Control şi revizie ştiinţifică: Prof. univ. dr. Gh.D. BISTRICEANU Bucureşti - România Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Expert. Reproducerea, fie şi parţială şi pe orice suport, este interzisă fără acordul prealabil al editorului, fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor. ISBN 973-9282-06-7 Depozit legal Trim. IV 1997 £ ZOiob$ Emilian M. DOBRESCU Valeriu IOAN-FRANC AFACERILE MICĂ ENCICLOPEDIE CUPRINS Notă asupra ediţiei...........................................11 Partea I - Conceptualizare în afaceri - 636 definiţii ale unor termeni utili omului de afaceri........................................13 Partea a ll-a - Practică în afaceri - scheme utile de lucru...........................99 Cap. 1. Managementul afacerilor .... 101 • Omul de afaceri - definiţii -...........102 • întrebări esenţiale pentru cel care lansează o afacere ...........................104 • 5 întrebări pentru a demara o afacere . 105 • Definiţiile lui Paul Hawken.............106 • Replici... manageriale .................107 £§ *4 trăsături importante ale stilului mana- 13 gerial..................................109 • Tipuri de management....................110 EkT** • Sistemul managementului calităţii totale 113 • Principiile "lean managementului" . . .114 • 7 reguli ale unei bune conduceri .... 115 • 15 porunci manageriale..................116 |2 • Modelul managerial al lui Ericsson . . .117 |2 * «8 trăsături importante ale unui manager 119 U • Ce tip de manager sunteţi?................121 — *3 • Inteligenţa managerială...................125 2 o* • Portret-robot al managerului inii: $2 temaţional ...................................126 ^ g • Calităţile managerului internaţional . . .127 si 23 Cap. 2. Marketingul afacerilor........................ 129 • Sfaturi pentru cei care doresc să pornească o afacere ..........................131 • Ciclul de viaţă al produsului/serviciului . 132 • Planul unei afaceri pe scurt...............133 • Sistemul de informatică marketing . . .134 • Planul de marketing .......................141 • Metodologie pentru crearea unei firme . 143 • întrebările pe care un manager trebuie să şi le pună în raport cu concurenţa . . 146 • 7 idei utile în marketing..................148 • Modelul global al comportamentului cumpărătorului................................149 • Comportamentul cumpărătorului . . . *.150 • Viitorul afacerilor în societatea informaţională ..........................152 • 10 erori frecvente care trebuie evitate de oamenii de afaceri.....................153 Cap. 3. Resursele umane ale afacerilor . 155 • Psihologia omului de afaceri...............156 • Teori motivaţională a lui Herzberg ... 157 • Piramida trebuinţelor/Maslow...............158 • Diagrama nivelurilor de acţiune a facto- rilor de influenţă a motivaţiilor (după Herzberg)..............................159 • Caractere şi temperamente ale oamenilor de afaceri - modele şi tipologii..........160 • Calităţile unui bun manager................165 • Sarcinile liderului........................166 • Sunteţi (puteţi fi) bun conducător? . . .167 • (alte) Sfaturi pentru manageri ............169 • Managerul cu spirit creativ................170 • Cugetări manageriale.......................171 • Calităţi de bază ale unui manager . . .173 • Algoritmul organizării unei activităţi . . . 174 Cap. 4. Succesul în afaceri........................... 175 • Modelul celor 7 "S"........................176 • 6 procedee pentru o înaltă performanţă organizaţională...........................177 • 7 principii ale eficienţei.................178 • 10 principii pentru succesul în afaceri . 179 • Succesul în afaceri........................180 • Principiile Hawken pentru succesul în afaceri..................................... 181 8 • Reţeta finanţării cu succes a unei afaceri 182 • Sugestii despre cum să fii un bun client 182 • 10 secrete ale succesului în afaceri . . 183 • Reţete manageriale ale reuşitei în afaceri 184 • Principii pentru reuşita managerială . . 185 • Succesul în afaceri/cei 5 "S" japonezi . 186 • Maxime despre succes în afaceri.... 186 • 10 sfaturi pentru succesul unei negocieri ........................................188 • 10 sfaturi pentru evitarea eşecului . . .189 • 71 de piloni ai unei decizii ..............190 Addenda....................................................... 195 • Afacerile şi Murphy........................196 • Acronime utilizate în domeniul afacerilor . 202 • Indicativele telefonice interurbane din România....................................221 • Indicativefe telefonice pentru accesul automat internaţional......................233 • Ora pe glob la orele 12,00 în Bucureşti 236 • Monede naţionale pe glob...................238 • Sisteme de unităţi de măsură folosite în mod uzual în practica naţională şi internaţională..........................244 • Tabele de transformări.....................256 Bibliografie selectivă........................................259 9 NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI *Tsrin mica noastră enciclopedie ne propunem să vă ajutăm să deveniţi un om de afaceri mai prosper. Lucrarea nu explică termeni economici de maximă generalitate sau foarte cunoscuţi, precum şi termeni generali din domeniul financiar-bancar sau bursier. De asemenea, nu înfăţişează toţi termenii derivaţi dintr-un concept de bază, cum ar fi, de exemplu, varietatea deosebită a clauzelor de asigurări. Termenul de întreprindere sau unitate economică l-am considerat sinonim cu cel de firmă, pe care l-am utilizat în lucrare ori de câte ori a fost cazul; de fiecare dată am înţeles firma ca persoană juridică. Recunoaştem limitele conceperii părţilor lucrării şi perfectibilitatea unor definiţii. De aceea suntem recunoscători tuturor acelora care ne vor ajuta în acest sens prin criticile şi sugestiile lor. Selecţia termenilor şi a materialului de specialitate am făcut-o cu dorinţa sinceră de a oferi un îndreptar util şi de a fi de ajutor în activitatea cotidiană, practică, a fiecărui om de afaceri, de a-l ajuta pe acesta să obţină, nu numai teoretic, ...SUCCESUL ÎN AFACERI! Autorii 11 PARTEA I CONCEPTUALIZARE ÎN AFACERI - 636 definiţii ale unor termeni utili omului de afaceri - ABANDON Abandon = părăsire a unui bun; cedare sau renunţare la un drept. Abrogare = măsură juridică de scoatere din vigoare (parţială sau totală) a unui act normativ, care produce efecte din momentul în care intră în vigoare actul normativ abrogator. Absorbţie = vezi Comasare. Accept(are) = consimţământ pentru realizarea unei convenţii, asumarea obligaţiei de a plăti o sumă de bani cuiva pe un document de credit sau garantarea de către o altă persoană a plăţii acesteia; - act prin care trasul se angajează în mod necondiţionat să plătească posesorului legitim al cambiei valoarea acesteia la data scadenţei. Acciză = taxă de consumaţie sau vamală suportată de către consumatori. Formă cea mai răspândită a impozitelor indirecte, acciza se încasează, de regulă, la mărfurile de larg consum sau unele servicii. Achiziţie de probă = a intra în posesia unui produs cu condiţia examinării şi utilizării lui un timp determinat înainte de cumpărarea lui. Acknowledgement = reci-pisă, chitanţă (din engleză); recunoaşterea unui drept; confirmare a unui act; declaraţie publică făcută în faţa unui notar sau a altui funcţionar, prin care autorul ei, sub jurământ, arată că operaţia constatată prin înscrisuri autentice constituie actul şi faptul său liber. Acoperire = sumă de bani transferată de un debitor unui creditor, pentru a stinge o obligaţie. Acreditiv = sumă de bani, respectiv document bancar, cu care cumpărătorul constituie un depozit din contul său la dispoziţia unui furnizor, terţă persoană, pentru o viitoare plată a contravalorii mărfurilor sau 14 ACŢIUNE serviciilor stabilite printr-un contract. Acreditiv documentar = modalitate de plată prin care importatorul (ordonatorul) dă ordin băncii sale să ţină la dispoziţie şi să plătească ulterior printr-o altă bancă (banca plătitoare) exporta-torului-beneficiar contravaloarea mărfurilor sau serviciilor livrate/ efectuate în condiţiile contractuale stabilite. Acreditiv revolving = realimentarea automată, pe măsură ce se consumă, a unei sume prevăzute iniţial, dintr-o valoare stabilită pe întreaga durată de valabilitate a acreditivului. Act of God = act al Domnului (din engleză); fapt al divinităţii; acţiune a forţelor naturii care scapă controlului şi influenţei omului, imprevizibilă şi inevitabilă; forţă majoră; factum-prin-cipis. Activ = totalitatea mijloacelor (clădiri, maşini, utilaje, materii prime, materiale, combustibili, energie, numerar, titluri de valoare, creanţe, informaţii specializate) care aparţin patrimoniului unei persoane juridice (firme); expresia bănească a acestora se regăseşte în activul unui bilanţ, se află în strânsă interdependenţă cu pasivul bilanţului. Activ net = activul firmei, finanţat din capitaluri proprii, neangajat în datorii; - averea totală a acţionarului (acţionarilor). Actualizare = operaţie (de înregistrare, ştergere, modificare, calcul etc.) intervenită în lucrările de contabilitate sau în sistemul informaţional al unei firme, prin care se aduc la zi datele unui fişier, situaţia unui cont sau a unor valori, operând modificările care au intervenit de la o anumită dată şi până în ziua actualizării. Acţionar = deţinător de acţiuni la o societate pe acţiuni (SA), în baza cărora are dreptul de a participa la împărţirea dividendelor, la administrarea societăţii, la adunările generale ale acţionarilor. Acţiune = titlu de proprietate asupra unei părţi a fir- 15 ADDENDUM mei, care dă dreptul de a participa la adunările generale ale acţionarilor şi, mai ales, la un procent din profituri, sub forma dividendelor; - poate fi privilegiată (conferă titularului drepturi suplimentare) sau ordinară (nu conferă nici un drept suplimentar); nomi-nativă sau la purtător, cu sau fără valoare nominală. Addendum = act adiţional (din latină) la un contract. Aderent = parte în contractul de factoring, care cedează pentru o perioadă de timp dreptul asupra tuturor creanţelor sale comerciale cu termen scurt, rezultate din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii către o firmă specializată în factoring. Administrarea falimentului = fază a procedurii de falimentare care începe după declararea falimentului şi care urmăreşte constatarea, conservarea şi întregirea activului, stabilirea pasivului şi a masei cre-dale, lichidarea activului şi plata creditorilor în mod egal, în limita cotei falimentare; - se realizează cu concursul mai multor organe: sindicul (judecătorul comisar, curatorul sau lichidatorul), adunarea sau comitetul creditorilor, instanţa de judecată, fiecare dintre acestea având atribuţii precise, conform legii. Adocraţie = structură care se opune birocraţiei; este caracterizată prin existenţa unor mici grupuri de lucru, a unor echipe care îşi desfăşoară activitatea fără încorsetări; termen creat de Warren Bennis şi folosit apoi de Alvin Toffler, Henry Min-tzberg, Robert Waterman. Ad valorem = la valoare (din latină); potrivit valorii; de regulă, calcularea cuantumului unor taxe, prin aplicarea unor cote procentuale asupra valorii impozabile a mărfii. Afacere = acţiune importantă, concretizată într-o relaţie contractuală; îndeletnicire cu scopul de a câştiga bani sau de a obţine un profit moral. 16 AMARARE Affectio societatis = voinţa unită a asociaţilor (din latină) de a participa şi orienta activitatea societăţii; trăsătură specifică a contractului de societate. Agent de bursă = intermediar, persoană care înlesneşte încheierea unor tranzacţii bursiere; - este plătit din comisionul (prima de curtaj) tranzacţiei respective; nu încheie tranzacţii în nume propriu; - vezi Broker; Curtier. Agio = fluctuaţie a monedelor sau hârtiilor de valoare pe piaţă; diferenţa dintre valoarea nominală şi cursul acestora pe piaţă. Aiar = determinare a greutăţii totale a unei mărfi ambalate în saci (prin înmulţirea greutăţii medii a unui sac cu numărul total de saci). t la baisse = speculaţie bursieră care se bazează pe p £3. scăderea cursului acţiunilor fc sau cotaţiilor (din franceză). «j: ^ ă3 la hausse = speculaţie la 5 bursă care mizează pe B « creşterea cursului acţiunilor sau cotaţiilor (din franceză). Alicotă = în unele calcule economice, divizor, parte care se cuprinde exact într-un număr (de exemplu: 2, 3, 4 şi 6 sunt alicotele lui 12). Alimbare = descărcare parţială sau totală a mărfurilor de pe o navă în vase mai mici (numite şi limburi sau mahoane). Al pari = la paritate (din latină); situaţie când valoarea nominală a unui titlu de credit coincide cu valoarea sa reală, care se negociază pe piaţă. Amanet = obiect de preţ predat cuiva drept garanţie a restituirii unei datorii; - gaj; contract prin care un debitor predă creditorului său posesiunea unei sume ca garanţie a restituirii altui bun sau a unui bun împrumutat. în temeiul acestui contract, creditorul are dreptul să reţină bunul în posesia sa până la plata datoriei, iar în caz de neplată, să se despăgubească, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, din preţul rezultat prin valorificarea acelui bun. Amarare =. fixarea mărfurilor încărcate la bordul navelor, AMORTISMENT pentru a evita deplasarea lor în timpul transportului şi modificarea astfel a centrului de greutate al navei, ceea ce poate conduce la scufundarea acesteia. Amortisment = calcul efectuat pentru determinarea valorii amortizării. Amortizare = sumă anuală pentru compensarea valorică treptată a uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe consumate în cadrul ciclului de producţie; exprimă în formă bănească un consum de capital fix; - includerea pe cheltuieli a echivalentului uzurii fizice a unui mijloc fix; - suma în valută pentru plata treptată, la termenele stabilite, a ratelor şi dobânzilor aferente unui credit sau împrumut extern. Analiză cost-beneficiu = compararea unor activităţi diferite, exprimând costurile şi beneficiile în aceeaşi monedă. Anatocism = dobândă la dobândă; acord prin care părţile convin ca dobânda să se adauge la suma datorată şi să producă ea însăşi dobândă în continuare. Ancorare profesională = aprecierea situaţiei profesionale într-o firmă şi elementele care o caracterizează; concept propus de Edgar H.Schein. Andosament = vezi Gir. Andosare = înscrierea pe versoul unui titlu de credita atestării creanţei respective către altă persoană. Angajament de distribuţie = contract prin care distribuitorul preia o serie de mărfuri/titluri de credit pentru a le transmite consumatorilor/posesorilor lor. Angel = investitor ce finanţează contra unui procent din profit şi drept de decizie în firmă. Antreprenor = persoană care propune şi realizează o afacere, om de afaceri; trebuie să fie o personalitate credibilă (în faţa colaboratorilor şi terţilor), înzestrat cu o motivaţie şi o voinţă puternică, precum şi cu competenţe profesionale şi manageriale, cu o concepţie umanistă îndreptată spre satisfacerea la cel mai înalt nivel a do-, rinţelor clienţilor. Trebuie, 18 de asemenea, să dispună de fondurile necesare şi să obţină o perfectă coerenţă între proiectul propus şi cei care-l realizează. Antrepriză (contract de) = înţelegere scrisă prin care antreprenorul execută o anumită lucrare (serviciu) pentru beneficiar, în schimbul unui preţ stabilit, în raport cu rezultatul activităţii depuse. Anuitate = sumă de bani plătită periodic de către debitor creditorului, pentru capitalul împrumutat şi dobânda aferentă. Aport = contribuţie pe care un asociat se obligă să o aducă la capitalul unei societăţi (firme)', - poate consta în: natură, bani sau muncă (la alte societăţi decât cele anonime). Apreciere monetară = creşterea valorii monedei respective. Arierate = plăţi întârziate ale firmelor, ajunse la scadenţă şi neplătite. Armator = persoană fizică sau juridică proprietară a uneia sau mai multor nave maritime; prin închirierea . unei nave fără marfă, per- ASIGURARE soana care ia cu chirie nava devine armator folositor sau armator neproprietar. Arvună = sumă de bani plătită de către cumpărător vânzătorului, în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, ca un gaj al acordului intervenit între aceştia. Asietă = mod de calculare a impozitului. Asigurare = garantare; punere în siguranţă; încredinţare; măsură de prevedere luată de cei interesaţi pentru conservarea contravalorii bunurilor (mobile şi imobile) pe care le posedă, precum şi pentru ocrotirea unor persoane fizice; - operaţie economico-fi-nanciară ce decurge dintr-o obligaţie prevăzută de lege sau dintr-un contract, prin care asiguratul se obligă să plătească periodic o anumită sumă, denumită primă de asigurare, în schimbul căreia asigurătorul îşi asumă obligaţia ca, la producerea evenimentului (riscului asigurat), să plătească asiguratului (beneficiarului) despăgubirea de asigurare (suma asigurată). 19 ASOCIAT .-'■'-ii Asociat = persoană fizică sau juridică având calitatea de membru al unei societăţi ori asociaţii civile sau comerciale, la ale cărei mijloace materiale sau capital contribuie material sau în alt mod (aport subscris). Asociaţie în participaţie = vezi Societate în participaţie. Asset-based loan = împrumut bazat pe bunurile firmei. Atributele dreptului de proprietate = posesorul unei proprietăţi are dreptul de a o utiliza (jus utendi, în latină), dreptul de a nu o înstrăina (jus fruendi) şi dreptul de a dispune de ea (jus abutendi). At risk = expus pericolului de a pierde (din engleză). At sight = la vedere (din engleză); semnifică faptul că plata se va efectua la solicitarea beneficiarului (creditorului), în maximum 2 zile de la data cererii, fără a mai fi nevoie de acceptul prealabil al debitorului. At the close = ordin de cumpărare sau vânzare a unui titlu în ultimele 30 de secunde ale sesiunii de tranzacţionare (niciodată brokerii nu garantează că astfel de or-din va fi executat) (din engleză). At the opening = ordin de cumpărare sau vânzare a unui titlu la deschiderea bursei (dacă nu se execută în acel moment, este automat anulat) (din engleză). Auditare = controlarea, verificarea, revizia contabilă a unei firme, pentru a examina cum îşi desfăşoară activitatea. Auditul este un proces sistematic prin care se urmăreşte obţinerea de elemente probante şi evaluarea acestora într-o manieră obiectivă, cu privire la aserţiuni referitoare la acţiuni şi evenimente economice, în scopul determinării gradului de corespondenţă între respectivele aserţiuni şi anumite criterii prestabilite, precum şi comunicarea rezultatelor procesului anumitor utilizatori interesaţi. Autarhie = politică economică negativă, de izolare a firmei de alte companii. 20 AVANTAJ COMPETITIV Autofinanţare = satisfacerea nevoilor şi cheltuielilor curente din surse proprii, fără a apela la împrumuturi. Aval = garanţia pe care o consimte o persoană de a plăti un bilet la ordin, o cam- bie sau un cec. Avantaj competitiv = unul din factorii care rezultă din punerea la punct a unei strategii concurenţiale şi care permite unei firme să câştige segmente din piaţa concurenţilor. 21 BACK-UP Back-up = duplicat; copie; suport de memorie pe disc sau bandă magnetică (din engleză). Backwardation = situaţie la bursa de mărfuri când preţurile spot (la disponibil) sunt mai mari decât preţurile (cotaţiile) la termen (din engleză). Balanţă = situaţie contabilă recapitulativă, prin care se grupează la un moment dat soldurile conturilor debitoare şi creditoare, pentru a permite o apreciere sintetică a rezultatelor; - este de mai multe feluri: balanţă a bunurilor şi serviciilor, comercială, de plăţi (externe), a operaţiunilor curente, a operaţiunilor de capital, patrimonială. Balanţă patrimonială = situaţia financiară a unei firme la un moment dat, de regulă la sfârşitul anului fis- cal. Conţine trei elemente: activul, pasivul şi activul net. Bancrută = administrare defectuoasă, operaţiune frauduloasă ce conduce la faliment, datorată unor infracţiuni comise de un om de afaceri sau un angajat al unei societăţi; infracţiunile respective pot fi: ascunderea unei părţi din activul societăţii; falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor acesteia; înfăţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alte acte ori în bilanţ, a unor sume nedatorate; înstrăinarea unei părţi însemnate din activ, în frauda creditorilor, în caz de faliment al societăţii. Baraterie = exonerarea de răspundere a armatorului, în cazul actelor frauduloase săvârşite de comandantul, echipajul sau cel care a închiriat nava (din engleză). Bariere la import = limitări tarifare (taxe vamale, accize) şi netarifare (norme de mărime, numerice; de 22 BILANŢ calitate, sanitare, de protejare a mediului etc.) introduse de o ţară la importul unor mărfuri pentru protejarea mărfurilor similare produse de această ţară; - vezi Contingentare. Barter = acord prin care partenerii stabilesc să schimbe între ei mărfuri sau servicii de valori egale, folo-sindu-se de o monedă etalon, fără a-şi transfera echivalentul acestora în bani; schimb de mărfuri sau servicii în natură fără folosirea banilor. Este preferat în condiţiile unei inflaţii puternice sau când nu există încredere în moneda respectivă. Benchmarking = compararea cu un element de referinţă (din engleză); o nouă tehnică managerială, ce presupune căutarea celor mai eficiente metode care să conducă la performanţe superioare (Robert C.Camp); constă în compararea sistematică şi permanentă a performanţelor produsului, serviciului şi a practicilor curente de lucru, identificarea direcţiilor şi tehnicilor de acţiune în vederea perfecţionării lor şi motivarea clară a programelor de acţiuni colective propuse. Aceasta se poate realiza prin raportarea la propriile performanţe, aflate sub performanţele unor firme de prestigiu; din a-ceastă cauză se mai numeşte şi analiză comparativă. Beneficiu = folos, profit în favoarea unei persoane fizice sau juridice; diferenţă între încasări şi cheltuieli; - excedentul net al veniturilor faţă de cheltuieli, măsurat de regulă într-un an; - beneficiul net se poate calcula înainte sau după prelevarea impozitelor. BEP = acronim de la "break even point"; punct de ega-lare (din engleză), în care câştigurile sunt egale cu costurile. Bid = ofertă a unei persoane care urmează să cumpere un produs (serviciu) la preţul stabilit de vânzătorul acestuia (din engleză). Bilanţ = analiză a situaţiei firmei la un moment dat (de obicei, la sfârşitul, anului); document contabil care se 23 BILET LA ORDIN MMI prezintă sub forma unui tablou cu două coloane: activ şi pasiv. Bilet la ordin = titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură, în procesul creării sale, două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de subscri-itor sau emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă fixă de bani, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane numită beneficiar, care are calitatea de creditor. Bill*board = panou publicitar comercial (din engleză). Birotică = introducerea avantajelor informaticii în activităţile birourilor unei firme; realizarea sarcinilor administrative cu ajutorul mijloacelor moderne de calcul sau transmitere a informaţiilor (fax, telex, poştă electronică). Body copy = partea scrisă a unui anunţ publicitar în care sunt descrise caracteristicile produsului (serviciului) prezentat. Boicot = refuz organizat (din engleză); evitarea de a încheia contracte cu (anumite) persoane fizice sau juridice, de regulă, dintr-o ţară supusă unui embargo. Bon de subscripţie = opţiune de cumpărare a unei valori mobiliare. Bon de tezaur = împrumut al statului pe termen scurt. Bonitate = formă a încrederii pe care o prezintă o persoană juridică sau fizică în momentul încheierii unei operaţiuni economico-financiare, în special pe bază de credit. BPI = acronim de la "bit per inch"; unitate de măsură a densităţii datelor pe un dispozitiv informatic de memorizare. Brainstorming = asaltul cre-ierelor; asaltul inteligenţei; dezlănţuirea ideilor, furtuna ideilor (din engleză); stimularea deliberată, individuală şi, mai ales, în grup, a gândirii creatoare. Break-out = creştere a preţului unui titlu sau al unei obligaţiuni peste nivelul de rezistenţă (cel mai mare preţ anterior) sau scăderea acestui preţ sub nivelul de 24 BUY BACK suport (cel mai mic preţ anterior). Briefing = informare operativă, curentă, despre evenimente trecute sau anticipate. Broker = agent de schimb, intermediar între vânzător şi cumpărător, în operaţiunile desfăşurate la bursa de mărfuri. Broker de ring = membru al unei burse, care este angajat al unei firme membre şi care execută ordine ca agent în ringul bursei, pentru clienţi. Brutto = masa totală a unei mărfi, inclusiv ambalajul. Bulk carrier = navă pentru transport de mărfuri în vrac (din engleză); vas maritim de capacitate foarte mare care execută curse la comandă, transportând produse uscate în vrac (de e-xemplu, minereuri anorganice). Bunuri = produse, mărfuri care satisfac o anumită necesitate; elemente active ale patrimoniului propriu sau colectiv; pot fi: a) bunuri de consum (în engleză, "consumer goods") care satisfac direct necesităţile umane sau bunuri de capital (în engleză, "capital goods") care sunt folosite pentru crearea de venit ori pentru producerea altor bunuri (ex: clădiri, maşini, utilaje, materii prime); b) bunuri consumptibile (care îşi transformă substanţa prin întrebuinţare) sau bunuri fungibile (se înlocuiesc unele pe altele); c) bunuri mobile sau imobile. Business to business = activităţi de marketing direct îndreptate spre obţinerea de rezultate comerciale în folosul firmelor respective. Buy back = a cumpăra înapoi (din engleză); răscumpărare, livrare de echipamente şi utilaje pe credit rambursabil în produse, cunoscută şi sub denumirea de "formula românească de cooperare industrială" (recunoscută pe larg la prima sesiune UNCTAD, Geneva, 1964). 25 C/A = acronim de la "change of address”; schimbare de adresă (din engleză). Cambie = titlu de credit negociabil şi instrument de plată care constată obligaţia asumată de către debitor de a plăti, la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. Conceptul de trată circulă în paralel cu cel de cambie, atât în limba română, cât şi în alte iimbi (franceză, italiană, germană). Canal de distribuţie = drumul parcurs de un produs/mesaj publicitar de la producător/sursă la consumator/destinatarul final. C and F = "cost and freight" (din engleză); clauză contractuală referitoare numai la costul mărfii şi transportul acesteia fără asigurări, al căror cost ar trebui sâ-l achite cumpărătorul). Canvass = cercul clienţilor (din engleză); semnifică vizitarea succesivă a clienţilor, efectuată de vânzător; - cold canvass indică primul contact efectuat cu potenţialii clienţi. Capacitate de exerciţiu = posibilitate recunoscută de lege unei persoane fizice sau juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. Capital = totalitatea bunurilor pe care le deţine o persoană sau mai multe; patrimoniu; este de mai multe feluri: - capital risc ("venture capital"): valoarea folosită pentru noi investiţii sau accesul pe noi pieţe, care comportă întotdeauna un coeficient de risc; - capital social: valoarea nominală a tuturor acţiunilor sau a aportului proprietarilor firmei respective; - capital subscris: suma capitalului societăţii, rezultată din acţiunile sau părţile sociale subscrise de acţionari; - capital tehnic: ansamblu de bunuri materiale; la 26 CASH-FLOW rândul lui, este fix (a cărui durată se întinde pe mai multe cicluri de producţie) şi circulant (care este folosit de-a lungul unui singur ciclu de producţie); mai poate fi: propriu sau străin, permanent sau temporar. Capital vărsat = suma capitalului rezultată din vărsă-mintele la care s-au obligat părţile prin subscriere. Caracteristică psihografi- că = comportamentul care denotă stilul de viaţă al clienţilor sau consumatorilor produsului/ serviciului respectiv. Cargo = încărcătură a unei nave, fără a se menţiona felul mărfii care se încarcă (din engleză). Carie = încărcătura unei nave, cu menţionarea mărfurilor care se încarcă. Carrying charges = costul efectuării unor operaţiuni (depozitare, asigurare, dobândă etc.) la bursele de mărfuri, inclusiv pierderea estimată (sau câştigul) în greutate a mărfii (din engleză). Carte (albastră, verde) = document întocmit de societatea de asigurare sau, de exemplu, de ACR (Automobil Clubul Român) pentru atestarea existenţei asigurării facultative de răspundere civilă auto încheiată, cu valabilitate numai în afara teritoriului României, în ţările membre ale Convenţiei "Cartea albastră" (ţările est-europe-ne), respectiv, "Cartea verde" (ţările vest-europene). Cartel = înţelegere între firme care produc aceeaşi marfă, pentru a reduce sau suprima riscurile concurenţei. Case history = explicare a unui fapt (din engleză); acţiune la obiect; exemplu concret. Cash = lichiditate; disponibil (din engleză) (vezi Spot). Cash and carry = plăteşte şi cară (din engleză); antrepozit cu autoservire parţială sau integrală, unde clienţii - ei înşişi comercianţi (de-taiiişti) - îşi fac aprovizionarea firmei proprii. Cash-flow = flux ipotetic de numerar capitalizat, folosind 27 CEC.'. -V AmWM ratafcde restituire a capitalu- Maslow Nevoia de împlinire, utilizarea întregului potenţial creator Nevoia de independenţă: autonomie, afirmare personală Nevoi sociale: ambient plăcut şi favorabil, crearea senzaţiei de apartenenţă Nevoia de securitate completă: la locul de muncă, acasă Nevoi fiziologice primare: hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, pentru sine şi pentru familie 158 MOTIVAŢII OBIŞNUITE I MOTIVATII PARTICULARE COMUNE I SPECIFICE iagrama nivelurilor de acţiune a factorilor de influentă J a motivaţiilor J (după Herzberg) FACTORI DE SATISFACŢIE 1. Realizarea profesională 2. Recunoaşterea meritelor 3. Natura muncii 4. Responsabilitatea 5. Promovarea FACTORI DE INSATISFACŢIE 1. Salariul 2. Relaţiile de colegialitate 3. Condiţiile de activitate 4. Atitudinea şefilor 5. Administrarea firmei MOTIVAŢIA SOCIETÂTII 50 40 30 20 10 MOTIVATIA PERSONALĂ 10 20 30 40 50 159 aractere şi temperamente aie oamenilor de afaceri - modele şi tipologii - A. Schema mitologică: Tipul jupiterian este corpolent, cu aspect impozant, cap mare, frunte frumoasă, buze şi bărbie energice. Vocea este puternică, sonoră, gravă. Aspectul de forţă şi dominanţă neagresivă, veselia expansivă şi bunăvoinţa sunt dublate de hotărâre şi optimism, voluptate şi sinceritate. Jupiterianul este curtenitor şi devotat, îi place să prezideze şedinţe şi să rostească discursuri, iubeşte grădinile şi viile, tihna şi buna rânduială. Tipul lunar, caracterizat de statura mai mică, cu ţesut muscular slab şi adipos mai dezvoltat, are faţa rotundă, ochii visători, nasul scurt şi buzele mai groase. Lunarul este impresionabil şi visător, sugestiv şi schimbător, calm şi neexpansiv, are multă imaginaţie şi o constituţie psihică slabă, îi plac apa, noaptea şi ...Luna. Tipul marţian posedă o talie energică, bine zidită, cu umeri largi, ţesut muscular dezvoltat, faţa pătrată, energică şi severă, mers apăsat. Curajul, firea dinamică şi combativă fac din marţian un nesentimental, un încăpăţânat, uneori chiar rău. Rezistenţa şi nesupunerea sunt însoţite de iubirea pentru peisajul stâncos şi furtună, pentru expediţii şi meciuri (fotbal, box etc.). Tipul mercurian este slab, zvelt, iute, îndemânatic, cu mers şi vorbire rapide, privire ageră, exprimare clară şi convingătoare; posedă o nerăbdare dominată de o inteli- 160 genţă analitică, practică; pare mult mai tânăr decât este în realitate. Mercurianului îi plac diminieţile, dealurile înverzite' şi călătoriile. Tipul saturnian este mai mult slab şi înalt, osos, are tenul închis, mersul uşor aplecat, lent, cu trăsături apăsate, privire severă, melancolică, nas mult mai mare, osos, cu pomeţii obrajilor vizibili şi cu umeri strâmţi. Saturnianul excelează în gesturi cumpătate, fiind o fire tăcută, meditativă, retrasă, perseverentă, laborioasă, austeră, ascetică, solitară, metodică, neresemnată, cu aspect de îmbătrânire - uneori înainte de vreme - cugetător, plin de răbdare. Preferă meşteşugurile migăloase, înserarea, peşterile, pădurile. Tipul solarian are corpul armonios, faţa ovală, tenul uşor gălbui, mersul şi fizionomia mobile, calme, privirea sigură, nasul uşor acvilin, vocea clară, sobră, aspectul general plăcut, dominator, aristocratic, rezervat, generos, inteligenţa deosebită, sintetică, gust pentru frumos, fire mândră, nesupusă. Altruismul, entuziasmul, strălucirea sunt alte caracteristici esenţiale la un solarian care se simte în special atras de solemnităţi, foc şi de ... Soare! Tipul venusian se evidenţiază prin statura potrivită, cu trăsături ovale, pure, armonioase, cu pielea şi tenul fine, cu nasul drept, buzele frumos desenate, mersul uşor ondulat. Tip comunicativ, dar reţinut, fascinant, elegant, amabil, sensibil, blând, afectuos, rafinat, Venusianul este foarte sensibil la dragoste, talentat, cu simţ artistic, risipitor, nu prea constant. Iubeşte artele, marea şi cerul înstelat. B. Schema lui Hipocrate: Tipul coleric îşi iese repede din fire, fiind înclinat spre explozii afective. Este neliniştit, impetuos, uneori impulsiv. Are sentimente puternice şi durabile, dar este inegal în manifestări. Se lasă uşor cuprins de stări de alarmă sau 161 furie. îşi risipeşte neeconomicos energia. Periodic este cuprins de stări de oboseală şi indispoziţie, dar îşi revine repede, trecând la supraexcitare. Tipul flegmatic are un calm aproape imperturbabil, înlocuieşte reacţiile emoţionale vii, rapide, cu o indiferenţă controlată. Este greu impresionabil, dar înclinat spre sentimente şi obişnuinţe foarte stabile. Se concentrează puternic, fără a fi distrat cu uşurinţă. Tipul sanguinic este vioi, mobil. Are o mare capacitate de adaptare la orice împrejurări. Buna dispoziţie îl însoţeşte aproape mereu. Stabileşte cu uşurinţă contacte cu alte persoane. Nu este înclinat spre sentimente puternice şi stabile. Exuberant, activ, cu puţină voinţă se stăpâneşte totuşi. Deseori este impulsiv. Tipul melancolic se caracterizează printr-un tonus slab al conduitei; îşi manifestă intens reacţiile afective, fiind înclinat spre interiorizare. Nu poate opune mare rezistenţă stărilor de încordare şi suprasolicitare, în schimb este capabil de acţiuni de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii. C. Schema lui Pende: Tipul longilin stenic este alungit, dar nu neapărat înalt. Subţirimea relativă este asociată cu o bună dezvoltare; posedă viteză şi agilitate a mişcărilor, reacţii motrice şi mentale rapide. Este inconstant în sentimente şi conduită, iritabil, înclinat spre mânie şi pesimism. Tipul longilin hipostenic are corpul zvelt, dar nu neapărat înalt, scheletul fragil, muşchii flasci. în general este lipsit de energie şi manifestă o atracţie pentru activităţile care cer abilitate şi rapiditate, fără o mare forţă sau rezistenţă. Tipul brevilin stenic este scurt şi îndesat, nu însă scund. Are talia mijlocie sau mică, membre scurte, corp larg, schelet şi muşchi bine dezvoltaţi. Tonusul ridicat al funcţiilor vegetative îi asigură o activitate deosebită. Este euforic şi 162 expansiv. Reacţiile statice în domeniul volitiv şi emoţional îi permit o rezistenţă la efort considerabilă, fără mare viteză şi agilitate a mişcărilor. Tipul brevilin hipostenic, scurt şi scund, are forme corporale rotunjite, precum şi o tendinţă spre inerţie şi depresie. Lipsa de voinţă îl înclină spre atitudini melancolice. Lent, incapabil de eforturi fizice, este precis şi răbdător. D. Tipologia lui Remplein: 1. Sanguinic - Trăsături pozitive: optimism, sociabilitate, curaj, veselie, bună dispoziţie, caracter deschis, impresionabilitate, sensibilitate, adaptabilitate, amabilitate, rapiditate a reacţiilor, capacitate de a se angaja uşor în activitate, bogăţia expresiei, capacitatea de a decide repede, activism, energie; - Trăsături negative: atitudini uşuratice, lipsă de probleme, mulţumire de sine, slăbiciunea şi instabilitatea sentimentelor, platitudinea trăirilor, in-fluenţabilitate, uşurinţa de a se abate de la o hotărâre, nestatornicie, expresivitate exagerată, superficialitate, lipsă de concentrare, lipsă de aprofundare, vorbărie. 2. Melancolic - Trăsături pozitive: seriozitate, simţul datoriei şi al responsabilităţii, prezenţa unor procese afective intense şi durabile, profunzimea sentimentelor, sensibilitate, interiorizare, dependenţă, supunere, autenticitate, sârguinţă, perseverenţă, conştinciozitate; - Trăsături negative: neîncredere, pesimism, înclinaţie spre a comunica puţin cu ceilalţi, predispoziţie pentru anxietate, calitatea de a fi retras, nesiguranţă, tristeţe, sentimentul inferiorităţii, adaptabilitate şi mobilitate mai reduse, reactivitate mai slabă. 3. Coleric - Trăsături pozitive: reactivitate accentuată, procese afective intense, bogăţia şi intensitatea reacţiilor, plăcerea de a înfrunta greutăţi, voinţă accentuată, înclinaţia de a fi pasionat; - Trăsături negative: excitabilitate, iritabilitate, agresivitate, nemulţumire, furie, îndârjire, inegalitatea trăirilor, înclinaţia de a fi părtinitor, tendinţa de dominare, încăpăţânare, tendinţa de a se opune. 163 / 4. Flegmatic - Trăsături pozitive: echilibru, tendinţă de a fi mulţumit, calmitate, prietenie, sânge rece, bună dispoziţie, toleranţă, răbdare, încredere, perseverentă, voinţă puternică, ataşament, cuget accentuat; - Trăsături negative: reactivitate redusă, procese afective mai slabe, adaptabilitate mai scăzută la situaţii variabile, înclinaţia de a fi calculat, uneori peste măsură, monotonie, tendinţă de stereotipie, pedanterie şi comoditate. alitătile unui bun manager 5 (după Fr.W.Taylor) 1. Sănătatea; 2. Judecata; 3. Cinstea; 4. Energia; 5. Fermitatea; 6. Cunoştinţele profesionale; 7. Inteligenţa; 8. Educaţia; 9. Tactul. 165 arcinile liderului (după J.Adair) 1) A planifica = a studia toate informaţiile disponibile, a defini seturi de sarcini şi obiective, a stabili un plan realizabil. 2) A pregăti = a pune grupul la curent, a repartiza sarcinile, a defini standardul grupului. 3) A controla = a menţine standardele grupului, a asigura progresul către obiective. 4) A încuraja = a exprima aprobarea pentru contribuţiile individuale, a încuraja şi a disciplina, a crea un spirit de echipă, a rezolva dezacordurile, a disipa tensiunile cu umor. 5) A informa = a clarifica sarcina şi planul de muncă, a ţine grupul la curent cu informaţiile utile, a rezuma ideile şi sugestiile. 6) A evalua = a verifica fezabilitatea ideilor, a testa consecinţele, a evalua performanţele grupului, a ajuta grupul să se autoevalueze. unteţi (puteţi fi) bun conducător? Mai jos vă prezentăm 12 opinii legate de arta de a conduce oameni. Vă rugăm să le subliniaţi pe cele cu care nu sunteţi de acord: 1. Trebuie să te naşti conducător. 2. Nu este nici o diferenţă între a fi capul unei familii sau conducătorul unei instituţii. 3. Un conducător este bun dacă are subalterni buni. 4. Problemele tehnice prezintă totdeauna o prioritate, apoi cele socio-umane. 5. Colaboratorii trebuie controlaţi continuu. 6. Nu este bine să li se permită nici o greşeală subalternilor. 7. Conducătorul se îndreaptă dacă este criticat de faţă cu subalternii săi. 8. Un conducător adevărat rezolvă toate problemele deodată. 9. Să conduci nu este mare lucru. 10. Şeful nu cedează niciodată. 11. Cea mai bună cale de a conduce oamenii este aceea de a le spune ceea ce aceştia doresc să audă. 12. Oamenii nu lucrează serios dacă nu sunt forţaţi. Număraţi câte opinii aţi subliniat. Sunteţi un caz fericit, un (potenţial) conducător bun, dacă le-aţi subliniat pe toate (sau v-aţi oprit din subliniat pe parcurs, deoarece aţi intuit că sunt 167 contrare unei adevărate activităţi de conducere). Cele de mai sus pot proba dacă vă pricepeţi să conduceţi un grup de oameni. în ce măsură vă pricepeţi, rămâne ca faptele dv. să o demonstreze practic. Nu uitaţi însă niciodată că un conducător eficient trebuie: a) să stăpânească perfect problemele sectorului său de activitate; b) să realizeze integral, întocmai şi la timp toate sarcinile, atribuţiile şi răspunderile care i-au fost stabilite; c) să constituie mereu un pozitiv exemplu personal; d) să fie un promotor permanent al noului şi inventivităţii; e) să fie un bun gospodar; f) să nu uite niciodată că omul este scopul şi nu mijlocul întregii sale activităţi. faturi pentru ^manageri Managerii sunt o rasă nouă de oameni a căror funcţie este aceea de a asigura competenţa, disciplina şi interacţiunea echilibrată a unor grupuri cu potenţial de rivalitate. Abraham Zaleznik - profesor de psihologie socială şi management la Graduate School of Business din cadrul Universităţii Harvard 1. Ascultaţi cu atenţie ceea ce au de spus clienţii şi colaboratorii. 2. Citiţi selectiv literatură de specialitate şi informaţii curente din domeniul dv. de acţiune. 3. Folosiţi în mod activ şi pozitiv propriile percepţii şi propriul discernământ. 4. Stimulaţi angajaţii, dându-le munci şi răspunderi care să le solicite din plin aptitudinile. 5. Să ştiţi cu precizie încotro trebuie să se îndrepte compania (firma) dumneavoastră. 6. Asiguraţi-vă că toţi oamenii din subordinea dv. sunt conştienţi de această destinaţie. anagerul Mvfln cu spirit creativ Trebuie să posede: 1. - disponibilităţi energetice; 2. - capacitate de a genera cu rapiditate un mare număr de idei; 3. - posibilitate de a se adapta cu uşurinţă la schimbări; 4. - capacitate de a depăşi tiparele; 5. - originalitate, să genereze soluţii neobişnuite; 6. - selectivitate şi memorie creatoare; 7. - autodisciplină şi exemplu personal; 8. - conştiinţă şi capacitate retrospectivă. 170 ugetări manageriale - Orice copil poate reuşi, cu condiţia de a fi antrenat! Masaru Ibuka - Pe măsură ce oamenii dobândesc un nivel mai ridicat de educaţie, aşteptările lor se vor orienta spre obţinerea unor responsabilităţi, autorităţi şi venituri sporite. Rinus Likert - în conducere, stilurile neeficiente sunt: dezintere- sat, paternalist, abuziv sau indecis, iar cele eficiente sunt: stilul metodic, umanist, tehnicist sau moderat. W.J.Reddin - Singura bogăţie este capacitatea de a crea ... Oamenii nu trebuie lăsaţi nefolosiţi! - Se porneşte de la o intenţie. în acest stadiu sunt consultaţi, la toate nivelurile, toţi cei care pot să vină cu un punct de vedere sau cu o competenţă, de orice natură ar fi ea, în legătură cu obiectul cercetării. După o anumită perioadă, îndelungată şi metodică, de consultaţii de acest gen, se pre- 171 cizează ceva mai bine sarcina fiecăruia şi este repartizată cercetarea informaţiilor şi a studiilor. Grupurile se divid şi de subdivid pentru a preciza şi mai bine răspunsurile ce trebuie găsite la suma problemelor ridicate... Apoi se ţin iarăşi întruniri pentru a se aprecia ceea ce s-a acumulat şi a se defini ceea ce a mai rămas de căutat. Ernest Vogel 172 U de bază ale unui manager J 1. INFORMAŢI-I PE CEILALŢI: adunaţi oamenii din subordine, explicaţi-le ce se întâmplă, ce încercaţi să faceţi şi de ce. 2. ASCULTAŢI: puneţi însă întrebări, căutaţi idei, fiţi deschis sugestiilor de schimbare. 3. ÎNCURAJAŢI EVOLUŢIA: stimulaţi oamenii să dobândească noi cunoştinţe, oferiţi-le o diversitate de experienţe; facilitaţi pregătirea individuală cu ajutorul cărţilor, aparaturii video, cursurilor serale. încercaţi să-i determinaţi pe subalterni să-şi asume noi responsabilităţi. 4. AVEŢI ÎNCREDERE ÎN OAMENII DV.: acordaţi-le Jibertatea de a avea iniţiative. Aproape fără excepţie, munca cea mai eficientă se desfăşoară în echipe care au înţeles obiectivele de grup. Trebuie să învăţaţi să vă consideraţi nu un comandant care dă ordine, ci un conducător al unei echipe, care vă are ca membru şi pe dv. 173 Igoritmul organizării unei activităti A. COMUNICAREA TEMEI de activitate B. FIXAREA PROBLEMELOR stabilite C. ACTIVITATEA PROPRIU-ZISĂ A. COMUNICAREA TEMEI DE ACTIVITATE: 1. Sensibilizarea participanţilor: a) crearea unei atmosfere favorabile recepţiei şi emiterii de idei (situarea în temă); b) sudarea legăturilor între participanţi şi tema de activitate. 2. Inventarierea problemelor în cadrul temei date: a) expunerea temei; b) elaborarea listei (cât mai complete) de puncte posibil de urmat (plan detaliat şi ierarhizat). 3. inventarierea cunoştinţelor: a) adaptarea informaţiilor, corectarea cunoştinţelor; b) modelarea grupului de către componenţii cu experienţă. B. FIXAREA PROBLEMELOR STABILITE: 1. întărirea înţelegerii: a) recapitularea a ceea ce s-a înţeles; b) alcătuirea unei liste de probleme care necesită explicări suplimentare. 2. Etapa memorizării: a) controlul cunoştinţelor acumulate; b) exerciţii de aplicare limitate. 3. Etapa integrării în sarcină: a) organizarea muncii; b) studii de caz. 174 Capitolul 4 SUCCESUL ÎN AFACERI 1. Sistem; 2. Strategie; 3. Structură; 4. Stil; 5. Semnificaţie (sens); 6. Personal (Staff); 7. Pricepere (Skill). Richard T.Pascale a utilizat această schemă pentru studiul comparativ al întreprinderilor japoneze şi americane. Tom Peers şi Robert Waterman au impus modelul, reluându-l în lucrarea, devenită clasică, "Preţul excelenţei". procedee pentru o înaltă performanţă organizaţională 1. Obiectivele cadru; 2. Dobândirea încrederii; 3. Motivarea; 4. Tolerarea greşelii; 5. Evaluarea; 6. Perspectiva. (după Daniel Quinn Mills, The Empioyment Imperative, Six Steps to a High Performance Organization, Massachusetts, Human Resource Development Press, 1994) principii ale eficientei J 1. Productivitatea; 2. Probitatea; 3. Câştigul; 4. înţelegerea; 5. Cooperarea; 6. Finalitatea; 7. Reînnoirea. (după Stephen R.Conly - Eficienţa în 7 trepte sau un abecedar al înţelepciunii, Editura AII, Bucureşti, 1996) 178 ■\ principii pentru fm succesul w: în afaceri 1. Stabilirea obiectivului şi a modului de a-l atinge. 2. Comensurarea productivităţii tuturor salariaţilor. 3. Comunicarea mobilă. 4. încurajarea inovaţiei. 5. îndepărtarea barierelor neproductive. 6. Adoptarea noilor tehnici şi tehnologii. 7. Acceptarea faptului că informaţia de specialitate este hotărâtoare. 8. Asumarea unor riscuri. 9. Păstrarea bunei dispoziţii. 10. Acţiunea rapidă. Cheia succesului este să munceşti din greu şi să dăruieşti neprecupeţit din viaţa ta. Cel mai important este să apreciezi pe cei care te înconjoară şi să înţelegi că ei nu acţionează împotriva ta, ci pentru tine. (Galia Maor, director executiv al Băncii "Leumi", a doua bancă comercială din Israel) (după William Seidman si Steven Shancke - The American Advantage, 1992) 179 ‘uccesul în afaceri (în opinia lui Paul Hawken) Cele mai multe afaceri de succes au început foarte modest. Mulţi patroni noi, care au avut succes, n-au pornit gândind că ceea ce au realizat a fost ceea ce şi-au dorit în viaţă. Ideile lor s-au ivit dintr-o implicare profundă în anumite domenii, hobby-uri sau alte preocupări. O afacere bună sau o operă literară de valoare reprezintă expresia fidelă şi nedesluşită a personalităţii autorului ei. rincipiile Hawken pentru succesul în afaceri 1. Refă ceva ce a fost pierdut. 2. Adaugă noi valenţe lucrurilor obişnuite. 3. îmbunătăţeşte antecedentele. 4. încearcă să descoperi în interiorul afacerii tale o altă afacere posibilă. 5. Restaurează o afacere. 6. Fii cel mai complet. 7. Fii furnizorul cei mai ieftin. 8. Fă ca totul să fie distractiv. 9. Când ai îndoieli, întreabă. Când nu ai îndoieli, întreabă. eteta finanţării 1 ) cu succes a unei afaceri 1. Porneşte cu modestie. 2. Fă rost de bani înainte de a avea nevoie de ei. 3. împrumută de la prieteni. 4. împrumută mult sau deloc. 5. Dezvoltă continuu firma. 6. Nu face nimic până nu verifici de două ori. ugestii despre cum să fii un bun client 1. Plânge-te. 2. Laudă. 3. Fă-te înţeles. 4. Solicită servicii rapide. 5. Fii tu însuţi expeditiv. 6. Fii amabil. 7. Fii insistent. (după Paul Hawken - Cum să dezvolţi o afacere, S.C. Ştiinţă şi Tehnică S.A., Bucureşti, 1995) 182 secrete ale succesului în afaceri 1. Nu subestimaţi niciodată importanţa banilor. 2. Nu subestimaţi niciodată valoarea banilor. 3. în afaceri nu aveţi niciodată prieteni. 4. Nu vă fie teamă să spuneţi: "Nu ştiu." 5. Nu abuzaţi de cuvinte. 6. Ţineţi-vă promisiunile, atât cele mari, cât şi cele mici. 7. Orice afacere are viaţa sa proprie. 8. Fiecare zi este importantă pentru a face ceva. 9. Fiţi mereu amabil şi atent. 10. împărţiţi succesul cu colegii de echipă. (după Mark H.Mc Cormack - Les secrets du succes en affaires, 1991) ■ n&i etete J manageriale ale reuşitei în afaceri Reuşita în lumea afacerilor nu se învaţă la facultate; ea este obţinută în mare măsură prin autoînvăţare! • Managerul trebuie să cunoască aptitudinile, atitudinile şi preferinţele subalternilor săi şi să-i stimuleze pe aceştia în modul cel mai potrivit. • Singurul procedeu de a-l stimula adecvat pe un angajat este de a i se da şi răspunderi care să îi solicite din plin aptitudinile. • Fiecare manager trebuie să ştie cu precizie încotro vrea să se îndrepte şi să se asigure că toţi oamenii care lucrează sub conducerea lui sunt conştienţi de această destinaţie. • Managerul este permanent în lipsă de timp. De aceea este necesară de la şi către el comunicarea concisă a ideilor. • în mijlocul exploziei de informaţii cotidiene, managerul trebuie să primească informaţii selectiv (selectate). 184 rincipii pentru reuşita managerială - Definiţi-vă în scris obiectivele. Dacă nu reuşiţi, atunci nu veţi fi capabil nici să le atingeţi. • Faceţi legătura între interesele dv.. şi obiectivele firmei dv.. - Singurul criteriu al reuşitei - cât mai mulţi clienţi fericiţi. - Inovaţi în permanenţă. Dacă nu, puteţi fi deja sigur de declin. - Stimulaţi ideile creatoare. - Concentraţi-vă eforturile asupra unui mic număr de priorităţi. - Căutaţi micile ameliorări în marile bulversări. 185 uccesul în afaceri/ cei 5 "S" japonezi ORGANIZARE (Seiri) ORDINE (Seiton) CURĂŢENIE (Seiso) MENŢINEREA CURĂŢENIEI (Seiketsu) DISCIPLINA (Shiksuke) axime despre succes în afaceri • Secretul succesului constă în a oferi mult şi a cere puţin. Henry Ford • Regula 1: Clientul are totdeauna dreptate. • Regula 2: Dacă clientul se înşală, se aplică regula 1. Stew Leonard • Succesul poate fi determinat de felul în care vă folosiţi timpul. Harvey Mackay 186 • Succesul profesional depinde de puterea de concentrare asupra următoarelor două elemente: cum să cedezi pentru a nu da greş şi cum să reuşeşti. Joseph Maneusi sfaturi pentru succesul unei negocieri 1. Inspiraţi încredere şi forţă. 2. întrebaţi ori de câte ori nu înţelegeţi ceva. \ 3. Folosiţi umorul pentru a estompa momentele de tensiune. 4. Comparaţi tranzacţia respectivă cu altele finalizate anterior. 5. Propuneţi oferta ideală pentru o marfă ideală, după care analizaţi cazul dv. concret. 6. Nu uitaţi, pentru achiziţionarea unei mărfi folosiţi un buget limitat, care nu poate fi depăşit. 7. Puteţi conveni cu partenerul dv. de negociere un şir de concesii reciproce. 8. Fiţi prietenos, încercaţi să nu vă enervaţi niciodată. 9. Ocoliţi termenii categorici în exprimare. 10. La oferta ultimă şi finală nu puteţi reveni, pentru a nu fi afectate credibilitatea şi prestigiul celui care a făcut-o. 188 tiiiia sfaturi pentru evitarea eşecului J • Cunoaşteţi perfect sectorul în care activaţi. • Nu apreciaţi greşit cererea de pe piaţă. • Stăpâniţi şi cunoaşteţi circuitele de distribuţie. • Nu subestimaţi niciodată concurenţa. • Rentabilitatea pervizionată nu trebuie subestimată. • Nu faceţi investiţii prematur. • Evaluaţi cu atenţie termenele. • Nu subestimaţi prevederile legale (juridice). • Evitaţi disensiunile cu asociaţii. • Pluralitatea competenţelor asigură bunul mers al firmei. 189 de piloni ai unei decizii Cum ajungem la o decizie eficientă 1. Există un subiect (o situaţie) pentru care să decideţi? 2. Este bine ca decizia să o luaţi dv.? 3. Aveţi tooate elementele pentru aceasta? 4. Aţi repertoriat toate soluţiile posibile? 5. Aţi examinat consecinţele fiecărei soluţii? 6. Aţi luat în considerare multitudinea de obiecţii posibile la soluţiile dv.? 7. Nu sunteţi prea lămurit în formularea deciziei dv.? Cum se ia o decizie dificilă (după dr. Barbara Schulman - consultant în probleme manageriale) - Adunaţi toate informaţiile necesare; - Studiaţi toate alternativele, consecinţele, avantajele şi dezavantajele; - Fiţi cât mai obiectiv; - Stabiliţi riscurile posibile; - Alegeţi varianta cu cele mai mari şanse de succes; - Pregătiţi o a doua variantă - pentru orice eventualitate; Etapele elaborării deciziei 1. Definirea şi clasificarea problemei; 2. Descrierea deciziei; 3. Luarea deciziei; 4. Transpunerea în practică; 5. Controlul (feed-back-ul). 190 Principalele tipuri de decizie - Strategică; - Administrativă; - Operaţională. NU UITAŢI! - O decizie neadecvată este, de regulă, mai bună decât lipsa unei decizii. - Greşelile inteligente pot fi acceptate. - încercaţi să anticipaţi consecinţele deciziilor dv.. întrebări specifice la care trebuie să răspundă managerul care adoptă o decizie strategică 1. Care sunt obiectivele şi scopurile firmei? 2. în ce domenii trebuie să-şi diversifice activitatea, cu ce rapiditate? 3. Cum trebuie exploatată poziţia actuală pe piaţă a firmei? 10 reguli ale unei bune instruiri 1. Explicaţi mai întâi scopul. 2. Alegeţi momentul cel mai potrivit pentru instruire. 3. Obiectul instruirii să fie împărţit pe probleme mai simple. 4. Faceţi legături cu lucruri deja cunoscute. 5. înainte de a trece la o nouă etapă, asiguraţi-vă că s-a înţeles precedenta. 6. Problemele importante sunt mult mai bine ţinute minte dacă admiteţi fiecăruia clasificări personale. 7. într-o succesiune de informaţii expuse, începutul şi sfârşitul sunt cel mai bine reţinute. 8. Nu uitaţi, repetiţia este mama învăţăturii. 9. Prezentarea greşelilor posibile sporeşte memorarea modului de lucru corect. 10. Participarea activă este totdeauna superioară ascultării pasive. Arta instruirii concrete Volumul cunoştinţelor se dublează la fiecare 10 ani, ceea ce determină o multiplicare cu 8 a cunoştinţelor de care 191 vom dispune până în anul 2000 în fiecare domeniu de activitate ! I. Necesitate legată de: a) procesul de accelerare a schimbărilor; b) explozia informaţională; c) creşterea duratei timpului liber; d) sporirea mobilităţii sociale, profesionale şi culturale. II. Principii: a) intuiţia; b) însuşirea conştientă, temeinică şi activă; c) strânsa legătură cunoştinţe-activitate concretă; d) sistematizarea şi continuitatea cunoştinţelor; e) accesibilitatea informaţiilor. III. Metode: a) studiul individual; b) discuţia - dezbaterea; c) expunerea - conferinţa; d) demonstraţia concretă; e) tehnicile de simulare. IV. Modalităţi: a) crearea unui climat de înţelegere, fără admonestări; b) structurarea interesantă şi eficientă a materialului; c) concentrarea asupra celor expuse; d) folosirea conştientă a regulilor de retorică; e) adoptarea unei mimici şi a unor gesturi fireşti. îndemnuri de urmat - Să vezi cu un pas înaintea ta. - Să ştii ce vrei. - Să fii deosebit de bine pregătit profesional. - Să fii stăpân al profesiei tale şi al altora ajutătoare. - Să devii autorul unui proces continuu de autoper-fecţionare. - Să investeşti cu valoare fiecare amănunt oricât de 192 neînsemnat ar părea. Să nu uiti că: - Distracţia poate fi cel mai eficient mijloc de instruire. - în viaţa fiecăruia există experienţe care pot constitui contribuţii decisive în atitudinea adoptată faţă de direcţiile în care cineva vrea să-şi dedice existenţa. - Mulţi vor binele semenilor lor, dar puţini sunt aceia care izbutesc frumoasa performanţă de a acoperi intenţiile prin fapte. - întâmplarea sau norocul, aceste momente care fac deliciul biografiilor romanţate, nu sunt în ultimă instanţă decât finalitatea necesară a unei activităţi laborioase şi pasionante. - Perseverenta antrenează reuşita. - Nu trebuie niciodată să te descurajezi în faţa unui refuz. - Totdeauna să afişezi un surâs plăcut şi o prezentare aleasă. - Trebuie să ştii să asculţi. - Trebuie să ştii când să vorbeşti. 193 ADDENDA facerile şi Murphy 1. Principii, legi, teoreme, ipoteze • Legea lui Schiffman: Nimic nu se întâmplă până când nu se cumpără ceva. • Ipoteza lui Ibrahim: Cu cât un obiect este mai inutil, cu atât trebuie să apelăm mai mult la sentimentele cumpărătorului pentru a-l vinde. • Legea lui Malek: Orice idee simplă trebuie exprimată în cel mai complicat mod posibil. • Legea lui Potter: Cantitatea de informaţii receptate despre un produs este invers proporţională cu utilitatea produsului respectiv. • Ipoteza lui Hilaire: Dacă vă atrageţi clienţii cu ajutorul preţurilor scăzute, atunci îi veţi pierde din aceeaşi cauză; se va găsi totdeauna o firmă care să ofere un preţ mai scăzut. • Concepţia lui Murphy despre valoare: Lucrurile se distrug proporţional cu valoarea lor. • Legea întâi a iui Scott: După ce am terminat lucrul, descoperim o eroare fundamentală. • Legea a doua a lui Scott: Dacă se descoperă o eroare într-o afacere şi se remediază la timp, vom observa că înainte de remediere a fost bine. • Legea lui Gumperson: Probabilitatea de realizare a unei tranzacţii financiare este invers proporţională cu oportunitatea de realizare a acesteia. 196 • Legea lui Puder: Ce începe bine se termină rău. Ce începe rău se termină şi mai rău. • Teorema lui Stockmayer: O afacere uşoară este în realitate grea. Cea care începe rău se termină şi mai rău. • Principiul lui Peter (Laurence J.Peter, doctor în ştiinţe): într-o ierarhie, fiecare salariat tinde să urce până la nivelul său de incompetenţă. • Definiţia pilei (dată de Peter): O relaţie de sânge, prin căsătorie sau cunoştinţă, a salariatului cu o persoană situată în ierarhie mai sus ca el. • Legea lui Rudin: Atunci când un om doreşte să-şi cumpere ceva, de regulă alege soluţia cea mai dezavantajoasă. • Axioma lui Zymurgg: O marfă scoasă dintr-un ambalaj nu mai poate fi introdusă decât într-un ambalaj mai mare. • Prima lege a transportului aerian: dacă avionul dv. întârzie, este sigur că avionul următor pe care vreţi să-l ajungeţi pleacă la timp. • Principiul lui Matz: Actul cumpărării este momentul când te-ai plictisit să mai gândeşti. • Regulile lui Richard despre posesiune şi păstrarea bunurilor: 1. Orice obiect păstrat un timp suficient de îndelungat, în final se poate arunca. 2. Orice obiect aruncat devine indispensabil imediat ce nu mai poate fi recuperat. • Legea lui Lewis: Indiferent cu ce greutăţi şi cu câtă alergătură se procură ceva, imediat după aceea aflăm că acel lucru se poate obţine şi mai ieftin. 197 • Legea lui Otter: Corectorii întotdeauna corectează greşelile intenţionate, dar nu şi pe cele neintenţionate. • Paradoxul egalităţii selective: Toate lucrurile fiind egale, niciodată toate lucrurile nu sunt egale. • Teorema lui Cliff Hanger: Fiecare problemă rezolvată generează o problemă nerezolvată. • Maxima computerului: A greşi este uman, dar pentru a încurca lucrurile complet este nevoie de un computer. • Principiile lui Nixon: Dacă două veşti rele nu fac una bună, încearcă cu trei. • Legea lui Tannenbaum: Cele mai interesante rezultate se obţin o singură dată. • Regula I a lui Fingale: Când nu ştii ce să faci, mergi repede şi arată-te preocupat. • Regula II: Munca în echipă este esenţială; îţi dă posibilitatea să arunci vina pe alţii. 2. Regulament de ordine interioară: art.1: Şeful este şef! art.2: Şeful are dreptate! art.3: Şeful are întotdeauna dreptate! art.4: Când şeful nu are dreptate, se aplică articolele 2 şi 3. art.5: Subalternul este dator să facă eforturi fizice şi intelectuale să pară mai prost decât şeful. art.6: Şeful niciodată nu întârzie, el este reţinut. art.7: Şeful niciodată nu bea, el gustă. art.8: Şeful nu pierde timpul, el supraveghează. art.9: Şeful nu minte, el este dezinformat. art.10: Şeful nu ţipă, nu se ceartă, el dă sfaturi. 198 art.11: Şeful nu doarme, el meditează. art.12: Şeful nu toarnă, el face caracterizări. art.13: Şeful nu linguşeşte pe şefii săi, el le recunoaşte meritele. art.14: La şef se intră cu păreri personale şi se iese cu părerile lui. art.15: Dacă îţi critici şeful, îţi critici norocul. art.16: Să nu faci propuneri şefului, că te pune să le rezolvi. 3. în atenţia personalului cu program de lucru: art.1: Lenea este curată sănătate! art.2: Dacă colegul tău munceşte, nu este un motiv să faci la fel. art.3: Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine, lasă pe poimâine. art.4: Lucrarea care nu se rezolvă de la sine în 30 de zile nu merită să te mai apuci de ea. art.5: Serviciul nu-i cârciumă să stai toată ziua acolo. art.6: E adevărat că munca înnobilează pe om, dar societatea noastră nu are nevoie de nobili. art.7: Cine nu munceşte, nu greşeşte şi dacă nu greşeşte, merită să fie promovat. art.8: Orice om trebuie să aibă o activitate, dar asta nu trebuie să degenereze în muncă. art.9: Nouă nu ne este frică de muncă, fiindcă ştim să ne ferim de ea. art.10: Nu trebuie să doreşti moartea şefului, ci să faci în aşa fel să şi-o dorească singur. 199 4. A fi sau a nu fi... manager Vii dimineaţa târziu? - Eşti exemplu negativ! Vii punctual? - Ai venit să-ţi spionezi subalternii la sosire! Eşti prietenos cu subalternii? - Vizezi popularitatea ieftină! Eşti rezervat? - Te consideri cu nasul pe sus! îţi lauzi subalternii? - Eşti linguşitor! îi critici? - Faci pe nebunul! Faci curte subalternelor? - Eşti afemeiat! Le tratezi cu indiferenţă? - Te consideră homosexual! Te interesează munca subalternilor? - Eşti turnător! Nu te interesează? - Nu ai habar de probleme! Ţii şedinţe? - Eşti şedinţoman! Nu ţii şedinţe? - Lucrezi secret! Eşti mai în vârstă? - Eşti sclerozat! Eşti tânăr? - N-ai experienţă! Stai seara mai târziu? - Faci pe lucrătorul supraaglomerat! Pleci punctual? Nu-ţi dai interesul! Pleci în concediu? Nu te preocupă problemele firmei! Nu pleci în concediu? - îţi păzeşti scaunul! Te consulţi cu colegii? - Nu eşti în stare să iei decizii! Nu te consulţi cu colegii? - Vrei să ţii totul în mână! Spui bancuri? - Eşti neserios! Nu spui bancuri? - Eşti plictisitor! Insişti asupra propunerilor tale? - Eşti încăpăţânat! Cedezi? - Eşti moale! Ai succes? - Ai avut noroc! Ceva nu mai merge bine? - Bineînţeles, era de aşteptat! Trimiţi oamenii la cursuri? - Vrei să-i îndatorezi! Nu-i trimiţi la cursuri? - Nu laşi pe altul să se ridice! 200 Vii cu idei noi? - Eşti fantasmagorist! Nu vii cu idei noi? -Eşti refractar faţă de tot ce-i nou! Te preocupă problemele firmei? - N-ai ce face! Nu te preocupă? - Nu eşti bun manager! 201 cronime utilizate în domeniul afacerilor ACDA - Arms Control and Disarmament Agency (Agenţia pentru Dezarmare şi Controlul Armamentului ACP - African, Caribbean and Pacific Countries (ţările din Africa, Caraibe şi Pacific) ACTPN - Advisory Committee on Trade Policy Negotiations (Comitetul Consultativ pentru Negocierile de Politică Comercială) AD - anti-dumping (anti-dumping) ADB - Asian Development Bank (Banca Asiatică de Dezvoltare) AFDB - African Development Bank (Banca Africană de Dezvoltare) AFDF - African Development Fund (Fondul African de Dezvoltare) APEC - Asia-Pacific Economic Cooperation (Cooperarea Economică în Zona Asia-Pacific) ASEAN - Association of South-East Asian Nations (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei) ATA - admission temporaire - temporary admission (admisie temporară) ATAC(s) - Agricultural Technical Advisory Committee(s) (Comitetul Consultativ Tehnic pentru Agricultură) 202 ATCA - Agreement on Trade in Civil Aircraft (Acordul asupra Comerţului cu Aeronave de Pasageri) ATPA - Andean Trade Preference Act (Legea Comerţului Preferenţial în Zona Andină) AVE - ad valorem equivalent (echivalent ad valorem) BARs - buy American restrictions (restricţiile "buy American") BEA - Bureau of Economic Analysis - U.S.Commerce Department (Biroul pentru Analize Economice -Departamentul de Comerţ al Statelor Unite) BFC - Business Facilitation Center - U.S.Commerce Department (Centrul pentru Facilitarea Afacerilor - Departamentul pentru Comerţ) BIS - Bank for International Settlements (Banca pentru Reglemente Internaţionale) BISNET - Business Information Service for the Newly Independent States - U.S. Commerce Department (Serviciul pentru Informaţii de Afaceri pentru Noile State Independente - Departamentul pentru Comerţ) BIT - bilateral investment treaty (tratat de investiţie bilaterală) BNC - binationai commission (comisie binaţională) BOND - Business Outreach to New Democracies Program (Programele de Expansiune a Afacerilor către Noile Democraţii) BOP - balance of payments (balanţă de plăţi) BOT - balance of trade (balanţă comercială) BSP - business sponsored or between show promotion (business sponsorizat sau promovarea între două manifestări expoziţionale) 203 BTN - Brusseis Tariff Nomenclature (Nomenclatorul de Taxe Vamale de la Bruxelles) BXA - Bureau of Export Administration - U.S. Commerce Department (Biroul pentru Adminstrarea Exportului - Departamentul pentru Comerţ) CACM - Central American Common Market (Piaţa Comună a Americii Centrale) CAD/CAM - computer aided design/computer aided manufacturing (proiectare asistată de calculator/producţie asistată de calculator) CADIC - comparative analysis of domestic industry’s condition (analize comparative asupra condiţiei industriilor locale) CAP - Common Agricultural Policy (EU) or country action plan (Politica Agricolă Comunitară - UE - sau plan de acţiune pe o ţară) CARIBCAN - Canadian-Caribbean Basin Initiative (Iniţiativa din Bazinul Canadiano-Caraibian) CARICOM - Caribbean Common Market (Piaţa Comună Caraibiană) CBI - Caribbean Basin Initiative (Iniţiativa în Bazinul Caraibian) CCC - Commodity Credit Corporation or Customs Cooperation Council (Corporaţia de Creditare a Mărfurilor sau Consiliul de Cooperare Vamală) CCCN - Customs Cooperation Council Nomenclature (Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală) CCL - Commerce Control List - formerly: Commodity Control List (Lista de control a comerţului - fosta Listă de control a mărfurilor) 204 CCNAA CCPIT CEA CEO CER CET CFTA CG CIIME CIMS CIS CIT CITA - Coordination Council for North American Affairs -Taiwan (Comitetul de Coordonare pentru Afacerile Nord-Americane - Taiwan) - China Council for the Promotion of International Trade (Comitetul Chinez pentru Promovarea Comerţului Internaţional) - Chinese Economic Area or Council of Economic Advisors (Zona Economică a Chinei sau Comitetul de Consilieri Economici) - chief executive officer (director general) - Australia - New Zealand Closer Economic Relations (Relaţii economice mai strânse Australia - Noua Zeelandă) - common externai tariff (taxe vamale externe comune) - U.S.- Canada Free Trade Agreement (Acordul de Comerţ Liber Statele Unite - Canada) - consul general, consulate general (consul general, consulat general) - Committee on International Investment and Multinaţional Enterprises (Comitetul pentru Investiţie Internaţională şi Corporaţii Multinaţionale) - Commercial Information Management System - U.S. Commerce Department (Sistemul Informaţional pentru Comerţ şi Management -Departamentul pentru Comerţ) - Commonwealth of Independent States (Comunitatea Statelor Independente) - Court of International Trade (Tribunalul pentru Comerţ Internaţional) - Committee for the Implementation of Textile 205 CITIC CIV CMP COCOM CODEX COE CON COP CP CPAC CSCE CSIS CT CV CVD CXT 206 Agreements (Comitetul pentru Implementarea Acordurilor în Domeniul Textilelor) - China International Trust and Investment Corp (Trustul Internaţional şi Corporaţia de Investiţii din China) - customs import value (taxă vamală) - country marketing plan (planul de marketing) - Coordinating Committee for Multilateral Export Controls (Comitetul de Coordonare şi Control al Exporturilor) - Codex Alimentarius Commission (Comisia Codex Alimentarius) - Council of Europe (Consiliul Europei) - consul, consular section (consul, secţie consulară) - cost of production (cost de producţie) - contracting party (parte contractuală) - Commodity Policy Advisory Committee (Comitetul Consultativ pentru Politica Mărfurilor) - Conference on Security and Cooperation in Europe (Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa) - Center for Strategic and International Studies (Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale) - countertrade (contrapartidă) - constructed value (valoare construită) - countervailing duty (taxă vamală de compensaţie) - common externai tariff (taxe vamale externe comune) DAC DAV DCs DF DISC DOC DRAM DS EAI EBRD (BERD) EC (CE) ECDC ECE ECGF ECSC - Development Assistance Committee (OECD) (Comitetul pentru Asistentă în Dezvoltare) - domestic added value (valoare internă adăugată) - developed countries (ţări dezvoltate) - duty free (scutit de taxe vamale) - Domestic International Sales Corporation (Corporaţia Internaţională pentru Vânzări Naţionale) - Department of Commerce (Departamentul pentru Comerţ al Statelor Unite) - dynamic random access memory (memorie dinamică RAM) 4 - dispute settlement (rezolvarea disputelor) - Enterprise for America’s Initiative (Proiectul pentru Iniţiativă în America Latină) - European Bank for Reconstruction and Development (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) - European Community (Comunitatea Europeană) - economic cooperation among developing countries (cooperare economică între ţările în curs de dezvoltare) - Economic Commission for Europe (Comisia Economică pentru Europa) - Export Credit Guarantee Facility (Facilitatea de Garantare a Creditelor pentru Export) - European Coal and Steel Community (Comunitatea Europeană pentru Cărbune şi Oţel) 207 ECU - European currency unit (unitate valutară europeană) EEC - European Economic Community (Comunitatea Economică Europeană) EFTA - European Free Trade Association (Asociaţia Europeană pentru Comerţ Liber) EMS - European monetary system (sistem monetar european) EMU - European monetary unit (unitate monetară europeană) EPROM - erasable programmable read-only memory (memorie de computer EPROM) ERs - export restraints (restricţii la export) ERM - exchange rate mechanism (mecanismul ratei de schimb) ESA - European Space Agency (Agenţia Spaţială Europeană) ESAF - Enhanced Structural Adjustment Facility (Facilitatea de îmbunătăţire a Ajustărilor Structurale) ESP - exporter’s sales price (preţul de vânzare al exportatorului) ETC - export trading company (companie pentru comerţ exterior) ETSI - European Telecommunications Standards Institute (Institutul Standardelor Europene de-Telecomunicaţii) EU - European Union (Uniunea Europeană) Ex-lm Bank - Export-lmport Bank of the United States (Banca de Export-lmport a Statelor Unite) FAO - Food and Agricultural Organization (Organizaţia pentru Agricultură şi Produse 208 Alimentare) FCO - Foreign and Commonwealth Office (U.K.) (Biroul pentru Ţările Commonwealth) FDIUS - foreign direct investment in the U.S. (investiţie străină directă în SUA) FISC - Foreign International Sales Corporation (Corporaţia Internaţională pentru Vânzările Externe) FMS - foreign military sales (vânzări externe militare) FMV - foreign market value (valoarea pe piaţa externă) FOREX - foreign exchange (valută) FTA - free trade area or free trade agreement (zonă comercială liberă sau acord pentru comerţ liber) FTZ - foreign trade zone (zonă de comerţ exterior) FV - fair value (valoare reală) FX - Foreign Exchange Service (Serviciul Valutar) GAB - General Agreement to Borrow (Acordul General al împrumuturilor) GATS - General Agreement on Trade in Services (Acordul General asupra Comerţului cu Servicii) GATT - General Agreement on Tariffs and Trade (Acordul General asupra Taxelor Vamale şi Comerţului) GCC - Gulf Cooperation Council (Consiliul pentru Cooperare în Golf) GDP - gross domestic product (producţie internă brută) GNG - Group of Negociations on Goods (Grupul pentru Negocierea Bunurilor) 209 GNP GSP GSTP HM HS HTS HTSUS IAEA IBRD IC ICA ICAO ICB ICC 210 - gross naţional product or govemment procurement (producţie naţională brută) - generalized system of preferences (sistem generalizat de preferinţe) - global system of trade preferences (sistem global al preferinţelor comerciale) - home market (piaţă internă) - harmonized system (sistem armonizat) - harmonized tariff schedule (cod vamal armonizat) - Harmonized Tariff Schedule of the United States (Codul Vamal Armonizat al Statelor Unite) - International Atomic Energy Agency (Agenţia Internaţională a Energiei Atomice) - International Bank for Reconstruction and Development (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) - Integrated circuit or Industry Committee of the OECD (circuit integrat sau Comitetul pentru Industrie al OCDE) - International Coffee Agreement or International Cocoa Agreement or International Commodity Agreement (Acordul Internaţional pentru Cafea sau Acordul Internaţional pentru Cacao sau Acordul Internaţional pentru Mărfuri) - International Civil Aviation Organization (Organizaţia Internaţională pentru Aviaţia Civilă) - internaţional competitive bidding (licitaţie internaţională) - International Chamber of Commerce (Camera Internaţională de Comerţ) ICITO - Interim Commission of International Trade Organization (Comisia Interimară a Organizaţiei Internaţionale pentru Comerţ) ICO - International Coffee Organization (Organizaţia Internaţională pentru Cafea) IDA - International Development Association (Asociaţia Internaţională de Dezvoltare) IDB - Inter-American Development Bank (Banca (or IADB) de Dezvoltare Inter-americană) IEC - International Electrotechnical Commission (Comisia Electrotehnică Internaţională) IEEP - International Emergency Economic Powers Act (Legea Puterilor Economice privind Ajutoarele în Caz de Necesitate) IESC - International Executive Service Corps (Corpul de Servicii Executive Internaţionale) IFAD - International Fund for Agricultural Development (Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii) IFC - International Finance Corporation (Corporaţia Financiară Internaţională) IFI - International Finance Institution (Institutul Internaţional de Finanţe) IIC - Inter-American Investment Corporation (Corporaţia de Investiţie Inter-americană) IIPA - International Intellectual Property Alliance (Alianţa Internaţională pentru Proprietatea Intelectuală) ILO - International Labour Organization (Organizaţia Internaţională a Muncii) IMF - International Monetary Fund (Fondul Monetar Internaţional) 21 1 IMO - International Maritime Organization (Organizaţia Maritimă Internaţională) INR - iniţial negotiating right (dreptul iniţial de negociere) INRA - International Natural Rubber Agreement (Acordul Internaţional asupra Cauciucului Natural) INRO - International Natural Rubber Organization (Organizaţia Internaţională a Cauciucului Natural) INTELSAT - International Telecommunications Satellite Organization (Organizaţia Internaţională a Telecomunicaţiilor prin Satelit) IOS - International Organization for Standardization (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare) IPC - Integrated Program for Commodities (Programul Integrat pentru Mărfuri) IPR - intellectual property rights (drepturile de proprietate intelectuală) ISA - International Sugar Agreement (Acordul Internaţional asupra Zahărului) ISO - International Standards Organization (Organizaţia Internaţională a Standardelor) ITC - International Trade Commission (Comisia Internaţională pentru Comerţ) ITO - International Trade Organization (Organizaţia Internaţională pentru Comerţ) JCCT - Joint Commission on Commerce and Trade - U.S. - Mexico (Comisia Reunită pentru Comerţ - SUA-Mexic) JCP - Japan Corporate Program (Programul de 212 JETRO LAFTA LASU LDC LLDC LOT LTA LTFV MDB MFA MNF MIGA MITI MNC Corporaţie Japoneză) - Japan Externai Trade Organization (Organizaţia Japoneză de Comerţ Exterior) - Latin America Free Trade Area (Zona Comercială Liberă din America Latină) - Large Aircraft Sector Understanding (înţelegerea asupra Sectorului Aeronavelor Mari pentru Pasageri) - less developed country (ţară subdezvoltată) - least (or lesser) developed country (ţară cel mai puţin sau mai puţin dezvoltată) - level of trade adjustment (nivel de ajustare a comerţului) - long-term arrangement - textiles (acord pe termen lung asupra textilelor) - less than fair value (mai puţin decât valoarea reală) - Multilateral Development Bank (Banca de Dezvoltare Multilaterală) - Multi-Fiber Arrangement (Acordul asupra Textilelor) - most favored nation (naţiunea cea mai favorizată) - Multinaţional Investment Guarantee Agency (Agenţia Internaţională de Garantare a Investiţiilor) - Ministry of International Trade and Industry - Japan (Ministerul Industriei şi Comerţului Internaţional - Japonia) - multinaţional Corporation (corporaţie multinaţională) 213 MOU - memorandum of understanding (memorandumul înţelegerilor comerciale) - Ministry of Posts and Telecommunications (Ministerul Poştei şi Telecomunicaţiilor) - Multilateral Steel Agreement (Acordul Multinaţional asupra Oţelului) - metric tons (tone) - multilateral trade negotiations (negocieri comerciale multilaterale) - Multilateral Trade Organization (Organizaţia pentru Comerţ Multilateral) NADBANK - North American Development Bank (Banca de Dezvoltare Nord-americană) - North American Free Trade Agreement (Acordul Nord-american de Comerţ Liber) - non-aligned movement (mişcarea de nealiniere) - non-governmental organization (organizaţie neguvernamentală) - newly industrializing country (ţară nou industrializată) - New Independent States (Noile State Independente) - non-market economy (economie centralizată) - Nairobi Protocol (Protocolul de la Nairobi) - National Security Council - U.S. (Consiliul pentru Securitate Naţională - SUA) - non-tariff barrier (barieră non-tarifară) - National Trade Data Bank - U.S. (Banca Naţională de Date Comerciale - SUA) MPT MSA MT MNT MTO NAFTA NAM NGO (ONG) NIC NIS NME NP NSC NTB NTDB 214 NTE NTM NTT OAS ODA OECD OEM OMA OPEC OPIC OTA PCG PL PPA - new to export or National Trade Estimates Report (nou la export sau Raportul Naţional de Estimări Comerciale) - new to market or non-tariff measure (nou pe piaţă sau măsură nontarifară) - Nippon Telephone and Telegraph Co. (Compania Japoneză a Telefonului şi Telegrafului) - Organization of American States (Organizaţia Statelor Americane) - official development assistance (asistenţă oficială în dezvoltare) - Organization for Economic Cooperation and Development (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică) - original equipment manufacturers (producătorii originali de echipamente) - orderly marketing agreement (acorduri de marketing) - Organization of Petroleum Exporting Countries (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) - Overseas Private Investment Corporation - U.S. (Corporaţia pentru Sprijinirea Investiţiilor Private în Străinătate) - Office of Technology Assessment - U.S. Congress (Biroul pentru Probleme Tehnologice - Congresul SUA) - policy coordinating group (grup de coordonare a politicii) - public law (lege publică) - protocol of provisional application (protocol de aderare provizorie) 215 POI - period of investigation (perioadă de investigaţie) POR - period of review (perioadă de reexaminare) PRC - People’s Republic of China (Republica Populară Chineză) PSI - pre-shipment inspection (inspecţie înainte de îmbarcare) PUDD - potential uncollected dumping duty (taxe vamale necolectate ca efect al dumping-ului) QR - quantitative restriction (restricţie cantitativă) R&D - research & development (cercetare şi dezvoltare) RBP - restrictive business practices (practici comerciale restrictive) S&D - special and differential treatment (tratament special şi diferenţial) SAF - Structural Adjustment Facility (Facilitatea de Ajustare Structurală) SB - surveillance body (organism de control) SBA - Small Business Administration (Administraţia Afacerilor Mici - SUA) SCM - subsidies and countervailing measures (măsuri de subvenţionare şi de compensare) SDR - special drawing rights (drepturi speciale de tragere) SEED - Support for East European Democracy (Sprijin pentru Democraţiile Est-europene) SIC - standard industrial classification (clasificare industrială standard) SIMIS - single internaţional market information system (sistem unic de informaţii asupra pieţei 216 SIMS SITC SNPA STC STE TBT TCMD TD TDP CET (TEC) TNC TMP TPRM TRII Hc, TRIPS internaţionale) - single internai market service (serviciu unic pentru piaţa internă) - Standard International Trade Classification (Clasificare Standard a Comerţului Internaţional) - substantial new programme of action (program substanţial de acţiune) - security trade control (controlul securităţii comerciale) - state trading enterprise (întreprinderi de stat) - technical barriers to trade (bariere tehnice comerciale) - Third Country Meat Directive (Directiva privind Importurile Alimentare din Terţe Ţări) - Trade Development - U.S.Commerce Department (Dezvoltarea Comerţului - Departamentul SUA pentru Comerţ) - Trade and Development Program (Programul pentru Dezvoltare şi Comerţ) - common externai tariff (taxă vamală externă comună) - Trade Negotiations Committee (Comitetul pentru Negocieri Comerciale) - trigger price mechanism (mecanismul de preţ-ţintă) - trade policy review mechanism (mecanismul de reexaminare a politicii comerciale) - trade-related investment measures (măsuri pentru investiţii comerciale) - trade-related aspects of intellectual property 217 rights (aspecte comerciale ale drepturilor la proprietatea intelectuală) TSB - Textile Surveillance Body (Organismul de Control al Textilelor) TSUS - Tariff Schedule of the U.S. (Codul Vamal al Statelor Unite) TWA - trade-weighted average (media ponderată cu valoarea comerţului) UN - United Nations (Naţiunile Unite) UNCITRAL - United Nations Center on International Arbitration Law (Centrul Naţiunilor Unite pentru Legile Arbitrajului Internaţional) UNCTAD - United Nations Conference on Trade Development (Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Dezvoltării Comerţului) UNCTC - United Nations Center on Transnaţional Corporations (Centrul Naţiunilor Unite pentru Corporaţiile Transnaţionale) UNDP - United Nations Development Program (PNUD) (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) UNEP - United Nations Environment Program (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) UNESCO - United Nations Educaţional, Scientific and Cultural Organization (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) UNIDO - United Nations Industrial Development Organization (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială) UR - Uruguay Round (Runda Uruguay) USAID - U.S. Agency for International Development (Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională) USC - U.S. Code (Codul Statelor Unite) 218 USDA USDOC USEC USIS USITC USOECD USP USTR VAT (TVA) VER VL VRA WIPO WTDR - U.S. Department of Agriculture (Ministerul Agriculturii - SUA) - U.S. Department of Commerce (Departamentul pentru Comerţ al Statelor Unite) - U.S. Mission to European Communities (Misiunea Americană la Comunităţile Europene) - U.S. Information Service (Serviciul de Informaţii al Statelor Unite) - U.S. International Trade Commission (Comisia pentru Comerţ Internaţional a Statelor Unite) - U.S. Mission to the Organization for Economic Cooperation and Development (Misiunea Americană la Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică) - U.S. price (preţul din Statele Unite) - U.S. trade representative or Office of the U.S. Trade Representative (reprezentantul comercial al Statelor Unite sau Biroul Reprezentantului Comercial) - value added tax (taxa pe valoarea adăugată) - voluntary export restraint (restrângeri voluntare la export) - variable levy (taxă vamală variabilă) - voluntary restraint agreement (acord de restricţie voluntară) - World Intellectual Property Organization (Organizaţia Mondială a Dreptului la Proprietatea Intelectuală) - World Traders Data Report (Raportul Mondial asupra Comercianţilor) 219 WTO - World Trade Organization or World Tourism Organization (Organizaţia Mondială a Comerţului sau Organizaţia Mondială a Turismului) V: ndicativele telefonice |mI interurbane din 3fl' România Localitatea Judeţ Indicativ interurban ABRUD AR 057 ADJUD VN 037 AGIGEA CT 041 AGNITA SB 069 AIUD AB 058 ALBA IULIA AB 058 ALEŞD BH 059 ALEXANDRIA TR 047 AMARA IL 043 APAHIDA CJ 064 ARAD AR 057 AŞĂU BC 034 AVRIG SB 069 AZUGA PH 044 AXENTE SEVER SB 069 BABA ANA PH 044 BABADAG TL 040 BACĂU BC 034 BAIA MARE MM 062 BAIA SPRIE MM 062 BALŞ OT 049 BARCANI CV 067 BASARABI CT 041 BASCOV AG 048 BÂBENI VL 050 BĂCIA HD 054 BĂICOI PH 044 BĂICULESTI AG 048 BĂILE FELIX BH 059 221 Localitatea Judeţ Indicativ interurbane BĂILE GOVORA VL 050 BÂILE HERCULANE CS 055 BĂILE OLĂNEŞTI VL 050 BĂILESTI DJ 051 BÂNEASA CT 041 BĂNEŞTI PH 044 BĂRCĂNESTI IL 043 BĂRCĂNESTI PH 044 BÂRCA DJ 051 BÂRLAD VS 035 BECLEAN BN 063 BEIUS BH 050 BICAZ NT 033 BILCIUREŞTI DB 045 BISTRITA BN 063 BLAJ AB 058 BOCŞA ROMÂNĂ CS 065 BOLDEŞTI SCĂIENI PH 044 BOUNTIN VALE GR 046 BOTOŞANI BT 031 BRAD HD 054 BRAN BV 068 BRAŞOV BV 068 BRĂIESTI BT 031 BRĂILA BR 039 BRĂNEŞTI S.A.I. 179 BRĂNIŞCA HD 054 BREAZA PH 044 BREBU CS 055 BRETEA ROMÂNĂ HD 054 BREZOI VL 050 BUCECEA BT 031 BUCOV PH 044 BUCURESCI HD 054 BUCUREŞTI 01 BUFTEA SAL 179 BUHOCI BC 034 222 Localitatea BUHUSI BUŞTENI BUZĂU BUZIAS CALAFAT CAPU AURORA CARACAL CARANSEBES CĂREI CASTELU CASIN CĂCIULATA CĂLAN CĂLĂRAŞI CĂLIMĂNESTI CĂLUGĂRENI CĂRPINIS CÂMPENI CÂMPIA TURZII CÂMPINA CÂMPULUNG MUSCEL CÂMPULUNG MOLDOVENESC CEAHLĂU CEHU SILVANIEI CERĂT CERNAVODĂ CERTEJU DE SUS CHISINĂU CRIS CISNĂDIE CLUJ NAPOCA COCHIRLENI CODLEA COLIBASI COMARNIC COMĂNESTI CONSTANŢA COPŞAMICĂ Judeţ Indicativ interurbane BC 034 PH 044 BZ 038 TM 056 DJ 051 CT 041 OT 049 CS 055 SM 061 CT 041 BC 034 VL 050 HD 054 CL 042 VL 050 GR 046 CT 041 AB 058 CJ 064 PH 044 AG 048 SV 030 NT 033 SJ 060 DJ 051 CT 041 HD 054 AR 057 - SB 069 CJ 064 CT 041 BV 068 AG 048 PH 044 BC 034 CT 041 SB 069 223 >?■.tm Localitatea CORABIA CORBENI CORBU CORNU COSTESTI COSTINESTI COŞERENI COTNARI COVASNA CRAIOVA CRISTIAN CRISTUR CRIPCIOR CUGIR CURTEA DE ARGEŞ CURTICI CUZAVODĂ DĂBULENI DĂRĂBANI DĂRMĂRESTI DEJ DETA DEVA DIRLOS DOBRA DOROHOI DRĂGAN DRĂGĂNESTI OLT DRĂGĂNEŞTIVLASCA DRĂGĂSANI DROBETATURNU SEVERIN DUMBRAVA ROŞIE DUMBRĂVENI DUMBRĂVENI EFORIE NORD EFORIE SUD FĂGĂRAŞ Judeţ Indicativ interurbane OT 049 AG 048 CT 041 PH 044 AG 048 CT 041 IL 043 IS 032 HD 067 DJ 051 SB 069 HD 054 HD 054 AB 058 AG 048 AR 057 CT 041 DJ 051 BT 031 BC 034 CJ 064 TM 056 HD 054 SB 069 HD 054 BT 031 AG 048 OT 049 TR 047 VL 050 MH 052 NT 033 SB 069 SV 030 CT 041 CT 041 BV 068 224 -■ Localitatea Judeţ Indicativ interurbane FĂGET TM 056 FĂLTICENI SV 030 FĂUREI BR 039 FĂUREI CT 041 FÂNTÂNELE AR 057 FETEŞTI IL 043 FIENI DB 045 FILIAŞI DJ 051 FLĂMÂNZI BT 031 FLOREŞTI CJ 064 FLOREŞTI PH 044 FOCŞANI VN 037 FRASIN SV 030 GALAŢI GL 036 GĂEŞTI DB 045 GÂRBOVI IL 043 GEARMATA TM 056 GELU SM 061 GEOAGIU BĂI HD 054 GHELARI HD 054 GHEORGHIENI HR 066 GHERĂŞENI BZ 038 GHERLA CJ 064 GHIMPAŢI GR 046 GIURGIU GR 046 GLODEANU SILIŞTEA BZ 038 GURA HUMORULUI SV 030 GURA OCNIŢEI DB 045 GURA ŞUŢII DB 045 HAŢEG HD 054 HĂRMAN BV 068 HÂRLĂU IS 032 HÂRŞOVA CT 041 HLIPICENI BT 031 HOREZU VL 050 HUEDIN CJ 064 HUNEDOARA HD 054 225 Localitatea Indicativ iriterurtiane HUSI vs 035 IANCA BR 039 IAŞI IS 032 IERNUT MS 065 INEU AR 057 ION LUCA CARAGIALE DB 045 ISACCEA TL 040 ÎNSURĂŢEI BR 039 ÎNTORSURA BUZĂULUI CV 067 JIBOU SJ 060 JIMBOLIA TM 056 JUPITER CT 041 LAZU CT 041 LEHLIU GARĂ CL 042 LEREŞTI AG 048 LETEA VECHE BC 034 LEU DJ 051 LIEŞTI GL 036 LIMANU CT 041 LIPĂNEŞTI PH 044 LIPOVA AR 057 LIVEZI BC 034 LIVEZILE MH 052 LUGOJ TM 056 LUMINA CT 041 LUMINIŢA CT 041 LUPENI HD 054 MALU CU FLORI DB 045 MAMAIA CT 041 MANGALIA CT 041 MARGHITA BH 059 MACIN TL 040 MĂGURA BC 034 MĂNĂSTIREA NEAMŢ NT 033 MĂRĂCINENI BZ 034 MĂRĂŞEŞTI VN 033 MĂRGINENI BC 038 226 Localitatea Judeţ Indicativ ....interurbane MEDGIDIA CT 041 MEDIAŞ SB 069 MEREI BZ 038 MERIŞANI AG 048 MIERCUREA CIUC HR 066 MIHAIL KOGĂLNICEANU IL 043 MIZIL PH 044 MOECIU DE JOS BV 068 MOGOŞOAIA S.A.I. 01 MOINEŞTI BC 034 MOLDOVA VECHE CS 055 MONEASA AR 057 MORENI DB 045 MOROENI DB 045 MOTRU GJ 053 NĂDLAC AR 057 NĂSĂUD BN 063 NĂVODARI CT 041 NEGREŞTI VS 035 NEGREŞTI OAŞ SM 061 NEGURENI CT 041 NEHOIU BZ 038 NEPTUN CT 041 NICOLAE BĂLCESCU BC 034 NISIPARI CT 041 NOVACI GJ 053 OCNA MUREŞ AB 058 OCNIŢA DB 045 ODOBEŞTI VN 037 ODORHEIU SECUIESC HR 066 OLIMP CT 041 OLTENIŢA CL 042 ONEŞTI BC 034 ORADEA BH 059 ORAVITA CS 055 ORÂŞTIE HD 054 ORŞOVA MH' 052 227 k Localitatea Judeţ Indicativ interurbani OTOPENI SAI 01 OŢELU ROŞU CS 056 OVIDIU CT 041 PALAZU MARE CT 041 PANCIU VN 037 PARAVA BC 034 PAŞCANI IS 032 PÂTÂRLAGELE BZ 038 PÂULIŞ AR 057 PÂRÂUL RECE BV 068 PETREŞTI AB 058 PETREŞTI DB 045 PETRILA HD 054 PETROŞANI HD 054 PIATRA CT 041 PIATRA NEAMŢ NT 033 PIELEŞTI DJ 051 PIETROŞIŢA DB 045 PINCEŞTI BC 034 PITEŞTI AG 048 PLENIŢA DJ 051 PLOIEŞTI PH 044 PLOPENI PH 044 PODARI DJ 051 PODUL ILOAIEI IS 032 PODUL TURCULUI BC 034 PODUL VADULUI PH 044 PODURI BC 034 POGOANELE BZ 038 POIANA CT 041 POIANA BRAŞOV BV 068 POIANA CÂMPINA PH 044 POIANA MĂRULUI BV 068 POIANA ŢAPULUI PH 044 PREDEAL BV 068 PRUNDUL BÂRGÂULUI BN 063 PUCIOASA DB 045 228 Localitatea Judeţ Mcattv interurbane RĂCARI DB 045 RĂCÂCIUNI BC 034 RÂDÂUTI SV 030 RĂŞINARI SB 069 RĂZOARE CT 041 RĂZVAD DB 045 RÂMNICU SĂRAT BZ 038 RÂMNICU VÂLCEA VL 050 RÂŞNOV BV 068 REGHIN MR 065 REMUS OPREANU CT 041 REŞIŢA CS 055 RIPICENI BT 031 ROMAN NT 033 ROMOŞ HD 054 ROPOTU MARE HD 054 ROŞIORI DE VEDE TR 047 ROZNOV NT 033 RUCĂR AG 046 RUPEA BV 068 SALIGNY CT 041 SALONTA BH 059 SARMISEGETUZA HD 054 SASCUT BC 034 SATU MARE SM 061 SATU NOU CT 041 SATURN CT 041 SĂCELE BV 068 SĂLIŞTE SB 069 SĂSCIORI AB 058 SĂUCEŞTI BC 034 SĂVÂRŞIN AR 057 SĂVENI BT 031 SĂVINEŞTI NT 033 SÂNGEORZ BĂI BN 063 SÂNNICOLAU MARE TM 056 SÂMPETRU BV 068 229 Localitatea Judeţ Indicativ interurbane SÂNTIMBRU AB 058 SCÂNTEIA IL 043 SCHITU CT 041 SCORNICESTI OT 049 SCURTESTI BZ 038 SEBEŞ AB 058 SEBIŞ AR 057 SECUIENI BC 034 SEGARCA DJ 051 SEIMENII MICI CT 041 SEINI MM 062 SEITIN AR 057 SF. GHEORGHE CV 067 SIBIOARA CT 041 SIBIU SB 069 SIGHETU MARMATIEI MM 062 SIGHIŞOARA MR 065 SIMERIA HD 054 SIMINOC CT 041 SINAIA PH 044 ŞIRET SV 030 SITA BUZĂULUI CV 067 SLATINA OT 049 SLĂNIC PH 044 SLĂNIC MOLDOVA BC 034 SLOBOZIA IL 043 SNAGOV S.A.I 179 SOLCA SV 030 SOVATABĂI MR 065 STOLNICI AG 048 STREHAIA MH 052 SUCEAVA SV 030 SULINA TL 040 ŞELIMBĂR SB 069 ŞIMLEUL SILVANIEI SJ 060 ŞIRIA AR 057 SOFRONE AR 057 230 \4fiSW-. • Localitatea Judeţ Indicativ interurbane ŞOIMUS HD 054 STEFĂNEŞTI AG 048 ŞTEI BH 059 TÂLMACIU SB 069 TĂSNAD SM 061 TÂRGOVIŞTE DB 045 TÂRGU BUJOR GL 036 TÂRGU FRUMOS IS 032 TÂRGU JIU GJ 053 TÂRGU LÂPUŞ MM 062 TÂRGU MUREŞ MR 065 TÂRGU NEAMŢ NT 033 TÂRGU OCNA BC 034 TÂRGU SECUIESC CV 067 TÂRNÂVENI MR 065 TECHIRGHIOL CT 041 TECUCI GL 036 TELEGA PH 044 TELIUCU INFERIOR HD 054 TEREMIA MARE TM 056 TIMIŞOARA TM 056 TIMIŞU DE JOS BV 068 TIMIŞU DE SUS BV 068 TISMANA GJ 053 TITU DB 045 TOHANI. BV 068 TOPLIŢA HR 068 TOPOLOVENI AG 048 TORTOMANI CT 041 TRAIAN BC 034 TULCEA TL 040 TURCENI GJ 053 TURDA CJ 064 TURNU MĂGURELE TR 047 TUZLA CT 041 TĂNDĂREI IL 043 TINTEA PH 044 231 Localitatea Judeţ Indicativ interurbane URLAU PH 044 URZICENI IL 043 VADUL OII CT 041 VADUL PAŞII BZ 038 VALEA BOLVASNITA CS 055 VALEA CĂLUGĂREASCĂ PH 044 VALEA CIORII IL 043 VALEA DACILOR CT 041 VALEA DOFTANEI PH 044 VAMA VECHE CT 041 VARIAS TM 056 VASLUI VS 035 VATRA DORNEI SV 030 VATRA MOLDOVITEI SV 030 VĂCĂREŞTI DB 045 VĂCULEŞTI BT 031 VĂLENII DE MUNTE PH 044 VÂNĂTORII NEAMŢ NT 033 VÂNJU MARE MH 052 VENUS CT 041 VEŢEL HD 054 VICTORIA BV 068 VIDELE TR 047 VIILE SATU MARE SM 061 VIIŞOARA NT 033 VINGA AR 057 VLADIMIRESCU AR 057 VOICESTI VL 050 VOINEŞTI DB 045 VULCAN HD 054 ZALĂU SJ 060 ZĂNEŞTI NT 033 ZĂRNESTI BV 068 ZIMNICEA TR 047 ZLATNA AB 058 2 MAI CT 041 232 ndicativele telefonice pentru accesul automat internaţional AFGANISTAN 0093 AFRICA CENTRALĂ 00236 AFRICA DE SUD 0027 ALBANIA 00355 ALGERIA 00213 ANGLIA 0044 ANGOLA 00244 ANTILELE OLANDEZE 00599 ARABIA SAUDITĂ 00966 ARGENTINA 0054 AUSTRALIA 0061 AUSTRIA 0043 BAHRAIN 00973 BANGLADESH 00880 BELGIA 0032 BENIN 00375 BERMUDE 00180 BIRMANIA 0095 BOLIVIA 00591 BOSNIA 00387 BOTSWANA 00267 BRAZILIA BRUNEI BULGARIA BURKINA FASO BURUNDI CAMBODGEA CAMERUN CANADA CHILE CHINA CIPRU COASTA DE FILDEŞ COLUMBIA COMORE CONGO COREEA DE NORD COREEA DE SUD COSTA RICA CSI CUBA DANEMARCA 0055 00673 00359 00226 00257 0855 00237 001 0056 0086 00357 00225 0057 00269 00242 00850 0082 00506 007 0053 0045 DJIBOUTI 00253 E.A.U. 0097 ECUADOR 00593 EGIPT 0020 EL SALVADOR 00503 ELVEŢIA 0041 ESTONIA 007 ETIOPIA 00251 FUI 00679 FILIPINE 0063 FINLANDA 00358 FRANŢA 0033 GABON 00241 GAMBIA 0020 GERMANIA 0049 GHANA 00233 GIBRALTAR 00350 GRECIA 0030 GROENLANDA 00299 GUADELUPA 00590 GUATEMALA 00502 GUINEEA 0022 GUINEEA BISSAU 00245 233 GUINEEA ECUAT. 00240 GUYANA 00592 GUYANA FRANCEZA 00594 HAITI 00509 HONDURAS 00504 HONG KONG 00852 INDIA 0091 INDONEZIA 0062 IORDANIA 00962 IRAK 00962 IRAN . 0098 IRLANDA 00353 ISLANDA 00354 ISRAEL 00972 ITALIA 0039 IUGOSLAVIA 0038 JAPONIA 0081 KENYA 00254 KUWAIT 00965 LAGOS (NIGE RIA) 0085 LESOTHO 0026 LETONIA 0037 LIBAN 0096 LIBERIA 0023 LIBIA 0021 LIECHTENSTEIN 0041 LUXEMBURG 0035 MADAGASCAR 0026 MALAYSIA 0060 MALAWI 0026 MALDIVE 0096 MAU 0022 MALTA 0035 MAREA BRI TANIE 0044 MAROC 0021 MARTINICA 0059 MAURITANIA 0022 MAURITIUS 0023 MEXIC 0052 MONACO 0033 MONGOLIA 0097 MOZAMBIC 002 NAMIBIA 0026 NAURU 0067 NEPAL 0097 NICARAGUA 0050 NIGER 0022 NIGERIA 0023 NORVEGIA 0047 NOUA CALE DONIE 00687 NOUA ZEELANDĂ 0064 OLANDA 0031 OMAN 00968 PAKISTAN 0092 PANAMA 00507 PAPUA NOUA GUINEE 00675 PARAGUAY 00595 PERU 0051 POLINEZIA FRANCEZĂ 00689 POLONIA 0048 PORTO RICO 00809 PORTUGALIA 00351 QUATAR 00974 REUNION 00262 ROMÂNIA 0040 RUANDA 00250 RUSIA 007 SAN MARINO 0039 SENEGAL 00221 SEYCHELLES 00248 SIERRA LEONE 00232 SINGAPORE 0065 SIRIA 00963 SLOVACIA 0042 SLOVENIA 0038 SOMALIA 00252 SPANIA 003 SRI LANKA 0094 SUA 001 SUDAN 00249 SUEDIA 00249 SURINAME 0059 SWAZILAND 00263 TAIWAN 00886 TANZANIA 00255 THAILANDA 0066 TOGO 00228 TONGA 00676 234 xty ; TUNISIA 00216 VANUATU 00678 YEMENUL DE TURCIA 0090 VATICAN 0039 SUD 00969 ŢĂRILE FOSTEI IU- VENEZUELA 0058 ZAIR 00243 GOSLAVII 0038 VIETNAM 0084 ZAMBIA 00260 UGANDA 00256 VOLTA ZIMBABWE 00263 UNGARIA 0036 SUPERIOARĂ 00226 URUGUAY 00598 YEMEN(R.A) 00967 235 ra pe glob la orele 12.00 în Bucureşti J Localitatea Ora Localitatea Ora Abidjan 10 h Khartoum 12 h Abu Dhabi 14 h Kinshasa 11 h Accra 10 h Kuala Lumpur 17 h.30’ Addis Abeba 13 h Kuwait 13 h Alger 10 h Lagos 11 h Amsterdam 11 h Lima 5 h Ankara 10 h Lisabona 11 h Atena 12 h Londra 10 h Bagdad 13 h Los Angeles 2 h Bangkok 17 h Madrid 11 h Barcelona 11 h Manila 18 h Beijing 18 h Melboume 20 h Beirut 12 h Mexico 4 h Belgrad 11 h Milano 11 h Berlin 11 h Montevideo 7 h Berna 11 h Montreal 15 h Bogota 5h Moscova 13 h Bombay 15h.30’ Munchen 11 h Brasilia 6 h New Delhi 15h.30’ Bruxelles 11 h New York 5 h Budapesta 11 h Osaka 19 h Buenos Aires 7 h Oslo 11 h 236 Localitatea Ora Localitatea \ Ora Cairo 12-13 h Paris 11 h Caracas 6h Praga 11 h Casablanca 10 h Quito 5h Chicago 4 h Rabat 10 h Cologne 11 h Rio de Janeiro 7 h Colombo 15h.30’ Roma 11 h . Copenhaga 11 h San Francisco 2 h Dakar 10 h Sao Paulo 7 h Dallas 4h Seul 19 h Damasc 12 h Singapore 17h.30’ Djakarta 17 h Sofia 12 h Djeddah 12h.30’ Stockholm 11 h Dubai 14 h Sydney 20 h Dublin 10 h Teheran 13h.30’ Frankfurt 11 h Tokyo 19 h Geneva 11 h Toronto 5 h Hamburg 11 h Tripoli 12 h Helsinki 12 h Tunis 11 h Houston 4 h Varşovia 11 h Istanbul 12-13 h Viena 11 h Kabul 14h.30’ Washington 2 h Karachi 15 h Zagreb 11 h 237 ■ onede naţionale pe glob Afganistan Afgan=100 puls Africa de Sud Rand=100cen{i Albania Leka=100quindarka Algeria Dinar algerian=100 centime Andorra Peseta=100centimos Anglia Liră sterlină=100 Angola Kwanza nouă=100 Iweis Arabia Saudită Riyal=100 halalah Argentina Peso argentinian=100 centavos Armenia Dram Australia Dolar australian=100 cenţi Austria ‘ Şiling austriac=100 groschen Azerbaidjan Manat Bahamas Dolar Bahamas=100 cenţi Bahrain Bahrain Dinar=1000 fils Bangladesh Taka=100paisas Barbados Dolar Barbados=100 cenţi Belarus Rublă=100 copeici Belgia Franc belgian=100 centime Belize Dolar Belize=100 cenţi Benin Franc CFA=100 centime Bhutan Ngultrum=100 chetrum Bolivia Peso bolivian=100 centavos Bosnia şi Herţegovina Dinar Botswana Pula=100 thebe Brazilia Cruzeiro=100 cruzados Bulgaria Leva=100 stotinki 238 Burkina Faso Burundi Cambodgea Camerun Canada Capul Verde Cehia Centraficană (Republica) Chile China Ciad Cipru Columbia Comore Congo Coreea de Sud Coreeană (R.P.D) Costa Rica Cote d’lvoire Croaţia Cuba Danemarca Djibouti Dominica Dominicană (Republica) Ecuador Egipt Emiratele Arabe Unite Estonia Etiopia şi Eritreea Fiji Filipine Finlanda Franţa Franc CFA=100 centime Franc Burundi=100 centime Riel=100 sen Franc CFA=100 centime Dolar canadian=100 cenţi Escudo=100 centavos Coroană cehă=100 haleru Franc CFA=100 centime Peso chilian=100 centavos Yuan=100fen Franc CFA=100 centime Liră cipriotă=1000 mils Peso columbian=100 centavos Franc CFA=100 centime Franc CFA=100 centime Won=100chon Won=100chon Colon=100 centimos Franc CFA=100 centime Dinar croat Peso cubanez=100 centavos Coroană daneză=100 ore Franc Djibouti=100 centime Dolar est-caraibean=100 cenţi Peso dominican=100 centavos Sucre=100 centavos Liră egipteană=100 piaştri Dirham=1000 fils Coroană estoniană=100 senti Bir=100 cenţi Dolar Fiji=100 cenţi Peso filipinez=100 centavos Marcă finlandeză=100 penniă Franc francez=100 centime 239 Gabon Franc CFA=100 centime Gambia Dalasi=100 butut Georgia Maveti Germania Marcă germană=100 pfennigi Ghana Cedi=100 pesewa Grecia Drahma=100 leptae Grenada Dolar est-caraibean=100 cenţi Guadelupa Franc DOM=100 centime Guineea Franc guineean=100 centime Guineea-Bissau Peso guineean=100 centavos Guineea Ecuatorială Franc CFA=100 centime Haiti Gourde=100 centime Honduras Lempira=100 centavos Hong Kong Dolar Hong Kong=100 cenţi India Rupie indiană=100 paisa Indonezia Rupie indonezianâ=100 sen Iordania Dinar iordanian=1000 fils Irak Dinar irakian=10 rids=1000 fils Iran Rial=100 dinari Irlanda Lira irlandeză=100 pence Islanda Coroană islandeză=100 aurar Israel Shekel=100 agorot Italia Liră italiană=100 centesimi lugoslavia(Rep. Federativă) Dinar iugoslav=100 para Jamaica Dolar jamaican=100 cenţi Japonia Yen=100sen Kazahstan Tanga Kenya Şiling kenian=100 cenţi Kirghisztan Rublă=100 copeici Kiribati Dolar australian=100 cenţi Kuwait Dolar kuwaitian=100 dirham=1000 fils Laos Kip=100 at Lesotho Maluti=100 licenţe Letonia Lat 240 Liban Liberia Libia Liechtenstein Lituania Luxemburg Macedonia Madagascar Malaysia Maldive Mali Malta Maroc Martinica Mauritania Mauritius . Mexic Moldova (Republica) Monaco Mongolia Mozambic Myanmar Namibia Nauru Nepal Nicaragua Niger Nigeria Norvegia Noua Zeelandă Olanda Oman Pakistan Panama Liră libanezâ=100 piaştri Dolar liberian=100 cenţi Dinar libian=100 piaştri Franc elveţian=100 rappen Lit Franc luxemburghezi 00 centime Dinar macedonean Franc Madagascar=100 centime Dolar malaysian/Ringgit=100 cenţi Rufiyaa-100 laari Franc Mali=100 centime Liră malteză=100 cenţi Dirham=100 centime Franc Martinica=100 centime 0uguiya=5 khoums Rupie Mauritius=100 cenţi Peso mexican=100 centavos Leu moldovenesc=100 bani Franc francez=100 centime Tugrik/Tugrog=100 mongo Metical=100 centavos Kyat=10 pyas Rand RAS=100 cenţi Dolar australian=100 cenţi Rupie nepaleză=100 paisa Cordoba=100 centavos Franc CFA=100 centime Naira=100 kobos Coroană norvegiană=100 ore Dolar N.Z.=100 cenţi Gulden olandez=100 cenţi Riyal 0man=1000 Baizas Rupie pakistaneză=100 paisas Balboa=100 centime 241 Papua-Noua Guinee Paraguay Peru Polonia Portugalia Qatar Reunion România Ruanda Rusia Salvador Samoa San Marino Sao Tome şi Principe Senegal Seychelles Sierra Leone Singapore Siria Slovacia Slovenia Solomon Somalia Spania Sri Lanka St. Lucia St. Cristofor şi Nevis St. Vicenţiu şi Grenadine SUA Sudan Suedia Suriname Swaziland Tadjikistan Kina=100toea Guarani=100 centime Sol=100 centavos Zlot=100 groszy Escudo=100 centavos Riyal Qatar=100 dirham Franc CFA=100 centime Leu=100bani Franc Ruanda=100 centime Rublă=100 copeici Colon=100 centavos Tala=100 sene Liră San Marino=100 centesimi Dobra=100 centavos Franc CFA=100 centime Rupie=100 cenţi Leone=100 cenţi Dolar singaporez=100 cenţi Liră siriană=100 piaştri Coroană slovacă=100 haleru Tolar Dolar Solomon=100 cenţi Şiling somalez=100 centesimi Peseta=100 centimos Rupie=100 cenţi Dolar est-caraibean=100 cenţi idem idem Dolar SUA=100 cenţi Dinar sudanez=100 piaştri Coroană suedeză=100 ore Gulden surinamez=100 cenţi Lilangeni=100 cenţi Somon 242 aur-'--. Taiwan Tanzania Thailanda Togo Tonga Trinidad-Tobago Tunisia Turcia Turkmenistan Tuvalu Ucraina Uganda Ungaria Uruguay Uzbekistan Vanuatu Vatican Venezuela Vietnam Yemen Zair Zambia Zimbabwe Noul dolar taiwanez=100 cenţi Şiling Tanzania=100 cenţi Baht=100satang Franc CFA=100 centime Pa’anga=100 seniti Dolar Tobago=100 cenţi Dinar tunisian=100 milimes Lira turcească=100 kuruş Rublă=100 copeici Dolar tuvaluan=100 cenţi Grivna Şiling Uganda=100 cenţi Forint=100 filler Peso Uruguay=100 centesimos Rublâ=100 copeici Vatu=100 centime Liră=100 centesimi Bolivar=100 centimos Dong=100 xus Riyal=100 fils Zair=100 makutas Kwacha=100 ngwee Dolar Zimbabwe=100 cenţi 243 isteme de unităti 5 de măsură folosite în mod uzual în practica naţională J si internaţională 1. SISTEMUL METRIC a) Lungime Unitatea de bază: metrul (m) Unitatşaite măsură Echivalent în metri 1 micron (|i) 0,000 001 1 milimetru (mm) 0,001 1 centrimetru (cm) 0,01 1 decimetru (dm) 0,1 1 decametru (dam) 10 1 hectometru (hm) 100 1 kilometru (km) 1 000 1 miriametru (Mm) 10 000 b) Suprafaţă Unitatea de bază: metru pătrat (m2 sau m.p.) Unitatea de măsură Echivalent In nr 1 milimetru pătrat (mm J 0,000 001 1 centimetru pătrat (cm ) 0,000 1 1 decimetru pătrat (dm ) 0,01 1 decametru pătrat (dam ) 100 1 hectometru pătrat (hm2), hectar (ha) 10 000 1 kilometru pătrat (km ) 1 000 000 1 miriametru pătrat (Mm2) 100 000 000 244 :>l ' ■■■ c) Volum 3 Unitatea de bază: metrul cub (m sau m.c.) Unitatea de măsură. Echivalent în metri cubi 1 milimetru cub (mm ) 1 centimetru cub (cm ) 0,000 000 001 0,000 001 1 decimetru cub (dm3) 0,001 1 decametru cub (dam3) 1 000 1 hectometru cub (hm3) 1 000 000 1 kilometru cub (km3) 1 000 000 000 d) Masă Unitatea de bază: gramul (g) Unitatea de măsură Echivalent în gramfe 1 microgram (fig) 0,000 001 1 miligram (mg) 0,001 1 centigram (cg) 0,01 1 decigram (dg) 0,1 1 decagram (dag) 10 1 hectogram (hg) 100 1 kilogram (kg) 1 000 1 miriagram (Mg) 10 000 1 chintal (q) 100000 1 tonă (t) 1 000 000 e) Capacitate Unitate de bază: litrul (I) Uiiitateadd măsură EâiMitenttr^ i microlitru (\i\) 0,000 001 1 mililitru (ml) 0,001 1 centilitru (cl) 0,01 1 decilitru (dl) 0,1 1 decalitru (dai) 10 1 hectolitru (hl) 100 1 kilolitru (kl) 1 000 245 2. SISTEMUL ANGLO-SAXON a) Lungime Unitatea de măsură Echivalent tn sistemul metric 1 Inch (în - ţol sau deget) 2,54 cm 1 Link = 7,92 in 20,11 cm 1 Span =9 in 22,86 cm 1 Foot (ft - picior) =12 in 30,48 cm 1 Yard (yd - iard) =3 ft 91,44 cm 1 Fathom =2 yd 1,82 m 1 Rod =2,75 fathoms 5,02 m 1 Chain =4 Rods 20,11 m 1 Cable = 182,88 m 1 Furlong =10chains 201,16 m 1 Mile (Statute mile - milă) =8 furlongs 1,609 km 1 Nautical mile (Sea mile - milă nautică) =6076 ft 1,852 km 1 League (leghe) =3 miles 4,828 km 1 Nautical. League (leghe marină) . =3 nautical miles 5.5.56 km b) Suprafaţă Unitate (te măsură , Echivalent în sistemul metric 6,452 cm2 1 Square inch (in - ţol sau deget pătrat) 1 Square foot (ft -picior pătrat = 144 in 9,29 dm2 1 Square yard (yd - iard pătrat) =9 fr 0,836 m2 1 Acre (acru) =4840 yd 0,405 ha 1 Square mile (milă pătrată) =640 acres 259 ha 1 Claim =64025 ft2 0,595 ha 1 Square Link 0,04046 m2 1 Square Pole 25,292 m2 1 Square Chain 404,678 m2 1 Rood 1 011,696 m2 246 c) Volum Unitate demăsură Echivalenttn 0 sistemul metric 16,387 cm3 1 Cubic (in - ţol sau deget cubic) 1 Cubic foot (ft - picior cubic) =1728 in 28,320 dm3 1 Cubic yard (yd3) =27 ft3 0,765 cm3 1 Cubic load 1,416 m3 1 Registerton =100 ft3 2,832 m3 1 Cord =128 ft3 3,624 m3 1 Cubic fathom =216 ft3 6,116 m3 1 Board foot (bd ft) 2,359 dm3 1 Board measure (BM) =1000 bd ft 2.359 m3 d) Masă Unitate de măsură : Echivalent în sMemulmetric Sistemul troy*) 1 Grain (gr) =20 gr 0,0648 g 1 Scruple =24 gr 1,2958 g 1 Pennyweight =24 gr 1,5552 g 1 Dram = 3 scruples 3,8880 g 1 Ounce (oz - uncie) =8 drams 31,1035 g 1 Pound (Ib - livră) =12 oz 373,242 g Sistemul avoir-du-pois**) 1 Ounce (oz - uncie) 28,349 g 1 Pound (Ib - livră) =16 oz 453,584 g 1 Customary stone =8 Ib 3,628 kg 1 Legal stone =14 Ib 6,350 kg 1 Quarter (Qt) =28 Ib 12,699 kg 1 Central =100 Ib 45,359 kg 1 Centweight (hundredweight) (cwt) =112 Ib 50,802 kg 1 Short ton (sh tn - tonă scurtă) = 2 000 Ib 907,185 kg 1 Long ton (Ig tn - tonă lungă) = 2240 Ib 1 016,047 kg *) Sistemul troy are la bază livra (pound) de 12 uncii (ounces): este folosit în principal la măsurarea masei produselor farmaceutice şi a metalelor preţioase. **) Sistemul avoir-du-pois are la bază livra (pound) de 16 uncii (ounces) şi este utilizat la măsurarea masei marii majorităţi a mărfurilor (cu excepţia produselor farmaceutice şi a metalelor preţioase). 247 e) Capacitate Up|ştedeinâsufă Pentru mărfuri lichide Marea Britanie 1 GUI (gl) =4 gl 0,1421 1 Pint (pt) =2 pt 0,5681 1 Quart (qt) =2 pt 1,1361 11mperial galon (gal UK - galon britanic) =4 qt 4,5451 1 Peck (pk) =2 gal UK 9,0911 1 Imperial bushel (bu UK - buşel britanic) =4 pk 36,3671 1 Quarter =8bu UK 290,941 I S.U.A. 1 US liquid quart (Iq qt) 0,9461 1 US liquid gallon (Iq gal) 3,7851 1 Barrel 168,9871 Pentru mărfuri solide Marea Britanie 11mperial gallon (gal UK - galon britanic) 4,5451 11mperial bushel (bu UK - buşel britanic) =8 gal 36,3671 1 Strike = 2 bu UK 72,7351 1 Barrel (baril) =36 gal 163,6541 1 Quarter = 4 strikes 290,9411 1 Chaldron = 4,5 quatres 1 309,2481 1 Load = 40 bu UK 1 454,7001 1 Last = 80 bu UK 2 909,4401 S.U.A. 1 US dry quart (dry qt) 1,1011 1 US peck (pk) 8,8091 1 US bushel (bu) 35,2391 3. UNITĂŢI DEMĂSURĂ SPECIAL UTILIZATE PENTRU ANUMITE MĂRFURI CARE FAC OBIECTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL a) Cereale Denumirea unităp de măsură Ţajtatn care Greutatea este utilizată în kilograme o :"i. ' '2" ’' Grâu Baril Marea Britanie 127,00 Buşel Australia 27,22 Buşel comerţ interior Marea Britanie 28,58 Buşel pentru import Marea Britanie 28,12 Buşel pentru export Marea Britanie 27,22 Buşel Canada 27,22 Buşel Noua Zeelandă 27,22 Buşel S.U.A. 27,22 Hectolitru grâu moale Italia 75,00 Hectolitru grâu tare Italia 78,00 Hectolitru grâu de primăvară Suedia 79,00 Hectolitru grâu de toamnă Suedia 78,00 Quarter comerţ interior Marea Britanie 228,61 Quarter import Londra Marea Britanie 224,98 Quarter import Huile Marea Britanie 217,72 Quarter import Bristol şi Birmingham Marea Britanie 203,21 Orez Baril S.U.A. 73,48 Buşel Australia 19,05 Buşel Canada 20,41 Buşel S.U.A. 20,41 Buşel orez decorticat Sri Lanka 29,03 Buşel orez nedecorticat Sri Lanka 20,87 Coş orez decorticat Birmania 34,04 Coş orez nedecorticat Birmania 20,87 Coiang Djakarta Indonezia 1 668,00 Coiang Semarangk Indonezia 1 729,00 Coiang Surubaia Indonezia 1 853,00 Koku orez nedecorticat Japonia 150,00 Sac Brazilia 58,00 249 Q ' -*vV- •• ■ 2 Sac India 76,20 Sac S.UA 45,36 Orz Baril Marea Britanie 101,61 Buşel Australia 22,68 Buşel import orz furajer Marea Britanie 22,68 Buşel import orz pentru bere Marea Britanie 25,40 Buşel orz indigen Marea Britanie 25,40 Buşel Canada 21,77 Buşel Noua Zeelandă 22,68 Buşel S.UA 21,77 Hectolitru Olanda 68,00 Hectolitru orz de toamnă Olanda 64,00 Hectolitru orz cu 2 rânduri Suedia 69,00 Hectolitru orz cu 6 rânduri Suedia 64,00 Quarter import orz furajer Marea Britanie 181,44 Quarter import orz pentru bere Marea Britanie 203,21 Koku Japonia 108,75 Ovăz Baril Marea Britanie 88,91 Buşel Australia 18,14 Buşel import Marea Britanie 18,14 Buşel marfă indigenă Marea Britanie 19,05 Buşel Canada 15,42 Buşel Noua Zeelandă 18,14 Buşel S.UA 14,52 Hectolitru Olanda 50,00 Hectolitru Suedia 51,00 Quarter import Marea Britanie 145,15 Quarter marfă indigenă Marea Britanie 152,41 Koku Japonia 78,75 Last Olanda 1 500,00 Porumb Buşel Australia 25,40 Buşel Marea Britanie 27,22 Buşel Canada 25,40 Buşel Noua Zeelandă 25,40 Buşel boabe S.UA 25,40 Buşel ştiuleţi S.UA 31,75 Cos Mvanmar 29.03 250 0 1 2 Quarter Marea Britanie 217,72 Koku Japonia 131,25 Last Olanda 2 000,00 Sac Brazilia 58,00 Secară Buşel Australia 27,22 Buşel Marea Britanie 27,22 Buşel Canada 25,40 Buşel S.U.A. 25,40 Hectolitru Olanda 70,00 Hectolitru Suedia 73,00 Quarter Marea Britanie 217,72 Koku Japonia 141,50 Last Olanda 2100,00 b) Fructe OenUrnirea unităţii de măsură faraîncare Gretiaiteş este utilizată In kilograme 0 1 2 :.;v Lămâi Buşel Australia 21,77 Ladă Israel 29,94 Ladă Canada 35,38 Ladă S.U.A 35,38 Mere Baril de 120 livre Marea Britanie 54,43 Baril de 126 livre Marea Britanie 57,15 Baril de 140 livre Marea Britanie 63,50 Baril Canada 61,24 Buşel Australia 19,05 Buşel Marea Britanie 18,14 Buşel S.U.A. 21,77 Ladă Marea Britanie 18,14 Ladă Canada 19,96 Ladă de 46 livre S.U.A. 20,87 Ladă de 48 livre S.U.A. 21,77 Pere Buşel Australia 20,41 Buşel Marea Britanie 21,77 251 0 1 2 Buşel Canada 22,68 Buşel S.UA 21,77 Ladă S.UA 22,68 Portocale Buşel Australia 21,77 Ladă Brazilia 34,02 Ladă Israel 36,29 Ladă Jamaica 34,02 Ladă S.UA 35,38 c) Mărfuri coloniale Denumirea unităţii de măsură Tara în cam Greufttea este utilizată în kilograme ■ t /. '2 : Cacao Sac Brazilia 60,00 Sac Camerun 63,50 Sac Coasta de Fildeş 65,00 Sac Ecuador 68,00 Sac India 72,58 Sac Indonezia 72,58 Cafea Sac Ţări africane 60,00 Sac Arabia Saudită 83,00 Sac Brazilia 60,00 Sac Columbia 60,00 Sac Costa Rica 70,00 Sac Cuba 90,00 Sac Republica Dominicană 75,00 Sac Ecuador 90,00 Sac India 77,00 Sac Indonezia 60,00 Sac Mexic 60,00 Sac Nicaragua 70,00 Ceai Dan (picul) R.P.Chineză 60,50 Kin Japonia 0,60 Ladă India 53,50 Ladă Indonezia (Java) 50,00 252 0 1 2 Ladă Sri Lanka 48,00 Lâdiţă India 31,75 Lădiţă Sri Lanka 31,75 Zahăr (din trestie) Kandi India 227,00 Sac Brazilia 50,00 Sac Cuba 90,70 d) Materii prime textile Dentimireaunitâţii de măsură Ţara în care Greutatea este utilizată în kilograme Bumbac Balot R.A. Egipt 180,00 Balot presat cu presă hidraulică R.A. Egipt 381,90 Balot presat cu presă cu aburi R.A. Egipt 336,96 Balot India 181,44 Balot Pakistan 177,80 Balot Sudan 181,40 Balot S.U.A. 226,80 Kandi India 355,62 Kantar R.A. Egipt 44,93 Kantar Maroc 50,80 Kantar Turcia 56,45 Lână Kandi India 267,00 Balot spălată Australia 100,00 Balot nespălată Australia 136,00 Balot lungă Australia 149,70 Balot scurtă Australia 140,20 Balot Argentina 420,00 Balot spălată Noua Zeelandă 145,00 Balot nespălată Noua Zeelandă 152,00 Last Marea Britanie 1 983,00 Sac Marea Britanie 165,26 Pek Marea Britanie 108,96 253 e) Ţiţei şi produse petroliere Unităţi de capacitate pentru cotaţii pe piaţă Unitate de măsură Echivalent în litri Baril S.UA = 42 U.S. Gallons 159,001 Baril U.K. = 42 Imperial Gallons 190,901 Greutăţi specifice Denumirea GradeAPI . Densitatea Barili/ produsului specifică tonă Ţiţei 25 0,904 6,98 26 0,898 7,02 27 0,893 7,06 28 0,887 7,10 29 0,882 7,15 30 0,876 7,19 31 0,871 7,24 32 0,865 7,28 33 0,860 7,33 34 0,855 7,37 35 0,850 7,42 36 0,845 7,46 37 0,840 7,51 38 0,835 7,55 39 0,830 7,60 40 0,825 7,64 41 0,820 7,69 42 0,816 7,73 Benzină pentru aviaţie 0,70-0,78 9,1-8,2 Carburanţi auto 0,71-0,79 9,0-8,1 Petrol lampant 0,78-0,84 8,2-7,6 Ganzolină 0,82-0,90 7,8-7,1 Carburanţi Diesel 0,82-0,92 7,8-6,9 Uleiuri minerale 0,85-0,95 7,5-6,7 Păcură 0,92-0,99 6,9-6,5 254 Greutăţi medii Denumirea Ţara Densitate Greutate medie produsului producătoare medie la +15°C Kg/baril Baril toni IIMilIlli Ţiţei Arabia Saudită 134,825 7,42 Bahrain 136,462 7,33 Indonezia 128,452 7,78 Irak 133,671 7,48 Iran 132,170 7,57 Kuwait 136,630 7,32 Mexic 143,184 6,98 S.UA 137,476 7,27 Venezuela 145,985 6,85 Gazolină 0,680 108,108 9,25 Benzină 0,750 119,243 8,39 Petrol lampant 0,810 130,366 7,67 Carburanţi Diesel 0,850 135,135 7,40 Păcură 0,960 152,623 6,55 Uleiuri minerale 0,950 151,033 6,62 4. ALTE UNITĂŢI DE MĂSURĂ 1 pogon = 5011,7891 m2 1 prăjină pogonească = 208,8245 m2 1 falce = 14321,9520 m2 1 prăjină fălcească = 179,0244 m2 1 jugăr = 5754,6515 m2 1 verstă = 1066,78 m . 255 abele de transformări _________Lungimi Unitate Echivaferttaîn tf * < itt * . ii Denumirea Simbol mm In n iillll jlliiaiB Inci/lnch in 25,4 1 0,0833 0,278 0,0254 Picior/Foot ft 304,8 12 1 0,333 0,3048 Yard/Yard yd 915 36 3 1 0,915 Metru/Metre m 1000 39,37 3,28 1,093 1 Milă/Mile milă/mile - - - 1760 1610 Suprafeţe Unitate Echivalentaîn liiiiiiilii Denumirea Simbol Inci/pătrat/ Square inche sq.in cm2 6,45 sq.in 1 sq.ft nr sq.yd Picior pătrat/ Sauarefoot sa.ft 929 144 1 Yard pătrat/ Sauarevard sq.vd 8361 1296 9 0.836 1 Metru pătrat/ Square metre m2 1550 10.76 1 1.2 Acru/Acre acre - - - 4047 Volume şi capacităţi to co r-- r^-oo CD CD o" CD~ X— UO co CNJ - <0 J=.g 1^ io CVJ 04 O CM OO o r"- CD CZ> CD o" C\J 04 05 CO CM CD OO t— CM lO_ «H «®.8® T- N O) CNJ CNJ i UO o “i OO co co o O T- CO Tf CNJ CO S T- OO Tî CO co MO, - io r^- oo io Mk ; ' OO OO t— CO CM O T- CO N N CM CO CM CM t— CM _____. CC 03 U) r* c: £ cn ^ ”P ' --OCO ^ 4^ a> _j r- O o c co c o ie 2Ls g O SLir o £ O O ---m 5 2 “ g.!5 Ss S £ fc -^Wr3F3300: “ ^0±00 CD CD co IO o co 5 lO CNJ CT> ^ - h-T crT o O T- T- T- CN oo IO co oo o Tt io co OT-OOr-r- & co io co co , CD o o o o CN O O Tf ^ ^ T- o CNJ CNJ CNJ -T— •*— CNJ CNJ CNJ 9j CO WO CNJ T- T- CO CNJ £ n c: K O co o ^co io o 0»CNJ Ti-