ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CENTRUL DE CERCETĂRI FONETICE Şl DIALECTALE GLOSAR DIALECTAL OLTENIA întocmit sub conducerea lui BORIS CAZACU Membru corespondent a! Academiei Profesor la Universitatea din Bucureşti de GALINA GHICULETE, PAUL LĂZĂRESCU, NICOLAE SARAMANDU şi MAGDALENA VULPE EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA BUCUREŞTI 19 6 7 PREFAŢĂ PRECIZĂRI PRELIMINARE. Culegerea materialului lingvistic în vederea unei descrieri mai amănunţite a graiurilor olteneşti, în stadiul lor actual de dezvoltare, s-a realizat pe două căi: pe de o parte, prin anchete efectuate pe baza Chestionarului Noului atlas lingvistic român şi, pe de altă parte, prin înregistrarea de texte pe bandă de magnetofon. Materialul adunat cu ajutorul chestionarului este valorificat prin Noul atlas lingvistic român. Oltenia (NALR. Olt.), iar textele, înregistrate în aceleaşi localităţi pentru Arhiva fonogramicâ a limbii române (AFLR), prin culegerea selectivă Texte dialectale. Oltenia (TD-Olt.). Aceste texte oferă numeroase fapte interesante pentru studierea particularităţilor graiurilor olteneşti. Ele cuprind, între altele, un bogat material lexical, alcătuit în cea mai mare parte, aşa cum era de aşteptat, din termeni aparţinînd vieţii, rurale. Pînă la elaborarea unui Dicţionar al graiurilor olteneşti — operă de sinteză care ar reuni termenii regionali specifici vorbirii populare din Oltenia — prezentăm, în lucrarea de faţă, elementele lexicale caracteristice graiului regiunii cercetate, aşa cum apar ele în textele culese pentru AFLR. Am inclus, în acest glosar, şi cuvintele notate ocazionaL..-în afara întrebărilor din cheştîorîi^ PRINCIPIILE DE SELECŢIONARE A MATERIALULUI. Glosarul cuprinde: i°. Elemente lexicale şi frazeologice regionale: a. neînregistrate în alte lucrări lexicografice (dicţionare, glosare apărute în volume separate), de ex.: săpătoâre s. f. 929 VI, 952 VIII «cazma», picătură s. f. în expr. a stat în ~ 906 V [despre caş] «a continuat să picure după ce s-a oprit din scurs ». V Am considerat totuşi util să fie incluşi în glosar — pentru a fi puşi la îndemtna cercetătorului — termenii pe care ί-am găsit atestaţi numai în pubii-caţii periodice ; în acest caz, s-a făcut trimiterea necesară (vezi Lista lucrărilor de referinţa). b. semnalate în dicţionare pentru alte regiuni, dar care nu au fost atestate, pînă în prezent, pentru Oltenia, de ex.: bâbă s. f. 915 I, 965 I «bunică », v. DA, CADE s. v. (Trans.). bâlie s. f. 962 V «albie», v. DA, TDRG. CADE, SCRIBAN. D. s, v. (Mold., Bucov%), DM s. v. (reg.). sineâlă s. f. 963 VII «albăstreală de rufe », v. TDRG. CADE, s. v. (Mold.), DM s. v. (reg.). Atunci cînd lucrările lexicografice nu precizează răspîndirea geografică a unul termen (el fiind atestat numai cu indicaţia regional) sau menţionează că termenul este învechit ori rar, acesta a fost inclus în glosar, de ex.; stol s. 993 VI, 997 VIII «smoc, mănunchi », v. DM s. v. (reg.). soţia s. f. art. 998 VII «soţul, bărbatul», v. TDRG, CADE, s. v. (înv,). (glă s. f. 994 III, 995 V, 996 IV «andrea », v. DA s. v. (rar). 2°. Ţinînd seamă de precizările referitoare la elementele lexicale şi frazeologice regionale (pct. 1° o şi b), s-au inclus în glosar şi termeni cu o circulaţie mai generală, dar care au, în graiurile olteneşti, anumite sensuri speciale, de ex.: smoală s. f. 917 A, VI «smîntînă». s0cri s. m. pl. 926 III «invitaţi ai miresei, la nuntă». Am ανύ^ηύηΐό frumuâsâ, am avCit . . . socri de la mine, obzec dve socri ţîr s. m. 990 V «ardei iute». 3°. De asemenea, am inclus, în lucrarea de faţă, variantele fonetice ale unor cuvinte atestate în dicţionare sau glosare, atunci cînd ele nu reprezintă rezultatul unor schimbări fonetice specifice graiurilor olteneşti, de ex.: aculegem vb. ind. prez. 1 pl. 976 V «culegem» s0fru s. 987 A «şopron», zgîrbulit adj. m. 951 II «zgribulit». Conform acestui principiu n-au fost, aşadar, incluşi în glosar termeni prezentînd tratamente fonetice specific olteneşti, ca: ojlc s. m. «ochi», pădmke s. m. «păduche», slcerbe vb. ind. prez. 3 sg. «fierbe», cinăradj. m «tînăr» (în graiurile olteneşti de nord-vest) et-c., sau fonetisme specifice vorbirii populare în general, de ex.: şicoâlă s. f. « şcoală», hâripă s. f. « aripă», coperfş s. n. «acoperiş». 4° Variante morfologice ale unor cuvinte atestate în dicţipnare sau glosare. S-au avut în vedere, în special, schimbările de gen la substantive (de ex. spoitoâre s. f. 901 III, 903 V «bidinea», cf. DM s* v. VI spoitor) şi schimbările de conjugare la verbe (de ex. a mirosit 911 II, vb. înd. pf. c. 3 sg. «a mirosit»)1. 5°. Anumiţi termeni noi care oferă date semnificative (din punct de vedere fonetic, gramatical sau semantic) pentru tratamentul neologismelor în graiurile populare, de ex.: salacilât s. n. 924 V «salicilat». probit, am ~ vb. înd. pf. c. 1 sg. 936 A, 948 A «am probat, am încercat ». studiu s. n. 933 III «studio»2. STRUCTURA ARTICOLELOR DIN GLOSAR. în principiu, fiecare articol este compus din patru alineate, cuprinzînd: A — cuvîntul titlu, indicaţiile gramaticale, siglele localităţilor şi ale informatorilor, glosarea sensului, citatele ilustrative, sinonimele; β — alte forme gramaticale înregistrate; C — variantele fonetice şi morfologice; D — trimiterile la lucrări lexicografice de referinţă şi la studii despre graiurile olteneşti (vezi Lista lucrărilor de referinţa). A. 1°. a. Cuvîntul titlu apare literarizat, cu indicarea accentului, în una dintre formele gramaticale înregistrate pe teren (s-a evitat reconstituirea formelor de nominativ singular la substantive sau de infinitiv la verbe). în operaţia de literarizare a termenului regional, s-a ţinut seamă de corespondenţele dintre particularităţile specifice graiurilor olteneşti şi limba literară, de ex.: t'ulcuşă a fost literarizat: tiulciişe s. pl. 964 VIII «tocuri pentru gresie» tosâi a fost literarizat: toceâi vb. ind. impf. 2 sg. 946 VIII « pritoceai ». / preţînem apare în glosar: preţinem vb. ind. prez. 1 pl. 947 V « ţinem». O excepţîe de la acest principiu este menţinerea notaţiei fonetice cu n, în sufixele -on, -oorie (de ex. băci6rt s. m. 935 VI «baci», ţigănon s. m. pl. 961 VII «meşteri ţigani, veniţi în sat din alte părţi»), deoarece respectarea principiului de mai sus ar fi putut duce la reconstituirea unor forme inexistente în limba literară. A. 1°. b. Se indică, între paranteze rotunde, numărul de silabe, atunci cînd accentul nu este suficient pentru a distinge hiatul de diftong, de ex.: 1 Nu au fost luate în consideraţie particularităţi morfologice ca: areim vb. ind. împf. 1 sg. «eram», fusiseră vb. ind. m. m.c. pf. 3 pl. «fuseseră», deoarece ele nu interesează lexicologia. 2 Nu au intrat în glosar termenii referitori la onomastică (toponimice şi antroponimice). VII sînvăesiât (4 sil.) s, n. 948 III «obicei potrivit căruia, în noaptea de Anul nou (Sf. Vasile), fetele îşi ghicesc ursitul». A. 1°. c. Dacă cuvîntul titlu apare într-o locuţiune, atunci aceasta este dată i-mediat după titlu (termenul titlu fiind indicat prin tildă), de ex.: tutubeâca, de-a ~ loc. adv. 975 I «de-a berbeleacul». Locuţiunile apar în glosar atît la locul alfabetic al primului cuvînt (de ex.: de-a tutubeâca v. tutubeâca), cît şi la cuvîntul unde sînt tratate. A. 1°. d. Dacă cuvîntul titlu este atestat numai într-o anumită sin- tagmă, atunci aceasta este dată imediat după indicaţia gramaticală (cuvîntul titlu fiind repetat prin tildă), de ex.: moâcre adj. f. pl. cireşe ~ 939 VI «cireşe pietroase», optâş adj. m. poriimb ^ 956 A «soi de porumb cu opt şiruri de boabe pe ştiulete». picătură s. f. în expr. a stat în ~ 906 V [despre caş] « a continuat să picure, după ce s-a oprit din scurs», în asemenea cazuri, glosarea se referă la întreaga sintagmă. A. 2°. Indicaţiile gramaticale (vezi Lista de abrevieri) se referă la forma care apare în titlu. Cînd indicaţiile gramaticale nu pot fi date cu certitudine, ele sînt omise (de ex., la substantive, genul): ţăpâr s. 909 A, 910 VI «furcă lungă de lemn, cu două coarne». Precizăm că: — la substantive şi adjective nu se dă indicaţia sg. (= singular); — la verbe, indicaţiile trans. (= tranzitiv) şi intrans. (== intranzitiv) sînt consemnate numai cînd marchează o abatere de la uzul limbii literare. A. 3°. Siglele indică răspîndirea geografică a cuvîntului şi informatorii de la care acesta a fost cules (vezi Lista localităţilor anchetate şi a informatorilor). Sigla A desemnează subiectul anchetat pentru NALR, asteriscul (*) un subiect ocazional, iar cifrele romane de Ia I la VIII informatorii pentru textele Arhivei fonogramice a limbii române 3. A. 4°. a. Glosarea sensului, cuprinsă între ghilimele, s-a făcut, pe cît posibil, în forma gramaticală corespunzătoare cuvîntului titlu, de ex.: pătiege (4 sil.) s. n. pl. 916 VI, 922 VI «stoguri de fîn sau de coceni de porumb, aşezate pe un prepeleac sau pe un suport de lemn». pătureâscă, să se~ vb. refl. conj. prez. 3 sg. 939 VI [despre fîn] «să se aşeze în straturi compacte, să se taseze». A. 4°. b. Termenii care nu au echivalent în limba literară sînt explicaţi prin definiţii descriptive, de ex.: 8 în general, informatorii AFLR au fost aleşi după anumite criterii de vîrstă şi de sex: I = fetiţă între 9—12 ani; II = băiat între 9—12 ani; III = tînără între 18—22 de ani; IV = tînăr între 18—22 de ani (fără stagiu militar); V = femeie între 35—45 de ani; VI = bărbat între 35—45 de ani; VII = femeie peste 60 de ani; VIII = bărbat peste 60 de ani. Prin literele a şi b, adăugate cifrei romane, se disting doi informatori de aceeaşi categorie, anchetaţi în aceeaşi localitate. VIII rachiu s. η. 977 V, VII, 987 VI « petrecere care se face luni, după nuntă, la părinţii miresei». Tomjpe Iun* sâ isprâygo [nunta], ca sa 'ducâ şî la sâcri acolo, facâ ro&u, asâ $â zîca, ca foca rakiu la sfori acolo 977 VII. Atunci cînd limba literară cunoaşte un echivalent univoc al termenului regional, s-a recurs la glosarea prin sinonim, de ex.: tomite adv. 971 I, 986 IV «tocmai», răcltijri s. f. pl. 948 V, 959 VII «piftii».· De cele mai multe ori, s-au folosit însă ambele proccdee, de ex.: burtdi s. n. 987 V « mezel preparat din stonrucul porcului, umplut :u măruntaie, slănină Ş4 carne de porc; tobă». A. 4°. c. După definiţii incomplete sau glosări care trezesc îndoială se foloseşte semnul întrebării în paranteză dreaptă [?], de ex. : bărăiân s. n. 986 V «petrecere (la Sfîntul Ion) [?]». A. 4°. d. înainte de a glosa termenul s-a indicat, uneori, între paranteze drepte : — subiectul acţiunii, de ex. : zămîrseşte, se ~ vb. refl. ind. prez. 3 sg. 923 VI [despre unt] « se acreşte». — obiectul acţiunii, de ex. ; sprijoâne vb. ind. prez. 3 sg. ... 2° 915 V [despre lichide] • «reţine, captează (într-un vas)». — noţiunea la care se referă cuvîntul, de ex.: ţeapăn adj. m. 961 VIII [despre pămînt] « gras, roditor». Dâcă-l t'erenu moi . . . ţapan. pamîntu, vez, ma[ ţapart, moj bun, mal Sras-scăpătoârea s. f. art. 937 l [la jocul ‘de-a prinselea1] « locul unde se refugiază copiii, ca să nu fie prinşi». A. 4°. e. Sensurile unui cuvînt se separă între ele prin cifre arabe. Pentru sensurile 2°, 3° etc., indicaţiile gramaticale se dau după numărul de ordine al sensului, numai dacă diferă de cele menţionate la primul sens. A 5°. a. Citatele ilustrative sînt date în transcriere fonetică. Rostul citatelor fiind de a completa definiţia şi de a pune în lumină nuanţele semantice şi particularităţile sintactice ale cuvîntului, un singur sens poate fi ilustrat prin mai multe citate; dimpotrivă, atunci cînd citatul pe care l-am avut la dispoziţie nu contribuia la precizarea sensului cuvîntului. s-a renunţat la el. A. 5°. b. Toate citatele; chiar dacă cuprind variante fonetice sau morfologice ale cuvîntului titlu, au fost grupate în primul alineat, de ex. : sprijoâne vb. ind. prez. 3 sg. 1° 945 V, 955 V, 967 III [despre o persoană sau un obiect] « prinde, apucă, susţine». [Mireasa se urcă pe o masă, apo; soacra] o sprîjQâni di pe masâ-m^braţâ 945 V. [Pietricelele] le aruncam din nou pe palma şi [ . . .] le prijonlm pe toate 978 I. A. 5°. c. Pentru a evita redarea unui context prea amplu, s-a recurs la completări şî precizări cuprinse între paranteze drepte, de ex.: IX sălcâr s. 967 VI « par cu mai multe crengi scurtate, înfipt în pămînt şi folosit drept cuier; prepeleac». [Caşul] îl /yom de strecatoare, de urek', ş-l-atîrnâ'm într-un sâlcer\ într-un por4. A. 6°. Sinonimele se dau în ordine alfabetică, cu caractere spaţiate. A. 6°. a. După cf., urmează toate sinonimele înregistrate în glosar, cu forma gramaticală cu care apar în titlu, de ex.: zgiiră s. f. 937 A «fărîmftură de pîine»; cf. fărâmă, zgurii m i. zâhăne vb. ind. prez. 3 pl. 911 VIII «latră»; cf. alăind. A. 6°. b. După punct şi virgulă, urmează sinonime regionale înregistrate în cursul anchetei, dar care nu au fost incluse în glosarul de faţă, ele fund atestate în glosarele marcate de noi, în Lista lucrărilor de referinţa (vezi şi p. V, pct. 1° a.)y printr-un asterisc. Aceste sinonime apar în forma în care figurează, ca titlu, în glosarele respective5, de ex. ; zălâr s. n. 945 VII, 947 A «ianţ»; a lat. zdropşeşte vb. ind. prez. 3 sg. 987 VIII [despre struguri] «zdrobeşte»; cf- se omoară; zdruceşti; stocşi, storşi, s t r o ş i. β. Toate formele gramaticale ale cuvîntului titlu. înregistrate în cursul anchetei, sînt reproduse în alineatul al doilea. Ele sînt grupate, atunci cînd e cazul, în ordinea sensurilor cuvîntului titlu, cu indicarea, după fiecare formă, a siglei localităţii şi a informatorului, de ex.: sclip0s adj. m. 981 VI «lucios» f. sg. sclipoâsa 924 VI. sloboâde vb. ind. prez. 3 sg. 1° 906 VII, 952 VII «sfinţeşte, face sfeştanie». 2°~âpa 984 VII «îndeplineşte un ritual, la şase săptămîm după înmormîntare». 1° ind. prez. 3 pl. slobozesc 941 VI. refl. ind. prez. 3 pl. se slobod 924 I, pf. c. 3. sg. s-a slobozit 924 VII. C. a. Variantele fonetice şi morfologice sînt grupate, în ordinea sensurilor, în alineatul al treilea. Aceste variante apar literarizate şi sînt urmate de indicaţifle gramaticale şi de siglele localităţilor şi ale informatorilor, de ex. : burticân s. n. 1° 985 V «stomacul porcului». 2° 974 III, 979 V, 983 VIII; 985 V, 993 VII «mezel preparat dm stomacul porcului, umplut cu măruntaie, slănină şi carne de porc; tobă». 3° 972 VII, 977 VII, 991 V «mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, slănină şî carne de porc; tobă mică» var. 1° burticână s. f. 931 V. 2° burtucân s. n. 908 VII. 3° burtucân s. n. 908 V, 974 V. 4 Vezi şi citatele de la A. 5°. b. 6 Sinonimele literare, precum şi cele regionale atestate în principalele dicţionare ale limbii române, nu au fost luate în consideraţie. X C. b. Variantele sînt incluse în lista de cuvinte (la locul lor alfabetic), cu trimitere la cuvîntul titlu, unde sînt tratate, de ex.: burticână v. burticân burtucân v. burticân. D. Trimiterile la lucrările de referinţă şi la studiile despre graiurile olteneşti sînt grupate în ultimul alineat, după următoarea tehnică: a. Indicaţia v. [op. c/t.] s. v. trimite la un cuvînt care are aceeaşi formă fonetică şi acelaşi sens ca şi cuvîntul titlu, de ex.: călcătoârea s. f. art. 974 VI «lemnul aşezat de-a curmezişul grinzilor pentru a le fixa». v. DA s. v. (Muscel), LR, X, 1961, p. 317 s. v. b. Indicaţia cf. [op. cit] s. v. trimite la sensuri apropiate ale aceluiaşi cuvînt, la variante fonetice sau morfologice atestate sau la cuvinte din aceeaşi familie, de ex,: cepâş s. n. 913 A «potecă de munte». pl. cepâşuri 913 A. cf. DA, CADE, CIAUŞANU, V. s. v. coiecăie vb. ind. prez. 3 sg. 971 III «guiţă». cf. DA, CIAUŞANU, V. s. v. coicăi. cocătoâre s. f. 904 VIII «cuptor la maşina de gătit». cf. DA cocător s. v. coace. crănţuiesc, se~, vb. refl. ind. prez. 3 pl. 972 VI «se bat leaţuri la pereţii casei». cf. DA s. v. cranţ. c. Trimiterile se fac astfel: dicţionare, în ordinea: DA (DLR), TDRG, CADE, SCRIBAN, D., DM; glosare şi studii (vezi Lista lucrărilor de referinţa). ★ Glosarul a fost Redactat de un colectiv format din : Galina GHICULETE, Paul LĂZĂRESCU, Nicolae SARAMANDU şi Magdalena VULPE, pe baza materialului extras de autorii volumului de Texte dialectale. Oltenia — Cornelia COHUŢ, Galina GHICULETE, Maria MĂRDÂ-RESCU, Valeriu ŞUTEU şi Magdalena VULPE — sau cules de autorii Noului atlas lingvistic român. Oltenia — Teofil TEAHA, Ion IONICĂ şi Valeriu RUSU. Aurora PAVELESCU, desenatoare tehnică, s-a^ străduit să asigure o reproducere grafică fidelă a manuscrisului glosarului. îi aducem, şi pe această cale, mulţumirile noastre. ianuarie, 1967 B- CAZACU XI LISTA LOCALITĂŢILOR ANCHETATE Şl A INFORMATORILOR 901. Cîineni, sat Cîinenii-Mici (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) II. I.N., 10 ani, 4 cl. III. N.N., 22 ani, 7 cl. V. D.G., 41 ani, 7 cl. VI. C.C., 41 ani, 7 cl. VII. C.I., 74 ani, n-a urmat la scoală VIII. P.C., 64 ani, 3 cl. 902. Voineasa (rn. Rîmnicu-Vilcea, reg. Argeş) III. M.A., 18 ani, 4 cl. V. M.A.. 36 ani, 7 cl. VI. M.G., 36 ani, 5 cl. VII. M.S., 65 ani, n-a urmat la şcoală VIII. O.A., 72 ani, 3 cl. 903. Malaia (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) IV. C.N., 18 ani, 4 cl. X V. C.A., 40 ani, 7 cl. VI. B.G., 45 ani, 4 cl. VII a. 6.M., 63 ani, 5 cl. VII b. P.M., 68 ani, n-a urmat la scoală VIII a. M.I., 80 ani, 1 cl. VIII b. B.N., 81 ani, n-a urmat la şcoală i A. B.G., 52 ani, 3 cl. 904. Brezoi (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) I. DM., 10 ani, 4 cl. II. G.D., 10 ani, 4 cl. III. D.E., 19 ani, 4 cl. V. P.E., 44 ani, 5 cl. VI. T.P., 47 ani, 7 cl. VII. O.I., 71 ani, 5 cl. VIII. C.A., 69 ani, 5 cl. i A. P.I., 53 ani, 5 cl. 905. Bumbeşti-Jiu, sat Bumbeşti (rn. Gorj, reg. Oltenia) IV. T.I., 18 ani, 4 cl. V. P.E., 36 ani, 5 cl. VI. P.D., 39 ani, 7 cl. VII. B.R., 66 ani, 1 cl. VIII. B.P., 65 ani, 5 cl. 906. Novaci, sat Novaci-Strâini (rn. Gilort, reg. Oltenia) III. CM., 17 ani, 4 cl. V. C.E., 39 ani, 7 cl. VI. C.I., 42 ani, 7 cl. VII. P.I., 64 ani, 4 cl. VIII. C.I., 72 ani, 5 cl. A. Ş./., 60 ani, 4 cl. XIV 907. Vaideeni (rn. Horezu, reg. Argeş) II. S.L., 11 ani, 5 cl. III. B.A., 19 ani, 4 cl. V. J.M., 43 ani, 7 cl. VI. B.I., 34 ani, 6 cl. VII. J.M., 62 ani, 4 cl. VIII. Ş.I., 64 ani, 4 cl. A. = VIII 908. Costeşti, sat Ferigi (rn. Horezu, reg. Argeş) V. H.M., 38 ani, 7 cl. VI. C.C., 36 ani, 2 cl. VII. S.I., 58 ani, 2 cl. VIII. S.A., 69 ani, 4 cl. 909. Muiereasca, sat Muiereasca-de-Sus (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) I. G.E., 10 ani, 4 cl. III. G.L., 18 ani, 7 cl. V. M.I., 45 ani, 4 cl. VI. S.S., 38 ani, 7 cl. VII a. C.I., 61 ani, 5 cl. VIII. M.G., 62 ani, 5 cl. A. M.C., 56 ani, 5 cl. 910. Zmeurătu, sat Piscu-Mare (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) III. T.M., 18 ani, 4 cl. V. C.I., 37 ani, 4 cl. V\. C.I., 36 ani, 7 cl. XV VII. G.M., 62 ani, 5 cl VIII. S.L, 65 ani, 4 cl. A. I.A., 57 ani, 5 cl. 911. Bujoreni (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) II. E.V., 10 ani, 4 cK III. E.E., 18 ani, 4 cl. V. E.G., 45 ani, 4 cl. VII. M.F., 57 ani, n-a urmat la şcoală VIII. D.V., 56 ani, 5 cl. A. L.Ş., 56 ani, 4 cl. 912. Săcelu, sat Maghereşti (rn. Gifort, reg. Oltenia) II. G.I., 11 ani, 4 cl. III. N.A., 20 ani, 5 cl. V. N.E., 37 ani, 7 cl. VIL I.S., 65 ani, n-a urmat la şcoala VIII. D.I., 67 ani, 5 cl. A. C.G., 62 ani, 5 cl. 913. Bumbeşti-Piţic, sat Poenari (rn. Gilort, reg. Oltenia) II. L.D., 12 ani, 5 cl. III. C.M., 21 ani, 4 cl. V. B.L, 38 ani, 7 cl. VI. C.P., 43 ani, 5 cl. VII. F.A., 70 ani, n-a urmat la şcoala VIII. B.P., 64 ani, 5 cl. A. CM., 57 ani, 5 cl. XVI 914. Oteşani (rn. Horezu, reg. Argeş) VI. P.N., 39 ani, 7 cl. VII. B.E., 72 ani, n-a urmat la scoală VIII. M.G., 71 ani, 5 cl. A. Ş.N., 68 ani, 5 cl. 915. Scoarţa (rn. Gilort, reg. Oltenia) I. C.I., 9 ani, 2 cl. III. P.S., 20 ani, 7 cl. V. D.E., 38 ani, 3 cl. VI. C.G., 43 ani, 5 cl. VII. DM., 72 ani, 2 cl. VIII. G.C., 65 ani, 5 cl. A. T.N., 48 ani, 5 cl. 916. Alunu (rn. Horezu, reg. Argeş) I. Z.M., 10 ani, 4 cl. IV. C.I., 18 ani, 7 cl. V. L.A., 37 ani, 4 cl. VI. V.I., 42 ani, 5 cl. VII. M.D., 75 ani, 5 cl. VIII. N.P., 64 ani. 5 cl. A. M.V., 59 ani, 5 cl. 917. Băbeni-Bistriţa, sat Ungureni (rn. Rîmnicu-Vîlcea, reg. Argeş) III. S.M., 24 ani, 4 cl. XVII V. 43 ani, 7 cl. VI. N.A., 38 ani, 3 cl. VII. M.G., 75 ani. 1 cl. VIII. P.N., 74 ani, 3 cl. A. M.N., 58 ani, 3 cl. 918. Pojaru (rn. Gilort, reg. Oltenia) I. O.A., 11 ani, 4 cl. V. OM., 37 ani, 7 cl. VI. D.A., 36 ani, 7 cl. VII. P.A., 61 ani, n-a urmat la şcoală VIII. G.N., 66 ani, 5 cl. 919. Lăpuşata (rn. Horezu, reg. Argeş) I. C.S., 10 ani, 5 cl. III. P.I., 20 ani, 5 cl. V. CM., 43 ani, 4 cl. VI. M.A., 35 ani, 6 cl. VII. M.I., 61 ani, n-a urmat la şcoală VIII. C.C., 61 ani. 2 cl. A. = VIII 920. Peşteana-jiu (rn. Gorj, reg. Oltenia) III. R.M., 22 ani, 7 cl. V. T.E., 38 ani. 7 cl. VI. I.D., 46 ani, 5 cl. VII. T.E., 65 ani, n-a urmat la şcoală VIII. T.I., 76 ani, n-a urmat la şcoală A. B.D., 48 ani, 7 cl. XVIII 921. Vladimiru (rn. Gilort, reg. Oltenia) V. S.N., 42 ani, 7 cl. VI. V.G., 45 ani, 4 cl. VII. B.S., 60 ani, n-a urmat la şcoală VIII. L.D., 74 ani, n-a urmat la şcoală A. B.M., 60 ani, 5 cl. 922. Grădiştea, sat Băieşti (rn. Olteţ, reg. Oltenia) I. F.V., 11 ani, 4 cl. V. DM., 34 ani, 6 cl. VI. F.V., 32 ani, 6 cl. VII. Ş.M., 73 ani, n-a urmat la scoală VIII. M.C., 65 ani, 4 cl. 923. Turburea (rn. Filiaşi, reg. Oltenia) V. Ş.I., 43 ani, 3 cl. VI. /VI./., 42 ani, 7 cl. VII. Ş.I., 61 ani, n-a urmat la şcoală 924. Slăvuţa (rn. Filiaşi, reg. Oltenia) I a. Z.M., 10 ani, 4 cl. IV. N.D., 19 ani, 7 cl. V. B.N., 38 ani, 3 cl. VI. 0.1., 46 ani, 5 cl. VII. G.E., 61 ani, n-a urmat la scoală VIII. N.T., 70 ani, 5 cl. A. Z.C., 50 ani, 4 cl. XIX 925. Ghioroiu (rn. Olteţ, reg. Oltenia) II. P.I., 10 ani, 3 cl. III. S.M., 18 ani, 7 cl. V. S.E., 36 ani, 4 cl. VI. C.T., 32 ani, 7 cl. VIII. T.D., 72 ani, 5 cl. A. R.C., 61 ani, 4 cl. 926. Oveselu, sat Măauceni (rn. Olteţ, reg. Oltenia) II. E.C., 12 ani, 5 cl. III. C.M., 20 ani, 4 cl. V. R.E., 41 ani, n-a urmat la scoală VI a. E.I., 40 ani, 5 cl. VI b. B.P., 45 ani, 5 cl. VII. T.A., 61 ani, 3 cl. VIII. A.C., 84 ani, 4 cl. A. E.N., 56 ani, 5 cl. 927. Prundeni (rn. Drâgăşani, reg. Argeş) V. OM., 38 ani, n-a urmat la scoală VI. B.V., 40 ani, 7 cl. VII. S.I., 65 ani, n-a urmat la scoală VIII. P.C., 65 ani, 1 cl. A. M.A., 53 ani, 1 cl. 928. Uşurei (rn. Drâgăşani. reg. Argeş) I. M.L., 11 ani, 5 cl. III. R.A., 19 ani, 4 cl. XX V. Ş.M., 43 ani, 1 cl. VI. L.I., 39 ani, 5 cl. VII. /VI./., 70 ani, n-a urmat la şcoala VIII. FM., 68 ani, n-a urmat la şcoala 929. Fratoşiţa (rn. Filiaşi, reg. Oltenia) II. D.D., 11 ani, 4 cl. III. B.M., 22 ani, 4 cl. V. P.E., 45 ani, n-a urmat la şcoala VI. Z.F., 39 ani, 4 cl. VII. U.E., 67 ani, n-a urmat la şcoala VIII. U.N., 77 ani, n-a urmat la şcoala 930. Bulzeşti (rn. Olteţ, reg. Oltenia) V. C.F., 36 ani, 7 cl. VI. C.G., 42 ani, 4 cl. VII. D.M., 64 ani, n-a urmat la scoală VIII. C.D., 62 ani. 1 cl. A. D.D., 51 ani, 4 cl. 931. lancu-Jianu (rn. Balş, reg. Oltenia) V. M.E., 30 ani, 7 cl. VI. M.G., 35 ani, 6 cl. VII. CM., 64 ani, n-a urmat la scoală VIII. P.O., 68 ani. 5 cl. 932. Pleşoiu (rn. Slatina, reg. Argeş) I. Λ1./., 10 ani, 4 cl. XXI VI. Α.Ι., 34 ani, 4 cl. VII. I.E., 75 ani, n-a urmat la şcoală VIII. 0.1., 84 ani, n-a urmat la şcoală A. G.M., 50 ani, 7 cl. 933. Izvoru (rn. Craiova, reg. Oltenia) I. B.I., 11 ani, 5 cl. II. V.I., 10 ani, 4 cl. III. FM., 17 ani, 7 cl. IV. B.T., 18 ani, 4 cl. V. O.I., 30 ani, 5 cl. VI. I.D., 34 ani, 7 cl. VII. A.I., 78 ani, n-a urmat la scoală VIII. M.I., 59 ani, 4 cl. A. T.I., 60 ani, 3 cl. 934. Balş (rn. Balş, reg. Oltenia) V a. T.E., 36 ani, 7 cl. VII. F.E., 62 ani, n-a urmat la şcoală A. P.A., 60 ani, 4 cl. 935. Dobriţa (rn. Gorj, reg. Oltenia) II. S.D., 11 ani, 4 cl. III. P.S., 18 ani, 4 cl. IV. B.I., 19 ani, 4 cl. V. B.P., 41 ani, 7 cl. VI. P.V., 43 ani, 7 cl. VII. S.F., 60 ani, 2 cl. VIII. T.I., 58 ani, 5 cl. A. R.I., 58 ani, 3 cl. XXII 936. Obîrşia-Cloşani (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) II. B.G., 10 ani, 3 cl. IV. O.N., 18 ani, 4 cl. V. A.P., 38 ani, n-a urmat la scoală VI. LI., 41 ani, 3 cl. VII. G.M., 80 ani, n-a urmat la şcoală VIII. U.N., 67 ani, n-a urmat la scoală A. T.I., 58 ani, 5 cl. 937. Călugăreni, sat Cloşani (rn. Gorj, reg. Oltenia) I. F.L., 11 ani, 4 cl. II. C.N., 11 ani, 4 cl. IV. H.N., 20 ani, 4 cl. V. DM., 35 ani, 7 cl. VI. P.A., 33 ani, 5 cl. VII. L.E., 59 ani, 3 cl. VIII. B.M., 61 ani, 5 cl. A. B.I., 49 ani, 3 cl. 938. Peştişani, sat Frînceşti (rn. Gorj, reg. Oltenia) I. F.S., 11 ani, 4 cl. II. P.I., 11 ani, 4 cl. III. 5.M., 18 ani, 4 cl. V. F.E., 40 ani, 7 d. VI. B.G., 47 ani, 7 cl. VII. S.M., 62 ani, 3 cl. VIII. DM., 60 ani, 4 cl. A. C.A., 65 ani, 5 cl. 939. Turcineşti (rn. Gorj, reg. Oltenia) III. Ş.M., 22 ani, 7 cl. XXIII V. R.E., 32 arti, 6 cl. VI. S.V., 42 ani. 7 cl. VII. Ş.I., 63 ani, n-a urmat la scoală VIII. S.G., 73 ani, 3 cl. 940. Izverna, sat Siliştea (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) I. D.S.. 10 ani. 3 cl. II. AI./., 10 ani. 4 cl. III. V.R., 18 ani, 4 cl. IV. P.P., 20 ani, 4 cl. V. P.E., 39 ani, 4 cl. VI. S.I., 37 ani, 4 cl. VII. T.L., 69 ani, n-a urmat la scoală VIII. Z.P., 60 ani, 5 cl. A. C.V., 46 ani, 7 cl. 941. Baia-de-Aramă, sat Mărăşeşti (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) II. P.C., 11 ani, 4 cl. III. D.N., 18 ani, 4 cl. IV. C.S., 18 ani, 4 cl. V. H.J., 39 ani, 2 cl. VI. D.I.. 43 ani, 2 cl. VII. C.L., 72 ani, n-a urmat la scoală VIII. P.N., 79 ani, 3 cl. A. A.T., 44 ani, 5 cl. 942. Godineşti (rn. Gorj, reg. Oltenia) II. Ş.E., 11 ani, 4 cl. III. P.M., 17 ani, 7 cl. IV. V.C., 17 ani, 7 cl. V. I.V., 36 ani, 7 cl. XIV V/. Μ.Ι., 36 ani, 5 cl. VII. B.E., 60 ani, n-a urmat la scoală VIII. T.D., 73 ani, 5 cl. A. C.V., 43 ani, 4 cl. 943. Corneşti, sat Stolojani (rn. Gorj, reg. Oltenia) I, S.M., 11 ani, 4 cl. III. F.M., 18 ani, 7 cl. V. P.L., 40 ani, 7 cl. VI. L.N., 35 ani, 7 cl. VII. G.M., 69 ani, n-a urmat la scoală VIII. G.I., 74 ani, 5 cl. A. H.V., 56 ani, 1 cl. 944. Prejna, sat Costeşti (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) I. N.V., 11 ani, 4 cl. II. /VI.V., 10 ani, 4 cl. IV. D.I., 19 ani, 4 cl. V. M.S., 34 ani, 3 cl. VI. S.C., 39 ani, 6 cl. VII. L.L., 61 ani, n-a urmat la şcoală VIII. D.I., 65 ani, 5 cl. A. F.L., 52 ani, 7 cl. 945. Cireşu (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) I. R.J., 12 ani, 5 cl. IV. B.I., 21 ani, 5 cl. V. P.M., 33 ani, 7 cl. VI. P.D., 39 ani, 7 cl. VII. B.L., 62 ani, n-a urmat la scoală VIII. R.S., 59 ani, 5 cl. A. S.G., 46 ani, 7 cl. XXV 946. Şovarna (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) I. P.F., 11 ani, 4 cl. II. P.D., 11 ani, 4 cl. III. C.S., 21 ani, 7 cl. V. P.P., 46 ani, 5 cl. VI. P.I., 33 ani, 5 cl. VII. J.A1., 70 ani, n-a urmat la scoalâ VIII. P.I., 64 ani, 4 cl. A. S.N., 51 ani, 5 cl. 947. Cîlnic, sat Pieptani (rn. Gorj, reg. Oltenia) V. C.C., 33 ani, 3 cl. VI. P.G., 40 ani, 7 c/. VIL P.M., 58 ani, n-o urmat la şcoală VIII. P.P., 72 ani, 2 cl. A. D.C., 57 ani, 5 cl. 948. Vîrciorova, sat lloviţa (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) II. Ţ.M., 12 ani, 5 cl. III. P.I., 20 ani, 4 cl. V. U.M., 36 ani, 4 cl. VII. D.P., 63 ani, 5 cl. VIII. P.I., 70 ani, 2 cl. A. C.A., 59 ani, 2 cl. 949. Crăguieşti (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) I. Β.Λ1., 12 ani, 5 cl. III. F.A., 20 ani, 4 cl. XXVI V. A.C., 44 ani, 4 cl. VI. F.G., 44 ani, 5 cl. VII. B.M., 61 ani, n-a urmat la şcoală VIII. B.I., 61 ani, 5 cl. A. B.I., 60 ani, 5 cl. 950. Corcova, sat Imoasa (rn. Strehaia, reg. Oltenia) III. G.M., 21 ani, 4 cl. V. B.E., 35 ani, 2 cl. VI. R.V., 44 ani, 7 cl. VII. R.I., 63 ani, 4 cl. VIII. £.V.P 74 ani, 4 cl. A. R.G., 45 ani, 5 cl. 951. Slivileşti (rn. Strehaia, reg. Oltenia) II B.G., 11 ani, 4 cl. III. B.I., 19 ani, 7 cl. VI. C.D., 44 ani, 7 cl. VII. U.D., 67 ani, 2 cl. VIII. B.T., 62 ani, 5 cl. A. B.V., 43 ani, 7 cl. 952. Gîrbovu (rn. Filiaşi, reg. Oltenia) III. P.E., 18 ani, 4 cl. V. O.C., 36 ani, 7 cl. VI. R.C., 43 ani, 5 cl. VII. R.E., 66 ani, n-a urmat la scoală VIII. Ş.C., 65 ani, 2 cl. A. T.C., 49 ani, 5 cl. XXVII 953. Cerneţi (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) IV. F.C., 20 ani, 5 cl. V. B.C., 35 ani, 4 cl. VI. I.I., 44 ani, 5 cl. VII. C.E., 60 ani, n-a urmat la şcoală VIII. C.V., 70 ani, n-a urmat la şcoală A. C.P., 56 ani, 5 cl. 954. Cerveniţa (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) II. B.G., 12 ani, 5 cl. III. I.G., 20 ani, 4 cl. V. P.A., 32 ani, 5 cl. VI a. B.C., 43 ani, 5 cl. VI b. B.L., 38 ani, 6 cl. VII. B.A., 59 ani, n-a urmat la scoală VIII. T.D., 64 ani, 4 cl. A. I.C., 54 ani, 4 cl. 955. Strehaia (rn. Strehaia, reg. Oltenia) I. D.E., 10 ani, 3 cl. V. C.F., 37 ani, 7 cl. VI. G.N., 38 ani, 7 cl. VII. V.S., 63 ani, 4 cl. VIII. D.T., 69 ani, 4 cl. A. U.M., 54 ani, 3 cl. 956. Butoieşti (rn. Filiaşi, reg. Oltenia) I. DM., 12 ani, 4 cl. XXV III II. C.V., 12 ani, 5 d. III. B.V., 21 ani, 7 d. IV. B.I., 19 ani, 7 d. V. Z.D., 35 ani, 4 d. VI. B.D., 40 ani, 5 d. VII. B.M., 65 ani, n-a urmat la şcoala. A. M.-R.l., 59 ani, 5 cl. 957. Hinova (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) II. L.G., 12 ani, 5 cl. V. F.N., 33 ani, 7 d. VI. F.C., 40 ani, 4 cl. VII. I.E., 64 ani, n-a urmat la scoală VIII. C.I., 71 ani, 3 cl. A. F.I., 62 ani, n-a urmat la şcoală 958. Izvorălu (rn. Turnu-Severin, reg. Oltenia) V. M.A., 44 ani, 2 cl. VI. P.D., 45 ani, 5 cl. VII. CM., 67 ani, n-a urmat la scoală VIII. D.C., 65 ani, 4 cl. A. I.I., 50 ani, 5 cl. 959. Bîcleşu, sat Săliştuţa (rn. Strehaia, reg. Oltenia) III. G.M., 18 ani, 7 cl. V. C.E., 42 ani, 3 cl. VI. CM., 43 ani, 7 cl. VII. P.M., 69 ani, n-a urmat la scoală VIII. M.V., 69 ani, 5 cl. XXIX 960. Secu (rn. Strehaia, reg. Oltenia) IV. C.Ş., 20 ani, 7 cl. V. C.J., 41 ani, 4 d. VI. C.Ş., 42 ani, 7 cl. VII. D.L., 74 ani, n-a urmaj: la scoală VIII. D.I., 75 ani, 5 d. A. V.G., 55 ani, 4 cl. 961. Crivina (rn. VJnju-Mare, reg. Oltenia) II. I.A., 11 ani, 4 cl. III. C.G., 17 ani, 7 cl. V. P.A., 37 ani, 7 cl. VI. C.I., 38 ani, 7 cl. VII. C.M., 63 ani, 5 cl. VIII. C.Ş., 58 ani, 5 d. 962. Ostrovu-Mare, sat Ostrov (rn. Vînju-Mare, reg. Oltenia) II. M.I., 12 ani, 4 cl. III. S.J., 19 ani, 4 cl. V. V.E., 42 ani, 6 cl. VI. P.E., 40 ani, 5 cl. VII. D.I., 67 ani, n-a urmat la scoală VIII. M.G., 68 ani, 5 cl. A. P.G., 51 ani, 1 cl. 963. Jiana (rn. Vînju-Mare, reg. Oltenia) II. G.D., 11 ani, 4 cl. V. N.E., 36 ani, 3 cl. XXX VI. G.I., 39 ani, 7 cl. VII. B.M., 78 ani, n-a urmat la şcoală VIII b. N.S., 67 ani, n-a urmat la scoală A. G.F.,'44 ani, 4 cl. 964. Padina-Mare, sat lablaniţa (rn. Vînju-Mare, reg. Oltenia) II. C.V., 10 ani, 3 cl. V. M.I., 44 ani, n-a urmat la scoală VI. R.N., 38 ani, 7 cl. VII . U.I., 62 ani, n-a urmat la scoală VIII. L.A., 64 ani, 3 cl. A. R.I., 54 ani, 5 cl. 965. Gruia (rn. Vînju-Mare, reg. Oltenia) I. L.C., 11 ani, 4 cl. III. Z.N., 20 ani, 5 cl. V. B.A., 37 ani. 5 cl. VI. T.D., 42 ani, 7 cl. VII. C.S., 71 ani, n-a urmat la scoală VIII. N.S., 73 ani, 5 cl. A. C.A., 58 ani, 2 cl. 966. Vlădaia (rn. Vînju-Mare, reg. Oltenia) I. P.E., 11 ani, 4 cl. III. T.A., 19 ani, 4 cl. V. T.A., 39 ani, 4 cl. VI. B.D., 46 ani, 7 cl. VII. B.E, 63 ani, 2 cl. VIII. B.I., 61 ani, 4 cl. A. = VIII XXXI 967. Salcia (rn. Calafat, reg. Oltenia) III. M.C., 19 ani, 7 cl. V. I.F., 36 ani, n-a urmat la şcoala VI. S.M., 37 ani, 4 cl. VII. I.L., 66 ani, n-a urmat la şcoala VIII. S.I., 62 ani, 3 cl. A. T.P., 68 ani, 4 cl. 968. Verbiţa (rn. Calafat, reg. Oltenia) IV. B.G., 20 ani, 4 cl. V. B.E.. 38 ani, 7 cl. VI. B.I., 41 ani, 4 cl. VII. T.L., 62 ani, n-a urmat la scoală VIII. G.F., 59 ani, 3 cl. A. = VIII 969. Seaca-de-Pădure, sat Seaca (rn. Craiova, reg. Oltenia) I. C.G., 11 ani, 5 cl. III. B.F., 22 ani, 4 cl. V. B.S., 40 ani, 3 cl. VI. B.C., 39 ani, 7 cl. VII. P.E., 67 ani, n-a urmat la scoală VIII. U.T., 77 ani, 5 cl. A. P.O., 49 ani, 7 cl. 970. Beloţu (rn. Craiova, reg. Oltenia) V. C.E., 45 ani, 5 cl. VI. B.Ş., 42 ani, 7 cl. XXXII VII. D.D., 63 ani, 4 cl. VIII. D.I., 65 ani, 2 cl. A. Ţ.D., 55 ani, 5 cl. 971. Sărbătoarea (rn. Craiova, reg. Oltenia) I. B.A., 11 ani, 4 cl. II. G.G., 11 ani, 4 cl. III. R.I., 18 ani, 4 cl. IV. G.I., 18 ani, 4 cl. V. C.F., 39 ani, 4 cl. VI. S.F., 35 ani, 4 cl. VII. C.N., 66 ani, n-a urmat la şcoală VIII. CM., 66 ani, 2 cl. 972. Mărăcinele (rn. Băileşti, reg. Oltenia) I. D.C., 11 ani, 4 cl. V. DM., 37 ani, 7 cl. VI. P.M., 39 ani, 5 cl. VII. P.R., 73 ani, n-a urmat la şcoală VIII a. C.P., 67 ani, 2 cl. A. P.C., 66 ani, 4 cl. 973. Unirea (rn. Calafat, reg. Oltenia) I. R.A., 9 ani, 3 cl. III. IM., 19 ani, 4 cl. IV. B.G., 22 ani, 4 cl. V. CM., 36 ani, 4 cl. VI. N.M., 39 ani, 4 cl. VII. M.F., 70 ani, n-a urmat la şcoală VIII a. IM., 80 ani, n-a urmat la scoală VIII b. I.N., 78 ani, 5 cl. XXXIII 974. Galicea-Mare (rn. Băileşti, reg. Oltenia) III. P.A., 20 ani, 4 cl. V. N.A., 40 ani, 7 cl. VI. N.V., 38 ani, 5 cl. VII. P.F.. 65 ani, n-a urmat la şcoală VIII. G.Ş., 67 ani, 3 cl. 975. Maglavit (rn. Calafat, reg. Oltenia) I. P.G., 12 ani, 5 cl. V. B.M., 42 ani, 1 cl. VI. C.V., 39 ani, 4 cl. VII. B.I., 59 ani, n-a urmat la scoală VIII. L.M., 71 ani, 5 cl. 976. Ciupercenii-Vechi (rn. Calafat, reg. Oltenia) II. C.I., 12 ani, 4 cl. III. G.G., 19 ani, 4 cl. IV. P.M., 18 ani, 4 cl. V. M.E., 42 ani, 4 cl. VI. Ţ.N., 38 ani, 3 cl. A. G.I., 44 ani, 4 cl. 977. Desa (rn. Calafat, reg. Oltenia) II. G.Ş., 9 ani, 3 cl. III. S.M., 19 ani, 4 cl. V a. R.E., 43 ani, 7 cl. Vb. G.I., 42 ani, 7 cl. VI. P.I., 40 ani, 7 cl. XXXIV VII. D.C.L, 75 anit n-a urmat la şcoala VIII. F.G., 68 ani, 4 cl. A. C.I., 54 ani, 5 cl. 978. Rastu (rn. Băileşti, reg. Oltenia) I. R.C., 12 ani, 5 cl. II. S.I., 11 ani, 4 cl. III. N.G., 18 ani, 7 cl. V. Ş.M., 38 ani, n-a urmat la şcoală VI. B.I., 45 ani, 4 cl. VII. 55 ani, 4 cl. VIII. B.Ş., 78 ani, 1 cl. 979. Urzicuţa (rn. Băileşti, reg. Oltenia) III. I.I., 22 ani, 6 cl. V. M.C.., 36 ani, 7 cl. VI. C.F., 38 ani, 7 cl. VIL N.I., 66 ani, 5 cl. VIII. P.G., 65 ani, 5 cl. A. B.G., 61 ani, 3 cl. 980. Bistreţu (rn. Băileşti, reg. Oltenia) III. P.G., 18 ani, 7 cl. VI. F.N., 43 ani, 4 cl. VIII. F.I., 58 ani, 3 cl. A. S.C., 52 ani, 4 cl. 981. Măceşu-de-Jos frn. Băileşti, reg. Oltenia) III. Ş.M., 15 ani, 3 cl. XXXV V. C.E., 38 arti, 4 cl. VI. S.F., 45 ani, 4 cl. VIII. T.G., 58 ani, 6 cl. A. N.F., 69 ani, 5 cl. 982. Segarcea (rn. Craiova, reg. Oltenia) III. S.N., 18 ani, 7 cl. V. I.M., 39 ani, 7 cl. VI. C.N., 33 ani, 6 cl. VII. I.P., 69 ani, n-a urmat la scoală VIII. A.G., 66 ani, 4 cl. A. Ş.M., 68 ani, 7 cl. 983. Malu-Mare (rn. Craiova, reg. Oltenia) L C.L., 9 ani, 2 cl. III. A.S., 16 ani, 7 cl. V. S.I., 34 ani, 5 cl. VI. S.N., 40 ani, 6 cl. VII. I.G., 58 ani, 4 cl. A. I.V., 60 ani, 5 cl. 984. Drăgoteşti (rn. Balş, reg. Oltenia) III. N.V., 18 ani, 4 cl. IV. L.V., 18 ani, 7 cl. V. S.V., 33 ani, 7 cl. VI. C.S., 35 ani, 4 cl. VII. D.M., 68 ani, 2 cL VIII. C.I., 62 ani, 5 cl. A. = VIII XXXVI 985. Piatra-Sat (rn. Slatina, reg. Argeş) V. C.T., 32 ani, 4 cl. VI. T.C., 33 ani, 7 cl. VII. N.E., 59 ani, 4 cl. VIII. C.N., 64 ani, 4 cl. A. N.G., 58 ani, 4 cl. 986. Osica-de-Jos (rn. Balş, reg. Oltenia) III. I.G., 21 ani, 4 cl. IV. D.Ş., 19 ani, 4 cl. V. M.G., 40 ani, 2 cl. VI. C.S., 40 ani, 5 cl. VII. M.G., 59 ani, 5 cl. A. = VI 987. Castranova (rn. Caracal, reg. Oltenia) III. S.L., 17 ani, 5 cl. IV. M.P., 21 ani, 4 cl. V. C.I., 40 ani, 7 cl. VI. M.Ş., 35 ani, 7 cl. VII. D.C., 66 ani, n-a urmat la şcoala VIII. C.F., 63 ani, 5 cl. A. --- VIII 988. Radomiru (rn. Caracal, reg. Oltenia) IV. C.A., 17 ani, 7 cl. V. T.V., 34 ani, 7 cl. VI. M.I., 39 ani, 6 cl. XXXV» VII. M.E., 55 ani, n-a urmat la scoală VIII. B.C., 60 ani, 5 cl. 989. Mîrşani (rn. Caracal, reg. Oltenia) I. B.L., 10 ani, 3 cl. II. D.O., 10 ani, 3 cl. III. C.O., 21 ani, 4 cl. IV. C.I., 19 ani, 6 cl. V. S.O., 46 ani, n-a urmat la şcoala VI. D.S., 42 ani, 4 cl. VII. B.I., 74 ani, n-a urmat la şcoala VIII. B.T., 80 ani, 5 cl. 990. Sadova (rn. Corabia, reg. Oltenia) III. P.F., 19 ani, 7 cl. V. P.S., 37 ani, 7 cl. VI. G.G., 42 ani, 3 cl. VII. A.L., 76 ani, n-a urmat la scoală VIII. I.M., 61 ani, 4 cl. A. C.Ş., 57 ani, 4 cl. 991. Amărăştii-de-Jos (rn. Caracal, reg. Oltenia) II. DM., 11 ani, 4 cl. IV. P.C., 18 ani, 4 cl. V. M.E., 41 ani, 5 cl. VI. OM., 41 ani, 5 cl. VII. C.P., 69 ani, 4 cl. VIII. C.T., 70 ani, 4 cl. A. B.M., 52 ani, 4 cl. XXXVIII 992. Băbiciu (rn. Caracal, reg. Oltenia) I. F.E., 10 ani, 4 cl. II. P.V., 11 ani, 4 cl. IV. R.D., 18 ani, 5 cl. V. M.F., 37 ani, 7 cl. VI. D.N., 36 ani, 7 cl. VII. P.D., 70 ani, 5 cl. VIII. P.I., 70 ani, 3 cl. A. MM., 60 ani, 3 cl. 993. Studina (rn. Corabia, reg. Oltenia) III. A.V., 17 ani, 7 cl. V. P.A., 31 ani, 7 cl. VI. M.A., 32 ani, 7 cl. VII. D.G., 68 ani, 5 cl. 994. Bechet (rn. Corabia, reg. Oltenia) II. F.I., 11 ani, 4 cl. III. C.L., 17 ani, 4 cl. IV. C.C., 18 ani, 4 cl. Vb. D.P., 48 ani, 4 cl. VI. C.I., 32 ani, 3 cl. A. S.C., 55 ani, 4 cl. 995. lanca (rn. Corabia, reg. Oltenia) I. D.G., 10 ani, 4 cl. II. B.I., 11 ani, 4 cl. III. G.A., 16 ani, 4 cl. XXXIX IV. Ι.Ο., 18 ani, 4 cl. V. J.Ai., 42 ani, 2 cl. VI. M.M., 35 ani, 4 cl. VII. VM., 69 ani, n-a urmat la scoală VIII a. D.Ş., 72 ani, 4 cl. A. G.I., 65 ani, 5 cl. 996. Orlea (rn. Corabia, reg. Oltenia) III. C.Ş., 23 ani, 4 cl. IV. P.P., 18 ani, 5 cl. V. C.A., 35 ani, 7 cl. VI. N.D., 32 ani, 6 cl. VII. E.D., 57 ani, 1 cl. VIII. M.E., 65 ani, 5 cl. A. = VIII 997. Izbiceni (rn. Corabia, reg. Oltenia) II. P.G., 11 ani, 5 cl. III. M.S., 18 ani, 4 cl. V. P.M., 37 ani, 7 cl. VI. M.I., 42 ani, 4 cl. VII. P.L., 60 ani, n-a urmat la şcoală VIII. P.A., 60 ani, 4 cl. A. = VIII 998. Izlaz (rn. Turnu-Măgurele, reg. Bucureşti) I. B.L., 12 ani, 6 cl. III. G.I., 18 ani, 4 cl. V. P.M., 35 ani, 4 cl. VI. P.P., 37 ani, 4 cl. VII. G.C., 68 ani, n-a urmat la şcoală XL LISTA LUCRĂRILOR DE REFERINŢĂ1 AO ♦BOCEANU, GL. CADE ♦CIAUŞANU, V. ♦CIAUŞANU GL. CIAUŞANU-SFÎRLEA *COMAN, GL. -Arhivele Olteniei, Craiova, Anul I, 1922 ş.u. = Ion Boceanu, Glosar de cuvinte din judeţul Mehedinţi, Bucureşti, 1913 (Analele Acad. Rom., Tom. XXXV, Memoriile Secţ. literare). I. Aurel Candrea—Gh. Adamescu, Dicţionarul enciclopedic ilustrat, Bucureşti, Editura «Cartea Românească», [1926—1931]. G. F. Ciauşanu, G. Fira şi C. M. Popescu, Culegere de folclor din jud. Vîlcea şi împrejurimi, cu un glosar, Bucureşti, Cultura naţională, 1928 (Academia Română. Din viaţa poporului român, XXXV). G. F. Ciauşanu, Glosar de cuvinte din jud. Vîlcea, Bucureşti, Imprim, naţională, 1931 (Academia Română, Memoriile Secţ. literare, Seria III, Tom. V, Mem. 6). G. F. Ciauşanu şi L. Sfîrlea, Glosar de cuvinte regionale din Vîlcea, în Materiale si cercetări dialectale, I, Edit. Acad., 1960, p! 221-238 Filiala Cluj a Acad., Institutul de lingvistică). Petre Coman, Glosar dialectal, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeria naţională, 1939 (Academia Română, Memoriile Secţ. literare, Seria III, Tom. IX, Mem. 5). 1 Termenii atestaţi pentru Oltenia în glosarele marcate cu un asterisc nu au fost incluşi în glosar. CV DA DLR DM DOINA GAMILLSCHEG, O. M. GÎLCESCU, G. GÎLCESCU, F GREGORIAN, AO, XV XLII Cum vorbim, Revistă pentru studiul şi explicarea limbii, Bucureşti, Anul I, 1949 ş.u. Dicţionarul limbii române, Tomul I, partea I: A—B, Bucureşti, Librăriile Socec, 1913; Tomul I, partea II: C, Bucureşti, Tipografia ziarului «Universul», 1940; Tomul II, partea I: F—l, Bucureşti, Imprimeria naţională, 1934; Tomul II, partea II, fascicula 1—3: J — lacustru, lada — lepăda, lepăda — lojniţât Bucureşti, «Universul», 1937, 1940, 1948. Dicţionarul limbii române, Serie nouă, Tomul VI, Fascicula 1: M — mandră1, Edit. Acad., Bucureşti, 1965; Fascicula a 2-a: Mandră2— mascat1, Edit. Acad., Bucureşti, 1965; Fascicula a 3-a: Mascat2 —mămăiţă, Edit. Acad., Bucureşti, 1966; Fascicula a 4-a: Mămălatiţă — mătărîngă, Edit. Acad., Bucureşti, 1966; Fascicula a 5-a :Mătăsar—mergător, Edit. Acad., Bucureşti, 1966; Fascicula a 6-a: Mergătoriu-microbiologie, Edit. Acad., Bucureşti, 1966 (Academia Republicii Socialiste România). Dicţionarul limbii române moderne, Bucureşti, Edit. Acad., 1958 (Academia Republicii Populare Române, Institutul de lingvistică din Bucureşti). Doina, Jorăşti—Covurlui, Anul I —II, 1929— 1930 şi Anul II, 1935, Braniştea—Covurlui. E. Gamillscheg, Oltenibche Mundarten, Viena, 1919. T. Gîlcescu, Cercetări asupra graiului din Gorj, în «Grai si suflet», V, 1931', 1, p. 64— 124. T. Gîlcescu, Folklor din Gorj, în «Grai si suflet», VII, 1937, p. 249-270. M. Gregorian, Studii asupra etnografiei Olteniei: Images d'ethnographie roumaine (voi. III), de Tache Papahagi, în «Arhivele Olteniei», XV, 1936, p. 90-100. GREGORIAN, G. IONESCU, GL. ♦LEXIC REG. LR ♦PAJURĂ, LEX. ♦PAŞCA, GL. PLOPŞOR, V. O. PREDA, D. SCR1BAN, D. SO TDRG TP VÎRCOL, M. = M. Gregorian, Graiul şi folclorul din Oltenia nord-vesticâ si Banatul răsăritean, Craiova, 1938; cf. si AO, XVII, 1938, p. 229-275; XVIII, 1939, p. 97-122. = I. D. lonescu, Glosar din judeţul Gorj, în « Buletinul institutului de filologie română Alexandru Philippide», VI, 1939, p. 205—245. — Lexic regional, Bucureşti, Edit. Acad., 1960 (Societatea de ştiinţe istorice şi filologice). — Limba română, [Bucureşti], Academia Republicii Populare Române (Institutul de lingvistică), Anul I, 1952 ş.u. = C. Pajură, Lexicon oltenesc. Cu o prefaţă, Turnu-Severin, 1925. = Ştefan Pasca, Glosar dialectal, alcătuit după material lexical cules de corespondenţi din diferite regiuni, Bucureşti, Cultura naţională, 1928. (Academia Română, Memoriile Secţ. literare, Seria III, Tom. IV, Mem. 3). = C. Nicolaescu-Plopşor, Vorbe olteneşti, Bucureşti, 1922 (extras din « Convorbiri literare», 1922). = Luca Preda, Cercetări dialectale în Dolj, în «Grai şi suflet», VII, 1937, p. 231—248. = August Scriban, Dicţionaru limbii româneşti, (Etimologii, înţelesuri, exemple, citaţiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Edi-ţiunea întîia, laşi, Institutul de arte grafice «Presa bună», 1939. = Suflet oltenesc, Culegeri si cercetări folclorice, Anul I, 1927. = Dr. H. Tiktin, Rumânisch-deutsches Worterbuch [Band I—III], Bukarest, Staatsdruckerei, I: 1903; II: 1911; III: 1924. = Tudor Pamfile, Dorohoi, Anul I, 1923. = V. Vîrcol, Din graiul popular al judeţului Mehedinţi, în « Noua revistă română», Bucureşti, voi. VIN, 1910, nr. 3. XLIII VÎRCOL, N. ♦VÎRCOL, V. WEIGAND, D. = V. Vîrcol, Neologismele în limba poporului. Cercetare fticutâ în judeţul Mehedinţi, în « Buletinul societăţii filologice», II, 1906, p. 19— 29. = V. Vîrcol, Graiul din Vîlcea, Bucureşti, Atelierele grafice Socec, 1910 (Publicaţiunile Societăţii filologice, I). - G · Weigand, D/e rumanischen Dialekte der kleinen Walachei, Serbiens und Bulgariens, în W. Jb., VII, 1900, p. 1-92. ABREVIERI adj. = adjectiv adv. = adverb ar. = aromân art. = articol, articulat Ban. = Banat Bucov. = Bucovina cf. = confer cond. = condiţional conj. = conjunctiv dat. = dativ dim. = diminutiv expr. = expresie f. = feminin gen. = genitiv ger. = gerunziu imper. = imperativ impf. = imperfect im pers. = impersonal ind. = indicativ inf. = infinitiv interj. = interjecţie intrans. = intranzitiv invar. = invariabil înv. = învechit loc. adj. = locuţiune adjecti¬ vală loc. adv. = locuţiune adverbi¬ ală loc. prep. = locuţiune prepozi- ţională loc. subst. = locuţiune substan- tivală loc. vb. = locuţiune verbală m. = masculin Mac. = Macedonia Maram. = Maramureş m. m. c. pf. = mai mult ca perfect Mold. = Moldova Munt. = Muntenia n. = neutru nehot. = nehotărît Olt. = Oltenia part. = participiu pf. c. = perfect compus pf. s. = perfect simplu pl. = plural pop. == popular prez. = prezent prezumpt. = prezumptiv pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ pron. nehot. = pronume nehotărît refl. = reflexiv reg. = regional s. = substantiv XLV Sg* = singular v. = vezi sil. = silabă var. = variantă tr. = trecut vb. = verb Trans. = Transilvania viit. = viitor trans. = tranzitiv voc. = vocativ Ţ. Haţeg. = Ţara Haţegului XLVI GLOSAR DIALECTAL OLTENIA XLVII / a adv. 955 Vil „ c3mt8proape " [ Mama-ga] o lisăm a o /umătâ^de Horă [să fiarta] si-o mestecam. abager s.m. 987 vi „croitor* V. DA.TOHG (flold), OM (reg) s v, cf. SCRIBAN ,0. (Mold.) 5.v, O burat ^s 965 Ifl „moară de foc[?]~ Fă una... !â âburăt ?o fJcem, asa să z/ce /a noi. t ? * a burat adv dormit ~ 962 A „dormii buştean" acarii s.m.pl.art. 966 VI„fierarii * P/eptenu ăia [este] făcu^d/^ş/nă de... f/e-răr4/ â/â câre -/ râcf de acâr/ â/a. w / acopaim vb md prez I pl. 9H9 Vil „acoperim (semănătura cu sapa)" Primă - ' yjra sapă o gr ora, ii samână ca să mintă şi i-â [tr] ii âcopă/e 9Sb III ind prez. 3 pl. dcopă/e 95h III acreşte , se — vb. refl. md prez 3 sg. 961 VII [despre aluât] „dospeşte" [Pu- nea] o frămintăm...si-o /ăsam să să a-crească SH /; cf. se înăcreşte, conj. prez. 3 sg să se âcrească Shk I aculegem vb. ind. prez I pf. 976 V „ culegem T adâpă vb. ind. prez 3 sg şt pl 938 Vt 955 III Λ 966 V, 97k duc(e) mirea sa la fîntina, pentru a îndeplini un anumit ri: * * / „ / tual . Tineri pieaca pin^jat să să-mpiim-be, să du^ cu brădu, cu poiomeacu cy-ă-pă pe cobii/ţă iâ fintinătsă ducă s-adăpe mireasa, adapă mirşasa 374 V. ind. impf. 3 sg. si pl. edăpâ 965 VII, / conj prez 3 sg. să ddăpe 95k- K, 97k V adăpat s.n. 965 III „obicei la nuntă : mireasa merge, însoţită de băieţi si fete, la fîntînă,unde varsă trei pahare dea-pă U P/e căm ia apă, Jyacă feb/e /hai/nfe o horă, y- adapă si... pune - n/r- um^,pahar,/a apă din cutară acoio... /om c/te tre/ pahare de api si varsa m/r^asajos ... s/ a/a îsamna adipat c/e m/reasi. a dresează vb. ind. prez. 3 sg. 990 VI „ dresează fanimale) ’ Aşa posw s-sdresezf urjjzf/ne. conj prez. 2 sg. sa acfresezf 990 VI. aduce , se ~ vb. refl. ind.prez. 3 sg. 92^ VII, 955 VII, 960 V [despre aluat,mămăligă, săpun etc.] „ se strînge, se adună 7 [Mămăliga] o /a/ cu mestecatu una -ntr-u* na pani /a s- aduce 955 VII, [Săpunul] /fer· A / / be p/na - ncepe si,,, si s-aduci 360 V ind, prez. 1 pl, educem 955 vil; re fi conj, prez, 3 sg. si se aducă 960 V. adui vb. ind. prez. 2 sg. 1°935 VI, 96h VIII, 967 VIII „ aduni'' Te duzja cu/es [ 18 v/eJ, adu/ struguri, dupe ce-adu/ strugur/\ te pu/ s/ merz cu- e/ acas 964 W/l. 2°955 VI [despre mămăligă] a înde -seşti,îngrosi mestecind Γ [Mămăligă pripita] / / n-o n?af /as si f/arba. A/a cum a f/er^ pisatu, o adu/ cu fa/na. f° v. DA 3, v. aduna (Someş). afionâtă (5 sil.) adj. f. 939 Vil „anesteziata T[4m foslîdk tr// for/afi/ona-iă\ cu m/na asta [scrintita]. cf. DA, TOR6, CADE, SCRIBAN, D.,OM s0v4 af/on, 2 agerie (4 sil,) 5. f, 961 vi, 954 w/j 966 VI v varietate de vita de vie nealtoită. Ji ob/jnueste pe /a no/ ma/ mu/t v/e h/br/z,ad/ci agerite, ja/cet, [0] t/rţori, cum // maj spune, so/ur/ d/h astea pro- ducituâre d/rect 966 VI ct LEXIC REG. s.v. ager/e aieptam vb,indJmpU pl.906 Vii „aranjam, potriveam 7 // a/eptan? [ testul] /rumos c/h^sima/ /htarea/e/ un?^p/c; / ne/e/. V.DA s,v.a/ep/a (Trans.), SCRIBAH, O.s.v. aiept (Trans.), LR,VIII, 1359, 5, p, n s.v, atepia. . » » alamd vb. ger. 973 VII „ lătrmd. I / 1 t Auz/ ci/n7 a/i/fnd; cf.zaha ne, alergata 5. t, art. 904 II „ nume- le Jocului de copii cde-a prinselea**, M-a^ jucat a/ergata s/- ag^cizut îm^brfnc; cf. de-a îngonata, de-a ţiiigonu. alesul 5. n.art. 919 VIII „ copilitul viţei de vie"; cf. copil iţat, fluturÎt,pJ!~ veli, plivit* / alizgurt vb, part. m. 905 IV „ netezit bine, dat la rindea4'. [Linul] are unu Te/ de, cum /7 spunem no/, blana, un^fel de postament a/ /u/ jos, a//zgunt b/ne, al tuni (3 sil.) adv. 945 V n altunde- ir va · aluat s.n.m 111, 910 III „mălai a- mestecat cu apa, care se da de mîncare puilor de gama"; cf. dimie uş,mieuneci, pasat 1°,zimitic. a meni ta vb. ind. prez. 3 sg. 919 VII „şchiopătează * Amen/ţa de picor. cf. C1AUSAHU, V.s.v. ameninţa, t ' / η americană s.f. 928 vili „vsrie-• tate de vită de vie 7 s aminte ,ne-am dat- loc. vb., înd. pf.c. 1 pi 917 III „ ne-am dat seama " Vedean^sâra, da noi nu ne - an^, dat am/nte. amintrinea adv. 908 Vll„ altminteri " amurte vb. ind. prez. 3 sg. 950 A, 951 A, 956 A „amorţeşte, înţepeneşte ''Amurte muaieie picoruiui; amurt uasaie 950A. ind. prez.3 pl. amurt 950A. v.DA (înv. si popj, TORG (Ban.),s.v. amorţi, CIAU5AHU-5FÎRLEA s.vamurt/; s ' t / cf. CIAUSAHU, V. s. v. amurtf\ J . * amusească , să se ~ vb. refl. conj. p rez.3 sg t 992 V [ despre piele, cînepa etc ] „ să se moaie1'. [Cînepa] o punem ca sa sa amuşasca să putem s-o batem 992 V. Burdufu vine to*ţ_de pieie de uaie. Surda fu, pie/e de uaie, /7 ba? /n fr] in apa, a ~ / /» r / / 7 puţin că/du ţa, si-i ţi vo doUoziie pini sa / 7 * hamuseşte,sa ia păru aia 908 VL var. hamuseste, se ~ ind. pn 3 sg· 908 VI. cf. DA amuşi, hamuşi (Ban.) s.v.a· mus, hă mus, 5CRIBAH, D.(8anJ s.v. amu· sesc, DM amusi, \OHESCU,GL.s.v.Aa- j * mus/t an , hă! ~ loc. adv. 947 A „ acum doi . r una, ars/mea ăea câre^este de nu pfta [k] care nu puate să-l străbată cu ... virtitu* artîcfdna j. ft art. 902 III „hate- gana (dans popular)* LaUutart cin ta şi noi jucam hore cum sint alica ia noi ar-ţigana, hore din acestea de ia noi aruncătoare 5. f. 935 A „ furcă de lemn * pi aruncători 935 A . asalta vb, ind,prez. 3 sg. 966 III „saltă, ridică ", Fiiecare asalta de cite-o bazmâ de Jos, ind, pf. c, I sg, am asaităt 957II. ascunsât vb. part. m.sg, 917 III „ascuns * Jel,şarpe/e, jeră ascusat cu [ε] aşa culcat, fcut cocoloş. asfaltuit adj. m. 917A „as- ^ faltatîi asfaltulit drumu; cf sf al tu-^ Λ Λ J (ta. as trecură , se ~ vb. refl. Ind. prez, 3 sg. Sk! VIII „ se strecoară ", [ Lap - tele, il ] scyâfe-/ pvne pe strecityare şi J s-astrecură. atei, mă ~ vb. re fi md.prez. Isg. v mă îmbrac * 9*t0A. v. OA s. v. ateia (Ban.); cl I//RC0L, M.s.v. ateia. avion s.992 I „figură la jocul de copii numit cîn clase5" Cade de două or! ş-a treilea facem avion azi mă s J. 911 VII, 923 V, 9hS VII „aluat dospit, copt ca o turtă si cere se face mai ales ia nunti,botezuri etc", I ' pl. az/mf 945 V/l, babă s.f. 1°915 \,965 l „iwnîcar Mă duc fa bâbd sa-i duc mfgcare*, cf. muică. 2° 9bO VI „tăietura făcută în trunchiul copacului, în direcţia căderii lui T // Fasem babă de Jos la lemn, de partes se/la'/ta unde tăiem cu firizu, cÎn^azunge, că s-să s/obuadă iemnu Îm^parted... si să lasă greuutatea fm^ partea a se fa un-t baba ; cf, copcă, 1V DA, CA DE s.v, (Tms.)> t badie s.n. 944 A „clopot ce se a-tîrnă de gttul oilor", v. CADE 5. v. băd/c (Ban.). balctstru s.n, 908 VI, 917 VI „3-mestec de pietriş si nisip; balast *.Ceş-meâua de ciment, aia să face cu baias- Λ Λ i. tru 908 VI. balaur s.mr 94<9 //, 953 VIII „ şarpe * A Itomorf^si/ieva um^ balaur sî l-a pus fm^m/jfocu drumufuj 948 II. Cfm^pun mfn-affc asa,ffce-sa um^ba-iauur\ ca pe tîjala.,, z-băgasa pe cracu pantalon/for 953 VIII. bâlie (3 sil) s. f. 968 V„aibie*j cf, moina, v. D/4, TDRG, C>4DE, SCRIBAN, D,s.v* (Mold; Bucov.), DM s.v.(reg,). balotăm vb. ind. prez. 1 pl. 920 VI „facem baloturi" banchet s.n. 986 VI„stivă de cărămizi nearse ~ [Cărămida] o pune fa bayfret si - o areff, v,CV, I11,1951,9-10,p.W s.v. bântig s, 991 VI „fierăstrău mecanic *Să taie lemne la banţfg\ barabeti s, m, pl. 913 III „vrăbii* / t A f I Aj pus săminţa acofo, dup-ace fa o păzăşt! ca sa /?-o măn/hee barabeti; cf, gri- beţ '\, păsa re I. cf. CV,II, 1950,1,p,31 s,v, bărabete.\ barbă , pun fa ^ loc, vb, 952 VIII „pun butaşul să prindă rădăcini ".[Viţa] mi-o pun fa barbă de tuamna ca să facă * /» mustete; cf. mus ta ta f » * t barcă s.f. 913 VI„vadră de lemn; cu capac, în care curge ţuica la cazan ^ [Tu/ca curge] îm^bârcă, fm^ barcă de.,. de lemn) ciciotîrnă / botă, bu tic, . / . f givan, trus \e. bar ică s. f. 9b8 II „ pîrîias, Izvor natural, puţin adîncit de om, dar neîngrădit " [Omuljjerea într- Ho barfe-acofo * var% bîrtce s.f. pi907 VIII, cf. DA s.v.bărăcie (T. Haţeg], LEXIC REG. s. v. bîrîce, CV, I, I9W, 8,p. 35 s^barică, CV, II, 1950, ί,ρ.33 5./. ba-r/ce, C V, IV, 1952,1, p. 35 s.v. barică, LR, VIII, 1959, 5,pJ4,3.v.b/rfce. baschiul s.n.art.9l·7 VI* i/- nea/te dogarului ,h formă de ciocan, prevăzută cu un şanţ, cu ajutorul căreia se bat cercurile pe butoi" Ls urma batem cu bas- Icluu sî cu cocânu cercurie cît trebuie* * / · cf. DA s. v. başchie. basca, de-a ~ ioc. subst.963 ) 7 II „ joc de copii7 băcănâuă s. pL 903 VI „ lemne nu prea groase Jolosite la împrejmuiri* Un nemet iecujjw băcenaua\cum ii zicem noi. de lemne, lemne str/nse, noi icem * / ' ^ ^ băcăneya',ş! cu par/ l-Îr/f<Îdem. baci le * t pl. arL 906 V, 907 III, VII „ băcitele 7Juâcă cobani cu bac/ie 907 r " III. băc/Ofi s.m. 935 VI .baci* v. 04 i.v. băcîoiu (Ban.),TDRGs.* baci (Ban.), CADE a v. băcioniu (Ban.). băgareh, ~ de seamă loc. subst.şi adj.916 A „ (om) care bagă de seamă bălăuta s. f. art. 972 Vllld nume-t Îe unui dans popular* bălegar s. n. ^ ros 997 VIII „ mranita 7 Bălegar putred seu mrănite s/s, eşe -/ socoteşte carte, roi îi zi- cem bălegar ros. bălegârat adj.m. 974 VIII [despre pâmînt] „îngrăşat cu bălegar" cf.îm-bă legă rât. bârăian s.n. 986 V„ petrecere (la st. ion) [ţ]“. cf. LR, VIII, 1959,5, p. 74 s.tr. bârfea s.f.9i3A „mat de lemn, folosit pentru bătutul rufelor la spălat7 pL bătuci 913 A, bătuş 5. 919 VII, lemn cioplit cu care se bate cînepa în proţap7 băzădânio λ f. voc. 933 VIII „pocitanio, tîzdîganio 7 lei to^de-n ie!cu cumagu ; „ Fug de -ecf, băzădânio, zice, ce vii tu, aî/Jnt cei Frumos, cai... şi tu, v/i tu! * bere 5, K 952 V, Vii „ terci din mălai sau făină cu care se hrănesc porcii7 bereghetele s art. 9W vi „beregata" Jera spart beregeţeie [berbecului] pe douo locuri. bezmetic adj. m.546 A [des -pre stupi] w fără matcă r. v. DA s. v. ( Μοίά.). bierlahtă s t 971 V„ ghirlandă, cunună la mireasă' Miriasa o-mvâlea,a-vea vyal si bieriânta, cf. g h e r I a n. bihon (3sil.) s.n. 919 VIII, 982 ✓/ „sânt * [Lăstarul de viţă de vie] îi scoteam doo zile, trei, la răcaia s-p-ormă-i plantam: fije la bi/iuâne -asa pentru alt an, f/ie direg^/a gropi 982 VIII . Varza se pune pe Jerugă, facem bi/iuane cu sapa,, p-orma facem cuiburi 968 IV. pl. bilioane 931 VI, 968 IV, 981 VIII, var. bulion (3sii) s.n. 919 VI. / binele s. art. 992 I „ figură la jocul de copii numit cîn clase7" Sila urma, după ce-am terminat b/ne/e, facem fa datele peste cap ~ / bir ta s, f art. 989 \l „groapa făcută pentru fiecare jucător, la jocul de copii t* / Λ / c purceaua3 . Dacă fi prinz îm^birta fu/... pi birci/e art 989 II. A / btrborim vb.ind.prez. 1 pl. 940 A „ împrăştiem, răsfirăm T O mai bfrbor/m otava ca s-o- Jmtat; t f bîrîce v. bar/ca. bîrlog s.n 907 VII,,groapa făcută în pămînt, pentru opăritul rufelor cu leşier bîrnuiâla s f. art 909 VI „ aşezarea bîrnelor la casa de lemn "Dupe -ace- la tncepe bfmufafa, introduce sfffpf, st/fpi casf sf face bfrnu/âfa. blanc s. 968 VI,VIU,971 VIU,973% 982 VIII „ varietate de viţă de vie nealtoită". blănâtuie s.f. 911 A„ scînduri-» n * fir i i ** t i <* ca ; blan ea ta. * > pl blânâtui 911 A. blănlţe s.f. pl.950 VII,957 V „ tălpigi la războiul de ţesut ] cf. pon oj i i, to bl iţe le cf. DA b lan iţă s.v. blana, blenzi s.pl.903 Vllb„scînduri' Facem cof/ba de femne. de bfenzf asa > cf. * t * toble. blidon s.n. 973 VII „ blid mare de lemn * blucuc s. 940 IV n gunoi, bălegar" cf. na m a s . t cf DA,CADE sv.buc/uc (Ranjrans.). blungăre s. m. 979 A „ bulgare, bol o van " [ Peste cînepă] mai pune,1 sf fo Λ A * / ci te va... fo ciţva btungari, greuutate, ca sa stea iip/tăde pămmt 978 V; cf. g ui-g υ ş o i, loz bă. pl. blunffăn 978 V, 979 A, boarca 5. f. 919 III „ boţ* Facem asa o boacămică [de aluatJ ,cf bobo-I o i, b o n ţ, d o r d o (o ş i, ş1 r u t, zdrobulete , g o go lie. boboloi s. η. 1° 968 VIII ,bob mare Γ Bobolo/'u a/a de porumb. 2 * pl. 966 VII „ cocoloşi. Capeţăh-/ facem aşât facem aşi Ho crvce, aj/c n/şte bobo/udfi 966 ¥11 ;cf. boicâ, bont, dordo- 10 şl, ş truţ, zd robulete j g o-/ gol te pl, boboloaie 966 Vii cf PAJURA, LEX. s.v.bobo/oş, bobonete s. m. 908 VII, 917 Vil, 919 V n colace! sau felie de pîine în care se înfige o lum/nare şî cane se dă de pomană 1a înmormintane". If dăbobonete cu luminare cu um^ pahar de băuutură 908 VII; of. mo şo re I, patruzeci le; sîm becioare» pl. boboneti 919 V. var. bobonete s. pl. 925 V. bodăcăria s. f. art 953 VI „lemnăria care se pune la pereţii casei de lemn * începe pr/ma dată cu te/pe. Pe urmă-ncepe bodocăr/ie,gr/z; cf. / stocărie. t boierii s. f. pi. m iii „ fior» artificiale legate cu beteala, care se prind în piept la nuntaşi *; cf. ci u c uri bojbecăit, sm ~ vb, ind. pf. c. 1 sg. 956 VI „ am căutat, am bîjbîit* Am bojbecă/ti ş-ep^ găsit ş-pe-a/Jent [fir de telefonJ. cl AO,IX, 1930,p,55-60,LR,VIII, 1959,5, p.74 j.v. bojbîcăi. boldească, ss~ vb.con], prez. 3 sg. 901 V„sa bolborosească (la fiert)" [Urda se adună] cind Începe p! [zerul] um^pic să boldească, cîn^ fierbe-acolo i ct fluturează bolnavid s. f. art. 977 V a „îmbolnăvirea T Dupe bo/navfie petre, no/le-p-grijm [goangele] cu fruză, /e răr/m. bo/ocrac adj. 945 A „ neglijent, dezordonat'Ai ieşit botocrec din cese. cf. CV, 1, ms, 7, p, 34 5, v. bofecrec. bondareti v. bundărete bondoci s.m,pl. 968 VIII „slîlpl pusi la temelia casei * Bondoc/ cesi bondoc in semnă di e/e cere-î bă- t ' # w λ λ Sa w /, / / . / . , gem tm^pam/nt eşe, epoj pe urme y/n talpele, care s-aşeză peste bondoc, bont s, n. 937 A „ bulz,cocolos] cf. boâcă, boboloi,dordolos} s tru t, zd r o b u I e t e ) g o g o lie, pl. bonturi 937 A bor bon ac s.n. 995 i,n [la jocul de copii cu 5 pietre] „ una dintre pietre v. DA , SCRIBAM, 0.5, v, (Trans.). borborîs edv, 97/ III „zgomotos „ / ^ / 5i cu bulbuci . Apa de mama ligă. ..o fişăm si Fierbe pănă să saftă sus, borbo- Λ r/s. borcan al· v. erdef bordule s.pf. 919 VIII „bucăţi paralelipipedice de ciment (Folosite in construcţii) % cf. bri g a d â 2°, obs dă 2° borîşcăidm vb. ind. impf. 1 pl. 94b VIII [ despre pămînt] M scormoneam la (f t j , ^ t suprafaţă . Acu aram mai binepămtntu ca^Uaiinte; inaiinte dor /f bor/ş căeâm. cf. CV, i, 1949,7, p.34 sx boris-căi, LR , X, 1961, p. 317 s.v. borăscăf borşogii s.m. pl.art.933 III Λ plămînii^.la matale, f/cai/] borşogii; cf. fie a te alb. b or foi s.n. 927 V „ mezel prepa- rat din stomacul porcului,umplut cu măruntaie, slănină si carne de porc; tobă ; cf burta n , burtă, burţi ca n, bu r toi, bu rtu m a I. boscotină SJ. 906 VI, 947 V/ „ tescovină, comină Restu, boscot/-t tA t na ce rămihe să face ţuică 947 VI; t / c lucul, pră s ti n a. / boscovină s. f. 979 Vw murdărie, rest nefolositor care se depune pe fundul cazanului, dupi fierberea săpunului; gî fi c a ţi , m a r d â f 1°, mă rolă, m o a r e 2°, săraturi,strat, trea sc, vrecie } m a rd a, vatra. bostan s.m. 933 II „pepenărie* M-an^dus şf io pe vale ca să mfycăm lu-beniţă de (a bostan. i. OA s.v. (dan.), SCRIBAMf D.s.v. (vest}. bota şi ădj. m. pl. 960 VIII „ bătăuşi ", fie -am pomîni^cu neste uâmenL.. măi bHotâş cum să z/ce. DA. 5.v. (Bucov.). bradurt s.n.pi. 390 VII „braziT înainte nu /erfă bradur! d$ - astea cumpărate. .. Aveam ai/ca - pădure unu de făcă pepfnferă de bradur... si tăia d-a-ci brădur şf fe făcă, brâdence s. f. p1/995 VII, fete Sare împodobesc bradul de nunti 7 v PREOA, D. i.v. brâdeancă. / brătâri s. f. pl. 907 UI „ befeT f Steagul la nuntă e ] ÎQCununât cu brăţănf şi cu florf...; brăţăr! de cumpărat, bete, cum le spune. bretea s. f. 991 A „ petrecere care se face sîmbătă seara, înaintea nuntiiΓ / S/mbătă seara se duc fa bretea; cf. g O* vie . brigadă j. f. f 95? A „chirpkî [Casa] se face cfim^pamtnt, d’/πχ^brigăz^ di esta depămînt 957 Vili; ci duble. 2°pi 955 VI, 958 V„ bucăţi paralelipipedice de ciment (folosite în construcţii)*'[Fintî-na] să căptuşeşte or cu /lei din lemn sau cu brigăz de beton sau cu tubur/ 955 VI; cf bordule, o ba d ă 2° pl. brigăzi 953 IV, 955 VI, 957A, VI, VII/, 95ί V. brigaderita $J.951 A„ brigadiera la CA?*. / „ brişcă s. f. 912 VIII 0 unealtă care serveste la netezirea tencuielii; driscă. * » * * brişcuială S. f. 903 VII)a,913 VI, 969 VI „ netezire cu drişca; driscuială Z Se dă in ti/... tencuiala - ntîi, şf fa urmă br/ş-cuta fa... brişcu/ăia -l netezitu ala pa urmă 913 VI; cf■ drisca; drişc u ia ia, brînzisoară 5. f. 966 VII dim. $ de la briază\ Vara măriqcăşi-ef u^ouu-sor, uo br/z/şyară' um^ pese ut broajbă s.f. 917 A „ lemn care se aşază în intervalul dintre grinzi la podul casei ? pl broâjbe 917 A. brotin o s.f. 902 VI, VII mcuptor la sobă : S-o cuâcempa plat [turta]sau m .brotină, dac-avem 902 VII , cf. cocă toa re, frigatoare,ren,to- bă Z\ pl brotini 902 VL bruturi s.n.pl. 965 V„buturi, coapse de dinapoi ale animalelor tăiate T La ptcuăre - aşa, ai/ca, sus, bruturi ii zic sau picuare, brutur/ II să spune, bruturi dşporc; ci ş o I d e te. bubă s. t 937 VI, 950 VI, 951VI „ţeava (de lemn) a cazanului de ţuica,care se îrfibucă cu ţeava putinii (refrigerentului)Γ Buba ăia, aşa-/ spunem noi, buba care merge-n tava putini 950 VI; cf. c o c a-ie , cum pă na. v. CV,f, m9,7, p.3k s.v. bubedză , se ~ vb. refl ind,prez. 3 pl 910 Vt 956 V [despre puii de curca ] „(le) ies, pe gU, mărgelele caracteristice păsărilor mature*Cfn^incep/e/săbubeză, .. Japădă fulgi du pă cap şi dupăg/t, le /asă nişte bubuiene 910 V. con], prez. 3 pl să bubeze 910 V. bubintos adj, m. 960 V [despre săpun]„zgrunţuros pe deasupra*',cf. zgă ră m sat,zgîrgomat. bubuiene sJ.pl 910 Vnbu-bulite, băsicute I I » bucătureşte vb. ind. frez.3sg. 963 VII, taie în bucăţi", [PorculJ Î7 tâţejl bucaturleste şi-l pune (a tir dau şN si- nhs, ci o z m ă ţi. cf. LR, VIII, 1959, 6 ,p . 55 s .v. bucatur/. bucium s. n. 94/ VI „tarus de 'i f lemn în care este fixata nicovala pe care se bate coasa * Imf/zem [a]av[em... spunem busumf îm^busumu â/d /est/ nacovâ-fa baga ta L - infizem îm^ pa mint, după se /-am Înfipt îm^pamînt punem cc/asa pe zenugft a/sa, ή -asazăm jos si batem cu / / socanu . 9 budidăi s.pl. 925 VIII „gunoaie, buruieni, impurităţi " [Griul] îi dăm in ţi iindru, I-alegem de toate... neg in.ă, budidăi d-eiea 925 \/lll. [ Grîul] îi plivim s, i K * A de paiămidă\ budidăi, ce le pin /ei 925 VIII ; cf. I a b ă d a i. buftea vb. ind. impf. 3 sg. 953 VIII „ lovea * fel [şarpele] mă buftea cuca-pu [ în burtă]. bulion v.b/1/όη bunddfete s.m. 918 VII „mezel preparat din cecumul porcului, um - plut cu măruntaie, slănină şi carne de porc; / tobă mica "} cf. bun dă ra u, b u n d â -re ac,bundă re te, bu n dă rui, burta f e te ,burtica n,burţi -chel, burtoi, c a rt a fe te/ chirt,cîrtaf0it fundarete, fundoi,fundul popii, g e a c vI ăl gros , m a t u ş o i, rîn $ a , s ă-cui, tartaboş, tagfrc io a ră, traistă. var. bunda nete s. m. 92k V, tundră fete s.m. 923 VII. bundavete v. bunda fete bundă râu s. 1° 961 VII „ce -cum (la porc)“, cf. bunda re ac, bundărete, bun dărui,burta-foi7cartafete, funda le t. 2° 961 VII,„mezel preparat din cecumul porcului,umplut cu măruntaie, slănină şi carne de porc, tobă mică ", cf. b υ n d a- / * ~ f fe te , bu n d ă r ă u , bunda re ac, bun dă r e te , bun dă rui, burta fe te, b u r t i c a n , burţi chel, bhrtoi,carta fete, c h i rţ , cîrta foi, fundarete, fon doi, fundul popii, ge a c υ I al g ros, m a t u s o i, rî n s a , s ă c ui, tarta bo ş , tă g î r c i o a r a ,t ra i sta bundăreotc s n. t° 957 Vrtce-cum (la porc) T Bunda nacu este fipidL de burtă*.. bundănacu este um^maţ mat / / / « mari'ca matiti-ajlaiti> cf bun dă ra u, bundărete, bunda rui ,burtaîo\, carta fete, f u n d a let. 2° 965 V „mezel preparat din cecumul porcului,um- plut cu măruntele,slănină şi cerne tocată de porc; tobă mică ΓBundareâc îi spun/em, bunc/ărgac...to^/a f/ei /7 facem ca J/biir- • L ta; cf. b un dafete,bundă răut bundărete,bundă rui,burta-fete,burticân,burţi chel, burţi i,cartafete,chirt,ci r-ta foi f fundăre te,fundoi, ftj n d ul p o p! it g e a c u I ăl gros, mă tu ş o i, rîn s a , să c u /, tar-t a b o ş , tăgîrcioară,trai stă. sar.bundăveac 92h V, bundărete s.m. f°950 vil,368 V „cecum (fa porc) *. Si Ie umplem burta şî cu buncfărete/e şî cu maţele a/e grya-si) 968V;ei bundară u, bunda reac, bundă r u i, burta foi, ca r t a-fete, fundă Iet.2°9l8 VII,351 VII, 952 Y, 955 V, 957 VII, 958 V, 959 V, 960 VII, 962 VI, 964 V, 986 V, 969 V „ mezel prepa -rat din ce cumul porcului, umplut cu măruntaie, slănină şi carne de porc; tobă mică "cl bundafete ,bun d ă ra u, bun dă-reac, bun dă ruJ, burta fete, burtican,burtichel, burtoi, carta fe te, c b i r ţ,c î r ta fol, f undare te, fundoi, t un d ul popii,geacul al grosfmătuşoi, rîns3,sacuÎ,tartabos, ta - gîrcioa ra , tra îs tă. var 2° bondareţi 5. m. pl. 9*t8 VII. cf. BOCEAtIU, GL . s.v. bundărui s. t° 950 v.cecum / (la porc) *;cf. bundă rău, bundă-reac, bundă re t e,burtafoi, ca r ta fe te, f υ n d ă I e ţ*2° 950 V „ mezel preparat din cecumul porcului umplut cu măruntaie, slănina şi carne de porc; tobă mică *cf.bunda fete, bun-/ , t dară u, b u n d ă re a c , b u n d a rete, b u r t a fe t e, burticân , burţi c h e I, burtoi,cartafete, c h i r t , c î r ta f o i, fundarete fundoi, fund ul pop ii,geacul /. * ăl gros,mâtuşoi,rînsa,să· cui.tartaboş.tăgîrcioarâ, traista. bundăveac v. bundăreac bundră/ete v. bundafete bung s. 9kt li „băţ", bunginează vb. im pers. ind. prez. 930 A „ burează ' Hu e semne de ploaie, numai aşa bungineazâ; cf. s â / m ijg ure. cf. CADE, CIAUŞANU, VÎRCOL, V., AO, IX, 1930, p. 55-60 s. v.bunffi· nea/i, LEXIC fâ&.s.v.bungfn/. fj burau s.n. 987 VIII,ploaie de scurtă durată, bură 1 Dupe cum dăc/-ti-umjburau de ploaie.' cf. CV, III, 1951, 2, p. 3*t,GAHILISCHEG, O.M., PAJURĂ LEX. s.v. buraucâ. bur dan v. burtân burlaior s. m. 952 A „ vier tipar (pînă în 6 luni) vie r o t Îc. pl. bur/itori 952 A. cf. CIAUSANU,6Ls.v. burtafete s.m. 916 V, 920 V, 925 V, 929 UI, 967 VII 0 mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, slănină si carne de porc; tobă mică ct bundafete, bu n d ă r ă u , b υ ndă-re ac , bundărete , b u n d ă rui, b u p ( ! ca n# burtîchef, burtoi, carta fe te , chîrţ.cîr-tafo î, fundarete, f u n do f, fundul po pi i, g e a c u I ăl gros, ,m a tuş o\,rîn sa , să c ui, tarta b o ş , tă gî rcioa r ă , traistă. bur ta foi $. 919 Vll„cecum (la porc) *; ct bunda rău,bun~ dă re ac , bundărete,bun-darul, c a rta fete, fu n-Δ a I e K burtân s.m. f0937 VII, 946 III, *949 V, 961 VII, 967 V, VII, 992 VII „ stomee (la porc) Ί Ficati săscod^din ief [din porc], mâţăfe, burtanu, ăla d/năui/ntru 94 6 (11; cf. bur t ic 3 n , tobă 3° 2° 961 V11t962 VI, 992 Vil, 993 VII, 996 III, 997 VII „ mezel preparat dir\ stomacul porcului, umplut cu măruntaie, slănină şi carne de porc; toba * Toba ace/a, burtân cum fi spunem noi 996 III; cf» b o r ţ o i, b u r t i , b u r-ti c a n,burtoi,burtumal. var. 2 "bur dan s. m. 998 V, VII. burtă s. f. 902 V, 904 V, 913 V, 915 V, 917 VII, 921 VII, 92 băgăm im^borcan sau înt-o cântă, că/dare din J/a cu capac, punem untura peste fa 906 VII. pl. cinţi 9W VII. capăt s.n. 911 II, VIII, 918 VI, 961 VIII „cap· \ Ursu de k'obicei merge cu căpa-tu-rr^ Jos 911 VIII, dm_ prindeam peşte/e, / - apucam di^ia oi/c, di ia capăt 918 Vi Λ Ψ f 2 ca pe mînă *. mină ca pe om v. om ca pe tîryală κ. tinja/ă corniţă v. garnită ' / y carnotie s.f. 9/5 v„ bucată 2 carne prăjită, păstrată în untură "cf. m ă c ri t υ cî. cf. CIAUSAHU, V. s.v. cărnotii. cartofe te s. m. /°383 w / „ ce -cum (h porc)r; cf. bundă ră u , bun di -re ac, bundărete, bundă ru/.bur-ta fo /, fundă le ţ, 2° 912 y.961 )! „mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, slănină s! carne de porc; tobă mtcăf cf. bundafete,bunda rău,bundă-reac,bundărui,burtafetet bur-'’ican,burţi chel,burtoî, ch i r t, cî rta fo!, funda re te , Fund o \, fundul popii, gea c υ I ă I g ros, mă tuş o î, rin s a , 5 a c u î, ta r ta-boş , t â g î r cioară, traista. cf.CIAUSANU - SFÎRLEA s.v.cer-tafoi. casoce s. f. pl. 995 A „ cojoace mar! ~ v. GREGORIAN ,ΑΟ,XV, p.9l rcf.DAs.v. casac. / cazangiu s. m. 994 v b „ pro -prietar al unui cazan de ţuică 7 coier (2 sil.) s.m. 984 A Jn-grijltor de cal în cooperativa agricolă de producţie * cf. DA s.v, căier. t căierim vb. ind.prez.1 pl. 938 VII „ facem caier 7 O ducem [lina] ta fJ-brică s~o facem caiere, g cşierlm s-o tuarcem. căieruţe S. n. pl. 933 VII,962 V dlm. de la caier. Firele fe punem ia dărjc, ie dă rac im, ie făcem că/erată, k torcem 933 VII. Colotm vb.hd. prez. I pL 946 I „ încălzim Caia im nişte apă, n/s prea caidă, da nis preş rese, potrivită. var, să că/iieze conj.prez,3 sg, 950 V cf. LR, m, 1959,5, p.75;s,v. căi/e, X, 1961,p.317 s.v, căi/ie. cala râs s.m. 9.52 Ylll „ snop .care se pune în vîrful clăii"; cf. cai ; m ă g a r. călcâm vb.ind/impf. i sg. 907 Vii „ frămîntam * Călcam [brînza] aşa cu tnîinlle bine, b/ne, pe un Fund? mare de blană. / călcare vb. ind. prez. 3 sg. 954 VI b „ bătuceşte (cu picioarele )v· cf. j o a-c a 1°, luăm la d r ! g u i t u r i. călcătoare a s.f. art.974 VI „lemnul aşezat de-a curmezişul grinzilor pentru a le fixa "Dupe grinz să pun fl] căicătyărea care sprijină, leagă tyâ-/ te grinzile. vtVA s.v. (Muscel), LR,X, 1961, p. 317 s.v. căldărufe s.t f. 92k VIII dim. de la că/dare, [Ţuică] curge -vadra jos.., intr-o vadră, caidaru/e, vadră, c-o Fi. călim or u! s.n. art. 932 I „călimara * y, D A, 5CRIBAN, D. s.v.călimară ( Trans.). călusi s.m.pl. 919 VI, VIU „lemne cioplite la un capăt în forma unui cap 50 de cal,pe care se sprijină acoperişul unui izvor captat în bazin ^ Desupra ie Hor sa pune nişte că/uş, sub formă de bod^de cal 919 Vili y cf. ca i f c î r I a n Z°. câoeasâ s.f. 973 VII „untura murdară de pe maţe si de pe· burtă, din care se face săpun T [ Untura] a de ieşea pe burtă, pe.., mată te cin^ Fierbea pe Foc, o luam, intr-un bl/din, in ceva, A murdâiă} zisa cănea să, aia, jumari d- e - Iea de răminea - n^ tundu poiomeacuiui; cf, m a r d a f 2 / câp atîi s. n. 928 VII w sarcină de lemne care se poartă pe cap * v. ΌΑ,ΟΑΟΕ s.v. (Ban.). căpetesc vb.ind.prezjsgt96l VIII „ tai vîrfurile viţei de vie de curînd plan-„ / tate .[Vita] o pun in pămint ş-la urm-o căpetăsc, ca să dea d/n nodu ăia, să dea ... crac [.. Jlăstari; cf. că p u s e' s -te,facem cap. căpretii s. m. pi art. 904 / „ iezii " [ Capra] a - ntrebă^ că... une şint că.,. capre... căpreţi eia mic/\ că pus este , se ~ vb. refl.Ind. prez, 3 sg. 961 VI „se taie lăstarii viţei de vie * Primăvara [viţa] să dezgruăpă ş-să căpuşeşte, să taie aşa di ia faţa f f f pămintuiui; cf. c ă pe te s c , fj- cem cdp. cărăveie s n. pl. 95Θ VIII „ rîn-duri scurte (plantate cu porumb) [?] "Mai aveam [de prăsit] vo patru cărăve/e. cf. CADE s. v. cărăvei, CIAUSÂNU, V: s.v, caravet. „ / Carie s. f 943 VII „ mîncare penhv porci, făcuta din dovleac fiert amestecat cu făină si sare 7 /w ^// cf m le a t. centă s f 974 VIII „băţ gradat * * cu care se măsoară ţuica la cazan . Are un 9 beţişor gradat //7W iriiogrăme, uo ici/ă, doo, tre/, patru f...] îi zicem fi] centă; cf. t ă n c ύ s ; t ă u . * * + cent~ rulete s.m 915 A „centru (de oraş)' cepas λ η. 913 A „ poteca de munte T pi cepâsuri q\3Â. cf* DA (Ban ),CA0î (Olt,Ban.), CM-UMNU, V.,s.v. cercii. 5, m. p/. art. 935 IV„coardele de la vita de vie T Femei/'- o... /aga cerci pă e/e, pă pan\ cerculete s. n. 964 vil w cerculet' cereu s. 96# VIII H lemn de caii-tate proastă, folosit pentru foc ' I chegutt âdj. 937 VI [despre lapte ] „ închegat T Lapte keguit. cheie s. f. 92k VI, 945 VIII, 950 VI M loc, în care se îmbina bîrnele oriionta- ^ * / le ale pereţilor casei de lemn . inaiinte vreme sa -y/leia [casa de lemn] încape te - după c-ο cresta sî pa una sî pe - ai/altă, doo /emne, !e - per ucisa unu cu ai tu sî venea de cădea unu - ntr -â/tu, aşa /<&e 924 V/. pi chei 951 VIL cherchelui âdj. m 95H A „ ame - tit, cherchelit * cf. cî rmlt. chibzuietnic adj. m. 317 A „ chibzuit ". Uom fllbzu/e/mc. chica s.t 1° 974 VI ,977 va „spic din vîrful tutpinei de porumb".Je aja care iasă [t] dîy„ cocanu - a/a sus, şti, că jesă aşa, [îi zice] /cică 977 VIII; ch t c i u-ra. 2° pl. 94 2 IV v pănusl (ia porumb)' go-urjm di foiţi-^ace/ea de ·numite foc 942 IV. pi chici (1 sii./ 942% ct LEXIC. REG. s.v% / chitim s. 996 VIIM scul (de bo-rangîc)' S- Făca aşa seu/ dă bumbac, îî ζζ-câ f dă borang/c, iiiifm dă borangic să zice, /(iiim. / chtmiţa, de-a~ loc. subst. 944 11 „ joc de copii T chindeauă s.n. pi 907 V 10 „ prosoape cu alesături, ţesute în casă Z 2°n bucăţi lungi de pînză cu care se coboară sicriul în groapă cf: masă 2i /V 0A,TDRG,CĂDE,SCRIBAh,0.s.Kl chindeu (Trans.), DM s.v. chindeu(reg} chipcel s m. 983 A „ capaceI la plita " pi chipcei 983 A, / chipului J 4 SCRIBAH, 0., s.v cînt (Trans.),0t1 s v. cînta (reg), IONESCU, GL. s.v. cînta. cîn tă re te S.m. 937 A „ antă - ret de biserică " t cîrlan s.m 1°960A„mlădi-ţi de vită cu trei muguri T Laşa/ o boţiră cu tre/ cuârde si- un cîrlan la tre/ yofk'. 2°pi. 922 VIII „ lemne cioplite, puse oblic la acoperişul unei cişmele// Fac lătur/e [ fîntînet, cisme/ei] cu n/s te cîrlan/ asa Frumos lucrat. cf. ca i .că· * i * 9 Iu s i / 2° pi cfr/âni 321 VIII. Λ f Ctrmit adj. m. 986 A „ cherche -Ut * cf. cberchelui. / cîrpă s. f. 9^3 n, ~ lungă 912 Vlf, 913 VII n maramă" Uo-mpropoza, uo în vă fee [pe mireasă] cu cîrpă lup ga ş/ umbla p- iyga masa dummecă sera, cu cîrpa Iu $ ga.. doyo capăttie pană Jos, / , έ/rfs 9\3 VII > cf c î r p o i. v, CREGORIAtt, 40,XV,p. 91 cîrpă torâs s n 918 v/l dim de Ia cîrpător, cf fun dă c e /. cîrpeneâsă s f 968 Vil „ plantă, ierboasa cu flori roşii, purpurii sau gal- bene* Rumenită, pel/n, alte Fel de buruieni, avrameasă, cîrpeneasa, de tuate. cf. OA, TDR6 s.v. carpenă. cîrpeste vb. ind. prez. 3 sg 954 III „ coase, tiveşte * Taie din vig [...] care cît lie trebuie, le cîrpesc s-apoj l/e umple cu pa/e [salteleleJ. ind. prez. 3 pl. c/rpesc 954 HI; ind prez. f pl. cîrpim 929 III. cîrpoi s. n. 904 VU „madamă* / cf. cîrpă (lungă), cf. LEXIC RE6. j.v. cîrstâşi s m .pl. 919 VIII. grămezi făcute pe cîmp, de obicei din 13 ct t £ snopi ; cf. ple t i te , s c î r t a ţi , / / „ / ^ 5 ta v ă , crestată, petita* Λ ' ' Cirstuit, de vb supin 923 VI „ de făcut cîrste * cîrtafot s.n. 917 VII n mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, slănină şi carne de porc , tobă mica 'cf. b unda fete,bun-/ / dă r ă u , b undăreac , bu n dare te f bundă rui,burtafe-tefburticanfburti chel, burto i,cartafete , c h i r t, fundărete,fundoif f u n d ul popii, g e a c u I ăl g r o s,m a- f. L / . , , tu şQi,rinsâ, sacui,tart a- bos, tăgîrcioa ră,traista^ var. ch/rtafo/ s.n. 991 VII.· cf. CIAUŞANU -SFÎRLEA s.v. car-ta/o/. CÎta adv. 936 A, 937 A, 940 VIII, 945 A, V n puţintel . Am fost pe /a v/te c/ta 9W V, cf. un picule te, o t îri- r t t ~ . - / - L * ’ ' g a n a , o r / r i $ c a , o ţi r i $ u - / A / c a , o ţ î r i ş i ra , o t \ r \ s \ c a. v. DA,CADt s.v (Ban.lSCRl-BAN, D., s.v. ( vest ), cîta adj. nehot pl 948 ll.cîţivaî } / Să-/ c/k şt /e/ cfţa ga/b/n, Cleşte s.m. 952 Vn lemne lung/,legate la capete, între care se pune cînepa, cînd e băgată la topit' La rîu a-vem ug^ deşte [.. ] de /emn. S/băgăm... yo punem c/ne pa /a rfn^ /a rin^ ta r/ndt /egim cu nu/e/e, /egam a//c /a lemne -te - alea asâ sa nu se desfaci., Λ <* / * / clizmul s. n. art. 926 II „clisma* hpa ce m/-o Făcu^ c//zmu, am durm/t. doc s.n. 950 VII, 954 V,957 A n clocot 7 F/erb! apa b/ne îg^cloc pe foc 350 VII. Apa fierbe cu doc 957 A. cloşug s. n. 933 VII „sicriu* A-tunc v/ne pr/yotu, /7/a, î/pune Fg^ c/o-şug, t/ di/ce /a b/ser/caf I/ s/ujeşte ,l-/a şf-lîggruapă; cf. cus t!uc · tco n. ducu! s. n. art. 926 VIII „tescovina 7 f M&stul] ff trăgâm d/n... corn/- na â/a, d/n c/ucu J/a; cf. bosco tină, / prăs t i n ă·. r > c oaca s.f., 949 VIII „ manivelă " Acum a /eşf^ stroş/tor/ de sa pune ş/'-nr- v/rteste de-o cyac-aco/o şî strugur/ / / . să făr/mă, cf. h a i t ă ie cf. DA, CADE, SCRIBAM, 0., sv, coada s. f. 945 A „ codană, fa -tâ mare T coarnă v* ardei coca/ v. coca/e COCaie s.f. 935 VI, 939 V!„ţeava care face legătura între cazanul de ţuică si serpentină * cf, bubă, cum-' pănăt var. coca/ s. n. 935 VI cocătoare s. f. 904 viu„ cuptor la maşina de gătit * cf. bro ti n a, f rigă t o a re , ren, tobă 2\ cf. DA cocă tor s. v. coace. cocean s. mjn expr. faci de ~ 959 VIII M faci de mîntuiala 7 [Trea* ba] s-o fac de cocân. i cocem vb. f ind. prez. I pl. 961 VIΛ fierbem, distilăm ' Ne dcem s-o cocem /a cazan [ţuica]. 2°refl· ind. pf.cJ sg. 906 VIII [despre cas] „ s-a fermentat, s*'a dospit Caso J/â'■■ săpune la dospea/a. Cin_ j- t Λ Λ ♦ Λ cocoleanu ă/a, umplem cu sare / COCOÎim vb. ind. pre*. I pl. 926 IIl, V [despre sarmale, aluat etc.J „tăvălim prin faină (dînd o formă mai mult sau mai puţin sferică)\ [La sarmaleJpunem um^pic de fă/in - aşa , ie coco/imfcum se face - aşa 926 III. [Gogosîle] le coco -tim aşa în făiină926 V, coconite s. m, 936 A „coca coaptă în spuza * - COCOS s.m; 980A „rotiţă la struna zăbalei cane se pune în gura cailor Φ răvăşi * 7 / coclerie s f. 955 W „coada la coasă * Hei // punem [coaseiJ codernedă lemn. cf. DA, 5CRIBAH, O.s.v. code r/e, BOCEAHU' GL:. s.v. codarî/e, CIAUSA'Ht), V. s.v. codarie codru, sta ~ Joc. vb. ind prez.3sg. 9h8 A [despre lapteJ„este bine prins (după ce s-a închegat)". Laptele sta codru. „ / co/ragăria s. f. art. 908 vi „ cofrajul * Ceşmeaua de ciment, aia să face cu ta/astru... cofrăgăr//e - ! bag-a-co/oi jos, /- asază bine„ coiecăie vb. ind. prez:3sg.971 II „ guiţă Coiecă/e porcu ş/ fuge. cf. OA, CIAUŞAMU, V. s.v. co/câ/. coji ş. f. pl. 941 VI „ felii, bu -că ti. Tăiem carti/όfi, care - s mai mar! îi * A ' Λ Λ tăiem co/} şî care-s maji m/s î/ punem întrăz cojloiala s.f. art. 994 A „ hoinăreala * //' place cojlă/ala: COJOC s. n. ~ //7func/at 915 V//J w cojoc încheiat lateral *. Colaci s. m . pl. 987 V^ legături alcătuite din mai multe fuioare de cî-nepă ?{ Cînepa] o ba tim., o mef/ţăm, o 2S ■facep^co/Jc j .cf, piatra. colornic s. n. 973 A . scaun de· înspitat roata carului ", . tf. DA s. v. co/sriu (Ban.). Co fora tu v. gmdaci t COmon s .m. 947 A Λ lemn pe care 5e reazemă vîrf urile căpriorilor (la casa) . pi comar/ 947 4. combilizon s.n. 917 combinezon (făcut din pinzd)* consoane s. f. pl. 922 VI „grinzi mici de la colturile casei, cere pornesc de le grinzile de deasupra pereţilor în afara si pe care se bat că- ^ 7 e priorii ; console . Pe iîygăgrint mat egzistă si âife gnnzişqâre sau consoâ-ne cum s-âr spune, fa coi tur ie câsii/ cffconsuli,cotoc 2°fJ consuli s pl. 930 viu, 932 VIII „prelungirea grinzilor în afara zidurilor casei sau bucăţi de lemn peste grinzi, pe care se sprijină căpriorii; console 5-după ce punea gr/nzîle, s-apuca şî ie punea si consui![.. Jpu-nea bfană peste consui/, pojirmă s-a-poca ş - asîzâ căprîyori, cft c o n s o a-n e , 'X Ό t o v: 2\ con tr afişe s. f. pi. 952 v/w [ la casa de lemn ] „ lemne oblice care se fixează între furci si talpă,pentru fo-tărire I copo/a/d s. i 926 via, 949 VIU fr * ,, muşuroit (la porumb) ; c o pă i î. copca s, f. 1° 928 VI „ primă tăietură făcută cu toporul în copac, înainte de a -1 tăia cu joagărul pentru dobo-rîre *. Asta [copacul] pga^ să cadă pă coastă - n^djaL A tun ca-j face copca cu topotu m^dia! ·, cf. ba b ă 2°, 2*pI. 985 VIII „bucăţi de tablă bătute în cuie,ca· re fixează tabla pe acoperişul casei * pl copci 985 VIII, copceâlâ s, f\ 926 VI b „ retezare a lăstarilor de la rădăcina viţel de vie", cf. co peitul* $ copci tul $. n art. 931 VI „retezarea lăstarilor de la rădăcina vitei de vie Şi- ncepe ca să facă copc/tu fa ea, / s ca să nu facă [viţa de vie J mustit dea· suprâ cf. c o p ce ala, copetele $. f, pi 941 vi, $44 Vil ;■ 949 VI „ căpiţe mici de fîn Ί îi eo - sîm [ fînul] , îi lasam douo, tre/ zffe[:.J, /7 faserh copertele asâ mfs, pe urmă îi fâsem fhaf măr/, porsâr! 944 VIU; cf. c opi t o i, fv rc o* i e , p io s tW* nfe ipoîr't Q’nt a ί ă ; pi as ţâre. 16 cf. OA s.v. copitea , BOCEAHU, 6L.,PAJURA, LEX. s.ţ copita, COpi (I sil.) s. pl. 996 VI „ copi-leti 7 [ Porumbul J f! iggropam cu sapele, după ce-/ îngropăm ce/ sapele, a- / „ 4. „ / . / / „ / / cffca // rar/m bine, a rug ca n/s ce copt şf pă urmă rupem şf copf-ă/a tot. COpil s.n. 988 VII „copilit (la porumb) *. După ce răsar porumbi trecenta copi/; copi \ea la. cf* DM s.v. copf/i, CIAUSAHU, V., s.v. copi/. COpiUţât s.n. 939 V„ copilit (la vie) * M- am duz^/a f.J copH/tat; / ¥ ' v*/e [b vie] cf. fluturit,pli- veli, plivit. copi/iţeaza, se ~ vb.refl. ind. prez .3 sg. 939 VI „ se copi Ieste * '· cf. DA, CADE, DM s. v. copih\ copi ţoi s. n. 9b2 VIII. capiti de fin ".[Finul] după ce -/ Întoârsem, // facem porşor/, copfţâi, cum sa iţei·, cf. copetele,furcoaie, / r / ' ploscoane, porconeaţă; pi a s tu re. copoace/e s.f.pi.art. 963 VIII w copoaicele *, Nu putfâ copga-eejf sa'-Na [ pe lupi]. corfă 3. f, 939 W, VIII „ alb ie mare de lemn, cu scurgere pentru musţ în care se pun strugurii pentru a fi zdrobiţi T Corfa de lemn... //7 formă • * w de... ha/biie 939 VI cf. c r i n ţ. cor lato s. f. 992 A „ scîndu-ră care se pune peste ghizd, la Fîntî- nă cf, c o r o a n a , z I a i. / pl. cor fă ţi 322 A* cf. SCRIBAH,D., IOHESCU, GL s.v. cornul berbeacufui v. ardei cornul capref v. ardei coroană s.f. 915 Vl^scin- durî aşezate deasupra ghizdurilor (la fîntînâ)*. [Facem la fîntînă] coroană [...] ca să puie nevestele, /a noi... sa pune cân ta sau va'dra pe ea deasupra; cf. cori a ti , zl a\. / coscodătînd v. cuscucfeta * * COS or s. η. VI „ unealtă pentru plivit grîul ; cf. c o s o r i ta, tapîgi,ţeperiguta , ţ i p i ri -/ gă ; te p e I i g a. cosorită s. f. 959 VI, Ml, 960 VIIIt 968 VIII „ unealta pentru plivit grîul T Gr/yu să pliveşte primăvara... cu... cosorîtă, aşa să spune, fi făcu- • t f tă dintr-o bucată de tablă, de ş/na , aşa f încovoiată put/n asa, şî taie cu ta ambele parţ, //-0W Faţă şl-n spate 966 VI, cf. cosor, ţa pig i, te p e r i- g υ ţ â , ţ i p î r i g â ; t e p e I i g i. pl. cosoriţe 968 VIII. var. cosor/tă s. f. 95k II ]flb, 966 t 9 VI ,pl. cosor/te 958 VIIL ν'' costaive adj. f.pl.953A [despre nuci]„costelive,seci'cf. Încuiată.. COS s.n. 9^0 IV „ladă la sanie" cf. DA, TDRG, DM s.v. cotcodăţezeJ să ~ vb.conj. prez. 3 sg. 901 II „să cotcodăcească cf, c u s c u d e ţ a ,c u c u r e z e ze> cf. TORG cutcucfeţâ s. v. cotcodac/. cotea tă S. f. 97Π a .împle- titură de papură sau nuiele, cu ochiuri mari, folosită ca aşternut pentru viermii de mătase 7 Le bag [goangele]într-o odaie separată [...], Le facem rafturit punem coteaţă, peste coteaţă pun im cya-fe/e de de irtiie, cotelenos adj. m. 916 VI [des-pre fin]„buruienos* cf. d u d ă i o s: coteleste vb. ind. prez. 3 sg. 958 VII /f pliveşte * cf.pri v i m ; / p t g u I i. coteţe 5. pl. 908 VI „posta -Tiente la rampa funfcularului *.Rampa să lucrează p-u . fx] dm /emn rotund şi pă coteţă, aşa /e spunem no! fa... une să-Qlceie acolot une punem lemnele alea, coteţa să spune. cotoace v cotoc cotâc s. f° 96\ VIII „ lemn care tine unul dintre capetele alovului (plasei de pescuit) Γη poziţie verticală 7 Z° j.m. pl.997 VIII [la casa de lemn]„ prelungire a grinzilor în afara zidurilor casei sau bucati de lemn puse peste grinzi, pe care se sprijină căpriorii) console 7 S-a ter-minat zidari/a, sa pune acoperişu; aco -per/şu să pune -ntîi ăştia dă la streaşină, noj le zîcem cotoc, cf. c o n s o a-n e , c o n s u I I. pl. cotoc/ 997 VIII, 2°var. cotoace s.n. pl. 996 A, 1* v.LR.X, I96l,p. 3171 s.v. covrâgi s. pl. 917 vm „ co-fraje ~ t covrig an ită v. înco'vri - „ * gan/ta crăciuleţi s m. pl.995 vw d/m. de la crac! / crăiţă 5 f. 913 Vili a , VIII b , femeie care face parte din formaţia de căluşari*Jena dotsprîzece că/uşer/ ş/ cu doo fete crăi/tă 968 VII ,cf v a tă $ i te. · / » pl, crăiţe 968 Vii, cran tui esc , se~ vb.re fi. ind. prez. 3 pl. 972 VI „ se pun leaturi Ja pereţii câsei pentru â putea f/ încar -câţi cu pămînt" Pereţi se crănţuiesc cu nişte st/ggii de /eme sparte, noi spunem cran tur/,şi ihtr - ace/ea să bagă pămînti cf. se î m p a ie n t e a z a 1°, pa i e n t e a z a I ind. pfcjsg. sî pl. am crănţu-ft 971 VI. cf DA s.v. crant„ * crieală s. f. 907 V»mîncare pregătită din ouă, ceapă, slănină si faină de porumb T v. DA , CADE s.v. (Trans.), SCRIBAN, D. s.v. (Tran$.} Bucov.). crint 5. n. 915 VIII -' vas de lemn, în forma de jgiab, în care se storc strugurii i lin ~ cf. corfă. crovagului s.n. gen. 933 VI „ coceanului Ide porumb)" Un fe! de muşuroi str/hs !a rădăcina crovagufui> cf. $ t i u / e a g , ştiulete. cf. DA , TDRG, CADE, 5CRIBAN, O, covrag. / crovig s m. 988 VII „ covrig * t ^ * crucită s.i. 9hk VII, bucheţel· Pun. /a ploscă o bac/stă albă e-o crusir 28 ţă de busuioc; şu m u I t o c * cruntam vb, ind. impf. t pi 913 VI „tăiamJ curmam trunchiul copacului în mai multe bucăţi T După ce-l dam jos, îl cruntam cu fereste^u după dimensiuni. cf. CIAUSAHU, V, CIAUŞANU'GL.&v, crunta. cocă iată s. f. 960 A 0 moţăire, dormitare cf DA cucă/tură s. v. cocă/, CADE, CIAUŞANU'GL s.v. cucuruz s. mv 983 A „ guguştiuc, porumbel sălbatic\ Cuiâ s 932 VI [la jocurile de copii] n cel pe care au căzut sorţii la numărătoare r cumnat s.m. ~ de găleată 9^5 cavaler de onoare al miresei % Cumnâd^de galeâtă, îi spunif ai d'i/ami-riasă cumnad^d'i găleată; c f. f ra t e de mireasă ; cum nat ,de / m î n ă* t compania s. m. 969 VIII „ tovarăş , asociat * [Pădurea] a luat-o la an-dripriză -un.. . un.. unu Pomei şî cu un.. s un cumpan/u francez cumpăna t.f. /e9h0 iii , viii, ci/- dare de tablă sau de aramă cu capacitate de, peşte 20 de Jitri, în care se fierbe lap- A ** 4 / / :e!e la stîhă . // strecurăm ig^ cumpăna [laptele], H măsurăm st basu ρύ/ie k'ag i^/e/ 9^0 VIII; cf. toba 1°. ί9 962 VIII „ ţeava care leagă caza -nul de serpentină (la cazanul de ţuică)". Caza nu â/â avea o serpentina, o cumpăna) zum ft spunem noit care merga âburu p/n tâ şi să treca - ntr - o putmă cu apă rece şi- aco/ό/era /ar o serpentină, cf. bubă , c o c a i e t comparativa s f 9*t1 vii, 9*t8 VIII ^cooperativă* CUflie (3 sil.) s f. 957 VIII „ prima încăpere a bordeiului, din care se intra în odaie* cunună s f. SOS V „ salbă * Um^ bă/at care-/ cu cununa /-aduce*o sa/bă şi /- o pune de git [miresei ], a/a -/ spu-/ - ne Cununa. / cupluşit , am ~ vb ind pf c. 1 sg. 987 Ί „ am acoperit " După ce s-a spăfad^bine [porcul tăiat] J-ag^ cu-pluş/t cu u^sac, ct se îm p î n z e s-t e . t rupturi te adj. f pl: 969 Vili [despre gropile pentru conservarea cerealelor] „ căptuşite cu lut si arse * Avea A * / 4 magazti/e un fe/ de [ gropi].. , c/t e Lrupu omu/ω, ta um^ metru si jos cup- turite, curatoare s. t. 9f3 VtH, 9î5 VIII, 918 VIII, 9Zk IV, 970 VII , 97S VI/ „u-nealtă din fier cu care se desfac boabele de porumb de pe ştiu/eti . /este cu- z / f , v * rătorife ă/ea care să curs cu rrtînâ ,um^ 1 Ia t fel de maşina Moi îi zicem cură tyar/e, mas mă de curat porumb 913 VIII, cf. f re c a t o r i / f re c u c i , m / c u - rătoare. pl. curatori 915 VIII, 970 VII, curatoare 991 vili. var. curator s.n. 923 VI, 959 VIII, 971 VI, 974 VI. curator v. curatoare cură tea s f 920 VII, 955 VIII, t 956 A „ placentă r Cin^ mănigcă [vaca] curăţdya s-p/ere faptele 920 VII. / v cucurezeze t sa ~ vb conj. prez. 3sg. 9k3 I „să cotcodăceaşcă *cf. cotcodăţeze, c u s c u d eţa curgetoâre adj. f. 919 vil [despre apă] „curgătoare*. Baită mare, curget Mare, de merga\ t curmezişele , cfe-a ~ loc> adv. 988 VII „de-a curmezişul r / curmezişul s.n. art 918 vi » „joagărul, fierăstrăul Retează, curmeâ-ză [lemnele] cu joagăru ă/â, cu curme- zfşu, cu feresteuu. curupleşmtă s f 989 V 0 coropisniţa ' cf. DA coropteşniţă s v. coro-pişn/te cusâ vb. fnf. 973 IV „a coâse' j ind. prez. 1 pl cusăm 961 V//> ind. pf. c. 2 sg . â/ cusât 973 IV. var. cusem vb. \nd prez. 1 pl. 998 I. cuscri s.m plv tantum 915 III, V, 929 VH, 939 V, 945 VII. 950 Vtl, 951 VH, 953 V, 978 VH, 979 VII, 982 VII, 991 VII „petrecere luni după nunti, /a părinţii mire-se/, la care iau parte numai rudele apropiateT Lun/ di mini a ţa fee cuscri, dacă-s aproape Să duCpSCo/o cu şapte, uopt ηόυο ua-177en/ acolo şî pun masa tar din nou 950 VH. In expr.: de-â ~ 955 V, în ~ 9kOV, 9H VII, 9k7 VII. ha sa spune, de-a cuscri f. J/un/ sa duce mai puţină [lume] şi sa spune ca... cuscri, iun/ de - a cuscri 956 V. iar /uti d'immâţa sa jcyâ/ă sî sa duc /J?w cuscri /a fâtâ d'w nou. 9h-0 V, cf. b υ t o i, f I o a r e t ( 0' / n O / g ο η 2 jmorişca,proţap, rachiu , u r c i or. CUSCUdetQ vb. ind. impF.3sg. 929 II v cotcodicea * Cocoşu a bat-oc/v- pe^e/ cuscudetînd 929 II Qaiina p/eâcă pe drum şi găseşte uo mărg/că, sare repede ger du, se duce /a cu/bar ş/ scyate mărgică, atunc ta se da repede jos cos-code/în 911 îl; cf. c o t c o d a ţ e z e , cucurezeze. înd pKc 3 sg. 3 cuscudeţat 929 II , ger cuscudeţînd 929 II. var. coscodaţînd ger. 911 H t ' / cusem v. cusa * cuştiubare s n p 1.9t4 vi „ cuptoare mici, primitive, pentru uscat prunele pe leasă de nuiele * custiuc s. n. 929 VII „cosciug" cf. c I o s υ g. cută s f 998 VII „ bucata (de zahăr cubic)* Punea ş- ea vo cuta dă zaâr [ * zahăr ]. cutroapă , se ~ vb conj prez 3 sg. 992 VI u să cuprindă cu munca * Dacă vedea că nu term/nă pogonu (de arat] , păi mai dura niţă/uş, ca pă f necare n să facă um^pogon tca sa pua - să cutruâpă poguâne/e care /e-a-vea : tret sau patru. dâj-ie ' dejghiorăm (3 sil.) vb t° ind. prez. I pl.· 938 VIII „ desfacem (ştiule-ţii de porumb) de foi sau de boabe La cules mergem şi îl dejgorăm pe loc [porumbul] ; cf. des po ie m, g h e u r i, / / micuramfzobim.£ ind. prez. 2 sg. 950 VII, 950 V n desprinzi, desfaci T [La porc] mert-j dejgai/ur! [de pe oase] s/-j da/ de - o parte 957 Yll,cf d e i v o c i; g h e a o s ă. ind, prez 2 sg dejgh/âuri 950 VII· ind. impf. 3 sg. dejgh/ora 951 W , refl. ind. pi c. 3 sg. s-a dejgh/orat 920 V, part. m. sg. dejgh/orat 938 VIU. cf.AOJ, 1931, p. 56-57 5.v. des - ghiaur, CIAUŞANU, GL . $ v. desgh/ora„ LEXIC· REG. s.v. dejgheurş de loc loc.adv. 945 Af 953 A n imediat "jcfmăndia t. V. TDRG (Trans., Ban.), CA0E(w)s.ţ demîncăreste vb. ind. prez. 3. sg.9l1 A „pregăteşte si da demîncare (copilului)". // dăm/gcareşte [pe copil], de mos tină v. mostina * * depânuş yn. 923 V, 951 III .„vîrtelniţă ". [ Cînepa] o facem motcă, , ^ / pi- urma /7/ motc - o dapânam p/e dapa - nas 951 III ' / deprinde vb.ind prez. 3 sg. 924 VI, 940 VI „depinde" [Calitatea vinului ] deprinde de v/ie' 940 VI. descăila tor s. n. 955 A „ υ - nealtă cu care se scobeste, se curată. t 1 t copita calului; înainte de a bate potcoava nouă în ca iele * / deschilin adv. 9^2 A „ deose* bit V CADE s.v. ( BanTrans.);cf.T0RG s v c/esc h//ini, SCRIBAM ,0. s.v. desch/-Unesc, DM s.v dese hi i/n f (înv.,, reg.). f deseînţăm vb ind.prez. 1 pi 973 I [la jocurile de copii] „numărăm,. rostind anumite formule ritmice,.pentru 33 a alege jucătorul care urmează sa caute ţi sj-i prindă pe ceilalţi lajocul{de-a > » Λ J A A y - a ti ascunse le 3 . Descîntam, zicem * / K / / 4yumyumtt enf ife fi [...] ; cf ne / p AJ m n a r i m, descopceam vb. md. impf„ 1 pi 373 VIII b [la vita de vie] Mtăiam rădăcinile crescute la suprafaţa solului * [Viţa J o lisam pana da ia lastariu aiî-ta si de - a tun ca [. ] descopcam... viţa J/a descria t , am ~ vb, ind, pf, c, ί ;$g 330 A „am descris * desface , se ~ vb. refl. f°ind prez. 3 sg, 910 V „ se dezvoltă,creste T [ Purcelul J / - întăream t n dam colarez (...] ptnâ sâ dasface ie/, sâpuâid sa ma-n/nce oorce[ 2°ind. pf. c. I sg, 90/ II, V „m-am dezmetecit, mi - am venit în fire' M-am de s fac i/t jo din^ zapa caia aia SQf V. 3°ind. prez. J sg. 990 VII [despre vre-me ]„ se îndreaptă, se încălzeşte " In marte t cinase desface timpu, p/ec în^ sat. 4 ° inof. pf. c. 2 sg 927 VII „ te - ai descurcat * Cum te -ai desfacă^ tu aci- / w 7 !of ce, ii# femeie sîygure* refl. ind* pf. s. 3 sg. se desfăcu 9S0 A; refl. ind, pf. c. 3 pl. s-a des/a-eut 907 III; refl. conj.prez. 3 sgsa se desfaci 901 VIL despoiem vb. ind. prez. I pi 939 VI „curăţim (stiuletii de porumb)de foi j cf. dej g h I o ra m 1°, g h e -uri„ ind. impf. 3 pl. despoiat/ 939 VIL cf. DM s.v. despo/a. / dezorzim vb ind. prez. I pl. 942 V, 951 VII „ descurcăm, desfacem (maţele de porc)*. Desfacem, dezorzîm matale [de porc] 951 VIL v. LR,X, 1961, 31 p. 237 s.v^de ** zorz/\ dezvocă , se ^ vb, refl. ind. prez< 3 pi 912 V [despre oase ] 0 se desfac uşor de pe cam ea fiartă bine * ci dejghiorim 2 " g h e a o s ă, f didiu $.m. 993 VI „conducător la jocul căluşarilor; vătaf * dimicus 5. 9b6 III , terci de » n malai care se da ca hrana la puii de găină ^ cf. a I u â t , m i e u n e c i, V / 4 O f pasat J, z i m l t i c% s f / discuie , se ^ vb^refiind. prez. 3 sg· 931 VIt 966 VIII u se ară (pă-mîntul) cu plugul cu discuri 7 Prfmâvera sa disc o ie [pămmtul] şi sa - nsăm/nfada porumbu 931 VI. inditprez. 1 pL discuim 967 VI ; conj. prezw 1 pl. să discuim 991 VI, i discuire s. f 979 VI „ arat al ogorului cu plugul cu discuri * distrare s f. 933 VI rj distrâC- tle, petrecere *. f L a nunta J [este tiev^, ^ distrare . pl. cfistraruri_ 903 IV, / dimulţit l s-âu~ vb refl ind. pf c. 3 pl. 936 VII ns-au înmulţit rf Acu S-O dimuiţît pădur/fe. do , mai ~ loc. adv. 936 A , 937 At 94fl A ,, aproape, cît pe - aci jeră ma/ do sa cad, dar n-am căzut 937 A, Puii / w  / de mjerlă, pmâ maj do să zbuare, sînt în piefe goi 937 A, Mai do terminăsăm γ/nu 9k8 A Jeu îs bolnavă mai do mudrtă 94 8 A , v.WEIGAHD, D, s.v. do. doaranjarah vb. ind. pf $, 2 pl. 9k5 A „ terminarăţi de aranjat T doars , a ~ vb. ind. pf. c. 3 sg. 945 A n a ars de tot * N-a doars lacunele. dobor vb. ind prez. 1 sg 9bSA „ cobor * Dobor /e văie, ind. prez 2 sg. dobon 936 VI > Ind. prez,3 sg si pl. doboară 9*t5A, ' / 950 VIII ; ind. pf c. 3 3g.. <9 dobor/1 950 Vili V GÎLCESCU, G. s.v. dobor/, do/acem vb. ind.prez. I pl.9*0 A „ terminam de făcut cf& se preface. ind. pf. c. 1 sg. am dofăcut 9k5 A j ind. pf.c. 3 sg. a dofacuâ 944 A ; conj. prez. I pl. sa do facem 940 A. do fiert / o f/~ vb. prezumt. pf 3 sg. 940 A v o fi fiert de tot . do fost , a ~ vb. ind, pf c 3s( , 944 A „a fost \ fi-a do fost kar de tot săsetă. * / dogasit ta/~ vb, ind, pf.c.2 sg. 945 A „ai găsit * dogateştet se ~ vb reflex. md. prez.3sg. 940/4 use termina de gătit ( mtncdrea) [ Pir - să dogacesce mîgcarea. dordolost s.m.pl. 902 V bucati> * / cocoloaşe *. Zăru care rimine de la brî-t zăf îl Fierbem, îl punem //?w căldare pe foc [...] iasă um_ Fel de.. dordoios dea- l· J Λ + W J S -* suprâ ; cf. boaca,boboloif bont, strut tzdrobulete-> · * * g o 3 o I / e, / dosiste 5. f. 957 4 Joc ferii, dosnic ". dospeală s f. 960 V„înmuiere, omogenizare ". Joace tot pâmmtu ă/a [pen- tr » * / dovQdit , am ~ vb.ind.pf.c. 1 sg. 338 A „ am auzit, am aflat '. Mc n- am dovedit de vorba asta. cf TDRG, CADE, DM s.v dovedi. / dozicem, sa ~ vb. conj. prez. J Λ· // pl. 9b8 A „ să zicem . Sa nu dozîsem kar asa. driguituri, fuam /a ~ loc. vb. ind. prez. I pi 988 VII [despre pămînt] „luăm la frămîntat cu picioarele* [Pă-mîntul] /7 jucăm cu picerîle.../7 luom la driguiitur! ;cf. călcare,joaca I ci CADE s.v. dr/cu/, SCRIBAM,D. s.v, dr/cuiesc. 3f / drisca sj. art. 32? VIII „ tencuiala . P- ormă - ncepe lemnar/ia sus, acoperita' si - ncepe s - Ho [&] ti dă (frişca ei [a casei], cf. b r i $ c u i a l a , d r i$-c u i a I ă. cf. TDRG, CADE s.vdrişcui, SCRI-BAH 0. s.v. dr/scu/esc, DM s.v. dris- * » * C(//\ BOCEAHU.GL. s v. dr/scu/â/i. * > * droobele $. pi art. 303 vitb „ glomerulele din stomacul mielului. Puf sare^ie/ f/n stomacul mielului] s-să-Q-k'aga dryăbele* drog 5. n. 922 1, 952 A „zăvor* v. lOHESCU. GL S.v. droscă s f. 926 II >}sanîe mică, joasă, cu tălpile făcute din cîte o scîndura rotunjită la un capăt", cf. pole i ,t ra-g aci., cf. LEXIC REG. s.v drosc% drugon s. m. 932 VIII * lemn gros si rotund J aşezat orizontal la pe reţii casei de lemn *. Oupă ce băga st/lpf [ la pereţii caseiJ s-apuca s-a-săza drugan ; cf. u m p I u t υ ra * v. ClAUŞAHU-$FÎRLEA,LRfVlli 1959, 1tp. 62 s.v. drugălăul s.n. /°art.903 V Bsucltorul pentru aluat * întindem [aluatul] aşa cu drugăiauu. 2°pi. 988 V 36 „ţevi mari cu fire groase de îmi sau de ct-nepă pe ele " Fac im drugăia/e sau tăvi* 2°pl. drugăfa/e 388 V. drugănea vb. ind. impf. 3 sg. 932 VIII [ la constructis case/ J „ aşeza bir· pele orizontale * druc/ătură s. f 932 Vii „cîne-pă sau lina toarsă cu druga, care serveşte drept bătătură la războiul de ţesut7 duble s.f. pl. 962 VIII v chirpici 7 Dacă are putere sa - / ja iemne^ja, dacă nu, face [casaj din dubie de as/ga, c/rp/cj cf b ri g a d ă 1°; c i r p i c i. duca ci adj. rn. 9^3 A [despre un om]„care, în cea mai mare parte a timpului, este plecat de acasă 7 is cam ducac pe munte t fa lucru, p/. ducaci 343 A, dudâială s. f. 976 A Junet * fi-am maj auuzît dudăja/ă c/e mu/t cf. CADE s.v. dudui, BOCEANU, GL, PAJURĂ, LEX.s. v. dude/, AO.X, 1931, p. 56-5/, CV.I, 1943,6, p. 30, L R, XI, 1962 ,3, p. 262 s. v. duda/. dudăios adj. m. 978 VI„buruienos ", cf. c o t e I e η ό s„ dulo s. f. 948 II „ umflătură". cf. CADE s. v. du/. / dulapuri s. pl. 973 VIII „ bucăţi mari (de slănină, carne etc )* cf. TDRG s.v. du/apt facem , ~ cap loc. vb- ind. prez. I pi 968 VIII [ la viţa de vie ] n tăiem lăstarul * // facem cap [viţei de vie] pri-mavâra viiityaretci, că pe ţes cycă-ρ u s e s t e . /aramă s.f, 962 A „ firmă \ cf.zgură, z g u r ύ m !, r făcăi vb. ind. prez ..2 sg„ 90 / firetecare pron. nehot. mvar: 942 V „altcineva Hol tocăm [carnea] cu toporu. firetecare vrea cu n?aş/na. / firţalim vb. ind. prez. I pl. 915 I [despre mămăliga]„netezim, tap- 38 şim" [Mămăliga] o firţă/im cu-o l/ggurăj cf. pă p u ş i rn. fînar s. n. 903 VI, 916 VI,917 VI, VIU „şopron, sură în care se ţine finul". [ fînul] /7 educe acasă si- / bagă^ F/har'.. Făcu^ dig^ cărămida 917 VI; cf. paie r; ş o f r u. pl. f/nare 916 VI, ffnari 92h VI. Jîntînă s.f. 910 vi,9is vi, 920 VIII, 921 VI, 92k VI, 926 VIU, 929 VI, 950 VIII, 95k VIII, 958 V t} izvor captat ' FmtFna Însemnă că ieste O... u tiz vor care sta Λ* 7 grămadă jUos, nu cu tură. Are derosab/re Fmtîna-ntre cu tură 926 VIII. v. OA s.v, (înv,), OM 5·ν', (rea.)· /istac v. fus tac fîstag v. fus tac flamînd s. n. 925 VI, 9h3 A „parte adîncita a corpului animalelor, între pulpa dinapoi si coaste ; desert" v. CV II, 1950, 1, p 33 s.v.;cf. DA, CADE, SCRIQAH, 0., DM s. v. fiămînzare. ftămînzie sm f. 976A„foâme- jte: v DA, TDRG, CADE .SCRIdAM, D.. s.v. (înv.). fleci (1 sil.), am făcut ~ loc. vk. înd. pf. c. 1 sg. 953 VIII „ am zdrobit * f-am^ Făcut capu [şarpelui] u/t'-asâ fiec\ cf. DA (Ban.,Trani),TDRG s.v. Fleci flescănesc, se ~ vb refl. ind. prez* 3 pi 911 A „ se f leş căiesc" Să Flescănesc zarzărele cind îs prea coapte. flirtează , se ^ vb. refl. ind. prez 3 sg. 935 IV „ se filtrează *. fliuştuc s.n. 972 VI ft mîncare de dimineaţă ". Am mfgcat nlţelus, aciuat Fiiustug^ de dimineaţă. cf. CADE s.v. f/iustiuc (Mold). floare 5. f. 913 III, V M petrecere făcută luni, după nuntă, la părinţii miresei" [Luni nuntaşii] să-ntorc /a floare iar [.], socot/d^/a socru a! mic 973 V , cf* b u -toi,cuscri,logon 1°, m o - ' L ' L f rişca,proţap, rachiu,ur- ■ f 4 0 c i 0 r I. florar 5. m. 983 V „om care du-ce ţuica de la ginere la mama miresei, luni dimineaţa după nunta * Sa pune un^Fel de florar, care duce butoiaş u afa-n, fundat, af miresî. flutureâză, vb. ind.prez.3sg. 905 VI [despre zer] use urdeste*. După ce iei [zerul] tluturJază bine, să retrage focu de sub cazan > b o I d i part. m. fluturat 905 VI. fluturit 5. n. 919 VIII „ copilit la viţa de vie ", cf. a I e s u ly c o p i I i * / / f tat, plive li, plivi fluturoâice s.f. pl. 966 VII „ femele de fluture * Sint anum/te go- t , A * goi/j - care sîm^ma^ ascuţite sint fiu- turâş, care nu, j//7w fiuturyâ/ce. /' foiamfiu s.m. 907 lll M brebe -noc~; f o 3 i e - n f i r. cf. DA s v foianfir.: / foroştini S. f. pl. 961 V, puzderii * [Lâ me li ta t] cade nişte foroşt/ni albe - aşa ; cf. piez ne. frantam vi. ind impf. I pl. 913 VI„rotunjeam trunchiul de copac la capete, ca sa nu se împiedice cînd alunecă la vale r lemnu, brâdu, V/' ca ie mîz-ga II franţâm ia capete. Jranţâtul s. n art. 913 VI „ rO' tunjirea trunchiului de copac la capete casa alunece bine la vale * După ce terminam cu franţâtu [...] luam [buşteniiJ la băgit îm^ vale > frate s m. t9~ de ginere 902 V, 903 VII, 904 V „ cavaler de onoare al mirelui; vornicel cumnat de mina, s t o Ini ca r. 2° ~ de mireasă 909 VII a, 910 VII „cavaler de onoare al miresei; vornicel ; cf, cumnat de gale a t ă; cumnat de m î n ă . J9 !° cf. DA, SCRIBAH, D. , DM frate de mină s. v. frate > TDRG frate de mire s. v, frate. 2° v. TDRG s.v. (Trans); cf. DA, 5CRIBAN, D.,DM de mină s. v. frate. / frăgurii s. f. pl 920 v „ mo -mite (la porc) *. frecători s. pl, 905 IV „u* nelte de curăţat boabele de pe ştiulete-le de porumb * [ Porumbul îl curăţăm J cu frecă tor/ dintr - â/a de mină sau â/ti au şf maşini'.. de frecat, cf. curatoare, f re c u c i, m ί c u-r ă t o a r e, frecuci s. n. 911 VII.unea/ti de curatat boabele de pe şhuletele de porumb * Jo am unw frecuc... dă /;/£/· eşâ . făcut cresteze cu p/ia. Şi-/ bag / pămînă şi frec cu iei [porumbul], cf. c u r ă t o a re, frec aton. - L ' m i c u r a roare, frigătoâre s. f. 903 Vucuptor la maşina de gătit * [fialaiul] îl punem înt-o form-aşâ-n ceva aşâ şi-I cuâcem, îl punem ia frigătoâre ; cfb r o t i n ă, cocă toa re, ren, tobă 2° V. DA s.v. (Trans.)· / frimim vb. ind. prez. I pl, 902 Vlf w fărîmiţăm" [Cheagul] j/ usca si de-a-colo frim/m cîte puţin acolo - n lapte, friştilă $. f. 915 VI „şindrilă mai mare pentru acoperit casele* v. PLOPSORJ. O.J.*. frînturat , â ~ vb» ind. ph c. 3 sg. 958 VII „ a fracturat \Şi-a friptura t picoru. fruntâr s.n 919 VI„lemn aşezat deasupra c ă I u ş i I o r, pe care se sprijna acoperişul f î n t î η î i T Dşasupra cătuş/or vine un fruntâr. Pe fruntâr şi pă keia c/in^ spâte se pune t ...uy^coperis. fundacel s.n. 947 V „Fund mic de lemn *[ Mămăliga] uo punem. p§-uL fundase!; cf. ci r p a t o r a s. fundă le t s.m. 904 V „ cecum (la porc)* Daca vrea [omul] sa ajbă . [ toba] ma/ mic-o face-n funda/eţ ■ cf bundăreac , bundă r e te, bundărui,b\jrtafoi, c a r-ta fe t e* fun dare te $. m. 9oi v. vn, 903 VII a, 909 I, Vila „mezel preparat din cecumul porcului;umplut cu'măruntaie, slănină şi carne de porc) tobă ml· • /r ‘ / / ca ; cf. bunda Fete, b u n d ă ră u, bu n dă re a c , bundă r e te. bundă r ui,burtafe'te,bur-t i c a n , b u r t i c h e I, b υ r t o' i, ca r t a fe te, ch i r t, cî r t a- ' 7 · f0i,fundurete,fundoi, fundul popii,geacul al gros, m£tuş0i,rîn-s a , i ă c u i, ta r ti bo j, tăgîrci oară,tra ista. var. fundaret s.m, 902 VII; fundurete s.m. 914 VII. * fundăret v. fundârete fundoi s.n. 926 VII, 927 V, 928 V, 968 VII, 986 VII, 997 VII, 998 V„mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, slănină şi carne de porc i toba mica cf. b u n d a fete, / t bundărau,bundăreac, bundărete, bundăr ui, burtafete,burticân, burtichel tburt oi,ca r- tafete,chi r t , c î r t a foi, fundârete,fundul p o - p i i , g e a g u I ăl g r o s , m a- . / . I / . , t u s o i ; r \ n $ a , sa c υ i, c a r- t a b o s , ta glrcio ara,trâi- 51 ă. cf CADE s v. funde/ , 40, IX, 1930, p. 47 · 48 s.v. fundo/. fundul, ~ popii loc. subst. 939 V „me/el preparat din cecumul porcului umplut cu măruntaie , slănină si carne de porc ; tobă mică'] cf. b u n d a fe te, / * / bundă rău , bun dă r e a c, bundărete , bundă rui, burtdfete^burtican, b ϋ p h’ c h e I, b u r t o \ tc 3 r-tdfete,chirţ,cîrtd-foi,fundă re te, fundo i t g e 3 cui al g r 05, / . matusoi,rinsdtsd-* ' y c ύ i , t a r t ă boş, t ă g î r- c i o 3 r 3 , t r a i s t 3. Jundurete v. Fundarete furcoaie s. n. pl. 997 viii „ grămezi mar! de fm , porcoaie ' [Fî-nul ] iimai lăsăm o zi sau douo j/w p-ormă-l facem furcoaie ; cf. C0-peţele,copito i,plos-c03ne,porconeatd} plasture, furcuie 5, pl, 908 V„crenguţe ", Se duce pă cuastă şf taie fur »., furcuje aşa mic şf-j pune p u/r fă ca să st/e c-acofo Jeste nuntă. furculiţe $ f. pl. 994 IV dim. de la Furcă [Ia casa], furnignă s. f. 936 VI„ furnică' /t/rtina s.f.957A „sobă", /ustae s. n. 941 A „ Jir vertical de flori la catrinţa sau la fotă pl. Fus tace 941 4, var. FistJc , Fîstâg, Fustâg s.n. 941 Λ. J-ustag v. Fus tac gamă s. f. 974 vi, 979 vi, 982 VIII„varietate de viţă de vie nealtoită'' S/ 1 m / W t [ Punem] bucăţi de viţă gamă t neagră cum /7 spunem noi 979 VI. gararai adv. se ţin ~ 946 4 „ se ţin scai, aleargă grămadă "Copiii sa ţîn gararai după maşina* gard t. n. 967 A „curte", cf. obor 1°. cf; DA (Transpar.) JdRG (Trans.) s.v. gardllop s.n. 987 VI t, ŞifonierŢ[ Mireasa ] ari. * plapumă,,gardi-lop, ce să dă ia nuntă\ gardin s.n. W vi,vitt„u-nealtă de dogărie cu care se fac gar-dini la doage ; gar dinar * Cu gard/nu facem locaşu fundului flâ butoi] 94-7 VI. cf. DA, TDRG, DM s v. gără/nar. gârniţa s. f. $13 V, 991 νιι „ găleată de tablă ", var. Cârn/tâ s.f 925 VIII. » v. DA s.v. ( Bucov., Mold.), cf. 5CR1BAN , D. s. v. gâucă (2 sil.) s, f. 908 VIII f°„scobitură la piuă , în care se pun ţesăturile de lină la bătut * Băgă-p^ gaucă acolo [ la piua] cit... treizăc) pa-truzăc de metr/ [de dimie]. 2° „cantitate de dimie , cît intră o dată în scobitura de ia piuă T Hu ştiu n/c io cit ţine- acolo [dimia] ,yo zi s-o nuâpte pâre că, si scuate - o gaucă de ...de hă/ne 908 VIli gazde s. f pl. 917 vil „gospodări v. DA , TDRG, CADi (Trans), DM C reg ) s. v. gazdă. găleata s. f. ad. 9H vi „ tubul strimt de lemn care se ataşează la jgheabul morii de apă, pentru a mari presiunea apei Am bătut gat'ata ia moară. t gămăliile s. f. pl. art. 975 V/ „ turtele de floarea soarelui pe care cresc seminţele 7 C/n^ a - ncepu^ s-să coacă [ floarea soarelui] trecem si 4i /jtaiem ga mă in ie ; cf. turtă, gărgăriţează vb.md prez. 3 sg 92h A [despre gnu] „ face gărgă- it t / rite Gărgariţază griyu. geacul s.n art.^di gros 919 V n mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, slănina şi carne de porc ·, tobă mică " cf. b u n d a -fete, b u n d ă r ă u t bundă-reac'bun da rete,bun-dărui, burta fete,burţi-c a n , burţi chel tb u r t o i, cartafete,chirt,cîrta-foi,fundaretef fundoi] fundul popi i,matu-/ . -so i t r i n s a , sa c υ i , t a r t a b o 5 , t a g î r c i o a -r a t t r a i s t ă. gecui s.n. 956 I, dim de la geac. [Lapte/e închegat] /7 mestecăm ş/^ pe - urmă - / stric orăm in gecui \ cf. gecuţ,moţ}$ăcui a ş. gecut S.n. 918 VII, dim. de la geac ; cf. g e c u i, m o t; s ă -cui as. gemanălâtă adj. f. gkb A „ îngemănată O bucată d externn zemă-naiâtă, crăcănă, gheotosă vb. ind prez. 3 pl. tJ 904 Vili „curată (prunele) de sîmbur/~ f Prunele] le gâtfoşă, le desface uasăle si le usucă la suare, cf . d e j g h i o- ' ' j ' ram c t o e z v o c a. cf. CADE , VÎRCOL , V; s. v gheu-sa, gfjfosa. gherănit, a /%/ vb. ind. pf c. 3 907 III , V} VIII wa rănit, a sffsiat (cu ghiarele sau cu gura)* M-a geră-n/t [ursul], mi-a rupt o pulpa de colea de la pic or, pe spinare am avu^ nes te gară băgate 907 V. ind. pf. s. 3 sg. gherănf 907 VIII; conj. prez. 2sg sa''gherănestf 931 V/J. cf. 0A} A0, IX, 1930, pA9- 50 ? CIAUSAHU, V. s.v. gherănf\ gherlan s.n. 930 vii, 933 vi, $83 V n coroniţa purtată de mireasa în timpul nuntii ; gherla n t a, var. gherlânt s.n, 934 Vt 949 Vy 965 III. gherlânt v. gherfen gheroasa adj. t 968 iute la mînie, bătăuşa Fata Jerâ mai ge-ruasa. gheurători (4 *//.} s F. pL 945 VIII unelte mecanice de curătat boabele de pe stiuletii de porumb Γ v. GREGORIAN t G s v. gheurt vb. ind. prez. 2 sg. 936 VI, 9^6 VH „ desfaci stiuletii de > » porumb de foi 53u de boabe ^ cf, « dejghiorami, d e s p o -iem, m icuram, ro b 1 m. ind. prez. 3 sg. gheură 937 VIII; refl. ind. impf. 3 sg. j cf. CADE, BOCEAHU, GL.,CIAU-ŞAHU, V., GÎLCESCU, G. s.v. gIon/art. C/lugă s. f. 991 VI„legături formata din ctteva şiruri de tutun ‘'.Du-t pă ce tutunu s-a uscat f. Jt ii legăm / J J a f bine t st rin gem si-l aşezăm ip^cuie... intr-o gluga s/nt trei şire, cfi Q h i u I. pl. glugi 991 VI. gluguiâm vb ind im pf. I pl4 979 VIII „ făceam glugi (din cocenii de porumb)* [Cocenii de porumb] îi tăiam, ii legam, /7 gtuguiam. glumeratie s. f. 971 v^/li w aglomeraţie 7 gogoloi s. n. 973 VII „sul, val t trîmbă (de pînză)*. [Pînza J o nălbeam ş-făcam trimbt gogoloi, tr/mb; cf.pale, t r î m b gogosarii s. m. pi art. 916 Vil „gogoşile viermilor de mătase". [Viermii de mătase J se i/urcăs/_fă-ca gogoşari, cf. g o g 0 ş u lt g u-s ă , p u f i , t o b a 4Λ gogoşul · s. m. art. 954 III „igogoaşa viermelui de mătase 7 A rămas gogoşu curat t frumos , cf. g 0.9 0 -ş a r i i, gu să, puf i ,ίό-bă gol adj. m, 908 VI, 910 VIII, 936 VII [despre lup] „ fără pradă * Dacă... se nimerea de. „se speria mai d/n^ vreme Honie, [ lupulJ piece tod^ gHof, dacă nu, lua sipiecâ cu ea [cu oaia] S/... O mîgcâ [!] 910 VIII. pl. goi 9W VL gologâseniile s. f. pl artt $f f ţ f J 345 V „ oraţiile de nunti . festa s/n/va care strîgă gofogaşăn/Îe vil „ pasan de curte ; orătănii 7 J/ /&£ / Λ' * ~ ' / supa cu horotil!: cu găJină, cu g/scăm Μ huhaind vb. ger. 939 VII ^âtfgînd cho9 (după lup) * [Lupii] au / / /uat-o !a fugă [...] cîn^a auzî^pufjăjfn^ / / / lumea ; cf. am hohni'tjhoi. hurluiau vb. Ind.impf 3 pl. 956 II [despre lupi] M urlauT Intr-o ngapte, auuzînd lupf cum ţ}ur/uiau pim^păcfure, [copiii] s-au [6] sufft fntr - um^pom [..] si- au văzut o tu-/ „ mfna huroi s.n. 905 Vil, 913 Vt938 V „urfuiala T [ Porcului] îi dăm huriti jă-l îggrăsâm, 938 V. var. urof s. n. 935 V* ci C/4D£ 5. v, huroafeJ arai, VÎRCOL, V. s.v. huroafe * iagăd s. m. 961 VII „corcoduşΓ Jagadu je care să mănîgcă J d-est ia [»*J /70/ 2T^/77 corcoduşe/- e'ia, prune ^ iedecuri s.n, pi 958 viii „san-ton de captare f prfn care vine apa la ciş^ tîtea - ierbează , se ~ vbt refl.lnd.pnez, 3pl.963V[despre miei] „se dau la îarbi, încep şa pasca iarbă · [Cheag] tăcem ,şî dt la mef [...] cfn^s/nt iei d/ fapte. Dacă se ferbeJz- atun ca nu maf fe bună rîza aia de făcut fcag>, iertâciun e s. t 996 VIII, 991 VII „vizită care se face iglă sJJ9*t 111, 995 V4 996 IV „andrea". pl. fg/e 981 V, 995 UI ,997 v. v. DA s.v. (rar). igriseste vb. ind. prez. 3 sg. 954 VII [despre o rufă] „mucegă - ieste, se încinge T Dacă rufa stă Uudă. aţinea să-nc/ntă, Igriseste; cf. se / f nci n ta. conj. prez,3 sg. săi igr/seăscâ 954 VII. impermangalat- s.n 955 V „ hipermanganat", îs/că s.f. 991 A „varietate de plop' {spionează vb .ind. pretj 3 pi. 974 VIII „ spionează ", cf. DA, CIAUSAHU, V. s.v.ispion. / ispre ativ. 961 VII „ anume, special (pentru)..". Avea bâbife de mult peri fe Făcută năd/ns pentru·, ispre p/en-t( / tru cînşpă} cft n a d i n s * Italiana s.f. 92 3 sg. 932 VIU n se îmbolnăveşte * Uite o· mu îmbolnăveştet după ce-a îmbolnăvit, să - ntimpiă şi mgâre* ţ ind. pf, c, 3 sg. a îmbolnăvit 932 VIIL cfJDRG v. bolnăvi (Γην.), îmbrăcătură s:,fs 909 VIII „ îmbrăcăminte ' Am stat vryo [6] patru an! de ztfe fere feafa, cu mîp-câre şf- mbrăcătura, îmbuna vb.ind. prez. 3 sg.şî pl.936 VII,9H VII 0este de acord, admite *. [ Vorniceii] sa duc fa fiecare [cu plosca şi invită la nuntă ] i care-m-bună, sâ duc, care nu, â/a nu bfe de pe p/oscă 9Π W/. v.LR, XIj 1962,3, p.161 s.v. îmbuna. A l împachetam vb.hd.prez.lpl. 9*t0 VII; punem, aşezăm bine (în vederea conservării)"t [ Cîrnaţii \lf-m-pafletăm fa borcan 94-0 VII} cf; p a -c h e t e a z a. împaienteaza , se~vb. /'refl, ind. prez. 3 sg. 961 VI, 968 VIII [la casa de paianta]p se bat leaturile, patentele , între care urmează să se bage pămînt C Sa rfd&ă casa să - mpăie/?- tşază, să acopere [...], să bagăpămfnt fm^păiente 961 VI- cf, * c r ă n t u i esc, patentează 1°. ind, prez, 2 sg. 901 VIII „ armezi ( groapa săpata pentru fîntina)'* t° ind, impf, 3 sg. fmpafenta 932 Vlllr2°ind;pre:.2sg, împafentezi 901 Ylli SO împacăciune s.f. 987 III, 991 VII „ vizită pe care o fac parintif şi rudele miresei, părinţilor mirelui, la cîteva zile după nuntă . Pf- urmă să duc s-ăj de fa mireasa pe-mpăcăcune 987 III. var, păcăcfune s. f, 997 VII, A „ * 1 impamm ten [re s. f. 909 VIII Λîmproprietărire " La yo mile uopt sute şaizăspatru spunea c/^ s-a facu^ prima fmpămîntenfre, mjfoşu n?Jeu, cf, DA pammtenf st v. fmpămfn- teni. împănat s.n. 916 VIII,991 VIII „ acţiune prin care se pune din nou porumb acolo unde n-a răsărit cel semănat prima oara "; cf. prepus, cf. CIAUŞANU-SFIRLEA^R^III, 1959, 1,p. 63 s.v. împana împănează vb. md. prez. 3 sg. 988 IV, 995 W „ pune boabe (de porumb) în pămînt, acolo unde n-au răsărit cele semănate prima oară T După ce să pune porumbul\ nu răsare, f-fmpăneâza din nou 988 IV; cf. preno!m,pre-/ pune, înd: prez. I pl împănăm 919 VIII, 930 VIII; ind, impf. I pl. fmpanam 991 VIII, // V. CIAUŞANU - SFIRLEA, LR, VIII, 1959, 1, p. 63 5 v. împăna > importante s. f, 9/9 VIli ,f împărţeală v. DA s.v. (înv.), împerechez vb. ind. prez. 1 sg 960 VIII [despre pielea de porc] „împart şi tdi făşii corespunzătoare unei perechi de opinci" înd. prez. 1 pl. împerechem 964 VI . împetanie s. f. 976 VI „ pe -tit . Deodată s-a ajuns ia - mpeţantie. împetitori s m. pl . 951II, 377 V a „ petitori * iii-a venit împeţiton/ că s-o mărit [pe fată J 317 Va, împiQiâlă sK f. 912 vil vcăptuşeală (la haine) T îm piei mată vb .part. f 953 Vil [despre lume] „împărţită, repartizată ( pe domenii de activitate)". Lum/a trebuie - mp ie/mată: uni să mun cască, u-ni să servească’ uni să seri ie 3 asâ m / * * / cred /eu că -i bim\ cf. CADE s.v. împ/e/ma, SCRlBAN, 0. S.V* împieimez, BOCEAHU, GL . s.v. împ/e/mati PAJURĂt LEX.s.v împ/e/-ma% împietrim vb. înd. prez I pi 932 VIII [despre grîu sau vita de vie Juratam cu soluţie de piatră vînătă \impie-, ' J ■ j * , » ~ s tnm gnuu ş - ne - apucam ş/-i samanam; cf. murăm, pietru ie. refl. ind prez. 3 sg. se împietreşte 995 IV · ind.. impf. I pl. împietream 353 VI, 965 Vili împmzeste, se ~ vb. refl.înd. prez 3 sg 907 V „ se înveleşte [ Porcul pîrlit ] sa- mpînzaşte cu o ţuăia, cu ceva ; cf a m c υ p I u s i t. împlâmâdeşte vb. ind. prez. 3 sg 958 V, 965 III „ plămădeşte * / împologăm vb.ind prez.î pl. 921 VII [despre picioarele săniei] „fixăm Înclinat '[ Ji facem [săniei] nişte scau- A ' * / / ne j/_ pic oare - mpoiogam puţin aşa, împopisteze , să se ~ vb.refl., conj. prez. 3 pl. 994 Vb M să se împestriţeze *. Pin sectem bre începe să să cuă-ca [ via], din august [&] cam încep /e/ [stugurii ] s-să- mpopis teze, A f impropozim, ne~ vb.refi înd. prez. I pl. 917 V „ne îmbrobodim * La 1 ~ cap ne - mpropozim cu c/rpa neagra, înd. impf. 3 sg. împropoza 913 Vii împrumut adv,927 VII munceam ~ 0 ne ajutam reciproc (la muncile agricole) % 52 înăcreşte, se ^ vb. refl. înd, încărcat s. n. 9/9 vm^ lipit prez. 3 sg. 313 III, 352 III, VII [despre cu pămînt; tencuit* * * £ j aluat J m dospeşte( fermentează ; cf. 5 e cafe v. către j , acreşte. m către v, încaieră, se ~ vb. refl. 3 încetunelul, cu ~ loc.adv. sg. şi pl. 902 ΫΙ „ se în curcă, se ames- 940 V „încetişor” Şî ia [varza] s-acrieşte teci ^ Teiemşăya să face maianevoie, cu- se turle/u, î n c e t u n e I * trebe să f/i dibac, că dacă nut să rupe, cf. CIAUSAHU, V. 5. v. incetune/. să -gcaieră - putină. in cheărbă vb. înd. prez .3 sg. încarcă vb. înd. prez. 3 sg. 927 946 III „ împlineşte t termină Oupă ce i/p VIII „pune tencuiala pe pereţii casei" fiarbă [cloşca] tre/ saptămin/ de zîie incălţam vb. ind. impf I pl. [pe ouă]...aven? grijă de pui, 908 VII 0acopeream/ înveleam cu pămînt refl. ind. prez. 3 sg. se inchearbâ (baza tulpinii unui copac) Γ igcăiţâm pu- 940 III; conj. prezt 2 sg. se încherbf ie ti cu pămînt, ca sa să-mbrâce rădă- 949 At cin/e. cf. DA s.v. încherbaf TDRG în- în căprior eazâ, se ~ vb. che/bâ s. v. încheiberâ, CADE s.v. refl. ind. prez. 3 sg. 92k VI, 985 VIII, încherba, SCRIBAMt D. 5. v. înche/L 981 VIII „ se pun căpriorii (la casa)" DM s. v. încherba. ind. prez. I pl. incâprioram 952 în cin ga tură s> f. 966 VII VIIIi ind. impf. 3 sg. 932 VIII, 973 VI, 983 . n sul subţire de aluat care se pune în VIII - conj. prez.. 2 sg. sa incăpriorezi jurul unui colac" [facem colacul] s/^ 923 VI, p - or mă facem Ho - nc/ggătură, u^fei cf. DA, CADE, 5GRIBAN D., DM de-nc/ns. r · * I f s.v. căprior/. îndrliombat (5 sil) adj.m. încăpută vb. ind. prez. 3 936 VI„încovrigat, încovoiat cf. c o - sg. 959 VIU „îmbucă, împreunează (obezi- vrigăni t ă, inco vn - » ψ „ / le unei roţi de căruţă) , [Obezile] /e-g- g a n i t ă. căpută una-n alta, încobilez vb. ind. prez 1 sg 932 A „ pun cobi lele (la plug)'. fgcobiiez piugu. încolo adv. 903 VIII b „înainte vreme, mai de mu/t * igco/o nu ezista\ îg-coâce s- a făcut pine. încovrigănită adj. f. 979 v/n „ încovrigata * Ea [secerea] vine aşa [r] asâ - gcovriganită/ aşa vine cdvriganita· cf c o v r i g a n i t î n c î r-I i o m b a t. încuiată adj. f. 957A [despre nuca]„costeliva 7cf. costă i ve, pl.//? cu/a te 953 A. în curătit, am~ vb.ind.pf.c.1 sg. 956 VI ttam curăţat M-am uitat iey ia^ete [la firele de telefon]tJe-am îg- t curat/t. mcurcahte adj. f. pl. 912 II „ încurcate T cf. TDRG s v. Încurca/a (Mold). în cuscri v. cuscri îndogorească , sa ~ vb.conj. prez. 3 sg 961 lll„ sa dogorească "[Rufe-Ί / le] fe lăsă [.. J ta soare, pînă cm_ începe soârie sa nu ma/ îndogoreâsc - asâ f m indopht t am ^ vb. ind.pf. c. I sg. 9/4 VII „am îndoit, am împăturitT f Pe rănit J /-am bandaja^ cu camaş! întreg aşa, fe-am înc/oplit în,,. şapte, fS / i/opt, î^zece. îndrâgăluia , se ~ vb.refl. ind .impf. 3 sg. 952 VII e 5e dragosteaT [Băiatul] vorbia' cu ia [cu fata], să-n-drăga/uiâ cu ia şî puniâ nunta. cf. TDRG s.v. draga/ut, înduplecăm vb. ind prez. I pl. 959 V [despre un bat , o nuia J „ îndoim * [Nuiaua] o-ndupiecăm rotund asâ, v. D/4, CADE , TDRG, 5CRIBAN,D, 5.v. îndup/eca (înv.J. în/ere , să ^ vb conj. prez. 3 sg. 954 VI b „ sa desfacă, să răsfire T [ Este] o femeie [...] câre taie legăturii-e-lea câre-i legat [snopul] ca să-/... /-inferie -/77_batoză [...] să nu-/bâge zno-pu - ntreg. înfigărit / s-au^ vb.refl. ind pi c. 3 p/. 95/ >4 au pătruns, s-au in- f ¥ / ^ ^ /· trodus Multe cuvinte noi s -a- nfigarit între cuv/nirele veik'. tnfiunea (4 $j|j vb. ind. impf.. 3 sg. 929 Wl# fi'yia pufen/c ^cîn^pleznea i inima aia [a strigoi ului], de-l arde#, fnfiXuneâ de... de s- 8Vuză de -parte [...]. Piezneâ asâ, facă aşa-mfiuuuu / • a înfrăţească , să se ~ vb. refl. conj pret 3 sg 9 crat înnegurat adv. 993 VII „ pe Înnoptate , pe înserate " Am^ *em't megu - rât [acasă]. A * * t -înnegureaza. tvb. im pers. md. prez. 934 A , 981 A n înnoptează, se întunecă " M-am jucat, pe urmă a -negurăt 983 1. ind pf. c. a înnegurat 934 VIII, 948 Μ, 969 VIII, 973 IV, 983 I, 989 I, 99/ II; ind. m.m>c,p. înnegurase 986 IV; ger, înnegurîncf 969 VIII. înnuielâtul s.n.art.951 VI [la constructu casei] „acţiunea dea bate nuiele pe peretn casei de lemn'' Urmşâ-za înnσ/e/Jtu pereţî/or une sa a şa za, adt-câ une jă-pcarcă cu pamînt; cf. inverge latul, paienţftuL în ocol v. ocol în ocolul v. ocoiu! înrusinare s, f. fâce~ t * 933 VI „ face pe cineva să se simtă ruşinât; i/ A t A / *« ( ruşinează . (i face [mamefj o tîrâ îruşi- * t· - / ^ « nare fi/) ca n-s avu^gri/e de /a. cf, DA, TDRG s.v» înrusind, SCRI-' » * BAti, O.s.y. înrusinez. 9 / în termină vb. înd, prez. 3 sg. 914 VII „termină"· în tîrcol v. t/rcoΊ2 intîrcoleste vb. înd. prez. 3 sg 940 II/ „ înconjoară T ZyJca, întîrcofeş-tf hora c-o batistă; cf. î n v ] r t e. var. întorcoieste ind. prez. 3 5$. 948 V. /n tîrcolul v, tîrco/u! întîrsai vb. ind.pf, s. f sg. 937 V, bâtui tîrş iJ ţăruşi (în pămînt )'[ in Ursa i [...] bătui tîrş!. SS întîrziată adj. f, 933 VI „ tîrzte ΓkW 1„om care întoarce, castrează berbecii * întorcoieste v. înt/rco/este » * întorsuri s. F. pl. tantum 909 VII a, 910 V/l, 911 VIII, 952 VIII „ petrecere ce se face la părinţii miresei/ de obicei /V tr-una dm zilele săptămînii care urmează după nuntă ; cf, c a I e mare . întransformă , se ~ vb.refl, ind.prez, 3 sg. 966 VII Λ se transformă " [Viermele de mătase J se - n trans formă îm^ f/uturaş. între prep, 941 Vil „de faţa cu” [ Lupul] a luat uaie intre mine. v. 0Λ . s.v. (înv. şi reg.). întrîntesc , — vb. refl. ind. prez.3 pl. 977 Va „se trîntesc* întropărtot , σ ~ vb. Ind. pf.c.3 sg.904 l„a dat,a aplecat într-o parte ", [Băiatul] a - ntropărta^cărucoru şî io a., si-/ tîrâ mereu, J-zi? am^vint cu picory-aşâ de nişte pietn. în tul pani te adj. f. pl. 991V [despre femei] „îmbrobodite cu tulpane, cu basmale " întundem vb. ind, prez. 1 pl. 933 IVΛ tundem* Ο prăş/m [viţa] , Χο-n-tundem. / , întilindrâm v tifincfreaza 1 * învăleâlă s f. 977 Vat 994 u/, 996 VII „acţiune prtn care viermii de mătase se acoperi cu fir, formînd gogoaşa * Le punem [ viermilor] fir Hor/ matur/şi suie la-nvăieală 594 III, * w " / Invoruicit s n 964 VIl M obicei prin care tinerii (fete sau băieţi) se prind veri * cf BOCEAHU, GL s> v· înrăru/CA A . / mvecinim , ne ~ vb refl. ind. / ^ prez. I pl 911 A „ne învecinăm φ v DA, TDRG s.v. (înv), învergelatul s n art. 951 vi [la construcţia casei] „acţiunea de a pune vergele, nuiele cruciş, pe pereţii casei ; cf îη n u i e I a t u I , cf DA 3 v fnverge/a* înviat adj m. 973 VII „călduţ" [Laptele] îl îgcăUăs^puţînel, înviat, călduţw dor. învîrte vb. ind. prez. 3 sg 939 Vv înconjoară, ocoleşte" Mireasa-/ dă un peşti ir/, ta socru mare, // sărută mina si - nvîrt'e de trei uorf masa ; cf- » + Λ + * în t î r c o I e ş t e : învoi ta vb. ind. impf, 3 sg.990 fâ Vtl ,f învelea, punea voalul ( miresei)*Venea acasă cu nâsu $/-nvofta m/reasa -ipunea voâJa; cf. 5 o v o n e s t e , s a zovene a s c a. Λ / înzobim vb. ind. prez. 1 pl 925 VW [despre opinci] „îngurzim, încreţim ^ cf. înzorzes t e } u r z e s c t u r -z o b i m J v \ r z o b e ş ti. înzorzes te vb, md. prez. 3 sg 950 VI, 951 VIU [despre opinci] Jngur-zeste, încreţeşte " iz orzeş te [opinca] ta vîrf cu cureaua 950 VI. Le -pgăuunm [o pincile] cu potrica/a , te -nzorzîm... să dă curJua aşa din gayură gâuură 951 VIII , cf înzobim, urzesc, urzobim.vîrzobesti ' j > ind prez I pl. mzorzim 950 Vly 951 VUI, ind. \mpf. 2 sg înzorzeaî 943 Vili. var. zorzim vb. ind. prez 1 pf .950 VI jachet s. 966 VI „ varietate-de vită de vie/ var.Jîchets. 961 VI. Jau (1 sil.) 991 iV^tarld , Ar~ ρΜ/έ pîn-ay plecat eiρξ-aJtβυ [...] pe-J/ti tarla de v/j* jăpeică s. f. 949 W/l „loc ş&, bun pentru culturi * Une ieştijapeici, vi-ia ieşti mai buni, une-i şes; cf, grind» jegărai s. n. 943 iii, 950 vii 9 jăratic' cf DA s.v.jariga/, TORS, CADE, 5CRIBAH,D. s.v.jeragai, DM s.v.ja-raga/, BOCEAHU, GL.s.v.jeregat, 10-HE5CU,GL. s.v.jeraga/\ jQpQOză vb. ind. prez. 3 sg.908 V„ face jeg * Cînd [ porcul] /este mic ie! mai jepeâza [...]. [Am] opurcica aşa mici şi prinde un^fef de murdărie pa ia j rîp i\ cf. DA s.v. jep. jichet v. jachet jiganie s. f. 97k VIII, 975 W/l „ plasă deasa, cu care se vîntura grîul, la treieratul cu cai * Paii/e ie dan^deo-parte şi veneag^c-um^primet cufâj .. Jiganiie, aşa'-j zîcâm noi [., J a rup - / ^ / / cam t^sus cu lopata [..] ş-aiîiait triga cupîza aea 975 VIU. cf. j i g o j n i -f ă, p r i m e t. v.CV, IV, 1952 , 2, p. 38 s.v.;cf. DA s.v.jegajnie f TDRG s.v.jigaj- nie, CA DE, SCRIBA N,D s.v .jegajne, PAJURA, L£X. s. v. jegajnita. jigojniţα 5. f. 962 4,, plasă deasă cu care se vîntura grîul la treieratul cu cai *, cf. j i g a n i e , p r i m e t. cf. DA s v .jegajn/e, TDRG s.v. jigajniet CADE, SCRIBAH, D. s.v.je-gajne, PA JUR A, LEX. s.v. jegajnita\ CV, IV, 1952, 2/ p. 38 s.v. jiganie. jime , sa ~ vb.conj. prez.3sg. 9^8 II [ la jocul de copii cde-a v-ati as- cunselea ’J „ să mijească [ Trebuie] sa / f n / jime, si nu se uite une pituiim noi; cf. p i t e a z a \°, a m p υ s o -c h i i. jipOS adj. m. 928 III [despre un om ] w jegos , murdar ' I u t O S , cf. DA s.v jep, CADE s.v. j/p* DM s.v. jip f, CIAUŞANU, CL, PASCA, BL, LR,m, 1359, 5, p. 73 s.v. j/p. jir 5. 389 II, 992 I, II „groapa centrală le jocul de copii *purceaua *Γ Sminti ie grop/ ş/^/este Vuna-m^mij-locu lor ş/-j zfce j/r 989 II. v.CV, III, 1951,9-10, p. tfs.v.icf, SCRI8AH t D. s.v. JOQCQ vb. f° Iranz. ind. prez, 3 sg. 954 W b, 956 VII „ calca ; frâmtn-·' / / ti cu picioarele Tine cu-o mihi,..de 58 putete şi cu o mînă trage cu sapa pămînt si-îjoacă de doΊ/ο^ or/ 954 VI b. Luăm / / / j pămînt, /7 udăm, pămîntut // jucăm cu pl· cerî/e ca cînd joz^fa o nuntă beat 98# l / VII; cf, c ă I c ă r e, luăm la d r i- g u i t u r i. 2° refl. ind. prez. 3 sg. 920 VI [despre pămînt] „se bătătoreşte 7 De tuâmna pănă primăvara.. .pă-mîntu să joacă, sî - / bate p/oii/e, sa - ntăresti. refl. ind. prez. 3 sg. se joaca 920 VI; ind. prez. I pl. jucăm 913 VIII, 920 VIII, 964 V, 910 V, 982 VIII, 988 VII} ind. impf, 3 sg. juca 908 VIII, 985 VI} ind. impf. I pl. jucam 919 VI. / w / joana v. zoană t joblte s. pl. 969 VII „colăcet care se dau la colindători" făca colăce-iu sî jobită [..] cea [= ziceaJ că-ia-îa - / colinda< Λ * jordene s. f. pl. 953 VI „ nuiele cu care se pa i e n t e a z ă casa 7 Aduce nişte jordene - /7w formă de trestie, le bate pi iele [ pe pereţii casei], le-arîjeâza pe fiiecari perete > cf, v e-/ tichii. cf. DA, 5CRIBAN, D,, CIAUSAHU, V., CIAUSAHU, GL.,LEXIC REG, s.v.jorcfea. juqăleâţă s, f. 982 A w scîndurica prinsa la gîtul cailor, pentru a nu seaprop'ia unul de altul în timpul treieratului f cf. DA s.v. jugă/eţ, jugă/ete. jugăne vb. ind. prez. 3 sg. 916 VII [despre p în za de cînepă ] nz gîrîie, jenează σ Mă mănîrjcă piei ea t zîce, mă ju-găne de nu mai pot, zîce, de bluza de tort [!] jumuleam vb. ind. impf. I pl. 912 VI „smulgeam firele de porumb pentru a-l rări * Mergâm la fiecare cuib sîjumuleam [porumbul]; cf. r a r ί c i m. la modă v moda lan te s. n. pl. 928 VI „ leaturi , r » ; bătute peste căpriori, pe care se aplică ţigla, tabia zic* Daca o acopere ου ţig/â, să lănţuie cu Uni! [casa] ; I 3 n -tete, var. fanţi s.m. pl. 919 VIII, v. 0Λ (Ban.), SCRI8AH, D. (Munt.) s. v. fanţ. la ocol v. ocâ/ la ocolul v . ocolul w / „ / /a pasita v. £//,? /â/#â s. f, 936 Va. 9*1 III, * · ss 942 III „beteală " Punem lâcită.. să fi/e ruâta sâu pune seva sî-nvîrt uâmeni' n , *> > j + * . Frumos asâ [ bradul la nuntă]; cf.te I. [ca sa scoată pamîntul J; cf. I υ n g i s. Ια una v. uns / bagă masa pă suriei si-/ ia tot 902 Yl; Λ / Λ/ cf. stricător, ţ î I n i c. 2°pi mese 915 VII. 1° v. DLR (înv. si reg.), TDRG (Trans), CADE (Trans.) ,5CRIBAH, D. (vest rar) s.v.; 3°v. DLR s.v.(reg). masinâtă adj. f. 928 VII [despre o cantitate de fire] „ prelucrată la maşinăΓ cf. CIAUŞANU, V. zahar mas/nat s, V. mas/nat. matcă s. f. 957 V „ unealta cu care se bate laptele în putinei pentru a se alege untul Avem o matcă... o bişniţă şi cu-n bat pe mi/ioc, care mes- ~ '/ K ' t ' ' tecă^laptile-putinei > m \t] -/ ^ că. ştirea, 1 ) cf. CADE $. v. matcă (Olt.f Bân., Trans.), SCRIBAN, D. (vest), DM (reg.) s. v. mîtcă. maţe s. n. pl. 906 Vil, 913 V, 915 V, 919 VII, 921 VII, 923 VII, 92>t V, 929 III, 947 V, 949 V, 951 VII, 952 V, 954 V, 962 V, VII, 965 V, 966 V, VII, 969 V, 374 VII, 977 VII, 979 VII, 984 V, ~ fierte 950 VW, ~ umplute 962 VI m caltaboşi"·, cf. ta r ta b ό s : bosomete. ' i maca râu $. 974 VI, 980 λ „ contragreutate la cumpăna fîntîniiMăcă-răuu Ha... Jeste ogreyutâte câre ie legată /a spate -acoio tinde trage cutura dîm^, ftntfnă 97b VI. cf. DLR (reg.), TDRG (Olt.) s.v, măcioâlfâ s. f. 9IS V»,ramură, crenguţă ". Ajic băga um busuioc mare, uo măcuâlFă de busuioc mare asâ, uo creâcă Λ Λ * Λ de busuioc s/i-o punea miresei //?w cap. mâcrituri s. f. pl. 973 vil, m V „ muşchi, carne macră prăjită, păstrată în untură pentru iarnă". Carnea ajiântd, după ce trec s/rbători/e, ca să nu să striâe, o frigem s-o punem /a borcan, spunem că A V / ~ A * sîm^ macritur!} /e mipcăm mei t/rz/uj cf. / carn o t i e, măglie $. f. 933 VIII „ grămadă, morman. movilită * /-acolo uo moi/lă * i * * + ■ / / «/ ^ uo mă g/iie... si ca/u, cin^să treacă.. ruptu capului..n-a putut să treacă, cf. 5CRIBAN, D. s.v. mag/ă\m/g/a, CIAUŞANU, V. s. v. mîg/ă> măiâq s. 968 Vil, 973 VIII a „băţ, prăjină sau baston împodobit cu flori, bâtis- te etc. cu care joacă căluşarii cf. c i o- c I u, c i o c υ I căluşului. cf. DLR (reg ), BOCEAHU, 6L, CIAU- ŞAtlU-SFIRLEA s.v. mândiQt (2 sil.) adv, 929 VIII „Imediat* Stai. mă’ că viu s-/o acuma ** Λ 9 * Λ J * măndij^zk; cf. d e loc. mârgheie s. f. pl. 981VI,(soî de ) peşti mici ' ' V margilica s. f. 916 I „măr- gică * mărgtnare s. f. 970 A„scîn-dura lătă, tăiată cu fierăstrăul din marginea trunchiuluit folosită şt ca ulucă * 6* t pl. marginari 970 A , cf.DLR s.v. mărginar (req.)> „ / . m an m vb. ind. prez. I pl. 958 V „ plămădim După ce mir/m aiyatu sara, diminiata He scuiăm de diminiată si cer- Λ / <1 ; ; ne/7?^ fă lina. mărîn tăiam v. măruntuiem mărulă s. f. 964 V „ impurităţi care rămîn pe fundul cazanului în care s-a preparat săpunulcf. b o s c o vina, ficati, mardaf 1 moare 2°, 5 ă r ă t u r i, s t r a t, t reasc; v r e c ie } vatră. măruntăiâză , se ~ v, măruntuiem măruntuiem vb. ind.prez. 1 pl. 908 V [despre pămînt] 0 mărunţim, fă-rîmiţăm 7 >4λ?/77 pămîntu, îi măruntuiem 4 i £ bine, bine j cf. m ă r u n ţ ă m, t o -/ / cam, t r o c ă i m. var. se măruntăiâză vb. refl. ind .·» prez. 3 sg. 902 VI; mărîntăiam vb. ind.· impf. I sg. 908 Yll, part. m. mărîntăiât 308 VII. măruntăm vb. ind. prez. l pl, 330 V n mărunţim, fărîmiţam';cf. mă -/ / r u n t u i e m, toc ăm,tro-t c ă i m. ind.pf. c.3 sg. a măruntat 937 V, 968 VI ; conj. prez. 3 sg. sămărunteze 937 V. v. DLR mărunta (înv. 5/ reg)s.v. mărunţi, SCRIBAh, 0. s.v. măruntesc (înv. 5/ reg.). măseliile 5. f. pl. art. 313 ni „părţile din tulpină care rămîn în pămînt după tăiatul porumbului * Partea care ră- / 4/ ' m/ne digwcocan, zîcem masai//i/e,.~de porumb; ş t i υ I e 3 n, mătăuz s. n. 906 V, 907 Uf, 917 VII „ buchet de flori purtat de mi -re<95<3 Is nuntă TJar mireasa [..Js-apu-că de buket sau de mătăuuz, mai de -/77^/ aşa -j spunea; mătăuuz 906 V. cf. DLR, CIAUSAHU, V., PASCA, GL. s.vSCRIBAM, D. s.v. mătăhuz. mătureste, se~ vb.refl* ind. prez. 3 sg. 918 VI [despre viţa de vie] „creşte mare si, ne fiind tăiata la timp,se face ca mătura1; cf. se padu reste. mâtusoi s. 923 VII „mezel preparat din cecumul porcului umplut cu carne, grăsime si măruntaie de porc; tobă mică "cf. b u n d a fete, bundă-ră u, bundăreac, bundă re'-te, bundărui, burta fete, burtica n, burt i chel,burta i, c 3 r t a fe t e, c h i r t, c f r- t a f ό i, fundaret e, Fundo i, fu n d u I p o p i i, g e s -cui 3 I g ros, rin,sa,53cin, 13 r t a b o s, tagirc i oară, tra i 5 ta. mâureâtă s. f. 932 w, 597 Vi v specie de mohor t [OrezulJ î!p/îv/m ci are miuureati 997 VI. v. DLR s. v. (reg.). melinoase adj. f. p/. 962 Vl^rfin ra^a merinos T 0/ meiinysse. meserii s. m. pl. art. 928 V, 932 Illa, 983 V, 987IV, W, 988 VII „ persoanele invitate să petreacă la nuntă; meseniiT i! trimete [ pe cumnatul de mină] cu lăuu-tari ρΓ sat şî Icâmă meseri 987 VI. Să strînge /umed la masa, pun masa, me - fi* / ^ w .ra/v intra Ia masă mănîgca, bea 932 HI a. mescă s. f. 975 V/ 97/ VI, vili * > * „ unealtă de lemn cu care se zdrobesc strugurii ; mustuitor/ stircă 7 zdrobesc struguri'.. a? zdrobesc bîrdiu, cu o meşcă 977 VIII; cf, s t i c i, strop-s i t o a re, st i r c; s t ic. mtcurăm vb. ind. prez. I pi 910 VI n desprindem boabele de porumb de pe ştiulete T Boabe/e [de porumb] Ie J 1 * m/curam cu m/na ; cfc d e j g h i o - / » / f ram 1, gheuri, zob \m. refl. ind prez. 3 sg, se micoărâ. micurătoare s. f. 910 W „ unealta cu care se desprind boabele de porumb de pe ştiulete *; cf. c u r a t o a' re, freca t o r \ , frec u ci. rnicutel adj. m. 9414, S45 VII „mititer■ cf. m i t i u t e i, m i t u te le. t ^ pl. micuţei 949 VII , f.micutica 338 A. v.MDF 5. v. (B3n.,Trans.). mieuneci s. 911VIi „ terc/, paj-ta subţire făcută din mălai amestecat cu apă' Facem aşa uo t/ră mieyunec, că să jasă myâle ia m/ez [turta de mălai], cf a - luat, dimicus, păsa t 1°, / z i m i t i c. var. mioneci (3 sil.) s. 911 III. v. AO, IX, 1930, p 244 5. v. mieon/ci\ CV, II, 1350, I, p. 33 s. v. mieun/ci\ / mijgure, si ~ vb.impers, conj prez. 941 4 „ 5a ploua mărunt * cf9 bunginează v. LR, III, 1962, p. 262 s. mişgura, cf GAMILLSCHEG, 0. M. 5. v. m/jguri, LEXIC REG. 5. y. mi/bure. mijloc adj. m. 926 II „ mijlociu 6δ ν ca vîrstă)'. S-s da^jf/os [frateleJ [K]//*pe ce! mi/foc/u. ce/ mij/yoc; cf. mijlocit). cond. prez. 2 sg. ai mirosâ 913 Vfll. f. mijloacă 926 11. mîschiazâ, se ~ (4 sil.) vb. / var. my/oc "adj; m: 933 VIII. refl. ind. prez. 3 sg. 95^ A „se strim b$, I- mijloc y. mi/ioc mitînd vorbirea cuiva* miljoâca s, f. art. 9II VII,, le- var. se mischie (3 si/,) refl. ind. s\3 de concentrsţie medie 7 [Cînd făcea să- prez. 3 sg* 954 A. pun] Ia urmă punea miijuăca şi /a urmă, mistirid 5. f. art, 968 YIII ca să-f strigă, punea cf-ăţa tare [*leşie n mistria ", concentrata] da ţinea yoyu cfăsupra. mitltclcit, a ~ vb. ind. pf. c. mijlocan adj. m. 924 13, 963 VII 3 sg. 966 A „3 micşorst T „ mijlociu'' [ Fr3tele] ăi mijlocan ur s-a mi tiu tei adjt m pl. 973 VII 0 mici, mutat, şt-a tăcu^ sirieiiar casă 963 VII; mititei yc f. m i c u tel, mi tutele, cf. m i J I o c. v. TDRG, CADE s. v. mitiute! (înv.). miresele s. f. pl. art, 907 m mitnaiogea s. f. 9461 jocul „ fetele tinere cu care mireasa umbla prin de copii c 6e-a v-aţi ascunselea9' cf, sat înainte de cununie T Am pieca^cumi- d e - 3 pita, de - a p i t υ I / c υ I, resă/e p/n_ sat, am kema^ tyată z/ya. de - 3 p i t u I u s u I. miresoi s. m. 907 HI „ bărbat îm- mitutele adj. f. pl. 915 VII bracat femeieşte care este prezentat, în n mititele") cf. m i c u t e I, m f 11 u-glumă, mirelui drept mireasă ' tei. miresitul s. art. 996 Vili„ Io- mîinară s. K 996 A, miner de godns 7 Merge - acasă, face mireşitu a - clanţa la uşa coio, care vitor să Facă, care nu, uo ja pe pl miinări 936 A. fată cu nuntă; cf. I o g o a n ă , Io- minării s. m. pl, art. 954 VIII · g o n 1°. „oamenii care mînă caii în arie". Să ie - mirosat, a ~ vb. ind. pf. c. 3 ga up^cai say doi şi mina minăripes-sg. 911 II „3 mirosit" [Lupul] a măi stat tă iei. ieit a mai mfrosât şi a găs/t şi pe ai cf. DM. s.v. minaci (rar). 67 mînât, 3 ~ vb. înd. pf, c. 3 sg. 9b5 I [despre foile unei cărţi J„a întors7. /4 mînât foâia maf departe. mînă1 $. f. 907 VII „toartă ' îi fac [ ţestului] mînă deasupra, mina * ca pe ~ loc. adj. si adv 94 8 Ylll, 960 Vili 979 VI „ cît mîna de gros ' Mişte crenz ca pe mîn-aşa 948 VIII. Alega lemnele„ v care ie r^ă mai cape mîn - aşa, drepte, ie lasă să crească 360 VIII. Ca pe mina de gros 979 VI; ci c a pe t î n j a I a. > cf. TDRG ca pe deget s. v. deget,; mîndrele s. f. pi tantum artt 972 VIII a „dans popular * mînecarele s. f. pi art, 903 V „ iile " Mînecârele [*J cu sat/ne, cusute, le cuasam aşa îrj^ cruc sau şi cu sat/ne; c " / ' · |Of * · 7 cr, m i n e c i m ; c i u p a g. v AO, IX, 1930, p. 244 s.v.mî- necar. mîneci s.f.pitsntum 1*917V„cama- 55 , Te " părek'e de mînec, că noi la * t * 1 * t » 7 ca mase -/' spunem m/nec · cf. mi necarele; ci u p a g. 2° 921 VII „ bucata mare de pînzi pe care mireasa o dăruieşte naşuluf la nuntiT var. 2°mînece s. f pi 917 Vllf. f „ mtnusica s. f. 928 V„ mănunchi t ” mic . 0 mînuş/c-aşa de fîn, a pus-o pe sarşaf. cf, DM, Λ0# IX, 1930, p. 245 i v. . mînusă\ 9 mirvelea vb. ind. impf. 3 sg. 96$ VII „supura* / mitica s,f, 902 V „ unealta cu care se bate laptele în putinei pentru a se alege untul *, cf. matcă, ştirea-cf. CADE s.v. matcă (Olt, fran., Trans.); SCRIBAtl, D.(vest), DM (reg.) s.v. mîtcă, mleat * 912 V, 937 V „terci de faina şi apa ; coca, pastă de lipit* Le dăm mîycan [ la poref] mleatt adică Faună.. % * 912 V; ci c e m ύ r. cf. TOffG s. v. m/eşnita\ LEXIC RE6 s.v. mlat, PAJURĂ, LEX. s.v. mlad. t mleciu adj. m. 990 A „bolnăvicios. moacre adj. f. pi cireşe — 939 VI „ c/reşe pietroase * v. 5CRIBAH, D. s.v. moacre (Trans). moare s. f. 1° 929 VIII „ soluţie de · piatra vînatâ pentru tratarea bodbelorde gnu! 2°99/ VII, 998 V „leşie, impuritati care rănim pe fundul cazanului după prepararea săpunului ' Râmîne moarea aia, asa ja ne, mgarf a săpunu/ui, ramîne murdărita aia toată 998 V 5 cf. b o 5 c o v i n a, fi- csţt, m 3 r d a f 1 °, m a r u I a, sără tu ră, s t ra t, treasc, w rec ie ; vatră. 2°v< PREDA, D. s. v. moare de săpun. moaşă s,f, 911 VII, 917 V, 92*t VU, 93? III, 93J V, VI, VII, 951 VII, 965 V, VII, 966 V, 967 V, 97Ψ III, 977III, 982 V, 384 V, VII, 991 V, 99S VII „ femeie care asistă pe le-huză la naştere şi o îngrijeşte timp de trei zile, stabilind astfel cu lehuza anumite raporturi de înrudire socială "jeu cînd am născut, am ales muaşă pe sora mea 974 1 / / / HI. Aia Je altă,,, muaşa cere vrea iei. - tal-al bălatu/ul cere pe care vrea. sără' cumnată, pe care vrea să puie muâ-/e, nu-i aia de naşte cu la 966 VJî spune muasa la copllu de s-o născut, li spune nepot 917 V. modă, la Λ/ loc. adv. 966 V „ la fel, tot asa " iar la modă mă seu- f r J n lai az dimneaţă, modelări s.n. pf. 961VIM Muri, sorturi, specii 7 Mădu^si mi-aleg[..Jd'l/i dlt:e vîi, v/ţ-asa [,Jdiferite mod'ălur/, care - ml place ; modă, mod riga lă s. f. 972 V „murdărie, impurităţi", cf. CIAUSAHU, V.j.y. moineâta s„ f, arh 958 V ncarnea macră, muşchii * [In cîrnaţ! punem J moineaţaw aia de /a picoâre/e por-culu[ ·, cf. p e c l n a, p e c i u ţ ă, slăbiciunile, cf, DOI HA , II, 19301 nn 2~3,p. 17, VÎRCOL, M, s, v, moina. moltvdă s. E 958 V, 974 III „ apă sfinţită în care se scaldă copilul nou-născut" cf, TDRG s. v„ moliftă\ molivdea, se vb.refiînd. impf, 3 sg. 997 V nse clătea cu apă sfinţită 7 [Femeia] să moiivdea s-ea dimineaţa, să molivdea s-ea cîn^ umbla pă la copilp-a-colo. moină s. £ 9^2 V „copaie,albie mare 'cf balle. cf.TDRG (Trans.,Olt.), CADE (Trans., Olt.), SCKIBAH, D. (Trans., Olt., Arge*), DM (reg.), CIAUSAHU, V, .s,v, moldă. moriscă s. ţ. 948 III, V, 957 VIII „petrecere făcută luni după nuntă la părinţii miresei ! Şi hn^făca a/ta-j zica mori scă 957 VIII ; cf. butoi, cuscri, floare, I o g o n 2 rachiu, ’ 1 I 0 u r c i o r I , t morîm vb. înd. prez,1 pi920 νΊ [despre cînepa] „ topim * mormăie, se — vb. refl. înd. prez, 3 5g, 935 III „ se frămîntă * Punem [epă] îm^postava şîmestecam cu făiina s/'- o... cum sa spune !a noi, se mor mă- ? şl^dup- acela o face^şi-o punem pe cîrpătorf. cf. BOCEAHU, Gl, s.v. morînci\ mormîntare $, f. 938 V„în- mormîntare * cf. TDRG, DM s. v. mormînta, SCR/- BAHJ D. s.v. mormîntez. mortalul s.n.art. 908 VI, 974 VI „ mortarul " Dup-aia bagă [ej morta- /u şi-l îndeasă' îl presază, s t r o pan. / mortar ie s. f. /0 9814 „ mulţi-me, morman de cadavre':2°camera de mortării 931 VIII „ morga *. pl. mortării 931 VIIL morţi s. m. pi 908 VI „ stîlpi îngropaţi în pamînt de care se ancorează sîrmele funicularuluiΡω doi mort! jos şî de-acolo s-agcoreăză sîrmele funicu-iăruiu/ care trebuie să transporte buşteni, mos s.m./0 923 V, 933 VII, 961 V, 965 VII, 968 VII, 9S Pune rumegi tura de ferestey, de sa mustăceşte ja [viţa] âco/otşI sti tyati Jarne aco/o 982 VI, Vfta de v/jh sipune pr/ma dati /a mustăcit 984 Vi [Viţa este] ftfe mus taci ta fi/e beţe, cum /e-a/egem noi 927 VIL supin Ia mustac/t 98^ VI - part. f. mus tic/ti 327 VIII, 912 VIU, v. CIAUSAHU -SFÎRLEA s,v%mus- tic/\ muscheâză se ~ vb, re fi ind. prez, 3 şg. 903 VI [despre jgheabul pe care coboară buştenii],, se căptuşeşte cu muschf · Sa face tot aşa ca scocuş/sa muş-/cazi, si bate muş/r ; p- orma si bate s/pci peste muşk'u - a/a ca si nu scyat-a-pa mus/iu - afară% mutatura s. fi 921 vi „butaş de vită cu rădăcini * Baci vrej ca si[6] s - pr/nda mal repede [vl ţa J , pui nişte juarda cu rădăcină' dintre care ala si numeşte mu ti tură; care ala sa prinde Imediat, Π apr Ol s. 945 VI „ păscutul oilor înainte de răsăritul soarelui", Iseptm a - nk'ide mnell şl fasim naproL.. un timp aşa, o saptamlni, douo pan^/a măsurat of, CASE st v. niprior\ nasturi $, m. pi 960 V, 966A, 987 V, 988 V, VII # bulbuci, clocote la apa care fierbe * [Apa] sa fierbş-aşa potrl-vid^de faci nasturi 988 V; ct 0 a s -tu r e ] 2\ nacovân ά s.f, 902 VIII „ nicovala mică pe care se bate coasa la cimpΓ cf. necovalnă, η 1 c o valita, ci TDRG, 5CRI0/4N,Dvs v.nîcovana, nocovani. nădlns sdv. 961 Vfî w dinadins, anume 7 Avea bab/Fe de mult perUe nj- d/ns pentru, /spre pientru c/nepă; cF, / /spre» năgilboCLSCL adj. f% 919 Vili „grosolana, ne Finisată 7. [Osfe] am făcut-o d/h jăciîre sî-em pus-o aşa şF mai năgi/-boasă, da barem m-a adus acasF[.. J Am Făcut-o sFasa ma/\..maFraJ mal / > λ * m * λ f / J nagFFboasă niţăf, cum spusa/ nămas 951 VI, VII .gunoi de grajd \ Sa na mă sieste iocu, sa pu/ie na- mas pi ie/, după ce*.% [ε]guno/; ct b I u c ύ c < yJOHESCU, GL.s.v. nămăşeşte, se rss vb, re fi ind, prez, 3 sg% 951 VII „ se gunoieste "Să nămăş/eşte locu, sa pune nămas pi Fel; / cf.îmbalegărlm. cfk 10HESCU, GL .s.v, nămas. t ' nâmât s% 90zvn, 903 vi, vtib „ loc împrejmuit (lingă casa sau la stîna) în care se adăpostesc oile, vitele; ocol, obor 7 [Vitele stau] în na/nat, un na/nat Făcu^dih bacanaua, cum î/zîcem no/, de lemne, iem~ f * ^ / ţ ne strînse f, JşFcu parf /-îr/kidem de fur împrejur Şî jar na dorm aco/o vi tete 903 VI ;cf» tîrcol Z\ nămoarele s. pL art% 933 HI n n noroaiele " Fa Femeie, ce sa maj stăm no/ aîca Fn namuâreFe estea şî a/ca pe udu-dua/e/e ăst/a, pe-atic asa /Ai sa ne * * r ft ' > η * / * mutăm s/ noi la susa, t * / / cL lOHESCUfGL.s.v.năn?oa/e. năsadeam vbjnd. impf, f pf, 986 III, V„răsădeam". [Tutunul] cu cuaca-/ năsadeam... daca putean^să Facem gauura să băgăm^ tiu dă tutun 986 II/; cf. r e-/ pică m, născută s.f. 910 VII, 92 f VIII, 933 VII, 984 V „ femeie care a născut de cu- rînd ; \ eh uză * Născuta să scuaFă sF-s ve~ 1 Λ / t de de copi/ 933 VIL năsturei .s.m. pl, Λ 9674 „pastile 2°„ bulbuci, clocote la apa cart fierbe 7 Aducem apă de /a FFntFnă ş/-o punem şi să-gcă/zeşte, să Fierbe pîn^ Face năsture/ 986 V; cf% n a s t u r i. nasoret s.m. pl. 995 V, VII „rude ale nasului invitate la nuntă * Şî pleacă cu Fa [=cu mireasa] fa cununiJe, naşu cu naşa cu [r] cu tot!a/ For, cu năşore/ de -J/a, c-asa să zîce 995 VII, neamurile, de-a~ loc^adv. 951 III „în calitate de rude7 V/n aşa' citi o -dată d-a nămurie pe la Ie/ neaoş adj.m. 913 V „ veritabil, curat, de bună calitate 7 Să Face unt £ % J 73 de - ista raf/hat, kar bun\ numaf [&] neauoş ba/atu/uî ista ferea um^ Fe/ c/e, cum sa I / / ^ z* * .» / unt, nu maf rimfne ş~ a/ceva zer î^/e/. spun, de nfmfcuri, aşa si z/c; s-a Făcut necovalnă 5. ί 302 Vi, 997 VIII în [k] fnt - u^ urs* „nicovală mică pe care se bate coasa lacîmp' noua., de-a ~ expn 953 A „ura- Sî te duc cu cyasa, af toc, gresf/e - n toc şî re adresata celui care strănută 7 cocan, necovâ/ni de bătut 902 VI; cf. n a - ΠΟυΓ&άΐά ( 4 siL) S.LSOI Vllla timp / ^ / (fi / ^ / c o v a n a, n i c o v ă I I ţ a. noros . N-o cosaştt [iarba] saptimîna cf. TDRG s.v. nico va/na, 5CRI - asta f.,J ci sa pare cam nof/orea/a% BAN, D. s.v. nicova/r/i, nocova/na'. cf. CIAUŞAHU, GL% s.v. noreaţi. ne/ÎCÎlt adj. m. 904 A [despre ηόνά s. f, 906 VI, 9lh VI, 939 VI lapte] „ închegat şi nemestecat 7 Osoi de vita de vîe nealtoită 7 La nofmen. neicut s\ m. 912 VIII a „ ardei iuteΓ ge numaf vi fa producătuare, uotela, cum Ffe/cuţ spunem no/, nefcut, fia ardeiul ]ă/a sa spune; uote/a' nova, „939 VI, uite ; ci pă s t ă 1, p u ţ o /; ţ ă p u - ΠυίβΙθάζά vb. ind. prez> 3sg*958 A t l ' rel, ţîr, ţî re i, ţîţe,ţîţîrigi. VIII „ bate nuiele pe pereţii casei de lemn, ca / v /r / nemeş iCOL adj. f. 919 VIII „fru- 5i prindă tencuiala; cf, a ră c e ş t e , moaşă, arătoasă, bine lucrată, Finisată 7 pă tentează 2°; am v e r g e I ί t% / 1 * t + [Osia] acasa o puf maf nemeş/ca, mat tru- OUlOl adj. f, art, 938 V [despre făi- muâsă\ maf... traz^maf bfne. na] ^ de calitatea cea mai bună 7 Ma/ Fa - cf. CIAUŞAHU, V. 5. v. nemeşs cem şîgogoş cîn^ n-avem [ făinăJ de-a/a nenorocenie s. f. 951 ll „ neno- nula. rocire *U/te ce mî-a renCpe capu m/eut DUDCL s. f» art, 587 III, 988 VII o mare nenorocenile. „ Jocul care se joaca la nunta, după întoar- nicovăliţâ s.f. 921 VI „nicovală cerea mirilor de la cununie 7 [Mirii] sa cu* mică pe care se bate coasa la cîmp ] cf, nunau, veneau acasa, Ficây nunaj'ucâu nacovana, necovalnă. ^/7«? 988 VII; n ă s e a s c a. mmicura s. f, 933 VIII „personaj din basme care poate lua, în mod mt-'nculoSj diferite înfăţişări [?]* fnsi tata oarzănă 965 III cf. SCRIBAti, D (Ban.,OlL), lOHESCU GL, 5, v» OCiSpăt s*m^ 946 l „oaspe musafir* 5Ftnta Viner! j-a spuj că are o câţi ra şît daca nu o Fi uâspăţ bun, va mus -câ - uo cîjm!eK cf, TDRG, DM s% v. oaspat. obâdă s. f. /*919 VI „Moc de ciment (sau bucată de lemn) care intra în componenţa inelelor de ciment (sau de lemn) folosite la zidirea pereţilor unei ffn-tîni \ 0 obâdă [este] Făcută dm pietrFş si ciment, şFaceste obez să-n/ pa/âmar, OM, CIAUŞAHU SFIR-LZA, LEXIC REG., LR, VIII, 1959, 5.p. 73 s*/.pa/t mar, VÎRCOL, Γ1 s.v*pa/amar. paie 5. f. pl. 920 V „ \/a/urf (de pîn-ză)\ cf. g o g o I o !, t r î m b4 para/stas s. n. 904 vii, 912 vii, 923 VII, 925 V, 939 VI/, 955 VII, 955 VIII, 966 V, VII „parastas7 pl. parafstasurf 966 V, VII. var. par/stas s, n. 951 VII, pL/7 dat ..d-un pavit S-a spus paviţu că „ curata-mă sl^pe mi/ie, că c/h^ol 'n~ tyarse, oi m/gca strugur/ Γ păcăciune v. împăcec/une pădureşte, se~ vb.refl. ind prez 3 sg. 9/8 VI [despre viţa de vie] gresie mare s/ stufoasa, daca nu e tăiată la timp"; cf.se m ă t u r e ş te. păienteâscă, se ~ v patentează păier $. n. 977 VI, 989 vi, 990 VIII, 995 IV „ şopron, juri, magazie, adă -post în care se depozitează nutreţul pentru vite, pa/e/e, cocenii de porumb * Paieie /ârăş ia fef s-aduc acasă, să pun /mw păier! pentru hrana vitelor 989 VI. Um^ păier!... unde tiu nu tre tu iarna... nu tre -pentru vite... [esteJ <3 sa ca doo camere, păieriu, ieste coperit ş-acoto bag no-tretu tyâmnat de piuate, de ninsuare 977 VI // bagă la păier! coceni 995IV; cf. f în a r. paietul S. art. 955 VIII „paiele' [La treieratul cu căi] dampă/etu aia a-fară, /- adunam [griul]. pălămizlt s n. 990 ν«ι νΡΙίνΐίΓ cf. p r i v i t, pâ//s adv. 985 A * peltic* Vorbeşte pal/s; cf. 5 i s c a n ( t, * ' j i panjenită s f. 9W VI „ bete legate la un capăt, care se asază peste f în ca să nu-I ia vin tul * Iau oişte beta m » » f să nu-/ ie v/ntu, fag^ nişte pan/ăn/ţă\ aşa le z/sem, de punem patru v/rf [pe fin], să nu-/ea [vîntul];cf. p ă ~ unjen i, po va 5 n i fe. pl. pănjen/te 9V9 VI. cf. CADE, DM (reg.) s.v.pa/anjerr V / papusim vb. ind. prez. I pl. 917 V, VII v tăpşim, netezim * Scuâtem mes-i / tecayu di^ia [= mămăligă] ş-o papus/m 917 VII. Lom [mămăliga] la mestecat...cu f t i mestecăyut yo păpuşim cu cutftu 9/7 V; cf. f i r t ă I i m. păpuşoi $ m. 97Ψ VI „ păpuşă reprezentînd o figură masculină 7 [ La Vicleim] sin^diferite păpuş : Ho păpuşă ş-um^ păpuşoi, sau aveam aşa patru papuş/Înşirate aşa\ um^fei de hora de păpuş!, ş-o horă de păpuşoi care să jyacă. păr s.m. 1° 971 V, VII „ fuior de cinepă'.Dacă vrem^să scoatem par, dă-răcim din ia [din cînepă] 972 V. 2* 949 A jf fibră (în lemn)' Lemnu are păru Ιυι, ânde dai ca si-i eripi. pârât x m. 390 Yl, împărat t cf. TDRG s. v. părătus, păs s. n. 902 Yl, 936 VII, 941 V, 946 VII „ greutate ( bolovan, pietroi)' [ VarzaJ yo crăpăm faiii, uo punem tai fi, punem pis pee aco/ό, punem petrol 946 VII. Şt-i Jeg [burduful] şi puf ceve pis aşa pă /e/ 902 Yl. v.SCRIBAH, D. s.v.(Haţeg), păsat s. n. 1° 910 III, VIII,9lk la, V, 929 III, V, $33 III, V, VII, 938 V, 950 VII, 954 Y, 959 III, 9611II, VII, 962 III, 9651II, VII, 366 III, Y, 961 VII, 969 /, III, 974 III, V, 977 V#, 379 III, V, 981 III, 98ZI», 990 III, V. VII, 991 V. VII, 992 I, 997 III, V, VII * terci de mălai sau de tfină; cir * Mai las de ferbe [apa] puţin ş-pun [k] fac păsa tu; dup-dceeaş, după ce Ferbe pasa tu, pun faitnă 962 lli Fierbem apa, punem sare, facem intfi um^ păsat aşa subţire 966 III. An^dat ia cioţa a cu put,am Făcut păşit de maiai 977 VW. Face păsa tu de maiai Ί/or de fă/ină şî-/pune -aco/o-m, mă/ai 990 V. 2° 971 I, I», 972 V, 973 V, 978 VII, 983 III, VII, 986 V „ fa/na de ρσπ/mfr cu câre se face păsatul Γ ~ Fierbem apa, punem păsatu, lăsăm pănă Fierbe f. J / / ' Â* punem ş7 mă/a/u 978 VII. Apa... fnerbe pTn-face năsturei um^pic, arupcăm pî- satu 986 V. 1° v. IONESCI/, GL .s. v. păsărel s.m. 994 Λ „vrabie' [Grîul] să-/ minÎn ce enumfte... cor/ie [r] cori/e şipasiri/e şi pisare ii 919 VI; cf. barabeti, g r j b e ţ f. pl.art.păsăre/i 979 Yl. cf. TDRG păsăroi (Trans., Ban.) s.v.pasăre, CA DE s.v. pasăre (Ban., Trans.), LR, VIII, 1959, 5, p. 73 s. v.pi-siriei. / păstăi s. f,pi 998 V„ardei iuţi*; cf. ne i c ύ ţ, puţo î, ţ â- purei, ţ î r, ţ î r e j, ţ ί ţ e, ţ t- ţ frig i\ păşită A / cf. î m p i e t r f m, / murăm. piftiile s. f. pl. art. 940 V, VII „ oasele si carnea picioarelor si a capului, din care se face piftia * fsep sa desfacă /set yas/fe... te pun/ar d-o pari/e, pifci/ie de altă parte 940 V. Pifciiie s/ht pisyareie si câpu, yâsile capului 940 VII. / piguie vb. ind. prez. 3 sg. 961 VIU „cerne* Măcinam,piguie fă/ina^acâsă, face p/ne. [Cu ce piguie faina ?] Cu cure/u. pionace (3 sil.) s. pl. 998 vnpdo poţei * [Căluşarii] ta opinc, fa picuâre avea nes te pionace dă suna, cum juca suna; cf. h a r a n g e I piperi $. m. pl. 977 Vb „ardei (iuţi) *. An^ rărit nişte piper/, ad/c-arde» cum zice, piper/ f/ zîcem no/. v. SCRIBAH, D. (est), OM (reg.) s. v piper. pisătoâre s. f. 907 \l„ fund de lemn puţin concav pe care se toacă slănina pentru pisătură" Avem.. Jj spunem no/ yo /(/situare : o b/an - aşa scob/tă pe care facem no/anume numa pentru,. Ji-sătura. pisă tură s. f. /°906V vil, 913 V, 917 V „tocatură de slănină si ceapă (uneori prăjite) care se pune în anumite mîncăruri7 Toc nişte s/aninată, b/ne, cu capă ş-o toc bine, b/ne de tot say daca vreau yo trec şi pr/n maşină j şi pun pisatura d-aia după cum am yaia de mare 906 V. 2°907 VM mîn-cane preparată din slănină sî ceapă tocate mă-ruat" / pis calau s. n. 907 VI „ băţ cu care se îndeasă brînză în burduf* piSOC s. m. 917A „pisoi", pl. pisici 917 A. pislegesc vb. ind. prez. 1 sg. 918 V1H „ fixez cu pislege (cuie de lemn) scîndurile care formeaza fundul butoiului 7 Fundur/e /e pişiegesc, bat piştegi eia de /e fag^legătură -ntre^ele [între scînduri]. cf. CADE, CIAUSAHU, V. s .v. p/ş/eaff. / pita, de-a~ loc.subst. 93711 , de -a v-ati ascunselea Jc f. de - a p i - / * r tulicul, cfe-a p i tu I ύ s u I, mi t ra I o g e 3. piteâza vb. 1°ind. prez. 3 sg. 937li [la joculede-a v-ati ascunselea3]„aşteaptă cu ochii închişi (pîna se ascund ceilalţi copii)" Si a/ de p/teză sa duse să-/ caute. 2°conj prez. 3 sg. 937 ll [la jocul cde~a v-ati ascuns el ea ’J v să atingă cu mîna pe ceilalţi copiiXarătînd astfel ca i-a descoperitf. Şi a! de pi ta za sa duse [..J să-J pi teză şt care - / pitu/at mai bine ş- nu-/gasJşte, sa duse să-/pi teze ie/ pe-ă/ de p/teză. pi tul icul s. art. 9381, 948 ll, de-a~ loc. subst. 936 ll, 9371, 9*01, 944 „ / II „de-a v-aţi ascunselea } cf. de - a pita, de - a p i t υ I u s u I, mitra-I o g e a. var. de-a pitu/ica loc. subst. 940II, de-a pi tui ic/ui loc. subst. 909 I. cf. TDRG s.v. pitu/icica. pitulusul, de-a ~ loc. subst. 971 1, 978II „de-a v-aţi ascunselea ' cf. / ' / de-a pita,de-a p i t u I i c u I, mi tralogea. cf. 5CRIBAH, 0 (vest), DM s.v.pi- tu/is, GAMILLSCHEG, O.M., LEXIC REG. s.v. pitu/uş. t piuie (3 sil.), sa se ~ vb, refl. conj. prez. 3 sg. 903 VII b„sa se bată în piuă7 piuita (4 sil.) adj. f. 9114, 918 VII „care a fost bătută în piuiPăturăpiyu- h'ti 911A pîci interj. 960 A „strigăt cu care se cheamă iedul'. / plină s. f. 989 V„fire de plante răsărite prea des " ·, cf. u r c i ό r l ®. / pîntuie , să se ~ vb. refl. conj. prez. 3 sg. Sh8 V „ să se preseze' Să se J // / r pîntuie sorîsefe şi carnea - nJei [în toba], cf să se strucească. pînzăici s. f. pl. 948 V,,cearşafuri' * « / pir otita, cfe-a~ loc.subst. 971 II „joc de copii' pircălâb s. m. 987 III „tînăr care strînge banii la hora sau la o petrecere si tocmeşte muzicanţii . j > / pîrci s. m. 970 A „ pui de iepure* cf s o t o i. pîrîiâză vb. ind. prez.3sg.S32 A .izvorăşte pîrjâla s. f art. 940 VII .prăjeala, rîntasul T Λ J pirjim vb. ind. prez. I pl. 940 VII „prăjim / pirlău s. n. 9î3 VII, 935 VII, 939 VII, 943 VII „ buştean scobit în care se o-păresc rufele sau tortul de cînepa Pir-. tăUu ie un iiemn ase... retezat st scot/t Ί J O * 83 înauuntru 939 VII. NoJ avem pîr laţ/, bă-/ j , trîne/e, yo băgăm [cînepa] îm^pîrfăy, uo coacem, uo facem alba ce bumbecu 913 VIL pl. pîrfaie 918 VII. v. SCRIBAM, D. (vest), GÎLCESCU, G., GREG0RIAH,G., GREG0RIAH,A0, XV, 1936, p. 98.5 v. ;cf. PLOPSOR, V.O. s.v. Λ / pirluim vb. ind. prez. 1 pL 935 V, VII, 939 VII „ opărim cînepa, rufele cu leşie în p î r I ă u * Cîn^s-adună [rufe] pîr«■ tuum /a pîriay 935 VIL refl. 3 sg. se pfr/uie 939 VIL v.CADE s.v. pir tui (Trans),SCRIBAH, 0. s.v. p/r/u iese (Trans.), PLOPSOR, V. 0. s. v. pîr/ui. pîr porul s. art. 967 VII „ soluţia preparată din sodă caustica dizolvată în apa· Pîrporu [..] pun ap-aşa un caun jumătate de - apă ş-pun treji ici te de soda. cf GÎLCESCU, G. s.v pirşoâ că s.f 937 VIII „ ţuică tr * 7 de calitate inferioară , cf. t a p o v i n a, plasa s. f. art. ~ strungii902 VI „spaţiul, locul dinaintea strungii". După c-a J/ş/t [oile] din struggâ\ aşâ-i zîce că - plasa strungi sînt\ dinăJ/ntŞa strungi. plâsuri s. n. pl. 991 VIm tălpi ta Sănie 7 J n. 907 VII. raft de scfnduri la stînă, pe care se aşeză caşul la dospit, troacele cu lapte etc.jcf.pat. cf. TDRG s.v. (TransJ. pognoju v%ponojn / pOjviţCL s. f. art. 991 Vv pieliţa (maţului), pojghiţa* Cîn^termenam, te-n· toarcem [maţele porcului] pe partea ca- / Λ ' * 1 f la/ta , le r/câ/n? cu cuţîtu, pana ram/ne pojv/ţa ala subţire, polei s. π. 9181Λ săniuţa rudimentară făcută de copil* facem um^po/e/sfacem doXo ta/p! şi do Ho b/ăn/ aşa şi /e punem [C] în tătic [k] £/*t, cf. d r o s1 că, trăgaci / polejnicit, am ~ vb. ind. pF.c. I sg. 919 Vil [despre un teren] 9 am nivelatΓ Âm tras cu sapa din ma/ fn ma/ şf /- am Căcut neted; am traz^ de unde îe ma/ U * ^ o îg^ groapă, ca să nu stea bă/ta .· poiejnicit. cf. meSCU, GL.s.v.poiejh/c. polmeâtă s. f. 920 VII, 925 V „bucată de ptnză (folosită,de obicei, pen* tru gulere la cămăşi), care se dă de poma na la inmormîntare ; pomneatăT pLpolmeţi 919 V, 920 VII, 925 V, potzorăm v %porzo/ează pomnoji v. ponoj/i ponojii s. fe pl. 925 V„tălpîgl la războiul de ţesut *; cf. b I ă n i ţ e f t o b I i ţ e. var: pognojii s%f, pl. 988 V; pomnoji s. f, pl. 960 VII; ponoji/e s. f. pl, art. 987 V. cf. DM s.v. podnojă\ BOCEAHU, GL. s, v, pomnojî, COMAN, GL. s% v. podnoji ponojile v. ponoj/i pom s. m-.950 VII, 966 V,brad împodobit (la nunta) " fâc pom acoto şî-t urcă sus, într-o prăjină mărefrumos, cî/ cucur/t cu b/etele, cu de tyate pin/ei acolo 950 VIL / popic s 961 ll „bilă de lemn, teşita intr-o parte, folosită la jocurile de copiiT pop/s fra/7 adj. m. p/. 941 III a tr ' „împestriţaţi, coloraţi pestriţ ,Şîh vîru crez't/or [bradului] să pun sucuripopts-traţ ;împoplstrât. f. pl. poptstrâte 3831(1. cf. DM s. v. popistrâ. âr ροροά.ie s. π. pl, 95f VH .tur- te/e de cereale cu p o r z o I ' var. po/zorăm ind. prez.1 pl. 954 VI b. pOSÎclit adj.958 A [despre timp] tffe de pîine TreJ popua/e de pm-âşâ xA mic. y. I0HESCU, GL. s. v. popoiu. porconeâţă s. f. 979 VIII „capi- „neguros, întunecat*, tă de fîn ' După ce cosim, le Facem otcoş, pOStrCLvâlCL, de-â după ce să pdleşte, să păleşte bine, să stringe, să face porconeâţă\ căpiţă ie, noi^îcem căpiţă/e; cf. c o p e ţ e I e, c o p i t o i, f urcoaie,plos-coane; plasture. porlogii s. m. pi ari 973 IV „poloagele, palele T V/ne boiboră, v/ne o loc. adv* 9 48 A „de-a rostogolul, de-a dura ' cf. / d e - a - n tufuri g u ; de-a pa s t raga^a. postravalesti, sa ~ vb.conj. prez. Z sg. 945 >1 # sa rostogoleşti, să dai de-a dura * [Piatra] s-opostravaÎeşc,s-o dai cte-a dura, s-o dai de-apostravâla; vijuiiie şi ia gr/Hu şi să- gcurcă poriogişî î n vtr c o I L num [k] pe - ormă -i greu de adunat: cf SCRIBAH, D. pirlog s. v, polog: porneşte vb. ind. prez. 3sg. 915 V, 940 III, V [despre aluat]„începe sa crească ' laş [aluatul] să săporrîâscă a-coio puţin şi pi-urmă o Fâsem pi/ia 941 V; cf. p le a c a. (refi) con]. prez. 3 sg. să (se)pornească 940 III, 941 V. / , ,, porobl s. f, pi 935A „porumbe, porzol 5. 954 VI b „ substantă chimica cu care se tratează seminţele t de cereale înainte de a fi semănate ? porzoleâză, se ~ vb. refi Ind. prez. 3 sgs 958 Yl „ se stropesc semin- cf TDRG s. v. păs tragăi/\ pO te rec i S.m. 908 VIII M par de lemn; pop" [ La treierat] punea doi bol sau doi cai şi- m^mifioc o [k] o^iemn aşa, un?,^ poterec, cum s-ar zice rom în este; cf. stomp,streajert v.COMAN,GL. s.v.poterşi potîmâci s. m. pl. 933 VII „ p&-tîrnacî T Făcem ardei umplut, gogoşar de-ă-!a mare, umplut cu varză roşie, potihnac, morcovi\ potogrâf s. m. 92/ VII„fotograf' potografie s. f. 941 A „fotografie" pl. potograf/i 941 A. povasnitc s. f. pl. 940 V»; VIII, 9*8 Vid „crengi cu care se acoperă claia pentru a o feri de vînt, de ploaie etc. * Du pa se fâsem data, ρυή/m nişte povasniţăpe ia ca să n-o /e vfntu... n/şte crenze taiăte dim^ pădure 9*0 VIII; cf. pa u n j e n i, p a n j e n i ţ a. v VIRCOL, M . s. v. pragurile s. n pl art. 922 VI v grinzile aşezate la partea superioară a pereţilor unei case * Se pune dupa^ acela praguri/e... sus acolo, une sa termină pereţi. *- * cf. VÎRCOL, V. s. v. preger. prâfilă s. f. ~ ojrbâ 950 VI, 980 III, 982 VI „ praşilă făcută printre rîn- durile de culturi'' Prâşile uârbă ss di nu- / t mai intre rîndun 950 VI. pratjormă s. f. 589 V„răsadniţă (de tutun) 7 / pravit s. 950 A Λ fier de care se leagă ttnjala la plug 7 cf. CV, I, 19*9, nr. 8, p. 35 s.y.pravilă. ' w / prabuim vb. ind. prez. I pl. 976 V„potrivim* Pribu'im sanamora de sare cu apa rece, s-o facem cum trebufe de m/pcât, sa n-o lăsăm aşa sarată^ yognă. cf. SCRIBAH, D. s. v.probu/esc. prădaiste (3 sil.) s.f. pl 951 Iii „ pătlăgele roşii * cf. pă t î n g e I e, plă tă g e a n; pă la g e an. cf..SCRIBAM, D s.v. parâdâ/să (Ban.,Trans., Olt.), LEXIC REG. s.v.prăda/să. ~ J prăjim vb. ind. prez. I pl. 919 V, 969 V, 990 III [despre mîncare] „adăugam * * / Λ rin tas, prăjeală . [In sarmale] punem şfnoi foi de dafin, punem şi noi...piperi\ ş-/e lyom la fiert ş/^p- ormă... /e prăjim 969 V. [Fierbem ciorba de cartofi] şi dup-ace-t ia o prăjfm 990 III. prăşea/â s. f. 935 viii, 974 vi „ praşilă T După praşa/ă\ să duce fa a doua sapa, adtiăla-ngrupat 935 VIII. / praşttna s. f. art. 991 VI, 997 VIII „tescovina". Prăstina aceia care ră- / /a / . m/ne, cum n^/cem, comma, no/ pe romt-neste, ofteneste [..Io aşezam ia cazan s-fa- » * j t j * · cem ţuică din ia 991 VI j cf. b osc o ti nâ,. c I u c u L cf. DM (reg.), SCRIBAH, DX sud) s.v. prăvădim vb. ind. prez. I pl. 935 V Λ amestecăm " [Cheagul uscat] Hprăvă-d*im cu zar sau cu lapPe pănă [k] ca sa puată s-să-gkege lapfţili. preadunam (* sil.) vb. ind. impf: 1 sg. 345 V„adunam din nou". Desfasam [firul de borangic] de pe băţ şl· I preadunam ■· pe mosuâră. preaface (3 sil.), se ~ vb. refl. ind. prez. 3 sg. 914 VII „se face de tot, je termină de făcut " P- ormă cârcă [săpunulJ sî cîn^se prea face îi dă sare şî-/ ia jos; cf. d o f a c e m. precheâmă vb. ind. prez. 3 sg. 944 VII „ cheamă (din nou) ".Jar sa strîgg iară şî placă cu muzica iar d/ ia uom /a uom asâ: care-o-mbunăt la nuntâs! îi pretiâma [ara. preoluc, se ~ vb. refl. ind. prez. 3 pl. 944 VII „ se duc (din nou)" Las? sara să preduc iară cu mireasa înapoi, iar [la] tat-af Feci 944 VII. Hm cobor/t d-acolo [de la stînă] sî ne - an? predus cu Una s-ampredât-o ia [rj la bâză 940 VI. pf. c. 1 pl. ne-am predus 940 VI. v. VÎRCOL f M. s.v. preduce. prefierbi vb. ind. prez. Isg. 936 V „ fierbi (din nou)' [Zara] o preiierb/ iâ- ră-n că/dâre Γ..1 sî sa Fâse urdă. r! . prefiri vb. ind. prez. I sg. 965 VIII M înlocuiesti, schimbi " Acoio [în putinăJ [.. J cît pre F/r/âpa o [ K] ma/ des, cu a -/ ,/· t „ tîta răk/Ju /asa ma/ bun. m λ / ind prez 3 sg. preFiră 965 VIII. prefrămînti vb. ind. prez. l sg. 971 V„ frăminţi (din nou, bine de tot) “ Frămîntam a/uâtu, dupe a/oât mai ^săm um^piCj sa dospeşte, şl^ /uom Fa//na/ar ş-o preFămîntăm 969 III. Şi-ipreFramînţ [cozonaci i], îi preFramînţ pană c/h^ să termină cu/e/ 971 V. Prefrămîntă^sâra tur ti ţa cu apă ş- cu puţină Făină si pînădi- min/âţa să fâce o maiâ bună pentru.., / t / * dospit; ş/ d/minata doar Frămîntăm pîinea cu ia 978 VII. / refl. ind. prez. 3sg. sepreFrămînta 993 VIII; ind. prez. 1 pl. preFrămintăm 9Î III, 978 VII, 991 V; part. mpreFrămîntât 96° III, 971 V. pregâteala s. f art. 939 vii M pregătirea " preînfundât, em ~ vb. ind pf. c 1 sg 944 VIU n am înfundat (din no uf Pi- ormă, am vazt că nu tine âpa, i-am pre/hFundat [tunarulj. / preluam vb. ind. prez. I pl. 948 V „ luăm (din nou) * [Carnea] uo su/im tm^ pod, uo pre/om dim^pod. prematură vb ind. prez. 3 sg. 941 VI „ mătura (din nou)* Dupe se-/udă [ păm întul], jâră pre mă tură ş-o Fâse b/ne aria. pre mina vb.ind. impf. i° 3sg 935 VIII ifmîna (din nou, într-unef //băFe [ca Iul ] şî-i premînâ şi-pcgâ şi-gcoio şi f bătie [griul din arie] cu câiu. 2° 1 pl. 545 V ţt ^ „mutam, schimbăm locul . ijiluam [viermii de mătase ], punâm frunza â/te, ngâuo, şî-j luam, îi premînâm pe altă masa şî scotâm gunoiu de supt iei prenoim vb. ind. prez. 1 pl. 902 VIII „semănăm din nou boabe (de porumb) în locurile unde nu a răsărit prima semănătură Dacă [porumbul] nuJe bun, î/ mai mîgcă sî ceva\ ff mai prenoi/m, mal punem â/tu ; împănează, p repune. prentorc vb. ind. prez. 3 pl. 941 VI, VIII „întorc (din nou) Jar le prentorc [oile] 94Ί VI. cf. VÎRCOL,M. 5. v. prentoarce. pren uie vb .ind. prez .3 sg. 989 V [despre murături] „ pritoceşte" prepci s.f. pl. 928 V „ scînduri care se aşază peste murături pentru a le presa " Păbrădoâicăpunem [..] nişte prepc-aşa .. n/şte hianiţ-aşâ fy^curme-/ zis. * prepui vb. ind. prez. 2 sg. 9h8 V „ pui din nou, repui *. Scoz^ drobi- aia şi-/ prepun înapoi acolo' 948 V. Dacă nu, să-n- 1 / w / tîmpia de nu iese bun [săpunul], aşa cum trebuie, îi mai prepunem a dou- uâră [la fiert] 925 V) cf. propun- ind. prez. 1 pl. prepunem 925 V. cf CV, IV, 1952,2, p.38, PAJURA,LEX. s. v. prepune. prepus s n.921VI, 924IV, 970 - VI u acţiunea de a semăna din nou porumb în locurile unde nu a răsărit prima semănătură* Să duce să vadă dacă [porumbul] a JeşCtod^dacănu, 1^prepune, prepus înseamnă că înhcueşte unde n-a crescut 924 IV; cf. i m p ă n a t. cf. CV, IV, 1952 , 2, p. 38, PAJURA, LEX s.v. prepune. prepusâturiles. f. pl.art.956 VI, 971IV„boabele de porumb semănate în locurile unde nu a răsărit prima semănătură * După ce-i prepuneam, lăsam de răsărea pre-pusături-eiea, de creştea 956 VI. cf. CV, IV, 1952,2,p.38, PAJURA, LEX. s. v. prepune. prespăl, se~ vb.conj. prez. 1 sg. 94S A „ să spăl din nou " Să ie pre -spăl\ a zis, că nu ie-am spăiât bine. prestrîngem vb. ind. prez. 1 pl. 940 VIII „stringem (din nou)r Lyom furs şî-l întuârsem de pe-o parte pe alta, că sa să ususe ca lumea ; s - a tuns i Y pre-strfzim, îl fâsem porsor(t cap/tă. pre ţinem vb. ind. prez. I pi 94 7 V „ ţinem Punim yo cîrpă pe fundăsei 9f f/-/ styârcem [casuiJ frumos,preţînem cu a/ta c/rpă st trecem desupra, ca sa să facă frumos. / previn vb. ind. prez. 3 pl. 944 VII „ vin (din nou) * (Jaminicâre s-adună /a fată iar previn φ^cuscri,iar după mi-reâsă. previndeâ^ vb. ind impf. 3 sg. 936 VI, revindea * Ala aduna sandfta şia-dunâ cu do Ho sute [J cu trei sute de /ei. ..si o lua d'i ia noi; si iei o vin da cu λ r a ■/» / λ [.. J o mile doyo sute d'e iei miia, g pre-vfnd'â iei / prie adj. f. 937A [despre vacă] p pătata cu roşu si alb, bălţatâ* prijoane v.spri/oâne / . / pmjunim v. spri/osne primâs s m. 948 A „instrumentist care dă tonul si* Îi dirijează pe ceilalţi muzicanţi din taraf * t primăvăratic s. 913 A „sumă de bani care se plăteşte pentru îngrijirea si păscutul oilor în perioada de primăvarăί primet s.n. 974 VIII, 975 VIII, -982 A * plasă deasă, cu care se vîntura gn-,ul, la trei râtul cu cai * Paiile le dan^dşo-parte şi veneâp^ c - um^ primet cu [ej ji-ganijje, aşa-i zicâm noi [.. J aruQcâm / , sus cu lopata [...] ş-alilâft trăga cuptza âea · primet, aşa -i zicâm no/ 975 VIII; cf jiganie, j i g o j n i tă. cf. TDRG. s. v.primeti, SCRIBAH, D.s.v.primetesc. prind vb. ind. prez A sg. 998 III [la mîncăruri]„dreg, dau consistentă (a-ţf / dăugînd făină, oua etc.) . Si de -aci/şa o prind [ciorba] cu um^pic de făj/nă 998 III. Noi uo prindem cu ou, corb/ţa 9ii V. ind. prez. I pl.prindem 921 V. cf TDRG s. v. prinde. pripi tor adj. m. 1° 914 «II [despre pamînt] „ nisipos, prin care pătrunde apa uşor" cf. z bură to r. 2° 908 V [despre soare] „ fierbinte, arzător 7 Cin^ieste soarele pripi-tuor ie pătrunde [rufele] repede. 1°v. DM s. v. (reg). / prişten s.n. 907 VI „ bucata plata de lemn cu care se peticeşte burduful de brînză" privim vb. ind. prez. 1 pl. 957 VI, 961 VIII „ plivim-cf. coteleste> pjguli. ind. impf. 1 pl. priveâm 970 VIII. privis ti te adj. f. pl. 912 VIII „ îmbucate . Priviştite... [scîndurile] să-mbucă [.] ca să... oridt ar scădea, să nu să vâdă p/ntre ieie; cf. s u m e ta te. privit s.n. 961 VIII „plivit 7 privită S. f. 359 V, 96O VII „ nuia îndoită cu care se lărgesc matele de porc pen- 92 ira a putea fi umplute' Privita... υο juardă făcu ta de gutuiJ îndo/ita s/punem si bă -gam pe mata în juos 959 V. v. DM s.v. (reg.J,cf. CADE s.v. prînz s.n. 966 W/, m VII „ masă care se dă la parastas * Pe - or mă începe cu pomeni, îi face prînzu de şas-săptămîn! 966 VII. Dupe ce-iîpgruâpă, sămajpune s-a doo zî} sa zîce prînz t o masă 974 VIL probes te vb. ind. prez. 3 sg. 965 VI „ probează 7 ind. pf. c. I sg. am prob fe 936 A, 9484. profacem vb. \nd. prez I pl 944 VIII „facem (din nou)" Znopi-j profâsim iară gramada propun vb. ind. prez. Isg. 952 VII „pun (din nou) " [Aluatul] t!propun îm^ posta vă şî pun apa şî ¥or cu aiyat, Hor cu drojde.. v cf. p re p u i. proreclamât, am^vh.ind. pf c. / sg. 944 VIII „am reclamat (din nou) * Io am prorec/amât iară la Bucures, la minister\ f prorocirea s f art. 985 vii „oraţia de nunta". De mult aşa, veneau doi baieţ că/ăr/ şi [.. ] începeau prorocirea [la nuntă], cf. g o I o g ă ş e n i-. le. cf. PASCA, GL. s.v. prorocea prostogoa/e s.n. pi.994 vi „ unelte de pescuit; prostovoale ' v.TDRG (Mold), SCRIBAH, D. (nord) s.v. prostogol, cf. CADE, DM sv.pros-tovo/. prostovoi adj. m. 910 VIII „ pros* tănac, prost 7 proţap s.n. 904 VII, 911 VIII, 955 Y, 960 V, VII „ petrecere care se face luni, după nunta * Luni [după nuntă] făca proţăpu, cum să făca udata\ c-aşa sa k'e~ ma 960 VII; cf. butoi, f I o a/ rej I o - / «O ! * I / gon 2, morisca, rachtu,ur^ ci or 1° cf. LEXIC REG. proţapul nuntit 5. v. proţap. pufă s. f. 9flA „ceaţă deasă, pîclă " Pă pufă nu vez dă loc. cf. DM s. v. pufni (reg). puji s.m. pl. 961 V, 962 VII „gogoşi ai viermilor de mătase * cf. g o g o-. sării, g o g o s u I, g uşă, tobă 4° pui s. m. pl. ~ de castraveţi 963 V castraveti mici. castraveciori 7 n , t cf. CIAUSAHU, V. pul de mămăligă‘ pui de ceapa s.v. pui. puici (1 sil.) s. f. pl. 922 VI „ ştiu-leţi de porumb " începe s$d§a; drugile, 93 puie // spuneam no/, ca dau puicile Ja / i porumb, cfş t u I e ac; c o t d I a o. puielnită s. f. 981 VI, VIU,clocitoare * / puierime s 994 A „ mulţime de pui. / pumnarim, ne ~ vb. refl ind. prez. 1 pl. 940 II [lajocurile de copii]„ne numărăm pe pumni pentru a alege pe cel care urmează să- i caute sau să-i prindă pe (T * ; ceilalţi copii -cf. descintăm. pune, se ~Ij mustâtă v. mus- tată t pun la barba v. barba punte s. f. 9t9 VIII, 9?6 VI a n coardă de viţă de vie întinsă între araci' pupi s. m. 935 III „ boboci de floare ' v.TDRG (Trans., Ban ), CADE (Mold., Trans.), SCRIBAH, D (BanTrans.), DM (reg.) s.v.pup. ρυρόί s.n. 949 II/ „lipie". pus , am ~ ochii loc. vb. 933 I, [ la jocul cde-a v-aţi ascunselea \ am închis ochii, aşteptînd ca ceilalţi copii să se ascundă; am mijit Jo am pus uok'i ş> fetele s-eu dus să să pi tu ie , cf. 5 i jime, pitează Γ. conj. prez. 3 sg. sa puie ochi/ 9331 pusoare s. f. 909 VI „ loc pe unde trec, în mod obişnuit, animalele săi-batice si unde vînătorii se asază la pîndăΓ Bătăjia si a-ncepu^să Ja batâja dă unde-o stijau că ar fi pusuare de porc. v CADE (Trans., Qan), SCRIBAM, D. (Ban.) s.v. putoi s.m. 983 V„ardei iute", cf. n e i c u t, p ă s t ă i, t ă p u re 1, A / * / ^ t îr, tir ei, ţî te , ţîtîrigi. v. CV, III, 1951, 9-/0, p.47. rachier (3sil) s.m. 990 Vl„ nuntaş care însoteste pe naş la nuntă şi-i duce ploconul j cf. r a t ό ί. rachiu s.n. 977 Va, VII, 987 VI „ petrecere care se Face luni, după nuntă, la părinţii miresei." Tom- pe Iun! să isprăvea [nunta], că sa duca si ia socri acolo, făcâ ra-kiut asa sa ztca, că iaca rakYu ia socri adio Λ * / 977 VII; cf. b u t ό i, cuscri, floare, I ^ II o ■ ' Io g o η Z , morisca, proţap,ur-c / o r I . cf. TDRG rachiu! miresei (Munt.) s.v. rachiu. rază s. f. 1° 963 V„ radiografie * Cîn^ne-an^ dus acolo [M spital], raza nu să făcâ decî^sâra. 20(adverbial) 921VI „razant, la acelaşi nivel T Gryâpa nu s-astupă, cîn^să pune vi/a, raza cu pămîntu cellant, sa /asa aşa puţin cu gî/dân. răcitoare $. f. 902 vin „putină cu 3pă rece, prin care trece serpentina cazanului de ţuica T Tăvile-s băgate pîntr-o putină cu apă, care se numeşte răc/tyâ-re; c f. cazălnita 2°. râie ti s m. pl S40 V„stiuleţi de porumb de calitate proasta T tfaiet/ care ram în de la porumb!, ai mai răj, porumbi ai maj rai.. ra/eţ; cf. g / o j d e η i; o -c i o g i. v VÎRCOL, M. 5 v. rălită tună s. f. 991 viii „ sant f » > care ramîne tn urma rari tei cf. TDRG s. v. raîiţă (înv.). răpească, să se vb.refl. conj prez .3 5g. 953 VII [despre pîme,turta etc. J „sa se arda " [Pentru mălai facem focul J potrivit ca ş>[ia pîne, sa nu să ra-piască, sâ iasă rumen aşa ş/^ Frumos. raricim vb. ind prez, I pl 995 III Λ rsrim T Dupe ce-i raricim [porumbii], nu maj tragem n/c o prasa, cf, j u m u- I e a' m . răsad s. n. 966 Vllln răsadniţă" H culegem de - acoio de /a, de unde /este ie!răsădit..: îrăsad, rasâd îi spunem; cf. sad \ răsalnită. râsăreală s. f. 985 VIII [la plan-tej „acţiunea dea răsări; răsărit "[La porumb] după răsareâîă să trag - o prăsită. $ răscol s. n. 993 VIIwmargine,gură la butoi " Deteăsa but o iu [cu must] peste răscol. răsuceală s. f. 984 UI „ fus marc. de îndrugat; druga " [CînepaJ o facem geme, o răsucim cu răsucafa. cf CADE s. v. răsucea, răsucă, CIAUSAHU, V. s. v. răsucea. răsuflă 1° vb. md. prez. 3 sg. 98I III [despre mămăligă] „ clocoteşte la foc mic, după ce a fost mestecată * Dupăc-o mestecam, o strîngem b/ne ş-o punem pe foc să răsufle, cum îi spunem noi, sa răsufle. Pe-orma' dupe ce răsuflă, uo lom s-o pu T nem pe masă. 2°vb. trans. ind. prez. I pl 9I5 V, 979 V, 982 V, 986 V [despre mămăligă] „lăsăm sa clocotească pe foc mic, dupa ce a fost mestecată " Jârăs uo mestecăm b/ne, bine şi pi-o pâr te şi pe âtta întoârcem căidârea [..,] si pe urma o lom şi- o punem şi-o răsuflăm [-■] ş-o punem pe masă 979 V. J° 979 Vi, 997 VIU „aerisim". [Pămîntul de la rădăcina porumbului] îlrăsuf/ăm,pentru de! are o [l] prttide ο scgârţă dator/ti ρ/ό/i s-a soarelui bătut ş-a vintu/v/ şi-/ strînge la rădăcină 979 Yl. [Serele de zarzavat] cînd are că/dură prea mare le. răsuflăm 997 VIIL 10 refl. ind.prez.3sg.se răsuflă 915 V;(refl)conj. prez. 3 sg. să(se)răsuf/e 949 1, 981111, 991 V. 2°, 3° ind. prez.1 pl .915 V, 979 V, VI, 982 V, 986 V, 997 VIII nSsof/am. răsuri s. f. pl. tantum 1° 944 VI, 945 VI „ zer amestecat cu firimituri de jrda *. Restu se ramîni d/la Hurdăî/spu-i/m răsur!, câre sîn^maj gryăsa 945 VI 2°987 III „ resturi de aluat care rămîn pe * * t copaie cînd frămînţi plinea . frămînţ coca pînăiâsâ ia de ...no are răsuri pe [a [pe copaie]. f°cf. CADE s.v. (Ban). Z°cf. TDRG, DM s.v. rătucăn s.n.f°933A, 956A „ claie (de fîn sau de coceni ),dincare s-a consumat o parte *2°998 Vnbănuţ la ou* [ Ouăle] /e căutam să â/bă rătâcănu-ala mi-ti ti/ şi negru. I °pl. rătâcăne 956 A. cf CIAUŞANU, V. s.v.,COMAH,GL. s.v.reteacănă. * / ratundim vb. ind.prez. Ipl. 945 VI # tăiem rotund,rotunjim". [Vita de vie]Ho ratundim daca creş/ri prea ni/bă. răţoi s. m. 982 VII.flăcău care,în timpul nunţii, îl însoteste pe nas şi-i duce ploconul. Mai ie rea unu, îi zîcâ ratij, câre purta naşu cu p/oconu, merga cu p/oconu, cu nâşu, î! duca, /-aducâ â/a, şi-J zîcâ răţoi i cf r a c h i e r. rătuici s. f. pl. 910 VIL ratuste' t r n f t râureşte, se ~ vb. refl. ind. prez. 3 sg. 988 V9 se fierbe bine, se înmoaie 4f 1 la fiert. [Sarmalele] fjerb pînă cînd sa răyu-re'şte varza. războaie $. n. pl. SZO VI, 991 VI \rame Cpentru uxat tutunul)' [Tutunul] se usucă bine pe războaie 991 V/ i cf. I e r-g ă t ori 2°. râzbuneste, se ~ vb. refl. ind. prez. 3 sg. 9/2 VII, 949 VII [despre lapte] n se acreşte * Pune^/âpte acolo îm^badîf, să razbuneşÎe, îl batem cu matca a/ă 949 VII. „ / razghine, săse~ vb refl. conj. prez. 3 sg. 975 VI ,sâ se întindă (pf- nă la rupere )* [Vita] o legăm pe părugenf , * 1 » ca sa nu să răzgine de v/nturi, să nu să râzgine coarde/e. râzmuiem vb. înd. prez f pl. 935 Vllt 937 VII, 940 V [despre rufe] nmuiem (de tot)' Luăm âpa de pe foc 96 j/- ntîi f'e^J'e razmuîem\ le muiem, /e dăm cu sapo η — asa Îe zis/m — fe raz-muiem 940 V, part, f. pl răzmuîete 935 Vl reci v vrecf recute j.m.921 VW „recrut* cfJDRG, CADE s.v.răcut, VÎRCOL, V.s.v. rac υ ta. rejuzor s.n. 948 VIII „difuzor^ ren s. n„ 948 III ucuptor la maşina de gătit * [ Plăcinta] Ho baz ta ren s-sa coă-că; cf. b r o t i π â, coca toare, frig ă t oa r e, toba repicat s% n. 997 VIII „ ra sădire" Trecem la repicat roşi/iie le Facem alte tocurfş/ luăm d-acdio plantele - alea mic şf le răsădim la do/spe, peişpe centimetri una dă alta, j replcâm vb. ind.prez J pl.397 VIII „răsădim"; cf. nasadeam. t rictuit, am~ vbjncLpf.c. isg. 937 IV [la pădure] „am curăţit buştenii de crăci* Am m/ers sus îg^ cuastă /a cor ha nit de buşteni\ am rictuit s-am dat jos la drumu auto. ris tem ul v. rustemu! rîndeste vb. ind. prez. 3 sg. 962 VI „anunţă (cui ifvine rîndul) "Acest t^han ne rîndeste cînd ne vine rîndu la brînză, ne rîndeste sa luom ta briză 962 VL fuse/ de,%. rîndei lumea ca să meargă /a treabă la gospodărite, la lucerna 962 V. ind. pf. s. î sg. rîndeî 962 V, cETDRG, CADE, DM s^ rîndul l rin du ie, se ~ vb. refl. încLprez, 3 sg, 963 VI „ se examinează rînd cu rînd * Porumbu, după c-a răsărit, să rrnduje, să vede lip sur le, unejeste lipsă să-locuieşte cu porumb* j rînd(ul)/ pe de-e ~ loc.adv. 919 V, VII, peste tot, la fiecare în parte t [Legumele tocate] le-am întors aşa ca s-a-juggă [sarea] pe de-a rînd ş-apoiam stro p/t cu sara citat 919 V. LăVutari să duc cu z/nerÎie pin sat [.J pi la cine are, pi la vecini, pi la. ^pe unde pot sf^ sa ducă, mai aproape, şti; nu umblă pă de-a rîndu 919 VIL cf. T0R6, DM de-a rînduls,v*rînd. rîndureO s, f. 923 VIw scobitura facuta în butucul şi în obada rotii, pentru a fixa spiţa * var% rîndune/e s, f, pL 92 3 VL rtnsă s. f, 947 VII „mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu carne, grăsime şi măruntaie ; tobă mică ) cf. / i bun da fe te, bu n d ă ră u, b u n d ă - re ac , bun dă re te. bun dă rui, 97 burta fe te, burtica n, burţi-chel, b u rtoi, ca rta fe tefchlrt, cirta f o t\ fundaret e, fundoi, fundul popii, geacul al gros, mă tu soi, să cui, tar ta b o s, tă-g îrc io a r ă, traistă, ci TDRG, CADE, SCRIBAH, D., DM.5. v, rin za. robătm vb. ind, prez. 1 pL 951 VII ,scrobimyjnînjim (urzeala)*Dupaje ferbe âpa, punem lai/ha de gr/y, punem zale de dovlete, samînţS de i/n şi bagam urzoiu a-colo [„J: jn spâta, sa nu să scarmene. Huma/,urzâla Ho robă/m, asâ si spune. rochicioâre s, f% ph 974 iii Λ rochiţe' A cumpărâ^costumase, ro/cicpare^ rom an esc v. rop 5. 920 VII lt ropot, aversă * S-a pus un rop de piyâie* . ropota s. f. art. 973 IV u numele u-nu/ dans popular ' roSCCtV adj. m. 969/4 Λ roşcat", f Floarea] coc/rlahuluiie mai fa]mari -şuâra şi roz aşa\ roşcai/a 968 Vy f sg roşcâi/a 968 V. rupi vb. ind. prez. Z sg, în expr. ~ cazanul 911 VI u desfaci capacul cazanului de ţuică, pentru a opri distilarea"C/n„ vez ca nu mai curge b/ne, nu maţ ie buni, nu ma„ are gust de ţuica, rupf caza nu şf ai tras ţuica la o pârte% ind. prez. I pl.rupem cazanul 915 V% rupt, la ~ loc. adv. 935 VI [despre plata cuiva pentru o muncă prestată] „cu totul (în opoziţie cu : cu bucata, cu ziua)* Jei u^ uom la lucru care.. dî meser//^Jt / la rupt sau cu zîua. cf. TDRG cu ruptu/ (Trans.) s.v. rupe, CADE, DM cu ruptul (Trans.) s.v. rupt. rus tem Oi v rustemu/ rustemul s. art. 972 VIII a „ dans popular'. var, ristemut s.,art. 968 /V; rus tema î. f, art. 994 IV. Sad s.n. 987VIII. 994 Vl„ra-sadnlţa ';cf. ră s â d ; ră sa I n iţă cf.TDRG s.v, salacilât s. 924 V„ salici lat (folosit drept conservant)cf. sal i c i d, s a ri ci lat. var. salaclnat s. 370 Vil; saracllat 5.919’V, salacînat v. salacilât salicid s, 911 V. vil „ salicllat (folosit drept conservant) ** cf, salaci- I at, s a r i c i I a t* samatoc s. 965 vi, viii, m vili, 975 VI, VIII, 979 VI „must care se trage de pe . tescovină imediat după zdrobirea strugurilor,' / v A / 'V j [Strugurii J după ce-i stroşlm /1 fir da ie, n punem intr-o put/hă mal măre; după a- ceea ne şf apucăm sî tragem samatocu 975 VI, H-am tras limpede de loc sau samatoc, cum îi mai spunem no/] îl băgai cu comihă / cu toi,las că-l trag mî/ne 979 VI% santi'me s.pl. 981 vi, 987 vili „centimetri* saracilat v. satacf/ât / A saramură s. f, brînză ~ 302 VII „brînză telemea'Dacă [brînzăJ se scprge t yo tă/em ş-o punem st-/ dăm sare, / Şî să numeşte sa [k] br/ză saramură; cf, muritoare, saricilat s, 910 νιι, 9t2 vm „sa-Ifcîlaf ( folosit drept conservant)" cf. s a -, / la c î la t;,s a I i c ί d . sâcui s. 961 Y, VII „ mezel preparat în cecumul porcului] din carne, grăsime si maruntaie) tobă mică ; cf. b u n d a f e te, / , bunda rău, bundă re a c, b u n-d a re te , bun dărui, b u r t a ~ f e te/b u r t i c a n, burtîchel, bu r t o i, ca rta fe' te, c h ί r t, c f r-t a foi, fundă re te, f u n d o i, fu ridul pop ii, gea'cui âl gros, m a tu s o I, r î n s a, t a r t a b o* s, t a-gî rc i o a ră, traistă. Sâcuias st n, 950 VII Msăculeţ, sâcui pentru scurs casuicf, g e c u f, gecut.mot. cf, CADE, SCRIBAN, GREGO- RIAN, G, s, v, sacul sădelă s, F. 957 VIII, 966 VIII · „unealtă (de fier, cu mîner de lemn) cu ajutorul căreia se fac grop! pentru răsădi tul viţel de vie sau al tutunului \ cf, sati e I c a, vătrai«, pl, sadele 957 VIII. var. sădflă 5. f. 989 VI; jtfY/TÎ? s, f. art. 991 VI. sădelcâ s. f. 965 vili, 967 VI „u-nealtă (de fier, cu mîner de lemn) cu ajutorul căreia se fac gropi pentru răsădi tul vitei de vie sau al tutunului! Sedefca /este um, fier de şa/zăj^de cent/metr/] [&]c-um^ belcug [%Jk capt căre să bagă ui lemn de douăzesL sau de trefzăj^de cent/metr/' ş-s-apucă cum f/n fie de iei ş* să ta sa p-îet fn^jos ş-să Fac găyurfj ş-p- irmăa/băgat vka 967 VIII; cf. să d e Ia, vă t rah var, sede/ca s, f> art. 967 VIII. sădilă v. să de/a S â/cer s, 967 VI „ par cu mai multe crengi scurtate, înfipt în pamînt şi folosit drept cuier; prepeleac ! [Caşul] îl horn de strecătoare, de urek\ ş-/- atîrnăm într-un să/cer/, într - un pan cf. TDRG 5* v* sărcer(iu) (Trans.), CADE s.v, sărc(/)er (Mold. Jrans., Olt.), SCRIBAH, D. sărcier ( Mold] s v. sărc/nen sămăluit, am ^ vbjnd.pf.a } sg. 94I III „am băgat de seamă ".Am^văzut cum^ altele [ pîinea], da ίο n · · an^sămălui^ [,]am baga^de samă aşa cum,^ fac. ci TDRG, 5. v# sămă/uî (înv.), SCRIBAM, D. 5, y, sămaîuiesc (invj. sâmînţâm vb, ind, impf. 1 pl. S6/ VII „ semănăm, însămtnţam * Cîn^ semănăm d'e punâm...sămînţâm porumb/,,, 1. * sămînhi v, sămînt/iuri * ^ * sămînţîiuri s. fv pl, 928 vil, 983 V v soiuri de seminţe ", Punea-nt- o cîrpăco- lo sămînţîiuri de toata moda/ ce săρύ- nf- m^pămînt 928 VIL / var. sămînţîi 5, f, pl, 996 A, cf. TDRG, CADE s. v, săm/nţă\ săpătoare s. f. 929 VI, 952 VIII „ cazma ;"cF. hî r I e t e, săraturi s.t pl.962V, VII „res- turi ramase la Fundul cazanului după prepararea săpunului *-9 cf. b o s c o v în a, ficaţi, ma r da f 1® marulă, m o a re .2® strat, t rea s c; vrec\e»t sa tra* sâNlă v.săde/ă scaldă , se ~ vb. refljnd. prez. 3 sg> 979 VI [despre grapă] „ trece uşor pe deasupra unui teren cultivat* Dacă punem , * ./ , cu co/ţît grîyu Ieste afară şf-l rupem, dar cu ieşitura sare, să scaldă grapa. scarlantlnă s. f. 963 >4 „scar-latinaT scârpă s. f. 905IV, plantatie de protectie pe marginea căii ferate* ieste um^ fe! de scârpa d-asta de sa/cîm/ deasa. / # SCOrpete S. m. 917 „ papuc de dimie,i, cu talpa de cauciuc sau de postav 7 pi scarpeţi 927 VIII. var. scarpeţi s.m.pi 904 VIL cf. TDRG, CADE, SCRIBAH, D., DM s,v, scarp scaune s. n.pl, 915 VII „tărgi pe care se duce mortul la groapăj năsălii 7 cf gra' ti e; pat. v.TDRG s.v, scaun (6an.). scăiuşi s.m. pl, 905 VII„ joc popular, calus 7 scăpări/ prin ~ loc. adv. 965 VI „printre picături, pe apucate TMai săpa/ acofo puţîn, ci trebui ş/^ la iei sapat, p/'n * j / / scapan, ca n-avem cum. scâpătoârea s. f. art. 937 1 [la jocul €de-a prinse/ea7],Jocul unde se ' refugiază copiii, ca sa nu fie prinşi 7 scărminus s. n. 972 viljarac7 »Gfburi aia to^/a gibur!îi dam, [ar /a scărminus acolo* / / schiliglu s. m. 962 >1 „ lucrător în port, la schelă * SCÎrbe s. f. pl.960 VIII „scobituri făcute în grinzi, pentru a le încheia "iaca scîrbe-asa, tăieturi ca la cutură şi-pfeja; îgk'eiâ casf\ SCÎrtăti s. K pl . 984 IV „ grămezi făcute pe cîmpt de obicei dîh 13 snopi; cf.cir-s t a şi, pl e ti ţet st a v a ) c re s ta -tă, pe t i tă. » ; r > SClipOS adj.m, S81 VI Jucîos7&?-runu are cyafa neteda definitiv, neteda şî mal scî/pyas - aşa niţat 9lh VI, (\ sjk sctipoasa 324 VL SCObîltit, 3 ~ vi, ind. pf. c% 3 sg. 998 VII „s-s ap 1ecatts-a înclinat* A scobi!ţît caru în tr-o Fir im Iţă da groapa {•a călcat[k]ş-a trînt/t-ojos dîg^can v.DM 3. v* scobî/ti (reg ) ^ SCObul s. n. ari 911 VIII „scobitura ' Cepe te le lemnului sa cop leş te sa ascute şî sa intre^scobu acela care are^ care -j făcut j//^. scobusul s. art. 903 VII conca-> n vitatea ţestului'". [Ţestul îl facem] să ră-n7/fî scobişu ăla unde băgăm mă/aiU. SCOrţâr s. n, 906 V„ acoperiş deasupra scaunului de la strunga \La strig-gă, ine sa mulg uo iile/ teste acofo um^podi-şir pod/t şî pe podişiru ala le acoperit casă nu plouo... scorţar îi zîce. scorteturi s% pl. 981 v 983 v , ■ Γ t „ scoarţe, covoare7 v.CIAUSAHU - SFÎRLEA, s.v. ' / Scrobit part. m. 901 III „ albâstritj-mestecat cu albastre ala 7 Cumpărăm var şi îl facem scrobft aşi - n albastru.’ cf, TDRG, CADE, SCRIBAH, D, scrobeaţi albastra s. v. scrobea/ai scrociob s* n. 910 A „ culcuş de paie al porcului 7 pl. scrocfoabe 910 A , cf. CADE s.v. (Trans). scundănac adj. m. 925 A tl scund7 cf, TDRG, CAPE, SCRIBAHJ D.,DM, CIAUSAHU , GL. s. v, scundac. scdrsă âdj. f, 945 VII [despre mîncare] „scăzută' Fasaî mîpcarJe tupgă„ . . nu Fasa mîgcare scursa ca acuma. scuturăturâ s, f. 979 V. scame tOt care cad de la darăcitcf. t o h o c. sfundoc v. sFunduc / secarim vb, înd. prez* f pi 991 VI [despre lanul de grîu] „curăţim de secara. Dacă [grîul] are secara, îl lom s/W secarim cu-o seceră şi-i tăiem secara aceia dă pin /ăi ind. impf% 1 pi secăream 975 VI. „ / secarit s. n, 975 VII,acţiunea de a curaţi grîul de secara crescută prin el I secătoasa adj. ί 994 li „ seaca, secată ! Fîntîna jerâ Fyarte secătyâsă de apă, sedelca w sădelcă / serpentil s. 913 VI [la cazanul de ţuica] „serpentină ";cf. ş e r p e n tin, l L < - terpentin a. sj altui ta adj. f. 983 A „ asfal -tata * JW sfa/ţu/tă ; cf.a s Fa I tu i t. sfărtar s. n. 354 VIII„ unitate de măsură pentru lungime, egală cu distanţa dintre arătător şi degetul mare Γ 5/ăf/e 5, f. 923 V/, 973 VII Jîşie". pi sFăs/i 951 VIII, 951V, 960 VI, VIII. v.TDRG (TransJ s.v.Făşie. sfindoc v. sFunduc sfnmesc vb. ind. prez. I sg.91/ A „ zdrobesc, Frec TSFrimesc Fasolea; cf. t f ă c ă L sfunduc s% 959 Vu varietate de cimbruΓ , var% sFîndoc 5* 920 V; sFundoc*: 912 V. cf* TDRG s. v. schinduc, schindu/at SCRIBAH/0^ DM.5* v.schinduf sif ilistru s. 937 A „sifilis* sifirog s.m. 96/Apsubcbf-curg, agent sanitar *· s u f i r u g. cf. CIAUSANU/ V. s.v.suf/rug. si lingă s.f. 941 A, 947 VIII ' „ seringă * simiancă (4 5/1.) s. f„ 924IV „ dans popular * [Se joacaJ siria, brîy, sA mu ar/ca' diFerlte hore. sînece 5· pl* 944 V, pinz£ pentru saltele S-o torcem sî Fâsem F/eş-câre [. J saltele, s/nese, [...], ute cum îi saltaua pe paf sintâcsiat (4 sil.) 5. n. 94810 „obicei potrivit caru/a, în noaptea de Anul nou (Si Vasile), fetele isi ghicesc ursitul* cf. TDRG, SCRIBAH, D. 5. v. J/W-5//, GÎLCESCU, G. 5. v. sînvăsîia. sinvăsiază (5 siL) ^ ~ vb refl. ind. prez. 3pl. 939 III „ghicesc viforul în noaptea de Anul nou (Sf.Vasile)* De Anu nou Fetele şi băieţi se sîmvăs/i&ă? cu gnu, cu piatra acri.' v.GILCESCU,G. 5. v* sînvisî/a\ cf. TDRG, 5CRIEMN, D. s .v, Sfnvisîi, I SÎrbă $. f, 990 VI „obicei la nunta: luni dimineaţa, soacrele sînt plimbate prin sat calare pe măgari t //%J, soda yo topîm în [ε] cum aş a-vea zece fotograme de unturi, aş pune c/nc de dpi firi soc/i ş/ c/r/c cu apă cu soda f"J> PUI ŞÎ dîn tirîme o tryaci şî d/h ztab/cune, dîn apa, şt/] care n-are sodă^ /a. 2°pi tantum art, 091 VII v cărnurile slabe, macre (ale porcului)* Apoi da/-/}' tocâm stăbicuniîe, ficam trandafirft !e zî-cem noîcîrndţ ; cf. m o ι n e ă t a , p e-cina, p e c ι u ţ ă. Sloboade vb. ind .prez. 3 sg, /°906 VII, 952 VII „sfinţeşte, face siesta-nie \ V/ne popa acasă şî s/obyade pomana 952 VII, A fost o ci/tură, s-a sîobozît acî C sat 924 VII. Dupe se o fermenat cu bu- /02 naru £.J /ami pe popa şi-/ JePeşf-eco* îo\ sîobozasc, minîgcâ\ beu 941 VL2°în expr. ^ apa 984 VII „îndeplineşte un ri -tua/, Ιθ şase săptamînl dupa înmormîntans! /ei yo t/uguîiţ - aşa, fac... doffo fumînar/ aşa\., îg crucişa te, te- aprinz, /e fam/î şf îe dai drumu pe apa. S-aşa sa stobuade apa. I °ind, pnez, 3 pi sfobozesc 941 VI; refl* înd. prez. 3 pi se s/obocf 924 Ia: pt c.3 sg,s-a slobozit 924 VII. cf, TDRG s. v, s!oboz/\ / smetie s. f. 338 VI. par lung f flexibil, folosit la treieratul manual0. Punea doi, trei, patru znop!,.. şi-i băt§a cu zme -//, c//a v.SCRIBAH,D.(MuntvMold.del), LR, X, 1961, p. 237, 318 s. v. smoală s. f, 917 4, VI„ smîntînăf Ja smoaia şî bâte smyala şî scuate un tu 917 VI SOCri - s. m. pl% 926 III „Invitaţi ai miresei, la nuntă " Am avu^ nunta fru-muasa, am avut*socr/] de ta mine, ob-zec de socri sodoasă adj, f% 962 V [despre apă] n leşioasăt moale ! [ La săpun]punem or Iapă de Dunăre, ca aîa-j ma/„, si spu- ne mai sydyasă...say pune ^zăpada. SOfru s. 387a „şopron\ v. AO, VI, Î927 p. 108 s.v. somnă s. f. 97.], să face ia nuntă 991 VII storcătorul s.art. 98*f(V„unealta folosită la stors sau la tescuit" [Boabele de struguri] le-am pus la stors cu storcătoru, cf. storci toare a, s t r o ş i t o r/ s tru j η i t a, zdrobitoare, zdro pş i toare, zdrosi t oare, z o b i t o a re ; s t r o s i t o a re. ' i storcitoarea s. f. art. 92h VI „maşina manuala pentru zdrobit struguriiΓ [Acuma] storceşte [strugurii] cy-asta, cu storcituarşa, cum ii spune, umilei de ma-şinăr)ie care să-mvîrteste-aşa de-oruâ-ta\ ş-acolo zdrobeşte struguri; cf. sto r-că t o r u I, stroş it o'r,struj-n i tă, zdro b I to a re,zdrop -sitoare. zdros i toare; zo- I ' t ' b i t o a r e ; stroşitoare. strajă sj. 919 VI, 911 Vllljcîn-dura groasă, fixată în chip de stavilar pentru a capta apa unul izvor", Strat s. n. 921 VII, 960 V, 966 VII, 967 V, VII, 968 VII, 970 V, 972 V, 971 Yll, 977 VII, 984 III, 990 V, VII m leşie (murdară) care ' rămîne pe fundul cazanului, după ce s-a fiert săpunul" [în căldare] rimîne strat,aşa'-/ zice, leşiie de-aia aşa, strat 977 VII; cf. b o s c o v i na, ficaţi, m ard a f /“ manila, moare Z°, s â r a -tur i, t rea s c, vrecie ; vatra. s tra veţi s. m. pl. 933A, vil „ stinghii, ştacheţi''[Lergătoarea e făcută] din straveţ, straveţ de-ăştia di brad 933 VII ;cf. $ t e a z ă, li n d ei ci tă- ' ) 9 9 9 9 / călii ; t i n d ί c h e â- cf CIAUŞAHU, V. «s.v» stravete stracător s, n, 935 VI „ pînză rară în care se pune caşul la scurs" cl m a- s a 3°f ţ î I n i c. cf. T DRG, CADE s. v. strica toare, SCRIBAH, D, s< v. strecătoare (Trans,, Mold.). străjor v. streajer străjere v. streajer „ / - stramosire s. f. 938 II „moştenire TPutu acesta feste Facu^dm bunic si străbunic. Vrem să-l avem de strămo-/ şire, cf. 5CRI8M, D.s.v. stramos/e * * (înv.). streajer s. 967 viii, 991 viii „ par înfipt în mijlocul ariei de treierat; steajer '· cf. p o t e r e c i, s t o m p. var. străjer j. 941 VI, 948WΙΙ^/λ»- jere s.m. 944IV; strejăr s. 940 VI; ί strejăr $. 945 VI. cf TDRG s.v. strejer, I0HESCU,GL. s, v. stejer, VÎRCOL, M. s.v. streajăr streaz s.n. 940 V, 944 V, 945 VI, putini ? ter/i o punim c *//·«« [ la acrit] 940 V j cf. c i u b a' rc ă, b rado a ică v.AO, VII, 1928, p. 521 s.v. St re fieri s.pl. 942 VIII „ gheaţa ca -re se formează deasupra semănăturilor g h e t o ai e. strejăr, strejăr v. streajer streme s. f. 988 V/ll „ turma 7 Inceb^ d’ik mai să facă streme de Hoi, a-/ / / ^ efc? o tîriă strînsă de Voi la ui loc. stroâpe, se ^ vb. refl. Ind. prez. impers, 9^! A 0 stropeşte, plouă cu stropi rari 7 strocsim v. zdropseşte strocsi toare v. zcfropşitoare stropi tura s. f. 980 VI „ pri- mai rod al viei de doi - trei ani. [Viei]// lăsăm noi anumite cord/ta care s-arunce ş -ia stropi tur! să vedem cum [r] cum ieste t ce Formă de strugure Face 919 VI, pl, strepituri 979 VI. stropşitoâre s. f. 349 m „ mustuîtor, ştir că * [Strugurii J să stropşa î^hîrdăy, c/emu/t. pe timpuri, c-o stropşi-tuăre cu cr&J; cf. me ş c ă, s t î ci, 5 t}rc ; ştie. strositor $. n. 952 VIII„masî- j · na manuala pentru zdrobit strugurii", cf. storcătorul, storc i t o a rea, strujnîţă, zdrobi t o a r e, z d ro p şl to a re, z d r o ş i t o a -re,zob itoare; s t ro ş i t oa-r e . cf. LEXIC REG. s.v. stroşîtoare# strucească, să se ~ vb .refl. conj\prez. 3 sg, 908 VII v să se preseze, sase turtească "[durtucanul] îl fierbem, î/punem la str/veală sa sa stru cască puf/n, să iesa ap-aiadin iei; cf să se p î n t u i e. S tru jeâlă $. f. 928 VIII „acpunea de a da la rindea (doage, setnduri etc.)! [Fundul butoiului ]J^eay ia strujeaia ca rindeaua. strujnită s.f. 946 \l „maşină manuală pentru zdrobit strugurii' cf.sto r-c I to a re, s t ro'ş î t o r, z d r o bito a re, z d r o psi toare,zdro-sitoare, zobitoare;stro- s11o a re. * t strunghltă s. f. 940 viii diminutu de la strungă. Sî mef fase îgcăâi- m ta struggiţa mică\ unde le baga [oile]ca sa le muizem. strunguieste vb. ind. prez. 3 sg. 938 VII „dă la strung, strunjeste? Strururi s. n. pl. 969 VIII „ ştrudel. A ' t / Ştît ce va-zîcă strurur/ ? Cu puâme, mpatu-rfte - /77 foiite - asa, făcute frumos, cu poame. Studiu s. n. 933 III „ studio* frebe să-s ea [Fata] mobilă' studiu, mobilă de bucătăriie. var. studiu s. n. 933 III. / studiu v. studiu sturi s. f. pi 980 VI „ stuf [?]*La sturi, cîm^bâgă, aîca la sturi de vine apa, la sturi, unde sin^ sturfle aic, ia deal; în balta [...] prinde numai frunza caracudi. pl. art. sturile 980 VI. S turuie vb. ind. prez. 3 sg. 905 VIII [despre iarbă] „ foşneşte, zuruie* Daca merg pin Iarbă, sturuie· suciloi s. n. 966 V „ sul subţire de aluat, folosit pentru ornamentarea colaci- " r i aL lor, turtelor etc. frămînţ do Ho bucăţi de pîî- / /V A / ^ nf s-o bat aşa pe... ca u^ suciioi de pîi-ne [...] şîp-ormăpune tina deasupra de alta de să face forma cruci suci tura s.f. 91J A „jurubiţa mare Ί pi. suci tun 9Π A. sultan s. 962 A „soi de drese dulci-âmarui, mici si de culoare roşie închisă* sumedie s. f. 938 II „ mulţime, sumedenie ' H-a dat uo sumed'iie de copt sumetâte adj. f. pl. 912 VIII [des-pre scînduri] n îmbucate una într-alta" [Scîndurfle] vin sumetah una de alta; să-mbucă nea iele ; cf. p r i v i ş ti te. san tir s. n. 953 VII „ şantier. / schidar s, 901 II „ funicular forestier * şchiop adj. m, 923 VI [despre butucul de viţă de vie ]„ pipernicit, nedez-voltat , Sa- ntimpiă de ai mare atacă producţia âiuriant unu face umbră prea multă si unu [â] ăia rămîne $/ 935IV [la cazanul de ţuicaJ „ serpentină cf. s e r p e n- / / 11 I, terpentină. * / var. serpentin s< n. 933 YL s estanie s. f, 917 VH „sfeştanie". ş ion (2 sil) adj, m, 95Ψ VI a [despre pamînt]„amestecat cu pietriş mărunt; s i u. * Şir s. n. 92/ V, 926 V, 957 VII, ~ u! spinării 922 V, 929 III, 933 III, 954 VIII, 968 V „ şira spinării 7 [ Porcul ] f! la/e fe-ş/V, colo las/r, scoate siru 926 V Uasî/e ie punem ia fumt yasîle: şîru spinări, soldurie, spetele, cuastă 9 68 V. şiroaie s, n. pi 970 VIH„ şiruri, rînduri* Făcam şiroaie cu rarita si pe-ur- > Λ A f j Λ mă dam cu sapa şi puneam [via]. şişcânit adv. 930 A „ sîstit, peltic‘ Vorbesc şişcănit; cf. p i I i $. cf. TORG, CIAUŞAHU, V.s.v.siscM » / / SCRIBAH, D., DM s.v.siscav. 9 9 9 / ^ sobol s.m. 956A „şobolan . 9 ” r v.CADE (Ban.), WEIGAND, D.s.v. sodoâsâ adj, f. 915 V„ glumeaţă* v.PLOPSOR, V. 0. s.v.şodos; cf TDRG (Trans,), CAOE (Trans., Ban.), 5CRI-BAH,D. (Trans.,Ban.,Olt.), DM (reg.)s. v. şod. SOfei s. 936 VII „ciubăr"; cf d a· i u r, v. TDRG, CADE s.v. (Trans,, Ban.);cf. (OS SCRIBANJ D, s» V- piti" Că de vo cmc, şasa ani îgcuace [(up/ij ' soi tână adj. f. 927 VII [despre s-a şterpelit drăcu. o fata J „ înaltă, voinica 7 cfJORG, CADE, DM s.v .şterpeli, soldete S.m. 906 Vil,959 V„şoid SCRIBAN, D, s.v. şterpefesc. (la porc) ".Daca vrem să tocam şi un^şofde- ştimă s* f. 904 VII „ Ifna de călite din ă/a măre care are carne - aja multă... tate inferioara, rămasă Γη darac cf, u r -906 VIIcf, b r u tu r i. marile. pl. şo/deţi 906 VII, 908 V, 913 V, 915 ci CADE, DM, CIAU5ANU, GL .$. v. V, 919 VII, 920 V, 922 V, 923 VL ştim. sondromeâ s,L917 VIII .şan- ştiop s. 964 II„Ciot rămas dupa drama f tăierea un uf pom " SOtOl s. m, 970 t\npu\ de ie- ştire s,982 VI # mustuîtor, ştirea ; pure ^ cE p Γ r c i, cf. meşei, stlci, stropşi toa- stează s. f. 940 V Jeat, stinghie! re ' ştie, CC/emn, fsjuo stază d/g^gard 940 V, var. ştercă s. f. 935 VI. [Scaunul J î! da/tuiim cu dă/ta-/ igileţem cu ştircă s.f. 945 VII e unealta n/şce şcezăasa m/s 944 VIII; cf. s t ra- cu caşe se bate lapteieTm putinei; mîtcâ; / / / * ^ veţi, t i n d e t c i, ţ â c 3 iii-, t i n- cf matca, mitică, di c h e a, cf. CADE, SCRIBAN, 0., CIAUSAHU, pl. şteze 944 VIII. ,V„ I0HESCU, GL., LEXIC REG., PAJURĂ, şterge vb ind prez. 3 sg. 92^11 LEX.,PLOPŞOR, V.O. s.v. [la viţa de viej,, retează, mugurii de peioerdâ' ş hub&i s.n. /°9I0 VI, 914 VIII // trei/ea an, Ji sa da voie şi ie! [vţţtljko „fîntînă, put (cu lantsau cu cumpănă cgârda, daca are putere, dacă nu are pute- 2 0 970 VI,, cişmea * Ceimeâ sau şt/u0e/t.. re, iar să şterze, ca să-ş/ formezi putere tot una -/, mat mu/ti 961 VI; cf.se orbeşte. v. GREGORIAN, A0, XVII, p.92; cf. j refl. ind, prez .3 sg. se şterge 961 VI. CADE,SCRIBAN, 0., DM s.v, şterpelit, s-M~ vb.refl. ind. ştiuleag s. 9(6 VI „tulpina, co- pf. c. 3 pl. 902 VIII „au dispărut,au fost stîr- cean de porumb" Foile să las-acoio-n... 110 //?w cocini £ ştiuieagu â/â s! no! lydm nu-Maj porumbu; cf. crovagului s 11 υ I e te, ştiulete s. m. 90511 915 VIII, 924 V/f/ „tulpină de porumb;cocean' [Porumbul] /7 culegem du pi ştiuleteJ du pă covrig cum s-ar zice la no/ 924 VIII; c f, c r o -vagului, s t ί υ I e a g. stiurleac v.stu/eac / * S trOl s. n 901 Iii u sul ".Pun nu-» ca [pe aluatul de cozonac] sau rahat ce am, H** jv ^ strolasi; strol asa\ /-adun Strut 5. 907 VII tfghemotoc''/%£-teca*., [pe bradJ face-asa un^struţ, sa zîce, să Face -aşa ca o bombonici; cf. b oa c a, boboloi, bont,do r- dol o s i, zdro bulete;go- / g o I i e. cf. 5CRIBAN, D. s.v. s/ru/-(Hold). şhuleâc s.m. 918 VI„ştiulete t slănină (afumată): [Grăsimea porcului] Ho topim, n-o Facem sune 904 V, pl şunci 904 V. suroâie s, pl, 905 VIII .stoguri, c/ai (de coceni)" [Cocenii de porumb]// a-ducem. „acasă şi-/ grămăd/m, n facem sur/ sau surya/e, că sur uaie le să numesc e/ea care sînt ca un^ fel de c/ie; cf. ţ υ r I a. tâinită s.f. m VIII, 907 Λ „la-j dă mare, rudimentară, in care se stinge varul sau se amestecă tencuiala * tonă s, f* 944A, 945 A nceata rara, pîclâ * Un fe/ de ta'nă · să f/ie p/uaie, nu /e, să f/ie nour, nu ie; un feI de câtă slăbuţă de nu vez/bine 945 A. Sa pune o tanăpe suare şi nu /useşce bine suâre/e 944 A. p\,tăni 944A, tartabos s. m. f° 945 v, 9k8 $ 1 V „ caltaboş cf. m â ţ e ; b o 5 o m e t e, 2° 950 Vtl mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu măruntaie, grăsime şl carne tocată i toba mică ";ct b u n d a fe te, t / b un da ra u, bunda re ac,bundă re t e, bundaru'·, burta fete, burtica n, burtichel.bur-toi, cartafete,chirţ, c î r ta-f of, f υ n dare t e, fu n d o i, fundul popii, geacul al gros^mă-/ tu 5 o i, rînsa, secui, tă g î r -c i o a r ă, tV a / 5 t a . tavane s.pl. 921 VIII „podele, duşumele " Lesne o - ntrebu/ntampentru lâuut, pentru spe/at pa ji/oz^la tavane. tazmâle s. f. pi. 973 viiibjîşa de piele, albe sau vopsite, cu care se împodobesc cojoacele v. TDRG (Mo/i), CADE (Moli, BucovJ, DM (reg.) s.v. tdzma. tăfălogeam vb. ind. impf. I pl. 9 32 VIII ns fa rimam bulgării de pămînt cu tăvălugul ; tăvălugeam 7 cf. TDRG, CADE, DM sv. tăfălog: tăgîrcbâră K 998 VII.mezel preparat din cecumul porcului, umplut cu ma-runtaie, slănină şi carne de porc; tobă mi-ci;cf. bundafeie,bi)ndară u, /// bun d ă rea c, bundă rete, bu n-dărui, b u r t a f e t ey b u r t i ca n, burţi chel, bu rtoi,carta Fete,cîrta fol, fundă re te, fundo i, fundul popit, geacul * s l ăl gros, ma t u 5 o i, r 1 n s a, 5 a-cui, tarta boş. traistă. tăietoare s. f. 949 VI„ uneai- ta cu care se taie fîn din claie Γ ta mite v tomite tăngâle s. f. 953 VII „urzeală" Torcem de tăggâÎe, aşa z/cam noj fa f/ru a! supt/re!; cf. o aj d e λ tărăgăi ssp\. 992 W„blăm, lemne care susţin trestia la acoperişul bordeiului ' Hoj te zicam târăgăj £*JLŞî d- ac/ peste alea punea trestie„ tarime * s. f. 979 V, 997 VII „soluţie de sodă caustica, adăugata la săpun în timp ce se fierbe (in opoziţie cu slăbiciune)' Cum aş avea zece lci/o-grâme de untura, aş pune c/nc de apă fără sodă şi cinc cu apă cu sodă;£„J / / ρω şi d/>? tarime o truacă şi din z/ăbi-cune 979 V. tarteâţa s, f. art. 910 VII „ / „ tirtita (găinii) ; cf. ţ î v n a . tătar s. m. 951II, 97^ VIII a „planta din care se fac maturiT pl. tătar/ 982 V. v.CADE (Ban ), LR,X, 1961, p. 23 s. v.; cf. TDRG mă Ia/ tătăresc s. v. tată-SCRIBAM, D. me/ tătăresc s. v. me/\ teci s. f. pl. 910 III, 926 V, 991 V, 997 III „ făsole verde Mîgcare de tec 591 V. [La ciorbă ] taj capa sî tec/Ze acolo şî pun apă', după ce Fierbe tec/te îi pun şîpăîăgen 997 III; cf. te c u s /, tecuşi s. f. pl. 909 III „ fasole verde ' Găt/m Fasole verde, tecuş, cf. teci» tei s. 961 III „aţă la fasole" le-su/u verde -/ culegem dîn grăd'ină, o curătîm d/ tei dacă are. 9 * tejghea s. f. S02 V, VI, 903IV, 907 VI, VIII, 9f0 VIII, 9/4· VI, 917 VI „vas para-lelipipedic de lemn, cu un jghedb, In care se pune caşul la scurs T După ce să-gdegâ laptele îl puneam într-o tejgâ, s - acolo-/ tăiam cu cu ti tu şl /7 strîngam în masa de caş 902 V. Tejgâya /e pa trată, din b/ăn! de brad, Fără capac 903 IV. pl.art. tejghe/e/e 902 VI. tel s. 991 V, VII, 992 V, 997 VII „beteală * Sovonea mireasa cu voi cu te! 991 VU,cf.tatiţă. v. TDRG (Mac.), CADE, SCRIBAM, D (Dobr.) s. v. temeie s.n.pl. 939'VI, VIII „coarde de viţă de vie. lăsate pe butuc atunci cînd se taie v\ţa *. Să contează v/rFu viţi şi ia (ir mă să leagă pe ha rac Sa leagăş -să iasă numai trei capete, trei temee t curp^ să spun/ ia noi, trej temee ş care astea cresc în continuare nalte 939 VI, cf. C i m p i. temeie $. n. pl. 987VII „basma/e care se dau de.pomană la mort^J-ai luaw şi noi temeie, j-a luaw şij- am dat [de pomană]. cf. CIAUŞAHU, GL. s.v. terneu, / ' terpentin V. terpentină % / terpen tină s.f. 961 VIII [ la cazanul de ţuică ] „serpentina", cf. ser-/ . / pentil, serpentin. var. terpentin s.n. 961 VIII. tijlâifăr s. n. 977 Va „ şervet brodat ^ Pune o tavă, pe tavă un... un ştergar sau tij/JiFări cum îi spunem noi. timp, în ~ loc. adv 993 VIIjn-tre timp * //? timp a murit o Femeie. tinci s. 971 Vlll·,, var diluat (folosit la văruit)* cf. CV, III, 1951, 5 p.26 s.v. tindeici s. f. pl. 950 VI „stinghii T f Dulapii] ti prindem cu t/ndeic ■ cf $ t r 3 v e ţi, s t e a z ă t ţ a c ă Γι i] t in d i c h e a., tio cui s. art. 968IV „ dans po - pular 7 Joaca sîrba, brîuu; ga/auonu, tjocu, ristemu, Frunza... H reae s. 936 vi, W*A „ tufiş des, smidd Γ [Lupul] sa bagasă-n n/s/e tiriiac îm^ va/i 93 6 VI. * / tiugulită s. f. 984 vil dim.de la t/uga. tiulcuse s. pl. 964 VIII „ tocuri pentru gresie * La noi nu prea sînt tu/cu-sa d'-e/ea [...], /a no/ [gresia] o bâ-ga - /77 buzunar., I t tilVurCL s. F; 933Λ „cird*Tî/vu-/ λ? de gîşte. v I0NE5CU, 6L. 5. v. tînjâlă, ca pe ^ loc adj. 953 VIII p cit tinjala de gros" Um^ba/a'yur ca / / pe tînjaiă ■ cf. ca pe m î n ă , cf. TDRG ca pe cfeget s. v. deget tîrboseâlă s. f. 979 viii „e-mulsie" [Drobul de cheag îl J fărîmi[\n zer] si-/pine şi-/ pisază, // pisaz-aco/o pîn - sa face [ε] tîrbosa/a aco/o-n a/a... P-orma-f /a şi-/pune-ntr-o săd//a[...] ş/-/ strecoară. cf. LR, Vili, 1959, 5, p.Ms.v. tîrco/1 s.n 1° 940 VI „ margi- ne , circumferinţa "[Hîrzoabele sînt] ş/cu sîrmă ş/ cu cure/e-asa, da fara /emnuafa asa /a tîrco/ nu să poate n/s într-un mod. έσ935 VI, 942 VI „împrejmuire,gard "[La stins] sa face un tîrco,7 de mărăcm 935 VI; / cf. n a m a L tîrcol f m ^ loc. adv. 944 VIU, 945 V, 946 VI, VIII „de jur împrejur*[Casa] sa pâ/enteâză tyată-n tîrcHo/ 946 VI. j / Legăm ca/u de fe! [de stejar] şî-lînvîr-t/m în tîrco/ 946 VIII, cf. in o c o f, (a ocol. tîrco Iul, în ~ loc. prep. 945 V, VI, /a ^ loc. prep. 940 V„în jurul, împrejurul T [ Coroniţa] o /agă-n tîrco/u ca -putu/, a/ pa/ar/fi sau ai casu/l' 945 V. Pu-nim ta trîco/u yobidu/u/ apă fiarta peste senusă 940 V^ cf. în o c ό I υ I, la o-colul., var. /a trîco/u! loc. prep. 940 V tîrnafes s, 996 A „ tignafes' cf. g î t υ r a r, tîrnci s. f. 997 VII fia nuntaj Jt petrecere duminecă dimineaţa (înainte de cununie ) " Dum/necădimineaţa î/zice tîrnă. tîrnută s. f. 977 VII „cosulet de nuiele." tîrş s. /°90l VI, 904 VI„crean- gă rămuroasă pe care se încarcă fi nul şi se trage la va/e (pe pantele abrupte)' 2° 910 VI „grapă de mărăcini 7 cf. t î r- s i t o â r e . J° 937 V„tărus “·. cf. » 'i ) ' tă p î r I o a i e, t a r υ $ e L % r * * > 1°, 2° cl BOCEAHU, GL s.v. tîrsitoâre s. f. 954 Via, 957 VIII, 973 VI „unealtă agricolă (grapă de mărăcini) cu care se sparge crusta A A „ A / pâmîntu lui înainte de prăşit' Bag intii tîrşitoârea [în porumb]./}'- urmă-/prăşise 957 VIII j cf. t î r ş 2 \ pI. art. tîrşitori/e 952 VIII, V. DM s.v. (reg.); cf. LEXIC REG.sv. tîrşitor s. 9S9 VI „ prăsitoare (mecanică)" cf. LEXIC REG. s.v. tîrsitoâre. f tir şi tură s. f. 9/4 VI [laviţa de viej na treia praşilă" toacă s.f. 967 A, VIII tl3rle de treierat “. Treieraq_ cu caii pe tgâca, ducâg^ grîuut bătătoream pămîntu bine şi-i stropeam 967 VIII. /O/bâ s.f. /* 937 VI „căldare de tabla sau de arama, cu capacitatea de peste 20 de I * cf. c u m p ă ni 1° * · * » * ca. tîris că s. f. o ~ 933 III, 95 2 VII • 9 „ puţin, un pk' Puf cîbe-o ţ/rişcapraf C/e! ^ / [în lapte] şf sa face briza 952 VII; cf. c î t a , un picule te, oţtrigană,o ţîrişiră, o ţîrişucă, o ţfrîsici. ţi riş i ră s. f. o ~ 919 vi ii „puţin, un pic cf. c î ta, un pic ulete, o ţîrî- • I f ga ni, o ţîrişucă, o tir! şi ca ţîrişucă $J. o~ 967VII.pu- ţîn, un pic Γ Punem şf maf ffierbe o tîrfşuca; cf. cîta. un plculetef o ţîriqană, o tîrisca, o tîrisiră. o ţîrîsica. ' A 4 1 * ţin Sica s.t o ~ 351A „ puţin, ^ / , t un pic ; cf.cîta, un pîculete,o ţm'ga-/ v / na, o tîrisca, o tîrisiră, o tîrisuci * / ' * ' ' tîrtoră s.f. 956 VI„varietate * » * de vită de vieT * / /7 fe s.f. pl. 997 Vin 0ardei îuţiT Λ/·ώρ/ din ăla mic care-f zîce ţîţe, iute) cf. f t t , n e î c u t# păstăi, puţoi, ţa pure/, / 7 hr, ţîreî, ţîţîrigi. ţîţîrigi 5. pl. 938 V .ardei iuţi0; cf.neicuţ, pjstif, pufoi, ţâpu- re I, tî r, ti re i, t î te. /1 . , /■iVna j. h art. 966 WletîrHf»‘.‘ / * [ Pasarea ] Vo- mpârtr cotyaieie basca, peptu, aripile, cişu, ţt\na obijnuiita care tîne coadacf.tă r te aţa. ţoglu s. 998 V. vîrf, ţuguu f fo -turile J / * ungurenească s f. 903 iv ^ \ „numele unui dans popular . cf. CADE s.v. ungurească urâr s. 929 VII w coroniţa împleti ta din fîsii de pînză si amici roşu şi negru, care se pune în capul mortului T // face [mortului] aşa u^ urări frumos cu n/şte amic a -şâ- mp/etic/t pe - a/ic - aşa ] şi cu roşu şi cu negr u si cu ăib υ* urcior t. n. t° 361 V, 975 V „pe trecere, lum după nunta, la părinţii miresei, cînd nuntaşii se duc cu un urcior împodobit cu flori ' cf. butoi, c u s c ri, floa- / * o ° · * re,logon2tmor t s c a t pro -ţ ă p, r a c h i u. 2° pl. 989 V M fire(de tutun) răsărite des tntr-un loc, fiindcă sămînţa n-a fost răşpîndită bine" Amestes sămÎntâ bine, ca sa nu dea urcoâra .. ca / ·' λ daca să da urcoara v/ne şf sa face prea / des> cf pî I n a. var 1° ulcior $. n. 965 VH. urdar 5. n. 997 Vl.bat lat la un capat, cu câre se fir îmi I aptele închegat "A-să ieste obiceiu cobănu/uj\ are-o /’kJ un?j A# Făcut anca drept, lat, şî-/numeşte urdar! bătu- i/a, şi-Imestecă f laptele închegat] frumos, far/mă brinza urdim vb. ind, prez, 1 pl· 908 V „urzim" [ Cînepa] o dam pă urzoiu ă/a. Uo urdim, dup · acela uo punem î^razboj ) cf ord. urechea s. f. art. ~ podului 970 VW „ capătul podului" La ure/ /*pl. verzi 9201/. /.* cf. TDRG s.v. i vergelit; vb. ind.pf.c. 1 sg 912 VIII am bătut pe pereţii casei vergele. nuiele, ca apoi sa-i pot Îi pi cu pămint, cf. arac este, nuiele a' z ă, p ă - i e n te a za 2° cf DM s.v. vergela, verse, să ~ vb. conj prez. 3 sg 983 VI [despre viţa de viej „sâ dea.sl