V T II N T E ISTORICE Şl FILOLOGICE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Ccxy'C ££&. //. J 1 SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI FILOLOGICE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA LEXIC REGIONAL 2 Redactor coordonator: Lucrejia Mareş Autorii culegerilor: Dem. Ahriţculesei, Nicolae Bembea, Ioan Bettisch, Gh. Boga, Dio-nisie Bucur, Aurel Bugariu, Traian Cantemir, Ioan Codau, Traian Cucu, Ilie Dan, Vasile Feneşan, Iorgu Gane, Gh. Haş, Victor Iancu, Ioan Lazăr, Ion Lăzărescu, Gh. Crihan Măgură, Ion Moise, Gh. Neagu, Ion Nijloveanu, Sevastia Oprescu, Stelian Oprescu, Liliana Parfene, Gh. Pop, Octavian RĂuţ, Mircea Seche, Zaharia Sîngeorzan, Ioan Tămaş, Vasile Zdrenghea EDITURA ŞTIINŢIFICĂ BUCUREŞTI — 1967 ACADfMIA R.S.R. FILIALA IAŞI ! I' ’· Λ IAŞI â&L. SUMAR Prefaţa 7 Abrevieri Regiunea Argeş Raioanele : Drăgăneşti, Drăgăşani, Rîmnicu Vîlcea, Slatina (Ion Nijloveanu) 11 Raionul Piteşti. Comuna Bascovele (Ion Moise) 18 Raionul Rîmnicu Vîlcea (Traian Cant emir) 19 Regiunea Banat Raionul Reşiţa. Oraşul Bocşa (Bocşa Româna) (Octavian Răuţ şi Ioan Bettisch) 35 Raionul Sînnicolaul Mare. Comuna ComlSşul Mare (Aurel Bugariu) 39 Regiunea Braşov Raionul Braşov. Comuna Crihalma (Dionisie Bucur) 45 Raionul Făgăraş. Comuna Şercaia, satul Vad (Traian Cucu) 48 Raionul Sibiu. Comuna Sibiel (Nicolae Bembea) 56 Regiunea Bucureşti Raionul Roşiori de Vede (Gh. Neagu) 67 Regiunea Ciuj Raionul Huedin. Comuna Căpuş, satul Agîrbiciu (Victor Iancu) 73 Raionul Năsăud. Comuna Feldru (Zaharia Sîngeorzan) 76 Raionul Turda. Comuna Ciurila, satul Sălicea (Vasile Fenesan şi Mircea Seche) 77 Comuna Săvădisla, satul Stolna (Traian Cucu) 79 Regiunea Crişana Raionul Ineu. Comuna Şicula (Ioan Codau) 83 Raionul Salonta. Comuna Girişu Negru (Gh. Haş) 84 Comuna Holod (Ioan Tămaş) 88 6 SUMAR 12 Regiunea Galaţi Raionul Bujor. Comunele: Aldeşti, Bereşti şi Măstăcani (Liliana Parfene) 93 Raionul Tecuci. Comunele: Ciorăşti şi Gohor (Liliana Parfene) 93 Comuna Ţepu (lorgu Gane) 94 Regiunea Hunedoara Raionul Orăştie (Ion Lăzărescu) 97 Raionul Sebeş. Comuna Săsciori, satul Sebeşel (Vasile Zdvenghea) 104 Regiunea Maramureş Raionul Cărei. Comunele: Craidorolţ, Giorocuta, Marna Nouă Vezendiu, (Gh. Pop) 105 Raionul Cehul Silvaniei. Comunele : Ariniş, Băiţa, Corund, Sălsig, Ţicău, Urmeniş (Gh. Pop) 105 Raionul Şomcuta Mare. Comunele: Ardusat, Colţirea, Şindreşti, Văleni (Gh. Pop) 106 Raionul Lăpuş. Comunele : Berinţa, Copalnic, Coroeni, Mănăştur (Gh. Pop) 107 Satul Libotin (Gh. Boga) 109 Regiunea Suceava Regiunea Suceava (Ilie Dan) 115 Raionul Dorohoi. Comuna Cîndeşti (Dem. Ahriţculesei) 118 Comunele: Fundu Herţii şi Pomîrla (Gh. Crihan Măgură) 119 Raionul Fălticeni. Comunele : Drăceni, Găineşti, Mălini, Poiana Mărului (Ioan Lazăr) 122 Raionul Gura Humorului. Comuna Costîna, satul Părhăuţi (Traian Cantemir) 124 Raionul Rădăuţi. Comuna Horodnicu (Sevastia Oprescu şi Stelian Oprescu) 127 Indice 129 PREFAŢĂ Volumul de faţă continuă seria culegerilor de glosare regionale iniţiată de Societatea de ştiinţe istorice şi filologice şi concretizată prin volumul Lexic regional, apărut în 1960 la Editura Academiei. în acelaşi timp, el se adaugă la culegerile de materiale dialectale apărute în ultimii ani: Materiale şi cercetări dialectale I, Editura Academiei, Bucureşti, 1960, Glosar regional, Editura Academiei, Bucureşti, 1961, precum şi la glosarele publicate în revista Limba română între anii 1959—1964. Asupra necesităţii acestor cercetări credem că nu mai este cazul să ne oprim. Din materialul destul de bogat pe care l-am primit de la filialele Societăţii, am publicat în acest volum glosare numai din cîteva regiuni. Viitoarele culegeri vor avea în vedere şi alte regiuni, aşa încît să poată fi cuprins întreg teritoriul ţării. Criteriile de selectare a materialului au fost cele cunoscute. Am avut în vedere atît criterii semantice şi gramaticale, cît şi criterii geografice. Am păstrat deci, potrivit criteriilor semantice şi gramaticale, cuvinte care nu au fost încă înregistrate în alte lucrări lexicografice, sensuri şi expresii noi pentru cuvinte cunoscute, variante lexicale sau cuvinte la care se dau forme gramaticale deosebite de cele cunoscute pînă acum. Am păstrat unele cuvinte înregistrate în Dicţionarul Academiei {DA), dar care aveau puţine atestări sau numai atestări vechi. Am considerat aceste cuvinte vechi deosebit de importante pentru dovada folosirii lor astăzi pe arii restrînse de circulaţie. Din acest motiv am înregistrat, de exemplu, cuvintele înecăciune „sufocare” îngropătoare „cimitir” sau pojar „incendiu”, la care Dicţionarul limbii române moderne {DM) sau DA dau indicaţia „învechit” sau conţin numai atestări foarte vechi. Am păstrat, de asemenea, şi cuvinte ca plimbă „balustradă, par-maclîc”, pe care DM îl consideră rar, sau ca încorda „{despre car) a se răsturna” înregistrat în DA pe baza unui singur izvor vechi (Lexiconul de la Buda din 1825) şi considerat suspect. 8 PREFAŢA 2 în ce priveşte răspîndirea geografică, cuvintele atestate aici contribuie atît la relevarea existenţei cuvîntulm în altă regiune decît aceea cunoscută pînă acum, cît şi la semnalarea unei ani întinse sau compacte a folosirii lui. în acest scop am păstrat cuvinte atestate în localităţi relativ apropiate geografic, sau cuvinte localizate foarte larg în unele lucrări lexicologice. Cuvinte înregistrate în CADE (I.A. Candrea-Gh. Adamescu, Dicţionarul enciclopedic ilustrei ,,Cartea Românească”) de exemplu, în care se indică numai regiunea (Transilvania, Banat etc.) au fost menţinute. Am procedat astfel pentru a veni în ajutorul redactorilor Dicţionarului limbii române, unde ana de răspîndire a regionalismului sau punctul în care el a fost înregistrat sînt riguros menţionate. Volumul de faţă este alcătuit, aşa cum am arătat} din materiale primite în general de la cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu, care manifestă atenţie şi interes pentru graiul lor local. De aici relativa lipsă de unitate în redactarea materialului (unitate care, în unele privinţe ar fi fost necesară). Aceasta se observă în felul foarte diferit în care s-a făcut glosarea cuvintelor, în faptul că unele glosare dau frecvent contexte ilustrative, altele nu, unele înregistrează sinonimul şi varianta lexicală, iar altele le neglijează total. Ne-am străduit să unificăm lucrarea atît cît a fost posibil, păstrînd individualitatea fiecărui material, în general a fost menţinută glosarea aşa cum a fost formulată de autori, cu excepţia unor definiţii neclare, confuze, care au necesitat intervenţii. Utilitatea contextelor, care ar fi fost binevenite pentru toate glosarele, ne-a determinat ca, acolo unde ele au fost date, să le păstrăm. Unitatea culegerii se concretizează în faptul că s-au dat aceleaşi indicaţii gramaticale (pluralul la substantive, femininul la adjective, prezentul indicativ pers. I sau a IlI-a singular la verbe, accentul ş.a.), precum şi în normele tehnice. Am căutat ca definiţia să nu cuprindă cuvinte regionale care ar fi putut duce la echivoc sau chiar la neînţelegerea sensului. Acolo unde, în glosare, se foloseşte un termen regional, el apare scris cursiv şi este tratat s.v. în cuprinsul glosarului din localitatea respectivă. Scrierea cuvintelor a folosit semnele curente ale alfabetului românesc. Folosirea semnelor diacritice ale unei riguroase transcrieri fonetice ar fi fost, după părerea noastră, imposibil. de realizat într-o culegere de tipul acesta. Datorită articolelor separate nu am realizat corelaţia sinonimică pentru tot volumul, ci numai în interiorul fiecărui glosar. Sinonimul regional este indicat tehnic prin caractere spaţiate şi figurează, la rîndul lui, în glosar, în cazul în care am înregistrat mai multe sinonime, ele au fost menţionate la primul cuvînt în ordine alfabetică. Mulţumim şi pe această cale colaboratorilor pentru bunăvoinţa cu care au răspuns întrebărilor noastre în vederea îmbunătăţirii materialelor, pentru interesul pe care l-au manifestat faţă de apariţia acestui volum menit să contribuie la relevarea bogăţiei limbii noastre. LUCREŢIA MAREŞ ABREVIERI adj. = adjectiv adv. = adverb art. = articulat bot. = botanică expr. = expresie f. = feminin fig. = figurat interj. = interjecţie intranz. = intranzitiv invar. = invariabil loc. adj. = locuţiune adjectivală loc. adv. = locuţiune adverbială m. = masculin n. = neutru num. = numeral ornit. = ornitologie pers. = persoană p. ext. = prin extensiune pl. = plural prep. = prepoziţie pron. = pronume refl. = reflexiv s.f. = substantiv feminin sg. = singular s.m. = substantiv masculin s.n. = substantiv neutru subst. = substantiv tranz. = tranzitiv v. = vezi var. = variantă vb. = verb REGIUNEA ARGEŞ RAIOANELE: DRĂGĂNEŞTI, DRĂGĂŞANI, RÎMNICU VÎLCEA, SLATINA Abćbota adv. = fără rost, fără socoteală: umblă abobota. AbureAlă s.f. sg. = căldură puţină în cameră, la începutul sau la sfîrşitul iernii. AciucA, pers. 3 sg. aducă, vb. I refl. = (despre o boală) a se prinde, a cuprindc. Alcâtă s.f. sg = bucată de carnc ruptă prin muşcătură. Arănî, arânesc, vb. IV refl. = a-şi cîştiga singur existenţa. Barah6rniţă, barahorniţe, s.f. '= femeie grasă, mare, dezvoltată. Başbugiuc adj. invar = răsfăţat. Başoldîu, -îe, adj. = cu defect la mers: başoldiu de un picior. BălălAu s.n. sg., în expr. a se face de bălă lău — a se face de ţ-îs. BălăncAnie, bălăncănii, s.f. = bălărie. Balură s.f. sg. = alunecuş, udeală. Băsălărgî, băsălărgesc, \-b. IV tranz. = a lărgi prea mult. Băsalărgît, -ă, adj. = lărgit prea mult. Batâl adv., în expr. a sta batal pe capul cuiva = a cicăli, a incomoda pe cineva. BatăioAsa, bătăioase, s.f. = tigvă. BătatArnic, -Ă, adj. = îndemînatic, priceput, vrednic. Bićda interj. = bietul, sărmanul: îl doare biedă! BîdihAlă s.f. sg. = boală molipsitoare. BîdîdAnie, bîdîdănii, s.f. = (mai ales la pl.) bălării. BîjbAnă, bîjbane, s.f. = vîlvătaie. BîlbatAie, bîlbătăi, s.f. = 1. vîlvătaie; 2. în expr. a lua bălbătaia cuiva = a tăia vorba, curajul cuiva. Bîstîcîî, bîstlcîi, vb. IV tranz. = 1. a (la des din mîini şi din picioare; 2. a bate putineiul. Bîtochiat, -a, adj. = măreţ, mîndru (în prostie). Bîzarat, -ă, adj. = (despre ţesături) care prezintă neregularităţi, care nu este neted. Boage s.f. pl. = beţe mărunte aduse de apă. Bobîlcijţă, bobîlcuţe, s.f. = 1. oală mică de pămînt; 2. femeie scundă. BobonA, pers. 3 sg. bobonează, vb. I refl. = (despre cocă, pîine ş.a.) a se umfla, a creştc. BobonAt, -ă, adj. = (despre cocă) crescut. Bobota adv., în expr. a o ţine bobota = a o ţine într-una. Boccină, boccine, s.f. = groapă în pămînt, folosită ca pivniţă. Bodomoc, -oAcă, adj. = (despre oameni) moale, delăsător. Boişte s.f. sg. = goana boilor în perioada împerecherii. Boţogaş, -ă, adj = (despre copii) şmecher, zburdalnic. Bourîe, bourii, s.f. = cîrd de vite păzite de un văcar : a plecat cu bouria. BrAscove s.f. pl. = vreascuri. BravurAt, -a, adj. = evidenţiat, premiat. Brichisî, brichisesc, vb. IV tranz. = a ciopli ceva cu cuţitul. BrichiseAlă s.f. sg. = acţiunea de a brichisi. 12 REGIUNEA ARGEŞ 2 Đrigadćle s.f. pl. = înflorituri: cămaşă cu bri gâdele. BuhAz, buhazuvi, s.n. = (mai ales la sg.) mlaştină. Bulburijc, bulburuci, s.m. = bulbuc. Buşnigâi s.n. sg. = fum mult şi des; b u ş· n igăra ie. BuşnigărAie s.f. sg = b u ş n i g a i. Cantaul, -Λ, adj. = tont. Carâbă s.f. sg., în expr. a se face carabă = a mînca prea mult, a se face burduf. Caratenie, caratenii, s.f. = om nesuferit, urît. Călît,-Ă, adj. = ameţit de băutură ; chiaun, citov, clean; e călit bine. CălÎu adj. invar. = (despre oul fiert) moale, cleios. Căpătîi, căpătîie, s.n. = sarcină de lemne uscate duse de femei pe cap. CĂuc, căuce, s.n. = căuş. Ceflăî, ceflăiesc, vb. IV intranz. = a mesteca cu zgomot. ChiAun, -ă, adj. = călit; e chiaun. Chichiricît, -ă, adj. = 1. zgîrcit; 2. ne- hotărît. Chîlda, childe, s.f. = buchet de flori de cîmp ; chită. ChinopAstie, chinopăstii, s.f. = pacoste, năpastă, necaz, vină : a căzut chinopastia pe el. Chiombrîu, -îe, adj. = miop, chior. Chîsăr s.n. sg. = teslă. Chîtă, chite, s.f. = c h i 1 d ă. Οπτύο, [chituci, s.m. = bucată scurtă şi groasă de lemn. CicĂşi, cicăşesc, vb. IV tranz. = a certa, a cicăli. Ciofîc, ciofîcuri, s.n. = păhărel pentru băuturi tari. CiOMPiti, ciompeie, s.n. = haină sau cămaşă prea scurtă: i-a făcut un ciompei de haină. Ciorcovî, ciorcovesc, vb. IV refl. = a se certa. Ciorofleâcă s. f. sg. = noroi, lapoviţă; cirmoacă. Cioroflecît, -Ă, adj. = (despre zăpadă pă-mînt) moale, cu apă multă. Cioştol6i, cioştoloaie, s.n. = picior gros, mare. CirmoAcă s.f. sg. = ciorofleocă. Cirnăvît, -A, adj. = fioros. Citireâg, citirege, s.n. = (mai ales la pl.) frînturi de crengi uscate. Cîtov, -Ă, adj. = turmentat, ameţit; călit. Ciucf, ciucesc, vb. IV refl. = a se stîrci. Ciurciumćl s.n. = grămadă, la un loc: (adverbial) s-au strîns ciurciumel. Ciurciumelît, -ă, adj. = grămădit, făcut grămadă. CitjRPENE s.n. sg. = flori sau fructe crescute multe la un loc; ciorchine: a înflorit ciurpene. CîrceAg s.n. sg. = dureri de stomac, crampe. Cîrcîî, pers. 3 sg. cîrcîie, vb. IV tranz. = (despre insecte) a mişuna. CîrîiAla s.f. sg., în expr. a da pe cînială = a da pe datorie. Cîrşânie, cîrşenii, s.f. == ceartă, neînţelegere, încurcătură: se ţine de cîrşenii. Cîrşeni0s, -oAsa, adj. = căruia îi plac certurile. Cîrtiţă, cîrtiţe, s.f. = furuncul mare, de obicei subsuoară. CleAn adj. invar. = ameţit de băutură; călit. CleAtă, clete, s.f. = grămadă de crengi. Cocîrlî, pers. 3 sg. cocîrleşte, vb. IV refl. = a se strînge de frig, a se face covrig. Cocolî, cocolesc, vb. IV tranz. = a frămînta pîine. Coleşît, -Ă, adj. = sleit de puteri din cauza foamei, a căldurii: e coleşit de foame. Copîtă, copite, s.f. = căpiţă. CopreA, copvele, s.f. = om înalt. Coptorît, -A, adj. = 1. cuprins de boală; 2. duşmănos, plin de ură, supărat tare: e coptorit pe noi. Coşerîu, coşerii, s.n. = plasă de răchită care se aşază în faţa şi în urma carului pentru cărat porumb. C0tină, cotine, s.f. = cot, braţ de apă. CotÎi, cotîie, s.n. = bucată de lemn lungă, de un cot. Cotćc, cotoci, s.m. = ramă la poartă, pe care se aşază ştacheţii. 3 RAIOANELE : DRAGANEŞTI, DRAGAŞANI, RlMNICU VÎLCEA, SLATINA 13 Cotovei, cotoveie, s.n. = bucată de băţ gros : pun mina pe un cotovei. Cravî, pers. 3 sg. crăveşte, vb. IV refl. = a se lăfăi. Crov s.n. sg. = zăpadă mare, groasă şi îngheţată pe care se poate merge. Cuculî, cuculesc, vb. IV intranz. = a se culca. ΟύτΑ, cute, s.f. = bucată de zahăr cubic; d u r i g ă. Dăslut, -Ă, adj. = (şi adverbial) sluţit din bătaie: l-a lăsat dăslut. DăsminţAt, -Ă, adj. = ieşit din minţi. Dăturnî, dăturnesc, vb. IV tranz. = a îndepărta pe cineva; a dezmărgini. Dede s.f. sg. = termen de respect faţă de o soră mai mare ; 1 a 1 ă. DevegheA, pers. 3 sg. deveghează, vb. I refl. = a se afla, a se dovedi: s-a devegheat treaba. Dezmărgini, dezniăr ginesc, vb. IV tranz. = a dăturni. Dichîu subst., în expr. a fi dichiu de... = a fi în stare de. Dîînîî, dîinîiesc, vb. IV tranz. = a da în leagăn, a mişca, a legăna. DîrjAlă s.f. = prăjină. Dîrjelî, dîrjelesc, vb. IV tranz. = a da, a lovi cu dîrjala. D0dă s.f. sg. = termen de respect adresat unei femei sau unei fete mai în vîrstă. D0mă s.f. sg. = înţelegere în ascuns, taină. Domăî, domâiesc, vb. IV refl. = a se înţelege în ascuns. DovÎngă, dovîngi, s.f. = vargă, dungă; urmă rămasă pe perete după văruit; d r u j i n ă. DrăgăiţA, drăgăiţez, vb. I refl. = a se căţăra. Drj£blă, dreble, s.f. = drug de fier rotund sau patrat care se pune la ferestre. Drîndălă s.f. = om nepăsător, trîndav. DroAjă s.f. sg. = om cicălitor. DroAşcă, droşci, s.f. = coajă groasă de dovleac copt; g 1 ă v e a j ă. Drujînă, drujini, s.f. = d o v î n g ă. Dulghen, dtilghene, s.n. = (învechit) chioşc de mărunţişuri. Dulugeâcu subst., în loc. adv. cu dulugeacu = cu binişorul. Durîgă, durigi, s.f. = bucată de zahăr cubic; cută. Durćri s.f. pl. = dureri. Felentîc, felentice, s.n. = bucată mică de pînză. Fifiî, pers. 3 sg. fifieşte, vb. IV refl. = a vorbi schimonosit, în vîrful limbii. Fimitijră, fimituri, s.f. = firimitură. Furcer, furcei, s.m. = un fel de furcă de lemn cu doi dinţi mici şi cu coada lungă, folosită la urcatul snopilor de coceni în pătul. / Găonî, pers. 3 sg. gâoneşte, vb. IV refl. = a se umfla de prea multă mîncare. Găunea s.m. sg. = om care mănîncă mult, cu lăcomie. Ghelîjş s.n. sg. = joacă cu gălăgie între copii: stau de gheluş. GherAn, gherane, s.n. = instrument de fier prevăzut cu gheare întoarse, cu care se scoate ciutura căzută în fîntînă. £ Ghionoşî, ghionoşesc, vb. IV tranz. = 1. a scobi; 2. a cotrobăi. Ghiorghinar, ghiorghinari, s.m. = păducel ( Crataegus monogliina ). ţ Ghiorći, ghioroaie, s.n. = tîrnăcop cu două părţi. ' Ghiunghiură, ghiunghiuri, s.f. = ştiulete foarte mic de porumb. Giorsăî, giorsăi, vb. IV tranz. = a cosi superficial : giorsăi nişte iarbă. GîltAn, gîltane, s.n. = eleşteu. GlăvăţÎnă, glăvăţîni, s.f. = (ironic) cap, că-păţînă. GlăveAjă, glăveji, s.f. = coajă groasă de dovleac copt; d r o a ş c ă. Gleâvă s.f. sg. = ţeastă, craniu. Glojdîe, glojdii, s.f. = vită slabă, gloabă. Glojdorî, pers. 3 sg. glojdoreşte, vb. IV intranz. = (despre vite) a paşte unde nu e iarbă, în glod. GoAnţă, goanţe, s.f. = insectă, gînganie. GogleAză, gogleze, s.f. = 1. snoavă; 2. minciună. 14 REGIUNEA ARGEŞ 4 Golopelniţ, -A, adj. = gol, dezbrăcat. G0mu s.n. sg. = zgomot. G0NIŢĂ, goniţe, s.f. = goana vacilor în perioada împerecherii. H and ic s.n. sg. = fel de a fi al cuiva; o afla ea handîcul flăcăilor. Harcalete, harcaleţi, s.m. = om care susţine pe cineva într-o acţiune, care-1 sprijină. Harhalîe, harhalii, s.f. = 1. vijelie; 2. în expr. a găsi pe cineva harhaliile = a-1 găsi furiile. Harhalićs, -oAsă, adj. = furios, scandalagiu. HAlăî, pers. 3 sg. hălăieşte, vb. IV tranz = 1. a face hărmălaie, gălăgie ; 2. a se certa. HAndrănî, hăndrănesc, vb. IV tranz. = a uza fără rost, a strica, a murdări o haină, o rufă etc. HAnţănî, pers. 3 sg. hanţăne, vb. IV intranz. = a vorbi mult. Hărtăpălî, hărtăpălesc, vb. IV tranz. = a înghiţi pe nemestecate. Hčria adv., în expr. a umbla heria = a umbla peste tot şi fără rost. Himbă adj. f. = (despre femei) deformată, prea dezvoltată. Hîţă s.f. sg. = mulţime de copii; copii mulţi în casă: are o hîţă de copii. HodălXu, liodălaie, s.n. = ciolan. HonănAie, honănăi, s.f. = cameră, casă, construcţie prea mare: o honănaie de cameră. Hondronî, pers. 3 sg. hondrone, vb. IV tranz = a hodorogi, a strica. Hordorosît, -A, adj. = hodorogit. HosmandXu, hosmăndăi, s.m. = haimana. Hristćv, hristoave, s.n. = hrisov, act, registru. IatAj, iataje, s.n. = etaj. Inoşît, -A, adj. = (despre rufe) mărdârite puţin. IsfcĂ, isîci, s.f. = specie de plop, care creşte prin zăvoaie. Iub s.n. sg. = broboane pe faţă. ÎmbărăicA, pers. 3 sg. îmbăraică, vb. I refl. = a se căţăra. Imbombura, îmbomburez, vb. I refl. = 1. a se supăra ; 2. (despre vreme) a se strica ; a se îmbonghina. ImbonghinA, pers. 3 sg. îmbonghinează, vb. I refl. = a se îmbombura (2). Imburlugî, pers. 3 sg. îmburlugeşte, vb. IV refl. = (despre oi) a se strînge la un loc între prînz şi nămiaz, pe căldură. ÎmpăivănAt, -ă, adj. = (despre animale) împiedicat. ÎmpătulA, împătulez, vb. I refl. = a se în-grăşa. ÎmperceAt, -Ă, adj. = pătat cu diferite culori. Împildî, împildesc, vb. IV refl. = a se atinge cu vorba, a se înţepa :. se împildesc între ei. ÎmpoficAt, -A, adj. = mîniat rău (în ascuns). ÎmpofidA, împofidez, vb. I refl. = a se împodobi. ÎmpopistrAt, -ă, adj. = împestriţat. ÎncheibărA, încheibărez, vb. I tranz. = a încheia (cămaşa etc.). ÎncheibărAt, -ă, adj. = încheiat, legat bine. Închinosît, -ă, adj. = bun de glume, dc năzbîtii. ÎncioflîngAt, -A, adj. = încovoiat, adus de spate. ÎndărînA, îndărînez, vb. I tranz. == a neglija o lucrare, a o amîna. ÎnfrigoşA, pers. 3 sg. înfrigoşază, vb. I refl. = a se face frig. Înghebejî, înghebejesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) înghesui. Înghebejît, -ă, adj. = înghesuit. Înghiorţănî, înghiorţănesc, vb. IV tranz. = a înghiţi repede şi cu zgomot. Înghiorţănitijră, înghiorţănituri, s.f. = zgomot produs prin înghiţire. ÎnglăvţînAt, -A, adj. = încăpăţînat. Îngurluî, îngurluiesc, vb. IV refl. = a se drăgosti, a se iubi. ÎnhăimurA, înhăimurez, vb. 1 = 1. tranz. a înhăma bine caii; 2. refl. a se îmbrăca cu mai multe haine; a se întăifă- _ ş a (2). ÎnsăninA, însăninez, vb. I intranz. = a apărea undeva pe neaşteptate. 5 RAIOANELE : DRAGANEŞTI, DRAGAŞANI, RÎMNICU VÎLCEA, SLATINA 15 ÎnspiţAt, -ă, adj. = bine făcut, robust. ÎntaifăşA, întăifăşez, vb. 1 = 1. tranz. a înfăşa în mai multe scutece; 2. refl. a se îmbrăca cu mai multe haine; ase înhăimura (2). ÎntăifăşAt, -ă, adj. = 1. înfăşat în mai multe scutece; 2. îmbrăcat cu mai multe haine. ÎnvjolÂ, înviolez, vb. I refl. = a se înfuria, a se răzvrăti. ÎnviolAt, -ă, adj. = înfuriat, enervat. JAiţă 's.f. sg. = ceartă, încăierare. Jarcal^te, jarcaleţi, s.m. = om de încredere al cuiva. JelăveAţa, jelăveţe, s.f. = prăjină, nuia mare şi groasă. Jefanî, jefănesc, vb. IV tranz. = a risipi, a face jaf. Jelet, jelete, s.n. = bocet. Jep s.n. sg. = jeg. JepAt, -a, adj. = plin de jeg; jegos. Jerî, jerăsc, vb. IV tranz = a înşela, a jecmăni. Jîrfă s.f. sg., în expr. a fi jirfă de grîu = a fi grîu mult. LAita adv., în expr. a o ţine laita = a o ţine într-una. LAlă s.f. sg. = d e d e. Lăturî, lăturesc, vb. IV tranz. = a spăla rufe. Lespžlnita, lespelnife, s.f. = aşchioară intrată în carne, sub unghii. Licît, -Ă, adj., în expr. a fi licit = a fi leit. Limpănît, -ă, adj. = (despre vite) .foarte flămînd. Listavći s.n. sg., în expr. a sta listavoi — a sta lipcă. Lohćn s.n. sg. = (cu sens colectiv) corpuri străine rămase în cereale după ce au fost treierate. Loncotî, loncotesc, vb. IV intranz. = 1. a vorbi în somn; 2. a vorbi ce nu trebuie. Lucît adj. invar., în expr. a fi sărac lucit pămînhilui = a fi foarte sărac. Magarîci s.n. sg. = petrecere. Majerlt adj. = (despre car) încărcat prea mult. Maros, -oasă, adj. = măreţ, mîndru. Mătăcanî, pers. 3 sg. mătăcăneşte, vb. IV intranz. = (despre oameni) a merge îm-pleticindu-se. Mătănaî, mătănăiesc, vb. IV intranz. =a umbla fără rost. Melîc, melicuri, s.n. = nărav, obicei rău (la animale). Mermelî, mennelesc, vb. I tranz. = a lucra, a face ceva de mîntuială. Memelitura, mermelituri, s.f. = lucru făcut de mîntuială. Mirug, mirugitri, s.n. = (mai ales la pl.) rămurele uscate căzute prin pădure; r a-b o d e, r abur i, Mişti, pers. 3 sg. mişteşte, vb. IV intranz. = a musti, a ieşi puţină apă din pămînt. MîrşAv, -ă, adj. = bolnav, bolnăvicios. Modrigalî, modvigălesc, vb. IV tranz. = a munci încet, cu nepăsare. Mure s.f. pl. = carne de la gîtul porcului. Nacafa, nacafale, s.f. = haimana, om nesocotit. Natratjlă, natvaule, adj. şi s.f. = (femeie) dezordonată, neglijentă. NăgrAbă adv. = degrabă : au sărit clinii nă-grabă; vino năgrabă. Năni6s, -oAsĂ, adj, = bun de glume. NAsfirćs, -oasă, adj. = care face nazuri, mofturos. NăznAie, năznăi, s.f. = năzbîtie, trăsnaie. Novîgîî, novîgîiesc, vb. IV intranz. -- a lucra cu mîinile. Obejdia s.f. sg., în expr. să nu te ducă oocj-dia = să nu te împingă păcatul. Oblicărî, oblicăresc, vb. IV intranz. = a de-reteca prin casă. Ochite, ocheţi, s.m. = cheotoare. Odăi6s, -oAsĂ, adj. = (despre oameni) care umblă pe la alţii. Odoloşî, pers. 3 sg. odoloşeşte, vb. IV refl. = (despre dureri) a se potoli; a se o ş i n i. REGIUNEA ARGEŞ 6 OgarÎ, pers. 3 sg. ogărăşte, vb. IV refl. = a slăbi, a se urîţi: s-a ogovît de tot. Ojijî, ojijesc, vb. IV tranz. = a încinge cuptorul, vatra, pentru copt pîine. Ol, oluri, s.n. = adîncitură, vîrtej pe malul apei. OpAcină, opacine, s.f. = om sau animal care a rămas mic, care n-a crescut normal; opăcinitură. Opăcinittjră, opăcinituri, s.f. = o p a c i n ă. Ordîcîî, ordîcîi, vb. IV tranz. = a bate puti-neiul. Oşinî, pers. 3 sg. oşineşte, vb. IV refl. = a se odoloşi. Oşîştie, oşiştii, s.f. == om care umblă fără rost, haimana. PaciarÎs, -a, s.m. şi f = om de rîs, om de nimic. Palîu, -îe, adj. = (despre oameni) cu defect de vedere. Panc, -ă, adj. — bleg, prost. Papalćte s.n. sg. = om prostănac. ParadXu subst. = paradichiu. Paradîchiu subst., în expr. a se alege paradichiu = a se alege praful; paradău. PAojf, păojesc, vb. IV tranz. = a îngriji, a chivernisi în jurul casei: păojeşte vitele. Păstrămî, pers. 3 sg. păstrămeşte, vb. IV refl. = a slăbi mult. Păstrămît, -ă, adj. care a slăbit foarte mult, uscat. Pint0c, pintoci, s.m. = om mic de statură. PircotA, pircotez, vb. I intranz. = a fi prins de somn; a picoti. Pirnicît, -Ă, adj. = pipernicit. Pîclîtî, pîclîtesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) scrînti, a luxa. Pîclîtît, -Ă, adj. = sucit, scrîntit, luxat. PîhAnie, pîhănii, s.f. = dihanie, arătare. Pîhâv, -Λ, adj. = umed, jilav. Pîlnîît, -Ă, adj. = (despre un vas) plin, umplut, ras. PîrşcAu s.n. sg. = zăpadă puţină şi apoasă. Plîmbie, plimbii, s.f. = lemn sau sfoară pe care se usucă rufele; plimbă. PocheA, pochesc, vb. I tranz. = a lovi, a ochi. Pomît, -A, adj. = zgîrcit. Pom0jdii s.f. pl., în expr. a îndruga la pomojdii = a spune vrute şi nevrute, de toate. Porobotî, pers. 3 sg. poroboteşte, vb. IV intranz. = a da buzna, a se îngrămădi. Poşmoâgă s.f. sg. = om bătrîn, neputincios; p o ş m o g e a . Poşmogea s.m. sg. = poşmoagă. Potîrnog, potîrnogi, s.m. = pumn. Potîrnogî, potîrnogesc, vb. IV tranz. = a da pumni cuiva. PotoroAşcă s.f., în loc adv. de-a potoroaşca = de-a rostogolul. PotroAca adv. = foarte amar. Prepînge, pers. 3 sg. prepinge, vb. III refl. = a se compensa; a trece de la unul la altul. Prijonî, prijonesc, vb. IV tranz. = a ajuta, a sprijini pe cineva (la încărcat şi descărcat). Primit, -A, adj. = bolnav de epilepsie. Pristinî, pristinesc, vb. IV tranz. = a pripăşi, a primi. RAbode s.f. pl. = rămurele uscate, căzute prin pădure ; m i r u g u r i, rabur i. RAburi s.n. pl. = r a b o d e . RapainoAge s.f. pl. = vreascuri. RAgaocî, răgăocesc, vb. IV intranz. = a răcni, a zbiera. Raulî, răulesc, vb. IV tranz. = a drăcui. Rîbîî, rîbîi, vb. IV tranz. = a scormoni a rîcîi pămîntul. RînzAr, rînzari, s.m. = pom care face rînsă fără să rodească. Rotovei, rotoveie, s.n. = retevei. Sărmani, sărmănesc, vb. IV intranz. = a sărăci, a deveni sărac. Scarădî, pers. 3 scârâdeşte, vb. IV refl. = a se scrumi. Scochinete s.n. sg. = adăpost făcut de cîine în căpiţa de paie. Scorbelî, scorbelesc, vb. IV tranz. = a scormoni în pămînt, a căuta. Semenîşte s.f. sg. = semn : e semenişte de ploaie. 7 RAIOANELE ϊ DRAGANEŞTI, DRĂGAŞANI, RÎMNICU VILCEA, SLATINA 17 Sîv, -A, adj. = (despre oameni) cu părul sur, cărunt. Snovî, snovesc, vb. IV tranz. = a scorni snoave. Spoiegeâlă s.f. sg. = mucegai. Stîclu s.n. sg., în expr. a-i sta cuiva sticlu la ceva (sau la cineva) = a-i sta cuiva gîndul la ceva, a fi cu gîndul la cineva. Str£jurA, strejure, s.f. = stîlp de lemn la porţile ţărăneşti. Şaramp6i, şarampoaie, s.n. = cusătură simplă în şir. Şinîngă, şiningi, s.f. = fîşie îngustă de pămînt. ŞiscAv, -A, adj. = puţin bolnav. Şnap s.m. sg. = bucată mare de pîine. ŞotAn, şotane, s.n. = deal cotit. ŞtopleAg, ştoplege, s.n. = tulpină de porumb rămasă în pămînt după tăiere. Şulfă, sulfe, s.f. = femeie neserioasă, uşuratică. TArgA, tărgi, s.f. = grămadă de paie trase cu tîrîşul cu boi de la spatele maşinii de treierat. TAmăşît, -ă, adj. = isteţ, vioi, bun de glume. Tăobî, tăobeşte, vb. IV intranz. = (despre vite) a fi foarte flămînd. Tăobît, -ă, adj. = (despre vite) flămînd, mort de foame. TArăbîg, tărăbigi, s.m. = viţel cam de un an. TărărXu s.n. sg. = ceartă, gălăgie. ^ Terću, tereie, s.n. = desiş de pădure măruntă, tufiş. TermegeAc s.n. sg. = mocirlă. Tîchiu s.n. sg., în expr. a pune tichiu = a tăgădui. Tîrhănî, tîrhânesc, vb. IV tranz. = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a uza. Tîrluî vb. IV refl. = a se îmbolnăvi foarte rău, de moarte. Tîrş, tîrşuri, s.n. = mătură din nuiele, cu coadă lungă. ToitAnă, toitane, s.f. = oală mare de pămînt· TrAnte s.f. pl. = diverse obiecte casnice aruncate în dezordine. Trăzvî, pers. 3 sg. trăzveşte, vb. IV refl. = (despre băuturi) a se trezi. Trăzvît, -ă, adj. = (despre băuturi) trezit. Treanc, Ireancuri, s.n. = gunoi. TroAlă, troale, s.f. = femee neiglijentâ. Tuhćc s.n. sg. = paie mărunţite intrate în putrefacţie. TurmAc, turmaci, s.m. = viţel de peste un an. Tutuit, -ă, adj. = zăpăcit. Tutunul s.n. sg. = (bot.) regina-nopţii. ŢAie s.f. sg. = haină scurtă şi strîmtă. ŢîpAr, ţîpavi, s.m. = ardei iute; ţ î ţ o c . Ţîţ0c, ţîţoace, s.n. = ţîpar. Ţîu s.n. sg. = haină scurtă: i-a făcut un ţîu de haină. ŢÎura s.f. sg., în expr. a staînţîura vîntului = a sta în bătaia vîntului. Ţop, ţopuri, s.n. = floare artificială pe care o poartă fetele şi flăcăii în piept, în timpul nunţii. ϋιευ s.n. sg., în expr. a vorbi în uibu cuiva = a atinge cu vorba pe cineva, a înţepa. Unsurî, unsuresc, vb. IV tranz. = a unge. Ur0i s.n. sg. = făină din ştiuleţi de porumb măcinată mare. Usmî, usmesc, vb. IV intranz. = a mişca din loc, a urni. Utrîjbă, utrube, s.f. = casă veche, dărăpănată. Valćs s.n. sg., în expr. a-şi da valosu = a se destănui, a-şi spune taina. Vechîţă, vechiţe, s.f. = scîndurică. VeregA, vireg, vb. I tranz. = a lega în lanţuri, a pune în fiare. Vićstre s.f. sg. = zestre. VişteAla s.f. sg. = boală care provoacă cră-parea buzelor. Viştît, -a, adj. = cu buzele crăpate de vis-tealâ. Vîlvorî, vîlvoresc, vb. IV tranz. = a arde, a încălzi cuptorul pentru copt. VlAngăr, vlangâre, s.n. = teanc de ţesături. Vrăieştî, vrăieştesc, vb. IV tranz. = a risipi, a face vraişte. 2 - 224 18 REGIUNEA ARGEŞ 8 ZAdă s.f. sg., în expr. a fi uscat zadă = (mai ales despre lemne) a fi uscat bine, foarte uscat. Zavistićs, -oAsĂ, adj. = bun de glume. ΖΑοτί, pers. 3 sg. zăoteşte, vb. IV intranz. = a lătra. ZbAtAcćs, -oAsĂ, adj. = care se străduie, se zbate; bătăios. Zdrijţ s.m. sg. = copil mare şi gras. Zgîrţă s.f., în loc. adv. cu zgîrţă = cu zgîr-cenie. Zol, zoluri, s.n. = grămadă, teanc de rufe» ION NIJLOVEANU RAIONUL PITEŞTI } Comuna Bascovele Aleşteu, aleşteie, s.n. = eleşteu, lac. BarÎce, barîci, s.f. = baltă. BÎjbă, bîjbe, s.f. = oală mare de lut; t o i-t a n ă . BÎlcă, bîlci, s.f. = cană de pămînt, ulcică. BrăţAră, brăţări, s.f. = manşetă la iie sau la cămaşă. Ciomp, -oAmpă, adj. = ştirb, rupt, ciunt. Cirivîş s.n. sg. = cir. CocărAu, cocărăi, s.m. = ghiocel. ComănAc, comânaci, s.m. = cracă de copac. CosAş, cosaşi, s.m. = specie de peşte mărunt. Covrît, -A, adj. = leneş, puturos. Dîngă, dîngi, s.f. = numele unui dans popular ; melodia după care se execută. Fedeleş, fedeleşuri, s.n. = petrecere de nuntă care se face sîmbătă seara. Gîrlîce, gîrlici, s.f. = gîrlă mică, pîrîu. HÎrcă, hîrci, s.f. = coajă de dovleac care se foloseşte ca vas. ÎnţurluiAt, -A, adj. = lung şi ascuţit la capăt. Juruî, pers. 3 sg. jibruie, vb. IV intranz. = a curge cu zgomot, a vîjîi. Morîncî, morîncesc, vb. IV intranz. = a migăli, a lucra fără spor. Norîu, -îe, adj. = albastru deschis. Pituc, -A, adj. = (mai ales despre găini) pitic, mic. PrAjilă s.f. sg. = mîncare pregătită din lapte, ouă şi mălai. Pulćinic, puloinice, s.n. = polonic. Puricei s.m. pl. = mîncare pregătită din. mămăligă fărîmiţată în untură; scor-nici. SAdîlă, sădile, s.f. = băţ ascuţit şi încovoiat cu care se fac gropiţe în pămînt pentru a sădi legume. Scîrl^te, scîrleţi, s.n. = săniuţă pentru copiii. Scrinjćl, scrinjei, s.m. = jumară, resturi care rămîn de la topirea unturii. Scornîci s.m. pl. = puricei. StrinceA, strincele, s.f. = sulă cu care se lucrează opincile. Şiji, şuiuri, s.n. = numele unui dans popular; melodia după care se execută. TocA vb. I, în dxpr. a toca pe vătrai = a pierde timpul, a sta degeaba. ToitAnă, toitane, s.f. = b î j b ă . ^Ţîc, fîcuri, s.n. = ţurcă. Uşure adj. = uşor. ION MOISE 9 RAIONUL RÎMNICU VILCEA 19 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA A prep. = la : am dus vitele a dolie. Adîba adv. = aproape, gata : sta adiba să-l prindă. Agărăî, agărăiesc, vb. IV intranz. = a insista, a bate la cap pe cineva. AlAngă, alăngi, s.f. = coarda viţei de vie sălbatice sau agăţătoare. Albete, albeţi, s.m. = partea albă a unei bucăţi de lemn de pe care s-a îndepărtat coaja. Alibzî, alibzesc, vb. IV = 1. intranz. a îndrepta, a netezi suprafaţa unui obiect; 2. refl. a se lipi de cineva, a se apropia sufleteşte; var. a 1 i b z u i . Alibzuî, alibzuiesc, vb. IV v. a 1 i b z i . AmbalA, ambalate, s.f. = 1. aventură; 2. pacoste, nenorocire. Apă s.f., (în construcţia) apă moale = apa de la marginea rîului care curge încet, liniştit. Apipiî, apipii vb. IV tranz. = a face masaj uşor copiilor mici, după baie. Aplăc, aplacuri, s.n. = pînză prinsă în partea de sus sau din spate a hainei bărbăteşti pentru ca stofa să nu facă creţuri. AplecătoAre, aplecători, s.f. = încăpere făcută sub prelungirea acoperişului din spatele casei. Aproîma adv. = fără rost : umblă aproima AstrucA, astruc, vb. I refl. = a se ciilca^ Aşezamînt, aşezămînturi, s.n. = logodnă, cu ' care prilej se fixează data nunţii şi se stabileşte ce dă fiecare din părinţi tinerilor. BAbiţĂ s.f., în expr. a-l găsi pe cineva babi-ţele = a tremura de frig. BAcină, bacine, s.f. = smîrc, loc mocirlos. Bah6nţ, -oAnţă, s.m. şi f. = persoană urîtă Ia înfăţişare. BarAcă, barăci, s.f. = 1. bucătărie de vară ; 2. cămară. BăcărAie s.f. pl. = obiecte inutile, care încurcă ordinea în casă. BĂciuf, băciuiesc, vb. IV intranz. = fig. a stărui. BădAnÂ, bădăni, s.f. = ladă mare în care se păstrează porumbul. Bădarău, bădăraie, s.n. = 1. un fel de jug pe care-1 poartă cîinii liberi ca să nu treacă prin garduri; 2. (ironic) bărbat necăsătorit, celibatar. Băsălăgî, pers. 3 sg. băsălăgeşte, vb. IV refl. = (despre haine, pălării) a se deforma. BĂTĂT0R, bătătoare, s.n. = băţ cu care se loveşte clincea în jocul de copii cu acelaşi nume. Bătăuş, bătăuşuri, s.n. = putinei de bătut untul. BăţagAnie, băţăgănii, s.f. = (mai ales la pl.) vreasc, uscătură. Besîdie, besidii, s.f. = năzbîtie. Bîbă, bibe, s.f. = 1. parte mai ridicată a tul-pinei unui copac retezat pieziş; 2. (la pl.) obiect confecţionat din două lemne prinse în formă de x pe care se aşază buştenii pentru a fi fasonaţi manual. Bici, bicesc, vb, IV intranz. = a smuci. BirbeAc s.m., în expr. a împunge (pe cineva) birbeacul = a se îmbăta. Birjărîe s.f., în expr. a (se) pune (cu) biv-jăria pe cineva = a bate. Bîcîi, bîcîi, vb. IV tranz. = a dori ceva. BîdîdAi s.f. pl. = bălării. Bîdîî, bîdîi, vb. IV tranz. = a căuta cu stăruinţă un obiect pierdut, cu speranţa de a-l găsi. Bigă s.f. sg. == nărav: are bîgă ca boul la coastă. Bihă s.f. sg. = discordie, neînţelegere. Bîlboacă, bîlboace, s.f. = baltă provenită de pe urma ploilor. Bilcă, bilei, s.f. = fată de 13—14 ani, care n-a ieşit încă la horă. Bîldăreţ, bîldărefe, s.n. = băţ scurt şi gros. Bîldîgîî, bîld'lgn, vb. IV refl. = a se bălăci. 20 REGIUNEA ARGEŞ 10 BîltAt,-A, adj. = pleoştit. Bîşniţă s.f. sg. = ceaţă deasă; 1 i o d n ă. Bleândă, blende, s.f. = 1. bîtă lungă, prăjină ; 2. scîndură îngustă; 3. lespede de piatră. BleAvină, bleavine, s.f. = sperietoare de păsări. Bl^i s.n. sg. = tablă, tinichea. Blendărîe s.f. sg. = haimanalîc. Bleştî, bleştesc, vb. IV refl. = a face ochii mari, a holba ochii. Blid, blide, s.n. = scafă. Boâcă s.f. sg., în expr. a fi tare de boacă = a fi neînduplecat la rugăminţi. Boângă s.f. sg. = ceaţă. BoArcă s.f. sg. = 1. apă stătută; băutură caldă, fără gust; 2. căldură mare. BoboAcă, boboace, s.f. = gîscă sau raţă mică, tînără; pui; (adjectival) raţe boboace. BoboroAdă, boboroade, s.f. = colăcel fără împletituri, de mărimea unei franzele, care se dă de pomană. Bodîrnî, pers. 3 sg. bodîrneşte, vb. IV intranz. = (despre sînge) a podidi. Bolcăît, -ă adj. = (despre băuturi) cald, fără gust. Bold, bolduri, s.n. = par ascuţit la unul din capete, cu care se împing buştenii ca să pornească pe scoc. BoldoAşă, boldoaşe, s.f. = 1. umflătură; 2. cocoaşă. Boncăî, bâncăi, vb. IV intranz. = a tropăi, a face zgomot lovind cu picioarele în mers pămîntul sau duşumeaua. Boncî, boncesc, vb. IV refl. = a se supăra, a se bosumfla. BorbonAci s.m. pl. = numele unui joc de copii cu pietricele. Borş6câ, borşeci, s.f. = putină de borş. Boş Al A, boşeli, s.f. = hernie. BoşArcă, boşărci, s.f. = vrăjitoare. BotÎie, botîi, s.f. = bulboană, adîncitură în apa rîului. BoţogAnie, boţogănii, s.f. = obrăznicie, nebunie. Brad s.m., în expr. : a sta brad = (despre copii) a sta copăcel, a sta în picioare. BraşoAvă, braşoave, s.f. = poznă. BradoAie, brădoi, s.f. = cămară (pentru alimente). Bricegel s.n. sg. = numele unui joc de copii în care se foloseşte un briceag aruncat în diverse feluri. Brichisî, brichisesc, vb. IV tranz. = 1. a drege ceva pe lîngă casă, a aranja lucrurile din curte, a face ordine; 2. a înjgheba ceva (pe ascuns). Brćjbie, brojbii, s.f. = 1. căpăţînă de varză; foaie de varză; 2. gulie. ΒύΒΑ s.f., în expr. s-a adunat buba rea cu obrin· titul — s-au adunat oameni răi. BuceA, bucele, s.f. = căpăcel de metal de deasupra fitilului lămpii cu petrol. BucsAićs, -oAsĂ, adj. = (despre oameni) voinic şi gras. BudeAncă, budenci, s.f. = crăiţă, vîz doagă (Tagetes erecta). Budurći s.m. sg. = fig. om prost. Buf, bufi, s.m. = cocoloş de mămăligă, în mijlocul căruia se pune brînză de oi şi se frige la jar. Buft, bufţi, s.m. = cîrnat gros; tobă de porc preparată din carne, măruntaie şi slănină. Bujluî, bujluiesc, IV tranz. = a fura : mi-a bujluit porumbii BuhAi, buhai, s.m. == 1. ceaţă deasă; 2. bucium. BuHumfr, -ie, adj. = (depreciativ, despre oameni) gras, leneş şi somnoros. BuLBURtic, bulburuci, s.m. = băşică de apă, bulbuc. Bulion, bulioane, s.n. = şir de motive naţionale cusut cu fir metalic, strălucitor. BurlAc, burlaci, s.m. = copil mic pînă la 5—6 ani. Burltjtc, burlucuri s.n. = grup de oi. Burtafći, burtafoiuri, s.n. = porţiunea dilatată a intestinului gros; chirţoi, rînzoc. Buştî, buştesc, vb. IV intranz. = a ţîşni, a izbucni. RAIONUL RÎMNICU VILCEA 21 Butîc s.n. = vas mic, de formă ovală, în care se păstrează brînza. Butuşînă, butuşine, s.f. = vas de lemn făcut dintr-un trunchi găunos. Buzuvenît, -ă, adj. = încrezut, îngîmfat. CaciorÎ, caciorăsc, vb. IV tranz. = a vopsi urît. Cale s.f., în expr. a-şi păzi calea = a-şi vedea de drum; calea mare = partea finală a nunţii, care are loc a doua zi sau la cîteva zile după căsătorie, cînd nuntaşii participă la masa oferită de părinţii miresei. Calici, calicesc, vb. IV refl. = a se milogi. Capovćnie, capovenii, s.f. = (ornit.) capîn-tortură; fig. copil neastîmpărat. CarAbă, carabe, s.f. = fig. palmă ; cînd ţi-oi da o carabă!... Carcalete, carcaleţi, s.m. = zmeu de hîrtie. CAţă, caţe, s.f. = 1. pană de fier, cu lanţ la capăt, care se înfige în buşteni, pentru a-i tîrî; 2. unealtă cu care se manevrează buştenii, ţapină. CAulă, caule, s.f. = căuş. CavAt, cavaţi, s.m. = cizmar. Căbtjz, căbuzuri, s.n. = caş învelit într-un strat de mămăligă, prăjit pe jar. Căciulă s.f., în expr. a merge cu căciula înainte = a sta pe loc. CălcA vb. I intranz., în expr. a călca de trei ori într-un loc = a merge foarte încet. Călcăiîdr, călcăiere, s.n. = petec pus la opinci cînd li s-a rupt partea de sub călcîi. CălifAr, călifari, s.m. = 1. om voinic şi frumos ; 2. libarcă, şvab de bucătărie. CĂLi'jş, căluşuri, s.n. = 1. şanţul pe care-1 lasă rariţa cînd trece prin rîndurile porumbilor ; 2. în expr. luat >din căluş = deformat fiziceşte şi redus mintal, în urma unor întâmplări grave sau a Unei boli grele; 3. (în construcţia) căluşul drumului = mijlocul drumului. CăluşAr, căluşari, s.m. = cocoloş de mămăligă, cînd aceasta nu-i bine amestecată. Căluşî, căluşesc, vb. IV tranz. = a doborî ceva, la pămînt, a călca în picioare; i-a căluşit grîul. CămăşuiAlă, cămăşuieli, s.f. = 1. îmbrăcăminte uşoară ; 2. placentă (la mami- fere). Cămîlă, cămile, s.f. = obicei practicat de tineri în seara de Anul Nou, asemănător cu capra sau cu ursul. Căocîl, căocei, s.m. = fierar, potcovar. Cărăcătî, cărăcătesc, vb. IV intranz. = a vorbi cu glas scăzut, mult şi enervant. Căpăcî, căpăcesc, vb. IV tranz. = a pune capacul unei lăzi. CăpeneAg, căpenege, s.n. = 1. căpăcel de deasupra fitilului lămpii cu petrol; con-ciumb, munştiuc; 2. partea de la brîu în sus a cămăşii bărbăteşti. Capistčrie s.f., în expr. a da cuiva de pe fundul căpisteriei — a da din ultimele rezerve alimentare. Căpr^şte adv., (în construcţie) tuns căpreşte = (despre copii) tuns cu foarfeca neuniform, în scări. CĂRĂT0R, cărătoare, s.n. = vas cu care se transportă borhotul. CarcĂlî, cărcălesc, vb. IV tranz. = a mîzgăli, a mînji hîrtia pe care s-a scris; var. căş-c ă 1 i. Cărlăijnţ, cărlăunţe, s.n. = căpăţînă de usturoi. Căşcălî, căşcălesc, vb. IV tranz. v. că.rcăli Căşîţă, căşiţe, s.f. = 1. fereastră în acoperişul casei; 2. picior de pod, al cărui schelet, format din stâlpi bătuţi în pămînt. în formă de trunchi de con, e umplut cu pietre. Cătînă, cătine, s.f. = specie de salcie. Căuît, -Ă, adj. = ameţit, zăpăcit de bătaie, de zgomot puternic. Ceaîjn, ceaune, s.n. = vas de lemn de formă semisferică, scafă. CeacÎr, -ă, adj. = (despre animale) care se izolează, care nu se ţine de turmă. Cel Ar1, celare, s.n. = pivniţă, beci. CelAr2, celari, s.m. = meşter care zideşte beciuri. Celcžu, celceie, s.n. = coş mare de nuiele. 22 REGIUNEA ARGEŞ 12 Celî, celeste, vb. IV refl. = (despre fructe cînd se rup crengile şi ele sînt încă verzi) a se coace, a se usca forţat. CerAp, cerapi, s.m. = ciorap. Cercćl, cercei, s.m. = toartă (ia cratiţă, la oală etc.) CetÎrnă, cetîrne, s.f. = butoiaş în care curge ţuica în timpul fabricării. Cheant, -a, adj. = beat, turmentat; cheaun. CheantAur, -a, adj. = 1. ameţit de băutură; 2. bezmetic, zăpăcit; 3. în expr. a umbla cheantaur = a umbla brambura. Cheâun, -ă, adj. = cherchelit, beat; cheant. ChilabanA, chilabanale, s.f. = joc de căluşari bătut pe loc. ChinapAste s.f. = năpastă. Chiorbalîu, -îe, adj. = 1. saşiu ; 2. fig. lipsit de spirit de observaţie. ChiprÎie, chiprîi, s.f. = tavă. Chirţ6i, chirţoaie, s.n. = burtafoi. Chisîm0i, chisîmoaie, s.n. = (învechit) par cu care se însămînţa porumbul. Chisoi s.n. sg. = lapte bătut. Chitî, chitesc, vb. IV tranz. = a împacheta. Chitov^ţ, chitoveţe, s.n. = bîtă scurtă şi groasă, retevei. Chitrî, chitresc, vb. IV refl. = a se îmbăta. Chiurlîu, -îe, adj. = ameţit de băutură. CiAngă s.f. sg. = boală de vite. Ciclîc, cicliciiri, s.n. = un fel de scăunel cu trei picioare pe care se sprijină depănă-toarea. CioAlfă s.f. sg. = amestec de zăpadă şi apă. CićcA, cioci, s.f. = stăncuţă. CiocărAuA s.f. sg. = totalitatea sculelor de care se foloseşte cosaşul (gresie, ciocan, nicovală etc.). Ciohîlă s.f. sg., în expr. a face ciohilă = a face bucăţi, a distruge. Ciolbăcărî, ciolbăcăr, vb. IV intranz. = a umbla prin apă, prin zăpadă cu multă apă. CiolfAî, ciolfăiesc, vb. IV = 1. a molfăi ; 2. a merge prin lapoviţă, prin noroi. CiolpAn, ciolpani, s.m. = pui de găină mare şi gras. Ciomandî, ciomăndesc, vb. IV refl. = a se certa. Ciont, -oAxta, adj. = (despre animale) fără coadă. Ciorcăî, cioYcaiesc, vb. IV intranz. = a umbla prin noroi sau prin apă. CiorogAr, ciorogari, s.m. = 1. om cîrcotaş, care caută ceartă ; 2. rău platnic. Ciortan, ciortane, s.n. = picior de pasăre (fript) ; c i o t o i. Ci0rtA, ciorte, s.f. = lucru mic, neînsemnat. Ciot0i, ciotoaie, s.n. = ciortan. CiotoiAg, ciotoiege, s.n. = trunchi care ră-mîne la suprafaţa pămîntului după ce s-a tăiat copacul. CiovfcĂ s.f. sg. = fig. bătaie. Cipăî, cipăiesc, vb. IV tranz. = a scălda un copil în albie. CiuciudeAnă,ciuciudene, s.f. = fată frumoasă. Ciuciumel, ciuciumeluri, s.n. = grup de copii. Ciufulite, ciufuleţi, s.m. = smoc de păr; fig. copil cu parul zbîrlit. Ciuietic, -A, adj. = nebun, zăpăcit. Ciujdî, ciujdesc, vb, IV refl. = a se ruşina, a lăsa capul în jos de ruşine. Ciumafoi, cimăfoaie, s.n. = plantă erbacee otrăvitoare cu flori albe şi seminţe negre (Datura stramonium). CiumAr, -a, adj. = foarte sărat: mîncavea e ciumară. Ciumurluît, -A, adj. = somnoros. Ciunteie, chintei, s.f. = ceartă, harţă. Ciupercă, ciuperci, s.f. (în construcţie) ciupercă de horă = ciupercă comestibilă, care creşte în grupuri aşezate în formă de cerc. Ciurciumel, cnirciumele, s.n. = (despre insecte, păsări) grup, grămadă. Ciurdînă, ciurdine, s.f. = cireada, turmă. Ciurluît, -A, adj. = beat, turmentat. Cîi, cîie, s.n. = 1. pinten la păsări; 2. vîrf la bardă sau la secure. Circi, cîrciuri, s.n. = cotorul strugurelui, fără boabe. CîrciogAr, cîvciogari, s.m. = om care restituie greu împrumuturile, care nu-şi face datoria, găsind diverse pretexte. 13 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA 23 CÎrdila, cîrdile, s.f. = cîrd, droaie. Cîrpî, cîrpesc, vb. IV tranz. = a semăna a doua oară porţiunea ogorului pe care plantele n-au răsărit. Cîrpitură, cîrpituri, s.f. = plantă răsărită de pe urma însămînţării efectuate a doua oară. CîrstAt, cîrstaţi, s.m. = claie de snopi. *Cîrş£nie, cîrşenii, s.f. = încurcătură, neplăcere, bucluc. CîrţAr, cîrţari, s.m. = cîrcotaş, care caută ceartă. Cîşuri s.n. pl. = bubuliţe la colţul buzelor, zăbale. ClăţXu, clăţaie, s.n. = un fel de zăvor la broaştele de la uşile ţărăneşti, care nu se îngroapă în lemnul uşii, ci se fixează deasupra ei. CleAnt, -a, adj. = beat. CloAnce s.f. pl., în expr. îl cîntă cloancele = are remuşcări, suferă moral; a mînca pe cineva cloancele — a o păţi. CloAnţe s.f. pl. = specie de prune mici; var. c 1 o a ţ e. CloAţe s.f. pl. v. cloanţe. CoAdă, cozi, s.f. = vergea de fier, care fixează proţapul de car. CoAsĂ s.f., (în construcţie) coasă împiedicată = coasă căreia i s-a ataşat o mică crăcană menită să adune paiele în timpul cositului. Cobilîţă, cobiliţe, s.f. = suport de lemn pe care se pune plugul pentru a fi transportat la cîmp. CocĂi, cocâiesc, vb. IV intranz. = 1. a moţăi, a dormita; 2. a umbla fără rost de ici colo. CocÎrlă, cocîrle, s.f. = fig. vacă slabă. Coclete, cocleţi, s.m. = ochi la împletitura făcută cu andrelele. €θϋύ§θΑ, coduşţe, s.f. = femeie care răspîn-deşte ştiri false. Cofa, cofe, s.f. = albie. Col s.n. sg. = (învechit) pază: face de col. Colîvă s.f. sg. = una din fazele jocului de copii numit pietricelele. Copilul care a pierdut la pietricele, este legat la ochi şi condus pe anumită distanţă, pe parcursul căreie trebuie să lase din mîini pietricelele cu care a jucat. Readus la locul de unde a pornit, i se dezleagă ochii şi e pus să caute coliva adică pietricelele aruncate. Conciumb, concinmburi, s.n. = căpăcelul de deasupra fitilului de la lampa cu petrol; căpeneag. ConteşmAn, conteşmane, s.n. = palton. CopitArită s.f. sg. = iască. Copt, -oAptă, adj. = bolnav grav, cu febră mare. CorbAnă, corbane, s.f. = coastă abruptă de deal. CorhAnit6r, corhănitori, s.m. = muncitor care corhăneşte, care scoate buştenii dintr-un parchet forestier. CorlAt, -a, adj. = împestriţat. Corlătîe, corlăţii, s.f. = poliţa din jurul sobelor oarbe, corlată. Corlîţă, corliţe, s.f. = instalaţie de pari aşezaţi pe coşul carului pentru a-i mări capacitatea la transportul păioaselor. CorlopAn, corlopani, s.m. = om înalt, voinic. CoropcAn, coropcani, s.m. = 1. nătărău; 2. derbedeu, haimana. CoropcAr, -ă, adj. = cîrcotaş, care caută ceartă, care e mereu nemulţumit. Corovăţ s.n. sg. = mîncare pentru cai compusă din boabe de porumb sau orz. Corn s.n., în expr. a pune pe cineva cu cornul la pămînt = a învinge. Corvodî, corvodesc, vb. IV intranz. = a munci din greu. Corvodît, -ă, adj. = istovit de muncă. Cosoi, cosoaie, s.n. = lemn care face legătura între cele două perechi de roţi ale carului. CoşcAi1 s.f. pl. = jgheaburi pentru transportul lemnelor în pădure. CoşcAi2, pers. 3 sg. coşcăieşte, vb. IV refl. = a se coşcovi. Coşcăît, -A, adj. = dărăpănat, ruinat. CoştobAr, coştobare, s.n. = cuptor de uscat prune; fig. om bătrîn cu pretenţii de tînăr. Cot, coturi, s.n. = basma. 24 REGIUNEA ARGEŞ 14 CoteAcă, coteci, s.f. = 1. postamentul suspendat, de obicei într-un copac, pe care se păstrează pentru iarnă cocenii sau alt nutreţ pentru vite, pătuiag; 2. coteţ de porci, cocină. Coticî, coticesc, vb. IV intranz. = a cotigi, a coti. Cotilîci, cotilici, s.m. = om sau animal care cotrobăieşte după mîncare. CotÎi, cotite, s.n. = 1. parte a mînii de la cot în sus; 2. parte a piciorului cuprinsă între labă şi genunchi. CotoArbă, cotoarbe, s.f. = parte a batozei de treierat, pe unde ies paiele; în expr. a intra în cotoarbă = a intra la muncă grea Cotocćl, cotocei, s.m. = mîţişor de salcie. Cotolći, cotoloaie, s.n. = ştiulete, drugă de porumb.. Cotrtjşe s.f. pl. = lemne mici, care vin pe apă în timpul inundaţiilor. CovAtă, coveţi, s.f. = 1. cutie în care se dă boabe la cai; 2. solniţă de perete. CrAiştic, craişticuri, s.n. = cusătură în formă de x cu care croitorii fixează manşetele pantalonilor sau gulerul hainei bărbăteşti în partea lui interioară. CozăndrAgi s.m pl. = pantalonaşi cu bretele pentru copii. Crîştă, crişte, s.f. = sticlă de 50 de grame. Cruhćs, -oAsă, adj. = fraged, sfărîmicios. Cuclă, cucle, s.f. = figurină de turtă dulce. Cuclîţă, cucliţe, s.f.= diminutiv al lui cuclă. Cucurîţă, cucuriţe, s.f. = porumb. Cuhuî, cuhuiesc, vb. IV intranz. = a tuşi. Cui, cuie, s.n. = fuscel de scară. Cui£ţ, cuieţe, s.n. = cui mic. CtfMPĂNiŢĂ, cumpănţe, s.f. = cobiliţă. Curmat, curmeţe, s.n. = lanţ sau frînghie cu care se leagă vitele. Dar, daruri, s.n., în expr. a cădea la da- ruri— a mitui, a da mită Dăinie, dăinii, s.f. = scrînciob, leagăn. Dert, derturi, s.n. = necaz. Desfăcut, -ă, adj. = dezvoltat: era o fată desfăcută. DeveneA, devenele, s.f. = ghinion. Dîchiu subst., în expr. a fi dichiul cuiva = a-i veni cuiva de hac, a fi popa cuiva. Dilî, dilese, vb. IV tranz. = a pălmui. DiLtJi, -îe, adj. = 1. ameţit de băutură; dîrj; 2. zăpăcit (1). Dînte, dinţi, s.m., în expr. ascuţit ca dinţii mătuşii = care nu taie. Dîplă s.f., în expr. l-a găsit diplă =l-a găsit mort. Dirimžl, dirimele, s.n. = basma mică. Dîrj, -A, adj. =dilui. DÎRM0N, dîrmoane, s.n. = sită făcută dintr-o piele de capră găurită cu cuiul. Dîrsă, dîrse, s.f. = piuă de bătut postavul Dîrsît, -â, adj. = îndîrjit. D0lie, dolii, s.f. = adăpost împotriva vîn tului; loc liniştit unde nu bate vîntul. DrăgăiţA, drăgăiţez vb. I refl. =a se căţăra. DrîndAr, drîndare, s.n. = darac. DroAgă, droage, s.f. = mic debarcader la care acostează podurile plutitoare de pe rîuri. DtjDĂ, dude, s.f. = 1. bălărie; 2. tulpina a cepei în vîrful căreia se fac seminţele; d u d u 1 a n. DudulAn, dudulani, s.m. = dudă. DuduloAie, duduloi, s.f. = ştiulete de porumb, drugă. Dujdîc, dujdici, s.m. = butuc mic, butucel. DtÎLFĂ, dulfe, s.f. = femeie care umblă fără rost, uliţarnică. ϋύπΕ, dulii, s.f. = umflătură, abces. Durdći, durdoi, s.m. = om nebun, prost. DurduzAn, durduzane, s.n. = 1. cusătură executată grosolan; 2. cablu de care se ţine podul plutitor de pe rîu ; durduzău; 3. fig. fată grasă, leneşă şi proastă. Durduzău, durduzăuri, s.n. = durduzan (2); var. hurduzău. Durnćt, durneturi, s.n. = cusătură ascunsă, care prinde faţa hainei de căptuşeală. Făcălî, făcălesc, vb. IV tranz. = a mesteca mămăliga cu făcăleţul. 15 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA 25 FăcălitoAre, făcălitori, s.f. = făcăleţ. FătAş, fătase, s.n. = potecă prin pădure făcută de animalele sălbatice. Feluri s.n. pl. = motive naţionale aplicate pe cămaşă. Feştî, feştesc, vb. IV tranz. = a vopsi. FînAr, fînare, s.n. = grajd deasupra căruia se depozitează fînul necesar vitelor. Flencănî, pers. 3 sg. flencăneşte, vb. IV intranz. = a bălăbăni, a se mişca încoace şi încolo : îi flencăne mina că e ruptă. Flenţuî, flenţuiesc, vb. IV tranz. = a purta hainele fără a le cruţa. Flîşcă, flişte, s.f. = bici, biciuşcă. Flişcuî, flişcui, vb. IV intranz. = a lovi numai cu vîrful biciului. FloAre, flori, s.f., (în compuse) floarea crăciunului = plantă ornamentală de grădină cu flori roz, roşietice sau liliachii (Salxfraga crassifolia) ; floarea miresei = begonie mică (Begonia ’ semper florens ) ; floare sîrbească = cîrciumăreasă (Zinnia elegans). Flurîu, -îe, adj. = (despre vite) pestriţ, cu pete de altă culoare. Frichinîci, frichiniciuri, s.n. = făcăleţ de bătut fasolea ; g i u r 1 i c. Frîne s.f. pl. = hăţuri. FuchiAş, fuchiaşe, s.n. = scîndurică de vreo 10 cm, găurită la mijloc, cu ajutorul căreia se dă forma vaselor de lut. Fulfîjc s.m., în expr. a se găti fulfuc = a se îmbrăca elegant. Furcă, furci, s.f. = bastonul cu care se loveşte clinceaua în jocul de copii cu acelaşi nume. Furciîţă, furcuţe, s.f. = piedica în formă de furcă prinsă de partea posterioară a căruţei. Gaidarace s.f. pl. = picioare lungi şi subţiri; picioarele insectelor. GAie s.f., în expr. a o ţine ca gaia maţul — a spune mereu acelaşi lucru. Galć interj. = cuvînt cu care se îndeamnă oile să se aleagă, să se despartă. GaragAşniţa, garagaşniţe, s.f. = rădaşcă. Gardilop, gardilopuri, s.n. = dulap de haine; garderob. Garobete, garobeţi, s.m. = om rău. Garći, garoi, s.m. = om negricios. GAură s.f., în expr. gaură icleană = gaura ce se face în jug, pentru ca, despărţindu-1 în braţe inegale, boul mai slab, sau mai tînăr, să fie aşezat în partea mai lungă a jugului şi astfel să tragă mai puţin. Găinuşă s.f., (în construcţia) găinuşa domnului = buburuză. Gălăginî, gălăginesc, vb. IV intranz. = a face gălăgie. Gărăî, gărăi, vb. tranz. = 1. (despre gîşte) a gîgîi; 2. a tăbărî cu gura pe cineva, a-l certa. GărgăzAu, găvgăzaie, s.n. = mulţime de oameni. GealAp interj. = cuvînt care imită mersul greoi al cuiva. Ghebău, ghebăie, s.n. = palton de dimie. Gheran, gherane, s.n. = cîrligul cu care se scot găleţile căzute în fîntînă. Gherănî, gherănesc, vb. IV intranz. = a prinde cu ghearele, a zgîria cu ghearele. GhermeÂ, ghermele, s.f. = basma. Ghin, ghinuri, s.n. = piesa de lemn care se fixează deasupra osiei carului. Ghindurîce, ghindurici, s.f. = obiect mic. GhioAgă s.f. sg. = fig. om prost. Ghiocel, ghiocei, s.m. = narcisă (Narcissits). GhiolcurA, ghiolcură, vb. I tranz. şi refl. = (despre apă) a sursa; a se agita. GhioroAie, ghioroi, s.f. = 1. tîrnăcop; 2. cio-cănitoare, ghionpaie. Ghioroî, ghioroiesc, vb. IV tranz. = a scrijeli, a zgîria pămîntul cu ghioroaia. GhiozdAc, ghiozdace, s.n. = sanie. GiosA, giosesc, vb. I refl. = a se face mai mic. GioAvlă, gioavle, s.f. = unealtă cu tăişul uzat, neascuţit. GiovlAn, giovlani, s.m. = (învechit) om avut, care nu munceşte, chiabur. Giuclît, -ă, adj. = lipsit de caracter. 26 REGIUNEA ARGEŞ 16 Giurlîc, giurlicuri, s.n. = obiect de lemn cu care se bate fasolea fiartă ; f r i c h i n i c i . GîlAu, gîlaie, s.n. = bulboană, adîncitură în rîu. Gîldan, gîldane, s.n. = izvor cu debit mare de apă. GîrdAn, gîrdane, s.n. = baltă ; g î r d ă u . Gîrdău, gîrdaie, s.n. = gîrdan. GlAfnic, glafnice, s.n. = cîrpâ răsucită circular, pe care şi-o pun femeile pe cap, cînd transportă greutăţi; glavie ; var· 1 a f n i c. Glavie, glavii, s.f. = g 1 a f n i c . Glodît, -ă, adj. = (despre vase) ciocnit, ciobit. •GlojdurÎ, glojduresc, vb. IV intranz. = a merge prin noroi, frămîntîndu-1. Glugă, glugi, s.f. = căpeneag. Goângăriţă, goangăriţe, s.f. = buburuză. G0dină, godine, s.f. = pepene galben. Gog, goguri, s.n. = bucată de aluat coaptă pe maşina de gătit, turtă. Gogćl, gogei, s.m. = purcel pînă la o lună. Gogîlt, gogîlţi, s.m. = îmbucătură dintr-un aliment, care poate fi înghiţită dintr-o dată ; înghiţitură. Goglćze s.f. pl. = fructe verzi. GogoAză, gogoaze, s.f. = cocoloş. GogolAnă, gogolane, s.f. = 1. specie de prună, rotundă şi timpurie; 2. găluşcă preparată din făină şi cartofi fierţi, umplută cu prune. Goldănă, goldane, s.f. = ţigancă. GolgoAză, golgoaze, s.f. = 1. vorbă de haz, glumă; 2. compliment făcut unei persoane. Gongănî, pers. 3 sg. gongăneşte, vb. IV intranz. = (despre copii) a gînguri. Gongorîci, gongorici, s.m. = buburuză. •GoroveAlă s.f. s.g. = sedimentul ce se depune pe fundul vaselor care conţin vin sau ulei; marda. Goz, gozuri, s.n. = tub de pămînt ars din interiorul coşurilor la case. Grăunţ, grăunţi, s.m. = căţel de usturoi. Greier, greieri, s.m., în expr. a asculta la greierii pămîntului — a dormi. 'Gropnicćr, gropniceri, s.m. = gropar.. Guri, gureşe, vb. IV intranz. = a năvădi. Gusulei interj. = cuvînt prin care se cheamă gîştele. HandÎc, handîcuri, s.n. = ambiţie. Harmel, harmei, s.m. == om vorbăreţ, flecar. Haznă, haznale, s.f. = boltă de viţă de vie. Hălăî, hălăiesc, vb. IV intranz. = a hălălăi, a vorbi zgomotos, a face gălăgie. Hănţănî, hănţănesc, vb. IV tranz. = a bate la cap pe cineva. Herenchî, herenchesc, vb. IV refl. = a se juca. Heteş, -ă, adj. = mîndru, bucuros de rezultatul obţinut. Hi a interj. = cuvînt cu care se alungă ulii. Hilîbă, hilibi, s.f. = cartof. Hişteăg, hişteaguri, s.n. = tufiş. Hîhîî, hîhîiesc, vb. IV intranz. = a rîde prosteşte. Hîmb, hîmburi, s.n. = haină groasă, pulover gros. Hîrci0g, hîrcioguri, s.n. = trepiedul depănă-toarei. Hîrşîm adv. = din abundenţă, mult. Hoănţă, hoanţe, s.f. = haină veche, ruptă ; hanţă. Hogi, hogesc, vb. IV intranz. = a plînge. Hondromănî, hondromănesc, vb. IV intranz. = a flecări. Hontonćg, -oAgă, adj. = uliţarnic. Hontîcîî, hontîcîi, vb. IV intranz. = a şchiopăta. Horcăn, horcane, s.n. = contrabas. Horholî, pers. 3 sg. hćrhole, vb. IV intranz. = (despre teren) a aluneca, amestecînd toate cîte le găseşte în cale. Horhonî, horhonesc, vb. IV tranz. = 1. a strica un obiect compus din mai multe piese, demontîndu-1; 2. a căuta un lucru, negăsindu-1. Horţăî, horţăiesc, vb. IV refl. = 1. a se scărpina cu zgomot; 2. a nu avea astîmpăr. Hrăpi s.f. pl., în expr. a da în hrâpi = a se grăbi; a lua în hrăpi = a lua peste picior, a-şi bate joc. 17 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA 27 Hulă, hule, s.f. = prăpastie. Huligăie, huligăi, s.f. = pasăre de pradă, uliu. Hulubă, hulube, s.f. = casă veche, care stă să se prăbuşească. Hunie, hunii, s.f. = drum îngust între două maluri înalte. Hurduzau, hurduzaie, s.n. v. durduzău. Huroăie s.n. pl. = urluială, boabe măcinate mare pentru a fi date ca hrană la animale. Hurhuţă, hurhuţe, s.f. = femeie zăpăcită. Huţupină, hufupine, s.f. = femeie corpolentă. Ientru, ientruri, s.n. = fîşie de pînză ce se prinde la marginea vatirului ca stofa hainei bărbăteşti să stea drept. IepAr, iepavi, s.m. = 1. cărăuş; 2. negustor ambulant care umblă cu căruţa. Iepure s.m., în expr. a linge iepurii pe cineva — a fi lipsit de personalitate, a se lăsa condus de alţii; a face pe cineva iepure scăpat = a da posibilitatea cuiva să scape dintr-o încurcătură. Iernîci subst. = aţă colorată cu care se cos motivele naţionale pe cămaşă ; arnici. Ieşit6r, ieşitoare, s.n. = closet, privată. TntigAs s.n. sg. = joc de copii în care copii aşezaţi în cerc la anumite distanţe unul de altul, stau cu un picior pe cîte o mică piatră. Un alt copil, care n-are piatră, caută să ocupe locul unuia din jucători, în timp ce aceştia îşi schimbă locurile. Inimă s.f., în expr. a face căţei pe inimă = a turba de mînie. Istovî, istovesc, vb. IV refl. = a se îmbolnăvi. IşteAg, işteaguri, s.n. = tufiş. Îmboldoşî, îmboldoşesc, vb. IV refl. = a se îmbrăca gros. ÎmbuhorA, pers. 3 sg. îmbuhorează, vb. I refl. = (despre vreme) a se întuneca, a se mohorî. Îmbunghenît, -ă, adj. = supărat. ÎmperceAt, -ă, adj. = împestriţat. ÎmpielmA, împielm, vb. I tranz. = a potrivi mălaiul în mămăligă. Împofila, împofilez, vb. IV tranz. = a împiedica vitele de coarne şi de un picior; î m -po'ivăna ; var. împomila. Împoivăna, împoivănez, vb. IV tranz. = a împofila. Împomila, împomilez, vb. IV tranz. v. î m-p o f i 1 a. Împopistra, împopistrez, vb. I tranz. = a împestriţa alternînd culorile. ÎnchelbărA, Uichelbărez, vb. I refl. = a se îmbrăca. ÎncocliţA, încocliţez, vb. I tranz. = 1. a încuica firele unei ţesături; 2. a ieşi din încurcătură ; 3. a realiza un lucru din nimic. Incofrînga, încofring, vb. I tranz. = a îndoi. ÎnfălmA, înfăimez, vb. I refl. = a se necăji. InfolA, în fol, vb. I tranz. = a da formă bombată vaselor de lut. ÎngaibărA, îngdibăr, vb. I tranz. = a apuca, a înşfăca de piept sau de gît pe cineva. Îngazduî, în găzduiesc, vb. IV tranz. = a găzdui. Îngîlvî, îngîlvesc, vb. IV' refl. = a se înghesui. IngîlveAlĂ, îngîlveli, s.f. = înghesuială, aglomeraţie. Înghiorţăî, înghiorţăi, vb. IV tranz. = a înghiţi ceva cu poftă, repede. ÎngropcilA, îngropcilez, vb. I refl. = a se scufunda. Înhătia, înhătiez, vb. I refl. = a se îmbrăca. Întorsuri s.f. pl. = masa oferită de părinţii miresei la cîteva zile după nuntă. Învălurî, învălur, vb. IV refl. = ase încolăci. Învelît, -ă, adj. = (despre plante) involt, bătut. Învîrlăvî, învîrlăvesc, vb. IV refl. = a prinde putere. Înzilî, pers. 3 sg. înzileşte, vb. IV refl. = a se face ziuă. JAină, jaine, s.f. = rană. Jarel, jareli, s.m. = jder. Jevrî, jevresc, vb. IV intranz. = a vorbi fără rost. Jidău, jidaie, s.n. = crucea căruţei de care se prind şleaurile, orcic. Jighinî, jighinesc, vb. IV tranz. = a necăji. 28 REGIUNEA ARGEŞ Jilav, -A, adj. = (mai ales despre copii) gingaş la mîncare. Jîlvară, jilvare, s.f. = flacără, vîlvătaie. JirA, jirez, vb. IV tranz. = a împinge capătul subţire al buşteanului ca să ajungă în dreptul celui gros, întrucît, în rostogolire, partea mai groasă o ia înainte. JoAgără, joagăre, s.f. = scîndură. Joimăriţă, joimărife, s.f. = fată zburdalnică. Jugâr, jugari, s.m. = animal înjugat; (adjectival) care poate fi pus la jug. JυνέτΕ, juveţi, s.m. =1. calificativ dat celor cu pretenţii nejustificate; fudul, încrezut; 2. om sărac. Lac s.n., în expr. ici lac, ici conac = a avea toate la îndemînă. LAfnic, lafnice, s.n. v. glafnic. Lâieră, laiere, s.f. = haită de cîini. LAviţă, laviţe, s.f. = 1. mică magazie de alimente; 2. poliţă. Labănt, -ă, adj. = lăbărţat, deformat. Lăcrîţă, lăcviţe, s.f. = sertar. Lăicer, lăicere, s.n. = ladă în care se păstrează mălaiul sau făina. Lascovći, lâscovoaie, s.n. = fîşie de piele, de pînză etc. LeAsă, lese, s.f. = 1. huceag; 2. obiect de podoabă, confecţionat din mărgele cusute pe o pînză, pe care femeile îl poartă la gît; 3. tufiş. Leau, leauri, s.n. = adăpost. LegumeAlă s.f., în loc. adv. cu legumeală = în rate, plătind sume nici. Lencănî, lencănesc, vb. IV intranz. = a merge încet. Lesne adv. = ieftin. Libănî, libănesc, vb. IV refl. = a fi lihnit de foame. LictÎRĂ s.f., (în construcţia) o licură = puţin. Liodnă s.f. = ceaţă; bişniţă. Lipăî, lipăiesc, vb. IV tranz. = fig. a pălmui. LişteAvă s.f. = băltărie, apă vărsată pe jos. Litrosî, litrosesc, vb. IV =1. tranz. a termina, a sfîrşi; 2. refl. a scăpa de cineva. Lucžrna s.f., în expr. a scăpa în lucernă = a se îmbăta. Ltjşcă s.f. sg. = ţuică slabă, băutură alcoolică avîn puţină tărie. MalAie, mălai, s.f. = parte componentă a. instalaţiei din interiorul cuptorului în care olarii ard vasele de lut. Mantćg, manţoguri, s.n. = ambiţie. MardA s.f. sg. = sedimentul ce se depune pe fundul vaselor de ulei sau de vin; goroveală. Marchiză, marcheze, s.f. = obiect de cules afine, de forma unei cutii, cu coadă, avînd latura din faţă zimţată ca pieptenele. MAtcă, mătei, s.f. = mîtcă, bătătorul puti-neiului de unt. Mazdraghînă s.f. sg. = băutură alcoolică tare. Mazilćs, -oAsă, adj. = mofturos. Măc£l, măceluri, s.n. = joc de copii, la care participă cinci jucători. Aceştia aruncă pe rînd într-o gropiţă cinci pietricele. Cel ce izbuteşte să le introducă pe toate, capătă denumirea de împărat. în ordinea descres-cîndă a numărului de pitricele introduse, ceilalţi se numesc: prinţ, cal de împărat,, cal de prinţ, slugă sau găinar. La sfîrşit, împăratul şi prinţul încalecă pe cai şi se luptă între ei. MXcicĂs.f.sg. = (familiar) mamă-mare, bunică. MăgAr, măgari, s.m. = 1. poliţă portativă pe care se ţine draniţa, în timp ce se lucrează la acoperirea casei; 2. snop care se pune în vîrful clăii, peste spicele celorlalţi snopi, ca să le protejeze de ploaie. Măglisî, măglisesc, vb. IV tranz. = a linguşi. MAtăhtjz, mătăhuzi, s.m. = fig. om prost. Matrăcănî, mătrăcănesc, vb. IV tranz. = a cumpăra obiecte sau băuturi, pentru a le revinde cu preţ ridicat. Melă, mele, s.f. = femeie leneşă. MelehoAie, melehoi, s.f. = femeieslabă, uscată. Meremćli s.f. pl. = fasoane, nâzuri. Mermelî, mermelesc, vb. IV tranz. = a face un lucru superficial. MestecAnAş, mestecănaşi, s.m. = cocoş de munte. 19 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA 29 MeteA, metele, s.f. = meteahnă, cusur. Mierlîu, -îe, adj. = 1. supărat; 2. bolnav; 3. (despre lichide) nici tulbure, nici limpede. Milcoi, milcociie, s.n. = stîlp scurt şi gros, întrebuinţat ca tutore la stîlpii de telegraf. Minciună, minciuni, s.f., în expr. a face minciuni = a fugi în zigzag pentru a nu se lăsa prins de urmăritori. Miruî, mirui, vb. IV tranz. = a dărui obiecte de îmbrăcăminte sau de altă natură; p. ext. a ajuta pe cineva. MiscĂrAie, miscârăi, s.f. = firimitură. Misturči s.m. pl. = firimituri. Mişcoc, mişcoci, s.m. = vierme. Mînă, mîini, s.f., în expr. a-i umbla cuiva mîinile ca ochii mortului = a lucra încet, a nu fi îndemînatic. Mîş, mîşi, s.m. = om care ascultă ce se vorbeşte, care trage cu urechea. Mîşîf, misii, vb. IV intranz. = fig. a trage cu urechea. Mîţă, miţe, s.f., (în compusul) miţa popii = buburuză. MoĂcĂ, moace, s.f. = conul brazilor sau al pinilor. Moâimă, moaime, s.f. = femeie corpolentă şi neîndemînatică. Moldoveâncă, moldovence, s.f. = urzică moartă (Coleus blumei). Moloteâ, molotele, s.f. = haină lungă. Moreăţă s.f. sg. = mohor · var. m o u-r e a ţ ă. Moroi, moroiesc, vb. IV intranz. = a vorbi cu jumătate de glas. Moş0r, mosoare, s.n. = pîine mică, de mărimea unei franzele. Moureăţă s.f. sf. v. m o r e a ţ ă. MoztJR s.m., în expr. a sta ca un mo zur = a fi indiferent, nepăsător. Murijgă s.f. sg. = saramură. Munştuc, munştucuri, s.n. = căpeneag. Muzgurćs, -oâsă, adj. = murdar pe gură cu resturi de mîncare. Naloghîe, naloghii, s.f. = fîşie de pămînt rămas nearată între brazde. Naştr6nţ, -oânţă, adj. = prost. Natant6l, -oălă, adj. = prost. Năcîrcâle s.f. pl. = 1. ştrengării; 2. lucruri mărunte, fără importanţă. NegroAică, negroaice, s.f. = ciocănitoare neagră. Ni interj. = cuvînt cu care se alungă cîinele. NoreAţă s.f. sg. = perdea de nori subţiri. NuiA, nuiele, s.f., în expr. a da nuiele celui ce împleteşte = a nu face nimic, a trîndăvi. Ochete, ocheţi, s.m. = ochiul împletiturii făcută cu andreaua. Odărî, odărăsc, vb. IV tranz. = a termina lucrările de însămînţare a porumbului în toate locurile destinate cultivării lui. OlAc s.n., în expr. a merge cu olac = a merge grăbit. Olărî, olăresc, vb. IV tranz. = a teşi capătul buştenilor în formă de oală, ca să alunece pe scoc. Olim, olimuri, s.n. = unsoare. OrAcol, oracole, s.n. = oraţia de nuntă ţinută la poarta miresei, conăcărie. Orbete, orbeţi, s.m. = zgîrcit, care nu-şi plăteşte datoriile. OrcAţ, orcâţi, s.m. = salcîm. Oricel s.n. sg. = obiect oarecare, fără să se precizeze natura lui. Otcă s.f. sg. = ţuică ce curge în cazan, după ce s-a luat fruntea. PAjere s.f. = 1. dans popular, horă; 2. creangă de fag prinsă în poarta casei în duminica mare ; 3. creangă înfiptă în pămînt, indicând că prin locul acela trecerea e oprită. Pandalićs, -oAsă, adj. = furios. PAnglică, panglici, s.f. = basma subţire. PapainoAgă, papainoage, s.f., în loc adv. in papainoage = gata să cadă, gata să se desfacă. Polfăî, polfăi, vb. IV tranz. = a molfăi. Par s.m., în expr. a bate parul = a se stabili într-un loc. Pălămătî, pălămătesc, vb. IV intranz. = a vorbi în somn. Pană, pănez, vb. IV tranz. = a înlocui butucii uscaţi de vie cu alţii tineri. 30 REGIUNEA ARGEŞ 20 Păpuş0i, păpuşoaie, s.n. = sperietoare de păsări, făcută din haine vechi, atîrnate pe două beţe. Parînga, părînge, s.f. = targa. Păstrăgălî, păstrăgălesc, vb. IV intranz. = a de de-a dura. Peârc, -ă, adj. = pleoştit. P^leş, peleşuri, s.n. = şnurul petrecut pe la mijlocul cămăşii naţionale, pentru a o strînge pe corp. Penî, penesc, vb. IV tranz. = a scărmăna pene, a desprinde fulgii de pe partea cornoasă a penelor. Pergćnie, pergonii, s.f. = plantă ornamentală cu flori albe şi vinişoare purpurii (Pelargonium grandiflorum ). Perpelîciuri s.n. pl. = vreascuri, surcele uscate, care fac flacără mare. Peşte s.m., (în construcţia) peşte morugă = peşte sărat. PeteAc, peteace, s.n. = glugă de coceni suspendată în copac. PiAtră, pietre, s.f., în expr. a face pe cineva să bea pietre roşii = a supăra foarte tare pe cineva. Pici0r, picioare, s.n., în expr. a-şi face picioarele fuse = a se grăbi. Piele s.f. sg., în expr. a întări din piele — a se face că nu înţelege. Pieptea s.m. sg. = epitet dat unui om puternic, pieptos. PijonA, pijon, vb. I intranz. = a zăcea bolnav. Pilćs, -oAsă, adj. = 1. care se înduplecă greu ; 2.răbdător. Pîmnic, pimnice, s.n. = magazie construită în prelungirea casei, şandrama. Pinten s.m., în expr. a lua în pinten = a lua peste picior, a-şi bate joc. PipžrcA, piperci, s.f. = plantă ornamentală cu flori mici, roşietice (Pelargonium pel-tatum ). Pisocf, pisocesc, vb. IV intranz. = a zdrobi, a pisa. Pişculî, pişculesc, vb. IV tranz. = a pişcă, a pişcura. PişleAg, pişlege, s.n. = seîndură. PiHAV, -Â, adj. = care nu rezistă la eforturi,, slab. Pîrlau, pîrlăi, s.m. = fig. copil neastîmpărat. PîrpAlâ, pîrpale, s.f. = vreasc, surcică de aprins focul; fig. flecar, om care vorbeşte vrute şi nevrute. Planisî, planisesc, vb. IV tranz. = a îndupleca. Plat, platuri, s.n. = maşină de gătit. PLĂiliŞ, plăieşi, s.m. = paznic de pădure. Pleter, pletere, s.n. = panglica cu care se leagă capătul cosiţelor ; var. p 1 e t e r ă. PloAie s.f. sg., (în construcţia) ploaie mocănească = plaoie măruntă, de durată. Plćtera, pletere, s.f. v. pleter. Plotoage s.n. pl. = încălţăminte ruptă; p 1 o togi. Plotćgi s.m. pl. = plotoage. Pluhtjd, -a, adj. = leneş. Pluştît, -â, adj. = 1. culcat la pămînt; 2. teşit; 3. întins. PoAjga s.f. sg. = 1. cămăşuiala vinului; 2. scoarţa copacului; 3. crusta unei răni. P0cĂ s.f. sg. = arac mic. Pocăi, pocăiesc, vb. IV intranz. = a dormita, a cocăi. PochinzăreasĂ, pocliinzăvese, s.f. = femeie care are grijă de îmbrăcămintea miresei în timpul nunţii. Podeţ, podeţe, s.n. = 1. tindă; 2. pridvor. PoiadĂ, poiade, s.f. = mulţime. Poleăjen, poleajene, s.n. = loc şes în faţa unei păduri. P0liţă, poliţe, s.f. = laviţă. Pol6scă, poloşte, s.f. = obiect urît, deformat. P0MINĂ s.f. sg. = ţuică de mere. Popistăn s.m., în expr. a sta popistan = a trîndăvi, a nu face nimic. Por, pori, s.m., în expr. a se pune în pori cu cineva = a se pune rău, a strica relaţiile bune de pînă atunci. Portocălă, portocale, s.f. = plantă cu flori mici, roşietice (Pelargonium peltatum). Post ava, postave,s.i. = troacă. Postăş, postaşi, s.m. = muncitor care supraveghează alunecarea buştenilor pe scoc. 21 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA 31 Poştă, poşte, s.f. == 1. alică ; 2. loc de unde se observă alunecarea buştenilor pe scoc. Potecă, poteci, s.f., în expr. a face două poteci = a fi beat. Prâvăţ s.n., în loc adv. de-a pravăţul = de-a dreptul, pieptiş. Prefiră, prefir, vb. I tranz. = a schimba. Prepeleac subst. (în construcţie) prepeleacul soacrei = partea finală a nunţii, care arc loc la casa miresei. Prijonâ, prijon, vb. I tranz. = a sprijini. Pristinî, pristinesc, vb. IV intranz. = a ţine parte cuiva. Prostovćl s.n., în expr. a veni prostovol = a veni grămadă. PuCHićs, -oAsă, adj. = leneş, tîrîie-brîu. Puiădă, puiade, s.f. = mulţime. Puică, puici, s.f. (în compusul) puica popii = buburuză. Punguî, punguiesc, vb. IV = 1. tranz. a economisi, a strînge; 2. r e f 1. a se zgîrci. PtfpĂzĂ, pupeze, s.f. = femeie, rudă a miresei, care o însoţeşte de acasă la cununie şi de nunta. \] acolo la casa mirelui, unde are loc Puricći s.m. pl. = mîncare obişnuită la ţară, preparată din mălai şi grăsime; scor-nici. Răbonţât, -ă, adj. = răvăşit, împrăştiat. Răbunît, -ă, adj. = răvăşit, împrăştiat. RişcĂ, rişte, s.f. = circiumă, bodegă. Rîbîî, rîbîi, vb. IV tranz. = a scormoni. Rîcîitură, rîcîituri, s.f. = firimitură. RÎNZ0C, rînzocuri, s.n. = burtafoi. Rît, rîturi, s.n. = gaură în pămînt la jocul de copii clinceaua. Ros, -oâsă, adj. = (despre băuturi) vechi, de mulţi ani. Rotunjîcă, rotunjele, s.f. = glugă de coceni, făcută în copac pentru a fi păstrată ca nutreţ pentru vite. Runcuî, runcuiesc, vb. IV tranz. = a tăia arbuştii unei păduri pentru a cultiva cereale pe locul curăţat. RuscĂ, ruşte, s.f. = vale, pantă. Rut s.n. sg. = perioada de împerechere a păsărilor. SalavAt, salavaturi, s.n. .= taifas. SaiA, satele, s.f. = podul grajdului. SĂscĂ, sâşti, s.f. = vale. Sărător, sărătoare, s.n. = solniţă. Scarădă s.f., în expr. a fi uscat scaradă = a fi foarte uscat. Scărăjît, -ă, adj. = 1. scorojit; 2. (despre lemne) uscat. Scoc, scocuri, s.n. = drum tăiat prin grîu sau porumb, pentru a se ajunge cu căruţa la un ogor care nu are legătură cu şoseaua. Scochînă, scochine, s.f. = scorbură, loc ascuns. ScochineAţă, scochineţe, s.f. = şanţ lung, făcut pentru scurgerea apei. Scornîci s.m. pl. = pur icei. Scrijî, scrijesc, vb. IV tranz. = a scrijeli, a zgîria cu un obiect tare o suprafaţă netedă. SfîrtAi, sfîrtai, s.m. = copil mic. Sfredelî, sfredelesc, vb. IV refl. = a se răsuci, ă nu sta locului. Smomî, smomesc, vb. IV tranz. = a ispiti. Spinîş, spinişuri, s.n. = grămadă de spinii spinăriş. Spurc s.n. sg. = urticarie la copii. Sprujînă, sprujine, s.f. = arc de oţel folosi,, la somieră. StÎrci0g, stîrciogi, s.m. = specie de bureţi de pădure. StÎrmin adv., în expr. a sta stirmin = a sta liniştit. Stîrpocî, stîrpocesc, vb. IV refl. = (despre fructe) a se strivi, a se terciui (din cauza transportului). Stoborălă, stoborale, s.f. = şirul de ostreţe de la marginea prispei; balustradă. Storî, storâsc, vb. IV tranz. = a snopi în bătaie. Stormînă, stormine, s.f. = groapă cu apă şi noroi. StrAi, straie, s.f. = învelitoare de pat făcută din piei de oaie cu lînă lungă. 32 REGIUNEA ARGEŞ 22 Strunî, stunesc, vb. IV refl. = a se scumpi: te struneşti unde nu trebuie. Stucătoâre, stucători, s.f. = totalitatea vergelelor bătute pe plafon pentru ca de ele să se prindă tencuiala. Studără interj. = cuvînt cu care se îndeamnă boii să se dea înapoi. Stul, stuli, s.m. = rîndunică. Sucărî, sucăresc, vb. IV refl. = a se supăra. SuhAr, suhari, s.m. = lemn uscat. Surghžte, surgheţi, s.m. = străin, originar din altă parte. Siîrlă, surle, s.f. = grămadă de coceni sau lemne aşezate în formă conică. Suş6i, suşoi, s.m. = copil sugaci. Şâică, şâici, s.f. = barcă de formă dreptunghiulară, cu vîrful lat. Şaramp0i s.n. = cusătură în zigzag. / Şifîu, şifii, s.m. = 1. basma; 2. batistă. Şişîr, şişire, s.n. — fierăstrău. ŞoAnă, şoane, s.f. = glumă. Şodălău, şodălaie, s.n. = os mare. Şofîlă s.f., în expr. a face şofilă = a distruge, a nimici. ŞoimAnă, şoimane, s.f. = pocitură. Ş0şot, şoşote, s.n. = zgomot produs de curgerea unei ape. Şoimănî, şoimănesc, vb. IV refl. = a se alinta, a se răzgîia. ŞotAn, şotane, s.n. = deal în formă de semicerc. Şpagă s.f. sg. = mită. Suićt, -Ă, adj. = svelt, subţire. Şulfă, şulfe, s.f. = femeie neserioasă, uşuratică. Şulîn, şulini, s.m. = iepure mare. Şulîndră, şulindre, s.f. = porţiune de teren arabil. Şulumendriţă, şulumendriţe, s.f. = haină jerpelită, ruptă. Şuşui, şuşui, vb. IV tranz. = a legăna copilul spunîndu-i „şşş!" TAmba adv. = împreună: am venit tamba. Tam adv. = tocmai. Tarăbă, tarabe, s.f. = uşă la pod. TarapanA, tarapanale, s.f. = chitanţă pentru bani. Tăcăijş -Ă, adj. = leneş. Tănănăî, tănănăiesc, vb. IV intranz. = a umbla fără rost de colo pînă colo, a umbla brambura. Tărbăcî, tărbăcesc, vb. IV refl. = a se ameţi de băutură. TĂRitŢ, -eăţă, adj. = vîrtos. Tei, teie, s.n. = fibra ce se desprinde de la fasolea verde cînd o rupi în două; în expr. a lega tei de curmei = a fi sărac, a o duce greu. Tenchi s,n., în expr. a da din tenchi în tenchi = a da din colţ în colţ. Tenterću, tenterei, s.m. = om prost. TeşchereA, teşcherele, s.f. = chimir. TihoveAlă s.f. sg. = moleşeală. Tihovî, tihovesc, vb. IV refl. = a se moleşi. Tilî, tilesc, vb. IV tranz. = 1. a fura; 2. a coase două bucăţi de pînză laolaltă, a le împreuna. Tîmnic, timnice, s.n. = antreu. Tite s.m. sg. = termen cu care se adresează un copil sau un tînăr unei persoane mai în vîrstă; nene. Tîlă, tîle, s.f. = femeie leneşă, murdară. Tîrc0l, tîrcoale, s.n. = partea superioară a uneltei olarului, constînd dintr-o roată mică aşezată orizontal pe un fus. Tîrneăţă, tîrneţe, s.f. = coş de nuiele, rotund, mai larg la gură. Tîrnosî, tîrnosesc, vb. IV refl. = a se murdări. Tirpćl, tîrpeluri, s.n. = tîrcol, raită. TîrşoneAlă, tîrşoneli, s.f. = tărăgănare. Toităn, toitani, s.m. = boboc de raţă de 2—3 luni. Tontojel, tontojei, s.m. = (bot.) cocorel. Top, topuri, s.n. = panglica de la vîrful cosiţelor. Torcărîe, tor carii, s.f. = clacă de tors lînă. Toxun, -Ă, adj. = posac, necomunicativ, închis la sulfet, morocănos. TrancarA trancarale, s.f. = haimana. TrăgătoAre, trăgători, s.f. = nojiţa opincii. Trăgtîş, trăguşe, s.n. == săniuţă. 23 RAIONUL RÎMNICU VÎLCEA 33 Trăncănău, trăncănăi, s.m. = om care umblă fără rost, care umblă brambura; var. t r ă n c ă u. Trăncău, trăncăi, s.m. v. t r ă n c ă n ă u . Trecătîjră s.f. = diaree. Tufeăn, tufeni, s.m. = copil din flori, băiat nelegitim. Tufeâncă, iufenci, s.f. = fetiţă născută nelegitim. Tui, tuiesc, vb. IV refl. = a se tutui, a-şi spune „tu". Turlijc, turluci, s.m. = papuc de casă, cipic. Tutură s.f. sg. = papură. Tuturîjz, tutuYuzi, s.m. = om prost. ŢAie, ţăi, s.f. = haină subţire şi uzată. ŢacAlă, ţăcale, s.f. = puşcă de vînătoare. Ţăndăruî, ţăndăruiesc, vb. IV tranz. = a despica o bucată de lemn în aşchii subţiri; a preface în ţăndări. Ţenchi, ţenchiuri, s.n. = vîrf de deal. TiligAie, ţiţigăi, s.f. = aşchie, surcică. ŢÎMB0I, fîmboaie, s.n. = arac mic pentru roşii sau mazăre; fig. copil. Ţîstuî, fîstuiesc, vb. IV tranz. = a striga pe cineva folosind interjecţia ţîst. Tîştî, ţîştesc, vb. IV intranz. = a ieşi brusc, a ţîşni. Turlă, ţurle, s.f. = grămadă de coceni mai mare ca gluga. IJnchie, unchii, s.f. = mătuşă. Unică s.f. sg. = bunică. Upît, -ă, adj. = flămând. Uştub^u, uştubeie, s.n. = fîntînă primitivă, cu apa la suprafaţă şi cu ghizdul format dintr-un trunchi găunos. tJTURE, uturi, s.m. = viezure, bursuc; fig. om gros, care se mişcă încet. Uzmî, uzmesc, vb. IV intranz. = 1. a urni din loc; 2. a împinge pe cineva fără voie. Vidănie, vidănii, s.f., în expr. a băga în vidânii = a speria. Vîpie, vipii, s.f., în expr. a veni în vipii = a veni foarte repede, a veni iute ca o furtună. Vîlvă, vîlve, s.f. = viitoare, bulboană în rîu. VIrstă, vîrste, s.f. = jurubiţă, cuclă. V0cot, vocote, s.f. = vijelie. Zăcăuş, -Ă, = leneş. Zălăn, zălane, s.n. = ceartă, neînţelegere. Zăreăţă s.f. sg. = înfăţişare bună, aspect sănătos ; var. z ă r e a z ă. Zăreăză s.f. sg. v. z ă r e a ţ ă. Zătignî, zătignesc, vb. IV refl. = a se împotmoli, a se opri. Zbîlţă, zbilţe, s.f. = şuviţă de păr sau de mătase. Zbucni^zbucnesc, vb. IV intranz. = a smuci. Zdrîmbuî, zdrîmbuiesc, vb. IV tranz. = a fredona, a cînta cu glas scăzut. Zdrucî, zdrucesc, vb. IV tranz. = a sfărîma; a strivi. Zorcăî, zorcăi, vb. IV refl. = a se murdări a se mozoli. Zotoără, zotoare, s.f. = (la scroafe) mamelă. Zotolî, zotolesc, vb. IV tranz. = a murdări: boii au zotolit iarba. ZvîrdArie, zvîrdării, s.f. = ciocănitoare. TRAIAN C AN TEM IR REGIUNEA BANAT RAIONUL REŞIŢA Bocşa (Bocşa Română) Agăruî, agăruiesc, vb. IV tranz. şi intranz. = a aştepta ceva cu nerăbdare, a pîndi: cîinele agăruie după mîncare. AgăruiAlă s.f. sg. = aşteptare încordată. Agi ui vb. IV tranz. (nu se foloseşte la ind. prez.) = a ajunge, a lovi: l-a aghiit boala şi a căzut la pat. Antîstie, autiştii, s.f. = consiliul comunal sau bisericesc ; a ieşit toată antistia la faţa .locului. Arîtăg, avităguvi, s.n. = unealtă de plivit griul. Bîrcă, birci, s.f. = oaie de rasă merinos. BizărAu, bizărăie, s.n. = placentă de scroafă. BleAoce s.f. pl. = vorbe de clacă : sînt sătul de bleaocele tale. Bleocî, bleocesc, vb. IV intranz. = a vorbi fără rost. Blezne s.f. pl. = glume de prost gust. Blucă, bluci, s.f. = 1. sticlă cu corp sferic; 2. globuri de sticlă pentru ornamentare. Bodicăî, bodicăi şi bodicăiesc, vb. IV tranz. a căuta asiduu, a scormoni. Bolomćc, bolomoci, s.m. = tîmpit. Borăî, bor ăi şi borăiesc, vb. IV intranz. = a plînge tare şi cu suspine. BrecheneAlă, brccheneli, s.f. = hîrjoană. Brechenî, brechenesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) înghionti, a (se) hîrjoni. BroAncă, bronci, s.f. = 1. muscă mare; 2. contrabas. Broncăî, pers 3 sg. broncăie vb. IV intranz. = a bîzîi tare. BugiulAri, bugilare s.n. = portmoneu. Buićde, buiezi, s.f. = 1. buruiană; 2. (cu sens colectiv) bălării: a crescut buiegea cît casa. BurduşAlă, burduşeli, s.f. = căutare, investigaţie : lasă-te de burduşeli că tot n-ai să afli nimic. Burduşî, burduşesc, vb. IV intranz. = a căuta, a scormoni. Buri, buriuri, s.n. = vas de lemn folosit la fabricarea ţuicii. Buzdură, buzduri, s.f. = 1. unealtă stricată: dă-mi un cleşte ca lumea, nu buzdura asta ; 2. om de nimic : s-au întîlnit două buzduri. BuzumeneAlâ s.f. sg. = zăpăceală. Buzumenît, -ă, adj. = zăpăcit. CAigAnă s.f. = omletă. CărIne, cărîni, s.m. = om rău. Cărtuţ, cărtuţe, s.n. = şiştar. CeAcea s.m. sg. = termen reverenţios cu care se adresează cineva unui frate mai mare sau unui bărbat cu cîţiva ani mai în vîrstă. Cegćde pron. = orice. Cheul, -ă, adj. = (adesea substantivat) ţicnit zăpăcit. 38 REGIUNEA BANAT 4 Tună, pers 3 sg. tună, vb. IV intranz. = a lătra. Turîgi subst. pl. = coceni, tulpini. TuriţAt, -ă, adj. = roşu aprins. TurveneAlă, turvenele, s.f. = pălăvrăgeală, taifas. Ţăpor^şi s.m. pl. = spini. Ţară, ţăre, s.f. = firimitură de pîine : nu-mi fă pita ţără. ŢărsAmuri subst. pl. = unelte. Uinîţă, uiniţe, s.f. = mătuşă. Uj6g, ujoguri, s.n. = instrument de lemn cu care se curăţă cuptorul de pîine. UrezA, urez, vb. I intranz. = a face cuiva reproşuri. Uz6ni, uzoane, s.n. = ploaie torenţială: ce mai uzoni de ploaie! VApină, vapine, s.f. = terasă de rîu. VîlvAş, vîlvaşi, s.m. = om care poate provoca cum cred unii, apariţia unei năluci, a unei vîlve; vrăjitor. Zăbr0n, zâbroane, s.n. = plasă de pescuit. Zăbunît, -ă, adj. = buimăcit, dezorientat; z ă 1 e z î t. Zăcreţî, zăcreţesc, vb. IV tranz. = a înghesui. Zăcupî, zăcupesc, vb. IV tranz. = a prinde pe cineva la strîmtoare, a-1 strînge cu uşa. Zăitîn subst. = untdelemn. Zăletî, zăletesc, vb. IV intranz. = a aluneca într-o parte, a derapa. ZălezÎt, -ă, adj. = zăbunît. ZĂT0N, zătoane, s.n. = porţiune mai adîncă a rîului în faţa morii de apă ; un fel de mic lac de acumulare unde se adună apă mai multă ca să alimenteze uniform roata cu palete a morii. Zătrî, zătvesc, vb. IV tranz. = a reţine. Zăurzî, pers. 3 sg. zăurzeşle, vb. IV refl. = a se acri. ZdrăvinA, zdrăvin, vb. I intranz. = a strănuta. ZgÎmjî, zgîmjesc, vb. IV tranz. = a răscoli. Zgugulî, zgugulesc, vb. IV refl. = a se zgribuli. Zîrţi subst. pl. = ochelari. Zomonîţă, zomoniţe, s.f. = 1. bordei, încăpere, construită pe jumătate în pămînt pentru războaiele de ţesut, ca să existe în permanenţă un anumit grad de umiditate a aerului ; 2. fig. femeie tăcută. OCTAVIAN RĂUŢ şi IOAN BETTISCH RAIONUL SÎNNICOLAUL MARE Comuna Comloşul Mare AcĂŢĂTtfRĂ, acâţâturi, s.f. = copil neastîmpă-rat care se caţără prin pomi. Ajuf, vb. IV intranz. = a prididi, a face faţă, a răzbi. AlboiAt, -ă, adj. = alburiu. Alvăliîg, alvăluguri, s.n. == băutură oferită după încheierea unei vînzări, aldămaş. Arminţîe, arminţii, s.f. = (învechit) taxă la poduri, la piaţă, la bîlciuri etc. Artînc, aruncuri, s.n. = (învechit) taxă comunală suplimentară. Auşuş, auşuşi, s.m. = deputat comunal. Băgău s.n., în expr. a băga băgău = a o sfecli. BasAncă adv. = probabil. Bătucλ,'bătuci, s.f. = rînză, pipotă. BicAu, bicăie, s.n. = măzăriche. Biciuluî, biciuluiesc, vb. IV tranz. = a evalua, a preţui. Bităngî, bităngesc, vb. IV intranz. = a hoinări. 5 RAIONUL SÎNNICOLAU 39 Boâctăr, boactâri, s.m. = 1. cantonier; 2. paznic. Boctarîe, boctării, s.f. = canton de cale ferată. Bobrîc, bobrici, s.m. = rinichi. Bodicăî, bodicăiesc, vb. IV intranz. = a merge pipăind prin întuneric. B0gdăşe s.f. pl. = boacăne, drăcii, pozne. Bolomćc, -oAcĂ, adj. = prostănac. Boncićc, bonciocuri, s.n. = cocul fetelor, făcut din părul prins în ace. Brăcinărîţă, brăcinăriţe, s.f. = loc prin care se trece brăcinarul. Brunjtjc, brunjucuri, s.n. = 1. borangic; 2. voal pentru mireasă. Budacî, budăcesc, vb. IV intranz. = a lucra din greu. r— Buntuzî, buntxizesc, vb. IV tranz. = a răvăşi. Buzdxjra, buzduri, s.f. = om de nimic, lichea. Cadrćf, cadroafe, s.n. = garderobă, dulap. Cal, cai, s.m. = cuier înalt şi lung, pe patru picioare. CampAnă, campane, s.f. = clopot mare din turnul bisericii. Căbănîţă, căbăniţe, s.f. = manta ciobănească, din lînă, cu glugă. Calîşcă, câlişti, s.f. = colivie. Cămîş, cămişuri, s.n. = ţeava pipei. Căntuţă, căntuţe, s.f. = cană mică din tablă. Cărxîţă, căruţe, s.f. = trăsură cu arcuri. CăsarAş, căsăraşuri, s.n. = sfat popular. CeAclă, ceacle, s.f. = cîrlig dublu pentru smuls paie din jiradă. CebAlă, cebale, s.f. = om flecar, limbut. CecÎrt, cecîrte, s.n. = bobină de lemn pentru firul tors. CelAinic, celainici, s.m. = om care înşală pe alţii, escroc. Chelci, chelciuri, s.n. = material pentru cămăşi. Cheră, chere, s.f. = căţea. Ches, chiasâ, s.n. = buzunar la haină. Cheţ, cheţi, s.m. = as (la cărţile de joc). Chîblă, chible, s.f. = unitate de măsură egală cu 50 kg. CiAsuri s.n. pl. = (bot.) pansele. Cinegćde pron. = oricine. ^CiobAnie, ciobanii, s.f. = vas de lemn (de 10 litri) în care se păstrează apă de băut. CitjrBLE s.f. pl. = totalitatea vaselor din bucătărie. CîrceAg, cîrcece, s.n. = 1. (în construcţia) cîrceag de nuiele = damigeană; 2. vas din lut. CÎRPtJŢĂ, cîrpuţe, s.f. = batistă. CloAmfăr, cloamfări, s.m. = tinichigiu. CocAie, cocăi, s.f. = (depreciativ) persoană de statură înaltă. CocovAmă, cocovame, s.f. = plastilină. ComnXu, comnăie, s.n. = preparat întrebuinţat pentru dospirea aluatului; plămădeală. Conc, concuri, s.n. = coridor. Cramfćc, cramfoace, s.n. = bucată mare de pîine. CrAstćlA, crăstole, s.f. = cratiţă. Credenţ, credenţe, s.n. = bufet. CrÎznic, crîznici, s.m. = paracliser. Crćcna, crocne, s.f. = prăjitură făcută din aluat; gogoaşă ; var. eroină. CrćfnA, crofne, s.f. v. c r o c n ă. Cucurîşca s.f. art., în loc de adv. de-a cuctt-rişca = peste cap, de-a dura, de-a rostogolul. Cucurxjză, cucuruze, s.f. = porumbişte. CtÎLAş adj. m. = (despre cai) galben-auriu. Cumgćde adv. = oricum. CćpA, cupe, s.f. = stivă conică făcută din coceni de porumb. DArăburî, dărâburesc, vb. IV tranz. = a face bucăţi, a firimiţa. Dîncă prep. = de lîngă. D0dA s.f. sg. = cuvînt reverenţios cu care se adresează cineva unei femei mai în vîrstă. Dog, doguri, s.n. = tingire de tuci cu trei picioare scurte. DrÎnd s.n., în expr. a zice din drînd = a tremura de frig. DuhănAş, duhănaşi, s.m. = fumător. DtiNĂ, duni, s.f. = plapomă din fulgi, de forma unei perne. 40 REGIUNEA BANAT 6 DuşAncă, duşenci, s.f. = un fel de jachetă pentru femei cu o prelungire la spate de forma unui segment de cerc. Făntăuzît, -ă, adj. = cu capul în nori. aiurit. Feştîlă, feştili, s.f. = chibrit. Filimînă, filimine, s.f. = (bot.) gălbinele (Ca-lendula officinalis ). FirAng, firanguri, s.n. = perdea. Firănguţ, firănguţe, s.n. = perdeluţă. Flainîr, flainire, s.n. = flanelă. Flegnît adj. m., (în construcţia) lapte fleg-nit = lapte bătut. FoAfă, foafe, s.f. = mîncare săracă făcută din făină şi apă. FrătuicAn, frătuicani, s.m. = om (sărac) venit în sat din altă localitate. Frătuţ, frătufi, s.m. = negustor ambulant care umblă cu carul cu mere. Fudrais, fudraisuri, s.n. = loc pentru păs-tratul paielor în grajd. Furchîţă, furcliiţe, s.f. = furculiţă. Furt adv. = permanent, mereu ; plouă furt şi ziua şi noaptea. FtîşER, fuşeri, s.m. = chiulangiu. GălAn, gălanuri, s.n. = 1. catifea; 2. (în construcţia) flori de gălan = pansele. Gherm, ghermuri, s.n. = furca fîntînii. GhiscAn, ghiscane, s.n. = cană de tablă pentru adus apă. Grumbuc, grumbucuri, s.n. = carte funciară. Gudruluşcă, gudruluşte, s.f. = căţeluşă. Gungijlă, gungule, s.f. = adunătură de oameni, mulţime. HAmeş, -â, adj. = isteţ, descurcăreţ. Harghîlă, harghile, s.f. = herghelie. HodAie, hodâi, s.f. = conac pe cîmp, fermă. H0ha interj. = cuvînt cu care se opresc caii din mers. Ηοτί, hoţesc, vb. IV tranz. = 1. a ocoli; 2. a întoarce. Hudăjîu, hudăjii, s.m. = (învechit) persoană angajată la muncă într-un conac. Hîjhă s.f. = vraişte; (adverbial) s-o dus în lume şi or rămas toate hivhă. ΗύΝοΑ, hunei, s.f. = movilă. Iăgăr, iagări, s.m. = vînător. Iegărît s.n., în loc adv. în iegăvit = la vînătoare. IAncăl, iancăle, s.n. = veston; iancăl mare; iancăl cu bundă. Iencăltît, iencăluţe, s.n. = diminutiv al lui iancăl. ImalA, imăl, vb. I tranz. şi refl. = a (se) murdări, a (se) mînji. Imăl6s, -oAsă, adj. = murdar (de noroi). Inglîş, -A, adj. = delicat, fin. I0gnu, iognuri, s.n. = jachetă femeiască din catifea. IormAn, iormane, s.n. = dulap, bufet. Iţă, iţe, s.f. = carafă de vin. IzdA, izdau, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) ivi, a ieşi la iveală, a demasca. Izv0r, izvoare, s.n. = apă cărată şase săptă-mîni pentru mort. Îmbumbă, îmbâmb, vb. I intranz. = a fugi de la pericol, a şterge putina. Încheţî, încheţesc, vb. IV tranz. = a strîm-tora. Încîrjî, încîrjesc, vb. IV tranz. = a lovi pe cineva cu cîrja. Încondurăt, -ă, adj. = încruntat. Jirădă, jirezi, s.f. = claie mare de paie. Jumîşcă, jumişte, s.f. = chiflă, corn. Lanţ, lanţe, s.n. = unitate de măsură pentru suprafeţe, iugăr. Lăcrîţă, lăcriţe, s.f. = sertarul mesei, sertarul lăzii. Lenie, lenii, s.f. = drumul vicirial. LeşiA, Ieşit, vb. I tranz. = a se spăla pe cap. Li interj. = (repetat) cuvînt cu care se cheamă raţele. Logćv s.n., în loc. avd. de logov = de rezervă. L6tru, lotri, s.m. = bandit, hoţ. L6zĂ, loze, s.f. = viţă de vie. Ltjţu, luţuri, s.n. = scrînciob făcut din funii legate de pomi înalţi. Luţuî, luţui, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) da în luţu. MAjĂ, măji, s.f. = unitate de măsură de 100 kg. Mamatînă s.f. sg. = bunică. 7 RAIONUL S1NNICOLAU 41 Marmurî, mărmuresc, vb. IV intranz. = a încremeni de frică. MAşla, maşle, s.f. = cravată. MAtărînga, mâtărîngi, s.f. = bare radiale ce fac legătura între pivotul unei mori cu cai şi roata dinţată care învîrteşte piatra morii. Metăr, metări, s.m. = unitate de măsură de 100 kg. NAloAgă, năloage, s.f. = piedică. Ne s.m. = nene: Ne Lae; Ne Mitre. Nebun, nebuni, s.m. = om leneş. Nestâjnic, -ă, adj. = (despre copii) neastâmpărat, împieliţat. Niurat, niuraţi, s.m. = (ornit.) cufundai*. Novînâ, novini, s.f. — ziar. Obrâniţă, obraniţe, s.f. = cobiliţe. Ochete, ocheţi, s.m. = geam, ochi de fereastră. Ogârsî, ogîrsesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) maimuţări, a (se) schimonosi. Ogîrsît, -A, adj. = 1. jigărit; 2. pipernicit, degenerat. Omotćc, omotoci, s.m. = om înalt şi puternic. PAcicăr, pacicări, s.m. = papuci de casă · împletiţi. PAclă, pacle, s.f. = pacheţel (de tutun). PAor, păori, s.m. = ţăran, plugar. Pasuş, pastişe, s.n. = paşaport. PAcărAie, păcărăi, s.f. = prăjitură. Papuc, păpuci, s.m. = gheată. Părădâisă, părădaise, s.f. = pătlăgea roşie. Părînzor, pârînzoare, s.n. = umbrelă. Păsăluî, păsăluiesc, vb. IV tranz. = a potrivi ceva, a face să corespundă. Păticâr, păticari, s.m. = farmacist. Pătîcă, pătici, s.f. = farmacie. Păticărîţă, păticariţe, s.f. = farmacistă. Păţ0g, pâţogi, s.m. = şobolan. Păurî, pâuresc, vb. IV intranz. = a face plugărie, a fi agricultor. Păurîţă, păuriţe, s.f. = ţărancă. Pec subst. = smoala. Pece, peci, s.f. = partea cărnoasă din şuncă. Pelt, peÎţuri, s.n. = 1. glastră; 2. muşcată. Perişoâră, perişoare, s.f. = sarma. Petîţă, petiţe, s.f. = claie de grîu făcută pro-zoriu, pe cîmp, în cruci. Pichîtă, pichite, s.f. = bibilică. Pîglu, pigluri, s.n. = fier de călcat. Pigluî, pigluiesc, vb. IV tranz. = 1. a călca ceva cu fierul; 2. a beşteli, a zeflemisi pe cineva. Pigluît, -Ă, adj. = 1. călcat; 2. fig. sclifosit, fandosit. Pistanflćre, pistanflori, s.m. = sturz. PiţărA, piţăr, vb. I intranz. = a ura în ajunul crăciunului. PiţărAu, piţărăi, s.m. = copil care urează în ajunul crăciunului. Pîrco adv. = de-a curmezişul, de-a dreptul: ia-o pîrco printre grădini, c-ajungi mai iute. Plăieş, plâieşi, s.m. = om de serviciu la sfatul popular comunal. Plumb, plumbi, s.m. = greutate la cîntarul decimal. Polm0d, polmoade, s.n. = 1. brîu de zid ; 2. firidă. PomoroAnca, pomoronci, s.f. = portocală. PoneAvă, ponevi, s.f. = 1. covor; 2. husă de acoperit; 3. muşama pentru uscatul cerealelor plouate. Ponc, ponei, s.m. = om care se uită cruciş, saşiu. Ponosi, ponosesc, vb. IV tranz. = a suporta, a răbda. Pospăî, pospăi, vb. IV tranz. == a murdări ceva. PovaiAlă, povăieli, s.f. = şira spinării, spatele. Prai, praiuri, s.n. = mîncare pentru copii, din făină, lapte şi ouă. Prerupe, prerup, vb. III tranz. = a trage clopotul după mort: după femei se prerupe de două ori, dtipâ bărbaţi de trei ori. Prizărî, prăzăresc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) răni. Propîs, propise, s.n. = caiet. ProstovAla s.f, art., în loc adv. de-a pros-tovala = peste cap, de-a dura, de-a rostogolul. Pruzluc, pruzluce, s.n. = vestă, laibăr. Pui intprj. = cuvînt cu care se asmute cîi-nele. 42 REGIUNEA BANAT 8 Ρυιύτ, puiuţe, s.n. = sertarul mesei. Pup, pupi, s.m. = mugur. Pupuî, pupuiesc, vb. IV tranz. = a bate la cap pe cineva, a agasa pe cineva vorbind. Raipelţ, raipelţuri, s.n. = chibrit. Righi adj. m. = (despre cai) roib. R0POT s.n. sg. = comă, spasmul morţii: cînd am ajuns io, el era în ropot. Ruptură, rupturi, s.f. = om de nimic. Săbăşî, săbâşesc, vb. IV tranz. = 1. a asemăna ; 2. a confunda. Sălîc, salice, s.n. = 1. ţoi de rachiu ; 2. măsură de 1/2 litru. Săveăcă, săveci, s.f. = plăcintă de post. Scăriţă, scăviţez, vb. I intranz. = a scădea, a mişcora. Scăuăn, scăuane, s.n. = scaun. Scăunenci, scăunence, s.n. = scăunel. :S6cĂ s.f. = cuvînt cu care te adresezi unei femei mai în vîrstă; mătuşă, nană. Siţ, siţuri, s.n. = scaunul din căruţă. Slobozire s.f., în expr. slobozire-n casă = logodnă. Smidăi, smidaiuri, s.n. = mărăciniş. Smintît, -ă, adj. = eronat, greşit. Sunducâ, sinduc, vb. I refl. = a se bosumfla, a fi posac. Şechi adj. m. = tărcat. Şîbă, şibe, s.f. = cumpăna fîntînii. Şireghe, şireghi, s.f. = fiecare din cele două fundatori ale căruţei. Şiţ interj. = cuvînt cu care se alungă pisica. Şlap, şlapi, s.m. = papuc de casă, făcut din piele. Şlingărăi, şlingăraie, s.n. = broderie. Şlinguî, şlingui şi şlinguiesc, vb. IV intranz. = a broda. ŞloAsăr, şloasări, s.m. = mecanic. Şloguî, şloguiesc, vb. IV intranz. = a paraliza, a damblagi. Şnăidăr, şnaidări, s.m. = croitor. Şnăidăriţă, şnaidâriţe, s.f. = croitoreasă. Şor6f, şoroafe, s.n. = şurub. Şteamp, şteampuri, s.n. = marcă poştală, timbru. Ştric, ştYicuYi, s.n. = pulover. Ştricuî, ştvicuiesc, vb. IV tranz. = a împleti cu fir de lînă. Ştrimf, ştrimfi, s.m. = ciorap. TAblă, tăbli, s.f. = oblon. Tăştă, taste, s.f., = (mai ales la pl.) mîncare cu brînză, colţunaşi. Tîşlar, tişlari, s.m. = tîmplar. Tocăci, tocaci, s.m. = persoană care apretează ţesăturile. T0RINĂ, torini, s.f. = 1. locul unde stau vacile satului lîngă fîntîna cu vălău, pentru adăpat; 2. murdărie mlăştinoasă; 3. dezordine. T0mnă s.f., în expr. a fi în tomna = a fi în tratative de logodnă. Tomnî, tomnesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) logodi. Troăscăt, troascăte, s.n. = teasc, piuă. Tron, tronuri, s.n. = sicriu. Tronâr, tronari, s.m. = tîmplarul care face tronuri. Tupşf, tupşesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) zdrobi. Ţag, faguri, s.n. = ţintă, ţel. ŢAgără, ţâgâri, s.f. = fiecare dintre arătătoarele ceasului. ŢArmure, ţărmuri, s.f. = insulă pe lac. Ţegăr, ţegăre, s.n. = coş de mînă din papură. Ţîmet subst. = scorţişoară. ŢÎmpor subst. = sulf, pucioasă. Ţîmporî, ţimpor, vb. IV tranz. = a afuma butoiul (de vin) cu sulf. Ţîtură, ţituri, s.f. = ţiteră. Urlau, urlae, s.n. = mîncare pentru vite făcută din tarîţe cu apă. Uri0c, urioace, s.n. = vîrtelniţă înaltă de 2 m. VAiling, vailinge, s.n. = lighean. VAje interj. = cuvînt cu care se alungă gîş-tele. VălXu, vălaie, s.n. = jgheab (din lemn, piatră etc.) folosit ca adăpătoare pentru vite. Văltîg, văluge, s.n. = tăvălug. VigAn, vigane, s.n. = rochiţă. 9 RAIONUL SINNICOLAU 43 Vinitură, vinituri, s.f. = nume dat unui om venit în sat din altă localitate. vizîclu, vizicluvi, s.n. = scurteică de modă veche. Zărboână, zăbroni, s.f. = plasă în care se prind pitpalace. ZĂi, zăiesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) vesti. ΖΛίτ, -A, adj. = vestit, celebru. ZănAt, zănatuvi, s.n. = obicei, datină; îi cunosc eu zânatul Zătonî, zătonesc, vb. IV tranz. = a umple pînă la refuz. Zăncalău, zăncălaie, s.n. = baldachin la pat, din pînză. AUREL BUGARIU REGIUNEA BRAŞOV RAIONUL BRAŞOV Comuna Crihalma Abor s.n. sg. = abur. Ab6rt, aborturi, s.n. = closet, privată. Antistîe, cimtistii, s.f. = primărie. Arunc, aruncuri, s.n. = impozit. t Bâlă, bale, s.f. = drac. Barăduî, bărăduiesc, vb. IV v. bărătui Bărătuî, bârătuiesc, vb. IV intranz. = a pierde vremea ; var. b ă r ă d u i Biciului, biciuliiiesc, vb.IV tranz. = a evalua, a preţui. Bînă, bine, s.f. = scenă. Bleâh, bleahuri, s.n. = fier pe osia de la roata carului. Blejdereu, blejderei, s.m. = om mare şi leneş. B0bă, bobe, s.f. = femeie bătrînă. Bob6n, boboane, s.n. = haină de lînă, cu lîna în afară; sarică. BocioAcĂ s.f. = grămadă: stau toată ziua bocioacă în faţa crîşmei. Bolhotînă, bolhotine, s.f. = gunoi, corp străin în bucate. Brîglă, brîgle, s.f. = (la războiul de ţesut) partea de lemn în care este fixată spata. Buburuză, buburuze, s.f. = pîine mică, pitişoară. Bucher, bucheri, s.m. = analfabet. Căldărît, -ă, adj. = fermecat. Cătănî, cătănesc, vb. IV tranz. = a certa, a ocărî pe cineva. CenuşâR; cenuşare, s.n. = vas cu cenuşă în care se face (cu apă) leşia pentru rufe. Chendălă, chendăle, s.f. = femeie lehuză. Chic subst. = timp urît, ploios. Chindeu, chindeie, s.n. = ştergar. Chiţileăn, chiţileni, s.m. = piţigoi. Cinăş, -ă, adj. = frumos. Ciuf, ciufuri, s.n. = batjocură. Cîfăî, cîfâi, vb. IV tranz. = a bate pe cineva. Cînechîşteriţă, cînechişteviţe, s.f. = gîndac care strică cartofii şi porumbul. Cîrpi^ţă, cîrpuţe, s.f. = batistă. Clotăr, clotari, s.m. = şobolan, cloţan. CobîrlAu, cobîrlauâ, s.n. = 1. loc între case; 2. coviltir. Cobîrluî, cobîrlui, vb. IV intranz. = a căuta mînios peste tot. Cornorăr, cornorare, s.n. = instrument în formă de unghi drept folosit de tîmplari. Cot0c, cotoci, s.m. = 1. cotoi; 2. om mic şi sfătos. Cricălă, cricăli, s.f. = femeie care lucrează superficial. CrifălAu s.n. = bucată mare de pîine. Crîmpîţă, cvîmpiţe, s.f. = greşeală, vină găsită pe nedrept. Curuî, curuiesc, vb. IV tranz. = a croi. Dechilin adv. = deosebit, separat. Diug adj. m. = (şi substantivat) puturos. DÎcĂ s.f. = mînie. 46 REGIUNEA BRAŞOV 2 Dîc0s, -oâsă, adj. = mînios. Donţ, donţuri, s.n. = umflătură care se formează uneori la pîinea coaptă. D0snic, -a, adj. = uricios. Drigănă, dvigane, s.f. = bivoliţă. Duflâs, -a, adj. = (despre oameni) mîncăcios. FArto interj. = strigăt cu care se îndeamnă vitele să se dea la o parte. Fedeleş, fedeleşi, s.m. = om mic şi gros. Feleluî, feleluiesc, vb. IV intranz. = a garanta. Fene s.n. = drac. Ferchetău, ferchetăi, s.m. = lemn mobil pe osia dinainte la car. Feşter, feşteri, s.m. = brigadier silvic, pădurar. Feştîlă, feştile, s.f. = rest de cînepă meliţată. Finânţ, finanţi, s.m. = persoană care strînge impozitele. Fircălî, fircălesct vb. IV tranz. = a mîzgăli scriind hîrtia. Fiştigoăie, fiştigoi, s.f. = fluier făcut din coajă de salcie. Fleură, fleure, s.f. = (depreciativ) gură : tacă-ţi fleura ! Forgăci, foYgaciuri, s.n. = bici. Frij,frijuri, s.n. = haină bărbătească din lînă. Galîscă s.f. = colivie. Găleătă, galete, s.f. = loc arabil sau fînaţ de cca 800 m2. GăzdoAie, găzdoaie, s.f. = femeie casnică. Gurătic, -ă, adj. = vorbăreţ. Harşău s.n. = hîrleţ. Herghelî, herghelesc, vb. IV tranz. = a mîna pe cineva mereu încoace şi încolo. Hireăn s.n. = hrean. | *0/ Hîră s.f. sg. = 1. murd|:ie; rapor. 2. rîie. Hîrbăr, hîrbari, s.m. = om (sau animal) slab, plăpînd, firav. Îmboldorî, îmboldoresc, vb. IV refl. = a se îmbrăca cu multe haine. ÎmburicA, pers. 3 sg. îmburică, vb. I refl. = a se înălţa spre a putea vedea mai bine. Încenuşăt, -ă, adj. = murdar. ÎnciocalA, înciocălez, vb. I tranz. = a aduna la un loc ceva risipit: am stat de am înciocă-lat carul. ÎntronAt, -ă, adj. = răcit. ÎntunecAt, -ă, adj. = prost. JApiţă, japiţe, s.f. = nuia. Jelćr, jeleri, s.m. = (învechit) iobag care locuia în casa făcută şi dată de grof. Jipui, jipuiesc, vb. IV tranz. = a jupui. Jîpchî, jîpchesc, vb. IV tranz. = a bate. Lăstun, lăstuni, s.m. = copil de ţigan. Lăsturîş adj. = (despre cai) care merge într-o parte, nărăvaş. Lihćd, -ă, adj. = flămînzit, sfîrşit de foame. LoitrAr, loitrare, s.n. = cantitate de fîn cît încape între loitrile carului: dă-mi un loitar de otavă. ' Lutun6i, lutunoaie, s.n. = scîndură rea, cu marginile neegale. Malîn, mălini, s.m. = liliac. Marćd adj. = bolnav. Motochînă, moţochine, s.f. = (depreciativ) cap. Mtîlă, muie, s.f. = om moale. Mîttăr, mutare, s.n. = şurub. Nădulî, nâdulesc, vb. IV intranz. = a năvăli asupra cuiva. NocovAlmă, nocovălmi, s.f. = nicovală. OArzănă, oarzăne, s.f. = minciună mare, vizibilă. Oblît, -ă, adj. = sătul. 0coş, -Ă, adj. = sfătos. Ogăşă, ogaşe, s.f. = urmă de car. Otîncî, otîncesc, vb. IV tranz. = a ridica ceva cu pîrghia : aplicaţi de rud să otîncim carul. pIdurćt, -eăţă, adj. = ruşinos. Pălăn, pălanuri, s.n. = cal rău, slab. PAlităl s.n. = om înalt şi slab. Peritijră s.f. sg. = iarbă rară şi mică. Prilăz, prilazuri, s.n. = spărtură în gardul de nuiele. Percćnt, percente, s.n. = procent. Plăhilă, plahile, s.f. = grămadă. Pocănie, pocanii, s.f. = necaz; muncă grea. P0cie, pocii, s.f. = arac. Pogăn, -ă, adj. = mare, puternic, tare. 3 RAIONUL FAGARAŞ 47 Ponivćs, -oAsA, adj. = prost. Poranîc, poranici, s.m. = copil. PorneAlă s.f., în loc adv. în porneală = minatul oilor la mîncare după mulsoare. Posnît, -A, adj. = ciudat. Poşiîs s.n. = paşaport. Potîcă s.f. = farmacie. Predel, predele, s.n. = lemn cu care se leagă carul. Predelî, predelesc, vb. IV tranz. = a lega strîns carul cu lanţ şi lemn. Prilostît, -A, adj. = care nu are noroc. Pumnişor, pumnişori, s.m. — (mai ales la pl.) flori cusute la manşeta cămăşii bărbăteşti sau la ii. RApor s.n. sg. = murdărie, rapăn ; h î r ă (1). RăvAr, răvare, s.n. = cratiţă, laboş. Relijt, reluturi, s.n. = contravaloare : relut de lemne. Rog, rocuri, s.n. = haină, veston. Rustunći, rustunoaie, s.n. = pîine care se face din restul de aluat ras de pe covată. SăbAş, săbaşuri, s.n. = asemănare : după să-baş e frate. SAtićs, -oAsA, adj. = nesuferit. Sborşît, -A, adj. = stricat, fermentat. Scrihît, -A, adj. = (mai alos despre copii) răsfăţat. Scobîrlău, scobîrlaie, s.n. = gaură în fîn. Spîrlig0s, -oAsA, adj. ’ = cu părul vîlvoi. StănoAga, stănoage, s.f. = lemn despărţitor între cai. StelAj, stelaje, s.n. = poliţă aşezată într-un dulap; raft. Surcalî, sur călesc, vb. IV tranz. = a găuri. SucAcîţa, sucăciţe, s.f. = bucătăreasă. SgăurA vb. I tranz. = a aştepta mult undeva Şcătue, scătui, s.f. = cutie de chibrituri. Şir6f s.n. sg. = şurub. Şurlă s.f. = tencuiala veche luată de pe zid. Tarcăn, tarcăne, s.n. = plantă cu frunze aromate; tarhon. TArbăcît, -a, adj. = ameţit. TărbăceAlă, iărbăceli, s.f. = ameţeală. Tecarău, tecăraie, s.n. = lemn verde cu care se leagă strîns carul. Teler, telere, s.n. = cîrpător rotund. Telît, -A, adj. = plin ochi. Ticală, ticăli, s.f. = om de nimic, slăbănog. Tîrgaci adj. = care ştie să se tocmească. ToroApă, toroape, s.f. = om care vorbeşte fără rost. Trafîcă s.f. sg. = tutungerie. Trîftăr, triftăre, s.n. = pîlnie. ΤΑρόι, ţăpoaie, s.n. = tîrnăcop. Urîc s.n. sg., în loc adv. de uric = pe vecie pentru totdeuna. VAcăluî, văcăluiesc, vb. IV tranz. = a tencui. Vîjf, vîjesc, vb. IV refl. = a se potrivi. Vîjlă, vîjle, s.f. = femeie care umblă fără treabă toată ziua. ZAblău, zăblăi, s.m. = flăcău de 17—18 ani. ZdroAbă, zdroabe, s.f. = răceală. Zgulît, -A, adj. = retras. Zîmţi s.m. = bucată de fier sau lemn cu care se ţine pînza întinsă la ţesut. DIONISIE BUCUR RAIONUL făgăraş Comuna Şercaia, satul Vad Abrictăluî, abrictăluiesc, vb. IV tranz. = Acăţătijră, acăţături, s.f. = necaz, bucluc,.. a bate pe cineva; a pedepsi. neplăcere. AbrictăluîAlă, abrictăluieli, s.f. = bătaie, Afurisenie s.f., în loc. adv. cu afurisenie = muştruluială. de loc, nicidecum. 48 REGIUNEA BRAŞOV 4 Ajucuţîu, ajucuţii, s.m. = (învechit) executor perceptor. AlAş, alaşuri, s.n. = pod situat deasupra şurii, în care se ţine nutreţ mai bun. AreApă, civepe, s.f. = stăvilar din gard de nuiele, în calea unui torent; întăritură contra apei. Arunc, aruncuri, s.n. = (învechit) impozit către stat. Bahamet s.n. sg. = resturi vegetale care rezultă în urma strîngerii recoltei de toamnă Bândalau, băndălăi, s.m. = om mare şi prostănac. Băratuî, bărbătuiesc, vb. IV tranz. = a munci din greu ; a trudi. Beoaia s.f. art., în loc adv. de-a beoaia = de-a berbeleacul. Bîscană, biscăne, s.f. = puşculiţă (pentru bani). Biţîclu, biţicluri, s.n. = bicicletă. Bîrăî, bîrâi, vb. IV intranz. = a vorbi gros, din cauza răguşelii. BîrăiAlă, bîrăieli, s.f. = vorbire groasă, ca-racterstică omului răguşit. BîrgAci, bîrgace, s.n. = gîrbaci făcut din nuiele de răchită împletite. Blăznî, blăznesc, vb. IV tranz. = a tunde prost pe cineva; a ciufuli: ce frizer te-a blăznit aşa de rău? Bleav adj. m. = (despre oameni) nesuferit, antipatic. . Blehaî, blehăiesc, vb. IV intranz. = a vorbj mult şi fără rost, a palavragi. BlehăiAla, blehăieli, s.f. = palavrageală. Blid, blide, s.n. = măsură de suprafaţă (agrară) de circa 200 m2. Blodărîe, blodării, s.f. = cuptorul maşinii de gătit. BoActar, boactări, s.m. = cantonier. BobeAsă, bobese, s.f. = femeie care dă cu bobii. B0boş, -Ă, adj. = (despre vite) alb cu pete roşii. Boctarîe, boctăvii, s.f. = canton la ' calea ferată. Boghiul£ţ, boghiuleţe, s.n. = snop mic, care se aşază sub claia de bucate, spre a o feri de umezeală. B0lbor, bolbori, s.m. == bulbuc de apă, produs de o ploaie iute de vară, pe suprafaţa unei ape. BolocAn, -ă, adj. = (despre fructe) mare, frumos : ce mere bolocane sînt pe mărul de ligăn şură. BolteAla, bolteli, s.f. = tencuială dată pe tavanul unei case : a început să cadă bol-teala de la casă. Bon, boane, s.n. = 1. bob de cereale; 2. sîm-bure (de cireaşă, prună etc.). BonchenA, bonchen, vb. I refl. = a se supăra pe cineva. BonchenAt, -a, adj. = supărat pe cineva. Borboanţă, borboanţe, s.f. = bomboană. B0rdă, bor de, s.f. = cunună de flori sau de frunze, care se aşază de obicei la monumente sau la morminte. Brăcîe, brăcii, s.f. = fîşie îngustă, sfoară, şnur, cu care-şi leagă ţărancele rochia (fusta). Brănişter, brănişteri, s.m. = pădurar. Brebejî, brebejesc, vb. IV refl. = a se zgribuli, a amorţi de frig : a dat frigul peste pui şi s-au brebejit. Brebejît, -ă, adj. = plăpînd, gingaş; pipernicit. BroAdă, broade, s.f. = cîrmă (la sanie); partea din faţă a săniei. Budă, bude, s.f. = femeie leneşă ; b u d u-h a 1 ă. BuduhAlă, buduhale, s.f. = b u d ă. Burduf, burdufuri, s.n. = spărtură făcută în gheaţa unui rîu sau a unei bălţi: s-a rupt gheaţa cu el şi a căzut în burduf. BurhAi, burhaie, s.n. = ceaţă deasă; negură. BursucA, bursuc, vb. I refl. = a se bosumfla; a se supăra. BuzgAn, buzgani, s.m. = bondar. BuzoArcă, buzoarce, s.f. = femeie buzată şi urîtă. CahAlă, căhale, s.f. = placă de teracotă pentru sobe. Caldareâla s.f. sg. = funingine. s RAIONUL FĂGĂRAŞ 49 Căldări, căldăvesc, vb. IV refl. = a se murdări de funingine. Cărţăr, cârţari, s.m. = persoană căreia îi place să joace cărţi; cartofor. Căulî, căulesc, vb. IV intranz. = a plînge tare; a ţipa. Cehiji, -ie, adj. = năuc, zăpăcit. Celî, pers. 3 sg. celeste, vb. IV refl. = (despre plante furajere) a se vesteji, a se ofili (după . cosire). Ceoăie subst. = bronz, acioaie : clopotele de ceoaie răsună tare fumos. Ch^ndĂla, chendăle, s.f. = lehuză. Cheşîţă, cheşiţe, s.f. = încheietură a piciorului deasupra copitei; chişiţă. Chilă adj. invar. = schilod : l-au bătut de l-au lăsat chilă. Cioâclă, cioacle, s.f. = sanie (de mai multe persoane). Cioci, cioci, s.m. = ciorap de lînă croşetat. CiocîltEu, ciocîlteie, s.n. = restul cocenilor de porumb, rămas în pămînt după culesul porumbului. CiocovElniţă, ciocovelniţe, s.f. = (depreciativ) femeie guralivă. Ciotoreâlă, ciotoreli, s.f. = ciorovăială. CiotorÎ, ciotoresc, vb. IV refl. = a se certa în gura mare. Cip, cipuri, s.n. = frizură, pieptănătură. Ci pui, cipuiesc, vb. IV tranz. = a părui pe cineva. Cipuiâlă, cipuieli, s.f. = acţiunea de a cip ui şi rezultatul ei; păruială. CiucĂ, pers. 3 sg. ciucă, vb. I intranz. = (numai despre copiii mici) a şedea: ciucă, aici, pe scăunel. Ciuf, ciufuri, s.n. = om de nimic. Ciufulî, ciufulesc, vb. IV tranz. = a tunde rău pe cineva; a b 1 ă z n i. Ciumelî, pers. 3 sg. ciumeleşte, vb. IV tranz. = (numai despre animale) a mînca încet, cîte puţin. Ciutăc, ciutacuri, s.n. = buştean vechi şi putregăios; ciuturugă (1). ΟιυτυΗύσΑ, ciuturugi, s.f. = 1. ci ut ac; 2. buturugă. Cînechîşteriţă, cînechişteviţe, s.f. = coropiş-niţă. Cîrcălă, cÎYcăli, s.f. = persoană care nu-şi respectă cuvîntul dat, căutînd să ducă cu vorba, să amăgească. Cîrcălî, cîrcălesc, vb. IV tranz. = a încurca, a amăgi. Cîrcăl0s, -oăsă, adj. = care încurcă (pe cineva), ducîndu-1 cu vorba. Cîrduî, cÎYduiesc, vb. IV tranz. = a păzi un cîrd de boi la păscut. Cîrpîjţă, cîvpuţe, s.f. = batistă. Clžja, cleje, s.f. = (învechit) moşie care aparţinea unei biserici. Cl^jniţă, clejnife, s.f. = mîner la broasca uşii sau,a porţii; clanţă. Clîcoş, -ă, adj. = murdar. Cltîpsă, clupse, s.f. = cursă, capcană. Coâjă, coji, s.f. = vită slabă, neîngrijită. CobÎrlăî, cobÎYlăiesc, vb. IV tranz. = a căuta ceva insistent; a cotrobăi. CobîrlAu, cobîvlăi, s.m. = om care cotrobăie mereu, căruia-i place să cotrobăiască. CocĂf, cocăiesc, vb. IV = 1. tranz. a turti ceva ; 2. r e f 1. (mai ales despre ouă) a se sparge. Cocobărză, cocobeYzi, s.f. = barză. C0fă, cofe, s.f. = unitate de măsură de capacitate, pentru cereale, egală cu circa 1 —1/4 litru. CohÎcă s.f. sg. = tuse intensă. Cohîcăî, cohîcăiesc, vb. IV tranz. = a tuşi intens. Colţurâr, colţuvaYe, s.n. = piesă de lemn sau de metal care serveşte la măsurarea sau la trasarea unghiurilor; comurar. CoNztiM, conzumuvi, s.n. = prăvălie. Corâjie s.f. sg. = curaj, îndrăzneală. Corconćs, -oăsă, adj. = alintat, răsfăţat, mofturos. Corcorozî, pers. 3 sg. coycovozeşte, vb. IV intranz. = a cotcodăci. Corc6s, -oăsă, adj. = gingaş, plăpînd, firav. C6rfă, covfe, s.f. = botniţă de sîrină pentru vite (ca să nu poată mînca de unde nu este permis). 4 - 224 50 REGIUNEA BRAŞOV 6 Corlî, corleşte, vb. IV refl. = (despre lapte) a se afuma. Corlćn, corloane, s.n. = cazan de fontă fixat în vastră, în care se fierbe mîncare se încălzeşte apă etc. CornurAr, cornurare, s.n. = colţurar. Cotînjî, cotînjesc, vb. IV tranz. = a bate (tare) pe cineva. CotroveA, cotrovele, s.f. = femeie neserioasă. CozĂi, cozăiesc, vb. IV refl. = a se mişca fără astîmpăr, a se agita : linişteşte-te odată, nu te mai cozăi atîta. CozăiAlă, cozăieli, s.f.= neastîmpăr; agitaţie, nelinişte. CrAncor, crancori, s.m. = om leneş. CravAl, cravaluri, s.n. = încurcătură, zarvă; tevatură; scandal. CrifalX.u, crifalăi, s.m. = bucată mare de pîine; codru (de pîine). Crîntă, crinte, s.f. = copaie specială pentru tocat carne. Crîjce, cruci, s.f. = arătător la ceas. Cîjglă, cugle, s.f. = popic. Cuglărîe, cuglării, s.f. = popicărie. Cuşculîe, cuşculii, s.f. = cuşcă (pentru cîine) Cuţîtorî, cuţîtoresc, vb. IV refl. = (despre oameni) a slăbi; a se ascuţi. DabAlćg, -oAgă, adj. = (despre oameni) slăbit, moleşit; lipsit de vlagă. Dăbălogî, dăbălogesc, vb. IV refl. = (despre oameni) a-şi pierde puterea, a se moleşi. DărînAt, -ă, adj. = (despre oameni) cu ţinuta vestimentară neîngrijită, dezordonat, neglijent ; d e h ă m a t. Deatîna adv. = drept, direct: au plecat deauna la gară. DehămAt, -ă, adj. = dărînat. DepănA, deapăn, vb. I intranz. = a merge (mult) pe jos; îs tare trudit că am depănat astăzi pînă la tîrg pe jos. Descebăluî, descebăluiesc, vb. IV refl. = a se dezmetici dintr-o beţie. Descebăluîre, descebăluiri, s.f. = acţiunea de a (se) descebălui. Deschilinî, deschilinesc, vb. IV tranz. = a desface, a despărţi. DesciocălA, desciocălez, vb. I tranz. = a demonta. Devesî, devesesc, vb. IV tranz. = a face risipă de ceva ; a irosi. DezbumbA, dezbumb, vb. I tranz. = a curăţa un teren agricol de recoltă (porumb, fasole, cînepă). DilmigeAnă, dilmigene, s.f. = damigeană. Diîjg s.n. sg. = om leneş. Dîrg, dîrguri, s.n. = lemn cu care se trage jarul din cuptor. Dorovăî, dorovăiesc, vb. IV intranz. = a palavragi, a flecări. DrigAnă, drigane, s.f. = bivoliţă. DubeAlă, dubeli, s.f. = 1. acţiunea de putrezire a bălegarului; 2. miros greu cauzat de gunoiul putrezit, fermentat. Dubî, pers. 3 sg. dubeşte, vb. IV refl. = (despre gunoiul de grajd) a se putrezi, a fermenta. Dumnezei, dumnezeiesc, vb. IV refl. = a deveni om de omenie, liniştit şi cinstit. Durdći, durdoaie, s.n. = grămadă (mai ales de cereale). Durduî, pers 3 sg. durduie, vb. IV intranz. = a tuna. DusoAre s.f. = transport de mărfuri sau de persoane, făcut cu căruţa; cărăuşie. Farto interj. = cuvînt folosit pentru a îndemna o vită legată să se dea la o parte. Ferţăluî, ferţăluiesc, vb. IV tranz. = a coase ceva provizoriu, a însăila. Fiertîjră, fierturi, s.f. = nod mare în lemn, care se taie greu. Fleorţăî, fleorţăiesc, vb. IV refl. = a se stropi cu noroi, în timpul mersului. FloAre s.f., în expr. a face (cuiva) floare = a face de ruşine, a dezonora: mi-ai făcttl floare frumoasă în sat. FloAştăr, floaştăre, s.n. = leucoplast. FluştAn, fluştani, s.m. = fulg mare de zăpadă, FoAichi, foaicki, s.m. = copil nelegitim; bastard. F6şpan, foşpane, s.n. = (învechit) muncă obligatorie şi gratuită, prestată de ţărani, mai ales cu carul: corvoadă. FrîngătoAre, frîngători, s.f. = meliţă. 7 RAIONUL FAGARAŞ 51 GAbur, găburi, s.m. = chiabur. GAleâtA, găilete, s.f. = unitate de măsură pentru suprafeţe agrare, de cca 3000 m2. GAnćl, gânei, s.m. = viţel de bivoliţă. GAnîţă, găniţe, s.f. = viţea de bivoliţă. Ghiolcănî, ghiolcânesc, vb. IV tranz. = a bea cu înghiţituri mari şi cu zgomot; a gîlgîi. Gîb, -a, adj. = ghebos. Goleţ, -eAţa, adj. = (despre ţigani) nomad, corturar (în opoziţie cu ţigan stabil). HApşă, hapşe, s.f. = lovitură dată cu palma; h u b 1 ă ; i-a tras cîteva hapşe. Harău, harăi, s.m. = uliu. Hămuî, hămuiesc, vb. IV tranz. = a supune pe cineva la munci grele şi istovitoare; a slei de puteri, a epuiza. Hărănâci, -ce, adj. = (despre vite) mîncă-cios. HĂTUÎ, hăţui, vb. IV tranz. = a purta pe cineva încoace şi-n colo. Hîbaş, -ă, adj. = (despre oameni) bolnav, suferind. Hondrobćle s.f. pl. = catrafuse; calabalîc. Htjblă, huble, s.f. = h a p ş ă. Hublăî, Jiublăiesc, vb. IV tranz. = a bate pe cineva; a pălmui. Hugi, hugiuri, s.n. = scărmănătoare de lînă; darac. Huiţăna, hâiţăn, vb. I refl. = a se legăna (cu scrînciobul). HuiţĂntjş, huiţămtşe, s.n. = leagăn, scrînciob Hurluî, pers. 3 sg. hurluie şi (rar) hurluieşte vb. IV refl. = (despre o casă, un mal etc.) a se nărui, a se dărîma; a se prăbuşi. Hurluitoâre, hurluitori, s.f. = loc rîpos, prăpăstios. Ia adv. = da. Iărnă, ierni, s.f. = splina porcului (despre care se crede că, prin grosimea ei, indică felul cum va fi iarna — grea sau uşoară). InimA, inimez, vb. I refl. = a se înzdrăveni, a se întrema după o boală; ase înzili, ase obli: după hodina asta tare mult m-am mimat. Izîdă, izide, s.f. = risipă. Îmbîrcâ, îmbîrc, vb. I refl. = a se ridica pe vîrful degetelor pentru a lua ceva de sus, sau pentru a vedea ceva: m-am îmbîrcat să văd peste poartă. ImbulgăneAlă, îmbulgăneli, s.f. = acţiunea de a se îmbulgăni. Îmbulgănî, pers. 3 sg. îmbulgăneşte, vb. IV refl. = (despre vite cornute) a se bate, a se împunge. ÎmburA, pers. 3 sg. îmburează, vb. I refl. = (mai ales despre pomi) a albi din cauza gerului ; a se acoperi de promoroacă. Împrilostît, -A; adj. = certăreţ, gîlcevitor. ÎmpungăceAlă, împungăceli, s.f. = acţiunea de a împungăci. Împungăcî, împungăgesc, vb. IV tranz. = a coase ceva cu acul, încet, fără spor şi îndemînare. ÎncîrceiA, încîrcei, vb. I tranz. = a întoarce carul prea pe loc, uneori pînă la refuz, gata să se răst^rne: nu încîrceia aşa carul, că-l răstorni. ÎndrAbălA, îndrăbălez, vb. I refl. = a se asocia la o acţiune rea; a se îngîrlui. Înecăc^ne s.f. sg. = asfixiere, sufocare. Înfrunţi, înfrunţesc, vb. IV tranz. = a alege dintr-o mîncare numai ce-i mai bun; a 1 e ş u i. ÎnghiorA, înghior, vb. I tranz. = a zgîria pe cineva cu unghiile, pînă la sînge. Îngîrlui, îngîrluiesc, vb. IV refl. = a se îndrăbăla. ÎngîrluiAlă, îngîrluieli, s.f. = acţiunea de a se îngîrlui. ÎngropătoAre, îngropători, s.f. = cimitir. ÎnieptA, pers. 3 sg. îniaptă, vb. I refl. = (numai despre car) a lua viteză cînd coboară o pantă. ÎnsărA, însărez, vb. I intranz. = fig. a muri: fie-i ţărîna uşoară, unde a însărat. Întîlnî, întîlnesc, vb. IV tranz. = a aduna la un loc; a uni; cu multă trudă am reuşit să întîlnesc două vitişoare la car. ÎnţigloiA, înţigloi, vb. I refl. = a striga strident; a ţipa. 52 REGIUNEA , BRAŞOV 8 Învăluiâlă s.f. sg. = deranj, stingherire, incomodare : acum să ne iertaţi de învăluiâlă. ÎnzbilţA, înzbilţez, vb. 1 = 1. tranz. a vîna (ceva) cu laţul; 2. r e f 1. (despre animale) a se sugruma. ÎnzdrobA, înzdrobez, vb. I refl. = a se îmbolnăvi (mai ales de gripă). Înzilî, înzilesc, vb. IV intranz. = ase inima Jalichîe, jalichii, s.f. = ceată de copii fără căpătîi. Jăluînţă, jăluinţe, s.f. = plîngere, recla-maţie; plînsoare. JAruitćr, jăruitoare, s.n. = prăjină cu care se scormoneşte jarul în cuptor. Jorpănî, jorpănesc, vb. IV tranz. = a bate (pe cineva) cu nuiaua. Jugău, jugăuri, s.n. = stăvilar. Lćsne adj. invar. = ieftin: marfă lesne; (adverbial) vinde prea lesne cartofii. Leşuî, leşaiesc, vb. IVtranz. = a înfrunţi LutunoAie, lutunoi, s.f. = seîndură groasă, tăiată de la marginea unui arbore, avînd o faţă plană şi alta convexă, lătunoaie ; platoriţă. Oblî, oblesc. vb. IV refl. = a s e inima. Orbenîcea s.f. art., (în construcţia) de-a orbefiicea = numele unei joc de copii, de-a baba-oarba. Otîncî, otîncesc, vb. IV tranz. = a descurca firele de urzeală de la război. Otînjî, pers. 3 sg. otînjesc, vb. I refl. = (despre plante) a se usca, a se ofili. PAliţă, paliţe, s.f. = om foarte înalt şi subţire. Pădurî, păduresc, vb. IV intranz. = a tăia (pentru gospodăria proprie) lemne din pădure. Pădurît s.n. = acţiunea de a păduri. Păpălâşcă, păpălăşti, s.f. = noroi subţire, format în urma ploilor, pe drumul pe care merg cirezile de vite. PĂRtjşcĂ s.f. sg. = iarbă aspră, care se coseşte greu. Piciorîjş adj. = (numai despre oameni) mic, pipernicit, fără putere. PîpA, pipe, s.f. = canea. Pîrci, pîrciuri, s.n. = pîrlire, pîrleală : se simte miros de pîrci. Pîrciuî, pîrciuiesc, vb. IV tranz. = 1. a da foc unor ierburi uscate (necositc) de pe cîmp; 2. a pîrli. Plâtoriţă, platoriţe, s.f. = 1 u t u n o a i e. Plćhila, plehile, s.f. = curăţire de buruieni, plivire. Pleşuveală, pleşuveli, s.f. = chclie. Pleve s.f. pl. = nimicuri, vorbe goale, bra-şoave. Plîmbă, plimbe, s.f. = balustradă de lemn la un pod; parmalîc. Plinicer, plinicere, s.n. = despărţitură într-o şură (de obicei la margine sau la colţ) rezervată pentru pleavă. PlÎnsoAre, plînsori, s.f. = plîngere, reclama-ţie ; j ă 1 u i n ţ ă. Pluguî, plugui, vb. IV intranz. = a ara cu plugul. Plugui Ala, pluguieli, s.f. = acţiunea de a plugui; arătură. P0cie, pocii, s.f. = arac. PofîltAie, pofîltăi, s.f. = falcă, obraz. Polîmă, polime, s.f. = fiinţă (omenească), ţipenie : nu întîlneai nici polimă de om. Pomesžlnic, pomeselnice, s.n. = (învechit) scufie împodobită cu mărgele, cordeluţe colorate, fluturaşi etc. pe care o purtau femeile, la portul popular, în zilele de sărbătoare. PosodeAlă, posodeli, s.f. = acţiunea de a posodi şi rezultatul ei; bătucire, bătătorire. Posodî, posodesc, vb. IV tranz. = a bătători pămîntul; a bătuci un teren cu picioarele. PoşovAica s.f. art. = dans popular românesc, potolit, constînd din alternarea unor paşi legănaţi cu învîrtituri. PoticAreş, poticareşi, s.m. = farmacist. Potîcâ, potici, s.f. = farmacie. PoznAt, -A, adj. = (despre figura oamenilor) care stîrneşte rîsul; caraghios. Prîndere s.f., în expr. om cu prindere = om cu avere, înstărit. Prîstăn, pristăne, s.n. = jucărie mică făcută din lemn, titirez. 9 RAIONUL FAGARAŞ 53 Privâr, privare, s.n. = pridvor; cerdac. Prodân, prodani, s.m. = puşti; copilandru. Pruniceâ, prunicele, s.f. = fructul porumbarului ; porumbea: prunicelele iţi fac gura pungă. ' PćfA, pufe, s.f. = fată urîtă şi ursuză. Purd, -ă, adj. = surd. Purdalău, purdalăi, s.m. = augmentativ al lui purd. Putori, putoresc, vb. IV intranz. = a lenevi, a trîndăvi. RAcul s.m. art., în expr. a pune racul (pe cineva) = a trage (cuiva) o bătaie bună. Râtin, ratini, s.m. = copac foarte rămuros. Răgul0s, -oAsA, adj. = sever, aspru. Rănţuî, pers. 3 sg, rănţuieşte, vb. IV refl. = (despre haine) a se destrăma; a se roade, a se uza. RânţuiAlă, rănţuieli, s.f. = destrămare; tocire, roadere, uzare a unei haine. Răşluî, pers. 3 sg. răşluieşie, vb. IV refl. = (despre turme) a se împrăştia (la \'enirea unei furtuni) ; a se r ă z 1 o g i. Raşluîre, răşluiri, s.f. = acţiunea de a se răşlui şi rezultatul ci. Ratinćs, -oâsa, adj. = (despre copaci) rămuros. RăurA, pers. 3 sg. rău-rează, vb. I intranz. = a ploua mărunt şi des, ca prin sită; a burniţa, a cerne. Răureala, răuveli, s.f. = ploaie măruntă şi deasă ; burniţă. RăvAr, răvare, s.n. = ghiveci pentru flori. Răzlogî, pers. 3 sg. răzlogeşte, vb. IV refl. = a se răşlui : cînd vine furtuna, oile se răzlogesc. RighiţoAnca, vighiţoance, s.f. = peştişor care are la cap două cîrlige laterale cu care te înţeapă cînd îl prinzi; ţipar. RîcĂ, rîci, s.f. = gropiţă de 30—50 cm făcută în pămînt pentru a delimita două terenuri de fînaţ. RînturA, rintur, vb. I tranz. = a împrăştia şi a încurca unele obiecte; a deranja. RoAtă, roţi, s.f. = (învechit) bicicletă. RoşnAî, roşnăiesc, vb. IV tranz. şi refl. = (despre haine, încălţăminte) a sc uza prin purtare. Rozînchin, rozinchini, s.m. = coacăz. RozînchinĂ, rozinchine, s.f. = fructul coacăzului, coacăză. Rui interj. = taci! lasă vorba! Ruptul s.n. art., în expr. a munci cu ruptul = a munci în acord. Rustunći, rustunoaie, s.n. = pîine mai mică, făcută din aluatul ras cu lingura de pe covată; rusunoi. SalmutAr, salmutare, s.n. = salt mortal, executat prin săritură de pe trambulină. Săbăşuî, săbăşuiesc, vb. IV tranz. = a confunda două persoane. Sandacćs, -oAsĂ, adj. = morocănos; ursuz. Săţi0s, -oAsĂ, adj. = nesuferit; îngîmfat şi ursuz. Scăndălî, scăndălesc, vb. IV intranz. = a greşi : Ionel cam scăndăleşte la numărat. ScîrciumA, scîrcium, vb. IV refl. = a se legăna uşor cu un scaun, înclinîndu-1 puţin spre spate. Scobîlcî, scobîlcesc, vb. IV intranz. = a călca fără voie într-o mică adîncitură. Scodolî, scodolesc, vb. IV tranz. = a scotoci. Scolcićb, scolcioburi şi scolcioabe, s.n. = loc ascuns, sub rîpa apei, unde se adăpostesc peşti Script, scripturi, s.n. = scripete. Sfăt6s, -oAsA, adj. = fălos. Sfătoşî, sfătoşesc, vb. IV refl. = a se făli: nu te mai sfătoşi atîta, că n-ai de ce, Sighinaş, -a, adj. = 1. (despre oameni) slab gingaş; 2. (despre obiecte) subţire, lipsit de rezistenţă. Slćbod adj. m. = (despre pămînt) afînat; uşor de lucrat; ş ă i o s. Smîcăî, smîcăi, vb. IV tranz. = a trage (de ceva) brusc şi cu putere; a smuci. Smîrcă, smîrci, s.f. = (ironic) femeie care plînge cu uşurinţă, cu sau fără rost. Sorbezî, sorbezesc, vb. IV tranz. = a sorbi cu zgomot o mîncare lichidă. Sprijoană, sprijoane, s.f. = sprijin, ajutor. 54 REGIUNEA BRAŞOV 10 Steregîe s.f. sg. = funingine depusă pe coşul casei. Strajameşter, strajameşteri, s.m. = (învechit) sergent major (în armata austro-ungară). Stropoleâlă, stropoleli, s.f. = acţiunea de a stropoli. Stropolî, stvopolesc, vb. IV tranz. = a clăti rufele spălate, sau pînzele ţesute în război; a limpezi. StrujAlă, strujeli, s.f. = acţiunea de a struji; strujitură. Strujî, sirujesc, vb. IV tranz. = a strivi (mai ales degetele) prin lovire. Strujitîjră, strujituri, s.f. = strujală. Suspîn, suspinuri, s.n. = boală care se manifestă prin respiraţie greoaie, prin contracţia anormală a muşchilor bronhiei; năduf. ŞAi, şaluri, s.n. = pămînt negru, productiv, afînat şi uşor de lucrat. Sarćgla, şaregle, s.f. = partea încovoiată de la spatele căruţei, care-i închide coşul; codîrlă. ŞĂI0S adj. m. = (despre pămînt) afînat, uşor de lucrat; slobod. Şlîpăr, şlipăre, s.n. = traversă pentru liniile de cale ferată. Ş0i, soaie, s.n. = (în imprecaţii) numele mai multor boli (sifilis, cancer etc.) : mînca-te-ar soaiele şi buboaiele. ŞoldeAlă, şoldeli, s.f. = bătaie mare (dată cuiva). Şoldî, şoldesc, vb. IV tranz. = a bate rău pe cineva. Ş0RLIŢĂ, şovliţe, s.f. = (în imprecaţii) nume neprecizat al unei boli: mînca-te-ar şorliţa! ŞteAp, ştepi, s.m. = tulpină de buruiană groasă, rămasă după cositul ierbii: ai grijă să nu calci în vreun şteap. Şt^mpăl, ştempăle, s.n. = ştampilă; pecete. Ştempăluî, ştempăluiesc, vb. IV tranz. = a ştampila; a pecetlui. Ştempăluît, -ă, adj. = ştampilat, pecetluit. Ştipuî, ştipuiesc, vb. IV tranz. = a tivi (o batistă, un şorţ, o basma etc.) cu mîna. Ştipuîre, ştipuiri, s.f. = acţiunea de a ştipui şi rezultatul ei. Ştirul subst., în expr. a lua (ceva) de-a ştirul = a lua un lucru la purtare : a luat hainele de-a ştirul. Ştiuc, ştiuci, s.m. = bucată (felie) de pîine (mai rar de mămăligă). ŞtropAţie, ştropaţii, s.f. = alergătură, oboseală. Ştuldîc, ştuldice, s.n. = prăjină de 3—4 m. prevăzută la un capăt cil o bucată de cauciuc prinsă în cuie, de care se scrvesc pescarii pentru a scoate peştii din scolciob şi a-i fugări spre plasă, prin lovituri repetate. ŞuchiAt, -ă, adj. = zănatec, deşucheat. Surlă, surle, s.f. .= bucată de tencuială, căzută de pe pereţi, cu care se spală unele obiecte de lemn. Şurluî, şurluiesc, vb. IV tranz. = a spăla ceva cu surlă. Şuşănă, şuşane, s.f. = bucată mare de slănină sau carne; ciosvîrtă. Şuş0pru s.n. = şopron. TAga s.f. art., în expr. a se pune taga = a se ambiţiona. TAlă, tale, s.f. = ceată de copii. TApşă, tapşe, s.f. = laba piciorului; p. ext. lovitură dată cuiva cu piciorul. TArcăn s.m. = plantă erbacee cu frunze aromate folosite drept condiment; tarhon. Tăciunăr, tăciunari, s.m. = 1. cărbunar; 2. fig. om foarte brunet. Tăciunî, tăciunesc, vb. IV intranz. = a se înnegri la soare; a se bronza. Tăntălău, tăntălăi, s.m. = nerod. Tăpşăî, tăpşăiesc, vb. IV tranz. = a turti, a strivi ceva cu piciorul. Tecărău, tecărăi, s.m. = derbedeu. Tžler, telere, s.n. = capac : pune televul pe cratiţă. Terfelegćs, -OĂSĂ, adj. = zdrenţăros şi murdar. Teşculă, teşcule, s.f. = cutie de chibrituri. Ticăloşi, ticăloşesc, vb. IV refl. = (despre oameni) a-şi pierde din puteri, din cauza bătrîneţii. Tinarćg, tinăroage, s.n. = teren inundabil, mîlos, mocirlos. 11 RAIONUL FAGARAŞ 55 Tîrgâci, tîrgaciuri, s.n. = (mai ales la pl.) cumpărături; obiecte cumpărate de la tîrg. Tîrnomeâţă s.f. sg. = rămăşiţă de spice rezultate din treieratul cerealelor; pleavă. TîrşAr, tîrşare, s.n. = maldăr de tufe, legat la capăt cu o curea sau o frînghie, cu care se joacă copiii, tîrîndu-se cu el pe o coastă. Tîrşărî, tîrşăresc, vb. IV refl. = a se juca cu tîrşarul. TocĂi, tocăi, vb. IV tranz. = a cicăli pe cineva. TololoAncă, tololoance, s.f. = clopot de tinichea, legat la gîtul vitelor (mai ales al oilor) ; talangă. Trîftăr, triftăre, s.n. = pîlnie. Trînd6s adj. m. = (despre pămînt, în opoziţie cu ,,afînat“) care se lucrează greu; îndesat, bătătorit. Trop, tropuri, s.n. = mers în fugă al calului, trap. TropA, tropez, vb. I intranz. = a suferi o înfrîngere, un insucces, a eşua. ŢărcălXu, fărcălăuri, s.n. = rariţă (cu care se răstoarnă brazda). Ţenti, ţenti, s.m. = centimetru. Ţîrcaî, ţîrcăiesc, vb. IV = 1. tranz. a stropi cu apă; 2. intranz. (despre sînge) a ţîşni dintr-o rană. ŢîrcăiAlă, ţîrcăieli, s.f. = acţiunea de a ţîrcăi şi rezultatul ei; ţîrcăitură. Tîrcăitîjră, ţîrcăituri, s.f. = ţîrcăială. Ţîrţârîţă, ţîrţăriţe, s.f. = grindină măruntă ca bobul de porumb sau ca aluna. ŢoAdără, ţoadâre, s.f. = femeie mică, dar harnică şi energică. ŢoAida s.f. art., (în construcţia) de-a ţoaida = numele unui joc de copii, de-a v-aţi ascun-selea. ŢuleAndră, fulendre, s.f. = haină groasă, de lînă, pentru iarnă. ŢuţurA, fâfur, vb. I tranz. = a trage pe cineva de urechi, a urechia. Ţuţurăttîră, ţuţurături, s.f. = acţiunea de a ţuţuva şi rezultatul ei, urechială ; ţ u ţ u -reală. Ţuţureală, ţuţuveli, s.f. = ţuţurătură. UntrA, untru, vb. I intranz. = a intra. Uscătîjră s.f. = tuberculoză. VăcălAş, vâcâlase, s.n. = tencuială. Văcăluî, văcăliiiesc, vb. IV tranz. = a tencui. VărAtic, -ă, adj. = (despre oameni) bun, deschis şi amabil. VeAcă, vece, s.f. = cadrul circular, de lemn, al sitei sau al ciurului, veşcă. VitrinAr, vitrinari, s.m. = veterinar. VÎstră, vîstre, s.f. — buchet de flori artificiale pe care flăcăii îl prind la pălărie în zilele de sărbătoare; vîrstă. ZămoşA, pers. 3 sg. zâmoşează, vb. I intranz. = (despre răni) a puroia. ZămoşAre, zămoşâvi, s.f. = acţiunea de a za-moşa şi rezultatul ei. ZĂV0R, zăvoare, s.n. = băţ lung de 2—2 1/2 m., cu care se fixează sulul pe care se află urzeala la războiul de ţesut. ZdroAbă, zdroabe, s.f. = răceală, gripă. Zeiche, zeichi, s.f. = suman de dimie, purtat de obicei de ţărani numai pe umeri; zeghe* Zgăbîrd6s, -oasă, adj. = (despre lucruri) zgrunţuros, aspru (la pipăit). Zgăorî, zgăoresc, vb. IV intranz. = a sta lîngă cineva cînd mănîncă şi a rîvni la mîncarea acestuia. Zimţi s.m. pl. = tindeche. ZîngoAre, zîngori, s.f. = zoaie. Zomolî, zomolesc, vb. IV tranz. = 1. a fră-mînta ceva în gură, fără a rupe cu dinţii, a mozoli; 2. a spăla prost rufele. Zot0r, zotoare, s.n. = sfîrcul mamelei, mamelon. ZupăneAlă, zupăneli, s.f. = acţiunea de a zupăni şi rezultatul ei; ţopăială. Zupănî, zupânesc, vb. IV intranz. = a sălta uşor în timpul jocului; a ţopăi. TRAIAN CUCU RAIONUL SIBIU Comuna Sibiel Abur s.m. sg., în expr. a fi num a cu abur = 1. (despre obiecte) a fi foarte uzat; 2. (despre oameni) a fi foarte slăbit. Adăugă, pers. 3 sg. adaugă, vb. I intranz. = a şchiopăta puţin: adaugă de chicioru sting. Adibuluî, adibuluiesc, vb. IV tranz. = a orîndui, a aranja; a lucra cu gust: adibu-luieşte lucru. Adibuluît, -ă, adj. = îngrijit, făcut cu gust. AgăurA, agăur, vb. I tranz. — a rîvni, a lăcomi, a dori: agăură ciureşele. AlergAta s.f. art., (în construcţia) de-a aler-gata = numele unui joc de copii: hai de-a alergata. Amiruî, amirui, vb. IV tranz. = a cîştiga în urma unei munci, a merita : şi-o amiruit mîncarea. Amiruială s.f. sg. = merit, cîştig. AmnAr subst. sg. = grup ornamental în co-jocărie format din mai multe motive de broderie; prohab. Amîjnte adv. = la munte: îi dus amunte. ApobA adv. = negaţie puternică ; var. p o b a. AreApă, arepi, s.f. = partea din faţă — din stînga sau dreapta — a pieptarului sau cojocului. Asîlă adv. = în silă, fără plăcere : face tot asîlâ. Aşchi^turi s.f. pl. = aşchii. Bacćlti s.m. pl. = lemne, prăjini subţiri pentru foc. BAsama adv. = poate, probabil. BăcărAie, băcărăi, s.f. = (de obicei depreciativ) plăcintă, prăjitură: ne-o dat neşte băcărăi. Banucćl, bănucei, s.m. = 1. floare din familia compozeelor (Bellis perenis); 2. figură ornamentală de broderie pe mîneca iilor; c 1 o c ă. B^lnic, -ă, adj. = (depreciativ) care face pe harnicul, pe deşteptul: îi tare belnică«. Bčrtin s.m. sg. = tarhon ; t a r c ă n. Bîdîî, bîdiu, vb. IV tranz. = 1. a răsfăţa : ce-l tot bîdîi atît? 2. a bate la cap pe cineva^ a insista mult pentru a convinge : l-o bîdiit pînă i-o dat-o* Bîrdal0g, -oAga, adj. = 1. (despre obiecte) necioplit, grosolan, lucrat neglijent; 2* (despre oameni) rău crescut, needucat; bîrdălan. BÎrdălAn, -A, adj. = bîrdalog (2) Blăjnî, blăjnesc, vb. IV tranz. v. b 1 ă z n i. BlAznî, blăznesc, vb. IV tranz. = a certa pe cineva, a batjocori; var. b 1 ă j n i. Blencăzău adv. = aranjat neglijent, dezor~ donat; var. blendărău, bleondărău : are sur fu blencăzău. Blendărău adv. v. blencăzău. Bleondărău adv. v. blencăzău. BoAnă, boane, s.f. = bomboană; bobo-r o a n ă . Bobî, bobesc, vb. IV refl. = a se sătura foarte tare: o mîncat de s-o bobit. Bobit, -ă, adj. = foarte sătul. BobleAgă s.f. = om bleg, nătărău, prost; bondărău. Boboloţ, boboloafă, s.n. = pîine mică, co-lăcel, Boboroănă, boboroane, s.f. = b o a n ă. Bodigălî, bodigălesc, vb. IV intranz. = a migăli, a tîndăli, a lucra cu încetineală: am tot bodigălit după cosaci. Bodigălît, -ă, adj. = migălit, tîndălit. Bomborojî, bomborojesc, vb. IV intranz. = 1. a bombăni; 2. a vorbi într-o limbă străină* neînţeleasă. Bondărău, bondărăi, s.n. = bobleagă 13 RAIONUL SIBIU 57" Bon0s, -oâsă, adj. = cu boabe multe, plin de boabe: fîsoi bonos. Bonoşî, pers. 3 sg. bonoşeşte, vb. IV refl. = (despre fasole) a se coace, a forma boabe : s-o bonoşit fîsoiu. Borbonžci s.m. pl. = 1. pietricele de rîu rotunde şi albe; 2. (în construcţia) de-a bovbonecii = numele unui joc de copii: hai de-a borbonecii. Boroştînă, boroştini, s.f. = drojdia depusă pe fundul unui vas. Boscomžlnita, boscomelniţe, s.f. = femeie urîtă, care te înspăimîntă. Brenţuî, brenţuiesc, vb. IV refl. = (mai ales despre copii) a se agita, a fi neastîmpărat: da mult vă mai brenfuiţi? BrenţuiAlă s.f, sg. = neastîmpăr, ciorovăială. Brînel s.n. sg. = partea finală a betei formată dintr-o împletitură din sîrmă şi mătase neagră. BroAzbă, broazbe, s.f. = ceva foarte mic; p. ext. nedezvoltat, degenerat. Brohodî, brohodesc, vb. IV refl. şi tranz. = 1. refl. (despre femei) a (se) îmbrobodi; 2. tranz., fig. a lua minţile cuiva, a-l orbi: l-o bvohodit de tot muierea asta. Brohodît, -ă, adj. = 1. (despre femei) îmbrobodită ; 2. fig. orbit, fermecat, îmbrobodit. Budidću, budidei, s.m. = (despre oameni) gras şi greoi: e ca un budideu, unde-l pui acolo stă. BugeAc, bugeacuri, s.n. = desiş de pădure greu de străbătut: m-o purtat tot prin bugeacuri. BuhAci s.m. sg. = pădurice deasă. \ BujDtfLĂ, bujdule, s.f. = cocioabă. Bîjjniţă s.f. sg. = ceaţă groasă, întunecoasă; b u ş t i n ă. BunAtic, -ă, adj. = bun. Bun£ţuri s.m. pl. = bunătăţi, mîncămri bune: ne-o dat neşte buneţuri de s-o dus vestea. Burduşel, burduşei, s.m. = prune afumate şi presate în oale pentru a se conserva mai bine. Burfe s.f. pl. = măruntaiele vitelor \am făcut zamă de burfe. Buştina s.f. sg. = b u j n i ţ ă. Buşuluît, -â, adj. = supărat: îi tot bnşnluit. Butuci, butucesc, vb. IV tranz. = a bate zdravăn pe cineva : l-o butucit de mi-o fost haznă. CAla s.f. art. = 1. (în construcţia) de-a cala = numele unui joc de copii, de-a prinselea : hai de-a cala; 2. în expr. : a da cala = a-l ajunge şi a-l atinge cu mîna pe cel cu care joci cala : ţi-am dat cala. CaldarčalA s.f. = murdărie de funingine,, căneală. Carădijc adj. ni. = (despre pămînt, aluat etc.) foarte vîrtos, îndesat; tărîmboc, t r î n d o s. Cărcălît, -ă, adj. = prăjit puţin, în grabă.. Căţalî, pers. 3 sg. căfăleşte, vb. IV intranz. = a vorbi într-una, vrute şi nevrute, a nu-i mai tăcea gura: mult mai căţăleşte vecina.. CăţăoAnâ, căţăoane, s.f. = femeie guralivă ; p. ext. persoană care umblă cu vorba. Celet s.n. = totalitatea membrilor unei familii : o vint cu tot celetu. CheoAţă, cheoaţe, s.f. = femeie (proastă) care se uită cruciş. Cheunî, cheunesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1.. tranz. a enerva, a plictisi, a obosi pe cineva; 2. refl. a se zăpăci, a se prosti : s-o cheunit de tot. ChiAun, -a, adj. = foarte obosit, ameţit de oboseală. Chic, subst. = ploaie, umezeală permanentă : toată vara or stat în chic ciobanii. Chîlă s.f. sg. = 1. schilav; 2. sărac; (adverbial) o rămas chilă. Chilalău, chilalauă, s.n. = rîsct zgomotos, hărmălaie: o fost un chilalău de s-o dus vestea. Chilălăî, chilălăiesc, vb. I refl. = a rîde cm ţipete : să chilălăiesc de-un ceas. Chîmol s.m. sg. = om ursuz. .'58 REGIUNEA BRAŞOV 14 Chimolćs, -oAsă, adj. = ursuz, uricios. Chiot s.n. sg., în expr. a da un chiot sau a da un chiot la deal şi unu la vale = a nu da nimic. Chiştirî, chiştiresc, vb. IV refl. = a se ruşina, a se intimida : s-o chiştirit toată. ChiştolA, chiştolez, vb. I tranz. = a acri sau a săra prea mult o mîncare. 'Cimotčnie, cimotenii, s.f. = (mai ales la pl.) rude: i-or venit toate cimoteniile. Cioicâ, doici, s.f. = 1. cuţitoaie; 2. femeie certăreaţă, cicălitoare, gălăgioasă. CiolovAr, ciolovavi, s.m. = ciorap. Ci0n, cioane, s.n. = (în limbajul copiilor) picior. Ciopotî, ciopotesc, vb. IV intranz. = a merge cu zgomot, a tropoti. CioprAda s.f. sg. = motiv ornamental în cojocărie, realizat prin înţeparea pojiţei şi împletirea ei cu curele colorate. • Ciumîrlî , ciumîrlesc, vb. IV refl. = a se scîrbi de o mîncare: 5-0 ciumîrlit de ciuperci. Ciurćl s.n. sg. — pînză cu o ţesătură rară folosită în vechiul port, la găteala capului. CÎcea s.f. sg. = cuvînt adresat ca o alintare unui copil mic : măi cîceo! Cîlţuî, cîlţuiesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1. a (se) trage de păr, a (se) bate; 2. (mai ales despre fructe) a se mucegăi puternic, astfel ca mucegaiul să prindă fructele unele de altele: s-or cîlţuit prunele din chelteu. CîrcheA, cîrchele, s.f. = om de nimic, fără caracter, secătură. -CîrneA, cîrneli, s.f. = serpentină: am mers pînâ în Groşi tot pe cîrneli. Clenci subst., în expr. a fi cu clenci = (despre oameni) a fi arţăgos, certăreţ. Cl0ca s.f. sg. = figură ornamentală de broderie pe mîneca iilor; b ă n u c e 1 (2). Clomnî, clomnesc, vb. IV tranz. = a lovi, pe cineva cu un lemn, cu o cracă. CoAşte s.f. sg. = un fel de furcă cu dinţi întorşi folosită la descărcatul gunoiului din car. 'CoAţă, coaţe, s.f. = veveriţă. CobilA, cobilesc, vb. I tranz. şi refl. = a (se) încovoia, a (se) încovriga ; a (se) c o r i g a. CocĂi, pers. 3 sg. cocăie, vb. IV intranz. = (despre mîncăruri) a fierbe încet şi înfundat: am lăsat verzăle să cocăie pe foc. Coceni, cocenesc, vb. IV tranz. = a murdări, a deranja: o coconit toată casa. CociomAndră, cociomendre, s.f. = casă dărăpănată, cocioabă; var. cociomeandră· CociomeAndră, cociomendre, s.f. v. co ciorna n d r ă. Cocîlţît, -Ă, adj. = 1. înfrigurat, zgribulit; 2. flămînd, mort de foame. Coclează, cocleze, s.f. = 1. ochi de împletitură ; 2. cocleţ: am sărit o coclează. Coc0ş s.m. sg. = ornament la cămaşa bărbătească, dispus pe piept. Codîrcă, codîrci, s.f. = (depreciativ) coadă. Codîrlău s.m.sg. = numele unui joc tineresc ; şarpele. * Coifuî, pers. 3 sg. coifuieşte, vb. IV refl. = (despre fructe) a se putrezi în interior: merele se coifuiesc. Coimănî, coimănesc, vb. IV refl. = a se codi: se tot coimăneşte la treabă. Colob6ţ, coloboaţă, s.n. = bulgăr de zăpadă adunat în copita calului. CopăneAţă, copăneţe, s.f. = cutie : copăneaţa de chibrite. Copca, copci, s.f. = minge făcută de obicei din iască ori din păr de animale. CorigA, corig, vb. I tranz. şi refl. = a (se) cobila: corig lemnu; să cori ga de durere. CosoAie s.f. pl. = curele colorate folosite la ornamentarea şerparelor. CosorÎ, cosorăsc, vb. IV refl. =a se lua la ceartă, la bătaie: să tot cosorăsc cochii ăştia. Cotelea s.m. sg. = cel care scotoceşte. COTOFĆICA, coţofeice, s.f. = (depreciativ) femeie guralivă, flecară. Cucurîci, cucurici, s.m. = 1. cei patru meji de nucă scoşi întregi: am scos tot cucurici; 2. în expr. a pune cucurici = a pune vîrf. ;15 RAIONUL SIBIU 59 Cupă, cupe, s.f. = ciuperci cu formă de cupă: am găsît tot cupe. Cupîţâ, cupiţe, s.f. = diminutiv al lui cupă. Cupttjh s.n. sg. = căptuşeală care se pune pe umeri la cămăşile bărbăteşti. Curăturâ, curături, s.f. = povîrnişul pe care se împing să alunece buştenii în vale; dereptătoare. Dechilă, dechile, s.f. = scîndură groasă de 5 cm. ; f o s t î n ă. DereptA, derept, vb. I tranz. = 1. a îndrepta într-o direcţie anumită; 2. a alunga : l-o dereptat în lume. Dereptăt0are, dereptători, s.f. = cură-tură. DesbumbA, desbumb, vb. I tranz. = a descurca obiecte încurcate : toată zîua o dez-bumbat găteje. Descebalui, descebăluiesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1. a (se) lămuri: m-ai descebăluit ghine; 2. (despre doagele butoiului) a se descheia. « Desh0lt, -oAltă, adj. = (mai ales depreciativ) isteţ, descurcăreţ. DevăsÎ, pers. 3 sg. devăsăşte, vb. IV refl. = a se risipi, a se pierde, a se strica : ni s-or devăsît prunele. DevocA, devoc, vb. I refl. = a se desface, a se dezlipi: mi s-or devocat păpucii. Dezbărî, dezbărăsc, vb. IV tranz. = a distruge, a doborî, a culca la pămînt: porcii or dezbărît toate cucuruzăle. Dicăît, -A, adj. = nehotărît. DinA, din, vb. I refl. = a se legăna; var. duina, zuina. Dinuş, dinuşe, s.n. = leagăn făcut fie cu o funie, fie prin îndoirea unei crengi; var. d u i n u ş, z u i n u ş. Dîplă, diple, s.f. = motiv ornamental de altiţă. Dîri adv. = lîngă: diri noi. DiricA, diric, vb. I tranz. şi refl. = a (se) ridica. Dîc0s, -oAsA, adj. = arţăgos, ambiţios; sîndăcos. Dîrg s.n. = partea din faţă a cioarecilor formată prin introducerea unei bucăţi triunghiulare de pănură. Doţ, doaţe şi do furi, s.n. = coltuc de pîine. Drîng adj. invar. = 1. vîrtos, trîndos: 2. greu. Dubeala s.f. art. = (eufemistic, în imprecaţii) dracul, naiba: hie-l (lu a-l-ar ) dubeala. Dubi, pers. 3 sg. dubeşte, vb. IV refl. = a se dospi, a fermenta: să dubesc prunele de rachiu. DuhAlmâ s.f. sg. = om mare şi greoi, matahală : îi ca o duhalmă. DuinA, duin, vb. I refl. v. dina. Duinuş, duinuşe, s.n. v. dinuş. Durlći, durloaie s.n. = locul unde cade apa la o cascadă şi face clăbuci. FelelAt s.n. sg., în expr. a da ceva pe fele-lat = a da ceva pe cinste, pe garanţie. Fereşti s.f. pl. = cele două tăieturi din faţă la cioareci, care ţin loc de buzunare. FetereAsca adj. f. = care este purtată numai de fete: iie feterească. FişticAr, fişticari, s.m. = guşter. Fîrc0i, fîrcoaie, s.n. = furcă de fier. Fîrcuţă, fîrcuţe, s.f. = furculiţă. Fîrculîţă, fîrculiţe, s.f. = diminutiv al lui fîrcuţă. FleoAndără, fleoandăre, s.f. = zdreanţă. Fleondărî, fleondăresc, vb. IV tranz. = 1. a zdrenţui, a sfîşia; 2. în expr. a fleondărî iarba = a o cosi foarte rău. Florîş subst. = (cu sens colectiv) flori uscate care rămîn după ce se adună fînul. Fltîture, fluturi, s.m. = ornament în cojo-cărie, în formă de ciucure mic, realizat cu ibrişin. Folîş adv. = pe burtă, pe foaie: stă foliş; mere foliş. Forfoî, forfotesc, vb. IV refl. = a se mîndri, a se îngîmfa. F0stînă, fostîne, s.f. = d e c h i 1 ă. Frîntîjră, frînturi, s.f. = tiv făcut din pojifă, în cojocărie. 60 REGIUNEA BRAŞOV Fugator s.n. sg. = şervet lung pus în diagonală peste faţa de masă. Fulguît, -a, adj. = uşuratic : îi cam fulguit. Fundoâie s.f. sg. = clin în croiala mînecii cămăşilor bărbăteşti. GAnce s.f. sg. = defect, cusur. Ghet6s, -oasă, adj. (şi substantivat; exprimă compătimire faţă de cineva) biet, sărman : o rămas ghetosu singur. Ghigăn, -ă, adj. = (mai ales despre copii) 1. vioi, voinic; 2. isteţ. Gîmbosî, gîmbosesc, vb. IV intranz. = a ezita, a se bîlbîi: îl vezi tu dacă gîmbosăşte. Gînduluît, -ă, adj. = îngîndurat. Gînj0s, -oAsĂ, adj. = vînjos, musculos. Gîrbăci s.n. sg. = ornament în cojocărie, realizat prin înţeparea pojiţei şi introducerea de cureluşe colorate prin aceste înţepături. Gl^dă s.f. sg. = curăţenie, rînduială. GodîrlXu s.n. sg. = fundătură, ungher. GolgoAză, golgoaze, s.f. = (mai ales la pl.) corpuri străine în cereale. Gomodî, gomodesc, vb. IV tranz. = a adăposti pe cineva, a-1 ascunde. Gozćs, -oAsĂ, adj. = plin de goaze: grîu gozos. Grîu s.n. sg., în expr. : a fi de grîu = a fi om bun şi de omenie. Gurgulču, gurguleauă, s.n. = ridicătură de pămînt: ne-am suit pe gurguleu. HApor, -ă, adj. = lacom. Hăhău adv., în expr.: a umbla hăhău = a umbla fără rost, hai-hui. HĂLTticĂ, hăltuci, s.f. = (numai despre lichide) cantitate mare şi de proastă calitate : ne-o dat o hăltucă de zamă. Hămuî, hâmuiesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) împovăra, a (se) istovi, a munci pe cineva : m-am hămuit de n-am mai putut. Hărhăî, hârhăiesc, vb. IV refl. = a rîde tare şi cu zgomot: s-o hărhăit destul. Hărhăiălă, hărhăieli, s.f. = hărmălaie, tărăboi. HĂşĂu, Jiăşăuă, s.n. = casma, hîrleţ. HebezĂ s.f. sg. = un fel de plăcintă cu j u mări. Helciu adv. = curat, curăţenie : am făcut helciu în curte. Hencleş, hencleşi, s.m. = un fel de cozonac aromat, copt pe vatra cuptorului (nu în tavă). Hćntela s.f. sg. = mulţime, grămadă. Hibăluî, hibăluiesc, vb. IV = 1. refl. a se zăpăci, a se scrinti; a se h u 1 u i : s-a hibăluit de-a ghinelea; 2. tranz. a. strica ceva. Hiclenî, hiclenesc, vb. IV tranz. = a împleti dantelă. HÎlbărî, hîlbăresc, vb. IV tranz. = a tulbura un lichid. Hîră s.f. sg. = ceartă, conflict: o intrat în hîră cu ei. Hîrpălă, hîvpale, s.f. = om superficial, neglijent. Hîrpălî, hîrpălesc, vb. IV tranz. = a face ceva superficial, de mîntuială: numai le-o■ hîrpălit. Hohărî, hohărăsc, vb. IV tranz. = 1. a doborî, a scutura: o hohărît prunele; 2. a alunga pe cineva din locul unde s-a stabilit: l-am hohărît de pi-ici. Hijdră s.f., în expr. a fi (sau a umbla) ca o hudră = a fi (sau a umbla) haimana. Hulă s.f. sg., în expr. : a face ceva hulă = a. distruge, a face pagubă mare, dezastru : porcii or făcut hulă cucuruzu nost. Huluî, huluiesc, vb. IV refl. = a se h i - b ă 1 u i (1). Hurdubînă s.f. = femeie grasă, nesimţită. Hurduît, -Ă, adj. = 1. care răstoarnă din grabă şi neatenţie obiectele, nervos, grăbit; 2. nebun. Hurdijnă, hurdune, s.f. = contrabas : lăutarii cîntă la joc cu ţambalu, clanaretu şi lmrduna. Ia adv. = (mai ales repetat) da. Iezarăie s.f. sg. = frig mare, ger. Ipuî, ipuiesc, vb. IV refl. =a se reface după o boală, a se îndrepta: s-o mai ipuit o ţără. Ist0v, -Ă, adj. = (depreciativ) mintos, isteţ. 17 RAIONUL SIBIU 61 Iznoâvă, iznoave, s.f. = (ironic) copil deştept, inteligent. ΙζΝΟνέΝΐΕ s.f. sg. = i z n o a v ă. Îmbrehădî, îmbrehădesc, vb. IV tranz. = a face ceva de mîntuială: numai le-o îmbre-hădit. ÎmprăghitA, împrăghitez, vb. I tranz. = 1. a sprijini, a pune proptele (merilor) ; 2. a face dezordine în lucruri: vai, cum ai îm-prăghitat hainele. Împriloştît, -ă, adj. = zgîrcit, afurisit. Împuţît, -ă, adj. = plin de apă : nu ard lemnele că-s împuţite de apă. ÎnchilinA, închilinez, vb. 1 = 1. tranz. (despre obiecte) a pune împreună ; 2. refl. a creşte din aceeaşi tulpină, a se uni. ÎnchilinAt, -ă, adj. = împreunat, unit: doi fagi închilinaţi. ÎnchinA, închin, vb. I tranz. = a părăsi, a lăsa : le-o închinat acolo şi s-o dus. Încîrnî, încîrnesc, vb. IV refl. = a se încăpă-ţîna; a se opune; a se abate de la regula firească. Încîrnît, -ă, adj. = îndărătnic, încăpăţînat. ÎnfuîlfucA, înfuluc, vb. I refl, = a se supăra, a se inerva, a-i sări ţandăra : să înfulfucă tot cînd vorgheşti cu el. Întoroît, -a, adj. = 1. (despre oameni) sucit, pricinaş, care caută ceartă cu luminarea ; 2. (despre obiecte) înclinat, gata să se răstoarne. ÎntroenAt, -ă, adj. = cu guturai; î n z ă 1-p a t; var. întroinat. ÎntroinAt, -ă, adj. v. întroenat. ÎnzalpAt, -ă, adj. = întroenat. JneAmăn, jneamăne, s.n. = urcuş. Juvîlcă, juvelci, s.f., în expr. a fi ca o juvelcă = a fi fandosită, îngîmfată. LămpAş, lămpaşe, s.n. = smoc alb de păr în fruntea vitelor: Vireana-i cu lâmpaş. LeAnca s.f. sg., în expr. a o lua leanca = a o lua la fugă. LopAtic, -ă, adj. = zăpăcit, zănatic. Mal s.n. sg., în expr. a fi (greu) ca malu = 1. a fi greu de tot; 2. a fi sănătos. MAntăl, mantale, s.n. == manta, palton. Maclos, -oAsă, adj. = 1. alunecos, moale; 2. vîscos şi neplăcut la pipăit. Măjuî, măjuiesc, vb. IV refl. = a sc încărca cu greutate mare, a se speti: să măjuieşte de povară. Matînca adv. = parcă; mă tem că : mătin-că-i joi. Matrâcalî, mătrăcălesc, vb. IV tranz. = a încurca, a face dezordine: le-o mătrăcălit pe ţoale. Molinzî, molinzesc, vb. IV =1. refl. a (se) murdări; 2. tranz. a batjocori pe cineva : l-o molinzît ghine. Molîndau, molîndăi, s.m. = om moale, fără iniţiativă. Mormćcea s.m. sg. = nătărău, nătăfleţ; var. m o r m o n e a. Mormćnea s.m. sg. v. mormocea. Moşînt0c, -oAcă, adj. = (despre copii) mic, nătărău. Mula s.f. = om moale, tăcut, prostănac. Mutucâ s.f. sg. = 1. meteahnă, patimă; are el o muţucă; 2. eufemism pentru drac: ştie-l muţuca. Năblejnic, -ă, adj. = 1. bleg, prost; 2. obraznic, neruşinat, nerecunoscător. NAhac adj. m. = (şi substantivat) năuc, prostănac. Nîlcoş, -â, adj. = ipocrit, făţarnic. Oarde, orz, orzi, oarde, urzîm, urzîţi, oavde, vb. III tranz. = a urzi. ObarÎ, obăr, vb. IV tranz. = a doborî. ObinzAlă s.f. sg. = fîşie de pînză brodată, aplicată la guler şi la terminaţia mînecilor iei. Obîncî, obîncesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) şifona : şi-o obîncit fusta. Oblîncî, oblîncesc, vb. IV refl. = a-şi pierde puterile. OchişA, ochişele, s.f. = motiv ornamental floral în cojocărie. OcoleAlă s.f. sg. = cusătură ornamentală, cu mătase neagră, ce serveşte drept cadru altor grupuri ornamentale. 62 REGIUNEA BRAŞOV 18 Ofili, ofilesc, vb. IV tranz. şi refl. = (mai ales cu sens depreciativ) a (se) ruşina : s-o ofilit tare. Oglăzănie s.f. sg. = om slăbănog, rahitic. Ogrînji s.m. pl., în expr. : a face ogrinji = a face mofturi (mai ales la mîncare). Olâlâu s.n. sg. = veselie, tămbălău, gălăgie : la nuntâ-i olălău mare. OmărÎ, omăr, omeri, vb. IV tranz. = a omorî. On, oni, s.m. = ornament foarte simplu în cojocărie constînd dintr-o cusătură ocolită de forma literei O. Oniş0r, onişori, s.m. = diminutiv al lui on. Opăceală, opăceli, s.f. = sărbătoare mică în care nu se lucrează (la cusut, ţesut, cîmp). Otîncî, otîncesc, vb. IV tranz. = a lovi. Panc, panci, s.m. = papuc de casă. Parapl^u, parapleauâ, s.n. = umbrelă. ParmajA, parmajele, s.f. = pătlăgea roşie. Păpărăzî, pers. 3 sg. păpărăzeşte, vb. IV refl. = (despre mîncăruri) a se prinde, a forma cocoloaşe, a se tăia. Păpărazît, -A, adj. = prins, cu cocoloaşe. PĂsA, păsa, vb. I refl. = a se resimţi, a suferi durerea : îmi pasă la chicior. Păstxjra, păsturi, s.f. = batistă. Păsturîţa, păsturiţe, s.f. = diminutiv al lui păstură. Păzîtorîţă s.f. sg. = (învechit) femeie de serviciu la primărie. Pipă, pipe, s.f. = canea. PiTULtfş, pitiiliişe, s.n. = ascunziş : şi-o făcut un pituluş. Pîş, pîşi, s.m. = cocean de porumb: am scos vaca din iarnă numai cu pîşi. Plumbuî, plumbuiesc, vb. IV. tranz. = a tivi cu pojiţă marginea hainelor de blană. PobA adv. v. a p o b a. Pogîrcî, pogîrcesc, vb. IV tranz. = a aduna rămăşiţele după cules : am pogîrcit merele. Poînic, poinice, s.n. = varietate de mere. Pojîţă s.f. sg. = piele de oaie sau miel, fără lînă, folosită în cojocărie pentru a coase pe ea broderia. Polmćd s.n. sg. = prispă, pridvor. Pom^ană s.f. sg., în expr. : a mînca cuiva po-meana = a strica ceva, a distruge. Porav adj. m. = nărod, rău. Porîjnci s.f. pl. = loc (de obicei la ieşirea din biserică) unde se fac comunicărilc administrative comunale. Posîclî, posîclesc, vb. IV refl. = a sc umple de noroi: s-o posîclit sapa de tină. Posîclît, -Ă, adj. = lipicios, murdărit cu ccva lipicios; posîclos. Posîcl0s, -oAsĂ, adj. = p o s î c 1 i t. Posolî, posolesc, vb. IV tranz. = a se înghionti (mai mult în joc). Potirăş, potiraşi, s.m. = lăstar crescut din rădăcina pomilor: şi-o rupt coasa-n potiraşi. Prăştie, prăştii, s.f. = brîu lat de piele foarte ornamentat; şerpar. Prăghîtă, prăghite, s.f. = unealtă de lemn sau de fier cu care se culeg fructclc. Prichiştî, prichiştesc, vb. IV tranz. = a măsura exact, pentru a nu se înşela. Prichiştît, -ă, adj. = precis, exact: ni-o măsurat prichiştit; var. p r i ş t c h i t. Priştchît, -ă, adj. v. prichiştit. Privăr, privare, s.n. = pridvor, prispă. ProhAb subst. sg. = amnar. Pui s.m. pl. = grup ornamental vertical care împreună cu ciocănelele şi podobelile coboară din altiţă decorînd mînecile iilor; şir. Pumnăş, pumnaşi, s.m. = manşetă care strînge mîneca iilor. Puştîu adv., în expr. : 1. a umbla pustiu = a umbla haimana; 2. a vorbi pustiu = a) a vorbi fără rost, aiurea; b) a vorbi obscen. RAhota adv. = în dezordine, vraişte : o plecat de-acasă şi-o lăsat toate rahota. Rasurći, răsuroaie, s.n. = pînişoară din aluatul ras de pe troacă : io mînc răsuroiul Războrî, războresc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) răcori: m-am războrit; o întins fîniC să-l războrească. Răzgr0s, răzgroşi, s.m. = par de brad, lung, pentru grad. 19 RAIONUL SIBIU 63- RoAngheş, -ă, adj. = răutăcios, ranchiunos. Roanţă s.f. sg. = 1. ciudă, mînie, pică; 2. în expr. a se ţîne roanţă = a se certa, a se ţine cu gura de cineva. Rudîţă, rudiţe, s.f. = opritoare la căruţa cu un singur cal. Rujinćs, -oAsă, adj. = neruşinat, obraznic. RtÎPTÎNPUNT s.n. sg. = tip de broderie (opusă celei numită muscă), în formă de cusătură continuativă, linioară. RuptoAre, ruptovi, s.f. = durere (la şale) : mă ţîne o ruptoare. Săbăşuî, şăbăşuiesc, vb. IV tranz. = a asemui, a confunda: m-o săbăşuit cu Ion. Săcăttjră, săcături, s.f. = iezătură făcută pentru a prinde mai uşor peştii: o făcut săcăi-turâ. Scărjîţi s.m. pl., în expr. : a face scăreţi = a da semne de neastîmpăr. ScobîlţÎ, scobîlţăsc, vb. IV refl. = a se poticni (din cauza unei greutăţi sau a oboselii), a se speti. ScociorÎ, scociorăsc şi scocior, vb. IV refl. = a se enerva : să scocioară tot cînd îi spu1 adevăru. Scor0g adv. = (despre plante) uscat prea tare : fînu-i scorog pe topenia asta. Scorojî, scorojesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) usca tare : am scorojit fînul. SfinţoAică, sfinţoaice, s.f. = femeie care face pe sfînta, pe cuvioasa; femeie ipocrită. Sfîrţăît, -A, adj. = fandosit, sclifosit. SiroAne s.f. pl. = curele colorate folosite în ornamentarea şerparelor. SîndAc subst. = ciudă, necaz. SÎNDĂC0S, -oAsa, adj. = antipatic, nesuferit, uricios; d î c o s. SîtîrÎ, sîtîrăsc, vb. IV tranz. = 1. a nu da pace cuiva, a necăji pe cineva; îl tot sîtî-reşte; 2. a nu avea răbdare. Spotăî, spotăiesc, vb. IV tranz. = 1. a certa pe cineva; l-am spotăit ghine; 2. a alunga. StAvilă, stavile, s.f. = marginea (dunga) patului : mă culcă iot la stavilă. StrăhidAt, -ă, adj. = 1. speriat; 2. zmintit: îi cam străhidat cocliilu ăsta; var. strău-lat. StrăulAt, -ă, adj. v. străhidat. Strîmbăn6g s.n. sg. = cusătură în zigzag. Stijopolî, stropolesc, vb. IV refl. şi tranz. = a (so) spăla în grabă. Sufl0i, sufloaie, s.n. = ţeavă din soc cu care se suflă în foc pentru a-l aprinde. Surîbîş, surîpişuri, s.n. = loc rîpos, teren instabil: am dereptat lemnele pe surîpiş. ŞchidoAlă, şchidoale, s.f. = persoană urîtă şi rea. Şencal6s, -oAsĂ, adj. = glumeţ, şugubăţ. Şeştină, şeştine, s.f. loc mocirlos. Şip interj. = (repetat) cuvînt cu care se cheamă vaca. Şir s.n. sg. = p u i. Şotîng adv., în expr. : a merge şotîng = a merge şchiopătînd. Şovîrn0g, -oAgă, adj. = olog, şchiop. ŞubAc s.n. sg. = cusătură ornamentală, care se face cu mătase neagră, pe mîneca cămăşilor bărbăteşti. Şurîţă s.f. sg. = adăpost sub şopron. TAcota interj. = cuvînt adresat cuiva ca o ameninţare să tacă; taci! gura! TAga s.f. art., în expr. : a da taga = a nega ceea ce ai afirmat. TArcăn s.m. = tarhon ; b e r t i n. Tartaćn, tartaoni, s.m. = puşlama, derbe deu. Tălbăcît, -â, adj. = buimăcit, ameţit de băutură sau de durere de cap. TApălAgă, tăpălăgi, s.f. = 1. cel care e îmbrăcat neglijent; 2. cel care se împiedică uşor. Tăpălăgos, -oAsA, adj. = 1. dezordonat, neglijent; 2. împiedicat. TArceAt, -ă, adj. = dungat, vărgat, tărcat. Tărîmb0c adj. m. = (despre pămînt) vîrtos;. c ă r ă d u c. Tecărău adj. m. = 1. îndesat, dens; 2. (despre oameni) bădăran. 64 REGIUNEA BRAŞOV 20 Tčchea s.f. sg. = 1. numele unui joc al băie-ţandrilor; 2. ţepuşă folosită la techea (1); 3. în expr. a o lua techea = a o lua la sănătoasa. Terfe s.f. pl. = daruri, cadouri de ni^intă. Terfeliţă, terfeliţe, s.f. = femeie care aduce tevfele. Tigorî, tigorăsc, vb. IV intranz. = a se reţine de la mîncare sau de la bani; a se sgîrci. Tîntaî, iîntăiesc, vb. IV refl. = a se prosti, a se tîmpi. Tîntăît, -ă, adj. = tîmpit, prost, zăpăcit. Tîrfolî, tîvfolesc, vb. IV tranz. şi refl.= 1. tranz. a face dezordine în lucruri şi a le murdări; 2. tranz. a călca în picioare, a tăvăli; 3. refl. fig. a se compromite, a se înjosi. Tîrşî, tîrşesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1. a împrăştia şi a face dezordine în lucruri; 2. fig. a se înjosi. Toânchin, -Ă, adj. = prostănac şi surd; tont. Toieguţe s.f. pl. = motiv ornamental la catrinţe. Trăsură s.f. sg. = curea folosită în cojocărie pentru ornamentare. Trăvălî, trăvălesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) tăvăli. Trînd0s adj. m. = (despre pămînt, aluat) vîrtos, îndesat; c ă r ă d u c. TuhoArca, tuhoarce, s.f. = cojoc ciobănesc, tohoarcă. Tuleu, tulei, s.n. = ştiulete de porumb. Turteâ, turtele, s.f. = copac bătrîn, gros şi noduros. Ţanghîle s.f. pl. = (depreciativ) diverse lucruri, bagaje : şi-o luat ţanghilele şi s-o dus. Ţîhîna s.f. sg., în expr. a se duce cu ţîhina = a se duce undeva pentru mult timp; a zăbovi undeva foarte mult. Ţîncijşe s.f. pl. = motive ornamentale în cojocărie. ŢîţAlă s.f. sg. — om certăreţ, intrigant. Ţ0RFĂ adj. invar. = foarte ud, plin de apă, leoarcă. Turcă s.f. sg. = femeie slabă şi iute. Ucinăşe s.f. pl. = rugăciuni: ţi-ai făcut uci-naşele ? Valos s.n. sg., în expr. : a-şi da valosu = a-şi scoate de la inimă, a se descărca de un necaz. VălitoAre, vălitori, s.f. = bucată de pînză albă, plisată foarte mărunt, cu care femeile îşi înveleau capul la nuntă sau la moarte. Văşceăn, văscene, s.n. = butoi mai mic. Vîndălag adj. = (mai ales despre purcei) rotund, gras şi nu prea mare. Vîrghînă, vărghini, s.f. = loc în care se îmbină, în exterior, două bîrne. Zalîncă s.f. sg., în expr. : a umbla ca o zalincă = a umbla de ici-colo fără rost şi fără să se plictisească; a umbla haimana. ZăgălXu s.n. sg. = zeamă de gunoi sau murdărie apoasă. Zăgăluî, zăgăluiesc, vb. IV refl. = 1. a se murdări; 2. a se zdrobi: s-or zăgăluit afinele. Zahăr s.n. sg. = broască (la uşă), zar. Zămărî, zămărăsc, vb. IV refl. = a se îngre-ţoşa de mîncare, a se scîrbi; a se z ă r m ă di. Zăporî, zăporăsc, vb. IV refl. = 1. a se umple de murdărie şi bube (de zapor); 2. a slăbi, din cauza unei boale sau a mizeriei: s-o zăporît de tot. Zăporît, -ă, adj. = 1. murdar şi bubos; 2. slăbit, bolnăvicios. Zărmădăît, -Ă, adj. = 1. scîrbit, îngreţoşat; 2. zdrobit (ceva ce şi-a pierdut aspectul, prospeţimea); var. zărmădăluit. Zărmădăluît, -a, adj. v. zărmădăit. Zărmădî, zărmădesc, vb. IV refl. = 1. a se zămărî; 2. (despre mîncarea prea fiartă ' sau despre fructe) a se zdrobi. ZĂvoi, zăvoiesc, vb. IV refl. = a se murdări cu ceva dulce (lipicios), a se năclăi: s-o zăvoit pe obraz. ZbÎrcăî, zbîrcăiesc, vb. IV tranz. = a mulge cu insistenţă ultimele picături de lapte din ugerul vacii: am zbîrcăit-o ghine. Zdrîmboâie, zdrîmboaie, s.f. = fluier din coaje de salcie ori răchită, făcut de copii. 21 / RAIONUL SIBIU 65 Zdruhăî, zdruhăiesc, vb. IV tranz şi refl. = a (se) zdruncina. Zdruhăi0s, -oăsă, adj. = săltat, răpezit. Zîgherî, zîgheresc, vb. IV refl. = 1. a se ascunde bine; 2. a intra într-un cotlon (şi a nu mai putea ieşi) : s-or zîgherit toţi puii de frica uliului. Zomolî, zomolesc, vb. IV tranz. = a amesteca ceva mult în gură; a mozoli. Zotoâne s.f. pl., în expr. a da zotoane = 1. a aţîţa focul făcîndu-1 să ardă mai tare; 2. a enerva pe cineva, a provoca. Zotonî, zotonesc, vb. IV = 1. tranz. şi refl. a (se) ujnple pînă la refuz: o zotonit desagii cu de-ale gurii; 2. tranz. fig. a încolţi pe cineva, a prinde pe cineva la strîmtoare. Zuinâ, zuin, vb. I refl. v. d i n a. Zuinijş, zuinuşe, s.n. v. d i n u ş. NI COLA E BEM BEA REGIUNEA BUCUREŞTI RAIONUL ROŞIORI DE VEDE Acăr, acare, s.n. = ac de siguranţă. Aculćge, aculeg, vb. III tranz. = a culege. aculegem porumbu; voi aţi acules porumbu? Adibuî, adîbui, vb. IV tranz. = a dibui: îl adibui şi-l prinz dă spinare. Ais interj. = strigăt cu care se alungă pisica; var. hăis. Alcalîc s.n. sg. = fier balot pentru cercuri la butoaie, putini etc.; var. a r c a 1 î c. Amirosî, amiros, vb. IV tranz. = a mirosi. Amuşî, pers. 3 sg. amttşeşte, vb. IV refl. = a se încinge, a se strica, a mucezi: porumbu crud vine şi s-amuşeşte. Apestî, pers. 3 sg. apeşi este, vb. IV intranz. = (despre lună) a răsări în fiecare seară din ce în ce mai tîrziu : astă seară luna apesteşte. Apipăî, apipăi, vb. IV tranz = a pipăi: îl apipăie să vadă dacă nu are ceva pe sub haină; var. a p i p i i. Apipiî, apipii, \'b. IV tranz. v. a p i p ăi. Aprîndere aprinderi, s.f. = arşiţă mare, zăduf, căldură mare în zilele de vară : azi a fost aprindere mare. ArcălÎc s.n. sg. v. alcalîc. Ariste, areţi, s.m. = 1. berbec de prăsilă, berbec neîntors (se foloseşte despre mieii berbecuţi mai ales în expresiile a opri, a ţine, a fi bun de arete; mai rar despre berbecul matur) ; p. ext. orice parte bărbătească bună de prăsilă; 2. (ironic) tînăr rămas în sat, neluat în armată. ArţabA, arţabale, s.f. = femeie neserioasa; var. a r ţ a b a 1 ă. Arţabâlă, arţabale, s.f. v. a r ţ a b a. Astrînge, astrîng, vb. III tranz. = a strînge. Armoş s.m. sg. = conducătorul jocului în care se foloseşte arşicul: armoşul porunceşte cîte să-i dea la palmă. AzÎr adv. = gata, atent, aşteptînd momentul să facă ceva: cîinele stă azîr să prindă prada; stai azîr să pleci; el stătea azîr să-mi ia banii. j*iE, ării, s.f. = pasăre de pradă, duşman al porumbeilor şi păsărelelor; călea: veni aria şi luă porîmbelu. BabAr, băbari, s.m. = om care a fost însurat, dar nu mai e, pentru că femeia cu care a fost însurat a fost gonită (lăsată) de el BănAie, bănăi, s.f. == cioară neagră, cu guler de culoare mai deschisă. BAnicićr, bănicioare, s.n. = diminutiv de la baniţă. Băsmeşte adv. = aşa cum se povesteşte un basm. BătAc, bătace, s.n. = băţ cu care se bate gula (în jocul de-a gula). Beci interj. = (repetat) cuvînt cu care se cheamă berbecul. Bent, benturi, s.n. = apă stătătoare de mică întindere, dar adîncă ; groapă cu fund adînc în lac sau în rîu. Beţîu, -îe, adj. = beţiv. Bîrca, bir ci, s.f. = puncte pierdute Ia jocurile de copii : b î r t ă, boabă. 68 REGIUNEA BUCUREŞTI 2 BÎdîdâie s.f. pl. = bălării, buruieni mari; b î d î d ăi. BîdîdXi s.f. pl. = bîdîdaie: grădina e plină de bîdîdăi. Bîlcx^ţă, bîlcuţe, s.f. = oală mică de pămînt. BîrÎcă, bîrîci, s.f. = gîrlă mică, pîrîiaş care poate fi trecut prin săritură; apă mică şi murdară (stătătoare sau curgătoare) ; var. b î r î c e. BîrÎce, bîrîci, s.f. v. b î r î c ă. BÎrta, bîrţe, s.f. = b i r c â Blećjdina, bleojdine, s.f. = seîndură mare şi necioplită, făcută dintr-un lemn spart în 2—3 bucăţi. Blescăî, blescăiesc, vb. IV intranz. = a merge prin apă şi a bate apa Cu piciorul călcînd de sus. BoAbă, boabe, s.f. = b i r c ă. BoAmbă, boambe, s.f. = fructul bombului. BoAscĂ s.f. sg. = b o ş t i n ă. Bobîc, bobice, s.n. = 1. . numele unui joc de copii; 2. bucată de lemn folosită în jocul cu acelaşi nume. Bobîrc, bobirci, s.m, = ştiulete de porumb mic şi cu boabe puţine. Bobîrci s.f. pl. = fire de cînepă (de vară) rămase pe loc după ce s-a cules cînepa de toamnă. Bodigălî, bodigălesc, vb. IV intranz. = a căuta pe întuneric, a bîjbîi; a bojbîcîi. Bojbîcîi, bojbîcîi, vb. IV intranz. = a b o d i g ă 1 i. Bomb, bombi, s.m. = corcoduş (Prunus cera-sifera). Bombonî, bombonesc, vb. IV intranz. = a vorbi neclar; a bombăni. Boroghînă s.f. sg. = ceea ce se depune pe fundul butoiului după ce s-a fiert vinul sau pe fundul unei sticle cu undelemn ; goloveală. Borţ6i s.m. sg. = soi de peşte mic, plin de icre. Brabćte, brabeţi, s.m. = 1. cocoloş de mămăligă ; 2. b r a d o s. J3rad6s, bradoşi, s.m. = un fel de colac făcut din cocă în formă de opt (8), care se unge cu miere deasupra şi se împarte la mucenici; b r a b e t e (2). Brăţuî, brâţuies~, vb. IV tranz. = a face braţuri-braţuri crengile cu frunze tăiate din pomi. Brăţuît s.n. sg. = acţiunea de a brăţui. BrezAie s.f. sg. = bătaie de joc; zeflemea: ne lua în brezate. Brîi interj. = (repetat) strigăt cu care se cheamă oile, berbecii, mieii, iezii; var. : b r i ţ i, brîi. Brîţi interj, v. brîi. Brîi interj, v. brii. Brînci s.f. pl. = mîini, braţe : toată dimineaţa a stat cu brîncile pe ulucă. Bxjtfă s.f. sg. = iarbă măruntă, deasă şi moale care creşte pe marginea rîului şi în bălţi, după eae s-a retras apa revărsată. Buhćs, -oasă, adj. = (despre vreme) neguros, ceţoş: timp buhos; zile buhoase. Burduf, burdufuri, s.n. = sacul încheiat în care se ţine puful din pernă; c a 1 î f, c ă-ptuf; fultuc. Buruc, burtpce, s.n. = stropitoare; dubă. CadalIc, cadalîce şi cadalîcuri, s.n. = cartier, mahala: în satu nostru sînt şase cadalîce. CaleA interj. = (repetat) cuvînt rostit de vînători cînd sare iepurele sau cînd zboară prepeliţa, ca să se oprească ; var. călea. Calîf, calîfuri, s.n. = burduf. Calostîrcă, calostirci, s.f. = săpăligă (pentru săpat în straturile de ceapă) ; var. carastelă. CarAbă adv. = sătul bine, umflat în burtă: m-am săturat, m-am făcut carabă. Carastelă, carastele, s.f. v. calostîrcă. CăleA1 interj. v.calea. Călea2, călele, s.f. = pasăre de pradă gri-ce-nuşie: căleaua s-a repezit după porumbei. Călugăre, călugări, s.m. = loc rămas nearat între brazde ; căluş, c î r 1 a n. Căluş, căluşuri, s.n. = c ă 1 u g ă r e. CămăşuiAlă s.f. = 1. strat subţire, alb, care se formează deasupra vinului în butoi, deasupra oţetului, a murăturilor: ai spart cămăşuiala şi a ieşit tărimea vinului; 2. albeaţă (la ochi) : a făcut cămăşuială la ochi. 3 RAIONUL ROŞIORII DE VEDR 69 Căntî, cânţesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) zăpăci (de obicei din cauza bătăii); a bătut-o de-a cănfit-o. Căptuf, căptufuri, s.n. = burduf. CeaclAu, ceaclăuri, s.n. = adaos de lemn sau de lanţ pus la căruţă pentru a mai înhăma un cal pe lîngă cei doi de la oişte. CenAc, cenace şi cenacuri, s.n. = vas de pămînt ars, mai larg la gură. Chiaşlîu, -îe, adj. = beat. Chilîp, chilipe, (rar) chilipuri, s.n. = scul de borangic : am făcut un chilip dă borangic. ChirnogeAlâ, chirnogeli, s.f. = zgîrcenie. Chitîjc, chituci, s.m. = lemn mai scurt de 1 m. Cioîlă, cioile, s.f. = bucată de carne : ciosvîrtă. CiolmoAcă s.f. sg. = noroi subşire; var. ciormoacă, cir moacă. Ciormoacă s.f. sg. v. c i o 1 m o a c ă. CirmoAcă s.f. sg. v. c i o 1 m o a c ă. Cîrd0 interj. = strigăt cu care se alungă berbecul ; var. c î r d o a. CîrdoA interj, v. cîr do. Clic, clicuri, s.n. = adunare de fete şi băieţi seara pe uliţă. Clo interj. = (repetat) strigăt cu care se cheamă cloşca cu pui. CoAvĂ, coave, s.f. = coajă de dovleac spart în două cu diferite întrebuinţări în gospodărie ; glăbeajă. C0bliţă, cobliţe, s.f. = cobiliţă. CocoAce, cococi, s.f. = lipie mică şi subţire de pîine, coaptă de obicei pe plită sau în spuză. CococicA, cococele, s.f. = diminutiv al lui cocoace. Codelîe, codelii, s.f. = codirişte de bici. CorcovAn, covcovani, s.m. = bucată mare de pîine, de mămăligă etc., codru; ş u c h i , şugmete, şuchiuman; var. coş-c o v a n. Coş interj. = strigăt cu care se alungă capra. Coşărel, coşărele, s.n. = botniţă de pus la boi cînd se răriţează porumbul. CoşcovAn, coşcovane, s.n. v. corcovan. Coşobît, -A, adj. = bătut rău. Covćie s.f. pl. = 1. încolăcituri ale şarpelui cînd e prins cu băţul şi încearcă să scape; 2. înflorituri făcute în timpul dansului. Dainuş, dăinuşuri, s.n. = săniuş, loc unde se dau copiii cu sania. DărăcAr, dărăcare, s.n. = pieptene cu dinţii ca ai daracului, însă mai rari şi mai groşi; cînepa meliţată se dă întîi prin dărăcay şi apoi prin darac. Dîrjâlî, dîrjâlesc, vb. IV tranz. = a bat& pe cineva cu dîrjala. Dora num. ord. = a doua: a dora oară a deschis procesu. Drab, draburi, s.n. = drug de fier gros, folosit pentru osii la car ; t r e a p. Dreblege subst., în loc. adv. în dreblege = de mîntuială, fără interes : tu'mergi în dreblegey nu-fi pasă neam. Drugćs, -oAsă, adj. = (porumb, holdă d& porumb) cu ştiuleţi mari. Duba, dube, s.f. = stropitoare, b u r u c : dă-mi duba să ud florile. DurlAc, durlaci, s.m. = copil mai mărişor; durlăcisin. DurlĂcAn, durlăcani, s.m. = d u r 1 a c. Eres s.n. sg. = vînt, aer, curent: cînd & zăpuşeală mare în sat, ieşi la cîmp, la eres:* a ieşit la ireşu- ăsta de vînt; var. i r e ş. FerecAr s.m. sg. = numele lunii februarie, FicAte, ficafi, s.m. = ficat: la copil, cînd tai putu, îi dai ficatele. Fîlfă, fîlfe, s.f. = volan lat de 3—4 cm care se formează prin încreţire la mînecile iilor sau ale cămăşilor femeieşti. ; var. f u 1 f ă. Fînar, fînare, s.n. = adăpost pentru fîn, construit deasupra grajdului sau a unui şopron. Floricica s.f. sg. = floarea soarelui; sorea. Florîu, -îe, adj. = (despre vite) bălţat. FocAr, focare, s.n. = încăpere a caselor ţărăneşti pe unde iarna se face foc în sobe şi se pregăteşte mîncarea ; vatră ; f o c ă r i e. Focârîe, focării, s.f. = focar. 70 REGIUNEA BUCUREŞTI 4 Fulfă, fulfe, s.f. v. f î 1 f ă. Fultîîc, fuituce şi fultcuri, s.n. = burduf. Fultucel, fultucele, s.n. = diminutiv de la fuituc. Fusta păsărîcii s.f. sg. = volbură (Con-volvulus avvensis ). GAroş, -â, adj. = (mai ales despre păsări şi despre oi) castaniu, galben-roşcat; oaia gavoşâ, vine galbenă pe bot. Garv0i, garvoi, s.m. = cioară mare, neagră, care fură pui de găină. GăineAlă s.f. sg. = lîncezeală, picoteală din cauza unei boli. Gîlcă, gîlci, s.f. = cocoloş, noduleţ de lînă care se face pe fir, la tors; guşă. Gîlcăr0s, -oAsĂ, adj. = (despre firul de lînă) care are gîlci, cu gîlci. GlAbnică, glabnice, s.f. = colac de cîrpe pus de femei pe cap cînd transportă greutăţi. GlăbeAjă, glăbeje, s.f. = coajă de dovleac, tăiat în două ; c o a v ă. Glogozenii s.f. pl. = cuvinte de glumă, care te fac să rîzi. GoloveAlă s.f. sg. = ceea ce se depune pe fundul unei sticle cu ulei; boroghină. GonAc, gonaci, s.m. = soi de peşte de apă. dulce, lung de circa 20—25 cm, rotund, alb, cu solzii mici, care se prinde greu. GrAjniţă s.f. sg. = iarbă grasă (Portulaca oleracea). Gurgumeu, gurgumeie, s.n. = ridicătură mică. de pămînt. Gijsiu interj. = (repetat) strigăt cu care se cheamă gîştele. Gt^şă, guşi, s.f. = gîlcă. Hăis interj, v. a i s. HarĂbtjc s.n. sg. = 1. ceea ce rămîne dintr-o recoltă după ce s-a cules fruntea: a rămas numai hărăbucu; 2. înghesuială, învălmăşeală de lume: un hărăbuc dă lume acolo, dă n-ai loc. Ilâc, ilaci, adj. m. = (despre boi) scurt, cu coarne mici. Ireş s.n. sg. v. eres. Îmboroşcăî, pers. 3 sg. îmboroşcăieşte, vb. IV = 1. refl. (despre copii) a se mînji (pe faţă), a se murdări; 2. tranz. a ara rău un loc: a îmboroşcăit locul, adică a arat rău, cu călugări. Îmboroşcăit, -ă, adj. = (despre copii) murdar pe faţă, pe cămaşă. Îmbucături s.f. pl. = colaci, colivă etc. care se împart pentru morţi: noi facem îmbucături la morţi şi le ducem la cimitir. ÎmpopistrAt, -ă, adj. = împestriţat, amestecat. Lemne s.n. pl., în expr. a intra în lemne de căluş = a da în greu, a ajunge la ceva greu. MăruntAc, -ă, adj. = mărunt, mic. MesAlă, mesale şi mesele, s.f. = 1. faţă de masă; 2. învelitoare de pe lada de zestre. Mişom0r s.n. sg. = grămadă, mulţime mare : (adverbial) la tîrg era vite mişomor. Mureş, -ă, adj. = (despre vitele cornute) cu părul de culoare vînăt-închis spre castaniu : vineţi, cu părul închis dă tot, ăia sînt boi mureşi. Nasfirćs, -oăsă, adj. = mofturos, năzuros (la mîncare). Neici interj. = strigăt cu care se goneşte cîinele: neici d-acoloi. Nemćnie, nemenii, s.f. = neam, rudă: sîntem cam nemenie cu el. OAgăn, -ă, adj. = gol, pustiu : tuf an oagăn = tuf an putrezit la mijloc, rămas numai cu marginile; casă oagănă = casă goală, pustie, fără lucruri în ea, fără geamuri, numai cu pereţii; lemn oagăn = scorburos, fără inimă, numai coaja. Odîrnî, pers. 3 sg. odîrneşte, vb. IV intranz. = a pierde din putere, din forţa de muncă, din cauza bătrîneţii, a bolii sau a nemîn-cării. OgÎrdî vb. IV refl. = a fi slăbit şi fără putere din cauza vîrstei înaintate sau a unei boli: s-a ogîrdit de tot după boala asta. Ojejî, ojejesc, vb. IV tranz. = a usca lemne, ţîndări, aşchii pentru a putea aprinde uşor focul: să ojejim lemnele pentru aţîţat focul. RAIONUL· ROŞIORII DE VEDR 71 Ojejît, -Ă, adj. = (lemn) uscat în sobă. GlAn, olane, s.n. = oală de pămînt, mai largă la gură. Oşinî, pers. 3 sg. oşineşte, vb. IV refl. = (despre vînt) a se linişti, a se potoli. Oşîştie, oşiştii, s.f. = copil (sau animal) mic, slab, nedezvoltat. Ριτύο, -Ă, adj. = mic, pitic: cocoş pitnc; găină pitucă. Piţigăiât adj. m. = (despre firul de lînă) neuniform : n-ai tras fim neted, l-ai tras piţigăiat. Pîrpor, -Ă, adj. = (despre oameni şi animale) care nu rezistă la frig; plăpînd. Platagîcă, platagele, s.f. = pătlăgea. Pleş, -ă, adj. = (despre vite) cu coarnele plecate spre spate. Pleş6i adj. m. = (bou) cu coarnele crescute în părţi. Pod s.n. sg. = parte deasă, bătută, în lîna tunsă de pe oaie. Podoăsă, adj. = (despre lînă) care are pod: lîna e podoasă râu. Pol^jnic, -â, adj. = aplecat, înclinat într-o parte : acoperişul casei este polejnic. PologAr, pologare, s.n. = 1. secerătoare care numai taie paiele, fără să le lege; 2. grebla de la secerătoarea nelegătoare care dă pologul jos de pe masa maşinii. Potcovîţă s.f. sg. = fier laminat folosit pentru potcoave şi pentru cercuri la butucii roţilor de car. Pric, -ă, adj. = (despre animale şi păsări) care are diferite culori; bălţat. Puică, puici, s.f. = foile în care se va dezvolta mai tîrziu ştiuletele de porumb: porumbului a început să-i dea puicile. RebeAgă, rebegi, s.f. = lucru vechi, uzat, stricat; rablă. Săd^lcă, sădelci, s.f. = lemn ascuţit la un cap, cu care se fac gropi pentru pus răsaduri. Scorbelî, scorbelesc, vb. IV intranz. = a scormoni (în pămînt) : cum vine primăvara, începe să scorbelească în pămînt. SfIrtćc, sfîrtoage, s.n. = rest, bucată mică din orice lucru ; petec mic de pămînt printre vii sau printre grădini. Sichćrme s.f. pl. = lucruri mărunte. SmreAg, smreaguri, s.n. = ceea ce rămîne în iesle din nutreţul vitelor; ogrinji. SoreA s.f. sg. = floarea-soarelui; f I o r i c i c ă. Ştîchi s.n. sg. = băţ; în expr. a pune ştichiul pe cineva — a-l bate. Ştîchi, şuchiuri, s.n. = corcovan. Şuchiumăn, şuchiumane, s.n. = corcovan. Şugmîste, şugmete, s.n. = codru de pîine, mămăligă etc.; corcovan. Şurl£ţ, şurleţe, s.n. = codîrlă la car. Teb£ică, tebeici, s.f. = săculeţ: în tebeică poţi să pui şi o dublă de boabe. TecşAlă, tecşeli, s.f. = rest din tulpina de porumb, floarea-soarelui, grîu etc. rămas pe cîmp după recoltare. Terc, tercuri, s.n. = (învechit) tipar folosit de croitori şi cismari. Tocă vb. I, în expr. a toca pe vatră (sau pe vătrai) = a duce viaţă grea, plină de lipsuri. Treăp s.n. sg. = fier lung folosit pentru osii la car; d r a b. TrîndAv,-Ă, adj. = umed, jilav. Troăcă s.f. (adverbial) casa a rămas goală troacă — pustie. Ucîde, ucid, vb. III refl. = a se căi, a-i fi necaz cuiva de ceva: acu să ucid ei că n-a învăţat carte. Url6i, urloaie, s.n. = tub cilindric de pămînt ars, care face legătuta între sobă şi coş la sobele care se încălzesc cu paie, prin focar:, astupă urloiul că iese căldura\ UrzAtic, -ă, adj. = (păr) cu fructe care se coc de timpuriu, o dată cu orzul: păr urzatic; pere urzatice. Verdîjn, -ă, adj. = (despre cereale) care e puţin verde, care nu este copt bine şi nu-i bun de secerat; griul e cam verdun. Vîgă adv. = în rînd, la cot cu cineva: stă 1 vîgă cu el, nu să lasă neam. 72 REGIUNEA BUCUREŞTI 6 ZăurdeAlă s.f. sg. = lapte stricat, zăurdit. Zăurdî, pers. 3 sg. zăurdeşte, vb. IV refl. = (despre lapte) a se strica: laptele vechi să zăurdeşte cînd îl fierbi. ZgÎrţă s.f., în expr. a-ifi cuiva zgîrţă de cineva. (sau ceva) = a-i fi silă. Zutînă, zutine, s.f. = a trecut cu o zutină de ţime de copii. I. turmă, cireadă: oi; 2. grămadă, mul- GH. /. NEAGU PAIONUL HUEDIN Comuna Căpuş, satul Agirbiciu. Adîncuş, adîncuşuri, s.n. = scîndură suspendată cu lanţuri, pe care se aşază copiii pentru a se balansa. Arşeu, arsei, s.m. = (la jocul de cărţi) valet. Bărbătuş, bârbătuşuri, s.n. = instrument de lemn prevăzut cu o fantă dreptunghiulară care ajută la fixarea sulului de la războiul de ţesut. Bćcor, bocori, s.m. = arbust. Bodi, bodi, s.m. = grămăjoară de fîn care intră ulterior în alcătuirea unei căpiţe. Boroşteân s.m. sg. = (bot.) liliac. BoşitiT, boşeiţi, s.m. = caş proaspăt. Burtucă, burtuci, s.f. = fîntînă de cîmp. CAbAt, căbaturi, s.n. = haină de postav purtată în zilele de sărbătoare mai ales de flăcăi. Chčrci, cherciuri, s.n. = hîrb. CiaplXu, ciaplauâ, s.n. = şiret: de ce na-ţi legi ciaplauăle? Cicibćta, cicibote, S;f. = brînduşă. Cidćr subst. = mustul perelor pădureţe de obicei foarte acru : acru ca ciderul. CfjĂ, cije, s.f. = (mai ales la pl.) rotiţă de la scripetul războiului de ţesut. Ciocân, ciocane, s.n. = tîrnăcop. CiorÎng, ciorîngi, s.m. = ajutorul, sluga ciobanului : s-a băgat ciorîng. CiotlXu, ciotlaie, s.n. = fiecare din cele două bare transversale ale carului cu loitră. Cirîp, ciripuri, s.n. = ţiglă. Cîrlăn, cîrlani, s.m. = hornul de la cuptorul', de pîine. ConiArda, conierzi, s.f. = colibă clădită din coceni de porumb. CotîngAu, cotîngăi, s.m. = flăcăiandru, fecior tînăr. CrişcAdî, crişcâdesc, vb. IV tranz. = (învechit) a încerca să cîştigi ceva din ceea ce-ţi lipseşte : de mult crişcâdesc eu pămîntul ăla dep&luncă\ Dădătuş, dădătuşuri, s.n. = pantă folosită pentru săniuş. DeloAgă, delogi, s.f. = sanie mare trasă de om, folosită în special pentru căratul lemnelor de foc. DescîntA, descînt, vb. I tranz. = a chiui (mai ales la nuntă sau la joc). DiculA, dicul, vb. I tranz. = a zdrobi, a omorî: l-o diculat de pe faţa pămîntului.. Dos6i, dosoaie, s.n. = şervet din pînză de cînepă, de obicei înflorat pe margini. DuPLiiiE subst. pl. = hăţuri. Felelî, felelesc, vb. IV tranz. = a garanta pentru ceva : feleleşte că nu uiţi ce ţi-am spus. FilcAu, filcăi, s.m. = (la jocul de cărţi) damă. Fircitćra, fîrcituri, s.f. = căpiţă. Flintîc, flintici, s.m. = om mic, pricăjit.. FoAită s.f. sg. = soi, rasă. 74 REGIUNEA CLUJ 2 Golîşte, golişti, s.f. = teren neîmpădurit, situat într-o pădure. Gozarîţă, gozăriţe, s.f. = făraş. Gurgoi, gurgoaie, s.n. = gurgui. HagAu, hagauâ, s.n. = pantă: nu poţi sui hagău aista numa ca o păreche de boi.. Haitău, haităi, s.m. = paznic de cîmp. HAldor, haldori, s.m. = cînepă semănată pentru sămînţă. Harhalău, harhalâi, s.m. = (depreciativ) om înalt, puternic, dar leneş şi prost; har-h u 1 e. Harhijle subst sg. = harhalău. Hăznâlî, hăznălesc, vb. IV tranz. = a folo. ; el mi-a hăznălit tot pămîntal. HîrbAn, hîrbani, s.m. = bostan, dovleac. Hulug, haluji, s.m. = (mai ales la pl.) cocean de porumb. Irmâ, irme, s.f. = inimă (la car). JaşcAu, jaşcauă, s.n. = pungă de piele în care îşi adună bătrînii tutunul. Jilău, jilauă, s.n. = rindea. JoAmpă, joampe, s.f. = groapă. LîngalÂu, lîngalauă, s.n. = plăcintă pregătită în vatra cuptorului din acelaşi aluat ca pîinea. Melestî, melestesc, vb. IV tranz. = a bate tare pe cineva. Meselću, meseleauă, s.n. = bidinea. Metecălî, metecâlesc, vb. IV tranz = a meşteri, a lucra fără spor: ce tot metecăleşti acolo ? Muieruşcă, muieruşte, s.f. = (la războiul de ţesut) plăcuţă de lemn, cu orificii, care se introduce în fanta bărbătuşului şi se fixează cu un cui (de obicei tot de lemn). Nădăî, nâdăiesc, vb. IV refl. = a-şi da seama-a se dumiri: măi, da greu te mai nădăieşti tu! Nemiş, nemişi, s.m. = om a cărui îmbrăcăminte întruneşte caracteristicile portului orăşenesc şi pe cele ale portului ţărănesc. Nevîscă, nevişti, s.f. = nevăstuică. Nimurîc, nimurici, s.m. = om slab şi neputincios ; infirm. OgîrcAl, ogîrcăi, s.m. = castravete. PAră, pere, s.f. = cartofi. Padri prep. = în dreptul: s-a oprit tocmai pădri casa noastră. Pec, peci, s.m. = brutar. Pipijći subst. pl. = pupezele (plantă erbacee) Pîţă s.f. sg. = carne. Polmon, polmoni, s.m. = ridicătură de pâ-mînt în jurul casei care ţine, în parte, loc de prispă. Popîr, popire, s.n. = foiţă de ţigară. Popirxjş, popiruşuri, s.n. = hîrtie. PoTRtÎMB, potrumburi, s.n. = spărtură în gheaţa rîului. Preltîcă, preluci, s.f. = poiană. Prîmă, prime, s.f. = panglica pe care o poartă fetele în păr. Prospoîet, -ă, adj. = (în sens fizic) ieşit în evidenţă, ridicat, proeminent. Ρυίτ, puiţi, s.m. = (mai ales la pl.) bomboane. Puixjc, puiucuri, s.n. = sertar. Pup, pupi, s.m. = franzelă. Purău, purăi, s.m. = viţel de bivol. RćdinA, rodini, s.f. = mlaştină. Schiţoî, schiţoi, vb. IV intranz. = a ţipa; a plînge cu disperare. Scleamă, scleme, s.f. = (mai ales la pl.) bară de lemn transversală care leagă căpriorii de la acoperiş. Sclebă, sclebe, s.f. = fundiţă. Scoptî, scoptesc, vb. IV tranz. = a scuipa. Sfčrde, sferzi, s.f. = aşchie. Sfîrnar, sfîrnari, s.m. = comerciant, negustor. SfîrnArî, sfîrnăresc, vb. IV intranz. = a face comerţ. Sîlvoiţă s.f. sg. = magiun. Smedîţâ, smediţe, s.f. = mlădiţă. Somnćre subst. sg. = om care doarme mult. STORstjRĂ, storsuri, s.f. = zer neurdit. Şir£glă, şiregle, s.f. = roabă. ŞorlXu, şorlauă, s.m. = frînă (la car). Şpan, şpani, s.m. = pădurar. Şuşnic, şuşnice, s.n. = afumătoare pentru prune. 3 RAIONUL NASAUD 75 TAlălî, tălălesc, vb. IV tranz. = a nimeri, a lovi ţinte. Terheti, terhetiuri, s.n. = greutate, încărcătură grea. Teţ, teţuri, s.n. = spaţiul dintre partea superioară a pereţilor şi acoperişul unei clădiri Ticărău, ticârauă, s.n. = verigă de fier care se pune pe roata carului în locul unde şina este slăbită. Tirărî, licăresc, vb. IV tranz. = a mişca (ceva) într-o parte şi în alta pentru a putea porni: greu mai licăresc carul âsta\ TicAzi, ticăzesc, vb. IV. tranz. = a face curăţenie, a curăţa. Tîstaş, -ă, adj. = curat, îngrijit. Tistănaş adv. = exact, întocmai. Tizeş, tizeşi, s.m. = flăcău care angajează muzicanţi pentru horă. Tîrboânţă, tîrboanţe, s.f. = bucată de lemn, aşezată pe fiecare din cele două telogi ale carului, în capetele căreia se Înfig ţepuşele. Toi, toiesc, vb. IV intranz. = a face gălăgie, a produce zgomot. Totol0z, totolozi, s.m. = boţ (mai ales de mămăligă), cocoloş; fig. om leneş şi nepriceput. TrăgAră, trăgâri, s.f. = (mai ales la pl.) bretele. Tuz, tuzuri, s.n. = (la jocul de cărţi) as. Ţaic subst. = drojdie de bere. Ţib0că, ţiboci, s.f. = veveriţă. Topi s.m. pl. = oameni din regiuni muntoase, mocani. Ţuiâp ţuiapi, s.m. = ţăruş. Ujog, ujoguri, s.n. = mătură confecţionată din buruieni care se foloseşte la curăţatul cuptorului de pîine. Valau, vălauă, s.n. = jgheab folosit pentru adăpatul vitelor. ValcazXu, valcazăi, s.m. = antreprenor. VandralAu, vandvalăi, s.m. = vagabond. Vădăzlî, vădăzlesc, vb. IV tranz. = a vîna. Vendegleu, vendegleauă, s.n. = restaurant. VicÂ, viei, s.f. = unitate de măsură egală cu aproximativ 24—25 kg. VivicAn, vivicani, s.m. = flăcău venit la horă dintr-un sat vecin; p. ext. musafir. VizîpcĂ, vizipci, s.f. = bluză femeiască. Vîji, vîjesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) potrivi. VoAvĂ, voave, s.f. = pănuşă. Vojoi, pers. 3 sg. vojoaie, vb. IV intranz. = a produce zgomotul caracteristic care însoţeşte un vînt puternic. Zai, zaiuri, s.n. = puhoi de apă care produce inundaţii. ZAicĂ, zăici, s.f. = gaiţă. Zdic, zdicuri, s.n. = bici de cînepă. Zdrăvuî, zdrăvuiesc, vb. IV intranz. = a strănuta. ZugÂu, zugauă, s.n. = potecă de munte foarte abruptă. Zurdun, -A, adj. = brumăriu. VICTOR IAN CU RAIONUL NĂSĂUD Comuna Feldru Âdevesî, adevesesc, vb. IV tranz. = a pierde. BrÎgle s.f. pl. = accesorii la războiul de Aîrlea adv. = aiurea, în altă parte. Badćc, badoace, s.n. = cutie de metal. BorodAu, borodâie, s.n. = coş, horn (la cuptoarele bătrîneşti). Botei, boţeie, s.n. = turmă de oi. ţesut. BudAcă, budăci, s.f. = vas de lemn de 70—80 1., în care se păstrează laptele. Budeşcă, budeşti, s.f. = diminutiv al lui budacâ. 76 REGIUNEA CLUJ 4 BuhAi, buhai, s.m. = berbec tînăr. BuhAş, buhaşi, s.m. = brad sau molid singuratec, izolat. Bulgi, bulgiuri, s.n. = tîrg anual. Buşulăie, buşulâi, s.f. = făptură diformă. CarÎmb, carîmbi, s.m. = 1. un fel de răboj pe care se înseamnă cantitatea de lapte a proprietarilor care au oi în turmă; 2. lemnul greblei în care se prind colţii. CĂoi, căoiesc, vb. IV refl. = a se căina, a se văicări. CăpărA, pers. 3sg. capără, vb. I refl. = a simţi un junghi, a înţepa ; m-a căpătat prin şale. Cîngă, cingi, s.f. = chingă de fixat şaua pe cal. Cingeu, cingeie, s.n. == prosop, ştergar. CiontArît, -ă, adj. = căruia îi place carnea, carnivor. CisAlîţă s.f. sg. = magiun. CiuvXi s.f. pl. = vase de lemn folosite la stînă. CîntA, cînt, vb. I refl. = a plînge : ce te cînţi?. CÎntec, cîntece, s.f. = plînset. ColnAre, colnări, s.f. = creangă mai groasă. Contenît adj. m. = (despre teren) slab, neproductiv. Cćrman, cormani, s.m. = larvă de cărăbuş. Corob£te s.f. pl. = fructe acre. CotîrşneAţă, cotîrşneţe, s.f. = şopron mic, improvizat. CotrîmbA, pers. 3 sg. cotrîmbă, vb. I refl. = a face mişcări dezordonate şi caraghioase. Crastćl, crastoale, s.n. = cratiţă. Crăcăcî, crăcăcesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) crăcăna, a desface picioarele. Credelniţă, credelniţe, s.f. = cădelniţă. Crîntă, crinte, s.f. = planşetă pe care se taie carnea. Crîmpoţî, crîmpoţesc, vb. IV tranz. = a ciupi dintr-un fruct, pîine etc. DArAbA, dărabe, s.f. = bucată, felie. ‘ Fuşt^l, fiiştei, s.m. = inflamaţie a limbii, puşchea. Gudra, gudre, s.f. = femeie isteaţă, descurcăreaţă. GumuiEţ, gumuieţe, s.n. = grămadă de snopi nearanjaţi în claie. HAndalÂu adv. = nesigur, clătinat: umblă hăndălău. Henteş adv. = (numai pe lîngă verbul „a merge", „a umbla") urît, dezordonat, împrăştiat ; h e r 1 e ş. Herleş adv. = henteş. Hîjdei, hîjdeie, s.n. = grup mic de oi. HîşcĂ s.f. = femeie bătrînă, rea şi urîtă. Hodorog6s, -oAsĂ, adj. = vorbăreţ, flecar. Hreuci s.f. pl. = fructe; lisniţe, pro-sate. *ţx : Îmbulzit adj. m. ghebos, cocoşat. ÎnceptorA, înceoăpu.r, vb. I tranz. şi refL = a (se) încheia (la) o haină. Îngăduit, -ă, adj. = moale, leneş. JîntalAu, jîntalăuri, s.n. = vas de lemn în* care se prepară untul. Let, lefuri, s.n. = vergea de lemn, riglă. L0rbă, lorbe, s.f. = despicătură lungă de lemn, lodbă. MangalAu, mangalăi, s.m. = om moale, ne-descurcăreţ; nâgîrlău . MătăcAr, mătăcari, s.m. = copil între 10-12 ani; puşti. MogîrzAn, mogîrzani, s.m. = om prostănac. Mogorocî, mogorocesc, vb. IV intranz. = a bolborosi, a vorbi fără înţeles. Monturos, -oAsa, adj. = (despre obiecte) de calitaţe proastă : ce lucru monturos o făcut. NăgîrlAu, năgîrlăi, s.m. = mangalău. Oltoănă, oltoane, s.f. = pom fructifer de soi. Păsăluî, păsăluiesc, vb. IV tranz. = a aranja, a potrivi. Picuri s.n. pl. = medicamente lichide. Poamă, poame, s.f. = prună. PortÎie, porţii, s.f. = un sfert de litru. ProsAte s.f. pl. = fructe ; hreuci. Puhăî, puhăiesc, vb. IV intranz. = a striga în cîmp. Rast s.m. sg. = pauză, repaus. Rancău, rancăi, s.m. = june de doi ani. Răzl0g, răzlogi, s.m. = bucată de lemn folosită ca şipcă pentru gard. 5 RAIONUL TURDA 77 Săcrî subst. sg. = ladă de păstrat făină, anexată la mesele bătrîneşti. Săhelbe s.f. sg. = pădure tînără cu tufişuri. Seci subst. sg. = loc de adăpost pentru oi. Sîlvoîţă s.f. sg. = magiun, chisăliţă. Sîtîşcă, sîtişti, s.f. = strecurătoare de lapte. Sogî, sogesc, vb. IV tranz. = a frămînta aluatul. Sp0nge s.f. sg. = burete. Stâtive s.f. pl. = război de ţesut. SulhAc, sulhacuri, s.n. = sul de lemn, mare. ŞaitAu, şaitavă, s.n. = presă. ŞÂnură s.f. sg. = fire de lînă toarsă, pregătite pentru ţesut. ŞpitRLĂ s.f., în expr. a se face tot şperlă = a se nimici, a se distruge; ştreampuri. Şterţ, şterţuri, s.n. = =obiect de lemn cu care se bate laptele pentru a se face unt. Ştiap, ştiapuri, s.n. = bucată de lemn, scurtătură. Ştreampuri s.n. pl. = ş p e r l_ă. Şuştav,-ă, adj. = (despre oi) care-şi pierde iînă din cauza slăbiciunii. TărşAg, tărşaguri, s.n. = vorbă lungă, taifas. Teară s.f. sg. = totalitatea firelor întinse în Războiul de ţesut; urzeală. Trînd0s, -oAsă, adj. £= leneş, trîndav. Ţuslă, ţuşle, s.f. = lichid care apare cînd se fierb poamele pentru ţuică. V£cAr, vecăre, s.n. = ceas deşteptător. Z AH ARIA SÎNGEORZAN / RAIONUL TURDA / 0 J. U (. Comuna Ciurila, satul Sălicea Abor subst. = closet. AfliştucA, afliştuc, vb. I tranz. = (despre prune) a turti, a strivi astfel îneît să iasă sîmburele. AjAg subst. = pămînt (luto\>) cu care se lipesc vetrele. AltAn adv., în expr. a trece altan = a fi considerat, a trece drept... : trece altan deştept. Arćt subst., în expr. a se face de aret = a se face de rîs, de ruşine, a ajunge să fie arătat cu degetul. AsTELiirş, asteluşi, s.m. = tîmplar. Bendću, bendeuri, s.n. = burtă, pîntece. Bertîţă, bertiţe, s.f. = salbă, şirag de mărgele aplicat la pălăria ţăranului. BorjoAcă, bor joace, s.f. = fîşie (nefolositoare); „zdreanţă" de blană. Bumbijşcă, bumbuşte, s.f. = numele unei plante „de cîmp" cu tulpina cleioasă, cu flori roşii avînd petalele foarte crestate. Burda subst., în expr. a se da de-a biirda = a se da peste cap, a se da tumba. BuRDtfş, burduşe, s.n. = stomac (de vită). CafcÎne, căfcîni, s.m. = căpcăun. Calbćj, calboji, s.m. = caltaboş. Carmanzîu, -îe, adj. = care are o anumită nuanţă de roşu; roşu aprins. Catreţ, catreţâ, s.n. = coteţ (pentru păsări). CealhXu, cealhăi, s.m. = escroc. Cenuş£r, cenuşere, s.n. = pînză în care se pune cenuşa pentru făcut leşie. ChebzAte subst., în loc. adv. în chebzate = în galop. Cîncote subst., în expr. a sta pe chicote = a sta la îndoială, a ezita. 78 REGIUNEA CLUJ 6 CioloAgă, cioloage, s.f. = săniuţă. Ciologtjş, ciologuşuri, s.n. = loc (înclinat) pentru săniuş; derdeluş. Cionc, -oânca, adj. = căruia îi lipseşte o mînă, un corn etc. Cir subst. = făină amestecată cu apă care serveşte la lipit; pap. CirifleAcă s.f. sg. = noroi subţire, apătos. Cirîp, ciripuri, s.n. = olan, ţiglă. Ciucă s.f. sg. = semn (folosit ca indicator). CiuciulAşi s.m. pl. (bot.) specie de bureţi de culoare galbenă. Ciuf, ciufi, s.m. = 0111 de nimic; secătură. Cîrcovî, cîrcovesc, vb. IV tranz. = a bîigui, a bolborosi, a murmura. Clanćta, clanete, s.f. = clarinet. Cocoşi, pers. 3 sg. cocoşeste, vb. IV tranz. = (despre cocoşi) a fecunda o găină; a călca. CutîtoAie, cuţîtoaie, s.f. = (bot.) stînjenel (Iris germanica). DAbilă, dabile, s.f. = om mare şi prost. Deadćrea adv. = altă dată, cu alt prilej. DescÎntA, descint, vb. I intranz. = a chiui, a spune chiuturi (la joc). Dolgozî, dolgozăsc, vb. IV intranz. şi tranz. = a lucra intens. Drăznî, drăznesc, vb. IV intranz. = a strănuta. Feredeu s.n. = izvor (cu apă rece şi limpede). Fuicaş, -ă, adj. = (despre oameni) smintit, ţicnit, zănatic, apucat. FurdulAş subst. = unitate (convenţională) de măsură a suprafeţelor, egală cu a treia parte dintr-un teren arabil (semănat sau lăsat ca imaş). Gurdîjnă, gurdune, s.f. = contrabas. Halarîpu subst., în expr. a bate halaripu = a se da peste cap, tumba (cu mîinile întinse). Harc, harcuri, s.n. = arcuş. HAitAş, hăitaşi, s.m. = paznic de cîmp sau de pădure. Hărmăsî pers. 3 sg. hărmăsăşte vb. IV tranz. = (despre armăsari) a fecunda o iapă. Heberću adv., în expr. a umbla hebereu = a umbla singur, de capul lui, hai-hui. Hi Aba adv. = degeaba ; var. i a b a. Hîriş, -â, adj. = (despre oameni) cu faimă proastă. Hoher, hoheri, s.m. = om hoţ sau bătăuş. Holijmb subst. = grămadă de pietriş (pentru pietruitul drumului). IAba adv. v. h i a b a. Ibdî, pers. 3 sg. ibdeşte, vb. IV intranz. = a-i. folosi, a-i prii (o mîncare, un leac). Iestîmb adv. v. i e s t i m ' Iestîmp adv. = anul acest var. i e s t i m b- ÎnciotA, pers. 3 sg. încioi. ză, vb. I refl. = (despre cîini) a se împreună, a se căţeii. Încrojnat, -ă, adj. = (despre oameni) care este îmbrăcat excesiv de gros, (prea) în. fofolit. J^mblecaş subst. = griş. JijicAn, jijicani, s.m. = flăcău din alt sat, venit ca oaspete la horă. J i BĂ s.f. sg. = gură strîmbă. Joi, joiesc, vb. IV tranz. = a învinge (pe cineva, o dificultate etc.). Măgulîce s.f. = măgură mică. Mărgutîu, mărgutie, s.n. = portocală. Moi subst., în expr. a băga de-a moiu = a. muia. Năfrălau, năfrălaie, s.n. = şal. Norćnci s.f. pl. = portocale, naramze. OpAcî, opăcesc, vb. IV tranz. = a potoli,, a calma, a împăca. Păpărănjină s.f. = numele unei plante erbacee, „cu miros plăcut". PĂzÎ, păzesc, vb. IV tranz. = a face mîncare,. a găti. Pirţiglîşă, pirţiguşe, s.f. = maţ uscat de porc, fript pentru a fi consumat. Ponćslu subst. = reproş; reclamaţie. RAtutA, ratute, s.f. = jumări de ouă. Săbăciăg, săbăciaguri, s.n. = concediu, permisie acordată ostaşilor în termen. Sărsămuri s.n. pl. = tot felul de unelte (auxiliare) de pe lîngă gospodăria rurală. Sir subst. = palton de postav alb, „croială „ ungurească". Sorlîtă, sorliţe, s.f. = tulpina măcrişului. Şodomăn, -Ă, adj. = nostim; poznaş. 7 RAIONUL TURDA 79 ŞomfAu subst. = lemn de care sînt legate „funiile ce duc căruţa". Şpir subst. = spirt. Şui subst. = numele unei boli; (probabil) astmă: mînca-te-ar şuiu. Sulnćtic, -A, adj. = smintit, ţicnit, nebun. Taret subst. = regiune, ţinut: e din taretu ăsta. TAroste s.m. = flăcău care conduce nunta ţărănească în calitate de staroste sau vornicel. TECHERGHitu, techerghei, s.m. = om fără căpă-tîi, haimana. Tîstaş, -ă, adj. = curat. Trîşte s.f., în expr. în triştea cuiva = în ciuda sau pe seama cuiva : a spune ceva în triştea lui Ion. TroAscă, troaşte, s.f. = clopot crăpat, care sună neplăcut, dogit. ŢifrAş, -A,adj. = mîndru, fercheş, semeţ. ŢighileAn, ţighileni, s.m. = (omit.) sticlete. ŢÎfră s.f. = lut care serveşte la lipitul vetrei. Ucinaş s.n., (în construcţia) bată-te ucina-şele\ = bată-te norocul! să fii fericit. Urechiuşă, urechiuşe, s.f. = (mai ales la pl.) tăiţei (de forma unei urechi). Urićc, urioci, s.m. = cînepă sau lînă cu firul scurt. UrjinAt? -a, adj. = (despre oameni) afurisit, al dracului; îndărătnic. Uţuţijş, ufuţuşe, s.n. = leagăn (atîrnat pe funii, pentru balansat). Vegzeş s.n. = testament. Velter, velteri, s.m. = felcer. Vizîpcă, vizipce, s.f. = bluză femeiască. VoloşmAn, -A, adj., s.m. şi f. = duşman (de moarte, înrăit). Zăpsî, zăpsesc, vb. IV tranz. = a vedea (ceva) cu greutate, a zări abia (ceva). ZmidAi, zmidaiuri, s.n. = loc (dintr-o pădure) cu tufişuri dese, greu de străbătut. ZubAn, zubane, s.n. = zăbun. VASILE FENEŞAN şi MIRCEA SECHE Comuna Săvădisla, satul Stolna AcăciurA, acăciur, vb. I refl. = a se căţăra. AcoAle adv. = pe aici, pe aproape. AflA, âflu, vb. I refl. = (despre soţ şi soţie) a se înţelege (bine). Aghitjnt, aghiunţi, s.m. = (învechit) viceno-tar comunal. AjAg subst. = pămînt argilos, greu de lucrat: n-ai ce face cu plugu în ajagu ăsta. Alchezî, alchezesc, vb. IV tranz. = a comanda o lucrare şi a achita un avans convenţional; a tocmi (ceva). AlmAr, almare, s.n. = etajeră pentru mîn-care. Âltu adv. = niciodată, altă dată: nu mai viu la voi altu. AmeţeAlă, ameţeli, s.f. = epilepsie. Amiâzăza s.f. = mîncarea de la ora 12 din zi; prlnz: m-aşteapt-omu cu amiazăza in pădure. AmugeAn, amugeni, s.m. = locuitor din Munţii Apuseni; moţ. Bănet, banete, s.n. = baionetă. B0rzoş, -A, adj. = zbîrlit, cu părul vil voi. Budîu, budie, s.n. = putinică pentru păstrat brînza. ButAc, -ă, adj. = 1. (despre ace sau cuie) cu vîrful tocit; 2. fig. (despre oameni) tont, nerod. Candćr, candere, s.n. = bidon pentru lapte. Catr^ţ, catreţe, s.n. = coteţ. Călătuş, călătuşi, s.m. = ghiont dat cuiva ; pumn. CiocAn, ciocane, s.n. = (învechit) tîrnăcop. Cirîp, ciripuri, s.n. = ţiglă. CiucALiiTE, ciucaleţi, s.m. = burete galben (comestibil). CiudAt, -λ, adj. = nervos, sensibil, iritabil. CleAmbă, clembe, s.f. = creangă. 80 REGIUNEA CLUJ 8 Clenică, clenici, s.f. = clinică. Clonţ, donţari, s.n. = moţul curcanului; creastă. Clop, doape, s.n. = abajur; f e d e u . Clopotî, clopotesc, vb. IV intranz. = a trage clopotul: auzi ce frumos clopoteşte. CoAşĂ, coase, s.f. = casă de bani. Cocioăne s.n. pl. = (învechit) piftie. Coc6ş, cocoşi, s.m. = cucui. Cohălî, cohălesc, vb. IV tranz. = a găti, a prepara mîncare. Copertă, coperte, s.f. = (învechit) plic. •Corăî, cor ăi, vb. IV tranz. = a croi (haine). C0RHAZ, corhaze, s.n. = (învechit) spital. Corilăbă, corilabe, s.f. = gulie. Cornut, cornuţe, s.n. = cornuleţ. ■Costălî, costălesc, vb. IV tranz. = a ţine pe cineva în gazdă cu masă. Cotă, cot, vb. I refl. = a-şi căuta de noroc; a-şi ghici (cu cărţile sau cu ghiocul). CotătoAre, cotători, s.f. = persoană care se ocupă cu precizarea viitorului; ghicitoare. •Cotrihăliţă, cotrihaliţe, s.f. = femeie cu purtări urî te. Cupă, cupe, s.f. = măsură de capacitate (pentru lapte) de 1—1/2 litri. ’Cuptorîşte, cuptorişti, s.f. = cameră rezervată ca bucătărie de vară şi în care se află şi cuptorul pentru pîine. Damijćn, damijoane, s.n. = damigeană. Decung, decunguri, s.n. = tranşee. Descîntă, descînt, vb. I intranz. = a rosti strigături la horă. DescÎntec, descîntece, s.n. = strigă tură. Dog, doguri, s.n. = fund; cîrpător. Drevă, drevez, vb. I tranz. = a dărăci lîna. Držve s.f. pl. = darac. Dubî, dubesc, vb. IV tranz. = a zmulge (cînepa sau inul) din pămînt. Dui6s, -oăsă, adj. = dornic (de ceva): copiii îs tare duioşi după poame. Emelćt, emelete, s.n. = etaj. Fedću, fedeuri, s.n. = abajur ; clop. Fćldet, feldeţi, s.m. = măsură de capacitate (pentru băuturi spirtoase) de 1/2 deci-litri. Flintîc, flinticuri, s.n. = colţ la basma sau la broboadă. Fli0rcoş, -ă, adj. = flecar, palavragiu. Floâştăr, floaştăre, s.n. = leucoplast. Fluieră, fluiere, s.f. = fluier. Fodoră, fodore, s.f. = volănaş (la ha; femeieşti) ; (învechit) gamei. Folt, folturi, s.n. = postată. Galîţcă, galişte, s.f. = colivie. Gârdină, gardini, s.f. = împrejmuire de seîn-duri în jurul unei fîntîni, de la pămînt în sus; ghizd. Garnćl, gamele, s.n. = (învechit) volănaş; fodoră. * Golâş adj., (în construcţia) grîu golaş = grîu rezistent la frig, cultivat în regiunile muntoase. Gomb0ţ, gomboţi, s.m. = găluşcă cu prune. Gurdună, gurdune, s.f. = contrabas. Gurdunuş, gurdunuşi, s.m. = persoană care cîntă la contrabas. Hălduri subst. pl. = cînepă mare, de toamnă, cultivată pentru sămînţă. H0bodă, hobode, s.f. = vălul miresei. HordXu, hordauă, s.n. = butoi. Încălţâme s.f. = (cu sens colectiv) încălţăminte (de oijjce fel). Încordă, pers. 3 sg. încordează, vb. I refl. = (despre un car încărcat cu fîn sau cu bucate) a se răsturna. Înhîî, înhîi, vb. IV refl. = 1. a se îmbolnăvi de hernie; 2. (despre o casă) a se răsturna. ÎnhîiAlă s.f. = 1. hernie; 2. prăbuşire, răsturnare. ÎnjitA, înjit, vb. I tranz. = a aţîţa, a învrăjbi. ÎnjitAre, înjitări, s.f. ^^îţare, discordie, învrăjbire. Jab, jăbe, s.n. = buzunar. JijicAn, jijicani, s.m. = denumire dată unui flăcău care merge la horă (să joace) într-un sat vecin. LAităn, laităne, s.n. = vas 'în care curge ţuica după distilare. Lăduţîe, lăduţii, s.f. = (învechit) sertar; p u i u c . 9 RAIONUL TURDA 81 Laptćs, -oAsĂ, adj. = căruia îi place mult laptele. -LeAşcă, Ieste, s.f. = prăjină pregătită special pentru culesul fructelor. I.ipiu, lipie, s.n. = plăcintă cu mere (coaptă în cuptor). LompAu, lompăuri, s.n. = felinar cu care sînt prevăzute căruţele la drum de noapte. Lćtru, loatră, adj. = harnic, energic. Lijhără s.f. = trifoi. Mâmâlig0i, mămăligoaie, s.n. = făcăleţ. MisArăş, misarăşi, s.m. = măcelar. Miserniţă, miserniţe, s.f. = măcelărie. Mîntucî, pers. 3 sg. mlntucă, vb. IV refl. = (despre fructe) a se zdrobi, a se terciui. Mîxtucît, -A, adj. = (despre fructe) zdrobit terciuit. Molî, pers. 3 sg. moleşte, vb. IV tranz. = (despre o apă curgătoare inundabilă) a înnoroi un teren (un fînaţ sau un loc cultivat) în urma inundaţiei. MolicXu, molicăi, s.m. = om molîu şi leneş. Moşcoş, -A, adj. = murdar, jegos. Murgulî, murgulesc, vb. IV refl. = a-şi scrînti o mînă, un picior. NacreAlă, năcreli, s.f. = oţet, borş sau alt lichid cu care se acreşte o mîncare. NAcrî, năcresc, vb. IV tranz. = a acri o mîncare. INavÎscă, năvîşti, s.f. = nevăstuică (Mustela nivalis ). Ochi s.m. pl. = ochelari. PicĂTtiRĂ s.f. sg. = fruct căzut din pom, fără să fie scuturat. PicićcA, picioci, s.f. = cartof. PieljoAcA, pieljoace, s.f. = pieliţă de pe carnea de vită (tăiată). Pingulî, pingulesc, vb. IV tranz. == a fura, a prăda. PiţigA, piţig, vb. I tranz. = a pişcă pe cineva. Plîng6ce s.m. = (depreciativ) copil plîngă-cios. Ploižr, ploiere, s.n. = umbrelă. PojAr, pojare, s.n. = incendiu. Pom0ci, pomoace şi pomociuri, s.n. = pămătuf (pentru bărbierit). Poreglî, poreglesc, vb. IV tranz. = a porecli. Porîglă, porigle, s.f. = poreclă. Porodîcă, porodici, s.f. = 1. pătlăgea roşie; 2. bulion. PotolAş, potolaşuri, s.n. = completare, adaus: ţ-oi mai da o ţîră de potolaş să fii mulţămit. Potolî, potolesc, vb. IV tranz. = a adăuga în plus (peste cantitatea măsurată, sau cîijtărită). Prćzli subst. = pesmet. PrimAş, primaşi, s.m. = muzicant, dintr-un taraf, care cîntă cu vioara. Prubălî, prubâlesc, vb. IV tranz. = a încerca ceva, a proba; a experimenta. PrubăleAlă, prubăleli, s.f. = încercare, probă. Pui, pui, s.m. = 1. viţel de bivoliţă; 2. bomboană ; 3. porumb rupt cu scopul de a rări porumbiştea (prea deasă). Ρυιύο, puiucuri, s.n. = sertar, pupitru ; 1 ă -d u ţ i e.] RAtotă, ratote, s.f. = papară. RAcitćr, răcitoare, s.m. = dispozitiv metalic pentru distilare; alambic. RAghîtA, răghite, s.f. = ridiche. Ruculî, ruculesc, vb. IV tranz. = a înrola în armată pe tineri; ai încorpora. SabAceAg, săbăceaguri, s.n. = concediu militar. SApunćle s.f. pl. = clăbuci. SigurAt adv. = sigur, cu siguranţă. SîntA, sîntez, vb. I intranz. = a fi recrutat. SîntAre, sîntări, s.f. = recrutare: ficiorii pleacă mîne la sintare. SorozAş, sorozaşe, s.n. = (învechit) recrutare. SpćmA s.f. sg. = fir de aţă pentru cusut. StelAj, stelaje, s.n. = etajeră pentru vase. Stupîjş, stupuşuri, s.n. = dop. StîrcA s.f. sg. = nărav, apucătură; viciu. ŞcĂTtiiE, şcătui, s.f. = cutie de chibrituri. Ş0dAr subst. = prundiş, pietriş. ŞohAn adv. = niciodată: nu-fi mai deschizi uşa şohan. Şoş, şoşi, s.m. = par pentru gard. ŞpitAi, şpitaiuri, s.n. = spital. 6 - 224 82 REGIUNEA CLUJ i 10 ŞteAmp, ştempi, s.m. = par mai subţire. Ştîstăr, şustări, s.m. = pantofar. TăligAr, tăligari, s.m. = om care trage tăliga. Tălîgă, tăligi, s.f. = curuţă (de piaţă) cu două roate, trasă de om. Tićr, tiere, s.n. = farfurie. TroAngă, troange, s.f. = clopot mare de tinichea, purtat de vite sau de oi. Ţiţ interj. = strigăt repetat cu care se cheamă pisica. ŢîngalÎu, ţîngalauă, s.n. = clopoţel purtat mai ales de cai. ŢIngălî, pers. 3 sg. ţîngăleşte, vb. IV intranz, = (despre ţîngalău) a suna, a clincăni. Ţop, ţopi, s.m. = moţ ciubărar. UjćrA s.f. sg. = camătă. URECHitişĂ, urechiuşe, s.f. = 1. (la pl.) uscă-ţele (de aluat); 2. urechelniţă. VendeglXu, vendeglauă, s.n. = birt, restaurant. Vîlom, viloame, s.n. = bec (electric). Vîreş, viveşi, s.m. = cîrnat făcut cu sînge, sîngerete. Vizitîc, viziticuvi, s.n. = cişmea. ZApor subst. = pojar. ZAmćs, -oAsĂ, adj. = căruia îi place supa. TRAIAN CUCU I REGIUNEA CRIŞANA RAIONUL INEU Comuna Şicula AlitXu, alităie, s.n. = capacul cuptorului. BicAu subst. = borceag. Bitćle s.f. pl. = beţe de chibrituri. Brîncă, brînci, s.f. = mînă. Brîncălî, brîncălese, vb. IV intranz. = a da mîna cu cineva. Bruş, bruşi, s.m. = bulgăre de pămînt. Bruşuluî, bruşuluiesc, vb. IV tranz. = a sparge bruşii. BudAc, budace, s.n. = tîrnăcop. Bijiec, -a, adj. = (despre copii) zvăpăiat, neastîmpărat. CăisÎn, căisîni, s.m. = cais. CăisÎnă, căisîne, s.f. = caisă. Chefe s.f. = perie de haine sau de ghete. Chefelî, chefelesc, vb. IV tranz. — a peria. Chefelît, -ă, adj. = periat. Cirîpă, ciripe, s.f. = ţiglă. Corobeţe s.f. pl. = fructe. CotreAnc, cotrenci, s.m. = parte a plantei (mai ales de porumb şi de floarea soarelui) care, după tăiere, rămîne în pămînt. Cotîjţ, cotuţuri, s.n. = batistă. Cuştulî, cuştulesc, vb. IV tranz. = a gusta. DoAscA, doaşte şi doşti, s.f. = înveliş al unei cărţi sau al unui caiet; copertă. Drćve s.f. pl. = coji de seminţe rămase după presarea acestora. DrugălXi s.m. pl. = deşeuri rămase după pieptănatul fuiorului de cînepă. Elşu 1. adj. m. = (despre cereale) de cea mai bună calitate: grîu elşu; 2. num. = prima zi a fiecărei luni: la elşu primim banii. FAită s.f. sg. = rasă: am animale de faită bună. Fînge, fingi, s.f. = cană. Fićc, fioace, s.n. = sertar. FirAng, firanguri, s.n. = perdea. Gherm, ghermuri, s.n. = dispozitiv cu ajutorul căruia se scoate apă din fîntînă; cumpănă. GîrteAn, gîrteanuri, s.n. = esofag. G0şti s.m. pl. = oaspeţi. HAle s.f. pl. = păsări de curte ; var. h o a r ă. HerteleAn adv. = repede :umblă hertelean l HoArA s.f. v. hale. Hogî, hogesc, vb. IV intranz. = a striga: hogeşte la mine-n urechi de mă surzăşte. Hoi/ćmb, holumburi, s.n. = ridicătură de pămînt care desparte un teren de altul. ÎncroşnAt, -a, adj. = îmbrăcat gros. Îndăluî, îndalui, vb. IV refl. = ase apuca de ceva: mă îndălui la secerat. Îndăluît, -A, adj. = început. Lepetî, pers. 3 sg. lepeteşte, vb. IV intranz. = a vorbi mult şi fără rost: ce tot lepeteşti atîta? Lepetîţă, lepetiţe, s.f. = femeie care vorbeşte mult şi fără rost. Mereuşîjţ adv. = încetişor : mere mereuşuţ. 84 REGIUNEA CRIŞANA 2 Miîtar, mutare, s.n. = piuliţă. 0coş, -Ă, adj. = vorbăreţ. Ocoşâg subst. = discuţie inutilă, vorbe : numai de ocoşag eşti o un. Ocoşi, ocoşesc, vb. IV refl. şi tranz. = a (se) sfădi. Pec, pecuvi, s.n. = (mai ales la sg.) brutărie. PelEg, -ă, adj. = chel. Piclăzău, piclăzaie, s.n. = fier de călcat. Piclazî, piclăzesc, vb. IV tranz. = a călca. Piclăzît, -Ă, adj. = călcat. PogAn, -ă, adj. = 1. harnic: om pogan; 2. (adverbial) repede : unde fugi aşa pogan. PumnAr, pumnari, s.m. = partea de jos a îmnecii unei cămăşi; manşetă. Pup, pupi, s.m. = claie de strujeni. RAptă s.f. sg. = porţie : şi-a primit rapta de mîncare. Rîpă, ripe, s.f. = sfeclă. Strolinchćt, -A, adj. = (despre copii) nebunatic, neastîmpărat. ŞAnă, sene, s.f. = verişoară. ŞcĂTtÎLĂ, şcâtule, s.f. = cutie mică, făcută din carton sau din tablă. Şinîc, şinice, s.n. = unitate de măsură de capacitate, pentru cereale. Şlog subst. sg. = apoplexie. Şoălă, soaie s.f. = cană. ŞolomAdie, (rar) şolomădii, s.f. = porumb de nutreţ. ŞolomAn adj. m. = (şi substantivat) bun de glume. ŞolomAnîe, şolomănii, s.f. = glumă. Şpondie, şpondii, s.f. = burete. Şponerţ, şponevţe, s.n. = sobă. Ştorolî, şporolesc, vb. IV tranz. = a economisi. ŞtrAfa, ştrafe, s.f. = papuc de casă. Şurluî, şurluiesc, vb. IV tranz. = a spăla tacîmurile cu nisip. Şustăr, şustâri, s.m. = cismar. TArhatî, tărhătesc, vb. IV refl. = a se strădui, a face un efort, a se forţa : mă tărhătesc cu sacul ăsta. Toltîş s.n. = drum de ţară, pietruit. T0ri s.m. pl. = cocenii care rămîn după ce au mîncat oile. T0ZLĂ, ţozle, s.f. = portţigaret. UşAg, uşaguri, s.n. = ziar. Vi că, viei, s.f. = unitate de măsură pentru capacităţi egală cu 30 de litri. Zdupiîş, zdupuşuri, s.n. = dop. IOAN CODĂU RAIONUL SALONTA Comuna Cirişu-Negru Agh^ş subst., (în construcţie)agheş de plaoie= ploaie deasă. Altâl adv. =s dincolo, vizavi: altal e o casă faină. AmucAre pron. = careva, cineva: o zîs amu-care că-i rău beteag. Amucž pron. = ceva, oarece : mi-o spus amuce, dar am uitat. Amucîne pron, = cineva. AmucÎnd adv. = (indică un timp nu prea îndepărtat) cîndva, oarecînd: o vinit amucînd la noi. AmucÎt adv. = cîtva: mi-o dat amucît pe vacă, dar nu o am vîndut. 3 RAIONUL SALONTA 85 Amucum adv. = cumva, într-un fel oarecare : s-o lovit amucum, de şi-o rapt brînca. AMUÎNDEadv. = undeva, într-un loc oarecare: o zis că mere amuinde la lucra. Andăluî, andălui şi andăluiesc, vb. IV intranz. şi refl. = a (se) porni din loc : să nu pici din car cînd andăluie boii; cînd m-am andă-lait d-acasă încă nu răsărise soarele. Aprćstu adv. = în zadar, degeaba : o mărs aprostu pîn-acolo. Azdîncâ, azdînc, vb. I tranz. şi refl. = a (se) arunca, a (se) avînta. Batalâuă s.n. pl. = instrumentele cu care se bate coasa. Bănuî, bănui şi bănuiesc, vb. IV refl. = 1. a regreta : mi-am pierdut pipa şi tare-mi bănui după ea; 2. a avea milă, a compătimi: îmi bănui de pruncu-aista că n-are mamă, săraca. Bătelă, bătelez, vb. I intranz. = a pălăvrăgi, a vorbi fără rost. Belci, belciuri, s.n. = leagăn pentru copii mici. Bîri interj. = (adesea repetat) strigăt cu care se cheamă gîştele. Borhălî, borhălesc, vb. IV intranz. = a cotrobăi, a scotoci: tătă noaptea tăt o borhă-lit amucine aici la vecini. Brebî^ca, brebuci, s.f. = mînie, furie, necaz: amu nu poţi vorovi nimica cu el că-i cu brebucă. CăierA, caier şi câierez, vb. 1 = 1. refl. a (se) tîngui, a (se) văicări; 2. tranz. a compătimi. CăimăcealA, căimăceli, s.f. = ameţeală, zăpăceală. CAimăcî, câimacesc, vb. IV refl. = a se tulbura, a se zăpăci. CAlcÎi, călcîie, s.n. = (învechit) claie formată din 14—15 snopi de grîu aşezaţi în formă de cruce. CAsoAie, căsoi, s.f. = (învechit) primfirie. CAţ interj. = strigăt cu care se alungă pisica. CĆLU interj. = (adesea repetat)sigăt cu care se cheamă purceii. Chžfe, cliefi, s.f. = perie. Cherchelćie, cherchelei, s.f. = clanţă la uşă. Chic, chicuri, s.n. = doniţă întrebuinţată (mai ales) pentru păstrarea ouălor şi a făinei în bucătărie. Chîman, -a, adj. = nemişcat; creamăn ; (adverbial) stă chim an. Chîri conj. = (în corelaţie cu sine însuşi) fie : chiri el, chiri frate-so, tăt una-i. CmşiTtfRĂ, chişituri, s.f. = ceea ce rămîne pe cîmp după ce s-au cosit păioasele. Cio interj. = (adesea repetat) strigăt cu care se cheamă porcii. Cionc, cioncuri, s.n. = parte în formă de ogivă de la capătul acoperişului caselor ţărăneşti. Ciotricălî, ciotricălesc, vb. IV intranz. = a trebălui, a roboti: astăzi numa am ciotricălit p-aci pe lîngă casă. Ciozmolî, ciozmolesc, vb. IV = 1. refl. a se murdări; 2. tranz. a batjocori pe cineva, a certa rău. Cirîpă, ciripi, s.f. = ţiglă. Cobîrlău, cobîrlauă, adj. = (mai ales despre cîini) care scotoceşte peste tot; îi tare cobîrlău dinele aista. CocotoAre, cocotori, s.f. = oglindă. Conihaz s.n. sg. = merinde pentru drum. Coptorîşte, coptorişti, s.f. = casă mai mică în care se locuieşte vara şi în care se găseşte, de obicei, şi cuptorul pentru copt pîinea; var. cu ptorişte. Corhălî, corhălesc, vb. IV tranz. = a cheltui fără rost, a risipi banii. C0tra, cotre, s.f. = despărţitură într-un porumbar. Cotr0v, cotroave şi cotrovuri, s.n. = culcuş pe care şi-l face cîinele în paie. Creamăn,-A, adj. = neclintit, nemişcat; c h i-m a n : ce stai acolea aşa creamăn? Cruce, cruci, s.f. = claie de grîu formată din ÎS—20 de snopi aşezaţi în formă de cruce. Cu ptorişte, cuptorişti, s.f. v. coptorişte. Dahoi adv., în expr. dahoi nu = cum să nu ; var. d e h o i. 86 REGIUNEA CRIŞANA 4 Dărăburî, dărăburesc, vb. IV refl. = a vorbi repede, furios, fără rînd. Dîîhoi adv. v. d a h o i. Delćc adv. = îndată, imediat: aşteaptă-mă că viu deloc. Dermelî, dermelesc, vb. IV tranz. = a merita : ai dermeli să-ţi trag o bătaie. DoAlmA, doalme, s.f. = ridicătură de pămînt făcută pe malul unei ape pentru a apăra terenul împotriva inundaţiilor. Dubî, dubesc, vb. IV =1. tranz. a t ăbă-ci; 2. refl. (despre plante) a se ofili. DtfrGHiu subst., în expr. pute ca dughiu = miroase foarte urît Duhânîş, duhânişi, s.m. = fumător. Dulžu, duleauă, s.n. = drum de cîmp, nepietruit, pe care merg carele. Durgalău, durgalauă, s.n. = tăvălug. Durgălî, durgălesc, vb. IV = 1. tranz. a tăvălugi pămîntul; 2. refl. a se rostogoli. Durîşc, durişte, s.n. = loc în care se dau copiii pe gheaţă. DurişcA, durişc, vb. 1 = 1. tranz. a trage pe cineva pe gheaţă; 2. intranz. şi refl. a se da pe gheaţă, a aluneca, a patina. FAndră s.f. sg., în expr. a face fandrâ cu banii = a risipi banii, a cheltui fără rost. FetAn, fetani, s.m. = arbore tînăr. FetănAş, fetănaşi, s.m. = diminutiv al lui fetan. FijleAgă, fijlegi, s.f. = fîşie îngustă de pămînt. FîtIcă s.f. sg., în expr. a duce cu fîtîca = a ademeni, a înşela. FlćutA, floute, s.f. = muzicuţă. Fol, foluri, s.n. = obadă la roata carului. Frîmbie, frimbii, s.f. = şnur cu care îşi încing femeile şorţul sau rochia. GAnce, gânci, s.f. = rană mare. GătXnie s.f. sg., în expr. pă gătănie = pe terminate. Gh£rm s.n. v. g h i o 1 m. Ghićlm, ghiolmuri, s.n. = cumpăna fîntînii; var. gherm. G6şte subst., în expr. a avea goşte = a avea oaspeţi. Grumăzărîţă, grumăzăriţe, s.f. = laţ. Hărăpîş adv. = cu furie : cinele bate hărăpiş cînd vin oameni străini. Hîre, hiri, s.f. = veste, ştire : i-o mărs hirea că-i om rău. Hirît, -ă, adj. = vestit, renumit. Hîrb0ică, hîrboici, s.f. = oală mare de pămînt. HoşcocorA, hoşcocorez, vb. I refl. = a se răsti, a vorbi tare şi cu furie. HozlAte subst. pl. = clădirile dintr-o gospodărie. ΗύτΑ, huţe, s.f. = casă sărăcăcioasă, colibă. Îda adv., în expr. : ida că... = nu-i aşa că... : ida că vii astăzi la noi? IerboAie, ierboi, s.f. = floarea soarelui. Iercăzî, iercăzesc, vb. IV tranz. = a termina, a isprăvi. Îstină adv., în expr. a fi istină = a fi sigur: îi istină că nu mai vine. ÎncărunţA, încărunţ, vb. I tranz. şi refl. = a (se) plimba cu un vehicul. ÎngînA . îngîn, vb. I refl. = a trăi în armonie cu cineva, a se înţelege: îi om cu care nu te poţi îngîna. Îngînjî, îngînjesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) strîmba. ÎntolocA, întoloc, vb. I tranz. şi refl. = a (se) căsători. ÎnvăscA, învăsc, vb. I tranz. = a înfăşură, a înveli. jELUiTtJRĂ, jeluituri, s.f. = aşchie care cade cînd se lucrează cu rindeaua. Jup, jupi, s.m. = grămăjoară făcută din tulpini de porumb, floarea soarelui, trestie etc. care echivalează cu snopul de grîu. JtiRĂ, jure, s.f. = dungă lată de 20—25 cm. de obicei de culoare închisă (albastru, cenuşiu), care se trage la baza pereţilor exteriori ai casei. J utrAi, jutraiuri, s.n. = chin, necaz, amar: mare jutrai o vinit pă casa lor. L0PTĂ, lopte, s.f. = 1. minge; 2. trîntă. 5 RAIONUL SALONTA 87 Măs0i subst. sg. = (învechit, rar) sertarul mesei. MîncA, mînc, vb. I refl. = a face şicane, a glumi. Mulţămî, mulţămesc, vb. IV intranz. = a renunţa la o slujbă. Nimotenie, nimotenii, s.f. = rudă, rudenie. Nopsâm subst. sg., în expr. a se duce pe nop-sam = a merge la lucru cu ziua, NopsAmoş, nopsamoşi, s.m. = lucrător plătit cu ziua. Ocît, -A, adj. = leit: îi ocit frate-so. PAsoş adj. = cu pasul mare. PâlpAg, pălpaguri, s.n. = băţ gros de dimensiunile unui par. Părdă prep. = lîngă. Pis adj. m. = cîm, cu nasul turtit: îi pis dă nas. PoArA s.f. sg., în expr. cal cu poară = cal nărăvaş. PoAşoş, poaşoşi, s.m. = om vrednic, care se descurcă în orice împrejurare: om poaşoş ca el iese de oriunde. PonioAvA, ponioave, s.f. = cearşaf mare, ţesut din cînepă groasă, care se aşterne pe jos la treieratul grîului. P0PĂ, popi, s.m. = ultimul snop care se pune pe o claie. Porbîce s.f. pl. = spicele rămase pe mirişte după seceratul grîului. Poşicălî, poşicălesc, vb. IV intranz. = a pierde timpul cu lucruri mărunte. Pup, pupi, s.m. = claie de coceni aşezaţi pentru iarnă în formă de căpiţă. PuşticA, pers. 3 sg. puştică, vb. I intranz. = a ţîşni. PuşticAt, -A, adj. = găurit: oală puşticată. RAcădî, răcădesc, vb. IV refl. = a-i veni cuiva rău. Răcluî, răcluiesc, vb. IV tranz. = a zidi în interior pereţii unei fîntîni. SărA, săr, vb. I tranz. = a certa pe cineva, a adresa cuiva cuvinte jignitoare. StrîjelA, strîjelez, vb. I tranz. = a scrijela, a zgîrîia, a cresta. Şirălî, şirălesc, vb. IV tranz. = a prăşi porumbul cu prăşitoarea. ŞolomAn adj.m. = (şi substantivat) şugubăţ, glumeţ. Suldžu, şuldei, s.m. = iepure tînăr; p. ext. purcel de 1—5 luni. Tag, taguri, s.n. = loc neted. TAre adj. = vreun, oarecare. TAgâşî, tăgăşesc, vb. IV tranz. = a face curăţenie. Te interj. = (adesea repetat) strigăt cu care se alungă sau se cheamă cîinii. Tizălî, tizălesc, vb. IV intranz. = a face foc mare, punînd mereu lemne. Toltîş, toltişuri, s.n. = drum de ţară pietruit. TutunAc, -ă, adj. = prost. Ţiţ interj. = (adesea repetat) strigăt cu care se cheamă pisica. Ţîlî, ţîlesc, vb. IV intranz. = 1. a ochi; 2. a nimeri. ŢÎne, vb. III refl., în expr. a-şi ţîne de cineva = a bănui, a suspecta pe cineva. Urlîş, urlişuri, s.n. = şănţuleţ. Videre s.f., în expr. a venit pă videre = a venit pentru scurt timp. ZbărlunţA, zbărlunf, vb. I v. zbărunţa. ZbărunţA, zbărunţ, vb. I intranz. şi refl. = a (se) atîrna de ceva, a (se) da huţa; var. zbărlunţa. Zipichicit,-A, adj. = mic, sfrijit; var. zip icit. Zipicît, -A adj. v. zipichicit. Zmîntă, zminte, s.f. = 1. defect: vaca asta are oarece zmintă la picior; 2. greşeală/ a scris fără nici o zmintă. Zoci, zocesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1. a (se) frămînta, a (se) zbate; 2. (despre plante) a (se) culca la pămînt: tăt îi grîul zoci: dă ploi. GHEORGHE HAŞ Comuna Holod Alchezî, pers. 3 sg. alchezeşte, vb. IV refl. = a se tîrgui, a se tocmi. Alipćt, alipoturi, s.n. = alinare Alipuî, alipuiesc, vb. IV refl. = a face un rost, a se aranja : bine te-ai alipuit în casa cea noua. Amuînde adv. = undeva: Pare-mi mie că s-aude, Glasul badii p-amuinde. Andilćte adv. v. a n d i r e t e. Andir£te adv. = în alt loc, în altă parte; var. andilete. ARCitÎG s.n. sg. = mînie: arde oarece arciug în ei. ArulXu, arulăi, s.m. = vînzător de ţară, trădător. Bagrîn, băgrini, s.m. = salcîm. Barşîn subst. sg. = catifea. BArtă, hărţi, s.f. = margine lată a ferestrei (mai ales la casele vechi). BaunA, pers. 3 sg. bdună, vb. I tranz. = (despre cîini) a urla. BălătriJc, bălătruci, s.m. = piatră rotundă (cît pumnul). Bendžu, bendeauă, s.n. = stomac, burtă. Berlîj, berlijuri, s.n. = căptuşeală (la haine). Beţîe s.f. = epilepsie. Bitičr, bitieri, s.m. = hoţ, tîlhar. Bîţă, biţe, s.f. = tulpină a unor plante agăţătoare sau tîrîtoare, vrej. Biztătî, biztătesc, vb. IV intranz. = a îndemna : m-a biztătit să cumpăr vaca. Boc, bocuri, s.n. = încuietoare de lemn la uşa casei (mai ales la casele vechi de lemn). Bociolîe, bociolii, s.f. = capsulă, măciulie; var. buciulie. Bodćrca, bodorci, s.f. = trifoi: după bodorcă se face bine grîul. Bold, bolduri, s.n. = prăvălie. Borbîl, borbili, s.m. = frizer. Borz, bor zi, s.m. = viezure. Brădîe, brădii, s.f. = vas de lemn pentru măsurat cereale. Brîzgăiâ, pers. 3 sg. brizgăie, vb. I intranz. = a ploua mărunt, a cerne. Bruş, bruşi, s.m. = bucată de mălai (atît cît se poate ţine în mînă). Buciulie, buciulii, s.f. v. b o c i o 1 i e. BughilArăş, bughilarăşuri, s.n. = pungă de piele în care se păstrează banii mărunţi. Bumb, bumbi, s.m. = strop: bumb de rouă_ Bungâr, bungari, s.m. = insectă: bungarii primăvara ies la soare. Buşulît, -a, adj. = supărat, trist. Camîş, camişe, s.n. = ţeava pipei. CandalXu, candalauă, s.n. = sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit; godin. Căb£l, căbele, s.n. = (învechit) măsură de capacitate pentru cereale, egală cu aproximativ patru viei. Căpîtt, căputuri,· s.n. = poartă: Maica care m-o făcut Mă plînge seara-n căput. Căsăşîţă, căsăşiţe, s.f. = fată care se pricepe-la gospodărie. Chendre s.f. sg. = batjocură, rîs. CherAtî, cherăteşte, vb. IV refl. = a apărea, pe neaşteptate, a se ivi. Chercheleie, cherchelei, s.f. = (învechit) dispozitiv de lemn cu care se încuie uşa. Chert, chevturi, s.n. = grădină. Cheşcheneu, cheşcheneauă, s.n. = batistă. Chic, chicuri, s.n. = vas de lemn în care se păstrează smîntînă, brînză ş.a. Chideărţă, chiderţe, s.f. = chibrit. Chineâlă, chineli, s.f. = tihnă, odihnă. Chiţin^l adv. = foarte încet, tiptil. CialXu adj. m. = care amăgeşte, înşelător: ochi cialăi. CiatXrnă, ciatărni, s.f. = jgheab la streaşină Cićci, cioci, s.m. = cocian de porumb, cu boabei ştiulete. Ciont, cioante, s.n. = os. 7 RAIONUL SALONTA 89 Ci6ş, cioşi, s.m. = pîndar, paznic. Cirîp, ciripuri, s.n. = (mai ales la pl.) ţiglă. Cistomî, cistomesc, vb. IV refl. = a se lovi, a se răni. Ciugâie, ciugăi, s.f. = vas format din coaja uscată a unui dovleac (folosit în gospodărie). CiUMPĂvf, pers. 3 sg. chimpăveşte, vb. IV intranz. = a şchiopăta. Ciup, ciupi, s.m. = ciucure, franj. Ciupîiţ, ciupuţi, s.m. = diminutiv al lui chip. CiurgXu, ' ciurgauă, s.n. = izvor, şipot. ClăpAci, clăpaciu i, s.n. = ciocan. CocioAne s.f. pl. = răcituri, piftii. Coldtjş, colduşi, s.m. = cerşetor. CominţXu, cominţaaă, s.n. = (învechit) plată în natură pentru argaţi. CorhAz, corhazuri, s.n. = spital. CosmideA, cosmidauă, s.f. = agrişă. Covîrlî, covîrlesc, vb. IV intranz. = a mesteca cu lingura (în mîncare). CustA vb. I refl. = (folosit numai la imperativ) a trăi; Mai custă-mă doamne un an, Să pun mîna pe duşman. Cuştulî, cuştulesc, vb. IV tranz. = a gusta. DărălXu, dărălauă, s.n. = rîşniţă. DitGE, degi, s.f. = ciubăr. DinţAr, dinţari, s.m. = parte a pipei care se ţine în gură, între dinţi. Dosodî, dosodesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) amărî, a (se) mîhni: Nimeni nu mă dosodească, Nu îi om să nu greşească. DrîmboAie, drîmboi, s.f. = drîmbă. DugXu, dugauă, s.n. = dop. Dulću, duleauă, s.n. = drum de hotar printre pămînturi. DurdoiAt, -A, adj. = supărat, bosumflat. Emelćtiu, emeletiuri, s.n. = etaj. Fedću, fedeauă, s.n. = capac. Felelî, felelesc, vb. IV tranz. şi intranz. = a răspunde. Fžne s.m. = naiba, dracul. FetAn, fetani, s.m. = arbore înalt, cu coroană mare. Fînge, fingene, s.f. = cană. Fićc, fiocuri, s.n. = sertar: fiocul mesii. Firtî, firtesc, vb. IV tranz. = a descoase pe cineva, a iscodi. FişcurA, pers. 3 sg. fişcură, vb. I intranz. = a fluiera. FlAnturî, flănţuresc, vb. IV tranz. = a distruge : flănţureşte rochia. FlAutA, flăute, s.f. = flaut. F0dră, fodre, s.f. = încreţitură, volan. Folt, folturi, s.n. = 1. pată (pe un obicct) 2. petec. Foltozî, foltozesc, vb. IV tranz. = a peteci. Fotag, fotaguri, s.n. = vînt puternic, viscol. Fxjgla, fugle, s.f. = potîrniche. GAdina, gadine, s.f. = (mai ales la pl.) păsări de curte. GăbanAş, găbănaşuri, s.n. = cămară în care se păstrează cereale. GheaplAu, ghepleauă, s.n. = hăţ: caii se ţin de ghepleauă. Gîrlît, gîrliţi, s.m. = stejar de cîmpie. Golumb, golumburi, s.n. = şiret, şnur: pantofii se leagă cu golumb. Haieu, haiauă, s.n. = luntre: pescarii umblă pe apă cu haieu. HAngoş, -A, adj. = (despre oameni) care vorbeşte mult şi tare, zgomotos. HAbădîcuri s.n. pl. = lucruri fără valonn·,. nimicuri. HăibAt, -A, adj. = (despre oameni) idiot,, tîmpit, hăbăuc. ΗΑΜύοΑ s.f. sg. = nisip. HAtălmAş adv. = foarte puternic, tare; var., hotălmaş: vîntul suflă hătălmaş. Hîntă, hinţi, s.f. = scrînciob, leagăn. Hir, hiruri, s.n. = ştire, veste. HîrtileAn adv. = repede, iute. HodrîncA, hodrînc, vb. I tranz. = a hurduca. HotălmAş adv. v. hătălmaş. ΗύΝτυτ, -A, adj. = (mai ales despre copii) ştrengar. IAgă, iegi, s.f. = sticlă : vas de iagă; o iagă de vin. IAgAr, iagări, s.m. = pădurar. Irtuî, irtuiesc, vb. IV tranz. = a despăduri a defrişa. 90 REGIUNEA CRIŞANA 8 Înceluî, încelui, vb. IV tranz. = a înşela pe cineva; a cîştiga ceva prin înşelăciune. JaşcXu, jaşcauă, s.n. = săculeţ făcut din băşică de porc uscată, în care se ţine tutunul de pipă. Jinuî, jinui, vb. IV tranz. = a bănui: nu jinai pe nedrept. Jupui s.m., (în construcţia) jupui de foc = foc cu flacără mică. Jură, jure, s.f. = dungă colorată într-o ţesătură de casă, alesătură; p. ext. orice dungă pe un fond de altă culoare. LacAu, lacăi, s.m. = chiriaş. Libărîţi s.f. pl. = coacăze. Libăzî, libăzesc, vb. IV tranz. = a mustra, a dojeni pe cineva. LibidAu, libidauă, s.n. = (mai ales la pl.) tălpicile războiului de ţesut pe care se apasă cu piciorul ca să se schimbe iţele. Liulxjţ, liuluţuri, s.n. = leagăn, scrînciob. Lut0s, -oAsĂ, adj. = murdar, nespălat; m o 1 o s . Lutoşă, lutoşez, vb. I refl. =a se murdări. Mal s.n. sg. = piatră de var nears. MAlnă s.f. sg. = zmeură. MancAu, maneaua, s.n. = cîrjă: ologul umblă cu mancauă. Mezdreăuă, mezdrele, s.f. = unealtă în formă de cuţit cu care se ciopleşte lemnul: cu mazdreaua se face coadă de sapă. Mezdrită, mezdriţe, s.f. = aşchie de lemn care se formează cînd se dă cu rindeaua. Mihći, miheiuri, s.n. = atelier. Mol6s, -oăsă, adj. = 1 u t o s. ΜυΝύΝΑ, munune, s.f. = răzor, hat. Nărăvî, nărăvesc, vb. IV tranz. = a aştepta pe cineva. Neălcoş, -ă, adj. = mîndru, fălos. Nelcoşî, nelcoşesc, vb. IV refl. = a se mîndri; a se făli. Nemuşăg, nemuşaguri, s.n. = (mai ales la pl.) rudenii, neamuri. JNTesčlnic, -ă, adj. = (mai ales despre copii) zburdalnic, zglobiu. Nosodî, nosodesc, vb. IV tranz. = a certa pe cineva, a-1 supăra. Oblăcel, oblăcele, s.n. = fereastră mică. 0coş, -Ă, adj. = (despre oameni) cuminte, aşezat, înţelept. Ododî, ododesc, vb. IV refl. =a se linişti, a se potoli, a se ogoi. Orfene s.f. pl. = vorbe rele : Nu veni, bade, la mine, Cu orfene şi minciune. Pătăşcă, pătăşti, s.f. = pungă de piele în care se ţin banii mărunţi. Perneu, perneauă, s.n. = cenuşă rezultată prin arderea paielor: din perneu se face jură neagră la casă. Pingălît, -Ă, adj. = zugrăvit. Piporijş, piporuşuri, s.n. = hîrtie. Pîrcăviţă adj. f. = timpurie: fasole pir ca-viţă. Plănce, plănci, s.f. = secure mare. Pocrijţ, pocruţuri, s.n. = pătură, ţol. Pohăncă s.f. = hrişcă: din făină de pohancă se face pîine amară. PorodAică, porodăici, s.f. = pătlăgică roşie; var. porodică Porodîcă, porodici, s.f. v. porodaică Probozî, probozesc, vb. IV tranz. = a certa a dojeni. Pup, pupuri, s.n. = coc, conci. Răghîţi s.f. pl. = ridichi. Rif, rifuri, s.n. = (învechit) unitate de măsură pentru lungime. R6nghi, ronghiuri, s.n. = cîrpă, zdreanţă. RugAu, rugauă, s.n. = arc de ceas. Strigeăuă, strigele, s.f. = felie de pîine. Stupîjş, stupuşuri, s.n. = dop. Tag, taguri, s.n. = loc larg, fără lemne în pădure. Tămădî, tămădesc, vb. IV refl. = a se tămădui, a se vindeca. Tentîşte s.f. = nutreţ pentru vite compus din tulpini de porumb, cu frunze, fără ştiuleţi. Topotî, topotesc, vb. IV tranz. = a netezi ceva cu palma (prîn lovituri scurte, repetate) mălaiul îl pune pe lopată, îl topoteşte cu palma udă, apoi îl bagă în cuptor. ŢÎfrĂ s.f. = nisip. 9 RAIONUL SAEONTA 91 Uiâm, uiamuri, s.n. = usturime, durere. Zămnâtă s.f. = jar amestecat cu cenuşă: Uiuf, âiui, vb. IV intranz. = a cînta din în zămnata de pe vatră se frig cartofi. frunză: Nici ţesui, nici pusei pînză, Numai Ziui, ziuiesc, vb. IV intranz. = a cînta cu imiiiii în frunză. strigături. VicĂ, viei, s.f. = unitate de măsură pentru capacitate egală cu 30 1. VoşolAu, voşolauă, s.n. = fier de călcat. IOAN TĂMAŞ RAIONUL BUJORU Comunele: Aldeşti, Bereşti şi Măstăcani AngAr, angavi, s.m. = stejar. Berbeci s.m. pl. = floricele din grăunţe; cocoşei. BleAv, bleavuri, s.n. = lucru uzat, rablă. Carimb, carîmbi, s.m. = (mai ales la pl.) picioarele războiului de ţesut. Catalîgi s.m.pl. = papuci. CiuhAc s.n. = clopot de oi, talangă. Cofćr, cofere, s.m. = cană mare. Cornută s.f. = furcă de fier. Crîţă, criţe, s.f. = peniţă. Cudrîcă adj. f., (în construcţia) poamă cu-drică = varietate de struguri, rozii, zemoşi şi foarte dulci. DarÎngă, dârîngi s.f. = băţ cu care se poartă ciubărul. G0lotă s.f., în loc. adv. cu golota = cu grămada, cu droaia. Mercoăre s.f. pl. = albăstrele. Mişîcă s.f. = mătuşă mai bătrînă. MustĂr^ţ, mustăreţi, s.m. = jugastru. NacÎl, nacîluvi, s.n. = floare de culoare roşie, cu frunza rotundă, care se întinde pe pămînt. Nalangita, nalangîte, s.f. = un fel de gogoaşă. PĂHĂiALĂ s.f. sg. = ceaţă, negură. Sălăş, sălaşuri, s.n. = sicriu. Sfîrtac, sfîrtace, s.n. = ciomag. StrÎşnic, strîşnice, s.n. = gaură făcută la butoi, pentru ca să fermenteze mustul. Sucurei interj, v. sucurei. Sucurel interj. = (repetat) cuvînt cu care se strigă mieii; var. sucurei. Tecucele s.f. pl. = flori mici de culoare roşie închisă. Tiugîcă, tiugele, s.f. = vas mic, rotund, de forma unei cratiţe. Usturoiăş s.m. sg. = plantă cu flori albe şi cu frunze ca ale usturoiului. Zaladud, zaladuzi, s.m. = nebun. LI LI AN A PARFANE RAIONUL TECUCI Comunele: Ciorăşti şi Gohor s.n. = coc: te porţi ca Bandću, bandouri, bandoa. BărAge s.f. pl. = răţuşte. Bn interj. = cuvînt cu care se strigă curcile şi bibilicile. Blem interj. = haidem! Ciorobćr subst. = ceartă, gălăgie. Cicoăpe s.f. pl. = cartofi. Cip0r, cipoare, s.n. = cană de băut apă. Cocolete, cocoleţi, s.m. = ştiulete de porumb. 94 REGIUNEA GALAŢI 2 CorbAn, corbane, s.n. = coastă de deal rî-poasă. Cotr6n, cotroane, s.n. = colibă. Cotijnă s.f. = magazie ; d o a n d ă. DoAndă, doande, s.f. = c o t u n ă. GăletAr, găletare, s.n. = albie (pentru spălat rufe).· Gîli interj. = (repetat) cuvînt cu care se strigă porumbeii. GoArba, goarbe, s.f. = minerul uşii. HojmaleAncă s.f. sg. = teren accidentat pe care cresc bălării. Işit6r s.n. sg. = closet, privată. OchişoAre s.f. pl. = agrafe pentru păr, clame. Pejtjră s.f. = livadă de pruni. PolgAn, -A, adj. = urît şi murdar. SufrAdă, sufrade, s.f. = sertar. Trieher, triehere, s.n. = sfeşnic cu trei braţe. VlAdnic s.n. = lac mare. ZambAci s.m. pl. = lalele. Zdril, zdriluri, s.n. = ţesătură deasă. LILIANA PARFENE. Comuna Ţepu Âcră adj. f. = albă: cel cu căciula acră. AdăpA, vb. I tranz. = a face farmece : Găgiu-leasa ştie să adape. AdăurA, pers. 3 sg. adâură, vb. I refl. = a folosi, a prii: aerul de munte i-a adăurat mult. AiAr s.n. sg. = probă: să-i facem aiar dacă nu te încreţi./ Aminosî, pers. 3 sg. aminoăse, vb. IV intranz. = a mirosi frumos: tare mai aminoasă. Anal6g, analoguri, s.n. = (învechit) parte din moşia boierului pe care o aveau de secerat ţăranii pentru că păşteau vitele în pădurea lui. ApropiA, pers. 3. sg. apropie, vb. I refl. = a fi pe sfîrşite : făina din sac se apropie. Babaltjc, babaluci, s.m. = stîlp de care se prind uşile pivniţei. ΒΑΗΛΗύΐΕ, bahahui, s.f. = femeie toantă, neroadă. Baraghînă, baraghine, s.f. = femeie grasă, leneşă. Baramći subst. = chef, petrecere mare. BAtcă, bătci, s.f. = unealtă de dogărie în formă de ciocan cu o parte şănţuită, cu care se bat cercurile la butoaie. BAte, bat, vb. III tranz. şi intranz. = 1. a obişnuit (să mănînce mai des), a prefera : alde Irimia bat mai mult cu borşurile; 2. în expr. a bate cărţile = a juca cărţi: toată ziua bate cărţile; a bate la papuc = a risipi, a cheltui: toată averea a bătut-o la papuc; a bate din cap = a întrece: Nică îi bătea din cap pe toţi la şcoală. Barăngî, pers. 3 sg. bărăngeşte, vb. IV refl. = a plînge tare: uite cum se bărăngeşte! BeleujAt, -ă, adj. = saşiu. Berbeci s.m. pl. = floricele de porumb, cocoşei. Bididîe, bididii, s.f. = fleac, vorbă de nimic : nu-mi spune bididii de ale tale. Bindisî, bindisesc, vb. IV refl. = a-i păsa : nu se bindiseşte. Bleotocărî, bleotocăresc, vb. IV tranz. = a pisa, a bate la cap. Blićt, -oAta, adj. = idiot, cr.etin. Boancă, boance, s.f. = vită bătrînă; fig. femeie proastă. BoAnţă, boanţe, s.f. = boroboanţă: se ţine numai de boanţe. BroAjbe s.f. pl. = vorbe de clacă. BucAta, bucăţi, s.f. = holdă la cîmp; îl trimite cu demîncare la bucată. Buşmachîu, buşmachii, s.m. = pantof de casă făcut din lînă. Calacatîri s.m. pl. = încălţăminte care se foloseşte cînd e noroi. 3 RAIONUL TECUCI 95 CApete s.n. pl. = colaci de diferite forme şi mărimi, care se fac numai pentru morţi şi se duc la biserică în fiecare sîmbătă din postul Paştelui: după Sîntoader se poartă capetele. Călcătura s.f. sg. = înclinare, talent: are călcătură spre carte. Căţîl, căţei, s.m. = 1. cui cu care se înţepeneşte coasa; 2. dinte care apare întîi la copil: începe să-i crească căţeii. Cărăşîl, cărăşei, s.m. = fructul bobului: nu prea-s cărăşei în borş. CetărÎ, cetărăsc, vb. IV tranz. = a cicăli: toată ziua mă cetărăşte la cap. Chirfosâla s.f. sg. = fructe strivite; terciu-ială: perjele în traistă s-au făcut chirfosală. Ceambijra adv. = degeaba, fără rost: umblă ceambur a toată ziua. Ci6mp, -oâmpă, adj. = ciung, retezat: îi ciomp de-o mînă. CîrciobAr, cîrciobari, s.m. = om care găseşte motiv la orice; sîcîitor. ClAdără s.f. = grămadă, morman, cladă : stau omizile cladără pe el. Cocnî, pers. 3 sg. cocneşte, vb. IV tranz. = a lovi boala : l-a cocnit şi pe el. Corchezî, corghezesc, vb. IV tranz. = a face o treabă de mîntuială, superficial: numai corchezeşte treaba. CovrAg, covragi, s.m. = ciorchine de strugure fără boabe: a bătut piatra şi au rămas numai covragi la vie. CoşmAndră, coşmandre, s.f. = casă dărăpănată. CrihAn subst. = vin tare. CuriAc, curiece, s.n. = claie mică de snopi de formă rotundă. Da vb. I, în expr. a da cu busuiocul = a face aluzie la ceva. Dereg, deregi, s.m. = stîlp la porţi, la co-şere etc. DîrdAlă, dîrdale. s.f. = om mare şi greoi, mătăhală. Doh0rniţĂ, dohorniţe, s.f. = vas în care se ţine păcura de uns roatele sau încălţămintea. FAce vb. III. în expr. a face sat = a sta mult într-un loc; a face curu urs = a se supăra : şi-a făcut curu urs şi-a plecat. FalcArită s.f. sg. = 1. umflătură la falcă; 2. plantă cu care se vindecă fălcariţa (1). Fui6r adv. = repede, uşor: se duce mîncarea fuior pe gît. GăletAr, găletare, s.n. = vas în care se face baie. G0zură s.f. sg. = resturi de paie de la treierat. GurlAn, gurlani, s.m. = şobolan, guzgan. Hanţxjşcă s.f. = femeie de viaţă, petrecăreaţă. HătAl subst. = folos, hasnă: n-am avut nici un hătal de el. HădărAg, Jiădăragi, s.m. = arac mare. HiiPSi adv. = în întregime : orzu ista-i hepsi numai firu. Hîră s.f. sg. = gripă, guturai cu tusă: îi hîră prin sat. Hîrîîş, hîrîişuri, s.n. = loc cu gheaţă pe care se joacă copiii, gheţuş : mă duc la hîrîis. Huchî, pers. 3 sg. hucheşte, vb. IV refl. = a rămîne fără rod: grîul s-a huchit anul acesta. Huchićm, huchiumuri, s.n. = bucată mare de mămăligă. Hram s.n. v. hream. Hreăm s.n. = rost: n-are nici un hream la lucru; var.: hram. Iorgăn, iorgane, s.n. = plăpumioară în care se înfaşă copiii cînd sînt mici. Iritîc, iritici, s.m. = copil mic de ţîţă. Încălţălă, pers. 3 sg. încălţălează, vb. I refl. = a se înrădăcina bine : îi încălţălat bine,, nu se smulge cu una cu două. Îndreptări s.f. pl. = acte, certificate. ÎnţăncuşA, înţăncuşez, vb. I tranz. = a face ţăncuşă (la pepeni). Înveghiă, înveghiez, vb. I refl. = a învăţa dintr-o întîmplare : nici după asta nu te-ai înveghiat. JucA, pers. 3 sg. joacă, vb. I tranz. = (despre preţuri) a oscila, a varia: cum a mai jucat preţul azi la vite? 96 REGIUNEA GALAŢI 4 LeArfă s.f. = (peiorativ) om care vorbeşte mult, gură-spartă. Lesoi, lesoaie, s.n. = leasă în care se bate porumbul. Litirâtă, litirate, s.f. = closet, privată. MAhâl s.m. = hamal: la Ploieşti mi-a dus un măhal cufărul. MişA, mişi, s.f. = minge : joacă mişea; dîcn eram mici făceam mişi din cîrpe. Mitirisî, mitirisesc, vb. IV tranz. = a netezi, a bate pămîntul. Mirăî, pers. 3 sg. mirăieşte, vb. IV refl. = a se rîncezi, a se mucegăi: carnea s-a mirăit. MîncA, vb. I tranz., în expr. : a mînca lut şi pămînt = a susţine cu încăpăţînare, a jura. Năb0i, năboaie, s.n. = ploaie mare de scurtă durată. Odîrlî, pers. 3 sg. odîrleşte, vb. IV refl. = a se jigări, a slăbi: mielul cela s-a odîrlit. PestćlcA, pestelci, s.f. = partea din spate a batozei unde curg paiele şi pleava. PÎcliţă s.f. sg. = ceaţă, negură deasă: a căzut o pieliţă de nu vezi la doi paşi. Pocrîş, pocrişuri, s.n. = scheletul acoperişului la case. PolAtie s.f. = (cu sens colectiv) ceată, mulţime. Por adj. m. = (mai ales despre boi) cenuşiu. Predijşcă, preduşti, s.f. = cep mic făcut lîngă vrană la butoaie. Pune vb. III, în expr. a pune cuiva paru-n bătătură = a face cuiva rău. Răpăga, răpăg, vb. I intranz. = a aluneca. Râu subst., (în construcţia) rău de cela = epilepsie. Sfinţi, pers. 3 sg. sfinţeşte, vb. IV tranz. = a îmbăta de miros : floarea de tei te sfinţeşte. Strînge vb. III, în expr. a strînge genunchii de inimă = a te restrînge, a te mărgini la cît ai: dacă nu poţi, strînge-ţi genunchii de / inimă. Şugă s.f. sg. = 1. boală la oi: a dat şuga în oi; 2. în expr. a se fine şugă de cineva = a se ţine scai: se fine şugă de mine. Şperla s.f. = femeie iute, sprintenă. ŞîştoAre, şîştori, s.f. = felie, bucată tăiată în lung: taie o şîştoare de carne; slănina a tăiat-o în şîştori. · Τιόο, tioace şi tiocuri, s.n. = ceaun mic. ToGMĂGih s.m. pl. = mîncare făcută din făină de grîu, un fel de ciulama. Ţîne vb. III, în expr. a nu fine pe cineva nici în două befe = a dispreţui, a nesocoti: Bugan nu-l ţine nici în două beţe pe Ilie. ϋτλίΑ s.f. sg. = umflătură. VaitAl adv. = veşnic, pentru totdeauna: fi-l dau de văital. Vedre s.f. pl. = jocul (petrecerea) de sîmbătă seară la mireasă. ZAda adj. = foarte uscat: orzul îi zadă, nu-l pofi lega. Zap, zapuri, s.n. = obrăznicie, rău : se fine numai de zapuri. IORGU GA NE REGIUNEA HUNEDOARA ■i RAIONUL ORASTIE Comunele: Beriu, Bucium, Căstău, Costeşti; Ludeşti, Orăştioara. Abrictalî, abrictălesc, vb. IV tranz. = a muş-trului, a pedepsi: de nu taci, te abrictălesc. AcătXrea adv. = (mai ales după o negaţie) bine, potrivit: nu-i acătărea să înjuri. Acrîş subst. = lapte covăsit. ActÎş, acţîşe, s.n. = (învechit) taxă de timbru ; impozit. Adămegî, adămegesc, vb. IV tranz. = a ademeni ; a amăgi: m-o adămegit cu vorba. Aieptă, pers. 3 sg. aidptă, vb. I refl. = 1. a se potrivi, a veni bine: i se aiaptă bine pe cap căciula asta; 2. a avea aptitudine, îndemî-nare pentru ceva : nu mi se aiaptă să cînt din fluier. Aîrea adv. = aiurea. Alduî, alduiesc, vb. IV tranz. = (ironic) a spune cuiva cuvinte grele, a-1 apostrofa; o sărit cu gura pe el şi l-o alduit. Amiruî, amirui, vb. IV tranz. = a cîştiga: l-o dat în judecată şi o amiruit. Antîstie, antistii, s.f. = (învechit) consiliu comunal, primărie : antistia comunală. Ari6c, arioace, s.n. = parte a urzelii de la capătul pînzei, uruioc. Arunc, aruncuri, s.n. = (învechit) impozit (comunal). Aspăsât, -Ă, adj. = apăsat. Aţîţ^le s.f. pl. = aşchii, surcele pentru aprins focul. Băbîtşcă, băbuşti, s.f. = ac de siguranţă. Băgătură, băgaturi, s.f. = (în exploatarea forestieră) acţiunea de a trage lemnele (de foc) pe pantă în jos, cu ajutorul ţapinei. Bărbîr, bărbiri, s.m. = bărbier. Bătăctji, bătăcuie, s.n. = traistă din pînză de cînepă. Bătele s.f. pl. = uneltele (ciocanul şi nicovala, la un loc) care servesc la bătutul coasei. Bătijcă, bătuci, s.f. = pipotă: îi cu bătuca mare, se spune despre un om supărăcios, care ţine mînie multă vreme. Beletuiâlă, beletuieli, s.f. = 1. căptuşeală la haină; 2. toc la uşă. Berc, bercuri, s.n. = (mai ales la pl.) crăci mărunte, vreascuri (rămase în urma tăierii copacilor). Bertelîe, bertelii, s.f. = betelie. Bîbol, biboli, s.m. = (învechit) locomotivă: trenu ăsta are doi biboli. Biceu, biceie, s.n. = evaluare a unei pagube: dacă-mi plăteşti stricăciunea scot biraiele să facă biceu. Bir, biruri, s.n. = 1. (învechit) chirie: stă într-o casă cu bir; 2. arendă: si-o luat pă-mint cu bir pe trei ani. Birjă, birji, s.f. = clopot pentru vite (din aliaj de argint). Bitîrc s.n. = (în vechea organizare administrativă) plasă. * Materialul a fost redactat de Leontin Ghergariu. 7 - 224 98 REGIUNEA HUNEDOARA 2 Bîndăr6te, bîndăreţi, s.m. = caltaboş. Blizî, hlizesc, vb. IV refl. = a se hlizi. Boâtă, boate, s.f. = bîtă mare, ciomag. Bobîrcă s.f. = varietate de fasole albă, timpurie, cu bobul mărunt. Boc6nc, boconci, s.m. = bocanc. BohIrţe s.f. pl. = catrafuse. Bolboiât, -â, adj. = care are ochii mari, holbat. Boldîş adv. = dintr-o parte: i-a dat una bol-diş, de s-a dus cît colo. Boncorî, pers. 3 sg. boncoră, vb. IV intranz. = (despre boi, tauri) a boncălui. BornAie, bornâi, s.f. = buză: taci, că-ţi rup bornăile. Borztjnă s.f. = terci de prune din care, prin distilare, se prepară ţuica. BroAscă, broaşte, s.f. = (mai ales la pl.) varice. BrotAn, brotani, s.m. = 1. broatec, brotac; 2. fig. copil mic şi dolofan. BroznAt, -ă, adj. = grăsuliu, bucălai: e prea broznat la faţă. Budurći, buduroaie, s.n. = horn scurt care ţine loc de burlan la maşina de gătit zidită din cărămidă. BufAr, bufare, s.n. = carnet de însemnări. BugeAg s.n. = buruieniş: liolda asta îi plină de bugeag. BurAucă s.f. = ceaţă deasă, negură. Burduluî, burdului, vb. IV tranz. şi refl. = 1. a (se) răvăşi, a (se) răscoli, a (se) împrăştia : de ce ai burduluit hainele din dulap ; fig. mi s-o burduluit veninul în mine; 2. (despre vreme) a se schimba (în rău); a se burzului. Burfćte, burfeţi, s.m. = (glumeţ) copil grăsuliu, dolofan: unde-ai fost, mă, burfete ? BurhžicA s.f. = sanie mică, trasă de om, cu care se transportă saci la moară sau lemne din pădure. Buşuluî, buşuluiesc, vb. IV refl. = a se amă-rî, a se întrista : îi buşuluit că şi-o pierdut banii. CălmăceAlă, călmăceli, s.f. = ameţeală, zăpăceală : m-o apucat o călmăceală. CAlmăcî, călmăcesc, vb. IV refl. = a ameţi, a se zăpăci: am citit pînă m-am călmăcit. Camštin, -ă, adj. = isteţ. CarAtćnie s.f., în expr. a da (ceva) în cără-tenie = a) a începe ceva (un lucru, o muncă etc.) : mama dete războiul în cărătenie; b) a umbla în cărătenie (de ceva) = a se îngriji de ceva, a asigura ceva. Celžt s.n. = mulţime de copii (într-o familie) : ce-or fi dînd de mîncare la atîta celet? Celî, pers. 3 sg. celeste, vb. IV refl. = (despre plante) a se ofili, a se vesteji. CesAr, cesari, s.m. = ceasornicar. Chilîm adv., în loc. adv. de chilim = deosebit, separat: ăi tineri stau în casă de chilim de bătrîni. Cimpovî, cimpovesc, vb. IV intranz. = 1. a nu se putea ţine pe picioare, a nu putea umbla ; 2. a-şi pierde firea, a i se tăia picioarele. Ci0rt, ciorturi, s.n. = cioc de pasăre. Ciruî, cirui, vb. IV refl. = a o duce de azi pe mîine : se ciruie şi ei cum pot. Citovî, citovesc, vb. IV refl. = a se întrema : am fost rău bolnav, da acum m-am mai cito-vit. Ciujdî, ciujdesc, vb. IV tranz. = a ciopîrţi, a scrijeli un obiect din lemn : mi-o ciujdit copilul masa cu cuţitul. CiupAg s.n. = ie (la femei). Cledicićs, -oAsĂ, adj. = argilos, lutos. CoAfă, coafe, s.f. = lovitură, bătaie: îţi dau nişte coafe de mi-i pomeni. CoAşĂ s.f. = (învechit) 1. casă de bani; 2. bancă : mai demţilt, tot satu era dator la coasă. Cobžlci subst. = belciug (în rîtul porcului). Comişîe, comisii, s.f. = comisie. ComîndAtă, comîndate, s.f. = recomandată : am pus o comîndată la poştă. ComnArîe, comnării, s.f. = bucătărie. Corhćl, corhoale, s.n. = teren, loc accidentat: umblai pe toate corhoalele să-m găsesc vaca. 3 RAIONUL LAPUŞ 99 C0rmi s.m. pl. = trei şuviţe de lînă, învelite în pînză neagră şi legate la un capăt, pe care îşi împleteau femeile părul. Cort0g, cortoguri, s.n. = culcuş făcut de un animal în paie. Cortogî, pers. 3 sg. cortogeşte, vb. IV refl.= (despre un animal) a se cuibări, a-şi face culcuş (în paie) : s-o cortogit bine dinele, să nu-i fie frig. Covćrt s.n. = plic pentru scrisori. Cramp, crampuri, s.n. = tîrnăcop. Credćnt, credenţuri, s.n. = dulap de bucătărie ; bufet. Criţărî, criţăresc, vb. IV tranz. = a cheltui banii pe lucruri de mică importanţă. CrÎnced, -a, adj. = (despre lemne) care nu este bine uscat; tăiat de curînd. Cucâr, cucăre, s.n. = binoclu. Cujmît, cujmiţi, s.m. = medic veterinar. CurAjžle s.f. pl. = placentă (la vaci). Curigâ, pers. 3 sg. cuvigă, vb. I refl. = (despre obiecte) a se îndoi, a se strîmba. CurigAt, -Ă, adj. = curbat, încovoiat: blana asta-i curigată. CtfşTi interj. = strigăt cu care se alungă cîi-nele. Cuştulî, caştulesc, vb. IV tranz. = (ironic) a. fura lucruri mărunte : cine o cuştulit oul din cuibar? Deşchilimî, deşchilimesc, vb. IV tranz. = a deosebi, a separa. Dîrjâlă, dîrjeli, s.f. = coadă lungă (de 2—3m.) la furcă; p.ext. furcă cu astfel de coadă. Dohănâş, dohănaşi, s.m. = fumător. Doi6s, -oAsA, adj. = dornic, poftitor: tare-s doios să mînc. Dripuî, dripui, vb. IV tranz. = a călca în picioare, a strivi, a bătători: dripuie o ţîră fînul din pod. Dtjflu, -A, adj. == dublu. Dufluî, duflui, vb. IV tranz. = a căptuşi o haină. Durduc, durduci, s.m. = 1. bulgăre: durduc de zăpadă; 2. în expr. a lega (pe cineva) durduc = a lega pe cineva strîns de tot, cobză. FArto interj. = strigăt cu care se îndeamnă vitele (legate la iesle sau.la car) să se dea la o p^rte. FăşAng, făşanguri, s.n. = cîşlegi. FćdAr, fedăre, s.n. = arc la diferite mecanisme. Fžrdel, ferdele, s.n. = măsură de capacitate de 32 litri. FέşτĂR, feştări, s.m. = (învechit) funcţionar silvic; pădurar. Feştărîe, feştării, s.f. = (învechit) ocol silvic. FeşteAlă, festele, s.f. = vopsea. . Feştî, feştesc, vb. IV tranz. = a vopsi: ve-cinu şi-o feştit fereştile. Feţîe s.f. sg. = parte a unui deal sau a unui munte îndreptată spre soare sau spre miazăzi. Fingîe, fingii, s.f. = ulcică de metal sau de porţelan : am băut o fingie de lapte. Fi6c, fioace, s.n. = sertar: masa noastră are două fioace. Firhćng, firhonguri, s.n. = perdea la fereastră. Fl6ierâ, floiere, s.f. = fluier. Forşît, forşituri, s.n. = obicei, rînduială: pe la noi aşa-i forşitu. FoşpAn s.n. = prestaţie în muncă de interes public; corvoadă. Fras subst. = epilepsie. GAis s.n. sg. = petrol lampant. GăbănAş, găbănaşe, s.n. = magazie în care se păstrează cereale; hambar. GAlătuşî, pers. 3 sg. gălătuşeşte, vb. IV refl. = (despre angrenaje, rulmenţi, osii etc.) a se uza : s-o gălătuşit butucul la roată. Gîb, -ă, adj. = ghebos, cocoşat. GîldXu, gîldaie, s.n. = loc amenajat într-o rovină, la care se adapă vitele. GlAnspapir s.n. = glaspapir. GoAnţă, goanţe, s.f. = pietricică rotundă de mărimea unei alune. Gobžie s.f. pl. = (ironic) picioare. Gomîlă, gomile, s.f. = movilă, grămadă de piatră sau pietriş aşezată pe drum. Gontîş, gontişe, s.n. = sol nisipos şi plin de goanţe. 100 REGIUNEA HUNEDOARA 4 G0vĂ, gove, s.f. = cîntec ritual pe care îl cînta nevestele la plecarea miresei din casa părintească. Govi, govesc, vb. IV tranz. = a cînta un cîntec ritual la plecarea miresei din casa părintească. Grămujdî, grămujd, vb. IV tranz. = (numai după, o negaţie) a tăcea, a nu deschide gura, a nu spune o vorbă: să nu grămujdi! Grigăl6nţ s.n. = gîtlej. Gui, gai, vb. IV refl. =a se sui, a se urca: mă gui în măr. HAci interj. = strigăt cu care se alungă porcii. Haiću, hăieuri, s.n. = şanţ format de lemnele trase din deal la vale. HAmeş, -ă, adj. = isteţ; şiret, viclean : copilu ăsta îi tare hameş. Helicî, helicesc, vb. IV tranz. şi refl. = (despre pămînt) a secătui, a nu mai produce: n-o mai pus gunoi de pămînt şi s-o helicil. Hirćd subst. = bucată: n-am hired de lemn să pun pe foc. HoDROBihE subst. pl. = obiecte, lucruri casnice (mărunte). HoldAn, holdani, s.m. = cînepă mare, care se semăna printre porumb şi care serveşte pentru a se recolta din ea sămînţa. Homnî, homnesc, vb. IV refl. = a se da înapoi, a se opri; a se reţine : cînd l-o văzut cu cuţitu în mînă, odată s-o homnit. ΗύΒΐ,Α, huble, s.f. = mistrie. Hîtlă, hule, s.f. = drum îngust şi întortocheat pe o pantă lungă. Iescăle, iescăli, s.f. = iesle. 1$fa s.f. = nume, reputaţie, faimă: i-a ieşit o tufă cam rea. Împreget6s, -oasă, adj. = care şovăie, care ezită; p.ext. care leneveşte, pasiv. ÎntromnA, întromn, vb. I refl. = a Îmbolnăvi de tromnă: m-am întromnat, de aia străfig atîta. Jeruitćr, jeruitoare, s.f. = prăjină cu care se scormoneşte focul în cuptor. JeşcXu, jeşcăie, s.n. = pungă sau scăuleţ din băşică de porc în care fumătorii păstrau tutunul. Jilău, jilaie, s.n. = gealău, rindea. Jip, jipi, s.n. = copac tînăr, lung şi subţire. Jordăî, jordăi, vb. IV tranz. = a bate cu joarda. Lesne adj. invar. = (şi adverbial) ieftin. LoAznic, -ă, adj. = nerod, prost: om loaznic; (adverbial) umblă loaznic. Mălăîşte, mălăişti, s.f. = loc cultivat cu porumb sau cu mei. Mărhuţă, mărhuţe, s.f. = (mai ales la pl.) 1. vite mărunte (oi, capre etc.); 2. vite puţine. Merindeâţă, merindeţe, s.f. = şervet în care se învelesc merindele. Meşteâlă, meşteli, s.f. = chibzuială. Meştet, -eăţă, adj. = chibzuit, socfotit: e om meşteţ. Meştî, meştesc, vb. IV refl. = a se gospodări bine; a chibzui. MierdÎu, -Îe, adj. = roşiatic, cărămiziu. Miezuînă, miezuini, s.f. = zid despărţitor între două camere. Moâgăr, -ă, adj. =, abătut, indispus. Molea s'.m. = om molatic, lipsit de vlagă, domol. MotÎlcă, motîlce, s.f. = umflătură, gîlcă. Mijlă, muie, s.f. = om posac, mutălău : zi şi tu ceva, mulo\ Mulţămî, mulţămesc, vb. IV intranz. = a renunţa la o funcţie a demisiona. Mulţămîtă, mulţămite, s.f, = cerere de renunţare la o funcţie, demisie. Muzguş s.n. = lunecuş. Nădăî, nădăi, vb. IV refl. = a băga de seamă ; a bănui: se nădăi că vorbim de el. Nălucî, năluczsc, vb. IV refl. = a se zăpăci : s-a nălucit şi a uitat de toate. Nărăvî, nărăvesc, vb. IV refl. = a se potrivi, a se înţelege. NăsÎlnic, -ă, adj. = 1. (despre pămînt) rău, greu de lucrat; 2. (despre persoane) îndărătnic, încăpăţînat. Ofletî, ofletesc, vb. IV refl. =a se sătura : porcul mîncă tot şi se ofleti. Otîc, oticuri, s.n. = unealtă de plivit,, alcătuită dintr-o lopăţică prinsă într-o coadă lungă. 5 RAIONUL ORAŞTIE 101 Pâclă, pacle, s.f. = pachet (de tutun). Păcel, păcele, S.n. = pat mic, pătuţ. Păcuîn, -ă, adj. = (despre persoane) liniştit, blînd. PĂrapleu, părăpleie, s.n. =.umbrelă. Pec, peci, s.m. = brutar. PecĂrîe, pecăvii, s.f. = brutărie. Petrece, petrec, vb. III refl. = a leşina, a-şi pierde cunoştinţa : azi-noapte s-a petrecut, credeam că moare. Pîrotă s.f. = oboseală, osteneală, trudă: e cu. pirotă mare să faci un cuptor de cărămidă. Pirotî, pirotesc, vb. IV intranz. = a se obosi, a se osteni; a se trudi: a pirotit mult pînă a putut să-şi facă casă. Pitultjş s.m., (în construcţia) de-a pituluşul = numele unui joc de copii, de-a v-aţi ascun-selea. Pînc, pîncuri, s.n. = preferinţă, plăcere: mazărea verde e pîncul meu. PîrlAu, pîrlaie, s.n. = vas făcut dintr-o buturugă de salcie (retezată cu fierăstrăul şi scobită) în care se opăreşte rufăria. Pîrluî, pirlui, vb. IV tranz. = a opări rufăria de cînepă în pîrlău. Pîţâ, pite, s.f. = scamă; eşti plin de pîţe pe haine. PleuAr, plenari, s.m. = tinichigiu. Plevere s.f. = plivitul cerealelor: după ce se ia roita, mă duc la plevere. Poneavă, poneve, s.f. = pătură de lînă, ţesută în casă. Pontoş, -A, adj. = (şi adverbial) punctual; corect; om pontoş. PorAv, -a, adj. = harnic, voinic. PoticAreş, poticareşi, s.m. = farmacist. Potîca, potici, s.f. = farmacie. PozdAre, pozdări, s.f. = puzderie. Prăcoiţă, prăcoiţe, s.f. = pătură groasă de lînă. Prăhupî, pers. 3 sg. prăhupeşte, vb. IV refl. = a se dărîma, a se prăbuşi. Prăpănjîca s.f. = arpagic. Premîndă ş.f. = plată în natură. PrimAş, primaşi, s.m. = prim violonist într-un taraf de lăutari. Priştipealâ s.f. economie ; chibzuială. Priştipî, pviştipesc, vb. IV tranz. = a economisi, a cruţa : tot prişlipeşti şi tot nu ai deajuns. Puiag, puiaguri, s.n. = despărţitură a şurii, fără pod, în care se păstrează nutreţul. Pup, pupi, s.m. =* cocoaşă. Răcăduî, răcăduiesc, vb. IV refl. = a se răsti la cineva : s-a răcăduit la mine de gîndeşti că eu aş fi de vină. RAştinţA, răştinţez, vb. I intranz. = 1. a lipsi, a absenta: am răştinţat de la adunare ; 2. a fi în restanţă. RAzălAu, răzălăie, s.n. = răzuitoare. RAzăluî, răzăluiesc, vb. IV tranz. = a răzui. Rez, rezuri, s.n. = cuptor la maşina de gătit. Rosti, rostesc, vb. IV refl. = a se gospodări, a se rostui. Ruculuî, ruculuiesc, vb. IV intranz. = a fi încorporat, a se prezenta la unitatea militară pentru servicul militar. SAbAş s.n. = aspect, fizionomie: cunoscui copilul numai pe săbaş că-i al lui Ion. SămuţA, sămuţ, vb. I tranz. = a aţîţa, a asmuţi : a sămuţat etnii să mă muşte. ScupiA, scupiu, vb. I intranz. = a scuipa. ScupiAt, scupiaturi, s.n. = scuipat. Sîmcică, simcici, s.f. = cuţitaş cu vîrful bine ascuţit, făcut dintr-o lamă de coasă şi întrebuinţat de ciobani la crestături artistice în lemn. SocAci, socaci, s.m, = bucătar. SocăcîţA, socăciţe, s.f. = bucătăreasă. Sons6l, sonsoli, s.m. = (învechit) casier comunal. SoroAcă, soroace, s.f. = citaţie : căpătai so-roacă să merg la judecată. SpăceAlă, spăcele, s.f. = ie femeiască. Stălîjş, stăluşi, s.m. = tîmplar. Stăluşî, stăluşesc, vb. IV tranz. = a exercita meseria de tîmplar. Stăluşît s.n. = meseria de tîmplar : s-a scumpit mult stăluşitul. 102 REGIUNEA HUNEDOARA 6 Stîlpocî, stîlpocesc, vb. IV refl. = ase opinti: nu te stîlpoci să ridici sacii că-i greu. StrăfigA, străfig, vb. I intranz. = a strănuta. Strălî, pers. 3 sg. străleşte, vb. IV tranz. = a simţi durere, a înjunghia : m-a strălit la inimă; mă străleşte prin ochi. Strîjniţâ, strîjniţe, s.f. = mînză de doi ani.. Sulzuî, sMzui, vb. IV tranz. = a strînge, a aduna: sulzuie ban cu ban. Sunducćs, -oăsă, adj. = tăcut, ursuz: om sunducos. SuvulcA, suviklc, vb. I tranz. = a rupe aluatul şi a-l modela în formă de pîine pentru a fi pus la copt. Şaf, şafuri, s.n. = vsls mare de doage, ciubăr mare. Şcătîjică, şcătuici, s.f. = cutie: o şcătuică de chibrituri. Şireglă, şiregle, s.f.· = partea de dinapoi, mobilă, a unei căruţe; codîrlă. ŞleAm, şleamuri, s.n. == (mai ales la pl.) aşchii sau scurtături care rămîn după ce se taie lemne. Şlîpăr, şlipăre, s.n. = traversă de cale ferată. ŞurlocAtăr, şorlocatăre, s.n. = oblon (la fereastră). Şt£mă, şteme, s.f. = mana laptelui (despre care poporul credea, că se poate răpi prin vrăji şi farmece sau de către strigoaice). Ştimosî, ştimosesc, vb. IV refl. = a se sluţi, a se deforma : copilul s-a ştimosit după boală. Ştiomporeâg, ştiomporeaguri, s.n. = parte a tulpinii de porumb care rămîne pe cîmp după ce acesta a fost tăiat. Ştrec, ştrecuri, s.n. = cale ferată: a mers tot pe lingă ştrec că-i drumul mai drept. Ştrîc, ştricuri, s.n. = grad alcoolic: vinarsul are 42 de ştricuri. Ştrimf, ştrimfi, s.m. = ciorap de lînă. ŞtropAţîie, ştropaţîi, s.f. = sancţiune. ŞtîcĂ, suci, s.f. = capriciu, toană, nărav : e om bun, dar cînd îi vin suci, să fugi din calea lui. Şugăr0s, -oAsA, adj. = subţire; p ext. uscăţiv. Şupă s.f., în expr. a lua (pe cineva) cu supa = a lua pe cineva prin surprindere, cu forţa. Tărăirâm subst. = ceartă, tărăboi, scandal. Tărhăt0s, -oAsa, adj. = greoi, împovărat. Tebeleu, tebeleie, s.n. = vas de lemn (de formă ovală), în care ciobanii covăsesc laptele. Tier, tiere, s.n. = farfurie. Tindeu, tindeie, s.n. = ştergar, prosop. Tiocuş, tiocuşuri, s.n. = pungă de hîrtie (pentru împachetat). Tiposî, tiposesc, vb. IV tranz. = a aşeza cu îngrijire, a aranja : îi place să tiposească cămăşile în ladă. Tipsît, -ă, adj. = îngrijit, aranjat. Tiiîşe, tiuşi, s.f. = 1, (bot.) tigvă (Lagenaria vulgaris) ; 2. pîlnie făcută din fructul uscat al tigvei. Tiz^ş, tizeşi, s.m. = chezaş, garant. Tîrnomeâţă s.f. = pleavă amestecată cu paie rămase de la treierat. Tîrnosî, tîrnosesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) boţi, a (se) şifona. Toh0c, tohoace, s.n. = nutreţ mărunt, zdrobit ; sfărîmătură. Tohocî, tohocesc, vb. IV tranz. şi refl. = (mai ales despre păioase) a (se) fărîmiţa, a (se) zdrobi: s-a tohocit trijoiul că nu avusei vreme să-l cosesc la timp. TorhoAcă, torhoace, s.f. v. t o r h o c. Torhćc, torhoace, s.n. = cojoc sau pieptar, tohoarcă; var. torhoacă. TrAncă, trance, s.f. = clopot, făcut din tablă, care se atîrnă la gîtul vitelor; talangă. TrAştie, trăştii, s.f. = slujbă religioasă care se face în săptămîna dinaintea paştilor, denie. Trăfîca, trăfici, s.f. = tutungerie. Trinc s.n. = băutură răcoritoare făcută' din zeamă de mere sau struguri amestecată cu apă TrćhnA s.f. v. trom na. Tromf, tromfi, s.m. = (la jocul de cărţi) atu : verdele-i tromf. Trćmna s.f. = guturai; var. t r o h n ă. 7 RAIONUL ORAŞTIE 103 Truşte s.f. pl. = obiecte casnice mărunte; catrafuse. Turui, târui, vb. IV intranz. = a moţăi, a cocăi: scoală-te, nu mai turui. Tuz, tuzuri, s.n. = as (la jocul de cărţi). Ţap, ţapi, s.m., (în construcţia) ţap de iarbă = insectă din familia lăcustelor, cosaş. Ţălî, ţălesc, vb. IV intranz. = a trage la ţintă, a ţinti, a ochi: a ţălit o pasăre cu praştia. Ţăpîş, ţăpişuri, s.n. = pantă abruptă, povîr-niş. ŢÎflă, ţîfle, s.f. = pantă domoală şi îngustă prin pădure. Ţîffâş, ţîfraşi, s.m. = persoană care lucrează cu cifre; socotitor. Ţînîş adv. = permanent, stabil: locuitor de ţîniş. ŢîţÎnă, ţîţîni, s.f. = fîşie de teren mlăştinos de la izvor spre pîrîu. Ţolete, ţoleţi, s.m. = ţol mic. ŢuţurAu, ţuţuraie, s.n. = izvor mic. Urjćg, urjoguri, s.n. = cîrpă legată de un băţ lung, cu care se şterge cuptorul înainte de a băga pîinea la copt. Uspăci0i, aspăcioi, s.m. = persoană invitată lâ ospăţ. VAndra adv., în expr.: a umbla vandra = a hoinări. VćcAl, vecăle, s.n. = ceas deşteptător: pune vecălu să zuruie la 4. Vectăr, vectări, s.m. = infirmier. Vectărîţă, vectâriţe, s.f. = infirmieră. Vei Agă, veiege, s.f. = piuă pentru ţesăturile de lînă. Verş, versuri, s.n. = cîntec ocazional care se execută la înmormîntare şi în care se laudă faptele celui decedat. Verze s.f. pl. = diferite plante verzi care servesc ca hrană pentru animale: du-te şi adă nişte verze că n-am ce da la porci. Vîzărăp^rt, vizărăperturi, s.n. == certificat medical de constatare a unor semne de lovire. VÎlced, -ă, adj. = învineţit; livid, palid. Vîlcezî,! vîlcezesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) face vîlced; a (se) învineţi. Vîndăl0g, vîndălogi, s.m. = cînepă măruntă, care rămîne pe holdă după cules. Voz, vozuri, s.n. = cadă mare, înaltă, cu gura mai largă, decît baza, în care se strîng prunele pentru ţuică. Vozulćte, s.n. = diminutiv al lui voz Vrău s.n. = praf. ZAi, zaiuri, s.n. = ploaie măruntă, de scurtă durată. ZApor subst. = pojar, rujeolă: copilu s-a umplut de zapor. Zăcere s.f. = grup de zece gospodării care primeşte un lot la împărţirea pădurii din proprietatea obştească. Zămătîşe s.f. = brînză de vacă. Zbruş, zbruşi, s.m. = bulgăre, bruş. Zgîrcolî, zgîrcolesc, vb. IV tranz. == a mototoli, a boţi: aşază cămeşile frumos, nu le zgîrcoli. ZglăcinA, zglăcin, vb. I tranz. = a zgîlţîi, a scutura: am zglăcinat destul pomul. ZgoAdă s.f. = nimereală, întîmplare: s-a însurat aşa pe zgoadâ. Zgodî, zgodesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) nimeri: omul cearcă, da nu ştie cum o zgo-deşte. ZMicitiG, zmiciuguri, s.n. = smoc de păr din vîrful cozii la vite. Zmîcît, -ă, adj. = (despre oameni) clătit (de cap), zăpăcit, hăbăuc. ΖοτόΝ, zotonuri, s.n. = torent format de ploaie, puhoi. Zotonî, zotonesc, vb. IV tranz. = a îngrămădi, a înghesui: nu mai zotoni iescălea vitelor cu fîn. Zot6r, zotoare, s.n. = mamelă, ţîţă (la scroa-fe). ZuAş, zuaşi, s.m. = muncitor angajat şi plătit cu ziua; ziler. ION LĂZĂRESCU RAIONUL SEBEŞ Comuna Sebesel 9 Acrîş subst. = lapte acru. AhinAt, -â, adj. = ameţit de băutură, afumat ; cioanghin. BînşAg, bînşagiivi, s.n. = pădure tînără şi deasă. BroţAc, broface, s.n. = săculeţ în care şe păstrează pîinea. Brudărîe, brudârii, s.f. = cuptorul maşinii de gătit. BtJGLĂ, bagle, s.f. = grămadă de lemne (din pădure) care se dă unui om. CAfăr, caferi, s.m. = căprior la casă sau la şură. Capătîgă, căpătigi, s.f. = sapă mică, săpă-ligă. Cioanghin, -ă, adj. = ahinat. Cionghinî, cionghinesc, vb. IV refl. = a se ameţi de băutură. Clîchină, clichine, s.f. = îmbrăcăminte cam roasă, uzată. Cocleang, coclengi, s.m. = firul de porumb pe care se face tuleul. CrIntiţă, crîntiţe, s.f. = greşeală făcută la . firele, războiului de ţesut. Drăcîle subst. pl. = foarfece de tăiat sîrmă. HăgAu, hâgauă, s.n. = (la pl.) surcele. HăndrălXu, hăndrălăi, s.m. = drumeţ. HoAspă, hoaspe, s.f. = (mai ales la pl.) aşchie curăţată de pe lemn. HoloAngăr, holoangări, s.m. = salahor. Îmb6i subst., în loc. adv. de-a îmboiu = peste cap, de-a dura, de-a rostogolul: l-o împins de s-o dus tot de-a îmboiu. LoiAn s.n. = baltă formată pe locurile mlăştinoase (după o ploaie mare).' OlălAu, olălauă, s.n. = zgomot mare, hărmălaie. PAlAnc, pălancuri, s.n. = gard. PloşcoAnă, ploşcoane, s.f. = grămadă de fîn (nu tocmai uscat), făcută în mod provizoriu. Ploşconî, ploşconesc, vb. IV tranz. = a aduna fînul în grămezi, a-l face ploşcoane. Preltjcă, preluci, s.f. = loc deschis în mijlocul unei păduri. Prepelîci, pvepelici, s.m. = căpiţă de fîn, făcută sistematic, pe par. ŞelchinĂ, şelchine, s.f. = cupă mai mică. Şnecer, şnecere, s.n. = unealtă, asemănătoare cu un cuţit, cu care se cioplesc cercurile de lemn. Şup^LNiţă, şîipelniţe, s.f. = rîpă mica situată între două dealuri împădurite. TrampălAu, tvămpălăi, s.m. = om prost. Trenchine s.f. pl. = resturi, corpuri străine, rămase în grîul treierat. VăgăgAu, văgăgauă, s.n. = furtună mare. VăndălAg, văndălagi, s.m. = legătură de crengi strînse cu o nuia, cu ćare se astupă un pîrîiaş, O gaură în gard ş.a. Zdromş, zdromşuxi, s.n. = lemn prevăzut la un capăt cu 5—6 lemne retezate scurt, cu care se zdrobesc strugurii. VASILE ZDRENGHEA REGIUNEA MARAMUREŞ RAIONUL CĂREI Comunele: Craidorolţ, Giorocuta, Marna Nouă, Vezendiu Băntalî, băntălesc, vb. IV tranz. = a dojeni pe cineva, a certa. Bistî, bistesc, vb. IV tranz. = a asigura, a promite. Bitxjşă, bituşi, s.f. = haină lungă ciobănească făcută din piei de oaie. Bureţ6s, -oAsă, adj. = pistruiat. CandalAu, candalauă, s.n. = maşină de gătit. Clociumb, clociumbi, s.m. = ţăruş. Di că, dici, s.f. = unitate de măsură pentru cereale, de cca 25 kgr. FizXu, fizaită, s.n. = şiret. Floăstăr, floastăre, s.n. = trotuar. F0doră, fodore, s.f. = încreţitură, cută, pliu. FurdulAu, furdulauă, s.n. = teren arabil în care se respectă o ordine strictă a semănăturilor. Iroădă, iroade, s.f. = cancelarie. Lăcrtjţă, lăcmţe, s.f. = cutie. Pogîrjît, -Ă, adj. = avar, zgîrcit. Ramaţi s.m. pl. = metri cubi: în pădure am lucrat la aranjatul rămeţilor. ScoRbănci, scorbance, s.n. = bici. Scrobi s.f. pl. = clătite. Stîrcă» stivei, s.f. = chibrit. TicĂzi, ticăzesc, vb. IV tranz. = a curăţa. Tinghirćle s.f. pl. = piersici. ValAu, valauă, s.n. = jgheab de adăpat. ValcazXu, valcazăi, s.m. = brigadier. VindiglAu, vindiglauă, s.n. = restaurant. POP GHEORGHE RAIONUL cehul silvaniei Comunele: Ariniş, Băiţa, Corund, Sălsig, Ţicău, Urmeniş Băbătie, băbătii, s.f. = instalaţie în podul caselor ţărăneşti care înlocuieşte coşul. Ban călit, -Ă, adj. = supărat, abătut, trist. Bîrgă s.f. sg. = 1. necaz; 2. stare de boală. Bolbuşîe, bolbuşii, s.f. = sticlă de lampă. Borş6ncă s.f. sg. = mazăre. Brăcităr, bracităre, s.n. = cuptor (de copt). BtiicĂ, buici, s.f. = haină bărbătească de iarnă. Ci6cĂ, cioci, s.f. = cîrjă. Cior0zlă, ciorozle, s.f. = cuţitul plugului. Corhăz, corhazuri, s.n. = spital. 106 REGIUNEA MARAMUREŞ 2 Dosoi, dosoaie, s.n. = şervet folosit în bucătărie. DroAne subst. pl. = resturile ce se obţin după storsul strugurilor. Feşl0g, feşloguri, s.n. = 1. hambar mic; 2. pupitru pentru diferite scule şi unelte. FirmoAng, firmoanguri, s.n. = perdea. ■GAbănAş, găbănaşe, s.n. = clădire în care se păstrează cereale; hambar. Gîndăcîe, gîndăcii, s.f. = (un soi, varietate de) ciupercă necomestibilă. GozAc, gozaci, s.m. = guzgan. •Giîle, guli, s.f. = cireadă de vite plecată pentru cîteva luni, pentru păşune, într-un loc îndepărtat. Guleş, guleşi, s.m. = cel care păzeşte cireada de vite. Hăpt adv. = chiar: hăpt acuma trebuie să mergem la lucru. Heredie, heredii, s.f. = treabă multă: ai destula heredie cu viţeii ăştia. Irićc, irioci, s.m. = (la sg. cu sens colectiv) aţele scurte rămase pe pînza ţesută în război. LA, Iau, vb. I refl. = a se pieptăna, LociorlXu, lociorlauă, s.n. = stropitoare pentru flori. Pieli subst.’ = făină de cea mai bună calitate. Pîţă s.f. sg. = carne de găină. Pocireşi s.m. pl. = puieţi de pomi fructiferi. PogAce, pogăci, s.f. = turtă care se formează cînd se presează sâmînţa de floarea soarelui. SăbăceAg, săbăceaguri, s.n. = concediu, vacanţă. Săboîţă, săboiţe, s.f. = croitoreasă. Silvoîţă s.f. sg. = magiun de prune. SirisAu, sirisauă, s.n. = ferestrău de tăiat lemne, cu care lucrează doi oameni. · StăciunA, stăciunez, vb. I tranz. = a tăia partea arsă din fitil. ŞitXu, şitauă, s.n. == presă primitivă de ulei. Şuvix subst. sg. = cremă de ghete. TecheneAuA, techenele, s.f. = albie mare de lemn. Tepşe, ţepşi, s.f. = tigaie. Tirib6nţă, tiribonţe, s.f. = roabă. TisXu s.n. sg. = brîu de piele, lat şi împodobit cu ornamente. TocAnă s.f. sg. = mămăligă. Toncanî, toncănesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) bate. UrÎt, -A, adj. = obosit. VAlAş, vălaşuri, s.n. = obicei. VijişcA, vijişce, s.f. = bluză făcută din material fin. Vlengălî, vlengălesc, vb. IV tranz. = a flutura. V0şcotă, voşcote, s.f. = zvon tendenţios. VoşorlAu, voşorlaie, s.n. = fier de călcat. Zvîrdînă, zvîrdine, s.f. = cumpăna fîntînii. POP GHEORGHE RAIONUL ŞOMCUTA MARE Comunele: Ardusat, Colţirea, Şindreşti, Văleni Bad0c, badoace, s.n. = cană de băut apă. Băsădî, băsădesc, vb. IV intranz. = a vorbi. •Ciumulcći s.m. pl. = ghicitoare. Ghip, ghipuri, s.n. = batoză. Hij s.n. sg. = viţă de vie; var. h î j. Hîj s.n. sg. v. hij. Mulceâg, mulceagurit s.n. = nuntă. :SArăndîc, sărăndici, s.m. = om sărac. SinalAu, sinalăuri, s.n. = încăpere în care se păstrează fînul în timpul iernii. ŞişcalXu, şişcalauă, s.n. = maşină de tocat furaje. TopAncă, topănci, s.f. = pantof. ŢAmarmAn, ţâmărmani, s.m. = dulgher. VAcălî, vâcălesc, vb. IV tranz. = a tencui. VAlătAş, vălătaşuri, s.n. = dezbatere. POP GHEORGHE 3 RAIONUL LAPUŞ 107 RAIONUL LĂPUŞ Comunele: Coroeni, Copalnic, Berinţa, Mănăştur Ablezî, ablezesc, vb. IV tranz. == a alunga, a goni, a îndepărta. Aîrilea adv. = în altă parte, în alt loc. Alegădî, alegădesc, vb. IV refl. = a se mulţumi, a se îndestula. ArapgXu, arapgăuri, s.n. = cleşte. Arjă, arje, s.f. = schelet de lemn al acoperişului casei. BArtă, berfi, s,f. = tiv mai lat la cioareci, prin care se introduce cureaua. BĂciulîe, băciulii, s.f. = 1. capsulă de mac; 2. căpăţînă de usturoi. B£rleş s.n. sg. = căptuşală la îmbrăcăminte. BistAş, bistaşe, s.n. = sfat, povaţă. BîzărÎ, bîzărăsc, vb. IV intranz. = (despre animale) a porni în goană nebună. Bobolćz, bobolozi, s.m. = cocoloş de făină care rămîne nemestecat în mămăligă. BongAr, bongari, s.m. = cărăbuş. Bordilî, bovdilesc, vb. IV refl. = a vaccina. ButAn, buiane, s.n. = trunchi de copac rămas după tăierea arborilor. BuzoAre s.f. sg. = miros neplăcut provenit prin arderea rîntaşului. Canćc subst. = fitil, feştilă. CantalXu, cantalauă, s.n. = cană mai mare pentru apă. CarÎmbAr, carîmbare, s.n. = lemn pe care se încrestează nivelul laptelui de la oi, cînd se face măsuratul. CăbAt, câbaturi, s.n. = haină, scurteică. CeapXuî ceapauă, s.n. = 1. bici din piele; 2. şireturi din piele pentru bocanci sau pentru opinci. Chitilîn adv. = încet, domol. CicădAie, cicădăi, s.f. = cîine slab, potaie, javră, jigodie. Ciledi s.m. pl. = copiii unei familii: mi-am crescut bine cilediul. Ciopćc, ciopocuri, s.n. = (la sg. cu sens colectiv) unelte de muncă de pe lîngă casă. Citodî, citodesc, vb. IV tranz. = a ucide. CiucalAu, ciucalâi, s.m. = ciucure care se prinde la coarnele vitelor. Ciulînă, ciuline, s.f. = cartof. CiurigAu, ciurigâi, s.m. = un fel de prăjitură uscată, din aluat. Ciuvăi s.f. pl. = totalitatea vaselor de bucătărie dintr-o casă. CopAlniţă, copalniţe, s.f. = adăpost de iarnă pentru oi; saivan. CoşconAr, coşconare, s.n. = coteţ pentru găini. Credenţ, credenţe, s.n. = dulap de bucătărie. CujžicA, cujeici, s.f. = furcă de tors. DigAn, -ă, adj. = sănătos. Druşculî, druşculesc, vb. IV refl. şi tranz. = a (se) netezi, a (se) face urmă bună. Duplas, -ă, adj. = dublu. Fideu, fideie, s.n. = capac pentru acoperit oalele. Fidilîş, fidilişe, s.n. = capac cu care se acoperă găleata. Fiştulî, fiştalesc, vb. IV tranz. = a întreba amănunte, intimităţi; a iscodi. Fiteu, fiteie, s.n. = sobă de gătit. FÎşcĂ s.f. sg. = iarbă slabă de culoare roşie, care creşte pe locuri neproductive. FlencAu, flencăi, s.m. = om moale, lipsit de bărbăţie. Fl0şcotă, floşcote, s.f. = vorbă goală, palavră. F0aş, foaşuri, s.n. = grămadă mare de zăpadă adusă de vînt; troian. FćdorA, fodore, s.f. = încreţitură care se face la mînecile sau pe poalele hainelor femeieşti. Fotoghîn subst. = petrol. Furdulî, furdulesc, vb. IV intranz. = (despre sanie) a aluneca într-o parte şi-n alta. FusărîtA, fusâriţe, s.f. = dispozitiv de lemn care ţine fusele pentru a se putea face ghem firul de pe ele. 108 REGIUNEA MARAMUREŞ 4 Gîfă, gîfe, s.f. = lingură mare de lemn cu care se ia urda din căldare pentru a se pune la stors. Habuc, habuci; s.m. = cîlţi. Hâdă s.f. sg. = grup de oameni. Heredie, heredii, s.f. = treabă multă, ocupaţie. Herneu, herneie, s.n. = coviltir. Hîrb6i, hîrboaie, s.n. = oală mai mare, din lut. Hobănî, hobănesc, vb. IV refl. = a se legăna, a se balansa. Hrebănâ, hrebăn, vb. IV tranz. = a scăr-măna lînă. Hrebeni s.m. pl. = piepteni primitivi pentru scărmănatul lînii. Hrîbă, hribe, s.f. = ciupercă comestibilă. Ibăştjng, ibăşunguri, s.n. = centură, mai lată, din piele. Ierugă, ierugi, s.f. = suprafaţă acoperită cu iarbă, într-o depresiune. Îngătî, îngătesc, vb. IV tranz. = a opri tendenţios pe cineva de la o activitate oarecare. Îngroşâlă s.f. sg. = un fel de mîncare făcută din mălai şi smîntînă. JAndră s.f. sg. = mîncare preparată din mămăligă, grăsime, brînză, cîrnaţi şi carne. Joâmpă, joampe, s.f. = groapă în care se adună apă. Lespede, lespezi, s.f. = tigaie cu coadă. LtjşcĂ, luşti, s.f. = ghiocel. Măndâş, măndaşari, s.n. = nădejde, speranţă. Obor0g, oboroage, s.n. = construcţie fără pereţi în care se ţine fînul pentru animale. Ofîrlî, ofîrlesc, vb. IV tranz. = a insulta. Oticau, oticauă, s.n. = vas de cca 5 kgr folosit pentru măsuratul cerealelor. PalţXu, palţană, s.n. = băţ împodobit cu funde de diferite culori folosit de staroste la nunţi. Peteică, peteici, s.f. = plasă de dus mîncare făcută din sfoară. Pindileu s.n. sg. = jupon din pînză. Pir0şcă, piroşti, s.f. = sarma. Pisoc subst. = nisip întrebuinţat la tencuit. P0NivĂ, ponive, s.f. '= prelată. Previngală, previngale, s.f. = lanţ legat de oiştea carului şi de jug pentru. ca unul din boi să tragă mai mult. RâpOr s.n. sg. = pojar. Restenţe s.f. pl. = tăiţei pentru supă. Ruj dă, rujde, s.f. = obiect foarte rău, scos din uz. SancAu, sancatiă, s.n. = sanie cu patru tălpi. Schi0că, schioci, s.f. = sapă mică folosită la scosul pietrelor. Sclonţî, sclonţesc, vb. IV tranz. = (despre oameni) a mînca seminţe de dovleac sau de floarea soarelui. Scopt, -Â, adj. = fermentat. Spăcel, spăcele, s.n. = bluză din pînză de casă. SporozAu s.n. sg. = stratul de fosfor de pe cutia de chibrituri. Strujâc, strujece, s.n. = saltea din paie. Şerpeneu, şerpeneauă, s.n. = cratiţă mare din lemn. Şeş, şeşi, s.m. = stîlp vertical de care se prinde canatul uşii. Ştrîmflu, ştrimfli, s.m. = ciorap. Şuluâri s.m. pl. = iţari strimţi făcuţi din pînză sau din lînă ţesută în caşă. TartAu, tartauâ, s.n. = lanţ legat de capătul oiştei şi de gţtul cailor. Tălălî, tălâlesc, vb. IV tranz. = a nimeri. Tărămtătî, tărămtătesc, vb. IV tranz. = a vorbi mult şi fără rost. Telegxjţă, telegiiţe, s.f. = rotile pe care se sprijină capătul superior al plugului cu tracţiune animală. TiclăzXu, ticlăzaie, s.n. = fier de călcat. Tîrb0nţă, tîrboanţe, s.f. = roabă. TrascXu, Irascauă, s.n. = clopot de mărime mijlocie, pentru oi. δ RAIONUL. LAPUŞ. 109 ŢîrAi, fîraie, s.'n. = ploaie deasă şi de scurtă durată.: ValAu, valauă, s.n. = jgheab pentru adăpa-. tul vitelor. ViderA, videresc, vb. I tranz. = a lumina. Vîderâ,: videre, s.f. = găleată. Viganâu, viganauă, s.n. = rochie de stambă. VizarApert, vizărăperturi, s.n. = certificat medical de constatare a urmelor unei bătăi. POP GHEORGHE Satul Libotin Ablezî, ablezesc, vb. IV tranz. = a alunga, a îndepărta, a goni: l-a ablezit de pe lîngă casă. Ablezît, -a, adj. = alungat, îndepărtat, gonit. AgîmbA, agîrnb, vb. I tranz. şi refl. = a avea epilepsie. AgîmbAt, -ă, adj. = epileptic. Aîrlea adv. = în altă parte, în alt loc. Aituri s.f. pl. = piftii. Albăuţ, albăufi, s.m. = specie de prun timpuriu, cu fructe zemoase, de culoare galbenă. Albăt^tă, albăuţe, s.f. = fructul albăuţului. Alegădît, -ă, adj. = 1. mulţumit; 2. îndestulat. AludAu, ahidăi, s.m. = dovleac turcesc; lu-dău. Aminćs, aminosuri, s.n. = miros. AmîţA, amîţ, vb. I tranz. = a îndemna cîi-nele să muşte sau să latre pe cineva; a asmuţa. Arădî, arădesc, vb. IV tranz. = a începe un lucru sau o activitate; var. arădui. Arădît, -ă, adj. = (despre lucruri sau acţi uni) început. Arăduî, arădui, vb. IV tranz. v. a r ă d i. Ârjă, arjăle, s.f. = scheletul de lemn al acoperişului casei pînă la tavan. Atapćc, aţapoci, s.m. = aşchie, care pătrun-zînd sub piele, produce dureri. Barta, berfi, s.f. = tiv lat la cioareci sau la izmene ţărăneşti prin care se introduce cureaua sau brăcinarul. Băciulîe, băciulii, s.f. = 1. capsulă (de mac); 2. căpăţînă de usturoi. Berbînă, berbini, s.f. = muşcată. Bindeu, bindei, s.m. = copil neastîmpărat. Bistaş, bistaşuri, s.n., (mai ales în expr.) a da bistaşul = a fi de acord, a consimţi. BîzAi subst. sg. = streche. Bîzărî, pers. 3. sg. bîzăreşte, vb. IV tranz. = (despre animale) a porni în goană nebună. Bobolćz, bobolozi, s.m. = bulgăre mic de mălai care rămîne uneori în mămăligă. Boloştroc, boloştroace, s.n. = baltă mică. Bongău, bongăi, s.m. = bondar, viespe. BonzAr, bonzari, s.m. = cărăbuş. Bćrdil subst. sg. = vaccin. Bordilî, bordilesc, vb. IV refl. şi tranz. = a (se) vaccina. Bordilît, -ă, adj. = vaccinat. Botrocî, botrocesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1. (despre apă) a (se) tulbura; 2. (despre rufe) a spăla superficial. Bucîşte subst. = gunoi bine putrezit. BulătAu, bulătauă, s.n. = băltoacă. BurlAn, burlane,, s.n. = butoi mic de lemn sau de metal. ButAcă, butace, s.f. = (mai ales la pl.) opinci cu gurgui lat. 110 REGIUNEA MARAMUREŞ 6 ButAn, butane, s.f. = butucul roţii. BuzoAre s.f. sg. = miros neplăcut provenit din arderea rîntaşului. Canćc subst. = fitil pentru lampa de gaz; feştilă. Carîmbâr, carîmbare, s.n. = bucată de lemn cioplită pe care se însemnează nivelul laptelui, cînd se face, primăvara, măsuratul. Căntălî, căntălesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) cîntări. Căr6ţ, căreţi, s.m. = cicoare. Căşîţă, căşife, s.f. = ghizd la fîntînă; var. cîşiţă, tişiţă. CeapXu, ceapauă, s.n. = 1. bici făcut din piele; 2. (la pl.) nojiţe de opinci făcute din piele sau cauciuc. Chitialigxîţ interj. = strigăt cu care se alungă viţelul. Chitilîn adv. = încet, domol. CicădAie, cicădăi, s.f. = cîine slab şi pricăjit ; javră, potaie. Cigălî, cigâlesc, vb. IV tranz. = 1. a mîngîia, a alinta; 2. a gustări. Cigălît, -A, adj. = mîngîiat, alintat. Cilćdi s.m. pl. = copii, succesori, urmaşi. CioAca interj. = strigăt cu care se cheamă mînzul. Ciopćc, ciopocuri, s.n. = totalitatea uneltelor de muncă dintr-o gospodărie. Citodî, citodesc, vb. IV tranz. = a omorî pe cineva. Citodît, -A, adj. = omorît, ucis. CiucalAu, ciucalăi, s.m. = ciucure, canaf. CiuplicA, duplic, vb. I tranz. şi refl. = a (se) apleca, a (se) îndoi, a (se) înclina Ciuplicât, -A, adj. = aplecat, îndoit. CiurigXu, ciurigăi, s.m. = un fel de prăjituri, făcute din făină, lapte şi ouă şi prăjite în untură. CiuvXi s.f. pl. = totalitatea vaselor dintr-o gospodărie. CîrlobXi s.f. pl. v. cîrlofăi. Cîrlofăi s.f. pl. = cele două lemne găurite care prind roţile plugului de tînjală; var. cîrlobăi, prăgînjele. CÎrţă, cîrfe, s.f. = peşte mic. Cîşîţă, cîşiţe, s.f. v. c ă ş i ţ ă . Cleac adj. invar. = leoarcă, foarte ud. Clocotîc, clocotici, s.m. = zurgălău. Coclîntă, coclinte, s.f. = felie de mămăligă prăjită pe plită. Comînjî, comînjesc, vb. IV tranz. = a mîzgăli. ComÎnjît, -A, adj. = mîzgălit. ConoAbă, conoabe, s.f. = coropişniţă (Gvyllo-talpa vulgaris). CopćlnitA, copolniţe, s.f. = adăpost de iarnă pentru oi; saivan. Cot6z subst. = mîncare făcută cu mai multe zarzavaturi, ghiveci. Cotozî, cotozesc, \'b. IV tranz. şi refl. = (despre alimente) a (se) amesteca, a se terciui. Cotrćnciuri s.n. pl. = ogrinji. Crć interj. = strigăt cu care se alungă caprele. Cuculbătă, cuculbete, s.f. = (peiorativ) cutie craniană, ţeastă. Cujeică, cujeici, s.f. = furcă de tors; var c u j o i c ă . Cujćica, cujoici, s.f. v. cujeică. CuşTtiiE, cuştui, s.f. = cutie. Djšle s.f. pl. = preocupări, pasiuni. Desciorluî, desciovluiesc, vb. IV tranz. şi refl. = (despre funii, sfori etc.) a (se) descurca, a (se) descîlci. Desciorluît, -a, adj. = descurcat, descîlcit. Dîlav, -A, adj. = (adesea substantivat) invalid, mutilat. Din, dinuri, s.n. = daltă cu tăişul curbat întrebuinţată pentru a lărgi butucul roţii. Diş£u, dişauă, s.n. == daltă cu tăişul drept. DîlboAncă, dîlbonci, s.f. = loc mai adînc în albia unei ape curgătoare ; d u 1 d i n ă . Dîrlăî, dîrlăiesc, vb. IV tranz. = a cînta, a doini, a hori. Don, donuri, s.n. = scîndură groasă de 5—8 cm. Droângă, droange, s.f. = clopot rău, stricat. Druşculî, pers. 3 sg. druşculeşte, vb. IV tranz. şi refl. = (despre drumuri) a (se) nivela, a (se) netezi. Duldînă, duldini, s.f. = dîlboancă. 7 RAIONUL LAPUŞ 111 DurgălAş, durgălaşuri, s.n. = 1. gălăgie, zarvă, hărmălaie; tărăpane ; 2. dez- ordine, neorînduială. FAite, faitii, s.f. = aşchie (mai ales de mesteacăn) care, cioplită în lung, se folosea la luminat. FĂuşf, pers. 3 sg. făuşeşte, vb. IV intranz. = a troieni: atîta o făaşit, de nu mai vezi drumul. FĂuşiTtjRĂ, făuşituri, s.f. = 1. troian; 2. viscol : f o a ş . Fiştulî, fiştulesc, vb. IV tranz. = a descoase pe cineva, a iscodi. Fiştulît, -ă, adj. = (despre oameni) descusut, iscodit. Fizćr, fizere, s.n. = scoabă de fier care prinde loitrele, fixîndu-le. FîşcĂ s.f. sg. = iarbă de culoare roşie, puţin hrănitoare, care creşte pe locuri neproductive. FlecădAie, flecădăi, s.f. = viscere, măruntaie. Flćce s.f. sg. = zăpadă de toamnă sau de primăvară, care se topeşte uşor. FlencAu, flencâi, s.m. = om moale fără bărbăţie ; fleţiucău. Fletiucău, fleţiucăi, s.m. = f 1 e n c ă u . Fl6şcotă, floşcote, s.f. = vorbă goală, palavră. FoAş, foaşuri, s.n. = făuşitură (2). Focş6r s.m. = floare din familia crucifere-lor, cu petalele roşii şi inflorescenţă pani-culă. F6rtaş, fortâşi, s.m. = specie de prun. F0rtăşă, fortăşe, s.f. = specie de prună mare şi foarte zemoasă; var. fortişă, for-t o ş ă . F0rtişă, fortişe, s.f. v. fortăşă. F0rtoşă, fortoşe, s.f. v. fortăşă. Frîş, frişuri, s.n. = haină ţărănească scurtă, făcută din dimie, cu mîneci, fără buzunare şi fără nasturi, cusută cu mîna, pe care o poartă atît femeile cît şi bărbaţii. Fusărîţă, fusăriţe, s.f. = dispozitiv de lemn care ţine fusele, pentru a se putea face ghem. Ghelćng, ghelenguri, s.n. = zid pe marginea unui pod sau a unei punţi; parapet. Gîfă, gîfe, s.f. = lingură mare din lemn cu care se ia urda din căldare pentru a se pune la stors. Gîndăcîe, gîndăcii, s.f. = ciupercă necomestibilă, toxică. Glori s.m. pl. = cocori. Glupan, -ă, adj. = lacom, nesăţios. G0ndă, gonde, s.f. = insectă. GozAc, gozaci, s.m. = guzgan. Habćc s.m. = cîlţi. HAdă s.f. sg. = grup de oameni (care întreprind o acţiune). HaiabÎc, haiabîcuri, s.n. = petrecere, chef. HAlipă, halipi, s.f. = aripă. Halt^bă, halube, s.f. = rufă, albitură. HangAu, hangăi, s.m. = flăcăiandru, ţîngău. Haţău, haţauă, s.n. = 1. drum de ţară bătătorit (mai ales de vite); 2. parte a chimirului care se prinde în cataramă. HAitAş, hăitaşuri, s.n. = iaz, zăgaz. Heredîe s.f. = 1. activitate intensă, treabă multă; 2. acareturi. HetćauA s.n. pl. = totalitatea uneltelor agricole ; var. h e t e i e . Hetćie s.n. pl. v. h e t e a u ă . Hîghe interj. = hăis! Hleb, hleburi, s.n. = totalitatea clădirilor unei gospodării (case, şura etc.). HobănA, hobăn, vb. I refl. =a se legăna, a se balansa. HobănAt, -A, adj. = legănat. HoblAncuri s.n. pl. = uneltele ţăranului cu care lucrează la fîn ; var. hodrancuri, hojboturi. HodrAncuri s.n. pl. v. hoblancuri. Hojbćturi s.n. pl. v. hoblancuri. Hopălî, hopălesc, vb. IV tranz. = a vîntura cerealele, rudimentar, cu covata. Horj, hor juri, s.n. = 1. instrument folosit la prelucrarea şindrilei; 2. un fel de cuţit cu care se însemnează pe coaja lemnelor în pădure. Horjćc, hor joace, s.n. = coada cociorvei. HrebănA, hredbăn, vb. I tranz. = a dărăci lînă. 112 REGIUNEA MARAMUREŞ 8 Hrebini s.m. pl. = piepteni primitivi pentru dărăcit lîna. Hroşti, hroştiuri, s.n. = rogoz. Ibăşung, ibăşunguri, s.n. = centură de piele; var. i b u ş u n g . Ibuşung s.n. v. ibăşung. Ierhălî, ierhălesc, vb. IV tranz. = a tăbăci pielea de oaie. IeroAgă, ierogi, s.f. = formă de relief situată la nivel mai jos decît regiunile înconjurătoare ; depresiune. Împrohodî, împrohodesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) îmbrobodi. Împrohodît, -ă, adj. = îmbrobodit. Încuşluî, încuşluiesc, vb. IV tranz. = a proteja, a ajuta. ÎndehorA, îndehor, vb. I tranz. = a intimida pe cineva, a înfricoşa. Îndehorât, -ă, adj. = înfricoşat. Îdoitură, îndoituri, s.f. = clătită. Îndulî, îndulesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) începe un lucru, o acţiune. Îndulît, -ă, adj. = început. Întârănt adv. = de acum înainte, în viitor. ÎntrumpicA, întrâmpic, vb. I tranz. şi refl. = a (se) amesteca. JAndră s.f. sg. = mîncare preparată din grăsime, brînză, mămăligă şi carne. JdeAncă, jdenci, s.f. = 1. cavitatea osoasă a craniului în care se află globul ochiului; orbită: mă dor jdencile ochilor; 2. găoace. Jîbîdă, jîbide, s.f. v. j u 1 u d ă . JoAmpă, joampe, s.f. = groapă mică în care se adună apa. Jobidă, jobide, s.f. j u lu dă . Juludă, julude, s.f. = umflătură pe corpul omului sau al animalului; var j î b i d ă , j o b i d ă . Lecru, lecruri, s.n. = un fel de vestă făcută din dimie de casă. Lespede, lespezi, s.f. = tavă întinsă sau rotundă folosită pentru copt în cuptor. Leştreâng, leştreanguri, s.n. = rangă. LuşcĂ, luşti, s.f. = ghiocel. Mălc£d s.n. sg. = lichid sinovial la încheieturile şi articulaţiile animalului. Mălcezî, pers. 3 sg. mălcezeşte, vb. IV' tranz. şi refl. = a (se) mucegăi: mi-o mălcezit multe halube în ladă. Mehei subst. = hamei. Mîndâş, mîndaşun, s.n. = nădejde/ speranţă. Mol, molari, s.n. = noroi. Motroaşcă s.f. sg. = 1. ştergar legat la un capăt, cu care se joacă feciorii în şezătoare ; 2. numele unui joc de feciori. Mute s.f. sg. = loc pe cuptorul de pîine, unde se poate dormi. Nătordî, nătordesc, vb. IV intranz. = a năvăli, a da buzna. Nimest, uimeşte şi nimesturi, s.n. = casa împreună cu construcţiile care ţin de ea; acaret. Nîntă s.f. sg. = (bot.) mintă. Oborćg, oboroage, s.n. = şură, în care se ţine fînul pentru iarnă. 0cĂş, -Ă, adj. = (om) deştept, inteligent. Qnćl, onele, s.n. = inel. Oroc, orioci, s.m. = fir rămas pe sulul dinapoi al războiului de ţesut. PalţÂu, palţauâ, s.n. = par de lemn, băţ; var. ş p a 1 ţ ă u . Par0şcă, paroşte, s.f. = un fel de mîncare făcută din mălai muiat în lapte acru şi smîntînă, frămîntat bine şi copt în cuptor. Padăî, pădâiesc, vb. IV tranz. = a curăţa casa, a vărui. Pădăît, -Ă, adj. = curăţat, văruit. Păpărtîjă, păpăruji, s.f. = buburuză. PĂzi, păzesc, vb. IV refl. = a se grăbi: mă păzesc să ajung mai iute. Păzit, -Ă, adj. = grăbit. PetrectA, petrectez, vb. I tranz. = a da în judecată. Petrectâre, petrectări, s.f. = proces, judecată. Pisoc subst. = nisip întrebuinţat la drumuri şi la tencuitul caselor. Pituş, pituşi, s.m. = mănunchi format din pănuşii de pe ştiuletele porumbului. Piţiână, piţiene, s.f. = fiecare din foile care înfăşoară ştiuletele de porumb. 9 RAIONUL LĂPUŞ 113 PlencAci, plencace, s.n. = secure lată, cu coada lungă, pe care o folosesc dulgherii. Plit, plituri, s.n. = rîtul porcului. Pl6ţă, ploţe, s.f. = peşte de apă dulce, plă-tică (Abramis brama). Pocireş, pocireşi, s.m. = cotorul păioaselor rămas după secerat. P0IBĂ, poibe, s.f. = prelată. P0PĂ, popi, s.m., (în construcţia) popă de hat = greier. Popîr, popire, s.n. = foiţă de ţigară. Popirtîş, popiruşuri, s.n. = hîrtie. PorlAş, porlaşuri, s.n. = scîndură pusă pe osiile carului, între loitre. Potromocî, potromocesc, vb. IV tranz. = a ascunde ceva, a muşamaliza, a cocoloşi. PovîrneAlă, povîrneli, s.f. = acoperişul unei colibe (la oi) făcut din două rînduri de şindrile. Prăgînjele s.f. pl. = cîrlofăi. Prăpîci, prăpiciuri, s.n. = copileţ. Pup, pupi, s.m. = stog mic de păioase. Purlîc s.n. sg. = plantă (mai ales in sau cînepă) mică, pipernicită: am avut- numai un purlic de cînepă. RApor s.n. sg. = rujeolă, pojar. RAcurA, yăcurez, vb. I intranz. = a face apel, a face recurs la tribunal. RAtćz, răteze, s.n. = lanţ cu inele mici folosit în gospodărie. RtjjDĂ, rujde, s.f. = unealtă uzată, veche ; ciorasă: am cosit cu o rujdă de coasă de m-am omorît. SancAu, sancauă, s.n. = sanie care are patru tălpi dintre care primele două sînt mobile putîndu-se întoarce cu uşurinţă pe loc. ScleApţ, sclepţi, s.m. = ţînţar. Sclonţî, sclonţesc, vb. IV tranz. = a mînca seminţe de dovleac sau de floarea soarelui. ScrivAlă, scrivele, s.f. = lemn cu patru sau cinci braţe în care se pune drobul de sare pentru oi. Scurmuzî, scurmuzesc, vb. IV tranz. = a scurma, a rîcîi. Scurmuzît, -Ă, adj. = scurmat, rîcîit. SfArdie, sfărdii, s.f. = bucată de lemn tăiată în lung; lodbă. Smugă s.f. sg. = spumă care apare la suprafaţa laptelui sau a altor lichide în fermentare. SpAtă, spete, s.f. = joagăr, sîrisău mare. SpAgmă s.f. sg. = aţă de cusut; var. s p ă m ă. Spamă s.f. sg. v. s p ă g m ă . SporozAu s.n. sg. = stratul de fosfor de pe cutia de chibrituri. SteciunA, stâciun, vb. I tranz. = a lua tăciunele de pe fitilul lămpii. Stur s.n. sg. = urticarie. ŞAş, şăşi, s.m. = stîlp vertical de care* se prinde canatul uşii; uşor. Şerpeneu, şerpeneauă, s.n. = cratiţă de tuci. ŞpalţÂu, şpalţauă, s.n. v. palţău. Şpir subst. = spirt. ŞuluAri s.m. pl. = iţari strimţi făcuţi din pînză de cînepă. ŞuştA, şuşt, vb. I intranz. şi refl. = a ofta: mă şuşt că am necazuri. Şut, ştiţi, s.m. = măsură de lungime de aproximativ 15—16 cm. Tar, tare, s.n. = greutate, sarcină: avea un tar de găteje în spate. TAgîrcîe, tăgîrcii, s.f. = unealtă de lemn în formă de T cu care se toarce lînă sau pâr de capră pentru nojiţe la opinci. TAlălî, tălălesc, vb. IV tranz. şi intranz. = 1. a nimeri; 2. a sosi (întîmplător) la locul sau momentul potrivit. TAptălAgă, tăptălăgi, s.f. = pitpalacă. TArăpAne s.n. sg. = hărmălaie, tămbălău; durgălaş (1). Te interj. = strigăt cu care se alungă cîinele. Temi6ş, temieşi, s.m. = zidar. Tepşe, tepşi şi tepşuri, s.f. = tavă pentru copt pîinea. Tćrde, terzi, s.f. = coş de nuiele cu mînere, în care se adună, la cules, ştiuleţii de porumb ; telteu. TerfAş, terfaşi, s.m. = reprezentant al mirelui care în timpul nunţii poartă spic de grîu la pălărie. 8 - 224 114 REGIUNEA MARAMUREŞ 10 Τέκτι, tertiuri, s.n. = loc, în jurul casei, pe care se cultivă cereale. Tîri conj. = ori, sau. Tirliiîte s.f. pl. = palavre, baliverne. Tişîţă, tişiţe, s.f. v. c ă ş i ţ ă. TocĂrâR, tocăiere, s.n. = făcăleţ: tocănău. TocănIu, iocănauă, s.n. = tocăier. Topâncă, topănci, s.f. = (mai ales la pl.) tîrlici. Τύρυ subst., (în construcţia) de-a iupu = numele unui joc de copii, de-a v-aţi ascun- * selea. Turş, tur şi, s.m. =. copac pipernicit (de la marginea pădurii); p.ext. pădure formată din astfel de copaci. Ţingăt^u, ţingăteauă, s.n. = clopot mic de , alamă. ŢînctJşX, ţîncuşi, s.f. = (bucată de lemn sau de hîrtie) cu care se trage la sorţi (după ce au fost însemnate); şi în expr. a trage ţîncuşa = a hotărî prin sorţi o împărţeală. Ţîrâi, ţîraie, s.n. = ploaie măruntă, deasă şi de scurtă durată. Tîrăî, pers. 3 sg. ţîrăieşte, vb. IV intranz. = a ploua mărunt şi des, a bura. Ucît, -Ă, adj. = leit. Umbrâr, umbrare, s.n. = umbrelă. Urî, urăsc, vb. IV tranz. şi refl. = a(se) obosi. Vćlter, velteri, s.m. = infirmier. Veltărîţă, veltăriţe, s.f. = soră de caritate. Vi dom adv., (în construcţia) de vidom = de tot, cu totul, în întregime: şi-a tăiat degetu de viodm. Vitromolći subst. = vitriol. Vîrcă, vîrci, s.f. = dungă, vargă. Vrână, vrăni, s.f. = deschizătură la cioarecii de dimie, pe unde se trece cureaua. Zmicioâcă, zmicioace, s.f. = nuia; var. z m ίο i o c. Zmicićc, zmicioci, s.m. v. zmicioâcă. GH. BOGA REGIUNEA SUCEAVA REGIUNEA SUCEAVA Comunele*: Cacica (C), Caşvana (Cş), Comăneşti (Com), Fundul Moldovei (Fm), Ostra (O), Pîrteştii de Jos (Pj), . Pîrteştii de Sus (Ps), Pojorîta (Poj), Stulpicani (S), Valea Putnei(Vp) Aici-cuţa adv. = foarte aproape (Cş). Aici-iâtă adv. = aproape, prin preajma (Cş. Com). Antîst, autişti, s.m. = (învechit) primar (Pj). Armeân, armeni, s.m. = negustor de porci (Com.). auşTÎţ s.m. = (rar) consilier comunal (Pj). BaşameA, başamele, s.f. = (izolat) prelată pentru camion (Pj). BÎRÎiAc, bîrîieci, s.m. = miel care suge la altă oaie (O); g î r g a r i ţ. BorrtrRĂ, boituri, s.f. = (mai ales la pl.) fire de lînă vopsită: am adtis de la Burdujeni hoiturile (Pj). BorteAncă, bortenci, s.f. = bucată de lemn, găurită, în care se pune un băţ pentru a ţine pînza întinsă pe sulul dinainte (la războiul de ţesut) (Cş). Botiržu, botireie, s.n. = tulpina uscată de floarea soarelui rămasă pe cîmp după recoltare : pe coastă îs numa nişte botireie (Pj). B0ţuri s.n. pl. = căpiţe mici de fîn, făcute fără par : după ce-i polog, îl facem boţuri (O). Bourîe, bourii, s.f. = stînă de boi (O). Brînză s.f. = (rar) frînă la trenurile de marfă (Pj). * în paranteză dăm prescurtările folosite. Brînz^r, brînzeri, s.m. = frînar: îi brînzer la ţug (Pj). BtîicĂ, buici, s.f. = baracă mică (Pj). Buleârcă s.f. = rachiu; holercă, să-măhoancă, stropşală (Pj). Calvin, calvini, s.m. = om hain, rău la inimă (Pj)· Calvîncă, calvinci, s.f. = femeie haină, rea la inimă (Pj). Cămeş0i, cămeşoaie, s.n. = cămaşă femeiască, fără altiţe pe mîneci (Pj, Cş). CarbunAr, carbunari, s.m. = tren de marfă, încărcat numai cu cărbuni: pînă la personal tre (= trebuie) să treacă cărbunariu (Pj). CarminAdă s.f. = carne tocată, şniţel (S.). CAsĂ, case, s.f. = o jumătate dintr-un iţ (Cş). Catrafći s.sg. = trifoi cu patru frunze: Foaie verde catrafoi Hai, bădiţă, pe la noi\ ■ (Pj)· Catraptjlcă, catrapulci, s.f. = praştie (C). Chipărîjş s.m. = numele unui dans popular, asemănător cu periniţa (Pj). Chirilćza s.f. = (izolat) celuloză (Pj). CioAlfă, cioalfe, s.f. = umflătură dureroasă, cît un grăunte sau o alună, crescută pe piele : am o cioalfă subsuoară (Pj). CiuşticA, ciuştic, vb. I refl. = a se furişa: hoţul s-a ciuşticat prin huceag (O). 116 REGIUNEA SUCEAVA 2 Climp, climpuri, s.n. = pîlc de pădure (O). Cobelniţă, cobelniţe, s.f. = capră de tăiat lemne (C). Cocosfet s.sg. = pachet de margarina (O). Codiţe s.f. pl. = şnururi la pantofi: ia-ţi codiţe la papuci (Pj). C0LDURĂ s.f. = plapumă (S). Copciiâc s.m. = copileţ (Cş). Cotlćje s.n. pl. = resturi de fîn (O). Crămpâci, crămpaciuri, s.n. = tîrnăcop mare (Pj). Credinţă s.sg. = bufet (Fm). CtjpcĂ, citpci, s.f. = una din cele două table mici în formă de triunghi care încheie cele două table mari ale şurii: ne trebuie draniţâ pentru cupci (Cş). CuşcXi s. pl. = scînduri care se pun pe jilip, pentru a da lemnele la vale (O). Cuţurupchi s.m. pl. = o specie de bureţi comestibili (C). Dăltîţă, dăltiţe, s.f. = semn în urechea oilor (O).' FaltXu, faltăie, s.n. = bucată : am primit pîne şi itn faltău de unt (Pj). Festijng, festunguri, s.n. = (numai în vorbirea bătrînilor) fortificaţie, cazemată: trăgeam cu canoanele din festung (Pj). FloAre s.f. = polen : păpuşoiul are floare (Cş). Fluture, fluturi, s.m. = scocul morii; canal prin care intră apa pentru a învîrti roata morii (S.). FocunAr, focunare, s.n. = felinar (Cş). Forâitar s.m. = (rar) călăreţ înaintaş (Pj). Fort adv. = mereu : fort merge la Suceava (Pj)· Frecătură, frecături, s.f. = boală specifică oilor, care se manifestă prin zdrelirea unghiilor. Frigăre, frigări, s.f. = cratiţă cu coadă pentru prăjit carnea (C). Gălbi0r, gălbiori, s.m. = specie de bureţi comestibili (Cş, Pj, Poj) ; j i d o v a ş. Găselniţă s.f. = boală la oi (se fac nişte viermi în cap şi oile căpiază) (O). Ghişîţ, ghişiţuri, s.n. = harnaşamentul cailor: am pus ghişiţul pe cai (Pj). Ghiţurî, ghiţuresc, vb. IV tranz. = 1. a stă-pîni caii; 2. a ţine din scurt copiii obraznici (Pj). Gîrgariţ. gîrgariţi, s.m. = bîrîiac. Gîrlă, gîtle, s.f. = drum de ţară cu maluri înalte (Pj) ; hîgă. Godîrlăn, godîrlani, s.m. = porc mistreţ tînăr (Pj). Greuri s.n. pl. = tunuri de calibru mare (Pj). Grozăvit adv. = grozav, foarte : îi grozăvit de frig (Pj). Haşpău, haşpăie, s.n. = butucul (sulul) de la fîntîna cu roată pe care se fixează lanţul de care se leagă găleata (Cş). Hatnău, hatnăie, s.n. = urma lăsată de roatele carului (Cş). Hăcluî, hăcluiesc, vb. IV intranz. = a lucra cu igliţa (Com) ; var. h e c 1 u i. Hecluî vb. IV intranz. v. h ă c 1 u i. Hecnâr, hecnari, s.m. = igliţă. Hîgă, hîgi, s.f. = drum de ţară, cu maluri înalte (Pj); gîrlă. Hondrobos adj = (despre terenuri) cu multe gropi (0). Hornareaţă s.f. = hornul casei (Cş). HreAbăn, hreabăne, s.n. = greblă mică, de forma unui pieptene, pentru cules afine (Fm, Vp, Poj). Ibermâş, ibermaşuri, s.n. = capătul buşteanului, retezat cu ferăstrăul, înainte de a intra la gater (0). Înpreorât adv. = mersul oilor la păscut dimineaţa: dimineaţa mărg înpreorât, iar sara în porneală (0). Întemeiă, întemeiez, vb. I refl. = (rar) a se intimida (Pj). Întorcătîjră, întorcături, s.f. = petrecerea care are loc a treia zi după nuntă (marţi seara) (Pj). Jidovăş, jidovaşi, s.m. = g ă 1 b i o r (Fm). Joldan, joldani, s.m. = pui de găină bun de fript: o pîrlit un joldan şi o adus rachiu (Pj)· 3 RAIONUL SUCEAVA 117 Legumos, -oAsă, adj. = (despre cereale) cu multe boabe străine (măzăriche, neghină etc.), (Pj, Ps). Lelunc subst. = (numai la bătrîni) soldă în vechea armată (Cş). Lotru adj. = mîndru, fudul (Fm). Matasâr, matasari, s.m. = \âerme de mătase (Pj)· Meci s.n. = fitil de lampă (Cş). Mesteâcă s.f. = zeamă de brad şi molid care se scurge primăvara cînd înmuguresc conife* rele (S, Fm, Poj, Vp). Minciuni s.f. pl. = flori pe suman, făcute din aţă de lînă (Cş). Minune, minuni, s.f. = furtună; slavă, străşnicie (Pj). NAir, naive, s.n. = muzicuţă (Pj). Nucar, nucavi, s.m. = instrument de lemn, în formă de unghi în care se pun bulgări mici de sare pentru oi (Pj). PAjA s.f. = fîşie de pînză (Pj). PAnă, pene, s.f. = scîndurică pe care se aşază strecurătorile pentru a se scurge caşul (0). Pas, păsuri, s.n. = bilet pentru vite (îl întrebuinţează numai bătrînii) (Pj). Păler, păleri, s.m. = îngrijitor de drumuri (Cş). Păltînele s.f. pl. = coacăze roşii (Fm). PăsAt s.n. = făină muiată cu apă care se dă puilor de găină (Cş). Pîrltjcă, pîrluci, s.f. = poiană în pădure (Pj). PlescAiţ subst. = (cu sens colectiv) bubuliţe pe obraz (numele unei boli) (Pj). Plicâr, plicari, s.m. = factor poştal (Ps). Poposittjtră s.f. = locul unde stau caii, cînd se opreşte căruţa (Pj). Pospai Ala s.f. = boală a cailor (se scutură şi au spume la gură) (0). ProAşcă s. f. = stropitoate pentru straturi (Pj, Ps). Propoaca s.f. = promoroacă: de Crăciun îi propoacă pe toţi copacii (0). Pup, pupi, s.m. = (mai ales la pl.) burete comestibil; zbîrciog (0). Rat, raţi, s.m. = (învechit) procuror, judecător (Pj). Ruja, ruji, s.f. = umflătură roşie şi dureroasă în obraz (Pj). SAmăhoAnca s.f. = rachiu ; b u 1 e a r c ă (Pj). Săpalău, săpălaie, s.n. = sapă grea, cu o muchie mare, cu care se sfarmă bulgării de pe arătură (Cş). ScAun, scaune, s.n. = lemnul de la creasta casei în care se împreună căpriorii (0). Scîndurî, scînduresc, vb. IV tranz. = a bate scînduri la şură (în părţile laterale) (S). Scorţer, scorţeri, s.m. = scîndură subţirică cu care se înlocuiesc loitrele carului pentru a putea trnsporta cartofi sau porumb (Ps). ScorţAr, scorţari, s.m. = par la gard (Cş). Scoverze s.f. pl. = alivenci (Cş) SîngeAp, sîngeapuri, s.n. = un sfert de litru (O, Pj). SlAvă s.f. = furtună ; m i n u ne (Pj). Slăbîe, slăbii, s.f. = anemie (Com. Pj). SoFRiiCĂ, sofreci, s. f. = loc sub acoperiş pe unde iese fumul din colibă (O, S). Splinuît, -A, adj. = (despre vite) bolnav, cu splina umflată din cauza răcelii (O, S). Stambul, stambuluri, s.n. = unitate de măsură de cea 25 kg (O, S). StrAjă s.f. = om de serviciu la sfat (Pj). Străşnicie, străşnicii, s.f. = furtună; m i-nune (Pj). Stropşălă s.f. = rachiu; bulearcă (Pj). Suitijră s.f. = semn în urechea oilor (Pj). Svćter s.n. = pulover, flanea (Fm, Pj, Vp). Samultćc, şămultoace, s.n. = mănunchi de paie cu care se aprinde focul (P). ŞănătAu, şănătăie, s.n. = şir de cartofi săpaţi şi lăsaţi pe ogor (Pj). Şcarp, şcarpuri, s.n. = terasament de cale ferată (Pj, PS, Com.). Şfălă, şfele, s.f. = traversă de cale ferată (Pj, Ps). Şfincuî, şfincuiesc, vb. IV tranz. = a fura, a şterpeli (Pj, Com.).. Şnaiţ, şnaifuri, s.n. = vîrf, culme (Pj). Şnelfaier s. sg. = (numai la bătrîni) rafală ’ (Pj)· 118 REGIUNEA SUCEAVA 4 Şpiţâc, şpiţace şi şpiţacuri, s.n. = tîrnăcop subţire şi foarte ascuţit, folosit la tăierea buruienilor de pe linia ferată (Pj). Stćrne s.f. pl. = (numai la bătrîni) grade militare în armată (Pj). Şuh subst. = papuc (O). Tomoroagă s.f. = ceaţă groasă: în zorii zilei se lasă tomoroagă pe obcină (O). Truc, trucuri, s.n. = vagon de cale ferată forestieră, pentru buşteni (S). Ţomp, ţompuri, s.n. = vîrf, pisc (Pj). Ţufl£că s.f. = loc înalt pe care abia te poţi urca (O). Ţuhân, ţuhani, s.m. = pătură (Fm). RAIONUL Comuna Abîr interj. = cuvînt cu care se alungă oile. Abrâş, -ă, adj. = 1. păgubit: am rămas şi eu abraş; 2. nebăgat în seamă: sta deoparte abraş ca al nimănui; 3. zgîrcit: nu fii aşa abraş, mai scutură şi tu buzunarele. Ardćge, ardeg, vb. III tranz. = a vorbi fără rost, a jigni: i-ai ardes cîte şi mai cîte; nu mai ardege atîtea din gura aia că superi omul. Baid£r, baideri, s.m. v. bander. Band£r , banderi, s.m. = fular (ţărănesc); var. b a i d e r. Barân, barani, s.m. = berbec. Bastriîtc, bastriuci, s.m. = copil nelegitim, copil din flori. Blazgćnie, blazgonii, s.f. = gălăgie, larmă, zgomot asurzitor făcut de copii. Buntâţie, buntaţii, s.f. = 1. grămădeală, înghesuială; 2. răscoală, revoluţie: la 907 a fost buntaţie mare. Burhćs, -oăsă, adj. = (despre drumuri) cu noroi; mocirlos. But£lişte s.f. sg. = loc neproductiv, pietros, mlăştinos. Unt subst. (în construcţia) unt de post = mar-garină (Pj). Vernîci s.f.pl., = ţesătură în dungi care se pune pe pereţii casei (Cş). Vizoc, vizocuri, s.n. = vagonet de cale ferată (Pj)· Vîrstât, vîrstate, s.n. = masa de lucru a dulgherului (Pj). Vornic s.m. = ciucălău cu grăunţe roşii (Pj). ZAPcfu, zapcii, s.m. = îngrijitor de drum (Pj). Znac, znacuri, s.n. = îndemn (Pj). ILIE DAN DOROHOI Cîndeşti Corn s.n. sg. (în construcţia) întuneric corn = întuneric beznă. Cotoârbă, cotoarbe, s.f. = 1. femeie bătrînă, intrigantă; 2. poreclă dată unei astfel de femei. Cotoroânţa, cotoroanţe, s.f. = 1. îmbrăcăminte ruptă; 2. persoană care umblă cu îmbrăcăminte veche sau ruptă. , Diurnât, -ă, adj. = comic, caraghios : diurnat băiat, face pe toţi să rîdă, Dîrlău, dîrlăi, s.m. = om uşuratic, neserios. Dric s.n., în loc adv. la dric = la timp, tocmai cînd. trebuie. DCrdură, durdure, s.f. = frică, teamă: am tras o durdură bună dar am avut dreptate şi am scăpat. Fantoşît,-ă, adj. = spilcuit, gătit: ce te-ai fantoşit aşa ? Fapt6rniţa, faptornife, s. f. = (depreciativ) femeie care se ocupă cu vrăji: e o faptorniţă să nu stai de vorbă cu ea. Farfarâ, far far ale, s.f. = 1. fîşie de catifea care se cosea după moda de la ţară (pînă la primul război mondial), la poala fustei; 5 RAIONUL DOROHOI 119 2. fudul, încrezut: umblă favfara, parcă cine ştie cine ar fi el. Fartći interj. = cuvînt cu care se îndeamnă vitele să se dea la o parte; var. f o r t o a i e FortoAie interj, v. for toi. Gheaul s.m. = copil neasptîmpărat, care face numai rele: gheaule, ce-ai făcut! te învăţ eu minte să te astîmperi odată! Goz, gozi, s.m. = cocoloş de mălai nefiert rămas în mămăligă. Habachîr, -ă, adj. = mîndru, încrezut, fudul. HahXu, hahăi, s.m. = băţ zdravn, ciomag. Halabtîdă, halabude, s.f. = casă mică, sărăcăcioasă, cocioabă : a făcut şi el o halabudă, de locuit după putere. Harcalîc s.n. sg. = larmă mare, gălăgie, tărăboi făcut de copii la joacă. Harjapžle s.f. pl. = deşeuri de lemne. HAŢMATtJCHi s.m. sg. = glumă; joacă: să nu faci cu mine haţmaţuchi, că nu-s jucăria ta. Hlćauca, hleauci, s.f. = gură rea, gură spartă. Hćbla s.f. sg., în expr. de-a hobla = numele unui joc de copii, de-a ascunselea. Hoblăî, hoblăiesc, vb. IV intranz. = (despre copii) ă juca hobla. H0rtă interj. = cuvînt cu care se îndeamnă boii să se dea la o parte. H0ta interj. = cuvînt cu care se îndeamnă şi se mînă caii. Hreapcă s.f. sg. = (învechit) muncă cu coasa pe pămînturile marilor proprietari; cîştigul obţinut cu această muncă; 2. p. ext. orice muncă grea : hai la hreapcă mă, că destul n-aţi ştiut de greutăţi. H0ră, hure, s.f. = grămadă mare de cereale. Htîşte s.f. pl. = obicei la nuntă, care are loc sîmbătă seara şi care constă în pregătirea miresei pentru cununie, cu flori. Încujbât, -ă, adj. = îmbrăcat bine, de iarnă (cu căciulă şi cojoc) : cine este încujbât bine nu simte iarna. MAciuhă s.f. sg. = mamă vitregă: vai de copilul crescut de o maciuhă. Macîjh s.m. = persoană închisă la suflet, tăcută. MoronceAlA s.f. sg. = stare de toropeală, somnolenţă. Nihćda s.f. sg. = 1. vreme urîtă; 2. hig. ceartă mare, tulburare : în casa lor e nihodă mare. Şc6adă, şcoade, s.f. = pagubă. TArăgAnie s.f. = (cu sens colectiv) fire de păioase rămase pe mirişte după strînsul şi căratul recoltei. DEM. AHRIŢCULESEI Comunele: Fundul Herţei şi Pomîrla BardAşă, bardaşe, s.f. = prună mare care provine de la un prun altoit. BArtop, bartoape, s.n. = topor cu tăişul lat ca barda. B^rdĂ, berde, s.f. = broboadă de lînă cu care se învelesc femeile pe cap. Boncănî, boncăneşte, vb. IV intranz. = 1. a bate, a ciocăni în uşă; 2. a lovi cu degetul în ceva. Brănhî, brăhneşte, vb. IV intranz. = (despre cîini) a mîrîi, a lătra încet. BucfcĂ, bucele, s.f. = 1. mosor de 5—6 cm. pe care se deapănă aţă pentru cusut; 2. inelul de fier de la capătul tocului în care se fixează peniţa. Bulendrî, bulendreşete, vb. IV refl. = (despre piele) a se încreţi (din cauza bătrîneţii) f a se zbîrci. Bulendrît, -A, adj. = zbîrcit, îmbătrînit. 120 REGIUNEA SUCEAVA 6 Bulugheână, balughene, s.f. = (mai ales la pl.) un fel de aluat subţire care se fierbe în supă în loc de tăiţei sau fidea; zdrenţe. Bunghioşî, bunghioşesc, vb. IV intranz. = a face un lucru cu migală, a bunghini. CaleAp, caleapuri, s.n. = scul mare făcut din tort din cînepă sau de in. CeApsă, cepse, s.f. = lovitură dată cuiva cu palma; poancă, ştalaghie, t a n c ă. Chelmă, chelme, s.f. = aluat acrit care înlocuieşte drojdia. Ciujdă, ciujde, s.f. = grup mare de oameni: o ciujdă de copii. Ciuvžie s.f. pl. = unelte necesare în gospodărie. CocîrtAş, cocîrtaşi, s.m. = om rău, îndărătnic ; cîrcotaş. ColodArca adv., în expr. a imilba colodarca = a umbla fără rost. Conofăî, conofăieşte, vb. IV refl. = a întîrzia, a zăbovi. Cotîrjî, cotîrjesc, vb. IV tranz. = a lovi pe cineva (mai ales la picioare) aruncînd cu un băţ; a otînji. Cotricer, cotricere, s.n. = loc făcut între o sobă de cărămidă şi perete, în care se ţin vasele de bucătărie. Drâncă s.f. = unealtă uzată, rea. Drăncănî, pers. 3 sg. drăncăneşte, vb. IV intranz. = a suna a dogit, a stricat. Drehlâ, drehlez, vb. I refl. = a se pieptăna. Drughineâţă, dvughineţe, s.f. = nuia legată de capete şi atîrnată orizontal (mai ales sub streaşina casei), pe care se întind rufele la uscat; d u r b a ţ. Dudulâtic, -ă, adj. == (mai ales despre copii) fără minte, fără judecată. Durbaţ s.n. = dru ghineaţă. F^şter, feşteri, s.m. = paznic la pădure, care locuieşte în pădure. Firfirîu, -îe, adj. = (despre oameni) 1. îmbrăcat subţire, sărăcăcios; 2. superficial uşuratic. Fleâura adv., în expr. a umbla fleaura = a umbla fără rost. Fliuşcă s.f. = (învechit) măsură de capacitate de 100 gr. Gărnit, gavniţe, s.n. = cofă mică din lemn de brad; cofăel. GhijgălAu ghijgălăi, s.m. = om încăpăţînat şi obraznic; var. ghijgărău. Ghijgărău, ghijgărâi, s.m. v. g h i j g ă 1 ă u. Ghîlţă, ghilţe, s.f. = bucăţică de lemn găurită, care se pune la grapă sau la poartă. Ghioldum, ghioldumuvi, s.n. = bucată mare de pîine sau de mămăligă, pe care o mănîncă cineva : ce ghioldumuvi înghite. Golomozî, golomozesc, vb. IV tranz. = 1. a frămînta, a amesteca (mai ales pămînt cu paie şi apă); 2. a mesteca ceva în gură fără să înghiţi. GrAlie, gralii, s.f. = furcă de fier cu 3 sau 4 coarne. HApchină, hapchine, s.f. = bucată mare de pîine etc. ; harchină. HahAu s.n. = băţ lung şi gros, cu noduri; ciomag. Haradâicâ, havadaice, s.f. = căruţă veche, stricată. Harcalîc, harcalicuri, s.n. = ceată, grup de copii care fac multă gălăgie. Hebetiuc, hebetiucuvi, s.n. = creangă subţire, cu care se face focul; h r e ş t. HÎnsă s.f., în loc. adv. într-o hînsă = foarte repede, într-un suflet. HÎrlă, hîrle, s.f. = cîine foarte slab, de obicei bătrîn. Hodrobeie subst. pl. = diferite unelte necesare în gospodărie. Hohćr, hoheri, s.m. = copil care umblă fără rost. Holeâc, holeacuri, s.n. = cîmpie între dealuri. HorAiţă, horaiţe, s.f. = casă mare şi cam stricată. Hreşt, hreştiuri, s.n. = hebetiuc. Huşnî, pers. 3 sg. huşneşte, vb. IV intranz. = (despre un lichid) a se vărsa brusc, pe neaşteptate : a sărit dopul la butoi şi a huşnit tot vinul. 7 RAIONUL DOROHOI 121 Hutupî, hutupesc, vb. IV tranz. = a trage căciula prea pe ochi, a o îndesa la întîm-plare pe cap. Iabrâş, -ă, adj. = (despre oameni) harnic, răzbătător. Iţă, pers. 3 sg. iiează, vb. I refl. = a umbla fără rost de ici-colo: toată ziua te-ai iţat şi n-ai făcut nimic. JbÎrc, jbîrcuri, s.n. = carne cu zgîrciuri şi cartilaje. LimAndră, limandre, s.f. = muscă mare, care atacă frunza de brad. Lutînă, lutine, s.f. = fir lat desprins'de pe tulpina cînepii. MAglu, magluri, s.n. = bucată de scîndură crestată pe o parte, cu care se spală rufele. Merejî, mevejesc, vb. IV tranz. = a repara superficial un gard stricat. Mereu adj. m. = (despre lemne) tăiat cu fierăstrăul şi nedespicat: lemne mereie. Mitirisî, mitirisesc, vb. IV tranz. = a repara ceva. MocÎrcă, mocîrce, s.f. = femeie care nu ştie să se îmbrace sau care este îmbrăcară dezordonat. Mohorîş s.n., în expr. a beamohovişul = a bea aldămaşul. Motoc, moţoace, s.n. = 1. pieptănătură feme-iască cu părul strîns la ceafă, coc; 2. în expr. a arăta moţoc (sau moţoace) = a avea obiceiuri rele, năravuri. NăborÎ, pers. 3 sg. năborăşte, vb. IV intranz. = a năvăli, a năhoi. NăcreAlă, năcreli, s.f. = ciorbă de zarzavat acrită cu zer. NăsÎlnic, -ă, adj. = sperios, nărăvaş; cal năsîlnic. Nibilîţ, nibiliţitri, s.n. = lucru de mică importanţă ; fleac. OcinAş, ocinaşi, s.m. = om înstărit, moşier. 0cină, ocine, s.f. = moşie mare, avere. ODĂiKtîş, odăinuşuri, s.n. = leagăn cu scaune care se învîrteşte în cerc; scrînciob. Olojît, -ă, adj. = (mai ales despre plante) fără vlagă, veştejit. Orioc, oriocuvi, s.n. = capătul de urzeală, care rămîne în război după ce se termină ţesătura; urioc. Padćc, padocuri, s.n. = coteţ pentru păsări. PatAşcă, pataşte, s.f. = roabă, tărăboanţă. Părîncă adv. = împotrivă, în contră: nu te pune în părîncă cu mine că te dau gata. Peletiuc, peletiucuri, s.n. = pînză de păianjen plină de praf (care atîrnă prin casele părăsite). PÎhă s.f. = iarbă măruntă, un fel de muşchi de cîmp. PoAcA, poace, s.f. = lovitură dată cu palma ;. c e a p s ă. Pochineci, pochineciuri, s.n. = bucată de lemn dăltuită şi ascuţită la un capăt, cu care se trage sulul de dinainte la războiul de ţesut. Pocrîş, pocrişe, s.n. = capac din lut (făcut de olar) cu care se acoperă oalele. PoDtişcĂ, poduşte, s.f. = pod (provizoriu) peste un şanţ. PoghibAlă, poghibale, s.f. = om (sau animal) foarte slab. RAntie, rantii, s.f. = cămaşă sau haină veche,, uzată. RatacAnă, ratacane, s.f. = groapă foarte largă, dar nu adîncă. Scălduşcă, scălduşte, s.f. = mică petrecere la botezul unui copil. Scrînghiţă, scrînghiţe, s.f. = greşeală la urzit pînza, făcută atunci cînd se strică rostul firelor. SîiAc, sîiace, s.n. = coş de nuiele în care se ţin ştiuleţii de porumb. SîngeAp, sîngeape, s.n. = (învechit) măsură de capacitate de 200 gr. StolohAn, stolohani, s.m. == 1. bulgăre mare de pămînt care iese în urma plugului cînd pămîntul este uscat şi bătut; 2. bolovan de sare. StolohAnćs adj. m. = (despre pămînt) bolovănos. Stiîdiniţă, studiniţe, s.f. = carie. 122 REGIUNEA SUCEAVA 8 Suhlăr, suhlari, s.m. = copac tînăr înalt şi drept. Şot^lnic, -Ă, adj. = (despre copii) care face şotii; obraznic ; za vistnic. Şparhât, şparhate, s.n. = plită. "Ştalaghîe, ştalaghii, s.f. = lovitură dată cu palma ; c e a p s ă. Şuşchină, şuşchine, s.f. = bucată de carne sau de slănină, tăiată în lung, fîşie. TAncă, tânci, s.f. = lovitură dată cu palma; c e a p s ă. Tăbîlt0c s.n. = sac mic de pînză în care încap cca 20-25 kg. ; t ă b î r c ă , tăfîlcă. TăbÎrcă, tăbîrci, s.f. = tăbîltoc. TăfÎlcă, tăfîlci, s.f. = tăbîltoc. Tîrs0c adj. m. = gras, dolofan. Ţîglă, ţigle, s.f. = băţ ascuţit cu care se frige o bucată de carne pe foc. Ţipîşcă s.f. = bucată mică de hîrtie care cuprinde o însemnare scurtă, adeverind ceva; ţidulă. Ţolinc, ţolince, s.n. = bucată de covor uzat. Ţonc, ţoncari, s.n. = cleşte, cherpedin. VÎslă, vîsle, s.f. = lopată mică de lemn, cu coadă lungă, cu care se pun plăcinte în cuptor, pe cenuşă. Vlâştie adv. = peste tot: vlaştie s-a împrăştiat vestea. ZagarA, zagarale, s.f. = marginea răsfrîntă a pălăriei; bor. Zavîstnic, -ă, adj. = ş o t e 1 n i c. ZAgrăî, zăgrăiesc, vb. IV refl. = 1. a se înşela; 2. a se zăpăci. ZuLtiM, zulamuri, s.n. = învălmăşeală, năvălire gălăgioasă. GH. CRI HAN MĂGURĂ RAIONUL FĂLTICENI Comunele: Drăceni, Găineşti, Mălini, Poiana Mărului Acăstăie, acăstăi, s.f. = clădire urîtă; p. ext. orice construcţii fără gust. Agalăr, agalari, s.m. = copil rău, care bate drumurile. Alicnî, alicnesc, vb. IV intranz. = a şchiopăta puţin. Argćstru, argestre, s.n. = îngrădire de buşteni pe apă. Arşîţă, arşiţe, s.f. = loc despădurit, bătut de soare. Bar Ană, barane, s.f. = oaie. Băcălîe, băcălii, s.f. = un soi de burete fibros care creşte pe fagi şi] din care copiii fac mingi. Bătrîn6g, -oâgă, adj. = care a îmbătrînit de timpuriu. BeleujXt, -ă, adj. = 1. descheiat; 2. (despre oameni) cu îmbrăcămintea în dezordine. JBliumbÂu adj. m. = prostănac. Bodrîngî, bodrîngeşte, vb. IV refl. = a se supăra fără motiv, a se bosumfla. Boft, bofturi, s.n. = (ironic) burtă. BorTăc, bortace, s.n. = gaură mare. B6ştir, -Ă, adj. = găunos, scorburos. B0ştiră, boştire, s.f. = scorbură. B6tă, bote, s.f. = capsula macului. Bozoâncă, bozoance, s.f. = haină rea, zdreanţă. Brănişte, branişti, s.n. = (învechit) graniţă între moşiile mănăstireşti. Brehnî, brehneşte, vb. IV intranz. = (mai ales despre oi) a tuşi; (despre oameni) a tuşi sec. BtîjLĂ, bujle, s.f. = casă dărăpănată. Bulihăi s.f. pl. = buruieni. Burăticîu, -îe, adj. = de culoarea bura ticului. Burću, burete, s.n. = butoiaş care are cîte o gaură la fiecare capăt. 9 RAIONUL FĂLTICENI 123 Burliji, burluie, s.n. = sticlă de lampă. BuzAr, buzari, s.m. = tăciune pe care se sprijină nacladnl să ardă. Cahleăţă, căhleţe, s.n. = bucată de tablă cu care se astupă hornul ca să se păstreze căldura în casă. Căşîţă, căşiţe, s.f. = despărţitură, sertar. CAoAci, căoaci, s.m. = fierar. Ceacanău adj. m. = prost. Chis6c subst. = pietriş amestecat cu nisip. Chitrosâg subst. = obiect îndesat şi tare. Ciuhuî, ciuhuiesc, vb. IV tranz. = a acoperi cu crengi un loc cosit, ca astfel protejat* să crească iarba bine. CiuştAc, cmştace, s.n. = băţ, ciomag. CocîltXu, cocîltăie, s.n. = muşuroi. Cohăî, cohăiesc, vb. IV intranz. = a tuşi. Coldăşî, coldăşeşie, vb. IV refl. = a se aciua. Colnici0s, -oAsĂ, adj. = (despre copii) obraznic, rău. C0ltiş, coltişe, s.n. = bucată de cca 30 cm. tăiată dintr-o lodbă. C0pşă, copşe, s.f. = săritură, salt. Corhănî, corhânesc, vb. IV tranz. = a curăţa de crengi brazii tăiaţi. C0RLĂ, corle, s.f. = plasă de zăbrele fixată deasupra iezlei, în care se pune fîn. Coştei, coşteie, s.n. = săculeţ de pînză folosit în gospodărie. CotîrjAc, cotîrjaci, s.m. = sac prins de oiştea căruţei în care se pune nutreţ pentru cai. Cotorćs, -oAsă, adj. = care caută ceartă, certăreţ. CrămăluiAlă, crămăluieli, s.f. = jale, tînguire. DÎrjAu, dîrjaie, s.n. = băţ lung şi flexibil. Dupurluî, dupurluiesc, vb. IV tranz. = a curăţa o pasăre de pene, a jumuli. FÎşcA s.f. sg. = vas mic de lemn în care se bate brînza. Flizguî, flizguie, vb. IV intranz. = a ninge cu ploaie. FlizguiA.lă s.f. = ninsoare cu ploaie. GîmboAză, gîmboaze, s.f. = gînganie mică. Gomonî, gomoneşte, vb. IV intranz. = (despre copii) a gînguri; p. ext. a vorbi prin somn a bîigui. Gomonît s.n. sg. = gîngurit; p. ext. vorbă neclară, bîiguială : S-aude, s-aude, Sus pe-un vîrf de munte, Gomonit de om Ca noaptea pvin somn. Harpîjc s.n. sg. = minge. Harpxjcea subst., (în construcţia) de-a har-pucea = numele unui joc de copii cu mingea. Harţapele s.f. pl. = leaţuri de cea mai bună calitate. HAlălXu adv., în expr. a umbla hălâlâu = a umbla fără rost, brambura. HÎţă, hîţe, s.f. = prima cărare făcută de un animal într-un lan sau într-o grădină. HoiţÎnă, hoiţîne, s.f. = femeie mătahăloasă. Holomćc s.n. sg. = dezordine. Hondrobžie subst. pl. = lucruri uzate, stricate. Hondrobćs, -oAsă, adj. = (despre obiecte) care prezintă neregularităţi, asperităţi. HospAr adj. m. = hrăpăreţ, avar. Hudubău adj. = (despre oameni) greoi. Irugă, irugi, s.f. = rîpă, prăpastie. Izărî, izăreşte, vb. IV intranz. = (folosit şi imprecaţii) a trăzni. Jb0rnA s.f. sg. = 1. izvor; 2. fig. loc în care se ţes zvonuri. Leorbăî, pers. 3 sg. leorbăie, vb. IV intranz. = (ironic) a vorbi mult şi fără rost. LipcAn, lipcani, s.m. = hoţ. LitroAncă, litroance, s.f. = cană mare de tablă. MihuţA, pers. 3 sg. mihuţă, vb. I refl. = (despre copii) a se sclifosi, a se strădui să plîngă. NaclAd, naclazi, s.m. = lemn mare care se pune căpătîi la foc (mai ales la stînă). Nîmăz s.n. sg. = staul în care se ţin mieii noaptea. Ogilît, -A, adj. = amărît, ofilit. Oletuî, oletuiesc, vb. IV tranz. şi refl. = a (se) vlăgui. I Pah0nţ, pahonţi, s.m. = şmecher, hoţ. PatAşcă, pătăşti, s.f. = platformă de scîn-dură care formează fundul căruţei. 124 REGIUNEA SUCEAVA 10 Pîclişît, -A, adj. = (despre oameni) răutăcios. Plefturî, plefturesc, vb. IV tranz. = a certa, a ocărî. Plegiţă, plegiţe, s.f. = scoabă cu care se strîng părţile unei coveţi sparte. Pliurd, -ă, adj. = care nu aude bine, surd. PoAşcĂ, poaşte, s.f. = cojoc rău. PoşÎdnic, poşîdnici, s.m. = copil mic şi obraznic. Potirei s.m. pl. = plantă cu tulpină tare şi cu spini. PotÎng, -ă, adj. = foarte murdar. ¥mvkL0G, pripălogi, s.m. = om pripăşit, străin de sat. PRiSLOşiiNiE, prisloşenii, s.f. = sluţenie. Saci s.n. sg. = gard improvizat din lemne de brad (pentru a despărţi oile de miei). Scorţaî, scorţăie, vb. IV intranz. = a produce un zgomot ca ronţăitul şoarecelui. SînceA, sîncele, s.f. = parte ascuţită a fusului. Smîrd, -a, adj. = urît, slut. Smîrzenie, smîrzenii, s.f. = urîţenie, sluţenie. Stohnî, pers. 3 sg. stohneşte, vb. IV intranz. = a respira, a răsufla greu. Stolohân, stolohani, s.m. = bulgăre. Şlaif, ştaifuri, s.n. = frînă la căruţă. Şofîrnog, -oAgă, adj. = şchiop, schilod. Şparhât, şparhate, s.n. = sobă de cărămidă cu plită de gătit şi cuptor. Şplihoârcă s.f. sg. = băutură de calitate inferioară. Tacsîm s.n. sg. = plimbare; p. ext. chef. Taflîc, taflici, s.m. = papuc. TtAPŞA,tepşe,s.î. = lopăţică pentru mămăligă. Tîrt0c, -oacă, adj. = (despre oameni) scund şi gros. Trigornjcer, trigornicere, s.n. = vas în care se păstrează cheagul la stînă. VArda interj. = cuvînt cu care se anunţă venirea pe uluc a unui butuc (semnal pentru oameni să se ferească). Vestegăluî, vestegâluiesc, vb. IV tranz. = a risipi avutul fără chibzuială. Vio interj. = strigăt cu care se îndeamnă calul să meargă. ZAtulă, zătule, s.f. = 1. capac la gura cuptorului ; 2. foc mic aprins în gura cuptorului. IOAN LAZ AR RAIONUL GURA HUMORULUI \· i ^ Λ Comuna Costîna, satul Părhăuţi Acarît, -A, adj. = îmbrăcat în haine de sărbătoare, împodobit, înzorzonat. Achipuî, achipuiesc, vb. ’IV tranz. = a pipăi. AcÎrci interj. = cuvînt cu care se alungă viţeii. AducAt, aducaţi, s.m. = avocat. Ahi interj. = cuvînt cu care se exprimă mirarea. Auzi, pers. 3 sg. aude, vb. IV refl. = (despre carne, cadavre) a mirosi urît din cauza alterării, a descompunerii. BAhur, bahuri, s.m. = copil neastîmpărat. BAiţ, baiţuri, s.n. = compoziţie de oţet si mirodenii în care se ţine carnea înainte de a fi pusă la fum sau pregătită pentru mîncare. BAiestri^c, băiestruci, s.m. = băieţandru inteligent şi poznaş. Biţîclu, biţicluri, s.n. = bicicletă. BîrlAc, bîrlaci, s.n. = încălţăminte de casă, înaltă pînă' la gleznă, confecţionată din lînă împletită, avînd tălpile şi laturile acoperite cu piele moale. 11 RAIONUL GURA HUMORULUI 125 BleAhuri s.n. pl. = (peiorativ) obiecte confecţionate din tablă. BortAr, bortari, s.m. = (învechit) om nevoiaş, care locuia în bordei. Buchisă, buchisez, vb. I tranz. şi intranz. =1. a zdrobi, a fărîma, a pisa: buchisează cîteva bucăţi de zahăr; 2. a distruge, a face fărîme: a buchisat cofa cu toporu. Buftî, pers. 3 sg. bufteşte, vb. IV refl. = 1. a se îngrăşa, a se rotunji la faţă; 2. (despre pîine, cozonaci) a creşte. BurcAş, burcaşi, s.m. = ţigan nomad; şătrar. Burcăşîţă, burcăşiţe, s.f. = ţigancă de şatră. BurizA, burizează, vb. I intranz. = a ploua mărunt, a burniţa. ButumA, buţumez, vb. I refl. = a se umfla la faţă. CAsAuf, vb. IV refl. =a se isprăvi. Cepîţă, cepiţe, s.f. = şapcă. ChelarAb, chelarabi, s.m. = nap. Cincer, cinceri, s.m. = 1. carte de joc marcată cu cifra cinci; 2. nota cinci obţinută la examen. Ciortolît, -A, adj. = murdar pe haine, plin de noroi. Ciubciurtjc, ciubciuruci, s.m. = subchirurg. CÎRNiTtjRA, cîrnituri, s.f. = cotitură a drumului. Clăpaugî, clăpăugesc, vb. IV refl. = 1. a se pleoşti; 2.fig. a arăta rău, a fi tras la faţă. Costruşî, costruşesc, vb. IV tranz. = a tunde rău pe cineva. Cotozî, cotozesc, vb. IV tranz. = (mai ales despre rechizitele şcolare) a murdări (cu creionul sau cu cerneală). C0ta interj. = cuvînt cu care se alungă pisica. CotoArba, cotoarbe, s.f. = femeie bătrînă, slabă şi rea. DAica s.f. art., în expr. a umbla cu daica = a cerşi. DîrvAlnic, dîrvalnici, s.m. = slujitor nevoit să îndeplinească tot felul de munci grele. DîrdAla, dîrdale, s.f. = obiect uzat, fără valoare; fig. om bătrîn,. neputincios. Doier, doieri, s.m. = 1.carte de joc marcată cu cifra doi; 2. nota doi obţinută la examen. DrapănA, pers. 3 sg. dreapănă, vb. I tranz. = (despre cîini, pisici) a zgîria. Falćn, faloane, s.n. = haină lungă preoţească. Farbuî, farbuiesc, vb. IV tranz. şi refl. = 1. tranz. a colora; 2. refl. (ironic) a se farda, a se sulimeni; a s e m a 1 u i. Flecuî, pers. 3 sg. flecuieşte, vb. IV tranz. şi refl. = (mai ales despre fructe) a (se) zdrobi, a (se) terciui. Frîmgele s.f. pl. = bete. Frumuşica s.f. sg. = numele unui dans popular moldovenesc, de doi sau de trei. GAiţ subst. = petrol. GhiflA, ghiflează, vb. I intranz. = a învăţa stăruitor, dar mai mult mecanic; a toci GhiflAu, ghiflăi, s.m. = cel care învaţă mecanic; tocilar. Ghitîrcă s.f. sg. = instrucţie militară. GînsAc, gînsaci, s.m. = (învechit) sticlă de doi litri. HapsÎnî, hapsînesc, vb. IV intranz. şi refl. = a (se) lăcomi. Hănţuî, hânţuiesc, vb. IV tranz. = a folosi ceva pînă la epuizare. Hentču, henteie, s.n. = trăsură. HohÎr interj. = cuvînt cu care se opresc oile. Hoşp6nt s.n. sg. = (învechit) muncă gratuită făcută cu căruţa pentru stat. Hram, hramuri, s.n. = 1. petrecere, chef; 2. dezordine, neorînduială. HulubAş, hulubaşi, s.m. == colăcel împletit în formă de porumbel. Humor, humoare, s.n. = vale între munţi, prin care trece, de obicei, o apă. Japnî, japnesc, vb. IV tranz. = a lovi pe cineva, a bate. Lăcrut, lăcruţi, s.m. = recrut. LioAră, lioare, s.f. = vagon platformă. Lipsă, lipse, s.f. = eclipsă (de lună, de soare). Maluî, maluiesc, vb. IV refl. = f a r b u i (2) Masă s.f., în expr. a sta cu mulţi la masă = a avea relaţii sociale cu multe persoane. 126 REGIUNEA SUCEAVA 12 Mîndru adv. = plăcut. ' Mîţîţăluc, -Ă, adj. = foarte mic. Motocel, motocei, s.m. = pîslar de forma unui şoşon, care se încalţă direct pe ciorap. Muf, mufiiri, s.n. = piesă de îmbrăcăminte feminină, făcută din lînă sau din postav, care apără mîinile de frig; manşon. Mughiu s.m. sg. = prostănac. NĂvlîe, năvălii, s.f. = curte, ogradă. Noier,) noieri, s.n. = 1. carte de joc notată cu nouă; 2. nota obţinută la examen. Ognisî, ogniseşte, vb. IV refl. = a se uni, a se contopi. Ojîndă s.f. sg. = gustare care se ia între prînz şi cină. Omnibxîs, omnibusuvi, s.n. = (învechit) caiet în care se luau notiţe la diverse cursuri; maculator. 0stru, -Ă, adj. = sever. Pacuî, pacuiesc, vb. IV tranz. = 1. a împacheta ; 2. a împături. Pahăie, păhăi, s.f. = (depreciativ) femeie înaltă, mătăhăloasă. Paler, paleri, s.m. = cel care se îngrijeşte de întreţinerea şoselei, cantonier de şosea. Panstîjră, pansturi, s.f. = maramă pe care o pun pe cap femeile măritate. Parazol, parazoale şi parazoluvi, s.n. = umbrelă. PArhă s.f. = om murdar, plin de răni, de· bube. Pasuî, pasuiesc, vb. IV tranz. = a potrivit părţile componente ale unui obiect, ca să se îmbuce bine. PatAşcă, pălăşti, s.f. = mică platformă por" tativă, cu ajutorul căreia se transportă materiale de construcţie; targă. Patrer, patreri, s.m. = 1. carte de joc notată cu patru ; 2. notă obţinută la examen· Picluî, pîclui, vb. IV tranz. = a măcina grîu la mori sistematice, pentru a obţine făină de calitate superioară. PrepenAţie, prepenaţii, s.f. = circiumă. Pripurćs, -oăsă, adj. = (despre terenuri) înclinat, povîmit. Pucluî, pucluiesc, vb .IV intranz. = a trece prin nevoie, prin situaţii grele: a pucluit prin multe. Pujlă, pujle, s.f. = (depreciativ) cîine leneş, javră. Rost, rosturi, s.n. = grătarul din interiorul sobelor. Rură, rure, s.f. = cuptor la maşina de gătit. RusAscĂ s.f. sg. = dans viu, în cerc, la care participă numai flăcăii. Sbrihuietic, -ă, adj. = (despre copii) neas-tîmpărat, poznaş. Scăunînci, scăunence, s.n. = scaun mic, scăunel. Schiz s.n. sg. = (la jocul de cărţi ţaroc) cartea cu cea mai mare valoare. Secundă, secunde, s.f. = (învechit) notă rea obţinută la examen. St0lniţĂ, stolniţe, s.f. = scîndură lată pe care se întind cu vergeaua foile de aluat; planşetă. Şaflîc, şaflice, s.n. = căldare mare, în care se fierbe apă. . Şatrăncă, şatrănci, s.f. = mâcat îngust şi lung. Şcrăbe s.f. pl. = încălţăminte veche, ruptă. Şepter, şepteri, s.m. = 1. carte de joc notată cu şapte; 2. notă obţinută la examen. Şofrăncă, şofrănci, s.f. = masă ţărănească rotundă şi joasă. Şoti0s, -oăsă, adj. = poznaş. Şpagât, şpagaturi, s.n. = sfoară de împachetat. Şpîrc, şpîrcuri, s.n. = carne cu fibre lungi, aţoasă. Ştraifuî, pers. 3 sg. ştraifuieşte, vb. IV refl. ._= (despre cai) a se lovi în mers cu un picior : ŞurgXu, şurgaie, s.n. = pîrîiaş de munte. V-de celălalt. Şuruî, şuruiesc, vb. IV intranz. = a merge tîrînd încălţămintea. Şviţ, şviţuri, s.n. = baie comunală. . TăfÎlcă, tăfîlci, s.f. = traistă, săculeţ (cu făină). Tăpălîgă s.f. sg. = om molîu, neîndemînatic. Teşmechîi s.f. pl. = bomboane, dulciuri. 13 RAIONUL GURA HUMORULUI 127 Tocină, tocine, s.f. = mîncare preparată clin cartofi cruzi, ţdaţi pe râzătoare, amestecaţi cu făină şi ouă şi prăjiţi în grăsime. Trapăcică, trapacici, s.f. = palma cu care se scutură covoarele Trier, trieri, s.m. = 1. carte de joc notată cu trei; 2. notă obţinută la examen. Tuz, tuzi, s.m. = as (la cărţile de joc). Ţiit6ri s.m. pl. = bare de protecţie de pe marginea şoselei. Un^r, aneri, s.m. = 1. carte de joc notată cu unu ; 2. notă obţinută la examen. Vestiri ş.f. pl., în expr. a face vestirile = a anunţa în biserică data căsătoriei cuiva .. Vio interj. = cuvînt cu care se mînă cai. Vituperât, -ă, adj. = (învechit, despre elev^.), cu situaţie şcolară de repetent. Zâlbă, zalbe, s.f. = alifie. Zecćr, zeceri, s.m. = 1. carte de joc notată cu zece; 2. notă obţinută la examen. TRAIAN CANTEMIR RAIONUL rădăuţi » Comuna Horodnicu Bleăh, bleaJmri, s.n. = tavă pentru copt în cuptor. Bucciu, -îe, adj. = prost, nepriceput. BtfFTĂ, bufte, s.f. = cozonac. Ceanătuî, ceanătuiesc, vb. IV tranz. = a curăţa o pasăre de pene. Chiteşte, chiuşii, s.f. = gheţuş; în expr. a se da de-a chiuştea = a se da pe gheaţă. Ciortolît, -Ă, adj. = murdar. Coămă, coame, s.f. = virgulă. CotozÎt, -ă, adj. = murdar. Cuviţâ, pers. 3 sg. cuviţă, vb. I intranz. == a guiţa; var. ţu vica. D6bă, dobe, s.f. = cuptor în care se coace pîine. Farbuî, farbuiesc, vb. IV tranz. = a vopsi. Farbuît, -ă, adj. = vopsit. Hîriş, -ă, adj. = priceput, isteţ. Holoâtă, holoate, s.f. = grupă de oameni. Hota interj. = strigăt cu care se îndeamnă caii să meargă la dreapta. Hozbćc, hozboace, s.n. = capră de tăiat lemne. Hrintuî, hrintui, vb. IV tranz. = a sfărîma ceva. Japrăşcă s.f. = rîntaş. Pampîjşcă, pampuşte, s.f. = un fel de prăjitură făcută din aluat dospit şi prăjit în grăsime, gogoaşă. Papîndîscă s.f. sg. = carton gudronat. Parazćl, parazoale, s.n. = umbrelă. Pîclişît, -Ă, adj. = sluţit. Plumb, plumburi, s.n. = creion P6gîn, -Ă, adj. = urît, slut. Pomocît, -Ă, adj. = supărat, trist. Pripći, pripoaie, s.n. = masă servită în seara nunţii. Rezvedît, -ă, adj. = clar, răspicat. Sboî, pers. 3 sg. sboieşte, vb. IV intranz. — a fermenta. Şaramp0i, şarampoaie, s.n. = grad. Şfârtug, şfartuge, s.n. = şorţ. Şpîniţă, şpiniţe, s.f. = fustă largă. Şprahait s.n. = partea de deasupra a maşinii de gătit; plită. Ştrîcă, strice, s.f. = linie ferată. Ţîbrîc, ţîbrice, s.n. = chibrit. ŢuvicĂ vb. I intranz. v. cu viţa. Vîşta interj. = strigăt cu care se îndeamnă caii să meargă la stînga. SEVATIA OPRESCU si STELIAN OPRESCU » l·; ·π. • ? . ;·:·ί^ί ί.·.-· f ιΓ»·τλγιγ , «îi, 'Of \ίί) . . ί ί-Λν .·. .MiH-'J λΛ’Ί V. * ·' : · '* V·. Λ. I' / α·ν:Γί;>/ 5 .'.J :(.'ίί.ϊ'ί··· Λ ; ii > |*ΐ - ν ITiJÂCilAH JtJMOiÂH *· Χίοίφο%οΜ ΜΠϊ.ακΟ / V •‘iî/hq i:H ?Tif r·- #1;.λ 'r.jo:· υι·— 1 ·;*··· • at iqinq j-iq* ob .ttfirfs ni-’o ϊ.ύs·71' . ?.bjqif ..· ..^ίΓ.Ο^,Ο)} ·'-3! ; -··- Mm ;;il· ,υιο:>/·{ ' . i;>ttCVîb'j$ ir··!-),;·-; .gţ .1- -VXttl AVil·' X /.ν.»?. t ν'Λ- Λ ^ ^ ţ ^V ,; 1. < . ViV.' ,.\\'WV\ :·ι Afî G ·-·. .:· t; V|. .{] .·· . ;ž. V.v;‘îîiiîV>". , ίνΤΛΚΛΗ') . : t J:.îi’- --· . jb.fc .>.· , :. i·;:ί.Γ-r'i 'O oi' i> i.«;>*.::ţ ,-ψ-iL‘f > :iO;·!]'! '-· ,‘!.·· 1 ir[ .την'· ; ;::-rVi·.: . . > . ./'■· ·\'\·)', s.\\.<■ ć:;i ) !J j .■?*.-·. ·.’îî ni' .{j>·;. .X‘0'V( . ,* vl:>:iνΛγΛ'.Λ : v» ^ -:\V» v. .j'Ui ; j?··Oq;/; ·-·- Mu, ,·’·.·* ,ί'γ.'Οϊλο'-Ι τ!·γ;* =··· .j*'·■ , ru .»ivr>; i Ui ii-'),Oi --. . î» ^' 11'.p ; r ·-· , λ;·=<ΛιΟ :. ,t\NV·.»'.? .riiu»;a - ,Ti>rVri.»tir .jb:; ,/,·· , H wvn'_> j. r.ob -···· .|*Γ>^ ,λ - ,τί a yzA r. ■- . r.i vrJ■;· ί · \o / ,m\s--v. \ .3- S ‘i^q , λρ:ν;/ J -·-. . >'! î jv] j ui 77 .1·/- y, ./-“-..»v ^ o ;. ν'^ ,1 .o;/ ; i; î> vt. . Viiy>'ţ ·: > > -r: ·:<. 'i ;· . .*·: ; ')?.?>/> ,1,·:· , y λ>ί/')! ί .b:y^l - J'.'. .•';\ftvv.\»--:îNvo'.>i '/.;■(/H . >-:\cr·ţ .ţrnţ ;ićqo ·' ;·> .\Λ-:ν;ι; ' / ί .·1'λ ;:λ\ t^^0,^ ,ΛΐίχΗ^ , · ..)?ν.[ον ·-. .fb.«· J.- ,η<·.'·ί -f-.’.virtj /i rvitro^^oh ob ο·>;·πκ/ ---· .a.;;.1 Tiâ^AiA/isv; .ţj.«q-.oaq -·- .j-bo .λ- ,-n>ii.H •Β'{{ί·ί ί>ό irF ob iiqm^ .'ι.> %>'.γ>οΙ·ί\ ^/-rÂojoi-f. ...siewî -«Hil » .b .λ'ΊΐΤ' sn::u:.,hi., tbAhn ,, iwmi ..riwitt, ».h.ş ,^«4i\ ,-hiMÎŢ, ■ . ,it, ,r>S i v îj ·.> ,ν λ»·»ϊι1πι 1 .&/ A:.>f.vuT . ‘ .·, ,. \ · v, ·' v < v ,·· ·./· ybrKTO-B:· .rr.> ,^sv»SviA ,3»>y.xoU.·· ΰ«ηα,β3!>τά oa m iÂ^aîcj .(7-otriî Ai\iC / - * · Jîşjrrtte cl jîyv&rji ‘ /;3 fi π o ' «nr.frr>li; « .ifCiiii 11 ’&r .V.mtrvA /ίατ^ί’-ιΙ-Γ. \50ο^Λ'\.0 'r.WKMVr- ‘· . · β7'·, * ■ /sffT.n -'Ari Â:.)^ λ * Ti·..! INDICE â prep. 19 abîr interj. 118 ablezi vb. 107, 109 ablezit adj. 109 abobota adv. 11 abor s.n.sg. 45 abor subst. 77 abort s.n. 45 abraş adj. 118 abrictăli vb. 97 abrictăluî vb. 47 abrictăluială sf.47 abur s.m.sg. 56 abureală s.f.sg. 11 acar s.n. 67 acarit adj. 124 acăciura vb. 79 acăstaie s.f. 122 acătărea adv. 97 acăţătură s.f. 38, 47 achipui vb. 124 aciuca vb. 11 acîrci interj. 124 acoale adv. 79 acră adj. 94 acriş subst. 97, 104 acţîş s.n. 97 aculege vb. 67 adămegi vb. 97 adăpa vb. 94 adăuga vb. 56 adăura vb. 94 adevesî vb. 75 adiba adv. 19 adibui vb. 67 adibului vb. 56 adibuluit adj. 56 adîncuş s.n. 73 aducat s.m. 124 afla vb. 79 afliştuca vb. 77 afurisenie s.f. 47 agalar s.m. 122 agărăi vb. 19 agărui vb. 35 agăruială s.f.sg. 35 agăura vb. 56 agheş subst. 84 aghiunt s.m. 79 agiui vb. 35 agîmba vb. 109 agîmbat adj. 109 ahi interj. 124 aliinat adj. 104 aiar s.n.sg. 94 aici-cuţa adv. 115 aici-iată adv. 115 aiepta vb. 97 airea adv. 97 airilea adv. 107 airlea adv. 75, 109 ais interj. 67 aituri s.f.pl. 109 ajag subst. 77, 79 ajucuţiu s.m. 48 ajui vb. 38 alangă s.f. 19 alaş s.n. 48 albăuţ s.m. 109 albăuţă s.f. 109 albete s.m. 19 — alboiat adj. 38 alcalîc s.n.sg. 67 alcată s.f.sg. 11 alchezi vb. 79, 88 aldui vb. 97 alegădi vb. 107 alegădit adj. 109 alergata s.f.art. 56 aleşteu s.n. 18 alibzi vb. 19 alibzui vb. 19 alicni vb. 122 alipot s.n. 88 alipui vb. 88 alitău s.n. 83 almar s.n. 79 altal adv. 84 altan adv. 77 altu adv. 79 aludău s.m. 109 alvălug s.n. 38 ambala s.f. 19 ameţeală s.f. 79 amiazăza s.f. 79 aminos s.n. 109 aminosi vb. 94 amirosi vb. 67 amirui vb. 56, 97 amiruială s.f.sg. 56 amîţa vb. 109 amnar subst. 56 amucare pron. 84 amuce pron. 84 amucine pron. 84 amucînd adv. 84 amucît adv. 84 amucum adv. 85 amugean s.m. 79 amuinde adv. 85, 88 amunte adv. 56 amuşi vb. 67 analog s.n. 94 andălui vb. 85 andilete adv. 88 andirete adv. 88 angar s.m. 93 antist s.m. 115 antistie s.f. 35, 45, 97 apă s.f. 19 9—224 130 LEXIC REGIONAL 2 apesti vb. 67 apipăi vb. 67 apipii vb. 19, 67 aplac s.n. 19 aplecătoare s.f. 19 apoba adv. 56 aprindere s.f. 67 aproima adv. 19 apropia vb. 94 aprostu adv. 85 arapgău s.n. 107 arădi vb. 109 arădit adj. 109 arădui vb. 109 arăni vb. 11 arcalîc s.n.sg. 67 arciug s.n.sg. 88 ardege vb. 118 areapă s.f. 48, 56 aret subst. 77 arete s.m. 67 argestru s.n. 122 arioc s.n. 97 arită s.n. 35 arjă s.f. 107, 109 armean s.m. 115 arminţie s.f. 38 ar moş s.m. sg. 67 arşeu s.m. 73 arşiţă s.f. 122 arţaba s.f. 67 arţabală s.f. 67 arulău s.m. 88 arunc s.n. 38, 45, 48, 97 asîlă adv. 56 aspăsat adj 97 asteluş s.m. 77 astrînge vb. 67 astruca vb. 19 aşchieturi s.f.pl. 56 aşezămînt s.n. 19 aţapoc s.m. 109 aţîţele s.f.pl. 97 auşuş s.m. 38 auşuţ s.m. 115 auzi vb. 124 azdînca vb. 85 azîr adv. 67 ărie s.f. 67 balaluc s.m. 94 babiţă s.f. 19 bacină s.f. 19 bacolţi s.m.pl. 56 badoc s.n. 75, 106 bagrin s.m. 88 bahahuie s.f. 94 —- bahamet s.n.sg. 48 bahonţ -oanţă s.m. şi f. 19 bahur s.m. 124 baider s.m. 118 baiţ s.n. 124 bală s.f. 45 bander s.m. 118 bandou s.n. 93 bănet s.n. 79 baracă s.f. 19 baraghină s.f. 94 barahorniţă s.f. 11 baramoi subst. 94 baran s.m. 118 barană s.f. 122 bardaşă s.f. 119 barîce s.f. 18 barşin subst. sg. 88 bartă s.f. 88, 107, 109 bartop s.n. 119 basama adv. 56 basancă adv. 38 bastriuc s.m. 118 başamea s.f. 115 başbugiuc adj. invar. 11 başoldiu adj. 11 batal adv. 11 batalauă s.n. pl. 85 batcă s.f. 94 bate vb. 94 bauna vb. 88 băbar s.m. 67 băbătie s.f. 105 băbuşcă s.f. 97 băcălie s.f. 122 băcăraie s.f. 56 băcăraie s.f. pl. 19 băciui vb. 19 băciulie s.f. 107, 109 bădana s.f. 19· bădărău s.n. 19 băgătură s.f. 97 băgău s.n. 38 băiestruc s.m. 124 bălălău s.n.sg. 11 bălăncanie s.f. 11 bălătruc s.m. 88 bălură s.f.sg. 11 bănaie s.f. 67 băncălit adj. 105 băndălău s.m. 48 bănicior s.n. 67 băntăli vb. 105 bănucel s.m. 56 bănui vb. 85 bărage s.f.pl. 93 bărădui vb. 45 bărăngi vb. 94 bărătui vb. 45, 48 bărbătuş s.n. 73 bărbir s.m. 97 băsădi vb. 106 băsălăgi vb. 19 băsălărgi vb. 11 băsălărgit adj. 11 băsmeşte adv. 67 bătac s.n. 67 bătăcui s.n. 97 bătăioasă s.f. 11 bătătarnic adj. 11 bătător s.n. 19 bătăuş s.n. 19 bătela vb. 85 bătele s.f.pl. 97 bătrînog adj. 124 bătucă s.f. 38, 97 băţăganie s.f. 19 beci interj. 67 belci s.n. 85 beletuială s.f. 97 beleujat adj. 94 beleujăt adj. 122 belnic adj. 56 bendeu s.n. 77, 88 bent s.n. 67 beoaia s.f.art. 48 berbeci s.m.pl. 93, 94-berbină s.f. 109 berc s.n. 97 berdă s.f. 119 berleş s.n.sg. 107 beriij s.n. 88 bertelie s.f. 97 bertin s.m.sg. 56 bertiţă s.f. 77 besidie s.f. 19 beţie s.f. 88 beţiu adj. 67 bibă s.f. 19 bibol s.m. 97 bicău s.n. 38 bicău subst. 83 biceu s.n. 97 bici vb. 19 biciului vb. 38, 45 bididie s.f. 94 biedă interj. 11 bii interj. 93 bină s.f. 45 bindeu s.m. 109 bindisi vb. 94 bir s.n. 97 birbeac s.m. 19 bircă s.f.35 3 INDICE 131 birgă s.f.sg. 105 biri interj. 85 birjă s.f. 97 birjărie s.f. 19 biscănă s.f. 48 bistaş s.n. 107, 109 bisti vb. 105 bităngi vb. 38 bitier s.m. 88 bituşă s.f. 105 biţă s.f. 88 biţiclu s.n. 48, 124 biţîrc s.n. 97 bizărău s.n. 35 biztăti vb. 88 bîcîi vb. 19 bîdihală s.f.sg. 11 bîdîdaie s.f. 68 bîdîdanic s.f. 11 bîdîdăi s.f.pl. 19, 68 bîdîi vb. 19., 56 bîgă s.f.sg. 19 bîhă s.f.sg. 19 bîjbană s.f. 11 bîjbă s.f. 18 bîlbătaie s.f. 11 bîlboacă s.f. 19 bîlcă s.f. 18, 19 bîlcuţă s.f. 68 bîldăreţ s.n. 19 bîldîgîi vb. 19 bîltat adj. 20 bîndărete s.m. 98 — bînşag s.n. 104 bîrăi vb. 48 bîrăială s.f. 48 bîrcă s.f. 67 bîrdalog adj. 56 bîrdălan adj. 56 bîrgaci s.n. 48 bîrîcă s.f. 68 bîrîce s.f. 68 bîrîiac s.m. 115 bîrlac s.n. 124 bîrtă s.f. 68 bîstîcîi vb. 11 bişniţă s.f.sg. 20 bîtele s.f.pl. 83 bîtochiat adj. 11 bîzai subst. sg. 109 bîzărat adj. 11 bîzărî vb. 107, 109 blazgonie s.f. 118 blăjni vb. 56 blăzni vb. 48, 56 bleah s.n. 45, 127 bleahuri s.n.pl. 125 bleandă s.f. 20 bleav adj. m. 48 bleav s.n. 93 bleavină s.f. 20 blehăi vb. 48 blehăială s.f. 48 blei s.n.sg. 20 blejdereu s.m. 45 blem interj. 93 blencăzău adv. 56 blendărău adv. 56 blendărie s.f.sg. 20 bleoace s.f. pl. 35 bleoci vb. 35 bleondărău adv. 56 bleojdină s.f. 68 bleotocări vb. 94 blescăi vb. 68 bleşti vb. 20 blezne s.f.pl. 35 blid s.n. 20, 48 bliot adj. 94 bliumbâu adj. m. 122 blizi vb. 98 blodărie s.f. 48 blucă s.f. 35 boabă s.f. 68 boacă s.f.sg. 20 boactăr s.m. 39, 48 boage s.f.pl. 11 boambă s.f. 68 boană s.f. 56 boancă s.f. 94 boangă s.f. sg. 20 boanţă s.f. 94 boarcă s.f.sg. 20 boască s.f.sg. 68 boată s.f. 98 bobă s.f. 45 bobească s.f. 48 bobi vb. 56 bobic s.n. 68 bobirc s.m. 68 bobircă s.f. 98 bobirci s.f.pl. 68 bobit adj. 56 bobîlcuţă s.f. 11 bobleagă s.f. 56 boboacă s.f. 20 boboloţ s.n. 56 boboloz s.n. 107, 109 bobon s.n. 45 bobona vb. 11 bobonat adj. 11 boboroadă s.f. 20 boboroană s.f. 56 boboş adj. 48 bobota adv. 11 bobric s.m. 39 boc s.n. 88 boccină s.f. 11 bocioacă s.f. 45 bociolie s.f. 88 boconc s.m. 98 bocor s.m. 73 boctărie s.f. 39, 48 bodi s.m. 73 bodicăi vb. 35, 39 bodigăli vb. 56, 68 bodigălit adj. 56 bodîrni vb. 20 bodomoc adj. 11 bodorcă s.f. 88 bodrîngi vb. 122 boft s.n. 122 bogdăşe s.f.pl. 39 boghiuleţ s.n. 48 bohîrţe s.f.pl. 98 boişte s.f.sg. 11 boitură s.f. 115 bojbîcîi vb. 68 bolboiat adj. 98 bolbor s.m. 48 bolbuşie s.f. 105 bolcăit adj. 20 bold s.n. 20, 88 boldiş adv. 98 boldoaşă s.f. 20 bolhotină s.f. 45 bolocan adj. 48 bolomoc. s.m. 35 bolomoc adj. 39 boloştroc s.n. 109 bolteală s.f. 48 bomb s.m. 68 bomboni vb. 68 bomboroji vb. 56 bon s.n. 48 boncăi vb. 20 boncăni vb. 119 bonchena vb. 48 bonchenat adj. 48 bonei vb. 20 boncioc s.n. 39 boncorî vb. 98 bondărău s.m. 56 bongar s.m. 107 bongău s.m. 109 bonos adj. 57 bonoşi vb. 57 bonzar s.m. 109 borăi vb. 35 borbil s.m. 88 borboanţă s.f. 48 132 LEXIC REGIONAL 4 borbonaci s.m.pl. 20 borboneci s.m.pl. 57 bordă s.f. 48 bordil subst. sg. 109 bordili vb. 107, 109 bordilit adj. 109 borhăli vb. 85 borjoacă s.f. 77 bornaie s.f. 100 borodău s.n. 75 boroghină s.f.sg. 68 boroştean s.m.sg. 73 boroştină s.f. 57 borşecă s.f. 20 borşoncă s.f.sg. 105 bortac s.n. 122 bortar s.m. 125 borteancă s.f. 115 borţoi s.m.sg. 68 borz s.m. 88 borzoş adj. 79 borzună s.f. 98 boscomelniţă s.f. 57 boşală s.f. 20 boşarcă s.f. 20 boşeit s.m. 73 boştir adj. 122 boştiră s.f. 122 botă s.f. 122. botireu s.n. 115 botîie s.f. 20 botroci vb. 109 boţeis.n. 75 boţoganie s.f. 20 boţogaş adj. 11 boţuri s.n. pl. 115 bourie s.f. 11, 115 bozoancă s.f. 122 brabete s.m. 68 bracităr s.n. 105 brad s.m. 20 brados s.m. 68 branişte s.n. 122 brascove s.f.pl. 11 braşoavă s.f. 20 bravurat adj. 11 brăcie s.f. 48 brăcinăriţă s.f. 39 brădie s.f. 88 brădoaie s.f. 20 brăhni vb. 119 brănişter s.m. 48 brăţară s.f. 18 brăţui vb. 68 brăţuit s.n.sg.68 brebeji vb. 48 brebejit adj. 48 brebucă s.f. 85 brecheneală s.f. 35 brecheni vb. 35 brehni vb. 122 brenţui vb. 57 breţuială s.f.sg. 57 brezaie s.f.sg. 68 bricegel s.n.sg. 20 brichiseală s.f.sg. 11 brichisi vb. 11, 20 brigadele s.f.pl. 12 brii interj. 68 briţi interj. 68 brîglă s.f. 45 brîgle s.f.pl. 75 brîi interj. 68 brîncă s.f. 83 brîncăli vb. 83 brînci s.f.pl. 68 brînel s.n.sg. 57 brînză s.f. 115 brînzer s.m. 115 brîzgăia vb. 88 broadă s.f. 48 broajbe s.f.pl. 94 broancă s.f. 35 broască s.f. 98 broazbă s.f. 57 brohodi vb. 57 brohodit adj. 57 brojbie s.f. 20 broncăi vb. 35 brotan s.m. 98 broţac s.n. 104 broznat adj. 98 brudărie s.f. 104 brunjuc s.n. 39 bruş s.m. 83, 88 bruşului vb. 83 bubă s.f. 20 buburuză s.f. 45 bucată s.f. 94 bucciu adj. 127 bucea s.f. 20 bucher s.m. 45 buchisavb. 125 bucică s.f. 119 bucişte subst. 109 buciulie s.f. 88 bucsăios adj. 20 budac s.n. 83 budacă s.f. 75 budă s.f. 48 budăci vb. 39 budeancă s.f. 20 budeşcă s.f. 75 budideu s.m. 57 budiu s.n. 79 buduhală s.f. 48 buduroi s.m.sg. 20 buduroi s.n. 98 buf s.m. 20 bufar s.n. 98 bufă s.f.sg. 68 buft s.m. 20 buftă s.f. 127 bufti vb. 125 bugeac s.n. 57, 98 bughilărăş s.n. 88 bugiulari s.n. 35 buglă s.f. 106 buhaci s.m.sg. 57 buhai s.m. 20, 76 buhaş s.m. 76 buhaz s.n. 12 buhos adj. 68 buhuhui adj. 20 buică s.f. 107, 115 buiec adj. 83 buiede s.f. 35 bujdulă s.f. 57 bujlă s.f. 122 bujlui vb. 20 bujniţă s.f.sg. 57 bulburuc s.m. 12, 20 ^bulearcă s.f. 115 bulendri vb. 119 bulendrit adj. 119 bulgi s.n. 76 bulihăi s.f.pl. 122 bulion s.n. 20 bulugheană s.f. 120 bumb s.m. 88 bumbuşcă s.f. 77 bunatic adj. 57 buneţuri s.m.pl. 57 bungar s.m. 88 bunghioşi vb. 120 buntaţie s.f. 118 buntuzi vb. 39 buraucă s.f. 98 burăticiu adj. 122 burcaş s.m. 125 burcăşiţă s.f. 125 burda subst. 77 burduf s.n. 48, 68 burdului vb. 98 burduş s.n. 77 burduşală s.f. 35 burduşel s.m. 57 burduşi vb. 35 r tyirfete s.m. 98 — bureţos adj. 105 bureu s.n. 122 5 INDICE 133 burfe s.f.pl. 57 burhai s.n. 48 burheică s.f. 98 burhos adj. 181 buri s.n. 35 buriza vb. 125 burlac s.m. 20 burlan s.n. 109 butălău s.n. 109 burluc s.n. 20 burlui s.n. 123 bursuca vb. 48 burtafoi s.n. 20 burtucă s.f. 73 buruc s.n. 68 buşmachiu s.m. 94 buşnigai s.n.sg. 12 buşnigăraie s.f.sg. 12 buşti vb. 20 buştină s.f.sg. 57 buşulaie s.f. 76 buşulit adj. 88 buşului vb. 98 buşuluit adj. 57 butac adj. 79 butacă s.f. 109 butan s.n. 107, 110 butelişte s.f.sg. 118 butic s.n. 21 butuci vb. 57 butuşină s.f. 21 buţuma vb. 125 buzar s.m. 123 buzdură s.f. 35, 39 buzgan s.m. 48 buzoarcă s.f. 48 buzoare s.f.sg. 107, 110 buzumenealâ s.f.sg. 35 buzumenit adj. 35 buzuvenit adj. 21 caciorî vb. 21 cadalîc s.n. 68 cadrof s.n. 39 cafăr s.m. 104 cafcîne s.m. 77 cal s.m. 39 câla s.f.art. 57 calacatîri s.m.pl. 94 calboj s.m. 77 cale s.f. 21 calea interj. 68 caleap s.n. 120 calici vb. 21 calîf s.n. 68 calîu adj. invar. 12 calostîrcă s.f. 68 calvin s.m. 115 calvincă s.f. 115 camiş s.n. 88 campană s.f. 39 candalău s.n. 88, 105 cander s.n. 79 canoc subst. 107, 110 ’ cantalău s.n. 107 cantaul adj. 12 capete s.n.pl. 95 capovenie s.f. 21 carabă s.f.sg. 12 carabă adv. 68 carabă s.f. 21 carastelă s.f. 68 cărătenie s.f. 12 carbunar s.m. 115 carcalete s.m. 21 carîmb s.m. 76, 93 carîmbar s.n. 107, 110 carmanziu adj. 77 carminadă s.f. 115 casă s.f. 115 cataligi s.m.pl. 93 catrafoi subst. sg. 115 catrapulcă s.f. 115 catreţ s.n. 77, 79 caţă s.f. 21 caulă s.f. 21 cavat s.m. 21 căbat s.n. 73, 107 căbăniţă s.f. 39 căbel s.n. 88 căbuz s.n. 21 căciulă s.f. 21 căhală s.f. 48 căhleaţă s.f. 123 căiera vb. 85 căigană s.f. 35 căimăceală s.f. 85 căimăci vb. 85 căisîn s.m. 83 căisînă s.f. 83 călătuş s.m. 79 călca vb. 21 călcăier s.n. 21 călcătură s.f. 95 călcîi s.n. 85 căldăreală s.f. 48, 57 căldări vb. 49 căldărit adj. 45 călea1 interj. 68 călea2 s.f. 68 călifar s.m. 21 călişcă s.f. 39 călit adj. 12 căimăci vb. 98 călmăceală s.f. 98 călugăre s.m. 68 căluş s.n. 21, 68 căluşar s.m. 21 căluşi vb. 21 cămăşuială s.f. 21, 68 cămeşoi s.n. 115 cămetin adj. 98 cămilă s.f. 21 cămiş s.n. 39 căntăli vb. 110 căntuţă s.f. 39 cănţi vb. 69 căoaci s.m. 123 căocel s.m. 21 căoi vb. 76 căpăci vb. 21 căpăra vb. 76 căpătigă s.f. 104 căpătîi s.n. 12 căpeneag s.n. 21 căpisterie s.f. 21 căpreşte adv. 21 căptuf s.n. 69 căput s.n. 88 cărăcăti vb. 21 cărăduc adj.m. 57 cărăşel s.m. 95 cărătenie s.f. 98 cărător s.n. 21 cărcăli vb. 21 cărcălit adj. 57 căreţ s.m. 110 cărîne s.m. 35 cărlăunţ s.n. 21 cărtuţ s.n. 35 cărţar s.m. 49 căruţă s.f. 39 căsăraş s.n. 39 căsăşiţă s.f. 88 căsăui vb. 127 căsoaie s.f. 85 căşcăli vb. 21 căşiţă s.f. 21, 110, 123 cătină s.f. 21 cătăni vb. 45 căţ interj. 85 căţăli vb. 57 căţăoană s.f. 57 căţel s.m. 95 căuc s.n. 12 căuit adj. 21 căuli vb. 49 ceacanău adj. m. 123 ceacea s.m.sg. 35 ceacîr adj. 21 134 LEXIC REGIONAL 6 ceaclă s.f. 39 ceaclău s.n. 69 cealhău s.m. 77 ceambura adv. 95 ceanătui vb. 129 ceapău s.n. 107, 110 ceapsă s.f. 120 ceaun s.n. 21 cebală s.f. 39 cecîrt s.n. 39 ceflăi vb. 12 cegode pron. 35 cehui adj. 49 celainic s.m. 39 celar1 s.n. 21 celar2 s.m. 21 celceu s.n. 21 celet s.n. 57, 98 celi vb. 22, 49. 98 celu interj. 85 cenac s.n. 69 cenuşar s.n. 45 cenuşer s.n. 77 ceoaie subst. 49 cepiţă s.f. 125 cerap s.m. 22 cercel s.m. 22 cesar s.m. 98 cetărî vb. 95 cetîrnă s.f. 22 cheant adj. 22 cheantaur adj. 22 cheaun adj. 22 chebzate subst. 77 chefe s.f. 83, 85 cl^efeli vb. 83 chefelit adj. 83 chelarab s.m. 125 chelci s.n. 39 chelmă s.f. 122 chendălă s.f. 45, 49 chendre s.f. sg. 88 cheoaţă s.f. 57 chera s.f. 39 cherăti vb. 88 chercheleie s.f. 85, 88 cherci s.n. 73 chert s.n. 88 ches s.n. 39 cheşcheneu s.n. 88 cheşiţă s.f. 49 cheţ s.m. 39 cheul adj. 35 cheuni vb. 57 chiaşliu adj. 69 chiaun adj. 12, 57 chiblă s.f. 39 chic s.n. 85, 88 chic subst. 45, 57 chichiricit adj. 12 chidearţă s.f. 88 chilabana s.f. 22 chilalău s.n. 57 chilă adj. invar. 49 chilă s.f. sg. 57 chilălăi vb. 57 childă s.f. 12 chilim adv. 98 chilip s.n. 69 chiman adj. 85 chimol s.m.sg. 57 chimolos adj. 58 chinapaste s.f. 22 chindeu s.n. 45 chineală s.f. 88 chinopastie s.f. 12 chiombriu adj. 12 chiorbaliu adj. 22 chiot s.n.sg. 58 chipăruş s.m. 117 chiprîie s.f. 22 chirfosală s.f.sg. 95 chiri conj. 85 chiriloză s.f. 115 chirnogeală s.f. 69 chirţoi s.n. 22 chisăr s.n.sg. 12 chisîmoi s.n. 22 chisoi s.n.sg. 22, 123 chişitură s.f. 85 chişiţă s.f. 36 chiştiri vb. 58 chiştola vb. 58 chită s.f. 12 chiti vb. 22 chitialiguţ interj. 110 chitilin adv. 107, 110 chitoveţ s.n. 22 chitri vb. 22 chitrosag subst. sg. 123 chituc s.m. 12, 69 chiţilean s.m. 45 chiţinel adv. 88 chiurliu adj. 22 chiuşte s.f. 127 cialău adj. m. 88 ciangă s.f.sg. 22 ciaplău s.n. 73 ciasuri s.n.pl. 39 ciatarnă s.f. 88 cicădaie s.f. 107, 110 cicăşi vb. 12 cicibotă s.f. 73---------- ciclic s.n. 22 cicoape s.f.pl. 93 cider subst. 73 cigă s.f.sg. 36 cigăli vb. 110 cigălit adj. 110 cijă s.f. 73 ciledi s.m.pl. 107, 110 cimotenie s.f. 58 cimpovi vb. 98 cinaş adj. 45 cincer s.m. 125 —* cincote subst. 77 cinegode pron. 36, 39 ciner s.n. 36 cingă s.f. 76 cingeu s.n. 76 cio interj. 85 cioaca interj. 110 cioaclă s.f. 49 cioalfă s.f. 115 cioalfă s.f.sg. 22 cioanchin adj. 104 ciobanie s.f. 39 ciocan s.n. 73, 79 ciocă s.f. 22, 105 ciocărauă s.f.sg. 22 cioci s.m. 49, 88 ciocîlteu s.n. 49 ciocîrti vb. 36 ciocovelniţă s.f. 49 ciofîc s.n. 12 ciohilă s.f.sg. 22 cioică s.f. 58 cioilă s.f. 69 ciolbăcări vb. 22 ciolfăi vb. 22 ciolmoacă s.f.sg. 69 cioloagă s.f. 78 ciologuş s.n. 78 ciolovar s.m. 58 ciolpan s.m. 22 ciomăndi vb. 22 ciomp adj. 18, 95 ciompei s.n. 12 cion s.n. 58 cionc s.n. 85 cionc adj. 78 cionchini vb. 104 ciont adj. 22 ciont s.n. 88 ciontariţ adj. 76 ciopoc s.n. 107, 110 -•-ciopoti vb. 58 ciopradă s.f.sg. 58 ciorcăi vb. 22 ciorcovi vb. 12 ciorîng s.m. 73 7 ciormoacă s.f.sg. 69 ciorobor subst. 93 ciorofleacă s.f. 12 cioroflecit adj. 12 ciorogar s.m. 22 ciorozlă s.f. 105 ciort s.n. 98 ciortan s.n. 22 ciortă s.f. 22 ciortolit adj. 125, 127 cioş s.m. 89 cioştoloi s.n. 12 ciotlău s.n. 73 ciotoi s.n. 22 ciotoiag s.n. 22 ciotoreală s.f. 49 ciotorî vb. 49 ciotricăli vb. 85 ciovică s.f.sg. 22 ciozmoli vb. 85 cip s.n. 49 cipăi vb. 22 cipor s.n. 93 cipui vb. 49 cipuială s.f. 49 cir s.n. 36 cir subst. 78 ciric s.n. 36 cirifleacă s.f.sg. 78 cirip s.n. 73, 78, 79, S9 ciripă s.f. 83, 85 ciriviş s.n.sg. 18 cirmoacă s.f.sg. 12, 69 cirnăvit adj. 12 cirui vb. 98 cisăliţă s.f.sg. 76 cistomi vb. 89 citireag s.n. 12 citodi vb. 107, 110 citodit adj. 110 citov adj. 12 citovi vb. 98 ciubciuruc s.m. 125 ciublă s.f. 36 ciuble s.f.pl. 39 ciuca vb. 49 ciucalău s.m. 107, 110 ciucalete s.m. 79 ciucă s.f.sg. 78 ciuci vb. 12 ciuciudeană s.f. 22 ciuciulaşi s.m.pl. 78 ciuciumel s.n. 22 ciudat adj. 79 ciuf s.m. 78 ciuf s.n. 45, 49 ciufulete s.m. 22 INDICE ciufuli vb. 49 ciugaie s.f. 89 ciuglugi vb. 36 ciuhac s.n. 93 ciuhui vb. 123 ciuietic adj. 22 ciujdă s.f. 120 .ciujdi vb. 22, 98 J ciulină s.f. 107 ciumar adj. 22 ciumăfoi s.n. 22 ciumeli vb. 49 ciumîrli vb. 58 ciumpăvi vb. 89 ciumulcei s.m.pl. 106 ciumurluit adj. 22 ciunăvi vb. 36 ciunteie s.f. 22 ciup s.m. 89 ciupag s.n. 36, 98 ciupercă s.f. 22 ciuplica vb. 110 ciuplicat adj. 110 ciupuţ s.m. 89 ciurciumel s.n. 12, 22 ciurciumelit adj. 12 ciurdină s.f. 22 ciurel s.n.sg. 58 ciurgău s.n. 89 ciurigău s.m. 107, 110 ciurluit adj. 22 ciurpene s.n.sg. 12 ciuştac s.n. 123 ciuştica vb. 117 ciutac s.n. 49 ciuturugă s.f. 49 ciuvăi s.f.pl. 76, 107, 110 ciuveie s.f.pl. 120 cîcea s.f. sg. 58 cîfăi vb. 45 cîi s.n. 22 cîlţui vb. 58 cînechişteriţă s.f. 45, 49 cînta vb. 76 cîntec. s.f. 76 cîrcală s.f. 49 cîrcăli vb. 49 · cîrcălos adj. 49 cîrceag s.n. 39 cîrceag s.n.sg. 12 cîrchea s.f. 58 cîrci s.n. 22 cîrciag s.n. 36 cîrciobar s.m. 95 cîrciogar s.m. 22 cîrcîi vb. 12 cîrcîială s.f.sg. 12 135 cîrcovi vb. 78 cîrdilă s.f. 23 cîrdo interj. 69 cîrdoa interj. 69 cîrdui vb. 49 cîrlan s.m. 73 cîrlobăi s.f.pl. 110 cîrlofăi s.f.pl. 110 cîrnea s.f. 58 cîrnitură s.f. 125 cîrpi vb. 23 cîrpitură s.f. 23 cîrpuţă s.f. 39, 45, 49 cîrstat s.m. 23 cîrşanie s.f. 12 cîrşenie s.f. 23 cîrşenios adj. 12 cîrtiţă s.f. 12 cîrţar s.m. 23 cîrţă s.f. 110 cîşiţă s.f. 110 cîşuri s.n.pl. 23 cladără s.f. 95 clanetă s.f. 78 clăpaci s.n. 89 clăpăugi vb. 125 clăţău s.n. 23 cleac adj. invar. 110 cleambă s.f. 79 clean adj. invar. 12 cleant adj. 23 eleată s.f. 12 cledicios adj. 98 clejă s.f. 49 clejniţă s.f. 49 clenci subst. 58 clenică s.f. 80 clic s.n. 69 clichină s.f. 104 clicoş adj. 49 climp s.n. 116 clo interj. 69 cloamfăr s.m. 39 cloance s.f.pl. 23 cloanţe s.f.pl. 23 cloaţe s.f.pl. 23 clocă s.f.sg. 58 clociumb s.m. 105 clocotic s.m. 110 clomni vb. 58 clonţ s.n. 80 clop s.n. 80 clopoti vb. 80 clotar s.m. 45 clupsă s.f. 49 coadă s.f. 23 coafă s.f. 98 136 LEXIC REGIONAL 8 coajă s.f. 49 coamă s.f. 127 coasă s.f. 23 coaşă s.f. 80, 98 coaşte s.f. sg. 58 coaţă s.f. 58 coavă s.f. 69 cobelci subst. 98 cobelniţă s.f. 116 cobila vb. 58 cobiliţă s.f. 23 cobîrlăi vb. 49 cobîrlău adj. 85 cobîrlău s.m. 49 cobîrlău s.n. 45 cobîrlui vb. 45 cobliţă s.f. 69 cocaie s.f. 39 cocăi vb. 23, 49, 58 cocărău s.m. 18 coceni vb. 58 cocioane s.n.pl. 80, 89 cociomandră s.f. 58 cociomeandră s.f. 58 cocîltău s.n. 125 cocîlţît adj. 58 cocîrlă s.f. 23 cocîrli vb. 12 cocîrtaş s.m. 120 cocleang s.m. 104 coclează s.f. 58 coclete s.m. 23 coclintă s.f. 110 cocni vb. 95 cocoace s.f. 69 cocobarză s.f. 49 cococică s.f. 69 cocolete s.m. 93 cocoli vb. 12 cocosfet subt. sg. 116 cocoş.s.m. 80 cocoş s.m. sg. 58 cocoşi vb. 78 cocotoare s.f. 85 cocovamă s.f. 39 codelie s.f. 69 codiţe s.f.pl. 116 codîrcă s.f. 58 codîrlău s.m.sg. 58 coduşcă s.f. 23 cofă s.f. 23, 49 cofer s.m. 93 cohăi vb. 123 cohăli vb. 80 cohîcă s.f.sg 49 cohîcăi vb. 49 coifui vb. 58 coimăni vb. 58 col s.n.sg. 23 coldăşi vb. 123 coldură s.f. 116 colduş s.m. 89 coleşitadj. 12 colivă s.f.sg. 23 colnare s.f. 76 colnicios adj. 123 coloboţ s.n. 58 colodarca adv. 120 colomidă s.f. 36 coltiş s.n. 123 colţurar s.n. 49 comănac s.m. 18 comegit adj. 36 cominţău s.n. 89 comişie s.f. 98 comîndată s.f. 98 comînji vb. 110 comînjit adj. 110 comlău s.n.sg. 36 comnărie s.f. 98 comnău s.n. 39 comşănie s.f.sg. 36 conc s.n. 39 conciumb s.n. 23 coniardă s.f. 73 conihaz s.n.sg. 85 conoabă s.f. 110 conofăi vb. 120 contenit adj.m. 76 conteşman s.n. 23 convei s.n. 36 conzum s.n. 49 copalniţă s.f. 107 copăneaţă s.f. 58 copcă s.f. 58 copciiac s.m. 116 copertă s.f. 80 coprea s.f. 12 copitariţă s.f. sg. 23 copită s.f. 12 copolniţă s.f. 110 copşă* s.f. 123 copt adj. 23 coptorişte s.f. 85 coptorit adj. 12 corajie s.f.sg. 49 cor ăi vb. 80 corban s.n. 94 corbană s.f. 23 corchezi vb. 95 corcofiele subst. pl. 36 corconos adj. 49 corcorozi vb. 49 corcos adj. 49 '—-corcote subst. pl. 36 corcovan s.n. 69 corelnic s.n. 36 corfă s.f. 36, 49 corhaz s.n. 80, 89, 105 corhăli vb. 85 corhăni vb. 123 corhănitor s.m. 23 corhol s.n. 98 coriga vb. 58 corilabă s.f. 80 corlat adj. 23 corlă s.f. 123 corlăţie s.f. 23 corii vb. 50 corliţă s.f. 23 corlon s.n. 50 corlopan s.m. 23 corman s.m. 76 cormi s.m.pl. 99 corn s.n. 23 corn s.n.sg. 118 cornorar s.n. 45 cornurar s.n. 50 cornută s.f. 93 cornuţ s.n. 80 corobeţe s.f.pl. 76, 83 coropcan s.m. 23 coropcar adj. 23 corovăţ s.n.sg. 23 cortog s.n. 99 cortogi vb. 99 corvodi vb. 23 corvodit adj. 23 cosaş s.m. 18 cosmidea s.f. 89 cosoaie s.f.pl. 58 cosoi s.n. 23 cosorî vb. 58 costăli vb. 80 costruşi vb. 125 coş interj. 69 coşărel s.n. 69 coşcăi1 s.f. pl. 23 coşcăi 2 vb. 23 coşcăit adj. 23 coşconar s.n. 107 coşcovan s.n. 69 coşeriu s.n. 12 coşmandră s.f. 95 coşobit adj. 69 coştei.s.n. 123 coştobar s.n. 23 cot s.n. 23 cota vb. 80 cota interj. 125 cotătoare s.f. 80 9 INDICE 137 coteacă s.f. 24 cotelea s.m.sg. 58 cotici vb. 24 cotilici s.m. 24 cotină s.f. 12 cotîi s.n. 12, 24 cotîngău s.m. 73 cotînji vb. 50 cotîrjac s.m. 123 cotîrji vb. 120 cotîrneaţă s.f. 76 cotleje s.n.pl. 116 cotoarbă s.f. 24, 118, 125 cotoc s.m. 12, 45 cotocel s.m. 24 cotoloi s.n. 24 cotoroanţă s.f. 118 cotoros adj. 123 cotovei s.n. 13 cotoz subst. 110 cotozi vb. 110, 125 cotozit adj. 127 cotră s.f. 85 cotreanc s.m. 83 cotrenciuri s.n.pl. 110 cotricer s.n. 120 cotrihaliţă s.f. 80 cotrîmba vb. 76 cotron s.n. 94 cotrov s.n. 85 cotrovea s.f. 50 cotruşe s.f.pl. 24 cotună s.f. 94 cotuţ s.n. 83 coţofeică s.f. 58 covrit adj. 18 covată s.f. 24 coveie s.f.pl. 69 covert s.n. 99 covîrli vb. 89 covrag s.m. 95 cozăi vb. 50 cozăială s.f. 50 cozăndragi s.m.pl. 24 craiştic s.n. 24 cramfoc s.n. 39 cramp s.n. 99 crancor s.m. 50 crastol s.n. 76 craval s.n. 50 crăcăci vb. 76 crămăluială s.f. 123 crămpaci s.n. 116 crăstolă s.f. 39 crăvi vb. 13 ere interj. 110 creamăn adj. 85 credelniţă s.f. 76 credenţ s.n. 39, 99, 107 credenţă subst. sg. 116 cricală s.f. 45 crifalău s.m. 50 crifălău s'.n. 45 crihan subst. 95 crintă s.f. 50, 76 crişcădi vb. 73 criştă s.f. 24 criţă s.f. 93 criţări vb. 99 crîmpiţă s.f. 45 crîmpoţi vb. 76 crînced adj. 99 crîntiţă s.f. 104 crîznic s.m. 39 crocnă s.f. 39 crofiiă s.f. 39 crov s.n.sg. 13 cruce s.f. 50, 85 cruhos adj. 24 cucăr s.n. 99 cucie s.f. 36 cuclă s.f. 24 cucliţă s.f. 24 cucnă s.f. 36 cuculbătă s.f. 110 cuculi vb. 13 cucurici s.m. 58 cucurişca s.f.art. 39 cucuriţă s.f. 24 cucuruză s.f. 39 cudrică adj. f. 93 cuglă s.f. 50 cuglărie s.f. 50 cuhui vb. 24 cui s.n. 24 cuieţ s.n. 24 cujeică s.f. 107, 110 cujmit s.m. 99 cujoică s.f. 110 culaş adj.m. 39 cumgode adv. 39 cumpăniţă s.f. 24 cupă s.f. 39, 59, 80 cupcă s.f. 116 cupitură s.f. 36 cupiţă s.f. 59 cuptorişte s.f. 80, 85 cuptuh s.n.sg. 59 curătură s.f. 59 curăţele s.f.pl. 99 curiac s.n. 95 curiga vb. 99 curigat adj. 99 curmeţ s.n. 24 curui vb. 45 custa vb. 89 cuşcăi subst. pl. 116 cuşculie s.f. 50 cuşti interj. 99 cuştuie s.f. 110 cuştuli vb. 83, 89, 99 cută s.f. 13 cuţîtoaie s.f. 78 cuţîtori vb. 50 cuţurupchi s.m.pl. 116 cuviţa vb. 127 da vb. 95 dabilă s.f. 78 dahoi adv. 85 daica s.f.sg. 125 damijon s.n. 80 dandură s.f. 36 dar s.n. 24 darîngă s.f. 93 dăbălog adj. 50 dăbălogi vb. 50 dădătuş s.n. 73 dăinie s.f. 24 dăinuş s.n. 69 dăltiţă s.f. 116 dămîndăciune s.f. 36-dărabă s.f. 76 dărăburi vb. 39, 86 dărăcar s.n. 69 dărălău s.n. 89 dărînat s.m. 36 dărînat adj. 50 dăslut adj. 13 dăsminţat adj. 13 dăturni vb. 13 deadorea adv. 78 deauna adv. 50 dechilă s.f. 59 dechilin adv. 45 decung s.n. 80 dede s.f.sg. 13 dehămat adj. 50 dehoi adv. 86 dege s.f. 89 dele s.f.pl. 110 deloagă s.f. 73 deloc adv. 86 depăna vb. 50 dereg s.m. 95 derepta vb. 59 dereptătoare s.f. 59' dermeli vb. 86 dert s.n. 24 desbumba vb. 59 descebălui vb. 50, 59 138 LEXIC REGIONAL 10 descebăluire s.f. 50 deschilini vb. 50 desciocăla vb. 50 desciorlui vb. 110 desciorluit adj. 110 descînta vb. 73, 78, 80 descîntec s.n. 80 desclini vb. 36 desfăcut adj. 24 desholt adj. 59 deşchilimi vb. 99 devăsi vb. 59 deveghea vb. 13 devenea s.f. 24 devesi vb. 50 devoca vb. 59 dezbărî vb. 59 dezbumba vb. 50 dezmărgini vb. 13 dică s.f. 105 dicăit adj. 59 dichiu subst. 13, 24 dicula vb. 73 digan adj. 107 dilav adj. 110 dili vb. 24 dilmigeană s.f. 50 dilui adj. 24 din s.n. 110 dina vb. 59 dincă prep. 39 dinte s.m. 24 dinţar s.m. 89 dinuş s.n. 59 diplă s.f. 24, 59 diri adv. 59 dirica vb. 59 dirimel s.n. 24 dişeu s.n. 110 diug adj.m. 45 diug s.n.sg. 50 diurnat adj. 118 dîcă s.f. 45 dîcos adj. 46, 59 dîinîi vb. 13 dîlboancă s.f. 110 dîngă s.f. 18 dîrdală s.f. 95, 125 dîrg s.n. 50, 59 dîrj adj. 24 dîrjală s.f. 13, 99 dîrjăli vb. 69 dîrjău s.n. 123 dîrjeli vb. 13 dîrlăi vb. 110 dîrlău s.m. 118 dîrmon s.n. 24 dîrsă s.f. 24 dîrsit adj. 24 dîrvalnic s.m. 125 doalmă s.f. 86 doandă s.f. 94 doască s.f. 83 dobă s.f. 127 doda vb. 36 dodă s.f. sg. 13, 36, 39 dog s.n. 39, 80 dohănaş s.m. 99 dohorniţă s.f. 95 doier s.m. 125 doios adj. 99 dolgozi vb. 78 dolie s.f. 24 dolojî vb. 36 domă s.f.sg. 13 domăi vb. 13 don s.n. 110 donţ s.n. 46 dora num. ord. 69 dorovăi vb. 50 dosnic adj. 46 dosodi vb. 89 dosoi s.n. 73, 106 doţ s.n. 59 dovîngă s.f. 13 drab s.n. 69 drancă s.f. 120 drăcile subst. pl. 104 drăgăiţa vb.’ 13, 24 drăncăni vb. 120 drăpăna vb. 125 drăzni vb. 78 dreblă s.f. 13 dreblege subst. 69 drehla vb. 120 dreva vb. 80 dreve s.f.pl. 80, 83 dric s.n. 118 drigală s.f. 36 drigană s.f. 46, 50 dripui vb. 99 drîmboaie s.f. 89 drînd s.n. 39 drîndală s.f. 13 drîndar s.n. 24 drîng adj. invar. 59 droagă s.f. 24 droajă s.f.sg. 13 droane subst. pl. 106 droangă s.f. 110 droaşcă s.f. 13 drugălăi s.m.pl. 83 -drughineaţă s.f. 120 drujină s.f. 13 druşculi vb. 107, 110 dubă s.f. 69 dubeala s.f. art. 59 dubeală s.f. 50 dubi vb. 50, 59, 80, 86 dubină s.f. 36 dudă s.f. 24 dudulan s.m. 24 dudulatic adj. 120 duduloaie s.f. 24 duflas adj. 46 duflu adj. 99 duflui vb. 99 dugău s.n. 89 dughiu subst. 86. dugos adj. 69 duhalmă s.f.sg. 59 duhănaş s.m. 39 duhăniş s.m. 86 duina vb. 59 duinuş s.n. 59 duios adj. 80 dujdic s.m. 24 duldină s.f. 110 duleu s.n. 86, 89 dulfă s.f. 24 dulghen s.n. 13 dulie s.f. 24 dulugeacu subst. 13 dumnezei vb. 50 dună s.f. 39 duplas adj. 107 dupleie subst. pl. 73 dupurlui vb. 123 durbaţ s.n. 120 durdoi s.n. 24, 50 durdoiat adj. 89 durduc s.m. 99 durdui vb. 50 durdură s.f. 118 durduzan s.n. 24 durduzău s.n. 24 durgălaş s.n. 111 durgălău s.n. 86 durgăli vb. 86 durigă s.f. 13 durişc s.n. 86 durişca vb. 86 durlac s.m. 69 durlăcan s.m. 69 durloi s.n. 59 durnet s.n. 24 —r durori s.f.pl. 13 dusoare s.f. 50 duşancă s.f. 40 duşnic s.n. 36 11 INDICE 139 elşu adj. 83 emelet skn. 80 emeletiu s.n. 89 eres s.n.sg. 69 face vb. 95 faită s.f.sg. 83 faite s.f. 111 falon s.n. 125 faltău s.n. 116 fandră s.f.sg. 86 fantoşit adj. 118 faptorniţă s.f. 118 farbui vb. 125, 127 farbuit adj. 127 farfara s.f. 118 farto interj. 46, 50, 99 fartoi interj. 119 făcăli vb. 24 făcălitoare s.f. 25 fălcariţă s.f.sg. 95 făntăuzît adj. 40 făşang s.n. 99 fătaş s.n. 25 făuşi vb. 111 făuşitură s.f. 111 fedăr s.n. 99 fedeleş s.m. 46 fedeleş s.n.. 18 fedeu s.m 80, 89 feldeţ s.m. 80 felelat s.n.sg. 59 feleli vb. 73, 89 felclui vb. 46 felentic s.n. 13 feluri s.n.pl. 25 fene s.n. 46, 89 ferchetău s.m. 46 ferdel s.n. 101 ferecai* s.m.sg. 69 feredeu s.n. 78 fereşti s.f.pl. 59 ferţălui vb. 50 festung s.n. 116 feşlog s.n. 106 feştăr s.m. 99 feştărie s.f. 99 feşteală s.f. 99 feşter s.m. 46, 120 feşti vb. 25, 99 feştilă s.f. 40, 46 fetan s.m. 86, 89 fetănaş s.m. 86 feterească adj. 59 feţie s.f.sg. 99 ficate s.m. 69 fideu s.n. 107 fidiliş s.n. 107 fiertură s.f. 50 fifii vb. 13 filcău s.m. 73 filimină s.f. 40 fijleagă s.f. 86 fimitură s.f. 13 finanţ s.m. 46 finge s.f. 83, 89 fingie s.f. 99 fioc s.n. 83, 89, 99. firang s.n. 40, 83 firănguţ s.n. 40 fircăli vb. 46 firfiriu adj. 120 firhong s.n. 99 firmoang s.n. 106 firti vb. 89 fişcă s.f.sg. 123 fişcura vb. 89 fişticar s.m. 59 fiştigoaie s.f. 46 fiştuli vb. 107, 111 fiştulit adj. 111 fiteu s.n. 107 fizău s.n. 105 fizer s.n. 111 fîlfă s.f. 69 fînar s.n. 25, 69 fîşcă s.f.sg. 107, 111 fîrcitura s.f. 73 fîrcoi s.n. 59 fîrculiţă s.f. 59 fîrcuţă s.f. 59 fîrn adj. 36 fîtîcă s.f.sg. 86 flainir s.n. 40 flănţuri vb. 89 flăută s.f. 89 fleaura adv. 120 flecădaie s.f. 111 fiece s.f.sg. 111 flecui vb. 125 flegnit adj.m. 40 flencăni vb. 25 flencău s.m. 107, 111 flenţui vb. 25 fleoandără s.f. 59 fleondărî vb. 59 fleorţăi vb. 50 fleţiucău s.m. 111 fleură s.f. 46 flintic s.m. 73 flintic s.n. 80 fliorcoş adj. 80 flişcă s.f. 25 flişcui vb. 25 fliuşcă s.f. 36, 120 flizgui vb. 123 flizguială s.f. 123 floare s.f. 25, 50, 116 floastăr s.n. 105 floaştăr s.n. 50, 80 floieră s.f. 99 floricică s.f.sg. 69 floriş subst. 59 floriu adj. 69 floşcotă s.f. 107, 111 — floută s.f. 86 fluieră s.f. 80 fluriu adj. 25 fluştan s.m. 50 fluture s.m. 59, 116 foafă s.f. 40 foaită s.f.sg. 73 foaichi s.m. 50 foaş s.n. 107, 111 focar s.n. 69 focărie s.f. 69 focşor s.m. 111 focunar s.n. 116 fodoră s.f. 80, 105, 107, fodră s.f. 89 fol s.n. 86 foliş adv. 59 folomoci vb. 36 foit s.n. 80, 89 foltozi vb. 89 foraităr s.m. 116 forfoi vb. 59 forgaci s.n. 46 forşit s.n. 99 fort adv. 116 fortăş s.m. 111 fortăşă s.f. 111 fortişă s.f. 111 fortoaie interj. 119 fortoşă s.f. 111 fostînă s.f. 59 foşpan s.n. 50, 99 fotag s.n. 89 fotoghin subst. 107 fras subst. 99 frătuican s.m. 40 frătuţ s.m. 40 frecătură s.f. 116 frichinici s.n. 25 frigare s.f. 116 frij s.n. 46 frimbie s.f. 86 friş s.n. 111 frîmgele s.f.pl. 125 frîne s.f.pl. 25 frîngătoare s.f. 50 140 LEXIC REGIONAL 12 frîntură s.f. 59 frumuşica s.f. sg. 125 fuchiaş s.n. 25 fudrais s.n. 40 fugător s.n.sg. 60 fuglă s.f. 89 fuicaş adj. 78 fuior adv. 95 fulfă s.f. 70 fulfuc s.m. 25 fulguit adj. 60 fultuc s.n. 70 fultucel s.n. 70 fundoaie s.f. sg. 60 funtăzit adj. 36 furcă s.f. 25 furcer s.n. 13 furchiţă s.f. 40 furcuţă s.f. 25 furdulaş subst. 78 furdulău s.n. 105 furduli vb. 107 furt adv. 40 fusăriţă s.f. 107, 111 fusta păsăricii s.f.sg. 70 fuşer s.m. 40 fuştel s.m. 76 gadină s.f. 89 gale interj. 25 galiţcă s.f. 80 gai s.n. 36 gaidarace s.f.pl. 25 gaie s.f. 25 gais s.n.sg. 99 gaiţ subst. 125 galiscă s.f. 46 gance s.f. 86 gance s.f.sg; 60 garagaşniţă s.f. 25 gardilop s.n. 25 gardină s.f. 80 gamei s.n. 80 garniţ s.n. 120 garobete s.m. 25 - garoi s.m. 25 garoş adj. 70 garvoi s.m. 70 gaură s.f. 25 gavăt subst. 36 găbănaş s.n. 89, 99, 106 găbur s.m. 51 găineală s.f.sg. 70 găinuşă s.f. 25 gălan s.n. 40 gălăgini vb. 25 gălătuşi vb. 99 gălbior s.m. 116 găleată s.f. 46, 51 găletar s.n. 94, 95 gănel s.m. 51 găniţă s.f.. 51 găoni vb. 13 gărăi vb. 25 gărgăzău s.n. 25 găselniţă s.f. 116 gă,tănie s.f.sg. 86 găunea s.m. sg. 13 găzdoaie s.f. 46 gealap interj. 25 geaplău s.n. 89 geaul s.m. 119 ghebău s.n. 25 gheleng s.n. 111 gheluş s.n.sg. 13 gheran s.n. 13, 25 gherăni vb. 25 gherm s.n. 40, 83, 86 ghermea s.f. 25 gheţos adj. 60 ghifla vb. 125 ' ghiflău s.m. 125 ghigan adj. 60 ghijgălău s.m. 120 ghijgărău s.m. 120 ghilţă s.f. 120 ghin s.n. 25 ghindurice s.f. 25 ghioagă s.f.sg. 25 ghiocel s.m. 25 ghiolcăni vb. 51 ghiolcura vb. 25 ghioldum s.n. 120 ghiolm s.n. 86 ghionoşi vb. 13 ghiorghinar s.m. 13 ghioroaie s.f. 25 ghioroi s.n. 13 ghioroi vb 25 ghiozdac s.n. 25 ghip s.n. 106 ghiscan s.n. 40 ghişiţ s.n. 116 ghiţîrcă s.f.sg. 125 ghiţuri vb. 116 ghiunghiură s.f. 13 gioavlă s.f. 25 giorsăi vb. 13 giosa vb. 25 giovlan s.m. 25 giublic s.n. 26 giuclit adj. 25 gîb adj. 51, 99 gîfâ s.f. 110, 111 gîlău s.n. 26 gîlcă s.f. 70 gîlcăros adj. 70 gîldan s.n. 26 găldău s.n. 99 gîli interj. 94 gîltan s.n. 13 gîmboază s.f. 123 gîmbosi vb. 60 gîndăcie s.f. 106, 111 gînduluit adj. 60 gînjos adj. 60 gînsac s.m. 125 gîrbaci s.n.sg. 60 gîrbovenie s.f. 36 gîrdan s.n. 26 gîrdău s.n. 26 gîrgariţ s.m. 116 gîrlă s.f. 116 gîrlice s.f. 18 gîrliţ s.m. 89 gîrtean s.n. 83 glabnică s.f. 70 glafnic s.n. 26 glanspapir s.n. 99 glavie s.f. 26 glăbeajă s.f. 70 glăvăţînă s.f. 13 glăveajă s.f. 13 gleavă s.f.sg. 13 gledă s.f.sg. 60 glodit adj. 26 glogozenii s.f.pl. 70 glojdie s.f. 13 glojdori vb. 13 glojduri vb. 26 glori s.m.pl. 111 glugă s.f. 26 glupan adj. 111 goangăriţă s.f. 26 goanţă s.f. 13, 99 goarbă s.f. 94 gobeie subst. pl. 99 godină s.f. 26 godîrlău s.n.sg. 60 godîrlan s.m. 116 gog s.n. 26 gogel s.m. 26 gogîlţ s.m. 26 goglează s.f. 13 gogleze s.f.pl. 26 gogoază s.f. 26 gogolană s.f. 26 golaş adj. 80 goleţ adj. 51 goldană s.f. 26 golgoază s.f. 26, 60 13 INDICE golişte s.f. 74 golomozi vb. 120 golopelniţ adj. 14 golotă s.f. 93’ —~ goloveală s.f.sg. 70 golumb s.n. 89 gomboţ s.m. 80 gomilă s.f. 99 gomodi vb. 60 gomoni vb. 123 gomonit s.n.sg. 123 gomu s.n.sg. 14 gonac s.m. 70 gondă s.f. 111 gongăni vb. 26 gongorici s.m. 26 goniţă s.f. 14 gontiş s.n. 99 goroveală s.f. 26 goşte subst. 86 goşti s.m.pl. 83 govă s.f. 100 govi vb. 100 .goz s.m. 118 goz s.n. 26 gozac s.m. 106, 111 gozăriţă s.f. 74 gozos adj. 60 gozură s.f.sg. 95 grajniţă s.f.sg. 70 gralie s.f. 120 grămujdi vb. 100 grăunţ s.m. 26 greier s.m. 26 greuri s.n.pl. 116 grigălonţ s.n. 100 grîu s.n.sg. 60 gropnicer s.m. 26 grozăvit adv. 116 grumăzăriţă s.f. 86 grumbuc s.n. 40 guberi vb. 36 gudră s.f. 76 ‘gudruluşcă s.f. 40 gui vb. 100 gulă s.f. 36 gule s.f. 106 guleş s.m. 106 gumuieţ s.n. 76 gungulă s.f. 40 guratic adj. 46 gurdună s.f. 78, 80 gurdunuş s.m. 80 gurgoi s.f. 74 gurguleu s.n. 60 gurgumeu s.n. 70 ;guri vb. 26 gurlan s.m. 95 gusiu interj. 70 gusulei interj. 26 guşă s.f. 70 habachir adj. 119 hab,uc s.m. 108, 111 haci interj. 100 hadă s.f.sg. 108, 111 hagău s.n. 74 hahău s.m. 119, 120 haiabîc s.n. 111 haieu s.n. 89, 100 haitău s.m. 74 halabudă s.f. 119 halaripu subst. 78 haldor s.m. 74 halduri subst. pl. 80 hale s.f. pl. 83 halipă s.f. 111 halubă s.f. 111 hameş adj. 40. 100 handîc s.n. 26 handîc s.n.sg. 14 hangău s.m. 111 hangoş adj. 89 hanţuşcă s.f. 95 hapchină s.f. 120 hapor adj. 60 hapsîni vb. 125 hapşă s.f. 51 haradaică s.f. 120 harău s.m. 51 harc s.n. 78 harcalete s.m. 14 — harcalic s.n. 119. 120 harghilă s.f. 40 harhalău s.m. 74 harhalie s.f. 14 harhalios adj. 14 harhule subst. sg. 74 harmel s.m. 26 harpuc s.n.sg. 123 harpucea subst. 123 harşău s.n. 46 harţapele s.f.pl. 119, 123 haşpău s.n. 116 hatnău s.n. 116 haţău s.n. 111 haţmaţuchi s.m.sg. 119 hazna s.f. 26 hăbădicuri s.n.pl. 89 hăclui vb. 116 hădărag s.m. 95 hăgău s.n. 104 hăhău adv. 60 hăibat adj. 89 hăis interj. 70 hăitaş s.m. 78 hăitaş s.n. 111 hălăi vb. 14, 26 hălălău adv. 123 hăltucă s.f. 60 hămucă s.f.sg. 89 hămui vb. 51, 60 hăndălău adv. 76 hăndrălău s.m. 104 hăndrăni vb. 14 hănţăni vb. 14. 26 hănţui vb. 125 hăpt adv. 106 hărăbuc s.n.sg. 70 hărănaci adj. 51 hărăpiş adv. 86 hărhăi vb. 60 hărhăială s.f. 60 hărmăsi vb. 78 hărtăpăli vb. 14 hăşău s.n. 60 hătal subst. 95 hătălmaş adv. 89 hăţui vb. 51 hăznăli vb. 74 hebereu adv. 78 hebetiuc s.n. 120 hebeză s.f.sg. 60 heclui vb. 116 hecnar s.m. 116 helciu adv. 60 helici vb. 100 hencleş s.m. 60 hentelă s.f.sg. 60 henteş adv. 76 henteu s.n. 125 hepsi adv. 95 heredie s.f. 106, 108 herenchi vb. 26 hergheli vb. 46 heria adv. 14 herleş adv. 76 herneu s.n. 108 hertelean adv. 83 heteauă s.n.pl. 111 heteie s.n.pl. 111 heteş adj. 26 hia interj. 26 hiaba adv. 78 hibaş adj. 51 Kibălui vb. 60 hicleni vb. 60 highe interj. 111 hij s.n.sg. 106 hilibă s.f. 26 hintă s.f. 89 142 LEXIC REGIONAL 14 hir s.n. 89 hire s.f. 86 hirean s.n. 46 hired subst. 100 hiriş adj. 78, 127 hirit adj. 86 hişteag s.n. 26 hîgă s.f. 116 hîhîi vb. 26 hîj s.n.sg. 106 hîjdei s.n. 76 hîlbări vb. 60 hîmb s.n. 26 hîmbă adj.f. 14 hînsă s.f. 120 hîră s.f.sg. 46, 60, 95 ’ hîrban s.m. 74 hîrbar s.m. 46 hîrboi s.n. 108 hîrboică s.f. 86 hîrcă s.f. 18 hîrciog s.n. 26 hîrghie s.f. 36 hîrîiş s.n. 95 hîrlă s.f. 120 hîrpală s.f. 60 hîrpăli vb. 60 hîrşim adv. 26 hîrtilean adv. 89 hîşcă s.f. 76 hîţă s.f. 123 hîţă s.f.sg. 14 hleaucă s.f. 119 hleb s.n. 111 hoanţă s.f. 26 hoară s.f. 83 hoaspă s.f. 104 hobăna vb. 111 hobănat adj. 111 hobăni vb. 108 hobla s.f.sg. 119 hoblancuri s.n.pl. 111 hoblăi vb. 119 hobodă s.f. 80 hodaie s.f. 40 hodălău s.n. 14 hodorogos adj. 76 hodrancuri s.n. pl. 111 hodrînca vb. 89 hodrobeie subst. pl. 100, 120 hogi vb. 26, 83 hoha interj. 40 hohărî vb. 60 hoher s.m. 78, 120 hohîr interj. 125 hoiţînă s.f. 123 hojboturi s.n.pl. 111 hojmaleancă s.f.sg. 94 holdan s.m. 100 holeac s.n. 120 holoangăr s.m. 104 holoată s.f. 127 holomoc s.n.sg. 123 holumb subst. 78 holumb s.n. 83 homni vb. 102 honănaie s.f. 14 hondrobeie subst. pl. 123 hondrobele s.f.pl. 51 hondrobos adj. 118, 123 hondromăni vb. 26 hondroni vb. 14 hontîcîi vb. 26 hontonog adj. 26 hopăli vb. 111 horaiţă s.f. 120 horcan s.n. 26 hordău s.n. 80 hordorosit adj. 14 horholi vb. 26 horhoni vb. 26 horj s.n. 111 horjoc s.n. 111 hornăreaţă s.f. 116 hortă interj. 119 horţăi vb. 26 hosmăndău s.m. 14 hospar adj. m. 123 hoşcocor'a vb. 86 hoşpont s.n.sg. 125 hota interj. 119, 127 hotălmaş adv. 89 hoti vb. 40 hozboc s.n. 127 hozlate subst. pl. 86 -— hram s.n. 95, 125 hrăpi s.f.pl. 26 hreabăn s.n. 116 hream s.n. 96 hreapcă s.f.sg. 119 hrebăna vb. 108, 111 hrebeni s.m.pl. 108 hrebini s.m.pl. 112 hreşt s.n. 120 hreuci s.f.pl. 76 hribă s.f. 108 hrintui vb. 127 hristov s.n. 14 hroşti s.n. 112 hublă s.f. 51, 100 hublăi vb. 51 huchi vb. 95 huchium s.n. 95 hudăjiu s.m. 40 hudră s.f. 60 hudubău adj. 123 hugi s.n. 51 huhă s.f. 40 huiţăna vb. 51 huitănuş s.n. 51 hulă s.f. 27, 100 hulă s.f.sg. 60 huligaie s.f. 27 hulubaş s.m. 125 hulubă s.f. 27 hulug s.m. 74 hului vb. 60 humor s.n. 125 huncă s.f. 40 hunie s.f. 27 hunţut adj. 89 hură s.f. 119 hurdubină s.f. 60 hurduit adj. 60 hurdună s.f. 60 hurduzău s.n. 27 hurhuţă s.f. 27 hurlui vb. 51 hurluitoare s.f. 51 huroaie s.n.pl. 27 huşni vb. 120 huşte s.f.pl. 119 ...... hutupi vb. 121 huţă s.f. 86 liuţupină s.f. 27 ia adv. 51, 60 iaba adv. 78 iabraş adj. 121 iagă s.f. 89 iagăr s.m. 40, 89 iancăl s.n. 40 iarnă s.f. 51 iataj s.n. 14 ibăşung s.n. 108, 112 ibdi vb. 78 ibermaş s.n. 116 ibuşung s.n. 112 ida adv. 86 iegărit s.n. 40 iencăluţ s.n. 40 ientru s.n. 27 iepar s.m. 27 iepure s.m. 27 ierboaie s.f. 86 iercăzi vb. 86 ierhăli vb. 112 iernici subst. 27 ieroagă s.f. 112 ierugă s.f. 108 iescăle s.f. 100 15 INDICE 145 iestimb adv. 78 iestimp adv. 78 ieşitor s.n. 27 iezăraie s.f.sg. 60 ilac adj.m. 70 imăla vb. 40 imălos adj. 40 ingliş adj. 40 inima vb. 51 inimă s.f. 27 inoşit adj. 14 intigas s.n.sg. 27 iognu s.n. 40 iorgan s.n. 95 iorman s.n. 40 ipui vb. 60 ireş s.n.sg. 70 irioc s.m. 106 iritic s.m. 95 irmă s.f. 74 iroadă s.f. 105 irtui vb. 89 irugă s.f. 123 isîcă s.f. 14 istină adv. 86 istov adj. 60 istovi vb. 27 işitor s.n.sg. 94 işteag s.n. 27 iţa vb. 121 iţă s.f. 40 iub s.n.sg. 14 iufă s.f. 100 izărî vb. 123 izda vb. 40 izidă s.f. 51 iznoavă s.f. 61 iznovenie s.f.sg. 61 izvor s.n. 40 îmbărăica vb. 14 îmbîrca vb. 51 îmboi subst. 104 îmboldori vb. 46 îmboldoşi vb. 27 îmbombura vb. 14 îmbonghina vb. 14 îmboroşcăi vb. 70 îmboroşcăit adj. 70 îmbrehădi vb. 61 îmbucături s.f.pl. 70 îmbuhora vb. 27 îmbulgăneală s.f. 51 îmbulgăni vb. 51 îmbulzit adj.m. 76 îmbumba vb. 40 îmbunghenit adj. 27 îmbura vb. 51 îmburica vb. 46 îmburlugi vb. 14 îmbuturi vb. 36 împăivănat adj. 14 împătula vb. 14 împerceat adj. 14, 27 împielma vb. 27 împildi vb. 14 împoficat adj. 14 împofida vb. 14 împofila vb. 27 împoivăna vb. 27 împomila vb. 27 împopistra vb. 27 împopistrat adj. 14. 70 împrăghita vb. 61 îngregetos adj. 100 împrilostit adj. 51 împriloştit adj. 61 împrohodi vb. 112 împrohodit adj. 112 împungăceală s.f. 51 împungăci vb. 51 împuţit adj. 61 încălţaine s.f. 80 încălţăla vb. 95 încărunţa vb. 86 încelui vb. 90 încenuşat adj. 46 începtora vb. 76 încheibăra vb. 14 încheibărat adj. 14 încheibăra vb. 27 încheţi vb. 40 închilina vb. 61 închilinat adj. 61 închina vb. 61 închinosit adj. 14 înciocăla vb. 46 încioflîngat adj. 14 înciota vb. 78 încîrceia vb. 51 încîrji vb. 40 încîrni vb. 61 încîrnit adj. 61 încocliţa vb. 27 încofrînga vb. 27 încondurat adj. 40 încorda vb. 80 încrojnat adj. 78 încroşnat adj. 83 încujbat adj. 119 încuşlui vb. 112 îndălui vb. 83 îndăluit adj. 83 îndărîna vb. 14 îndehora vb. 112 îndehorat adj. 112 îndoitură s.f. 112 îndrăbăla vb. 51 îndreptări s.f.pl. 95 înduli vb. 112 îndulit adj. 112 înecăciune s.f.sg. 51 înfăima vb. 27 înfola vb. 27 înfricoşa vb. 14 înfrunţi vb. 51 înfulfuca vb. 61 îngăibăra vb. 27 îngăduit adj. 76 îngăti vb. 108 îngăzdui vb. 27 înghebeji vb. 14 înghebejit adj. 14 înghiora vb. 51 înghiorţăi vb. 27 înghiorţăni vb. 14 înghiorţănitură s.f. 14 îngîlveală s.f. 27 îngîlvi vb. 27 îngîna vb. 86 îngînji vb. 86 îngîrlui vb. 51 îngîrluială s.f. 51 înglăvţînat adj. 14 îngropătoare s.f. 51 îngropcila vb. 27 îngroşală s.f.sg. 108 îngurlui vb. 14 înhăimura vb. 14 înhătia vb. 27 înhîi vb. 80 înhîială s.f. 80 îniepta vb. 51 înjita vb. 80 înjitare s.f. 80 înpreorât adv. 116 însănina vb. 14 însăra vb. 51 înspiţat adj. 15 însprînji vb. 36 întarănt adv. 112 întăifăşa vb. 15 întăifăşat adj. 15 întemeia vb. 116 întîlni vb. 51 întoloca vb. 86 întorcătură s.f. 116 întoroit adj. 61 întorsuri s.f.pl. 27 144 LEXIC REGIONAL 16 întroenat adj. 61 jilvară s.f. 28 leasă s.f. 28 întroinat adj. 61 jimbă s.f.sg. 78 leaşcă s.f. 81 întromna vb. 100 jinui vb. 90 leau s.n. 28 întrumpica vb. 112 jip s.m. 100 lecru s.n. 112 întronat adj. 46 jipui vb. 46 legumeală s.f. 28 întunecat adj. 46 jira vb. 28 legumos adj. 117 înţăncuşa vb. 95 jiradă s.f. 40 lelunc subst. sg. 117 înţăporeşa vb. 36 jirfă s.f.sg. 15 lemne s.n.pl. 70 înţigloia vb. 51 jîbidă s.f. 112 lencăni vb. 28 înţurluiat adj. 18 jîntalău s.n. 76 lenie s.f. 40 învăluială s.f.sg. 52 jîpchi vb. 46 leorbăi vb. 123 învăluri vb. 27 jneamăn s.n. 61 leoruscă s.f.sg. 36 învăsca vb. 86 joagără s.f. 28 lepeti vb. 83--- înveghia vb. 95 joampă s.f. 74, 108, 112 lepetiţă s.f. 83 învelit adj. 27 jobidă s.f. 112 lesne adv. 28 înviola vb. 15 joi vb. 78 lesne adj. invar. 52, 100 înviolat adj. 15 joimăriţă s.f. 28 lesoi s.n. 96 învîrlăvi vb. 27 joldan s.m. 116 lespede s.f. 108, 112 înzălpat adj. 61 jordăi vb. 100 lespelniţă s.f. 15 înzbilţa vb. 52 jorpăni vb. 52 leşia vb. 40 înzdroba vb. 52 juca vb. 95 leştreang s.n. 112 înzili vb. 27, 52 jugar s.m. 28 leşui vb. 52 jugău s.n. 52 leţ s.n. 76 jaină s.f. 27 juludă s.f. 112 li interj. 40 jaiţă s.f.sg. 15 jumişcă s.f. 40 libăni vb. 28 jalichie s.f. 52 jup s.m. 86 libăriţi s.f.pl. 90 jaluinţă s.f. 52 jupui s.m. 90 libăzi vb. 90 jandră s.f.sg. 108, 112 jură s.f. 86, 90 libidău s.n. 90 japiţă s.f. 46 jurui vb. 18 libră s.f. 36 japni vb. 125 jutrai s.n. 86 licit adj. 15 japraşcă s.f. 127 juvelcă s.f. 61 licură s.f. 28 jar caiete s.m. 15 juvete s.m. 28 ” lihod adj. 46 jarel s.m. 27 limandră s.f. 121 jaşcău s.n. 74, 90 la vb. 106 limpănit adj. 15 jăb s.n. 80 lac s.n. 28 lioară s.f. 125 jăruitor s.n. 52 lacău s.m. 90 liodnă s.f. 28 jbîrc s.n. 121 lainic s.n. 28 lipăi vb. 28 jbornă s.f.sg. 123 laieră s.f. 28 lipcan s.m. 123 jdeancă s.f. 112 laita adv. 15 lipiu s.n. 81 jefăni vb. 15 laităn s.n. 80 lipsă s.f. 125 jelăveaţă s.f. 15 lală s.f.sg. 15 listavoi s.n.sg. 15 jeler s.m. 46 lanţ s.n. 40 lişteavă s.f. 28 jelet s.n. 15 laviţă s.f. 28 litirată s.f. 96 jeluitură s.f. 86 lăbănt adj. 28 litroancă s.f. 123 jemblecaş subst. 78 lăcriţă s.f. 28, 40 litrosi vb. 28 jep s.n.sg. 15 lăcrut s.m. 125 liuluţ s.n. 90 jepat adj. 15 lăcruţă s.f. 105 lîngalău s.n. 74 jerî vb. 15 lăduţie s.f. 80 loaznic adj. 100 jeruitor s.n. 100 lăicer s.n. 28 lociorlău s.n. 106 jeşcău s.n. 100 lămpaş s.n. 61 logov s.n. 40 jevri vb. 27 lăptos adj. 81 lohon s.n.sg. 15 jidău s.n. 27 lăscovoi s.n. 28 loian s.n. 104 jidovaş s.m. 116 lăstun s.m. 46 loitrar s.n. 46 jighini vb. 27 lături vb. 15 lompău s.n. 81 jijican s.m. 78, 80 lăturiş adj. 46 loncoti vb. 15 jilav adj. 28 leanca s.f.sg. 61 lopatic adj. 61 jilău s.n. 74, 100 learfă s.f. 96 loptă s.f. 86 17 INDICE 145 lorbă s.f. 76 lotru s.m. 40 lotru adj. 81, 117 loză s.f. 40 lucerna s.f. 28 lucit adj. invar. 15 luhără s.f. 81 luşcă s.f. 108. 112 luşcă s.f.sg. 28 lutină s.f. 121 lutos adj. 90 lutoşa vb. 90 lutunoaie s.f. 52 lutunoi s.n. 46 luţu s.n. 40 luţui vb. 40 maciuhă s.f.sg. 119 macuh s.m. 119 măgăriei s.n.sg. 15 maglu s.n. 121 majă s.f. 40 majerît adj. 15 mal s.n.sg. 61, 90 mălaie s.f. 28 mălin s.m. 46 malnă s.f.sg. 90 malui vb. 125 mamatînă s.f.sg. 40 mâncău s.n. 90 mangalău s.m. 76 mantăl s.n. 61 manţog s.n. 28 marcheză s.f. 28 marda s.f.sg. 28 marmuri vb. 41 marod adj. 46 masă s.f. 125 maşlă s.f. 41 matasar s.m. 117 matcă s.f. 28 mazdraghină s.f.sg. 28 mazilos adj. 28 măcel s.n. 28 măcică s.f.sg. 28 măclos adj. 61 măgar s.m. 28 măglisi vb. 28 măgulice s.f. 78 măhal s.m. 96 măjui vb. 61 mălăişte s.f. 100 mălced s.n.sg. 112 mălcezi vb. 112 mămăligoi s.n. 81 măndaş s.n. 108 mărgutiu s.n. 78 mărhuţă s.f. 100 măros adj. 15 măruntac adj. 70 măsoi subst. sg. 87 mătăcar s.m. 76 mătăcăni vb. 15 mătăhuz s.m. 28 mătănăi vb. 15 mătărîngă s.f. 41 mătincă adv. 61 mătrăcăli vb. 61 mătrăcăni vb. 28 mătrăşi vb. 36 meci s.n. 117 mehei subst. 112 melă s.f. 28 melehoaie s.f. 28 melesti vb. 74 melic s.n. 15 mercoare s.f.pl. 93 mereji vb. 121 meremeli s.f.pl. 28 mereu adj. m. 121 mereuşuţ adv. 83 merindeaţă s.f. 100 mermeli vb. 15, 28 mermelitură s.f. 15 mesală s.f. 70 meseleu s.n. 74 mesteacă s.f. 117 mestecănaş s.m. 28 meşteală s.f. 100 meşteţ adj. 100 meşti vb. 100 metăr s.m. 41 metea s.f. 29 metecăli vb. 74 mezdreauă s.f. 90 mezdriţă s.f. 90 mierdîu adj. 100 mierliu adj. 29 miezuină s.f. 100 mihei s.n. 90 mihuţa vb. 123 milcoi s.n. 29 miliat subst. 36 minciună s.f. 29 minciuni s.f.pl. 117 minune s.f. 117 mirăi vb. 96 mirug s.n. 15 mirui vb. 29 misarăş s.m. 81 miscăraie s.f. 29 miserniţă s.f. 81 misturei s.m.pl. 29 mişâ s.f. 96 mişcoc s.m. 29 mişică s.f. 93 mişomor s.n.sg. 70 mişti vb. 15 mitrisi vb. 96, 121 mînă s.f. 29 mînca vb. 87, 96 mîndaş s.n. 112 mîndru adv. 126 mîntuci vb. 81 mîntucit adj. 81 mîrşav adj. 15 mîş s.m. 29 mîşîi vb. 29 mîţă s.f. 29 mîţîţăluc adj. 126 moacă s.f. 29 moagăr adj. 100 moaimă s.f. 29 mocîrcă s.f. 121 modrigăli vb. 15 mogîrzan s.m. 76 mogoroci vb. 36, 76 mohoriş s.n. 121 moi subst. 78 mol s.n. 112 moldoveancă s.f. 29 molea s.m. 100 moli vb. 81 molicău s.m. 81 molinzi vb. 61 molîndău s.m. 61 molos adj. 90 molotea s.f. 29 monturos adj. 76 moreaţă s.f.sg. 29 morînci vb. 18 mormocea s.m.sg. 61 mormonea s.m.sg. 61 moroi vb. 29 moronceală s.f.sg. 119 moşcoş adj. 81 moşîntoc adj. 61 mosor s.n. 29 motîlcă s.f. 100 motocel s.m. 126 motroaşcă s.f.sg. 112 moţoc s.n. 121 moţochină s.f. 46 moureaţă s.f. 29 mozur s.m. 29 muf s.n. 126 mughiu s.m.sg. 126 mujdi vb. 36 muieruşcă s.f. 74 mulă s.f. 46, 61, 100 mulceag s.n. 106 146 LEXIC REGIONAL 18 mulţămi vb. 87, 100 mulţămită s.f. 100 munştuc s.n. 29 munună s.f. 90 mure s.f.pl. 15 mureş adj. 70 murguli vb. 81 murugă s.f. 29 mustăreţ s.m. 93 mutăr s.n. 46, 84 mute s.f.sg. 112 muţucă s.f.sg. 61 muzguros adj. 29 muzguş s.n. 100 nacafa s.f. 15 nacîl s.n. 93 naclad s.m. 123 nair s.n. 117 nalangîtă s.f. 93 naloghie s.f. 29 naştronţ s.f. 29 natantol adj. 29 natraulă s.f. 15 năblejnic adj. 61 năboi s.n. 96 năborî vb. 121 năcîrcale s.f.pl. 29 năcreală s.f. 81, 121 năcri vb. 81 nădăi vb. 74, 100 năduli vb. 46 năfrălău s.n. 78 năgîrlău s.m. 76 năgrabă adv. 15 năhac adj. m. 61 năloagă s.f. 41 năluci vb. 102 nănios adj. 15 năplod s.n. 36 nărăvi vb. 90, 100 năsfiros adj. 15, 70 năsîlnic adj. 100, 121 năstrece s.f.sg. 36 nătordi vb. 112 năvîscă s.f. 81 năvlie s.f. 126 năznaie s.f. 15 ne s.m. 41 nealcoş adj. 90 nebun s.m. 41 negroaică s.f. 29 neici interj. 70 nelcoşi vb. 90 nemenie s.f. 70 nemiş s.m. 74 nemuşag s.n. 90 neselnic adj. 90 nestajnic adj. 41 neviscă s.f. 74 ni interj. 29 nibiliţ s.n. 121 nieză s.f.sg. 36 niezos adj. 37 nihodă s.f.sg. 119 nilcoş adj. 61 nimăz s.n.sg. 123 nimest s.n. 112 nimotenie s.f. 87 nimuric s.m. 74 nintă s.f.sg. 112 niuraţ s.m. 41 nocovalmă s.f. 46 noier s.n. 126 nopsam subst. sg. 87 nopsamoş s.m. 87 noreaţă s.f.sg. 29 noriu adj. 18 noronci s.f.pl. 78 nosodi vb. 90 notovrac s.m. 37 novină s.f. 41 novîgîi vb. 15 nucar s.m. 117 nuia s.f. 29 oagăn adj. 70 oarde vb. 61 oarzănă s.f. 46 obărî vb. 61 obejdia s.f.sg. 15 obinzală s.f.sg. 61 obînci vb. 61 oblăcel s.n. 90 obli vb. 52 oblicări vb. 15 oblit adj. 46 oblînci vb. 61 oborog s.n. 108, 112 obraniţă s.f. 41 ocăş adj. 112 oceşi vb. 37 ochete s.m. 15, 29, 41 —-ocheţ s.n. 37 ochi s.m.pl. 81 ochişa s.f. 61 ochişoare s.f.pl. 94 ocinaş s.m. 121 ocină s.f. 121 ocit adj. 87 ocoleală s.f.sg. 61 ocoş adj. 46, 84, 90 ocoşag subst. 84 ocoşi vb. 84 odăinuş s.n.· 121 odăios adj. 15 odărî vb. 29 odîrli vb. 96 odîrni vb. 70 ododi vb. 90 odolon s.n. 37 odoloşi vb. 15 ofili vb. 62 ofîrli vb. 108 ofleti vb. 100 ogaşă s.f. 46 ogărî vb. 16 ogeţ s.m. 37 ogilit adj. 123 ogîrcăl s.m. 74 ogîrdi vb. 70 ogîrsi vb. 41 ogîrsit adj. 41 ogîrşi vb. 37 ogîrşit adj. 37 oglamic s.n. 37 oglăzanie s.f.sg. 62 ognisi vb. 126 ogrinji s.m.pl. 62 ojeji vb. 70 ojejit adj. 71 ojiji vb. 16 ojindă s.f.sg. 126 ol s.n. 16 olac s.n. 29 olan s.n. 71 olălău s.n. 104 olălău s.n.sg. 62 olări vb. 29 oletui vb. 123 olim s.n. 29 olojit adj. 121 oltoană s.f. 76 omărî vb. 62 omnibus s.n. 126 omotoc s.m. 41 on s.m. 62 onel s.n. 112 onişor s.m. 62 opacină s.f. 16 opăceală s.f. 62 opăci vb. 78 opăcinitură s.f. 16 oracol s.n. 29 orbenicea s.f.art. 52 orbete s.m. 29 ---------- orcăţ s.m. 29 ordîcîi vb. 16 orfene s.f.pl. 90 oricel s.n.sg. 29 orioc s.n. 121 19 INDICE 147 oroc s.m. 112 ostru adj. 126 oşini vb. 16, 71 pşiştie s.f. 16, 71 otcă s.f.sg. 29 otic s.n. 100 oticău s.n. 108 otînci vb. 46, 52, 62 otînji vb. 52 paciarîs s.m. 16 pacicăr s.m. 41 paclă s.f. 41, 101 pacui vb. 126 padoc s.n. 121 pahaie s.f. 126 pahonţ s.m. 123 pajă s.f. 117 pajere s.f. 29 paler s.m. 126 palităl s.n. 46 paliţă s.f. 52 paliu adj. 16 palţău s.n. 108, 112 pampuşcă s.f. 127 paor s.m. 41 pană s.f. 117 pane adj. 16 pane s.m. 62 pandalios adj. 29 panglică s.f. 29 panstură s.f. 126 papainoagă s.f. 29 papalete s.n.sg. 16 papîndecă s.f.sg. 127 par s.m. 29 paradău subst. 16 paradichiu subst. 16 parapleu s.n. 62 parazol s.n. 126, 127 pară s.f. 74 parhă s.f. 126 parmaja s.f. 62 paroşcă s.f. 121 pas subst. sg. 117 pasoş adj. 87 pasui vb. 126 pasuş s.n. 41 pataşcă s.f. 121, 123, 126 patrer s.m. 126 păcăraie s.f. 41 păcel s.n. 101 păcuin adj. 101 pădăi vb. 112 pădăit adj. 112 pădri prep. 74 pădureţ adj. 46 păduri vb. 52 pădurit s.n. 52 păhăială s.f.sg. 93 păip s.m. 37 pălan s.n. 46 pălanc s.n. 104 pălămăti vb. 29 păler s.m. 117 păloni vb. 37 pălpag s.n. 87 păltînele s.f.pl. 117 păna vb. 29 păoji vb. 16 păpălaşcă s.f. 52 păpăranjină s.f. 78 păpărăzi vb. 62 păpărăzit adj. 62 păpărujă s.f. 112 păpuc s.m. 41 păpuşoi s.n. 30 părădaisă s.f. 41 părăpleu s.n. 101 părdă prep. 87 părîncă adv. 121 părîngă s.f. 30 părînzor s.n. 41 păruşcă s.f.sg. 52 păsa vb. 62 păsat s.n. 117 păsălui vb. 41, 76 păstrăgăli vb. 30 păstrămi vb. 16 păstrămit adj. 16 păstură s.f. 62 păsturiţă s.f. 62 pătaşcă s.f. 90 păticar s.m. 41 păticariţă s.f. 41 pătică s.f. 41 păţog s.m. 41 păuri vb. 41 păuriţă s.f. 41 păzi vb. 78, 117 păzit adj. 112 păzîtoriţă s.f.sg. 62 pearc adj. 30 pec s.m. 74, 101 pec s.n. 84 pec subst. 41 pecărie s.f. 101 pece s.f. 41 pejură s.f. 94 peleg adj. 84 peleş s.n. 30 peletiuc s.n. 121 pelţ s.n. 41 peni vb. 30 percent s.n. 46 pergonie s.f. 30 perişoară s.f. 41 peritură s.f.sg. 46 perneu s.n. 90 perpeliciuri s.n.pl. 30 pestelcă s.f. 96 peşte s.m. 30 peteac s.n. 30 peteică s.f. 108 petiţă s.f. 41 petrece vb. 101 petrecta vb. 112 petrectare s.f. 112 piatră s.f. 30 picătură s.f.sg. 81 pichită s.f. 41 piciocă s.f. 81 picior s.n. 30 picioruş adj. 52 piclăzău s.n. 84 piclăzi vb. 84 piclăzit adj. 84 piclui vb. 126 picuri s.n.pl. 76 piele subst. 30 pieli subst. 106 pieljoacă s.f. 81 pieptea s.m.sg. 30 piglu s.n. 41 piglui vb. 41 pigluit adj. 41 pijona vb. 30 pilos adj. 30 pimnic s.n. 30 pindileu s.n.sg. 108 pingălit adj. 90 pinguli vb. 81 pinten s.m. 30 pintoc s.m. 16 pipă s.f. 52, 62 pipercă s.f. 30 pipijoi subst. pl. 74 piporuş s.n. 90 pircota vb. 16 pirnicit a'dj. 16 pirotă sf. 101 --------- piroti vb. 101 piroşcă s.f. 108 pirţiguşă s.f. 78 pis adj. m. 87 pisoc subst. 108, 112 pisoci vb. 30 pistanflore s.m. 41 pişculi vb. 30 pişcura vb. 37 pişleag s.n. 30 148 LEXIC REGIONAL 20 pituc adj. 18, 71 pituluş s.m. 101 pituluş s.n. 62 pituş s.m. 112 piţă s.f.sg. 74, 106 piţăra vb. 41 piţărău s.m. 41 piţiană s.f. 112 piţiga vb. 81 piţigăiat adj.m. 71 pîclişit adj. 124, 127 pîclîti vb. 16 pîclîtit adj. 16 pieliţă s.f.sg. 96 pîhanie s.f. 16 pîhav adj. 16, 30 pîhă s.f. 121 pîlniit adj. 16 pînc s.n. 101 pîrcaviţă adj. f. 90 pîrci s.m. 37 pîrci s.n. 52 pîrciui vb. 52 pîrco adv. 41 pîrlău s.m. 30 pîrlău s.n. 101 pîrlucă s.f. 117 pîrlui vb. 101 pîrpală s.f. 30 pîrpor adj. 71 pîrşcău s.n.sg. 16 pîş s.m. 62 pîţă s.f. 101 plahilă s.f. 46 plance s.f. 90 planisi vb. 30 plat s.n. 30 platagică s.f. 71 platoriţă s.f. 52 plăieş s.m. 30, 41 plefturi vb. 124 plegiţă s.f. 124 plehilă s.f. 52 plencaci s.n. 113 plescaiţ subst. 117 plesneveală s.f. 37 plesnevi vb. 37 plesnevit adj. 37 pleş adj. 71 pleşoi adj. m. 71 pleşuveală s.f. 52 pleter s.n. 30 pleteră s.f. 30 plenar s.m. 101 pleve s.f. pl. 52 plevere s.f. 101 plicar s.m. 117 plimbă s.f. 52 plimbie s.f. 16 plinicer s.n. 52 plit s.n. 113 pliurd adj. 124 plîngoce s.m. 81 plînsoare s.f. 52 ploaie s.f.sg. 30 ploier s.n. 81 ploşcoană s.f. 104 ploşconi vb. 104 plotoage s.n.pl. 30 plotogi s.m.pl. 30 ploţă s.f. 113 plugui vb. 52 pluguială s.f. 52 pluhud adj. 30 plumb s.m. 41 plumb s.n. 127 plumbui vb. 62 pluştit adj. 30 poacă s.f. 121 poajgă s.f.sg. 30 poamă s.f. 76 poară s.f.sg. 87 poaşcă s.f. 124 poaşoş s.m. 87 poba adv. 62 pocanie s.f. 46 pocă s.f.sg. 30 pocăi vb. 30 pochea vb. 16 pochineci s.n. 121 pochinzărească s.f. 30 pocie s.f. 46, 52 pocireş s.m. 113 pocireşi s.m.pl. 106 pocriş s.n. 96, 121 pocruţ s.n. 90 pod s.n.sg. 71 podeţ s.n. 30 podoasă adj. f. 71 poduşcă s.f. 121 pogace s.f. 106 pogan adj. 46, 84 poghibală s.f. 121 pogîn adj. 127 pogîrci vb. 62 pogîrjit adj. 105 pofîltaie s.f. 52 pohancă s.f. 90 poiadă s.f. 30 poibă s.f. 113 poinic s.n. 62 pojar s.n. 81 pojiţă s.f.sg. 62 polatie s.f. 96 poleajen s.n. 30 polejnic adj. 71 polfăi vb. 29 polgan adj. 94 polimă s.f. 52 poliţă s.f. 30 polmod s.n. 41, 62 polmon s.m. 74 pologar s.n. 71 poloscă s.f. 30 poloşte s.f. 37 pomeană s.f.sg. 62 pomeselnic s.n. 52 pomină s.f.sg. 30 pornit adj. 16 pomoci s.n. 81 pomocit adj. 127 pomojdii s.f.pl. 16 pomoroancă s.f. 41 ponc adj. 37 ponc s.m. 41 poneavă s.f. 41, 101 ponioavă s.f. 87 ponivă s.f. 108 ponivos adj. 47 ponosi vb. 41 ponoslu subst. 78 pontoş adj. 101 popă s.m. 87, 113 popir s.n. 74, 113 popiruş s.n. 74, 113 popistan s.m. 30 popositură s.f. 117 por s.m. 30 por adj. m. 96 poranic s.m. 47 porav adj. 101 porav adj. m. 62 porbice s.f. pl. 87 poregli vb. 81 poriglă s.f. 81 porlaş s.n. 113 porneală s.f. 47 poroboti vb. 16 ------- porodaică s.f. 90 porodică s.f. 81, 90 portocală s.f. 30 porţîie s.f. 76 porţîie s.f.sg. 37 porunci s.f.pl. 62 posîcli vb. 62 posîclit adj. 62 posîclos adj. 62 posnit adj. 47 posodeală s.f. 52 posodi vb. 52 posoli vb. 62 21 INDICE 149 pospai vb. 41 pospăială s.f. 117 poştaş s.m. 30 postavă s.f. 30 poşicăli vb. 87 poşîdnic s.m. 124 poşmoagă s.f.sg. 16 poşmogea s.m.sg. 16 poşovaica s.f. art. 52 poştă s.f. 31 poşuş s.n. 47 potcoviţă s.f.sg. 71 potecă s.f. 31 poticareş s.m. 52, 101 potică s.f. 47, 52, 101 potiraş s.m. 62 potirei s.m.pl. 124 potîng adj. 124 potîrnog s.m. 16 potîrnogi vb. 16 potolaş s.n. 81 potoli vb. 81 potoroaşcă s.f. 16 potroacă adv. 16 potromoci vb. 113 potrumb s.n. 74 povăială s.f. 41 povîrneală s.f. 113 pozdare s.f. 101 poznat adj. 52 poznui vb. 37 prai s.n. 41 prajilă s.f.sg. 18 praşchie s.f. 37 praştie s.f. 62 pravăţ s.n. 31 prăcoiţă s.f. 101 prăghită s.f. 62 prăgînjele s.f.pl. 113 prăhupi vb. 101 prăpănjică s.f. 101 prăpici s.n. 113 prăvălitură s.f.sg. 37 predel s.n. 47 predeli vb. 47 preduşcă s.f. 96 prefira vb. 31 prelucă s.f. 74, 104 premîndă s.f. 101 prepeleac subst. 31 prepelici s.m. 104 prepenaţie s.f. 126 prepinge vb. 16 prerupe vb. 41 previngală s.f. 108 prezli subst. 81 pric adj. 71 prichişti vb. 62 prichiştit adj. 62 prici vb. 37 prijona vb. 31 prijoni vb. 16 prilaz s.n. 46 prileaz s.n. 37 prilostit adj. 47 primaş s.m. 81, 101 primă s.f. 74 primez s.n. 37 primezui vb. 37 primit adj. 16 prindere s.f. 52 pripălog s.m. 124 pripoi s.n. 127 pripuros adj. 126 prisloşenie s.f. 124 pristăn s.n. 52 pristini vb. 16, 31 priştipeală s.f. 101 priştipi vb. 101 privar s.n. 53, 62 prizări vb. 41 prîsni vb. 37 proaşcă s.f. 117 probozi vb. 90 prodan s.m. 53 prohab subst. sg. 62 propis s.n. 37, 41 propoacă s.f. 117 prosate s.f.pl. 76 prospoict adj. 74 prostovala s.f.art. 41 prostovol s.n. 31 prubăleală s.f. 81 prubăli vb. 81 prunicea s.f. 53 pruzluc s.n. 41 puchinos adj. 31 puclui vb. 126 pufă s.f. 53 puhăi vb. 76 pui interj. 41 pui s.m. 81 pui s.m.pl. 62 puiadă s.f. 31 puiag s.n. 101 puică s.f. 31, 71 puiţ s.m. 74 puiuc s.n. 74, 81 puiuţ s.n. 42 pujlă s.f. 126 puloinic s.n. 18 pumnar s.m. 84 pumnaş s.m. 62 pumnişor s.m. 47 pune vb. 96 pungui vb. 31 pup s.m. 42, 74, 84, 87, 101, 113, 117 pup s.n. 90 pupăză s.f. 31 pupui vb. 42 purău s.m. 74 purd adj. 53 purdalău s.m 53 puricei s.m.pl. 18, 31 purlic s.n.sg. 113 puştica vb. 87 puşticat adj. 87 puştiu adv. 62 putori vb. 53 rabode s.f.pl. 16 J74* raburi s.n.pl. 16 ^ racul s.m.art. 53 rahota adv. 62 raipelţ s.n. 42 rancău s.m. 76 rantie s.f. 121 rapainoage s.f.pl. 16 rapor s.n. sg. 47, 108, 113 raptă s.f.sg. 84 rast s.m.sg. 76 rat s.m. 117 ratacană s.f. 121 ratin s.m. 53 ratotă s.f. 81 ^ ratută s.f. 78 -ć- răbontat adj. 31 răborî vb. 37 răbunit adj. 31 răcădi vb. 87 răcădui vb. 37, 101 răcitor s.m. 81 răclui vb. 87 răcura vb. 113 răgăoci vb. 16 răghită s.f. 81 răghiţi s.f.pl. 90 răgulos adj. 53 rămeţi s.m.pl. 105 rănţui vb. 53 rănţuială s.f. 53 răpăga vb. 96 răstaniţă s.f. 37 răsuroi s.n. 62 răşlui vb. 53 răşluire s.f. 53 răştinţa vb. 101 rătez s.n. 113 rătinos adj. 53 rău subst. 96 150 LEXIC REGIONAL 22 răuli vb. 16 răura vb. 53 răureală s.f. 53 răvar s.n. 47, 53 răzălău s.n. 101 răzălui vb. 101 războri vb. 62 răzgros s.m. 62 răzlog s.m. 76 răzlogi vb. 53 rebeagă s.f. 71 relut s.n. 47 restenţe s.f.pl. 108 rez s.n. 101 rezvedit adj. 127 rif s.n. 90 righi adj.m. 42 righiţoancă s.f. 53 ripă s.f. 84 rişca s.f. 31 rîbîi vb. 16, 31 rîcă s.f. 53 rîcîitură s.f. 31 rît s.n. 31 rîntura vb. 53 rînzar s.m. 16 rînzoc s.n. 31 roangheş adj. 63 roanţă s.f.sg. 63 roată s.f. 53 roc s.n. 47 rodină s.f. 74 ronghi s.n. 90 ropot s.n.sg. 42 ros adj. 31 rost s.n. 126 rosti vb. 101 roşnăi vb. 53 rotovei s.n. 16 rotunjică s.f. 31 rozinchin s.m. 53 rozinchină s.f. 53 ruculi vb. 81 rucului vb. 101 rudiţă s.f. 63 rugău s.n. 90 rui interj. 53 rujă s.f. 117 rujdă s.f. 108, 113 rujinos adj. 63 runcui vb. 31 ruptînpunt s.n.sg. 63 ruptoare s.f. 63 ruptul s.n.art. 53 ruptură s.f. 42 rură s.f. 126 rusască s.f.sg. 126 ruscă s.f. 31 rustunoi s.n. 47, 53 rut s.n.sg. 31 saia s.f. 31 salavat s.n. 31 salmutar s.n. 53 sancău s.n. 108, 113 ^sască s.f. 31 săbaş s.n. 47, 101 săbăciag s.n. 78, 81, 106 săbăşi vb. 42 săbăşui vb. 53, 63 săboiţa s.f. 106 săcătură s.f. 63 săci s.n. sg. 124 săcri subst. sg. 77 sădelcă s.f. 71 sădilă s.f. 18 săhelbe s.f.sg. 77 sălaş s.n. 93 sălic s.n. 42 săndăcos adj. 53 sănuna vb. 37 sămăhoancă s.f. 117 sămuţa vb. 101 săpălău s.n. 117 săpunele s.f.pl. 81 săra vb. 87 sărăndic s.m. 106 sărător s.n. 31 sărmani vb. 16 sărsamuri s.n.pl. 78 săţios adj. 47, 53 săveacă s.f. 42 sboi vb. 127 sborşit adj. 47 sbrihuietic adj. 126 scaradă s.f. 31 scaun s.n. 117 scălan s.n. 37 scălduşcă s.f. 121 scăndăli vb. 53 scărădi vb. 16 scărăjit adj. 31 scăreţi s.m.pl. 63 scăriţa vb. 42 scătuie s.f. 47 scăuan s.n. 42 scăunenci s.n. 42, 126 schiocă s.f. 108 schiţoi vb. 74 schiz s.n.sg. 126 scînduri vb. 117 scîrciuma vb. 53 scîrlete s.n. 18 - scleamă s.f. 74 scleapţ s.m. 113 sclebă s.f. 74 sclonţi vb. 108 scobîlci vb. 53 scobîlţi vb. 63 scobîrlău s.n. 47 scoc s.n. 31 scochină s.f. 31 scochineaţă s.f. 31 scochinete s.n.sg. 16 — scociorî vb. 63 scodoli vb. 53 scolciob s.n. 53 scopt adj. 108 scopti vb. 74 scorbanci s.n. 105 scorbeli vb. 16, 71 scornici s.m.pl. 18, 31 scorog adv. 63 scoroji vb. 63 scor ţar s.m. 117 scorţăi vb. 124 scorţer s.m. 117 scoverze s.f.pl. 117 scrihit adj. 47 scriji vb. 31 scrinjel s.m. 18 scripiţă s.f. 37 scrivală s.f. 119 script s.n. 53 scrînghiţă s.f. 121 scrobi s.f.pl. 105 scronţi vb. 113 scupia vb. 101 scupiat s.n. 101 scurmuzi vb. 113 scurmuzit adj. 113 secă s.f. 42 seci subst. sg. 77 secundă s.f. 126 semenişte s.f.sg. 16 sfardie s.f. 113 sfătos adj. 53 sfătoşi vb. 53 sferde s.f. 74 sfinţi vb. 96 sfinţoaică s.f. 63 sfîrnar s.m. 74 sfîrnări vb. 74 sfîrtac s.n. 93 sfîrtai s.m. 31 sfîrtoc s.n. 37 sfîrţăit adj. 63 sfredeli vb. 31 sgăura vb. 47 sicherme s.f.pl. 71 sighinaş adj. 53 23 INDICE 151 sigurat adv. 81 silvoiţă s.f.sg. 74, 77, simcică s.f. 101 sinalău s.n. 106 sir subst. 78 sirisău s.n. 106 siroane s.f.pl. 63 siţ s.n. 42 sîiac s.n. 121 sîncea s.f. 124 sîndac subst. 63 sîndăcos adj. 63 sîngeacă s.f. 37 sîngeap s.n. 117, 121 sînta vb. 81 sîntare s.f. 81 sîri subst. 37 sîtişcă s.f. 77 sîtîrî vb. 63 sîv adj. 17 slavă s.f. 117 slăbie s.f. 117 slobod adj. m. 53 slobozire s.f. 42 smediţă s.f. 74 smidai s.n. 42 smintit adj. 42 smîcăi vb. 53 smîrcă s.f. 53 smîrd adj. 124 smîrzenie s.f. 124 smomi vb. 31 smreag s.n. 71 smugă s.f.sg. 113 snovi vb. 17 soborî vb. 37 socaci s.m. 101 socăciţă s.f. 101 socea s.f.sg. 37 sofrecă s.f. 117 sogi vb. 77 solohănos adj.m. 121 somnore subst. sg. 74 sonsol s.m. 101 sorbezi vb. 53 sorea s.f.sg. 71 sorliţă s.f. 78 soroacă s.f. 101 sorozaş s.n. 81 spată s.f. 113 spăceală s.f. 101 spăcel s.n. 108 spăgmă s.f.sg. 113 spămă s.f.sg. 113 spemă s.f.sg. 81 spiniş s.n. 31 spîrligos adj. 47 splinuit adj. 117 106 spoiegeală s.f. sg. 17 sponge s.f. sg. 77 sporozău s.n.sg. 108, 113 spotăi vb. 63 sprijoană s.f. 53 sprujină s.f. 31 spurc s.n.sg. 31 srijniţă s.f. 102 stambul s.n. 117 stative s.f.pl. 77 stabilă s.f. 63 stăcăli vb. 37 stăciuna vb. 106 stăluş s.m. 101 stăluşi vb. 101 stăluşit s.n. 101 stănoagă s.f. 47 stăvală s.f. sg. 37 stcciuna vb. 113 stelaj s.n. 47, 81 steregie s.f.sg. 54 sticlu s.n.sg. 17 stircă s.f. 105 stîrciog s.m. 31 stîrmin adv. 31 stîrmnic s.n. 37 stîlpoci vb. 102 stîrpoci vb. 31 stobor s.m. 37 stoborală s.f. 31 stogoş adj. 37 stohni vb. 124 stolniţă s.f. 126 stolohan s.m. 121, 124 stolon s.m. 37 storî vb. 31, 37 stormină s.f. 31 storsură s.f. 74 strai s.f. 31 strajameşter s.m. 54 strajă s.f. 117 străşnicie s.f. 117 străfiga vb. 102 străhidat adj. 63 străli vb. 102 străulat adj. 63 strejură s.f. 17 strigeauă s.f. 90 strincea s.f. 18 strîjela vb. 87 strîmbănog s.n.sg. 63 strînge vb. 96 strîşnic s.n. 93 strolinchet adj. 84 stropoleală s.f. 54 stropoli vb. 54, 63 stropşală s.f. 117 strujac s.n. 108 strujală s.f. 54 struji vb. 54 strujitură s.f. 54 struni vb. 32 stucătoare s.f. 32 studără interj. 32 studiniţă s.f. 121 stul s.m. 32 stupuş s.n. 81, 90 stur s.n.sg. 113 sucă s.f.sg. 81 sucăciţă s.f. 47 sucări vb. 32 sucurei interj. 93 sucurel interj. 93 sufloi s.n. 63 sufradă s.f. 94 suhar s.m. 32 suhlar s.m. 122 suitură s.f. 117 sulhac s.n. 77 sulzui vb. 102 sunduca vb. 42 sunducos adj. 102 surcăli vb. 47 surghete s.m. 32 ---------- surîpiş s.n. 63 surlă s.f. 32 suspin s.n. 54 suşoi s.m. 32 suvulca vb. 102 sveter s.n. 117 şaf s.n. 102 şaflic s.n. 126 şai s.n. 54 şaică s.f. 32, 37 şaitău s.n. 77 şană s.f. 84 şarampoi s.n. 17, 32, 127 şareglă s.f. 54 şatrancă s.f. 126 şăios adj. m. 54 şăitău s.n. 37 şămultoc s.n. 117 şănătău s.n. 117 şănură s.f.sg. 77 şăş s.m. 113 şcarp s.n. 117 şcătuică s.f. 102 şcătuie s.f. 81 şcătulă s.f. 84 şchidoală s.f. 63 şciump s.n.sg. 37 şciumpă adj. 37 152 LEXIC REGIONAL 24 şcoadă s.f. 119 şcrabe s.f.pl. 126 şechi adj.m. 42 şelchină s.f. 104 şencălos adj. 63 şepter s.m. 126 şerpeneu s.n. 108, 113 şeş s.m. 108 şeştină s.f. 63 şfală s.f. 117 şfartug s.n. 127 şfincui vb. 117 şibă s.f. 42 şifiu s.m. 32 şinic s.n. 84 şiningă s.f. 17 şip interj. 63 şir s.n.sg. 63 şirăli vb. 87 şireghc s.f. 42 şireglă s.f. 74, 102 şiroi s.n.sg. 47 şişcalău s.n. 106 şişcav adj. 17 şişir s.n. 32 şit interj. 42 şitău s.n. 106 şităv adj. 37 şivir adj. invar. 37 şivişi vb. 37 şîreghe s.f. 37 şîştoare s.f. 96 şlaif s.n. 124 şlap s.m. 42 şleam s.n. 102 şlingărai s.n. 42 şlingui vb. 42 şlipăr s.n. 54, 102 şloasăr s,m. 42 şlog subst. sg. 84 şlogui vb. 42 şnaidăr s.m. 42 şnaidăriţă s.f. 42 şnaiţ s.n. 117 şnap s.m.sg. 17 şnecer s.n. 104 şnelfaier subst. sg. 117 şoală s.f. 84 şoană s.f. 32 şodălău s.n. 32 şodăr subst. 81 şodoman adj. 78 şofilă s.f. 32 şofîrnog adj. 124 şofrancă s.f. 126 şohan adv. 81 şoi s.n. 54 şoimană s.f. 32 şoimăni vb. 32 şoldeală s.f. 54 şoldi vb. 54 solomadie s.f. 84 şoloman adj. m. 84, 87 şolomănie s.f. 84 şomfău subst. 79 şorlău s.m. 74 şorliţă s.f. 54 şorlocatăr s.n. 102 şorof s.n. 42 şoş s.m. 81 şoşot s.n. 32 şotan s.n. 17, 32 şotelnic adj. 122 şotios adj. 126 şotîng adv. 63 şovîrnog adj. 63 şpagat s.n. 126 şpagă s.f.sg. 32 şpalţău s.n. 113 şpan s.m. 74 şparhat s.n. 122, 124 şperlă s.f. 77, 96 spiniţă s.f. 127 şpir subst. 79, 113 şpitai s.n. 81 şpiţâc s.n. 118 şpîrc s.n. 126 şplihoarcă s.f.sg. 124 şpondie s.f. 84 şponerţ s.n. 84 şporoli vb. 84 şprahait s.n. 127 ştalaghie s.f. 122 şteamp s.m. 82 şteamp s.n. 42 şteap s.m. 54 stemă s.f. 102 ştempăl s.n. 54 ştempălui vb. 54 ştempăluit adj. 54 ştcrne s.f.pl. 118 şterţ s.n. 77 ştiap s.n. 77 ştichi s.n.sg. 71 ştimosi vb. 102 ştimporeag s.n. 102 ştipui vb. 54 ştipuire s.f. 54 ştirul subst. 54 ştiuc s.m. 54 ştopleag s.n. 17 ştrafă s.f. 84 ştraifui vb. 126 ştreampuri s.n.pl. 77 ştrec s.n. 102 ştric s.n. 42, 102 ştrică s.f. 127 ştricui vb. 42 ştrimf s.m. 42, 102 ştrimflu s.m. 108 ştropaţîie s.f. 54, 102 ştuldic s.n. 54 şubac s.n.sg. 63 şucă s.f. 102 şuchi s.n. 71 şuchiat adj. 54 şuchiuman s.n. 71 sugă s.f. sg. 96 şugăros adj. 102 şugmete s.n. 17 şuh subst. 118 şui s.n. 18 şui subst. 79 şuict adj. 32 şuldcu s.m. 87 şulfă s.f. 17, 32 şulin s.m. 32 şulindră s.f. 32 şuluari s.m.pl. 108, 113 şulumendriţă s.f. 32 supă s.f. 102 şupelniţă s.f. 104 şurgău s.n. 126 şuriţă s.f.sg. 63 surlă s.f. 47, 54 şurleţ s.n. 71 şurlui vb. 54, 84 şurui vb. 126 şustăr s.m. 82, 84 şuşană s.f. 54 şuşcliină s.f. 122 şuşnic s.n. 74 şuşopru s.n. 54 şuşta vb. 113 şuştav adj. 77 şuşui vb. 32 şut s.m. 113 şuvix subst. sg. 106 şviţ s.n. 126 tablă s.f. 42 tacota interj. 63 tacsîm s.n.sg. 124 taflic s.m. 124 tag s.n. 87, 90 taga s.f.art. 54, 63 tală s.f. 54 tam adv. 32 tamba adv. 32 tancă s.f. 122 tapşă s.f. 54 25 INDICE 153 tar s.n. 113 tarabă s.f. 32 tarapana s.f. 32 tarcăn s.m. 47, 54, 63 tare adj. 87 taret subst. 79 targă s.f. 17 taroste s.m. 79 tartaon s.m. 63 tartău s.n. 108 taştă s.f. 42 tăbîltoc s.n. 122 tăbîrcă s.f. 122 tăcăuş adj. 32 tăciunar s.m. 54 tăciuni vb. 54 tăfîlcă s.f. 122, 126 tăgăşi vb. 87 tăgîrcie s.f. 113 tălăli vb. 75, 108, 113 tălbăcit adj. 63 tăligar s,m. 82 tăligă s.f. 82 tămădi vb. 90 tămăşit adj. 17 tănănăi vb. 32 tăntălău s.m. 54 tăobi vb. 17 tăobit adj. 17 tăpălagă s.f. 63 tăpălăgos adj. 63 tăpăligă s.f.sg. 126 tăpşăi vb. 54 tăptălagă s.f. 113 tărăbig s.m. 17 tărăganic s.f. 119 tărăiram subst. 102 tărămtăti vb. 108 tărăpane s.n.sg. 113 tărărău s.n.sg. 17 tărbăceală s.f. 47 tărbăci vb. 32 tărbăcit adj. 47 tărceat adj. 63 tăreţ adj. 32 tărhăti vb. 84 tărhătos adj. 102 tărîmboc adj. m. 63 tărşag s.n. 77 te interj. 87, 113 teapşă s.f. 124 teară s.f.sg. 77 tebeică s.f. 71 tebeleu s.n. 102 tecărău adj. m. 63 tecărău s.m. 54 tecărău s.n. 47 techea s.f.sg. 64 techeneauă s.f. 106 techergheu s.m. 79 tecşală s.f. 71 tecucele s.f.pl. 93 tei s.n. 32 teleguţă s.f. 108 teler s.n. 47, 54 telit adj. 47 temieş s.m. 113 tenchi s.n. 32 tentereu s.m. 32 tentişte s.f. 90 tepşe s.f. 106, 113 terc s.n. 71 terde s.f. 113 tereu s.n. 17 terezele subst. pl. 37 terfaş s.m. 113 terfe s.f.pl. 64 terfelegos adj. 54 terfelită s.f. 64 terheti s.n. 75 termegeac s.n. sg. 17 terti s.n. 114 teşcherea s.f. 32 teşculă s.f. 54 teşmechii s.f.pl. 126 teţ s.n. 75 ticală s.n. 47 ticăloşi vb. 54 ti cărau s.n. 75 licări vb. 75 ticăzi vb. 75, 105 tichiu s.n.sg. 17 ticlăzău s.n. 108 tier s.n. 82, 102 tigorî vb. 64 tihoveală s.f. 32 tihovi vb. 32 tili vb. 32 timnic s.n. 32 tinărog s.n. 54 tindeu s.n. 102 tinghirele s.f.pl. 105 tioc s.n. 96 tiocuş s.n. 102 tiposi vb. 102 tiposit adj. 102 tiri conj. 114 tiribonţă s.f. 106 tirliute s.f.pl. 114 tisău s.n.sg. 106 tistaş adj. 75, 79 tistănaş adv. 75 tişiţă s.f. 114 tişlar s.m. 42 ti te s.m.sg. 32 tiugică s.f. 93 tiuşe s.f. 102 tizăli vb. 87 tizeş s.m. 75, 102 tîlă s.f. 23 tîntăi vb. 64 tîntăit adj. 64 tîrboanţă s.f. 75, 108 tîrcol s.n. 32 tîrfoli vb. 64 tîrgaci adj. 47 tîrgaci s.n. 55 tîrhăni vb. 17 tîrlui vb. 17 tîrneaţă s.f. 32 tîrnomeaţă s.f. 55, 102 tîrnomege subst. pl. 37 tîrnosi vb. 32, 102 tîrnosit adj. 37 tîrpel s.n. 32 tîrsoc adj. m. 122 tîrş s.m. 37 tîrş s.n. 17 tîrşar s.n. 55 tîrşări vb. 55 tîrşi vb. 64 tîrşoncală s.f. 32 tîrtoc adj. 124 toanchin adj. 64 toca vb. 18, 71 tocaci s.m. 42 tocană s.f.sg. 106 tocăi vb. 55 tocăicr s.n. 114 tocănău s.n. 114 tocină s.f. 127 togmăgei s.m.pl. 96 tohoc s.n. 102 tohoci vb. 102 toi vb. 75 toieguţe s.f.pl. 64 toitan s.m. 32 toitană s.f. 17, 18 tololoancă s.f. 55 toltiş s.n. 84, 87 tomnă s.f. 42 tomni vb. 42 tomoroagă s.f. 118 toncăni vb. 106 tontojel s.m. 32 top s.n. 32 topancă s.f. 106, 114 topoti vb. 90 torcărie s.f. 32 torhoc s.n. 102 torhoacă s.f. 102 154 LEXIC REGIONAL 26 tori s.m.pl. 84 torină s.f. 42 toroapă s.f. 47 totoloz s.m. 75 toxun adj. 32 tozlă s.f. 84 trafica s.f.sg. 47 trancara s.f. 32 trancă s.f. 102 trânte s.f.pl. 17 trapacică s.f. 127 trascău s.n. 108 trăsură s.f.sg. 64 traştie s.f. 102 trăfică s.f. 102 trăgară s.f. 75 trăgătoare s.f. 32 trăguş s.n. 32 trămpălău s.m. 104 trăncău s.m. 33 trăncănău s.m. 33 trăvăli vb. 64 trăzvi vb. 17 trăzvit adj. 17 treanc s.n. 17 treapt s.n. sg. 71 trecătură s.f. 33 trenchine s.f.pl. 104 treşcă s.f. 37 trieher s.n. 94 trier s.m. 127 triftăr s.n. 47, 55 trigornicer s.n. 124 trinc s.n. 102 trişte s.f. 79 trîcni vb. 37 trîndav adj. 71 trîndos adj. m. 55, 64, 77 troacă s.f. 71 troală s.f. 17 troangă s.f. 82 troască s.f. 79 troascăt s.n. 42 trohnă s.f. 102 tromf s.m. 102 tromnă s.f. 102 tron s.n. 42 tronar s.m. 42 trop s.n. 55 tropa vb. 55 truc s.n. 118 truşte s.f.pl. 103 tufean s.m. 33 tufeancă s.f. 33 tuhoarcă s.f. 64 tuhoc s.n.sg. 17 tui vb. 33 tuleu s.m. 64 tuna vb. 38 tupşi vb. 42 tupu subst. 114 turigi subst. pl. 38 turiţat adj. 38 turluc s.m. 33 tur mac s.m. 17 turş s.m. 114 turtea s.f. 64 turui vb. 103 turveneală s.f. 38 tutuit adj. 17 tutunac adj. 87 tutunel s.n.sg. 17 tutură s.f.sg. 33 tuturuz s.m. 33 tuz s.m. 127 tuz s.n. 75, 103 ţag s.n. 42 ţagără s.f. 42 ţaic subst. 75 ţaie s.f. 17, 33 ţanghile s.f.pl. 64 ţap s.m. 103 ţăcală s.f. 33 ţăli vb. 103 ţămărman s.m. 106 ţăndărui vb. 33 ţăpiş s.n. 103 ţăpoi s.n. 47 ţăporeşi s.m.pl. 38 ţără s.f. 38 ţărcălău s.n. 55 ţărmure s.f. 42 ţărsamuri subst. pl. 38 ţegăr s.n. 42 ţenchi s.n. 33 ţenti s.m. 55 ţibocă s.f. 75 ţifraş adj. 79 ţighilean s.m. 79 ţiglă s.f. 122 ţiitori s.m.pl. 127 ţiligaie s.f. 33 ţimet subst. 42 ţine vb. 96 ţingăteu s.n. 114 ţipişcă s.f. 122 ţitură s.f. 42 ţiţ interj. 82, 87 ţîbric s.n. 127 ţîc s.n. 18 ţîflă s.f. 103 ţîfraş s.m. 103 ţîfră s.f. 79, 90 ţîhina s.f. sg. 64 ţîli vb. 87 ţîmboi s.n. 33 ţîmpor subst. 42 ţîmpori vb. 42 ţîncuşă s.f. 114 ţîncuşe s.f.pl. 64 ţîne vb. 87 ţîngalău s.n, 82 ţîngăli vb. 82 ţîniş adv. 103 ţîpar s.m. 17 ţîrai s.n. 109, 114 ţîrăi vb. 114 ţîrcăi vb. 55 ţîrcăială s.f. 55 ţîrcăitură s.f. 55 ţîrţăriţă s.f. 55 ţîstui vb. 33 ţîşti vb. 33 ţîţală s.f.sg. 64 ţîţînă s.f. 103 ţîţoc s.n. 17 ţîu s.n.sg. 17 ţîura s.f.sg. 17 ţoadără s.f. 55 ţohida s.f.art. 55 ţolete s.m. 103 ■**— ţolnic s.n. 122 ţomp s.n. 118 ţonc s.n. 122 ţop s.m. 82 ţop s.n. 17 ţopi s.m.pl. 75 ţorfă adj. invar. 64 ţuflecă s.f. 118 ţuhan s.m. 118 ţuiap s.m. 75 ţuleandră s.f. 55 ţurcă s.f. sg. 64 ţurlă s.f. 33 ţuslă s.f. 77 ţuţura vb. 55 ţuţilrătură s.f. 55 ţuţurău s.n. 103 ţuţureală s.f. 55 ţuvica vb. 127 ucide vb. 71 ucinaş s.n. 79 ucinaşe s.f.pl. 64 ucit adj. 114 uiam s.n. 91 uibu s.n.sg. 17 uiniţă s.f. 38 uiui vb. 91 ujog s.n. 38, 75 27 INDICE 155 ujoră s.f.sg. 82 umbrar s.n. 114 unchie s.f. 33 uner s.m. 127 unică s.f.sg. 33 unsuri vb. 17 unt subst. 118 untra vb. 55 upit adj. 33 urechiuşă sif. 79, 82 ureza vb. 38 uric s.n.sg. 47 urioc s.m. 79 urioc s.n. 42 urî vb. 114 urît adj. 106 urjinat adj. 79 urjog s.n. 103 urlau s.n. 42 urliş s.n. 87 urloi s.n. 71 uroi s.n.sg. 17 urzatic adj. 71 uscătură s.f. 55 usmi vb. 17 uspăcioi s.m. 103 usturoiaş s.m.sg. 93 uşag s.n. 84 uştubeu s.n. 33 uşure adj. 18 utmă s.f. sg. 96 utrubă s.f. 17 uture s.m. 33 uţuţuş s.n. 79 uzmi vb. 33 uzoni s.n. 38 vailing s.n. 42 valău s.n. 75, 105, 109 valcazău s.m. 75, 105 vale interj. 42 valos s.n.sg. 17, 64 vandra adv. 103 vandralău s.m. 75 vapină s.f. 38 varda interj. 124 văcălaş s.n. 55 văcăli vb. 106 văcălui vb. 47, 55 vădăzli vb. 75 văgăgău s.n. 104 văital adv. 96 vălaş s.n. 106 vălătaş s.n. 106 vălău s.n. 42 vălitoare s.f. 64 vălug s.n. 42 văndălag s.m. 104 văratic adj. 55 văşcean s.n. 64 veacă s.f. 55 vecăl s.n. 103 vecăr s.n. 77 vechiţă s.f. 17 vectăr s.m. 103 vectăriţă s.f. 103 vedre s.f.pl. 96 vegzeş s.n. 79 veiagă s.f. 103 veltăriţă s.f. 114_ velter s.m. 114 vendeglău s.n. 75 82 verdun adj. 71 verega vb. 17 vernici s.f.pl. 118 verş s.n. 103 verze s.f.pl. 103 vestegălui vb. 124 vestiri s.f.pl. 127 vică s.f. 75, 84, 91 vidanie s.f. 33 videra vb. 109 videră s.f. 109 videre s.f. 87 vidom adv. 114 viestre s.f.sg. 17 vigan s.n. 42 viganău s.n. 109 vijişcă s.f. 106 vilom s.n. 82 vindiglău s.n. 105 vinitură s.f. 43 vio interj. 124, 127 vipie s.f. 33 vireş s.m. 82 vişta interj. 127 vişteală s.f. sg. 17 viştit adj. 17 vitrinar s.m. 55 vitromoloi subst. 114 vituperat adj. 127 vivican s.m. 75 vizărăpert s.n. 103, 109 viziclu s.n. 43 vizipcă s.f. 75, 79 vizitic s.n. 82 vizoc s.n. 118 vîgă adv. 71 vîji vb. 47, 75 vîjlă vîlced adj. 103 vîlcezi vb. 103 vîlvaş s.m. 38 vîlvă s.f. 33 vîlvori vb. 17 vîndălag adj. 64 vîndălog s.m. 103 vîrcă s.f. 114 vîrghină s.f. 64 vîrstat s.n. 118 vîrstă s.f. 33 vîrstră s.f. 55 vîslă s.f. 122 vladnic s.n. 94 vlangăr s.n. 17 vlaştie adv. 122 vlengăli vb. 106 voavă s.f. 75 vocot s.f. 33 —* vojoi vb. 75 voloşman adj. 79 vornic s.m. 118 voşcotă s.f. 106 voşolău s.n. 91 voşorlău s.n. 106 voz s.n. 103 vozulete s.n. 103 — vrană s.f. 114 vrau s.n. 103 vrăieşti vb. 17 zadă adj. 90 zadă s.f.sg. 18 zagara s.f. 122 zai s.n. 75, 103 zaică s.f. 75 zaladud s.m. 93 -ΛΓ zalbă s.f. 127 zalincă s.f.sg. 64 zambaci s.m.pl. 94 zap s.n. 96 zapciu s.m. 118 zapor subst. 82, 103 zavistios adj. 18 zavistnic adj. 122 zăblău s.m. 47 zăbroană s.f. 43 zăbron s.n. 38 zăbunit adj. 38 zăcăuş adj. 33 zăcere s.f. 103 zăcreţi vb. 38— zăcupi vb. 38 \ zăgălău s.n.sg. 64 zăgălui vb. 64 N / zăgrăi vb. 122 zăhar s.n.sg. 64 zăi vb. 43 zăit adj. 43 156 LEXIC REG’ONAL 28 zăitin subst. 38 zălan s.n. 33 zăleti vb. 38 zâlezit adj. 38 zămărî vb. 64 zămătişe s.f. 103 zămnatâ s.f. 91 zămos adj. 82 zămoşa vb. 55 zămoşare s.f. 55 zănat s.n. 43 zăoti vb. 18 zăporî vb. 64 zăporît adj. 64 zăpsi vb. 79 zăreaţă s.f.sg. 33 zărează s.f.sg. 33 zărmădăit adj. 64 zărmădăluit adj. 64 zărmădi vb. 64 zătigni vb. 33 zăton s.n. 38 zătoni vb. 43 zătri vb. 38 zătulă s.f. 124 zăurdeală s.f.sg. 72 >\ zăurdi vb. 72 zăurzi vb. 38 zăvoi vb. 64 zăvor s.n. 55 zbărlunţa vb. 87 zbărunţa vb. 87 zbătăcos adj. 18 zbilţă s.f. 33 / zbîrcăi vb. 64 zbruş s.m. 103 zbucni vb. 33 zdic s.n. 75 zdrăvina vb. 38 zdrăvui vb. 75 zdril s.n. 94 zdrîmboaie s.f. 64 zdrîmbui vb. 33 zdroabă s.f. 47, 55 zdromş s.n. 104 zdruci vb. 33 zdruhăi vb. 65 zdruhăios adj. 65 zdruţ s.m.sg. 18 zdupuş s.n. 84 zecer s.m. 127 zeiche s.f. 55 zgăbîrdos adj. 55 zgăori vb. 55 zgîmji vb. 38 zgîrcoli vb. 103 zgîrţă s.f. 18, 72 zglăcina vb. 103 zgoadă s.f. 103 zgodi vb. 103 zguguli vb. 38 zgulit adj. 47 zimţi s.m. 47, 55 zipichicit adj. 87 zipicit adj. 87 ziui vb. 91 zîncălău s.n. 43 zîcheri vb. 65 zîngoare s.f. 55 zîrţi subst. pl. 38 zmicioacă s.f. 114 zmicioc s.m. 114 zmiciug s.n. 103 zmidai s.n. 79 zmintă s.f. 87 zmîcit adj. 103 znac s.n. 118 zoci vb. 87 zoi s.n. 18 zomoli vb. 55, 65 zomoniţă s.f. 38 zorcăi vb. 33 zotoane s.f.pl. 65 zotoară s.f. 33 zotoli vb. 33 zoton s.n. 103 zotoni vb. 65, 103 zotor s.n. 55, 103 zuaş s.m. 103 zubăn s.n. 79 zugău s.n. 75 zuina vb. 65 zuinuş s.n. 65 zulum s.n. 122 zupăneală s.f. 55 zupăni vb. 55 zurdun adj. 75 zutină s.f. 72 zvîrdarie s.f. 33 zvîrdină s.f. 106 EDITURA ŞTIINŢIFICA Dat la cules 18.02.1967 Bun de tipar 27.1C.1967 Tiraj 1500+6$ ex. Hîrtie scris II A 63 glm2 Format 70 x 100116 Coli editoriale 15,06 Coli tipar 9,75 A. 13746 Indici de clasificare zecimala : pentru bibliotecile mari 459.0.(498)—3,\ pentru bibliotecile mici 4 RO—3 Tiparul executat sub comăndâ nn 224 la întreprinderea Poligrafică 13 Decembrie 1918, Str. Grigore Alexandrescu 89—97 Bucureşti — Republica Socialistă România ERATA Pagina Rîndul în loc de : Se va citi: 5 9 de sus Comloşul Comloşu 8 6 de sus ilustret ilustrat 30 6 de sus a de a da 31 17 de jos folosi folosit 38 10 de jos Comloşul Comloşu 68 12 de sus RIE Arie 78 20 de sus JIBĂ , jimbă , 84 6 de sus ŞOLOMĂNÎE ŞOLOMĂNÎE 85 2 de jos sigăt stricat 87 7 de jos greşeilăt greşeală 94 2 de jos obişnuit obişnui 127 4 de sus elevx elevi 2 ds jos SEVATIA SEVASTIA C. 1/224 — Lexic regional