t-J*ficulescu-Varone Elena Costache Găinariu-Varone
jocurilor populare româneşti
Bucureşti, 1979
ABREVIERI
PREFAŢĂ
Arhiva Institutului de cercetări etnologice şi dialecto-logice
Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România
Biblioteca Centrală de Stat
Cabinet de muzică
Colecţie inedită
Fond auxiliar
Fonogramă
Magnetofon (bandă)
Disc Electrecord
Fără nici o exagerare, Dicţionarul jocurilor populare româneşti este o operă de unicat ştiinţific, nu numai pentru cultura românească, ci şi pentru cultura altor popoare, care nu au ajuns la aşa ceva. Lucrul a fost recunoscut de specialişti români şi străini, chiar de la prima ediţie a lucrării, din 1931.
De unde provine acest merit singular al autorului? Din faptul că el şi-a făcut în materie de jocuri populare româneşti, o specialitate din a le depista, pe tot întinsul teritoriului românesc, prin cercetări pe teren şi prin cercetarea a numeroase izvoare literare şi muzicale cele mai diferite, în biblioteci şi arhive.
Această treabă nu s-a realizat însă dintr-un condei, ci a cerut trudă şi răbdare de zeci de ani, pentru a aduna tot ceea ce i s-a părut autorului că închide, în nume de joc şi în mişcările lui, cele mai multe cunoscute direct în mijlocul poporului, urme şi semne ale unei civilizaţii locale milenare. în ştiinţă trebuie să ai şi intuiţie, pe care s-o serveşti cu o neîntreruptă pasiune, aşa cum a făcut G. T. Niculescu-Varone.
Folcloristul nostru a avut preocupări diverse, iar lucrările lui o dovedesc din plin, dar toată viaţa, la inimă i-au rămas manifestările de joc în grup^social, cu aspect la prima vedere, spectacular, dar şi cu unul mai adînc abscons, de civilizaţie şi cultură specifică. El a simţit că aceste jocuri, transmise din generaţie în generaţie, poartă în ele glasul strămoşesc al istoriei pămîntului românesc. Sînt deci un fel de arheologie vie de viaţă şi cultură a neamului nostru.
De aceea Niculescu-Varone s-a apucat cu sîrguinţă, să facă inventarul complet al acestor jocuri. După cercetări de peste un deceniu a publicat întîi Jocuri româneşti necunoscute (1930), premiate de Academia Română cu premiul „Năsturel", la iaportul lui Ovid Densuşianu, care nu recomanda orice pentru premiere. Apoi a dat la iveală Alte jocuri româneşti necunoscute, în 1931; şi în acelaşi an a apărut prima ediţie a Dicţionarului jocurilor populare româneşti, întîmpinat cu recunoaşterea importanţei lor de către un N. Iorga, N. Cartojan, Mihail Dragomirescu şi de către alţi oameni de ştiinţă. O versiune franceză, Les danses populaires roumaines din 1936 i-a atras autorului elogiul unui Arnold van Gennep.
Dragostea lui G. T. Niculescu-Varone pentru ceea ce realizase a căpătat aripi şi a continuat cercetarea, fiind ajutat de soţia sa, Elena Niculescu-Varone, dove-dindu-se o colaborare armonioasă, cu rezultate ştiinţifice remarcabile. Dacă în prima ediţie a înglobat aproximativ 2 400 de jocuri, multe fiind inedite, în anii ce au trecut de atunci a mai înregistrat 2 932 numiri de jocuri, numărul lor ridicîndu-se acum la 5 332.
Sînt, în primul rînd, două lucruri de remarcat, şi anume: întîi că nu ştim exact ce număr de dansuri şi jocuri au alte popoare, dar din investigaţii sumare ele nu se ridică la numărul celor româneşti. Apoi, că peste tînărul de altădată au nins anii, dar el a rămas tot tînăr şi cu dragoste de cultura populară, dacă la vîrsta de
6
INTRODUCERE
95 ani a pregătit o nouă ediţie a operei sale, în care a introdus ceea ce a cules între timp, reîmprospătînd sistematizarea şi metoda de publicare.
Nu este vorba însă de un material care poate să devină carte şi să rămînă în raft. Dimpotrivă, este vorba de un izvor de viitoare cercetări de către etnologi şi etnografi, lingvişti şi muzicologi, coregrafi şi sociologi etc, mergînd pe urmele trasate de & T. Niculescu-Varone. Adică tocmai ceea ce prevedea Ovid Densuşianu în vechiul său raport. Şi de fapt s-a şi pornit de către unii specialişti de la ceea ce conţin lucrările lui Niculescu-Varone în materie de jocuri.
Identificarea şi individualizarea fiecărui joc cu limbajul, mişcările şi muzica lui este o operaţie de adîncit şi de desăvîrşit de diferiţi specialişti, dar lucrarea fundamentală de pregătire a viitoarelor operaţii, care trebuie efectuată de un colectiv, a fost făcută de un om pînă la o vîrstă foarte înaintată. Jocurile numeroase, cu nume comun, dar cu stil divers (brîuri, şi brîuleţe, hore sau sîrbe, precum şi altele), contrar aparenţei, au un ecou mai îndelung şi o semnificaţie mai mare pentru cultura şi civilizaţia românească. Numirile jocurilor sînt legate foarte des de străvechi elemente de limbă şi traduc moduri de viaţă socială autohtona, venite din trecut. Ele fac corp comun cu istoria limbii şi a culturii, ajută deci la luminarea multor probleme văzute în conexiune.
Publicarea acestei lucrări, într-o formă nouă, revizuită şi mult completată, este un act de mare însemnătate şi, concomitent, cinstirea unei vîrste înaintate şi sănătoase, legate pe tot parcursul de împlinirea unui frumos gînd.
* I. C. CHIŢIMIA
Bucureşti, 16. V. 1979
Satul, cu pitorescul lui, m-a atras totdeauna. Acolo am observat desfăşurarea vieţii de muncă şi creaţie, de petrecere şi îndurerare a ţăranului român.
La şezători, nedei, nunţi, hora satului, de sărbători, mai ales vara, admiram frumuseţea şi varietatea costumelor naţionale lucrate de ţăranca noastră cu o măiestrie neîntrecută, precum şi minunatele jocuri populare, cu perfecta lor armonie dintre mişcare, ritm şi muzică, prin care se manifestă vioiciunea, dragostea de viaţă[şi frumos a poporului român. Tot atunci, ascultam cu plăcere strigăturile pline de haz, unele create în toiul veseliei, stimulînd buna dispoziţie a participanţilor.
Cu statornic sentiment de admiraţie, deseori m-am prins şi eu în hora satului. In clipe de răgaz, mă împrieteneam cu sătenii şi stam de vorbă, mai ales cu bătrînii9 care ştiau multe. Atunci m-am decis să notez tot ce mă impresiona.
După îndelungate şi minuţioase cercetări în Biblioteca Academiei R.S.România, constatînd că nu există o listă completă a tuturor jocurilor noastre populare, m-am hotărît să strîng eu ceea ce lipsea. ^
Intre anii 1919 — 1930, am cutreierat ţara în lung şi lat, tot prin locuri neumblate, cu harta în mină, notîndşi selecţionînd un bogat material etnografic şi folcloric, reflectînd asupra autenticului şi prin comparaţie cu folclorul popoarelor vecine. Culegînd şi descriind jocurile noastre, am reţinut totodată gîndirea şi lexicul viu al poporului.
Acest material folcloric, strîns ani de ani, cuosîrdie, sacrificii, osteneli, jertfe băneşti şi privaţiuni de tot felul, l-am confruntat apoi cu izvoare documentare mai vechi, aflate în Biblioteca Academiei R.S.România şi Arhiva fonogramică, spre a reţine ceea ce era mai puţin cunoscut, sau inedit. Astfel, mi s-a întărit convingerea că poporul român se bucură de străvechi, variate şi interesante tradiţii, obiceiuri şi creaţii artistice superioare, comori inestimabile de frumuseţe materială şi spirituală naţională.
Rezultatul îndelungatelor cercetări l-am înmănunchiat în două volume: Jocuri româneşti necunoscute, cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare, Bucureşti 1930, lucrare premiată de Academia Română la 29 mai 1931 cu premiul „Năsturel", raportor savantul prof. univ. Ovid Densuşianu, şi Alte jocuri româneşti necunoscute. Noi contribuţii la folclorul nostru coregrafic, Bucureşti, 1931.
Pe baza acestor două lucrări fundamentale şi ale altor investigaţii pe teren şi în biblioteci, am întocmit Dicţionarul jocurilor româneşti, Bucureşti, 1931, cuprinzînd aproape 2 500jocuri, din care peste 400 inedite. Aceste trei realizări au fost remarcate de profesorii universitari: NICOLAE IORGA în Revista istorică nr. 10 — 12, oct.-dec. 1930, p. 250; MIHAIL DRAGOMIRESCU, la Institutul de literatură, 10 ianuarie 1931 (curs litografiat 1931-1932) şi NICOLAE CARTOJAN, în Revista istorică română, voi. I, fasc. III/1931, p. 331. Dintre străini, folcloristul
8
belgian ALBERT MARINUS, cu titlul „Coutumes roumaines avec danses et chants" le-a semnalat în Bulletin de recherches historiques et folkloristiques du Brabant (Bruxelles), no. 66/1932, p. â21.
în „Introducerea" dicţionarului menţionam: „Progresul realizat de studiile de folclor şi artă populară în diferite ţări, ne impune şi nouă să cercetăm cu atenţie, toate ramurile de manifestări ale spiritului popular. Domeniul cel mai puţin cercetat la noi a fost pînă în prezent coregrafia populară. Jocurile populare româneşti n-au fost niciodată pînă acum adunate toate la un loc, cu descrieri şi strigături. Nu s-a făcut o colecţionare ştiinţifică sau o nomenclatură a lor. De asemenea, nu s-au descris veşmintele de sărbătoare ale fetelor şi flăcăilor cînd se duc la horă. Aceste motive m-au îndemnat să fac, metodic, multe cercetări asupra lor şi constatările să le înfăţişez în prezentul dicţionar . . . ".
Spre a face cunoscut străinătăţii ceva din frumuseţea specificului nostru naţional, am sintetizat şi tradus în limba franceză broşurile: Le folklore roumain versifie, 1933, şi Les danses populaires roumaines, Bucureşti 1936, pe care marele etnograf şi folclorist al Franţei, ARNOLD VAN GENNEP le-a apreciat în revista „Mercure de France" nr. 9â2/1931,p. 614. Savantul folclorist român DR. MOSES GASTER, citind lucrarea mea Jocurile noastre naţionale, cu 42 foto, publicată în Biblioteca Satul nr. 4, Bucureşti 1931, mi-a adresat o scrisoare de mulţumire, apărută în „Adevărul" nr. 12260, din 29 ianuarie 1931, p. 2.
«. . . Maestrul folclorului comparativ a trimis din Londra specialistului culegător de literatură poporană Niculescu-Varone o scrisoare cu privire la cartea sa Jocurile noastre naţionale. Autorul „Literaturii populare române" şi „Crestomaţiei" scrie, între altele: . . . „Cu această nouă lucrare, atît de utilă şi de frumoasă, ai îmbogăţit din nou literatura populară românească pe de o parte cu o descriere istorico-bibliografică amănunţită, şi mai ales că ai adăugat şi nomenclatura dansurilor din diferite regiuni ale ţârii. Prin aceasta se îmbogăţeşte şi dicţionarul limbii române. Dar, mai cu seamă, trebuie să-ţi mulţumesc pentru cele 42 de fotografii ce însoţesc textul, deoarece, prin mijlocul lor, se reţine şi pentru viitor adevărata formă a jocurilor populare româneşti, pe care nici o descriere nu le poate reda într-o formă aşa de plastică şi vioaie ca fotografia. Nădăjduiesc că ai găsit în ţară mulţi ca mine, care ştiu să aprecieze lucrările d-tale pe târîmul folclorului românesc pe toată întinderea lui.»
DR. MOSES GASTER
Modestele mele lucrări despre jocuri au avut ecou în presa timpului, iar în vremurile istorice pe care le trăim, specialişti merituoşi îşi aduc contribuţia la valorificarea folclorului vechi, dar şi cel nou, care se creează mereu.
ROMULUS VULGĂNESCU, în lucrarea sa Fenomenul horal, Craiova, 1944, p. 81, spune: . . . „Cele 1 456 de numiri ale horei, trecute în revistă de rîvna statistică a lui G. T. Niculescu-Varone, scot în evidenţă imensul fond horal al coregrafiei româneşti . . ."
Cercetătorul coregraf ANDREI BUCŞAN de la Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice, mi-a confirmat verbal că în culegerile sale pe teren a mers pe drumul trasat de mine, iar în cartea sa Jocuri populare din Muscel şi Bran, Bucureşti^ 1958, specifică: „în domeniul coregrafiei, o semnalare importantă ne-a furnizat lucrarea lui Niculescu-Varone. Alte jocuri româneşti necunoscute, 1931, în care la p. 1 se dă lista de jocuri din părţile brănene . . ."
9
Profesorul univ. doctor docent DAN SIMONESCU, cînd preda la Universitatea Cuza-Vodă din Iaşi, a comentat cu studenţii în seminar lucrările mele coregrafice, găsindu-le originale şi interesante (curs litografiat 1951 — 1952, p. 188). Printr-o scrisoare personală pe care d-sa mi-a adresat la 4 septembrie 1968, imi atrăgea atenţia că „cele trei volume menţionate reprezintă cea mai completă bibliografie coregrafică română, bună cum nu are nici un popor. Alte popoare nu o au nici bună nici rea" . . .
Prin jocuri, virtualităţile fizice şi psihice ale poporului nostru se conturează în toată plenitudinea, iar denumirile lor sînt interesante şi sub aspect lexical. Nu este de mirare că Dicţionarul limbii române al Academiei R.S. România consemnează numeroase cuvinte extrase din modestele mele lucrări. MIRCEA SECHE, în „Schiţă de istorie a lexicografici române", voi. II, de la 1880 pînă azi, Bucureşti, Editura ştiinţifică 1969, p. 111 — 112, scrie: «Rezultate notabile în domeniul folclorului mi se pare a fi obţinut doar G. T. Niculescu-Varone, cercetător cu] preocupări stăruitoare, legate de terminologia dansurilor populare româneşti. Din numeroase izvoare, dar mai cu seamă din informare personală pe teren, el a adunat un imens material terminologic în douălucrări: „Jocuri româneşti necunoscute", Bucureşti 1930, şi „Alte jocuri româneşti necunoscute", Bucureşti 1931. Opera sa de sinteză „Dicţionarul jocurilor româneşti," Bucureşti 1931, reuneşte un număr de 2 395 dansuri populare de circulaţie naţională, regională ori strict locală, însoţite de un aparat ştiinţific impresionant...»
Jocurile noastre populare au o valoare de comuniune sufletească, educativ^ artistică, patriotică şi distractivă. Prin ele s-au transmis peste veacuri, în forme nuanţate, elanul de viaţă, libertate şi dragostea de frumos ale poporului român. Observăm totodată că în Transilvania varietatea dansurilor noastre este mai pregnantă. Acolo, jocul popular românesc se interferează, se îmbină şi coexistă cu elementele coregrafice ale naţionalităţilor conlocuitoare. Jocurile populare maghiare şi săseşti imprimă o notă particulară coregrafiei locale. Azi, specialistul are un teren bogat de investigaţii, dar secretul constă în modul de a surprinde specificul, cu \mijloacele tehnice moderne pe care eu, în tinereţe, nu le-am avut nefiind ajutat de nimeni în pasionata mea strădanie, fiindcă pe atunci nu se dădea atenţia cuvenită, unor astfel de acţiuni cum se dă astăzi de către oficialităţi, printr-unsprijin susţinut, de mare avînt creator, pe tot cuprinsul patriei noastre socialiste, România]
Jocurile noastre populare trebuie să fie adaptate şi revalorificate în cadrul ansamblurilor, potrivit unor criterii actuale, fără să se deformeze autenticitatea modelului descoperit şi poate, pe undeva, încă necunoscut.
Ansamblurile artistice şi casele de creaţie mai au încă zone etnografice neexplorate în suficientă măsură. Important este ca jocul popular, în pofida influenţei pe care o exercită factorii urbani, să-şi perpetueze existenţa, ca o manifestare artistică viabilă, reprezentativă*.
Jocurile sînt foarte mult preţuite de popor, în toate regiunile ţării. Cele din partea muntoasă ale Olteniei, Munteniei şi Moldovei se interferează cu elementele coregrafice din Banat şi Transilvania, iar cele din Bucovina, au unele asemănări cu Maramureşul. Jocurile maramureşene, cu ţîpuriturile lor, unele în dialog, sînt de o originalitate, o bogăţie şi o frumuseţe aparte.
* Jocurile populare româneşti, articol semnat de G. T. Niculescu-Varone,, în rev. Vatra, Tg. Mureş, an. VIU, nr. 11 din 20 nov. 1978, p. 14.
10
In peregrinările mele prin ţară, am atestat un bogat repertoriu coregrafic, prin care specificul naţional se exteriorizează cu deosebită vitalitate şi amploare* Oameni de toate virstele participă entuziast, în momente solemne sau obişnuite de comuniune socială la hore, nunţi, şezători, tîrguri, nedei, petreceri ocazionale etc.
De obicei, tinerii se cunosc mai bine la joc, îşi transmit spontan sentimentele de prietenie şi afecţiune. Aşa se înfiripă o primă relaţie între] oameni, în cadrul micro-social-rural. Poate din această cauză, jocurile noastre continuă să-şi păstreze frumuseţea, vigoarea şi prospeţimea. Nu întîmplător, aprecierea unanimă în străinătate a formaţiilor de jocuri populare româneşti e însoţită de admiraţie şi interes. Iată de ce, ca un rezultat al cercetărilor efectuate în diferite zone etnografice, Dicţionarul jocurilor populare româneşti actualizează caracterul variat al acestor creaţii. Deşi epuizat demult, el îşi păstrează şi azi autenticitatea, valoarea şi noutatea. Este căutat în biblioteci, cercetat cu atenţie de specialişti, de amatori şi iubitori ai specificului nostru naţional. Pentru coregrafi, folclorişti, lingvişti, psihologi şi oameni de cultură, dicţionarul acesta reprezintă un preţios instrument de cercetare şi verificare pe teren a eventualelor creaţii noi şi variate. Se impunea deci o lucrare nouă, revăzută şi completată cu material informativ adus la zi, ceea ce am şi făcut.
Pentru realizarea prezentului dicţionar, operă complexă, de mare trudă şi migală, m-am bucurat de preţiosul ajutor al soţiei mele, Elena Varone (n. Costache Găinariu), autoarea Monografiei Burdujeni — Suceava, 1936, 132 p. Reluînd firul strădaniei mele, dînsa a adunat ce a mai apărut din 19âi încoace, cercetînd în Biblioteca Academiei R.S.R., Biblioteca Centrală de Stat, Arhiva Institutului de cercetări etnografice şi dialectologice (benzi, discuri, fonograme, fişe), Catalogul de discuri Electrecord etc. Astfel, dicţionarul, în forma actuală, cuprinde multe jocuri descrise pe teren, inedite, şi un foarte bogat material documentar extras din tot ce s-a tipărit în materie de coregrafie, de la Descrierea Moldovei a savantului domnitor Dimitrie Cantemir (1116) şi pînă în prezent In total, 5 332 jocuri, dintre care: 1 965 hore, cu numeroase variante, 565 sîrbe, 356 brîuri şi brîuleţe, 82 învîrtite, 17 fecioreşti, 65 bătute, 24 rusteme, iar restul de 2258 alte felurite numiri interesante din lexicul viu al poporului.
Publicarea acestui Dicţionar al jocurilor populare româneşti, unic în literatura de specialitate, reprezintă un preţios act cultural-educativ-patriotic şi un modest dar intelectual pe care îl oferim cititorilor.
G. T. NICULESCU-VARONE
Abra, joc în satul Poseşti —Prahova Disc 1 391 II c (A. ICED)
A brezaei, joc „de doi", în Rucăr — Argeş. Ghizela Suliţeanu, Muzica dansurilor populare din Muscel-Argeş, 1970, p. 280
Abrudeanca, joc ţărănesc, obişnuit în jurul oraşului Abrud, în Dimitrie C. Ollsmescu,'Teatrul la români, Analele Acad. Rom., Seria II, Tom. XVIII, 1895—1896. Sect. lit., Bucureşti, 1897, p. 121, Fgr. 4989 a (A. ICED).
Abrudul, joc de brîu. Demetru Vul-pian, Jocuri de brîu, aranjate pentru pian, voi. V, Bucureşti —Leipzig, 1886, p. 2.
Abruzana, joc popular, muzica de Tiberiu Brediceanu, Serata etnografică a Asociaţiunii, Sibiu, 1905.
Ad*o lele, vin să bem, brîu pe şase, în corn. Bughea de Sus — Argeş. I. Grecu, Folclor muzical din Argeş, Buc, 1974, p. 111.
A găinei, „Jocul găinei" în cadrul obiceiurilor de nuntă. Iacob Dance, Jocuri populare din jud Satu Mare, 1970, p. 3.
Agănău, un fel de horă ţărănească iute, care se mai joacă pe lingă Olt, numai de bărbaţi. B. Petriceicu-Hasdeu Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbii istorice şi poporane a
Românilor, Tom. I, Bucureşti, 1886, p. 490-491.
Agănăul, joc popular. Nic. Densuşia-nu, Cestionariu despre tradiţiunile istorice şi anticităţile terilor locuite de români. Partea a Il-a (Ediţie separată din Revista critică-literară a d-lui Aron Densuşianu). Iaşi, 1895, p. 31. Joc   în Coşteşti-Argeş.  Fgr.  6434 b.
Aizîmbauu, joc în Dorna Cîndreni — Suceava. Fgr. 14230d.
Alarma (sîrbă) în Caracal — Olt. F. A 3650, Tiberiu Alexandru; Folclo-ristică, organologie, muzicologie, Bucureşti, 1978 p. 215.
Alămîia (Alămîie). Joc vechi de perechi, cunoscut într-o mare parte a Moldovei. Seamănă cu Polca şotişă. B. Petriceicu-Hasdeu, op. cit, p. 686. învîrtiţă în Moldova, Elena Sevastos, Nunta la români, Bucureşti, 1889> p. 280. Vechi joc ţărănesc în Moldova. Laz&r Şăineanu, Dicţionarul universal al limbii române, Craiova, 1896, p. 19. în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, Hora din Cartai, Bucureşti, 1908, p, 183; Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. Joc de perechi în ţinută de Haţegană cu strigături. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din Dobrogea,, Bucureşti, 1967, p. 625. Joc de doi în corn. Ţepu — Galaţi. Gr. Băcanu^
12
13
Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi, 1971, p. 25.
Alămîiţa, joc în corn. Mireni — Vaslui, Bălan Nicolae şi Stan Mircea, Culegere de cîntece populare şi melodii de joc din jud Vaslui, 1972, p. 170.
Albaştrii ochi (Tesalia), brîu. Dimitrie  Vulpian, op. cit., p. 4.
Albeşteanea, joc popular în Albeşti*-Argeş. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi Socaciu Leonte, Culegere de dansiţri din folclorul argeşan, 1973 (tabel).
Alegeasea, joc în Codlea — Braşov. Fgr. 14 482 c.
Aleesandri Vasilieă, horă. Dim. Vulpian, Horele noastre, I. Bucureşti, 1880, p. 1
Alessandria, horă. Alex. Berdescu, Melodii române, Caiet nr. 2, Bucureşti, 1861.
Aleşteul (Heleşteul), joc în corn. Drăguleşti şi Băbeni- Vîlcea. Gh. Po-pescu-Judeţ, Jocuri populare olteneşti, I, 1958, p/l8.
Alexanu (Cîmpulung-Muscel)), brîu, D. Vulpian, op. cit.* p. 6.
Alivencile, horă în Moldova, Teodor T. Burada, Almanah muzical, anul III, Iaşi, 1877, p. 62. D. Vulpian, op. cit; p. 5. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Horă foarte răspîndită în Moldova, Lazăr Şaineanu, op. cit, p. 26. Horă cu învîrtită în Moldova, Dicţionarul limbii române (redactat de Sextil Puş-cariu), ediţia Academiei Române, Bucureşti, 1913, tom I, p. 119. Joc de perechi în nordul Moldovei. Gh Baciu, Cartea coregrafului amator, Bucureşti, 1955, p. 34. Joc în Cîmpulung şi Şarul Dornei, jud Suceava. Fgr. 6472 a.
Almăjana, joc în corn. Eftimie Murgii — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, Folclor coregrafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 25.
Aluna, horă în Uideşti şi Ţoleşti — Suceava. Fgr. 12 988.
Alunaşu, horă, în Bran, Fundata,
Rîşnov, Peştera şi Sohodoi jud. Braşov. N. Varone Alte jocuri româneşti necunoscute, 1931, p. 7.
Aluneasea, Luneasca, Nuneasca, Hora miresii, Hora mare, Hora tinerilor se joacă numai la nuntă în Oltenia. Ion N. Popescu, Hore cu strigări şi strigă-turi, Drăgăşani-Vîlcea 1938 p. 23—24.
Alunei, horă ţărănească foarte răspîndită pe ambele maluri ale Oltului (Muntenia şi Oltenia). în corn. Sar-dam — Dîmboviţa i se zice Alu-naş. Joc iute cu strigături. Haşdeu, op. cit, p. 954.
Alunele, horă în Bucovina. S. FI. Marian, Hore şi chiuituri din Bucovina, Buc, 1910, p. 19.
Alunelul, horă ţărănească în Oltenia. L. Şaineanu, op. cit, p. 28. Horă. Florian Cristescu, în mijlocul horelor, Craiova, 1910, p. 5. Popa Ştefan, Colecţie de dansuri naţionale, Craiova, 1910, p. 35—37. Gh. Fira, Cîntece şi Hore, Buc, 1915, p. 85, 104, Dicţiona-i rul limbii române, p. 129. G. N. Geor-gescu-Breazul, Coregrafie românească sau balet vienezl Cuvîntul nr. 1077, 23 aprilie 1927, p. 1. Se joacă în linie, lanţ de braţe jos, în corn. Oprişeni — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi, II, 1972, p. 29.
Alunelul amestecat, jocul costorari-lor din corn. Bistreţ—Dolj; este combinat din Alunelul bătut cu Alunelul de la Băileşti, Alunelul de la Bistreţ şi Alunelul ca la Caracat Gh. Popescu-Judet, Jocuri populare olteneşti, I, Bucureşti, 1958, p. 29-31.
Alunelul bătrînese, joc lung cu frumoase combinaţii şi broderie de paşi rar întîlniţi în Alunelul oltenesc. Gh.   Popescu-Judeţ,  op.   cit, p. 38.
Alunelul bătut, joc în Grindeni —Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri populare din Oltenia, Buc, 1966 p. 128.
Alunelul bătut ea la Bistriţa — Mehedinţi. Se joacă mai mult de bărbaţi. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit p. 47.
Alunelul bătut ca la Urzica (jud. Olt). Gh. Popescu-Judeţ, op. cit p. 57 -58.
Alunelul ea la Bistreţ, joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu, Jocuri şi hore vechi si noi de prin sate. Izvorasul, an VIII, nr. 5-6/1929, p. 20 -21'
Alunelul ea la Rast (jud. Dolj). Ştefan St. Tusescu, Izvorasul, an. VIII, nr/ 5-6/1929, p. 20, 21.
Alunelul cu strigături, în Maramureş. Fgr. 13 443 d.
Alunelul de brîu în corn. Goicea — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 66.
Alunelul de la Călui (Olt) Gh. Po-Popescu-Judeţ, op. cit, p. 7.
Alunelul de la Cîrna (Dolj). Sigmund Seifert, op. cit. p. 15.
Alunelul de la Goicea—Dolj. Disc Electrecord STM-EPE 01140.
Alunelul de la Gorj sau Alunelul fetelor. Joc foarte dinamic în Stre-jeştii de jos, Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 52.
Alunelul de la Maramureş, în [Nă-neşti-Maramureş, Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Oas si Maramureş, 1963, p. 21.
Alunelul de la Punghina. Joc de
linie cu braţele lanţ, îndoite. Se obişnuieşte la toate ocaziile. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi, I, 1970, p. 35.
Alunelul de la Săpata (Olt).j Sigmund Seifert, op. cit, p. 36—37.
Alunelul de mînă Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul, an. VIII, nr. ' 5 -6/1929, . p. 20-21.
Alunelul de pe Valea Stanciului. Joc bărbătesc în corn. Bîrca-Dolj. Sigmund Seifert  op. cit, p. 10.
Alunelul din Gorj. Al. L. Dobrescu, Manual de dansuri naţionale, Craiova (1937 ), p. 160.
Alunelul din Voineasa — Olt. Fgr. 12 393 c (A. ICED).
Alunelul gorjenese, joc cu strigături în Gorj, (N. Varone)
Alunelul împlimbat. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul, an. VIII, p. 5—6/1929, p. 20-21.
Alunelul înainte, face parte din Alunelul bătut, în corn. Dăbuleni — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 76.
Alunelul înfundat. „I se zice aşa fiindcă melodia se cîntă ca o îngînare surdă, înfundat". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 81.
Alunelul în horă, în corn. Gruia — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, p. 39.
Alunelul oltenesc. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, Manual de dansuri naţionale, Buc, 1927, p. 58-60.
Alunelul pe doi şi Alunelul pe trei. Joc bărbătesc din Cerat—Dolj. Sigmund   Seifert,  op.   cit,   p. 19—25.
Alunelul rudăresc, joc în linie, braţele lanţ, jos. în corn. Dănceu — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 43. Joc de linie cu braţele încrucişate la spate. Are mişcări simple, îmbinate cu bătăi în podea, pinteni şi sărituri, în corn. Islaz — Teleorman. Gh. Gă-man şi Ion Popescu, Jocuri din regiunea Bucureşti, 1965, p. 19.
Alunelul schimbat se joacă după strigături ca şi Alunelul bătut Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, I, p. 86.
Alunelul sucit. Joc în cerc, braţele încrucişate la spate, în corn Bistreţ — Dolj. Baltă I. Lică, Jocuri populare din Dolj, 1970, p. 28.
Alunelul sucit de la Dăbuleni— Dolj. I se mai spune Alunelul şchiop, avînd mişcări cu paşi „şchiopătaţi". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, I, p. 90.
Am auzit şi sciu bine (Bucureşti). D. Vulpian, op. cit, p. 2.
A miresii, joc ritual de nuntă, în corn. Bunila— Hunedoara. Fgr. 14495 a.
Amplieţu, se joacă în corn Pădureţi—Argeş. Badea Marin şi Socaciu Leonte,  Culegeri de dansuri din fol-
14
15
clorul argeşan, 1973 (tabel). Dans cu pinteni executaţi într-o tehnică deosebită, în cadrul Căluşului, H. B. Opri-şan, op. cit. p. 207.
A mutului, joc, în jud. Mureş. Aurelian Borsianu, Izvorasul nr. 2/1922, p. 4.
Andreiasea, joc popular în com. Cireşu, Bogaţi, şi Siliştea — Argeş. Badea Marin şi Socaciu Leonte, op. cit. (tabel).
Anieuţa de la munte, horă iute de mînă, cu strigături, în com. Izbă-şeşti — Argeş. N. Varone. Alte jocuri româneşti necunoscute, 1931, p. 7.
Aninele (de la anin, arbore din a cărui scoarţă tărăncile extrag culoarea cărămiziu închis). Este o variantă a jocului Daneţul. Formaţia linie, cu braţele încrucişate la spate. în Băileşti şi Calafat—Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 101.
Aoleanul (Auleanul), horă în com. Morteni—Dîmboviţa (N. Varone) şi Cotmeana— Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din reg. Argeş, Buc. 1963, p. 42.
A plecat neiea de luni, horă în Bughea de Sus — Argeş. Ghizela Suliţanu, op. cit, p. 280.
Arabăgioaiea, joc în com. Bacea — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op.cit, p. 424; Fgr. 809 b.
~ Arama, horă cu strigături în jud. Vîlcea. Se joacă numai de flăcăi şi însurăţei, cu mişcări iuţi, bătînd pă-mîntul pe loc. Ion N. Popescu, Hore cu strigări şi strigături, 1938, p. 24; Fgr. 2453 b.'
Arăpeasea, joc pe melodie turcească, în com. Ostrov — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din Dobrogea, 1967, p. 625.
Arcana, Arcanea, horă de brîu, jucată de „Ţuţuieni", în Vrancea. Lazăr Şaineanu, op. cit, p. 47. Joc ţărănesc în Moldova şi Ardeal. Dicţionarul limbii române, p. 230.
Arcanaua, horă. Haşdeu, Etymolo-gicum Magnum Romaniae, p. 1494. Joc în Vrancea şi Ardeal, Teodor T. Burada, Almanah muzical, an UI/1877. Iaşi, p. 62. Brîu în Moldova, Elena Sevastos, Nunta la români, 1889. p. 280. Dimitrie C. Ollănescu, op. cit, p. 121. C. Bobulescu, Lăutarii nostrii, Buc, 1922, p. 108.
Arcanul, horă. D. Vulpian, Horele noastre, aranjate pentru pian. Voi. II. Bucureşti — Leipzig, 1886, p. 1. Se joacă în Moldova şi Bucovina. Haşdeu, op. cit, p. 1494. Muzica şi tactul ca la sîrbâ. Horă numai de flăcăi, conduşi de un vătaf, care spune şi strigăturile. Ilie Olteanu, în Şezătoarea XVIII, nr. 1/1922, p. 40-44. şi în Muza română nr. 78/1929. Horă cu strigături, în Cîmpulung şi Fundu Moldovei, jud Suceava. Fgr. 3524 c şi Fgr. 3565 b. Joc impresionant ca număr de figuri, pline de vigoare, bărbăţie şi cu multe schimbări. M. Florea, Prietenii mei concurenţii. Buc. 1976, p. 50.
Arcanul de la Arbore — Suceava. Disc STM-EPE 01023.
Arcanul de la Cîmpulung — Suceava. Disc STM-EPE 01058.
Arcanul de la Stupea — Suceava. Disc STM-EPE 0993.
Archeneaua, brîu de mînă în Ilva Mică, jud. Bistriţa Năsăud şi Maramureş. N.-Varone, Jocuri româneşti necunoscute,  1930, p. 11. Mgt. 552 e.
Ardeasca, Ardeiasca, joc obişnuit în Ludi Homora (Bucovina). Elena Niculită-Voronca, Studii în folclor, I, 1908, p. 239.
Ardelean bătrînesc din Nojorid — Bihor/Disc STM-EPE 0997.
Ardelean din Mădăras — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Ardeleana, joc Bigeanu, (Bianu Eugen), Arta dansului, Blaj, 1907, p. 58—59. Ovid Densuşianu, Graiul din
Ţara Haţegului, Buc, 1915, p. 276, 277. Bela Bartok, Cîntece poporale româneşti din Comitatul Bihor, Buc, 1923, p. 294—298; Joc popular, Victor Păcală, Monografia comunei Răşinariu, Sibiu, 1915, p. 240. Joc de perechi, partenerii faţă în faţă, ţinîndu-se de mîini, în Zărneşti şi Bran, jud. Braşov. Andrei Bucşan, Jocuri populare din Muscel şi Bran, 1958, p. 55. Dans caracteristic prin numeroşi pinteni executaţi într-o manieră aparte. loan Corneliu Vasiliu, Trei suite de jocuri populare ardeleneşti, Braşov, 1966, p. 11. Ardeleana (Dobrişteana), joc de perechi în jud. Hunedoara. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare în reg. Hunedoara, Deva 1963, p. 67. Joc de perechi, cu paşi plimbaţi şi învîrtituri. Ion Munteanu şi Laţcu Afilon, Folclor coregrafic din Văile Timişului si Bistrei jud Caras Severin, 1971', p. 43.
Ardeleana babei Pelega, în com. Vălişoara, jud. Caraş-Severin. Poartă numele femeii care i-a dat o notă personală. Ion Muntean şi Laţcu Afilon op. cit, p. 43.
Ardeleana bătrînă, în Sîmboteni — Arad. Mgt. 676 a.
Ardeleana bătută ea pe Valea Bis* trei. Se joacă în com. Glîmboca — Caras Severin. Ion Munteanu şi Laţcu Afilon op. cit.  p. 43.
Ardeleana  ea  în  Banat. Tiberiu _  Brediceanu, Jocuri româneşti pe teme poporale (piano solo). Caiet I—VII. Ed. Il-a, Leipzig, p. 8 şi urm.
Ardeleana ea la Bănia (jud. Caras Severin). Laţcu Afilon şi Muntean Ion op. cit.  p. 81.
Ardeleana ca la Bistra. Joc de perechi în linie şi semicerc; are mişcări simple mărunte şi iuţi. Bănăţenii îi spun în graiul lor Argeleana. Rădăşanu Mureş şi Lascu Iacob, Dansuri populare din toată ţara Buc. 1970. p. 97.
Ardeleana ca la Grădinari, în com. Naidăş, jud. Caras Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, Folclor coregrafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 235.
Ardeleana ca la Greoni, în com. Greoni, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 243.
Ardeleana ca pe Almăj, în com. Bozovici, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 84.
Ardeleana de la Moniom jud Caras-Severin. Disc 45-STM-EPC 10377.
Ardeleana de la Munte. Disc STM-EPE 0933.
Ardeleana de la Rugi (Caraş-Severin) cu mişcări mari, rare, largi. Gh.  Popescu-Judeţ   op.  cit.   p. 99.
Ardeleana de la Rupea. Disc EPC 813.
Ardeleana de la Sacosul Mare, jud. Timiş. Disc EPE 0284.
Ardeleana de purtat, se joacă în com. Drăgus — Făgăraş. Disc. 254 II (A. ICED).'
Ardeleana din Bărbosu, Caraş-Severin. Disc 45-EPC 10220.
Ardeleana din Chioar — Maramureş. Disc 45-EPC 10279.
Ardeleana din Lozna Mare — Sălaj, culeasă şi pusă pe note de Aurelian Borsianu în Tudor Pamfile, Dorohoi, nr. 9-12/1915 p. 126.
Ardeleana din Stejara — Maramureş Disc STM-EPE 01059.
Ardeleana din Vata — Hunedoara. Disc EPC 10125.
Ardeleana Făgărăsenilor Disc 524 II d/(A. ICED).
Ardeleana împletită ca la Marga, Caraş-Severin. Are caracter de brîu. Se dansează numai de juni (tineri necăsătoriţi). Ion Munteanu şi Laţcu Afilon, op. cit, p. 44.
Ardeleana în roată, joc de perechi în cerc şi linie (faţă în faţă) în Urviş com. Dumbrăviţa de Codru — Bihor. C. Costea, Folclor coregrafic din Bihor II 1972, p. 13.
16
17
Ardeleana lui Suc iu, după numele jucătorului care i-a dat forma. Se joacă în jurul Caransebeşului. Gh. Popescu Judeţ, op. cit., p. 99.
Ardeleana Moţilor, muzica de Em. Mon,tia. Bibi. Ac. R.S.R. cab. muz. (Ms R 6562)
Ardeleana pe loc, joc de perechi în com. Merişoru de Munte — Hunedoara. Garai Ida, Jocuri populare pă-dureneşti, Deva, 1960, p. 35.
Ardeleana pe sub mînă. Joc de perechi, una dintre cele mai reprezentative manifestări coregrafice ale pădurenilor, din com. Alun —- Hunedoara. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare din reg. Hunedoara, Deva 1963, p. 25.
Ardeleana pe trei paşi. Coloană de perechi faţă în faţă, în com. Lăpugiu — Hunedoara. Garai Ida, op. cit, p. 16.
Ardeleana prin casă, joc de perechi (fată şi fecior) în satul Craiva — Alba. C. Costea, op. cit, p. 13.
Ardeleana ruptă. în Sîmbăteni — Arad. Mgt 671 i.
Ardeleana veche. Mgt 2604 II u.
Ardeleană, în Glimboca, jud Caraş-Severin. T. Brediceanu, Melodii populare române din Banat, Buc, 1972, p. 290.
Ardeleană din Birtin — Hunedoara. Disc 45-EPC 10454.
Ardeleană din Checea — Timiş Disc 45-EPC 10405.
Ardeleană din Gherla — Cluj. Disc STM-EPE 01104.
Ardeleanca, brîu D. Vulpian, op. cit p. 6. Joc în Moldova, Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Horă ţărănească sau ciobănească, în Ardeal. L. Şaineanu, op. cit, p. 49. Bela Bartok, Volksmusik der Rumănen von Maramureş Mun-chen 1923. p. 144. Joc de fete şi flăcăi prinşi de mînă ca la horă. Desfăşurarea în patru părţi, caracteristică prin „bătăi" şi „strigături", în Năneşti-Maramureş.   Gh.  Popescu-Judeţ, Jo-
curi populare din Oaş şi Maramureş, 1963, p. 27. Joc specific în Comana de jos — Braşov, cu ritm vioi de Haţe-gană. Este singurul joc în Ardealul de sud, unde întîlnim numeroşi pinteni, executaţi într-o manieră cu totul aparte. Ioan Corneliu Vasiliu, Jocuri populare ardeleneşti, 1966, p. 111. Joc în Nucşoara şi Bughea de Sus — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 441, 443.
Ardeleanul, se aseamănă „în păsuri şi melodie" cu Tarantela, danţ naţional italian din Apulia-Neapoli. Gh. Asachi, în Almanahul pentru români, 1851. Se dau şi notele muzicale ale acestui danţ. (Vezi şi Teodor T. Burada, Almanah muzical an IU/1877, Iaşi, p. 99. Joc ţărănesc, descris întîia oară de Gh. Asachi în Gazeta de Mol-davia nr. 15 din 19 febr. 1851, p.65).
Ardelencuţa, joc în Dorna Cîndreni — Suceava. Fgr. 14297 d.
Ardeleneasca. în Nucşoara — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p.  141, 143.
Ardeleneasca bucovineană, în com, Capu Codrului — Suceava Disc 1009-II (A. ICED)
Ardeleneasca din Borleşti, sau „Jocul românesc", horă cu strigături în jud. Satu-Mare. N. -Varone, op. cit, p. 11.
Ardeleneşte, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 6.
Ardelenia. Feciorii în faţa fetelor, prinşi cu mîinile de umeri, formează un cerc. Jocul începe cu legănata. Apoi, feciorii bat cu mîinile călcîile în tactul muzicii, se îmbrăţişează cu fetele şi aşa se învîrtesc de cîte două-trei ori la dreapta şi la stînga. Se spun şi „cîntături" (strigături). în com. Toha-nul vechi, Tohanul nou, Poiana Mărului, Zărneşti, Predeal şi Moeciu, jud. Braşov. N. - Varone, op. cit, p. 3-11/
Argeşeanca, horă vioaie în comunele din jud. Olt şi Argeş. N. —Varone, op. cit, p. 11.
Arghileana (Argileana). Perechile, aşezate într-un rînd sau două, se ţin de mîini şi încep jocul cu „bătuta pe loc". Cel care conduce, chiuieşte. Cînd se termină, fata face plecăciune în faţa flăcăului, drept „multămită" c-a jucat-o. în com. Mehadia, jud. Caraş-Severin. N.  — Varone.
Argilanka, cîntare din cimpoi, în com. Teius — Alba. Disc 1746-11 A.ICED
Argileana din Bănat. Nicolae Ursu, O nuntă în Valea Almăjului, 1940, p. 29-30.
Ariciul, horă ţărănească imitînd mişcările ariciului. L. Şaineanu, op. cit, p. 51. învîrtită în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit. p. 183. Horă, Florian Cristescu, op. cit. p. 5. Horă sau danţ comic, Dicţionarul limbii române, p. 241. Dans hazliu, cu mîinile încrucişate la spate. Se joacă la nunţi în Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 107.
Armeneasca, joc ţărănesc. Teodor T. Burada Almanah muzical an. IU/1877  p. 63 şi 96-97. Elena Sevastos op. cit.  p. 280. Danţ introdus de Armeni. L. Şaineanu, op. cit. p. 53.
Armindreaua, joc popular, Antoniu Sequens „Jedera", jocuri populare din jurul Caransebeşului, 1891.
Arnăutul, joc în Moldova. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Danţ ţărănesc (luat în veacul al XVIII-lea de la Arnăuţii din garda Domnilor). Dich ţionarul limbii române, p. 265.
Arnăuţeasca, Teodor T. Burada, Almanah muzical, an IU/1877, p. 63 şi 102 — 103. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Danţ popular introdus de Arnăuţi. L. Şaineanu; op. cit. p. 54. Joc în com. Ţepu-Galaţi. Marin Chivu, Culegere de folclor muzical în jud. Galaţi, 1970, p. 123. Joc în Poiana Mărului-Braşov. Mgt. 3361 II k.
Arpaşul, joc în com. Băbeni — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ op. cit, p. 42.
Arpatacu (Bucureşti), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 2—3.
Arsul, variantă la Tocul în com. Goicea-Dolj. Baltă I. Lică, Jocuri populare din jud. Dolj, 1970, p. 256.
Arţăganu, Arţeganu, joc în Bratia, Măcăi, Stoiceni şi Izbăşeşti — jud. Argeş. Jucăuşii se rînduiesc în cerc, perechi-perechi la cîţiva paşi unele de altele. Flăcăul ţine în dreapta o batistă, pe care fata o prinde cu stînga. în tactul muzicii, fac paşi pe loc, se îmbrăţişează şi se învîrtesc o dată la dreapta şi apoi la stînga, se desprind şi se strîng iar într-o horă mare la care participă tot satul. N. -Varone Alte jocuri româneşti necunoscute, Buc. 1931, p. 11.
Arţăraşul, horă. Florian Cristescu, op. cit. p. 5. Joc în Pleniţa şi Calafat — Dolj. Mgt 3309 II c.
Arţegana, „legănată, urmată de învîrtită". Se joacă în com. Rîşnov, Bran-Poartă, Şimon şi Peştera, jud. Braşov. N.-Varone, op. cit, p. 11. Joc de perechi, tip învîrtită, în satul Mamaia — Constanţa. Gh. Popescu-Dolj, op. cit, p. 625. Joc de perechi cu mîinile încrucişate la spate, în Zărneşti şi Bran, jud. Braşov. Andrei Bucşan, op. cit, p. 65.
Arva, joc în com. Macin — Tulcea, dispărut la 1885. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 625.
Arzuleţu, joc în Drăgănesti — Olt. Fgr. 9765 b.
A socăeiţii, joc strigat, în com. Biserica Albă — Maramureş. Fgr. 20438 a.
Astăzi hora horelor, în com. Dobro-teasa — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425.
Astăzi lelea, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 19.
Astăzi mîndra eare^o viedz. N. Ursu, Cîntece şi jocuri populare din Valea Almăjului (Banat), Buc, 1958, p. 215.
18
Astăzi bură, mîine bură, horă. D. Vulpian, Horele noastre, II, 1891, p. 2.
Atica, (Ploieşti) brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 4. Horă în Dobrogea, Pompi-liu Pârvescu, op. cit., p. 183. Joc de perechi în cerc, com. Bogdăneşti şi Oituz — Bacău. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din jud. Bacău, 1970, p. 85 -89.
Aţicuţa, joc de perechi în com. Ca-vadineşti — Galaţi, Gr. C. Băcanu, Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 88.
A Ţîrăştilor, joc în com. Bîrleşti —
Alba (fost Hunedoara) cules de Ovidiu Bîrlea. Mgt. 2231 d.
Aurora, horă,, muzica de Jean Con-stantinescu, op. I. Bucureşti, 1895.
Avrămeanea, joc în Iasi. Disc STM-EPE 01212.
Ăl de şapte (Ăl din şapte), joc în com. Eftimie Murgu, jud. Caras—Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almas si Caras, 1974, p. 149 şi 215.
Ăl din palme, joc în com. Eftimie Murgu, jud. Caras—Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 218.
Baba, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 20.
Baba mea frumoasă nu e, horă, muzica de I. Oprescu, Bucureşti, 1898. Bibi. Acad.R.S.R., Cab. muz. (III 3567).
Baba Uţa, horă în com. Amărăştii de jos — Dolj. Fgt. 12130 b.
Băcăuana, joc de tineri şi vîrstnici la toate ocaziile în com. Berzunţi — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 38—41.
Baciu, horă. Florian Cristescu, op. cit, p. 5.
Badea şi mîndra, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 24.
Badiu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 13.
Bai duşea (Baiduşca). Joc mixt în cerc, tip horă, în Dobrogea. „Analele Dobrogei" an XI/1930, p. 38. Horă, în com. Fîntînele — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 625.
Balamaua, joc în com. Bivolari — Iaşi. Mircea Stan: Culegere de cîntece şi jocuri pop. moldoveneşti, p. 145.
Baloteasca, horă, în Ciofliceni şi Buftea, jud. Ilfov. N.-Varone, op. cit,
P. ii.
Balta, ho$ă iute, în comunele de baltă din Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 118 — 119. Idem, în satul Tuf ani — Constanţa, op. cit, p. 625.
Balta de la Bîrca, joc mixt în com.
2*
Bîrca — Olt. Sigmund Seifert, Jocuri populare olteneşti, 1966, p. 40.
Balta de la Cîrna, joc mixt în com. Cîrna — Olt. Sigmund Seifert, op. cit9 p. 49.
Balta de la Goicea, joc bărbătesc. Baltă I. Lică, Jocuri populare din Dolj, 1970, p. 34.
Balta de la Grindeni, joc bărbătesc în com. Grindeni — Olt. Sigmund Seifert, op. cit, p. 50.
Balta de la Răsmireşti, joc bătrînesc în cerc, braţele îndoite, prinse ca la horă. în Răsmireşti — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, Jocuri din regiunea Bucureşti, 1965, p. 39.
Balta de la Săpata, joc mixt, în com. Săpata — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 63.
Balta de la Ţigăneşti. Joc în cerc, braţele ca la horă, în Ţigăneşti — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 39.
Balta din cimpoi, joc în Amărăştii de Jos — Dolj. Fgr. 12235 Tib. Alexandru, op. cit, p. 218.
Balta la trei. Horă iute jucată de flăcăi, de trei ori spre dreapta şi spre stînga, cu strigături. Ion N. Popescu, op. cit, p. 22.
Balta la şase. Horă domoală^ în salturi mărunte spre stînga. Are strigături. Ion N. Popescu, op. cit, p. 22.
20
21
Balţu, horă în jud. Suceava. Colecţia ined. Gh. Cardaş.
Bambriul din Zărneşti, joc în Codlea — Braşov. Mgt. 1124 d.
Banatul, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 15.
Banul Mărăcine, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. Popa Ştefan, op. cit., p. 14 — 18. Leo Claretie, La Roumanie intellectuelle con-temporaine, Paris, 1912, p. 104. Vestit joc naţional. Dicţionarul limbii române, p. 471. Lucia Andronic Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, Manual de dansuri naţionale, Bucureşti, 1927, p. 167. în Juguri — Argeş şi Poenari — Vlaşca, se joacă rar, Badea Marin şi. . . op. cit. (tabel).
Baraboiul, Barlaboiul, horă. Florian Cristescu, op. cit., p. 5. Horă ţărănească. L. Şaineanu, op. cit., p. 78. Danţ. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p. 116—119. Horă. Gh. Cardaş, op. cit, p. 63, 76, 122, 129. Joc ţărănesc numit şi Nuneasca. Dicţionarul limbii române, p. 488. Horă combinată cu joc de doi. Schimbări după strigături. Al. L. Dobrescu, Manual de dansuri naţionale, Craiova, p. 87. în com. Racoviţa — Argeş i se spune şi Mintoasa. Se joacă rar. Badea Marin şi. . . op. cit. (tabel).
Barabula, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Barcăul din Giurtelec — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Barcăul din Pericei — Sălaj. Disc EPC 10097.
Baroneasa, Baroneasca. Horă de mînă, în com. Corbeanca şi Bucoveni, jud. Ilfov, N.-Varone, op. cit, p. 11.
Barosul, joc în Tătăruş — Iaşi. Pavel Delion, Cîntece si jocuri populare din Moldova, 1972, p/245.
Basarabeanca, horă, în Moldova. N.-Varone, op. cit, p. 12. Se joacă şi în com. Davideşti şi Smeura — Argeş.
Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din reg. Argeş, 1968, p. 425.
Basarabeanca nouă. Se joacă numai de cîte o pereche, în com. Bratia — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 11.
Basarabeasea, joc în Boteni — Argeş Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 417, 418.
Bate Doamne pe ciocoi, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 13.
Bate vîntulsălcele, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 12.
Batista, joc de perechi sau grup de trei, un băiat între două fete, prinşi de batiste cu braţele ridicate în sus; în Hîrşova — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 625.
Bădiţa şi copilita, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 3.
Băeşanea, horă în Ardeal, descrisă de G. I. Pitiş. I. C. Chiţimia, Folclorişti şi folcloristica românească, 1968, p. 399.
Băeaşul de aur, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 8.
Băieţelul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 13. Joc ţărănesc în Moldova. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Joc de brîu, în Dorohoi, Botoşani, Suceava, Iaşi şi Galaţi. Dicţionarul limbii române, p. 435.
Băităneasea. Joc mixt în cerc şi semicerc, cu mîinile pe umerii partenerilor, după o melodie săltăreaţă;, cu strigături, în satul Sprinceana — Iaşi. Stănescu Tudorel, Jocuri populare moldoveneşti, Iaşi, 1971, p. 11. Joc bărbătesc în Dragomireşti — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 21.
Bălăceanea, joc în Bălăceanca — Suceava. Mgt. 1203 o.
Bălăreasca, joc ţărănesc în Moldova. Elena Sevastos, op. cit, p. 280.
Băltăreasea, horă. Gh. Fira, Nunta în jud. Vîlcea, 1928, p. 87. Joc popular în com. Beiu — Teleorman, cules de Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 4—5/ 1929, p. 21. Joc în cerc de bărbaţi şi femei, în com. Peretu — Teleorman. Are două părţi: trecerea se face printr-o
strigare de comandă. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 69. Disc EPC 874. Joc mixt în Colţeşti — Gorj. Marin Badea, Jocuri populare din Gorj, p. 64. „joc foarte iute, în tempo de brîu, cu paşi plimbaţi, în fugă dreapta şi stînga, cu bătăi în timp şi contratimp si pinteni la sol şi în aer". H. B. Oprişan, Căluşarii, 1969, p. 209.
Băltăreasea veche, în Bodăieşti — Dolj. Fgr. 14013. Tib. Alexandru, op. cit, p. 220.
Băltăreţu, Iţu, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5.
Băluţa sau Hora lui Bâluţă, în jud. Dolj. Dicţionarul limbii române, p. 470. G. N. Georgescu-Breazul, Cronica muzicală. Coregrafie româneacsă sau balet vienez? în Cuvîntul nr. 1077/1928, p. 1. D. Vulpian, op. cit, p. 6. Horă^ Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 183. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, Cîntece şi hore, Bucureşti, 1926, p. 88. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi... ,  op. cit. (tabel).
Băluţa ca la Pădureşti — Olt, horă iute cu comandă strigată. H. B. Ojarişan, „Căluşarii", Buc. 1969, p. 209.
Băluţele, horă. Fgr. 12445 d. Joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p, 74.
Bărbăteseu, joc de virtuozitate al feciorilor din Maramureş, cu foarte frumoase „ţîpurituri". Gh. Popescu-Judeţ, Jocu<ri din Oaş şi Maramureş, 1963, p. 67. L. Perceag, Jocuri pop. din jud. Satu Mare, p. 12. Fgr. 13441 f.
Bărbăteseu de la leud — Maramureş — Gh. Popescu-Judeţ, lop. cit, p/98.
Bărbăteseu de la Năneşti — Maramureş — Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 43',
Bărbăteseu de la Săpînţa (zis şi Fecioreasca de sărit, Bătrîneasca), joc executat de feciori, cu ,,ţîpurituri". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 67.
Bărbăteseu de la Vad — Maramureş — Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p/83.
Bărboasa, joc în Dobrosloveni — Olt. Fgr. 2524 b si Disc. 1440 b (A. ICED) .
Bărboncu, joc pe melodie din fluier, în Cristur — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5714 b şi 13467 a.
Bărbunc bătrînesc, în Bedeciu — Cluj. Mgt. 1568 a.
Bărbunc din Gherla. Disc STM-EPE 01104.
Bărbuncul (Verbuncul), horă jucată cu cîntec, în trecut, la înrolarea recruţilor în Bucovina şi Transilvania. Cules de A. Borsianu şi transcris pe note de G. N. Georgescu. Breazul. N-Varone, op. cit, p. 133. Joc ţărănesc în Dîmboviţa. Dicţionarul limbii române, p. 496. Horă în Baia — Suceava. Col. ined. G. Cardas. L. Săineanu, op. cit, p. 88.
Bărbuncul din Năsăud. Disc STM-EPE 01104.
Bărcăneasca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 20.
Barcăul, joc de doi în reg. Crişana. Mihai Florea, Prietenii mei concurenţii . . . 1976, p. 76.
Bărnacea, joc în Muşca — Alba. Mgt 3566 II S.
Băsmăluţa, joc popular în com. Crucea, jud. Neamţ. N-Varone, op. cit, p. 12. Fgr. 14487 a. Disc 1579 I (A. ICED).
Bătaia, (se aseamănă cu Bătuta românească. Analele Dobrogei, an. XII/ 1930, p. 37. Joc bărbătesc în com. Drănic — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 71.
Bătăioasa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 16.
Bătăreasca, horă în com. Hinţeşti, jud. Argeş.  N-Varone, op. cit, p. ÎL
Bătrîneasca, Bătrîneşte, Ca bătrînii, joc ţărănesc, în com. Viziru, jud. Brăila şi Găvăneşti, jud. Buzău. Dicţiona-
22
23
rut limbii române, p. 528. Bătrîneasca (Rusasca) în com. Bucşoaia —Suceava Fgr. 20012 c.
Bătrîneasca de la Ciocăneşti — Su ceava, cu strigături. Disc STM-EPE 01058.
Bătrîneasca di dimult, joc în Vatra Dornei — Suceava. Mgt. 80 d.
Bătrîneasca din Fărtăuti — Bueo vina. Disc 45-STM-EPC 10.350.
Bătrîneasca din Gălănesti — Suceava. Disc STM-EPE 01023.
Bătrîneasca din Iaslovăt — Sucea va. Disc STM-EPE 01023.
Bătrîneasca lui Frunză, joc în Bucovina. Disc EPC 846.
Bătrîneasca pe laiţă, în Pojorîta Suceava. Mgt. 1461 j I.
Bătrîneasca prin casă. Disc STM EPE 0930.
Bătrîneasca veche, joc cîntat din tilincă, în Bucovina. Disc STM-EPE 01058.
Bătrînescu, joc în Maramureş. L Perceag, op. cit., p. 15.
Bătrînescu de la leud — Maramureş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 105.
Bătrînescu de la Mănaci, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 II d.
Bătuta. Franz-Iosef Sulzer, In Wa-lachische Tănze und Lieder, voi. II, la nr. 5 se publică pentru prima oară melodia jocului pe note muzicale cla sice. George Baronzi, Limba română şi tradiţiile ei, Brăila, 1872, p. 91—92 D. Vulpian, op. cit., p. 12. Joc ţărănesc. D. C. Ollănescu, op. cit, p. 119. Horă ţărănească cu mişcări repezi şi vioaie. L. Şaineanu, op. cit, p. 84. Joc. Pom piliu Pârvescu, op. cit, p. 183. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Melodia în Izvorasul nr. 9-12/1921, p. 6—7; Mi chel Vulpesco, Les coutumes roumaines periodiques, Paris, 1927, p. 235. N. Ior-ga, Istoria românilor prin călători, Bucureşti, voi. III, 1929, p. 352. Danţ ţărănesc şi melodia după care se joacă. Dicţionarul limbii române, p. 525. Joc
în cerc, braţele ca la horă, în com. Belitori — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 56. Joc fecioresc în jud. Hunedoara. începe cu perechi, apoi, fetele părăsesc spaţiul şi rămîn băieţii, care bat ponturile. Petre Ago-pian şi Marin Badea, op. cit, p. 88.
Bătuta baciului, joc în Bîrseşti — Vrancea. Mgt. 885 c.
Bătuta bucovineană, în Ilişeşti — Suceava. Sîrbu George, Cîntece şi jocuri populare, Suceava, 1969, p. 53.
Bătuta ea din cimpoi, în Boşorod — Hunedoara. Fgr. 14181 a. Tib. Alexandru, op. cit, p. 217.
Bătuta ca la Bolintin, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 16.
Bătuta ea la Gruia — Mehedinţi. Formaţia cerc^ lanţ de braţe jos. Surdu Misu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi, II, 1972, p. 34.
Bătuta ca la Sarafineşti, joc de perechi în Sarafineşti, jud. Botoşani. Flăcăul face paşi de bătută pe loc» iar fata, paşi săriţi în faţa lui şi piruete, ţinîndu-se cu stînga de dreapta lui, după tactul muzicii de alămuri şi tobă. (Informator Gh. Budeanu, învăţător satul Plopeni — Suceava).
Bătuta căluşăreşte, în com. Mis-chii — Dolj. Fgr. 12474.
Bătuta ciobănească. Fgr. 840 b. Bătuta eu strigături din Corni — Botoşani. Mgt. 3554 II b.
Bătuta de la Bivolari. Mircea Stan, Culegere de cîntece şi jocuri populare moldoveneşti, 1974, p. 174.
Bătuta de la Coarnele Caprei. Joc bărbătesc în com. Coarnele Caprei — Iaşi. Se joacă în linie sau semicerc; caracterizat prin „plimbări cu paşi bătuţi în podea şi prin bătăi cu palmele pe carîmbii cizmelor". Stănescu Tudorel, op. cit, p. 19.
Bătuta de la Daneu. Se joacă în Holboca — Iaşi. Mircea Stan, Culegere de cîntece şi jocuri populare moldoveneşti, 1974,' p. 170.
Bătuta de la Deleni — Vaslui. Disc i 34-EPC 10233.
Bătuta de la Flămînzi. C. Gh. Pri-
chici, Melodii şi jocuri populare moldoveneşti, Buc./ 1962, p. 20, 29.
Bătuta de la Gîrlieeni, se joacă în Hîrşova — Constanţa. Eug. Cernea, Melodii de joc din Dobrogea, p. 157. Mgt. 1641 II h.
Bătuta de Ia Grame st i — Suceava. Disc STM-EPE 0963.
Bătuta de la Grozeşti, în Grozeşti — Iasi. Bălan N. si Stan Mircea, op. cit, p.'l81.
Bătuta de la Măhaci, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 2729 bb,
Bătuta de la Mircesti — Bacău. Disc 45-EPC 10233.
Bătuta de la Negreşti — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit, p. 182.
Bătuta de la Petreşti, în Golăeşti — Iaşi. Stan Mircea, op. cit, p. 175.
Bătuta de la Pogoneşti, în Pogoneşti şi Iveşti — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit, p. 180.
Bătuta de la Ureeheşti, în com. Răşcani şi Dăneşti — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit, p. 179.
Bătuta de la Trestiana — Vaslui. Disc EPC 10.065.
Bătuta de mînă, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 299 j.
Bătuta din Băluşeni. Joc de perechi, mîinile pe umeri. începe cu legănata, apoi în paşi tot mai vioi, şi se încheie cu bătuta pe loc. Se obişnuieşte numai în „Cîşlegi" (cînd nu e post), în com. Băluşeni — Botoşani. Are strigături. N.—Varone, op. cit, p. 11—12.
Bătuta din cimpoi, în com. Boşorod — Hunedoara. Fgr. 14181 a.
Bătuta din Deda (jud. Mureş). Culeasă şi pusă pe note de Aurelian Borsianu, Tudor Pamfile, Dorohoi, nr. 5 — 6/1926, p. 67.
Bătuta din Lăpugiul de sus — Hunedoara. Cel mai spectaculos dintre jocurile pădureneşti. Petre Agopian şi
Marin Badea,  Dansuri populare din regiunea Hunedoara, 1963 p. 58.
Bătuta din Moldova, culeasă de Gh. Fira, transcrisă pe note de G. N. Georgescu-Breazul. N. -Varone op. cit p. 136.
Bătuta din palmi. Bela Bartok, Volksmusik der Rumănen von Maramureş: p. 106, 110, 113, 133, 160, 174.
Bătuta din Voitinel — Suceava. Disc STM-EPE 0963.
Bătuta Dobrogeană, în com. Eni-sala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 625.
Bătuta dreaptă, se joacă în Filiaşi — Dolj şi Slămneşti — Gorj. Fgt. 12473 c.
Bătuta flăcăilor, cu strigături, în com. Truşeşti — Botoşani (N. -Varone).
Bătuta învîrtită. Izvorasul nr. 1/ 1922, p. 4.
Bătuta la pămînt, joc în Mihălă-seni — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 224.
Bătuta la podea, joc în com. Do-brovăt — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 166.
Bătuta lui Gruia, în com. Gruia — Mehedinţi. Mişu Ion Surdu, Jocuri populare din Mehedinţi, II* 1972, p. 120.
Bătuta lui Melinte, în com. Plugari — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 168.
Bătuta lui Mircea Mălăieru, jocul cu multe figuri preferat de omul care prin 1859 lupta pentru unire, mergînd din sat în sat cu negoţul mălaiului. Se mai joacă de bătrînii din com. Dri-du-Sărindarele, jud. Ilfov, unde Mălăieru s-a născut şi a trăit (N. -Varone).
Bătuta moldovenească, în Dolhas-ca - Suceava. Mgt. 3758 1.
Bătuta pe burdui, în com. Mischii — Dolj şi Teişani — Prahova. Fgr. 12474b.
Bătuta pe două mîini, în Tătîrlaua — Alba (fost Mureş). Mgt. 2716 h.
Bătuta pe laiţă, în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1176 c.
24
Bătuta pe o mînă, în Tătîrlaua — Alba. Mgt. 2717.
Bătuta peste picior, Brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 16.
Bătuta pe sub mînă, joc de doi, în com. Hodac şi Ibăneşti, jud Mureş. (N. -Varone).
Bătuta purceilor, joc de fete în Căpîlna-Mureş. Mgt. 2719 n.
Bătuta struj anului, în Avrămeni — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 225.
Bătuta ţigănească, în Slimnic — Sibiu. Fgr. 12052 a.
Bătuta urmată de horă (Maramure-şanca). N.-Varone, op. cit, p. 27.
Bătuta ursului. Disc STM-EPE 0994.
Bătută cu strigături. Disc EPC 910.
Bătută de la Adîncata — Suceava. Disc STM-EPE 01212.
Bătută de la Capu Cîmpului — Suceava, cu strigături. Disc STM-EPE 01212.
Bătută de la Corbasca — Bacău. Disc STM-EPE 01212.
Bătută de la Curtesti — Botoşani. Disc EPC 846.
Bătută de la Jugani — Iasi. Disc. STM-EPE 01101.
Bătută de la Nadera. Disc STM-EPE 0776.
Bătută de la Sărata. Disc STM-EPE 0776.
Bătută de la Valea Seacă — Bacău. Are strigături. Disc STM-EPE 01212
Bătută din Beteag (Bistrita-Năsăud). Disc STM-EPE 01104.
Bătută moldovenească. Disc STM-EPE 01212.
Bechetul, joc în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 v.
Beciul, joc mixt în com. Grindeni — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 91.
Belitoreanea, horă cu cîntare din gură şi strigături în Belitori şi Ul-meni — Teleorman, Fgr. 14369 a.
Beracea. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Bereacea, joc ţărănesc. Dicţionarul limbii române, p. 542.
Bereasea, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 17.
Beştepeanea, joc mixt tip de horă în com. Beştepe — Tuîcea.  Gh. Popescu-Judeţ   op.  cit.   p.  629. Mgt. 1607 n.
Bezdeaduî, horă în com. Pucioasa — Dîmboviţa.  N-Varone op. cit  p. 12.
Bibilica, joc în com. Bărbăteşti şl Horezu — Vîlcea.   G. Popescu-Judeţ op. cit.  p. 425.
Bibina, horă. Florian Cristescu op. cit.  p. 5.
Bifoiru, joc în Naidaş — Caras Severin. Mgt 2177 b.
Bidineaua, joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 5-6/1929 p. 21. Joc mixt în cerc în com. Peceneaga — Tulcea. Sinonim cu Costorăreasa şi Sp oi torc as a. Gh. Popescu-Judeţ op. cit. p. 629. Si în Conteşti — Teleorman» Mgt. 1794.
Bidineaua. Vine lelea de la ţară, joc în Horvat - Sălaj. Disc 239 II b (A. ICED).
Bihoreana, joc în Miceşti — Cluj* Mgt. 2834 II g.
Bihoreancă, horă săltăreaţă în com. Beius jud. Bihor. N-Varone op. cit. p. 12.
Bijdoveneasea, joc mixt în cerc sau semicerc, adus de macedoneni, din Bijdova — Macedonia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 629.
Biru de peste Olt (R. Vîlcea), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 6—7.
Biru greu. Joc mixt de protest contra asupritorilor. în com. Gropeni — Brăila şi în Colilia — Ialomiţa. Nede-luşa Rădulescu, Jocuri populare din Gropeni - Brăila, 1970, p. 45. Tip de horă în două părţi, în Dobrogea. Gh.. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 629.
Birul. Horă de perechi în Oltenia. Pornesc în linie, dreapta şi stînga, apoi se prind în cerc. Comandă cu strigături.  Ion N. Popescu, op. cit*
25
p. 22. în Cîmpulung şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 420, 421.
Birul, biruri greu. George Baronzi, Limba română şi tradiţiunile ei, Brăila 1872, p. 91-92. Brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 8. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Horă ţărănească. L. Şaineanu, op. cit, p. 94. Horă. Gh. Fira, op. cit, p. 89, N. Iorga, op. cit, p. 352 (Vezi Hora Biru).
Bistreanu, brîu în Banat, D. Vulpian, op. cit, p. 20.
Bistriana, joc în com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, op. cit, p. 203.
Bistriceanca, joc popular în com. Prigor — Caras Severin. Laţcu Afilon şi  Munteanu  Ion, op.  cit,  p. 208.
Bituli, joc în grup mixt, com. Si-noe — Constanţa. Mgt. 2784 1.
Bitolianca, jocul macedonenilor veniţi în Dobrogea din Bitolia — Macedonia.   Colecţia Tiberiu Brediceanu.
Bîrlădeanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Joc popular, în satele din jurul Bîrladului. C. S. Prichici, op. cit, p. 113.
Bîrlădeanu, horă în Moineşti şi Comăneşti — Bacău. Fgr. 3787 b.
Bîrlădelu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 14.
Bîrna, joc în Iaşi. Mgt.  1619 c. Bîrnoveanea, în Bîrnova — Iaşi. Stan Mircea, op. cit, p. 152.
Bir oiţă. Elena Sevastos, op. cit, p. 280.
Bir oiţă ia poiană, joc, în Cerme-geşti şi Lăpuşata — Vîlcea. G. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425.
Bîrsana, joc ţărănesc, în jud. Hunedoara şi Braşov. N-Varone, op. cit, p. 11.
Bîrsăneuţa, joc popular. M. R. O-prescu, Izvorasul nr. 9—10/1923, p. 7. Joc cu paşi de horă, în ritm susţinut şi cu  mişcarea continuă a braţelor.
Henriette Secoşan* Curs de joc popular românesc, Timişoara, 1974, p. 31.
Bîrsăneasca. Bela Bartok, Volks-musik der Rumănen von Maramureş, 1923, p. 144. Joc în Topliţa - Mureş. Fgr. 13726 a.
Bîzdîcul, joc în Costeşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425.
Blănăreaseq^ Blănăreşte. Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. III/ 1877, p. 63. Elena Sevastos, op. cit, p. 260. Danţ ţărănesc în com. Tuşcani, jud. Galaţi. Dicţionarul limbii române, p. 574.
Bleaul, horă.  Gh. Fira,  op. cit, p. 89, 110.
Blînda, joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, Je-dera, jocuri populare din jurul Caransebeşului, 1891, p. 5. Timotei Popo-vici, Dicţionar de muzică, Sibiu, 1905, p. 81. Joc de brîu în com. Teregova — Caras Severin. Muntean I. şi Laţcu Afilon, op. cit, p. 162.
Bobletele, joc în Bogata — Ilfov. Mgt. 3404 II c şi în Hîrşova — Constanţa. Mgt. 1639 II a.
Boboeica. Ştefan Şt. Tuţescu, în Izvorasul nr. ' 5-6/1929, p.' 20-21. Horă de mînă în toată Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 140—141.
Bobocu, joc în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 2681 i.
Boeăneţu, horă care se termină cu brîu, în satele Bîrsăneşti şi Socrujeni jud. Botoşani. Se joacă spre dreapta şi stînga, cu paşi mărunţi şi bătuţi, apoi jucăuşii se strîng spre centru, după aceea revin la loc. Altă formă: tineri prinşi doi cîte doi, cu braţele încrucişate la spate, joacă brîul cu paşi mărunţi şi mai mult bătuţi pe loc.   Are  strigături (N-Varone).
Boeiu, brîu, D. Vulpian,  op. cit, p. 19. Joc în Jablaniţa — Caras Severin. T. Brediceanu, Melodii populare | româneşti din Banat. Buc. 1972, p. 328.
26
27
Boerule!, horă, D. Vulpian, op. cit I, p. 15.
Boeraşul, horă, D. Vulpian, op. cit. I, p/l9.
Bogăreasea, joc mixt, în cerc, la fel cu sîrba bătută, în com. Enisala —-Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 631. Se joacă şi în jurul Aradului. Ion T. Florea, Folclor muzical din jud. Arad, 1975, p. 421.
Bogăreasea din cimpoi. Joc de perechi, tip învîrtită în com. Pantelimo-nul de sus, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 632.
Bogdanul, horă pe bătaie în Tulnici şi Hăulişca — Vrancea. Se joacă numai de bărbaţi, cu o variantă în cerc mixt. Anca Giurchescu şi Constantin Eretescu, Folclor coregrafic din Tara Vrancei. 1974, p. 70, 72, 74.
Bogheasea, Bogheeuţa. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Joc ţărănesc, Dicţionarul limbii române, p. 598.
Boghii, joc bătrînesc de perechi în comuna Flămînzi — Botoşani. Se caracterizează prin plimbări laterale însoţite de înclinări ale corpului din talie, urmate de învîrtituri, în perechi, într-o parte şi în alta. Stănescu Tudo-rel, Jocuri populare moldoveneşti, 1971, p. 31.
Boieu, joc în com. Bucşoaia — Suceava. Fgr. 20013 d.
Boiereasca, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Gh. Fira, op. cit., p. 90. Dans ţărănesc în jud. Buzău, Dîmboviţa, Gorj şi Mehedinţi. Dicţionarul limbii române, p. 602. Joc mixt în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 91.
Boiereasca de la Poiana. Disc STM-EPE 01076.
Boiereasca (Boereasca) dreaptă, horă, în com. Bals si Iancu Jianu — Olt. Fgr. 8041 a şi Fgr. 12471 c.
Boiereasca nouă şi Boiereasca veche se joacă la toate ocaziile în com. Bo-
gaţi, Pădureşti şi Ştefăneşti, jud. Argeş. Badea Marin şi. . ., op. cit. (tabel).
Boişoreanea, în Cucoiu — Vîlcea. Mgt. 3771 c.
Boităneasea, variantă de Sîrbă cu bătăi, în com. Breţcu, jud. Covasna, Cuprinde opt figuri foarte variate cu sărituri, bătăi, bătăi şterse, genuflexiuni, etc. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud 1969, p. 476.
Boităneşte, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 13.
Boliboi, horă în trei, cu strigături, în jud. Bistriţa-Năităud. N.-Varone, Jocuri româneşti necunoscute, 1931, p. 12 Bolintineanea, horă în jud. Dîmboviţa. I. Niculescu-Poenile, Izvorasul nr. 2-4/1922, p. 5.
Bolînda, horă în com. Borleşti, jud. Satu Mare. N.-Varone, op. cit., p. 12.
Bolnăvioara,   hopă,   în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 2.
Bolocsia din Beehet, joc bărbătesc al rudarilor costorari din com. Bistreţ, Cîrna şi Goicea, jud. Dolj. Poziţia linie, cu braţele încrucişate la spate, paşii de Galaon, executaţi sărind pe loc pe piciorul de baz|ă, iar celălalt prin aer stînga, dreapta, stînga. . . Gh.  Popescu-Judeţ,  op.  cit., p. 73.
Bolohanul, horă, în com. Uideşti şi Ţoleşti, jud. Suceava. Fgr. 12.991 c.
Boîoşanea, horă cu strigături, în Vatra Dornei — Suceava. Fgr. 14297 c.
Bolovăneţul. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Danţ popular. Dicţionarul limbii române, p. 611.
Boităneasea, Boităneşte (Bîrlad). Brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 13. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Danţ ţărănesc  în Moldova.  Dicţionarul limbii române, p. 603.
Bolunduşu (Danţu-n patru), horă cu strigături în Copalnic — Maramureş. N-Varone, op. cit., p. 19.
Bombonica, sîrbă, muzica I. D. Bar-
ian. Bibi. Acad. R.S.R., cab. muz. (III | 1723).
Bondarul,  joc  în Cepleniţa, jud. Iaşi. Fgr. 10659 b.
Borăceneşte, brîu. D. Vulpian, op.
cit, p. 15.
Bordeiaş, Bordei, Bordei, horă în Sviniţa — Mehedinţi, Mgt. 3771 c.
Bordeiaşu, horă, în com. Crainici, jud. Mehedinţi. N.-Varone, ap. cit, p. 13. Horă cu paşi mărunţi spre dreapta şi stînga. I se mai zice şi Bor-deiaşul vechi. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 145.
Bordeiul, horă, în Bistriţa — Mehedinţi, Fundu Moldovei — Suceava şi Novaci — Gorj. Fgr. 3025 şi Fgr. 12702 b. Ştefan St. Tuţescu, Izvorasul, an. VIII, nr. 5-6/1929, p. 20, 21.
Boroeenii (Aborigenii), danţ. George Baronzi, Limba română si tradiţiile ei, Galaţi, 1872, p. 91.
Botoşanea, joc regional în cerc închis, mîinile pe umeri, Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 72. Joc în Borca — Neamţ. Fgr. 15268 a.
Boul, joc popular. Ştefan St. Tuţescu Izvorasul.  nr. 5-6/1922, p. 20-21.
Bozovieeanca, joc în semicerc, braţele pe umeri. „Mişcări cu foarfeci de brîu bănăţean, deplasare dreapta şi stînga, apoi iar foarfeci urmaţi de paşi pe loc, încheiaţi cu bătaie ..." Obişnuit în com. Bozovici, jud. Caraş-Severin. Dumitru Emili an, Brîuri din munţii Banatului, 1966, p. 20; Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, op. cit, p. 164.
Bradul, joc în Liubcova, jud. Caras-Severin. Mgt. 3036 k.
Braşoveanea, Braşoveneşte. Brîu, D Vulpian, op. cit., p. 10. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Michel Vulpesco, op. cit., p. 235.
Bravi Români, horă, D. Vulpian, op. cit, II, p. 14.
Brăileanea, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 13.
Brăneasca, horă, în Brăneşti — Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 12.
Brătuşea, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 10. Horă,, FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Joc în cerc, mîinile prinse ca la horă, în comunele Conteşti şi Bragadiru — Teleorman, Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 90. Disc ST-EPE 0431.
Breaza zis şi Jocu, Jocu de la noi, De-a mîna. Tineri, doi cîte doi (feciori şi fete), prinşi de mîini, formează roată. încep cu legănata, urmează cî-teva învîrtituri la dreapta şi stînga, apoi iar legănata şi aşa . . . Are strigături. Se joacă în Rîşnov, Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana mărului, Zărneşti, Bran-Poartă, Şimon şi Predeal (Predeluţ) — jud. Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 13—18. Breaza (Ungureasca de doi). Andrei Bucşan, Jocuri populare din Muscel şi Bran, 1958, p. 35.
Breaza  ca  la Muscel. Disc STM-EPE 01056.
Breaza ca la Predeal. Disc STM-EPE 0853
Breaza ca la Argeş. Disc STM-EPE 01056.
Breaza ca la Bran, în Bughea de sus — Argeş. G. Suliţeanu, op. cit, p. 394.
Breaza ca la Calafat. Disc STM-EPE 01210.
Breaza de la Cernavodă. Disc STM-EPE 0929.
Breaza de la Cîmpulung. Disc STM-EPE 0879.
Breaza de Ia Comarnic. Disc STM-EPE 0962.
Breaza de la Dragodana. Disc STM-EPE 0894.
Breaza din Argeş. Disc. EPC 934. Breaza din Braşov. Disc. 860 II (A. ICED)
Breaza din Topoloveni, cu strigături. Disc STM-EPE 01056.
Breaza fetelor. Disc EPC 10.118. Brenţăguţa. Se joacă rar, la nunţi şi petreceri ocazionale în com. Rod,
28
29
jud. Sibiu. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud... Braşov, 1969, p. 170.
Bribanoeul, joc în Bucovina, cîntat din cobză. Disc STM-EPE 0963.
Bribina (nume de floare). Joc de Giampara executat în horă. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 148. _
Brînza. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Gănescu C, Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 25. Joc în Făurei şi Roman, jud. Neamţ, Pavel Delion, op. cit, p. 257.
Brîu, Brîuleţul, Brîuşorul, Brîutul. Franz-Iosef Sulzer, Geschichte des Trans-alpinischen Daciens, voi. II. Tabela I, nr. 10. Se publică pentru prima oară melodia jocului pe note muzicale clasice. George Baronzi, op. cit, p. 91—92. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Joc plin de vioiciune. L. Şaineanu, op. cit, p.  108. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Popa Ştefan, op. cit, p. 56. Ovid Densuşianu, Graiul din ţara Haţegului, Bucureşti,  1915, p. 276-277. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Gh. Cardaş, op. cit, p. 136. Lucia Andronic-Vasilescu şi ... , op, cit, p. 100—104 Michel  Vulpesco,   op.   cit,   p. 238. N. Iorga, op. cit, voi. III, p. 352. Danţ ţărănesc,  jucătorii se ţin de brîiele vecinilor pe la spate. Dicţionarul limbii române, p. 645. Bela Bartok, Jocuri poporale româneşti. Universal-Edition, Leipzig, 1918. Victor Păcală, Monografia com. Răşinari, 1915, p. 239. Brîu. T. Brediceanu, Caiet I-VIII, p. 14 şi   urm.  joc  bărbătesc   în semicerc braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Colilia şi Independenţa  — Ialomiţa. Runcan Mihai,  Jocuri populare din Ialomiţa, 1972, p. 179.
Brîu ăl mare, joc în unele sate din jud. Dîmboviţa. N-Varone, cp cit, p. 12; şi com. Nucşoara — Argeş. Andrei Bucşan, Specificul dansului popular românesc, 1971, p. 306.
Brîu „bătrîn", în com. Malu cu flori — Dîmboviţa. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 177.
Brîu bătrînesc, joc în Bughea de sus — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 157.
Brîu bivolarilor. D. Vulpian, op. cit, p. 16.
Brîu ca la Albeşti — Argeş. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi ... ,  op. cit, (tabel).
Brîu ca la Boteni — Argeş. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi . . . , op. cit, (tabel).
Brîu „Corbea", în Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 237.
Brîu de pe Valea Carasului. Disc 45 EPEC 10.281.
Brîu din Bîrsăneşti, se joacă numai în perechi ţinuta de umeri, în com. Bîrsăneşti şi în satele din jjur, jud. Botoşani. Desfăşurarea după strigăturile celui care conduce jocul. „Hai la brîu, la brîu băieţi / care vreţi, care puteţi / care nu , mai rămîneţi .../." Are multe figuri, genuflexiuni, învîr-tite... E foarte atrăgător. (N.-Varone).
Brîu din Năsăud (1880). Aurelian Borsianu, Tudor Pamfile nr. 5 — 6/1926, p. 71.
Brîu din Tîrnova — Caras Severin. Disc 45-EPC 10.220.
Brîu femeiesc, joc în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Băilei, p. 196.
Brîu mocănesc „pe coarda groasă'% în Cîmpuiung-Muscel (Argeş). Gh.SuhV ţeanu, op. cit, p. 170.
Brîu^n vale, se joadă în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. si folcl. zona Brăilei, 1975, p. 195.
Brîu*n vals, în Gropeni — Brăila, ihidem . . . ,  p. 184.
Brîu pă loc, în com. Măciuca — Vîlcea. N-Varone, op. cit, p. 12. Brîu pă vale, se joacă în com. Cor-
beanca, jud. Ilfov. N-Varone, op. cit, p. 12.
Brîu pe Burdui, în com. Bughea de sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Al., Cîntece şi jocuri din Muscel, 1964, p. 269 şi Albeştii de Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 161, 163.
Brîu „pe trei", în Boteni — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 176, 191.
Brîu pe sase ca la Muscel. Disc STM-EPE 0830.
Brîu Sbareii, Brîu Sbarciului. Joc bărbătesc, repede, cu multe figuri şi bătăi pe  loc.   în  comunele Şimon, Bran-Poartă, Sohodol şi Rîşnov, jud Braşov. N-Varone, op   cit, p. 12. Brîu ţigănesc (Ţiitură). Fgr. 1437 a Brîu vechi (Brîu bătrînesc). Se joacă de bătrîni, mai încet ca cel obişnuit, în comunele Bran-Poartă, şi Sohodol, jud. Braşov. N-Varone,   op. cit, p 12-13.
Brîul dansat de femei la toate ocaziile de precere în com. Comana — Braşov. Se aseamănă cu cel din părţile Făgăraşului, unde se joacă de bărbaţi şi femei. Ipan Corneliu Vasiliu, Trei suite de jocuri populare ardeleneşti, Braşov, 1966, p. 11.
Brîul bătrînesc, în com. Borlova, jud. Caraş-Severin. Dumitru Emilian op. cit, p. 71; şi în Cîmpulung Muscel -Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 212.
Brîul bătrînesc de la Teregova — Caras-Severin. D. Emilian, op. cit, p. 163.
Brîul bătrînesc din Almaj, în com Eftimie  Murgu,   jud. Caraş-Severin Laţcu Afilon si Muntean Ion, op. cit, p. 121.
Brîul bătrîn „pe trei", în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 191.
Brîul borlovenilor, în com. Borlova, jud. Caras Severin. I se mai spune Brîul munteanului. Joc bărbătesc cu mişcări largi, spectaculoase, cu bătăi pe loc loc sau fluturări în aer. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 63.
Brîul ca la Frumoasa. Disc EPC 874. Brîul „ca la joc", în Bughea de sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 219.
Brîul eăldărarîjor, în com. Văleni — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425.
Brîul ciobănesc cîntat din fluier. Tib. Alexandru, op. cit p. 155.
Brîul Cioelovenilor din com. Cioclo-va, Caraş-Severin. Dumitru Emilian, op. cit, p. 239.
Brîul Cîrpenilor, în com. Cîrpa-Caransebeş. Formaţia cerc, mîinile pe umeri. Este o formă dezvoltată a Brîului pe bătuce (bătaie) combinat cu Brîul oilor. Piciorul se mişcă în plie de la genunchi în jos, răsucindu-1 stînga-dreapta şi formînd bătucele şchiop. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 50.
Brîul copăeenilor. Disc STM-EPE 01140
Brîul cuscrelor în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 32.
Brîul de doi. Elena Sevastos, op, cit,
p. 280.
Brîul de la Armeniş, se joacă în com. Armeniş şi în unele sate de pe Valea Timişului. Mureş Rădăşanu, Dansuri populare din toată ţara, 1969), p. 92. D. Emilian, op. cit, p. 224.
Brîul de la Bogaţi" Argeş. Disc 45-STM-EPC 10399.
Brîul de la Ciofrîngeni, în Ciofrîn-geni-Arges. G. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425.
Brîul de la Comarnic — Prahova. Disc 45-EPC 10416.
Brîul de Făget. Disc STM-EPE 0894. Brîul de la Fîntîna Voinii, în com. Cîrpa (Banat). Partea I cu „săriturile Vrăbiuţei", iar în a doua „rotari de picioare în aer deasupra pămîntului". Gh. Popescu-Judeţ, op.  cit,  p. 84.
Brîul de la Isar. Disc STM-EPE 01218.
00
31
Brîul de la Işalniţa — Dolj. Disc STM-EPE 0802 şi Disc ST-EPE 0431.
Brîul de la Marga, în com. Marga pe Valea Bistrei. Dumitru Emilian, op.cit, p. 91.
Brîul de la Mehadica, jud Caras Severin. Este unul dintre cele mai frumoase, acolo. D. Emilian, op. cit., p. 116,
Brîul de Ia Otopeni, se joacă cu braţele pe umeri ca la sîrbă. Gh. Găman şi Ion Popescu, Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni, 1967, p. 14.
Brîul de la Răşinari. Victor Păcală, op. cit., p. 239.
Brîul de la Buşea, în Slatina-Nera, jud. Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 301.
Brîul de la Sacosul Mare — jud. Timiş. Disc EPE 0284.
Brîul de la Şirnea, în Bughea de Sus — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 193.
Brîul de la Teregova (Banat). T. Brediceanu, Melodii populare româneşti din Banat, 1972, p. 300. Se joacă în localităţile de pe Valea Timişului si Bistrei. D. Emilian, op. cit. p. 63.
Brîul de la Vălişoara (jud. Caraş-Severin), D. Emilian, op. cit. p. 124.
Brîul de la Vîlcea. Fgr.  12530 b.
Brîul de la Zăvoi se joacă pe Valea Bistrei, jud Caraş-Severin, după melodia cîntecului bănăţean „ însura-m-aş, maică, însura". D. Emilian, op. cit, p. 206.
Brîul de mînă, Elena Sevastos, op. cit, p. 280.
Brîul de pe Cerna, cunoscut în toate localităţile de pe Valea Cernei. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 90.
Brîul de pe Slănic. Se joacă în com. Voineşti, jud Covasna. Andrei Bucşan, op. cit, p. 312.
Brîul de Tufeni face parte din familia horelor căluşereşti în satele Tu-feni-Olt şi Urlueni-Argeş. Strigăturile anunţă felul cum trebuie făcuţi paşii,
adică bătuţi pe loc. H. B. Oprişan, op. cit., p. 209.
Brîul din Căluş, în com Pietrari — Vîlcea. Fgr. 14446 c.
Brîul din Dalboset (Caras Severin). Disc EPC 10048.
Brîul din Gorj, în satul Ileana — Ilfov. Fgr. 11214, Tib. Alexandru, op. cit. p. 225.
Brîul din Jitia, „Suită de jocuri din Jitia — Vrancea", p. 17.
Brîul din Muscel Disc 45-EPC 10487. Brîul  din  Teleorman.   Const. G. Prichici, op. cit, p. 20.
Brîul drept, în Rucăr — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 203. Disc EPC 874. Muzica de Th. Rogalski. Bibi. A.R.S.R. Cab. muz. (Ms. R 5752).
Brîul fetelor, se joacă numai de fete (rareori mixt), după melodia brîu-lui bătrînesc, în com. Bucium, jud. Braşov şi în părţile făgărăşene. Bucşan Andrei, Specificul dansului popular românesc, 1971, p. 305. Disc STM-EPE 01056.
Brîul flăcăilor, melodia de Emil Montia. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (Ms. R 6562).
Brîul haiducilor. Se joacă în linie sau semicerc, braţele lateral, pe umerii partenerilor. D. Emilian. Brîuri din munţii Banatului, 1966, 0. 35.
Brîul hoţilor, joc în comuna Eftimie Murgu şi Mehadia, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almas si Caras, 1974, p. 215. Mgt. 293 h, i.
Brîul îl mare, joc în Nucşoara şi Corbi-Arges. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 179, 202.
Brîul încilcit. aparţine brîurilor bătrîneşti. Formaţia linie, cu braţele pe umerii partenerilor. Se joacă în satele de pe cursul superior al Bistrei, jud. Caras-Severin. D. Emilian, op. cit, p. 199.
Brîul în   două  părţi. Disc EPC 10118.
Brîul la zece sau Brîu cu zece, în com. Mişchii  — Dolj. Fgr. 12454 d.
Brîul la 16 ani, se joacă rar în Vălişoara, Glimboca şi Valea Bistrei. D. Emilian, op. cit p. 193.
Brîul lotrilor sau Brîul hoţilor (haiducilor), în com. Borlova, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 322.
Brîul Iui Cină, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 179.
Brîul lui Ciocîrlă, se joacă în unele sate din jud. Caras-Severin. Mgt. 10368 1.
Brîul lui Horea. Disc STM-EPE 0932.
Brîul lui Matache. Disc STM-EPE 01056.
Brîul lui Măleanu, în Cîmpulung-Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 192.
Brîul lui Megheş, originar din com. Obreja, jud. Caraş-Severin, se joacă în toate comunele de pe Valea Bistrei. D. Emilian, op. cit, p. 181.
Brîul lui Muia. Formaţia linie, mîinile pe umerii partenerilor în com. Borlova', Valea Timişului, Vălişoara, etc, jud Caraş-Severin. D. Emilian, op. cit. p. 131. -
Brîul lui Paica este o variantă a Brîului de la Teregova. Se caracterizează prin „rotările picioarelor în afară". Se joacă în satele de pe Valea Bistrei, Caraş-Severin. D. Emilian, op. citi, p. 99^ 107.
Brîul lui Petrieă. Bibi. Acad. R.S.R. Cab. muz. (III 3407).
Brîul lui Purdelea, joc în Caransebeş. Disc 1051. I (A. ICED).
Brîul lui Snop, joc în semicerc, braţele pe umeri. Obişnuit la toate ocaziile în localităţile din munţii bănăţeni. Are multe variante. D. Emilian, op. cit, p. 175.
Brîul Iui Sultan Flueraru, joc bărbătesc în cerc, cu braţele pe umeri, în com. Plopul — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 631.
Brîul lui Vădia, cunoscut de cîţiva bătrîni în satul Rudăria de pe Valea Almăjului. D. Emilian, op. cit, p. 54.
Brîul Iui Zbîrcea (Zbârcea), în com. Pecineaga —Constanţa. A. Bucşan, Specificul dansului, p. 312. Se joacă şi în com. Zahareşti — Buzău. Fgr. 3508 b.
Brîul lui douăzeci şi doi, se joacă în Valea Danului — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425.
Brîul maicii, în com Sîncel — Hunedoara. Are strigături. N. -Varone, op. cit, p. 13.
Brîul mare, D. Vulpian, op. cit p. 17. Brîul măr anul ui, se joacă la diferite ocazii în Borlova, Poiana Mărului şi Zărveşti — Caras Severin. D. Emilian, op. cit. p. 157.
Brîul mocănesc şi Brîul mocănesc pe bătăi, in com. Peceneaga-Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 631. Joc în linie, de mare virtuozitate. Obîrşia între munţii Buzăului şi ai Sebeşului. A. Bucsan, op. cit, p. 308. Disc '957 b. (A. ICED).
Brîul mocănesc de la munte — Se joacă în Jitia — Vrancea. Disc 1006 II (A. ICED).
Briui muierese, în judeţele Buzău şi Rîmnicul Sărat. Joc în şir, cu mîinile pe umeri sau prinse de brîu. Femeile tinere joacă şi singure, cu mîinile cruce, la spate. Al. L. Dohrescu, op.
cit, p. 116.
Brîul iBUscelean se caracterizează prin detalii de o deosebită frumuseţe care-1 situează printre jocurile cele mai realizate din folclorul românesc. A. Bucşan, op. cit, p. 300.
Brîul muzicanţilor, joc în comunele de pe Valea Bistrei şi Timişului. D. Emilian, op. cit, p. 139.
Brîul nevestii. Elena Sevastos, op.
cit, p. 281.
Brîul nou, se joacă în unele sate din jud. Caras Severin. Fgr. 11905 b.
Brîul oilor, joc în linie, „alcătuit din paşi simpli după o melo-
32
33
die de o rară frumuseţe", în satele din jurul Caransebeşului. D. Emilian, op. cit, p. 230.
Brîul păcureţ,   joc  în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184.
Brîul pădurenese. Joc mixt, în com. Alun — Hunedoara. Formaţie şir, unul în spatele altuia, cu braţul drept pe umărul celui din faţă şi cu degetele de la stînga prinse de stînga partenerului. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare din regiunea Hunedoara, p. 31. Se mai joacă în satele din regiunea pădurenilor (ramificaţiile de est ale munţilor Poiana Ruscăi). Cuprinde o singură mişcare pentru băiat şi pentru fată şi se execută concomitent. Garai Ida, Jocuri populare pădureneşti .). . , 1960, p. 13. Joc în Ruda — Hunedoara. Mgt 1713 f.
Brîul pe bătăi, foarte răspîndit în satele de munte. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din jud. Baăău. . . 1970, p. 113 — 120, Brîul pe bătaie, în Bughea de sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 194.
Brîul pe cinci, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 246.
Brîul pe nouă, Brîu cu nouă paşi. Joc bărbătesc în com> Peştera, Bran-Poartă şi Şimon, jud. Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 12. Joc în Conteşti şi Burghea de sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p, 195, 198.
Brîul pe opt  (pasi cu strigături). Disc STM-EPE 01056.
Brîul pe şapte din  Muscel. Disc 1645 I (A. ICED).
Brîul pe şase, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 240, 401.
Brîul pe vale, obişnuit în Ardeal, nordul Olteniei şi nord-estul Munteniei. Andrei Bucşan, op. cit, p. 301.
Brîul   petroşnenilor.    Disc EPC 10048.
Brîul piperat. Joc bărbătesc în com. Jupalnic — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 53.
Brîul rupt, în com. Rucăr — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 426.
Brîul sărit. Se joacă în com. Domaş-nea şi Poiana, jud. Caraş-Severin. D. Emilian, op. cit, p. 169.
Brîul Semenicului, obişnuit în regiunea muntelui Semenic, pe lîngă Reşiţa. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Banal, 1955, p. 30.
Brîul Siminie, în comuna Sadu — Sibiu. Andrei Bucşan, op. cit, p. 228.
Brîul sîrbese. Se joacă în Oltenia. Fgr. 12207 b.
Brîul Slătinarilor, în com. Slatina şi Timiş, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 161. Cunosbut şi pe Valea Bistrei. Are mişcări variate, spectaculoase. D. Emilian, op. cit, p. 83.
Brîul şchiop, joc bărbătesc de umeri, în semicerc, foarte răspîndit în Ardealul de sud, Muntenia de nord şi Dobrogea. Cules din Sibiel. A. Bucşan, op. cit, p. 166.
Brîul Şineanilor, în Sinea veche, jud. Braşov. Fgr. 7612 a si Disc 870 I (A. ICED).
Brîul tineresc, în com. Săcele — Braşov. Mgt. 3198 I h.
Brîul ţărănesc. Disc 82 b (A. ICED). Brîul „Ţiitură", în com. Bărbăteşti şi Horezu — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. citr9 p. 426.
Brîul vesel. Joc de fete şi flăcăi, formaţie semicerc, mîinile pe umeri. Cel care conduce, spune strigături amuzante, iar tovarăşii isteţi îl imită pe întrecute. Cînd obosesc, „calfa" dă semnanul de oprire tot prin strigături, care de care mai frumoase. Se joacă în com. Ştefăneşti şi Truşeşti — Botoşani. (N-Varone).
Brîul vînătorilor, în com Eftimie Murgu. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 135. în Rudăria, jud. Caraş-Severin. D. Emilian, op.jcit, ^45.
Brîul voinicesc, cu strigături. Disc STM-EPE 01056.
Brîul Zărvenilor, joc săltăreţ, cu „pasul zărvenesc" (ca în satul Zărveni) obişnuit în părţile Caransebeşului. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 76.
Brîul Zbârcii, joc bătrînesc în Muscel, adus de ciobanii din Bran. Constă din plimbare şi bătaie pe loc. Andrei Bucşan, op. cit, p. 98.
Brîuleţu, în com. Bughea de Sus — Muscel Carp Paula şi Amzulescu Al., Cîntece si jocuri din Muscel, Buc, 1964, p/294.
Brîuleţu ca^n Muscel. Disc 708 a (A. ICED).
Brîuleţu de la Stăneşti, se joacă la toate ocaziile în jud Argeş. Badea Marin . . . , op. cit (tabel).
Brîuleţu de la Urzica. „Joc de mare virtuozitate care denotă bărbăţie şi abilitate în figuri", în Urzica — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 157.
Brîuleţu pă şase. Se joacă cu şase perechi în com. Ciumagi — Vîlcea. în com. Borăneşti — Dîmboviţa şi cu trei perechi. N-Varone, op. cit, p. 13.
Brîuleţu vechi se joacă în com. Broşteni — Olt. N. -Varone, op. cit, p. 13.
Brîuleţul. Mihai Vulpescu, Cîntecul popular românesc. O nuntă păgînă în Lupşani, jud. Ialomiţa . .. , Buc 1931, p. 204. Joc bărbătesc de mare virtuozitate în Muscel — Argeş şi Răşinari — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 99. Şi în Bran, jud. Braşov, cu strigături. Mgt. 1125 u.
Brîuleţul ardelenesc obişnuit în sudul Ardealului. A. Bucsan, op. cit, p. 303.
Brîuleţul aruncat la spate, în com. Goicea Mare — Dolj. „I se zice aruncat la spate din cauza foarfecelor executate în spate cu dreptul pe perniţă, mergînd înapoi. . . ". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 15.
Brîuleţul ea la Cătunu, în satul Zurbaua — Ilfov. Forma cerc şi semicerc, mişcări dreapta şi stînga. Gh.
3 — Dicţionarul jocurilor populare
Găman şi I. Popescu, Jocuri populare din Zurbaua si Otopeni. Buc, 1967, p. 11-12.
Brîuleţul dă la munte, cunoscut în com. Deduleşti — Argeş. N. —Varone, op. cit, p. 13.
Brîuleţul de la Beehet (Dolj). Joc de bărbaţi, foarte antrenant. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 175.
Brîuleţul de la Bughea, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 239.
Brîuleţul de la Ciofrîngeni, se joacă la toate ocaziile în jud. Argeş. Badea Marin şi... , op. cit (tabel).
Brîuleţul de la Cîrna, în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 86.
Brîuleţul de la Dunăreni^Dolj. Joc
bărbătesc, ţinută de sîrbă. Baltă I. Lică, op. cit, p. 44.
Brîuleţul de la Enisala. Joc bărbătesc în semicerc, cu braţele pe umeri, com. Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 631.
Brîuleţul de la Răşinari derivă dintr-un mai vechi brîu. Astăzi se joacă solistic, amestecînd uneori şi elemente de joc fecioresc. A. Bucsan, op. cit, p. 305.
Brîuleţul de la Segarcea. Joc bărbătesc din com. Cerăţ-Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 80.
Brîuleţul de la Topolog, se joacă la fel cu Chindia, în două părţi. Adus din Muscel în Dobrogea. I se spune şi Săltata. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 631.
Brîuleţul din Bărăgan. Mihai Vulpescu, op. cit, p. 205.
Brîuleţul din Căluş, joc în Fureşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 426.
Brîuleţul din Muscel, joc după o melodie din vioară şi cobză. Emilia Comisei, Dansul popular românesc, 1973/p. 13.
34
35
Brîuleţul din Zărneşti. A. Bucşan, op. cit., p. 393.
Brîuleţul dobrogean, în com. Saraiu şi Lipniţa — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 631.
Brîuleţul fetelor. Se joacă numai de fete în com. Ciumagi, jud. Vîlcea. N. -Varone, op. cit., p. 13; şi în Slobozia -— Teleorman. Const. G. Prichici, Melodii de jocuri populare din jud. Ilfov, Ialomiţa şi Teleorman, 1970, p. 20.
Brîuleţul în Salcia, joc bărbătesc. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi', 1970, p. 36.
Brîuleţul lui Murgilă, în com. Mă-răuş — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 238.
Brîuleţul tinerilor, în Dobrogea. Eug. Cernea, op. cit. p. 112.
Brîuleţul ţărănesc, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 242.
Brîuşorul ca la Bughea. D. Vulpian, op. cit., p. 19.
Broasca, se joacă rar în com. Boteni — Argeş. Badea Marin şi. . . , op. cit., (tabel). '
Brustureanea, joc bărbătesc în cerc şi semicerc, în com. Bicaz — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 103 — 107; în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1458 I h şi Topliţa  - Mureş. Mgt. 2165 b.
Brutaru, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5.
Brutăreasea. Elena Sevastos, op. cit, p. 261.
Buciumeana, joc cu bîta, în Maramureş. Bela Bartok, Jocuri poporale româneşti, Leipzig, 1918. Fgr. 752 a.
Bueovătul, horă. D. Vulpian, op.cit. I, p. 19. '
Bucoveanea,  joc în Clopotiva — Hunedoara. Fgr. 5793.
Bucovul, horă. D. Vulpian, op. cit, I p. 18.
Bucureşceanea, horă de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 10.
Bucuria sărbătoarei, horă urmată de sîrbă, în com. Mironeşti — Ilfov. (N. Varone).
Budaica, joc, popular în Nerău, jud. Timiş şi Sînnicolaul Mare, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 318, 319
Budişteanea, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 21.
Bugeacu, joc iute de fete şi băieţi care se ţin de mînă, ca la horă. Desfăşurarea: trei paşi la dreapta, unui stînga; trei înainte, trei înapoi şi ar ca la început. Obişnuit în satele de pe lîngă Dunăre. (Inf. prof. Geta Vîjîială din com. Suhaia — Teleorman). Se joacă în Vîlcele — Argeş. Gh. Popescu, op. cit, p. 426. Şi în satul Zorile — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit, p. 148.
Bugeacu cu strigături, în com. Coteana şi Ipoteşti — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 426.
Bugeacu (Minţita). Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Danţ ţărănesc, în jud. Muscel, Dicţionarul limbii române, p. 676. Se joacă în zona folclorică a Teleormanului şi în unele sate din Vlaşca. Are două părţi; trecerea se face prin comandă. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 109. Joc mixt, în cerc, ţinuta de mîini, în com. Cîrjelari — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 633.
Bugeanu pă şase. Nume de horă bătută pe loc, în com. Broşteni, jud. Argeş. N.Varone, op. cit, p. 19.
Bugescul de la Piatra. Variantă. Gh. Găman si I. Popescu, op. cit, p. 115.
Bugheanu, horă urmată de sîrbă, în com. Stoileşti, jud. Argeş. N. Varone, op. cit, p. 13. Disc 1472 I k (A. ICED).
Bugheaneasea, horă în com. Hin-ţeşti — Argeş. N.Varone, op. cit.,p. 19.
Buhosul, joc în Brăieşti şi Dorohoi, jud. Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 250.
Bujorelul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Bulgărea, joc popular în Dobrogea. I. C. Chiţimia, op. cit, p. 129.
Bulgăreasca, Bulgăraşu, Bulgăreşte. Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. III/1877, Iaşi, p. 63, 102. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Joc ţărănesc, Dicţionarul limbii române, p. 685. în Trifeşti şi Rădeni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 119. Fgr. 20165 a.
Bulgăreasca cu forfecare. Se joacă în semicerc, ţinută de sîrbă, picioarele imitînd mişcarea foarfecelor. Băcanu Gr., Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 108-111.
Bulgăreşte, brîu în Amărăştii de Jos - Dolj. Fgr. 12243 a Tib. Alexandru, op. cit, p. 216.
Bulibăşasea, joc în com. Plopeni — Prahova. Mgt. 4027 II d.
Bumbaeu de la Luciu (jud Ialomiţa). Horă, ţinută lanţ de braţe îndoite. Runcan Mihai, op. cit., p. 263.
Bumbaeu de la Miloşeşti. Joc mixt în cerc, braţele pe umerii partenerilor. Mişcări dreapta şi stînga. Runcan Mihai, Jocuri populare din Ialomiţa, p. 260.
Bumbacul, sîrbă. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p/69— 71.
Bumbiereasca. Disc STM EPE 0994.
Buna, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 18.
Bună dimineaţa, horă. Muzica de Wiest Louis.
Bună seara. brîu. D. Vulpian. op. cit, p. 19.
Bura. Danţ ţărănesc. Dicţionarul limbii române, p. 695.
Burada, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 14.
Burdelu. Joc popular obişnuit la toate ocaziile în com. Pădureţ — Argeş. Badea Marin şi. . . , op. cit, (tabel).
Burduiul lui Huiu, Joc bărbătesc din familia brîielor, în com. Nestoreşti — Vrancea. Are multe variante. Se joacă în linie sau semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 17—18.
Buriul, joc în com. Boteni — Argeş. Gh.  Popescu-Judeţ,  op.cit,  p. 427.
Burjueu, joc în com. Muncelu Mic — Hunedoara. Fgr. 11122 a.
Burluşanca, joc în Burluşi şi Ciofli-ceni — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 422.
Busoianea, horă. Mihail Vulpescu, op. cit, p. 199.
Busuiocul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Un fel de horă. Artur Gorovei, Datinele noastre la nuntă, Bucureşti, 1910, p. 33. Joc în ritualul nunţii. Fgr. 14449 a. Cîntat din fluier în satul Pleşoiu - Olt. Disc 354-11 c (A. ICED).
Busuiocul de la Frasin — Suceava. Disc STM-EPE 0994.
Busuiocul de la Pleniţa — Dolj. Disc STM-EPE 01076.
Butueelul. Disc STM-EPE 01210.
37
Cadeaua, horă repede, în amîndouă părţile, obişnuită la toate ocaziile în com. Broşteni, Bujoreni, Hinţeşti şi Vlăduţa, jud. Argeş. N. Varone, op. cit, p. 19.
Cadeaua din iuţeală, joc în Costesti - Argeş, Fgr. 2231 c.
Ca din papuc, horă. D. Vulpian op. cit, I. p. 126.
Cadîneasea, Emil-Riegler-Dinu, Folclor muzical dobrogean vechi, instrumente muzicale şi jocuri. „Dobrogea" — Cincizeci de ani de viată românească (1878-1928), Buc, 1928, p. 791. Tip de horă în două părţi. Se joacă în toată Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 633. Fgr. 821 b.
Cadîneasea bătrînilor, joc în Beş-tepe — Tulcea. Eug. Cernea, op. cit, p. 135.
Cadîneasea tinerilor, idem.
Ca în cimpoi, joc în com. Vinga, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 322.
Ca în Silvestru, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 165.
Ca la Almaş, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 10.
Ca la baltă, joc vechi. Ştefan Şt. Tuţescu. Izvorasul, an. VIII,' nr. 5—6/ 1929, p. 20-21. Joc în Babadag -
Tulcea. D. Gălavu, Jocuri populare din jud. Tulcea, p. 55.
Ca  la Banat,  horă.  Disc 291 B (A. ICED).
Ca la Bărbeşti, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 22.
Ca la Braşov. Disc 222 a (A. ICED).
Ca la Bratocea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 17.
Ca la Breasta, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 21.
Ca la Breaza, joc în ritm foarte vioi. D. Vulpian, op. cit. II, p. 11. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă, Micheî Vulpesco, op. cit, p. 235. — Horă, Marele dicţ geogr. al României, I, 1898, p. 539-540. Disc STM-EPE 0 1056.
Ca la Breaza de la Roşiori, brîu săltăreţ preferat (N.-Varone).
Ca la Bueşti, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 20.
Ca Ia Bughea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 18.
Ca la Buşteni, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 12 — 13.
Ca la Catana, joc popular nou. Ştefan Şt. Tuţescu. Izvorasul, nr. 5—6/ 1929, p. 20-21.
Ca la Călugăreni, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 37.
Ca la Căneni, horă. D. Vulpian, op.
cit II, p. 28.
Ca la Ceoara, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 30-31.
Ca la Ceorchea, joc de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 32.
Ca la Cerneţi, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 37.
Ca la Chirnogi, horă. Disc 30 o (A. ICED).
Ca la Ciclău, joc de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 31.
Ca la Ciuturoaia, joc în com. Miş-chii - Dolj. Fgr. 12622 a.
Ca la Cîmpina, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 29.
Ca la Cîmpu Mare, horă. Idem, op. cit, p. 36.
Ca la clacă, horă. Idem, op. cit I, p. 41.
Ca la Cluj, brîu şi horă. Idem, op. cit, p. 29.
Ca la Colentina, horă, idem, op. cit I, p. 43.
Ca la Comana, horă. Idem, op. cit. I, p. 38.
Ca la Comarnic, joc notat de G. I. Pitiş. I. C. Chiţimia, Folclorişti şi folcloristica românească, p. 42.
Ca la Corbi, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 30.
Ca la Crăcea, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 35.
Ca la Dălhăuţi, horă. Idem, op. cit. I, p. 57.
Ca la Degeraţi, horă. Idem, op. cit., I, p. 37.
Ca la Drăgaiea, horă. Idem, op. cit. I, p. 57.
Ca la Fefelei, horă. Idem, op. cit I, p. 68.
Calafeteanea (Ca la Calafat), joc în linie, de fete şi flăcăi, în com. Poiana de Sus — Gorj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 179.
Ca la Fierbinţi, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 40.
Ca la Filias, horă. Idem, op. cit I, p. 74.
Ca la Fîntînele, joc în Andrieşeni — Iaşi. Mircea Stan, Culegere de cîntece si jocuri populare moldoveneşti, Iasi, 1974, p. 148.
Ca la Galbini, joc de brîu cunoscut în jud. Roman (azi Bacău). D. Vulpian, op. cit, p. 71.
Ca la Gădinti, brîu. Idem, op. cit, p. 43.
Ca la Hănisoru, horă. Idem, op. cit. I, p. 83.
Ca la Horaeicul, horă. Idem, op. cit. I, p. 84.
Ca la Horezu, horă. Idem, op. cit I, p. 84.
Ca la Jilava, horă. Idem, op. cit I, p. 90.
Ca la Levezeni, horă. Idem, op. cit. I, p. 94.
Ca la Mănăstire (Cîmpulung-Mus-cel), brîu. Idem, op. cit, p. 36.
Ca la Mehadia, joc de brîu. Idem, op. cit, p. 54.
Ca la Merişani, horă. Idem, op. cit. I, p. 108.
Ca la Miceşti, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 98.
Ca la Mircesti, brîu. Idem, op. cit, p. 57.
Ca la Mizil, brîu. Idem, op. cit, p. 57.
Ca la moaşa, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Ca la munte (Cîmpulung-Muscel), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 56.
Ca la Naipu, horă. Idem, op. cit. I, p. 116.
Ca la Nămăeşti, horă. Idem, op. cit, I, p. 113.
Ca la Năsăud, brîu. Idem, op. cit, p. 59.
Ca la Neamţu, brîu. Idem, op. cit, p. 58-59.
Ca la noi, variantă de sîrbă în jud. Bistriţa-Năsăud. N.-Varone, op. cit, p. 13. Joc de perechi în Ardeal, Petre
38
39
Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare din regiunea Hunedoara, 1963, p. 121.
Ca la noi pe plai. Joc săltăreţ în zona Cislăului, jud. Buzău. Se desfăşoară ca o horă pe plaiul satului. Ba-ciu Gh. şi Pirvu Dumitru, Ca la noi pe plai, dans popular din raionul Cis-lău, Ploieşti, 1965, p. 3—4.
Ca la nuntă la Bacău. Disc STM-EPE 0776.
Ca la Obor, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 122.
Ca la Odobeşti, brîu şi horă. Idem, op. cit., p. 60; op. cit. I, p. 125.
Ca la Oraviţa, brîu şi horă, idem, op. cit, p. 62; op. cit I, p. 124.
Ca la Pantelimon, horă. Idem, op. cit. I, p. 127.
Ca la Parepa, brîu, idem, op. cit, p. 66.
Calapărul, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Ca la Peatra arsă, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 63.
Ca la Peris, brîu. Idem, op. cit, p. 61.
Ca la Pieinişea (Banat) brîu. Idem, op. cit, p. 72.
Ca la Pituluşa, horă. Idem, op. cit. I, p. 125.
Ca la Poiana, sîrbă pusă pe note muzicale, în Izvorasul nr. 4—8/1921, p. 6-7.
Ca la Poiana Ţapului, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 65.
Ca la postă, horă. Idem, op. cit, I, p. 140.
Ca la Predeal, brîu. Idem, op. cit, p. 64.
Ca la Prigori, brîu. Idem, op. cit, p. 71.
Ca la Pucioasa, brîu. Idem, op. cit, p. 66-67.
Ca la Putu lui Haret, horă. Idem, op. cit. I, p.'l26.
Ca la Răeăciuni, horă. Idem, op. cit. I, p. 151.
Ca la Rezleţu — Govora, horă. I-dem, op. cit. I, p. 152.
Ca la Rucăr (joc cîntat din solz de peşte). Disc STM-EPE 0802.
Ca la Sînmihai - Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Ca la Snagov, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 64.
Ca la Sohatu. Nume de horă urmată de sîrbă. Joc cunoscut de bătrînii din comuna Sohatu, jud. Ilfov (N.-Varone).
Ca la Staniţa, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 64.
Ca la Stîlpeni, horă. Idem, op. cit I, p. 164.
Ca la stînă, joc ciobănesc în Sihlea — Vrancea. Fgr. 6972 b.
Ca la Strehaia, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 161.
Ca la Şatră. Disc 487 a (A. ICED).
Ca la Tei, brîu. D. Vulpian, op. cit.» p. 89.
Ca la Tîrgu Frumos, horă, idem, op. cit I, p. 177.
Ca la Tîrnova, brîu. Idem, op. cit., p. 85.
Ca la Trifeşti, brîu. Idem, op. cit, p. 80.
Ca la Tunari, horă, în com. Arţari — Ilfov (N, -Varone).
Ca la Turnu'Măgurele, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 175.
Ca la Ţerus, brîu. Idem, op. cit. p. 89.
Ca la Ţîndărei, horă. Idem, op. cit I, p. 173.
Ca la uşa cortului. George Baronzi, Limba română si tradiţiile ei, Brăila, 1872, p. 91-92.' Horă, Teodor T. Burada, op. cit, p. 64. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. FI. Cristescu, op. cit, p. 5, (Vezi şi Ţiitura). Joc ţigănesc de unul singur, în com. Minerii şi Beştepe — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 263. Muzica de G. N. Ochialbi, Bibi. Ac. RSR Cab. muz. (III 2637).
Ca la Valea Mare, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 93.
Ca la Vădeni, brîu. Idem, op. cit, p. 91.
Ca la Văleni, horă, în Vălenii de Munte — Prahova. Fgr. 13199.
Ca la Viziru, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 181.
Ca la Vîrtiscoi, horă. Idem, op. cit. I, p. 184,
Ca la Zagna, horă. Idem, op. cit I, p. 190.
Ca la Zalhana, brîu. Idem, op. cit, p. 96.
Ca la Zărneşti, brîu. Idem, op. cit, p. 95.
Ca la Zeletin, brîu. Idem, op. cit, p. 97.
Ca la Zvorşte, horă. Idem, op. cit. I, p. 188.
Calamandrosul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Calica (azi Maţa), horă, în jud. Suceava, Col. ined. Gh. Cardaş.
Calopu. Grupuri de două-trei perechi se ţin de mîini în cerc, începînd jocul cu paşi de horă, apoi flăcăii şi fetele se schimbă, în cruciş. Se învîrtesc aşa de două-trei ori dreapta şi stînga, revin la loc şi joacă hora, în unele sate din Moldova (N.-Varone).
Calul, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 92. Fgr. 1104 T şi 4883 a. Variantă de sistem. Se joacă în com. Dănceu — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 57.
Cambana, joc mixt săltăreţ, macedonean, în Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, po. cit, p. 633.
Canapeaua, joc de ţară. Viorel Cos-ma, N. Filimon, critic muzical şi folclorist. Buc, 1966, p. 139, 143.
Ca-n Banat. Disc STM-EPE 01211.
Ca*n poiană. Se joacă în cerc, mîinile la spate, ca la brîu, Cînd încep chiuiturile, jocul se încetineşte, mai mult pe loc, că aproape nici paşii nu se aud. Atunci cineva strigă: „Brîuleţu   faceţi   roată / tăt   flăcău cîti-o
fată . . şi aşa continuă. Joc cunoscut în satele Dobîrceni, Păun, Măhă-lăşeni şi Stefăneşti, jud. Botoşani. (N. -Varone).
Ca*n Vîlcele, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 153.
Ca pe Amaradia, horă. Idem, op. cit. I, p. 9.
Ca pe Argeş, horă. Idem, op. cit I, p. 6.
Ca pe Barcău — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Ca pe Bistra, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 19.
Ca pe Mureşiu. Bibi. Ac RSR, Cab. muz. (III 4546).
Ca pe Vale, sîrbă, muzica de Ilie Ionescu. Idem Cab. muz. (III 17705).
Ca pe Vlaşea, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 183. Disc STM-EPE 0886.
Ca pe Zăbrăuţi, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 189.
Ca pe Zeletin, horă. Idem, op. cit I, p. 186.
Capra, horă, în com. Idicel — Mureş. Culeasă pe note de Aurelian Borsianu, în Tudor Pamfile nr. 5-8/1926, p. 67 Capra (ţa, ţa, ţa), în com. Cor-bu - Olt. Fgr. 14841 b.
Capra muntenească, joc în Nereju — Vrancea. Fgr. 2278 b.
Caracîz (Fata neagră), joc în Hîr-sova — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit, p. 169.
Car agaţă (vezi Ciorcuşa), chindie, în jud. Caraş-Severin. (N. -Varone).
Caragheorghe, joc în com. Policiori şi Scorţoasa-Buzău. Elisabeta Moldo-veanu-Nestor, Folclor muzical din Buzău, 1972, p. 205.
Caraşolul, joc în Ologeni — Prahova. Mgt. 1668.
Caraşoţu, horă de umeri, urmată de sîrbă, care se termină cu învîrtită. Se joacă în com. Predeal (Predeluţul), jud. Braşov,  N. -Varone,  op.  cit,  p. 19.
Carauleanea. Disc 2272 I b (A. ICED)
40
41
Cardaşu, joc ţărănesc. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Caroseîi, joc în satul Palazu Mare — Constanţa. Ion Cristian — „Pandela-şul". Culegere de melodii de joc din Do-brogea, 1972, p. 74.
Carusele, joc sinonim cu Cărăşelu, în Ceamurlia — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 633.
Castraveţii. Se joacă rar în com. Bîrla, jud. Argeş. Badea Măria şi... , op. cit (tabel).
Catarinea, joc mixt în cerc, com. Macin — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 633.
Catineuţa, joc în Moldova. Fgr. 20141 c.
Catrina, joc în Tufeni — Olt şi Urluieni — Argeş. G. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429.
Catrinţa, horă în com. Mateeşti, jud. Vîlcea. (N.-Varone).
Catrinuţa de la Piatra, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 12.
Caţaveica sau Paletuşca, horă urmată de învîrtită pe loc, în nordul Moldovei. (N.-Varone).
Cazacii (Cazacul), horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Joc nou. Ştefan St. Tuţescu, în Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 20—21. Formaţie cerc în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman şi Popescu Ion, Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni, 1967, p. 27.
Cazanul, joc mixt în cerc, jucăuşii prinşi de mîini, în com. Nuntaşi, Istria şi Tufani — Constanţa etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 630.
Căiuţii dela Ţepu (Galaţi). Chivu Marin, op. cit, p. 100.
Călăraşu, joc în Dorna Cîndreni — Suceava, Fgr. 14447 b.
Călăngeasea (Căluş), se joacă în Ilovăţ - Mehedinţi. Mgt. 3821 II h.
Călărească, joc de ciclu în satele Turda şi N. Bălcescu — jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 634.
Căldăraru, brîu în Cîmpulung-Mus-cel  Gh. Suliţeanu,  op. cit, p. 163.
Călin. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Căluceanul. Michel Vuipesco, op. cit, p. 211.
Căluceni. Iacob, mitropolitul Moldovei, Sinopsis, Iaşi, 1751, p. 60.
Călueerii (Călucearii). Joc în com. Romos — Hunedoara. N. -Varone, op. cit, p. 13.
Călugăreasca, joc de brîu, în semicerc, la fiecare capăt un flăcău dă tonul prin strigături. Apoi toţi se desprind, se întorc pe loc, se prind din nou şi jocul este condus de ultimul flăcău ajuns în frunte. După aceea, brîul se strînge cu paşi bătuţi pe loc, şi în urmă cu patru paşi înainte şi patru înapoi. Cînd se joacă domol, este îmbogăţit de strigături. Se termină cu: „Foaie verde foi de nucă/ daţi-i drumul să se ducă. . .". Se joacă în com. Şoldăneşti, Ionăşeni, Zlătunoaia mare şi Zlătunoaia mică, jud. Botoşani. (N. -Varone).
Căluşanii, în com. Romos — Hunedoara. N. -Varone, op. cit, p. 13.
Căluşarii. Damaschin T. Bojîncă, Anticile Romanilor. . . Buda, 1832. Cartea V, cap. II „Despre cerimoniile nunţilor", p. 206—215. în partea Il-a, 1833, cartea XI, cap. II: „Despre jocurile romanilor" (De Ludis Romano-rum), p. 188—194. G. Baronzi, op. cit, p. 91 -92. Teodor T. Burada, op. cit, p. 53, 56, 89. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 122 — 123. L. Şaineanu, op. cit, p. 129. Th. D. Sp eranţi a, Miori ţa şi Căluşarii, urme de la Daci . . . , Buc, 1914, p. 26, 27, 36-53. Leo Claretie, Feuilles de route en Roumanie . . . Paris 1912, p. 103. Michel Vuipesco, op. cit, p. 187-227. N. Iorga, op. cit, IV, p. 145. Dicţionarul limbii române, Tom. I, partea Il-a, p. 59, 60. Joc străvechi, ritual-dramatic, unic în felul său. Este „cel mai popular şi spec-
taculos joc românesc". H. B. Oprişan, op. cit, p. 212. . . . „După unii, o reminiscenţă a dansurilor romane care evocau răpirea sabinelor". Mic dicţionar enciclopedic, Buc, 1972, p. 161. „Foarte apropiat de Căluşarii noştri este «dansul săbiilor» în interpretarea jucătorilor traci menţionaţi de Xeno-fon în «Retragerea celor 10 000»". O. Bîrlea, Istoria folcloristicii româneşti, pag. 562.
Căluşeii, în com. Romos — Hunedoara. N. -Varone, op. cit, p. 13.
Căluşereasca, Căluşăreşte. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Căluşeri, joc naţional. Dim. Cante-mir,  Descriptio  Moldaviae,   1716,  în ! româneşte de A. Papiu Ilarian, tom. II, Buc, 1872. Cap. XVII. „Despre datinile moldovenilor".  (Căluşieri, p. 142).  In Observatorul Sibiu  an. II, nr. 21 din 14/16 martie 1879, p. 1, Turturel Codreanu reproduce din cartea Kornis Ilona, Pesta, 1850, a scriitorului maghiar Dosza Daniel, pasajul din care aflăm că la 10 oct. 1599, pe o cîmpie de lîngă Alba Iulia, Bathory a organizat o serbare fastuoasă în cinstea Beatricei, fiica cea mare a lui Mihai (Viteazul), unde s-a jucat „dan-ţiu Căluşerii" sub comanda vornicului Baba Novac, boier muntean. (Se descrie  jocul).  Teodor  Burada, Istoria teatrului  în Moldova,  I,  Iaşi, 1915, p. 62—70. Th. D. Sperantia', Asupra jocului de Căluşeri, în Noua Revistă Română nr. 11, 1 iunie 1900, p. 504. Căluşerii sau Aluguciarii (Aruguciarii), la Aromâni. Se juca la Anul Nou — Pericle Papahagi, în rev. arom. Graiu bun, Bucureşti I nr. 4 -5,1906,p. 83 -88.
Căluşeriul. Bigeanu (Bianu Eugen), Arta dansului, Blaj 1907, p. 61-62.
Căluşerul. Elena Sevastos, op. cit, p* 281. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 18. Franz Iosef Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens . . . Viena 1781-1782, voi. II, p. 405-416. Ta
bula I, nr. 1—10. „Walachische Tănze und Lieder" descrie Căluşarii (Căluşiari) şi dă pentru prima dată melodia jocului, pe note, sistem clasic liniar.
Căluşul. FI. Cristescu, op. cit, p. 36, Michel Vuipesco, op. cit, p. 207—208. „în Căluşul. . . recunoaştem străvechiul dans războinic al geto-dacilor, cu săbii, numit Kolovrismosul tracic" . . . Emilia Comişel, Dansul popular românesc, Sinaia, 1971, p. 1.
Căluşul oltenesc. Disc STM-EPE 0890.
Căluţul. Michel Vuipesco, op. cit, p. 211. Joc de exhibiţie, probabil de origine rituală, cunoscut în com. Gura Rîului — Sibiu. Se joacă în semicerc, ţinută liberă, de către ceata de juni, la sărbătorile de iarnă. Cuprinde şapte figuri cu paşi săriţi lateral, încrucişaţi, pinteni, călcîi, vîrf „pas de cal" . . , Andrei Bucşan, Specificul dansului popular românesc, Buc, 1971, p. 230.
Căpreasca, joc ritual de An Nou, în com. Ceahlău — Neamţ. Fgr. 14484 a.
Carasul. Joc popular. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul nr. 4—5/1929, p. 20-21.
Cărăbăşasea, joc în Rudăria — C. Severin. Disc 756 I (A. ICED).
Cărăbăşeşte, joc după muzica din carabă (cimpoi) în Oraviţa, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 320.
Cărănăşiul, brîu în com. Borlova — Caras Severin. Munteanu Ion şi Laţcu Afilon, op. cit, p. 321.
Cărăndelu (Scuturatu), joc în Cărăn-deni — Bihor. Mgt. 3078 I j.
Cărăruşa, horă cu strigături. Pusă pe note de V. Gavrilescu — Constanţa. Izvorasul, nr. 2—3/1925, p. 41.
Cărăşelul, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Joc de perechi în com. Flămînzi — Botoşani. Stănescu Tudorel, op. cit, p. 47. Joc în com. Dragomireşti — Vaslui. G. Sfîrlogea, Jocuri populare din Valea
42
43
Tutovei, 1973, p. 7. Joc mixt, în Dăbuleni — Dolj. Balta T. Lică, op. cit., p. 67.
Cărăuleanea, joc în linie, braţele încrucişate la spate, în com. Caraula — Dolj. Balta I. Lică, op. cit., p. 75.
Cărăuşul, joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4036 b.
Cărbuneasea,  joc  în Peştişani Gorj. Mgt. 1511 i.
Cătana, brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 31. Joc în com. Eftimie Murgu, şi Rudăria jud Caraş-Severin. Latcu Afilon si Muntean Ion, op. cit., p. 173. Disc 663 I b (A. ICED).
Cătăneasca, joc ostăşesc. Franz-Iosef Sulzer, op. cit., voi. II, p. 413. Joc. Pompiliu  Pârvescu,  op. cit., p. 181.
Cătîneasea, joc în Enisala — Tulcea. Eug. Cernea, op. cit., p. 139.
Cătrănita, zisă şi Ungureasca, joc în ansamblul Căluşului, în Oltenia. H. B. Oprişan, op. cit., p. 137. !
Căţaua (Căţeaua). Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Horă ţărănească. L. Şaineanu, op. cit., p. 151. Joc în Teregova şi Mehadia (Banat). T. Brediceanu, op. cit., p. 325. Joc vechi hazos, obişnuit la Crăciun şi în seara de Anul Nou în com. Broşteni — Suceava şi Drăguşani — Botoşani. Tineri aşezaţi în linie, unul în spatele altuia, fac diferite mişcări intercalate cu sărituri: primul pune întrebări despre agricultură, etc. şi toţi răspund pe rînd, în tactul muzicii, ceea ce măreşte frumuseţea jocului, care formează teatrul de iarnă al oamenilor de la sate. Gh. Cardaş, Ion Creangă XIII, nr. 3/1920, p. 42-44. Variantă de sîrbă distractivă în com. Sălişte — Sibiu. Conducătorul ţine în mînă o bîtă şi tot săltînd cu ea, caută să atingă pe cel din coadă. . . . Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud, 1969, p. 170. Joc în com. Lăpuşnicul Mare, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almas si Caras, 1974, p. 186.
Căzăeeasca, Căzăceşie. Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. 3/1877. Iaşi, p. 63, pus pe note, p. 99. — Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Hora Cazacilor, L. Şaineanu, op. cit, p. 155. — Joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. — Gh. Fira, op. cit, p. 92. Horă bătută pe loc, doi paşi la stînga şi apoi la dreapta. Izvorasul, nr. 1 —4/1928, p. 4
Căzăeeasca de mînă, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 417.
Căzăeelu (Câzăcelul). Nume de horă mare, cu strigături şi mişcări repezi numai spre dreapta, în com. Deduleşti
— Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 19. Joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Liciu — Ialomiţa. Runcan Mihai, op. cit, p. 169.
Căzăneasca, tip de horă iute, în com. Cobadin şi Rariştea, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 634.
Căzănelul, horă iute şi joc de perechi prinse de mîini faţă în faţă, în com. Oltina şi Tufeni — Constanţa, etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 634.
Ceamce, brîu macedonean. D. Vulpian, op. cit, p. 30.
Ceamica, joc de brîu la românii din Epir (Tesalia). Idem, op. cit, p. 30.
Ceamşea. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Ceardaş românesc, în com. Stîlpeni
— Argeş/ Mgt. 1491 h.
Ceardaşul bătrînesc, joc în com. Blaj - Alba. Mgt. 1846 n.
Cearghişul, joc în Pecineaga — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit., p. 162. Mgt. 2746 v.
Ceasornicul, danţ ţărănesc în Ardeal. Dicţionarul limbii române, Tom. I, p. 260. Joc foarte vioi de bărbaţi şi femei în com. Spulber — Vrancea. Ţinuta lanţ de braţe jos, palma în palma partenerului. începe cu deplasări pe linia cercului, dreapta şi stînga, apoi paşi în contratimp şi sincopaţi, bătuţi pe loc. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 62. Horă pe
bătaie în com. Spulber şi Năruja — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 76—77.
Ceasul, joc popular. G. N. Geor-gescu-Breazul, în Cuvîntul nr. 1077 din 23 apr. 1928, p. 1. Joc mixt, cu mişcări laterale pe linia cercului dreapta şi stînga, răspîndit în jud. Galaţi. Gr. Băcanu, Culegere de jocuri populare din judeţul Galaţi, 1971, p. 67.
Ceasul ofiţeresc, joc în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nes-tor, Folclor muzical din Buzău, 1972, p. 180.
Ceasurile, brîu în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 244; şi în satul Sabangia — Tulcea. Ion Cristian, op. cit, p. 49.
Ceauşul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Ce câţi, mîndră, pe Muscel, sîrbă în Cîmpulung-Muscel / Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 340.
Celianea, joc în Turcineşti — Gorj. Mgt. 3936 II.
Ce lucrezi, Mitico fa? Joc de doi, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 398.
Cerăreasca, joc în Dragomireşti — Vaslui. Mgt. 3460 g.
Cercelu, joc în com. Amărăsti — Dolj. Fgr. 9173 c.
Cercelul, joc în Cerat si Goicea Mică - Dolj. Mgt. (V) 1589 I d şi Mgt. 3460 g.
Cerchezeasea. Elena Sevastos, op. ■cit, p. 281. Joc în com. Beştepe — Tulcea. Mgt. 1605 j.
Cerchezeşte, joc în Satu Nou — Constanţa. în vechime, se juca după fluier, caval, cimpoi şi dara, pe care se bătea cu degetele. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 635.
Cerdacul, horă în com. Ciumagi — Vîlcea. Se joacă de două sau mai multe perechi prinse de braţe. N.-Varone, op., cit, p. 19.
Ceriturile, joc în cerc, executat de bărbaţi şi femei în jud. Ilfov. Ţinuta braţelor ca la horă. Găman Gh. şi Popescu I., Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni, 1967, p. 31.
Cenanea cu ponturi, joc în Soporu de Cîmpie — Cluj. Mgt. 2778 n.
Cerniea, joc în Somova — Tulcea. Mgt. 1362 f.
Cernita, joc de bărbaţi şi femei, cunoscut aproape în toate satele de şes din zona Bistriţei şi a Neamţului. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 31—34. Joc în ritualul de nuntă, în com. Buharniţa şi Ceahlău — Neamţ. Fgr. 14.449 c.
Cernită. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Joc în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 169.
Cernuta, joc în Strejeştii de Sus — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429, si în com. Morăreni — Mureş. Mgt. 2157 j.
Cernuta cu strigături, în Idicel — Mureş. Mgt. 3101 f.
Cernuta în două părţi, în Topliţa — Mureş. Mgt. 3182 II j.
Cetele, în Bolintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 d.
Cetina, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2915 h.
Ceţurile, joc în com. Zurbaua — Ilfov. Ţinuta braţelor ea la horă. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 30.
Cetvarna. Elena Sevastos, op. cit p. 281.
Cheeioe turcesc, joc de unul singur în com. Plopul — Tulcea, sinonim cu Ciocecu. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit% p. 635.
Chemarea la nuntă, joc cu strigături în jud. Sălaj. Disc STM-EPE 01214.
Cherceagul, joc în Plătăreşti — Ilfov. Disc 1668 I a. (A. ICED).
Chetreanca (de la Cheatra — Piatra). Joc în cerc de bărbaţi şi femei. Gh. Sfîrlogea: Jocuri din reg. Bacău . . . , 1961, p. 45—50. Mgt. 501 d.
44
45
Chicecu, joc turcesc de unul singur în com. Ion Corvin — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 635.
Chiceeu cadînese, joc de femei în com. Agigia — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 636.
Chilaba, joc mixt în cerc. Com. Luncaviţa — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 636.
Chilabaua, Chiulabaua sau Cala uşa cortului, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Michel Vuipesco, op. cit, p. 239. Joc în Corneşti — Suceava. Fgr. 15420 a şi Fgr. 3656 a.
Chilabaua pe bătaie. Tip de horă. Se joacă în com. Mircea Vodă — Constanta. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 636.
Chilibeaua din Căluş. Fgr. 1438 b.
Chindeaua, variantă de brîu în com. Voineşti, jud. Covasna. N-are nimic a face cu Chindia. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud, 1969, p. 466. !
Chindia, Chindica. Franz Iosef Sul-zer, op. cit, voi. II. „Walachische Tănze und Lieder", p. 431. G. Baronzi, op. cit, p. 91-92. T. Burada, Almanah muzical an. 3, 1877, Iaşi, p. 63. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Dim. C. Ollă-nescu, Teatru la români. Datine, năravuri, jocuri . . .   Anal.  Acad. Rom., Tom XVIII, Buc, 1897, p. 119. Horă ţărănească plină de vioiciune şi cîntecul după care se joacă. L. Săineanu, op. cit, p. 168. Joc Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. C.  Macri,  Manual de dans, 1921, p. 35-42.  Gh. Fira, op. cit, p.   93.   Lucia  Andronic-Vasilescu şi Eleonora V.  Bădulescu,  op.  cit, p. 74—76. Michel Vuipesco, op. cit, p. 243. N.  Iorga, op. cit,  III, p. 352. Joc Dicţionarul limbii române, tom. I, partea 'li, fasc V, 1930, p. 361. Joc bătrînesc mult îndrăgit în zona Vrancei. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 37. Joc în semicerc, mîinile pe umeri, în Codlea, jud. Braşov.
A. Bucşan, op. cit, p. 114. Joc în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 405.
Chindia bătrîneasca. Disc EPE 10.118.
Chindia din Zărneşti—Braşov. Mgt. 1124 c.
Chindioara. Joc în Drăgăşani — Vîlcea. Fgr. 4558 c şi Fgr. 12548 a. Melodia din fluier. în Plesoiu — Olt. Disc 359-11 a (A. ICED).'
Chindiaţa, se joacă în Tîrnova, jud. Caraş-Severin. Disc 1453 I (A. ICED).
Chiocecu bulgăresc. Joc turcesc în com. Tortoman — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 636.
Chioamba, joc în Naidăş, jud. Caraş-Severin. Mgt. 2176 p.
Chipăruşul (Ardeiul). Se joacă obişnuit de Paşti lîngă biserică în com. Broscăuţi (Bucovina), oamenii îndem-nîndu-se unii pe alţii: „Hai la chipăraş". Elena Niculiţă Voronca, Studii în folclor, voi. I, Buc, 1908, p. 239.
Chiperniţa, joc în Dobrogea. Imită pisatul piperului. Andrei Bucsan, op. cit, p. 438. Mgt. 1360 f.
Chiperlu, joc macedonean în Tari^ verde — Constanţa. Mgt. 3372 I i.
Chirostiu, joc în com. Puieşti — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare de pe Valea Tutovei, 1973, p. 147.
Chisăul (Cisăul), joc în cadrul Căluşului, din Oltenia. H. B. Oprişan, op. cit, p. 193.
Chitele, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 f.
Chititele, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Chiuita (1880), joc ţărănesc, în Năsăud. Tudor Pamfile, nr. 5—8/1926, p. 71.
Chiuşu, brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 31.
Chiveriu (Chiperiu), jucat de tineret în com. Frătăuţii Vechi — Suceava la „lăsata secului" de postul mare. El. Niculiţă-Voronca, op. cit, p. 241.
Ciamku, joc macedonean în Mangalia; joc haiducesc, joc de femei, jocul naşei cu fina, la nunţi, în Dobrogea, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 636.
Ciaraşu, se joacă rar în comunele Nucşoara şi Brăduleţ — Argeş. Badea Marin şi ... , op. cit, (tabel).
Ciardaş, dans vioi, de perechi, cu o singură învîrtire şi diferite bătăi, în Ardeal. Domby Emeric, Dansuri populare din jud. Cluj, 1967-1971, p. 121. în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1161 k.
Ciasornicul, joc în Iaşi. Mgt. 1621 e.
Ciasul, joc în com. Şoimi — Bihor. Mgt. 2779.
Ciaunul, joc în Fîntînele — Dîmboviţa. Fgr. 1949 a. Şi în Săcelul de pădure — Mureş. Mgt. 2741 k.
Cilianea (Tîrcolul), joc în Runcu şi Lelesti - Gorj. Fgr. 2729 b si Disc 884 I (A. ICED).
Cimbrişorul, se joacă în unele sate din. jud. Iaşi. Const. G. Prichici: Melodii şi jocuri populare moldoveneşti, 1962, p. 73.
Cimpoaiele de*nvîrtit, joc în com. Ilva Mică, jud. Bistrita-Năsăud. Mgt. 552 t.
Cimpoaiele dcnvîrtit a lu Macedon Trif, joc în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt 558 x.
Cimpoiasea, în Buda — Bacău. Fgr. 14487 e. Tib. Alexandru, op. cit, p. 214.
Cimpoiască, joc în Şiştarovăţ — Arad. T. Brediceanu, op.cit, p. 321,'322.
Cimpoiaşul, joc în Fundu Molvodei — Suceava. Mgt. 1194 f.
Cimpoiaşul de la Vama — Suceava. Mgt 1160 n.
Cimpoiereasca, joc în Podeni — Mehedinţi. Mgt. 3393 II k.
Cimpoieşu, joc în Dumbrăveni şi Cristeşti — Botoşani. Se începe de flăcăi prin sărituri, lăsări pe vine, cu mişcări repezi, după care se prind şi fetele şi toţi continuă o sîrbă vioaie.
Se spun strigături satirice. . . „ Eu cu pînza la ghilit (albit la pîrîu)/soacra ţuşti, după iubit" . . .  (N. Varone).
Cimpoiul, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 21, 27. Sîrbă în Popeşti — Leordeni, jud. Ilfov. Mgt. 1688 g. Joc în Transilvania. Disc 1438 II. Tib. Alexandru, op. cit, p. 214.
Cimpoiul sîrbesc, în Poenari — Muscel. Mgt. 452 t.
Cine mă  vede mă^ntreabă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 22.
Cingăsita, joc macedonean tip de sîrbă, în jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 636.
Cinteza, horă de umeri. Se joacă în com. Melineşti, jud. Dolj. N.-Varone, op. cit, p. 19.
Cinteasea, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 30.
Cioara, joc „asemănător cu săritul ciorilor pe cîmp". Se obişnuieşte în cadrul Căluşului, din Ardeal. H. B. Oprişan, op. cit, p. 48.
Cioarsa, dans de perechi, în care „învîrtitele" se termină cu „ponturi". Lorincz La jos, Jocuri populare de pe Mureşul de Sus, 1970, p. 251. Mgt. 3436 d.
Ciobana, joc popular, notat de T. Burada, I. C. Chiţimia, op. cit, p. 129.
Ciobanul, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 15.
Ciobănaşul, horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Horă> FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Melodia în Izvorasul nr. 9—12/1921, p. 6—7. (Citiţi şi Păcuraru). Joc vechi bărbătesc în com. Muntenii de sus — Vaslui. Tudorel Stănescu, Jocuri pop. din reg. Iaşi, 1959. Joc în satele de munte Dobreni, Dragomireşti şi Tupilaţi, jud. Neamţ. G. Sfîrlogea, Jocuri din reg. Bacău, 1961, p. 15. Ciobănaşul sau Peste bîtă se execută solistic, dansatorul sprijinindu-se de bîtă . . . , în Nereju — Vrancea. Anca Giurchescu  şi Const.
46
47
Eretescu, op. cit., p. 154. Cunoscut şi în Cîmpulung şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 404.
Ciobănaşul cu strigături, în com. Bătrîni — Prahova. Mgt. 660 f.
Ciobănaşul de la Horodniceni — Suceava. Disc STM-EPE 01058.
Ciobănaşul de la Vama — Suceava. Disc STM-EPE 01058.
Ciobănaşul din bătrîni, joc în Dol-hasca — Suceava. Mgt. 305 h.
Ciobăneasca (Ciobăneşte). Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Jocul preferat al ciobanilor din munţii Bacăului. în zona Trotuşului i se spune Mocăneasca. G. Sfîrlogea, Jocuri pop. din Valea Trotuşului, 1960, p. 61—71. Fgr. 13007 b.
Ciobotăreasca, joc repede în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Joc bărbătesc tip Horă pe bătaie, sinonim cu Giambăşasca, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 638. Joc mixt în com. Luciu — Ialomiţa. Formaţia cerc, ţinută lanţ de braţe îndoite, ca la horă. Runcan Mihai, Jocuri pop. din Ialomiţa, 1973, p. 221.
Ciobotăreasca din Luciu (Ialomiţa). M. Runcan, op. cit, p. 121.
Ciocălău. Elena Sevastos, op. cit., p. 284.
Ciocănişteanca, joc în Fundu Moldovei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 159. Mgt. 1160 p.
Cioeănitoarea, joc în Bucureşti. Mgt. 2628 f.
Ciocănită (Ciocănită), joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Se-quens, op. cit, p. 3. Se obişnuieşte la diferite ocazii în Borlova şi Mehadica, jud. Caraş-Severin. Are multe variante. D. Emilian, Brîuri din munţii Banatului, 1966, p. 180. Mgt. 392 b.
Ciocîrlanul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Joc în comuna Tortoman — Constanţa. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Horă. Gh. Fira, op. cit, p. 115. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 35. în
Caravaneţ — Teleorman, Fgr. 8378 a. Joc bătrînesc în mai toată zona Şiretului. Are multe variante. „Se joacă de către bărbaţi şi femei, cu braţele încrucişate prinse pe la spate". Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 12. Joc în Jugur şi Muscel, jud. Argeş. Formaţia lanţ de braţe la înălţimea umerilor, paşii uşor alunecaţi pe podea. A. Bucşan, op. cit, p. 81. Joc în com. Gropeni — Brăila. Nedeluşa Rădulescu, Jocuri populare din Gropeni, jud. Brăila, 1970, p. 73; şi în Saelele — Teleorman. Mgt. 2788 t.
Ciocîrlanul ca la Rîmnic, joc în cerc, obişnuit în Rîmnicu Sărat şi Buzău. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 109.
Ciocîrlia, muzica de Grigoraş I. Dinicu. Bibi. Ac. RSR, Cab. muz. (II 25716). Joc cules din com. Leleşti — Gorj. Fgr. 8073 şi Disc 1003 (A. ICED).
Ciorapul, joc popular, în com. Amărăştii de jos, jud. Dolj. Colecţia Geor-gescu-Breazul. Horă în satele olteneşti de la Dunăre. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 182.
Cioreuşa, Ciocobara, Ciorobara. Chindie în Banat. N. -Varone, op. cit, p. 14.
Cioricăneasca, brîu cules din satul Rudăria, jud. Caraş-Severin. Se joacă rar. D. Emilian, op. cit, p. 63. Mgt. 2752 t I.
Cireşul, joc în cadrul Căluşului. H. B. Oprişan, op. cit, p. 140.
Ciripoiul. Joc vechi în com. Sita Buzăului — Covasna. Em. Balaci şi A. Bucşan, op. cit, p. 520.
Ciscănita, joc în Ciuta — Caras-Severin. Disc 1732 I c (A. ICED).
Citească, joc popular. A. V. Gidei, Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgaru din jud. Ilfov, Buc, 1904, p. 172.
Citforma macedoneană, joc mixt, tip horă. Jucătorii prinşi de mîini sau cu braţele în brîul vecinilor. Adus de macedonenii gramosteni  în com.
Ceamurlia de jos, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 634.
Ciuda, bătută de doi, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1176 g.
Ciufu, Cioful. Joc îndatinat la „Uncrop" (masa de luni, la miri) în Moldova, în Muntenia, i se zice „rachiul miresei". Este o horă veselă, jucată de bărbaţi, după masa de a doua zi, cînd pornesc afară în lanţ şi cu toţii zic „şu-şu-şu", imitînd strigătul ciu-fului (bufniţă), fac gesturi comice, cîntă şi chiuie felurite „ziceri cu strigături". L. Şaineanu, op. cit, p. 136; S. FI. Marian, Nunta la români, p. 732. Fgr. 12441 c şi disc 659 b (A. ICED). Joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 443. Cioful în Bucovina (cîntat din cobză), disc STM-EPE 01058.
Ciufuleţ, joc în com. Dolheşti — Iaşi.  Mircea Stan, op. cit, p. 109.
Ciufulică, joc popular în jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 3.
Ciuleandra, joc în Moldova, Gh. Cardaş, op. cit, p. 169. Ciuleandra sau Şuleandra, în com. Ciofrîngeni, jud. Argeş. (N. -Varone). Se joacă în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 430. L. Rebreanu, Ciuleandra, roman, 1927, descriere p. 113. Melodie de Const. Bugeanu. Bibi. Ac. RSR. Cab. muzică (11.6725). în Drăgăşani — Vîlcea i se spune şi Rîşniţa. Mgt 1970 k.
Ciupagica, horă în com. Crainici, jud. Mehedinţi. N.-Varone, op. cit., p. 15.
Ciupărcuţa, joc în com. Almaş-Să-lişte,  jud. Hunedoara. Fgr. 8322 a.
Ciupercuţa, joc în Godineşti — Hunedoara. Mgt. 916 j.
Ciupica sau Ciupicul (obiect de în călţăminte). Joc de doi în com. Pe chea — Galaţi.  Gr.  Băcanu, op. cit, p. 73.
Ciurdelu, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Joc în satul
Dunărea — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 638 şi în Seimenii Mici — Constanta. I. Cristian, op. cit, p. 49.
Ciurul, joc în satul Gorban — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 118.
Cîlcineanca, joc bărbătesc în com. Pătulele — Mehedinţi. Formaţia linie, ţinuta „de brîu". Surdu Mişu Ion, op. cit, II, p. 39.
Cîluşeni. Franz Iosef Sulzer, op. cit, p. 405-413.
Cîmpeniţa. Joc în Băbeni şi Frîn-ceşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 140.
Cîmpulungeanca, horă, muzica de Wiest Louis.
Cînd şi*a găsit ciobanul oile. Joc în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, Folclor muzical din jud. Arad. 1975, p. 235. Şi în Merişor — Hunedoara, după o melodie din fluier. Fgr. 6828 b.
Cînd întoarce (învîrte) mireasa pă bani. Joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 235.
Cînd pleaeă govia (mireasa), în Banat. Joc ritual de nuntă. Disc 654 I a. (A. ICED).
Cînd se scoate nunta din casă. Joc în com. Angheluţa — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 204.
Cînteeul miresii, marş în timpul cînd mireasa este condusă la biserică, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Michel Vuipesco, op. cit, p. 252.
Cînteeul petelii (la nuntă). Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Cîrjelească, horă vioaie' şi săltăreaţă, în com. Morteni — Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 10. Cîrjeleasca sau Hora la două, dans în cerc de tineri şi vîrstnici, com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 30. Se joacă la toate ocaziile în com. Popeşti şi Recea, jud. Argeş. Badea Marin . . . ,  op.   cit,   (tabel).   Joc în
48
49
Merenii de Sus — Teleorman şi în Jilava - Ilfov; Fgr. 3654 a; Fgr. 4010 a. Disc 1275 I a (A. ICED).
Cîrlănuţa, joc în com. Costuleni — Iaşi.  Mircea Stan, op.  cit, p. 124.
Cîrlige, figuri de brîu (împletirea picioarelor). Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 18.
Cîrligele, horă. Florian Cristescu, op. cit., p. 5.
Cîrligele pe dinapoi, feciorească în Viştea de jos — Braşov. Mgt. 2966 h.
Cîrligu (Cîrligul), se joacă în satele din preajma Caransebeşului. A. Se-quens, op. cit., p. 2. D. Vulpian, op. cit., p. 31. O. Densuşianu, Graiul din Ţara Haţegului, Buc.,' 1915, p. 276-277. Joc popular în Mehadia. T. Brediceanu, op. cit, p. 306. Si în Clejani — Ilfov, Fgr. 4038 b.
Cîrpa, nume de joc popular în com. Cîlnic, jud. Caraş-Severin. Formaţia: un fecior între două fete se prind de după gît şi joacă întîi legănata, apoi j sîrba vioaie, săltăreaţă. Uneori, jucăuşii fac figuri de Poşovaică. N. -Varone, op. cit, p. 19.
Cît oi trăi pe pămînt, sîrbă în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 350.
Cladoveanca, joc ţigănesc, în Oltenia. Fgr. 12602 a. Disc 1413 I b (A. ICED).
Clopotul Colţei, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 33.
Clopoţeii, joc popular în com. Pă-nătău, jud. Buzău. Elisabeta Moldo-veanu-Nestor, op. cit, p. 196. Mgt. 3777 n.
Clopoţelu, joc de perechi pe Valea Tutovei — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 70.
Clopoţelul, horă în Ghermăneşti — Ilfov, N. -Varone, op. cit, p. 19. Joc specific zonei din sudul Moldovei. Gr. Băcanu, op. cit, p. 85. în com. Breţ-cu, jud. Covasna, „cuprinde sărituri şi învîrtituri numai pe un picior.
Se joacă după orice melodie de Haţe-gană . . ." Em. Balaci şi A. Bucşan, op. cit, p. 930.
Cloşca şi Horea, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 29.
Cloşeneasca, horă în com. Baia de Aramă — Mehedinţi. Fgr. 1362 b.
Coasa. Jucătorii perechi-perechi (fecior şi fată) ţinîndu-se de mîini sau umeri, faţă în faţă, fac întîi cîte patru paşi legănaţi spre dreapta şi apoi spre stînga, se îmbrăţişează şi se învîrtesc aşa de patru ori cîte o jumătate de cerc într-o parte şi în alta. Jocul se repetă, simulînd mişcarea cositului. Este foarte popular în nordul Moldovei, Bucovina şi Maramureş. Se spun şi strigături (inf. Elena C. Găinariu din Burdujeni — Suceava).
Cobuzul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 23.
Coconească, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Horă în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, p. 62.
!     Cocostîrcul, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Cocoşul şi găina, horă în Bucovina.  S. FI. Marian, op. cit, p. 4.
Codreneasca ca la Groşi — Bihor. Disc EPC 939.
Codrenescul, joc bărbătesc de virtuozitate, în zona Codru, jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 20.
Cochineasca, joc în Fîlfani — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429.
Cohălmeanca, joc în Vîlcele — Braşov. Fgr. 14747 c.
Cojocăreasca. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Cojoeea, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 34.
Cojocul, joc în Bucovina. Fgr. 20052 c.
Cojoacele, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 b.
Colacul, joc în Golăeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 123.
Colăceii, joc în Mireni şi Coroieşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 168.
Colomeica (Colomeea). Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. III/ 1877. Iaşi, p. 63, pusă pe note la p. 100. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Colo-n vale la izvoare, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 40.
Colo-n vale-n grădiniţă, Sîrbă în Cîmpulung Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 351.
Comarnicul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 240.
Comitetu, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Comoşteanca, joc în Amărăştii de Jos — Dolj. Fgr. 9170 c.
Comoşteanca din Bechet şi Comoşteanca de la Goicea, horă mixtă, cu braţele încrucişate la spate. Se joacă doar de vîrstnicii din com. Bechet — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 187.
Complimentul, joc în com. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 154.
Concentrarea, sîrbă de G. A. Di-nicu. Bibi. Ac. RSR, Cab. muz. (III 1875).
Constanţa, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 39.
Contrănescul de la Groşi — Maramureş. Disc STM-EPE 01059.
Copacul, joc în Pleseşti — Buzău. Mgt. 3436 I k.
Copaia, joc în com. Mătăsaru — Dîmboviţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 430.
Copăceana. Disc  268 b (A. ICED).
Copeica, horă în com. Poenari — Argeş. Gh. Popescu-Judet, op. cit, p. 429.
Copilita bălăioară, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 23.
Cor. Horă macedonească în Mângâia . Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 638.
Coraşiţa (de doi). Disc 2644 I (A. ICED).
Corăbăneasca, joc în Tătăruşi — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 336.
Corăbiasca, joc cu strigături. Teodor T. Burada, Almanah muzical, III/ 1877, p. 63, 94-95. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă, în jud Neamţ. Gavriil Musicescu, Douăsprezece melodii naţionale, culese, armonizate . . ., Iaşi, 1889, p. 31. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. Horă. Se joacă la Galaţi. L. Şaineanu, op. cit, p. 218. Popa Ştefan, op. cit, p. 50.
Corăbieşte, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 23.
Corăgheasca, Mihai Lupescu, Intratul flăcăilor şi scosul fetelor la horă, Ion Creangă Bîrlad, nr. 6, 1915, p. 164. Joc cu strigături în com. Dragomir — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, Joc bărbătesc în semicerc, mîinile pe u-meri, ca la sîrbă. Se caracterizează prin „bătăile la podea pe care dansatorii le execută la comandă". Tudorel Stănescu, op. cit, p. 69. Face parte din familia brîielor. Se joacă de femei şi bărbaţi în satul Ungureni — Vrancea. Gr. Băcanu, op. cit, p. 53. Disc EPC 781.
Corăgheasca de la Călini (Bacău). Joc bărbătesc în semicerc. Are mişcări complexe de mare îndemînare şi strigături. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 85-96.
Corăgheasca de la Plopu. Joc bărbătesc în cerc, com. Dărmăneşti — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 214 — 215.
Corăgheasca de la Ruginoasa — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 339.
Corăgheasca de la Temelia. Se joacă de bătrînii din satul Temelia — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 209.
Corăgheasca de la Urecheşti. Va-j riantă. Horă în cerc şi semicerc. Se | joacă doar de bărbaţi în com. Ure-
4 — Dicţionarul jocurilor populare
50
51
chesti — Vrancea. Gh. Sfîrlogea, op. cit,'?. 98-103.
Corăgheasca din Asău. Joc de bărbaţi în cerc, în com. Asău — Bacău. Idem, op. cit., p. 223.
Corăgheasca pe bătăi, în Bîrlad — Vaslui şi com. Ipatele — Iaşi. Nicolae Bălan şi Mircea Stan, op. cit., p. 113,207.
Corăgheasca pe trei. Disc STM-EPE 01101.
Corăgheşte. Joc în com. Breţcu, jud. Covasna. „Este o variantă combinată brîu cu sîrbă". Balaci Emânu ela si Bucsan Andrei, op. cit., p. 499.
Corobasca, joc popular vioi, în com. Crucea, jud. Neamţ. N. -Varone, op. cit., p. 15. Şi în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1180 d.
Cositul, joc în com. Slobozia — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 430.
Cosorul, joc în jud. Iaşi. C. G. Pri-chici, op. cit, p. 33. Cules din Rudari — Olt. Mgt. 2495 k.
Costăriţa, joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, în Izvorasul nr. 5-6/1929, p, 21.
Costea Pecurarul, joc de brîu în Banat. D.  Vulpian, op. cit, p. 32.
Costorăreasa (Costorăriţa), joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul nr. 5—6/ 1929, p. 20-21.
Costorăreasca, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Gh. Fira, op. cit, p. 108.
Costoreanca nouă. Horă care se transformă în plimbată şi se termină cu bătuta pe loc. Se joacă în com. Bălceşti, Stoiceni, Izbăşeşti şi Broş-teni, jud. Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 19.
Costoreanca veche. Horă în com. Mierea-Birnici, jud. Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 19.
Costoroaiea, joc popular. G. Breazul, op. cit
Coşeru, joc de grup în zona Iaşi. Gh. Baciu, Cartea coregrafului amator, 1955, p. 35. Fgr. 14513 b.
Coşneeuţa, joc în Iveşti — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 188.
Cotita, joc în com. Licurici — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 61.
Cracoveanca, joc de perechi, tip învîrtită, în com. Cîrjelari şi Mamaia-sat, jud. Constanţa. Este adus din Moldova. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 638.
Craioveanea, brîu de doi, în Oltenia. N. -Varone, op. cit, p. 15.
Crăeăuanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Crăiasa, joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 4.
Crăiţa oltenească. Disc EPC 10.118.
Crăiţele, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 111. Joc popular. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul, nr. 5—6/1929, p. 20 — 21. Joc bătrînesc în com. Gruia şi Pătulele — Mehedinţi. Se joacă de tineret la petreceri restrînse şi clăci. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 66.
Crăiţele de la Guşoeni — Vîlcea, horă cu paşi mari laterali, dreapta şi stînga. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, voi. I, p. 193.
Crăiţele de la Hunia (Dolj). Se aseamănă cu Hora Mîndrele din aceeaşi localitate. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 197.
Crăiţele de la Pleniţa — Dolj. Varianta fete. Baltă I. Lică, op., cit, p. 85. Varianta băieţi, p. 95.
Crăiţele de la Poiana (Dolj), joc cu paşi de ciuleandra. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 202.
Crăiţele de la Polovraci, horă cu paşi plimbaţi dreapta şi stînga şi paşi de sîrbă pe loc. Se joacă în cadrul Căluţului la Rusalii în com. Almăjel — Dolj, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 207.
Crăiţele de la Salcia, joc în Salcia — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, p. 69.
Crăiţele (din Căluş), după cîntare din fluier, în satul Plesoiu — Olt. Disc 349 II a (A.ICED).
Crăjăleanea, joc. Fgr. 828 a.
Creaţă sau Dichiţa. Vasile Popovi-ciu, Monografia comunei Pătas (Ne-rapatas). Caransebeş, 1914, p. 93.
Creţişorul, joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 35.
Crihălneaua, învîrtită în Retis — Sibiu. Fgr. 5109 b.
Crivişea, joc în Urziceni — Ilfov. Const.  G. Prichici, op. cit, p. 125.
Criza, învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184.
Cucu, joc. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Cucuruzu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 28.
Culesul viilor, sîrbă de Wagner Ellinor. Bibi. Ac. RSR, Cab. muz. (Ms. R 7029).
Cumătriţa, joc în com. Capu Cîm-puiui — Suceava. Mgt. 2660 k.
Cum dai lele laptele, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 40.
Cum se bate Dunărea, brîu. Idem, op. cit, p. 36.
Cum se bate Oltu, brîu. Idem, op. cit, p. 60.
Cununa, horă, în com. Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud. Fgr. 5320 a.
Cureaua, se joacă rar în com. Tu-tana şi Piteşti — jud. Argeş. Badea Marin şi. . . , op. cit, (tabel).
Cureluşa, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit. p. 165. Horă iute în com. Dăieni, Beştepe şi Vul-turu, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 639.
Curdeasea, brîu de doi. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Cuşmuliţa, joc în Miroslava — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 172.
4»
53
Damu, joc în com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almas şi Caras, 1974, p. 190.
Dana sau Dama, horă, în com. Celeiu, jud. Gorj. N. Varone, op. cit., p. 15.
Daneţul, joc în linie, cu braţele încrucişate la spate. în com. Băileşti, Calafat şi Filiaşi, jud. Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 101, 210.
Dans de început din Corni — Mara mureş. Disc STM-EPE 01059.
Dans din Certeze — Satu Mare. Disc STM-EPE 0891.
D-a-n săritele, brîu.  D. Vulpian, op. cit., p. 35.
Dans mărunţel (Scuturatu) în Du-răşti - Alba. Mgt. 3200 I t.
Dansul coeoarei, horă în Drăgă-şani — Vîlcea, Fgr. 12447 a.
Dansul eu ulcioarele, muzica de Eugenia Capţevici. Bibi. Ac. RSR, Cab. muz. (Ms R 160).
Dansul dubaşilor (luntraşilor, vîs-laşilor). Horă ce se transformă în joc de perechi. Se obişnuieşte în comunele Hălmăgel, Petriş, Prunişor şi Satu Nou — jud. Arad. (N. Varone).
Dansul fetelor din Căpîlna — Sălaj, vestit prin gingăşia mişcărilor şi frumuseţea  costumului  specific locului.
După el, muzicologul Constantin Ar-vinte a realizat un frumos tablou coregrafic.
Dansul fetelor din satul Petecu, jud. Harghita. Sîrbă domoală care se transformă în horă. (N. Varone).
Dansul la „dezgoveală" (scoaterea gătelei miresei şi împodobirea capului cu o maramă). Emilia Comişel, Dansul popular românesc, Sinaia, 1971, p. 7.
Dansul legănuşelor, pe Valea Vişău-lui — Maramureş.   Grup  de opt-zece tinere mame, înveşmîntate în costumul caracteristic zonei, dansează cîn-tînd una după alta, cu mişcări line, purtînd pruncii în legănuşe susţinute de o baieră pe umăr, dreapta. Se desfăşoară după o muzică domoală, asemeni cîntecului duios, adormitor, ai mamei, de „nani, nani . . ." Datini şi obiceiuri din Maramureş. Culegere de librete   pentru   spectacole folclorice. 1968, p. 39 şi în Contemporanul nr. 43 din 20 oct. 'l972, p. 8 (foto).
Dansul miresei pe bani. Emilia Comişel, op. cit., p. 3.
Dansul muncii, executat de echipa căminului cultural din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, la festivalul naţional „Cîntărea României" (văzut la televizor, 29 apr. 1977).
Danţ, joc în jud. Satu Mare. Fgr. 5004 b.
Danţ circular, căruia i se păstră numele primitiv de chora sau horă. Dimitrie C. Ollănescu, op. cit., p. 119.
Danţ dă doi, în zona folclorică a Aradului. Florea T. Ion, Folclor muzical din jud. Arad. Voi. I. . .,1975, p. 53.
Danţ din Cămărzana (zona Oaş). L. Perceag, Jocuri pop. din jud. Satu Mare, p. 9.
Danţ din Gherţa (Ugocea), zona Oaş. L. Perceag, op. cit., p. 10.
Danţ din Negreşti (zona Oaş). Idem, op. cit, p. 8.
Danţ la nuntă, horă pe loc, în com. Maeru, jud. Bistriţa Năsăud. Are strigături. N. Varone, op. cit, p. 16.
Danţ oşănesc, cu fete, în Certeze — Satu Mare. Fgr. 2175 b.
Danţ roată, în Oaş — Satu Mare. Fgr. 5039 c.
Danţu, se joacă de femei şi bărbaţi, care se ţin de mînă. Dim. Cantemir, op. cit, ' Cap. XVII, p. 141. Danţu (nume polonez) obişnuit în unele comune din Transilvania. S. FI. Marian, Nunta la români, 1890, p. 354-364. Ovid Densuşianu, Graiul din Ţara Haţegului, Buc, 1915, p. 276-277. Joc întovărăşit de strigături. Flăcăii prinşi pe după cap formează un lanţ care se mişcă spre dreapta sau stînga, cu paşi mărunţi, ca la sîrbă şi figuri speciale. Victor Păcală, Monografia com. Răşinari — Sibiu, 1915, p. 236 — 237. Danţu (în ritualul nunţii) în com. Tudora - Botoşani. Fgr. 9117 b.
Danţu colacilor (zona Oaş). L. Perceag, Jocuri populare din jud. Satu Mare, p. 6.
Danţu de la Mărăşeşti, horă, în com. Mărăşeşti, jud. Mehedinţi. N. Varone, op. cit, p. 15.
Danţu miresîi (zona Oaş). L. Perceag, op. cit, p. 5.
Danţu*n două părţi, horă în jud. Gorj si Mehedinţi. N. Varone, op. cit, p. 15.
Danţu*n patru, Danţu eu patru zis şi Bolunduşu. Horă cu strigături formată numai din două perechi, urmată de sîrbă şi apoi de învîrtită. Se joacă în com. Copalnic — Maramureş. N. Varone, op. cit, p. 19—20.
Danţu-n patru din Tîrgu Lăpuş Maramureş. Disc STM-EPE 0752. *
Danţu rar, joc în jurul Bucurestiu-lui. Fgr. 7227.
Danţu sîrbese, în Izverna — Mehedinţi. Fgr. 11796 b, Tib. Alexandru, op. cit, p. 216.
Danţul, joc în cerc, mîinile pe umeri, în com. Ilovăţ — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 84. Danţul, cunoscut în comunele Gura Rîului şi Poplaca — Sibiu, este o formă particulară de brîu pe numărătoare, specifică zonei din „mărginime". în com. Sadu — Sibiu se numeşte Brîul Simi-nic, joc bărbătesc de umeri. Andrei Bucsan, Specificul dansului . . . , p. 170 şi 311.
Danţul cel mare. Ion Creangă, Bîr-lad, nr. 4/1909, Logodnă şi nuntă de I. O. Zugravu, p. 95-100.
Danţul din Oaş sau Danţul Oşenesc. N. -Varone, op. cit, p. 15.
Danţul „din verde", horă, brîu şi învîrtită, în jud. Satu Mare. N. -Varone, op. cit, p. 15.
Dantul fecioresc, Şezătoarea, Fălticeni, voi. XXII/1926,' p. 41.
Danţul mărunţel. Bela Bartok, Cîntece poporale româneşti din Comitatul Bihor, Buc, 1913, p. 274, 276, 277, 279-200, 282-286.
Danţul miresii. S. FI. Marian, op. cit, p. 724. (Vezi Jocul miresii şi Hora miresii). Tip de horă mare, în cerc mixt, deschis. Varianta din com. Tul-nici prezintă deplasare continuă spre dreapta, iar cea din Spineşti — Vrancea, deplasare spre stînga. Anca Giur-
54
55
chescu si Constantin Eretescu, op. cit., p. 54.
Danţul miresii ca la Mesesenii de Jos — Sălaj. Eugenia Cernea, Folclor muzical din Sălaj, 1972, p. 109.
D-aoli fete d-aoli muşete. Joc mixt în cerc deschis cu braţele în brîul vecinilor. Tip de sîrbă, la macedonenii „gramosteni", veniţi din Gramostea (Macedonia) în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ op. cit., p. 639.
Dă doi, De doi. G. Baronzi, Limba română şi tradiţiile ei, Brăila, 1872, p. 91—92. Brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 33. Joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 185. (Lugozana). I—III. T. Brediceanu, Caiet I, p. 3, II, p. 12, V. p. 8, vezi şi Joc de doi.
De-a lung, joc în părţile Aradului. Ioan T. Florea, op. cit., p. 93.
Dealul lung, joc în satele de pe Valea Trotuşului. în com. Bogdăneşti i se zice Drumul lung, iar în satul Caşin Drumul dracului. Se joacă perechi, în cerc. G. Sfîrlogea, op. cit, p. 126-179.
De-a lungul, joc lin de perechi în satul Giurtelec, jud. Satu Mare. Partenerii faţă   în   faţă   ţinîndu-se cu dreapta de o batistă, iar stînga liberă lăsată în jos. Mişcarea în linie, cu deplasări în stînga în dreapta şi cu învîrtirea fetei pe sub mîna băiatului. Carol Luczai, Culegere de jocuri populare din Bihor, 1969, p. 45. Joc de perechi în cerc, mişcări uşoare, cu chiuituri. Trei paşi înainte, trei înapoi, cu multe figuri: „Pe după spate", „pe sub mînă",  „cu  fetele  în  mijloc", apoi „flăcăii la mijloc" şi aşa . . . (Echipa de dansuri a Căminului cultural din Logig — Mureş, Bucureşti, 1955, p. 14).
De-a  lungul de pe   Someş. Disc STM-EPE 01104.
De-a lungul din Feleac. Disc 45-EPE 10336.
De-a Mărunţelu. Horă, care se joacă cu paşi mărunţi, de sîrbă vioaie. Se obişnuieşte rar în comuna Rîşnov jud.
1 Braşov. N.-Varone, op. cit, p. 20 (vezi şi Mărunţelul, Mărunţica).
De-ar fi Moldova. Horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 5.
Deasa din Buciumi — Sălaj. (Disc STM-EPE 0750.
De-aş trăi ea frunza-n fag, sîrbă în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu» op. cit, p. 352.
De băut, joc în Maramureş. L. Perceag, op. cit, p. 16.
De băut din Vişeu — Maramureş. Disc STM-EPE 0891.
De botă, joc în Ardeal. Al. Toth> Suită de dansuri populare româneşti, Tg. Mureş, 1975, p. 1.
De ce doamne nu muream, brîuleţ în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 246.
De chiuit, joc cu strigături în To-pliţa - Mureş. Fgr. 13085 b.
De cînd m-a aflat mulţimea, horă populară (1921) de J. Paschill. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25778).
De eu seară, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 58.
De doi/Doiu) în Banat, joc în cerc de trei-patru perechi, interesant prin dantelăria coregrafică a braţelor şi piruetele fetei pe sub mîna băiatului. Are strigături: „Să jucăm ca pe la noi, /Jocul pe picior de doi, / Doiul mîndru, legănat / Ca la noi, ca la Banat". Muntean Ion şi Laţcu Afilon, Folclor coregrafic din Văile Timişului şi Bistrei, 1971, p. 44. Joc de perechi pe Valea Mureşului. Garai Ida, Jocuri populare pădureneşti, 1960, p. 16—21. Joc de perechi în cerc deschis ... în Năruja, Spulber şi Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit, p. 133-139.
De doi „bătrîneasca" în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 375.
De doi ca în Almăj, în com. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu I., op. cit, p. 109.
De doi, ea la Cîmpulung se joacă la toate ocaziile în com. Oeşti — Argeş. Badea Marin şi... ,  op. cit, (tabel).
De doi ea la Dolboşeţ, joc în com. Dolboşeţ, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 103.
De doi „ca la Zarveşti", în com. Dalei — Caras-Severin. Disc 1740 (A. ICED).
De doi pe coarda groasă, în Bughea de Sus şi Albeştii de Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 396.
Dedoiul, joc de perechi cu comandă, executat cu măiestrie de vrînceni. Strigăturile descriu desfăşurarea. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1968, p. 19.
De dragul flăcăului, sîrbă urmată de învîrtită. Se joacă în com. Movilita — Ilfov. (N. -Varone).
De început din Iadăra — Maramureş. Disc STM-EPE 01059.
De întors, joc în com. Bata, Vinga şi Lipova, jud. Arad. T. Brediceanu, op. cit, p. 313—315.
De învîrtit, joc în Maramureş. L. Perceag, op. cit, p. 13.
Dela, joc popular. Şt. Şt. Tuţescu, Izvorasul, an. VIII, 'nr.' 5-6/1929, p. 20, 21. Joc bărbătesc în com. Oprişor
— Mehedinţi. Formaţia linie, ţinuta „de brîu". Surdu Misu Ion, op. cit, voi. 2, p. 101.
Deleanca, Delencuţa. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Deleneasea, joc în Goeşti şi Lungani
— Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 246. De mînă, joc în Sînnicoiaul Mare,
jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 316. (Vezi şi Jocul de mînă).
De mînă sau De tăti. „începe cu o plimbare care seamănă cu plimbarea jocurilor ardeleneşti". Gh. Sfîrlogea, op. -cit, p. 99-102.
De nuntă, la cornul mesii, Disc STM-EPE 0891.
De-nvîrtit „a nănasilor", în Maramureş. Disc STM-EPE 01067.
De-nvîrtit de pe Iza — Maramureş. Disc STM-EPE 01067.
De peste Olt, horă D. Vulpian, op. cit, I, p. 56.
De purtat. Joc de perechi aşezate întîi într-un şir lung, apoi se unesc, formînd o roată mare. Fata se învîr-teşte de două ori pe sub mîna dreaptă a flăcăului, se îmbrăţişează cu el şi amîndoi se rotesc, de cîte două ori dreapta şi stînga, apoi se prind pe după gît şi fac plimbări  în ritmul muzicii.  Se obişnuieşte în comunele Cipău, Jernut — Mureş, Lechinţa şi Gura Arieşului, jud. Alba. Are strigături. N.-Varone, op. cit, p. 20—24. De purtat sau Învîrtită. Joc în Laslău Mare, jud. Maramureş. Fgr. 4803.
Derejanea, joc în com. Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op. cit, p. 155.
De sărit. Jocul sau Jocul fecioresc, horă în Maramureş. H. Socoşan, Curs de jocuri populare româneşti, 1976, p. 31.
De sărit de pe Mara. Disc STM-EPE 0876
De sărit din Berinta — Maramureş. Disc STM-EPE 01059.
De sărit în zori de zi. Disc STM-EPE 0931.
Desea, joc popular în Banat. Colecţia T. Brediceanu.
Despre ziuă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 37.
Desu, zis şi Fecioreasca, dans foarte vioi de feciori. Se caracterizează prin multe bătăi pe diferite segmente ale picioarelor. Domby Emeric, Dansuri populare din jud. Cluj, voi. II, 1971, p. 98.
De tare, joc vechi bărbătesc, în sudul Moldovei. Se joacă în grup de doi sau solistic. Gh. Baciu, op. cit, p. 35. Tip de brîu mocănesc, componenţă mixtă, în com. Spulber — Vrancea. în Nereju se joacă numai de bărbaţi. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 97, 117, 118.
56
De trei ori pe după masă, horă cu cîntec şi strigături, legată de ritualul minţii în nordul Moldovei şi Bucovina. După terninarea ospăţului, pe la miezul nopţii, într-o mare veselie, în tactul muzicii, nuntaşii se scoală, se prind de mîini şi încep „ocolirea mesei", cîntînd:
„Di trii ori pi după masă să scoatem răul din casă, să rămîie binili să trăiască mirili, să trăiască şi mireasa să povăţuiască casa". (Inf. Ecaterina I. Rîsca, Burdujeni — Suceava). Disc STM-EPE 0994.
De ţi-e bărbatu urît!, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 54.
Deuleanu, se joacă la toate ocaziile în com. Vlădeşti — Argeş, Badea Marin şi ... ,  op. cit. (tabel).
De unu singur, sîrbă sau bătută, executată de cel mai bun jucăuş din sat. Cînd a obosit, altul îi ia locul şi aşa mereu. Se obişnuieşte în com. Radovanu — Ilfov (N. - Varone). Se joacă rar la nunţi, în com. Fîlfani — Argeş. Badea Marin şi... , op. cit. (tabel).
De vîrf, joc după o melodie din fluier, în satul Preajba — Gorj. Disc 944 b (A. ICED).
Dialogul, joc în „zona Codru", jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit., p. 19.
Dianca, horă, în com. Amărăştii de jos — Dolj. Joc mixt, în com. Goicea Mare — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 216.
Di doi, joc în Bîrseşti — Vrancea. Fgr. 3730 a.
Diehiţa, joc popular în Teregova, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 328.
Din Carpaţi, horă. Muzica de Dio-gene Firoiu, pe cuvinte de Stelian Ni-colau, Buzău, 1915 Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3199).
57
Din cimpoi (Sărita, aşa pă loc). Joc
în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, op. cit., p. 241.
Din Maramureş, joc popular. T. Brediceanu, op. cit., caiet IV, p. 14.
Diostăia, joc popular, mai mult turcesc. Sassu Iulian, Din etnografia satului Fîntînele (Inacişme), „Analele Do-brogei, an. XI/1930, p. 38.
Dirindeaua, (Hirindeaua, Irindeaua)> horă. Gh. Fira, op. cit, p. 95.
Dîmboviţa, sîrbă nouă, compusă de Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1876).
Dînga, se joacă la toate ocaziile în com. Conteşti şi Budeasa, jud. Argeş. Badea Marin şi... , op. cit. (tabel).
Dîn Şopot pînă-n Gîrboţ, joc în com. Bozovici, jud. Caraş-Severin. N. Ursu, Cîntece şi jocuri populare româneşti din Valea Almăjului (Banat). Buc. 1958, p. 209.
Doborîta, joc în cadrul Căluşului, în Teleorman. H.B.Oprişan, op. cit, p. 207 Dobre, horă, în com.  Crainici — Mehedinţi. N. -Varone, op. cit, p. 16.
Dobrica, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 58.
Dobridoreanca  —  Disc 2272 I a (A. ICED).
Dobrişan, horă. D. Vulpian, op. cit.> I, p. 60.
Dobrogeancă, horă în Medgidia — Constanţa. Fgr. 13341 a.
Dodă-dodă şi iar dodă, horă. D. Vulpian, op. cit, I. p. 53.
Dodolina, joc nou. St. St. Tuţescu, Izvorasul, an VIII, nr. 5-6/1929, p. 20-21.
Doi (Bucureşti şi T. Severin), brîu. D. Vulpian, op. cit. p. 34.
Doi băieţi din Valea Mare. Nume de sîrbă iute jucată de doi flăcăi, în cătunul Ghermăneşti — Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 23.
Doi de mînă (Tîrgovişte), brîu» D. Vulpian, op. cit, p. 35.
Doica Fira, joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 3. Cunoscut în Obreja şi Teregova, jud Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 324.
Doiul bătrînesc, se joacă de toate vîrstele, cu pas rar, legănat, pînă la grupurile de paşi mărunţi şi repezi. . . , în Banat. Muntean Ion şi Laţcu Afilon, Folclor coregrafic din Văile Timişului si Bistrei, 1971, p. 75.
Doiul lui Petrică. Disc 45 STM-EPC 10377.
Dologeacul, joc de unul singur sau de mai mulţi, înaintea naşului, sinonim cu Păhărelul, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 639.
Domerachi, jocul macedonenilor fîr-şiroţi, în com. Cogealîc şi Tariverdi — Constanţa. Gh. Popescu-Judet, op. cit., p. 639.
Domnica, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 10.
Dorneasca, Dorneneasca, Dornîneas-ca, horă, în Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 12670 b şi Fgr. 20010 b.
Dorobăneşte, joc bătrînesc în com. Călugăru, Mărgineni şi Sărata — Bacău. Are strigături. G. Sfîrlogea, op. cit, p. 75-84.
Dorobănţeseu, nume de brîu care se joacă cu mîinile în sus, în com. Otopeni — Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 25.
Dorul cocoanei, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 108. Culeasă din Drăgăşani — Vîlcea. Fgr. 11105 c.
Dorul Gorjului, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 51.
Două părţi. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Dragă şi iar dragă, horă, în Bucovina.  S. FI. Marian, op. cit, p. 9.
Dragostile, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 10.
Drăeşăneasea. Horă mare de perechi, începe cu paşi dreapta şi apoi stînga de cîte două ori,  „frămîntă" pe loc.
apoi se prind şi joacă învîrtită de cîte două ori în fiecare parte. După aceea, se formează două rînduri faţă în faţă. Flăcăii, prin mişcări foarte iscusite, îşi lovesc cu palmele genunchii, ca-rîmbii cizmelor şi tălpile,  în tactul muzicii iar fetele, cu mîinile în şolduri, joacă legănat în faţa lor. Veselia se măreşte şi prin strigăturile dialectale: „M-o  trimis mama de-acasă / să gioc fata cea frumoasă / b-am s-o gioc şi pe cea slută / cî şi aceia mă sărută ..." Uneori joacă şi bătrînii la sfîrşitul nunţilor. In com. Drăcşani, jud. Botoşani. (N. -Varone).
Drăeuleţu, o legănată urmată de învîrtită. Perechile se prind de mijloc. Se joacă în com. Otopeni, Dobroieşti şi Lipia — jud. Ilfov. N. -Varone. op. cit, p. 25.
Drăgaica, joc ritual, cîntat din gură, cu strigături după o melodie la dîrlabă, în Ulmeni. — Teleorman. Fgr. 14638 a. Joc săltăreţ în ziua de Sînziană (24 iunie) în Muntenia, executat de patru fete frumoase îmbrăcate bărbăteşte. L. Şaineanu, op. cit, p. 219. Joc ritual de recoltă, înainte de începerea secerişului, în Raşova — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 640.
Drăguţul cumetriţii, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 14.
Drînda, joc popular în Borlova jud. Caraş-Severin. D. Emilian, Brîuri din munţii Banatului, 1966, p. 152.
Dropca, joc în Pecineaga — Constanţa. Eug, Cernea, Melodii de joc din Dobrogea, p. 165.
Drumul Clujului, brîu D. Vulpian, op. cit, p. 36.
Drumul  dracilor, horă.  Gh. Fira,
op. cit. p. 216.
Drumul dracului sau Naibii. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Idem în com. Jugur, jud Argeş (fost Muscel). Carp Paula şi Amzulescu AL, op. cit, p. 302. Fgr. 1983 b. în Bughea de Sus
58
şi Conteşti — Argeş. Gh Suliţeanu, op. cit., p. 434.
Drumul naibii (dracului). Horă de perechi, fete şi băieţi prinşi de mîini, faţă în faţă. începe cu „hora mare", din care se desprind cîteva perechi şi joacă la mijloc. La strigătura: „Foai verde de hamei, / lasă fata măi!", băieţii se desprind şi intră în cerc, iar fetele îşi aleg alţi parteneri. După o nouă strigătura, fetele, cu o plecăciune, mulţumesc pentru dans, intră în horă, iar băieţii îşi aleg alte partenere şi aşa.... Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 98.
Duda, „gioc" de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit., p. 37. Joc în com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 169.
Dudele, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5.
Duiniranchi, joc megleno-român, tip horă, în com, Cerna — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 641.
Dulapu, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 53.
Dulce limbă românească, horă, muzica de Al. Ionescu-Butas. Caiet IV, Cluj 1934. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 108).
Duna, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardas. D. Vulpian, op. cit., I. p. 52.
Dunăreanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 32—33.
Dunărinca, joc în Moceriş, Oraviţa şi Mehadia, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 301. Fgr. 11632 c.
Dura, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 57. Se joacă cu paşi dreapta pe
loc, apoi lateral spre stînga, încheind cu o serie de bătăi. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 68. în Vîlcea se joacă rar, la „furcării". Ion N. Popescu, Hore cu strigări şi strigături, 1938, p. 30. Joc în semicerc, mîinile pe umeri. Cuprinde o plimbare şi o figură pe loc, executate de patru ori. Andrei Bucşan, Jocuri populare din Muscel şi Bran, 1958, p. 91. Tip de horă în două părţi. Se execută după comandă strigată, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Joc de unul singur în Potcoava   —  Ialomiţa.  Fgr.  5306 c.
Dura de la Cuza Vodă. Horă de femei şi bărbaţi în com. Cuza Vodă — Galaţi. Gr. Băcanu, Jocuri din sudul Moldovei, Galaţi 1969, p. 105.
Dura de la Suceveni, se joacă la toate ocaziile în Suceveni — Galaţi. Are strigături. Gr. Băcanu, op. cit., p. 109-110.
Dura-n bătaie. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Dura rotată, horă în Petrişani — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 431.
Durduliana, horă. Gh. Cardaş, op. cit, p. 129.
Dusa, joc în cadrul Căluşului din Teleorman. H. B. Oprişan, op. cit., p. 193.
Duşanul, joc foarte dinamic, obişnuit în com. Fîrţăneşti — Galaţi. Gr.   Băcanu,  op.  cit,  p. 113—114.
Duşumeaua, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 56.
Du-te, du-te la bărbat, horă. Idem, op. cit, I, p. 60.
Eaea dîra, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 64.
Edera, brîu, Idem, op. cit, p. 39, Elbasana. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Elele (Gimparalele), horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5
Elepatacul, joc de brîu. D. Vulpian,
op. cit, p. 38.
Elisabeta, dans naţional, compus din cinci figuri. Se joacă de opt persoane, formînd patru perechi, pe muzica I. D. Bârlan, cuvinte de St. Constanti-nescu. Bucureşti, 1929.
Encea, Sibieneea, brîu. D. Vulpian,
op. cit, p. 38.
Epureasca. Elena Sevastos, op. cit,
p. 281.
Eşanea, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 61.
Eu as vrea, horă. Idem, op. cit, I, p. 63!
Eu iubesc, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 14.
Eu iubesc, maica iubeşte, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 60.
61
Face-m-aş tîlhar (haiduc), horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p.14.
Fainoaga sau Hora de doi, în Oto-penii de jos. Se joacă în cerc sau semicerc. Mişcări iuţi dreapta, pe loc şi stînga cu uşoare legănări. Gh. Gănescu, Jocuri populare din Zurbaua si Otopeni, p. 46-47.
Fa Mariţă, horă populară de I. Ch. Bernstein, pe cuvinte de Adrian Molan Iasi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 23602).
Fata babei, horă. D. Vulpian, op cit, I, p. 72.
Fata eu cămeşa murdară, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 11 Fata cu năravuri, horă în Buco vina. S. FI. Marian, op. cit, p. 8.
Fata curată, nume de horă, care începe cu strigături, admirînd hărnicia fetei, în Călineşti — Argeş. (N. -Varone).
Fata lăudată, horă, în Bucovina S. FI. Marian, op. cit, p. 14.
Fata mamii. Horă în comunele Băiculeşti şi Izbăşeşti, jud. Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 25.
Fata murdară, nume de horă în com. Gorganu — Argeş. (N. -Varone).
Fata nestatornică, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 7.
Fata popii, joc popular în Moldova, Se joacă în Bălţaţi — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 122.
Fata rumenită, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 7.
Fata seurtă-n picioare, horă, în Bucovina. Idem, op. cit, p. 7.
Făclia libertăţii, dans executat de echipa Căminului cultural din Tg. Mureş la festivalul naţional „Cîntarea României" (văzut la televizor, 29 apr. 1977).
Falcoiana, horă în com. Fierbinţi — Dîmboviţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 431.
Fecioreasca (Ficior easca), horă în jud. Tîrnava Mare. Are multe strigături, adesea chiuite. Ficioreşte, joc popular în Iclud, jud. Cluj. N. Varone, op. cit, p. 16—19.
Fecioreasca ca la nuntă. Dans dinamic, cu multe bătăi pe diferite segmente ale picioarelor şi bătăi din palme, compus din perechi fete şi băieţi. Domby Emeric, Dansuri populare din jud Cluj, voi. II, p. 62.
Fecioreasca fetelor din Crihalma — Braşov. Disc STM-EPE 0751.
Feciorească de pe Mureş. Disc STM-EPE 0896.
Fecioresc de nuntă. Disc STM-EPE 0931.
Fecioresc de pe Valea Agrijului — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Fecioresc de pe Valea Almaşului.
Disc STM-EPE 0750 I.
Fecioresc de pe Valea Bareăului. Disc STM-EPE 0931.
Fecioresc din Hida — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Fecioresc din Sacalasău — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Feciorescu de la Ieud şi Feeiorescu de Ia Petrova — Maramureş, începe cu o horă mare, cu tropote şi bătăi din pinteni, mişcări stînga şi dreapta. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Oaş şi Maramureş, 1963, p. 123, 135. ' Se joacă şi de unul singur în reg. Crişana. Mihai Florea, Prietenii mei concurenţii . . . , Buc, 1976, p. 65.
Feciorescul rar, în com. Răstolţ — Sălaj. Mgt. 3507 I a.
Fecioreşte (bătrîneşte), joc în ritualul nunţii. C. Brăiloiu. „Nunta din Feleag", Buc. 1938, p. 10.
Fecioreşte ca la Mîndra — Sibiu. Disc 748 I (A. ICED).
Feciorul fălos, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 28.
Feciorul unguresc, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 15
Fedeleşul (Fedeleşiul), sîrbă, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora Bă-dulescu, op. cit, p. 71—72, pus pe note de V. G. Gavrilescu, Izvorasul nr. 5-6/1929, p. 4. Fedeleşul sau Ciuleandra, joc în grup de cinci-şase persoane. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 106.
Fedeleşul eu strigături, horă în com. Policiori şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit p. 192.
Fedeleşul fetelor. Disc STM-EPE 01056.
Felecana, dans lent de perechi, cu plimbări, balansări, întoarceri pe sub
mînă şi ponturi foarte dibace. Lorincz Lajos, Jocuri populare de pe Mureşul de sus, 1970, p. 195.
Femeia bătrînă, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 29.
Femeieşte, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 39.
Ferbinţanea, horă. Idem, op. cit., L, p. 64.
Fetele din satul nostru, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 28.
Fetele şi logofătul, horă în Bucovina.  S. FI. Marian, op. cit, p. 9.
Fetele tatii, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 18.
Fetescu (Mînînţel, Tropăţel) în Hu-sasău de Tinca — Bihor. Mgt. 4098 I a.
Fierareasca, joc bărbătesc numit şi Chilabaua în com. Turda — Tulcea şi N. Bălcescu — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641.
Fiica poporului, horă naţională de Louis Wiest, Buc, 1880. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17627).
Firicelul. Se joacă în com. Policiori şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 193.
Fişcălia se joacă rar în Mozăcenii din Vale — jud Argeş. Badea Marin şi... , op. cit. (tabel)
Fîntînica, horă. D. Vulpian, op. cit I. p. 70.
Fîrliconda. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Floarea albă, Idem, op. cit, p. 281.
Floarea mărului, joc legănat în com. Horodnicul de sus, jud Suceava. Are strigături. N. Varone, op. cit, p. 19.
Floricelele, horă, muzica de Louis Wiest. D. Vulpian, op. cit. I, p. 67.
Floricica, horă. Idem, op. cit I, p. 70. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă, Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 185. FI. Cristescu, op. cit p. 5. Joc de perechi în cerc, foarte răspîndit în reg. Bacău. „Este un model de graţie şi lirism". Gh. Sfîrlogea, op. cit,
62
63
p. 4, 67—73. Se mai joacă în com. Balta — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., în unele sate din jud. Brăila. Gănescu C, Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 43. Sîrbă. Melodia de Năstase Ionescu, cuvinte de N. Pietro. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2027).
Floricica de la Amara. Se joacă la toate ocaziile. Runcan Mihai, Jocuri populare din Ialomiţa, 1973, p. 205.
Floricica de la Dragalina, horă. Idem, op. cit, p. 210.
Floricica de la Luciu (Ialomiţa), joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. Idem. op. cit, p. 284.
Floricica de la munte, joc în cerc de bărbaţi şi femei. Are numeroase variante. C. Sfîrlogea, op. cit, p. 51 — 58.
Floricica de la Muscel, joc în com. Jugur — Argeş. Ioan Grecu, op. cit p. 114.
Floricica de la Perişoru. Joc preferat la toate ocaziile de petrecere. Runcan Mihai, op. cit, p. 289.
Flori de lămîită, horă. Disc 194 a (A. ICED).
Floricica din Căluş, dans iute în com. Preajba — Gorj şi Pietrari — Vîlcea. Fgr. 1519 b. Numit aşa fiindcă se aseamănă cu o „întorsătură" din jocul Căluşului, F. Cristescu, op. cit. p. 18
Floricica din Jugur, joc vioi cu paşi uşor săltaţi, în com. Poenari — Muscel. Andrei Bucşan, op. cit, p. 77.
Florin, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 72.
Fluieraşul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Foaie verde pătlăgică, horă. D. Vulpian, op. cit, I. p. 65.
Foarfecă (imită mişcarea foarfecii). Un şir lung de fete şi altul de flăcăi se aşază în formă de cruce şi joacă sîrba. Apoi, rîndurile se apropie şi din ele se formează perechi, care joacă învîrtită şi bătuta pe loc. Joc popular în
com. Braniştea — Suceava şi Ştefă-neşti — Botoşani. (N. Varone).
Focşeneanca, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 64. George Baronzi, op. cit, p. 92. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Joc specific în com. Otopenii de jos. Ţinuta, palmele în palmele partenerilor. Gh. Gănescu si I. Popescu, op. cit, p. 39-40.
Focul inimii, brîu. D, Vulpian, op. cit, p. 39.
Fogaşu (Ardeleană) în Vîlcele — Braşov. Fgr. 14749 f.
Foicica de trei cepe, horă. D. Vulpian op. cit I, p. 65.
Foişoreanea, horă, în com. Morteni, jud. Dîmboviţa. N. Varone, op. cit, p. 20. Se joacă şi în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 417.
Fost-ai lele, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 26.
Fost-am, horă, în Bucovina. Idem, op. cit, p. 17.
Frumoasa Sofie, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 39.
Frumuşica, horă în Bucovina. Fgr. 20.060 a."
Frunza, horă în jud. Dolj şi Mehedinţi. N.-Varone, op. cit, p. 20. Joc mixt, tip horă, în com. Dunavăţu de sus — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641.
Frunza nucului, joc de perechi în nordul Moldovei, Gh. Baciu, op. cit, p. 34. în com. Arsura — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 166.
Frunza oltenească, joc în cerc. Al. Dobrescu, op. cit, p. 100. Horă veche, cu mişcări largi, elegante, în Oltenia. Gh.  Popescu-Judeţ, op.  cit, p. 13.
Frunza pe baltă. Horă veche oltenească. Idem, op. cit, p. 7.
Frunza veche. Disc STM-EPE 01076.
Frunză   verde   magheran,   joc în
Răducăreni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 149.
Frunzuliţă de lipan, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 69.
Frunzuliţă, fin cu rouă, horă. Idem, op. cit. I, p. 65.
Frunzuliţă şi-o para, sîrbă în Sehi-neni şi Murgeni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 148.
Fudula, horă în Bucovina. Joc în Fundu Moldovei şi Cîmpulung — Suceava. Fgr. 3561 b. Disc 659 II (A. ICED).
Fulga, horă. D. Vulpian, op. cit. I,
p. 73.
Furnica, joc mixt în com. Grin-
deni — Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri populare olteneşti, 1966, p. 107.
Furtuna, joc foarte vechi în Moldova. Are două părţi: întîia lentă, a doua repede, ca o furtună. T. Stănescu,
op. cit, p. 103.
Fustanele, jocul macedonenilor fîr-şeroţi, în com. Tariverdi, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Judet, op. cit, p. 641.
Fusul, în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nistor, op. cit, p. 197. Joc repede în com. Mitoc şi Banca — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit, p. 164.
65
Ga ida, horă macedoneană în Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cif., p. 641.
Galaoneasea, se joacă în satele Schitu şi Tuzla, jud. Constanţa. I. Cristian,  op.  cit,  p.  50.  Mgt. 3107 n.
Galaonu sau Zvtcu, brîu. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Galaonul bărbătesc, joc de flăcăi şi fete, în linie, cu braţele încrucişate la spate. în Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 24.
Galaonul bătrînesc, în Cioroiaşi — Dolj. Mgt. 4067 v; şi în satul Mitoc — Botoşani. P. Delion, op. cit, p. 243.
Galaonul de brîu, în Desa şi Ciu-percenii noi — Dolj. Mgt. 389 e.
Galaonul de la Cîrna. Joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 114.
Galaonul de la Săpata, joc mixt în com. Săpata — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 124.
Galaonul de mînă, joc popular. Şt. St. Tuţescu. Izvorasul, an. VIII, nr. 5-6/1929, p. 20-21.
Galaonul fetesc, în Valea Standului — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 24.
Galaonul în doi, în Rudari — Olt. Mgt. 2493 c.
Galaonul îngenunehiat, joc vechi. St. St. Tuţescu. Izvorasul, an. VIII, nr. 5-6/1929, p. 20-21.
Galaonul plimbat şi Galaonul pe loc. Joc mixt în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 133, 138.
Galaonul ursăresc, în com. Brînco-veanca — Teleorman. Mgt. 2919 c.
Galia (Barza), joc în Ghimeş —Făget, jud. Bacău. Mgt. 3271 II m. Galopu (Şaeru). Fgr. 11.724 e. Galopul, sîrbă în com. Stoileşti — Vîlcea (fost Argeş).  N. -Varone, op. cit, p. 20.
Garofita, horă. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. RSR, Cab. muz. (III 4589), Disc 2583 I (A. ICED).
Gavota, joc de perechi, ţinuta de Haţegană, în com. Zebil — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641.
Găile sau Hora tare, în com. Hunia — Argeş si Calafat - Dolj. Mgt. 2600 II p. '
Găina, horă repede, la nuntă, seara, la masa mare, în com. Corbeanca, jud. Ilfov, N. -Varone, op. cit, p. 25.
Găinuţele, jocul „găinii" în cadrul nunţii, la mocanii din com. Vulturu — Tulcea. Azi dispărut. Gh, Popescu-Judeţ, op. cit, p. 642.
Gălăţeanca. Teodor T. Burada, Almanah muzical, an 3/1877, p. 62 şi 91. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Găleţica, joc în com. Mitoc şi Banca, jud. Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 143.
Găsirea oilor, joc de brîu în jud. Roman. D. Vulpian, op. cit, p. 42.
Geambara bulgărească, în satul I-leana - Ilfov. Fgr. 11.213. Tib. Alexandru, op. cit, p. 225.
Geambarale (Giamparale), joc de femei, foarte vioi, cu plesnituri din degete în tactul muzicii, în satele dunărene din Muntenia. Joc de nuntă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 185. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. IV, 1913, p. 243.
Geampara ca*n Dobrogea. Disc 45 STM-EPC 10.368.
Geampara de la Măein. Disc STM-EPE 0900.
Geampara din Băileşti — Dolj. Disc STM-EPE 01209.
Geamparale maeedonene în com. Casimcea — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641.
Geamparalele bătrîneşti, în comuna Bătrîni — Prahova. Mgt. 34 o.
Geamparalele bulgăreşti, în com. Hotarele - Ilfov. Mgt. 1954 d.
Geamparalele ca la Cernavoda, în Cernavodă — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 78.
Geamparalele ca la moaşă, în Cer-venia — Teleorman. Mgt. 2924 m.
Geamparalele de la Alexandria, se joacă în Storobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 i.'
Geamparalele de la Balaci — Teleorman. Mgt. 2489 o.
Geamparalele de la Călăraşi. Disc STM-EPE 01076.
Geamparalele de la Dăieni, în Dă-ieni — Tulcea. Mgt. I 1639 g.
Geamparalele de la Vidra — Ilfov. Mgt. 2489 n.
Geamparalele din Bîrlad. Disc STM-EPE 01057.
Geamparalele din Teleorman. Disc STM-EPE 01056.
Geamparalele noi, în com. Gura Teghii - Buzău. Mgt. 3155 e.
Geamparalele româneşti, în com. Nana — Ilfov. Mgt. 510 i.
Geamparalele ruseşti, în satul Scun-du - Vîlcea. Mgt. 1966 1.
Geamparalele sîrbeşti, în Bucureşti. Mgt. 2348 a.
Geamparalele turceşti, în com. Nana - Ilfov. Mgt. 510 h.
Geamparaua, în Aluniş — Prahova. Mgt. 4205 III.
Geamparaua constănţenilor. Disc EPC 934.
Geamparaua dobrogeană. Se joacă în Enisala şi Rahmanu — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641.
Geamparaua nouă, în Dobrogea. Mgt. 2147 k.
Gheardaşu românesc, în com. Boi-şoara - Vîlcea. Mgt. 3591 I b.
Ghena, joc mixt în cerc. Ţinuta lanţ de mîini, în com. Turcoaia — Tulcea etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641. Şi Pecenega — Tulcea. Dim. Gălavu, op. cit, p. 95.
Gherghiţa din Căluş, joc în ansamblul Căluşarilor. H. B. Oprişan, op. cit, p. 203.
Gheorghieşul, joc în Văleni — Bacău. Mgt. 289 n.
Gherca, joc în com. Tîrguşor — Constanţa. Mgt. 3674 t. :
Gherlanul, joc vechi. Şt. Şt. Tuţescu, în Izvorasul an. VIII, nr. 5—6/ 1929, p. 20-21.
Ghiata, joc în Bucureşti. Mgt. 394 i.
Ghilabaua ţigănească, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2441 d.
Ghimbu, joc în Mehadia, jud. Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p/337.
66
Ghimeşu, horă de umeri, în com. Mierea-Birnici, jud. Dolj. N. -Varone, op. cit., p. 25.
Ghimparul. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Horă, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 185. Joc ţărănesc. Dicţionarul limbii române, Tom. II, fasc. IV, p. 259. Joc în semicerc, după melodia Alunelului, în Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. I, p. 29.
Ghimparul de la Guşoieni, Joc de Alunei simplu. «Mişcările lui simulează înţeparea piciorului cu un ghimpe». Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 33.
Ghimpele, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 42. Joc mixt în com. Perişoru —-Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 235. Joc în cerc, lanţ de braţe jos, în com. Balta — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., II, p. 28. Ghimpele sau Ghim paşu în com. Sîneşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare olteneşti, II, 1959, p. 33.
Ghimpele bătut... Descris de Gr. Băcanu în Jocuri populare din sudul Moldovei,  1969, p. 103-117.
Ghimpele de la însurăţei. Gănescu C, Jocuri din jud. Brăila, 1973, p. 51.
Ghimpele dobrogean, joc mixt în grup de trei, un băiat şi două fete, şi de patru, doi băieţi şi două fete, prinşi de mîinî, în com. Dăieni —Tul cea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641 Ghimpele plimbat, Gr. Băcanu, op cit, p. 105-117.
Ghimpişorul, joc în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. si folcl. zona Brăila, p. 199.
Ghimpul, joc în Mehadia (Banat). T. Brediceanu, op. cit, p. 337, şi com. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin. Latcu Afilon si Muntean Ion, op. cit, p. 173.
Ghindăraşul,  joc  în  Crăcăoani — Neamţ. Mgt. 608 b.
Ghiocelul, joc în com. Rudari — Olt. Mgt. 2493 m.
67
Ghiţă Cătăniţă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 41.
Ghiumali, joc mixt macedonean, cu treceri pe sub mînă. I se mai spune Casap Alvasi, obişnuit la Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644.
Ghiveci, joc în Brădesti — Dolj. Fgr. 14108 a.
Giabăşasca, tip de „horă pe bătaie" identic cu ciobotăreasca, în com. Făgăraşu Nou şi Vulturu, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644.
Ginerele şi mireasa, sîrbă urmată de învîrtită, cu strigături. N. -Varone, op. cit, p. 20.
Gioelu di Ia Aluatu, în Tariverde — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 36.
Gioeu. Dans obişnuit în com. Vălişoara, jud. Cluj. începe cu figuri de Căluşari,  apoi, fiecare-şi cheamă pe nume fata care-i place: „Tu, Mărie, tu!", şi-i face semn cu mîna să vină. Dacă refuză, el o trage la „gioc" şi ea-î urmează voioasă. Se formează un cerc de perechi care se învîrtesc la dreapta şi la stînga de cîte patru ori. După pauză, „ficiorii" se strîng în roată şi execută figuri pe loc, ca la început, apoi se prind cu fetele, care se învîrtesc de trei ori pe sub mîna dreaptă a flăcăilor. Se spun strigături. în regiunea munţilor Metalici şi în Valea Arieşului, locuite de moţi („ţopi") şi mocani, se „gioacă" la fel ca-n Vălişoara, cu mici deosebiri. „Lumea cultă" numeşte acest joc „Ţarina munţilor Apuseni".  N. -Varone,  op. cit, p. 25-26.
Gioeu ardelean, cu strigături. Se compune dintr-un şir de „băietani" (flăcăi), iar în faţa lor vin „fechie" (fetele) cu care se ţin de umeri. „Gioeu" începe cu legănata şi mişcări pe loc, într-o parte şi în alta. Apoi, „bă-ietanii" îmbrăţişează „fechiele" şi se învîrtesc de cîte trei-patru ori Ia dreapta şi la stînga. Se obişnuieşte în
com. Tinca,  jud.  Bihor. N.-Varone, I op. cit, p.26-27.
Gioeu baciului, se execută numai de bărbaţi, unu, doi sau mai mulţi. Cînd „gioacă"  unul singur, ţine în mînă o bîtă ciobănească pe care o schimbă în dreapta şi în stînga. începe cu paşi legănaţi pe loc,  în lături, înainte şi înapoi, bate cu palma ca-rîmbii cizmelor, face genuflexiuni. . . Cînd joacă doi, se aşază faţă în faţă. îşi dau mîna dreaptă şi urmează aceleaşi figuri, ca şi cum fiecare ar fi izolat. Cînd sînt mai mulţi, se ţin lanţ de mîini, încep cu legănata, ridică braţele sus şi apoi continuă figurile descrise, fiecare separat, dar toţi într-o linie. La paşii legănaţi pe loc, unul strigă: „Bună-i brînza de burduf, buf, ciobane, buf / Ba-i mai bună din găleată / Buf,  ciobane,  odată" / şi apoi „Dragă mi-e oiţa laie / ca copchila cea bălaie, / Dragă   mi-i   oiţa   creaţă / ca copchila cea isteaţă . . ." Se joacă în com. Boscoteni, jud. Botoşani. (N. -Varone).
Gioeu cînd eiobanu şi*a găsit oile. Fgr. 5253 a.
Gioeu cînd eiobanu şi*a prăpădit oile. Fgr. 5252 b.
Gioeu din Ponor (Alba). învîrtită de perechi, de cîte trei ori la dreapta şi la stînga. „Ficiorul" bate cu piciorul drept în pămînt de trei ori, cînd trebuie să schimbe direcţia. Are strigături. (N. -Varone).
Gioeul codanelor sau codănacelor {fetişcane de 14 — 16 ani, care ies întîi Ia horă), obişnuit în unele sate din jud. Botoşani. (N. -Varone).
Gioeul eumătriţii, nume de horă în satul Bădiuţi, jud. Botoşani. (N. -Varone).
Gioeul însurăţeilor, horă de perechi, numai de însurăţei, în satul Ringhi-leşti — Botoşani. (N. -Varone).
Gipu, joc în Sicheviţa, jud. Caraş-Severin. Mgt. h 3105 p.'
Giurelu, cu strigături, în Berbeşti — Maramureş. Mgt. 2983 I g.
Giurgevea, joc în Liubcova, jud. Caraş-Severin. Mgt. 3783 I S.
Giurgin, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 d.
Giurgiuveanca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 75.
Gîisanca, horă. Idem, op. cit I, p. 77.
Gîju, joc în Dulcesti — Neamţ. Mgt. 3452 w.
Gîndacu,  horă.  D.   Vulpian, op. cit, I, p. 77.
Gîndul dracului. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Gîndul mîţii. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Cules de G. Fira din com. Ţoleşti — Suceava. Fgr. 12.988 i. Joc în Rediu — Vaslui.  Mgt 3786  I c.
Gîngănelul (Lazaretul), joc de copii în cadrul serbărilor de primăvară în satul Mineri — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ op. cit., p. 651.
Gînjul („gînj" — nuia). Jocul cu nuiaua. Un flăcău ţine o nuia în mînă, toţi se prind de ea şi se face un cerc în jurul „gînjului". Joc de perechi în cerc, la care participă tot satul; în Căsăria, jud. Neamţ. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din reg. Bacău, 1961, p. 83-91.
Gîrlieeanea, joc bărbătesc în cerc, ţinută liberă, în com. Dăieni şi Gîr-jelari — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641.
Glimpu (ghimpul), joc în Rudăria, jud. Caras-Severin. Disc 1013 b şi 1253 II (A. ICED).
Gluma mîţii, joc popular în com. Crucea,  jud. 'Neamţ. N.-Varone, op.
cit, p. 20.
Godinelu, joc în Islaz — Teleorman.
Mgt. 2912 C.
Gog ia (Govia), cîntare (cu joc), cînd mireasa pleacă de acasă la mire. „Ia-ţi tu gogio, ziua bună" . . . , în com. Cergău — Alba. I. Muşlea, Scheii
68
din Cergău si folclorul lor, Cluj, 1928, p. 26-27.
Goiana, în Bîrca — Olt. Mgt. 1450g. Gordana,  sîrbă  cu  strigături, în com. Călineşti — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 20.
Gordunul (Cordunul) din Murguţa. Horă de perechi cu mîinile prinse în brîu. începe cu paşi în cruce, apoi cîte patru paşi dreapta şi stînga şi aşa... în com. Murguţa — Botoşani. N.-Varone, op. cit, p. 38.
Gorjanca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 74.
Goruneanca, horă în satul To-mesti — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 176.
Govia, joc cu cîntec, paşi şi strigături, legat de sărbătoarea Sf. Gheorghe (23 aprilie), în satele din jud. Teleorman şi Olt. (Inf. prof. Măria Grecu, T. Măgurele). Jucatul Goviei în Banat, Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregr. din Almaş şi Caras, 1974, p. 95.
Grădinăreasa,  joc în  Ilfov. Mgt. 180 g.
Grănicereasca, joc bărbătesc, tip de sîrbă bătută. Se numeşte aşa fiindcă era jucat de soldaţii grăniceri care veneau la horă, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 604.
Greaca, joc în Oraviţa, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 338.
Greauca, joc în com. Grădinari, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 239.
Greceasca, Greaca. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă bătrîneasca în Dăieni — Tulcea. Joc de nuntă tip „geampara" în com. Somova — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644. Şi în Gropeni — Brăila. Studii de etn. şi folcl. zona Brăilei, p. 182.
Greceşte, joc. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 185.
Greul. N. Iorga, Istoria românilor prin călători, voi. 3, ed. Il-a Buc, 1929, p. 352. «Joc văzut în Bucureşti de Ulysse de Marsillac, citat în Notes de voyage en Roumanie, 1853, publicate în 1869».
Griviţa, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 185.
Gruia, brîu şi horă. D. Vulpian, op. cit, p. 40—41; Hore, voi. I, p. 76.
Gruiţa lui Novac (Banat). Idem, op. cit, p. 42.
Gruiul, joc în cerc, braţele încrucişate la spate ca la sîrba, în com. Moşteni — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 119.
Gugulanu, brîuşor care se joacă rar de bătrîni, în com. Poiana Mărului — Braşov.  N. -Varone,  op.  cit,  p. 27.
Guralău, joc ardelenesc, în „Ţara Oaşului", jud. Satu Mare. N. -Varone, op. cit., p. 21.
Hai Cristei, horă, muzica de George N. Ochialbi. Viorel Cosma, Lăutarii noştri, Buc, 1960, p. 148.
Haida, haida, mă! Sîrbă. Muzica de G. A. Dinicu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 15.227).
Eaidău (Hajdu), joc în jud. Alba. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186. Frîncu Teofil şi Candrea G., op. cit, p. 133. „Dans fecioresc în jurul Aiu-dului, cu ritm binar şi mişcare moderată". Mic dicţionar enciclopedic, Buc, 1972, p. 43. Joc fecioresc, cu bîta, în Aiud, jud. Alba. Fgr. 4900 b.
Haidău românesc de pe Mureş. Joc popular cu strigături, în comunele Gîrbova de Sus şi Măgina, jud. Alba. N. -Varone, op. cit, p. 21.
Haidăul, joc de perechi, cu chiuituri, în com. Logig, jud. Mureş. (Echipa de dansuri a Căm. cultural Logig, p. 14). Disc EPC 910.
Haidăul de pe Mureş. Disc STM-EPE 0887.
Haiduc Buttea, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 82.
Haiduceasca. Elena Sevastos, op. cit-> p. 281. Joc, Pompiliu Pârvescu, °p. cit, p. 186. Joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 21. Joc în Pojorîta — Suceava. Mgt. 1458 I g.
Haiduc Petrişor, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 83.
Hai iubită! Horă populară de I. Ch. Bernstein, cuvinte de Adrian Milan, în Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 23603).
Hai la Lelea Măria (Chiperniţa), în satul Gîrliceni — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 26.
Hai la Moşi, horă. Muzica de Franz Schipak. Lyra română nr. 7/1880.
Hai mîndruţo, horă, muzica de Jua-rez Movilă, pe cuvinte de D. Marian. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2548).
Haita. Elena Sevastos, op. cit, p. 281
Hangu, horă numai de bărbaţi-Teodor Burada, Almanah muzicab III/1977, Iaşi, p. 62. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Joc răspîndit în comunele din jud. Galaţi. Gr. Băcanu, oprit, p. 141. Joc foarte popular pe valea Şiretului şi Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 24. Se joacă la toate ocaziile în com. Vata şi Izvoru, jud. Argeş.. Badea Marin şi. . . ,  op. cit (tabel)
Hangu de la Călini (Bacău). Dans foarte frumos, jucat mai mult de bărbaţi. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 43.
Hangu de la Găvăneşti, joc mixt, executat cu plăcere de ciobanii tineri şi vîrstnici. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 36.
70
71
Hangu de la Letea veche (Bacău). Bătrînii zic că este adus din com. Hangu, jud. Neamţ. „Se joacă de bărbaţi şi femei, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă, Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 30.
Hangu de la Tarniţa — Suceava, se joacă cu braţele prinse de umeri, ca la sîrbă. G. Sfîrlogea, op. cit., p. 39.
Hangu de mînă, pe Valea Trotuşului şi Bistriţei. Joc în cerc, cu paşi mici, săriţi întîi spre stînga şi apoi spre dreapta. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 25-29.
Hangu mare. Se joacă numai de bărbaţi, cu braţele prinse de brîul partenerilor, dreapta şi stînga, în com. Traian şi Buhoci, jud. Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 72—74.
Hangu muntenesc,  horă,  în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardas. Hangul. Disc STM-EPE 01057. Hangul de la Codăieşti, în Codăieşti
— Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 213.
Hangul flăcăilor, joc în Ruginoasa
— Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 241. Harcalaua, legănată urmată de învîrtită. Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subsuori sau de după gît. Se joacă rar de bărtrîni în com. Rîşnov — Braşov. N. -Varone, op cit., p. 27, 29.
Hareanaua, brîu verde, Harcanaua, brîu bătut. S. FI. Marian, op. cit., p. 11.
Hartagu, joc în Tatîrlaua — Alba. Mgt, 867 b.
Haţegana, joc de perechi în cerc, sau liber repartizate în spaţiu. Obişnuit în Ardealul de sud. Are două părţi: plimbarea şi învîrtirea, cu paşi simpli, mai rar bătuţi, şi frecvente treceri pe sub mînă a fetei . . . Comanda cu strigături. A. Bucşan, op. cit., p. 200. Hategana cu strigături, în Cornătel — Sibiu. Mgt. 3011 II j.
Haţegana bătrîneasca, în Răşinari - Sibiu. Mgt. 1740 n.
Haţegana de la Vaideeni, joc în Horezu — Vîlcea. Mgt. 42 a.
Haţegana de la Alba^Iulia. Disc EPC 877.
Haţegana   de   la   Măgura. Disc EPC 489.
Haţegana de la Mirăslău — Alba. Disc 45-EPC 10.219.
Haţegana   de    la    Mojna. Disc EPC 877.
Haţegana    de    la    Teius. Disc STM-EPE 0887.
Hategana   de    la   Unirea. Disc STM-EPE 0887.
Haţegana   de    la    Someş. Disc. STM-EPE 0887.
Hategana   de   pe   Seusa — Alba. Disc 45 EPC 10.477.
Haţegana din Sălişte, în Sibiu. Mgt. 352 e.
Hategana din Zărneşti — Braşov. Mgt. 1121 c.
Haţegana lui Cibică, în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 52 e.
Haţegana lui Ilie Tincu, în com. Grid - Braşov. Mgt. I 1632 g.
Haţegana pe^ntrecute, muzica de Gh. Soima. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (IV 12763).
Hategana sărmăsenilor. Disc 45-EPC 10.355.
Haţegana, joc de doi în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 2668 I 1.
Haţegana eu ponturi, şi strigături, în com. Blăjel - Sibiu. Mgt. 2718 r.
Hăbudeanca, în Ologeni — Prahova. Mgt. 1668 k.
Hălăuceasca, joc în Vaslui. Mgt. 289 c.
Hărăpeasca, joc în Capu Cîmpului
— Suceava. Mgt. 2660 o. Hărmăsărelul, joc în com. Cozmeşti
— Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 126. Hăseasca, joc în com. Tătaru —
Brăila. Studii de etn. şi folcl. din zona Brăila, p. 226.
Hărţag, dans de perechi, vioi, uşor săltat, cu învîrtituri rapide simple şi duble ale fetei pe sub mîna şi în jurul
băiatului. Domby Emeric, Dansuri populare din jud. Cluj, II, 1971, p. 299.
Hărţegana I şi II în Sibiel, jud. Sibiu. Mgt. 1769 I r.
Hătzeganca, Hătzegu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 43, 45.
Hăţ, cumetrcneoa  la  joc! horă. Idem, op. cit, I, p. 80.
Haţegana, joc în Ardeal. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186. N. Iorga, op. cit,vo\. IV, p. 182. Tiberiu Brediceanu, op. cit, Caiet III, p. 6. Victor Păcală, op. cit, p. 259.
Hăulita, sîrbă (voce şi orchestră). Mgt. 2622 f.
Hi Căţeaua. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. 9
Hirindeaua (Dirindeaua), horă, Gh. Fira: op. cit, p. 95 şi 120. Horă veche. Se joacă spre dreapta şi spre stînga, săltat, în pas iute, mai ales seara pe la „furcării" (ghiluş), în com. Voiceşti — Vîlcea. Ioan N. Popescu, Ghiluş, revistă folclorică nr. 7-8/1913, p. 26-27.
Hisa, Isa (Lisa), joc popular în Banat. T. Brediceanu, op. cit, p. 325, 326.
Hiţ cumătriţ, joc în com. Broscăuţi — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 258.
Hîda, horă, în Bucovina. S. FI. Ma rian, op. cit, p. 24.
Hîrlăvanea, joc popular menţionat de T. Burada în Almanahul muzical pe anul 1876.
Hîrăluanca, horă. T. I. Burada, Almanahul muzical, an. III/1877, p. 62. D. Vulpian, op. cit, I, p. 80. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă în Moldova, Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 120.
Hîreleanca (Hîrleanca), se „gioacă" în com. Hîrlău, Coşula, Flămînzi şi Frumuşica, jud. Botoşani. Se formează două rînduri. Primul, de flăcăi prinşi cu mîinile la spate, şi al doilea de fete, care stau în faţa băieţilor, ţinîndu-se unele de altele de bete. Flăcăii încep jocul înaintînd cu paşi repezi spre fete,
iar ele se retrag. La bătaia cu piciorul drept în pămînt, flăcăii dau semnalul de retragere, iar fetele, cu paşi repezi, vin spre ei. Aceste mişcări se repetă de două-trei ori. Jocul se sfîrşeşte cu strigături, cînd fiecare flăcău îşi. îmbrăţişează mîndra şi o învîrteşte dreapta şi stînga de cîteva ori. (N. -Varone).
Hîrtopeanca, joc în satul Hîrtop — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 56.
Hîtu*i legea babei mele, joc vechi popular în Moldova. Fgr. 15188 b.
Hobotirea miresei, joc în com. Borca, jud. Neamţ — Fgr. 15267 a.
Hohotul, jocul vălului cu care naşa împodobeşte mireasa, în nordul Moldovei. Gh. Baciu, Cartea coregrafului amator, 1955, p. 28. Disc STM-EPE 0993.
Hociugeanea (Roman), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 144.
Hodoagu, se joacă în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2788 a.
Hodoroaga, joc popular în com. Maeru — Bistriţa Năsăud. N. -Varone, op. cit, p. 21. Joc bărbătesc distractiv în zona Făgăraşului şi satele din „măr-ginime". Este de origine locală în Sadu — Sibiu. Forma cerc, ţinuta de umeri sau lanţ de braţe îndoite. Desfăşurarea pe loc şi în ocolire, ia dreapta. Paşi săriţi şi bătuţi, cu eliminarea jucătorului care greşeşte figura. Andrei Bucşan, Specificul dansului, p. 438. Mgt. 3973 b.
Hoina, joc tip de polcă, în com. Pantelimonu de Sus — Constanţa şi Dăieni — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644. Se joacă în Băteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 440; şi în'Maramureş. Mgt. 3870 i.
Hoineloi, variantă de ţigănească, în com. Maeru — Bistriţa Năsăud. N.-Varone, op. cit., p. 31.
Hoira, joc în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 438; şi în Hîrşova — Constanţa. Mgt. II 1639 K.
Hoissa (Brăila),^brîu D. Vulpian, op. cit, p. 43.
72
73
Holendreaua,  horă  în Caraorman ~ Tulcea. Fgr. 14.072 a.
Hop, leleo! Joc în com. Şipote — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 121.
Hop şi alta, joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 34.
Hop şi alta, joc cu strigături în Valea Putnei — Suceava. Mgt. 36 a.
Hopăiala (din familia sîrbelor). „Joc executat numai de flăcăi pe uliţele satului în zorii zilei de nuntă, în comunele Iveşti — Vaslui, Lieşti — Galaţi", etc. Gr. Băcanu, op. cit, p. 145.
Hora, joc naţional, descrisă întîi de Dim. Cantemir în Descriptio Mol-daviae, 1716. Cap. XVII, p. 141-142. Franz-Iosef Sulzer, op. cit, voi. II, 1872, p. 423. în Tabula I, nr. 1-10 Walachische Tănze und Lieder, se publică pentru prima dată pe note muzicale clasice patru melodii de horă. Teodor T. Burada,  Cercetări asupra danturilor  în Almanah muzical. An IU/1877, p. 112-115. Dim. C. Ollă-nescu, op. cit, p. 112, 119. L. Şaineanu, op. cit, p. 381. Bigeanu, op. cit, p. 59 — 60. Pop Ştefan, op. cit, p. 48. Michel Vuipesco, op. cit, p. 250—258. Hora înseamnă şi cîntec. Riegler—Dinu Emil Hora   transilvană,   f.a. . .. „Numele străvechi de horă, pentru cîntec, mai dăinuieşte pînă azi la Bihoreni, Moţi, Pădureni şi Bucovineni" . . .
Hora a doua, joc mixt în formă de cerc, în com. Goicea — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit, p. 114.
Hora Acuta. D. Vulpian, op. cit, II, p. 2.
Hora Adio, idem, op. cit, II, p. 1. Hora Agapia, idem, op. cit, II, p. 2. Hora Agripa, idem, op. cit, II, p. 2 Hora Agrişa, idem, op. cit, II, p. 2. Hora Albeşti, idem, op. cit, II, p. 2 Hora Alessandria, muzica Al. Ber-
descu.  Bibi. Ac. R.S. R., Cab. muz.
(III 2864).
Hora Alessandreasca, D. Vulpian op. cit, I, p. 7.
Hora Alexandriei. în oraşul Alexandria — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 95.
Hora Aliorului sau Alioru, cu strigături. Formaţia: două cercuri concentrice, unul de flăcăi şi altul de fete. Cînd flăcăii fac paşii spre dreapta, fetele o iau spre stînga şi invers. Se joacă în com. Dîngeni — Botoşani. N. Varone, op. cit, p. 40.
Hora Alivencilor, în Moldova şi Bucovina. Dim. G. Ollănescu, op. cit, p. 121.
Hora Alunica. D. Vulpian, op. cit, II, p. 2.
Hora Amaradia, idem. p. 3. Hora amestecată cu brîu (vezi Voi-vodina timisană). N. Varone, op. cit, p. 49.
Hora Amorezatilor, muzica de Ionel G. Brătianu. Bibi. R.S.R., Cab. muz. (III 2927).
Hora Amploaiaţilor. D. Vulpian, op. cit, I. p. 7.
Hora Amurgul, idem, op. cit, II, p. 4 Hor a Angelina, idem, op. cit, II, p. 4 Hora Anieuţa, idem, op. cit, II, p. 5. Hora Aninoasa, idem, op. cit, II, p. 5.
Hora Aniversarea, idem, op. cit, II, p. 9.
Hora Antenei, se joacă în Alexandria — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 102.
Hora Antita. D. Vulpian, op. cit, II, p. 6.
Hora Aoleo şi vai de mine, idem, op. cit, II, p. 9.
Hora Arcuda, idem, op. cit, II, p. 6. Hora Ardealului, în com. Videle — Teleorman, Fgr. 12912 b.
Hora argîntărească. Disc STM-EPE 01175.
Hora Aripa. D. Vulpian, op. cit, II, p. 6.
Hora armatei române de la Plevna, muzica G. Tănăsescu, pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3938).
Hora Armele. D. Vulpian, op cit,
II, p. 7.
Hora Arnăuţească, în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 144.
Hora artiştilor. D. Vulpian, op. cit,
I, p. 1.
Hora Arţarul. Idem, op. cit, II, p. 7. Hora Aurora. Muza Română nr. 23/1929.
Hora Azuga, muzica de Anton Kneisel, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (MsR 1214).
Hora Baba Hîrca. D. Vulpian, op.
cit II, p. 11.
Hora Bahică. Johann-Andreas Wachmann, UEcho de la Valachie. Caiet nr. 13, Wien, 1850.
Hora Balotească. D. Vulpian, op. cit II, p. 9.
Hora Balşinei. Idem, op. cit, I, p. 15.
Hora Balta, Idem, op. cit, II, p. 10.
Hora balului. Idem, op. cit I, p. 21.
Hora Baracul, Idem, op. cit. II, p. 10.
Hora Băcanului. D. Vulpian, op. cit,
I, p.12.
Hora Bădiceni, Idem, op. cit II, p.
15.
Hora Bădiţa (Bîdiţa). Idem, op. cit.
II, p. 8.
Hora Băeţelul, Idem, op. cit II, p. 9
Hora Bărăganului. O cîntă pescarii după scoaterea năvodului. Pusă pe note de Marin Vulpescu în Izvorasul, nr. 3 —4 /1929, p. 8. Se joacă şi în Slobozia — Ilfov, C. Gh. Prichici, op. cit, p. 96.
Hora Bărbonel. D. Vulpian, op. cit, II, p. 10.
Hora Bărbosul, idem, op. cit. II, p. 10.
Hora Bărbuleşti. Idem, op. cit II, p. 10.
Hora Bărgăoani, idem, op. cit, II, p. 10.
Hora bătrîneasca, se joacă la zile mari, numai de bătrîni, în com. Băl-ceşti, jud. Vîlcea. N. Varone, op. cit, p. 29. Se mai joacă în Niculiţel — Tulcea. D. Gălavu, Jocuri pop. din jud. Tulcea, 1972, p. 24. în Drăguşeni — Vaslui. Stan Mircea, op. cit, p. 167 şi în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 248.
Hora bătrîneasca eîmpeneaseă, în com. Spulber — Vrancea. Disc 1257 I b (A. ICED).
Hora bătrîneasca Ia una, în Carava-neţ — Teleorman. Fgr. 8375 b. Tib. Alexandru, op. cit, p. 221.
Hora bătută, obişnuită în Ardeal. A. Bucşan, op. cit, p. 32. Se mai joacă în Isaccea, jud. Constanţa. Mgt. 3760 c şi în Piatra Neamţ. Fgr. 14449 e.
Hora „be" nr. 4. Gh. Mikuli, Airs nationaux roumains. Cahier II, în Gh. Ciobanu, Izvoarele muzicii româneşti, voi. I, Bucureşti, 1976, p. 128.
Hora Beiculesei. D. Vulpian, op. cit, I, p. 13.
Hora Berzunţul. D. Vulpian, op. cit II, p. 13.
Hora Beteala miresii, idem, op. cit II, p. 12.
Hora beţiilor. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Hora beţivilor. D. Vulpian, op. cit,
I, p. 15.
Hora Bibi, muzica de Al. Koslinsky, în Lyra Română, nr. 25/1880.
Hora Biblica. D. Vulpian, op. cit
II, p. 13.
Hora Biciuşca, idem, p. 12. Hora birjarului. Idem, op. cit, I, p. 18.
Hora Birul, se joacă la început ca horă, apoi tinerii (băiat şi fată, uneori cîte trei) fac paşi dreapta şi stînga, după aceea se prind şi formează hora la loc. Descrisă în Izvorasul nr. 1/1923, p. 17-18.
Hora Bisnuca. D. Vulpian, op. cit II, p. 14.
75
Hora Bîlciului, în Brîncoveanca — Teleorman, Mgt. 2918 k.
Hora Bîrgăoani. D. Vulpian, op. cit, II, p. 11.
Hora Bîznova. D. Vulpian, op. cit, II, p. 11.
Hora Bîzoiul, cîntată de Cristaehe Ciolac. V. Cosma, op. cit, p. 159.
Hora Boerească (Boiereasca). Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bă-dulescu, op. cit, p. 40—41. Culeasă din Amărăştii de jos — Dolj. Fgr. 12024.
Hora Bogdăneşti. D. Vulpian, op. cit, II, p. 19.
Hora Boghicea, idem, op. cit., II, p. 20.
Hora Bohotinul, în Bohotin — Iaşi, idem, op. cit., II, p. 20.
Hora Bolintinul, idem, op. cit., I,
P. ii.
Hora Bornova, idem, op. cit. I, p. 11.
Hora Borzeşti, idem, op. cit. II, p. 14.
Hora Botoşeniţei, în Botoşaniţa — Suceava. Mgt. 3467 f.
Hora Botoşeşti. D. Vulpian, op. cit II, p. 15.
Hora bradului, idem, op. cit. I, p. 15. Se joacă doar la nuntă în com. Nejlovelu şi Teiu, jud. Argeş şi Iancu Jianu - Olt. Fgr. 4590 b. Tib. Alexandru, op. cit, p. 220.
Hora bragagiilor. Disc 1088 I. (A. ICED).
Hora Braşovului, muzica de Ciprian Porumbescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms II 5782).
Hora Bravul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 18.
Hora Brăileanca, muzica de Cohen Linaru. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (MsR 2705).
Hora Brăilei, muzica de Alex. Filo-reanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3201).
Hora brăilenilor. Disc 45-STM-EPC 10.472.
Hora Bredeţului, culeasă în 1934 din Găvana - Argeş, Disc 312 a (A. ICED).
Hora Brezica. D. Vulpian, op. cit* II, p. 16.
Hora Brînduşa, idem, op, cit, II, p. 18 Hora Broşteni, idem, op. cit II, p. 18. Hora Bruma, idem, op. cit II, p. 16. Hora Buchetul, idem, op. cit II, p.19 Hora Buciumului, idem, op. cit. II, p. 19.
Hora bucovineană. Mgt. 1618 e. Hora bueovineaseă. Fgr. 11.734 e. Hora Bucovinei,  în com. Fundu Moldovei — Suceava.  Fgr.   12.673 a. Disc STM-EPE 0993.
Hora Bucovita. D. Vulpian, op. cit. II, p. 18.
Hora Bucura, idem, op. cit II, p. 17. Hora Bucureşteanea, muzica de A lirei Ferlendis.   Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3145).
Hora Bucureştiului, în Făget — Timiş. Mgt. 3512 g.
Hora Buhusului. D. Vulpian, op. cit. II, p. 17. *
Hora Bulevardului.  Disc  1081 I (108 I). (A. ICED).
Hora bunicului Iliuţă, în Rudari — Olt. Mgt. 2493 1.
Hora Bunului. D. Vulpian, op. cit II, p. 20.
Hora Bureel, idem, op. cit, p. 19.
Hora buzoienilor. Disc 1674 I (A. ICED).
Hora ca la caval. Disc ST-EPE 0433. Hora ea la eîmp, în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 42 c.
Hora  ca   la  Condoieşti — Vîlcea. Mgt. 1972 I.
Hora ca la Corbi, în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 249. Hora ca la Cotnari. Disc EPC 934. Hora ca la Crîngeni, în Crîngeni — Teleorman. Mgt 2917 n.
Hora ca la Dobruşa, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1972 p.
Hora Calafatul. D. Vulpian, op. cit, II, p. 22.
Hora ca la nuntă. Disc 45-EPC 10.275.
Hora ca la patru sîrbeşte. Se joacă cu cîte patru paşi la dreapta şi la stînga, în com. Otopeni, jud. Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 29.
Hora ca la Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt.
1972.
Hora Caliopi, de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17596).
Hora Calistrat. D. Vulpian, op. cit
II, p. 22.
Hora Calu (Căluţul). Disc 1104 I şi Disc 2617 I (A. ICED).
Hora ca pe Argeş. Se joacă la Piteşti. Disc 1472 I a (A. ICED).
Hora Capitalei. Fgr. 15.545 si Disc 1594 I. (A. ICED).
Hora Capra. D. Vulpian, op. cit II, p. 24.
Hora cartofilor. D. Vulpian II, op. cit, p. 26.
Hora Caşinul, idem, op. cit II, p. 20.
Hora Catargiu. Idem, op. cit. I, p. 42.
Hora Căciulită, idem, op. cit II, p. 23.
HoraCăiuţii, idem, op. cit II, p. 23. Hora călătoare, idem, op. cit I, p. 38.
Hora căluşărească din Fîlfani — Olt, cu paşi cînd lenţi, cînd energici. H. B. Oprişan, op. cit, p. 208.
Hora Căluşului, în Perieţii de jos — Olt. Mgt. 1822 b; si în com. Amărăşti — Dolj. Fgr. 12237' b.
Hora Cănăriţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 23.
Hora Căprioara, idem, op. cit. II, p. 21.
Hora Căpsunele, idem, op. cit. II, p. 24.
Hora Căpuşa, idem, op. cit. II, p. 25.
Hora Cărăuleanca, în com. Rudari — Olt. Fgr. 12516 e.
Hora Cărbuneşti. D. Vulpian, op. cit II, p. 23.
Hora Căţelul, idem, op. cit. II, p. 27. Hora Ceauşul, idem, op.  cit. II, p. 27.
Hora Ceoeeni, idem, op. cit. II, p. 26. Hora Ceocîrlanul, idem, op. cit. II, p. 28.
Hora Ciorani, idem, op. cit. II, p. 27. Hora cerbului, se joacă şi azi în ţinutul Dornei. Se crede că este de pe timpul haiducului Pintea. Elena Niculiţă-Voronca, Studii în folclor, voi. I, Buc, 1908, p. 258. Joc ritual de Anul Nou, în com. Uric-Hunedoara. Fgr. 6858 c.
Hora Cercel. D. Vulpian, op. cit. II, p. 27.
Hora cercului, muzica de Cristaehe Ciolac. V. Cosma, op. cit, p. 159.
Hora Cernăuţiului, în Sadova — Suceava. Mgt. 1464 I ţ.
Hora cerului. D. Vulpian, op. cit II, p. 29.
Hora Cesar, idem, op. cit. II, p. 28.
Hora Cetatea, idem, op. cit. II, p. 29.
Hora Chiajna, idem, op. cit II, p. 30.
Hora Chihaia, D. Vulpian, op. cit II, p. 20,
Hora Chiliei, în Chilia Veche — Tulcea. Fgr. 14030 c.
Hora Chira. D. Vulpian, op. cit. II, p. 30.
Hora cicoarea. Idem, op. cit II, p. 30.
Hora Cihoreanului. Idem, op. cit
I, p. 36.
Hora ciobanului. Muzica Română, nr. 96/1929. Tib. Alexandru, op. cit, p. 155.
Hora ciobănească se joacă în Lă-desti — Vîlcea şi Veleşti — Dolj. Fgr. 2456 c.
Hora ciorsarilor, în Fundu Moldovei -Suceava. Mgt. 1190 g.
Hora Cireşarul. D. Vulpian, op. cit
II, p. 31.
I
76
77
Hora eismarilor, în Bucureşti. Fgr. 4658 c.
Hora Cişmeaua. D. Vulpian, op. cit II, p. 32.
Hora Ciuperca, idem, op. cit. II, p. 31.
Hora ciupită, în com. Rudari — Olt. Fgr. 12516 c.
Hora Cîmpulungului, zisă şi Hora lui Pintea, în Cîmpulungul moldovenesc. Fgr. 14721 a. în Dorna Cîndreni şi Stupea. Fgr. 10341 b. în Sadova — jud. Suceava. Mgt. 1464 II e.
Hora cîreiumăreaseă, în jud. Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 29.
Hora cîrciumăreşte, D. Vulpian op. cit. II, p. 25.
Hora clăcei, zisă şi Hora după clacă, în Ardeal şi nordul Moldovei. (N. -Varone).
Hora cloncănită, în Amărăştii de jos - Dolj. Fgr. 12195 b.
Hora Clopotul, cîntată de Cristaehe Ciolac. V. Cosma, op. cit., p. 159.
Hora Cloşca. D. Vulpian, op. cit. II, p. 35, 44.
Hora Coacăza, idem, op. cit. II, p. 21.
Hora Cobiliţa, idem, op. cit. Hora Coanei Manda, Disc 1240 (ICED)
Hora Cobuzul, idem, op. cit. II, p. 32.
Hora cobzarului. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17706).
Hora cobzei. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 1838).
Hora cocoanei. Horă de mînă. Se joacă în com. Bălceşti — jud. Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 29.
Hora cocoanelor, muzica de Andrei Ferlendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3148).
Hora Cocoşelul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 32.
Hora Codreanu, muzica de Teodor Georgescu (1871). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 9003).
Hora Codrul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 33.
Hora Colceagul. Idem, op. cit. II, p. 32.
Hora Colonelul Solomon, idem, op. cit., p. 142.
Hora coltată. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17710).
Hora Coltatului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 41.'
Hora Comarnicu, idem, op. cit. I, p. 42.
Hora Cornetul, muzica de C. Di-nicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 8494).
Hora Conduratu. D. Vulpian, op. cit. II, p. 33.
Hora Congresului, de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. med. (III 8320).
Hora Conservatorilor în Muzica Românească nr. 96/1929.
Hora cooperaţilor, muzica de Dini-că Ciolac. V. Cosma, op. cit. p. 169.
Hora copila. D. Vulpian, op. cit I, p. 42.
Hora Copoului. D. Vulpian, op. cit II, p. 34.
Hora Corbenilor, în Corbi — Argeş. Mgt. 4257 r.
Hora Corb iţa. D. Vulpian, op. cit II, p. 34.
Hora Corlăteşti, idem, op. cit. II, p. 34.
Hora Corniţa, idem, op. cit. II, p.
36.
Hora Cornul Luncii, idem, op. cit II, p. 35.
Hora cositoreasa, în Rudari — Olt. Mgt. 2495 j.
Hora Cosmiţa. D. Vulpian, op. cit II, p. 36.
Hora Costişa, idem, op. cit. II, p. 38.
Hora Coteşti, idem, op. cit. II, p. 36.
Hora Cotruţa, idem, op. cit II, p. 35.
Hora covrigarilor, idem, op. cit II, p. 37.
Hora Craioveanca, muzica de Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Disc 1582 II (A. ICED).
Hora Creţeanului Ulis. D. Vulpian, op. cit I, p. 41.
Hora Cricovul. Idem, op. cit II,
p. 37.
Hora crinului, idem, op. cit II, p. 37.
Hora Crişanilor, melodie de Em. Montia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms.'r 5844).
Hora criţei, în Urziceni — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 127.
Hora croitorului. D. Vulpian, op. cit I, p. 40.
Hora cruciuliţa, idem, op. cit II,
p. 38.
Hora cu coarda lăsată în com. Sc-rada - Gorj. Fgr. 11887 b. Tib. Alexandru, op. cit, p. 220.
Hora cu coardele stricate, cîntată de lăutarul Iordan Pantea din Cara-vaneţ - Teleorman. Fgr. 8379. Tib Alexandru op. cit p. 227.
Hora „Cucu", în Moldova. Dc. I 332, Electrecord la B.C.S.
Hora eueuruz. D. Vulpian, op. cit. II, p. 88.
Hora Cudalbi, idem, op. cit. II,
p. 38.
Hora culesul, idem, op. cit II, p. 39.
Hora cununelor, obişnuită în cadrul nunţilor în com. Raşova — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 647.
Hora cu opriri, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 281.
Hora Cupa. D. Vulpian, op. cit II, p. 39.
Hora cu perina Vasile Popoviciu, Monografia Pătras (Nerapatas), p. 94.
Hora Curcanilor, creată după versurile lui V. Alecsandri, de compozitorul ţăran Nicolae Stefu, autodidact, din Cladova, jud. Arad (4 dec. 1855 — 1 dec. 1914). (Foaie volantă calendar de miercuri, 6 apr. 1977). O variantă
a compus Em. Montia. Bibi. Aca. R.S.R. Cab. muz. (Ms. R 6407).
Hora Curcubeul. D. Vulpian, op. cit II, p. 40.
Hora cuscrei, idem, op. cit I, p. 46. Hora cuscrilor. Vasile Popoviciu, op. cit, p. 94.
Hora cu tropăituri şi învîrtituri pe loc (vezi Mazărea). N.-Varone, op. cit, p. 27.
Hora Daciei, muzica de Timotei Popovici, Sibiu 1920. Variantă dedicată armatei române, muzica de Nic. Stoenescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26999). Dans cîntat pe versuri concepute în stil popular. V. Cosma, op. cit, p. 145.
Hora dadii Ioana, cu strigături. Aparţine jocurilor căluşăreşti de pe Valea Cotmeana şi com. Urlueni — Argeş. Băieţii încep jocul doi cîte doi, în ţinută de Calabrează. Apoi, după intrarea fetelor, hora se orînduieşte în trei cercuri concentrice. La mijloc, perechi de fete şi băieţi; al doilea numai fete, iar al treilea cerc îl formează băieţii, cei mai buni interpreţi executînd mişcările în pinteni călu-sereşti. Gh. Popescu-Judet, op. cit, p. 139 şi 142.
Hora Dalia. D. Vulpian, op. cit.
II, p. 41.
Hora Dan, idem, op. cit. II, p. 41. Hora darurilor (la nuntă), în Oraviţa — Caraş-Severin.  Tiberiu Brediceanu, op. cit, p. 55.
Hora Davila. D. Vulpian, op. cit. II, p. 42.
Hora Dăgîţa, idem, op. cit. II, p. 40. Hora Dăiţa, idem, op. cit II, p. 40. Hora Dărmăneşti, idem, op. cit II, p. 42.
Hora Dăscăliţa, idem, op. cit. II, p. 42.
Hora de^a mîna. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit.,
78
79
p. 42—43. Joc în com. Şanţ — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5527 î.
Hora de ascultat, în R. Sărat. Mg. 1122 k.
Hora de brîu sau Moldoveneasca, în Bucovina. Teodor T. Burada; Almanah muzical an III/1877, p. 62. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. S. FI. Marian, op. cit, p. 358, 516.
Hora de cinste, în Muntenia. Mgt 285 1.
Hora „de cînd m>a aflat mulţimea", Disc 83 a (A. ICED).
Hora de concert, în Gîşteşti, jud. Iaşi. Fgr. 3748.
Hora de dimineaţă. Disc STM-EPE 01218.
Hora dediţeilor. D. Vulpian, op. cit II. p. 42.
Hora de doi. Elena Sevastos, op cit, p. 281.
Hora de ducă, în com. Dumbrava, jud. Mureş, Caracal — Olt si Craiova — Dolj. Fgr/ 12153 c.
Hora de duminică. G. Misail, Da tini şi moravuri naţionale. Ateneul Ro mânnr. 8 şi 9/1867, p. 245.
Hora defilarea. D. Vulpian, op. cit. II, p. 43.
Hora de la Angheluţa, în com. An-gheluţa şi Mireni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 164.
Hora de la Ardeoani — Bacău. Disc EPC 10.018.
Hora de la Argeş. Disc 346 II (A. ICED).
Hora de la Bazargic. Disc 279 a (A. ICED).
Hora (Gioeu) de la Bădiuţi, dans foarte vioi, cu strigături, în satul Bădiuţi — Botoşani. N. -Varone, op. cit, p. 40.
Hora de la Băileşti — Dolj. Disc STM-EPE 0751.
Hora de la Băneasa. Disc 285 a (A. ICED).
Hora de la Bărboi, în satul Bărboi — Dolj. Mgt. 4066 y.
Hora de la Bicaz, în P. Neamţ. Mgt. 601 n.
Hora de la Bîldana — Ilfov. Disc ST-EPE 0431.
Hora de la Bobeni. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Hora de la Bodeştii" Glina, jud. Ilfov. Fgr. 14485 a.
Hora de la Bogata, în satul I. C. Frimu - Ilfov. Mgt. 2171 h.
Hora de la Bolintin. Disc STM-EPE 0895.
Hora de la Botoşani, în com. Poiana Stampei — Suceava. C. Gh. Prichici, op. cit, p. 61 şi Vatra Dornei. Mgt. 77 r.
Hora de la Bran, muzica de Ana Clinciu, pe cuvinte de Zaharia Bîr-san. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1767).
Hora de la Braşov. Disc 1651 I. (A. ICED).
Hora de la Brăila. Disc EPC 530. Hora de la Buciumeni sau Hora babei Irina. Joc mixt în satul Buciumeni. (Buciumi) — Bacău. Gh. Sfîrlogea. Jocuri populare din jud. Bacău, 1970, p. 23-27.
Hora de Ia Buhoci — Bacău. Mgt. 208 r.
Hora de la Călugăra, în Bacău. Mgt. 208 j.
Hora de la Cerbeni-Olt. Disc 1522 II (A. ICED).
Hora de la Chitorani. His Maşter's Voice, JB 317, OHR 474. V. Cosma, op. cit, p. 229.
Hora de la Ciolpani — Ilfov. Disc 45-STM-EPC 10.348.
Hora de la Cîmpina, Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404.
Hora de la Cîmpulung (Hora mare). Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 20. Se joacă si în Drăgoesti — Suceava. Mgt. 3756 d.
Hora de la Chirnogi. Disc 30 a. (A. ICED).
Hora de la Clejani „Geamparalele" în Bucureşti, Mgt. 2365 II.
Hora  de  la  Corbeni — Olt. Disc 1572 II (A.ICED).
Hora de la Corbii Mari, în satul Tcgheş - Ilfov. Mgt. 3758 f.
Hora de la Cosmeşti. Mgt. 3379 I b. Hora de la Cotnari, în Muntenii de Sus - Vaslui. Mgt. 3583 I o.
Hora de la Cotoroaia, se joacă în Bîrlad — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 162.
Hora de la Craiova. Disc 506 I (A. ICED).
Hora de la Dîngeni, muzica de G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2210).
Hora de la Drajna, jud . Prahova. Fgr. 8505 a.
Hora de Ia Drăgăşani, muzica de Năstase loncscu, pe cuv. de C. D. Ticu Stefănc^cu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2024). Disc STM-EPE 0802.
Hora de la Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3757 f.
Hora de la Dumbrăviţa (a echipei de dansuri din com. Dumbrăviţa — Botoşani). Cronica 10, nr. 8/1977, p. 3.
Hora de Ia Erbiceni — Iasi. Mgt. 1617 e.
Hora de Ia Ferbinţi — Ilfov. Mgt. 172 f.
Hora de la Flămînda. Bibi. Ac. R.S.R. (Ms R 2706).
Hora de Ia Frăsinet, în satul I. C Frimu — Ilfov. Mgt 2171 g.
Hora de la Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op, cit, p.160
Hora de la Galbeni — Bacău. Mgt 498 d.
Hora de la Ghiocei, se joacă în Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 o.
Hora de la Gorj. Disc STM-EPE 0853.
Hora de la Govora — Vîlcea. Mgt 363 1.
Hora de la Griviţa, muzica de Th. Georgescu, pe cuvinte de V. Alecsan-dri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3250). Se joacă în Măceşul de Jos — Dolj. Mgt. 3025 II c.
Hora de la Gubaneea — Gorj, muzica din ocarină. Disc STM-EPE 0992.
Hora de la Gulia — Suceava. Mgt. 53 h.
Hora de  la   Gura Humorului, în
Drăgoieşti — Suceava.  Mgt.  3756 n.
Hora de la Hăneşti — Botoşani. Mgt. 1616 g.
Hora de la Hermes (Bacău). C. G. Prichici, op. cit, p. 125.
Hora de la Hîndresti — Iasi. Mgt. 1619 m.
Hora de la Hîrşova. Mgt. 2489. Hora de la Iaşi. Muzica de V. Io-nescu-Pascani. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1940 şi III 12753).
Hora de la Işainita — Dolj. Disc ST-EPE 0431.
Hora de la Iveşti — Vaslui. G. Sfîrlogea, Jocuri populare de pe Valea Tutovei şi  Vasluiului,  1973, p. 150.
Hora de la Jii, Hora de la Jiu. M. Gr. Posluşnicu, Istoria muzicii la români, Buc, 'l928, p. 259. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (II 26253).
Hora de la Jiu, muzica de Gr. Ga-brilescu pe cuv. de Chiriţă Rosescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1967).
Hora de la Letea — Bacău. Disc EPC 10018.
Hora de la Luceni — Iasi. Disc EPC 10090
Hora de Ia Luncani, Hunedoara, cu strigături. Fgr. 14.186 a.
Hora de Ia Mălăeşti — Iaşi. Mgt. 1616 a.
Hora de la Mărculeşti, în Slobozia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 93.
Hora de la Mărgineni, se joacă în Valea Mare — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 163.
Hora de la Medgidia. Disc STM-EPE 0830.
80
81
Hora de la moară. Disc 1186 I (A. ICED).
Hora de la Moşi. Disc 447 a si 94 b. (A. ICED).
Hora de la Moţca, joc în Moţca — Iaşi.  Mircea Stan,  op.  cit., p. 140.
Hora de la munte, în Bucovina. Disc STM-EPE 01058.
Hora de la Muşeteşti, melodia de Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705).
Hora de la Nămăeşti. D. Vulpian, op. cit., II, p. 50.
Hora de la Năneşti — Bacău. Mgt. 498 c.
Hora de Ia Niculinţ. Se joacă în Orşova, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 333.
Hora de la noi, în com. Mironeşti — Ilfov. (N.-Varone). ,
Hora de la noi din sat, în Blidari — Vîlcea. Mgt. 86 j.
Hora de la Oraviţa. Disc 889-11 (A. ICED).
Hora de la piaţă. Disc 224 a. (A. ICED).
Hora de la Plevna, de Gavril Muzi-cescu, pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 10695). Se joacă în Rudari - Olt. Mgt. 2495 f.
Hora de la Ploieşti. Disc 1186 II. (A. ICED).
Hora de la Plopu, jud. Bacău. Joc mixt. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 30—32.
Hora de la Plosca — Dolj. Disc STM-EPE 0890.
Hora de lâ Poiana, se joacă în Poiana Sărată — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 35. Şi în Slobozia — Ialomiţa. C. G. Prichici, op. cit, p. 104.
Hora de la Predeal, de Iosif Ivano-vici. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1801).
Hora de la Prilipeţ, în satul Putna jud. Caraş-Severin. Mgt. 29 o.
Hora de la Rahova, în Bucureşti. Mgt. 2489 i.
Hora de la Rîca, în Balaci — Teleorman. Mgt. 2420 g.
Hora de la Săliştioara — Hunedoara. Disc EPC 872*.
Hora de la Săpata — Argeş. Mgt. 3026 I p.
Hora de la Selişte, în Rîca — Argeş. Mgt. 1836 d.
Hora de la Sibiu. Disc 1152 I, Disc 1575 I. (A. ICED).
Hora de la Sinaia, în satul Malaia - Vîlcea. Mgt. 2412 t.
Hora de la Strejeşti, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2441 j.
Hora de la Taslău, în P. Neamţ. Mgt. 601 c.
Hora de la Techirghiol, în satul Ţegheş - Ilfov. Mgt. 3759 j.
Hora de la Tismana, în Tg. Jiu. Mgt. 386 a.
Hora de la Topolog — Tulcea. Disc 1572 I (A. ICED).
Hora de la Tropaisar, în Ţeghes — Ilfov. Mgt. 3758 d.
Hora de Ia Tudora, în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1560 p.
Hora de la Tunari. Disc 1652 I. (A. ICED).
Hora de Ia Tupilaţi, în P. Neamţ. Mgt. 601 j.
Hora de la Ţegheş, în Ţegheş — Ilfov. Mgt. 348 j.
Hora de la Urlaţi. Disc 1652 II (A. ICED).
Hora de la Valea Ciorii. Joc mixt în com. Valea Ciorii — Ialomiţa. Formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. Se joacă cu bătăi dreapta şi stînga. Runcan Mihai, op. cit, p. 258.
Hora de la Văculeşti, în Văculeşti — Botoşani. Pavel Delion, op. cit., p. 209.
Hora de  la Văleni.  Disc 225 a (A. ICED).
Hora de la Videle  — Teleorman. Disc STM-EPE 0802.
Hora de la Vîjîita, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19269).
Hora de la Vînători, în Tg. Neamţ.
Mgt. 606 f.
Hora de Ia Vlădeni, în com. Vlă-deni — Ialomiţa. Runcan Mihai, op. cit, p. 243.
Hora de la Voineasa, în com. Băbeni - Vîlcea. Mgt. 1966 j.
Hora de la Vrancea. Disc 1417 I b (A. ICED).
Hora de la Zăhăreşti, în Tega — Buzău. Mgt. 866 c.
Hora de la Zăvoaia — Brăila. C. Gănescu, Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 66.
Hora de mînă, pusă pe note de Marin Vulpescu. Izvorasul an VIII, nr. 3—4/1929, p. 8. Se joacă şi în Cornereva, jud. Caraş-Severin. Mgt. 4216 I g. Aceeaşi, în zona Neamţului, cu strigături. Gh. Sfîrlogea, Jocuri din reg. Bacău, Zona Neamţului, 1961, p. 9—10. în Dolj i se zice şi Hora mare Fgr. 14006 b.
Hora de mînă de la Nănesti. Mgt.
241 m.
Hora de mînă pe bătăi, joc bătrînesc vech , în com. Sănduleşti — Bacău Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 57-62. Disc STM-EPE 0776.
Hora democraţiei române, cuvinte şi muzică de D. S. Vasculescu, Buc, 1928. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4964).
Hora de întronare, muzica Johann Andreas Wachmann, UEcho de la Vala-chie, Caiet nr. 3, Wien, 1860.
Hora deniilor. D. Vulpian, op. cit. II, p. 44.
Hora de nuntă, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2441 1.
Hora dezgovelii, scoaterea voalului şi împodobirea miresei cu o broboadă, simbolizînd trecerea ei în rîndul nevestelor. L. Săineanu, Dicţ. univ. al ib. rom. (1934), p. 203.
Hora de şapte fraţi, în Velesti — Dolj. Fgr. 2339.
Hora detrunchiaţilor (împrăştiaţilor), prima compoziţie creată de Ciprian Porumbescu după ieşirea din închisoare (procesul 1—4 febr. 1878), împreună cu Zaharia Voronca şi alţii din societatea studenţească „Arbo-roasa". Paul Leu, Ciprian Porumbescu, monografie. Suceava, 1972, p. 60. Manuscris semnat Ciprian Golombiowski 4 martie 1878. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6290).
Hora Deva. D. Vulpian, op. cit, p. 44.
Hora Dibla. Idem, op. cit, I, p. 55 Hora Diculescu, idem, op. cit. II, p. 52.
Hora Didina, idem, op. cit II, p. 44.
Hora Dima, idem, op. cit. I, p. 52.
Hora din Abrud, cu strigături. Se joacă în oraşul Abrud — Alba şi în împrejurimi, N. -Varone, op. cit, p. 29.
Hora din Argeş, de Th. Rogalski. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5752).
Hora din Bădăcin, în com. Bădăcin, jud. Sălaj. N.-Varone, op. cit, p. 21.
Hora din Băneasa. Disc 2850 a (A. ICED).
Hora din Bran. Muza română nr. 114/1929.
Hora din Budeşti. Disc 1628 II (A. ICED).
Hora din Carpati. Muza română, nr. 82/1929.
Hora din caval, în Valea Stanciului — Dolj. Mgt. 2522 o.
Hora din Căluş Floricica din Căluş, în com. Pietrari — Vîlcea. Fgr. 12446 b.
Hora din Căluş de la Pădureţi — Argeş (fost Olt). Se joacă numai de bărbaţi în satele de pe Valea Cotmea-nei, cînd se prinde la joc tot poporul care asistă. H. B. Oprişan, op. cit, p. 212.
82
83
Hora din cimpoi, muzica de Sigis-mund Toduţă, Buc, 1977. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (II 27104).
Hora din Cîmpulung. Disc 182 b. (A. ICED).
Hora din Dăeni a lui lordaehe Trandafir, în Dăeni — Tulcea. Mgt. 4171 I a.
Hora din Dobîrceni, cu strigături; se joacă în satele Bivolari şi Dobîrceni, jud. Botoşani (N, -Varone).
Hora din graniţa Banatului. Muzică de Tiberiu Brediceanu, Caiet III.
Hora din Ialomiţa, pusă pe note de Marin Vulpescu, în Izvorasul, an. VIII, nr. 1-2/1929, p. 4.
Hora din Izvoare. Disc EPC 781.
Hora din „Lipitorile satelor", pusă pe note de Marin Vulpescu. Izvorasul, VIII, nr. 1-2/1929. p. 4.
Hora din Oltenia, culeasă şi transcrisă pe note muzicale de G. N. Geor-gescu-Breazul. N. Varone, op. cit, p. 137.
Hora din Piteşti (Floricica). Disc 346 I (A. ICED)/
Hora din poieniţă, în Trestieni — Prahova. Mgt. 4221 b.
Hora din Săveni, muzica de Leopold Stern. Muza română nr. 102/1929.
Hora dinspre ziuă. Disc STM-EPE 0929 şi STM-EPE 01218.
Hora din Teiş. Columbia, DV 293, WHR 97. V. Cosma, op. cit, p. 229.
Hora din traştie (trîştie),  în com. Dumbrava, jud. Mureş. Fgr. 13085 a.
Hora din Văleni, muzica de Cristaehe Ciolac. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (III 1759).
Hora din Vlădeni, muzica de Elena Constantinescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1775).
Hora Dîmbului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 52.
Hora dîrză. Idem, op. cit. II„ p. 41.
Hora Dobrogei, muzică de Obede-naru pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3555).
Hora Dr. Karl Lueger. D. Vulpian, op. cit. II, p. 80.
Hora Dodam. Idem, op. cit II, p. 45.
Hora Dogarilor. Idem, op. cit. II, p. 45.
Hora Doi dovleci. Idem, op. cit. IL p. 46.
Hora Doina. Idem, op. cit I, 0. 85. Hora Dolfa. Idem, op. cit. II, p. 46. Hora Domneşti. Idem, op. cit. II p. 47.
Hora domoală. Dicţionarul limbii române, tom.  II, fasc.  VI, p. 404
Hora Dopia. Dem. Vulpian, op. cit, II, p. 50.
Hora dor de brazi, idem, op. cit. IL p. 46.
Hora Dornenilor, muzica de Gr. Vin-direu. V. Cosma, op. cit, p. 102.
Hora dorobanţilor. Nicolae Jugă-naru, Lira libertăţii. Colecţie de cîntece naţionale, hore. . . , Lugoj, 1923, p. 81, 83.
Hora dorobanţilor de la Grivita. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (Ms *R
5856).
Hora Dorohoi. D. Vulpian, op. cit II, p. 47.
Hora dorului, idem, op. cit. I, p. 58.
Hora draga mea, idem, op. cit II, p. 47.
Hora dragostei, muzică de G. Popescu, Buc, 1917.
Hora Dragoş. D. Vulpian, op. cit II, p. 48.
Hora Drăghinici, idem, op. cit. II, p. 48.
Hora Drăguşeni, idem, op. cit IL p. 48.
Hora drăguţei, idem, op. cit. I, p. 59.
Hora dreaptă, idem, op. cit. II, p. 41. Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, Jocuri pop. din Tulcea, p. 28. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404. în com. Mischii — Dolj. Fgr. 6433 b.
Hora dreaptă ţărănească, în com. Izvoraşu-de-Sus — Vîlcea. Fgr. 4417 a.
Hora Drincea. D. Vulpian, op. cit.
II, p. 49.
Hora Dropia, idem, op, cit. I, p. 60.
Hora Duca, idem, op. cit II, p. 50,
Hora Dulaci, se joacă în Şuteşti -Brăila, Mgt. 4511 I m.
Hora Dumbrava, idem, op. cit II, p. 51.
Hora Dumitrii, se joacă în comunele Hinţeşti şi Broşteni, jud. Argeş. N. Varone, op. cit, p. 29.
Hora Dumitrii de la Perieţi — Olt (Dumitra, fostă renumită vătafă de căluş). „Se joacă în fugă şi săltăreţ spre dreapta şi spre stînga", în cerc. H. B. Oprişan, op. cit, p. 208.
Hora Dunărică, în com. Bozovici, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 6.
Hora Durăul. D. Vulpian, op. cit II, p. 50.
Hora Duşa, idem, op. cit II, p. 51. HoraEcaterina, idem, op. cit II, p. 52. HoraEcsarcului,idem,op. cit. II, p.52. Hora Eduard VIII, idem, op. cit. II, p. 54.
Hora Elena, muzica de C. C. Munteanu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 2191).
Hora Eliza, muzica de C. C. Munteanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz, (III 26035).
Hora Emanuel. D. Vulpian, op. cit. II, p. 53.
Hora Expoziţia cooperativelor. D. Vulpian, op. cit I, p. 60.
Hora Expoziţia din 1906, idem, op. cit II, p. 53.
Hora Expoziţiei (1889), muzica de Z. Dumitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1823).
Hora Faust. D. Vulpian, op. cit II, p. 55.
Hora făgărăşană în Făgăraş. Disc 1538   I(A. ICED).
Hora Făgăraşului, în com. Gropeni — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Brăilei, p. 180.
Hora Făurei. D. Vulpian, op. cit II, p. 55.
Hora Făureni, idem, op. cit II, p. 54.
Hora femeiaseă, In Săbăoani — Bacău. Mgt. 293 d.
Hora Ferehezeul, D. Vulpian, op. cit.       p. 56.
Hora Ferestreu, idem, op. cit II, p. 56. (Vezi Hora Herăstrău).
Hora ferestreului, muzica de A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17406).
Hora fetelor din Suceviţa. Se joacă domol cu bătăi din palme în tactul muzicii (N.-Varone).
Hora fetiţei, D. Vulpian, op. cit I, p. 72.
Hora „Fetiţele din Sibiu", idem, op. cit II, p. 55.
Hora fetiţelor. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Muzica de Juarez Movilă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II26371).
Hora Filaretului, muzica de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2371).
Hora Filipescului. D. Vulpian, op. cit I, p. 70.
Hora Fîntînele. Idem, op. cit. II, p. 57.
Hora flăcăilor de la Livezile. Disc STM-EPE 0776.
Hora flăcăilor de la Ruginoasa, în Ruginoasa — Iaşi. Pavel Delion, op cit, p. 216.
Hora flăcăului. D. Vulpian, op. cit. II, p. 57.
Hora floarea albă, idem, op. cit. II, p. 58.
Hora f lorăreselor, în Bucureşti. Mgt. 2485 m. D. I 255 Electrecord (B C S).
Hora Floreasea, muzica de George N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637).
Hora Florica, muzica de Angheiuş Dinicu. V. Cosma, Lăutarii noştri, Buc, 1960, p. 190. Se joacă în com. Gura Humorului — Suceava. Fgr. 4235 a. Disc 311 b (A. ICED).
84
85
Hora floricelelor, muzica de Dumi-trache Ochialbi. Viorel Cosma, op. cit, p. 128.
Hora „Flori de lămîiţă". Disc 194 a (A. ICED).
Hora florilor (Mîndălacul) în Ru-deni — Olt. Mgt. 2493 o.
Hora Flueraşul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 59.
Hora Flueriea, idem, op. cit II, p. 68.
Hora fluturaşilor, muzica de Carol Decker (1895). Bibi. Ac. R.S.R., Cab muz. (III 1831).
Hora foarfece. D. Vulpian, op. cit II, p. 56.
Hora Foişorul, D. Vulpian, op. cit II, p. 56.
Hora FoIţeşti, idem, op. cit. II, p. 57.
Hora Frumuşica. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17624).
Hora Frunza, muzica de George N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637).
Hora „Frunza bradului", în com. Lăpuşul Mare, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 75.
Hora frunzelor, muzica de Ed. Caudella pe cuvinte de M. Codreanu, Buc, 1922. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2985).
Hora Fugarul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 59.
Hora funcţionarilor comerciali, muzica de Al. Niculescu. Buc, 1915. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26036).
Hora furtună. Disc STM-EPE 0853.
Hora Fusul. D. Vulpian, op. cit II, p. 99.
Hora galantă, în com, Amărăştii de jos, jud. Dolj. Fgr. 12119 b.
Hora Galata. D. Vulpian, op. cit. II, p. 60.
Hora Gangerul, idem, op. cit II, p. 61.
Hora gardiştilor, idem, op. cit. II, p. 61.
Hora Ga va. D. Vulpian, op. cit. II, p. 68.
Hora Gavriliţa, idem, op. cit II, p. 62.
Hora Găinuşa, idem, op. cit. II, p. 62.
Hora Gălăţeanca, muzica de N. Ale-xandrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3785). Se joacă şi în com. Hangu — Neamţ. Fgr, 2523 a.
Hora Getta. D. Vulpian, op. cit. II, p. 63.
Hora ghemului, idem, op. cit II, p. 64.
Hora Gheorghiaş, idem, op. cit. II, p. 64.
Hora Ghica A, idem, op. cit I, p. 76. Hora  Ghidigeni, idem, op. cit. II, p. 64.
Hora Ghifturi, idem, op. cit. II, p. 65. Hora Ghighiului, idem, op. cit. I, p. 78.
Hora Ghimpaţi, muzica de Andrei Ferlendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3147).
Hora Ghinda. D. Vulpian, op. cit. II, p. 64.
Hora Ghioceilor, se joacă în Bacău. Mgt. 498 i.
Hora Gigieă. D. Vulpian, op. cit II m p. 65.
Hora gingaşă, idem, op. cit II, p. 65.
Hora Gîrla, idem, op. cit. II, p. 62.
Hora gîscanului, idem, op. cit. I, p. 79.
Hora Gogoaşa, idem, op. cit. II, p. 66. Hora Golumbencii (Porumbiţa), în com. Strejeştii de Sus, jud. Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 180.
Hora gornistului. Disc 158 a (A. ICED).
Hora gorjeneaseă. Frg. 4443 e. Bora goviei (miresei), în Mehadia — Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 57.
Hora graţioasă. D. Vulpian, op cit II, p. 66.
Hora grădinarului, idem, op. cit I, p. 75.
Hora Grădiniţa, idem, op. cit. II, p.66.
Hora Grădiştea, idem, op. cit. II, p. 66.
Hora Greceanca, idem, op. cit. II, p. 67.
Hora grecească, în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Brăilei, p. 198.
Hora Greeraşul. D. Vulpian, op. cit II, p. 67.
Hora Griviţa, din piesa „Curcanii" de V. Alecsandri, muzica de Gr. Ven-tura.
Hora Grumăzeşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 67.
Hora Gugeşti, idem, op. cit. II, p. 68.
Hora Gura Suceavei. Muza română nr. 40/1929. Muzica de Gr. Vindireu. V. Cosma, op. cit, p. 102.
Hora Gutuele, D. Vulpian, op. cit. II, p. 68.
Hora Hagiescului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 85.
Hora „haida, dîrla, dîrla ..Disc 34 a. (A. ICED).
Hora Halimga, D. Vulpian op. cit II, p. 69.
Hora Handoca, idem, op. cit. II, p. 69.
Hora Hănesti, idem, op. cit II, p. 70.
Hora Hatmanului. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6254).
Hora Hermeziu. D. Vulpian, op. cit II, p. 70.
Hora Hîrtoape, idem, op. cit. II, p. 70.
Hora Horacicul, idem, op. cit. II, p. 71.
Hora horelor, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 498 i.
Hora Hudeşti, D. Vulpian op. cit. II, p. 71.
Hora Hurmuzaehi, idem, op. cit. II, p. 72.
Hora Huşi, idem, op. cit. II, p. 72.
Horalalomiţa, idem, op. cit I, p. 90.
Hora Ialomiţeancă. M. Vulpescu, op. cit, p. 200.
Hora Ianea, D. Vulpian, op. cit. II, p. 72.
Hora Iatropolu, idem, op. cit. I, p. 87.
Hora icoana, idem, op. cit II, p. 72.
Hora Ielelor. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescuy op. cit, p. 38-39.
Hora Ilenuţei, în com. Caravaneţi — Teleorman. Fgr. 8370 c. A fost descrisă prima oară de V. Alecsandri, în foaia „Bucovina" II nr. 58/1848, p. 185. (I. C. Chiţimia).
Hora Incuşesti. D. Vulpian, op. cit II, p. 76.
Hora „inima mea", joc în com. Ţepu — Galaţi. Mgt 4508 II o.
Hora Inoteşti, idem, op. cit II, p. 73.
Hora in topit, idem, op. cit I, p. 88.
Hora inului, idem, op. cit II, p. 73.
Hora invalizilor, în com. Uideşti, jud. Suceava. Fgr. 12.546 b.
Hora Ionel, D. Vulpian, op. cit II, p. 73.
Hora Iosef, idem, op. cit II, p. 77.
Hora Ipăteasca, idem, op. cit- II, p. 74.
Hora isma, idem, op. cit. II, p. 74.
Hora Ispas, idem, op. cit. II, p. 75.
Hora Ispasului, în com. Gliganu de Sus — Argeş. Fgr. 7743 b.
Hora Iţcani, D. Vulpian, op. cit. II, p. 75.
Hora iubirei, idem, op. cit I, p. 86. Hora Iubirile,  idem,  op.  cit. II, p. 76.
Hora iute, în Olteniţa - Ilfov. Mgt. 3397 b.
Hora Izvoranului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 87.
Hora Izvorul, idem, op. cit. II, p. 75.
86
Hora înainte. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, Buc, 1929, p. 404.
Hora în bătaie, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186.
Hora în bătăi, în Macin — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 8.
Hora în bîtă, se joacă în com. Ni-culitel — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 26.
Hora   încălicată,   în   Pătroaia — Dîmboviţa. Fgr. 9275 b. Tib. Alexandru, op. cit, p. 221.
Hora încet, în com. Măciuca, jud. Vîlcea. N. -Varone, op. cit, p. 29.
Hora în cîrlige, joc mixt în com, Colilia — Ialomiţa. Runcan Mihai, op cit, p. 200.
Hora încurajărei. D. Vulpian, op cit I, p. 86.
Hora îndătinată. „S-a jucat în casa boierească a lui Creţeanu în anul 1824". N. Iorga, Istoria românilor prin călători, voi. III, ed. a Il-a, 1929, p. 141.
Hora în doi timpi. Cerc mare de mînă, cu mişcări repezi dreapta, stînga şi pe loc. Joacă şi două persoane, faţă în faţă, ţinîndu-se de umeri, începe „pe loc", doi paşi dreapta, unul stînga şi bătaie „pe loc" în ritm de două mişcări. Urmează învîrtită, apoi se repetă. în com. Aîbuleşti — Mehedinţi şi Borşa — Maramureş. (In formator, prof. I. C. Chiţimia).
Hora în două părţi. El. Sevastos, op. cit, p. 281. în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186. în Beştepe — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 18. în com. Ponoarele şi Baia de Aramă, jud. Mehedinţi, i se zice Bătrîna. Fgr. 1346 a.
Hora    îndrăcită.    Disc    1203 I (A. ICED).
Hora în dreapta. E. Sevastos, op. cit, p. 281. Joc în Dobrogea, Pompi liu Pârvescu, op. cit, p. 185.
87
Hora înfrăţirii, muzica de P. G. Nitzescu. Buc, 1891. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 2651) şi D. Vulpian, op. cit I, p. 89.
Hora în stînga. Elena Sevastos, op. cit, p. 81.
Hora întîmpinarea. D. Vulpian, op. cit, p. 74.
Hora întoarsă, în com. Mischii — Dolj. Fgr. 27 b şi Fgr. 12456 a.
Hora întregirii neamului de Sma-randa Colognomu, pe versuri de N. Giuran. Bibi. Ac. R.S.R., cab muz. (III 2960).
Hora într-o parte. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VL p. 404.
Hora Janetei. Disc 160 a (A. ICED). Hora Jianului.  Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404. Se joacă în com. Dealu-Lung, jud. Vrancea. Fgr. 7043 b.
Hora Jijia. D. Vulpian, op. cit II* p. 76.
Hora Jilortului, idem, op. cit II, p. 77.
Hora Jubileului, muzica de Gh. Gheorghiu (Iaşi 1891). Bibi. Ac R.S.R. Cab. muz. (9034).
Hora junilor, se joacă în com. Băl-ceşti, jud. Vîlcea. N. -Varone, op. cit, p. 29. Tradiţionala horă a junilor din Scheii Braşovului este formată din zeci de perechi, în cerc deschis, condus de un vătaf. I. Muşlea, Obiceiul junilor braşoveni. Studiu de folclor, Cluj, 1930, p. 43.
Hora junimii, în com. Cîrlibaba, Gura Humorului şi Voroneţ, jud. Suceava. N. -Varone, op. cit, p. 21.
Hora la Buftea, muzica de N. A. Dinicu, 1910. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6204).
Hora Lacul Sărat. D. Vulpian, op. cit II, p. 77.
Hora la două, în Niculiţel — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 27.
Hora la două părţi. D. Vulpian, op. cit. I, p. 95.
Hora la două, sîrbeşte, se joacă cu cîte doi paşi la dreapta şi doi la stînga, apoi repetiţie, în com. Otopeni — Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 29.
Hora la două ţambale. Disc 2580 II (A. ICED).
Hora la cinci, în Medgidia — Constanţa. Mgt. 3370 I b.
Hora Lanţul. D. Vulpian, op. cit.
II, p. 78.
Hora la pas. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404.
Hora la patru, hora cu patru, hora pă patru, se joacă în cătunul Ghermă-neşti, com. Otopeni — Ilfov şi în unele localităţi din jud. Argeş. N. -Varone, op. cit.,'p. 29-30.
Hora la Prislop, ediţia a şasea a festivalului folcloric de amatori din judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava. Participanţi formaţiile de copii şi tineret. . . Solistă vocală, Măria Nemeş din Călineşti — Maramureş (Film — Programul Radio TV nr. 40 din 6 oct. 1973).
Hora la stînga. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Hora lată. Nicolae Jugănaru, op. cit, p. 86.
Hora la trei, joc mixt în com. Ţăndărei şi Giurgeni — Ialomiţa. Formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. Mişcările paşilor spre dreapta cu balans de braţe jos, în faţă şi în spate. Apoi, lateral stînga, cînd braţele revin în poziţia îndoite cot. Runcan Mihai, Jocuri populare din Ialo miţa, 1973, p. 249, 254.
Hora la ţambal, în com. Iancu Jianu - Olt. Mgt. 3991 b.
Hora la una, în Caravaneţi — Teleorman. Fgr. 8375 a.
Hora Laurii. D. Vulpian, op. cit II, p. 78.
Hora Lăleşti, idem, op. cit II, p. 78. Hora Lăpuşna — Mureş, idem, op. cit. II, p. 84.
Hora lăutarilor, Disc STM-EPE 0830.
Hora lăutarului. D. Vulpian, op. cit, I, p. 95.
Hora lăutărească. Idem, op. cit I, p. 95. Disc 189 b. (A. ICED).
Hora Lăzărica. Idem, op. cit II, p. 79.
Hora leilor. Idem, op. cit II, p. 79. Hora Lelia. Muzica Română, nr. 2/ 1929.
Hora Leliţa. D. Vulpian, op. cit II, p. 80.
Hora Leliţei. Nicolae Jugănaru, op. cit, p. 84.
Hora Lenuţa, Muzica Română, nr. 20/1929. Muzica de Th. Georgescu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 3253).
Hora Leordeni. D. Vulpian, op. cit II, p. 80.
Hora Lepădata, muzica de Ilie îo-nescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705).
Hora liberalilor, muzica de N. Ţintă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3940)
Hora libertăţii. D. Vulpian, op. cit
I, p. 91.
Hora Linţica, muzica de Năstase Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 131.
Hora Lili. D. Vulpian, op. cit. II, p. 81
Hora Liliacul, idem, op. cit II, p. 82.
Hora Liteni, idem, op. cit II, p. 81.
Hora Logodna, idem, op. cit II, p. 82.
Hora Logodnei (din feeria „Luceafărul", muzica de Enrico Mezzetti) Bibi. Ac.  R.S.R., Cab.  muz.  (III 19437)
Hora loicească. D. Vulpian, op. cit
II, p. 82
Hora Lotru, idem, op. cit. II, p. 83. Hora Loviştea, idem, op. cit II, p. 83. Hora Lueeafărul, idem, op. cit II, p. 93.
88
89
Hora lucrătorilor constructori, de Al. Flechtenmacher. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19043).
Hora lui Alexandru Fieraru, în satul Munteni — Neamţ Mgt 291 i.
Hora lui Anton Pann (1852), se joacă foarte rar în comuna Melineşti — Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 30.
Hora lui Avram Iancu, în com. Turda jud. Cluj. Fgr. 5325 c.
Hora lui Badea, în Balaci — Teleorman. Mgt 1859 b.
Hora lui Barancă, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt 1516 e. '
Hora lui Barbu Ciolac. Disc 2621 II a (A. ICED)
Hora lui Barbu Lăutaru, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 g si Disc 157 a (A. ICED).
Hora lui Bădiţă. Disc 339 b (A. ICED).
Hora lui Băloi, în jud. Dolj şi Vîlcea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 183.
Hora lui Bălănescu, în Buda, jud. Buzău. Mgt. 3812 I a
Hora lui Bătălan. Muza Română nr. 25/1929.
Hora lui Bebe, în Balaci — Teleorman. Mgt 2419 h.
Hora lui Bibicu, de Gh. A. Dinicu (1890). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 15227)
Hora lui Bînzoi, în com Boteni — Argeş. G. Suliţeanu, op. cit, p. 253. Mgt. 2455 i.
Hora lui Bîrloagă,  în Bucureşti. Fgr. 20133 d şi Mgt. 1503
Hora lui Bîrneaţă, în Olteniţa — Ilfov. Mgt 3397 m.
Hora lui Boblete, în Babadag — Tulcea. Mgt. 264 a.
Hora lui Boboacă, auzită de la lăutarul Vasile Năstase din com. Spi-neni — Olt şi pusă pe note de Tache Hristescu. Izvorasul nr. 4 —6/ 1926, p. 52.
Hora lui Bortea, în Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 1.
Hora lui Bugeanu. Disc 79 a (A. ICED).
Hora lui Buruiană. Disc EPC 10065.
Hora lui Buzăilă, în Frumusiţa — Galaţi. Mgt. R 3709 II b.
Hora lui Calotă, în Bucureşti. Mgt. 349 f.
Hora lui Calu. Disc 141 b. (A. ICED) Hora lui Corabiţă, muzica de Th. Ro-galski. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5752).
Hora lui Chipan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab, muz. (III 1942); din repertoriul lui Cristaehe Ciolac, Viorel Cosma, op. cit. p. 159.
Hora lui Chiriac, în com. Ciocani şi Perieni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 159.
Hora lui Ciolaeu, de Th. Rogalschi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5752). Disc 2621 Il-a (A. ICED).
Hora lui Cimpoi, în Goicea Mică — Dolj. Mgt. 3020 I r .
Hora lui Cloşca, în com. Cărpiniş, jud Alba. Are strigături. N. -Varone, op. cit, p. 21—22.
Hora lui Codau, se joacă rar de bătrîni în com. Ionăşeşti — Botoşani în amintirea haiducului Codau, care cînta frumos din frunză şi scripcă. (N. -Varone),
Hora lui Cojocaru de la Gherăeşti, în satul Munteni — Neamţ. Mgt. 291 h.
Hora lui Costică a Iui Coliocă, în Bîrca — Dolj. Mgt. 1450 k
Hora lui Costică land in, în Rudari - Olt. Mgt 2494 n.
Hora lui Cuza, se joacă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186; com. Dobrita şi Leresti — Gorj. Disc 870 I. (A. ICED).
Hora lui Cuza Vodă, muzica de Dim. D. Florescu, pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 16977).
Hora lui Damian, în Bucureşti. Mgt. 357 d.
Hora lui Darie, în Paltin — Vrancea. Mgt. 3073 II g.
Hora lui Diaeu (horă în două părţi), în Bogata — Ialomiţa. Mgt. 3404 I a.
Hora lui Dinică (Dincă) Schileru, în Rovinari — Gorj. Fgr. 6423.
Hora lui Dinicu. Disc 482 I si Disc 1196 I. (A. ICED).
Hora lui Dinu Schiorliţă, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt 2444* e.
Hora lui Diricel, în Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 e.
Hora lui Dobrică, muzica de Do-brică. Columbia, Disc 8411. H 1040. V. Cosma, op. cit. p. 227 si Mgt. 394 e.
Hora lui Doda. Se juca „foarte de drag" în Bozoviciu (Banat) la 1848, de Doda, căpitan de companie. Vasile Popoviciu, Monografia comunei Pă-tas (Nerapatas, Caransebeş 1914, p.94.
Hora lui 22, se joacă în toate satele din jud. Argeş. Badea Marin. . . , op. cit. (tabel). Mgt. 1996 u.
Hora lui Dumitraehe Ochialbi, muzica de Ludwig Wiest. V. Cosma, op. cit, p. 131.
Hora lui Dumitru Ţugaliu, în com. Balaci - Teleorman. Mgt. 1859 f.
Hora lui Emil de la Rudăria, în Putna, jud Caraş-Severin. Mgt 29 k, 1, m.
Hora lui Fane Dinţosu, în Bucureşti. Mgt 1544 c.
Hora lui Fănică. (Luca), Disc 107 a si 856 I. (A. ICED).
Hora lui Fărâmiţă. Disc STM-EPE 01175.
Hora lui Filian Borcan, în Runcu — Dîmboviţa. Mgt. 4265 r.
Hora lui Firică Calomfir, în Bo-lintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 f.
Hora lui Florea Popa, în Orlea, Jud. Olt. Mgt 3019 r.
Hora lui Frunză de la Craiova. D. Vulpian, op. cit. II. p. 67.
Hora lui Fuganu, în satul Mireni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 169.
Hora lui Fulgeranu, în com. Urzi-ceni — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 123 Hora lui Fulga, în Botus — Suceava. Mgt. 3081 r.
Hora Iui Gag in, în Răcăciuni — Bacău. Mgt 300 c.
Hora lui Gheorghe (vestit lăutar din satul Năruja — Vrancea). Gr. Băcanu, op. cit, p. 45—46. Ţinuta lanţ de braţe îndoite. în mijlocul cercului joacă una sau două perechi, partenerii schimbîndu-se la strigătura sau bătaie din palme. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 52.
Hora lui Gh. Badea Cioc, în Bucureşti. Mgt 2489 f.
Hora Iui Gheorghiţă Trandafir, în Bucureşti, Mgt. 1656 d.
Hora lui Ghergovici, în Rudeni — Argeş. Mgt. 2492 m.
Hora lui Gică Chirea, în satul Iancu Jianu — Olt. Mgt 382 g.
Hora lui Gogu Ventura, în satul Jugur — Argeş. Mgt 452 m.
Hora lui Goian. Muza Română, nr. 17/1929.
Hora lui Gore din Dîmboviţa, se joacă în Bucureşti. Mgt. 1502 f. şi Disc I 145 (A. ICED).
Hora lui Gore Ionescu. Disc EPC 759.
Hora lui Grigoraş. Disc 878 I (A. ICED).
Hora Iui Grigore. Muza Română, nr. 45/1929.
Hora lui Grigore din Vindirei. Disc STM-EPE 0993.
Hora lui Grigore Muscalu, Disc 132 b (A. ICED)
Hora lui Grosu, în Paltin — Vrancea, Mgt. 3073 II S.
Hora lui Iancu. Muza Română nr. 94/1929. în com. Nereju — Vrancea. Fgr. 6637 e.
Hora lui Iancu Jianu cîntată de lăutarul Ilie Chirea din   com. Iancu
90
91
Jianu — Olt. Tib. Alexandru, op. cit p. 228.
Hora lui Ilie Ţăpuş, în Balaci Teleorman. Mgt 1859 a.
Hora lui Ion Rudăreanu, în Rudari - Olt. Mgt. 2492 k.
Hora lui Ion Zlotea, în Ţegheş — Ilfov. Mgt 340 i şi Mgt. 3977 S.'
Hora lui Ispas Ioniţă. Disc 454 a. (A. ICED).
Hora lui Izvoranu, în com. Broş-teni — Argeş. Fgr. 6097 b.
Hora lui Lache de la Morînglari, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1973 x.
Hora lui Lazăr, în Bălăceana Suceava. Mgt 1204 b.
Hora lui Leonard. Disc STM-EPE 0895.
Hora lui Lică, muzica de Lică Stefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3880)
Hora lui Lolescu, în jud. Gorj. N. -Varone, op. cit., p. 22.
Hora lui Luţă, Disc 226. (A. ICED). Hora lui Marin Calotă,  în com. Balaci   — Teleorman. Mgt. 2419 n.
Hora lui Marin Morcov, în Bucureşti. Mgt. 1503 f.
Hora lui Măţosu, culeasă din satul Spătăreşti — Suceava şi pusă pe note de Mihai Lupescu, Ion Creangă, Bîrlad, nr. 10/1912, p. 305.
Hora lui Mihai Bragagiu, în Cărbu-neşti — Gorj. Fgr. 10544 b Tib. Alexandru, op. cit. p. 216.
Hora lui Mihalache, în com. Rudari — Olt şi Traian — Teleroman. Fgr. 12501 a'si Mgt. 4223 II a. Disc 196 I (A. ICED)
Hora lui Mihăileanu, cuvinte şi muzică de D. C. Moruzzi, Buc, 1900. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2179).
Hora Iui Miroancă,  în Balaci — Teleorman. Mgt 1859 h.
Hora lui Misehonzniky. Disc 332 a (A. ICED).
Hora lui Mişu, în Tomuleşti — Argeş. Mgt 2743* p.
Hora lui Mitică, în Bucureşti. Mgt. 2489 h.
Hora lui Mîu Ioniţă, în com. Dăieni — Tulcea, locul de baştină ai vestitului lăutar. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 647.
Hora lui Moş Tudor, în Putna — Caras Severin. Mgt 29 j.
Hora lui Muşat, se joacă în Sălă-geni — Iasi. Mircea Stan, op. cit., p. 132.
Hora lui Nae Costea, în Bucureşti. Mgt 2491 g.
Hora lui Nelu Codin, în Bolintinul din Deal - Ilfov. Mgt. 1610 g.
Hora lui Nită Chitaristul. Disc 160 b. (A. ICED).
Hora lui Nită Coltatu. Disc 160 b. (A. ICED).
Hora lui Niţă Dealeă, în Balaci — Teleorman. Mgt. 2419 o.
Hora lui Niţă Golea. Disc EPE 986. Hora   lui  Niţă  Ţirtău,   în com. Balaci  — Teleorman, Mgt.  1859 d.
Hora lui Oaie, în Caracal — Olt. FA-3651. Tib. Alexandru, op. cit. p. 215.
Hora lui Oancă, în Goicea Mică — Dolj. Mgt 3020 II p.
Hora lui Olteanu, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1974 c.
Hora lui Oneată. Disc STM-EPE 01175.
Hora lui Pache. Disc 149 a. (A. ICED).
Hora lui Pădureanu (Sava), vestit lăutar de muzică populară. V. Cosma, op. cit, p. 121.
Hora lui Pantazi (lăutar şi compozitor, 1893—1944), "Lass mich allein, Hora".
Hora lui Pantei, în Horleşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 144.
Hora lui Pastrama. Disc 265 a. (A. ICED).
Hora Iui Păun Muscalagiu, Disc 13 a (A, ICED)
Hora lui Perişoreanu. în com. Rudari - Olt. Fgr/12503 a.
Hora lui Petrică Şurubaru, în Munteni — Neamţ. Mgt. 291 o.
Hora lui Pilică, în Islaz — Teleorman, Mgt 2912 1.
Hora lui Pintea. „ . . . spun bă-trînii că Pintea cînd era în „duşi buni", zicea fîrtaţilor să se adune la locul pe valea unde le era şederea, sau se suia pe „Pietrele Hîrlei" şi acolo le zicea aşa de frumos din flu-ieraşul său, că ei jucau un joc, pe care românii din ţinutul Dornei îl numesc şi pînă azi Hora lui Pintea. S. FI. Marian, Tradiţii populare române din Bucovina, 1895, p. 298. Disc 39 b. (A. ICED).
Hora lui Pompieru, de N. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.D., Cab. muz. (Ms R 6136).
Hora lui Popa Mihail, în Tulnici — Vrancea. Mgt 788 d.
Hora lui Popa Tafta, în Tulnici — Vrancea. Mgt 787 g.
Hora lui Posan.  Disc EPC 986.
Hora lui Preda Buzescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1830)
Hora lui Radu Calomfirescu. Bibi. Ac.  R.S.R.,  Cab.  muz.  (III 17705).
Hora lui Radu Tiganu. Disc 227 a şi Disc 406 II (A.'lCED)
Hora lui Radu Ursu, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 p.
Hora lui Ratu Muza Română, nr. 98/1929.
Hora lui  Sile. Disc EPC 10090.
Hora lui Spiridon. Fgr.   12284 1.
Hora lui Staneiu, în Buda, jud. Buzău. Mgt 3811 II S
Hora lui Stere. Disc STM-EPE 01175.
Hora lui Stere Idilă, în Bucureşti. Mgt 2491 h.
Hora lui Stroe din Craiova, în Bucureşti, Mgt. 2349 c.
Hora lui Tase. Disc 185 b. (A ICED).
Hora lui Teisanu. Disc 495 a si Disc 1201 II. (Â. ICED).
Hora lui Timoşca. Disc 483 a. (A. ICED).
Hora lui Toboc Trifan. Muza Română nr. 71/1929.
Hora lui Traian. Muza Română, nr. 64/1929.
Hora lui Tudor, Muza Română, nr. 61/1929.
Hora lui Ţuică. Se joacă în Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor. op. cit, p. 156.
Hora lui Ursaru. Disc 190 a. (A. (A. ICED).
Hora lui Vasile Of. D. Vulpian, op. cit. I, p. 183. Disc. 31 a. (A. ICED).
Hora lui Văleanu, în Hîrşova — Constanţa. Mgt II 1639 e.
Hora lui Visan. Disc STM-EPE 01054.
Hora Lumînărică. D. Vulpian, op. cit II, p. 84.
Hora lunea, idem, op. cit II, p. 84.
Hora luncii, muzica de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 142, 146.
Hora lungă, se joacă în Bîrlad — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 158.
Hora lungă, hora pribeagului, în Culcea — Maramureş. Mgt R 2585 m.
Hora Lupta. D. Vulpian. op. cit, II, p. 85.
Hora Lutatu, idem, op. cit, II, p. 85.
Hora macedonească, culeasă din Ceahlău — Schit, jud. Neamţ. Fgr. 2676 b.
Hora Magherului. Dim. Vulpian, op. cit, I, p. 101.
Hora  Maghiranu,  idem,   op. cit,
I, p. 97.
Hora Maia, idem, op. cit. II, p. 88.
Hora maicilor (joc cîntat), în com. Secu - Neamţ. Mgt 1138 g.
Hora Manassia. D. Vulpian. op. cit, I, p. 107.
92
93
Hora Mantaua, idem, op. cit. II p. 86.
Hora mare, numită în Bucovina Moldovineasca. S. FI. Marian, op. cit. p. 516—519. Hora mare  sau Hora miresii. Ion C. Tacit. Nunta la poporul român, în „Foaia societăţii romă nismului", nr. 2,  mai  1870, p. 59. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Gh. Fira, Nunta în judeţul Vîlcea. Buc, 1928, p. 45. Michel Vuipesco, op. cit, p. 242. în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 183.
Hora mare a Cîmpulungului, în Bucovina. Disc STM-EPE 01058.
Hora mare a lui Gh. Neculoiu, în com. Luncile şi Lopătari — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 156.
Hora mare a satului. Fgr. 7972, Tib. Alexandru, op. cit. p. 220.
Hora mare „bătrîneasca" în Cîmpu-lung-Muscel. Gh. Suliţeanu op. cit, p. 262.
Hora mare bucovineană. C G.. Prichici, op. cit. p. 43.
Hora mare de la Leordeni, de joacă în Hulubesti — Dîmboviţa. Mgt. 4243. II e. '
Hora mare de la Paşti, în Amărăştii de jos si Dioşti — Dolj. Fgr. 6557 c şi Fgr. 12089 b.
Hora mare se la Sf. Hie, în Rîmnicu Sărat. Disc 1545 I a. (A. ICED).
Hora mare de la Slivna, în Grivi-ţa — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 161.
Hora mare oltenească. Disc STM-EPE 0992.
Hora mare pe rămas, în Boisoara Vîlcea. Mgt. 3588 I f.
Hora Margareta, muzica G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637).
Hora Mariana. D. Vulpian. op. cit. II, p. 88.
Hora Marmeson, idem, op. cit, I, p. 108.
Hora Matei Matei, notată în aug. 1911, Ciocăneşti — Argeş. FA. Tib. Alexandru, op. cit p. 224.
Hora Matilda, D. Vulpian, op. cit II, p. 89.
Hora Mavrodinului, în com. Mavro-din  — Teleorman. Mgt 4223  II e.
Hora Mazilească. Dicţionarul limbii române, tom II, fasc 6, p. 404.
Hora Măceşul. D. Vulpian, op. cit, II, p. 86.
Hora măgarului, în Amărăştii de Jos-Dolj Fgr. 12093 c Tib. Alexandru op. cit. p. 224.
Hora Mărăcine Banul D. Vnlaupi, op. cit, II, p. 87.
Hora Mărăşeşti. Idem, op. cit. II, p. 89.
Hora Mărculeşti. Idem, op. cit, II, p. 88.
Hora Mărgărit. Idem, op. cit I, p. 107.
Hora Mărioara. Muza Română, nr. 67/1929.
Hora Mărioarei, descrisă de V. Alecsandri în foaia „Bucovina" II/1849 (I.C. Chiţimia)
Hora Măriuţă-Marioară. D. Vulpian, op. cit, I, p. 106.
Hora mărtisoru, Idem, op. cit., II p. 111.
Hora mărţişorului. Melodia de Gri-goras Dinicu. 'Disc. STM-EPE 01209. şi Disc 1197 I (A. ICED).
Hora Mărului. D. Vulpian, op. cit I, p. 106.
Hora măruntă, se joacă în unele comune din jud. Dolj. N. -Va rone, op. cit, p. 30.
Hora mărunţică, zisă şi Mărun-ţeluşu. Se joacă de cinci-şase perechi, cu mişcări pe loc şi strigături amuzante în com. Copalnic-Mănăstur, jud. Satu Mare. N. -Varone. op. cit, p. 30.
Hora mea, Dicţionarul limbii române, tom. II, p. 404. '
Hora Medgidia, D. Vulpian, op. cit, II, p. 90.
Hora melcului, se joacă în com. Jugur — Argeş. Mgt. 412 p.
Hora Melusieă. D. Vulpian, op. cit,
I, p. 101.
Hora Merişasca, Idem, op. cit, II,
p. 90.
Hora Merliţa, idem, op. cit, II, p. 90.
Hora Mesteacănul, idem, op. cit, II, p. 91.
Hora Meşterul Manole, idem, op. cit
II, p. 93.
Hora mică. idem, op. cit, I, p. 82.
Hora micilor derobanţi, de Iosif Ivanovici. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 17407).
Hora Miclăuşeni. D. Vulpian, op. cit,
II, p. 91.
Hora Miculli, idem, op. cit, I, p. 103.
Hora Mielu Geambaşu. Disc 1153 II. (A. ICED).
Hora Mihai Viteazu, D. Vulpian, op. cit, II, p. 86
Hora ,,Mii de stele", idem, op. cit. II,
p. 86.
Hora Miîcovul, idem, op. cit. II, p. 91.
Hora Millo, idem, op. cit, II, p. 92. Hora Miieteanu, idem, op. cit. II, p. 94.
Hora Milos, idem, op. cit, I, p. 105.
Hora Miosotis, idem, op. cit, p. 92.
Hora Mirele României, idem, op. cit, II, p. 93.
Hora miresei pe bani. Mireasa este obligată să joace o „învîrtită" locală cu orice nuntaş care o invită şi plă teste pentru acest joc o sumă simbolică Andrei Bucşan, op. cit, p. 56.
Hora miresei prin casă, cîntată şi jucată de femei, la nuntă. A. Bucşan. op. cit, p. 86.
Hora miresii. S. FI. Marian, op. cit, p.720-727.
Hora miresii cu „ţîpurituri", în com. Certeze — Oaş, jud. Satu Mare. Fgr 5015 b.
Hora Mitita. D. Vulpian, op. cit. II, p. 94.
Hora Mitocanca, muzica de Năs-tase Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 131.
Hora Mitocanilor. D. Vulpian, op. cit, I, p. 103.
Hora Mitocanul. Disc 106 a (A. ICED).
Hora Mitica. D. Vulpian, op. cit I, p. 101.
Hora Mizil, idem, op. cit, II, p. 94. Hora Mîndra, este compusă din două cercuri concentrice: fetele la mijloc şi flăcăii în afară. Ei joacă spre dreapta, iar ele către stînga, sau viceversa. Apoi, cu paşi mărunţi, flăcăii înaintează spre centru, iar fetele jucînd înapoi, se apropie de ei; cînd se întîlnesc, flăcăii ridică mîinile în sus, li se alătură şi astfel din cele două cercuri se formează o horă mare, care se termină cu brîul sau cu sîrba. Are strigături de o rară frumuseţe Se „gioacă" în com. Sînta Măria — Sălaj şi în satele Păun şi Cişmăneşti, jud. Botoşani. (N. Varone).
Hora mîndrei. D. Vulpian. op. cit, I, p. 105.
Hora mîndrelor. Disc 1017. I. (A.
ICED).
Hora mîndrii mele, în com. Suliţa — Botoşani. N. -Varone, op. cit, p. 45.
Hora Moceanu. D. Vulpian, op. cit, I, p. 96.
Hora modernă, în Pîngăraţi — Neamţ. Mgt. 2662 u.
Hora Mogoşoaia. D. Vulpian, op. cit. II. p. 95.
Hora Momeşti, idem, op. cit II, p. 95.
Hora Moldovanea, idem, op. cit, I, p. 100.
Hora Moldovei, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 s.
Hora moldovenească. Anton Pann, Spitalul amorului sau cîntătorul dorului.
94
95
Broşura a doua, Buc, 1852, p. 49. (Pusă pe note bizantine, p. 141—142). Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora D. Bă-dulescu, op. cit, p. 44—46. în com. Ţoleşti — Suceava, Fgr. 12987 a şi în fg. Frumos  — Iaşi. Mgt. 55 j.
Hora Moldoviţa. D. Vulpian, op. cit, II, p. 96.
Hora Monteorul, idem, op. cit. II, p. 96.
Hora Morăriţa, idem, op. cit. II, p. 97.
Hora Moroeni. D. Vulpian, op. cit. II, p. 97,
Hora moroşenească, com. Fundu Moldovei  — Suceava. Fgr. 12668 c.
Hora moşnegeaseă, în com. Pră-joaia — Bacău. Fgr. 3989 e; şi în com. Sărata — Bacău. Mgt. 481 \.
Hora Moşnenilor, în Rudari — Olt. Mgt. 2495 o.
Hora Moştenitorul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 97.
Hora moşului, idem, op. cit. II, p. 109.
Hora Motătei,  idem,  op.  cit. II, p. 88.
Hora Motoescu, idem, op. cit. II, P. 97.
Hora Movilita, idem, op. cit. II, p. 99.
Hora Muftiu, idem, op. cit. II, p. 98.
Hora Mugurul, idem,  op.  cit., I, p. 103.
Hora Muncelul, idem, op. cit. II, p. 99.
Hora muncitorilor, muzica de Al. Flechtenmacher (1892), pe versuri de C. Z. Buzdugan. în Glasul dezmoşteniţilor, Buc, 1892. Se joacă în Teiş — I Dîmboviţa. Fgr. 11252 b, si în Bucureşti. Mgt. 2621 b.
Hora muntelui, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 182.
Hora Muntencuţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 99.
Hora Munteneasca, muzica de M. Andricu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 6703).
Hora muntenilor, muzica de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 142
Hora Murgeni, D. Vulpian, op. cit II, p. 100.
Hora Murgul, idem, op. cit II, p. 103.
Hora Museeleanca, idem, op. cit. II, p. 99.
Hora muzicuţelor, în Ogrezea, jud. Argeş. Mgt. 1491 j. Disc EPC 10.088.
Hora Nastasia, în com. Prisaca | Dornei, jud. Suceava. C. G. Prichici, op. cit., p. 50.
Hora Nadoleana. D. Vulpian, op. cit. II, p. 101.
Hora naţională, în Clejani — Ilfov. Fgr. 10395 b; Ghimpaţi - Ilfov, Fgr. 4283 a, si Cîmpina — Prahova, Mgt. 800 f.
Hora Nătînga. D. Vulpian, op. cit II, p. 101.
Hora Năvîlnicuî. Idem, op. cit. I, p. 100.
Hora-n bătaie, cu strigături: Disc EPC 874. în com. Gîrliciu, jud. Constanţa. Mgt. 3373 II o
Hora-n bătăi. în com. Cislău — Buzău; Mgt. 45 g.
Hora-n bătătură. Nedeluşa Rădu-lescu, Jocuri pop. din Gropeni — Brăila, p. 67.
Hora-n două părţi. Se joacă la toate ocaziile în satele de pe valea Dunării. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 142, şi în Baia de Aramă, jud. Mehedinţi. Fgr. 1346 a. Cîntată din fluier în com. Topeşti şi Tismana — Gorj. Fgr. 14912 a '
Hora-n două părţi ca la Condoeşti, culeasă din Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 1.
Hora-n două părţi de la Corniţa — Dolj. Mgt. 641 b.
Hora Nebuna. D. Vulpian, op. cit.
I, p. 118. Muzica de G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2866). Hora Negoită. D. Vulpian, op. cit. , II, p. 101.
Hora Negreşti, idem, op. cit. II, p. 102.
Hora Negustor-negustoraş notată în 1912 la bîlciul din Rîureni — Vîlcea FA 3664, Tib. Alexandru, op. cit, 224.
Hora Nenisoru D. Vulpian op. cit. I. p. 115.
! Hora Nesporeşti, idem, op. cit. II,
p. 102.
Hora Notarilor. Disc 1057 II .(A. ICED).
Hora Netotului. D. Vulpian, op. cit. | I, p. 117.
Hora Nicoreşti, idem, op. cit. I, p. 116.
Hora Niculina, idem, op. cit. II, p. 102.
Hora Noaptea, idem, op. cit II, p. 103.
Hora noastră. Lucia Andronic-Vasi-I lescu, op. cit, p. 8—9.
Hora noastră românească, se joacă în  jud.  Vîlcea.  N. -Varone,  op. cit. | p. 31.
Hora  Nopţii,   muzica   de George N.  Ochialbi.'Bibi. Ac.  R.S.R., Cab. muz. (III 3637). \> Hora Norilor, muzica de Alex. Ber-
! descu, Buc, 1862.
Hora Noruleţu. D. Vulpian. op. cit.
i       n, p. 102.
Hora nouă, muzica de A. Flechtenmacher, Buc, 1866. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 3217). D. Vulpian, op. cit, p. 113. I. Niculescu-Poenile, Izvorasul nr. 1/1923, p. 4. Se joacă în Cerbeni — Argeş. Fgr. 6873 c. Compoziţie realizată de ţăranul Nicolae Şte-fu din Cladova — Arad (5 dec 1855 — 1 dec. 1914), „după o poezie proprie care reflectă simpatia faţă de vitejia ostaşilor români în 1877 şi dorinţa de înfrăţire cu patria mumă". (Calendarul
de miercuri, 6 apr. 1977, foaie volantă).
Hora nouă a lui Gh. Badea Cioc, în Bucureşti, Mgt. 2489 1.
Hora nouă regală de Ioan Dinicu, în Jugur — Argeş. Mgt. 452 n.
Hora*n şapte scări .Disc 2361. II (A. ICED).
Hora Nucetul. D. Vulpian. op. cit. II, p. 103.
Hora nucului, muzica de Em. Montia. Bibi. Aca. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5845).
Hora „Nu de mult". D. Vulpian, op. cit. II, p. 104.
Hora „Nuna mare", idem, op. cit II, p. 104.
Hora munilor nari. Disc STM-EPE 0993.
Hora Nunta domnească. D. Vulpian, op. cit, II, p. 104.
Hora nuntaşilor. Disc STM-EPE 01054.
Hora nunţii. Lucia Andronic-Vasilescu op. cit, 43—44. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Se joacă în Merenii de Sus — Teleorman si în Obedeni — Ilfov. Fgr. 4023 şi Fgr. 10.130 d.
Hora nunului, în Bucureşti, Fgr. 13.122.
Hora-n vals cu strigături, în Oarja — Argeş. Mgt (V) 1638 b.
Hora Ocheşiea, de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 149 si Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637).
Hora Ochialbi, muzica de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637).
Hora Ochişorii. D. Vulpian, op. cit
I, p. 124.
Hora Ocnele Mari, idem, op. cit II, p. 105.
Hora Octavian, D. Vulpian, op. cit.
II, p. 105.
Hora Oglinda, idem, op. cit. II, p. 106.
Hora Ogogeni, idem, op. cit II, p. 106.
96
97
Hora Ogretinul, idem, op. cit II, p. 106.
Hora oilor, în Maramureş, Bela Bartok, op. cit, p. 176 — 178; şi în Sînpaul, jud. Cluj. Mgt. 3202 II c.
Hora Olimpia. D. Vulpian, op. cit II, p. 107.
Hora oltenească, în Mischii — Dolj si jurul Bucureştiului. Fgr. 7430 b şi Fgr. 12461 c.
Hora oltenilor, în com. Iancu Jianu - Olt. Mgt. 3991 e şi în Chilia Veche — Tulcea. Fgr. 14030 b.
Hora Olteniţa. D. Vulpian, op. cit II, p. 109.
Hora Oltina, idem, op. cit II, p. 107.
Hora Oneşti, idem, op. cit II, p. 108.
Hora Oprişorul, idem, op. cit II, p. 109.
Hora oprită, în com. Enisala — Tulcea. Mgt. 369 g.
Hora opta, se joacă în com. Hinţeşti, jud. Argeş. N. -Varone, op. cit, p.3.1.
Hora Oraviţa. D. Vulpian. op. cit II, p. 108.
Hora orbului, idem, op. cit I, p. 121.
Hora Orleşti, idem, op. cit II, p. 107.
Hora ostaşilor de L. A. Wiest. V. Cosma: De la cînteeul Zaverei la imnurile unităţii naţionale. Buc. 1978, p. 24.
Hora ostaşilor români, muzica de Th. Georgescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 9004).
Hora Oteteleşanu, D. Vulpian, op. cit, I, p. 119.
Hora Oteşti. idem, op. cit II, p. 108.
Hora oului. D. Vulpian, op. cit II, p. 108.
Hora Pache, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4590).
Hora Paladuta. D. Vulpian. op. cit II p. 129.
Hora Palatului, idem, op. cit I, p. 130.
Hora Paloda, idem, op. cit II, p. 110.
Hora pandurilor, în oraşul Olteniţa — Ilfov. Mgt. 3397 d.
Hora Parcul. D. Vulpian, op. cit II, p. 110.
Hora Parepa, idem, op. cit I, p. 131.
Hora Paşcani, idem, op. cit II, p. 135.
Hora patinerilor, idem, op. cit II, p. 111.
Hora Paula, idem, op. cit II. p. 109. Hora  Păcii,  muzica  C. Nottara, pe  cuvinte  de  Em. Popescu-Jianu (1950) Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (Ms R 1483).
Hora păcurarului, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 177. Jucată în Lăpuş — Maramureş, după discul rapsodului Teodor Gheroghe, voce Lu-creţia Horţ, numită "madona cînte-cului". Dat la TV în 1970. România pitorească nr. 21, sept. 1973, p. 7. Hora păcurarului (Mioriţa maramure-şană), muzica de Const. Arvinte, Buc. 1977. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27156).
Hora păcurarului cînd şi-a pierdut oile. Tache Papahagi, Graiul şi folclorul Maramureşului, Bucureşti, 1925, p. 178.
Hora pădurenilor, muzica de Em. Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5846).
Hora Păduricea. D. Vulpian, op. cit,
I, p. 137.
Hora Păsărică albă*n pene. D. Vulpian, op. cit I, p. 135.
Hora păstorilor, de Carol Bianchi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7417).
Hora Păunită, D. Vulpian, op. cit
II, p. 120.
Hora pe bătaie. Semicerc, lanţ de braţe jos, în com. Negrileşti — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 68.
Hora pe bătăi, în Bezunţi — Bacău. Mgt. 4026 I c, şi în com. Podu Iloaiei — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 138.
Hora pe bătăi de la Faraoani — Bacău. Mgt. 300 m.
Hora Pechea. D. Vulpian, op. cit,
II, p. 111.
Hora pe furatelea (Ceardaşu), în Malaia - Vîlcea. Mgt. 2412 c.
Hora pe ghiaţă, în com. Boto-roaga  — Teleorman. Gh. Găman şi
I. Popescu, op. cit, p. 165.
Hora Peleşului, muzica de M. Mărgă-ritărescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17408).
Hora Pelinul. D. Vulpian, op. cit
II, p. 111.
Hora pentru 23 August, de Teodor Bratu, pe versuri de Sandu Dorian. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 947)
Hora pe refuzate, în Buriaş — Ilfov. Mgt. 1651 o.
Hora Perieti, D. Vulpian, op. cit II, p. 112.
Hora Perina,  în Cornereva, jud. Caras Severin. Mgt. 3944 z.
Hora Perticaru. D. Vulpian, op. cit I, p. 135.
Hora Petrieica. Idem, op. cit I, j p. 140.
Hora pe sărite. în Rediu — Vaslui. Mgt. 3583 I v.
Hora pescarilor, în jud. Ialomiţa. N. -Varone, op. cit, p. 22.
Hora peste pieior. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Hora pe stînga, în Olteniţa — Ilfov. Mgt. 3398 s.
Hora petroliştilor, muzica de N. Pre-descu, Ploieşti/1923. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3742).
Hora Petru Rareş. D. Vulpian, op. cit II, p. 133.
Hora peştelui, în com. Stoileşti — Vîlcea.   N.-Varone,   op.   cit,   p. 22.
Hora Piperul. D. Vulpian, op. cit I, p. 146.
Hora Pipirig, idem, op. cit II, p. 112.
Hora Pităreasa, idem, op. cit II, p. 113.
Hora Pitişteanca (Piteşteanca). D. Vulpian, op. cit I, p. 138.
Hora pînei. în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2789 m.
Hora Pîreălabul. D. Vulpian, op. cit
I, p. 128.
Hora Pîrjoloae.  Idem, op. cit I, p. 133.
Hora  Pîrteştilor,   în  Pîrteştii de jos — Suceava. Mgt 3469 j.
Hora Plavia. D. Vulpian, op. cit
II, p. 116.
Hora Pleşoeanu, idem, op. cit I, p. 136.
Hora Plete lungi, idem, op. cit II, p. 117.
Hora Plevna, de G. Dima, pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5970).
Hora Plevnei, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu. op. cit, p. 186, pusă pe muzică de C. Brătianu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 69).
Hora Plîngerea. D. Vulpian, op. cit,
I, p. 143.
Hora ploaei. Disc 192 a. (A. ICED).
Hora Ploaia, de Cristaehe Ciolac. V. Cosma, op. cit p. 159.
Hora ploii, în com. Lehliu — Ilfov. Fgr. 12808 b.
Hora ploieşteană. Disc EPC 10062.
Hora Pioieşteanca. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1942).
Hora ploieştenilor. Disc EPC 872.
Hora Plosca. D. Vulpian, op. cit
II, p. 116.
Hora plugarului. Disc 1180. I (A. ICED).
Hora Podgoreanca, idem, op. cit I, p. 131.
Hora Podoleni, idem, op. cit II, p. 113.
Hora Podul Turcului, idem, op. cit II, p. 113.
Hora Poiana, idem, op. cit II, p. 114.
Hora Pompierii, idem, op. cit I, p. 126.
98
99
Hora pompierilor (a lui Pompieru) de C. Pompieru. Columbia. D. 8413, H. 1045. V. Cosma, op. cit. p. 228.
Hora pompierului, D. Vulpian, op. cit. I, p. 146.
Hora Popa îlie, idem, op. cit. I, p. 136.
Hora Popasu, idem, op. cit. I, p. 141.
Hora Popasului, de Pietro Mezzetti. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3501).
Hora Popa Stoian. D. Vulpian, op. cit. I, p. 130.
Hora popii. Joc popular pe Valea Almăjului. Nicolae Ursu, O nuntă în Valea Almăjului, p. 26.
Hora popilor, muzica de Al. Patin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3065).
Hora Popişteanca, muzica de Du-mitrache Ochialbi. V. Cosma, op. cit., p. 128.
Hora Pornirea. D. Vulpian, op. cit. II, p. 114.
Hora Portretul, idem, op. cit. II, p. 114.
Hora Porumbiţa, D. Vulpian, op. cit. II, p. 114.
Hora porumbului, idem, op. cit. I, p. 133.
Hora Posada, idem, op. cit. II, p. 116. Hora Potcoava, idem, op. cit. II, p. 115.
Hora  Potîrniehe, idem, op. cit, p. 115.
Hora potolită, în Bucureşti. Mgt. 2185 k.
Hora Prahovei, de Ciprian Porumbescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 11090) si T. Brediceanu, op. cit., p. 190.
Hora Prăsiîa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 117.
Hora Preoteasa, idem, op. cit. II, p. 117.
Hora preotului Nicolae Tafta, în Vrancea. Mgt. 782 d.
Hora Prepeliţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 118.
Hora pribeagă, idem, op. cit. II, p. 118.
Hora Prigoarea, idem, op. cit II, p. 118.
Hora Primăvara, de Gh. Stefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. '(III 1950). O compoziţie cu acelaşi titlu de C. Porumbescu (Ms R 7256).
Hora Primăverii, muzica de M. Co-hen-Linaru. Buc, 1900. Bibi. Ac. R.S.R. Cab. muz. (III 2176).
Hora Principesa Măria. D. Vulpian, op. cit II, p. 119.
Hora Priponul, idem, op. cit II, p. 119.
Hora Procopiului, idem, op. cit . I, p. 145.
Hora profesorului, idem, op. cit. II, p. 120.
Hora Promenada, idem, op. cit. II, p. 119.
Hora Protopopul, idem, op. cit. II, p. 120.
Hora Prunişoru, idem, op. cit.  I, j p. 134. I
Hora Prutului, idem, op. cit. I? p. 132.
Hora Puiculita mea, idem, op. cit, \ II, p. 121.       ' I
Hora puişorului, idem, op. cit. I, p. 132.       3 |
Hora puiului, idem, op. cit. I, p. 128.
Hora p-un picior. Gh. Fira, op. cit, p. 96, 111.
Hora Puntea, D. Vulpian, op. cit II, p. 121.
Hora Puşca, idem, op. cit II, p. 121.
Hora Putnei, compusă de Radu Pa-ladi pe versuri de Serafim Iftinchi, Buc, 1973. (Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25748).
Hora rachiului. D. Vulpian, op. cit II, p. 123.
Hora Radu, idem, op. cit. II, p. 122. Hora Rahovei. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27101).
Hora Ramura. D. VuLpian,   op. cit II, p. 124.
Hora rară. Joc mixt, tip horă în două părţi. în com. Niculiţel — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 648 si în Pecineaga — Constanţa. Mgt. 2745 h.
Hora rară dobrogeană, sau Ca pe malul băltii, în Dăeni — Tulcea. Fgr. 6618.
Hora Răcăciuni. D. Vulpian, op. cit. II, p. 125.
Hora Rădăuţi, idem, op. cit II, p. 122.
Hora Rădăuţilor. Muza Română, nr. 15/1929. Compusă de Gr. Vindireu. V. Cosma, op. cit, p. 102.
Hora Răileanu, D. Vulpian, op. cit II, p. 122.
Hora Rănitu, idem, op. cit. II, p. 124.
Hora Răpciuni, idem, op. cit. II, p. 125.
Hora Răspîntea, idem, op. cit. II, p. 126.
Hora Răvaş puică, idem, op. cit. II, p. 127.
Hora Războiul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 125.
Hora Rebricea, idem, op. cit. II, p. 126.
Hora recruţilor. Disc 1089 I (A. ICED).
Hora Regală, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 11895).
Hora Reginei, muzica de S. Paul-man. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz (III 2665).
Hora Regretul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 127.
Hora repede sau hora iute. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404. Culeasă din jud. Dîmboviţa şi pusă pe note de I. Nicolescu-Poenile. Izvorasul nr. 9—10/1923, p. 6. Se joacă şi în com. Alimpeşti — Gorj. Mgt. 358 i.
Hora Repedea. D. Vulpian, op. cit. II, p. 125.
Hora resbelului, creată în timpul Războiului pentru Independenţă după
stihurile populare . . . „Hai să facem pe păgîn / să cunoască pe român . . ." (Calendarul de miercuri, 6 apr. 1977, foaie volantă).
Hora resfirată. Nicolae Jugănaru, op. cit, p. 86.
Hora Rhea Sylvia. D. Vulpian, op. cit. II, p. 124.
Hora Riforul, idem, op. cit II, p. 128.
Hora Riga, idem, op. cit. II, p. 128.
Hora risipiţilor, în Plenita — Dolj. Mgt. 1517 k.
Hora Rişca. D. Vulpian, op. cit. II, p. 128.
Hora Rîndunelelor, muzica de Ca-rol Deker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 8321). în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 1976 f.
Hora Rîndunica nr. 1, muzica de Dumitrache Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 128 si D. Vulpian, op. cit. II, p. 123.
Hora Rîsnita. D. Vulpian, op. cit. II, p. 128.
Hora Rîuletul, idem, op. cit. II, p. 129.
Hora Robeşti, idem, op. cit. II, p. 130.
Hora Rodica, idem, op. cit, p. 130. Hora Rogozul, idem, op.  cit II, p. 131.
Hora Roiului, idem, op. cit. II, p. 131.
Hora Roman, idem, op. cit II, p. 131.
Hora română, cu strigături, în com. Rîşnov, Bran, Şimon, şi Fundata, jud.' Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 32.
Hora românească, în Săbăoani — Neamţ. Mgt. 293 a.
Hora România Mare, muzica de Em. M. Drossino.
Hora României june, de L. Scărlă-tescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 15356).
7*
100
101
Hora României Mari, muzica de Dem. S. Vasculescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3978). O variantă de G. Gigala Cab. muz. Ac. R.S.R. (III 19565).
Hora romilor, în com. Tg. Frumos şi Zmeu, jud. Iaşi. Disc 609 a (A. ICED).
Hora rondurelelor, muzica de Ion Vasilescu, Lyra română, nr. 13/1880.
Hora Rosa. D. Vulpian, op. cit II, p. 132.
Hora Rosalia, idem, op. cit. II, p. 136.
Hora Rosetta, idem, op. cit. II, p. 132.
Hora Rosnov, idem, op. cit. II, p. 133.
Hora Roşiorilor, de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2082).
Hora rotarului, de Al. Flechten-macher. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1373).
Hora Rotita. D. Vulpian, op. cit. II, p. 134.
Hora Rotopănesti, idem, op. cit. II, p. 133.
Hora Rovine. D. Vulpian, op. cit., p. 134.
Hora Rucăr, idem, op. cit. II, p. 134. Hora  Rueăru,  idem,   op.   cit., I, p. 148.
Hora Rudana, idem,  op.  cit. II, p. 134.
Hora rudărenilor. Disc STM-EPE 0929.
Hora Ruginita. Bibi. Ac, R.S.R., Cab. muz. (III 1915).
Hora Ruginoasa, D. Vulpian, op. cit. II, p. 135.
Hora Roumaniaska, Demidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, execute en 1837, Paris, 1841, p. 142. Rumâniasca, dansul cel mai caracteristic şi practicat după o nesfîrşită melodie" ....
Hora Runcu D. Vulpian, op. cit, II, p. 135.
Hora rutenească, se joacă în Moldova pe la munte. L. Şaineanu, op. cit, p. 282. Gh. Cardaş, op. cit, p. 168. (v. Horodinca)
Hora Ruxandra. D. Vulpian, op. cit II, p. 130.
Hora Sabinelor, se joacă numai de fete în com. Agrieş, jud Bistriţa-Năsăud. (N. -Varone).
Hora „S^a dus". D. Vulpian, op. cit. II, p. 136.
Hora Sagna, idem, op. cit. II, p. 136.
Hora satului. Analele Dobrogei, an. XI/1930, p. 36.
Hora Săbăreanca, Disc 147 (A. ICED).
Hora Săftita. D. Vulpian, op. cit II, p. 196.
Hora Sălcuta, idem, op. cit. I, p. 165.
Hora săltată, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186; se joacă şi în Fălticeni — Suceava. Fgr. 12921 e.
Hora săltăreaţă urmată de învîrtită (Ursăria). (N. -Varone).
Hora Sămărineşti. D. Vulpian, op. cit II. p. 145
Hora Săptămîna mare, idem, op. cit II, p. 137.
Hora sătenilor. Disc 1090 II (A. ICED).
Hora Sătucul. D. Vulpian, op. cit II, p. 138.
Hora Scara. idem. op. cit, I, p. 162. Hora  Sderului, idem, op. cit II. p. 137.
Hora Sdruncinata, idem, op. cit, II, p. 138.
Hora secerei. Disc 393 II a (A. ICED).
Hora secerişului, muzica de Cohen-Linaru, pe cuvinte de Al. Macedonsky. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (1678 şi Ms R 541). Compusă dintr-un şir lung de fete aşezate una în spatele alteia, cu mîinile în brîul catrinţei sau buzună-relul bundiţei, prima ducînd un mare buchet de spice de grîu. S-a jucat la
TV 15 iun. 1978 de Ansamblul Că- I minului cultural din Mănăştur, jud. Cluj-Napoca. Culeasă din Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2444 c.
Hora secolară (seculară). D. Vulpian, op. cit I, p. 167.
Hora senatorilor, muzica de C. Du-mitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4544).
Hora   sentimentală,    muzica de Johann Andreas Wachmann.
Hora Severeanea, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 2420 h.
Hora Severinului. D. Vulpian, op. cit, I, p. 153. Popa Ştefan, op. cit. p. 46—48. O variantă cu muzica de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2379).
Hora Sfînta Măria. D. Vulpian, op. cit II, p. 139.
Hora Sihlea, idem, op. cit. II, p. 140.
Hora Silistrei, cuvinte de C. Z. Buzdugan, muzica de Gr. Ventura. Fgr. 12216 b.
Hora Simeriei, în com. Stei — Hunedoara. Mgt. 3021 c.
Hora Sinaia. D. Vulpian, op. cit. II, p. 140.
Hora Sinaiei, pusă pe note de Iulius Wiest în Lyra română, nr.4, din 23 dec. 1879, p. 29. Bigeanu, op. cit, p. 61. Idem. Em. Montia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 3920) în Drăgus — Făgăraş, Fgr. 1042 b.
Hora Sinaii, în com. Brebu — Prahova Mgt 3484 r
Hora Sinodului, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1724).
Hora sitarilor. D. Vulpian, op. cit. II, p. 139.
Hora Sîmbăta seara, idem, op, cit. II, p. 137.
Hora Sîmbrei (Sîmbra oilor). Obicei pastoral de petrecere colectivă la 24 iunie (Drăgaica) în Ţara Oaşului, cînd într-un loc anumit,  la poalele
muntelui, se adună locuitori din două-trei sate pentru darea oilor la păşu-nat. Atunci se organizează stînele şi se măsoară „la cupă" mulsoarea (spre a se stabili cantitatea de lapte a oii pe o zi şi cîtă brînză urmează să se primească). Socoteala laptelui şi „tainul" (plata) ciobanilor în alimente, se înseamnă pe „răboj". Fiindcă oile nu pot fi adunate toate odată, fiecare sat din Oaş îşi are ziua lui de „sîmbră" (simbrie, plată după tocmeală). Se spune că sîmbră, în limba dacă, înseamnă şi asociere, întovărăşire. După terminarea socotelilor, urmează ospăţul pe iarbă verde şi apoi dansul, care începe cu Hora sîmbrei, cîntată de ceteraşii localnici. — România liberă din 6 mai 1974, p. 3. („Două sărbători naţionale: Sîmbra oilor şi Tînjaua").
Hora Sîntiliei, se joacă în zona Trei Scaune. A. Bucşan, Specificul dansului. . . , p. 32.
Hora sîrba lăutarilor. Disc 858 I. (A. ICED).
Hora Slatina. D. Vulpian, op. cit II, p. 144.
Hora Slătioarele, idem, op. cit II, p. 141.
Hora Smîrdan, idem, op. cit I, p. 154.
Hora socrilor, se joacă în Hulu-beşti — Dîmboviţa. Mgt 4243. II h; şi în com. Moineşti şi Comăneşti — Bacău. Fgr. 3779 a.
Hora Solesti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 142.
Hora Solontu, idem, op. cit II p. 141.
Hora Soveja, idem, op. cit II p. 146.
Hora sovejană, se joacă de tineri şi vîrstnici, în special la nunţi Gr. Băcanu: Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 7.
Hora Spătarul. D. Vulpian, op. cit. I, p. 155.
f
102
103
Hora Speranţa, muzica de Fr. Fer-lendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab, muz. (III 3149)
Hora Speteni. D. Vulpian, op. cit II, p. 144.
Hora spicată, se joacă în Turnu Măgurele — jud. Teleorman. Mgt. 367 k.
Hora Spiceato. Disc STM-EPE 0853. Hora Spiceato (Hora Nebuna), de Grigoras Dinicu. Disc Odeon JO, 937, A 318.103 Columbia, DR 1065, WHR 7335, His Master's Voice JB 295, OHR 549 (V. Cosma, op. cit. p. 226).
Hora Spiţerul. D. Vulpian. op. cit. II, p. 146.
Hora spoitorilor. Disc EPE 0382 şi disc EPC 963,
Hora Spovedania. D. Vulpian, op. cit. II, p. 142.
Hora Staceato, de Grigoras I. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25716). Disc 1200 I (A. ICED) si Disc STM EPE 0853.
Hora Stanita. D. Vulpian, op. cit. I, p. 168.
Hora Stăncuta, D, Vulpian, op. cil II, p. 145.
Hora Stanicei, idem, op. cit. II, p. 142.
Hora Steluţa, idem. op. cit. I, p. 160. Hora Stîna, idem, op. cit. II, p. 143. Hora  Stîncuta, idem, op. cit. II, p. 138.
Hora Stînga, idem, op. cit. I, p. 156.
Hora stingă, joc mixt, în com. Giurgeni — Ialomiţa. Formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. M. Runcan op. cit., p. 189. Se joacă şi în Tutova — jud. Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 55.
Hora Stîngul. D. Vulpian, op. cit. I, p. 156.
Hora Stoica, idem, op. cit. I, p. 163 Hora   Stolnicului,  idem,   op. cit. I, p. 159.
Hora Straja, idem, op. cit. I, p. 156.
Hora străbunilor, idem, op. cit. I, p. 168.
Hora străinului, în Poiana-Stampei, jud. Suceava. Mgt. 78 c.
Hora Strug de mure, în Cîmpulung Moldovenesc — Suceava. Fgr. 14724 b.
Hora strugurilor. D. Vulpian, op. cit. I, p. 166
Hora Strunga, op. cit. II, p. 147.
Hora studenţilor, muzica de Basile Lupu. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 2505).
Hora Stupina. D. Vulpian, op. cit. p. 147.
Hora Sturza Ghiţel (viţel). D. Vulpian, op. cit. I, p. 160.
Hora sturzului, fotocopie după ms J. A. Wachmann, în Gh. Ciobanu, op- cit. I, p. 36.
Hora Sub saleîm, D. Vulpian, op. cit. II, p. 148.
Hora Suceava, idem, op. cit. II, p. 150.
Hora Sucevita. idem, op. cit. I, p. 164.
Hora Suica, idem, op. cit. II, p. 147.
Hora Sulfina, idem, op. cit. I, p. 154.
Hora Sulina, idem, op. cit. I, p. 148.
Hora surioara, de Măria Ioaninu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3336).
Hora Surugiul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 148.
Hora Susanea, idem, op. cit. I, p. 163.
Hora Suspinul, idem, op. cit. II, p. 148.
Hora Şapte scări. Muzica de Cristaehe Ciolac. Viorel Cosma, op. cit. p. 159. Cules din Jiana — Mehedinţi. Fgr. 650 si Fgr. 8297 a. Disc 2602-1 (A. ICED).
Hora şcolarilor. Nicolae Jugănaru, op. cit., p. 87.
Hora şelarilor. D. Vulpian, op. cit. I, p. 166.
Hora Serbau. Idem, op. cit. II, p. 143.
Hora Şegarcea, idem, op. cit. II, p. 138.
Hora Şirului (Şiru), în Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 k
Hora Ştefan cel Mare. D. Vulpian, op. cit. II, p. 145.
Hora Ştefanei, idem, op. cit. II, p. 143.
Hora Ştrengarilor, de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1836).
Hora şuierată, după melodia şuierată, în Maramureş. Fgr. 20449.
Hora Taci mireaso, D. Vulpian. op. cit. II, p. 150.
Hora tarafului „Doina Jiului", din Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1510 a.
Hora Tămădăul. D. Vulpian, op. cit.
I, p. 169.
Hora Tecuciului. Crist. Ioanninu, „Tilinca" sau culegere de mai multe cîntece naţionale din ambele Principate. Part. II, Bucureşti, 1859. Cînteeul 28, p. 40-41.
Hora teişenilor, în Bucureşti. Disc STM-EPE 0929,   Mgt. 1544 d.
Hora „Te iubesc". D. Vulpian, op. cit. II, p. 154.
Hora Teiului, de Em. Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5847).
Hora Teleajenului, muzica de I. Scărlătescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 4604).
Hora Tesiîa D.  Vulpian, op. cit.
II, p. 150.
Hora Timisesti, idem, op. cit. II, p. 153.
Hora Tinereţei, de Teodor Bratu, pe versuri de Vasile Iosif, realizată în cinstea celui de al IV-lea festival al tineretului si studenţilor, Bucureşti 1953. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 5769).
Hora Tineretului, în Tg. Jiu, jud. Gorj. Mgt 386 c.
Hora Tinerilor (la nuntă), în com. Bals — Olt si Băbeni—Vîlcea. Fgr. 10333 c.
Hora Tintava. D. Vulpian, op. cit. II, p. 152.
Hora Tismanei, în com. Runcu — Gorj. Fgr. 2815 a.
Hora Tituleşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 155.
Hora Ţiţei. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. A fost descrisă prima dată de V. Alecsandri în foaia „Bucovina" II nr. 59/1848, p. 189 (I. C. Chiţimia).
Hora Tîmplarul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 153.
Hora tîrgului, în Şerbăneştii de Sus - Olt. Fgr. 2485 b. în com. Mavro-din — Teleorman. Disc 1399 a (A. ICED).
Hora tîrgului (a lui Voieu Tăîpuş), în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1858 ş.
Hora Tîrnoseala. D. Vulpian, op. cit II, p. 153.
Hora Tosca, idem, op. cit II, p. 155.
Hora toamnei, idem, op. cit. I, p. 176.
Hora Toba, idem, op. cit. II, p. 155. Hora Tomşa, idem, op. cit. II, p. 156. Hora   Topal,   idem,   op.   cit II, p. 156.
Hora Topliceanu, idem, op. cit. I, I p. 173.
Hora Topoîogul, idem, op. cit. I, p. 170.
Hora Toporasilor, idem, op. cit II, p. 156.
Hora Trandafir, muzica de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2371).
Hora Trandafirii. D. Vulpian, op. cit. I, p. 175.
Hora „Trei păzeşte", în com. Stoi-lesti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit, p/23, şi în Rudari - Olt. Fgr. 12518 c.
Hora Trei smicele. D. Vulpian, op. cit. I, p. 169.
Hora Trestieni,  idem,  op. cit II,
p. 157.
Hora tribunului, muzica şi cuvinte de D. Stoenescu, Bucureşti, 1909, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3905).
104
105
Hora Trieolicilor. Muza Română, nr. 86/199.
Hora Trifoiul. D. Vulpian, op. cit. II. p. 117.
Hora Tudor Dobrogean, idem. op. cit. I, p. 170.
Hora Tudor Vladimirescu, D. Vulpian, op. cit. II. p. 171.
Hora Tudorita. Idem. op. cit. II, p. 157.
Hora Tuleei, muzica de D. Stoe-nescu pe cuvinte de I. Antonescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2406).
Hora Tunsul. D. Vulpian, op. cit,
I, p. 171.
Hora tunului, de G. A. Dinicu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1864).
Hora turcească, în Botoşaniţa, jud. Suceava. Mgt. 3467 a.
Hora Tutovei, muzica de C. Iosef Aratt. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1706).
Hora Ţapul. D. Vulpian, op. cit.
II, p. 150.
Hora Ţăranilor, muzica de Johann Andreas Wachmann.
Hora Ţărăncuţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 152.
Hora ţărănească, muzica de Alex. Berdescu, Bucureşti, 1860; şi de G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 2637) şi Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. IV, p. 404.
Hora Ţărilor surori (1920), cu strigături, în comuna Breaza, jud. Prahova. N. -Varone. op. cit. II, p. 22.
Hora Tăriesli. D. Vulpian, op. cit. II, p. 152.
Hora Ţăruşelul, idem, op. cit. II, p. 152.
Hora Ţesuta. Vasile Alecsandri, Hore româneşti, în Zimbrul nr. 31, Iaşi, 16 oct. 1850.
Hora ţiganilor din România. [Compusă de vestitul lăutar George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 142.
Hora (hoara) ţigăncii (dă la Ţara Românească) în Banat. N. Ursu, Cînte-
ce şi jocuri populare din Valea Almăjului. Buc. 1958, p. 247.
Hora ţigănească, Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. IV, 1929, p. 40. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3894).
Hora „Ţine-mă". D. Vulpian. op. cit II, p. 154.
Hora Ţoţa, idem, op. cit II, p. 157.
Hora Ţurluc, idem, op. cit. II, p. 158.
Hora Ţuţcani, idem, op. cit. II, p. 159.
Hora Ţutora, idem, op. cit. II, p. 159.
Hora Ţuţueanca, idem, op. cit. II, p. 154.
Hora Ţuţuleşti, idem, op. cit, p. 160.
Hora Tzitzi, de Cristaehe Ciolac, Bucureşti, 1909. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2996).
Hora Udriceni. D. Vulpian, op. cit. II, p. 160.
Hora Ulmeni, idem, op. cit, II, p. 160.
Hora uncheşilor, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 d.
Hora ungurească Gh. Cardaş op. cit, p. 129 şi 133.
Hora Unirii (sfînta zi de libertate), muzica de Alexandru Flechtenmacher pe versuri de V. Alecsandri (1857). Idem — muzica de M. Tănăsescu (1908). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3934). Popa Ştefan, op. cit. p. 42-46. Lucia Andronic-Vasilescu şi^pp. cit, p. 36—37. Culeasă din com. Vulturu, jud. Constanţa, Mgt. 2147 c.
Hora Unirii din Bucureşti, D. Vulpian, op. cit. I, p. 178.
Hora Unirii din Moldova. Idem, op. cit, I, p. 178.
Hora Unirii tuturor românilor (24 ian. 1918) de Juarez Movilă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4503).
Hora Urciorul. D. Vulpian, op. cit II, p. 161.
Hora urmată de chindie (Zlata şi sfîrşitul manevrelor). N. -Varone, op. cit, p. 41.
Hora urmată de învîrtită (Ursăria). N. -Varone, op. cit, p. 49.
Hora urmată de sîrbă (Bugheanu, Huţulia moldovenească din Oaş şi Românită.) N.-Varone., op. cit, p. 101.
Hora Urminişul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 161.
Hora Ursul. Idem, op. cit II, p. 161.
Hora Urzieele. Idem, op. cit. II, p. 162.
Hora Uşurică,  Idem, op. cit. II, p. 162.
Hora Uzuneşti. Idem, op. cit II, p. 163.
Hora Vadul Gîrlei. Idem, op. cit. II, p. 153.
Hora Valea Cerbului. Idem, op. cit. II, p. 163.
Hora Valea Largă. D. Vulpian, op. cit. II, p. 164.
Hora Valeriana, idem, op. cit. II,
p. 165.
Hora Vasilică Alecsandri. Idem, op. cit II, p. 2.
Hora Văcăreşti. Idem, op. cit II,
p. 163.
Hora văduvioarelor. Muza română, nr. 37/1929.
Hora Văraticul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 164.
Hora veche (Boereasca), din Muntenia la 1852, de A. Pann. Transcrisă după notaţia bizantină de G. N. Ge-orgescu-Breazul. N -Varone. op. cit, p. 135. Joc bărbătesc pe valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 141.
Hora veche a lui Petrică Ţapu. Disc 278 b (A. ICED).
Hora Velinţa. D. Vulpian, op. cit II, p.166
Hora Veniamin, idem, op. cit. II, p. 165.
Hora veseliei. Disc 284 a (A. ICED). Hora Vica. Muza Română nr. XI/ 1929.
Hora Victoria. D. Vulpian, op. cit
I, p. 180.
Hora Vidinului, creată după cînteeul popular al Războiului de Independenţă. Calendarul de miercuri, 6 apr. 1977, foaie volantă).
Hora Viforata. D. Vulpian op. cit
II, p. 168.
Hora viilor, compusă de vestitul lăutar Dumitrache Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 28.
Hora Vila Paripa. D. Vulpian, op. cit II, p. 110.
Hora vinului. Anton Pann, Spitalul amorului sau cîntătorul dorului. Broşura a patra, 1852: Cînteeul 47 „Hora vinului", p. 126 (pusă pe note muzicale bizantine, p. 153). D. Vulpian, op. cit. I, p. 180. Se joacă în Conteşti — Argeş. Mgt. 1889.
Hora viorelelor. Disc 521 b si Disc 1240 II (A. ICED).
Hora „Visele mele." D. Vulpian, op. cit II, p. 168.
Hora Visa, idem, op. cit, II, p. 169.
Hora Visinica, idem, op. cit II, p. 169.
Hora Vivandiera, idem, op. cit. II, p. 170.
Hora Vizantea, idem, op. cit II, p. 170.
Hora Vîlceanca, muzica D. Cră-ciunescu (1974). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 7280).
Hora vînătorilor, se joacă în Me-reni — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit p. 147.
Hora Vînătorul. D. Vulpian, op. cit
II, p. 167.
Hora  vîntului, idem,  op.  cit. I,
p. 182.________________
" Hora Vîrciorova, idem, op. cit. II, p. 166.
" Hora Vîrful eu dor, idem, op. cit. II, p. 166.
~ Hora Vlaicului, idem, op. cit, p. 171. Hora Vlădica, idem, op. cit, p. 171.
106
107
Hora vlăseenească, în satul Nana — Ilfov. Mgt. 510 f. şi în Tg. Jiu - Gorj Fgr. 6267 a şi Fgr. 6266 b. Tib. Alexandru, op. cit p. 219.
Hora Vlăseuţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 171.
Hora Yoineşti, idem, op. cit. II, p. 172.
Hora Voinieelu, idem, op. cit. I, p. 184.
Hora Voivodul, de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 141.
Hora vorbe dulci. D. Vulpian, op. cit. II, p. 172.
Hora Vornicul, idem, op. cit. II, p. 172.
Hora Vrancea, idem, op. cit. I, p. 181.
Hora Vrancei, se joacă în Năruja şi Spulber — Vrancea. Joc în cerc, avînd la mijloc una sau două perechi, partenerii schimbîndu-se după strigătura sau bătaie din palme. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit, p. 60. Mgt. 3071 I k.
Hora vrînceneaseă, în com. Ne-reju — Vrancea. Fgr. 6700 a.
Hora Vulcan. D. Vulpian, op. cit. II, p. 173.
Hora Vulpian, idem, op. cit. II, p. 173.
Hora Vulturul, idem, op. cit. II, I p. 173.
Hora  Xenia,   idem,   op.   cit. II, p. 174.
Hora Xenocrat, idem, op. cit. II, p. 174.
Hora Xenofont, idem, op. cit. II, p. 174.
Hora Xilograful, idem, op. cit. II, p. 174.
Hora Zadelca,  idem,  op.  cit. II, p. 175.
Hora  Zagora,  idem,   op.   cit. II, p. 175.
Hora Zahalea,  idem,  op.  cit. IL p. 175.
Hora Zarzăra, idem, op. cit. II, p. 176.
Hora zarzavagiilor. Disc 1207 I. (A. ICED).
Hora ZăbunuL D. Vulpian, op. cit. II, p. 178.
Hora Zănoaga, idem, op. cit, II, p. 176.
Hora Zăpada, idem, op. cit. II, p. 177.
Hora Zăvideni, idem, op. cit. II, p. 177.
Hora Zăvodul, idem, op. cit. II, p. 177.
HoraZevelea, idem, op. cit. II, p. 179 Hora Zmeul, idem, op. cit. II, p. 178. Hora Znagov, idem,  op.  cit. II, 3. 178.
Hora Zoica, idem, op. cit. II, p. 179.
Hora Zoiţei. V. Alecsandri, Hore româneşti, ziarul „Zimbrul" nr. 31, Iasi, 16 oct. 1850. Disc 233 b (A. ICED).
Hora Zoralia, de Cohen Linaru. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 2710).
Hora Zuralia, de G. N. Ochialbi. Disc 197 a. (A. ICED).
Horă a Domneştiului, în Ţegheş — Ilfov. Mgt. 3756 a.
Horă a lui Bălean, în Pescari — Caras Severin. Mgt. 3032 II c.
Horă bătrîneasca de la Dochia — Neamţ. Disc STM-EPE 01110.
Horă ca la Cătina — Prahova. Mgt. 370 a.
Horă „ca la Fîntînele". Disc 45-STM-EPE 10368.
Horă ca la mahala, în Bucureşti. Mgt. 117 1.
Horă ca la Rudari  — Olt. Disc STM-EPE 0895.
Horă ca pe Teleorman, în com. Cervenia — Teleorman, Mgt. 2925 c.
Horă ca pe Vlaşca, în Bucureşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p.' 105.
Horă cîrciumărească, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 1974 g.
Horă cu strigături, în Dolheşti — T Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 150. J
Horă dă deal, în Tomuleşti — Teleorman. Mgt. 2742 o.
Horă de concert. Disc 45-EPC 10495 Idem, în Hîrşova — Constanţa. Mgt. II 1639 g.
Horă de la Ardeoani   — Bacău. Disc STM-EPE 01212.
Horă de la Chitila. Disc EPC 10062.
Horă de la Clejani — Ilfov. Disc 45-EPC 10430.
Horă de la Costeşti. Disc 45-EPC 10416.
Horă de la Cotoroaia. Disc EPC 10065.
Horă de la Găeşti — Dîmboviţa. Disc 45-EPC 10302.
Horă de la Letea Veche — Bacău. Disc STM-EPE 01212.
Horă de la Măgura. Disc STM-EPE 0776.
Horă de la Măldăieni — Teleorman. Disc 45-EPC 10430.
Horă de la Momeşti — Bacău. Disc STM-EPE 0776.
Horă de la Olari. Disc 45-STM-EPC 10399.
Horă de la Petresti — Dîmboviţa. Disc 45-EPC 10302/
Horă de la Popeşti. Disc STM-EPE 0830.
Horă de la Roşiori — Teleorman. Disc 45-EPC 10430.
Horă de la Runcu — Gorj. Disc STM-EPE 0803.
Horă de la Tîrgoviste. Disc 45 STM-EPC 10368.
Horă de la Topalu — Constanta. Mgt. II 1639 j.
Horă de la Vaduri — Neamţ, cu strigături. Disc STM-EPE 01212.'
Horă de la Valea Mare. Disc 45 STM-EPC 10339.
Horă de la Vlad Ţepes. Disc EPC 0382.
Horă de la Zmeieni. Disc 45-EPC 10416.
Horă de mfriă, în com. Scăesti — Dolj. Mgt. 2385 f.
Horă de mînă cimpoierească, în Cîmpu Mare - Gorj. D. 841 II (A. ICED).
Horă de mînă din Borea — Neamţ. Disc STM-EPE 01101.
Horă de mînă din Ţibueani — Neamţ. Disc STM-EPE oilOl.
Horă din Argeş. Disc* STM-EPE 01057.
Horă din Clejani. Disc STM-EPE
01056.
Horă din Dăbuleni — Dolj. Disc STM-EPE 01140.
Horă din Gorj. Disc STM-EPE 0803. Horă din Ialomiţa. Disc STM-EPE 0895.
Horă  din  Petreehioaia   — Ilfov. Disc EPC 759.
Horă din Teiş. Disc STM-EPE 01218 Horă din Vîasca. Disc STM-EPE
01057.
Horă dreaptă, în Plopii Slăviteşti, jud. Teleorman. Mgt. 2917 j.
Horă în două părţi, în Cîmpulung — Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 269.
Horă în două părţi „a lui Gugă", în satul Bălesti — Gorj. Disc 780 I (A. ICED).
Horă lăutărească. Disc STM-EPE 01054. Idem în Ogrezea — Argeş. Mgt. 1491 k.
Horă lentă. Disc STM-EPE 0962.
Horă mare oltenească, cîntată din bîzoi. Disc STM-EPE 0992.
Horăpeasea, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 84.
Horă pe cîrlige, în Dobrogea. Jocul merge în direcţia cercului, ocolire spre dreapta şi alternativ „cu paşi alăturaţi sau încrucişaţi". Eug. Cernea, op. cit, p. 19.
Horă rutenească, se joacă în nordul Moldovei, la nunţi. L. Şaineanu, op. cit, p. 382. Fgr. 13012 a.
Horă ţărănească de la Domneşti, în Ţegheş - Ilfov. Mgt. 3757 i.
108
Horbolina, Horă în Bucovina. Si-mion FI. Marian, op. cit, p. 20.
Horea găinii de pe Iza — Maramu reş. Disc STM-EPE 01067.
Horeanca, horă repede; se joacă a doua zi după nuntă, cînd se spun strigături hazlii, care produc veselie. în comunele Lehneşti, Rîşca şi Movila-Ruptă, jud. Botoşani. (N.-Varone).
Horiana, joc în Dulcesti — Neamţ. Mgt. 3453 1.
Horiţa, joc popular în Oltenia, notat de prof. Vlăduţă I. Ion în Izvorasul nr. 3—4/1922, p. 5. Se joacă şi în Porumbacu de Sus — jud. Sibiu. Fgr. 7760.
Horleşteanca, horă în Horleşti, jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 173.
Horloveanca, joc în Rediu — Iasi. Mgt. 3786 I d.
Horodinca. Horă puţin deosebită de jocul de brîu. Introdusă în Bucovina de Malorosieni. Teodor T. Burada, Al-manah muzical, an. III/1877, Iaşi, p. 63. Dim. C. Olăneascu, op. cit, p. 121.
Horodniceanea. Disc EPC 846. Nume de horă de la satul Horodniceni, jud. Suceava. (N-Varone)
Hulubaşul, joc în Dolheşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 128.
Hulubiţa, joc în com. Lespezi — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 119.
Husăsul, joc în Pîngăreşti — Bacău, Mgt. 2663 i.
Husca, joc în Doljeşti — Neamţ. Mircea Stan, op. cit, p. 127.
Huşanea, joc în unele sate din jud. Vaslui (N.-Varone).
Huţăneasca, joc popular, în Bucovina. Teodor T. Burada, Almanah muzical an. 3/1877, descriere p. 63, note muzicale p. 97 —98. Dim. C. Olănescu, op. cit, p. 121. Cules din Fălticeni — Suceava. Fgr. 12898 b.
Huţulca (Huţulinca), dans popular în nordul Bucovinei. Dicţ. explicativ al lb. române, 1975, p. 409. în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 I g şi Disc EPE 521.
Hutulca  de la Ulma — Suceava. Disc 45-STM-EPE 10.350.
Hutulca din Sadău — Suceava. Disc STM-EPE 01023.
Huţulea veche, Huţulca bătrîneasca, culeasă în com. Poienile de sub Munte — Maramureş. Fgr. 3566 b, Fgr. 3623 b şi Fgr. 11164 c.
Huţulia, horă urmată de sîrbă la rutenii munteni din Maramureş. N. -Varone, op. cit, p. 23.
Iablăcica, joc în Breaza — Suceava. Mgt. 2906 II o.
Ialomiţa, joc în Blidari — Dîmboviţa. Mgt. 86 b.
lalomiţeanca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 89. Mihail Vulpescu, op. cit, p. 200.
Iana, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 3.
Iancu, D. Vulpian, op. cit, II, p. 46. Horă. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 80. Joc în tempo de sîrbă, în Jitia — Vrancea. Suită de joc. pop. Jitia, p. 18.
Iasomia, horă de Gh. Ştefănescu (mai 1875). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 11868).
Ia te uită Mărioară, sîrbă (voce şi orchestră). Mgt. 1512 a (verde).
L-auzi, i^auzi. Joc nou, Ştefan Tuţescu, Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 20 — 21.
Iedera, joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 2. Joc bănăţean caracteristic. Are trei variante, fiecare cu melodia ei. Forma semicerc, ţinuta braţele pe umeri. Se spune că pe vremuri, cine tăia o iederă din pădure, înnebunea. Un oarecare, tăind, a înnebunit şi la întoarcerea spre sat striga mereu: Iedera! Iedera! Impresionaţi, oamenii au făcut un cîntec şi un dans cu mişcări iuţi, variate,
alternate cu altele largi, pline de elan Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 89.
Iedera bătrînilor (Pertiţă, pertiţă). Joc în com. Moceriş, jud. Caraş-Severin. N. Ursu, op. cit, p. 222.
Iedera pe un picior şi Iedera pe două picioare, în com. Dalei, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 309.
Iedera şi soru*sa, joc popular în Banat. Colecţia T. Brediceanu.
Ieiu (Misa), joc de brîu în com. Borlova — Caraş-Severin. Muntean Ion şi Laţcu Afilon, op. cit, p. 322.
Iepureasca, dans haiducesc în Ardeal (Azi dispărut). V. Branişte, Muzică şi dansuri la români în sec. XVI—XVII, p. 16.
Ieşanu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 46.
Hăul, joc ţigănesc de unul sau doi interpreţi, tip Fiertul fierului, în com. Enisala şi Somova — jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 648. Cunoscut şi în Budeni — Suceava. Mgt. 1505 g.
Ileana, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 20. Fgr. 20145 a.
Ilenachi, joc în Cerna — Tulcea. Ion Cristian, op. cit, p. 96.
Ilenuţa, horă în com. Caravaneţi — Teleorman, Fălticeni, Stupcani şi Gura
110
Humorului — Suceava. Fgr. 8370 c, Fgr. 10430 a, Fgr. 12904 a.
Ilineuşa lui Bogdan, joc de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit., p. 47.
împiedicata, I, II, III, în Solovăs-trău — Mureş. Mgt. 1681 1 şi Fgr. 13061 a.
Inelaşu, se joacă la toate ocaziile în Albeşti, jud. Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 433.
Intră Amurgu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 47.
Ionel de peste deal, joc de doi în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 400.
Irindeaua (Hirindeaua, Girindeaua), horă. Fi. Cristescu, op. cit, p. 5. Se joacă în satele din jurul Craiovei şi Caracalului. Fgr. 12234.
Irmelieul. Elena Sevastos, op. cit., p. 281.
Isa, joc în Teregova, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 325.
Isa^isa^sa, horă de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1844).
Isloveţul, joc de brîu, în jud. Ialomiţa. D. Vulpian, op. cit, p. 46.
Ispravnicu e om străin, horă. Idem, op. cit., I, p. 87.
Ita, joc de perechi (fată şi băiat), alcătuit din două-trei cercuri concentrice. O îmbinare de sîrbă cu învîrtită, în com. Lipia şi Otopeni, jud. Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 37.
Iţele, horă de mînă cu paşi încrucişaţi, în com. Orlea, jud. Olt. Are variante. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 45. Joc de fete aranjate perechi faţă în faţă, prinse cu palmele lipite şi degetele petrecute unele printre altele, începe cu mişcarea braţelor înainte şi înapoi, simbolizînd jocul vătalelor dintre iţe şi spata cu firele pînzei. Se joacă întîi repezit şi apoi legănat, cu paşi încrucişaţi, uşor săltaţi, ca şi cum ar atinge cu picioarele „potnogii" (pedalele) războiului de ţesut. Se obişnuieşte în com. Suhaia şi satele din împrejurimi, jud. Teleorman. (Inf. prof. Geta Vîjîială din Suhaia — Teleorman).
Iţu (Băltăreţu), horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Joc mixt în com. Grindeni
— Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri populate din Oltenia, 1966, p. 145.
Iuda, horă alergată în pas vioi, săltat. Se joacă mai mult seara la „furcării" de către fete şi băieţandri. Popescu N. Ion, Hore cu strigări şi strigături, 1938, p. 34.
lutele, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 45.
lutele din Drăgaieă, în com. Zimni-cele — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 20.
Izvoranu, joc mixt în com. Zurbaua
— Ilfov. Gh. Gănescu, op. cit, p. 52 — 53 şi Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 p.
i
Imblînzirea soacrelor, sîrbă de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1877).
înaintea naşului, joc ceremonial de nuntă la bulgari, în Dobrogea. A. Bucşan, op. cit, p. 432.
încetu, dans de perechi, lent, eu mişcări simple. Melodia acompaniată de voce. Domby Emeric, op. cit, II, p. 121.
încrucişată, joc în P. Neamţ. Mgt. 601 i.
încurcata, nume de horă cu strigături. Se joacă în com, Dîngeni — Botoşani. (N. -Varone).
încurcata din Popeşti, horă urmată de învîrtită sau de sîrbă. Are strigături N. -Varone, op. cit, p. 45.
încurcăţica, joc în com. Policiori şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 195. Mgt. 3800 I e.
Inhobotatul, joc la împodobirea miresei cu hohotul (vălul) de cununie. V. Niculescu, Cîntece şi jocuri pop. din Moldova, 1963.
întoarce bătaia (Puvărnăţ). Horă cu lăsarea pe vine la comanda „molei", în „Analele Dobrogei", an. 11/1930, p. 37.
întoarsa, joc în Banat. Disc 45-EPC 10257.
înturnat, horă pe loc, mîinile balansate înainte şi înapoi. „Analele Do-brogei, an. 11/1930, p. 38.
înturnatu, joc în Suciu de jos, jud. Maramureş. Mgt. 3312 II h.
învîrtită, polcă ţărănească în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186. Culeasă de Vlăduţă I. Ion, Izvorasul nr. 3—4/1922, p. 5. Mihai Vulpescu, op. cit, p. 202—203. Joc de perechi faţă în faţă sau grupuri de trei băieţi şi două fete ba chiar patru, şase, opt, foarte iubit în „Mărginimea Sibiului". Constă în plimbare şi învîr-tire cu numeroase treceri ale fetei pe sub mîna băiatului. A. Bucsan, op. cit, p. 212.
învîrtită ardelenească, în Vaideeni - Vîlcea. Mgt. 3668 k.
învîrtită bătrînă, în Vinerea, jud. Alba. Mgt. 3024 k.
învîrtită bătrîneasca, în com. Blăjel si Sibiel - Sibiu. Mgt. 3419 II b şi Mgt. 2955 II o.
învîrtită bătrîneasca din Cîlnie. Disc EPC 813.
învîrtită bătrînilor, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 108, 152, 166, 170, 171.
112
113
învîrtită bătrînilor în zori de ziuă la nuntă, în com. Berbeşti — Maramureş. Mgt. 2984 II b.
învîrtită bătută, în Sibiel — Sibiu. Mgt. 1770 II f.
învîrtită ca la Novaci, în com. Peşteana Jiu  — Gorj, Mgt. 1519 c.
învîrtită ca la şezătoare, în Lăpuş — Maramureş. Mgt. 3311 II w.
învîrtită ea pe Tîrnave. Disc 1008 II (A. ICED).
învîrtită cîmpenească, în Solovăs-trău — Mureş. Mgt. 1682 o.
învîrtită cu două fete. începe cu legănata urmată de sîrbă bătută pe loc, cu paşi mărunţi. în timp ce „ficiorul" spune o strigătura, fetele se învîrtesc în aceeaşi parte de cîte două-trei ori. Se joacă în comunele Ţapu — Sibiu şi Adămus — Mureş. N.-Varone, op. cit, p. 33-35.
învîrtită cu fetele, în Sîrbi (Budeşti) — Maramureş. Mgt. 3987 f.
învîrtită deasă eu zuituri (ţîpuri-turi), în Răstolţ — Sălaj. Mgt. 3507 I e.
învîrtită de la Botiza — Maramureş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 150.
învîrtită de la Făgăraş. Disc 962 I (A. ICED) şi Mgt. 211 f.
învîrtită de la Feleud. Disc STM-EPE 0887.
învîrtită de la Preajba (Dolj). Disc 144 c (A. ICED).
învîrtită de la Sebeş. Disc STM-EPE 08916.
învîrtită de la Unirea. Disc STM-EPE 0887.
învîrtită de la Mara, jud. Maramureş. Disc STM-EPE 0891.
învîrtită de la Năneşti — Maramureş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 168.
învîrtită de pe Someş. Disc 45-EPC 10219.
învîrtită de pe Tîrnave. T. Brediceanu, Caiet 2, p. 10; Caiet 3, p. 8; Caiet i, p. 4. Fgr. 14755 a.
învîrtită din Apşa. Disc STM-EPE 0777.
învîrtită din Cîmpeni, muzica de Em. Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6562).
învîrtită din Deva. Mihai Vulpescu, op.^cit, p. 203.
învîrtită din Finteuşul Mare — Maramureş. Disc 45-EPC 10279.
învîrtită din Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 113, 154-156, 158, 163, 169, 172-173.
învîrtită din Miercurea. Disc EPC 813.
învîrtită din Morăreni (Murăş — Turda). Culeasă de Aurelian Borsianu. Tudor Pamfile, nr. 1-3/1924, p.5
învîrtită din Mureş, culeasă de N. Aslan, Izvorasul nr. 9—10/1929, p. 2.
învîrtită din Novaci, horă-n patru (doi băieţi şi două fete) obişnuită în jud. Gorj.
învîrtită din Vaideeni — Vîlcea. Disc 943 c. (A. ICED).
învîrtită dorului, în Băbeni — Vîlcea. Mgt. 1961 i.
învîrtită dorului cu 24 „întorsături", dans creat în 1916 în com. Vaideeni — Vîlcea şi cîntat de Victor Ionescu, Ion Iscru şi Mitu Zăboi, rapsozi populari în arta fluierului. Se joacă şi în Răşinari - Sibiu. Fgr. 12352 d.
învîrtită dragostei, în Horezu — Vîlcea. Mgt. 52 i.
învîrtită în trei, horă din doi flăcăi şi o fată, jucată repede dreapta, stînga, în com. Deduleşti — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 35.
învîrtită la „Malanca" (rit de An Nou) în Bucovina. Fgr. 14820 d.
învîrtită lui Avrămuţ, în Sibiel, jud. Sibiu. Mgt. 1768 II b.
învîrtită lui Ghiţă Ticuşanu, în Grid - Braşov. Mgt I 1632 i.
învîrtită lui Patru lui Buşe, în Sibiel - Sibiu. Mgt. 1777 II k.
învîrtită Maramureşului, în Maramureş. Mgt. 33 b.
învîrtită nouă, în satul Dumitra, jud. Alba. Mgt. 3838 I h.
învîrtită romînească. Se joacă în cerc de perechi fată şi băiat, cu paşi repezi dreapta-stînga, după tactul ce-teraşilor. Apoi, perechile se desprind, se îmbrăţişează şi se învîrtesc de trei ori dreapta şi stînga, iar cînd feciorii dau semnalul bătînd pămîntul cu dreptul, toţi se întorc şi se rotesc spre stînga. Joc cu strigături, în comunele Soroştin şi Boian, jud. Sibiu. N. -Varone, op. cit, p. 36—37.
învîrtită şchioapă, se joacă în localităţile din jurul Sibiului. A. Bucşan, op. cit, p. 134.
învîrtită veche, în Sibiel — Sibiu. Mgt. 1768 II d.
învîrtită ea-n Ardeal. Disc EPC 939.
învîrtită ca pe Valea Almaşului. Disc STM-EPE 0750.
învîrtită ciobănească, în Gura Rîu-lui - Sibiu. Mgt. 2140 e.
învîrtită cu strigături, în Iernut — Mureş. Mgt. 1479 h.
învîrtită cu strigături de nuntă, în Berbeşti — Maramureş. Mgt. 3429 II b; si în Sîrbi — Maramureş. Mgt. 4105 II f.
învîrtită deasă, în Răstolţ — Sălaj. Mgt. 3509 II j. învîrtită deasă şi învîrtită largă, jucată de tineret în Zalău (Sălaj) la 26 oct. 1973, cu prilejul sesiunii jubiliare (jumătate mileniu de la înfiinţarea aşezării).
învîrtită de două (fete), în Sîncel — Harghita. Mgt. 1843 m.
învîrtită de la Alba. Disc 45-EPC 10477.
învîrtită de la Cotlea, în Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3759 k.
învîrtită de la munte, în Agrişei — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1570 g.
învîrtită de la Orăştioara — Hunedoara. Mgt. 1706 n.
învîrtită de la Paloş — Braşov Mgt. 1864 t.
învîrtită de la Tîrnava Mare, în Căstău   — Hunedoara. Mgt.  105 d.
învîrtită de pe Mureş, în Căptălan — Alba. Mgt. 3314 I j.* Disc 45-EPC 10336 şi STM-EPE 0887.
învîrtită  de   pe   Valea Agrijului (Sălaj). Disc STM-EPE 0931.
învîrtită de pe Valea Almaşului. (Banat). Disc STM-EPE 0750.
învîrtită din bătrîni, în Parva — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1438 a a.
învîrtită din bătrîni (cu strigături şi tropăituri), în Vad — Maramureş. Mgt. 3431 I c.
învîrtită din cimpoi, în Ocna — Mureş, jud. Alba. Mgt. 507 i.
învîrtită din Gherla. Disc STM-EPE 01104.
învîrtită din Glod (Ardeal). Disc STM-EPE 0777
învîrtită   din   Ieud — Maramureş. Disc STM-EPE 0777.
învîrtită din Lodroman — jud. Alba. Disc EPC 877.
învîrtită din Romoşel — Hunedoara. Mgt. 1706 o.
învîrtită din Şimleu — Sălaj. Disc EPC 10.097.
învîrtită din Tăun. Disc EPC 877. învîrtită dobrogeană, în Gîrliciu — Constanţa. Mgt. 3374 I d.
învîrtită dreaptă, joc în satele de pe văile Oltului şi Jiului (Carpaţii sudici). A. Bucşan, op. cit, p. 206.
învîrtită rară bătrîneasca, în Şere-deiu - Sălaj. Mgt. 3963 I f.
învîrtită rară cu zuituri, în Răstolţ - Sălaj. Mgt. 3507 I d.
învîrtită rară şi învîrtită deasă, în com. Stîrciu - Sălaj. Mgt. 3725 I k. Şi în zona folclorică a Clujului, Datini şi dansuri populare din jud. Cluj, p. 70.
învîrtită rutenească, în Vad — Maramureş. Mgt. 4204 I g.
învîrtitură, în Maramureş. Bela Bartok,  op. cit, p.   135,  150, 153.
învîrtitură, cu „dîrlîit şi tropăit". Mgt. 2939 b.
115
Jădăucuţa, horă în jud. Suceava. Colecţia ined. Gh. Cardaş.
Japniţeanea, joc local, în unele sate din Ardeal. A. Bucşan, Specificul dansului . . . , p. 435.
Jian a I, formă de „învîrtită dreaptă", răspîndită pe ambele versante ale Carpaţilor sudici, între văile Oltului şi Jiului. Joc de perechi în rînd sau faţă în faţă, ca la polcă. Desfăşurarea pe loc. Tempo vioi. Se joacă ocazional. A. Bucşan, op. cit, p. 206.
Jian a din Jina — Sibiu. Mgt. 352 c. Jiana  din  Poiana — Sibiu. Mgt. 211 c.
Jiana din Tilişca — Sibiu. Disc EPC 813.
Jiana după Jii, în Sibiu. Mgt. 211 e. Jiana măruntă, în Tilişca — Sibiu. Mgt. 2345 k.
Jiana nouă, joc în com. Jina — Sibiu. Fgr. 13264 f.
Jiana oltenească, horă în Dienci — Olt. Mgt. 804 o.
Jiana veehe, joc în com. Jina — Sibiu. Fgr. 13624 b.
Jiană de pe dungă. Disc EPC 877.
Jianca, joc în Corabia — Olt. Mgt. 1377 c.
Jianca pe comandă, horă de mînă în Teleorman şi Mehedinţi. N. -Varone, op. cit. p. 23.
Jianu, horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186, şi în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvorasul, nr. 5-6/1929, p. 21. Jocul vestitului haiduc Jianu, care a trăit în Vrancea. Gr, Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 58. Joc în Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 r.
Jianu bătrînesc, joc mixt, formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. în com. Perişoru şi Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 240, 245.
Jicoveanea, joc în Bilca — Suceava. Mgt. 4032 I g.
Jidanca, Jidăncuţa, Judăneasca, Ji-doveşte. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Jidofcuţa, joc popular în localitatea Gura Humorului — Suceava. Fgr. 4239 a.
Jidovcuţa, joc în com. Fereşti şi Codăeşti — Vaslui. Fgr. 11983 a/
Jieneasca, horă cu strigături, în com. Slăvuţa, jud. Gorj. N. -Varone, op. cit, p. 24; Poiana — Sibiu, Fgr. 13265 a. învîrtită în Tismana — Gorj. Fgr. 2779 a si în Corbi — Argeş. Mgt. 4258 1.
Jieneasca fetelor. Disc 45-EPC 10355.
Jieneasca lui Plută (învîrtită) în com. Preajba — Gorj. Disc 994 a (A. ICED).
Jilea fiata, joc macedonean în Ta-riverdi — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 86.
Jitianea, joc popular. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 145. Joc în com. Jitia - Vrancea. Disc 978 b (A. ICED).
Joc ardelenesc, cu legănată şi învîrtită, în comunele Tulea şi Ianoşda, jud. Bihor. N. -Varone, op. cit, p. 24.
Joc albăeinesc, „Aşa se joacă la Alba" în Mănăsturu românesc, jud. Cluj. Fgr. 15098.'
Joc băitănesc, în Hîrîău, jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 100.
Joc bătrînesc, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 170 — 172.
Joc bătrînesc din Roşia. Disc STM-EPE 0997.
Joc bătrînesc din Salva (Bistriţa Năsăud). Disc STM-EPE 01104.
Joc ca la Româneşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 97.
Joc cărăndănesc, în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 213.
Joc ciobănesc, din Ilva Mare. Disc STM-EPE 01104.
Joc cu mireasa, descris de M. Pintea, în rev. Comoara satelor, Blaj, nr. 9-10/1926, p. 126.
Joc de^a lungu. învîrtită urmată de sîrbă în com. Iclod — Alba. N. -Varone, op. cit, p. 25.
Joc de amăgit, din Telciu — Bistriţa Năsăud. Disc 45-EPE 10421.
Joc de bătut în palmi, în Maramureş. Colecţia Tiberiu Brediceanu.
Joc de băţ, Joc cu băţ. Feciorii, avînd în mîna dreaptă o bîtă, se alătură, perechi, la trei paşi una de alta şi fac o roată, după care începe jocul cu „ponturi", în com. Deag — Maramureş. N. -Varone, op. cit, p. 38.
Joc de bîtă (Fecioreasca), în localitatea Jina — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 235.
Joc de doi, în com. Costuleni — Iaşi. Mircea Vlad, op. cit,  p. 163.
Joc de doi ea la Fîrliug — Caras Severin. Disc 45 EPC 10220.
Joc de doi ca la Stupea — Suceava. Disc STM-EPE 0993.
Joc de doi de la Bucova — Caras Severin.   Disc   45-STM-EPC 10377!
Joc de doi de Ia Domaşnea — Caras Severin. Disc ST-EPE 0431.
Joc de doi de la Mehadiea. Disc STM-EPE 0879.
Joc de doi de la Obreja. Disc EPC 10048.
Joc de doi din Bocşa — Caras Severin. Disc 45-EPC 10220.
Joc de doi din Reşiţa — Caras Severin. Disc 45-EPC 10220.
Joc de drăgaică. Disc STM-EPE 0900.
Joc de fete din Dobrogea. Disc STM-EPE 0962.
Joc de început, (intrarea fetişcanelor şi flăcăiasilor în hora satului), în Ardeal. Disc' 45-EPC 10.279.
Joc de început de la Năsăud. Disc 45-EPC 10.421.
Joc de-nvîrtit, după cîntec fluierat, în com. Cuhea — Maramureş. Fgr. 4695 d.
Joc de învîrtit de la Sălăuta. Disc 45-EPC 10.421.
Joc de învîrtit din Zagra (Bistriţa Năsăud). Disc STM-EPE 01140.
Joc de la Măcieş — Gorj. Disc STM-EPE 01140.
Joc de la Moneasa, în com. Preoteasa şi Valcău — Sălaj. Eug. Cernea, op. cit, p. 190.
Joc de la Rădăuţi — Suceava. Disc STM-EPE 0962.
Joc de pe Mureş. Disc 45-EPC 10.477.
Joc de perechi, în Boureni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 140.
Joc de pe Someş. Disc 45-EPC 10.279.
Joc de pe Valea Desnăţuiului, zis din caval. Disc STM-EPE 01140. Joc din Bihor. Disc EPC 910.
8*
116
117
Joc din Boju — Cluj. Disc 45-EPC 10336.
Joc din Bonţida — Cluj. Disc 45-EPC 10.336.
Joc din Codru — Bihor. Disc 45-EPC 10.279.
Joc din Drăcineţi. Disc STM-EPE 0886.
Joc din Mălini — Suceava. Disc STM-EPE 01023.
Joc din Mişca — Bihor. Disc EPC 937.
Joc din Oaş, muzica de Ştefan Mangoianu — Bucureşti 1958. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 20293).
Joc din Poienile de sub munte — Maramureş. Disc STM-EPE 0777.
Joc din Sadova (jud. Suceava). Disc EPC 846.
Joc din Sicula — Arad. Disc EPC 937.
Joc din Topoloveni — Argeş. Disc 45-EPC 10.487.
Joc din Valeău — Sălaj. Disc EPC 937.
Joc din Veresti — Suceava. Disc STM-EPE 01023 *
Joc fecioresc în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 112, 126, 128, 137, 145, 149, 156.
Joc în alaiul nunţii, cu tropote în mers şi ţîpuituri, în com. Certeze — Maramureş, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 303.
Joc la capră (rit de An Nou). Fgr. 7737 b. Obişnuit în Piatra Neamţ şi Fundu Moldovei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit., p. 132.
Joc molănesc, în Bulzeştii de jos — Hunedoara. Fgr. 10215 c.
Joc moroşănesc, după cîntarea din gură, în com. Leşu — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5658 a;     ' ' j
Joc muntenesc. Disc EPC 781.
Joc pă iute „a lu Tilieă din Lupşa", în Valea Barnii — Alba. Mgt. 2708 I.
Joc pă iute „de a lu Patru Indreşu* lui", în Valea Barnii — Alba. Mgt. 2708.
Joc pă schimbate din Sălcina, în Valea Barnii — Alba. Mgt. 2708 II a.
Joc pe loc din Banat. Disc 45-EPC 10.405.
Joc pe picior din Cărănjel — Bihor. Disc EPC 937.
Joc ramoş (rămoş) în ţinutul Bihor (1928), muzica de N. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5958).
Joc românesc din Moţiş — Sălaj. Disc STM-EPE 01059.
Jocu „Djocu di taţi", obişnuit în ceremonialul nunţii, în Cîmpulung — Suceava. Fgr. 3556 a.
Joeu-n trei. Un fecior între două fete prinşi de umăr sau de după gît, joacă aşa, „în trei", la dreapta şi la stînga. în com. Groşi — Maramureş. N. -Varone, op. cit., p. 39.
Jocu nostru. Un fel de horă legănată, urmată de învîrtită, care se termină tot cu horă. în com. Tohanul vechi, jud. Braşov. N. -Varone, op. cit., p. 39.
Jocu nostru ficioresc. Cerc mare de „ficiori" care încep a juca bătînd din palme. Apoi, cu toţii deodată, se apleacă în jos şi-şi lovesc picioarele cu mîinile, la pulpă şi sub genunchi. Se ridică,   bat   din   palme,   saltă piciorul drept pînă la înălţimea brîului, pocnesc din degete (parcă ar avea castaniete), se lasă pe vine, lovesc pămîntul cu palmele, şi cînd sar în sus, îşi lovesc  deodată  călcîile  cu amîndouă mîinile. Se joacă în com. Hetiur — Mureş. N.-Varone, op. cit, p. 39—40.
Jocu nostru în două roate, alcătuit dintr-un cerc mare de feciori distanţaţi la trei-patru paşi unii de alţii. în dreapta ţin cîte o bîtă cu „chindisă-turi" (încrustări făcute cu fierul roşu), cărora li se mai zice şi „cifrasag". Ceteraşii în mijlocul horei. Fetele fac şi ele roată în spatele feciorilor. Cînd feciorii fac „ponturi căluşăreşti" şi paşi spre dreapta, fetele se prind de umeri şi joacă hora spre stînga. . .
Are strigături.   în com.  Deag, jud. Mureş. N. -Varone, op. cit, p. 40.
Jocu păpuşelor, în Lalosu — Vîlcea. Mgt. 4242 II d d şi Mgt. 4242 e e.
Jocu românesc din secuime. „Horă de umeri" obişnuită aproape în toate comunele din jud. Harghita (fost Trei Scaune). N. -Varone, op. cit., p. 40.
Jocul. Simion FI. Marian, Nunta la români, 1890, p. 516-519.
Jocul babelor, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 115, 117, 132, 159, 174; şi în Ciurea, jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 88.
Jocul batistei, sîrbă vioaie, săltăreaţă, cu strigături. Se cîntă din gură de toţi jucăuşii, care se ţin de mînă, în cerc. Descris de Petru Savin, în Tudor Pamfile nr. 4-5/1925, p. 87-88.
Jocul bănăţean, N. Filimon, Naţionalul I, nr. 88 din 12 oct. 1858,'p. 347-348.
Jocul Boricenilor. N. Densuşianu, op. cit., p. 31.
Jocul Brăduleţ, în Jitia — Vrancea. Fgr. 3168 a.'
Jocul Bucureşti (1958), de Lauren-ţiu Profeta, pe versuri de C. Cîrjan. Bibi. A. R.S.R., Cab. muz. (III 20404).
Jocul Caprei, în com. Tudora — Botoşani. Fgr. 9112 a. în Bucovina. Disc STM-EPE 0994.
Jocul careţi place fetei, nume de brîu, urmat de învîrtită, în com. Dridu, jud. Ilfov. (N. -Varone).
Jocul căiuţilor, obişnuit în satele din jud. Botoşani şi Suceava, la sărbătorile de iarnă. Se execută în cete de cîte 15—20 flăcăi mascaţi în că-iuţi, însoţiţi de muzicanţi (N. -Varone).
Jocul Căluşarilor, descris de Ion Eliade (Rădulescu) în Curierul românesc, an. XV, nr. 41, 31 mai 1843, p. 167—168. (Vezi Căluşarii) şi în Lepturariu românesc, Viena 1864, Tom IV, p. 212-214.
Jocul căluţilor, în Golăeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 86.
Jocul Cămăraşului, în com. Ciurea — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 89.
Jocul Cărăşan. Brîu urmat de învîrtită, în com. Sîngeorge, jud. Timiş. N.-Varone, op. cit, p. 25.
Jocul cel dintîi. (Jocul miresii). M. Pintea, Comoara satelor, nr. 4—10/ 1926, p. 126.
Jocul cel mare, în cadrul Căluşului din Ardeal. H. B. Oprişan, op. cit, p. 205.
Jocul Cerbului, în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 427.
Jocul cîrnilor. Joc popular. N. Densuşianu, op. cit, p. 31.
Jocul colacilor obişnuit în ceremonialul nunţii, în Maramureş. Un fel de Tropotită, în cerc iar la mijloc joacă o fată ţinînd în mîini deasupra capului, un colac mare împodobit cu panglici. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 288.
Jocul colacului. Disc STM-EPE 0994.
Jocul cu aleasa satului, sîrbă urmată de învîrtită. De obicei joacă numai o pereche, cea mai simpatică fată şi cel mai chipeş flăcău din sat, în com. Broşteni — Argeş. La sfîrşit sînt felicitaţi. N. -Varone, op. cit, p. 37.
Jocul cu bîta (Haidău). Se obişnuieşte în com. Gîrbova, jud. Alba. Cules de Ieremia Ciunganu, Izvorasul nr. 5-6/1929, p. 4. Bela Bartok, Jocuri poporale româneşti, Leipzig, 1918.
Jocul cu ghiocei. Horă urmată de sîrbă, în cea dintîi duminică după echinocţiul de primăvară, (21 martie), cînd fetele pun ghiocei în piept, iar flăcăii la ureche şi pălărie. în com. Deduleşti — Argeş. (N. -Varone).
Jocul Dacilor, este un fel de brîu jucat de bătrîni, ce se ţin unul de altul cu stînga pe umăr, iar în mîna dreaptă au o prăjină de 2—3 m, ascuţită la capăt, care imită lancea. Cunoscut în
118
119
com. Botiza — Maramureş. N. -Varone, op. cit, p. 25.
Jocul de doi. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Jocul de duminică. Horă urmată de brîuleţ, în com. Dridu — Ilfov. (N. -Varone).
Jocul de la Vînători, în Vînători — Iaşi. Mircea Stan , op. cit, p. 98.
Jocul de mînă. Elena Sevastos, op. cit, p. 281.
Jocul de-nvîrtit, în com. Iclod — Alba. N.-Varone, op. cit, p. 25.
Jocul din Marmaţia. Sîrbă urmată de învîrtită în com. Sărăsău — Maramureş (vezi Ginerele şi mireasa). N. -Varone, op. cit, p. 25.
Jocul din Sohodol. Perechile se prind de umeri. Strigătura ce se spune mai mult cîntînd, descrie jocul. în com. Sohodol — Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 39.
Jocul dracului, în Boureni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 91.
Jocul dragostei. Nume de brîu urmat de învîrtită, în com. Budeşti — Ilfov. (N.-Varone).
Jocul druşteîor (domnişoare de o-noare la nuntă), în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 158.
Jocul găinii (la nuntă), cu strigături, obişnuit în com. Iclod — Cluj, în Bucovina şi nordul Moldovei. N. -Varone, op. cit, p. 23.
Jocul Hangului. Dim. C. Olănescu, op. cit, p. 121.
Jocul îmbrobodirii, obişnuit în zori de zi la nuntă, cînd miresei i se schimbă voalul cu o broboadă. Gh. Baciu, Cartea coregrafului amator, Buc, 1955, p. 34.
Jocul în basmale. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Jocul îndrăgostiţilor, în Banat. (N. -Varone).
Jocu] însurăţăilor, în Cozmeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 92.
Jocul lui Vili, dans solistic în satele maramureşene în amintirea lui Vili, fost ortac al lui Pintea Viteazu. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 190.
Jocul Maestreîor, obişnuit în cadrul Căluşului din Ardeal. H. B. Oprişan, op. cit, p. 205.
Jocul mare, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 12684; com. He-leşteni şi Aroneanu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 94, 99.
Jocul mărunt, „joc bătut pe loc", cunoscut în com. Broşteni — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 30.
Jocul miresei de la Telciu —- Bistriţa Năsăud. Disc 45 EPC 10.421.
Jocul miresei din Bieaz — Maramureş. Disc STM-EPE 01059.
Jocul miresei din Chioar. Disc 45-EPC 10.280.
Jocul miresii. Elena Sevastos, op. cit, p. 282: Jocul sau hora miresii. S. FI. Marian, op. cit, p. 720—727. „Joc cu mireasa" sau „Jocul cel dintîi". Bela Bartok, Cîntece poporale româneşti din Comitatul Bihor. Buc, 1913,' p. 353.
Jocul moşneagului, în Bran — Braşov şi Golăeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 87.
Jocul moşnegilor de la «Malanea» (rit de An Nou) în Bucovina. Fgr. 14812 d.
Jocul moşului, în Maramureş. Colecţia Tiberiu Brediceanu.
Jocul moţilor, în com. Făgăraşu nou — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 650.
Jocul nepoatelor, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 164 — 165 şi 166-168.
Jocul nevestii. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Jocul oltenesc, în Poiana M are — Dolj. Fgr. 12450 d.
Jocul păcurarilor, în Văleni — Maramureş. Mgt. 595 c.
Jocul păcurăresc (Căluşerul) în Ar-f deal. V. Branişte, op. cit, p. 8. j
Jocul poienarilor, în Maramureş. Disc STM-EPE 01067. ' |
Jocul românesc din Bucium-Şasa. Horă vioaie, urmată de sîrbă. în cătunul Bucium-Şasa şi Borleşti, jud. Alba. N. -Varone, op. cit, p. 41. |
Jocul românesc din secuime. Horă de umeri. Se joacă aproape în toate comunele din jud. Harghita. N.-Varone, op. cit, p. 40. |
Jocul romilor din Ciclova — Caras Severin. Disc 1480  I a (A. ICED).
Jocul săcuesc, cu strigături, în Caransebeş. Disc 1588 I (A. ICED). |
Jocul Saegiilor (saigiilor). Joc teatral comic de două sau mai multe persoane costumate în alb. îl jucau ciobanii în ziua de 26 oct. (sf. Dumitru), cînd se pregăteau pentru iernatul oilor. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 650. ţ,
Jocul spicelor. Disc STM-EPE 0886.
Jocul şoimilor. Un fel de chindie cu strigături, în com. Mălureni — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 26. f
Jocul Turcii, în Topliţa — Mureş. Fgt. 13283 a.
Jocul Turdanilor, în Săpînţa — Maramureş. Mgt. 3940 I a. !
Jocul ţapului, în Bucovina. Disc STM-EPE 0994. f
Jocul Ţutura, în com. Drăgănesti — Olt. Fgr. 11197 a. ' \
Jocul ursului, în Dancu — jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 90. î
Jocul vătăjăilor, în com. Valea Seacă — Suceava. G. Sîrbu, op. cit., p. 189.
Jocul Verzelor obişnuit în cadrul Căluşului din Ardeal. H. B. Oprişan, op. cit, p. 205.
Jocul zestrei (la nuntă), cu strigături, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3540 a si Fgr. 3567 b. Disc STM-EPE 0994. '
Joenica, joc popular în Dobrogea, notat de T. Burada. I. C. Chiţimia, op. cit, p. 99.
Joiana, horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186; FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Se joacă în tempo vioi şi în Zurbaua — Ilfov. Gănescu Gh., op. cit, p. 57, Joc mixt, în semicerc, com. Goicea — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit, p. 123. în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 430.
Joiana de la Pădureţi — Argeş, horă care nu lipseşte din nici un Căluş, în satele din jud. Olt. H. B. Oprişan, op. cit, p. 211.
Jucînd hora, jucăm toate. D. Vulpian, op. cit I, p. 90.
Judecata, joc în localitatea Cuptoare — Caras Severin. Mgt. 2175 L Judele, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2914 j.
Jumătate brîu. Cuprinde întîi mici deplasări bilaterale, cu bătăi alternative cu piciorul drept şi stîng, apoi deplasări înainte şi înapoi, încheiate cu sărituri; în com. Tulnici — Vrancea. Varianta din Spineşti — Vrancea are o formă de „rondo. . ." Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 92-94.
Jumătate joc. Joc mixt în cerc. Are numeroase variante, pe valea Şiretului. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din jud. Bacău, 1970, p. 50-53. Disc EPC 10.018.
Jurelul, Ciurelu, obişnuit în Maramureş; are „ţîpurituri". Se joacă în două linii cînd sînt mai multe perechi. Fiecare băiat învîrteşte fata o dată, apoi ea aleargă la altul din faţă, cu care se învîrte în sens opus şi în fugă, revine la partenerul său, cu care se învîrte o dată, şi iar pleacă. . . Popescu-Judeţ, op. cit, p. 196. L. Perceag, op. cit, p. 14. Fgr. 13453 c şi Mgt. 3160 p.
Karagheorghe. Joc de brîu. D Vul-Pian, op. cit, p. 24-25.
p. 25iDdia (Chindia>' idem»  op. cit,
citKlTVH2r M Chipan)' idem> °p-
cit*!!™h26l (C0C0StîrcuI)' idem' op.
La căsuţa din Poiană, joc în com.
Prigor — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, op. cit, p. 199.
La crop, obicei cu joc şi cîntec, a doua zi după cununie. Eug. Cernea, op. cit, p. 167. în Moldova i se zice Uncrop (N. -Varone)
La Focşani, între hotare, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 93.
La Lenuţa sub cerdac, joc în satul Mitoc — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 265.
Lă închinatul paharelor. Disc STM-EPE 0993]
La Mîntuleasa, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 96.
Lanţeta. Perechi de tineri aşezaţi faţă în faţă, joacă sîrba, urmată de învîrtită, cu strigături, în Giuieşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit, p. 40—41. Lanţeta se mai joacă în com. Odăile — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 208 şi Enisala —Tulcea. Eug. Cernea, Melodii de joc din Dobrogea, p. 163.
La opt, horă. FI. Cristescu, op. cit, P^5-^.....______ _
La puţul cu două zale, joc de brîu în com. Fureşti şi Dobreşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 231, 235.
La Rahova, horă. Muzica de T. G. Capeleanu. Album omagial. Bucureşti,
1877. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2961 şi II 27101).
La răscruce, la răspîntie, joc ardelenesc în com. Maieru, jud. Bistriţa-Năsăud.  N. -Varone, op. cit,  p. 26.
La trei. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Lazasca (Roman), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 48.
Lazărul, joc obişnuit în „Sîmbăta lui Lazăr". L. Şaineanu, op. cit, p. 358. Joc de copii în cadrul sărbătorilor de primăvară, în satul Mineri — Tulcea. I se mai spune Gîngănelul sau Lazaretul. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 651.
La zestrea miresei (joc). Disc STM-EPE 0993.
Lăeţeasca, joc popular în com. Bistriţa — Mehedinţi.   Fgr.   12699 b.
Lăiaţa, joc în Naidăş — Caras Severin. Mgt. 2177 h.
Lămîiţa, joc popular. G. N. Geor-gescu-Breazul, Cuuîntul nr. 1077 din 23 apr. 1928, p. 1.
Lăptăreasa, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 50.
Lăstăraşul, joc în cerc, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Traian — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 169. Mgt. 2787 a.
Lăutăreasca, joc în cerc, cu braţele îndoite, prinse ca la horă, în satele de pe Valea Dunării. Gh. Găman şi
122
123
I. Popescu, op. cit, p. 177. Mgt. 1792 f.
Lăutăreasca I, Lăutăreasca II, dans în cerc, mişcări foarte vioaie, în Oto-penii de jos — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 59, 65.
Lăutăreasca pe picior, în com. Mi-treni — Ilfov (variantă). Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 182.
Lăutăreasca veche, joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4033 a.
Lăutul torturilor (spălatul firelor toarse din cînepă), joc specific femeiesc, obişnuit iarna în satele din zona Oaşului, jud. Satu Mare. Iacob Dance, Jocuri populare din jud. Satu Mare, 1970, p. 17.
Lăzeasca (Lezeasca), sîrbă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. Joc păstoresc în com. Sita Buzăului. Em. Balaci şi A. Bucşan, Jocuri din Transilvania de sud, 1969, j p. 474. în Morăreni — Harghita. Mgt. 2165 a.
Leagănul, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 434.
Leana, învîrtită în Dobrogea. P. Pârvescu, op. cit, p. 180. Joc de perechi în linie, cu mişcări spectaculoase, în com. Goicea Mare — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 52—53.
Leanca, sîrbă, muzica de I. Şerbă-nescu, Bîrlad, 1923.
Leasă, horă, în Dobrogea, adusă dc oieri. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. I se mai zice „Şchioapa" sau „Le-pedeul". A. Bucşan, op. cit, p. 432. Fgr. 13147 b. Joc în com. Vulturu — Tulcea, Eug. Cernea, op. cit, p. 140.
Legănata, horă culeasă de M. P. 0-prescu. Izvorasul nr. 5—8/1920, p. 8. Joc de perechi prinse de mînă, roată, începe cu paşi legănaţi dreapta-stînga şi la urmă cu paşi săriţi... I se zice şi „Sărita" în com. Izbăşeşti — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 41.
Lele Alba, horă, în Dorna-Cîndreni,
jud. Suceava. Fgr. 14303 a si Fgr. 15295 b.
Lelea albă (horă minţită), în Hulu-beşti — Dîmboviţa. Mgt. 4243 II bb.
Leliţă Ioană, horă. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186. FI. Cristescu op. cit, p. 5. Gh. Fira, op. cit, p. 97. Joc. Michel Vuipesco, op. cit, p. 225y 240. Joc în Cîmpulung-Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 414; în Tătaru — Brăila. Stud. de etn. şi folcl., zona Brăilei, p. 228. Fgr. 795 a.
Lenuţa, horă în jud. Dîmboviţa. N. -Varone, op. cit, p. 41.
Leordeanca, se joacă la toate ocaziile în com. Suseni (Bogaţi), jud. Argeş. Badea Marin . . ., op. cit (tabel) Lepedeul, joc foarte vechi, preferat numai de bătrîni la nunţi în com. Comana — Braşov. Dans de grup, în cerc de cîte patru-şase bărbaţi sau femei. I. Corneliu-Vasiliu, Trei suite de jocuri populare ardeleneşti, Braşov, 1966, p. 11.
Lepedeul ţigănesc, în com. Drăguş — Braşov. Fgr. 1129 b.
Lereasca, joc de brîu în Cîmpulung-Muscel, D. Vulpian, op. cit, p. 41.
Lespezeanca, joc în com. Heci şi Lespezi — Iasi. Mircea Stan, op. cit.. p. 133.
Leşeasca, Leşeşte. El. Sevastos, op, cit, p. 282. Are variante în comunele Borşa, Farcaşa, Pipirig şi Tarcău, reg. Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 106 — 112.
Leuca, joc bărbătesc, cu strigături. Se joacă foarte rar de bătrîni în com. Cîlnic, jud. Caras Severin. N. -Varone, op. cit, p. 41.
Leul, joc popular, în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 5-6/1929, p. 21.'
Leuşteanca, horă, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3526 c. Joc bărbătesc în Moldova de nord. Gh. Baciu, op. cit, p. 30.
Lezeasca, joc ciobănesc în Jugur — Braşov. Formaţia semicerc, ţinuta de umeri. A. Bucşan, op. cit, p. 121. Se joacă şi în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 430; de asemenea în Vulturu — Constanţa. Mgt. 2147 p.
Lina, joc foarte vechi de perechi în cerc, pe valea Mureşului şi în jurul Devei. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare în reg. Hunedoara, 1963, p. 81.
Linica, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 114.
Lipanu, horă în com. Bibeşti — Gorj. N. -Varone, op. cit, p. 26.
Lisa (Hisa), joc popular în Meha-dia (Banat). Tiberiu Brediceanu, op. cit, p. 326.
Litaidoiul, joc în cerc, braţele pe umerii partenerilor, ca la sîrbă, în com. Traian — Teleorman. Gh. Corn an şi I. Popescu, op. cit, p. 189 şi Saelel'e - Teleorman. Mgt. 2788 y.
Liţeanca, joc în com. Brîncovean-ca —'Teleorman. Mgt. 2919 k.
Lin aria, joc bărbătesc de linie, cu braţele pe umeri, în com. Gruia — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, p. 90.
Loboda, joc mixt, tip horă măruntă, în com. Piatra — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 651.
Lojasca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 47.
Lozanca, horă. Aurel Borsianu, Iz voraşul, nr. 4-6/1926, p. 52.'
Lozasca, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 113.
Lucrul rău, horă, în Bucovina. S. Fi. Marian, op. cit, p. 6.
Lugojana. Pompiliu Pârvescu, op, cit, p. 187. Joc în Banat. Popa Ştefan. op. cit, p. 38—42. Horă, FI. Cristescu, op. cit, p. 5, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p. 105-113.
Lugoşana, (Lugoşiana), joc românesc din Banat. Cules şi pus pe note de Sofia Vlad Rădulescu, Lyra română nr. 27/1880.
Lugoşanca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 49.
Lugoşul, brîu. D. Vulpian, op. cit,
p. 48.
Luncan din Şuncuis — Bihor. Disc EPC 937.
Luncan din Vadul Crisului — Bihor. Disc STM-EPE 0997. *
Luncanu, în Măjeşti — Bihor. Mgt. I 1612 dd. Joc de perechi în com. Jo-sani — Bihor. începe cu paşi simpli şi deplasări mici bilaterale. C. Costea, Folclor coregrafic din Bihor, 1968, p. 37.
Luncanul sau Bihoreanul, joc în com. Cizer — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit, p. 161.
Luncuşoara, horă cu strigături, în Vatra Dornei — Suceava. Fgr. 14297 b. Disc 648 b (A. ICED).
Luneasca sau Hora miresii. Anton Eliade, op. cit, p. 120; FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Lunga, joc popular în Ardeal. Colecţia T. Brediceanu.
Lunguşoara, sîrbă, în com. Fundu Moldovei/ jud. Suceava. Fgr. 12674 a.
Lupşana, joc în Donceni — Arad. Mgt. 2228 c.
125
Macedoneancă (Karagheorghe), joc în Muntenia şi Dobrogea. începe cu mişcări dreapta şi paşi de întoarcere spre stînga, înaintare către centru, cu mîinile sus, apoi în lături, tot lărgind hora, cu mîinile jos. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 127.
Magearetu, joc în Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3778 II b.
Maghiaraţ, joc în Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3786 II n.
Maiaua. Joc în cerc, braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman si I. Popescu, op. cit, p. 71.
Malamum sau Sîrba macedoneană, în com. Casimcea şi Dăieni — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 652.
Maneaua Turcească, joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4091. Tib. Alexandru, op. cit, p. 217.
Mangaraua, joc în com. Şoldăneşti — Suceava. Fgr. 3246 a.
Marama, joc în Dobrogea. Eug, Cernea, op. cit., p. 119.
Marama bătrîneasca, joc în com. Amărăşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 434.
Maramoaica sau Ţigăneasca (de la maramoi = ţigan), joc de perechi, un fel de legănată şi bătută, cu strigături, în Bihor. N.-Varone, op. cit., p. 26.
Maramureşeanca, bătută urmată de horă cu chiote şi ţîpurituri (strigături), în Maramureş. N. -Varone, op. cit., p. 27.
Marghioala, El. Sevastos, op. cit, p. 282.
Marginea de la Ciupereeni. Joc în
cerc, ţinută de horă, în com. Ciupereeni — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit, p. 144 şi în Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2917 o.
Măria, joc de perechi, în com. Pipirig şi Drăgăneşti — Neamţ. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 78—82.
Mariana, joc de tineri şi bătrîni, formă de horă, în com. Zurbaua — Ilfov, Gh. Găman si Popescu Ion, op. cit, p. 71.
Marieşul, joc popular în Moldova. Şezătoarea (Fălticeni) pe anul 1929, p. 35.
Mariţa, horă, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 12704. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1660) ;şi în Buzău, D. Vulpian, op. cit. II, p. 102.
Mariţica, horă lentă în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Gănescu, op. cit, p. 68. Joc de perechi pe valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 68. Joc în com. Odăile — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 200. Se \âjoacă în Boteni şi Cîmpulung — Argeş.
Gh. Suliţeanu, op. cit. Jp. 428. în[Săbă-reni - Ilfov. Fgr. 5058 c.
Marmurile, horă, în satele din jud. Dolj şi Olt. Fgr. 12208 b.
Marş de nuntă, în com. Şeredeiu şi Horoatu Crasnei — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit, p. 110.
Marţi dimineaţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 110.
Mazărea, horă cu tropăituri şi în-vîrtiri pe loc, în com. Borleşti — Satu Mare. N.-Varone, op. cit, p. 27.
Mazilescu, joc de brîu, cunoscut în jud. Roman. D. Vulpian, op. cit, p. 55.
Mă cere, maică, cere. Idem. op. cit, p. 52.
Mă dusei în tîrg, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 27.
Măgăruşul. E. Sevastos, op. p. 232-
Măgearaţ, joc după cîntare din cimpoi, în Soca — Timiş. Disc 1746 I|b (A. ICED).
Măi flăcăi, întoarceţi hora. D. Vulpian, op. cit. II, p. 89.
Măgureanca, horă. Idem, op. cit. I, p. 102.
Mănăstireanca, joc în Bălăceana — Suceava. Mgt. 1203 1. _
Mănciuleasa, joc în Ciupereeni — Teleorman. Mgt. 2218 k. Mânciuleasca, joc în Saelele — Teleorman. Mgt.2789b.
Mănunţăua (Mărunţaua). Joc cu paşi mărunţi, diferite împletituri de braţe, învîrtituri ale fetei în jurul şi pe sub mîna flăcăului. Ion Munteanu şi Afilon Laţcu, Folclor coregrafic din văile Timişului şi Bistrei. 1971, p. 43.
Mărămile. „Horă care se joacă cu mărămi cînd se duce copacul înaintea miresei la cununie", descrisă de Theo-dor Burada. în Dobrogea i se zice Mărănghile. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 652.
Mărăndiţa, joc în Moldova, Gh. Cardaş, op. cit, p. 144.
Mărnăghile, joc în Niculiţel — Tulcea. Mgt. 3372 II p.
Mărănghile femeieşti. Joc numai de femei, în satul Lunca — Tulcea. Fgr. 820 b.
Mărănghile bărbăteşti, în Lunca — Tulcea. Mgt. 248 h.
Mărănghiile (Săltata), în Bestepe — Tulcea. Mgt. 1605 c.
Mărănghile în patru se joacă de cîte două perechi aşezate în „cruce", ţinută liberă, în com. Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 655.
Mărăraşul, joc în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 135.
Mărgearaţ, joc în Liubcova — Caras Severin. Mgt. 3036 I s.
Mărgineanca, joc bătrînesc în semicerc, braţele pe uneri, ca la sîrbă. Are mişcări variate. Comenzile prin strigături, în com. Flămînzi — Botoşani. Stănescu Tudorel, Jocuri populare moldoveneşti, Iaşi, 1971, p. 123. Fgr. 12389 b.
Mărgioara, joc în Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2918 i.
Măria. Horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Mărioara, horă. Popa Ştefan, op. cit, p. 33-35. Gh. Fira, op. cit, p. 98. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora Bădulescu, op. cit, p. 114—116. Mgt. 602 d.
Mărioara de la Gorj, horă, în com. Mischii - Dolj. Fgr. 298 a şi Fgr. 12456 c.
Mărioara de la munte, horă. D. Vulpian, op. cit II, p. 52.
Măriorica, horă, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1838).
Mărita-m-aş (Mărită-mâ), horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 23.
Măriuţa, joc în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1171 d.
Mărîntaua (Moţinească), în Tisa — Arad. Mgt. 2603 II i.
Mărunghile, în Somova — Tulcea. Mgt. 1361 a.
Mărunta, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 50.
126
127
Mărunta I, II (Şapte care cu nuiele). Mgt. 2604 II s şi Mgt. 2604 II t.
Mărunţaua, joc în Şicula — Arad. Mgt. 3143 f, g, h, i.
Mărunţeaua clămpănită, joc în Co-văsinţ - Arad. Mgt. 2125 u.
Mărunţeaua lui Mano le, în Covă-sinţ - Arad. Mgt. 2125 a.
Mărunţeaua lui Măruşu I şi II, în Covăsinţ — Arad. Mgt. 2126 b şi Mgt. 2126 c.
Mărunţeaua IV a lui Crăciun, în Covăsinţ — Arad. Mgt. 2128 s.
Măruntei din Dobresti — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Mărunţel din Gepiu — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Măruntei din V ălani — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Mărunţel (fetesc) în Batăr — Bihor. Mgt. 4094 II ;.
Mărunţelul De-a mărunţelu. Joc de perechi, ţinuta faţă în faţă, mîinile pe umeri. începe cu „învîrtită pe loc" şi se termină cu „mărunţica bătută", în com. Petid — Bihor. Luczai Carol, Culegere de jocuri populare din Bihor, 1969, p. 42.
Mărunţelul  din  Corni — Maramureş. Disc STM-EPE 01059.
Mărunţelul   din   Coşdeni — Bihor. Disc ST-EPE 043L
Mărunţelul    din    Simîeu — Sălaj. Disc EPC 10.097.
Mărunţelul din Tămasda — Bihor. Disc EPC 10125.
Mărunţelul din Visca — Hunedoara. EPC 10125.
Mărunţica, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 108. Mărunţica bătută pe loc, urmată de învîrtită, cu strigături. Joacă numai perechi în com. Bran, Şimon, Peştera şi Zărneşti — jud. Braşov. N.-Varone, op. cit, p. 42. în Bo-deşti — Neamţ, prezintă o varietate complexă de mişcări, de o deosebită frumuseţe. Joc de bărbaţi în cerc sau
semicerc, în com. Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 90. Se mai joacă în Niculiţel — Tulcea. D. Gălavu, Jocuri populare din Tulcea, p. 90; şi în Dorna Cîndreni — Suceava, Mgt. 75 u.
Mărunţica, ca la Zărneşti — Braşov. Mgt. 1124 e.
Mărunţica de la Bodeşti — Neamţ prezintă o varietate complexă de mişcări. Se joacă de femei şi bărbaţi, în cerc. Gh. Sfîrlogea, Jocuri din zona Neamţului, p. 35.
Mărul, joc în Naidăş — Caras Severin. Mgt. 2176 v.
Măturelele, horă în jurul Caracalului si com. Stoicesti — Dolj. Fgr. 9173 c şi Fgr. 12293 b.'
Mătuşa, joc popular în Banat. Colecţia T. Brediceanu.
Măzăriea, joc de brîu în comunele Oraviţa şi Prigori (Banat). D. Vulpian, op. cit, p. 55. T. Brediceanu, op. cit, p. 296 şi Caiet I, p. 6. Joc de perechi, un fel de Ardeleană. Laţcu I Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 225.
Măzăriea de la Fieru. Disc EPC 10.048 şi Disc STM-EPE 0751.
Mehedinţeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 104.
Mereu, joc în Orlea, jud. Olt. Mgt. 3019 1.
Merişanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 111.
Merişorul, se joacă în satul Văleni Vale, jud. Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 251.
Merlita, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 53.
Merse badea la Tinca, joc în Bihor. Disc EPC 937.
Mersul din Căluşari, în satul Vinerea - Alba. Mgt. 3023 II n.
„Mi-a plecat neiea de luni", sîrbă, în Bughea de sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 345.
Mielu, joc în  Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 k.
Mihăileanca — horă.   D. Vulpian, op. cit. I, p. 106.
Milităreşte. joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 54,
Minciuna joc în Ilva Mică — Bistriţa Năsăud,. Mgt. 552 p p.
Minerva. Perechile se prind de braţe într-un şir lung şi joacă sîrba cu patru paşi dreapta şi patru paşi stînga, în com. Ciumagi — Vîlce. N.-Varone, op. cit, p. 42.
Mingea, joc în Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2919 i.
Minţita (Bugeacu), horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Horă în Dolj. Culeasă şi notată de V. Stănculescu, în Izvorasul nr. 11-12/1923, p. 5. Se joacă în Conteşti — Argeş. Fgr. 6436, si în Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2917 g.
Mioritica, joc în Gura Văii — Buzău. Mgt. 3799 I.
Mirele României, horă de Al. Flech-tenmacher. Cuvinte de G. Sion, Bucureşti 1868. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 32).
Mireşeşte, joc specific femeiesc din alaiul nunţii, în Oaş şi Ugocea — Satu Mare. Iacob Dance, op. cit, p. 28.
Mişelul satului, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 13.
Mitocanul, joc în Potcoava — Ialomiţa. Mgt. 3404 I 1.
Mitocăneasca. George Baronzi, op. cit, p. 91-92.
Mituleasca, în Frăsinet — Olt. Mgt. 1028 g.
Miţuieă-fa! Horă oltenească. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3024).
Mîna, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187.
Mîndălacul (Hora florilor) joc în Rir deni - Olt. Mgt. 2493 o.
Mînănţelul, joc în satul Preoteasa — Sălaj. Mgt. 3863 I e.
Mîndra, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 18.
Mîndra leneşă, horă în Bucovina, idem, op. cit, p. 18.
Mîndrăgelu, joc în Roşia — Bihor. Mgt. 2986.
Mîndrele, horă, în com. Vîrvor şi Mischii — Dolj. N.-Varone, op. cit, p. 26. Fgr. 12458 b. Joc în Bechet -Dolj. Mgt. 32 g.
Mîndrele ca la Zlătărei, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 n.
Mîndrele de la Goicea, joc de flăcăi şi fete, foarte răspîndit în Oltenia. Semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă. (N.-Varone).
Mîndrele Ia trei, în Hunia — Dolj. Mgt. 2600 I y
Mîndruliţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 97. Joc în Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 II d; în Odăile — Buzău. Elisabeta Moldovanu-Nestor, op. cit, p. 200, şi în Cîmpulung-Mus-cel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 415.
Mîndruliţa mea. învîrtită cu strigături, în com. Ciofliceni — Ilfov şi Hinţesti — Argeş. N. -Varone,op. cit, p. 41.
Mînioasa, joc în jud. Vîlcea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 17. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 98. Joc naţional în Oltenia. Gh. Dumitrescu-Bistriţa, Izvorasul nr. 3-4/1922, p. 2-3. Cules din com. Deagurile — Argeş, de I. Ungureanu, Izvorasul nr. 3-4/1929, p. 47. Jocul Mînioasa zis şi Baraboiuî, (Barlabo-iul) în com. Racoviţa, Argeş. Badea Marin şi op. cit (tabel). Joc săltăreţ, unde băieţii schimbă fetele pînă reîn-tîlnesc pe aceea cu care au început dansul. Domby Emeric, op. cit. II, p. 117. Joc iubit în Cîmpulung şi Nucşoara — Argeş. Gh. Suliţeanu, op.cit, p. 415. Şi în satul Curcani — Ilfov. Mgt. 335 1.
Mînioasa cu strigături, în Bumbu-ieşti - Vîlcea. Mgt. 3559 II 1.
128
Mînîntăl de la Răbăgani — Bihor. Disc STM-EPE 0931.
Mînînţălul (Mînînţelul), joc bărbătesc în com. Joseni — Bihor. începe cu tropot, urmează legănare, o învîr-tire scurtă pe loc şi repetiţie. C. Costea, Folclor coregrafic din Bihor, I, p. 23. I se zice şi Invîrtitul, joc de perechi, liber repartizate în spaţiu, partenerii faţă în faţă. în com. Rieni — Bihor. C.' Costea, voi. II, p. 189.
Mînîntel din Sîg - Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Mînînţica (Mărunţica) se joacă la „lăsata secului" (de postul mare) în com. Frătăuţii Vechi — Suceava. S. FI. Marian, Sărbătorile la Români, Buc, 1898, p. 267.
Mîrza Lotrişoru, brîu. D. Vulpian, op. cit., p 55
Mita. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Moara, horă vioaie în ambele părţi, în com. Tătărani — Dîmboviţa. N. -Varone, op. cit, p. 42, şi în Idicel — Mureş. Mgt. 3101 b.
Moara Veche, în Bordeasca Veche — Vrancea. Mgt. 3075 II u.
Mocanca, joc în com. Ţepu — Galaţi.  Chivu Marin, op.  cit, p. 149.
Mocanul, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2911 h.
Mocănaşul,  în  Islaz — Teleorman. Mgt. 2912'c.
Moeăncuţa, George Baronzi, op. cit, p. 91—92. Joc de brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 50—51; Dim. Ollănescu, op. cit, p. 122. Horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. Joc de perechi tip Calabreaza, în com. Topologu şi Cataloi — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 654. Joc de circulaţie pastorală. Perechi, în cerc sau semicerc. Băiatul ţine lateral, cu dreapta, stînga fetei, sau partenerii stau faţă în faţă, prinşi de mîini. Desfăşurarea cu ocolire spre
dreapta, perechile mergînd una după alta, sau pe loc . . . Cuprinde o singură figură, care poate fi interpretată variat, cu paşi simpli sau bătuţi. A. Bucşan, Specificul dansului . . ., p. 222. Se joacă şi în com. Poroschia — Teleorman. Mgt. 1727 f.
Moeăncuţa pe băţ, joc în com. Oltina — Constanţa. Ion Cristian, op. cit p. 68. Mgt. 3109 g.
Mocăneasca, joc bărbătesc în cerc sau semicerc, braţele pe umeri, în Enisala şi Cîrjelari — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 654.
Mocăneasca de la Breţcu, în com. Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 o.
Mocăneasca de pe Valea Trotuşului, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 p.
Mocăneasca din Moldova, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 n.
Mocăneasca în doi, joc popular cules de învăţătorul Gh. Ungureanu, de la lăutarul Ghiţă V. al Casandrei din Tamaşi   —  Bacău (N.-Varone).
Mocăneşte sau  Soldăţeşte,  joc. T. Burada, op. cit, p. 62.
Mocan iţa (Breaza), joc în Grid — Braşov. Mgt. I 1632 p.
Modărleanea, se joacă în Bechet — Dolj. Mgt. 33 h.
Moghioruşea, joc în Valea Seacă — Bacău. Mgt/ 302 k.
Mogosană,   joc în Bîrlesti — Alba. Mgt. 2833 II g.
Moiceanca, joc în Drăguş — Făgăraş (jud Braşov). Fgr. 1075 a.
Moldovanca, joc în Prundu Bîrgă-ului, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 1753 y. ^Moldoveanca. Disc EPC 10018.
Moldoveneasca. E. Sevastos, op. cil> p. 282; numită şi Hora din bătrînu în com. Şanţ — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5496 a şi Mgt. 542 1. Joc obişnuit în satul Mitoc — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 244.
Moldoveneasca pe laiţă, în Com. Neagra Şarului — Suceava. Mgt. 561 h.
129
Moldoveneasca de la Cozmeşti —Iaşi, cu strigături. Disc STM-EPE 01212.
Moldovenească de la Crăcăoani — Neamţ. Disc STM-EPE 01212.
Moldoveniţa în Lăpuş — Maramureş. Mgt. 3311 II s.
Moldovînscata, joc popular în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187.
Momiru (Momirul), joc în jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 5. Brîu în com. Borlova, jud. Caras Severin. Ion Muntean şi Afilon Latcu, op. cit, p. 161. Fgr. 5882 c, Mgt. 3193 I c şi Mgt. 3193 II c.
Momîrlana, joc în Alun — Hunedoara. Mgt .1714 i.
Momîrlăneasca,   în  Deoncesti — Alba. Mgt. 2708 I i.
Morînglăveasca,   horă.   Gh. Fira, op. cit, p. 99.
Morodinca, joc de perechi în unele sate din jud. Galaţi Gr. Băcanu, op. cit. p. 28.
Moroşanca, joc de perechi în care predomină „învîrtiturile pe sub mînă". Domby Emeric, op. cit, p. 297. Joc în Bălăceanca — Suceava. Mgt. 1204 d.
Moroşeneasca. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3557 b.
Mosorul, joc în com. Andrieşeni Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 147.
Moşneagu cu baba, horă în doi, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Moşnegeasca, în Armăşoaia — Vaslui. Mgt. 3464 o.
Moşnegeasca de la Flămînzi — Botoşani. Mgt. 4247 g.
Moşnegeasca, horă în com. Uideşti si Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 3587.
Moşnegutul. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Moşu şi baba, joc în Valea Seacă — Neamţ. Mgt. 2661 y.
Moţăita. Joc în com. Oituz — Bacău. Satirizează pe femeia leneşă,
care „moţăie" pînă şi la joc. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 93 —94. în Gropeni — Brăila, Mgt. 4148 I 1.
Muiereasca, joc de femei, executat de formaţia Căminului cultural din Cizer — Sălaj. (Văzut TV duminică, 11 dec. 1977). Mgt. 3866 I g.
Muiereasca ca la noi, în Pria — Sălaj. Mgt. 3723 I k.
Muiereasca cu deseîntece (strigături), în Mesesenii de Sus — Sălaj. Mgt. 3963 II k.
Muiereasca din  Seredei — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Muiereasca pe sărite, în com. Stîrciu — Sălaj. Eug. Cernea, op. cit, p. 144. în Pria — Sălaj, „cu strigături". Mgt 3224 I c şi Mgt. 3723 f, i, j.
Muiereasca (rară), în Pria — Sălaj. Mgt. 3724 I d.
Muiereseul din Poeniţa   — Sălaj. Eug. Cernea, op. cit, p. 154.
Munteneasca, joc în Piatra Neamţ. Mgt. 604 k.
Muntenească. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în Sebesel — Alba. Fgr. 4929 b.
Munteneşte, joc bătrînesc în com. Temelia — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 94. Gr. Băcanu, op. cit, p. 41—42. în Fîrţăneşti — Galaţi. Chivu Marin, op. cit, p. 134. Şi Nă-ruja — Vrancea. Mgt. 3071 I c.
Munteneşte pe burdui, în Bordeasca veche — Vrancea. Mgt. 3074 II d.
Munteneşte peste picior, joc, în Paltin — Vrancea. Mgt. 3073 II c.
Murăşelu, joc în Sîmboteni — Cluj. Mgt. 667 g.
Murăşeneasca, joc în Miiăşel — Mureş. Mgt. 2169 1.
Murele, joc lent, cu mici legănări ale corpului în ritmul paşilor, imi-tînd culesul murelor, în satele vrîn-cene. Gr. Băcanu, op. cit, p. 49—53. Joc de perechi în linie sau semicerc, braţele încrucişate la spate, în Năru-ja   — Vrancea.  Anca  Giurchescu şi
130
Const. Eretescu, op. cit., p. 132. în Sadova — Suceava. Mgt. 1463  I c.
Mureşanea, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 56. Joc în satul Filea — Mureş. Mgt. 3679 II a.
Mureşălu, joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit. p. 220.
Mureşeana (Româneşte de sărit), în Feleacu - Cluj. Mgt. 3436 c.
Mureşeneasca, horă de flăcăi în com. Rîpa de sus. jud. Mureş şi Clejani — Ilfov. Fgr. 4090 b.
Murgeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 109.
Murguleţ, drăguţul meu, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 107.
Murguleţu, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Joc naţional în Dîmboviţa, descris şi pus pe note de I. Niculeseu-Poenile, în Izvorasul nr. 4—6/1926, p. 52—56. Se joacă în toate satele de pe Valea Cotmeanei şi Teleormanului. Badea Marin si ... op. cit. (tabel). Fgr. 12911 b.
Murguleţu în bătaie, se joacă la toate ocaziile în com. Mozăceni Vale etc, jud Argeş. Badea Marin şi... , op. cit. (tabel)
Murguleţu împletit, obişnuit la toate ocaziile în Mozăceni-Vakr etc. jud. Argeş. Badea Marin şi. . . , op. cit. (tabel).
Murguleţul, joc în Valea Dragului — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit,, p. 89. în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 412. Horă şi sîrbă bătrîneasca. Disc STM-EPE 0829. Joc în Merenii de Sus. — Teleorman. Disc 1404 I b (A. ICED).
Murguţa, horă cu strigături în com. Boscoteni şi Ştefăneşti, jud. Botoşani. O joacă băitănaşi şi codane (de 14 — 15 ani) cînd ies întîi la hora satului. Cînd se prinde şi cîte o fată „mai stătută" numai ce auzi: „Iaca şi liţa Mărăn-diţa. / La flăcăi nu i se trece / Că-i de patruzeci şi zece /" . . . (N.-Varone).
Muscăleasca,  horă  care  se joacă
domol, plăcut, în com. Ghermăneşti — Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 43.
Muscăluşul, în Craiova. Fgr. 7979 a. Disc 1416 I a Tib. Alexandru, op. cit p. 220.
Museeleanca, horă. Mihai Vulpescu, op. cit, p. 199.
Mustafa, dans executat după cîn-tare (voce şi instrument), în com. Gura Teghii — Buzău. Mgt. 3152 d şi Mgt. 3155 m.
Mustăcioasa, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 112. Fgr. 12985 a.
Muşamaua. El. Sevastos, op. cit., p. 282. Horă (Barlaboiul). FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 109. Joc legănat, cu întorsături de mînă. în Dolj se numeşte Hora lui Băloiu, iar în Vîlcea, Mînioasa. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 13. Se joacă în com. Macin — Tulcea D. Gălavu, op. cit, p. 103.
Muşamaua de la Rîşnov, Joc popular cu strigături. Se obişnuieşte numai la nunţi în Rîşnov, jud. Braşov. N.-Varone, op. cit, p. 42.
Muşeheanu, joc în com. Frumu-şiţa  - Galaţi. Mgt. A 3708  II g.
Muşcheaua, se joacă în tempo de geampara în com. Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op. cit, p. 158.
Muşescu, joc în com. Cerna — Tulcea. Ion Cristian, op. cit, p. 87. Mgt. 2749 b.
Muşuroiul, joc în Borlova — Caras Severin. Mgt. 3193 I n şi Mgt. 3193 II n.
Mutu. Joc „ficioresc pe ponturi", într-o tăcere mută. Are diferite mişcări hazlii şi „fogaşuri" (alergări). Flăcăii execută ceea ce face căpitanul, care mai totdeauna are în mînă o mătură. Dacă se întîmplă ca unul dintre jucători să nu execute figura comandată, atunci „şeful" îl bate uşor cu mătura pe umăr sau îl exclude din joc.... în comunele: Şimon, Peştera şi Fundata, jud. Braşov. Varone, op. cit., p. 43.
Nagroveanu. horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 115.
Natalia, horă.   Idem,  op.  cit. I,
p. 114.
Năframa. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Se joacă în grup de trei, un ficior şi două fete, în com. Breţcu, jud. Covasna, în Dobrogea se numeşte Săltata în trei. Em. Balaci şi A. Bucşan, op. cit, p. 523. Mgt. 2630 n.
Nălbeşte fetiţa pînza. joc în Şopotu vechi, jud. Caras Severin. N. Ursu, op. cit, p. 212.
Nănuţa. Horă în com. Dîngeni — Botoşani. N.-Varone, op. cit, p. 46.
Năşească (rit de nuntă), în Giuvă-răşti — Olt. Mgt. 2970 1.
Năşieuţa Rada, joc în com. Tîrgu-şor — Constanţa. Cristian Ion, Culegeri de melodii de joc, din Dobrogea, 1972. p. 84.
Nătînga. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc de bărbaţi în semicerc, ţinuta de umeri, în com. Năruja, Spulber şi Bîrseşti — Vrancea. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit, p. 120-124.'
Natlnqa de la Băîăşeşti (Galaţi). Gr. Băcanu; Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi, p. 175.
Nătînga de la Peehea, jucată de
bătrînii satului Pechea — Galaţi, Gr.  Băcanu,  op.  cit,  p. 161—162.
Nătînga din Fîrţăneşti (Galaţi). Are pasi de sîrbă. Gr. Băcanu, op. cit, p. 467.
Neaga. Joc în cerc, braţele pe umerii partenerilor, în Otopenii de jos. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 74.
Neagra, horă, în com. Roşiori şi Chiroiu, jud. Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 28.
Nebuna, horă. Alex. Berdescu, Melodii române. Caiet 2, Bucureşti 1861. Fgr. 1 a. Disc la (A. ICED).'
Nedu, în cerc, braţele pe umeri, în com. Mitreni — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 197.
Negreanca, horă urmată de sîrbă, în com. Potcoava — Olt. N. -Varone,
op. cit, p. 28.
Neguţa, horă în com. Obogeni —
Vîlcea. Mgt. 1668 h.
Neiea, horă, D. Vulpian, op. cit I,
p. 114.
Nemţeasca (Neamţul). Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Nemţişoruî, jucat de bătrîni perechi şi în cerc, în zona Neamţului si Valea Bistriţei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 19.
Nepoata lederei, joc popular în Banat. Colecţia T. Brediceanu.
132
Nevasta, horă în com. Ţoleşti — Suceava. Fgr. 12992 e.
Nevestuică, joc de brîu în Moldova. D. Vulpian, op. cit., p. 59.
Ni-alîsai taifa, joc în Satu Tari-verdi — Constanţa. loan Cristian, op. cit., p. 76.
Nisipeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 117.
Niţuica lui Moş Crivec (fost vătaf de căluşari), horă, în care se fuge mult spre stînga; se joacă în com. Urluieni şi Cotmeana — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ. op. cit., p. 277.
Nizamcu, joc macedonean în Mangalia.   Gh.   Popescu-Judeţ,   op. cit, p. 654.   Disc 1024 II b (A. ICED) Nodu, horă, în Tolesti — Suceava. Gh. Fira, op. cit, p. 109. Fgr. 12992 b.
Norulet de ploaie, sîrbă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1940).
Nuna, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 113.
Nuneasea (Năşasca). Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Jocul nunilor după cununie. L. Săineanu, op. cit., p. 561.
Nuneasea sau hora miresii, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. Anton Eliade, Nunta ţărănească în partea Olteniei de la Dunăre, în Noua Revistă Română nr. 39, 1 sept. 1901, p. 120. Mihai Vulpescu, op. cit., p. 235. Se joacă şi în Arţari — Ilfov. Fgr. 12820 a.
Nunta, joc în ceremonialul nupţial, cerc mixt deschis, cu mişcarea spre stînga. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 55.
Nunta ţărănească. Disc 1075 II (A. ICED)
Nuţa (Hora Nuţii). FI. Cristescu op. cit. p. 6.
Nu ştiu mama, mama ei tot vre, (sîrbă rară), în Bîrlad— Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 149.
Nu ştiu puiule ce ai, Ungureasca sau De doi. Joc în com. Bughea de sus — Argeş. Ion Grecu, op. cit, p. 112.
Nviasta cîţe nu ni gioţL Joc macedonean în com. M. Kogălniceanu — C onstanţa. Ion Cristian, op. cit., p. 38
Obîrşanca, horă, în com. Baia de j Aramă, jud. Mehedinţi. N.-Varone, op. cit, p. 28.
Oboreanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 122.
Oboreanu, horă. Idem, op. cit. I, p. 123.
Oborocu nr. 6 din Ch. Nikuli, Airs nationaux roumains, Cahier II, în Gh. Ciobanu, Izvoarele muzicii româneşti, voi. I, Buc, 1976, p. 149.
Obrocul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 59.
Ochiul dracului, joc de perechi în Cîmpulung şi Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 3564 şi Mgt. 3666 a. Gh. Baciu, op. cit, p. 35.
Ocolirea mesii, joc şi cîntec (voce) în ritualul nunţii din nordul Moldovei şi Bucovina. Fgr. 3672 a. (vezi De trei ori -pe după masă)
Odorogu, joc în Ciupereeni — Teleorman. Mgt. 2207 f şi în Mavrodin — Teleorman. Const. C. Prichici, op. cit, p. 44.
Ofiţereasca, joc mixt în cerc. Participă mai mult feciori, în com. Gheor-ghe Doja, jud. Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 245. Se joacă şi în com. Dumbrava  — Mureş. Mgt.  2169 f.
Ofticuţa, horă domoală  în jud. Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 43.
şi în Odăile — Buzău. Elisabeta Mol-vanu-Nestor, op. cit, p. 169. Mgt. 3809 I k. Joc în com. Posesti — Prahova. Disc 1381. I b (A. ICED).
Oglinda, joc în Berbeşti — Maramureş. Mgt. 2984 f.
Oile, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 61.
Oina, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2788 e, şi în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 439.
Oira, joc în com. C. A. Rosetti — Tulcea. Fgr. 14078 f.
Oisa, joc în com. Gropeni — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. p. 179.
Oiţa, horă şi învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Horă cu răsucirea corpului dreapta şi stînga. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 28. Joc mixt în cerc, lanţ de braţe la înălţimea umerilor, în Vrancea. Gr. Băcanu, op. cit, p. 34. Joc în ijud. Brăila. C. Gănescu, op. cit, p. 75 şi în Boteni — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 413.
Oiţele, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 60.
Oleanca, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2916 i.
Oleandră, Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
134
Oloaga, joc în com. I. C. Frimu — Ilfov. Mgt. 2670 o.
Olteanca, învîrtită în Moldova. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. Horă. D. Vulpian, op. cit, p. 120. Se joacă şi în Macin — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 86.
Oltenaşul, horă în Dobrogea. P. Pârvescu, op. cit, p. 186.
Oltencuta, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 120. Fgr. 12126.
Olteneasca, horă pusă pe note de I. Niculescu-Poenile, Izvorasul nr. 13 — —16/1921, p. 8. Se joacă în com. Mişchii - Dolj. Fgr. 12452 c; şi în Şerbăneşti — Suceava. Mgt. 2631 c.
Oltencele, joc în Ciupercenii Noi — Dolj. Mgt. 4067 j.
Olteneşte. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Horă D. Vulpian, op. cit. I.p. 119.
Oltetul, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 119.
Onorul, horă. Gh. Fira. op. cit.,p. 114.
Opaca, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 62 în com. Eftimie Murgu, jud. Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 102 şi pe Valea Bolvaşniţa, acelaşi judeţ. T. Brediceanu, op. cit, p. 324.
Opinca. Elena Sevastos, op. cit., p. 282.
Opincuţa, joc de brîu. D. Vulpian op. cit, p. 62. în Deoncesti — Alba. Mgt. 2228 j.
Oprit. Joc asemănător cu bătuta, Analele Dobrogei an. XI/1930, p. 38.
Optul, danţ. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p. 77-78.
Optuleţul, joc în Naipu — Ilfov şi Drăgăneşti, jud. Teleorman. Fgr. 4292 c.
Orăşanea — „Mă bădiţă trandafir" (voce si joc), în Tătîrlaua — Alba. Mgt. 2716 p.
Orjana, horă în com. Hinţeşti — Argeş. N.-Varone. op. cit, p. 43.
Orjanca, joc obişnuit la nunţi în
com. Costeşti şi Linteşti, jud. Argeş. Badea Marin şi . . . , op. cit. (tabel).
Orjencuţa, joc în com. Petroaia — Dîmboviţa. Disc 1381-1 b (A. ICED).
Or drept (Horă dreaptă), în Cerna — Tulcea. Mgt. 2748 m.
Oropiţa, horă în Bucovina. Dim. Dan, op. cit, p. 78—86.
Orzişoru, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 123, şi în Islaz şi Plasca — Teleorman. Mgt. 2911 b şi Mgt. 3790 I c.
Orzul, joc în cerc, de bărbaţi şi femei, în com. Frumoasa, Conteşti şi Bragadiru, jud. Teleorman. Gh. Găman si I. Popescu, op. cit, p. 209. Mgt. 3787 b.
Orzuleţu, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Joc în Ciupereeni — Teleorman. Mgt. 2218 h.
Osmiţele, joc nou. Ştefan Tuţescu, Izvorasul nr.  5-6/1929,  p. 20-21.
Ostroveanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc popular în jurul Caransebeşului. Anton Sequens, op. cit, p. 4. Horă iute în Păişani şi Stoina — Gorj. Marin Badea, Jocuri din Gorj, 1974, p. 80. Se joacă şi în unele sate din jud. Dolj şi în Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 c. Fgr. 372 c.
Oşăneşte, joc în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 118.
Oşendocu în Oaş, P. Judeţ, op. p. 68
Ovăzul. Elena Sevastos, op. cit.,p. ^282.
Ovreica, în Calvini — Buzău. Mgt. 3816 II c.
Ovreieuţa (sau Şirimboiul). Lucia Andronic-Vasilescu şi op. cit, p. 55 — 56. Dans de perechi faţă în faţă, dispuse în cerc, cu plimabre şi învîrtită, ... în com. Hăulişca — Vrancea; tip de „brîuleţ oltenesc", în Nereju — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 130—147.
Ovreieuţa de la Peatra, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 120.
Ovreieuţa mînioasa, joc de brîu. Idem, op. cit, p. 61.
Paharele. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Paiduşca. învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. Joc, Emil Riegler Dinu, Dobrogea, cincizeci de ani de viaţă românească", 1877-1928, p. 791. în Isaccea -Tulcea. D. Gălavu op. cit, p. 93. în Pecineaga — Constanţa. Mgt. 2745 A.
Palanetu Boiului, în hodac — Mureş. Mgt. 1684 b.
Palangaia, joc în Naidăş — Caras Severin. Mgt. 2177 n.
Paloxia,  în  Goicea  Mică — Dolj. Mgt. 3020 I k.
Palunga, joc în Lăpus — Maramureş. Mgt. 3312 I 1.
P-a lungu I, II, în Ineu — Harghita. Mgt. 3143 i, j.
Pambliu, horă de mînă în Ghermă-neşti — Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 43.
Pambrîu (Bambriu). Joc de feciori „doi cîte doi" cu mîinile încrucişate la spate. începe cu paşi de brîu, apoi urmează variate figuri însoţite de strigături, în com. Şimon, Şirnea şi Peştera — jud. Braşov. N. Varone, op. cit, p. 43—44. Joc de flăcăi practicat exclusiv de „juni" şi sporadic de căluşari în com. Răşinari — Sibiu. A. Bucşan, op. cit., p. 95.
Pambrîul, joc în Căzăneşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 84 şi în Poiana Mărului — Braşov. Mgt. 3361 I n.
Panaghia, în Desa — Dolj. Mgt. 1812 f.
Pandelaşul, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 63. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. în com. Pecineaga — Constanţa. I. Cristian, op. cit, p. 105, şi în Cornereva — Caras Severin. Mgt. 4247 1.
Pandelaşul bătrînesc, în Pecineaga — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit., p. 164. Mgt. 2747 ţ.
Pandureasea, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 65.
Pandureşte, brîu, idem, op. cit, p. 62-63/
Pandurii, brîu, idem, op. cit, p.
64-65.
Panorama, joc în Deoncesti — Alba. Mgt. 4148 II i.
Papainoaga, joc în Dragomireşti-Vale - Ilfov. Mgt. 2524 ş.
Paparuda (Papaluga). Dim. Cante-mir, op. cit, p. 141. Joc în Dobrogea. P. Pârvescu, op. cit, p. 16.
Papricaşul, horă în com. Pătule-le — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. p. 93. Fgr. 12335 a.
Parola, joc în Faraoani — Bacău. Mgt. 490 g.
Păsurile, joc în Urdari — Gorj. Mgt. 1517 f.
Patrul. Joc în cerculeţ de două fete şi doi băieţi intercalaţi. Se dansează pe linia cercului, unde schimbarea sensului deplasării este avertizată de băieţi prin două bătăi în podea. Domby Emeric, op. cit. II, p. 134.
Pavele, Pavele (Ardeleană), în Mar-ga — Caras Severin. Mgt. 508 1.
Păeuraru (Păcularu), horă cu strigături în jud. Satu Mare. N.-Varone, op. cit, p. 28-29.
Pă chicior (Pe picior). Ovid Densu-şianu, Graiul din Ţara Haţegului, 1915, p. 276—277. Joc popular în Ardeal. T. Brediceanu, op. cit, caiet I—IV. Joc bărbătesc în com. Groşi — Maramureş, începe cu legănata, apoi urmează sîrba bătută pe loc. Are strigături. N. Varone, op. cit, p. 43.
Pă de-a lungii, în Cizer — Sălaj. Mgt. 3706 II d.
Pă doi paşi (Ceardas), în Lupsa — Alba. Mgt. 3567 II h. '
Pă doi paşi de la Sălcina, în Muşca — Alba. Mgt. 3567 II g.
Pădurea Vlăsiei, horă. D. Vulpian, , op. cit, I5 p. 144. I
Pădureţu, nume de legănată urmată de învîrtită pe loc; se termină cu bătuta, în com. Dorna Cîndreni — Suceava. Fgr. 14.302 a.
Pădureţul, în Bălăceana — Suceava. Mgt. 1204 1.
Pădureţul corturarilor, joc în Piatra Neamţ. C. G. Prichici, op. cit, p. 117. Mgt. 603 f.
Pădureţul de la laslovăţ — Suceava, cu strigături. Disc STM-EPE 01212.
Pădureţul de la Pîrteşti — Suceava, cu strigături. Disc STM-EPE 01058.
Pădurineasca, joc în satele din jurul Bucureştiului. Fgr. 301 b.
Păhărelul. Joc sinonim cu Dologeacu şi Înaintea naşului, în satul Plopul —
136
Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ. op. cit, p. 631.
Pă iute de la Musca, în Valea Barnii
- Alba. Mgt. 2708 h. Pă iute din doi pasi, în Valea Barnii
- Alba. Mgt. 2708 II c. Pălăncuţa, joc în regiunea Bacău.
C.G. Prichici, op. cit, p. 109. Disc STM-EPE 01212.
Pălătinea, joc în Mehadia — Caraş-Severin. Fgr. 14687 u.
Pălmăiţa (Sănătorica). Joc în Co-marna — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 123.
Păltineanea (Păltineşte). Se joacă de bărbaţi în cerc deschis, ţinută de umeri, com. Năruja. în Nereju, cerc închis, cu participare mixtă. în Flău-lişca — Vrancea se execută de bărbaţi în semicerc şi are o formă fixă de rondo" . . . Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 130. Mgt. ■ 117 II ş, ţ.
Pă lungu de la Muncel, în Musca — Alba. Mgt. 3567 II c.
Pă-nvîrtita. Joc în cerc de perechi depărtate unele de altele la cîţiva paşi. începe cu legănata. Cînd feciorii bat cu dreptul o dată pămîntulul, fetele se învîrtesc repede de două-trei ori pe sub dreapta lor, iar la a doua bătaie de picior, fac aceleaşi mişcări pe sub mîna stînga. N. Varone, op. cit, p. 44.
Păpureîul, joc în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 198.
Păpuşarul, joc de brîu în comunele Berea şi Cernăteşti, jud. Buzău. (Infor-formator Gh. Perţea, 85 ani).
Păpuşasca, Păpuşeşte, Păpuşar este. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Păpuşelele, joc vechi, local, în com. Viştea de jos — Braşov. Se obişnuieşte la şezători de femei. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit, p. 353. Se joacă şi în com. Pecineaga — Constanţa Cristian Ion, op. cit, p. 105. Mgt. 2746 ş.
137
Păpuşile, joc de fete în linie, cerc, sau semicerc, în com. Bumbeşti —Jiu. Marin Badea, Jocuri populare din Gorj, p. 275.
Păpuşoiul, joc în Maîaia — Vîlcea. Mgt. 2409 d.
Părăluţa, joc în oraşul Bîrlad. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 208.
Păsărică,   joc  în Valea Stanciului - Dolj. Mgt. (R) 2522 m.
Păsărelele Reginei, horă de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19237).
Pă sărite, un fel de sîrbă, jucată de flăcăi în galop, cu paşii numai spre dreapta, în com. Crasna — Sălaj. N. Varone, op. cit^, p. 44.
Păstorească, joc în jurul Bucureştiului. Fgr. 372 a.
Pătlăgica, joc în Brăila. Fgr. 8202 b; Stud. etn. şi folcl» zona Brăila, p. 200. Mgt. 4148 II g. Joc în Pecineaga — Constanţa. I. Cristian, op. cit, p. 82 şi în Peceneaga — Tulcea. Fgr. 1624 b. Se joacă la nunţi.
Pătrunjelul, horă, în com. Uideşti — Suceava. Fgr. 12984 c.
Pătulu, horă la sfîrşitul jocului de Căluşari, în Muntenia. La un moment dat, toţi jucătorii se prind de ciomege într-o poziţie pe spate, cu picioarele apropiate, apoi alaturîndu-şi capetele şi depărtînd piciorele, joacă în ritm avîntat, cu strigături. FI. Cristescu, op. cit, p. 36—39 şi Fî. B. Oprişan, op. cit, p. 193.
Pătulu moşului, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 139.
Pe amîndouă picioarele, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 71.
Pe apucate, pe schimbate. Joc de perechi, în cerc, braţele încrucişate la spate, în com. Călineşti — Argeş. Are strigături (N. Varone).
Pe bătăi moldoveneşte, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 299 h.
Pe bătute ca la Doehia, în P. Neamţ. Mgt. 603 d.
Pe bătute ca Ia S im in ic ea — Suceava. Disc STM-EPE 01058.
Pe bătute ea la ses, în Bucovina. STM-EPE 0963.
Pe bîtă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 20. Joc în Nucet — Sibiu. Mgt. 3975 I c.
Pe bordei, joc în Mehadia — Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 336.
Pe botă, horă de flăcăi în com. Rîpa, jud. Mureş.
Pe coarda groasă (vezi  Sîrba pe coarda groasă).
Pecuraraşu, brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 66.
Pecuraru, Picuralu, Picurarul. Horă în Satu Mare şi com. Rodna, jud. Bistriţa-Năsăud. (Vezi şi Ciobănaşul). N. Varone, op. cit, p. 28.
Pe dealogu (Pe de-a lungu). Chindie urmată de brîu. Se joacă rar de „ficiori" aşezaţi în linie, după înălţime, în unele sate din jud. Sălaj. N. Varone, op. cit., p. 43.
Pe doi paşi, joc în Muşca — Alba. Mgt. 3568 I b.
Pe după masă, joc de nuntă, în com. Drăguşeni — Vaslui. N. Bălan şi Stan Mircea, op. cit, p. 170.
Pe laiţă, joc pe muzică din cimpoaie, în Cîmpulung — Suceava. Fgr. 3614 a.
Pelniţa, horă în com. Vîrvoru — Dolj. N. Varone, op. cit, p. 29.
Peliniţa, joc în Izvoru Alb — Neamţ Mgt. 1138 i; satul Măgura - Olt. Fgr. 6436 e şi com. Şegarcea — Teleorman. Fgr. 4873 c.
Pe lîngă boi, horă d( Ed. Caudella, pe versurile lui Gh. Cosbuc. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7769).
Pe loc, brîu. D. Vulpian, op. cit, 68—69. Joc în Bocşa Montană, jud. Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit p. 273.
Pe loc (a lui Zăculea), în Oraviţa — Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 276. Mgt. (R) 3105 j.
'138
139
Pe loc de doi, joc în Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3783 II f (roşu).
Pe lungu de la Sălcina, în Muşca — Alba. Mgt. 3567 II d.
Pe malul Oltului, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 134.
Peneş Curcanul, horă de Ciprian Porumbescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms II 27101.)
Pe ochite, Să*i faci eu oehiu, Ochitu, Horă urmată de învîrtită în jud. Bistriţa-Năsăud. Are strigături. N. Varone, op. cit., p. 30.
Pe picior, joc păstoresc în Jupa şi Lipova  — Caraş-Severin. T. Bredi-diceanu, op. cit, p! 284, 285. Fgr. 6798 a Pe picior bătrfnese, în Surduc — Sălaj. Mgt. 44 c.
Pe picior bătrînesc de la Păusa — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Pe picior de la Bihor, joc în Pria — Sălaj. Mgt. 3866 I t.
Pe picior de pe Valea Bareăului (în Ardeal). Disc STM-EPE 0931.
Pe picior din Chişineu-Cris, jud. Arad. Disc EPC 10.125.
Pe picior din Cîmpani de Pomezău - Bihor. Disc STM-EPE 0931.
Pe picior din Cojdeni. Joc cîntat din vioară cu goarnă. Disc STM-EPE 01216.
Pe picior din Inand — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Pe picior din Lugaşul de Jos —
- Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Pe picior din Roşia — Bihor. Disc STM-EPE 0931.
Pe picior din Sîmbăteni — Arad. Disc EPC 10.125.
Pe picior rar şi des, în Pria — Sălaj. Mgt. 3866 I p.
Perina, brîu şi horă. D. Vulpian, op. cit, p, 72, 125. Horă în Mehadia — Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 336.
Perina cu chiuituri, în Ruşii Munţi, jud. Mureş. Mgt. 2168 e.
Perina la Lăpuşna (Maramureş), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 67.
Perniţa sau Periniţa, horă cu strigături şi sărutări în jud. Argeş. Muscel şi Vlaşca — Ialomiţa. Cu timpul perniţa incomodă, a fost înlocuită cu „batista" şi de aci, Hora cu batista. N. Varone, op. cit, p. 30.
Periniţa nouă, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 436.
Periniţa veche, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 436.
Peste Jii, joc în com. Rudari — Dolj. Fgr. 12491 a.
Pestelcuţa, horă cu strigături în satele Rîşca şi Cucuteni, jud. Botoşani. N. Varone, op. cit., p. 48. Dans popular în com. Munteni — Vaslui. Fgr. 10688 e.
Pe sub mînă, horă legănată urmată de învîrtită, în com. Bratia — Argeş. N. Varone, op. cit., p. 44. Joc de perechi faţă în faţă, ţinîndu-se de mîini, cu coatele îndoite. P. Agopian şi... * op. cit, p. 111. Jocului „Pe sub mînă" i se mai spune şi „Arvămuţa" în com. Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 I b. Se joacă în Retiş - Sibiu. Mgt. 4043 II b. Si în Bahnea — Mureş. Disc 1397 I (A. ICED)
Pe sub poala de dugheană, danţ foarte vechi în Moldova. Se juca de un bărbat şi o femeie, care ţineau cu mîna capetele unei basmale şi din timp în timp se învîrteau pe sub ea, pe rînd. T. Burada, în Almanah muzical, an. III/1877, p. 63. Danţ, Dim. Ollănescu, op. cit, p. 121.
Peştişorul, joc popular în unele sate din Gorj şi Mehedinţi. Horă şi sîrbă cu strigături în Dobrosloveni — Olt şi Mischii — Dolj. N.-Varone, op. cit, p. 31, 44. Fgr. 4563 şi Fgr. 12483 d.
Pe toc (Dichiţa), joc în Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3783 II Z (roşu).
Petreanca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 144.
Petria, joc de brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 68.
Pe sărite des sau Răpăguşul, în com. Stîrciu — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit, p. 142.
Peste boată, în com. Pescari, jud. Caraş-Severin, Mgt. 3031 II s.
Piciorul, joc în jud. Gorj. Fgr. 12418 b.
Piculeana. Joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 34.
Pierina, horă zisă din clarinet, în com. Teregova — Caraş-Severin. Nicolae Ursu, O nuntă pe Valea Almăjului, 1940, p. 27.
Pingeaua, Pingica, horă repede de mînă. N.-Varone, op.cit, p. 14. în Rediu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 178, în Găujani şi Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 416. Mgt. 2962 I j. Se joacă la toate ocaziile în Albeşti — Argeş. Badea Marin şi . . . , op. cit. (tabel).
Pintea Haiducul, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 68.
Pintenul, horă în „Ţara Oaşului", jud. Satu Mare. N.-Varone, op. cit, p. 31.
Piparca, joc în satul Valea Bolvaş-niţa — Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit; p. 306. Mgt. 1067 j.
Piperniţa, joc distractiv de nuntă, executat de femei, după comandă cîntată din gură, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 660.
Piperu. El. Sevastos, op. cit, p. 282. în Obreja şi Teregova — Caraş-Severin i se zice şi Mătura. T. Brediceanu, op. cit, p. 205-206. Fgr. 5814 c; Mgt. 2752 e II (roşu).
Pi picior (bătrînesc), joc în Duseşti
- Bihor. Mgt. 3200 I s. Piteşteanca, horă în com. Stoieneşti
— Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 31. Joc în cerc în com. Frumoasa — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 216. Cules din Boteni şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 411, 412. Mgt. 1792 S. Se joacă la toate
ocaziile în com. Bîrseşti şi Rudeni (Suici) — Argeş. Badea Marin şi ... , op. cit (tabel).
Piticul, joc în Orlea — jud. Olt. Mgt. 3019 o.
Piţigoiul. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în Rudari - Olt. Mgt. 2496 j.
Pitulicea, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 t (roşu).
Pînza, joc în com. Vorniceni Suceava. G. Sîrbu, Cîntece şi jocuri populare. Suceava, 1969, p. 155.
Pînza încîlcită. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Pîrlita, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 45.
Pîrlocu, joc în Bucova, jud. Caras Severin. Mgt. 2751 j II roşu.
Pleniţa, joc în com. Dorna Cîndreni, jud. Suceava. Fgr. 14302 c.
Plesnita, joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 35. în Neagra Sarului — Suceava. Mgt. 561 m.
Ploiceanca, joc în Trestieni — Prahova. Mgt. 4220 i.
Plopişu, joc în Dumbrava — Mureş. Mgt. 2168 v.
Ploptişul, horă săltăreaţă în com. Deda şi Lăureni — Mureş. Fgr. 13054 b.
Plosca, joc nou. Şt. Tuţescu, Izvorasul nr. 5-6/1929^'p. 20-21.
Plotogu, joc în unele sate din Teleorman. Disc 1401 I b (A. ICED).
Plotojanca, joc în Drăgoeşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 50.
Poarga (Polca românească). Bela Bartok, op. cit, p. 275, 278, 287-293.
Poargă din Pomezeu — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Poargă din Sălişte şi Vaşcău — Bihor. Disc STM-EPE 0997.
Poargă tinerească. Disc STM-EPE 0931.
Poemu, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 r (roşu).
140
141
Pogacea, joc în com. Răcăşdia — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 246.
Poinăreasea, joc în Alimpeşti — Gorj. Mgt. 2653 h (roşu).
Polca, joc de perechi în com. Petid — Bihor. Luczai Carol, op. cit., p. 31. în Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit, p. 149.
Polea bătrînescă, joc în Cheresig — Bihor. Mgt. 4262 I d.
Polca de Ia Pipirig, în Tg. Neamţ. Mgt. 606 e.
Polca dreaptă, în Cîmpulung-Mus c e 1 Jud. Argeş. Mgt. 1107 i.
Polca lămîiţei, în Trestieni — Prahova. Mgt. 4221 v (verde).
Polea lipovenească, în Tulcea (Dobrogea). Fgr. 14018 a.
Polea lui Gulia, în satul Gulia, jud. Suceava. Mgt. 53 c.
Polca mare, în com. N. Bălcescu — Bacău. Mgt. 208 d.
Polca^n doi pasi, în Bacău, Mgt. 498 c.
Polca-n marş, cu strigături, în com. Pîngăraţi — Neamţ. Mgt. 2662 v (verde).
Polea nemţească, în com. Fundu Moldovei  — Suceava. Mgt. 1179 g.
Polca pe bătaie, Polca pe furate şi Polca pe minţite, se joacă în toată Moldova. Gh. Sfîrlogea: Jocuri din jud. Bacău — Valea Trotuşului, 1970, p. 33.
Polca pe bătăi, în Sarafineşti — Botoşani. Mgt. 3554 Ie.
Polca pe furate, în Rucăr — Argeş. Mgt. 2000 s.
Polea şapte paşi,  în Zărneşti — Braşov. Mgt. 1121%.
Poleă din Căbesti  — Bihor. Disc STM-EPE 01216.
Poleă din Lăzăreni — Bihor. Disc STM-EPE 01216.
Poleuţa, joc în Bucureşti. Mgt. 191 j.
Polecsia (Polexia). Joc de bărbaţi în linie, cu mîinile încrucişate la spate.
Se bazează pe grupe de paşi cu bătăi şi paşi încrucişaţi, în Zimnicea — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op, cit, p. 222. Şi în Alexandria — Teleorman. Mgt. 4223 I d.
Polobocul, joc în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1458 II i, si Disc EPE 0994.
Polobocul bătrînesc, joc în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 37. Fgr. 20.060 b.
Polocia, în com. Islaz — Telorman. Mgt. 2916 d (roşu).
Poloesia de la Giurgiţa — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 161.
Poloesia la bătaie, joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 150.
Poloesia plimbată. Idem, p. 150. Poloneză, în Hulubesti — Dîmboviţa. Mgt. 4243 II u.
Polosea, joc mixt în cerc, lanţ de braţe jos, în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion. op. cit, II, p. 66.
Poloşca de brîu, se joacă în Desa, Ciupercenii noi şi Hunia — Dolj. Mgt. 1802 f şi Mgt. 2601 (roşu).
Poloxia de la Bîrca — Dolj. Joc de fete în linie, cu braţele încrucişate la spate. Baltă I. Lică, op. cit, p. 151. Varianta băieţi, p. 160.
Poloxia de la Goicea — Dolj. Joc bărbătesc. Baltă I. Lică, op. cit, p. 172.
Poluşca, joc în Mereni — Constanţa. Ioan Cristian, op. cit, p. 43.
Pompiereasca, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 71.
Pompierii la Craiova, brîu. Idem, op. cit, p. 64.
Pompieru Ia Breaza, brîu, idem, op. cit, p. 69.
Pomul, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2915 i (verde).
Pomul bătut, joc, în Vatra Dornei — Suceava. Mgt. 79 1.
Pomuleţul, joc de linie şi semicerc, braţele pe umeri, ca ia sîrbă, în com. Ţigăneşti  — Teleorman. Gh. Găman
şi I. Popescu, op. cit, p. 226, şi în Conteşti — Teleorman. Mgt. 3788 c.
Pomuşoru, în com. Zimnicele — Teleorman. Mgt. 1694 b.
Ponoreanca din Căzăneşti — Hune doară. Disc 45-EPC 10.454.
Ponoru, joc în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, op. cit, p. 104
Popicu,  joc  în  Floru,  jud. Olt Mgt. 3781 In (verde).
Popîndăul, joc în com. Dumbrava (Ciurea) — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 110.
Popîrlanu, horă în Dobrogea. Pom piliu Pârvescu, op. cit, p. 188.
Popîrlanu bătrînesc, joc în semicerc foarte animat de bătăi şi plimbări Ia dreapta şi stînga, în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 266.
Popîrlanul, joc în Gropeni — Brăila. Nedeluşa Rădulescu, op. cit, p. 113. Mgt. 4148 II i. Foarte răspîndit în satele din Cîmpia Bărăganului. Gr. Băcanu, Jocuri pop. din sudul Moldovei p. 88. Se joacă şi în Peceneaga -Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 97. în Arţari - Ilfov. Fgr. 12845 c.
Popîrlanul de la Colelia — Ialomiţa Joc mixt în cerc, braţele pe umeri. M. Runcan, op. cit, p. 192.
Popîrlanul de la Ulmu, joc mixt în cerq, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Ulmu — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 195.
Popîrlanul din Giurgeni. Formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite cot. M. Runcan, op. cit, p. 266.
Popoveanca, horă cu mîinile pe timeri în unele sate din jud. Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 44—45. Dans în com. Ţepu — Galaţi, unde «frumuseţea şi varietatea mişcărilor îi dau un farmec deosebit». Gr. Băcanu, op. cit, p. 68.
Porneala oilor, joc din ceremonialul păstoresc, în zona folclorică a Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 236. 237.
Poro, joc în Sinoe — Constanţa. Mgt. 2784 m.
Porodim, horă-doină, inspirată din Războiul de Independenţă (1877 — 1878). Album omagial de Ştefănescu-Barnea Georgeta. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27101).
Portiţili, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 401 Mgt. 2462 v.
Portu, joc de perechi în cerc. începe cu horă şi se sfîrşeşte cu învîrtită în ambele părţi, în Deaj jud. Mureş. N.-Varone, op. cit, p. 44—45.
Portul (Purtata), în Iernut — Mureş. Mgt. 2729 f f.
Poşovaica, joc bărbătesc în Banat, forma semicerc, mîinile pe umeri, ca la sîrbă. H. Secoşan, Curs de jocuri populare româneşti, 1976, p. 45—46. Joc în com. Naidăş — Caras Severin. Laţcu Afilon si Muntean Ion, op. cit, p. 279,
Poşovaica de la Bozoviei — Caras Severin. Disc 45-EPC 10405.
Poşovaica pe amîndouă picioarele, în jurul Caransebeşului. Antoniu Se-quens, op. cit, p. 2 şi 3. Joc repede, săltăreţ, pe amîndouă picioarele, cu „foarfeci mari şi foarfeci simple" pe şovăite. Se execută după comandă. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 20.
Poşovaica pe trei picioare (trei paşi), în Banat. Colecţia Tiberiu Brediceanu.
Poşovaica pe un picior, în jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 2 şi 3. Forma semicerc, mîinile pe umeri, în Borlova, Obreja şi Poiana Caras Severin. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 11.
Potlogăreasca, se joacă în com. Plosca si Răzmireşti — Teleorman. Mgt. 3792 I c (albastru).
Potoceneasca. Disc STM-EPE 01104. Potrinca, joc în Deoncesti — Alba. Mgt. 2230 e.
Potrînea, joc în Deoncesti — Alba.
Mgt. 1867 a.
142
143
Povoloska, joc în Rona de Sus Maramureş. Mgt. 3164 t.
Prahoveanea, sîrbă, horă şi învîr tită în com. Breaza — Prahova. N. -Varone, op. cit, p. 37. Se joacă şi în com. Odăile şi Buda — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 201. Mgt. 3813 d (verde).
Pră băţ, joc în com. Naidăş — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 264.
Pră loc, în Bucovăţ — Timiş. Mgt 2751 e II şi f II (albastru).
Pră loc pe stînga, în com. Naidăş — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Mun tean I .op. cit., p. 261.
Pră locul vechi, joc în com. Naidăş — Caras Severin, Laţcu Afilon şi . . . , op. cit., p. 257.
Pră pişior, în com. Teregova — Caras Severin. N. Ursu, op. cit., p. 29.
Pre bit, în Naidăş — Caras Severin. Mgt. 2777 e.
Preceasea, joc în Gropeni — Brăila. Mgt. 4146 II
Pre loc, în Sicheviţa — Caras Severin. Mgt. (R) 3105 m.
Preîocu, în Bucova — Caras Severin. Mgt. 2750 d I (albastru).'
Prelunga, în Suciu de Jos — Maramureş. Mgt. 3312 II a
Preumblata căluşariului, în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1235 d.
Prezuleanca, joc în multe sate din jud. Teleorman. Disc 997 b (A. ICED).
Priboiul. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Joc în Marga — Caras Severin. Mgt. 3955 II m.
Primăvara, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 70. Horă, muzica de Ioan Vasilescu, Lyra Română nr. 6/1880. O variantă de Gh. Stefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2489).
Pripita, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6.
Pripoianca,    joc    în Bucovina-STM-EPE 01023.
Prisaca, jocul cînd se duc cuscrii la tinerii însurăţei, în Mehadia — Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit., p/58.
Pristanda, horă, muzica de Gh. Stefănescu
Pristandaua, brîu, Teodor T. Burada, Almanah muzical, an III, 1877, p. 63. D. Vulpian, op. cit., p. 65. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 121.
Pristoleanea, „joc de ţară". Viorel Cosma, N. Filimon, critic muzical şi folclorist, Buc, 1966, p. 139, 143.
Proeopeanea, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 70.
Procovanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Promoroaea, joc în Moldova. C. G. Prichici, op. cit, p. 38. Şi în Iasi. Mgt. 1616 i; Disc STM-EPE 01212.
Prundişorul, joc în cerc sau semicerc, numai de bărbaţi, care „bătătu-resc pămintul". Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 92-95.
Prundu, joc în Gălăuţas — Harghita. Mgt. 3274 II f.
Puiculeana, joc popular în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 2527 c, Mgt. 2610 bs, Mgt. 2906 o.
Puiculiţa, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 127. Joc în com. Capu Cîmpului şi în Fălticeni — Suceava. Mgt. 2660 e; Fgr. 12.924 c, şi în Mierleşti - Olt. Mgt. 2832 I r.
Puiu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 67.
Pune talpa la pămînt, sîrbă, muzica de Sigismund Paulman şi N. Michonz-niki. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 26 060).
Purdelul băieţilor şi Pur de Iul fete* lor, în com. Pădureşti — Argeş. Este o „horă bătută" de origine ţigănească. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 295.
Purieelul, în Tega şi Cislău — jud. Buzău. Mgt. 66 h.
Purtata, joc popular în Răşinari — Sibiu. Victor Păcală, op. cit, p. 240 (vezi De purtat.) Joc de perechi în com. Dăişoara — Braşov. De remarcat este că la jocul Purtata se trece fata pe sub mînă doar în perioada premergătoare nunţii, cînd tinerii îşi dezvăluie ataşamentul în faţa satului. Ioan Corneliu Vasiliu, Trei suite de jocuri pop. ardeleneşti. Braşov, 1966, p. 151. Joc în Cîmpia Turzii — Cluj. Mgt. 3929 I n. Purtata (Pe sub mînă), în Sibiu. Mgt. 4040 1.
Purtata căpîlnicelor (voce şi joc), în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 m.'
Purtata „Cînd vii bade~n şezătoare" (voce şi joc) în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 k (albastru).
Purtata de fete, în Blăjel — Sibiu. Mgt. 3980 k.
Purtata de la Cristur, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 II a si Mgt. 2729 x.
Purtata de la Găbud, în Cîmpia Turzii—Cluj. Mgt. 1109 r şi Mgt. 2729 a a.
Purtata de la Luna, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 II b.
Purtata de la Măhaci, joc în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 1406 e şi Mgt. 1109 n.
Purtata de la Someş. Disc STM-EPE 0896.
Purtata de la Zalu, în Cîmpia Turzii — Cluj. Mgt. 1406 d.
^Purtata din Făgăraş, în Făgăraş — Braşov. Mgt. 999 b.
Purtata din Haidău, în Lopadea Nouă - Alba. Mgt. 3780 II b (roşu).
Purtata din Mediaş, joc (paşi şi voce). Două şiruri de fete, aşezate una în spatele alteia, cu mîinile în şolduri, joacă cîntînd, cu mişcări dreapta şi stînga; apoi se prind în cerc, se învîrtesc de cîteva ori, se despart şi iar pornesc în două şiruri paralele, cu paşi uşor săltaţi, legănaţi. (Văzut la TV în seara de 14 ian. 1979).
Purtata fetelor, joc melodios, legănat, de o eleganţă rară, cîntat (voce) şi executat de fetele din com. Copîlna — Alba. (Scînteia nr. 10793 de marţi, 3 mai 1977, p. 2 şi TV duminică seara, 1 oct. 1978.
Purtata fetelor de la Făgăraş, în Cîmpia Turzii — Cluj. Mgt.  1109 t.
Purtata fetelor de pe Tîrnave, se joacă în mai toate localităţile de pe Tîrnava Mică avînd diferite numiri, în Lepindea i se spune „Coconită", iar în Crăieşti — Mureş, „Păsărică". V. Pop, Steaua Roşie, Tg. Mureş, 16 iunie, 1979, p. 3.
Purtata ţigănească, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 1406 c.
Purtată „Măi bădiţă, bade dragă" (voci şi joc), în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 f (albastru).
Purtată rară „Io*s în deal şi badea*n vale" (voci şi joc) în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 1 (albastru).
Puvărnăţ (vezi întoaree bătaia).
145
Răceniţa, în Brebeni Sîrbi — jud Olt. Mgt. 240 k.
Rachiul, joc în localitatea Tălpigi —-Galaţi. Chivu Marin, op. cit, p. 130.
Răehiţaua, joc vesel cu strigături în Sighetu — Maramureş. Fgr. 13.443c. în Botiza —Maramureş i se spune „Roata stelelor" din cauza învîrtirii fetelor ca o mişcare a astrelor. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 21.
Racii (Racul), horă în jud. Vîlcea şi în com. Dropia — Ialomiţa. Fgr. 5388 a. E. Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în ritualul nunţii^ com. Dodeşti — Vaslui. Fgr. 1661 b.
Răeiea, în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt 1477 b.
Răeica  Viclenilor,   în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 2113 k. ,
Răcinieu, joc în Cerna — Tulcea. Mgt. 2748 1.
Rada, joc în Cornereva, şi în Mehadia, jud. Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 309. Fgr. 14650 g
Radovanu, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 152.
Rafei, joc cîntat din gură, în Sinoe — Constanţa. Mgt. 2784 n.
Rafinea, joc de flăcăi şi fete la sărbătoarea „Lăsatului de sec" (pentru Postul mare),  în Frătăuţii vechi —
Suceava. Elena Niculiţă-Voronca, op. cit, p. 241.
Raiu, joc în Şoimi şi Dumbrăviţa de Codru, jud. Bihor. Mgt. 2079 II n.
Ram, joc în Sălcuţa — Bistriţa Năsăud. Mgt. 2782 b.
Ramos, joc popular. Bela Bartok, op. cit, p. 300—301.
Rămureaua, horă în judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vîlcea. N. Varone, op. cit, p. 31.
Rapagăul, joc în com. Preoteasa şi Vaicău — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit, p. 166; în Mesesenii de Sus — Sălaj. Mgt. 3963 II p.
Rapagăul rar şi des, în Mesesenii de Sus - Sălaj. Mgt. 3963 r.
Rapagusul, în Pria — Sălaj. Mgt. 3866 I k. 9
Răpăguşul, joc popular în regiunea Clujului. Domby Emeric, Dansuri populare din reg. Cluj, I, 1967, p. 17. în Cizer — Sălaj. Eug. Cernea, op. cit, p. 164, şi Agrij — Sălaj, Mgt. 2946 o.
Răpăguşul ardelenesc, în Stîrciu — Sălaj. Mgt. 3725 I i.
Răpăguşul des, în Zalău — Sălaj. Fgr. 7310 a.
Răpăguşul rar, în Bodia — Sălaj. Fgr. 7309 c.
Răpăguşul vechi, în Agrij — Sălaj. Mgt. 2946 r.
Rar, româneşte cu ponturi, joc în satul Răscruci — Cluj. Mgt. 3658 II h.
Rara, hora în com. Idicel — Mureş şi Agnita - Sibiu. Fgr. 5107 a. Feciorească, în care fetele au rol doar de acompaniament. . . Domby Emeric op. cit. II, p. 145. Joc de feciori în grup de cîte patru. Caracteristica stă în săriturile pe loc şi bătăile combinate, iar întoarcerea, cu bătăi din palme şi pinteni. Lorincz Layos, Jocuri populare din Mureşul de sus, 1970, p. 40—41. Variantă'de Căluşar. A. Bucşan şi . . ., Dansuri şi obiceiuri din Valea Hîrtibaciului 1974, p. 19.
Rara cu joc, în Sînmartinul de Cîmpie — Mureş. Mgt. 3183 II c.
Rara din Chiscu Părăului (Feciorească) în Dăişoara — Braşov. Fgr. 5108. Tib. Alexandru,, op. cit, p. 221.
Rara din Răscruci a lui Balint, în Răscruci — Cluj. Mgt. (v) 3658 I a.
Rara din Sic (sau „Ţigăneşte rar"), în Răscruci — Cluj. Mgt. 3658 I c.
Rara şi deasa ungurească, în Răscruci - Cluj. Mgt. (V) 3658 h.
Rara ungurească din Sic, a lui Le" bedei... Mgt. (V) 3658 I c.
Rară de la Şepreuş — Arad. Ioan T. Florea, op. cit, p. 47.
Raru, joc în Preoteasa — Sălaj. Mgt. 3863 II d; şi în zona folclorică Arad. I. T. Florea, op. cit, p. 50.
Raru din bătrîni. I. T. Florea, op. cit, p. 50.
Răspunsul, horă de Eduard Cau-della, pe versuri de Iacob Negruzzi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 21591).
Răstăul, în Rediu — Vaslui. Mgt. 3786 I f (verde).
Răstemu-n baniţă, joc bărbătesc de linie şi cerc, în com. Patulele — Mehedinţi. Se joacă de tineret numai la clăci. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 100.
Raţa, joc f. răspîndit în diferite localităţi din ţară.  G.  Baronzi, op.
cit, p. 91-92. Horă, T. Burada, Almanah muzical III/1877, p. 63. D. Vulpian, op. cit, II, p. 72, 78. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. Horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 188. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. N. Iorga, op. cit, III, p. 352. A. Se-quens, op. cit, p. 5. Joc în tempo liniştit, cu legănări uşoare ale corpului. Are strigături. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 18—23. Joc mixt în linie, lanţ de braţe jos, în com. Jiana — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, 11/1972, p. 72. Joc în com. Eftimie Murgu — Caras Severin, Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 158. Se joacă şi în com. Capu Cîmpului, jud. Suceava. Mgt. 2661 p.
Raţa ca la Mamu (cătun pendinte de com. Lungeşti — Vîlcea). Se joacă în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2440 a.
Răehiţana pe sub mînă, joc în Sebeş - Alba.  Disc 321  a (A. ICED).
Răţuşca, joc în Faraoani — Bacău. Mgt. 301 n.
Răzasca, în Solovăstrău — Mureş. Mgt. 1648 o.
Răzăşeasca, joc în cerc, obişnuit în Moldova. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 83.
Războianca, în Buhuşi — Neamţ. Pavel Delion, op. cit, p. 256.
Războiul, partea a doua din jocul căluşarilor. Se joacă rar în Vlaşca şi Teleorman. Descris de S. P. Colibaşi, în rev. Ion Creangă, Bîrlad, 4/1915, p. 119, 121. Joc distractiv cu caracter comic, în Ardealul de nord şi sud. Cules din Sibiel şi Răşinari — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 225.
Războiul de la pînză, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 147.
Răzvedeanca, joc în satul Teiş — Dîmboviţa. Disc 744 a (A. ICED).
Recenicul sau Ciucecul sîrbese, se joacă în com. Mîrza şi Mărăcinele — Dolj. Fgr. 12441.
Receniţa femeiască, joc în Lunca — Tulcea. Mgt. 248 g.
Refuzata, joc în com. Vlădeşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 437.
Remetana, în Bîrleşti — Alba. Mgt. 2833 1.
Repedea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 73.
Repezita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 147. Disc STM-EPE 01057.
Resteimul ca la Ianea, în Dăbuleni - Dolj. Mgt. 3018 t (roşu).
Resteimul gonit, în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 o (verde).
Restemul, Rustemul. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Popa Ştefan, op. cit, p. 55. Joc mixt în cerc, tempo de sîrbă, în Colţeşti — Gorj. Marin Badea, op. cit, p. 44.
Cules din Ştirbeşti — Vîlcea Mgt. (V) 1628 d.
RestevL (Rustemul) se joacă în satul Bătrîni—Prahova. Mgt. 660 n.
Resteul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 75. Horă, Lucia Andronic-Vasilescu şi. . . , op. cit, p. 67, 74. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 m (roşu).
Resteul ca la Vîlcea, joc în satul Fişcălia - Vîlcea. Disc 1025 I b (A. ICED).
Resteul ca la Vîlcele, se joacă rar la nunţi în com. Izvoru de sus, Cos-teşti, etc. jud. Argeş. Badea Marin şi...» op. cit (tabel).
Resteul oltenesc, se joacă în Di-enci - Olt. Mgt. 804 p.
Reveica, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 72, 73.
Revizuirea, sîrbă nouă, muzica de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1873).
Riamku,  joc în Cogealac — Constanţa. Mgt. 2989 (roşu II).
Rieeniţa,   în   Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1476 u, v.
146
Risipieeanea, horă, în com. Opri-şor — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, voi. II, p. 76.
Risipita, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 149.
Riştigoiul, joc în Bechet, jud. Dolj. Mgt. 33 e.
Ritnibuţa, joc în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1476 b.
Rîca (lutele), joc în com. Brăduleţ — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 437.
Rîmeţeana, în Bîrleşti — Alba. Mgt. 2231 b.
Rîmniceanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 149.
Rindeaua, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 418. Mgt. 1993 h. în com. Alunişul şi Bogaţi — Argeş, se joacă rar. Badea Marin şi . . . , op. cit (tabel).
Rînduniea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 77.
Rîşniţa, horă mare care se joacă repede în ambele părţi, în com. Dedu-leşti — Argeş. N. Varone, op. cit, p. 45; în Guşoeni şi Drăgăşani — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 437. Mgt. 1970 k.
Rîureana, joc mixt, în cerc de 4—5 inşi, braţele încrucişate spate, specific ciobănesc. Obişnuit pe ambele versante ale Carpaţilor sudici, între văile Jiului şi Oltului. Desfăşurarea „pe loc", cu învîrtire uşoară, uneori amplă, cu paşi bătuţi sau încrucişaţi. A. Bucşan, Specificul dansului . . ., p. 197. Joc în Sibiel, jud. Sibiu. Mgt. 2768 II h. Horă în Hunedoara. Fgr.  13260 şi Disc 45-EPC 10304.
Rîureana a lui Floca, joc în Sibiel — Sibiu. Mgt. 796 i.
Rîureanca, în Bratoveşti — Vîlcea. Mgt. 3768 p (roşu).
Roaba, joc în com. Nicolae Băl-cescu — Teleorman. Mgt. 2917 j (roşu).
(147
Roata, horă de feciori, cu strigături (ţîpurituri) în Maramureş. N. Varone, op. cit, p. 31—32. Joc de o mare varietate de tropote şi pinteni, bătăi din palme şi „ţîpurituri" (strigături) specifice Ţării Oaşului. Chiar la treburi, pe drum, feciorii, fetele, bărbaţii, femeile, copiii „ţîpuresc", creînd un pitoresc dialog. Majoritatea „ţîpu-riturilor" încep cu „Ţura lele . . . ţura", cuvînt adresat ceteraşului: „Ţura, ţura măi Andri(ş) / de s-ar rupe arcu-n tri / şi grumazul ceterii. . .". Roata este o „Feciorească" impresionantă prin mişcările şi „ţîpuriturile" modelate după cadenţa jocului. Gh. Popescu —judeţ, Jocuri populare din Oaş şi Maramureş, p. 307. Joc cules din Sîntelec — Bihor Mgt. 4098 s.
Roata ca la şes. Disc STM-EPE 0105 8.
Roata de la Gălăneşti — Suceava. Disc STM-EPE 01058.
Roata de la Gura Solcii — Suceava. Disc 45-STM-EPC 10.350.
Roata de la Vatra Bornei. Disc STM-EPE 01058.
Roata de la Remezeu — Bucovina. Disc STM-EPE 0963.
Roata din Bărboşi, joc în Bărboşi — Mureş. Mgt. 3932 II r.
Roata din Urviş, joc în Mizies Bihor. Mgt. 3077 II g.
Roata din Volovăt — Suceava. Disc STM-EPE 01023.
Roata feciorilor, în Oaş. L. Perceag, op. cit, p. 3. Disc STM-EPC 0896; în Turţ - Maramureş.  Mgt.  3318  I f Roata feciorilor din Oaş. A. Bucşan, op. cit, p. 304.
Roata femeii, în com. triţa Năsăud. Mgt. 543 p Roata  femeilor, joc Bărgăului. Mgt. 1751 i.
Roata în lung a feciorilor, în com. Parva — Bistriţa Năsăud. Mgt. 2582 c.
Sant — Bis-
în Bistriţa
Roata moldovenească, în com. Şanţ — Bistriţa Năsăud. Mgt. 543 s.
Roata prin casă, în Chislaca — Arad. Mgt. 3200 I d şi Mgt. 3200 I g.
Roata sîrbă, în Ţegheş şi Domneşti — jud. Ilfov. Mgt. 338 g.
Roata stelelor, în com. Bilbor — Harghita. Mgt. 3182 II m.
Roata valahă, horă cîntată de lăutari ţigani şi jucată de muzicanţii Regimentului 2 în Grădina Scufa (Stufa) Cotroceni, la prinţul Ghica, gospodarul Valahiei. . ." Bukarest, 16 iulie 1837. Demidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee, par Hongrie, la Valachie et la Moldavie. . . , Paris, 1841. Desene de A. Raffet. Planşa 18 cu explicaţie la p. 16. Horă de mînă, jucată numai de bătrîni în com. Deag, jud. Satu-Mare. N. -Varone, op. cit, p. 45.
Roata veche, horă în com. Măciuca — Vîlcea, Deduleşti — Argeş şi Li-pia — Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 45.
Rochia albă, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 149.
Rogojana, horă, în com. Vîrvor — Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 32.
Rogojina, joc în cerc, braţele pe umerii partenerului, obişnuit în cîmpia Munteniei. Gh. Găman şi Popescu Ion, op. cit, p. 80. Se joacă şi în Zim-nicele — Teleorman. Mgt. 1693 1.
Rogozul, joc în Oltenia. Mgt. 3265 I a.
Romaica, „hora romaică albaneză, s-a jucat în Bucureşti, la balul Curţii, la 25 nov. 1820". N. Iorga, op. cit III, ed. III, 1929, p. 95.
Romana, cadril românesc în Ardeal. Iacob Mureşianu, în „Foaia pentru minte, inimă şi literatură" nr. 4, din 28 ian. 1850, p. 32. G. Baronzi, op. cit, p. 91—92. Dans de coloană, cu cinci figuri. Iacob I. Mureşianu (fiul), în Muza română nr. 6, 1 iunie 1888. Bigeanu, Arta dansului, p. 24.
10*
148
149
Popa Ştefan, op. cit, p. 22—29. Lucia Andronic-Vasilescu şi . . . op. cit, p. 130, 139. Joc în com. Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 II i.
Romana din Maioreşti, joc în satul Pietriş, jud. Mureş. Mgt. 1839 1.
Romana din Vătava, în Pietriş Mureş. Mgt. 1839 k.
Românca, joc românesc în comu nele Gîrbova de Sus şi Hopîrta, jud Alba. Are strigături. N. -Varone, op cit, p. 32-39.
Româncă I —II, în Morăreni — Mureş. Mgt. 2169 o, p.
Romani (Ţigănească), în Goreni — Mureş. Mgt. 3437 II g (roşu).
Românită, Romoniţa, horă urmată de sîrbă, în com. Călineşti — Argeş (N. -Varone).
Romanu, joc în Rîca — Argeş. Mgt. 1834 h.
Romanul, danţ naţional. Frîncu Teofil şi Candrea G., Românii din Munţii 'Apuseni, 1888, p. 132. Popa St., op. cit., p. 30—33; Lucia Andronic-Vasilescu şi, . . . op. cit., p. 49—54. Joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 21. Joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Căzăneşti şi Călăraşi — Ialomiţa. M Runcan, op. cit, p. 'l86. Mgt. 1476 i. Horă în com. Grindeni — Mureş. Sigmund Seifert. op. cit, p. 167. Joc în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 419 şi Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1476 i.
Romanul ca la Muscel — horă cu paşi schimbaţi, executaţi în deplasare spre dreapta şi stînga. Sau se joacă mereu spre dreapta, cu întoarcere la comanda strigată. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 295.
Romanul la Banat, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 76—77.
Româneasca, horă, în Oltenia. Fgr 12580 a, joc în Ohaba — Bihor. Mgt. 2664 b (roşu).
Românească pă picior (Mînînţel), în Cheresig — Bihor. Mgt. 4262 î c.
Românesc de pe Valea Agrijului — Sălaj. Disc STM-EPE 0931.
Românesc din Ciuta — Maramureş. Disc STM-EPE 01059.
Românesc din Gherla. Disc STM-EPE 01104.
Românesc din Giurtelec — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Românesc din Nadăsul român. Disc STM-EPE 0750.
Românesc din Sîg — Sălaj. Disc STM-EPE 0750.
Românesc pe ponturi, jud. Satu Mare.  L.  Perceag,  op.  cit,  p. 31.
Româneseu de la Derşida (Sălaj). L. Perceag, op. cit, p. 29.
Româneseu de la Solduba, jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 34.
Româneseu  de  la   Stîna — Sălaj. L. Perceag, op. cit, p. 30.
Românescul, joc bărbătesc de virtuozitate, în Ardeal. (Văzut TV, 18 dec. 1977).
Românescul din Sînnicoară. Disc 45-EPC 10.336.
Româneşte, joc în „Zona Codru"
jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 21. învîrtită cu strigături în com. Cricău — Alba. Fgr. 4964 a.
Româneşte a lui Iancu Nicolae Şchiopu, în com. Drăguş — Braşov. Mgt. 266 k (roşu).
Româneşte cu fete, dans de perechi, „un fel de învîrtită cu plimbări şi întoarceri pe sub mînă". Lorincz Lajos, op. cit, p. 17. Mgt. 2777 c. II (roşu).
Româneşte cu ponturi, joc de perechi, în linie şi semicerc. Lorincz Lajos, op. cit, p. 39.
Româneşte cu ponturi I —II, joc în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 I k şi Mgt. 3929 I 1. ^ Româneşte de învîrtit, dans cu mişcări de „cernut", cu pinteni mărunţi şi învîrtituri de perechi. Domby Emeric,   Dansuri  populare  din jud.
Cluj, voi. II, 1971, p. 241. în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 I o.
Româneşte de purtat, dans de perechi elegant, majestuos. Mişcările a-companiate de strigături. Poate juca şi o pereche. Domby Emeric, op. cit, p. 29 şi p. 222.
Româneşte des, joc în Sînmihaiul Almaşului - Sălaj.   Mgt.   3200   I r.
Româneşte de sărit, în Aşchileul-Mare - Cluj. Mgt. 2777 I b (albastru).
Româneşte iute, învîrtită de perechi, cu trei figuri. Domby Emeric, op. cit., p. 99.
Româneşte rar, I—II, în Sînmihaiul Almaşului - Sălaj. Mgt. 3202 II c.
Romanica, joc în com. Tătăruşi — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 258.
Românii sînt voinici, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 74.
Romneasca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 150. Nume de horă ţigănească, în com. Otopeni — Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 45; Joc în Tîrgovişte, jud. Dîmboviţa. Fgr. 56 b.
Romnia, joc popular. A. V. Gîdei, Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgar, jud. Ilfov, p. 172.
Ropota ca la baltă, joc în linie, cu braţele jos* în com. Ciupereeni — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit, p. 182.
Ropota lui Pleşa, în Desa şi Ciu-percenii Noi — Dolj. Mgt. 1813 g,
Ropotinu, joc în Gura Teghii — Buzău. Mgt. 3154 t.
Rosmarinul, horă, muzica de M. Mărgăritescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3467).
Rosca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 150.
Roşoveana, joc în localitatea Pescari — Caras Severin. Mgt. 3031 II a.
Rosul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 74.*
Rotunjică la obraz, joc în com. Iancu Jianu — Olt. Mgt. 3991 g.
Rozeasca, joc în Arefu — Argeş. Mgt. 3686 II c.
Roumanieska (Româneasca), horă, Demidoff, op. cit. Planşa nr. 10, 12 şi 18 de Raffet. Explicaţie p. 16. Album V/428. N. -Varone, op. cit, p. 32 -33.
Rubla, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2914 e (roşu).
Rubliţa, horă de mînă în Şegarcea din Deal — Teleorman. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Disc 1035 1. (A. ICED).
Rueăreanca, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 74—75.
Rucinieul, joc vechi. Ştefan T. Tuţescu, IzvorasuU an. VIII, nr. 5—6/ 1929, p. 20-21.
Rudăreanca, horă în com. Poros-chia şi Ştorobăneasa — Teleorman. N. -Varone,' op. cit, p. 36. Mgt. 3788 s.
Rudăreseu, joc în com. Valea Standului — Dolj. Mgt. (V) 2522 n.
Rugeluşu, sîrbă. Se joacă în cătunul Ghermăneşti — Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 36.
Ruguleţ, horă, muzica de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 150.
Ruguleţu, sîrbă urmată de horă în Ghermăneşti — Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 45. Joc în cerc, braţele îndoite cot, cu palmele în palmele partenerilor. Se obişnuieşte la toate petrecerile, în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 86.
Ruguleţul, joc în com. Cervenia — Teleorman. Mgt. 2925 c (roşu).
Rumba, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2445 h.
Rusasea, horă în Moldova. Fgr. 11660 a. în Pojorîta — Suceava. Mgt. 1457 II m. Tip de polcuţă în Hăuliş-ca — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 150.
Rusasea bătrînă ca la Bilca, în Bil-ca — Suceava. Mgt. 4031 I h.
Rusasea bătrîneasca, joc în Bălă-ceana — Suceava. Mgt. 1204 p.
Rusasea bucovineană, se joacă în com. Capu Codrului — Suceava. Disc 1009 I (A. ICED).
150
151
Rusasea de la Broşteni, în Bacău. Mgt. 498 g.
Rusasea de la Bueiumeni. C. G. Prichici, op. cit, p. 53.
Rusasea de la Cîmpulung, se joacă în com. Poiana Stampei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 42 şi Mgt. 76 u.
Rusasea de la Cîrlig — Neamţ, joc în P. Neamţ. Mgt. 602 j.
Rusasea de la Goeşti — Iasi. Mgt. 1618 b.
Rusasea de la munte, joc în P. Neamţ. Mgt. 602 f.
Rusasea de la Podu Iloaiei, joc în Bilca — Suceava. Mgt. 4031 I g.
Rusasea de la Probota, joc în Gulia — Suceava. Mgt. 53 g.
Rusasea din Bejan, se joacă în Bu-deni — Suceava. Mgt. 3923 u.
Rusasea din Breaza — Prahova. Mgt. 2906 I e.
Rusasea din Valea Mare — Iasi. Mgt. 3575 I e.
Rusasea lui Cozma, joc în Munteni — Neamţ. Mgt. 291 d.
Rusasea lui Feraru, în Bîrlad — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 197.
Rusasea lui Pândii, în Gulia — Suceava. Mgt. 53 o.
Rusasea veche, horă în Paşcani şi Brăieşti — Suceava. Fgr. 13011 b.
Rusca, joc în com. Morăreni — jud. Mureş. Mgt. 2164 z.
Rusculiţa de la Dorobanţi, joc în com. Aroneanu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 155.
Rusculiţa de la Solo neţ, joc în Bivolari — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 157.
Rusculiţa lui Ion, joc în com. An-drieseni — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 153.
Rusculiţa veche, joc în com. Aroneanu, jud. Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 154.
Ruseasca, Ruseşte. Teodor Burada, Almanah muzical an. IU/1877, p. 63,
93. Horă. Dim. Ollănescu, op. cit, p. 121. Joc ritmic foarte vesel. Are multe variante în zona Neamţului şi Bistriţei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 59—65. Ruseasca, horă culeasă din Sarischioi, jud. Tulcea şi Istria, jud. Constanţa. Fgr. 10420 c şi Fgr. 20142 b.
Ruseasca ca la Fiîiaşi, joc în Peş-teana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1511 b (roşu).
Ruseasca de la Andrieseni — Iasi. Mgt. 1619 s.
Ruseasca de la Bueiumeni — Galaţi. Mgt. 1619 h.
Ruseasca de la Buhuşi. Disc EPC 781.
Ruseasca de la Dunăre, joc în Tul-gheş — Harghita. Mgt. 3182 I h.
Ruseasca de la Ruginoasa — Iasi. Mgt. 1617 f.
Ruseasca de la Vama, joc în Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3756 o.
Ruseasca veche, în com. Corni — Botoşani. Mgt. 3553 I c.
Rusestrina, joc în Cerna — Tulcea, cîntat din gaidă (cimpoi), cu chiote. Mgt. 3096 p.
Rusoaica, joc în satul Boceni — Mehedinţi. Mgt. 3467 h.
Rustemul, dans popular în coloană mixtă sau numai de bărbaţi ţinîndu-se cu braţele încrucişate. Desfăşurarea: paşi înainte şi înapoi, cu încrucişarea picioarelor, în ritm vioi, uşor săltat. Obişnuit în sudul Olteniei şi părţile învecinate ale Munteniei. Dicţionarul explicativ al limbii române, Buc, 1975, p. 820.
Rustemul ca la Bîrca — Dolj. Mgt. 2442 g.
Rustemul ca la Cetate. Joc în Peş-teana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1519 1. (roşu).
Rustemul ca la Cireşu. Joc mixt în linie, braţele încrucişate spate. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi II, 1972, p. 75.
Rustemul ca la Cocorăşti, joc în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2442 g.
Rustemul căzut, joc în linie şi semicerc, în com. Dunăreni — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 200.
Rustemul cu acompaniament de sîrbă, în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1519 h (roşu).
Rustemul de brîu, în Măcieşu de Jos - Dolj. Mgt. 3025  I d.
Rustemul de la Cujmir. Se joacă la toate ocaziile în Cujmir — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, I, 1970, p. 103.
Rustemul de la întorsura — Dolj. Disc STM-EPE 01140.
Rustemul de la Listeava — Dolj. Disc ST-EPE 0433.
Rustemul de la Urzica (Dolj). Joc bărbătesc de o rară frumuseţe. Predomină „paşii împletiţi" şi „pasul de rustem", des întîlnit în alunelele olteneşti. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din Oltenia, II, p. 93.
Rustemul de mînă, joc în Giuvă-răşti - Olt. Mgt. 2789 i (roşu).
Rustemul din Dolj (cîntat din fluier). Disc STM-EPE 0992.
Rustemul din Goicea — Dolj. Disc STM-EPE 01140.
Rustemul din Rudari — Olt. Mgt. 2494 o.
Rustemul iute, se joacă în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 366 h.
Rustemul la cinci, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 c.
Rustemul la trei, în com. Pătulele — Mehedinţi. Joc în linie, braţele încrucişate la spate. Surdu Mişu Ion. op. cit, II, p. 86. în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1973 d.
Rustemul pe loc, în Amaradia — Gorj şi Mischii — Dolj. Fgr. 12471 c Rustemul plimbat, în Goicea — Dolj. Fgr. 4874 a şi Fgr. 2741 b. Joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 173-177.
Rustemul schimbat de la Studina — Mehedinţi. Se numeşte aşa fiindcă îşi schimbă mişcările, stînga-dreapta şi invers. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 87.
Rustemul sîrbesc, în com. Mischii — Dolj. Fgr. 12484 c si în Pleşoiu - Olt. Disc 361 II c (A. ICED).
Rustemul sucit, în Bucureşti. Mgt. 191 c.
153
Sabaru, horă vioaie în com. Bodă-eşti — Dolj. Perechile se ţin de mînă sau de braţe. N.-Varone, op. cit., p. 45.
Sabla, joc în Beştepe — Tulcea. Ion Cristian, op. cit, p. 103. Mgt. 3675 k. Eug. Cernea, op. cit, p. 167.
Sadăul, joc în com. Vad — Maramureş. Mgt. 3871 s.
Salba, joc în com. Iancu Jianu, jud. Olt. Mgt. 382 j.
Salopu, „pă ţărăneşte şi pă boiereşte " (boiereasca), în Corabia — Olt. Mgt.   1384 c.
Saltă, Săltuţa, horă repede, săltăreaţă, în com. Broşteni — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 45. Joc în cerc, mîinile prinse ca la horă, în com. Scrioştea — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popesc , op. cit., p. 232. în Fîntî-nele, jud. Constanţa, D. Gălavu, op. cit., p. 85 şi Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 g (roşu).
Saltă ca la Capu Dealului, joc în
Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2439 f.
Saltă ca la Dobruşa, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 g. si' Mgt. 1972 k.
Saltă ea la Orlea — jud. Olt. Mgt. 3019 j.
Saltă  ca   la   Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 d.
Saltă ca la Voiceşti, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 c.
Saltă de la Ariceşti, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. *2442 h.
Saltă şchioapă, în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 o (roşu).
Samadia (Samaghia) se joacă în Hunia - Dolj. Mgt. 2600 I w (roşu) şi Mgt. 2601 II k (verde).
Saradinui, joc în Dăbuleni — Olt. Mgt. 3018 m (verde).
Sarea (Ciorcuşa), un fel de chindie în jud. Caras Severin. N.-Varone, op. cit, p. 14 — 15.
Saristoeu, Saristrocu, horă urmată de sîrbă, în com. Hinţeşti — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 47.
Săbărelul. Crist Ioaninu, Tilinca sau culegere de cîntece..., op. cit., p. 24. D. Vulpian, horă, op. cit II, p. 80. Joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4088 c. Disc STM-EPE 01076.
Săbioara, joc în satul Teis — Dîmboviţa.  Disc  1389  I b  (Â. ICED).
Săbiuţa, joc în Hulubeşti — Dîmboviţa. Mgt. 4243 I f. Se joacă rar în com. Susani şi Chiţani, jud. Argeş. Badea Marin şi . . . , op. cit (tabel).
Săcălianca, joc în Şacalul de Pădure — jud. Mureş. Mgt. 2741.
Saeăroaia, se joacă în satul Ţibana» jud. Iaşi — Mircea Stan, op. cit., p. 121.
Sădeana, învîrtită în Răşinari — Sibiu. Fgr. 924 a.
Să'i faci cu ochiu (Pe ochite). N. -Varone, op. cit., p. 30.
Să jucăm fetiţele, nume de brîu-leţ urmat de învîrtită în com. Movilita — Ilfov. (N. Varone).
Salata (Jocul caprei), în com. Greci - Tulcea. Mgt. 4207 c.
Sălăjanul, joc de perechi în Jo-sani — Bihor. C. Costea, Folclor co-regr. din Bihor I, 1968, p. 37. Joc în Măgesti - Bihor. Mgt. (V) 1599 I i.
Sălcioara, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 158. Elena Sevastos, op. citi, p. 282. Gh. Fira, op. cit, p. 106. Joc local de fete şi femei în com. Sita Buzăului, jud. Covasna. Se joacă ocazional la nunţi şi petreceri. Are două figuri, cu variaţii de bătăi din palme. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit, 1966, p. 456 şi ediţia 1969, p. 128. Obişnuit în com. Perişoru — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 291. Horă de mînă în satele din jurul Cra-iovei. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit II, p. 105. Fgr. 12459 b. Joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 414 şi în Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 1.
Sălcioara de la Suceveni, joc în cuprinsul jud. Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit, p. 181.
Sălcioara din Ţepu, joc în unele sate din jud. Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit, p. 187, 188.
Săltata. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Horă. Gh. Fira, op. cit, p. 99.
Săltata bulgărească, joc în com. Gîrliciu — Constanţa.   Mgt.   2746 c.
Săltata de brîu, joc în Pecineaga — Constanţa. Mgt. 3373 I r.
Săltata în trei, joc în cercuri mici de un băiat şi două fete, în Dobrogea. (Vezi Năframa). A. Bucsan, op. cit, p. 432.
Sămînţa, joc în com. Galbeni — Bacău. Mgt. 294 e.
Sănătoriţa. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Sărăreasca, joc în Fereşti — Vaslui. Mgt. 3583 I g (verde). '
Sărăţica, învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188.
Sărita, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 167. După obişnuiţii paşi de horă înainte şi înapoi, urmează „săriturile, frămîntatul pe loc şi chiuiturile". Apoi, o pereche se desprinde şi trece în mijlocul roatei. Flăcăul, cu mîinile pe piept, joacă înaintea fetei cu paşi săltaţi la dreapta şi stînga, iar dînsa, cu mîinile în şolduri, face mişcări legănate pe loc. în comuna Ilişeni — Botoşani, şi satul răzăşesc Buruieneşti — Iaşi. (N. -Varone). Joc de grup mixt, cu „ponturi", în Cerbia — Hunedoara. Jucăuşii pornesc unul lîngă altul cu plimbare, apoi sărituri, de unde şi numele de Sărita. Petre Agopian şi Marin Badea, op. cit, p. 117. Joc de perechi în com. Şicula — Arad. Luczai Carol, Culegere de jocuri populare din Bihor, 1969, p. 18-20. Horă în com. Solovăstru — jud. Satu Mare, Fgr. 13061 a şi în Săpînţa — Maramureş. Mgt. 3940 I f.
Sărita rară, joc în jud. Mureş. Mgt. 1677 I g.
Sărita bănăţeană, în com. Laloşu — Vîlcea. Mgt. 3432 x.
Săritu căluşarilor, în jud. Mureş. Mgt. 2166 u.
Săritura, joc în Cozmeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit» p. 169.
Săritura peste băţ, joc în Scheia — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 137.
Sărmăşanca, joc în Tulgheş — Harghita. Mgt. 2380 I o.
Săseana, joc în com. Muşca — Alba. Mgt. 3566 II d.
Să-ţi strîng mijlocelul, brîuleţ în com.  Mironeşti - Ilfov. (N. -Varone).
Sbonţu, joc repede, în com. Bistriţa — Mehedinţi.
154
155
Sbornică. Horă în semicerc, ţinuta „de brîu". Analele Dobrogei, an XI, 1939, p. 38.
Scara cimpoiului, joc în Muncelu Mic — Hunedoara. Mgt. 3784 I d (roşu).
Scăunelu, joc în Ulmeni — Ilfov. Mgt. 3398 i
Schimbata, horă în Slivileşti — Gorj. N.r-Varone, op. cit., p. 40.
Schimbul, joc în Lăpuşnicul Mare, jud. Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 90.
Scînteioara, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 z (roşu).
Scoate calul pune şaua, joc în com. Bozovici — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 113.
Scurteicuţa, joc popular. Disc 1491 I a (A. ICED).
Scuturat de pe Valea Bareăului. Disc STM-EPE 0931.
Scuturat din Sîmbăta — Bihor. Disc STM-EPE 0931.
Scuturata (Cărăndelu), joc în Că-răndeni — Bihor. Mgt. 3078 I j.
Scuturatu, joc în „zona Codru", jud. Satu Mare. Ludovic Perceag, op. cit, p. 23, si în Lăzăreni — Bihor. Mgt. 3557 Il'b.
Seară bună Măriucă, sîrbă (voce şi orchestră), în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 e (verde).
Se arupse steaua din Sear, jocul macedonenilor „Gramosteni" din Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663.
Selişteanca, horă în com. Clopo-tiva — Hunedoara. Disc 861 II (A. ICED).
Semianca, joc în Dăbuleni — Olt. Mgt. 3018 d (verde).
Sepeţeanea, se joacă rar în com. Păduroiu — Argeş. Badea Marin şi... , op. cit (tabel).
Septiliansa, joc în Fărtăuţii Noi — Suceava. Mgt. 3099 d.
Severeanca, joc în Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 's.
Severineanea, horă în com. Smîr-dan — Buzău şi Constantineşti —Olt. Fgr. 10880 c şi Fgr. 11283 c. Joc în com. Oprişor — Mehedinţi. Formaţia cerc, lanţ de braţe îndoite. Surdu Misu Ion, op. cit. II, 1972, p. 91. în Slobozia - Ilfov. Disc EPE 0431.
Sfederaşul, joc în satul Voineşti — Covasna. Variantă amestecată de Poleă dreaptă şi învîrtită dreaptă. . . Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit, p. 514.
Sfîrleaza, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 161
Sfîrlicondacu, joc tip geampara, în com. Beştepe şi Vişina — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663. Mgt. 1605 1.
Sfîrşitul manevrelor sau Spargerea manevrelor, horă urmată de chindie, în com. Retevoieşti — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 41.
Sfredelaşul, joc în Voineşti, jud. Covasna. Mgt. 2629 t.
Sfredeleciul, joc în Trestieni —Ilfov. Mgt. 4220 k (verde).
Sfredelul, joc în satul Mănăstirea — Buzău. Mgt. 3797 I a (verde).
Sfredeluşu (Sfredeluşul), joc în Bordeasca Veche — Vrancea. Mgt. 3074 II a, si în Paltin — Vrancea. Mgt. 3075 I y.
Sibianca, joc cu strigături în Boteni — Argeş. Mgt. 2464 a; şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 418. Disc'l304 I (A. ICED).
Sibiceanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 165.
Signa, joc în Peciul Nou — jud. Timiş. Mgt. 3693 j.
Silistra, se joacă în Berzunţi, jud. Bacău. Mgt. 4026 I; şi în Tătăruşi — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 259.
Silvana, horă in com. Repedea — Maramureş. N.-Varone, op. cit, p. 41.
Simianca, horă cu paşi săltaţi dreap-ta-stînga de cîte două ori, apoi se schimbă într-o „sîrbă în două părţi"... Ion N. Popescu, op. cit, p. 34. „Horă în două părţi", în com. Turda şi Nic. Bălcescu, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 664. Joc în Drăgă-neşti — Teleorman. Const. G. Prichici, op. cit, p. 58; în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2789 o (roşu); Colţeşti şi Albeni — Gorj. Marin Badea, op. cit, p. 52.
Simianca cu strigături, în Oltenia, joc de fete şi băieţi, cu braţele pe umeri ca la sîrbă. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 301.
Simianca din Tufeni, joc în com. Coloneşti — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 301.
Siminicul, joc ciobănesc specific zonei mărginene — Sibiu. La Răşinari, ceată mixtă de şase inşi, în cerc. Semicerc bărbătesc la Poplaca. Cuprinde plimbarea cu paşi simpli şi „bătăile pe numărătoare". Succesiune mobilă. A. Bucşan, op. cit, p. 228.
Siminoc, joc în com. Bradu de Sus — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 437. '
Simiotişa, jocul macedonenilor „fîr-şeroţi", în com. Tariverde şi Cagia-lîc, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 665.
Sinaia, joc în Novaci — Gorj. Mgt. 2647 h.
Sinaia ea la Gorj, joc în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 2645 1.
Siochi di la luatu, joc macedonean în Tariverde — Constanţa. Mgt. 3372 I a.
Sita, joc în Bucovăţ — Timiş. Mgt. 3791 I (albastru).
Sitele, joc în Costeşti — Argeş. Mgt. 3791 I i (albastru).
Sîiacul, joc obişnuit în Dobrovăţ — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 118.
Sîmbra oilor din Maramureş. STM-EPE 0896. (Vezi Hora Sîmbrei).
Sîntilia sau Hora Sîntiliei, în com. Voineşti — Covasna. Joc ceremonial, cînd flăcăii îşi aleg logodnicele. Balaci Emanuela şi Bucsan Andrei, op. cit, p. 454.
Sîrba. Popa Ştefan, op. cit, p. 48. Horă, FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Horă, Gh. Fira, op. cit, p. 100. Horă ţărănească importată din Serbia. L. Şaineanu, op. cit, p. 736. Dans bătrînesc de grup cu strigături, în comunele Flămînzi — Botoşani şi Frumuşica — Iaşi. T. Stănescu, Jocuri populare din reg. Iaşi, p. 39. Joc mixt foarte popular, forma semicerc, ţinuta de umeri. Desfăşurarea alternată, în ocolire spre dreapta şi pe loc. Tempo accelerat. Andrei Bucsan, Specificul dansului . . . p. 183.
Sîrba aniversării Republicii Populare, de I. Postupa, pe versuri de P. Epureanu-Vlaşca. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 1704).
Sîrba a opta, Sîrba în opt, Sîrba cu opt paşi. Se joacă în com. Rîşnov, Bran şi Peştera, jud. Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 46.
Sîrba ardelenească. Horă mare de perechi cu mîinile pe umeri; mişcările în ambele părţi. O pereche, care ştie mai bine figurile, joacă în mijlocul cercului. în com. Sohodol, jud. Braşov. N.-Varone, op. cit, p. 45.
Sîrba aristocraţilor, de Vasile Bula-dă, Bucureşti, f.a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26025).
Sîrba avocaţilor, pian solo de F. Ciolac. Buc. Edit. Ad. Maler ... f.a., 2 p.
Sîrba babei Doehia, cunoscută de bătrînii din com. Mironeşti — Ilfov (N. -Varone).
Sîrba babelor, muzica de Alecu Puiu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2260, III 2875).
Sîrba baciului, în Tălmăcel — Sibiu. Mgt. 1473 h.
156
157
Sîrba bancherilor, muzica de C. Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1794).
Sîrba Bălăşiea.Disc 144 b (A. ICED) Sîrba băltăreasea, în Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 f (roşu).
Sîrba bănăţeană, se joacă în com. Izvoru Muntelui — Neamţ. Mgt. 716 c.
Sîrba bătrîneasca, joc mixt în cerc, braţele pe umeri, în Piua Petrii, jud. Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 256. în Corbi — Argeş. Mgt. 4257 1 şi în com. Tîrnăveni — Mureş. Mgt. 1844 s.
Sîrba bătrîneasca, ca din caval, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 295.
Sîrba bătrîneasca mocănească, în com. Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula si Amzulescu Al. op. cit, p. 257.
Sîrba bătrînilor. Disc STM-EPE 0776.
Sîrba bătută, în com. Mischii — Dolj. Fgr. 12464 a şi Liubcova — Caras Severin. Mgt. 3783 j (verde).
Sîrba Bicazului, în Bacău. Mgt. 498 a.
Sîrba birjarilor, de C. Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1796).
Sîrba bistriţenilor. Disc STM-EPE 01076.
Sîrba bucureşteneelor, muzica de Const. Dumitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2543).
Sîrba bucureştenilor, muzica de I. D. Bârlan, pe cuv. de N. Flicheru ""Sîrba Bucureştiului. Fgrr'4663" b. Se joacă în Făget — Timiş. Mgt. 3512 r.
Sîrba bucuriei, de E. Constanti-nescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1776).
Sîrba bulevardului, muzica de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 5076). Disc 1081 II (A. ICED).
Sîrba bulgărească, se joacă în Segar-cea — Teleorman. Disc 1029 c. (A. ICED). în Tg. Frumos — Iaşi i se spune şi Sîrba cu strune încălecate.
Fgr. 10694. Tib. Alexandru, op. cit p. 217.
Sîrba burlacilor. Disc 430 b si 1082 I (A. ICED).
Sîrba ca din caval, în Cîmpulung Muscel şi Gura Teghii — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 295. Mgt. 3153 1.
Sîrba ca din cimpoi, în Cîmpulung-Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 287; şi în Baia de Fier — Gorj. Mgt. 2381 m.
Sîrba cadînelor, melodie de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25207).
Sîrba ca la Berbeşti — Vîlcea. Mgt. 363 i.
Sîrba ca la Dîmbova, în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 j (verde). Sîrba ca la Dudeşti, în satul Ţegheş
— Ilfov. Mgt. 340 j.
Sîrba ca la Dumbrăveni, joc mixt, în cerc, braţele pe umeri. Marin Badea, Jocuri din Gorj, p. 189.
Sîrba ca la Fîntînele, în satul Cocioc - Ilfov. Mgt. 1639 c.
Sîrba ea la Gorj. N.-Varone, op. cit, p. 40.
Sîrba ca la Leu, în Orlea, jud. Olt. Mgt. 3019 1 (verde).
Sîrba ca la Măciuca, în Ştefăneşti
— Vîlcea. Mgt. 2445 e.
Sîrba ca la Mehedinţi. N.-Varone, op. cit, p. 40.
Sîrba ca la noi, în Dolhasca — Suceava. Mgt. 1748 c.
Sîrba ea la Orlea, în Orlea, jud. Olt. Mgt. 3019 o (roşu).
Sîrba ca la Pănătău, jud. Buzău. Mgt. 3798 II b (roşu).
Sîrba  ca  la  Pesceana,   în satul Scundu - Vîlcea. Mgt. 1966 n.
Sîrba ea la Plopşor, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 s (roşu).
Sîrba ca la Polovragi, în satul Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 2650 p (verde).
Sîrba ca la rachiu, în satul Potcoava — Ialomiţa. Mgt. 3404 I u.
Sîrba ea la Răcari, în satul Fîntînele — Dîmboviţa. Mgt. 145 k.
Sîrba ea la Runcu, în Novaci — I Gorj. Mgt. 2647 a.
Sîrba ca la Slăveşti - Olt. Mgt. 39 x
Sîrba ca la Veştem — Sibiu. Mgt. 2954 I j (roşu).
Sîrba ca la Zărneşti, în Zărneşti — Braşov. Mgt. 1121 a.
Sîrba ca pe Teleorman, în Alexandria — Teleorman. C. C. Prichici, op. cit, p. 130.
Sîrba Capitalei. Disc 1525 II (A. ICED).
Sîrba căluşarilor, în Nucşoara — Argeş. Mgt. 511 m.
Sîrba căluşarilor din Pădureţi — Argeş. Disc EPC 874.
Sîrba ceferiştilor, muzica de Iosif E. Armăsescu, Bucureşti, 1916. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz/(III 2793).
Sîrba chelnerilor, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1726).
Sîrba ciobanilor, în com. Răşinari — Sibiu. Victor Păcală, op. cit, p. 239.
Sîrba ciobănească, cu strigături. Jucăuşii se prind de umeri, de după gît, de bete sau de chimir. Conducătorul ţine în dreapta o bîtă cu care loveşte cadenţat în pămînt, după tactul muzicii. Se joacă rar în com. Tohanul vechi si Sirnea — Braşov. N. - Varone, op. cit, p. 45-46. Disc II 507 (B.C.S.) în Braşov. Mgt. 1121 m şi în com. Bisoca — Buzău. Fgr. 6950 b.
Sîrba cimpoiului, în Lalosu — Vîlcea. Mgt. 4242 II y.
Sîrba Giuculanilor, formaţie de dansuri în com. Brăieşti — Buzău, numită aşa după cei şapte fraţi Ciuculan (cel mai tînăr 65 ani), care au dat expresivitate jocului prin entuziasmul şi bogăţia de simboluri folclorice. România liberă, 3 sept. 1977, p. 2.
Sîrba Cîmpinenilor. Disc 2630 I (A. ICED).
Sîrba colectiviştilor, în Olteniţa — Ilfov. Mgt. 3397 e+f.
Sîrba cocoanelor. Muzica de A. L
Patin.  Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25374).
Sîrba cocoşaţilor. Muzica de Alex. Filoreanu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 21596).
Sîrba cojocarilor. Melodia de Năs-tase Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2026).
Sîrba colacilor. Muza Română nr. 47/1929.
Sîrba colportorilor, de C. Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1797).
Sîrba Columbia. Disc 1108 I (A. ICED).
Sîrba combinată cu hora. Lucia Andronic-Vasilescu si ... op. cit, p. 61.
Sîrba cooperatorilor, în Ştorobă-neasa — Teleorman. Mgt. 3789 II b. (roşu).
Sîrba Craioveanea, compusă de vestitul lăutar Nicolae Buică, în cinstea oraşului său natal, şi înregistrată pe disc. Gh. Sbîrcea, Oraşele muzicii. Buc. 1976, p. 127.
Sîrba craiovenilor, în satul Corniţa
- Dolj. Mgt. 640 k si Disc 857 I (A. ICED).
Sîrba Crăeăoanilor, în Crăcăoani — Neamţ. Mgt. 607 k.
Sîrba Crăciunului, în com. Buciumi
- Sălaj. Mgt. 3507, I 1.
Sîrba creaţă, în com. Pescari — Caras Severin. Mgt. 3031 o şi m.
Sîrba crîsmăreselor. Disc 1086 II (A. ICED). *
Sîrba cu ciocane. Se joacă în linie, cu mîinile pe umeri, avînd conducător pe cel din capul şi coada şirului. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 49.
Sîrba eu deseîntece (strigături), în com. Bran, jud. Braşov. Mgt. 1128 j.
Sîrba cu fluier, de Dum. Crăciu-nescu (1974). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms. R. 7277).
Sîrba cumătrului mare, în Ruginoasa — Iaşi. Pavel Delion, op. cit9 p. 196.
158
159
Sîrba cu 24 de întorsături, se joacă în Boişoara — Vîlcea. Mgt. 3559 II d (roşu).
Sîrba cu 24 de-ntorsuri, în Bum-buieşti - Vîlcea. Mgt. 2960 I m.
Sîrba cu strigături, în Podriga şi Dorohoi, jud. Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 221.
Sîrba dascălilor, muzica de Garol Decker (1896). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1795, III 1836).
Sîrba dăogarilor, în Valea Standului - Dolj. Mgt. (V) 2521 t.
Sîrba deasă, în Săpata — Dolj. Mgt. 3026 I k.
Sîrba de ascultat, în R. Sărat. Mgt. 1122 j.
Sîrba de brîu (cu joc), în Giuvărăşti — Teleorman. Mgt. 2789 j (roşu).
Sîrba „de cine dorul se leagă". Disc 1665 I (A. ICED).
Sîrba de doi, în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 482 c. Se mai joacă în Văcărea, cu variante în Jugur şi Fu-resti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 357.
Sîrba de la Baia. Fgr. 12291 d.
Sîrba de la Bălteni. Mgt. 2489 r.
Sîrba de la Bălti. Disc 182 a (A. ICED).
Sîrba de la Beresti — Moldova. Disc EPC 10.065.
Sîrba de la Bîlteni, în Pesteana — Jiu, Jud. Gorj. Mgt. 1513 r.'
Sîrba de la Boghieea — Neamţ. Mgt. 1619 r.
Sîrba de la Bolintin — Ilfov. Mgt. 3758 k.
Sîrba de  la Borseni   — Neamţ. Mgt. 602 k.
Sîrba de la Bradu — Sibiu. Disc 45-EPE 10.416.
Sîrba de la Brăneşti. Disc EPC-872.
Sîrba de la Broşteni — Neamţ: Nicolescu, Vasile D. şi C. G. Prichici, op. cit, p. 28.
|Sîrba de la Bucovăţ.Disc EPC 986.
Sîrba de la Calafat. Disc EPC 10.118.
Sîrba de la Ciochina — Ilfov. Mgt. 3777 b (verde).
Sîrba de la Ciorogîrla, în satul Ţegheş — Ilfov. Mgt. 3756 b.
Sîrba de la Cornet. Fgr. 12393 d.
Sîrba de la Coteni — Bacău. Disc EPC 10.018.
Sîrba de Ia Cozmeşti — Vaslui. Mgt. 3462 d (roşu).
Sîrba de la Cracau — Neamţ. Mgt. 601 d.
Sîrba de la Cristeşti, se joacă în com. Cristeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 163!
Sîrba de Ia Crucea, se joacă la Iasi. Mgt. 1615 f. ,
Sîrba de la Dîmbova, în Pesteana — Jiu., jud. Gorj. Mgt. 1513 y. (verde).
Sîrba de la Doehia, în P. Neamţ. Mgt. 602 e.
Sîrba de la Dumbrăviţa, din repertoriul echipei de dansuri a com. Dumbrăviţa — Botoşani. Cronica 10, nr. 1/1977, p. 3.
Sîrba de la expoziţie. Disc STM-EPE 0900.
Sîrba de la Faraoani — Bacău. Mgt. 301 g. Se joacă în com. Valea Mare — Vaslui. C. G. Prichici, op cit, p. 110.
Sîrba de la Făgădău. Disc STM-EPE 01054.
Sîrba de la Florica. C. Gănescu, Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 62.
Sîrba de ia Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op. cit, p. 162.
Sîrba de la Giurgiu. Disc EPC 963.
Sîrba de la Gorj, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2442 n.
Sîrba de la Gulia — Suceava. Mgt. 1617 b.
Sîrba de la Hemeius — Bacău. Mgt. 208 f.
Sîrba de la Iancu Jianu — Jud. Olt. Mgt. 3991 i.
Sîrba defla Leleasea, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2440 m.
Sîrba de la Măgureni. Disc EPC 872.
Sîrba de la Măluşteni — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 145.
Sîrba de la Mărgineni — Bacău. Mgt. 209 b.
Sîrba „de la măru plecat" se joacă în com. Gura Teghii — Argeş. Mgt. 3154 f.
Sîrba de la Mehedinţi. Disc 217 a (A. ICED). Fgr. 14013 a Tib. Alexandru op. cit, p. 220.
Sîrba de la Moldova. în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 t.
Sîrba de la Murgeni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 146.
Sîrba de la Muscel, în Poiana Mărului. Mgt. 3305 I h.
Sîrba de la Năneşti — Maramureş. Este o variantă a sîrbei în trei ciocane. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 217.
Sîrba de la Nucet, jud. Sibiu. Mgt. 3011 II k.
Sîrba de ia Olteniţa. Disc-STM-EPE 01056.
Sîrba de la Oltina, joc în Aliman — Constanţa. Mgt. 3108 j.
Sîrba de la Paris, de Dinică Ciolac. V. Cosma, op. cit, p. 169.
Sîrba de la Perieni — Iasi. Disc STM-EPE 0802.
Sîrba de Ia Petroşiţa, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.'S.R., Cab. muz. (III 19588).
Sîrba de Ia PIopu (Gorj), Marin Badea, op. cit, p. 94.
Sîrba de la Pogoneşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 1.15 Sîrba de la Prut. Fgr. 20145 d
Sîrba de la Raznie, în Corniţa, jud. Dolj. Mgt. 641 e.
Sîrba de Ia Rădeni — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 120.
Sîrba de la Războieni, în Piatra Neamţ. Mgt. 602 i.
Sîrba de la Rîşnov, sîrbă bătrîneasca, cu multe figuri, urmată de „horă pe loc". Se joacă rar, numai la
nunţi, în com. Rîşnov şi Tohanul vechi — Braşov. N.-Varone, op. cit., p. 46.
Sîrba de la Roman, joc în Tg. Neamţ. Disc 1756 II (A. ICED) şi Mgt. 606 d.
Sîrba de la Rucăr, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit p. 292. Mgt. 472 j.
Sîrba de la Rune. Disc 907 I (A. ICED).
Sîrba de la Săceni. Disc STM-EPE 0802.
Sîrba de la Slobozia — Ilfov. G. Prichici, op. cit, p. 132.
Sîrba de la Stupea, în com. Poiana Stampei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 84. Mgt. 77 s. Disc STM-EPE 0993.
Sîrba de la şes. Disc STM-EPE 01023.
Sîrba de la Tismana, joc în Tîrgu Jiu - Gorj. Mgt. 380 b.
Sîrba de la Trestiana, în Broscăuţi, jud. Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 219.
Sîrba de la Trestieni, jud. Prahova. Mgt. 4221 c (roşu).
Sîrba de la Turnu Măgurele. Disc STM-EPE 01175.
Sîrba de la Ureeheni, se joacă în P. Neamţ. Mgt. 602 c.
Sîrba de la Vadu Lat — Ilfov. Disc STM-EPE 0802.
Sîrba de la Valea Mare — Neamţ. Mgt. 3575 I c.
Sîrba de Ia Veleşti, în satul Corniţa - Dolj. Mgt. 639 b.
Sîrba de la Vîlcea. Fgr. 12531 a.
Sîrba de la Voineşti — Vaslui, Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 155.
Sîrba de la Zlătărei, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2444 a. ~ Sîrba de lîngă vatră (din cîrlige) în Vaideeni — Vîlcea. Fgr. ;13254 e
Sîrba de mînă, se joacă [în com. Ghermăneşti — Ilfov. N. Varone, op.
160
161
cit., p. 46; şi în Căzăneşti — Vrancea. Mgt. 79 v.
Sîrba democraţiei. Cuvinte şi muzică de Emil Petrescu, 1922. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3627).
Sîrba democraţilor, muzica de N. lanculescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1991).
Sîrba de pe malul Dunării, joc în Olteniţa, jud. Ilfov. Mgt. 3397 h.
Sîrba de pe Motru. Culeasă şi pusă pe note de St. C. Briceag, din com. Clenov — Dolj. Izvorasul nr. 2—3/ 1925, p. 4, 9.
Sîrba de sub cireş, în Alimpeşti, jud. Gorj. Mgt. 359 f.
Sîrba din America. Disc 1080 I (A. ICED).
Sîrba din Aninoasa, în Bucureşti. Mgt. 2348 o.
Sîrba din Arţar, muzica de Adeline de Germain. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2585).
Sîrba din bătrîni „hai la sîrbă feciorească" (voce), în satul Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1234 g.'
Sîrba din brădet. Disc 894 I (A. ICED).
Sîrba din burdui, pe Valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 152.
Sîrba din caval, în com. Gura Văii şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Mol-doveanu Nestor, op. cit., p. 164. Mgt. 3809 I u (verde).
Sîrba din Căluş, în Hunia, jud. Dolj. Mgt. 2600 (roşu) I j şi Fgr. 12442 c.
Sîrba din căruţă. Fgr. 6054 b, Fgr. 10823 b şi Disc STM-EPE 0853.
Sîrba din Cegani — Ialomiţa. C. G. Prichici, op. cit., p. 123.
Sîrba din Chilia Nouă. Disc 1628 I (A. ICED).
Sîrba din cimpoi, în Budeni — Suceava. Mgt. 4132 b. Fgr. 5310 d. Disc 824 (A. ICED) si Jilava - Ilfov. Fgr. 3653 b.
Sîrba din Craiova. Mgt. 2348 e.
Sîrba din Daia, în satul Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 I b.
Sîrba din Drăguşeni — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit., p. 142.
Sîrba din fluier, în satul Pestriţu — Buzău. Mgt. 3809 I v (verde).
Sîrba din Gorj, în com. Şirineasa — Vîlcea. Fgr. 11511 a.
Sîrba din Ialomiţa, în Bucureşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 133.
Sîrba din Lăloaia, în Comăneşti — Bacău. N. -Varone, op. cit, p. 46.
Sîrba din Leordeni, din opera comică „Fata răzeşului" de Gh. Irimescu, Muzica de Ed. Caudella, 1912.
Sîrba din Mehedinţi. Fgr. 14013 a. Sîrba din Paris, muzica de Cristaehe Ciolac, Buc, 1899. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1758 şi III 2999).
Sîrba din pădure, de Ilie Paraschiv. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 7194).
Sîrba din Plaiul Nucului, în satul Plaiul Nucului — Buzău. Mgt. 3808 II b (roşu).
Sîrba din Ploieşti, Muza Română nr. 34/1929. i     Sîrba din Plopu, jud. Dolj. N. -Varone, op. cit., p. 40.
Sîrba din Poiana Mărului Mgt.3360 I Sîrba din Răzoare, cîntată de Cr. Ciolac—V. Cosma, op cit, p. 159.
Sîrba din Regat, în com. Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud. Mgt. 543 k.
Sîrba din satul Balcani, jud. Bacău. Mgt. 602 a.
Sîrba din Teiş. V. Cosma, op. p.229. Sîrba din trei. Joc de bărbaţi şi femei în linie, cu braţele prinse în cruciş,   la   spate,   în   Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., II, p. 121.
Sîrba din Ungureni, în Bucureşti Mgt. 2348 p.
Sîrba dobrogeană, în com. Tudor Vladimirescu, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 665.
Sîrba dogarilor, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 188; în com. Zurbaua — Ilfov. Gh, Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 96. Pusă pe note de Mihăiescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2172). Joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2788 f (albastru), în Româneşti — Gorj şi Măgura - Olt. Fgr. 6342 c, Fgr. 6439 c.
Sîrba dogarului, în com. Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 S.
Sîrba domnişoarelor din Focşani, muzica de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1832).
Sîrba dreaptă, în com. Izvoare — Prahova. Fgr. 9762 a şi în satul Pestriţu - Buzău. Mgt. 3809 I a a (verde).
Sîrba dulăului, în com. Broşteni — Suceava. Fgr. 13113 1.
Sîrba dunărenilor. Disc EPC 988.
Sîrba după burdui, în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu, Nestor, op. cit, p. 165.
Sîrba emigranţilor. Muzica de Gh. A. Dinicu pe cuvinte de Turei I. Anestin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1866).
Sîrba episcopilor de Gh. A. Dinicu, cuvinte de Turei I. Anestin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1867).
Sîrba expoziţiei din Paris, 1900, Muzica de Cristaehe Ciolacu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1757). Disc 1196 II (A. ICED).
Sîrba farmaciştilor, de Gh. Bena. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 21286).
Sîrba fetelor, muzica de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R. (III 1829). Se joacă în com. Boiu — Mureş. Mgt. 3711 II m.
Sîrba fetelor frumoase, muzica de D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2957).
Sîrba fetitei, în Rucăr — Argeş. Mgt. 2000 1.
Sîrba fetiţelor, muzica de D. V. Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19253). Se joacă în Bughea de
11 — Dicţionarul jocurilor populare
Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit p. 359. Mgt. 482 e.
Sîrba flăcăilor, în Bucureşti. Mgt. 191 m.
Sîrba fluerului, se joacă în Samova —Tulcea. Eug. Cernea op. cit p. 157
Sîrba funcţionarilor comerciali, de Alex. Niculescu. (Bucureşti 1915). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz/ (III 26036).
Sîrba   Gheneii,   în  Amărăştii de jos — Dolj. Mgt. 3488 h (roşu).
Sîrba ginerilor, muzica de Ernest Welsch. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2367).
Sîrba gorjenească, în Alimpeşti — Gorj. Mgt. 359 c.
Sîrba grănicerilor,  în Ciupercenii Noi - Dolj. Mgt. 4067 n.
Sîrba hahamilor, de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1869).
Sîrba  haiducilor,   în   Drăguş — Braşov. Mgt. 2668 m (roşu).
Sîrba hamalilor, muzica de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac R.S.R. Cab. muz. (Ms 5516).
Sîrba „horă dreaptă", în com. Beş-tepe - Tulcea. Mgt. 1605 b.
Sîrba ielelor. Muza Română nr. 76/1929.
Sîrba Influenţa de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit p. 150.
Sîrba în căruţă. Disc EPC 443.
Sîrba încîlcită, în com. Mălini şi Rîşca, jud. Suceava. Fgr. 3265 b.
Sîrba în cîrlige, în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 474 d.
Sîrb^ în doi, se joacă de un flăcău şi o fată, în com. Radovanu — Ilfov. (N.-Varone).
Sîrba în două părţi, în com. Bogata  — Ialomiţa. Mgt. 3404 II h.
Sîrba îngenunchiată, variantă a „Sîrbei în trei". Popescu-Judeţ, op. cit II, p. 122.
Sîrba în grădină, în com. Guşoieni — Vîlcea. Se joacă fugit mult spre stînga şi apoi dreapta. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 288.
162
163
Sîrba în trei şi Sîrba în patru, joc mixt  în  com.  Curmătura   — Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri pop. din Oltenia, 1966, p. 183, 188. Şi în Goicea -Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 215.
Sîrlia în trei ciocane, obişnuită în Ardeal. A. Bucşan, op. cit., p. 193 Se joacă în Poiana Stampei — Sucea va. C. G. Prichici, op. cit. p. 62 şi Moe-ciu de Jos — Braşov. Mgt. 1125 1.
Sîrba în vals, jucată după o melo die din fluier, în Plopeni — Prahova Fgr. 3853 c.
Sîrba junimiştilor, de Cristaehe Cio-lacu.   Bibi.   Ac.   R.S.R., Cab. muz (II 19144).
Sîrba la bătaie, în Sibiel, jud Sibiu. Are numeroase strigături legate de schimbul figurilor, cu paşi bătuţi. Se încheie cu genuflexiuni. A. Bucşan op. cit., p. 193 şi 399. Mgt 1769 I k, Sîrba la cinci, în Amărăştii de jos — Dolj. Mgt. 3488 f (roşu).
Sîrba la opt, în satul Curcani — Ilfov. Mgt. 334 m.
Sîrba la patru, cîntată din dudă. Disc STM-EPE 0992
Sîrba la trei, cu strigături, în satul Zimnicea — Teleorman. I\ gt. 1693 f.
Sîrba lăeţesseă, în com. Fundu Moldovei   — Suceava. Fgr.   1269 b.
Sîrba lăptărese lor. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17706).
Sîrba lăutarilor, în com. Stoileşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 40. Disc 342 b (A. ICED).
Sîrba lăutărească în Bucureşti. Mgt. 357 h.
Sîrba îăzeaseă, în Săcele, jud. Braşov. Mgt. 3198 I e.
Sîrba lui Adam, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2444 1.
Sîrba lui Aron, în com. Aroneanu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 165.
Sîrba lui Aurică din Leleşti —Gorj, melodia din fluier. Disc 1741 I (A. ICED).
Sîrba lui Avrigean, în satul Largu Buzău. Disc 626 II (A. ICED).
Sîrba lui Baehus, Muza Română nr. 84/1930. Muzica de M. I. Pau-lowsky. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2229).
Sîrba lui Balin. Disc 233 a si Disc 293 a (A. ICED).
Sîrba lui Barbu Lăutaru. Disc 157 b şi Disc 218 II b. (A. ICED).
Sîrba lui Bădica, în satul Scundu — Vîlcea. Mgt. 1971 o.
Sîrba lui Benguş, în Hulubeşti — Dîmboviţa. Fgr. 10905 c.
Sîrba lui Bibicu, de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3085).
Sîrba lui Buruiană, în Bîrlad. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit., p. 137.
Sîrba lui Cantică, în Cîmpulung Muscel, jud. Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 340.
Sîrba lui Celea, în Cărbuneşti. — Gorj. Fgr. 10544 c Tib. Alexandru, op. cit. p. 220.
Sîrba lui Chiriae, în Dolhasca şi Gulia — Suceava. Mgt. 57 e. Sîrba lui Chirilă. Fgr. 12444 c. Sîrba lui Ciuciulea, joc în Gogească si Letcani — Iasi. Mircea Stan, op. cit., p. 158.
Sîrba lui Cocor, în com. Baia de Fier - Gorj. Mgt. 3281 f.
Sîrba lui Codiţă, Muzica de Vespa-sian Vasilescu, Buc, 1925. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (II 4034).
Sîrba lui Cobuz, se joacă în Bîrlad. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit., p. 139.
Sîrba lui Constantin Albuîescu, în Runcu — Gorj. Fgr. 2847 a.
Sîrba lui Coşbuc, în Cîmpulung Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 239.
Sîrba lui Dinicu, de Ion Dinicu. Disc 185 a şi Disc 1152 II (A. ICED).
Sîrba lui Dinu Lăutaru. Disc 936 II (A. ICED).
Sîrba lui Dioaie, în com. Hotarele — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 138.
Sîrba lui Dîrcă (Sîrba mea), în Tomuleşti — Teleorman. Mgt. 2742 c
Sîrba lui Fănică. Disc 903 I si-Disc 935 II (A. ICED).
Sîrba lui Florea Cioacă, în Tomuleşti  - Teleorman. Mgt. 4216 II f.
Sîrba lui Gheorghiţă, în Frumu-şiţa  - Galaţi. Mgt. (R) 3708 I h.
Sîrba lui Ghiloi, în Tilişca — jud. Sibiu. Mgt. 2345 h.
Sîrba lui Ghită Zidaru. Disc 42 a şi Disc 194 b (A. ICED).
Sîrba lui Gică Niţoi, în Bughea de Sus şi Albeşti de Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 324 Mgt. 473 j.
Sîrba lui Giovani. Disc 486 a si Disc 1206 I (A. ICED).
Sîrba lui Gîndac, în Clejani şi Crevedia — Ilfov. Fgr. 14391 a
Sîrba lui Grigore, în Topana — Olt. Mgt. 3967 II g.
Sîrba lui Horgan, în com. Urziceni — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 151.
Sîrba lui Ică, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 285.
Sîrba lui Ignat, joc în Scobinţi şi Sticlăria — Iasi. Mircea Stan op. cit, p. 156.
Sîrba lui Ilie (Vlădescu), de Grigoras Dinicu. (Se mai numeşte si Sus băiete, sus). Disc 482 II (A. ICED). V. Cosma, op. cit, p. 227.
Sîrba lui Ilie Tăipuş, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1858 S.
Sîrba lui Ion Pasăre, în Cornereva, jud. Caras Severin. Mgt. 3994 f.
Sîrba lui Jenică (de Grigoras Dinicu). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3407)
Sîrba lui Jikidi, de C. Dumitrescu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 19226).
Sîrba lui Lache de la Moringlari, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2441 b.
Sîrba lui Luca din Bălesti — Gorj. Disc STM-EPE 0803.
11*
Sîrba lui Lupu, muzica de Eug. Stănescu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 19575).
Sîrba lui Magheru din Ploieşti Fgr. 20126 b.
Sîrba lui Manolaehe, în Moineşti — Bacău. Fgr. 3829 c.
Sîrba lui Marica, în Mărăuş — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 303.
Sîrba lui Măgăreaţă. în Măceşul de Jos - Dolj. Mgt 3026 I w
Sîrba lui Măleanu (haiducu), în com. Fureşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ. op. cit, p. 438.
Sîrba lui Mielu, în Albeşti — Tîr-nava Mare. Disc 879 (A. ' ICED) şi în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2447 d.
Sîrba lui Miercan, cu strigături, în satul Bătrîni — Prahova. Mgt. 659 a.
Sîrba lui Mihai, în com. Chetrosu şi Ghergheşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 138.
Sîrba lui Mihu, în Tismana — Gorj. Fgr. 10553
Sîrba Iui Mîrşan, în Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzu-lescu AL, op. cit, p. 259. Mgt. 472 g
si n.
Sîrba iui Mită. Disc 1245 II (A. ICED).
Sîrba lui Moacă, variantă a „sîrbei de trei". Popescu-Judeţ Gh., op. cit. II, p. 121.
Sîrba lui moş Birăran, în Tomuleşti -Ilfov. Mgt. 2742 t, ţ.
Sîrba lui Moş Gaşpar, în Scăeşti — Dolj. Mgt. 2385 v. *
Sîrba lui Moş Teacă, muzica de C. Polyhroniade.' Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 2245).
Sîrba lui Motoi (muzica de Petrică Moţoi). Disc 2280 I (A. ICED).
Sîrba lui Munteanu de la Cornereva — Caras Severin. Disc 45-EPC 10.322.
Sîrba lui Naie. Muza Română nr. 88/1929.
164
165
Sîrba lui Nae Niţoi, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 286. Mgt/ 472 k.
Sîrba lui Năiţă, în Bucureşti. Mgt. 2489 q.
Sîrba lui Nelu Busuioc, în Bibeşti — Gorj. Fgr. 11928 d.
Sîrba lui Nicu Pîrlegi, în Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu AL, op. cit, p. 258. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 339. Mgt. 473 d.
Sîrba lui Nită Puştiul. Disc 165 a (A. ICED).
Sîrba lui Oprea Şopîrlă, joc în Bolintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 e.
Sîrba lui Pache. Disc 149 b (A. ICED).
Sîrba lui Pantelimon, în Iasi. Mgt. 1619 d.
Sîrba lui Pintea. Disc 39 b (A. ICED).
Sîrba lui Pisălog. Disc 107 b (A. ICED).
Sîrba lui Popa Misehie, se joacă în comunele de munte din jud. Mehedinţi si Gorj. N.-Varone, op. cit, p. 46. Fgr! 6207.
Sîrba lui Săftoiu, în Pesteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1516 f. (verde).
Sîrba lui Tache, în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 I (verde).
Sîrba lui Taeoci, în satul Nemer-tea — Buzău. Mgt. (R) 3158 c.
Sîrba lui Tanti, de Grigoras Dinicu. V. Cosma, op. cit, p. 227.
Sîrba lui Terente, muzica de Marsyas pe cuv. de I. Fernic. Bibi. Ac. R.S.R. (III 3187); Disc 140 b (A. ICED). Joc în Ţegheş — Ilfov. Mgt. 340 b.
Sîrba lui Tontoroi, în Comarna — Iaşi — Mircea Stan, op. cit, p. 164.
Sîrba lui Triţă, în Pesteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1516 g (verde).
Sîrba lui Tudor. Disc STM-EPE 0803.
Sîrba lui Tulică, în Fratosiţa — Dolj. Mgt. 4066 x.
Sîrba lui Turnaciu, în satul Bătrîni — Prahova. Mgt. 660 e.
Sîrba lui Ţincu, Disc 242 1. (A. ICED).
Sîrba Iui Vasioglu (Simion), vestit taragotist în Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663.
Sîrba lui Văliţă, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2447 b.
Sîrba lui Zdjvelea, în satul Luncile, jud. Buzău. Mgt. 3810 I r (verde).
Sîrba lui Zdrela. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6397) se joacă în Răşinari — Sibiu. Mgt. 1470 h.
Sîrba lui Zmeu. Disc 43 a (A. ICED). Sîrba lui douăzeci şi doi, în Rete-voieşti — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 42. Disc 722 a si Disc 894 I (A. ICED).
Sîrba lui douăzeci şi doi, nouă şi veche, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit. p.362, 363. Mgt. 2464 v şi 2464 w.
Sîrba lungă. în com. Scînteieşti, jud. Galaţi. Caracteristica locală de paşi săriţi în dreapta şi stînga. Gr. Băcanu, op. cit, p. 193—194.
Sîrba maicilor, sîrbă urmată de învîrtită. N.-Varone, op. cit, p. 40. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz, (III 26253). Disc 1580 II (A. ICED). In com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1174 S.
Sîrba „mai tare", în com. Gropeni — Brăila. Mgt. 4147 I d.
Sîrba marinarilor, se joacă în unele sate din jud. Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 46. Fgr. 840 c.
Sîrba măcelarilor. Disc 184 b şi Disc 1576 I. (A. ICED).
Sîrba Mărioarei. Disc EPC 809. Sîrba Măriuţei. Se joacă numai de bătrîni,   în  satul  Deleni — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 74.
Sîrba minerilor.  Disc EPC 809.
Sîrba mioarelor. Disc 1083 I (A. ICED).
Sîrba mireselor. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2259). Disc 183 b. (A. ICED).
Sîrba mocanilor, în Chilia Veche — Tulcea. Fgr. 14029.
Sîrba mocănească, în Niculiţel — Tulcea. D.  Gălavu, op. cit, p. 46.
Sîrba moldovenească, în Bîrlad. N. Bălan şi Stan Mircea, op. cit, p. 141, si în Gioseni — Bacău. Mgt. 207 c; Fgr. 14485 b; disc EPC 10088.
Sîrba morărenilor (cimpoi). Disc STM-EPE 0802.
Sîrba moşului, muzica Gh. A. Dinicu, pe cuvinte de Turei I. Ankstin Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1870).
Sîrba muiereasca, în com. Gîrliciu — Constanţa. Mgt. 3373 I b.
Sîrba muncitorilor. Disc 1641 b. (A. ICED).
Sîrba-n ciocane, în com. Poiana Stampei — Suceava. Mgt. 76 v.
Sîrba-n cîrlige, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit p. 358.
Sîrba-n două părţi, în satul Costin, com. Turcinesti — jud. Gorj. Mgt. 3936 I f.
Sîrba nouă. Izvorasul nr. 9—12, 1929, p. 5-6 Gh. Fira/op. cit, p. 106.
Sîrba nouă cu strigături, în Pîngă-raţi — Neamţ. Mgt. 2662 ţ.
Sîrba nouă oltenească. Disc 312 b (A. ICED).
Sîrba numărată — „Ovreieuţa". Se joacă în com. Calvini — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 168.
Sîrba nuntaşilor. Disc 1182 II (A. ICED).
Sîrba-ntoarsă, în Muşca — jud. Alba. Mgt. 3568 II b.
Sîrba-n trei ciocane, cu strigături, în Pecineaga, jud. Constanţa. Mgt 2747 f.
Sîrba-n vale, în Dorna-Arini, jud Suceava. Mgt. 564 j.
Sîrba-n vals, în com. Ceahlău, jud. Neamţ. Mgt. 401 f.
Sîrba-n valsuri, în com. Valea Standului - Dolj. Mgt. (V) 2522 p.
Sîrba Oehinegri, muzica de G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1962).
Sîrba ofiţerească. Lucia Andronic-Vasilescu şi..., op. cit, p. 62—63, în com. Runcu — Dîmboviţa. Mgt. 4265 I o.
Sîrba ofiţerilor, cîntată de muzica Reg. 2 Vînători. Disc 2465 b. (A. ICED). Se joacă în Sadu, jud. Sibiu. Mgt. 2594 I w.
Sîrba Oloaga, muzica Angheluş Dinicu. V. Cosma, op. cit, p. 190.
Sîrba Olteanca. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 1942).
Sîrba oltenească, muzica de Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Se joacă în Chilia Veche, jud. Tulcea. Fgr. 14032 a.
Sîrba oltenilor. Disc 916 I si Dise 1596 II (A. ICED).
Sîrba opta, în Bughea de Sus ş1 Boteni — Argeş. Ch. Suliţeanu, op. cit, p. 360. Mgt. 2457.
Sîrba pe bătaie. Joc bărbătesc, cu „deseîntături" (strigături) care descriu jocul, în toiul veseliei. în com. Sohodol — Braşov. N.-Varone, op. cit, p. 46, 47. Şi în Sibiel - Sibiu. A. Bucşan, Specificul dansului . . . . p. 399.
Sîrba Păcii, muzica Dem. Crăciu" nescu (1974). Bibi. Ac. R.S.R., Cab* muz. (Ms. R 7286).
Sîrba pădureţelor, în com. Rudari-Olt. Mgt. 2492 1.
Sîrba păpuşilor, muzica de Sigis-mund Paulman. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. Muz. (III 2665).
Sîrba păstorului, în părţile Caransebeşului. Disc 890 I. (A. ICED).
Sîrba păunaşilor. Muza Română nr. 73/1929.
Sîrba pe bătăi, în satul Căsăria-Neamţ. Mgt. 3680, m, şi în Griviţa —
166
h67
Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 140.
Sîrba pe bătute, în com. Arefu — Argeş. Mgt. 3686 II k si Disc STM-EPE 01101.
Sîrba pe burdui, în com. Pleşeşti — Vrancea. Mgt. 2437 II c şi Fgr. 12549 d.
Sîrba pe coardă groasă, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 101.
Sîrba pe comandate. Lucia Andronic — Vasilescu si . . . , op. cit., p.63 — -64.
Sîrba pe două coarde, în com. Brăduleţ — Argeş. Mgt. 174 e si Mgt. 1742.
Sîrba pe Iorgovan (drumul roman de pe plaiul Cloşani — Mehedinţi). N.-Varone, op. cit., p. 40.
Sîrba pe lîngă vatra stînei, în Vaideeni,   jud.   Vîlcea.   Mgt.   43 e.
Sîrba pe loc, în com. Mischii — Dolj şi Ceauru — Gorj. Fgr. 9336 a şi Fgr. 12462 b. în com. Lalosu — Vîlcea. Mgt. 4242 II n. Disc STM-EPE 0886.
Sîrba peste picior, în com. Tălmă-cel - Sibiu. Mgt. 1473 i.
Sîrba pe trei, în satul Scundu — Vîlcea. Mgt. 1971 h. _
Sîrba plăpumarilor, muzica de C. C. Munteanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 2190).
Sîrba ploieştenilor. STM-EPE 01057.
Sîrba plutaşilor, în Piatra Neamţ. Mgt. 602 1.
Sîrba pompierilor. Disc 146 b si Disc 453 b (A. ICED). în Corneşti -Maramureş. Mgt. 1352 d. Bibi. Ac. R.S.R., Cab.  muz.  (III 26058).
Sîrba popicarilor, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1727).
Sîrba popilor, muzica de Gh. A. Dinicu, cuvinte de Turei I. Anestin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1871). Se joacă în Calafat si Ciupereeni — Dolj. Fgr. 4894 b şi Disc 1584 II (A. j
ICED). în com. Mohu - Sibiu. Mgt. 4046 I i.
Sîrba popilor ca la Negrileşti, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2440 b.
Sîrba poporului, în Oltenia. Muzica de Iliută G. Rudăreanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 6436). Fgr. 14011.
Sîrba populară, în Turnu Măgurele — Teleorman. Mgt. 367 j.
Sîrba poştei, muzica de M. I. Pav-lovski, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2230).
Sîrba precupeţelor din hală, muzica de Kompaski (1892). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1828).
Sîrba preoteselor. Muza Română, nr. 95/1929.
Sîrba prietenilor, muzica de Gh. A. Dinicu (Buc. 1893). Bibi. Ac. R.S.R. Cab. muz. (III 1873). Disc 1089 II (A. ICED).
Sîrba primăverii, în com. Frumu-şiţa — Galaţi. Marin Chivu, Culegere de folclor muzical din jud. Galaţi. 1970, p. 164.
Sîrba războiului. Muzica de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3081).
Sîrba reangajaţilor. Disc 1088 II (A. ICED).
Sîrba Reg. 31 Calafat, muzica de P. Lăzărescu, Buc, 1922.
Sîrba rezească. Joc vioi peste picior, în două părţi, cu strigături, în com. Şimon. şi Peştera, jud. Braşov. N.-Varone, op. cit., p. 47.
Sîrba rîndunelelor, în com. Rudari -Olt. Mgt. 2494 a.
Sîrba românească, se joacă în Băl-ceşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 47, si în Săbăoani — Neamţ. Mgt. 393 b.
Sîrba rudarilor, în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 k (verde).
Sîrba ruptă, în Topliţa — Mureş. Fgr. 13097 c.
Sîrba „S*au tăiat pădurile", în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 343.
Sîrba sătenilor. Disc 1090 I. (A. ICED).
Sîrba scrobiţilor, muzica de Gr. Dinicu-Piteşti. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1913).
Sîrba Sinodului, muzica de V. C. Ranisache. Bibi. Ac R.S.R., Cab muz. (III 2442).
Sîrba Sîrbeasca, Sîrba sîrbească, Sîrbeste. Teodor T. Burada, Almanah muzical, III/1877, pp. 63, 95-96. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc vechi. Ştefan St. Tuţescu. Izvorasul, an. 8, nr. 5-6/1929, p. 20-21. Fgr. 12539 şi Disc 483 II (A. ICED).
Sîrba sîrboaică, muzica de Năstase Ionescu pe cuv. de Const. D. Ticu Stefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1999).
Sîrba soacrelor. Disc 1182 I. (A. ICED).
Sîrba socrului mie, în com. Pe-ceneaga — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 102.
Sîrba soldăţească, în satul Piua Petrii - Ilfov. Mgt. I 1646 f.
Sîrba Stolnieeseîor, în com. Slobozia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 136.
Sîrba studenţească. Lucia Andronic-Vasilescu şi   ... op. cit, p. 79—80 în com.  Gura Teghii — Argeş. Mgt 3155 g.
Sîrba studenţilor, în com. Rupea -Braşov. Mgt. 1702 i.
Sîrba suprimaţilor, muzica de S. Sotir, pe cuvinte de Caros. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 2280).
Sîrba şasea, în Stăneşti şi Boteni Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 360, 361. '
Sîrba şchioapă, în Amărăştii de jos — Dolj. Fgr. 12097 b.
Sîrba Şoimanilor (Şoimanelor), în satul Grid — Braşov. Mgt. I 1632 1
Sîrba şomerilor, sau Rogojina, în Jilava — Ilfov. Fgr. 2646 b.
Sîrba tineretului, în com. Iancu Jianu — Olt. Mgt. 3991 d.
Sîrba Tismanii, în Runcu — Gorj. Fgr. 2815 a.
Sîrba tîmplarilor, în com. Ulmeni — Ilfov. Mgt. 3398 j.
Sîrba tramvaiului, de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1874).
Sîrba trei păzeşte, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1972 j.
Sîrba tunarilor, de căpitan Stoia-novici, cîntată de Muzica Reg. 2 Vî-nători.
Sîrba turcilor, în com. Corni — Botoşani. Mgt. 3553 II i.
Sîrba ţărănească, în Mischii — Dolj. Fgr. 12453 c, şi în Plosca — Teleorman. Mgt. 3789 II m (roşu).
Sîrba ţiganilor, muzica de A. L. Patin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3306).
Sîrba ţigănească. Fgr. 10029 d. Sîrba urdarilor, în satul Urdari — Jiu, jud.  Gorj. Mgt.  1517 e (roşu).
Sîrba urşilor, muzica de A. L. Patin, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2673).
Sîrba untdelemn, muzica Năstase Ionescu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 2025).
Sîrba vagabonzilor, muzica de Ilie Ionescu. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 17705).
Sîrba Vădenilor, în com. Mîndra — Braşov. Disc 870 II (A. ICED).
Sîrba veche, în com. Brădeşti — Dolj. Fgr. 14013 c.
Sîrba veseliei, muzica de E. Con-stantinescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1777).
Sîrba vlăscenească, în Clejani şi Crevedia - Ilfov. Fgr. 14393.
Sîrba Voivodul de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 150.
169
1168
Sîrba votului obştesc, cuvinte şi muzică de M. I. Pavlovski. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 2671).
Sîrba zidarilor, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1725).
Sîrba zînelor, de Pompier (lăutar). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6188). Disc 2465 (A. ICED).
Sîrba zorilor, în com. Faraoani — Bacău. C. G. Prichici, op. cit, p. 84.
Sîrba zorilor de la Sîrbeşti, joc în Bacău. Mgt. 208 o.
Sîrbă, zisă din drîmbă si zdrăngă-nele. Disc. STM-EPE 0992.'
Sîrbă de concert, în T. Măgurele. Mgt. 1056.
Sîrbă de Dobrogea, în com. Lalo-şu - Vîlcea. Mgt. 4242 I y.
Sîrbă de la Aluna — Vîlcea. Disc STM-EPE 0803.
Sîrbă de la Babadag. Disc STM-EPE 01218.
Sîrbă de la Bărcănesti. Disc STM-EPE 01211.
Sîrbă de la Beieesti. Disc STM-EPE 0752.
Sîrbă de la Craiova. Disc 45-STM-EPC 10.472.
Sîrbă de la Drăgăşani—Vîlcea, melodia din cimpoi. Disc STM-EPE 0992.
Sîrbă de la Dunăre, în com. Muntenii de Sus, jud. Vaslui. Mgt. 3582 x.
Sîrbă de la Fierbinţi — Dîmboviţa. Disc STM-EPE 0962.' _ '
Sîrbă de la Fundu Moldovei — Suceava. Disc STM-EPE 01058. _
Sîrbă de Ia Izvoare. Disc STM-EPE 0776.
Sîrbă de la Lehliu. Disc STM-EPE 01218.
Sîrbă de la Meri — Teleorman. Disc 45-EPC 10.430.
Sîrbă de la Murfatlar. Disc STM-EPE 0702.
Sîrbă de la Oarja, jud. Argeş (voce «dîrlîit»). Mgt. 1637 t.
Sîrbă de la Pătroaia — Dîmboviţa. Disc 45-EPC 10.302.
Sîrbă  de   la  Piteşti.   Disc EPC 10.062 şi Disc 507 a." (A. ICED).
Sîrbă de la Podoleni — Neamţ. Disc STM-EPE 01101.
Sîrbă de la Roşiori — Teleorman. Disc 45-EPC 10.430.
Sîrbă de Ia Săbăreni - Ilfov. Disc STM-EPE 0895.
Sîrbă de la Săliştioara — Hunedoara. Disc 45-EPC 10.216.
Sîrbă de la Sîrbeşti (pe Valea Slă-nicului), jud. Buzău. Mgt. 3775 t. (roşu).
Sîrbă de la Ştefăneşti. Disc STM-EPE 01057.
Sîrbă de la Valea Seacă — Bacău. Disc STM-EPE 01212.
Sîrbă de la Videle. Disc STM-EPE 01056.
Sîrbă de la Vişina. Disc STM-EPE 01211.
Sîrbă de pe Argeş. Disc STM-EPE 01211.
Sîrbă de perechi, cîntată din bîzoi. Disc STM-EPE 0992.
Sîrbă din Argeş. Disc 45-EPC 10.487.
Sîrbă din Bîrsesti — Gorj. Disc STM-EPE 0803.
Sîrbă din Cărbunesti — Gorj. Disc STM-EPE 0803.
Sîrbă din Lelesti — Gorj. Disc STM-EPE 0803.
Sîrbă din Pipirig — Neamţ. Disc STM-EPE 01101
Sîrbă din Vaslui. Disc EPC 10.065. Sîrbă dobrogeană. Disc STM-EPE 01218. în com. Lalosu — Vîlcea. Mgt. 3432 r.
Sîrbă după burdui, în Buda, jud. Buzău. Mgt. 3811 II c (roşu).
Sîrbă gorjenească, în două părţi. Disc STM-EPE 0803.
Sîrbă locală, în satul Bărboi — Dolj. Mgt. 4067 a.
Sîrbă macedoneană, în Liubcova, | jud.  Caras Severin. Mgt. 3783 I o (verde).
Sîrbă oltenească, în com. Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II t şi Mgt. 4242 II u si în satul Vîrvoru — Ilfov. Mgt. 1359 i. Disc STM-EPE 0752.
Sîrbă pe bătute, în com. Zăpodeni — Vaslui. Mgt. 3570 I 1.
Sîrbă plimbată, în com. Lalosu — Vîlcea. Mgt. 4242 II i.
Sîrbă răgăţenească, în satul Sîncel, com. Tîrnăveni — Mureş. Mgt. 1843 r.
Sîrbă românească, în com. Isaceea — Tulcea. Mgt. 3760 j.
Sîrbă sîrbeaseă, în Novaci — Gorj. Mgt. 2647 g, g 1.
Sîrbă veche, în satul Valea Mare, com. Ivănesti — Vaslui. Mgt. 3574 II t.
Sîrbeaseă (învîrtită dreaptă.) Joc bătrînesc de perechi în cerc, braţele încrucişate la spate. După învîrtită, perechile trec faţă în faţă, adoptînd ţinuta de poleă; în com. Zărneşti, Măgura şi Bran, jud. Braşov. A. Bucşan, op. cit., p. 6. Joc în Boteni şi Rucăr — Argeş. Gh. Suliţeanu , op. cit, p. 355. în com. Runcu — Dîmboviţa. Mgt. 4265 II d.
Sîrbele, joc vechi. St. St. Tuţescu. Izvorasul an VIII, nr. 5-6/1929, p. 20-21.
Sîrbuliţa de la Bistreţ, joc mixt. Baltă I. Lică, op. cit, p. 2.
Sîrbuliţa doi, în com. Hîrlău — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 160.
Sîrbuliţa unu, idem.
Sîsîiana, joc în satul N. Bălcescu — Teleorman. Mgt. 2918 f. (verde).
Sitele, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 102. Horă alergată în dreapta şi puţin la stînga. La fiecare întoarcere, se bate cu piciorul drept în pămînt şi săltîndu-se pe cel stîng, cîte puţin, dînd impresia că se cerne făina. Se strigă: „Sîta-i, sîta-i, sitele / La Marin
Berbecele / Sîta-i sîta-i şi cu ciurul / Că s-a isprăvit patului. . ." I. N. Popescu, Hore cu strigări si strigături, 1938, p. 30.
Slata, joc cu strigături, în satul Zimnicele, Poroschia şi Mavrodin — Teleorman. Mgt. 1693 e si Mgt. 1727 k. Disc 1400 a (A. ICED).
Slănicul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 82. Joc repede în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188. Joc în semicerc, ţinuta de umeri, cu plimbări şi figuri pe loc. Se joacă vioi, cu uşoare legănări din umeri, în Zărneşti — Braşov, Sita Buzăului — jud. Covasna şi satul Vulturu — Tulcea. A. Bucşan, op. cit, p. 155. Fgr. 13156 a. Slănicul sau Hora Stanicului în com. Pleşeşti — Vrancea. Mgt. 2427 II d.
Slănicul bătrînesc, în satul Vinti-leanca — Vrancea. Mgt. 2826 h. (albastru).
Slănicul cu întoarcere. Gr. Băcanu, Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 111-113.
Slătioara, horă de mînă, în com. Măcăi — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 49.
Sliminicu, joc în Răşinari — Sibiu. Mgt. 1740 d.
Smărăndica, horă de flăcăi şi fete, cu mîinile încrucişate la spate. în Mihălăşeni jud. Botoşani. începe cu paşi săltăreţi, bătăi în pămînt cu dreptul şi întoarcerea cu stîngul. Cînd se schimbă melodia, flăcăii iau fetele la „învîrtită" şi se tot schimbă pînă cînd perechile revin ca la început. Are strigături. N. -Varone, op. cit, p. 50.
Smintita, joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 203.
Soldatul, se joacă la Iaşi. Mgt. 1620 g.
Soldăţeasca, joc bărbătesc (figuri de brîu), urmat de o chindie foarte vioaie, în com. Bran şi Peştera, jud*
170
171
Braşov. N.-Varone op. cit., p. 49—50. Se joacă şi în Muscei. A. Bucşan op. cit., p. 84. în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 410.
Soldăţescul, „legat de momentul eliberării tinerilor" în com. Gropeni — Brăila. Joc foarte vioi, păstrînd ritmul pasului folosit în armată. Gr. Băcanu, op. cit, p. 54—57.
Soldăteste, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 62.
Solomonita sau Solomonia (vrăjita, fermecata). învîrtită care se termină cu bătuta. Aproape toţi jucătorii ţin în dreapta o „stablă" (smoc) de busuioc.în Gorbăneşti-Botoşani. Are strigături. N.-Varone, op. cit., p. 51.
Someşana, joc cu strigături în com. Rodna, jud. Bistriţa-Năsăud. N.-Varone, op. cit., p. 41.
Someşana de^a mîna, în satul Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 504 k.
Someşanea, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 83. Joc în Ortoaia — jud. Suceava. Mgt. 78 j.
Someşanea palmarilor. Disc STM-EPE 01104.
Someşul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 79.
Sora Iederei, joc în Teregova — Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 310.
Sorcovătul. Elena Sevastos, op. cit., p. 282.
Sorocu ăl mare, în Bucovăt, jud. Timiş. Mgt. 2751 g.
Sorocu mare, joc în Sîmbăteni — Arad. Mgt. 672 d.
Sorocu mie, joc în Sîmbăteni — Arad. Mgt. 672 e.
Sorocul, joc popular în Banat. T. Brediceanu, op. cit., p. 329. Joc bărbătesc foarte complex prin tehnica sa, în Banat. H. Secosan, op. cit., p. 30.
Sorocul mare, joc în Banat. Disc 45-EPC 10.405.
Sorţii, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 80-81.
Sotişa, joc popular în Uideşti şi Baia — jud. Suceava. Fgr. 3236 b şi Fgr. 12958 c. Joc vechi în com. De-leni şi Hîrlău — Iaşi. Stănescu Tudo-rel, Jocuri populare din regiunea Iasi, 1959, p. 27.
Sovejanca, joc în satul Vizantea — Vrancea. Mgt. 243 g.
Spargerea manevrelor (sfîrşitul manevrelor). N.-Varone, op. cit, p. 41.
Spic de grîu sau Brîul de la Vadu (Hunedoara). Garai Ida, Jocuri populare pădureneşti, 1960, p. 30. Joc în cerc de fete şi feciori, construit pe strigături variate, în com. Alun şi Cucuiş, jud. Hunedoara. Agopian şi Marin Badea, op. cit, p. 11—31. Fgr. 14135 a.
Spoitoreasa, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6.
Spoitoriţa, joc în Bordeasca Veche, jud. Vrancea, Mgt. 7074 II şi în Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, op. cit. p. 102.
Stăncuţa, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 102. în Şerbăneşti-Galaţi. Mgt 4508 b.
Stăncuţa ca la Cucuieşti, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2439 m.
Stejarul. Elena Sevastos, op. cit. p. 282.
Stele-n sus şi stele^n jos, horă în com. Tătani — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Brăilei, p. 217.
Stiopa,  Elena  Sevastos,  op. cit., p. 282.
Stînga, horă cu paşi spre stînga, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op» cit., p. 188. în Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 96 şi în com. Perişoru — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 223.
Stînga cu strigături noi, în Hîrşova — Constanţa. Mgt. I 1639 c.
Stîngăceaua, horă de mînă cu bătăi repezi pe loc şi paşi asemănători cu
ai ghimpelui, în com. Ilovăţ şi Stîngăceaua -— Mehedinţi. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 133.
Stînguîiţa, joc în com. Gîrliceni şi Hirsova, jud. Constanţa. Cristian Ion, op.ck, p. 31, Mgt. 1639 I e.
Straieru^n două părţi, joc în satul Gălăuţaş — Hunedoara'Mgt. 3274 I d.
Străjeşteanea, joc în Strejeştii de Sus — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 439.
Streaja, brîu. D. Vulpian, op. cit. p. 79. Joc în Islaz — Teleorman Mgt. 2912 a, b (verde).
Streanca, joc în satul N. Băîcescu — Tulcea. Mgt. 4108 I e.
Strigătura sau Tropotită, horă în jud. Bistriţa-Năsăud. N.-Varone, op. cit, p. 41-46.
Stroieşteanca, joc în com. Bălă-ceana si Capu Codrului — Suceava. Mgt. 1205 c. Disc 791 c (A. ICED).
Strujanul, joc popular în Popeşti şi Borca — Neamţ. Fgr. 2534 b şi Fgr. 13707 c. Joc în Bucovina. Disc STM-EPE 0963.
Stu Mărie şi Stu Măria. Horă cu strigături în com. Ilovăţ — Mehedinţi. De la stu! stu!, interjecţie către boii înjugaţi, ca să dea înapoi. Stu Măria, cînd se cere interpreţilor schimbarea paşilor în dans. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 137.
Sub poale de codru verde, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 80.
Sub potcoava cizmei mele, brîu. Idem, p. 78-79.
Suceveanca. Disc EPC-934. Sucita, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6.  în Fălticeni  — Suceava. Fgr. 12921 b si în satul Rîsca — Suceava. Mgt. 1836 b.
Sucitoarele, dans de flăcăi, în formă de cerc. Fiecare jucăuş ţine în mînă cîte un sucitor (de întins aluatul). După începerea jocului, apar şi fetele, care au doar rolul de acompaniament. Flăcăii mînuiesc sucitoarele în
aer, lovesc în cruciş, în podea, etc. într-o mare exuberanţă. Lorincz Lajos, op. cit, p. 271.
Sucitul, joc în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 e.
Suhaeul, joc în Cîmpulung şi Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 3667 c. Disc 649 I a (A. ICED).
Sultănica, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 78. Horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188. Se obişnuieşte la toate ocaziile în com. Ţigăneşti — Argeş. Badea Marin şi. . . op. cit. (tabel). Joc în Boteni şi Cîmpu-lung-Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 431, 433; în satul Bătrîni — Prahova* Mgt. 34 q şi în satul Cortin, com. Turcineşti  — Gorj. Mgt. 3936 I j.
Sumandra, joc în unele sate din jud. Dolj. Fgr. 12596 b.
Sunătorica, joc de perechi pe valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 160.
Surceaua, joc în Hulubeşti şi în Scheiu — Dîmboviţa. Gh. Popescu -Judeţ op. cit p. 439». Mgt. 4243 II W.
Surorile, horă, muzica de G. Fo-tino. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. Muz. (III 2575).
Surto, joc al macedonenilor fîrşeroţi din com. Tariverde şi Cogealîc — Constanţa, etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 666.
Surugiu, joc în Hlipiceni — Boto-şani. Pavel Delion, op. cit, p. 249.
Surugiul, joc de perechi în zona laşului.  Gh.  Baciu, op. cit, p. 36.
Susăniea, joc în satul Micleşti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 229 e.
Sus bătuta. Analele Dobrogei, an XI/1930, p. 38.
Susemeanea, joc în com. Beciu — Teleorman. Mgt. 2917 c. (verde).
Sus opincă, joc în Berzasca, jud. Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit p. 339.
Sus părinte! sus! muzica de A. L. Pa-tin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2672).
172
Susul (Ardeleana). Joc de perechi în linie. Partenerii faţă în faţă. Cuprinde: plimbare, tropot şi figuri cu pinteni, în com. Pietroasa şi Rieni — Bihor. C. Costea, op. cit, p. 81, 94.
Susul eu deseintece (strigături), în Pietroasa   —  Bihor.  Mgt.  2780 p.
Suşiu, horă în unele sate din jud.
Argeş (fost Muscel), Prahova şi Ilfov N.-Varone, op. cit, p. 46—47.
Suveicuţa, Joc în Boureni şi Moţ ca — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 108.
Svîcu (Galaonu), brîu. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. în Clejani — Ilfov. Fgr. 4071 a.
Şabaeelul, joc în com. Salcea — Teleorman. Fgr. 8366 a.
Şaeru (Galopu).Fgr. 11724 e.
Şapca. George Baronzi, op. cit, p. 91-92.
Şapte gîşte. Joc de perechi în cerc, răspîndit în zona Neamţului. G. Sfîrlogea, Jocuri populare din reg. Bacău, 1961, p. 74-77.
Şapte gîşte potcovite, joc popular în Moineşti — Bacău Fgr,. 3512 d.
Şapte mori, horă în Fundu Moldovei şi Cîmpulung — Suceava. Fgr. 3564 b.
Şapte paşi, învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188. Joc în Şinca Veche — Braşov. Fgr. 7614 c. Joc de perechi, cu paşi mărunţi şi bătuţi în diferite forme şi învîrtituri. Domby Emeric, op. cit, II, p. 165. Joc de perechi în coloană. Partenerii faţă în faţă, ţinîndu-se de mijloc, în Zărneşti, Măgura şi Bran, jud. Braşov. A. Bucşan, op. cit, p. 74. Suită de diferite polci şi galopuri, culese din satul Ghinda, jud. Bistriţa-Năsăud, care au la bază obiceiuri de joc specific germane, aşa-numitul „Schik-sals Walzer" (Valsul destinului). Se joacă în special la logodne, nunţi, Anul nou, etc. Cerc mare de feciori,
iar în mijloc un altul de fete. Fiecare fecior şi fată ţine în mînă o floare sau un bucheţel de flori. Cînd muzica încetează, băieţii dăruiesc floarea iubitei cu care vor să danseze în timpul petrecerii. Şapte paşi, „Sieben Schritt", suită de dansuri germane, coregrafia şi descrierea de Octavian Stroia, Buc. 1961, p. 1-2.
Şapte scări. V. Cosma, op. cit, p. 229.
Şapte ţîţe, joc în Morăreni, jud. Mureş. Mgt. 2156 v.
Şarampoiul. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în com. Valea Seacă — Bacău. Mgt. 302 v.
Şarla, horă urmată de învîrtită şi se termină cu sîrbă în com. Hinţeşti — Argeş. N.-Varone. op. cit, p. 47.
Şarpele, joc în Bacău. Mgt. 500 f.
Şasele, brîu în Alexandria — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 29. Joc în com. Răzmireşti — Teleorman. Mgt. 2792 I W.
Şchioapa, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 103. Se joacă de feciori, făcînd mişcări dreapta şi stînga, cu paşi săltaţi şi şchiopătaţi. I. N. Popescu, Hore cu strigări şi strigături, 1908, p. 39. Joc mixt în cerc, com. Piua Petrii  — Ialomiţa.
174
175,
M. Runcan, op. cit., p. 278. Joc bărbătesc în com. Gruiu — Mehedinţi. Se obişnuieşte la clăci. Mişu Ion Surdu, Jocuri pop. din Mehedinţi I, 1970, p. 103.
Şchioapa sau „Hora sărită", în com. Veteranu — Constanţa. Fgr. 8603. Şchioapa (învîrtită ca la Novaci), în com. Novaci — Gorj. Mgt. 3277 a. Se mai joacă în Bughea de sus — Argeş şi Malu cu Flori — Dîmboviţa. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 437. Joc cu strigături în Bucovina — Disc STM-EPE 01058.
Şchioapa de la Bechet (Dolj), joc de bărbaţi şi femei. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., II, p. 112.
Şchioapa de la Guşoieni, joc foarte sprinten, tineresc. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 108.
Şchiopăta, horă în com. Idicel şi Goreni,   jud  Mureş.   Fgr.   10887 a.
Şchiopu, joc de perechi, feciori şi fete, aşezaţi în linie faţă în faţă ţi-nîndu-se cu mîinile cruciş. Începe cu legănata şi felurite strigături, în com. Ceica — Bihor. N.-Varone, op. cit, ; p. 47-49.
Şcioapa,   cu   strigături,   în Bucovina. Disc STM-EPE 01058.
Şelăreanca, joc în Priboieni şi Ţigăneşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 439.
Şepteleanea, joc în com. Fărtăuţii Noi - Suceava. Mgt. 3099 W.
Şereghea, joc de perechi cu deplasări laterale şi paşi încrucişaţi, în satul Cerbia — Hunedoara. Petre Agopian si Marin Badea, op. cit, p. 111.
Şerpoaica, joc de perechi în com. Călugăru —Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 48. Mgt. 295 f.
Şimpoaia bătrîneasca (De-nvîrtit) în Deuşu, jud. Cluj. Mgt. 1235 b.
Şimpoitura miresii, joc de nuntă în Bistriţa Bărgăului — jud. Bistriţa Năsăud. Fgr. 5697 b.
Şineana, horă în Ardeal. Disc 203 şi Disc 245 a. (A. ICED).
Şincăneasea (ca la Sinea), horă în Ardeal, menţionată de G. I. Pitiş. I. C. Chiţimia, op. cit, p. 339.
Şipotul, joc în Sireţel — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 122.
Şiragul, joc din repertoriul păstoresc în com. Tătaru — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Brăilei, 1975, p. 250.
Şirăghia joc în Borlova — Caraş-Severin. Fgr. 10.372 b.
Şireaga, joc în Naidăş. jud. Caras Severin. Mgt. 2176 r.
Şireagul, joc în Roşia Nouă, jud. Arad. Mgt. 3690 II f.' Mai de mult joc preţuit în cadrul Căluşului din Ardeal, unde erau admise şi fetele. H. B. Oprişan op. cit., p. 205.
Şireghea, joc în Bucovăţ, jud. Timiş. Mgt. 2751 e II (roşu).
Şirimboiul, învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 41. Joc. Lucia Andronic-Vasilescu şi ... , op. cit, p. 55—56. Joc în com. Vulturu, jud. Constanţa. Mgt. 3372 I a.
Şirto, joc macedonean de nuntă, cînd mirele joacă singur cu neamurile, în Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663; şi în Palazu Mare — Constanţa. Mgt. 3372 I 1.
Şirul (Pe picior), joc în com. Vîrcio-rog — Bihor. Mgt. 2460 II b.
Şisu, joc în Hulubeşti — Dîmboviţa. Mgt. 4243 II s.
Şişu, joc în unele sate din jud. Ilfov - Disc 817 c (A. ICED).
Şoaldu, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2911 1. (roşu).
Şobolanul, joc popular în Floreşti-Mehedinţi. Fgr. 12334 c. Joc bărbătesc, de linie, în comunele din sudul Craiovei. (I se mai spune şi Ţăruşul Ţăpuşul. Cuprinde paşi săriţi şi petrecuţi peste picior, cu semiîndoirea picioarelor. Gh. Popescu-Judet. op. cit II, p. 140.
Şoeîeele, joc în com. Rudăria, jud. Caras Severin. Mgt. 2752 i I. (albastru).
Şocîcili, joc în com. Prigor — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion op. cit. p. 151.
Şofeneasca brîu în com. Borlova — Caras Severin. Dumitru Emilian, op. cit, p. 213. Mgt. 3193 I e.
Şofroniţa, joc în Mehadia — Caraş-Severin. Mgt. 392 c.
Şopca, joc în Ciupercenii Noi — Dolj. Mgt. 1814 h.
Şopîrla pe piatră, joc în Bulzeştii de sus — Hunedoara. Mgt. 1709 p.
Şoricelul, joc în Drăguş — jud. Braşov. Fgr. 1075 b. Horă în unele sate din jud. Galaţi .
Sorina de la Găina, joc în com. Ghioncani   -  Alba.   Mgt.   2786 r.
Şotişa, joc în Iaşi, Mgt.  1618 f.
Şotişu, tip de pelcuţă în Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 153.
Ştearsă, joc numit aşa „datorită mişcărilor cu paşi şterşi pe podea". Lucia Andronic Vasilescu si ... , op. cit, p. 67-69.
Şuiu, horă mare cu strigături, din care se desprind patru perechi şi joacă la mijloc. în com. Stoileşti —
Vîlcea şi Deduleşti — Argeş. N. Varone, op. cit, p. 46, 50. Se joacă Ia toate ocaziile în com. Rogojina şi Valea Mărului, jud. Argeş. Badea Marin şi Socaciu Leonte, op. cit (tabel).
Şulca, joc diabolic şi bizar, de origine nubiană, pe care-1 executau ţiganii pripăşiţi la munte în Oltenia şi Muntenia, prin 1845. Perechile se prindeau într-o roată mare, distanţate cinci-şase paşi unele de altele. Cînd începeau jocul Ţigăneasca, bărbaţii scoteau cuţitul din şerper (chimir), chiuiau şi se agitau simulînd lovituri pe corpul femeilor, adresîndu-le cuvinte în limba lor. După un timp, aruncau cuţitul cu vîrful în pămînt, se lăsau în jos şi-1 luau cu dinţii, se ridicau, tropăiau şi băteau din palme, în semn de mare bucurie. Stanislas Bellanger, Le Keroutza, voyage en Moldo-Vlachie, tom I, Paris 1846, p. 125-128.
Şuleandra (Ciuleandra), joc în com. Ciofrîngeni — Argeş. Sîrbă culeasă pe note de Gh. Bobei. Izvorasul nr. 7-8/1929, p. 4.
Şuleandra (Chindia), în satul Malaia, jud. Vîlcea. Mgt. 2409 b.
177
Tabacele, joc mixt din com. Săpatele — Dolj. Sigmund Seifert op. cit p. 193.
Talim, joc în felul sîrbei. Analele Dobrogei an. X/1930, p. 38.
Tambalicu, joc în satul Armăsoaia — Vaslui. Mgt. 3464 b.
Tanana, horă ţigănească executată de fete şi băieţi ţigani înaintea călătorilor, cerîndu-le milă. L. Şaineanu, op. cit., p. 795.
Tananaua, joc în Moldova. Teodor T. Burada, Almanah muzical an. III/ 1877, p. 64. Dim. Ollănescu, op. cit., p. 121.
Tananiea, joc în com. Roşu şi Vatra Dornei, jud. Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 25.
Tandalicul, joc în Satul Armăsoaia - Vaslui. Mgt. 3786 I u (verde)
Tangău (Domnişoarele invită pe cavaleri la joc), în com. Gropeni — Brăila. Mgt. 4147 II a.
Tarapanaua, joc în Muntenia. Disc EPC 874. Horă, „bătută cu pinteni", de o rară frumuseţe şi varietate, în cadrul Căluşului. H. B. Oprişan, op. cit, p. 211.
Tarele, joc popular în com. Bra-gadiru — Bulgar, jud. Ilfov. A. V. Gî-dei, op. cit, p. 172. Ştefan St. Tuţescu, Izvorasul  nr.  5—6/1929,  p. 20—21.
Se joacă şi în Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 h.
Tărăşelul, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 103. Lucia Andronic-Vasilescu şi... , op. cit, p. 120—123. Joc potolit, cu paşi înainte şi înapoi, întîi de flăcăi, apoi se prind şi fetele. Ion N. Popescu, op. cit, p. 40. Joc în jud. Brăila. Gh. Gănescu op. cit, 1973, p. 77. Joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţanu, op. cit, p. 415. în Niculiţel — Tulcea. Eug. Cernea, op. cit. p. 153, Fgr. 823 c.
Tătăreasca, joc în Hîrşova, jud. Constanţa. Mgt. I, 1640 f.
Tăvălucul, joc în tempo de ţărănească, în com. Mitoc — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 212.
Teiul, joc în com. Furesti — Argeş. Mgt. 1997 b.
Telegrama, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 d d (roşu). Teleormăneanca. Disc EPC 874. Teleormănelul, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 174.
Telu, joc în Desa si Ciupercenii Noi - Dolj. Mgt. 1815 e.
Tesco. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Tievesul. Elena Sevastos, op. cit. p. 282.
Ţigăiţa, joc ţărăneac în Turda. Jud. Cluj, N.-Varone, op. cit, p. 48.
Tindecheaua. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Tini feată muşată, joc macedonean (voce si armonică) în N. Bălcescu — Tulcea! Mgt. 4108 I i.
Tiocul, joc de flăcăi, în Hunia şi Calafat — Dolj. Se aseamănă cu Rustemul. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 144.
Tiocul bătrînesc, joc bărbătesc din com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 207.
Tiocul de la Bîrca, joc bărbătesc din com. Bîrca — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 197.
Tiocul de Ia Cîrna, joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 206.
Titilişteanca, joc în com. Arefu — Argeş. Mgt. 3687 I i.
Titirica, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 172.
Tîngănica. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Tînjaua, horă după ospăţul dat în cinstea celui mai harnic om din sat, care a ieşit primul la arat. Datini şi obiceiuri din Maramureş, 1968, p. 39.
Tîrcolu, joc în com. Bengeşti — Gorj. Fgr. 14707 b.
Tîrcolul (Cilianca), joc în Runcu şi Lelesti - Gorj. Fgr. 2729 b şi Disc 884 I (A. ICED).
Tîrcolul de la Gorneşti — Mehedinţi. Disc STM-EPE 0933.
Tîrgovişte, joc în Şegarcea — Dolj. Mgt. 1450 h.
Tîrîita, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 170.
Tîrna, joc de luni dimineaţa la nuntă. Anton Eliade, op. cit, p. 124.
Tîrnăveanea, joc cu strigături, în Idicel — Mureş. Mgt. 3101 m.
Tîrnăvenia, joc în satul Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 II k.
12 ~ Dicţionarul jocurilor populare
Tîrnova, joc în com. Boşorod — Hunedoara. Mgt. 3023 f (roşu).
Tîrnoveana, joc ocazional în com. Poplaca — Sibiu, (din programul Că-luşăresc). Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit, p. 241.
Tîrnoveana cu joc, în com. Hodac — Mureş. Mgt. 1676 II m.
Tîrnoveanca cu fete, în Sărmasu-Mureş. Mgt. 3932 II f.
Tîrnovenească, în Ibăneşti, jud. Mureş. Mgt. 1677 I p.
Toaderu sau Racii, joc de perechi cu braţele prinse la spate, la fel cu Ca la Breaza, în com. Otopeni — Ilfov. Gh. Găman si I. Popescu, op. cit, p. 100.
Toamna, horă, muzica de Gh. Stefănescu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz., (III 3868).
Toanta, horă de flăcăi în com. Goicea şi Dăbuleni — Dolj. Jucăuşii se ţin de degetele mici ale mîinii şi joacă cu braţele ridicate în aer, pe care le rotesc strigînd: „Sus-a! i-auzi iaaa!" Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 152. Fgt. 4871 a.
Toată lumea are dor, joc în Alimpeşti — Gorj. Mgt. 359 h.
Tocăniţa, joc în Naidăş, jud. Caras Severin. 'Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 231.
Tocul, joc mixt în linie, ţinuta lanţ braţe jos, în com. Gîrla Mare şi Opri-sor' — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit. II, p. 96,100.
Tocul de la Dunăreni — Dolj, joc de linie, braţe jos. Baltă I. Lică, op. cit, p. 245.
Tocul de la Pleniţa — Dolj, joc de linie, braţele încrucişate la spate. „Se execută cu paşi pe loc, bătuţi şi cu pinteni". Baltă I. Lică, op. cit, p. 238.
Toculeţul, joc de linie, numai de flăcăi. Are numeroase variante în satele olteneşti din Cîmpia Dunării. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 146.
178
179
I se zice şi Troculeţu în Mălăeşti — Dolj (N. Varone).
Tohacele, joc în Măceşul de Jos — Dolj. Mgt. 3025 I p.
Tohăneanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 85.
Toma Alimoş, brîu în Banat, D. Vul pian, op. cit. p. 89.
Tontoroiul, joc în Comarna — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 107. In Malaia, jud. Vîlcea. Mgt. 2409 h; şi în Poiana Sibiului. Fgr. 1025 a .
Toporul, joc în Limanu şi Negru Vodă, jud. Constanţa. I. Cristian, op. cit, p. 26. Mgt. (V) 3107 a.
Tot aşa, Niţico fa! Horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 175.
Traea-Truca, joc în Tariverde — Constanţa. Ion Cristescu, op. cit. p. 95 Tracă-Traeă, joc macedonean de bărbaţi prinşi de brîu, în cerc deschis, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 667.
Trageţi  hora.   Nicolae Jugănaru, op. cit, p. 86.
Trambalau, joc în Pîrteştii de jos — Suceava. Mgt. 3469 k (roşu).
Trandafirul, horă în Cîmpulung şi Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3568 a şi Fgr. 12667 b. Joc în cerc, com. Dăbuleni — Dolj. Baltă Lică, op. cit., p. 296. Obişnuit la toate ocaziile în Mieşti — Olt, etc. Badea Marin şi... , op. cit. (tabel).
Transa, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 d (verde).
Trăncănău, joc în cerc, de o mare vioiciune, în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 226.
Trecerea podului, sîrbă în com. Stoileşti — Argeş. N. Varone, op. cit, p. 48, si în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 h.
Trei flori, joc cu strigături, în P.  Neamţ.  Mgt.  3785  II c (roşu).
Trei floricele, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardas.
Trei lămîi şi o portocală, joc în com. Valea Stanciului — Dolj. Mgt. (R) 2522 d.
Trei Leşeşti, horă în com. Uideşti şi Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3575 a şi Fgr. 12975 d.
Trei paşi, joc popular pe Someş, jud. Sălaj. N.-Varone, op. cit, p. 18. Joc de perechi în cerc, legat direct de „Ciardas". Lorincz Lajos, op. cit., p. 178.
Trei păzea, joc de linie, lanţ de braţe, jos, în com. Dănceu — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 116
Trei păzeşte, joc bărbătesc spectaculos. Formaţia linie. Are numeroase variante. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit II, p. 155.
Trei păzeşte ca la Guşoieni — Vîlcea. Horă iute, fugită spre dreapta şi stînga sau oprită pe loc şi reluată în bătăi, după comenzile strigate. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 375.
Trei păzeşte de la Bîrca, joc bărbătesc în com. Bîrca — Dolj. Sigm. Seifert op. cit, p. 211.
Trei păzeşte de la Cîrna, joc bătrînesc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 217.
Trei păzeşte de la Curmătura, joc bărbătesc în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 235.
Trei păzeşte rudăresc, executat de bărbaţii rudari lingurari din com. Bistreţ — Dolj, ori pe unde poposesc să-şi vîndă marfa . . . Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 165.
Trei păzeşte vechi şi Trei păzeşte nou de la Pleniţa — Dolj. Joc plin de vioiciune. Fiecare sat din Oltenia îşi are Trei păzeştele lui. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit.,' II, p. 171, 177.
Trei pă zi, horă iute de mînă, în com. Bratia, Izbăşeşti şi Deduleşti — Argeş. N.-Varone, op. cit., p. 51.
Treisprezece de la Bîrca — Dolj. Variantă fete. Joc de linie, cu braţe jos. Baltă I. Lică, op. cit., p. 264.
Trei sus, joc fecioresc. Cîte doi | „ficiori" aşezaţi faţă în faţă, ţinîndu-se de mîini. „încep cu legănata, urmează de trei ori bătuta, apoi lovirea călcîie-lor, salturi de trei ori" şi aşa . . . Are strigături. Se joacă în com. Holod — Bihor. N.-Varone, op. cit, p. 51—52.
Trei  si trei,  joc în  satul Cocioc Ilfov. Mgt. 1370 d.
Trenchina, horă în com. Brătuia, Piscoiu şi Frumuşei, jud. Gorj. N.-Varone, op. cit, p. 218.
Trepea,    joc    în    Pecineaga — Constanţa. Mgt. 2492 b.
Trestioara, joc în com. Rudari — Olt. Mgt. 2492 f.
Trezeşte-te de la Dunăreni — Dolj. Jucătorii în linie, prinşi de degetele mici, braţele jos. Baltă I. Lică, op. cit, p. 283.
Trezeştcte de la Goicea — Dolj. Formaţia linie, braţe încrucişate spate. Baltă I. Lică, op. cit., p. 271.
Trifoiul, joc în Muncelul Mare — Hunedoara. Fgr. 10255 b.
Trilişeasca, joc în com. Oglinzi, jud. Neamţ. Mgt. 3785 I i (alb).
Trilişeşti, bătută, în Vetrişoaia — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 188 si în Bucovina — Disc STM-EPE 0993'.
Trilişeştii de la Mănăstirea Humorului (dansuri cu strigături). Disc STM-EPE 01058.
Trînta, joc în Somova, jud. Tulcea. Mgt. 1362 g.
Trîntita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 176.
Tripiştelul, joc în Cizer şi Pria — Sălaj. Eug. Cernea, op. cit., p. 170. Mgt. (R) 3702 II g.
Tripiţelul (Mînînţelu), joc în com. Vîrciorog - Bihor. Mgt. 4260 II f.
Tristenica. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Troaca, horă. Ritmul jocului dă impresia legănatului. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 56. „Sîrbă pe aplecate" în
com. Vîrvoru — Dolj. N.-Varone, op. cit, p. 48.
Troaca-troaea, joc în satul Hagilar (com. Limanu), jud. Constanta. Mgt. 3002 I f.
Troaca ca la Dolj, în Pesteana — Jiu, jud.  Gorj. Mgt.  1511 d (roşu).
Troaca de la Bîrca, Joc mixt în com. Bîrca — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 243.
Troaca de la Săpata, joc mixt în com. Săpata — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 250.
Troacele, joc în Valea Stanciului, jud. Dolj. Mgt. (V) 2521 y.
Troanea, joc în Hulubeşti — Dîmboviţa. Mgt. 4243 I b b. '
Troapa (Tropa). Joc popular în com. Dalei — Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 323.
Troeăreasca, joc vechi local, în Sibiel — Sibiu. Se joacă rar la nunţi şi petreceri. Em. Balaci şi A. Bucsan, op. cit, p. 127. Mgt. 1769 II f.
Trochiţa, horă în Amărăştii de jos — Dolj. Fgr. 12201 b. Se joacă la toate ocaziile în com. Ciocăneşti — Argeş. Badea Marin şi... , op. cit., (tabel) Trochiţa de la Craiova. Fgr. 12532 a. Trofanca, joc în satul Zorile — Constanţa. Mgt. (V) 3109L
Tropa, joc în Borlova, jud. Caras Severin. Mgt. 3193 I şi 3193 II.
Tropanca, joc în com. Gîrliceni — Constanţa. Ion Cristian, op. cit., p. 25; în Beştepe — Tulcea, D. Gălavu, op. cit, p. 94 şi Oltina — Constanţa. Mgt. 3109 b.
Tropaneu, joc în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 4249 g.
Tropca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 87. Horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 189. Joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 216.
Tropca de la Peche. Gr. Băcanu, op. cit, p. 199.
12*
•180
Tropca de la Slobozia Conache, idem, p. 200.
Tropinca (Tropăita), horă cu sărituri şi lăsări pe vine. Analele Dobrogei, an. XI/1930, p. 38. Joc în satul Lunca, com.Ceamurlia de Jos — Tulcea. Mgt. 248 j.
Tropota, joc în Sîngeorz-Băi, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 2539 j.
Tropota (Giamparalele din bătrîni), în com. Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 557 g. '
Tropota (Roata) femeilor, în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 553 g.
Tropota la Borgovan Grigore, joc în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 576 g.
Tropoţelu (Măruntelu), Mărunţel pentru bătrîni,  joc în Dobreşti — Bihor. Fgr. 9477 a.
Tropoţica, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Tropoţica, joc în oraşul Suceava. Mgt. 62 a.
Tropotit bărbătesc, în Leordina — Maramureş. Mgt. 2139 a.
Tropotită, horă în Năsăud. N.-Varone, op. cit, p. 41, 46. Joc în Parva Bistriţa Năsăud. Mgt. 2582 d.
Tropotită din Vadul Izei — Maramureş. Disc STM-EPE 0931.
Tropotită nănăşească. Disc STM-EPE 0879.
Tropotitoc, joc în Selişte şi Petriş — Arad. Mgt. 1072 n.
Tuea, joc foarte vechi în com. Zurbaua — Ilfov. Se joacă perechi în linie. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 104 Tuciu, joc în com. Vişina — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 439.
Tudorca, joc în com. Sviniţa Mehedinţi. Mgt. 3778 II c.
Tufanu, horă de mînă, în com. Măciuca — Vîlcea. N. -Varone, op. cit, p. 52.
Tufanul, joc în com. Lăpuşata şi Păuşeşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 439.
Tulumba, joc în Fărăoani — Bacău. C. G. Prichici, op. cit, p. 92 şi în com. Luizi-Călugăra, jud. Bacău. Mgt. 488 g.
Tupăita, joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 218.
Turca, joc foarte vechi în com. Zurbaua — Ilfov. Se dansează perechi, în linie. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 104.
Turceasca, horă cu braţele pe umeri, în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, II, p. 105. Joc de bărbaţi şi femei în sudul Olteniei. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 176.
Turligeaua, Turlingeaua, horă urmată de bătută. N. -Varone, op. cit, p. 27.
Tutoveanea, horă în Stoileşti — Vîlcea (fost Argeş). N. -Varone, op. cit, p. 48.
Ţambalu, un fel de chindie care se joacă de două-trei persoane prinse de mijloc, în com. Izbăşeşti — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 50. Joc de flăcăi şi fete în linie, cu braţele încrucişate Ia spate. . . Gh. Popescu-Judeţ, op. cit II, p. 184. în Brădeşti — Ilfov. Fgr. 14011 b; în Hunia şi Bărboi — Dolj. Mgt. 2601 II f (verde) şi Mgt. 4067 e.
Ţandăra (Ţîndăra). Horă de bărbaţi şi femei, caracteristică văii Dunării. Popescu-Judeţ, op. cit II, p. 188. Joc (voce şi paşi), în Mehadia — Caras Severin. Mgt. 3941 II u; în Iablaniţa şi Dalce, acelaşi judeţ. în Dalce i se spune Ursa. T. Brediceanu, op. cit, p. 331.
Ţandăra sau Pră sub mînă, după mînă în com. Bozovici — Caras Severin. N. Ursu, op. cit, p. 206.
Ţara, brîu în com. Ciorogîrla — Ilfov. D. Vulpian, op. cit, p. 88.
Ţarcă (Ciorcuşa), chindie în jud. Caraş-Severin. N.-Varone, op.cit, p. 14-15.
Ţarina, joc popular în Banat. Anton Eliade, op. cit, p. 124. „Joc de doi" cu strigături, foarte vioi cu multe bătăi pe picioare şi trecerea fetelor pe sub mînă, în Ţara Moţilor. Henriette
Secoşan, op. cit, p. 10—11. Joc în satul Muşca — Alba. Mgt. 3567 I g.
Ţarina Abrudului, joc în satul Muşca, jud. Alba. Mgt. 3567 I m. în Abrud — Alba. Fgr. 1045 b.
Ţarina Aiudului, joc în satul Micleşti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 2229 e.
Ţarina Alexandrului, joc în Vidra, jud. Alba. Mgt. 1707 q.
Ţarina Almaşului, în satul Deoncesti — Alba. Mgt. 2228 a.
Ţarina bătrînilor, joc în satul Izbita, com. Bucium, jud. Alba. Mgt. 3442 II u.
Ţarina bogată, joc în satul După Piatră, jud. Hunedoara. Mgt. 238 d.
Ţarina Cîmpenilor, joc în Micleşti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 282 II k.
Ţarina Clujului, joc în Valea Bârnei şi Mogoş — Alba. Mgt. 282 h.
Ţarina Cujereana, în satul După Piatră, jud. Hunedoara. Mgt. 238 f.
Ţarina de la Abrud, joc în Bulzeştii de Sus - Hunedoara. Mgt. 2873 c (albastru) şi Disc EPC/443.
Ţarina de la Brazi, joc în satul După Piatră, jud. Hunedoara. Mgt.
Ţarina de la Bucium, joc in Abrud, jud. Alba. Mgt. 346.
182
183
Ţarina de la Cîmpeni, joc în Abrud
- Alba. Mgt. Ţarina de la Muşca, joc în satul
Micleşti (com. Mogoş), jud. Alba. Mgt. 2228 a a.
Ţarina de la Roşia, joc în com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 2229 o.
Ţarina de la Zlatna, în satul Cristur
- Hunedoara. Mgt. 236 g. Ţarina din Rroadăr, joc în Abrud
- jud. Alba. Mgt. 345. Ţarina  lui Furdui,  joc   în satul
Musca, com. Lupsa, jud. Alba. Mgt. 3567 I j.
Ţarina lui Ioanieo din Abrud, joc în satul Musca, com. Lupsa — jud. Alba. Mgt. 3567 I d.
Ţarina a lui Trifoi, joc în satul Deoncesti - Alba. Mgt. 1868 1.
Ţarina „Măi bădiţă bădişor", joc în satul Izbita, jud. Alba. Mgt! 3442 II Ş.
Ţarina moţilor, joc în satul Valea Mlacii - jud. Alba. Mgt. 2708 II x.
Ţarina Munţilor Apuseni, joc de perechi ţinîndu-se de mîini, faţă în faţă. „Ficiorii" încep jocul cu „legănata", paşi mărunţi, pe loc, „fechiele" (fetele), desprinse, se învîrtesc singure, în timp ce ei chiuie „chiuituri" şi bat 1 din palmi ... în Abrud, jud. Alba. N.-Varone, op. cit., p. 50—51.
Ţarina Petroşani, joc în satul Izbita, jud. Alba. Mgt. 3442 II ţ.
Ţarina poienarilor,  joc   în satul Izbita, Alba. Mgt. 3442 II o.
Ţarina Sohodolului, joc în satul După Piatră — Hunedoara. Mgt. 237 n.
Ţarina Turzii, joc în satul Crişcior - Hunedoara. Mgt. 236 f.
Ţarina zorilor, joc în satul Izbita — Alba. Mgt. 3442 II S.
Ţarină, joc în satul Avram Iancu, jud. Alba. Mgt. 1707 ţ.
Ţarină a Izbiţenilor, joc în satul Izbita, jud. Alba', Mgt. 3442 II r.
Ţarină a lui Tituli, joc în satul Micleşti, com. Mogos, jud. Alba. Mgt. 2831 'i h.
Ţarină a lui Viorel Alexa, joc în satul Bîrleşti, jud. Alba. Mgt. 2833 I k.
Ţarină de la Găina, joc în satul Muşca — Alba. Mgt. 3567 I f, şi Bîrleşti, com. Horea, jud. Alba. Mgt. 3442 I r.
Ţarină din Brad — Hunedoara*, Disc 45-EPC 10.454.
Ţarină din Bueiumeni, în Hunedoara. Disc 45-EPC 10.454.
Tăpoiu. Elena Sevastos, op. cit., p. 282.
Ţăpuşul, horă, în Goicea şi Ciuper-cenii Vechi — Dolj. Fgr. 9176 si Fgr. 12447 c.
Ţăranca de Jiu, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 171.
Ţăranul ară cîmpul, joc în satul Ada-Kaleh, jud. Mehedinţi. Mgt. 3126 s.
Ţărăncuşa, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 86.
Ţărăncuţa, horă cu strigături speciale. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 202. Joc în Pîngăraţi, jud. Neamţ. Mgt. 2662 S.
Ţărăneasca, Ţărăneşte, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 88—89. în Moldova de nord, i se mai spune Roata bătută sau Rusasea. Se joacă în cerc, cu paşi bătuţi şi învîrtiri iuţi dreapta şi stînga,, Gh. Baciu, op. cit, p. 35. Horă în două părţi, cerc deschis, lanţ de braţe jos, cu mişcări bilaterale şi tendinţă continuă spre dreapta, în com. Nereju. Tip de Horă pe bătaie în com. Pauleşti — Vrancea. în Năruja se joacă numai de bărbaţi. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 57, 65. Fgr.' 12295 c.
Ţărăneasca cu bărbaţi, joc în satul Bilbor, jud. Harghita. Mgt. 3273 II 1.
Ţărăneasea eu bătăi (şi varianta Ţărăneasca bătrîneasca) se joacă de bărbaţi şi femei, în lanţ, cu mişcarea mîinilor sus şi jos, ca la horă, în Nereju, Podul Stoica şi Petreşti, jud. Vrancea. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 23-34.
Ţărăneasca de la Brădeşti, se joacă în Mogoşeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 185.
Ţărăneasca de la Buznea — Iasi. Disc 45-EPC 10.233.
Ţărăneasca de la Capul Satului, (Bucovina) cîntare din tilincă. Disc STM-EPE 0963. Joc în Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 165.
Ţărăneasca de la Capul Satului — Bucovina, cîntare din tilincă. Disc STM-EPE 0963.
Ţărăneasca de la Drăguşeni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 165.
Ţărăneasca de la Horodniceni — Suceava. Disc STM-EPE 0963.
Ţărăneasca de la Moşna, horă în com. Moşna — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 184.
Ţărănească de la Plătinoasa — Suceava. Disc STM-EPE 0993.
Ţărăneasca de la Şipote, în com. Sipote — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 182.
Ţărăneasca de Ia Ţifeşti — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 193.
Ţărăneasca de la Vaduri — Neamţ. STM-EPE 010101.
Ţărăneasca de la Valea Humorului.
Disc STM-EPE 01058. Orchestra ansamblului „Ciprian Porumbescu" — Suceava.
Ţărăneasca din Mitoc — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 229.
Ţărăneasca lui Chioruţ (povestire si joc) în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 II S.
Ţărăneasca peste picior, joc în com Năruja — Vrancea. Mgt. 3071 I p
Ţărăneasca Slătioreanca, joc în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 II r.
Ţărănească (a Hriţcului), joc în Pojorîta, jud. Suceava. Mgt. 1461 m I.
Ţărănească cu femei, joc în Moră-reni, jud. Mureş. Mgt. 2158 c, d, e
Ţărănească de la Bîlca — Bacău. Disc EPC 10.065.
Ţărănească de la munte, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1158 h.
Ţărănească de la Viisoara — Bacău. Disc EPC 10.065.
Ţărăneşte eu bărbaţi, în satul Gălău-ţaş - Harghita. Mgt. 3274 II b.
Ţărăneşte cu femei, în satul Gălău-ţaş — Harghita. Mgt. 3274 I g.
Ţăruşul, Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în satul Belzeni — jud. Vaslui. Mgt. 3461 n (verde).
Ţepuşul, joc, în satul Rudari, jud. Olt. Mgt. 2494 b.
Ţepuşul ca la Goicea (Dolj). Joc de bărbaţi şi femei. I se mai spune Şobolanul. Gh. Popescu-Judet, op. cit. II, p. 192.
Ţepuşul ca la Studina. Horă iute de fete şi flăcăi, în ritm de sîrbă, în com. Urzica — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 199.
Ţiculeana, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 172.
Ţiganca, joc repede, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 189. Joc la Vîrciorog, jud. Bihor. Mgt. 4260 II h.
Ţigănaşul, brîu D. Vulpian, op. cit, p. 88—89. Joc în com. Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 h (roşu).
Ţigăneuşa, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6.
Ţigăneasca. G. Baronzi, op. cit p. 91-92. D. Vulpian, op. cit, p. 86. Un fel de horă luată de la ţigani. L. Şaineanu, op. cit, p. 809. Horă. FI. Cristescu, op. cit,, p. 6. Michel Vuipesco, op. cit, p. 244. Horă. Muzica de vestitul lăutar George N. Ochialbi. Viorel Cosma, op. cit, p. 199. Joc bărbătesc în semicerc, „foarte animat de bătăi în acord şi pline", în com. Independenţa şi Perişoru, jud.   Ialomiţa.   M. Runcan,   op. cit,
184
p. 223 —232. Joc de unu singur (Ţîitură) în com. Balaci — Teleorman Mgt. 1859 r, şi în satul Odăile, jud. Buzău. Mgt. 3808 I p. (roşu).
Ţigăneasca (bătaia fierului), joc cu strigături, în Viştea de jos jud. Braşov. Mgt.2965 o.
Ţigăneasca ca la Gorj, joc în com. Alimpeşti — Gorj. Mgt. 2659 g.
Ţigăneasca ca la Hotaru, joc în satul Hotaru, jud. Vrancea. Mgt. 1951b.
Ţigăneasca ca la uşa cortului, joc în com. Isalnita — Dolj. Mgt. 3405 II h.
Ţigăneasca de*a mîna, joc în satul Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 557 n.
Ţigăneasca de la Ciocăneşti, joc în com. Ciocăneşti — Ialomiţa. Mgt. 2405 Ix.
Ţigăneasca de la Ţăndărei, joc în satul Ţăndărei — Ialomiţa Mgt. 1829 w.
Ţigăneasca din căluş, joc în Rudari, jud. Olt. Mgt. 2495 1.
Ţigăneasca din Giubega — Dolj. Horă iute, fugită mereu spre dreapta, cu schimbări de pe un picior pe celălalt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., II, p. 205.
Ţigăneasca flăcăilor, joc în com. Vlad Ţepeş — Ialomiţa. Mgt, 3403 I h.
Ţigăneasca în două părţi, joc în com. Poiana Mărului — Braşov. Mgt. 3309 II f.
Ţigăneasca iute, joc în Aşchileul Mare — Cluj. Mgt. 2777 m II (roşu).
Ţigăneasca lui Badea, joc în com. Balaci  — Teleorman. Mgt.  1859 n.
Ţigăneasca pe doi paşi, joc în satul Bărboşi, com. Zăul de Cîmpie, jud. Mureş.' Mgt. 3932 II n.
Ţigăneasca pe ţigăneşte, joc în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 o.
Ţigăneasca românilor, joc în Gropeni — Brăila. Mgt. 4147 I j.
Ţigăneasca ţiganilor, joc în Gropeni — Brăila. Mgt. 4150 II c.
Ţigăneasca bătrîneasca, joc în com. , Bogata — Ialomiţa. Mgt 3404 II h. J
185
Ţigăneasca „Cînd merge ţiganca după tulei", în Iernut, jud. Mureş. Mgt. 1479 i.
Ţigăneasca din Ţăndărei, joc în satul Ţăndărei — Ialomiţa. Mgt. 1829 v.
Ţigănescu, joc în com. Suciu de Jos — Maramureş. Mgt. 3312 II m.
Ţigăneşte, joc popular pe valea Someşului, jud. Sălaj. Are strigături. N.-Varone, op. cit., p. 48. Şi în Batăr» jud. Bihor. Mgt. 4095 I g.'
Ţigăneşte iute, joc în Aşchileul Mare, Jud. Cluj! Mgt. 2777 f I (albastru).
Ţigăneşte rar, joc în Aşchileul Mare, jud. Cluj. Mgt. 2777 r II (albastru).
Ţigulea. Horă înceată, cu braţele încrucişate prinse de brîu. „Se joacă după melodia îngînată parcă în ison de ţînţar". Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 13.
Ţiitura sau Ca la uşa cortului. Joc în Moldova. Teodor T. Burada. "Almanah muzical an III /1877, p. 64, 101 — 102. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. Horă ţărănească, Lazăr Şaineanu, op. cit, p. 810. Horă, FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Horă, Gh. Fira, op. cit, p. 104. Melodia în Izvorasul nr. 9—12/ 1921, p. 6—7. Joc popular în Soleşti
— Vaslui. Fgr. 11992 a, şi în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 n (roşu).
Ţiitura brîului, în Bughea de Sus
— Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 200. Mgt. 470 e.
Ţiitura de la Hălăuceşti, joc în Bacău. Mgt. 499 h.
Ţiitura flăcăilor, în Slobozia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 153.
Ţuiitra lui Zdrelea, în com. Gura Ocniţei  — Dîmboviţa. Fgr. 1336 b.
Ţiitura pe bătaie, brîu, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 208. Mgt.'470 f.
Ţiitura la sîrba lui Sică Niţoi, joc în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 473 k.
Ţiitura Ia ţiitura brîului, joc în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 470 f.
Ţiitura ţigănească, joc în com. Muntenii de Sus, jud. Vaslui. Mgt. 3574 II 1.
Ţîmburelul, sîrbă şi horă în Fălticeni şi Mălini — Suceava. Fgr. 12925 a, şi Fgr. 14716 b.
Ţînta, joc în Vişina — Olt. Gh. Popescu   — Judeţ, op. cit. p. 439.
Ţintarul. Elena Sevastos, op. cit, p. 82. Joc cu strigături în Făgăraşul Nou, jud Tulcea. Mgt. 3095 o. şi în Slobozia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 85.
Ţînţăraşul. învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 189. Joc de perechi, liber repartizate în spaţiu. Tinerii stau faţă în faţă, cu dreapta pe umeri, stînga liberă. începe cu plimbare şi urmează învîrtitură, apoi se reia... în com. Zărneşti, Măgura şi Bran, jud. Braşov. Andrei Bucşan. op. cit, p. 71. Cunoscut şi în Verneşti — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 199, joc cu strigături în Trestieni — Ilfov. Mgt. 4220 1 (roşu). Şi în com. Corni — Botoşani. Mgt. 3776 d (verde).
Ţînţăreasca, Ţînţăseasca, nume de horă urmată de sîrbă, în Ghermăneşti — Ilfov. N. Varone, op. cit, p. 50.
Ţînţăroiu (Ţînţăroiul), joc în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 135. în Baia. Fgr. 14718 b, în Budeni şi Doîhasca, jud. Suceava. Mgt. 305 n şi Mgt. 3326 p.
Ţînţăroiul de la Iaslovăţ — Suceava, cu strigături. Disc STM-EPE 01058.
Ţîpa, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 i.
Ţîpla, joc în Mozăcenii din Vale — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ. op. cit. p. 440.'
Ţipuritură, joc (vioară si voce) în Ţara Oaşului, Mgr. 3317 II k
Ţîpuritură a lui Gavriş Ion. Joc în Lechinţa, jud. Satu Mare. Mgt. 3482 j (roşu).^
Ţîpuritură ca Ia clacă (vioară şi
voce), în Comlăusa, jud. Satu Mare. Mgt. 3482 II d (roşu).
Ţipurături a lui Copil Ion, joc (vioară şi voce), în Lechinta, jud. Satu Mare. Mgt. 3482 1 (roşu).
Ţîrcolu, horă,  în  com.   Celei — Gorj. N. -Varone, op. cit, p. 48.
Ţîul, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1973 f.
Ţîvichi, joc macedonean de performanţă, „de unul singur, cu masa în dinţi", în Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 670.
Ţopăita, zisă Sulăţica, Suliţoaia, Un fel de brîu de flăcăi şi fete, cu mîinile pe umeri sau de brîu. Are însă mişcări mai repezi şi se execută pe loc, în com. Soroceni — Botoşani. (N. -Varone).
Ţopăneasca, joc în Ampoita, jud. Alba. Mgt. 2723 II j.
Ţopătura, învîrtită urmată de bătută, în com. Maieru — Bistriţa Năsăud.  N. -Varone,  op. cit, p. 48.
Ţuca, joc vechi în jud. Iaşi. Ţinuta, de mîini, cu braţele îndoite şi ridicate la nivelul capului. Stănescu Tudorel, Jocuri populare moldoveneşti, Iasi 1971, p. 173.
Tundra, joc în Rudăria, jud. Caras Severin.  Mgt.  2752 Ş  I (albastru)'.
Ţupa, joc în com. Ciupercenii Noi, Desa şi Hunia - Dolj. Mgt. 1815 d.
Ţupăita, joc în com. Sîmbăteni, jud. Arad. Mgt. 667 b.
Ţureăneasea, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Ţuţăneasca, Ţuţuneasea. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Ţuţueneşte, brîu — D. Vulpian, op. cit, p. 85. -6
Ţuţuianca, horă de brîu; se aseamănă' mult cu Arcanaua. Teodor T. Burada, Almanah muzical an III/1877, p. 63. Ţuţuianca (Mureşanca) horă. D. Vulpian, op. cit. II, p. 121. Ştefan St. Tuţescu, Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 20-21.
187
Uite aşa e pe la noi, dans popular executat de echipa Căminului cultural a jud. Dolj, la festivalul naţional „Cîntarea României" (TV 29. IV. 1977).
Uite neiea, nu e neică, horă în Cîmpulung Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 278, 346.
Una dreaptă, joc cu strigături în satul Schitu, jud. Constanta. Mgr. 3107 c.
Un o ioni muşat-muşat (Un băiat frumos, frumos). Joc al macedonenilor grămosteni (veniţi din Grămostea — Macedonia) în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 670.
Ungureana. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 113. Horă. FI. Cristescu, op.cit., p. 6.
Ungureanca, horă cu braţele pe umeri, în com. Oprişor — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., II, p. 111.
Ungurean cu sucman scurt, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 179.
Ungureanul. Horă în jud. Dolj, culeasă de Virgiliu o&tănculescu. Izvorasul nr. 9-10/1923, p. 6. Joc în com. Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2790. u Ungureasca, joc bărbătesc în Pipirig — Neamţ. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din zona Neamţului, 1961, p. 96. Joc în satul Capu Piscului — Argeş. Mgt. 1563 b.
Ungureasca a opta, horă mare, cu strigături. Perechile se ţin de umeri, fac paşi spre dreapta şi stînga. în comuna Deduleşti — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 53.
Ungureasca (Cîmpeneasca), joc în satul Sălcuţa, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 3931 h (roşu).
Ungureasca bătrînă, joc în Boteni — Argeş. Mgt. 2463 n.
Ungureasca bătrîneasca, în com. Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Ai. op. cit, p. 266.
Ungureasca Brezăii, joc în Rucăr, jud. Argeş. Mgt. 2000 e.
Ungureasca ca la Nucşoara, joc în Nucşoara — Argeş. Mgt. 515 n.
Ungureasca ca la Vaideeni, joc în Vaideeni — Vîlcea.  Mgt. 43 j.
Ungureasca cu mai multe întorsă-turi, joc în com. Voineasa — Vîlcea Mgt. 3563 I e (verde).
Ungureasca cu strigături, joc în com. Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 360 g.
Ungureasca de la Bran, în Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Al. op. cit, p. 264. Mgt. 479 c.
Ungureasca de la Goicea, horă de flăcăi şi fete, cu braţele pe umeri. „Se joacă în stil specific oltenesc". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 208.
Ungureasca de  la  Rucăr,  joc în
Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 480 a.
Ungureasca dreaptă, horă mare cu strigături, care la răstimpuri se transformă în învîrtită. în com. Deduleşti — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 52.
Ungureasca în două părţi, joc în com. Scundu — Vîlcea. Mgt. 1968 d.
Ungureasca învîrtită, joc în comuna Scundu - Vîlcea. Mgt. 1968 e.
Ungureasca pe coardă groasă, joc în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 479 f.
Ungurelu, sîrbă. Se joacă rar în com. Măcăi şi Stoileşti — Argeş N. -Varone, op. cit, p. 48.
Ungurelu de la Dobroteasa, joc în Ştefăneşti   -  Vîlcea.   Mgt.   2443 f.
Ungurencuţa, joc în com. Boişoara
— Vîlcea. Mgt. 3591 I i. Ungureasca, joc în Horezu — Vîlcea.
Mgt. 3669 II m.
Ungureneasca (De doi), joc în Corbi jud. Argeş. Mgt. 4257 m.
Ungureneasca lui Apostoloi, joc în Vaideeni   —  Vîlcea.   Fgr.   13254 c.
Ungureneasca lui Cibică, joc în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 52 b.
Ungureneasca lui Gheorghe Ţesă-toru, joc în Vaideeni şi Hurezu, jud. Vîlcea. Mgt. 52 d.
Ungureneasca lui Iseru, în Vaideeni
— Vîlcea. Fgr. 13254 d. Ungureneasca lui Mîrsologu (Mîr-
sologu) în Vaideeni — Vîlcea. Fgr. 13253 e.
Ungurescu. George Baronzi, op. cit, p. 91-92.
Ungureşte. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Ungureşte de învîrtit, joc în Cîmpia Turzii, jud. Cluj. Mgt. 2729 v.
Ungureşte de ponturi, joc în Cîmpia Turzii, jud. Cluj. Mgt. 2729 ee.
Ungurica, joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit. p. 256. Joc în com. Slăveşti — Teleorman, după cîntare din drîmbă. Mgt. 39 v si cîntare din bîzoi. Disc STM-EPE
0992. Se joacă şi în Samarineşti — Gorj. Marin Badea, op. cit. p. 58.
Ungurica de doi, în jud. Vîlcea. Fgr. 12314 b şi Fgr. 12323 b.
Ungurica de munte, joc în Lalosu — Vîlcea. Mgt. 4242 II d. Disc STM-EPE 0992.
Ungurica petroliştilor, joc în Pesteana — Jiu, jud/ Gorj. Mgt. 1513 o (roşu).
Unguriţa. Ştefan St. Tuţescu, Izvorasul nr. 5-6/1929. p. 20-21.
Unguroaica, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 179.
Urlăţeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 178.
Ursa, joc în jurul Caransebeşului. A. Sequens, op. cit, p. 4. în Obreja — Caras Severin i se zice Mormiru, iar în Dalei acelaşi judeţ, Ţandăra. T. Brediceanu, op. cit, p. 332. Se joacă în Borlova — Caras Severin. Mgt. 3193 I t; cu grup de jucători, Mgt. 3193 II t.
Ursa pe băţ, joc în Rudăria — Caras Severin. Mgt. 2752 a II (roşu).
Ursariu, joc în com. Plosca — Teleorman.  Mgt.  3789   II  e (roşu).
Ursarul, joc în com. Plosca — Teleorman. Mgt. 3790 I a (albastru).
Ursăreasca. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Horă. FI. Cristescu, op. cit. p. 6. Ursăreasca sau Ţigăneasca se joacă în com. Sita Buzăului, jud. Covasna. A. Bucşan, op. cit, p. 211. Joc de bărbaţi în grup sau solistic, avînd caracter improvizatoriu, în com. Tulnici — Vrancea. Anca Giurchescu şi C. Eretescu, op. cit, p. 79. Horă în Poiana Mărului — Braşov. Mgt. 3361 II a.
Ursăreşte, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 90.
Ursăria, horă săltăreaţă urmată de învîrtită, în jud. Teleorman, Vlaşca şi Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 49.
Ursăria ca ia Tufeni — Olt, se joacă frecvent în cadrul Căluşului, în toate satele de pe Valea Cotmeanei.
a 88
I se zice Ursăria după horele „pe bătaie" numite Chilabale, care se joacă cu bătăi de sincopă executate înfundat (H. B. Oprişan, op. cit. p. 210).
Ursitoru, joc fluierat din gură în Frăsinetu - Olt. Mgt. 1028 a.
Ursoaica, joc cîntat din fluier, în com. Valea Stanciului — Dolj. Mgt. (R) 2522 t.
Ursul, joc în Măciesul de jos — Dolj. Mgt. 3026 I b.
Ursuleţul, horă. G. N. Georgescu-Breazul, op. cit, p. 149.
Urzica, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.
Urzicuţa, horă. G.N. Georgescu-Breazul, op. cit, p. 189.
Urzicuţa din Tătărăşti — Hunedoara. Disc 45-EPC 10.454.
Usturoiul, joc în Hîrtop — Suceava şi Paşcani — Iaşi. C. G. Prichici, op. cit, p. 53. în com. Hîrşova — Constanţa. Mgt. I 1640 1.
Uşiu, uşiu, pasărea, joc în Rudari, jud. Olt. Mgt. 2492 j.
Uţulea (Huţulca), joc în Valea Bourei — Suceava. Mgt. 2847.
Uzdupu, joc în com. Traian— Teleorman. Mgt. 2767 i (albastru).
Vaidâul, joc în com. Salva — Bistriţa Năsăud. Mgt. 2652 e.
Vaidieneasca, joc în Băbeni — Vîlcea  (fost  Argeş).   Mgt.   1966 e.
Valea, joc în satul Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 f.
Valea Mare, joc în Valea Mare, jud. Argeş. Mgt. 1619 f.
Vals, joc cîntat din muzicuţă în com. Greci — Tulcea. Mgt. 4206 I x.
Valsul Dimineaţa, în com. Gropeni  - Brăila. Mgt. 4148 II f. f.
Valsul îl mare, dans cîntat din cimpoi, în com. Gropeni — Brăila. Mgt. 4147 I c c.
Valu, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit. p. 189.
Vanghelio, joc în Tariverde — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 86.
Vanghelo, joc cîntat din gaidă (cimpoi) în Tariverde — Constanţa. Mgt. 3371 I d.
Varbunc, joc în satul Răscruci, jud. Cluj. Mgt. (R) 3658 II d.
Varvigeanca, joc în localitatea Bil-bor, jud. Harghita (fost Mureş) Mgt. 3183 I b.
Vasilica, horă în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 229. Joc mixt, tip „horă pe bătaie"; este o variantă a jocului Ţigăneasca pe melodia „Ca la uşa cortului", în com.
Agaua — Brăila şi Dăieni — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 670. Joc în Hîrşova, jud. Constanţa. Mgt. II 1639 a.
Vasîlca, joc în Bivolari, jud. Iaşi Mircea Stan, op. cit, p. 146.
Vasîlcuţă, fă! Horă. Fgr. 424.
Vălceneasca, joc după cîntare din fluier, în Bucureşti, Mgt. 358 m.
Văleanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 184. Horă în Fălciu. Gavril Muzi-cescu, op. cit, p. 20; si în satul Scundu - Vîlcea. Mgt. 1971 d.
Vălencuţa, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 92.
Vămăşelul, joc în com. Bălăceana — Suceava. Mgt. 1204 g.
Vărvegeanca, se joacă la şezători, în com. Sant — Bistriţa Năsăud Fgr. 13069 b.
Vecinica, joc în satul Rudari — Olt. Fgr. 12590 c şi Mgt. 2492 h.
Verbunc ţigănesc, joc în Iernut — jud. Mureş. Mgt. 1478 c.
VerbuneulfBărbuncul, Bărbunca)ăz la Werbung — recrutare. Joc bărbătesc creat cu ocazia recrutării tinerilor în Ardeal. Are un caracter ceremonial. C. Costea, Jocuri fecioreşti din Ardeal, Buc, 1961, Joc în Blaj, jud Alba. Mgt. 1446 o.
190
191
Verbunecos, joc în Şişterea, jud. Bihor. Mgt. 4262 I j.
Verdele, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 93.
Vergeluşa, horă legănată în jud Mehedinţi si Ilfov. N. -Varone, op. cit.. p. 49.
Verghinada, joc macedonean de femei (după cîntare din cimpoi), în com. Cogealac, jud. Constanta. Mgt. 3762 d şi Disc 1024 II a (A. ICED).
Veselia tinereţii, sîrbă urmată de învîrtită, în com. Movilita — Ilfov. (N. -Varone).
Viata, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 93.
Viaţa României, horă, muzica de A. A. Kratochwill,  Bucureşti, 1890.
Vijalăul, joc în linie sau cerc, în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Gănescu, op. cit, p. 107.
Vijelăul, joc în Dragomireştii din Vale, jud. Ilfov. Mgt. 2524 ni.
Vin ciobanii, joc în satul Igris, jud. Timiş. Mgt. 3061 II f.
Vine ştiuea de la baltă!, brîu, D. Vulpian, op. ci/., p. 91. Horă în Fălciu, jud. Vaslui. Gavril Muzicescu, op. cit. p. 20.
Vintileanca, joc după o melodie din muzicuţă, în satul Trestieni — Prahova. Mgt. 4221 W (verde).
Viorelele, horă. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3902).
Viorica, sîrbă în Stoileşti — Vîlcea. N. -Varone, op. cit., p. 49. Se joacă şi în Slăveşti — Teleorman (melodia din fluier). 'Mgt. 39 n.
Virşanca, joc în Pojorîta, jud. Suceava. Mgt. 1462 I c.
Visa (joc cu perina) în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, op. cit., p. 233.
Vi va, Trei păzeşte, joc mixt, formaţia linie cu lanţ de braţe jos, în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 115.
Vivat, joc în com. Bălăceana — Suceava. Mgt. 1204 o.
Vîlceneasea, joc în Alimpeşti — Gorj. Mgt. 2652 e (roşu).
Vîlceneasea ruptă, în Bibeşti — Gorj. Fgr. 10543 b c. Tib. Alexandru, op. cit, p. 222.
Viitoarea, joc popular obişnuit în ziua de Paşti în [com. Săpînţa — Maramureş (foto — 1923).Tache Papahagi, Graiul si folclorul Maramureşului, Buc, 1925, p. 8 şi p. 178.
Vîntul, joc de perechi în zona laşului. Gh. Baciu, op. cit, p. 36. Fgr. 14509 a. Joc în satul Buiceşti — Olt. Mgt. 3782 I g (verde).
Vîntul ca la Strejeşti, Joc de perechi (fete şi băieţi) întîlnit în zonele folclorice Olt, Teleorman şi Dobrogea. Formaţia cerc, ţinuta de mîini. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 417.
Vîntuleţu (Vîntuleţul), horă care se transformă în învîrtită cu strigături în com. Ciumagi, Giuleşti şi Ştefăneşti
— Vîlcea. N. -Varone op. cit, p. 53. Mgt. 1976 e. Mgt. 2442 c.
Vînturîi'Ş bat, joc macedonean (voce si armonică), în satul N. Bălcescu — Tulcea. Mgt. 4108 I h.
Vîrtecuşul (Vîrticuşul), joc în jurul Bucureştiului. C. G. Prichici, op. cit, p. 88. Mgt. 152 g.
Vîrtegusuî, joc în satu Rudari — Olt. Mgt. 2494 e.
Vîrteju, sîrbă urmată de învîrtiri la dreapta şi la stînga, în com. Movilita
— Ilfov. (N. -Varone).
Vîrtelniţa, roată de perechi, începe cu sîrba, urmată de învîrtită şi se termină cu hora mare care se execută repede, în amîndouă părţile, în com. Stoineşti — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 53. Se joacă ia toate ocaziile în com. Căpăţîneni — Argeş. Badea Marin şi . . . op. cit. (tabel). Joc ciobănesc cu bîta, în Banat. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Banat, 1955, p. 4. Joc în Mehadia — Caras Severin. Mgt. 393 j.
Vlădeanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Vlăsceanea, brîu şi horă. D. Vulpian, op. cit, p. 91, 182. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6.
Vlăscencuţa, joc în Cîmpulung-Muscel, Valea Mare şi Priboeni — Argeş. Mgt. 2500 (R) i. Disc 1042 b (A. ICED). Se joacă la toate ocaziile în com. Ţigăneşti şi Bogaţi — Argeş. Badea Marin şi. . . op. cit. (tabel). Fgr. 7544 b şi Fgr. 7544 a. Tib. Alexandru, op. cit, p. 219.
Vlăşceneasca, joc în com. Hotarele — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 68. în satele Bucsani si Podisor — Ilfov. Mgt. 1489 h. '
Vlăşceneasca lui Zlotea, joc în Ţegheş şi Domneşti, jud. Ilfov. Mgt. 349 e.
Vlăşceneasca, joc în Copăceni — Ilfov. Mgt. 308 j.
Voiniceasca, joc de patru sau opt flăcăi aşezaţi în linie, mîinile pe umeri. Are mişcări variate, care se termină cu „bătuta şi salturi voiniceşti" ca la chindie, în com. Bivolari — Iaşi şi Ştefăneşti — Botoşani. (N. -Varone).
Voinicu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 92.
Voivodina timişană, horă urmată de brîu. Se joacă în unele sate din jurul Timişoarei. N. -Varone, op. cit, p. 49.
Voltara sau învîrtitură. Sîrbă bătută, urmată de învîrtită, în com. Fodora — Sălaj. N.-Varone, op. cit, p. 49-53.
Vrîneeneasca, joc în com. Pleşeşti — Vrancea. Mgt. 2437 I i.
Vrîneeneasca mărunţică, joc în satul Paltin — Vrancea. Mgt. 3075 I u.
Vulpea, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 11. Joc ciobănesc în semicerc, ţinuta liberă. Se compune din plimbări şi paşi pe loc, executaţi după comandă, în com. Nucşoara — Argeş. A. Bucşan, op. cit, p. 182. Se joacă la toate ocaziile în com. Ciocăneşti şi Corbi, jud. Argeş. Badea Marin si.'..', op. cit, (tabel).'Fgr. 12398 b Joc în Hunia - Dolj. Mgt. 2600 (verde) II d.
Vulpea de la Bechet, joc în satul Lalosu - Vîlcea. Mgt. 3432 m.
Vulpea ţărănească, joc în satul Bîrca - Olt. Mgt. 1450 f.
Vuîpia, joc în Desa si Ciupercenii Noi, jud. Dolj. Mgt. 1815 f.
Vulpicica, horă de mînă, în jud. Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 53.
Vulpiuţa, horă de flăcăi şi fete, cu strigături. „Are diferite variante, în satele olteneşti din Valea Dunării". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 213.
193
Zamfiriea, horă. D. Vulpian, op. cit, p. 187. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Joc în Islaz. Mgt. 2911 f (roşu) şi Mavrodin — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit., p. 69.
Zaneunele, joc în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2789 p (roşu).
Zanganaua, joc popular de femei, în Dobrogea. I. C. Chitimia, op. cit, p. 348.
Zangîra. Elena Sevastos, op. cit, p. 282.
Zaporojanea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 95.
Zavera, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 187.
Zăgăneasca, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 190.
Zăluţa, joc în satul Cornăţel — Sibiu. Mgt. 3973 I c.
Zăluţa eu strigături, joc în satul Vestem — Sibiu (vioară si voce). Mgt. 30i4 1.
Zăpăcita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 186. Disc 5 b (A. ICED).
Zarzărica, în com. Hîrlău — Iaşi. Fgr. 14514 a.
Zărzărică, joc în com. Corni — Botoşani. Mgt. 3555 I h.
Zătreanca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 97.
Zăvăleanea, joc în Valea Stanciului - Dolj. Mgt. (R) 2522 p.
Zăvoeanca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 188.
Zbătută, joc în Valea Rolvaşniţa, jud. Caras Severin. T. Brediceanu, op, cit, p. 339.
Zbîcu (Svîcu). Se joacă în Clejani — Ilfov. Fgr. 4071 d.
Zborniea, joc după cîntare din ţigu-lică, în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1477 c. Se joacă şi în Dobrogea. Eug. Cernea, op. cit., p. 112.
Zborul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 98.
Zbughiu, joc în com. N. Bălcescu Teleorman. Mgt. 2917 d (roşu) Disc 1331 I a (A. ICED).
Zdrăboleanca (Zdrăbolinca), horă cu paşi simpli, în părţile Gorjului. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 217. Joc în com. Fîrţăneşti — Galaţi. Numirea vine de la a zdrobi, a bătuci, jocul fiind de o intensă trăire. Se întîlneşte mai rar. Gr. Băcanu, Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi, 1971, p. 210-211.
Zdrăngănită, joc mocănesc cu strigături, în Gîrbova de Sus, Hopîrta şi Măgina, jud. Alba. N.-Varone, op. cit., p.53—55. Fgr. 4900 a. Joc în Aiudul de Sus, jud. Alba. Mgt. 3929 I e. Zdrăncăniţă, joc în Aiudul de Sus Alba. Mgt. 1402 p.
Zdrăncănitul, joc în satul Scundu
- Vîlcea. Mgt. 1971 p.
Zdrelea, joc în Pîngăraţi — Neamţ. Mgt. 2662 Ş.
Zdreanţă, joc în satul Conteşti — Teleorman. Mgt. 3787 h.
Zdrîmboleanca, joc în com. Runcu
- Gorj. Mgt. 3936 II h. Zdrobojita, joc în Leşu, jud. Bistriţa
Năsăud. Mgt. 359 j.
Zdroboleana, joc în satul Cislău — Buzău. Mgt. 45 h.
Zdroboleanca, horă cu strigături. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 59. în Buda - jud. Buzău. Mgt. 3812 II g (roşu) şi Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 u.
Zdrobolinca, joc mixt în cerc, în Brădiceni — Gorj. Marin Badea, op. cit, p. 338.
Zdrobura, joc în Cornereva — Caras Severin. Mgt. 4216 I h.
Zdroboleanca, joc în jud. Mureş. Mgt. 3182 I i.
Zdupa, joc în Valea Stanciului — Dolj. Mgt. (R) 2522 g.
Zece paşi, joc în com. Faraoani — Bacău. Mgt. 490 i.
Zgîndăriciul, joc cîntat din cimpoi, în satul Dorna Arini — Suceava. Mgt. 564 b.
Zgorunul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 98.
Zicala bătrîneasca, horă de flăcăi în com. Rîpa de jos, jud. Mureş.
Zicala lui Marian (Purtata II), se joacă în unele sate din jud. Mureş. Mgt. 3181 I.
Zicală din cimpoi, joc. Mgt. 496 j.
Zicală după cimpoi, joc în Sîmbote-ni - Timiş. Mgt. 672 c.
Zii ceteraş „de băut", joc cu strigături. Mgt. 3161 f.
Zimniceanea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 94.
Zimnicele, joc în com. Şuşanii de Sus, jud. Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 440.
Zina, joc în Goicea Mică — Dolj. Mgt. 3020 II m.
Zinca, joc în satul Bîrca — Olt. Mgt. 1450 i.
Zinica, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 186.
Zineăneasca, joc în Reghin — Mureş. Mgt. 1677 I a.
Zîrna, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 185.
Zlata, horă urmată de chindie, în jud. Vlaşca. N. -Varone, op. cit, p. 55. Joc în com. Conteşti — Teleorman. Mgt. 3787 d şi în Alexandria — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 57.
Zlatăriţa, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 191.
Zlîmnicu, joc în com. Gropeni — Brăila. Mgt. 4148 II y.
Zlota, joc în com. Răzmireşti — Teleorman, Mgt. 3792 II d (roşu).
Zloata, joc în Frumoasa — Teleorman. Mgt. 1793 k.
Zmceaua, joc în satul Săpata — Dolj. Mgt. 3026 I 1.
Zmeuriţa, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 191.
Zmiorica, joc în satul Musca — jud. Alba. Mgt. 3567 II S.
Zoeana (la Colentina), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 94.
Zopu, joc în com. Răzmireşti — Teleorman. Mgt. 3792 II j (roşu).
Zoralia, (zuralia), horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 185. George Baronzi, op. cit, p. 91 —92. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Un fel de bătută. Dim. C. Ollă-nescu, op. cit, p. 121. Horă cu strigături, după masa de cununie. L. Şaineanu, op. cit, p. 68. Se joacă după melodia „Ca la uşa cortului". Dicţ. limbii române, 1958, p. 959. Se întîlneşte la toate ocaziile, în com. Tutana şi Albeşti, jud. Argeş. Badea Marin şi... , op. cit (tabel).
Zorească, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 94-96.
194
Zorelele, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 189.
Zorile, horă obişnuită la nunţi în toate comunele din Muntenia, lunea, în zori de zi, cînd nuntaşii şi lăutarii conduc pe naşi acasă. Alaiul se opreşte pe unde stau rude sau prieteni şi joacă Zorile, chiuind şi bînd pe rînd din plosca tradiţională, împodobită cu brad verde. N. -Varone, op. cit, p. 3. Joc în Deoncesti - Alba. Mgt. 1869 f. si în Valea Barnii - Alba. Mgt. 2708
n y.
Zugrăvită, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 190.
Zulnia, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 188.
Zupa, joc în Răzmireşti — Teleorman. Mgt. 3792 I e. (albastru).
Zuralia, joc în Priboeni şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 410, 411. în com. Gura Teghii — Argeş. Mgt. 3153 a; şi satul Policiori — Buzău. Mgt. 3800 I g (verde). Disc 641 b (A. ICED).
Zurgălău, joc domol în com. Che-
trosu şi Ghergheşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 211.
Zurzulia, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 188.
Zutina, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 i (roşu).
Zuveiea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 97.
Zviciul, tip de horă iute în com. Mineri — Tulcea. Este adus în Dobrogea din zona Giurgiului. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 670.
Zvîcu (zis şi Galaonu), brîu. FI. Cristescu, op. cit, p. 5.
Zvîcul (Saltă), joc în com. Bogata
— Ialomiţa. Mgt. 3404 II p. şi Niculiţel
— Tulcea. Mgt. 1602 n. în com. Mavro-din - Teleorman. Fgr. 9368 b.
Zvîcul cu strigături, se joacă în com. Poroschia — Teleorman. Mgt. 1727 c.
Zvîcul de la Valea Ciorii, joc în com. Slobozia — Ialomiţa. Const. G. Prichici, op. cit, p. 25.
1900! Horă de Lucia G. Dodescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz., (III 2532).
ADDENDA*
Altiţa, dans lent de femei cu cîntare (voci), legănări ale corpului în ritmul paşilor şi bătăilor din palme, în com. Bilca — Suceava. Cioară Măria, „Zona etnografică Rădăuţi", Buc, 1979 (p. 134).
Apşănescu, joc iute în unele sate din Maramureş. T. Brediceanu, „170 melodii. . '." Buc,  1967 (p. 203).
Bălaia pe săltate, joc în Poiana-Deleni, jud. Iaşi, Mgt. 4507 Ie.
Bătaia curată, joc în Poiana (Deleni) — Iaşi, Mgt. 4507 I n.
Bătută (joc lingă foc) în Suceveni — Galaţi. Mgt. 4531 u.
Buhăiasca, joc în satul Armăsoaia, com. Pungeşti,  jud. Vaslui. Mgt.3464r.
Bunghereasca, joc în com. Fundu Moldovei—Suceava. Mgt. 1194 o.
Burieu, joc în Răscăeţi — Dîmboviţa. Mgt. 4511 I v.
Busuiocul, horă de femei cu melodie vocală, în Bilca, jud. Suceava. Cioară Măria, „Zona etnografică Rădăuţi", p. 134.
Orăşelul, joc în Andrieşeni — Iaşi. Mgt. 4507 II c
Costeasca, joc în Corbii-Mari, jud. Dîmboviţa. Mgt. 4531 c.
Dărmătura, joc în Suceveni — Galaţi. Mgt. 4531 e.
Hora Bălăcenii, în Bălăceana, jud. Suceava. Mgt. 1203 p.
Hora de la Turda, muzica de Dariu Pop. G. Sbîrcea, „Oraşele muzicii", 1976, p. 115.
Hora în două părţi pe ocolite, în Tisma-na  -  Gorj .Disc 1337 a (A.ICED).
Hora lui Kiazîm, în Rîca — Argeş. Mgt. 1834 e.
Hora Nuţii, se joacă în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu. „Izvorasul" VII nr. 5-6/1929, p. 20.
Hora-n şapte scări. Disc 2361 II b. (A.ICED).
Lazăru eu frunza lată, joc în Poiana-Deleni, jud. Iaşi. Mgt. 29507 I j.
Mărunţica sau Dura, joc în com. Ra-dovanu — Ilfov. Fgr. 7418 b.
Moghişul, joc în Andrieşeni — Iasi. Mgt. 4507 II j.
Pestişanca, se joacă în toată zona folclorică din Muntenia şi Oltenia. Disc 1337 (A.ICED).
Petrişorul, joc în Scrada — Gorj şi Teis — Dîmboviţa. Disc 1476 I o (A.ICED).
Sîrba Constanţa, Lucia Andronic-Va-silescu şi Eleonora Bădulescu, op. cit, p. '67-69.
Sîrba darurilor de nuntă, în Andrieşeni — Iaşi. Mgt. 1457 II 1.
Sîrba de la Tălpigi, se joacă în Suceveni — Galaţi. Mgt. 4531 c.
Sîrba înainte, bătută pe burdui, în com. Runcu — Gorj (N. Varone, „Jocurile naţ. rom.", 1938, p. 319).
Şoagher^Moagher, joc în Şerbăneşti — Galaţi. Mgt. 4508 v.
Ţinti dzile şi şase nopţi, joc în Tariverde, jud. Constanţa. Mgt. 3372 I b.
Zoraîia, „O bătută foarte sprintenă, ai cărei paşi sînt adesea însoţiţi de un zîzîit prelung al jucătorilor". T. Burada, în Almanah muzical, Iasi 1877, p. 62.
*J Jocuri imprimate pe bandă de magnetofon, de specialiştii coregrafi: Anca Giurchescu şi Andrei Bucşan de la ICED.
13*
197
Bibliografie
ADAMEŞTEANU, TH., «Diferite jocuri populare», în «Izvorasul» nr. 5-6/1929, p. 21.
AGOPIAN PETRE ŞI BADEA MARIN, «Dansuri populare din regiunea Hunedoara ...» Deva, 1963, 140 p. cu il. şi n. muz.
Album de arii şi dansuri naţionale, Bucureşti f. a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1690).
ALECSANDRI, VASILE, «Hore româneşti», Zimbrul nr. 12 de luni, 15 oct. 1850.
ALECSANDRI, VASILE, «O nuntă ţărănească», 1 act. Reprezentată la 3 febr. 1848, vezi Teatrul românesc nr. 1, Iaşi 1850 (p. 1 — 25).
V.A. (Vasile, Alecsandri), «Melodiile româneşti», în România literară, Iaşi, 1855 (p. 110 — 413).
Apreciază albumul lui Cari Mikuli, tipărit la Leopol, 1850, care cuprinde 48 arii de tot felul (doine, hore, cîntece de lume etc). Se reproduce prefaţa de la Colecţii şi arii româneşti de Henri Erlih, Viena, 1850 (p. 111, 112-113).
ALECSANDRI, VASILE, «Opere complete. Poezii.» Voi. I— II. Bucureşti 1896-1898 (Hore cu diferite numiri).
ALEXANDRU, TIBERIU, «Folcloristică, organologie, muzicologie.» Studii. Buc. Ed. muzicală, 1978, 264 p.
ANALELE DOBROGEI, An. 1/1920-an. H/1930. (Cuprinde folclor coregrafic dobrogean). ANDRONIC-VASILESCU, LUCIA ŞI BĂDULESCU, ELEONORA, V.,  «Manual de dansuri
naţionale», Bucureşti, Ed. Sportul, 1927, 144 p. (Descrie 35 jocuri populare). ASACHI, GHEORGHE, este cel dintîi care descrie amănunţit jocul Ardeleana în Gazeta de Molda-
via nr. 15, Iaşi, 19 febr. 1851.
BACIU, GHEORGHE, «Jocuri populare din nordul Moldovei», Bucureşti, 1958, 240 p. cu îl. şi n. muz.
BACIU, GHEORGHE, «Cartea coregrafului amator», Bucureşti, 1965, 143 p. cu fig.
BACIU, GH. ŞI POPESCU-JUDEŢ Gh. «Dansul popular românesc», Studii, voi. I. . . Bucureşti,
1958, 384 p., cu il. şi n. muz. BACIU, GH. şi PÎRVU, DUMITRU, «Ca la noi pe plai», (Dans popular din raionul Cislău). ..
Ploieşti, 1965, 64 p., cu fig. şi n. muz. BADEA, MARIN, «Jocuri populare din Gorj», Voi. I. Tîrgu-Jiu, 1974, 440 p.
BADEA, MARIN şi SOCACIU, LEONTE, «Culegere de dansuri din folclorul argeşan», Piteşti, 1973, 215 p. cu fig.
BĂLAN, NICOLAE şi STAN, MIRCEA, «Drag mi-i cînteeul şi jocul», Culegere de cîntece populare
şi melodii de joc, din jud. Vaslui. Vaslui, 1972, 215 p. BALTĂ, I. LICĂ, «Jocuri populare din jud. Dolj», Craiova, 1970, 251 p., n. muz. BARONZI, GEORGE, «Opere complete», voi. I. Limba română şi tradiţiunile ei, Galaţi-Brăila,
1872. (Numiri de danţe, p. 91-92).
BARTOK, BELA, «Cîntece populare româneşti din comitatul Bihor». Buc. 1913, (Ardeleana, p. 294-298).
BARTOK, BI2LA, «Jocuri poporale româneşti». Universal-Edition, Leipzig, 1918. BARTOK, BELA, Volksmusik der Rumănen von Maramureş, Munchen, Drei Masken Verlag, 1923. BĂCANU, GRIGORE, «Jocuri populare din Vrancea», Galaţi, 1965, 136 p., cu il., n. muz. -f 2 f. portr.
BĂCANU, GRIGORE, «Jocuri populare din sudul Moldovei», Galaţi, 1969,164 p. cu fig., n. muz., 6 pl.
BĂCANU, GRIGORE, «Horelor . . . surorilor ...» Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi. Galaţi, 1971, 240 p. cu fig. şi n. muz.
BELDIE I. C, «Obiceiuri la nuntă», în rev. Ion Creangă, II, nr. 4 din febr. 1909 (p. 48 — 49)
BELDIE-JORĂŞTI I. C, «Monografie com. Jorăşti din jud. Covurlui», Bucureşti, 1911 (jocuri p. 31-32).
BELLANGER, STANISLAS, «Le Keroutza. Voyage en Moldo-Valachie», Tome I, Paris, 1846 (p. 125-128).
BERDESCU, ALEX., «Melodii române», Caiet 2, Bucureşti, 1861.
BIGEANU (BIANU EUGEN), «Arta dansului sau îndreptar practic pentru toate jocurile sociale moderne», Blaj, 1907.
BÎRLEA, O., «Istoria folcloristicii româneşti, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Buc, 1974, 600 p. BOBULESCU, C, «Lăutarii noştri. Din trecutul lor». Schiţă istorică asupra muzicii noastre naţionale
corale cum şi asupra altor feluri de muzică. Bucureşti, 1922, 183 p. BOHER M., «Scenes populaires roumaines», nr. 2. Prelude et Hora (Danse naţionale), pour orchestre.
Paris (din «Bibliographie Franco-Roumaine, de Al. Rally şi Getta-Helene Rally»,
Tome II, Paris, 1930, p. 293). BOJÎNCĂ, DAMASCHIN T., «Anticele romanilor. Acum întîia oară pe româneşte scrise». Buda,
1832. (Cartea V, Cap. I: Despre cerimoniile nunţilor, p. 206-213. Partea II, 1833.
Detipre jocurile romanilor, p. 183 — 194). BORSIANU, AURELIAN, «Jocuri naţionale. învîrtite româneşti». Reghin, 1922, 69 p. Bibi.
Acad. R.S.R., Cab. muz. (I, 23). BOUREANU, EUGEN, «Nunta», în revista Floarea darurilor, Bucureşti, nr. 22 din 26 aug. 1907
(p. 351-352).
BRANISCE, VALERIU, «Căluşerul jucat în secolul al XVI-lea». Transilvania XXII, nr. 8, 15 aug. 1891.
BRANISCE, VALERIU, «Muzică şi dansuri la români, în veacurile XVI şi XVII». Conferinţă
Braşov, 1909, 16 p. BRĂILOIU, C. ,«Nunta din Feleag». Bucureşti, 1938, 11 p. cu n. muz.
BREDICEANU, TIBERIU, «Jocuri româneşti pe teme populare». (Piano solo). Caiet I—VIII, ed. Il-a, Leipzig. Preludiu şi hore (1905) compuse pentru pian. Din Poemul muzical-etnografic, Ediţia IlI-a, Lipsea, 1905, 18 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7625).
BREDICEANU, TIBERIU, „170 melodii populare româneşti din Maramureş", Bucureşti, ESPLA, 1967 (p. 203).
BREDICEANU, TIBERIU, .Melodii populare româneşti din Banat». Din colecţia 10 melodii populare româneşti din Banat. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Constantin Zamfir. Bucureşti, Editura muzicală, 1972, 382 p.
BREDICEANU, TIBERIU, «Scrieri». Ediţie îngrijită şi prefaţată de Brînduşa Nuţescu, Bucureşti, Ed. muzicală, 1976, 288 p. cu il.
«Buciumul», Foaie pentru strîngerea folclorului. Brădiceni-Gorj. nr. 1/1924, nr. 10/1926. (Se descriu numeroase jocuri populare).
BUCŞAN, ANDREI, «Jocuri din Ardealul de Sud». Bucureşti, 1957, 116 p., cu il. şi note muz.
BUCŞAN, ANDREI, «Jocuri populare din Muscel şi Bran», Bucureşti, 1958,188 p. cu il. şi n. muz.
198
199
BUCŞAN, A. (Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei), «Jocuri din Transilvania de sud». Monografie
coregrafică, Braşov, 1969, 548 p., cu n. muz. şi 12 pl. eolor. BUCŞAN, ANDREI, «Specificul dansului popular românesc». Buc, Edit. Acad. R. S. România,
1971, 455 p., cu fig., n. muz. şi pl. BUCŞAN, ANDREI, «Dansuri şi obiceiuri de pe Valea Hîrtibaciului». (De un colectiv alcătuit
din A. Bucşan, Em. Balaci şi Corneliu-Dan Georgescu). Sibiu, 1974, 184 p., cu h. şi
n. muz.
BURADA TEODOR T., «Cercetări asupra danturilor şi instrumentelor de muzică ale românilor», în Almanah muzical, III, Iaşi, 1877. (Descrie numeroase jocuri, p. 53 — 104).
BURADA, TEODOR T., «Istoria teatrului în Moldova». Voi. I, Iaşi 1915. (Căluşarii, p. 62-70).
BUZILĂ, ŞTEFAN, «Monografia Comunei Sîniosif sau Poiana, comitatul Bistriţa-Năsăud». Bistriţa, 1910 (foto: «Tineretul din Sîniosif în horă» şi jocul «De-a învîrtită», p. 434, 436).
CANTEMIR, DIMITRIE, «Principis Moldaviae: Descriptio antiqui et hodierni Status Moldaviae».
(Descrierea Moldovei). Caput XVII «De Moldavorum moribus». Traducere de A. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş, după originalul latinesc . , . tipărită de Societatea Academică Română. Bucureşti, 1872, Tom II, Cap. XVII: «Despre datinile Moldovenilor» (p. 141 — 142 Hora, Danţu, Căluşieri).
CARDAŞ, GH., «Căţeaua», joc popular în com. Broşteni şi Drăguşeni, jud. Suceava, în rev. Ion Creangă. An. XIII, nr. 3 din martie 1920 (p: 42-44).
CARDAŞ, GH., «Cîntece poporale moldoveneşti...» Arad, 1926, 192 p.
CARDAŞ, GH., «Jocuri populare moldoveneşti». Colecţie inedită.
CARP, PAULA şi AMZULESCU, ALEX., «Cîntece şi jocuri din Muscel». Bucureşti, 1964, 312 p., cu n. muz.
CERCHEZ C, «Căluşul în Metafizica daciană». Prietenii istoriei literare. Voi. I, Bucureşti 1931, p. 264-275.
CERNEA, EUGENIA, «Folclor muzical din Sălaj». Sălaj, 1972, 198 p. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 25423).
CERNEA, EUGENIA, «Melodii de joc din Dobrogea». Bucureşti, Ed. muz. 1977, 188 p. cu n. muz. CHIRIAC, D. MIRCEA, «Sîrba din Doljeşti». Suită de melodii populare de joc f. 1 şi f.a. Bibi.
Ac R.S.R., Cab. muz. (III 7848). CHIŢIMIA I. C, «Folclorişti şi folcloristică românească». Bucureşti, Acad. R.S.R., 1968, 406 p. CLIIVU, MARIN, «Pe un plai de dor». Culegere de folclor muzical din jud. Galaţi. Galaţi, 1970,
168 p. (Ediţie alcătuită sub îngrijirea prof. M. Chivu). CIOARĂ MĂRIA „Zona etnografică Rădăuţi", Bucureşti, Ed. Sport - Turism 1979,156 p cu il. col. CIOBANU, GH., «Izvoare ale muzicii româneşti». Culegeri de folclor şi cîntece de lume. Bucureşti,
Ed. muzicală, 1976, 266 p. (Cu reproduceri, facsimile din Ch. Mikuli: Airs nationaux
roumains. Cahiers 1-4). Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 26998). CLARETIE, LfîO, «Feuilles de route en Roumanie». La Roumanie intellectuelle contemporaine,
Paris, 1912, 271 p.
CODREANU, TURTUREL, «Căluşierul», în Observatoriu, II, Sibiu, nr. 20, martie 1879 (p. 77-78, 81-82).
COLIBAŞI, S., P., «Jocul Căluşarilor», în rev. Ion Creangă, Bîrlad. An. II, nr. 4/1925. (Războiul, partea Il-a din jocul Căluşarilor, în nr. 6/1919, p. 78-83 şi 119-121).
COLMAR, CHOVAN, «Danses roumaines, â quatre mains, d'apres motifs populaires», Wien, f.a.
(Din Al. Rally et Getta-Helene Rally, Bibliographie Franco-Roumaine. Tome II, Paris, 1930).
COMIŞEL, EMIL LA, «Dansul popular românesc». Bucureşti, 1971, 1973 şi 1974, 18 p. (Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice, Sinaia şi Braşov).
COMOARA SATELOR, revistă populară. Bucureşti, an. II, nr. 5 — nr. 11/1907. (Jocuri, p. 13, 14 şi 169).
COMOARA SATELOR, rev. de folclor, Blaj. An. II, nr. 3/1924. An. V, nr. 5-6/1927. (Multe jocuri). CONSTANTIN, GH., «Cîntece şi jocuri populare din Moldova». Buc, 1963.
CONSTANTINESCU, ION, «Hore», în ziarul Ordinea nr. 503, de duminică, 10 aug. 1930, p. 2.
CONTEMPORANUL nr. 43 din 20 oct. 1972, p. 8. Datini şi obiceiuri din Maramureş. Dansul leagănelor pe Valea Vişăului — Maramureş (Foto).
COSMA, VIOREL, «Figuri de lăutari». Bucureşti, Ed. muzicală, 1960, p. 231.
COSMA, VIOREL, «Istoricul jocului „Periniţa" descris amănunţit de G. T. Niculescu-Varone în „Jocuri româneşti necunoscute"», 1930 (vezi Magazin, nr. 154desîmb. 17 sept. 1960, p. 2).
COSMA, VIOREL, «N. Filimon, critic muzical şi folclorist». Bucureşti, 1966.
COSMA, VIOREL, «De la cînteeul zaverei la imnul unităţii naţionale». Timişoara, Ed. Facla, 1978, 188 p.
COSTEA, CONSTANTIN, «Jocuri fecioreşti din Ardeal, Structura şi tehnica mişcării», Bucureşti,
Ed. muz., 1961, 168 p., cu fig. şi n. muz. COSTEA, CONSTANTIN, «Folclor coregrafic din Bihor». Voi. I, Oradea, 1968, 436 p. cu fig. şi
n. muz., Voi. II, 1972, 422 p. CRISTESCU, FLORIAN, «în mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă». Adunate din jud.
Teleorman. „Biblioteca folcloristică", nr. 7, Craiova, 1910. CRISTIAN, ION, «Pandelaşul». Culegere de melodii de joc din Dobrogea, alcătuită şi îngrijită
de . . . Constanţa, 1972, 107 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25421). Cronica, Iaşi an X, nr. 8/1977, p. 2, «Sîrba de la Dumbrăviţa», din repertoriul de dansuri al com.
Dumbrăviţa-Botoşani.
DAN DIMITRIE, Mănăstirea şi comuna Putna. Cu o stampă. Bucureşti 1905 (p. 149).
DANCE IACOB, «Jocuri populare din judeţul Satu-Mare». Satu-Mare, 1970, 194 p. cu fig., 1 f. h.
DANCE, IACOB, «Jocuri populare codreneşti». Satu-Mare, 1972, 228 p.
DANGA, GH., «Sîrba în căruţă, joc popular». Cluj, 1959, 43 p. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (III 6743).
DANGA, GH., «Cîntece şi jocuri populare bănăţene din com. Naidăş-Banat». Reşiţa, 1969. Bibi.
Ac R.S.R., Cab. muz. (III 24834). Dansuri ale naţionalităţilor conlocuitoare din E.P.R. Culegere întocmită sub îngrijirea coregrafilor:
Veronica Hinghian şi Sever Tita . . . Bucureşti, 1958, 200 p., cu fig. şi n. muz. +
12 pl.
Dansuri populare româneşti (2 voi.). Bucureşti, 1956 — 1958. Lucrare întocmită sub îndrumarea maestrului de balet Gh. Baciu. Voi. I, 172 p. Voi. II, 259 p. (Cu schiţe şi pl. color).
Datini şi obiceiuri din Maramureş. Culegere de librete pentru spectacole folclorice. 2 voi., Baia Mare, 1968-1972, Voi. I, 63 p. Voi. 2, Datini şi obiceiuri, 56 p.
Datini şi dansuri populare din judeţul Cluj. Cluj, 1974, 192 p., cu fig. şi n. muz.
DEJEU, ZAMFIR. «Folclorul muzical pe Valea Drăganului». Cluj-Napoca, 1976.
DELION, PAVEL, «Melodii şi jocuri populare din Moldova». Iaşi 1967. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (I 23070).
DELION, PAVEL, «Cîntece şi jocuri populare din Moldova». Iaşi, 1972, 271 p. (Culegere alcătuită şi îngrijită de Mircea Stan). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25729).
DELION, PAVEL, «Cîntece şi melodii de jocuri populare din judeţul Suceava». Suceava, 1973, 79 p. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (X 26133).
DEMIDOFF, ANATOLE de ... , «Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Execute en 1837. Edition ilustree de soixante-quatre des-sins par Raffet. . . Paris, 1841. (Tome I, Chapitre III, Bukharest-Valachie, p. 142).
200
201
DENSUŞIANU, NICOLAE, «Cestionariu despre tradiţiunile istorice şi anticităţile terilor locuite
de români. Partea II (Ediţiune separată din Revista critică literară a d-lui Aron Densu-
şianu), Iaşi, 1895 (p. 30-31, XXVII, p. 199-201). DENSUŞIANU OVID, «Graiul din Ţara Haţegului», Bucureşti, 1915, (p. 242-243 şi 276-277 -
descrie multe jocuri). Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Ed. Acad. R.S.R. 1975. Dicţionarul limbii române (Redactat de prof. Sextil Puşcariu). Tom I, II, Academia Română,
Bucureşti, 1913 — 1929. (Multe jocuri). DOBRESCU, AL. L., «Manual de dansuri naţionale», Craiova. Ed. Scrisul românesc, 193... ,
175 p., cu il. şi n. muz. DOMBY, EMERIC, «Dansuri populare din jud. Cluj». Voi. I, Cluj, 1967, 332 p., 9 f. color; voi.
11/1971. 351 p., 6 f. col. DOMBY, EMERIC, «Dansuri populare din jud. Sălaj». Zalău, 1976, 199 p.
DOMOKOS, ISTVAN, «Seara la izvor». Jocuri din Ibăneşti. Versiunea românească, Veronica
Hinghian. Tirgu Mureş, 1969, 136 p., cu il., n. muz. DOMOKOS, ISTVAN, «Tăietorii de lemne».   Jocuri din Valea Gurguiului, (Ibăneşti-Hodac)
Tîrgu-Mureş, 1970, 359 p. cu fig., n. muz., pl. DUMITRU, EMILIAN, «Brîuri din munţii Banatului». (Culegere şi aranjament muzical Sa va
Ilici. . .) Timişoara, 1966, 320 p., cu fig. şi n. muz. EISIKOVITS, MIHALY, «Dansuri vechi ardeleneşti». Bucureşti, 1960, 12 p. Bibi. Ac. R.S.R.,
Cab. muz. (III 20006).
Electrecord. Catalog de discuri. Ediţia a Vl-a. Bucureşti, 1977 (p. 87—123. Jocuri populare). ELEFTERESCU, EMIL, «Originea şi istoricul jocului Căluşarilor», în rev. Şezătoarea nr. 12/1922. EL IADE, ANTON, «Nunta ţărănească în partea Olteniei de la Dunăre», în Noua Revistă Română,
nr. 39, 1 sept. 1901, (p. 120-124). ELIADE RĂDULESCU, ION,  «Curier românesc», XV, nr. 41, 31 mai 1843. Jocul Căluşarilor,
p. 167 — 168. Acelaşi joc descris şi în „Lepturariu românesc" Tom. IV, Viena 1864,
p. 212-214).
ENACOVICI, GEORGE, «Jocuri olteneşti». Op. 24. Bucureşti, ESPLA, 1951, 356 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (M 5846).
EHRLICH, HENRI, «Cîntece şi jocuri române. Arii naţionale pentru pian». Prefaţa care însoţeşte aceste arii, scrisă în limba română şi franceză, a fost reprodusă în ziarul Zimbrul nr. 7, de luni, 24 iulie, Iaşi, 1850, p. 26-27.
EHRLICH HENRI, „Airs nationaux roumains", Viena 1850. Album cu 15 melodii. „Se descrie sumar dansurile: hora, brîul şi căluşarii". Ovidiu Bîrlea, „Istoria folcloristicii româneşti", 1974, p. 119.
Familia - Revistă, Budapesta, an. XIII. nr. 6, 1877 (p. 69-70).
FERRARI, GABRIELLE, «Balet du Cobzar Nr. 1, Doina et Sîrba ...» Transcription pour har-monie ou fanfare, par Eduard Michel, Paris, 1923 (din A. Rally et Getta-Helene Rally, Bibliographie Franco-Roumaine, Tom. II, 1930, p. 294).
FIRA, GH., „Cîntece şi Hore. Din viaţa poporului român" (Ediţiunea Academiei Române), Bucureşti 1916. (Prezintă 49 hore puse pe note muzicale de D. D. Kiriak, p. 85—118).
FIRA, GH., «Nunta în jud. Vîlcea». Cu raport-prefaţă de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1928 (p. 7-53).
FLINŢIU, G. I., «Coregrafia românească. Fecioreasca, învîrtită şi alte jocuri naţionale din Ardeal
Tîrgovişte, 1936, 106 p., cu il. şi note muz. FLOREA IOAN T., «Folclor muzical din judeţul Arad», voi. I — 500 melodii de joc. Arad, 1975,
296 p., cu n. muz.
FLOREA, MIHAI, Prietenii mei, concurenţii. Formaţii şi portrete de artişti amatori. Bucureşti, 1976, 215 p. (p. 63).
FRÎNCU, TEOFIL şi CANDREA, GEORGE, «Românii din Munţii Apuseni» (Moţii). Scriere etnografică cu 10 ilustraţiuni. Bucureşti, 1888. (Partea III, Ispasul sau ziua Căluşarilor, Bătuta, Flaidău, Romanul, p. 130 — 133).
GARAI, IDA, «Jocuri populare pădureneşti», Deva, 1960, 44 p., cu fig. şi n. muz.
GĂLAVU, DUMITRU, «100 melodii de jocuri din Dobrogea». Constanţa, f.a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 23321).
GĂLAVU, DUMITRU, «Jocuri populare din Tulcea», f. 1. 1974, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (I 26789).
GĂMAN, GH. şi POPESCU, IOAN, „Jocuri populare din regiunea Bucureşti". Bucureşti, 1965.
238 p., cu fig. şi n. muz. GĂMAN, GH. şi POPESCU, IOAN, „Jocuri populare  din  Zurbaua  şi  Otopeni". Bucureşti,
1967, 140 p., cu n. muz.
GĂNESCU, CONSTANTIN, «Jocuri populare din jud. Brăila». Brăila, 1973,108 p. cu fig. şi n. muz. GEORGESCU CORNELIU DAN, Melodii de joc din Oltenia. Bucureşti, 1968. GEORGESCU-BREAZUL, G. N., Cronica muzicală. «Coregrafie românească sau balet vienez?»
Cuvîntul nr. 1077 de luni, 23 apr. 1928, p. 1. GEORGESCU-BREAZUL, G. N., «Muzica în programele analitice ale învăţămîntului secundar »,...
Bucureşti, 1929.
GEORGESCU-BREAZUL, G. N., «Muzica jubiliară, România în port, joc şi cîntec». Poem muzical etnografic de Tiberiu Brediceanu. Cuvîntul nr. 1463 de luni, 22 mai 1929, p. 1 (Cronică muzicală).
Gliiluşui, revistă folcloristică. Baîota-Dolj, nr. 1/1913 — 12/1914. (Sînt descrise diferite jocuri). GIURCHESCU, ANCA şi ERETESCU, CONSTANTIN, «Folclor coregrafic din Ţara Vrancei» Focşani, 1974, 183 p.
GÎDEI, A. V. Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgar din jud. Ilfov, plasa Sabaru. Bucureşti, 1904. (Jocuri vechi, p. 171 — 172). GOROVEI, ARTUR, «Datinile noastre la nunţi». Bucureşti, 1910, 108 p.
GRECU, ION, «Folclor muzical din Argeş. Balade, doine, cîntece lirice, cîntece de nuntă, melodii
de joc, cîntece vechi şi noi». Bucureşti, 1974. 120 p. GRISELINI, «Descrierea Banatului». Tradusă de Meletiu Dreghici. Timişoara, 1881 (p. 79 — 80). HAŞDEU, BOGDAN-PETRICEICU, «Etymologicum Magnum Romaniae». Dicţionarul limbei
istorice şi poporane a Românilor. Tom. I, Bucureşti, 1886 (p. 490 — 491, 766—767). HORWÂTH, MARGIT, «Suită de jocuri din Săcaiu de Pădure şi Luieriu. Traducere. Szekernyes
Lâszlo. Tîrgu Mureş, 1970, 121 p., cu il. şi n. muz. ILICI, I. SA VA, «Melodii de jocuri bănăţene ...» Timişoara, 1964. 111 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab.
muz. (I 21245).
IOANIN, CRIST., «Tilincă sau culegere de mai multe cîntece naţionale din ambele Principate ...»
Partea II, Bucureşti, 1859. (Săbărelul, p. 24, Hora Tecuciului, p. 40 — 41). îon Creangă, revistă de limbă, literatură şi artă populară. Bîrlad an. II, 1909 —an. VIII nr. 11/1915.
(prezintă multe jocuri).
IORGA NICOLAE, „Istoria românilor prin călători", voi. 11,1928. Voi. III, ed. II, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1929.
Istoricul Renaşterii danturilor noastre naţionale, Romana, Romanul şi Bătuta, precum şi a muzicei şi a teatrului românesc din Transilvania. Iaşi, 1886, 18 p.
Izvorasul, revistă muzicală populară, Bistriţa-Mehedinţi, An. I, nr. 2/1919 — nr. 10/1939. (A publicat numeroase jocuri cu melodiile lor).
202
203
JUGĂNARU, NICOLAE, «Lira libertăţii». Colecţie de cîntece naţionale, imnuri, marşuri eroice' doine, hore, cîntece populare şi şcolare. . . Lugoj, 1923 (p. 75 — 87).
LAŢCU, AFILON şi MUNTEAN, ION, «Folclor coregrafic din Văile Timişului şi Bistrei». Caraş-Severin, 1971, 326 p., cu n. muz.
LAŢCU, AFILON şi MUNTEAN, ION, «Folclor coregrafic din Almaş şi Caras». Reşiţa, 1974, 279 p., cu fig. şi n. muz.
LEU, PAUL, «Ciprian Porumbescu. Monografie». Suceava, 1972. (Hora detrunchiaţilor, desmem-braţilor, p. 60).
LIUBA, SOFRONIE, «Material folcloristic. Jocuri şi dansuri poporale», în Revista societăţii Tinerimea Română, 1/1898 (p. 126 şi 149).
LORINCZ, LAJOS, «Hora satului. Jocuri populare de pe Mureşul de sus». (Versiune în lb. rom. de Veronica Hinghian), Tîrgu-Mureş, 1970, 136 p., cu fig. şi n. muz.
LUCZAI, CAROL, «Culegere de jocuri populare din Bihor». Oradea, 1969, 95 p., cu il., n. muz. şi pl. color.
LUPESGU, MIHAI, «Intratul flăcăilor şi scosul fetelor la horă», în Ion Creangă, Bîrlad, nr. 6,
p. 162-167 şi 11/1915, p. 306. (Descrie multe jocuri). MACRI, CONST., «Manual de dans ...» Bucureşti, 1921. (Hore, sîrbe, Chindia, p. 35-42). MARCU, IONEL, CĂRĂUŞ, MARA şi ILICI, SA VA, L., «Dansuri populare din Banat», Timişoara,
1964, 79 p. + anexă 47 p., cu note muz. Marele dicţionar geografic al României, voi. I, 1898 (p. 539 — 540).
MARIAN, SIMION, FL., «Nunta la români». Studiu istorico-etnografic comparativ, Bucureşti,
1890. (Diferite numiri de jocuri). MARIAN, SIMION, FL.,  «Tradiţii poporane române din Bucovina», Bucureşti, 1895, 298 p. MARIAN, SIMION, FL., «Hore şi chiuituri din Bucovina», Bucureşti, 1910, 201 p. MARIENESCU, ATANASIE, M., «Cultul păgîn şi creştin». Tom I, Sărbătorile şi datinile romane
vechi. Bucureşti, 1884, (p. 448). Mic dicţionar enciclopedic. Bucureşti, Ed. enciclopedică română 1972.
MIHAIL, GEORGE, «Datini şi moravuri naţionale». în Ateneul Român nr. 8 şi 9, 12, 13, 14/1867
(p. 246-247 şi p. 537-580). MIHAIL, GEORGE, «Datinile, obiceiurile şi tradiţiunile poporului român», în Columna lui Traian
nr. 2, martie 1870. (Cap. X, Jocuri româneşti). MIHAIL, GEORGE, «Muzica naţională la Români», în Columna lui Traian nr. 4, 23 februarie
1871, p. 15. Continuare în Lyra Română nr. 10, 12 febr. şi nr. 12 din 29 febr. 1880
(p. 79, 91 — 94). Ariile de la munte şi cîmpie . . . în „Lyra Română" nr. 30, iulie
1880, p. 382.
MOCEANU, GEORGE, «O sărbătoare la ţară». Balet într-un act cu danturi româneşti, aranjat pentru expoziţia de la Chicago 1892 . . . Bucureşti, 1893 (p. 3 — 7).
MOLDOVEANU-NESTOR, ELISABETA, «Folclor muzical din Buzău», Bucureşti, Ed. muzicală, 1972. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25192).
MUNTEAN, ION şi LAŢCU, AFILON, «Folclor coregrafic din văile Timişului şi Bistrei», Caras Severin, 1971, 328 p. cu n. muz.
MUREŞIANU, IACOB, «Romana, cadril românesc, în Ardeal», în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Braşov, nr. 4, 23 ian. 1850.
MUREŞIANU, I. IACOB (fiul), «Romana, dans de coloană în cinci figuri, descrisă şi explicată dimpreună cu muzica ei, după compunerea ei originală ...» Braşov, 1903, 20 p. + 4 f. şi note muz.
MUŞLEA, ION «Scheii de la Cergău şi folclorul lor», Cluj, 1928. 50 p.
MUŞLEA, ION, «Obiceiul junilor braşoveni». Studiu de folclor, Cluj, 1930, 74 p. cu pl. şi n. muz.
MUZICESCU, GAVRIIL, «12 Melodii naţionale culese, armonizate şi aranjate pentru cor mixt şi pian». Iaşi, 1889.
NICOLESCU, D. VASILE şi PRICHICI, CONST. GH., «Cîntece şi jocuri populare din Moldova». Bucureşti, Ed. Muzicală, 1963, 192 p.
NICULESCU-VARONE, G. T., «Jocuri româneşti necunoscute». Cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare, Bucureşti, 1930, 156 p. Lucrare premiată de Academia Română cu „Premiul Năsturel", 29 mai 1931. Raportor prof. univ. Ovid Densuşianu.
NICULESCU-VARONE, G. T., «Alte jocuri româneşti necunoscute». Noi contribuţii la folclorul nostru coregrafic, Bucureşti, 1931, 70 p.
NICULESCU-VARONE, G. T., «Dicţionarul jocurilor româneşti», Coregrafie populară. Bucureşti, 1931, 186 p.
NICULESCU-VARONE, G. T., «Jocurile noastre naţionale», cu 42 foto. Ed. revistei „Satul", Buc, 1937, 70 p.
NICULESCU-VARONE, G. T., «Jocurile naţionale româneşti». Cu 50 fotografii. Bucureşti, 1938, 338 p.
NICULIŢĂ-VORONCA, ELENA, «Studiu în folclor», voi. I, Bucureşti, 1908.
OANĂ-POP, RODICA, «Alexandru Flechtenmacher. Viaţa în imagini». Buc, Ed. muz., 1964.
OLLĂNESCU, DIMITRIE, «Teatrul la Români». Partea I. Daţine, năravuri, jocuri, petreceri,
spectacole publice etc Analele Academiei Române, Seria II. Tomul XVIII (1895 —
1896). Bucureşti, 1897. (Sînt descrise 28 jocuri naţionale, pp. 119 — 126). OPRIŞAN, HOR IA, BARBU, «Căluşarii». Studiu. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969,
276 p. cu n. muz., 8 f. pl. PALADI, RADU, «Hora Putnei», pe versuri de Serafim Iftinchi. Bucureşti, Ed. muzicală, 1973,
26 p. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (II 25748). PAMFILE, TUDOR, «Sărbătorile de vară la Români». Studiu etnografic Bucureşti, 1910. (Cap.
VII. Sărbătoarea Rusaliilor. Căluşarii, p. 54—75). PANN, ANTON, «Spitalul amorului sau Cîntătorui dorului», Bucureşti, 1850. Cîntec şi horă,
p. 37—38. Horă pusă pe note bizantine, p. 129 — 130. PANN, ANTON, «Spitalul amorului sau Cîntătorui dorului». Broşura a doua. Bucureşti, 1852.
(Horă moldovenească, p. 49, pusă pe note bizantine, p. 141 — 142). Broşura a patra.
Bucureşti, 1852. (Bora vinului, p. 12; pusă pe note bizantine, p. 153). . . PANN, ANTON, «O şezătoare la ţară sau Călătoria lui Moş Albu», Bucureşti, 1853. Partea Il-a.
Horă pusă pe note bizantine, p. 87. (A. Pann a pus pe note bizantine 11 melodii de
hore).
PAPAHAGI TACHE, «Graiul şi folclorul Maramureşului». Bucureşti, 1925, (p. 8 şi 178). PARISOTTI ALESSANDRO, «Danturi române», în ziarul italian II Bersagliere din 9 aug. 1882,
descrie Romanul, Bătuta şi Brîul (vezi George  Moceanu, „Memoriile mele..."
Buc, 1895, p. 25, citat de N.-Varone în Jocurile nat rom. 1938, p. 20). PĂCALx\, VICTOR», Monografia comunei Răşinari», Sibiu, 1915. (p. 237-240). PÂRVESCU, POMPILIU, «Hora din Cartai», cu 63 melodii de jocuri populare notate de C. M. Cor-
doneanu, Bucureşti, 1908, 195 p. cu il. şi n. muz. (p. 145 — 181). PERCEAG, LUDOVIC, «Melodii de joc Jocuri populare din jud. Satu Mare», f. 1, şi La., 34 p.
Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25441). PLATTNER, JOHANN, «Der Kaluschăr». Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt. Allgemeine Volks-
zeitung fur das Deutschtum in Rumănien. Sibiu, nr. 17096 de duminică, 25 mai 1930.
Foileton, p. 2-3. Tradus şi publicat în „Telegraful Român", Sibiu. An. LXXVIII
nr. 43-44, 7 iun. 1930, p. 3-4.
204
205
POENARU, EMIL şi PUMNEA, IOAN, «Dansul dăişorean». Monografie coregrafică. Braşov, 1971, 159 p. cu fig.
POP VASILE, „Purtata fetelor de pe Tîrnave", în Steaua roşie, Tg. Mureş. 16 iunie 1979 (p.3)
POPA, ŞTEFAN, «Colecţie de dansuri naţionale.. .» Craiova, 1910. (Descrie douăzeci de jocuri populare însoţite de muzica respectivă).
POPESCU, IOAN, N., «Hore cu strigări şi strigături». Drăgăşani-Vîlcea, 1938, 74 p.
POPESCU-JUDEŢ, GH., «Jocuri din Banat», Bucureşti, 1956, 124 p. cu fig. şi note muz.
POPESCU-JUDEŢ GH., «Brîul, joc popular muntenesc», Buc, 1957, 104 p., cu fig. şi n. muz.
POPESCU-JUDEŢ, GH., «Jocuri populare olteneşti», 2 voi., Bucureşti, 1958—1959. Voi. I, A—D, 268 p.; Voi. II, F-Z, 272 p.
POPESCU-JUDEŢ, GH., «Jocuri populare româneşti». Aranjament muzical Constantin Arvinte. Bucureşti, 1959, 224 p., cu fig. şi n. muz.
POPESCU-JUDEŢ, GH. şi GĂMAN, GH., «Jocuri populare din regiunea Bucureşti». Bucureşti, 1961, 272 p., cu il., n. muz şi 8 pl.
POPESCU-JUDEŢ, GH., «Jocuri populare din regiunea Argeş». Bucureşti, 1963, 442 p., cu il. şi n. muz.
POPESCU-JUDEŢ, GH., «Jocuri populare din Oaş şi Maramureş». Baia-Mare, 1963, 342 p., cu fig. şi n. muz.
POPESCU-JUDEŢ, GH., «Jocuri populare din Dobrogea...» Constanţa, 1967, 680 p., cu fig. şi n. muz.
POPOVICI, TIMOTEI, «Dicţionar de muzică». Cu mai multe iiustraţiuni, Sibiu, 1905. POPOVICIU, VASILE, «Monografia Patas (Nerapatas)». Sol, grai, credinţă şi obiceiuri locale. Caransebeş, 1914.
POSLUŞNICU, M., Gr., «Istoria muzicii la români», Bucureşti, 1928 (p. 259). PRICHICI, CONSTANTIN, GH., «125 melodii de jocuri din Moldova», Bucureşti, 1955, 167 p, PRICHICI, CONSTANTIN, GH., «Melodii de jocuri populare din judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Teleorman». Bucureşti, 1970. 162 p. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (II 25743). PROCA, VERA-CIORTEA, «Jocuri populare româneşti», Bucureşti, 1955.
RAFFET AUGUSTO, Album. Planşele 10 şi 18 cu explicaţii. . . Roata (hora) valahă jucată de ofiţerii Regimentului 2, la 16 iulie 1837, în parcul Stouffa (azi Grădina Botanică), în faţa Prinţului Ghica, gospodarul Valahiei. . . Bibi. Ac. R.S.R. Colecţia stampe.
RĂDĂŞANU, MUREŞ şi LASCU, IACOB, «Dansuri populare din toată ţara». Bucureşti, 1970. 184 p. cu fig. şi n. muz.
RĂDULESCU-CODIN, C., Monografia  comunei  Priboeni-Muscel.   Cîmpulung,   1904  (p. 26).
RĂDULESCU-CODIN, C. şi MIHALACHE, D., «Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele». Culegerea din părţile Muscelului. . . Bucureşti, 1909 (p. 69-70).
RĂDULESCU-CODIN, C. şi PREOT RĂUŢESCU, I., Dragoslavele. Trecut. Descrierea comunei.. . Cîmpulung-Muscel, 1923 (p. 224, 227, 243-247).
RĂDULESCU, NEDELUŞA şi GĂNESCU, CONSTANTIN, «Jocuri populare din Gropeni». Brăila, 1971, 120 p. cu il. şi n. muz.
REBREANU LIVIU, «Ciuleandra», roman. Bucureşti, 1927, 295 p. (Descrie jocul Ciuleandra).
RIEGLER-DINU, EMIL, «Folclor muzical dobrogean vechi. Instrumente muzicale şi jocuri».
Dobrogea — cincizeci de ani de viaţă românească (1878 — 1928), Bucureşti, 1928 (p. 791).
RIEGLER-D INU, EMIL, Hora transilvană, f. 1., f. a.
ROGALSKI, THEODOR, «Trei dansuri româneşti», Bucureşti, ESPLA, 1957. ROMEO, PETRE şi MIŞU, IANCU, «20 jocuri populare pentru acordeon». Culese şi armonizate de . . . Bucureşti, Ed. muzicală, 1959, 40 p. Bibi. Ac R.S.R., Cab. muz. (II 20186).
RUNCAN, MIHAI, «Jocuri populare din Ialomiţa». Călăraşi, 1973, 296 p., cu fig. şi n. muz. RUSITSCHI (Rouschitzki Francois), Musique orientale, «42 Chansons et danses Moldaves, Vala-
ques, Grecs et Turcs», Iaşi, 1834. (Vezi Teodor, T. Burada, «Cronica muzicală a oraşului
Iaşi 1780—1860" şi „Convorbiri literare", an. XXI, nr. 12, 1 martie 1888, p. 1066). SASSU, IULIAN, I., «Din etnografia satului Fîntînelele (Inancişme)». Analele Dobrogei. An. XI/
1930 („Jocuri şi instrumente muzicale" . . . p. 36 — 38). SBÎRCEA, GHEORGHE, «Oraşele muzicii». Ultima serie, Bucureşti, 1976, 220 p. SECOŞAN, HENRIETTE, «Curs de jocuri populare româneşti». Timişoara, 1974, 105 p. SEIFERT, SIGMUND, «Jocuri olteneşti». Raionul Pleniţa, Craiova, 1958, 35 p., cu il. şi n. muz. SEIFERT, SIGMUND, «Jocuri populare olteneşti», Craiova, 1966, 315 p. cu n. muz. SEQUENS ANTONIU, «Iedera«, jocuri populare din jurul Caransebeşului, aranjate pentru pian
forte. Caransebeş, 1891.
SEVASTOS, ELENA, «Nunta la români». Studiu istorico-etnografic comparativ. Bucureşti, 1889 (p. 280-282).
SFÎRLOGEA, GHEORGHE, «Cincisprezece jocuri populare din regiunea Bacău. Valea Şiretului». Bacău, 1960, 120 p., cu fig. şi n. muz.
SFÎRLOGEA, GH., «Jocuri populare din regiunea Bacău, zona Neamţului şi Valea Bistriţei». Bacău, 1961, 146 p. cu fig. şi h. muz.
SFÎRLOGEA, GH., «Jocuri populare din jud. Bacău, Valea Trotuşului», Bacău, 1970, 260 p., cu fig. şi n. muz.
SFÎRLOGEA, GH., «Jocuri populare de pe Valea Tutovei». Vaslui, 1973, 175 p., cu fig., n. muz. şi 2 pl.
SILVESTRU, CONSTANTIN, «Jocuri populare din Transilvania».  Bucureşti,  Ed. muzicală,
1973, 79 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25838). SÎRBU, GEORGE, «Melodii şi jocuri populare moldoveneşti». Iaşi, 1962, 167 p. SÎRBU, GEORGE, «Cîntece şi jocuri populare culese şi notate de. ..» Suceava, 1969, 215 p. SPERANŢIA, TH., D., «Asupra jocului de Căluşari», în Noua Revistă Română nr. 11, 1 iunie
1900 (p. 504).
SPERANŢIA, TH., D., «Mioriţa şi Căluşarii, urme de la Daci şi alte studii de folclor». Bucureşti, 1914, 282 p.
STAN, MIRCEA, «Eu cînt plaiurile mele». Culegere de cîntece şi jocuri populare moldoveneşti. Iaşi, 1974, 193 p. cu portr. şi n. muz.
STANCU, CONSTANTIN, «Jocuri populare argeşene». Piteşti, 1970, 216 p., cu fig. şi n. muz.
STĂNESCU, TUDOREL, «Jocuri populare din regiunea Iaşi». Iaşi, 1959, 89 p., cu il. şi n. muz.
STĂNESCU, TUDOREL, «Jocuri populare moldoveneşti...» Iaşi, 1971, 276 p., cu fig. şi n. muz.
Studii de etnografie şi folclor. Zona Brăilei, Brăila, 1975, 295 p.
Suită de jocuri populare din Jitia (Vrancea). Bucureşti, 1961, 72 p. cu fig. şi n. muz.
SULIŢEANU, GHIZELA, «Muzica dansurilor populare din Muscel-Argeş». Bucureşti, Ed. muzicală, 1976, 480 p. cu n. muz.
SULZER, FRANZ, JOSEPH, «Geschichte des Transalpinischen Daciens...» Tom. II, Wien, 1782. „Walachische Tănze und Lieder". Pentru Kaluşari, Bătuta, Horă, Brîu, se dau melodiile pe note, sistem clasic liniar, p. 405 — 427. La p. 431 se menţionează întîia oară Kindia).
SURDU, MIŞU, ION, «Jocuri populare din Mehedinţi». Drobeta Turnu-Severin, 2 voi. 1970-1972. SZEKELY, DENEŞ, «Bal la Ruşii Munţi». Tablou coregrafic Versiunea în lb. rom. de V. Hinghian. Tîrgu-Mureş, 1968,136 p. cu fig., n. muz.
206
Şapte paşi, Sieben Schritte, suită de dansuri germane. Descriere şi coregrafie de Octavian Stroia, Bucureşti, 1961, 53 p. cu fig. şin. muz.
ŞAINEANU, LAZĂR, «Dicţionar universal al limbii române». Craiova, 1895. Şezătoarea, revistă de literatură şi tradiţiuni populare. Fălticeni. Voi. 1/1892 —XXV/1929.
ŞTEFĂNESCU-BERNES, GEORGETA, «Album omagial,  1877-1878»,  Bucureşti. Conservatorul C. Porumbescu, 1977, 51 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27101).
TACIT, ION, C, «Nunta la poporul român», în Foaia societăţii românismului nr. 2, măi 1870, 5$.
TIKTIN, HEIMANN (HARITON), Rumânisch-Deutsches Worterbuch. Bucarest, 1895.
Timişul. Ansamblul folcloric Timişoara. (Timişoara), 1969. (Pliant cu il. şi text). '
TOTH, ALEXANDRU, «Suită de dansuri populare româneşti. Cu acompaniament de orchestră...» Tg. Mureş, 1975. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (26137).
,,Tudor Pamfile", revistă de limbă, literatură şi artă populară. Dorohoi. An. I, nr. 8/1923; nr. 5 — 6/ 1926. (Prezintă multe jocuri populare).
TUŢESCU, ŞTEFAN, ŞT. şi DANIELESCU, P., «Monografia  istorică, economică şi culturală a satului Cătanele din jud. Doljiu» — Craiova. 1908 (p. 10, 134).
TUŢESCU, ŞTEFAN, ŞT., «Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate». Izvorasul nr. 5-6/1929.
URSU, NICOLAE, «O nuntă în Valea Almăjului» (Jud. Caras). Descriere cu 20 cîntece şi jocuri populare. Timişoara, 1940, 32 p.
URSU, NICOLAE, «Cîntece şi jocuri populare româneşti din Valea Almăjului (Banat)». 340 melodii cu texte, culese şi notate de . . . Bucureşti, Ed. Muzicală, 1958, 285 p.
VASILESCU, TEODOR şi TITA, SEVER, «Folclor   coregrafic   românesc,»   Bucureşti, 1969, 228 p. cu fig.
VASILIU, IOAN, CORNELIU, «Trei suite de jocuri populare ardeleneşti». Braşov, 1966, 364 p.,
cu fig. şi note muz., 9 pl. VLAD-RĂDULESCU, SOFIA, «Lugoşiana, joc românesc din Banat, cules şi aranjat pentru
pian», de ... în Lyra Română, Bucureşti, nr. 27 din 29 iunie 1880, p. 212 — 213. VOINEA, ION, P., «Monografia comunei rurale Merenii de sus», jud. Vlaşca. Bucureşti, 1905 (p. 64). VUIA, ROMULUS, «Originea jocului de Căluşari», în Dacoromania, Cluj. An. II (1921-1922),
p. 215-254.
VUIA, ROMULUS, «The Roumanian Hobby-Horse. The Căluşari». London, 1935, 198 p, 1 f. pl. VULCĂNESCU, ROMULUS, «Fenomenul horal». Craiova, ed. Ramuri, 1944, 208 p. VULPESCO, MICHEL, «Danses roumaines d'apres de themes populaires» recueillies par...
Paris, 1930. (Notează jocuri din Oltenia şi Muntenia). VULPESCU, MIHAI, «Cînteeul popular românesc». Studiu introductiv.  «O nuntă păgînă în
comuna Lupşani, jud. Ialomiţa». Prefaţă de N. Iorga, Bucureşti, 1931 (cap. VIII,
Jocurile naţionale, p. 194—203). VULPIAN, DIMITRIE, «Muzica populară. Jocuri de brîu, aranjate pentru pian». (Două sute
douăzeci şi nouă melodii), Bucureşti, 1886. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 6859). VULPIAN, DIMITRIE, «Horele noastre aranjate pentru pian». Voi. I, (1 — 500) Bucureşti-
Leipzig, 1880 şi voi. II (501-1000), 1886. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 6857). WACHMANN, IOAN, ANDREI, «Hora bahică», în VEcho de la Valachie, Caiet 13, Wien, 1850. ZABORILĂ, EMIL şi IANCOVICI, AUREL, «Cîntece şi jocuri din jud. Bacău». Bacău, 1969,
39 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 23778). ZAMFIR, CONSTANTIN, DOSIOS, VICTORIA   şi   MOLDOVEANU-NESTOR ELISABETA,
«132 cîntece şi jocuri din Năsăud», Buc, 1958, 191 p.   Bibi. Ac R.S.R.,Cab. muz.
(II 6661).
ZUGRAVU, I. C., «Logodna şi nunta», în rev. Ion Creangă, nr. 4, febr. 1909. (p. 95-100, danţu, danţu cel mare).
DE ACEIAŞI AUTORI
G. T. NICULESCU-VARONE:
Printre streini, Bucureşti, Tip. Grosmann, 1913, 91 p. (Ed. a Il-a 108 p. Ed. a IlI-a 111 p., Bucureşti, 1914).
De închiriat cameră mobilată, Nuvele, schiţe, însemnări despre artă. Bucureşti, 1914. Bibi. Minerva
nr. 172, 111 p. în preajma artei, Bucureşti, 1914. Bibi. Minerva, 167 p.
Existenţă, muncă, plictiseală şi minciună. Cîteva reflexii. Bucureşti, Institutul Minerva, 1915, 95 p.
Singur. Schiţe şi impresii, Bucureşti, 1915. Bibi. Minerva nr. 152,93 p. (două ediţii). Elogiul frumuseţii. Bucureşti, 1915. Bibi. Minerva nr. 182 (două ediţii), 116 p. Cartea inimii. Scrisori către femei. Ed. I-a f. a., 92 p,, Ed. a Il-a, Bucureşti, 1916. (Bibi. Minerva nr. 212).
Note despre artă. Bucureşti, 1916. Bibi. Minerva nr. 172 bis. 115 p. Spovedania unui singuratic. Bucureşti, Tip. Minerva, 1917. 132 p. Povestea unui orfan. Bucureşti, 1920. Bibi. Minerva nr. 162, 169 p. Vraja iubirii. Bucureşti, 1924. Bibi. Minerva nr. 235, 160 p. însemnările unui singuratic. Bucureşti, 1928. Bibi. Minerva nr. 115 a şi b, 140 p. Strigăt de alarmă. Schiţe. Traducere din Guy de Maupassant. Bucureşti, 1925. Bibi. Minerva nr. 156, 115 p.
Paris (văzut sub aspectul intelectual şi artistic). Ed. I-a cu 20 ilustr. Ed. Il-a cu 25 ilustr., Bucureşti, Inst. „Rampa", 1928. 32 p. Ce-a in văzut în Elveţia, cu 26 foto. Bucureşti, Tip. „Adevărul", 1930. 64 p.
Jocuri româneşti necunoscute, cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre naţionale. Bucureşti, Imprim. „Independenţa", 1930, 156 p. Lucrare premiată de Academia Română cu „Premiul Năsturel". Referent savantul prof. univ. Ovid Densuşianu. Şedinţa solemnă de vineri, 29 mai 1931. Anal. Ac. Rom. LI Bucureşti, 1931, p. 230.
Alte jocuri româneşti necunoscute. Noi contribuţii la folclorul nostru coregrafic. Bucureşti, Impr. Văcăreşti, 1931. 95 p.
Dicţionarul jocurilor româneşti, Coregrafie populară, Bucureşti, Impr. Văcăreşti, 1931, 186 p.
Folcloristul belgian Albert Marinus, cu titlul «Coutumes roumaines avec danses et chants»
remarcă lucrările autorului, în «Bulletin de recherches historiques et folkloristiques du Bra-
bant» (Bruxelles) no. 66/1932. p. 421. în Scheii Braşovului. Junii şi costumul de sărbătoare al femeilor române. Folclor şi caracterizări
etnografice cu 18 fotografii în text. Bucureşti, Tip. ,,D. Cantemir", 1932. 32 p. Portul naţional românesc, cu 20 foto. Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 1933. 36 p. Portul naţional românesc. Partea a Il-a, cu 44 foto, Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov,
1934, 116 p.
Folclor românesc din Ardeal. Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 1935, 72 p. Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din Comuna Plopeni, plasa Bucecea, jud. Botoşani, Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica, 1936, 48 p.
208
Les danses populaires roumaines, avec 33 photos apres le texte. Bucarest, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 1933, 60 p.
Le folklore roumain versific, Bucarest-Roumanie, Imprimerie de Seminaire monahal Cernica-Ilfov,
1936, 32 p. Despre care ilustrul etnograf şi folclorist al Franţei Arnold Van Gennep a făcut aprecieri în revista «Mercure de France» nr. 942 din 15.9/1937, p. 614.
Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat, cuprins în volume şi broşuri, 1830— 1935. Ediţia a 2-a, revăzută şi completată, Bucureşti, 1936. Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 88 p., continuare 1936 — 1939, Bucureşti, 1940, 32 p.
Jocurile noastre naţionale, Ediţia a 2-a, cu 42 fotografii după text. Bucureşti, Tip. „D. Cantemir",
1937, 71 p. (Biblioteca Satul, nr. 4). Savantul folclorist şi filolog Dr. Moses Gaster a apreciat lucrările autornlui prin 6 scrisori, dintre care două au apărut în ziarul «Adevărul» din 1936 şi 1937.
Costumele naţionale din România. Voi. I cu o planşă în culori şi 125 fotografii, 1937, 260 p., voi. II
cu 36 fotografii, Bucureşti, Ed. „Universul," 1940, 96 p. Jocurile naţionale româneşti, cu 50 fotografii. Bucureşti, Ed. „Universul", 1938, 338 p. Strigături alese de Ia horă. Bucureşti, Ed. „Universul", 1938, 64 p.
Cei mai de seamă folclorişti romîni. Bibliografie. Cu o introducere despre specificul nostru naţional. Bucureşti, Tip. „Universul", 1938, 48 p.
Ce trebuie să citească tineretul român. Conferinţă ţinută în sala de festivităţi a Ateneului Român din Bucureşti. Extras din „Anuarul Ateneului Român", Buc, 1939, Hl-f 20 pag.
Monografiile oraşelor, comunelor şi mănăstirilor din România. Bibliografie 1855—1938. Bucureşti, Tip. „Universul", 1939, 58 p.
Albume cu modele de cusături naţionale româneşti, cu 8 fotografii. Bibliografie 1893 — 1939. Bucureşti, Tip. „Graiul românesc", 1939, 16 p.
însemnătatea educativă şi literară a operei lui Anton Pann, în colaborare cu Elena Costache Găina-riu, Buc, Tip. „Graiul românesc", 1940, 68 p.
Rolul cultural şi educativ al literaturii noastre populare. Sinteză, Bucureşti, Tip. „Graiul românesc", 1941, 16 p.
Castelul Brâncoveanu de la Sîmbăta de Sus, jud. Făgăraş, cămin de odihnă pentru scriitori, ziarişti şi artişti români. Monografie, Bucureşti, Tip. Bucovina-Torouţiu, 1941, 63 p.
Strigături alese de la horă. Ediţia a Il-a, cu adăugiri. Bucureşti, Ed. „Universul", 1943, 72 p. Ministerul Culturii Naţionale, cu nr. 42295 din 6 martie 1943, a aprobat „retipărirea acestei lucrări, spre a fi recomandată pentru cursul primar-superior".
Monografia satului Săuleşti, plasa Deva, jud. Hunedoara, cu o schiţă topografică, plan şi 9 foto, Bucureşti, Tip. „D. Cantemir", 1945, 136 p. Lucrare premiată de Academia Română la 4 iunie 1946, cu premiul „Stolojan". Raportor prof. univ. Silviu Dragomir de la Cluj.
SUMAR
4
1 Prefaţă - I. C. Chiţimia............................................. 6
2. Introducere G.T. Niculescu-Varone......................• ^
3. Abrevieri ..............-................................... \\
4. Cuprinsul dicţionarului ............................................. 1Q&
5. Addenda (jocuri).................................................""' 1%
6. Bibliografie ..................................................... 207
7. De aceiaşi autori..................................................
ELENA COSTACHE GĂÎNARIU-VARONE
Monografia comunei Burdujeni plasa  Bosancea,   judeţul   Suceava,  cu o  hartă  şi  16 foto.
Bucureşti, Tip. Sem. monah. Cernica, 1936, 132 p. însemnătatea educativă şi literară a operei lui A. Pann, în colaborare cu G. T. Niculescu-Varone
Bucureşti, Tip. „Graiul românesc", 1940, 64 p. George Vîlsan (ca literat) şi două portrete psihologice prezentate la Sem. pedagogic univ. „Titu
Maiorescu" (în cadrul lecţiilor practice de profesorat), Bucureşti, Tip. „Graiul românesc",
1911, 40 p.