48 REGIUNEA balcon (-oanc) s.n. = piatră marc, piclroi. bil^cjişi vb. = a deosebi, a (la la o parlc. lipjuica (-i) s. f. = undita de prins peşte, ^alcătuită dintr-o nuia de trestie, alun, sal-cîm, lungă de 2 — 3 m cu sfoară şi cîrlig la -capătul sforii. bcţiu adj. = ameţit dc băutură, beat. bojjdilşuri s. f. pl. = glume, hazuri, păcălituri. fooătă (-c) s. f. == bîtă, ciomag drept, neîncovoiat la partea de sus. bolbolat (-ă) adj. = cu ochii holbaţi, mari, speriaţi. bolfoolinc s. f. pl. = fructe crude în parte (în DA : pepene verde). borliăn (-c) s. n. = stomac, brăeiri s. n. pl. = bete. Incingc-tc bine, Mario, cai brăcirilc. briclilsi vb. = a lucra ceva mărunt, neînsemnat. fonică (-ci) s. f. = beţişor dc circa 20 — 25 cm, ascuţit la un capăt, care sc foloseşte mai ales pentru a prind'c capacul la sfccle scobite şi umplute cu orez şi nucă. foruci vb. = a scobi, a scormoni cu un băţ. fouhiji adv. = de-a valma, unii peste alţii, foiimfo (-i) s. m. == floare îmbobocită, boboc de floare. foiinur (-c.) s. m. = flntină cu găleată prinsă-n lanţ şi cu roată dc lnvîrtit ‘pentru scos apă. Imreţi s. n. ])1. = mtncarc (ciorbă) făcută •din ficaţi şi măruntaie de miel sau viţel, acrită cu aguridă dc struguri sau cu corcoduşe crude. călăreţ s. m. = ultimul din cei unsprezece snopi dc grîu de la claia (petiţa) de gr iu. Aşază bine călăreţul să nu intre apă in snopi. calic adj. f. = călduţă. Ai grijă să nu Jie apa fiartă ciiul frămtnţi plinea; să fie ■căli ic. canăp (-uri) s. n. = sfoară groasă, intermediară între sfoară subţire şi frînghic. cărăfoit (-ă) adj. = ţeapăn, nemişcat, fixat undeva. CRAI OVA cariUćuic s. f. = 1. socoteală, 2. gluma, căşuna (căşun) vb. = a se năpusti cu furie, cu duşmănie asupra cuiva. ccmîir s. ii. = ameslec dc var cu nisip sau pamînL pentru prins cărămizile între ele la o zidărie ; mortar. chcrliii adj. = ameţit de băutură, cliesă (-c) s. f. = pungă de ţinut bani, de obicei din pînză, lunga dc 40 — 50 cm. chichilan adj. = gata (dc ducă), ckiuş (-uri) s. n. = lovitură repede pe sub fălci. ciaprază vb. = a ascuţi dinţii la ferăstrău, clcic (-ă) adj. = roşu-aprins. ciorcovl vb. = a se ccrta. circă]) (-i) s. n. = ciorap, ciuhăi vb. = a lovi uşor, a bate alintlnd pc copii. ciupalćca (-ci) s. f. = şapcă cu cozoroc în faţă. chipiu s. f. = grămadă, mulţime, cliipsă (-c) s. f.*= prinsoare, laţ. colvă (-c) s. f. = bîtă, ciomag drept, prăjină dc 2 — 3 m. copiloi s. m. = copil crcscut mai înalt şi mai voluminos declt normal. corcăn (-i) s. m. = puricc mai mărişor, co'-uiriiă (-c) s. f. = coş dc nuiele, cu mîner deasupra, în care îşi pune femeia mărunţişuri. cotovalc (-ăi) s. f. = coajă dc dovleac galben fiert şi căruia i s-a luat miezul ; se foloseşte pentru păstrarea în ea a făinii, a sării etc. erici vb. = a vesti, cruciu s. n. = răspîntic. cupi vb. = a prinde ccva la un loc strimt· riăinăreţ · (-cală) adj. = mlădios, dărăiiţă s. f. = musafir nepoftit, doascît s. f. = leagăn pentru copii ; co-văţea, albie. drandora adv. = fără socoteală. Merge drandora dc colo, piuă colo. drandora (-c) s. f. = ambiţie, supărare, dnîflft s. f. = coccan. REGIONAL ★ Redactor coordonator : Gh. Bulgăr Autorii culegerilor : Aurora Badea, Titus Bilţiu-Dancuş, Dionisic Bucur, GIj. Bulgar, Traian Cantemir, V. Dărîngă, V. T. Doniga, Eugenia Dragoş, N. I. Dumitraşcu, Gh. Dumitrcscu-Bistrila, Victor Ilieşiu, Toma Măruţa, G. Muntean, Fclicia Oşianu, C. Parfcne, Liliana Parfene, Eugen Potoran, Luca Preda, G. Şerban-Cornila, Gh. Trandafir. .EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE R O Μ I N E 19 6 0 1 Biblioteca Focullojii j de iilol.-islorie-fiioz._j mM T. III PREFAŢĂ Culegerea de faţă întruneşte vocabularul regional adunat în ultimii ani în cadrul Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice. în urmă cu 3 ani am iniţiat aceasta acţiune cu scopul dc a consemna, cu ajutorul direct al membrilor Societăţii, particularităţile lexicale ale graiurilor romîncşti, în vederea îmbogăţirii documentării Dicţionarului general al limbii, întocmit acum de institutele noastre de lingvistică. Nimeni mai bine decît membrii filialelor Socictăţii de ştiinţe istorice şi filologice, răspîndite pe întreg teritoriul patriei noastre, nu putea culege exact acest lexic regional; ei trăiesc doar în mijlocul populaţiei locale care vorbeşte graiul specific. Am primit din numeroase regiuni liste bogate de cuvinte; culegerile celor mai harnici activişti ai Societăţii sînt întrunite acum înlr-un volum, primul dinir-o serie pe care o va scoate Societatea de ştiinţe istorice şi filologice cu ajutorul Editurii Academiei R.P.R. Culegerea de faţă este prima de acest fel care apare la noi după 23 August 1944. Unele reviste (Cum vorbim 1949 — 1952 şi în ultimul an, Limba romînă) au publicat în paginile lor glosare regionale de întindere nu prea mare, trimise de culegători din diferite părţi ale ţării. Volumul dc faţă întruneşte un material mai bogat, din mai multe regiuni, adunat cu scopul de a consemna vocabularul de circulaţie restrînsă, pe cale de a fi înlocuit prin termeni literari de uz general, sub influenţa acţiunii de culturalizare a maselor, prin răspîndirea largă a presei, a cărţilor, a cinematografului, a radioului. Culegerea noastră respectă, principiile care au călăuzit pe autorii mai vechi ai vocabularelor regionale. IJin materialul trimis, am yăstrat cuvintele neînregistrate în dicţionarele noastre, cuvintele care aduc sensuri noi sau care prezintă forme noi,, diferite de cele cunoscute. Dacă un cuvînt are o formă gramaticală aparte de cea literară, dacă el circulă şi pe altă arie decît cea menţionată în dicţionare, cuvîntul a fost înregistrat, chiar dacă figurează în unele izvoare lexicografice. Aya de pildă, ciosmoli apare în regiunile Baia Mare şi Suceava, deci pe arii geograficc diferite; cuvîntul 4 ΡΙΠΟ FATĂ a fost fireşte păstrat în amîndouă listele. Cuşei e în DA, dar în culegerea de faţă apare în reg. Baia Mare. Abura e înregistrat, în această formă în reg. Craiova; în Dicţionarul lui Gandrea îl întîlnini sub forma aburi· am reţinut şi forma regională abura; păzîtură are acelaşi înţeles în reg. Oradea şi în reg. Baia Mare; circulînd pe arii diferite, l-am înregistrat. Zoii (atestat la CADE în alte regiuni) în cuprinsul aceleiaşi regiuni (Baia Marc) însemnează altceva; în raionul Şomcuta: „a spăla rufelcu; în raionul Cărei „a face eforturi, a se chinui”; deci cuvîntul apare în două locuri. Uneori sensurile particulare ale cuvintelor vechi ne duc spre etimologia cuvhitului. Astfel de atestări sînt deosebit de preţioase pentru Dicţionarul general al limbii rominc (cf. foc = vatră, sens originar, din latină, în reg. Suceava). ★ Un număr de regionalisme provenind din limba maghiară (agiag, biciuli, canceu, copcă, deschilini, măgan, nialcoş, suşig etc.) se găsesc' şi la S. Mîndrescu în Elemente ungureşti în limba romînă, 1892. Le-am păstrat totuşi în această· cidcgere, pentru că atestările de azi confirmă persistenţa lor în limbă, după mai bine dc o jumătate de veac. ★ Indicaţiile care însoţesc explicarea unui cuvînt sînt sumare din cauza varietăţii metodelor şi a unor lipsuri în materialele trimise dc corespondenţi: la substantive am indicat terminaţia pluralului şi genul; la adjective forma de feminin; la verbe indicativul prezent şi diateza, numai cînd aceasta diferă de sinonimul literar, de cuvîntul comun folosit hi exjylicaţie. Am folosit uneori precizări de ordin stilistic ca: depreciativ, familiar, rar, învechii. PcnUu a putea utiliza mai uşor materialul adunat, am întocmit un indice general la s fir silul culegerii. Publicarea prezentei culegeri va stimula în muncă pe alţi membri ai Societăţii noastre. Alcătuirea unui al doilea volum bănuim că im va întîrzia prea mult, dată fiind importanţa ştiinţifică a cunoaşterii exacte a lexicului regional, care, cu imensa răspîndire a limbii literare de azi, este în continuă schimbare, în sensul înlocuirii, în multe cazuri, a regio-nalismelor prin cuvinte literare, în sensul unităţii toi mai accentuate a limbii scrise, dar şi a celei vorbite. Sîntem convinşi că cercetătorii viitori ai vocabularului romînesc vor găsi date utile în aceste culegeri. Pentru ca documentarea lor să fie^ cit mai adîncă şi mai întinsă, este necesar să se· întocmească şi alte culegeri dc lexic regional. Sperăm deci ca în curînd să putem adăuga noi volume la cel de faţă. GH. BULGĂR 1 sept. 1959 PRESCURTĂRI adj. = adjectiv adv. = adverb ALRM = Micul Atlas lingvistic romîn (1938 --- 1912) ari. = arLicuIat B Pli. = Buletinul Institutului dc filologic romînă ,,Alexandru Philippide'1 Iaşi, Γ, 193*1 şi urm. CADE = Candrca-Adamescu, Dicţionarul enciclopedic ilustrat (1931) cf. = confer (vezi şi . . .) COJlj. = conjuncţic DA = Dicţionarul limbii romînc (al vcchii Academii), 1913 --- 1910 DLRC = Dicţionarul limbii romînc literare contemporane (1955 --- 1958) cxpr. = expresie f. = feminin fig. = figurat germ. = germană ini pers. = impersonal interj. = interjecţie in Iranz. = intranzitiv loc. = locuţiune m. = masculin magii. = maghiară n. = neutru 1111111. = numeral P- = pagina pl. = plural prep. = prepoziţie refl. = reflexiv Iranz. = tranzitiv V. = vezi vb. = verb REGIUNEA BAIA MARE IlAIONUL CĂREI Comuna Sanislău abrăe s. n. = hrana consistentă dată cailor, mai ales porumb. abriHăii vb. = a certa, a mustra, a aplica o corecţie. abros (-uri) s. n. = faţă dc masă. acădi vb. refl. = a se nimeri, a fi din îiUîmplare undeva. adalui vb. = a ademeni ; a înşela, aţjliiusla vb. = a ccrla, a da o lecţie, alipii! vb. refl. = a se linişti, a se ogoi. allăl adv. = dincolo. apraşU'ii s. 11. în expr. apraşlcul tău = fire-ai să fii 1 azdinca (azdinc) vb. = a face vini. bale vb. în expr. a bale perele cuiua = a-i -atrage aLenţia, a-1 facc atent, baculcaţă s. f. v. băcutcţ. bacutcţ (-e) s. n. = sac mic. bcrli.ş (-uri) s. n. = căptuşeală, biclloc (-ci) s. in. = bostan, bloudăr (-c) s. n. = cuptorul maşinii dc galii. boboanc s. f. pl. = lucru necurat, bodrifjali vb. = a controbăi. boit (-uri) s. 11. = ciucure. bold (-uri) s. 11. = prăvălie. burjhUar (.c) s. 11. = portmoneu. budiiii vb. = a expedia (pe cineva), a se scăpa de . . . biiflct (-Λ) adj. = umflai la faţă; gros, plin. biuituzi vb.= a strica, a desfacc, a dărîma. cficior (-Λ) adj. =frumos, ales, deosebit, valoros. eăllan (-c) s. 11. = sobă din cărămizi, cctăni (cclăr) vb. = f i g. a bate la cap, a vorbi lot una. clicfcli vb. = f i g. a critica, a mustra aspru. cliichitău s. 11. = albăslrcală. chinzai s. 11. = suferinţă, chin. chlscliinca (-ele) s. f. = năframă, cibă interj. = marş (Ia eline), ciolomadći s. 11. = porumb Un ar, verde şi des, lăial penlru hrana vacilor. ciorozlă (-e) sf. f. = brăzdarul plugului, ciosnioli vb. = a trage dc păr, a smulge părul cuiva. ciosni vb. = a tăia din ..., a ciopârţi, eipa.ş (-ă) adj. = urduros. s REGIUNEA cipa (-c) s. f. = urdoarc. cit! interj. = linişle, lăcerc, nici o vorbă, ciupni vb. = a scălda copilul, a-i face baie. cîştiya vb. refl. = a sc plîngc, a sc văi La. clopoti vb.= a vorbi înlr-una, a o Line Lol una, a ba Le la cap ; v. cclăra. cloţa, cloţa, inLcrj. = cuvînl cu caic se strigă cloşca. coace conj. = dc aceea, peiiLru aceea, cocora {cocor) vb. refl. = a se îmbufna, a sc supăra, a sc enerva, a ridica tonul. cocoş (-i) s. 111. în expr. mare cocoş eşti = tare eşti arţăgos, bătăios, corcii s. f. pl. = patine. corliU (-eJ s. 11. = gard, îngrădire la porci, cosorl vb. refl. = a sc mişca mereu, a nu-şi afla locul, a 1111 se astîmpăra. coţca s. f. = bucală (dc zahăr) cubică, cuciiţ (-i) s. 111. = pîinişoară. cufurit (-ă) adj. = zgîrcil, avar. ci'ij|ie s. f. pl. = popiei, purul vb. = a croi. cuştuli vb. = a gusta ceva. cutriţa (-c) s. f. = coteţ pentru găină, tlc-a dorc loc. adv. = la anul, anul viitor. tîmpărat, vioi, şmcchcr. | N jj I _q μ îmfoălăciiinc s. f. — vorbă urîLă, măscări, j w7~ | imlioţi vb. = a şifona. ·*;- I iiiipocăli vb. = a împacheta. îixlăta-i marc adv. = imediat, numaidecîl. în{jăiiiiă(‘i, vb. refl. = a se încurca. Inliii vb. = a (sc) surpa, a dărîma. Iiitoloca vb. = 1. a pune la un loc. a căsători, a uni. "ύ îiituiiceăt (-ă) adj. = prost, tunat, zăna- ij tjc ; v. luilwş. ji!) (-ă) adj. = hăzab, umflat, jihri vb. = a trage la rindea, a netezi, lanjjă (lungi) s. f. = flacără, lacreii (-uri) s. n. = haină, veston, lacrui vb. = a zidi, a construi, lihăzi, vl). = a certa, a mustra (în DA : libăzni). lom ('-ι/γι' j s. n. : boarfe, catrafuse. loloc.i vb. = a vorbi vrute şi nevml.e, a flecări. luher s. m. = trifoi, iiiactiii s. ji. = băţ. niâţjlă (-c) s. f. = grămadă, stivă, înăivfi (-c) s. f. = muşcată, măiifjuras. f. = bucată mică, sLrop, fărîmă. măm/ăli vb. = a călca (folosind 1111 sul dinţat, dc lemn). marăslf vb. = a reţine, a opri. malrasa (mulrăscz) vb. = a prăpădi, a nimici, a distruge. malrici s. f. pl. = reumatism, mcci (-uri) s. 11. = felinar (cu ulei), mciris (-ă) adj. = îndrăzneţ, temerar, mcscli vb. = a spoi, a vămi pereţii, iiiifjel (-i) s. m. = neg (cf. AL HM I 77). mirui vb. = a cîşliga, a obţine ceva. mişcuriinţă (-c) s f. = şmecherie, iiiîiiînţfila (mînînţălcz) vb. = a face mărunt, a fărîmiţa, a dumica. moâflft (-e J s. f. —persoana lipsită de energic. m6ntc s. f. = tescovină, moşina (-i) s. f. = chibrit. CĂREI 1110 toh uliţă (-c) s. f. = persoana mare, greoaie, fără energie. mozoli vb. = a mesteca, a fărîma în dinţi, nudă s. f. = trestie ele baltă. • nap (-i) s. m. în expr. prost ca na pul = tembel, imbecil, foarte prost, năthu s. f. = guturai. nas s.n., în expr. nas dc cîinc = fără ruşine, nusalnic (-ă) adj. = neastîmpărat, vioi, fără tihnă. năşpăli vb. = a bate, a aplica o corccţie. nimuric (-ă) adj. = schilod, nenorocit,, mizer. ochi s. m., in expr. a vinde pc. ochi — a vinde apreciind după vedere. ofjar (-i) s. m., în expr. ca un ogar = foarte slab, fără vlagă, oltăni vb. = a vaccina, pu.şlilom s. 111. = prăjitură excelentă, palranoaslc s. f. pl. = mătănii (şirag dc mărgele). păducel (-cei) s. m. = bătătură (la degetele picioarelor). păreau (-uri) s. n. = dungă in pârlea de jos a peretelui casei. pecie (-ii) s. f. = fleică de porc (Cf. 13. Piu VI 232, în Gorj). peic s. n. = brutar, peslră (-c) s. f. = doică, piiujăli vb. = a i)icta, a zugrăvi, piscoş (-a) adj. = murdar, slinos, pişcăr (-i) s. m. = f i g. copil fără odihna,, iu le, neastîinpărat. pit (-ă) adj. = miop. plă/.ui vb. refl. = a cobi, a face previziuni, plosni vb. = a pocni, a lovi. pomnfţă (-i) s. f. = dudă. ponosii vb. refl. = a se plinge, a reclama, porunci vb. = a trimite vorbă, a comunica, polcan (-i) s. m. = şobolan, pra.şeiiu (-i) s. m. = flăcău pierde-vară. priliiz (-uri) s. n. = ulicioară, prisnel s. n. = f i g. (adjectival) ager,, iute, neaslîmpăral. pup (-i) s. m. = cocoaşă (cf. ALRM I 58). JO REGIUNEA puslic (-uri) s. ii. = veslfi. puţoll vb. = a curaţi, a lusLrui. raşpau s. 11. = pila. rfl(|hlc (-i) s. f. = bilet de vînzarea vitelor, autorizaţie pentru obor. răspăli vb. = a pili. rlfjli s. m. = zăvor, roo, (-uri) s. n. = palton, roit (-uri) s. 11. = franjuri, roş tel (-uri) s. n. = grilcj ; uşa, portiţa din bare subţiri (de lemn sau de fier). ruda (-c) s. f., în expr. a lua ruda = a sc ţicni, a se sminti. ruj|iiu s. n. = arc. sâlariţa (-c) s. f. = solniţă. suleă s. f. = aşchie mica intrata sub piele. sansiindie adv. = de la sine, cu intenţie. seorţnli vb. = a zgîria. sintare s. f. = recrutare. smijjă s. f. = obicei. soinna (-c ) s. f. = rochie, fustă. sor s. m. = şoric. sorjjoş (-a) adj. = ocupat, grăbit, prins, sueui vb. = a obişnui, a se deprinde, şuieri (sufăr) vb. =a gusta, a încerca. JY/z suferiţi puţină plăcintă!. surei s. n. = storsul, culesul viei. surueli vb. refl. = a recurge la . . ., a avea nevoie de . . . suşfji s. n. = nevoie. şeotiiic (-H) s. f. = cutie. şirin]jâs. f. = dungă, linie (trasă pe pereţi) şcitiili vb. =a sc plimba. şoait (-uri) s. n. = tobă. şod (şoadă) adj. = ciudat, bizar, neobişnuit. şoloeatăr (-c) s. n. = oblon (la ferestre), şoroyhl s. f. = partea mobilă, dinapoi, a carului. şparţjă s. f. = sfoară, aţă, spămă. BAIA MARE ştrcc s. n. = linia icrată. ţfii.ţtăr (-C) s.n. = Ciubăr, vas (dc muls), şiiţcă (şuşc) vb. = a oUa ad|nCi sUs. piua. şiîtaş adj. m. = stîngaci. laiul vb. = a nimeri, a da peste, târnaţ (-uri) s. 11. = prispa casei, tlcăzi vb. = a curaţi, toleer (-c) s. n. = pîlnic (cf. 13. Ph. V[, 241). tullio.ş (-ă) adj. = prost, ncîndcmînatie. tiiriş (-uri) s. n. = gheţuş, dcrdcluş. ţifras (-ă) adj. = gătit, înzorzonat, ţili vb. = a nimeri o ţintă, a lovi intr-im semn. ţlnjjalău s. n. = clopoţel. ţiiiflîîr (-ă) adj. = slab, vlăguit. ţipeici s. f. pl. = ghete. ţipeli vb. = a căra, a duce greu ceva. tIpoti vb. = a striga tare, a urla. ţtilai» (-i) s. m. = stîlp, bară. ţuţura ((ufur) vb. = a trage dc păr. Juzla s. f. = biberon. ustăni vb. refl. = a (se) obosi (cf. ALRM, I 140). ujuţ s. n. = leagăn, scrînciob dc copii. vaioăj|ă (-gc) s. f. = chirpici, văcăli, vb. = a spoi, a zugrăvi, vijfrc adv. = larg deschis, viji vb.rcfl. = a sc potrivi, a sc înţelege, viudlfl (-gi) s. m. = oaspete, vînt s. n. în expr. a lovi viului = a paraliza vîşea vb. refl. = a sc mişca iute, a ţîşni, a sc repezi (cf. în Mold., Sadovcanu, Evocări, 141). zăbarii vb. = a întirzia, a pierde vremea, a fi reţinut. zburători vb. = a goni, a speria păsările dc curtc. zopoti, vb = a bate, a lovi (mereu). GH. BULGĂIi RAIONUL RAIONUL Comunele: Berfoeşli, Breb, alaş (-uri) s. ii. = rachiu (îndulcii). Sub o crenguţă dc prun/lie. mindru alaş cu rum. alini Ic s. f. pl. = la ii ci. bfulisćl s. m. = diminuliv al lui bade. Măi bădi(e, bădişcle IDc la line pori inele/ Dc la mă-ta vorbe rele. lmiuşel s. ni. = diminr.liv ;il lui băieş. bănuit (-ă) adj. = plin dc regret. De eşti larc cu banal / Uile, druniu’ nu-i legal; / Dc eşli larc bănuilă, / Nici cărarc’ nu-i oprită. bisericuţa (-c) s. f. = un fel dc sandviş; o felie dc pîinc pc care fetele aşază cîle un holopl (sărmăluţă), o bucata dc carne, una de cîrnaţi, o „coptălură” ele. lot ce se găseşte pe masa dc nuntă, ca să o dea drăguţilor lor. boacănă (-e) s. f. = Lipsie. Dă-mi o boacănă să-mi coc colacii. bojjlii vb. = a aduna finul in căpiţe. iMMjhi (-uri) s. n. = căpiţă dc fin. briboi s. m. = baraboi. l'oaie verde dc briboi, / Şi la stingă să-i dăm doi. brudi vb. = a afuma (slănina), brozbuţă (-c) s. f. = sarma în foi de varză. Am avut multe drăguţe, /La toate-am mincal brozbulc. biiciii (-c) s. n. = 1. bucium. 2. cornul porcarului. bucina (Imcin ) vb. = 1. a suna din bucium, a sufla din corn ; a suna sirena. Nu să scoală numa' cind bucină ciurdaru. încă n-o bucinat Isircna] dc două. 2. f i g. a plînge, a zbiera. Coconii [ = copilul] bucină şi ie şede-n poveşti. bucla (-c) s. f. = un fel de plăcintă din alual dospit, umplută cu brinză de vaci sau cu marmeladă. bumbii (-ă) adj. = încheiat (cu bumbi), bumburcl (-ci) s. m. = bomboană. Fala ta, rază dc stele, / Gura, bumburci dc miere. bumbuşca (-le) s. f. = floare dc hîrtie din cumula miresei sau a druşlclor. SIGIII-T S1GIIET Budeşli, Calincşti, Doseşti bureţi s. ni .pl. = pistrui, călăreţ (-i) s. ni. = bucalii (lc pinză cusaluri romîneşti ; sc aşază în lung, pe un rul cămăşii (femeieşti). oărmăjiie (-i) s. f. = piele de oaie. efirliţii (-c) s. f. = bilet, scrisoare, celiin (-i) s. m. = fag bătrîn. chiarf» (-c) s. f. = război dc ţesut, chiluţă (-c) s. f. = chilogram. chioti (3 sil.) vb. = a chiui, cici s. in. pl. = un fel dc găluşte din aii cu cartofi, întinse 111 suluri subţiri, cicicii adj. f. = (ironic) frumoasa, cioeioi vb. = a picura, citili vb. = a face să Iacă, a linişti ( copil, un cline). ciuoliU (-a ) adj. = moţat, eiiielă (-c) s. f. = moţ (la găini), cîuîos (-ousă) adj. = nepieplănal, zbur ciur (-uri) s. 11. = un fel de cusături cămăşile femeieşti. citilinăş adv. = înccLişor. clătit (-a) adj. = vătămat, deranjat; ( iii dc cap = nebun. cloiidfmc s f. pl. = cartofi, cohilfi (-c) s. f. = iapă. coeotoare (-ori) s. f. = oglindă, colboti vb. = a zăpăci, eornuţ (-c) s. 11. = colţişor, credinţi vb. refl. = a sc logodi, croiimpe s. f. pl. = cartofi, curmătură (-i) s. f. = lucru de mină făt prin increlirea pînzei cu ajutorul unor f trase. deadoiira adv. = altădată, dîmburel (-c) s. 11. = diminutivul dc dimb ; delulcţ. dobălui vb. = a producc zgomot lovi în tobă. domoli vb. refl. = a se apleca încet. 12 REGIUNEA drăf/ucior (-i) s. m. = iubii. Cum dc ţ-ai lăsat tu oare / Drăgucioru’ ca ş-o floare f Şi lociî din şezătoare. dupăcclc s. f. pl. = punctele cusăturii liniare, cu aţa colorală, care dau impresia unei linii punctate. dupaci vb. = a coase du pacele, durfjiili vb. = a rostogoli, duşman adv. = grozav de ... Galbcna-i duşman frumoasă / Şi pă mama-i minioasă ic.şli vb. refl. = a sc farda, fişciii vb. = a şuiera, a fluiera, frătiiic (-ci) s. m. = frăţior, fundeu (-eauă) s. n. = claie nelerminală. ţjiizdoaic s. f. = gospodina ; bucătăreasa. <|lb (-ă) adj. = gîrbov. ilillân (-c) s. ii. = gîlul viorii, iirehiş (-i) s. 111. — greier, i/riţâraş (-i) s. 111. = bănui, nriţareşte adv. = ban cu ban. A slrtngc hanii grifărcşlc = a pune, cu jertfă, ban lingă ban. Λ plăli o datorie grifăreşte = a înapoia în rate mici banii datoraţi. j/rundi vb. = a supăra, a certa ; a oropsi. ^ (jujdil (-ă) adj = gîrbov, adus dc spate, cocoşat. ijiirdună (-c) s. f. = contrabas, liăznui vb. = a trage folosul, hi alia adv. = degeaba, liie s. f. = nevoie, lipsă, hireş (-ă) adj. = frumos, kodin (-ă) adj. = voinic, holbau (-i) s. m. = ochi holbat, homoli vb. refl. = a sc încurca, a facc confuzie. huiţii s. f. sg. = mulţime, huţuciiu (-i) s. m. = băielandru. iczălc s. f. = iesle. îmbiaţi vb. refl.—1. a se lovi. 2.a sc zbengui, iuihleta (-c) s. f. = mod dc a sc mişca ; umblet. Ctnd eram mai linăr prunc, J Aveam glas ca şi dc cuc, / Şi îmblclc ca la lup. închipui vb. refl. = a sc fotografia, încreţea (-le) s. f. = încreţitură măruntă a minerii, dc la carc porneşte ,,bezcriu“ (= volanul). ΒΛΙΛ .MARE inilărilptii (imliirSptcz) vb. = a (la Înapoi, invăsi'ii (Uwfisc) vb. = „ illfr,|., Slai> că n-am tiwăscul per ini Ic. învăscătoărc (-ori) s. f. = raţa cu care sc înveleşte „dricarul” (= pilota). jilahii vl). = a face pc cineva sa se „je- lească”, a întrista. jonlâi vb. = a lovi cu joarda, a bate. la (iau) vl). refl. = a se pieptăna, leac; (-uri) s. n., în expr. a culcgc Icacuri = a lua niedicainente (calc, după magii. orvasâgot szcdni). Jexniţă (-c) s. f. = măr pădureţ, macabri u adj. m. = tont, prostănac, măcăuţ (-c) s. n. = chibrit, mălai (-c) s. n. = turtă (din făină de porumb). miliari vb. = a clici tui, a prăpădi (o a-verc), a arunca bani pe nimicuri (mai ales pc mîncare şi băutură). inilălaş (-uri) s. 11. = hotar, mililioc (-oacă) adj. = micul, niîndrlor (-i) s. 111. = mîndriiţ. iiiîninţiil adv. = mărunt, mărunţel, morcolan (-i) s. m. = barbar. 11111H vb. refl. = a sc umple, de noroi, năslaiă s. f. = eufemism pentru ,,fata pădurii”. iievestil s. 11. = faplul dc a fi nevastă, noajă (-c) s. f. = haită dc lupi. pară (-c) s. f., în expr.« face pcrc-mcrc = n risipi, a toca banii, a prăpădi. păcuriirel (-ci) s. ni. = diminutiv dc la păcurar (cioban). piiioară (-c ; -1 sil.) s. f. = giulgiul de pc obrazul mortului. păinînţit (-ă) adj. = dc culoarea pămîn-tului. Dc cind irăicsc cu urii / Mi-i obrazu* păimin'lil. pcciiică (4 sil.) s. f. = friptură, pcininlc s. 11. pl. = 1· porţiuni mari dc pămînl cultivat. 2. proprietăţi agricolc. pieioruc s. 11. = diminutiv al lui picior, piii]|liili vb. = a polci, pititiuc (-oacă) adj. = micuţ, pîelişl vb. = a nenoroci, a schilodi. RAIONUL pîncc eolij. = pcnlni c;î, clin cauză că. JV-cun văzul fele să moară / Pîncc minării Jor să-nsoară. pinlii prep. = pentru, piezi vb. = a plivi (straturi), poloji, vb. = a aduna finul în brazde, pororifeă (-ci) s. f. = roşie, prislui vb. = a suferi, a răbda, prînzişor s. 11. = (lejun. piidftr (-e) s. n. = pudră, pup (-i) s. 111. = Lurlă. rămas (-ă) adj. = văduv, rnslazi vb. refl. = a se mula. răslăzil (-ă) adj. = răsădit, răti'j (-c) s. 11. = plăcintă care se face •din mai multe straturi (le aluat, se unge cu ‘ulei, se lasă să stea şi se unge din nou, împă-Lurală 111 alt sens; sc coace în ulei. rînlcză (rinlcz) vb. = a reteza, ronuui (-oanc) s. 11. = margaretă, ro'/molin s. in. = rozmarin, riiliăţ (-ele) s. 11. = un fel de veston, rujmălin s. m. = rozmarin, rujniceă (-Ic) s. f. = trandafir mic. sanfior (-i) s. m. = garofilă. scrilmlău (-i) s. 111. = funcţionar, contopi st. sfătui vb. refl. = a se încrede în cineva, spirlluş s.m. = rachiu tare, alcool, slrămâtură (-i) s. 1. = fir dc lină fină, vopsită 111 culori vii, cu care se cos florile de pe cojocul fetelor. stimnă (-c) s. f. = fustă, şopîrliimniţă (-c) s. f. = numele şopîrlei în descintece (şopîrla femelă), şpitări s. 11. = spital, şuvoi (-c) s. 11. = retevei. .şuvii vb. = a da după cineva cu lemne, cu pietre. Comunele: Ii a din le adv. = mai înainte, aminte aclv., Î11 expr. nici aminte = nici vorbă. SIGliRT 13 taiiifcriîţ (-c ) s. n. = farfurioara, tfiptalâţjă s. f. = pitpalac, tefjlâric (-ii) s. f. = locul unde se fac cărămizile ele Iul. tćiea (-ci) s. f. = caid. tepsă (-c) s. f. = tipsie, tirţjar (-i) s. m. = llrgovel, omul care merge la lirg. tocăzi vb. = a murdari, a pala. («Idea (-Ic) s. f. = adăusătură la ic. tomnil (-ă) adj. = gătit, împodobii, trâsiirâ (-i) s. f. = cusătură cu modele roinîiicşti, pe fond negru. tropotă s. f. sg. = dans ; figura la joc ; ba Icre din picior. JJc mincarc nu ş/z’ fa’ J I Xuma hale Iropola! tropoti vb. = a cheltui, a risipi banii In mod uşuratic, în chefuri (unde sc joaca, sc tropoteşte). truiăli vi), refl. = a glumi. tudumăni vb. = a da de ştire strigînd. turs (-i) s. ni. == fag lînăr. {iuţea (-Ic) s. f. = bumbi de melal pe cojoc ; paiete. ţipriis (-i) s. 111. = chiparos. (ipiiri vb. = a rosti slrigăluri Ia joc. ţi viitura (-i) s. f. — ţipăt, turfălui vb. = a zăngăni, umbrar (-c) s. n. = coviltir, verieeă (-Ic) s. f. = verişoară. verzi ii (-ic) adj. = verzui, vintoşele s. f. pl. = iele care ridica omul Intr-un vîrlej de vint. vînjliinâ (-c) s. f. = fintînă cu cumpănă, zărobi vb. = a cişliga (muncind), zoii vb. — a spăla rufele, zolniţă (-c) s. f. = apa cu leşie In care sc pun rufele la muiat. ζηιΐ(|οπ'ΐ!; (-i) s. m. =r acordeonisl. FIUL IC IA OS I AX U reli, Crăceşti amiiietura adv. = chiar acum. bojjovid s. n. = abator. bieiilui vb. refl. = a sc împăca cu cincva. u REGIUNEA bontuzit (-Λ) adj. = stricat, nebun, smintit. botroci vb. = a bîjbîi. brăhos (-oasa) adj. = lăutar, beţivan, brihan s. 11. = (familiar) pînLccc*. brilinnos (-oasa) adj. v. burdiliănos. burdiliunos (-oasa) adj. = burtos, pîn-tecos. câlbaza (-c) s. f. = cîrnat. cămin loc s. n. = chcmin. eliibcl (-c) s. n. = unitate de măsură pentru capacitate, egală cu 4 feldere (128 1). ciaplan s. n. = şiret, riotfrcu (-ci) s. f. = vacă slabă, cloşte s. f. pl. = cartofi, coâşie (-i) s. f. = fierărie, cociunc s. 1. pl. = piftie, coci rin (-c.) s. f. = cîrlig. coduţ (-i) s. m. = vierme, colcşer (-i) s. m. = lemnul cu care sc amestecă coleşa. cosiiştincă (-ci) s. f. = loc de cosit, cotriiţ (-c) s. n. = colţişor, eozub (-c) s. n. = coş de albine, cujdi vb. refl. = a se îndoi de spate, euişiii vb. = a gusta, a mînca. (lealoijîş adv. = pe jos. a]/a (-gi) s. f. = cal slab. dorovoi (dorvăi) vb. = a face curat în casă. drotului vb. = a lega cu sîrmă. dujtii vb. = a vijîi. fă râd ui vb. refl. = a sc obosi, ferîliictcr (-i) s. m. = (deprec.) domn sărac, zdreli[uros. îirispor s. n. = rumeguş. fileu (-ană) s. n. = sobă. j|0lea (-ci) s. f. = curcă. yurzî vb. = a-şi pune şiret la opinci. hiiptlnu (-e) s. f. = groapă. Iicnţ (-uri) s. n.= măruntaie, resturi de carne. BAIA ΛΙΑΚΕ hcr(|hctâu (-i) s. m. = liaitaş (la vină toa re). I.eş (-uri) s. n. = vio, deal cu vie. liireijiic (-a) adj. = frumuşel, liiltăşajj (-uri) s. n. = murdărie; apă murdară. liîllăzi vl). refl. = a sc murdări (cu ccva lichid). liîril&u s. n. = vas de lut. hîrtică s. f. = oftică, liolopfi s. f. i)l. = sarmale, hopăi vb. = a vîntura. liorj (-uri) s. ii. = cuţit cu carc sc scobeşte şanţul şindrilei. lire.şt (-uri) s. n. = desiş, ieon s. n. = vifor. iejjlieri.ştc (-i) s. f. = fabrică de sticlă, ierinc (-i) s. m. = şarpe, icluciiţa adv. = chiar acum, dc-abia. intoricotro adv. = ori încotro, inlniinplca vb. = a egaliza, a polrivi în părţi egale (a facc să fie la un fel), jcseliciidću s. n. == batistă, jiltui vb. (unipers.) = a şuiera, a vîjîi (vin Lui). lecrlc (-uri) s. n. = jachetă din postav sau de molton. limpoli vb. = (despre cîini) a minca hulpav, făcînd zgomot cu limba, lonlros (-oasu) adj. = încăpător, mazăre foălască s. f. = fasole urcătoare- înărădic (-uri) s. n. = rest. măr.şîiiă (-i) s. f. = maşină, măsură (-i) s. m. = unitate dc măsură de capacitate (in Maramureş), egală cu 1Ί litri iiiiiilcnăşuc adv. = îndată, chiar acum. mişăriie s. f. = măcelărie, mişărniţă (-c) s. f. v. mişarne. morfină (-e ) s. f. = iapă. niriţjă-I-ai î interj. = ia uilc-1. ojjna s. f. = gura (podului), ojjoş (-oase) s. n. = drum înfundat adine. Îngust, între două dealuri, oişlinc (-i) s. f. = oişte, pălincic (-cii) s. f. = cazan dc fiert ţuică RAI ONU păsâlic (-ci) s. m. = caltaboş, penncci vb. = a răscoli ; a deranja, pltihclnlţft (-e) s. f. = pieliţa de pe carne, pleu s. in. = unitate ele măsură pentru capacitate. plumbusćlc s. f. pl. = prune, podi.şor (-/) s. m. = dulap de bucătărie, etajeră cu vase. potloujjă (-gc) s. f. = 1. petec pc talpă. 2. om linguşitor. puturos s. n. = petrol, ravorv (-oan>c) s. n. = revolver, rćcllc s. n. v. Iccric. rif (-uri) s. n. = măsură de lungime la ţesătoarele din Maramureş, egală cu distanţa de la mijlocul pieptului la vîrful degetelor, braţul fiind bine întins. roaibâ s. f. = iapă slabă, mîrţoagă. rotunzut adv. = hotărît, decis, categoric, rupt s. ii., în expr. ruptul sterpelor = despărţirea oilor sterpe dc oile cu laple, sapă s. f., în expr. sapa caşii = fala casei, sazolic (-uri) s. n. = procent, sărfipauic s. f. = sărăcie, săşliuă (-e) s. f. = şes mic. scclicre.şio s. f. = ocupaţia căruţaşului, simbcri vb. refl. = a sc angaja în serviciu, sleilcr (-c) s. n. = sfrcdcl. sorbală (-c)) s. f. = zeamă, supă. stiliui vb. refl. = a sc curăţa (apa dintr-o fîntînă). Comuna bizli vb.= a asigura, a promite (ajutoi). boteie s. n. pl. = grajd colectiv pentru iernat, construit prin contribuţia mai multor locuitori. brazi s. m. pl. = ornamente ţesute sau brodate pc haine de pînză. coadă (cozi) s. f. = găteală a capului la mireasă ; împletitură făcută cu multă artă, carc acoperă capul miresei ca într-o plasă, eoîiţi s.m.pl.= tiviturâ în formă colţurată. * Au fost inclusc şi cuvinte din eoni. L S1GI II£T >s( ί' XI joii (’i)) s. n. = unitate (le măsurii la ţesătoare le din Maramureş, egală cu 2 m înliuis un suc ; v. suc. stirpârrirl s. n. sg. = locul oilor sterpe, «chiup (-oapc) s. n. = rîf. ştlubălan (-i) s. n. = vas de lemn pentru apa sărată. şlrăp (-uri) s. n. = darab, bucată mare. suc s. n. = măsură de lungime (la ţesătoarele din Maramureş), egală cu alăturarea celor doi pumni închişi, dar degetele mari fiind întinse şi vîrfurile acestora apropiate. şiii|ul)ină s. f. sg. = sărăcie ; în expr. du-lc-n şugubina ; mînca-ic-ar şugubina. sulclec (-ă) adj. = neserios, ţicnit, hoţoman. suşajj (-uri) s. n. = lipsă, nevoie. şva<|i'iu (-i) s. m. = miner In ocnele de sare. tărbfn s. 11. = turbină, trufaş (-a) adj. = glumeţ. (iidunnijia (-c) s. f. = strigăt de ajutor, tupliţă (-c) s. f. = femeie grasă, mătăhă-loasă, urîtă ; namilă. {ćptau s. n. — streaşina Ha casă), vadăslu s. n. = vînătoare. vij (-i) s. m. = moşneag, zvirdon (-oanc) s. n. = scrînciob, leagăn (din creangă de copac). TITUS IULŢIU-DĂ XCU Ş Sapînţa * de-a dora (de-a dorea) adv. = altădată, la anul. hi'iiţ (-uri) s. n. = măruntaie de animal, lilcâbf-un) s.n. = acarcLuri# unelte agricole, liiifialnii (-aic) = plăcintă din aluat nedospil. Foaie verde de dudău /Mindra-r.if face lingaluu/ Sa vorbesc cu ca în linda /Nimenea sa nu ne prindă. nmija (-e) s. f. = haită ; cireada ; animale niergînd în linie, ca un cîrd dc păsări călăLoare. Negreşti, raionul Oaş. REGIUNEA BAIA MARE oburiă s. f. = locul prin carc sc trccc şnurul folosit la izmenele oşeneşti sau şorţul femeilor. osimbri vl). refl. = a merita, a sc ren la. piirlă (perii) s. f. = 1. panglica de fabrică ; .sc întrebuinţează la împodobirea portului oşenesc. 2. carton acoperit cu panglică înflorată, pc care sc cos mărgele ; fetele din Oaş îl poartă atîrnat la spate. păstru (-i) s. 111. = păstrăv. pecie ( i) s. f. = friptură : tocană dc carne, pof/imiiă s. f. = fîşia împodobiLă a poalelor. Mindră-i fala ce gătată / Şi la poale cil pogmatâ. pomiii.şor (-i) s. ,u< = manşetă la cămaşa bărbătească. roit (-uri) s. ». = ciucure, riij|iit*i vb. = (despre cai) a da din picioare, iisfm (-uri) s. n. = curca lată. VICTOR ILIEŞIU RAIONUL ŞOMCUTA MARE l)aia Marc * airlca adv. = în alt loc. nprolćc (aprolic, -uri) s. n. = caltaboşi; l)rej)aratc din niăruntaic dc porc. nsofi» (âsog) vb. = a rupe aluatul dospit pentru a-1 pune în formă. I>:iUi-]|aşiU s. n. = epilepsie la copiii mici (după naştere). balu-ccl-rău s. n. = epilepsie gravă, băcuici (-c) s. n. = săculeţ triunghiular în care se pune brînza la stors. băi| (-uri) s. n. = văl dc mireasă, băncuţă (-e) s. f. =moncdă dc hîrtic cu valoare marc (100 lei). bon (leu (bindću-ic) s. n. = stomac, burtă ; bindeu de ghifălar = burta unui copil rahitic, borcjhf 1 (-i) s. m. = bărbier, frizer, bunic s. m. = cartof, cărămidă (-zi) s. f. = ţiglă, călin (-e) s. n. = covăţică rotundă, ecărsălă (-e) = ţesală. chinderl s. f. pl. = chibrituri, clocuş (-ă) adj. = zbanghiu. ciors (-uri) s. n. = mobilă, cociiţ (-i) s. in. = colăcel. coptătiiră (-i) s. f. = prăjitură, eotălouro (-ori) s. f. = oglindă, crcstâl adv. = dc-a curmczişul. dărăli vb. = a macină, a Loca, a pisa. Durălim carnea pentru sarmale. * Carlicrul Fcrncziu. drănifă (-c) s. f. = împrejmuirea dc lemn a fin Unii. droanj/ă (-e) s. f. = clopoL de Lablă carc sc pune Ia gîLul viLclor cornute, finjc (-i) s. f. = cană. focăcifmc s. f. = febră. folo(jliin (fologhlm) s. n. = j)etrol lampanL. (jnidăc (-ci) s. m. = şarpe, lialubă (-c) s. f. = îmbrăcăminLe. haluşcă (-te) s. f. pl. = Lăitci. hiră s. Γ. = 1. murdărie (învechită). 2. rapăn porcesc. hîrbc s. f. pl. = lături pentru porci şi vaci. hir)jău f-auă) s. n. = oală dc lut ars. horincă s. f. = rachiu, ţuică, împroşcă (improsc) vb.= a lovi cu piciorul. In căiţii (-e) s. f. = încălţăminte (pantofi, bocanci, cismc). Inslriiţu (inslru(ez) vb. = a împodobi (un obiect). jccuţiîti (-i) s. m. = pcrccptor. ludiiu (-i) s. m. = dovlcac. înădări vb. refl. = a sc alinta, mărturie (-ii) s. f. = Lîrg săptăminal (la Baia Marc). mcjdă (~e) s. f. = răzor, haL. mereu (-ic) adj. = neted ; otova, miere s. f. = zahăr (crislal, praf, bucăţi), mieriii (-ic) adj. = albasLru-închis. RAIONUL ŞOMCUTA MARE mićz s. »· = ceva puiin. miczuc s. n. v. miez. Dioşocounc s. f. pl. = colaci cu brinză. muji vb. = a spoi, a vărui. ii ialcos (-ă) adj. = trufaş, înfumurat, nlclcoşfiţj (-uri) s. n. = lux, eleganţă, odor (-uri) s. 11. = curtea casei dc locuit, opşaji (-uri) s. n. = glume, znoave. panta (penlc) s. f. = pală ele murdărie, de ^grăsime. pazma (-c) s. f. = legătură dc 300 de fire •dc aţă, numărate pe răschilor. pepen (-i) s. 111. = 1 dovleac. 2. pepene .galben, lurchcstan. pironi vb. refl. = a suferi, a chinui, plscui vb. = a îndopa păsări, pincitc s. n. = burlă, stomac, pîntccc. poloacă (-ce) s. f. = placă dc eternii, cu •care sc acoperă casele. prlcozanic (-unii) s. f. = năzdrăvănie, ;năslruşnicic, năzbîlie. purav (-ă) adj. = supărăcios, irascibil, rfmlăli vb.= a frige carnea în ou şi pesmet, ruslăuţă (-c) s. f. = lai Lei de pus în supă, :fidca. şălnăli vb. = a compălimi. spftcćl (~e) sA. = cămaşă purtată dc femei. spăma (spăniuri) s. f. = aţă dc cusut souhu (-e) s. f. = odaia de mus£ scoruş s. n.= balcon Î11 biserică unde c corul. teglă (-c) s. f. = cărămidă arsă. ticăzi vb. = a curăţa, titu.şel (-ci) s. n. = ajur, cusătură găurele. toc (-uri) s. 11. = ciubăr, toi vb. = a certa pe cineva (cu blîndct topăneu (-anei) s. f. = papuci dc < încălţăminte uşoară dc casă. tosăni vb. = a îndesa, troaca (-ce) s. f. = cutie, valofl (-odge) s. 11. => chirpici, vcrjcl (-c) s. 11. = bal ţărănesc car face numai Î11 cîşlcgi. viţălar (-i) s. in. = mormoloc (de broa vizibeă (-ci) s. f. = bluză femeiască. virviiri s. f. pl. = fire dc cînepă prov< din vîrfurile ce cad sub mcliţă. vîji vb. = a sc poLrivi, a fi de acord, zaliă s. f. = guturai, răceală, gripă, zăhăi vb. = a conLurba, a deranja, zdravahiu s. n. = mei iţă. EUGENIA DRAGC Comunele: Firiza, Lăpuşel, Moeira, T;luţii — Măţjhcrăuş ablczi vb. = a merge undeva, armorću s. 11. = poliţă pe care sc pun •oalele cu lapte. bănduroi (-oaie) s. 11. = prosop marc carc poate fi folosii şi ca faţă dc masă. bclciufj (-gc, -uri) s. n. = nod la funie ■(sau la allccva); ccca cc se poate înnoda. bclicaniu (-i) s. 111. = ţăruş, par dc vie făcui dintr-o bucală. beşcă (-le) s. f. = 1. feliţă. 2. femela animalelor. birflă (-gi) s. f. = boală, bizor s. n. = coral. blrcozf vb. refl. = a-şi încerca puterile. birsan (-uri) s. 11.== moţ dc păr, Î11 fri la fete, scos pentru a părea mai frum< bîţ (-uri) s. n. == chibrit, bîzdăru (bizdăreşte) vb. == (despre , a fugi din cauza unei muşte (strcchc), în Iii verii. blidul (-oâie) s. n. = castron, boşcu (-le) s. f. = partea lămpii în cai pune petrolul şi fitilul. broză s. f. = bicarbonat dc sodiu, budinca (-ci) s. f. = vas dc lemn dc b pentru transportul apei dc băut. bulancu (-ărici) s. f. = femeie de mora uşoare. 18 REGIUNEA burete (-fi) s. 111. = ciuperca timpurie, buzdi'ifj (-(j (-uri) s. n. = cîrlig cu două ca-pete, care.sc foloseşte penLru scoaterea obiectelor căzutc in fîntînă. holboră (-e) s. f. = volbură : Că aluncia i-oi fi noră, / Cind a r.rcştc-n pod holboră. holender (-c) s. n. = manşon pentru furtunul de apă şi dc aer. liomoroji (-oage) s. n. = clădirc acoperită, sprijinită pe patru slîlpi dc lemn, fără pereţi, pentru păstrarea J în ului. 20 REGIUNEA liomoti vb. = a Înnebuni. lionioş (-u) adj. = murdar. hont (-uri) s. n. = Ioc dc munca, în mină. hora iţa s. f. = loc străin, alta parte. hor» (-c) s. f. = bocet, cintarc la morţi. horhuli vb. = a mînca cu zgomot. lirişcAş s. n. = orez. liâtu (-c) s. f. = sirenă. litizuiri vb. = a freca. Ibarsic (-uri) s. n. = suitoare, gaura prin carc sc face legătura între două galerii. Ibf vb. = a-i prii, a-i fi dc folos. iclcsU'ui s. n. = drojdie, drojdiuţă./^ iertui, vb. = a tăia tufele dc lingă rădăcina copacului. lerti{pi (-i) s. f. = prăpastie, rîpă. ietuca adv. = imediat, iliş (-uri) s. n. = scaun sau pernă cu arcuri pentru căruţele cu cai. Irioc (-ci) s. m. = fir rămas de la ţesutul pînzei în pârlea dc dinapoi a războiului de ţesut. iştoi (-uri) s. n. = galeria din mină. iţic (-i) s. f. = unilate de măsură de o Jumătate de litru. imbiUiicitine (-i) s. f. = cuvînt ofensator, cu dublu înţeles. împlstru (Impislri) vb. = l. a înfrumuseţa, a înflora (o cămaşă). 2. a vopsi, a încondeia ouă. înciorlifju (înciorlig) vb. = a încîlci, a încurca. tncorcifjălfiru (-i) s. f. = serpentină. Jlvnn (-i) s. m. = om prăpădit, nemernic, borfaş. langfilaş (-uri) s. n. = larmă marc. Icfjftlrtu s. n. = imaş pentru animale în hotarul comunei. Iclcoară (-e) s. f. = 1. diminutiv al lui lele. 2. femeie depravată. lencâzi vb. refl. = a sc pllngc, a sc văi La. lćspcile (-zi) s. f. = lavă rotundă pentru copt. Icunlă (-zi) s.f. = 1. coastă dc deal lungă. 2. plantă dc pădure folosită în locul usturoiului, libăzi vb. = a ocărî, a vorbi dc rău. ΠΛΙΛ MARE 1ί(|πι (-i) s. η. = închizălor la uşa,, ratez, zăvor. Iiliui vb. = a ponegri, a vorbi pc cineva (le rău. lisroli vb. = a rînji. loămpă (-c ) s. f. = lampă cu petrol, lotoci vb. = 1. a bate clin gură. a vorbi fără nici 1111 scop. 2. a clăti rufe. Iii şea (-?lc) s. f. = ghiocel, maiifiali'tti (-i) s. m. = om Inall, voinic, măfjlic (-ii) s. f. = sloi de gheată, plu- titor. măieuliuară (-c) s. f. = maică, măiculiţă. mărţfnă (-c) s. f. = iapă. îndesii vb. = I. a nu lăsa pe cineva în pace, a-1 pisa, a-I necăji. 2. a bale rău pc cineva. mcrcoară f-c) s. f. = floare, incrf/â (-c) s. f. = locul uncie slă la amiază cireada ele vite. mcţărli vb. = a curaţi via primăvara, lăslnd numai vilele linere. niîiicăruşn (-e) s. f. sg. = papara, scrob. mîţîi (mtfii) vb. refl. = a se preface, a se linguşi. mîţă (-c.) s. f. = 1. cirlig de scos găleata clin finlînă, un fel dc gheară. 2. coşuleţ care are în i)artca superioară un cerc cu nişle clinii, cu care pol fi prinse cozile fructelor la cules. mî/flăi (mîzgăie) vb. = a ninge încet, mociorhiu (-i) s. m. = pămăluf pentru bărbierit. inodorei (-oaie) adj. = molatec, mondorloftl vb. = a vorbi încurcat, a încurca lucrurile. moşcoli vb. = a vorbi pe cineva de rău. moşina (-i) s. f. = chibrit, moşul, (-i) s. m. = bondar, mololialiţa (-c) s. f. = fantomă, arătare, ceva urîl, dc care ţi-c frică. mujalii s. f. = preparai clin făină dc porumb, apa şi leşie, cu carc sc ung firele la război, să nu se încurce. mundoc (-oacă) adj. = bleg, prostănac. RAIONUL ŞOMCUTA MARE 21 ii arad i vb. = a îngădui, ucvcstic (-i) s. Γ. = timpii] dc după căsă-loric, la femei. oămă (-c ) s.f. = femeie. Şi sc line oamă marej Cind pînză dc slraifa n-arc. (Ţara Oaşului). oblon (-oanc) s.n. = 1. fereastră. 2. gaură Sntr-un perele. 3. gaură din podul de fîn prin care sc aruncă fînul din pod ; sc închide cu o uşă dc seîndură. opaiţ s. sg. = petrol lampanl. ort (-uri) s. n.= loc de muncă în mină. oşculă (-oale) s. f. = şcoală, pălăndic (-ci) s. m. = turlă făculă din făină dc porumb amcslccală cu seminţe de floarca-soarelui, coaptă pc plită. părnăhăi (-uri) s. n. = fată dc pernă, petre prep. = lingă, în dreptul, pic (-uri) s. n. = ciocan dc abataj, pica ni cr. pindileu (-ari) s.n. = haină dc pînză pe sub cea dc stambă. phiţihiş (-uri) s. n. = cuţit, briceag, pircăţ/ s. n. sg. = minereu mărunt, piro.şcă (-şic) s. f. = sarma, pistol (-uri) s. n. = (termen minier) gaură scurtă dc 15 — 30 cm (in carc sc pune explozibilul). piţicnc s. f. pl. = frunzele porumbuluj. piţiilă (-e) s. f. = ban (dc metan, plev (-uri) s. n.= cutie dc metal închisă crmctic pentru păstrarea carbidului. plod (-uri) s. n. = placenta cu carc sc naşte viţelul. poţjiiu adj. = niarc, voinic, polochini s.n. = argilă dc culoarc ccnuşic care sc scoatc din scoarţa pămînlului de la diferite adincimi, 2 — 3 m şi sc întrebuinţează pentru îngrăşămînt; morjă. poncioli vb. = a sc murdări, ponor (-oare) s. n. = vizuină, culcuş, pori aş (-uri) s. n. = podul dc la şură. porloţj (oage) s. n. = bucată dc piele pentru cîrpit opincilc. posacă s. f. = spuma pc carc o facc omul la gură cînd moare. potănţă (-c) s. f. = păţanie, priscalău s. m. = temniţă, închisoare. pro<|ădc (-ăîi) s. f. = cimitir, prusia r (-c) s. n. = sfrcdcl (dc miner), piidcri vb. refl. = a sc pudra, pulpă (-c) s. f. = uger la vacă. purcel (-ci) s. m. = sarma, piiţcă (-ce) s. f. = baros, ciocan marc, greu. puţurnăii (-aic)) s. n. = spirt denaturat, ridći (-ic) s. n. = seîndură pentru oprirea minereului din rostogol. riznă (-e) s. f. = vagonct pentru transportul minereului. roălă (roţi) s. f. = bicicletă, roconiiin (-c) s. f. = maşină ])ncumatică dc încărcat minereu. roctar (-uri) s. n. = depozit dc seînduri, cărămizi, malcriale de consLrucţic. roşiei (-ic) s.n. = por Li t Π mică prin carc umblă oamenii. rotiţă (-c) s. f. = cotiga carc trage plugul, sau rotile sau leleguţa. nijfi'iii (-uri) s.n. = spirală, arc, tirbuşon. rin|iiiă vb. = a rugini, ruşti vb. = a desfacc grăunţele de pc cocean. săcădit (-ă) adj. = slab, istovit, sleit dc puteri. săcuţ. (-uri) s. n. = faţă dc perină, săhăslrîc (-ii) s. m. == (mai ales la pl.) locuri cu rîpc şi icrugi. săm (dc la a fi) vb. = sînlem. săniădiiş (-uri) s. n. = socotcală. sămădi vb. v. sămăli. sămăli vb. = a socoti, sărăndic (-ci) s. m. = copil orfan, sărăoăic (-c) s. f. = ţeavă dc tras vinul din buLoaic. scăfă (-c) s. f. = covată din lemn dc mărimea unui lighean, în care se frămînlă alua tul sau sc spală vase. scăoiă vb. = a scheuna ; (despre copii) a plînge. 22 REGIUNEA scăci vb. = a netezi, a călca rufele, sclin (-uri) s. ». = ugerul oii. sfchiş (-u) adj. = zgîrcit, cîrpănos, :glrie-brinză. silvaiz s.ii. = magiun, sluzfiii (-uri) s. 11. = 1. cui cu carc se prind loua lanţuri. 2. drug de lemn folosit pen-ru a strînge lanţul care leagă carul cu ?mne. sînzui vb. = a pune o bucată de lemn cu are se prind capetele a două lanţuri, solmojac (-uri) s. n. = saltea de paie. sor s. ii. = şorici. sora giiulucului s. f. = libelulă, calul dra-îlui. spală (-c) s. f. = fierăstrău cu dinţii iari, cu care Laic 2 persoane, spurc s. η. sg. = găinaţ, sticâis (-uri) s. n. = ţîncuş (instrument ire serveşte pentru a ajula la eră pal, des-icat sau sfărimat). stînjar (-i) s. m. = stejar. slrAjuiuc (-iaci) s. m. = cal tlnăr (nu mînz). strunc/â (-gi) s. f. = loc strimt, spărtură, ură. stufalâii (-uri) s. n. = băţ pentru încăr-rca găurilor cu exploziv, sucu (-ci) s. f. = nărav (la animale). siiciiî vb. = a obişnui, stircăli vb. = a găuri, şerănţ (-uri) s. n. = par din gard. şcrbclcu (-uri) s. n. = oală de noapte, şl tai ti (-uri) s. n. = presă pentru slors nul din struguri, şlong (-uri) s. n. = furtun. .şloaji (-gc) s. n. = galerie transversală, şmclclinâ (-c) s. f. = tulpina porumbului, şofircă vb. = a minţi grosolan, a spune nciuni grozave. îjofroc (-dace) s. n. = rochie, haină pentru nei. şoldăn (-i) s. m. = purccluş în dezvoltare, şpcnţăli vb. = a coasc haine ele. şlcrhucăr (-c) s. n. = ciocan folosit pentru lărie. BAIA MARE ştir (-uri) s. 11. = lanţ. ştiiirţ s. n. = locul uncie sc depozitează sterilul scos' din mină. ştulf (-uri) s. n. = coloană pneumatică pentru susţinerea perforatorului. şiilcă (-i) s. f. = pămînt amestecat, umed, pentru astuparea găurilor cu exploziv, înainte de a li se da foc. şiinţ| s. ii. = forţă, putere, şuşcăi vb. = a suspina, şil (-uri) s. n. = schimbul de opt orc dc muncă. şutii ii (-uri) s. 11. = rostogol, o gaură carc face legătura între două galerii, una în parLea superioară şi ccalaltă în partea inferioară ; este locul pc unde se dă minereul in jos. talmieţ (-i) s. m. — om sau lucru mic, îndesat, scurt; fleac. La fîntina cca dc piatra, / Stau feciorii sa sc bată, [ Pcntr-un tcibuicl de fata. tarahoc (-uri) s. n. = treabă, tărlfuiiiin (-c) s. n. = şură, coteţ, acaret, lerehi s. n. = rămăşiţele sLrugurilor. tescovină din care sc prepară ţuica. ticâniu (-uri) s. n. = clrug de lemn, cor-dalău carc serveşte pentru a strînge lemnele cil lanţul. licări vb. = a întoarcc. ticlăzAu (-uri) s. n. = fier ele călcat, liclăzi vb. = a călca, a netezi hainele sau rufele. tinoraş (-i) adj. = tinerel, tiolteu (-uri) s. n. = coş pentru cărat lemne lilni vb. refl. = a sc Inttlni. toca {toace) s. f. = oală cu lapte prins, tocăicr (-c) s. n. = făcălcţ. tocăniţă (-e) s. f. = mămăliguţă. tocormăn s. n. = nutreţ furajer, format din porumb semănat des, care sc coscştc şi sc dă hrană la vite. toif ui vb. = a în do pa glşte. ton (-uri) s. n. = butoi, topilă (-e) s. f. = balLă unde sc pune eînepa la topit. totoli vb. = a şifona, a mototoli. RAIONUL Ş OM CUTA MARE 23 troehios (-ă ) adj. = neglijent in îmbrăcăminte, în Li nulii. tuioş (-Λ) udj. = nebun, tullieaiii (-cui)) s. 111. = pârlea clc jos a porumbului, care nun inc după lăicrc. tupuzli vb. = a ascunde ceva. tiişlcnn (-cni) s. m. = colorul de la porumb, ţicleu s. n. = vlrf dc deal ascuţit, ţiribicuri s. f. = chibriLuri. ţuji (-uri) s.iii. = şir de vagonelc de Lrans-porLal minereu. ţurnii (-uri) s. n. = sLîncă prăpăsLioasă. us(i vb. = a sărula. Şi mincam carne de curcă I Şi uşlcam gură de pruncă. vanilii ii s. n. = cărucior de Iransporlal persoane. vasallş (-uri) s. n. = canalul de scurgere ca apei din mină. vejic (-ii) s. f. = lulpina porumbului usca la ; pfiinişi de porumb mărim Le. vcr.ş (-uri) s. n. = boccL. vczctic (e) s. n. = robind pentru apa. viderc (-i) s. f. = 1. lumină. 2. vizită la părinţii fetei pentru a o vedea inainle dc căsăloric. vinţălcr (-i) s. m. = paznic dc vie, îngrijitor, chclar. vlăiufj (-i) s. m. = om gîrbov, foarlc bă-Lrîn şi bolnăvicios. voâvft (-c) s.f.= coaja dc la păsLaia uscală. vontoş (-uri) s. n. = bloc mare dc minereu, voliza vb. = a voia. zâpor (-uri) s. n. = pojar (boală), zîibădi vb. = a înlîrzia, a zăbovi, zdronţ. (-uri) s. n. = zgîrci. zistra vb. = a inzcsLra, a da zeslrc la căsăloric. zoămpâ (-e) s. f. = ballă adincă unde sc scaldă copiii. VASILE T. DOXIGA Coniuua Hidcaga aciiţ (-c.) s. n. = ac cu gămălie, arinarću (-cic) s. n. = bufei de Lip vechi, ■cu incrusLalii. aslalîîj (-i) s. m. = lîmplar. bănduroi (-oaie) s. n. = prosop, box (-uri) s. n. = cremă dc gheLe. ciur(|ău (-aic) s. n. = izvor, eo.stci (-cic) s. n. = hambar pcnlru porumb. eozleti (-cic) s.n. = bufei mic. drod (-uri) s.n. = sîrmă. ie^leii (-i) s. m. = vopsilor. fileu (-cic) s. n. = sobă dc gălil. jjirdi, vb. = a lălra. (jolond (-oaiulc) s. n.= şirei (la încălţă-minlc). hij (-uri) s. n. = teren plantai cu viţă s. f. = cursă de prins păsări, făcută dinlr-un dovleac (bostan), Î11 care se pun laturi de păr din coada calului. I)cre(jlej (-uri) s. 11. = beregată, •gîlJej. bflţa (-e) s. f. = prinzăloarc de păsări mici, făcută dinlr-un dovleac, înăuntru avind laţuri de păr, din coadă dc cal. blărniţă s. f. = loc potrivii. Iiocirii (-î\) adj. = cîrn, turtit (la nas), boiţii vb. = I. a sc revărsa o apă. 2. a vărsa, a deborda. î). (ironic) a o rupe la fugă. 2S REGIUNEA bondrćcl (-ci) s. m. = om scurt şi gros. bontiir (-ă) adj.= tocit la vîrf; fără virf. bouţ s. n. = siiparare, bonţii (imbonţd) vb. refl. = a sc supăra, a se bosumfla. bosinci vb. = a munci degeaba, a pierde vara degeaba. bruştuIuiAIa (-cli) s. f. = bătaie şi îmbrîn-circ cu pumnii. buezl (boćzc) s. f. pl. = buruieni mari, nefolosiloarc, crcscînd 111 locuri neculLivatc. bulpzf vb. = a năpădi, a cotropi buruienile un loc. bujba (-c) s. f. = oală marc pentru fiert mîncare. buşii(Mi(j s. 11. = abur. butuliân (-i) s. 111. = trunchi gros de lemn. butur (-c) s. m. = 1. cocean, tulpină a plantei. 2. picior dc porc tăiat. 3. pârlea de sus (coapsa) a piciorului de om, cînd e bolnavă şi nu o sinile. buz(jur (-a) adj. = supărat, căliştc s. f. = amestec de var, nisip şi apă ; mortar (se făcca şi din apă şi pămînl). esîleii s. 11. = marginea pîinii coapte în lest; e mai lare, mai bine coaptă, chiar arsă (fiind apucală dc buza ţestului). cftliu (-ic) adj. = neuscat bine; (lemn) nici verde şi nici uscat (cel tăiat primăvara şi ars toamna). căluş (-c) s. 11. = cuiele de lemn sau dc fier din jiglă, deasupra cefii boului. cărăliţ (-iafu) adj. = certăreţ, cicălilor (dar şi beţiv). carnotćic (-i) s. f. = un fel de tumoare ; fibrom. cărunt (-ă) adj. = uşor de frînt; nerezistent; (mai ales despre oletar, păr, tei, In carc dacă te urci, li se rup uşor crengile şi cazi cu clc cu tot). cătrună (-e) s. f. = trochilă (lărtăculă); serveşte de cană, pahar; în trecut, Lot cu călnuic sc bea şi la nunţi. ceaeîr (-c) s. n. = roată cu ajutorul căreia ,,sc fac ţevile”, adică sc umplu cu fire toarse. CRAI OVA ceuiifjhcr s. 11. = un fel de cuier (de perete)· dc carc sc alîrnă carnea şi măruntaiele (în măcelărie). cćoi's. n. = rană în trunchiul unui arbore,, făcută prin lovire sau tăiere; gaura rămasă după rană ; umflătura crescută peste rană-chicioară (-e, -i) s. f. = vîrful unui deal, pisc sterp. chioanlă s. f. = coada ochiului ; privire slrîmbă, Cc ic uiţi cu chioardal = ce priveşti pieziş, urît. Faci cu chioarda = lucrezi, vorbeşti Î11 slrîmbătatc. chiti vb. = 1. a împături (o faţă ele masă dc pînză ; haine ctc.) în 4, 8 ... 2. (refl.)· a tăbărî pc cineva cu bătaia, cu vorba, cu blestem. chiţion s. m. = plantă dc cîmp, care seamănă cu cicoarca ; rupîndu-i rădăcinile, i sc scurge un fel dc sevă, lapte, carc lăsat cîtva timp la aer sc încheagă şi apoi ţinut în gură,, se Lransformă ca un fel dc cauciuc căruia i se zice ,,mestecă’'; copiii II mesteca toată ziua făcîndu-lc plăcere; cfnd se roade în dinţi,, face chiţ-chiţ (dc unde îi vine şi numele), ciolimp (-ă) adj. = şchiop dc un picior., eiplă (-c) s. f. = spiţuri, horbote lucrate cu igliţa (croşeta); cipcă. ciriclic (-ii) s. f. = furie, plîns nervos, cu ţipete (mai ales la copiii mici); spasm, nebunie,, tremurătură, din pricina fricii, a bătăii; spaimă. clşmiţjca (-Ic) s. f. = nuia ; mlădiţă tînără dc pom. cîi s. n. = partea de sub degetul mic al mîinii omului (cu carc li sc da în fălci soldaţilor pc vremuri la instrucţie, dc le muta fălcile). eleată (-c) s. f. = 1. grup dc 4 —5 seînduri, bătute în l&'iilcţi. 2. mănunchi de fire prinse cu mîna în război cînd sc alege. cloaţă (-c) s. f. = femeie leneşa, murdara* bună de gură şi dc minciuni. • cobişto s. f. = (în superstiţii) piază rea ; ceva prevestitor dc rele. cociump s. m. = piază rea, ceas rău : piedică în drum. RAIONUL cocoş s. in. = mijlocul (miezul) lubcniţii. codlrlea (codlrnea) s. m. = nume (lat »diavolului, dracului. cotar (-c) s. n. = cocină pentru porci făcută în pămînt şi acoperită cu trestie, paie sau coceni, peste carc apoi sc pune pămînt. cotitură (~i) s. f. = loc ocolit, fără voie, •cu plugul, unde crcşte iarba în voie. da’cc că . . . expr. = mult îmi pasă I dadulca s. 111. = nume dat diavolului, dăşolă (-c) s.f. = drăcie, drăcovcnic ; glumă, dăobit (dăhobit, -ă) adj. = dobor/t dc pica multă muncă ; ostenit din cale afară. dćrc s. f. = o liniuţă (puţin roşie sau neagră) carc apare pe pupilă, din cauza căreia ochiul nu e limpede (curat). dcrmcleălă s. f. = deprindere cu munca, cu învăţăLura. dcrmeli vb. = (cu privire la cai, boi) a îmblînzi, a domoli, a învăţa la muncă. dolbură (-c şi -/) s. f. = lemn găunos (netăiat). dolburos (-oasă) adj. = (despre lemn) găunos. dorb s.n. = scorbură în copaci, dreava (-c) s. f. = lendon, vină, arteră. Mu dor drcvclc gilului. ducat (-c) s. n. = fugă (tot înainte), dumnezei vb. refl. = a fi mai cu credinţă, a se potoli. S-a dumnezeii = s-a îndrepLat. cită (icfUl, în expr. cflez, mai mult la •trecui) vb. refl. = a se lipsi dc. .. a sc şterge pe bot de... letiţsi s. f., în expr. felifa ochiului = pupila •ochiului (lumina ochiului). fieriic (-i) s. f. = măsură veche, oca. fiştifjoi s. m., în expr. fără fişliyoi = cu nepusă masă, fără zăbavă sau întîrziere ; pe negindite; fără voie. flui (fiuic) vb. = a fluiera (vîntuh. fiuitură (-c) s. f. v. fiulă. îiulă (-c) s. f. = vîjîitul sau fluieratul vîntului. loc s. n., în expr. foc viu = puncte dc foc dc culoare roşie deschisă, bătînd puţin în BAILEŞTI 29 albăstrui, carc apar şi dispar pc buza ţestului încins şi pc fundul căldării dc mămăligă, ele parcă se plimbă dintr-un loc într-altul ; este vorba dc funinginea carc mai arde încă o dată după cc focul a fost întrerupt şi carc în combinaţie cu acrul dă loc la asemenea ,,foc viu”. îrîiifjui vb. refl. = a lungi o fringhie ; a-i mai da drumul. furui (furnic) vb. = a sforăi; a sufla tare pc nări, cum face calul eind simte ceva neobişnuit. j/hcorşiic s. n. = rod bun ; an bun. (jiul (-uri) s. n. = şirag. Gini dc mărgele. jjLiil>(jliil (-c) s. n. = sLrccurătoare mare, cam dc Ί — 5 kg, de obicci dc aramă. (jliioroăic (-oi) s. f. = coropişniţă (după zgomotul cc-1 face : ghiorrr!... cu aripile eind le freacă). (jhislomcă (-Ic) s. f. = cocă dc piine dospită, simplă, carc se coace în tigaie, în untură ; se mănîncă atunci cînd sc coace (caldă), unsă cu miere sau cu zahăr. (jliitcu s. m. = necuratul. (jind (-uri) s. n. = cotorul cu seminţe dc la fructele mîncalc. f/uniţă (-c) s. f. = 1. grup de vaci, mai ales în timpul cînd sc ,,gonesc". 2. grup de indivizi care umblă fără nici un rost de colo pînă colo. îjoroveălă (-cli) s. f. = lichid rămas pe fundul unui vas (de pildă cînd plouă şi se strînge apa de pc casă); impurităţile de pc fundul unui butoi cu ulei folosite la fabricarea săpunului. ijrofj ((/rogi) s. m. = (în superstiţii) copil dc strigoi, de moroi. ţjurţjuincă (-Ic) s. f. = ridicălură de pămînt, movilă. hăia (hăic) s. f. = arătare, nălucă, stafie, harabalfc s. f. = (colectiv) toii ai casei, hoiăndră s. f. = fată stricată. Iscoadă (-c) s. f. = om schilod, izmănă (-c) s. f. = legătura dc lemne sau stinghii carc fixează doi căpriori sus, la casă, REGI UNI-Λ aproape (lc virful unghiului spre a-i facc mai rezistenţi. nieroşniU (-ă) adj. = (în imprecaţii) afurisit, încurca vb. = a o scoate la capăt, înfrunta (înfrunţi) vb. = a începe, a ciupi din... ,,Pîinc înfruntată.”, înţimlumU (-ă) adj. = fudul, îngîmfal. Invîrteji vb. = a suci. Plinea sc invirtejeşte în fesl ca să sc coacă bine pcslc lot. înzilczif (-ă) adj. = nespălat bine; mai mult înmuiat, fără a scoatc bine fala . . . Jaiţă s. f. = ceartă ; gîlceavă. jamblbruc (-uri) s. n. = haină carc nu vine bine pe corp. Jiinui (jlmui) vb. = (despre vite) a linge, lantlra s. f. = şir, grămadă. Sc (in lândră. licjnijă s. f., în expr. a îngheţa lignilă = a îngheţa bocnă, tun. Ioavă s. f. = priinţă (cînd plouă la timp), lovcăla (-clc) s. f. = vorbă dc spirit; glumă spusă la timp potrivit. înărineaii (-cni) s. 111. = (rar) flăcău, inichilfc (-ii) s. f. = masa pc carc sc Laie peşLclc la pescăric pentru sărat. inijai (mijigâi) s. m. = peşte mărunt, juvete. milarel adv. = mult; fără socoteală ; cu nemiluita. mişcănil s. f. pl. = fărimituri de mălai prăji le. niîrtăn s. n. = săniuţă carc serveşte la împiedicaLul carului cc vine la vale, ferind astfel roala sau şina dc pc roate ca să nu se roadă. iniua s. f., în expr. a-l duce cu mîua = a-1 minţi, a-l înşela. nilat s. n. = cocă subţire din făină dc grîu, cu carc se lipeşLc hîrtia, la ferestre, în cismărie. inofloti vb. = a facc un zgomoL caraclc-risLic în Limpul mîncării; v. morfoli. moiniie (-i) s. f. = muşuroi dc cîrliţă ; movilă de holai·. moruneil (-ă) adj. = (despre rufe) nespălat bine. CRAI OVA murslos (-oasa) adj. = pofticios, musca (-şic) s. f. == o parte din floarea cusulă cu arnici pc pînză. mustăci vb. = I. a nu-i fi pc plac; a se codi, 2. (la plante) a da rădăcini : A mustăcit via. nnişiţâ s. f. = albinele dc la urdiniş, cînd c gata sa roiască stupul (ncniaiavînd loc în sLup, stau afara). nalanrjifa (-c) s. f. = coca subţire, făcută cu ou, lapte ş.a., carc sc toarnă cu lingura în tigaia cu untură (turnălclc) şi sc mănîncă caldă ; sc presară cu zahăr sau sc unge cu miere. napiiu s. n.. in expr. „(cu caii) de năpăiu” = de gură (fiindcă hăţurile i-au fost luate), năstiinirc s. f. = naşLcrc, facere, iicslomnic (-ă) adj. = foarte dibaci, iscusiL; foarte priceput. nici (tuciuri) s. n. = (la porci) rît. nimcriea pron. nehot. = nimeni, ochiuri s. n. pl. = bleauri dc fier cu verigă care sc pun la capul osiei dc lemn, ca să nu sc spargă. oeîrcirc (-i) s. f. = oLinccală, piedică pusă unlii bou mai puternic, ca să nu ircacă înaintea celuilalt mai slab, prin legarea jugului cu o frînghie, de proţap, în aşa fel ca amîndoi boii să meargă dcopoLrivă. ojiji (ujiji) vb. refl. = J. a sc întinde, a prinde putere (focul) ; a creşte, 2. a sc usca (paiele, lemnele) sub ţest. olomoci vb. refl. = a sc prosti, a sc zăpăci, olomoclt (-Λ) adj. = zăpăcit (pentru un momcnL); încurcat, pierdut. opaiţ (-c) s. n. = clacă, şezătoare, orbelc (-i) s. m. = sărac, calic, orinufi s. n. = hurmuz, osiştie s. f. = persoană bcleagă, anormală la trup ; schiloadă. oşiştlnă s. f. = persoană neputincioasă, păstrăgălă s. f. în loc. adv. dc-a pastragala = de-a rotogolul ; dc-a bcrbcleaca. păstrăj/ăli vb. refl. = a da dc-a dura. Lemnele ca să (ic umile uşor, sc păstrăgălesc. RAIONUL pclclic (-cc) s. n.= sîngc închegai bucăţi-bucăţi. pielşte s. f. = pierdere, pisica s. f. v. mirlân. pisoi (-oaie) s. n. = pisălog (la piuliţă), pirlea s. m. = nume dai (mai rar) necuratului, diavolului. pi'rpor vb. = a da prin flacăra focului (un porumb verde). pirporit (-a) adj. = pirlil, nccopl bine la foc. plşita (-c) s. f. = o juma la Ic clc. pas. plăstă (-e) s. f. = grămadă clc fin făculă din mai mullc căpiţe. plcăxnă (plcsne) s. f. = aşchie, ţandără. poroporii vb. = a căşuna cu cearlă ; a nu sc mai opri din cearlă. prcmÎHjcrc (-i) s. m. = dracul, diavolul, privita (-c) s. f. = prinzăloarc de păsări, făculă dintr-o nuia verde în cerc, pe care sc înşiră laţuri din fire dc păr din coadă dc cal, alîLca fire împle li Le după felul păsărilor. Se aşează în loriştc, alîl iarna cîl şi vara, clar mai ales iarna, fie în zăpadă sau pleavă, ca s-o mascheze. în loriştc sc pun anumite seminţe carc alrag păsările. piinla s. f. = praf, pulbere, purceci s. m. = mămăliga sau mălaiul (Iurtă clin făină dc porumb) rămasă dc cu seară ; a doua zi dimineaţa sc fărîmiţează înlr-o ligaic cu untură şi sc prăjeşte; c o Jirană pentru copii. rosuri s.f. pl. = rcslurilc dc cocă care rămîn pc căpislcrc (poslavă), dc Ia frămînlalul plinii. muc s. n. = coadă (coardă) dc lemn sau lanţ ele fier prins cu ambele capete clc carîmb, în formă ele laţ, unde sc pune leuca cu capul de sus ca să ţină loitra. safi actv., în expr. numai safi = curai, foarte curai. samjrću s. n. = drojdie uscată rămasă din vin, pe pereţii buţilor. sarsan (-i) s. m. = dracul ; diavolul, sarsailă. ΒΛ1LIZŞTI 31 scaraiida (-c) s. f. = galben (banul) din metal ordinar; sc atîrnă In şir la gîtul fetelor şi femeilor; un fel de moneda găurită, turcească, mică şi fără valoare. scorbcJÎ vb. = a scormoni, scrăinură (-i) s. f. = fărîmă, firimitură ; aproape nimic. sorivcălă (-di) s. f. = 1. lemn tăiat în formă de U în care sc fixează lemnele, cînd se cioplesc cu sccurca sau cu barda, 2. acelaşi lemn în carc sc slrîng obezile cînd sc găuresc ; e un fel de menghină. sincelă (sincclează) vb. refl. = a începe să se ivească zorile. slemc s. n. pl. = lemnele puse deasupra mîrlacilor pcsle carc se aşază finul, paiele sau cocenii. .spîrniiu s. n. = cenuşa paielor, dc culoare încă neagră, uşor afinaLă. stal (-uri) s. n. = luminarea (lungă) la mort (carc-i arde pc piept pînă îl duce la groapă'). slăvi (slăucşlc) vb. refl. = a rămîne, a exista. J)c eind aucm găini, ηιι sc mai slăucşlc o floare. sliip (-i) s. m. = crucc provizorie la mormînlul cuiva. sh'rmoei vb. = a privi cu jind, făcînd tolodală şi anumite mişcări din buze. sloiuă s. f. = oală mare ele pămînt (ca dc-o vadră), de obicei cu două lorti. stur (sluril-ă) adj. = împietrit, uscat de Lot. sfurălă s. f. = împietreaiă. sulicjă (sulîg) vb. refl. = a sc căţăra undeva sus. .şehionlropca s. m. = om şchiop, într-un picior; şontorog; i sc mai zicc şi diavolului. şerieaţă (-c) s. f. = parLea din urmă (dc jos) ; dosul, noada omului. şonlropca s. m. v. şchionlropca. şopcăi vb. = a şoşoti ; a vorbi încet, pe şopti Le şi ascuns. sotropca s. n. v. şchionlropca. sleap (şlepi) s. m. = ghimpe, mărăcinc. ■32 REGI UNI· Λ ştcrcă s. f. v. şl ic. .ştie s. 11. = băţ dc lemn. ccva mai gros (din creanga), avînd la un capăt mai mulLc crăcanc retezate scurt; cu cl sc strivesc strugurii In vase. şliornilnă (-i) s. f. = groapă cu nămol; mlaştină adîncă. ştoplcăţj (-erje) s. n. = cotorul plantelor, lumină (-c) s. f. = pădure marc şi întunecoasă. tăbărî vb.= a îmbătrîni, a-şi pierde puterile, trleleajă (-c) s. f. = femeie vorbăreaţă pesle fire. leiipnću adj. şi adv. = I. gol, dezbrăcat, sărac, 2. fără căpătîi, haimana. Ce umbli Icnencu dc colo, αοΙοΊ teroj s. ni. = par gros. tlxlim adv. = cxact, întocmai. tirşoăj|ă (-oage ) s. f. = opincă ruptă, lirples.f. = materie văroasă carc sc depune numai la găini şi curci pe picioare, carc Ic supără căci se freacă şi sc ciugulesc mereu, tocat s.n. v. vrâniţă. toieş (-Λ) adj. = leneş şi uituc. (ombăc s. n., în expr. a pune lombacu = 1. a lua la bătaie. 2. a nu lăsa un lucru, pînă nu-1 sfirşeşte. loriştc (-i) s. f. = loc pregătit pentru pus privita, vara ; locul este presărat cu pleavă şi diferite seminţe ; iarna, un loc în grădină, unde se bătătoreşte zăpada, se pune privila şi peste ea se presară seminţe, pleavă şi zăpatlă afinată. trădător (-i) s. m. = juncan cam dc 3 ani. troasc (-uri) s. n. = praf; rămăşiţe dc lucruri, carc nu sc pot întrebuinţa. troăcă (Iroci) s. f. = (Lagcnaria Ser) plantă cu fructul ca al tîlvului, dar cu coada scurtă şi îndoită (la tiugă arc două umflături şi coada dreaptă). turuiăc adv. = mereu, într-una. tiişchic (-ii) s. f. = rctezătură dc, lemn ; retevei nccioplil carc sc poate lua în mină· ţăliăt s. n. = lătrat necontenit dc ciinc, <ΊικΙ simte om străin sau lup Intr-un loc. CRAI OVA ţlvloi (-oaie) s. 11. = picior; picior lung şi subţire. ţuţurol (-oaie) s. n. = jghebuleţ prin care sc scurgc apa dc la izvor. ududoi s. n. = şanţ Iacul dc apă care In timpul ploilor sc scurgc pc un Icren înclinat. ulei (-ie) s. 11. = trunchi dc copac, gros, scobit mult înăuntru la 1111 cap, Î11 carc se păstrează fasole (boabe), nici, poame uscate ele. urdu-hurriu s. 111. = bătrîn, neputincios, boşorog. uzmeălă (-cli) s. f. = opinteală, forţare, uzmi vb. refl. = a sc opinti (la dusul unei greutăţi). vezeală s. f. = iveală, ieşire I11 văz. vlvărt (-uri) s. 11. = clntcc de lume (oră-şcncsc) şi la nunţi. vîlnnnic s. 11. = 1111 fel dc pestelcă feme-iască 111 culori, dc lînă (purtată mai de mult numai înapoi). vîrîărlc (-ii) s. f. = aţă dc lină, vopsită sau nu, carc sc lmpleleşlc o dală cu parul (la femei, fele) în vîrful cozii, unde se înnoadă apoi, spre a line cozile. vîrlăn (-i) s. 111. = tînăr In putere, vrnnlţă s. f. = poarta marc dc lemn a curţii (oborului) care sc deschide dc obicei Intr-o parte (înăuntru); ca să stea închisă, se leagă cu un curmei, sau sc aruncă 1111 cere dc fier sau dc lemn pe popul din păminl şi peste mărginar. vuein (-e, -uri) s. n. = vllcca cu frunze căzulc din pomi, cu iarbă, pentru vite. zahăr s. 11. = 1. nevoie, necaz, pacoslc, belea. il. iuţeală, zor. zablăic (-ce, -uri) s. 11. = cauc marc dc lemn (lingură) cu coadă lungă dc vre-un metru cu care sc scoate boasca (borhotul) din cazan, după cc s-a făcut ţuica. zăborlnă s. f. = zara cc rămîne dc la unt. zătlcucălă {-di) s. f. = nemulţumire; deranj de stomac, greaţă, scîrbă. zdriimlţl s. f. pl. = fărîmiluri. zdrifl (-uri) s. n. = locul cuprins între loitre şi blana carului (aşezată pc fund, pc RAIONUL GURA JIULUI 33 ■scaun şi vlrtej) unde se încarcă porumbul, .griul, finul, lemnele şi altele. zclctf vb. = a rămînc pe loc, a întîrzia, •a nu se dezvolLa. zgîinli (-ă) adj. = urît, scîrbos. zgluvoc (-ci) s. 111. = scaietc înalt, cu ■frunze mari şi gliimpoase şi flori globulare, *cc creşte pe locuri nelucratc ; cînd îi merge bine şi sînt mulţi, par o pădure; seamănă cu scaietelc, numai că frunzele la scaietc sînt mai subţiri, forfecate. zoroclie (-ii) s. f. = cămaşă din tort de cînepă sau dc in, căptuşită la spate şi piept tot cu pînză de cînepă sau in ; cămaşă cu căptuc [căptuşeală]. N. I.DUMITRAŞCU RAIONUL GURA JIULUI Comunele : Brabcli, Dăbulcni, Mîrşani adinćnca (adinâni) adv. = adineauri, .acum cîlcva clipe. ageriană s. f. = viţă dc vie romîncască ; •.strugure dc vită romîncască (băştinaşă), agcrie s. f. v. ageriană. alăt (-uri) s. n. = 1. lanţ gros, pălimar ; lanţ gros cu .care sc trage targa dc paie, la treierat; lanţ care sc serveşte Ia podul umblător. 2. odgon din sîrmă, folosit la scoaterea ’hîrdăiilui cu pămînt, din fîntînă, cînd sc sapă •sau se slcicşlc. 3. grămadă de paie, după cc a fost trasă cu a la tul. allvdi vb. refl. = a potrivi, a sc lipi bine •dc ccva. azdruncii (azdrunc) vb. refl. = (învechit) a sc sui, a se arunca în pat şi a sc acoperi cu ccva ; ■a sc acopcri cu ccva în pat cînd sc culcă cineva. balazoăică (-ce) s. f. = haină (bluză) din stofa (chiar din blană dc miel) cu mînccilc împletite din fir dc lină. balazoălc (-oi) s. f. v. balazoaică. baralioănă (-c) s. f. v. baraoanu. baraoănă (-c) s. f. = (depreciativ) femeie înaltă, groasă, şi dcobicci bătrînă. barbă s. f., în expr. barba caprei = o mină dc fire dc grîu, ncscccratc, legate cu un fir roşu aproape dc spicc, lăsate în locul unde 1,11 οη* a terminat dc secerat într-o vară; v. pocic. Au fost incluse şl unele cuvintc Pleniţa, Strchaia, Tg. Jiu. V bărăităt (-ă) adj. = rău. barată vb. = 1. a fi priccput într-o meserie, a fi iscusit. 2. a fi pasionat. 3. a fi norocos bărălcălă s. f. = obicci, nărav, băzcpiiii (-aic) adj. = aiurit, neorientat, gură-cască. bclcujăt (-ă) adj. = urît, cu ochii mari, holbaţi. bclcujgăl (-ă) adj. = slab, galben, urît. bclcuşcăt f-ajadj. =1. gol, decoltat. 2. urît, cu ochii holbaţi. 3. dc culoarc deschisă urîtă. bent (-uri) s.n. = drum, şosea pc lîngă ape ; dig ; locul pe unde trec carele printr-o baltă. bircăi (btrcăi) vb. = a căuta cu atenţie, a umbla cu mina printre nişte obiecte. blăncăfă (-cţe) s. f. = seîndură ruptă dintr-o altă seîndură ; seîndură mică pc carc o folosesc copiii la jocul ,,dc-a ţurca". blcndcrću (-i) s. m. = om carc nu face nimic; haimana. boămbă (-e) s. f. = 1. femeie rea carc ,,bombăne", mereu. 2. femeie proastă. bobirnăc s. m. = plantă dc cîmp carc seamănă cu muşeţelul (arc floarea mai marc) ; rom an iţă. bolcşnic (-ă) adj. = predispus la boli; carc sc îmbolnăveşte repede. borogliină s. f. = ccca cc sc depune într-un vas cu lichid; gunoaie. din raioanele: Balş, Calafat, Caracal, Oltcţ, -3 - c. 1453 31 REGIUNEA boşiirlic s. n. = amestecătură (Ic clemente diferi Lc. boţăn f-ă) adj. = nebunatic, carc facc iiăzbălii, boaţe. boţăş (-a) adj. v. bofan. boţelnic (-ă ) adj. v. bo(an. )>oţo(jîiş (-a) adj. v. bofan. bră(jău s. n. = pat din pămîntul lăsat ncsăpal la tinda (intrarea) bordeiului (jumătatea cealaltă era săpată); se netezea şi sc aşlernea pe el rogojini, scoarţe. Dispărînd bordeiul, a dispărut şl brăgăul. brichişi vb. = 1. a migăli, a moşmoni; a căuta cu atenţie; a pune în ordine; 2. a sc primeni cu grijă. brişcui vb. = a drişcui, a netezi tencuiala cu o seîndură mică cu mîncr. · bujiii vb. = a izbucni, a ieşi cu putere (gazele şi lichidul care fermentează într-un vas astupat; fumul şi flacăra după ce focul a ars cîlva lini]) mocnii; apa-din matcă). bumniţă (-c) s. Γ. = boambă, gogoloi dc pămînt cu care se joacă .copiii în lărînă. biiiijiiiirală s. i. = ploaie măruntă ca ceaţa ; fum mull, praf mult înlr-o încăpere. buii(|ini vb. = a ploua încet şi mărunt, a bura mărunt de Lot. burfui (burhui) s. n. = ceaţă după ploaie, ploaie carc pică îneci şi mărunt de lot. burfui vb. refl. = a se dospi peste măsură, a se strica prin dospire, prin fermentare (laplele, brinza). eaciorl vb. = a nu prinde bine văpscaua un obiect îmnuial în vopseli. carafleătă (-c) s. f. = om (femeie sau bărbat) care vorbeşLe mult, carc nu ţine sccrc-lu 1, care spune minciuni, cuvirină s. f. = ciulama, căpără (câpără) vb. = i. a roade moliile o stofă. 2. a înţepa la limbă (musiul, sifonul). rării»lele s. f. = lumoarc ; carne crcsculă diform înlr-o rană ; carne nefolosită la mîncarc ; rămăşiţă de carne. (*ăţăni vb. = a vorbi mult şi repede; a bate pe cineva la cap (format din caţa! ca(a!). CRAI OVA ccaiir (-a) adj. = aincl.it (mai ales din pricina băuturii). checlieriţa (-c ) s. Γ. = femeie care vorbeşte repede, piţigăiat (uncorj) şi mult; carc se· linguşeşte ; carc vrea să ştie lot ; care sc bagă în sufletul omului. chelfcd (-ă) adj. = decolorat, deschis la culoare; alburiu; fad. chichiricios (-acisa) adj. = carc nu şticr ce vrea ; care Le bate la cap ca să-şi ajungă scopul ; carc sc ocupă cu mărunţişuri ; capricios ; sîciiLor. chichibetc (-ţi) s. ni. = 0111 mic, om cebă-luiL. chichilcăn adv. = gata. chiompaliii (-ic) adj. = aiurii, gură-cască.. chiormaliu (-ic) adj. = cam nebun, pe-o parte, chiompaliu. chiorozmăn (-a) adj. = 1. gură-cască. 2. care ])rivcştc j)onciş. chipiu (-ci) s. in. = încălţăminLc făcuLă din lînă groasă, din cînepă sau din postav pentru umblaL prin casă ; Lîrlici. chitilus (-uri) s. n. — joc. /gomoLos dc copii, chiol marc. chiiişui vb. = a înghesui pe cineva cu pumnii. ciii(|hir (-c) s. n.— cirlig dc fler la cîntar,. de carc se aLîrnă greutatea ; un fier cu cîrlige, care serveşte la scoaterea obiectelor căzutc-în apă. cinic (-ii) s. f. = 1. unealtă în general; o parle a unui obiecL casnic, compus din mai multe părţi Ciniilc războiului de fesul. 2. Scula fierarului,a Lîmplariilui. cioclic s. f. = locul unde se îngroapă vilele moarLc din cauza bolilor molipsitoare.» cioile s. f. pl. = felii înărunle, bucăţi Lăiale mărun'L şi subţire. ciorofleăc s. n. = amestec clin zăpadă şi noroi, lulbure şi moale, semilichicl, nepir.cut la vedere. citov (-ăi) adj. = 1. nebun, nesănătos la cap (minte); bolnav (răcit). 2. lipsii ele un. membru. RAIONUL ciulin (-i) s. in. = I. plani;! dc ba]Ln şi mai ales frucLul acestei plante, care are formă collurată. Cînd ajunge la maturitate are culoarea neagră şi înţeapă ; are mărimea unei prune 2. obiect de fier cu ciocuri cu care se scot obiecte căzute în apă ; v. cinghir. eiurciuli vb. refl. = a se zgîrci, a se slrînge (păsările) din cauza frigului şi mai ales a ploii, coeoli vb. = a frăminla pîinea. (M)ineă(| (-egi) s. m. = fruclul unei plante dc baltă, cu colţi care înţeapă, de culoare neagră. corneei (-ci) s. m. = pjanl.ă care creştc j)rin grîu, mai mică decît griul, cu ţepi Lari cînd se maturizează ; se agaţă de lîna şi părul animalelor. coşcomete (-li) s. m. = bucată mare de pîinc, de mămăligă ; dumicaL mare. coşcoviin (-i) s. m. v. coşcomclc. cotoleăii (-cui) s. 111. = partea din coceanul (firul) porumbului care rămîne deasupra pămîntului, după ce s-au Lăial. cocenii. erucer1 (-i) s. 111.— omul care face cruci din lemn. crucir2 (-c) s. n.= I. bandă roşie cu bani cusuţi pe ca, cc se poarlă pe friinLe. 2. unealLă agricolă care servcşle penLru a înliăma caii înaintea boilor. ctică s. f. = drac. curtiiăr (-ccc) s. n. = 1. căpăLîi^ pernă pc care şed femeile la vatră (umpluLă cu cîlţi sau cu paie). 2. căpiţă mică aşezată la spatele uncia mai mare. curuielnic (-c) s. n. = cotcţ. la spatele casci. dalivără s. f. = strugure timpuriu, dănăcf vb. = a flăcăi, a sLa îieinsiiraL. (lăunăzi adv. = ieri. deavărăs.f. = sLrugure ananas, delavărie s. f. = viţă pc carc se. alLoieşle viţa nobilă. doimea (-le) s. f. = basma neagră penLru îmbrobodi L. dcluiifjcâcu adv. = în cel, fără grabă ; a o lua cu dclungcacu = a merge fără grabă, drumul fiind lung. GURA JIULUI 35 (lestim;i vi). = a dezlega, dîina adv. = hula 1 Λ sc da diina = a se legăna (in scrînciol), sau alîrnal de ccva, ori pc picioarele unei persoane care slă pe pal). dii ii ăi vb. refl. = a se legăna ; a sc da in scîrcium (scrînciol)). «lîrnomele (-ţi) s. m. = ciulin, care se mai numeşte : gliinrliic, gomolim, lirnomclc, lârtu-lorj, lufalog, zdirlog, zdirnomelc. doaseă s. f. = o ju mălaie de dovleac (bostan), după cc a fosl fiartă sau coapl.ă şi i S-a mincal miezul, rămînind coaja uscată ; seamănă cu un vas. doică s. f. = cuvinl cu care sc adresează persoane tinere unei femei mai în vîrslă ; ţaţă, leliţă. a se porni cu înverşunare, cu mînic asupra cuiva. posoăcă s. f., în expr. l-a făcui pnsoacă = l-a omorîL, zdrobinclu-1 cu LoLul. potcâş (-ă) adj. = ncpuLincios, slab, care· nu c în stare să ia o iniţiativa sau să reacţioneze la ceva, 111 mod poziLiv. pras s. 11. = sLrop. Nu mai c praş dc mălai, de făină clc. prchălui (prcbălui) vb. = a socoLi, a bănui, pri.şcupi vb. = a economisi, purccei s. m. = fărîmiLuri dc mălai copL în'lest, prăjiLe în unLură sau ulei; e 111111-carea favorilă a copiilor şi c preparata chiar clc ei. răslăv s. 11.= percLclc unei craLiţc (înălţimea pereLelui). răsuroi s. n. pl. = resturi clc la cocă, rămase pc vasul în carc a fost frămînLaL aluuLul, după cc acesta a fost ridicat şi pus în cuptor. Din aceste resturi, gospodina facc colăcci ccva mai mari clecîL o nucă, pentru copii. sarsailă (-Ic) s. f. = povară; bagajul ciobanilor, transportat pc măgari. scălăn (-e) s. n. = legătura de două drugi clc porumb, despoiate şi unite între ele cu foile lor, spînzurate apoi clc o prăjină. scorohvlc (-li) s. ni. = viermişor carc trăieşte pc partea clc dedesubt a pietrelor clc pc rîurile mici. stu î interj. = cuvînt cu carc sc îndeamnă boii înjugaţi la car (însoţit şi dc gesturi ameninţătoare) să sc dea înapoi. sini vb. = a facc ca boii înjugaţi să dea carul îndărăt. sudoămc vb. def., în expr. se sudoamc = sc scufundă pămînlul ; derivat dc la Sodoma ; RAIONUL TIRCiU JIU numele propriu.. Sudom s-a (UiL unui deal supus deplasării straiuri lor de pămînt. sempărău (-ic) s. n. = rînd şerpuit de rluri (cusături) mărunţi. şcrlăneaţă s. f. = partea dc jos a şirei spinării. şoăită s. f., in expr. înlr-o şoaită = deplasat. şoimănll (-ă) adj. = care are defect la mers, din cauză că.e cu spinarea deformaLă ; dcşclal, spclit. (De la şoinuinc, zeităţi populare dăunătoare, care pocesc pc oameni) şoiinăni vb. = a poci, a deforma (in DLRC.': şoimări). ştcrcă (-ci) s. f. = băţ dc brad carc arc In un capăt mai multe ramificaţii naturale, dispuse în coroană, cu carc sc zdrobesc strugurii. şlcrcui vb. = a zdrobi slrugurii cu slerca. ştiuburoi (-oaie) s. n. = groapă nu prea largă, plină cu apă. şupi vb. refl. = n sc repezi, lărăbiic s. 11. = gunoi amestecat cu praf, adunat dc prin curlc (1111 bălegnr). tizăş s. 11. = slinghin care se pune la iundul putinii, dc-a curmezişul, cu scopul dc a opri lăsarea 111 jos a fundului, cînd putina c încărcată. tiuliuleu adj. = gol, fără îmbrăcăminte, liulluc adj. = îngheţat dc tot. lîrcăv (-a) adj. = bolnav care duce boala pc picioare, carc are o stare bolnăvicioasă de durată ; v. chircau. tolioc s. 11. = rămăşiţă, gunoi, trcesărit (-a) adj. = carc nu c întreg la minte; cam Intr-o parte. Irîmni vb. = a sc speria (în urma unei surprize neplăcute). Irinc s. 11. = cidru, băutură (nealcoolicn) făcută din mere pădureţe (din germ. Irinkcn ,,a bea”, venit prin ardeleni, 111 graiul cărora npare Irinc ; cf. Cum iwrbim, ΓΓ, 11 — 12. p. .*W). troc (-uri) s. n. = vns de lemn, cit o slrachină, servind In mincaL, in Iară. in locul farfuriilor. ţipui vb. = a face să ţipe (fiind vorba îndeosebi dc un purcel). Lasă purceii in pace, nu-i mai ţipui! ţinriră adj. = (despre femei) drăgăstoasă, cărcia îi place dragostea. u! interj. = cuvint prin care se răspunde la chemarea cuiva, indieîndu-se prezenţa persoanei cheinaLe (sinonim cu aud) : se exprimă — de către cei familiarizaţi cu el — cu o inflexiune particulară a vocii. vezălă s. f., în expr. la vezală = in aşa fel incit să poţi veden cevn cu uşurinţă, ca să nu-1 uiţi. zăbăr s. 11. = ngitnţie în jurul unui eveniment. zărnă (-c) s. f.· = om dc nimic, invidios, răutăcios. zăleti vb. = a scăpăta ])e nebăgate de seamă (1111 om care 1111 şi-a făcui o cariei ă la timp; a rămas neinsuraL pină la o virslă înaintată etc.). zăpercă s. f. = copil mic. zj/lccină (zglecin) vb. = a scutura, a mişca cu mîinile pomul, ca să cadă poamele mai coapLc. zjjiirupu vb. refl. = a sc sfărîma, a se Jărîmiţa. Z(|iirupăei0s (-oasă.) adj. = care se fărîmă. zlcmeni vb. = a bate pe cineva rău. n-l zdrobi. TOM A MĂJOJŢĂ RAIONUL TURNU SEVERIN Comuna Rislriţa adăorăt (-ă) adj. = cu LaLă vitreg. timp. Să pui la amâi rufele aslăi-seară, ca alăuzi vb. = a zăpăci. să le spălăm miinc. aniol = adv. muiat în apă şi ţinut cîLva avăiics. f. = lcgănarc (a carului prea încărcai). RAIONUL TU! durduliii adj. f. = grăsulie. fistic (-cc) s. f. = fotă. fiştcică (-ci) s. f. = fîşic, bucată. jjiilc (gâi) s. f. = cioară. f/arvană (-c) s. f. = cioară ; (depreciativ) 'femeie. fjăvat s.n. = (colectiv) viermi, murdărie, fjcfjhir s. n, = ciorbă dc măruntaie şi ficaţi tocaţi mărunt. ffhclai s. n. = (colcctiv) vorbărie multă cu zgomot, mai ales unde sînt copii, fjlilzdăv (-ă) adj. = curajos, deştept, f/oijlezc s. f. pl. = resturi dc ierburi uscate •duse dc apă şi aruncate într-o margine dc pîrîu. jjrumuji vb. = a vorbi neîntrebat, fără rost, fără motiv. nropîncăţă (-c) s. f. = groapă dc formă neregulată, uneori umedă şi părăsită, unde sc aruncă gunoaie. liăulă s. f. = persoană carc vorbeşte tare şi nechibzuit, ncdînd rînd la vorbă şi altora. hodic (-uri) s. n. = hop, groapă mică sau mai mărişoară, din cauza ploilor şi a vehiculelor. îmbucături vb. = a hrăni, a da dc mîncarc cuiva cîtc puţin. îinprc()ctâ vb. = a întîrzia, a lucra leneş, înbonfăt (-a) adj. = supărat, îngimfat. Incintă (inelul) vb. = a sc încălzi, a sc încinge. ÎDHÎrlui vb. = a întîrzia, a zăbovi fără motiv. liifjlcznă vb. = a rămînc încurcat, încremenit, speriat. îiifjurlui vb. = a încurca, a nu putea dezlega ccva. jlmă vb. = a rîma, a scormoni cu rîtul in pămînt (porcul). jivete s. n. = teren virgin, neumblat. jiivini vb. = a roade, a lovi rănind. lăla vb. = a legăna. lictiru adv. = curat. liotă s. f. = nimic. lila adj. f. = murdară. 4 - c. 1458 RNU SEVERIN -19 niăiafl (-cgc) s. 11. = steag, fanion. Diirodic s. f. = pătrunjel, mitocosf vb. = 1. a mişca un obiect dc la locul lui. 2. f i g. a nu-şi veni In fire. mîzfjău s. n. = alunecuş, polci. mîzf|iiş s. n. v. mizgăn. mondasc s. f. pl. = rufe mărunte (ciorapi, batiste), zdrenţe, resturi, moştină (-c) s. f. = moştenire, muşchi s. in. = hat, mejdină, hotar, uăclrcouţă (-e) s. f. = femeie nesuferita, care sc ţine dc altă persoană, fără să fie dorită. năloăfjă s. f. = număr marc, mulţime, nantăş (-uri) s. n. = venilură dc apă alcătuită din pămînt, nisip, resturi de buruieni clc. năprăti vb. refl. = a năvăli asupra cuiva pentru a-l ba Le. liclći (-uri) s. n. = vas din lemn, cc ţine loc dc pilnie. ncstâjnic (-ă) adj. = ncaslîmpărat. notrelc s. n. = fin, coceni, paie, lot ce este folosii pentru hrana vitelor. obişte s. f. = muncă laolaltă, întovărăşire, ajutor rcciproc la muncile agricole, oichcţl s. m. pl. = ochelari, ojcfoit (-ă) adj. = lovii, jupuit prin lovire-olifif vb. = a scrinli, a deplasa. «prav! vb. = a termina, a isprăvi. orl)ć(c adj. = milog, prostovan, orbćlc (-ţi) s. m. = vrăbioi, oricćl s. n. = noutate, ccva secrcl. palanca s.f. = grămadă. L-am găsii căzu jos palanca (cînd c vini putcrnic şi ploaie dc culcă porumbul la pămînt). palăncă s. f. sg. = şopron făcut lipii dc o clădire. pâlllii f-e) s. f. = nărav, meteahnă, părnăt s. n. = minte, cuminţenie, pandală (-laic) s. f. = nărav; dambla, pătuiăf/ (-cgc) s. n. = grămadă dc coccni dc porumb aşezaţi cu priccpcrc intr-un pom. petiţă (-\c) s. f. = grămadă dc 11 snopi do grîu, dc sccară sau orz, aşezaţi în formă 50 REGIUNEA dc crucc, trei cu trei şi doi cu doi, iar deasupra unul numit călăreţ. pîrcl1 (-iuri) s. n. = Ioc rămas nearat cînd, din neglijenţa plugarului, boii fug într-o parte, plugul sărind dc la locul lui; sc sapă ulterior cu sapa. pi roi2 s. 11. = coajă. pliivii s. f. pk = prostii, fapte neserioase, glume. poarnă (-c ) s. f. = pornire, lnclinarc (mai mult spre rău). poci vb. = a rezerva un loc după scccrat pentru cosit, punînd 111 nişte beje cîtc o mînă dc iarbă sucită, ca semn pentru ca nimeni să nu-şi ducă vitele acolo la păscut. pociştănlc (-ii) s. f. = glumă, vorbă dc liaz, vorbă pocită. poinlră adv. = în contră, împotrivă, poivă adv. v. poinlră. polci 11 ic (-ă) adj. = întins, neted, polcloii s. 11. = formă bună, ordine. N-arc nici un polclcu la umblat fata asta. poliini vb. = a crea, a conccpc, a făuri, ponojj s. 11. = orbire, posp s. 11. = făină fină cc cade în lada morii 111 vîrful grămezii de făină. pnslninuă (-gi) s. f. = răritură la dinţi, prelf 11 lă adj. f. = prefăcută, şircată. prislinf vb. = 1. a amăgi, a atrage. 12. a tolera. I>rislincşlc la line pe copil. punere s. f., în expr. punere dc cap = vreme rea, urîtă, viscoloasă. rapăn adj. = încărcat peste măsură, rămas (-ă) adj. = sărac, rojjodćle s. f. pl. = poame, fructe, sănie (-cc) s. 11. = ştergar, prosop făcut din cînepă. scălănc s. f. pl. = 1111 fel dc ciucuraşi dc metal — podoabe cc lc puneau altădată femeile bătrinc Ia conciu. senimură s. f. sg. = fărimă dintr-un ali- ment oarecare. somodivă s. f. — moarte, sprînjf vb. = a risipi ceva. CRAI OVA stiinoacjii (-c.) s. f. = bară dc lemn cc sc pune între cai, 111 grajd, ca să nu se bată.. strulilmt (-ă) adj. = neaslîmpărat, neascultător. stu(|ni vb. = a da îndărăt, shiri vb. = a distruge, stimeri (-ă) adj. = umed, niuiat în apaşi slors. şchiăp (-uri) s. n. = (colectiv) părţi ale planLelor rămase după cositul finului, griului ; cotor. şleau (-uri) s. n. = rînd de zarzavaturi.. şoavil (-c) s. f. = cioară, gaie. şodaş (-ă) adj. = glumeţ, poznaş, şoiocj (-o(Kjă) adj. = şchiop ; şubred, şomoioţj (-ocigc) s. n. = mănunchi de-fîn, cîl prinzi 111 mînă, cu care sc freacă caii transpiraţi de oboseală. şomolrioc (-oacc.) s. 11. = ghem, cîrpă· făcută moloLol pentru a freca pardoseala.. slcncăp (-c) s. m. = stîlp de curte, tăliăr s. 11. sg. = adăpost pentru oi, formal dintr-un acoperiş de paie sau coceni şi închis cu gard dc nuiele sau dc scinduri.. tiujăr s. n. = piedică, împotrivire, tainică s. f. sg. = burduf. Oile veniră din ciinp făcute lăbuşă. tiutiuc (-cc) s. n. = bucală de lemn dc mărimea celor tăiate pentru sobă. livfc (-uri) s. 11. = laţ de prins cîinii.. tolsifj (-iege) s. n. = ramură de măr sau de gutui care sc împodobeşle cu o basma (sau cu o batistă) şi cu fructe la un parastas-sau la pomană. loltoi vb. refl. = a sc sfătui secret, a vorbi în ascuns. toroapa s. f. sg. = vorbă, ştire, toru.şlc s. f. sg. = rămăşiţă de coceni, de paie, după ce au mîncat vitele înlr-un loc,, afară. trăncănit adj. = ameţit de băutură, trăscălfe s. f. sg. = sminteala, scrin leală.. ţarţaricu s. f. sg. = măzărichc. ţiyoric s. f. sg. = cafea din orz prăjit;: malţ. veresie sf. = bogăţie, avere. RAIONUL VÎNJU MARL 51 vospom adj. = afinai, moale, bun dc seni anal. Păminlu c vospom. vrîill (-uri) s. n. = fază a treieratului cu caii/eînd griul se călca o dată .şi apoi sc întorcea pc partea ccalaltă. zără s. f. sg. = lapLc bătut, zarzăle s. n. pl. = ochelari, zăiiş adv. = tirî.ş. ztlrîmbouic (-boi) s. f. = muzicuţă din foaie dc ceapă verde ; suflînd în ea sc produce un sunet prelung. zc/oămlă (-c) s. f. = glumă, vorbe tic rîs-zburlii vb. = a goni, a mişca dc la locul lui un obiect sau o fiinţa. zlăpăt (-c.) s. n. = capac, acoprrămînt. zmirci vb. = a privi cu poftă la ceva de mîncarc. zob s. 11. pl. = fărimiluri. zvidui vb. = a lămădui, a vindeca. (UI. N. DU MlTIiESCU- BISTRIŢA RAIONUL VÎNJU MARE Comuna Rroscari aimindoi num. = amîndoi, ambii, alăulări adv. = alaltăieri, nlemiiulouă num. == amîndouă, ambele, alergători (-i) s. m.= bărbat carc serveşte la o masă mare la nuntă, botez, pomană, praznic ele., ingrijindu-sc mai ales dc băutură (servirea mlncăriirilor revenind în special alergătoarelor); a minca cu alergătorii = a servi masa maiUrziu,a mînca 111 scria a doua. alergătoare (-oare) s. f. = femeie carc serveşte la o masă marc (la botez, nuntă, pomană, praznic, nedcic) ele. arinii (-uri) s. 11. = clopot dc biserică (instalat· în clopotniţă). arlig (-gc) s. 11. = bucală marc dc carne, piciorul înlrcg.al unui animal. aşternut (-uri) s. 11. = cuvertură de pal din lînă colorată, ţesută 111 casă (1111 se întrebuinţează la acoperiL). buncotă (-e) s. f. = clopot marc pc carc îl poartă vitele la gîL. băucă (bătuci) s. f. = nasture mare. bălăci (-cc) s. 11. = şuvoi, puhoi, apă curgătoare vrcniclnică, formată din ploi sau din topirea zăpezilor. I>ăsillilrj|ll (-ă) adj. = lărgii, scilciat, (lc-format. hăsămăc. (-cc) s. ji. = cui foarte mare (de peslc 0,15 111). băzăiio (-ă) adj. = zăpăcii, dezorientat, bîriee (-ci) s. f. = pîrîiaş, apă ciirgăLoarc mică. bit (bile) s. 11. = frînlură dinlr-o crenguţă ; beţişor, beţigaş. Immi (b'lun) vb. = a pocni, a produce un zgomot puternic. blană (blăni) s. f. = copertă dc carie, scoarţă dc carlc (odinioară cărţile — Î11 special cele bisericeşti — aveau copcrţile şi din scîndurele. (= blăni) învelite cu piele). hlărjăma (-ale) s. f. = balama ; încheietură. boâlcă s.f. = apă stătută, încropită ; băutură alcoolică slabă, cu gust neplăcut. bohirnăc (-cc) s. n. = rotire a corpului peslc cap. boleăni (bolcătnc) vb. refl. = (despre lichidul dinlr-un vas) a produce zgomot prin clătinarea vasului in carc sc află un corp lichid. holcănil (-uri) s. n. == zgomol produs de lichidul dinlr-un vas clătinat. bordei (-uri) s. n. = numele unui joc naţional. 52 REGIUNEA botćahi (-di) s. f. = apropierea oilor bot la bot din cauza căldurii. boti vb. refl. = (despre oi) a sc slrînge cerc, bot Ia bot, din cauza căldurii. brlchisaia (-ăli) s. f. = activitate, munca (cu lucruri mărunte). bricliisi vb. = a trebăiuj, a lucra, brigadă (-ăzi) s. f. = chirpic, cărămidă ncarsă. bniinćl (-uri) s. n. = penar, plumieră. bubrin(ă (~c) s. f. = irilaţie mică a pielii, ascuţită la vîrf, provocată de frig (piele de găină), de urticare, dc intoxicaţie clc. btiflăni vb. refl. = a se umfla de somn sau de boală. bundăretc (-ţi) s.m. = partea superioară a intestinului gros al porcului. caciorît (~ă) adj. = îmblcsit dc murdărie din cauza relei spălări, izinil, mîzgălil. cnrdi vb. = (argou) a bale (pe cineva), a aplica loviluri (unei persoane). c0şca (căşli) s.f. = ţurcă, băţ de 20-25 cm ascuţit la ambele capete, cu carc sc joacă copiii aruncindu-1 şi Iovindu-l cu o bucală de seîndură. eălcunriru (-e) s. f. = prăjină dinlr-o ba-luslradă, parmaclîc dc lîngă un pod, punic, scară, grădină ele. (lemne încrucişate ori în formă dc pătrate sau dreptunghiuri, nu pari bătuţi în pămînt şi legaţi cu nuiele), căprior (-i) s. m. = (argou) falcă, cftrioâru (-c) s. f. = cabrioletă, brişcă, vehieul cu două roţi. cătător s. m. în expr. călălor dc casă = rcsprezcnlanl al miresei care vizitează casa viitorului mire In urma peţirii cu succes a acestcia. ceurj/cş (~c) s. n. = ccardaş (dans unguresc), cceîr (-ă) adj. = infirm, cu defcctc organice. ccrchcză vb. = a scurla părul de pc ceafă şi dc pc Umple cu foarfecele sau cu maşina dc tuns. ccrchezăt (-ă) adj. = cu părul tăiat dc jur împrejur. CRAI OVA ccrcovcălă (-i) s.f. = ceartă, sfada. ccrcovi vb. refl. = a sc certa, a se sfădi, cerc/ă (cćrgi) s. f. = pătură foarte mare, din cînepă nevăpsită, pe care sc usucă griul spălat, care sc aşterne in car cînd se transportă cereale nepuse în saci, struguri clc. (care nu se întrebuinţează la acoperit sau aşternut pe pat — cum indică DA şi CADE). chica s. f. = mătasea porumbului, smocul de firişoare de Ia vîrful şliulelelui. ehioutui (-ic) adj. = cu gîtul slrîmb, sucit. chircosală (-cli) s. f. = starea fructelor sau a zarzavaturilor stropşite, muiate. chircos! vb. refl. = (despre fructe şi zarzavaturi) a sc stropşi, a se muia, a sc face chisălilă. einţjliir (-c.) s. 11. = cinghcl, cîrlig în carc se agaţă carnea. eioăcă (-cc) s. f. = cîrlig dc fixat rufele pe sfoară sau pe sîrmă,să nu le doboare vin tul. eiocîrlăn (-c) s. n. = unealtă compusă clintr-o teslă şi o daltă îmbinate, avîncl aceeaşi muche şi aceeaşi coadă. ciocîrli vb. = a ciopîrţi, a fărîmiţa cu o unealtă lăioasă un lemn, o bucată clc pînză, clc stofă clc. cioflăiiilă (-cli) s. f. = plescăitul buzelor şi al limbii în limpul meslecării alimentelor. eioiniiire (-i) s. f. = lovire, izbire, con_ flici, luptă. ciorol)ori|ă (-c) s. f. = una clin cele două piese simetrice ale carului sau ale căruţei dispuse in formă de unghi ascuţit, fixate cu cile un cap clc osia dc dinapoi, iar cu celălalt de inimă. cioroflcâscă s. f. sg. = noroi subţire, la-poviţă. cioromelă (-c) s. f. = denumire pentru ţigani sau (ironic) pcnlru persoane oacheşe, ciosincţî vb. = a tăia Î11 bucăţi, ciolac (-cc) s. 11. = băţ scurt şi relativ gros, scurtătură. ciiiblitiiră (-i) s. f. = partea ruptă de la marginea unui vas. RAIONUL > ciuflu interj. = strigai cu care sc cheamă porcii la mîncarc. ciiiţfurei interj, v. ciugu. ciumuli vb. = a slrîngc cu palmele pîinca, care s-a prea în lins, înainte clc a sc introduce în cuptor; a remodela pîinca prea lăsată, înainte dc a o pune la copt (Balş). eiumurlui vb. = a culege, eiuşcă (-li) s. f. = ardei gras (care de obicei nu este iute). cînlărete (-li) s. m. = cînlărel bisericesc, dascăl. circ s. m. = cîrd. clănărclă (-c) s. f. = clarinet, cochic (-ii) s. f. = colăcel cu codită împletită. eolccăji (-egi) s. m. = piesă dc îmbrăcăminte din lină împletiLă sau din stambă, dc formă cilindrică şi deschisă la ambele capete, cu carc îşi acopăr sccerălorii mîinile de la încheietura miinii pînă către umăr, ca să le apere ele înţepături. conţoîuri s. m. pl. în expr. in conţofuri = = complicat, dificil, pretenţios, ciudaL. corncâ]j (-egi) s. m. = mărăcine ele mărimea bobului dc grîu, cu ţepi ele unu- doi milimetri ; plan La carc produce acest fruct, cosa (cos) vb. =a coasc. costăiv (-ă) adj. = cosLcliv ; (despre nuci) lunguiaţă, greu de spart, din care sîmburclc se scoate anevoie. coteţ (-c) s. n. = fiecare din cele două piese ale carului sau ale căruţei dc la capetele loilrelor, carc sc folosesc numai atunci cînd sc transporLă materiale mărunte, ca : grîu, boabe dc porumb, pietriş, nisip, struguri clc. eolovâie (-văi)) s. f. = coajă tare dc do-vlcac dc pc carc s-a luat miezul (fie dc oameni, după ce s-a copl, fie de porci) şi carc uneori serveşte la păstrat în ca sarea pisală, la muiat făină pentru pui clc. curăţă toarc (-lori) s. f. = unealtă de metal cu care se curăţă boabele dc pc şliuleţi. clanj, s. n.= du-tc-vino, şir dc vizi Ic lungi, gălăgioase, inoportune. /ÎNJU MARE 53 daracu interj. = exprimă un sentiment dc uimire, de surprindere. dăinăi (dăinui) vb. refl. = a sc da în leagăn dăinăuş (-e) s. n. = leagăn, scrînciob, frînghic (sau lanţ) suspendată de un lemn orizontal cu care sc balansează cineva, dălmcjcăncă (-ci) s. f. = damigeană. tlcjfjliciiră (dejghčur) vb. = a dezghioca, dczlipcâlă s. f. sg. = (despre persoanele care. în mod obişnuiL au stomacul lipit din cauza lipsei de hrană) săUirare peslc. măsură. dezlipi vb. refl. = a mînca excesiv dc mult. dreava (dreve) s. f. în expr. dreava rjîlului = fiecare din cele două mănunchiuri de vase sanguine şi nervi situate de o parte şi dc alta a gîLuluj, înapoia urechilor (şi care, in general, sînt mai in relief, ca nişte vergele). dindoreu (-i) s. m. = blendere.u, vindercu, specie de şoim mic (Falco avsalon). doăseă (şicJ s. f. = poslavă care serveşte «le leagăn pentru copii. diiciinăl (-c) s. ji. — zecimal (balanţă zecimală), basculă. diidăi (duduie) vb. impers. = a lima. diidăii (-ic) s. 11. = buruieni, bălării, diijnic (-ce) s. n. = dopul din partea de sus a unui butoi. licorn (-oârne) s. n. = instrument muzical de suflat constind dintr-un tub marc încovoiat care înconjură capul executantului; helicon. fîslie (-ce) s. n. = peslclcă. fistăe (-ci) s. m. = nasture dc alamă (întrebuinţat dc obicei la hainele militare). fiirnifjuri (-c) s. n. = muşuroi de furnici; masă dc oameni care mişună. (jcmănărc (-ari) s. f. = locul dc articulare a piciorului cu trunchiul. (|cninic (-uri) s. n. = geamlîc, perete de geamuri. yivăn (-c) s. n. = vas de lemn cu fundul dc sus găurit în carc curge ţuica din cazan. fjlojdiori vb. = a morfoli, a ţine în gură un aliment pc carc nu-1 poate amesteca şi înghiţi 51 REGIUNEA flradej (-uri) s. n. = împleLilură clc nuiele ])enlru gard, vase de sticlă clc. i/ufiii vb. = a sugruma, nutiifan (-i) s. m. = 1. ])orumbel domestic obişnuil. 2. om simplu, naiv. fjuţiin (-i) s. m. v. guiufan. lioarcă (-cc) s. f. = jucărie pentru copii făculă dinlr-o nucă clin carc s-a scos miezul. Iioriulćlnic (-Λ) adj. = carc umblă loL limpul pe la alţii, care nu stă acasă. hodie. (-uri) s. n. = eroziune dc-a curmezişul unei şosele (peste care un vehicul poate să treacă, dar produce o zdruncinătură puternică). liolomoccălă (-ccli) s. f. = zăpăceală. ' holomoei vb. refl. = a sc zănăci, a se încurca. lioiicăiif (honcăn) vb. = a plinge zgomotos, lionlorosî vb. = (despre lucruri) a produce zgomot prin ciocnire ; a vorbi o limbă neînţeleasă (care pentru auditor reprezintă un şir ele sunele fără sens). liurui (Inimic) vb. refl. = a se prăbuşi cu zgomot, a sc prăvăli. huruioc (-oacc) s. n. = partea urzelii carc rămîne nelcsiită. liiizcu (-oaie) s. n. = ploaie cu stropi mari şi deşi. îmblăni vb. = a acoperi cu hîrtic copcr-ţile unei cărţi sau ale unui caiet, a îmbrăca o carte, un caiet. Iniblăniliiră (-i) s.f. = îmbrăcămintea unei cărţi, a unui caiet. Iiubufâ (imbiif) vb. = a înţepa, îiubiiiălură (-i) s. f. = înţepătură, împoivănât (-ă) adj. = împiedecat, împosocâ (imposochcz) vb. refl. = a se posomorî, a sc întrista. înciutăt (-a) adj. = încălzit, fierbinte, incandescent. Incoudoră (incondor) vb. refl. = (despre vite cornute) a sc privi duşmănos, fiind pc punctul clc a sc bate în capete ; (despre oameni) a privi ameninţător, a sc strîmba la cineva cu ură. CRAIOVA îuconriorul (-ă) adj. = cu priviri ameninţătoare, cu mină duşmănoasă. înciiliţu (inculifez) vb. =a j)rindc un animal Inlr-un l0c slrlml, a înconjura din loale părţile, cu scopul dc a-1 prinde ; a a Iaca din mai'multe direcţii o 'persoană ajunsă -înlr-o situaţie critică, din carc nu mai poate ieşi. îuţjîrlui (ingirlui) vb.= a duce cu vorba, n amina mereu, a line pe cineva încurcat. îii]|îrlulălă (-cli) s. f. = amînarc repetată, tergiversare. înltirliţjă (inlurllg) vb. = a încovoia, a răsuci. îuvîrIo}|ă (invirloghcz ) vb. refl. = (despre bolnavi) a sc înzdrăveni, a se pune pe picioare, a se întrema. jaulilică (jcnlilica, -ci) s. f. = liaină (cf. Desculţ, I, „Bibi. pentru toii”, p. 1G1). jelepcă (-ci) s. f. = jiletcă, vestă. (~c) s. f. = trunchi de copac marc, scobit sau un obiect din beton cu o formă asemănătoare în carc curge apa direct din ţuţur (un fel dc piuă mai marc). lacră (-c) s. f. = parcelă dinlr-o grădină, rezervată unui anumit fel de zarzavat. lăeăşteu (-ic) s. n. = lăcărie, 'apă multă vărsată prin casă. lăutele (-ţi) s. iu. = şipcă. legătura (-i) s. f. = bucală de pinză albă, dc formă triunghiulară, pe carc o poartă pe cap numai femeile măritate ; (nu sc confundă cu basmaua, leslcmclul — carc-s dreptunghiulare ori păLrale şi colorate). limhăriţă s. f. = dispoziţie de vorbă, chef dc flccărcală. liiifjliişpir (-c) s. 11. = căluşei (din germ. Ritigspicl). liiiţjurăc (-ci) s.m. = mormoloc, pui dc broască. livadic (-vezi) s. f. = locul pc carc creşte fin. loţfoănă (-e) s. f. = logodnă, măichen adv. = oare. mără s. f. = niăr (fruct), mercur adv. = încclincl. RAIONUL inleođel s. η. = specie dc vilă dc vie 7>roducăLoarc. mi rod io (-ii) s. f. = pătrunjel, mişel (mişei) s. 111. = ştiulete degenerat, mic, cu boabe puţine şi mărunte. mija (-c) s. f. = furchiţă cu două coarne, fixată de inima carului sau a căruţei, care Împiedică vehiculul să dea înapoi cînd staţionează pe o coasta în sus. miţăi (nu(ăi) vb. refl. = a seînci, a sc prcface că pllnge, a vorbi miorlăit, plingăreţ, piţigăiat. mîţăiălă (-cli) s. f. = plins prefăcut, vorbire miorlăită, plîngărcală, piţigăiaLă. iniţăH (-ă ) adj. = care se preface că plinge, •care vorbeşte miorlăit; plingăreţ, pijigăial. moloşală (-cli) s. f. = I. moleşeală, slăbiciune. 2. starea obiectelor muiate. molo.şi, vb. refl. = 1. a fi cuprins de slăbiciune. 2. a se muia. molosft (-ăi) adj. = 1. moleşit, fără vigoare. 2. muiat. moţoţoi (-oaie) s. n. = vîrf, ţugui. mo(o(oiâ (moţn(oicz) vb. = a facc vîrf unui obiect, a ţuguia. muicliiliţă s. f. sg. = diminutiv dc la muică ■(sc întrebuinţează numai în exclamaţii). muşchetc (-(i) s. m. = fiecare din cei doi muşchi dorsali, paraleli cu coloana verte-/ b ral ii. oiehetc (-(i) s. m. = lat la capătul unei .sfori, frînghii ele. ; ineluşele de aţă, lină, prin ■care sc trece igliţa, cîrligul, andreaua. oliţjnculă (-cli) s. f.= luxaţie, scrînlitură. olijjni vb. = a luxa, a scrlnti, a deplasa o a rliculaţie. orbetc (-(i) s. m. = om de nimic, ticălos, :secătură (fără să fie orb). orozăn s.n. = mortar, amestec dc var sau •ciment cu nisip sau apă carc se întrebuinţează la zidărie. ostru s. n. = joc între opt copii, împărţiţi 1n două echipe de cîlc patru ; o echipă stă •căpriţă în formă dc. cruce (doi stau spate la -spate, iar ceilalţi doi cu capetele sub aceştia) VINJU MARE şi jucătorii din echipa cealaltă se dau peste cap deasupra acestora. Cînd un jucător nu reuşeşte să se dea dc-a berbeleacul, atunci întreaga echipă respectivă stă căpriţă în formă de cruce, iar ceilalţi sar peste ci. paradaisă (-c) s. f. = pătlăgea, pălălăi (pălălăi) vb. = a umbla intr-o doară cu un obiect care a Liniă, mişcîndu-1 încoace şi încolo. părîii(/a s. f. în expr. dc-a păringa — modul de LransporLare a unui obiecL greu cu ajutorul unei prăjini. pctiţă (-c) s. f. = grămadă de snopi de grîu aşezaţi in formă de cruce (aproximaliv 11,13). pij/uli (pigol) vb. = (despre păsări) a ciuguli; (despre oameni) a apuca cu degetele, dc repetate ori, lucruri mărunte. pipolos (-oasă ) adj. = iute, inimos, plăstă (-c) s. f. = porţiune dc împrejmuire de seînduri sau şipcă de lungimea şip-cilor longitudinale (şi care obişnuit tine de la un slîlp pînă la altul). plălăf)ină s. f. = pătlagină, plătăţjcă s. f. = pătlăgea, plcăznă s. f. = mă Ireală, plic s. n. = tablă smălţuită din care se fac articole de menaj. poci nov (-uri) s. 11. = pocinog, belea, bucluc. poloji vb. = a aiura, a vorbi fără rost, a spune verzi şi uscate. pondilă (-c) s. f. = seîndură din pardoseala unui pălul, magazii, pod. porniri s. 11. pl. = boabele de grîu seci, pleava şi corpurile străine care rămîn deasupra apci'la spălatul griului sau la treierai. povoinic (-ă) adj. = liber, 111 voie (sens opus faţă dc CADE). prădaisă (-c) s. f. = pătlăgea (termenul e mai frecvent decît paradaisă — şi mai popular). pricitori (-i) s. 111. = perceptor. privi(/liccioară (-ori) s. f. = (ironic) persoană carc pretinde că are voce muzicală. 56 REGIUNEA procor01 (-i) s. m. = procuror, projăr (-Uri) s. n. = pojar, pulbăr s. n. = praf, ţarină foarte măruntă, pup (-i) s. m. = boboc dc floare, purcea (-clc) s. f. în expr. dc-a purccăua = numele jocului ,,de-a poarca". punică (-clc) s. f. = (ironic) fată oacheşă. puşcăvi(ă (-c) s. f. = obiect dc joc pentru copii, făcut dintr-o bucată de soc dc aproximativ un decimetru şi In carc sc introduc dopuri dc cînepă, care se evacuează forţat cu un piston de lemn tare ; în felul acesta se produc detunături puternice, puluroâsă (-c) s. f. = muşcată, răborcălă (-cli) s. f. = vorbire pc ton răstit, vociferare. răbori vb. refl. = a se răsti, a ţipa. răsâlniţă (-e) s. f. = răsadniţă, răscălă (răscăi) vb. = a răşchira, a îndepărta unul de altul degetele sau picioarele, răscoci vb. = a săvîrşi răscocitul. răscoeft (-uri) s. n. = datină care sc practică la trei zile după cc fată o vacă. Sc rupe un colac, carc este mîncat cu laptele muls pc loc. răstim (-uri) s. n. = rustem (joc naţional), rostociiţă (-cj s. f. = muscă beţivă (Dro-sophila funebris). sĂncc (-c) s. n. = ţesătură dc cînepă din carc sc fac rufe dc corp, feţe dc masă, prosoape (dc către oameni nevoiaşi), strecurători de brînză ele. săpoiclifţă (-c) s. f. = sapă mică. săptemvero s. m. = septembrie, sărăric (-ii) s. f. = solniţă, vas mic 111 carc se ţine sarea cc sc serveşte la masă. scără (scări) s. f. — treptele rămase în părul omului sau al altui animal tuns neregulat, cu foarfecele. scîrbos (-oasă) adj. = stăpinit de 1111 sentiment dc scîrbă (deci nu calitatea unui obiect carc provoacă sentimentul dc scîrbă). Nu măntnc, că-s scirbocisă şi vărs. scîrcior adj. = cîrlionţat, creţ. scirjciă (scîrjci) vb. = a zgîria. CRAI OVA scirjcictiirsi (-i) s. f. = zgîrielură. seîrlaonţ (-i) s. m. = cîrlionţ, păr sau« pană răsucită în formă dc inel. scirlăonţu vb.= a cîrlionţa (a sc cîrlionţa).. sclii»uş (-uri) s. n. = cui clc lemn, dc carc sc a Urnă ceva. scoroăbă s. f. în expr. a sc usca (a sc jacc) scoroăbă = a sc usca şi întări foarte rău. scufundi? s. n. în expr. a sc da dc-a seu-fundisul = a sc băga complet sub apă. seurumie (-ii) s. f. = scrumbie, scurupătclc s. n. în expr. a sc da dc-a-scurupalclc = a sc da peste cap, a se da dc-a tumba. somoriivă (-c) s. f. = zînă rea, fiinţă inilică (fanlaslică) răufăcătoare ; femeie urîlă.. sorfe s. n. = şorici, pielea porcului opărită sau pîrlită îndaLă după tăiere. spîrl (-ă) adj.= cu penele aşezate vertical, parc-ar fi fost ciufulite, zbîrlit. spiine vb. = a certa, a dojeni. A spus multe pc mine c-am venit lirziu. stocşălă (-cli) s. f. = starea unui obiect carc s-a stropşit ; strivirea sub greutatea proprie (a unor fniclc sau zarzavaturi). stocşi vb. refl. = (despre fructe şi zarzavaturi) a sc muia şi deforma sub greutatea proprie, a se slrivi, a se zdrobi ; (despre persoane) a sla prea multă vreme aşezaL Intr-un loc. slră(jlicţî vb. refl. = (despre lapte) a sc coagula pe cale naturală, a se prinde. străluci (străluceşte) vb. impers. = a fulgera. străvăloăcă s. f. în expr. « sc da dc-a străvăloaca = a se rostogoli. slrăvăloci vb. refl. = a sc da dc-a rostogolul, a sc învîrti de repetate ori de. pc o parte pc al La. slrclifă (-e) s. f. = bobiţc de grăsime d<· deasupra unei mîncări; pisLrui(pcLc pc piele). stroşi vb. = a sLropşi, a sfărîma, a sLrivi prin apăsare. stroşitoărc (-ori) s. f. = presă, aparal dc-slors musiul din sLruguri. RAIONUL \ suimiţi (sumiil) vb. = a atîţa cîinii asupra cuiva, a îndemna cîinii sa latre sau să muşte pc cineva. şanfjar s. n. = sifilis, şchiâp (-uri) s. n. = tulpina scurtă a unor planLc mai rezistente, rămasă în pămînt după cosit sau secerat şi care înţeapă pe cei carc umblă desculţi sau cu încălţăminte subţire. şcliiubei (-c) s. 11. = izvor, apă care iese la suprafaţa pămînlului. schi ιιρί (şchiiip) vb. = a scuipa, şchiupil (-ţi) s. n. = scuipat, salivă seui-l)ată. şciif/arît (-ă) adj. = sifilitic. şervet (-c) s. n. = bucală dc pînză pen- tru şters pc fală, pe corp, prosop. şoriolan (-c) s. n. = os mare dc vită. şol (-uri) s. n. = ceaşcă. şoporof vb. = a vorbi încet, a şuşoti. şoporoială (-cli) s. f. = con vorbire în şoaptă, şuşoteală. şordomol (-oale) s. n. = crestele dc noroi pc carc le lasă roţile vehiculelor pc şoselele nepictruilc. şorţrtri (-i) s. in. = (învechit) recrut, cel cc a tras la sorţi pentru repartizarea la o anumită armă. spinii (spiral-c) s. n. = Lrior (maşină agricolă). ştcncAp (-i) s. m. = stîlp de lemn întrebuinţat la facerea gardurilor. şlircui (ştircui) vb. = a învîrli şlirca (băl cu craci la un, capăt) cu palmele într-o oală cu ciorbă dc foi de plante, în scopul fărîmi-lării acestora (ciorbă dc dragavei, urzici, ştir ctc.). ştiuliurez (-i) s. m. = ciuhurcz (o specie dc. bufniţă). şulfă (-c) s. f. = haină veche deformată (sc spune cu sens ironic şi despre o haină nouă mai puţin valoroasă). şuşca (-clc) s. f. = drum, stradă. Uicsîc (-i) s. f. = taxă. lălpcte (-ţi) s.n. = fiecare din cele două lălpi ale săniei. INJU MARE târaiji vb.= a sta dc vorbă Limp îndelungat,, a istorisi. tclciiţă (-Ic) s. f. = (colectiv) calrafuse,. boarfe, bagaj sărăcăcios. tioleuş (-c şi -uri) s. 11. = pungă dc liîrtic de formă conică. tiribonibă (-c) s. f. = căluşei, liulitic (-c.) s. n. = buluc, retevei, bucală de lemn scurtă şi groasă. tîrăi (Urai) vb. =a Uri, a trage după sine pc cineva sau ceva care alingc păminlul. tirăiş adv. = lîrîş. tîrnufeţ s. n. = tignafes, emfizom pulmo-nar la cai, astm Ia cai. (îrşitoăre (-ori) s. f. = prăşitoarc (maşină agricolă). tohoe (-oacc) s. n. = firimituri, resturi^ zdrenţe (dc îmbrăcăminle, incăl j.ăminlc, ţesături, plante). tohoci vb. refl. = a se mărunţi, a se fă-rîmiţa, a se ferfeniţă, a sc uza. top (-uri) s. n. = legătură de seînduri, nuiele, şipci, şindrilă ele. loroăpă s. f. în expr. a da în loroupu . . . = a sc interesa, a se preocupa. trai’a (-c) s. f. = pătură veche, degradată sau haină veche, care nu se mai îmbracă, treăsc s. n. = praf, pulbere. triMo (-uri) s. n. = chibril. trieiicală (-di) s. f. = tresărire. Iricni vb. = a tresări, a sări din somn speriat. troacă (-cc) s. f. = ţeastă, craniu, troală (-c) s. f. = femeie murdară, neglijent şi fără gust îmbrăcată. tupăiijjcălă (-cic) s. f. = bătaie zdravănă, tupăiifji vb. = a bate rău. turlicj (~ mai mu ÎL bufcL. pojian (-a) adj. = voinic, solid, pomoei s. n. = pamăLuf dc ras. poniorcil s.f. = bluză purLaLă Ia ţară. porodica s. f. = roşie, prcţltor (-i) s. m. = perccpLor. procuI (-uri) s. n. = păLură dc lînă penLru învelit caii la drum (dar şi păLură dc pat mai groasă dc plasă), rişcaş s. n. = orez. rujiincă (-ci) s. f. = floarca-soarclui. sălăriţă s. f. = solniţă, scărtavetc s. m. = castravcLc. scoaca s. f. = brînză de vacă. si(|0u s. n. = sanie mică cu tălpi dc fier sc împinge cu o prăjină lungă cu un cui la capâL; cel cc o conduce sLă pe ca (un fel dc proLolip al schiului). sfărloâtjc s. f. pl. = perdele. RAIONUL BEIUŞ 67 soeălă (-c) s. Γ. = instrument (rudimentar) pentru adunarea tortului din jurebic pc ţevi. spaeći (-c) s. n. = îmbrăcăminte carc c mai mult cămaşă decît bluză (pentru femei, făcuLă din cînepă sau pînză şi mai fină). stălni|ă s. f. = ploşniţă, slcrţ (-uri) s. 11. = opaiţ, 1111 fel dc felinar ncacopcrit cu sticlă. y/ stroniojăc (şi strujac,-cc) s. 11. = salica umpluLă cu paie. şcăliilă s. f. = cutie. şori (şoadă) adj. = ciudat. şofcl s. n. = ciubăr. şoroflu s. m. = şurub. ştrcac s. 11. = drum dc fier. şiişnic s. 11. = uscătoric dc fructc. şuşulică (-ci) s. f. = bască. şuşuric s.iii. = boboc dc gîscă. şută adj. = fără coarne. şutic s.n. = întuneric tărţă (-c) s. f. = tabacheră. lăeăm'ăuă s. f. = albie. ten ti 11 s. 111. = porumb tileu s.n. = topor. Urşi s. 111. pl. = mărăcini, topăncă S.f. = pantof, toropit (-ă) adj. = grăbit. troncalăii (-i) s. m. = prostănac, tulći s. m. pl. = resturi dc fire dc porumb. lullićni s. 111. pl. = firele dc porumb despuiau*. dc şliuleţi. tiitufăn (-ă) adj. = LonLalău, prostolan. tipii« s. f. pl. = ghclc. ţîmjnhiu s. n. = clopoţel, ţîpoi s. 11. = pîine albă de 1/2 kg. ţiicurcchi s. m. = sfeclă dc zahăr. mi(|li(‘( (-e) s. 11. = loc după sobă. urlau (-uri) s. 11. = măciniş mărunţel pentru porci. vailini| (-uri) s. n. = vas dc spălat La-cîmuri. vă interj. = du-Lc ! vărjei s. n. = revelion, vrăjnilă (-c) s. f. = poartă din uluci sau nuiele. vrană (-c) s. f. — furtun, zîmhoc s. m. = bulgăre, zimbri vb. = a privi cu nesaţ la bucalele altora. zlinlnic s. n. = capac, zdrob (-i) s. m. = bulgăre. Secţia dc filologic a filialei Oradea RAIONUL ORADEA Comuna Girişu dc Criş abronci (-uri) s. 11. = cerc dc fier pentru butoaie, ciubcrc cLc. abros (-oase) s. n. = fală dc masă; mă-săriţă. acari n <11 adv. = oriunde, âcarcinc pron. nehot. = oricine, orice, ăcarciim adv. = oricum. Acarcum ai lucra, nu Ic place. adălui vb. = a ademeni. a jură (-c) s.f. = dungă dc vopsea la soclul caselor. alâ.ş (-c) s.n. = schelă la zidărie, alean s.n. silă, neplăcere. „Mi-i larc alean să mă duc pină acolo”. alc(jhcdi vb. = a satisface pc cineva, a (sc) mulţumi. alipui vb. = a aşeza ccva, a aranja, alinarću (-auă) s. 11. = dulăpior pentru alimente şi vase (şi : armar cu). G8 REGIUNEA amante adv. = mai înainte, nmucć pron. = oarcce. andăli vb. = a porni, mnlirctc adv. = altundeva, In altă parte, arjdfl s. n. = lut galben, arjcfjus adj. = lutos, argilos. nrş6u (-ană) s. 11. = hlrlcţ. nsldfl (-uri) s.n. = pucioasă penLru curăţirea butoaielor dc vin. asofld (asog) vb. = a rupe aluatul de pîinc şi a-1 disLribui în coşuri, astaliş (-i) s.m. = Lîmplar. băbătie (-ii) s.f. =» coşul casei, horn. bădog (-oage) s.n. = tinichea, vas dc Li-nichca. bătăcuie (-i) s. f. = trăistuţă dc pinză dc sac. băimă (baun) vb. = a plinge zgomoLos. bcrbfnlţă (-c) s. f. = boslan ; dubleLc cucurbălă. bintăli vb. = a amenda, a pedepsi, binşlfl (-uri) s. 11. = belşug, bltăng adv. = fără ţintă, bltaiifjău (-i) s. m. = vagabond, bitćr (-i) s. m. = criminal. bl( (-i) s. 11. = franj, blu s. n. în loc. adv. din biu = Îmbelşugat, mult. bobir (-c) s.n. = laur, dafin, boboni vb. = a face farmece, vrăji, boboniluri s. f. pl. = farmece, bobrăli vb. = a lucra ccva cu migală exagerată, cu încclincală. bodon (-oanc) s. 11. = vas dc Liniclica (smălţuilă) penlru păslrarca grăsimii LopiLc dc porc. bodorcu s. f. = Lrifoi. bolondću (-auă) adj. = glumeţ, ncasLîm-părat, păcălici. bonţjăr (-i) s.m. = insccLă, gărgăun, bonţăli vb. => a despica viLa tăiată (din magii, bonczol). botorcăli vb. = a umbla pc dibuite, mai ales noaptea sau înLr-o încăpcrc InLunccoasă, căutînd ccva şi producind zgomot uşor., boţi s. m. pl. = lăiţci. ORADEA brădfc (-ii) s. f. = unitate de măsură pentru cereale, cca 12 litri (se pronunţă şi bădrie ). brîzf/ălă vb. uni pers. == a ccrne, n ploua mărunt. brunriu (-atiu) s. n. = contrabas, budclărăs (-e ) s. n. = porlmoneu do piele. bulăc (-icci) adj. = plin de sine, neastim-părat. bumbiţ (-i) s. n. = bomboană, burgundău (-i) s. m. = sfeclă furajeră ; sinonim : napi. burzuli vb. refl. = a se agita cu mlnic. butuşf vb. = a Înghionti, a strîmtora intr-un colţ şi a lovi (un animal cu coarnele), căminlţă (~e) s. f. = sobă (dc gătit), candahîu (-ană) s. n. = sobă dc încălziL. căbel (-c) s. 11. = unitate dc măsură (dc 85, 90 kg ) pentru cercalc. căpătă vb. = a culege. S-o dus in ogradă să capete buruieni la purcel. cărălabă (-c) s. f. = gulie, cătingău adv. = încet, căuăcl s.m. = fierar, căuăclo (-ii) s. f. = fierărie, căuăcl vb. = a sc îndeletnici cu fierăria : O căuăcit mul fi ani În sat la noi. căzăl (-uri) s.n. = şiră de paie, dc fin. ccisă (-e) s.f. = ceaşcă dc porţelan, ectărnă (-e) s.f. = burlan la casă. ecună (ceaun) vb. = a urla. cliclm s. n. = făină dc calitate superioară. clicrigarUiu (-i) s. 111. = rotar, chcsclicneauă (-ele) s. f. = maramă marc. cliichitău (-auă) s. n. = albăstrele, chinzui vb. IV = a chinui, ccapău (-auă) s. n. = plcazna biciului, cldir s. 11. = vin oţetit, cldoa! interj. = cuvînt cu carc sc cheamă minjii (şi: ciroa). ciya (-gi) s.f. = scripctc dc lemn. cloci (-i) s. m. = coccan dc porumb sau dc varză. clorgău (-auă) s. n. = izvor în stlucă (cu oarccare cădere). RAIONUL eios (-şi) s. 111. = paznic dc cîmp sau hi vie. ciufuli vb. = 1. a batjocori; a porecli. 2. a glumi'. ciiihii (-c) s. f. = spcricLoarc pentru pasări. ciunipiif adv. = aplecat pe vine. cius (-i) s. m. = moşneag, ciutcăi s. m. pl. = partea dc jos a porumbului cu rădăcinile, după cc s-a tăiat tulpina. clăpuci (-e) s. n. = ciocan, elempeş (-c) adj. = greoi, împicdical. clic s.n. sg. = pîinc nedospilă, aluat nc-crcscut. coacć conj. = dc accca. coanci adj. = saşiu, cobîrlf vb. = a vagabonda, cobirlău (-auă) adj. = vagabond; cocioânc s. f. pl. = piftie, cocoloiire (cololoarc-ori) s. f. = oglindă, cofărifă (-c) s.f. = precupeaţă, femeie bună dc gură „îi umblă gura ca la o cofăriţă”. cominţău s. n. = plata în natură pcnlru argaţi. comlău s. n. = hamei ; aluat fermentat întrebuinţat la dospitul plinii, copon (-i) s. m. = clapon, corintci s. ni. pl. = flăcăi, carc cheamă la nuntă rostind o formulă dc invitare în versuri şi purlînd podoabe speciale ; chemători. cornofiir (-i) s. m. * salcîm. coroi vb. = a chiorăi. cos s. n. = murdărie, jeg. cosalău s. n. = fînaţ. cosćlc s. f. pl. = cusături, costoli vb. = a ţine pc cineva în pensiune. costoş (-i) s. in. = ccl cc mănîncă înlr-o pensiune sau la un particular contra plată. coşiră (-cri) s. f. = coş dc mînă împletit din nuiele. coştolâu s. n. = mîncarc din pîrga poamelor sau din preparate din primul porc tăiat anual într-o gospodărie. ORADEA GO co.ştolf vb. = a gusta. colroflcănţă (-c) s. f. = bărbat sau femeie (le nimica. covîrli vb. == 1. a amesteca cu lingura Intr-un vas 2. refl. a avea greţuri. cozlću (-ic) s. n. = ciula]) scund, cu 3—4 sertare suprapuse. eiipă (-c) s. f. = unitate de măsură penLru cereale, dc cca G litri. curăstă (-c) s.f. = lapte brînzit, muls imediat după fătare. curmău 1 s. n. = aluat IcrmcnLat pre-găLit clinLr-mi amestec dc făină dc grîu şi porumb, întrebuinţat la dospitul plinii. curmău 2 (-cic) s. n. = fîşie dc coajă de tei. cursură (-i) s. f. = colţ de pîinc rămas după tăiatul feliilor; parLea scursă din pîinc în Limpul coacerii şi coaptă parţial, dc culoare albicioasă. daralău (-auă) s. n. = rîşnilă. dărălă s. f. sg. = uruială. dăralmrf vb. = a îmbucătăţi. dărăli vb. = a macină la rîşniţă. clcjc (-i) s. f. = ciubăr cu cercuri dc fier. ricjtfliină (dcjgliin) vb. = a rupe. dimica (dimie) vb. = a mărunţi, dis (-uri) s. n. = podoabă, dirt prep. = pentru. doăscă (-şic) s. f. = seîndură subţire de brad. dobălf vb. = a vcsLi (cu toba), dripili vb. = a călca în picioare; a strivi. drii/lu s. n. = cociorvă, drombăli vb. = a face zgomot lovind un obiect. duleu (-cic) s. n. = drum între lanuri, porţiune dc hotar. durtjalău (-auă) s. n. = tăvălug, duryăli vb. = a tăvălugi; a (sc) rostogoli. durjuli vb. = a freca; 70 REGIUNE i al Ιοί s. η. = voal. fcdcliş (-uri) s. n. = capac dc Icmu pcn-Iru vase de lemn. fcleli vb. = 1. a răspunde de ceva. 2. a răspunde cuiva obraznic. fclczftu (-ană) s. n. = măturoi de nuiele, fćlijpi (-rji) s. f. = fală dc masă din pînză de casă. fcşleală (-clc) s. f. = vopsea, foştilor (-i) s. m. = vopsitor, zugrav, finjună s. f. v. jinge. ffnjjc (-i) s. f. = ceaşcă dc porţelan, fioc (-oacc) s. n. = pupitru, sertar; puiul mesei, firliouii]/ (-jc) s. n. = perdele, fişcur (-c) s. n. = fluier, fişcura vb. = a fluiera, filau (-ană) s. n. = aţă colorată cumpărată din prăvălie şi întrebuinţată Ia ţesut pentru decorarea prosoapelor, a feţelor de masă. floutu (-c) s. f. = muzicuţă, foalvcdeu (-aua) s. n. = covoraş pentru perete. fodră (-c) s. f. = ţesătură cusută cu încreţituri, lată cam de o palmă, aplicată ca podoabă la vestmintele femeieşti. foririşelc s. f. pl. = un fel de tăiţei pentru supă. fohozi vb. = a pune pelec. font (-ţi) s. m. = unilalc de măsură pentru greutate, egală cu o jumătate de kg. fonlozi vb. = a pecetlui, fotăji (-uri) s. n. = furtună, frimbie (-ii) s. f. = brîul poalelor. (jallscă (-şle) s. f. = colivie, flnt (-uri) s. n. == dig. {|liiunţjhiuşcă (-i) s. f. = bibilică. fjîrliMic s. f. pl. = tăiţei pentru supă ; nrecliiuşe, dude. (joreu (-auă) s. n. = coşar pentru porumb, j/oz (-uri) s. n. = nutreţ uscat pentru vite. (jrlţări vb. refl. = a se zgîrci. (jruinăzări s. f. pl. = boală de gîL amig-dalită. (juquJ adv. = stlnd pe vine. Λ ORADEA flulc s. f. = Lurmă dc boi. flurfioi (-oaie) s. n. = virful opincii. 1/uruli vb. = a (sc) rostogoli, halişi (hubi) s. f. = şezătoare în timpul iernii. liămiş adj. = (despre ciini) care muşcă, haini vb. = a da căruia sau animalele înapoi. hălădi vb. = a înainta, a progresa, hăimică s. f. = nisip. hărftni s. f. pl. = mîncarc, (îndeosebi) lăpLuri. licberću adv. = hai-hui, fără rost. hćnles (-i) s. m. = măcelar, lierlicică (-ci) s. f. = vas de lut, sfcric, cu două Lor ţi. hibă/f vb. = a jigni, a musLra. hij (-uri) s. n. = vie, deal cu vii. hirÎbu (-i) s. f. = carlofi. liîrtilcan adv. = subit, liuliifl s. 11. = cocean de porumb ; Lulhean. hiinţut (-ă) adj. = şmcchcr. hurlui vb. = a sc nărui, hurltip (-i) s. m. = grcicraş. ida adv. = aşa-i. ide ! inLerj. = hăis. icrtui vb. = a lăia, a lăzui pădurea, ieroăzi vb. = a dispune dc Limp. fjjă (-i) s. f. = pereche de vi Le Lrăgăl.oarc în jug. ijoji (-uri) s. 11. = măLurilă de paie pcnLru a curăţi cupLorul de ccnuşă, înaiiilc dc a vîrî plinea. ili.ş (-uri) s. 11. = scăunel la căruţe, impurligă (impiirlig) vb. refl. = 1. a i sc împiedica limba. 2. a vorbi verzi şi usca Le. iiiştăli vb. = a pofLi, a invita, itiă adv. '= unde, încotro, izfc s. 11. = (colectiv) Lulci roşi dc vite. Iiiylnjoia (tngînjoi) vb. = a curba, a îndoi. îatrecc vb. refl. = a facc mofturi, înţili vb. = a ţinti. îtivălf vb. = 1. a găti o fată fugită dc la părinţi in scop dc căsătorie : a-i împleti RAIONUL cosiţa în colici şi a-i schimba năframa colorată r parte. tistădără s. f., în expr. tistâdară cu lapte = tăiţei cu lapte. titću s. 11. = topor. tocănâ (-c) s.f. = mămăligă. toîflă (-gi) s. f. = trăsurică pc două roale* toltiş s. 11.= drum pietruit. RAIONUL tosăui vb. = a împinge pe cineva, a se îmbulzi. trăştc s. f. pl. = crampe la stomac, trăit s. n. = trai, viaţă, trifăli vb. = a glumi, liică (-ci) s. f. = curcă, tfiilioş (-a) adj. = sucit, zăpăcit, tullicău (-cui) s. n. = cocean dc porumb, liitalau s. m. = prost, ţifoăli vb. = a rupe hainele, părul (la bălaie), ţiglă (-c) s. f. = sfeclă, ţigoretic (-i) s. f. = ţigară, ţi vii vb. = a ţipa, a ţi ui. ţoiul) (-uri) s. n. = pulpă, ţâcroş (-i) s. 111. = sfeclă dc zahăr, ţurţalăi s. 11. pl. = sloi dc gheaţă ce a Urnă la streaşină casci sau în barbă. liioş (-c) s. 11. = veston ; lacrcu, căbat, ujiiră (-i) s. f. = camătă, ulieău (-ui) adj. m. = hoinar, uspătoi (-i) s. 111. = oaspete. vnHfiii (-auu) s. n. = cambie, vamlroc f-c/js.m. = vagabond (periculos), văgăli vb. = a mişca capul încoace şi încolo ; a da din coadă (cîinclc). ORADEA 73· văndrăli vb. = a umbla fără rost. vcrişanâ (-c) s. f. = vcrişoară. veşti vb. refl. = (despre scroafe) a se împreuna. vîdcrc (-i) s. f. = găleată dc linichea {vadră c găleată de lemn). vijjăzî vb. = a isprăvi, vijgăli vb. = a controla, a inspecta, a examina. voaspor (-c) s. n. = praf negru de curăţat plitele .şi sobele. vojoî vb. = (despre valuri) a face /gomot.-vontatâu (-ană) s. n. = prăjină pentru transportul nutreţului, cînd se clădesc căpiţele. vră(j)nijă (-e) s. f. =]>oartă, între ocol şi ogradă, construită din bîriie şi împlelilură de nuiele. vuji vb. refl. = a se potrivi, a cădea de-acord. zliocoli vb. = a zvîcni. zdrăviâ (zdrăviu) vb. = a slrănuLa. z;|iinboiă (zgimboi) vb. refl. = a se uita. mijat, cu gura căscată. z(|îrni vb. = a slîrni, a incita, zuputi vb.=a bate pc cineva pe înfundate,, cu lovituri dese. EUGEN PO TOR AN REGIUNEA nîMxici aciră (acircz) vb. = a sLărui. acriş s. ii. = lapte covăsit, aer s. ii., în expr. aerul ploii = ceata dimineţii. aiiiu (-ie) s. n.= ţapoaica (lc prins peşte, amlriii vb. = a aduna oile. arneafa (-cţc ) s. f. = sobă Înaltă şi dreaptă, fără ornamentări, încălzită cu paie. nscuţi vb. refl. = a vorbi cil ton ridicat, nfiriui (alini) vb. = 1'. a fi reţinut dc ă(liieel (-ci) s. m. = umflătura la ceafa boului, din cauza jugului carc-1 roade. păliuic (-i) s. f. = ramură dc fag pusă în slîlpul porţii dc 23 aprilie. pălimăr (-i) s. m. = I. clopotarul bisericii. 2. paiele rezulLate dc la treier. 3. largă dc transportat răniţii. Λ. stîlp de telefon. 5. corlaLă. 0. cablu întins de-a curmezişul unui riu de carc se ţine podul plutitor. pălimări s. m. pl. = adăpost pentru ciobani, făcut din patru stîlpi deasupra cărora este prins un mic acoperiş. pătcăe (-uri) s. n. = 1. postamcnLul dc lemn pe care sc aşază finul în stog. 2. glugă dc coceni. 3. claic dc fîn. pălăriiufhic (-ii) s. f. = băţ, jălăveaţă. perdea (-Ic) s. f. = şopron, şopru făcut din nuiele împletite. 81 REGIUNEA perctar (-i) s. m. = covor îngust şi lung, balul în perele deasupra lăiţclor. picior (-oare) s. n. = unitate agrară dc 13 snopi, aranjaţi unul peste altul în formă dc X. pieptăruţ (-e) s. 11. = pulover, fără înincci* plcrnicit (-a) adj. = zăpăcit, carc nu ştie cc fa cc. plrcota vb. = a dormita, pinii. vb. = a ciripi. pitiiluş (-c) s. n. = jocul dc copii dc-a v-aţi ascunsei ea. plrci s. ni. = ţap. picllşi vb. = a ciunti, a lundc rău. pihnv (-a) adj = bolnăvicios, pileai (-ci) s. f. = oala dc 1/2 litru, pîrliiu s. n. sg. = ulei dc spălat rufe. pini (-uri) s. ii. = sala din faţa casei, pridvorul încadrat dc cele patru coloane dc la intrare. plas (-i) s. m. = talpa săniei, plcoşcal (-a) adj. = nelalocul lui, nepotrivit. plimbă (-c) s. f..= prăjină întinsă orizontal pc carc sc usucă rufele, culmc. plocoiuiş (-i) s. ni. = ccl cc duce plocon la nuntă. plosca (-şti) s. f. = săniuţa dc copil cu scîndurelclc bătulc direct pc tălpi, pltifjoşnifa s. f. = plug dc lemn. poAcftu (-a) adj. = plin pînă la refuz, pochiiichcrcasă s. f. = femeie care ajută miresei să sc îmbracc. poclilnzări s. m. pl. = rude ale miresei (cuvînt întrebuinţat numai în timpul nunţii). poci (-uri) s. ii. = crcnguţa înfipta în mejdina pentru a delimita mai bine locul, pocut (-ă) adj. = damblagii, paralizat, pocinzći s. m. pl. = cci carc fac parte din alaiul socrilor mici la nuntă, invitaţi ai miresei. pod (-uri) s. n. = platou pc munte, podidiu (-i) s. m. = copil. p6dina (-e) s. f. = 1. loc şes. 2. stratul dc prunc ridicalc la suprafaţa butoiului în carc fermentează. PITEŞTI podlşor (-oare) s. 11. = locul unde sc lin-la sLînă, oalele cu lapte. polei (-uri) s. n. = săniuţă cu tălpile tăiate dintr-o bucată dc seîndură. poliţă (-c) s. f. = partea de jos a jugului dc sub bărbia boilor. polomojrii s. f. pl. = fleacuri, vorbe goale, pomeţi s. 111. pl. = bobouete, colăcel de pomană. poiunele (-[i) s. m. v. pomeţi. popirţăe (-cc) s. n. = 1. crăcană dc cules fructc. 2. cric format dintr-o pîrghic sprijinită spre capătul dc jos pc un buLuc, pentru a ridica greutăţi. 3. cîrlig aninat dc o cracă dc carc te prinzi cu mîinile şi te legeni. porconcăţă (-c) s. f. = claie mică dc fin. porumbiţă (-e) s. f. = fereastră din acoperişul casei. poştele s. m. sg. = ţuică afumată, poşoămă s. f. sg. = 1. carne proastă, dc vită bătrînă. 2. f i g. om slab, bătrîn. potcnleu s. m. sg. = paznicul miresei de sîmbătă scara pînă la proţapul nunţii ; a sc (inc poienteu dc cineva = a se ţine ca scaiul dc oaie . poting (-uri) s. n. = bătătura făcută la ceafa boului din cauza jugului. prăvăţ (-uri) s. n. = partea abruptă a unei văgăuni. pnijilă (-c) s. f. = prăjitură preparată din făină, ulei, ouă şi lapte. prif|li s. m. pl. = lemne dc foc dc un metru sau doi lungime, provenite din copaci tineri, ncdcspicaţi. prijjoni vb. = a prinde, primez (-uri) s. n. = zid. prlpoi s. n. sg. = partea finală a nunţii, privită (-c) s. f. = lcgăloarca snopilor făcută din nuiplc. prostovol (-oale) s. n. = plasă dc prins peşte. proţăp (-uri) s. n. = 1. crăcana dc cules fructc. 2. laţ dc prins păsări. proţap s. n. în expr. proţapul nunţii = = partea finală a nunţii. pftcăr (-i) s. m. = oin prost. RIMN1C1 pui s. m. pl. = înfloriturile (lc pc cămăşile ţărăneşti. puitori re (-ori) s. f. = loc pentru vînalul lupilor. puiifji vb. = a coase, pupi vb. = a îmboboci, purtu (-ic.) adj. = cărunt, bălrîn. rac s. ni. = 1. cîrlig de fier cu mulţi colţi; alîrnat dc o frînghic sc întrebuinţează la scoaterea găleţilor căzute în fînLînă. 2. bucată dc fier în formă de X prinsă deasupra jugului ca să nu se uzeze din cauza proţapului, rariipă (-c) s. f. = adîncitură în mal. rămiiira (-uri) s. f. = creangă rupta mărunt. răspălor (-oare) s. n. = obiect în formă de y, pc carc sc deapănă tortul, răş-chitor. rastiiv (-uri) s. n. = distanţa dintre rîn-durile dc porumb sau carlofi. răsucea (-ele) s. f. = parul care răsuceşte lanţul carului, cînd acesta c încărcat. răsura (-i) s. f. = capătul ogorului, raiin s. n. sg. = înfloritură, motiv naţional pe cămaşă. rftzor (-oare) s. n. = şanţul ce sc formează la mijlocul ogorului, cînd aratul porneşte din interior spre margini. rcluijiu (-i) s. n. = porţiune de păşune în carc vi Lele nu intră decît toamna, după ce s-a cosit iarba. rcşchija vb. = a depăna, rctcacăn (-t) s. n. = rămăşiţa unui stog, din care mai mult dc jumătate a fost consumată. rîjjlă (-c) s. f.;= parLca războiului dc ţesut carc bate pînza ; va talc. rînza (-c) s. f. = floare dc nuc, sau dc alun. roajja s.f. sg. = nevoie; rugăminte dc a fi ajutat. rocoânla s. f. sg. = şiragul de ţepi dc fier de la marginea vagoanelor platformă pc carc sc transportă buşteni. ϋ VILCEA 85 rost (-uri) s. 11. = spărtură in gard. nicără (-c) s. f. = drum croit prin porumb, toamna, pentru a sc putea intra cu carul la transportul ştinlcţilor. runc (-uri) s. n. = belciugul dc la loitră în care inLrâ capătul de sus al lcucci. sabin (-c) s. n. = unealtă în forma dc Lîrnăcop cu un singur colţ, pentru manevrarea buştenilor. sală (săli) s. f. = prispa casei, sanchfu (-ic) adj. = neascultător, .ştren- gar, rău. ssifjct (-cală) adj. = (epitet dc compătimire dat numai animalelor), biet, sărac. săiişlc (-i) s. f. = loc dc casă la şosea, sărsir (-c) s. n. = solniţa marc, vas dc lemn avînd capaciLatea dc 112 kg in carc sc păstrează sare. scsimic (-ii) s. f. = scaun, scaun (-c) s. n. = chilimie. scîrlelc (-fi) s. m. = săniuţă dc copil. s(*.lr|ăr s. m. = om dc nimic, scoacă (-cc) s. f. = vilcea. s(M»atc vb., în expr. I. a scoale, urma cu lirnăicopul. = a sc lepăda dc cineva. '2. a scoale guşteri = a cosi prost, infigînd vîrful coasei în pămînt. scorovăce (-cci) s. f. = coajă de dovleac, scorţăr (-i) s. m. = acoperiş făcut din scoarţe dc copac. serijitură (-i) s. f. = cicatrice, scrociob s. n. sg. = aşLcrnutul porcului, scursură (-i) s. f. = vîrf dc deal abrupt, curmătură. sinsiăc (-uri) s. n. = ladă în carc sc păstrează făina. sis interj. = cuvînt dc alungare a caprelor, sîşletc (-fi) s. n.= un fel dc fundători ale căruţei carc ])rclungesc coşul, şuşletc. slai (-uri) s. n. = 1. marginea prispei casei. 2. balustrada prispei. ·*!. ghizdclclc fîn Unii. soarbă s. f. sg. = lături pentru porc. spetăr (-c) s. n. = jerseu deschis în faţă. 80 REGIUNEA spin jiu (~i)) s. in. = plantă din familia ranunculaccc, spînz. sporoji vb. = a bale la cap pe cineva, sporovedf vb. = a sta dc vorbă, a pălăvrăgi, a sporovăi. spurcaci s. m. pl. = bureţi zemoşi. sta vb. în expr. a sta mereu .= a fi cuminte, stai.ştc (-i) s. f. = locul unde sc odihneşte cireada de vile la amiazi. stârci vb. = a păstra, stclclă (-c) s. f. = ramură, stlcloci (-uri) s. n. = toi de ţuică, sla-can, ciocan. stinci vb. = 1. a opri, 2. a înceta, stilpân (— i) s. m. = spînzurătoare. stinjor (-i) s. m. v. sinjor. stîrci vb. = a presa, a slrivi. stol (-ic) adj. = dc neclintit, stnlşiuă vb. = a ofensa, stridie s. f. sg. = drojdie dc vin, uscată, stropău s. n. sg. = amestec dc apă de var şi ciment cu care se stropeşte temelia caselor, ca să se întărească. struţ (-uri) s. n. = mănunchi dc plante, dc pene ele. sucali vb. = a coase repede, dc mînluială. sudos (-uri) s. n. = loc dosnic, sujjhi (-cic) s. n. = rană la mînă, prove-nilă de pi*, urma unei Înţepături sau a strivirii, surduc (-cc) s. n. = cojoccl. suverinţă (-c) s. f. = suveică. .şclvarl s. m. pl. = fotă. .şerpoaică (-cc) s. f. = fcrcslrău, marc, c.u două minere. şez s. n. = ocol dc vile pentru vară. şindrilar f-c) s. n. = burghiu marc. şiiilfndră (-c) s. f. = flşic dc pămînt dc formă dreptunghiulară. şhipi s. n. pl. = papuci dc casă cu talpă dc lemn. şlift (-uri) s. n. = cui mic. şncap (-uri) s. n. = 1. înghiţitură dc ţuică sau dc allă băutură. 2. parte rămasă la suprafaţa păminlului dinlr-un copac Lăiat. şopru (-i) s. m. = pinză marc, groasă (palalcă) dc acopcrit butoaiele sau căruţa PITLÎŞTI .şotolifj (-gi) s. m. = om dcşclal. .ştanil (-uri) s. n. = stampila pentru a impi ima pe piele, sau j)e lenui, anumite motive, ştcplcta (-li) s. m. = aşchie. Şte(o)plcaj| s. ii. sg. = rămăşiţele lulpi-nelor planLelor furajere după cosirea acestora, .şlrep (-i) s. ni. = specie de spin mare. şiic (-uri) s. n. = grup mic dc oi. şiiflă (-c) s. f. = unitate dc măsură pentru făină. .şurhiu (-ie) s. n. = matca unui şuvoi de apă provenită de pc urma ploilor. tăbic (-ii) s. f. = capră dc tăiat lemnele, tainiţă (-e) s. f. = groapă de stins varul, cutia dc scinduri în carc sc stinge varul. tar(a)băcă (-ci) s. f. = 1. parul cu carc sc răsuceşte lanţul carului încărcat cu lemne; răsucca. 2. pîrghie de ridicat greutăţi, tarabă (-c) s. f. = gura podului, tarbocă (-le) s. f. = 1. ceartă. 2. cicăleală tător (-i) s. m. = porumb furajer, laţ (-uri) s. Ji. = farfuria d c alamă a tereziei. laz (-uri) s. n. v. laţ. tăfăliic (-ci) s. m. = om carc nu ştie să sc îmbracc. tălmăci s. m. în. expr. lălnuiciul oilor = bcrbccul din fruntea turmei. tălpctc (-(i) s. m. = Lalpa săniei, tăncăniu (-i) s. m. = om prost, tărbacă (-e) s. f. = haină ruptă, vcchc. tău s. ii. sg. = noroi, tcăcăr (-i) s. m. = om prost, tcc.şcă (-le) s. f. = tulpinclc ierburilor rămase după cositul finului, leniprcslă s. f. = furtună, tcnclii adv. = deloc, tćnclicr (-i) s. m. = prost, terej/ăie (-ăi) s. f. = vasul dc linichca în carc sc prăjcsc boabele dc porumb pentru a lc preface în floricele. tcrfclcăc (-ci) s. m. = om prost, tcrtclcăc (-ci) s. m. v. Icrfcleac. tcşelicrcă (-clc) s. f. = cap dc om. teşcl (-ei) s. m. = lăstar crcscut din rădăcina copacului. R IMN IC! tieîi s. m. sg. = nene. liniuie (-cc) s. n. = magazie, lioe (-uri) s. n. = Locul de lemn în carc se Line gresia la cosii, tlpni vb. = a murdari, tini (tirez) vb. = a pleca, tirivis s. n. sg. = pasai, cir. tiu(|a (-gi) s. f. = solniţa cu doua cupe. tiujjoei (-uri) s. n. = vas dc lemn în carc sc pisează sarea. tfljâ (-e) s. f. = pisc dc munlc. tîlos (-oasă) adj. = murdar, tînji vb. = a fi bolnav, lîrhae (-cc) s. 11. = săniuţă dc copil, tircosală s. f. sg. = rezidurile dc vin cc rămîn pc fundul vasului. tirnoci (-uri) s. n. = săculeţ în carc sc adună pcşlelc prins. tiruosliv (-i) s. in. = arbusL carc face poriimbrele, fruclc mici acre; porumbar (Pru-nus spinosa). lollan (-i) s. n. = copil gras. toilana (-c) s. f. = oală marc de Iul. tolifrcă (-ci) s. f. = jumălalc dc dovleac, lolhar (-i) s. m. = denumire daLă ciobanilor ol Icni de cei ungureni. turiste (-i) s. f. = locul din apropierea şoselei unde poposesc chirigiii porniţi la drumuri lungi. tortoreâţil (-c) s. f. = insLrumcnt dc fă-căluil fasolea. tortorefa vb. = a zdrobi fasoalca fiarlă pînă se face pâslă. tortorćtc ^şi lorlorcţ) s. m. v. lorlorcală. (reapurl s. n. pl. = loc în pădure pc care urci ca pc scări. trevere s. f. = ţuică. trîntitură (-i) s. f. = parlca inflamală a piciorului provenilă dc pe urma unei înţe-păluri. troc (-uri) s. 11. = vas dc sein duri, sau •de tablă, dc forma coşului carului cu carc sc transporta strugurii; lin. truşio (-ii) s. f. = 1. vas în carc curge ţuica. 2. vedriţă dc muls oile. tu«ă (lugi) s. f. = ocnă dc sare. LJ VILCEA 87 lulfucă (-ci) s. f. = lilincă, fluier, tulnic (-ă) adj. = l)eaL, turmentai, lurluţcă (-Ic) s. f. = corcoduşa, turţiii (-c) s. n. = ridicaUirii dc pămînt, movilă. tulelcă s. f. = Lubul sLropiLorii de grădină ; a niincal dc s-a făcui lulclcă — a mîncat pînă la refuz. ţăcălic (-ii) s. f. = surcică, rest de seîndură. ţăliolă s. f. sg. = IăLraLul continuu şi insisLeiiL al clinilor. ţaic (-uri) s. 11. = gardul din jurul unui sLog de fîn. ţărcăh'iu (~aic) s. n. = pârlea adăugită deasupra loilrarului, întrebuinţată la căratul snopilor. ţăsl (-uri) s. 11. = cuptor de piinc făcut Î11 curte. ţăvcă (-clc) s. f. = prăjină groasă, despicată în două şi întrebuinţată la gard ca legătură 111 Ire stilpi ; leaţ. ţepclijjă (-gi) s. f. = 1. rangă de fier cu ciocul lal, înLrcbuinţaLă la săparea gropilor peiUru slîlpii dc telegraf. 2. par ascuţit cu care sc găureşte pămintul la semănatul porumbului 111 rînduri. ţfclieră (-c) s. f. = coş mic pentru zmeură. |intăr (-c) s. n. = haină de lină sLrînsă pe corp. lipIlV· (-gi) s. f. = unealtă agricolă pentru scoaLerea pălămidei din grîu. ţigla (/iştei s. f. = păpădie, ţilcui vb. = a mulge cîte puţin, a mulge prost. ţircădiîu (-aic) s. u. = ţarcul care se pune peste drăghinari (loilre) la căratul păioa-selor. ţircăl (-ale) s. n.= partea concavă a ferestrei, dacă fereastra are oberlihturile în formă de semicerc. ţirfiiică s. f. sg. = diaree, ţoapă (-c) s. f. = 1. panglică cu care se leagă coadclc felelor; vîrfor. 2. pana de la pălăria flăcăilor., ţop (loapc) s. n. v. (oapă. REGIUNEA ţ0ta (-c) s. f. = grămada dc lemne lungi aşezate In picioarc (şi sprijinite de un pom). Jupăncă (-ci) s. f. = bocanc, ţupcdî vb. = a juca. ţiir(udăii (-c) s. η. = 1. fereastra dc pc acoperişul casci. 2. pisc dc deal. ţiiţllcă (-ci) s. f. = leagăn dc frînghic prins dc o craca. ţuţoălcă (-cc) s. f. v. ţulcică. ţuţurla (-c) s. f. = vîrf înalt, fuţurol (-oaie) s. n. = 1. orificiul din ciutura fînlînii pc unde curgc apa. 2. orificiul din toarta ulciorului. 3. scocul dc lemn sau ţeava unui izvor. ulćl (-uri) s. n. = 1. încăpere în carc sc adăpostesc stupii dc albine ; coşniţă, ştiubci. 2. vas cilindric pentru păstrarea mălaiului. 3. vas pentru spălatul rufelor, uloăţjă (-c) s. f. = sliclă. uluc (-cc) s. n. = prispa casci. umblă vb. în expr. a umbla prin odăi = a umbla fără rosL. unchiuleăsă (-c) s. f. = mătuşă, sora tatei, upf vb. = 1. a dori o anumită mîncarc. 2. vb. refl. a sc lăcomi. ursoălcă (-cc) s. f. = porţiunea coşului din podul casci, rezultată din împreunarea a două coşuri. uruioc s. n. sg. = crupe dc porumb sau dc alte cereale, întrebuinţate ca hrană pentru animale ; urluială. ulăll ulăli I interj. = cuvînt cu carc se chcamă bobocii dc raţă. vanlăric (-ii) s. f. = ciocăniloarc. vătră (vetre) s. f. = camera în carc se găseşte vatra. văcălic (-ii) s. f. = capitolul florii-soa- relui. văcăruş (-i) s. m. = burete zemos, co- mestibil ncfripL. vătăf (-i) s. m. = ciobanul din fruntea cîrdului dc oi. vălăşil (-ci) s. in. = gogoloş dc mămăligă, cînd aceasta nu c bine amestecată, viestre s. f. sg. = zestre. PITEŞTI viştf vb. = a merge repede, vîiiiuf vb. = a împiedica oile. vîneiîjă (-(c) s. i. = vînă dc apă ieşita din peretele mimtelui. vîntorc (-{) s. 111. = stîlp dc poartă, vîrfor (-i) s. m. = panglica de la capriţul cozilor fetelor. vîrlănlc (-cc) s. n. = vîlnic, fotă. vîrtcj (-uri) s. ii. = vîrlcjul carului, partea formată din chilimic şi gresie. vîrzol (-oale) s. n. = ochiul opincii prin carc trece nojiţa. vorbi vb., în expr. a vorbi în reslcu = a vorbi cu ton ridicat. vurglilnă (-c) s. f. = distanţa dintre bîr-nclc unei stîne sau ale unei casc, locul gol dintre ele. zamballc (-cc) s. n. = haină scurtă, zambilă (-c) s. f. = zăbală pentru iezi,, ca să nu sugă ; e formată dintr-un beţişor pus în gura iedului şi legat cu sfoară pe după corniţe. zaplafc (-uri) s. n. = căuş, lingură de lemn de mărimea unei farfurii. zăbăvici (-uri) s. n. = elasticul, şnurul dc la chiloţi. zărcădă (-c) s. f. = covor mare. zbăncă (-ci) s. f. = bîlă, ciomag, zdirnîi vb. refl. = a sc cuLremura. zyăibă (-c) s. f. = gheară, laba cu ghearele scoase; picior de animal, zgăme s. f. pl. = oi. z<|ărui vb. = a stărui, zţjîmă (-c) s. f. = fruct de măcieş. zţjîmbăf vb. = a scobi dinţii, zţjîndărici (-uri) î>. n. = vătrar. zjjlÎviJi s. m. pl. = bureţi dc pădure, comestibili. zi s. f., în expr. zi şi noaplc = prăjitura, chec. znamciilc (-ii) s. f. = arătare, zoănă (-e) s. f. = marginea şoselei, zorconeălă (-cli) s. f. = grămadă dc fîiu zucă s. f. sg. = îngrijire (a cuiva). TR, GANTEMIR REGIUNEA STAL IN RAIONUL FĂGĂRAŞ Comuna Lisa aiijjlnćriu (-i) s. m. = inginer, arie s. f. pl. = mendre. / urine (-i) s. m. = anin. arniurari(u s.f. sg. = numele unei boli la vi Lele cornu Le. anine (-uri) s.n. = (învechii) impozit comunal. arvăţi s. m. pl. = oameni rai ; duşmani, bacău s. 111. sg. = flăcău LomnaLic, hol Lei. bănui (bănui) vb. = a reproşa, barălui vb. = a vorbi mult, a încerca să convingă cu un potop de vorbe, băleală (-cli) s. f. = nuia. bătucică s. f. = băţul cu carc sc bate şi se aruncă ţurca (la jocul „dc-a simalul”). beleaznă (-c ) s. f. = bubă. berea (-ci) s. f. = sarcină dc lemne, pc care un om o poate aduce în spale. bcrlui vb. = a lega slrîiis. biciului vb. = a evalua, blralo s. f. pl. = conducătorii comunei, bidicăi (bidicăi) vb. = a migăli, bisiiofj s. m. sg. = busuioc, bizćrii s. f. pl. = membrană carc înveleşte unele organe interne; prapur. bîrjjlă (-c) s. f. = vălale (partea războiului de ţesut, cu carc sc bal firele). blăznă s. f. sg. = fandoseală, izmeneală, blăzni vb. refl. = a sc izmeni, a se fandosi, bleăneă s. f. sg. = clopot de vile, Lalangă. bleichi (-uri) s.n. = tinichea, bon (boânc) s. n. = bob, sămînţă, grăunţe, bonlă (-c) s. f. = cunună, bordiţă (-c) s. f. = 1. panglică (ţesătură lungă şi îngustă, folosită ca ornament). 2. fil.il. boseomende s. f. pl. = farmccc, vrăji, des-cîn tccc. boşindoc (-oacă) adj. = (despre copii) mic dc statură. boţocăni vb. = a alîrna. brăuişleri (-i) s. m. = pădurar, paznic, bubou s. n. = haină groasă făcută din lînă, cu părul scos sub formă dc miţe. budulfii s. m. pl. = ghizdurilc fînlînii. budului ^şi : buduli) vb.=a căuta, a umbla după lucrurile dosite. biimbcn (-ă) adj. = supărat, morocănos. burboăn(ă (-c) s. f. = bomboane, zaharicale. ί)0 REGIUNEA ciipele s. n. pl. = 1. capital. 2. numele unor colaci făcuţi la pomenirea unui mort. cărămb (-i) s. m. = unul din cclc două lemne rotunde ale loilrei carului; împreunarea lor se face prin fuseci. căiţă (-c) s. f. = scufia pc carc o purtau, în trecut, femeile măritate; peste ca se purta ,,pomeselnicul” (o fîşie de pînză albă, dc bumbac). căldări vb. refl. = 1. a sc murdări de funingine. 2. a sc îmbăta. cătuşe (-i) s. f. = podul improvizat in partea superioară a căpriorilor unui şopron, colet s. m. sg. = familie ; toţi ai casei, ccuuşuri (-c.) s. n. = ccnuşa carc a servit la fierberea rufelor. ccoăic s. f. pl. = bronz, clićlni s. m. sg. = aluatul dc pîinc. chcndclă (-c) s.f. = lchuză. cheş (-ii) adj. = bivol sau bivoliţă carc are o pată dc păr alb pe frunte. chişiţă s. f. = I. legătura de papură sau de paie cu ajulorul căreia sc fac cununile de ceapă pentru păstrat. 2. (colccliv) cununilc de şliuleţi de porumb. clocrăe (-uri) s.n. = parte din sat; cartier, cioţjhică (-ci) s. f. = cucuvea, doică (-ci) s. f. = slăncuţă, ceucă. ciorolioc adv. = pc ncaştepLale. clujdăli vb. = a cîştiga ccva cu greutate, eîncplşleriţă (-c) s. f. = coropişniţă. cirpiiţă (-c) s. f. = batistă, cirloji vb. = a cîrpi (opinci), clănărct (-c) s. n. = clarinct. clcăii(|ă (-i) s. f. = crcangă, ramură, eloţări s. m. = I. şobolan. 2. furcă dc fier cu coarnelc îndoite în unghi dc 90°, carc serveşte la scosul gunoiului din grajd (numai la sg.). cluxă (-c) s. f. = cursă de prins animale, cojăn (-i) s. m. = (depreciativ) nume dat cu deosebire ciobanilor din cînipia Dunării, cojcrliiu (~i) s. m. v. cojan. coldău (-i) s. m. = necinstit, conccni vb. = a distruge, conccnic (-ii) s. f. = distrugere, pustiu. STALIN cop (-uri) s. n. = unitate dc măsură de capacitate, egala cu 1 şi 1/2 1. eosciil s. m. pl. — viermi ; în imprecaţii : minca-lc-ar coscăii. cotcălă (-i) s. f. = treabă, lucru, colinji vb. = a bate, a lovi. cotrănă (-c) s. f. = 1. pat cu etaj, cu partea superioară acoperită cu velin ţe. 2. despărţitură mai mică a şopului, unde ele obicei se ţine otava. craval s. in. sg. = ceartă, scandal, cricălă (-ăli) s. f. = femeie murdară, carc face lucrurilc numai dc mintuială. cricăfi vb. = a lucra de mîntuială, murdar, crifulfiu (-uri) s.n. = bucată mare (dc pîinc sau de slănină). crijfliiuă (-i) s. f. = ramură bifurcată, ale cărei capete sînt ascuţite, pentru a fixa (imobiliza) la pămînl mîinilc şi picioarele, în jocul copiilor. trîmbiţă (-c) s. f. = pricină, cu piui (-uri) s.n. = bucata dc pinză cu carc sc căptuşesc umerii dc la cămaşă (pentru a-i face mai rezistenţi, îndeosebi la ridicarea po veri lor). cupluşi vl). = 1. a căptuşi. 2. a bate. ricchilin adv. = separat, afară de. (IÂluă (-c) s. f. = leagăn, legănuş. (lesholl)ă (dcsholbcz) vb. = a (se) lumina la minte, a deveni mai priceput, de.şti (deşte) s. n. = deget, devoca (devoc) vb. = a rupe. Cămaşa i s-o deuocat pc cl, dc alila purtai. diplăş s. m. = viorisl, lăutar. (lirji (-uri) s.n. = unealta cu care sc trage jăraticul din cuptor. dirslină s. f. sg. = lîna carc rămîne după prelucratul „straielor” şi al „săricilor” ; lînă dc proastă calitatc. (lobul (-oâte) s. n. = sac larg în care se pune de obicei nutreţul vitelor, cînd pleacă omul cu carul la drum. (lrioana (-i) s. f. = bivoliţă. (lroburi s. f. pl.= vreascuri, crengi uscate, dubi vb. refl. = a intra în putrcfacţic, a sc putrezi. RAIONUL (I iii Iu (-a) adj. = dublu, dimlui (dârdâie) vb. = a luna. făcliei (-uri) s. n. = voal. fărlo ! interj. = îndemn ca o vila să-şi schimbe locul (sâ se dea la o parle) ; primeşte ! fărlui vb. refl. = a sc da la o parte, a-şi schimba locul. felderă (-c) s. f. = 1. măsură dc capacitate pentru cereale, de 1*1 cofe. 2. masura de suprafaţă cehi va li nd cu 7 ari. II. o parte a şurii, unde .se depozitează grîul înainte de a fi treierai, fidel al s. m. sg. = garanţie, fćnc s. f. sg. = drac. fereheleii s. m. sg. = o parte a carului; ca ţine ,,mănuşile” dinainte, fćst adv. = zdravăn, fesier (-i) s. m. = inginer silvic, feştile s. f. pl. = cînepă dc cea mai inferioară calitate (din ea sc fac de obicei sacii ordinari). îlcoărţă s. f. = femeie stricată, fliuşliiic (-uri) s.n. = mîncarea de dimineaţa. foăehi s. m. = copil din flori, foarna (-c) s. f. = femeie care vorbeşte fornăit (pc nas). I0e s.m. sg. = vatră (sens etimologic; al. foc mii valră). fodorel s. m. pl. = încreţitura carc ţine loc de manşelă la cămăşile ţărăneşti, foi s. m. sg. = foaie. frijjliinî vb. refl. = a umbla de colo-colo. frijuri s. f. pl. = haină lungă de postav ţărănesc, pc carc o folosesc femeile. fruntări s. m. sg. = podoabă femeiască, alcătuită din mai multe şiruri dc mărgele negre fixate pc o bucată dc pînză neagră ; accaslă podoabă ornamenta fruntea. Peste ca şi peste căiţă venea pomcsclniciil. {{ulcătă (-c) s. f. = măsură de suprafaţă !|lii$|liie (-ii) s. f. = 1 curea carc leagă cele două părţi ale îmblăciului. 2. f i g. om carc duce vorbele dintr-o parte în alta, spre a Învrăjbi. oLînccă s. f. sg. = pîrghic. otinci vb. tranz. = a ridica cu pîrghia. olincică s. f. sg. = scîrdurică care se bagă între firele dc la războiul de ţesut, pentru a Ic ţine desfăcute, ca să se poată lucra la iţe. papainoţ) (-oage) s. n. = pîine făcută din amidonul obţinut din cartofi raşi şi din puţină făină. păriste (-i) s. f. = pajişte, pălărl s.m. pl. = călugări caLolici. păclşăle s. f. pl. = calitatea a doua dc cînepă (prima este fuiorul). păhui (-c) adj. = năuc, zăpăcit, prost, păpălăşcă s. f. sg. = mortar, păpuşică (-clc) s. f. = legătura de' GO dc fire de pe răşchilor şi dc 30 de fire dc pe urzitoare. părţcă (-Ic) s. f. = bucată de pămînt (arătură). păsălui vb. = a sc potrivi, păslrăvălcăir (-cui) s. m. = cel carc locuieşte peste vale. păstură (-i) s. f. = haină fcmeiască, făcută din lină dc culoare neagră, carc sc încinge pc deasupra ici şi acoperă trei sferturi din corp, rămînînd într-o parte desfăcu Lă. perien (-c) s. n. = totalitatea firelor dc la urzeală carc rămîn, fiindcă nu se mai pot ţese, fiind prea scurlc. pic (-uri) s. n. = vreme rea, vreme ploioasă, carc ţine dc multă vreme, pîrlăgliluă (-i) s. f. = pătlagină. FAGARAŞ 03 piş f-i) s. n. = paiele unui snop îmbiaţii cu îmblăciul. j) lo aton (-c ) s.n. = maşina dc gătit, pocunic (-ii) s. f. = chin. polmcsćlnic (-e) s. n. = fişia dc pinză alba cu care îşi legau femeile măritate capul# pesle căiţă. polmol s. m. sg. = podmol, prispa dc lut din jurul caselor ţărăncşLi. poponcucu (-ci) s. f. = cutie, porlo)/ (-oruje) s.n. = pollog. porlofjâr (-i) s. m. = potlogar, porlofjuric (-ii) s. f. = potlogărie, porţiu (-ic) s. n. = măsură dc capacitalc egală cu 1 dl. potiucj (-uri) s. n. = legătura cu carc sc prinde dc rotile grindeiul plugului. polonia (-c) s. f. = unilatc dc măsură de volum, egală cu 1/2 m3. prazului vb. refl. = a sc răni. prodol (-c, -uri) s. n. == unealtă cu ajutorul căreia se leagă snopii (dc obicei un băţ. scurl şi ascuţit la un capăt). prllosli vb. refl. = a sc prosti, a-şi pierde din memorie. progâdic (-ii) s. f. = cimilir. proţopâş (-c) s. n. = proţap mobil, a-vliul capul în formă dc cîrlig ; cu ajutorul lui se pol aduce lemne din pădure cu llrîşul. puninâşl s. m. pl. = manşeta (împodobită sau nu) dc la cămăşile ţărăncşLi. punt (punţi) s. m. = 1. măsură dc greu-lalc egală cu 1/2 kg. 2. greutăţile dc la ceasornicele fără arc. piinl (-a) adj. = surd. rfipor s. m. sg. = jeg. nilin (-i) s. m. = lufă dc fag, crcsculă rotund, fiindcă ramurile tinere i-au fost mereu mîncatc dc animale, râţjula (-i) s. f. = arţag, râstos (-a) adj. = animal jigării,cu burla marc. recul (-c) s. n. = haină scurtă (bărbătească), din postav ţărănesc. rel (-uri) s. n. = cuptorul dc la maşina dc gătit. 91 REGIUNEA rejc s. f. pl. = dantela. ristlfjoAIu (-e) s. f. = romlcla pusa între butucul roţii şi cuiul din capul osiei. rlşchUorl (-c) s.n. = 1. răşchitor, 2. can-titatc dc fire la urzit. rodeau s. m. sg. = pline dc calitate proasLă (de obicei pîinca făcută din aluatul rămas pe covata în carc s-a frămînlat pîinca). nislunoi (-oaie) s. n. = 1. pîinca făcută din aluatul cc sc rade dc pc covată. 2. ultimul copil al unei familii. stflba (-e, -i) s. f. = funie cu carc sc leagă capătul din faţă al prăjinii, cînd sc leagă carul dc fîn. săbăş s. ni. sg. = fizionomie, sftbilsui vb. = a identifica după fizionomie. sarpun s. m. sg. = cimbru sălbatic, softloi (-oaie) s. m. = ceapă carc nu s-a dezvoltat rotund ; ceapă lungăreaţă, sfilli vb. refl. = a sc făli. strdl (-ic) s. n. = pătură de lina, mare şi miloasă (cu părul scos numai pc o parte), carc serveşte la acopcrit, în loc dc plapumă. stri||hca|ă s. f. sg. = lapte prins, jncă nc-închcgal bine. slnîţ (-i) s. ni. = jimblă, corn, pîini-şoară albă. sucAcIoaio (-oaie) s. f. = bucătăreasă, sugurina interj. = cuvînt cu carc sc cheamă micii. suliolt s. m. sg. = acţiunea dc a rupe cîte o bucată din aluatul frămîntal şi a forma din el pîinca cc urmează să fie băgată în cuptor. siiliolta (siihollcz) vb. = a rupe o bucală din aluatul frămînlal şi dospit şi a forma pîini, pentru a Ic băga în cuptor. scliirioiilă (-c) s. f. = femeie schiloadă. şeliblole s. m. sg. = om schilod, şc.liimboiiosf vb. refl. = a schimonosi (a facc grimase, a sc urîţi). şclboc adv. = treaz, dc pază. şcrcinplAu (-i) s. n. = stîlp dc telegraf, şerifii;! (-c) s. f. = partea dc dinapoi, mobilă, dc la coşul căruţci. STAUN şese s. 111. sg. = şes. şilio î interj. = cuvînt cu carc sc alunga un viţel. şiroi (-oafe) s. n. = şurub, şoncalâuâ s. f. pl. = glume, şop (-uri) s. n. = podul şurii şi in special podul grajdului, unde sc line finul, şopeaeâ s. f. v. şopolci. şopecl s. m. v. şopolci. şopolci s. m sg. = şop. şleijjlie (-i) s. f. = şlcvic. ştiuc (-ci) s. ni. bucată (dc pîinc sau dc slănina). şlraf s. 111. sg. = joc în bani, consiliul din aruncarea monedei cît mai aproape ele o linie trasată pc teren. şlrof s. m. sf. = pedeapsă, amendă în bani. ştiibăr s. m. sg. = boală rea. supă s. f. sg. = forţă, şiirla s. f. sg. = tencuială vcclic, căzută de pe zid, folosită uneori la frecatul anumitor lucruri, pentru a le curăţa, şurlui vb. = a spăla pe jos. şuşop (-uri) s, n. = remiză de adăposLit lemnele dc foc, carul şi uneltele agricole. svenc (-uri) s. 11. = figuri de joc, la dansul „fecioreasca”. larcăn s. 11. sg. = larhon. talan s. m. = nume de batjocură dat cailor (sinonim cu : „boală”, dai vacilor). lanibuşi vb. = a surpriirtlc pc cineva ; a prinde 111 flagranL dclicl. licăr (-i) s. 111! '= prostănac, tclit (-ă) adj. = plin. teşciilă (-c) s. f. = cutie (mai ales dc chibrituri). ticâlă (-Cili) s. f. = fiinţă slabă, ticnii vb. = a lucra fără spor. tindere! (-uri) s. 11.= tindă mică (mal ales la biserică). tişă s. f. sg. = numele dat unei femei mai Î11 vîrslă (sinonim cu mătuşă). tînâr0)| (-oage) s. n.= fîncaţă închisă cu gard. RAIONUL RUPEA 9 Γ> lirgiiclu (-uri) s. n. = loialitatea mărfurilor cumpărate dc o persoană, lîrhăt (-uri) s. 11. = bagaj greu. liriş (-uri) s. ii. = cantitate de lemne cc sc poate aduce cu vitele, din pădure, fara car sau sanie, ci numai tîrfnd-o. toăfăl (-uri) s. n. = maşină de fâcut cîrnaţi. trântă (-c) s. f. = femeie (sau fată) proastă. (retine adv. = deschis, trcvclit s. 111. sg. = tăvăli tură, cădere, trfflăr (-e) s. n. = pllnie. trupehină (-i) s. f. = tulpină, ţăihi s. ni. sg. = drojdie dc berc. ţeiehcrc (-i) s. f. = coşniţă dc papură cu două toarte. ţeif/hc (-i) s. f. = (cavă. ţintlăr s. in. sg. = încumctarc. ţintăriţă s. f. sg. = grindină (cu boabe mici). ţoudără (-c) s.f. = femeie de moravuri uşoare. RAIONUL Comuna androe (-oace) s. n. = rochie groasă de iarnă (din sLofă închisă). avănti adv. = mai mult, mai tare. Ghcor-r/he c mai avanii dccit toţi. baciul vb. = a sla fără lucru, bclcăznă (-c) s. f. = rană. • belidereu s. m. = om marc care abia sc Urăşte dc leneş. hobilcă (-ci) s. f. = umflătură, borboănă (-c) s. f. = pilulă contra gălbozci la oi. buduhălă s. f. = timp ceţos, burliiicăş (-i) s. m. = porc între -10 - 50 kg greu Late. cioică (-ci) s. f. = cioară mică. ciuii(jurfl (-ă) adj. = LăiaL j)e jumăLate. ustunoi s. m. sg. = usturoi, văeălui vb. = a tcncui. vcăcă s.f. sg. = veşcă (la silă şi la izmene), vicăreş (-i) s. m. = vicar, virf/ăci s. m. sg. = nuia. viitoare (-i) s. f. = piuă rudimentară dc făcut cergi miloase, straie, sarici. vîstră (-c) s. f. = podoabă la căciulă sau la pălărie (o poarlă numai flăcăii mari) ; egretă. vb. = a seca apa dintr-un braţ de rîu, cu scopul de a prinde peşte. /îngălă (-c) s. f. = femeie murdară sair femeie care lucrează murdar, zîmjăli vb. = a lucra murdar, zăori vb. = a facc serenadă cuiva dc ziua onomastică sau de Anul nou. zimhăt (-ă) adj. = (despre dinţi) crescut neregulat, ieşit din şirul celorlalţi, zoloni vb. = a prăpădi. G. ŞERBAX-CORXILĂ . RUPEA Crihalma conlf.ş adv. = înlr-o parle. (îortelf vb. = a ascunde pe cineva în casă. cortorăr (-i) s. m. = cal rău. crosmil (-a) s. m. = cu jîovară mare în spate. cuhne (-{) s. f. = pînză cu flori, aşezată pe grinda principală din casa ţărănească, dala s. m. = drac, diavol, dăiinos (-oasă) adj. = lacom, diebla s. m. = cal rău. dîcă s. f. = împotrivire, încăpăţînare. donţ s. n. = umflătură pe pîine (la coptul la cuptor). dorovăft (-ă) adj. = dărîmat, distrus. REGIUNEA drcAvft s. f. = şold la vite. flrtcîlc (-i) s. f. = făclie, forosluit (-Λ) adj. = sudat, unit bine. (jnnclii (-uri) s. 11. = boala, lipsă (la ■CADK : gance). ţfuliăiir s. in. = chiabur. fjînJ s. m. = om tare. ylscol (-oaie) s. n. = mămăligă cu brînză, rotundă ca o portocală, în mijloc punîndu-sc b rin za. fjitîinlft s. f. = bătaie, glăvftflnu (-i) s.f. = cap dc cal; (ironic) cap de om. Ijot s. η. = voce. Arc un got ca o trimită. (jrosîţă s. = ban dc metal (la 1848 în Austro-Ungaria). Ijurnej s. n. = deal mic, colină, lialţ! Interj. = la stînga (la minatul cailor). liălţ! interj. == la dreapta (la minatul cailor). huţrt.ş s. n. = drum pentru vite. heliilă (-c) s. f. = obiect făcut dc fierar pentru tras cînepa mclilată, spre a scoate fuior pentru tors ; are cuie cu vîrful ascuţit prinse pe o bucată dc lemn. liffilu s. n. = pădure deasă dc stejar, liiră (-c) s. f. = instigator la ceartă, hnlcnoloc (-oacc) s. n. = pumn de fin sau de otavă. lnmluzÂu s. n. = funie dc sîrmă peste un rîu ; de ca sc leagă luntrea, iu adv. = da. lćscliile (-i) s. f. = iesle. STALIN iroc s.n. = partea carc a rămas neţesu ă jn războiul dc ţesut, cam 15 cm. izidi vb. = a risipi, învftlit (-ă) adj. = binefăcut. jîntuf vb. refl. = a sc juca în apă. înăciiu s. n. = basma cu flori (In portul local). oyodii adv., în expr. cu ogodu = încet, domol, fără grabă. οΐήΐο s. n. pl. = construcţii din curte, angarcle. olălău s. m. = om carc sc ccartă mereu. 0tca s. f. = rachiu fiert prima dată. pnrfp (-i) s. 111. = cal. plluluşul s. n. art. = jocul ,,dc-a ascuiisc-lca'\ pirci s. n.= 1. miros urît. 2. expr. pere de ptrei = pere foarte gustoase. posonuin s.m. = om închis, tăcut,nesuferiL. eclrcimiişs.n. = lcagăn cu carc sc dau copiii, scohîlci vb. = a călca în gropi, a călca rău, riscînd să-ţi scrinLcşLi laba piciorului, sgăurl vb. = a sta aşLeptînd fără lucru. sindic0s (-şi) s. m. = om urîcios. tanana adv. = sătul. tccărui vb. = a încerca să faci o treabă peste puterile talc. tîrhAt s.n. = haină dc casă. Urnomeută s.f. = paie şi pleavă, zdrobite la maşina dc treierat. toronpă s. f. = om care vorbeşte mult, fără rost. ţolină s.f. = femeie stricată. D. BUCUR REGIUNEA SUCEAVA RAIONUL RĂDĂUŢI Comunele : Bilca, Fralauţii Noi, Fralăuţii Vechi, Galane.sii, Putna, Straja, Vicovul dc Jos, Yicovul dc Sus abarnic (-ă) adj. = străbătător, harnic, aharniccâlă s. f. .v. abarnicic. abarnicic s. f. = destoinicii*. abeherj1 s. 111. = om prostănac, fIei -abeherţ2 s. n. = eleşeu de la fabrica dc -cherestea. ah(‘l)cr|ui vb. = a alege şi sorta dcşeurile. ah('h(‘r|iÎii(j s. n. = (colectiv) deşeuri forestiere. abort s. n. = closet, abrlctui vb. = a ţine de scurt, a aplica o corecţie a educa. ahstrăin adj. = fără nod. Am cumpărat nişte scinduri, toate abstrain. abtuliiinc s. n. = zdrob. abţălij (-uri) s. 11. = I. lucru de puţin folos. 2. (mai ales la pl.) acte fără marc valoare cu care cineva încearcă să cîştige o cauză. Nu mai umbla cu abfaiguri dc acestea. ab|nifjui vb. refl. = a se judeca, a intenta proces. abţainulălă (-cli) s. f. = 1. acţiunea dc a abţaigui. 2. morală, ceartă. acari vb. refl. = a sc îmbrăca cu gust, a fi elegant, curat. aeariju (-c) s. f. = ac de siguranţă, acortănl s. m. = cel ce ia In acord o lucrare şi sc* obligă să o termine. Ia un anumit timp. ariionl (-(i) s. ni. = deputat, ariivarant ((i) s.m.=cel ce are în grijă şi administrează stlna salului; e mai marc* decît baciul. afjheaziualut vb. = a ocări pe cineva, ales! interj. = strigătul ciobanului casă se aleagă oile. amnislui vb. = 1. a termina. 2. a (se) ascunde; a se aciua. anăflina adj. invar. = greu de convins, anailinil (-ă) adj. = cu care nu te poţi înţelege. anlret adj. invar. = gata. Cil ai clipi li antret dc mers la tirg. antrclui vb. = a înjgheba, a face ceva în mare fugă. apallcă s. f. = farmacie, apaloăsă adj. f. = (despre ape) care vine marc, care inundă. argintar (-uri) s. n. = inventar după un mori; pentru a sc împărţi averea rămasă. *J - c. 1458 08 REGIUNEA argintări vb. = a ccrc inventarierea averii râmase (lupă un mort. argintărie s. f. = inventarierea averii ramase. arvinlăr s. n. = argintar, aruncă vb. refl. = a-şi lega părul cu o basma pe lîngă urechi. astrungusc (-cască) adj. = 1. austriac. 2. de pe vremea imperiului austro-ungar. babă s. f. = 1. brazdă dublă pe care o fac cosaşii cînd încep ogorul. 2. cozonac. baclicr s. m. = om căruia nu-i prea placc să muncească şi care nu-i în termeni buni nici cu justiţia. baclicri vb. refl. = a deveni bacher. bachcric (bachcrcălă) s. f. = matrapazlîc. baipig s. n. v. pică. balăucc s. f. = bucată de lemn carc sc pune oblic dc la pămînt pe roata carului, pentru a roti buştenii pe ea la încărcat ori descărcat; se mai foloseşte şi la încărcat buştenii în vagoane, bălti vb. refl. v. belii. barabulfştc s. f. = locul de pc care au fost săpaţi cartofii şi încă nu s-a pus altceva în loc. barăntuş (-ă) adj. = tare, voinic, barantuşic s. f. = tărie, voinicic. barilcă s. f. = vas dc lemn (le cca 2 litri în care sc line rachiu. basoţji vb. refl. = a-şi pune ambiţia la lucru. bălă (bele) s. f. = marginea calrinţci, ce sc facc cu o singură culoare, lată clc cca 8 cm. batjtlăn (-i) *s. m. = muzicant. Nunta fără balalani J Ca şatra fără ţiganii batalaui vb. = a cînla dintr-un instrument muzical. bătătură s. f. = peşte mărunt, cc sc „bate” la vaduri căLre scară. bazauă s. f. = lemn cioluroş ce sc despică cu mare greutate. bel ti vb. refl. = 1. a sc strica drumul de ploi. 2. a se lăţi prea mult căruţa încărcată cu fin. SUCEAVA bcşoăcjă s. f. = 1. burtă, marc 2. traistiT rup la. beşteliţi vb. = a cumpăra un lucru (dc la distantă) prin scrisoare. bihon (-oanc) s. n. = pană dc fier cu lanţ. şi cîrlig ,care sc bate la un capăl al buşteanului şi clc carc sc leagă urcicul calului pcnlru a lîrî buşLcanul. bihoni vb. = a bale bilioane. în buşteni.. binriică s. f. = ciorbă subţire, bipcă (-ci) s. f. = tub dc lemn prevăzut cu un ghivent, pcnlru scosul berci din butoi.. bipcui vb. = I. a slobozi berea clin butoi cu bipca. 2. a bate bipca în locul dopului în vederea slobozirii berci. biţi! interj. = cuvînt cu carc sc chcnmă. oile. bizîj s. n. = (învechit) drept ele proprietate asupra unui teren, după o stăpînirc dc mai mulţi ani consccutiv. bîlfju s. m. ari. = J. dracul. 2. nevoia păcatul. bînîi vb. = 1. a Iovi cu ccva. 2. a zbîrnîi. bîuîiălă s. f. = păruială, blatfus s. n. sg. = (In cai) copita dreaptă, nescobilă. blăni vb. = a bate cu ceva pe o persoană.. blcali (-uri) s. n. = 1. vas de tablă. 2.. tablă pentru acopcril casa. blcaliar (-i) s. m. = tinichigiu, blcaharic s. f. = atelier dc tinichigerie.. blcahui vb. = a acoperi casa cu tablă, boclină s. f. = 1. dublă făcută din coajă dc tei. 2. buştean gros. bodirhiu s. ni. v. modtrlău. bodoăşcă s. f. = fată cam grăsuţă. bolfăi vb. refl. = a sc îngrăşa din cale afară. bolfos (-oasă) adj. = grăsan, bolotiiu s. n. = 1. mlaştină mică. 2. apă· tulbure unde sc scaldă gîşlelc, raţele ctc.. bont (-uri) s. n. = legătură dc cîteva drăniţi sau dc cîtcva seînduri, rigle ctc. bontui (bonturi) vb. = a lega seînduri^ draniţc, rigle în bonturi. 'RAIONUL hracui vb. = I. a ocarî rău dc tot pc cineva, a-1 face de nimic. 2. a irosi, brii s. n. = scrisoare, briftăş s. n. = portofel, brlflcghcr s. 111. = factor poştal, briftuilor (-oare) s. m. şi f. = persoana carc scrie multe scrisori (făra rost). bufii vb. refl. = a sc umfla la fala din lipsa de hrana, de mizerie. bulin;? (-i) s. ni. = 1. pom dc iarnă sau pomul împodobit pus în noaptea onomasticii cuiva la poartă în semn dc cinstire. 2. brad tinerel. bulucăr (-i) s. m. = ccl carc se ocupă cu căratul butucilor (buştenilor). callăc s. m. = 1. buştean dc 3—1 m lungime. 2. om îndesat şi tare, vînjos. cailaci vb. = 1. a face cailaci. 2. a tăia şnituri. călipăn (-i) s. m. = lipan, calmă (şi calmăn) s. m. = bucătar, canholţ s. n. = bîrnă cioplită în canturi, canoâiiă (-c) s. f. = tun. canini vb. = a facc margini regulate la o bucată dc lemn ori la scîiiduri. capacică s. f. = cutiuţă, capău (-aucă) s. m. şi f. = persoană încăpăţînată. capciicăfj s. n. = un fel de ])ălărie. capriir (-i) s. m. = pichcr, ccl cc arc grijă dc bunăstarea unei şosele, caprari vb. = a fi caprar. cărăroi (-oaică) s. m. (şi f.) = persoană carc mnblă mult şi fără folos, mai mult ca să piardă vremea. cărăuşcr (-i) s. m. = cel carc transportă buştenii cu carul. cărăuşcric s. f. = cărăuşie, cărăuşi vb. = a căra buştenii cu carul sau cu teleaga la fabrică, caslrolc (-i) s. f. = cazan, casui vb. refl. = a sc termina, ccalialui vb. = a mina boii la plug fără prea multă Indcmînarc. cclalăi vb. = 1. a o scoalc la capăt cu chiu cu vai. 2. a ceâhalui. 'RĂDĂUŢI 09 ccauntui vb. = a curaţi do pene o pasare t.ăială şi a o pregăti pcnlru fiert. ccpui vb. = a Lăia cepurile unui buştean. cherl>cleă|ă s. f. — om de nimic, chcrlai interj. = şterge-o ! chcrlnlui vb. = a o lua la sănăloasa. chel (chcţarai) interj. = cuvînl prin carc se alungă pisicile. cinfai vb. = a mînca cu poflă şi cu zgomot, cilnjji vb. refl. = a lucra pînă cc capătă febră inuşchiulară. ciluv (-Λ) adj. = obosit din calc afară, cinapoi interj. = comandă la minatul boilor, înscmnînd înapoi”. cioacă-cioacă in Ierj. = cuvin L prin carc sc cheamă porcii la mîncarc. cioiiflă s. f. = lovitură puternică dată cu pumnul. ciofli vb. = a lovi zdravăn cu pumnul, cionihni vb. = a face treabă proastă, încet, fără tragere de inimă. cioşcăi vb. = a faee apa zgomot în opinci. cioşiicoă(|ă s. f. = mîncarc groasă şi rea la gusL. eioşneojji vb. refl. = a se moşmondi, ciricr s. m. v. cir ies. ciric.ş s. m. = cel carc transportă buştenii cu trăsura proprie, contra plată. citişcă (-li) s. f. = strecurătoare pentru lapte. ' ciiicc s.f.= 1. cal din cale afară dc slab. 2. joc la privegherea morţilor asemănător cu fripta, numai că ccl cc ia pumni şi palme nu tine mina la subţioară ci pc şale şi altul îi ţine ochii ; ccilalţi dau cu pumnul sau cu o funie înodată - ciucea — pînă cc ghiceşte cine a dat u 1 Li mul. ciulini vb. = a speria păsările, gonindu-lc de la holda dc grîu. ci ti hă s. f. = băţ carc arc în vîrf un ghe-moLoc dc lîn şi carc sc spune în hamul calului pcnlru a ară La că-i nărăvaş şi să nu sc apropie nimeni dc el. După un obicci mai vechi, slăpînul calului era absolvii dc vină — juridic — dacă pusese ciuhă şi calul muşca pe cincva. Obiceiul a cam dispărui, pentru că 100 REGIUNEA mai spre sud, in Moldova, ciuha este un semn ca acel cal e de vinzarc şi se produceau confuzii ; semnul se mai păstrează In Bucovina, ciiiiifjăn (-i) s. m. = fag tlnăr, uscat, eiupai vb. = a alege mlncarea, a fi mofturos la mîncarc. ciur (-uri) s. n = coş dc nuiele In care sc pun 2 —‘1 colaci mari pentru preot şi ajutoarele lui ; se foloseşte la înmormîntări şi este purtat de doi oameni în virslă dc la casa mortului la cimitir, unde colacii sc împart. durgău (-glwic) s. n. = pirău pierdut undeva înLre stînci (şi carc sc scurge prinLre ele). ciurgăuăş s. n. = părăuaş (şuviţă de apă) pierdui între stînci. ciiirsă s. f. = cuţit rău ; v. cioctrsă. duşuifă (-c) s. f. = fliuşniţă. cîrma s. f. = joc la care copiii se ţin dc mină şi aleargă, apoi sc răsucesc brusc. cirpă (-c) s. f. = ccrculeţ din lemn ee-1 poartă femeile măritate pc sub broboadă pentru a se deosebi de fete. drpi vb. refl. = a-şi facc rost de ccva. cîţ! interj, v. chcf. clanelă s. f. = clarinet, dăpăugeăiă s. f. = tragere zdravănă de urechi. clâpăugi vb. = a trage tare dc urechi, cicfeni vb. refl. = 1. a se certa. 2. a ciufuli, climuuc (-uri) s. n. = cotitură bruscă a unui drum ce coboară repede. ciit s. n. = stivă dc draniţa ; draniţa pusă în ordine. clltui vb. = a aşeza draniţa în cliluri. el lupă s. f. = clupă. ellupir s. m. = ccl carc măsoară buştenii cu du pa. coblăi vb. = a merge urii, cu paşi mari. c.obhiu s. ni. = ccl carc coblăicşlc. cobzăţ. s. n. = locul din incinta fabricii dc cherestea în care sc taie capătul şpraiţuit al buştenilor. cohzăţtii vb. = a tăia spraiţul buştenilor, coconişi vb. refl. v. răcădui. SUCEAVA coliai vb. inlranz. şi refl. = 1. a simula o tuse grava. 2. a luşi. cojocari vb. = a jupui pc cineva dc bani, cu sau fără .ştirea lui. colcoarhu s. f. = femeie uşuratică, colcorlu vb. refl. = a deveni colcoarbă. coloaria s. f. = buştean dc proastă călită te. cololău adj. m. = care umblă fără ţintă precisă. coltcş s. η. = butuc scurt, coltiş s. m. v. colleş. contrafux interj. = comandă prin care f>c dă buşteanul înapoi sau c ţinut pc loc dc un capăt; v. şi fux. conţiş (-uri) s. n. = cojoc cam slăbuţ. corfiţiloArc s. f. = 1. cămaşa fătului. 2. femeie necinstită. corci (-uri) s. n. = tufă. corliăneălă s. f. = coaja rămasă în urma corhănirii buştenilor. corliăni vb. = 1. a jupui buştenii de coajă. 2. a scoate buştenii dintr-un parchet. cornar s. m. = prăjină mai groasă dc brad folosită ca chingă la gard sau la casă. corojji vb. refl. = a sc îngheboşa. coroni vb. = a îndrepta coroana unui pom. costran (-i) s. m. = cal lînăr şi voinic, costruşi vb. = a tunde urît pe cineva, coşlcoahă (-e) s. f. = ascunzătoare improvizată. coştci s. n. = burduf în carc se pun penele pentru perini. coşliufi s. n. = pungă dc liîrtic. cotărlă (-c) s. f. = fată destrăbălată, cotei s. m. = om leneş carc „bale colurile”, cotcioş (-i) s. m. = diminutivul lui colci. cotioălia (-e) s. f. = cotctul cîinclui. colîrjer (-i) s. m. = om carc nu sc apucă dc un lucru serios ; cotci. cotrobuţă s. f. = impozit agricol, coţobinu s. f. = copil mic şi cam obraznic, craci (crăcui) vb. = a facc copacul craci, crancasă s. f. = (învechit )sociclalc. de asigurări în caz dc boală. criclft (-c) s. f. = halbă de berc. RAIONUL crivălă (-c) s. f. = bucata dc lemn crăpă Lă Ia un capăl şi cil care sc slringe ceva ; copiii o pun in coada clinilor ca sâ-i facă să fugă şi să urle dc durere. cubici vl). = a măsura în metri cubi. cuci î interj. = cUvint folosit pentru alungarea viţeilor şi a junincilor. cil j bl vb. refl. = « se îndoi (glieboşa) dc mijloc, dc greutate ori dc bălrinelc. culeşii (-c) s. f. = mîncarc. ciit (-uri) s. n. = parte dintr-un sal. dabalazăt (-ă) adj. = (despre sprînccnc) urît, căzut . . . dac s. 11. = acoperişul casei, dacui vb. = a acoperi casa cu şindrilă, olane etc. . .. dccă (-uri) s. f. = pătură, dccui vb. = a (se) aşeza bine, a (sc) adăposti, a (sc) ascunde, denică s. f. = ţîbulcă. descătuui vb. refl. = a se libera din anuală. dcsiăi vb. refl. = a sc reînnegri părul, dijdinălură s. f. = femeie necinstită, dipolâilăn s. m. = şeful depozitului de buşLeni din fabrica de cherestea, diiiij s. m. = ghiuj. diuj/ăn s. 111. = om marc şi cam prostănac, diiiţiani vb. refl. = a sc lîmpi. dizmcrenic s. f. = Irăznaie. doiiolui vb. = a unge acoperişurile din draniţă cu păcură. doişlc s. f. = 1. mulţime, înghesuială. 2. ceată marc ; turmă. grămadă mare dc buşteni ncorînduiţi. (Iral)ină s. f. = iesle. drămălui vb. = a antrena, a (sc) da pc brazdă (mai ales animalele). drăpăci vb. = a mătrăşi, a prăpădi, drojdi vb. refl. = a sc face ţăndări, drtibjjfnă s. f. = prăjină, în special pentru întins rufele Ia uscal. drticăn (~i) s. m. = 1. om voinic şi cam prost. 2. drug de lemn, gros şi lung. drucui vb. = a tipări. RĂDĂUŢI 101 rirumui vb. = 1. a bate drumurile. 2. a facc drum undeva in pădure. 3. a amenaja un drum mai vechi în pădure. dulău (-i) s. ni. = om mare şi cam prosl. dulău s. ni. = 1. mămăligă cu brînză (m.înearea specifică a hu Uliilor)· 2. dulan. d ii mii s. n. = tobă. dupăc (-ci) s. m. = pumn. dupăci vb. = a da pumni, dură (durez) vb. =a ţine buşteanul cu ţapina la încărcat, pînă cînd un altul mută ţapina ca să ridice buşteanul mai sus. iliirăl s. n. = zgomot. dure adv. = 1. înainte. Du-lc dure prin tunet, fură grija. 2. mereu. O plouai Irci zile şi Irci nopţi dure, dure. ‘Λ. dincolo. Dă-i 0 gaură dure, fără grijă. dunlură s. f. = scandal, diirdiiruc interj. = cuvint rostit cînd ceva sau cineva se duce „de-a berbeleacu” şi însemnînd : „dus ])esLe cap”. durd urnei vb. refl. = 1. a se da de-a berbeleacu. 2. a se răsturna la vale. fafliuclărcălă s. f. = batjocorire, înju rătură. fafliiielărui vb. = a înjura, fnijjarănluri s. f. pl. = obiecte neînsemnate, care cam încurcă, fălcos s. m. = om rău. fănj|Io s. f. = tigaie. fărlmi vb. = 1. a vopsi diferite obiecte; 2. a sc sulemeni. Trei zile se fărbuieşlc 1 Ş-apoi la joc sc porneşte. fusui vb. = a primi leafă, pensie eLc. . . . fasunc s. n. = 1. leafă, salar. 2. ziua în care se face plata salariului, fălire s. f. = gazdă, fauri s. m. pl. = favoriţi, făţuilor s. n. = feţilor, fćdcr s. n. = podoabă din păr de mistreţ, purtată dc feciori la pălărie. fclcr s. n. = defect, lipsă, neajuns, felui vb. = a-i lipsi cuiva ceva. fercuş (-ă) adj. = aranjat, chilii, dichisii, fcrcdću s. f. = bălaie cumplită pc: carc o primeşte cineva. 102 REGIUNEA (crcdiii vb. = a bale pc cineva. larc. fortului vb. = (despre vile) a (se) da la o par le. fertui vb. v. fcrlalui. fest adv. = totdeauna, mereu, fesier (-i) s. m. = brigadier silvic, feşteri vb. = I. a deveni fe.şlcr. 2. a fi feşter undeva un limp. feţilor s. 11. = gealâu penlru nclezil s.cîn-durile. fifflu s. n. = semn făcut cuiva (cu un oarecare tîlc). fljjlui vb. = a face semne cuiva, fintiii vb. = a sechestra, firlifîs s. ii. = flecuşteţ, fîşlîiu s. m. = fin iau. fişlâticu s. f. = iarbă rea din carc, prin uscare, iese fîşlău. fişloucjă s. f. v. fişlău. flcacui vb. refl = a sc face dc nimic, de ris. flendurii (-[) s. f. = (niai ales Ia pl.) seîndură rea. fl6ţ (-uri) s. n. = leaţ dc proastă calilalc. îlluşnlţă s. f. = 1. femeie rea de gură. 2. gura femeii rele. flocitii (-i) s. m. = 1. om zburlii la par 2. om slab la minte. foi vb. = a sufla din greu, din cauza unei boli. foitaş s. ii. = viscol marc. folvaltăr s. m. = administrator al unui ocol silvic. formau s. m. = vizitiu, forşlliis s. n. = avans In bani pc carc îl primesc muncitorii forestieri, chenzină, fort adv. = mereu. Vine fort pc la noi. lortoi vb. refl. = a sc flţii. foşni vb. = a dărăci lina. foşairiu s. n. = unealtă dc dărăcit (foşăil) lina. foşcoti vb. = a mişca frunzele uscalc' cu. piciorul. foşdi'ii vb. — a mişca ccva hlrşîil. franţuz s. n. — cheie franccză. SUCEAVA frcănţă s. f. = 1. sifilis. , 2. femeie rea ; V. frcnţiliiră. frcnţfl (-a) adj. = al dracului; rău, afurisit. frcnţiliiră s. f. = femeie îndrăcită, frunzare s. f. = creangă cu frunze, folosită pcnlru a apăra vilele de muşte. fruiizull vb. = a alege superficial, a frunzări. furcslicr s. m. = feşlcr. fus s. 11. = măsură forestieră puţin mai mică dccil un ni. ; un buştean dc 4 fuse are 3,75 m. futurui vb. refl. = a sc antrena, fux s. m. — 1. cal gălbui, breaz şi pinlc-n'og. 2. comandă la încărcatul buştenilor şi care înseamnă : mişcă buşteanul un pic înainte sau mişcă-l dc un capăl intr-o parte. ţ/alatiiş s. m. = şnit. galion s. n. = car mare dc buşteni. fjan( adv. = chiar. Am- papuci ganf noi. fjăşpăr s. m. = 1. samsar. 2. om asociat. 3. şmecher. \. om sucit. 5. speculant. fjaşpcri vb. = 1. a facc mici afaceri, 2. a facc speculă. gnurcuncă s. f. = instrument la războiul de ţesut, cu ajutorul căruia, împreună cu poci* liceul, sc strîngc pînza ca să poată fi ţesută. gavoztl s. n. = pană cc sc pune la greblă ca să nu sară dc pc coadă, ghcricl s. n. = judecătorie, glicsforii s. m. == 1. asesor judecă torcsc. 2. procuror. nifurui vb. = a educa prin muşlruluială şi privaţiuni. gilcă s. f. = furuncul mare. ί/îţă s. f. = cunună dc flori purlală de mireasă, cu 2 — 3 săplămîni înainlc de a se mărita, pentru a sc distinge dc celelalte fete. fllănţ s. n. = lustru. glaii{ui vb. = a lustrui, a sc dichisi, glaiiţuit f-ajadj. = lustruit, dichisit. Orii s. ii. = instrument cu coadă tare din lemn şi cu un capăt de fier, folosit la încărcatul buştenilor şi în general in pădure, seamănă cu ţapina. RAIONUL (jrifui vb. = a mula buştenii cu griful. j/ruml>u<* s. 11. = cartea funciara, ţjninţiiri s. f. pl. v. zrjrunţuri. ţ|ujulfe s. f. = sălbătăciunc mică. yural (-ă) adj. = verbal, prin viu grai. (jurfiuial (-Λ ) adj. = ascuţit, cu gurgui, (jiirtă s. f. = ţesătură de cînepă, din carc .se face hain Ia cai. fl u tun a re s. f. = guturai. hăcuiescr s. n. = satir. huflăr s. m. = chczaş la poliţele bancare. hahon s. m. = pramatie ; om de nimic. halioni vb. refl. v. hoheri. huita interj = liota. haităş s. n. = sistemul inductorilor unei •case. hai( s. n. = 1. foc mare. 2. cuptorul unde arde combustibilul la fabrici. hăiţăr s. m. = cel cc are grijă ca să în-Lreţie focul (fochist). liuiţui vb. = a face foc (la fabrică), haluturl s. n. pl. = lucrurile necesare unei •ocupaţii. huidui vb. = a trăi bine, fără griji, halpft ii (-ancă) s. m. şi f. = persoană care mănlncă lacom. liaplău (-ancă) s. m. şi f. = 1. acaparator. 2. ccl (cea) care merge mîncind pămîntul. hapli vb. = a merge cu paşi mari şi •cam urît. hapşulă s. f. = pantof, liarăfi s. n. pl. = semne carc sc pun cînd sc măsoară pămîntul. liarca (harc) interj. = cuvînt prin care sc alungă oile. liarmasăr s. m. = 1. învirlecuş de ape. 2. apă venită marc şi vijelioasă. harşni vb. = a (se) tăia cu ceva. hali vb. = a trînli claie peste grămadă, haţ interj. = cuvînt prin carc sc alungă porcii. hulpăni vb. = a mînca lacom, hăţ ui vb. = 1. a hărţui. 2. a dresa, henteu s. n. = haină, heretleu s. n. = iarbă marc şi rea (slab nutritivă). RĂDĂUŢI 103 liliiţului vb. refl. = a sc dcscurca. hîlbări vb. refl. = a sc facc dc nimic, lurlofj s. m. = porc slab. hoăr(ă s. f. = fierăstrău dc proastă calitalc. liohclcYuiţuri s. n. pl. = faigaranturi. hobifu s. f. = 1. încărcătură marc dc buşteni. 2. buştean din calc afară dc marc. liof s. ii. = întinderea pc carc este aşezată o fabrică dc chcrcslea. liohcrcălă s. f. = trai uşuratic, şi cam alături dc legalitate. hoheri vb. refl. = a sc golăni. holijă s. f. = fîşic din piele dc oaie pc carc sc cos flori cu bumbac şi carc la rîndul ci sc coasc pc bondiţclc ţărăneşti ca motiv ornamental mai distins. hopzrinic interj. = strigăt carc însoţeşte o săritură sau o cădere, liorcli'ă vb. = a horclci. liorelcău s. m. = beţivan, horclci vb. = a bea rachiu, horei că. horpăii s. m. = cel cc horpăie, mănincă lacom. horpalău s. m. = horpău. liorţăi vb. = a tăia ccva cu un instrument rău. horţalau s. n. = cel cc sc scarpină mult. ho.şcăi vb. v. cioşcăi. hota interj. = comandă la mînal caii şi carc înseamnă ,,la dreapta" sau „cca" (la boi). holontorf vb. = a înjura mult şi mocnit. hramul vb. refl. = a petrece bine la hram. lirapci vb. = a alerga mult după avere. lirćban s. n. = greabăn. hiujiniş adj. = sLraşnic. huiălă s. f. = 1. ocară. ii. zgomot. huit s. n. v. huială. huşi vb. refl. = a sc zăpăci. huşni vb. v. Iiuşli. huşti vb. = a arunca un lichid dintr-un vas. ieşniţă s. f. — ouă prăjite, îmbrînzi vb. = a prinde chcag înlr-un loc. impopciţa vb. refl. = a se lmpopoţona. împuţea vb. = a,(face un lucru în marc grabă şi nu tocmai bun. 101 ' REGIUNEA Snămi vb. = a (sc) angaja. Incîrni vb. = a coti. fiicirniliiră s. f. = coti Lină. încofopcni vb. refl. v. tncofopi. încoţopf vb. refl. = a sc înţepeni, uiciucură vb. = a împodobi cu ciucuri o năframă. incuciupra vb. v. inciiicura. Iiifjropcllă vb. refl. = a sc băLuci pămînLul dc mullă umblăLură. injjiirlui vb. refl. = a o scoale la capăt înlr-un fel oarccarc. înloca (inloc) vb. refl. = 1. a sc împrieteni. 2. a sc căsători. inmrcji vb. = a împleti dantelă, îiilornocă (inloniQc) vb. refl. = 1. a sc asocia în vederea realizării unui scop. 2. a se împăca (după ceartă, într-o căsătoric, care a fost urmată de o despărţire temporară a soţilor.). jahriic s. m. = puşlama. jnnlăhiu s. m. = om puternic, dar leneş şi obraznic din calc afară. Jap s. m. şi n. = 1. (m.) om slab şi cam bălrîn. 2. (n.) cojoc cam vechi şi rupt. jl>tiiiţ s. n. = cîrlig sau cui bălul în ccva şi dc carc se leagă o vilă sau allccva. j hău (ui vb. = a bate un cui sau un cîrlig în ccva. juflui vb. = 1. a ccanalui. 2. a bate pc cineva. jiihîu s. m. v. pica. jnli vb. = a sc dcscurca dc bine dc rău. jupeijă s. f. v. lupcifâ. lacră s. f. = parte a şurii în carc sc tine furajul mai bun. leahai vb. = a trăncăni, a flecări. leahău s. m. = om rău dc gură. lcâliorniţă s. f. = femeie rea dc gură. Irapiiu s. m. v. leahăn. loâşeă (Ieşti) s. f. = mahalagioaică.. Ićslle adj. invar. = lefter. limpăc s. m. = colportor dc minciuni. livizfuf-/cj adj. — violet. livizor s. m. =v şef dc post. SUCEAVA lom s. η. = I. grup dc arbuşti deşi în pădure (carc încurcă exploatarea lemnului)^ 2. vreasc, gălej. lomui vb. = a curăţa pădurea dc lonu lozul vb. = a curăţa, alege şi rări pădurea tînără. lucrare s. f. = şantier forestier, hîpci|ă s. f. = vită rea. măcină (macin ) vb. = a spune vorbe goale.. măţjlă s. f. = bucată de seîndură dc fag creslată, folosită la spăla tul rufelor. inaliai vb. = 1. (în superstiţii) a facc semnul crucii pentru a îndepărta duhurile rele-2. a sc apăra cu un ciomag dc clini, inahaliii vb. v. mahai. maliuiăc s. n. = 1. obiectul cu carc sc îndepărtează duhurile rele prin semnul crucii făcut ca el. 2. bătui cu carc se măhăieşle asupra clinilor. malăncă s. f. = femeie urîLă. înnmor s. n. = vlagă. manea (-Ic) s. f. = prăjină dc calilalc inferioară, bună dc foc. marcaliiră s. f. = parchct silvic marcat,, urm în d a fi tăiat. marina interj. = comandă la încărca LuL buştenilor şi carc înseamnă : a roii odată buşteanul pe grosimea lui. marină (marini) vb. = a da buştenii „marina”. meclcr s. m. = geambaş clc cai, intermediar între vînzălor şi cumpărător, mcclcrcălă s. f. = geambăşic. meeleri vb. = a facc pe intermediarul, a geambăşi. mcstccă (mestec) vb. =a face treabă det mîntuială. mcşlincă s. f. = ovăz verde cosit, meşlioără s. f. = 1. masă mică. 2. faţă dc masă. micifjăl s. m. = drac. mijlocăr s. m. = buştean dc mărime mijlocie, carc sc încarcă pe teleagă peste alţi doi. misăr s. m. = măcelar, misari vb. = 1. a fi măcelar. 2. a măcelări, a strivi. RAIONUL inisiiric s. f. = măcelărie, nriyliiş s. m. v. = mîgluitor. mlcfIul vb. = a aşeza buştenii în mîghl militură s. f. = 1. loc milos. 2. loc in albia apei unde sc aduna aluviunile aduse dc pugoaic. mîiiîi vb. = a fi ursuz, închis la suflet. nileşul(ă s. f. = mlaştina, moclcac s. m. = prostanac. modîrlău s. ni. v. modoroi. modoroi s. m. = prostan. moli ai vb. = a sc certa pc degeaba, morai (morăicsc) vb. = i a nu spune nimic clar. 2. a fi om rău. niorăiălă s. f. = mocneală sufletească, morali (-ăi) adj. = ])osac, tacul, moronecălă s. f. = treabă făculă dc mîn-luială. moroiici vb. = a lucra dc minluială. mosor s. n. = 1. butoi făcut prin scobirea unui buştean, şi nu din doage, şi care apoi sc Înfundă cu seînduri la capele. 2. semn cc rămîne pe picior sau pe mîna dacă a fost rupt osul şi s-a vindecai prost. inosorî vb. refl. = a sc vindeca prost (o fractură). mo|odcă(ă s. f. = mogîldcală. mreajă (-e şi -uri) s. f. = danielă, mreji vb. = a facc danielă, mursă s. f. = zeamă din apă cu zahăr cu carc se ung plăcintele cînd sc scol din cuptor. mursui vb. = a unge plăcinlclc cu mursâ. muriri vb. == a facc murdărie, miiruiălă s. f. = murdărie, muruitură s. f. = femeie murdară, muşini vb. = a murdări ccva. muşluiălă s. f. = murdărie, iiiuşluiliiră s. f. v. muruitură. inutălură s. f. = o schimbare a rostului firelor covorului. nachidă s. f. v. naclazală. naclazălă s.f. = (colccliv) obicclc aruncale anapoda. nacluzî vb. = 1. a clădi ccva anapoda. 2. a facc stive proaste dc lemne. RĂDĂUŢI 105 nfnlurar s. η. = băl dc. carc sc leagă gura pin/ci. Intre nădurar şi spală / Numa pînză deşirală. nalioădă (nahodcâlă) s. f. = vedenie, nahodi vb. refl. = a avea vedenii, a i se năzări. namălă s. f. = închiriere, nasadi vb. = a bale trifoiul de-a mărunţelul pînă iese din pleavă. nea! interj. = la caii sloboziţi) vino încoace. uimi adj. = om dc nimic, obli vb. = a merge mult. oblilor (-oare) adj. = căruia îl place să umble mull. obroăcă s. f. = 1. locul uşii. 2. buloi în formă de cilindru. ohsIcă(j s. n. = şleag. oeniţă s. f. = 1. boală la vilele domestice. 2. femeie beţivă. o(m>|> s. n. = poclid. oii vb. = a facc capălul buşteanului ro-lund — în formă dc oală — ca să lunece pe uluc. oveşlină s. f. = loc de pe care s-a slrîns ovăzul şi încă nu s-a semănat allceva. oviiz s. n. = Lun. păcin s. m. = papuc. paclişi vb. = a lovi pe cineva şi a-i face un semn urît. paclişil (-ă) adj. = cu semn, in urma unei lovituri, Lăieluri ctc. (dc obicei pe faţă). pactui vb. = a închiria un teren pcnlru unul sau mai mulţi ani conseculivi. paliaic s. f. = om rău, speţă rea. palmi vb. refl. = a i sc pune ceaţă pc ochi. pahuiăc s. n. = băţ (’bunişor). paliuială s. f. = ceaţă care ţi se pune pc ochi ; întunecarea vederii. păis interj. = comandă prin care buşteanul este mutat un pic lateral, fără a fi rostogolit. paler s. m. = căprar. paiimăr s. in. = om dc scrviciu la biserică, paiimariţă s. f. = nevasta palimarului. 100 REGIUNEA imlujju interj. = comandă la încărcat, pentru a ridica cu ţapina buştenii ca şi cu un par. paliifji vb. = a da buştenii ,1a comandă „paluga”. pnncioc s, m. = papuc dc casă. pnnstiiru s. f. = pînzătură. papaliile s. f. = flacără marc ; papului vb. = a facc un foc mare. pupir s. n. = 1. foiţă de ţigară. 2. ceva subţire, fin. pupîmlecu s. f. = liirtie gudronată, parihlăs.f. = 1. cîinc fără stăpîn. 2. pahaie. pustie s. n. = curea îngustă dc încins, pastori vb. = 1. a păzi la colţ pc cineva. 2. a se păzi de cineva, pârtie, s. f. = brigadă. puri vb. = 1. a bale pari la gard sau în alt loc. 2. a bate pe cineva cu parul. peisofi s. n. = 1. mlaştină. 2. glodăric. pcisogi vb. = a se face glodăric mare. peni vb. = 1. a bate pene în buşteni sau în altceva. 2. a /.mulge gîştele de pene. perinele (-oacc) s. n. = bucată dc lemn groasă de 10 — 15 cm cu carc sc înlocuiesc vîrlejelc la teleagă cînd accasta c folosită la transportul buştenilor, pestonuin s. n. = şorţ. pieii s. f. = unealta cu carc sc cojesc copacii tăiaţi. piciurit s. f. = bibilică, pitoiişcu s. f. = femeie grăsană, pinznluru s. f. = broboadă albă în formă dc ştergar pc care o poartă nevestele şi femeile în virslă. pirfjiir s. m. = om uşuratic. pir(|ari vb. = a nu munci, a bale colurile, pirhuitu interj. = comandă la mînat caii şi carc înseamnă : „Ia dreapta, în loc". pirjiliţu s. f. = mîncarc făcută în grabă şi nu prea bună. pirviştu interj. = comandă la mînaLul cailor .şi carc înseamnă : „la slînga, în loc”. plnncui vb. = a da buştenii pc plancă. plcâ( s. n. = o parte a hofului. Pleaţul dc setnduri; plcaful dc buşteni. pleoşti vb. refl. = a facc temenele. SUCEAVA plcoştirc s. f. = temenea, pliajmuistru s. m. = şeful depozitului dc cherestea la fabrica. pocihec s. n. = instrument dc sLrîns pînza 111 război; prin cl sc trccc gaurcanca şi Sc înţepeneşte ca 1111 baţ. poolid s. 11. = fînar, şopron în care sc ţine finul peste iarna. poco interj. = comanda la caratul buştenilor şi carc înseamnă : ,,puţin" „mişca puţin butucul". pocrişca s. f. = femeie care, ncmaritata, a făcut 1111 copil. podiişca s. f. = bucăţica dc şina dc fier carc sc pune sub osia căruţii cînd accasta s-a slabii, pentru a o întări. pofti vb. = a cerc ceva 111 scris dc la o instituţie oarccarc. poftire s. f. = cerere scrisa, poţjajă s. f. = 1. bagaj mull. 2. încărcătură marc pe Lrasurâ. poltrćpctiri s. 11. pl. = gospodărie cu mulle clădiri, dar toate vechi şi sparte. policni vb. = 1. a bruma. 2. (refl.) a sc subaprecia, a sc aulodesconsidera. polivanic s. f. = permis dc vînaloarc. pomerânţa s. f. = curmala, popîşoi.ştc s. f. = locui de pe carc s-a cules porumbul dar încă 1111 s-a pus altceva. pori vb. refl. = a sc înmulţi, poroyanlc s. f. = cuvîntare. porofjani vb. = a ţine cuvinlări. porturi vb. = a sechestra, posoacă s. f. = 1. mîncarc rea. 2. noroi marc. poticl s. f. pl. = flori dc cîmp. potloji s. m. = om dc nimic. potroci vb'. = a trai din greu. pozne s. f. pl. = scandal marc. ρόζηί vb. = a facc scandal marc. prap s. 11. = prapor. prasadcahl s. f. = dizenterie. prasadi vb. refl. = a da in dizenterie. praslageală s. f. = trai după bunul plac. RAIONUL prăslăjji vb. refl. = a trăi (lupa hunul plac, a sc lăfăi oarecum. pravălitiiră s. f. = 1. loc prăvălatic. 2. car încărcat şi prăvălit. prcriicănt s. m. = orator, priboi s. n. = piron gros şi scurt întrebuinţat mai ales la căratul buştenilor; e bătut în buşlcan iar sub capătul rămas liber sc pune cca Hăul ; crampon, pană. prim s. n. = un fel de ţesătură iLată frumos din lină şi bumbac şi carc sc foloseşte la împodobit bonditelc pe margini, pripa s. f. = pripor. pripoi (-oaie) s. n. = ceremonia primirii darurilor la nuntă. pripos (-oasă) adj. = priporos, teren cu multe priporc. prohap s. m. şi n. = 1. ruptură mare într-o haina. 2. haină ruptă. îl. tăietură marc în croiala unei haine, pcnlru deschizătură. Λ. lăielură mare (le ciijil. propfiscă (-şli) s. f. = adeverinţă, act, zapiscă. prosiîsic s. f. = praporcle şi crucile din biserică folosite la un cortegiu religios. plrusca inlerj. = cuvint prin carc sc alungă oile. puclui vb. = 1. a facc un lucru numai ca să fie făcut. 2. a rezista cu greu. pujla s. f. = 1. ciine fără slăpîn. 2. puş-laina. piijJi vb. refl. = a sc slrica, a sc facc dc nimic. pii| interj. = cuvint cu carc se asmut clinii asupra cuiva sau la vinat. puţul vb. = 1. a lustrui ghetele. 2. a cură ţ i ccva. îl. a ocări, puţuială s. f. = lustruire, puftiilură s. f. = 1. luslruire. 2. curăţire. 3. ocară. puţurui vb. v. pufni. puţiirulâjă s. f. v. pufuialu. raliul vb. = a facc curăţenie, rahuială s. f. = curăţirc. RĂDĂUŢI 107 racuriiii vb. = I. a ameninţa pc cineva. 2. a-şi căuta poziţia cea mai bună pentru a lovi pe cineva. raca.ş s. n. = un soi dc ulucă pe uncie se slobod lemnele dc foc din virful muntelui la vale. răcăsăn s. m. = ccl ce lucrează la aruncatul lemnelor pc racaş. raiz s. n. = lanţ dc pus in talpa săniei ca să nu fugă aşa dc tare la vale. rămiiclnic (-a) adj. = codaş, rărilură s. f. = poieniţă, răscăia vb. = a împrăştia iarba proaspăt cosită sau finul ud pentru a sc usca. răsură s. f. — nădejde ; a-şi lua răsura = a renunţa. rapşîf s. m. = branconier. râtu s. m. = (învcchil) notar public, răză (reze) s. f. = cercurile concentricc ale unui copac după carc sc numără anii săi. răziis s. n. = unealtă de fier sau de lemn cu care se desprinde coaja de pc buşteni, rczvcili vb. = a spune ceva pc faţă. rozvciliro s. f. = 1. clarificare. 2. denunţare a minciunii. rij/lă s. f. = scindură dc formă paralelipipedică cu lalurea patratului de cca 0 cm şi lungă dc la 10 cm in sus. rijjlui vb. v. rit/li. rinf/plcuţ s. n. = teren şes in pădure unde sc pot încărca buşteni pc vchicole. rifjli vb. = 1. a tăia în gater rigle. 2. a facc dungi în seînduri cu un gealău special, rifjliior s. m. = cel cc taie in gater rigle, rir/luitor s. m. = 1. gealăul cu carc sc rlgluieşle. 2. cel care rigluicşlc. rişni vb. = a scrîşni, a trozni din măsele, rîşniţă s. f. = gură cu dantură bună, cu carc sc poate mînca oricc. rolă s. f. = vagonct încărcat cu rigle, rolui, vb. = a încărca vagonctclc cu rigle, rozmariua interj. = comandă la încărcatul buştenilor şi carc înseamnă ,,dc două ori marina". rtifjmăliiră s. f. = rumeguş. 108 REGIUNEA riijflft s. f. = 1. cuţit râu. 2. femeie des-frînală. rujdi vb. = a jupui ccva în mod grosolan, ruptura s. f. = vita rea. ruzvnli vb. = a curăţa copacii dc crengi, subui vb. = a lâia cu sabia, sacrament s. n. = înjurătură, sacramenjui vb. = a înjura, sălteălă s. f. = nebunie, sftltf vb. refl. = a înnebuni, săllfţ (-a) adj. = nebun, săinui vb. = 1. a lua în primire ccva. 2. a da în primire. sfunullor s. m. = şeful unei cchipc forestiere, carc a luat în primire ceea cc arc dc lucrat echipa. săpălău s. m. = sapă mare. scăndclă s. f. = 1. rabat. 2. scadenţă, scindurăr s. m. = cel cc lucrează la fabrică în depozitul dc seînduri. solcpcnijat s. f. = ţandără. scloponiji vb. = a facc ţăndări dinlr-o bucală dc lemn. sclcpţ s. m. = copil sprinten şi ager la minte. scopei vb. = 1. a galopa. 2. a merge undeva penlru a cleveti. scopci s. m. pl. = galop marc. sfinţi vb. = a ocări, sililiştc s. f. = sîhlă multa, silelnlc s. m. = ucenic, silclnici vb. = a ucenici, silclnicic s. f. = uccnicic. sirmuliii vb. refl. = a sc suci în loalc părţile pentru a răzbate. slobozi (slobod) vb. =a da buştenii pc uluc la vale sau n-i împinge dc vale cu ţapina. smicioii(|â s. f. = nuia zdravănă, smotroei vb. = a amesteca ccva. snop s. n. = bont. sorbcâlâ s. f. = ciorbă subţire dc tot. sorlir s. m. = sorta tor forestier, spiîema s. f. = aţă ţărănească dc cusut, făcuta din eînepă. străciră s. f. = stafidă. străpăei vb. = a pierde ceVa fără rost. SUCEAVA slrcăpjă s. f. v. trcapfă. slrljfle, s. f. = funingine, slroh (-uri) s. 11. = (mai ales pl.) florile şi frunzele cc sc scutură clin finul uscat, slrohui vb. = a facc strolniri. sueelnle (-a) adj. = carc nu-şi (inc cuvin tul. saltău s. n. = Lcjghcaua tîmplarului. salâu s. 111. = 0111 înşelător, şolâfnljă s. f. = babă rea. şclioanţă s. f. v. şclafniţa. şclion|ftţ vb. refl. = a facc zarvă degeaba, şcorlă s. f. = vacă slabă, clar şi rea. şeorlioahă s. f. v. şcorlă. şeort s. n. = ceartă, scor ti vb. = a căuta ceartă, şcovilniţă s. f. = copil inteligent dar cam obraznic. seral» (-i) s. ui. = (mai ales la pl.) bocanc rău. şfajjic! (~ asoga vb. 10, G8 aslaliş s. ui. 23, 08 astcreală s. f. 03 aslrungcsc adj. 98 asupus adv. 05 aşlernul s. n. 51 alinia vb. 74 aluncilca adv. 63 ana interj. 44 avanii adv. 95 avălie s. f. 47 arbălăric s. f. 40 azăvadă s. f. 26 azdînca vb. 7 azdrunca vb. 33, 74 azevedi vb. 40 azlr adv. 40 li bachcr s. in. 98 bacheri vb. 98 bacheric s. f. 98 badog s. n. 68 baipig s. n. 98 baiu-gişlii s. n. 16 baiu-ccl-rău s. n. 16 baja s. f. 74 bajac s. ii. 74 balancc s. fvQS^ balazoaica s. f. 33 balazoaie s. f. 33 balbuzanl s. m. 59 balli vb. refl. 98 bal( s. ii. 16 bancotă s. f. 51 bandaura adv. 74 barabuliştc s. f. 98 baralxoană s. f. 33 barantuş adj. 98 barantuşic s. f. 98 baraoană s. f. 33 barbă s. f. 33 barclcă s. f. 98 barosl vb. 27, 112 basogi vb. 98 baş s. n. 74 başca s. f. 74 başcaliu adj. 27, 112 başcă s. f. 74 başchiolă s. f. 27 LEXIC REGIONAL başoaldă s. f. 59 bcdcdcm s. 111. 98 balalani vb. 98 batalion s. η.ΓΤΠΡ) bală s. f.^98) bale vb. 7 bau s. ii. 74 baucă s. f. 51 bazana s. f.\j98^ băbătie s. f. G8 băbură s. f. 65 băcău s. m. 89 băciui vb. 74, 95 băcuieţ s. n. 16 băcuteaţă s. f. 7 băcuteţ s. n. 7 bădana s. f. 74 bădăcău s. n. 74 bădănişcală s. f. 74 bădic s. n. 65 bădişel s. in. 11 băicon s. n. 48 băilăni vb. 112 băiuşel s. in. 90 bălăci s. n. 51 băldalctc s. ni. 74 băltăci vb. 74 băncuţă s. f. 16 bănduroi s. n. 17, 23 bănui vb. 89 bănuit adj. 11 bărăilat adj. 33 bărăta vb. 33 bărătcală s. f. 33 bărălui vb. 89 bărdăuş s. n. 74 bărdie s. f. 24 băsălagă s. f. 65 băsălărgit adj. 51 băsămac s. n. 51 băsmeli s. f. pl. 27 băşcăşi vb. 48 băşcui vb. 74 bălăcuie s. f. 68 bătăCarnic adj. 74 bătător s. n. 74 bătătură s. f. 98 bătăuş s. m. 74 băteală s. f. 89 bătucel s. ni. 112 . bătucică s. f. 89 băuna vb. 68 băzăuc adj. 51 băzgău adj. 33 beg s. n. 40 . bţglxei s. n. 119 f begniţă s. f. 27 bejuică s. f. 48 belaliu adj. 74 belchiţă s. f. 74 belciug s. n. 17 beleaznă s. f. 89, 95 bclcdeu s. n. 63 betei s. ii. 74 belcoaic s. f. 74 belcşog adj. 27 beleujat adj. 33 beleujgat adj. 33 beleuşcal adj. 33 bclcnzat adj. 59 belicarău s. ni. 17 belidereu s. m. 95 beliloarc s. f. 119 belnă s. f. 116 belii vb. 98 bendcu s. n. 16 bent s. ii. 33 berbeci s. in. pl. 74 berbinţă s. f. 68 berea s. f. 89 bereglej s. n. 27 berliş s. n. 7 beri ui vb. 89 bertifă s. f. 44 besaulă s. f. 75 beşaură s. f. 26 beşcă s. f. 17 beşică rea s. f. 63 beşoagă s. f. 98 beştelui vb. beţlu adj^4cH_ bear s. iu.^75 bsut s. ii. 75 bibă s. f. 75 bibolan s. m. 75 biciloc s. in. 7 biciului vb. 89 bicos adj. 75 bicului vb. 13 bidicăi vb. 89 bihan s. n. 116 bihon s. n. 98 bihoni vb. 98 bil(ă s. f. 27 bindică s. f. 98 binlăti vb. 68 bipcă s. f. 98 bipcui vb. 98 biraic s. i. pl. 89 birgă s. f. 17 biric s. n. 75 birjă s. f. 75 birlic s. n. 75 bisericuţă s. f. 11 I bisiiog s. m. 89 bilang adv. 68 bilangău s. in. 68 bileangă s. f. 44 biter s. in. 68 1 biliuşcă s. f. 40 ! J3 Halea s. ni. pr. 44 j bituse s. f. 65 j biţ s. n. 68 biţt interj. 98 biu s. n. 68 j biuşig s. n. 68 I bizerii s. Γ. pl. 89 1 bizor s. n. 17 bizli vb. 15 blcniţă s. f. 44 bldii vb. 75 biibă s. f. 26 , bilcă s. f. 75 ' bildărete s. ni. 26 ţ bilgu s. ni. 98 binii vb. 98 binlială s. f. 98 birc s. n. 75 btrcăi vb. 33 btreozi vb. 17 birglă s. f. 89 birtc s. ii. 75 birlca vb. 26 blrlce s. f. 51 blrlaci s. in. pl. 116 1 birloagă s. f. 75 blrsan s. n. 17 I, birzoaie s. f. 75 I bit s. n. 44, 51 ! blta s. f. 40 bllu s. in. 40 ! bit s. n. 17 bluni vb. 51 , biză s. f. 119 blzdăra vb. 17 blzli vb. 75, 112 blacniţă s. f. 27 blană s. f. 51 blatfus s. ii. 98 blaznă s. f. 89 'V blazni vb. 112 j blaznit adj. 112 j blădoi s. n. 17 ) blăgăma s. f. 51 | blăneaţă s. î 33 ! blăni vb.njjn blăzni vbΓΊΠ/ blcah s. n.@) - 'bleâhar s. m. 98 j bleaharic s. f. 98 blcahui vb.jtîrj INDICE 123 bleancă s. f. 89 blcandură s. f. 112 bleanduri vb. 112 blcandiiros adj. 112 bleau s. m. 44 blcichi s. n. 89 blciidcrcu s. m. 33, 75, 112 blcombai vb. 112 blcombail adj. 112 bleşti vb. 75 bloudăr s. n. 7 blujdă s. f. 75 boacă s. f. 75 boacăn adj. 75 boacănă s. f. 11 boaylă s. f. 75 boalai s. f. 51 boapibă s. f. 33, 75 boambe s. f. pl. 119 boancă s. f. boaşcă s. Γ. Π2 boaşlc s. f. pl. 05 boală s. f. 48 bobilcă s. f. 95 bobir s. n. 08 boblrlăn s. n. 40 bobi mac s. m. 33, 51 boblcancă s. Γ. 03 boboanc s. f. pl. 7 boboloş s. ni. 75 bobonef. s. in. 75 bobotii vb. 08 boboniluri s. f. pl. 68 boc s. m. 59 bocim adj. 27 bocşă s. f. 75 bodină s. f. 98 bodirlău s. m. 98 bodoană s. f. 65 bodoaşcă s. f. 98 bodon s. n. 68 bodonă s. f. 68 bodoşculă s. f. 112 bodrigădi vb. 7 bodrlngi vb.QjlQ bofloi vb. 65 boga s. f. 65 bogacie s. f. 26 bogdăşuri s. f. pl. 48 bogheană s. f. 75 boghi s. η. 11 boghi vb. 11 boghic s. f. 44 . bogouid s. n. 13 ' bohpdci adj. 116 boişle s. f.' [ΓΠΟ boişli vb. 27 boit s. ii. 7 boitar s. ni. 75 bojcnciuri s. n. pl. 112 bolboiat adj. 48 bolbolinc s. f. pl. 48 bolcătxi vb. 51 bold s. ii. 7, 59 bqlc.şnic adj. 33 bolfăi vb. 98 bolfos adj. 98 botohoc s. in. 112 bolondcu adj. 08 bolotău s. n. 98 bon s. n. 89 bondrcci s. in. 28 bongar s. in. 68 bont s. ii. bonlăni vbTll2 bonlui vb. (0S) bonlur adj. 28 bonluzit adj. 14 bont s. ii. 28 bonfa vb. 28 bonfali vb. 24, 68 borboană s. f. 95 bordă s. f. 89 bordei s. n. 51 bordi(ă s. f. 89 borghil s. ni. 16 borhan s. n. 48 bort vb. ΙΤΠΓ) borlşcăi vb. 41 borti adj.TTÎin bortlură s. ΓΓΗ2 boroghină s. f. 33, 75 boronciuc s. n. 112 borş s. n. 75 borşariţă s. f. 116 borşencă s. f. D33P borzos adj. 75 boslnci vb. 28 boscomendc s. f. pl. 89 bosoi s. in. 59 boşarcă s. f. 95 boşarlic s. n. 34 boşcă s. f. 17, 26, 75 boşitidoc adj. 89 boşometc s. iu. 44 boşti vb. 112 boţi vb. 112 botă s. f. 40, 75 botcală s. f. 52 botcic s. ii. pl. 15 boli vb. 52 botnilfi s. f. 75 bolorcăli \b. 68 bolroci vb. 14 121 LEXIC REGIONAL bofan adj. 34 balaş adj. 34 bafăl s. in. 59 bofclnic adj. 34 boţi s. m. pl. (58 bofocăni vb. 89 bofoyuş adj. 34 bozuc s. in. 75 bozyoroi s. iu. 59 bozomyi vb. 110 bozan s. n. 44 bozuiuî s. f. 63 * box s. ii. 23 bracui vb. 99 bruyhic s. f. 75 branişte s. f. 75 bruşoauă s. f. 75 brazi s. in. pl. 15 brăciri s. n. pl. 48 brădcancă s. f. .40. . . brCulic s. f. 68 bruyău s. n. 34 brăyhiu s. iu. 119 brăhos adj. 14 bruni steri s. iu. 89 bretc s. f. 75 bribni s. iu. 11 brichisulă s. f. 52 brichisi vb. 48, 75 brichisi vb. 52 brichişi vb. 34 brif s. η/ΠΠΠ briftuş s. 07*99 brifleyhcr s. iu. briftuitor s. m. 99 brigada s. f. 52 brigu s. f. 75 brighinea s. f. 75 brihun s. n. 14 brihânos adj. 14 brinişor s. n. 75 brişcui vb. 34 brinar s. n. 75 brinculifă s. f. 59 brizgăia vb. 68 broujbă s. f. 59 broazbă s. f. 65 brobctc s. ni. 75 broză s. f. 17 brozbufă 11 brucu s. f. 48 bruci vb. 48 brudi vb. 11 brudior adj. 112 brugau s. n. 68^-. brufluialu s. ffl 127 ' brii [tutuiala s. Γρ| brumei s. n. 52 bruşluluiulu s. f. 28 bubaşcă s. f. 65 bubou s. n. 89 bubrinfa s. f. 52 Îbucina vb. 11 bncitius. ii. 11 bucşai s. in. 59 buclă s.f. 11 bucurcştean s. iu. 59 budă s. ί.(ΤΤΣ) budelarăş s. n. 68 budincă s. f. 17 buduhală s. Γ. 95 budulăi s. iu. pl. S9 budulău s. n. 75 buduli vb. 7, 75 budului vb. 89 buduroi. s. n. 75 buezi s. f. pl. 28 bugel adj. 7 bughilar s. n. 7 biiftăni vb. 52 bufii vb. 99 buhac s. in. 75 buhalău s. m. 63 buhuş s. in. 99 bui vb. 75 buiac adj. 68 builar s. in. 75 bujbă s. f. 28 bujdi vb. 76 bujni vb. 34 bulancă s. f. 17 bulburuş s. n. 76 bulcndri vb. 112 bulf s. in. 76 bulfei s. in. 26 bulichcr s. n. 112 bulug adv. 48 bumaşcă s. f. 112 bumb s. ni. 48 bumbăccl s. u. 112 bumbăni vb. 76 bumbeu adj. 76, 89 bumbi s. ni. pl. 112 bumbii adj. 11 bumbif s. n. 68 bumburcl s. ni. 11 bumburoană s. f. 76 bumbuşcă s. f. 11 bumgheraş s. in. 116 bumgheri s. m. pl. 116 bumnifă s. f. 34 bunar s. in. 48 bundărcle s. m. 52 bungă s. f. 76 bunghineală s. f. 76 bungincală s. f. 34 bungini vb. 34 buntclic s. f. 74 bunluzi vb. 7 burac s. in. 16 bur7fucă s. f. 4 1 burboanţă s. f. 8(.) buniihănos adj. 14 burete s. m. 18 burcii s. n. pl. 11, 48 burfai s. n. 34 burfcicâ s. f. 76 burfclc s. ii. 44 burfui vb. refl. 34 burgundăi s. in. pl. 65 burgundău s. in. 68 buri incaş s. m. 95 burlui s. n. 63 burtă s. f. 40 burzuli vb. 68 buş s. in. 59 buşneaq s. n. 28 buş ni vb. 26 buşuma vb. 76 buşuinal adj. 76 but s. ii. 112 bulcăric s. f. 59 bulic s. n. 76 bulruc s. in. 24 butucan s. iu. 113 butucar s. in. 99 buluci vb. 76 butuhan s. in. 28 butur s. m. 28 bulurc s. ni. 76 buturii adj. 76 buluşcl s. in. 76 buluşi vb. 68 buzdug s. ni. 18 buzgur adj. 28 bii7um s. ni. 59 C cacior adj. 7 caciori vb. 34 caciorît adj. 52 cahliţă s. f. 76 cailac s. m. 99 cailaci vb. 99 cal s. m. 40 calangiu s. n. 63 calapanţă s. f. 40 calic adj. 76 cal ist ră s. f. 76 calmă s. m· 99 cam ini fă s. f. 68 candalău s. n. 08 catiholf. s. n. 99 canistră s. f. 113 canoană s. f. 99 canlarig s. n. 65 canlui vl). 99 canţulă s. f. 18 cănit ră s. f. 76 capacică s. f. 99 capău s. ni. 99 capete s. n. pl. 90 caprari vb. 99 capră s. f. 76 cap-ştcap adj. 44 carabă s. f. 76 carucaştită s. f. 76 car a f lca[u s. f. 34 car aibă s. f. 76 carcadcl s. in. 59 carcadclă s. f. 59 carantină s. f. 76 carătnb s. in. 90 car di vb. 52 cari mit s. in. 70 carpcf s. m. Π6 casui vb. 99 cască s. f. 52 caşmclic s. f. 70 catolici că s. f. 70 catur s. ni. 18 cală s. f. 76 ^ cafaon s. in. [70 | \ cavic s. n. 20 cavirma s. Γ. 34 căbcl s. n. 68 * căită s. f. 90 cătâbid adj. 4 1 călăbuşcă s. f. 76 călăcănit adj. 116 călăircf s. m. 11, 48, 113 călăuză s. f. 18 călbas s. in. 59 călbază s. f. 14 cătbăsăf s. in. 110 călcătoare s. f. călcii s. n. 28 căldări vb. 90 călcandră s. f. 52 ca tic adj. 48 căli pan s. n. 99 călişte s. f. 28 căliu adj. 28 călii adj. 76 căluş s. ii. 2S cămăraş s. in. 63 INDICE cămăşuială s. f. 70 căminioc s. 11. 14 căncip s. n. 18 cănlălău s. n. 7(» ca pâra vb. .'M cit păstra vb. 113 căpăta vb. 08 căpătar s. n. 50 căpcncug s. n. 00 căpici s. n. 70 căprar s. in. 00 căprior s. m. 52 căpufan s. n. 24 cărăbit adj. 48 cărăicţ adj. 28 cărătabă s. f. 08 cărămidă s. f. 10 cărăroi s. in. 00 cărătcnic s. f. 40 cărăfcnic s. f. 48 cărăui adj. 20 cărăuşci s. m. 00 cărăuşcrie s. f. 00 cărăuşi vb. 00 cărăzi vb. 18 cărcăti vb. 70 cari oară s. f. fi 2 cărmujiic s. f. 11 cărnoteic s. f. 28, 34 cărtifă s. f. 11 cărunt adj. 28 căsoaic s. f. 70 căşifă s. Γ. 70 căsufă s. f. 113 căşuna vb. 48 cătămct s. n. 70 cătămii s. in. 70 călător s. ni. 52 cătingan adv. 08 căitlan s. n. 7 culocoi s. m. 18 călrună s. f. 28 călur s. in. 03 cătuşe s. f. 00 căfămui adj. 20 căţăni vb. 70 căţel s. in. 70 că(iu s. n. 10 căuaci s. in.f08~7 căuâci vb. [f)8J căuăcic s. f. 08 căzat s. ii. 08 căzănic s. f. 70 cc pron. 70 ccacc s. in. 70 ccactr s. n. 20, 28, 70 ccahai vb. 113 ccahalui vb. 99 ccanalui vb. 99 ccaincă expr. 40 ceangă s. Γ. 18 ceangher s. n. 28 cea pas s. n. 7(i ccapău s. n. 08 cc argeş s. η. Γ)2 cearsălă s. Γ. 1 0 ccaslăii s. n. 70 ceas-rău s. n. 03 ccaur adj. 31 cechic s. f. 7G ccci s. ii. 28 cccir adj. 52 cei să s. f. (»8 celar s. n. 7(3 celălăi vb. 99 celei s. m. 90 celnifă s. f. 11(3 cernur s. n. 48 cenac s. n. 77 cenlui vb. 77 ce nu sar s. n. 77 cenusari s. n. 90 ceoaie s. f. pl. 90 cc pui vb:ţTMT] cer s. n. 03 cerceală s. f. 113 cerceta vb. 113 cerchcza vb. 52 ccrchczat adj. 52 ccrcovcată s. f. 52 cereovi vb. 52 cerc ui vb. 77 cercuială s. f. 77 cenjă s. f. 52 celan s. m. 11 cc tar a vb. 7 cetărnă s. f. 08 celăruică s. f. 24 cea că s. f. 03 ecuna vb. 08 cheag s. n. 59 chcbău. s. ii. 77 chechcrifă s. f. 34 chefeli vb. 7 cheli s. n. 21 chehăli vb. 24 chclar s. n. 77 chelfcd adj. 31 chelhăti vb. 18 chclm s. in. sg. 08, chendelă s. f. 90 cherică s. f. 18 cherigartău s. m. 08 cherlelcaţă a. f. 99 126 LEXIC REGIONAL cherlui adj. 48 chertai interj. 99 chcrtalui vb. 99 chcrti s. n. 18 clicsă s. f. 48 chescheneauă s. f. 68 chcş adj. 90 chel interj. 99 chiară s. f. 11 chibcl s. n. 14 chiblă s. f. 18 chică s. f. 52 chichibclc s. ni. 34 chichiian adj. 48 chichilcan adv. 34 chichincţ adj. 77 chichiricios adj. 34 chichitău s. n. 7, 68 chici vb. 119 chicioară s. f. 28 chiciură s. f. 40 chilufă s. f. 11 chimimoc s. n. 18 chindcri s. f. 16 chinzai s. n. 7 chinzni vb. 68 chioardă s. f. 28 chioflăială s. f. 52 chiompaliu adj. 34 chionlui adj. 52 chiormalui adj. 34 ciorozman adj. 34 chioti vb. 11 chi pic s. in. 34 chirat s. n. 113 chirăli vb. 18, 24 chir cav adj. 44 chircosală s. f. 52 chircosi vb. 52 chirlocon s. n. 77 chisanuir adj. 77 chisălău s. n. 77 chi sur s. n. 77 chischinca s. f. 7 chisol s. ni. 59 chişafău s. ni. 18 chişcălca s. f. 77 chişcr s. u. 77 chi şi fă s. ί.|~9(Γ| chită s. f. 113 chiti vb. 28, 40 chituc s. m. 77 chifion s. iu. 28 chifîmic s. f. 77 chiutuş s. n. 34 chiurc s. n. 77 cliiuş s. n. 48 cliiuşui vb*. 34 ciafai vb. 99 ciaptău s. n. 14 ciapraza vb. 18 cibă s. f. 7 ciccio interj. 59 cici s. ni. pl. 11 cicic 1 adj. 48 cicic2 s.n. 40, 77 cicică adj. 11 cidoa interj. 68 cidir s. n. 68 cigă s. f. 68 cilagi vb. 99 cihw adj. 99 cinapoi interj. 99 x ci naş adj. 77 cinghir s. n. 26, 34, 52 cinic s. f. 34 cinişoară s. f. 44 cintiu s. iu. 35 cioacă 1 s. f. 52, 77 cioacă 2 interj. 99 cioaftă s. f. 99 cioat s. n. 18 cioc s. u. 119 ciocărauă s. f. 77 cioci s. iu. 68 ciocioi vb. 11 ciociltăni s. n. 77 ciocittcii s. n. 40 ciocirtan s. n. 52 ciocirti vb. 52 cioctcj s. n. 63 cioctic s. f. 34 cioc rac s. n. 90 ciocraş adj. 16 cioghică s. f. 90 ciofirlă s. f. 59 ciofti vb. 99 ciofting s. n. 18 cioică s. f. 90, 95 cioilc s. f. pl. 34 ciohf s. ni. 77 ciolfăi vb. 77 ciotimp adj. 28 ciolomadci s. n. 7 ciombai vb. 99 ciomnirc s. f. 52 ciomog s. n. 44 ciondoriş adv. 113 ciontat adj. 77 ciontic s. n. 40 ciorbatic s. n. 77 ciorcovi vb. 48 ciorccani s. iu. pl. 44 ciorgău s. n. 68 ciortan s. n. 18 cioroboc adv. 90 cioroborifă s. f. 52 ci oro f Ic ac s. n. 31 ciorofteacă s. f. 26 cioroftcaşcă s. f. 52 cioromctă s. Γ. 52 ciorongăos adj. 18 cioroztă s. f. 7 ciorpac s. n. 113 ciorpaci vb. 113 ciors s. n. 16 cios s. ni. 69 ciosmăfi vb. 44 ciosmcfi vb. 52 ciosrnoli vb. 7, 113 ciosni vb. 7, 113 cioşcăi vb. 99 cioşncoagă s. f. 99 cioşncogi vb. 99 ciotac s. ii. 52 ciotic s. iu. 77 ciotircă s. f. 14 ciotîrnă s. f. 77 ciotorctc s. iu. 77 cipaş adj. 7 ci păi s. f. 8 cipiti vb. 116 ciptă s. f. 28 circap s. n. 48 cirictic s. f. 28 cir ier s. in. 99 ciricş s. iu. 99 cirighcană s. f. 65 cirip s. n. 18 cismigca s. f. 28 cit interj. 8 cită s. f. 113 cităi vb. 11 citişcă s. f. 99 citou adj. 26, 34 cină s. f. 65 ciubtilură s. f. 52 ciuce s. f. 99 ciuci adv. 77 ciucioi s. iu. 77 ciuciu adv. 113 ciuciui vb. 113 ciuciuri vb. 77 ciuclat adj. 11 ciudă s. f. 11 ciufos adj. 11 ciufut vb. 77 ciufuli vb. 69 ciugu interj. 53 ciugurei interj. 53 INDICE 127 cin hai vb. 99 ciului s. f. 69, 99 ciuhăi vb. 48 ciuhurez s. ni. 77 ciujdăli vb. 90 ciulav adj. 18 ciuline s. f. pl. 18 ciulin s. m. 77 ciumpuf. adv. 09 ciumuli vb. 53 ciumurlacă s. f. 113 ciumurlui vb. 53, 113 ciumurluială s. f. 113 ciuncaic s. f. 77 ciungan s. m. 100 ci ungarii adj. 95 ciupac s. ». 77 c. iu pai vb. 100 ciupalecă s. f. 4S citi pai vb. 8 ciupitoare s. f. 77 ciur s. ii. 11, 100 ciurciiili vb. 35 ciurgău s. n. cuTrgănaş s. n. 100 ciurlan s. m. 63 ci ursă s. f. 100 cius s. in. 69 ciuşcă s. f. 53 ciuşniţă s. f. 100 ciutcăi s. ni. pl. 69 ciutură s. f. 77 cizma-ciicului s. f. 18 cizmăraşul s. n. 59 cii adj. 44 cii s. ii. 28, 77 cilnic adj. 77 cînepişleriţă s. f. 90 cintărctc s. in. 53 circ s. in. 53 circei s. m. pl. 60 cîrccl s. in. 77 . circiogar s. ni. 113 cîrciogos adj. 113 circoti vb. 77 cirtialăi s. f. 77 cirjob s. ii. 116 cirmaciu s.m. 77 cirmă s. f. 100 cîrnav adj. 77 cîrpă s. L.jmj cirpi vb. 100 cîrpoi s. n. 77 ctrpuţă s. f. 90 ctrslaie s. f, 77 cîrslală s. f. 77 c/rs/â s. f. 77 cirstei s. n. 78 dr/oji vb. 90 d.şcr/ vb. 113 ciscăli vb. 78 cişti vb. 113 ci şti ga vb. 8 cililinaş adj. 11 cil interj. 100 clanctă s. f. 100 clantca s. m. 60 clănţăni s. n. 78 clapie s. f. 48 clănărct s. n. 90 clănărclc s. f. 53 clăpaci s. n. 69 clăpăugcală s. f. 100 clăpăugi vb. 100 clătit adj. 11 clcafă s. f. 44 clcangă s. f. 90 cleaşcă s. f. 26 eleată s. f. 28, 4178 clepeni vb. 100 clcmpeş adj. 69 clengi s. n. 78 cleunc s. n. 78 cler s. iu. 18 cleştar s. m. 78 clcţăiii s. n. 78 clcuci s. ni. 78 clic s. n. 69 climunc s. n. 100 clincer s. m. 18 clinoc s. ii. 78 clinog s. n. 78 clil s. n. 100 clilui vb. 100 cliupă s. f. 100 clinpir s. m. 100 cloadăne s. f. pl. 11 cloaţă s. f. 28 cloboli vb. 18 clocitoare s. f. 78 clociune s. f. 78 cloncăni vb. 78 clondir s. n. 41 clopoti vb. 8 cloş interj. 113 cloşle s. f. 14 cloţa interj. 8 cloţari s. m. 90 clupsă s. f. 48 cluxă s. f. 90 coacă s. f. 44 coace conj. 8, 69 coadă s. f. 15 coanci adj. 69 coardă s. f. 9S coăşic s. f. 14 cobelă s. f. 113 cobită s. f. 11 cobişte s. Γ. 28 col) ir tău adj. 69 cobirli vb. 69 coblăi vb. 100 coblău s. m. 100 cobzăţ s. n. 100 cobzăţui vb. 100 cocor s. n. 78 cocăloare s. f. 16 cocean işic s. f. 78 coch ic s. f. 53 cochinele s. in. 78 cochinleu s. m. 78 cocioane s. Γ. pl. 09 cociump s. m. 28 cociune s. f. pl. 14 cocirlă s. f. 14 codcnci s. n. 60 cocoace s. m. 26 cocoţi vb. 35 cocora vb. 8, 18 cocorăi s. ni. pl. 78 cocori vb. 113 cocoroşi vb. 100 cocoşi irc s. ni. 60 cocoş s. ni. 8, 29 cocoşi vb. 113 cocoşi s. ni. pl. 113 cocoşii adj. 113 cocoloare s. f. 11,09 cociiţ s. ni. 16 codaţ s. in. 14 codălie s. f. 78 codiţi vb. 78 cod ir tea s. m. 29 cofărifă s. f. 69 cohăi vb. t[npD coinac s. m. 78 cojan s. ni. 90 cojerlău s. ni. 90 cojocări vb. 100 colarcz s. n. 78 colboti vb. 11 colceag s. ui. 53 coldan s. ni. 90 colcoarbă s. f. 100 colcorbi vb. 100 coleşer s. ni. 14 coloadă s. f.TT007 colo fisă s. f. 18 colotău adj. 100 colleş s. η. ΓΓΙκΡ coli s. n. 119 128 LEXIC REGIONAL cot (ar 1 s. colfar 2 s. η^ΤΓΓΟΟ, 78 col/iş s. m. u2aj colvă s. f. 20, 48 comăndui vb. 78 cornin(ău s. n. 09 comitaş s. n. 18 comlău s. n. 09 compă s. f. 119 conac s. n. 78 cnnccni vj). 90 conccnic s. f. 90 condor s. n. 05 concr s. ii. 78 conovâf s. ii. 78 consoane s. f. pl. 78 coidrafnx interj. 100 confiş s. n. 100 confofuri s. iu. pl. 53 cop s. n. 90 copai a ic s. f. 78 copeica s. f. 78 copiii s. ni. pl. 78 copiloi s. ni. 48 copnn s. in. 09 copnriic s. f. 78 coprea s. f. 4 1 copt alura s. f. 10 copturi vb. 18 corăfitoarc s. f. 100 corcan s. ni. 48 corci s. n. 100 corcii s. f. pl. 8 cor cozi vb. 18 cordului! s. iw^l8) cordis ;i0 crislăvctc s. in. 119 crişcălură s. f. 00 croampă s. i. 05 croampe s. f. pl. 11 crosnat s. iu. 95 cruceană s. f. 113 crucer 1 s. m. 35 crucer 2 s. n. 35 crucit adj. 113 cruciu s. mjJ8 cubici vb.'ţTtjj3 cucă s. f. 26, 35, 79 cuci interj./ţfoT) cuclă s. f. 79 cucoş s. iu. 60 cuculă s. f. 79 cuculeică s. f. 79 cucul ie s. f. 79 cucuf s. m. 8 cuftos adj. 18 cu furii adj. 8 cuglă s. f. pl. 8 cuilf s. n. 79 INDICE ćujbi vb. 101 cujdi vb. 14 culcşă s. f. 101 cuhne s. f. 79, 95 cuo interj. 60 cupa s. f. 79 cupi vb. 48 cuplu s. f. 110 cuplup s. n. 90 cu pluş i vb. 90 curustă s. f. 09 curăfătoarc s. f. 53 auricele s. f. pl. 79 curmau 1 s. n. 09 curmau 2 s. n. 09 curmăturii s. f. 11 curm il s. m. 18 cumul s. ni. 00 cursură s. f. 09 curui vb. 8, 24 curuiuc s. n. 35 curuictnic s. n. 35 curuioc s. n. 18 cuşăi vb. 14, 18, 113 cuşnifă s. f. 79 cuştulcli s. ii. 18 cuştuli vb. 8 cui s. n. 101 cutai vb. 113 culăilă s. f. 113 culrifâ s. Γ. 8 cufă s. f. 119 ]) dabalazat adj. 101 dac s. n. 101 da' cc că . . . expr. 29 dacui vb. 101 dadulca s. in. 29 dafin s. in. 41 dafinaş s. ni. 41 da fini fă s. f. 41 dala s. in. 95 dalivară s. f. 35 dame s. f. 00 d and ora s. f. 44 danf s. n. 53 dara s. f. 79 daracu interj. 53 daralău s. n. 09 daşotă s. f. 29 dăină s. f. 90 dăinăi vb. refl. 53 dăinăiuş s. n. 79 dăinărel adj. 48 dăinăuş s. n. 53 dătmcjcancă s. f. 53 dăinăi s. f. 79 dănăci vb. 35 dăobil adj. 29 dărală s. f. 09 dărăburi vb. 09 dărăbuf s. 111. 05 dăruii vb. 10, 09 dărăuţă s. f. 48 dălurna vb. 41 dăunăzi adv. 35 dăunos adj. 95 dcadoară adv. 11 dcadora adv. 15 dcadorc adv. 8 dc-a doua adv. 44 dcaiciuca adv. 18 dcală s. f. 44 dcalogiş adv. 14 deamăgan adv. 8 dea vară s. f. 35 dccă s. f. 101 dccliiliu adv. 90 dccui vb. 101 dcdcacă s. f. 79 dedi s. 111. 119 dcjăir s. 11. 00 dc.jc s. f. 09 dejgheura vb. 53 dej g hi na vb. 09 dclavaric s. f. 35 detmea s. f. 35 dclungcacii adv. 35 demeă s. f. 101 dcplcu s. 11. 8 dcrc s. f. 29 dcrmcleală s. f. 29 dermeti vb. 29 derţă s. î. 8 dcrvcli vb. 18 dcscătuni vb. 101 dcschilindi vb. 8 dcsciurcca vb. 14 dcscl s. 11. 24 desfălăura vb. 41 desholba vb. 90 deslăi vb. 101 deminfat adj. 79 destirnă vb. 35 del s. 11. 79, 113 deşti s. n. 90 dcvoca vb. 90 dczblchuicl adj. 00 dczbonfăli vb. 18 dezghina vb. 8 dcztipcală s. f. 39, 53 ■0 - C. 1438 129 dezlipi vb. 53 dicău s. n. 8 dichilin adv. 14 dichiu adj. 79 dicbla s. m. 95 dig an adj. 8 dijdinălură s. f. 101 dilcoş adj. 18 di mica vb. 09 dinomcnl s. n. 18 dioabă s. f. 18 diplciş s. in. 90 dipleic s. n. pl. 24 dipolailăn s. m. 101 dis s. n. 09 dişlău s. ii. 14 dizmercnic s. f. 101 ding s. in. 8, 14, 44, 101 dingan s. ni. 101 diugani vb. 101 diuglui vb. 8 dică s. f. 8, 95 dicos adj. 8 di gali vb. 8 diina adv. 35 diinăi vb. 35 dilniiloarc s. f. 79 dimban s. ni. 03 dimburcl s. η. 11 dinderen s. in. 53 dircău s. ni. 00 dirg s. n. 18, 90 dirgă s. f. 79 dîrloagă s. f. 79 dirnomclc s. in. 35 dirstină s. f. 90 di ii prep. 09 doalmă s. f. 05 doască s. f. 35, 48, 53, 09 dobăli vb. 09 dobălui vb. 11 dobol s. n. 90 dobref. s. n. 79 doctă s. f. 79 dodă s. f. 8 dodrean s. n. 20 doholui vb. 101 doică s. f. 35 doiculiţă s. f. 35 doi nurci adj. 113 doiniţă s. f. 79 doişte s. f. 101 dolari vb. 18 dolbură s. f. 29, 79 dolburos adj. 29 dolmă s. f. 119 domoli vb. 11 .13') LEXIC REGIONAL (lomuz s. 111. 60 dudui vb. 45 fanter s. n. 110 donl s. ii. 95 duflaş adj. 8 farlo interj. 91 dorb s. ii. 29 du fiu adj. 91 fusui vb. 101 do roagă s. f. 14 dugtin s. n. 8 fasune s. n. 101 dorovăit adj. 95 dujnic s. n. 53 faliol s. n. 70 dorovoi vb. 14 dujni vb. 14 fălire s. f. 101 dos s. ii. 79 dulan s. ni. 101 fauri s. ni. pl. 101 dosoi s. n. 18 dulău s. ni. 101 făcăş adj. 110 doţ s. ii. 79 duleu s. n. 8, 69 făigal adj. 79 dovlcac s. in. 41 dumb s. n. 101 fălani interj. 79 drabină s. f. 101 dumicaţi s. n. pl. 24 fălcer s. in. 35 Dragomiru-Florea s. m. 79 dumnezei vb. 8, 29 fălcos s. in. 101 drandora adv. 48. dunst s. m. 119 fănar s. ni. 00 drandoră s. f. .48 dunţ s. in. 119 fărădui vb. 14 draniţă s. f. 16, 18 dupas s. m. 101 ftirlui vb. 101 drăci vb. 113 dupăcele s. f. 12 ftirtui vb. 91 drăgucior s. ni. 12 dupăci vb. 12, 101 fă (ui vb. 35 drămălui vb.' 101 dura vb. 101 făluilor s. n. 101 drtiptici vb. 101 . durtili vb. 8 fedeleş s. n. 35 (Irâj)ăcitor s. ni. 113 durtil s. n. 101 fedeliş s. n. 70 drcavă s. f. 29, 35, 53, 96 dure adv. 101 feder s. n. 101 dreavăn adj. 44 durdui vb. 91 fedoleş s. n. 20 drig s. n. 79 • durdună adj. 49 felti s. f. 79 drigană s. f. 90 durdură s. f. 101 felderă s. f. 91 drigui vb. 35 durduruc interj. 100 feldon s. n. 19 dripăli vb. 24 durduruci vb. 100 fclcgu(ti s. Γ. 65 dripili vb. 69 durdtizău s. n. 116 fricii vb. 70 drig s. n. 79 durgalău s. n. 69 feler s. n. 101 driglu s. n. 65, 69 durgălău s. n. 18 felelal s. ni. 91 droangă s. f. 16, 116 durgtili vb. 12, 69 felcztiu s. n. 70 droaşcă s. f. 79 duriş s. n. 18 feliqti s. f. 70 droburi s. f. pl. 90 durişa vb. 24 ^felui vb. 101 drod s. n. 23 durjuli vb. 8, 69 fene s. f. 8, 91 dmjdi vb. 101 durlancti s. f. 116 ferchcleu s. ni. 91 d rom bă li vb. 69 duroi s. n. 79 fercuş adj. 101 drongăi vb. 116 durugeacu s. n. 45 feredeu s. f. 101 droşc s. n. 79 durzan s. n. 79 feredui vb. 102 drol s. n. 8, 63 duşman adv. 12 ferftucler s. ni. 14 drotului vb. 14 duloaică s. f. 79 ferşlog s. n. 8 drotni vb. 113 fcrtalui vb. 102 drubgină s. f. 101 fertui vb. 102 drnc s. ii. 79, 113 K fcsl adv. 91, 102 drucan s. ni. 101 feşlcală s. f. 70 dnicăli vb. 8 ecsin adj. 19 fesier s. ni. 91, 102 drucui vb. 101 cfla vb. 29 feşlcri vb. 102 drugă s. f. 48, 79 cgrclă s. f. 00 fcşlcu s. ni. 23 drui adj. 44 clercii s. n. 79 fcşli vb. 12 drunuii vb. 101 feşlică s. f. 19 duh s. n. 18 feştile s. f. pl. 91 dubalti s. f. 8, 113 F fest Hor s. ni. 70 dubi vb. 90 felan s. n. 65 ductil s. n. 29 fachel s. n. 91 fctclcu s. ni. 35 ducimal s. n. 53 fafliuctăreală s. f. 101 fetiţă s. f. 29 ducean s. n. 79 fafliuctărui vb. 101 feţilor s. n. 102 duduie s. f. 35 faida s. f. 113 ficălctc s. ni. 45 dudui vb. 53 faiguranluri s. f. 101 fieri ic s. f. 29 tludău s. n. 53 fangle s. f. 101 fiertură s. Γ. 79 INDICE figlu s. n. 102 figlui vb. 102 figurii s. n. 53 filcgorie s. f. 8 filcră s. Γ. 60 filiri s. ni. pl. 80 filistin s. ii. 10 fituinţ s. in. 8 finanfă s. f. 113 fini vb. 29 finitură s. f. 29 finjană s. f. 70 finjc s. f. 16, 70 fioc s. n. 70 fircălaş s. n. 24 fircăli vb. 8, 24 fircălilură s. f. 24 firhoang s. n. 24, 70 firispor s. n. 14 firofos adj. 26 firfălaş s. n. 24 firfăli vb. 24 fiscălic s. f. 80 fişcur s. ii. 70 fiscura vb. 70 fi si η s. ii. 35 fişlac s. ni. 53 fişligoi s. n. 29, .36 flitiu s. n. 70 fileu s. ii. 14, 23 filui vb. 80 fiulti s. f. 29 fi iele s. Γ. pl. 65 fie ii vb. 78 filfană adj. 36 filftinoasă adj. 36 finiui vb. 102 firiifis s. ii. 102 fistic s. f. 49, 53 fi şea s.f. 116 fi scai vb. fişeraie s. f. 80 fişic s. ii. 117 fişlaucă s. f. 102 fişltiu s. in. 102 fisloagu s. f. 102 fişleică s. f. 49 fi şti ca vb. 24 filoş adj. 116 flacstm s. n. 60 flan fag s. n. 80 flticiie s. f. 96 fleacui vb. 102, 113 fleanfă s. f. 80 fleciui vb. 19 flcncca vb. 80 flendură s. f. 102 fleoarţă s. f. 91 flcosntiu s. in. 113 flcosni vb. 113 floşnilă s. f. 30 fleţ s. ii. 102 flczni vb. 21 flczniturti s. f. 21 flişctii vb. 19 flişchi s. in. 60 flişchii vb. 60 fliusnifti s. f. 102 fliuştiuc s. ii. 91 floaşca s. f. 8 floctiu s. ni. 102 ftontă s.f. 70 flouză s. f. 8 fluicrăloare s. f. 117 foachi s. in. 91 foaită s. f. 19 foatoedeu s. n. 70 foarnă s. f. 91 foc s. n. 29, 91 focăciunc s. f. 16 fodor ei s. ni. pl. 91 fodră s. f. 70 fodrişcle s. f. pl. 70 foficăi vb. 30 foficăi vb. 36 fofolog s. in. 19 foi s. in. 19, 91 foi vb. 102 foilaş s. n. 102 foilăşi vb. 19 foit ui vb. 8 folfoanti adj. p. 36 foltozi vb. 70 ^folvallăr s. in. 102 font s. n. 70 fonlozi vb. 70 fonfă s. f. 19 forgacie s. f. 19 forgăci vb. 19 for hon t s. n. 19 forman s. in. 102 foroască s. f. Ί5 forostaş s. n. 24 forostuil adj. 29 forşlius s. n. 102 ✓ foii adv. 102 fortoi vb. 102 forlui vb. .19 forzaf s. n. 19 fost ui vb. 19 foşăi vb. 102 foşălău s. n. 102 foşcoli v.b. 102 foşdăi vb. 102 131 foşină s. f. 80 folag s. n. 65, 70 foloyhcim s. ». 8 foloyhin s. n. 16 frandclică s. f. 36 franşonclă s. Γ. 64 franţuz s. n. 102 "Tras s. ni. 119 fratuic s. ni. 12 frăminlcală s. I. 117 frcanfă s. f. 102 frenţit adj. 102 frcnţilură s. f. 102 frighini vb. 91 friyuri vb. 8 frijuri s. f. pl. 91 frimbic s. Γ. 70 frinyui vb. 29, 36 frin jurică s. f. 61 frunl s. n. 80 frunlc s. Γ. 36 fruntari s. ni. 91 frunzare s. f. 102 frunzuli vb. 102 fufunc s. f. pl. 15 fuicas adj. 19 fu ioc s. ni. 119 fumugar s. ni. 113 fundălură s. f. 80 fundai s. n. 12 furccl 1 s. m. 60 furccl2 s. ii. 80 furesticr s. m. 102 furlupă s. f. 80 furniyari s. n. 53 furui vb. 29, 15 fus s. ii. 102 fuşeri vb. 21 fulurui vb. 102 fux s. ni. 102 <; ga fond s. m. 80 ga ic s. f. 49 galalus s. m. 102 yalion s. n. 102 yaliscă s. f. 70 yaliţcă s. f. 8 ganciu s. n. 90 ganţ adv. 102 yarască s. f. yarvană s. f. 49 gas păr s. ni. 102 gaşpcri vb. 102 gal s. n. 70 132 LEXIC REGIONAL gaurcancă s. f. 102 guval s. n. 49 gavozd s. n. 102 găbăur s. m. 90 găgi vb. 20 găină s. f. 80 găioară s. f. 19 gălătuş s. m. 80 gălcală s. f. 91 găman s. n. 19 găsan s. n. 80 găteală s. f. 41 gălin s. in. 91 găugios adj. 45 găvană s. f. 80 găzăli vb. 8 găzdăli vb. 05 găzdoaic s. f. 12 găzufă s. f. 04 gealap s. ni. 20 gcalrău s. m. 117 gealroi s. ni. 117 gebea s. f. 80 geghir s. n. 49 gctnănarc s. f. 53 gcnmlc. s. n. 53 geoampă s. f. 19 gcoavlă s. f. 30 gevădi vb. 15 ghea s. f. 80 gheană s. f. 80 ghebău s. n. 80 ghegă s. f. 80 ghclai s. n. 49 ghdălău s. n. 80 ghcnci s. n. 19 gheonoi s. n. 91 ghenrghinar s. in. 80 ghcorşuc s. n. 29 gheran s. n. 80 ghcranc s. n. 20 gherid s. n. 102 gherm s. n. 05 gheşforn s. ni. 102 ghiarbă s. f. 91 ghibghil s. n. 29 ghibici s. n. 80 ghibură s. f. 30 ghiburi s. n. pl. 30 ghigă s. f. 80 gighiri s. in. pl. 30 ghijăr s. n. 80 g hi jură s. f. 80 ghilă s. f. 04 ghilăif s. n. 117 ghilări vb. 00 ghiluş s. n. 30 ghiob s. n. 05 ghioci s. m. pl. 80 ghioroaie s. f. 29 ghiorţ s. n. 30 ghislomea s. f. 29 gliirmea s. f. 04 ghişer s. n. 80 ghiteu s. m. 29 ghiiijalău s. in. 04 ghiuldul s. n. 80 ghiiinghiuşcă s. f. 70 ghiiirluc s. m. 30 ghizdav adj. 49 ghizdă s. Γ. 80 ghizdea s. f. 80 ghizdură s. f. 80 giambaralc s. f. pl. 80 gibă s. f. 80 gioarbă s. f. 80 giormăi vb. 80 gilurui vb. 102 giugleu s. n. 00 gini s. n. 29 givan s. n. 53 ginăui vb. 80 gib adj. 12 gici interj. 00 gilcă s. f. 102 gildan s. n. 80 gillan s. n. 12, 80 gillcan s. n. 19 gilci vb. 45 gindac s. in. 10 ging adj. 45 gingav adj. 19 ginj s. m. 90 girdi vb. 23 girdilură s. f. 24 îgirlcancă s. f. 117 girligat adj. 80 girmaf adj. 19 girlan s. m. 91 giscă s. f. 80 giscoi s. n. 90 girline s. Γ. pl. 70 gttiială s. f. 90 giţă s. f. 102 glanl s. n. 102 glanţui vb. 102 glanţuit adj. 102 glăvă(lnă s. f. 90 glăv(o)agă s. f. 00 glioc s. in. 00 glod s. n. 29, 45 glodi vb. 80 glog s. m. 41 glogozanii s. f. pl. 41 glojdcan s. m. 41 glojdăni vb. 80 glojdări vb. 80 glojdiori vb. 53 glugaz s. n. OG ginpau adj. 8 goagă s. f. 80 goan(ă s. f. 45 goci s. n. 45 godovan s. n. 20 gogea s. f. 80 gogodi vb. 19 gogleze s. f. pl. 49 golomoază s. f. 8 golond s. n. 23 golopan adj. 41 gomboş s. n. 119 gomotirn s. in. 30 gonifă s. f. 29 goreu s. n. 70 goroveală s. f. 29 gorgoază s. f. 00 gol s. ii. 90 got că s. f. 14 gofoi adj. 19 govie s. f. 20 goz s. n. 70 grai iscă s. f. 19 grădej s. n. 54 grămuji vb. 49 grănal s. n. 19 greblar s. n. 00 grejnic adj. 45 greluş s. ni. 12 gresie s. f. 80 grif s. n. 102 . gri fiu s. n. 00 grifui vb. 103 grindei s. n. 00 gripcă s. f. 20, 91 grişcă s. f. 80 grijăraş s. m. 12 griţăreşle adv. 12 grifări vb. 70 grlicfe s. f. pl. 24 groasă adj. 19 grog s. in. 29 grolxăii vb. 00 grooriţă s. f. 30 gropan s. n. 80 gropar s. n. 80 gropîneafă s. f. 49 groşiţă s. f. 90 grumăzări s. f. pl. 70 grumbuc s. n. 103 grundi vb. 12 grunţuri s. I. pl. 103 INDICE 133 gîibă s. f. 19 gubeiică s. f. 36 gugi s. n. 91 guguion s. m. 80 guguli vb. 91 guguţ adv. 8, 70 guiţa vb. 119 gujbă s. f. 19 gujdil adj. 12 gujulic s. f. 103 gulă s. f. 41 gulc s. f. 70 gumar s. m. 64 gural adj. 103 gurdună s. f. 12 gurgoi s. n. 70 gurguial adj. 103 gurgumca s. f. 29 gurilău s. n. 19 gurilor s. n. 81 gurila-felei s. f. 00 gurltij) s. m. 36 gurncţ s. n. 96 gurlă s. f. 103 guruli vb. 70 gurzi vb. 14 gustări vb. 19 guşiii vb. 54 gulaş adj. 19 gutufan s. m. 54 gulunarc s. f. 103 gufan s. m. 54 guzac s. m. 19 guzuroi s. n. 66 II liabă s. f. 66, 70 halnic adj. 117 hacmeser s. n. 103 hadă s. Γ. 8 hadină s. f. 113 haflăr s. m. 103 liagău s. n. 117 ha bon s. m. 103 liaboni vb. 103 ha ia s. f. 29 ha idea interj. 60 haicu s. n. 8 hai la interj. 103 hailaş s. n. 103 ha Hău s. m. 66 hai leş adj. 41 haif s. n. 96, 103 Jiaifăr s. m. 103 haifai vb. 103 haiver s. n. 66 halaluri s. n. pl. 103 haldui vb. 103 halcapuş s. n. 113 lia-li interj. 60 lialip s. n. 113 lialipă s. f. 19 halotcă s. f. 117 lialpău s. in. 103 halca puşi vb. 113 hulubă s. f. 16 haluşle s. f. pl. 19 hamiş adj. 70 humpănă s. f. 81 hanlarig s. n. 8 lianlui vb. 113 haplău s. in. 103 hapli vb. 103 hapşulă s. f. 103 hapjină s. f. 14 hap(ugiii vb. 117 harabalic s. f. 29 harafi s. n. pl. 103 hurbcl s. m. 81 harbuzoaică s. f. 60 harca interj. 103 harhanghcl s. in. 91 harhaol s. n. 81 harmasar s. in. 103 hurlo interj. 64 harşeu s. n. 66 liarşni vb. 103 liarşli s. n. 81 harunlăr adv. 117 halcie s. f. pl. 113 hali vb. 81, 103 haf interj. 103 hafapuc s. n. 81 haulăi s. f. 49 hăbădii s. n. 81 hădărău s. n. 81 hăidan s. m. 81 hăidănuşa s. f. 81 hă ini vb. 70 hăisăi vb. 45 liăiţ interj. 96 hălai s. n. 45 hălădi vb. 70 hădăoi adj. 91 hălpăni vb. 81, 103 hămucă s. f. 19, 70 hăpriş s. n. 45 hărămigu s. n. 45 hărăni s. f. pl. 70 hă răni vb. 91 hăţaş s. n. 96 lut făli vb. 81 hăţui vb. 103 hău interj. 19, 114 hăznui vb. 12, 91 hebereu adv. 70 heci s. n. 19 hedu adv. 8 hchilă s. f. 96 hei s. n. 91 hcic s. f. 8 heie s. f. pl. 114 licilaş s. m. 19 hcilui vb. 19 hei uri s. f. pl. 114 heleciugă s. f. 91 helei s. m. 91 hencleşe s. f. pl. 91 henleş s. ni. 70 hcnlcu s. n. 103 henf s. n. 14, 15 liep s. ii. 91 hepului vb. 91 herbeică s. f. 66, 70 heredeu s. n. 103 heredie s. f. 21 herglieli vb. 19 hcrghelău s. n. 14 herie s. Γ. 19 heş s. n. 14 hevereu adj. 8 hiaba adv. 12 hibaş adj. 91 liibăzi vb. 70 hibului vb. 91 liie s. Γ. 12 higheadăi s. f. 66 higiu s. n. 91, 96 hij s. n. 23, 70 hilimoacă s. f. 91 hi Ilar adj. 19 hinghereală s. f. 81 hinlului vb. 103 hipşil s. in. 117 hir s. n. 19 hircun s. iu. 91 liireş adj. 12 hireşug adj. 14 hirgău s. n. 14 hi rg hi ni vb. 91 hiribă s. Γ. 66, 70 hirleleş adj. 19 hirlieă s. f. 14 hirtilean adj. 24 lii( s. n. 117 lucii vb. 117 liiitură s. f. 61 hilbă s. f. 36 liilbări s. n. pl. 117 LEXIC REGIONAL hilbări vb. 103 hilbon s. n. 19 hillăşag s. 11. 14 hiltuzi vb. 14 himb s. n. 81 hiră s. f. 8, 10, 91, 90, 114 hirbar adj. 81 hirbc s. Γ. pl. 10 hirboaică s. f. 00 hirgău s. n. 10, 19 hirtele s. m. 30 hirlog s. in. 103 hirşcău s. n. 81 hirliit adj. 114 hirlilcun adv. 8, 70 hirlnpol s. n. 81 hirfui vb. 114 hirzoabă s. f. 81 hi( s. n. 19 hizi vb. 23 hleab s. n. 15, 19 hlcabui vb. 114 hoaeă s. f. sg. 91 hoarcăi s. f. iii, 81 hnarşcă s. f. 81/ boarfă s. f. \J)$ hobclevaifuri s. ni. pl. 103 hobifă s. f. 103 hobifeanoană s. f. 117 hoci vb. 91 hod s. ii. 19 hodin adj. 12 hodăiclnic adj. 54 hodic s. n. 49, 54 hodorogiLle s. n. pl. 114 hodrinea vb. 19 hof s. ii. 103 hogliină s. f. 81 hogorog s. n. 19 hohereală s. f. 103 hoheri vb. 103 hohori vb. 91 lioi vb. 45 hoiandră adv. 29, 45 holă s. f. 45 holban adj. 12 holboră s. f. 19 holender s. n. 19 holenotoc s. n. 90 hol iţă s. f. 103 lioloată s. f. 117 holoboleală s. f. 24 holoboli vb. 24 holomenii s. f. pl. 45 holomoeeală s. f. 54 holomoci vb. 54 holopti s. f. pl. 14 homorog s. n. 19 homoli vb. 12, 20 honcăni vb. 54 liotidrobelc s. f. pl. 91, 114 honios adj. 20 hont s. n. 20 honfani vb. 45 hopăi vb. 14 hopse s. f. sg. 91 hopzdruc interj. 103 horaifă s. f. 20 horă s. f. 20 hordeică s. f. 45 hordorosi vb. 54 horelea vb. 103 horelcău s. m. 103 horelci vb. 103 hor hăt i vb. 20 hor hui vb. 45 hori vb. 01 horiaş s. ni. 81 horineă s. f. 10 horj s. n. 14 horog s. n. 23 horpalăa s. in. 103 hor pun s. iu. 103 horfatău s. n. 103 horfăi vb. 103 hoslop s. in. 00 hoşcăi vb. 103 hota interj. 103 (h)otărl vb. 41 holontorl vb. 103 hozale adv. 8 hrapci vb. 103 hrăniui vb. 103 hreaşc s. n. 04 hrebăn s. n. 103 hreşt s. n. 14 hrincău s. ni. 117 liripcă s. f. 01 hrişcaş s. n. 20 hubă s. f. 81 hue adv. 24 huei s. in. pl. 00 huginiş adj. 103 litigiu s. n. 91 huială s. f. 103 hudi interj. 45 hiiduean adj. 45 hudubleajă s. f. 30 huit s. n. 103 hujbă s. f. 81 hulpărie s. f. 114 huită s. f. 12 hulub s. n. 01 hulug s. n. 70 hulugi s. in. pl. 00 hului vb. 119 huluş s. in. 00 hunwi s. in. 45 hundili s. f. pl. 91 hunful adj. 70 huplău adj. 45 hurdu-burdu adv. 45 hurdugău s. n. 91, 90, 117 hurloi s. n. 91 hurlui vb. 70 hiirlup s. ni. 70, 91 hurii iş s. n. 01 hurui vb. 51 huruioc s. n. 54 huşi vb. 103 huşni vb. 103 huşii vb. 103 hulă s. f. 20 hufucău s. in. 12 huzăni vb. 20 huzdup s. in. 92 huzoi s. n. 54 I ia adv. 92, 90 ialiu s. n. 81 iapă s. f. 81 iardă s. f. 24 ibarsic s. n. 20 ibl· vb. 20 ibrinci s. n. 81 ieă interj. 00 icou s. n. 14 icui vb. 8 ida adv. 70 ide interj. 70 iegherişle s. f. 14 icleslău s. n. 20 iepe s. f. pl. 01 iepure s. m. 01 ierbăril s. n. 30 ier boa ieă s. f. 00 ierboaie s. f. 00 iereăzi vb. 70 ierme s. in. 14 iernatic s. n. sg. 30, 114 ierlăciunc s. f. 01 iertugă s. f. 20 iertui vb. 20, 70 ieschile s. f. 90 ieştii fă s. f. 103 iei ucu adv. 20 ielucufa adv. 14 iezăle s. f. 12 INDICE 135 igă s. f. 70 igliţă s. f. 01 ijog s. ii. 70 iha interj. GI ilic s. n. 41 ilistăn s. ii. GG iliş s. ii. 20, 70 iminei s. iu. pl. 81 impurligu vb. 70 incal) adv. 8 inchipuilor s. m. 06 i iul rea s. f. 23 iuga interj. 114 inimei s. iu. 81 inslăti vb. 70 io interj. 41 iorgovan s. in. 66 ipriu adj. 81 ircă s. f. 36, 66 irioc s. ii. 20 irmuluc s. n. 81 iroc s. n. 96 iscoada s. f. 29 iştalău s. n. 66 işlcag s. n. 26 işloi s. n. 20 i (ăl ură s. f. 04 i(ic s. f. 20 iuă adv. 70 iu fa s. f. 30, 81 iuruc adj. 01 izaimâu s. n. 92 izăltat adj. 41 izbeală s. f. 04 izbi vb. 04 izgagă s. f. 9 izic s. ii. 70 izidi vb. 9G izmana s. f. 29 î Imbălăciune s. f. 9, 20 îmbălălură s. f. 114 îmblăni vb. 54 imblănilură s. f. 54 îmblăti vb. 12 tmboldări vb. 92 tmbombora vb. 30 tmbonghina vb. 30 tmboţi vb. 9 imbrinzi vb. 103 imbruslura vb. 92 îmbucături vb. 49 tmbufa vb. 54 imbiifătură s. f. 54 imbulgări vb. 24 imbunghina vb. 30 imbungini vb. 30, 45 îmburdălură s. f. 24 îmburica vb. 92 imbutuşi vb. 119 împirnoci vb. 92 tmpislra vb. 20 împocăli vb. 9 impoivănat adj. 54 împopcila vb. 103 împopislra vb. 30 imposoca vb. 54 impovoială s. f. 92 împrcgcla vb. 49 împroora vb. 30 improşca vb. 10 împulpa vb. 81 împunghea vb. 81 împuşca vb. 103 înămi vb. 104 Inbonfat adj. 49 încăicra vb. 81 inculţii s. f. pl. 10 încăţela vb. 81 încelui vb. 41 tnchclma vb. 92 închiola vb. 41 închipui vb. 12, G6 incinta vb. 49 incintat adj. 54 înciocăla vb. 92 înciorliga vb. 20 înciripa vb. 92 înciucura vb. 101 încirni vb. 104 încîrnilură s. f. 104 incochcţa vb. 81 tncondora vb. 54 încorcigălură s. f. 20 încoţopcni vb. 104 încoţopi vb. 104 încreţea s. f. 12 încroşna vb. 114 încroşnat adj. 30 tncuciupa vb. 104 Încurca vb. 30 încuţila vb. 54 încuza vb. 92 tndata-i marc adv. 9 îndărăpta vb. 12 îndruga vb. 81 indulbăni vb. 26 tnfălăura vb. 41 înfrunta vb. 30 tngăidăra vb. 36 tngăimăci vb. 8 îngilvi vb. 36 îngîhji vb. 66 tnginjoia vb. 70 inglrtui vb. 49, 54 îngirtuială s. f. 54 inglezna vb. 4 ingropcila vb. 104 tngurlui vb. 49, 104 inhătia vb. 81 înhii vb. 9 înlenoşa vb. 81 tnloea vb. 104 înmreji vb. 10,4 însimbra vb. 24 instruia vb. 16 înşira vb. 92 înşona vb. 26 întăciunat adj. 81 Întina vb. 81 întoiegi vb. 26 înloloca vb. 9 întorcător s. n. 81 întoricotro adv. 14 întornoea vb. 104 întrece vb. 70 înlrumpica vb. 14 întunecai adj. 8 înlurila vb. 92 înturliga vb. 54 înţaică s. f. 81 inţăfoia vb. 41 înţili vb. 70 înţimburat adj. 30 învăli vb. 70 învălit adj. 96 Învăluituri s. f. pl. 71 învăsca vb. 12 invăscăloare s. f. 12 învîrloqa vb. 54 învîrleji vb. 30 înzăpuci vb. 81 inzilezit adj. 30 irjeu s. n. 81 J jabrac s. m. 104 jaiţă s. f. 30 jaloviţă s. f. jambibroc s. n. 30 jambulică s. f. 61 janc s. n. 81 jantălău s. m. 104 jantilică s. f. 54 jap s. in. 104 japcă s. f. 37, 81 ί 3G japchifă s. f. 92 jarcă s. f. 61, 92 jatcă s. f. 37 jau s. n. 42 jătăvcafă s. f. 81 jălăvclc s. in. 82 jărchinos adj. 61 jbunţ s. ii. 104 jbănfui vb. 104 jcb s. ii. 66 jccufău s. n. 16 jdepcă s. f. 37, 54 jcmblică s. f. 92 jepchi vb. 92 jercya vb. 82 jcriştc s. f. 82 jcrinyăi vb. 82 jcschcndcu s. n. 14 jeşcău s. η. 92 jyhcbifă s. I. 54 jyhiab s. n. 92 jib adj. 9 jijcu s. in. 82 jilcrcu 1 s. f. 82 jilcrcâ 2 s. f. 82 jilui vb. 9 jinui vb. 37, 49 jimui vb. 30, 37 j inciţi fi vb. 82 jinor s. n. 24 jinorti s. f. 24 jinui vb. 71 jip 1 s. in. 92 jip 2 s. ii. 71 jipui vb. 92 jirâu s. n. 82 jivan s. in. 20, 71 jivda s. n. 49 jtchiiifă s. f. 64 jilălui vb. 12 jillui vb. 14 jtntifă s. f. 64. jintui vb. 96 jtraic s. f. 82 jtri vb. 37 jncap s. ii. 82 jncrchi interj. 61 jotj s. n. 66, 71 jordăi vb. 12 jordea s. f. 82 jordi vb. 114 jucufău s. ni. 71 jucuţic s. f. 71 jnftui vb. 104 juhală s. f. 114 julău s. ni. 104 jutcrcă s. f. 82 LEXIC REGIONAL julfă s. f. 114 juli vb. 104 june s. ni. 71 jup s. m. 71 jupeiţă s. f. 104 julari s. iu. 92 juni ni vb. 49 L labie s. f. 82 lacră s. f. 54, 66, 104 lacreu s. n. 9, 66 laibăr s. n. 82 lainic s. m. 82 lală s. f. sg. 92 lan s. in. 42 lană s. f. 42, 82 landră s. f. 30, 42 lângă s. f. 9, 71 langălaş s. n. 20 lanţ s. ii. 60 lapte s. in. 42 laşte s. f. pl. 66, 71 laşlină s. f. 37 laviţă s. f. 82 lăcăşteu s. n. 45, 54 lăcrui vb. 9, 71 lăcruţă s. f. 66 lăla vb. 49 lămurici s. in. 117 lămuslic s. f. 64 lănletc s. in. 54 lăon s. ii. 42 lăpătos adj. 71 lăsa vb. 82 lăsătoarc s. f. 82 lăstun s. ni. 61 lăţui vb. 92 lăudate s. f. pl. 117 · leac s. ii. 12 leagăn s. n. 82 leahai vb. 104 leahău s. iu. 104 leahomiţă s. f. 104 leapău s. in. 104 leasă s.f. 61, 82 leaşcă s. f. 104 leauri s. n. pl. 27 lecăr s.n. 82 lecric s. n. 14 lecvar s. n. 24 legălău s. n. 20 legănuş s. n. 92 legătură s. f. 54 legău s. m. sg. 92 legumă s. f. 64 lei vb. 42 leigăr s. η. 23 Ide s. f. 82 lelcoară s. f. 20 lelia vb. 42 lencăzi vb. 20 leoampă s. f. 20 lepădată s. f. 82 lepcli vb. 71 lespede s. f. 20 lestie adj. 104 leşier s. n. GO Ictoasă adj. 114 leurdă s. f. 20 leueşe s. f. 71 leznifă s. f. 12 libăizi vb. 9, 20 libel s. ii. 92 licură. adv. 49 lignifă s. f. 30 liyru s. ii. 20 lihod adj. GG lihni vb. 20 lilă adj. 49 lilion s. in. 19 , limbariţă s. f. 51 limbăm s. in. 117 limpac s. ni. 104 limpeli vb. 14 lin s. n. 82 lingalăm s. n. 15 linghişpir s. n. 54 lingurac s. ni. 54 liniă s. n. 82 liotă s. f. 49 lipiu s. in. 71 li scoli vb. 20 liur s. ni. sg. 92 liurgă s. f. 82 liuşeă adv. 82 liuadic s. f. 54, 92 livegeoară s. f. 114 liviziu adj. 104 livizor s. ni. 104 lizl vb. 24 lizîlurăi s. f. 24 lilă adj. 37 lincote s. f. pl. 82 loabdă s. f. 24 loavă s. f. 30, 42 loazbă s. f. 60 lociogău s. n. 71 lociolău s. n. 71 lodavă s. f. 82 logoană s. f. 54 loian s. n. 42 loitrar s. n. 82 lom s. n. 91, 104 lomui vb. 104 Ionlros adj. 14 lopirfoc s. n. 82 loslopină s. f. 66 loloci vb. 9, 20, 24 lovcală s. f. 30 loz s. n. 82 lozî vb. 82 lozui vb. 104 lueaci s. n. 82 lucrare s. f. 104 lud adj. 66 ludău s. in. 16 luheară s. f. G6 ' luher s. n. 9 lumânare s. f. 82 lumină s. f. 92 luminărică s. f. 61 lup s. ni. 37 lupeilă s. f. 104 J luşcă s. f. 20 lutar s. n. 61 lux s. n. 66 M macabăm s. ni. 12 macău s. n. 9 maeioală s. f. 37 magara s. Γ. 27 maglă s. f. 9, 104 mahai vb. 104 mahalui vb. 104 mahuiac s. n. 104 maichea adv. 54 maidan s. n. 82 mainte adv. 71 mai vă s. f. 9 i molatică s. f. .104 moină s. f. 71 manii vb. 114 mamor s. n. 104 mână s. f. 66 manca s. f. lisa f mangalău s. m. 20, mangialic s. n. 27 mangură s. f. 9 , mară s. f. 54 marca tur ăi s. f. 104 marina interj. 104.-marina vb. 104 niarod s. ni. sg. 92 marlalog s. m. 37 martor s. n. 82 * marţole s. f. 61 INDICE 137 71 71 114 masă s. f. GI maşlă s. f. 24 maşlu s. ii. 119 matrici s. n. pl. (yjLJ nmfaflic s. 11.ΤΓΤ7) mazăre s. f. 82 mazărc-băiască s. f. 14 măcău s. n. 90 măcăuţ s. ii. 12 măchina vb. 61 măcina vb. 104 măciciuă s. f. 71 mădări vb. 16 măgar s. iu. 82 măgădil adj. 82 măgăduil adj. 82 măgădic s. f. 92 măgărcaţă s. f. 82 măglic s. f. 20 măiag s. n. 49 măiculioară s. Γ. 20 mălai s. n. 12 mălăişlc s. f. 24 mălări vb. 12 mălinaş s. n. 42 măllări vb. 119 înălţării adj. 119 înăluri s. f. pl. 92 mălnros adj. 92 măinuic s. f. 45 măngăli vb. 9 mănfog s. n. 92 mănuşă s. f. 82 mărădi vb. 71 mărădic s. n. 14 mărăras s. in. 61 mărăsli vb. 9 mărincan s. iu. 30 măroc adj. 119 mărşina s. f. 14 mărtaceni s. in. pl. 92 mărtălog adj. 45 mărturie s. f. 16 mărfină s. f. 20 mărunchi s. n. 92 măsătarilă s. f. 82 măsea s. f. 82 măsură s. f. 14 măşlihoaic s. f. 71 măşti ho i s. iu. 71 mă ţăcăni vb. 37 mătărtngă s. f. 45 mătăuz s. n. 82 mătică s. f. 82 mălrăsa vb. 9 matrice s. f. sg. 92 mălrici s. f. pi. 9, 71 mea fă s. f. 46 meci s. n. 9, 71 mecla interj. 16 mecler s. in. 101 meclercală s. f. 104 mecleri vb. 101 med ea s. f. 46, 82 mc iris adj. 9 mcjdă s. f. 16 mejdină s. f. 82 melesti vb. -20, 24 mcllic s. n. 42 mcrcoară s. f. 20 mcrcor adv. 54 mereu adj. 16 mercuaş adv. 71 merişor s. in. 82 meriză s. Γ. 20 meschin adj. 82 meseală s. f. 27 mese!cucă s. f. 71 meseii vb. 9 mescr s. in. 82 mesteacăn s. ni. 42 mesteca vb. 104 mestecă s. f. 82 met cu ş s. n. 111 mcşcă s. f. 42 meşlincă s. f. 104 meştioară s. f. 101 melărli vb. 20 micăcior s. m. 24 micclnic adj. 83 michilic s. f. 30 micigăi s. in. 104 micodel s. n. 55 mierăielc s. 1’. pl. 06 miere s. f. 16 mieriii adj. 16 miez s. n. 17 miczuc s. n. 17 mi gel s. n. 9 mihei s. n. 21 mijai s. m. 30 mijbură vb. 37 mijgura vb. 37 mijtoacă s. f. 83 mijlocar s. in. 104 mildiii vb. 114 milduitură s. f. 114 milogar s. in. 83 milarcl adv. 30 minlcnăşuc adv. 14 mir s. n. 83 mirigai s. n. 27 mirodic s. f. 49, 55 | mirui vb. 9 138 LEXIC REGIONAL misar s. m. 104 misari vb. 104 misar ic s. f. 105 misia vb. 46 mişarcă s. f. 92 mişarnc s. Γ. 14 mişcărăi s. f. pl. 30 mişcuranfă s. f. 9 mişel s. in. 55 mişling s. n. GG milulâş s. ii. 12 mităr s. ui. GG mitilioc adj. 12 milocosi vb. 49 mitropolit s. m. 83 miglas s. m. 105 miglui vb. 105 mijgu s. f. 83 militară s. f. 105 mina s. f. 30, 83 mincăruşă s. f. 20 miudrilă s. ni. GI mindrior s. iu. 12, 114 minccari s. in. pl. 117 minii vb. 105 mininfăil adv. 12 mintnfăda vb. 9 mlninfăli vb. 114 minji vb. 83 mirtan s. n. 30 minzală s. f. 29, 92 miţă s. f. 55, GI mi (ai vb. mi(ăială s. f. 55 ml fii vb. (2(p mitoc s. in. 71 mizgai vb. 20 mizgă s. f. 83 mizgău s. n. 49 mizguş s. n. 49 mtat s. n. 30 mirat adj. 46 mlcşnifă s. f. 105 moaflă s. f. 9 moante s. f. 71 moare s. f. 42 nwcadin s. n. 42 mocăi vb. 83 mociorlău s. n. 20 moclcac s. in. 105 modă s. f. 83 modtrlăii s. in. 105 modoroi1 adj. 20 modoroi2 s. in. 105 mofloti vb. 30 mogîldcafă s. f. 83 mogtndcafă s. f. 92 mohoi s. in. 117 mohoieş s. m. 117 molărai s. η. 119 molări vb. 119 molfăi vb. 105 moloşată vs. f. 55 moloşi vb. 55 moloşit adj. 55 momindef s. m. 42 momi ie s. f. 30 mondaşe s. f. pl. 49 mondorlogi vb. 20 momirămi vb. 66 mong adj. 27 monte s. f. 9 morajin adj. 42 morarcl s. m. 71 morăi vb. 105 morăială s. f. 105 morăit adj. 105 morcolan s. m. 12 morfoli fă s. f. 37 morjoucă s. f. 71 moroc s. ni. 66 moroii ic s. n. 71 moronccală s. f. 105 moronci vb. 105 morfină s. f. 14 moruncit adj. 30 moscior s. in. 83 mosor s. n. \J0?T} mosori vb./QSj moşcoli vb. 20 moşinăi s. f. 9, 20 moşocoanc s. f. pl. 17 moşocoarnă s. f. 66 moşocoarne s. f. pl. 71 moştină s. f. 49 moşiif s. ni. 20 molirlan s. ni. 61,\fjjZX molmcl s. n. 27 motoeos adj. 117 motodeafă adj. s. f. 105 motohalifă s. f. 9, 20 moloşină% s. f. 46 motoloalcă s. f. 114 motov adj. 71 motroş adj. 66 mofofoi s. n. 55 mofofoia vb. 55 mozi s.n. 119 mozoli vb. 9 mreajă s. f. 83, 105 mreji vb. 105 mncăircală s. f. 45 mucări vb. 46 mudiudioi s. m. 46 muichitifă s. f. sg. 55 mujală s. f. 20 muji vb. 17 mută s. f. 24,i TT^ nuilăti vb. 71~^~^ nuili vb. 12 nuindoc adj. 20 miircucui vb. 46 murnăii s. n. 66 mursă s. f. 105 mursios adj. 30 mursui vb. 105 muriii vb. 105 miiruială s. I. 105 muruitură s. f. 105 muscă s. f. 30 mustăci vb. 30 muşchetc s. in. 46, 55 muşchi s. m. 49 muşconi s. in. 119 niuşiţă s. f. 30 muşlăui s. in. 37 muşini vb. 105 muşluială s. f. 105 muşluitură s. f. 105 muşte s. f. pl. 83 mutatău s. n. 66 mulăir s. n. 92 mulăilură s. f. 105 N nacladă s. f. I naclazalăi s. i. 105 naclazi vb. 105 nodali vb. 114 nodalii adj 114 nadă s. f. 9, nadol s. in. 83 naftina s.n. 117 nahoadă s f. 105 nahodi vb. 105 nalangilă s. f. 30 namolăi s. f. 105 nanic s. . 117 nap s. in. 9 naroba s. f. 83 nas s. ii. 9 ___ nosodi vb. U05A nastpeală s/LTDGD nastpi vb. nathă s. f. 9 naulă s. f. 83 năcăfală s. f. 83 năicircoafă s. f. 49 năidăil adj. 66 INDICE 130 năduli vb. 92 nîngă-l-ai interj. 14 . oichclc s. m. 55 nădurar s. n. 10o nilolog adj. Gl oicheţi s. in. pl. 49 iuiflele s. η. 46 noajă s. f. 12, 15 oistinc s. f. 14 năigird s. in. 83 nocovalmă s. f. 92 oiţa s. f. G1 năloctgă s. f. 49 nolrelc s. n. 49 ojcbil adj. 49 nămală s. f. GI nulaşu adj. f. 71 ojic s. n. 83 nămăş s. n. 49 numire s. f. 117 ojiji vb. 30, 83 nămăl s. ii. 83 nuşcca s. f. 92 olală s. f. 83 năol s. n. 42 olale s. n. pl. 9G năoli vb. 42 otălău s. in. 9G năpan s. n. 30 0 olăras s. n. Gl năporojnă s. f. 92 olăreţ1 adj. 117 nap răii vb. 49 oagă s. f. 27 olăreţ 2 s. n. G4 năprojnic s. f. 42 oanut s. f. 21 oldoare s. f. 114 nărădi vb. 21 oas interj. Gl otcarcă s. f. 83 nărîmzal adj. 37 obadă s. f. 1G, 24 olcli vb. 42 năsălnic adj. 9, 61, 71 obcală s. f. 92 oii vb. 105 năsîpcală s. f. Gl · obinzală s. f. 92 oligni vb. 55 năisipi vb. 71 obişte s. f. 49 oligneală s. 1. 55 năslafă s. f. 12 obisler s. in. 92 oii ni vb. 49 năstimirc s. f. 30 oblac s. n. GG olomoci vb. 30 năşască s. f. 42 obli vb. 92, 105 olomocit adj. 30 năşpăli vb. 9 oblilor adj. 105 ollăni vb. 9 nălingă s. Γ. Gl oblon s. n. 21 opac ic s. f. 27, 42 năvăloacă adj. Gl obrac s. n. 83 opaiţ s. n. 21, 30 năzvăsăi vb. 46 obrat s. n. 83 oparnifă s. f. 83 nea interj. 105 obricit adj. 83 opăci vb. 83 ncalcoş adj. 71 obroacă s. f. 105 opincă s. f. 114 ncbrislit adj. 83 obşcgos adj. GG oprăvi vb. 49 neglobos adj. 83 obşlcag s. n. 105 opşag s. n. 17 negrar s. iu. 83 ochi s. ni. 9 oral s. ii. 114 'negritură s. f. 114 ochiuri s. n. pl. 30 orb s. n. 21 nehaznă s. f. 92 ocioc s. in. 37 or bete1 adj. 49 nelcosi vb. 71 ocioci s. in. pl. 37 orbclc2· s. iu. 30, 40, 49, 55 nelci s. n. 49 ocircire s. f. 30 orcşlină s. Γ. 105 ncnii vb. 37 ociş adj. 23, 71 oriccl s. n. 49, 83 ncminfos adj. 46 ocisag s. n. 23 orie s. ni. 83 ncstajnic adj. 49 ocnifă s. f. 105 oringi vb. 119 ncstcmnic adj. 30 ocol s. in. 37 or li şic s. f. 83 ne( s.n. 119 ocop s. n. 105 ormoci vb. 37 neţ ni vb. 119 ocoş adj. 93 ormug s. n. 30 nevesti vb. 114 ocoşag s. n. 93 orozon s. u. 55 ncvcstic s. f. 21 odirjic s. f. 93 osîcă s. f. 83 neueslit s. n. 12 odor s. n. 17, 71 os ii ac s. in. 83 nialcoş adj. 17 odori vb. 27 osimbri vb. 1G Jiiarică s. f. 71 ogar s. m. 9 osişlie s. f. 30 nicărie adv. IM ogaş s. ii. 83 oslon s. n. G4 nici s. n. 30 ogaşă s. f. 93 osoi s. n. 83 nielcoşag s. n. 17 ogeng s. n. 83 ostru s. n. 55 nilvan adv. 92 oglaghic. s. f. 93 oscolă s. f. 21 nimestre s. f. pl. 92 oglănci s. n. 61 oşeni vb. 27 nimcrica pron. 30 oglişlc s. f. 83 oşiştină s. f. 30 nimi adj. 105 ognă s. f. 14 oştelelcu s. n. 83 nimurie adj. 9 ogodu adv. 9G olăwi vb. 111 --- nimurici vb. 71 ogos s. n. 14 otcă s. f. 96 ninea interj. Gl ogradă s. f. 71 oteşi vb. 43 ninerat adj. ogrejoară s. f. 71 otinc s. n. 43 u η LEXIC REGIONAL otincă s. f. 43 otincca s. f. 43, 93 olfnci vb. 93 otlncică s. f. 93 ouşor s. n. 61 ovttz s. ii. 105 ozmi vl). 83 P pa(n)ceaur adj. 37 pocin s. m. 105 l paclişt vb. 105 \ paclişit adj. 105 pact ui vb. 105 pahaic s. f.tEED palmi vb. 105 pahuiac s. n. 105 palm iată s. f. 105 polcă s. f. 117 pater s. in. 105 paică adv. 83 paientă s. f. 83 pais interj. 105 patamar s. ni.[83_, palanca s. f. 49 palanl s. n. 61 pali mar s. ni. 105 jxtlimariţă s. f. 105 jxtlifă s. f. 49 palma s. f. 83 paluga interj. 106 pahnji vb. 106 pamat s. n. 49 pancioc s. ni. 106 pancoiHÎ s. f. 24, 66 pandală s. f. 49 panslură s. f. 106 panta s. f. 17 papainog s. n. 93 papatai vb. 106 papalaic s. f. iTocO papir s. n. 106 poptndecă s. f. 106 pară s. f. 12 paradaisă s. f. 55 paradăisană s. f. 83 paradiciu s. n. 46 paraghie s. f. 83 para plic s. f. 83 paraulă s. f. sg. 37 paria s. f. 71 parihlă s. f. 106 parip s. in. 96 parişle s. f. 93 parlă s. f. 16 pârtie s. f./Î06^> parfăt s. η. 114 parfon s. n. 46 pas s. n. 117 pascalău s. n. 71 paschină s. f. 37 pascorniccr s. n. 64 pasoc s. n. 106 pastori vb. 106 postură s. Γ. 83 paşlcalui vb. 114 paşti vb. 114 paşti tom s. m. 9 palramoşi vb. 114, 117 potromaşilor s. ni. 114 palranooşlc s. f. pl. 9 pat rar s. n. 62 pafai vb. 117 pofailă s. ni. 117 pa (aii adj. 117 pa(arcagă s. in. 117 pozmă s. f. 17 păcăncl s. ni. 83 păcăncaţă s. Γ. 83 păci şale s. f. pl. 93 păcurărcl s. in. 12 păduccl s. in. 9, 83 pădurea na s. f. 23 păhui adj. 93 păhuie s. f. 83 păioară s. f. 12 pălanl s. n. 71 pălăgean s. in. 43 pălălăi vb. 55 pălăndic s. ni. 21 pălăncie s. f. 14 pătătui vb. 43 pălimar s. ni. 83 pălimari s. m. 83 pănunlil adj. 12 pănură s. f. 71 păpăloşcă s. f. sg. 93 păpălugă s. f. 46 păpuşică s. f. 93 părean s. n. 9 părgăli vb. 71 părgălilură s. f. 71 pări vb. 106 păringă s. f. 55 părnăhai s. n. 21 părţea s. f. 93 părucean s. in. 62 părui vb. 62 păruială s. f. 62 păsăli vb. 24 păsălui vb. 93 păsătic s. ni. 15 păslrăgală s. f. 30 păstrăgăli vb. 30 păstrăuăleon s. in. 93 păstru s. ni. 16, 114 păslură s. Γ. 93 păsulă s. f. 66 pătoşcă s. f. 62 pălări s. m. pl. 93 potăringhie s. f. 83 păteoc s. 11. 83 pătuiog s. n. 49 păzilură s. f. 24, 71 pecar s. 111. 119 pecie s. f. 9, 16 pcciucă s. f. 12 pedeu s. 11. 93 peic s. 111. 9 pcisog s. 11. 106 pcisogi vb. 106 pctelic s. 11. 31 pcminte s. m. pl. 12 peni vb. 106 pepen s. 111. 17 perccot adj. 37 perdea s. f. 83 perelor s. 111. 84 perinoe s. 11. 106 per meci vb. 15 perneu s. f. 71 perpclig s. 11. 66 pcr( s. 11. 66 pcrfcnl s. 11. 71 pestelcă s. f. 62 pesteman s. 11. 106 pestră s. f. 9 pete ieă s. f. 71 pcli(ă s. f. 49, 55 petre prep. 21 petroloi s. 111. 119 pic s. 11. 21, 93 pico vb. 37 pică s. f. 106 pichere s. f. 64 pielii s. 111. 62 picior s. 11. 37, 84 picioruc s. f. 106 pictură s. f. 106 pictcr s. 11. 117 picteril adj. 117 picui vb. 37 pictiruş s. 11. 114 picitş s. 11. 114 picişte s. f. 31 pieptăru( s. 11. 84 picrnicit adj. 84 pietroc s. 111. 27 piguli vb. 55 INDICE pihc s. f. 71 pigli vb. 107 pili vb. 117 pindilcu s. n. 21 pingăli vb. 9 pingliili vb. 12 pinfiluş s. n. 21 pi parca s. f. OG pi polon adj. 55 pircola vb. 84 pircaq s. n. 21 pironi vb. 17 pirostiu s. iu. 02 p irosea s. f. 21 pinii vb. 84 pisai s. m. 71 ])iscaluu s. n. 71 j)iscăli vb. 72 piscoli vb. 72 piscoş adj. 9, 72 j)iscui vb. 17 pisică s. f. 31 pisoi s. u. 31 pislol s. ii. 21 pişcar s. n. 9 pitană s. f. 11Ί pilcică s. f. 23 piticică s. f. 114 pilihclniţă s. f. 15 pitişoură s. f. 114 pil ii ioc adj. 12 piloaşcă s. f. 106 piloher s. u. 114 pilul s. ii. 72 piliiluş s. ii. 84, 96 piţicnc s. f. pl. 21 piţmacări vb. 114 piţmacăric s. f. 111 pilulă s. f. 21 piclişi vb. 12, 84 piliau adj. 81 pilcă s. f. 84 pilpăi v . 37 pincc conj. 13, 66 pincclc s. n. 17 pin tril prep. 13 pinzălură, s. f. 106 pircălab s. m. 37 pirci s. ii. 43, 50, 84, 96 pirci vb.(72^) pirgar s.m. 106 pirgari vb. 106 pirhaita interj. 106 pirjtlilă s. f. 106 pirlaghină s. f. 93 ptrlău s. n. 84 pirlca s. in. 31 pirlici s. m. 64 pirmac s. m. 43 pir na ic s. pir pori vb. 31 pir port adj. 31 pirşclc s. ni. 46 piruişla interj. 100 pista s. Γ. 117 piş s. n. 93 pişilă s. f. 31 pil adj. 9 plai s. ii. 81 plancui vb. 106 plas s. in. 81 plasla s. f. 31, Γ>5 plastorc s. iu. 46 plavii s. f. pl. 50 plavoş adj. 37 plălagină s. f. 55 plălăgea S.L55 plcaf s. n/flojî* ptcaznă s. Π31, 55 plcosni vb. 111 plcoslirc s. f. 100 plcoşcal adj. 81 pleoşti vb. 106 plesnit s. in. 02 plclcuri s. f. pl. 72 pleu s. ii. 15 plen s. ii. 21 piezi vb. 13 plia! s· ii· 114 plia{maislru s. m. 100 plic s. n. 55 plimbă s. f. 8 1 ploaten s. n. 93 ploconaş s. ni. 84 plod s. ii. 20, 62 ploscă s. f. 81 plosni vb. 9 plugări vb. 72 plugoşniţă s. f. 81 plumbuşclc s. f. pl. 15 poacăn adj. 84 poaclă s. f. 24 poailă s. f. 72 poamă s. f. 50 pocanie s. f. 93 pocăli vb. 24, 72 pocăzil adj. 37 pochinchcrcasă s. f. 81 pochinzări s. ni. pl. 81 poci s. n. 81 poci vb. 50 pocic s. f. 37 pocihcc s. n. 106 pocinou s. n. 55 Ml pocioi s. n. 72 poci stanic s. f. 50 pocinzci s. iu. pl. 81 poclid s. ii. 106 pocnct s. in. 117 poco interj. 106 pocrişă s. f. 100 pocroţ s. n. 25 pocrouţ s. n. 72 pocu( adj. 84 pod s. n. 84 podci s. n. 72 podiolcă s. f. 72 podidiu s. iu. 84 podi na s. f. 84 podişor s. ii. 15, 66, f57 podnscă s. f. 106 ' poduotnifă s. f. 111 pofti vb. 106 poftire s. f. 106 poţi mată s. f. 16 potjajă s. f. 106 pogan adj. 21, 66 pohrcpcuri s. n. pl. 106 pointră adv. 50 poitră s. f. 46 poivă adv. 50 polei s. ii. 84 polejnic adj. 37, 50 polclcu s. n. 50 poticni vb. 100 poli mi vb. 27, 40, 50 poliţă s. f. 84 poliimnie s. f. 106 poloji vb. 40, 55 poloacă s. f. 17 polochim s. n. 21 polmcsclnic s. n. 93 poltnol s. ni. 93 polmoli vb. 27 poloboc s. m. 114 poloji vb. 13 polomojdi s. f. pl. 8 1 poli s· n· 20 pomeţi s. in. pl.______ pomcranlă s. pomnete s. iu. 84 pomnişor s. in. 16 pomniţă s. f. 9 pomoci s. n. 66 pompic s. n. 43 poncăi vb. 43 poncioli vb. 21 pondilă s. f. 55 poncayrăi s. f. 117 ponghioarcă s. Γ. 66 pono(j s. u. 38, 50 142 LEXIC REGIONAL ponojic s. f. 37 ponor s. 11. 21 ponosii vb. 9 ponozli vb. 72 porniri s. n. pl. 55 popişoiştc s. f. 100 popirfac s. n. 81 poponeacă s. f. 93 jiorcăric s. f. 62 porcolcle s. in. 16 porconeaţă s. f. 81 pori vb. 106 porlog s. n. 93 porlogar. s. in. 93 potlogărie s. f. 93 porlaş s. n. 21 porlog s. ii. 21 poroboli vb. 46 porodică s. f. 13, 66, 72 porogani vb. 106 poroganie s. f. 106 poropodi vb. 31 porşor s. in. 72 porturi vb. 106 porfin s. n. 93 porumbiţă s. f. S-l porunci vb. 9 posacă s. f. 21 posoacă s. f. 46, 106 posoinan s. in. 96 posp s. ii. 50 pospoicl adj. 72 poslrungăi s. f. 50 poştele s. in. 84 pnşoamă s. f. 81 potanţă s. f. 21 polean s. ni. 9 pntcaş adj. 46 potcnleu s. ni. 84 palici s. f. pl. 106 poling s. n. 84 poling s. n. 93, 117 pol log s. n. 106, 114 pot leagă s. f. 15, 62 potol s. n. 38 polon s. n. 72 polorită s. f. 93 pntorouşcă s. f. 72 pot roci vb. 72, 106 poulăli vb. 72 povoinic adj. 55 pozne s. f-ii!· 106 pazni vb. Π0ΪΕ> pozvoli vb. 115 pranturi s. n. pl. 23 prap s. n. 106 prasadeală s. f. 106 prasadi vb. 106 prasală s. f. 117 praslagcală s. Γ. 106 pras s. n. 46 praşcău s. m. 9, 115 pravul s. n. 81 prădaisă s. f. 55 prăjită s. f. 84 prăslăgi vb. 107 prăvăli vb. 115 prăvălitură s. f. 107, 115 prăzului vb. 93 picam s. n. 43 prebălui vb. 46 prcdcl s. n. 93 predicaţii s. ni. 107 prclintă adj. 50 poliţă s. f. 62 prcmucel s. n. 43 premuger s. ni. 43 pretnugere s. in. 31 prcţăli vb. 25 preţilor s. ni. 66 pribaz s. n. 115 pribndi vb. 115 priboi s. n. 107 pricăli vb. 43 pricilori s. in. 55 pricozanic s. f. 17 prigli s. ni. pl. 81 prigoni vb. 84 prihoadă s. f. 115 prihodcală s. f. 115 prilaz s. n. 9 prilosli vb. 93 prim s. n. 107 primărie s. f. 107 primez s. n. 81 prinsoare s. f. 115 pripă s. f. 107 pripoi s. n. 84, 107 pripas adj. 107 /)/· isca tău s. in. 21 prisncl s. ni. 9 prislini vb. 50 prislui vb. 13 priscupi vb. 46 prislini vb. 43 privighecioară s. f. 55 privită s. f. 31, 84 ' prinzişor s. n. 13 procorol s. m. 56 procuţ s. n. 66 progade s. f. 21 progadic s. f. 93 prohap s. ni. 107 projar s. n. 56 promoroancă s. f. 119 propuscă s. f. 107 proor s. n. 38 prosăsic s. f. 107 prost a vot 84 proslicios adj. 117 proţap1 s. n. 84 proţap2 s. n. 84 proţopaş s. n. 93 pruştar s. n. 21 ptrusca interj. 107 pucăr s. ni. 84 pucios adj. 117 puclui vb. 107 pudăr s. n. 13 puderi vb. 21 pui s. in. pl. 85 puitoare s. f. 85 pujlă s. f. 107 pulbăr s. n. 56 puică s. f. 115 pulearţ s. n. 117 pulpă s. f. 21 pumnaşi s. ni. pl. 93 punere s. Γ. 50 pungi vb. 85 puni s. in. 94 pup s. ni. 9, 13, 56 pupăfele s. f. pl. 115 pupi vb. 85 purar adj. 17 purcea s. f. 56 purcel s. m. 21 purd adj. 93 purdă s. f. 31 purdea s. f. 56 purecei s. in. 31, 16 puriit adj. 85 puriceală s. f. 62 purici vb. 62 pustie s. n. 10 puscări vb. 119 puşcaroţă s. f. 56 pulurgău s. n. 21 puturoasă s. f. 55 puturos s. n. 15 puţ interj. ,107 puţcă s. puţoli vb. 10 puţui vb. 107 puţuială s. f. 107 puţurui vb. 107 puţuruială s. f. 107 puzlic s. n. 23 INDICE J( rablău s. 111. /2 robu i vb. 107 rabuicilă s. f. 107 rac s. in. 38, 85 racadui vb. 107 racaş s. n. 107 radipă s. f. 85 raiz s. n. 107 rampă s. Γ. 01 rapalău s. iu. 117 rapandulă s. f. 72 rapăn adj. 50 rapăl s. n. 115 rapor s. n. 93 rapşil s. m. 107 rareş adj. 117 raşpău s. n. 10 ratin s. iu. 93 ratolă s. f. 72 ralu s. iu. 107 rază s. f. ţT07^ răboni vb. 43 răborcală s. f. 50 răbori vb. 43, 50 raboli vb. 43 răcăşan s. iu. 1C7 răcii isc s. f. 72 răyădi vb. 72 răghie s. f. 10 răgulă s. f. 93 rămas adj. 13, 50 rămădi vb. 72 rămiură s. f. 85 răniiiclnic adj. 107 rănlăli vb. 17 răpălău adj. 04 rărit ură s. f. 107 răsalnită s. f. 50 rusca ia vb. 50, 107 răscoci vb. 50 ruscocit s. n. 50 răscruci vb. rasmămi vb. 115 răspăr s. ni. 38 răspător s. u. 38 răslav s. u. 40, 85 răstăută s. f. 17 răslăzi vb. 13 răstăzil adj. 13 răstim s. n. 56 răstos adj. 93 răsucea s. f. 85 răsură s. f. 85, 107 răsuroi s. n.pl. 46 răşpăti vb. 13 râtan adj. 38 răliş s. n. 13 răun s. n. 85 răvnie s. n. 02 răvoru s. n. 15 răzor s. n. 85 răzuş s. ii. 107 rccât s. n. 93 reci ic s. n. 15 refugiu s. n. 85 ret s. n. 93 rcşchiţă vb. 85 rclcacăn s. n. 85 rcfc s. Γ. pl. 91 rczvcdi vb. 107 rczucdirc s. f. 107 ridci s. n. 21 rigli s. in. 10 riglui vb. 107 rigluitor s. iu. 107 ring picat s. n. 107 ristigoală s. f. 91 rişcaş s. n. 00 rişchilori s. n. 9 1 rivlă s. f. 107 rif s. n. 15 riglă s. f. 85 rigli vb. 107 riglilor s. ni. 107 rine adj. 38 rindci s. n. 72 rinleza vb. 13 rinzalău s. in. 115 rinză s. f. 85, 114 rinzos adj. 115 rişni vb. 107 rişniţă s. f. 107 riză s. f. 38 riznă s .f 21 roacăn s. iu. 91 roagă s. f. 85 roaibăi s. f. 15 roată s. Γ. 21 roc s. ii. 10 rocoanţă s. f. 85 rocoman s. n. 21 r oct ar s. n. 21 rogodde. s. f. pl. 50 roit s. n. 10, 10 rolă s. f. 107 rolui vb. 107 romon s. n. 13 ropotă s. f. 25, 115 rost s. η.ζΗιΓ) rostoculă s. f. 50 rosuri s. f. pl. 31 roşiei s. n. 10, 21 rotilă s. i. 21 rotunzat adj. 15 rozmarina interj. 107 rozmolin s. n. 13 rubaşcă s. f. ŢI 15^ rubăl s. ii. 13 rucără s. f. 85 rudă s. f. 10 rugău s. n. 10, 21 rugina vb. 21 rugmătură s. f.yOp rugoancă s. f. 00 ruguei vb. 16 rujdă s. 1'. 108 ruj di vb. ϋΤΤΚ^> rujmălin s. m. 13 rnjnicca s. f. 13 ruminca s. f. 25 rumini vb. 25 runc s. n. 31, 85 rupe vb.pT^ rupt s. ii. 15 ruptură s.f. 108 rustunoi s. n. 94 ruşti vb. 21 ruzvuli vb. 108 S sabin s. n. 85 sucfcslru s. in. 1 17 sacramv.nl s. n. 108 sacramcnliu vb. 108 safi adv. 31 sagă s. f. 72 sală s. f. 85 salbă s. f. 9 1 sulcă s. f. 10 sanchiu adj. 85 sangreu s. n. 31 sansadic adv. 10 sapă s. f. 15 sarabalic s. f. 38 sarbuscă s. f. 117 sarsan s. ni. 31 sar sa na s. f. 40 sanfior s. in. 13 sazolic s. n. 15 săbaş s. in. 91 săbăiţă s. f. 72 săbăşui vb. 94 săbiii vb. 108 săcădit adj. 21 săci s. ii. 62 săcui vb. 115 săcuială s. f. 115 săcul s. n. 21 113 LEXIC REGIONAL săgcl acij. 85 .săhâstric s. f. 21 sâlărifă a. f. 10, OG sălişle s. f. 85 săltcală s. f. 108 sălii vb. refl. 108 săli ii adj. 108 sâni vb. 21 sămăchişc s. f. 72 sumădăş s. n. 21 sâmâli vb. 21.-'"'^ sânmi vb. \Τθ^^ sânul ilor s. mÎ108 sâncc s. η. 56 sân ic s. n. 50 săpâlâu s. in. 108 sâpoichiţă s. f. 56 sâpicmvcrc s. m. 56 sărar s. n. 85 sărând ic s. n. 21 sârânaic s. f. 21 sărăpanie s. f. 15 sârâric s. f. 56 sărăriţă s. f. 115 sârpun s. in. 9-1 sâşlinâ s. f. 15 scafa s. f. 21 scaloi adj. 38 scumic s. f. 85 scandclă s. f. 108 scarandă s. f. 31, 38 scară s. f. 56 scaun s. n. 85 scâci vb. 22 sculau s. ii. ‘16 scâlanc s. f. pl. 50 scăloi s. in. 94 scâoaia vb. 21 scărUwcle s. ni. 66 schidoalâ s. f. 91 schi jar s. n. 62 schimboaic s. f. 62 scindurar s. iu. 108 scirboş adj. 56 scircimuş s. u. 96 scircior adj. 56 scirjcia vb. 56j scirjcietură s. f. 56 scirlâonţ s. ni. 56 scirlâonţa vb. 56 scirlclc s. in. 85 scirlar s. in. 85 sclcpcnifă s. f. 108 sclcpcniţi vb. 108 sclc.pl s. in. 108 sclin s. ii. 22 sclipiiş s. n. 56 scoabâ s.f. 115 scoacă s. f. 66, 85 scoalc vb. 85 scobi Ici vb. 96 scofeli vb. 27 scohaci s. n. 61 scopci s. ni. pl. 108 scopci vb. 108 scorbcli vb. 31 scoroăbă s. f. 56 scorobclc s. ni. 46, 115 scorodi vb. 38 scor oj s. n. 38 scorouacc s. f. 85 scorţar s. ni. 85 scor făli vb. 10 scoruş s. ii. 17 ^jscrab s. m. 108 scramură s. f. 31, 50 scrădi vb. 38 scribălău s. ni. 13 scrijilură s. f. 85 scrivcală s. f. 31 scrociob s. n. 85 seufundiş s. u. 56 scunnaci s. ni. 62 scursură s. f. scurupal s. n. 56 scurumic s. f. 56 scchercşic s. f. 15 scrpălău s. n. 64 sfăli vb. 94 sfăuioage s. f. 66 sfălui vb. 13 sferdi vb. 25 sfcrdilură s. f. 25 sfilui vb. 108 sfinţi vb. 108 sfirlic s. iu. 115 srjăuri vb. 96 sichiş adj. 22 sigou s. ii. 66 silvăiz s. n. 22 sin s. ii. 72 sinsiac s. n. 85 sileau adj. 38 sihlişlc s. f. 108 silclnic s. ni. 108 stlclnici vb. 108 silelnicic s. f. 108 stmbccioară s. f. 38 simberi vb. 15 sîmbră s. f. 25 slnccla vb. 31 sincosi vb. 27 sindicos s. ni. 96 sînlarc s. f. 10 sinzău s. η. 22 sinzui vb. 22 strmă s. f. 117 slrmoaya s. f. 117 sirnuilui vb. 108 sls interj. 85 siştclc s. n. 85 stai s. n. 85 slcdcr s. n. 15 slcmc s. n. pl. 31 slobozi vb. 108 slodtm s. in. 43 smeri vb. 72 smicioagă s. f. 108 smircit adj. 118 smolroci vb. 108 snagă s. f. 10 snop s. n. 108 socitior s. n. 72 soabă s. f. 17 soarba s. f. şocată s. f. 67 soim s. n. 64 solmojac s. n. 22 somnă s. f. 10 somodiuă s. f. 50, 5 sor s. m. 10, 22 sora-glndacului s. f. sorbală s. f. 15 sorbcală s. f. 108,-sorgă s. f. 72 sorgoş adj. 10 sorică s. f. 62 sor ic s. n. 56 sorlir ş. iii.-108 ' ~~ špala s. f. 22 spăcel s. n. 17, 67 spâcmă s. f. 108 spămă s. f. 17, 72 spemna s. Γ. 38 spelar s. n. 85 spiriluş s. m. 13 spinjin s. iu. 86 spirl adj. 56 spirnau s. n. 31 spitiji vb. 50 sporobedi vb. 86 . sporodi vb. 38 sporoji vb. 86 spurc s. n. 22 spurcaci s. m. 86 spune vb. 56 sla vb. 86 slaişte s. f. 86 stan s. ni. 115 stârci vb. 86 stat s. ii. 31 INDICE stative s. n. pl-slăciuna vb. 72 stălnilă s. f- 07 şlănoagă s. f. 50 slăvi vb. 31 slcclcală s. Γ. 115 .stecii vb. 115 slcclit adj. 115 stclajă s. f. 25 stelclă s. f. 86 steri s. n. 67 sticais s. n. 22 stieloei s. n. 86 stihui vb. 15 slinci vb. 86 st irit] Ii ic s. ί/^Π£) stilp s. ni. 3jt slilpan s. in. 86 stînjar s. in. 22, 86 stînjen s. n. 15 slirci s. m. 86 slirmoci vb. 31 sttrpărari s. n. 15 sloapă s. f. 38 slocşală s. Γ. 56 slocşi vb. 56 sloi adj. 86 stolovan s. ni. 115 stolovăniş s. n. 115 slolovanos adj. 115 sloinâ s. f. 31, 38 stor şi vb. 43 strachină s. f. 64 slraciră s. f. 108 străfulgat adj. 38 străghcli vb. 56 slrăi s. n. 94 străjaiac s. n. 22 slrălibat adj. 50 străluci vb. 56 slrămălură s. f. 13, 115 slrăpăci vb., 108 slrăşina vb. 86 slrăvăloacă s. f. 56 slrăvăloci vb. 56 slreaplă s. f. 108 strclice s. f. 38 slrelifă s. f. 56 stridie s. f. 86 slrigheafă s. f. 94 strig ie s. f. 108 strinaş s. in. 38 slroh s. n. 108 strohui vb. 108 slrolibat adj. 72 slrămojac s. n. 67 slropan s. n. 86 I stropit adj. 72^^^ slropşeală s. f.CÎbJ slroşi vb. 43, 56 1 slroşitoarc i strujac s.^n. 67 ! strungă s.' f. 22 I struf s. n. 61, 86, 9 sin inl.erj. 46 slufulău s. n. 22 1 slutjni vb. 50 ! st ui vb. 46 I stur adj. 31 I slurală s. f. 31 stur! vb. 43, 50 sucă s. f. 22 sucăcioaie s. f. 91 sucăli vb. 86 succlnic adj. 108 sucui vb. 10, 22 sudoame vb. 46 sudos s. n. S6 suferi vb. 10 sug el s. n. 117 sugiu s. n. 86 j sugurina interj. 94 I suholl s. in. 94 I sui uz s. n. 62 suliga vb. refl. 31 j surucli vb. 72 siunuU vb. 57 I surcăli \'b. 22 | surduc s. n. 80 surct s. n. 10 surcti vb. 72 surliga vb. 38 surucli vb. 10 surzui vb. 72 susuoară s. f. 62 suşig s. n. 10 suveică s. f. 62 suverinţă s. f. 86 şabac s. n. 38 şailău s. n. 108 şalău s. in. 108 şaiifjăir s. n. 57 şarafan s. n. 118 şarafic s. n. 118 şarlofcl s. n. 118 şalraucă s. f. 64 şăinăli vb. 17 şcarp s. n. 115, 118 şcarpui vb. 115 şcatulă s. f. 67 şchiop s. n. 50, 57 10 - o. 1468 j schidole s. m. 94 şchimbonosi vb. 94 I şchionlropca s. m. 31 ( şchiop s. ii. 15 şchiubci s. n. 57 şchiuj)i vb. 57 şcîrca vb. 115 şclafniţa s. f. 108 şchioanlă s. f. 108 şchionlui vb. 108 I şcorlii s. f-ţfOS^ i şcorlioabă sTTTlOS | şcorl s. n. 108 şcorli vb. 108 1 şcoiioflcci s. in. 1J 5 şcoluic s. Γ. 10 şcoviînifa s. f. 108 şcilăli vb. 10 : şclboc adv. 94 şclvuri s. ni. 8(5 şr.mpărCtu s. n. 47 şci)(;ării adj. 57 şcplilcan s. iu. 118 I şcraoţ s. n. 22 şcrbclc.u s. n. 22 şcrcati s. n. 72 şcrcm})luu s. n. 94 | şcriglu s. f. 94 şerpoaica s. f. 8(5 şcrlurcafă s. f. 47 şcrleaiă s. Γ. 31 şcruci s. n. 57 , şese s. ni. 94 şez s. ii. 8G ş fag ic s. f. 108 | şfailui vb. 108 I şfarog s. n. 108 şfarogcală s. f. 108 j Şfarogi vb. 108 j şfcl s. ii. 108 , şferbodin s. n. 108 ! şfrrhobilă s. f. 108 j şfit s. 11. 108 | Şfilui vb. 108 1 ş for ac s. n. 108 şicalor s. n. 72 şi cli vb. 108 şiclă s. f. 118 şi fon s. ii. 72 şi ho interj. 94 şinăli vb. 72 şinic s. n. 27 şirincă s. f. 10, 72 şirof s. n. 94 şişca vb. 72 şi’t s. n. 22 şilau s. n. 22 ί·Ιί; LEXIC REGIONAL şiloarc s. f. 64 | şofirca vb. 22, 115 ! şpiral s. n. 57 şiulindră s. f. 86 j şofroc s. n. 22 şpilări s. n. 13 - ţiclcală s. f. 108 şoiniani vb. 47 şfxticrl s. n. 120 siclil adj. 108 şoimănil adj. 47 şpon s. in. 109 sine s. ii. 108 şoiog adj. 50 şponc.r s. ni. 109 sincăi vb. 108 şol s. n. 57, 120 şponi vb. 109 şincait adj. 108 şoldan s. in. 22 şpor s. n. 72 şindrilar s. n. 86 şolniu s. in. 109 şporbov s. n. 109 sintari vb. 111) şolocalăr s. n. 10 şpruiţ s. n. 109 şinlarie s. f. 119 şomirlic s. f. 38 sprailuri vb. 109 şinlor s. m. 119 şomoiog s. n. 50 şprilă s. f. şipalâu s. n. 115 şomoldoc s. n. 50 şprifui vb. 109 şi pan s. n. 115 şoncolaua s. f. pl. 91 şprunc s. n. 110 şipoi s.n. 115 şnnlrop adj. 38 1 şrop s. ii. 110 şiscâ s. f. 109 şontropca s. ni. 31 ! şlaicr s. n. 120 şlaclrafn s. m. 118 şonfală s. f. 109 şlainmc s. n.^ 1.10 ştap s. in. 119 şonţi vb. 109 şlampila s. f. 110 şlapi s. n. pl. 86 şonlit adj. 109 şland s. n. 86 şlcuy s. n. 109 i şop s. n. 94 şlanrjlc s. f. 110 şlcan s. n. 50 ] şopan adj. 27, 43 ştalinuall s. in. 110 şlcc s. n. 109 şopcăi vb. 31 I şlalî/waltui vb. 110 şlccuri s. n. pl. 109 şopcacă s. f. 94 | 1 şlcaj) s. ni. 31 şleper s. m. 109 şopcci s. in. 94 ştefani vb. 38 şleperi vb. 109 şopU'lumniţă s. f. 13 şlcighc s. f. 91 şlift s. n. 86 şoporoi vb. 57 şlchinc s. n. 110 şloag s. n. 22 şoporoială s. f. 57 şlcncap s. in. 50, 57 şloampălă s. f. 61 şopoleală s. f. 109 şlcoplcag s. n. 86 şlog s. in. 120 şopolci s. in. 94 şlcplcle s. ii. 86 şlogui vb. 120 şopoti vb. 109 şlcrcă s. f. 32, 47 şmala s. f. 109 şopreafă s. f. 109 şlcrcui vb. 47 şmaler s. ui. 109 şopru s. m. 86 şlcrhacăr s. n. 22 ştnalui vb. 109 şovdomol s. n. 57 ştevnă s. f. 118 şmctclinu s. Γ. 22 şoroflog s. in. 109 ştie s. ii. 32 şmir s. n. 109 şoroflii s. in. 67 ştiorminâ s. f. 32 şmirac s. iu. 109 şoroglă s. f. 10 ştir s. n. 22 şmircii vb. 109__. şorţuri s. ni. 57 şlircui vb. 57 şmirglâr s. ni. şolcan s. in. 109 şliubalan s. n. 15 şmirghi s. ni. @5? şotcu s. in. 109 ştiuburoi s. n. 47 şmirglui vb. 109 şotolig s. ni. 86 şliuc s. in. 94 şmirui vb. 109 şolrog s. ni. 62 şliiihiircz s. in. 57 şnaif s. n. şotropea s. in. 31 şliurlă s. f. 118 şnai(ui vb. 109 şpac s. in. 109 şliurţ s. ii. şncap s. n. 86 şpalir s. n. 109 şloarfă s. ^şnil s. n. 109 şpanui vb. 109 şlol s. n. 110 şnitni vb. 109 şpanuială s. f. 109 şloplcag s. n. 32 şniuc s. n. 109 şpanunc s. m. 109 şlos s. n. Cf Π& şniucăr s. m. 109 şpargă s. f. 10 ş tos ui vb. 110 şniucui vb. 109 şparhcl s. ni. 109 şlraf s. m. 94 şoail s. n. 10 şparui vb. 109 şlrap s. n. 15 şoaită s. f. 47 sparuialâ s. Γ. 109 ştraiban s. n. 110 şoancă s. f. 110, 120 şpat s. n. 109 şlraibricuri s. n. pl. 110 şoavă s. f. 38, 50 şpcnfăli vb. 22 ştraif s. şod adj. 10, 67 şperlă s. f. 109 şodaş adj. 50 şpcrlăric s. f. 109 ştram adj. 110 şodolan s. n. 57 şpcrlui vb. 109 ştrcac s. n. 67 şofcl s. n. 67, 72 şpiloagă s. f. 109 ştrec s. n. 10 şofilă s. f. 38 şpinat s. n. 115 şl re fui vb. 110 INDICE ştrep s. 111. 80 şir ic s. n. 110 şlricui vb. 110 şlricui vb. 120 şlrimflu s. n. 23 ştriţăl s. ni. 110 şlrif s. in. 94 şlrofui vb. 110 şlromcnlui vb. 110 ştudurui vb. 110 şlulf s. ii. 22 şl urm s. ii. 110 şlurui vb. 110 şnai adj. 72 şuc s. n. 15, 80 şuccală s. f. 115 suci vb. 115 CŞufîwfay. f. © şÎtfMr^Ti. 80 s. f.QjB şugubină s. f. 15 şuibăr s. iu. 9*1 şulcă s. f. 22 şuldcu s. ni. 72 şulclcc s. ii. 15 şui fă s. Γ. 38, 57 şulpc s.f. 110 şuman adj. 25 şumini vb. 25 şuminil adj. 25 şung s. n. 22 şupă s. f. 38, 91 şupi vb. 38, 4 7, 100 şură s. f. 02 şurlă s. f. 94 şurlău s. f. 80 şiirlui vb. 94 ' şuslăr s. ni. 120 şuşag s. ii. 15 şuşap s. ii. 94 şuşca vb. 10, 25 şuşcăi vb. 22 şuşca s. f. 57 şuşlar s. ii. 10 şuşulică s. f. 07 şuşnic s. η. 07 şut adj. 72 şulaş adj. 10 şută adj. f. 07 şutău s. ii. 22 şuti vb. 38 şutic s. ii. 07 •şulru s. ii. 72 şuvci s. ii. 13 şiwii vb. 13 şuvil s. ii. 110 şiwixui vb. 110 ] şvarlug s. n. 110 | şuagăui s. in. 15 j şucnc s. n. 91 j tabăr s. n. 50 j tabărt vb. 32 tabic s. f. 80 ; tăblie adj. 110 ! tnbon s. n. 27 labun s. ii. 43 lacsic s. f. 57 lagăr s. n. 50 tainiţă s. f. 80 tambac s. n. 38 lamburaş s. n. 27 lamină s. f. 32 tanana adv. 90 tarabă s. f. 80 lar(a)bacă s. f. 80 larapanca s. f. 110 tara pa ni vb. 110 tarapanos adj. 110 larboca s. f. 80 ţarcăn s. n. 94 tarlatui vb. 110 tartan s. n. 27 larţă s. f. 07 taşmăn s. n. 04 laşoalcă s.f. 1 1 «S taior s. in. 80 tal s. ii. 80 latijcr s. n. 110 laz s. ii. 80 lăbăcar s. in. 110 tăbtcă s. f. 02 ! tăbol s. ni. 04 j tăbuieţ s. ni. 22 j tăbuşă s. f. 50 j lăcăncauă s. Γ. 07 I lăcărman s. n. 72 ! tăfălog s. in. | tăfăluc s. ni. 80 j lălan s. m. 94 | lălăpantă s. f. 43 tălmaci s. m. 80 tăi pete s. ni. 57, 80 lălui vb. 10, 110 lămbuşi vb. 94 tăncărău s. in. 80 tăngcrul s. n. 13 lănioi s. n. 72 tăplălagă s. f. 13 tărăboc s. n. 22 lărăbuc s. n. 47 tărăbuşcă s. f. 27 Iarăşi vb. 57 tărbacă s. f. 80 lărbin s. n. 15 tărtălog s. m. 38 lărlăman s. n. 22 j tărnaţ s. n. 10 tăşchifc s. f. pl. 120 I lălăli vl). 23 j tău s. n. 80 tcacăr s. ni. 80 i tcacuş s. n. 110 tear[ău s. in. 115 tccar s. m. 43 tccăr s. ni. 94 tccărui vb. 90 tccşc.a s. f. 80 lefii vb. 110 teglă s. f.. 17 tcqlăiric s. f. 13 teica s. f. 13, 23 tclcac s. n. 72 telegar s. in. 110 leleguşcă s. f. 110 telelcafă s. f. 32 telcloancă s. f. 115 tclefă s. f. 57 telit adj. 94 tempresta s. f. 80 lenclier s. in. 80 Icnelii adv. 80 j Icnelii s. ni. 72 te.nencu adj. 32 leoliăi vb. 110 tcpşă s. f. 13 terchi s. n. 22 Icre ga ie s. f. 80 terej s. m. 32 teremint s. η. 110 lerfclcac s. ni. 80 Icrliet s. n. 25 ternău s. n. 38 tcrtelcac s. ni. 80 leşchcrca s. f. 80 leşculă s. Γ. 94 leşel s. in. 80 lenliu s. in. 07 tic s. ii. 72 licală s. f. 94 licanic s. f. 110 licăi s. in. 87 fi căli vb. 94 l ieă rău s. ti. 22 licări vb. 22 licări vb. 72 licăzi vb. 10, 17 ticlăzău s. ii. 22 tietâzi vl). 22 tigtifar s. 111. 43 liglii s. ii. 115 li leu s. ii. 67 timnic s. n. 87 timolei s. n. 115 ti liderei s. n. 04 lincraş adj. 22 tioe s. tiolcuş s. ii. 57 linltru s. n. 22 lipsii s. in. 118 lipui vb. 87 tira vl). 86 ti rai vl). 57 tiribomba s. f. 57 tirinis s. n. 87 lisau s. n. 10 tistădară s. Γ. 72 li st ataş s. n. 25 tistâti vl). 25 tistâşag s. n. 25 tisa s. f. 94 titeu s. ii. 72 tituşet s. ii. 17______ tiu! iiilorj.TfTTT? liuga s. f. 87 tiiif/oei s. ii. 87 tiulu:r( s. ii. 23 liuliuteu adj. 47 tiurlihoi s. in. 118 ti ii tine s. n. 50, 57 tiutiuc adj. 47 linie s. n. 39, 50 liuichi vb. 39 tivichişi vb. 39 li.vUtn adv. 32 lizaş s. ii. 47 tilcui vl). 110 tiljâ s. f. 87 ti ini vb. 22 ttlos adj. 87 linârog s. n. 94 llnji vl). 87 tîrbac s. ii. 87 tirboe s. n. 39 tlrboceată s. f. 39 tireau adj. 47 ttreosală s. f. 87 tlnjaeiu s. n. 95 tlnjar s. ni. 13 tirhal s. n. 95, 96 liriş s. ii. 95 tlrnoao adj. 39 tirnoci s. n. 87 ttrnojată s. f. 02 lirnoji vb. 02 LEXIC REGIONAL tirnomeală s. Γ. 95 tir nomele s. in. 39 lirnoscală s. f. 115 tirnosi vb. 115 lirnoslio s. ni. 39, 87 ttrnăfcf s. n. 57 llrpic s. f. 32 tirş s. n. şi m. 62, 115 tirşi s. in. pl. 67 lirşiloare s. f. 57 llrşilură s. f. 110 lirşoaţfă s. f. 32. 62 tirlo.şă adj. 39 lila-marc inlcrj. 62 toafăl s. ii. 95 loarcc vb. 110 toc s. n. 17 tocană s. f. 72 tocat s. ii. 32 tocă s. f. 22 tocăicr s. n. 22 locănifă s. f. 22 locăzi vb. 13, 25 locmală s. f. 115 locorman s. n. 22 lohircă s. f. S7 tohoc Ί7, 57 lohoci vb. 57 /oz vb. 17 toiag s. n. 50 toigă s. f. 72 toieş adj. 32 toi fui vb. 22 loilan s. n. 87 toi (ană s. f. 87 lolbar s. in. 87 lolccr s. ii. 10 toldca s. f. 13 .tolocit adj. 110 lololol s. in. 62 lolliş s. ii. 72 tolloi vb. r. 50, 115 tombac s. n. 32 tomnil adj. 13 ton s. n. 22 lonatcc adj. 43 top s. ii. 57 topancă s. f. 17, 67 lopilă s. f. 22 lor s. n. 43 loriştc s. f. 32, 87 loroapă s. f. 50, 57, 96 lorocală s. f. 64 torontoc adj. 27 toropit adj. 67 toroşteală s. f. 25 toroşti vb. 25 INDICE ludnmană s. f. 15 tudumâni vb. Io iui interj. 120 luilioş adj. 10, 73 tuinac adj. 30 iuioş adj. 23 iulci s. m. pl. 07 hilhcan s. n. 23, 73 tulhcni s. m. pl-talincă s. f. 87 tulnic adj. S7 tuluba( s. ii. 110 luluşcan s. m. 118 luluşcancl adj. 118 lumbuşi vb. 30 tupăngeală s. f. 57 lupăngi vb. 57 tupci(ă s. f. 111 luplijă s. f. 15 lup uzii vb. 23 turfălui vb. 13 furiş s. n. 10 lurlig s. ii. 57 iurniccl s. m. 43 turs s. in. 13 lurlufea s. f. 87 turfni s. n. 87 luruiac adv. 32, 30 tuşchic s. f. 32 luşlean s. iu. 23 luşnatură s. f. 118 lulalău s. m. 73 lutclcă s. f. 87 tutufan adj. 07 tulii rigă s. f. 57 T (alialui vb. 111 (ahăl s. n. 32· (alună s. f. 111 ţaholă s. f. 87 laic s. n. 87 (aihi s. m. 95 (ap s. ii. 87 fapoc s. n. 111 la poci vb. 111 (apocil adj. 111 (arabolic s. f. 39 (ăcălic s. f. 87 fălăi vb. 43 (ărcălău s. n. 87 (ărcurar s. n. 111 (ărcurarist s. ni. 111 (ărţari s. m. pl. 57 (ărfărică s. f. 50, ί (ăsl s. n. 87 (Avea s. f. 87 (r.căr s. ». 120 (cichcrc s. f. 95 lcighc s. f. 95 (clir s. n. 115 (epeligă s. f. 87 (cj)tăn s. n. 15 (cruză s. f. 23 (ibăli vb. 73 (ibără s. f. 25 licărau s. n. 43 i lichcră s. f. 87 (iclcu s. n. 23 (ifraş adj. 10 (igaric s. f. 58 ligla-glştci s. f. 87 \iglă's.'f. 73 (Igorctic s. f. 73 (igoric s. f. 50 fiii vb. 10 fimbal s. n. 120 findăr s. m. 95 (ingalău s. n. 10 fingar adj. 10 liniar s. n. 87 lip interj. 115 ţipătoare s. f. 118 /ipcici s. f. pl. 10 fipclc s. f. pl. 07 fipeli vb. 10 (ipiligă s. f. 87 (ipruş s. ii. 13 fi pui vb. 47 (ipuri vb. 13 iiriblicuri s. f. pl. ‘ (ilroamă s. f. 25 (ilroană s. f. 25 (iuti vi). 73 (ivlitură s. f. 13 (ivloaie s. f. 43 (ivloi s. n. 32, 43 (ibulcăi s. f. 111, 1' (îcnal s. ii. 02 ticuş s. m. 111 (iqili vb. 111 "(igilit adj. 111 . (igîlitură s. i. 111 filău s. m. 111 fticni vb. 87 (indră adj. 47 (Ingalău s. n. 07 (ingăi vb. 111 (ingău s. in. 111 (inlă s. f. 111 (Intărifă s. f. 95 149 nS j lintea s. f. 13 (intui vb. 111 ţipău s. n. 111 ţipoi s. n. 07 fipoli vb. 10 ţi puşcă s. f. 111 ţircă s. f. 02 | (ircăulău s. n. 87 (trcăl s. ii. 87 fircii vb. 111 firciiţă s. f. 111 (irfu ieă s. f. 87 ţirlău s. iu. 111 (ir(iră s. f. 03 (işpoacă s. f. 111 (iţaic.hi s. m. 58 ţiţar s. ii. 43 ţiu s. ii. 03 "(u)Ii vb. refl. 115 fiidilură s. f. 115 ţiuloaic s. f. 03 foadără s. f. 05 foapă s. f. 87 ţol s. n. 03 ţolină s. f. 00 (omb s. n. 73 ţap s. ii. 03 (opirdău s. ni. 11 1 /olă s. f. 88 ţucroş s. ni. 73 ţucfir s. ni. 111 (ucurcchi s. in. (57 ţufircă s. f. 111 lufircui vb. 111 fug s. n. 23 ţuhăi vb. 03 23 luhăială s. f. 03 fulap s. ii. 10 fulcandră s. f. 30 ţnlindru s. n. 58 fupancă s. f. 88 fupedi vb. 88 ţuran s. n. 23 18 furană s. f. 111 furie interj. 111 furloi adj. 58 ! furţalăi s. ni. pl. 73 I furfudan s. n. 88 j funii vb. 30 fuşpaia s. n. 115, 120 fuţeică s. f. 88 fuţoaică s. f. 88 fufur s. ii. 58 ful ura vb. 10 fufurlă s. f. 88 fuţuroi s. n. 32, 30, 58, 88 fuzlă s. f. 10 Î50_________ LEXIC REGIONAL U u 1 interj. 47 ududoi s. 11. 32 uduloi s. n. 27 udup s. ii. 43 uioagă s. f. 88 uioş s. ii. 73 ujiji vb. 58 ujură s. ί. 73 ulei s. n. 32. 88 ulicău adj. 73 iiluc s. n. 88 umbla vb. 03, 88 umbrar s. n. 13 unehiulcasă s. f. 88 uncirdc adj. 58 unda s.f. 110 ungător s. m. 11 0 unghclc. s. in. 27 unghef s. n. 07 upi vb. 88 urdina vb. 58 urdinat s. n. 58 urdilor s. in. 111 urdu-burdu s. m. 32 urlau s. n. G7 nrlip s. n. 111 ursoaică s. f. 88 uruioc s. n. 88 uspălori s. in. 73 uslăni vb. 10 uslunoi s. in. 95 uşii vb. 23 ulăli interj. 88 uţupi vb. 43 uţtil s. n. 10 uzmc.ală s. f. 32 tizmi vb. 32, 43 V vadaslu s. n. 15 vagă s. f. 111 vagiii vb. 111 miting s. n. 07, 120 vaioagă s. f. 10, 111 vaiog s. n. 17 valar s. m. 11C valtău s. n. 73 vandroc s. in. 73 vangalău s. n. 23 vangăir s. n. 30 vctngclcsc adj. 110 vanghcli vb. 11G vanghcluit adj. 110 vanufă s. f. 111 vardaric s. f. 88 varie s. f. 30 varlăr s. in. 111 vartui vb. 111 vasaliş s. n. 23 vasărvag s. n. 111 vatră s. f. 88 vaviloni vb. 111 vă ! interj. 07 văcăli vb. 10 văcălic s. f. 88 văcălui vb. 05 văcărus s. ni. 88 văgăli vb. 73 vălărcl s. n. 03 vălog s. in. 27 văluş s. ii. 58 văndrăli vb. 73 văraslină s. f. 25 vărjcl s. n. 07 vătrării s. n. 30 vătaf s. in. 88 vălăşcl s. ni. 88 vcacă s. f. 05 ^vccsăil s. n. 111 vejie s. f. 23 veresie s. f. 50 vergele s. f. pl. 110 vergelui vb. 11G vergeluilor s. in. 110 vericea s. f. 13 verişană s. f. 73 verjel s. n. 17 vcreancă s. f. 03 verilă s. in. 03 verş s. n. 23 verze s. f. pl. 04 verziu adj. 13 veşcă s. f. 03, 111 verştat s. n. 111 veşlaiguri s. n. pl. 111 veşti vb. 73 vetreii vb. 43 vezală s. f. 47 vezeală s. f. 32, 30 vczelic s. n. 23 vicareş s. in. 95 vicila interj. 111 viderc 1 s. f. 23 videre 2 s. f. 73 vidire s. f. 23 viermănare s. f. 58 vierotic s. in. 58 vieslre s. f. 88 vigăzl vb. 73 | vigre adv. 10 I vijulii s. f. pl. 58 vinarifă s. f. 58 vindec s. n. 58 vindig s. m. 10 ί vinţălr.r s. n. 23 I virgaci s. m. 05 • virlă s. f. 30 i virvări s. f. pl. 17 ; vislirie s. f. 27 . vişta 1 interj. 111 vi şti vb. 88 I viţălar s. in. 17 ! vivart s. n. 32 vizibeă s. f. 17 viinui vb. 88 vi j s. in. 15 viji vb. 10, 17 vilnanic s. n. 32, 30 viitoare s. f. 05 vincală s. f. 88 vlnj s. in. 111 vini s. ii. 10 vtnlorc s. ni. 88 vintoşele s. f. pl. 13 virci vb. 58 virfarie s. f. 32, 30 virfele s. n. 30 vlrfoare s. f. 39 virfor s. in. 88 vîrghină s. f. 13 virlan s. in. 32, 30 vîrlanic s. n. 88 vtrtăior adj. 30 vtrşog s. ni. 111 virşti vb. 110 vîrlej s. n. G3, 88 virzol s. n. 88 vlstră s. f. 05 vi şea vb. 10 vlăiug s. ni. 23 vtej s. n. 111 vleoj s. n. 111 voaşpor s. n. 73 voavă s. f. 23 văjoi vb. 13 volgă s. Γ. 118 votla interj. 111 volta vb. 111 votlui vb. 111 volonic s. n. 39 vonlalăii s. n. 73 vonloş s. ii. 23 vorbi vb. 88 vospom adj. 51 voşponl s. n. 116 voliza vb. 23 INDICE vrajnifă s. f. 67, 73 vrană s. f· 67 pranifă s. f. «>-wv/// S. Π. 51: J>8 ifitwai vb. ‘io urăvuială s. Γ. 2;> vrcdilă s. f. 95 yt/c//i s. ii. 32 im/i vb. 73 ourghină s. f. 88 miziim adj. 111 / zubur s. n. 32 zabalc vb. 111 zabăr s. n. 39, 17 zubără s. Γ. 39 zablaic s. n. 32 zablaud adj. ill zagîlnă s. f. 111 zagrai vb. 111 zahată s. f. 112 zahalră s. f. 112 za haini vb. 112 zalfă s. f. 17 zambalic s. n. 88, 1 12 zambilă s. f. 88 zapiscă s. f. 112 zaplaic s. n. 88 zapor s. n. 21 zapraşcă s. f. 112 zaolui vb. 112 zară s. f. 51 zarişle s. f. 118 zarnă s. n. 47 zarzalc s. n. pl. 51 zalcă s. f. 39 zaloană s. f. 112 zaloni vb. 111 zaualră s. f. 112 zăbădi vb. 10, 23 zăbăoici s. n. 88 zăborină s. f. 32 zădeancă s. f. 43 zăducălor s. m. 116 zăducc vb. 116 zăhăi vb. 17, zălcti vb. 47 zăIfos adj. 25 zălof s. in. 58 zâmalf. s. n. 58 zămălfui vb. 58 zăori vb. 95 zăoti vb. 43 i zăpercâ s. Γ. 47 | zăpirslca s. ui- 27 zărduialu s. f. 61 zărcudă s. f. 88 zărobi vb. 13 zălări vi). 43 zălicneală s. f. 32 zăurdi vb. 41 zăus adv. 51 ; zbancă s. f. 88 zbanghios adj. 39 zbirccle s. Γ. pl. 116 zbocoli vb. 73, 116 | zburători vb. 10 -I zdirlog s. iu. 39 ! zdirncci s. m. 39 : zdirnîi vb. 88 j zdirnomclc s. m. 39 ! zdrcwalău s. n. 17 zdrămi(i s. f. pl. 32 ; zdrăneană s. f. 58 • zdrăb/la vb. 73 zdrig s. n. 32 zdrimboaie s. f. 51 zdroabă s. f. 25 zdrob s. m. 67, 112 ! zdrobitoare s. f. 64 ■ zdroboncl s. in. 39 zdrobonclc s. in. 39 , zdroboncţ s. ni. 39 j zdrobui \'b. 112 I zdronf s. n. 23 ! zdup s. ii. 64 I zdupă s. f. 39 | zdupifă s. f. 39 ! zcleti vb. 33 j zgaibă s. Γ. 88 zgame s. Γ. pl. 88 zganlă s. f. 58 zgărui vb. 88 zgău s. n. 58 zghihardă s. f. 04 zghiorghiu s. m. 63 zghiorghină s. f. 63 zgii vb. 39 zgiilură s. f. 112 zgîmă s. Γ. 88 zgtmb adj. 33 zgimbăi vb. 88 zgimboia vb. 73 zgîndăra vb. 44 zgindărici s. n. 88 zgirc s. m. 63 zgîrgorc s. ni. 39 zgîrgori vb. 39 zgirni vb. 73 zglăuoc s. ni. 33 151 zglecina vb. 17 ι zglii vb. 95 I zyliuiii s. iu. pl. 88 1 zgoandu s. f. 51 | zg rea pun a vb. 110 | zgrcupfuna vb. 116 i · zgrca plănui ură s. Γ-τΊΤΙ)’ ! zgrcpăna vb. 63 ι zgrepănălură s. f. 03 I zguguli vb. 58 zguli vb. 64 j zgurni vb. 51, 58 ! zgurupa vb. 47 zgurupăcios adj. 47 zi s. Γ. 88 zibic s. u. 27 zicăr adv. 112 zigmaislru s. ni. 112 zislra vb. 23 zighiri vb. 64 zimbal adj. 95 ; zimboc s. in. 07 ' zîmbi vb. 07 zimbuc s. n. 07 1 zingală s. Γ. 95 zingăli vb. 95 zii s· n. 112 | zlapăl s. n. 51 , zlămac s. n. 01 I zlămăcui vb. 04 j zic meni vb. 47 j zmcrcăncală s. f. 58 j zmcrcăni vb. 58 i zmirci vb. 51 znamenie s. Γ. 88 znon s. n. 58 zoală s. f. 112 zoampă s. f. 23 zoană s. f. 88 j zob s. n. 40, 51 | zobon s. n. 112 zodirifă s. Γ. 112 zoii vb. 13, 112 zolnilă s. f. 13 zongoraş s. in. 13 zoni vb. 58 zopoli vb. 10 zorconcală s. f. 88 zoroclic s. Γ. 27, 33, 44 zotoni vb. 95 zuaş s. m. 25 zucă s. f. 88 . zupuli vb. 73 zurgălău s. m. 112 I zvidui vb. 51 ( zuirdon s. n. 15 I zvroni vb. 112 SUMA η Pag. Prefaţă ................................................................................. ^ Prcscu i lari ........................................................................... ^ Rcyiuuca lJaia Marc Raionul Cărei. Comuna Sanislftu (Gh. Bulgăr).................................... 7 Raionul SiglieL. Comunele : BerbeşLi, Breb, BudeşLi, Călineşli, Dcscşli (Fel ic ia Oşia nu)............................................................. JI Comunele: Breb, CrăceşLi ( T. Billiu-Dăncuş) .......................... 13- Comuna Sapînla (V. Ilicşiu) .................................................... 1Γ> Raionul Şomcula Marc. Baia Mare (Fugenia Dragoş) ............................... 1(> Comunele : Firiza, Lăpuşel, Mocira, TăuLii-Măgherauş ( V. T. Donicja) 17 Comuna Ilideaga (Aurora Badea) ................................................. 2£ Comunele: ŞomcuLa Mare, Bucium, Cliiuzbaia, I iideaga (V. Ilicşiu) 24 IU*(jiunea Craiova Raionul Balş. Diferite locali Laţi (Material cules dc elevii claselor a X-a şi a XF-a ai Şcolii medii Leorelice din Balş, sub controlul prof. Gh. Trandafir) ......................................................................... 2(3 Raionul Băilcşli. Comuna Boureni fA'\ L Dumilrascu) ..................... 27 Raionul Gura Jiului. Comunele : Brabeţi, Dabulcni, Mirşani (L. Preda) ... 33 Raionul Tîrgu Jiu. Salul Suseni (T. Mărulă) ......................................... 44 Raionul Turnu Severin. Comuna Bistriţa (Gli. N. Dumitrcscu-Bistrifa) . . . Al Raionul Vînju Marc. Comuna Broscari (Gh. Trandafir) ................. 51 Rq/iunca Iaşi Raionul Vaslui. Comuna Bogdana (C. Parfcnc)..................................... 50' Satul Marăşciii (Liliana Parfcnc) ....................................................(33 llcyiunca Oradea Raionul Bciuş. Comuna Ilolod (Secţia filologie-Oradca )......................... (35> Raionul Oradea. Comuna Girişu de Criş (E. Poloran) ............................. 67 354 Regiunea Piteşti Pag. Rîmnicu Vîlcca (Tr. Canlcmir) .............................................. 74 Regiunea Stalin Raionul Fâgaraş. Comuna Lisa (G. Şerban-Cornilă ) .......................... 89 Raionul Rupea. Comuna Crihalma (D. Bucur) .................................. 95 llcgiunca Suceava Raionul Radâuli. Comunele : Bilca, Fratauţii Noi, Fralaulii Vechi, Gâla- neşti, Putna, Slraja, Vicovul clc Jos, Vicovul clc Sus (G. Muntean) . . 97 Comunele : Bilca, Broclina, Horodnicu, Marginea, Sucevila (G. Muntean) .................................................................... 112 Comunele: Voilincl, Voloval, Ulma (G. Muntean) ........................... 116 Regiunea Timişoara Raionul Lipova. Comuna Fibiş (V. Dărîngă şi C. Parfene)..................... 119 INDICE............................................................................ 121 Biblioleca Fβc;?■ i: i dc [ilol.-isIorie-Ίΐο.:. jj Keđactor dc cartc: Ion Voioulcscu Dai la cnlcs 02.04.1900. Bun dc tipar 01.OU. 1060. - Tiraj 850. Hirlir. svmiveHnâ 80 o. m2. Formal 1GJ70 x 100. Coli editoriale 12,75. Coli dc tipar 02403/1960. Jndicrlr de clasificare pcnlru biblioteci mari: 459.0 (498) - 3. Indicele de clasilicarc pcnlru biblioteci mici: 4 li 0 - 3. Tiparul executat sub com. nr. 1453 la întreprinderea poligraficii nr. 2, Str. BrozoJanu nr. 25. Uucmcşti - lî.l’.lt.