“Anul 111/1877. Iaşi pag. 63.
      ŢUŢUIANCA, (Mureşanca) horă, Dimitrie C. Ollănescu: op. citat, pag. 121. Joc nou. Ştefan St. Tuţescu „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate". Citiţi „Isvoraşul" Nr. 5—& 1929, pag. 20—21.
            —              UNGUREANUL, (Moldovanul şi Ungureanul). horă, din jud., Dolj, culeasă şi pusă pe note muzicale de Virgiliu Stănculescu. Citiji „Isvoraşul“. Nr. 9—10/1923, partea muzicalijL, pag. 6.
            —              IflNGURlCA, horă, în jud. Vâlcea. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
            —              UNGURIŢA, joc nou, Ştefan St. Tuţescu: „Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate". Citiţi „Isvoraşul*' Nr. 5-6/1929, pag. 20—21.
      2312. — URSA, joc popular îa jurul Caransebeşului,
 Antoniu Sequens: op. citat, pag. 4.                     .
            —              URSĂREASCA, Elena Sevastos: op. citat, pag 282. — Horă; Florian Cristescu • op. citat, pag, 6.
            —              URSULEŢUL, horă, G. N. Georgescu-Brea-zul: op. citat.
      2313.      — UNGUREANA, UNGUREASCA; UNGUREŞTE, Elena Sevastos: op. citat, pag. 282. — Dimitrie C. OUânesctir op. ci.at, pag. 113. Horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6.
      2314.      — UNGUREASCA DREAPTĂ, e o horă mare, care, la răstimpuri, se transformă în învârtită. Are strigături^
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 153
 Se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute“ pag. 52.
      2315.       — UNGUREASCA OPTA. Nume de horă mare, cu strigături. Perechile se {in de umeri. Toţi fac câte opt paşi spre dreapta şi spre stânga. Aşa se joacă în comuna Deduleşti,. jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 52-53.
      2316.       — UNGUREASCA VECHE. Perechile se prind cu mâinile la spate şi joacă legănata cu paşi de horă, în amândouă părţile. Se joacă rar în comunele Măcăi, Bratia, jud. Argeş. Citiţi G. T. Nicules&u-V arone; „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 53.
      2317.       — UNGURELU, sârbă în comuna Stoileşti, jud. Argeş. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", psg. 48.
             —              UNGURESCU. Citiţi George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei“, Brăila, 1872, pag. 91— 92.
      2318.       — URSĂREŞTE, Demetru Vulpian'. Musica po-po’.ară, „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886 pag. 90.
      2319.       — URSĂRIA, hora săltăreaţă urmată de învârtită, în jud. Teleorman, Vlaşca şi Ilfov. Citiţi G. 71 Niculescu-Varone : „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 49.
      2320.       — URZICA, hora, în jud. Baia, (fost Suceava)* Din colecţia inedită a d-lui Gh. Cardaş.
             —              URZICUŢA, horă, G. N. Georgescu-âreazat: op. citat. pag. 189.
      2321.       — VALU, joc, în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu: op. citat pag. 189.
      2322.  — VÂLCEANCA, horă, placă de gramofon.
             —              VĂLEANCA, horă, în jud. Fălciu, Gavriil Muzicescu: „12 melodii naţionale", laşi, 1889, pag. 20.
      2323.       — VĂLENCUŢA, Demetru Vulpian-, Musica populară Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V 1886, pag. 92.
      2324.       — VÂLTOAREA, joc popular (1923), care se obişnueşte în zi de Paşti în Săpânta Maramureş. — Citiţi Tacke Papahagi: „Graiul şi folklorul Maramureşului" Academia Română. Din viaţa poporului român XXXIII. „Cultura Naţională", Bucureşti, 1925, vezi planşa VIII, jos şi pag. 178, jos. Nr. 4.
      2325.       — VANTULEŢU e nume de horă, care se transformă în învârtită. Are strigături.          ,          ......
      Se joacă în comunele Ciumagi şi Giuleşti. jud. Vâlcea şi în comuna Mirceşti, jud. Olt. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute", pag. 53.
      2326.       — VÂRTEJU, e nume de sârbă vioaie'urmată de învârtiri la dreapta şi la stânga. Joc popular cunoscut în co-
 154
G. T. NICULESCU-VARONE
 muna Moviliţa, plasa Fierbinţi, jud, Ilfvo. Cules de G. T. Ni~ culescu-V arone.
       2327.        — VÂRTELNIŢA. Se face o roată mare numai •cu perechi. La mijloc cântă lăutarii, cari se oferă dintre sătenii localnici. La început se cântă şi se joacă sârbă urmată de învârtită şi se termină cu hora executată repede, Ia dreapta şi la stânga. Perechile se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte trei ori la dreaptă şi, la stânga, apoi se face horă, care se execută repede în amândouă părţile. Se joacă în comuna Ştoiceni, jud. Argeş. Citiţi G.T. Niculescu-Varone : Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 53.
       2328.  — VARA, horă, muzică de G. Ştefânescu,
       2329.        - VASiLCUŢO, FĂ ! horâ, Biblioteca Academiei •Române, secţia Stampe, depozitul de note muzicale. Colecţia
 1840-1930.
       2330.        — VĂRVEGEANCA, joc Ia şezători, în comuna Şanţ, jud. Năsăud. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
             —               VĂSĂDULEA sau JOCUL RUSESC, Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
       2331.        — VECINA, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian : op. citat, pag. 27.
             — VERBUNCUl, (Citiţi Bărbuncul), joc ţărănesc, în jud. Dâmboviţa.
       2332.        — VERDELE. Demetru Vulpian : Musica populară, „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 93.
       2333.        — VERGELUŞA, horă legănată, în jud. Mehedinţi şi Ilfov. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute", .pag, 49.
       2334.        hŞ VESELIA TINEREŢII, e nume de sârbă urmată de învârtită, care se joacă în comuna Moviliţa. plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. Cules de G. T. Niculescu-Varone.
       2335.        — VIAŢA, Demetru Vulpian • Musica populară. -„Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, •pag. 93.
       2336.        — VIAŢA ROMÂNIEI, horă, muzică de A. A. Kratochvill, Bucureşti, 1890.
       2337.        — VIORICA, sârbă, în comuna Stoileşti, jud. Argeş Citiţi G, 7. Niculescu- f'arone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 49.
       2338.        — VINE ŞT1UCA DELA BALTĂ. Demetru Vatpianl Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru
 piano. Voi. V. 1886, pag. 91, Horă în jud. Fălciu, Gavriil Muzicescu.: „12 melodii naţionale", Iaşi, 1889, pag. 20.
       2339.        — VOINICEASCA. Se joacă numai de patru sau opt flăcăi, cari se aşează toţi în linie dreaptă, Ei se ţin de
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 155
 umeri şi fac opt paşi înainte şi îndărăt, la dreapta şi Ia stânga.
         Flăcăii şi fetele, cari nu joacă, stau pe două fronturi, în linie dreaptă, unii privesc şi râd iar alţii fac aprecieri în şoapte şi zâmbesc.
         Jucăuşii când se întorc de unde au pornit, toţi deodată îşi pun mâinile pe şolduri şi repet mişcările făcute mai înainte. Când revin, toji flăcăii sunt distanţaţi la doi-trei paşi unii de alţii, stau „pe vine“ şi apoi fac salturi înainte.
         Acest joc se termină cu bătuta, executată în ambele părţi şi cu salturi voiniceşti ca la chindie.
         Când se începe jocul, un flăcău zice stfigătura, care, descrie, în parte, ce vor face.
                       Frunză verde avrămească, s,o facim de voinicească.
                       Şi’ncă una poamă neagră, faceţi sărita întreagă.
         Al doilea.
                       Ş’apoi s’o opintim, mărun(el sâ tot păşim.
                                   *
         Al treilea.
                       Altă foaie di-artăraşi, haiditi fraţi înc’opt paşi.
                       Tot pi loc, încetişor, şi la dreapta mai uşor.
                       Şi la stânga tot aşa, foaie verde di-lalea.
        Al patrulea :
                       Giaba, giaba măi Costică, giaba-i foaia di sipică. Giaba ai casâ di sticlă, dacă n’ai şi-o ibovnică.
       Primul.
                  Ba eu şăd într'un bordei şi-am, după gioc, două-trei.
       Se „gioacă* în satul Bivolari, comunele Bârsăneşti, Bivolari şi Durneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. Cules de G. T. Niculescu-Varone:
       2340.       — VOIVODINA TIMIŞANĂ, horă urmată de brâu, în comuna Cotoeşti, jud. Timiş-Torontal Citiţi G. 7. Miculescn-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 49.
       2341. — VOLŢARA sau INVÂRTITURA, sârbă bătută
 156
O. T. NICULESCU-VARONE
 urmată de învârtită, în comuna Fodora, jud. Someş. Are multe strigături G. T. Niculescu- Varone: «Jocuri româneşti, necunoscute", pag. 49-53.
      2342.       — VLÂDEANCA, Elena Sevastos : op. citat*, pag. 282.
      2343.—        VLĂSCEANCA, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag, 91, Horă, Florian Cristescu : op. citat, pag. 6
      2344.       — VOINICU. Demetru Vulpian : Musica populară. „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 92.
      2345.       — VORNICEASCA, horă, în Bucovina, Simion FI. Marian: op. citat, pag. 25.
      2346.       — VULPEA, horă, Florian Cristescu: op. citat,, pag. 6. Horă, Gh. Fira : op. citat, pag. 117.
          —             VULPICICA, horă de mână, în jud. Gorj, Citiţi G. T. Niculescu-Varone'. „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 53.
      2347.       — ZAMFIRICA, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6.
 —— 2348. — ZkNGÂRh,Elena Sevastos : op. citat, pag. 282,
      2349.       - ZĂPĂCITA DIN PLOEŞT1, horă, placă de gramofon Odeon.
      2350.       — ZAPOROJ ANCA. Demetru Vulpian : Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1880, pag. 95.
      2351.       — ZĂTREANCA, Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886* pag. 97.
      2352.       — ZĂVÂLEANCA, horă. Din Arhiva fonogramică a Ministerujai Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2353.       —if BORUL. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V, 1886, pag. 98,
      2354.       — ZDRĂNGĂNITĂ, joc mocănesc, cunoscut în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Măgina, jud. Alba. Are strigături. Citiţi G. T. Niculescu-Varone.: „Jocuri româneşti necunoscute", pag. 53-55.
      2355.       — ZGORUNUL. Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag, 98.
      2356.       — ZICALA BĂTRÂNEASCĂ, horă de flăcăi, în comuna Râpa de jos, plasa Reghinul de sus, jud. Mureş. Din Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
      2357.       — ZIMNICEANCA, Demetru Vulpian : Musica populară. „Jocuri de brâu" Aranjate pentru piano. Voi. V* 1886. pag. 94.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 151
      2358- — ZIS-A MÂNDRA, horă, în Bucovina, Simion FI, Mariani op. citat, pag. 13.
      23Ş9. — ZLATA, horă urmată de chindie, în jud. Vlaşca. Citiţi G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" pag. 55.
      2360.         — ZOEANA. (la Colentina) Demetru Vulpian: Musica populară. „Jocuri de brâu* Aranjate pentru piano Voi. V. 1886, pag. 94.
      2361.         — ZORALIA, George Baronzi: „Limba română şi tradiţiunile ei“, Brăila, 1872, pag. 91-92. Elena Sevastos: op. citat. pag. 282. Un fel de bătută, Dimitrie C Ollănescu : op. citat, pag. 121. Un fel de horă ţărănească numită Ca la uşa cortului, un fel de bătută, horă cu sărituri uniforme şi neregulate. Horă după masa de cununie. Lazăr Şâineanu : op. citat, pag. 88, col. 1.
      2362.         — ZOREASCA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886, pag. 94-96.
      2363.—          ZORILE e nume de horă, care se joacă la nunţi în toate comunele din Muntenia, După nuntă, când începe a se lumina de ziuă, nuntaşii conduc acasă pe naşi, cu lăutari. Atunci, pe drum, se cântă şi se joacă deseori Zorile. Jucăuşii se opresc, de obicei, în faţa caselor unde au rude sau prieteni, chiuesc şi beau cu toţii, pe rând (vin la şes si deal, iar ţuică la munte), dintr’o ploscă pirogravată cu mofive româneşti colorată şi împodobită cu brad verde. Citiţi G. T. Niculescu-Vatone : „Alte jocuri româneşti necunoscute" pag. 53.
             —               ZURAL1A, horă, Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe. Depozitul de note muzicale. Colecţia 1840—1930. Citiţi Zoralia.
           —               ZURAILIA, horă, Florian Cristescu: op. citat, pag. 6. Citiţi Zoralia.
      2364.         — ZUVELCA. Demetru Vulpian: Musica populară „Jocuri de brâu“ Aranjate pentru piano. Voi. V. 1886. pag, 97,
      53 ZV ACU. Citiţi (Galaonu) brâu, Florian Cristescu:
<op. citat, pag. 5.
        INDICE ALFABETIC
      de culegătorii jocurilor populare româneşti din anul 1716*) până în 1930, citaţi în această lucrare.
       1.       — Adamestianu (Th.), pag. 19, 22, 46, 59, 105,
 112, 128, 182.
       2.        — Alecsandri (Vasile), pag. 61, 71-73, 76-77, 81, 79, 99, 101, 166, 167.
       3.  — Aman (Theodor), pag. 61, 99, 105, 106.
       4.       — Andronic-Vasilescu (Lucia), pag, 15, 20, 26, 32,
 42, 53, 65, 69, 77, 87-89, 99, 112, 114, 121, 127, 128, 133,
 139, 140, 142, 146, 149, 180.
       5.  — Arbure (Zamfir €•), pag, 61.
       6.  —^Asaki (G.), pag. 17, 61, 166, 167.
       7.  — Bădulescu (Eleonora V.}, pag. 15, 20, 26, 32, 42,
 53,  65, 69, 77, 87-89, 99, 112, 114, 121, 127, 128, 133, 139,
 140, 142, 146, 149, 180.
       8.  — Baronzi (George), pag. 21-22, 26, 35, 37, 42, 47,
 54,  61, 126, 130, 150, 153, 157, 168.
       9.       — Bartok (Bela), pag. 16-17, 20,22, 25-26, 31,48,
 62, 85, 87, 89-90, 108-109,121, 124, 126, 161,176, 177, 179.
       10. — BeUanger (Stanislas), pag. 147, 166.
       11. — BUşescu (Alex.), pag. 14, 88, 96, 119,124, 167.
       12. — Bigeanu (Bianu Eugen), pag.               16, 39,61, 95, 173.
       13. —             Bobulescu (C.), pag. 16,61,   178.
       14. — Bojîncă (Damaschin T.), pag. 37, 165.
       15. — Brediceanu (Tiberiu), pag. 13, 16, 23-24, 26,
 40-41, 47, 49-50, 52, 59, 60, 72, 103, 105, 107, 108, 1)2, 114-115, 119, 123-125, 129,             146, 148-149, 161,   172, 181.
       16. —              Burada (Teodor T ), pag. 14, 16-18, 23,31,35,
 37-38,41-42, 45, 55, 59, 61, 70, 102, 108, 116, 123, 125,
 126, 129, 143, 148, 150, 152, 161, 168, 176.                        *4
       17.      — Cantemir (Dimitrie), pag. 38, 47, 52, 60, 114, 116, 125, 164.
       *) Dela Dimitrie Cantemir (1673—1723), care s’a ocupat cel-dintăi de jocurile noastre populare şi a descris detaliat hora, danţul şi căluşerii. Citiţi Bibliografia, dela sfârşitul volumului de faţă,’ pag. 164—186,
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 159'
       18.       — Cardaş (Gh.),pag. 19.-20, 26, 34-35,41-42, 44-45,, 49, 52, 59, 64, 98, 102, 105, 125, 148, 151-153, 178, 180.^
       19. — ClaretiS (Leo), pag. 20, 37, 61, 175.
       20. — Codreanu (Turturelu), pag. 38, 169.
       21. —     Cristescu (Florian), pag. 15, 17-20, 22,  24, 26,.
 31; 33, 35       39-40, 42-43. 45-46, 52, 54-55, 65, 75,  87,  89,
 104, 105, 110, 112, 113, 115—122,         125—127, 129,       130,
 145-147, 149, 150,152, 156, 157, 174.
       22. —      Dan (Dimitrie), pag. 55, 119, 121, 171,  172.
       23. —      Demidoff (Anatole), pag. 62, 93, 166.
       24. — Densuşianu (Nic.), pag. 13, 106, 170.
       25.       — Densuşianu (Ovid), pag. 16, 26, 40, 47,' 123,
 163, 174, 176.
       26. — Dumitrescu-Bistri{a (Gh. N.), pag. 113.
       27. — Eliade (Anton), pag. 112, 118-119. 149, 171.
       28. — Fira (Gh.), pag. 15, 19, 22-24, 35, 37, 41, 44,
 46, 50, 52, 60, 85, 92, 105, 112-114, 116, 118, 130,          144,
 146, 149-150, 177, 181.
       29. — Eliade (I.)-lonEliade-Rădulescu, -p. 106,166, 167.
       30. — Erlich (Henri), pag. 166.
       31.       — Georgescu-Breazul (G. N.), pag. 14-15, 19, 42,.
 44, 46, 58, 78, 110, 152, 153, 163, 177, 178, 180-182, 185.
       32. — Gheorghaki, pag. 14, 164.
       33. — Gîdei (A. V.). pag. 44, 128, 149, 172.
       34. — Gorovei (Artur), pag. 16, 32,48, 114, 170, 174.
       35. — Haşdeii (Bogdan-Petriceicu), pag. 14, 16, 169.
       36. — Iacob, Mitropolitul Moldovei, pag. 37.
       37. — Ioanninu (Crist), pag. 97. 129, 167.
       38.       — Iorga (N.), pag. 21-22, 37, 42, 58-59, 61, 78,
 124, 126-127, 172, 174, 175, 181, 182.
       39. — Jugănaru (Nicolae), pag. 74-75, 79,80,93-94,150,
 179.
       40. — Lupescu (Mihai), pag. 46, 82, 174.
       41.       — Marian (Simion Florea), pag. 15-16, 18 19, 25, 41,44 45,48-54,58, 70, 85-86,102, 103, 106, 110-116, 119-124, 129. 143, 147, 150, 152, 154, 156-157, 170, 174.
       42. — de Marsillac (Ulysse), pag. 62.
       43. — Missail (G.), pag. 70, 167—169.
       . 44. — Moxa (Mihail) — 1620^—-pag. 14.
       45. — Mureşianu (Iacob), pag. 127, 166.
       46. — Mureşianu (iacob. I.), pag. 127, 170.
       47.       — Niculescu-Varone (G. T), pag. 3-12, 15-22,24-
 32, 34-37, 39-60, 64-69, 71-72, 74, 78-82, 84-85, 88, 90-
 94,  97-99, 102-116, 118-141, 143.157, 163, 182, 184.
       48. — Ollănescu (Dimitrie C.), pag. 13,       16, 21, 35,
 37,  42, 45, 47, 59, 61, 63, 102, 108, 116, 123, 125*126,
 129, 148, 150, 152, 157, 170—171.
       49.       — Păcală (Victor), pag. 16, 26, 48, 60, 126, 133,
 176, 177.
 160
O. T. NICULESCU-VARONE
      50.      — Pann (Anton), pag. 48, 60-61, 87, 100, 162,
166, 167.
      51.  — Papahagi (Taehe), pag. 90, 153, 179.
      52.        — Pârvescu (Pompiliu), pag. 13, 17-21, 26-29, 38, 40-44, 46-47, 54, 56, 58-70, 77-78, 80-81, 91, 94, 103, 105, 109, 111-113, 116, 118-121, 124, 126, 130, 135, 145-148, 150-151, 153, 173.
      53.        — Popa (Ştefan), pag. 15, 20, 26, 45, 61, 112, 127-128, 130, 174.
      54.  — Popescu (Ion N.), pag. 60, 65.
      55.  — Popovici (Timotei), pag. 23, 69, 163, 172.
      56.  — Popoviciu (Vasile), pag. 46, 50, 68, 82, 176.
      57.  —   Raffet (Auguste), pag. 62, 106,  128,  165,    166.
      58.  —   Rebreanu (Liviu), pag. 44, 180.
      59.  — Riegler-Dinu (Emil), pag. 32, 121, 181-182.
      60.  — Ruşitschi, pag. 165.
      61.  —   Sassu (Iulian I„), pag. 19, 182, 183.
      62.  —   Savin (Petru G), pag. 105.
      63.  —   Şăineanu (Lazăr), pag. 13-22,   26, 37,  41-42,
45,  61, 102, 119, 125, 131, 148, 150, 157, 171.
      64.        — Sequens (Antoniu), pag. 18, 23, 40, 44, 46, -50, 103,121, 125-126,151,163,170.
      65.        — Sevastos (Elena), pag. 13-14, 16-20, 22-23,25-27, 31-32, 35, 38, 40-42, 44-47. 49-50, 52-56, 58-61,69-70,
78,  85, 87, 91, 97, 104, 105, 107, 108, 111, 113-122,124-
127, 130, 143, 145-146, 148-152, 156-157.
      66.  — Speranţă (Th. D.), pag. 37-38, 171, 176.
      67.  —   Sulzer (Franz-Iosef),. pag.  21,  26, 37-38,    41-
42, 60; 62, 163—165, 176.
      68.  —   Tacit (Ion C.), pag.   85, 168.
      69.  —   Tiktin (H.), pag. 14,  171.
      70.  —   Tuţescu (Ştefan Şt.),  pag.  15,  23, 25-26,    32,
33,  40, 42, 4# 49-50, 55, 60, 65, 102, 121, 124, 129, 141-143,149,152,173,176,182.
      71.  — Ungureanu (Ionel), pag. 113.
      72. —. Ungureanu (Gheorghe C.), pag. 116.
      73. — Vlădutu (Ion I.), pag. 102, 103.
      74.       — Vulpescu (Mihail), pag. 21,26, 30, 32, 37, 39-40,
42,  61-62, 85, 102, 103, 113, 118, 120, 150, 163, 180, 185.
      75.        — Vulpian (Demetru), pag. 13—26, 28—35, 42—43, 45—47, 49—50, 52—56, 58, 60, 63—70, 72—80, 84—117, 119—130, 145—154, 156—157, 163, 169, 180.
          INDICE ALFABETIC
de GDlegătorii folkîorului nostru muzical coreografic, din anal 1716 ) până în 1930, citaţi In această lucrare.
        1.  —  Alin, pag. 93.
        2.  —  Aratt (C. Iosef), pag.       98,
        3.  —  Armâşescu (Iosef. E.)f pag. 132.
        4.  —  Aslan (N.), pag. 104.
        5.  —            (7. £>.), pa^. 25, 52, 95, 737, 132, 136, 747, 743.
        0. — Bartok (Bela), pag. 16-11, 20, 22, 25-20, 31, 48, 62, 55f
57,  59-90, 103-109, 121, 724, 126, 176, 177.
        7. —                           Benisache (V. C.), pag*. 742.
              5. — Berdescu (Alexandru), pag. 74, §5, 90, 119, 124, 167.
        9. — Boto* (G/z.), ptfg\ 747.
        70. — Borşianu (Aurelian), pag. 75, 16,21, 22, 40, 103, 112.
        11. —                           Brătianu (Ionel G.\ pag. 64.
        12. — Brediceanu (Tiberiu), pag*. 13,      16, 23-24,    20, 40-41, 47t
49-50, 52,  59, <50, 72, 703, 705,  707, 705, 772, 774-775,       770, 123-125,
129, 146, 148*149, 772.
        73. — Briceag (Ştefan. C.), pag. 134.
        14. - Bwratfa    (Teodor.    T.), pag. 14, 16-18, 23,    31, 35, 37-38,
41-42, 45,  55, 50, 07,  70, 702,   705, 770, 723, 725-720, 729, 743, 745,
150, 752, 705, 176.
        15. — Caudella (Eduard), pag. 76, 135.
        16. — Ciolac (Cristache), pag. 73, 87, 98, 135, 136.
        17. —  Ciolac.   (D.), pag. 147
        75. —  Cirillo   (Alberto), pag. 736.
        79. — Ciunganu (Ieremia), pag; 700.
        20.    Clinciu   (Ana), pag. 70.
        27. —  Cohen-Linaru (M.), pag.       92, 95.
        22. — Constantinescu (Elenă), pag. 73.
        23. — Constantinescu (Jean), pag. 18.
        24. — Corânescu (Iuliu), pag-. 97.
        25. — Cordoneanu (C. M.) pag. 173.
       *) Dela Dimitrie Cantemir.
11
162
G. T. NICULESCU-VARONE
26. — Deker (Carol), pag. 92, 127, 130, 133, 136.
27. — Dima (Gh.), /?#£*•
25. — Dumitrescu (Const.), pag. 95, 131, 139.
29. — Dumitrescu (Z.) pag. 75.
30. — Dinicu-Piteşti (G/z), /?#£■. 742.
3/. — Dinicu (Gh. A.), pag. 58-59, 112, 135, 139, 141.
32. — Dinicu (/.), pag. 95.
33. — Drossino (Em. M.), pag. 93.
34. — Enescu {George), pag. 73.
35. — Feroiu (Diogene),           50.
36. — Filoreanu (Alex.), pag. 66, 133.
37. — Flechtemacher (A.), pag. 89.
    — Gabrielescu (Gr.), pag. 71.
39. — Gavrilescu (V. G ),pag. 53
40. — Gavrilescu-Constanţa (7.),              40.
41. — Georgescu (Teodor), pag. 68, 69.
42. — de Germain (Adeline), pag*. 734.
43. — Harşia (I.), pag. 62.
44. — Hofmann (V.), pag* 97.
45. — Hristescu (Tache), pag. £7.
46. — Ianculescu (N), pag. 134.
47. — Ionescu (D. V.), pag. 136.
48. — Ionescu (G.), pag. 75.
49. — Ionescu (Năstase), pag. 140, 142.
50. — Iordânescu (I.), pag, 86.
51. — Koslinsky (Alex.), pag. 65.
52. — Kiriac (D. G.), pag. 85, 177, 753.
53. —- Kompansky (Eugene), pag. 135, 141.
54. — Kratochvill (A. A )t pag. 154.
55. — KratochvilUsenior (Anton), pag. 91, 142.
56. — Lâmrescu (P.), t?^. 747.
57. — Lupl^cu (Mihai), pag. 82.
58. —* Lupa (Basile), pag. 96.
59. — Mârgăritescu (M.), pag, 725.
60. — Mezzetti (Enrico), pag. 73, 80.
61. —Moceanu (G.), pag. 115.
62. — Moruzzi (D. C.)^pag. 82.
63. — Movilă (Jaurez), pag*. 59, 725.
64. — Mumuianu (Titi G.), pag. 85.
65. — Munteanu (C. C.),             140.
66. — Mureşianu Uacob), pag. 127, 166.
67. — Mureşianu (Iacob (C. I.) pag 127, 170.
68. — Muzicescu (Gavriil)t pag. 45r 71, 117, 170.
69.     Negrea (Nicolae /.), pag. 41
70. — Nicolescu-Poetule (/.),        25,  59, 93, 777, 720.
71. — Nitzescu (P. G.) pag. 78
72. — Ochialbi (G. N.), pag. 70, 75, 88, 114, 120.
73. — Oprescu (/.), /?ag\ 75-/9.
74. — Oprescu (M. R.), pag. 20, 777.
75. - Pann (Anton), pag. 48, 60, 61, 87, 100, 166, 167.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 163
       76.  — Paraschio (N.), pag. 66.
       77.  — Paulmann (Sigismund), pag 140.
       78.  — Pavloski (M. /.), pag. 143.
       79.  — Polyhroniade (C.), pag*. 735.
       80.  — Pompieru, pag. 120.
       81.  — Popescu (G.), pag'. 74, 55.
       82.  — Popovici (Timotei), pag. 23, 69, 172.
       83.  — Posluşnicu (M. Gr.), pag. 71, 181.
       84.  — Predescu (N),~pag. 91.
       85.  — Puiu (Alecu), pag. 131.
       86.  — Râdulescu (Sofia Vlad), pag. 112•
       57.  — Schipek (Franz.), pag. 59.
       55 — Sequens {Antoniu.), pag. 18, 23, 49, 44, 46, 59, 703, 721 725-726 757, 770-
       59.  — Şerbănescu (L), pag. 777.
       90. — Sof/r (S.), pag\ 742.
       97. — Stănculescu (Virgiliu), pag. 775, 752.
       92.  — Stern (Leopold), pag. 47, 73, 56, 136.
       93.  — Ştefănescu (G.)t pag. 725, 750, 754.
       94.  — Ştefănescu (Lică), pag. 82.
       95.  — Stoenescu (D.), pagr. 95.
       96.        — Sulzer (Franz-Iosef), pag. 21, 26, 37-38, 41-42, 60, 62,. 164, 165, 176.
       97.  — Ţintă (N. V.), pag. 137.
       98.  — Vasculescu (Dem. S.), pa gr 72. 93.
       99.  — Vasilescu (Ioan), pag* 93, 125.
       700. — Vasilescu (V*.), pag. 72,
       707. — Vasilescu (Vespasian), pag. 137.
       102. — Ventura (Gr.), pag. 70, 77, 55, 95, 99.
       703. — Warfata (Ion /.), pag-. 702, 703.
       104. — Vulpescu (Marin), pag. 64, 72, 73.
       705. - Vulpescu (Mihail), pag. 21, 26, 30, 32, 37, 39-40, 42r 61-62, 85, 102, 103, 773, 775, 720, 750, 750, 755.
       106. — Vulpian (Demetru), pag. 13-26, 28-35, 42-43, 45*47 49-50, 52-56, 55, 60, (53-70, 72-50, 54, 777, 779-730, 745-754, 156-157, 169, 180.
       107* — Wachmann (Iohann Andreas), pag. 64, 70,78, 86, 95, 97.
       108. — Welsch (Ernest), pag 136.
       109. — Wiest (Louis), pag. 32, 39, 54, 95.
       110. — Zavulovici (A), pag. 55, 97.
       111.       — Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, fondată, in 1927, de d. G, N. Georgescu-Breazul, profitor de „Enciclopedia şi pedagogia muzicii* la Conservatorul din Bucureşti. Citiţi revista „Muzica" Nr. 1 din Ianuarie 1925 sau G. T. Niculescu-Varone: „Jocuri româneşti necunoscute" *), Bucureşti,. 1930, pag. 7.
        *) Lucrare premiată de Academia Română cu „Premiul Năsturel.“ Şedinţa publică solemnă de Vineri 29 Mai 1931. Raportor: D-l Profesor Ovid Densuşianu, dela Universitatea din Bucureşti şi
membru al acestei Academii,
      BIBLIOGRAFI A1
              Anul
      1.       — 1716. Text latin, Demetrii Cantemirii, Princi-pis Moldaviae : Descripţia antiqui et hodierni Status Moldaviae : (Ex. Museo Asiatico Acaderniae Imp. Scient. Petro-pol). Caput. XVII. „De Moldavorum moribus". pag. 129: Chora, Danez, Caluczenii.
      Text român. Dimitrie Cantemir: Descriptio Moldaviae, Operele Principelui Demetriu Cantemiru typărite de Societatea, Academică Română. Tomul II. Descrierea Moldoviei. Tradusă din textulu originale latinescu aflatu în Museulu Asiaticu alu Academiei Imp. scientifice de Ia St. Petropole. Cuchart’a geographtca a Moldaviei şi unu fac-simile de A. Papiu-llarianu. Bucuresci, Typ. Curţii „Lucrătorii asoeiati“ 1872, Capu XVII, „Despre datinele moldoveniloru", pag. 141-142. Hora la pag, 141, Danţiu la pag, 141, Căluşieri, pag. 142. Biblioteca AcĂmiei Române. (B. A. R). II. 101.697 sau B.
A.  R. Sala de lectură II. C. 1.
      2.       — 1762. Gheorgaki, al doilea logofăt. Condica ce are întru sine obiceiuri vechi şi noui ale prea înalţilor Dom-ni, scrisă în Iaşi la 5 Noembrie 1762. (Citiţi „Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei" de Mihail Kogâlniceanu, Bucureşti, 1874. Tomul 111, pag. 321-322). Biblioteca Academiei Române (8. A. R.) II. 49912.
      3.       — 1781. Franz-Iosef Sulzer: Geschichte des Trans-alpinischen Daciens, das ist: Waiachen, Moldau und Bessarabiens. Wien, 1781-1782. Voi. II. paragrafele 159-161. Kăluşari, Kăluşeri, Kăluşeni, pag. 405-416. Hora, pag. 416-427. In Tabula I. „Walachische Tanze und Lieder" (dela
        *) Alături de autorii indicaţi, în ordine cronologică, în această Bibliografie şi cari se referă direct la jocurile noastre naţionale, mi s’a părut necesar să menţionez şi unele publicatiuni de orientare generală în cercetările de folklor.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 165
sfârşitul volumului 11) se publică, pentru prima oară, pe note musicaie, sistem clasic liniar, melodiile : la Nr. 1 Kăluşari la Nr. 5 Bătuta (text explicativ la pag. 421), la Nr. 6-9 patru melodii pentru Horă şi la Nr. 10 notele muzicale dela firaw. La pag. 431 se menţionează, întâia oară, Kindia. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) II. 25830.
      4.       — 1783. Guys: Voyage littzraire de la Grece, ou lettres sur Ies Grecs, anciens et modemes avec un parallele de leurs moeurs. Troisieme Edition revue, corrigee, considera-blement augmentee et orr;ee de dix belles Planches, Paris, 1783. Tome 1,-1 V. Tome premier, Treizieme lettre, pag. 160, 173 şi 185. B. A. R. A. 2344.
      5.       — 1802. Jos. Christ von Struwe: Voyage en Krimee suivi de la Relation de l’Ambassade envoyee de Petersbourg â Constantinople en 1793. Public par un jeune Russe, atta-che â cette Ambassade. Traduit de l’allemand par L. H. Delamar-re. De L’Imprimerie de Crapelet, Paris, 1802. 1 voi. 8° de 400. pag. (citiţi pag. i06). B. A. R. S, 2027 sau A. 2596.
      6. — 1832. Damaschin T. Bojîncă : Anticile Romani-
lor. Acum'întâia oarâ româneşte scrise. (Antiquitates Romano-rum.) In Buda. Cu tiparul Universitatea din Pesta. Partea 1, 1832. Cartea V, cap. I. paragraful 2 :      „Despre cerimoniile
nunţilor", pag. 206—2J 5. In Partea 11, 1833, Cartea XI, cap, 11: „Despre jocurile romanilor" (De Ludis Romanorum), pag. 18S -194. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) 11. 80.900.
      7.       — 1834. Ruşitschi (v fost cel dintâi capelmaestru al muzicii noastre militare, înfiinţată în anul 1830,): Musique orientale. 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs, traduits, arranges et dedies â son Excellence Mon-sieur de Kisseleff, Pr6sident Pl^nipotentiaire des Divans de Moldavie 6t de Valachie, Lieutenant General, Aide de Camp General de S. M. L’Empereur de toutes Ies Russies, cheva-lier Grand croix de plusieurs ordes, etc. Tipărit în tipografia institutului „Albina", laşi, anul 1834. (Vezi Teodor T. Burada : „Cronica muzicală a oraşului laşi, 1780-1860“. „Convorbiri literare" Nr. 12 dela 1 Martie 1888, anul XXI, pag. 1066. Bucureşti). B. A. R. Periodice (P.) 1, 11. 20.
      8.       — 1837. Auguste Raffet: Roata (hora) valahă, jucată de ofiţerii Regimentului 2, la 16 Iulie 1837, în Parcul Stouffa (azi Grădina Botanică), la proprietatea şi în faţa Prinţului Ghica, Gospodarul Valahiei. (Citiţi explicaţiile planşelor 10 şi 78 din Albumul lui Raffet. Biblioteca Academiei Române, Colecţia Stampe, întitulat: Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et Moldavie, execută en 1837, sous la Directîon de Mr. Anatole de Demidoff, par M. M. de Sainson, Le Play. Huet, Leveille de Nordmann, Rousseau et du Ponceau, dedie a Sa Majeste Nicolas Premier, jEmpereur de toutes Ies Russies. Dessene d’apres nature et ithographie’ par Raffet. Publie par Gihaut Freres â Paris,
 166
Q. T. NICULESCU-VARONE
Boulev. des ltaliens, 5.—B. A. R. Stampe, V/428, sau citiţi G. T Niculescu-Varone: „Alte jocuri româneşti necunoscute" Bucureşti, 1931, pag. 32-33).
      9.         — 1837. Anagnosti M.: La Valachle ei la Molda-vie. Extras din „Revue des deux mondes" Toine IX par 15, Janvier 1837* pag. 138.-B. A. R. 11. 50.421.
      10.        — 1841. D£midoff: Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Executa en 1837 par Mr. Anatole de Demidoff, Edition illustree de soixante-quafre dessins par Raffet. Dedie â S. M, Nicolas I-er Empereur de toutes Ies Russies. Paris, Ernest Bourdin et comp, £diteurs, MDCCCXL1 (1841), Typ. Lacrampe, Tome 1-1V. Tome 1, Chapitre 111, Bukharest-Valachie, pag. 142. B. A R. A. 20.303.
      11.        — 1843. I. Eliade: Jocul Căluşarilor. „Curier Românesc". Gazetă politică, comercială şi literară. Anul XV. Nr. 41 de Luni 31 Maiu, 1843, pag. 167-168. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) Periodici (P). 11. IU. 6.
      12.        — 1845. A. de Gerando : La Transylvanie etses habitants. Paris, Au ccmptoir des lmprimeurs-unis, 1845. Tome 1 11. Tome 1, Cap. XIII. Les Valaques, pag. 311-316. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) 11. 34.084.
      13.        — 1846. Stanislas Bellanger: Le Keroutza, voyage en Moldo-Valachie, Tome 1. Paris, 1846. Ia 16/12 pag. 1-469 (Citiţi pag. 125-128).
      14.        — 1850. Anton Pann: Spitalul amorului sau cân-tătorul dorului. Adică : cântecele sătenilor şi ale orăşenilor, a vârstelor sburdalnice, d’a dragostei purdalnice. Tipărite întâia oară de Anton Pann. Broşura a doua. Bucureşti 1850, în tipografia sa. „Cântec şi horă", pag. 31-33. (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 128-129), Horă, pag. 37-38 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 129-130) Horă, pag. 39 (pusă f|§ note muzicale bizantine la pag. 130-131) Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) I. 100.147.
      15.        — 1850. Iacob Mureşianu (Tatăl): Foaie pentru minte, inimă şi literatură. Nr. 4 dela 23 Ianuarie 1850. Braşhov. Biblioteca Academiei Române. Periodice (P). I. 39.
      16.        — 1850 Henri Erlih: Cântece şi jocuri române, arii naţionale, pentru pian. Prefaţa care însoţeşte aceste arii a fost scrisă în limba română şi franceză şi e reprodusă în ziarul „Zimbrul" Nr. 7 de Luni 24 Iulie 1850, Iaşi. Foileton, pag. 26-27. B. A. R. Periodice (P.) 11. 111. 57.
      17. — 1850. Vasile Alecsandri: Cântece poporane româneşti. Foiletonul ziarului „Zimbrul" Nr. 17 de Luni 28 August '1850 B. A. R. Periodice (P.) II. III. 57.
      18.        — 1850, Vasile Alecsandri: Hore româneşti. Foileton. Ziarul „Zimbrul" Nr. 31 de Luni 16 Octombrie 1850. Iaşi Biblioteca Academiei Române. (B. A R.) Periodice (P.) 11. 111.57.
      19.  — 1851. G. Asaki: ^Gazeta de Moldavia“ Nr. 15
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 161
 •dela 19 Fevruarie 1851. laşi. E cel dintâi care a descris detaliat Ardeleana, joc popuiar. B. A. R. P. II. 49.
       20.        — 1850. V. Alecsandri: O nuntă ţerănească în 1 act. Reprezentată la 3 Feb. 1848. T. Codrescu, editor. „Teatrul Românesc" Nr. 1. Iaşi. In tipografia „Buciumul Român” 3850, pag. 1-25. B. A. R. II. 101.356.
       21.        — 1852. Anton Pann : Spitalul amorului sau cântătorul dorului. Ediţia a doua. Broşura a doua. Bucureşti 1852 Tipografia sa. „Cântec şi horă11, pag. 37-39 (pusă pe note muzicale bizantine la pag’ 139-140.) Horă, pag. 45-48 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 141). O horă moldovenească, pag. 49. (pusă pe note muzicale bizantine la ;pag. 141-142). Broşura a patra, Bucureşti, 1 52, In tipografia sa. „Cântecul 47 Hora vinului, pag. 12 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 153.) Horă 68 pag. 154-155. Danţul. vinului, pag. 156. Broşura a cincea, Bucureşti, 1852- In tipografia sa. Cântecul 6. Horă, pag. 1.2-13 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 132-133). Cântecul 8 Horă, pag. 16-17 (pusă pe note muzicale bizantine la pag. 135). Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) 1. 100.150.
       22.        — 1853. Anton Pann: O şezătoare la ţaţă sau Călătoria lui Moş Albu. A doua ediţie. Partea 1. Bucureşti, 1853. In tipografia lui Anton Pann, pag. 11 şi Partea 11-a Horă, pag. 81 (pusă pe note muzicale bizantine la pag.
 87, jos) Anton Pann a pus pe note muzicale bizantine în total 11-unsprezece-melodii de hore. B. A. R. 1. 52845.
       23.        — 1855. V. A. (Vasile Alecsandri.:): Melodiile Româneşti „România literară", 1855, Iaşi, pag. 110-113. (unde e o critică elogioasă despre Albumul lui Cari Mikuli, tipărit la Leopol, la 1850 şi care cuprinde 48 arii de tot soiu : doine hore, cântece de lume etc. (Citiţi pag. 110) şi se reproduce, prefaţa dela „Colecţii de arii româneşti" de Henri Erlih. tipărite la Viena, Ia 1850, pag. 111, coloana 11 şi pag. 112-
 113.) B. A. R. P. II. 14.
       24.        -- 1859. Christ loanninu: Tilinca sau culegere de mai multe cântece naţionale din ambele Principate. Cele mai multe noi, de mai mulţi poeţi români, şi o părticică adulate şi corijate de la lăutarii de prin ţară. Partea II, Bucureşti, Imprimeria losif Romanow et comp, 1859, Cântecul 14 : „Sâbărelulu“, pag. 24. Cântecul 28 : Hora Tecuciului, pag. 40-41. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) 1. 70.495.
       25.        — 1861. Alex. Berdescu -.Melodii române. Caiet «Nr. 2. Bucureşti. 1861. In 8/12.
       26.        — 1864. Ioan Eliade: Jocul Căluşarilor. In „Lep-turariu rumânesc". Viena 1864, Tomul IV. Partea 1, pag. 212-214. B. A. R. Pumnul Aron 11. 53.027.
       27.        — 1867. G. Missail: Datini şi moravuri naţionale «(urmare) „Atheneul Român" Nr. 8 şi 9 pe Ianuarie si Februarie 1867, Bucureşti, pag. 241-247. Datini Şi moravuri
 168
G. T. NICULESCU-VARONE
 naţionale „Atheneul Român" Nr. 12, 13 si 14. Bucureşti, 1867, pag. 537-580. B. A. R. Periodice (P)’. 1. 74.
      28.       — 1869. G. Missail; Câteva idei despre muzica naţională. „Atheneul Român". Anul 11, lanuarie-August, 1869. Bucureşti, pag. 65-75, B. A. R. Periodice (P.) 1. 74.
      29.       — 1870. Ion C. Tacit : Datini şi moravuri naţionale. Nunta la poporul Român, în comparaţiune cu nunta la Elini şi la Romani. Partea II. „Foaia Societăţii Românismului" Bucureşci. Anul 1, Nr. 2 din Mai 1870, pag. 59. B. A. R. P. I. 320.
      30.       — 1870. Georgiu Misailu : Datinele, obiceiurilor şi tradiţiunile poporului român. „Columna lui Traian“ Nr.
 2 de Gioi 5 Martie 1870, Bucureşci pag. l-a, In „Foiţă" (foileton), coloana 3-a sub titlu : Cap. X. Jocuri românesci: Căluşari, hore, etc. şi în Nr. 12. de Gioi 9 Aprile 1870. pag.
 1, în „Foiţă (foileton) Cap. 11. col. 11-a B. A. R. P. I. III. IV. 166.
      31.       — 1871. Gr. G. Tocilescu: Poesia populară a Românilor. Colinde. „Columna lui Traian" Nr. 47 (109) de Mercuri 15 Decembre 1871, pag. 86, coloana I-a şi Nr. 48-(110) de Mercuri 22 Decembre 1871, pag. 189. coloana 2,
 3, 4. — B. A. R. Periodice (P). I. 111. IV. 166.
      32.       —1871. Georgiu Misailu: Musica Naţională la Români. „Columna luiTraianu" Nr. 4 (66) de Luni 25 Genariu, 1871, pag. 15. în“ „Foită" (foileton), coloana I-a. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) Periodice (P). I. III. IV. 166.
      33 — 1872 George Baronzi: Opere complecte. Voi.
 I.  Limba Română şi tradiţiunile ei. Galaţi. Librari-editori G. D. Nebunely şi fii. Brăila. Typ. Triangul, dirigeată de P. M. Pestemalgioglu’ 1872, la pag. 91—92, jos: Numiri de danţe: Hora, chindia, ca la uşa cortului, rnocăncuta, brâu!, biru-greu ungurescu, căluşarii, borocenii (aborigenii), de doi, bătuta, raţa, şapca,, zoralia, focşeneanca, zigăneasca, mitocăneasca,. romana, Im. B. A. R. II. 31668.
      34.       — 1877. Teodor T. Burada: Cercetări asupra danţurilor şi instrumentelor de muzica ale Românilor. „Almanah musical", laşi. Anul 111/1877, laşi, Tip litografia H. Goldner, pag. 53—64: Căluşari, Hora, Hora de brâu, Mocă-neşte, Hârlăoanca, Gălăţeanca, Arcanaua, Alivencile, Hangu,. Horodinca, Ţuţuianca, .Pristandaua, Pe sub poale de dugheană, Raţa, Chindia, Btânăreasca, Armeneasca, Corăbiască, Huţăneasca, Ruseasca, Căzăceasca, Sârbeasca, Bulgăreasca, Arnăuţeasca, Colomeica, Tiitura sau Ca la uşa cortului, Ta-nanaua. Note musicale dela: Jocul Căluşarilor, pag. 89., Hârlăoanca, pag. 90. Gălăţanea, pag. 91. Blănăreşte, pag.
 92. Ruseasca, pag. 93. Corăbiasca, pag. 94. Serbeasca, pag.
 95. Armenească, pag. 96. Huţăneasca, pag. 97. Căzăceasca,. pag. 99. Colomeica, pag. 100.’ Mocăneasca, pag. 100. Ţiitura sau Ca la usa cortului, pag. 101. Bulgăreasca, pag 162. şi Arnăuţeasca’102—104.—B. A. R. S. 6161.
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 169
      35.       — 1877- Revista Familia", Budapesta. Anul X11L (1877), Nr. 6. pag. 69-70. B, A. R. P. 11. 155.
      36.       — 1879. In Observatoriulu, diariu politicu, naţional-economicu şi literariu, Editoru şi redactoru respons. G. Bariţiu în Sibiiu. Tipariulu lui W. Krafft în Sibiiu. Anul 11. Nr. 20, din 10/22 Martiu 1879, pag. 1. „Foiştâr’a Observatoriului“ Caluşierulu, pag. 77—78 şi în Nr. 21. din. 14/26 Martiu 1879, pag. 1, jos, foileton: Caluşierulu (urmare şi fine), pag.
81—82 scris de Turturelu Codreanu. B. A. R. P. IV. 921..
      37.       — 1880. G. Missail: Formarea Doinei. „Albina Carpaţilor". Nr. 23—24 dela Sept. 1880. Sibiu, pag. 374. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) P. 11. 696.
      38.       — 1880. G. Missail: Musica naţionala la Români (urmare) „Lyra Română". Nr. 10 dela 12 Feb. 1880, pag, 79 şi Nr. 12 dela 29 Feb. 1880, Bucureşti pag. 91 şi 94,. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) Periodice (P.) • 282.
      39.       — Muzica şi înrâurirea ei asupra civilizaţiei. „Lyra Română" Nr. 20 dela 27 Aprilie 1880, Bucureşti, pag. 154-155. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) Periodice (P.) 282.
      40.—Frăţia         dintre muzica şi poesie. 11. „Lyra Română" Nr. 24 din 31 Mai 1880, pag. 185-187. B. A. R. P. 282.
      41.                — Ariile dela munte şi câmpie (urmare VI), „Lyra Română“Nr. 30 din 30 Iulie 1880, pag. 232 B. A. R. P. 282.
      42.       — Formarea Doinei „Lyra Română" Nr. 31 din 7 Aug. 1880. pag. 239—241. B. A- R. Periodice (P.» 282.
      43.       — 1880. T. Ionescu: Cultură muzicei în ţara noastră (urmare) „Lyra Română" Nr. 38 din 15 Oct. 1880. pag. 300, coloana 1. B. A. R. Periodice (P.) 282.
      44.       — 1881. Griselini: Descrierea Banatului. Tradusă de Meletiu Dreghici, Timişoara, Tip. Diecesană, 1881, pag. 79-80. B. A. R. i. 75084.
      45.       — 1882. I. Climescu, I. Curpănu, C. Petrovuşi D. Pătu: Din obiceiurile juridice ale poporului român din districtul Bacău „Columna lui Traianu" oin luliu—Septembrie 1882, pag. 414, 416—417, 419. B. A. R. P. 1. 111. IV. 166.
      46.       — 1884. At. M. Marienescu. Cultul păgân şi creştin. Tomul 1. Sărbătorile şi datinele' romane vechi. Ediţiunea Academiei Roirâne. Bucureşti, 1884, pag. 448.
      47.       — 1886. B. Petriceicu-Haşdeu: Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a Românilor. Tomul 1. Bucureşti, 1886, pag. 766—767.
      48.        — 1886. Demetru Vulpian: Muzica populară, voi.
II. Horele noastre, aranjate pentru pian, Bucureşti, In 4/12 de pag. 1-179, Bucureşii-Leipzig, 1886. (500—cincisute—de melodii de hore). B. Â. R. A. 5948.
      49.       — 1886. Demetru Vulpian: Musica populară Jocuri de brâu. Aranjate pentru pian. Voi. V, 1886, pag. 1-98, (229—douăsute dcuzeci şi nouă—melodii de jocuri de
 170
G. T NICULESCU-VARONE
brâu. In total 729 — şapte sute douzeci şi nouă—melodii de jocuri naţionale. B. A. R. A. 5948.
       50 — 1888. Teofil Frâncu şi George Candrea: Români din Munţii Apuseni (Moţii) Scriere etnografică cu 10 ilustraţiuni în fotografie. Bucureşci. Tip. modernă, 1888. Partea IU. Ispasul seu diua căluşerilor, pag. 130 —133. (la pag. 132 jos: Romanul si Bătuta) Haidău, pag. 133—135. Nunta pag. 149-171. B. A. R. 5510.
       51.        — 1888. Iacob Mureşianu (Fiul): „Muza Română* Foaie muzicală şi literară. Nr. 6 dela 1 iunie 1888, Blaj. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.j P. 11. 2038.
       52.        — 1889. Elena Sevastos : Nunta la Români. Studiu istorico-etnografic comparativ. Lucrare premiată de Academia Română cu premiul Eliade Rădulescu 1888. Ediţiunea Academiei Române, 1889, pag. 280—282.
       53.        — 1889. Gavriil Muzicescu : 12 Melodii naţionale culese, armonizate şi aranjate pentru cor mixt şi pian. Op.
31.  laşi, 1889. Biblioteca Academiei Române, secţia Stampe.
       54.        — 1890. Simion FI. Marian : Nunta la Români. Studiu istorico-etnografic comparativ. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, 1890. Jocul, pag. 516—519. Jocul sau hora miresii, pag. 720—727. Danţul miresii, pag. 724, Cioful. un fel de joc bachantin, care se joacă numai Ia Uncrop şi numai de către bărbaţi. Are si cântece şi chiuituri, pag. 732-735.
       55.        — 1891. Antoniu Sequens: Iedera, jocuri populare din    jurul   Caransebeşului aranjate pentru   pian forte.
Editura       Petru Văluşescu, Caransebeş, 1891. In             8/12 de
-5 pag.
       56.  — 1892. Şezătoarea. Revistă pentru literatură şi
traditinni populare, fălticeni, jud. Suceava. Director: Artur Gorovei.       Voi. UI892 — XXVI 1929. Voi. 1/892,             pag. 35,
70,  105.      Voi. 111/1894, pag. 109. Voi. XII/1912,        pag. 166.
Voi. XV111/1922. pag. 40, 44. Voi. XIX/1923, pag. 9. Voi. XXII/1926, pag. 40.—B. A. R. Periodice (P). 1. 456.
       57.        — 1893. George Moceanu: O sărbătoare la ţară. Balet într’un act cu'danturi românesci, aranjat pentru expoziţia de la Chicago 1893, reprezentat pentru cea dintâia oară în Theatrul National din Bucureşci de întregul corp de balet al Operei italiene, cu ocaziunea căsătoriei A. S. R. Principele Ferdinand de România cu Princessa Maria de Edimburgh. Bu-curesci, Tip. modernă, 1893, pag, 3—7. B. A, R. I. 77.102.
       58.        — 1895. Nic. Densuşianu: Cestionariu despre tradiţiunile istorice şi anticiiăţUe ţerilor locuite de Români. Partea II. (Ediţiune separată din „Revistă critică literară" a d-lui Aron Densuşianu). Iaşi, Tip. Naţională,r1895, pag. 30-.31. XXVII; 199-201. B. A.R. 11. 76.502.
       59.        — 1895. Dimitrie C. Ollănescu : Teatrul la Ro-.mâni, Partea 1. Datine, năravuri, jocuri, petreceri, spectacole
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMANEŞTI 171
publice şi altele, pag. 71—155. Analele Academiei Române. Seria 11. Tomul XVH1. (1895—1896). Memoriile Secţiunii literare. ^c|ure§ti, 1897, pag. 119—126: Sârba, Chindia, Bătuta, Hora, Harlâoanca, Hora gălăţeancă, Arcanaua, Hora alivencilor, Jo-/m ^u'u* (din munjii Hangului), Horodinca, Ţuîuianca (Mureşanca), Pristandaua (la Moldova se joaca ca şi brâu). Pe sub poale de dugheană, Rata, Căzăceasca, Arnăuţeasca, Huţăneasca (venită din Galiţia), Corăbiereasca, Ţiitura sau Ca la uşa cortului, Tananaua, Zoralia (un fel de bătută), Colomeica, Ruseasca, Ardeleanca, Abrudeanca, Someşeânca, Mocăneasca ş} Căluşarii.
       60.       — 1895. H. Tiktin; Rumânische-Deutsches Wor-terbuch, Bucarest, 1895, pag, 717. B. A. R. 11. 84.447.
       61* — 1896. Vasile Alecsandri: Opere complete. Poesii cj-4 Pasteluri, legende, ostaşii noştri, altele. Bucureşci. Editura librăriei Socec, 1896, Hora dobrogeană (1881), pag.
      ^ ; Hora din Mirceşci, pag. 561—562. Voi. 1. Doine, Qn|mi0are’ suvenife> mărgăritarele. Bucureşti. Editura Socec, 1898, Hora de muieri, pag. 39; Hora, pag. 69 —72; Hora mare, pag 375; Hora frăţiei, pag. 386; Hora noastră cea frăţească, pag. 389. B. A. R. 1. 102.052.
   .   62. — J896. Lazăr Şăineanu : Dicţionar universal al
 Limbei Române. Institut de editură Ralian şi Ignat Samitca. Craiova, i896t in 16/2 dublă, pag. 1—881.
    .. 63. — 1897. Dimitrie Dan : Comuna Straja şi Locuitorii ei. Studiu istoric, topografic şi folkloric. Cu 9, ilustra-tjuni, Portretul autorului şi o hartă a comunei. Cernăuţi, 1897 Soc. tipografică bucovineană. Editura diarului „Patria", pag. £3 24. Cap. X. „Nunta la poporul din Straja", pag. 74-86, Cap XIII. „strigăte şi chiote din Straja”, pag. 103-110 Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) 1. 66.462.
       64.       __ 1898. Zamfir C. Arbure: Basarabia în secolul XIX. Bucureşti, 1898. In 16/12, pag. 790, B. A. R. II. 49.915.
       65.       —’l898. Marele Dicţionar geografic al României. Voi. 1. Bucureşti. 1898. 8/12, pag. 1—768.
    . 66- — 1898. S. Lîuba: Material folkroristic. Revista Societăţii Tinerimea Română, Bucureşci, 1893. Voi. I pag. 128 şi 149. B. A. R. Periodice (P). I. II. 546.
       .67. — 1900. Th. D. Speranţă: Asupra jocului de Că-luşeri „Noua revistă Română„ Nr. 11 dela 1 Iunie 1900, pag. 504. B. A. R. Periodice (P). II 609.
       68.       __ 1901. Anton Eliade: Nunta ţărănească în partea Olteniei dela Dunăre. „Noua Revistă Română" Nr. 39 dela 1 Sept. 1901, pag. 120 si 124, Bucureşti. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) Periodice (P). II. 609
       69.       — 1903. Dumitru Galian: Monografia comunei rurale Mârăşesci. După programul Ministerului de Interne din anul 1903. Focşani, Tip. M. T. Dumitrescu, 1903, pag. -23. Biblioteca Academiei Române (B. A. R-) H. 3881.
 172
G. T. NICULESCU-VARONE
      70.        — 1904. Prefectura judeţului Vlaşca. MonografiiW comunelor rurale din judeţul Vlaşca. Publicaţiune făcută sub direcţiunea d-lui Ion T. Ghica, prefect al jud. Vlaşca. Voi. 1. 22 monografii. Bucureşti, Tip. Universitară, 1904. Traiul sătenilor, pag. 17, 26, 37, 47, 59, 69. 78, 86, 95,123,
133,  140, 184, 198, 204, 213, 229. —B. A. R. C. 153.
      71.        — 1904. Rădulescu—Codin: Monografia comunei Priboeni — Muscel. După programul Ministerului de Interne. Biblioteca Muscelului. Câmpulung, Tip. G. N. Vlădescu, 1904, pag. 26. Bibliotecă Academiei Române (B. A. R.) I. 5020.
      72.        — 1904. A. V. Gîdei: Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgar din judeţul Ilfov, plasa Sabaru. Bucureşci, Imprimeria Statului, 1904, Jocuri vechi ; Romnia, Tarele Citească, pag. 171-172. B. A. R. 11. 64060.
      73.        — 1905. N. lorga. Istoria Românilor în chipuri şi icoane. Bucureşti, 1905. In 16/12 pag. 1—224. B. A. R. I. 760.
      74.        — 1905. Tiberiu Brediceanu: Jocuri româneşti pe teme poporale. (Piano Solo). Caiet I. Ediţia II-a, Leipzig, In 8/12 de 18 pag.
      Caiet II. Ediţia Il-a, Leipzig. In 8/12 de 16 pag.
      Caiet III. Ediţia 11, Leipzig. In 8/12 de 18 pag.
      Caiet IV. Ediţia I-a, Leipzig. In 8/12 de 16 pag.
      Caiet V. Ediţia I, Leipzig. In 8/12 13 pag.
      Preludiu şi hora (1905), compuse pentru pian. Din „Poemul muzical-etncgrafic". Ediţia IlI-a, Lipsea, 1905, In 8/12 de 8 p3g.
      75.        — 1905. Dimitrie Dan : Mănăstirea şi comuna Putna. Cu 1 stampă. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Inst. de arte grafice Carol GflbI, 1905, pag. 149. Biblioteca Academiei Române (B. A. R). II. 542.
      76.        — 1995^. Ion P. Voinea, M. Stoian, C. Dumitrescu şi Ion T. Ifhica: Monografia- comunei rurale Mere-nil de sus, judeţul Vlaşca. Bucureşti, Tip. Gutemberg, 1905, pag. 64. B. A. R. II. 1.258.
      77.  — 1905. Timotei Popovici : Dicţionar de muzi-
că. Cu mai multe ilustraţiuni. Sibiiu, 1905. Tip. W. Kraft, pag, 13 coloana I, 20 col. II, 25 col. I, jos şi col. U, sus, 35, col. II, 71 col. II. 79.   col. II. 80. col. II.’—   82 col. 1  sus,
128,  col I II, 159, col.  II. jos. B. A. R. I. 5.270.
      78.  — 1906. Comoara satelor, revistă populară pen-
tru răspândirea sfaturilor folositoare. Director; Iulian Cucu. Bucureşti. Anul II. Nr. 5/1906, pag. 13. Nr. 6/1906, pag. 14. Nr. 10/1906, pag. 159. Nr. 14/1906, pag. 11 — 12. Biblioteca Academiei Române (B,       A. R.) Periodice (P). I.   1.868.
      79.  — 1906. Dr.     Diaconovici : Raport       despre Expo-
ziţiunea etnografică şi istorică-culturală aranjată în Sibiiu. Cu ocaziune inaugurării Muzeului istoric şi etnografic al „A-sociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român" (19 August — 14 Septemvrie 1905), Sibiiu. Tiparul
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 173
Tipografiei Arhidiecezane, 1906, „Desp. B. Stările poporului român dela ţară*, pag. 3, cota 23; pag. 4, cota 58, 70; pag.
6,  cota 139 şi 150. B. A. R. II. 4.157.
      80.        — 1907. I. A. Candrea: Graiul din Ţara Oaşului. Extras din „Buletinul Societătii filologice", II. Bucureşti, 1907. In 16/12, pag. 1-53 B. a/R. II. 8.589.
      81.        — 1907. Bigeanu (Bianu Eugen): Arta dansului sau îndreptar practic pentru toate jocurile sociale moderne. Blaj, 1907. In 16/2 dublă, pag. 1—87. Tip. Seminariului Ar-hidiecezan. B. A. R. I. 8.330.
      82.        — 1907. Boată Toma: Monografia economică, statistică şi socială a comunei rurale române Nicolinţi din Banatul Timişanei. Extras din „Buletinul Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domeniilor1' din anul 1907. Bucureşti, Stabilimentul grafic Atbert Baer, 1906, pag. 71—72. Biblioteca Academiei Române. (B. A. R.) II. 7.593.
      83.        — 1907. Floarea darurilor, revistă săptămânală supt îngrijirea d-lui N. lor ga. Bucureşti. Voi. II Nr. 22 din 26 August 1907, pag. 351—352: „Nunta" de Eugen Boureanul. B. A. R. Periodice (P). I. 1.823.
      84.        — 1908. Elena Niculiţă Voronca: Studii în Foliilor. Voi. I. Bucureşti, 1908. Tip. G. A. Lăzăreanu. In 16/12 de 303 pag. Voi. II. Cernăuţi. 1912—1913. Tip. Gutemberg. In 16/12 pag. 1-464. B. A. R. II. 11723.
      85.        — 1908. Pompiliu Pârvescu: Hora din Cartai, cu arii notate de C. M. Cordoneanu. Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii I. Bucureşti, 1908. {Dela pag. 145-181 are 63 — şasezeci şi trei — de melodii de jocuri populare, notate de C. M. Cordoneanu).
      86.        — 1908. Ştefan St. Tuţescu şi P. Danilescu: Monografia istorică, economică, culturală, socială a satului Cătanele din judeţul Doljiu, Craiova, Lib. şi stab. grafic Fane Constantinescu, 1908, pag, 109 şi 134. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) II. 13331.
      87.        — 1909. C. Rădulescu-Codin şi D. Mihalache: Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele. Culegere din părţile Muscelului.
      Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. VII. Şedinţa dela 12 Mai 1909. Bucureşti, Tip. Cooperativa, 1909, pag. 69-70.
      88.        — 1909. Ion Creangă, revistă de limbă, literatură şi artă populară. întemeietori ? G. T. Kirileanu, Mihai Lupescu, D. Mihalache, L. Mrejeriu, Tudor Pamfile, C. Rădulescu-Codin, Ştefan St. Tuţescu. Bârlad. Tip. G. V. Munteanu.
      Anul II. Nr. 2. pe Feb. 1909 „Obiceiuri la nuntă“ de I. C. Beldie, pag. 48-49 (danţu).
      Nr. 4/1909 „Logodna şi nunta" de /. O. Zugravu, pag. 95-100. (danţu, danţul cel mare).
      Nr. 10/1912: flora lui Maţosu, culeasă (în satul Spătă-
 174
O. T. NICULESCU-VARONE
reşti-Suceava) şi pusă pe note muzicale de Mihai Lapescu, pag. 305.
       Nr. 3/1915, cota 1894 „Jocul căluşarilor" pag. 78 jos—
83.  Nr. 4/1915 „Jocul căluşarilor" (continuare). Partea 11, pag. 119-121,Războiul, partea H-a din'„Jocul căluşarilor", se joacă foarte rar în jud. Vlaşca şi Teleorman, descris de S-. P. Colibaşi, pag. 119.1
       Nr. 6/1915, Mihai Lupescu: „Intratul flăcăilor şi scosul fetelor la horă", pag. 162 jos—167. In Spătăreşti-Suceava se juca: hora, cârăşelul, hârlăuanca, bâeţelul, corăgheasca, polca, rusasca, leşasca, căzăceasca, gândul mâ{ei, căţaua, bătrâneasca, ungureasca, pag. 164, sus. Nr. 11/1915, pag. 306. B. A. K. Periodice (P) 1. 2387.
       89.       — 1910. Simion FI. Marian: Hore şi Chiuituri din Bucovina. Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii IX. Bucureşti. 1910. In 16/12, pag. 1-182.
       90.’—        1910. Ovid Densuşianu: Folklorut. Cum tre-bue înţeles. Extras din „Viaţa Nouă". Bucureşti, Editura librăriei Leon Alcalay, 1910, pag. 1—22. B. A. R, 11. 17762.
       91.          — 1910. N. Iorga: Balada populară românească. Originea şi ciclurile ei. Vălenii de Munte. Tip. „Neamul Românesc", 1910, pag. 1-32. B. A. R. II. 21.395.
       92.       — 1910. Tudor Pamfile: Sărbătorile de vară la Români. Studiu etnografic. Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii XI. Bucureşti, 1910. Cap. Vil. „Sărbătoarea Rusaliilor" D. Căluşarii, pag. 54—75.
       93.       — 1910. Artur Gorovei: Datinele noastre la nuntă. Biblioteca Minerva Nr. 72. Bucureşti, 1910, pag. 5-108. Biblioteca Academiei Române I. 16826.
       94.       — 1910. Popa Ştefan: Colecţie de dansuri naţionale. Cu o prefaţă de Aurel Mircea, Craiova, 1910. Tip. N. I. Macavei. In 16/lHf pag.. 1-62. Publicaţia Şcoalei normale de învăţători din Craiova. Dela pag. 1-62, sunt 20 — două zeci de jocuri populare cu descrierea lor tehnică detaliată şi însoţite de muzica respectivă. B. A. R, I. 21476.
       95.       — 1910. Florian Cristescu: In mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă. Adunate din jud. Teleorman. „Biblioteca Folcloristică". Nr. 7. Craiova, 1910. In 16/2 dublă, pag. 1-64. Biblioteca Academiei Române. 1. 18417.
       96.       — 1910. Ştefan Buzilă : Monografia comunei Sân-iosij sau Poiana, comitatul Bistriţa-Năsăud. Sâniosif, 1910, Tip. G. Matheiu, Bistriţa, pag. 334. (fotografie: „Tineretul din Sâniosif în horă") şi pag. 336 (fotografie: „Tineretul din Sâniosif în jocul De-a învârtită"). B. A. R. II. 23.935.
       97.       — 1910. A. Vlahuţă: Pictorul N. /. Grigorescu. Vieaţa şi opera lui. Cu 20 planşe fotogravură, 232 autotipii (pe aramă) şi 17 facsimele (pe zinc) după fotografiile originale executate de d-1 inginer Stelian Petrescu. Ediţia Casei
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 175
Şcoalelor. Bucureşti. Atelierele grafice Socec, 1910. Intre pag. 16 şi 17: Horă, planşă fotogravură. B. A. R. UI. 21.000.
      98.        — 1911. I. C. Beldie-Jorăşti: Monografia comunei Jorăşti din jud. Covurlui. Bucureşti, Atelierele grafice Socec, 1911, pag. 51-52. B. A. R. II.’ 26.109.
      99.        — 1911. Iacob Radu: Biserica S. Unirii din Tâmpăhaza-Uifălău. Satele şi Poporul. Monografie istorică. Tip. Nagyvârad, Oradea-Mare, 1911. „Datini şi credinţe", pag.
82-83. „Claca jocului", pag. 84-85. B. A. R. IV. 59.741.
      100.       — 1912. Leo Claretie: Feuilles de route en Rou-manie. La Roumanie intellectuelle contemporaine. Paris, 1912. Bibliotheque Internaţionale. In 16/12, pag. 2-271. Biblioteea Academiei Române (B. A. R.) I. 29680.
      101.       — 1912. N. Iorga: Portul popular românesc. Lecţie ţinută la Cursurile de vară. Vălenii-de-Munte. Editura Soc. „Neamul Românesc", 1912. In 16-12, pag. 1-30. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) II. 29176.
      102.       —1912. A. Nicolescu-Păcureţi: Monografia istorică, economică, statistică, culturală şi socială a comunei Păcu-reţi din judeţul Prahova. Cu o descriere amănunţită asupra-păcurei privind industria generală a ţării. Documente, planuri^ facsimile şi ilustraţii. Lucrare premiată de Academia Română, Ploieşti, Tip. Izbânda, 1912, pag. 118-120. B. A. R. 11. 29.001.
      103.       — 19 J 3. Dicţionarul Limbii Române. (Redactat de d-1 Profesor Sextil Puşcariu). Tomul I. Partea I. A—B. Ediţia Academiei Române, Bucureşti, 1913. In 8/12 de 716 pag.
      Tomul I. Partea II. Fascicula 1. Bucureşti, 1914, C.-Câni pag. 1-80.
      Tomul 1. Partea 11. Fascicula 11. Bucureşti, 1927, Căni-Cartej, pag. 81-160.
      Tomul 1. Partea 11. Fasc. 111. Bucureşti, 1928, Cartal-Cer pag. 161-240.
      Tomul 1. Partea 11. Fasc. IV. Bucureşti, 1929,Ce-cheglă,. pag. 241- 320.
      Tomul 1. Partea 11. Fasc. V. Bucureşti, 1930, cheglu-cU cariu, pag. 321-400.
      Tomul 1. Partea 11. Fasc. VI. Bucureşti, 1931, Cicătăi-Cisartău, pag. 401-480.
      Tomul 11. Fasc. 1. Bucureşti, 1911, F.-faţă, pag. 1-80.
      Tomul 11. Fasc. 11. Bucureşti, 1911, Faţă—forostoi, pag.. 160-81.
      Tomul 11. Fasc. 111. Bucureşti, 1912. Forostroi-Gazdă, pag. 161-240.
      Tomul 11. Fasc. IV. Bucureşti, 1913, Gazdâ-Grozav, pag. 241-320.
      Tomul II. Fasc. V. Bucureşti, 1914, Grozăvatec-Holerâ, pag. 321-400.
      Tomul 11. Fasc. VI. Bucureşti, 1929, Holercă-Imbrăcină^ pag. 401-480.
m
G. T. NICULESCU-VAkONă
la Academia Română. Discursuri de receptiune. Ediţiunea A-cademiei Române. Voi. XLVII. Bucureşti, 1920, pag. 15.
      124.       — 1920. G. N. Georgescu-Breazul: Sufletul românesc în muzica populară românească. „Muzica" Nr. 4/5 din Feb. — Martie 1920, pag. 136.
      125.       — 1920. Analele Dobrogei. Revista societăţii culturale dobrogene. Director: C. Brătescu. Anul 1/1920, „Folklor dobrogean*, pag. 141-148, 264-275. Anul 11/1921, pag. 578-583.jAnul Vlil/1927. „Din folklorul român", pag. 132-145. Anul XI/1930, „Jocuri şi instrumente muzicale", pag. 36 38, 116-119. Biblioteca Academiei Române Periodice 1. 4838.
      126.       — 1920. S. Teodorescu-Kirileanu: Comoara sufletului. Cântece poporale. Ediţie prescurtată. Suceava, 1920. Editura tip. Şcoala Română, pag. 46—47. B. A. R. I. 60836.
      127.       — 1920. Gheorghe Gh. Cardaş: Căţeaua, joc popular în comuna Broşteni-Drăguşeni, jud. Suceava (azi Baia). Citiţi Ion Creangă, revistă de limbă, literatură şi artă popu-larş. Anul XIII. Nr. 3 din Martie 1920, pag. 42—44. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) Periodice (P). I. 2387.
      128.       — 1921. Romul Vuia: Origina jocului de Căluşari. In „Daco-Romania“ Buletinul Muzăului Limbei Române. Anul II. (1921—1922), Cluj, pag. 215-254. Biblioteca Academici Române (B. A. R.) Periodice (P). I. 5193.
      129.       — 1921. Muzikblătter des Anbruch nr. 5 dela 1 Martie 1921. Wien. Sonderheft. Bela Bartok, pag: 89, 100, 102.
      130.       — 1921. Const. Macri: Manual de dans. Conţinând toate dansurile obişnuite de salon. Editura Libr. Stein-berg. Bucureşti, 1921. In 16/2 dublă, Horă, Sârba, Chindia, pag. 35—42. B. A. R. I. 45.183.
      131.       — 1921. Petre Stamatoiu: Monografia comunei Novaci, jud. Gorj. (Extras din «Revista Jiului» Nr. 11-12. Mai şi Iunie 19^), pag. 16—17. B. A. R. II. 64.965.
      132.       — 19^1. Andrei A. Rădulescu : Monografia comunei Chiojdeanca. Cu o îndemnare şi introducere de I. G. Obrocea. Confederaţia băncilor populare din Prahova. Nr. 1. Ploeşti, Tip. „Concurenţa", 1921, pag. 43. B. A. R. II. 59.601.
      ’ 133. — 1921. Gavril Todică: Ţara Haţegului „Cunoştinţe folositoare". Editura „Cartea Românească", 1921, pag.
29.
      134.       — 1922. C. Bobulescu : Lăutarii noştri. Din trecutul lor. Schiţa istorică asupra muzicei noastre naţionale corale cum şi asupra altor feluri de muzică. Bucureşti, 1922. In 16/2 dublă, pag. 1—183. B. A. R. I. 68.641.
      135.       — 1922. Marius Constantinescu şi Teodor Po-pescu: Monografia comunei Pietroşani (Vlaşca). Extras din „Buletinul Agriculturii" Editura Serv. Publicaţiunilor şi al statisticii agricole Nr. 22. Bucureşti, Tip. „Universală", 1922, pag.
37. Biblioteca Academiei Române (B. A. R). II. 63.509.
      136. — 1922. Ioan Georgescu: Prin România. Partea
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 179
I.  Ardealul. Cu 161 îlustraţiuni şi 1 hartă afară de text. Biblioteca „Astra". Nr. 3. Sibiiu, Editura „Asociaţiunii", 1922, „Pe Târnave", pag. 203. B. A. R. II. 66.690.
      137.       — 1923. Bela-Bartok: Volkmusik der Rămâneri von Maramureş. Drei Masken Verlag, Miinchen, 1923. In 8/12, pag. 1—226. B. A. R. III. 837.
      138.       — 1923. C. Rădulescu-Codin şi Preot I. Rău-ţescu: Dragoslavele. Trecut. Descrierea comunei. Regiunea Dragoslavele (luptele din 1916). Orfelinatul. Cu numeroase vederi, hărţi, facsimile şi figuri în text. Tipografia şi librăria Gh. N. Vlădescu, Câmpulung-Muscel, 1923, pag. 224, 227, 243-247. B. A. R. II. 74.039.
      139.       — 1923. Comoara satelor, revistă lunară de folklor. Director editor : Traian German, Blaj. Anul II. Nr. 3/1924, pag, 40. Nr. 5—6/1924, pag. 68. Anul 111. Nr. 1/1925, pag. 1—5. Anul IV. Nr. 9-10/1926, pag. 122-126. Anul V. Nr. 5 -6/1927, pag. 75—78. B. A. R. Periodice (P). I. 7.297.
      140.       — 1923. Tudor Pamfile, revistă de limbă, literatură şi artă populară. Director, Econ. D. Furtună. Dorohoi. Anul 1. Nr. 8/1923, pag. 119 — 121, 123. Nr. 10/1923, pag. 148-150. Nr. 11—12/1923, pag. 167—169 Nr. 1—3/1924, pag. 5. Nr. 1—4/1925, pag. 9—12. Nr. 5 — 8/1925, pag. 72, 87-88. Nr. 9—12/1925, pag. 126. Nr. 5-8/1926, pag. 67,
71. B. A. R. Periodice (P). I. 7 293.
      141.       — 1923. Nicolae Jugănaru: Lira libertăţii. Colecţie de cântece naţionale, imnuri, marşuri eroice, doine, hore, cântece populare şi şcolare. Patru ediţii întregite. Editura Adolf Auspitz, Lugoj, 1923, pag. 75—87. B. A. R. 1. 72.004.
      142.       — 1924. Buciumul, foaie pentru strângerea folk-lotului. Organ al cercului folkloristic „Buciumul" Comuna Bră-diceni Gorj. Director, I. /. Buligan-Delagorj. Nr. 1 pe No-emb. 1924, pag. 2—3, 6. Nr. 2/1924, pag, 2. Nr, 3. pe Ianuarie 1925, pag. 1—2. Nr. 4/1925, pag. 1—2: „Jocurile noastre naţionale" de Ştefan Ion Gheorghiu; pag. 5, la pag. 7: „Jocuri". Muşamaua de I. Gh. Iftimie-Roman. Nr. 7/1925. pag. 2. Nr. 8/1925, pag. 2. Hora de D. D. Geană-Bălceşti Gorj. Anul II. Nr, l pe Noemb. 1925, pag. 7: „Iubiţi-vă portul şi obiceiurile" de N. G. Stoenescu. Nr. 2/1925, pag. 8: Hora de Vasile N. Dobrescu. Nr. 5—6/1926, pag, 5: Un costum naţional. Portul românesc, de Grig. Teodosiu. Nr. 8-10/1926, pag. 3: „Chiuituri-strigături“ şi pag. 7. La horă de Const. Jaleş. B. A. R. Periodice (P.) II. 8 036.
      143.—    1924. Tache Papahagi: Graiul şi folklorul
Maramureşului. Prefaţă, Introducere, Texte, Muzică populară, Apendice, Toponimie, Onomastică, Glosar, Hartă, XXII planşe. Academia Română. Din viaţa poporului român XXXIII lCultura Naţională", Bucureşti, 1925. Citiţi „Credinţe, tradiţii şi datini", pag. XLIV—XLV şi vezi planşa VIII, jos: Jocul Viitoarea în zi de pa                   )23) şi la pag. 178,
 180
G. T. NICULESCU-VARONE
 jos Nr. 4 e Hora păcurarului când a pierdut oile, pusă pe note muzicale.                                          .
       144.       — 1925. G. N. Georgescu-Breazul: O arhivă fonogramică în ţara noastră. „M izica", revistă pentiu cultura muzicală. Anul VI. Nr. 1, din Ianuarie 1925. Editura Mo-ravetz-Timişoara, pag. 3—11.
       145.       — 1926 Sexti! Puşcariu: Studii Istroromâne, în colaborare cu M. Bartoli, A. Belulovici şi A. Byhan. II, Introducere Gramalica-Caracteiizarea dialectu ui Istroromân. Cu 26 ilustraţiuni şi două hărţi Academia Română. Studii şi cercetări. XI. Tip. „Cultura Naţională" Bucureşti, 1926. In 8/Î2 de 370 pag. (Citiţi pag. 50).
       146.       — 1926. — G Oprescu : Ţările române văzute de artiştii francezi. (Sîc. XVIII şi XIX) Tip. „Cultura Naţională**. In 18/12 de 77 pag. şi LXXXI tabele. (Citiţi pag. 36—53 şi tabela LXIX). B. A. R. II. 89 572.
       147.       — 1926. Gh. Cardaş: Cântece poporane moldoveneşti. Cu o scrisoare în loc de prefaţ.1. „Biblioteca Semănătorul". Nr. 157—159. Arad, 1926. Editura Librăriei Diecezane. In 16/2 dublă, 1—192 pag. B. A. R. 1. 83 511.
       148.       — 1926. Lucian Costin: Mărgăritarele Banatului. Mare colecţie de folklor. Din popor adunate şi poporului redate. Inst. de arte grafice „Cartea Românească'1 Sucursala Timişoara, 1926, pag. 3—9, 61—69. B. A. R. H. 83 696.
       149.       — 1925 Eugenia D. Stănoiu : Schiţă monografică a judeţului Lâpuşna: Chişinău. Tip, eparhială „Cartea Românească" 1926, pag. 47.—B. A. R. II. 83.108.
       159.       — 1927. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu: Manual de dansuri naţionale. Curs predat la Institutul Naţional de educaţie fizică Dcsemnuri de Aurel Jiquida. Cu 15^anşe în două colori. Editura „Sportul1*, Bucureşti, 1927. In ^18/12. Dda pag. 1 -142 sunt 35 — treiztci si cinci — de jocuti populare numai cu descrierea tehnică detaliată. B. A. R. I. 91.650.
       151.       — 1927. Michel Vulpesco: Les Coutumes Rou-maines Periodiques. Etudes desctiptives et compatees pr£ce-dees d’une Preface par Arnold Van Gtnnep et suivies d’une Bibliographie Generale de Folklore roumain (12 Planch s hors texte et' nombreuses illustrations dans le texteV Paris Lib. Emile Larese, 1927. In 18/12 pag. 1-304. B. A. R. 11.89.619.
       152.       — 1927. Liviu Rebreanu : Ciuleandra, roman. Editura „Cartea Românească", Bucureşt', 1927. In 8/12 de 295 pag. B. A. R. I. 93.065.
       153.—         1927. Al. Poptscu-Telega: Asemănări şi a-nalogii în folklorul român şi iberic. Craiova. Tip. Prietenii ştiinţei, 1927* pag; 5—9. B. A. R. II. 89.455.
       154.          -- 1927. Lucian Costin: Strigături la joc. Biblioteca folkloristică a Banatului Nr. 6. Atelierele „Cartea Ro-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI          181
 rriânească". Sucursa!a Ti nişoara, 1927, pag. 1—16. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) I. 90.192.
      155.       — 1927. Alexandru Lupeanu-Melin: De pe Se-caş. Cântece şi strigături româneşti de cari cântă fetele şi feciorii şi strigă la joc, culese de 'Nicolae Pauletti din Roşia, in anul 1838. Tio. Seminarului, Blaj, 1927, pag. 3—61. Bib’ioteca Academiei Române (B. A. R.) I. 88 619.
      156.       — 1928. N. lorga: Istoria Românilor prin călători. Voi. II. EcL'ţia a 11-a adăugită. Eiitura Casei Şcoalelor. Bucureşti, 19*8. Tip. „Datina Românească". Vălenii de Munte, pag. 135 şi 238. B. A. R II. 101.114.
      157.       — 1928. J. Seurre: En Rounaiie. Paris, Les Presses Universitakes de France, 1928, pag. 81* 87. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) 1. 91.584.
      158.       — 1928, Marcu Beza: Paganism in Roumanian folklore. With Illustrations, 1928, London-Toronto, Dent-Sms. Ltd. pag. 47, 49—53 şi ilustraţia între pag. 42—4% Biblioteca Academici Române (B. A R.,) II. 88.362.
      159.       —    1928. N. Georgescu Tistu:      Folkhr din judeţul                                                         Buzău. Academia                                               Română. Din viata poporului român,
XXXiV „Cultura Naţională1*, Bucureşti, 1928, Citiţi „Cum se face nunta", pag. 14—16.
      160.       — 1928. Gh. Fira : Nunta în judeţul Vâlcea. Cu raport-prefaţă de Constantin Brăilciu. Acadeirfa Română Din viaţa poporului român. XXXVII. „Cultura Naţională", Bucureşti, 1928. Citiţi pag. 7—53.
      161. —    1928. G. N. Georgescu Breazul : Cronica
muzicală. Coregrafie românească sa:i balet vienez ? Foiletonul ziarului  „Cuvântul" Nr. 1077, de Luni          23 Aprilie 1928
pag. I —B. A. R, Periodice (P). IV. 7.330.
      16 >. — 1928. Mihail Gr. Posluşnicu: Istoria Muzi-cei la Români. Dela Renaştere până în epoca de consolidare a cultuiii artistice. Cu 193 chipuii în text. Cu o prefaţă de d l Nicolae lorga. Tip. „Cartea Române scă". Bucureşti, 1928. In 18/12 de 632 pag. B. A. R. II. 93.919.
      163.       — 1928. G. N. Georgescu-Breazul: Arta mu-z'cală în cultura românească. „Gândirea". Anul Viii. Nr. 6/7 din Iunie—Iulie 1928. Bucureşti, pag. 241—249. Bib’ioteca Academiei Române ţB. A. R.) Periodice (PJ 11. 6.243.
      164. — 1928.                Tiberiu Brediceanu şi G. N. Geor-
gescu- Breazul: îndrumări pentru culegerea de folklor muzical. Comisiunea pentru „Arhiva fonogramică şi pub'icarea de   folklor muzical". Ediţie oficială. Ministerul Cultelor şi Artelor.                                                      Tip.             „Reforma Socială". Bucureşti, 1928. In 16/2 du-
blă de 8 pag.
      165. — 1928,               Emil Riegler-Dinu: „Fokîor muzical
 182
G. T. NICULESCU-VARONE
dobrogean vechi. Instrumente muzicale şi jocuri1'. Dobrogea. Cincizeci de ani de viaţă românească. (1878—1928). Publicaţie lipărită cu prilejul semi 'entenarului reanexării Dobrogei. Bucureşti, Tip. „Cultura Naţională", 1928. In 8/i2 de 793 pag. (Citiţi pag. 791).
       166.       — 1928. George Cătană : Jocurile, domele şi horele au încetat. Citiţi „Isvoraşul". revista muzicală populară. Anul VII. Nr. 1—4/1928, partea literară, pag. 21—24. B. A. R. Periodice (P.) 11. 5.023.
       167.       — 1928. Barbu N. Dumitrescu: Şezători le la ţară. Citiţi „Opaiţul satelor", foaie pentru popor. Tip. „Minerva8 Turnu-Severin. Director. Gh, Dumitrescu-Bistriţa. A-nul 1. Nr. 10 din Februarie 1928, pag. 4, coloana 3 a. B.
 A. R. Periodice (P.) II. 9.462.
       168.       — 1928. Monografia judeţului Romanaţi, Con-tribuţiutii. Cu o hartă a judeţului şi 138 de clişee în text. Lucrare întocmită în colaborare de: Ştefan N. Ricman, Medic Căpitan Dr. Fr. Iosif, Vasile Etiescu şi Ad-tor Căpitan Paul Constant. Inst. de arte grafice „Ramuri" S. A. Craiova, 1928. Citiţi „Calendarul obiceiurilor populare din judeţul Romanaţi", culese de Marcu Celarianu, pag. 38: „La Rusalii".
       169.       — 1928. G. T. Niculescu-Varone : „Ceva despre muzică şi Muzica la Români", însemnările unui singuratic. „Biblioteca Minerva", Nr. 115, a. şi b. Editura „Cartea Românească", Bucureşti, 1928, pag. 73- 86. B. A. R. 1. 92.915.
       170.       — 1929. N. lorga : Istoria Românilor prin călători, Voi. 111. Ediţia a 11- a adăugită. Editura Casei Şcolelor
 1929.  Tip, „Dalina Românească". Vălenii de Munte, pag. 71, 95 jos, 111, 130, 141, 189, 210, 211 jos, 212 sus şi 352. Voi. IV. Ediţia a 11-a adăugită. Editura Casei Şcoaleior, 1929, Tip. „Dalina Românească" Vălenii de Munte, pag. 11—82 şi 164 jos. Biblioteq^Academiei Române (B. A. R.) II. 101.114.
       17|. — 192S G. Peytavi de Faugeres: Roumanie. Terre Latine. „Le Monde d’aujourd’hui". Editions de „La'Re-vue Mondiale." Paris, 1929, Chapitre V. „Le paysan et la terre", pag. 124, sus: hora. B. A. R. 1. 96.466.
       172.       — 1929. Ştefan St. Tuţescu: Jocuri şi hore . vechi şi noui de prin sate. Descriere. Citiţi „Isvoraşul", revistă muz’cală populară. Anul Vili. Nr. 5—6/1929, partea literară, pag. 20—21. B. A. R. P. II. 5 023.
       173.       — 1929. Th. Adameştianu: Bidineaua, Costări-ţa şi Leul. Citiţi „isvoraşul", revista muzicală populară. Nr. 5—6/1929, pag. 21. B Â. R. Periodice (P.) 11. 5.023.
       174.       — 1929. G. N. Georgescu-Breazut : Cronică muzicală. Muzica jubiliară. România in port, joc şi cântec. Poem muzical-etnografic de Tiberiu Brediceanu. Foiletonul ziarului „Cuvântul4' Nr. 1463 de Luni 22 Mai, 1929, pag. 1.
 B. A. R. Periodice (P.) IV. 7.330.
       175. — 1930. Iulian I. Sassu: Din etnografia salu-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 183
 lui Fântânelele (Inanciştne). „Analele Dobrogei", revista Soc. culturale dobrogene. Director C. Brătescu. Anul XI/1930, fasc. 1—12 „Jocuri şi instrumente muzicale14, pag. 36—38. Hora satului, întoarce bătaia (Puvărnăt), Bătaie Tropânca (Tropăită), Inturnat, Talim, Oprit, Bai duşca, Sus bătuta, Diostăia Sbornincâ, pag. 38. B. A. R. Periodice (P.) I. 4.838.
      176.       — 1930. G. N. Georgescu-Breazul: Arhiva fonogramică. „Armonia". Anul Vil. Nr. 4/6, pe Aprilie—Iunie
1930,  pag. 19—24, Botoşani.
      177. — 1930. D. G. Kiriac: Cântece şi coruri şcolare,
pentru toate treptele învăţământului. Ediţie postumă îngrijită de Const. Brăiloiu. Socec, Bucureşti, 1930. In 16/12 de 180 pag. (Citiţi pag. 19 şi 26).                            ,
      178.       — 1930. Guido Adler: Handbuch der Muzik Geschichte. Zweite Stark Ergănzte Auflage, Berlin, 1930. In 8/12 de 1294 pag (Citiţi pag. 1183).
      179.       — 1930. lohann Plattner: Der Kaluschăr. S'e-benburgisch-Deutsches Tageblatt. Allegemeine Volkszeitung tur das Deutschtum in Rumănien. Nr. 17.096, de Duminică 25 Mai 1930. Sibiu. Foileton pag. 2—3. Tradus şi publicat în „Telegraful Român", Nr. 43—44, dela 7 Iunie’1930. Sibiu. Anul lXXVIII, pag. 3-4.
      180.       — 1930. Boher M.: Scenes populaires roumaines Nr. 2 Prelude et Hora (Danse naţionale) pour orchestre. Paris, Evetteet Scheffer. 6diteurs, 18 et20. Passage duGrand-Cerf. Bibliotheque Naţionale. 4°. Vm 1B. 7116. (2), et Fol. Vm.15 1030 (2). Din Alexandre Rally et Getta-Helene Rally: Biblio graphie Fratico-Roumaine Tome II. Paris, 1930, pag. 293 Nr. 7.000. B. A. R. C. 1.916.
      181.       -- 1930. Chovan Colmar: Danses roumaines, â quatre mains, d’apres motifs populaires, Wien (s. d). In. — fol. Bibliotheque Naţionale Fol. Vm. 12 a 592 (2)- IV—VI. Din Alexandre Rally et Getta-Helene Rally : Bibliographie Fran-co-Roumaine. Tome 11. Paris, 1930, pag. 293, Nr. 7.001. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) C. 1.916.
      182.       — 1930. Simionis Georges : La musique chez Ies Roumains depuis 1810. Paris. Dubois, 1927, în 8°, 60 pag. Din Alexandre Rally et Getta-Helene Rally. Bibliographie Franco- Roumaine. Tome II, Paris, p?g. 294, Nr. 7011. Biblioteca Academiei Române (B. A. R.) C. 1916.
      183.       —1930, Ferrari Gabrielle: Balet du Cobzar Nr. 1, Doina et Sârba. Transciiption pour harmonie ou fanfare, par Eduard Michel. Paris, Evette et Scheffer, editeurs, 18-20, Passage du Grand-Cerf, 1923, Din Alexandre Rally et Getta-Helene Rally. Bibliographie Franco-Roumaine. Tome 11, Paris, pag. 294, Nr. 7006. B. A. R. C. 1916.
      184.       — 1930. Ion Diaconu: Ţinutul Vrancei. Etnografie — Folklor — Dialectologie. I. Bucureşti. Atelierele grafice Socec &. Comp. MCMXXX. (1930). Din Publicaţiile, „In.
m
G. T. NICULESCU-VARONE
sîitutului de filologie şi folklor". „Credinţe şi obiceuri" pag. CVil. — CX(. B. A. R C. 2003.
       185.       — 1930.      Romul Vuia: E/nografie, entologie, folclor.                         Definiţia şi Domeniul. Extras din lucrările Institutului de
Geografie al Universită ii din Cluj. Voi. IV. Cluj, Tiparul „Ar-dealul", 1930,   pag.    3—49.
       186. —    1930.  Danses roumaines                               d’apres des themes
populaires recmiiles par Michel Vulpesco. Piano par J. Can-teloube. (lalomiţeanca. hotă, I eliţă Ioana, Au plecat olteni la coasă. Ileana, Hora miresei, brâuleţul). Editura Ha gel, 2 bis, rue Vivienne, Paris, 1930.
       187.       — 1930. Gh. D. Mugur şi V. Voicukscu: Cartea Misionarului, îndreptar cultural. Editura „Scrisul Românesc". Craiova, 1930. pag. 187—189.
       188.       1930. G. T. Niculescu-Varone: Jocuri româneşti necunoscute, cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare. Bucureşti, lmpimenile Independenţa, 1930, pag. 3-55 şi 57—145.—B. A. R. II. 102396. Lucrare premiată de Academia Română cu „Premiul Năsturel". Şedinţa publică solemnă de Vineri 29 Mai 1931. Raportor: D-1 Profesor O vid Densuşianu, dela Universitatea din Bu-cureşti şi membru al a :estd Academii.
       189.       — 1930. Ion Constantinescu: Hora. Ziarul „Ordinea" Nr. 503 de Duminică 10 August 1930, pag. 2-a, sub titlul. „Viaţa literată, teatrală şi artistică" coloana 6-7, cu un clişeu care reprezintă hora. Reproducere după un tablou pictat de Creţulescu. B. A. R. Periodice (P). IV. 8747.
       190.       — 1931. G. T. Niculescu-Varone: Alte jocuri rc-măneşti necunos&ute. Nci contribuţii la folklorul nostru coreografic. Bucureşnşt Imprimeria penitenciarului „Văcăreşti", 1931, pag. 3 — 54 şi .69—93.
       191.       — 1931. b. c. (Bartolomeu Cecropide): Alte jocuri. Ziarul „Universul" Nr. 49 de Duminică 22 Februarie 1931, pag. 3-a, sub titlul „Fel de fel" „In fiecare z “, coloana I-a,
       192. — 1931. Ion Muşlta: Apei către intelectualii satelor. Cu prilejul înfiinţării „Arhivei de folk'or" a Academiei Române. „Şcoala vremii*, rcvstă pedagogică culturală. Anul
II. Nr. 1-2 pe Ianuarie-Februarie 1931, pag. 47-50. Redacţia şi ad ţia la Revizoratul şcolar Arad.
       193.       — 1931 Romuîus Dianu: Jocuri şi folklor. Z>arul „Curentul" Nr. 11:9 de Miercuri 18 Martie 1931, pag. 1, jos, foileton. Bucureşti.
       194.       — 1931. Jocuri româneşti. Ziarul „Curentul" Nr. 1137. Joi 26 Martie 1931, pag. 2-a sub titlul: „Carnetulzilei", coloana 7-a. Bucureşti.
       195.—1931        Ion M. Negreanu: Corcografie populară Citiţi „Prrsa" ziar independent, redactat de membrii ai „Sindicatu-Li Presei din Oltenia". Craiova. Anul 1. Nr. 24 din 30 Mar-
DICŢIONARUL JOCURILOR ROMÂNEŞTI 185
tie 1931, pag. 2-a sub titlul: „Presa literară şi artistică", coloanele 1—IV-a.
      196,— 1931 .Mihail llovici: Alte jocuri româneşti necunoscute. Revista „Cristalul", literatură-ideologie-critică. Bucureşti Anul 11. Nr. 8-9 pe Aprilie 1931, pag. 8-a, col. 2-a, sus.
      197.        — 1931. Eugen Jebeleanu şi Alexandru Sahia: „Foklorul nostru coreografic". Ziarul „Rampa" Nr. 3962 de Duminică 5 Aprilie 1931, pag. 2-a, sub titlul: „Mişcarea literară" coloana II-a şi a IlI-a.
      198.        — 1931. Liviu Artemîe: Propagarea folklorului muzical. Ziarul „Rampa" Nr. 3967 de Sâmbătă 11 Aprilie 1931. pag. I-a, col. I-a şi a 11-a, articolul de fond.
      199.        — 1931. Mihail Vulpescu: Cântecul popular românesc. Studiul introductiv. O nuntă păgână în comuna Lup-şani, jud. Ialomiţa. Câteva indicii asupra muzicii bisericeşti, l’lustraţiuni în text. Prefaţă de N. lorga, rectorul Universităţii din Bucureşti. Tiparul „Oltenia" Bucureşti. 1931. Capitolul VIII. Jocurile naţionale, pag. 194-204. Hora, descriere, pag. 198-199. Hora Ialomiţeancă, culeasă şi pusă pe note muzicale de autor, pag. 200. Horă, culeasă şi pusă pe note muzicale de autor, pag. 201-202. învârtită, descriere, pag. 202-203. învârtită din Deva, culeasă şi pusă pe note muzicale de autor, pag. 203. Brâuleţu!, descriere, pag, 204. Brâuleţul din Bărăgan, cules si pus pe note muzicale de. autor, pag. 205.
      200.        — 1931. Radu D. Rosetti: Cântecul popular românesc. Ziarul «Universul" Nr. 97 de Sâmbătă 11 Aprilie
1931,  jos, foileton şi continuare în pag. 2-a, stânga, coloanele 7 şi 8.
      201.  — 1931. „Alte jocuri româneşti necunoscute"
Citiţi. Revista generală a învăţământului. Bucureşti. Anul XIX. Nr. 3 pe Martie 1931, pag. 189, jos şi continuare în pag. 190 sus.
      202.        — 1931. C. Cerchez; „Căluşul" în Metafizica Da-ciană. Citiţi. „Prietenii Istoriei Literare" Director: Petre V. Haneş. Bucureşti, 1931. Tip. române unite. Voi. 1. pag, 264 275.
      203.        — 1931. Ziarul Omul liber. Bucureşti. Anul lll. Nr. 404. de Duminică 12 Apri'ie 1931. Folklorul coreografic, pag. 2-a, col. 4-a, sus.
      204.        1931. Alte jocuri româneşti necunoscute. Citiţi; Ziarul Epoca Nr. 679 de Miercuri 6 Mai 1931, pagina doua, col. 3 şi 4.
      205.        — 1931. Georgescu-Breazul: Muzica populară ţqmânească Citiţi revista „Gândirea", Bucureşti, Anul XI.
v 5 din Mai 1931, pag. 199.
1. Prefaţă.......................................      3
2. Dicţionarul jocurilor româneşti. Coreogra-
    fie populară.................................     13
3. Indice alfabetic de culegătorii jocurilor po-
    pulare româneşti, din atiul 1716 (dela Dimitrie Cantemir) până la 1930, citaţi în această lucrare.........................158
4. Indice alfabetic de culegătorii folklonilui nostru muzical coreografic, din anul 1716 (dela Limitrie Cantemir) până la 1930,
    citaţi în această lucrare....................161
5. Bibliografia........................          164-185
(KC0O^C^C^C0OCOOC0OC^C^COOaOOG09Ctf3CtfX^a0O^
  ®                               91
        G. T. NICULESCU-VARONE
    Dicţionarul jocurilor româneşti
         COREOGRAFK POPULARA
              Vv
                     BUCUREŞTI IMPRIMERIA PENITENCIARULUI „VĂCĂREŞTI“ —. 1 9 3 1-
«a-...........................................................KRX
    ^coocoocQoGQocQocQoc(^GOac03c^cQoc^oooc^(/?ocOooQoo(y3(/)ocoogyfV
                                   PREŢUL 80. LEI.