HARVARD JUNIVERSITY LIBRARY 6217.7 HARVARDIAN IN MATUIDIS TS 3612 ΛΟΝ ONY Harvard College Library FROM THE FUND OF CHARLES MINOT (Class of 1828) . Received 27 Oct.1892 . 看 6281.7 Minot fund . - I el PRETUL 1 LEŬ FASCICULA I şi 5 DICȚIONAR GERMAN- ROMIN COMPLECT DE S. J. GROSSMANN VOLUMUL I. AI IAŞI Tipo -litografia H. GOLDNER, Str . Primăriei 1890. A se vede dosul copertei --- I I A A Abankern e 9 1 1 ! ! A , n ., A ; 1 ) întăia literă și vo f ., -miitter, blen de mare ( Zoar. metarius].- kopf, m . , -töpfe, (arch .) cap cală din abecedar; 2) (mus.) la ; 3) ces viviparus ). -natter . f. -11 , ceciliz de boŭ. -krähe, f., -11 ; cioacă neagră ( tip .) întăia coală a unui abecedar; [ Anguis]. -pride vzï Aalilete. -pnp Corrus cornix ; pflanze, f ., II., prov ., von A bis 3 , ile la început pe f., -11 ; păpuşă, smicerică de pi- | (bot.) clocotiş (Staphylea pennata ). pănă la sfărșit; wer A ſagt muß pirig, smoc de ramuri (de prins -Pode, f., vzi Aasblatter . -jeite, f., -11 , aud B jagen, a intrat in joc tre fusari). Quappe, f. , -11 ; miloală, ( la argăsarī) partea piele de care bue să jocự; cine se prinde in horă, mihalt, molas, măntuş (pește) (Ga s'a ținut carnea animalului. -itutfä trebue să tragă danțul; ai intrat in dus lota ).-quaſt, vzi Aalpuppe. - raupe, fer , m ., cioelii, găndac de morta cușcă , trebne să cănți cocoșește; ruppe, -rutte, vzi Xalquappe. -reu ciuni, (Hister cadaverinus). -ung, f.. das A und O alta și omega (in je, vzi Aalforb. -idlange, f. -11, tipar -en ; 1 ) păşune ( rle cerbi); 2 ) rîmă, ceputul şi stărșitul) . de mare (Muraena conger ).- idleidie nadă. momeală pentru animale ). Aachen , n.. Aix- la - Chapelle ( cet . Esla vzŤ Aalnatter. -ſtadel, -ſteder vzi Ab, adv. și prep ., 1) in compunere şapel) oraş in Germania. Aalflete . - ſtreif, m ., -ell , -ſtrid) , m ., -e , ci substantive esprimă: micşurare, Aaf, n , .f : -8, f.,-11.,harcă , lumtre, sei lungă neagră pe spinarea cailor. negare, scădere; 2 ) in compuneri că (pe Rin ). -teid), m ., -e ; iaz, heleşten de fu cu verbe esprimă: despărțire, de lal, m ., . , Àle; tipar, pişcar, fusar, sari. -wehr f. , -ell ; stavilă , strungă părtare, mişcare de sus in jos, ob vîrlan, irenă, biel; [ 1nguilla rul ( la mori pe apă , de prins fusari). ținere (it unui lucru ), sevărşirea ( 11 garis; Muraena anguillal; pror , er -welé, m . -e; silur fnsărese [ Silu nu fapt ), negare , stricare . Auf und ijt glatt wie ein şiret, tățarnic, rux anyuillorius ab geberi, a se plimba in lung și ipocrit. -angel, f. -11 . undiță, alăů , Par, m ., -e; vultur, vultan , aceră l-1 in lat, ole colo pănă colo , in suis năvod de prins tipari, artig, adj. quilal. şi in jos ; ut jos pălăria ; oir ca tiparul; foarte lunecos. baum , : Pargaii, 11.; lrrovia canton in Svi llen Franc auf oder in franc mai m . -bäume, thot.) cires de garduri. teral ). mult saŭ mai putin; ( com .) Pare cireș sălbatic. tita caprei Lonicera : fiaron , m .. 1 ) Aron bărbă - hajjy lieferni , a preda marfă pe loc rylosteum ). -veere, t ., 11, ( bot.) pro tesc' ); 2 ) izi Aron. la laşi; ; ll vermieten Oſterni , a in mușoară neagră, struguri, strugi Aar- weihe, f., - ! 1 ; vaje , vaie , vinde chirie de la Paști; die Spitze iit rel, coacăză neagră Ribes niyrum . reu |Falro miloux] -weizen , M .: virtiu s'it stricat; der Minori ijt -bock, m . , -vöđe, teapă, som fusă grăll cărnăů ( Triticum vulgarri. bumbul, nasturele sa rupt. rese (peste) [ Sulmo lararetusl. -ci- Alas 11. , leier; stirv, loit, lepădă ? b-aajen, v : tr. H., ( la argásari) il dechie, t. -11 , $opărtă tusărească [Lu tură , les mortăciune, sprcăciune; cămosi, a argăsi, a descărna qiei). rerta anguillal.-ciſcu , n . , vzì Mille 2 nală . rímă, potmet, momeală (ile 9b - ächzen, jid) , v . r. b ) , a se istovi, te .-cu , tr . V. , it privde, at påseni prins :mimale, pesto ); 3 ) miscă e usca gemånd. tipari. -fang, m ., -jänge, 1 ) priustil, femeră, lee trăieşte o zi ) | Phry Ab-ndern , 1. tr. b ., 1 ) it impresura păscuitul tiparilor ( timpul căpid şi geral; ) tirtă ( injurătură ). -An : arănd scămpul); 2 ) a sfîrşi de arat; locul unde se prineli; 2 , lat, loret, ger, m . , loc de belit (mortăciuni). 3 ) a răfui ( o ilatoriei arănd; t ) a des. orie de tipari. flete, -ilitte , f . 11. . -blatter, f . -11 ; vărsat puturos. Des 1 părți prinarătură un loc de altu . turcă (ell cărlig ), ostie (dle prins şica rea, bubă rea 1 Pustula maliy Abacus, m .; 1 ) (areh .) lespeile (plana tipari).- floſc zi Halpuppe. -frani zi Ho ]. -ell , 1. tr . II . , 1 ) it seurma in coloanei dorice ); 2 ) placă, masă de Halmutier. -gabel , gchre vzî Yalflete. murdării; 2 ) a paşte (dle cerhi ; 3 ) calculat. gewandt, adj., ager, sprinten , mlắ at momi (in animali; t ) a cărnosi, bränderlid ), ailj., selimbăcios; ( ur.) dios; tiy. tățarnic, ipocrit. glatt, argăsi, a descărna pielea anni il cleclinabil. adj, neted, luciu , lunecos ca ti nimal) -fliege, ť', '11;muscă de car- 21b -ändern, v . tr . 6 ; a schimba, a parul). -grundel, f ., -11, -gritudling, ne [Musca carnarinl.-fräßig, -frei preface, a indrepta , a imbunătăți, 111 . ,, 1, plevuşcă, virlugă de tipart icud, j., măncător de stirviuri a modlitica ; ( gr. ) a declina. -haft, idit, vzi Yalartig. -harfe vzi creotag: -Acier, m ., lilii de stîrvuri, Ab-änderung, t. , e11; schimbare , pre Aalpuppe. horn, I., - , (bot.) soe vitur negru | Vultur perruptoruxl. facere , indreptare, imbunătățire, ( Sambucus campestris ). Piſten, 11., gerud), m ., steriide, -ncitant m ., ill modificare; ( gr.) declinare. vzi Aalforb. -firidic, f., -11, (bot.)ci jänfe, miros imprțit de stîrviu . 9b-ängit-cu , igen, v . tr. V .: a in rraşă păsărească, mălin , cireasă de -grube, t. , -11, gioisce, groapă fricoșil, it inspăimănti , a insufla varduri Prunus padurl forb, m ., ile armcat, de belit mortăciuni. frică; - id ), v . r 1 .; a'și pierile pute -förbe, coret cos, virsă de prinu ti -haft , adj. -ig, ailj., imputit, stirvos. : rile de spaimă, a muri de spaimă. pari ). -lege vzi Palforb. -Mold ), III . , murdar, spurcat, gretos. -fäfer, M., -igung, f ., -elt ; infricoșare, spaimă. -e , sălămăndră fusărească (cu cap cărăbuş hăpuros, gănılac de gunoiŭ, Alb -ankern, v . 6 .; a desprinde de fusar) [ Amphiumo]. -mutter, goangă de stîrvur [ Nearubacus fic (o corabie ile otgoane ). S. I. Grossmann, Dicționar german -romîn . tr . Mbarbeiten Abbitte uza tere con Ab- arbeiten, v. tr. H .; 1 ) a desface, a a trece vremea in care umblă du despărţi lucrănd; 2 ) Einen Stein pă impărechiere (vănatul). a ciopli o piatră; 3) a invechi, a Ab-banjen , v.tr. b.; a desclăie, a ceva prin lucru; d) a rătui scoate din clăř (snopií ). ( o datorie ) pe lucru; der Wein hat Ab- baſten, v. tr. h.; a coji, a descoji, noch nidyt abgearbeitet, vinul n'a a lua pelita (la copaci). sfirșit încă de a fierbe , de a fer Ab-bäuchen vzí Ablaugert. mănta; ein abgearbeitetes Beil, o se Ab-bau , m ., • ; 1 ) zidire suterană, cure tocită; -ſich, v. r. V. , a se is pentru obținere de ininerale; 2) tovi, a slăbi muncind. clărămare (de zidiri); 3) zidire izo Ab-ärgern, v. tr. h.; a chinui, a ne lată intr'un sat (plur. Abbauten) ; căji, a scărbi; -fidh. v. r . 5 , a'și 4 ) Einen Ader in - bringen , a pă pierde puterile prin scărbă, a și răgini un ogor . face sînge răŭ, inimă rea. Ab -bauen , v. tr. h.; 1 ) a dărăma o Ab-art, f., -en; corcitură, degene zidire; 2) a tăie, a răşlui prin zidire. rare, varietate. -en, v. ntr. ſ . , a se Die Tagwaſſer--, a tăie prin zidire corci , a degenera. -ig, adj., cor apele esterne a unei mine; 3) a ră cit, degenerat. fui (o datorie) zidind; 4) Die Zedie – Ab-äjdern , v. tr. 5.; a freca, a curăți a sfirși de a esploata o mină; · ſid ), cu cenuşă; -ſich, v. r . h . a osteni, v. r . ntr. 6.; a'și zidi o casă, a se a obosi, a se dăula prin opintiri. aşeza , a se statornici departe de alți. Ab-äſen, -äßen . v . tr. 1 .; a roade, a Ab-baumen ,' v. ntr. 1. și 1.; a shura paşte (frunză, iarbă; la vănat). de pe un copac (la vănat). Ab- äſten, v. tr. 6 .; a desrămura , a Ab- bäuineu , v. tr. h .; a desfășura de curăți copacii de crengi. pe sul (la țesătorii). Ab-äſtung, f.. -ent ; desrămurare, cu Abbé, m ., abate, egumen , staret, că rățirea arborilor de crengi. pitenie intr'o monastire, intr'o chi Ab-ätmen , v . tr. b .; a scoate ume novie. zeala prin para focului (la turnă Ab-beeren , v. tr. h .; a struji bobi torii) . tele de pe struguri, a rupe stru Ab- ätmung, f . -ent ; curățire, scoa gurii de pe ciorchină. a umezelilor prin para fo Ab-befehl, n. -e ; contra-ordin, revo culuğ (la turnătorii). care a unei porunci, a unui or Ab-äken, v. tr. h .; 1 ) a curăți, a in din . -ell , v. tr. ner. 1).; a da lătura (prin mijlocul unui coro tra -ordin , a revoca ordinul, a ziv) ; 2) a coroade, a cauterisa, a trage o poruncă, a contrainanda. arde. Ab-begehren, v . tr. 1).; a cere ceva de Ab -äkung, f. -en ; 1) coroadere, cau la cineva . terisare; 2) curățire, inlăturare 91b- bchalten, v . tr . ner. 6.; a ţine jos, (prin corozive ). a ține in mănă ; den gut- , a nu Ab-äugeln, v. tr . H .; 1 ) a ceti in ochiſ pune pălăria pe cap, a o ţine in cuiva; 2) a pune ochii pe cineva ; mănă . 3 ) a obține ceva prin ochiră; 4 ) Av =beißen, v. tr . ner. 1).; a rupe cu a ochi, a căuta cu ochii urma dinții; a rupe, a despărți mușcănd; vănatuluş. a muşca o bucată; die Patrone- , Ab- baden, v. tr. ner. W.; a coace; -v . ntr . ner. h .; a stirşi de copt (păine Aba rupe cartuşul. etc.) -V. ntr . ner. h . şi 1 .; a se coş. -bcizeni, v. tr. 1).; 1 ) a curăți cu corozive, a canterisa; 2 ) a dubi, a covi (păinea etc.) Das Brot iſt ab argăsi (piei). gebaden, păinea e coscovită. Ab-bcfommen , v . tr. ner. Ab- baden, v. tr. ()., a feredui, a spăla, desface, a obține ceva 1 .; 1 ) a desfăcănd a imbăia, a scalda ( corpul, pielea ); prin sfortare; 2 ) a izbuti de a re • v. ntr. 5. , a stirşi de a se feredui, lua ceva . -v . ntr. ner. ly.; a'și că de a se scalda etc. păta partea; Sdläge --- , a căpăta Ab-bähen, v . tr. 1) ; a prigori, a ob . bătăï; er hat Etwas,--el a fost ocă loji cu totul ( o rană) . rit, bătut. Ab-baken, v. tr . h.; 1 ) a insemna cu 2b-berſten, v . ntr. ner. V.; a crăpa, tepuşe; 2) a arunca semne, i plesni, a resări crăpănd ( smaltul, (marină). lustrul, culoarea ). Ab- balgen, v. tr . h.; 1 ) a beli, a ju Ab- berufeu, v . tr. ner. 1 .; a reclie pui (pielea unui animal); 2) a ma, a revoca (dintr'o functiune ). obține ceva prin trînteală; fig ., a Ab-berufung, t., -en ; rechiemare, re bate tare pe cineva; -ſid), v. vocare dintr'un post); jchreiben, 1.; a osteni, a obosi trîntindu -se, n; scrisoare de rechienare (a unui båtăndu -se. ambasador, a unui ministri ). Ab- balzen, v . ntr. 6.; a stirşi de a se Ylb -beſtellen , vzi Abbefehleni . bate , a sfirşi bătaia, a stirşi cu bă Ab-bcſtelling, vzi Abbefchi . taia ( cucoșii de munte); a inceta de Ab-beten, v . tr. b ; 1 ) a ceti, a zice a se bate, a trece vremea bătăiy, ceva in formă de rugăciunï; 2) re a intoarce, a indrepta prin ruga ciuni (greşeli, păcate ); 3) a căpăta prin rugăciun. Ab- betteln , v. tr. H .; a obține prin cerșitorie, a căpăta cerșitorind , ca licind. Ab- betten, ſid ), v . r . tr. 6.; 1) a și il sterne departe de altul; ſich von einem a se culca departe de ci neva ; ſich von der Wand - , a'și de părta patul de părete; • v. tr. 1.; Eineu Fluß-, a scurge, a abate un riŭ . Ab -beuchen , vzi Ablaugen. Ab- beugen, vzi Abbiegen. Ab-bezahlen, v. tr. 6 .; 1 ) a plăti rîn duri, rîndurĩ, cu incetul; 2) a plăti tot; a se plăti . Ab-bezahlung, f., -en; 1 plătire in rîndurî rînduri, 2) stîngere, ainor tizare a unei datoriſ, a unei plăți. Ab-biegeu, v . tr. ner. 6 .; 1 ) a desdoi, a desface prin indoire; 2) (gr.) il declina; -v. ntr. ner. 1 .; a cărmi, it abate (din drum ). Ab-bieten, v. tr . ner. 1 .; 1 ) a oferi prin tocmală mai puțin decăt al tul; 2) Das Brautpaar ---, a clama căsătoria unei părechi;pro a atîrdisi, a da la un mezat 3 ) mui mult decăt altul. Ab- bild, n ., -er; 1 ) chip , portret, i magine, figură ; 2 ) copiă (de pe un portret) -ell, v . tr. 6 .; 1 ) a copia ( un portret etc.); a desemna, a zi grăvi, a inchipui, a infățoșa; 2 ) a descrie, a depinge, a reprezenta (prin vorbe). Ab- bildung, f. , • en; 1 ) chip: portret, imagine; 2) descriere, depingere, icoană, desemn. Ab-bimjeu, v. tr. 1 .; a freca, a răți cu chisar, cu pumice (piatră poroasă ). Ab- bindeii, v. tr. ner. V.; 1 ) a deslega, à desface; 2 ) Ein Gebäude -- , a in cheie o zidire; 3) Ein Faſ cercui un poloboc, a intepeni doa gele unui vas; 4) Ein Nalb inferca un vitel; 5 ) Die Räder a stringe roțile; 6 ) Eine Warzem, a tăie un negel ( legăndu'l la ră dăcină cu o ată, cu un păr de cal) ; 7) Ein Tier —, a jucăni un animal; 8 ) pop ., Einen Bären - , it plăti o datorie; 9) Er iſt kurz ab gebunden, el e de un temperament iute; vorbesce din chiar senin. Ab- biß, m . -ije, 1 ) mușcare, mușcă tură ; 2) loc unde vănatul it rupt din tufari; 3) ramuri ce se séami nă pe jos ca să servească la ur mărirea vănatului; 6) (bot.) mus catul dracului, ruin ( Scabiosa su cisa ). Ab -bitte, f. , • It; cerere de iertare, scuză; öffentlidze - , amendă onorab: lă; -11, v. tr. ner. b.; 1) a cere ier tare , a se scuza; 2) a căpăta ceva cil al amarce 1 . Abblänteit 3 N60 ampſent Cil a 1 să ne 0-1 .V . CN prin rugăminte; 3 ) a intimpina, a ' Ab- brauneli, v . ntr. 6 .; a pierde cu casă, pentru ca să fie dărămată; inlătura ( ceva ameninţător) prin loarea cafeniă, brună. 3 ) pătură, ce trebue sfărămată pen rugăminte Ab- bräunen , v . tr. 6 .; 1 ) a boi tru a ajunge la un mineral in Ab-blänken , v . tr. 6 .; a polei, a lus feniŭ ; 2 ) a rumeni bine (friptură. mine ); 4) dărăımnătura; 5 ) paynıbă, trui (la argintari). etc. ) dannă, prejudiciŭ , răşluire; 6 ) pie Ab- blajeni, v. tr. ner. 1) .; 1) a sutla . Ab- branjeli, v . ntr. 1 .; a se depărta dică, pocinog; 7 ) Ohne --, neintre at depărta prin suflare ( colbul, víjiind; -v . ntr. 1) . șií.; a inceta de a mpt, continuu; einem -thun, a pri pratul); 2 ) Tie Nanone- . , a des tierbe, de a vijii ( vinul, mustul). cinui cuiva o pagubă, a străgăni, a cărca tunul cu puțin praf pentru Ab- bredeu, v . tr. ner. 1 .: 1) a rupe, căpni, a zăticni pe cineva; 8 ) lero. a'l curăți; Der Nachtwädyter bläſt | a destace, a despărți rupănı; 2 ) gatiune (modificare prejudiciabilă a . al', străjerul căntă din corn pentru Am Sohne - , a tăie , a scurta din cusă unei legi, unei convențiuni cea din urmă dată , anunță ultima leafă; 3 ) Die Ilnterhaltung - , a in etc.); ſic) --thun , a se lipsi de ceva . oară a nopţii; 4 ) Zum Abz119 trerupe, a curma convorbirea; + ) Ab- briiheii, v . tr. 6.; a opări, a cu dla semnalni de retragere; 5 ) Die Ein Lager- , a rădica un lagăr; răți cu apă fierbinte . Sadie iſt nodi nidit abgeblajen, lu :) ) Einen Zabu a strica, a știrbi Ab-brülleu , v . tr. h .; a cănta (un crul nu e încă anunțat de pe turn ; a rupe, a frînge un dinte; 6 ) Das căntec) mugind, răgînd. 6 ) Abgeblaſen , sevărşit, făcut, sigur. Bier- , a mesteca berea in recitoa- Ubybrunften , v. ntr. b.; a inceta de a ab-blaſſen, v. ntr. 1 .; a păli, a se rea ; 7 Ein Haus- , a dărăma o ca. se pui, de a goni (vănatul). vesteji. să ; fur; -- , a stirşi, a curma, a intre Ab- briteu, v. ntr. H .; a inceta de clo Ub- blatten , v . tr . 1) .; 1 ) a desfrunzi, rupe; hier wollen wir a desfoie, a struji, a rupe frunzele; prim aici; wir wollen davon - , să Abcit . - buden, v . tr. h.; a strica, a des 2 ) a paste, a cinguli frunzele (vă vorbim de alt -ceva. -v . ntr. ner. ). face dughenițele, baratcele. natul ) ; 3 ) Dent Wein- , a tăie via. şi ſ .; a se rupe, a se stărăma, a se Ab- bügeln, v. tr. h .; a călca bine cu 9b- blättern, v . tr. b.; a desfrunzi, a frînge; der Kranke hat (ſid )) abgebro fierul (rufe etc.) frunzări , a rupe foile ; -fich, v. ntr. dien, bolnavul a stirşit de a vărsa; Ab- buhleu, v. tr . h .; a obține, a că 6 .; a se desfoie, a se despătura, er bridit fic nidits ab, el nu se lip păta ceva prin linguşirī, prin in a se tărița (păinea etc. ). sește de nimic, nu și refuză nimic; josiri; -fidh v . r. tr . H.; a se istovi, Ab-bläuen, v . tr. 6 .; a invineți, a i tr. r. şi ner. b .; a melița de a se usca prin desfrănărň. nălbăstri, a sineli (rife ); fiy. fam . tot ( in , cănepă). Ab- bürden , v. tr. b .; a descărca, a il coși in bataie, a săcela pe ci- , Ab -breiteu, v. a . 6. , a lăți , a turti despovora. neva; -v. ntr. l ; a se desalbăstri, ( aramă etc.) Absbürſten, v. tr. 6.; a peria, a a pierde culoarea albastră . Ab-brenneit, v . tr. ner. b .; 1) a arde; răți cu peria. Absbleichen , v . tr. 1).; a inălbi, a bili; a despărți prin ardere; 2 ) Ein Fener - Ab- büßen, v. tr. 6.; a se pocăi, a is -v. ntr. ner . 1 .; a păli, a se ves wert - , a aprinde un foc de arti păşi, a expia, a trage păcatul. teji , a se ingălbini. ficie ; 3 ) Eine Kanone a descărca 946-büßung, t. -en; pocăire, ispășire, \ b : bliken, v . ntr. 6.; a inceta de a um tun ; 4) Kaffee il prăji cafea ; ispăsenie, expiațiune. fulgera ; -v , ntr . .; 1 ) a nu lua foc 5), Stahl--, a căli oțel; •v. Absbuttern, v. tr. h.; a stirși de bă (despire arme ); 2 ) jemand --Iaſjen , ner. .; a arde en desăvărșire, a fi tut untu ). a se cortorisi de cineva, a'l da nimicit de foc ; die Stadt brannte : Abc, 11. , 1 ) abece, alfabet; 2 ) prin pe bete afară. ab, orașul a ars cu totul; tas pul cipiele, elementele une sciinți, u A6: blühen, v. ntr. H. și ſ .; a destori, ver iſt abgebrannt, praful na luat nei arte, etc. a inceta de inflorit; tiy. a vesteji, foc; siy, fam . er iſt ganz abgebrannt, Ab- capiteln, v . tr. h.; a mustra , a a se trece, a se matoti. n'are nici o leſcaie, nici o para Nb- bluten , v . ntr. 1).; 1) a’să pierde cljoară, e atif. dojeni, a da un faer. Abc - bnd), n . , -biicher abecedar, bu tot sîngele; 2 ) a inceta de sîngerat. Abbreviatur, f . -en ; prescnrtare (ale coavnă . Ab-blüten, v. tr. 1.; a despoia de litere sai de cuvinte la scris ). | Ab-complimentieren, v. tr. 1).; 1 ) a flori, a desflori. Ab- bringen, v . tr. ner. 6.; 1 ) a dnce, respinge, a refuza politicos; fun .. Ab-bohren, v. tr. 6).; a stredeli de a scoate afară, a depărta; 2 ) Das a blendisi ( prin complimente ); 2 ) săvărșit, a pătrunde en sfredelu . ( Hetreide --, a rădica yrănele ( ile a obține, a căpăta ceva prin com % bsbohrer, m ., burghiŭ mare (la mi pe cămp); 3) Ten Sdmb von den niere ). plimente. Händent a depărta necurățenia Ab-conterfeieu, v. tr . 6 .; a zugrăvi, Ab- borgen , v . tr. 6)., a se imprunta. de pe măni; 4 ) Eine Sitte, eine a depinge. a lua cn imprumut. Diode a destiință un obiceiit, o Ab- copieren, v. tr. h .; a copia. Ab-boželu , -bojjiereni , v . tr . 6 .; 4 inodă; 5 ) Einen von jeiner Meinung Abc - idüler m ., Abc - jdük m ., -en; hu face model de ceară saň de ipsos ; il face pe cine- va så și schimbe cher, incepător. tafel, vzỉ Ibcbud. pentru lucrări in relief, in zarfuri. părerea, a desfătui pe cineva; 6 ) -tute, t. -11 ; buccin ( testaceŭ ini Ab-braud, m ., -brände; scăzămînt de ( Sheliehene Sadien wieder valv ). greutate la topirea metalelor; de duce lucruri imprumutate. Ab- dachen , v . tr. 6 .; 1 ) a descoperi, arsură . Ab- brödelil , v . tr. V .; a fărăma, ai a desvăli ( o casă ); 2) a inclina, a Ab-braſjen, v. tr. 6.; a destace vîn tărămături, a dumica, a smicira; prăvăli. a povîrni, a pleca; -v . trelele, a lăsa pănzelor unei -v . ntr . r . h.; 1 ) a se fărăma, a 6 .; a se inclina, a se pleca, a se răbii joc mai liber in timp de se dumica; 2 ) a crăpa ( tencuiala ). povîrni. vînt favorabil. Ab-broden, v . tr. 6 .; à debucăți, a Ab- dachung, f. -en ; 1) descoperire, % 1b -braten , v . tr. r . și ner . b); 1 ) a fri desface in bucățele. desvălire ( a unei case), 2) povîr ye desăvărșit; 2 ) a găti de fript. Ab-brud, m ., -briidie; 1) lucrare de niş, prăvălac, pes, clină. pripor. %b- braucheu, v. tr. V.; a strica, a in a rupe, de a sfărăma (in toate in Ab- dämmen , v . tr . h ; a stavili , a iezi; vechi, uza prin intrebuințare. telesurile verbului abbredien) ; 2 ) a opri și a abate apa prin o ie Ab - vranen , v . tr. H.; a berări, a tier Ein Haus auf den --verkaufen oder zătură, printr'un zăgaz. be berea deplin . verichenten, a vinde saň a dărui o i Ab-dampjen, v . ntr. 1).; 1) a aburi, ntr . a real r . Co Abdämpfent Abendfalter il il da mat; -V . ( elit (10) a scoate 0 iles a se evapora, a se preface in aburi; Ab- ditation vzi Abdanku . 3 ) Einen Einas a stoarce ceva 2 ) v . nr. 1 .; a porni (prin puterea Ab -dingen, v . tr. ner. b .; 1 ) a mpe, cui silă ; 4 ) sy ., Es sriieft unir dos aturilor ). a scile, a tăie din pret, olin toc Derz als, imi stăşie inima; eman 91b - dämpjell, v . nr. 6 ) .; 1 ) a fierbe; mală ; 2) a obține prin tărguială. tell , a imbrătoşa bine pe cinevat. :) a inceta de it so trige, de il ne Alb - diſputieren, vzi ' bitreiten. Nu dildcin , v . tr . 6 .; it răngăni, il poråji imăduşit; : se potoli de 21b -doden , v . tr. V .; it deprima, it des cinta răul dintrinn insument. tot ( tocul); -8 . tr . b ) ; it sluloi topil. täsma. 20 duction, f . .011 : 1 ocolire ; 2 ; Ab -dämpfungetejjel, m .; autmomet ' , ? bdomen , m , burtă , påntece, blir ( ilnat. ) abiluetime, mixere in ata ( vas pentru măsurarea evaporati 111 $ , toale, ibilomen, ipogartill. ră il muşchilor extremităţilor. nelor, a exalațiunelor). Podominal, adj.; (med.) ce priveste 916- duufcin, 1. utr . b.; : boi, a văp -i Ab- dankeni, v . tr. 1 ) .: 1 ) Einen itbulomenul, påntecele , inchis, il da o culoare mai inchisă . Irumil cuiva , a'l libera din sluj !lb - domerul, v. imp. V .; a inceta de Au - ditujteni , 1. ptr . b) i 1 .; a aburi. bă , a'l demite, al congedia. Eu 17. b ) ; a face emosielt a se evaporil abgedanfter Colnat, in soleat re woace tumătoară, adde Au - diinſtell, v tr. 6 .; it preface in format; 3 ) Ein Ediji tuin : prin cuvinte ). itburi: a face să evaporeze. corabie din serviciů ; -V . mir. b) ; 1 ) 910 - doppelii , v . tr . 1 ) : a coase, ir ti Ab- düuſturg, f. on ; 1 ) aburire, a iesi, it se retrage dintr o dere vi marginile cismelor, pantote vilporatiue. 2 ) Titter Brotteigen , gătorie, a abiliea , it demisiona; ? lor etc., cu o ată (la oilbotari). Dernitat. sband, 11. , bäuer, odaje . Der Radtädter bat abyzedauft , Abdorrell, 1. tr. i ; il ne uscat și al cauneră de gravlat, le ratinat ( sare ). străjerul a anunţat ceasul pentru Cile ( frunzele ). 91b -dupien , v . tr . b ) ; a lisca , a șterge cea de pe urmă dată . Alb -dörren , v . tr . b) ; it uscat, it svínta ion scam etc.) Ab- danfung, f., -11 , retragere din ( fructei. Ab - ebeneni, v . tr. V .; il obli, a netezi slujbă, abdicare, demisiime; 2 ) con Au- dörr- ojen , m ., -ijen ; scătorie, a aplana. pecliare, eliberare din vleregătorie: Joznità. -illig , f . cil: scare, svin- Abecedarius izi bidiiiter. - rede, f. -11 ; cuánt de abilicare ; tare (de poame). Abecediereil v . tr. li ; il silábisi, il 2 ) cuvantare funebră . sjdreiben , Ab- draht, m . crübte; strinjitură de Sloveni, a slomni. n . scrisoare de congedin. cositor de la sting ). Ab effeil, v . tr . 1 ) .; 11 il tie, a ci Ab-darben, ſid ) , v . r . b) ; 1 ) a se lipsi Ab-drängeu, v . tr . 1).; il departat, it imti colțurile; 2 ) a coltura, it face de cele strict necesare; 2 ) a eco inlătura impingănd: Einen colțuri. nomisi, a cruța (rupăndu'șă buc părta pe cineva şi al inlocui; Ab-cagen, v . tr . 1 ) .; a scoate , a cățica de la gură , măncănil poem vzi și boringen . răți en grapa , ei horoana. sponciŭ ). Ab-dredjelni, vi tr . 6 .; 1 ) a strugari, At- cidieu , v . tr. l) ; a cotări, a po Ab-darren vzi Abdürren . a rotunzi la strug : 2 ) a despărţi trivi måsurile cu aurul, cu tancul. Ab-deden , v. tr. H .: 1 ) i descoperi, strugărind; 3) it stirside strugărit. Ab-cifern , ſid ), v . r . b) ; a se topi, a a desvăli (o casă ); 2 ) Den Tijd ) ---, Ab- drchell, v . tr. 69 .: 1 it muci (va se vlăgui prin prea mult vel sai a stringe masa ; 3 ) a jupui, a beli ! tul); 2) i strimba , ir intoarce (ca - prin mănic. um animal; 4 ) Ein Pferd pul, ochii; 3 ) a despărți cucind; ab eilen , vi ntr. i .; it ieşi, a se de mghia unui cal spre a'l potcovi: 4 ) i strugări. părtat, i pleca grabnic. 5 ) fig . fam ., a săcela , it ciomagi Ab-dreſden , v . tr . ner. 19.; 1 a treiera , 91b -cijen , v. tr. 6 ) ; a scoate, a curăți bine. it imblăti; 2 ) a stirşi ile treierat; de ghicată ; -v . ntr. .; a desglieta , Ab-deder, m ., jupitor, belitor, pår 3) a plăti o datorie treierănd ; ) il se topri glieata. lagiů ; pop ., gelat, calăŭ, hengher, till. a ciomăgi, a bate bine; ?10 ! Abele, f. -11; (bot.) plop allı, stiliar găde. -ci, 1.- en ; 1 ) belitorie, jupi jecruidenie Neder, curinte deşerte, alh ( Populus alba . torie (meseria ); 2) malhana (casa banale. Abellagium , 11. , addet, desetina, abe jupuitorului). -leder, n .; piele des ; ?1b- driejeli, " . tr . 1 .; Testirat, a lagiữ , stuparit al sizcranului (drep mortăciuni. Clestra. tul proprietarului unui tenul asupra Ab-deidien , v . tr. ( 1 .; 1 ) it despărţi 91b - drilleni , v . tr. 1).; Einem Emino prisacilor). prin o stavilă ; 2 ) i opri sař a in a dobảndi prin rugăminti tárni avelmoid , " ., ( hot ) pasmuă llhel chide prin o jezătură . moschus). Abdera, 11. , Abilera , oraş in. Tracia . Alb - dringen, v . tr. ner. H .: Einem Et i Abend, m . e, U scară ; 2 , apulis , a Locuitorii acestui oraş aveai re 1173 a stoarce, a scoate ceva i'll stintit , occident, vest; Der beilige putația de foarte proști ). silă , cu rugăminti; it titui. ajunul umeï serbători: pop. crăciun; Abderiſieren, v . ntr . 1).; à fleoncăni, a Ab -droheni, v . tr. 6 .; Cincin Emas Dieses land liegt gegeni --- , țara il vorbi prostii, a sporovăi. a căpăta, i obtine prin ameninţări. ceasta e situată la apus; 3) Tex Abderit, in ., -ell , li Abuerit, locui Ab - druck, m ., -sriide : 1) copiá; model, ' Yevento stirșitul vieței: Ein tor din orașuu Abdera; 2 ) abuerit, prubă, tipar; 2 ) esemplar; 3 ) scoa nuſikaliider serată musicală; prost, nătăflet , nătăng. tere, tragere de copii ; ) chip ; pror ., es ist noch nid )t aller Tage-- , Abdication, f. -en; vzi Avranfung. Er iſt der ſeines Vatere, ele chi va veni și Drăguș la cănş; azi Ab-dirierent, vzi Abranten . pul tatălui seŭ; ) coaria Cuco joacă ursul la casa ta şi mănî la Ab-diden , v . tr. h .; ( chim .) a ingro- , şului ( la ame ); 6 )--auf dem Brote , a mea ; la toamnă se numără bo sa prin tierbere (un lichid ); a con weldies zum heil. Abendmahl sienti , bocii ; una alege. -andad) t, f. -e11 ; rensa . pistornie, prescornic. rugăciune de seară , vecemie :-bejud , Ab -didung, f. -ell ; (chim .) ingroșarp Ab- drudeni, v. tr. 1) ; 11 a tipări, a m -e ; visită de seară; -hoiva, a ave prin tierbere ( a unui lichid ); conden imprima; 2 ) Emil Siegel seara mosatiri.-blatt, -n..bätter, fóje in sigil , o pecete: 33 a copia , a de seară, edițiune de seara la unei Ab- dienteil, v . tr . 6 .; 1 ) a sluji pen trage o copia ; + ) i imita, il cal vazete ). -brot, n ., cină . dönme tru o datorie; 2 ) a sluji in timp cli . rnun f. , amurg, crepusculü (sereji, borărit; 3 ) Den Tijds- a strínge b-drüden , v . tr . 6 .; 11 a despărți ingånatul zilei cu noaptea. -cijen, apăsănd, 2, a descarca ( o armă); } n. ; vzi Ybendbrot.- falter, m ., stines, fa 1 a täie toe. ןיסנא 3 are . masa . Al bendfcier Abfallsröhre tr . CON 1 len, fură -foc [ Sphynx). -feier vzi A zeit, f., seara , timpul serei, haba -zug, wata; a curăți de ațășoare ( inazere, bendandadt, Abenddämmerung -gang, m . , -ziige , tren de seară ( al căieț fasole ) m . -gänge; 1 ) plimbare de seară : 2 ) ferate ) zirfel, vzi Ibendzejellſdaji. 21b - fahreit , v . nti , ner. 1 .; 1 ) a pleca . vîna care duce spre apus in mi. Abenteuer, 1.; 1) aventură, intám : Die feit fabrt ab, poşta pleacă; :-) niere ). -gebet, n . .e, 11 mgăciune pare nostimă, neaşteptată ; 2 ) tapt Der alt ilt von der Maner abate de scari , 2 ) rugăciune inainte de indrăzneț, primejilios.- er, aventurier, , jabren , varul a resărit, a căzut ile culcare. -gegend, f ., -elt ; 1 ) polls, vintură -țară , cavaler de industrie . pe prirete; 3 ) Tas Meiſer mbr mir astințit, vest, occident; 2 ) loc situat -lidh , ailj ., aventuros, nostim , stra rem Brote ab, cutitul mi- a resa pore apus, geläut, n .; tocă de nii , ciudat, singular, fantastic . rit ilin paine; - " . tr , ner . 5 .; ! seara , « le vecernie , glode, f ., -11 ; -lidfeit, f. -eil ; nostimadă, ciudăţe it cara , il transporta ; Das Holi clopot de seară ( ce se trage seil nie , stranietate, extravagantă , năz a cara, lemnele din pădure etc.); ră ). jagd f. , -ell ; vănătoare, goana vrăvănie. -11 , v . ptr. b .; a mbla Eine dus a răfui o datorie ei torcii, cu facle (noaptea ). -geſell după aventuri. cărănd, transportănil; 3 ) a re ichajt, t. -elt ; societate de seara; Aber, adv., iarăși, înc odată ; conj., a deslipi cu trăsura ( o bucata de geſellidait haben, a ave seara socie . însă , dar, clară . 1 zid ); 1) a insemna, a bate u domu tate, mosatiri; ciellídiaft bei ici Aver, t . - 11; vzi ' verflaue - adit, f ; dexter- , ( cu trăstra ); 5 ) diy pop ., a muri: Kauern , şezătoare, sexleancăi, prive rare, poroscriere, exilare repetită, in bne dicjen Arzt, wäre ich längit ab . gliū , laba . -granen vzi Abouddäm greuiată .-vann, m ., athrisenie, exco gefahren , dacă nu era acest merung. -ferubeißer m ., botgros municare ingreniată, repetiti; vzì și ilie , de mult aş fi murit; 6 ) Gineit ( crepuscular), (Hexperiphonus res Aberacht. -doppelſchad), vzỉ Xbidad ;. -lajieni , a da pe cineva pe bete pertinus, -koſt, t ., vzi Abendbrot. -cidie vzi Ebereide glaube, 11., ( afară , a se cortorosi de cineva; 7 ) -land , n.. -länder; aports , astintit, rezie , superstiție, credinţă deșartă. Fabreab ! Pleacă, lipseşte , cară - te ! vest, ſeară apusană, occidentali . gläubig glänbijd ), ali supersti 8 ) Die pierde - , a obosi caii (pur -länder, m ., apusan, locuitor de la țios, eretic. tăndu - iſla trăsură ). -fahrt, f.; -e11 ; 1 ) apns. -ländiſd) , adj., apusan, oc Mv- erfenncii, v . ner. ( .; Gincu plecare, precilere, pornire ( in tră cilental. -lid ), 1 ) allj., de seară , oc Enas , a nu incuviinta, a suură , in luntre ); 2) coborîre; 3 ) re . cidental; 2) adv.; pre inserate, ve testa cuiva ceva (prin o hotărire ). tragere, scădere. Sflagge, f ., -11 : cernic, pe la chindii . licht, n .; 11 -crfeuung, t.. --11 : scoatere ( in po pavillon, steag arborat pe catartu ! ceafărni serei. -lied, n .; -er; sesiune (prin sentinţa ); contestare . unei corăbii la plecare. -geld, n tec de seară ; serenadă. -luft, ti Ober - flaue, t. -11 ; pinten (ile unghie; -er ; bani de călătorie, de plecare. boarea sereř; zefir . -mahi, n .; cini; la vănat) -mal, vzi Abermals. -111a = ! -Oredit, n .; repot la scădere das heilige- , cina Domnulný, im lig, adj., repețit, al doilea . -mala, Ab -fall, m . , -fälle; 1 cădere (din părtăşire, grijeaniă, cină de taină, alii, ine'odată , iarăşi, ile isnoavă , tro inultime); 2 ) rămăşite; 3 ) ro cominecătură. -mahlsfeier, t. din nou . 11 , v . r. 6 .; a contraria ; zături, mugumături ( ale carne); + ) lebrarea såntei cine -mahlzeit, t .. die Sadie abert ſid) , e in ce la mnij von (Sefliigel , bezereř; 5) povîrnire, -en , vzi Abendbrot. -mejie, f. -11 ; ve loc. itame, vzi Spivname. clină, dostină (ale munte ); 6 ). - vom cemie, chindii , liturghie de scară, Ab-ernten; v . tr . .; a secera , it ( Setroite, pleavă , codlină; 7 ) em denie . -muſik, f.; serenadă . -opfer, colta , it stringe (bucatele ); -8 . nir . Seine, aerimea vinului; 8 ) aposta n .; jertfă, sacriticiñ de seară . -pſau : 6 .; a stirsi le secerat. zie , lepăılare (de religiune ); 9 ) scă enauge, n., 1; ochiň dle pămn, aberration, t.; 1) rătăcire a spiritu . ! dere: 10 ) ( leosebire, contrast; păun de noapte ( cel mai mare the lui, abatere, incurcare de idei, a scăpătare, decadenţă ; 12 ) bertă , pe ture ) ( Sphynx s . Smerinthus orce !a nomalie, neregularitate; 2 ) (opt.) lerină ( vestinînt femeiesc ) ; 13 ) tus. -punft, m . , op ; apus, istintit, risipire de raze luminoase; 3 ) (astr.) apă prixositorá a tisnitoare de occident, -regen , aberatiune, fononien, ce ne face să apă ); 11 ) canal, lăptoc ( la tisni ploaie de seară ; 2 ) ploaie inainte de vedem corpurile ceresci in posi toare de apă ); 15) rezvrătire; på eceris (in biblie ). -rot, n. , -röte, țiuni, cari nu sunt ale lor, răsire, lepădare (cle țară ); 16 ) des t ., roșeață de seară (a cerinlui; a Aberraute, f.. - l ; (bot.) peliniță il aprobare; 17 ) gradare, nuanță; inurg . . , adv., de seară , in spre Drotană, lemnns, lemmul Domnu 18 ) depărtare de la term a eară; pop. pe la aprinsul lumină Ini Hartemixia nbrotunum ]. răbici); 19 ; -von dein , den Pferden rilor. -ruhe,f., vzi Abendſtille. -ichein, Aber-ſinnig, adj. indărătnic, nărăvit, vorgelegtes vent , ogrinji. -elt, v. nr. in . , vzi Abenddämmerung. -legeni, m . , incăpăținat, tífuos, -wille, m .; des ner. 1 .; 1 ) căde; 2) a părăsi, il vzi Abeitgebet.- jeite, f. apus, parte gust, scărhă, antipatie, aversine, se lepădla (de religie, de țară ); 33 ) pre istințit. - ſonne, f ., Soarele la repngnanță. -witz , in . , aiurire, ne a slăbi; 4 ) a scăre, a se impuțina: apus. la astințit. -ſtändchen, n . , vzi bunie, prostie, buigwală. -wikig , 5. Ein Eduff - laſjen , a lasa să se -muſik. -ſtern , m ., .e ; luceatăr de adj., smintit, snin , tuiş, absurd . depărteze de la termi (o corabiei; seară ; Venerea. -ſtille, f.; tăcerea , li : : 26-ejdern, vz; Abäidiern ſid) . -ejſen, 6 Es fällt Etwas für ihn ab, cade niscea serey ſtunde, f. -11 ; oara de v. tr. ner. 6 ; 1 ) a mănca ; 2 ) ceva in partea lui; 7 ) a se deosebi. seară; -bei den Bauern, vzi Avenegciell roade (unos); • V . ner . 6 .; a a contrasta; 8 ) a curge (bobitele ole ídaji . -tan , m ; rouă de seară. -uhr, f. isprăvi de măncat. -enlen , v . tr. struguri ; • v. tr . ner. 6 .; a rupe -en ; ornic, cadran solar, ce arată oa h .; 1 ) a curăți, a mătura cu o căzănd ; id habe mir einen Nagel rele de după amează - zi. -unterhal mătură rotundă ); ? a alunga - abgefallen , căzănd mi-am rupt cung, f. ,-en; sindrofie, petrecere de ştele (cu apăratoare ). unghiă; Cid den Hals- , a'și rupe seară. -viole, f. - 11.; (bot.) viorea de Ab - fächeln, v . tr. h .; a depărta, a Látul căzănd. -ell, n .; 1 ) cădere noapte, mirodenie, nopticoasă ( Iles. inlătura făcînd vínt; -ſid) , v . ( a frunzelor ;; vzi și Abfall 8 , 9, 10 , peris! -vogel m . , vzí Abendialter . volt, 11 .; a’și face vînt (cu apărâtoarea, 15, 17 , 18. -fällig, adj .; 11 nefa -1 ., -polfer, popor apusan , din occi cu evantaliul). -fachen, v. tr. H .; a vorabil, contrar; 2) inclinat, plecat; lent.-wärte, adv. spre apus, spre as despărți, a pune polițe, sertare; a 3) care reneagă, se leapădă de tințit. -weite, f.; (astr.) distanţă occi clasifica, a aşeza in pături. -jädelli , lege) . -jällſel," n .; vzi Abfall, 2 , 3 , dentală. -wind, m. , -e ; vzí Weſtwind. ' -fädmen, v . tr. h.; a desfira, a de i 6 , 19. -fallsröhre, f ., -It ; vzi Abfall 11 ) vest. n . : ntr . 1 . Abfalzen 6 Abgabeln I ' . ner. 19. -falzen , v. tr. 6.; 1 ) a argăsi cn 2 ) a lasa să se treacă , să se stîngă măna, a oferi, a intinde ( cuiva custura , a curăți cu cuțitoaia, ( la focul. -fenernng, f. -en; slobozire, ceva ). -foltern, v . tr. H .; a stoarce, argăsari); 2 ) a cresta , a gårdini, a descarcare (de arme ile foc) ; salvă . a scoate (o mărturisire etc. ) prin zghebui, a răcli (la tămplari); 3) / Ab-fiedeln, v . tr. h .; 1) a scărții, a schinjuire, prin tortură . -fordera, a fălțni, a indoi coalele ( la legă cetera , a drăngăni din vioara; 2 ) v . tr . 6 .; 1 ) a cere, a reclama, a tori ). -jangen, v . tr. ner. 1 .; 1) at a scoate zgura (la turnătorii ). -fie : pretinde; 2) a rechiema. formen , apuca, a prinde; 2) a sprijini, a derni, v . tr. 1).; a teşi , a tăie sticlă -formieren , v . tr. 6.; 1) a scoate propti o stîncă minată ( in miniere); (cu cuțitul steclăresc ); .v . ntr. .; forma (unni lucrii); 2) a da forma 3 ) a junghie (cu cuțitul de vănă a năpărli , a pierde penele. -filtrie cuvenită ; 3 ) a pune in calup, in toare ). -färbeni , v . tr. 1 .; a isprăvi reli, v . tr . V .; a strecura , a filtra . tipar); 4) a scoate de pe calup ( cin de boit, de văpsit; -v. ntr. b.; a -jinderi, v . tr . ner. 6.; Einen-- , a boate etc.). -forſchen, v . ntr . .; a pierde culoarea, a se spălăci, a se invoi, a pune la cale, a indestula, afla cercetănd ,' ispitind. -forſteu, șterge ( dle culoare ). -fajelu, ſich, v . a despăgnbi pe cine-va; -ſid, v . l' . v. tr. h .; a tăie ( o pădure). r. b.; a se destira, a se călțui , a ner. 1.; a se invoi, a se impăca, a Ab- fragen , v . tr. h .; i ) a afla (ceva) se destrăma. -faſern, v. tr. 5.; a se pune la cale . -findung, f . -ent ; intrebănd, a lua interogatoriul ; 2) destira, a curăți de ațăşoare (ma invoială , indestulare, impacare.des a asculta (lecțiunea ). zere, fasole ); -ſidy, vzř Abfaſeln . păgubire, transacțiune . -ejumme, Ab- freijen, v . tr. ner. 6 .; a mănca , 91b - jaſſeu , v. tr. 6.; 1 ) a prinde, a f. -11 ; suma banii, cu cari cineva a roale, a păşte desăvărşit (despre gåbni, a apuca; 2) a compune, a sa invoit, s'a indestulat. -iingern , animale ); ( și fiy .). concepe (o scrisoare etc. ) ; 3) a im v . tr . 6).; a număra pe degete. -fin | Ab- frieren, v. ntr. ner. 6.; 1) a de buca, a indoi (tierul pe ilaŭ ); 4) nen, v . tr . 6 .; 1 ) a lăți ferul (cu gera, a rebegi; 2. a pierde prin a hålcia, a șterge colțurile, mu pana ciocanului); 2 ) a face colțuri, inghețare; 3 ) a căile jos prin in chiele ( cu gelănl); 5) a desfăşura muchie ( in tiniche). -fiſchen , v . tr. H.; ghețare, ( o funie; la vănători). -jaſinng, 1 ) a păscui nn iaz ), a scoate tot Ab- fröhuen, v . tr . H .; 1) a face boie f. - ( 11 ; redactare, compunere. -jai peştele; 2) a scoate, a lua dea rescul, beilicul, angaralele cuve ten , 1. ntr. .; a posti, a expia supra ( spuma, grăsimea caimacul); nite; 2 ) a răfui, a plăti o dator (un păcat) prin post; -lid ), v . r. -v . nr. .; a inceta de păscuit. ie făcănd boierescul, beilien ). 1 .; a se topi, a slăbi postind. -fani -fiken , v . tr. 1).; 1 ) i netezi, a fe- Ab- fuchteln , v. tr. h.; a snopi a pi cil , v . ntr..; a putrezi de tot; a fui in zid cu mătălzul, cu mai săgi (in bataie). -fügen, v. tr . ; căde de putregiune. -fäunien, vzi ana ); 2 ) a bate bine cu nuicle . it indrepta, a rupe colțurile de Abjeimen. 9b-fladeni, v . tr. by.; 1) a povimi, a steclă remase la tăiet (la steclari); Ab- fedhten , v . ntr . ner. 6.; 1) a ispră prăvăli, a inclina; 2 ) a lăți , a sub 2 ) a netezi cu gelăul (la tîmplari). vi de luptat; • v. tr. ner. b . a că ția , a obli. -flammell, v . tr. 1).; a da jühleu , v . tr. h .; a simti, a afla , păta prin luptă; - id), v . văň , cirivis pielei și ito puta prin i recunoasce prin simțire, prin pi h . , a obosi luptăndu-se. -federn , pară ( la argăsari). -flauen , v. tr. păire. v . tr. 6 .; a jumuli, a smulge, a b .; a cliti, a spăla ( enturile fără- | Alb- fuhr, t.: cărătură, transport; vzî curăți de pene, de puf; • v . ntr . 1).; mate ). -flaufaß, n . -fäfier, cadă, vas şi Abjalit. -führeiſen , vzi Zieheiſen . a se năpărli. -fegen, v . tr. h.; 1 ) a de clătit (in miniere);- flauberd, m . Ab- führeu, v . tr. 6 .; 1 ) a cara a duce. mătura , a curăți, a șterge cu mă - , placă se spalat, de curățit ( in at transporta, a depărta; 2 ) Einen tura , cu peria; 2 ) Der Hirſd fegt ininiere) Fluß-, a abate, a scurge un rîu , das Gehörn ab, cerbul năpărleşte Alb -flechten, v . tr. ner. W .; a despleti; 3 ) a plăti ( o datorie, dobănzi); 1) pelita coarnelor.- feieru, v . tr. 1.; a ner . 6 .; a stirși de im (med .) a urdina , a curăți , a de strînge cărma (la marină ). -feilen, pletit. -fledeu, v . ntr. 1) .; a pierde șerta ( stomacul); 6) a subtia (vîr v. tr. 1.; a pili, a scoate cu pila . culoarea boiaua și a se păsta. -fle mnă , etc.); 0 ) a ademeni (din -fcilidit, n . , -feilſpäne, m . pl.. pili dern, v . tr. ) .; a mătura , a curăți le) ; 7 ) Einen a ca turi. jeilichen, v. tr. h .; a tărgui, ( ell o pană de găscă). -fleben, v . pe cineva; da pe bete afară a se tocmi și a cumpăra , a obtine tr. 6.; a dobăndi prin rugăminti. (copoi % ) a invăța , a dresa prin tărguială. -feimen , v . tr. h.; a Ab -fleiſcheijen , vzi Abfleijdmeijer. -flei ieşi adulmecători); 9 ) ( id ) -- , a lna spuma ( de pe lapte etc.) -fei idien , 1 . tr. 6.; a descărna (piei). care pe furiș, -führend allj.; (meil.) neli, v . tr. 1) , a curăți, a rafina -fleiſchmeſſer, n .; răznitoare, enstu scoate afară; purgativ, laxa (zahar). -feuſteru , v. tr . 6 .; fam ., ră , cuțitoaie ( la argăsari). -flenzen , tiv . -führmittel, n .; (med .) curățe a ocări , a dojeni. -ferfelu , v . ntr. tr . ; 1 nie, purgativ, laxativ. -führung, f. untura (din -eni ; cărătură , transportare. ducere; b . , a inceta de fătat purcei. -fer peşte). 2 ) plată . achitare (unei datorii); 3 ) tigen, v . tr. 6.; 1) a porni, a Ab-fliegeu, v . ntr. ner. 1 .; 1 ) a shra, curățenie prrgativ; -führungegang, pedia, a trimete; 2) Einen įdınell .--, a pleca, a se depărta sburånd ; 2 ) m .; (an .) canal escretorið, efod. a nu sta mult la vorbă cu cineva, at jeşi din cuib ( vrăbiile); 3 ) a se -führungsmittel, n .; vzî Abfiihrmit a'l exoflisi ; 3) tig ., a dojeni. fer usca (copacii). -fließen, v . ntr. ner. tel . -führnngswege, m . pl., (an .) căi tigung, t. -en , 1) espediare. trimi 1 .; 1 ) a se scurge, a curye in jos emunctorie, organe naturale prin tere ; 2 ) exoflisire; 3) dojană. -fej ( apa ); 2) a trece ( timpul). cari se secretă lichidele . jeln, v. tr . 1.; a descătuși , a scoate Ab - flöhen, v . tr. H .; a purica. -flöjjen, Ab- füllent, v . tr . 1).; a scoate, a de cătuşele. -fetten , v . tr. b .; a lua v . tr. 6 .; a face să plutiască in jos. serta (« lintr`iin vas intr'altul); -v . grăsimea (de pe ceva ); -v . ntr . Ab- flug, m . fliige; 1 ) sburare, sbor; ntr . R .; a fata mănzi 1.; a slăbi a jigări. -feudten , v . 2 ) ieşire din cuib ( a vrăbiilor ).- tr. by; a brazda . -furdieu, v . ; a espărți brăz a scoate umezeala; -v . ntr . fluß, W., -fliiſje ; 1 ) curgere, scur dănd . -fütteru, v . tr . h.; a da nu 6 .; á slozi , a lăsa , a impărtați ul yere , scursoare; 2 ) lăptoc, ţeavă ( dle treț, a hrăni ( vite) . mezeala ( asupra imui alt lucru ). scurs ), canal, cloacă. -fluteit, v, ntr. Ab- gabe, f. -11 ; 1) predare; 2) bir, -feuern, v. tr. 6 .; a descarca, a slo 1.; a se scurge, a se retrage (apele ). impozit, dajdiá, taxă, contribu hozi, a da foc ( la o armă); --v . | 4b -fohlen, v. ntr. l .; a făta mânzi. țiune, dare . -gabelu, v . tr . 6 .; 4 ntr. h .; 1 ) a înceta focul (puştelor). -folgen , v . tr . h.; a preda, a in lua, a scoate cu furculița, cu fir -V . nti . V. Ncoate es tr . Abgabenfrei 7 Abgewinnen vocat. care se trece care ca. -gabenfrei, ailj.; scutit de taxe, şiret, viclean, rafinat, hîtru . ge mera deputaților. -geordnetenver: de imposite. •gabenpflichtig, adj., fcimtheit, f. -en; şiretenie, vicleșug, jammlung, f. -en ; adunarea de supus la taxe, la imposite. -gähreni , şiretlic. gefunden , arlj.; impăcat, putaților. v. ntr. ner. 1 .; a sfirși de dospit, in lestulat, despăgubit. gegriffen, ab-gerbeu, v. tr. h.; 1 ) a argăsi, id de fermăntat, de fiert. adj.; stricat, invechit, ponosit, iizat tăbăci, a curăți prin argăsială; 2 ) Ab- gang, m .; ( fără pl ) 1 ) pornire, (prin intrebuințare). fig. a coși in bataie . -gcrcdct, adj.; plecare , depărtare, ieșire (de la un Ab -gchen, v . tr. ner. h .; 1 ) a roarle, invoit, convenit, vorbit. loc) ; 2 ) Der - aus diejem Leben, der a rupe, a invechi (prin umblare); Ab- gerichtet, adj., invățat. dresat, tödliche --- , moartea, trecerea din 2 ) a măsura , a coti (en pasul un instruit (animale ). -geriſſeit, ailj. viața; 3) vănzare , alişveriş, aleşve. loc ); 3 ) Ein Geidyü 13 -laſſen , a des 1 ) rupt, zilrenteros, stremteros; 2 ) riş, aleş, trecere de marfă ); 4) ( eu carca un tun; • v. ntr. ner. 1 .; 1 ) a intrerupt, descusut, aforistie . pl. -gänge), lipsă , neajuns, pierdere, ieşi ; 3) Von einer Bewohnheit Ab- gerundet, arlj.; rotunzit. scăzămînt; 5) tara, scădere (la se lasa do un obiceiū ; 3) Das Ab -gejagt, adj.; 1) declarat; Ein -- er greutate, la cantar ); 6) scurgere Fener geht ab, focul se stinge; 4 ) i Feind, un inimic declarat; 2 ) re ( de lichide); 7 ) ieșire (din scenă) ; 8) Die Farbe geht ab, culoarea iese, rămășite, rugumături (de la masă , se şterge; 5) Aus einem Dienſt Ab-gejandte, m . -11 ; trimes, deputat, bucătărie etc. ) ; 9) (tip .) maculatură, a se lasa de, a parăsi o slujbă; 6 ) ambasador, sol . pop . măclătură; 10) desertare, ur Mit Tode a muri; 7 ) Der Nagel Ab-geidabt, adj .; ros, invechit, uzat. dinare (a stomacului). -gäugig, geht vom Finger ab, unghia se des Ab -geſchieden, adj. 1 ) retras, singu adj.; 1 ) uşor,, face de deget; 8 ) a lipsi, a se im ratec , izolat; 2 ) mort, reposat, de e căutat (de mărfuri) ; 2) puțina, a scăde; Es geht ihm etwas funct. -geſchiedenheit f. -en ; re lepădat, de nici o treabă , nefolosi ab, ii lipsește ceva; Es geht vom tragere, singurătate, izolare, soli tor; 3 ) care lipsesce. -gängling, m . Blei beim Schmelzen ab, plumbul tudine. -e ; -gängjel, n . 1 ) .; rămăşiţe, că scade la topire; 9) Dieje Ware gehti Ab- gejdliffen , adj.; 1) polit, lustruit; zături (de la diferite lucruri la cul gut ab, marfa aceasta se trece, se 2 ) fig. cioplit, politicos civilizat. rățirea lor); 2) (vlg. ) avort, pier vinde bine; 10) Die Sache iſt gut -geidliffeuheit, f., -en; fig. politeță. dere de copil. -gangelody, n. -löder; abgegangen, lucrul sa stirşit bine, cioplire; purtărî, moravuri bune. bortă de scos necurățeniile (la s'a curmat; -ſic), v . r . ner. 1 .; à Ab-geſchloſſen, adj.; 1 ) incuiet, in stiubeiurĩ de albine). -gäſden, v . obosi mergănd. chis ( cu cheia); 2 ) incheiet (un ntr. 6 .; a inceta de clocotit, dle Ab- geigen, vzi Abfiedelt. contract etc.); 3 ) despărţit, izolat (de spumat. -gäten, v. tr. .; a plivi Ab-geizeli, v . tr . 15 .; Seinem Munde lume); 4 ) perfect, concentrat, omo de tot (un strat de grădină), gat Etwas a economisi (de la gură ); gen. -geſchloſſenheit, f . -en ; 1) izo tern, v. tr . 6 .; a iscodi, it atla fam ., a mănca pe sponciŭ. lare, despărțire desăvărșită; 2 ) per păndlind; 2) a pune gratiſ. -gaufeln, Ab-gelagert, adj. depus, care stă lung fecţiune, omogeneitate. v. tr. V .; a căpăta, a scoate prin timp in magazie, in depozit; --er Ab- gejdmadt, adj .; 1 ) fără gust, ne coțcării, prin boscării, prin amnă Wein , vin șezut, vechiū ; -e Cigar plăcut, sarbed, sălciŭ; 2 ) fig ., prost, giri. gauneru, v . tr. 1.; a răpi, a ren , tigări uscate . -gclaſſen, adj.; fără gust, nesărat, fără inteles, a lua prin potlogăriž, prin şiretlicuri. tras, pristocit ( vinul); mer Wein , nost, lihod, absurd . Abgejdymadto Ab- gebaden vzi Ubrindig. vin pristocit. gelben, v . ntr. 1.; a Neden , secături, absurrlități, ba Ab-geben , v. tr. ner. h.; 1) a da, a pierde culoarea galbenă; v . tr. h.; nalități. -geidhmadtheit, f. -ent; 1 ) preda; 2) a inapoi; 3; Ein Urteil -- , a ingălbini, a văpsi galben. -gelebt, nerozie, neghiobie, sărbezială, se a da, a rosti o hotărire; 4 ) Eineni arlj.; trecut de vrista , bătrăn, găr cătură , absurilitate; 2 ) sălciune, Eins -- , a da cuiva o lovitură; 5 ) bovit, imbătrănit. -gelebtheit, f .; bă moleață. a fi destoinic, bun de ceva, a sluji trănetă, slăbiciune , gărbovire. -ge Ab-geſchen , adj.;-- davon , afară de la ceva; 5) (la cărți de joc) a da legen , a -lj.; singuratic, depărtat, aceasta, deosebit de această, ab . cel din urmă; 7) Das Pferd hat isolat, dornic, infundat; -er Wein , stracțiune făcănd de aceasta . (die Zähne) abgegeben, calul a schim vin șezut, vechiŭ . gelegenheit, f.; Ab- geſondert, adj., 1) despărțit, izo bat, a primenit dinții; 8 ) Die gunde 1 ) izolare; 2 ) intundătură, singil lat, separat; 2 ) (med .) secretat. geben ab, căinii se lasă de urmărit rătate; 3 ) distanță. -geloben, vzì Ab-geſpannt, adj .; 1) desprins, (les (vănatul); 9) ( com .) Einen Wedijel Abidywören. cordat; 2 ) obosit, slăbit (prino auf Einen--, a trage o polița asu. , Ab-gemacht, adj.; 1) stirșit, hotărit; pinteli etc. ) -gejpanntheit, f . -en ; pra cuiva; -v. imp. ner. h .; Es wird 2) pus la cale , invoit, aranjat; 3 ) obosială, slăbăciune, dăulare, Soläge- , are să iasă bătaie; Es ! desfăcut. Ab-geſtanden , adj .; resuflat, fără vla wird Regen-, are să ploaie; - id ; Ab- gemeiſen , a'lj.; cumpătat, rezer gă, anost, stătut. v. r. ner. b.; 1 ) a se indeletnici , i vat, măsurat, lotărit. .gemeſſen: Ab- geſtorben , adj.; 1 ) mort, veste se ocupa cui ceva, à se deda la heit f.; cumpătare, rezervă, preci jit , uscat; 2) nesimţitor, apatic. ceva; 2) Sich mit Einem--, a ave ziune, esactitate. geſtorbenheit, f.; nesimțire, apatie. a face, a ave daravere cu cineva . Ab -geneigi, adj. 1) plecat, inclinat, Ab-geſtumpft, adj. 1) tocit, ciuntit ; Ab- gebrannt, adj.; 1) ars, incendiat; depărtat; 2) răuvoitor, nefavorabil, 2 ) dig .; nesimtitor, tîmpit. 2) atif. -gebrannte, m . și f., -11 ; ars, neplăcut, scărbos. - gcueigtheit, f. Ab-geſtußt adj.; bontit, retezat, ciul. incendiat. -gebranntheit, f.; sărăcie, -en; 1) inclinare, plecare intr'o par- | Ab-getragcu, adj.; 1 ) purtat, izat, in mizerie ( prin ardere). -gebrochen, te; 2) lipsă de plecare cătră cine- va , invechit, ros, ponosit; 2) dărămat, adj . , 1) intrerupt, descusut, cumat, aversiune, ură, antipatie, cărbă . dat jos. impiedicat; aforistic; 2) rupt, stă- Ab -genußt, adj. purtat, invechit, izat. Ab-gewiden, adj.; 1) depărtat; ) rămat, frînt . -gedroſden , adj.; 1 ) Ab-geordnet, adj.; ( care e ) trimes, de deosebit; 3 ) neregulat. trierat, imblătit; 2 ) banal, trivial; legat intr'o afacere oare-care. -9c: Ab- gewiunen , v. tr . ner. h .; 1 ) a căş --es Zeug, secătury, banalități, vor ordnete, m .; • It; trimes, velegat, tiga, a dobằndi (ceva de la cine be deşerte; 3 ) fig ., bătut, frecat. deputat, insărcinat, reprezentant. va ); 2) a prinde gust, a găsi plă -gefäumt, gefeimt, adj.; prefăcut, -geordnetenhaus, n . , -häuſer; ca cere (pentru ceva ); -ſidy v. r. ner. Abgewöhuen 8 Abbeiten a trage b .; ſid , etwas å se hotări, a se de niş; -grünen , v . ntr. 1).; 1 ) a inceta cide la ceva . tărgui, a cumpăra (ceva de la ci de inverzit (arborii); 2 ) a se şterge , neva ); 2 ) a se intelege ( asupra 11 21b - gewöhnen, v . tr. 1).; 1 ) a desvăța , a pierde culoarea verde. mai lucru ), a pune la cale ; 3 ) a scă a desbăra; 2) a interca ſun copil); Ab- nudei , v . tri D., 1 ) a ocli pe de din preț (prin tocmală ); 4 ) a ſidy, v . . b .; a se desvăța. -9C turiş; 2 ) jemandem Etwas a atla, trata , a discuta, a dizerta io ches wöhunn, f., 1 ) desvăț, desobici il invăța ceva privind la cineva; tiune ). -handen, adv .; (cu jein san unire; 2 ) intercare. -ſid , 1 ; ri \} ; a'și strica ochii pri ('n femmen ), a dispăre, a ne rătăci, 91b- 9c3chrt, adj., slăbit, slăbănog, vind , wităndu -se. -gunſt. t .; pismå, it se pierde, a mu ti la 'ndămănă, a sleit, jigărit, pirnicit, pipernicit, stri invidie , răpstirr wă, aversiune, lipsi (numai despre lucriuř). -hand jit. antipatie . -günſtig, adj.z pismăta lung, † -ell ; tratat, discurs, dizer 91b - 9ezogeul , 1 , adj.; retras, 1 )abstras; ret, invidios, duşmănow, defavora tațiune. 2 ) tras, scos, scăzut; -er Wein , bil. gurgeln, v . tr. b .; 1 ) a tăie Ab-hang, m . -bänsge; 1 ) povírniş, pră vin pristocit; råvac. gezogenheit, gătul; 2 ) a cănta din găt; 3 ) a vălac, coboriș, ponor, clină, pues, vzi Hbgejdriedenheit. Largarisi, a face girgară . -gürten , costiş ide muntel. hangen, v . nir. v=nieren, v. ntr. 1 ) ; (mar. ) a apnica v . tr . 6 .; 1 ) a descinge, a scoate ner. 6) ; U a spănzura in jos; 2 ) la larg, a ieși in largul mării. brăul, cingătoarea; 2 ) a deschinga il spånzura , a fi agățat departe de -gießcil , v . tr. ner. V .; 1 ) a vărsa -911 , m . -giiſje; 11 vår ( pva; 3 ) il se pleca, a se prăvăli; ide deasupra ); 2 ) a turna (in tipar, sătură , turnătură ; 2 ) formă, model, pig atirna, a depinde de. -bälte in formă ); 3 ) Wein calup ile vărsati; 3 ) tipar, clisen; geni , v . tr . b .; a desprinde, a des răvac; 4 ) (chim .) a limpezi. -gip : 1 ) turtea de luler; )i lăptoc, blue, face, a cobori (ceea ce atîrnă in felli , v . tr . 6.; a tăie vîrful (la ar teavă de scurgere; 6 ) cale (copia jos ;; 2 ) a atîrna a depinde (ile ci bori etc. ); -gittern , v . tr. 6 .; 1) a intocmai). neva ). -hängig, adj.; 1) ce spăn pune gratii;2 )a despărți prin gratii. Ab -haaren , v ntr. .; a năpărli; zură in jos; 2 ) plecat, inclinat; 3) Ab-glanz, m .; 1) strălucire; 2) re v . tr. 6 .; Il a tăie, a smulge på atîrnător, dependent. hängigkeit, flex, restrîngere (a luminei; 3 ) rul; 2) a curăți de păr. -haben , f., 1 ) atîrnare, dependență 2 ) po fig . icoană, imagine. -glätten, v . v . ntr . ner. Dy .; Ten Wut- , a tine virniş, costis. -bäreil, vzi Abbaaren . tr . V .; a netezi, a lustrui, a fățui, pălăria in mănă. baden, v . tr. -barfen , v . tr. 1).; a grebla. -härmen a sclivisi, a polei. 6 .; 1 ) a tăie , a curma, a dobori vzi Avgrämen . -härten, v . tr. b .; 1 ) Ab-gleichen , v. tr. ner. b .; 1 ) a po 1 cu toporul; 2) a săpa cu prăsila, a invîrtoșa, a intări; 2 ) a căli (0 trivi , a egala , a asemăna; 2 ) a cil tărșita. hadern, " . tr . ; 2 1 tel); 3 ) Die Soldaten a deprinde, limpezi, a lichida ( o socoteală ); 3 ) căpăta ( ceva) prin ceartă. -häften, a obicinui soldații la reshoii; - ſide ( arch .) a nivela ; 4 ) a netezi. 1. tr . b) ; a destepeni, a deschieia V r . b) ; a se invîrtoşa; a se de gleidfeile, f . -1; pilă de potrivit, ( sponea, cărligul). -hagelu , v . imp. prime, a se invăța. härtung, f . ile netezit. -gleidſtange, f. -1 ; b .; a inceta de a bate piatra, de -en ; 1 ) intărire, invîrtoșare; 2 ) că pårghiă de egalat, de nivelat. grindinat; -V . imp. 1 .; a bate piatră lire de metale ). -harzen , 1. tr. W .; gleidung, f. -ent ; 1 ) potrivire, e şi a doborî; sie siridien ſind aus a desresina, a ſua resina. -haſpelii, yalare, asemănare; 2 ) limpezire, gebaselt, cireşile simt doborite de v . tr . 1 .; 1 ) a răschiea, a depăna; lichidare (de socoteli); 3 ) nivelare, urinelină de piatră. -hägeni , 1. tr. 2 ) a face ceva in grabă; 3 ) a rosti aplanare ., -gleiten, v . ntr . ner. 1 .; b).; 1 ) a ingrădli; 2 ) a despărți prin un discurs in pripă. bajpler, m .; a aluneca , a luneca. mm garl hagerni, v. ntr. 1 .; a slăbi. răsclitor, depănător. hauben, v . Ab-glimmeil, vi ntr . mer. 1 .; i se at jigări, a se vitioni, il deveni 11 tr. 1) .; a descuenie (poimii ). hauen , stinge 011 incetul. -glitſdien , 1 . cativ, ritioan , bitivan, a SP 1 ca , v. tr . ner . 6 .; 1 ) a tăie, a dobori, nr. 1 .; vzi Abgleiten . -glübcil, 1. a sp striji. -häfciui , v . tr. b) ; 1 ) a il curma cu toporul); 2 ) a reteza . tr . b .; 1 ) a roși ( terul); 2 ) a in deseårligt, at desprinde in cărli -häufchii, v . tr. 1 ) .; a face yrămă călzi vinnl); -Vintr. 1 .; a inceta vel; 2 ) Vintr. 1).; a tirsi ile lucrat gioare. -häuteil, v . tr . I .; 4 ji de roșit. C'll glita , -haken , v . tr . ; 1) 1 | pui, a beli, a despoia ; - . nr. 5) .; 91b- gott, m . götter; idol, zen. -göt scoate , a lua din cărlig ; 2 ) a tăie, a şi lepăda pielea. ter , m ; idolatru. -götterei , f.; ido it dobori, a curma (en toporul, cu Ab- hebeli, v . tr. ner. 11.; 1 ) a rădica, latrie . -göttijd) , adj.; idolatric, ido securea ; u ) a resădi ( flori), a hu a lua, a scobori; 2 ) Dell Tiſch latrı . -gottichlange f. -11 ; boa (serpe tă şi ( via ). Halftern, vi tr , L .; 1 a strînge masa ; 3 ) Eine sanone uries, adorat de Incieni) | Bou | scoate căpăstrnl. -balien, v . tr. 1) .; al destace de pe roţi, a demonta constrictor). 1 ) a dat drum haiter, potăieì ( la un tin ; 4 ) Starten a tăie căr Av-grabell, v . tr. ver . 1.; 1 ) a des vånat); 2 ) a imbrăţişa ; 3 ) a des țile de joc; -ſid) , v . r . ner. b .; a se părți printr'un şant; 2 ) a goli gătul, numerii; a decolta . -bal deosebi, a contrasta . heben , n . , 1 ) săpănd; 3 ) a abate ( apa prin să ten ,, v . tr . ner. 11 .; 1) a reține, a tăierea (cărților de joc); 2 ) ridicare, pătură ); 4 ) a face mai jos săpănd . ! opri; 2 ) a ține departe, la distanță; luare, scoborîre; 3) slobozire. -he grämer, ſid ), v. r. 1).; a se tănji, 3 ) a ține o serlinţă, o intrunire ); dielii, v . tr . 6 .; 1) a dărăci, a ră a se topi de necaz, de supărare. 1 ) a impiedica (pe cineva de a face vila; 2 ) 1. ntr. b .; a sfirși de dă -grajen , v . tr. b .; 1 ) a paste toată ceva ; 5 ) Cinen von Emas--, a il răcit, dle răvilat. -hefteli , v . tr . b .; iarbă ; 2 ) a cosi iarba. bate, it desfătui pe cineva de la a descătărăma, it descheia, a des Absgreifen , v . tr. ner. 1).; a roade, ceva; 6 ) (mar, ) lemn Porto copeia. -heften , v . tr. .; 1 ) a des strica prin intrebuințare; -ſidy puca la larg; Vom Windo prinde, a desface; -v , ntr. 6 .; 1 ) a v . r . ner. W .; a se roade, a se strica , vîntul la spate ( coralia ). -halter, stirşi ile prins (en ace ); 2 ) a stirși se uza (prin intrebuințare ). m ., imar .) tunia corăbiei. -haltung, de broșat. -heilen , v . tr. V .; a vin Ab-grenzen, v. tr. 6 .; 1 ) 1 ) a mărgini, t . - ( 11 ; 2 ) reținere, oprire, 2 ) im leca , a tămădini; Vintr . 1.; a ne a trage hotar, a lotărnici; 2 ) a piedicare; 3 ) ținere ale şedintă ). vindeca, a sp tămădui, a se cica despărți prin hotare . -hämmern , v . tr. 6 ) .; 1 ) a desface triza . -helfell, v . tr. ner. W .; 1) Ei Ab-grund, m ., -griinde ; prăpastie, a cu ciocanul; 2 ) a strica (bătănd cu nem ein leidingeitiid - , a ajuta bis, bezmă, noian, genune, restur ciocanul). -handelni, v . tr. V .; 1) a pe cine- va că şi desbrace o haină , scoate > a 2 dve a Abheuchein 9 Abflettern cum se 2 r tr . 1 2 ) Einer Sade, a intocmi nin lu ! -ſid), v . r . V.; a se feri, a se păzi, prin post, prin mătănii. -fauf, m . , cru; 3 ) Einer Fraufheit a inlătura at băga de seama. -hütten , v. tr. -fäufe; cumpărătură, rescumpărare, o boală; 4 ) Eineni iibel - , a in 15 .; a dărăma o minieră beingrijin -faufen, v . tr . H.; 1 ) a cumpăra, timpina un răữ ; vzi și Herabbelfen . d'o, lăsănd'o in părăsire. 2 ) a rescumpăra; 3 ) Einente , a in -herzen, v . tr. 1).; . 1) a săruta Avidit, adj.; pe dos; - Seite, dosul vestula, a despăgubi pe cineva ; mult şi des; 2 ) a desmierda să postavului). • Cli, v. tr . l ) ; a dărăgi -ſid ), v . r. 6.; a se rescumpăra (de rutănd. -heteu, v. tr, 1 .; a obosi ( postavul pe dos). pedeaps ). -fäufer, m .; gonind, amuţănd, hărţuind, lăitu- | Avictini, n .; ( chim .) abietină, (ma părător, neguțitor.- fäuflich, adj.; de ind ( căniž); -ſid ), v. r . V .; a obosi, terie reşinoasă extrasă din terebint vănzare, venal. faufung, f. -en ; a osteni, a se nisca ( umblănd , lu de Strassburg ). cumpărare, rescumpărare . crănd mult). Ab- irrell, v . ntr. 1 .; a rătăci, a Ab-fehlen , v . tr. V .; 1 ) a tăie gătul Ab- heuchelu , v. tr. 6 .; a căpăta, a oh abate din drum , a pierile cărarea . (unuť animal); 2) a face ciubuci ține prin lingușire, prin făţărnicie. -irrung, f. -ell ; 1) rătăcire, abatere pe stălpi ) . -fchren , v . tr. b.; 1 ) a -heulen, ſid ., v . r . 5. , a obosi, at din drum ) ; 2 ) des Verſtandes, mătura , a curăți ( cu mătura ); 2 ) se topi urlănd, băulind , scăncini. rătăcire a spiritului; vzỉ și Aberrn Tas (Heſidit a intoarce fața; 3) Ab -hilfe, f.; ajutor, indreptare, leac, tion 2 si 3 . Ein Übel a intimpina un rău; remediu ; leiſten , yzi Abbelfen .- hill Abiturient, m ., en ; abiturient, elev -ſid ), v . 1. V .; a se abate, a se in fen, v. ntr. 1 .; a se depărta , a ieşi ce a ieşit din liceň , candidat la toarce, it se instrăina (de la cineva ) . schiopătănd. bacalaureat. -chlprüfung, t ., -ell ; -fchridt, Ab-hobelu v. tr. 1. , 1 ) a gelui, a ne examen de bacalaureat. n . , gunoiŭ , murdării. -feifelt , v. tr. ner. 4 .; a obține ceva tezi , a subtia eli gelăul, cu rin Ab-jad teru, ſid, v . r . b .; a obosi a prin ceartă, prin cicălială ; -fid), v . deaua; Ein Brett à gelui, a da lergănd și shurdănd . -jagen, v . tr. ner. 1).; a obosi prin cicălială . la rindea , a lucia o scăndură ; 2) b .; 1 ) a alunya, a lua la goană, a -feilcil , v. tr. 6.; a desface, a des . tig. a ciopli, a civiliza ; 3 ) Felle fugări (pe cineva ); 2 ) i fugări și pica bătănd un ic, o pană. -feltern , a netezi pieț întinse (la argăsari). i găbui; 3 ) Einem a obosi pe 1. tr. .: a tescui, a călca (poama, -hold, adj.; rănvoitor , nefavorabil, cineva fugărindu'l; -v . ntr. 1 .; 1) strugwiž ); -v. ntr. 1. , a isprăvi de scărbos, neplăcut. -holeli , v . tr. b .; Eine Jagd a stirsi o vănăto:ire tescuit , de călcat (poama). -fettelii , 1 ) a merge de a lua, saŭ ole a ao i (prin prinderea saŭ impuşcarea vă v . tr. V .; a scoate din lănţişoare, duce pe cineva; 2 ) ( la pånzari) a natului); 2) a isprăvi ceva in grabă din cărligele ( la impletit). fetten , fierbe cu tăriță (o pănză ). -holz, mare; -ſidy, v , 1 : 1 ) .; a obosi fugind, 1. tr . b .; il deslănțui, a descatena, in .; vreascuri, uscături, săteje. - hol yonini. jammern, ſidy, v. 1. 1 .; a a scoate din fiare . -feulen, v. zen , v . tr . V .; 1 ) a lăzui, a hăitri. se ilsca bocindu -se. -jäteil, vzi V .; 1 ) a dohori ei măciuca; 2 ) fig. à tăie ( o pădure); 2) fig. fam ., a Xbgäten. ciomăgi, a săcela (pe cineva ). -hols Ab-jochell, v . tr. 6 .; a dejngil a ciomăgi bine. zig , adj ; gătejos, crengos, vreas de sub jug , a scoate Ab-fichern , ſid , v . r 1 .; a obosi chi cotind. fimmen, v. tr. 1.; a des curos, -holzung, f. -eii ; lăzuire, · Alb -juſtieren , vzi Abgleiden . gårdini, a rupe garrlina ( unui vas) . hăituire, cutropire, tăiere (de pădu Ab- falbeni, v . ntr. V .; a fata desăvărșit -fippeii, v . tr . 1 .; 1 ) a ciunti, a re). • hordjen, v. tr. 1 .; a atla as (vitei) .- fälten , v . tr. 1) .; a răci, a ră reteza, a tăie vîrful; 2 ) a tăie (o cultănd. -hören, v . tr. 1) .; 1 ) a atla cori.- fämmeni, v. tr. h.; 1 ) it piep monedă ); -v. ntr. 1 .; a se poticni, prin ascultare; 2 ) a intreba şi a tena ; 2) a dărăci ( lănă ); 3 ) a stri a şovăi. asculta (pe elevi, lecțiunea, mărtil ca , a dărăma (vîrtul unui zid , crea Ab-flajieni, v . ntr. 1 .; a fi crăpat, a fi ria ); a lua interogatoriŭ ; 3 ) a cerce sta unei fortificațiuni). tämpfen , v . intredeschis (uşa, oblonul). -flaf ta , a examina (socoteală ). -hörung, tr . 1 ) .; a slobåndi prin luptă . fan terit , v . tr. b .; a clădi, a aşeza, f., -en ; 1) intrebare şi ascultare (de telli , v . tr . V .; 1 ) a ciunti, a toci a impărţi in stînjînî. -flammern , eleví, lectiuni, mărturii); luare de colţiile, muchiile ; 2 ) Den Strumpf v . tr. 1 .; a descleşta, a scoate din interogatoriŭ ; 2 ) cercetare, exami -- , it imputina ochiurile la impletirea scoabe, din clește, -flappen , v. tr. nare (de socoteli ). ciorapilor. - fanzelni, v . tr. 1 .; 1 ) a face 1).; 1 ) a lăsa jos (obloanele, aripele Ab-hub, m .; 1 ) spălătură ( remasă de cunoscut, a proclama de pe amvon; upeſ mese ); 2 ) a resfrînge, a da jos la mineraiuri, de la iesuri ); 2 ) ră - ! 2 ) Einen - , at dăscăli, a dojeni, a (marginea , unei pălării ). -flären , măşitele bucatelor ( la strîngerea mustra pe cineva, -fapiteli , v . tr. v . tr. V .; a limpezi, a scuirge, a mesei); 3) tăiere ( la cărţi de joc ); b .: Einen a da un perdat cuiva . strecura (un lichid );- ſid) , v . r. V .; 4 ) deosebire , contrast. -hülfe, vzi - fappen , v . tr . b .; 1 ) a descuenie Abhilfe. -hüljen , v. tr. b . , a dexa ! 1 ) a se limpezi; 2) a se insenina (şoimii); 2 ) a ciuti, a reteza ( ea (ceriul). -flärung, f. -en ; limpezire, făca , a desghioca , i descoji, a des tartul unei corăbii ); 3 ) a tăie (vîr strecurare (unui lichid ).-flaijd , m ., păstări. -humpeln , v , ntr. 1 .; a ful copacilor); +) Einen mund -R , 1 ) clişeŭ , matrice (model in depărta, a pleca schiopătănd pe ciunti urechile sai coada inuſ plumb topit ; :-) stereotipie; 3 ) fig ., țin. -hungern , ſid ), v . r . 1).; a se is căne; 5 ) a claponi; a călca (cu copiă slabă, ofilită (ale pe ceva ). tovi, a se isca prin foame, a cosul); 6 ) diy fam ., Einen --, it lua -flatiden , v . tr. 5 .: 1 ) a pune in Hămănzi. -hüpfeni, v . ntr. 1 .; a in respår pe cineva, a se răsti la tipar, in formă; a stereotipa; 2) depărta xărind, hupăind, saltănı.. cineva. fargell , vi tr. 6 .; a icono ( tip .) a scoate o prubă cu peria. -huren, ſid ), v . r. 1).; a se istovi, a și misi prin mare sgărcenie; ſid, vom -flaubeil, v . tr . 1) .; 1 ) a alege, a strica sănătatea preacurvind. · lu : Miunde a cruța ( iden, v. ntr. 1 .; 1 ) a se depărta cățica de la gură ,rănd'sť bu curăți ( ierbui, legume) 2) Kuodyen -- , măncănd pe a roadle repede; 2) a xbura , se depărta sponciñ ). fartei, 1. tr. h .: Emas Ab-kleiden , v . tr. 1.; 1 ) a desbrăca; sburănd .-huſteni, v . tr. 1 .; a arunca , unit Einem a se intelege cu ci 2 ) a despărți v odaie printr'un pă a scoate flegmă tuşind ; ſid , v . r. ne va in taină, pe ascuns; a con rete, -flemmen, v tr. b.; a stringe 6.; a obosi, a se usca tuşind. -hü : spira; Eine abgefartete Šade, o ata ( in clește, intre titine). -flettern , ten, v. tr. 6.; 1 ) a păzi, a supra cere plănuită d'inainte. -faſteien , v . ntr. 1 .; a se scobori (de la o veghia; 2 ) a lăsa să pască (iarbă ); ſid ), v. r . h.; a slăbi, a se istovi nălțime ). i $. I. Grossmann . Dicționar german -romîn . 2 se ase . Abflintperit 10 Ablaßung scoate o Ab- klimpern, v. tr. 5.; a drăngăni descendinte. -kommnis, n . -e ; 1 ) (din piano un căntec ). flingen , v . vzi Abkommen , n .; 2) coloană in ve ntr. .; 1 ) a se pierde ( tonul); 2) a cinătatea ocnelor, a minelor, -fon: inceta de sunat, terfeieu, v . tr. h .; a scoate, a face Ab -flopfen , v . tr. \.; 1 ) a scutura un portret. -föpfen, v . tr. 6 .; 1 ) a (de colb , de praf); 2) a ciomăgi, tăie capul; 2) a reteza, a tăie vîr à bate bine; 3) ( tip ) a ful ( la arborī, plănte). -kopierelt v. prubă cu peria. -flöppeli , v. ntr. tr. h .; a copia , a scoate o copiă. 5., a stirşi de lucrat cu fusul, de Ab-foppelni , v . tr. H.; 1 ) a deslega impletit cu cioconașe (horbote, dan ( căiniſ de vănat) ; 2) a despărechia tele). (caií ). -toppen vzŤ Abfappeil. 2 , Ab Ab- fnabbern, vzi Abiagen . fnallen , kippen 1. , și Abfüpfen . 2. -förnen v . v. ntr. 1. , a detuna, a se slobozi cu tr. 1 .; a smieura, a dumica .- foſen , pocnet (o puşcă ). -fuappeu, v. tr. v . tr . 6.; a obține prin desmierdărí. H. , a lua cu hapcă, a smulge ceva Ab - fradjeni, v. ntr. 1 .; a se slobozi, cu de a sila . -knattern, v. tr. V.; a a se desface, a se rupe cu pocnet, face să părîiască cu totul (metale). cu trosnet. -fragen , v. tr. V.; (arch ) -knaupeli, v. tr. h.; 1 ) a muşca ; Einen Stein- , a tăie pieziş o pia 2) a roade (un os) . -knauſern, v. tr. tra . früllet, v. tr. 6.; 1 ) a cănta h.; a scăde din preț, a obține prin (ca cucoșul); 2) fig., a striga. -fral sgărcenie. lent , v. tr. H .; a rupe cu unghüle, Ab-fneifen ,-fueipen , v . tr. reg . și ner. cu ghiarele. -främpeln, v. tr. .; 5., 1) a strînge, a pişca (cu dege 1 ) a scărmăna (lăna ); 2) a piep tele, cu cleștele ); 2) (mar.) a tine tena (pănura ); -v . ntr. V.; a isprăvi după vînt (corabia ); 3) vzỉ 46 = de scărmănat, de dărăcit. främ knappen. pen , v. tr. b.; a resfrînge, a da Ab- fuiden, v. tr. h .; 1) a rupe cu jos (marginea pălăriei). Fränfeln, pocnet, cu părîit (o ramură); 2) a v. ntr . 1 .; a se istovi prin boală. suci gătul (unui iepure etc. ) . -fui -fräufen ſidy, v. r . h .; a se topi de dern, vzi Abknauſerii.-kniſtern , v. tr . supărare. -frakcijen, n. răzuitoare, 5., a sfărăma, a rupe cu părîit; -v . fier de curățit (cismele). -fragen , ntr. .; 1 ) a sfirși de părîit, de păl v. tr. V .; 1 ) a rade, a curăți sgă păit (focul); 2) a resări cu părîit. riind; 2) a scărțăi, a cănta rău (din Ab- knöpfen, v. tr. H.; a desbumba, a vioară ); -v. ntr. 1 .; 1 ) a fugi, a ' și descheie, a desface bumbiſ, nasturiĩ. lua tălpășiță; 2) a muri. -frauten, A6-kuubben, vzi Abfnabbern. -nüp v. tr. 6.; ciurăți de buruienī, de fen , v . tr. .; a desnoda, a deslega. dudăi. -knuppen, -kauppern, vzř Abfnab- Ad-freiſden , ſid ), v.r. H .; a răguși bern . -fnutten, v. ntr . h .; a isprăvi tipănı , strigănd. -freiſen, v. tr. h.; de impletit. a despărți, a insemna prin un cerc; Ab- kodei, v. tr. H.; 1 ) a fierbe, a coace; -v. ntr. ſ.; a se depărta din calea 2) à muia prin fierbere; -v. ntr. circulară. -friechen , v, ntr. 1 .; a 1.; a se deosebi, a se limpezi prin depărta tărîindu -se. -friegen , v . tr. fierbere. -foblen , v. tr. b.; a in V .; 1 ) a apuca cu hapcă; 2 ) a că semna cu cărbune. -kollern, v. tr . păta o parte (din ceva) ; 3) a izbuti H.; 1 ) a rostogoli, a da de a dura in a pune măna pe ceva. (in jos) ; 2) Leder - , a lucra pielea Ab -fröjden, v. tr. .; 1) a prăji bine; și a o văpsi cu ocru (brociń) pen 2 ) a limpezi (oleið ). tru guleri, pieptari etc .; -v . ntr. 1o ; Ab- frümelii, v. tr. h .; a fărăma, a a se rostogoli, a se duce de a dura . dumica (păine) ; -v. ntr. 1 .; și -ſid ), -komme, vzî Abkömmling .-fommen, v. r. H.; a se fărăma, a se dumica . v. ntr. ner. 1 .; 1 ) a se depărta, a -fruſten , v. tr. h .; a coji, a descoji, se abate (din cale, de la chestiu a lua scoarţa. -fühlen, v . tr. 5. ne) ; 2) Mit einer geringen Strafe , 1 ) a răci (fierul); 2 ) a răcori, a in a scăpa cu o pedeapsă uşoară; 3) cropi; -ſidy, v. r . .; a se răcori. Mit Ginem-, a se invoi, a se pune -fühlend, adj.; răcoritor; (med.) re la cale cu cineva; 4 ) a se invechi, frigerent. -fühlfaß, n. -jäſjer, răci a se trece, a ieşi din modă; 5) a toare ( la maşini cu vapor ). •fühl părăsi (un obiceiŭ) ; 6 ) Nidit --- fön trog, m ., •tröge, copaie, treucă de nen, a nu se putė depărta , a nu răcit (metaluri). -fühlung, f. -ent ; 1 ) putė veni ; 7) a se lipsi de; Du răcorire; 2) răcire (a fierului). -füm kannſt , -- ! lipseşte ! cară- te ! Der mern ſid), v. r. .; a se istovi de kann— , ne putem lipsi de el ; · n ; grijă , de necaz. fündigen, v. tr. 1 ) invoire, intelegere, impăcăciune, 4.; 1 ) a face cunoscut, a publica, punere la cale; 2) abatere, depăr a vesti; 2 ) a vesti (de pe amvon, de tare ( din cale, de la chestiune). pe scenă); vzi Abdaufen 1. -funft, -kommenſchaft, f . -en ; coborîre, na f.; 1 ) vită , origină, coborîre, fami ştere, origine, descendinţă, urmaşi. lie, rasă, naştere; 2) invoială, in -fömmling, m . -e; coborîtor, urmaș, telegere, impăcăciune.-füpfen, fup: pen, vzi Abkippen. -türzeit, v. tr. 5 . 1 ) a scurta, a buntăi, a prescurta ; 2 ) a scăde, a impuțina, a reduce. -fürzung, f . -en ; scurtare, prescur tare, reducere, scădere. -fürzungs zeichen , n. , semn de scurtare. -füj ſen, v. tr. 6 .; 1 ) a săruta mult; 2 ) a desmierda sărutănd. Ab-laden , v . tr. ner. h .; a descărca, a despovora. lader , m .; descărcă tor (de mărfuri). -laderlohn, m .; plată de descărcare. -ladung, f. -en ; descărcare. -lagern , v. tr. 6.; 1 ) a depune, a aşeza in depozit; 2 ) v . ntr. 1 .; a deveni mai bun prin ședere in depozit (mărfuri) ; Abgelagerter Wein ,vin şezut , vechiū ; -fich, v. r. Þ.; a se aşeza; 2) a fi culcat (departe de altí). -lagerung, f . -en; 1 ) depunere; 2) depozit, se diment, drojdii . -Iaftieren, vzi Ab ſäugeln. -landen, v. ntr . 1.; (mar.) a se depărta de la term . -landung, f. -en ; purcedere, depărtare de la term . -langen, V. , tr. .; 1 ) a d junge și a cobori (ceva) ; 2) a a puca, a găbui; 3) a ajunge. -laje , m ., ( fără plur.); 1) scurgere, darea drumului (apež); 2 ) stavilă ( pentru scurgerea apei adunate intr'un jghiab); 3) scăzămînt, rabat ( din pret ) ; 4) lăsare, iertare, (de păcate); indulgență, dispensă ( la catolicì ) ; 5) Ohne--, neincetat, fără preget, necontenit. -laßbrief, m. -e; de iertare a păcatelor. -laſſen , v. tr . ner. W .; 1 ) a slobozi , a da dru mul, a scurge (apa); 2) a tăie (un iaz); 3) a pristoci, a trage, a scoate ( vinul dintr'un vas in altul); 4) a lăsa, a scăde (din pret ); 5) Die Sohlen-, a tăie tălpile mai subțire la mărgini; 6 ) Den Zorn--, a'și potoli mănia ; 7) Einem Wa rell -, a trece, a ceda cuiva măr fury; 8 ) Den Ofen-- , a face cup toriul să răciască (in steclăriſ). -v. ntr. ner. 5.; 1 ) a inceta, a conteni; 2) a se lăsa de cineva saŭ de ceva) , a se dezista. -laßfeſt, vzi Ablaßtag. -laßgeld, n . -er ; banî pentru indul gență ( iertare de păcate). -laßhan del, m .; negot, trafic cu cărţi de iertare. - laßjahr, n. • e; 1 ) iubileň , an iubilar (serbare prin cărţi de indulgenţă generală la catolici) ; 2 ) iubileŭ , (serbătoare din 50 in 50 de ani la vechii evrei) . -laßfrain, vzi Ablaßhandel. -laßfrämer, m .; vănzător de cărți de iertare. -lappfennig, m ., vzi Ablaßgeld, -laß prediger, m .; predicator de indul gente ( iertarea păcatelor). -laßpre digt, f. -en ; predică de iertarea pă catelor (la catolici) .- laßtag, m .; Joia verde ( la catolici). -laßung, f. -el ; 1 ) contenire, incetare; 2) pristocire, tragere ( de vin dintr'un vas in al tul); 3) scurgere ( a unui iaz) . -laß carte se m . , Ablativ 11 Abmachen -V. ntr. wodje, vzì Fronleichnamswede. Ablativ , m. -e; ( gr.) ablativ; ( casul al șaselea in declinarea substan tivelor ). Ab-latten , v. tr. 6 .; a scoate, a lua laturile (de pe un acoperemănt). -lauben, v . tr. 1.; a desfrunzi, a struji, a rupe frunzele. -laubuug, f . -en; strujire, desfrunzire. -lauern, v. tr. H.; 1 ) a spiona; 2) a afla păndind, ascultănd la uşă. -lauf, m .; 1 ) scurgere, scursoare (a apei); 2 ) implinire de termen , expirare ( a unei polițe ); 3) sfirsit, capăt, fine; 4 ) trecere (de timp); 5) Der- des Schiffes, pornirea corăbiei din port; nadı -Der Poſt, după plecarea pos tei; 6 ) peș, povîmiş; -laufen, v. tr. ner. 6 .; 1) Das Erz- , a transporta mineraiul en roaba; 2 ) a doborî a lergănd; 3 ) Einem Etwas--, a căştiga, a obține ceva intrecănd pe cineva prin alergare; -v . ntr, ner. 1.; 1) a curge , a se scurge ; 2) a se implini, a expira, a se sfirsi ( un termen ); 3) Das Sd;iff läuft ab, corabia plea că din port; 4) Das Terrain läuft ab terenul se lasă in jos, fuge, se pră bușește; 5) vier läuft ein Fußweg ab, aici se desface, se despărțește o cărare; 6 ) Splecht, --- , a nu reuşi; gut- , a ave sfirşit bun, a izbuti; 7 ) Einem den Rang-, a apuca pedi nainte, a intrece, a infunda pe ci neva; fich v. tr. ner. b .; 1 ) Sich die Beine a obosi , a se osteni alergănd; 2) Sich die tollen Hörner-, a se lovi cu capul de pragul de sus și a vede pe cel de jos; a prinde la minte . läufer, m .; 1 ) mosor (la postăvării); 2 ) incăleire de fire (la țesut). -laufrinne, f ., -11 ; lăptoc, uluc, jghiab (de scurs apa ). -laufezeit, f.; timp de plată , ter men de scadenţă ( a unei polițe ). -laugen, v. tr. h .; a pune in le şiă, a turna leşiă . läugnen , vzi Ableugnen. Ab-lauſchen, v. tr. 6.; a afla ascultănd la uşă. -laut, m . -e; (gr. ) schimbare a vocalelor radicale la verbe. -v . ntr. F .; -lauten, (gr. ) a schimba vocala radicală a verbelor. -lau teru, v. tr. H .; 1) a limpezi, a cu răți; 2) a spăla ( esuri). -läuterung, f . -en ; 1 ) limpezire, curățire, rafi nare, 2 ) spălare (de esuri). A6- leben, v. tr. 6.; Ein Ereignis mit - , a fi martur ocular la decursul unei intămplări; -fid ), v. r . 1 ) a lebten fich endlich ab, zilele robier sale se sfirşiră infine; 2 ) a slăbi, a jigări trăind; • v. ntr. 1 ; (numaş in inf, şi part). a muri, a expira , a se trece din viața. -n.; moarte, repozare, expirare (din viață ), de ces. -leden, v. tr. 6 .; 1 ) a linge, a scoate lingănd; 2) a'și linge (bu zele , degetele) . -leereu, v. tr. H .; 1 ) puca in altă parte . -lcntung, f. -en; a deşerta; 2 ) Den Tiſch- , a strînge cărmire, indepărtare, abatere. masa. -legat, m ., -e; 1) trimis, Ablepſie,f.; (med .) orbire,ablepsiă (şifig ). nunțiū ( al papei); 2) surghiunit, exi- Ab- lernen, v. tr. h .; a invăța (de la lat, isgonit. legation, f.-en; surghi altul). -lejen , v. tr. ner. H .; 1 ) a unire, exil pe un an. -legemaſchine, cnlege ( poame); 2) a ceti (tare); 3) f . -n ; (tip .) mașină de impărțit za Die Raupen- , a curăți (de omizņ); țul. -legen, v . tr. H.; 1 ) a depune, 4 ) Einem Etwas am Geſicht- , a ceti , a pune jos; 2) Den Hut - , a scoate a afla ceva de pe față cuiva; - pălăria; 3 ) Die Kleider-, a lepăda 5.; 1 ) a isprăvi de cetit; 2) a isprăvi hainele, a se desbraca; 4) Etwas de curățit (omizile).- leſung, f.-en ; 1 ) mit Einem-, a se intelege cu ci cetire; 2) culegere, cules. -leuguen, neva in taină despre ceva; 5) Feh: v. tr . H.; a tăgădui, a nega .-lcugnung, ler, Gewohnheiten- , a se desbăra f.-en ;tăgăduire, tăgadā, tagă, negare. de greşeli, a lepăda obiceiuri; ( in Ab -liefern, v. tr. h.; a preda. -liefe: acest sens şi refl.). : Das legt fid ; ſo ruug, f. -en ; predare.-liegeu, v. ntr. leidyt nicht ab, de aceasta nu te poți ner. ſ.; a fi depărtat, izolat; -fidh, desbăra, desvăţa aşa de uşor; 6 ) v. r . ner. h .; a se strica prin şe Einen Eid-, a depune un jură dere, prin neintrebuințare. -liſpeln, mănt; 7 ) Ein Zeugnis a da o v . tr . h .; a ceti șoptind; -v. n. 1 .; mărturie; 8) Blumen - , a resădi a isprăvi de cetit șoptind. -liſten, flori; 9 (tip . ) Die Schrift, die Let v . tr . 6 .; a căpăta , a apuca prin tern-- , a impărți literile, zațul; 10) viclenii, prin şiretlicuri. fără obj.; Legen Sie ab, scoateți | Ab-loden , v. tr. H .; 1 ) a descreta, a pălăria, desbrăcați mantelul; -v. ntr. desbucla, a descărlionța ( părul) ; 2) 1.; 1 ) a fata (animalele); 2) pop ., a a obține prin amăgirī, prin momeli; face, a naște pe ascuns; 3) Die 3 ) Thränen-, a smulge lacrîmi. Augen legen ihin ab, vederea il pă -lohnen, v. tr. .; 1) a plăti ( leafa) răsește; das Gedächtnis legt ihm ab, și a da drumul ( la lucrători); 2) a memoria lui slăbeşte, il părăsește. socoti, a plăti (leafa). -lohnung, f . -leger, m .; 1 ) răsad (de flori); 2 ) -en ; 1 ) plată (de salariŭ ); conge butaş (de viţă de vie) ; 3) copilet diare (din serviciŭ plătind leafa. ) . ( ile arbori); Ableger abſchneiden, a bu -löſbar, vzř Ablöſlich. -löſchen , v. tr. tăşi . -legung, f .; 1) depunere (unui b.; 1) a stinge ( focul); 2) a răci jurămănt); 2) dare, predare (a 11 ( fierul), 3 ) a șterge ( scrisoarea ). -lö net socoteli); 3) ( tip .) impărțire (a idung, f. -en; 1 ) stingere (a focu zațuluş, a literilor.) .lehneil, v . tr . lui; 2) răcire ( a fierului); 3) ștergere b .; 1 ) a refuza, anu primi; 2 ) a in (a scrisoareň ). löjen; v. tr. 6.; 1) a lătura, a depărta (ceva de la sine); deslega, a desprinde, a despărți, a 3 ) a imprumuta, a lua cu impru - destace; 2) Einen --, a inlocui pe mut; 4) Die Competenz---, a declina cineva; 3 ) Die Wade-, a schimba competența; Einen kidter--- , a re garda; 4 ) Ein Pfand a scoate, a cuza pe un judecător. lehnung, rescumpăra un amanet; 5) ( chir .) f ., -en ; 1 ) refuz, neprimire; 2) de Ein brandiges Glied – , a tăie, a am clinare (de competenţa); 3 ) inlătu puta un membru cangrenos; fich rare, 4) recuzare, (de judecători). v. r . 6.; 1 ) a se desface, a se des -leiern, v. tr . h .; 1) a spune, a re prinde, a se deslega, a se răsni; 2) cita ceva monoton, a psalmodia ; Šid; einander , a se schimba, a 2 ) (mus) a cănta pe liră ; 3 ) pop ., lucra alternativ. -löſend, adj .; (med .) a cănta răŭ pe vioară. -leihen , v . expectorant. -löjlidy, adj.; 1) ce se tr. 6.; a imprumuta ceva, a lua cu poate desface, despărți, deslega; 2 ) imprumut. -leimen , v. ntr. ſ .; coş ce se poate rescumpăra. -löjung, covi. leiſten, v. tr . 6.; 1) a scoate f . -en ; 1 ) deslegare, despărțire, des de pe calup (cismele ); Einen Fid facere; 2 ) rescumpărare; 3) inlocuire a depune, a presta un jură (unul pe altul); 4) schimbare ( le mănt. leiten, v. tr . H.; 1 ) a depărta, sentinele), 5) (chir .) tăiere, ampu a abate (din drun); 2) a scurge, a tare (de membre). -löſungsſumme, abate (un rîŭ ); 3) ( gr. ) a deduce, a f. -11 ; bani, sumă de rescumpărare. deriva (un cuvănt); -fich v. r . 5 .; -löten, v. tr . H.; a deslipi (metalele a se trage din , a deriva din . leis plumbuite, lipite cu cositor). luch ter, m.; conductor ;-des Blitzes, pa jen , v . tr. 1).; a căpăta, a alla ceva ratoner. -leitung, f. -en ; 1 ) abatere, prin şiretlic, prin inşelăciune.- lügen , deducere; 2 ) derivare a unui cu v . tr. ner. 1.; 1 ) a tăgădui; 2) a vînt ); 3 ) canal, tub de scurgere. căpăta prin minciuni; 3 ) a inşela -lenkbar, adj.; 1) ce se poate căr mințind. -lugien , vzĨ Abludſen . mi, abate; ( fis . ) deviabil. -lenken, v. Ablution, f .; 1) spălare, curățire; 2 ) tr. 1 .; 1 ) a indepărta , a abate, a spălarea mănilor preoţilor catolici. cărmi; 2) Einen Verdacht a inlă- Ab -machen, v . tr . 1 .; 1 ) a desface , a tura in prepus; -v . ntr. b .; a a despărţi; 2) Das Tier-- , a jupui aliapered Abmeiern 12 Abpfeifen se a revoca ntr . animalul; 3) a stirși , a isprăvi, a | Ab-muden , v . tr. 6 .; a ucide pe ti- ! Ab- nieten , v . tr. 6.; a desțintui. găti ; ) a pune la cale , a face in ris. - müdeu, -müheni, vzi Abmatten. i - nippen , v . tr. h.; a sorbi, a gusta voială; 5 ) Die Suppe mit einem Ei -müſſigen , v. tr. H.; 1 ) Einem eine dintr'o băntură . a mesteca, a bate supa cu un Erflärung- , a stoarce de la ci Ab-lorin , adj. deosebit, neregulat, a oŭ . -machung, f. -en ; invoială , pri neva o declarație; 2 ) Eine Zeit -- , normal . -normität, t.- en ; deosebire, ne nere la cale , convențiune. -niagern, a rezerva un timp; --ſidy, v . r . 6 .; regularitate, abnormitate, anomalie. v. ntr. (. ; a slăbi , a se lisca , a se a se desbăra (de ceva ); Sidy nidyt Ab- nötigen, v . tr. 6.; a stoarce, a sfriji; -v. tr. 6.; a face slab , a ji -können , a nu se putė reţine, stă scoate (prin silă ), a hrăpi: gări, a slăbi, a chilăvi. -mähen, păni ( ile a face ceva) ; Sid, eine A b -lukeul, nüken, v . tr. H.; a strica, v. tr. H.; 1 ) a cosi (iarbă ); 2) a se Stunde -- , a'și rupe un ceas (pen a invechi, a terfeli, a uza, a ponosi, cera ( grăŭ etc.) . -mahlen , v. tr. V .; tri odihnă, plăcere etc.) -Muſtern, a deteriora, a larentui, a odorogi 1 ) a măcina; 2) a răşni; 3) -v. ntr. v . tr . V .; 1 ) a trece in revizie , a (prin intrebuințare ,prin purtare, prin 5.; a isprăvi de măcinat, de răşnit. inspecta; 2 ) (mar.) a inspecta trupa vechime); -ſid , v. r. 6.; a se strica, a -mahnen, v. tr. 6 .; a desfătui, a şi a concedia - o plătindu -i (după fa se invechi, a se ponosi, ( prin intre indărăgna, a povăţui s. a preveni să cerea unui drum ). buințare, etc.) nikung, f . en ; in nu facă ceva. -maiſden vzi Ab Ab-nabelil, v . tr. 6.; a tăie buricul vechire, uzare , deteriorare, ponos meiſchen . -maleni, v. tr . 6.; 1 ) a zul ( la un noŭ -născut); -lagen , v. tr . ire, hodorogire, terfelire, dărvăreală, grăvi, a desemna de pe ceva , a 1 .; 1 ) a roade (in os ); 2 ) Die Baum stricare (prin vechime, purtare, etc.) depinge; 2 ) a descrie intr'un mod rinde a mejdri scoarţa copacu . Ab-öden, v. tr . 6 .; a pustii, a devasta. vioii pe cineva. -marfen, v . tr . V.; lui. -läheu , v. a 6 .; 1) a coase; 2) -olieren , v. tr. 6.; a nimici, a des a hotărnici, a pune hotar, a de a plăti ( o datorie ), a rătui pe cu- ! ființa, a stirpi. marca . -maridi, m .,-märidie, pornire, sut; -v . ntr. h.; a isprăvi de cusut. Abonnament, n . , -a; prenumerare, a plecare, marş. -marſchieren, v . ntr. -nahme, f.; 1 ) scădere, micşurare, bonament. { . ; a porni, a pleca, a purcede, a imputinare , descreştere; 2 ) -- eines | Abonnent, m . -en ; abonat. se pune in marş. -Martern, v . tr . Eides, depunere, prestare de jură- Abonnieren , v. tr. V .; a abona , a b .; a chinui, a necăji, a căzni , il mănt; 3) cercetare (de socoteli) ; 4) prenumera; -ſid ), v . 1. 6.; a tortura, a schinjui; -fidy, v. r. 6.; a - der Kräfte, slăbire, pierderea pute bona, a se prenumera. se chinui, à se munci. -mattent, reï; 5 ) alişveriş, trecere ( de măr- Ab- ordnen , v. tr. h.; 1) a insărcina, v. tr. 6 .; 1 ) a obosi, a osteni , a dă furi); 6) Die - des Kreuzes Chriſti, a delega, a orăndui, a trimete (cu ula ; 21 Gold-, a ofili , a șterge coborîrea crucei lui Christos ; 7 ) o misiune ); 2 ) Eiwas -- , a lustrul aurului; -fid ), v. r . .; a o Die -- eines Fußes, tăierea, ampu ceva , a contramanda. -ort, m ., e; bosi, a se dăula , a se deşela , a se tarea unui picior; 8 ). Die -eines 1 ) umblătoare, ieşitoare, budă, că vlăgui, a se speti ( prin obosială ), Verbandes, scoaterea , rădicarea u căstoare , retiradă; 2 ) pierdere, a a se buimăci. -mattung, f.; obosială, nui bandaj, unui pansament. star vortare (de tăt) . -ortieren, v. dăulare, ostenire. ben , vzi Abbären 2. 6 .; a pierde ( fătul ) , a avorta. Ab-meiern, v. tr. 1.; a isgoni, a da ! Ab -negation, f.; 1 ) renunţare; 2) le- Ab - paditeul, v. tr . 1) ., a arenda, a lua afară din arendă, din căşlărie.-mei pådare de sine, cle bunurile lumeşti, in posesie, in arendă. -Pachter, m ., ichen, v. tr. 1 .; 1 ) a face brală; abnegațiune. -nehmel, v . tr. ner. V.; arendaș, posesor. -paditung, f. -en ; 2 ) a amesteca cu slat , cu brală; 1 ) a lua jos, a scoate , a ridica; 2) arendă. arendare, imposesuire. -Pa -v , ntr. 6.; a stirşi de făcut brabă. Einem Erwas , a lua (de tot) ceva den, v . tr . 6.; a descărca, a des . -meißeln, v . tr. 6.; a scobi cu dalta , de la cineva; 3 ) Einem Etwar pacheta; a lua, a scoate pachetele. cu răzuşul. -melden, v. tr. 6 .; a da a primi, a accepta ceva de la ci pader, m .; descărcător. -padung, poruncă contrară , a revoca , a con nera ; t ) Einen a face portretul f . -en ; descărcare, despachetare. -pa tramanda. -melten , v . tr. criva; 5 Etwas von einer Nede--, rieren , v . tr. 6.; a intimpina (o lo a mulge; -v . ntr. ner. h . , a isprăvi a conchide ceva dintr'un discurs; vitură ). -paſjen, v . tr. 6.; 1 ) a po de muls. -mergeln , v. tr. h .: 1) a 6 ) Tei Bart -- , a raile barba ; 7 ) trivi, a măsura; 2) -v . tr. și ntr. slăbi, a slei , a istovi; 2 ) a ingrăşa Das Siegel a rădica pecetea ; 8 ) b .: a pînili; Die Gelegenheit , a cil margă (un ogor) . -v. ntr. 1.; a Einen Eid a face să depună iin aștepta prilejul. -patrouillieren , v. se istovi, a se sfriji, a jurămănt; 9) Ten Tijd ) a rălica tr. b .; 1 ) a cerceta , a face o recu -merfen, v. tr. 6.; 1 ) Einem Etwas masa ; 10) Ein Bein- , a tăie, a am noaştere (prin patrulă ); 2) -v . ntr. a afla ceva privind , observănd puta um picior; 11) Die Maſdenzalt 1 .; a porni, a se pune in marș (pat pe cineva; 2) Einem Etwas in den beim Strumpfſtricten - , a impuțina rulele). -paufen, v . tr. 6 .; 1 ) a face Nugeni--, a ceti in ochii cuiva. ochiurile la impletitul ciorapilor; cumoscut prin baterea tobeĩ, tîm : -meſien , v. tr. ner. h .; 1 ) a măsura, 12) Waren , a cumpăra mărfuri, pinei; 2 ) ry. , a coși in bătaie; 3 ) a coti , a măji; 2 ) a judeca, a cum . a face alişveriş; 13) Ein Kalbi v . nir. h .; a isprăvi de lovit in păni ( cuvintele). mejjer, m .; măsu interca in vițel; 14 ) Die Narten- , tîmpina, de hătut toba. rător, cotitor, nivelator.-meſſung, f. a tăie cărțile (de joc); -v . ptr. h .; Ab- pcinigen , v . tr. V .; 1 ) a chinui, -ent ; măsurare, cotire, măjire. -ineken, 1 ) a scăde, i descrește, a a tortura (pe cineva ), 2) a stoarce v . tr. 6 .; 1 ) a lua, a percepe uiu- ! puțina, a scăpăta , a slăbi, a chi prin chinuire, prin tortură . -peit mul ( la moară ); 2 ) a măsura cu lăvi; 2 ) a se striji, a slăbi, a de iden, v . tr. 6 .; a tărbăci, a biciui. merticul. veni slab , a se jigări. -utchmer , m .; -perlen , v . tr. 6 .; a deșira (mărgele, Ab - mieten, v. tr. 6.; a inchirie (de cumpărător, muştereň, anator. -nei mărgăritari). la altul). -mieter, m ., chiriaş, chi gell, v . tr. 6 .; a pleca (in jos), a A1b - pfählen , v . tr. 1 .; 1 ) a tepui, a rigiù , locatar. -mietung, f. -ent ; in inclina, a indepărta; -ſid ), v . r . 1 .; insemna, a despărți cu pari; 2) a chiriere. -miſten, v . tr. 6 .; a des a pleca , a se inclina, a se inde arăci ( o vie ). -pfählung, f . -en ; 1) gunoi, a rădica gunoiul, balega; părta, il se aculma, i se povîrni. tepuire, insemnare cu pari; 2 ) ară à răni (grajdiul etc). -nciging, f . -enr ; 1 ) plecare, incli cire ( ile vii). -pjänden, v . tr. 6 .; a Ab-moojen, v. tr. 65.; a rădica , it in nare, indepărtare, povîrnire; 2 ) nră , sechestra, a lua amanet-pjcifen, v . lătura muşchinl. antipatie, scîrbă , aversinne. tr . 6.; a şuiera , a tier: un căntec. ner. b.: lisca . se im Abpfeßen 13 Abreunen r. Ab-picken, v . tr. 15.; a strînge, a l strînge ( un deget etc.) -quiden , v . trage; 2 ) v . ntr. 6 .; a se socoti, a pișca (cu degetele, cu cleștele). tr. 6.; a amalgama, a stringe părti incheia, a r'gula, a limpezi o 80 Ab-pflöden, v. tr. .; 1 ) a scoate pe celele metalurilor fine cii argint coteală ; 5 ) vzi Abzahlen . nele, cuiele; 2 ) a bate teruși, a des viň . -quirlen, vzi Abquerien . Ab-rechnung, f . -en ; 1) scădere; 2 ) in părți cu teruşi. A bracadabra, n. 1 ) abracadabra, for cheiere, regulare (de socoteli) 3 ) is . Ab-pflüden, v. tr. H.; 1 ) a culege, a rupe mulă mistică , căreia iſ se atri tov, lichidațiune; 4) vzi Abzählung. ( flori ); 2 ) a smulge (pene). buia o putere magică in lecuire de -redite, f .; olosul (uneimaterii).- red) Ab- pflügeil, vzi Abacfern. -pfropfen, friguri etc .; 2 ) cuvinte deşerte, fără ten , v . tr. 1).; a lua , a obține prin v. tr. 6.; a altoi , a hultui. inteles. judecată , prin dispută. -redeu , v . Ab- pidei , v . tr. 6.; a ciupi (cu pilis Ab-rädelu , v. tr. 1).; 1 ) a desfăşura tr. 6.; a intinde, a lungi. -rede, f. cul), a ciuguli. de pe sul ( o sîrmă ); 2 ) a tăie cil -en ; 1) intelegere, punere la cale, Ab -pladen , plagen, v. tr. 6 .; 1 ) a rotița ( aluatul in pitării ). · radieren , indoială ; 2) Etwas in - nehmen , ſtel necăji , a sícăi, a chinui; 2) a ob vzi Abidaben . -rajfen , v . tr. 6).; 1 ) len, ziehen , a tăgădui, a nega, a mu ține prin chinuirt; -ſid ), a se necăji, a răpi, a apuca ceva repedle; 2 ) recunoaşte, a contesta ceva ; nidyt a se chinui, a se obosi prin muncă Das (Hetreide , å strînge in pos in - jein , a nu tăgădui; a recunoaşte. grea. -Platten , v. tr. 5.; a lăți , a tate, in brazıle, grănele cosite . -reden , v . tr . 6 .; 1 ) a se vorbi, il turti. -plattung, f . -en; turtire, lă - Abraham , m .; Avram (nume bărbă se intelege, a se pune la cale; 2) țire. -plätten , v. tr. V.; 1 ) a călca tesc ). -obaum m .. -bäume, -itrauch, a desfătui, a depovăţui; 3 ) .ſidh, v . (haine, cămeşi); 2) a lăți, a turti m .-ſträndie ,(bot.)mjelărea [ liter ay r . 6 .; a se obosi vorbind. -regnen , (metale ). -plaken, v . ntr. 1 .; a sări nus castus). -sjdoſ, m .; fig., sinul ſid, 1 ) v . ntr. și r. 1).; a inceta de ( crăpănd. plesnind, pocnind).-plätzen , lui Avram ; vzi și Bärenhäuterberg. plouat; 2 ) v. tr. 6.; a ) a face să v . tr. 6 .; 1) a insemna cu ciocanul Ab-rahmen, v . tr . h .; 1 ) a lua slivca, cadă in formă de ploaie ; b ) part. (arborii rezervați); 2 ) a răcori, a caimacul, smăntăna (de pe lapte ); la 1. , Abgereg: rete Wolfen, nouri des stînge metale (in apă rece ). 2 ) a scoate din cadru , din pervaz.. carcați; c ) a strica, a da jos , a spăla Ab- plüinderu , v . tr. 6 .; a prăda, a -raineu , v . tr . ) .; a despărți, a plonănd. -reiben , v. tr. ner. b .; 1 ) jăfui, a despoia desăvărșit. mărgini prin un hat, prin răzor. a freca , a jerui; 2 ) a scoate, a uza Ab- pochen, v . tr. H.; a destace, a stă -rammelni, v . ntr. 6 .; a inceta de frecănd; -ſidy, v , ner. V .; a răma cu ciocanul, cu maiul. puit (iepurii etc.) -rändelu, v. tr. strica prin frecare. -reibung, f. -en; Ab-prägen, v . tr. 1.; 1) a bate mo by.; 1 ) a roade, a rupe mărginile, frecare, jeruială . -reiden, v . tr . h .; nedă; 2) a scoate tiparul (de pe extremitățile; 2) a face zimți (lai a ajunge la ceva in jos); Eineni ceva ). -prall , m .; resărire, ricoșare. monede). -randen, v , tr. 1) .; 1 ) a Waſſer -- , a da cuiva apă; Es wird -prallen, v . ntr. ſ.; a resári, a da tăie, a scoate mărginele (ile la ceva); ( Held abgereicht, se dă, se impart saŭ a sări inapoi, a ricoşa ( o bombă, 2 )a face zimți (la monede ). -ranfen, bani. -reifeu, v . tr . 6 .; 1 ) a decer o piatră ). -praſien, v . ntr. 1 .; 1 ) v . tr. 1).; a tăie lujerii ( la vița viei), cui, a scoate cercurile de la un a stirşi de părăit, de pălpăit ( focul); a tăie de pe aragi (via ). -ranzei, vas; 2) a șterge mărginile, a teşi 2) a mănca mugurii arborilor (vå v . tr. 65 .; a lua, a scoate ranița, muchile; .v . ntr . V .; a se coace, at natul). geamandanul (din spate ). -rappen , părgui desăvărşit ( fructele ). -rcihen , Ab - predigeu, v. ntr. V., a stirşi de v . tr . 1).; a rupe strugurii de pe v . tr. V .; a deșira (mărgele ). -rcije, t.; propovăduit, de predicat; - id ), v . ciorchina (la via ). -raſen , v . tr. 6.; plecare, pornire, purcedere, ( lucere, r . 6.; a se obosi propovăduind, pre 1 ) a paste, a cinguli ( vănatul); 2 ) ducă. -reijen, v . ntr. 1 .; a porni, a dicănd , -prellen , v . tr. 1).; 1 ) a face a stringe toată iarba, pajiştea; 3 ) pleca, il se duce. -reißcui, v . tr. ner. să resară (o bombă, o minge); ? ) Ein Feld -- , a face arabil (in cămp) b .; 1 ) a rupe, a deslipi (rupănd ), a v . ntr. 1.; vzi Abprallen . preſjen, prin arderea pădureſ saŭ a ier sinulge; 2) Kleider-- , a invechi, a v . tr. 5 .: 1) a stoarce, a tescui; 2) bei. raſiereu, v . tr. 6.; a rade barba. ponosi haine (purtăndu - le mult); a călca (struguri). 3 ) fig ., Einem Et -rajpeli , v . tr. 1) .; a rade, a răzui. 3 ) Ein Gebäude--, a da jos, a dă was - , a stoarce, a smulge ceva -raten , v . tr. şi ntr. V .; a desfătui , răma, a strica o zidire; 3) a de. de la cineva ( prin apăsare, silnire). a depovăţui, a indărăgna. -ratung, semna, a schița, a isvodi ( in plan); Ab-proken, v. tr. 5.; a scoate, a da jos f . -eni ; desfătuire, depovăţuire, in ſid ), v. r . ner. 1).; 1) a se rupe, it un tun (de pe cotiugă ), a'l demonta. ( ărăgnare. -rauden, v . ntr. .; 1) a se smuci; 2 ) Er reißt ſidab, el se Ab- prügelii, v. tr. b.; a ciomăgi, it se preface in aburi, a se evapora; espune la străduinţi obositoare; -v . coşi (in bătaie ). 2 ) v . ntr. V .; a stirși de fumat, de ntr. ner. 1 .; a se deslipi, a se des Ab- puffen , v. tr. 6.; 1) a da pummi, a se evapora. -räudiern, v . tr . ; lega (rupăndu-se); Das reißt gar nicht a bate cu pumnul; 2 ) a jupui mor 1 ) a atuma bine; 2 ) a tămăie de . ab, această nu mai ia sfîrşit. -rei tăciună; 3 ) v. ntr. 1 .; a pufăi, a de. săvărșit. -raufen , v . tr. 6 .; a smulge, Bell, 1 .; 1 ) rupere , smulgere; 2) dă tuna uşor ( o armă de foc). -puffer, a scoate prin păruială. -ſid ), v . r . rămare; 3 ) schițare. -reißer, m .; 1 ) m .; jnpuitor, pårlagiŭ . purzeln, v . 1) .; a se obosi prin păruială . desemnator; 2 ) liniator, condeiŭ de ntr. 1 .; a căde peste cap, a se da Ab-raum , m .; 1 ) vreascuri, găteje us tras linii. -reiten, v . tr. ner. 6.; 1 ) de a berbeleac. -puk, m .; 1 ) ten cături; 2 ) năruitură, moluz, dără - Ein Pferd--, a obosi , a goni un cal , cnire ( a unei case ); 2 ) tencuială . mături (de zid ). -räumen , v . tr . 1) .; ( călarindu'l); 2) a strica , a invechi că -Puken, v. tr. 6.; 1 ) a curăți, a 1 ) a răslica, a curăti; 2 ) a deşerta , lărind; 3 ) a măsura călărind; -v . peria ; 2 ) Ein Haus--, a tencui o a derădica, a deretica; 3 ) Den Tijd) ntr. ner. \ .; a se depărta , a se duce casă; 3 ) Einen-- , a da un perdat a strînge masa . raupell, călare; -ſid ), v. r . ner. .; a obosi cuiva; 4 ) a tăie mucul ( luminărei). tr. 6 .; a omizi, a curăți de omizi. mblănd mult călare. -rennen , v . -puber, m .; fam ., perdaf, refec, blen -raujdeni, vzi Abbraujen . tr . r . şi ner. H.; 1 ) a aplica, a lua dă, zăbrac. Ab-rechen, v. tr . 1).; a grebla , a curăți ceva alergănd; 2 ) Einem den Weg Ab- quälen, vzi Abplagen . -querlen, en grebla, cu grapa. -rechling , m ., a intrece cineva alergănd, v . tr. 6.; a bate, a mesteca cu fă -e ; codină , pleavă ( de grăne trei a iỉ tăie drumul; -v . ntr. ner. 1 .; a călețul ( cioarba, smăntăna ). -quet erate ), rămăşite, fărămături. -red) se depărta, a porni alergănıl; -fid ) ideri, v. tr. 6 .; a strivi , a turti, a · nien, v. tr. 6.; 1) a scăre, a sub- 1 v . r , ner. V .; a obosi alergănd. V. pe Abrichten 14 Abidhauern tr. sul revoca 91b -richten , v. tr. 6.; 1 ) a invăța, a inştiinţare, strigare, proclamare; 3) m. -hämmer; șpiliart, ciocan de bă dresa (animale ); 2 ) Jemand- , a dăs (arm .) apel. rufungsſchreiben, n.; tut tocurile. -mader, m .; meșter de căli , a deprinde, a disciplina pe ci . scrisoare de rechiemare. -rühren, călcăị, de tocuri ( la cisme). -ort, neva; 2 ) Etwas-- , a potrivi, a netezi , v . tr. H .; a bate, a mesteca cu fă IN ., - , -quelle, f., -11 ; loc potrivit a indrepta ceva. -richthammer, m ., călețul ( cioarba, smăntăna).-ruuden, pentru desfacerea unei mărfi; de -hämmer, ciocan , baros de indreptat -ründen, v . tr. 6.; a rotunzi, a teşi buşeň . • dneider, vzť Abſatzmacher. vergi de fer. -riditſtab, m ., -ſtäbe, muchiele, a toci colțurile rotun -weiſe, adv.; 1 ) in paragrafe, in a -richtſtod, m .,-ſtöcke, nicovală de tur zind. -rundung, f., -ent; rotunzire. lineate; 2) cu intreruperŤ, in inter tit vergỉ de fer. -richtung, f ., -en ; -rupfen, v. tr. h . ; a jumuli, a smulge vale. - zwede, f . , -1; cuiŭ , țintă de to 1 ) invățare, dresare, creștere (de a penele. curì (la cisme).- jäubern , v. tr. h.; a nimale); 2 ) deprindere, disciplinare. Abrupt, vzi Abgebrochen, Er - 0, fără curăți, a griji bine. -ſaufen, v. - ricdjen, v. tr. ner. h .; a afla, a veste, nepregătit, neașteptat. ner. 5. , a sorbi, a be (partea de a descoperi mirosind. -riegelu , v . tr . Ab-riſten , v. tr. H.; 1 ) a desarma ( o supra dintr'un vas plin ). -jäugeln, 6 .; a incuie cii zăvorul. -riffeln, armată ); 2) a strica , a desface o v . tr. h.; a altoi prin lipire ( fără a v. tr. h.; 1 ) a dărăci, a melița ( in ); schele . -rutſchen, v . ntr. 6 .; 1) a tăie ramura ). -jaugen, v. tr. h .; 1 ) 2 ) fig . Jemand- , a da un refec, aluneca ( in jos); 2) fig. fam ., a a suge desăvărșit; 2 ) a sbate un perdaf cuiva. pleca , a ieşi cu ruşine. -rütteln, v . gănd ( vițelul vaca ). -fäugen, v. tr. Abrikoje, vzi Aprifoſe . tr. b.; a desface, a face să cadă b.; 1 ) a da de subt, a alăpta in Ab -rinden , v . tr . h.; a coji, a despoie, scuturănd, sgălțăind . deajuns; 2 ) a interca; 3) vzi Ab a deslipi de coajă , de scoarţă, a dubi. Ab- jäbelu, v. tr. 5.; a tăie eu sabia . jäugelni; · v . ntr. 6 .; a sfirşi de subt . -rindig, adj . , 1 ) descorțat, descojit; 2 ) -jacen, v . tr. h .; 1 ) a scoate, a A bices, m ., -fſe; abces, udmă, uimă, coscovit (păinea ). -ringen, v. tr. ner. descărca saciï; 2 ) a impărți in saci. buboiū , nlcer, coptură. [ Apostema ). 1 .; a scoate, a căpăta, a smuci lup -jage, f.; 1 ) refuz; 2) contra-ordin ; Ab- ichabeiſen, n .; custură , răzuitoare, tănd ; -fidy, v . r. ner. h .; a obosi 3) renunțare; 4) dezicere. -fagebrief, răzăluitoare.-ſchaben, v. tr . V .; a rade, luptăndu -se. -rinnen, v. ntr . ner. .; m ., -e ; 1 ) scrisoare de refuz; 2 ) pro a răzui, a răzălui a se scurge (apa ). -riø, m . -lie, 1 ) vocare la duel; 3 ) scrisoare de desti -fich, v . r. .; a se , a jerui, a răcăi ; schiță, adumbrire, plan; 2 ) Ein fur dere, cartel. -jageit, v . tr . h.; roade, a se inve zer- , o prescurtare. -ritt , m .; por refuza; 2) a 1 ) a chi. -ſchabſel, n .; răzălăț , răzătură, un ordin , 0 răzăluitură, răsură. -idady, m .; șah, nire, plecare călare . poruncă, a contramanda ; -v . ntr. 1 .; ce ameninţă deodată pe regele și Ab-rogation, vzi Abſchaffung. -rogie 1 ) a renunţa, a se dezice; 2) Den regina ( in jocul șahului); pop., şah ren , vziAbidhaffen . -rohren, v. tr . h .; Frieden --- , a declara resboiū; 3 ) Den şeh . ichadjern, v. tr. 6 .; Einem 1 ) a tăie stuhul, trestia; 2 ) a stu (Seboríain--, a refuza supunerea; Etwas--, a cumpăra, a obține ce hui, a acoperi cu stuh ( un zid ). 4 ) Dem Glauben , a se lepăda de va de la cineva intr'un chip mur -rollen , v . ntr. ſ .; 1) a se rostogoli, lege, a’şi renega credința; 5 ) Der dar, prin negot necinstit, prin tra a se vălătuci, a se da de a dura, alien Lehre--, a abjura, a tăgădui fic meschin . -ichachteln , v . tr. h.; a de a berbeleac ( in jos) ; 2 ) Die Zeit doctrina, sistema cea vechiă; 6 ) Die lustrui cu coada calului ( un fel de rollt ab, timpul trece, termenul se Stunde-- , a declara de a nu mai buruiană vzi Schachtelhalm ). -ſchaf sfirşeşte; 3) a resuna bubuind; 4 ) a putė lua lecțiunea. -jägen, v. tr. h .; fen, v. tr. H.; 1 ) a desfiinţa, a su se desfăşura rostogolindu -se; -v . tr. a tăie cu ferestrăul. -jagung, f., vzī prima, a anula, a casa, a abroga h.; 1) a rostogoli in jos ( o piatră ); Abjage. -jahnen , vzi Abrahmen 1 . ( o lege , un obiceiŭ, etc.); 2) a da 2 ) Ein Gemälde vor jemand- , a nigerui, v. tr. V.; a măsura adăn drumul, a edia.- ſchaffung, f.,- en; desfăşura, a intinde inaintea cuiva cimea ( unui puț de mină ). -jatteln , 1 ) desființare , suprimare, anulare, un tabloŭ; 3) Die Wäſche- , a măn v . tr. h .; a deşela, a scoate șeaua; casare, abrogare (de obiceiuri, legi, gălui rufele, albiturile; -fidy, v . -v . ntr. 6 .; a descăleca. -jak, m. , hotăriri etc. ) ; 2) congediare, licen b .; vzï -v . ntr. ſ . 1. - roſten, v. ntr. jäte, 1 ) depozit, bostină, sediment, țiare. -ichafen, v. tr. 6.; (mar. ) a 1 .; a căde jos, a se despărţi din drojdii; 2 ) intrerupere, incetare; Ch coborî, á lăsa jos pănzele. - där cansa rugineř. -röſten, v . tr. H.; a ne- , neintrerupt, dintr'o singură fern , v . tr. V.; a obține ceva glu prăji desăvărșit. -röten, v. ntr. h .; trăsătură; 3) articol, period ( intr'o' mind, şăguind. -ichalen, v. tr. h.; a a pierde culoarea roșiă; -v . tr. h.; a scriere); 4 ) toc, călcăií, călceiñ (la da jos tencuiala stricată de pe pie boi roș, a da o culoare roșiă. ciubote); 5 ) nod ( la paii ); 6 ) ali tre ( la o zidire). -idhälen , v. tr . b.; Abrotanum , vzi Stabwurz. neat, paragraf; 7 ) strofă (de poe a coji, a curăți de coajă , de scoarţă, Ab - rüden, v. tr. h .; a da in lături, zie ) , cesură; 8 ) podină ( la scări); 9 ) de piele, a descoji, a desghioca. a retrage, a da inapoi, a depărta, alişveriş, vănzare, trecere, destacere -idärfen, v. tr. 1 .; 1) a ascuți ; 2) a urni din loc (in scaun, etc. ) ; (de mărfuri); 10 ) abatere de la a tăie, a toci , a ciunti mărginile, -v . ntr. 1 .; a face loc, a se urni directiunea principală ( in miniere); muchiele. -icharren , v. tr. h.; a in din loc, a se da in lături. -rudern , 11 ) punt de odihnă ( intr'un put de lătura scurmănd, răcăind, scormo v. tr. 1 .; a porni, a se depărta de mină ); 12) bermă, pripiciŭ de apă lind. -ichatten , v. tr. H.; a adumbri, la term văslind. • ruf, m .; 1) incu rare in jurul unui val ( la fortărețe ); a schița, a face siluete. -ſchattung, noștiințare; 2) rechiemare; 3) (arm .) 13) scăzămînt, scădere, rabat (la o f., en ; adumbrire, schiță , siluetă. apel . -rufen, v. tr. ner. V .; 1 ) a re socoteală ) ; 14) Der-- einer Minze, -ſchäken , v. tr . H .; 1 ) a prețui, a chiema; 2 ) . a inştiinţa, a striga, a deprețiarea unei monezi; 15) deo pretelui, a evalua, a taxa; 2) a vesti, a proclama (cu glas tare, sebire, diferință , contrast; 16) (mus .) scădle valoarea (preţuind ). -jdhäker, oarele) 3) Einem die Kunden- , a stirşitul unei părţi; 17) intercare m .; prețeluitor, taxator. Ichäßig, smomi musterii cuiva ; 4 ) Jemand ( de mamifere ). -ahle, fi, -1 ; sulă, adj , de desprețuit. -idhäbung, f., a striga , a chiema pe cineva; 5 ) potricală pentru tocuri (la cismari). -en ; 1 ) preţuire, evaluare, taxare; (Held - , a vesti scăderea cursului -bogen, m .; scobitură a toculuğ ( la 2 ) scădere de valoare, de curs (la unor bani; 6 ) (arm .) a face apel ; cisme). -bohrer, m .; vzt Abjavahle. preţuire) . -ſidy, v. r. ner. 1 ) .; a obosi strigănd. -draht, m ., -drähte, fir ceruit de cu- Ab-ſchauen, vzi Abſehen . -ſchauern, v. -rufung, f . -en ; 1 ) rechiemare; 2) sut tocurile (la cisme). banimer, tr. 6 .; a despărți prin un părete r. - Abdeiben 15 Abſchleifung I' . tư, nét . . scoate ex a (de scănduri etc. ) -ſchaufeli , v. tr. Ab-jdiefern, v. tr. 6.; a scoate, a diferință ; 10 ) refuz, infruntare . .; a curăți , a scoate cu lopata. rădica in păturỉ, in foi; -ſid ), v. -jdilagciſeu , n.; fier de tăiet (arde idaum , m .; 1 ) spumă; 2) fiy ., droj b .; a se desface, a se deslipi in pă siă, schist). -idlagen, v . dil, necuratenix, lenămặtura, luardã, turi, in foſ; (chir .) a se coji , a se i 1).; 1 ) a da jos, a doborî; 2) Ein ciuruc. -idäumen , v. tr. b .; a lua, exfolia. -ichieferung, f. , -ell ; despă Lager, ein Zelt-- , a rădica un la a scoate spuina. turire, cojire, exfoliatiune. -ichielen , văr, it strînge un cort; 3) Das Alb-ſcheiden , v. ntr. ner. 1.; 1 ) a pleca, v. tr. 6 .; a ochi pe furis, a trage Waſſer aus dem Bach a da dru a se porni; 2) a muri, a deceda, a cu coada ochiului, a pune ochiul mul, a senrge apa din gărlă, din repoza, a se sevărși din viață; Ab pe ceva . idienen , v . tr. 6 .; 1 ) a părîū ; 4 ) Sein Waſſer-- , a se pișa, geſchieden leben, a trăi retras; -v. tr . pune șine la roate; 2 ) a măsura o a urina ; 6) Einen -- a goni, a ner. h.; a despărți, a băşcălui, a mină; 3) Ein gebrodyenes Bein-, a lunga pe cineva prin bătăí; Den separa. -idheiden, n.; 1 ) moarte, se lega un picior frînt cu scăndurele, Feind a respinge pe duşmanul; vărşire din viață, deces, repozare; şindrile, carton ( ca bandajul să nu 6) Einen--, a ciomăgi, a coși in bă 2) plecare, pornire. deidung, f., se strămute).- ichiener, m ., măsurător taie pe cineva; 7 ) Einem Erwas -en; despărţire, izolare, bășcăluire, in mine ). -idhießen, v. tr . ner. H.; a scoate, a obține ceva de la ci . separațiune. -jderen, v. tr. ner. H .; 1 ) a descărca, a slobozi ( o armă); neva luptănduse; 8) a scăde, a re a tunde, a tăie cu foarfecele. -ideu, 2) a arunca, a trage (o săgeată) ; duce (din socoteală saŭ din pret); m .; ură, ingretoșare, scîrbă, groază, 3) ; Einem die Hand- , a rupe cuiva 9 (tip .) Das Format- , a oțărire, iazmă, desgust, aversiune. măna (dănd cu puşca etc. ) ; .4 ) formatul (din formă); 10) a bate, a -ideuden, v. tr. H .; a goni, a pune Einen Vogel a ucide o pasere mesteca cu făcălețul (bucate); 11 ) pe fugă, a speria (păserile). -icheu din sbor; 5) fig ., Einen- , a invinge Eine Briide- , a rupe un pod; 12 ) ern , v. tr. 6 .; 1 ) a freca, a spăla, pe cineva la tir, a bate mai bine a face un tipar, un clişeň , o co a curăți; 2 ) a roade (frecănd ); Das la țintă decăt altul; 6 ) Vom Wild piă ( prin batere); 13) a intrerupe Hemd hat mir den Rüden abgeſcheuert, eine beſtimmte Zahl –, a impuşca un un curent metalic ( in metalurgie ); cămeşa mi-a ros spetele; 3) fig. număr hotărit din vănatul; 7 ) 14 ) Eine Minze --- , a depreția , a fam ., a mustra aspru pe cineva. Ein Revier --, a stirşi văpătoarea scăde cursul unei monezi; 15) Ein -ideulich, adj.; urit, gretos, ticălos, intr'un ocol (imprişcănd tot văna Schloß-, a scoate, a desface o urácios, scîrbos, inspăimăntător. tul); 8) Sich das Genid ---, a'șă rupe broască; 16) a refuza, a nu invoi, -ideuliditeit, t ., grozăvie, ticăloşie, ceafa repezindu-se şi căzănd ;-v. ntr. a infrunta; -ſich, v. r . ner. H .; a se urăciune, grozăvenie. ner. 1 .; 1 ) a se repezi, a se arunca abate, a se depărta (din drum ); -v. Ab-fdidten, v. tr. h.; 1 ) a impărți, a ( dintr'un loc) ; 2) a se povîrni, a ntr. ner . b.; 1 ) Aus der Art- , a pune, a aşeza in straturi, in pă se prăpăstui; 3) a se spălăci, a se degenera; 2) Dies ſchlägt ab, aceasta turi; 2) Holz-, a clădi lemne. -ichi descolora, a se șterge culoarea; 4) nu se face , nu izbuteşte; 3 ) Die den, v. tr. “.; 1 ) a trimete, a se scurge repede ( apa ). -ſchiffen, Ware jdlägt im Preiſe ab, marfa pedia. Jdider , trimițător, 'expedi v. ntr. 1 .; a purcede, a porni din pierde din preț; 4 ) Die Kuh jchlägt tor. -ichiduug, f., -en ; trimitere, ex port; -v. tr . b .; a trimete, a expe ab, vaca dă mai puțin lapte; 5) pediare. -ſchieben, v. tr. ner. H .; 1 ) dia, a transporta pe apă ( cu corabie, Der Wein idylägt ab, vinul pierde a depărta, a inlătura, a da inapoi cu luntre etc.). -childeru, v . tr. 1.; din tărie; 6 ) Die Hitze, die Kälte impingănd; 2) Eine Schuld (von ſid)) a descrie, a depinge, it zugrăvi jdlägt ab , căldura , frigul scade, ---- , a respinge o invinovățire, a se (prin cuvinte ), a defini, a reprezenta. descrește; 7) Das Signal (zum Ab disculpa; -v . ntr. ner. H.; Das Pferd -idilderung, f, -en; descriere, de zug) -, a bate in retragere ( la hat abgeſchoben, calul a schimbat, a pingere, tabloŭ, pictură. -ſchinden, armată ); 8 ) Die Karte hat abgeſcla primenit dinţii de lapte. v . tr. și ntr. ner. h .; 1 ) a jupui, a gell, cartea de joc) a pierdut. Ab- ſchied, m ., 1 ) slobozire ( din sluj beli, a despoia ( pielea) ; 2 ) fig., Leute -ichlägig, adj ; refuzător; Abidylägige bă ), congediare; 2) retragere, de å stoarce, a necăji, a căzni Antwort, respuns refuzător, refuz. misiune, congediŭ; 3) rămas - bun, oameni; -ſid , v . r. ner. 5 .; 1 ) Sidh -jdläglid), adj.; in socoteală , in adio, ziuă-bună; 4) plecare, des im Fallen das Bein-, a și jupui cont, a conto. -ſchlagszahlung , f., părțire ( pentru a pleca); 5) - Neha pielea piciorului căzănd ; 2 ) sig.; a -en ; arvonă, arvună, aconto .-ichlag men von der Welt, a se despărţi de căde de obosială , a se deşela , a se tijd, m ., -e, masă cu obloane (ce lumea , de viața; a muri; 6 ) hotă dăula ( prin muncă ). -ichirren, v . tr. se indoaie ). -ſchlämmen, v . tr. 6 .; rire definitivă, rezoluțiune ( luată de H.; a deshăma. -idirrung, f., -en ; 1 ) a curăți de nomol, de mål adunări); 7) hotărire, sentință ju deshămare. (un iaz); 2) a clăti, a spăla ( iesuri ). decătorească. -Baudienz, f . , en; au- Ab-idhladhten, v . tr. h .; a tăie, a jun -jdlämmung, f., -en ; 1) scoatere a dienţă de congediŭ, de plecare. ghie, a măcelări. -idlađen , v . nomolului, a mălului (din iazuri); -øbeſuch, m . , e; vizită de plecare, H .; a dezguri, a curăți de zyură. 2) clătire, spălare (de iesuri). de congediŭ. - brief, m ., -e ; scri -idlaffen , v. tr. 6.; a slăbi, a bălți Ab-jchleichen , v. ntr. ner. 1.; a se fu soare de adio, de congediŭ. - oglas, ( o coardă). -idlag, m . , jdläge; 1) rișa , a se strecura , a pleca pe fu n. , -gläſer , vzî Abjchiedstrunf. - gruß, tipar, copiă, clişeŭ ( făcut prin ba riş, ſchleifen , v . tr. ner. b.; 1) a roa -sgriiße; salutare, compli tere deasupra ); 2 ) fărămăturĩ, roză d , e a șterge, a invechi ( prin ascu ment de adio. - $fuß, m . , -sfuiſſe ; turi, codină; 3) loc ingrădit, des țire); 2) a ascuți, a da la tocilă ; sărutare de adio, deplecare, de ră părțit ( prin părete de scănduri etc. ); 3 ) a lustrui, a polei, a scoate rugi mas bun .- predigt, f., -en ; predică 4 ) scurgere (a unei ape); 5 ) canal, na, a desrngini; 4 ) a tăie (pietre de plecare, de congedii. -oidmaus, lăptoc, turloiŭ (de scurgere ); 6 ) scă - prețioase ); -v. tr . 6 .; 1 ) a tă1; 2 ) a m ., •idymäuſe, banchet de adio. zămînt, reducere, rabat; 7 ) Etwas roade, a invechi ( tărînd ); 3 ) a duce , -sſtunde, f. , -11 .; oară de plecare, auf ---zahlen , a plăti ceva in soco a transporta ci targa; cu sania . de despărțire. -Strunk, m .; pahar teală , a conto (unei datorii); 8 ) -ſchleifer, m .; 1 ) lustruitor; 2 ) as de adio, de despărţire. -Swort, n ., resărire, resăltare, ricoșare, repercu . cuțitor; 3 ) tăietor ( de diamante etc. ) . -2.; cuvînt, discurs de adio, de con tare (a unei boambe ); 9) Das iſt -jchleifici, n .; tocitură, rozături, pi gediŭ , de plecare. ein großer - , e o mare deosebire , lituri. " ſchleifuug, f ., -en ; 1 ) ascu tr . m. , Abſchlemmen 16 Abduppent , onoarea se li tire, dare la tocilă ; 2) lustruire, a se destace, a se destinde (coarda ! de deasupra, (spuma, grăsimea , cai desruginire; 3 ) tăiere de diamante; unei broaşte etc. ). -idhnäuken, v . macul etc. ) . 4 ) roadere, invechire ( prin tărîre ); 1 tr. V.; a lua , a tăie mucul ( lumină- Ab- idoſ, m .; 1) dare suplimentară; 2 ; 5 ) cărare, transportare (cu targa, rei) . dare pentru dreptul de strămutare cii sania ). -ſchleimen , v . tr . 1).; 1 ) Ab- jduciden, v . tr . ner. 1).; 1 ) a tăie, (dintr'un loc in altul); 3 ) taxă pentru a curăți de măzgă, de spumă; 2 ) a curma, a reteza , a scurta, a răş o moștenire (făcută afară din ţară) Zuder- , a lămuri, a limpezi za lui; Einige Tauben a tăie cățiva [Gabella hereditaria ). -jchößling, har. - dlcißen, v. ir. .; a invechi, porumbei, hulubi; Einem die Ehre m ., -e ; mlădiță, copilet, odraslă, lăs a terfeli rupănd, (hainele etc.). a atinge, a vătăma tar, luger, loază , vlăstar. 916-fdlemmen, vzi Abidylämmen .-idlen- ; cuiva; Einem den Weg-, a tăie, / alb -ſdrägen , v . tr . 1 .; a tăie, a face dern, v . ntr. 1.; a pleca, a se de a inchide drumul cuiva; Das Haar piezis, oblic . idrauben , v. tr. .; părta incet . idlenferu, v ; tr. b.; ! a tunde, a scurta părul; Einem 1 ) a desuruba; 2 ) a scoate fundul 1 ) a asvîrli ( ceva cu putere ); 2 ) alle Hoffnung--, a răpi cuiva orice une arme de foc . a clătina, a bălălăi. -idleppeni , vzi nădejde; Einen Fuß ---, ( chir.) a Ab- ichređen, v . tr. .; 1 ) a speria, a in Fortjd leppen . -idleudern, v. tr. 1).; tăie, a amputa in picior; Etwas. fricoșa, a inspăimănta, a insufla fri a asvîrli, a arunca (cu praștia ). a depărta, a inlătura ceva ; Das ca; fig ., a intimida, a descuraja; Ei Ab- idhlidhten , v . tr. H .; a netezi, a face ( Geſpräd) a cirma, a sfirși vorba; neted, a fățui, a lustrui: idließen, Den Beutel - , a ( tăie nien - , pop ., a băga cuiva frica in v . tr. ner. W.; 1 ) a desface, a les punga , a fura punga; și a ) răpi oase ; 2) Einen Fijd a stropi un Eine Red) peşte cu oțet ( inainte de a'l pune la cuie, a deslăntni, a da drumul; 2) ititiuss a scăde o socoteală; Ein tiert ) . -idredung, f.; -en ; inspăimăn a incuie, a inchide ( cu cheia ); 3) Muſter a copia, a imita un mo tare, infricoșare, spasmă; fig ., inti a despărți, a ingrădi, a băşcălni, del ( tăind intocmai); -ſid), v . r. saŭ inidare, descurajare.-jdreibegebühr, a separa (de alți); 4) a inchide, a ntr . V .; 1 ) a se mărgini, a f. , -en ; -ſchreibegeld , n ., -er ; taxă, incheia (un dosar, 0 socoteală ); mita ; 2) a se stirşi ; 3 ) a se deosebi, plată pentru copiare. -ſchreibema Verträge, a incheie convențiuni; a diferi, a contrasta intr -un mod idine, f ., -1 ; maşină de copiat, -ſid ), v . r . ner. 6 .; a se inchide, a se pronunțat. -iduellen , v . tr. 6 .; 1 ) a pantograf. -idreibeii, v . tr. ner. H .; izola ; -v . ntr. ver. V.; 1 ) Mit Etwas slobozi, a repezi , a asvărli, a a 1 ) a prescrie, a copia , 3 ) a invechi, a sfirsi , a complecta cu ceva; 2 ) runca ( o săgeată ); 2 ) a destinde, a a uza (prin scriere ); 3 ) a plagia ; 4) a hotări (despre ceva ). -jchlingern da drumul (unui are , umuĩ resort ); Die Natur - . a zugrăvi, a descrie, a vzi Abidylenfernt . -v . n. 1 .; a 4e repezi, a se slobozi, intătoșa , a depinge natura , (poeţii, Ab-idlüpfen, v. ntr. 1 .; a se furișa, a se arunca , a sări, a resălta . pictorii etc.); 5) a revoca, a con a se strecura, a pleca pe furiș. Ab- idhuippelii, v . tr. h.; a forfeca, a tramanda ( in scris ); 6 ) a scăde, a -idlürfen , v . tr. 1 .; a sorbi (spuma, tăie bucățele micî. -idnippen, v. descarca ( o socoteala ); 7) a tran caimacul etc.). -jdluß, m ., -idyliiſſe , tr. și ntr. V.; 1 ) a pleoscăi, ( din de scrie (o proprietate pe numele al 1 ) incheiere, regulare (de socoteli, gete ); 2 ) tij ., a lua peste picior, a tuia '; 8 ) a răfui ( o datorie ) pe scris , de conventiuni, de pace etc. ; 2 ) lua in zetleme. -idnippern, vzi scriind; -v . ntr. ner. .; a sfirși de sfirșit, capăt, finit . Abidhnippeln. scris ; -ſid ), v . r . ner. H .; a obosi, a Ab-idımaddern, v . tr. 6 .; a mănji, a Ab- jdinitt, m ., : P , 1 ) tăietură , bucată a se istovi scriind mult; Sich die feşteli, a măzgăli, a murdări. -idma: tăietă, curmeiữ ; 2 ) (mat.) segment Finger--, a'și strica, a’șž uza de roken, v. tr . 1).; a căpăta, a obține ! (de cerc), secțiune de sferă ); 3 ) getele scriind . -ſchreiber, m .; 1 ), pre ceva ( lingărind ). jdmaken , v. tr . veleat, exergă ( loc pentru inscrie scriitor, copist; 2) plagiator.- idrei a ſocăi pe cineva ). rea anului la monezi); 4 ) secțiune, berei , f., -en; copiare, copiă. -idrei -idhiaujen , v . tr. V .; a mănca epocă, paragraf, articol, periodă, bung, f. , -en ; 1) copiare , prescriere; verea banchetuind, făcănd chef; -v . diviziune, capitol; 5 ) cezură , pauză ; 2) transcriere; 3) scădere ( dintro ntr. 6 .; a stirşi de banchetuit, de 6 ) model, patron ( la croitori); 7 ) socoteală ) -ſchreien , v . tr. ner h .; a făcut chef. loc de scăpare ( la meterezuiri); 8 ) crăinici, a da de știre, a proclama Ab- idmeideln, v . tr . by.; a căpăta , (arch .) cap, ( partea eşită afară in ( cu glas tare ). -ſid ), v . r. ner. h ; a a obține prin linguşiii, prin mă friza ordine toscanice, infățoșănd obori, a răguși strigănd, răcnind . guliri. - ſchmeißell, v . tr. ner. 1).; 1 ) a capătul tăiet al unei grinzi); 9) cu -ſchreiten , v . ntr. .; a pleca , a se arunca in jos, a da jos ( arun pon .-jdnittling, m .; -e ; vzř A vidynitz. depărta, a se coborî păşind; -v. tr. cănd ; 2) a lepăda. jchmelzeli, v . -idhnittſchein, m ., -e ; (com .) cupon. ner. 1).; a măsura cu pasul. tr . reg. și ner. h .; 1 ) a despărți - Gwinkel, m . , (geom .) unghiŭ de Ab- ſdrift, f. , -en ; copiă. driftlid), ( prin topire); 2 ) a smälta, a smål secțiune. -idhnik, m . , -e; idinikel, adj, in copiă . -idritten , vzi Ab țui, a acoperi cu smalt (inetale fi m ., 1 ) tăietură mică saŭ subțire; idyreiten . ne ); -v. ntr. reg. și ner . 1 .; a 2) rămășite , rozături, rugumături. Ab- jchrößfell, v. tr. 1).; 1 ) a scrijeli, despărți, a se scurge prin topire. -ſchuikeli , -ichnißen, 1 ) a tăie in å scarifica, a haracsi, a pune ven Ab-ſchmieren, v . tr. 6.; 1 ) a mănji, mici bucățele; 2 ) a scobi, a ciopli tuze; 2) a secera vîrfurile, spicele a murdări, a festeli, a terfeli, a ( figuri) ; 3 ) a potrivi tăind. (sămănăturilor ); 3 ) Fruditbäume- , măzgăli (hărtie, pănză la pictură Ab-ſdnüredi, v . tr. V .; 1 ) a desface, à sgărie, a scrijeli coaja , scoarţa etc. ) ; 2 ) a copia răŭ; -v . ntr. 1.; a deslega, a slobozi, a deşnurui; 2) pomilor; 4 ) Holz - , a ciopli lemne a lăsa unsoarea, grăsimea. -idmie a tăie cu o ață , cu un fir ; 3 ) a (din gros, dăndu-le forma grinzilor, rer, m ., măzgălitor. măsura , a insemna cu o ață , cu tălpoaielor ). .ſdrote, f. , -11; daltă , Ab-idhmuken, v. tr . h .; a mănji, a măz o sfoară ; 4) a desface, răznş de scobit, de tăiet (metale). găli, a murdări, a festeli; -v . ntr . cortelul. -idnurren, v . tr. 6 .; 1) a -idroten, v . tr. b.; a scoborî un b .; a lăsa necurățenii. obține prin cerşitorie, calicind ; 2) vas in pivniță ( pe drugi, pe corei) ; Ab -ſchnalleu, v. tr. H .; a deschinga, a căuta , a recita ceva monoton , a 2) a tăie, a curma ( cu ferestrăul, a descătărăma.-ichuappen, v. tr. 5.; psalmodia; -v , ntr. 1 .; a sări , a se cu toporul etc.); 3) a urlui, a mă a slobozi, a destinde ( coarda unei desface sfărîind (mosorul). broaște, a unei lăcăți) ; -v. ntr. ſ .; Ab- jdhöpfen, v. tr. $ .; a lua, a scoate Ab-ſchuppen, v. tr. H.; a rade, a curăți 6.; a pigia , - se a scoate cina gros . Mbidwädiert 17 91bjeset der Cu ve le solzi; - id ), v . 1. W .; a crăpa şi ne etc.). (dweuden, v . tr. ; 1 ) 1 våd scopu ; 7 ) Ein Muſter - , a co a căde ca solzii. idüppeil, v . pårli, il arde ( o pădure ); 2 ) die a pia um model. jebeni, n .; 1 ) scop tr . 6 .; a lua, a scoate , a curăți en à arde ogoarele ( copacii, țintă , ţel, cuget, intențiune; 2 ) Ein lopata. -joupping, f., -en ; 1 ) raden farba) și a le face arabile. - diweni Zant obre und Ende, o ceartă fără re, curățire de solzi; 2) cădere in fell , v . tr. b).; a curăți clătinal (en tirşit, a căreia stirşit nu se poate formă de solză.-jdürjeni, v . tr . b ) .; a apă); -lid ), v . r . V.; a face o coti- ; vedle; 3 ) țintă, tel, cătare ( le puşcă ); zgărie, a scrijeli, a răcăi, a radle , tură, a ocoli (in marşul militar ). 4 ) diopter, (gaură unică tăietă in rig a răzălui, a răzui. -jchürzeni , v . tr. -idweufung, f ., -c1i ; ocolire. la dioptrică, la instrumente mate 6.; a da jos poalele. jáuß, n ., Ab- idiwimmeni, v . ntr. ner . 1 .; 1 ) a se matice ); 5. ) - von Ervas nehmen, id -diiſie, 1 ) descărcare, slobozire (ale depărta in not; 2 ) a pluti, a fi luat intoarce privirea , a trece arme); 2 ) cărere ( ile ape ), cataract, de apă; -ſidy, v . r . ner. 1).; a se o derea . -ſcher, m .; vzi Avjeben , n ., cascadă; 3 ) povírniş, pripor, clină, bosi inotănd. -idwilidelit, v. tr. ,; 3 şi 4 . răpeziş, costiş, dlostina.-icütfjig, adj.; a căpăta , a obține prin şiretenii, , Ab- jcide, f .; 1 ) borangic; 2 intorcel plecat, povìrnit, repede, hortis, rî- i prin inşelătorii. -idwinderi, v . ntr. (mătasă tocoasă, bucoasă ). -jeifen , pos, prăpăstios. -idjiijjigfeit, f ., en ; ner. 1.; a slăbi, a se jigări, a v . tr . l) .; a såpni, a spăla , a cul povârnire, plecare. ſchüttelli, v . tr. neca , a scăde, a găina, a låncezi. răți cu săpun . jeigeu , vzť Ab 6. , 1 ) a scutura, a da jos ( seutu -jdwingen , v . tr. ner. b .; vin leiben . jeigerul, v . tr . H. 1 ) a mă rînd ); Die Ketten a scutura lan tura (gráne); ſid), v. r . ner. 6 .; a sura , a sonda perpendicular adîn turile, a se lesbăra de fearele ; das sări jos, al se lăsa in jos (ile pe cai). cimea ( in miniere ); 2 ) a despărți ar sochy sentura jugul; 2 ) siy ; -ichwirreni, v . ntr. 1.; a shura sbär vintul de aramă ( in metalurgiă ). Einen a mustra , a dojeni pe ci niind , a se depărta ciripind (in jeihen, v . tr. V.; a strecura , a fil neva.- idjütten , v . tr. 5 ) ; a desumple. secte, păseri). -idwitzen, 1. tr. 1) .; tra .- jeiil, v. ntr.ner . 1 .; 1 ) a ti depar a vărsa de deasupra. idhützen, v . Fille laſſe , a pune přeř (preserate te , a nu fi față; 2 ) a fi despărțit, tr . V.; 1 ) a pre stavilă ( la ape ); 2 ) (' ll sare ) in asudătoare pentru a le ! destipit; 3 ) a lipsi. jeit, ani ; 1 . a rădica stavila (lăsînd să curgă curăți de pår ); -v . ntr. b).; a isprăvi la o parte, in colo , in lături, des apa ). de asudat; -ſid ), v . r . V .; a se dăula pårțit de alți; 2 ) in jos, la vale . Ab-idwäden, v . tr. D .; a slăbi, a face andland -icite, f.,-1 ; 1 ) umblătoare, žeşitoare, mai slalı; -v. r . și ntr. 1).; a slăbi, 1 Ab =id ;wöden, v . tr . 6).; Felle il pune plimbătoare, retiradă; 2 ) aripă, clă a deveni slab, il se jigari. -idwan pie in varnite (pentru a le curăți dire alăturată (la biserici ); 3 ) vzi feu , v. ntr. 1 .; 1 ) a se clătina și :1 de păr ). jdwören, v . tr. ner. b .; 1 ) Abditt 3. -jeiteni,-icité, vzi Abjeit. căde jos; 2 ) a se slepărta , a ieşi cli Einen Eid , a deprime, a presta | Ab-jendeni, jender, ſenduug, vzi av tinăndu-:e , șovăind . -id wären , ". mm jurămint; a jurui solemn; 2 ) ididen etc. ſengen, v . tr. 1).; a părli. ntr. ner. 1 .; 1 ) a căde jos proin Cinem Einns il caprata , il ob -icufen, v . tr. b.; 1 ) a butăşi, a du -se (bubel; 2 ) a incetat de puroit. ține ceva prin jurămînt; 3 ) cid ingropa butaşi ile viță (la vii ); 2 ) -idiwärmen, v . ntr . h . și 1 .; it inceta, von Ernes a se deslära de ceva a resădi ( tlori, pomi, prin ingropare a isprăvi le roit (albinele ); -fidi , 1 . jurånd; t ) a abjura, il tilgiului, il de răsaduri ); 3 ) a săpa in jos, in r. 1); a se obosi roin (mateele ). nega prin jurămînt. 5 ) Ein abge adîncime, a decut'unda ( in monta -idwarten, v . tr. 19 .; 1) a jupui șo dworener jeind, mi duşman de nistică ). -fenken, n .; 1 ) butăşire; 2 ) ricul (unui prore ); 2 ) tig . , Einen clarat; 6 ) Coligfeit it renunta so reså lire ; 3) deentundare, săpare a pisăgi, a buchisi, a ciomägi pe lemn la fericirea cerească; 7 ) Icon ( in adîncime ). jenfor, m .; 1 ) răsad ; cineva. -ſchwärzen, 1. tr. b .; a i Teufel ein Beil, ein Chr it jura 2 ) butaş de vită , cărlig le vie. negri; -v . ntr . b .; a se denegri, a cu uşurinţă. -ſchwörung, f ; 1) ab Albient- enliſte, f., -11 ; lista alisenților, pierde culoarea neagră. -idwatch, jurare, tăgăduire prin jurăminti; a acelora ce lipsesc, ce nu sunt ile -ichwäben , v . tr. 1) .; 1 ) Ets 2 ) depunere, prestare de jurămînt. tată. icreli, ſid), v . r . 1).; 1 ) a ple a desbate, a discuta despre cevit Abjcije, t., 11; 1 ) (geom .) abscisă, se depărta; 2 ) desăvărșit; 2) Einem Emas una din clove linii coorslinate, prin faţă . căpăta , a obține ceva prin limbuție; care se mărgineste pozițiunea fie . Ab- jekbar, ailj .; 1 ) ce e lesne de văn 3 ) fig.; Einem ein br - , a poro cărni print al mei eurke plane; 2) dut, ile desfăcut marfă ); 2) amo văi, a flecări, a letăi, a boscorodi, vzi vidinioci. vibil, care poate ti destituit, scos a indung: verzi și uscate intr'un Abjaijjioni, f. , -ell ; ( chir .) abseisiune, ilin fineţime. jcben , v . A. I) .; 1 ) mod supărăcios. tăierea unei porti moi. a pune ( ceva ) intro parte , in oare Ab-ſchwefelli, v . tr. b ) ; 1 ) a desulfura , Ab - iegelui, v . ntr. i .; it porni ilin port care depărtare; 2 ) a pune jos, il a scoate , a curăți de pucioasă ; 2 ) ( ră licind pånzele ).- ſehbar, alj.; căt depune; 3 ) Eine Miinze à sultura , a bili punză ), il arumma se poate vedle, ( prinde cu ochiul, a depretui o monedă; Obne abzu cu picioasăi. -idweijen, v . ntr . 1 .; ajunge cu vederea; vizibil. jchen , jebeni , täră intrerupere, intrum 81 a cărni, a coteyi, il se coti, a se 1. utr. ner. W .; 1 ) a intoarce ochii; tlet; 4 ) (mus. ) a cinta staccato ; 5 ) abate, a se depărta ( ilin drum , de 2 ) a cu vederea ; Mycieben it interea vitei, mieſ etc.; 6 ) Die la xujet etc.); von einer Ride tavon dati deosebit de aceeil , Niite lua jos, a buigui, a bulgui;-v. tr . 6 .; 1 ) a clati, islostractiune făcînd că ....-1 . tr . scoate că a pála (rwe, lănă etc. ); 2 ) a rotiuzi wer. 1 ) .; 1 ) a prevele, at intelege, a 1 cinla ; 7 ) a scoate din funcțimea ), ( seániluri, guinzi); 3 ) criden geipumit pricepe, a pătrunde cu ochiul a destitui, a mazili; 8 ) a vinile , a -- , a spåla ell lesiai goyoise de Cinem Etwas , atatla , a ; 2 ) | desface (mărturi); 9 ) ( tip .) Ein Ma måtasă. jdweiſung, f ., e11; 1) co cera din privire, din invata mufcipe a zetui, a culege, a com tegire, cotitură , abatere, digresiune ; Tie (Welegenheit vedere; 3 ) pune literile pentru un manuscris; 2 ) der Seite, spălare ( eu leşiă ) il ocaziunea ; 4 ) - , pindi prilejul, 1 ) sty babe viel mit ibm abzujetzen , Bei dieser Vadyricht cl imi dă mult de lucru , de turcă; matasei.-idweninicii, v . tr . ; 1 1 war es darauf abgejebeni, da ..., 11 ) a face duce cu sine miul apa ; 2 ) a la această veste situat in velere , a incepe alt un period , un alineat, răți de mil; 3 ) a spola , a clăti, a rind ; 12 ) Der Wirid jetzt b ) a pune ochiul pe cevaj; das ( Sebörn ab, cerbul leapăslă, pri scălda; 4 ) a face så plutiască (lem- ! 6 ) jd jebe den Zwed nid )t ab, nu unenește coarnele; 13) Das Pjera S. I. Grossmann. Dicţionar german -romîn. 3 ca , 2 nu 2 - , a scăde, trece a 2 CIL C ... Abfidelit 18 Abjpredjen 0 aresta . hat ihn abgeſetzt, calul l'a trăntit jos; a răfui, a cvitni, a compensa a descorda, a destinde, a slăbi ( ce 14) a scoate, a lua, a tăie ( o parte, datorie stînd la inchisoare .; 4 ) Eine va incordat, intins); 2 ) Die Pierde o bucată din ceva); 15) a face să Strafe-- , a sĩ face osînda la inchi a deshăma caiſ; 3) Die Odjen se deosebiască, să contrasteze ce soare . --, a dejnga boii; 4 ) a măsura en va; 16) Den Preis ---, a scădle, a mic- Abſolut, adj.; 1 ) neatărnat, indepen palma, ci schioapa; 5 ).tig .; a strica , șura, a reduce pretni;-v , ntr. 6 .; 1 ) (lent, de sine stătător, liber ; 2 ) ne a smomi; a instrăina (pe cineva ); Das Geſtein jetzt ab, pietrişul, mine mărginit, necondiționat; 3) inilis 6 ).piy ; a slăbi, a obosi (nervele, spi ralul devine mai subred , mai fra pensabil, inevitabil; 4 ) perfect, ab ritul). ipannung, t . , 1 ) -en ; descor ged ; 2 ) Der (siang ſetzt ( ſid )) abi, vi solnt; -adv.; intr'un clip hotărit, dare, ile prindere, destindere; 2 ) slă na se abate, ia o altă direcţiune nemărginit, absolut. -ion, f.; 1 ) des bire; 3 ) « eshămare, dejugare. jpa ( in miniere); 3) Ein Kind aà naşte legare, ſertare (dle păcate), vispensă , relt, v . tr. 1).; a economisi, a crntal un copil in secret; 3 ) a se opri, a indulgență ; 2 ) absoluțiune, recil măncînd pe sponcií, a'și rupe bu se intrerupe, a face 0 pauză; -v. noaştere, prin care un fapt ce se cățica ile la gură. ntr. 1 .; a se deosebi, a contrasta ; impută unui inculpat, mu cade sub Ab-ipeiſen , v . ntr. 1 .; a isprăvi de -v . imp. 1 .; Es ſetzt Etwas ab, are prevederile legei. -iſmus, m .; abso măncat; -v . tr. 6 .; 1 ) Etwas - să iasă ceva ( căştig, ceartă , bătaie, lutisin , sistem de guvernămînt in mănca ceva de tot; 2 ) Einen ab furtună etc .).- ſeker, m .; 1 ) depună care domneşte voinţa nemărginită ipeijen , a nutri, a hrăni pe cineva; tor, depozitar; 2) debitant; 3 ) ( tip .) a unuia .-iſt, 11.,-ent ; absolutist, par 3 ) Einen mit leeren Worten - , a purta culegător, zetar. -jekferfel , n ., bur tizan al absolutismului (vzi prec .). pe cineva cu vorbe zădarnice, cu linc , burlan , purcel de lapte. -ſch -iſtijd , vz Abſolut. -orium , a .; ab minciuni; 4 ) Einer Kranken füllen , n.; noatin, månz ( ile un an ). solutoriŭ, hotărire , sentință de ab impărtăși pe un bolnav; 5) Sid -jetfaib, n ., -fälber, jetzling, m .,-e; soluţiune, de dispensă. mit Wenigem - laſjen , a se multumi viţel (ințercat). jektijdi, m ., e; 1) Abſolvieren, v. tr . 1 .; 1) a absolvi, cu puțin masă , tejghea ( ile pus bucate, bli a desleya, a ierta, a dispensa (ile Ab- jpenſtig, adj., hain , necredincios, de); 2) masă de tuns (la postăvării). păcate ); 2 ) a stirşi, a isprăvi, a intors, instrăinat; werden , a de jebung, f. , -en ; 1 ) destituire, scoa termina ( studiile ); 3 ) a absolvi, a veni lain , necredincios; Einen tere ( din deregătorie ); 2 ) oprire, in recunoaşte că faptul imputat cniva, madeni, a instrăina ( inima cuiva ). trerupere; 3) vînzare, trecere , des nu e peilepsit de lege. a'l strica, a'l smomi. facere ( dle mărfuri ); 4 ) scădere, de- Ab-jouderbar, -jonderlidh , avlj.; 1 ) cin- Ab-jperren, v. tr, V .; 1) a ingră'li, a prețiare (de monezi); 5 ) depimere; lat, curios, bizar, nostim , stranin , despărți (ele alți) , a baricada, a in 6 ) ( tip .) zeţuire, culegere, compit deosebit, basaochiŭ grotesc ; 2 ) chide (drumul, bariera ) , a izola ; )2 nere (a unei pagini etc.). ce se poate despărţi, băşcălui; se ( arm .) a consemna , a · Ab- jideln , v . tr. 1 .; a secera , a tăie parabil ; 3) propriŭ , particular, di- Ab - jpiegelu, v. tr. 1 .; a oglindi, a cu secerea . ſidit, t., -en ; scop, tel, stinctiv; 4 ) rar, neobicīnnit, sipe restringe; -ſid) , v . l . b .; a se țintă , plan, privire, chiteală , inten- ! rior, extraordinar; adv.; mai ales, glindi, a se restringe, a ne zugrăvi. țiune, premeditare, precugetare -ſidit mai cu samă, mai tîrtos; in deosebi, iviegelung, f.,- en ; oglindire, restrîn lid), adj . și adv.; inadins, intrailins, basaochiŭ . jonderlichkeit, f., -en; gere. jpielen, v . tr. 1).; 1 ) a cînta ; anume, C11 Scop, precugetat, pre 1 ) ciudăţenie, nostimadă , lizarerie, a jnca (cărți etc.) pănă la sfîrșit; meditat, intenționat. ſidhtlichkeit, t., stranietate; 2 ) particularitate, pro 2 ) Ein Lied a cînta um cîntec : -en ; fapt precugetat, plănuit, pre prietate. jondern , v . tr. 1) .; 1 ) a 3 ) Eine Sduld a răfui o datorie meditat, intenționat. -ſichtslos, ailj .; destace, a despărți, a deosebi, prin cîntare, prin joc (« le cărți etc. ); fără scop , neintentionat, fără băscălui, il separa, a izola ; 2 ) 4 ) Einem Etwas-- , i căştiga ceva in precugetare, nepremeditat. ſidern , (meil.) a secreta ; ( a scoate diferite joc do la cineva; 5 ) Eine (Weige v . ntr. b. şi 1 .; a picura , a pişti, a umezeli din corps ). 3) Ein abge strica, a uza o vioara prin multă pica, a picături. -liebeil , v . tr. 6 ) . :: jonderter (Gledante, o ideiă abstrac cîntare ;-v . int. 6 .; it inceta de cîn a cerne , a ciurui, a trece prin ciur, tă . jonderung, f ., -en ; 1 ) deose tat, de jucat ( cărți etc. ); ſid), v . 1 . prin dîrmon, prin sit.i. -jiedeni, " . bire, lespărțire, băşcăluire, sepa 1 ) .; 1 ) Die Scene jpielt ſid ab, scena tr, ner. V .; a fierbe, a face să cio rațiune, izolare; 2 ) (mell.) secre are loc, se petrece; 2) a osteni, a cotiască; -v . ntr. ner . 1.; a inceta tiune ( strecurarea și deosebirea ma obosi cîntînd, jucîmi; 3 ) a se in de fiert, de clocotit. -fingen v . teriilor alimentare ); 3 ) ( til . ) abstrac vechi, a se roade, a uza prin ner . b).; 1 ) a cînta (cu glas tare ); țiune. ſonderungsgefäß, m .,-1ſe; (an.) jucare. -ipinnen , v . tr. ner. 6 .; 1 ) a 2) a răfui ( o «latorie) cîntînd ; -v . vas secretoriŭ .- ſonderungsvermögen, toarce tot ( caierul); 2 ) a scoate (tor ner . V.; a isprăvi de cîntat; n .; ( til . ) putere, facultate a abstrac sătura ) ile pe furcă ; 3 ) Eine Sdult -ſid), v . r . ner. V .; a obosi, a osteni țiune . -jouderungdwerkzeuge, n . , a răfui o datorie pe tors; 1) Ein cîntînd. ſinfen , vzť Abteufen . -finte pl.; (bot.) organe secretorie ( cari Märden a urzi un basın , o po tern, 1 ) vzi Abſidern ; 2 ) v . tr . 1).; scot diferite umezeli din corp ). veste . -ſpikeli, v . tr . 6.; 1 ) a ascuți, a strecura, a filtra. Abſorbieren, v . tr . b .; 1 ) a sige, at a face vîrf; 2 ) a rupe, a tăie, il Mujinth, m ., (bot.) pelin ( Artemisia ingliți, a soarbe, a consuma; 2) fig.; ciunti, a toci vîrfııl. -ſplittern , v . absynthium a absorbi, a preocupa cu totul;-ſid ), tr. 1).; a ţăndări, a despica in aş Ab - ſiteni, v . ntr. ner. 1 .; 1 ) a şedde de V. r . 6 .; a se absorbi, a se preocupa, chii;-v. ntr. 1 .; a se ţăndări, a shura parte, la llistanță (« le altul); 2 ) a a se cufunda (cu mintea in ceva ). in aşchii, in țandări. şerle jos; 3) a descăleca, a se da jos Abſorption, f.; sugere, inglițire, ab Ab-jpradie, f.; invoială, punere la Mile pe cal); 4 )Abſitcuide Dammierte, sorbire, consumare . cale , intelegere. pămănt de stavilat, de jezit, ce se Ab-ſorgeit, ſid) , v . r . h .; a slei, it se Ab-jprechell, v . tr . și ntr . ner. 15.; 1 ) prăbuşeşte; -v. tr. ner . V .; 1 ) a inve usca , a se pipernici ile multe griji. Eincin Emas a lna, il răpi cui chi, at ponosi, a impe ceva prin Ab -ſpalteit, v. tr. 15 .; a despica, a va ceva prin o hotărire (jmecăto multă şedere; 2 ) Einem Etwas destace, a lesporti de picînd. - pä rească ); 2) Der Nidter hat abfcipro a stoarce de la cineva ceva prin IICII , v . tr. 1).; a interca (in copil ). dieni , judecătorul a pronuntat sen multă statornicie ; 3 ) Eine Sould -ſpannen , v. tr . .; 1 ) a desprinde, tinţa ; 3 ) á nu incuviinţa, a contesta , tr . se ntr. 1 Abſprießen 19 Abſtoppeln -V. ntr a curma, a desaproba, a nu da dreptate; 4 ) nehmen von Etwas, a se lăsa, a se ceva altuia; 2) Seine Zeit-, a sta a vorbi pănă la stirşit; 5 ) Ernyas dezista de, a renunta la ceva; 5 ) tot timpul in picioare; 3) Sid ---- a tăgădui, a nega ceva; 6 ) interval, pauză. -ſtänder, m .; 1 ) co a obosi stînd in picřoare. -ſtehen, Einem das Leben - , a condemna, a pac uscat pe trunchiu ; 2 ) codac, n .; 1 ) depărtare, distanță ; 2 ) us. osîndi la moarte pe cineva ; 7 ) Gi vită de brac, de coadă. -ſtänia care (a copacilor ); 3) trecere, ce nem jein Glüd- , a lua cuiva ori dig, adj.; 1) uscat ( copaci); 2 ) re siune; vzi și Abſtand. -ſtehlen, v ce nădejde de fericire; 8) über sutlat, searbăd (despre măncări, bă tr. ner. V.; a apuca pe furis; a fura Etwas -, a hotări, a decide asupra uturi). -itandøgeld, n., er; sjum = Ab-ſteifen, v.tr.V.; 1) a scrobi ( rufe); unui lucru; 9 ) Eine Forderung- , me, f. , -11 ; despăgubire; bani dați 2 ) a propti, a intări cu proptele , a respinge o cerere; 10 ) a chibzui, pentru trecere, cesiune, delăsare (ile cu sprijoane ( o casă etc.). -ſteigen , a trata, a se invoi, a pune la cale. bunuri). -ſtapeln, v . tr . V .; a clădi, v . ntr. ner. 1 .; 1) Vom Pferd-, a -iprediend, -jpredieriſdi, adj.; hotă a pune, a aşeza in grămăzi, in stîn descăleca; 2 ) Vom Wagen-, a se ritor, deciziv. -jpreizen, v. tr. 5.; jînî. ſtätt, adv., 1 ) departe, incolo; da jos din trăsura; 3) Bei Einem a propti (cu stinghiurì, cu popil; 2 ) lipsit, absent, dus. -ſtatten , v. tr. -- , a trage in gazdă, a măne, a b.; a stirşi de părît, de b .; Eine duld a plăti, a răfui o conăcări; 4) Im Gaſthaus-, a po pîrsnit. -iprengen, v . tr. V .; a face datorie; 2 ) Beridit— , a raporta , a posi la otel, la ospătăriă; 5) a se să sară ( o bucată de piatră etc.); da, a prezenta un raport; 3 ) Be cobori. ſteigend, adj.; coboritor, -v. ntr. i .; a pleca ( in fuga calu judie -- , a face vizite; 4 ) Dant descendent. -ſteigequartier, n ., t; lui). a mulțumi, a aduce mulțumiri; 5) gazdă, popas, conac, ospătăriă. Ab- jprießen, v . ntr. ner. ſ.; 1 ) a se Ein Zeugnis – , a da o mărturie; Alb - ftcilcu , v . tr. 6).; 1) a pune departe cobori, a se trage (dintr'o viță ); 6 ) Einen Dienſt- , a face un ser ( de la părete etc. ) ; 2) a pune jos, a 2 ) a resări, a se naşte. ſpringen, viciū ; 7 ) (Sriiße vou Jemandem , a depune; 3 ) a rădica stavila lăsînd v . ntr. ner. 1 .; 1 ) a sări in jos; 2 ) preda din partea cuiva salutări, să curgă apa ; 4) a desființa, a o a crăpa, a se desprinde, a resări complimente. -ſtäubent, v . tr. 1) .; 1 ) bori, a suprima, a stavili (un abus, ( smalțn ), tencuiala etc.); 33) a plesni, a scutura , a curăți de colb, de un răň ); 5 ) căte -odată și in sensul a se rupe (o coardă ); 4 ) Von einer prat; 2 ) a șterge colbul, praful. v. Avbeſtellen. -ſtellung, f , en 1) Partei a părăsi un partid ; á ) -itäuber, m .; mătură (de pene, de stavilire (de rîuri); 2 ). von libel Von ſeiner Meinung - , a'și schimba păr) de scuturat, -itäupen, v. tr . ſtänden, desfiinţare, oborîre, supri iute părerea; 6 ) Con einein (Segell by .; a bate cu nuiele , cu vergi. mare de rele , de abuzuri. -ſtemmen, ſtande a se ahate deodată de la , Ab-itedeiſen, n .; luîrlet -ſtecheni, v . v . tr . 1) .; 1 ) a dăltui, a scobi cu o chestiune; -fid ), v . r . ner . H.; a tr. ner. V.; 1 ) a doborî, a da jos dalta; 2 ) Einen Baum obosi sărind. ſpritzen , v. fr. V .; a ( cu sulita, cu lance etc.); 2 ) a stră a tăie un copac de pe trunchiŭ ; stropi, a improșca. punge, a junghie, a impunge ( o 3) Einen Teid), a opri, a stavili Ab- jproß, m ., -ije ; urmaş, coborî vită ); 3 ) a țepui, a insemna (un un iaz; 4 ) Einen gefällten Baum tor, descenělinte, odraslă. jproj lagăr ); 4 ) a insemna ( prin puncte); a tăie in bucăți un copac do jeu , v . ntr . V .; 1 ) a se coborî, a se 5 ) a tăie ( tăn, iarbă, un jaz ) ; 6 ) borît. ſtempeln, v. tr. 6 .; a stam trage (dintr'o viță, dintr'o seminție); a bate ( o carte de joc cu alta ); pila, a insemna cu pecete , cu sigil; 2) (gr. ) a deriva ( un cuvînt).- ſpröja 7 ) Einen-, a birui, a invinge pe 2 ) a timbra ( o hărtie); 3 ) a face ling, vzi Abſprof. cineva; 8 ) a abate ( apa); -v . ntr. impestrituri (la o carte). -ſteppen, Ab-ſprung, m ., ſprünge; 1 ) săritură ; ner . ſ.; 1 ) Vom Sdiffe-, a se de v , tr . .; a tivi, a coase cu găurele, 2 ) abatere, depărtare; 3) schim părta cu o luntre de corabia; 2) cu borticele, a da tighel, a coase bare deodată ( a unei păreri, a 11 (cu haben ), a contrasta, a se deosebi, după ac. -ſterbent, v. ntr. ner. 1.; nui partid ); 4) deosebire, diferen a diteri ( culori); 3. a se depărta de 1 ) a muri, a inceta din viața , a ță , contrast; Das iſt ein großer -- mal ( corabia ). -ſtecher, m .; peri, a deceda; 2 ) a se usca (plante ); e o mare deosebire. -swintel, m .; siune, abatere din drum spre a face ! 3 ) tiy ; a deveni nesimţitor; 4) a ( fis.) unghiň de reflexiune. o vizită , o plimbare . -ſtedeiſen , n.; se stinge (neamul). -ſterben , n .; 1 ) Ab-ſpulen , v. tr. H .; a depăna ( pe mo tier pentru aliniare. -ſteden , v. tr. b.; moarte , incetare din viață , răpozare; sor), a face ghem . -jpülen , v. tr . 1 ) Das Haar-- , a destace, a des 2 ) uscare ia plantelor ). -ſteueru, 1 .; 1 ) a clăti, a curăți, a Ina en prinde părul; 2 ) Die Jungen - , a v . tr. b .; a porni văslind ( o corabie ). sine (năsipul; apa etc.). -ſpuler, interca mănzii, vițeii etc .; 3) a in- Ab- ſtid ), m .,-e; 1) deosebire, diferință, m .; depănîtor. -jpülidt, n .; zož, spă semna, a tepui, a alinia (un loc, contrast; 2 ) copie scoasă prin impun lături, clătituri, lături. un lagăr). -itcdleine, f . -11 .; ciripie , săturî de pe un model; 3) abatere Ab- itamm , vzi Abſtammung. -ſtam sfoară roşiă (la strugarī, la dulgheri (de ape ) .- ſtimmen , v. tr. H .; 1 ) a a men, vzî Abjproſjen .-ſtämmling, vzi etc. ) .- ſtedpfahl, m ., -pfähle; țăruş, te corda desăvărşit ( un instrument de Abſproſz.-itammung, t., -ent ; 1 ) cobo pușă , paliță , pociumb, jalon. -ſted musică ); 2 ) a micşura tonul (unuş rire, tragere ( dintr'o viță, lintr'o ſduur, f .,-idniire; vzŤ Abſtecleine. instrument); -v . ntr. h.; 1 ) a vota; 2 ) seminție), origine, descendință; 2) -itedſtab, m ., -ſtäbe; -itedſtange, f. , a contrazice, a contraria; 3) a ( gr. ) derivare.-ſtämmen, vzi Abſtem -11 ; vzi Avſtedpfabl. sfirși de votat. -ſtimmung, f. , -ent; men. -ſtampfen, v . tr. .; 1 ) a des- Ab- ftehen, v. ntr. ner. ſ .; 1 ) a fi de 1 ) vot, votare; 2) discordare, dis face, a despărți cu pilugul, cu pi parte (ile ceva ); 2. a shura jos de cordanță; 3) contrazicere . sălogul; 2) a pisa, a pilugi bine; pe arbori (păserĩ; la vănătoare ); 3 ) Abſtinent, adj.; cumpătat, infrănat, 3 ) a strica, a ponosi pisînd, pilu Von Etwas (căte odată și cu ba moderat. gind, lovind cu piciorul ( in pă ben ), a se lipsi, a se lăsa de ceva; Abſtinenz, f.; infrănare, cumpătare, mînt); -v. ntr. 6 .; a inceta de bă a renunta la ceva; 4 ) a peri (plănte, moderațiune. -tag, m ., tut cu maiul, cu pilugul; a sfirsi pești); 5 ) a se uisca ( copacii); 6 ) a post, ajun ( la catolici). de lovit cu piciorul (in pămînt). se resutla, a deveni searbăd (mîn- Ab-ſtöbern, v . tr. 6.; a scutura , a Ab- ſtand, m ., -ſtände; 1 ) depărtare, cări, băuturi); 7 ) Einem a pă curăți de colb , de praf , a șterge distanță; 2 ) deosebire, diferință , răsi partidul cuiva; -v . tr . ner. b.; colbul, praful. -ſtoppeln, v . tr. h .; contrast; 3) trecere , cesiune; 4 ) 1 ) Einem Etwas--, a trece, a ceda 1 ) a culege, a spicui pažele după escuir t ; zi de Abſtract 20 Abteilung Nonsens. ner. CIL a im seceris; 2 ) a culege poame cu mi briciú ); v . ntr . ner. 1 ; a inainta , | Ab- jud, m , 1; 1 ) fiertură; 2 ) leşiare găială ; 3 ) a culege strugurii, bro a se depărta trecînd repede; " . ( a monezilor ); 3 ) decoct, herbatein boanele după culesul vier - ſtoßeiſen, ntr, ner. 1).; 1 ) a măngăie, a des ( in spiterie ). 11 .; tier de cioplit, de ciuntit mu mierda ( eli măna ); 2 ) a inceta de Abjurd, alj : nesărat, neglioh, font, chiele. ſtoßen , v. tr. ner. b .; 1 ) a ras, de tras, de şters. ſtreidier, m .; căpit , absurd, nerațional, parado despărți, a destace prin lovitură , vzi Abſtreid) 1. -itreifen , v . tr. 6 .; xal, ridienl. -ität , f .; neghiobie, secă prin izbitură ; 2 ) a dobori ( izbind ); 1 ) it struji ( frunzele ); 2 ) a jipui, tură , goglează, prostie, absurditate, :) Nileidungsſtücke a roaile , a rii it beli (pielea ): 3 ) a scoate (mănu pe lainele ( rozăndu- le ); 1 ) a ciunti, şile ); 1) a despoie, a descorța ; 5) a Ab-jüßen , v . tr. b.; 1 ) a indulci; 2) a teşi, i ciopli (muchžele ); 5 ) a trage jos (colțunii, ciorapii); v , ntr . (chim .) a depărta părțile acre și să izbi, a respinge, a impinge ( in lă 1 .; 1 ) a se depărta , a se abate (din rate, ( prin spălare, clătire ).- ſüßung, turi ; 6 ) Edulden , a plăti datorii; drum ); 2 ) a se luneca in jos (boam f ., -eur ; 1 ) indulcire; 2 ) ( chim .) de 7 ) a abate, a impinge intr'o parte ba etc ) -ſtreiten , v . tr. ner. 1 .; 1 ) părtare, eliminare a părților acre ( luntrea ); 8 ) Bienen-- , a bate stiyi a obtine prin cearta , prin proces; și sărate (prin spălare saŭ clătire ). și a scoate mierea; 9 ) Ein Salb --, 2 ) a diputa, a contesta ( cuiva in Abt, m ., Aute; egumen, staret, proes a interca un vițel; 10 ) (mus.) Eine drept ). tos, abate ; pror ., Den - reiten laſſen, Note furz- , a cînta o notă reperde; Alb - ſtrid) , m . , 4 ; 1 ) syură ( ile la me a’şi bate joc, i lna in zetleme pe 11 ) Die Mild);ühne-- , a schimba, tale ); -2 ) pleava, pilituri din ciocan; cineva ; (soit iſt ein Derr der --- cin a primeni dinţii de lapte; 12 ) fig.; 3 ) necurățenii; d ) vzi Abſtreid; 2 . Mörid ), mai bine cu cel cu minte a respinge, a desplăce, a despusta; -itrideni, v. tr. V .; 1 ) a isprăvi im la pagubă , decăt en prostul la că 13) Einen Baum - , a tățe in co pletitura; 2 ) at råtui o «latorie) im stig ; mai bine cu un vrednic la pa pac pănă la răilăcina; -v. ntr. pletinil; -v . nr. 1).; a isprăvi de im gubă , decăt cum nevoieș la că 1. și b .; a se depărta , a pletit. -ſtriegelui, v . tr. 1).; a săcela , stig: Wenn der die Siirfel auflegt, pomni, a purcede luntrea (ile la a tesăla ( cai), bat das sonvent die Madt zu ſpie term ); -ſid ), v. r . mer. 1 .; 1) a se ! Ab-ſtrömen , v. tr . b.; 1 ) a face să Teni , cănil D -zeň nu e acasă , stin invechi, a se ponosi, a se strica plutiasca in jos ( lemne etc.). 2 ) a ții işi fac de cap ; căni pisica nu ( rozîndu -se, izbindu -se ); 2 ) tiy . lua en sine (puhoiul); -v, ntr. 1).; a e acasă , joacă șoarecii pe masă ; ſid; die ( tollen ) Dörner in se scurge ( cu repegiune); -v . nr. me 111 e pisică, șoarecii steak văța minte, a prinde la minte ; : 3 ) 1 .; 1 ) pluti, a fi dus (ile puoiuli; ( våtat) răılică ; oder die Wirici ſidi tie Haut a'și jupni pielea. 2 ) fig ., a se depărta , a se impră legt , on coppeln die Bunde, ciim ( -ſtoßend, adj.; tiy ; respingător, des ştia (multimea ). tureul și pistolul; după sac și pe gustător, neplăcut. Abſtrus, adj. ascuns, ulîne, greu de tec; cim e tiganul, aşa e și cioca Ab-ſtract, adj.; 1 ) abstract, lucru i inteles. nut; lupă sfînt şi tămăie ; 2 ) culhec deal, ce nu fiintează in realitate; Ab- itufen , v . tr. V .; a trepta , conic loonus abhax). 2 ) deosebit, cugetat, considerat in părți in trepte , a grada, a nuanța : 21b -tafelu, v . tr. V .; fam ., vzi Ab sine. -v . 1. şi ntr . 1 .; 1 ) a se gravla, a incijen . -täfelii , v . tr. b .; il tăvănui, Abſtraction, f.; 1 ) abstractiune, ( tot nuanța culorile ); 2 ) a seăde treptat. it căptuşi, a Wăni cu scănduri.- ta : ce nu are legătură cu realitatea ); -itujung, f. -ent ; 1) treptare , gra feln , v . tr. b .: (mar.) a destunia, a 2 ) gănd profund, istragere, melan dare , gradaţiune, nuanță ; 2 ) terată . strînge finietul unei corăbii. -tä colie; 3 ) deosebire făcută in spiri -ſtiilpeni, v . tr. 15.; a lăți , a destrîn kelung, t. , -en; destuniare .-tanzen , v . tul nostru intre proprietatea unui ge, a da mai jos mărginile ( la pă tr. 6 .; 1) a invechi, a roade, a mpe lucru , de lucrul însı’şi. lării ). -ſtumpjen , v . tr. 1) .; 1) a toci, jneînd, cănţuind ( incălțămintea ); 2 ) Ab - ſtrafen, v . tr. b .; il pedepsi, il 0 a bontăi, a buntăi, a ciocărti, a ciunti, a juca, a dănțui pănă la sfirșit, -V . sîndi -itrajung, f., ei ; pedeapsă, a teşi, a tăie virtul, căpităiul mil ntr. V .; 1 ) a se depărta dănțuind ; o îndă. -itrahieren , y . ntr . 6 .; 1 ) chia, laturea; 2 ).jig. a tîmpi, a toci 2 ) a inceta de dănțuit, de jucat. ſid , a abstrage, a privi pentru sine, (mintea ). -ſid) , v . r V .; a se tîmpi, v . r. V .; a se obosi dănțuind . -tail a considera in cugetare ( calita a se lepsi. -itumpfung, ti, -e : 1) meln , v . ntr. V .; a se depărta, a umu lucru ); 2 ) i mu tine tocire, bontire, ciocărtire, ciuntire, se duee, a ieşi şovăind. -taujden , samă, a nu lua in considerațiune, teşire; 2 ) diy , tîmpire, lepsire la v . tr . V .; a schimba, a lua in schimb. a face abstractiune; 3 ) (mat.) a minței). -iturj, m ., - tiirze ; 1) pră- | Abtei, f., -en ; 1 ) monăstire, egume scăde, a trage afară ; +) a genera pastie, beznă, noian , prăvălis, ge nie, schit; 2 ) demnitate, funcţiune liza ; 5 ) lid Etwas a conchide, a mune, ripă ; 2 ) cădere ile sils - itür a unui egumen; 3) locuinta unui de luce. -ſtrahl, m .; 1 ) rază restrîntă ; : zen , v . tr. 6 .; 1 ) a prăpăstui, a a egimen ; lid , adj.; monăstiresc, 2) strălucire , reflex. ſtrahlci, v . rumca, a izbi ( jos, in prăpastie ); 2 ) egimenesc. ntr. W .; a restringe, a retleeta (ra il rupe ceva aruncini, il valind; Ab-tcufen , v . tr. 1.; a săpa in jos zele ). -V , n . 1 .; 1 ) acăile dintr'o inălțime); (un pont de mină ); teufel , n .; 1 ) Ab- itreben , v . ntr. 6 .; ( tis. ) Bonn 2 ) a se arunca ( intr'o prăpastie ). săparea in jos (a unui prit de mină ; Mittelpunfte a tinde de a se de 3 ) a se rupe, a se strica (o bucată 2 ) puntul cel mai avlinc (intr'ıın părta de la centru . -itreid , m . 1 ) din ceva căzîn jos); -ſid) , v. r . 1) .; răzătoare ( bucată de lemn saŭ tier Cid Den Hals a şi rupe gåtill Abpuit de minä ). de ray dimerlia, banita ); 2 ) ( la me căzînd ſtuken , v. tr. 1). 1 ) a tă- - tanell, vzī Auftauen . zat) adjudecare asupra aceluia care že, a mărunți, a reteza . a bonti Ab- teil, m ., 4 ; 1 ) parte; 2 ) venit a cere prețul cel mai mic. -ſtreidheni, ciunti, a ciuli, a cotonogi ( , a nual, apanaj. -teilen , v . tr . V .; 1 ) v . tr. ner. b.; 1 ) a șterge, a raile urechile, a despărti, a deosebi, a impărți, a coala ); 2 ) a tunde, a scurta părul); clasitica , a clasa , a separa pe de asupra ; 2 ) a rade (banita , 3 ) a tăie vîrfurile (copacilor ). neni prinzeni --- , a da un ; 2 ) Ei dimerlia ); fig .; Einen- , a bate cu Ab- fudien, v. tr. h .; a depărta, a mu print; 2 ) Die Haare apanaj u mužele pe cineva ; 4 ) Ein Feld culege căutînd (puricỉ, omizî etc ) ; cărare in păr. teilung-- , a face cutriera o tarină ( vînători, păseri 2 ) a căuta , a cerceta bine, a sco despărțire, impărțire; , f. -ell ; 1 ) răpitoare ); 5 ) a trage pe curea (un toci , a dibui, a scormoni, a coteli. viziune 2 ) clasificare, di despărțitură, primes; 3 ) se tea 26that 21 Abtroken 1 ter a 2 1 Iller a stă a secțiune, departement; 4 ) conparti un soim ; 12 ) Eine Kriide-- , a rupe mele (umblind ); 3 ) Beete-- , a măr ment; 5) taraf ; 6 ) pile. -ozeiden, un pod; 13 ) Kleidungsſtiide a in gini, a insemna straturi călcînd; n .; trăsură de unire . vechi, a ponosi, a iza haine prin + ) Däute a călca , a apăsa piei Abthon, n .; (bot.) aspenchi, percica multă purtare ); -ſid, v . r. ner. 1).; ( la argăsari); 5) Die Sdwelli- , a fetei, părul-feteſ, politrihă (adian 1 ) a se roade, a se ponosi, a se in roade pragul prin multă călcare; thum capillus l'eneris !. vechi (hainele prin multă purtare ); -ſid), v . r . by .; 1 ) a se ponosi, a se Ab-thun, v . tr. ner. H .; 1 ) a desface, 2 ) a se slei, a se istovi, a se seca , a se scălcia ( cismele ); 2 ) a se depărta , a scoate , a lua , a lepăda ; 2 ) it vlăgni (arborii, prin mută rolire). a lesi, a se retrage. -treter, m .; regula, a pune la cale, a tragung, f. , -CAT ; 1 ) despăgubire, ( jur.) cedant, cel ce trece dreptul mina, a stirsi ( ceva ); 3) a destiința , desdämnare; 2 ) răfuiala , achitare ( a săŭ altuia. -tretung, f., -en ; 1) tre a abroga, a nimici, a aboli; + Die unei datorii); 3 ) (lărimare; 4) nive cere , cedare , cesiune (a unui dreptı; Hand von jemand a retrage cut lare. -trampolii, v . tr. V .; it dobori, 2) retragere de la , părăsire a unei va măna de ajutor, protectiunea ; a destace tropăind, lovind cu pi : funcțiuni etc .; 3 ) ieşire din scenă. 51 Die Hand von einer Arbeit ciorul; -v. ntr. 1 .; a se depărta Ab-trieb, m ., -e ; 1 ) tăiere, oborire lăsa ó lnerare, a nu mai lucra la tropăind. -tränken , v . tr . 6.; a a (ile arbori); 2 ) băituire (de păduri); ea; 6. Die Friidre vom Felde dăpa bine (vitei.-trauern, vzi Aus 3) drept de protomisire, de prefe strînge, a culege bucatele trauern. -träufelli, -traufen, v . ntr. rintă ca vecin , ca mai aproape; 4) cîmp; 7 ) Pebelde Weſen a tăie, 1 .; a pienra, a țirăi , a căde in pi indepărtarea unui cumpărător in a junghie tiinte vieţuitoare; *) Ei cături. puterea acestuị drept; vzí şi Ab nen Verbredyer-- , a executa in cri Ab- treibeherd vzí Treibeherd. trei trift . -triebsrecht, n .; vzî Abtrieb 3 . minal; 9) Eine Bars a vinde o bemittel, n .; (medl.), mijloc de le -tricfeii , v. ntr. j .; a țîrăi , a picura , marfă (stirşind tărgul); 10 ) Gin pålare ( de copil), remedliň a vortiv . a căile in picături. -trift , f., -en; 1 ) Steid , a desbrăca , a lepăda o hai - treibeni, v . tr. ner . b) .; 1 ) a alunga, drept de păşune pe imaş străin, 2 } nă; -ſid ), v. r . 'ner. b .; 1 ) Die ( bie a goni, a fugări, a respinge; 2 ) Wiir (mar.) abatere a corăbieſ dusă de däjte baben ſid ron jelbſt aligetball, scoate limbrici; 3 ) Die valuri. -trillern, v . tř . .; a cînta afacerile s'aŭ stirşit de la sine; 2 ) Peibesjrudt a face să parilă, să (un cîntec cu trilurý, lălăind, gor a se desface, a se desprinde, a se lepăde um făt ; 1 ) (Weſtein yonind.-triufen , v . tr. ner. 4 ; 1 ) a depărta (de ceva ); 3 ) Sidi ciner rămå, Sade-- , rupe piatră; 5 ) Einen be de asupra ; 2) a răfui ( o datorie) a se desbåra, a se descurca Edimarni a scoate , a face să iasă pe băut -trippeln , v . ntr. ſ . , a de un lucru. se afară albinele (hătind itsnpra stil ilepărta tropăind,' tropotind . - tritt, Ab- tiefen , v . tr. b .; a avanci, a săpa pului), 6 ) Einen Sais a hăitui, M ., - €; 1 ) Ter der Parteien , re adăne ; vzi și Abreufen . a entropi, a tăže o părture; 7) Ein tragerea părților, partidelor; 2 ) Sei Äbtin, ti, -pient;'soția unui staret, 11 Fjerd a obosi, a vlăgui in cal nen richmen , a'și lua ziuă bună , nui coumen protestant. ( gonindul); 81 ( hold à curăți, a conyedinl; 3 ) umblătoare, ieşitoare, Äbtijjini , f. , -nent ; stariță , « gumenă, lămuri, it puritica amr; -v . ntr . ner. budă, căcăstoare; 1) - eines Sdiani superioara lineſ inonăstiri, unui ! V .; 1 ) (mar .) a pierde cărarea, a ſpielers, ieşire (din scenă); 5 ) trecere sehit. se depărta din cale ; 2 ) a ) Cinchi ( olin viață ); 6 ) trecere , cesiune (a 91b - tobeni , v . ntr. V.; a se potoli, a Distriſt mit der Herre) a paste unui drept); 7 ) treaptă ( la scări); trece (mănia, turia , furtuma ). -töteni , toata iarla mu ocol; b )Einen Diſt x ) punt de odihnă ( intr'un punt de v . tr. V .; 1 ) a ucide (pottele ); ?) rift a goni, a alunga toate vi mină ); 9 ) von einer Religion, le amorti, a mortifica (simțurile ). -tö tele dintr'un ocol; -v . ntr. .; 1 ) a pălare de religiune; 10 ) Seinen -- bci tung, f .; amorțire, mortificare. pleca, a merge inainte cu turma Jemand nehmen, a trage in gazılă , Ab-trabeni , v . ntr. H.; 1 ) a pleca in păscînd; 2 ) Das Sdiff iſt vom Win a poposi la cineva ; 11) ( văn .) căl treapid ; 2) a se depărta tropăind. De abyggetricleni, corabia e mínată , care, călcătură de iarbă, urmă. -trag, m ., -träge; 1 ) nivelare ( ile purtată, dusă de vînt («lepărtînd'o feger, m ., căcănar.-tritts predigt, f . , teren prin scoatere de pămînt, nă din drum ). -treibciid , adj.; med .) -en ; predică de plecare, de concediu . sip ete . ); 2) strîngere ( a meseỉ ; 3 ) care face să piardă, să lepăile (tă- Ab-trođuen, v. tr. 1.; 1) a șterge, a achitare, restituire ( a unei datorii); tul), avortiv. -treibling, vzi Trei usca (mănile, fața etc. ); 2) a usca, 4) despăgubire, indemnizare, des bring. -treibung, f ., -eu ; 1 ) respin a svînta , a sbici; -v . n . .; 1 ) a se daunare; 5 ) pag ibă, daună, preju gere, alugare, yonire; 2 ) hăituire nisca bine (albiturile ); 2) a se usca dicii ; 6 ) plată , răfuială . tragen , ( ile pădure ); 3 ) lepădare file copil ), şi a căde (frunzele ). -trollell , v . v. tr. ner. 1).; 1 ) Die Tafel -- , avortare; 1 ) curățire, lămurire (ale n . 1 .; fam ., a se cărăbăni, a spăla stringe masa ; 2) Die Teller von der anr, argint ). -treibungsmittel, vzī putina, a'și lua tălpăşiţa. -trom Tafel a scoate, a lua farturiile Abtreibemittel. - trenneit, v . tr. 1) .; 1) melu, v. tr. h .; 1 ) a bate toba ; da de pe masă ; 3 ) Das Terrain -- , a despărți, a destace; 2 ) a descoase. rabana; 2 ) a bate cul degetele pe curăți și al nivela un teren ; 4 ) Eis -trennlid , adj.; 1 ) ce se poate de masă ( un cîntec ); 3 ) Einen dywarm nen Bau a dărăma o zidire; 5 ) scoase; 2 ) ce se poate destace, dles a scoate , a face să iasă albi Einem Emas a lua, a scoate de părţi ; separabil. -tretbar, avlj ; ce nele (bătînd asupra stupului); -v . la cineva ceva; 6 ) Eine Sduld se poate trece, ceda.-treteil, v. ntr. ntr . V .; a sfirsi de bătut toba.-tropf a achita, a rătui, a plăti o datorie; ner, 1 .; 1 ) a se depărta, a ieși, il vant, f. , -bänte, bancă, laviţă pen 7 ) Einen leithund a indepărta un se retrage; 2 ) a se abate, a traye tru copoiit adulmecător (de la urma in in gazdă; 3 ) Don Emas uscarea, scurgerea farfuriilor ( in bucătărie). -tröpjelu , v . tr. şi semnată ); 8 ) (mat.) Linien , Winfel, lăsa de ceva , se retrage, a se ntr. 1.; 1) a picura, a picături, a Figuren-, a detrage, a desemna li dezista de ceva ; 4 ) kun jemanden pişti, a țirăi; a glisti; 2) a face să nii. unghiuri, figuri (acolo unde a părăsi pe cineva; -v. ntr . 1).; picure. -tropjeni, - tröpfen, v . tr. 1 .; necesitatea cere ); 9 ) a desdăuna, Der valin bat abgetreteni, circosul a à face, a lăsa să picnire; -v. n . 1 .; a despăgubi; 10) a ailuce folos, călcat găina; -v . tr . 6 .; 1 ) Einem a picura, a pica. -trobeni, v . tr. V .; venit, beneficiū ; 11 ) Einen Falfen Elvas , a trece, a ceda cuiva ce a ohține, a căpăta, a stoarce prin -, a invăța, a deprinde, a dresa va; 2) Die Sdube - ; a scălcia cis- | improtiviri, prin ameninţări. 1 aа a se Abtrumpfen 22 Abweſende ! se wan Alb-trumpfen , v. tr. 1.: 1) Balfen a potrivi și a incheie două grinzi, bîrne; 2 ) a bate cu un co % , cilin atu mai mare ( in jocul de cărți); 3 ) fig .; Einen a dla pe bete a fară, a infrunta pe cineva cu as prime. triinnig , adj.; necredincios, rescilat, rebel, renegat, hain; ma: dien , a instrăina (inima cuiva ), a sinomi, a corpe, a scoate din minte; werden , a se haini, a pă răsi (un partid etc.), a se lepăda de religiune. - trünnigfeit, f.; 1) ne credință , resculare, hainire; 2) le pădare (de religiune ), apostazie, re negare; 3 ) părăsire ( a unei partide ), dezertare , Ab- tummeln, v . tr . V .; a obosi (un cal) invărtindul in cerc; -ſid) , v . r . 1).; a oboxi făcînd diese mişcări. -tünchen, v . tr. H .; 1) a tencui, at bruftui (păreţii); 2) a spoi. -tupien, v . tr . V .; a atinge uşor, a sterge ( cul scamă, cu burete ). -tuten, v . tr. 6 .; a vesti (ora etc. ) cii cornnl. Abuudanz, t.; belşug, prisosința, co vîrşire, berechet, abundenţă . Ab-urteilen, urteli , v . tr. 1) .; 1) Ei niem Einuas a neincuviinta prin o hotărire ); 2 ) a hotări desăvîrşit;-v . ntr. V .; Über Emas -- , a judeca, a hotări despre ceva . Abuſicren vzi mißbraiidieni, berriige!, hintergehen . Abuſive, vzť mißbrändilidy, widerredit: lid. ? [b - verdienen , v. tr. 1) ; 11 fam ., Ei nem (sicid a căștiga banì la ci . neva; 2 ) Eine Sduld a sluji, a servi pentru o datorie. -verlast geit, v. tr. V.; 1 ) a cere , a pre tinde ( ceva de la cineva ); 2 ) a cere indărît, a reclamia . Ab-vieren, v . tr. 1.: 1 ) a pătra , a face pătrat; fig.; Einen a păcăli, a amăgi pe cineva , Ab-votieren vzi Abſtimicu . Ab-wägen , v . tr. 1).; 1 ) a cumpăni, al căntări; 2) a măsura (cu nivelul i draulic), a măji, a nivela ; 3 ) a im părți cu cumpăna ; 4 ) a cumpăta , a echilibra; 5) fig ., it cumpăni, a prețui, a măsura cu luare aminte ( cuvintele etc. ) ; - wägczirkel, m .; compas pentru potrivirea rotițelor ( la ornicarỉ). -wägung, f ., -ell; 1) cumpănire, căntărire; 2 ) cumpătare, echilibrare. -wägungskunſt, f.; ni velare. -walfen , v . tr. 6 .; 1 ) a căl ca , a bate bine la pină (postav etc. ) ; 2 ) tiy . , a ciomăgi, a pisăgi, a coși in bătaie. -wällent , v . tr. 6).; a fierbe, a pune la fiert. -walzen, v . tr. 1) .; a desface, a despărți cu sulul, cu cilindrul; 2) a călca , a netezi cu vălătucul, cu măngălăul; 3 ) a se depărta , a ſeşi valsînd ( jucînd); -ſidh, v. r. 6 .; a obosi val sînd. -wälzeu, v. tr . 1)., 2) a ros togoli, a da de a dura , de a ros . togol ( o piatră etc. ); 2 ) Etwas von ſid , a se cotorosi, a se scutura, a se desbăra de ceva. wanımjeni, v . tr. 6 .; a cheltăni, a pisăgi, a tăr băci, a dolzăla (pe cineva ). -want delbar, adj.; 1) (gr.) conjugabil (despre verbe ); 2 ) schimbăcios.-wan deli , v . tr. 1) .; 1 ) ( gr. ) a conjuga (verbele); 2 ) a schimba, a preface; -ſid , v. r. 1.; a se schimba, a preface; • v. ntr . 1 .; a se depărta plimbîndu-se; Auf und ab wandeln, a se plimba in sus şi in jos.-wand lung, f., -cit ; (gr.) conjugare (a verhelor). -warten , v. tr. H .; 1) a aştepta, a ingădui; 2 ) a ingriji, a purta de grijă (de bolnavi, de co pii, de flori, etc.). -wartung, f ; eines Stranfen , der Kinder, Blumen etc., ingrijire dată unui bolnav, co piilor, florilor etc. -wärte, adv ., 1 ) in jos, de vale ; Strom - , in josul (apei; berg - , de vale, coborînd; thal - , de vale; 2 ) la o parte, ală turea, leoparte, in colo. -wajchen, v . tr. ner. 1 .; 1 ) a spăla, a curăți (cu apă ); 2) a invechi, a ponosi (prin spălătură ); 3 ) fig., a șterge ( o pată, o vină, in păcat).-wäidung, f ., -ell ; 1 ) spălare, curățire; 2) Siinden, curățire de păcate . -wäſjern, v . tr. V.; 1 ) a uda, a stropi bine; 2) Eine Wicie--, a scurge apa de pe o livadă; -v . ntr. 1) .; 1) Er hat ab : gewäſſert, el s’a pișat, a urinat; 2 ) Es hat abgewäſjert, il incetat de plouat. A1 b -weben , v. tr. 6.; a desfăşura, a epăna ata de pe tort; -v . ntr, b .; a inceta, a stirşi de țesut.-wcdjelu , v. tr. V .; Etwas - , a schimba ceva , a face o schimbare la ceva ; Ginem (Sield a schimba cuiva bani. -v . ntr. 1) .; a se schimba, a varia , a al terna. -wechſelnd , adj. și adv.; schimbător; pe rănd , alternativ; 2 ) (med ). intermitent. -wechſelung, f .; -ell ; schimbare, nestatornicie, varia țiune, diversiune, alternativă; va rietate; (med.) intermitență.-wedelii, v. tr . 1).; 1 ) a alunga cu apăra toarea (mustele ); 2 ) a şterge, a cit răți cu prattura ( la fierării). -weg , m .; -e ; cotigitură, incunjur, incon jur, cotitură , cale abătută , drum fals ; Auf -e gerateni , a se rătăci, a apuca o cale greșită. -wegig, adj.; depărtat, abătut' din calea dreaptă .-wego, adv.; la o parte din drum ); -wegjam , adj , vzi Abwegig. -weben, v . tr. W.; a da jos, a do bori sufînd (vîntul). -wehr, f.; 1 ) apărare; 2 ) impotrivire, rezisten ță . -wehren, v . tr . 1).; 1 ) a respinge, a indepărta, a alunga, a opri (a părîndu-se ); -v. ntr. 1) .; a se apă ra , a se impotrivi, a rezista. -web rung, f.; vzi Abwehr.-wehrungsmit tel, n.; mijloc de apărare; prezer vativ . -weiden , v . tr . reg. b.; a muța și a deslipi; -v. ntr. 1 .; a muța și a se deslipi, a căde;-v.ntr. ner. ſ .; 1) a se abate, a se depărta ( din cale, de la sujet); 2) a se de osebi; 3 ) ( ined .) a urdina, a trea påda; (Part trec . ) Im abgewidienen Jahr, in anul trecut. -weichend, 1 ) adj.; deosebit, neregulat, anormal, divergent; 2) adv .; altminterlea, al minterea. -weichung, f.,-en ; abatere, indepărtare, deosebire, escepțiune, neregularitate, divergență, anoma liă , deviare. -weiden, v. a. h .; a paste, a păşuna desăvîrşit, a cỉu guli ( frunze etc.); -v . n. h.; a face să pască, să cřuguiască. -weifen, vzi Abipuleni. -weinen, v. ntr. b.; a obține, a căpăta, a ispăși prin plins, prin lacrimă; -ſid ), v . r. b .; a slăbi, a se istovi plăngînd. -weiß, m .; refuz, respingere. weiſen, v. tr. W .; 1 ) a trimite indărît, ina poi; 2 ) a respinge, a refuza ; Einen ganz Furz , a exotlisi, a blendisi pe cineva , a face cuiva de petre canie; Einen verädytlid a răbufni pe cineva . -weijung, f. , -en ; res. pingere, refuz -weißen, v. ntr. 1 .; a pierde culoarea albă ; -v. tr . H.; a albi. -welkeu , v. tr. b ) ; a risca, a face să se usuce; -v . ntr. 1.; a se vesteji, a se usca . -wendbar, adj.; ce se poate indepărta , inlătura , pre intimpina; evitabil, inlăturabil.-well deli, v . tr. reg. și ner. W .; :1 ) a in lătura, a indepărta (intorcînd ); 2 ) a intoarce (capul, ochii); 3 ) a gº bate; 4 ) Einen Stoß a intimpi na o lovitură, a se feri de ea ; 3) Die verzen a instrăina inimele; --- ſid ), v. r . .; a se intoarce, a se indepărta. -wendig, adj.; 1 ) intors ; 2 ) instrăinat. -wendung, f., -en ; 1 ) intimpinare ( a ceva ameninţător), ferire; 2) instrăinare; -werfen, v . tr. ner. V.; 1 ) a arunca , a asvirli, a trănti jos, a da jos (aruncînd); 1) Einen im Spiel--, a bate, a in trece in aruncare pe cineva la joc (de cărți etc.); 3 ) Das Jody scutura jugul; + ) a aduce venit; 5 ) Eine Briide--, a rupe un pod; 6) Ein Kleid - , a lepăda o haină; Ei nie (siewohnheit cotorosi de un obiceiŭ , de o deprinderea rea ;-v . ntr. ner. W .; 1 ) Ter wirid) wirft ( jein Gebörnu) ab, cerbul leapădă, schimbă, primeneşte coarnele; 2) Die Wöt fin hat abgeworfell, lupoaica a fă tat. -weſend, adj.; nefiind față , lip sind , absent. -weſende, m . și f.,-11 ; cel, cea care nu e față, ce lipsește, ce e absent; prov ., Der ---muß Daare laßen , cine nu se află la nunta-i a casă, altu in locu -i joacă cu mi reasa; - verſpielen iminer, cine nu păzeşte sofraua, nu mănăncă cior a se cet Abwidſen 23 Abziiglid) indu-sedunajechavzi Abigjen. 2 2 baua. -weſenheit, f ., -en ; nefiinţă, hotări, a socoti prin numărare. a pritoci, a trage vin dintr'un vas lijesă , absență . -wetten, v. tr. 6 .; a -zählung, f ., -en ; 1 ) numărare; 2 ) intr'altul; Abgezogener Wein, vin căștiga , a dobăndi prin rămăşag. despărţire, măsurare, socotire prin pristoc; 14) Branntwein- , a lim - wettern, v . ntr. V .; a inceta de a numărare. -jahuell, v . ntr. 6 .; a pezi, a destila rachiữ; 15) Das Wett fulgera şi de a tua; fig ., a inceta inceta de a face dinți; -v . tr. V .; a zeit , a schimba, a primeni aster de a face vuiet. -wekel, v . tr. b) .; dinta , a colțura, a răcli en ge nutul; 16 ) Die Gedanken (von Et 1 ) a curăți, a indepărta tocind (ru lău dințat. -zanfen , vzi Abſtreiten . wao) a abstrage gîndurile; 17 ) gină de pe un cutit); 2) Ein Mejjer - zapjeni, v . tr. 1).; 1 ) a scurge (un Eine ( Firenze a trage o graniţă, a ascuți un cuţit, a invechi iaz) ; 2 ) a scoate, at deşerta (vin , un hotar ( in montanistică ); -v. ntr . un cuțit prin tocire, prin ascuțire, apă, prin cep ); 3 ) a lua cepul (de ner. H .; 1 ) Die Odſen baben ſich ab: prin frecare la un vas ); 4 ) (ned.) Blut , a lua gezogen , boiſ san secat, aŭ slăbit , Ab-widhjen , v . tr . 6 .; 1 ) a văesti, sînge; Waſſer , a face princțiunea ; an obosit prin tragere ( ile gren a lustrui cu vacs; 2) a cerui, a 5 ) Einent--, a stoarce , a scurge pe tăți etc. ); 2 ) Die Farbe zieht ſidy ab, freca; 3 ) pop ., a buchisi, a săcela , cineva (de bani etc.). jappeln , v . culoarea lese; -V . ntr . ner. 1 .; 1 ) a trage o păpară. -wideln, v . tr. tr. b.; a inceta de a se sbuciuma, a părăsi (in loc, o funcţiune); 2 ) b .; 1 ) a depăna, a desfăşura, a des de a se sbate , de a da din măni a pleca, a se duce, a ieși , a se re văli; 2) a răschia ( tortul); 3 ) dig., şi ilin picioare; jemandeu- laſſen, trage, a se căra; prov ., Wie die Ein Geſchäft a duce la stirşit o à lăsa pe cineva să se sbuciume, Nate vom Taubenſchlag a pleca afacere . -wiegeln, v. tr . V .; a stinge, a'l lăsa fără ajutor; -ſid ), v . 1. \) .; cu coaula intre picioare; a se duce a potoli ( o răscoală ). -wieg (e)lung, a se dăula sbătîndu -se", sbuciumin en coada intre vine; mit langer Naſe f., -en; stîngere, potolire (de răs at pleca cu nasul in jos, a ieși coală ). -wiegen, vzî Abnägen .-wim- 91b-zäumeu , v. tr. 1).; a lua, it scoate parcă jị- aŭ tăiet iapa de la gard, peln , v . tr. 6 .; a sa, a lăsa in jos frîul.-zäuneu, v . tr . 1.; 1) a ingrădli, 80ŭ apa de la moară; unverrichteter steagul (uneſ corăbii). -winden, v . a inchide printr'un garil; 2 ) a des Tinge se duce fără isprăvă; tr. ner h.; 1 ) a desfăşura , a depă părți, a impresira , a apuca pr’in Der Nandy zicht durd, die Eſſe ab, na, a descolăci, a desvăli; 2) a răs tro ingrăilitură o bucată de pă fuumal iese prin vatră; 3) ( și tr . ) chia ( tortul); 3) a slobozi, a da jos, mînt, de grădină de la un vecin ). Auf-und il trage in sus și in a coborî cu vârteji, cu scripti, cu -jaujeu, v . tr. b.; a ciutuli, a trage jos; 1 ) Die Wade zieht ab, garda mac ( greutăți). -wirbelil , v . de păr, a scărinîna (pe cineva ). pleacă , se schimbă zieher, in .; 1 ) tr. 6.; 1 ) a coborî (invîrtejindu -se); Ab- zehren , v . tr. ; 1) Etwas (an .) mişchii abductoriŭ, care se 2 ) - ſid ), v . r . b.; a se coborî, a se mănca de tot, a roade ceva ; 2 ) a mişcă in afară; 2 ) piatră de luciat, da jos ( in volbure). .wirten , v . tr. slăbi en incetul, a găina , a pierde de netezit. zichfeile, f .,- 11; pilă de b .; 1 ) a sfirși de țesut, de imple puterile; -v , ntr. și r . 4 .; a se istovi, netezit ziehjlajde, f ., - !1; vas pen tit ; 2) a frămînta in deajuns (pi a se pîrnici, a se pipernici, a usca , tru limpezit, destilat. -3ichmustel, tarii); 3) a jupui, a beli pielea unui a ogărji, a aligni, a jigări, a vitioni, m . , vzi Abzieher 1. ziehung, f. ,-en ; animal (vănătoril). -wiſchen, v . tr . Abzehrende Krankheit, -zebrung, f., 1 ) tragere, scoatere; 2 ) scădere, b.; 1 ) a șterge, a curăți, a curăţa; boală uscată , jigărire, istovire, slă subtragere; 3) ascuțire; 4) plecare, 2) v. ntr. 1 .; a ieși , a trece, a se bănogire, oftică, ftisiă; - -der Kinder, pornire, retragere; 5 ) abstragere; depărta repede. -wittern, v. imp. macriciune a copiilor, boală căinea 6 ) abducțiune; 7 ) limpezire, desti b .; a inceta (furtuna, vijelia ). scă . -zeiden, n .; semn de deosebire, lare; 8 ) pristocire, pritocire. zieh Ab-wudhern , v . tr. h.; a dobăndi, a semn distinctiv, marcă . -jeidnen , zahi , f. , en; (arit.) nunăr de scă- stoarce prin camåtă. tr . 1.; 1 ) a desena, a desemna , a zut. -zichzeug, n .; vas, aparat de Ab-würdigen, v . tr. .; a depreția, a copia desemnînd; 2 ) Einen Raum limpezit, de destilat. -zielen , v . tr . injori, a coborî prețul, valoarea, a delinia și a mărgini, a hotăr 1.; a tinti, a tinde ( la ceva); -v. ntr. demnitatea (unei persoane, unei nici un loc ( insemnîndıil en teruşi); b .; a ochi, a ave in vedere, a ave monezi). -würdigung, f ., -en; depre 3 ) a rădica in plan ;-ſid), v . r . h .; a de scop ( ceva ). zielen , n .; ochire, tiare, injosire, coborîre ( ile pret, de se deosebi, a se distinge. - zeichnung, ochitură , scop, tel, ţintă. -zimmerui, valoare ). f., -en ; 1 ) desemn, desen, copiă; 2) de v . tr. H.; 1 ) a ciopli (ceva ) cu tesla, Ab-wurf, m . , -wiirfe; 1 ) venit, pro liniare; 3 ) plan .-zerren, v . tr. 1).; a al ciopli desăvărșit; 2 ) fiy ., a lucra dus; 2) aruncare, aruncătură . smulge, a răpi prin smucire, prin ca din topor . zirfeln , v. tr. 1) .; 1 ) Ab-wirjeln, v. tr. 1).; Einen răsucire. it măsura cii compasul; 2 ) a măsu trece pe unu in joculde zarî, de Alb -ziehen, v . tr. ner. 1 .; 1 ) Ein Tier ra , a potrivi exact ca și compasul). cubi (făcînd mai multe puncte ). a jupui pielea unui animal; 9b- zudyt, f., -ziidyte; 1) prăsilă ; 2) ca -würgen , v. tr. 1) .; a gătui, a zu 2 ) Einem ein Kleid a scoate cui nal, șant, uluc, jghial), sghialı, ur gruma; -ſid ), v. r. 6 .; a se dana, a haină; 33 ) Den Hut --, a scoate Toit , cloacă, scursoare. -311g , M., obosi. -würzen , v. tr. 5).; a drege, pălăria; 4 ) Eine Simme a sca -zije; 1 ) von einer Redning, scă a găti (bucate cu mirodenii ).-wi= de, a subtrage o sumă; 5 ) Die dere, subtragere dintr'o socoteală; ten, v . ntr. 1).; a'și vărsă mănia , Bohuen -- , il destira, a curăți de a 2 ) plecare, pornire, ieşire; zum a se domoli, a se potoli, a'şi scoate tişoare, fasolele ; 6) Den gang blaſen , a da semnalul de pornire, necazul. dărăci, a răvila cănepa; 7 ) Den de retragere, de iarş; 3 ) ( tip ) tra Abyſſinien, n .; Abisinia . Scyliiſſel scoate cheia ( ilin gere ( a unei coli ); tipărire ( a esem Ab -zahlen, v. tr. b .; 1) a plăti de tot, broască ); 8) Die wand von Ei plarelor unei cărţi, etc.); + ) scăză a cvitui, a achita ( o datorie ); 2) Ei nem-, a retrage măna, de la ci mînt, baş, rabat; 5 ) dara ( la căn a răfui, a indestula pe cine neva , a'l părăsi; 9 ) Einen Teid tar ); 6 ) descărcare a unei prsti); va ; 3) a plăti o parte , un acont. a scurge un iaz; 10 ) Ein Fell ---, a 7 ) şant, canal, vrloin , -zahlung, f., .en ; 1) plată , achitare rade bine o piele; 11) Ein Meſjer jghialı; 8 ) copia , pruba; 9 ) tăiere (unei sumi); 2) acont. zählen, v . a ascuți un cuţit; 12) ( tip )., ( la jocul de cărțij; 10 ) locul cel tr. b.; 1 ) a număra; 2 ) a scoate , a Einige Vogen à trage, a tipări mai adinc intrın iaz sau heleştei, despărți numărînd; 3) a măsura, a căte -va coli; 13) Wein- , a pristoci , unde se retrag peştii, -züglid), adv. a in . va a aа ment SCHINO :ue , / Abzwaden 24 Adic mare a des scăzînd din ..., afară de .... zuges moştenire); 5) atac, acces ( dle hoală) . coardelor unuì instrument; 3) ar bled , n .; placa oțelelor ( la arme ). -iſt, m ., -ell ; 1 ) accesist, supranu- ! monie , consonanță ; -ierent, v . tr. b .; -zugebogeu, m . , - bogen , s . -bogen ; merar, impiegat peste numărul ho 1 ) a acorda; (mus.) a ) a potrivi coar ( tip .) prubă, mostră. jugoflagge, tărit (intr'un biroù ); 2 ) cel ce a dele unui instrument musical, la f ., -11 ; (mar.) pavilion de plecare. şteaptă o funcţiune, im post. -it, n ., 1 adevăratul ton , in care trebuie să -zug@ graben , m ., -gräben ; scusoare, accesit, premiul al doilea ( la o ches fie tiecare din ele; b ) a cănta ast groapă de scurs. -zugsfanal, m . , tiune pusă la concurs ).-orijdı, adj., Yel , ca vocile și instrumentele să -fanäle; turloiŭ de scurgere.-; 1198 accesoriŭ , ce se rechnung, f poate alătura, a producă o armonie plăcută ; 2 ) v . ., -ell ; socoteală de scont. dăugi; de al doile rînd , secundar. ntr. b .; a acorda, -zuigøröhre, t., -11; burlan, urloin, Accidenz-arbeit, f., -en ; (tip .) lucru viința , a se a primi, a inci teavă (dle scurs).- zupfen, v. tr. 1).; a mărunt, tipărituri ușoare ( cărți de se tocmi, a invoi, a se impăca, a destrăma, a smulge, a desface scăr vizită , de nuntă , facturi etc.), -dru rui, a acordase uni; 3 ) a da, a dă mănînd. . derei , f., -ent ; tipografiă , imprimeriă Accredit-ieren , v . tr. 1).; 1 ) a acredita , Alb- zwadeu, v . tr. 1) .; a hrăpi, a de lucrărī işoare. -ien , pl., gheliri, a da credinţă, credit ( cuiva ); 2 ) a smulge fără de voie, a lua cu hap picuşturi, venituri lăturalnice, in imputernici, a investi cu antoritate că, a obține pișcînd. tămplatoare, eventuale . (pe cinevai; bei Einem accreditiert Ab-zweden, vzi Abzielen. zweigen, Accie- amt, 1 .; -ämter; biroŭ, admi jeini , a ave trecere la cine . v . tr . b .; a desrămura, a curăți co nistrațiune a accizelor . -bar, adj., va; a fi pus in credit la cineva . pacii de crengý; -ſid ), v . r . tr . și supus la acciză. C; f ., acciză , ac -icrang, f., ell; acreditare, punere ntr. b .; a se deslipi, a se desface siz (impozit asupra lucrurilor de in creilit, adeverire, imputernicire. ( ca un ram dintr’un intreg ). -zwei bırană, de consumație ). -frei , adj., ! -iv , n ., t; acreditis , scrisoare de gung, f ., -en ; 1 ) desrămurare, cu- , slobod, invoit, sentit de, nesupus la acreditare. rătire a copacilor de crengi; 2 ) plata acsizului. Accurat, adj.; tocmai, exact, precis, ram , ramură (parte dintr'un intreg ). | Acclam -ation, 1. , aclamațiune, acla punctual, cu ingrijire, cu băgare Ad- zwiden , v . tr. 1 .; 1 ) a pişca, a mare, strigare, primire cu aplause, de samă. cije, f.; acurateţă, e cřupi ( cu cleștele, cu degetele); 2) cu strigăte de bucurie, de aprobaro. xactitate, preciziune, bågare de a despărți, a desface cu cleștele; -ieren , v . tr. și ntr . 1 ).; a aclama, a samă, ingrijire. 3 ) a lua cu de asila.- zwingeni, v . tr. striga, a chiema, a saluta pe cine Accuſativ, m .; (gr. ) acusativ, cazul ner . b.; 1 ) Einen Etwns-, a stoar va cu bucurie, cui semne de apro al patrulea la declinarea substan ce, a hrăpi ceva cu de a sila , il sil bare, cu aplause. tivelor. nici, a obține ceva en de asila de Acclimation , t., -en ; Acclimatij-ation, Acet-at, 1., -e ; (elim-) acetat, sare :z la cineva; 2 ) Von Emas f., -en ; deprindere, obicinuință cu cii cetică, ( sare formată ile acidul a face, a despărți ceva en putere, ma imei teri iei localități ( străine, cetic combinat cu maimulte bazei. cil de asila . -zwirnen, v . tr. b ) ; care nu e locul de naştere ), aclima -ijd, adj.; 1 ) ( chim . ) acetic (rezul a despleti, a destace torsătura . tizare.- ieren v . tr. 1 ) .; a aclimatiza , atul combinaținnei oxigenului cu cacie, vzi Afazie. a deprinde, a invăța, a obicinni elementele ce cuprinde vinul); 21 Academie, vzi Afademie. ( pe cineva ) cu clima (care nu e a are acrime de oțet. -yl ; 1 ; Accent, m ., -e ; accent, ton . uation, patriei sale, a locului saŭ de naşte ( chim .) acetil (radicalul acidului f.; accentuațiune, accentare, into re ); -fid ), v . r. b .; a se aclimatiza , acetic ). mare, apăsare asupra unei silabe a se deprinde, a se invăța , culo Ad), 1 ) int., ah, vai, of; mm 230 , etc.-uieren , v . tr. .; a accentua, a climă străină.-ierung, vzi Acclima chiù şi vai; 2 ) intona , a apăsa, a prine tonul; şi fiy. tuation . Venundering, im oh de mirare; Ein Accept, n . , -e; (com .) 1) accept, act Accommod -icreni, vi tr . ; 1 ) idmerzlidics vaſ de durere . prin care cineva primește sati se comoda, a potrivi, il rimelii, a in- Adat, ſteini, m . , l ; agat, ochiul pi obligă prin subseriere a plăti o po voi, a pune la cale, a regula , a siceĩ piatră värtoasă ). -ichnede, f. liță; 2 ) polița însăşi. -abel , ailj., conforma; 2 ) vnare a inereti, a -11 ; agatină, achatină ( culbec ). acceptabil, ce poate fi primit. -ant, friza par; ſid), v . r . b ) ; a se aco P! djel, t., -11 ; 1 ) barbil, inusteața spi m , ( 1 ; (com .)acceptant, cel ce pri moda, a se potrivi, a se conforma; enliv ; 2 ) pozalerie (ie in ); 3) tub , meşte, se obligă prin subscriere a 2) a se uni, a se impăca, a se lă tandără de cănepă uscată ). plăti o poliță infátoşată. -ation, f . , sa după voia cuiva; 3 ) a binevoi, Aderou, m .; (cet. Aşeron ); 1 ) (init .) -ent ; (com .) acceptațiune, primirea, a condescinde. iering, f ., -ell ; 1 ) Aşeron, fluviữ in iad; iadul, internu . obligaţimea de a plăti o poliță . acomolare, potrivire, regulare, con- . A dilea , vzi Adillenfrant. -ator, m ., -ell ; (com .) acceptator, formare, rînduire punere la cale; Adhill , m .; Alil (nume hårbătesc ). subscriitorul unei polite. -enbudi, 2 ) găteală , împodobire, dregere. enfraut, n .; (bot.) rotoțele albe, n .; - biicher ; (com . ) registru de recepte. ; Accompagni-emeiit, ( cet, acompanies prinnel, coada soarecelmi, milefoliu -ilation, f. , ell; ( com .) acceptila mus ) , insotire, intovi i-Ichillea millefolium ). esferje, f.; țiune; a ) plată imaginară; b ) decla răsire, acompaniament ( tinerea bil liyi partea slabă , de cine la rațiunea unui creditor că a primit sulių saŭ a părților secundare la poate fi atins, rănit; coarda simți de la debitorul saŭ suuna cuvenită . musică, in timp ce ma sav mat toară. -esichne, t. , :11 ; can . ) nervul -iercii, v . tr. 1) .; 1 ) (com .) a molte voci san instrumente eseci Tu Alil, tendon , cartilaj tare , tea cepta , a primi, a se indatora de a tă vro bucată ), iereil, ( cet. acom pån , ce se intinde de la pulpă på plăti la termen o poliță trasă asupra paniiren ), v . tr. V .; (inus. ) a acom nă la talpă. sa ; 2 ) ( jur.) a consimţi la primirea pania, a intovărăşi ( cîntînıl) uma Adromatijd , adj.; ( tis .) acromatic, unei danii, unui legat ete ion , ti, saŭ may multe voci sau instrumente fără culoare ( upe etc. ). -ent ; accepțiune, insemnare, sens in la esecutarea unei bucăți. Aldje, f. 11; 1 ) osje ( dle roată ); balbe care se ia o zicere. Accord, m ., 1 ; 1 ) invoială, mire, copil de osie ; Emas per - dhi Alcceß , m .,- ije; acces, 1 ) intrare (liberă); conglăsuială , conformitate de idei, den , a trimete ceva cu trăsura, cu 2) apropiere; 3) adăugare, adaos, sll de păreri, de simțimente; concordat; carul; il beídlagen, a blegui; 2 ) axă, pliment; 4) așteptare ( la o funcție, o 2) (mus.j acord, starea cuvenită a osie ( orice, imprejurul căruia care -11 .; Ein 22 an ), n . ac se Asjel 25 Ädzer neva . invărtește ceva; 3) fus; 4) țig ., mij cineva din exil , din surghitun. negligent . -loſigkeit , f.; nebăgare de loc, centru . Ächt, vzi Edyt. samă, neluare aminte, nepăsare, Achſel, f. , -11; 1) subțioară , subsuoară; ' Acht-ängig, adj.; cui opt ochỉ.- bar, negligență. " lötig, adj.; de opt loti 2 ) umăr; Auf beiden - 11 tragen , a adj.; vrednic de stimă, cinstit, sti (prubă de argint etc.) -mal, adv .; ține cu , a linguși ambele părți, mabil, respectabil. barfcit, f .; cin de opt orŤ. -Malig, adj .; (ce se re a ti cu slănina in pod și cu ci ste , vrednicie, demnitate, stimă, o petă ) de opt orị, inoptit. -männig , rechỉu uns; a împăca capra și varza; norabilitate, consideraţiune. -beinig , adj.; (bot.) octandru , cu opt sta a pluti in două luntre; Étwas auf die adj.; cu opt picioare.-blätterig, adj.; mine (floare .) -monatlid, adj .; de leichte -- nehinen ,a nu băga ceva in sa ( bot.) cu opt foite, octofil. -bricf, opt lunī, optlunar.-pfünder, m .; tun mă, a nu face caz de ceva ; Einen iiber m ., -e; scrisoare, decret de surghill. de opt livre . -pfündig, adj.; de opt die-- anjeben, a se uſta mijos, a se uita nire, de exilare, de proscriere. t livre . -jan , adj.; băgător de samă, la cineva cu dispret; Etwas iiber die (der, die, das), 1 ) adj. num . ord .; al luător aminte, grijiliv, grijilțu, a : -wegblajen ; a fi ceva ( cuiva) floare optulea, a opta; 2) -f.; (mus.) sunet tent. jamkeit, f. , -en ; băgare de la urechiſe; die - 11 ziicken , a da din 11 depărtat de altul cu opt yrade, octa samă, luare aminte, grijă , atențiune. meri; iiber die — ſein mit Einem , a fi vă. -ed, n. , -e; octogon ( figură geo -øbrief, vzî Achtbrief. -ſeitig, adj .; cu cineva certat;-band, n ., --- vänder; metrică de opt unghiurì şi opt lateri ). cu opt laturỉ, octogon. -erklärung, 1 ) altiță , broschiță ; 2 ) umărar; e -edig ,adj.; octogon, cu opt unghỉuri. vzi Udytbrief. -ſpännig, adj .; cu opt poletă . -bein , 11., -e; (an .) cheită, -chalb vzi Adthalb. -el , n .; 1 ) opti caï. -ſtündig , adj.; de opt ceasurî, claviculă. -drüſe, f ., -11; (an.) ghin me, a opta parte ; 2) (mont.) låtă de opt ore. -ſtündlich , adj.; la fie dura subțioarei, axilară. -fledhje, reață. -eljorm ,-größe, f.; octav, mă care opt ceasuri. -filbig, adj.; de f. , -N ; (an .) nerv axilar, al sub. rime, formă in opt ( coală de hår opt silabe. -Gurteil, n ., -e; hotărire, suoareſ. -gelenk, n. , -e ; (an .) inche tie etc.) . -elfreis, m .; (astr .) octant, sentință de desţărare , de proscriere, ietura umărului, -grube, -höhle, f. , sector, instrument, care conține a -tägig, adj.; de opt zile : -tägige Feier, -11; (an . ) subțioară , snbsuoară, a opta parte dintr'un cerc saŭ 45 odorovaniš , odovảieniă.-täglich, adj.; dîncătura subsuoarei, deșertul de grade. -elit, v. tr. V.; a impărți ini la fiecare opt zile . -taguhr, f. -eni , là umăr, de la subțioară, -fieid, n ., opt.-elnote, f. , -N1 ; (mus.) optime. ornic ce umblă opt zile. -teil, n.; -er ; orar, patrafir, stolă (la preoții Adhten, v . ntr. 6 .; 1 ) a socoti, a crede, -e ; vzi Aqytel. - ung, f. , -en ; 1 ) lu catolici).- idnur, f ., -idyniire, găitan, a chibzui, a judeca; 2 ) v . tr. h .; a ) a are aminte, băgare de samă, aten panglică (pe umăr). -itändig, adj.; respecta, a stima, a prețui, a onora; tiune; Achtung ! samă ! păzeşte ! (bot.) axilar. -ſtücf, n ., -e ; 1 ) altiță, i b ) a băga de samă, a lua aminte; atențiune ! 2) respect, stimă, con broschiță, pavă (de la imăr); 2) 3 ) fid) , v . r . h .; Sid nad jemandem siderațiune. epoletă . -tragen , n .; lingușire, fă : -, a se lua după cineva, a se ni- Aditung, f., -ent ; despărare, proscriere, ţărnicie, lingărire. -träger, m .; tă ta la cineva , a se conforma cu ci surghiun, exil. țarnic, lingăŭ, talger cii două fete . Acht- ungsbeweis, m ., -e; dovadă, semn trägerei, f.; vzi Adijeltragen -zil- Üchten , v. tr. H.; a surghinni, a des de stimă, de considerațiune. -Inge đen , n ; dare clin tuerĩ. 3tuiếct, ţăra, a proscrie, a exila . mangel, m .; lipsă de stimă, de res vzi Adyjelband 1 . Adit- ender, m .; cerb de patru ani ( cu pect. -ungôvoll, adj.; respectuos, cu Adſen, v. tr. h .; a pine osii . - bejchlag, coarne cu opt ramuri). -end, adv.; stimă, cu considerațiune.-ungówert, m ., -beſd»läge;-bledi, n .; bleah, blean , al optulea. -cuiswert, -endwürdig, adj.; vzi Aditenswert. -ungswidrig, adj.; morcoașă. -cijen , n .; ferecătura o stimabil, respectabil, vrednic, demn nerespectabil, in contra respectu sier. -geld, n. , -er; cărăuşie, hara de stimă, de respect. -er, m .; 1 ) lui. -ungszeichen, n.; vzi Achtungs bagialic (dare, taxă ). -mutter, f.; intreg compus din opt părți; mo beweis. --winflig , adj.; octogon, cu piulită ( in capul osien ). Nagel, nedă de opt bani, cruceri etc .; 2 ) opt unghiuri. -wöchentlid), adj.; la m ., -lägel; cuiu de osie. -ncigung, strofă de opt rînduri; 3) vzi Adit: fie-care opt septămăni. -zehu, adj. f ., (astr.) plecare, oblicitate a eclip ender; 4 ) optime; 5) Der Wein iſt num . card .; optsprezece. -zehnen ticei. -ring, m ., -e; cerc de osie . ein vorziizlider - , acest vin esce der, m .; cerb de nouă ani (cu coarne -idiene, vzi Adiſenbled ). lent e din anul opt ( sute saŭ mii), cu optsprezece ramuri).-zehnpfün : Adhig, adj .; cu osii. 8. , acest vin excelent e de opt (bani der, m .; tun de opt-sprezece livre. Adt, 1) adj. num . card.; a ) opt; h ) (tip . ) saŭ lei) litruil; 6 ) er iſt ein-, el -zehnte, (der, die das) adj. num . ord .; - Punfte , petit; 2) -f. , -enl ; opt ( citra ) face parte din societatea de opt; al optsprezecelea, a optsprezecea. Um -e, la opt ( ceasuri); Alle vier -en, 7 ) oblîncul de d'inapoi, spetează, -zehatel, n.; optsprezecime, a opt tus-patru de opt s . opt ochiuriſin jocul ( la șea ) ; 8 ) făină proastă din a treia sprezecea parte. - zeilig, adj.; de opt cărților); eine römiſche —, un opt ro măcinare; 9) forma cifre 8 . rînduri. zig, adj. num . card .; opt man ( VIII); eine arabijdie -- , un opt Ä chter,m .; proseris, exilat, surglinnit, zeci. -ziger, m; 1)octogenar, om in arab ( 8 ) ; Goldne-, Colia, in flutu- desțărat. vrîsta de optzeci ani; 2 ) membru re cu cifra opt pe aripele sale ; 3 ) Acht-erflärung, vzí Aditbrief. -erlei, unei societăți de optzeci inşi. -zig luare aminte, băgare de sama, il adv.; de opt soiurì, felurĩ, chipuri. jährig, adj.; de optzeci ani, octo tențiune, vedere, privire, ingrijire; -fad), -fältig , ulj; inoptit . -fingerig , genar. -zigſte, ( der, die, das) , adj. num . In - nehmen , a lua sama , a ingriji adj.; cu opt degete. -flädig , adj.; ord .; al optzecelea , a optzecea.-zig de; -geben, a fi cu luare aminte, a (geom .) cu opt fețe, cui opt baze, ſtel, n .; optzecime, a optzecea parte. băga de sama; als der - laſjeni, a octaedru .-füßig vzi Aditbeinig.-halb, Adj, m ., e ; gemăt, oftat, suspin. -en ; uïta, a scăpa din vedere; ſid, in adj.; şapte și jumătate. 1 ) v . ntr. 1).; a ) a geme, a ofta , a nehmen , a băga de sama, a fi atent, Adt- heit vzi Editheit . suspina; b ) ) a mărăſ, a scărțăi; die a se păzi; habt ! luați sama ! på Acht-hundert, adj. num . carol.; opt Räter , roțile scărţîie; 2) -ſid ), v. zește ! atențiune ! 1 ) -f .; proscriere, sute. jährig, adj.; de opt anì.-jähr 1. V .; Sid, zu Tode , a se istovi, desţărare, surghiu , exil; Einen in lidi, adj.; la fiecare opt ani, fan a se pierde gemînd , oftînd. -n .; vzi die-- thun , erklären , a destăra , a tig , vzi Adtecking . ling, m . , -e ; vzi Adyz. -er, m .; -erin , t. , ell; 1 ) sus . xila, a surghyuni, a proscrie pe ci Adyte: 2. 108 , adj.; nehăgător de pinător, suspinătoare, cel saŭ cea neva; die auſthun, à rechỉema pe samă, nepăs tor, neatent, fără grijă, ce geme, ce oftează ; 2 )-m .; vzř Ädı ;. $. I. Grossmann. Dicţionar german-romîn. Ader 26 Adet Ader, m. , Äcker; 1 ) ogor, bare, țarină , land, n.; ţarină, arătură, pămînt ! muncă. -walze, f. , -11 ; sul, val de cîmp, pămînt (de arat); gebrachte de arat. leine, f., -1 .; hăț de funie netezit ogoarele. -weg, m ; t; drum paragină, ţelină, pîrloagă, toloacă ; ( la caii de arat). -lohu , m .; hac, prin ţarină.-wcizeni, m .; ( bot . ) scrab, infrudytbare-, obreajă ; den - bauent, plată pentru arătură, pentru lucra ciormoſay, griul prepelitei (Melam a lucra , a cultiva pămîntul, cîm rea pămîntului.-leute, pl.; plugari, Pyrum arrense). -werf, n. , plugăria pul; 2) acru (măsură de pămînt ca lucrătorſ de pămînt, opincari, lătu arărit. -werkzeug, n ., vzi Ackergerät de o falce) . -andoru, m .; ( bot.) un renī, agricultorŤ. -Manili , m .; -leute; idhaften . -wejcu , n .; plugărie, agro guras, marubiŭ, voronică. (Marru 1 ) plugar, lucrător de pămînt, o nomie. -wide, f.; (bot.) bob, codîrlă bium vulgare). -arbeit, f.,-en; lucrul pincar, lăturean, agricultor; 2) ( pl. ( Vicia sativa ). -wieſe, f., n; pîrlog, cîmpuluř, agricultură .-baldrian, m .; ---männer); a) codobătură , bătăitoare, fînat de pîrlog: -winde, f .; ( bot.) ( bot. ) salata mỉeluluğ ( Valeriana a pasere ţigănească, prundar, rîndu poponet, rochița -răndunelei, forte grestis]. -bar, adj.; de arat; einen nica Domnuluï, jumătate de pasere car (Comulvulus arvensis ).-wirt, m ., Wald-machen , a destupa o pădure. ( Motacilla ); b) găndac, cărabuş de -t; proprietar de țarine, de ogoare, -bau, m .; lucrarea cîmpului, plu tarină, de grădină; c) (bot.) spetea econom rural, gospodar. -wirtſchaft, gărie, agricultură. -baugcjellſchaft, ză pestriță, abligeană, trestiă miro f ., -en ; gospodărie, economie rura f ., -en; societate agricolă, societate sitoară ( Acorus calamus].-männchen , lă , plugărie . -Wurz, f.; (bot.) abli rurală. -baukundiger, m .; agronom . n .; vzi Ackermann 2. -maß, n.; geană, trestie mirositoară ,spetează -bautreibend, adj.; agricol. -bauwiſ surătoare de cîmp (cu falcia, cu po pestriță (Acorus calamus ).- zins, m ., ſenſchaft, f.; agronomiă, economia gonul etc. ) . meunig, m .; ( bot.) tu -e; arendă, căştiŭ , chirie pe ogoare; rurală.-beere, f., -11 ; ( bot . ) mură (Mo rită mare ( Agrimonia eupatoria ). cens rural. -zwiebel, f.; (bot. ) plisc rus ). -brand, m .; (bot.) grîul pre -Münze, f.; (bot.) vožeştniţă, mintă păsăresc, luşcă, bălucă, găiniță (0r peliței (Melampyrum arvense ). -bür saŭ ismă sîlbatică (Mentha campes nithogallum ]. ger, m.; agricultor. -dill, m .; ( bot.) tris) A conto, adv.; in socoteală, in cont. mărar de cimp ( Anethum arvense) . Adern, v. ntr. și tr. 1.; a ara, a lucra cu Acqui-rieren , v . tr. b.; a căştiga , a -diſtel, f.; (bot. ) pălămida bořengiilor plugul;-v. tr. H .; 1) Id, actre dies mir căpăta, a insuşi. -ſition, f ., -en; că - [ Serratula tinctoria ). -doppe, f ., -n ; neue Feld der Erfahrung, lucrez pe ştigare, dobîndire, obținere, insu gogoaşă de rîstic oriental ( Vallo acest cîmp al experiențeř, noŭ pen șire. -t, m .; 1 ) chitanţă de plată, nea ). -ehrenpreis, m .; (bot.) busuioc tru mine; 2) a munci, a lucra din declarație de primire; 2) plată , acli de cîmp, veronică de ţarină [ Ve toate puterile; 3) a brăzda; 4) a ră. tare (de datorie); 3 ) (dare de) achill ronica agrestis]. -ci , f. , -en; gospo dica, a rupe placa cu cleștele (in ( la jocul de biliard ). -ttieren , v. tr. dăriă de cîmp, economiă agricolă. instrument crestat al săpătorilor de .; 1 ) a achita, a plăti, a se desface -er, m.; țăran , plugar, agricultor, o aramă); 5) a scrie anevoios; 6 ) mit de o datorie, de o obligaţiune; 2) pincar, lăturean. -crde, f .; pămînt ihm iſt Nidits zu — , nu e de făcut a da un achỉu (la jocul de biliard) . de arat, arătură. -feld, n. , -er, ară nimic cii el . Academie, Act, Actie, etc., vzť A tură, holdă, ţarină. -frohne, f. , -11 ; Ader-nicjjel, t ., -11 ; (bot.) urzică moar kademie, Aft, Aftie etc. boieresc ( claca, beilicul la lucrarea tă ( Lamium l.-Inß, f. , -11üſſe; ( bot.) | Adagio, ailj.; (mus.) încet, lin , mo pămîntului). -furde, f. , -Il ; brazılă , alunea, alunică, bărlăboiň , măndă derat; -1 .; (mus.) adagiu, bucată de răzor (de plug). -galle, t., -11; smîrc , lac, plisc-păsăresc (Bunium bulbo musică cu inișcărĨ uşoare, dulci, băltoacă in ţarina. -gaul, m ., -e , castanum ]. -pferd, n .; -e ; vzť Ader călduroase. -gäufe; cal de arat. -geld, n. , -er ; gaul . -pflege, f.; căutarea, cultura Adam , m .; 1 ) Adam ( nume bărbătesc); arărit, bezmîn pentru ogoare. ge; pămîntului-pflug, n., -pfliige; plug, 2) patriarhul tuturor oamenilor; 3) rät, n. , -e ; -gerätſchaften, ple; bắi aratru , arotru. -rain , m ., e; hat, Der alte ---,păcatul strămoșesc; den teïe, halaturi, unelte, instrumente răzor, margine (a unui ogor).-recht, alten - ausziehen , a lepăda, a se des agricole, scule de plugariă, de arat. n .; 1 ) dijmă, embatic (a unui ogor, băra de obiceiurile cele vechi -gap -geſck , n. , -e; lege agrară. hah a unei farine); 2) legea agrară; coil fel, m ., -äpfel ; 1 ) (bot.) pomul ra nenſuß, m .; (bot.) piciorul cucoşil rural. -rire, t., -11 ; cristeiŭ (Cres îului, mărul lui Atlam (nın fel de lui, boglar ( Ranunculus arrensis). pratensis). -jalat, m .; (bot.) fetică alămăie cu coajă groasă intrebuin hauhechel, f. ; ( bot . ) sndoarea calului, F'edia olitorial - dachtelhalm , m .; țată de Evrei la serbătorile cuște asudu -caluluì, sălăşitoare, dîrmotin , (bot.) coala mănzuluğ, coada calui lor [Musa paradisiaca ); 2 ) (an .) mă osul ſepurelu (Ononis spinosa ).- heu , lui, părul porculnī, barba Sasului rul lui Adlam , nodul gătului, inghiti n .; fîn do pîrloy hoj, m . , -hife; Equisetum vulgarel-iditede, 1 ..- 11 , toare, cărciul cel întăiū ieşit atară, 1 ) cătun cui ogor; 2) răzăşie, moşie bonrel |Limar agrestis ). -icholle, 1., al gătiței, al beregatei.-djeige, f. ,-1; țărănească. -holder, -bolundcr, 1n .; -11 ; hulbuc, lostopîn , glie , pală, bruș, (bot.) pisany', merișornl lui Adam (bot.) liliac, scrinte, jorgovan, mălin bulgăre (ile pămînt).- ſchroll ( €); m ., (Ficus paralisiacus]. -tholz, n.; scumpie ( Syringa vulgaris ]. -holz, cil; mojic, bălăran. jdwarzfit in - lemn de abanos ( fosil , scos din pă n .; tutar, frunzar, lemn frunzos ( ce miel, m .; (bot.) negruşcă, pipească, mînt). -ofind, n ., -er ; om , muritor. se vinile cu acrul). -huhu , n . , -hiih) chimen -negru, barba impăratului Addicreli, v . tr. 1) .; (arit .) a aduna nier ; potîrniche, pătrănicle [ Tetrao ( lyrostema coronariul. jeuf, m .; ( cifre, siune ). perdir ) .- famille, f.; (bot.) romonită (bot.) muştar sílbatic (Sinapis ar , Addition, f., -elt ; (arit.) adunare, sui mare, romoniță de cîmp, musetel, rensis ).-Elauni,vziAckerman .-ſteuer, mare , aliţiune. -al , -ell , aulj.; uli morună [ Anthemis arvensis ). -Elce, m .; f. , -Il ; arărit, impozit rral. -itier, țional, suplimentar, intregitor. ( bot.) coada mitei, culbecasă, ghiz m ., -e; boŭ de arat. -trappe, f., 11 ; Addreiſc vzi Atreſſe. deiŭ, chercură (Medicago fuleatal. dropia, pop , mitropolit (Otis tarda ). Ade, int.; rămas bun, zină bună, -fuccht, m ., -e ; argat (ele la plug ). -treipe, t.; (bot.) neghină, negligă, adlio. -kuoblandi, m .; ( hot.) usturoğullupi osigă , opsigă, orsigă, ocsigă, orla je Adel, m .; 1 ) nobletă ; 2) nobiline, do lui, usturoiul cănelui (Allium arren | Bromus hordureus, s. scalinus ). ristocratie, božerime, nemesie; 3 ) con se ) .- frähe vzi Saatfrälje.-frebs, m ., -e; -trolle, vzi Aderidyrolle .-vcilchcu , n.; tinutul iesos al unuſ minerail ; Der conochitteriță , coropisniță (Gryllotal (bot.) viorică de cîmp ( Viola ar (hang wurde im --angejahren , lucrul pa rulgaris).-krume vzi Dainmerde. vensis ). -vieh, n .; vite de plug, de ( in mină) a inceput din măduva mi Adenalgie 27 Aërolith semna . 2 neraſului. -er, vzř Adler. eſche, f ., nelor. -tropjfraut, n .; (bot. ) cră rales). -ität, f., -en ; admiralitate. -11 ; ( bot.) scoruş de munte, sorb, puşnic, crăstăval ( Cirsium olera - @ flagge, f., -11; pavilionul admi lemn pucios ( Sorbus ancuparia ). reum ). -laß, m . , -läſje; laſſen , n .; ralului. -Bidiff, n ., -e; vasul, co -heid, f.; Adelaida (nume femeiesc ). luare de sînge. -laßbäuſchdien, n .; rabia admiralului. -herrſchaft, f. , en ; aristocrație.-hof, oblojială, compresă (de pus după Adnotieren, v . tr. 6 .; a adnota, a in vzi Edelhof. (e )lig, adj .; nobil , bo Inare «le sînge). -laßbeden , m .; li ſeresc, nemes, nemesese, cilibin , de ghean de scurs sînge.- laſbinde, f ., Adolf, m .; Adolf ( nume bărbătesc). noam . -II, v. tr. 6 .; a inobili, a bo -11 ; făşie, tasmă, legătura vínei ( il 11- | Adonis, blume, f.;-röøden, n.; 1 )(bot.) ſeri.-(e)lige, -11 ; i der, die, das), nobil, pă ce s ’ : luat sînge ). -laßeiſen , n .; cncoșel, spînt ( Adlonis vernalis). gentilom, aristocrat. -sbriej , m ., -e ; enstură , lanțetă , nişter (pentru lu 2) fiy , un tînăr frumos. diplomă de nobletă, decret, pitac are de singe).-laſkunſt, flebotomie, / Adon -ijd , adj.; 1) impopotonat, im de boieriă . - bud), n . , -biider, ar arta de a lua sînge. -laßiduäpper, podobit prea mult; 2) Ein -- er Vers, hontologie, condica, registrul nobi m .; vzi Aderlaßeijeni . -Niennig, m .; un veis adonic (ile un dactil și un limež, a boieriilor. idaft, f.; vzi ( bot.) cănepealá tyrimonin Eupa spondeŭ saŭ trocheŭ ). -iſieren , v . Adel . -ødiplom, n . , -e ; vzi Adelsbriei. torio ). -II , ädern, v . tr. 1 .; a face, tr. 1 .; a impopotona, a găti cu deo -serhebung, f. , -en ; rădicare la no a da vine (lemnului), a imita vi sebită luare aminte; -v . r . 6 .; a se bleță, la boieriă, nobilire .-øjreund, nele ( in pictură etc. ) -idlag, m ., impopotona; a se găti prea mult; it m ., -e; prieten, amie al nobilimei, -jdläge; 1 ) pusare, bătaia pulsului; se căuta prea mult in oglindă. al aristocrației; aristocrat.-sfammer, 2 ) vzi Aderlaſz. -id wanım , m ., Adopt-ion, f., -en ; intiere, luare de f., -11 ; ( Camera nobililor. -@prove, -idywänie; (bot.) shărciogi, cine sutlet ( a unui copil), adoptare, a f. , -11 .; dovadă , probă de nobletă. ciuleti (Morchella raculentu .-tropi, dopținne, -ieren, v . tr. b .; a intie, - Trang, m .; rang, treaptă de nobletă , m .; scurtă.-wajjer, n .; verul sîn a Ina de suflet, a adopta . -iv , adj.; de boieriă. --ſtand , m .; 1 ) stare a yelli. infiet, Inat de sutlet, adoptiv . - ivtind, nobleței, a boierie , hožerime; 2 ) A dhä -rent, m ., -e11 partizan, ade n . , -er ; copil intiet, adoptiv.-ivmutter, corp al nobililor, al boierilor. -ſtolz, rent, sectator ; adj.; aderent, li f ., -iniitter, mamă adoptivă. -idva m .; măndrie, trufie, tuduie, ingăm pit, ce face parte (ilin ceva ). ter, m .. -väter; tată adoptiv. fare, tală aristocratică, boierească : -renz , f ; aderență, partidă; par- Adreſſ-ant, m ., -en ; adresant, prezen -adj.; măndru , fudul, ingămfat, fa ! tizani. -rieren, v . tr . 6 .; 1) a tator, trimițător, ( cel ce adresază, nic de nobletă , de boieriă . judit, dera , a se lipi, a se ține (ile ceva ); recomandă, trimete ceva) . -at, m. , f.; manjă de a voi să fie nobil. 2 ) a fi ile părerea cuiva, a aproba; - ( 11 ; destinator, primitor (cel cărnia -tum , n .; nobilime, aristocrațiš, bore a primi (o propunere etc. ). jion, iſ se adresază, se recomandă, se tri rime. f. , -ent ; adesiune, primire, invoire mete ceva ) .- bud), n .; biider; registru, Aden -algie, f.; adenalgiă , durere de la ceva, aprobare. condică de adrese. -C, f ., -11 .; 1 ) a ghinduri. -itis, f ; f .; adenită, in- . Adjectiv, n ., t ; (gr.) adjectiv. dresă ( inscripție pe scrisorſ, tele flamațiune a ghindurilor.-ographie, Ad- junft, m ., -e ; ajutor, adjnnet, sil grame); 2 ) jalbă, petițiune, scrisoa f ; adenografie, descriere a ghindu pleant. -jutant, ., -ent ; adiutant, re de multumire. -haue, vzi leih - riior. -ologie, f .; adenologie, cunoștin aghiotant, otițer de ordonanță. bais. ieren , v . tr . 6 .; a adresa, a ță, invățătură despre yhindurile. Adler, m .; 1 ) vultur, aceră, sgriptor, triinete la , a indrepta cătra cineva ; Adept, m ., -ent : aclept; a ) făcător de ? prajură, vultan | Aquila fulral; 2) ſidy, v . r . by; a se adresa , a se in aur, făurar de aur, alhimist; b ) ci vultur (zodia , constelaținne ); 3 ) «lrepta cătră cineva. falender, m .; rac, inițiat ( intr'o taină, in miste vultur ( orlin ); 4) pajură (marcă, calenılar de adrese. fomptoir, n.; riile unei secte , unei științi) . amme imperiale ). ange, n ., -Il ; O ( cet. - contoar ) birov dle adrese, se Ader, f., -11 ; 1 ) vină; arteră: Einem chuin de vultur, ochiu ager, pătrun informațiuni. eine - öffnen , ſchlagen , laſſen , zur --lai zător. -blid, m ., e; veilere, căută- Adrian , m .; Adrian ( nume bărbătesc ). jeni , a lua sînge; die goldene twă ageră, pătrunzătoară. eule, Adriatiſche Meer, n .; mare adriatică. trînşi, trînzi, emoroide; sie blinde f . , - 11 ; bufniță , șožmariță, joimăriță; Advent, m .; Postul crăciunului. -pre golduc , trînși inchisi; 2 ) vină me bulă ( Strix bubo ). -flug , m .; shor diger, m .; predicator pentru pos talică (in miniere); fig. , Eine poe al voturuluý, sbor foarte înalt.-flii tul crăciunului -zeit, f .; postul cră riide - , vînă , vei vă, ardoare poe gel, m.; aripă de vultur.-flaue, f., ciunului; cele patru duminici d'i tică; 4 ) Er hat keine - von ſeinem ; -11; ghiară de vultur. -fraut, n.; naintea crăciunului. Pater, nu samănă de loc cu tată (bot.) spata dracului, spasul dra- Adverb, vzi Adverbium .-ial, adj.; ad săū; 5 ) In ( an ) ihm iſt feine gute cului ( Pteris aquilina). -naje, f.,-11; verbial, luat ca adverb.-ium , n. , nu e bun de nimic; e un răŭ; 6) nas coroïet, cocărdat, coroïetic, ac -ien; ( gr. ) adverb. --- lll Etwas haben , a ave talent, dar vilin . -orden, m .; ordinul Vulturu- Advokat, m ., -en ; advocat, apărător. tiresc la ceva. -binde, vzi Aderlaß = lui. ichnabel, m .; plise, cřoc, clont -engebühr, f. , -en ; plată, onorar de bir de.-- bruch, m ., -kriidie: ruptură de vultur. -fdwinge, f. , -11 ; aripă a advocat.-enfainmer, f ., -Il ; cameră, de vină . vulturului.-ſtein , m ., -e ; piatra vul cabinetul avocaților. -enkniff, m . , üderchen , n.; vînă mică . turulur; aetită. -träger, m.; port-vul -e ; clenciu , cărcioc, chichiță, ter Ader- entzündung, f ., -en ; inflamație tur ( cel ce poartă drapelul cu pa tip , şiretlic de advocat. -enjik , a vinelor, flebită . -hant, f ., -häute, jura in resboſu ). enſtand, m .; baroul advocaților.-ur, (an .) pelita vinelor ( in interiorul o Adminiſtr -ation , f., -en ; administra f.; advocatură, advocăție (dreptul chịului) | Tunica choroïdea ). -häut ție, dirigere, cîrmuire (de afaceri ) . şi profesiunea ). den, n .; (an .) beşica oului (din afară , · ator, m ., -en ; administrator, cîr- Advocieren, v. ntr. H.; a fi advocat, a care cuprinde fătul) [Chorion). -er muitor. -ieren , v . tr . 6.; a adminis ave meseria de advocat. weiterung, f.,-eni; lărgire, intindere, tra, a cîrmui, a căuta(de afaceri). Aëro-dynamit, f.; (fis .) aſerodinamică , dilatațiune a vinelor. -ig, ( äderig ), Admiral, m ., -e; 1 ) admiral, coman invățătura despre puterea ařerului. adj.; 1 ) vînos; 2 ) tiros, fibros, atos. dantul unei flote; 2) admiral ( lin -graphie, f.; ( tis.) aſerografie, des -fropi, m .; ( an .) varice, tumoare , fluture [ Vanessa atalanta ]; 3 ) ad . crierea ařerului. lith, m .; (min .) nmflătură ( prin dilatațiune) a vi miral (scoịcă conică) ( Conus ammi añerolit (piatră meteorică, mineral Affaire 28 Aftermictamant Carlse ! cre mai mult saŭ maỹ puțin mare, ca- Affel -art, f., -en ; soğu ,speciă de maï re cade din atmosferă , insoțit de muță. -artig , adj .; maimuțesc, ca fenomene luminoase şi une ori de maimuța, care seamănă cu maimu detunațiune). -logic, f.; ( tis . ) a iero ța . -becre, f.,-11; (bot.) bobită (Em logie, invățătură despre aierul și a petrum nigrum ) -bezoar, vzi Affen proprietăților lui. -meter, m .; (tis .) ſtein. -frakc, t., -gefidit, n ., -er ; aierometru , instrument cu pocitură, schimonositură , mama măsoară desimea aierului.-metrie , toiŭ , caricatură .-hajt adj., vzì affer : f.; (fis . ) aſerometriă; a ) invățătwa artig. jung, ailj .; foarte tămîr . despre proprietățile fisice ale ajeru fomödic, vzi Affenpuiſe. -liebe, f ; lui; b ) măsurarea ažerului (arta ). iubire nemărginită , dragoste oarbă. -naut, m ., en ; ( fis .) aieronant, cel -111äßig , ailj.; inaimuțese, ca mai care pluteşto in ažer prin ajutorul muta ; diy. , caraghios. -laje, f. , -11 ; ařerostatului (vzỉ mai jos ). -iautif, nas cîrn . -Pojicu , t. , pl.; maimuță ( tis .) f.; ařeronautică, plutire in a rii, caraghioslicuri, -idande, t .; ỉer. -ſtat, m .; ( tis .) aſerostat, ( balon, ruşine foarte mare, scandal invede beșică, aparat umplut cu idrogen derat, necinste cu ochi și cu sprin saŭ cu alt fluid mai uşor decît a cene.-idhwanz, m .,- dwänze; 1 ) coadă yerul și care pluteşte in ažer) . ſtatik, de maimuță ; 2 ) neglıžob, prost, tont, f .; ( tis.) aſerostatică, știința care tra nerod, prostînac, bobleț, gogoman ; tează despre echilibrul Huizilor ela 3 ) joc, horă de paiaţă; -feil, n .; stic . Einen am - jiihren , a purta pe ci Ajfaire, f.; 1 ) afacere, treabă ; 2 ) ches neva de nas, a'și bate joc de ci tiune; 3 ) intămplare. neva. -ípcftafel, -ſpiel, n .; vzî Af. Affe, m ., -1; 1 ) măīmuță, momiță (ma- , fenpoſjen .- ſteil , m ., -e ; bezoar, pia mifer patruman); tiirtijdier Ma tra maimuței (corp pietros, ce se gotul [ Inuus ecaudatus); 2) tig ! găsește in interiorul maimuțelor și maimuță, cel ce momițărește, ini caruia iſ se atribuia o putere vin tează într'un chip neghiſob; 3) po decătoare ). -werf, n .; weſell, n .; citură , caricatură , schimonositură, vzi Affenpoſjen . maimuțoiŭ ( la față ); prov., Einen Ajferci, f , -ent; 1 ) maimuţărio, cara den -- 11 weijen, drehen , a lua in zetle ghioslīc; 2) amăgire, inşelăciune, me, peste picior pe cineva; --11 311r ařaptare, tragere pe sfoară. Hölle tragen , a muri fată bătrînă; ſei- Affidh-e, f.; ( cet. afiş) anunciu , pla nem - 1 Zucker geben, a o duce in carılă .-iercii, v . tr. h .; a atișa, a lipi tr'un chef, intr'o petrecere; dell-- 11 a fişe , placarile. zum Kater tragen, a se căli, a se Afficiereii, v . tr. H .; a inrîuri, a miş chirchili, a'și stropi măseaoă, a țuic ! ca , a incluioșa , a atinge. sui, a se face cuc, a trage la mus Affinität, f ; 1 ) inruulire, rudeniă , in teață, a lua purceaoa de coadă, a cuscrire, afinitate, cumă trire ( grad da la moară , a trage la măsea, a de inrudire stabilit de nåritiş intre se afuma cu luleaoa ; einen -- 1 ba bărbat cu rudele femeieĩ şi intre ben , a fi beat, chirchilit, tiriachin , femeia cu rudele bărbatului); 2) călit , turlac, ciocnit, cănipiŭ , can potrivire, asemănare, conformitate driu ( la cap, de vin ); 4) pantograf, intre oare cari lucruri. mașină de copiat desemnuri ; 5) cu- litiſch vzí Mijenartig. coară, vîrtelniță, unealtă de rădicat Aiſner, M .; 1 ) pieptene (ce se ată) greutăți; 6 ) artimonul vîntrelei de pe roată la pănzari; 2) oblineul de otgon ( la corăbii ). dinapoi, spetează (la șea ); 3) făină Affekt, m .,-e; afecțiune, mişcare, slăbă proastă saŭ din a treia măcinare, ciune, inclinare ( pentru cineva saŭ făină cu tăriță . ceva ), emoțiune, pasiune;er ſpricht mit . Ajfodil, m .; (bot.) ažşor, astodel 1-15 vielem- , vorbeşte cu multă căldură , phodelus]. cu multă pasiune. -ation, f., -en ; Afholder, m .; ( bot.) « irmoz (Vibur afectațiune, impopoţonare (chip de num luntanal. a lucra saŭ de a vorbi într'un mod Ajt, adv.; (mar.) indărăt, inapoi, in silit, nenatural) ; fam ., mărghiolie, dos, in fund. -er ; m .; 1 ) a ) partea fasoleală, mătălnicire, marafeturi, d'inapoi, şezut; fam ., cur; b ) oblîn mofturi, nazuri.-ieren, v . ntr. h .; a cul de d'inapoi, spetează (la șea ); afecta, a se preface, a se făli , a se c ) -n .; (m .), hoaspă, căzături de la fasoli, a se mărghioli, a ghiunghiu albine; d ) pleavă, codină, prezără na, a face mofturi, nazuri, ghion tură (de gríni , sacară etc. ) ; ej făină ghĩonele.-iert, adj.; afectat , pretă proastă cu tăriță, din a treia măci cut, mofturos, năzuros . -ioniert, adj .; nare; f) rămășiță (ale la iesuri); g ) afecționat, plecat, binevoitor, dispus. í bezereŭ , măruntaie, brac (la măce Affen , v. tr. H .; 1) a amăgi, a inşela , lari); hı) rosură, răzăluitură; 1 ) petec, a aſapta; a lua in rîs, a'și bate joc; cîrpă (de la crotală ). 2 ) ( in com 2) a momițări, a imita intr'un chip puneri cu substantive exprimă: ur neghĩob. mare (de timp, de loc, de ordine), răutate , falșitate, imitație, stărpi tură . -ahorn , m .; (bot.) paltin ( A cer pseudoplatanus alwalt, -an wälte; 1 ) substitut de procuror; 2 ) subadvocat. -arzt , m . , -ärzte; me ( lic, doctor prost, cirpaciŭ, veştiu tor, ignorant.- velcbnter, m .; subfeu datar. -belehnung, 1.,-cit; sub -inves titură a muž tend belchrung, f .; învăţătură, instrucțiune pospăită . -beredjamtcit, f.; limbutie , gurăşie, elocință prefăcută, falşă .-bier, n .,-e ; berişoară , cotent ( a loua bere ). -blatt, n ,, -blätter ; frunză spurie (stărpitură de frunză ). -bürde, f.; casa copilului, loc (ilin inatcă ).-bür ge, m ., -11 ; sub -cliiezas, sub -gerant. -bürgidajt, f.; -en ; sub-chỉezăşie, sub-garantie. -darm , in .; (an .) ma țul șezutului; rectum . -dichter, m.; poetel, poetas, poetastru. -erbe, m. , -11; mostenitor inlocuit, erede sub stituit. -er3 , n ., -e ; rămăşiţă, fără mituri ( le minerațuri.-fiirſt, m ., -en ; principe prefăcut, pseudo-principe. -geburt vzî Afterbiirde. gelehrjam feit, f.; invăţătură, știință, erudi tiune pospăită, superticială .-gelchrte, m . , -11 ; invățat, erudit pospăit, su perficial. -getön, n .; vuiet, sgomot falş, prefăcut. glaube, m .; dintă falsă , deşartă ; superstiție.-grö ße , f .; mărire inchipuită, falşă. -heu, n .; otavă. -holz, n .; dărămătură, căzătură de copaci ( in pădure, din pricina vîntului).-horn , n ., -- hörner; nod ( pe corn ); cornuț ( la vite cor nute, cerbi etc.). -ig , adj.; 1 ) mur dărit (sub stiubeul le albine); 2) cu codină, cu pleavă. -famel, n .,-e; cămilă de Peru. fegel, m .; ( geom. ) conoid. - fette, f. , -11; lingură , piede că , lant ( dle impiedecat roata ) .- fiel, m ., -e ; (mar.) tălpoaie, talpă inică, talpa a doua (la corăbii).- find, n .,-er ; copil postum , născut după moartea tatălui. flaue, f .. -11 ; pinten ( de un ghie, la căni, la mistreți).- fohle, f. -11; cărbune de pămînt. -korut , n .; codină, prezărătură (de griŭ etc. ) -fönig, m ., -f ; rege uzurpător, pseu do-rege. -fugel, ti, -11 ; (geom .) sfe roid . fünſtler, m .; cîrpaciŭ, meş ter -strică . leder, n .; 1) rămășite, căzături de piele, brac de přež ( la ciubotari); 2) petec de piele pe din lăuntru (la paprici , cíubote). -Ichen, n .; sub -tend (feud provenit de in alt feud).- lebensherr , m ., en ; subfeudatar, cel ce dă altuia feu dul săul . -lehengmaun, m . , -Männer, -leute ; sub- tendat. -lehre, t , -11 ; in vățătură, sistemă, doctrină falșă . -lehrer, m .; invățător prost, neştiu tor. -inchl, n ., făină proastă, făină cu tărîță. -miete , f.; sub-inchiriere, sub -arendare. -mieter, in ; sub-in chiržetor, sub-arendator'.-miestmann, m ., -leute; sub - chiriaş, sub -chirigiu, } Aga 29 übre CO sub- locatar.-0008, n .; (bot.) muşchin 1 ) agitator, turburător, ațîțător, res merge corabia in apă ). -ell , v. tr . spuriu. -mutter, f., -mitter; 1) ma vrătitor, invrăjbitor; 2) urmăritor, h .; 1 ) a coti , a măsura, a hotări ca mă vitrigă; 2) mamă rea . -II , pl.; vechil, advocat. -iereli, v . tr . V .; 1 ) pacitatea unui vas ; Fäſſer- , a coti 1 ) pinteniſ (de unghie, la mistreți a agita , a ațița, a irita, a nelinişti; vase, polobonce; 2 ) a imita, a etc. ) ; 2) intipărirea pintenilor de 2 ) a mişca, a zgudui, a zruncina. pia, a face ceva după iin model. unghỉe (in pămînt). -11 , -äſtern, v . Aglarfrant, n .; (bot.)sudoarea calului, -er, m .; cotar, măsurător de vase. tr. H .; a intipări urma, ilîra cu pin - 1 asudu calului, osul iepurelui, dîr -ig, ailj.; de o amă. -ing, f.; vzi tenii de unghie (mistreții). --babit, motin , sălăşitoare (Ononis spinosa Abm 2 ). m . , -päbſte; papă neadevărat, pre Aglaja, f.; 1) (mit.) Aglaia, numele ' Ahn, m . , -elt ; -f, m ., -11 ; ba, stră făcut , pseudo-papă, anti-papă .-padit, unei din cele trei grații; 2 ) mume hun, strămoş, c, f. , -11 ; vzi Adict . f., -e; sub-arendare, sub-inposesuire. femeiesc. -ell , pl.; străbuni, strămoşi. -clbil -päditer, m .; sub-arendaş, sub-pose Aglaſter, in .; Iupul påserilor . der, pl.;tablouri de aí strămoşilor. sor. -partei, f.,-en ;sub-chiriaş.-phi Aglei, m .; (bot.) căldărnsă, cinci coa -citdünfel, m .; intimnrare, deşertă loſophie, f., filosofiă falsă , psemo de, clopotei cornuți, acvilegie (.1 ciune bazată pe strămoși nobili. filosofiă. -prophet, m ., -en ; proroc quilegia vulyaris). -englanz, m .; strălucire, mîndređă mincřunos, falş. -queudel, m .; (bot.) Agnat, m ., -ei ; aynat, rudă de a a strălumnilor. -enlinie, f., -11 ; linie , mătreață (Peplix ]. -rede, t., -11 ; cle proape, consingen (ilin partea ta rînd , şir de strămoşi. -enliſte, f.,- 11; vetire, calomnie. -reden, v . tr. 6.; tălui). lista , tabela strămoşilor, tabelă ge a cloveti , a calomnia , a defaima. Aguer, f.; Agnes (nume femeiesc ). nealogică. -enprobe, t.,-ent; dovadă -redner, m .; 1 ) clevetitor, calom Aguoscieren, v . tr . \ ; a recunoaște. de nobletă. enrecht, n , t; drept niator, defaimător; 2) orator prost. Agoni-e, f.; agonie , năpust, doaga strămoșesc, drept de vechiſă noble -Idhörl, .; (min .) axinit, sienit, inorții, luptă cu moartea; int -jein , ţă . eureid ), adj.; ce are innlţi stră turmalin falş, imitat. ſilber, n .; a ti in doaga morții. -fierelt, v . ntr. moși nobili. -enreihe, f .; rînı, or (min. ) mică, steclă rusască .-ſpinne, b .; a se lupta cu moartea . line a strămoşilor, ordine genea f ., -11; păinjîn de cîmp. -itüd , n . , Agra - ffe, f. , -11 ; 1) sponcă, cataramă; logică. " eliidajt, f.; 1 ) coborîre, tra -e; oblînc de d'inapoi ( la șea ) . -ver 2) cărlig , cinghel, alcă. -rijd, allj .; gere din strămoși nobili; 2) vzi mieter, m .; sub-inchirietor, sub-a agrar (ce priveşte ţarinele, ogoarele, Ahnenreihe. enſto13, 1 ) adj.; mîn rendator. -vermietung, f., -en; sub címpiile); rijche (sejetz, lege agrară. dru , fudal de străinosiſ ser; 2) m .; inchiriere.-weisheit, f ; intelepciune Agre- ieren , v . tr. 6.; a agrea , a pri mîndrie, fulie bazată pe strămoși falsă , prefăcută, searbădă .-welt, f .; mi, a incuviinta, a aproba, a întări, nobili. -entafel, f ., -11 ; tabelă genea lume stricată, degenerată. ’ -wind, a fi plăcut. -ít, m ., -e ; zamă, suc logică. entam , n .; vzi Ahnenídajt. m ., t; vînt de l'inapoñ, d'îndărăt. de aguidă. -frau , f. , -eni ; străbună, strămoașă. -wik , m ., -e ; isteție, spirit, dul win- Agri-fultur, t.; vzi Ackerbau. -mone, -herr, m .,-en ; bun, străbun, strămoș. cřunos, fals, prost. -zehe, f. -11 ; un f .; (bot.) cănepeală (-Igrimonia pu -vater, m ., -väter; vzi Ahn. ghře spurie (la păseri). -zwang, 11.; patoria ). Ahnd- cií, v. tr. 1.: 1 ) a resbuna, a incuiere, greutate de țeșit (la scaun ), Agro - llom , m ., ; agronomi ( cel ce pedepsi; 2 ) a defaima, a blama, a cunoaște, ce a invățat cum se lue mustra , a'și arăta părerea de răů , Aga, m .; agă, prefect de poliție; co 1 rează păınîntul). Nomie, t.; agro supărarea, necazul (pentru o faptă mandant nomie (știința, teoria lucrărei pă săvărşită );-v. ntr . și imp. 6.; a pre Agat, vzi Adyat. mintnlui). -llomijd , ailj.; agrono simți, a prevede, a nădăi, a cobi. Age, f .; vzi Adel . -ide, f. , -11 ; tipic, mic . 1 -ing, f. , ell ; pedeapsă, l'esplată , ritual, agendă. -nt, m ., -ell ; agent, Agrypnic, t ; insomnie , neputință de (pentru fapte rele ). insărcinat de afaceri. -ntidajt, t . , a dormi, a gripnie. A hi-elit, v . ntr. și r . 1 ) .; a semăna -en; -ntur, f. , -en ; agenție. Agtſtein, m ., -e ; (min.) chillibar, chili puțin . a can semăna, a se aduce Agglomer -rat, n ., -e; ingrămădire, limbar, chihribar, ambră . cu cineva ; -v . tr . H .; a face să se ghemuire, adunare.-iereil, v . tr. b).; Ägäijdie Meer, n .; mare evei. mene , să asemască. -lid ), adj.; a . a grămădi, a aduna , a stringe, a Agnpt- en, n .; Eripet. Cr, m .; crill , semene, deopotrivă , aidoma, analog; ghemui, a aglomera . f., erimiel, egiptean, egipteană . rrie cin i dem andern, a fi leit , a Aggregat, n. , e; 1 ) agregat, suplini -iſdi , ailj .; egiptean. ti aidoma la clip, a fi bucățică nitor a unui profesor; 2) adunătură, ah, int.; ali! aha ! int.; 1 ) aha! (sus ruptă din ...; -liden , v . ntr. și r . strînsură . pin adîne ); 2 ) aha ! (Semn de mi V .; a semana ; V. tr . 6 .; a face să Ägide, f.; (mit .) vidă, pravăva lui In rare, de mulțumire). i! intr.; ai ! : asemuiască. -lid feit, t. , -en ; asemă piter; fig., ocrotire, scut, adăpost, (esclamație de bucurie ). nare . -licifcitsverhältnis, n ., -iſe; a protecțiune. Ahi, m . (n .) -e ; sulă, sivac, snac , nalogie , raport de asemănare între Agio, n .; ( com .) agio, baş (folosul ce potricală. -baum , I., -bäume; i bot! două saŭ mai multe lucruri. rezultă, ce se plăteşte la schimba- ' målin, cires de carduri, cires sil Ahn -eli, v . nir. și imp. H .; a presimți, rea unei monezi contra umei alteia ). batie, tîța caprei (Lonicera wylos a rii ) zice inima, a nălăi, a cam -tage, f .; (cet. agiotaj) ( com .) agio trum . -beere, t ., -11 ; (bot.) cireasă | pricepe; -v . tr . b.; vzi Aunden 1 . tagill, schimb, scont de valori) -teur, păsărească, mălin, cireașă de gar şi 2. -4119 , t ; -ell ; presimțire, nă m ., -e; ayiotor, zarat, bancher. -tic duri |Prunus parius !. -6, t., 11 ; vzi dăire; ideia. -ingolos, adj.; neastep reil, v. ntr. 1 .; a agiota , a face ne 61. -enförmig , adj.; sulatee, in for- i tat, fără a se indoi de ceva . got de schimb, de scont. mă de suă.- eilmader, m .;-enjdmied, Ahorn, m ., t ; -baum , m ., -bälline; Agierent, v . tr. 6.; 1 ) a lucra, a fa meșter, făcîtor de sue, 1 (bot.) artar, jugastru Cilver ). -- fremde, ce, a făptui, a ti activ; 2) a trage', de potricale. -liride, f., -11 ; paltin ( frer pseuloplatanux -tar a chiema in judecată; : 3 ) a juca, a Ablbeere. tarijce, glailis licer tartaricum ). infăţisă u rol (actorii ). Ahm !, 1 ) int.; hım ! 2 ) m . ( n . ), -e ; -f., -en, adj.; de jugastru , de paltin . Agit-ationi, f .,-en ; agitaţiune, mișcare, -en ; a) amă, cadă, măsură de capa Ähre, t. , -21; spic; -11 lejen , a spicni, zdruncinare, sguduire, turburare, ne citate (ca de două vedre ); b ) ) amă a pobîrci, a poghirci, a culege odihnă, fierbere. ator, m ., -en ; , (măsură pentru a afla cît de adînc spici; in --- 11 dießen, a creşte in tenesm . III . , vzi ährig 30 Alcrauder n. , spic .-ubund, m ., -e; snop. -nförmig, care se recunoaşte partea hotărită cătură de alarmă. -trommel, f. , -11 ; adj;. ca spicul, in chip « le spic -nfrans, a căpitalului ce are cine- va intr'o darabană de alarmă. m .,-kränze; cununăde spici și de flori. intreprindere oare care.-ienbeſiker, Alaun, m .; piatră acră ( Alumen ve. -aleſe, f.; ulejen, n .; 1) spicuire, m .; acționar ( cel ce are, ce posedă nale saŭ crudum ). -artig, adj.; alu pobîrcire, poghircire; 2 ) fig., cule una saŭ mai mi acțiuni). ien minos, ca piatra acră . -bergwerf, gere de poezii . -nlejer , m .; spicui geſellſchaft, f. , -en ; societate ( finn n.; -brud), m ., -briidhe; mină, carie tor, pobîrcitor, poghircitor. -ilſieb, dată ) pe acţiunì, societate de ac ră de piatră acră . -erde , f.; pămînt -e ; ciur, dîrmoiū , curățitoare ționary. -ieninhaber vzi Afrienbeſit : aluminos. -erz, n . , -e ; ſes, mineraſu ( de griŭ, săcară etc.)-njpike, f., -11; er. -ienkapital, n. , -ien; capital de aluminos. -gar, adj.; trecut prin , mu barba spicului. -nſtein , m .,-e; (min .) actiunī, fondul social al acționa ſet in piatră acră (disolvată ). -gru asbest, amiant (cu vine in forma rilor. -ienunternehmen, n .; intre be, f., -11 ; vzi Alaunbrud). -baltig, spicului).- II, 1 ) v . tr. 6 .; a ara prindere ( făcută ) pe acţiuni. -ion, adj .; aluminos, ce conține piatra ( pentru semînăturile de ſarnă); 2 ) t ; -en ; 1 ) lucrare, acțiune; 2 ) în acră .-hütte, f.,-11 ; fabrică de piatră v . tr. și ntr. h.; a spicui, a pobîrci, căierare, luptă. -ionär, m ,, -e; vzi acră. -fies, m .; pietriș, prund alumi - a poghirci; 3) v. r. 6.; a face spic. Actienbeſitzer. -ionieren, v . tr ., H .; a nos. -leder, n.; přele pregătită, pre ährig , adj.;spicos, cu spice. chỉema in judecată, a acționa.- iv , parată cu piatră acră. -idicfer, m .; Ai, ntr.; 1) ai ! aoleň ! vai ! (escla adj.; 1) lucrător, activ , care lucrea ardesiă, schist aluminos. -fieder, m.; mație de durere ); 2) aſ ! ( esclama ză, care e silitor la lucru; 2 ) (com . ) fabricant de piatră acră. -liederei, tie de bucurie a copiilor). efectiv, activ, ce e in averea cni f., -en ; vză Alaunhiitte. -itein, m .,-e ; Ai, n. , -e ; leneşul, aşul ( Bradypux ). va . -iva, pl.; ( com .) activ, efectiv , stîncă aluminoasă. -waſſer, n .; apă Aiden , vzť Eidien . averea unui neguțitor, datorii ce de piatră acră . -werf, n ., e; vzi Ajuſt - ieren, v . tr . V .; 1 ) a potrivi, a are cineva de luat, le incasat. -iv Alaunhiitte. -zuider, m .; zahar de indrepta , a aşeza , a rectifica; 2) a beſtand, m .; ( com .) stare a activu piatră acră . imbrăca , a găti . -ierung, f . , -en ; lui , a efectivului; vzi Aftiva.- ivhan: Alaun -en, v . tr . H.; a pregăti, a pre imbrăcăminte. del, m .; ( com .) 1 ) negot pe bani para cu , a mua in piatră acră Afade-mic, f., -11; 1 ) academiă (scoa gata , negoț activ; 2 ) export, negot ( ilisolvată) .-haft, ig , adj.; aluminos, lă superioară ); 2) societate, reunire de export. -ivieren, v. tr . V .; a ac ca piatră acră. de invățați, de artişti. -mifer, m .; tiva, a pune in lucrare, in mişca- Alb, ti , -en ; loc de păşune ( prin pla 1) academic (cel ce invață la aca re . -ivität, f .; activitate, sirguinţă . ľuri). demiă ( vzi zic. 1.); 2 ) academician -ivreceß, m .,-ſie; rămășiță , rest (de Alba, t.; patrafir, stihar alb , odadii, (membrul unei academii; ( vzi zic . bană); datorie rămasă inapoi (cu veşminte albe ( a preoților catolici). 2 ) . -miſdi, adj.; academic ( ce pri plata ). -ivjchuld , f., en ; vzi Aftiva . Alban- ieu, n .; Albania .-ier, m .; -ieriu , veşte, ce se ține de academiă ). -ivſtand , m .; 1 ) starea activă, efec f., -iten ; albanez, albaneză. - ijd, adj.; -miſt, m ., en; vzi Afadennifer 1 . tivă, reală ; 2 ) vzi Attivbeſtand. -iv albanez . Akauibus, m .; (bot.) brînca ursului, truppen, pl.; armată activă, tru- Albatros, m .; Albatrosul (Diomedeusi. laba ursului, creasta cncosului, tal pe de liniă .- ivum , n ., Activa , (gr.) Albe, f., -n1; -1, m .; 1) (bot.) plop all pa lupului, briolă, talpa ursului, verb activ , lucrător ivvermögen, [Populus alba ); 2 ) albişoară , plă ciucea pămîntului l- lcanthus}. n .; avere activă , reală, in fiinţă . | tică, clean , zorean, pietrosel, porcu. Afata -leftiſch, adj.; acatalectic, com -rice, t.; -11 ; actriță, actoriță. -nali şor, ocheană (peşte) Cyprinus al plect, căruia nu -ii lipseşte nimic in tät, t .; actualitate; a ) stare de față burnu prosodia). " lepſie, f , 1 ) acatalepsie; a unuì lucru; b ) fapt intămplat Alber - ei, f. , ene; vzi Albernheit. -1 , a ) doctrină filosofică, sceptică, care acum in timpul de față și care allj.; prost , tont , bleg, boblet, bleot, se indoaie de toate; b ) nebunie, boală (leşteaptă un interes oare care .-uar, nătăflet, neglığob , gogoman; albernes de creïeri.-leptiker, m .; acataleptic, varius, m ., Aftuarien; grefier ( la (Slejdywälz , teacuri, secături, prostii, a ) cel ce se indoaie de toate ; bi lip tribunal). neghiſobii. -rbeit, f.,-en; gogomănie, sit de minte, nebun, siintit. lep- ? kuſtif, t . , acustică (proclucerea și bărăboiñ , goglează, prostie. tijd , adj .; acataleptic; 1 ) îndoiel respånılirea sunetelor ). Albion, n .; Marea Britanie ( in poeziă ). nic; 2 ) smintit, nebun . Afut, adj.; 1 ) ascuțit, tăſos; 2) sim- Album , n .; album (caret, carte de Afathol-icismus, m .; necatolicism .-i țitor, acut; 3 ) -e Krankheiteni, boli poezii, desemnuri, portrete etc.). fus, m .; necatolic. -iſch, adj.; ne acute, care se manifestă repede, boli Alcanawurzel, f.; (bot.) limba bou catolic. cu ferbinţeală. lui, mirută , roșii, miruță, mieruță, Afazir, f ., -11 ; (bot.) salcîm , ( latin, a . Alabaſter, m .; alabastru , piatră ghip borantă, otățel, aretăl ( Anchusa of cace (Robinia pseudoacacia ). soasă, tare ). -11, adj.; de alabastrn ; firinalix). Afclei, vzí Aglei. .fig ., foarte alb . Aidhemille, f.; (bot.) crățișoară, plașca, Afonit, vzi Eiſenhut. Alant, m .; 1 ) ( bot.) iarbă mare, homan, plască ( Alchemilla ). Afrobat, m ., • en; acrobat, jucător, hennlă (Junula helenium ); 2 ) soſu | Aldhimi-e, t.; alhimiă (himia din evul dănțuitor pe funie . de albişoară ( peşte) (Dobula ). beere mediń care consta in a căuta un Afroſtichon, n.; acrostih (poezie in f. , -1 ; ibot.) vzi Aalbeere. -wurzel, panacet, un remediŭ universal saŭ care literile de la început saŭ de f . , (bot.) rădăcină de iarbă mare a unei substanţe pentru a preface la sfirsit ale fiecărui vers, luate in ( vzi Alant). metale proaste in aur ). -ſt, m. , -elt; ordinea versurilor, formează un cu Alarm , m .; 1 ) spaimă, infricoșare, allimist, cel ce se indeletnicia cu vînt, in genere numele persoanei, incremenire, uimire; 2) strigare, alhimia (vzi prec .). -ſtijd , adj. al căreia e dedicată poezia ). chỉemare, sgomot, vuiet, răscoală, himistic, ce se ține de alhimiă ; fig ., Alt, m ., -e ; 1 ) faptă; 2) act, docu semnal pentru a alerga la arme.-ic tainic, misterios. ment. -en, pl.; acte ( dle proces), do ren , v. tr. .; a alarma, a rescula; Abdermann, m ., -leute; decan , cap, sar. -enmäßig, adj.; conform a da, a suna alarma, a bate toba cel mai vrîstnic ofiţer municipal in actele, autentic, oficial. -enſtüd, n. , de alarmă, a trage clopotul de dan Englitera. -e; act, document, piesă justificativă . dana. -plak, n ., -plätze; loc de in Alerander, m .; Alexandru (nume băr · ie, f.,-n .; acție, acțiune, hărtie prin trunire. -ſchuß, m ., chiliſe; impuş bătesc) . CI Aleranóricit 31 Allmählich mare Alexandrien, n.; Alexandria. ſubit de tot . -bezaubernd adj.; a mina ;-n.; 2) amestecătură, arababu Alexandriner, m .; 1 ) locuitor din A tot fermecător, foarte incăntător.-da, ră , talmes balmes 2) tahniă , mîncare lexandria ; 2 ) vers cu o cezură in -dort, adj.; acolo, in acel loc. C, de mai multe cărnuri. -lest, adj.; mijloc , care constă din şase jambe. adv.; a ) stirşit , isprăvit, gătit; lj ! cel din urmă dintre toţi.- licbit, adj .; Alerius, m .; Alexe (nume bărbătesc ). deja ; mein (hield , iſt banii mi sau prea drăgit, drăgălas, incîntător, Alfanz, m .; caraghios, ghidus, bas stirşit ; das Brot iſt păinea sa minunat, escelent mannsjreund, nas, mascara, mucălit, păcală , bre isprăvit, s'a niîncat de tot; --jeinl, a m ., -e ; prietenul fiecăruia . -manns zaie, pațață. -erei, f. , -en ; gogomă fi stirşit, isprăvit. harnijdi, m .; (bot.) nalbă nie, dobitocie, prostie, poznă, ghi- Allee, t., -1 ; aleă , loc (plăntat cu ( .1lthaea ). -Mannsbure, f. , -11 ; fe duşie, neghĩobie, cabaslîc. arbori) de plimbare. meie publică, curvă de uliță .-meiſt, Algebra, t.; algebră ( știința calculelor Allegor -ie, f. , -11 ; alegorie; ideřă sim adj.; cei inai multi; adv.; am --ell, prin litere, ştiinţa calculărei nu bolică, zicere figurată, esprimarea cele de mai multe ori, cît mai a . merilorprivite intr'un mod abstract, unei cugetărî, care constă in a desea .-Nädit, ailj.; cel mai aproape, ştiinţa legilor numerilor ) -iſd , adj.; infătoșa spiritului un sujet astfel, foarte aproape. -Neneſt, ailj.; cel algebraic, ce se ține de, ce e după ca să -și inchipuie un alt sujet, a mai noŭ . -ortell , -orts, adv.; pre regulele algebreſ. -iſt, m ., -en ; al decă zicănd una să intelegem alta; tutindene; peste tot locul. -feclen gebraist, cel ce cunoaște algebra b ) compositiuni de pictură saŭ de ( Tag ), m .; Sămbăta morților.-ſeits, ( vzi prec.) sculptură. ijd), adj. alergoric, ti ailv .; din toate părțile, toți deodată. Algier, n.; Algeria. -criu, f., -nen ; gurat, simbolic. -iſieren , v. tr. V .; -unterthänigſt, adj.; prea supus. algerian, algeriană ( locuitor din a alegoriza, a se esprima, a se es -wärts , wegen , adv.; pretutindene. Algeria ). plica prin alegorii (vzi prec.) iſt, -weltebirger, m ; cosmopolit, ce Alibi, n .; jur.) alibi ( prezența une m ., -eni ; alegorist, cel ce face ale tățean universal, care nu recunoaște persoane intr'alt loc, de cît acela gorii, ce esplică ceva intr'ın chip nici o patrie.-weltsfreund vză Aller unde s'a comis faptul ce îi se im alegoric. mannsfreund. pută ); das - beweiſen ,a dovedi că in Allegro, n.; (mus.) mișcare, bucată Alle- 8, n-; tot, ori - ce; er ijt - in Allem , momentul comiterei crimeſ, incul vioaſe, veselă . el face tot, el e sufletul (afacerei, patul s’a aflat aſurea. All-ein , 1) adj.; singur, singuratec; al intreprindereỉ) .- jammt, adv.; toți Aliment- ation, f.; nutriment, hrană, mutterſeelen-, singur singurel , sin impreună, toți la un loc . -weile, alimentațiune; nutrire, hrănire. -gel gurel cuc; 2 ) conj.; insă, dar, iar; adv.; tocmai acun , der, pl.; -foſten , pl.; bani, cheltu nidyt --Daß .. , ſondern audy etc., nu nu acest minut; totdeauna curînd, in , in curînd; Ķeli de hrană, de intreținere. mai că .... , dar și etc. ; - cinbeſik, m .; -zeit, adv .; ori și cînd, totdeauna. Aliment-e, pl.; alimente, intreținere, stăpănire , avere, posesinne unică , 9111-gegenwart, f.; atot-prezență. -ge mijloace de hrană, pensiune.-ierent, exclusivă . -eingejang. m .; geſänge; geitwärtig, ailj.; atot prezent, pre v. tr. H.; a nutri, a hrăni, a ali (mus.) solo.-eingeſpräd), n .; -e;-cina tutindene de faţă. gemad), adv.; menta. handel, m ., monopol. -heit, f.; sin incet incet, puțin cîte puțin. -gc Alfali, n .; alcali, sare de leşiă .-ich, gurătate. -einherridajt, f., en; mo mein, alv.; obstesc, general, uni -niſch, adj.; alcalin, ca sarea de le narhiă, autocrație. -einherrſdier, m .; versal , comun.adv.; obștește, de ob șiă. jation, f.; alcalisare , pre monarh, autocrat, suveran absolut, ste , in genere, «l'avalma. gemein gătire, preparare a săre de lesie. despot. cinig, adj.; singur, unic, heit, f .; obştea, toată lumea, gene -fieren, v. tr. h; a alcalisa, a ames exclusiv . -einigfcit, f ; exclusivitate ralitate, totalitate, universalitate. teca cu sarea de leşiă, a preface Alle -mal, alv .; totdeanna, pururea, -genügſam , adj .; de tot cumpătat , in sare de leşiă. ort de cîte orñ. -ufalls, adv.; in ori prea moderat, nepretențios. -genügs Alfaloïde, pl .; alcaloizī, vegetale al ce caz, in tot cazul, orĩ și cum , jamfcit, f .; cumpătare, moderațiu caline. cel mult, negreşit.-eufällig, adj.; cu ne foarte mare. -gejang, m .,-gejäni Alfefengi, f.; ( bot.) circaşa evreului, putință, posibil, intămplător, even ge; (mus.) cor. -gewalt, f .; atot pu buburuză, mărul cănelui, papele, tnal. -nthalben, adv.; pretutindene, terniciă, omnipotență . gewaltig , păpălău, buruiană de beşica cea ră peste tot locul. adj.; atot puternic, omnipotent.-gut, ( Physalis alkekenyi) . Aller- art, adj.; de tot soiul, de tot felul, n .; avere obştească, bun universal. Alkohol, m ,; alcool , (spirt cel mai cu de toată mîna . -gütig, adj.; prea bun .-heit, f .; ob rat, spirt de vin). -ijatioll, v. Aller - barmer, m .; atot milostivul. șteă, totalitate, universalitate. -hier, 6.; 1) a alcoolisa, a ratina , a pul -baum , vzi Pappel. -beſte, adj.; cel adv.; aici, aci. rifica in gradul cel mai mare ( spirt mai bun, cea mai bună dintre toţi. Alli-anz, f. , -en ; alianță , unire, pact. vin) ; 2 ) a pisa, a preface in -chriſtlidiſt, adj.; prea creștin, atot -gation, f., -ent ; amestecare, legare, praf foarte subțire.-ometer, m .; al creștinesc. -diugé, adv.; negreşit, aliare de metale. -gationsregel, f ., coolometru, instrument de măsurat de sigur, ce -i drept, fără indoială . - 11; regula topire , unire a două tăria alcoolului.-ometrie, t.; alcoo -durdland tigit, ailj.; prea inaltat. metale. lometriă, cercetare de lichide spir -crít, adj.; cel dintăiă ; -adv.; zu Alligator, m ., -en ; aligator, caiman toase pentru a afla tăria lor. inainte de toate; curînd, îndată. ( crocodil american ) [Champsa lu Alforan , m ., coran , evanghelia mu -getreueſt, adj.; prea credincios. cius sulmană, mahometană . -gnädigſt, adj.; prea milostiv, atot Alli- icren , v . tr . V .; a alia , a lega, Alkoven, m .; alcov, iatac, odaře mi milostiv . a uni, a impreuna; - idy, v. r . h.; că de dormit. Aller-hand, adj.; de tot felul , de toată a se alia , a se nini, a se impreuna. All, ( aller, alle, alles ) adj .; tot, toată; mina. -heiligen ( Feſt ,) n .; Sămți, du -ierte, m ., -11 ; aliat, unit, aliată, -n .; tot, univers, lume. minica saŭ serbătoarea tuturor stin unită . Allah, D -zeň (numele luỹ D -zeň in ților, (la catolici).-heiligit, adj.; prea All - jährig, jährlid , adj .; anual, in arabește.) sfint.-heiligite ( s) , n .; 1 ) sfînta stin fie -care an. - mächtig, f.; atot puter Al -barmherzig, adj .; atot nilostiv. telor; 2) sfintele taine. -hödit, adj.; niciă . -mädhtig, adj.; atot puternic. -bekannt, adj.; cunoscut de fiecare, prea înalt, prea înălțat. -lci , adj.; -mählid , adj.; incet incet, puțin cîte de toată lumea, de toţi. -beliebt, adj . , de tot felul, de tot soiul, de toată puțin , durai-vuraĩ, treptat, succe tr . Atlod 32 Äljter siv. -monatlid), adj.; lunar, in fie- ! -er m ; 1 ) cioban, văcar, bacin ( in patoriuml.-lattidy, m .; ( bot.) rotun care lună. -näditlich, adj.; in fiecare munţii Alpi); cîntec, doină (de prin gioare (Homogyne alpina ).-paß, m ., noapte. Alpi); -crin , f ., -nent: păstorită ( in -päſſe; strimtoare, trecătoare strîmtă Sillod, n ., -e ; alodin (proprietate olav munții Alpi). prin Alpi. -pfad, m . , - e; cărare prin nică, liberă de ori - ce impozit, scil Almojeli, n .; f ; milă, milostenie , po munţii Alpi. • pflanze, f., - 11; plantă tită de rări). -ial , adj.; alodial, o mană; -bitten, a cere de pomană; ! alpină ( ce creşte prin Alpi) . -ran havnic, scutit de impozit. ialgut, gebeil, a milui; jaimelii, a umbla fen, m .; (bot.) zirnă , vița evreului, n ., -sziiter; vzi Nilod. -ialerbe, n .; -ell cui discul. -amt, n . , -ämter; biroul, via evreului, losnişoară [Solanum moștenitorul unui alod . deregătoria cutiei milelor. -brot, n .: ; dulcamara ). -raud ) , m .; (bot.) fu Allo -path, m .. -en ; alopat ( partizanul păine de pomană (vlată săracilor ). mărică [Fumaria officinalis) . -reije, alopatiei; vzĩ num . ). -patie, f .; alo- ! -bidic, f., -11 ; cutia milelor, cutie f ., .n ; călătorie prin Alpi. -roſc, f. , patiă, (metoclă medicală , după care i pentru sărăci. -er, m .; almosenier, cel n1 ; (bot.) coacăză , zmeură, smirdă, se intrebuinţează mijloace, remedii, ce imparte milostenii. -geld , -er; po rujă de munte ( Rhododendron fer ce produc efecte cu totul opuse mană, banii milelor, bani de mi rugineum ). -rute, f ., -11; tufă , mără - boale ) -patbijd , allj : alopaticce lostenie . -ier, vzi Almojener. -kaſie, cine incălcit imprejurul copacilor ). privește alopatia, conform alopa f.. -11 ; casă , cutie pentru săraci. -ſpike, f. , vzi Alpengipfel. - ſtod, m . , tiež; ( vzi prec.). -tria , pl.; lucrurilă -pfleger, m . , vzi Almojener. jamn -ſtöde; bătă ferecată (de suit munți); turale, accesorie, secundare; trei ler, in .; aunător, stringător de po- ! -veildien, 1 .; ( bot.) toporaș de munte , beii , a se indeletnici cu alt - ceva . meni, de milostenií. -jammlung, f., pita porcului, napul porculuï, viorea All - jdireibekunſt, i; pasigratiă (scri -ell ; colectă, stringere de milostenii. de munte. [Cyclamen europaeum ). soare ințeleasă de toate popoarele). verwalter, m .; administrator a cut •wirtſchaft, f.,-eni; cășlărie ( in Alpi). -jehend, adj.; ce vede tot , atot vă tiež milelor, -ziege, f.,-1 ; căprior sălbatic, din zător. jeitig, adj.; din toate păr- | Aloe, t .; (bot .) sabur, sabor. aloe [ 21 stinci. țile; universal. -jeitigkeit , f.; gene loex ]. -ertraft, m ., -e ; estract de sa Alpeli , alpen, " . ntr. 6.; a se inde ralitate, umiversalitate. -tag , m .; -1 : bor, de aloe . -harz , n .; reşină de letnici ei căşlării, cu economie al . zi de lucrn . -tägig, adj.; zilnic, co odlogacill. -holz, n.; (bot.) orloga pină. tidian .-täglid), ailj.; 1 ) de toate zi ciu , lemn de aloe ( Saponaria orti- Alper, m .; cioban, văcar , baciu ( prin lele . in fie -care zi , zilnic; 2 ) de rînd , cinalis). Intwerge, t.; magiun, lie Alpi ). comun, banal, vulgar, ordinar, tri- ! tar de alov. jaft, m ., jälle; zeamă, Alphavet, 11.,-e ; alfabet, azbuehe..iſch, vial. - täglidifcit, f., en ; lucrn obici 1 suc de aloe, de sabor. tiuftiir, t ., adj.; alfabetic; -adv.; in ordine al muit, intîmplare de toate zilele, de -eli ; tinctură de sabor, de aloe . fabetică . -iſieren , v . tr . 6.; a aşeza rind , trivialitate, banalitate . -tage- | Aloje, t., lt; costres spinos, chepăt in rînd alfabetic . geſchwäk, vărılăire , tlecărie , taitas (peşte ) ( Clupea alusal. Alp- hahi, m ., Hähne; cocos sălbatic, de rînd , «le toate zilele. -tagsgejidit, Alp, m ; ( -4 ) : 1 ) a ) mează -noapte, mo cocos de munte, gotcan, gotcan de n ., -er ; față, fisionomie de toate zile, roill, hală , iazmă ( statie, strigoiii); » ) sibilă |Tetrao urogallus).-horn,vzi Al de rînil, ordinară. -tagoflcid, n . - er; ceea ce apasă , ce stringe pe cineva penhorit 2. ratc, f ., -11 ; pint, ţin haină, straill pro - t, de rînd , de la inimă; c ) spirit chinuitor, om cu pămîntului, marmotă [.1retomys toate zilele . -tagoroc, in . -ride ; foarte slut, lud; ser --Driidt ibit , l alpinal. zopf, m ., -zöpfe; cosiță le surtuc, strail , fustă de toate zilele . ; lele, halele îl călăresc; 2 ) -f. , ell; șilscă , plică (boală care constă in -tagswiti, m ., -e ; duli, spirit, iste livarlă, livede, ceair, păşune que impăstirea părului). time de rînd , proastă. -limfajſeid, munţi, pe plaiuri); 2) -t., -en; (miỉ : Alp-iniſch , -ijd, adj.; alpin , ce se ține adj.; care cuprinde tot, atot cnprin cil saună in pl.) 1pii (munti).-druck, de Alpi, ce privește Alpii. zător, universal. 111 .; - drücken , n .; älă, lichta, năplă- Alpler, m .; alpin , muntean, plăieş Allüre, f. , -11 ; 1 ) umblet, mers (al ire, inecăciune in somn ), călărire din Alpi, locuitor al Alpilor. calului; 2 ) urmă, diră; 3) mişcare a halelor. Älpucr, vvi liter. apucătură ; 4) fată, lustru ; 5 ) pro- Alpen , pl; vzi AP 3. callipier, m .; Alraun, m ., -e; -e ; f.,-11; 1) (in credinţa ce lere.' Chot.) måcris de intelliumer mon poporului) spirite mici a toate ştiu - Alluſiou, t., -eli ; aluziune (spunerea tanas.-bewohner, m .; locuitor, mun toare, aducătoare de fericiri și care unui lucru pentru a se intelege alt tean , plăieș din munţii Alpi. -birke, adesea slujesc pe oamenii. -e, f. , - en ; lucru, a bate şcana ca să priceapa f., -11; (bot.) mesteacăn olog ( Betula vrăjitoară , șișcă, bobăreasă ( la ve бара). alpina ). -doſt , m .; (bot.) bosacă (.1 chii germani); 2 ) (bot.) mătrăgnnå. Alluv-ial, adj .; aluvial, inmîlit, aco denostyles albifron -drottelblume, nádrăgulă , iarba codruluì, madra perit cu mil. -ioll, t .; -inni, n .; mi t ; (bot.) degetar de munte ( Solda goră [Mandragora officinalis; A litură, mîlire, aluviune. wella alpina). -erle, t. , -11 ; (bot.) a tropa manlrayorum . All - vater, m .; Dumnezeň .-verehrt, adj.; 1 rin , anin olog ( allmus nanus).- fuß, Alrunfe vzi Alraun 2 . venerat de toți. -waltend, adj.; it m .; vzň Drudeufij . -gebirge, n .; | Als, conj.; 1) cănd , cum ; 2) precum , tot cîrmuitor, suveran. -wciſe , adj.; ! munţii Alpi. -gipfel, m .; pise cill ca;-ub, -wie, -wenn, ca şi cum , ca și a tot inţelept. -weisheit, f.; atot in me, creştet, vîrf al Alpilor.-glödf cînd , parcă; -Daß, ca, ca să; 3 ) de. telepciune.-wiſſend, adj.; atot ştiu chen , 1 .; (bot.) degetel ( Soldanela ca și . -bald, adv.; indată , tor. -wiſſenheit, t.; atot ştiinţă. 311, montunul. -glühen , n .; apusul soa acuşi, acuşică , numai decît, pe loc . adv.; prea. -zugleid), adv.; tot de relui in văi ( cănd soarele e încă -baldig, adj.; neîntărziet. curînd, odată . -zumal, adj.; toți impreună, saŭ deja sub orizont). -hirt, m ., -e ; imediat. -dann, adv.; atunci, apoi. cu totii. -zuſehr, zuviel, adv.; prea cioban, văcar, haciu ( dle prin Alpi). Alſe, vzi Aloje. -11, vzî Wermut. mult, foarte mult. -horn , n .; 1 ) culme, mnchie inaltă, Aljo, 1 ) adv .; așa , astfel , in chipul a. Alm, f ., -en ; loc de păşune (pe pla prăpăstioasă (prin Alpi); 2 ) corn , cesti , in asemine imprejurări; 2 ) ſuri in Tirol), anad), m ., e; am bucium a cřobanului de prin Alpi. conj.; decř, așa dar, prin urmare; ar, almanah. -andin , m ., -e ; (min .) -jäger, m .; vinător in munții Alpi. 3 ) ailj.; -bald, vzi alsbalt; -fort, -for granată , rubin focos . - e, f., -11 ; ciop -fette, f.; şir , lanţ ile imunți ( in Alpi). tig, vzī jojort. niță (in fabrici de cărți de joc) . -frant, n. (bot.) dumbravnic [ Er- i Älſter, vzř Elſter. 1 cît , ca , 1 1 1 AVIS IMPORTANT DICTIONARUL GERMAN-ROMÎN DE S. J. GROSSMANN 1 Formînd două mari volume, va apare in 50 fascicule de căte 16 pagini format 4'.- La fie care 15 zile va apare o fasciculă. Preţul fiecărei fascicule : In tótă ţara 60 bani; in Austro- Un garia 25 kr Plata se face la primirea fiecărei fascicule. tage! D-nii abonați vor primi GRATIS două scoarţe (tårtaşe) frumoase pentru ambele volume, eșite din unul din cele mai mari ateliere de legătorie din Lipsca. Abonamentele se pot adresa la toate librăriele din fa rå, din Bucovina și din Transilvania . 6291.7 PRETUL 50 bani FASCICULA 3 DICȚIONAR GERMAN - ROMIN COMPLECT DE S. J. GROSSMANN VOLUMUL I. A-I IAŞI Tipo -litografia H. GOLDNER, Str. Primăriei 1890 . la Abonamente se primesc : Pentru Romînia de dincolo de Milcov Pentru Austro - Ungaria și pentru Transilvania la IG . HAIMANN, librar H. PARDINI Bucureşti, 74 Calea Victoriež 74 . cr. librăriă a Universității, Cernăuți (Bucovina) In Iaşi la toate librăriile și la autór, stradela Golia 7 . { *** Alt 33 Altvater Alt, adj .; 1 ) bătrîn ; ſehr--, foarte bă -- , după vîrstă ; 2 ) bătrîneță ; das neguțitor de antichități. -tumsfun trîn , mosneag; e Leute, oameni -fommt, itaht byeran , bătrîneța vine, de , f .; arheologie , știința , cunoștința bătrîni, moșnegi; wie- ſind ſie ? se apropie; 3 ) epocă, period; das antichităților . -tumskundige vzi Al cîți ani ai, ce vrîstă ai ? pro ., goldne, ſilberne - , epoca de an , do tertiumstemer . jung gewohnt, --gethan, calul bătrîn , argint; 4 ) vechime; das -im Dienſte, Pitt- ervater, m ., -väter ; strămoș, stră nu merge in buiestru ; calul bătrîn , vechime in slujbă, in serviciu ; die bun. -eſte, adj.; (superl. lui alt), cel , greŭ se dă la îmblet; năravul in Beförderung und dem -- , înaintarea cea mai in vîrstă , mai bătrîn , cel, rădicinat nu poate fi vindecat; cine după vechime; nady dem , după cea mai vîrstnică ; -m ., -It ; staroste , fură azi un oŭ , măine fură și un vechime, după rang; 5) vor -8,0 cap, decan ; der -- in einem Dorje, boŭ; cine fură azi u ac, măine dinioară , altă -dată , odată; cine Gle: moşnean , moștean. fură şi un gănsac; 2 ) vechiu, an idid te von — Her, o poveste din Alt-ſlider, m .; cărpaciŭ. -fliderei, f. , tic; -erWein , vin vechỉu ,-er Tabak, bătrînî, din vremurile vechi; b ) das -eni ; cărpeală. -flöte, f., -11 ; flaut de tutun vechiu ; ein- er Freund, un -des Jahres, timpul înaintat al a altist. -fränkiſd , adj.; gotic, galic; prieten încercat; ein - er Seemann , nului. tig .; de modă vechie, bătrînesc, în in marinar umblat, încercat, prac- Älter, adj. ( comp. Iu alt) 1 ) mai vechit .-gebaden vzi Altbacken . -geige, tic; das -- e Teſtament, vechiul tes bătrîn ; 2 ) mai vechiu . f . , -11 ; vioară, scripcă de altist, de tament; 3 ) invechit, uzat; ein - er Alter -ation , f ., -en ; 1 ) alterațiune, bas. geſell, m . , en; calfă , uceni Hut, o pălărie vechie, învechită , il schimbare, prefacere (din bine in cul, învăţăcelul cel mai vechịu .-ge zată, ponosită; ein --- es übel, un răŭ, rău ), denaturare; 2) mişcare a ini wandler, m .; telal de haine vechi. o boală învechită; 4) (deosebite chi. meľ, a sutletului, emoțiune,umire, -glänbig, adj.; ortodox .-gotijd , adj.; puri de vorbire ); auf meine - en supărare. -ieren, v . tr. .; 1 ) a al gotic, antic .- griedjijd, adj.; vechỉu Tage, la bătrînețele mele; fiir den tera, a schimba ( starea generală --en Mann ſorgen , a se ingriji de saŭ anume insușiri ale unui lucru grecesc, grecesc antic . bătrînete; (mont.) der - e , s . -e Mann, a preface ( din bine in rău ), a dena), Althäe, Altbce, f.; ( bot.) nalbă mare o cîmpie curățită (de copaci) şi tura ; 2) a mişca, a uimi, a emo [ Althaea officinalis). -Wurzel, f.,- 11; umplută cu moluz; cin --- er Hirſd ), ționa; -v . r. h .; ſid ) — , a se supăra. ( bot.) rădăcină de nalbă mare (Ra un cerb bun, frumos. dir althaeae). -cation, f., -en ; ceartă , gălceavă, Alt-händler, m .; telal de vechituri. Alt, m .; (mus.) alt, alto, contralt.-an , dispută, altercaţiune. gran , adj.; -heiduiſdh , adj .; păgîn, păgînesc. m ., -e ; foişor, balcon, galerie.-ar, cărunt. -hergebracht, herkömmlidi, adj .; an m ., -e ; altar, oltar. -arbetleidung, Ülterlich, adj.; părințesc. tic , după obiceſul vechil, precum vzi Aſtardece. -arbild, vzň Altarje- Alter-mann, Alter-mann, m ., -män s'a apucat din vechime. -berr vzi wälde. -arblatt , n. , -blätter; cata ner , -leute; staroste, cap, decan a Rateberr. -hiebig , adj.; ce se poate peteasmă, icoana altarului. - ardede, uneſ bresle ( a unui corp ). tâie, mare , bun de tâžet (despre co f., -n ; antimis. -ardiener, m .; păli- Älter-mutter, f., -miitter; străbună, pacỉ ) . -hochdeutid vzï altdeutſd .-iſt, mar, altarist. -argemälde, n . , -n ; i strămoaşă . m ., -en ; (mus.) altist.- jagdbar, adj.; coană de altar. -aryimmel m .; 11- Altern , (ältern ), v. ntr. V. , și í; a îm 1 ) ce se poate vîna; 2 ) de gonit, ranisc de asupra altarului.-ariſt, m ., bătrîni; .v. tr. 6 .; a invechi ( ceva ), de alungat ( vînat). -firchlid vzi alt= -en ; vzi Altardiener. -arſtüc vzí Al a face (ceva) vechiu . gläubig. -flug, adj.; sfătos, maĩ în targemälde. -arſtufen, pl.; trepte ale Ältern, vzi Eltern . țelept decît o cere vrîsta; thun, a altarulur.-artijd), m ., -e; prestol, pri- Altern -ativ, avlj.; alternativ ,pe rînı, face pe statornicul, pe destoinicul. stol.-artud), n ., -tiicher, vzi Altardece. cu schimbul (cănd unu , cănd altı , -frieger, m .; veteran . -lapper, vzi Alt- adelig, adj.; de nobilime, de bo odată da și odată nu ). -ative, t ., Flicker. ſerime vechie. -baden, avlj .; -e8 -11 ; 1) alternativă ,alegere intre două ältlid ), adj.; cam bătrîn , bătrînatec. Brot, pâine rece, vechie. -bart, m .; lucruri; 2 ) nesiguranță, stare ane- Alt-Macher, m .; vzř Flicker. manns ghiuj (bătrîn ). -binder, m .; butnar, voioasă, grea, nedumerire.-icreli, v . fraut, n . ( bot .) tătăiş, puricariță , bodnar de vechituri, (care cercuiește ntr. 6 .; a alterna, a schimba, a bătriniş, puricică, soricel, poligon numai bute vecht ). -deutid , avlj.; face pe rînd acelaş lucru, a urma [Pulicaria dysenterica ).- meiſter, vzi vechiu german ; -e, m . , -11; 1 ) a ) pe rînd unul după altul. Altermann . -melt, -mildhend, adj.; bătrîn , moșneag. ghřuj, uchțaș; Alter -idwad ), adj.; slab de bătrânețe. care dă lapte îndată după fătat; guten Tag, -er! buna vreme, mo -ſchwädie, f .; slăbiciune de bătrî (vacă ); eine- e kul, o vacă cu măn șule! b) -er, der -- e, vin vechiu ; netă, istovire, marasm .- ſchwer, adj.; zat. -modiſch, adj.; de modă vechie , c) der --- e vom Berg, ca şeful greoiu de bătrînetă . ſtarr, ailj .; bătrînesc, invechit.-mutter, f.,-mit asasinilor; d) die -- en in der Klaſſe, teapîn de bătrînetă.-sgenoſ, m ., ſien ; ter ; bună, bunică . -papa, vzi Alt cei vechi in clasa; e) (mar.) die -- e, sot de vrîstă, de aceeas vîrstă .-sreiſe, vater . -reiß, m ., -e ; cărpaciu. -rö val mare, talaz principal; f) die - en, f.; bărbăție, maturitate. -tum , n . , miſch, adj.; vechiu roman. -jdnei cei vechi (popoarele); unſre -- en , --iimer; vechime, antichitate.-tüme: der, m .; buhaľu, taur bătrîn, jugă bătrînii noştri, strămoşii noștri; g) lei , f., -en ; tățărire, afectare de nit. -jänger vzť Altiſt. -idlüſſel, m .; es bleibt beimn --eil, lucrul remîne ne vechime, de antichitate. -tümelii, (mus.) cheia de altist. -ſtadt, f., schimbat; laſſen wir alles beim --en , v . ntr. .; ă făţări, a afecta chipul, -ſtädte; cetate, partea cea veche a să lăsăm lucrurile baltă , aşa cum caracterul antic. -timer, 1 ) pl.; unui oraș. -ſtädter, m .; locuitor in sunt; 2 ) -f., -n; bătrînă, mătuşă, antichități; 2 ) M .; vzi Altertuinstens partea cea vechře a orașului.-ſtim babă. -eisler, m .; telal de fíerăriï ner, -forīder,-händler. -tümler , m .; me, f., -17 ; (mus.) altist, glas de al vechi. anticvar, anticar. -tümlich, adj.; ve tist. -teil, m . , -e ; partea ce și -o re Älteln, v . ntr. H .; a îmbătrîni puțin, chiu , antic . -tümlichkeit, f., -11; an zervă părinții, carĩ trec moșia lor a incepe să imbătrăniască . tichitate, caracterul antic de mo cătră copiii. teſtamentlidi, adj.; din Alt- en, v . ntr. ſ .; 1 ) a îmbătrîni, a fi nezi, monumente etc.).-tumsjorider, saŭ după vechiul testament. -tier, bătrîn; 2) a invechi. -er, n .; 1 ) vîr m .; anticar, arheolog. -tumsfeiner, n. , -e ; ciută , cțuhă ( Cerrus dama). stă , vrîstă; pop ., ilichỉe; das - 008 m .; arheolog , cunoscîtor de anti -vater, m ., -väter; 1 ) bun, străbun; Menſchen vîrstă omului; nach dem chități. -tumshändler, m .; anticar, 2) patriarh; 3) bătrîn venerabil; 4 ) S. I. Grossmann. Dicționar german -romîn. 5 Aluminit 34 Ampfer UM preot superior, egumen ; protestos. bițiune, simț de cinste, iubire de Amerika, n .; America . -ller, m .; -Ile -väterijd, adj.; bătrînesc , strămo onoare. -tiös , adj.; (cet. ambițieŭs) riu , f. , -nen ; american, americană șesc, patriarhal, din vreme vechie; ambițios, ſubitor de cinste, ce ( locuitor din America ). -niſdi, adj.; -adv.; buchereşte, băbeşte.-väterlid ), blă după cinste . american adj.; bătrînesc, invechit ; retrograd; Amboſ, m ., -e ; ilîì , nicovală, ilăială; Amethyſt, m ., -e; (mim .) ametist (pia iron ., perucă, baccea, tombateră . pror ., Hammer oder Amboſ, căt ești tră pretioasă de culoare vữorie, -vettelijd , adj.; ca tîrfele bătrîne; nicovală sufere, căteşti ciocan lo micşunie ).- fluß, m .; picătură de a -vordern, pl.; străbuni, strămoși.-waj vește; lieber yamuner als –, mai bi metist (cristal ca ametistul). jer, n.; matcă, albïe de mai îna ne stăpîn mic, decăt slugă mare ; Ameublement, n.; ( cet . ameŭbleman) inte a unui rîu . -weibergejdhwätz, -idmied, m . , .C; 1) fierar din gros; mobile, îmbrăcăminte a unei case, n.; flecărie, taifas de babe. -wei 2) fănrar, fíerar de ilăſe . -ſtoc, m ., lucruri trebuincioase pentru a impo bergeſchichte, f. , 11 , -weibermärchen, -ſtödfe; butuc, trunchiu de ilîă . dobi o casă . n ., basm , poveste băbească, copi- , Ambra , f.; vzi Amber. -birne, f. , -11; Amianth, m ., -e ; (min.) amiant, ( piatră lărească. -weiberjommer, m .; 1 ) va pară tămâioasă . -duft, m .; miros atoasă, din care se fac haîne ce nu ra babelor, vara bunicelor (cele din (plăcut) tămăjos. prind fuc) . urmă zile frumoase de toamnă); 2 ) Ambroj-ia , t.; (mit.) ambrozia, mîn Amicia, f.; glugă, comînae, rasă (de atele țesăturei păinjinilor ( ce sboară carea zeilor. -ianiſch , adj.; ambro călugăr ). toamnă ). zian; der -e Lobgejang, imnul sfîntuluï Amidoni, n .; crohmală, scrobeală . Alum- init, m ., -e; aluminit (argilă Ambrozin ( Te denim laudamus).- inen , Ammann, m . , • e , Ammänner; judecă sulfurică ). -inös, adj.; aluninos, ce pl.; ambrozine, soğu de migdale. -iſch, tor in Svitera) . conține piatră acră. -ilat, n .,- e; -le adj.; ambrozic, foarte dulce, foarte Aume, f ., -11 ; 1) mancă , doică; 2) um , n .,-11ea ; internat, pension. -11918 , plăcut, cu miros frumos, ceresc.-ius, ( căte -odată ) moaşă; 3 ) vzi Badyſteize; m ., -ni; 1 ) elev intern, bursier, sti m .; Ambroziů (nume bărbîtesc ). 4) ( in limba copiilor) mamă, nutri pendist; 2 ) corist. Ambul-ant, adj ; umblător, nestator toară. -nbruſt, f. , -briiſte; țița, sîn Ai, (compus din an ( prp. ), și dem nic , neşezător, care umblă din loc tle oica. -tạofit, n .. -e ; simți («lativul articolelor der și tas) prp .; in loc.-ierent, v. ntr. 1 .; a se plimba, mînt, inimă, suflet de doſcă . -ukoſt, la , pe, lîngă , în , spre, pe; er jaf a umbla din loc in loc, a umbla lela . f ; mîncare, hrană de doică . -Alied, Vache, el ședea la pùiù; die SpA Ameis, f. , -en ; -e, f ., -21 ; furnică (For n ., -er; cîntec de leagîn ; fam ., nani. 13en1 - Dade, vrăbiile de pe acope mical. -euartig, adj.; ca furnica.-ell -Illohni , m .; leată, salar de doſcă, rămînt; - heutigen Tage, astăzi . äther, m .; eter, spirt de turniei. de mancă. märchen , n .; poveste Amadäus, m .; Amedleň (nume bărbî. -enbad, m ., -bäder; baje dle (moşinoa de vložcă , basm copilăresc .-nmilch , tesc ). ſe de) furnici.-enbär, m ., -en ; furni f .; lapte de dožcă . snabrung, vzi Amalgam , m ., -e ; (met.) amalgam , a car, ursul furnicelor, mirmicotay Amienkoſt. mestecare, amestecătură, aliaj ( cu Myrmecophagal. -cuci, 11. , -er; où Ammer, t., -n; Ammerling, Ämmer: argint vill etc.).-ation, f.,-211; (met.) de tunică. -enfreijer, m .; vzi Amei ling , m ., -e ; 1) presură (pasere) (Em amalgamațiune, descompunerea, di jenſidis , m ., Amciſenbür.-enhaft, adj.; beriza ); 2 ) (bot.) vișină, amarelă solvarea metalelor prin argînt viu . ca furnica; ſich - bewegeni, a furnica, Terasa acidal. -iereil, v . tr. 6 .; (met ) a amalgama, a misui, a bajbăi, a viermui, a foj Ammoniak, n .; tipirig , tiperig, amo a alia, a amesteca metale cu argint găi, a foi ( ca furnicele). -enhaufcii , niac. -aliſd , adj.; tipirigos, ce con m ; furnicar, moşinoill, mișină . -611 ine tipirig , amoniac. Amalia, f.; Amelia (nume femeiesc) friedheli , n .; (mod .) blindă, mîncă- Ammonit, m .; Ammoudhorn , n .; a Amarant, m .; -e ; -blume, f .; -e , t ., - 11 rime, usturare a přelei. -cularve, f ., monit ( scoñcă împietrită ). (bot.) știr, iarbă roșiă, foare fru -11 ; vzi Ameijenei. -enlöwe, m .. -11 ; Amucjie, t.; amnesiă, slăbicřune a me moasă, amarantă ( maranthus re leul furnicelor ( insect) [ 1lyrmeco moriei, uitare. flerus). -farbe, t .; culoarea ştirului, leon ). -cureſt, n . , fr ; vzi Ancijen Amneſt-ic , f.; amnestiă (Tertare, gra albastră inchisă, morico, farbeni, haufen. -Culpuppe , f. -11 ; vzi Amci tiare colectivă din partea unui si -farbig, adj.; morico ,albastru închis. jenei. cujärre, f ; (chim .) acid for veran pentru toți criminalii politici). Amarelle, t. , -11 ; vișină, amarelă le micic . -ciliteil , m ., -e; (min .) mir -ieren, v . tr. by.; i amnestia , a ierta , rasa arida ]. - ibaum m ., -bäume; vi mecit (furnică pietriticată ). a grația . şin (pomul). Ameijelil, v . ntr. b .; 1 ) a mişni, a fur- Amor, m . ; (mit .) Amor, ('npidon ( zeul Amateur, m . , e amator; a ) muştereň ; nica , a foi, a fojgăi, a viermni, a ſubirei). b ) iubitor de lucruri de artă . båjbăi ca furnicele ); 2) a se mișca Amortij-ation , f..-en; amortizare (stîn Amauroſc, f.; (med .) negreață ( pe ochi), intrima, a nu sta locului, 3 ) a u gere a unei datorii prin rescum cataractă neagră, amaurosă . stura, a mînca, a gădili, a ave min pårare treptată ). -iereli, v . tr. 1 .. a Amazone, f.; -11 ; amazonă, călăreață; cărime pe piele ). amortiza, a stînge o datorie prin fig., femeie eroică, curagioasă.-nfleid , Amici- forni, n . , griū tins, -mehl, n .; plată treptată . n ., -er; rochie de amazonă , de că paspaill, tăină frunte, lămură de Amov -ibel, allj.; amovibil, care nu lăreață . făină, făină chicluită . e statornic, care poate fi schimbat, Ambaſſad -e, f. , -11 ; ambasadă, lega Ameni, adv.; 1 ) într'adevăr! fie ! așa! scos , destituit după voie. -ieren, v . gațiune. -eur, m ., -e ; ( cet. ambasa amin ! ( și n . ) 2 ) stirşit, finit. tr . 6 .; a schimba , a depărta, a de deŭr) sol, trimis, ambasador. Almend - emeiit, n .; ( cet. amanil man ) stitui. Ambe f ., -11 ; ambă ( căștigul ce cade schimbare, imbumătățire, modificare, | Ampel, f.. -11 ; 1 ) lampă ( iltîrnată ), pe două numere din cinci, la lo amendament. -ieren , v , tr . V.; 1 ) a candelă maſ eni samă dinaintea terie cu numere ) . indrepta, a imbunătăți, a imbuna, altarului); 2 ) ghivecið , glastră, oală , Amber, m .; ambră ( resina cenuşie ); a schimba , a noditica , a amenda; 2 ) vas (atìmnat pentru tlori. - 11, v , ntr. der gelbe - , chihlimbar, chillibar, a da o pedeapsă de bani, a amenda, 6 .; a se sbate pentru a ajunge, chihrimbar, succin .-- fraut, n .; (bot.) a da ( cuiva ) o amendă de bani). pentru a dobîndi ceva . floare de sacăz, de mastic. Amenorrhör, f.; nevenire la tire , la Ampfer, m .; ( bot.) măcriş (Ru Ambi- tion , f., -en ; (cet . ambițion) am soroc, ominoriă (la temei). mer). vill . Amphibie 35 Analogie a Amphibie, f ., -11 ; amtibỉu ( animal ce jel; 4) meseriaşul ca membru al unei f ., -en ; datorie a slujbeï, indatorire trăieşte in apă și pe uscat ). bresle. -Mannin, männill, f. , -ent ; a funcţiuneỉ. -Predigt, f. , -er ; pre Amphyktyonen , pl .; amfiction , jule funcționară superioară ( intr'o mo dică de dimineață in zile de serbă cătorii statelor federative ( vechỉ gru năstire ), maică, ce ocupă o slujbă torì ( la protestanți ). -jadie , f. , -11 ; cești). -geridt, n .; tribunal amtic (intr'o inonăstire). -mannſchaft, 1 ) chestiune, afacere oficială. - jajs, m. , tỉonic, cel maĩ vechịu tribunal fe vrednicia , demnitatea unui judecă -ſjen; supus autorității moşiilor sta deral ( la vechii greci ). tor; 2 ) jurisdicțiunea , ocolul unui tului. -jäljig , adj.; supus in intăia gimphitheat-er, n .; amfiteatru; a ) clă judecător. -mäßig, adj.; vzî amtlid). instanță autorității domeniilor sta dire făcută in semi-cere cu trepte -meiſter, m .; staroste (al uneỉ bresle ). tului.-ſchöjjer, m .; perceptor, primi și bănci pentru jocuri publice, cur Amts-alter, n .; vechime( intr'o slujbă). tor, incăsător al veniturilor unui surĩ, prelegeri etc.); b ) locul rădicat -antritt, m .; intrare in functiune, in domențu al statului. -idhreiben, n .; in fața scenei ( in teatru ). -ralijd , incepere a slujbei, a serviciului. vzi Amtsbrief. -idhreiber, m .; gre allj .; amtiteatral, in chipul unui -arbeit, f.; lucru ce cere o funcţiune, fier, scriitor la tribunal, la un ofi amfiteatru (vzi prec.) o slujbă .-befugnis, f., ſje ;drept, com ciu . -liegel, n .; pecete, sigil oficial. almplific- ation , f., eit; amplificare, petență a unui funcționar, a unui -ſtube, t., vzi Amthaus. -tag, m ., -e; intindere, desvoltare pe larg a 11 judecător.-bericht, m .,-e; raport ofici zi de ședință , zi de audiență. -thä nei fraze etc. -ieren , v. tr. 6 .; al.-beſcheid, m ., -e ; hotărire, decizi. tigkeit, f .; activitate, exercițiu a u intinde, a mări, a lărgi ( o frază, une oficială, judecătoriască. -bewer nei funcțiuni.-tracht, vzť Amtsfleid. vorbă etc.) ver, m .; candidat, concurent, solici - unterthan, vzř Amtſaſs.-verrichtung, Ampulle, f. , - 11 ; vas cu sfintul mir, unt tant pentru vrlo slujbă; postulant. vzĩ Amtsthätigkeit. -verwalter, -ver: de lemn stințit ( in biserica catolică ). ! -bezirf, m . , -e ; ocol, plasă , cerc , resort, weſer, m .; administrator al 'dome Amput-ation , f., -eni ; ( hir.) amputare, circumscripţiune, jurisdicţiune a il niuluì, al moşieỉ statului. -vogt, tâiere, indepărtare ( a unui membrii mui judecător. -blatt, n ., -blätter; m .; guvernator, intendent, inspec saŭ a unei părţi dintr'un membru ). foaie, gazetă oficială. -bote, m ., -11 ; tor al unei moșii a statului. -ieren, v. tr. 6 .; (hir.) a amputa , a portărel, carier al justiției, oficial. Amulet, n . , -e; amulet, baier ( lucruri tăže, a indepărta ( vzï prec . ). -brief, m .,-e; scrisoare oficială .-vru ce poartă cineva atîrnate, pentru Åmſe, vzi Anieije. der, m ., -briider; tovarăș, camarad , a fi ferit de boli saŭ de farmeci). Amjel, f ., -11; mierlă [Turdus merula ). coleg (de deregătorie).-bud), n .,-bii- A müj- ant, adj.; plăcut, destătător, Amt, n. , Ämter; 1 ) slujbă, serviciu , dyer; egistru, condică oficială, a sheguitor, englendisitor, inglindisi post, funcțiune, chivernisială ; 2 ) judecătoriei. -diener, m .; armășel, tor. -ieren, v . tr. H.; a destäta, a breasla, corporațiune; das l'obgär vătăjel, user , apro , portărel. ebre, face să petreacă; -ſid ), v. r. V .; a beramt berujen , a strînge, a convoca f ; cinste , vrednicie de funcționar, se desfăta , a petrece, a se sbegui, breasla tăbăcarilor; 3) enorie (a u -cid , m .; jurămînt de întrare in a se inglindisi, a se englendisi. nui preot); a) das heilige inchi funcţiune. cifer, m ; zel, sirguință Amylon, n .; crohmală, scrobeală. zițiunea; b ) liturghie, slujbă bise ( in indeplinirea ) funcţiunež; iron ., Au, prp ; (cu dat, și acus.) la, spre , ricească (la catolici); impărtăşire, zel oficial. -cntiebung, f., -en ; de in , de, din , câtră , pe, lăngă, întru , grijanie; cuminecătură, cina de tai stituire, indepărtare din slujbă, din aproape de, ca la (la numerale ne nă ( la protestanți ; c) das ter funcţiune. -fähigkeit, f., -en ; destoi hotărîte ); id) babe - ihn geſchrieben, Edhliiſſel, puterea bisericească de a nicie, dibăcie, capacitate in dere iſ am scris; einen- der wand füilyren , ſerta păcatelé; 4 ) stăpănire deregă gătorie, in slujbă. -folge, f .; urma a duce pe cineva de mînă ; es wa torie, administrațiune; 5 ) birou , o re in functiune, ierarhie.-fiihrung, ren --tauſend Leute, eraŭ ca la o ficiu , colegiu , intendență, adminis f. , ell; administrare, gestiune, con mie de oameni; - die Thiire flopfen , trațiune, autoritate pentru moşiile, ducere ( a afacerilor). -gebühr, f., a bate la uşă ; es iſt nidhts --- dem , domeniile statului; a ) casa admi -en ; cheltuieli de judecată. -gefälle, mu o adevărat; -meinein Hauſe, lîngă nistratorului; b ) jurisdicțiunea lui; pl .; venituri, dărì a unei moșii a casa mea ;- in comp ., inseamnă. a ) o Von -- $ wegen , din oficiu ; dad--hal statului. · geheimnis, n ., -Tie; taină, mişcare, o directiune cătră ceva; b ) ten , a oficia ; eilt - antreteni, a întra secret al slujbei ( ce o slujbă, o func o legătura, o alipire; c) o intepenire, in slujbă, in functiune; proc., iuis țiune impune ). -gehilfe, m ., -11 ; a o atîrnare; d) un inceput; e) o cre deines —es nidyt iſt, da laß deinen Vor jutor, locţiitor, substitut (intr'o func ştere, o umflare; -adv.; de, de la , wits; nu te amesteca, unde nu'ti ţiune ). gemäß, vză amtlid) . -genoß, la ; von morgen - , de mâine; von fierbe oala ; nu pune lingura , unde vzi Amtsbruder. -geidäfte, pl.; afa de acuma; berg- , la deal; nu'ți fierbe oala; unde nu poți prin ceri publice, afaceri de stat, trebi biminel --- , spre cer. de, mâna nu'ți intinde; nu te ames de ale slujbei. -geſicht, n.; fam ., Anaaßen , vzř anäjen . teca ca mărarğul in toate bucatele . ažer serios, yrav, aspru . -gewalt, f.; Ana -baptiſt, m , -en ; anabaptist, (sec mtchen, n.; slujbușoară, deregăto putere ce dă , ce acordă o func tator care susţine, că omul trebue rie , funcţiune mică . țiune. -hauptmann, m .,-lente ;-herr, să se boteze și in timpul vrîstei Amt-ei, f., -en ; judecătorie, tribunal, m .; administrator a unei moșii, a înaintate ). -doret, m .; pustnic, siha oficiu, ţef. -frall , vzi Amtmännin, unui domeniu al statului. -hoheit, stru, eremit, schimnic, analoret. -frei , adj.; fără slujbă, fără func f ; vrednicie, demnitate ce dă o -chronismus, m .; anahronism , gre ţiune publică, particular.-baus, n . , funcţiune. -fleid, n ., -er ; -fleiding, șală in cronologie, punerea, inre häuſer; 1) judecătorie, țef, oficiú ; 2 ) fi ; haină oficială , de ceremonie. gistrarea unei intămplări inainte de casa judecătorului.-icren, v.tr. V .; a -foſten, pl.; vzť Amtsgebihr. -lokal, data adevărată .-conda , vzi Abgotts sluji, a functiona, a fi in funcțiune. vzi Anthaus. -meiſter, m .; meșter, ídlange. -gramm , n ., -e; anagramă -lic, adj ; oficial.-los, adj.; fără func face parte dintr'o breaslă , ( schimbare de litere, prin care se tiune; neoficial, particular. -MANN, clintr'o corporatiune.-miene, t ., vzē formează un cuvînt noŭ; ( d. e . casa , m . , -männer, -leute; 1 ) judecător; 2 ) Amtsgeſidit. -mniſzbrauch, m ., -miß saca ).- 1ekten , pl .; analecte, culegere de posesor, arendas ( al unui domențu bräude; abuz de putere ( ce dă o fragmente din diferiti autori.-log, al statului, in Germania ); 3) .fam ., funcţiune). -pfanne, f., -11 ; căldare adj.; analog, asemene, potrivit, co aprod, uşžer, portărel, armășel, vătă de fiert salamură ( in sărării).- pflicht, respunzător, conform logie, f., en null , care Anähneln 36 Anbohren 1 / analogiă, asemînare, raport de a- | An- baden, v. tr . ner. 4. , și ſ .; a se lipi dere. -betreffen , vzň anbelangen. -be seminare între două saŭ mai muute (la copt, pâinea etc.) -bahnen, v . tung, f.; inchinare, venerare, ado lucruri.-logijd , vzi analog.-lyje, f. , tr . 6 .; a indruma, a pune in miş. rare. -betungswert,-betungswürdig, -11 ; 1 ) analisă , cercetare, examinare; care, -ballen, ſid ), v . r. b.; a se vă adj.; vrednic de închinat (la cineva, 2 ) desfacerea unui intreg in părțile lătuci, a se ghemui. -bau, mn .; 1 ) la ceva), adorabil. ce'l compun. -lyſieren, v . tr. 6 .; a văzuire, destelenire a unui ogor, An- biegen , v. tr. ner. h.; a apropia analisa, a cerceta, a examina, a cîmp ); 2) incepere, adăugire de zi îndoind, incovăind; a indoi și a a desface, a descompune un întreg diri; 3 ) heiuri, aripă, clădire alătii propia , a impreuna. -bieten , v. tr. în părțile ce'l compim . -lytik, t.; rată, foişor (la o casă) ; 4 ) pop ., mil și ntr. ner. 1 .; a da, a oferi cel în analitică, desmembrare, disecare, (adus de un rîu etc. ) 5) sădire (a tâiu pret; 2 ) v. tr. și r . ner. 6 .; a descompunere; vzi Analvje. "Iytiſdi, unei plănte ); 6 ) coloniă, statorni oferi, a îmbia, a propune, a înfă adj.; analitic , care explică, anali: cire de coloniști. -bauen, v . tr. 1 .; țoșa; a se oferi, a se propune.-bie zează, descompune ceva. • neje, f. , 1 ) a alătura , a alipi (hețuri, aca tung, f ., -en ; îmbiare, propunere, -n ; anamneză; a) readucere aminte, rete , la o zidire ); 2 ) der Fluf baut oferire. -binden , v . tr. ner. 5 .; 1 ) a reminiscență; b) cunoștință de sta Cand an , rîul aduce nămol, mil; 3 ) lega, a împotila, a îmbăiera, a a rea de mai inainte a unei boli.-nas, cin l'aud - , a destelini, a lăzui, a nina ; ein Pferd - , a priponi un cal ; f ., -e ; (bot.) ananas [ Bromelia a cultiva un cîmp; 4 ) eine Pflanze --- , die Neben - , a a , a încorda via ; nanas). -nascid, n .; înghețată de a sădi o plantă ; 5 ) eine Kunſt, Wi cinem Etwas a spune cuiva go ananas. -llašvogel , vzi solibri. jenídyaft --- , a cultiva o artă , o şti goși de tută ; a spune cuiva cai A11- ähuelu, -ähnlichen, v. tr. 1 .; a a ință; 6 ) einen wiiſten Ort - , a colo verzi de pe păreți; pop . , a toca propia prin asemînare. niza un loc pustiu (a'l inzestra cu draculuì bureți; Bären- , a face Plnäm - ie, f.; anemie, lipsă de sînge. clădiri și cu locuitori ); -ſid ), v . r . datorii; cinen- , a) a opri, a reține -iſd), adj; anemie, lipsit de sînge. 1 .; a se așeza, a se statornici (un pe cineva, pentru ca să se rescuim An-anfern, v . tr. 1 ) h .; (mar.), a ancora, deva ). -bauer, m .; 1 ) colonist; 2 ) pere; b ) a face cuiva un dar ( la a intepeni cu ancora, cu anghira; 2 ) plugar, cultivator. ziua naşterei); ein Halb-, a crește (arh .) a intepeni cu scoabe. Au -befehleni, v . tr . ner. b .; a porunci, un vițel; 2 ) ein Verhältnis –, a in Anapäſt, m ., -e; ( pros.) anapest, pi a orilona, a recomanda -befehlung, tra in , a incepe legături, relațiuni; cỉor de vers de trei silabe (două f. , - eii ; poruncă, ordin, recomendare. mit Einein a'și pune boiſ în plug scurte şi una lungă ). -beginii, m .; inceput, origine.-behal- ; cu cineva; a'și băga, a'și pune în An -arbeiten , v. tr. 6.; 1) a adăngi luc ten , v . tr. ner. 1 .; a păstra pe sine cîrd cu cineva; a se apuca la harță rînd un lucru de altul); 2) a intepeni ( pălăriă, haină), a nu lepăda .-bei, i cu cineva; fig ., kurz angebunden , a spre ceva . adv.; lăngă , pe lăngă , alăturat, tot fi ațios, țîfnos, năzuros, răstit; pop ., Anar-cie, f. , -en ; anarhiă ( starea 11 odată. beißen, v . tr . ner . 6 .; a în- ! din chiar senin îì sare tandăra, bîz nui popor la caie puterea regulată cepe, a prinde de a muşca, a în docnl. biß , m ., -lie ; 1 ) muşcătură; a guvernămîntului este suspendată ; colti ; -v . ntr. ner. V .; a) a imbuca 2) nadă, potmet, rîmă. desorganizare a societății, turbu (a mînca ceva pe stomahuldeşert); An-blajeni, v. tr. ner. b.; a sufla in rare, desordine, confusie; pop ., sa b ) a se prinde, a da in undiţă ceva , spre ceva ; 2 ) a suna, a trîm tul luỹ Cremene, satul lui Holbură. (peștii); -fid ), v. r . ner. Þ}.; a remăne bița ( llin corn ,din trîmbiță ); 3) das -chiſch, ad .; anarlic , fără lege și cu dinții, cu coltiſ infipți ( in ce a Feuer ---, a aprinile, a ațîța , a zgăn autoritate, desfrînat, nelegiuit, des mușcat); fig ., a mînca calupul, a dări focul. -blatten, v. tr. 6.; (arh.) organizat, confuz. -diſt, m ., -en; mănca păpara, a înghiți gălușca ( a a încleşta, a încheſa , a întăbli o bu anarhist, partisan al anarhiei ( vzi fi inșelat). -beizen , v. tr. H.; a co cată de lemn. zic. ), turburător al linişteſ al ordi roade, a cauteriza puțin, a pișca An-bleden, v . tr. H.; a rînji dinții (la nei publice. puțin. -belangen , v . imp. 1 .; a se cineva ), a arăta colții. An- arten, v. ntr. și r. .; a preface, a atinge (de cineva ), a privi pe ci- Au-blid , m .; privire, vedere, ochire, schimba, a se preface, a se schimba neva); was mich anbelangt, căt des înfățoșare, privelişte. -bliden, v. tr. in , a lua felul, chipul, firea unei pre mine. -bellcu, -belfern , v . ntr. 4 .; a privi, a ochi, a arunca o cău ființi. b.; a ) a incepe a lătra, a hămăi, a tătură . -blinken , v . tr. 1 .; 1 ) a stră An -äſen, v. tr. 6.; a momi, a amăgi bate ( câinii); b ) a veni lătrînd, bă luci, a scăntera, a sclipi (cătră ci en nadă, cu potmet ( la vînători). tînd ( câinii ); -v . tr. 1.; a lătra, a neva saŭ ceva); 2 ) și -blinze(l)n, Ana-theilt, n .; anatemă, aturiseniả, bate la cineva ( câinii); fig , a se a se uita , a privi, a căuta mijind, excomunicare, scoatere din rîndul repezi cu sudălmî la cineva; prov., clipocind cu ochii. -blißen, v. tr. credincioşilor. -themiſieren , v . tr . ben Mond a lătra ca cățelele la H .; a se uſta, a privi pe cineva cu 6 .; a anatemiza, a aturisi, a exco lună, a târe draculuğ bureți, a lăsa ochi fulgerători. munica. să și alerge calul căt o vrea.-beque: An-blödeu, v. tr. 6 .; a beei (oile) , An :atmen , v . tr . H .; a sufla spre ceva, men, v. tr. V.; a potrivi; -fidy, v. a mugi, a rage ( boiſ ), a boncii pe ceva . r. 1.; a se da după împrejurări.-be ( cerbii) cătră cineva; -v . ntr. 6.; a Anatom , m ., e ; anatom , cel ce des rahment, -beraumeni, v. tr. h .; a so se apropia beeind , mugind, boncînd; compune, cercetează ( corpuri moar roci, a hotări, a fixa un terinin . fig .; Jemanden a lua în respăr te ).- ie, f .; anatomiă, știința care se i -beraumung, f. , -ent; sorocire, fixare, pe cineva , a răbufni, a sborși , a ocupă cu studiul tuturor părților hotărire (de termin ). -berg, m ., t; bruftui pe cineva. elementare și al organelor ființelor suis, co'nic, pisc, deal, movilă, An-bohren , v. tr. 6 .; 1 ) a borteli, a animale, vegetale și organice. -ifer, dîmb. -beteil, v . tr . și ntr. 1) .; a se face o bortă , a da o gaură , a sfre vzi Anatom . -ijd , adj.; anatomic , incluina, a avlora, a venera ( pe ci deli; 2) a intepeni ceva găurind , ce se ține de, ce priveşte anatomia . neva) . " beter, m .; închinător, ado bortelind, sfredelind ( de alt ceva); ein -iſt, vzi Anatom . rator. -beterin , f , lent; închină Fali- , den Wein- , a da cep la An- äßen, vzị anbeizen. -äugelii, v. tr. toară , adoratoară .-betracht, m .; in vas, la vin ; fig . Jemanden um Geld 5 .; a ochi, a se uita ( la cineva) ga de oare ce, avînd in vedere, consi a cere în împrumut bani de la les, mîngăſos. derînd, in considerațiune, in ve cineva; Einen mit Etwas— , a tot Anbralien 37 Andrang nii nell , căuta de a redeștepta interesul cuķ -v . ntr . 1 .; a veni, a se apropie mu 1 îmi e unul, tir îmi e altul; prov ., va. -borden, v. tr . b .; (mar.) aopri, gind, shỉerînd, răcnind, urlînd ; fig ., wer ſid, auf e verläßt, iſt verlaſjen, a trage la term , la mal. -bot, n .; a lua in respăr pe cineva, a se răsti cu funia altuia, nu te lăsa in put; întâia propunere, ofertă. la cineva, a răbufni, a se sborși, a cine tîne pâinea in sînul altuia , de An -braſſen, v. tr. 1).; (mar.) a îndrepta bruftui pe cineva. -brummen, v. tr . multe ori rabdă de foame; eine ben pînzele după vînt. -braten , v . ntr. 1 .; a mormîi, a mărîi, a răcni, a apă din punni străinī, nici odată l .; a începe a se frige.-braujon , 1 ) v. bombăni la cineva; vzi anbrillen se satură. -geſchwiſterfind, n ., ntr. V.; a se apropia, a veni cu fiy. -brüten, v . tr. V .; a începe a -er ; vår, vară de al doile (rînd). Ici, vuiet, cu văjiit; 2) v . tr. 6 .; diy ., ei cloci; ein angebriitetes Ei, in on vzi anderartig. -mahl, adv.; altă a se răsti la cineva, a ră clocit, stricat. dată . -malig, adj.; de altă dată, de bufni, a lua în respăr pe cineva. Anchove, Anchovis , f.; (cet. antşovă, odinioară , adineauri. An-brechen, 1 ) v. tr. ner. .; a ) a începe antşovis ) sardelá [Enoranlis en- Äuderit, v . tr. \ ; a schimba, a pre à rupe; ein Paib Brot a începe crasicholus) face, a îndrepta, a modifica, a face un hliban , un bot de pâine; eine Anciennetät, f.; ( cet. ansienătet) inta altfeliu; es iſt nidyt zum nii e de Flaſche Wein- , a deschide, a în žetate (după vristă), vechime (in făcut nimic; -v . ntr. şi r. V.; a se cepe un șipcu vin; ein rzlager serviciu ). schimba, a se preface, a deveni alt ; a găsi, a descoperi,a afla o pătură, Au-dadit, t.; 1 ) evlavie , cucernicie, fel , a se în lrepta . un strat de mineraşu; b) a indoi envíoșie, devoţiune; 2) rugăciune. | Ander -nfalls, adv.; altfeliu, din pro rupînd; 2) v. ntr . ner. P .; a ) a murgi, -dächtclei, f.; evlavie fățarnică , pre tivă , altminterea, alminterea, alt a amiji, a se zori, a se crăpa (ziua), făcută, cuvioșie falsă. dächtelk , v. ininterlea. -nteils, de altă parte. a se lumina (de zi), a se revărsa ntr. V .; a făţări evlavie, a face pe -ortë ,-artig, vzi anderwärtig .-s ady.; (ziua ), a insera, a începe a se face evlaviosul. -dädytig, adj.; evlavios, altfelin , altminterea, alminterea . (zî saŭ noapte); mit anbredendem cucernic, cuvios, bisericos;fig.,fam ., -wenn- , conj.; afară numai, de Tage, pe mînecate; mit anbrechen cu luare aminte, cu băgare de sa nu cumva .-ſeitig, adj.; de altă parte . der Nadt, pe înserate; der Tag bridit mă. dädhtige, m ., şi f., -11 ; evlavi -jeito , alv.; de altă parte. -Swo, an, pop ., întră alba în sat; die Nadt os, cucernic, cuvios; evlavioasă , adj.; aiurea , airea , airelea , aindi bricht an, amurgeşte, se îngină lu cucernică, cuvioasă. Dädytler, -dädit nea , -fwoher, adv.; de aiurea, din mina cu întunericul; b ) a începe a ling, m ., : e; fățarnic, fariseŭ, ipo altă parte, de undeva .-Swohin, adv .; se strica ,' a putrezi; angebroderies crit. udadtsbuch, n .. -biider; carte intralt loc, aiurea .-thalb , adj. num . Obſt, poame, fructe putreile. -breits de rugăcřune. -daditseifer ,m .; zel card .; umn și jumătate. nen, 1 ) v , ntr. ner . .; a se aprinde, religios, rívnă, ardoare religioasă. ; nderung, f. , ' -en; schimbare, prefa a lua foc; die Speijen brennen ait , -daditefcier, f.; serbare a împărtă cere, indreptare, modificare. bucatele se afumă; proc ., itids -laſ șirei, a comunecării.-daditelos, adj.; | Ander-wärtig, allj.; din altă parte, jen , a se mișca într'una, a nu în nereligios, nervlavios, necucernic, din cea parte; -adv.; deosebit, de tărzie nimic, a nu pierde (zăbovind ) necuvios. -dad totunde, f. , n ; oră, altă parte.-wärts, adv .; aſurea , ai nimic; 2) v . tr. ner. 4 .; a aprinde; ceas al rugăciunei. -dachtsübung, rea , airelea , aindenea, in alt loc, fig., einem Etwag ---, a face cuiva f., -en ; deprindere, indeletnicire re in altă parte. -weitig , adj.; deosebit, un rău; Mehl a prăji făină . ligioasă. -dachtsvoll, vzí andädytig. alt, dintr'un alt loc , din altă parte. An-bring-en, v . tr. ner. H.; 1 ) a pu- Andaluſien, n.; Andalusia. Alu -deuten, v. tr. 1).; 1 ) a da de știre, ne, a așeza; eine Thiire a aşeza, An-dämineu, v. tr. V .; a ïezi, a stavila a anunța , a da a intelege, a ame a pune o uşă; 2) fig .; ein Mäddien (un rîu ). -dampfeni, v . ntr. V .; a a linta , a ameninţa, a modifica, in pre a mărita o fată ; 3) einen Bes buri, a fumega și a se lipi de ceva . veni, a face aluziune; 2) a arăta, a a pune într'o slujbă pe . Andant- e, n ., și adv.; (mus.) măsurat, porunci; -fid ), v. r. V.; etwas deutet un împiegat; 4 ) Eine Klage- , a incet, moderat, andante ; -ino, n . , și ſido ſo an , ceva se arată, se anunţă aduce o plîngere, o jalobă; 5) Wa adv.; (mus.) anılantino, mișcare maſ astfelini. -dcutenid, adj.. semnitica ren— , a vinde, a desface mărfuri; puțin incetă și mai regulată de cît tiv. -deutung, f. , -en ; dare de știre, 6 ) einen Schuß-, a da o lovitură andante. prevenire, arătare, anunțare, alu de pușcă; 7) a face, a pune în lu- An -dauern, v. ntr. 5 .; a ţine , a aţine, ziune; in --en ſpreden , a vorbi, a se crare. -en , n.; raport, comunicare, a dura indelungat, a continua. exprima in aluziuni ( a bate seaua încunoștințare, denunțare. -er , m .; An- dem , adv.; 1) Esijt- , adevărat,aşa să priceapă ſapa). pirítor, denunțător, delator.-erei, f ., e ; 2) es iſt -, baſ ...; a ajuns lu- A11-piditeil , v. tr . 1).; a născoci, a -en ; pîră, denunțare, dărdăire, tle -deufen, 1 ) v. ntr . 1 .; a) stîrni, a imputa, a atribui, a pre căire, leorbăire. ( in imperativ ): dent an ! ascultă ! b ) prine ( ceva greşit).-dichtung, t ., -en ; An- brud), m ., -briidhe; 1 ) ruptură; 2 ) a gîndi la ceva; 3) ſich , v . r. 6 .; stîrnire, născocire, imputare, atri pîrgă, trufandale, prinoase; 3 ) - des ſid Einem -, a se lua după chipul buire, supozițiune. Tages, revărsatul zorilor, crăpatul altuia de a cugeta, de a gîndi.-n .; / An-donnern , v . tr. V .; a nimeri, a a zileĩ , faptul zilei, omizirea zilei; 1 ) ținere de minte , memoria; 2) po tinge ca și cu tunetul; a intimpina pop ., alba ; mit Tages- , pe mîne menire, aducere aminte, amintire, pe cineva, a se răsti la cineva ciu cate; 4) putregiune ( de poame etc. ) ; dar, semn de aducere aminte, glas detinător; wie angedonnert da 5 ) einen - madyen, a găsi , a afla , a Auder, (ter, die, das .e) adj.; alt, alta , îtchii , a sta trîsnit, împietrit, ca lo descoperi minerațurt; b) minerațul celalt, cealaltă . -artig , adj.; de alt vit de trasnet. găsit la găsirea unui strat. la des feliu , de alt soğu ; ein--c8 fleis, o Andori , m .; ( bot.) unguraş, voroni coperirea unei păture.-brüdig, adj.; altă rochie , haină; ſid, eines --11 be : că , marubin ( Marrubium vulgare); stricat, putred (poame etc.) , oțetit jinnen , a se răspîndli; das iſt Emas idwarze- , cebarie ( Ballota nigral; (vin ). -brühen, v. tr. h.; a opări, a ces, aceasta e alt ceva ; eincs mit weiße -- , cătuşnică sîlbatecă (Mar muía in apă fierbinte. -brüllen, dem --- it verincigeni, a amesteca una rubium arrense ). v. tr. h .; a rage, a mugi (boii ), a cu alta , etwas cs, fam ., altă că- An-dorren , v . ntr. ſ .; a se nsca și a urla ( leiſ), a boncă (n )i ( cerbiỉ), a sbie cînlă; wie der eine jo der - e, amîn remăne lipit ( bleastrul etc. ) ra, a răcni la cineva, spre cineva ; doſ sunt de o baře, de o teapă; tir | An -drang, m.; îngrămădire, înghe amten , crul ca ... Andreas 38 Anfallen Etwas-, a V. tr . suire, îmbulzeală , îmbulzire, năvă auderhangen , einanderhängen, v . litura , semnătura mea ; wir erfen : lire, năvală, afluență ; (med .) --de8 ntr. 6.; a ține unul la altul.-сinan nien an , gefehlt zu haben, recunoaș Blutes, suirea sîngeluì la cap , con derflebeii, v . ntr . V .; a fi lipit unul tein , mărturisim că am greşit; 2) gestiune. -drängen , v . tr. 1.; a îm de altul; fig ., a ține unul la altul. se rosti într'un chip pinge, a înghesui, a grămădli ( câtră -сinanderpaſſen, v . ptr. 6 .; a se lăudabil despre ceva ; cinen- , a ceva ); - ſid ), v . r . 6 .; a se înghesui, potrivi laolaltă . -einanderſtoß, m ., lăuda pe cineva; 3 ) a da , a decerne, a se vîrî , a se băga, a se îngră -ſtöße; ciocnire, conflict, coliziune. a acorda (un premiu etc.); 4) einen mădi. -einanderſtoßen, v . ntr. ner. 1).; 1) a Wediſel-, a accepta o poliță .-er Andrcas, m . Andrei (nume bărbſ se întreciocni, a se izbi unul de al fennenswert,-erkennenswürdig, adj .; tesc) . fraut, n .; (bot.) pojarniță, tul; 2) die Häuſer ſtoßen aneinander, vrednic de laudă, lăudabil.-erkennt sunîtoare, iarba luì loan (Hyperi casele sunt lipite una de alta, se nis, n . , t ; -erfennuug, f., -en ; 1 ) cum) . ating una de alta . recunoaştere; 2) mărturisire; 3) a 91n-dredſeln, v. tr. 1).; a strugări, a Äncide, f.; Eneida (numele unei epo probare. -erle, f., -11 ; (bot.) jugastru strungări pe ceva, a potrivi stru pei de Virgil). ( Acer campestre ). -erſchaffen , v . tr. gărind. -drehen, v. tr. b.; a înțepeni Anekdot-e, f., -21; snoavă, anecdotă . ner. 1 .; einem Etwas-, a împărtăși, ( învîrtind, înşurubînd), a suci; fig ., -cnjanımlung, f., -en ; culegere, co a transmite cuiva un dar firesc, fam ., einem eine Naje-- , a spune lectiune de snoave, de anecilote . ceea ce are cineva înăscut. -adj.; verzi şi uscate cuiva, a spune caň A1-efelli, v . tr . H.; a desgrista, a în firesc, natural, înăscut. -erzichen , verzi de pe păreți cuiva; einem eins gretoșa , a însufla scîrbă; dies efelt ner. h .; a împărtăşi, a da -, a înşela pe cineva , a trage pe mich ) ( izolat : mir) an , această mă prin creştere.-erzogen, adj.; dobîn sfoară pe cineva, a boi, a potcovi, desgustă, îmî produce greaţă; id) dit, căpîtat prin creştere (opus luř: a căptuși pe cineva , a pune pin efle Etwas ani , mă uit la ceva cu angeboren ). cjſcu, v . tr. ner. b .; a geaoa cuiva ;-v. ntr. V .; a începe desgust, cu scîrbă . începe a mînca din; -ſich, v. r. ner . a învîrti. -drejchen, v. ntr. rer. b .; Anemo-graph, m ., -en ; (lis ) anemo H.; a'și îndopa stomahn), a se îm a începe a treiera , a îmblăti. graf, descriitor al vînturilor. gra buíba, a se ghiftui. An -dringen, v . ntr. ner. .; a se phie, ( fis .) anemografiă, descrierea Anethiſch , adj.; alinător, anodin, ce apropie cu putere; 2) v. ntr. ner. 1). vînturilor. -logie, f.; ( fis .) anemo uşurează, potoleşte durerea. a pătrunde ( in ceva); 3) v. tr. și logiă , cunoștința, învățîtura despre Aneurysma, n.; anevrism , umflătură r . ner . V .; a răvăli, a da năvală, a vînturile. -incter, m .; ( fis .) anemo a arterelor. se vîrî, a se grămădi, a face să se metru, instrument en care se mă- An -fädieln , -fachen, v . tr . H.; 1 ) a face lipiască, a se lipi ( dle ceva). soană iuteala saŭ puterca vîntului. vînt ( cuiva) cu apărătoarea ; 2) a Androgyn, m .; -e; feteleň , ſamen, er -metrie, f.; ( tis .) anemometria; arta sufla în, spre ceva; a atîfa, a sgin mafrodit, androgin; fam ., muierce. de a măsura iuțeala saŭ puterea dări focul. -fädeln , v. tr. .; a în An- drohen , v , ntr . V .; a se apropie vînturilor. șira, a înfira (mărgăritare etc.). amenințînd; -v . tr. 6 .; a amenința, Anemone, f ., -11 ; ( bot.) adormițele, dă -fahrbar, adj. și adv.; abordabil; a amerința , a amelinta; cinem Eta i dăței, suflețele, vînturele , foarea unde se poate desbărca , unde poate a preveni pe cineva de ceea vîntului, floarea oștilor, floarea pă ajunge corabia ( la term ). -fahren, ce'l ameninţă. drohung, f., -en; a serilor, brebenă ( Anemona pulsatil 1 ) v . ntr. ner. b.; a) a sosi , a ajun menințare, amelințare, amerințare. la . ge în trăsură , a se apropie cu tră Andro- lith , m ., -e; schelet omenesc Anemoskop, m ., -e ; (fis.) anemoscop, sură ; b ) a trage la mal, a sosi. a împietrit. -ineda, f.; 1 ) (mit .) An instrument care arată directia vîn ajunge la ferm (corabia ); c ) (mont.) drome ' a , fiica regelui Etiopiei ( e tu'ui; vzí și Wetterfalne. a începe lucrul; 2 ) v . ntr. ner . ſ . şi pheŭ și a Casiopei; 2) (astr.) zodie , An- empjehlen , v . tr . ner. 1.; a sfă 6 .; der Wagen iſt an einen Stein an constelațiune la mează -noapte (în tui, a recomanda. -empfehlung, t. , gefahren, der Kutſcher hat an einen fătoşînd o fecioară ferecată de o -en , recomandare -erbe, m . , -11 ; mo Stein angefahren, trăsura s'a izbit stîncă ). ștenitor, clironom , erede principal de, a dat peste o piatră , vezeteul a A11 - druden , v . tr. H.; a adăugi, a a ( care ſa asupra ' și averea părin dat cu trăsura peste o piatra; fig. , lipi tipărinl. -drückend, v. tr. 1 ) .; 1) tască învoindu-se cu , despăgubind iiber---, a greși adresa, a nu izbuti; a apăsa, a strînge, a înghesui ( cătră pe ceilaţi).- crbell, y . tr. 6.; cinein 3 ) v . tr . ner. 6 .; a ) etivas -, a cara , a pårete ); 2 ) a apăsa , a strînge și a Etwas a lăsa moștenire cuiva duce ceva cu trăsura , cu carul; b ) freca . ceva , a împărtăşi, a trece , a trans tig .. einen a răbufni, a se sborși, An -duften, 1. r.tr. 1 .; a respåndi mi mite ceva ca moștenire; -v . ntr. 1 .; a se răsti la cineva , a bruftni, a ros ( flori etc. ) . dies ervt ilm ani , aceasta îi e înăs Ina în respăr pe cineva. -fabr Andurdı, adv.; prin aceasta, pe aice. cut, a moștenit'o de la părinţi; an idadit, m . , -e; (mont.) scafă, groapă Anecdote, vzi Ancfdote . geerbte Vorurteile, prejudețe, preju pe unde se cobor minerii, ciocă A11-cijerii, v. tr. 1;.; a înteti, a îm dicii moștenite, ereditare, firești, naşir. -fahrt, f., -en ; 1 ) sosire cu boldi, a îmbărbîta, a încuraja, a înăscute; angeerbie faſter, fam man trăsură; 2 ) loc de desbarcare, şchele, anima.-eig (c )uen, 1 ) v . tr . 1).; a în nid )t abgewöhnen, nåravul înrăilăci debarcader. -fall, m ., -fälle ; 1 ) atac, svși, a atribui, a închina; 2 )-ſid), v . ra ', nu poate fi vindecat; näravul năvală , năpadă, năpădeală; 2 ) da r. 1 .; a'și însuşi, a’și asăui. -eig din născare, leac nu are ; năravul rea, căderea ( påserilor) în laturi în nung, f. , -en ; însuşire, asă unie.-cilla din fire, n'are lecuire; ce a făcut prinzâtoare; 3) proptea, sprijoana andir, adv.; laolaltă, unul lăngă mama și tata , o să facă fiul și fata . de sus (în băỉ, in puțuri); 4) cădere altul.-сinanderjügell, v . tr. 1).; a îm -erbieten , n.; -erbieting, f., en; pro. în partea cuiva ( o moşie prin mo buca , a încleşta , a potrivi (două punere, îmbiere, ofertă .-erkannt, adj. ștenire); 5) venit, parte ce se cu scînduri etc. ) . -einandergrenzen, v . și adv .; ( part. v . anerkennen ) recu vine cuiva din venituri; 6 ) feud; ntr. V.; a se mărgini, a se hotări, a noscut, cunoscut obștește, notoriu . 7 ) atac, acces (dle boală ).- falien, 1 ) v. hotărnici, a fi mărginas, a se inve -erkennen, v. tr. ner, b.; 1 ) a recu ntr . ner. 1 .; a) a se grămădi căzînd: cina unu cu altu.-cinandergrenzend, noaşte, mărturisi; id erkenne der - de Sdynee, omîtul ce cade și se adj.; mărginaș, vecin, limitrof.-ein meine Unterſdrift an , recunosc iscă grămădește; b) das Gut fällt ihm was a Aufedtbar 39 Anfrijden sic SU von an, moșia îi cade lui (ca moștenire) ; ataca , a contesta un testament; 2) í ; a ) a curge cătră saŭ pe lăngă c) a sbura cătră lat ( păserile); d ) a etwas Bojes ficht ihn an , un rău il cerit; b ) a se apropia curgînd; c) se lovi , a se izbi ( de ceva) căzînd; amenință; dies fidyt mich nidt an , nu das Waſſer fließt an , apele cresc . 2) v . tr. ner. W .; a ) a năvăli, a da 'mi pasă de acoasta; 3) ivais fidit | An- flößen , 1 ) v. tr. 9 .; a) a aduce pe năvala, a năpădli, a ataca; b ) Näita ilyn Denii ai ? dar ce l'a apucat ? plute, a căra , a aduce en plute ber haben das Haus angefallen , hoți -fechtung, f. , -en ; 1 ) atacare, com cătră; b ) a aduce cu sine curgînd aŭ călcat casa; c) das Fieber hat batere, contestare; 2 ) ( teol . ) ispită . (năsip, o bucată de pămînt); 2) v . ilin angefallen , l'aŭ prins Trigurile; -jcilen , v. tr. 6 .; a ) a începe a pili; ntr. 1.; a creşte prin mîlul, prin nă d ) der Leithund fällt die Fährte an , b ) a ascuți pilind; c) a pili din noŭ. molul (ce aduce apa); angeflößtes copoğul adulmecător caută urma, ! -fchden, -feindeli , v . tr . b .; a duş. Land, mil, agestru, nâmol, nomol. urmărește dîra , cărarea. -falløgeld, măni, a învrăjbi, a prigoni, a per -flöſung, f., -eni ; 1 ) plutire, carare n . , -er; bani cuveniți pentru un secuta; a combate, a disputa -feilt cu plute; 2) creştere (unei bucăți fend. -fallsrecht, 11 .; drept la o mos dung, f. , -en ; duşmăniă, învrăjbire, de pămînt) prin mîl, prin nămol, tenire, la o clironomie, la o | prigonire, combatere, persecutare. aluviune. cesiune. -fallstau, n. , -e ; pălîmar. -fertigen , v . tr. H .; a găti, a face An -flug, m . , flüije; 1 ) sbor, avînt, a -jang , m .; inceput, nadă, origine, o gata , a săvărși, a executa. -ferti propiere prin sbor; 2) pădure tânîră , bîrşie; principin ;-cines Sdauſpielers, gung, f ., -en ; gătire, facere, săvăr mladă; 3 ) -- cines Bartes, barbă abia debutul unui actor; all --- , la în şire, executare. -fejjelil , v . tr. V .; mijită ; 4) ein von Ironie, o ceput; im-e , la început; vom -- 1 ) a încătuşa , a încatena, a pune în Mare de ironiă, o ivire ușoară de i bis zu Ende , de la început pănă feare; fam ., a lega coliză; 2 ) ein roniă: 5 (mont.) aburire ( ceea ce se la sfirsit, din scoarţă în scoarţă, Piero a împiedeca un cal. -fet aşază pe minerajui prin suflare, de la alfa pănă la omega; voil --- ten , v . tr. 1).; à unge cu grăsime, prin ab wire); 6 ) fig., ideiă, bănui ani , de la început, din capul locu a pie grăsime. -feudteu, v . tr. 1 ) .; re; 7 ) ein von Note, o roșeață u lux; dieje Sadie nimmt ihrin Anjang a umezi, a na, a stropi, a jilăvi. şoară. -fluß, m. , -fliiſſe; 1 ) mîlitură , lucrul acesta ſa naştere de a muža puțin. .feucrni, v . tr . 5 .: mil. agestrn , nomol, nămol; 2 ) cre la ...., jig. pl., die Anfänge, princi den Ofen , a face foc în cnptior; ştere a apelor. -fluteil, v . ntr. . ; a piile, elementele. -fangen, v. tr . și tig. , a înfoca, a îmboldi, a atita, a se apropia în talazuri, a'și arunca ntr. ner. h.; 1 ) a începe; Streit aprinde, a îmbărbîta , a boldi, a valurile a se apuca de cearta , de sfadă; înflăcăra . -feuerung, f. , -en ; îmbol- : An - fo ( rýdern , v. tr. .; Etwas--, a wie fang idy's an , tajs .... , cum să lire, ațîțare, îmbărbîtare, incura cere , a pretinde, a reclama ceva de fac, ca ..... ; nicht wiſſen was man giare . la cinevit ( ce ir - se cuvin :); einen--, vor Freude - joil, a nu ştie ce să A11 - finden , ſid ), v . r . ner. V .; a se afla a aninti, a a luce aminte cuiva facă de bucurie; es auf Erwas undeva ( rar despre persoane). de ceva , soma pe cineva.-fo(r ) a ave de scop, a ținti; das Gejprädi | Au- flammen, 1 ) v . tr. 1 .; a aprinde, dering, f.,-en ; cerere, reclamațiune, wieder , a reîncepe, a relua con a înflăcăra ; tiy ., a ațîța, a întă pretențiune. -fornicu, v . tr. 1) .; 1 ) a vorbirea; einen Prozeſ -a întenta un căra , a înfoca; 2 ) ſid ), v . r . h .; a pune pe calup, pe formă; 2 ) a po proces; 2 ) ſich, v . r . ner. 6.; das se aprinde. a se întăcăra , a se în trivi (după formă). was ſich leicht anfängt, wird jdwer foca. flatteru, v . ntr. 1 .; a An - frage, f ., -11 ; 4 ) întrebare , infor fortgefiihrt, ceea cee uşor la început, propia futurînd; a flutura cătră; mațiune; 2) jocul cel mai mic, bă e greŭ la sfirșit . -fänger, m . , înce tiy , a veni, a se apropia sburdînd. taia cea mai mică (in jocurile de pător, ageamțu; 2) ucenic; 3) au atu - flechten, v . tr. ner. h .; a împleti, cărți L'hombre și Solo). -fragen , tor; vzi Urheber, -fänglid ), adj.; în a lega prin împletire, a adăugi, a v . tr. şi ntr . reg . şi ner. 6.; a în tâţu, primitiv , originar; -adv .; la anina impletind.- fleden , v . tr. 6 .; a treba , a se înforma; um Erlaubnis început, maĩ întâřu . -fangs, adv.; petici, a coase un petec ( la ciubo a cere voie . d'intâţu, la început, mai întâiui. tari). -flchen, v . tr. V .; a ruga (cu An- fremden, v . tr . 6 .; a porunci, a -fangsbuchſtabe, m ., -11 ; litera de la stăruință ), a implora; fam ., a pune comanda. fremdung, f., -ell ; po început, din capît. inițială, capi cuiva iacaoa. .flebung, f. , -en; ru runceală . -freijen , I) v . tr . ner. by .; tală. -fangsgeid)windigfcit, f,; ( tis .) găciune, rugăminte fierbinte, îm a începe a roade, i ciliguli, a minca ſuțeală de la început -fangegründe, plorare. -fletſchen, v . tr. V.; a rînji din ; 2 ) ſid), v . r . ner. V .; a se în pl .; principii, elemente -fangepunkt, dinții ( la cineva) , a arăta colții. dopa, a se ghiftui, a se îmbuiba. m .; punt inițial. fangojdule, f.,-11; An - flident, 1 ) v . tr . Vi a cărpi, a pe -frejſend, adj.; coroziv, caustic.-frej scoală primară .-fangsunterricht, m .; tici , a pune in petec; 2 ) ſid , v. r. ſung, f., -eu ; 1 ) îndopare, îmbui învăţămînt primar. -fangszeile, f. , h.; fig ., a se lipi (de cineva ) într'un bare, ghiftuire; 2 ) coroadere. -11; liniă de la început. -färben , v . chip supărăcios.-fliegen , 1 ) v . ntr. An-frieren , v. ntr. ner. 1 .; a înghieța, tr. 1 .; a văpsi, a boi, a colora -fai ner. 1 .; a) a veni, a se apropia sbu a se înțepeni, a se lipi prin îngliſet. jen, 1 ) v . tr. și .; a apuca, a prine rînd , a sbura cătră , a se avînta -friſcheu , v . tr. b.; 1) a împrospăta; mîna, a prinde cu mîna, cu dinții; cătră; b) a se aşeza sburînd; c ) Šauerteig durch Zujat von Mehl und ein Sdauer faſt mich an , un fior mă angeflog ( e)nes Erz, mineraſu aburit; Waſſer-, a împrospăta aluat, adău apucă; b ) Perlen a înşira, a în d ) angeflog(e)ne Same, semînță în gînd făină şi apă; 2 ) die Bleiglätte fira mărgăritari; 2 ) v . ntr. 6 .; a coltită ; e ) ein Einfall, der ihm ange a face plumb din litargir; 3 ) prinde rădăcină și a creşte (plănte flogen kommt, o ideia , ce ii vine pe den Nüder --- , a punenardă proaspătă; etc. ). -faulen, v . ntr. 1 .; a începe a neaşteptate; 2 ) v . tr. ner. 1 .; a ) Ve 4 ) den Weint a maſ turna vin putrezi, a se strica , a se viermă gel , die die Bäume-- , păseri, cari ( peste cel ce e în pahar ); 5) die sburînd s’aşază pe copacï; ) Einen Pumpe- , a mai pune apă in pom . An -fedht-bar, adj .; ce poate fi atacat , fliesst Etwas ani , îl apucă ceva pe på, in tulunbă ( ca să tragă mai combătut; atacabil, contestabil . - eli, cineva, îi vine poft:; c) eine ſanfte bine); 6 ) Etwas in der Erimerung v . tr. ner. b .; 1 ) a ataca , a com Röte flog ihre Wangen an , o roșeață --- , a reaminti, a rechiema ceva in bate, a contesta; ein Urteil -- , a a ușoară î venia pe obraji, iſ aco memoriă; 7 ) fig. , a îmbărbita, a în taca o sentință; ein Teſtament-- , a peria obrajii. -fließen, v. ntr. ner. curagia , a întărta, a înteţi ( pe ci se 2 nosa. Anfuge 40 Angelfiſcherei a / tare . un a a recil was e ellt neva la ceva ); 8) den vund prin naştere, a însuși prin naştere. calță uşor, (piciorul întră uşor); îmboldi, a zădări pe câinele (să ur -geben, 1 ) v. tr. ner. V.; a ) a arăta, das Kleid geht an, haina, rochia e mărſască, să alerge ). -friſdier, m .; a declara; b ) a arvoni, a da o ar lesne de îmbrăcat (nu e îngustă ); lucrător ce face plumb din litargir. vonă. o arvună ; c ) einen- , a vădi, 6 ) es geht an, merge, treacă -meargă, -friſdung, t...ent; 1) improspătare; a părî, a colăcări, a demunta pe ci calea -valea; dies geht noch an , x 2 ) încuragiare, întărtare, îmbărbi. neva ; d ) (mus. ) den Ton-, a into ceasta mai merge, se mai poate; na, a da tonnl; fig ., a fi cel întâill, dies wird nidt -- , aceasta nu se va An- fuge, f., -11; supliment, adaos.-ful cea întâia ( ilupă care ceilalți să se putea face, nu va merge; ein an gen , v . tr. V.; a îmbuca, a ini, a îndrepte ); e ) a orăndui, a ticlui, a gegangenes Ei, un oŭ stricat, ve încleşta (două scînıuri). -fügen , proiecta cum trebue să se facă ce chiu ; -v . tr. ner . T .; er iſt den Berg v . tr. V .; 1 ) a adăugi, a adăoga, a va ); t) Späße, tolle Streidie a face angegangen , s'a suit, s'a urcat pe alătura; 2 ) vzť aufugen . -fügung, glume, pozne, nebunii; g) a da (in deal; er iſt vor Sdymerz faſt die Wände f. , -en ; 1 ) îmbucare, unire, incles jocul de cărți); h ) die Feder will nicht angegangen, de durere maĩ că nu tare ( de scînduri etc. ) ; 2) unter pană nu vra să scrie ; i ) a da ceva s'a urcat pe, acățat de păreți; -v. voni .... , alăturînd, allăogînd.-fühlen , în socoteală , in cont, a da tr. ner. H .; 1) a se apropia (de ci 1 ) v. tr. 6 .; a) a pipăi, a aplica pi cont; 2), fid ), v. r . ner. H .; a ) a se neva); 2) a ataca (pe cineva) ; 3) a păind; b ) einen Etwas -- anunța , a și arăta , a’şi spune nu se adresa la , a ruga pe (cineva ); 4) noaşte cuiva ceva (prin simțire); a mele , a se da de ....; b ) ſich zu Et es geht mich nichts an , nu mă pri simți prin pipăit; 2) ſid , v . r. b.; a se oferi, a se propune, a vește , nu ' mi pasă de nimic, nu dies fühlt ſid) glatt an , aceasta se înfățoșa pentru ( a face) ceva; c) mă sinchisesc, nu mă îngrijesc de luciu, neted' la pipăit. -fühlen , n .; ſich zum Artilleriſten-- , a lăsa să fie nimic; was mid angeht, ceea ce pipăit.-fühlung, f.,-en ; pipăire.-fuhr, recrutat ca artilerist; 3 ) v. ntr. ner. mă privește pe mine; fam ., nicht f.; cărat, transport, cărare, trans þ.; a ) a începe a da (în jocul de a dormi pe urechia cealaltă, a'și portare.-führbar, adj.; ce poate fi cărți) a da cel întâịu . -geber, m .; pune căcſula pe urechỉe; 5) a întim citat, menționat. -führen , v. tr. V .; 1 ) păritor, colăcar, denunțător; 2) sig., pina, a da peste vînat; mich iſt nicyts 1 ) a comanda, a conduce; 2) einen des Tones, corifcă , întâțul (după angegangen , n'am dat peste vînat, 311 Etwas a îndruma, a îmboldi, care se iaŭ , se îndreaptă ceilați). n'am întălnit în cale nici un vînat. a povăţui pe cineva (să facă ceva); -geberei, f. , -en ; vădire, părîre, de -gchend, adj.; 1 ) începător, tănîr; 3) cinen-- , a înşela, a pune cuiva munţare. -gebezettel, m .; declara er Soldat, un recrut; ein -- er calupul, a pune cuiva mantaoa, a tiune. Arzt, un medic tănîr; 2) în chesti umbla cu chichite și momițe pe An-gebinde, n .; dar, prezent, plocon une. -adv .; în ceea ce priveşte, cît lîngă cineva, a lua în trei parale, (de ziua cuiva) . privește, privitor.-gchends, adv.; la a lua peste picior, în zetleme pe An -geblid), adj.;așa zîs , aşa numit, pre început, -gehenfe, vzi Angehänge. cineva; 4) Steine zum Ban-, a tins; b ) ce poate fi hotărît, arătat, in- An- gehören , v. ntr. 1 .; a aparține, a căra pietre la clăılire , la zidire; 5 ) dicat. -adv.; după arătarea, după se cuveni, a fi. gehörig, adj.; cu 6 ) Etwas zum Beweiſe- , a aduce o zisa, spusa ( cuiva ). venit, aparținător, aparținănd (cui dovadă; 6 ) Jemandes Worte-, a cita ' Anugebogeni, adj.; alăturat, anexat, va).-gehörigen, pl .; i ) meine- , pă cuvintele cuiva ; einen driftſteller închis (in acest plic ).-geboreil, adj.; rinții mei, rudele mele, ai mei, fa a cita pe un scriitor; 7 ) ſid ), v . r . înăscut, firesc , natural, din nascare. milia mea ; 2) die--eines Staates, \.; ſich laſſen, a mînca păpară , a -gebot, n . , -e ; 1 ) cea întâia propri cetățeniſ, supuşii unui stat; 3) Dieſe mînca calul -führer, m .; condu nere, ofertă ( la un mezat, la o li ſind ſeine--, aceştia sunt oamenii cător, Şef, comandant, cap, căpe citație); 2) pret oferit ( la un mezat); luſ. teniă . -führerſtelle, f., -N1 ; coman : 3 ) îmbiere, propunere. -gebung, f. , An -geijern, v. tr. V.; a îmbăla, a um dament. -führerci, f. , -en ; înşelăto -e11; vzi Angabe. ple de bale; fig., a catigorisi, a în rie, înşelăciune, cotcărie, şiretlic. 211- gedeihen, v. ntr. ner. 6.; -laſſen, condeia , a defaima, a calomnia . -führung, -f. , -en; 1) comandă, co a îngădui, a îndemîna, a păsui, An- geflagte, m ., -11 ; împricinat, pă mandament; 2 ) cărătură, transpor a înlesni, a acorda. -gedenfell, n.; rît, acuzat. tare; 3) conducere, îndrumare. amintire , aducere aminte, suvenir, Angel, f.; 1 ) țițîna păj, copil ( la 11 înstruire; 4 ) citațiune; 5) înșelăciune, dar (de neuitare ). șă ); prov., zwiſden Thiir und a ) cotcărie, şiretlic . -führungezeidient, it-gcerbt, avlj .; moştenit, clironomi între ciocan și nicovală (între două n .; 1 ) ( tip .) ghilimele; 2) semn de sit , ereditar. rele ); b ) a fi grăbit, a fi pe ducă; citație, semn de introducere ( „“ ) . An- gefälle, n .; vzř Anfall 4 și 5 . man muß die Finger nicht zwiſơen -fuhrt, f.; vzi Anfahrt, 1 și 2. -fül- An- gegangen , ( part. v . gehen );-) Thiir ind --- ſteden , nu băga (pune) len , 1 ) v . tr . 1) .; a umple; -fid), v . kommen, a sosi, a se apropia pe jos. lingura , unde nu'ți fierbe oala ; nu r . H.; a se umple; fig. , a se ghiftui, An -gehäng -c, n.; baſer, amulet.-t, adj ; te amesteca unde nu'ți fierbe oala ; a se îmbuiba, a se îndopa. -füllung, 1 ) adăugit, anexat, alăturat; 2 ) a nu pune capul sănătos sub evan f ., -eni ; umplere. tîrnat. ghelie; 2 ) pol (al pămîntuluí, al ce An- gabe, f. , - 1; 1 ) arătare, declara- Ant-geheitert, adj.; călit, chirchilit, ti rſului; 3) coadă de cuțit, de spadă ţiune, spusă, zisă înformațiune; 2 ) riachiu , turlac, ciocnit, cănipiu , etc.); 4) osie (împrejurul căreia se arvonă, arvuna , capară, sattea; 3 ) candriu, cuc (de vin ). învîrtește ceva ); 5 ) cirlig, undiță; dare de marfă (scăzînıl'o apoi din An -gchen , v. ntr. ner. .; 1) a 6 ) bold , ac , ghimpe, vírf ascuțit . socoteală ). 4) plan , proiect, deviz . urca , a se sui ( pe un deal, pe un -baud, n ., -bänder ; balama, cheio -gabelii, v . tr. V .; a lua cu furculiţă, colnie); 2) a începe; heiß giug'ø an , toare . -bijjen, m .; nadă, potmet, cu furca .-gaffen , v. tr . V .; a sgăi , a lupta începù cu înverşunare; ein momeală, bucătură (de pe cîrligul blei ochii la cineva, a se uita cu angehender Niinjiler, un artist tănîr, undiței).- er, m .; vzť Angelfiſder .-feſt, gura cascată. gaffer, m .; gură începător; 3 ) das Feuer geht air , fo adj.; teapîn , tare, solid .- fijd , m ., ; cască . -gähnen, v . tr. 1) .; a se uita cul se aprinde; 4) der Apfel geht an , raže ghimpoasă ( Raja clavata ). -fi (căscînd la cineva ). mărul începe a patrezi; 5) die Stie: îder, m ,; undițaș, păscar cu undita An-gebären, v : tr. ner. 1 .; il alipi fel gehen leidt an, cặubotele se în -fiſcherei, f.; păscuire cu undița se Angelaugen 41 Anglikanijd musare -hafen , m .; cîrlig de undiţă, cožu Ware, aceasta e o marfă căuta ihn bedroht, în vederea nenorocirer gă. -leine, f. , -11 ; ață, sfoară de tă , ce se cumpără cu plăcere , ce ce'l ameninţă . undiță. -mächte, pl.; die -des Reidus, se vinde lesne; 3 ) es iſt ihm Etwas An -geſpannt, adj .; 1), înhămat; 2) în puterile principale ale imperțu -es begegnet, ii- aŭ yeşit inainte cu tins, încordat. -geſpißt, adj .; vzi luſ. -mans, f.; -mäuſe; plin; jeder ſucht was ihm - iſt, fie angeheitert. -geſtammt, adj.; moşte nă, șoarece (cu botul) ascuțit [So care trage spuza pe turta lui; 4 ) nit , strămoșesc, ereditar, înăscut. rex etrusca ). -müde, f., - ! 1 ; țîn die Stimmung der Börſe für die Ar -geſtedt, adj.; molipsit, atins , luat tar, muscoin cu ac . -offen, adj .; leihe war-, dispozițiunea burser (de o boală ), infectat . -geſtrengt, die Thüre ſteht- , ușa e de tot des pentru imprumutul era animată . adj.; 1 ) trudit, opintit, căznit, obo chisă. -plak, m ., -plätze, loc de un -genehmlichkeit, f ., -en ; vzť Annehm sit, canonit; 2) întins, încordat dit, de păscuit cu undiţa. -punkt, lidyfeit. foarte tare.-ſtrengtheit, f.; opintială, m .; punt principal, cardinal; pol; An-genommen, ( part. v. annehmen ) obosială, trudă , caznă . -gethan, adj.; -rute, f., -n; vargă de undiţă .-jädh int.; fie ! hamete ! primit, acceptat ! 1 ) îmbrăcat; 2) die Sache iſt ſo- , fiſch , adj.; anglo-saxon. -ichiff, n ., Anger, m .; ( Änger); 1) pajiște, răzor, dazu, danach -- , lucrul, afacerea pare, -e; corabiă, vapor, vas de undit, hat, fînaț, imaş, livadă, livede, păşu are aparență, are aſerul . -getrabt, de păscuit cu undiţa . -duur, f ., ne, izlaz; 2 ) loc de jupuit, de belit adj.; --- fommen , a sosi , a veni în -ſchnüre; vzí Angelleine.-ſtange, f., -1; (mortăciuni). -blume, f., -11; (bot.) treapăd.-getrunken , adj.; beat, bat, vzť Angelrute.-ſtern, m .; (astr. ) stea talpa găşteĩ, ghizdeſu ( Leonorus matosit vz angebeitert. -getrunken polară. tugend, f., -en ; virtute ca cardiacal. -feld, 29., -er ; fînat, pa . heit, f.; beție. pitală, principală. -weit, vzì angel jişte. -häusler, m .; sătean ce locu- An-gewäge, n.; 1 ) nadă ( la teslari, offen. -winde, pl.; vînturile din tus ſește cu chirie pe o livadă, pe un dulgheri); 2) căpătíſu la tigăițele patru părți ale lumei. fînat . -fraut, n .; (bot.) limbariță, fusurilor (în morỉ) . -gewandt, adj.; An- gelangen, v. ntr. ſ; a sosi, a a limba broașteĩ, podbeal de apă, întrebuințat, aplicat; er hat alles- , junge.-gelaufen, ( part. v. anlaufen ) limba oaiei ( Alisma Plantago ).- ling, a făcut toate chipurile, a umblat 1) —fommen, a veni, a sosi in fu : Ängerling, m ., -e ; 1 ) burete, ciu d'ancîtele. -gewende, n.; hat, brîŭ gă; 2) umflat, bobotit, crescut (a percă de cîmp (bun de mîncat) ( 4 ( la arătura ).- gewieſen , adj.; 1) auf Et pele, obrajii etc. ) ; 3) fig ., er iſt übel garicus campestris); 2) larvă de was- ſein , a trebui să semulțumiască n'a reuşit, n'a izbutit; fam ., a gîndac; 3 larvă de tăun , de stre cu, a nu ave decît, în cotro, a fi re greşit adresa. chỉe, de ghijoagă; 4) bortă , gaură strîns la ceva; er iſt auf ſich ſelbſt- , An- geld,n. , -er; 1) arvonă, arvună, făcută de tăun , de strechỉe in piei el trebuie să se îngrijiască însu'și capară; 2) saftea; 3) aldîmaş, adîl ( la dubălari, la tăbăcari). -recht, n . , de sine, n'are nici un prijin ; 2 ) a maş. gelegent, adj.; important, in -e ; drept de păşune, drept la imaş. dresat, îndreptat, avizat. -gewoh teresant; fich Etwas -- ſein laſſen , a An- geregt,adj.; 2 ) rădicat ( o chesti nell, v. ntr. 1 .; Etwas a se obici se ingriji, a se interesa de ceva. une ); 2) îmboldit, boldit, imbărbî nui, a se deprinde, a se nărăvi -gelegenheit, f., -en ; treabă , aface tat, insuflețit , ațîțat . -geriſſen , adj .; ( cu ceva) .-gewöhnen, 1) v. tr. 6.; a re, chestiune; Miniſter der auswärti 1 ) rupt la un capît; 2 ) pop. , er obicinui, a deprinde, a învăța; 2 ) gen -- en , ministru al afacerilor stră iſt , e călit, chirchilit, amețit, piş ſic), v. tr. H.; a se deprinde, a ine. -gelegentlich, adj. și adv.; stă cat la limbă (de băutură) vzỉ an obicînui, a se învăța .-gewöhuis, ruitor, important, grabnic, cu stă - gebeitert. -geſchiniert, adj.; 1 măn n . , ---- íſe; -gewöhnung, f., -en; -ge ruinţă, cu insistență, cu dinadinsul. jit , feştelit; 3) fam ., fript, pîrlit; er wohnheit, f., -en ; obicinuînță, de Angelika , f.; 1 ) Angelica ( nume fe iſt--worden, a mîncat păpară, a prindere, obiceňu, învăț, nărav.-ge meiesc ); 2) (bot.) bucinis , angelică, mîncat o lumînare, î1-a tras calu wohnt, gewöhnt, adj.; deprins, o anghelică (Angelica, Archangelica pul, îñ-s'a pus mantaoa, calupul. bicinuit, învățat . officinalis); wilde— , ( bot. ) picřorul geſchwemmut, adj.; adus, cărat (de An- gieren , y. tr. .; a se uita la, a caprei (Angelica arvensis); 3 ) an apă); --- es Land, mål, målitură, a privi pe cineva cu ochỉ lacomi. gelică, un instrument in forma (a )lău gestru. -geſchwollen , adj,; umflat, -gießen, v. tr. ner. h.; 1 ) a turna, tei. cucuřat, boboșat, bugezit, gurguiat, a vărsa cositor etc. 2) a umple Angeloben, v. tr. B ; 1 ) a făgădui, bobotit, bolfat; die Gewäſſer ſind ( un vas, un pahar etc. cu un li a promite solemn, a jurui; 2) ( ſich) apele aŭ crescut. -gejeh (e)it, chid ); 3) a muťa, a umezi; Pflanzen eine Perſon zu Etwas-- , a indatori, adj.; insemnat, cu vază, stimat, a uda plănte; Farben-- , a muſa a obliga o persoană prin o făgă considerat, respectabil, notabil. -ge văpseli, culorự; 4) a uni, a alia (prin duinţă, juruință saŭ prin dare de ſeh( c)nheit, f.; însemnătate, vază, topire);fig ., das Kleid ſitt wie angegoi mînă; 3 ) a logodi.-gelöbuis, n ., -ſje; considerațiune, stimă.-gejeijen, adj.; ſen, haîna şede ca turnată (pe trup); -gelobung, f., -en ; 1 ) făgăduinţă, vzianjäſſig. er ſitzt auf dem Pferde wie angegoſſen, făgăduială, promisiune solemnă; 2 ) Angeſidit, n., -er și -e ; 1 ) fața, obraz, şede ca turnat pe cal. logodire. figură; hör midy an , du geliebtes-- ! | Angina, f.; anghina, durere de gît, Angelus, m .; 1 ) înger; 2 ) salutare ascultă mă, iubita mea ! von --zu sopărlaița cea rea. îngerească; 3) rugăciune catolică față în față; ſide von - fennen Angiologie, t.; angiologiă , cunoştinţa care incepe cu cuvîntul -- ; 4) An lernen , a face cunoștință personal; vaselor trupului. ghel (nume bărbîtesc ). einem in's --- laden, a rîde cuiva în An- girren , v . tr. 6 .; 1 ) a ugui, a gon An - gemeijen , adj.; potrivit, cuvenit, nas; id) hab's ihm in's -- gejagt, îï goni la, cătră ceva (porumbeii, hu măsurat, proporționat, conform , a am zis'o în față ; 2 ) vedere, față, lubiņ); 2) a ofta, a suspina după nalog; -adv.; după, conform , potri ființă, prezență ; (mai cu samă ca vit, in proporţiune. -heit, f ., -en ; adv.; vzť urm .) -2, adv.; în față , în An - glänzen, v. ntr. 6.; a străluci , a potrivire, cuviință, conformitate , ochi, fătiş, în fiinţă, în prezență, luci spre, cătră ceva. -gleiten , v . proporțiune. -genehm , adj.; 1 ) plă în drept; fig. , în privire, în vedere, tr. 5., a da peste ceva lunecînd . cut, hazlin , nurlin , drăgălaș; es iſt în considerațiune; -des Dorfes, în Angli-ciśmus, m .; anglicism , idiom hier ſehr- , e foarte plăcut, foarte fața satului;-- der Verſammlung, în englezesc. fanijd, adj .; anglican ; bine aici; 2) căutat; dies iſt eine e ochiſ adunării; - Des Unglics das e lirdịc, biserică anglicană. -foma S. I. Grossmann. Dicţionar german -romîn. se ceva . Auglimmen 42 Anhaltſamt tot ce nie, vzĩ Anglomanie. -fiereu , v. tr. 2) colică, frămîntătură, dureri de , An- baben, v. tr. ner. þ.; 1 ) a ave pe .; a bonti, a ciunti, a tățe, a re stomah; 3 ) dureri de facere; 4 ) sine, a purta ; Kleidungsſtücke- , a teza (coada cailor ). ſchwere-- , vzť Epilepſie; 5) pripă, purta, a fi îmbrăcat cu haine; 2 ) An- glimmen, 1 ) v. ntr. ner. ; a în zor, grabă mare ( la lucru etc.); einem Etwas-- , a) a lua pe cineva cepe a arde, a se aprinde; 2) v . tr. adj.; 1 ) ingrijit, neliniştit , fricos; pe d'inainte; b ) a- iſ fi ciudă de ci ner. 1.; a) a aprinde, a face să se 2 ) scrupulos, nehotărit, șovăitor; neva; a ave pică pe cineva; a ave aprindă; b) a luci spre ceva aprin es wird ihm-- , e neliniștit, iſ e ceva încontra cuiva; 2) es iſt ihm zînduse. frică; --und bange um Etwas, foarte nichts anzuhabent, nu se poate acăța , Anglo -mant, m ., -en ; angloman , cel ingrijit, neliniştit pentru ceva; es atinge de el , nu iĩ se poate împuta ce are o deosebită plecare pentru wird ihm immer ängſter, îi se face nimic . -hađeit , v . tr. V.; 1 ) a în o englezesc. -manie, f.; an frică tot mai mult; ſein Gewiſſen iſt cepe a toca; Holz a tățe lemne; glomaniă, predilecțiune pentru tot ihm – , conştiinţa îl chinuțește .-bar, 2) Kartoffel - , a prăși cartofe; 3) a ce e englezesc. vzř ängſtlichy. -ausruf, m . , e; ţipăt ciuguli , a cřupi (cu pliscnl, păse An- globen, v. tr. 6 .; a boldi, a hol dureros, strigăt, esclamare de spai rile) . -haften, v. ntr. V.; a se anina, ba, a bolovåni, a bleojdi, a beli mă, de frică. -beben, n .; tremur, a se ține tare de ceva.-häkeln , 1 ) v . ochiĩ, a se uïta cu ochỉ holbați. fior de spaimă.- bedrängnis, n. , -ſſe; tr. 6 .; a) a adăugi lucrînd cu igliţa; -glühen, vzï anglimmen . asupršală, năpăstuire, strîmtoare, b) a anina, a încopca, a pune în cuğu , An -greifbar, adj.; atacabil, ce se aporſe de spaimă, de nelinişte.- be în cîrligel ; 2 ) -ſidh, v. r . h.; a se acăța, poata ataca, apuca .-greifen , v. tr . drüdt, adj . , apăsat, asuprit de spai a se grepîna (cu unghiile, cu ghia ner. .; 1 ) a apuca , a atinge, a mă.-beflommen, adj.; năbuşit, strîm rele) .-hafen, 1 ) v . tr. 1 .; a) a anina, a pune mîna, a găbui, a acolosi , a torat, strîns la inimă de spaimă. acăța, a atîrna, a pune în cîrlig ; înşfăca; 2) eine Sache ernſt-, a a -bild, n., -er ; tabloŭ ingrozitor, in b ) a înțepeni cu cîrligul, cu cin puca, a lua serios un lucru, a se fiorător.- durdzudt, adj.; zdruncinat, ghelul, cu alca; c) a ариса си pune serios pe lucru ; 3 ) ein Kapi zguduit, pătruns de spaimă. -eutla cîrligul; 2 ) -ſid), v . r . V .; a) a remine tal- , a ataca un capital (a lua din den, adj.; ușurat, liniştit. - erfüllt , adj .; aninat , atîrnat de un cîrlig; b ) a el ); 4) dies greift ( einen ) an, aceasta spăržet, neliniștit, ingrijit. -fieber, se ține teapîn . -halftern , v. tr. 6 .; mişcă, înduioșază, apucă la inimă; n.; friguri recř, fiori reci. -gejühl, a încăpîstra, a pune căpîstru, a 5) einen--, a ataca pe cineva, a f .; simț, simțimînt de spaimă. -ge lega cu căpîstrul. -halſen , v . tr. V .; se lega de cineva , a năpădi, a nă idrei, n .; strigătde spaimă - geſtöhnt, a înzgîrda, a pune văli , a da năvală ;-ſic ), v. r. ner. H.; n ; geamăt de spaimă. -manil, m . , -halt, m . , -e ; 1) în zgardă (căinii). a se opinti , a se obosi, a se dăula . -männer, călău, gîde, hingher, gea razîm ; 2) popas, sprijin, sprijoană , -greifend, adj.; atingător, mişcător; lat. -idweiß, m .; sudoare rece ; une, haltă abătătoare, stați (la căi ferate etc. ) ; 3 ) ofensiv, agresiv. -greifer, in .; ată auspreßen , a trece nădușelile .-trop cător, agresor. -greifiid), adj., ce feu , pl.; picăturỉ de sudorĩ reci. Anhalt (nume unuſ ducat în Ger se poate apuca, atinge, ataca .-grei -voll, adj. inspămîntat, infricoşat, mania ); fam ., aus -jein , a fi foarte nen, v. tr . H.; a scănci cătră cineva, plin de spaimă.-zitternd, tremurînd asgîrcit,avar.-halten , 1 ) v . tr. ner. 6 .; a plînge strîmbîndu-se, schimono de spaimă. ) a ținelipit , a ține unu lîngă altu; die Sdynur- , a ține sfoara (la înce sindu-se la cineva. -grenzen, v. ntr. Angſt- haft, ängſt -ig, vzň ängſtlid ). putul măsurărei); b) a opri, a reține; V.; a se mărgini, a se megreși, a se Augſt-( ig) en, v. ntr. H; 1 ) a inspâï den Fliichtling- , a închide, a aresta tri, a se învecina , a fi mărgi mînta, a infricoșa , a ingrozi , a pe fugarul; Etwas- , a opri, a re naș, limitrof ( cu cineva, cu ceva). chinui, a turbura , a nelinişti , a in ţine ceva; Waren--; a secvestra, a -grenzend, adj.; mărginaș, megňeş, colti ; fam ., a băga frica in oase; confisca mărfuri; c) a îndemna, a vecin, lăturaș, hotărîș, hotarnic, li 2) ſich, v . r . b ; a se inspămînta, îmboldi, a sili, a stărui, a împinge; mitrof. -grenzung, f., •en ; mărgină a se infricoşa , a se ingrozi , a îſ einen zu Etwas—, a îndemna, a şiă, megieşire, învecinare. fi frică; fam ., a se da de ceasul îmboldi pe cineva ( să facă ceva) ; An - griff, m. , -e; 1 ) începere; in -- neh morții, a obăga pe mânecă. -lich , d) ( inus.) einen Ton—, a susține men, a începe; den - des Geſchäftes adj .; 1 ) neliniştit, fricos, spîriet; 2) un ton ; 2) v . ntr. ner. 6 .; a ) der beſchleunigen , a grăbi, a pripi cu în scrupulos, șovăitor, nehotărît; des Regen hält an , plouă într'una, ploaia ceperea afaceret; 2) atac, năvală, Streites-, a se teme, a fi frică de ține într'o întinsoare; b ) beim năpadă, năpădire; fig ., însultă, o ceartă ; ein --es Benehmen , o purta Wirtshau8--, a poposi, a sta, a se fensă; 3) apucare; 4) plăsea, mă re neliniştitoară, turburată ; fich opri la birt, la cărciumă; c) mit ner, mănunchiu, toartă. -sart, vzi zeigend, a se arăta grăbit, pripit Etwas-- , a continua, a nu înceta cu Angriffsweiſe. -8bündnis, n . , -lſe; a (pentru a ajunge la țintă). -lidhfeit, ceva; d ) bei einem um Etwas -- , lianță ofensivă. -8frieg, m ., -e ; răz f ., -en ; 1 ) teamă, spaſmă, frică, ne a cere de la cineva ceva, a stărui boſu ofensiv. -blinie, f ., -n; liniă linişte, ingrijire, tulburare, zăpă. a năzui pentru ceva; pop . , a se de atac. -Bplan, m. , -pläne; plan , cială , tremurătură; 2) scrupul, scru pune cață pe capul cuiva; um ein proiect de atac. -spunkt, m .,-e; punt pulozitate, nehotărire, șovăire . Mädchen - , a cere o fată in căsă de atac. -swaffe, f. , n ; armă ofen An- guden, v. tr. h ; a privi, a ochi toriă; 3) fichy, v . r . ner. 1.; a se ține, sivă. -Gweiſe, f., -n ; mod , chip de (pe cineva ), a se uïta la cineva. a se anina, a se răzîma de ceva. -hal : atac, de ofensă; -adv .; ofensiv . -gurren, vzi angirren .- gürten, v . tr. ten, n .; 1 ) oprire, reținere, incetare, -ówerke, pl . , fortificări, fortifica b; a incinge, a imbăžera, a pune contenire; 2) cerere , stăruință, so țiuni. -grinjen , v. tr. h.; a rînji la brîu, colan. -guſ , m ., -giiſſe; 1) licitare; 3) continuare, durată.-hal cineva, a se uſta, a privi rînjind . muiare, umezire; 2) unire, aliaj tend, adj.; continu , necontenit, fără An- grungen, v . ntr. 6 .; a grohậi, a (prin topire); 3 ) strat, pătură ( ce se preget, stăruitor.-halter, m .; 1 )razîm , guița spre cineva ( porcii). formează pe lucrul turnat in tim sprijin, oprea ; 2) clește. -baltfette, Angſt, f., Ängſte (Ängſten ); 1) teamă, pul turnării). f.,-11; lingură , předică, lant ( de oprit spağmă, frică, nelinişte, baru, spă- Anguſtura, f. (bot.) Angustura (.19 roata ). -baltpunkt vzi Anhaltspunkt. rietură; -machen , a spărſe; er hat gustura). -rinde, f.; ( bot.) coaja -haltſam , adj.; stăruitor , nestrămutat, vor dem Tode, îi e frică de moarte; de Angustură ( nyustura corter . dăinuitor, nepregetat. Anhaltſeil 43 Antauf a An -haltſeil, n . , -e; frănghie de oprit, ! prăşi cartofe, a face grămîgîoare, prin vrajă, prin farmece; einen-, de retinut. haltsort, m. , -e ; po moşinoaſe de pămînt la cartofe; 2) a - iſ face, a'i vrăji, a'l obroci, a'i pas, abătătoare, stațiune, haltă. a săpa ( via ). -häufen , 1 ) v. tr. b.; fermeca . -haltspunkt, m . , -e ; 1) punt de a) a grămîdi, a buluci, a strînge An- hieb, m ., -e; 1) tăiere, tăietură razîm ; 2 ) stațiune, haltă (la căi fe ( la un loc ); b) a îmulți (datorii) ; c) întăia ( în pădure); 2) loc unde în rate); 3) proptea. -hämmern, v. tr. vzi anhäuſeln; 2) ſid ), v. r. h.; a se cepe tăierea în pădure ); 3) lovi h; 1) a țintui , a intepeni cu cio grămîdi, a se strînge, a se îmulți, tură; er hat den erſten— , el are în canul; 2) a ciocăvi, a bate cu cio a se buluci, a se îmbulzi.-häufung, tăța lovitură (în duel). canul. - hang, m . , -Hänge; 1 ) adaos, a f., -en ; 1) grămîdire, strîngere (la An-höhe, f., -1 ; deal, movilă, colnic, nexă, supliment, apendice; -—zu einem un loc) , îmulţi.e, îmbulzỉală, aglo dîmb, suis, pisc, colină, muncel, Teſtamente, codicil; 2 ) partid, par merare; 2 ) (med .) - Des Blutes, îmul înălțime; waldige-, măgură.-holen , tidă, partizaný, aderenti; 3 ) nadă. tire a sângelui, iperemiă; 3 ) ( tis .) v. tr. b.; 1 ) a trage spre sine; 2) -bangen, hängen, 1 ) v. ntr. ner. agregat, justapunere. (mar.) a trage la ſedec, a remorca. h; a) a atîrna, a spînzura, a se ți- An-beben, 1) v. tr. ner. b .; a înce -hören, 1 ) v . tr. H.; a ) a asculta, a ne de ceva; b) Etwas hängt einer pe; ein Lied-, a începe, a întona auzi; b ) a recunoaşte (ascultînd, Perſon oder Sache an , ceva e ali un cîntec ;—zu ſprechen , a începe a după voce); 2) ſich, v. r. 6 .; Etwas pit, se ține de, e înrădăcinat într'o vorbi, a lua cuvîntul; 2) v . ntr. 5.; hört ſid ) ſo an , ceva sună astfel. persoană saŭ într'un lucru; c) Je der Zant hub an , cearta a început, -hörung, f ., -en; ascultare. -hoſen, mand hängt einer Partei- , cineva a luat naştere; 3) v . r. ner. 6 .; da ſidy, v . r. h.; a'și îmbrăca pantalonii. se ține, face parte dintr'un partid ; wird ſich allererſt die Not -- , aici are -hüpfen, v. ntr. T .; a veni, a se a 2) v. tr . ner. V.; a ) a anina, a să înceapă cel d'întâžu nevoia, să propia sărind , ţupăind, săltînd.-hu gîța, a 'spînzura ( de ceva ); b ) a a răcia. -hefteln, v . tr. 6.; a încătă ſten, v . tr. H .; a tuşi spre cineva. dăogi, a uni, a înădi, a împofila; răma. -heften , 1 ) v. tr. H.; a) a lega , Animal-iſation , f .; îndobitocire, ase c) einem Etwas-, a face cuiva un a anina, a împofila, a priponi; b ) mînare cu animale; preschimbare renghỉu , a pune coadă cuiva , a ju a prinde (cu ace); c) a lipi (un a în elemente animale. -ijd, adj.; a ca cuiva o festă; prov. , der Katze fiş ), a afișa; d) a broșa; 2) fich , v. nimalic, dobitocesc, care e propriu die Schellen--, a pune capul sănă r. h.; a se anina, a se agîța (de un animal, ce se ține de animal. tos sub evangheliă; d) einem einen ceva ); fig. fam ., a se ține grapă, iſieren, v. tr. 6 .; a îndobitoci, a a Proceß- a face, a întenta cuiva lipcă, scaſu de cineva .-heftend, adj .; semîna cu un animal. un proces; 3 ) ſich, v. r . ner. 1 .; a grăpiş. -heilen, 1 ) v. ntr. {.; a se Anim- ieren, v. tr . H .; a îmbărbîta, a se lipi, a se agîța, a se ține, a se tămădui, a se vindeca la loc, a însufleți, a încuragựa, a anima, a lega ( de cineva); prov., ſich an je: creşte la loc ( piele etc.); a se înti îmboldi, -ierung, f;, -en ; îmbărbîta manden wie ein Bart an einem Bie ripa, a se întrema; 2) a tămădui, re, încuragiare, îmboldire. -08, adj .; nentorb- , a se ține grapă, lipcă, a vindeca, a lecui. -heimeln , v. ntr . aprig, ſute (la fire), viořu, înfocat, în scaiu (de cineva ). -hänger, m .; 1 ) 5 .; a plăce ca acasă, a se simți ca verşunat. -oſität, f ., -en ; 1 ) animo partizan, sectator, aderent; 2) al acasă .-heimfallen, v. ntr . ner . 1 .; a zitate, înfocare, viociune; 2) îndăr toiu , mlădiță , vlăstar de altoit; 3) căde în partea cuiva.heimgeben , v. jire, înverşunare, oţărire. -ojo, adj.; barer, amulet. -hängerſchaft, f .,-en ; tr. ner. 1 . ; - heimſtellen, v. tr. b .; a da, (mus.) vioịu , cu inimă. partizanî, aderenți, sectatorŤ. -häu a lăsa, a pune ceva la dispozițiu- Anis, m .; ( bot.) anison, anason , chi gig, adj.; 1 ) atîrnător, aderent, nea cuğva; id ſtelle es deinem Ur men dulce, molură, molotru (Pim alăturat; 2 ) einen Proceß --- madien , teile anheim , te las să judecî, mă pinella anisum ). apfel, m. , -äpfel; a face, a întenta un proces; 3 der las pe judecata, pe părerea ta .-hci (bot.) măr posmăgel. -balſam , m .; Proceßi iſt-, procesul nu e hotărit ſchig, adj.; ſidy - maden zu Etwas, balsam de anison . -branntwein, n. , încă, e pendent; 4) (fis .), inherent, a se îndatori, a se însărcina cuce -e ; rachịu cu anison. -brot, n. , -e ; unit, nedespărțit. -hänglich, adj.; a va, a lua asupra ’ șă ceva. -helfen, păine cu anison. -geſdmad, m .; lipit, plecat spre cineva, devotat. 1 ) v. ntr. ner. V .; a ajuta cuiva să gust de anison. kerbel, m .; (bot.) -bänglidkeit, f.,-en ; alipire, plecare, dobandiască, să ajungă la ceva; 2 ) secărică, chimion negru , chinișor afecțiune, devotament.-hängiel, n.; v. ntr. ner. 1.; ein Kleid-- , a ajuta ( Carum carvi]. -forn, m ., -örner; 1 ) baſer ( la gît), amulet; 2) adaus, (cuiva) să îmbrace o haină. -her, 1 ) semînță de anison; 2) grăunte anexă, supliment.-hangſtrid), m .,-e; adv.; aicř, aci , pănă aici.-herkunft, de anison. -öl, n. , - e ; oleịu de anison . trăsătură subțire ( la o literă , in ca f .; sosire, venire, ajungere aici. -zuider, m.; zaharica cu anison. ligrafie) . -harken , v. tr. 6.; a grebla, -herreiſe, f., -11 ; călătoriă încoace, An-jagen, v. tr. 6.; 1 ) a începe a goni, a trage cu grebla (pămînt etc. ) drum într'acoace. -herrſchen, v. tr. a vîna; 1) a da goana (cailor) ; -hajpen , v. tr. .; a îmbălăma, a h.; a se răsti la cineva, a lua în angejagt fommen, a veni în goană, înțepeni cu balamale, cu cîrligì, respăr pe cineva, a bruftui, a sbor în galop. jekt, adv.; acum -jochen, cu scoabe. -hau, m .; tățetura în şi , a răcni cătră cineva .-heken, v. v . tr . 6.; a înjuga ( boi etc.). tăța cu toporul (într'nn copac etc. ). tr. H .; 1 ) a ațîța, a amuța, a asmute, Au fahmen , v . ntr. į ; a se mucezi, -hauch, m.; 1 ) suflu , suflare; 2 ) a a sumuța , a întărta (căīniſ); 2) fig., a se mucigăi, a prinde floare, a se burire; 3) miros. -bauchen, v. tr. 1.; a întărta , a îmboldi, a da bold , a bozăi. - fämpfen, v. ntr. 6.; a se lupta a sufia (ilin gură spre saŭ pe ci ațîța; fam ., zwei Perſonen- , a pune în protiva cuiva. -farren, v. tr. h .; neva ); a aburi ( spre ceva) ; fig ., er coadă colaculuì. -heker, m .; amuți a căra, a aduce cu carul.-kauf, m ., iſt von göttlichem Feuer angehaucht, tor, învrăjbitor, resvrătitor, însti -fäufe; cumpărare, cumpărătură, do el e inspirat de un foc dumnezeiesc. gator. -hekung, f . , .en ; amuţare, îm bîndire; pop. , arvonă, arvună.-kau -hauen, v . tr. ner. V.; 1 ) a începe boldire, ațîțare, înstigare. -heucheln, fen , 1 ) v . tr. 6 .; a cumpăra, a do a tățe ( lemne etc. ) 2 ) a tăie în ceva v. tr . V.; a linguşi, a făţări, a lin bîndi; 2 ) fidy, v. r. H .; a ' şi cumpăra ( cu toporul); 3) a însemna prino gări pe cineva. heulen , v. tr. 5.; (o casă, o moşie) și a se statornici. tăietură (copaciſ în pădure ); 4) ci a urla, a chelălăi, a hăuli (spre ci -käufer, m.; cumpărător. -kaufung, nen Odyſen - , a măcelări un boð. neva ). -heute, adv.; astăzî. -heren, f., -en; cumpărare, dobîndire. -häufelu, v. tr. 6 .; 1 ) Kartoffel , a v . tr. 6 .; a face, a pricinui ceva / Anfe, f. , -n ; 1 ) crăcană de plug; 2) Anfehren 44 Anknurren un ic. pe față . unealtă de scobit, de găvănit metale; cu ancoră .- 11, 1 ) v . tr. h.; a) a ancora, fahren, n .; procedura de (punere 3) ancă (pește) . a arunca ancora; b ) a întări, a sub) acuzare.-flammeru, 1 ) v. tr. 5.; An-lehreil, v. tr. .; a mătura spre lega cu ancoră (in zid etc. ); c) a a ) a înțepeni cu scoabe; b ) a agîța, ceva. -feilen , v. tr. h .; a împăna, a înzestra o corabiă cu ancore; 2) v . a acolisi, a prinde, a anina (de un întări, a înțepeni cu o pană, cu ntr. V.; a) a se opri aruncînd an cuill); 2 ) ſichy, v r. H .; a se agîța, cora, corabia ); b ) a rămni la ceva, a se tine (de cineva, de ceva ); a se Ankel, m .; mont ( la degetele picioare a umbla după ceva, a'și pune nă acolisi.-klang, m , -flänge; 1 ) acord, lor). dejdea în ceva. -plak, m ., -plätze; sunet, început de sunet, intonaţiune, Anfen -blume, f. , -11 ; (bot.) tîța oaſei, loc de ancorat, de slobozit ancora . 2) armoniă; 3) - finden , a găsi re cřubotica cuculuſ, brănduşă, agli -probe, f ., -11 ; încercare de anco sunet, a găsi ecoŭ, a plăce, a ave ciu, caltă, floare galbînă (Primula rat, de aruncat ancora . -red t, n .; succes, izbîndă, a găsi încuviințare, veris ]. -braut, f .; unt din luna luş 1 ) drept de ancorat, de oprit cora aprobare. Maſu. -milch , f.; zerişoară. bia; 2 ) vzi Antergebühr. -ring, m ., Au -kleben, 1 ) v . ntr . 6 .; a ) a se alipi, An-fennen, v . ntr. V.; a cunoaște de -e; belcing, verigă de ancoră. -rute, a ține la; b ) fig . , a fi strîns unit , f., -11; -Idhaft, vzi Ankerhelm .-idmied, legat (de cineva), a fi înrădăcinat Aufer, m .; 1) mozřu , măsura de ca m ., -e; făurar, fabricant de ancore . ( în cinera ); 2 ) v . tr. 6 .; a lipi, a pacitate de o vadră; 2 ) ancoră, -ſchmiede, f., -11 ; fțerărie, făurărie, afişa. -flebend, adj.; cleños, viscos, anchiră, anghiră; vor - liegen , a sta cuşniţă, fabrică de ancore. -idul, lipicios; fig., aderent. -kleber, m .; pe loc ( corabia); den--werfen, vor m ., -e; teacă de ancoră . -jcil, n. , afişer, cel ce lipește. -fleden , -fled gehen, ſid, vor - legen , a arunca an -e ; vzi Anfertan .-ſtange, f., -11 ; vzi An jet, v . tr. 5.; a mặta, a snăngăli, cora (în mare); den --einholen , a ferhelm .-ſtelle, f ., -11; vzĩ Ankergrund. a stropi (cu cerneală, cu noroſu întoarce ancora; den -- verkaben , a -ſtich , m ., -e; nod de ancora (la ot. etc. ) . -flciben, v . ntr. ner. 1 .; vzī întări ancora ; den -- filden , lichten, a gonul ancorei). -ſtock, m ., -ſtöcke; vzi ankleben . -fleiden, 1 ) v. tr. h .; a îm scoate ancora (din apă ); den - kappen , Ankerholz. -tan, m ., -e ; funiă , otgon , brăca; 2) ſidy, v . r. 6 .; a se îmbră a tățe, a reteza otgonul, pălîmarul; pălîmar, hurdutseň de ancora. -tau ca, a se înțoli; ſich anders- , a'și 3) șină de fer, scoabă, ancoră (de länge, f., -11 ; 1 ) cablu; 2 ) lungimea schimba hainele. kleidezimmer, n.; întărit clădiri); 4) ancora ( cîrlig en funiei ancoreř.-uhr, f., -en ; ornie, odaie de îmbrăcat, cameră de toa glezesc ce pune în mişcare ceasor ceas, ceasornic cu ancoră (vzi A11 = letă . -fleidung, f., -en; îmbrăcare, nicul). -amboß, m ., -ſje; ilău , nico fer 4. -wacher, -wächter, n .; vzi îmbrăcăminte. -kleiſtern , v . tr . 5.; vală de făurit ancore . -arm , m . , Ankerboje. -winde, f . , -11.; vzi An a înclei, a lipi cu cocă, cu cleỉu -e ; cîrlig , braț de ancoră. auge, kerhaſpel . -zeichen , n .; vzř Anferboje. (de făină ). -klemmen , v. tr. 6.; a n ., -11; ochỉu de ancoră ( gaură în -zoll, m .; zölle; vzi Anfergeld. strînge cătră (părete etc. ) varga ancoreſ pentru beleşug, pen- An- ferbeli, v. tr. 6).; 1 ) a cresta, a An- flingelii, v . tr. 6 .; a suna, a trage tru verigă ). -balken, pl.; grinzň, pre răcli , a canela , a face saŭ a trage clopotelul. -flingen , v . tr . ner . 1. și peleag, cari susțin ancora. -beklei cřubuci; 2 ) a însemna pe un răboj, b .; 1 ) a începe a suna ( și a creşte dung, f ., -en ; învăliş de ancoră (fu pe un răbuş. -fetteli, v. tr. V .; 1 ) mereŭ, un ton , un sunet); 2) a ciocni niă subţire învărtită împrejurul bel a lega cu lănțujele; 2) a lega prin ( paharele, etc.). -flinten , v. tr . V. , a ciugului ancoreỉ) . -voje, f. , 11 ; sem ochiuri (împletituri). -fetteu, 1 ) v . apăsa, a călca cleanța, clampa (spre nul ancoreț, amarcă ( butoſu gol saŭ tr. 1 .; a) a înlănțui, a pune în lant; a deschide). lemn ce pluteşte de asupra apei, b ) a fereca, a încatena; 2) ſid ), v. An-flopfen , 1 ) v. ntr. 6.; a bate ( la pe locul unde s'a slobozit ancora) . r . 6 .; ſich an einen-- , a se anina de uşă ); ty. , (tr. ) auf den Baud --, a pi -fabrik, f. , vzi Ankerſchmiede. -feſt, cineva , a se ține lipcă, grapă, scaſu păi, a descoase, a sonda ( pe cineva); adj.; 1 ) ţiitor de ancoră ; 2) ținut de cineva. -fettung, f., -en; înlăn 2) v. tr. .; a înțepeni bătînd cu de ancoră. -fliege, f. , n ; -flügel, m .; ţuire, ferecare, încatenare. ciocanul. -flopfer, m .; ciocan ( la clinte, colț de ancoră. -förmig, adj.; An-find, n ., -er; copil de suflet, copil poartă ). ca ancora, în forma, în chipul an înfiet, adoptiv, finden, v. tr. b .; a Aln -knallen , 1 ) v . tr. 1).; a pocni (spre coreĩ. -gebühr, -geld, n .; ancorit, lua de suflet , a înfia, a adopta . ceva), a sfichiui ( caiſ); 2 ) ſidh, v. taxă, împozit ce plăteşte o corabiă -findung, f. , -en ; luare de suflet, în .. r. H .; pop ., a se găti, a se împopo care ancorează într'un port.- grund, fiere , adoptare.-firren , v. tr. 6 .; 1) tona. m .; fundul măriſ ( potrivit) de arun a dumesnici, a îmblănzi, a ademeni An- fnebeli , v. tr. 6.; a proţăpi, a cat ancora . -hafen, m .; cîrlig de (cu nadă ); 2 ) vzï angirren. -fitten, cetlui, a lega cobză, fedeles, snop. ancoră. -hals, m .; gît de ancoră. v. tr. 6 .; a încleia, a înclei, a ci -kneipen, v. tr. 6.; a pişca, a strînge -hammer, m ., -hämmer, chilău de ( cu degetele, cu cleştele ). -fneten , făurit ancore. -band, f.; vzi Anker An- kläffen , vzí anbellen .-flagbar, adj .; v. tr. .; a adăugi la frămîntat (fă fliege, -fliigel.-bajpel, m. ; scripet, cilin acuzabil, ce poate fi pîrît. -flage, ină etc. ) . dru, sucală ( de înfăşurat funia anco f ., -1 ; pîră, acuzare, invinovățire, An-fnöpfen, v. tr. 6 .; a îmbumba, a reſ).-helm , m ., -e ; varga ancorei.-hem plăngere, jal(o )bă. -flageakt, m ., -en ; încheia cu bumbi, cu nasturi. mung, f.,-en ; oprire, împiedecare a act de acuzare.-flagebank, f .; banca An -knüpfen, v . tr. 1 ).; a înoda, a lega ancorei( la ceasornice).-holz, n.; stati acuzaților. klagen , v. tr. h.; a pîrî , împreună, a îmbăñera; fig ., mit ei va ancore .-fette, f.,-n; lanțulancoreỉ. a acuza, a chỉema în judecată, a nem eine Verbindung-, a întra în -freuz, n. , -e; crucea ancoreř.-Frücke, trage în judecată, a invinovăţi; legătură, în relaţiune cu cineva ; f.; vzi Ankerholz.-fugel, f., -11 ; boam einem Etwas--a dori cuiva ceva, ein Geſpräd ) —, a întra vorbă, bă de artificiu (cu cîrlig saŭ cu a'l obroci, a'ſ vrăji (vr'o boală etc.) a începe o convorbire; ein Geſpräch ancoră, ca să se prindă acolo, unde -fläger, m .; pîrîş, acuzator; öffent --wollen, a căta semînță de vorbă . e aruncată). -loch, -löcher; bortă, liche -- , procuror, ministeriu public. -knüpfung, f., -en; 1) înodare, îm gaură, ochỉu la prora corăbiež ( pe -flägerijd , adj.; pîrîtor, acuzator. băierare; 2) eines Geſpräche , întráre inde întră funia ancorei).- los, adj .; -flagepunkt, m ., ; punct, articol în vorbă, începerea unei conversa fără ancoră , deslegată de funiă dle acuzare. -flagejdhrift, f., -en ; jal țiuni. - knüpfungepunkt, m ., -e; punct (corabia ). -mauer, f. , zid (întărit) ( o )bă, act de acivare . -flagever de unire, de împreunare.-knurren , v . menta . Anfödern 45 Anlegen gut se tr. 6.; 1 ) a mărîi spre cineva (căinii); -fuppeln , v. tr. 6 .; 1 ) a lega, a mişcare ſute ( pentru a sări, a se 2 ) a toarce spre cineva (mîțele ).- Init pune în zgarde, a înzgărda ( căinii) ; arunca etc.) ; 3) năvală, năvălire, ten , v. tr. 5.; a împleti cu andrele. 2 ) (arh .) a împreuna; 3 ) pop ., a mij asalt, atac, îmbulzială; 4) (arh .) în An- födern, v. tr. b.; vzĩ anäſen . -fol loci cuiva o femeie . ceput ( a unei bolţi) ; 5 ) (arh.) scapt, lern, v . ntr. ſ .; 1 ) a se lovi de ceva Aukyloje, f. , -11 ; ( an. ) anchilosă, înte partea de lîngă trunchịu (a unui rostogolindu -se; 2) a veni, a se a penire a încheieturilor, a articula stîlp, a unei coloane). laufen, 1 ) propie rostogolinduse. -kommen, v. ţiunilor. v. tr. ner. h .; a) (mont.) a căra, ntr. ner. 1.: 1 ) a veni, a sosi , a a An-lächelu, -laden, v . tr. b.; a suride, a transporta cu roaba, cu targa; junge; 2) einem ſchlecht a întim a zimbi la cineva, a privi surizînd: b ) (mar.) einen Hafen— , a se apro pina, a trata răŭ pe cineva; 3 ) es -lage, f ., -en; 1 ; 1 ) adaos, supliment, pia și a căuta adăpost într'un port; fommt mir zu weinen an, îmi vine anexă; 2 ) punere, plasare (de ca c ) einen Drt- , a alerga , a se re să plîng; 4) unrecht- , a nu nimeri, pital în vr'o afacere, vrlo specula pezi cătră un loc ; d ) a da peate a nu reuşi, a greși adresa; 5) es tiune); 3) capital, fond (pus, plasat ceva alergînd; e) a supăra pe cine komint drauf all , atîrnă, depinde de; într'o speculațiune); 4 ) plan, pro va ( cu cereri etc. ) ; 2) v . ntr . ner . 6 ) ich will's auf deine Meinung ſect, desen, schiță; 5 ) dar tiresc , ple 1 .; a ) a sosi , a se apropie alergînd ; laſſen, mă las pe părerea ta; 7 ) care firească , dispozițiune, talent; b ) a lua un avînt, a începe a fugi, a ave parte, a nimeri, a o 6 ) bir, taxă , impozit; 7 ) clădire, a alerga; c) a se izbi de ceva brodi bine, a reuşi; 8) idyledyt -, a stabiliment (de scoală etc.); 8) -11, alergînd; d ) a creşte, a boboti, a n'ave parte, a o scrinti; 9 ) es kommt pl.; grădini, parcuri, ( locuri de) se umfla (apele ); e ) a se sui, a se auf die Zeit nicht an, nu e vorbă de plimbări. -lalleni, v . tr. H.; a vorbi, urca přeziş în sus; f) a umfla timp; 10 ) es fommt ihm auf das a se adresa la cineva bălbăind, ( picioarele etc. ); g) das Schiff lief an , Geld nid )t an , nu îi pasă de bani; găngăvind .-landbar, adj.; unde poa corabia a tras la mal; h ) a pierde 11 ) wenn es drauf--wird , cănd va te ajunge corabia , abordabil.-lände, lustrul; i ) a se intuneca (stecla) ; j ) ajunge treaba la adecă ; 12) es f., -N ; 1 ) vad; 1 ) schele. -lauden, a incepe a mucezi, a prinde floare, auf's Äußerſte - Vaſſen , a risca tot, a -länden , v . ntr. 1 .; a sosi , a ajunge ceață, rugină, albăstreală; fig ., er merge pănă 'n pînzele albe; 13) es la mal, la term , a da de uscat. iſt ſchlecht angelaufen , n'a reuşit, a kommt mir die luſt zu ſpielen an , -laudung, f ., -en ; sosire la term, fost primit rău; fam ., a greșit ad îmỹ vine (gustul) să cînt; 14 ) es desbarcare; 2) sosire de mărfuri. resa . -laufſtange, f. , -Il.; vergea de iſt nicht anzukommen , nu e de făcut -langen , 1) v. ntr. 1 .; a sosi, a a fíer, suliţă (pentru prinderea mis nimic; 15 ) was kommt ihn an ? ce junge; 2) v . tr. y .; a privi (pe ci- l treților).' laufſtift, m ., e; țărus, are ? ce l'a apucat ? ce l'a abătut ? neva); 3 ) v. imp. b.; was mid; an cuiu de lemn (la grădinăriă ).- laut, ce l'a găsit ? 16) es fommt darauf ( be)langt, căt despre mine, în ceea m , -e; sunet de la inceput (a unui an zil erfahren , trebue întrebat, e ce mă privește. -längeur, v. tr. 1.; a cuvînt).- läutegeld , n ., -er ; baniĩ clo vorbă de a cerceta. -fömmling, m ., prelungi, a înădi. Tangend, adv.; potului, de tras clopotul ( in băi). -e ; noŭ venit, noŭ sosit, străin ,-frp căt despre, în ceea ce privește, ce ·lauten, v. ntr. V.; 1 ) a ave de sunet jen , v. tr. H .; a face măciuliă, cap se atinge de. -längungsſtüd, n ., t; initial, a forma sunetul de la înce ( la ace ). -koppelu , v . tr . 5.; 1 ) a nadă (la dulgheri, la teslari) . -la put; 2 ) a pronunța intățele litere lega, a anina (unu de altu ); 2 ) a în ſdheu , v . tr . h .; 1 ) a coji, a descorța saŭ silabe dintr'ın cuvînt.- läuten , zgărda, a pune în zgardă ( căỉniſ); un copac ( însemnîndu'l spre tățere ); 1 ) v . tr. b .; a trage clopotul, a ve 3) a pune în juvete ( caiì). -för 2 ) a pune urechi ( la cisme); 3) sti prin tragere de clopot; 2) v. ntr . nen, v. tr. 6.; vzť anäjen . a încheia , Au-krallen, 1 ) v. tr. h.; a apuca, a ( la şine). a pune incheietoare 1.; a suna clopoţelul, (pentru a în -laß, m ., --läſje; 1 ) pri tra !, prinde cu unghiile, cu ghiarele; 2) lej , ocaziune; 2) oprire saŭ slo- An-legen, 1) v tr. 6 .; a) a pune ( lînga ſich, v. r . 6 .; a se anina, a se agîța ; bozire de ape ( rădicînd stavilarii ); pe, la , în ); b) das Gewehr-, a lua a se apuca cu ghịarele . -fraken, v. 3) aſer, aparentă (a unui lucru , puşca la ochiu ; c) Auf Jemand tr. 1.; 1 ) a zgărie; 2 ) a săpa zgă cum un lucru făgăduieşte, seamănă, a chiti pe cineva; d) den Nachen riind (un nume). pare să se facă ) ; 4) pricină, ocazi a trage luntrea la mal; e) Feuer-- , An- kreiden, v. tr.h.; a însemna, a scrie une, motiv. -laßen, 1 ) ſid, v. r . a pune foc; f) Hand an einen- , a cu cridă, cu tibişir; fam ., a lua ner. H .; a se lăsa, a păré, a făgă pune mîna pe cineva; Hand an ſido dui, a semăna, a ave aparență; a incerca să se sinucidă; Hand Au-friechen , v . ntr. ner. ſ .; a se a die Sache hat ſidy ſchlecht angelaſſen, an's Werf— , a incepe lucrul; g) dem propie tărîndu -se. -kriegen , v. tr . lucrul a început rău; das Kind läßt Odhjen das Joch- , a înjuga boul; 5.; 1 ) a reuși de a trage o haină ſid, gut an , copilul dă nădejde bune; h ) Kleider -, a se îmbrăca ; i) Trau peste alta , de a trage ciubotele, 2) v . tr. ner. 1 .; a ) Etwas- , a lă er-, a se cerni; j ) einen Garten cismele; 2) einen- , a îndupleca pe sa , a îngădui, a nu lua, a face, a sădi o grădină; k) ein cineva, a izbuti pe lăngă cineva. scoate, a lăsa (pe cineva o haină Hemälde-- , a urzi, a începe un tab An - fuđen, yzi angucken. -fünd(ig)en, etc. ) ; b ) die Hunde-- , a slobozi căinii loŭ; 1 ) eine Stadt--- , a înfiinţa , a 1 ) v . tr. 6.; a încunoştiinţa, a în (la vînat); c) Waſſer--, a da dru zidi un oraş;“ m ) ein Kind --, a pu știința, a vesti, a da de ştire , a face mul apei, a umple cu apă ( nın ğaz ); ne un copil la țîță, a-îi da să su cunoscut, a anunţa; Krieg d ) a deschide stavila (unei mori); gă; n ) Geld-, a pune banì la do clara războîu; 2) fid ), v. r. b.; a se e) Metalle- , a sufla, a arde din bîndă, a plasa baní; o) der Plan iſt anunța, a se declara. -fündigung, noŭ, a înduce metale; f) eine Ma drauf angelegt, planul e făcut cu f., -ell ; înştiinţare, încunostiintare, ſdine , a pune în mişcare o ma scopul; es war drauf angelegt, s'a a vestire, anunţare, declarare (de şină ; g) fig. , einen- , a se răsti la vut în vedere, scopul era; p) Per războžu ).- fündigungeichreiben, n .; a cineva, a întimpina cu asprime pe jonell ---, a întrebuința pentru oare vis vzi Ankiindigung -kunft, f.; ve cineva. -latſchen, v . ntr. ( . ; a se a cari funcțiuni saŭ meserii; 2) fidy, nire, sosire, ajungere. fünftelu , v . propia nepăsător. v. r . h ; a) a se sprijini, a se ră tr. 6 .; a meșteșugi, a face, a pro- An- lauf, m ., -läufe; 1 ) der --- Des Waj zima; b ) ſich mit einem- , a se pune duce prin meşteşug, prin măiestrie. jers, creșterea apei; 2 ) avînt, sbor, i în cắrd cu cineva, a se apuca de pe datoriă. , a nu a de . Anliegen 46 Annehmen a ceartă cu cineva; c) a se pune, a --- , a preface, a drege, a amesteca anost, sălciu, fără gust, neplăcut; se prinde, a se aşeza; ſid, an den vin ; c) Feuer, Lidit--, a aprinde fo fam ., fără chichirez. -mutreid), vzi Topi- , a se prinde de oală. -n.; 1 ) cul, lumînarea ; d ) Speiſen- , a dre -mutsvoll.-mutspfläſterden, n .; ben urzire (a unui tabloň ); 2) plasare, ge, a găti bucate; 2) ſidy, v. r. h .; a se ghiu , mursă . -mutvoll, -mutávoll, punere la dobîndă (de banî); 3) fa băga, a se vîrî. -mahnen, v. tr. h .; adj .; plin de grații, de nuri, de far cere, sădire ( de grădinî); 4 ) tragere 1 ) a îndemna, a dojeni; 2 ) a mecî, foarte plăcut. -mutung, f., la term (de corăbiř); 5) plan, schiță . minti, a aduce aminte.-mahnungs -en ; 1 ) plecare, pornire, înclinaţiu -legekloß, m. , -flöſſe; přatră de astu ſchreiben, n.; somaţiune. -malen , v. ne, înteres; 2) cerere, pretențiune, pat (împrejurul căldărei în ocne, tr. 6.; 1 ) a zugrăvi, a văpsi pe pă exigenţă. saline). legeſchloß, n . , -jdlöſſer; lă rete etc. ) ; 2 ) a adăugi zugrăvind. Anna, f.; Ana (nume femeiesc ). cată, lacăt legeſpan, m .; -ſpäne; -marid , m ., märīdye; apropiere ( a Au-itadeln , v. tr. .; a prinde cu ace. ( tip .) clin . -egeſteg, m . , -e ; ( tip .) trupelor ); im -- e ſein , a se apropia. -nageln , v . tr. 6.; a prinde, a în riglet. Iegung, f. , -en; vzť Anlegen, -marſchieren, v . ntr. 1 .; a se apro tepeni cu cuțe , a pironi, a găvozdi , n . -leh( e) ừ, n .; vzĩ Anleihe. -Ichnen , pia (mergînd ).-majchen, v. tr. b .; a a țintui. -dagen, v. tr. H.; a începe 1 ) v. tr. 1 .; a ) a sprijini, a răzîma; însăila ochiurile ( la colţunỉ, co a roade, a crămpoţi.-naben , v. ntr. b) die Thiire--, a pleca ușa; 2 ) ſidh, rapi). -Maßen, ſid ), v. r. W.; a'și a 1 .; a se apropie. -n . , apropiere.-Nä v. r. 6.; a se răzîma, a se sprijini. propía , a’și insuşi (pe nedrept), a'și ben, v. tr. 6.; a coase (de ceva) . -lehuepunkt, m ; punct de razîm . atribui, a uzurpa. -inaßend, adj.; -nähren, 1 ) v. tr. h.; aapropie, a -lehnung, f , -en ; sprijinire, răzîmare; semeţ, îndrăznet, obraznic, preten aduce mai aproape; 2 ) fid ), v . r. b .; sprijin , razîm . -lehren , v . tr. 6 .; 1 ) țios, arogant. -maßentlich, adv.; in a se apropie; fig., a semîna, a se einen- , a crește, a forma, a face tr'un chip semet, arogant, obraznic, aduce (cu cineva ); 3) v . ntr. 1.; a din cineva ceva (învățîndu'l); 2 ) indrăznet.-maßlidi, avlj.; nedrept, - se apropie, a veni maĩ aproape. Einem Etwas---, a înstrui , a iniția zurpat; vzi aimmaßend. -maßlichkeit, -nähernd, adj . , aproape, aproxima pe cineva în ceva. f. , -en ; obrăzniciă , semeție, arogan tiv; e Berechnung, (socoteala cu) An- liegen, v. ntr. ner. 1)., și .; 1 ) a tă, pretențiune. -maßung, f., -en ; tahmin. -näherung, f., -en ; 1) apro fi lipit, a fi alăturat, a se megieși, însuşire pe nedrept, uzurpare, în piere; 2 ) seminare; 3) aproximațiune. a se lipi , a se mărgini; 2) a se a călcare, obrăznicie, pretențiune, se -Iläherungsweiſe, adv.; vzi annäh lipi, a se strînge (scîndurile ); 3) meție, îndrăzneală. -maßungsvoll, erud. -uäherungegraben, m.; şant de einem a stărui la cineva (cu ru adj.; plin de semeţie, foarte pre apropiat (la fortărețe). -näherungs găminți); fam ., a se pune cață pe tențios, arogant. -mäken , v. tr. 6 .; frajt, f .; ( fis ). putere, forţă centri capul cuiva; 4) es liegt mir ani, ţin a îngrăşa (mascuri). munern , v . tr. pedă, care tinde spre mijloc, spre la aceasta , am un interes, îmi pasă V .; 1 ) a înzidi; 2) a alătura o zidire. centru. väherungslinie, f ., -11; liniă de aceasta , îmi stă la inima; 5) Alat-melden, 1 ) v . tr. h.; a vesti, a în de apropiere (la asalt). -nahme, f. , Jemand liegt wo ani , cineva e as știința, a încunoștiința , a da de -11 ; 1 ) primire; 2) --eines Wechſels, cuns într'un loc (pentru a pîndi ştire, a raporta, a anunţa; 2) ſid), accept ro unei poliţe; 3) --eines Schül vînatul); 6 ) (mar.) das Sdiff liegt an , v. r. h.; a se anunța, a notifica; ſich lers, primire, admitere a unnì elev; corabia se îndreapta la o anume -- laſſen , a face să fie anunțat.-mel 4) presupunere, ipoteză, 5 ) -- eines direcţiune; 7 ) das Kleid, die Schule duug, f. , -en; vestire, înștiințare, în Dieners, tocmirea unui servitor; 6 ) liegen gut an , haina, cismele şed cunoștiințare, raport, notificațiune. --an Kindesſtatt, luare de suflet, foarte bine, sunt alipite de corp, de -meilgen , v . tr. b.; a amesteca , a înfiere, adoptare. picioare. .n .; 1) cerere, rugăminte, adăugi și a amesteca. -merkebud , Anual- en, pl .; anale, cărți în care se solicitare; 2) grijă, păs, alcan, alt, n .; biidyer; notiță , livret, carnet.-mer povestesc întîmplările din fie-care înteres. -liegend, adj.; lipit, strîns . fen, v . tr. 6 .; 1 ) einem Etwas - , a an . -iſt, m ., -en ; analist, scriitor de -liegenheit, f. , eni ; vzi Anliegen n. , ceti în ochii cuiva, a recunoaşte, întîmplările fiecărui an . și Angelegenheit . -liſpeln, v . ntr . h.; a lua samă, a observa ; 2) a însemna, Aunaten, pl.; anate, veniturile întăịu 1 ) a șopti, a vorbi cuiva șoptind , a nota, a anota . -merklid ), adv.; ce luì an ale unei enoriſ, prebende. murmurînd; 2) a sufla dulce, lin se poate vede, recunoaşte, observa. An -nehmbar, vzř annehmlidy. -nehm : ( vîntul). - merfung, f., -en ; însemnare, notă, barkeit, f.; admisibilitate. -nehmen, An -loben , v . tr. b.; 1) a lăuda, a slăvi ; observațiune, adnotare, comentar. 2 ) v . tr. ner. b.; a ) a primi, a lua , vzi angeloben . -loden , v. tr. H .; a a -merkuugswert, adj .; vrednic de în a accepta (o însărcinare); b ) nidt demeni, a momi, a aleșui, a aſepta, semnat, de notat, de înregistrat, re --- , a refuza; c) a presupune; wir a amăgi, a se duce; Vögel-, a ţivli marcabil.-mejjel , v. tr. 6 .; 1 ) a lua wollen-, să presupunem , să admi păserň, a ademeni păseri cu ţivli măsura (pentru o haina etc. ) , a în tem , d ) eine Religion -, a îmbratiosa toarea. lodung, f ., -en ; 1 ) ademe cerca ( o haină ); 2) a potrivi, a fa o religiune; e ) einen an Kindesſtatt nire, seducere; 2 ) nadă, potmet, ce să se potriviască, a conforma. a lua pe cineva de suflet, a a momeală , aleş.-lodern, 1 ) v. tr. h.; | An-miſchen , vzì anmengen . dopta, a înfia; f) einen Diener---, a aprinde, a înflăcăra; 2) v . ntr . An-muntern, v. tr. b .; a îmboldi, a a tocmi, a lua un servitor; g) die 1 .; a se aprinde, a se înflăcăra ( fo încuraja, a însufleți, a îmbărbîta . Fährte , a urmări, a apuca căra cul). -löten , v. tr. b .; a lipi (me -Mürren, v. tr . b .; a mormâi, a bom rea, a umbla după urma; h ) den tale , cu cositor etc.).- lötung, f . , - en ; băni, a murmura câtră cineva.-Mut, Schein a se preface, a lua aje lipire ( cu cositor). f.; plăcere, farmec, grațiă, nurý; rul ; i ) einen Auftrag a primi o An-ludern, v. tr. 1).; vzì anäſen .- lügen , fam ., drăgănele, chichirez, lipiciu . însărcina.e, a se însărcina cu ceva; v. tr. h .; 1 ) Einen -, a minti, a -muten , v. tr. h .; 1 ) einem Etwas k ) ich nehme mir Etwas an , privesc spune cuiva minciuni; 2) a spune a cere , a pretinde cuiva ceva; aceasta ca raportîndu -se la mine, minciuni (despre cineva ), a împuta , 2) dies mutet midy an , aceasta îmi ca țintit la mine; 2) ſid ), v. r. ner. a atribui cuiva ceva fals, a defai place, mă înteresează, mă farmecă. h .; ſich einer Sadie-- , a se îngriji, a ma, a calomnia pe cineva. -mutig, adj.; și adv., plăcut, în se înteresa, a lua asupra'și o pri An-maden, 1) v. tr. 6.; a) a prinde, cîntător, nurlíu , grațios, fermecă . cină; ſich jemandes -, a se îngriji a anina, a agîța, a lega; b ) Wein tor , cinaş. -mutlos, adj.; sarbed, de cineva, a- iſ purta grijă, a se Annettieren 47 Anrednen cere a 2 - си a cu înteresa de cineva, a înterveni pen tru cineva. -nehmer, m .; 1) primi tor; 2) ( com .) acceptant. -nehmlid , adj.; 1 ) ce poate fi primit, accepta bil; 2) plăcut, grațios, purlin , ci naș. -nehmlidifcit, t ., -en ; 1) admi sibilitate; 2 ) plăcere, grațiă , nuri, farmec . -nehmung, f ., -en ; primire, acceptare, adınitere; - an Kindesſtatt, înfiere, luare de suflet, adoptare. -neigen , 1 ) v . tr. 1).; a pleca ( spre ceva); 2) v. ntr. 6 .; a se pleca, a înclina (spre, câtră ) ; (geom ) -- de linien , liniĩ convergente ( cari se în dreapta spre acelaş punct); 3) ſich, v. r . 6 .; a se lipi, a se da după cineva . Annettieren , v . tr. b .; a alătura nexa , a adăoga, a înădi. 2011 - neſtein , v . tr. .; a înodla, a îm băiera, a lega cu un baſer, cu o curea. -neken , v. tr . 1.; a uda, a stropi, a muža . Nekpinſel, m .; pe rſe de stropit ( la pietrari). Anner, adj . și adv.; alăturat, adău git, lipit, anexat, accesoriu . -um , n . , -a; supliment, adaos, anexă. An- niden, v. tr. V .; a face semn capul, a saluta (dînd ușor din cap ). -nieten, v . tr . 1).; a țintui, a pironi. -nihilation, f.; anihilare, anulare, nulitate, desființare, nimicire. -ni hilieren, v . tr . W .; a nimici, a a nula , a anihila, a desființa. -niſten , v . ntr. 6.; a ' si face cuib , a se cui bări, a se încuiba. -niverſarien , pl.; aniversărī, serbări anuale, din fiecare an . Anno, adv.; în anul.-nce, f. ,- n; (cet. anons; a) anunciu, înștiințare, în cunoștiințare. -ncierent, v. tr. 6.; a înştiinţa, a încunoștiința , a vesti, a anunţa .-tation, f., -en ; însemnare, notă, adnotaţiă. -tiereni , v . tr. h .; a însemna, a nota, a adnota. Annu- ität, f ., -en ; anuitate ( plată a nuală a unei părţi dintr'o sumă împrumutată, pănă la achitarea de plină a acesteia). -llation, f. , -en ; anulare, desfiinţare, nimicire. -llie ren, v. tr. h .; a anula, a nimici, a desființa, a face nul, a declara nul. Anoblieren, vzi adeln . An -öhren, v. tr. 2) a face urechỉe (la ac); 2) a face toartă, verigă ( la oa le etc.). -ölen, v. tr. 6 .; a unge cu oloſu, cu oleſu . Ano-malie, f.; -en; anomaliă, neregn laritate, abatere, escepțiune (de la regulă ). -Maliſch, adj.; neregulat, a normal , afară din regulă, din ordi nea obicinuită. -nym , adj .; anonim , fără nume. -nymität, f.; anonimi tate, ascunderea numelui. nymus, m .; anonim , al căruia nume nu jeste înșira mărgăritare; 2 ) a pune la cale, slăvi, a recomanda (lăudind ).-prei a rîndui, a orîndui, a regula , a jung, f., -en ; lăudare, recomandare, întocmi, a ticlui; 3 ) a poruci, a recomandațiune, reclamă. -prellen , hotări, a dispune, a orilona, a sta v . tr . V .; 1 ) a arunca (minjea) de bili; einen Tag a lotări , a soroci, pårete, ca să sară înapoi; vzî și an= a fixa o zi . -ordner, m .; poruncitor, prallen ; 2 ) fig .; a potcovi, a înşela întocmitor, regulator; comisar -ord: pe cineva , a -îi trage, a - îi pune nung, r. , -en ; 1 ) orânduială, porun calupul, a-îi pune mantaca -preſjen, că, ordin , dispozițiune; 2) întocmire, V. a V .; a apăsa, a strînge, a tescui punere la cale, regulament. -orga ( cătră ceva ). uijd , adj.; anorganic, fără viață, An- probeil, probieren, v . tr . þ.; a neînsuflețit. -ormal, vzi abiiorm . cerca, a prubului (o haină etc.). An=paden, v. tr. H .; a apuca, a pune A11=Pudern , v. tr. h.; a da, a presăra, inîna, a înşfăca, a găbui, a prinde. a umple de pudră. -pumpeni, v. tr. -pappen , v . tr. 6 .; a încleia, a lipi V .; 1 ) a trage, a scoate apă en tu (cu cleil de făină ). Paſſen, 2 ) v . lumba , cu pompa ; 2 ) fig ., fam , ntr . b .; a) a potrivi, a conforma; b ) einen a împrumuta saŭ a a îmbuca; 2) v . ntr. V .; a cerca , a în împrumut bani de la cineva . prubului ( o haînă ). 3) ſid ), v. r . b.; -Pouften , v . tr. 6).; a punctua, a a se alipi de, å se da după, a însemna cu puncte.- Parzelu , v . ntr. conforma. -paſſend, ailj; potrivit, ſ .; il se lovi de ceva dind11 -se peste contorin . -pajjung , f ., -en ; 1 ) potri. cap, de a berbeleac, de a pirciul vire , conformare; 2 ) cercare , pril babei, alivantă . -pujten, v . tr. 5. buluire (de haine) a sutla în ( foc etc. ); fig . , einen A11- peitiden, v . tr. 5).; a biciui, a bate a amăgi, a înşela pe cineva, a'l cu biciul, a sfichiui. potcovi . -pus, m ., e; gateală , îm An- pfahl, m . , pfähle; proptea, spri podobire, toaletă. -Pukell, 1 ) v . tr. joană de sus ( în băi, în puţuri). 1 .; a găti , a împo lobi; 2 ) ſid , v . r . -pfähleit , v . tr . V .; 1 ) a propti, il V .; a se gâti, a se impodobi. sprijini cu pari, cu țăruşi; 2 ) a An - qualment, v . trb.; a afuma răci ( o viă ). Þjeifen , v . tr. ner. V .; fum gros; 2) a sufla în fața cuiva a şuiera spre, cătră cineva .- pflan aburì păbuşitori, aburi, groşi.- quer zen, 1) v. tr. V.; a sădi, a planta; len , v . tr. V .; vzť anquirlen . -qui ein Land a cultiva un cîmp; 2 ) deni , v , tr . b .; a amalgama, a a ſich , v . r . 6.; a se statornici, a se mesteca cu argint vịu (metale).-qui aşeza undeva. -Pflanzer, m .; 2 ) đing, f., -en; amalgamare, amesto cultivator; 2 ) colonist. - flauziing, care cu argint vịu . f., -en ; 1 ) sădire, plăntare, planta An-rainen , v . ntr. V.; a se mărgini țiune; 2) colonizare, coloniă. -Pflö prin un hat, răzor (ogorul). đen, v. tr. 1 .; a înțepeni cu țăpuşi, -rammeln , rammeu , v. tr . b .; a bate, cu cuie. -pflügen, 1 ) v. tr. 6.; a în a bătuci cu marul, cu berbecele cepe a ara; 2) v . n. 1.; a da cu (pămînt, tîraşi) -ranfen , ſich, v. r . plugul peste ceva. -pfropfen, v . tr . 5.; a se căţăra , a se lega, a se 6.; a altoi în , saŭ pe ceva ( o mlă prinde cățărîndu-se. -rajpelu, v. tr. diță). b .; a începe a rade, a răzui (cu pi Au-pichen, v . tr. .; a cătrăni, a smoli, la de lemn). -raſſeln , v. ntr. 1 .; 1 ) a unge, a lipi cu smoală . -pidell , a veni , a se apropia durăind, a v. tr . 6.; 1 ) a ciuguli, a ciocni (cu veni cu durît ( trăsura ); 2) a zor pliseul), a pișca; 2) a lipi, a smoli , năi, a zăngăni lanţul ( izbindu -se de a unge cu smoală, a cătrăni. -pin ceva ) . -raten , v. tr. ner. 6.; einem jeln , v . tr. 6 .; a murui, a mănzăli, Etwas-, a sfătui, a povăţui, a re a mănji. -piſſen , v . tr . 5 .; a lisa comanda cuiva ceva. -n .; sfat, în ( în , peste ceva ). demn, povață ; auf ſein- , saŭ auf An - plärren , v . tr. 6 .; a scănoi, a ſeinen Aurat, după îndemnul, sfa răcni, a ţipa ( la cineva ).- plätidern , tul lui. -raudien , 1 ) v . tr. V.; a) a v. ntr. H .; a plesni în ceva. -plät începe a fuma ( luleaua, pipa ); b ) zen , v . tr. 6 .; a lovi și a face semn a sufla , a lăsa fumul asupra cuii cu maſul ( la copaciſ de tăiet). va; 2 ) v . ntr. 6 .; a afuma, a se An-plumpeii, v. ntr. ſ .; a căde greŭ, negri de fum , a se așeza fumul. a căde ca un butuc pe ceva . -räudjeru, 1 ) v . tr . 1).; a afuma (pe Au -pochen, v . ntr 5 .; a bate ( la ușă ). cineva cu mirodenii); fig ., a tă -polteru, 1 ) v . ntr. 1 .; a sosi, a se măia ; 2 ) v . ntr. 6 .; a se afuma apropia tropiind, făcînd vuſet; 2) (cărnații etc. ). -räudherung, f., -en ; v. tr. 6.; a pocni, a bate (la uşă ). afumare, tămăſare.-rauſchen , v. ntr. An-prall, m .; cřocnire, resăltare.-pral: 1 .; a se apropie cu vuiet, cu vă len , v. ntr . 1 .; a da peste ceva, a jăit, en foşnet . se izbi de ceva; a se izbi şi a re- An -rechnen , v . tr. V.; a trece în so sări, a resălta , a da, a sări înapoi. coteala , în cont, in sarcină cuiva; Anspreiſen, v . tr. ner. h .; a lăuda, a fig ., a atribui , a împuta; einem (Et un cunoscut. An- ordnen, v. tr. 1.; 1 ) a pune la rînd , a înşira; Perlen - , a înfira, a Anreiben 18 Anidäften se sta was als einen Fehler, als eine Tu= tare. -reizen, v. tr. h.; a ațîța, a um Hilfe- , a se ruga lui D-zeŭ gend“, a atribui cuiva ceva ca o zădări, a îmboldi, a întărta, a da pentru ajutor. -rufer , m .; apelant. greșală , ca o virtute; Etwas hoch bold , a înteți, a da fitil, a da ghiſes. -rufuug, f. ,-en ; 1) invocare, implora a pune pret mare pe ceva , a -reizung , f' , -eni ; vzĩ Anreiz. -ren re; 2 ) apel. -rufungsgeridt, n .,-e; tri face mare caz de ceva ; ſich zur Eh neli, 2 ) v . ntr . ner. 1 .; a) a alerga; bunal, instanţă de apel. -rühmen, re--, a ține, a socoti ca onoare . b) a da peste cineva alergînd, a vză anpreiſen . -rühren , v. tr . V.; 1 ) a'și face onoare de ceva.- rechnung, se lovi de ceva alergînd; c) iibel a atinge, a pune mîna, a pipăi ; f., en ; 1 ) punere, trecere în soco vzř cnreiten 4 ; 2) v . tr. ner. 6.; 2) a amesteca (one etc. în bucate ); teală; 2) împutare, atribuire.-recht, a năvăli peste cineva și a'l izbi. 3 ) Farben –, a muža , a topi văp n .,-e; drept, drit. - rede, f ., -11 ; cuvîn- An- ridite, f ., -11.; masă de bucătărie, seli ) ; 4) Kalf- , a stînge var; 5) . tare, discurs, alocuţiune (adresată bufet. -richten , v . tr. 6 .; 1) a găti, uidyt rithr an ! nu cumva ! -rührung, cuiva ). -reden, v . tr. 6 .; 1 ) a vor a pregăti, a drege (bucate); 2) a rîn f ., -en ; 1 ) atingere, pipăire; 2) a . bi cuiva, a se adresa cuiva cu dui , a pricinui, a urzi, a izvodi, a mestecare, topire. vorba, a îndrepta cuvîntul cătră căşuna, a cauza; du haſt etwas Sd;8= Au's, (an das), la ( vzì an ). cineva; 2 ) einen um Etwas- , a nes angerichtet , ai făcut o poznă. An- jäen, v . tr. 4 .; 1 ) a semăna; 2) cere de la cineva, a'l ruga pentru -ridhter, m .; 1 ) bucătar, pregătitor a presăra. -jage, f., -11 ; înștiințare , ceva; 2) einen hart-, a se răsti la de bucate; 2 ) urzitor, izvoditor, in arătare, avis, notificare, avertizare. cineva, a bruftui, a răbufni, a stigator; fam ., boaſtă. -richtfuuſt, f.; -jagen, v . tr. 6.; a arăta, a înştiin sborși, a lua în respăr pe cineva. arta de a găti, de a face, de a drege ta , a da de ştire, a anunţa , a de -regen , v. tr. H .; 1) a deştepta, a bucate. -richtlöffel, m .; polonic, lin clara, a notifica. -jägen, v. tr. H .; îndemna, a boldi , a îmboldi, a da gură de bucătăriă. -richttiſch, m . , a tățe cu ferestrăul. -jammeln, 1 ) bold, a ațîța, a îmbărbíta, a încu -e; vzĩ Anrichte. -ridhtung, f. , 1 ) gă v . tr. H.; a aduna a strînge , a raja ; 2) eine Sache- , a atinge, a tire, pregătire (de bucate ); 2) ur grămădi; 2 ) ſich v. r . .; a) a se rădica o chestřune; 3 ) dies regt mid) zială , pricinuire, izvodire; 3) cadra grămădi; b) a se năsădi ( sîngele). an , această mă îngrijeşte, mă a tură , ( toate bucățile ce pun în miş -jammlung, f., -en ; adunare, gră tinge, mă înteresează . -regung, f., care ceasornicnl). -rieden, v. tr. și mădire, îmbulzire. -jäſſig, adj.; şe -en; 1 ) îmboldire, ațîțare, îndemnare, ntr. ner. .; a mirosi, a amirosi, a zător, statornicit, stabilit, domici îndemn, deşteptare; 2) eine Sache in simți prin miros; dieſe Speiſe riedit liat ; fich - madyen, a se statornici, a -- bringen , a pune în mișcare, a gut an , mîncarea aceasta miroasa se căpui, a se pripăşi, a rădica, a atinge o chestiune, a a bine; man ried): ihm den Sonaps an , bili.-läſſigkeit, f.; 1 ) statornicire cu trage luarea aminte asupra unei miroasă a rachiu . -ringen, v. tr. locuința, cu domicilſul; 2 ) drept de chestiuni. h.; a uni, a împreuna, a lega, a locuință, de domiciliu . jak, m ., An -reiben , v . tr. ner. 6.; 2 ) a începe înădi cu, prin verigi.-ringen , v . , tr . -jätze; 1 ) adaos, adăngitură , nadă, a freca; 2) a amesteca, a împre .; a înveriga, a îmbelciuga a în. înăditură; 2 ) -einer Flöte, îmbucă ună f recînd. -reiderarbeit, f. , en; tepeni cu verigi. -ritt, m . , -e ; 1) a tură a unui flaut; 3 ) ávînt, mis (met. ) lucrare de a face un metal propiere călare, mergerecălare spre care (pentru a sări ) ; 4) așezare, dis mai substantial, a-íï mări conținu ceva; 2) atac, asalt . -riken, v. tr. pozițiune, plecare firească; 5) înce tul. -reidhern, v . tr. h .; (met.) ein 6 .; 1 ) a sgărie puțin , a scrijeli uşor; put; 6) prețuire, prețeluire, evalu Erz–, a mări, a rădica continutul, 2) a cresta, a însemna sgăriind. are; 7) socoteală; in -- bringen , a valoarea întrînsecă a unui metal An- rödeli , v. tr . 1.; a aşeza , a întări, pune, a trece în socoteală.-jakgröße, (prin ire de alte metale, saŭ a fixa un tun pe grindein , pe pat. f ., -11; (alg. ) mărime diferențială . prin topire repetită ). -reidierung, -rödelung, f ., -en; așezare pe grin -jak , -redhnung, f., -en; (alg. ) calcul f ., -en ; (met.) mărire, rădicare a deľu , pepat (a unui tun ). -rollen , diferențial. -jakröhre, f. , -1; ţeavă conținutului unui metal ( vzi prec .). 1 ) v . tr. h.; a rostogoli spre , cătră pentru conducere (a apež).-ſakitüd, -reihen, 1 ) v. tr. H.; a înşira, a în ceva; 2) v. n. ſ .; a veni de a dura, m. , -e; nadă. -jäuern, v. tr. H.; den fira , a însăila (mărgăritari etc.) ; 2) rostogolindu- se, a înainta rotindu Teig-, a înacri, a pune plămadă ſidy, v. r. b .; a se înșira , a se pune se, rostogolindu-se. -roſten , v. ntr. în aluat. -jaufen, ſid), vr . b .; vzi în rînd , în şir. -reißen, v. tr. ner. 1.; à rugini, a se prinde ruginind. anreiſen 3.-jäugen, 1) v. ntr. H.; a) 6.; 1 ) a începe a rupe; 2) a rupe -röteln, v. tr. h.; a însemna, a trage a începe a suge; b ) das Kind will din ceva; 3 ) fig., fam .; ſid ----, a se cu ros. nict- , copilul nu va să ieſe țîța, îmbăta, a fucsui, a se chirchili, a An :rüd( t) ig, adj .. defaimat, prihă nn vra să sugă; 2) fid , v. r. H.; a se căli, a se face cuc, a'și stropi nit, ponosluit, cu nume rău . -rid se lipi de cineva saŭ de ceva su măseaoa , a trage la musteața , a se (t)igkeit, f.; nume, renume rău, po gînd. -jäuſeln , v . tr. 6.; a sufla dul afuma cu luleaua, a se tămăja , a nos.-rüden, 1 ) v. ntr. .; a se apro lin fura luleaua neamțului, a lua pur pia, a înainta; 2 ) v. ntr. 1.; die Uhr 1 ) v . spre ceva, a zuzăi. -jauſen, ceaoa de coadă, a da la moară , a hat angeriicft, ornicul va bate în tere; 2tr . V.; a sutla, a văjîi cu pu trage la măsea, a se uita în fun dată; 3) v. tr. 6 .; a apropia, a a jîind. ) v. ntr. { . ; a se apropia vă- dul oaleỉ. -reiten , v . ntr. ner. 1 .; duce mai aproape. -rückung, f . , -en ; An -ſchaben, v. tr. 1.; a rade, a ră 1 ) a se lovi , a se izbi, a da peste apropiere, înaintare.-ruderni, v . ntr. zui, a răzălui. daffen, 1 ) v . ceva mergînd călare; 2) ein Pferd-, 1 .; a se apropia (de mal) văslind. þ.; a) a pregăti, a face; b ) a po a călări , a încăleca un cal pentru -ruf, m ., -e ; strigare, strigăt, chie runci, a ordona; c) a dobîndi, a întăiaşi dată; 3) a se apropia, a mare, apel, provocare , somaţiune. cumpăra, a procura; 2) v. tr. ner. veni călare; 4 ) fig . fam ., iibel -rufen, v. tr. ner. V.; 1 ) a chỉema, 5.; vzí anerſchaffen ; 3) fich, v. r. 5 .; a nu izbuti, a fi rău primit, a nu a striga pe cineva; 2 ) ein höheres a se ingriji (de ceva) , a'şi procura, nimeri, a o scrinti, a greși adresa. Gericht- , a apela la o înstanță mai a'simpăra ( cele trebuincioase ). -reiz, m ., -e ; 1) farmec, nuri, gra înaltă ; 3) einen um Beiſtand-, a -jda $, f. , -en; pregătire, cumpă tiă; fam ., chichirez, drăgănele, li ruga, a împlora ajutorul cuiva; 4) rare, dobîndire. -idhäften , v. tr. b.; picin , vino'ncoace; 2) ațîțare, îm einen zum Zeugen- , a chiema, a 1) a pune strat (la puşcă ); 2) a pune boldire, înteţire, întărtare, îmbărbî. cita pe cineva ca martur; 5) Gott tareatcă, carîmb (la ciuboate). ce , tr . 1 / AIN AVIS IMPORTANT DICTIONARUL GERMAN - ROMÎN DE S. J. GROSSMANN Formînd două mari volume, va apare in 50, fascicule de căte 16 pagini format 4º.- La fie care 15 zile va apare o fasciculă. Prețul fiecărei fascicule : In tótå tara 50 bani; in Austro- Un garia 25 kr Plata se face la primirea fiecărei fascicule. D -nii abonaţi vor primi GRATIS două scoarţe ( turtaşe) frumoase pentru ambele volume, eșite din unul din cele mai mari ateliere de legătorie din Lipsca . Abonamentele se pot adresa la toate librăriele din ta ră, din Bucovina și din Transilvania . 6281 PRETUL 50 banî FASCICULA 4 DICȚIONAR GERMAN - ROMÎN COMPLECT DE S. J. GROSSMANN VOLUMUL I. ALI IAŞI Tipo- litografia H. GOLDNER, Str. Primăriei 1890. Abonamente se primesc : Pentru Romìnia de dincolo de Milcov Pentru Austro-Ungaria și pentru Transilvania la la H PARDINI IG. HAIMANN, librar Bucureşti, 74 Calea Victoriei 74. c . r . librăriă a Universității, Cernăuți ( Bucovina) In Iași la toate librăriile şi la autor, stradela Golia 7 . - Aujdäten 49 Autjdlemmen se im a a re a a 2 9111- idälen, v . tr. 1.; a începe a chi zari); 2 ) v. ntr . ner. h .; a începe Yect, reviz ; 10 ) joc (alin piano); 11 ) răți (dle coajă, un măr, etc.).-idata a tunde. jderung, t., ent ; urziali . das fomunt ( niidit ) mit im itceasta Incil , v . tr. 13 .; a însemna copacii An -ichiditeit, 1. tr . ly.; a clădi, il porme, (nn) întră în socoteală; (nn ) se ți de tăier ( în pădure ). -jdalmung, t., ! a așezi în patuvi, în straturi.-idif ne în seamă; int -bringen, a trece , -en ; însemnare al copacilor de ti feu, ſic ), v . r . 1.; 1 ) a se pregăti, a pune în socoteală ; 12 ) săială, iet (în pădure ).- idaren, ſid ), v . 1 . a se găti, a se apuca (ile a face ce ată le însăilat (la croitori); 13) con 6.; il se yrămăli, it se îmbul va ); 2 ) a se găti de drum .- ſdieben , sfătuire, complot, atentat; er hat vi ; (mont. ) a se întâlni, a 1 ) v . tr . ner, by .; a împinge cătră , einen- auf das Leben des Königs ge preuna mai multe vine.-idarren, a apropia împingînd ; 2) v. ntr. ner. madt, el a făcut un atentat la viața v . tr . V .; 1 ) a tropîi; 1 ) a începe b .; a arunca , a juca întîju, a ave regelui; 14) crestătură, scobitură a scornioli, a scormoni, a scurina, întîța bătaie (în jocul popicelor). ( la ușă și fereşti ) . -idlageholz, n . , a răcîi uşor; 3) a apropia scormo -icicber, m .; 1 ) întîjul jucător ( la -hölzer; terteleag, titirez, fuis (la nind, scurmînd, răcînd. -idan, f.; popice ); 2) aripă (de masă ). -ichie moară ). -idlageni , 1 ) v. tr. ner . b .; vzi Anidanen n ., Anſdauung.-idant beſtück, n ., t; vză prec. 2. -ſchielen , a ) a bate, a întări, a pironi, a en, v. tr. b.; 1 ) a privi, a vede, a v . tr. 6).; a se uita chiorîş, poncis, înțepeni (cu cuie , cu tinte ); b ) a se uita (la cineva saŭ la ceva ); 2 ) a trage, a privi cu coada ochill publica, a afişa, a lipi ( afișe, pla a chibzui, a se gîndi privind, a lui, a ochia, a glitli. -chienen , v. carde); c ) ein Haus- , a pune, a considera, a contempla. -idauen, tr . 1) .; a şinni (o l'oată ). -ichießen , scoate în vînzare o casă; d ) a în n .; 1) privire, vedere; 2) înfățișare, 1 ) v . ntr. ner . 1 .; a ) a se repezi, a săila (la croitori); e) a ochi, a lua privelişte; 3 ) găndire, considerare, se arunca (asupra cuiva ), a veni la ochin (cu o armă de foc ); 1) a contemplare; +) cunoștință adîncă repede; fam ., a da busta, busna; l ' ) pretui, a prefelni. a taxa, a evalua; şi limpede a mui lucru; intuițiune. a da peste cineva saŭ ceva aler g ) a bato, a lovi ( în ceva , de ce (dauer , m .; privitor, gånditor, spec gînd; c) die Waſſer ſcießen ani , a va ); h ) Feuer-, scăpîra, i a tator. -ichaulid), alj.; învelerat, vă pele cresc deodată; d ) a se crisi prinde, à face ( foc en scîpărătoa lit, lămurit, clar, limpede, eviilent, taliza ; c) a se micezi, a prinde re ); i ) a lovi, a la tonnl (la o intuitiv; cinem Etno -Madyen , a toare; f) a se mărgini, a se atinge, coardă , la un piano ); j) die llbr lămuri pe cineva , a - îi dla să în al se megieşi; y ) a înghieța , a se în jdlägt an, ornicul bate; kòeine Wette țeleagă, a -îi da o idleiă . daulid)= ehiegil; 2 ) v . tr , ner. W.; a ) a înădi, tace un rămăşag prin da fcit, f. , -ell ; inrederare, evidenţă, a îmbina , a îmbuca; lo) a înce de mînă ); 1 ) dic Minh lămurire, limpezieiune, claritate . pe a împușca, a trage cel în vinile vaca ; m ) die Blumen idila idauung, f., -e11 ; 1) părere, apre tiili ; c) a trage pentru întâia oară Jen an , tlorile prind rădăcină ; n ) ciare , opiniune, ideiă , vedere; 2 ) cu o puşcă nouă; ( l) a răni (cu die Mähne dlagen an , cucoşii în chibzuinta , cugetare, ( ennoştinţă puşca ); e ) jemand a lovi pe ci cep să cînte; o ) sic unde idylagen adîncă ( a nu lucru ), contempla neva cu puşca; f ) ein Feſt all , căĩnii încep să latre, să bămăſe, tiune, intuitiune. dannigsbegriji, nunța o serbare prin împuşcătură; să bată; 2) v. ntr. ner. \ . şi 1 .; a ) m ., -e ; ideiă, noțiune intuitivă, lim g) a prindle, a însăila, a coase una er iſt mit dem Kopf an die Wand ge prele şi desluşităidauungserfennt de alta (la croitori); h ) (von Amor) idilageni, a căzut, s'a lovit cu ca nis, f.; cunoștință intuitivă.-idari angejdeſjen jeill , a fi amorezat; i ) pul de părete; b ) das Bad hat ihm augšuuterridht, m .; învițămînt in angeidoſjen , ſein , a - îi lipsi o doagă, gut angeidlagen , baia îi - a priit; c) tuitiv ( treptat de la ușor la mai a- ii lipsi o sămbătă , a fi trăsnit , die Arznei ſchlägt ihm an, doctoria greň , de la cunoscut la necunos lovit cu leuca; j) angeſdoſien tom îi face bine; d) a suna, a ent). idannugsvermögen , n .; fa meni, a veni repede, în fugă, a veni (ornicul, clopotul); e) die Bienen ſdila cultate intuitivă (de a chibzui lin într'un buc, într'un suflet, a se repezi, gen an , albinele pun ouăle, (căţeiï) în pede şi adinc). idauungsweiſe, f.; a da busta , busna .-ichießen , n .; 1 ) cri boatcă, în căsuță , în chilioară.- idila · Il ; chip de cugetare, deapreciare, ! stalizare; 2 ) tragere cu puşcă ( cel geil, n .; 1 ) priinţă, succes , efect; mod de a vede. întiin ); 3) cercare unei puşti. 2 ) lătrare, batere, hămăſre ( a căſ Aluſdein , m .; 1 ) arătare, înfățoșare; -idießfaß, n ., - fäſſer; vas de in nilor); 3 ) batere, sunare ( a ornicu 2 ) aparență , arer; dem - n1ady, după vlietai. diepinjel, m .; penel, pen lui etc. ) .- jchläger, m .; 1 ) ciocan ( la aparență, după cum se vede, pe sulă de poleiten anr. diffen , piano ); 2) umplător de vase ( cu semne, pasă - ini-te, după cum se 1 ) v . ntr . 6 .; (mar.) a se apropie lichide ). -idlagfaden, vzi Anſchlag rată ; den --baben, a ave ajerul, a de, a ajunge la term ; 2 ) v . tr. 6.; 12. -idlägig, adj.; iscusit, istet , di pări', a semîna; ſid) den - geben , (mar.) a trage la term .-ichimmeln, bace, priceput, născocitor, ingenios; a'și da aferul. jdeineri, 1 ) v . tr . v . ntr. 1 .; a începe a mucezi, a se 1) prielnic . ſchlägigkeit, f., -en ; di ner. V .; a luminal, a arunca lumi mucigii, a prinde Hoare.- idyimmern, bácie, istețime, iscusință. -idlagjet: nă ; er iſt nicht wert, daß die Some v . tr . 6 .; a sclipi, a capera, a tel , m .; anunciu, placardă, publi ibu andeint, nu e vreInic să vază runca o lumina slabă asupra, cătrá cațiune, afiş. jdlämmen, vzř an lumina zilei; 2) v . ntr. 6 .; a se ceva . jirren , v . tr . H .; a înhăma , idleinmeni. pări, a se arăta, a ave aparență , a pune hamurile.- dirring, f. , -en ; An- idleiden, v . ntr. ner. l.; a se fu intătoșare, a ave aferul.-ideincid, înhămare. rișa, a veni pe vîrful degetelor, pe -icheinlid ), adj., și adv.; lupă cum anidlag, m . , -idläge; 1 ) lovire, lo furiş; angeſdyligen kommen , a se vede, olupă, în aparență, impă vitură, ciocnire, izbire; 2 ) afiş, a propia încetişor, a veni pe furis, cum se arată , în vederat, aparent. nuncill, : 3 ) lipire (dle atișe, placarile a se tărîi. idilcifen , 1) v. tr. ner . -idheinung, f ., -en ; 1 ) aparență, il etc.), 4) strat, condac, ( dle puşcă ); b ; a ascuți, a da la tocilă ; b ) a în ier; 2) arătare, înfătoșare; 3 ) semn, 5 ) id ) vin (liege) im -e, ochiesc cu lățni, a strînge cu latul, cu juvă simptomă; dilimme piază . -idela puşca; 6 ) tus, terteleag, titirez (de la tul. -idlemmeni , 1 ) v. tr. 6.; a în len , v. tr. 1 .; a suna, a trage clo pílnia moarei); 7 ) ein Haus iſt im tina , a umple de tină, de noroiu , potelul.-idere, f ., -11 ; urzială, natră , o casă e pusă, scoasă în vîn de mîl, ile agestru; 2) ſid ), v. r . 1.; teară, țesătură (la prinzari). jderen , mare ; 8 ) pretuire, prețelnire, evalu a se mili , a se umple de tină , de 1 ) v . tr. b ) ; a urzi, a nevedi (la pin are; 9) intocmire, scop, plan, pro noroiu, de mîl, de agestru. idlen S. I. Grossmann. Dicţionar german - romîn . 7 resuna a a se a Aujdließen 50 Andwärmicit / 1 nota ; cuvinte aspre. semn , se in derni , v . ntr. ſ .; a veni trăgănîndu einent a boi, a pirli, a potco- | Au -ſchrauben , v. tr. 6 .; a înşuruba, se , legănîndu-se saŭ bălăbăind din vi, a căptuşi, a celui, a frige a prinde, a înțepeni cu şuruburi, pictoare.-idilenko(1) ,-idlenfern, vi pe cineva, a pune cuiva mantaoa, a strînge cu şiirub. andlendern și anjd leudern . -jchlep calupul, pingele; e ) Einem Etwas An - dreden , v . tr. b .; a speria, a în pen, v. tr. 1) .; a tîrî , a duce, a a a ademeni, a îndupleca pe ci timpina speriind. -ichreiben , v . tr. propia tîrînd; 2 ) (mar.) den Anter ' neva amăgindu'l; 2 ) ſid ), v . r . by.; ner.; 1 ) eine Feder - ; a începe a - , a trage afară, a scoate anco a) a se vîrî ( en de a sila), a scrie cu o pană , cu con leíu ; ra; 3) (mar.) a remorca ( o corabſe ). însinua; ſid) - laſjen, a fi pus la 2 ) a înscrie, a însemna, a -idhleudern , v. tr. 6.; 1) a arunca mînă, a mînca păpară .-ſchmierung, a scrie, a pune în socoteală ; 4 , cu praștia spre ceva; 2 ) a împroșca. f. , -en ; 1 ) ungere; 2 ) amăgire, aiep tig ., gut, diledit bei Einen ange An- idhließen, 1) v. tr. ner. 6 .; a) i tare, pîrleală .-ſchminken , vvi ſchmin jdyrielbell cut, a ti, 4 stabine, rõ înlănțui, a încătușa, a încătena, fen .-idmiselt, vzĩ anſchmuben. în părerea cuiva. -idrciben, n .; 1 ) a lega, a pune în feare; b ) a ală- An-jdmüdei, v . tr. 6 .; a împodobi, însemnare, înscriere, notare, pr tura , a uni, a împreuna, a înădi; a împopotona. -idmunzeln , v. ntr . nore în socoteală ; 2 ) ordin , decret, c) a închide (un lucru în altu ); 2 ) \.; a se uita la cineva zimbind , su mandat. -idreien, v. tr . V .; v . tr . ſid ), v . r . ner . \ .; a se impreuna, rizind -idhmuken, v . tr. b.; a min 1 .; 1 ) einen- , a striga, a chiema a se uni, a se însoți, a se înto ji , a murdări, a terfeli, a întina . pe cineva; um Hilfe-- , a chiema vărîşi, (cu cinevai; įdlieſt eud; an ! An- jdnallen, v . tr. 1 .; a încătără - în ajutor; 2 ) Etwas-, a publica. strîngeți rîndurile; 3 ) v. ntr. ner. ma, a prinde, a stringe en paftă , a anunța ceva strigînd; 3) einen -, 1 .; a ) a lipi (picioarele, de cal), a en cataramă.-Idhuardhen ,-idnarren, a răcni la cineva , a bruftui, a se strînge (calul cu picioarele la că v. tr. 6.; 1 ) a horii, a storii (în răsti la cineva, a'l lua in respăr. lărit ) ; b ) a se încheia (bine, răll ), somn, la urechile cuiva ); 2 ) a pri- | An- idrot, -idrote, f. , en, Nt ; mar a sta potrivit ( o haină ). -idlingen, mi pe cineva cui gine, briŭ , bete , betelie . șitoare. v. tr. ner. 1.; a ) a împreuna, a 11 -iduaubent, idhauzen , v . tr. b.; şiştoare ( la o materie ). -idroten, ni încolăcind, înfăşurînd; b ) a a . a ) a gătăi, a sforii (spre cineva ); v . tr. 6 .; 1. a tivi , a face brin nina prin un lat, prin in juvăț. b) a se răsti la cineva , a bruftui, margine, şitoare ( la postav etc.); -idhliken, v. tr. 6 .; a despica putin, a sborși, a lua în respăr pe cineva. 2 ) a îndoi, a învălătuci. a face o deschizătură mică . An- jdneiden, v . tr. ner. 1).; 1 ) a în- An - jdub, m ., -icyiibe; întăia aruncă An- idhluß, m ., -idylitſje; 1 ) alăturare, cepe a tăie; 2 ) a tăie in tură ( la popici). -ichuben , 1 ) v . tr. împreunare, unire; 2 ) încheiere, a a face o crestătură , a însemna pe 6.; a ) a încălța ( cişme); b ) a că ( ăugire; 3) bucată alăturată , a răbuş, pe răboj; : 3 ) das Sdiraubert dans, nadă; 4 ) legătură, coinci gewinde--, a adănga, a în buca cputa , il pingelui, a însora (ciubote ); ) Pfäble , a tereca (capetele) să denţă (de frenuri); 5) supliment. (tăinıl) văgăına şurubulni. -ichael ruşilor; 2) ſid ), v . r . ) .; a -babu, f., -en ; cale (ferată) laterală. len , 1 ) v . tr . 6 .; a asvirli, a arun călța . -iduldigen , v . tr. 1)., a în An - jdmachten, v. tr. 6.; a se uita ca , a repezi o coardă , o săgeată , vinovăți, a învinui, a acuza, a în galeș, a căuta lînced ( la cineva ). spre ceva ; 2 ) v . ntr. 1 .; a resări, culpa (pe cineva) .- ſchuldigung, f., -ichmauchen, v . tr. h .; a sutla , a slo a resalta ( o boambă etc. ) . -en ; învinovățire , învinuire, aen bozi fum gros (dintr'o Julea, spre An -icuieben, vză anſchnauben . ichnie zare, înenlpare. (düppen , v. cineva ). gelii, 1 ) v . tr. 6 .; a găti , a spil b .; a grămădi, a arunca ( cătră) cu Ansſchmedeli, v . tr. h .; 1 ) a amirosi, cui, a împopotona ; 2) ſidy, v . lopată. jdüren , v. tr. 6.; a atîta, a simți, a ennoaşte din iniros; 2 ) b .; a se găti , a se spileni, a se a jerui, a zgăndări, a aprinde ( fo a cunoaşte gistînd , a simți gus impopotona. idhuijfeln, vzi eul). ſchuß, m ., jd;iiſſe ; 1 ) întăía tul . - ſchmeideíu, 1 ) ſid), v . r. h .; it dhniifjeln. icripfeln, idhuippelu, lovire, împnşcătură ; 2 ) întăſa îm se vîrî, a întra sub piele, a se in v . tr. și ntr. 5.; a tățe subțire cu prșcătură (la tir); 3) împuşcare cu sinua prin lingnşiri; 2) v . tr. 1) .; foarteco.idnippen, v . tr. b .; 1) a o puşcă nouă; 4 ) locul, unde vî a ) einem Etwas a împăca pe pleoscîi (din degete) cătră cineva; natul a fost împuşcat; 5 ) rana vi cineva linguşinilul, a face prin 2 ) vză anidnellen. - duitt, m .. t; natului (produsă de glonte ); 6) lingusiri ca cineva să primiască tăietură; 2) felie ( dle păine); 3 ) cre cristalizare, prindere de cristale . ceva; b) einen-- , a se adresa cni stătură, însemnare pe răbuş, pe -ſchutt, m .; 1 ) mîlitură , mil, ages cu lingușirŤ. -idhmelzen , 1 ) v . răboj; 4 ) trecere în socoteală .- jdiuitt tru , aluviune; 2) grămădire, tur tr. 1 .; a împreuna, a îmbina to regiſter, n .; registru, condică de mare de năsip, de moluz.-ſdhütten , pind (două bucăți); 2) v . ntr. ner. socoteli. iduiken, v . tr. 6.; 1 ) a v . tr . h .; 1 ) a grăinăíli, a 1 .; a ) a începe a se topi; b ) a se tăie mărunt, subtire; 2) a ascuți, ( năsip, moluz, pămînt) de un pă împreuna, a se lega între sine prin a face vîrf ( la creion ). rete; 2 ) a imple in vas, a turna topire. Au-idhnüffeln , v . tr. V.; at mirosi, a într'un vas (apă, vin ete . ) .- jcüßen, An- idmieden, v . tr. 6 .; 1 ) a împre adulmeca ceva. -iduüren, v . tr. b .; v. tr . 1) .; 1 ) a pime stavila a a una , a îmbina făurind , covăcind; 1 ) a șnurni, a strînge, a lega cu pe ); 2) a porni roțile moarei en 2 ) a fereca , i pune în feare, în şiret, cu găſetan , cu sfoară ; 2 ) a apă ( rădieînd stavila ). lanțuri;fig .. er ſibt wie angeſchmiedet, strînge corsetul; 3) a înșira. a în- Au - idwängern, v . tr. b.; 1 ) a îngre şede ca înţepenit,ca pironit.-idmie fira (mărgăritare ), a face șireag. una, a îngreca, a îmborţoşa (o te gen, 1) v . tr. 6 .; a lipi, a potrivi; -jdnurren , v . tr. 6 .; 1 ) a toarce meie ); 2 ) (lim .) a muža , a uda, a 2 ) ſich, v . r. H .; a se lipi; fig ., a se spre cineva (mîța ); 2 ) a cerşi, a disolva , a împregna. idwaufen, da după cineva, a se adapta, a se umbla calicind, cerşind ; 3) a v . ntr. 1 .; a se apropia clătinîndu insinua idmiegend, idmiegerlich, răsti la cineva , a lua în respăr se, șovăinil, legănîndu -se. -idwän ichmiegſam, adj.; înlădios, blând , zeln , v . ntr. 1 .; a se apropia olînd măngîños.-ſdmieren, 1 ) v . tr. b .; a ) Au -ichobern, v . tr. b .; 1 ) a clădi. din coală ; rig . fam ., a se apropia a unge ( pe de asupra ); b) a minji, a face clăi, girezi, stognrý; 2) a gnourîndu-se ichwärmen, v ntr . a jăta, a feşteli; c ) Wein -- , a pre grămădi, a strănge unu peste altu . 1 .; 1 ) a începe a roi (albinele ); ? face, a drege vin; d ) fig ., fam ., -idove, vzi Andove. tiy ., a veni în mulțime, droaie, cird . tr . r . all : va turna pe cineva. Anſchweben 51 Anfinnung а se a pune se r . -idhwärzen , v . tr. H .; 1 ) a înegri; 1 2) à introduce pe furiș, prin con trabandă; 3 ) tig ., a ponegri, a de faima, a huli, a cleveti, a calom nia; fam ., a aşeza , a asterne pe cineva (inº răů ). -idhwärzer, m .; clevetitor, calomniator, defaimător. idwärzerei, f., -ent;-idhwärzung, t . , -211 ; ponegrire, calomniare, hulire, de faimare, clevetire. -idwaken , v . tr . b .; a îndupleca, a ademeni prin limbutiă, cu chichițe și momite. An-ſchweben, v. ntr. 1 .; a veni, a se apropia plutind ( în aſer ).- ſchwefclui, v . tr . 6.; a sulfura, a da aburi de picioasă. jdweideli, vzí anidwö den . -ichweif, m ., ' e ; urzială (la pîn zari ). -idweifen , v. tr . H .; a urzi (la pînzari). -ſchweifhajpel, m .; vîr telniţă, sucală . răschitor , depînă toare ( la nuzială ). -ichweifrahmen, in .; sul pe care se Wrzeşte tortul. -jchweifrolle, f., -11 ; mosor , sul (la pinzari). -ſchweißen, v . tr. H .; 1 ) a lipi (cu cositor); 2) a răni, a lovi ich o armă de foc; la vinătoare). ichwellen , v. tr. 1 .; și ntr ner. 1 .; a se umfla, a se boboşa, a se cocori, a se durduca, a se culcuſa , a bolta , a se buhăi, a se hoboti, a hugezi, a se gurguía, a se burduşi; die ( sienäſſer idwellen an, apele cresc . -ſchwellen, n-; umflare, boboșare, cucuare, bobotire - ſchwellend, adj.; 1 ) umflind , crescînd; 2 ) (mus.) cres cendo. ſchwellung, f. -en ; 1 ) flare, bolfare , bobotire, gurguiare, cuentare; 2 ) boftă; 3 ) creştere ( a apelor) -idwemmen, v . tr. 6 .; și j .; 1 ) a căra cătră (en plute ); 2) a face să plutiască; 3 ) a îmmali, a adnce, a arunca mîl, nămol; angeidwemmtes Stiid land, mîl, agestru , aluviune. -Schwemmung, f. , -en; 1 ) militură . milire, aluviune; 2) plutire. An- ichwimmen , v. ntr. ntr. ſ .; a veni înot, a se apropia înotînd, plutind. -ſchwirren , v . ner. 1 .; a se apropia, șuierînd ( glonţul), sbărnîind însec tele). Au- idwödell, v . tr. h .; a argăsi piei cu var ( la argăsari). -idwören , v . tr. 6.; a jura , a făgăului prin jură mînt, solemn. Alu -jogeln, v. ntr. 1 .; 1 ) angeſegelt koma men , a veni, a se apropia cu pîn vele, ci vîntrelile întinse ( corabia ); 2 ) a la peste, a se izbi de ceva plutind , navigînd. -fchen , 1 ) v. tr. ner. h.: a) a privi, a vede, a cău ta , a se uita la ( cineva saŭ ceva ); l » ) Etwas a cerceta , a examina ceva; c) Etwas mit dem Riiden--, (miiſſen ), a fi nevoit de a părăsi, a se lipsi, a se lăsa de ceva; fam ., a se şterge pe bot, a se spăla pe mîni, a și prine potta în cuiu ; (d) fiir Et a ține de. il socoti, a con sidera, a trece ile , a lua drept... ; e ) a lua in seama, a ave în vedere, dețul în inînă, a începe a scrie; c) a lua în băgare de seamă, a chib die Trompete zui; f) einent unverwandt a pune trîmbița la gură; d ) einen Topf-- , a pune o oa uita la cineva țintă, a sgii , a bleoj lă la foc; e) einen --, a pune, a in ili , a stîlpi ochii (la cineva ) ; g) stala pe cineva într'o functiune; eine Summe (Seldes nicht a nu -i f ) das Erz: , a pregăti iesul ( la to păsea de o sumă de baní; h idy pire); g ) die Ladung-, a încărca cu fann das länger nidyt --- nu pot să vergeana, cu arhiul, cu alibĩul; h ) răbil, să șităr aceasta mai mult; Soloniſten-, a aşeza , a stabili co i) einen ( für etwas Begangnes ) --, a lonişti; i ) eine Bruthenne ..., a pune pedepsi pe cineva; j) einem Etwas o cloșcă pe ouă; j ) die Ärmel- , a a ceti in ochii cuiva , a recui coase minecile (la o haină ); k ) a noaşte de pe față; k ) einem Etwas soroci, a pune, a fixa in termen ; a împărtăşi, a comunica cuiva 1 ) a pune, a trece în socoteală; m ) ceva privindu'l, uitîndu -se la el ; (mar.) das Tauwert--, a întinde, a es auf Etwas a ave de scop, a încorda funžetul; n) a pretui , a taxa, pune ochiul pe ceva , a ave în ve a evalua; ein Haus hoch dere; m ) Etwas ruhig - a îngădui un pret prea mare pe o casă; 2 ) ceva ; n ) von der Seite å se uita v. ntr. h.; a ) a lua avînt, a se sili , mijos; o ) idymadytend a se uita cu a incerca ( de a sări, de a năvă ochi galeși; ) Enwas begierig - , li ) ; b ) ſette Speijen jeten ihm nid )t an, fam ., a se scurge ochii după ceva ; inîncări grase nu - îi priesc ; c) die i ) iiber die Adjeln - , a se uita cu Pilanzen jetzen an , plîntele încolţesc; dispreț, a nui băga în sama, a se d ) a pune, a juca cel întîu ( la do uïta mijos; prov.. ſieht dod, die state mino etc.); e ) a pune, a potrivi o den Saiſer ani, şi acul ſe mic , dar piatră lîngă alta ( la domino); f ) scumpe haine coase; şi coada se die Sporen a da pinteni (calu curei, face rău pădureř; cui rimă lui); 3 ) v . r . .; a) a se aşeza, a se mică se prinde peștele mare; 2) v. prinde, a se lipi de, a stator ntr. ner. 6 .; ſieh mal an ! ascultă ! nici; b ) fid-- , a se pune la pîndă priveşte ! 3 ) fid ), v . ner. h ; a) ( la vînătoare ). -jeker, m .; 1 ) vergea die Sadie ſieht ſich ſo an , lucrul se de puşcă, arbiul, alibiu ; 2 ) cel co arată , se întățoșază, se prezintă ast începe, ce joacă întîiu ( la domino tel; b ) es ſiebt ſid) all, als wenn , se etc.) 3 ) piron , ic, pană ( la marinari). pare ca și cînd ſehen, n .; 1 ) pri -jekſtüd , n. , -e; 1 ) nadă; 2) adaos. vire, vedere , căntătură; dein nach, -jetung, f., -ent ; 1 ) aşezare, stator după cuvi se vede, după aparență; nicire, fixare; 2) ( tis . ) grămădire; 2 ) aſer, ifos, infățioșare, mină, ex juxta -punere. terior; das haben, a ave ažerul; in | An -licht, f .; -en ; 1 ) vedere, văzută , ſteheni, a fi respectat; fich ein groſ privelişte , perspectivă, aspect; 2 ) jes - gebent, a'si da aerul, ifosil, a părere, opiniune; 3 ) înfățioșare, pre se fandosi, a se fulandisi, a se ră zentare a unei polite ); 4) bei - dei toi , a se umfla în pene; ſid) ein fal nes Briefes, la primirea, la vederea ides - geben , fam ., a se fasoli ca scrisoarei tale; 5 ) ohne -- der Perſon, lintea în zioa de Paşti; 3) vază. în fără a lua în sama, a considera semnătate , autoritate; ſich in -- jetzen , persoana; in -- daß, avînd în vedere , a face să fie respectat; ſein -- behaup: considerînd că. -ig , adj.;--- werden , ten, a'sĩ păstra autoritatea; er iſt ein a zări, a descoperi, a afla pe cine Mann von , e bărbat cu vază, va . -ſiderni, v. n. f .; a se strecura. nadı --- der Perſon, avînd în vedere, -ſiedelei, f. , -en; coloniă.- ſiedeln, fidh, considerind, luînd în samă per 1 ) v. r. h.; a se așeza, a se stator soana; ein dyönes --baben , a nici , a se stabili (cu locuința); 2) înfățoșare frumoasă . -ſchulid, adj., v . tr. 6 .; a coloniza, a aşeza, a sta și adv.; 1 ) en vază, însemnat, con tornici o coloniă . -fiedelung, f.,-en ; siderabil, respectabil, numeros, de 1 ) aşezare, statornicire de coloniă, însemnătate, împortant; 2 ) frumos, colonizare; 2) coloniă. -ſiedler, m .; arătos, împunător, măret: -ichulich : colonist. jicdeu, v. tr. ner . 1 .; 1 ) a feit, f. , -eni ; 1 ) însemnătate, consi face să fiarbă ; 2) a curăți, a pre derațiune, împortanță; 2) măreție, găti prin fierbere. -ſiegeln, v. tr. h .; ținută frumoasă (a corpului). je : a pecetlui, a sigila , a închide ( o hung, f.; in-, avînd în vedere, con scrisoare etc.) pecetluind, sigilînd . siderînd, în privință , în ceea -fingen, v. tr. 6.; a întimpina, a sa privește. -jengen, 1 ) v . tr . 5 .; a luta pe cineva , a se adresa cuiva pîrli; 2 ) v . ntr. 1.; a începe a pîrli, cîntînd. -ſinfen , v . ntr. ner. f ; a a se birli. -jeufelli, v.tr. 6 .; a înspon cădė, a se prăbuşi peste ceva.-fin ca, a încopca, a strînge ( cui şiret ). nell, v. tr. ner. b.; 1 ) a atribui, a -ieken , 1 ) v . tr . 6.; a ) a prine ală împuta cuiva ceva ; 2 ) a cere, a a ture, a alătura , a adăugi, a înădi, a ve pretențiunea, a exige. finnung, înţepeni; b ) die Foder - , a lua con fi, en; 1 ) imputare, atribuire; 2) pre um ave 0 се ivas , Anſpalten 62 Anſtechen V. ntr. der . tențiune, cerere , exigență. -lintern , deschide o convorbire, a intra în robiž, bube dulci, rîie, lipiă; 3) a v . ntr. 1 .; (min .) a se lipi, a se a convorbire; 2 ) ſid, v. r. ner . b .; a propiere, mergere în copce.- ipuden, nina în chip de stalactite , de tur se vrzi, a se isca . -ipitzen, 1 ) vzř anjpeien . [piileu, 1 ) v . ntr. H .; țuri. -fik, m ., -e ; 1 ) pîndă ( la vînă tr. 6 .; a ascuți, a face virt; 2) ſid) , a mili, a căra , a luce inil; 2 ) v . toare) ; 2 ) proprietate (nemişcătoară ), v . r . b.; a se căli, a se chetălui. ntr. h.; a spăla (apa zidurile ), a a moşiă. jikarbeit, t . , -ei; întiña si- Au- ſplikeli, v . tr. V.; a impleti împre tinge talazurile izbindu -se de).- ipii pătură, începerea lucrului ( in băi). ună capetele a două frăngli. lung, f ., -cu ; milire, militură . -ſikou, v . ntr . ner. h .; 1 ) a fi lipit, An - jpornien , v . tr. ) .; 1 ) a da juin- An - ſtadicin, v . tr. h .; 1 ) a întepa, a potrivit, a şede bine ( o haină ); 2 ) teni (calului); 2) fig ., a inteți, a îm întepușa , a îngliimpa, a prinde en a fi legat, a tine la ; 3 ) a pindi, a boldi, a boldi, a apelpisi, it întă tepř, cu spină; 2) a imboldi (bon sta la pîndă (la vînătoare); 4) a ti rita , a da glies, a zori, a încuraja, etc. ) ; 3 ) sig . , a îmboldi, a da boli , statornicit, stabilit, domiciliat; 5) a a asmuti, a ațița - jpornung, f. , -ent ; a inteți, a ațîța, a intărîta, a in începe a sípa (o baie, o mină ) . -fit îmboldire, asmitire, atîtare, încut curaja, it anima. -ſtählen , v. tr. b .; zer, m .; pîndar (la vânătoare ); 2) rajare, întețire. a oteli ( toporul etc.). -ſtatt, f. , -ell ; incepătorul lucruluş, sípărei umei An-jpradie, f . , -11 ; 1 ) cuvîntare, dis 1 ) pregătire, orînduire, orânduială, băi, une mine.. curs îndreptat, adresat (cuiva ), it regulare, aranjament, dispozitíuve; 9111 - ſpalten , 1 ) v. tr. 6 .; a despica pu locuțiune; 2) (mis.) ton , sunet. zu Etwas maden , treffen , a face ţin, a deschide despicînd ; 2 ) v . ntr. Au- ſprcdieil, 1 ) v . tr. ner. 6 .; a ) a pregătirì, a lua dispozițiuni, a o . 1.; a începe a crăpa, a se despica . vorbi cătră cineva, a îndrepta, a rîndui, a pune la cale ; 2 ) aşeză -ipauli, m .; înhămare .-ipannen , v . adresa cuvîntul; b ) ein Sdiji- , a mînt, stabiliment, institut; 3 ) ate tr. 1 .; 1) a înhăma, a pune caii cliiema, a striga, a da chiot ( la ve lier. -ſtammen , v . tr. b .; a lăsa, a ( la trăsură ); 2 ) a struna, a încor derea, la întălnirea unei corăbii); împărtăși ca moștenire, ca clirono da , a întinde ( o coardă, un arc ); c ) eine San- , a face prin lătrare pe ină; angeſtammt, moștenit, clirono dig., alle ſeine Kräfte a întrebu - i nn mistreț să se opriască ( la vînă inisit, ereditar, get-beget; angeſtamm ința toate puterile, a se opinti, a toare); d ) einen um Erwas- , a cere te Güter, moşii de baştină. -ítöm se canoni, a se trudi; 3 ) a întrebu- i cuiva ceva , a ' ruga pentru ceva ; men, v. tr. 1).; vzi anſteinien .- ſtamp inta , a ocupa (ceva, pentru sine) i e) er ſpridit dies als gefälidt ani , el felt, v. tr. 4 .; a bate , a pisa (cu vzi Spanndienſt; 4 ) den Teids-, a declară aceasta ca falsificat; f) ei maiul, cu berbecele ). -ſtand , m .; 1 ) umple řazul ( cu apă); das Waſſer nell auf einen Diebſtahl -- , a pîrî, a cuviință , bună - cuviință , omeniă; 2) a da drumul apeř; der mit Waj: acuza pe cineva de furt; g) Etwas pînılă ( la vînatori); 3 ) amînare, in jer angeſpannte Plats, locul umplut a pretindle, a reclama ceva; h ) găduire, trîgånare, zăbavă; dies leia cu , udat de apă. jpanner, ſpän einen (einem )- a plăce, a respunde den feinen aceasta nu suferă a ner, m.; clăcaş, iobagii , înhămaciu ! la dorința, la plăcerea cuiva , a în mînare; 4 ) (pl., Auſtände) îndojală , cu caii se (ce e dator să facă cla teresa (pe cineva ); 2) v . scrupul; - nehmen, a se stinjini, a că cu caiì seň).- ſpännergut, n , giiter; 5 .; a ) bei Cinem- , a face în trea sta pe gînduri, a sta la chibzuri; 5 ) moșiă, răzeşie supusă la clacă cu cît ) vizită la cineva, a poposi, a se alte Auſtände vezahlen , a plăti toate caï. -ipannung, f .,-en ; 1 ) înhămare; abate; b ) (mus.) a resuna, a haui. datoriile ( însemnate în registru ); 6 ) 2 ) încordare, strunare, întindere (de -ipredjeud , adj.; drăgălaș, plăcut, obne--, fără preget, imediat, la mo coarde, arcuri); 3 ). der Kräfte, obo grațios, interesant. -jpreizeit, v. tr. ment; 7 ) mineraill găsit la desco stală, opintială, încordare a puterilor. b.; a sprijini, a răzîma ( cii stin perirea unui strat; 8 ) grațiă, chip A11-ſpeien, v. tr. ner. .; a scuipa, a ghinri. cu popi). -jprengen, 1) v. de a se purta , manieră .- ſtändig, adj.; stupi ( pe cineva sau pe ceva).- ipei tr. h .; a ) a stropi, a uda; h ) a pes cuviincios, potrivit, convenabil; cuiswert, adj.; vrednic de dispreț. trița ; c) a face să resară; 2) v. ntr. adv ., cum se cuvine, cum se caule . -jpelleu, vzĩ anſpalten . b .; angeſprengt fommen, a veni, a -ſtändigkeit, t.; 1 ) folosinţă, oporti Au -ipiđen, v. tr. V .; 1 ) a împîna cu sosi în galop. -jprengung, t. , -en ; nitate; 2) cuviință; 3 ) ( pl . -e1 .) fapt slănină; 2) a umple, a ticsi.-ipielen, 1 ) sosire în galop; 2 ) stropire, 11 cuviincios. -ſtandábrici, m .,-e ; scri 1 ) v. tr. și ntr. 1) .: a ) a juca ( o cu dare. -jprenfeli, v. tr . a pestrita . soare de răgaz, de prelungire, de loare în cărți); b ) a începe a ju- An -ſpringen , 1 ) v. ntr. ner. 1 .; a ) a aminare pentru plată de datorii ), ca, a cînta; c) a juca întiin în sări pe, spre, cătră ; b ) a veni să moratorit . -ſtandégefühl, n .. t; sim cărți); d) ein Inſtrument - , a cerca rinil; c) a crăpa, a plesni; ( 1 ) a mer timînt de bună- cuviință , de omeniă . un instrument; e) a se apropie, a ge în copee; 2 ) v . tr. ner. 1) .; das -itandsvericking, f ; călcare, jigni atinge cîntînd ; f ) a face aluziune, Hierd - laſſen , a face calul să mear le a bunei cuviinți.- ſtandövoil, adlj.; a vorbi în pildă; fam ., a vă in galop.ſprikei, 1 ) v . tr .; a foarte cuviincios. -ſtandswidrig, piatra în satră ; a bate seaua stropi, a uda; 2) v. ntr. 1 .; a țișni , adj.; necuviincios. • jtängelii, v . tr. priceapă ſapa; g) Empfindungen a stropi pe (ceva ).-jprikung, t.,-eni; V.; 1 ) a întări, a întepeni cu beți a deștepta simțiminte. jpieler, m .; stropire. şoare, cu araci (mazere, hemeil ); cel ce joacă întîiu (la cărți -ipic: An -jprud), m ., -ipriide ; 1 ) einen ill --- 2) a încorda via . -itärfell, v . tr. h .; luug, f. , -en; aluziime. -ipießen , v . nehmen, a ) a cere seamă, socoteală a crolimoli, scrobi ( rufe etc.) tr. 6.; a înţepa, a întepușa, a pune de la cineva, a'l apuca de scurt; -ſtarreni, v . tr . 6 .; a stîlpi, a zgii , în ţeapă, în frigare, a străpunge. b ) a pirî, a acnza, a chiema în ju a holba, a bleojdi ochii, a se uita -ipicßung , t. , -eu ; înțepare, înțepu decată pe cineva; c) a ocupa pe țintă .- Itatt, prp. , (en genit.) în loc şare, străpungere, punere în ţeapă, cineva; 2 ) pretențiune, drept, drit; ile . -ſtäuben, v. tr . 5.; in frigare. ſpinnen , 1 ) v . tr. per. auf Etwas –inadien , a pretinde, at colb , prat, pulbere pe, spre ceva. H .; : 1 ) i adăugi, a lega, a îno.la cere, a reclama ceva . - jrci,blog, -ſtannen , v . tr. V.; a privi cu mi torcind ; b ) a wzi, a toarce, a ne allj .; smerit, nepretențios, fără pre rare, cu umire.-ſtannenswert,-itau veili; c ) einen Verrat-- , a iurzi, a tenții, modest. -sloſigfeit, t.; sme licuiswürdig, adj.; vrednic de arl plănui o trădare; d ) Unterbandit renă, modestiă . -freid), ovoli, adj.; | mirat, admirabil. 2011 - , a începe negotiări. a întra țîtnos, pretentios. -jprung, in .,--- Ant- ſtedheit, v. tr. ner. ſ .; 1 ) a înţepa, in vorbă; 1 ) eine Unterhaltung mit ipriinge; 1 ) avînt, săritură; 2 ) (meil.) a înghimpa, a împunge, a înțepri arunca a arunca Anitedärmel 53 Unſtrahlen a ክa post, de a o şa , a pune în ţeapă, în frigare ; 2) beiter--- , a tocmi, a angaja lucră- 1 a îmboldi, a înteți, a boldi; 3 ) a tori; 1 ) (him .) die Bngredienziell 2) ein Lied a întona un cîntec; începe a putrezi. a se strica (poa i expline ingredientii ( -- , 3 ) Klagell a rădica plîngeri.- itim inriurire mung, t., -elt ; intonare.-ſtiufen , v . mele etc. ); 4) einen - , a) a pipii, a căldureſ, fermentării etc. ) ; 2 ) ſid ), ntr. ner. 1 .; a împuti; fig . , a face descoase pe cineva, a smulge in v . r . 1 .; a ) a se pune, a se aşeza scîrbă , a îngreſoșa. secret de la cineva; b ) fig. , a lua lîngă ceva, a se ține gata; b ) a se 21n - ſtolperu , v . ntr. 1 .; 1 ) a se poticni, peste picior, în rîs pe cineva; 5) pune la pîndă; c ) a se face, a se a se împiedeca mergînd; 2 ) at se ein Fal - , a da cep unui vas; 6 ) pretace, a se purta; ( d) ſid ll ſpielen izbi de, a da peste poticnindu-se . sig , fam ., angeſteden formen mit a se prica de cîntat, le jncat. -ſtopfen , 1) v . tr. H .; a imple, it Erwas, a veni la cineva spre a - íï -teller, m .; poruncitor; cel ce nu ticsi, a îndesa , a înţesa , a bácsi; 2 ) propune ceva . - tedärmel, m .; man meşte în funcţiuni, cel ce pune la ſid) , v . r. 6).; a se ghiftui, a se îm setă , manget. -ſtedbohrer, m .; bur cale , lispine, întocmește ceva .- ſtel buila, itöreu, vzĩ anreizen , auſtij chill, burglijaş, sfredel pentru ca lerei , f. , en; prefăcătoriă, făţăr ten 3. ſtoß, mi., -ſtoße; 1 ) ciocnire, nele. ſtedeu , 1 ) v . tr. b).; a ) a vîrî, niciă , fasolĩală, iarateturi, gndura zdruncinare, izbire; 2 ) bold, indlemm , a băga, a întinge ; 2) a prinde (en re, margholiă , mofturi, nazuri.- ſtel îmboldire; 3 ) piedecă, impierlecare, boldurỉ); :3) a aprinde, a pune foc ; lig , adj.; iscusit, îndemînatec , di greutate, dificultate; cin Stein des 4 ) ein Faß- , a da cep unui vas; bacill, ghibacill, harnic , priceput. -es , pierdecă, stingherială; ohne - , 5 ) a molipsi, a înfecta, a lua ( o ; -ſtelligfcit, f. , -en ; isensință, înde fără stială , fără greutate; 1) scan boală ).- ſtedend, adj .; molipsitor, mo minare, dibăcță , hărniciă , pricepe dal, dandana, înconvenient; - - nieb limos. lipicios, contagios: -ſtecende re . itellung, f. , -en ; 1 ) post, căpí meni, a se formaliza, a se supăra, it Krankheit, boală molipsitoară, con tuială , functiune, slujbă; 1 ) die se scandaliza ; --- gebeli, a da o pildă tagioasă, boleşniță .- itedung, f. , ent; der Niine, expunere (la căldură, rea , un exemplu rău; 5 ) (med .) it molipsire, contaginne, înfectiline, la fermentare etc.) a cildărei(la văp tac, acces; 6 ) cusutură pe urechie ( la molimă.-ſteckungsgift, n . , e; -ited sitorý, la coloritori . 3) die einer croitori); 7 ) crescătura (de păine); ungeſtoff, m ., -e; miasmă. -ſtehen, Jagd, orînduire, punere la cale, 8 ) bătojire, stricare (a fructelor). v . tr. b . și 1 .; 1 ) a sta undeva san aranjare a unei vînători; 4 ) ein Fab -ſtoßen, 1 ) v . tr. ner. V .; a ) a izbi. lîngă ceva ; 2) a sta la pîndă ( la rifait madt eine --yon einer Kare, a ciocni, a împinge, a lovi; 1 ) il vinătoare ); 3) auf morgen ſteht Ter un fabricant oferă o marfă ( spre adăugi, a alătura, a împreuna, it min an , pe măỉne ſe sorocit, e pus cumpărare ); 5) facere, comitere. îmbina, a înădi; c ) die Släſer un termen; 4) en ſteht im Sduild -itellungsdefret, 1., -e ; decret de ciocni pălarele; d ) cinen Tiid budy ani , ſe scris in registru , în con numire intr'o functiune, într'o sluj apropia o masă; e) den Teig dică; 5 ) mit einem - , a lucra îm bă . îteilungsjähig, adj.; destoi împrospăta aluatul (adăugînd plă preună, a lua parte la lucrare; 6 ) nic , capabil de a fi pus într'ın măslială ); f ) a pisa, a bătuci vatra a sta pe gînduri la chibzuri; 7 ) ocupa funcţime. (in turnătorii); g ) die jayd - à plăce, a -îï sta, a-íï şede bine; das ſtemmen , 1 ) v . tr . ().; a răzima, a munta vînătoarea dînd din , sutlind Kleid ſteht gut an , liaîna şede bine; sprijini; 2 ) ſid ), v . r . () .; a se răzi în corn ; h ) a cărpi, a prinde (prin 8 ) a amîna, a intîrzia, a prelungi; ma , it se sprijini ile .-ſterbeil, v . ntr. Castatură ); 2 ) v . ntr. ner . b .; a ) il 9 ) a bate la ochi; 10 ) er ſteht all , ner. 1 .; a veni, a căile (cuiva) o se ciocni, it la peste, a se păli, a se stînjinește, șovăieşte, se indoiește; moştenire (prin moartea altuia ). , se lovi izbindu - se: 1 ) ) bei einem 11) es ſteht ihm all , iſ vine bine, îſ -ſteuern , v. tr. 1) , a îndrepta , a il supăra pe cineva, a produce sit merge bine, îỹ priește. ſteifen , v . cîrmni ( o corabia) spre term . påråri, a'l scandaliza; c ) bei Guma tr. b.; 1 ) a întări, a învîrtoşa; 2 ) An -ſtid , m . , t ; îmboldire, intigere; a sovii în vorbire, a milci; d ) Säſche - , a crohmoli, a scrobi rufe , 2 )--- cines Faſes, dare de cepumuſ mit der 3mme im Reden , albiturŤ. ſteigeit , . ntr. ner. 1 .; 1 ) vas, ſtidielu , v . tr. b .; auf Etwas vorbi cepeleag, peltic , a se impie a sui, a urca; fam ., angeſtiegeri a vorbi cuiva în pildă, a face leca în vorbă, a bolborosi ; e) ge komment, a veni urcînd ; 2 ) a crește aluziune înțepătoară la ceva ; fam ., gen Etwas a greși în protiva ircîndu-se; 3) fig., mit Etwas an a arimca piatra în șatră ; a late bunei-cuviinti; f) a se mărgini, a geſtiegen kommeni, a veni en planuri, şaoa să priceapă ſapă. -ítidel , v . se atinge, a se megieși, a se înve . en proprineri, cu proiecte. -ſtellen , tr. b .; a adăugi, a înădi cosînd ( la cina; g) das Pferd ſtoßt an , calul se 1 ) v . tr. 6 .; a ) a pune, a aşeza pe, gherghet ). -ſtiefelii, 1 ) v . tr . .; 1 poticneşte; h ) das Schiff ſtößt hin lîngă; b) a pune într'o slujbă, a da o încălța (pe cineva ); 2 ) v . ntr. 1 .; all ten an , corabia se înghesuiește, se funcţiune, un post, a căpătui, a pune geſtiejelt fomunen , a se apropia , a trage într'un colt ; 3 ) v . ntr. ner. în păine (pe cineva ); c ) a îmboldi pe înainta, a veni cu paşi mari ſtie 1 .; a se bătoji, a se strica, a putrezi cineva, a- íï la fitil, a'l arlemeni (spre reli, v . tr. V .; a stîlpi, a zgii , a poamele bătute ( le piatră ). -itoßen , a face ceva ); d) a regula, a orîndui, holba, a bleojdi ocbii, a se uită țin- n .; 1 ) ciocnire, izbire; 2) poticnire a întocmi, a pune la cale, a dispune, tă ( la cineva). -ſtiften , v . tr . H.; 1 ) (a calulul); 2 ) bolborisire, împiede a pregăti; e ) ein Wahl- ., a da un a țintui, a pironi, a intepeni cu care în vorbă; + ) megieşire. inve prinz; f) a face, a comite; er hat tiute, cu cuie ; 2) Etwas. a pri cinare ( ile case ). -itoßeud, -ailj .; 1) ctivas Sdines angeſtellt, a făcut o cinni, a căşuna, a cauza, a zi, a megies, vecin, învecinat; 2 ) alătu . poznă; g ) Betradtungen a l'acé izvodi ceva ; 3 ) einen a imboldi, rat, avlångit. - tößig , adj.; necuviin observări, reflexiuni; h ) ein Fabri a atîta , a întărîta , a da bold , fitil, cios, ofensîtor, scandalos, lovitor, fant ſtellt einem Kaufmann Kareli ali , a ademeni (pe cineva să facă ceva ). izbitor.- ſtößigkeit, f.,-ell; necuviință, in fabricant oferă unui negiuitor -ſtifter, m .; ațițător, urzitor, iz seandal, dandana , inconvenientă , mărturi spre cumparare; i ) a aşeza, vollitor, înstigator, cap . autor; jam ., tožilaht, t.,-näbyte; ensutură pe ure . a pune la pîndà (la vânătoare ); j) boaſta .- ſtiftung, 1 ..- e1 ; 1 ) pricinuire, chie . (la croitori).- ſtošung, ciocnire. cine silage-- , a aduce o plingere. căşinare; 2 ) atîtare, îndemnare, izbire, lovire; vză Anſtoßen n . itot i adresa o reclamațiune ( contra cui instigare, îmboldire, wzire, provo terit, v . tr . 6.; a vorbi (cu cineva ) va ); k ) id, veipz nidt wie es culzuſtel : e - ſtimmeni, v . tr . 1 .; 1 ) cini fit bolbori sind, peltic, cepeleny. len , nu stiu cum să fac; 1) Ari jtrumicuit a acorsla um instrument; % 11 - ſtrahlen , v. tr. V .; 1) a lumina, a 1 ) care . Anſtreben 54 Untichriſt . , arunca razele pe, spre ceva; 2 ).fiy , 1 ) curgere in șiroaſe; ( tis.) flux . | Antahl, m . , -e ; antal (măsură de ca a privi cu ochii infocați. -ſtrandell , An - ſtüdcílın , v. tr. b .; a inădi, a (im pacitate in ( 'ngaria . ntr . 1 .; a se stărima ( corabia ). petici, a adăugi ( o bucată la alta ), An -teil, mn . , e; 1 ) parte, porțiune, -ſträngen, v . tr. 1) .; a lega, a prin a cirpi. -itüdching, t., -eli ; 1 ) ină contingent, cislă ; ciner Zede, re de cu trăgătorile, a pune trăgăto clire ; 1) cirpire, împetecire -ſturm , fenea , curama; 2) înteres; ani Gt rile (la cai). - tiirine; avalt, nåvală, atac. 108 -- haben, niehineni, a ave, a lua A11- ſtreben, 1) v . ntr . 1) .; a ) a tinde, - türmen , vi ntr . 1 .; a ) a năvăli, a parte, a se înteresa de ceva, a par a năzui, a aspira (la ceva ); b ) je da nåvală, a se repezi en dxalt, a ticipa la ceva . -haber , m .; părtas, Jen Emas a lupta in protiva ce ataca cu putere, a da iures, inu'nş, tovarăș, asociat, înteresat. -mäßig, va , a combate ceva; c ) ( jis . ) alta ät dla busta, busna, a da amundea alj.; proportional, potrivit cu par ſtrebende Hraſt, putere centripetală; (pe cineva ); l » ) a prodiili ( lăcrimile ). tea fiecăruia. -108, adj.; neintere 2 ) v . tr. b . , a căuta , a se sili să -ſturz, m , ſtiizze; ciocnire, lovire, sat. -ejdein, m ., -e; fzettel, m .; ajungă ceva , să puſe mîna pe ceva. izbire. ſtürzen, v . ntr . 1 .; a da nă ( com .) atleverință. înscris de parti -itreichen, 1 ) v . tr. ner. H.; a ) a văp vală , busta , a se arunca pe; ange cipare, acțiune. -( voll, adj.; foarte si , a zugrăvi, a boi; b ) a insemna, ſtiirzt fommen , a veni foarte repede, interesat. a vota ( cil o trăsătură ), a sublinia; a veni intr'un bue, într'un sutlet. Antholog- ic, f.,-11 ; antologiă, culegere c ) einci Sdicin -- , a da o aparență ; - tützcil, vzi auſtemmen .- ſtukelli, v . de poñeziř. -iſt, m ., -en ; antalogist, dd ) jis., fam ., cinem mit dem Stock tr . 1 ) ; a privi pe cineva cu mirare, culegitor de poezii. cinein den Niiden blani --- , a coși în a se uita cu ochi holbați. ſudien, Authrar, m .; sărpincea , serpengea, hătate , a dobzăla , a toropi, a da v . tr. 5).; eineni, bei eineini (im Et sarpingea, alnıbă, bubă rea , bubă că teaoa , it snopi, il tărbăci, il pri a cere , a stărni, a solicita nengrå Inthraci. sägi , a cheltäni pe cineva ; e ) tas (de la cineva ceva). judien, 1 .; ce- Anthropo -gonie, t .; antropogoniă, cu werde idi dir ! las' te voiul regula , rere , rugărinte, solicitare, jretițiune. noștința creațiunei omului. -graph, te voiul pune in păỉno, am să ți- o -judjer, m .; 1 ) petiționar; 2 ) postul m ., eit; antropograf, descriitor al fac, am să ți- o coc ! 2 ) v . ntr . ner. lant, candidat la un post, la o func corpului omenesc. graphie, f.; an b). Şi j .; il se atinge lișor, il se d țiune -ſuchung, t., -e11 ; vzi Anjuden tropogratiă, descrierea corpului o tinge pe de astira , a se şterge (ell n -indungsjdireibeii, n .; cerere . pe menesc. .log, m .. -ent ; antropolog, haina) trecînd alăture; 3 ) ſid ), v . l . tițiiine, iud, m ., - e; 1 ) clocot, undă, cunoscător al firei omeneşti. 10 ner. V .; a se alipi, a se da după val ( ce se face pe xiprafata unui gie, f .; antropologiă, știința care se cineva, il se insinua. -itreicher, m .; lichil cîn tierbe); 2 ) fierbere în ocupă cu istoria și cu studiul fi zugrav, boiengill, våpsitor; iron ., leşie ( a imei materii, ce le - te a se rei omeneşti. -phag, m ., -en ; antro pictor prost, minjitor. -itreidcrci , väpsi). -jumeau , 1 ) v . nr. 1 .; a potag. mîncător de carne omenească . f. , ell; boire, văpsire, zugrăvială veni, a se apropie biziind (albinele); - Phagic, f.; antropotagiă , mincare -itreichpinſel, m .; penel, pensulă de 2 ) ſid ), v . r. V .; it se grămăli, a se de carne omenească .-phobie, f ; an văpsit, de boit. ſtreifen , 1) v . utr. îmulti, i crește la număr. -jüßeli, tropofobiă, frică , groază de oameni. b .; a se atinge uşor, pe de istira , v . tr. b .; a indulci. -ſophie, f.; știința, cunoștința o a trece pe de lături și a se sterre ?(ntagoni-jieren, v . ntr. 1. , il se îm mului, a firei omeneşti. ( de pårete etc.); 2 ) v . tr. 1) .; a zreli, protivi, a lucra in protivăi, a con gia -thitt, 1 ) v . tr . ner. V .; a ) Kleis a atinge nișor. -itrengen, 1 ) v . traria . - 1113, m .; antagonism , im fer--, i prine haine, a imbrăca; b ) 1 .; a ) cinci proceſ a face, a in- ! protivire, opunere , opozițiă, contliet. einem Etwas-, a pricinui, a cà tenta um proces; b ) it opinti, a -it, m ., -en ; antagonist, protivnic, ad slina , a cauza cuiva ceva ; c ) te bosi, a împinge ( la lucru ), a stră versar , duşman, vrijmaş, opozant. a vrăji , a obroci pe ci dui, a sirguu ; c ) alle Kräfte a in- ' An-tafelli, v. tr. 1.; (mar.) a înfunža, neva, a face cuğva un farmec; den trebuința, a pune toate puterile; a arma , a echipa ( o corabiă ). -tafe Degen-, a pune, a încinge spada ; (l) vzĩ anſträngen ; 2 ) ſich, v . r . by .; a lung, f. , -en ; urmare, echipare (a e) (Sewalt- , a întrebuinţa putere , se obosi, a se opinti, a se căzni, unei corăbii ). -tanzeil, v . ntr. 1).; silă , forță; f ) die Sache iſt ganz da a se bosorogi, a se trudi, a se sforța , 1 ) a veni dănțuind, jucînd; 2) a nad , angethan, lucrul, afacerea pare, a'și încorda toate puterile, a se ne conduce jocul; 3) a da peste, a se are aparență, are aſerul; g) thun voi, a se sili . -ſtrengen , adj .; obo izbi jucînd; ſid, eine Krankheit-, a'și Sie mir das nicht an, nu'mĩ face sitor, ostenitor. -ſtreugung, f. , en; atrage, a căpîta o boală ( jucînd aceasta , cruţă -mă de aceasta; h ) obosială , opintială, striduinţă , carnă , prea mult). -tappeil, v . ntr . V .; a Ehre einem-, a face cinste cuiva; silinţă, încordare (a puterilor ), zor, pipii, a atinge pipîind . i ) cinein Mädchen Gewalt a silui, trudă, anevoie, vilință , sirguinţă, Antarktijd , adj.; antarctic, de miază a viola o fată; 2 ) ſid ), v. r. ner. 1).; năzuință . ſtrelica , v . tr. W .; a pre zi , austral , meridional. a ) a se îmbrăca; b ) ſid Zwang săra (cu năsip, cu cenușă etc. ). An-taſten , v. tr. 1) .; 1 ) a pipîi, a a . a se sili , a se constrînge, a nu -i An - ſtrid ), m ., 4; 1 ) boire , văpsire, zu puca pipiind, a pune mina pe ceva ; fi la 'ndămînă, a se gena; c) ſidy grăvială ; 2 ) tencuire, tencuială ; 3 ) 2 ) die Ehre - , a atinge, a vătăma, ein Peid - , a'sì face seamă, a sig., față , nier, lustrui, culoare - itrif a jigni cinstea. -taſtung, f., -ell; pi sinucide, a și scurta, curma zilele . fell, v . tr . 6 .; 1 ) a înădi, a pre piire, atingere, apucare cu mîna; Anti-chambre, n .; ( cet. antișambră) lungi, a adănvi impletind; 2 ) a cirpi fig. , atingere, jignire, vătămare ( a anticameră, sală de aşteptare, sac ( ciorapi, colţuni); 3 ) a strînge, a onoarei). -tanmeli , v . ntr. ſ ; a se nasiti.. -chambrieren, v. ntr. 1).; ( cet. lega cu o funie; jam .; a lega cobză, apropia şovîind, legănîndu-se . antişambriren) a face anticameră snop, terleles, burduf. Anic-cedenzien, pl.; antecedente, în a sta în anticameră ( a aştepta no Au- ſtrömen , 1 ) v. ntr . h .; a curge, tìmplările, taptele vieții trecute ale mentul de a fi introdus); fig ., fam ., it inainta în şiroaie ( cătră , spre ce unui om . -ccdieren, vzĩ vorausge a se umili, a se gudura. -chreie, va ); piy ., a veni, a se apropie cir ben; iibertrejjen. -deluvianer, m . pl.; -drejis, t .; anticresă , amanetare, i curi droaie ; 2) v . tr . 6 .; a ) a atinge antidelusian , oameni ce aŭ trăit potecare a unui uzufruct ( a unui curgînd; b ) Land , a mili, a indi înaintea potopului.-deluvianiſd), adj. Klatornic cătră creditorul săū ).-chrift, ce nămol, mil. -ſtrömung, t . , -ell ; antedeluvian , l'inaintea potopului. m ., -en ; antihrist, vrijmaş, duşma tr . 0 einem --- , se Anticfcit Antritt var, adversar al creștinității; pop ., an- Anti-qua, f.; ( tip .) anticva, caractere ! descoperi cuiva . trauung, t. , tui; tihîrt, diavol, satană. chtonen vzi romane (x01ll de litere verticale ). communiă. -tränfelii, vzi antröpfeln . Antipoden . -cipando, adv.; înainte , -quar, m ., -e11; 1) anticar, arheolog, An -treffen , v . tr. ner. 1 ) .; a ) a găsi. prin anticipare. -cipation , f.; anti cunoscător de antichităti; 2 ) antie a atlit ; b ) a nimeri, a întîlni, a bro cipare, aplicare pe dl'inainte, pri vînzător, negustor de cărți di, a da peste; einen auf der That mire înainte. cipicreu , v . tr. b).; il vechi. quariat, 11. , -e ; 1 ) magazii , ; it surprinde pe cineva isipra anticipa, a apuca pe « l'inainte, a Hugheana ile (imde se vind ) anti Baptiuni, în Hagrant delict; fam ., prejndeca, a preintimpina, a pri chități; 2) librăriă de cărţi vechi. al prinde la clică , al prinde ciu mi, a lua înaînte. -conſtitutionell, -quariſdi, adj.; 1 ) véchill, de pri ocaoil mică , ci rața în traistă , cu adj.; în protiva, în contra consti loj, de ocaziune; 2) ce priveşte po mîța în sac; 2 ) vzí betreffen 2 . tuțiunei, anticonstituțional. -datie anticvar, -quaſchrift, t.,-en; vzi An. -trejfung, f .; -ent ; 1 atlare, găsire; rell , v. tr. b.; a antidata , a prime, tiqua. -quität, f. , -en ; 1 ) antichitate , 2 ) întîlnire, nimerire .-treibeul, 1 ) v . à da o dată , o zi, de mai înainte caracter antic; 2 ) antică , antichi ntr. mer. i .; il sosi plutind , a fi (unei scrisori, uneſ polite ). -dotum , tate , lucruri de artă vechi, rarități. dus, purtat, mînat de apă (ghiata n . , --dota ; antidot, mijloc, leac în -republikaner, m ; antirepublican , etc.) ; 2 ) v . ntr . ver. 1 .; a) a apro contra otrăvei. protivnic ,adversar al republicei. -re : pía plutin :l; b ) a împinge, a mîna An-tiefen, v. tr . V.; a cerca, a sonda publifaniſch, alj .; antirepublican, in spre, cătră; c ) a înteți, a îmboliti, adîncimea mării. contra republicer.- revolution, f.,-en; a atîta , a zori, a pripi, a da zor, Anti- febriliſch, adj.; antifebril, în contra -revoluțiune.-revolutionär, 1 ) glies, bolil, fitil ; d ) eine Herde---, contra frigurilor, ce alungă trigu m . , antirevoluţionar, provocător, în a mîna o cirea lă , o turmă, o tîrlă ; rile . -I, adj .; vechiu , antic.-kauftijd ), stigator al unei contra- rescoli; 2 ) : e ) einen Nagel a bate un cuğu ; adj.; anticaustic, ce serveşte în adj.; ce provoacă, ce tinde la o con f) eill Brett a înțepeni, a întări contra arsurei. -fe, f. , -Il ; antică , tra - rescoală . -ſemit, m . , -e11 ; antise- ! o scîndură ; g) a pune în mişcare lucru de artă foarte vechiu , rari mit, duşman al Semiților, al Evrei ( turnătoria, fáurăria ). -treiben , n .; tate.-fenkabinett, n., t; cabinet, cu lor. -ſemitismus, m .; antisemitism , vzi Antreibung. -treiber, m .; ațită. legere, colecțiune de antichități, ile duşmăniă, ură în contra Semiților, tor, provocator, înstigator, boaită . lucruri vechi de artă .-flerical , adj.; a Evreilor. -ſkorbutijd), ailj.; antis -treibung, f., -en; 1) mînare, cără. anticlerical, încontra popilor.-fritif, corbutic, în protiva studeniței, al tură ; 2 ) întețire, îmboldire, bolil , f ., -en ; anticritică, contra -critică, re scorbutului (boală ). jeptiſd), ailj.; zor, îndemn, pripire. -treten, 1) v . spuns la o critică prin critică . -li antiseptic, în contra putrezire , ntr . ner. 1 .; a ) a se apropia , a ne beral, adj.; antiliberal, în protiva putrefacțiunei. -jocial , adj.; antiso pune lîngă cineva , în rinii cu cine principiilor, ideilor saŭ faptelor li cial, în contra legilor societății. va ; b ) bei Jemand a vizita pe berale . -liberalismus, m .; antilibe -theje, f. , 1-11; antiteză , opoziți, de cineva ; e ) zum Tanze a intra in ralism , duşmăniă în protiva princi idei sait de cuvinte, apropiere de joc; d ) a întra în funcţiune; e ) piilor liberale.-konſtitutionell vzianti donă cugetări saŭ două espresioni lints, redita a porni cu piciorul conſtitutionell. - llen, pl.; Antile (insule ). opuse. sting, cu cel drept; 2 ) v . tr. -lope, f. , -n ; antilopă, gazelă [.11- Antlik, n ., -e ; față , tigură ; fam ., obraz . V .; a ) a hate, a îndesa călcînd (på tilopa dorcas ). -Monarchiſch, adj.; An- toben, v. utr. 1 .; vzí antojen. mînt ); l » ) einen - , a întimpina, a antimonarhic, în protiva sistemu- | Auton, m .; Anton (nume bărbitesc ). opri pe cineva (spre a- ığ vorbi etc.); lui de guvernămînt monarchic, re -ie , -ette, t.; Antonia, Antoaneta c) es trat ihm die Puſt an , îi abătuì , publican, -monium , n .; ( him .) an ( nume femeiesc ). -iusjener, n .; or îi veni gnstul, pofta ; ( 1 ) ein Gefühi timoniu, sarea pisicei, oglinda mă balt, orbant, brîncă, pojar, foc viu , trat ihm an , l'a apucat in simți garului national, adj.; antina focul sf. Anton, erisipel ( Erysipp mînt; e ) a începe; f) eine Reiſe tional, în protiva întereselor popo las). -iusfreuk , n .; crucea lui An a porni la drum ; g ) cinem um Et luí, ale naţiune . -nomie, f ., antino ton ( în forma unui T ). a riga pe cineva de ceva ; miă, împoncişare, contrazicere en An- töuen, 1 ) v . ntr. 6.; a resina , il h ) eine Erbſchaft -, a căpăta o mos legea. -ochien , n .; Antiohia (oras). hani; 2) a) face să resime; b ) a a . tenire, a întra în stăpînirea unei -pathie, f . , - 1 ; antipatiă, ură, scîrbă . tinge cu sunetnl, cu tonul. -tojen , moșteniri; i ) die Regierung--, a lua desgust, aversiune, repulziune, re v . ntr. 6 .; a se apropia , a se izbi, în mínă frînele guvernuluğ, a se sui pugnanță.pathiſc , adj.; antipa a căde cui viiet, ci văjiit. pe tron; j) das neue Jahr - , it în tic, neplăcut, urît, scîrbos, de ne A11-traben , v . ntr. ( ; a veni, a se a cepe anul nou ; k ) einen Beweis suferit . -patriot, m ., -en ; antipatriot, propia în treapid . -trag, m . , - - träge ; a da o dovadlă , o probă. -tretung, duşman al patriei .- pblogiſtiſch, adj.; 1 ) propunere, moţiune; 2 ) imbiere, t. , -en : 1 ) apropiere, întrare, pine. antiflogistic : a) în protiva materiilor ofertă . -en , v . tr. ner. V .; 1 ) Erwar re în rînıl; 2 ) einer Erbjdaft, do arzítoare, combustibile; h ) (med .) a purta ceva (pe sine, pe timp ); bîndire a unei moșteniri; 3) întra ce potoleşte inflamațiunea, obrinti 2 ) a aduce, a purta, a căra (la lo re ( în funcțiune ); 4 ) eines Bewei rea, bujorirea. -phonie, f. , -ei; 1 ) cul liotărît ); 3 ) einem Etwas --, a jes, lovellire , dare de dovuă. antifon, cîntec alternativ, cîntare îmbiea, a propune, a oferi cuiva | An-trieb, m . , -e ; îmboldire, îndemn, alternativă ( în biserică ); 2 ) contra ceva ; ſid) einen—, a se oferi, a se bolil, titil , împtus; alle cigenem -e, zicere logică . -Phraje, f. , -ni ; antri pune la dispozițimea cuiva; 4 ) ani clin propria inițiativă; 11atiirlider frasă, exprimare prin contrariu . Emmas a face o motiune .- trags : instinct, indem tirese ; innerer -pode, m . , -11 ; antipod: a ) locuitor redit, n . , -e ; inițiativă , dreptul le însntare, înspirațiă. -trinfen , 1 ) v . pe un punct al pămîntului, diame inițiativă. iteller, m .; propunător, ntr. ner . 13.; a începe a be; a be tral opus celuilalt; b ) duşman, adver antor al unei mentiuni. -trampeln, cel întíiii; 2 ) ſidb , v . tr. ner. 6 .; vzi sar. podijd), adj.; antipodic: 1 ) ce -trappeln, trappen , v . ntr. 1 .; a veni, antreißen 3. trippelni, vzí antram se ține de, ce privește pe antipozi; a se apropia tropiind. trauell, v . pelil . -tritt, m . , -e; 1 ) începrt; 2 ) 2) de părere contrarie. tr. 6 .; 1 ) a cinima, a însoți prin întîrul pals; 3) einer Trepre, întîi:1 An-tippen, v . tr. 1).; a atinge d'abia, căsătoriă ; 2 ) a încredinţa , a contia ; treaptă a unei scări; + ) -eines Am a pipii uşor, pe de asupra , ſid) einem-, a se destăinui, a tes , întrare în funcţiune; 5) --einer , ner. was , se Antroducu Anweſenheit pe a se 1 . ( 2 Viegieru , suire pe tron; 6 ) - einer supra militurei, asupra aluvinner Ervjcaſt, Juare în stăpînire a mer ( alsupra cresterei saŭ adăngire fon moșteniri; 7 ) bušestru (chip de mers qurilor mărginașe de un rin san la cai); * ) tilpigă, scămaş: pedal Huvill).-wadiſmg, f .,- ell; 1 ) creştere , llal piano, la organ ); 9 ) treaptă, neat sporire, îmultire, mărire; 2 ) crescă . là ( la altar); 10 ) scară (la traseira ); tură ; 31 militură , aluviune. -wat 11) sală de aşteptare , anticameră , felli, v . ntr. 1 .; a veni, a se apropia antret, sacnasiu . -tritteaudieuz, ti, clătimin.11-we , levănîm - se pe pia , -elr ; întîia amliență . -trittspredigt , cioare. -wallen, v . ntr. 1.; 1) a ve f., eni; preslică de întrare în slujbă, ni, a se apropia ca valurile , ca ta în fumețiune, ile înaugurare -tritts lazurile; 2 ) a începe a da une, rede, t. , -11 ; cuvîntare, discurs de valuri, a clocoti; 3 ) a se immutla . deschidere, de înangirare. -tritts -walt, m . , mülte; vechil, avocat, rolle, 1., -11 ; debut, rol de debut ( a procurator, mandatar, sindic.-walt imuiactor ). -trittaidmaue , m .; Os lid) , adj.; ce priveşte pe advoca pit, masă , banchet la întrare într'o tul, pe mandatarul.-waltidaft, f ., deregătoriă , într'o funcțiume. -en ; 1 ) advocățiă, advocătură ( ine. " u - trocknen, v . ntr . 1 ; 1 ) a înce seria ); 2 ) baroŭ , cerc al advocatilor; usca ; 2 ) a se lipi nis :)) procuraținne, împuternicire, man cindu - se . -trommeln , V. ntr. V.; al datar; ) sindicat.-walzen, v . ntr. 1).; începe a bate doba, toba, tröpfelii, 1 ) 1 ) a deschide valsul ( jocul); 2 ) a v . tr . V .; a face să picure, să țîrî se apropia valsînd ( jucînd vals ); : 3 ) ie , i slobozi în picături (pe ceva ); a da peste (valsînd); 1 ) a da cui 2 , v . ntr. b .; a pictura, a țirii, il pi- ; valul, il netezi cui välătueul, cu ci ca, a căile în picături -trottell, vzi lindrnl. wälzent, v . tr 1 .: 1 ) a (la antralen . de il välătic, de a rostogol, de a Alu -tüpjell, szi antippen . tuteu, 1 ) il dura; 2 ) a rostogoli spre, cătră tutni pe cineva ; 2 ) a sima ilintr'ın ceva, a apropia vålătucinil.-wand,f., corn ( cîte oare sunt, etc. ). -nvände; 1 ) margine, răzor, hat, brazila Antvogel, 11., -vöget; vzi Ente. unni ogor ); 2 ) capit, margine Antwerpen, n .; Anvers (oras). ( a mei părluri). -wandsredyt, n . 1 ; 91nt-wort, t ., c11; 1 ) resprins, întim drept de a cărni plugil pe ogo pinare , replică; abjdlägige retuz; rul mărginaș.-wandelni, v . nr. 1 .; 1 ) Tiede ind geben , it respunde, at la a se apropia ; 2 ) i aprica , a lua, it - iſ respums; 1 ) (mus.) - in einer Fuge, abate, il-îi veni; es wandelic ibu cin repetare a unei teme. -worten , v . Cdance an , la apucat im tior; es i ntr. b .; 1 ) a respunde, il intimpi nendelt inid die Luſt rill, imi vine nal, a replica; 3) auf der Stelle pofta, îmi abate pofta , gustul.-wän it respunde pe loc, a riposta .-wort: der, m .; mărginas, megies, vecin ſchreiben, n .; respuns. cu ogornl. - wandern, v . ntr. 1 .; a An -üben , v . tr. 1).; a căpită , it do veni, a se apropia călătorind pe bîndi prin exerciţiul, prin practici. jos, pribegind. wandlung, f., -ell ; An -vermählen , v. tr. 6 .; a însoți, a 1 ) atac, acces (ile boală ); 2 ) poftă , căsători.-verſuchen , v . tr. 1) .. a cer gust, dorință slabă , veleitate . wart ca , a încerca, a prubului.-vertran: feil , v . ntr . 1 .; a veni, a se apro ell , 1) v . tr. 1).; einem Emas--, în- ; pia şovîinil, clătinînılı -se.-wärmen, credința, a încrede, a contia cni v . tr. b .; a pone la foc, a încălzi . va ceva, a lăsa în grija , în mîna, 1 -wärter, m .; 1) cel ce aşteaptă o stil îngrijirea cuiva; 2) ſid) , v . 1. 6 ) .; moştenire, o clironomiă ; 2) cel cel å se increde în cineva, a se des aşteaptă să urmeze pe amnl într'o tăinui cuiva. -vertrauung, t ., eni; deregătorii. -wärts, atlv.; în sus. incredere, încredințare, confidență . -wartſdiaft, f. , -eil ; așteptare, pre -verwandt, arlj.; înrudit. -verwana tentie la o moştenire, la o dere- ! die, f.,-verwandter, m . , - 11; -verwan vătoriă . -wäſſern, 1. tr. 5).; a na. dtill , t. , - e11 ; rndlă , rudeniä , ruberde -watidelu , v . nr. 1 .; a se apropia vii . -verwandtjdaft, t., ent; 1) în. clătinindu -se, bălăbînini . rudire; 3) rudeniă. rubedeniă ati- ! Alu- weben , v . tr. V .; 1 ) a înădi, a pre ; nitate -vettern , ſid) , v . r . ) .; se lungi tesînıl, a tese la ; 2 ) a întese. îndesa sub cuvînt de vîr, ile rudă . -wedeln, v . tr. b .; a fății, a la in An -wadis, in .; 1 ) crestere , sporire, coală, a clăti coada. -wegeholz, mărire; 2 ) crescătură; 3 ) militură . n . , hölzer; capitiul fisurilor ( la -wadjen, v . mtr. ner. 1 .; 1 ) it înere ! mori). wchen, 1 ) v . tr. 1) .; a ) abate, ște, a creste unul în altul, a se lipi ir sutla vîntul spre , cătră ; b ) a aprin crescind; 2) a crește, a spori, a se de sutlind ; c ) a aduce, a apropia îmulti, a se mări; 3 ) a creşte, at se sutînd ; 2 ) v . ntr . 6 .; a veni en untla (apele ); +) das Hjert iſt ange vîntul; niy ., a veni pe neașteptate . wadijen, calul are arcamal, arcanul; -weideli , v . tr . b .; a mnia, it moleşit. b ) angenudjen ſein , a fi lipit, it se -weijcbant, t. , -banfen ; (com ) ban . ține de. -wachsredit, n . , -e ; drept a că de remiteri.-weiſen, v . tr. ner. 1).; 1 ) a povăţui, a îndrepta , a înstrui, a învíța (pe cinevas; 2 ) a arăta , a însemna , a indica; 33 ) a orînıhui, a porunci, a dispime; 5 ) ( Beld - , a al aviza, a udresa bani (cuiva ), a la un mandat cătră cineva, weijer, m .; 1 ) provăţuitor, instructor, că lălz; 2 ) ( com .) cel ce avizează o plată , ce iscăleşte mi mandat de plată .-weiſung, f., -en ; 1 ) povață, in vīțătură, instruire, directiune; 2 ) ( coin .) mandat, trată, asignațiune, aviz; 3) (mont.) das Erz hat gute minerațul va produce căștig, folos mare. -weiſungegeld, n ., er; taxå de instalare (la feude). -welfen, v . ntr. 1 .; a începe a se veșteji, a se usea. -welle, f. , -11 ; vzĩ Aniegebolz. -wendbar, ailj; ce se poate între buinţa, aplica ; aplicabil, practi cabil. -wendbarkeit, f ., -eni ; între buințare, aplicatiune, aplicabilitate , folos practic. ·wendeu , v . tri reg și ner. 1) .: 1 ) :) a întrebuința, a a plica ; 2 ) i pline în lucrare, în practică; alles , a se opinti, at um bla d’aneîtele; jeinen Einfluß interveni en înrîurirea , eli autori tatea sa . -wendung, t., -en ; 1 ) in trebuințare, punero in lucrare, apli catiune; 2 ) die der Nabel , morala fabulei. -werben , 1) v . tr. ner . b .; it ) a înrola , a recruta , a lua la armată ; b ) a tocmi, a angaja (Incră tori ; 2) v . ner . b . in ein Würdeni - a peți, a cere în căsă tori: o fată . -werber, in .; 1 ) pețitor, staroste ; 2) cel ce recrutează, în rolează, tocmeşte, angajează (sol dați, lucrători).-werbung, f . , eit: 1 ; înrolare, recrutare (de soldati); ?! tocmire, angajare (de lucrători); 3 ) pețire, cerere în căsătoriă. -werden, v . ntr. ner. 1 .; pop ., 1 ) å vinde, it se destace ( ile martă etc. ); 2 ) a se deshăra , a se descurca (de cineva. de ceva ). -werfen , 1 ) v . ntr. ner. h .: a începe a juca, a arunca, a juca cel înúin ( la joc de popici etc.); 2 ) v . tr. ner . b .; a ) a arunca, a asvîr li , a trinti pe, asupra, spre, cătră; lo ) cine Maner mit Half --- , il tencui um zid cu var ; c ) ein uleid brăca, a arımca în grabă o haină; 3 ) ſid) , v . 1. ner . 1) .; eine Steinart, an die fid , die Fendirigkeit annirft, un soin de piatră , de care se prinde igrasia, 11 ineziala ; b ) ein weiligenſdein wirit jid ibral, o aureolă, un nimb se li peşte de ea , o înconjoară . -wcjen , n .; 1 ) liințare, atare de față , prezenţă ; 2 sålăşluire ,şodere, petrecere într'ın loc ), locuinţă, domiciliu; 3) pro prietate, acaret, moșiă .-wejend, avlj.; de tată , prezent. -wejeude, m . , -11 .; cel, cca de față; die ll , cei de faţă, izsistenții, cei prezenţi. adunare, au ditoriu . -weſenheit, f ., tiințare, a Hare de faţă, prezență, asistenții. ntr . a îm Aiwidicit 2013119 а Ca , a tra . 2 . ; & -weſenheitsverzeidinis, m ., je: lista . ! începe o convorbire : 6. bată , mar: a vrzi, a pose intrigi, etc.).-jettie : insemnare, situaţiune a celor de gine, şitoare, beteliä , sistoare la ter , m .; 1 ) urzitor, neveditor la față, listă de apel. -wetterii, 1 ) v . postav etc.; i petec, bucată de pinzării ; - , jiy , uneititor, atitător, ntr , V .; an die Thiire--, a bate tare adăugit la croitorii; 8 ; mașină de provocător, instigator, boaită .-jett la uşă; 2 ) » , ntr. 1 .; a veni, a se a bătut moneză; 9 balama ile nisi , ( e lung, f. , -e11 : li uzală, nerellit propia ca o furtună, a da busta . fereastră ). -wirjeli , " . intr . 6 .; 1 ; ră la pînzari; 2 ) meltire, atîtare, busna, a da ſuuruş, iureş ( spre, cătră arimea cel întiin rubii; uzială, ţesătura re intrigi ( tc . ). ceva) . -weken , v . tr. H .; a ascuți. a arunca cubii spre, cătră ceva. 2011- zichbar, alj ; atrăgător, ce poate a face vîrf (ascuțind ). -wurjidlijjel, m ; cheia mașine de fi arras, strins, zieheijeri, n ; clește An-widjen , v . tr. h .; 1) a văcsui; 2) bărilt monezi. -wirjelil, 11. n01'. de tras cute . zichell, 1 ) v . tr . ner. a freca cu ceară , a cerui; 3 ) riy . , i.i a prinde rărăcină ; 2 ) lidi , 1. l ' . b ; a ) din Neid il pie, a imbră fam ., Einen -- , a trage cuivà un fre 1 ) .; il se inrădăcina cuş, o papară, a'l huchisi, a fre zelt jtben , a sta ; We allgcnuir o haină ; b) die vloete capironit.-wirželii, up clopotul; a ein Coil , a strin ca cuiva rădichea, a'l burduși, a'l 11 .; înră lăcinare . witeli, v . nu . 1 .: l' it intinde o funie; ' den Wa dobzăla, a'l pisăgi, al snopi ( in a veni ( " Il furia , a se apropiil tur 011 hătaie). -widern, v . tr. 1) .; a înse bind . sa trage trăsura ; e ) Einen zu Emas , atrage pe cineva pentru Ha desgust, scîrbă, a îngretoșa, a A11 -zabi, ti număr, kåtime, cantitate ; ceva ; † ) Fondotinteit a suge uie desgusta, a aduce greată .-wicherii, große sumerenia . ableit, v . tr.; zială ; gi call menn a retine re v. tr. h .; a necheza, a rîncheza b .: 1 ) il da o arronă: 2 ; a plăti sutlarca; lui die Tbiire , a trage spre cineva. -wimmern, vzi aminin inainte ; : 3 ) a la ceva in socoteală talpa sine, aşa pentru a o închi. jeln.-winden, v . tr. ner. b .; a răólica immer suſ datorite ). it slit um dei; i ; Böglinge creste elevi, cu vârtejul , cu macaraoa . -winfell, cont . zählen, 1 ) 1. pr. 1 .; a incepe învităcei: ji ". tr. 6.; a face semn cu ochiulila a mnăra ; 2 , ntr . 6 .; Hertelt netent aut , die Sonne zieht die pla : cineva, ca să se apropie). -winielii, it număra mărgăritari inşirîndu-le, k ) id soarele atrage planetele; 1. tr. 5 .; a privi pe cineva boein punîndu -le in șireak : -zahlung, f. , inimă; jiche mir etwas ani , îmi fac du -se, vățetîndu -se, mřorcîind, scîn - ; 1 ) arvonă, arvină; 2 ) saftea ; privesc rea , mă miliesc de ceva ; cind , orăciind. -wirbeln, v . 1. .: 3 ) acont. -zahlungsjune, f.,- 11: d Wilagell ceva ca ţintit la mine; 1 ) , a creşte , a cultiva plin 1 ) a bate doba, toba; 2 ) ein Fenſter cont, bani, sumă dată în socoteală , te ; m ) a atrage, a interesa ; na a înțepeni o fereastră , a o pune ca acont - za pjell, v. tr. ; 1 ) 4 la cita , a pomeni (ceva într un dis în țițînă. -wirken , v. tr. 6 .; a inadi, cep (unui vas ), a începe un vas) ; curs etc.); o ) ter vibnerhimd zieht die a prelungi, a adăugi împletind 1 ) fig ., fam ., a ) Einen a cere in Niibuer all , prepelicarul caută găi -wilden, v. tr. b .; a feșteli, a păta împrumut, a stoarce bană de la ci nile (umblînd încet și prevăzător ); 2 ) ştergînd, atingînd (ceva mudar). neva ; b ) a pipăi, a descoase pe ci jid) v . r . ner . b.; a ) a se îmbrăca ; -wittern, 1 ) v. tr. 1).; a ) a adulmeca, neva prin intrebări ; ( Einent biſid sie durube a se încălța; 3 ) a amirosi , a urmări mirosind ; b ) lna peste picior, în zetleme pe ci V. ntr. ner. b .; a ) a trage întiin ( la Etwas wittert Einen an , (san ilıın 311 ) , neva , al supăra , a'l ataca cu en jocurii; b ) ter Nagel zicht an , eniul yel simte ceva, miroasă ceva ; 2 ) v . vinte înţepătoare. -zappeli, v . nr. Ne prinde de lemn; c ) das Wetter, san ntr. 1 .; ( mont. ) a se descompune 1 .; a veni shătînduse, încolăcina 18 giebt an , timpul se răceşte, înce ( sub înriurea aferului) și a se așe picioarele, zauberni, v . tr. 6 .: Einen pe a înghieţa ; d ) der Thee zieht z11 zal undeva. -witterung, f. , -en : 11 a obroci, a fermeca pe cineva, tart ani , ceaiul trage prea mult; 4 ) (mont.) floare de mineraru ; 2 ) des a- tace. -zäimell, v . tr. b .; il pre ner. 1 .; a ) angezogen tom compunere ( sub înriurirea aierului ne frinl, a înfrina . meni, a veni, il sosi , a se apropia ; şi lipire de, așezare pe ceva . An -zedicil, vză antrinten zeidieni, 11 .; b ) a se muta spre a se statornici. An -wo, adv.; unde. -wohnen , v . ntr . semn , prezicere, piazăr, simptoma, -zicheid, adj.; atrăgător, murliu, 4.; 1 ) a şede, a locui lăngă , a se angur, pronostic .- jcidicit, v . tr. b .; drăgălaș, placut, înteresant -zicher, megieşi cu cineva; 2 ) a fi față , a a insemna, a nota , a trece în re m .; 11 an . ) aductor, muşchill adue . lua parte, a asista. -wohner, .; gistri, în socoteală ). jeige, t .. -11 ; tor; 2 ) cirliy, lingură de tras, de vecin, megieș, răzeş;-- eines Fluſies , 1 în tiințare, încunostiintare, veste , încăltat cisme. zichung, f., - ( ll ; 1 ) rîurean. -worfelli, v . tr. h .: i vin arătare, declaratiune; 2 ) piră , vă atragere; 2 ) tragere; 3 ) citațiune tura, a arunca cu lopată. clire, dentare; 3 ; seum , indiciu ; ide pasaje ). jichungsfra t, f. , - fräſte, All -wudhern, v. ntr. 1 .; a se lăți , a se di anuncin, aviz, atis, prospect. zei 1 ) durere atrăgătoare, de atractin întinde, a creşte mult (înădușini pe geamt, 1., inter; loroů dle adrese ne ; fam ., vino 'ncoace: 2 ) (tis.) para celelalte; despre plinte ).-wuchi, 11., -zeigeblatt, n ., -blätter ; foare de a tere atractivà . ziehungsfreie , m ., -e ; -wiidje; 1 ) creştere, sporire, îmula minciuri zcigobrici, m ., e ; aviz , cere, steră vie atracțiine.- zichungs țire; 2) crescătură, țițină, ciciui: circulară . jcigell, 1, v . tr. 6 .; a , 11111cfcl , m , 11 ; vzŤ Auzieber i , jie 3) dare de vlăstari, de crengi, de inştiinţa , a ineunostiintat, i da ole bugspinift, m ., (; princt, centin mladă; + ) vlăstare, mladă, cring, o ştire, it provesti, a anunta , a face de atracținne, de gravitate .-ziſcheli , draslă. -wühlen , v . tr . V .; 1 ) a în camoscelit: l. it arutal, a insemna, it 1. tr . V .; a sopti cuiva la recliie, cepe a rîna; 2 ) a arunca spre ( sco declara : a piri, il üli. it dle a ĩ vorbi soptini , jijdiell , v . tr. b .; cîorînd, rîmîn « ). -wunjdi, m ., niin mantal; dit dla a intoleve: fidi , a timiera , yera, a lua în ris re (de; dorință (ca cineva să aibă parte Diri se anunta; los a cineva ile ceva ). -wiinjden , v . tr. 6 .: Eincin răta de mai inainte , il se prevesti 2011 = ; (h ) , t ., 1 juhili, lue de scrir Emmas a dori cuiva să aibii parte - 3ciner , mi : 1 aratător, vestitor; 2 . were canal, yant, urloill, scorsoara ; de ceva . -wurf, 11., -wiric, 11 in vzi 113ca geblatt: : 3 piris, denumător: 2 ) crestere de inimalei; 3 ) cultiva tîſa aruncătuvă ( la joeud popicelor limiti exponent, indice. - ;rrroll, " . de ile pliniei; fi prăsili. -zuiderit , etc. ) ; den Şabeli , a juca cei întiii; tr. 1 .; it apropia tragin , smucinil. tr 6 ; a màlari, a presåra el 2 ) aruncare , aruncătură spore, cătră , räsncinil. zettel , m .; nuzială , nesoli zaliar. - ; 119 , m . , jiige : 1 îmbrăcă asmpra ceva; 3 ) tencuală immii zidd ; tura. 3ctielii, v . tr . 69 .: 11 a vrvi, a minta , rini ile havne, ținută ; 2 ) apro 1 ) urzială ; 5 ) cuinte cu cai se neveli ila pinzari ); 2.10., it melti, pere. mers, mars; 3 ) Emnas iſt in S. I. Grossmann. Dicționar german -romîn. 8 V. ntr . Auzwadent 58 potheferbuch l , se apropie ceva ; 4) întrare (în n'are ce mînca; eiul fiir den Durſt, menų); 2 ) zimbre ( la cañ) ( Acrum ). functiune); 5) întîra trăsătură ( la jo banī albi pentru zile negre; es fom Aplanieren, vză applanieren . cul șalului etc.); 6 ) cirlig, lingură te feil zur Erde, era plin ticsit, băc- Apo -diftijd , adj.; doveditor, învede (ile tras cisme etc.) -zügel, m .; vzi sit , înțesat, doldora ; hinterni jen rat, vădit, de netăgăduit, necontes Anzug 6. -züglich, adj.; atingător, ſitzent ind Apfel braten , a prinde tabil, irefutabil.-gäum , n.; 1 ) ( astr .) împungător, înțepător. supărător. muşchii , a ti cenuşotcă, brojbar, apogeň, puntul, distanţa cea mai züglidfcit, f ., cent; aluziune, atin - 1 cloșcar (om ce stă tot în casă) .-ar depărtatăa unei planete de pămînt; gere cu vorbe, personalitate. sar tig, adj.; ca mărul, în chipul, în 2 ) siy , apogeŭ, gradul, treapta cea casm . -zugegeld, n . , -er ; bani de a forma mărului. -baum , m ., -bäume; mai înaltă la care poate ajunge un se minta, așeza (aiurea ). -zugspre ( bot.) măr ( Pirus malus . -bein, n . , om . -kalypie, t.; apocalips, lestăi digt, -rede, idmane, izi Antritts -e ; vzi Badenbeir. -blüte, f ., -11: nuirea sf. Ioan evanghelistul. " fa Predigt.- rede, --idmaus. -zugozcit, toarea mărului. -braun , adj.; ca lyptijd, adj.; apocaliptic, tažnic , f .; timpul, termenul de întrare in feniu bătînd in alb . -breder, m .; misterios, enigmatic, obscur.-krypb, slujbă. -zündeni, v . tr . b .; a aprinile, unealtă ( le cules mere.-brei, m .; cir, adj .; 1 ) apocrit, îndotos, neinteles, a înflăcăra, a pune foc, a ațîța to . magiun, pistil, marmeladă de mere . întunecos , neantentic, obscur; 2 ) cu cul, a pírjoli, a incendia .- zündung. Apfci-dien , n .; merișor. f. , en : aprindere, incendiare. Apfel- dorn, m. , förner; vzí Holzapfel. prepus, suspect. -fryphen, pl.; 11 A11= zwaden, v . ti' . b .; 1 ) Einen - , a -cjjig , m .; oțet de mere. -falber, m .; apocrife, cărți profane, necanonice, mirene ( ce n'ai fost învoite a fi întepa , a pişca cu cuvinte înțepă cal șarg . -förmig, adj.; ca mărul, cetite în public ); 2) scrieri de au toare, a hîrțui, a necăji pe cineva; în forma mărului.-frau, f. , -eni ; vîn tori necunoscuți. -fryphiſch, vzi a 2 ) Etwas a pişca ceva cu cle zătoară de mere . -judik, in , -fiiduje; pokryph. - llo , m .; (mit.) Apolone, zenl ştele ). -zwängen , v . tr . h.; a pune, cal rožb, sarg : -garten , m ., gärten ; soareluị, căpitenia muzelor, zeul poie a face să între, a împinge cu dea grădină de merſ. -grau , adj.; breaz , ților, al cînteculuſ și al prorociei. sila . -zwedeli, v. ts. b .; a prinde în cenuşžu bătînd in alb. griebs, -logie, t. -11; apologiă, apărare, tinte, în cuře (talpa , pielea cismelor ). -gröbs, m ., -e ; căsuța simburilor, scrisoare sañ discurs de apărare. -zweifeln , v . tr. b.; a se îndoi de. miez, cocean ( la mere ). -griin, adj.; -logiſt, m . , -eni ; apărător. pleftijd, -jwicken, v. tr. V .; a întinde cu verde deschis, cederill, ceadîrii . adj.; de dam (b ) la, dam (b )lagin , a cleștele (pielea, la ciubotary).- zwin -ig, adj.; vzť (sub apfeln ) geavfelt . poplectic; pleftiſdie Mittel, mijloace . gen, v. tr. ner . 6.; a sili , a con -fammer, f. , -11 .; camară de poame. leacuri în protiva dam (b )lalei.- ple strînge ( de a ini). -Zwirnen , v . tr. -fern, m ., -e ; simbure de mere.-finu, rie, f.; dam (b )la, catarožu, apople .b.; a prinde ceva răsucind ața. n ., -e ; bărbiă rotundă ( ca mărul.) xiă. -itaſie, f.; apostaziă . lepădare, Aol-ijd , adj.; eolian, eolic, ce se ți -freuz, n.; cruce cu globuri în tus renegare de religiune. -ſtaſiereil, vzi ne de un dialect vechiu al limbe patru colturi (blason ). -fuden, in .; abjallen 2. itat , in .,-e; apostat, re grecești. -UB, m .; (mit.) Eol (zeul plăcintă de mere. -füfleiul, -fräpf negat, cel ce sa lepădat de lege. vînturilor ). -118 saŭ Äols -harfc lein , n .; pancovă, scovardă, clătită, -itel, m .; apostol, (numele celor f.; harfă eoliană (vzi Windbarſe). prăjitură ( le mere . -moſt, m .; must doisprezece ucenici ai lui Isus Chris Aorta, f.; (an . ) aortă, vînă, arteră mare, de mere, cidru .-ius, m ., vzi Apfel tos); fig ., cel ce se dedă, se jertfeste ce iese din partea stîngă a inimei. brei. -II , ſid), v . r. h .; a căpăta pete pentru propovăduirea unei doctrine: Apartag= e, f ; ( cet. apanaj) apanaj, rotate ( vinete, șargi); ein geapfeltes pror , auf semi - pjerð reiten, a mer. venit (din proprietăți ale statului) Pferd, un cal tărcat, cu pete sargi, ge călare pe prăjină ( a merge pe se dă suveranilor saŭ principi vinete. -pflüder, vz Apfelbredyer. jos ). -gedichte, t.; faptele apostoli lor de coroană. -ieren , v . tr . 6. -quitte, f. , -11 ; (bot.) gutuie sălbatică , lor. -itelidaft, f ; apostoliă . -itel: ( cet. apanagiren), a da un apanaj alămăſoară (Cydonium malum ). jalbe, f., -11; ( vet. ) alifiă, unsoarea -quittenbaum , m .,-bäume, (bot.) gu apostolilor (compusă din 12 ingre Apart, adj.; deosebit, separat, izolat, tuſu sălbatic ( Cydonia vulgaris) -rot, diente ). -iteltag, m ., -e ; ziua, ser başcă. adj.; ros ca mărul. -rund, adj.; ro bătoarea apostolilor. -iteltum , ...; Apa-thie, f.; nepăsare, nesimtire, mo tund ( ca mărul).- jaucr , adj.; acru ca Apoſtelīdait. -ſtem, n .; vzť Abſceß. leață , inerțiă, apatiă. -tijd , adj.; a mărul; (him .) - jaures Vicioryd, malat -ſtil, n .; -ſtille; 1) scrisoare de ră . patic, nesimţitor, inert. de plumb -jäure, f.; (luim .) acrime, mas-bun, de adio; 2 ) notă, însem Apepſie, f.; apepsiă, nemistuire, in acid ce conțin merele ( sai poa nare pe marginea unei cărți, unei digestiune. mele de feliul acesta ).- ideibe, f.. scrisorñ.- ſtillicrell, v . tr. 6.; a face note, A petaliid, adj .; ( bot.) apetal, fără foş, -11 ; feliă de măr. -idimmel, m .; cal însemnări pe marginea unei cărți, fără frunze . tărcat, vînăt rotat. jduitte, f. , -e ; unei scrisorŤ. -ſtolat, n .; apostolat. Apfel, m . , Äpfel ; (bot.) măr (Malum \; -idhnittdeu, n.; -jdiuiti, m ., .e ; 1) guvernămîntul papal wilder- , coroboată, pădureti fam ., bucată de măr; 2 ) vzi Apfeitiid lein . 1 ) apostolic, ce . -ſtoliſd), adj .; priveşte pe apostoli; faule Äpfel, mofturi, fleacuri, brașoa -line, f. , 11 ; (bot.) merişor, măr de 2 ) lupă, conform cui doctrina, cu ve, gogoase; pror . , der fällt nidi neit china, portocală, narămză ( Citrum învîțămintul apostolilor; 2 ) --- Stuhl, vom Stamm , surcica, (tandăra, aş aurantium ). ſtamm , m ., ſtämme, curtea papală. -itroph, m ., --- e; a chia ) nu sare departe de trunchii trunchiu de măr - ſtedier, m .; postrof, titlă ("). -ſtrophe, f.; 2 ) en ( dle tulpina ); din răslăcină rea , 0 naltă se cos simburi ilin mere . vîntare ( aulresată cuiva ), alocuţiune; drîşleşte smicea rea ; poama ni cade -torte, t., -11 ; clătită de mere .-traut, 2 ) mistrare, ( lojană, zabrac. -itro departe de tulpina eř; ce naşte (iesă ) m .; -weiu, m ., -e ; vz Apfelmoſt. phicrent, v . tr. 6 .; 1 ) a pune apos din pisici, șoareci minâncă; ce Aphoris - me, M., -Ilieni ; aforism , trof; 2) a îndrepta cuvîntul cătră ci făcut mama și tata, o să facă fiul maximă, teoremă exprimată în pri neva , a vorbi cuiva; 3 ) a ilojeni, : 1 şi fata; ein jainer -- , un lucru ne ține cuvinte. -tijd), ailj.; aforistic; mustra ; fam ., a lua la refec, a da plăcut; in den ſauren - beijzen , a în i ) întrerupt, descusut, curmat; 2 ) un faſer, a da iin perdaf (cuiva ). ghiți necazul, găluşca, lapul, a ce exprimă o maximă, o teoremă. -thefe, f ., .It ; spiteriă, farmaciă. înghiți la noduri, a n’ave încontro; Aphten , pl.; 2 ) aftă, scorbut, stude -thefer, m ; spițer, farmacist. -the fam ., posteşte robul lui D -zeň , că nită , acrum , abubă în gură ( la oa ferbud , m , biider; farmacopeã . се (vzi prec .). 11 a Apparat 59 Arbeit se 1 thefergehilfe , (-gehülfe), m ., -11; 1 Appli- cabel , adj.; 1) aplicabil, ce se cul văpseli străvăzătoare ca apa . ajutor de spiter, asistent. thefer poate întrebuința, aplica ; 2 ) potrivit, -maler, ni.; acuarelist ( pictor, dese gewicht, n .; greutate oficinală.-the destoinic, apt. ·catioil, 1.,-tii; apli mător de, ci acarele ). -malerei, f ., terkunſt, f ; arta farmaceutică, far care, aplicațiune, întrebuintare, eles -ent ; 1 ) pictură, desen en văpseli inacia. -thekerlehrling, m ., -e; elev toiniciă , aptitudine .-catur, f .; ( inns. ) străvăzătoare ca apa ; 2 ) vzi 401 de spițeriă, de farmacia. -thefer : jucarea degetelor, punerea, aplica rell 1. -riumi, n ., -tien ; 1 ) rezervor. mäßig, adj.; spițerente . -theferord rea dreaptă , regulată a degetelor pe havuz de apă; 2 ) acuarial, lavu , ang, f.; vzi Apotheferbuch . -thefer: instrument). -cieren , 1 ) v . tr . ; cu toate jivinele ce trăiesc în apă. rednung, f ., -en; socoteală , notă a aj a iplica. a întrebuința , a pune aqua - tion, ' t., -ent ; ( alg .) eenatiune spițerului; fam ., socoteală piperată în lucrare; b ) a da ( o lovitură ); c ) ( raport de egalitate între două for (cu prețuri foarte mari). -thefer a prine, a aplica (in (bleastru; 2 ) me sañ două generații (liferite de tare, f. , -ll ; taxă de doftoriſ, de ſid ), v . r . b .; a se dela la , a aceiaşi cantitate ). -tor, m .; (geog . ) inedicamente.-theferwaren, pl.; oro ocupa, a se îndeletnici cu cera. ecnator ( liniă imaginară ce se află gherii, mărfuri de spițeriă .-thefer: Appoint-ement, n ; ( cet. apoentman) la aceiașă depărtare le cei doň poli wiſſenſdaft, f.; farmacologiă, ști. leafă, salar, sinbriš, onorar.-iereni, şi care taie pămîntul în două părți inţa de a face și a compime dot v . tr . 6).; (cet . a poentiren) a plăti, egale ). torii, medicamente. -theojë , f .; apo a da leată . Salar, simbriă. Aquelei szi lei. · teoză, îndumnezeire, punerea unui Apportieren, v . tr. 6.; a aduce. Äqui- libriſt, m ., -ell ; echilibrist, sal om în rîndul zeilor; onoare deose- Appret-iereií, v .tr. h.; 1 ) a găti , a timbanc, jucător pe tuniă , acrobat, bită făcută un om , rãrlicîndu'll pregăti, a da lustru (la materii); 2) jucănş, pellivan, călışer. -librium , mai presus de omenire. Peter a tăbăci piei. -uir , t.; 1 ) n .; echilibrn, cumpăt. -lloctial , adj.; Appa-rat, m ., -e ; 1 ) aparat, mealtă, gătire, pregătire ( dle materii); 2) Ius echinopțial, echinoctial ( ce se ține sculă, instrument; 2) «lependente, tru , fată . de echinoptin; vzř quinoctium ). accesorſe, dichisuri. -rent,adj.; vă. Appro-bation , f ., elt; aprobare, în . -lloctialfreis, n .; (astr.) cerc echinoc dit, apriat, înverlerat, evident.-rition, cuviințare, consimțire, găsire en tial.-noctialſtürme, pl.; furtune din f. , -en ; 1 ) aparițiune, arătare , ivia cale , întărire. bierent, V. tr . 5.; 11 epoca eclinoctilui( vzium .) .- 1100 = lă , manifestare; 2 ) nălucire, nălucă , aproba, a încuviința, a găsi en cale , tium , n .; echinoeții , echinoptii , vedeniă, fenomen . a consimți, a întări. -vinutieren , (epocă a anului, în care noaptea Appell, m .; 1 ) chiemare, apel (semin -viſionieren, v . tr. 1).; a aproviziona, are aceiași curată cu zioa ).- tät, f .. dat cu doba saŭ ci goarna pentru a îngriji, a căpătui, a prevedle, a in echitate, reptate. -valent, adj.; adunare ; 2 ) cřulirea urechilor, as destula cu mijloace de train , cu ! echivalent, de acelaș preț, de ace cultare cu luare aminte (a căini proviziuni. • ximationi, f .; aproxima iaşi valoare. vof, adj., echivoc, lor de vînat, la chiemarea stăpi țiă, apropiere. -rimativ, avlj.; apro cu două întelesuri, în doi peri. nului). ant, m . , en ; apelant, cel ximativ, aproape, cam , ca la. Ar, m ., și n .; ariă (inăsură de sup . ce recurge la o instanţă mai nare , Aprikoje, f., -21; (bot.) zarzară, crisă rafață ). contra unei hotăriri late de un trmeniaca vulgaris). -llbaum , m ., Pre, t., üren ; eră, epocă , cronologiă . tribunal, de o instanţă mai mică. -bäume; zarzar, cais ( Prunus arme Ara -ber, m .; aralı.-birin, f., -nen ; ara -ation, f. -elt ; apel, recurgere la niara ). -nferit, m . , -e ; simbure de bă . -beofe, f. , -11 ; arabescă ( împleti un tribunal, la o instanţă mai mare, zarzară . trură , ornament de frunze ). -bien , cerînd preschimbarea unei hotariri April, m .; Aprilie, Prier (luna a pa n ,; Arabia (peninsulă ). -bijch , avlj.; date de o instanţă mai mică.-ations tra a anului); pror . , einen in den arăbesc. -chniden , pl.; arahnide, ir geridit, n . , -e; tribunal de apel, cur -iciden , a trimete pe cineva du secte ca păinjînul, ca pažajînul.- ch, te (le apel. -ieren, v . tr. ; 1) pă icre verzi; a'și bate joc, a'și -1 , m .; arac (rachii pregătit din o apela, a face apel ( vzi Appellation ); ride de cineva. -blume, f . , - 11 ; (bot.) rez și zahar).-gouieni, n .; Aragonia 21 a apela, a recurge la cineva mustenici, muşterici albý, zlac, floa ( regat spaniol). ( cu o cerere, cu o rugăminte ). rea paștelor, oiță finemona nemo Aräometer, m .; ( tis .) areometru, cmp Appendir, m ; supliment, a laos, ia rosa .-enhaft, ailj.;1 ) fig. , ca ( luna lui) pînă idrostatică , instrument pendice. Aprilie, năzuros, capricios, țifnos, care se măsoară grejitatea specifică Appetit, m .; apetit, unst, poftă ( ole schimbăcios, nestatornic; 2) meteo a lichizilor. mîncare etc. ) . -lid , adj.; gustos, ric. -Mujdhel,t., -11; scoțcă punctată. Ärar, m .; erar, visteria statului, te care face poftă , apetit; ademenitor, -idein , m .; luna nouă, craiul nou saurul public, tisc , hazna .- ial, -iſch , atrăgător; -los , adj.; fără poftă , de Aprilie. -idhwamm , m ., -idwäm allj.; fiscal, ce privește pe visteria täră gust, lipsit de poftă, de ape me; vzi Moosidinamin .-snarr, m .,-ell; statului, pe tesawul public, pe tisc . tit . -loſigkeit, t ' ; lipsă de poftă ,vei caraghios, măscăriešu de întîill Apri- Ar- be, t. , -11; (bot.) brad pineŭ, molid apetit. lie - wetter, n.; vreme nestatornică , saŭ cheilen de Siberia |Pinus cem Applanier -cut, v . tr. V .; 1 ) a aplana, timp schimbăcios. brael. -beere, f., ' ll ; (bot.) soarbă a netezi o suprafață, a obli, a fă- Apſident , pl.; (astr.) apside, cele două ( Spirae filipendulal. ļu un teren; 2) a aplana, a regula , puncte verticale saŭ solstitiale ale Arbeit, f ., el ; 1 ) lucru , lucrare, trea a pune la cale . -ung, f.. -ell ; 1 ) a orbitei unei planete .-linie, t.; (asti".) bă, muncă, ocupațiune; an die--ge planare, netezire, oblire, fătuire, po linia apsidelor (liniă a căreia ca beit, å se pune pe lucru , a începe trivire; 2 ) regulare, punere la cale, pete sunt apsidele, vzỉ prec .). lucrul; auf --geben , ſein , a lucra cui aplanare. Aptern, pl.; aptere, insecte fără aripi. ziua, a ti salahor; bei der - ſein , a Applan -dieren, v. tr. 1 .; a aplauda, Aquäduct, m ., -e; apăduc, canal, con lucra , a inunci, a ti la lucru ; das a bate din palme, ( ca semn de a cluct. olan de apă. Celeid iſt in der ---, haina, rochia e probare, de mulţumire, ne satisfac- Aqua-marin, -e ; (min .) acuamarină , în lucru ; a ) grove , lucru prost, tie ). -8, m .; 1 ) aplaus, batere din (piatră prețioasă străveziă , de ent din topor, de clacă , gererea ; b ) pabue ca semn de aprobare, de loare verde ca marea ).-rell, n.,-ell ; getriebene , zarturi; c ) erhabene mulțumire, ile satisiacție; 2 ) apro 1 ) acuarel, acarel ( văpsea străvi relief; <1) miihielige--- , muncă foarte bare. zătoare ca apa ); 2 ) desen, pictură grea, anevoſoasă ; e) jam ., leichte cu Arbeiten Ardjont ata ille re , 11 jucăriă; das iſt mir eine ſehr leidite ință , silință, activitate. -saufſcher, ailj.; arhaistie, vechiu, învechit, le asta 'mi je floare la urechie; m .; privighietor, vătav, inspector. şit din 12. äographie, f.; arheo f ) beſtellte- , lucru de poruncțală; - beutel, m .; pungă, săculet de yrafiă , descrierea antichităților, a 2 ) trudă , osteníali , mică , caznă, lucru . -sbiene, f., -Il ; albină lucră. monumentelor vechi. -äographijdi, străiluință; das teſtet viel toari ideu , 1 ) adj.; leneş, trîndav; adj.; ce descrie antichitățile, monn costă multă ostentală . Esta 2 ) { ; leneviả , trindăviă . -scifer, inentele vechi. -äolog , m ., en ; ar muncă; unter der erliegert, a fi co m .; vel, ardoare pentru lucru .-ceints heolog, cunoscător ile antichități, pleșit de trudi, a ti sleit, deşelat; ſtelling, t ., cent ; greva - jähig, aulj .; cel ce se îndeletniceşte cu arheolo 3 ) das Bier iſt ini , berea fierbe, restoinic, dibacill, capabil, apo yia , cui studiul monumentelor vechi, ſe în termentaține; 4 ) lucru , lucra pentru lucrujrail, t.. -ent ; lucră å antichităților. -äologijdı, adj.; ar fabricaţiune, confecțiune, fason ; toară, muncitoară. -gerät, n .; heologic , ce priveşte arheologia a ) wollen wir uns die anjeben , ist velte, senle de lucru , haus, 11. , ( vzi prec .). să privim lucrul, Incrările; b ) es iſt -bänjer; 1 ) ( să de lucru , fabrică ; Arce, f. , -ell ; 1 ) chivot, arcă (a lui franzöſiſde-- , że lucru frantuzesc, fa 2 ) cas de corecțiune pentin va Nore ); 2 ) ladă, sicrill, cntăr; 3 ) lun bricaținne franceză ; ; ) ) die ging ins gabonzi, criminali etc ) . ffäſtdieni, tre, şeică , caic ( în formă ile ladă ); Feld, lucrătorii, muncitorii s'aŭ dus n .; Gajiell, m .; lădită, cutii . be 4 ) zăgaz ( în protiva puterei ape pe cîmp; 6 ) wir wählen Freunde xactea . Tadă de lucru (pentru păs- 1 lor ); 5 ) canal, lăptoc, scoc, urs Ter-- , alegem prieteni ai muncito trarea lucrului de mînă etc.). mföru Joiu; 6 ) trănglii, funii pentru în : rilor; 7) pror ., wie die jo der Coun , ! dien , 11.;- korb, 11.,- förbe; panieras, tinderea lucrurilor trebuincioase la după fapta și resplata. -ell , 1 ) v . coșulet, panier, coş, zimbil pentru vînat, saŭ la păscuit. -11 , v. tr. b .; ntr. 6 .; a ) a munci, a lucra , a se lucrn ( dle păstrat lucrul de mină i einen FIVB a întări terinul unui osteni, a se nevoi, a se opinti; b ) etc. ) . -ofrajt, t., -träfte ; 1 ; hărniciă , rîul cu un zăgaz. Telegrapheni, Majdyinent, Batterier activitate; 2 (mai mult in pl.) 11- Ardhi-diafonus, m ., -fonient; arhidit telegrafe, maşine, baterii lucrează, crători, muncitori; fam ., brațe. -1 : con, cel intiin diacon .- diakonat, n ., sunt în mișcare, funcționează; c ) leute, vzi Arbeitsinauli. Sobii, m . , e ; arhidiaconat, functiunea, vred Moſt, Vier arbeitet, must, bere fier -Tühne; bac, plată, năim , simbrie, niciea unuì diacon .-dur, m .; arhi be; d) der Teig arbeitet, aluatul, 1 salar. -3108, tj.; fără lucru , fără duce . epiſkopal, adj.; arhiepisco plămădiala dospeşte; e ) der Spiir verpațiune Man , I., lente; sa pal, ce privește, ce se ține de ar bund arbeitet, copoul, vîşla urmă la hor. -sort, m ., - e; 1 ) loc de lucru hiepiscop. -episkopat, n ., -e ; arhie reşte vânatul; 2 ) v . tr . 6).; a ) a luc- i (unde se face o lucrare ); 2 ) atelier, priscopat (tricțiunea, vredniciea , ra , a face, a munci, a face trea -rock, in , rödte, haină , sutuc de scaunul, locuința unui arhiepis ba ; b ) ſtiidweiſe - , a lucra cu bu lueru ( ce se poartă la lueru .-Gjaal, cop ). epiſkopus, m ., -fopen; ar cata ; c) im (Hanzen-- , a lucra cu m ., -jäle; sală pentru lucrător. - hiepiscop, superiorul unui episcopu. ruptul, cu hurta; d ) im Tagelobil , ideii, vză Arbeitiden . vidule, f . -mandrit, m . , -ent; arhimandrit (egi a lucra cu zioa; e ) den Ader, das -11 ; scoală de meserii, de industriă . men , căpiteniă în biserica grecea - Feld a lucra, a cultiva ogorul. - ſtube, f. , -11 ; odată , cabinet de că , căpiteniă a unei monastiri . cîmpul; f ) Wolle und Seide lucru ( cancelaria , hiron atelier, la -mediſd ), adj.; arhiimelic, ce e după face, a fabrica lănă și matasă; g ) borator).- stag, m ., -tagge; zi de lucru . învițătura , după sistemul lui Ar eineit Hund-, a învîța, a dresa un - stijd , m ., -e; masă de lucru .- Jun himede; 4 Sdraube, (mec .) șurubul căine, h ) Etwas durd, einander - , a fähig , adj.; nevestořnic, necapabil lui Arhimede, şurub fără sfîrşit inesteca ceva ; i ) ein Pferd miide ile a lucra , de a munci.-samfähig - öfonom , m ., -e ; arhieconom , ad a obosi, a slei, a dăula in calcă feit, f ; nerlestoiniciă , necapacitate ministrator, intendent în biserica Tărindil, învîțindul mult); j, ſid) de a lucra. - jeng, n.; vzi Urbeits recească. -pel , m .; -pelagus, m .; dynvielen an die Däite--, a căpă gerät . --zimmer, n.; vzi Arbeitsſtube. arhipelag (marea egeică ) . -presby ta bătături la mîni, de multă mun Arbit-er, 11., arbitru judecător ales ter, m .; protopop -presbyteriat, n .; că; 3 ) ſid ), v . r . b).; a ) jic frant de părți impricinate, pentru a -e ; protopopia. teft, m ., -cut; arhi a se inbolnăvi muncind mult; b ) gula, a impăca, a tranşa o chestill tect, cel ce face planul, devizul u . jid durd , den Sdnice, curd) den Not ne ) , rage, t.; (cet. arbitraj) arbi nei clădiri saŭ esecută clădirea. - , a ?și croi, a'și face drum prini traj: 1 ) jurisdicţiunea şi hotări -tektonik, f.; arhitectonică , arta de omnăt, prin norožă ; c ) ſid, aus einer ! rea arbitrilor ( vzi prec . ); 2 ) (com . ) a clădi, de a zidi, de a construi Cage, in eine andre - căuta să calcularea cursurilor efectelor pale ícase etc.). -tektonijd , adj.; arhi jasă dintr'o situațiune şi a întra in blice in diferite locuri, și care slu tectonic , ce se ține de arhitectură , alta . -er, m .; 1 ) lucrător, muncitor; jeste bancherilor de regulator pentru ce je după regulele arhitecturei. 2 ) -- um Tagelohn, sala (h )or, lucră oare-cari operațiuni. -rär , adj.; ar -tektur , f.; arhitectură; a) arta , ști cu zioa; 3 )-mit jeſtgejetzten bitrar, samavolnic, bazat pe bunul inţă de a zidi, de a clăsli , de a Preiſe, ruptas; 4) dylediter- , cîr plac.-rieren, v . ntr. 6 .; 1) a se purta, construi ( case, edificiſ etc. ) ; b ) chi paciu , meşter-strică; 5 )---an der Mün a lucra, a proceda după bunul pnl, modul, felinl unei zidiri.-trab, fung der Gruben , gurar; 5 ) sul, plac; 2 ) it calenla cursul banilor -trav , m ., -ell ; arlitravă, tălpoaie, val ( la dărac, in fabrici de lănă ). i saŭ al efectelor. talpă de căpiteniă, grindă (de ası -crin, f., ren ; lucrătoară, munci. Arborierent, v . tr . 6.; a arbora,at implin- pra coloanelor). -V, n ., e ; arhivă; toară. -erſchajt, t., -ent; 1) breasla, ta, a rădica , a înalta (in steag etc ). a ) culegere, colecțiune de hârtii obștia , corporațiunea lucrătorilor; Arca- uiſt , m .,-ent; arcanist, cunoscător vechỉ, de dosare, de documente; 2 ) ( fără pl.) stare , meneriă de lu de lucruri tainice, secrete. -|| Uill, n . , b ) locul unde se păstrează acte, do crător, de muncitor. -ertum , n .; ! -11a ; 1 ) (med .) dottoriă tainică . secie cnimente , hîrtii vechi, dosare. -var , vzi prec. 2. -erverein , m . , -e ; tovă tă; 2 ) ( him .) compozițiune, a căreia m ., -e ; -viſt, m ., -en ; arhivar, arhi rășiă, asociațiune, societate de lu formare se tine în taină, în secret . vist ( cel ce administrează ,regulează , crători. -geber, m .; patron , stăpin . Ardı-aiómus, m .; arhaism , zicere ve ține arhiva ). -jam , adj.; harnic, sirguitor, silitor, chíă , locutiune, frază învechită ce Ardiont, m ., -en; arhont, magistrat, activ . -jamfeit, f.; hărniciă, sirgu se mai întrebuințează. aiſtiſch, funcționar superior ( la Atena, după 1 a tor nu Are 61 Armleuchter alungarea regilor). -ifer, m .; arhon- i aspri , mai sever; inadell, a face în formă de arc.- amum , vzi Arca tic , eretic, care respingea stintele mai răŭ ; ---werden , a se înrăutăți, a hunn . -tijd), ailj.; arctic, ( le meaza taine şi tăgăcluia învierea ( în se se face mai răů, a se agrava; és noapte, de noril, septentrional. colul al doilea) . wird immer se face, devine din Arle, vzi Erle -obeer - banne, m . , -bälle Vre, m . , -11 ; ar, are, măsură de sil ce în ce mai răŭ; 2 ) -M .; supărare me; (bot.) sorb, ( Sorbus aria ). --bei prafață de 100 metri pătrați. ciudă, necaz , bănat, mălniciune, re, t . , ffiridie, t ., -11 ; (bot.) soar Are, vzi Ara. scîrbă . -lid, adj.; 1 ) supărăcios, 511. hå ( Spirar siliperlulal. Are- a, t.; ariă, întindere, suprafață. părător; 2) migălos, posac, îmbut. Arm , 1 ) M., -e ; a ) brat (parte a -al, n .; bucată de pămînt, de cîm nat , ursum. -lid feit , t .; supărare, trupului omenesc de la umăr pănă piă. -algröße, f., -11 ; intindere, sul cindă, necaz, bănat. -11, 1 ) v. tr . b.; la mină ; eine Dante ani i jiibreit , prafață , ariă, mărime aršală. • lil, a supăra, a scîrbi, a necăji. it în a dice, a condnce pe o damă de 1.; arenă: a ) loc de luptă ( la vechii ciuda, a amărî pe cineva ); ihu är: brat; ein Kind auf dem -- & baben , a Romani); b ) loc năsipos .-ometer vzi gert die Fliege an der Wand, din ține un copil în . pe brate; Einen unit Aräometer. -opay, m .; areopar: a ) chiar senin îī sare băzilocul, aş offerien ell, offenen --Ö aufnehmen , tribunal penal ( în vechia Atena ); 1 chia , țandăra; 2) ſid) , v. r . b .; a se a primi pe cineva cu brate deschise ; b ) adunare de judecători venera supăra , il cindă a se necăji, ill- , braț în braţ, la brațet; Ei bili , nepărtinitorý; c ) judecată se a se scîrhi. -lis, n ., je; 1 ) stipă nein umier die - ne greifen, a sprijini. veră și nepărtinitoară. -opagit , m .; rare , seirbă, ciudă, necaz, paragon, a ajuta pe cineva, a • ſ da ajutor; areopagit, membru al areopagului but, liliciune; 2) sculal, lan loj brat ( putere lucrătoară ); c ) lucră ( vzï prec .). vana, necuviință . tor, muncitor; 1 ) eroŭ, voinic ; e ) Arg, adj.; ( comp. ärger, superl. ärgit); Argonautent, pl.; (mit.) argonauți ( ceſ jemandes rediter - jein , a ti mina 1 ) răi, răutăcios; einl er Febler, o ce s’au îmbarcat cu lason pe va dreaptă a cuiva ( fără de care nu greşală grea, gravă; -e liſt, viclenia, sul Argo pentru a merge in ('olli poate face, intreprinde nimic); ti şiretlic, şireteniă; Das iſt 311 - , asta dia și a cuceri mielul de aur). ein voll Welz, un braţ, o coaclă je prea boacănă, se prea întrece ürgite, 1 ) adj.; ( superl. Iuž ariicelmai le lemme ( cit se poate cuprinde en ( cu gluma etc. ); es muß ihni ilidit răŭ , cea mai rea ; 2 ) adv.; cel mai răī . brațul); g ) -eines Bauunes, cracă . ---weh thun , trebuie să" I doară foarte | Argument, 11. , * argument, dovadă, ramură ), cloambă, creangă , stilpare; mult; 2 ) neplăcut, fatal; 3) aspru , probă, demonstrațiune. -ation , t., h ) --eines Berges, cines Kompanies, sever; 4 ) uşurel, vînturatic, super ti ; argumentațiune, aducere de do- ! crac; i ) -eines vecres, aripă il unei ficial, zglobiu, nebunatic, burilal- ! vezi, dovedire . -ierent, v . tr . 6.; a armate; j) --eines (Sebirges, deal sub nic . -n ; 1) Chne--, fără răutate; argumenta , a dovedi, a încheia , ai poalele unui munte; k ) -- eines Fluſs 2 ) fid; fein --madeni, a nu's face i întrebuința argumente, ilovezi. jos, brat de rîū; 1 ) --ciner preſie, pop nimă rea, sînge råv . -ali , n .; vzi Argus, m .; 11 (mit.) Argus (numele de teasc, de presă ; m )-- eines Proli Muffeltier. -denfend, adj.; cu gin unui principe : trgian, care avea o leudyiers fotează, brat de policandrr , duri rele, bănuicios. -e , m .; diavol, sută de ochi și care păzia pe lo de candelabru ; n ) - eines Aufers, cir drac, satană . 6, n .; - thun, ſinnel, sau Isis ) ; 2) ill . , păzitor, priviglie- | lig , braț de ancoră ; 0 ) --eines Krebs a face răů , a ave gînduri rele; die tor gelos, căruia nu - i scapă nimic lå , ghieară (le rac; 10) - Kafell , Welt liegt im- -11 , lunea ſe rea , ie din verlere, care are ochii in patru ; crăcană la trăsură ; r ) -- cer Waſſer: stricată ; ich jehe nidys -8 dabei, nu 3 ) ( zool.) tasan păimesc; 1) sopirlă räter, spită la toate idraulice: s ) văd nimic răū; etwas zum -- 11 della punctată .-augelt, pl.; ochi pătrunză . - eines Seſſels, brățar de scaun ; 1 ) ten , auslegen , a cobi, a tílcui ceva tori, cărora nu li scapă nimic.- jal einer Cijenbabii, vzi Zweigbahı; in nume de răŭ; all nidus Soon ter, m .; albăstrniul | Syruena argus ). einer Deidyjci , crac, căpătăill oi fen, a nu se gîndi la ceva răŭ; Argut-ient , pl.; (cet. argutien ) argu stei. -band, m ., -bänder: 1 ) brățar. ohue-- (saŭ Arg) jeil , a ti bun , ţii , cîrciociui, clenci, şiretlicuſ, brățară, brațeletă ; 2 ) (an .) legătura, curat la inimă, a fi fără răutate . chichițe, tertipui, subtilități. -iös , ligamentul brațului, -beill , n ., -e ; -heit, f. , - (11 ; răutate. -herzig , adj.; adj.; ager , iscusit, şiret, subtil. (an . ) osul brațului. -beige, f.; nuca răů , răutăcios. liſt , f.; viclenia, ' Ari-aner , m .; arian, partizan al cloc brațului. -bindc, f ., 11; bandaj, e şireteniă, viclesny , siretlic, pertidia . trinei lui Iriŭ . anismus, m .; aria şarpă legătură de ținut brațul ră -liſtig, adj.; viclean, siret, răutăcios, nism , doctrina luğ Arin ( care dec nit, vătămat). -blutader, f. , - 11 ; ( an . ) perfid . -liſtigkeit, f.; răutate, şirete lara pe Isus Christos ca simplu vină brahială. -brud , in . , -briidye; niă, vieleniă, pertidiă. -los , adj.; om .). -C , f., -11 ; arie, cîntec.-ſtard), trîntivă, ruptură de brat, tractură fără răutate, fără vicleșug, sincer, m ., -ell ; aristarlı, critic asprui. -ito brabială . -bruſt, f. , -Griiſte; are (ar naiv, curat (la inimă ). -loſigkeit, t.; frat, mn . , ent; aristocrat, nobil, bo mă). bruitm ader, bruſtſchüßlc), m. , sinceritate, nevinovățiă , naivitate, ier, partizan al aristocrațieſ (vzi -eni ; arcaş -fcile, f.. -1 ; pilă mare simplicitate, candoare.-mütig , adj.; urm . ). -ſtokratie, t., 11• 1) aristo la lăcătuși. -fläche, f .; (an ) taţa , su răŭ la inimă, răutăcios. -finnig vzi crațjă , guvernămînt politic. în care pratata brațuluì. -förmig, adj.; în argwöhuiſd ) .-wille, m .; răutate , rea puterea suverană se află în mîna formă de brat. -geige , t., -11 ; vioară, voință. ·willig, adj.; răutăcſos, rău unu număr de oameni notabili și scripcă de bas. -gclent, n .; ( an . ) in voitor, malitios. wobu, m ., bằnt privilegiati; 2) clasa de nobili (prin cheietura brațului, articulatiline bra . žală , prepus. -wohnen, -wöhnen, nastere ); 3) boieri, nobili.- ſtofratiſdi, hială . -geidmeide, n.; brățare.-hand ntr. 6.; a bănui, a ave prepris. adj.; aristocratic, boieresc. nobil. iduli, in ., -e; mănuşă ce acoperă - ( wöhnig) , -wöhuiſdı, adj.; bănuitor , -tmctif, f.; aritmetică , arta de a cal braſnl. -harniſdi, m ., t; vzi Arm prepuitor, prepušelnic, neîncrezător. cula, de a face socoteli numerice. idiene. -höhle , f ., -11 ; ( ail .) alîncă Argentan, n.; argentan, riuolz (me -tmietifer, m .; aritmetic, cel ce știe, tura brațuluř. -holz, n.. -Völzer; vzi tal ce seamănă cu argintul și care se indeletniceşte cu aritmetica ( vzi Armelholz. -liſſen , m .; vzí rmpol se compune din aramă, fier, zinc, prec.) -tmetiſch, adj.; aritmetic , ce ſter.- fuochen, vzi Armbein .-forb, m . , cositor şi nichel). se ține, ce priveşte aritmetica (vzi -förbe; coș, panier cu toartă , cn ll Ärger, 1 ) avlj., și adv.; (comp. Iui Aritmetit). rechi. -lehne, f., -11; brățar (de sca arg) ; mai răŭ , mai răutăcios, maï Arf- ade, f ., -11 ; arcadă, boltă, zidire un ). -leuchter, m .; can lelabru , po V Armilod) 62 Artlohn licandru ( steșnic cu brațe ). -lodi, -enpfleger, m .; ingrijitor de săraci, ! Ärmitíc ), adj.; (superl. de arm ) cel vzỉ Ärmellod). -mold ), m ., -e ; sirena ingrijitor într'un ospicii pentru să mai sărac, cea mai săracă . | Sirena lacertina ).-mustel,t..- 11;(an.) raci. -enpflegerin , t., -ieni; îngriji- Arnik, in .; Arnika, f .; ( bot.) podb(e)al maşchiul brațuluğ, muşchiul bra toară de săraci, damă de caritate. de munte [ Arnica montana ). hišal. Polſter, 11 .; perină de brat -enredit , n .; drept, privilegiù al să - | Arnold, m .; Arnold ( nume bărbîtese ). (de răzîmat bratele ). Pulsader, racilor (ca să fie apărat fără plată . Arnolf, m . Arnolf, Arnnf ( nume băr f. , -11 ; (an .) arteră brahială. -ring, de um advocat etc.); ſid) in tas - bîtesc ). 11., -e ; 1 ) brățar, brățară ;. 2 ) veriga idwöreni, a face, it depime jură- Arom , n .; miros, mirodență, aroină. oiştei ( la trăsuri).- röhre, f.,-11; vzỉ mînt de sărăciă . -enſchule, t. , -11 ; -atijd, adj., și adv .; aromatic, cu Armbein. -jäníc, f..-11.; stîlp dle drum scoală pentru săraci. -euſedel, m .; mirodenii - atiſieren , v . tr . 6 .; a ) it (cu brate, de arătat drumul).- ichic vzi Armenbiidiſe. -entſpital, n ., ipi face să miroase. lic , f .. -11 ; 1 ) brățară, armătură ile täler ; vzi Armenanſtalt.-euftener, t., Aron, m .; 1 ) Aron (nume bărbatesc ); brat; 2) razím , scut de brat; 2) bil -11 ; dare , contribuținne pentru să- l 2 )(bot.) barba lui Aron, ungureancă, cată de lemn, carton etc., de care raci.-euſtod , m ., itöcfe; trunchill, ! cocoșoaică. piciorul viţelului, rodul se leagă un brat frînt. ichild, m ., cutiă pentru săraci ( in biserici).-ell pămîntului, mărcet ( utrum vulgare) . -er ; placă ( ce o poartă la brai hia vater, m ., •väter; vzi Armenpfleger. Arquebiiſe, f., -11 ; ( cet. Archebiuse) si malii, surnyiii etc.) .- jdılag, 11 .,-idla -enverpflegung t.,-en; vzi Armenpile neață . Hintă, puşcă cu cîrlig, ar ge; brat dle zágaz. -ichlinge, f ., -11 ; ge - entverpflegungsanſtalt -enverſor chicbuză . vzi Armbinde.-idhmud, m ; vzi Arin gungsanſtalt f.,-ei ; vzi Armenanſtalt. Arr -af, vzi Araf. -angement, n .; ( cet . fejdyneide. -idualie, t ..-11; vzť urin -envogt, m .. -vögte ; priviglietor de aranjman) 1 ) rînduială, punere la ipange. -adid, adj. și adv .; gros cît săraci.-euweſcu , n .; 1 ) sărăciă , paupe cale , împăcare; 2 ) dispozițiune, or bratul, în grosimea brațului, -ſci risin; 2 ) aşezăminte pentru săraci. ganizare; 2) mobilare a unei case ) ; icl, m .; jet, jîlt , fotolii. spătar. Armlich, ulj.; sărăcăcios, sărăcnt, ne , mobile; -angieren , v , tr . 6 .; (cet . -ipange, f. , -11.; brățară, brateletă. voies. arangiren ) i) a rîului, a împăca . ſpindel, f.; (an.) razšū . ſtuhi, m .; Arm -jelig, adj.;sărăcăcïos, calic, ne- ! a prine la cale ; 2 ) il aşeza, a dis ſtiille ; vzī Armieſiel; 2) ulj.; (com . vožeş, -jeligfcit, t.; sărăciă, calicia, pine, a organiza; 3 ) a mobila ( o ärmer, superl. ärmſt); a ) sărac, săr mizeriă . -llt , f .; 1 ) sărăciă , caliciă, casă ).-eſt, m ., -e ; 1 ) închisoare , gros , man, lipsit, nevoieş, calic; jebr mizeriă , lipsă ;inein bieden , puțina carcere, oprială . arest; 2 ) secvestru ; jein, a fi atit , sărac lipit (pămînti mea avere; pren . ſchänder nid)t,păine mit -- belegeil, a secvestra .-eſtant, m . , lui); a nu ave după ce bea apă; şi sare și să te uiți la soare; 2 ) să -ell; arestant, prisonžer. -etieren, v , fam ., pirpiriŭ cosac; e Ritter, clă rácime, calieime. -11t3ſdeill, m ., -e ; tr. V .; 1 ) a închide, a opri, a aresta : tite (prăjituri); e Nitter bacten , a -1108zcugnis, 11. , -11 ; certificat ile să 2 ) a secvestra . -ogant, adj.; arogant, trăi pe sponciú; m Geiſt, sărac de răció , de pampertate. semet, pretențios, înfumurat, dîrz , duh; we cine nirdienmans, sărac , Arma- da, t.; armada, flotă de războiŭ . tudul. -ogany, t.; aroganţă , seme lipit (påmintului), calic; prot'.. ijt -dill, n . , e; vzi (Siirteltier. -diile, ție, înfumurare, fuduliă. -ogieren, feine dallde, păine și sare și să te f ., -eii ; tlotă mică de războiŭ . -tur, jid) , v . r . b .; a și aroga, a’și însuși uiți la soare; b) (mont - Aderii , f ..-en ; amnătură, înarmare, echipare (pe nedrept), a uzurpa . ( Hänge, vine neîndestulătoare ( care (dle soldati ). Ars, Arid), m .,-Äri(dyje; 1 ) șezut, cur; conțin puțin mineraiů ); c ) e lauge, Arm -ee, f.,-11; armată, oaste, armiă .-ce 2 ) partea coloanei ce vine în pă leșiă slabă; d ).Sprade, limbă să- ' ..corps, n.; (cet-cor) corp de armată . mînt. -bade, t., 11 ; buca curului, a racă ( ce posedă putine cuvinte, pl . Nrmel, m .; minecă; Einen beim - hal sezutului. Ieder, n .; sortul ocnaşi ține expresiuni); e ) 18 Mind ! bien ! teni , padell , jllpjeni , a aduce aminte lor. -lod , n ., -lidher; borta curului, tul copil; f) ein - er Verbredier, in : cuiva ceva , a - i aminti ceva; Einem anus.- paufer, m .; iron ., fam ., das criminal nenorocit; si cine--e, ebr Ciwas auf den -bejteni, bindeii, a căl , buchisitor. lidie Hant, un biet om cinstit; h ) îndmpleca pe cineva să creadă; fam ., Arſen -al n . , -e ; arsenal ( lepozit de ein -- er Teufel, Cdolucer, sărac, sör a -i spune gogoşi de tută , caï verzi rezervă sa fabrică de tot feliul man , biet (om ); i ) ar Cinder, vino de pe păreți; pop . , a toca dracului de arme şi munitiuni de războin ). vat, criminal, delincuent.-e, m . , f.. -11 ; bureți; Etwas aus dem dyiitteill, a -iat, n , -e ; (him .) arsenat (corp for sărac, sărman, nevoies, biet; săracă. face, a prodnce ceva cu cea mai mat de acid arsenic combinat cu sărmană, nevoieșă, bieată ; id) --r ! mare uşurinţă; a împroviza . -holz, arsenic; vzi urin . ) . -il , m . , săricică , săracul ile mine. ell, v . tr. 6.; a m ., -hölzer; mînecar ( calup de căl șoriceasă, şoricřoaică , piatra şoare sărăci, a scăpătă. -eilanſtalt, f. , cat minecile; la croitori). -lod , n ., celuự, arsenic (substanță metalică -Ell ; aşezăınînt, casă, spital, ospiciŭ lidier ; bortă de minecă (la haine). foarte otrăvitoară ). -ikaliſd, adj.; pentru săraci. cuanwalt, m ., -an Armen -ient, n .; Armenia.-icr, m ., -ic arsenical, cu şoriceasă, cu arsenic. wälte; apărător, ailvocat al săraci rini , f. , -nien ; ainean , armeancă .-ijd , -ifajde, f .; (him .) oxid de arsenic . lor. -tuarzt, m , ürzte; doctor, me 1 ) adj.; armenesc ; 2) adv .; armeneşte. -ifjalj, n ., -e; (him .) arseniat. -ifjäus dic pentru săraci. -cnbrot, n.; păi- Ärmer, adj.; (comp. de arın ), mai re, f.; (him .) acid arsenicos, ne de pomană (dată săracilor ) .- e11 sărac, mai nevoieş. Art, r ., ent; 1 ) a) arătură ( lucrarea büdſe, t. , -n; entia milelor. -eneid, Arm (ejünder-baut, f., -bänfe; cobilă ; cu plugul); b ) arătură (pămîntul a m . , jurămînt de sărăciă .-cugeld, n . , bancă de acuzați -gejicht, 11. , -er; rat); einem Ader die zweite --geben, er; pomană , bani pentru săraci. - Cil= față, exterior de criminal, de vino a ara a doua oară un ogor. -CNI , haus, n . , -häuſer; vzi Armenauſtalt. vat. -glode, t . , -11 ; clopot ce chia pl.; împărțirea cîmpului în pîrloa -elikaſſe, f. , -11; casă (de bani) pen mă pe criminali (la biserică, la e gă , în lanuri cu semînături de vara, iru săraci.-enfaſteni, m .; (-fäſten) vzi xecutiune). -hemd, n ., en ; cîmesă de iarnă. -ader , m .; arătură , pîr Armenbiidije. -enkollekte , f ., -11; strîn de delincuent, de criminal. -farren , loagă, toloacă, ţelină. -bar, adj.; 1 ) gere de bani, colectă pentru săraci. m .; trăsură ( le transportat criminali. arabil , cultivat; 2) roditor, produc -enordnung, t ., -en ; regulament -miene, f., -1 ; vzî Armejjiinderge tiv . -feld , n .; vzi Artader. -haft, pentru săraci.-enpflege, t .; căutare, fidit. -ituhl , m ., -ſtihle; vzi Armie adj.; vzi artbar. -land, n ; vzi Art grijă de săraci, asistenţă publică. finderbanf. ader . -lohu, m ., -löhne; plată pentru Arteric 63 Aſdicitgrau ra c Asia cuviință e Inerul de capitendag met anghinară (Cemara scolymus); ar arătură; 2) a) chip, fel , mod, fire; torire, cuviință , grațiă, cuminţiă ; teriă; 2 ) medicină ( tot ce se ----und Weiſe, chip, mod; fam ., tro einer Dame - en jagen , a spune ga poartă la farmaciă, la medicină ). pos; b ) soiŭ, speciă , teapă, gen, lanterií, a face complimente unei -(e)neiwijſcuidaft, f. , el ; 1) știința rasă, clocitură ; ein Þjert von ara dame. medicală; 2 ) ştiinţa farmaceutică. bijcher— , cal de rasă arabă; eine Arti-ficiell, adj.; artificial, făcut, me Arzt, m . , Arzte; doctor, medic; pop ; Ardyiv, un soğŭ de arhivă; aus der şteşugit , măiestrit. fel, m .; 1) ar doftor, vracii. -finger, m .; degetul idlagen, a degenera, a se corci; ticol, capitol, paragraf; 2) (gr . ) inelar (degetul al patrulea ). prot ., -- läßt nimmer ( nidit) von—, articol (partea de cuvînt care de- Ärztlid ), adj.; medical (ce privește. turcica (aşchịa, tanılăra ) nu sare termină substantivul); 3 ) fel, soņu . ce se ține ( le doctor, dle medicinā); departe de trunchiñ ; din rădăcina -felweiſe, adv .; pe articole. -fulie Verordnung, rețetă , ordonanță ; Le c'ea rea, odrîslește smicea rea ; poa ren , v . tr. H .; (gr .) a articula, a handelii, a căuta pe un bolnav. ma nu cade departe de tulpina ci; pine articolul (vzi prec .) " llerie ce naşte ( iesă ) din pisici, șoareci f.; artileriň : 1 ) artileriştî, tunari, , vzi Miz. mănîncă; din coadă de mîta (de soldați cari sunt întrebuințați la , Ajant, m .; asa , asant, reşină uscată; caine) sita de mătase nu se face; cari se luptă cu tunuri; 2 ) tunuri. ſtinfeuder : -, pop , căcatu -ilracului ce a făcut mama și tata, o să facă proiectile; 3) arta de a se lupta cu, ( Issa foetida );wohlriedienser fiul și fata ; nici salcia pom , nici tunuri. -llericwerkſtätte, f. , -1 ) ; ar dulce. mojicul om ; nici din sal ( din senal, loc unde se fac tumuri etc. Asbeit, m .; (min .) asbest, amiant ( vzi talpa casei) cerc de bute , nici din ileriſt Amianth ). , m ., -ent; artilerist, tunar. Afcen -dent, m . , -cir ; ascendent, rndă mojic om de frunte; c ) bună -cui (soldat întrebuințat la tumuri. care în linia de sus, de la care se trage, inţă, manžeră , aplicătură bună, ca umblă cu tunuri). - docke , t ., -11 ; se coboară cineva.- deilz, f.; ascen die - buna denţă , rdeniă, înrudire în linia de -ſtijdı, , măiestrit. sus, de la care ne tragem , ne co iſt ſo in meiner- , aşa e obiceiul, ca Arum , n .; (bot.) vzi Aron 2 . borîm . -fidit , f .; 1 ) suire, urcare; 2 ) racterul meŭ; das iſt, das hat feine Arve, 'f., -11; ( bot .) brad pinet, mo --- , nu ſe în regulă , nu ſe cum lid saŭ chedru de Siberia ( Pinus ' mânaltarea,Domnului, ispas. Aécet vzĩ Asfet. trebui să fie ; Jeder Denft nad jei rembra ).-len, pl.; (bot.) arvele, nuci Nid , m ., aide; 1 ) oală. ghiveciu ( la ner --, fiecare cugetă, chibzuieşte de brad pinen. cît il trage capul; er arbeitet, daſ Arz -ell, v. tr. H .; a lecui, a tămădui 1 gură mai larg şi spre fund mai es eine - hat, lucrează cum se cade. a vindeca, a curarisi. (enei, , îngust); 2 ) vas, corabiă lungăreață . -en, 1 ) v . tr. 1.; a ara, a cultiva -ell ; doctoriă, doftoria, leac, ti , ascuțită la ambele capete ( în Ba ( pămîntul); 2) v. ntr. V .; a) a semăna, cament, remerliŭ meili varia , pentru transportul sărei); 2 ) a se ține de; er artet nad jeiner spițer, farmacist . - (e)neibereiter, m .; lipan , lipean peşte) ( Salmo thymal -( e )ueibereitung, f., lus ); 4 ) vzi Ejde. Mutter, el seamănă cu maică sa; -en; facere, amestecare, preparare Ajde), f. , -11 ; 1 ) vzi Ajds; 2 ) cennşă b ) er iſt jo geartet, el ſe făcut ast de medicamente. -Cacibereitung: unter der -glimmen , a nocni focul; fel, așa e firea lui, caracterul lui; kunſt, f.; farmaciă, spițeriă, arta (le în cenuşă; in - ſiten , a jeli pe c) der Feigenbaum artet hier nidit , a prepara medicamente. -(e)ucibuch, neva, a ti cernit; gliihenide--, ci sinochinul nu rodește, nu prosperă n ., -biidyer; farmacopei , dispenzar. pror ., ungebrannte --- ausſtreiten spuză; aici; 3) ſid ), v . r . 1.; a se conforma, -(e)neibiidiſe, .f., -11; cutiă cu doc măgi, a na bătăi, a , a cio a lua, a'și însuși un oare care ca torii. -(e)neiell, 1 ) v . ntr. H .; a Ina cu ciomagul bate cu băţul, racter. ; 2 ) --einer Cigarre, doctorii, medicamente; 2) v . tr . V .; scrum ; 3 ) (him .) oxid , metal calci. Arte-rie, f., -n ; ( an. ) arteriă ( vas care a da doctorií; vzř arzen. (e)neifor nat; 3 ) țărină (rămășițele unui mort); duce sîngele de la inimă in toate mel, f.,- 11; rețetă , orlonanță .- (e)nei: Friede ſeiner- , fie-i țărina uşoară; părțile corpului). -riell, adj.; (an .) gelchrſamkeit, f .; vzi Arz(ejureitunde. 4 ) pulbere, praf. -enbad, n . , -bäder; arterial, ce priveşte, ce se ține de -(e)neigewädjá, n .. -e ; iarbă, buru (him .) bare le cenuşă. : (en )ballen, arterii. -fiid, adj.; --e Brunnen , pu iană, plantă medicinală. - (c)neige: balon cu cenuşă curățită pen țuri arteziane (de unde țîşneşte apă ). wicht, n .; grentate, măsură oficinală . tru prepararea teasurilor (în fău Artritis , f., artrită, durere la în -(e)nciglas, n .; sticluță , şipușor, rării).-enbaum , m ., bäine; vzi Eire. cheieturi. folă («le doctorii). - (C )ueigott, m .; -(eu )bedier, -(en )behälter, m .; cenn Artig, adj. și adv.; 1 ) vzi artbar; 2 ) (mit.) Esculap.- Olleigöttill, f.; (mit.) şernită (pentru serumul ţigărei). în chip de, ca ; ſteini --, ca piatra, Higea. -(e )neihaudel, m .; negot cu -enblajer, m .; ( inin .) turmalin .-blei , pietros; Luft ajoriform ; 3 ) cuvi spiterii, cu marfă de spițeriă , cu vzi Wismuth .-( en )bleid ), adj.; cenu incíos, cu minte; -- e Kinder, copiĩ cu drogherii. (c)ueihändler, m .; dro șii , vânăt ( ca cenuşa ), singipiii. minte (liniștiți ); 4 ) frumos, plăcut, ghist. (eleifraut, n , --- fräuter ; vzí (ent)brenner, m .; cenușer ( care pre drăgălaș; ein - e8 Mädden, o fată Arz(e)neigewäds. -(c)neikunde, f ; 1 ) pară cenușa pentru diferite scopuri). frumoasă , plăcută; ein - e8 Seſidit, medicină; 2 ) farmacia , farmacen . -enbrödel, -eitbriidel , enbuttel, n .; o față frumoasă, in exterior dră tica. - ( e )ncifuuſt, f .; farmaciă, arta 1 ) cenuşăreasă , cenușoaică, cenu gălaș; 5 ) nostim , galant, politicos; de a amesteca, de a prepara doc şotcă, pipelcuţă ( bucătăreasă mur ein -- er Herr, un domn galant, po toriſ, medicamente. (e)ucilid , avlj.; ( ară; om necurat, cu port murlar; liticos; das kommt mir---- vor , aceas oficinal, medicinal.- (eucimittel, n .; ființă nobilă dar umilită , canonită ); tă 'mi pare nostim ; das iſt dod) doctoriă , medicament. -(e )neimittel 2 ) vzi Aſdenblajer. -eubrot, n .; vzi aceasta e nostim , ciudat; 6 ) straş lchre, t.; farmacologiă .-(e)neipflanze, Ajdhfudienl . -cufall, m ., jälle; vatră , nic, amarnic, ţeapîn; die habent il f. , - 11 ; vzi Arzceneigewädys.-(C)ncitare, cotloană unde cade cenuşă ( la cup ber midy drimpfen miiſſen , ei aŭ tre f. , 11 .; tarifà , taxă de doctoriſ, le tſoare ). -enfahl, -farb, -farben , buit să mă batjocoriască straşnic; medicamente. -(e)neitranf, m .; doc -farbig, adj.; cenuşiŭ, vînăt (ca ce ſo mag es mandımal --- iiber mich ber toriă de băut. -(e)neiverordnung, nuşa), singipu.-faß, n . , -fäfſer ,-ge: gegangen ſein , astfel a trebuit să se - ( e )vorſchrift, f., -ent ; vzi Arz(e)nei faiz, n ., -e; cenuşerniță . -fiſch , vzi vorbiască amarnic pe seama formel. enciwaren, pl .; spiterii, Ad 3.-funke, m . ,- 11; scînteță mocnită feit, t., en ; plăcere, politetă, înda drogherii. ( C)ueiweſen , n .; 1) spi în cenuşă .-(en )gran, adj.; vzi aſdheit m . , . mea . Äidic 6.1 Aſthma 1 .: asona , a ave bleichs; fig ., fam ., das geht in's e , Ajpe, vzi Ejpe. - kt , m .; privelişte, ve- ! tor, adjunct. -tenz, f.; asistență : 1 ) asta - i prea boacănă, prea prea, nu dere, perspectivă , aspect.-rbeere, vzi sprijin , ajutor(inţă ); 2 ) prezenţă, maĩ ſa stirșit. -( el )grube, t ., 11; Stadielbeere. aflare de faţă. -itieren, v. tr. b .; a groapă en cenuşă. "-engrüdel vzi diperi , 1) v . tr. V .; a chinui, a în asista : 1 ) a ajuta, a sprijini, a da Aidenbrödel.-hanje, m ..-11: grămadă, sufla frică , a necăji , a tortura ; fam ., ajutor; 2) a fi față . morman , maldur de cenuşă .- cuberd, a face zile fripte; 2 ) ſid ), v . r. V .; Ajjo- ciation , f., -ell ; asociațiune, to vai dienfall. -enkaſten , m .; a se căzni, a se canoni, a se necă vărășiă , unire, înfrăţire. ciations vzi Xidfaß. -frähe, f. , -11 ; cioară ji, a muri de frică . redit, n . , -e ; drept de asociațiune. cenuştă [Corrus cornirl. -(en )frant, Asphalt, mn ., -e ; astalt ( păcură groasă de tovărăşiă. -cié, m . , -s; (cet. n .; (bot.) cenuşoasă [Cineraria; Sp ce se găseşte de asupra necio rulyarisl.: en frug, m . , -friige; civi şi mai cu seamă unor la sosie) asociat, tovarăș. -ciieren, ſid), urnă, gună (de păstrat cenușa mor moartă în pe marea v . 7. .; a se asocia, a se întovără ților). -eufuden , m .; bogace, pogace, smoală, ce Palestina; compozițiă de şi , a se uni.-nanz, f. , en ; asonan bohaciu (un fel de turtă ).- laud , se întrebuinţează pen ță , potrivire a sunetelor, acord. m .; tru pavaje ). -ieren , v. tr. 1).; a as -nieren , v. ntr . 6.; a (bot.) cep( 1uşoară, laşmă, arpagică falta, a da , a acoperi cu, a pune acelaş ton . -rtiereil, v. tr. 6.; 4 a ( Allium ascalonium ). -enlange, f.; asfalt, a pava en asfalt. sorta : 1 ) a regnla , a alege și a a lexă. -enlod ), n ., -löder ; vzi Ajden Asphodill, m ., e; (bot.) ažșor, asfo şeza după soſuri, după calități (măr jall . eumeije, f. , -11 ; pitigoñi ce del (alsphodelus ). furi etc.); 2) a înzestra cu mărfurile nușit ( Parus cinereus).-enofeil, m ., Aſphy -ftijd , adj.; leşinat, letargic, trebuitoare (o prăvăliă ). -rtiment, n .; -ufen ; cuptor de ars cenuşă. :en fără puls. -zie, f.; asfixiă , leşinare ( cet . asortiman ) asortiment, depozit pudel, m ., vzi Aidenbrödel.-cupüſt de moarte, nălut, înădușire, opri de mărfuri, «liferite soſuri de mărfuri. er, m .; vzť dienblajer. -enputtel, rea pulsului. -gieren , 1 ) v . ntr. b.; Aſſy- riell, n .; Asiria; -rier, m .; -rie vzí Widenbrötel. enſalz, n .; sălci a înăbuşi, a - ž se opri resuflarea , a rin, f ., -pen; asirian, asiríană. corn, sărigea, potasă , botîş. -enſtö păré mort; 2 ) v . tr. 1) .; a înăduși, ! Aſt, m ., Áſte; 1 ) cracă, cloamnă, ber, vzť Aidenblaſer. • entopf, m ., a opri resuflarea. creangă , ram (ură ); 2) ghieb, co -töpfe ; vzî Widenfrug și Aidenblaſer. Ajpi-rant, m ., -en ; aspirant, candi. coaşă ( la om ' ; 2) ciot, nod (în lemn ). -eutud, vzì Qidiertud). -enurne, f., dat, postulant, concurent, preten -en , v. ntr. și r. 1.; a se rămuri, a 11 .; vzi Ajdenfrug.-enzieher, m .; vzi dent ( cel ce tinde la ceva, doreşte face craci, a se ramitica (arborii). Aidenblaſer. a ajunge la ceva ). -ration, f., -en; -holz, n.; lemn cſoturos. -ig , äſtig, Niche, f. , -11 .; vzi Aſch 1.- 4 . -1 , m .; 1 ) aspirațiune, dorință , tindere ( la adj.; 1 ) cioturos, nodos; 2 ) cu craci, smaltul cel mai bun . -ľ, m .; leșie ceva ); 2 ) ( gr .) rostire aspră a cu crengi, clenguros, crenguros, ră toare, dubală, argăsială (amestecă unei litere; 3) suflare, suflu .-rieren, muros. -kuorrell, -fnorze m ., -en ; tură de cenuşă și var ). -rig, adj.; v. ntr. V.; 1 ) a tinde la ceva , a dlori, ciot, nod ( în lemn ). -frähe, f.; -11; cenușos. a concura , a aspira la ceva; 2) cřoară cenuşie ( Corvus cornix ).- lod), Ajder -mittwoch, m .; miercurea mare , (gr.), a rosti aspru o literă . n. , • lödyer; bortă, gaură (în lemn) iniercurea păresimelor. AB , (2B) n . , Aſje, (Äſje ); 1 ) as, ber lăsată de ciot. -108,adj.; fără crengi, äjcher- 11 , 1) v. tr. 1) .; a ) a arde, a lic, ochỉu, punct, tuz ( în jocuri); fără ramure. -werk, n.; crenguit, preface, a reduce în cenuşă ; b ) a ( beide Aſſe im Brettjpiel ) epiec; 2 ) ramurile, crengile unui arbore. face, a pregăti, a prepara cenuşă; grăunte, gran (unitate de greutate Äſt- chen , n ,; rămurel, crenguță, crac c) a presăra cu cenuşă ; d ) väute la spiteri). mic. -ling, m ., -e ; puiu , pasere en a argăsi, a dubi piei (cu cenu- Aſſaſjin- at, n ., -e; asasinat, omor, tỉuleſe (ce poate sbura de pe o şă ); e ) Wäide rute în ucidere pe furiş. -e, m . , -11; asasin . creangă pe alta) . . leştă ; 2 ) ſid ), v. r . 1) .; a obosi mun ucigător, ucigaş pe furiș .- ieren , v . Aſter, f ., -N1 ; (bot.) ochỉŭ -boului, rujă cind , a se opinti, a se dăula prin tr, H.; a asasina, a uciile pe furiș. de -toamnă - vînătă, steliţă, astru , lucru .-ſtange, f., -11 : vătrar, vătrain , Aſiekur - ant, m ., -eu ; asigurător.- all }, ghiocel, steluţă -vînătă ( Aster ).-iſt, cociorbă .-tud), n. , -tiidyer; pînză pen f ., -en ; 1 ) asigurare (casă , societa m . ,- e11; steluţă, asterisc (în scriere tru strecurarea leșiei. -ung , f., -en ; te de asigurare ); 2) asigurare (de -ifmus, m . , -men ; (astr.) asterism , 1 ) dubire, argăsire de pier (cu ce de lucruri etc. ) . auzkompa constelațiune, grupă , reunire de nuşă, ci var); prefacere, reduce nie, anzgejellſchaft, f. , -en; com mai multe stele. -it, m ., -en; stea re în cenuşă. paniă, societate de asigurare .-Alzpo ile mare împietrită, pietriticată .- Di lid - icht,-ig, adj.; cenușos, ca cenuşa. lizze, t ., -1 ; poliță , contract de a den, pl.; ( astr .) asteroide, micele pla Äidling, m ., -e: vzi Aid : 3 , sigurare. -anzprämic, t ., -11.; pre nete între Magte și Joſe ( Ceres, i cites , f. , idropica pîntecelui, folite . miă , taxă de asigurare. -at, m ., eni; Pallas, Innone etc.). -ometer, m .; le, ascitidă. asigurat. -iereni , v . tr . V .; a asigura (astr.) asterometru, înstrument de Mljeu , vzï aajen 2 și 3. (in contra foculuſ, a grindinei etc.) . calculat resăritul și apusul soarelui. Aji - at, m . , -ent ; Asiat. -ijd ), adj; asia- Ajjel, f. , -11 ; cărcărac, mîța popii, Aſthen -ie, f.; slăbiciune, neputinţă tic . -011 . n .; Asia, căřnele babe [ Oniscus asellus !. trupească, lipsă de putere. « iſd, Alsfariden , pl.; limbriei siscaris lum- Aſſertion, t. , -eur; aserţiune, sustine adj.; slah, sleit. istovit de puteri, bricoides re, afirmare, alegatiivne. moleșit; e Fieber, lungoare, lăn Aaket, m ., -c11 ; ascet, evlavžos. pìos, Ajjefjor, m ., - en ; supleant (tle judecător). goare , friguri nervoase. pusnic. schimmic, săhastru. -it , t.; Pii-gnation . f., en ;asignatiune, po- líthet-if , f.; estetică, știința frumosu ascetică, învăţătura despre eserci lită, mandat, trată .-guicreni, v. tr. lui ( știința în care se tratează tru țiul virtuţilor crestineşti. -ifer. m .; 6 .; a asigna , a da in mandat de mosul după bunul gust în natură ascetic, autor, scriitor de cărți re plată cătră, a face o poliţă .-mila și în artă ). -ifer , m .; estetic, cel ce ligioase. -ijdı , adj.; ascetic , vestătă tion , f.; asimilare, a seminare , ase predă, învață estetica (vzī prec. ) . tor, întăritor(sutleteşte); Sdriſten, muire. -Milieren, v . tr . ; a asi -ijd, allj .; estetic , frumos, de bun scrieri sufleteşti, religioase. mila, a asemina , a asemui.-jen , pl.; gust, potrivit bunului gust, gra Nafulap, m .; imit.) Esculap (zeu me -jeuhof, m ., -höfe: jurați, curte cu tios, elegant. «licinei); fig. , doctor, medic. jurați. -itent, m ., en ; asistent, aju: ' Aſthmia, n.; 1 ) stenos , năduf, năduh, a pune case, AVIS IMPORTANT DICTIONARUL GERMAN -ROMİN DE S. I, GROSSMANN Formind două mari volume, va apare in 50 fascicule de căte 16 pagini format 4 ".- La fie care 15 zile va apare o fasciculă. Prețul fiecărei fascicule : In tótă ţara 50 bani; in Austro - Un garia 25 kr. Plata se face lu primirea fiecărei fascicule. D -nii abonaţi vor primi GRATIS două scoarţe ( tartaşe) frumoase pentru ambele volume, eșite din unul din cele maš mari ateliere de legătorie din Lipsca . Abonamentele se pot adresa la toate librăriele din ţa rå, din Bucovina și din Transilvania . * Grgry FASCICULA 5 CL 1922 PRETUL 50 bani DICȚIONAR GERMAN -ROMÎN COMPLECT DE S. J. GROSSMANN VOLUMUL I. A-I IAŞI Tipo-litografia H. GOLDNER, Str. Primăriei 1890 la Abonamente se primesc : Pentru Rominia de dincolo de Milcov Pentru Austro-Ungaria și pentru Transilvania la IG . HAIMANN, librar H. PARDINI Bucureşti, 74 Calea Victorieſ 74. c . r . librăriă a Universitățir, Cernăuți (Bucovina) In Iași la toate librăriile și la autor, stradela Golia 7 . --- Aſtragalos 65 Attention O stea. ce nădușală, astma ( la om ); 2) tecne 1 rea, a’și reveni în tire ; Einen in - bal atlasuri. vitriol, n .; (him .) calai fes (la cai).-titer, m .; astmatic, cel ten , a aține pe cineva la lucru , la can , vitriol de Ungaria. -weber, m .; ce respiră greň , ce suferă de ste muncă , a'l ține într'o mişcare con vzi Atlasunader. -wcberci, f., -en ; nos ( vzi prec .). tijdı, adj.; astma timuă; sics Hjers boit idmer --, ca tesătorie, fabrică de atlasuri -zeug, tic, ce respiră greň, cu resutlare lul acesta are arcamul, arcanul; cr n .; atlas, materie le atlas, grea. bolt immer -- , resulă , respiră greu. Atreim - en, 1 v . ptr. b .; : 1 ) a resutla . Aſtra - galos, m .; 1 ) zar, cotcă , tin -holeni , n .; resulare, respiraținne; , a respira afer; b ) idmer - , il gătii, cușă (rle jucat); 2 )(an.) arşicul gles idreres resul: re grea, anevo a snili greu , il «forii; e a adlia , a nei; 3 ) (arh .) cinbuc, brii ce în joană , dispmoie. 105, adj.; găliinil, sutla ( vîntul ); c ) a trăi, a se miş. cuinjoară partea de sus a unei co fårå resulare. - dlag , m ., jdläge; ca ; 2 ) v . tr. b .; ai jreie Puft - , a loanee.-lijdı, ailj.; stelar, ce priveşte -30g, M., ziije; sntare, resetare. Juil, a trage, a resntla aier curat; stelele , ce se ține de, se raportă la Atheis -mus, m ., ateism , necredinţă b ) a simti; c ) a resila , a otihni, a stele . -llampe, t. , -11 ; lampă astrală , în D -zeň , tăgăluire, negre a exis respondi; il ) vzi abätmeni; 3 ) ſid , v . în formă de stea , ce dă o lumină ca tentei Ini D - zeň , t, m . , -e11 ; ateist, r. 6 .; tie Guit atmet ſid bier jhr an cel ce nu creile în , tăgăduieşte, geneum . aierul se respiră aici foarte Äſtrich vză Eſtrict). neagă existenta lui D - zent . -tijdı , plăcut. -ig , ailj.; gåtiind , sforînd . Alſtringent, ailj; astringent,(care strîn aulj .; itteistic, ce priveste ateismul -11119 , f ; resutare, respirare , respi ge, contractează tesăturile organice) ( vzi Atheismus ), nelegiuit. rațiune. -ungsbejdwerden , pl.; gren stifos, ştiros . Atheni, n .; Atena (capitala Greciei). tate , anevoie de a respira. -111196 Aſtro -gnojic, f .; astrognozie vzi Aſtro -äum , n .; ateneu : 1) (mit.) templul organe, -ungswerkzeuge, pl.; organe nomie. -graphie, t ; astrografie, le Atene ( saŭ a Minervei, zeița înte respiratorie. scrierea stelelor.-lab , m .,- ien ; (astr.) lepciunei și a științei); 2 ) societate Atmometer, m ., ( tis.) atmometru (in astrolab, instrument cu care se mă de învățați, cu scop de a lumina strument de măsurat aierul). soară înălțimea stelelor, grafome poporul (prin ținere de conferințe, ! Atmojpbä -re, f. , -11 ; 1 ) atmosferă, a tru, raportor.- latrie, f.; astrolatrie, prin publicare de scrierŤ etc.); 3 ) | ier, văzduh (masa aierului care în adorare, închinare la stele . lith, institut consacrat exerciţiului știin: cunjoară pămîntul); 2 ) aſerul m ., -elt ; astrolit, împietrire, pietrifi țelor și al artolor frumoase; 4 ) loc respiră cineva într'un loc . -rijdi, caţiune în forină de stea. .log, m ., unde se țin conferinte, se daŭ con alj.; atmosferic, ce priveşte atmos -en ; astrolog, cetitor de stele, ce certe, spectacole etc. -ienſer, m .; feră . cunoaşte viitorul după stele . -logie, -ill , f. , -lien; atenian, atențană.-iell ütua, m .; Etna (vulcan ). f.; astrologie, ştiinţă bimerică, in jijd), adj.; atenian , ce e din Atena, Atom , m . , e ; ( tis .) atom : 1 ) moleculă , chipuită, de a ceti în stele, de a ce se ține de Atena. părticică dintr'ın corp, care nu se cunoaşte viitorul după stolele. -10- Ather, m .; eter : 1 ) văzduli; 2) (him .) mai poate împărți, fiind foarte mică; giſd), aulj., și adv .; astrologic, a produs fluid , foarte volatil, format 2 ) piy ., extremă micşorime a unui strologiceşte, ce priveste, se ține de din acţiunea acizilor asupra alcoo- | corp relativ la spatiul în care se astrologia . -Mautie, f.; vzi Aſtrolo lulu ; 3 ) ( tis . ) materie foarte sub mişcă. -iſt, m . , -ent ; atomist, parti gie. -meteorologie, f.; astrometeoro țire și imponderabilă , ce se presu zanul atomistice ( vzř urm . ). -iſtif, logie, arta de a cunoaşte vremea , pune că ar ti respănilită in tot spa t .; atomistică , învățătură despre for temperatura după pozitiunea ste țiul, care nu le ocupat de materie marea lunnei din atome.-ijtijd ), adj.; lelor. -nom, m . , -en ; astronom , cel ponderabilă. -iſd) , adj.; eteric, foarte atomistic , ce se rapoartă la atomis ce cunoaște mişcarea și pozițiunea curat, senin , serin . -jäure, f.; (him .) tica (vzī prec.). stelelor, ce se îndeletniceşte cu as acid eteric. : Aton - ie, f .; atonie, istovire, sleire a tronomia. -nomie, f .; astronomie, Athlet, m ., en ; atlet: 1 ) luptător la puterilor, molecitine, lîncezială .-ijd ), știința mişcărei, a natureỉ și a poiz jocurile solemne a Grecilor și a le adj.; atonic, sleit, istovit, dăulat, třunei stelelor. -11omijd , adj.; astro Romanilor; 2 ) om foarte tare, voi moleșit. nomic, ce priveşte, ce se ține de, se nic , robust și înılemînatec la exer- Atout, n .; coz, atù (în joculde cărți ). raportă la astronomia ; - Jahr, țiile corpului; 3 ) luptător, cel ce în Atramientſtein , m ., -e ; (min .) piatră anul astronomic ( calculat după cea treprin.le o luptă de întrecere. -ijd, călăcănoasă, vitrioloasă. shrī, minute și secunde ) ; ad ; ; atletic, voinic, tare, robust. Altro - cität, f., -elt ; atrocitate, cruzime, ornic astronomic (ce arată mersul Ätiolog- ie, t.; etiologie, partea pato grozăvie, barbarie, varvarie , ava stelelor ). -skop, n ., -e; astrosco ?", logiei care cercetează , învață pri nie. -phie, f.; atrofie, boală cî instrument cu care se observă miş cinile boalelor. -iſd , adj.; etiologic, nească ( la copii ), boală seacă, găi cările stelelor, cauzal, ce priveste etiologia. nare, oftică ; pop ., topire d'anpi Aſyl, n . , e; azil; 1 ) ospicin, adăpost Atlant, m ., -eni; (arh .) atlante, atlantă , cioarele . -phiſch), adj.; atrotic, slă pentru scăpătuţi, intirmi etc.; 2 ) re coloană cu chip omenesc , ce slu ! bit, istovit, ofticos . fugiu , loc unde nu mai poate ci jeşte cu razím , ca sprijin la ziiliri. Atta-dié, m ., -6.; ( cet, ataşei) 1 ) a neva fi urmărit. ijd , adj.; 1 ) atlantic; daš - - Meer, taşat, functionar, ajutor ( la o lega Atelier, n ., -f : ( cet. atelier) atelier, marea atlantică , marca norluni; 2) țiune, la o ambasadă ); 2 ) alipit, de odaiă de lucru ( a unui artist, me tig ; uriaş, gigantic, colosal. . votat, chicrell, 1 ) ſid ), v . r. 1 .: ( cet. seriaş etc. ) . atlas, m . , -je ; atlas: 1 ) (mit.) wiaş, ataşiren ) a se alipi ( le , a se da după Atem ,m .; resutlare , sutare, respira ca purtător al ceriului; 2 ) culegere, cineva , a se reprinile la ceva ; 2) tiune, sutlu ; holen . Idirjeni, a re colecțiune de lărți geografice; 3 ) v . tr . 1).; a alătura, a atuşi ; attachiert sutla , a respira; außer - fommen , a ve materie de mătasă ; +) (an .) întîia jein , it) a fi atașat, alipit; b ) su ni gătiind; in einerii - , într'ın buc, încheietură, vertebră a gitului artig , pus, dedat, devotat. -que, f .; ( cet. într’un sutlet, într'o clipă; den letz ailj.; ca atlasul (stotä ). -band, n . , atac) atac, năvală . -notieren, v . tr. ten --ziebni, ausbaudieu , a şida suutle -bänder; cordlea, panglică ( le atlas. by ; a ataca , a năvăli. tul, a expira; ang dem fomnien , a -beere , vzi Artesbeere. -icli , alj.; dle Atten tat, n ., f ; atentat. încercare pierde resuflarea , sutletul; wieder atlas. -fleid, n . , cr ; rochie ile atlils . , criminală , faptă brutală , crimii, ne zu - fommen , a'și recăpăta resutla -macher, m .; țesător, fabricant de legiuire. -tion, 1 .; atențiune, bågare S. I. Grossmann. Dicționar german -romîn . 9 -e libr, Atteſt 66 Aufbauen de seamă, luare aminte. uation, i lirană ; 2) nadă, momžală , potmet; Zimmer, în odata mea; ---dem Mee f .; 1 ) slăbire, împuținare de puteri; 3 ) săpare, gravare ( cu apă tare); re, pe mare; ich verlaſje midi -- did, 2 ) subtiere, micşurarea desimei u . +) (hir.) cauterizare, corozare.-waj mă las pe tine; --- die Erde jallen , a nui fuid ; 3) micşurarea sarcinilor jer, n.; apă tare. căde la pămînt; --furze Zeit, pentru unui acuzat. -uieren, 1 ) v . tr. 1).; Au, 1) int.; vai ! aí ! valeń ! aoleŭ ! scurt timp; - den Abend, cătră sară : a atenua, a micşura, a ușura , a 2) -- f. , -ell ; plecătoare,mînzare (oa --- der Stelle, pe loc , îndată , numai face mai puțin greň ( sarcinele il ſe cu lapte, mulgătoară); 3 ) -- f., -ent ; decît;-- den Sommer, pentru vara; nui acuzat); 2) v. ntr. 1.; a slabi, a ) insulă mică, ostrov mic (într'un - Deinen Wunſch, după dorința ta; a pierde puterile. fluvill, într'un lac); b) pajişte, imas, --dentid , pe nemteste ;-- ' 8 (Ucrare : Atteſt, n ., -e; atestat, certificat, măr suhat, şes mănos ( udat de apă); c ) wohl, într'un noroc, pe apucate, turie ( în scris). -ieren, v . tr. 5 .; a luncă , poiană frumoasă; d ) smîrc, într'o doară; pop ., in doru lelii ; 2 ) atesta , a certifica , a adeveri. mlaştină tizicoasă ( în pădurile Bole adv.; în sus; und ab gebeii, a umbla Attich , m ., -e ; ( bot.) boz, bozie, soc miei de Sud ). dl’ancîtelea , de colo pănă colo; sie mic ( Sambucus ebulus). -jajt, m .; Aud ), conj.; încă, și, aseminea, asij Thiireni ſteberi weit uşele stan des suc de boz. derea; id ; kenne ihn- , îl cunosc și chise; ein Mal, deodată ; - Neue, Atti-id ), adj.; 1 ) atic , ce e după gus pe ſel ; -nidit er, nici žel; jowohl id; din noñ; es find – tauſend Pieniden tul şi maniera vechilor Ateniený; als -- er, atît ieŭ cît ſel ; das babe geſtorben , aŭ murit ca la o mie de 2) fin, ager, istet , ingenios, spiri id mir - im Trainie nidyt einfallen oameni; er iſt woul - , se află bine; tual; fig., -ed Salz, glumă fină, vor laſjen , aceasta nicì prin vis nu mi- a 3 ) conj.; --Daß, ca să, pentru ca; bă isteață și fină, cuvîntare cu duh . trecut; was ſein , fommen mag, tie 4 ) int.; sus ! -ihr Priiter ! haidem , Attitüde, f.; atitudine; 1 ) chipul cu ce va fi; was er - ſagen may, ori ce fraților ! Die Augen , deschide care își ține cineva corpul, manie ar zice ; wenn er arbeitet, cu toate ochii ! 5 ) în compunere cu verbe ră exterioară; 2 ) pozițiune, situa că, deşi lucrează; du veripridſt , taun înseamnă : a ) mişcare, direcţiune ţiune, stare. id midy -auf did verlaſſen ? îmi fă în sus, înălțare, ridicare; b ) lescbi Attrac-tion, f ., -en ; atracțiune, atra găduiești, dar pot să mă bizuì pe dere ; c ) menire, hotărire pentru o gere, putere atrăgătoare; fam ., vi tine, să pun temeiŭ pe făgăduinţa întrebuințare oare care; d ) repețire; no 'ncoace. -tiv , toriſdı, adj.; a ta ? wenni -- , nu face nimic; das hilft e) creştere , umtlare; f) lucrare ( pe trăgător. ihm - was Kedyt8 ! aceasta nu - i ajută o suprafață) ; g ) desăvărşire, ispră Attri-buieren , v . tr. H.; a atribui, a nici de cum , de loc ! den Teufel- , vire, mistuire; h ) împunere. -ädizen , însuşi, a împuta . -but, n ., -e ; a la dracu, la ntiba ( ca împrotivire, 1 ) v. ntr. H.; a geme tare; 2) v. tr. tribut, însuşire, ceea ce jeste pro ca refuz) ; jo jdon ſie --- iſt, ori-cît ſe H.; a trezi, a deștepta gemînd tare . priŭ și particular unei persoane saŭ de frumoasă; wer es -jein mag , fie -aderu, v. tr. V.; a întoarce o ară unui lucru. -bution, f., -en ; atribu ori-cine; du ſiehſt frank ans, chiar tură , a ridica în sus (pămîntul), a țiune, însărcinare. -butiv , n .; 1) ( gr.) arăți bolnav; daran bat - Niemand înfoſa arînd, a săpa pămîntul cu adjectiv, atributiv; 2) atribuitor, gezweifelt, de aceasta nicĩ nu s'a plugul. -angelu , vzi auflichen. -ar : care atribuïe, atribuitiv . îndoit chiar nimene. beiten, 1 ) v . ntr. V.; a) il tinde în Ak, m .; vzî Atzung. -el, f., -11 ; 1 ) țarcă, Audienz, f ., -en ; audiență: 1 ) asculta sus prin lucru; b ) a sfirsi cu lucrul; coţofană, caragace ( Pica caurlata ); re , atențiune ce se dă aceluia ce 2 ) v . tr. V.; a ) a întrebuința , a con 2) fig ., perucă, tombateră, bătrîn vorbește; 2) timpul consacrat de suma; den ganzen Vorrat -- , a între. retrograd. -ent , 1 ) v. ntr. 6 .; a mînca , principi saŭ persoane înalte pentru buința, a trece toată proviziunea: a paște; 2) v . tr. 6.; a nutri, a a primi şi asculta plîngerị, cereri, b ) a deschide lucrînd; Sd; liſjee , paște, a lăsa să pască; 3) a momi, etc.; 3) ședința judecătorilor pen Thiireil- , a deschide broaște, lişe; a ademeni ( cu nadă, en potmet). tru a asculta pledoariĩ, marturi etc. c ) ſid; die vände-, a'și răni mî. -ung, f. , en ; nadă, momială, potmet. -jaal , m . , -jäle ; -zimier, n.; sală nele lucrînd; d) a restatornici, a Äk -bar, adj.; ce se poate cauteriza, de andienţă unde se primesc aceſ reînoi, a împrospăta ( lucrînd); 3) ce poate să ardă prin mijlocul u ce cer o audiență ( vzi Audienz 2) ; ſid ), v. r . 6.; a se sui, a se ridica , nui caustic. -brett , n ., er; mic vas sală de tratare a proceselor. prin propriile sale silințe. -atmen, cu apă tare, în care se leagănă în Auditor, m ., -en ; 1 ) auditor, ascultă v . ntr. 6 .; a resufla, a respira adîne, colo și 'ncoace placa de aramă (la tor; 2) judecător supleant; 3 ) jude din non ; rig . , a se şura , a mai re săpători în aramă). -en , 1 ) y . ntr. cător militar. -ium , n .; 1 ) auditorill, sutla, a - i fi mai uşor. -äßen, v . tr . b.; a paște ( cerbi); 2) v. tr . H.; a ) adimare de ascultătorñ; 2 ) anlă , sală b .; a paste, a inînca tot ( animalele); a nutri, a face să pască ( cerbi); de prelegeri, de cursuri, anditoriı . 2 ) a creşte prin dare de hrană, de b ) a săpa, a grava ( cu apă tare); Aue, f., -11; vzi Au , 2 și 3. -nrecht, nutret; 3 ) a deschide, a face să se c ) a cauteriza, a coroade; d ) a'l n . , e; vzì Angerredyt. -11weit, ailj .; spargă ( o rană , prin un coroziv ; 4 ) mînca (přelea etc.) ; 3 ) ſid ), v. r. h .; 1 întins ca o cîmpie, ca un șes. -ľ, a săpa, a grava cu apă tare pe stec a răzbi, a găunoşi (rozînd). -grund, m ; ( -11 ) , vvi Querodie, -rbeller, m .; lă , pe aramă etc., flori, figuri etc. ) . m .; pătură, fund pentru lustruirea, cîne (întrebuințat) pentru vînarea Auj-vaden, v . tr. ner. b ) ; a întrebu smălțuirea plăcer de aramă, ce jeste cocosului sălbatic .- rbahn, m . , -bäl) inta , a consuma tot ( prin coacere , a se săpa cu apă tare . -fraft, f.; nie ; cocoș sălbatic , cocoș de munte , cocînd ). -bäheit , v . tr . H .; a des causticitate, putere caustică, pu gotcan , gotcan de sililă ( Tetrao il chide. a face să se spargă ( o rană, tere de a cauteriza . -kunſt, f.; arta rugallux!. -chahubal}, m .; călcarea prin oblojele, prin cataplasme).-bab - de a săpa, de a grava ( cu apă tare ). găinilor de cocoșii sălbatici. -rhen : ren , v . tr. V .; a pune pe năsălie , pe -lauge, f.; leşiă caustică . -mittel , n1c , f .; găină sălbatică.-rhirid), m ., t; patașcă. -banjen , v . tr. 6 .; a clădi n .; caustic (d. e . piatra iadului etc. ); cerb de rînd, prost.-rhuhn, n ., -hib snopii. -bau, m .; 1 ) clădire, zidire; coroziv . -riadel, f. , -11 ; acul săpăto nier ; vzi Auerhahn. -rfuh, f. , -fiibe ; 2 ) clădire (din noň ) reconstrnire. rului în aramă. -pulver, n .; (med .) vacă sălbatică . -rodis , m . , -en ; bour, -bauen , 1 ) v . tr. 6 .; a) zidi, a clădi , praf cauterizător. -ſtahl, m . , -e ; vzi zimbri Bos urus]. a ridica o ca ă , o clădire, a con Arsuadel . -ſtein, m ., -e; piatra jadu- Auj, 1 ) prp. (cu dat. și acus,) pe, a strui; b ) a clădi din noŭ , a rezidi, lui. -ung, f. , -en; 1 ) păşune, nutret , ! supra, peste , spre, în, la; -meinem a reconstrui; 2) fido, v . r . 1.; a Aufbeben 67 Anfbriugen a se r . ner. tr. conserva а Cu zidi . a se ridica (o clădire, ozi desprinde; 2) a rupe (o legătură , o v. tr. W.; a frige din noŭ, a încălzi dire ). -baumen , v . ntr. V .; a se a relațiune) ; 3) a lega (pe ceva) ; ſidy din noň (friptura etc.). -brauchen , căța, a se acăţăra, a sări , a se urca ein todo a şi prine i jug, a se v. tr . h .; a întrebuința tot, a mis pe copaci ( veverița , maimuta etc.). împovora; 4) Einem Emas tui, a consuma, a absorbi. -brauen , -bäumen , 1) v . tr. 6.; a ) a înfăşura, a face pe cineva să creadă; fam ., a'l v . tr. b.; a întrebuința berărind, fă învăli (pe sul, pe mîngălău , rufe face să inghite bapul, găluşca, a ' cînd bere. -braujen, v . nr. 1. , și etc. ) ; b ) a urzi, a nevedi o țesătură; unge ochiſ, a'l păcăli cu ceva; 5 ) 1 .; 1 ) a fierbe, a spumega, a clo ( la pînzari); 2 ) ſid), v . r . V.; a se a lega, a strînge ( lucruri de păs coti ( în sus ); 2) fig. , a se înfuria, ridica în două picioare (calul etc.); trat) . a se aprinde, a sări în sus (de 3 ) vzī aufbaumen . -bauſden, 1) ſid , Auf-blähen , 1 ) v . tr. h .; a umfla, a mănie ), a ardeia, a se bursuca, a v . r. h .; a se hoboti, a se beşica, boboşa, a burduși, a întinde; 2) se înfoca, a se sborși, a a se umfla; 2) v. tr. h .; a umtla , ſid ), v. r . 6.; a ) a se uitla , a foc și pară; leidyt se face -- , a sări cuiva a beşica. -bauung, f.,-en ; vzŤ Auſball. înfoſea, a se întinde; b ) fig . , fam ., bizdocul (tandăra, așchỉea). -brau Auf- beben, v . ntr . 1.; 1 ) a sări în sus , a se umfla , a se gurguta, a se co ſend, adj.; supărăcios, iute, aprig, a resări tremurînd; 2 ) a începe a cosa, a se inchiorcoșa , a se bosum înfocat, învăpățat, înfierbântat. tremura . -befindeui , ſidy, v . fla , a se rățoi, a se fasoli. -blä- Auf- bredhen, 1 ) v . tr. ner. 6.; a ) a b.; 1 ) se afla sculat, afară din huug, f ., -enl ; 1 ) umflare, întindere, deschide ( rupînd, stricînd ); einen pat; 2 ) a se afla ( bine, sănătos, rău bobosare, burdușire; 2 ) gurguțare, Brief a deschide o scrisoare; eine etc . ) .- begehren, v . ntr. 6 .; 1 ) a cere bosumflare, rățoire, cocoșare. -bla Nuß a strica o nucă; die Thiire cu stăruință, a exprima o cerere ; jen , 1 ) v . tr . ner. h .; a ) a umfla, a - - , a sparge uşa; b) Wild- , a spin 2) a răcni , a tipa , a înjura, a se întinde ( prin suflare ); b ) das Feuer teca vînat; c ) einen Ader- , a o certa , a se sfădi. -behalten , v. a ațîța focul ( sutînd ); c ) eine gori, a destelini, a despărlogi un 6 .; 1 ) den Hut - , a ținė pălăria pe Fecer . , a ridica, a îndepărta o ogor; d ) das Bier-, a mesteca be cap; 2 ) er fann die Augen nicht pană ( suflind ); d ) a trezi, a deştepta rea ( in recitoare ); 2 ) v. ntr. ner. 1 .; mehr- , nu poate să mai ție ochiſ trîmbiţind, sutlind în corn ; e ) a a ) a se deschide, a se desface, a deschiși; 3 ) a păstra, a deschide sufind ; 2 ) v . ntr. ner. b .; se spinteca; b ) a încolți, a resări (poame etc. ) ; tiy .; fiir die Zukunft zum Tanz einen Tanz, einen Wal (din pămînt); c) a se sparge, a crăpa a păstra , a rezerva pentru vii zer- , a sutla , a cînta (pe un in (buba ); d) a se rupe (ghieaţa) ; d) a tor. -behaltung, f ., -ent; păstrare, strument de vínt) un joc, un vals ; porni, a purcede, a pleca, a se ri conservare . -beißen , v . tr. ner . b .; 3 ) ſid) , v . r . ner . h .; a ) a se umfla dica (spre a pleca) ; friihzeitig - a deschide muşcind, a strica (sorbind ažer etc.); b ) fig ., fam ., a inîneca; bredien wir auf, haiden, să dinții, cu pliscul (nuci, simburi etc. ) . se bosumila, a se închiorcoșa, a se mergem , să pornim . -brechung, f ., -beizen, v. tr. 1.; vzï anjätzen 3. cocoșa , a se cocorî, a se rățoi, a -ent ; 1 ) deschidere, desfacere , (ru -befommen , v. tr. 1).; 1 ) a izbuti de a se fasoli , a se fuduli. -blättern , 1 ) pînd, stricînd ); 2 ) spintecare; 3) deschide; 2 ) a da de lucru , a da lec v. tr. 6 .; a ) a răsfoi, a deschide crăpare, spargere (unei bube); 4 ) țiuni, teme etc. (scolarilor) .-bellen , ( o carte) răsfoind , a întoarce filele; încolțire, resărire (de florë); 5) nă v . tr. .; a trezi , a deştepta lătrînd , b ) a frunzări, a deschide frunzele, boiŭ , scochină ( ruperea ghietei). hăinăind .-bereiten , v . tr . 1) .; (mont.) foile unui boboc, unei flori; 2) ſid ), -breiten, v . tr. 1 .; a întinde, a des a despărți, a descompune (mecani v . r . .: a se desfoiea, a făşura . -brennen, 1 ) v . ntr. ner. ſ .; ceşte) minerațuri (de amestecături). frunzi, a se deschide frunzele, foile a se aprinde deodată , a arde cui -berſten , v. ntr. ner. 1 .; a crăpa, a unui boboc, we forì. flacără; das Ziindfraut iſt aufge plesni. -berſtung, f. , -eni ; crăpare, Auf-bleiben , v. ntr. ner. 1 .; 1 ) a re brannt, arma a ticnit, n'a luat foc; plesnire. -beſſern, v . tr. 6.; a ridica , mîne deştept, în picioare, a nu se 2 ) v . tr. ner. h.; a) a arde, a face å urca îmbunătățind .-bewahren, v . culca, a privigliſea; 2 ) a sta des să fie mistuit de flacări; b ) a între tr . 1.; 1 ) a păstra , a chis (uşa; poarta etc.). buința, a consuma, a mistui ( lemne, pune bine; 2 ) a rezerva; zu Etuvas Auf- blid , m ., -e ; 1 ) privire, căutătură cărbuni); c) a deschide, a sparge auf bewahrt ſein , a ti menit, desti în sus (spre cer etc. ); 2 ) zare, lu (prin ardere; vzi auſätzen 3 ); d) a nat, rezervat pentru ceva. -bewah cire, lumină străfulgerătoară. -blif împrospăta prin ardere; e) Einem rung, f., -ent ; păstrare, conservare. felt , 1 ) v . ntr. h.; a ridica ochii eine Kugel - , a trage ( cu o arină Auf- biegen, v. tr. ner. H.; 1 ) a îndoi în sus, a se uita , a privi în sus; de foc) în cineva ; f) Einem ein Mal- , în sus; 2 ) a îndrepta un ce îndoit, 2 )-- -și -blinfeu, v . ntr. 1. și 1 .; a a înfiera, a însemna pe cineva cu încovăiet ; 3) a deschide (desfăcînd licări, a licuri fulgerînd, scînte un fier călit, ros; g) Wein-, a sul îndoiturile ). -bieten , v. tr . ner . b .; ind, scăpărînd. -bliken, v . ntr . 6.; fura vin ( a'l expune aburilor de 1 ) a face cunoscut, a înștiința în 1 ) a străfulgera, a arunca o zare , pucioasă ); h) die Siede -, a opări , public , a proclama; ein Brautpaar o lucire trecătoară; 2 ) fig . , a se is a muia în uncrop braha, tărîța a face cunoscut, a proclama o ca , a veni, a se înfătoșa îute, pe că sătorie; 2) Einem a ocari, a neaşteptate (spiritului), a căpăta pentru vite. dojeni , a mustra pe cineva; 3 ) a inte o idelă . Auf-bringen , v. tr. ner. h .; 1 ) a izbu ti de a deschide, a deschide (tru chiema, a ridica ( o armată ); 4 ) a Auf-blühen, v. ntr. l.; a înflori, a dindu- se); 2) a ridica, a trage în întrebuința (puteri, mijloace); alles îmboboci, a se deschide (bobocii). sus; 3 ) (Harn- , a face sul din tort , --, a'și pune toate puterile, toate Anf- bohren, v. tr. 6.; 1 ) a deschide din fir; 4 ) (Getreide- , a căra grîne silinţele, a se opinti , a întrebuința sfredelind, bortelind; 2 ) a sfredeli în pod, a le strînge ( la moară etc. ) ; toate mijloacele; fam ., a din noŭ. -borgen, v. tr . 1 .; a îm 5) Wild -- a zgorni vînatul ; 6 ) dracu în patru. -bietung, f. , -ent ; prumuta, a strînge, a aduna îm Geld, Kapitalien- , a aduna, a strîn 1 ) chỉemare, ridicare (de oști ); 2) prumutînd. -n .; împrumut.-borger, ge, a procura banỉ, căpitaluri; 6 ) publicare, înștiințare (pentru căsă m .; împrumutător ( cel ce ia Steuern-, a încasa dărī, impozite. torie ) ; 3 ) întrebuințare (de mijloace, împrumut). taxe; 7 ) Sdiffe-, a prinde corăbii de putere). -binden, v . tr . ner. h .; Auf-braſjen, v. tr . 6 .; (mar .) a în ( și a le aluce în port) ; 8) Truppen, 1 ) a deslega, a desface ( nodul), a drepta (pînzele) după vînt.-braten , ein Heer - , a strînge trupe, armată; se des conserva , a face pe cu Aufbrobeint 68 Auferſtehungemann se a de 9 ) Zeugen , Beweiſe gegen Einas ridica în formă de aburi, -dau păsînd , strîngînd; 2 ) a apăsa pe; 3) a aduce martiri, dovezi in protiva cru , v . ntr. 1. și 1 .; a remine de ein Geid niir a face să se spar ceva ; 10) a mănie, a înfuria, a a stept, a nu se culca, a privighiea. gă un bubořu ; ) a pune, a tipări, țîța , a oțări, a înteți, a face să Auf-dedeln, v . tr. V.; a lua , a scoate a săpa, a grava (pe ceva ). drüt sară în sus (de mănie ); pop ., Je capacul. -dedeu , v. tr. 1 .; 1 ) das kung, f. , -e'll; 1 ) întipărire, impri manden - , a'și aprinde paie în cap; Tijditud ) - , den Tijds-- , a pune fata mare; 2 ) punere (de pecete, de sigil). 11 ) einen Bau--, a ridic: ' , a dura de masă , il pune masa ; 2 ) a des Auf-duden , v . ntr. și r. 1 .; a se ridica, o clădire, o zidire; 12 ) cinci Srail coperi, a desvăli, a lua , a scoate a se ivi , a se arăta , a žeși la lu fell -., a ridica pe un bolnay (de : capacul; 33) a intinde pe , peste mină (din gliemuit, tupilat ce iera ). pe pat), a'l însănătoşi; 13) wandel ceva ; 4 ) lig . , a descoperi, a da pe -dunjeni, 1 ) v, ntr. și r. 1 .; a and Generbe - , a ridica, a face să față; Cinem der Sqall- , bulbuca, it se burduși, a se buhii, prospere negoțul și indlustriile ; 14) masca pe cineva , a - i da pe fata a se umfla; auigedunjeni, bucălat, bu Tiere , Kinder - , a creste plinte, it înșelăciunea . -dedung, f ., ell; 1 ) hăiat, putařů , infoiat, umflat; 2) v . nimale tinere, copii; 15 ) a aduce la descoperire, de -vălire; 2) fig . , des tr. h .; a bulbuca, a unfa, a buhii, ivială , a introduce, a aduce la mo coperire, demascare . a burduși, a infoža . dunjung, f. , då . pe tapet. bringer, m .; (mar. Auf-diditent , vzĩ andidyten .-diugebricf, -eni ; imflare, bulbucare , infoleare . corabie ce umblă să prindă alte m . , .e ; scrisoare, contract de toc -dunſten, v . ntr. ( . ; a aburi în sus, corăbii. -bringung, t ., -ent ; 1) ridi mire, de angajare a unui ncenic, ul a se evapora . -dunſtung, f . , -en ; a care, înălţare; 2) stringere, adunare , nuì invățăcel.- dingegeld, n .; tocmală, burire, evaporare. -dupfen , v. procurare (de bani, de trupe etc. ) ; simbrie, leată de învățăcel -dingeil, b .; a atinge uşor, a apăsa uşor. 3 ) introducere a unui obiceiu , il 11 v . tr . ner. \\.; 1 ) a primi la învă Auf cggen , v . tr. V .; 1 ) a grăpa din nei mode ). ţătură ; ?) i tocmi, a angaja pe un nox; 2) a infoi , a scoroli ( l Muf- brodeln , v . ntr. ſ .; a fierbe, a invătăcel. -dingung, f. ,-ell; tocmire, mîntul) grăpínd. einander, adv.; clocoti, a da indă. angajare de învățăcel. unul după altul, unul peste altul, 9lu1f - brid ), m .; briidye; 1 ) deschidere. Auf-doden, v . tr. W ; 1 ) a infăşura laolaltă ; ſid) - - dränsjen, a se înghie desfacere (prin rupere, stricare); 2 ) funea (la vînători); 2 ) a învăli ( rule sui, a se îmbulzi; folgen, a urma, spintecare ( ile vinat); 3 ) măruntaie, pe sull ) . donnerli, 1 ) v . ntr. 6 .; a a succeda. cinanderfolge, f. , en ; mate (ale vînatului spintecat); 4 ) detima, a resima, i se ridica in urmare, succesiune. cijen , 1 ) v. ogor, paragină, toloacă, ţelină , pir aier ( tumind ); 2 ) v . tr . 6 .; a trezi, tr. 1) .; a rupe ghieața; ») ſid), v . r . loagă, obleagă; 5 ) plecare, pornire, a deştepta , it speria tunînd ; 3 ) ſid ), b .; a se desghỉeța. cutbalt, m .; 1) purcedere, punere în mars; 6) spar v . 1. 1) .; a se împopotona, a se găti, şetlere, petrecere ( într'ıın loc) , să gere, rupere (a ghieței etc. ) ; 7) in a se spileui, a se giorsii, a se sto lăşluire; 2) locuintă , lăcaş, sălaş, colțire, resărire ( a florilor ).-brühcii, lisi , a se înzorzona. -dörreli, v . tr. domicilin ; 3 ) împiedecare, stinghe v . tr. 6 .; a opări, a muia în un 6 .; a usca şi a păstra. ržală , întărziere , zábavă ; vune crop -brüllen , 2 ) v. tr. 1).; a trezi, Auf-drängen , 1) v. ntr. 1 .; :) a des fără întărziere ; 4) stațiune, popas; a deştepta prin urlet; 2) v . ntr. 1.; cluide impingînd; h ) a ridica îm 5) culcuş, vizuniă ( de feare ); b ) a a urla deodată, a începe a urla . pingind; c ) Einem Emas- , a îm zil . -cuthaltebewilligung, f. , -til ; -brummell, 1 ) v . ntr . V .; a mormîi, pune cuiva ceva ; 2 ) ſid , v. r . 1.; învoire, carte , bilet de petrecere a bombăni, a zbîrnîi tare; 2 ) v . tr. a ) ſide (Einem ). a se vîrî cu de ( într'un loc ). -enthaltedauer, f ., 1.; Einem eine Beleidigung a sila , a se împrune cuiva ; pop ., timp, durată de petrecut ( întrạnu sulta, a înjura pe cineva, a se răsti căde satară în spinare; a căddė ur loc ). enthaltekarte, f. , -11 ; vzi Muj la fel înjurîndu -l. -brüſten , v . tr. du -belea în spinare; b ) a - ỉ trece enthaltsbewilligung .-enthaltsort, m . , V .; a tăie, a deschide, a spinteca prin cap , a- ĩ veni, a -ì abate ( ide t; vzť Aufenthalt 2 , 4 , 5 şi 6.- cut: pieptul ( unei vite tăiete ). etc.) . haltszeit, r.; vzi Aufenthaltsdauer. Auf-budelli, v. tr. 6 .; a lua, a purta Auf-drehen, v . tr. 6.; 1 ) a desșuruba; -erbaueri, 1 ) v , tr . 6 .; a ) a clădi, a în cîrcă, a duce în spate.-budeii, v . 2) a dessuci, a desface, a despleti; dura , a ridica ( o clădire, o zidire) ; tr. h.; a ridica, a dura , a face du 3) a deschide, a descovaie; 4) a în l » ) a întemeia (in oraş ); c ) fig., a ghenițe, baratce. -bügeln , v . tr. tepeni sucind; 5 ) tig, fam ., Einem întări, a desfăta (sufleteşte); 2) ſid , 4.; a călca din noň (cnu fierul).-vür Enwas-- , a spune cuiva gogoși de v . r. 1) .; a ) à se ridica (zidiri, clă den , v. tr. V .; 1) a încărca , a îm tută , cai verzi de pe păreți. -dre diri); b ) a se întări , a povora , a însărcina; 2) a da , a a iden , v . tr . ner, .; a treiera tot; (sufletește ). -erbaulid se desfăta runca vina (asupra cuiva ), a im a stirsi de treierat, de îmblătit. tor, desfătător. ), ailj.; întări puta , a pune ceva în sarcina cuiva; Auf-driejciu , vzí auſtreben 2. -Drin Einem Erwas -erlegen, v . tr. 5.; fam ., jemanden Etuis - , a se spă gell, 1 ) v. tr. ner. 1).; Einem Etnias à porunci, a îm pune cuiva ceva , a'l insărcina, a'l la pe cineva. -biirdung, f. , -ell; 1 ) a împune cuiva ceva , a'l sili , încărca cu ceva; eine Stener, Tare împovorare, încărcare ; 2) sarcină, al nevoi să primitscă ceva , să a cislui, a împune, a încărca povoară; 3 ) împutare, învinuire, în ſeſe ceva; fiy ., jeine Meinung cu o dare, cu o taxă . -erlegung, culpare -biirſten , v. tr. V.; 1 ) a pre impune cuiva părerea sa; 2 ) ſid ), v. f ., -enl ; 1 ) ordin , poruncă; 2 ) îm rța din non ; 2 ) a peria în sus. r. ner. 1).; vzť aufdrängen 2.-dring= punere, încărcare, împovorare cu Auf-damen , v . tr. .; a face damă, lid), adj.; supărăcios. -dringlidi dări, taxe etc.). -erſtehen , v: ntr . a pune o damă peste alta ( în jocul fcit, f., -eni ; supărare, necăjire, a ner. 1 .; 1 ) a înviea, a reînviea , a de dame). -dämmel, v . tr . ; 4 ducere de supărare, vle necaz. -dring= se scula din morţi; 2 ) a se ridica iezi, a stavila, a face o jezătură , ling, m . , -e; om supărăcſos, lichea, din noŭ , -erſtehung, t'; 1 ) înviere, un stăvilar, un zăgaz.-dämmern, v . şarlă . sculare din morţi; 2 ) ridicare din ntr. Ģ . și 1 .; 1 ) a se lumina de zi, Auf- dröjeli vzť aufdrehen 2 . noŭ . -erſtehungsfeld , n ., .er; ținti a murgi, a zori, a crăpa vle zi ; 2 ) Auf-druden, v . tr. H .; 1) a întipări, a rim , cimitir. -erſtehungajcit , n .; în fig ., a se trezi , a se deştepta (cul imprima pe; 2 ) a pune pecete, si vierea, serbarea învierei. -erſte mințile cam incurcate ). dampfen, gil ; cini pierd, a sígni un cal. hungsfreude, f.; bucuria înviereř. v . ntr. 1 .; a aburi, a fumega, a se -driden , v . tr. V.; 1 ) a deschide an -critehungsmann, m . , -männer, des a în / . a Auffädelt 69 Auffüllung 2) Blut , . re . 2 gropător de oseminte, de cadavre. ochỉ, ciudăţenie. -falten , v . tr. H .; | Auf- fo ( r)dern , v . tr. H .; a chỉema, a -erwaden, v . ntr. 1 .; 1 ) a se trezi, a descreți ( o rochiă) ; 2) a așeza în pofti, a învita , a provoca, a soma, a se deştepta; 2 ) vzi auferſtehen 1 . pături (postav etc.). -fangen, v. tr. a destide, a angaja; Einen zu Et -erweden, v . tr . 1 .; a rerleştepta, a ner. .; 1 ) a apuca, a prinde, a în wad trezi , reînvie (pe cineva) . -er şfăca, a găbui, a opri, a înjghieba; gaja pe a provoca, a invita, a an cineva la ceva, a'l pofti weđung, f. , -en ; reînviere, resculare, a strînge sînge; 3 ) ein să ieie parte, să conlucreze etc.; redeşteptare. erziehen , v . tr. ner. Wort- , a prinde un cuvînt. -fan eine Daine-, a pofti, a angaja pe b .; 1 ) a creşte , a educa ( copii etc. ); gung, f.; 1) apucare, prindere, gă o damă ( la joc ); eine Feſtung 2 ) a cultiva plante etc. -crziehung, buire, înşfăcare; 2) întrerupere, o soma o cetate să se predeie; eine f. , -ent ; 1 ) creştere, educatiune; 2) prire. -färben, v. tr. 1 .; 1 ) a îm Spielbank cultivare. -eſſen , 1) v. tr. ner. H .; a prospăta, a reînoi boind , zugrăvind; joc) ; Jemandesa sparge o bancă (la mînca tot, a înghiți, a mistui, a 2) a văpsi, a boi din noŭ; 3 ) a ocrotirea, Sdu -- , a pretinde consuma; 2 ) v . ntr. ner. h .; a stirşi stirși bojeaoa, văpseală întrebuin protecțiunea cuiva.-fo(r ) de mîncat. dierung, f ., enl; poftire, învitare, tînd'o. -faſeln, fajen, -faſern , vzi chiemare, somare, somațiune, de Auf- fädeln , fädmen , v. tr. h .; 1 ) a auffädeli 2. faſſen, v. tr. 1 .; 1) a stidere, interpelare. -forment, v . tr. înşira , a însăila (mărgele etc.) ; 2 ) strînge, a aduna, a ridica de jos, H .; a prine pe calup , pe formă ( la a destrăma, a destira . -fahren , 1 ) a apuca , a gabui; 2 ) a prinde o pălărieri). v. ntr. ner. . ; a) a se urca, a se slui chiurile unui ciorap, unui coltun); Auf- frejſen , v. tr. ner. h .; 1 ) a min . în sus; b ) a se ivi, a ieşi la lumi 3 ) a înşira , a însăila (mărgele etc.); ca tot, a înghiți (despre animale ); nă; c) a se înfuria, a sări în sus, 4 ) fig. , a pricepe, a întelege, a cu : 2) a roade, a coroade, a deschide a tresări (de minie), a se cătrăni , prinde (cu mintea ), a pătrunde.-jaſ (prin mijloace corozive ). a se bursuca, a se înfoca lesne; ( I ) fung, fi pricepere judecată, inte Auf-frieren , v. ntr. ner. h.; 1) a des a merge în trăsură ( la o solemni. ligentă, apreciare; eine ridtige, fal ghieta; 2 ) a crăpa de frig - friſchen , tate , procesiune etc. ) ; e ) die Thiire, ide, freiere o judecată dreaptă, 1 ) v . tr . V.; a) a împrospăta, a die Fenſter ſind aufgefahren , uşa, te falsă, mai liberă. faffungsart, f.; înoi; b ) fig ., Einent zu Etwas--, reştrile s'ai deschis repede (tiind chip , mod de a pricepe, de a judeca. îmbărbăta, a încuragia, a îmboldi izbite ); f ) das Sdiloß iſt aufgefahren, -fajjungegabe, f.; darul pricepere , pe cineva la ceva ; c ) a răcori, a broasca a resărit; g) a sări , a tre al înteligentei.-faſſungsfraft, f.;-ver reînsufleți; 2) v. ntr . 1) .; es fridyte sări ( din somn ); 2) v. ntr. ner . b. mögen, n .; pricepere, inteligenţă; der Wind auf, se ridică un пой si j .; a ) das Schiff iſt aufgefahren , putere, facultate de a pricepe, de vînt; 3 ) ſid), v. r. W.; a) a se reînoi; harabagiul, cărutaşul a dat cu tră a cuprinde cu mintea. -faſſungs b) a se răcori, a se reînsufleți.-fri sira peste ceva; 3) v. tr . ner. V.; weiſe, f.; vză Auffaſſungsart. idung, f. , en ; 1) împrospătare, re a) (Heidiiit3 a aduce și a aşeza Auf- feilen, v . tr. 1).; 1 ) a pili din înoire; 2) reînsuflețire, răcorire, ră tunuri; b ) beim ( aſtmahl viele Fla noŭ; 2 ) a deschide pilind. -feuchten, corială ; 3) imbărbătare, încura dyen - laſſen , a destapa multe și v. tr. h.; a uda, a umezi, a jilăvi , giare. puri, a be, a consuma mult vin la a muſa din noň . Auf- führbar, adj.; ce poate fi înfăto ospăt; c) Nies--, a căra pietris, prund Auf- fiedelni, v tr. 1 .; a drăngăni, a şat, reprezentat, jucat, executat . jeitri a ridica, a îndrepta o şosea; scărţîi din vioară, a cetera ( un cîn -führeul, 1 ) v . tr. h.; a ) (Webäude d ) einen Weg- , a sparge un drum , tec ). -findent , v . tr. ner. 1 .; a găsi , a ridica, a dura clădiri; b ) Erde a face hăugas (umblînd mult en a afla , a descoperi, a da peste. -fi um einen Baum -- , a grămări pă trăsura ); a strica un drum (umblînd iden , v . tr . 6.; 1 ) a prinde cu ră mînt, terină împrejurul (rădăcinei) cu trăsura ); e) (mont.) a deschide tea, cn năvod, a păscui; 2 ) fam ., unui copac; c) sianonen--, (o mină, o baie). -fahrend, adj .; eine Neuigkeit- , a atla o noutate . ce și a aşeza tunuri; d ) die Wade iute , învăpăiat, arțăgos, arțăgaş, , Auf- fladern, v. ntr . 1 .; a vălvîi, a a pune, a aşeza sentinela, gar înfocat, supărăcios. -fabrt, f ., en; 1) arde cu flacără , a arunca vîlvoare. da la postul ei; e) einen Damm suire, urcare cu trăsura; 2) Chriſti -flammen , v. ntr . .; 1 ) a se aprinde, & ridica o ſezătură , un zăgaz, un înălțarea Domnului; 3 ) sniş, po a izbucni în facări, a văpăſea, a stăvilar; f) Zeigen-, a produce, a vîrniş, povîrnirea unuï deal; 4) cor arunca foc și pară; 2) fig ., a se cita marturi; g ) Einen bei Jemand tegiu , alaiu, procesiune; 5 ) întrare, înflăcăra , a se înfuria , a se aprinde - , a întroduce pe cineva și a'l luare în stăpănire a unei moșii; 6) (de mînie ), a se pasiona.- flattern, prezenta; h ) Einen in ein Amt rampă, loc pentru trăsurile ce se a v . ntr. 1 .; a se ridica în sbor, a înstala pe cineva într'o slujbă, propie, ce sosesc . -falleil , 1 ) v . ntr . fălfïi in sus. într'o funcţiune; Schauſpiele, O ner. 1.; a ) a căde peste; b ) die Vögel Auf-flechten , v . tr. ner. 1 .; 1 ) a îm perni a juca , a înfățoșa, a re ſind auſgefalleni, părerile s'aŭ pus pe pleti în sus; 2 ) a despleti. prezenta comedii, opere; 1 ) einen copac; c) die leithunde ſind auige Auf-fliegeni , v. ntr. ner. j .; 1 ) a sbura Talli a conduce un joc; k ) eine fallen, copoii adulmecători cantă , în stis, a se cocota , a se gurguța , Sonate a cînta , a executa o so urmăresc cărarea ; d ) a se deschide a'și lua sborul, avînt; 2 ) im Feuer, nată ; 1 ) ( com .) einent Poſten in der *căzînd ; e) a surprinde, a uimi, a im Raud -- , a dispăre în foc, at se Nedung- , a pune, a specifica o izbi, a pune în mirare; 2 ) v . tr. preface în fum ; 3 ) eine linternet sumă, un articol într'o socoteală; ner. 6.; a deschide, a strica căzînd ; mung fliegt aui, o întreprindere în 2) ſich, v. r. H.; ſid ) gut, idyledyt 3 ) ſichy, v . r . ner. 1.; a se răni că cetează , se stînge; 4 ) a se deschide a se purta bine, rău. -führung, f., zind . -fallend , -fällig, 1) adj .; sur repede (ușa, fereştrile ); 5) eine Mine -ent ; 1 ) ridicare (de clădirỉ) ; 2) în prinzător, nimitor, izbitor, bătător ---laſjen, a face să izbucniască , să fățoșare, reprezentare , execuţiune; la ochỉ, arătos , ciudat; 2) adv.; de sară o mină; 6 ) a sări în sus, a se 3 ) citare, producere (de dovezi, de mirare, ciudat; auffallend ſein , a bate ridica repede (de pe scaun etc.). marturi); 4 ) purtare; 5) prezentare, la ochỉ; ſid, auffällig maden , a atra -fliegen , n .; 1 ) izbirenire , sărire în întroclucere. füllen , v . tr. H .; 1) a ge luarea aminte, atențiunea asu sus, în aier, exploziune; 2 ) sbor, a pra'si. fallenheit, -fälligkeit, f. , -en1 ; vînt. pe - , a umplè farfuria , ;2 talerul en surprindere, nimire, izbire, batere la ' Auf- flug, m .; shor, avînt, înălțare. supă. -füllung, f., ent; umplere, a adu ለ& Aufgabe 70 Aufgraben reumplere. furchen, v . tr . 5. a re (de armată, de trupe ); 2 ) tas sărit (de soare ); 2 ) deschidere, re brăzila. -futtern, -fütterit, 1 ) v . tr . aller Kräfte, întrebuințarea puteri sărire ( a florilor ); 3) topire (a ghie 6.; a crește (animale) cu nutret, cu lor, sforțare, străduinţă; 3) Einem tei ) ; 4) încolțire ( a semînăturilor); 5) hrană ; 2 ) v. ntr . 6 .; a mistui, a ein - maden , a dojeni, a mustra pe suire, urcare . consuma tot nutrețul. cineva; 4)publicare, înştiinţare pub- Auf-geien , v. tr. 5.; (mar .) a strînge Muf-gabe, f ., -11 ; 1 ) dare, predare, lică (pentru însoțirea unež părechi); pînzele de lăngă catart. -geier, m .; prezentare ( a unei scrisori etc. ) ; 2) 5 ) cliſemare, apel, provocare. -ges (mar.) matelot care privighiează lectiune; 3) temă, problemă, pro bracht, adj.; mînțat, înfuriat, în brama. -geigen , v. tr. H .; a cînta punere, chestiune; 4 ) însărcinare, văpăiat, înfocat, cătrănit , apel (un cintec, un joc) pe vſoara. treabă; co ſid) zur -madien , a și pro pisit; fam ., foc și pară. -ge: Auf- geklärt, adj.; lămurit, inseninat, pune, a se însărcina, a lua asil bung, f. , -en ; 1 ) propunere, însăr limpezit, deslușit, dumerit, instruit . pra’şi; 5 ) renunţare; 6 ) (mont.) în cinare; 2) renunțare, părăsire; 3) -gcflärtheit, lămurire, limpezire a cărcătură. gabelii, v. tr. V .; 1 ) a trimitere, predare a unei scrisori ); duhului, desluşire, dumerire, instru lua în furculiţă, a apuca cu fur 4 ) -Des (Heiſtes , moarte, expirare. ire, lumini. -gefrakt, adj.; 1 ) dere culița , cui furca ; 2) jiy ., fam ., a Auf gedinge, n .; 1 ) tocmală , anga ticat, grijit; 2 ) dărăcit, scărminat; scociori și a găsi, a apuca , a prin jare (a unui învățăcel) ; 2) leată, sa 3 ) zgărieat, rupt; 4 ) fig ., cui chef, de, a păscui, gähren, vzì angären. lar a unui învățăcel).- gedreht, adj.; vesel, vožos, bine dispus; fam ., -gang, m . , -gänge; 1 ) urcare, suure; 1 ) deschis , destins; 2) bărligat.-ge în duşī buni. -gefraktheit, f.; voio 2 ) creştere, incolțire, resărire (din dunjen, adj.; 1 ) bucălat, bubăſat, şio, dispozițiune bună, chef. pămînt); 3 ) resărit, resărire (al soa buhav, burdușit, putățos, bosum- Auf- geld , n ., er; 1 ) baş, lajă , zaraf relui), pop ., soare - resare ; 4 ) resărit, flat; 2) vzï aufgeblaſen 2. -gedunſen lic , agiu; 2 ) arvonă, arvună. ge orient, ost, est ; 5 ) stuis ; 6 ) scară ; bcit, f ., -ell ; vză Ausgeblaſenheit. legt, adj., -gelegtheit, f.; vzi auſge 7 ) der des Eijes, desghțetul, rupe Auf:gchen, 1 ) v . ntr. ner. 1. a ) a fratt + și Aufgetraptheit. rea, spargerea ghieței; 8 ) ocr - der merge în sus, a se urca , a se sni; , Auf- geräumt, adj.; 1 ) grijit, curățit , belagerien Stadt, deschiderea orașul b ) Raudi, Tamri geht auf, se suſe , dereticat ( odlaia etc. ) ; 2 ) cu chef, lui împresurat; 9) trecere (de banž, ſesă fum , aburi; c ) auf und ab ge vesel , voſos, bine dispus; fam ., in de marfă, de merinde etc.), vînza hen , a umbla de colo pănă colo , în duși buni. -geräumtheit, f .; voſoșie, re, consumațiune; 10 ) cheltuieli. sus și ' n jos, d'ancîtelea, în lung dispozițiune bună, chef. -gangspunkt, m .; resărit, orient, ost, și 'n lat; d) der Teig geht auf,alu- Auf-geregt, adj.; întărîtat, ațițat, i est. -gären , v. ntr. H.; a dospi, a atul, plămădĩala creşte (dospind ); e ) ritat, turburat, zădărit, îndârjit, că fierbe; a se sui, a seurca dospind, die Waſſer ſind alligegangen, apele trănit, întețit. -geregtheit, f.; întă fierbînd .-gattern, v . ntr. 6 .; a pîn aŭ crescut; f ) die Saaten gehen auf, rîtare, ațîțare, iritare, turburare, di și a atla , a scocřori, a păscui, semînaturile încoltesc, resar; g ) die înclirjire, intețire. -geriffen , adj .; 1 ) a prinde păndind. Sonne geht auf, soarele resare; h ) smuls, sfăşğat; 2 ).-e Augen , ochi Auf-geben , v. tr . ner. 1 .; 1 (mont.) Etwas Verborgenes geht auf, ceva alunați, bleojdiți, bolovăniți. a turna (minerațul în topitoare ); 2) ascuns se iveste, iesă la lumină, la Auf-geſchaut ! int.; păzeşte ! ferește ! einen Brief - , a da, a preda, a pri ivială, se vădeşte; i ) das Eis geht uită -te ! ſa seamă ! -geidoiſen, adj .; ne o scrisoare (la poștă ); 3) das auf, ghiața crapă, se topeşte; j) der resărit (din pămînt), crescut, nalt, Eſſen iſt,aufgegeben, mîncarea, buca Fluß geht auf, ghiața se porneşte lungan. -geidrunden , adj.; crăpat, tele sunt aduse, puse pe masă ; 4) pe rîū ; k ) es geht mir ein (Hedanke, despicat, zgărțeat.-geldwollen, adj.; den Ball - , a da, a arunca în sus eine Ahnung auf , îmi vine o idejă , vzi aufgedunjen. mingea ; 5 ) ein Amt- , a părăsi un o presimțire; 1 ) es geht mir ein lidt Auf- geſperrt, adj.; 1) deschis; 2) serviciŭ, a se lăsa de funcţiune; 6 ) auj, încep a pricepe, a întelege; m ) Augen, ochi alunați, bleojdiți, bo den Streit a se lăsa de, a renun eine Stelle geht auf, un post, o func lovăniţi; -- Mund, gură cascată . ța la sfada; 7) den Geiſt, die Seele ţiune devine vacantă ; n) Knoſpen , -geſtülpt, adj .; tuflit, restrînt (pălă a'sì da sufletul; 8 ) einen Arana Blumen gehen auf, boboci, flori se ria etc.); bărligat. fen a părăsi pe un bolnav (de deschid, se desvălesc; o) das Kleid Auf-getrieben, adj.; vzí Aufgedunjen. clărînd starea lui ca foarte rea ); 9 ) iſt auſgegangen, haina s'a deschis Auf - gewältigen, v. tr. 6.; (mont.) a ein Kätiel a propune, a da (spre ( ile bumbi, de nasturi); p ) die Naht deschide înfrîngînd .- gewärmt, adj.; deslegare) o ghicitoare; 10 ) Einem iſt aufgegangen, cusătura s'a destă 1 ) reîncălzit, încălzit din noŭ; %) Erwas a însărcina pe cineva cu cut; r ) die Augen geben mir jetzt auf, fig ., des repetit, de rînd, vulgar, ba ceva; 11 ) fam ., Erwas -müſſen, a se ochii mi se despăinjenesc, încep a nal. gewedt, adj.; deştept, vỉožů, lipsi de, a se şterge pe bot, a'și pune vede acuma clar, lămurit; s) das sprinten; fam ., desghiețat. gewcdt pofta'n cuiū; 12) die Stadt dein Fein Verz, die Seele geht mir auf, inima, heit, fi vỉociune, deșteptăciune. de-- , a preda inimicului oraşuıl.-ge sutletul mi se deschide; t) a geworfen, adj.; întors, turtit în sus, ber, m .; 1 ) eines Briefes, tri remîne nimic; drei von drei geht auf, bărligat, alunat (nas, buze). mițător, prezentator a unei scrisorý; trei din tre nu remîne nimic; u ) Auj-gießfeu , 1 ) v . tr . ner. .; a vărsa , 2 ) - eines Rätſels, propuitor a unei in Raud , Dampf, Aſche , a se pre a turna de asupra, pe, a opări; 2 ) ghicitorĩ (pentru deslegare ). face în fum , aburi, cenuşă; v) die vzť angießen 4 . Aluj-geblajeni, adj.; 1 ) umflat, înfoſet, Stoffe gehen in einander auf, mate- Auf-glänzeu, v. ntr. 6.; a străluci, a bucălat, buhățat, burdușit, cocoșat, riile se contopesc , dispar (născîn se sui, a se urca strălucind , a a bul av; 2) fig ., îngîmtat, fudul , țan du-se un corp noŭ ); x ) viel Geld runca în sus o strălucire, luni tos, fălos, înţepat, trufaş, încorno - laſſen , a cheltui mulți bani, a ri nă. -glätten, v . tr. H.; a călca, a rat, bosumtlat- geblaſenheit, f., -en ; sipi, a părăslui, a face risipă; es netezi , a lustrui, a polei din noð . 1 ) fudulie, tălniciă, bosumflare, tru geht viel Holz auf, se trec multe Auf-glimmen, glikern, -glühen, v. fiă , îngîmfare; -der dyreibart, nm lemne; z ) die Beule iſt auſgegangen, ntr. 1 .; vzí aufglänzen. flare de stil ; 2) umtare, înfoiere, buba, buboiul sa spart; 2 ) ſid ), Auf- graben, v. tr. ner. 6.; 1 ) a des burduşire, cocoșare. r . ner. 6.; ſid, die Fiiße ---, a'și răni chide ( săpînd, desgropînd); 3) a să Auf- gebot, n. , -e ; 1) ridicare, aduna picioarele mergînd mult. --n .; 1 ) re pa , a grava (litere etc. ) ; 4) a sco nu Yufgreifen Aufheiterung ** a se 21 casa Neſt - a ciori, a scotoci , a scormoli; 5) a deschis; b ) Einem eine Stelle--, a îmbulzi, a se strînge ( grămadă ), a arunca în sus ( săpînd) . -grabung, ține deschis, vacant un post pen spori, a creşte. -häufung, f., en; f ., -en ; 1 ) desgropare, săpare; 2 ) tru cineva; c ) die Wand-- , a întin grămădire, imbulzire, sporire, cre deschidere prin săpare, prin des de mîna; d ) a ținė în sus, ridicat; stere, strînsură . gropare; 3) săpare, gravare ( dle lite e ) a opri, a reține, a împieileca , a Auf-hebemuskel, m .. vz Aufheber 1 . re etc. ) . -grappſen , v . tr. H .; a strîn zăbovi, a opăci; f) Einen --- , a ținė -heben , v. tr. ner. H.; a ) a ridica . ge, a aluna, a grămădi. -grafen, de vorbă pe cineva; g) Einen mit a înălţa ; sie Stimme- . , a ridic : v . fr. 5 .; a roadle, a paşte toată leeren Hornungen - , a hrăni pe ci . voacea; die vände- , a ridica , a iearba . -grauen, v . ntr. h .; a înce neva cu nădejde deșerte; h ) den înălța mînele; das Kleid - , a ridi pe a zori, a crăpa de zi . Mund -- , a ține gura deschisă , cas ca, it sumete rochía ; eine Sitzung Auf- greifen, 1 ) v. tr. ner. b),; a apu cată ; 2 ) ſid ), v . r . ner. b.; a ) ſich ca , a prinde, a înhăța, a găbui, a an einen Ort -- , a se opri, a petre a ridica o şeilință ; die Tajel a ridica, a sfirsi masa , înşfăca; 2) v , ntr. ner. W .; der Leit ce, a sta , a poposi într'un loc; l » ) scula de la masă; eine Belagerung hund greift ſcharf auf, copoul adul ſich iiber Etwas-, a face caz de a ridica un aserlin ; b ) Getreide-- , mecător urmăreşte, adulmecă bine . cera; a'și bate joc, a lua peste pi măsura și a pune în grînare, în Auf-grünen, v . ntr. 1 .; 1 ) a înverzi, cior, a critica (ceva necuviincios) hambare, cereale , grîne; b ) eine Ge a resări, a încolti ( iearba etc.); 2 ) într'un chip batjocuritor; c) ſid) jeilichajt -- , a desfiinta, a disolva o fig. , a renaşte , a se ivi din noň (mit Etwas) – , a întărziea, a zăbo societate; d ) ein Geſetz a desfiinţa , (nădejde etc.). -grunzen , v . tr. .; vi; a se stînjini. -halten , n .; 1 ) o a abroga o lege; e ) ein llrteil --- , a a trezi, a deştepta prin grohîit, prire, reținere, împiedlecare; 2 ) în anula , a o hotărire; f) ein prin guitat. tîrziere, zábavă; 3) ținere, lăsare a ridica , a scoate afarii Auf-guđen, v. ntr. 6.; a se uita în deschis. -halter, m .; oprea, předi un cuib ; g) cinen Kontrakt--, a des sus, a ridica ochii. că , opritoare; curea, funie, arc de tiinta, a rezilia un contract; b ) Auf- gürten, v . tr. H.; 1 ) a încinge, a oprit, de reținut. -haltung, f. , en ; (mont.) Einem den lohn--, a tățe întări, a înţepeni încingînd; 2) a vzi Aufhalten n . și Aufenthalt. cuiva leafa; i ) (arit.) einen Brude sufleca, a sumete, a pune în brîv Auf-hämmern , v. tr. 6 .; 1 ) a deschi a reduce o fracțiune; j) Gelb ( poalele etc.); 3) a deschinga, a des de cu ciocanul; 2 ) a înțepeni cio a păstra, a strînge, a pune bine face, a slobozi cingătoarea, brîul, cănind, bătînd cu ciocanul. -bän bani; k ) Etwas (vor Einem ) - , bîrnetul. geband, n. , -bänder; tasınă , bandaj Auf-guß, m. , -giiſſe; 1) turnare, văr . de atîrnat, suspenzoriŭ . -hängebo derc nidit auf, unul nu despăgube sare peste ceva; 2) (him .) muſere den, m ; pod, loc de uscat. hänt şte, nu anulează, nu compensează, de substanţe într'un lichid, infuziu gen, v. tr. 6 .; 1 ) Etwas--, a ani nu exclude pe celalalt; m ) die Ver: ne, herbateřů . -gußtierchen , pl .; in na, a atîrna, a agăța, a acăța, a dwörung a închide, a aresta pe fuzoriſ ( animale foarte mici ce tră spînzura, a pune în cuiŭ ceva; 2 ) conjurații; n ) mit Einem-, a (in iesc în apă (mai ales în apă stătă Einen- , ſidh , a spînzura, a tre )rupe legăturile, relațiunile. co toară) și cari nu se pot vede cu spînzura; 3) fig ., Einem Etwas municațſunea cu cineva; 0) Erde ochỉ nearmați). a) a face pe cineva să creadă ceva ; a grămădi pămînt, terină; 1 ) Auf-haben, v. ntr. ner. H .; 1 ) a ave b ) a păcăli, a înşela pe cineva. Einen Poſten a desfiinţa un post ; asupra'și, a purta (pălăria etc. ) ; 2) -hängerahmen, m .; privaz, pervaz r ) einen Streit a sfirsi , a curma die Thiire- , a ave uşa deschisă; de întins (pînză, postav etc. ) . -hän o ceartă; prov ., aufgeſchoben iſt nidyt 3) den Mund a ave gura căsca jelu , vzt aufhängen 3 , aufgehoben, ce se amînă, nu se uită . tă , deschisă; 4 ) a ave de făcut ce- Auf-harken, v. tr. 5 .; 1) a grămădi,a -1.; 1) ridicare, înălțare, sculare; va; die Schiller haben Themen auf, strînge cu grebla. -hajden , v. tr. 2) desființare; 3 ) reducere; 4 ) pås scolariſ aŭ de învățat teme; .5) a 6 .; a apuca , a opri , a prinde, a trare; 4) strîngere; 5 ) viel- (8 ), ein ave încărcat; dieſer Wagen hat viel înhăța, a înşfăca, a înjgheba, a großes ---von Etwas mideni, a face auf, carul acesta e foarte încărcat; păscui. -haſpeli, 1 ) v. tr. h .; a de mare tevatură de ceva ; 6) in meinen -- den Pflichten, în dato păna pe mosor, pe vîrtelniţă ; 2 ) ſidh, a da unui lucru însemnătate mare; riile ce mă privesc, ce'mĩ încumbă. v. r. .; fam ., a ) a se întiripa, a se a se fuduli, a se fali , a se lăuda. Auf-haden, v. tr . h .; 1 ) a deschide, întrema cu greŭ; b ) a se ridica cu -heber, m .; 1 ) (an .) muşchiù ridi a tăiė, a strica ( cu toporul, cu caz greŭ de la pămînt. cător; 2) scripț, scripete, macara . maoa ); 2) a săpa (pămînt, terină ); Aufbauchen, v. tr . h.; 1 ) a deschide -hebung, f. -en; vză Aufheben n. 3) a sfărăma, a strica (cu pliscul, suflînd ; 2 ) a face să se suše, să se -hebungsbefehl, m , -e; poruncă, nuci etc. ) -häkeln , v. tr. 6 .; 1 ) a a ridice (suflînd ). -hauen, 1 ) v . ntr . ordin, mandat de desfiinţare de a nina de, a prinde cu cărligelul; 2 ) a ner. 6 .; a lovi, a da în , a bate ( cu restare, de abrogare, de casare . -he scoate cîrligelul, a deschide sco sabia etc.); 2) v. tr. ner. h.; a) a bungsgericht, n ., -e ; curte de casa ſînd cîrligelul.-Haken , v. tr. 6 .; 1) a deschide cu toporul, a strica, a țiune. -befteln , v . tr. 1.; a descheța desprinde, a scoate din cîrlig; 2) a rupe, a sparge, a sfărăma cu topo- ! (din cheğotoare, din sponci), a des deschide scoțând cîrligul; 3 ) a ani rul, cu sabia etc .; b ) a cresta , a cătărăma. -hefteli , v . tr. 6 .; ) na de, a prinde cu cîrlig . tăie (în ceva ); c) ein vaus anina, a atîrna; b ) a coase pe; c) .ny . , Auf-halſen, v. tr. H.; 1 ) a încărca, a cheie o casă, o clădire (dulgherii, Einem Etmas-- , vzī aufhängen 3 . împovora, a îngreuſa; 2) a împuta, teslarii ); d) eine Feile , à scrijeli Auf-heitern, 1) v. tr . 5.; a înveseli, a da vina asupra cuiva; 3 ) a în o pilă; e) a da cu fitilul , a aprinde a învioşa (pe cineva ); b) a lămuri, sărcina pe cineva cu ceva . pulberea din tigăiță (la tunuri). a lumina, a limpezi; 2) ſid ), v. r. b.; Auf- balt, m.; 1 ) întărziere, zăbavă, -hauer, m .; daltă, scobitoare, răzuş a ) a se însenina, a se deschide;, fam ., oprire, stingherială , împiedecare; 2 ) romboidal ( la lăcătuşi). das Wetter heitert ſid ) auf, vremea se ohne—, neîntrerupt, necurmat, în- Auf-häufe (l) ı, 1 ) v. tr . 1).; a grămădi, resbună; b ) ſein Geſidit heitert fit tins; 3 ) piedică, grentate; 4 ) oprire ( a a strînge, a face grămadă . mor auf, fața îĩ se învioșează. -heite calului în umbletul lui). -halten, man , maldur, a face moşinoaſe; 2 ) rung, f.; 1 ) înseninare; 2 ) învese: 1 ) v. tr. ner. 6.; a ) a ține, à lăsa ſich, v. r . 6.; a se grămădi, a se lire , învioșare, distractiune. se mare caz, a a în Aufhelfen 72 Auftomment a a r. V. r. Auf- helfen, 1 ) v. tr. ner . H .; a ) Eiuem Auf- jagen, v, ntr. 1 ; 1 ) a zgorni, a a se lumina, a se deschide (vre a ajuta pe cineva să se ridice, să stîrni ( vinatul); 2) a descoperi, a mea ); b ) a se dumeri, a se lămuri, se scoale; b ) Einem die laſt afla cu mare greutate, a păscni; 3 ) a se instrui. -klärer, m .; propovă juta pe cineva să încarce, să ri a trezi deodată . jammern, v . ntr . duitor, reformator, propagandist. dice o sarcină , o greutate; 2) v . b.; a se boci. jauchzent, 1 ) v . ntr. -flärerei , f., -e11 ; propovăduire, pro ntr, ner. h .; Einem a ajutora, a b .; a chiui, a hắuli, a da, å scoate pagare, instruire , cultură , civiliza da ajutor, sprijin cuiva, a'l scăpa chioate (ile bucurie ); 2 ) v . tr. 6 .; a țiune. -klärung, t ., -en ; 1) lămurire , din nevoie ; 3 ) ſidy, v . ner. .; trezi, a deştepta chinind . (lumerire, limpezire, desluşire, ex ſich wieder a se ridica țarăşi, Auf-joden, v. tr. 5 .; a înjuga. plicaținne; 2 ) cultură, instrucțiune, a'și restatornici afacerile. -helfer, Auf-jubelni, vzť Aufjandyzen. civilizațiune. flärungsſucht, manie m .; 1 ) sprijinitor, cel ce dă ajutor, Auf- fämmen , v. tr . b ) ; a pieptena în de a propovădui, de a propaga, de sprijin; 2 ) razîm , sprijin , oprea ( la sus (părul). faken , v. tr. 1 .; (mar.) a instrui . pat etc. ) . bellen , 1) ntr. 1 .; a lu den Aufer - , a întări ancora . Auf- flauben, v . tr. h . a strînge, a mina, a limpezi, a lămuri; 2 ) ſid, Auf-fauf, m . , -fäuſe; cumpărătură în culege; 2 ) a spicui, a pobîrci, a 6 .; a se lumina, a se inseni semnată, cu toptanul, cu hurta, pre pogîrci ( grîi etc.). na, a se limpezi, a se lămuri. -hel cupeție, acăpărare. -faufen, v . tr. Auf-fleben , -kleiben, -fleiſtern, 1 ) v . lung, f.; 1 ) lămurire, limpezire; 2) b .; a cumpăra cu toptanul, cu tr. 1.; a lipi, a înclei pe, de ceva ; luminare, înseninare. hurta , a precupeți, a acăpăra, a 2 ) v . ntr. 1 .; a se lipi de ceva . Auf-henken, vzi aufhängen 2 . cumpăra tot. -fäufer, m .; precupet, -flettern , v . ntr. 1.; a se urca , a se Auf-heken, v. tr. b .; 1) a stîrni, a toptangiŭ, neguțitor ce cumpără căţăra, a se sui. zgorni (iepurele, cerbul etc. din marfă in cantităţi mari pentru a o Auf-flintment, vvi antlettern . -flingen , culcuş); 2 ) a ațîța , a întîrăta, a vinde apoi. -käuferei, f., -en ; vzť v . tr. .; a deschide (ridicînd clam asmute, a înteți, a hărăți, a boldi; Auffauf. -fäuferin, f., -ner.; precn fam ., zwei gegen einander - , a pune peață. -faufung, f., -en ; vzí Auf pa, clanţa) . coadă colacului. -heker, m .; ațiță kauf. Auf-flopfen , 1) v . tr. H .; a ) a des chide bătînd (ușa etc.); b ) Nüſſe-, tor, resvrătitor, instigator. -hekerei , Auf-legeln, v. tr. 1.; 1) a aşeza po a strica, a sparge nuci; c) a trezi , f., -en; -hekuug, f ., .en; ațîțare, în picii; 2) a așeza ( ceva) în formă de a deștepta bătînd; d) a înfojea bă tîrătare, întețire, hărățire, boldire, con. -febreni, v . tr. .: a mătura, a tînd (așternutul etc.); 2) v . ntr. b.; resvrătire, rescoală. ridica cu mătura. - febricht, vzi das Herz hat mir auſgeklopft, inima Auf-heulen, 1 ) v. tr. V.; a trezi, a Rebricht. a început să’mĩ bată. deștepta prin urlet; 2 ) v. ntr. V.; a Auf- feimen , v. ntr. ſ .; 1 ) a încolti , a Auf-kuabbern , v. tr. 1.; a mînca tot scoate un urlet, a urla tare. resări, a începe a da; 2) fig., a se rozînd . -knadei, v. tr. 6 .; a strica , Auf- hilfe, f .; ajutor, sprijin , ajutorin naşte, a resări . -feimen, n .; -fei a sparge cu dinții (nuci, alune etc.) . ță . -hiſſen , v . tr. H.; a ridica (steag, mung, f. , -en ; 1 ) încolțire, resărire; -fuaupeln, v. tr. h .; 1 ) a deschide, vîntrele). 2 ) fig ., naştere. -felteri, v. tr. 1) .; a desface ciupind (puțin cîte pu Auf-hoden , 1 ) v. ntr. 1 .; a ) a se sui, a stirși de a călca , de a stoarce poa ţin); 2) a mînca tot ciugulind. a se urca în spinarea cuiva, a-i se ma ( strugurii ). -fette (i)n, v. tr. 6.; a Auf-kuebeln, v. tr. 1 .; 1 ) a înțepeni anina în cîrcă ; b) a şede pe; 2) v. deslănțui, a scoate lanțujelul, lanțul. cu un cetlîŭ, a proţăpi, a cetlui; tr. 1.; a ) Garben-, a așeza snop Auf-fichern, 1) v. ntr. V .; a trezi , a 2 ) a scoate călușul, cetlîul, proti în clăi; b ) a lua în spate, în cîrcă deștepta chicotind; 2) v. ntr. 1.; a pul. -ineifen, v. tr. V .; a deschide, ( pe cineva) . -höhen, v. tr. 1 .; 1 ) das chicoti de-odată. -fippen , 1 ) v . ntr. a desface pişcînd (cu degetele , cu Derrain-- , a ridica, a înălța tere j .; a se urca și a pierde cumpă cleștele). nul; 2 ) die Farben--, a face să re tul, a sta să cază; 2) v. tr. 6 .; a ) Auf-kuöpfen, 1 ) v. tr . H.; a descheta jasă culorile. -holcu, v . tr. h .; (mar.) a ridica și a pleca într'o parte; b ) (bumbiņ, nasturii), a desbumba; 2 ) a îndrepta o corabie. -holer, m .; b ) a face să se poticniască urcîn v . 'r . 6.; a se descheia, a se des 1 ) (mar.) macara, scripete, funie cu du -se. -fitteli , v . tr. 6.; a cimenta, bumba . care se ridică şi se coboară greu a lipi, a înclei cu ciment, cu co- Auf-fuoſpen , v. ntr. 1 .; a resări îm tăți ( la corăbii); 2) frănghie care rasan. -fitelu, v. tr. 6 .; a trezi , a bobocind. serveşte pentru ridicarea unui steag , deştepta prin gidilire. Auf-knüpfeu, v . tr. H.; 1) a lega in unei pînze. -holzen, v . ntr. 1 .; a se Auf- flaffen, v. ntr. V.; 1 ) a fi, a sta sus înodînd; 2) Einen a spînzu . cucuța , a se aşeza pe o cracă, pe crăpat, intredeschis (uşa, scîndurile); ra pe cineva; 3 ) a desnodla, a dez o ramură ( păserile ). horden , v . 2) a căsca. -flaſtern, v. tr. 5 .; 1 lega . -knüpfung, f. , -en ; 1 ) desle ntr. .; a asculta cu luare aminte, cu clădi , a pune, a așeza stînjîni gare, desnodare, destacerea unui uimire, cu curiozitate. - hör, ( f. ) ohne (lemne etc.). -flappen, v . tr . b .; 1) nod; 2) spînzurare. neîncetat, necontenit, necurmat, în à restrînge o pălărie); 2) a ridica Auf- kodien , 1) v . ntr . b.; a clocoti, tr’una. -hören, v . ntr. h.; 1 ) a as foile, obloanele, aripele (unei mese a da undă, a se umtla (fierbînd ); 2 ) culta cu luare aminte; 2) a înceta,a etc); 3) a scoate, a ridica capacul, v . tr . b.; a) a lăsa să fiearbă , så conteni, a ostoi, a ustui, a stimpi. clapa, supapa ( dle la o maşină etc.). clocotiască ; b ) a răscoace, a fierbe -hören, n.; încetare, contenire, cur- Auj-klären , 1) v. tr . 6.; a ) a lămuri, din nov , a împrospăta fierbînd dia mare, stirşit; ohne - , neîncetat, ne a limpezi; b ) fig ., a lămuri, a du noù ; c) a întrebuința tot, a con contenit, necurmat, într'una. meri, a desluși, a limpezi; c) a lu fierbînd. -kommen , v . Auf- hudeni , vzi aufhocen. mina, a instrui, a propovădui, a ner. ſ .; 1 ) a se ridica, a se urca, Auf-hüllen, 1 ) v. tr. 6 .; a desvăli, a propaga; eine Frage , a lămuri o a merge în sus ; 2) a se scula de desfăşura ; 2) ſid , v . r. .; a se des chestiune; ein Geheimnis jos); 3) a se înfiripa, a se întrema, văli . -hüpfen, v . ntr. .; a sări, a luşi, a descoperi o taină ; Einen it - a se restabili; +) a creşte, a resări sălta, a tresălta, a ţupîi (de bucu . ber Etwas ---, a lămuri, a lumina pe (plînte etc.); 5 ) a se naște; nelle rie) . -huſten , 1) v . tr . b,; a trezi, a cineva asupra unui lucru care care, Sitten kommen auf, se nasc obiceiuri deștepta tuşind; 2) v . ntr. h .; a tu a'l face să priceapă; 2) ſid ), v. r . nouă; 6 ) da fam ein neuer König auſ, şi deodată, 5.; a) a se însenina, a se limpezi, iată că se sculă un noŭ rege; 7 ) suma ntr . a des Auffraden 73 Auflege 1 a ni tr . nii ntr. Gedanken , Zweifel ſind in mir aufge chidă; b ) a căpăta in sus; 2) v . a låsa ușa deschisă; e) den Hod kommen , idei, îndoieli s'aŭ născut ntr. 6 .; a căpăta ca lecţiune, a a - 1 încheie surtucul, a nu'l în mine; 8) ein neuer out iſt aufges ve de problemă. îmbumba; f) Etwas —, a lăsa ceva kommen , a žeşit ( la modă) o pălăriă Auf:frimpen, v . ntr. h .: (mar . ) a se neocupat, deschis, vacant; g) (mont.) mouă; 9) einen Fehler --- laſjeni, a în întoarce în protiva soarelui. -fri eine (ürube - , a părăsi o mină, 0 gădui, a tolera o greşală, un abuz; kelii, v. tr . 1.: 1 ) a măsgăli; 2) a baſe; h ) ein ebeil-, 10) Etwas nidt-- laſjen , a dobori, a scrie scirțiind (cu condețul). a renunta la , a trece, a ceda un feud ; 2) v, nimici ceva, a nu lăsa să prospere; Auf- fräumen, 1 ) v. tr. 1 .; a încovă ntr, ner. 6.; a se lăsa, a se lipsi 11) er läßt feinen Anderni neben ſidy ſe, a strîmba, a arcui în sus; 2 ) de ceva.- läſſig, adj.; ( inont.) părăsit žel nu suferă rival; 12 ) Einen ſid ), v . r . b .; a ne strîmba, a se in ( o mină, o baie). -laſjung, f., -en ; nidyt - laſjeni, a ține de scurt pe ci covăſe, å se încolăci , a se incîr- ! 1 ) (mont.) părăsire ( a unei mine, a neva; 13) Einem für einen daden, liga în sus. unui băi); 2 ) trecere, cedare ( a unui für Berluſt - , a garanta cuiva pen- Auf-fündigen, v . tr. 1).; 1 ) a încı feud ). -laſten , vzi aufladen. - lauerer, tru pagubă, pentru pierdere; 14 ) noștiința, a înștiința, a preveni; 2 ) i m .; píndar, iscoadă, spion . lauern, ein Geidwiir fommt auf, se iveste a da drumul, a congelía; fam ., a v . ntr. 6 .; a pîndli, a spiona.- laue o bubă, ouimă; 15) die diffahrt da paşportul; 3 ) Einem die Freund rung, f ., -en ; pîndire, pîndă, spio fommt wieder auſ, navigațiunea se idaft-, a retrage cuiva prietenia ; nare. -lauf, m ., -läuje; 1 ) adunătură , deschide iarăşi, se restatorniceşte 4 ) Einem den (Geborjam-- , a refuza îngrămădire (de oameni); 2) rescoa (după ruperea ghieței); 16 ) eine cuiva ascultare, supunere; 5) den lă , rezmărîță , resvrătire, bunt; 3) Stelle fommt auf, un post devine va Waffenſtillſtand-- , a denunța armi creştere ( a apelor); 4) prăjitură ( de cant; 17 ) die Sonne fommt auf, soa stițiul (a declara că a încetat); 6 ) onă). "laufen , vi ner. b .; a) rele resare; 18 ) man fann vor ivm Einem ein Hapital -- , a declara cui (mont.) a căra, a transporta cu nicht-- , nu se poate ajunge la ceva va că trebuie să restituie un capi roaba, cu targa; b) ( în făurării) a din pricina lui ; 19) Geriichte nicht tal; 7 ) einen Kontraft a rezilia , încărca o topitoare; c) a înfunda, -laſſen, a înăduși zvonuri, a a anula un contract. fündigung, a face să sară (alergînd spre ceva ); lăsa să se lățiască . ---- .; 1 ) înain f., -en : 1 ) prevenire, înştiinţare, a d ) ſich die Fiiße-, a’și răni picioa tare, mergere în sus; 2) întremare. viz; 2 ) reziliare, anulare; 3) conce rele alergînd mult; 2 ) v . ntr. ner. înfiripare , reînsănătoșare; der Arzt diare; 4 ) dezicere, denunțare. -fünt: 1 1.; a) a alerga în sus, a zweifelt an jeinem- . , doctorul, me digungsrecht, n . , e ; drept de rezi gînd ; b ) die Saat urca aler dicul se îndoieşte de reînsănătoșarea liare, de denunţare, de concediare . tura resare , läuft auj, semînă lui; 3 ) naștere, origine. fömmling, -fündigungstermill, m ., -e ; fiindi încolțește; c ) a se um Ha, a creşte, a se mări; ( l ) a dospi m ., t; parvenit (om ce dintr'o stare gungszeit, t.; termen, timp de de. ! (aluatul); e) (mar .) a dade fund, proastă a ajuns la stare saŭ la vrerl nuntare, de reziliare, de concediare. I a da peste un prag de năsip ( cu nicii) ; fam ., cìocožù . föuneni, v . Auf-funft, f.; 1 ) lecuire, vindecare , corabia); f) die Zinjen laſjen , a ner. b .; a se puto rilica reînsănătoșare; 2 ) (in pl. -fiintei ve lăsa ca dobînzile să se îngrămá -föpfen, v. tr. 6 .; a pune gămălii nituri. füſſelt, v . tr. 1) .; 1 ) a trezi, viască ; g ) das Bret läuft auf, pinea la ace. -koppelni, v. tr. 1 ) ; 1 ) ades a destepta sărutini (pe cineva ); 2 ) creşte, we coşeşte; 11) (mont.) auſge zgărda, a deslega (cînii de vinat ; i Nainen a deschide boboci (ale laufen jein , à ti părăsit (o baže, o 2) a desjnga ( cai) . -foſten, v mtr . 1 flori) en buzele ; 33 ) it slige sărutini ; mină ); -läufer, m .; 1 ) a ) încărcă .; a mînca tot gostînil. 1 ) a apăsat sărutînd . tură a umei topitori ( in fărării); Auf-fraden , v . ntr . ſ .; a sări în sus, Auf-ladiell, 1 ) v , ptr. b .; a pitni, a loj cărător de cărbuni etc.); 2 , a crăpa, a se deschide cui pocnet. bufni de rix: ) v . tr. W .; a ) a (mar ) corăbier, marinar care d'abia -frähen, 1 ) v . tr . 1).; a trezi, a de cresta un copie; b ) a trezi, a chean a început să călătoriască ; : 3 ștepta cîntînd ( coconu ); 1 ) v . nr. stepta prin rís . ladeni, 1 ) vi Anjani 1. -laujdou, v . ntr. V .: a b.; a începe să cînte (cocoștıl).- fral ner. 1 ) .; ) it incărca; Warell , a pinili ascultînd , a asculta cu luna len, vzt auffraticii. _frameri, v . tr . incărca mărturi; b ) Emuis Einen re aniinte ( spre a afla ceva ). și ntr. V.; a griji, a deretica odăř). it insărcina , in impovora pre ci- Auf- lebeii, 1 ) intr. 1) .; a reînvie, -främpelli, v . by : a wcărmă neva ( ll cera , il - i imprine ceva ; ! a şi veni in fire, în simţiri, it in na, a dărăci din not. -framel, 2 ) ſid ), v . 1 ' . ner. b.: a se însărcina vie, a însuutleti, a se desmetici; 2 ) v. tr . V.; a deschide nişa (apăsînd ( '11 ceva , a lua asupra şi ceva. v . tr . 1) .; ein (Semälde - , a reînoi, clanța, clampa. -krampeii, v. tr . b).; -ladcplak, vzi Amladingsplats. la a improspăta un tabloù (culorile ). a întoarce în sus, a riilical a res . : der, (-läder ), m .; incărcător. Ia -leveli, n .; inviere, reînviere- ledfell, frînge (mărginile unei pălării ). -fra dung, f ., -eli ; încărcare, impovorare, v . tr . 6 .; à linge, å suge lingind. kell , v . tr. b .; 1 ) a zgărie. a zreli,, îngrenare. -ladungoplak , m . , -plätze ; -legeit , 1 ) v . tr . ner. by .; a ) ein Hilai a jupi, a juli, a scrijeli (pielea, etc ; loc de încărcat. -loge , t ., 11.11 2 ) a scărmăna , a dărăci ( lånă ); is , Mare, vajiliá, bir, impozit, contribu lo it pune in bleastru (pe rană ); a răzui, a răzălui (påretii ;. !! a tiune; 2) poruncă , orilin , însărci cini Tijdrid) , a pune, a asterne griji , a deretica (o casă ). -fräuſelill, mare; tag iſt deine asta le insår o fată ole masă ( pe masă ); c ) diminte, Niet a sulemeni, a da pe obraz, -frauſen, 1 ) v . tr . V .; a încreți din cinarea ce o ai, treaba ta ; 3 ) in a bäcăni, a prine suliman , foite, noŭ sai în sus ( părul); 2 ) ſid ), v . trunire a line bresle, a unei cor dres ( pe obraji ); d ) Majden--, a r . V.; a se încreți din noŭ san in porațiuni; 1 ) ( tipl . ) editiune, editură . începe at impleti ( la ciorapi, la col langeil, v . tr. b) ; 1 ) a ridica ceva pumni); e , die Nuh legt Fert auſ, vaca Auf-freijden, 1 ) v . ntr. 1.; a tipa, a în siis şi a'l di curva; 2 ) a gră se îngraşă; 1 ) der Baim legt viel sbiera, a răcni tare; 2) v . tr . 5 .; mădi. lajicii, 1 ) v . tr . nel . [ . ; a ) Holz aui, copacul dă multe ramuri; a trezi , a deştepta prin tipete, prin Einell -- , a lăsa pe cineva să se ei die Arme - , a răzîma bratele; răcnete. ridice; l . ) Einen a ingădui pe ci lui sig. Einem Enras a insărcina Auf-friedien, v . ntr. ner. 1 .; a se tiri neva să nu se culce; c ) die Miite, în sus, a se urca tirîndu -se. .fric pe cineva cu ceva , a-† impiine ceva , dei put , a lăsa căciula, pălăriea al încărca cu ceva , a arunca vina gen, 1 ) v. tr. b .; a) a izbuti să des ! pe cap, a nu o scoate; ( d ) die Thiire asupra cuiva ; i ) Waren S. I. Grossmann. Dictionar german - romîn. 10 vzi tr . tr . ter sus. a în Auſleiern 74 Aufmerljamkeit 1 , nota se ră ar tinde mărfurĩ, a expune, a scoate dată; fam ., a- ĩ sări din chiar se- | Auf- lümmeln , ſid ), v. r . 6.; a se ră mărfuri (spre vedere) ; j ) die Karten nin bîzdocul, tandăra ,' aşchiea. zîma de ceva într'un chip necuvi. a arăta cărţile, a juca pe față; -löffelit, v. tr. 6 ,; 1 ) a mînca tot incios . k ) ein Bud) --- , wieder-- , a elita , a cu lingura; a deşerta cu lingura. Auf-madient, 1 ) v. tr. 6 .; a ) a deschi reedita, a publica o carte; 1) eine -lohen , vzi anflodern . de, a destace, a destupa, a des Straſem a da o pedeapsă; m ) ei Auf- lösbar, adj.; 1 ) ce se poate topi, prinde, a despinteca; b ) ein Beit nen Eid--, a da, à deferi un jură desface, deslega, descompune, di a ridica , a aşezà un pat; c) mînt; n) (mar.) ein Schiff -- , a des solva; solubil, disolubil; 2 ) de desle Feuer - , a aprinde foc; d ) einen Tanz funie o corabie; c) fig . Einen zu gat, de descifrat, descifrabil. -lös a cînta un joc; e) Ausgabent, Etwas-- , a face pe cineva plecat, barkeit, f., -eur ; 1) disolvare, solu Nedynungeul -, a însemna, a dispus, cu chef pentru ceva (vzi bilitate, disolubilitate, topire, des cheltuieli, socoteli; f) a pune, a a aufgelegt); 2 ) ſid ), v. r. h .; a ) ſid) facere, descompunere; 2 ) deslegare, şeza unul peste altul; g) einen Rod (saŭ den Elbogen ) -- , a se răzima descifrare. -löjeni , 1 ) v . tr. h .; a ) a - , a descheie, a desbumba nu sur (cu coatele) de masă; c) fig , ſid) deslega, a desprinde, a desface, a tuc; h ) eine Naht a desface o cil gegen Einen-- , a se împrotivi, a se desnoda; einen filotell - , a desface sutură ; i ) balb--, a intredeschide; resvrăti, a se opune cuiva, a se un nod; ein Rätſel--, a ghici o 2 ) fidy, v . r . V .; a ) a se deschide, pune în poară cu cineva; c) id will cimilitură; cine Frage, ein Problem a se desface, a crăpa; b ) a porni, mid mit ihm niçit- , nu vožŭ să a deslega , a rezolvi o chestiu a purcede, å se găti ( dle drum ); am a face cu žel ; fam ., Tid mit ne, o problemă; b ) ein Geſetz—, a fam ., a se stropoli de ducă; c ) fict Einem nicht- , a nu împărți cu cine strica, a abroga o lege; c) das par cum Etwas zu thun , a se găti, a va brahă groasă peste masă; d ) das lament a disolva camera , parla se pregăti de a face ceva; d) ſide Pferd legt auf, calul strînge (cu mentul; d ) eine Verſammlung- , a auf und davon machen, a fugi; fam ., dințiž) zăbala. legung, f., -en ; 1) sparge o adunare; e) a topi, a di a o lua la sănătoasă , a o tuli, a o punəre pe, împunere; 2) dare, apli solva ( în apă); f) ( arit . ) einen Brud) șterge, a spăla putina, a o lua la pa care ( unei pedepse ); 3 ) răzîmare; a reduce o fracțğune; g) (lim .) prie, a'și lua cîmpir.-maden, n .; des 4) desfungere (unei corăbii); 5) e a analiza, a descompune; h ) a tre chidere, desfacere, destupare. -mah dițiune (unei cărți). -lehnen, 1 ) v . ce, a ceda ( un feud ); i ) jeden Zwei len , v . tr . ner . 1.; (auſgemahlen ) 1 ) tr . h.; den Kopf, Ellbogen- , a ră fel- a ridica, a împrăștía ori- ce a măcina , a răşni tot; 2 ) a sfirsi zîma capul, coatele (de masă etc.) ; bănuială ; j) eine Armee-, a da dru de măcinat, de rășnit. -mahnen, 2) fidh, v . r. h .; a) ſich mul, a licențía, a concedia o v. tr . 1.; a pofti, a provoca, a so zîma (de ceva ); b) a se ridica, a mată; k) eine Ebe-- , a desface, a ma; cine Feſtung- , a soma o ce se înălţa ; c ) a se ridica în două despărți o căsătorie; 1 ) etwas Ge tate să se predlere. -malen, v . tr. picioare (calul etc.) ; d) ſid , gegen ſpanntes - , a destinde, a bălți ceva H.; (auſgemalt) 1 ) a întrebuința tot, Einen-, a se împrotivi, a se opune, încordat; in ) einen Baull- , a rupe a stirşi, a consuma toate văpselile a se resvrăti, a se pune în poară o afurisenie, o vrajă; n ) die Ord zugrăvind; 2) a zugrăvi din noŭ ; cu cineva, a se răpști în protiva ming-, a desorganiza, a strica or 3) a împrospăta, a reînoi culorile cuiva . -lchuung, f ., --- ent; 1 ) răzi dinea; 2 ) ſid) , v . r . 6 .; a ) a se topi, (unui tabloŭ ). -muangelii, v . tr. b.; mare; 2) ridicare; 3) răpştire, im a se disolva; b ) a se desface, a a mîngălui din noň (rufe, albituri ). protivire, resvrătire, opozițiune. se deslega, a se desnoda; c ) a se -marſd), m . , -märjdhe; marş în şir. Auf-leiern, v. tr. H.; 1) a cînta (un descompune; d) a se desorganiza; înaintare în mars (a soldaților! cîntec) pe o liră ; 2 ) a psalmodia, e ) ſidi in Tbränen a se topi plăn -maridhieren, v . ntr. 1 ; 1 ) a ina a spune monoton . -leiheit, vzî auf gînd. -löſend, adj.; 1 ) ce topeşte, inta în marș, în șiruuri; 2 ) a îna borgen. -leimen , 1 ) v. tr. 6 .; a lipi, disolvă ,disolvant; 2 ) descompunini, inta spre o înălţime (armata ); 3 ) a înclei pe ceva; 2) ſid ), v. r. 1).; analitie . -löſlid) , adj.; vzť auflösbar. a detila . -maß, n .; vare, adăngire a se deslipi, a se desclei. -löſung, f ., -cit; 1 ) deslegare, des pe de asupra (la măsurat ); -geben, Auf-lejen, v. tr. ner. V.; 1 ) a strîn nodare, desfacere, descompunere; a da pe de asupra. -mäſten, v. tr . ge, a culege; 2 ) a spicui, a pobîrci, 2 ) topire, risolvare (în apă ); 3 ) des 6 .; a îngrăşa ( vite ). -Mauern, 1 . a poghirci; 3 ) a căpăta ( o boală etc.). cifrare, ghicire ( a unei cimilituri); tr. 1).; 1 ) a ridica , a clădi, a trage Auf-lenditen , vintr. 6.; vzî auſglänzen . 1 ) deslegătură, soluțiune, desno lă un zid ; 2 ) a întrebuința tot (mate Auf-liegen, 1 ) ner. 6 .; a ) a mînt; 5 ) analisă; ( ) slăbire; 7 ) rialul) zidind . fi culcat pe, răzîmat de ceva; b ) moarte; 8) desorganizare. -löjunga Auf-meißeln, v . tr . 6. a scobi , a es liegt mir auf, ſe în sarcina, în fähig, vzí auflestar. -löſungsfähig deschide cu dalta , cu răzuşul, cu grija mea , de datoria mea , îmi feit , vzi Auflösbarkeit. -löſungsfraft, scobitoarea . incumbă; c) a şede răzîmat, cul f. , -frajte; Chim .) putere topitoare, Auf-merfen , 1) v . tr. V .; a însemna, cat (a lene, fără de nici o treabă); « lisolvantă. löjungsfunit, f .; arta a nota; 2 ) v . ntr. V .; a lua aminte , d ) a fi întins, expus, scos spre ve de analisa, de a descompune. -lo a băga de samă, a asculta cu lu . dere; 2) ſid ), v. ner. 6 .; a se juugemittel, n .; 1 ) mijloc de a des are aminte, a fi atent. -merkſam , răni , a căpăta răni de multă şedere lega, de a descifra, de a rezolvi; 2) 1 ) adj.; a ) luător aminte, băgător culcat. (him .) mijloc de a descompune, di de samă, atent; b ) prevenitor, în Auf-lodern , 1 ) v. tr. 5 .; a ) a destinde, solvant. -löſungswort, n ., -e ; cuvînt datoritor; 2 ) adv.; cu luare aminte, a bălți; h) a slăbi ( pămîntul) să ( de deslegare) a unei ghicitori, ci cu băgare de samă, cu atentiune, pînd ; c) a înfoſe, a face moale inilituri. -löſungezeiden , n .; (mus.) cu respect; - jeilt, a băga de samă. (așternutul); d ) fig., a moleși ; 2) becar ( semn în formă de cruce saŭ a lua aminte, a ti atent, prevenitor; fidy, v. r . 6.; a ) a se destinde, a se de pătrat ce se pune înaintea 1l fam ., a face ochii patrn ; -- Einen bălți; b ) a slăbi. -loderung, f. , -en ; nei note, spre a arăta că ſea a fost inaden, a atrage băgarea de samă, 1 ) destindere; 2) fig ., slăbire. .10 ridicată ). -löten , v . tr . V .; 1 ) a lipi atențiunea cuiva. -merkſamfcit, f.; dern, v. ntr. h .; 1) a vălvíi, a iz ( cu cositor saŭ aramă topită ) un 1 ) luare aminte, băgare de samă , bucni în flacări; 2) a se ridica în metal peste altul; 2 ) a deslipi, a des atențiune, veghiere; Aller -auf ſidi flacărț; 3) fig ., a se înfurie deo face două metale lipite. zichn, a atrage asupra şž toate V. ntr . r. Yufiuejſent 75 Aufpflügen cil se ntr . se 3 privirile; 2 ) ( pl . --en); îngrijire, gri Sdimut in der Stube- , a ridica rungsfrcudig, adj.; vesel , bucuros jă, scumpătate, prevenința , întim necureţenia, murdăria din odaie; de a se jertti. -opferungsluſt, f.; pinare politicoasă, îndatoritoare. b ) die Stube mit einem Wijclappen plăcere, dorință de a se jertfi. -or Auf-meſſen, v. tr . ner. h.; 1 ) (Weireide a şterge, a curăți odaia cu o geln , v. tr. 1).; a cînta din organ a mnăsura grîne (treierate) şi a cărpă, cu o paceaură; c) den Feh instrument). le păstra în hamba în grînare; behandichuh- , a ridica mănușa; d ) Auf-paden, 1 ) v . tr. 6 .; a ) a încărca, 2) Einem Cnwas--, a lua cuiva es mit Einem- , a se măsura a împovora ; b ) a despacheta, a des măsura, a încerca cuiva ( o haină cineva, a'l desfide, a.ſ ținė piept, face pachete, baloturi etc.; c) a a etc. ); 3 ) a atribui, a imputa ; Glaila a se pune cu cineva; fam ., a sĩ puca , a găbui, a înşfăca și a ridica; ben- , a da credință. băga în círd , a îşi pune boii în 2) v. ntr . h.; a porni, a pleca, a Auf-miſchen , v . tr . .; 1 , a amesteca plug (în cîrd ), cu cineva ; e) den purcede, a se găti de drum din noð; 2) a amesteca (cărțile de Kampi a primi lupta; f) den Fa stropoli de ducă (soldații , a joc) . etc. ) ; 3 ) ben - , a relua firul ( căzut a unei ſid, v. r . 1).; ſich Einem-, a cădė Auf-mögen, v . 6.; a voi, a țesături, a unui discurs ); g) Erwas în sarcina cuiva; fam. , a se spala dori, a putė să se ridice, să a continua, a urma cu ceva; pe cineva, a- i căde satară în spi scoale . 1 ) jo nahm ein Tag den andern auf, nare, a -i cădè urdu-belea în spina Auf-muntern, v . tr . 6 .; 1 ) a deştepta, astfel urmă o zi după altă ; i) Et re. -palmen , ſich , v. r . 6 .; ( mar. ) a a trezi, a desinorţi; 2 ) a înveseli, a was in ſid )) --, a primi și a închide se ridica, a se avînta în sus cu a învioșa ; 3) a îmbărbăta , a încura în sine; a'și asimila; j) einen (Gaſt jutorul unei funii. -pappen , v. tr. gia, a îndemna, a întărăta , a ați gut, dilect--, a primi un oaspe, un b .; a lipi, a înclei (pe, de asupra) ţa; 4) punde a asmuta , a amuta Julsafir Line, răn; k) baº toift cu cocă, cu cleiŭ de făină . -paſſen , cinii. -muuternd, adj., inveselitor, nahin das Puſiipiel beifällig auf, 1 ) v. ntr. 6.; a ) a fi cu luare a încuragiator, ațițător. -munternng, publicul a primit favorabil, cu a minte, a băga de samă, a fi atent, f. , --11; 1 ) deșteptare, trezire, des plause comedia; 1 ) Etwas gut, iibel a lua aminte; b ) Einem -- à pîndi morţire; 2) înveselire, învioșare; 3 ) a lua ceva în nume de bun, de pe cineva, a'l adăsta; 2) v. tr. h .; îmbărbătare, încuragiare, indem rău ; m ) Cielder - , a împrumuta a ) a încerca ( o pălărie etc.); b ) a nare, îndemn, întărătare, atîțare. bani; n ) ein Inventarium- , a face, potrivi ( un capac etc. ) . -paſſer, m .; Nuj- müſſell , v. ntr. 6.; a trebui să a întocmi, a dresa in inventar; o ) pînditor, pîndar, străjer, iscoadă, se ridice, să se scoale. Etwas fiir ( als) Ernſt, fiir Spaß; -- ; spion. -paſſerei, pîndire, iscodire, Auf-muken, v . tr. 1).; 1 ) einen Fehler a lua în serños, în glumă, a tine, spionare. -pajſerijd , adj.; pînditor, --- , a face să reieasă , a pune în a privi ceva ca serios, ca glumă; luător aminte, băgător de samă. evidență o greşală criticînd’o, mu p ) Etwas hed) -- , a face mare caz -pajjung, f ., -en ; 1) pîndire, luare strînd'o ; 2) Etwas- , a lăuda ceva de ceva, a prețui, a stima mult; aminte, băgare de samă, atențiune; peste măsură, a face mare dandana r) ein Protokoll - , a face, a dresa 2) încercare, potrivire (de haine de ceva; fam ., a face din tînțar ar in proces - verbal; s ) den Niñ cines etc. ) . -patien , v . ntr. 1 .; a căde măsar; 3 ) a dojeni, a mustra , (Gebändes-- , a ridica planul unei pe ceva fleșcîind, plescîind, bălă critica , a scoate cuiva ochii. clădiri; t ) die Fährte - , a apuca ur cind. Anf-nagelu, v. tr. 5.; a ironi, 1 ma, a urmări dira ; u an Kindes Auf-paufen, 1 ) v. tr. H .; a) a trezi, țintui, a întepeni, a prinde cu cuže . ſtatt -- a înfie , a lua de suflet , a a a deştepta bătînd toba; b ) a des -lageil, v . tr . b .; 1 ) a face o bortă , dopta ; v ) eine Rednung chide lovind tare ( ușa etc. ); 2) v. o gaură rozînd; 2 ) a roade tot . ceta , a examina o socoteală ; 2) ſid ), ntr. V.; a începe a bate toba. Auf- näheri, v . tr. H.; 1 ) a coase ( o v. Ľ . ner. 6.; a) a se ridica; b ) a Auf-peitſchen , z . tr. h.; a trezi , a de haină etc. ) ; 2 ) a coase pe, a înădi. creşte, a prospera. -nehmen , n .; ştepta , a face să se ridice, să se -nahme, t. -11 ; 1) primire, admi -lehnung, f. , vză Aufnahme. -nehé scoale lovindu'l cu biciū; Einem tere; die eines (Faſtes, primirea u menswert, vzť auſnahmsfähig. fiinf und zwanzig- , a da cuiva nuĩ oaspe, unui musafir; 1 ) die -- | Auf-neſtein , v. tr. 6 .; a slobozi, a da două zeci și cinci loviturỉ de biciŭ . von Siapitalien, împrumntare de drumul, a deslega, a deschere ( sforý, Auf-pelzen , v. tr. H .; 1 ) Einem eine căpitaluri; 3) ani Nindesſtatt, în panglice, cheiotoare). Sduld-, a da, a arunca vina tiere, luare de suflet, aloptare; 1 ) Anf-nieten, v. tr. 1).; a țintui, a pi asupra cuiva, a- i imputa ceva; 2) +) -eines Prototolles, facere, redi roni, a înțepeni, a prinde en cuie Einem Etwas- , a încărca, a im giare a unui proces-verbal; 5) die pe ceva ). -nippen , v. tr. H .; a be povora, a însărcina, a îngreuſa pe einer Gegend, a ) ridicarea planu tot ( sorbind ). cineva cu ceva; 3) a bate , a tăr lui unei imprejurimă,unei regiuni; Auf-notieren, v. tr . H .; a însemna, a băci , a chelfăni (pe cineva ); fam ., b ) zugrăvirea, infățoșarea unei im nota. -nötigen , v. tr. h .; a sili , a a lua la tărbacă , la rapanghele. prejurimi (prin desen, tabloň ); 6 ) constrînge (pe cineva ) să primțas- Auf- pjävlen, v . tr. 6 .; i) a arăci -- eines Bildes, facerea, desenarea că ( ceva ), a impune ( cuiva ceva ). ( viea); 2) a înţepa (un hot). unui portret. unui tabloŭ ; 7 ) îna -nötigung, t. , -en; impunere, silire Auj-pfeifen , 1 ) v. tr . ner.l .; a trezi, intare, prosperare, înflorire; 8 ) in să primiască ceva . a deştepta şuierînd; 2) v. ntr. ner. jein , a- i merge bine; 9) in - brin : Auf-opfern, 1 ) v . tr. h .; a jertfi, a V .; a cînta din fluier. geni , a face să înfloržască , să pros sacrifica (ceva cuiva); 2) ſid ), v. r. Auf Pflanzen , 1 ) v . tr. 6 .; a) a îm pere ; 10 ) in --- lommen , a ave trece 6 .; a se jertfi , a se sacrifica, a se plînta; b ) eine Fahne a ridica, re , a căpata favoare; 11 ) reluare ( a fi deda, a se devota . -opfernd, adj., a arbora un steag; c) Kanonen- , rului unui discurs). -nahmsfähig, adj., și adv.; dedat, devotat, în stare a așeza tunuri; d ) mit aufgepflanztem adj.; capabil, vrednic, destožnic de a se jertfi, de a se sacrifica . Bajonett, cu baioneta pe armă; 2) de a fi primit, admis. -nahmsjdheill, -Opferung, f. , -en ; 1 ) jerttire, sacri ſid ), v. r . h .; a se aşeza în şirurï, m .; -e ; certificat de primire, de ad ficare, devotare; 2) jertfă sacriti à se rîndui ( oștile etc. ) . mitere. -najden , v. tr . 6 .; a mînca ficíă , devotament, abnegare. -Op : Auf- pflödeli, v. tr. H .; a înțepeni cu tot, a consuma gustărind, lingînd . feringsjähig, adj.; capabil, destoï țăruşi, cu tepușe, a înțăruşa . Aufnehmen , 1) v . tr. ner. V.; a ) den nic de a se jertti, devotat. -opje: Auf-pflügen , v. tr . H .; 1 , a întoarce a a cer Aufpidien 76 Aufrichten tr . arunca a o arătură, a ridica în sus, a înfoje Auf-rädelii, v. tr. 1).; a depăna, a în 3 ) Einen Diener-, a smomi o slu (pămîntul) arînd; 2) a brazıla cu văli pe o roată ( tort, mătasă ). -raj ga; 4 ) Einem Erwas--, fam ., a plugul. fen, 1 ) v. tr. 6.; a strînge, a ri spune cuiva gogoşi de tufă, cai Auf-picheli, v . tr . H .; 1) a lipi cu dica, a apuca, a adua (în grabă ); verzi de pe păreți. -regen , 1) v . smoală; 2) a unge cu smoală , cu 2) ſid ), v . r . 4.. a se ridica, a se tr . H .; a ațîța, a înteți, a zădări, cătran. -piden, v . tr . 1 .; 1 ) a ciocni, scula repede, cu anevoie; fig., ſid) a îndărji, a irita ; 2 ) ſid), v . r . b .; a strica cu pliscul; 2 ) a ciuguli, a a’şi aduna puterile, a'și recă a să îndărji, a se turbura , a se că îmbucături; 3) a lipi ( pe ceva ); 4) păta energia; ſich von einer Nrant trăni, a se irita , -regend, adj.; ați a deschide, a sparge (o bubă, cu heit - , a se înfiripa, a se întrema țător, turburător, iritator, iritant, un vârf de ac etc.). -pinſclu , v. tr . după o boală . -ranimen , v. tr. 1 .; excitant. -regung, f. , • en ; ațîțare, 6.; a murui, a da din noŭ en pe a bate cu berbecele, cu maiul (pă întărătare, turburare, iritațiune, în rțea ( păreți etc. ) . mîntul etc.) -ranken , v. ntr . şi r . dărjire, iritare. Auf-platſchen, vzi aufpatſchen . 6 .; a se acăța , a se cățăra, a se Auf-reiben, 1 ) v. ner. H.; a , Auf- pläken , vzi auſbiigelui. urca , a se curpeni, a în a freca pe ceva; b ) a freca tot ; c ) Auf -plaken, v. ntr. l.; 1) a crăpa, a sus curpeni (mazere, hemeği etc. ) . a răni frecînd; d ) ein Pod plesni ; 2) a sări ( în aſer ). -rappelui , vzř aufraffen 2. -raſpeln , deschide, a face o bortă , o gaură Auf- plauderni, v . tr. 6 .; a îndupleca v . tr. 4 .; 1) a deschide, a lărgi o frecînd ; e ) a nimici, a obori, a (cu multe vorbe ); fam ., a îndemna bortă cu pila; 2) a pili, a răzui, a stîrpi, a destruge; f) a mistui, a cu chichițe și momite. raile din noŭ, iarăşi. -raſſelii, 1 ) consuma; g) fig ., a dăula, a slăbi, Auf-plumpeni, -plumpſelt , v . ntr. 1 .; V. ntr. 1 .; a se deschide cu zgomot; a moleși, a speti; 2) ſid ), v. r. ner. a căde morman , greoii ( făcînd in 2 ) v . tr . 6 .; a trezi, a deştepta du V.; a) a se dăula , a se moleşi, a sgomot surd ). rîind ( trăsura ), zornîinil, zăngănind se speti; b ) ſid , die Hani--, a'și jupi Auf- podjen, v. tr. 6 .; 1 ) a deschile (cu lanțurile ). pielea. -rcibend , adj.; foarte obosi bătînd ( nşa); 2) a trezi, a deștepta Auf-raudien, 1.) v . tr, .; 1 fumma tor, dăulător, spetitor; eine - e Tha bătînd, poltern, v . tr. 6) ; a trezi, tot tutunul; 2 ) v . ntr. 6 .; a ieși tigkeit, o activitate ce ſe puterile. a destepta făcînd viſet, gălăgie, fuum , a se ridica fum .-ränderit, v . -reiber, m .; burghii, sfredel mare. sgomot. -pojannell, v. tr. 9).; a trezi, tr. V .; 1 ) a afuma, a svînta (carne -reibung, f ., 1 ) frecare; 3) nimicire; a deştepta trîmbițînd; fig ., a dle etc.); 2 ) it afuma, a consuma tot stîrpire, destrugere. -reichen, v. tr. stepta făcînd mare zgomot. atuînd . -räument, v . tr . 6 .; 1 ) a 1).; a ajunge ( în sus); -reiheu, v. Auf-brägen, v. tr. 1.; à tipări, a în îndepărta ( ilin cale, din drum ), a tr. V .; a înșira, a însăila. -reißen , tipări, a imprima. -prallen , v. ntr . face loc; 2 ) ein Podi a lărgi o 1 ) v . tr . ner. h .; a) a rupe, a des 1 .; a) a sări în sus, a tresări; b ) bortă, o gaură (en sula ); 3 ) ein chide rupînd ; b) a deschide repede a se deschide resărind .-prallen , n.; Zimmer - , a griji, a deretica o o . (uşa etc. ); c) a smunci în sus, a tresărire , resărire, repercutare, ri laſe; 4 ) im Zimmer a strînge, smulge, a sfășie , a dărăci (lănă) ; coșare. -praſſein , v. ntr . 1 .; 1) a a rîndui, a pune în regulă , în odaie; e ) a desena, a face un plan, un de . părîi, a pîrsni deodată ; 2) a se ri 5 ) die Krankheiten haben unter den sen ; f) die Augei- , a sgî, a bleoj dica părîind , pîrsnind ( focul). Truppen jehr aufgeräuut, bolile ai di, a blejdi, a bolovăni ochii; 2 ) Auf- prellen, v . tr. W.; a face să sară răpit multi oameni in armată , aŭ ſid ), v. l . ner. h .; a) a se rupe, a în sus, så tresară. Prejjel, v . tr. împutinat, aŭ rărit șirurile trupe crăpa, a plesni ; b ) a se desface, a 1 .; 1 ) a călca, a apăsa pe; 2) a lor; 6 ) mit einer Ware ---, a desfa se descoase; c) a se deschide re călca din noŭ , a netezi iarăşi ( căl ce o martă; 7) das Ziindlody pede; 3 ) v. ntr. ner. 1 .; der Boden cînd, trecînd cu fierul etc.) ; 3 ) a destupa găurica tunalui, ochiul riß iinter meinen Fiißen auf, pămin tipări pe; 4 ) a deschide apăsînd. puştei räumer, m .; sulă, potricală tul se deschise sul picioarele mele. Auf -probieren, v. tr . b .; a încerca, de lărgit gaure. -räumung, f. , -ell ; -reißung, f., ' en ; 1) deschidere re a cerca, a prubului ( o pălărie etc.); 1 ) grijire, dereticare , orinduială , pede, zmuncire; 2 ) rupere, smulgere, -proken, v . tr. ' W .; a pune pe roti, aranjare; 2 ) desfacere ( unei marfe ). sfăşžare; 3 ) sgîire, bolovănire ( a pe cotîngă (un tin ). -raujdeni, v . ntr . 1 .; a se ridica ochilor); 4 ) ridicare, desemnare a Auf-puderit, v . tr. b.; a pudrui din foșnind, văjiind ( rochia ), mugind unui plan. -reiten, 1 ) v. tr. ner. h.; noŭ, iarăşi. -puffen , v . tr. V.; a (valurile), fășiind (frunzele). a răni (un cal, călărindu'l); 2) v. trezi, a deștepta , a face să se ri. Auf-rechen, v. tr . 1 .; a strînge, a ri ntr. ner. 1 .; ' a se sui călare; 3) ſich, dice, să se scoale ghiontind, bușind, dica, a înfoje cu grebla , cu grapa . v . r. ner. h .; a se răni călărind , dînd pumni, ghiontiuri, tifle.-pum -reduc : l , v . tr . 6 .; 1 ) a pune, a umblînd călare. -reizen , v. tr. h .; a pen, v. tr. H.; 1 ) a împrumuta trece în socoteală ; 2 ) a lămuri, a întărăta, a înteți , a zădări , a boldi, hani de la cineva) . -puk, m ., -e; limpezi, a lichida, a compensa o a da ghỉes, fitil, bold , a stîrni , a gătială , împopotonare, împodobire , socoteală cu alta, å regnla soco îmboldi, a îmbărbăta , a încuragia, a podoabă..puken, 1 ) v . tr. 6 .; a găti , telile, a socoti laolaltă . -redinung, irita , a provoca. -reizer, m .; ațiță - a împodobi, a împopotona, a se f. , •ent ; 1 ) trecere, punere în soco tor, provocator, agitator. -reizung, spilcui, a se giorsii, a se înzorzona. teală; 2) regulare de socoteli. - recht, f . , -ent ; ațițare, boldire, îmbărbă - Auf-quadeu, 1 ) v. ntr . H.; a începe a adv.; drept ( în sus ); -- ſtehen , a sta tare, zădărire , întețire, întărătare. ocîi, a ocăcîi ( broaștele ); 2) v . tr . drept; --bleiben, a remînė în picioa- Auf-rennen, 1 ) v. tr. ner. 5. a da 1) .; a trezi, a deștepta ocîind, ocă re ; ſid ) - halten , a se ține ţeapîn ; peste, a izbi și a deschide, a sparge ciind. -quellen , 1 ) v. tr. H .; a face Etwas ---erhalten, a susține ceva . (nşa etc. ) ; 2 ) v . ntr. ner. 1 .; a) a să se umfle (mazere, bob etc. ) ; 2 ) -rechterhaltung, -redythaltung, f.; alerga în sus, a urca (alergînd ) ; b ) v . ntr. ner. 1 .; a ) a se umfla (ma menținere, susţinere, conservare. das Sdriff iſt aufgerannt, corabia a zere, bob etc.) ; b) a tîşni, a isvori -reden , v . tr. 6 .; a întinde în sus, dat peste o bancă , un prag de nă în sus. -querlen, v. tr. H .; a meste a ridica. -reden , v. tr. H .; 1 ) Einen sip; 2) ſich, v. r. ner. 6.; a se izbi ca diu noŭ (supa) . -quetſden , v. a ațîța, a întărăta, a înstiga (alergînd ). tr. 5. , a apăsa, a strivi, a copleși, ( prin vorbe); 2 ) Einem Etwas- , a Auf-richten , 1 ) v. tr . 1.; a ) a ridica, a turti, a pisa. indupleca pe cineva se facă ceva; a înălța, a arbora, a pune în pi a Aufroden 77 Aufſchichten cioare; b) Einen— , a mîngăſe, a mînd , strigînd ; c) eine Pollmadit şeaoa; 2) a încărca, a impovora. îmbărbăta, a încuragia pe cineva ; : -, a retrage, a revoca o împuter -jak, m ., -fäbe; 1) poloabă pusă pe c) eine Schule- , a înființa, a înte nicire, o procură. -rufung, f., -ell ; clădiri, pe mobile, pe diferite luc meſe, a funda o scoală; 2 ) ſidy, v . apel, somaţiune, provocare, invi ruri; 2 ) fel de bucate ( pus pe ma r. h .; a) a se ridica, a se pune în tare. -ruhen, v . ntr. 6.; a se odih să ) ; der erſte - war Suppe, întîiul fel picioare; b ) ſid an Etwas.--, a se ni pe. -ruhr, f.; rescoală , rezmiriță , de bucate era supă; 3) gătială, ridica răzămîndu -se de ceva; c) fig ., revoltă, bunt, resvrătire, turburare. podoabă de cap, conciŭ, concură a se îmbărbăta, a prinde, a recă -rühren, v . tr. H .; a rescula, a ațîța , ( la femei); 4) memorii , compunere , păta curagii . -richtig, adj.; sincer, a întărăta , a revolta ; b ) amesteca ( un compozițiune; 5 ) capitel (de coloa drept, adevărat, de bună credinţă, lichid etc.) ; c) a răscoli, a scormoli, nă ); 7) adăugătură, nadă. -jätig, curat la inimă. -richtigkeit, f .; 1 ) a scotoci, a cotroci ; d) a atinge ia vzi auffäſſig. sinceritate, bună credinţă, dreptate; răşi, a împrospăta (istorii, împreju- Auf-läubern , v. lr . .; a curăți, a 2 ) die -- der Ware, bunătatea mărte . rărĩ, întîmplări vechi). -riihrer, m ., spăla. -ſaujen, v. tr. ner. 6.; a bé -richtung, f , -en; 1 ) ridicare, înăl resvrátitor, ațîțător, buntaş, rebel, tot.-jaugen, v . tr. ner . 6 .; 1 ) a su țare, arborare, punere în picioare; turburător ( al liniștei).- rühr(er iſch , ge ( tot), a absorbi; 2 ) a deschide 2) fig ., mîngăiere, îmbărbătare, în -rührig , ailj.; resvrătitor, revoltător, sugînd. -ſängen, v. tr. 6 .; a alap curagiare.-riegeln , v. tr. 5.; a lua, ațîțător, resculátor, turburător.-ruhr ta , a da tîță, a crește alăptînd. a trage, a scoate zăvorul, ivărul; geiſt, mn . , -er; spirit resvrătitor, re -ſauſen , 1 ) v. ntr . 1 .; a se urca , a a deschide trăgînd, scotînd zăvo sculător, rebel. -ruhrprediger, m .; se sui văjiind; 2 ) v . tr . 1).; a trezi, rul, ivărul. -ringelui , 1 ) v . tr. H .; a predicator care ațîță la rescoală, a deştepta cu văjiit. încreți , a inela ( părul); 2 ) ſid ), v . la revoltă . -ruhrſtifter, m .; ațîțător, Anf-ſchabeu, v. tr . 6.; 1 ) a rade, a r . b.; a) a se încreți (părul); b ) a instigator, autor al unei rescoli. răzui din noŭ; 2) a deschide, at se încovriga, a se încolăci ( serpele -ruhrverſud), ) ,. m ., -e; încercare de etc.). -ringen , 1 ) v. tr. h. ; - a pune rescoală .-rupfeni, v. tr sparge răzînd; 3) a rade, a răzui . H .; a smulge, pe ceva; 4 ) a răzui tot. -idanzen, în verigă; 2 ) ſid), v. ntr. şi r. ner. a zmunci, a trage în sus (smul v. tr . h .; 1 ) 6.; a se sili pentru al se scula , a gînd, scărmînînd ). -rüſten, v . tr. H.; face ca un a ridica, a înălța, a se ridica , a se sui. -riſ, m .,-lie; 1) 1 ) a ridica o schele ( la zidiri) ; 2) şant; 2) a grămădi (luc plan , desemn, desen (al unei clădiri a ridica, a dura ( o clădire); 3) ruri) unu peste altu. -ſchärfen, v. etc. ) ; 2) ridicare de plan; 3) (geom .) înălța, a ridica; 4 ) a mobila a tr. 1) .; 1 ) a ascuți din noŭ, a reas construcținne; perſpektiviſcher- , sce a împodobi ( o odaře); , a gåti , cuți; 2) fig ., a zgăriè, a juli (pie nografie. -rißzirfel, m .; (geom .) com -en ; 1 ) ridicare -rüſtung , f. , Jea ). jqarren , v. tr. 6.; 1 ) a des unei schele ( la zi gropa scurmînd; 2) a scormoli, a pas de construcțiune. -riken, v . tr. diri); 2) ridicare , durare ( a unei a răcii, a scocřori ( pămîntul); 3) a h .; a zgărie, a juli, a zdreli , a ju clădiri); 3 ) înălțare, ridicare; 4) mo grămădi (lucruri) unu peste altu . pi puțin (pielea ). -rikung, f-, -en ; bilare, împodobire, gătiala (une - chaudern , v . ntr. 1 .; a tresări în zgărțere, julire, zdrelire (a přelež). case ). -rütteli , v. tr . 6 .; 1) a trezi, fiorîndu -se, îngrozindu -se.-idaueu , Auf-roden, v. tr. 6.; a pune în fur a deştepta ; 2 ) a scutura, a sgății , a v. ntr. h .; 1 ) a ridica ochiſ, a căuta , că ( de tors). -rollen , v. tr . 1.; 1 ) zgudui, a blotăcări; 3 ) a înfoie uſta în sus; 2) a băga do v. ntr. 1 .; a se vălătuci în sus; 2 ) seuturînd, sgățiind .-rüttelii, n .;-rüt samă; aufgeſd aut ! ja samă ! -ſchau v . tr. h.; a) a învălătuci, a înfă telung, f., -en ; 1 ) zguduire, scutu er, vzi Autjeher. jớanern, 1) v . şura, a strînge ceva în formă de rare , sgățiire; 2 ) trezire , deșteptare tr. .; a săpa, a prăși de a treia sul, de val ; b) a rostogoli în sus, (scutirînd, sgătînd ). oară (pămîntul); 2) v. ntr. 1 .; vzi pe; c) a desfășura, a desdepăna; 3) | Auf'8, ( în loc de auf das) pe, asupra, aufidaidern. -idhaufeln, v. tr. h .; 1 ) ſidy, v. r . V.; a) a se învălătuci , a Ja; -Neue, din noň ; -- Beſte, cît se a grămădi, a strînge en lopata; 2 ) se înfăşura, a se strînge ca un sul, poate de bine. cu lopata in sus, pe. ca un val ; b ) a se rostogoli, a se Auf- jäbeli , v. tr. 6 .; a tățe, a spin -idhäumen, v. ntr. 1.; 1) a spume da de adura. -rollen, n.; 1 ) învă teca cu sabía . jaden, v. tr . H .; 1 ) ga , a face spună; 2) fig ., a fierbe lătucire, înfășurare; 2) rostogolire a încărca, a lua sacii în spinare; (de mănie ). în sus, pe; 2 ) desfăşurare, desde 2 ) fig ., a însărcina, a împovora; Auf- idhelleni, v. tr. 1 .; a trezi, a de pănare. -roſten, v . ntr. 1 .; a rugini, fam ., a însăcsă na.-jagen , v. tr . \).; stepta sunînd, trăgînd clopoţelul. a se aşeza, a se lipi rugina. -röj 1) die L'ection-- , a zice pe de rost , idenfeu , v . tr . 6.; arunca min ten , v. tr. h .; a prăji ilin noŭ . a recita lecţiunea; 2) a da drumul, gea în sus pentru a o lovi cu bă Auf-rüden, 1 ) v . ntr . 1 .; a înainta , a a concedia (din slujbă etc.); 3 ) a țul, cu lopățica . idheren, v . tr. H.; se urni, a se mișca în sus, a se tîrî în înștiința, a preveni; 4 ) einen Kon 4) a tăie cu foarfecele; 2) a zgăriė, sus; 2) v . tr . H .; a) a umni, a îm traft a rezilia , a desface un con a tăie tunzînd; 3. (mar .) a învăli pinge în sus; b ) den Niegel — , a tract.- jageu , n .; 1 ) recitare ; 2) des pe sul, a strînge funžetul; 4) a ur trage zăvorul, ivărul; c) fig ., Ei facere, reziliare; 3) concediare. -jä zi , a nevedi ( la pînzari).- Idheuchen , neni Etwas— ; a pune ceva în sar gen, v . tr. H.; 1 ) a tăie cu feres v. tr. 5.; 1 ) a spăriė, a înspăi cina cuğva, a arunca vina asupra trănl (toate lemnele etc. ) ; 2 ) a des mînta ; 2) a zgorni, a scorni , a stîr cuiva, a- i împuta ceva. -rudern , v. chide ( ceva) tăind cu ferestrăul . ni (animale ); 3 ) a ainuți ( cîni) . ntr. 1 .; 1 ) a văsli în sus; 2 a da -ſammeln, 1 ) v. tr. 6.; a ) a ridica -icheuern , 1 ) v. tr. 1 .; a) a curăți, peste ceva văslind . -ruf, m ., -e ; 1 ) şi a strînge; b) a strînge și a adu a freca, a spăla (tingirî, vase etc.); chiemare, strigare, țipet; 2) apel, na, a culege; 2) ſidy, v. r. V .; a se b ) a zgăriè, a jupi ( frecînd ); 2) somațiune, provocare, invitare, pro strînge, a se grămădi. -jäſſig, adj .; ſich, v. r . 6).; a se răni frecînd, a'și clamațiune; 3 ) revocare , retragere îndărătnic, încăpăținat, hain, îm jupui přelea frecînd; 3) v . ntr. 1 .; (unut lucru hotărit , unei împuter protivitor, nesupus, resvrătitor.- jäſ a stirşi de ferecat, de curățit, de nicirī ) . -rufen, v. ntr. și r. ner. 6 .; ſigkeit, f., -en ; îndărătnicie, încăpă spălat. a) a chỉema, a striga , a scoate un ținare, hainire, împrotivire, nesu- | Auf-idichten , v. tr. H .; 1 ) a aşeza în tipet, a provoca, a soma, a invita, punere, resvrătire. -jattelu , v. tr . pături; 2) a face teanc, a grămădi a apela ; b) a trezi, a deștepta chie h,; 1 ) a înşela, a înșeua, a pune ( unu peste altu ); 3) a clădi lemne. a se a arunca Unfidlag 78 Aufiduarden se mace *** un bu + se -ſchieben, v. tr. ner. H .; 1 ) a deschide boc; m ) die Augen-, a ridica ochii; se ridica încolăcindu - se; b ) a ( împingînd ), a împinge şi a deschide; n) eine Ader--, a deschide o vînă; desface, a se descurca ( nodul) , a 2) a trage, a împinge în sus, unul o ) ein Gelädyter -- , a putni, a bufni, se despleti. -idligen, 1 ) v. tr . 6 .; peste altul; 3) a amîna, a lăsa pentru de rîs, a ride cu hohot; p ) Etwas a despica, a spinteca, a deschide altă dată, a prelungi dintr'o zi în . im Wörterbuch a căuta ceva în tăind; 2 ) v . ntr. 1 .; a se spinteca, tr’alta, a suspenda; prov ., auigeidoben dicționar; r) den Preis- , a sui, a a crăpa. -ichlißung , f ., -en; despi iſt nicht aufgehoben , ce se amînă, nu urca prețul; s) die Ärmel- , a su care, spintecare. se uſtă . -idieben , n .; 1 ) deschidere Aleca, a sumete mînecile; t) karten Auf-ichluchzen , v. ntr. 6.; 1 ) a ofta, a (impingind ); 2) amînare. dieb : a căuta în cărți (de joc) ; u ) suspina; 2 ) a sughiți -jchludeu, v. tr. fenſter, n .; fereastră ce se ridică in ein Geſdynviir -- a sparge 1 .; a inghiți. -idhlürfen , v. tr. 5 .; a sus. -ichiebung, m ., -e ; vzi Auridiñ= boii; v) Feuer- , a scăpăra; x) den sorbi tot.- idluſ, m ., -idlüſſe; 1 ) des ling. -ichießen, 1 ) v . tr. ner. 1.; a ) Feind a face pe dnşmanul să chiere, deschidere; 2) desluşire, lă . a deschide, a sparge (trăgînd cu o plece, să se retragă (bătîndu'l ); 2) murire, limpezire, esplicațiune; Ei armă de foc ); b ) a scula , a face să den Rand des Hutes --- , à restrînge nem iiber Etwas -- geben, a lumina, se ridice ( trăgînd en puşca etc. ) ; marginea pălărieř; 2) v. ntr. ner. a lămuri pe cineva despre ceva; c ) a trage pe, asupra (cn puşca h . și 1.; a) a căde ¡ute pe ceva (cu Aufidiliiſje geben , a da lămurirſ, des etc.); d) ein Tau- , învăli pe sul, ſ . cînd se arată mişcarea, cu 1). luşirî, esplicațiuni. a strînge (o funie) roată; 2 ) v . ntr . cînd se esprimă sunetul produs); Auf-idmauden , v . tr. 6 .; a fuma tot F.; a) a tresări , a sări în sus, a se b ) mit der Fauſt auf den Tiid tutunul. ichmauſen, v . tr . 5.; 1 ) ridica repede; b ) a se repezi, a și ( cu h. ) a bate , a lovi cu pumnul a mînca tot; 2) ſein Vermögen -- lua avînt; c) a țîşni în sus (apa ); în masă; c) einen Tanz --, a cinta a'și cheltui, a'și inînca averea ben d) a izbucni; e) a resări ( din pă un joc, un dant; d ) die Bombe chetuind. mînt), a crește ſute (plînte, florỉ); idylägt auf, bomba sare în sus; e ) Auf- ſchmeichelu, 1 ) v . tr. 1).; a îndu f) fig ., hoc aufgeicoßne Perjon, der Same jdlägt ani, semînța în pleca, a îndemna prin lingușiri ( să persoană resărită la stat, sveltă , colțește, resare (din pămînt ); f) facă saŭ să primšască ceva ); 2) ſid , deliă , gigătă, lungană; g ) fig., Et Flammen ſchlagen anf, flacări izbuc v. r . 6.; a se însinua prin lingu was jdießt mir auf, ceva înă ui nesc; g ) ein Belüfter ſchlag aui, şiri. -idhmeißen, 1) v . tr. ner. b .; a ) meşte, mă izbeşte, mă snrprinde. a izbucnit un rîs; h ) einen Lärm a arunca, a asvîrli în sus; b) a -idiffen, v. ntr. 6 .; a da cu cora a face vuiet, zgomot, gălăgie ; deschide izbind (ușa etc. ) ; c) a ri bia peste . .idinden , fidy, 1 ) v. r. i ) die Ware jdlägt auf, marta dica, a înălța arnıncînd ( o ſezătură ner. 6 .; a) a se zgării, a'și jupni scumpeşte, se urcă în pret; 3) ſid , etc. ); 2) v, ntr . ner. V.; a arunca , přelea ; b ) fig . , a se dăula , a se v . r . ner . b .; a se lovi, a se răni a lovi pe ceva . -idmelzen , 1) v. speti; 2) v . tr. ner. 1.; a zgărić, a căzînd. ſchlagen, n .; vzi Aujidlay. tr. 6.; a) a topi și a pune, a lipi, jupui, a beli. -ichirren, v . tr. 6 .; -idhläger, m .; incăsător, perceptor a întepeni pe ceva; b ) a deschide a înhăma, a pune hamurile. de accize , de impozite. -idlagholz, prin topire; c) a topi din noŭ; 2 Auf- idlag, m ., -jdläge: 1 ) mladă n . , bölzer; calup, calapod. -idlaga v . ntr . ner . ſ .; a ) a se topi; b) a ( crescută din semînță căzută ); 2 ) ſchaufel, f.; aripă, copcă la roata se desface prin topire. -idhmelzung, sfetire, întoarcere unei cărți (de joc) ; idraulică. -ſchlagtijd , m ., -e ; masă f. , .en; topire. -jchmettern, v. tr. 3 ) cartea sfetită, întoarsă ( la joc ); cu aripi. -idlängeln , ſid) , v. r . 1) .; H .; a ) a face să sară în bucăți o 4) (mus .) bătaţa tactuluĩ ( în sus); a se urca, a se sui şerpuind. corabie ); b ) a sparge o corabie 5) resfrîntură, margine resfrîntă , Anf-ſchleiern, v. tr . V .; a desvăli, a ( dînd cu tunul ). îndoită (la haine, pălăriỉ); 6 ) 11 ridica, a scoate vălul. -ſchleifeu , v . Auf-idmieden, v . tr . Ģ .: 1 ) a inte zială (la pînzari) ; 7) lat, plasă, mrea tr. b .; 1 ) a tîrî, a trage, a peni pe ceva covăcind, făurind, cío jă ( la vînători); 8) punere, țintuire, porta în sus ( pe corcĩ, cul targa, cănind; 2) eine Nadidsiene- , a și înțepenire ( unul peste altul); 9 ) des cu roaba ); 2) a toci, a ascuți, a nui o roată ; 3) a întrebuinţa tot chidere ( prin izbire, lovire, prin bă lustrui din noŭ. -idlemmen, v . tr . (făurind, covăcind). -idmieren, v, taſe cu ciocanul etc. ) ; 10 ) ber- der h.; 1 ) a mili; 2) einen Hafen--, a tr. h.; 1 ) a unge pe, a pune de a Augen , ridicarea ochilor; 11 ) suire, curăți de mîl un port; 3 ) ſein Ver supra ungînd, a întinde pe ſunt, urcare (de pret) ; 12) licitațiune, mögen- , a'și cheltui averea ben unsoare etc.); 2) a întrebuinţa, a mezat, atîrdisire; 13) impozit, ac chetuind. -idlenfern, v . tr . 6 .; a a consuma tot ungînd, întinzînd pe ). ciză, contribuțiune; 14) oblojțală, svîrli în sus. -idleudern, 1 ) v. tr. -idminfen , 1 ) v. tr. 6.; a sulimeni, cataplasmă, compresă; 15) supra 1 .; a arunca în sus , a asvîrli în a da cu dresuri, cu runeneală ( fa taxă. -ſchlagen , 1) v. tr. ner. b .; a ) sus cu praştſea ; 2 ) v . ntr. 1 .; a fi ta ); 2) ſid ), v. r. 6 .; a se sulimeni, den Schleier—, a ridica vălul ; b) izbit, aruncat în sus. a se da cu foite, cu dresuri. ein Zelt ---, a ridica, a așeza un Auf-ſchließen, 1 ) v. tr. ner. .; a ) a Auf- ſchmüden , 1) v. tr. 6.; a găti, a cort; c) ein Bild-, a deschide o descuře, a deschide; b ) a desco împodobi, a înfrumuseța; 2) ſich, carte; d) eine Thüre- , a deschide peri, a lămuri; Einem ſein Herz-, v. r. b.; a se împodobi, a se găti, izbind , a sparge o ușă; e) Stiefel a'și deschide, a'și descoperi inima a se înfrumuseța. -ichmüdung, f. , -, a pune ciubote pe calup, pe înaintea cuțva ; 2) ſid ), v. r . ner. b .; -en ; gătſală, împodobire. calapod; f) Niiſſe -- , a strica, a spar a) a se deschide, a se desface (tlo- Auf-ſchnallen, v. tr. 1 .; 1) a încătă ge nuci; g) eine Karte - , a întoarce, rile ); b ) fig ., a se destăinui.-idhließ răına (pe ceva) ; 2 ) a descătărăma, a sfeti o (carte (de joc ); h) ein la er, m .; -ſdhließerin , f. , -nen ; des a deschinga, a deschide, a desface ger--, a statornici , a aşeza un la cuietor, descuietoară. -ſchließung, cătărama, pafta, -ichnappen, 1 ) v . găr; i ) ein Bett- , a aşeza un pat; f ., -en; 1 ) descuiere, deschidere; 2) tr. V .; a) a înhăța , a găbui, a în j ) ein Gerüſt, einen Bau- , a ridica lămurire, desluşire. -idlingen , 1 ) ştăca, a prinde iute, a lua cu hapca ; o schele, o clădire; k) ſeine Woh v. tr. ner. 1.; a ) a căţăra, a urca b ) den Riegel -, a trage zăvorul (de nung- , a se statornici, a se sta în sus; b ) a desface, a descurca (un la ușă ); c) fig ., a afla, a auzi din bili într'un loc; 1 ) ein Faß- , a des nod ), a despleti; c) a înghiți; 2 ) întămplare; 2 ) v . ntr. 1 .; a sări în chide, a destupa un vas, un polo fich, v. r . ner. H .; a) a se cățăra , a tresălta. -ſchnarchen, 1 ) v. trans sus, a Anfidinciden 79 Aufſeilen se urca tr. H .; a trezi , a deştepta sforiind, a strînge apa ( cu găleata) ; 2) Suppe clătina, a smăcina, a blotăcări; horîind; 2) v. ntr. 6 .; a) a începe --- , a) a strînge supă cu lingura; 2 ) a trezi , a deştepta sgălțiind, a horii, a sforîi; b ) a sforii, a ho b ) a scoate supă (din oală și a o scuturînd . -idjütteni, v . tr. 6 .; 1 ) a rîi de odată . -idnattern, 1) v . tr. pune în farfurie ). -ſchoſſen , v. ntr. turna, a vărsa pe; 2) a strînge, a 6 .; a trezi , a deștepta prin găgiit; .; a resări din pămînt, a creşte grămădi în grînare, în magazii; 3) 2) a începe a găgii (gístele).- ſdinau ſute (plinte, arbori); 2 ) a da mlă . einen Wall-, a face un şant, un beit , v . ntr. .; 1 ) a gătii , a sforii, dite, copileți. -idöſzling, m ., -e ; 1 ) val . -ſchüttung, f. , -en ; 1 ) grămă a fosîi (caiſ); 2) tiy ., vor Zorn-, copilet, loază, mlădiță , vlăstar; 2 ) dire, strîngere ( în hambare, în ma a se bosumfla de mănie. om tînăr, crescut în scurt timp, lun gazii) ; 2) turnare, vărsare pe.-ſchüt Auf-idneiden, 1 ) v. tr. ner. .; a) gan ; 3) parvenit, om ce a ajuns în ent , v . tr. H .; a stavili (apa) , a pu a deschide, a desface tăind, a spin- | scurt timp la stare, la cinste; fam ., ne stavilă și a opri apa . teca , a tăie; b ) Brot, Wurſt --- , a ciocoiй .. Auf-ſchwämmen, vzi andiwemmen. tăre și a pune pe farfurie pîne, Auf-idrammen , v. tr . 6.; 1 ) a zgă -idwanken, v. ntr. ſ .; a se sui, a cărnați; 2 ) v . ntr, ner . 6 .; fig ., fam ., riė; 2) a tăie, a ciocîrti. -idrauben, clătinîndu -se, şovăind. a spune palavre, a hăblii, a spune v. tr . h .; 1 ) a înşuruba, a înţepeni -Idwänzen , v. tr. H.; a inturna, a gogoşi de tufă, a tățe lavre și pa cu șurub ( șurup); 2 ) a şuruba în lua în sus coada (unui cal).-idwär vre, a spune vrute și nevrute , a sus, a ridica, a înălța prin mijlo mell , v . ntr. 1 .; a roi , a sbura ro tăie verzî şi uscate, a tățe la pi cul șurubuluă; 3 ) a deșuruba, a iul de albine). -idwärzen, v . tr. b.; roane, a croi minciuni, a spune deschide şurubul (şurupul). a înegri din noŭ , a reînegri.-Idwat brașoave, a cărpi minciunì, a spus Auf-idređen, 1 ) v . ntr. 1 .; a sări în eni , vzi anjdwaten . ne fanfaronade, a exagera. -idnei sus, a tresări spăržet, a se spărie; Auf-idhwebeu, v. ntr . 1 .; a se ridica deu, n.; vzi Aufidneiderei. -jdnei 2) v . tr. b. , a spărie, a înspăimînta, în sus, în ařer.- jdweifen, vzī auf der, m .; palavragiŭ , fulăú , fanta a trezi pe cineva spăriindu'l.-ldrei, idywänzen. -idweißen, vzi anſchweiſ ron , hăblîitor, lăudăros, fălos; pop ., m .; tipet ascuțit. -ſchreiben , v . ſen . -idwellen, 1 ) v. tr. ner. .; a un „ laudă mă gură “ ; un „ ia ' l de ner. V .; 1 ) a scrie, a însemna, a umfla, a durduca , a face să creas pe mine că ' omor “ -jchneiderei, nota; 2) a întrebuința tot (hîrtia, că; 2 ) v . ntr. ner , H .; a se umfla, a f ., -en; palavră, braşoavă, fanfaro cerneală scriind ). -jdreibung, f ., crește, a se durduca, a se bulbuca, nadă, fanfaronie, håblîire, fală de -en ; însemnare, notare. -idreien , 1 ) a se bucîi; -- und weich werden, a se şartă . -jdnciderin , t. , -nen ; pala v . tr . ner. 6.; a trezi , a deștepta hurduşi. - dwellelt, n.; -jdwellung, vragiță, lăudăroasă, fanfaroană, fă strigînd, tipînd; 2) v . ntr . ner. „ .; f. , eni; umflare, umflătură , creşte loasă. " icucideriſd, adj.; fălos , lău a tipa, a striga, a scoate un ti re . -idwemme, f. , • n; loc de des dăros, fanfaron, exagerat. -ichnei pet, un strigăt. carcare pentru plute. - chwemmen , dung, f., en ; tăiere, spintecare. Auf-ſchrift, t., -en ; 1 ) înscriere, în 1 ) v . ntr . 6.; a ) a îmmili, a aduce, -idnellen , 1 ) v . tr. 6 .; a ) a arunca, scripțiune; 2) adresă (de scrisoare); a arunca , a căra în sus mîl, nå a repezi în sus (mingea etc. ) b ) a 3 ) titlu ( unei compozițiuni etc. ) . mol; b ) a căra în sus cu plute face să sară în sus (un arc, un re- Auf-ſchroteit, v . tr . b .; 1) a scoate, (lemne etc.); c) a scoate la mal sort); 2) v. ntr. 1 .; a) a sări în sus, à vălătuci în sus ( vase din piv ( lemn plutitor etc. ) ; d ) a face să a resălta ; b) a se deschide ( sărind niță ); 2) a tăže, a bucăți ( cu foar se umfle ca un burete; e) a lua, a în sus , resăltînd ). fecele, tel, tiniche etc. ) ; 3 ) a des scoate spuma, caimacul (de pe un Auf-ſdyniegeln , 1 ) v. tr. h .; fam ., a chide, a găuri, a lărgi cu priboğul. lichid ); 2) ſid ), v . r. h .; a se umfla găti, a împopotona, a spilcui, a -jdroteijeri , -idroter, m .; priboiŭ, ca un burete; b ) a se acoperi înzorzona; 2 ) ſid ), v . r . b.; a se daltă . cu mil. spilcui, a se împopotona. -idhnips | Auf - ſdyrunden, v. ntr. 1 .; a crăpa pe Auf -ſchwingen , 1 ) v. tr. ner. 6.; a peln, v. tr. 6 .; à forfeca, a tăie de asupra ( gliiața, pămîntul). mărunțel, în bucățele micỉ ( hârtie Auf- ſchub , m .; 1) amînare, întărziere arunca, a ridica în sus făcînd vînt; etc.). -jdnippen, v. tr . 1).; a învărti zábavă, îngăduire, prelungire, pă, 2 ) v. ntr. ner i . și r. 4.; a dica, a'și lua sborul, avînt , a se uu titirez (pleoscîind din degete ). sužala; 2) răgaz, vade; ohne-- , fără -jdnitt, m . , -e ; tăiere, tățetură, des smîntealá, nesmintit, neîntărziet avinta . . Auf- idwören, v . tr. 1 .; 1) a jura, a chizătură (prin tăiere). iduiken , -jduböbrief, m . , -e ; scrisoare de a depune jurămînt la primirea pe v . tr. 6 .; a ciopli, a scobi, a cisela. mînare, de păsuțală. -jdubøurteil , samă a unui lucru , la întrarea în Auf-idhnüffeln, v . tr . 1).; a adulme n . , -e ; hotărire de aminare. -ſchüpa slujbă etc. ) ; 2 ) a ) a chiema (duhu : ca , a muşlui, a urmeca, a desco pen , v. tr. 6 .; a ridica, a strînge, rile rele ); b ) a conjura, a evoca. peri urmecînd, muşluind. -idunp a grămădi culopată (pămînt) Auf- idwung, m .; sbor, avînt. fen, v. tr. .; a trage, a consuma idüren , v. tr. .; a zgîndări, a a- Auf-legeln, v. ntr. 1.; a se izhi de, tot (tabacul). -ichnüren , 1) v . tr. țița ( foenl). -idjürfen , 1 ) v. tr. 1 .; a da cu corabia peste . jeben , v. 5 .; a) a lega pe, a întări legînd pe a zvărie, a juli ( přelea ); 2 ) ſid ), v . ntr. ner H.; 1 ) a se uita, a căuta ( cu ață , cu sfoară ); b ) Einen --, a r. 1 .; a se zgării, a'și juli pelea. în sus, a ridica ochiſ; b ) a veghie, spînzura pe cineva; c) a deslega, -jdürzen, v. tr. 1 .; 1) a ridica, a a lua sama. -jehen, n.; 1 ) vuiet, a desface, a descheia; d ) a înşira , sufleca, a sumete ( poalele ); 2) fig. , zgomot, vîlvà, senzațiune, dan a însăila; 2) ſid ), v . r. H .; a se des ein aufgeſchiirztes Pferd, un cal slă danat tavatură, tevatură , paradă; lega, a se descheie, a’și desface bănog, mîrțoagă, gloabă; 3) (mar.) erregen , a face mare zgomot, vuiet, ( corsetul etc.) . die Segel-, a strînge vîntrelile, senzațiune; 2) uſtare în sus, ridi Auf-jdobern , v. tr. 6 .; a clădi sto pînzele; 4) a desface, a deslega care a ochilor. -feber, n .; privi guri ( fin ), clăſ, girezí (paře), a face (ceva înodat, strîns). -ſchürzung, f., ghỉetor, vătaf, pristav, înspector, maldac, purcoiŭ. -jdöbling, m ., -e ; -eni; suflecare, ridicare (a poalelor ). intendent. -ſehnen, fidy, v. r. H.; a cîrligul jghĩabului (care susţine idüſſeln , v. tr. V.; a aduce buca dori, a voi să se scoale, să se ri . jghĩabul).-ichoden , vzi aufidobern. tele la masă, a pune bucatele pe dice. -ſchöpfen, v. tr. H.; 1 Waſſer -- , a ) masă . -idütteln, v. tr. .; ) a Auf- ſeigeu, v. ntr . 1 .; a stîrpi, a de a scoate apă ( din fîntănă etc.); b) scatura, sgății , a sgălții, a veni stearpă ( vacă) . -ſeilen , v. tr. se ri a Anficken 80 Aufipulen 5. , a strecura pe. -ſeill, v . ntr. ner . ! re, pază , ingrijire, inspecţiune, epis- | a holba, a bolovăni, a blejdi, a 1.: 1 ) a ti sculat, a ti în picřoare; tășie . -lichtsbeamte, m . , -21 ; impie bleojdi, a beli ochiï; 4 ) fig ., Einem 2 ) a fi, a sta deschis (uşa etc. ) ; 3 ) gat însărcinat cui pază, cu supra den Mund- , a face pe cineva să a vegliſe; 4 ) wohl- , ti sănătos, veghiere, îngrijitor, privighietor, remííe cu gura cascată, să se mi a se afla bine. păzitor.-ſichtsbehörde, f. , -21; auto nuneze, să remîie uimit; 5) Maul Auf- leken , 1 ) v . tr. h .; a ) einen Mit ritate care are, care ſe însărcina 10 Naje--, a remîne cu gura cas a pune o pălărie pe cap ; b ) tă cu supravegherea . -fiditsbezirt, cată . -jperrung, f., -en; deschi. den Fuß --, a pune piciorul pe pă m ., -e ; district, judet: plasă, cuprins dere de tot. mînt; c ) Lidyter -- , a aşeza luminări de supraveghiere, de inspecțiune. Auf-ipielen , v . tr. h .; 1 ) a cînta, a ( in sfeșnic ); d ) das Ejjen--, a d -jidhtorecht, n. -e; drept de supra începe a cînta (din vioară, piano duce bucatele la masă , a le pune veghiere, de inspectiune. -lieden, etc.); ſpielet auf! cîntați, începeți! pe masă ; e ) noch ein Studiert 1 ) v . tr . ner. 1) .; a fierbe din nou, 2) Einem--, a lua la bătaie pe ci a mai ridica un cat, un rînd, un iarăşi; a face să fiarbă , să cloco neva; fam ., a buchisi, a pisăgi, etaj (pe o casă); f) eine Briile -- , tiască; 2 ) v. ntr. ner. 1 .; a clocoti, a píersica , a chelfăni, a da cățeaua a pune ochelari; g) Geld-, a pune a coleoti, a bujdi. -fiedung, f. , -en ; pe cineva, a lua la tărbacă, la ra bani (pe o carte de joc) ; h ) fiir fierbere . -ſiegelu, v . tr. 5 .; 1 ) a panghele pe cineva. -ipicßcu, v . Etwas Blut und Leib, Gut und Blut, pecetlui, a sigila , a pune pecete tt . D .; 1 ) a înțepuşa şi a ridica L'eib und Leben , den letzten Bluts pe; 2 ) a despecetlui, a desigila, a în sus; 2) a pune în ţeapă, în fri tropfen---, å pune în primejdie, a deseliide rupind pecetea. ſingen , gare; 3) a lua in furculiţă. -ipin risca , a jertfi pentru ceva viața și v. tr. și ntr. ner. V.; 1 ) a cînta îna delu, v. tr . h.; a depăna. -ſpinnen, averea , cea din urmă picătura de intea cuiva; 2) a ridica glasul 1 ) v. tr. H.; a) a toarce tot ( toată sînge etc.; i ) a pune bucate la foc; spre a cînta ; 3 ) a trezi, a deştep lăna, tot inul etc. ); b ) a sfirsi de j ) ein andres Geſidyt, eine Miene--, ta cîntînd , -jik , m . , încălecare.-ſi tors; c ) fig., a urzi; 2) ſidy, v . a lua o altă față , o mină, un alt a ken , 1 ) v. ntr. ner. V. și .; a ) a ner. 1 .; a se juli degetele torcînd. ier; k ) ſeinen Kopf-, a'și risca, a'și şedė drept; b) a şede pe; c) a re Auf- ipleißen , vzí aufſpalten. pune capul în primejdie; a se în- ; minė deștept şezînd ; d ) a încăle. Auf- ſpreden, r . tr. ner. H.; a'și a căpățina, a se îndărji; 1 ) (mar.) ca ; e ) a fi înțepenit pe; f) fig . , a sigura ceva prin tocmală, prin con den Anker--- , a prinde, a lega, a se păcăli, a se înşela, a se măy. vorbire avută de mai înainte; ſic ), înțepeni ancora (cu funii); m ) (mar.). lisi; er iſt auſgeſeſſen , sa păcălit, s'a ein kapital - , a'și asigura ( prin a die Segel- , a sui, a urca pînzele, înşelat; g ) auſgejeſjen ! încălecați ! nume convorbire) un căpital.- ſprei vîntrelele; n) fiy ., Eiuem Hörner hi ) anjgejeſjen, szi auſjäljig; 2 ) ſid , ten , -ſpreizen, 1 ) v. tr. V.; a întin a pune coarne cuğva (a'l înşela ); v . r . ner. V.; a se răni de multă de, a deschide în lături, a rescră o) ich kann ihm feinen andern Siopi şetlere. -liben, n .; 1 ) ședere pe; 2 ) căna; 2 ) ſid ), v. r . b .; a se gurguta, nu pot să'l prefac, nu pot să- i încălecare; zuim - blajen , a sufla , a a se înfoie, a se închïorcoșa .-ſpren scot îndărătnicia, prostia etc. din da semnalul pentru încălecare . gen, v. tr. 6 .; 1 ) a sparge, a des cap; p ) Farben- , a așterne culori, Auf- ſollen , v . tr. 1 .; a trebui să se chide cu de asila, cu putere, a văpseli ( pe pînză ctc . ) ; r) Etwas scoale, să se ridice, să fie deștept. înfunda ; 2 ) a face să sară , a arun (idyriſtlid )) - , a așterne în scris, a -jöllern , v . tr. 1 .; a pune în pod, ca în afer); 3 ) einen Haſen , a sgorni. redacta, a compune ceva ; s) einen pe polita de sus (mărfuri etc. ) . a scorni un iepure; 4 ) a stropi , a Fled --- , a pune, a coase un petec forrell, v. tr. 1).; (mar.) a stringe poresăra. -ſpreugung, f., -ent ; 1) spar (pe ceva); t ) im Beit otgoanele. gere, înfundare; 2) aruncare în å : pat; u ) einer Danie die Paare, saŭ eine Auf- ipähelli, v . tr . V .; à iscodi, a ſer; 1) stropire, presărare. Dame--, a pieptena, a face părul pindi, a scociori, a afla, a spiona; Auf- jpricßeli , v . ner. l.; a în unei dame; a friza o damă; v ) einen fam ., a prinde limbă. ſpaltent, 1 ) colti, a resări (din pămint), a în Bali1 , a ridica, a dura o clădire; x ) v. tr. H .; a despica , a spinteca: a cepe a da , a creşte ( plînte etc. ) . das Pferd jetzt (den korj) auf--, calul deschide spintecind; 2 ) v . ntr. și r . -ſpringeni, v . ntr. ner. 1.; 1 ) a sări pune capul pe jaslă ; z) ein Faj 5 .; a se despica, a crăpa -ipad in sus, a tresări, a se ridica deo a aşeza drept doagele unui vas; nell, 1 ) v . tr. V.; a ) a întinde la . dată ; 2) a sări, a se deschide iute 2 ) ſid ), v. r . h .; a ) ſid-, a incăle turi, mreje; c ) ein (Gewehr, den ( lăcată, arcul, etc. ) ; 3 ) a crăpa, a ca; b ) ſid ) (im Bett)--, a se aşeza vahn des Gewehres-- , a trage co plesni (o bubă, pielea ). ſpringen, in pat; c) ſidy ( die Haare) coşul unei arme; d ) a înțepeni, a n.; 1) săritură în sus , tresărire; 2) face părul, a se frisa; d ) fig . , ſid, întări pe; e) a opri (apa ), a stavi deschidere deodată. -ſprikeli, 1 ) v . ( gegen Jemanden ) a se împrotivi, la (un rîu) ; f ) fig ., gelindere Sai tr. h .; a ) a stropi în sus, a arunca a se rescula; 3) v . ntr. .; a) der ten ; a se muje , a o lua mai do în sus ( apă etc.); b ) a sparge, a virid jetzt auf, cerbul capătă alte mol, a înghiți un neajuns; 2 ) ſid ), deschide prin stropire ( o bubă etc.) ; coarne; b ) (mont.) a se odibini ( pe v . r . 5. , a se întinde pe, 2) v . ntr. 1 .; a tîşni, a stropi, a îm la amează-zi); c ) das Pferd jetzt corda. -iparen, v . tr. H .; 1 ) a păs proșca în sus (apa etc.). auf, calul pune capul pe jaslă ; d ) tra, a iconomisi, a pune la o parte Auf-iprojjen vzí aufſprieſjen. -ſpröß (mont.) a se ridica (ile pe temelie ). ( bani etc.) , a rezerva , a cruța; 2 ) ling, m ., -e ; vzi Aufidißling. -jeker, m.; aşezător, regulator, cel a mîna, lăsa pentru altă dată . Auf-ſprudeln , v. ntr. b.; 1 ) a stro ce potrivește (popicile etc. ) . -jeke: Auf- ipeichern , v . tr. 1).; a grămădi, a pi, a împroșca în sus, a tísni, a rin, f , -nien; frizeră (ce face părul strînge în grînare, în hambare, în clocoti, a bolborisi; 2) fig ., leicht-- , damelor). -jehſtunde, f , -11 ; (mont.) cosere (grîne). -ipeile(rin, v. tr. b.; a se înfurie uşor; fam ., a -i sări ceas, oră de odihnă, de repaus a pune în tepuşă , în frigare.-ipci: din chiar senin bizdocul, tandăra , jebung, t. , -en ; punere, așezare, re jeu, v . tr . 1)., a mînca tot. -ipele aşcliſea. -ſprühen , v. ntr. 1 .; a îm gulare. -jekzügel, m .; priŭ, hîț de leni, v. tr . 6 .; a despica. - perrell , proșca, a tîșni scinteſ. -ſprung, m . , ridicat capul calului. -jeufzeu , v. v . tr 5 .; 1 ) a deschide de tot ( uşi, -ipriinge; 1 ) săritură, salt, avînt ntr . 5. , a ofta, a suspina. ( în ferești); 2) den Mund a deschi sus), tresărire; 2 ) crăpare, plesnire. Anf-lidt, f .; priveghiere, supraveghe de, a casca gura; 3 ) die Augen-- , ! Auf- ſpulen, v. tr. 6 .; à depăna (pe i așeza în ntr . a se in يم AVIS IMPORTANT DICTIONARUL GERMAN- ROMİN DE S. I, GROSSMANN Formînd două mari volume, va apare in 50 fascicule fé cắte 16 paginie format 4' .— La fie care 15 zile va apare o fasciculă. Preţul fiecărei fascicule : In tótă ţara 50 bani; in Austro- Un garia 25 kr. ( Plata se face la primirea fiecărei fascicule. D -nii abonați vor primi GRATIS două scoarţe ( turtaşe) frumoase pentru ambele volume, eșite din unul din cele mai mari ateliere de legătorie din Lipsca. Abonamentele se pot adresa la toate librăriele din tarà, din Bucovina și din Transilvania. 62917 FASCICULA 6 PRETUL 50 bani DICȚIONAR GERMAN - ROMIN COMPLECT DE S. J. GROSSMANN VOLUMUL I. A-I l IAŞI Tipo-litografia H. GOLDNER, Str. Primăriei 1890. la Abonamente se primesc : Pentru Rominia de dincolo de Milcov Pentru Austro -Ungaria și pentru Transilvania la IG. HAIMANN, librar H. PARDINI Bucureşti, 74 Calea Victoriei 74. c . r . librăriă a Universității, Cernăuți (Bucovina). In Iaşi la toate librăriile, la S. Haifler colportor , strada Lăpuşneanu 24, şi la autor stradela Golia No. 7 . Auftachein Aufitoßen ceva cil a se mosor) .- ipüleriu , t. , -nen: 1 ) depă ce ) ; 2) ein Kleid - a sufleca, a ri- ! întrebări, a arăta, a pune înainte nătoare; 2) vírtelniță. -ſpülen, v. tr. dica, a sumete (o rochie ); 3) die Haare părerñ, opiniuni, a statornici, a 5.; a clăti, a spăla, a curăți. - puu : a prinde, a întări părul ( cu stabili principii; 10) wegen, nach ei dell, -jpüuden , v. tr. H .; a desvrăni, bolduri); 4 ) ein Lidyt a prine o lu ner Sache a pîndi, a urmări un a destupa vrana, a scoate dopul, a ininare in sfeşnic ; 5) eine Fahne--- , lucru ; 11) Etwas mit einem Gegen= stupușul vrane ( umni vas). -ſpüren, a împlînta un steag; 6) ein Sdild ſtand - , a plănui, a ave de gînd v . tr. 6.; 1 ) a adulmeca, a urmeca a înțepeni o tablă; 7 ) fig. fam ., un lucru. Itellfähudieu , (un vînat); 2) a iscodi, a atla , a eint andres (eſicht , eine andre Mienie n .; fanion . -ſtellung, f. , -ent ; 1) pu urmări. ſpüruug, f. -en ; 1 ) adul a lua o altă față , o altă mină, nere ( in picioare), ridicare; 2) în mecare, urmecare (unui animal); 2) un alt añer ; 8) Futter-- , a pine tocmire, rînduire, înșirare (de sol • iscodire, aflare , urmărire, căutare. nutret pe ravilă , pe darac; 9) a dați, de trupe); 3) aducere, produ Auf- ſtacheln, v . tr. V.; a îmboldi, a însemna cu terușe; 10) ein Ziel cere (de dovezi, de marturi). -ſtem : atîța , a înteți, a boldi, a da fitil , a întige o țintă; 11) dig . fam ., mell, 1 ) v. tr . h.. a) a răzîma, bold , ghỉes, a îmbărbăta, a asmute, a da iſt ridyt viel aufzuſtecen , aici nu a sprijini; den Arm-- , a răzi. întărăta.- ſtaffieren , v. tr. 6.: 1 ) a găti , ſe de cîştigat mult; 12 ) er fann - ma brațul; b) a deschide, a spar a încotoşmîna, a împodobi; 2) a lus. să și puže pofta ' n cuiŭ, să se ge cu dalta, cu răzuşul; c) a opri trui.-ſtallen, v. tr. h .; a pune în stau ), șteargă pe bot. ſtecknadel, f. , -11 ; ( apa); 2) fidy, v. r. 6 .; a se răzîma, la grajd , la îngrăşat (boſ, mascuri). ac, bold de prins, de aninat, de sui a se prijinide. -ſtentpeln , v. tr. V .; -ſtämmen , vzi aufſtemmen. -ſtam flecat. -ſtehen, 1 ) v. ntr. ner. 6.; a) 1 ) a timbra pe, a întipări; 2) fig ., pfen, 1 ) v . tr . h .; a) a pisa , a în a sta deschis (uşa , fereastra ); b ) a a întipări, a însemna. -ſteppen, v. desa (cu marul, cu berbecele, cu sta pe; c) a se ridica mai presus tr. 6 .: a coase cu găurele, a coase pisălogul); b ) a lovi cu piciorul (in de; 2) v . ntr. ner. 1 .; a ) a se scula, după ac, a da tighel pe. -ſteuern, pămînt); 2) v, ntr. h. , a tropii ( caii ). ! a se ridica ; b ) von Nranfenlager vzī aufſtemmen la și 1c. Litaud, m ., -ſtände: 1 ) rescoală , a se întrema, a se înfiripa; c) Auf-ſticken , v .tr. h .; a coase pe , a resvrătire, rezmiriță, rijmirită , re gegen Einen a se resvrăti, a se broda. -ſtiebeli, v. ntr. ner. 1 .; 1) voltă, insurecţiune; 2) (mont.) ra împrotivi; d ) ein Prophet ſteht auf, a se ridica în pulbere, în prat; 2 ) port, dare de samă ( ilespre o baie ). un proroc se ridică. se ivește; e) a coibîi; 3) a scotoci , a scociori, -ſtändig, -ſtändiſch , adj.; resvrătitor, aus dein (Hrab, vou Tod a scormoli. -ſtieg, m .; suis, urcuş. revoltător, rebel. -ſtändiſdie , m ., -11 ; scula in morti, a ieşi din mormînt; ſtiereni, v . ntr. h.; a se uita țintă resvrătitor, rebel, resculat, insurgent. t ) friih å se scula pe mînecate; în sus. -ſtiften, vzi auſhetzen și an -ſtänkeru, v. tr. V .; a cănta ceartă . g ) es iſt in mir der verante anige ſtiften 3 . -Itapeln, v. ntr. .; 1 ) a grămădi, ftandent , sa născut în mine ideia ; | Aufſtöberit, v. tr. h .; a scotoci, a a face teanc ; 2) a clădi ( lemne in ; la ) es ſtand ein sind auf, se ridică scormoli, a scociori, a descoperi, stînjînî etc.). ſtapelung, f. -en ; un vînt. -itchell, n .; 1 ) das der a scoate din pămînt. -ſtodern, v . 1 ) grămădire, facere de teaneturi; Thiire, starea deschisă a nişei; 2 ) tr. 1 .; 1 ) a sparge scobind, împin 2 ) clădire (ile lemne în stînjini). ! sculare; beim lady denni la , le gînd des; 2 ) a ațița, a zgîndări fo -ſtarren , v. ntr. V .; 1 ) a se uita på sculare. eu ( cu vătrariul).- ſtopfen , v. tr. H. , țintă în sus; 2) a sta ( în picřoare ) . Auf-itcifel , v . tr. 1; 1 ) a intări, a 1 ) a destupa, a scoate dopul, a teapîn , nemişcat, intipt. învîrtoşa iarăşi, din noŭ (pălăria ); stupnşul; 2) Štriimpje , a cărpi din Auf-ſtäuben , v . tr . şi ntr . 1 .: 1 ) a 2 ) a scrobi, a crohimoli (rufe ). -ſtci noù ciorapf; 3) a astupa, a umple, face colh , praf; 2 ) a colbii, a cui gen , v . ntr. ner. .; 1 ) a se sui, a a îndlopa, a ticsi iarăşi , din noŭ . răți de colb , de praf. -ſtäuberni, vaři se urca ; auf und ab: ; a se sui şi -itoppelu , v. tr. 6.; a culege, a spi aufſtöberni. -ſtaudent, v . tr . 1 .: 1 ) a se cobori; in auf und no---der cui. -ſtöpſeln , vzř aufſtopſen 1. -ſtö a izbi , a lovi (pe un corp tare, Linie, in linie suitoară și coboritoa- ; ren , v. tr. H.; 1 ) vzî aufſtodiern; 2 ) vîrtos ); 2 ) a turti, a face maĩ scurt ră , ascendentă și descendentă; 2 ) a scotoci, a scormoli, a scociori, a și mai gros ( fier, alamă etc.); 3 ) ein (Sedange ſteigt mir auj, îmi vine descoperi, a scoate din pămînt; 3) das Waſſer: - , a face ca apa să se o ideiă ; 3 ) a rigii, a glığorții; 4 ) a turbura ( liniştea ). -ſtoßen, 1 ) v . urce, să se umfle (oprindu-i cursul ). a resări (soarele ). - teigen , n .; 1 ) tr. ner . 6 .; a ) a deschide, a sparge, ftauen, v. tr. 6 .; 1 ) a îngrămădi, suire, urcare; das Auf- und Ab - des a înfunda izbind, împingînd; h ) a a face teanc, a pune unul peste Terrains, înălțarea şi coborîrea tere împinge, a izbi, a arunca în sus; altul; 2) Waſſer- , vzî auſſiandien 3 . mului; 2 ) (aus dem Magell) rígiire, c) a zgorni, a scorni, a stîrni (vî Auf-ſtechen, v . tr. ner. b.; 1 ) a des ghiorțiire; 3 ) resărire (al soarelui). natul); d ) a izbi de, a împinge chide, a desface împungind; 2) a -ſteigung, f.,-en ; 1) suire, urcare, înăl peste; 2 ) v . ntr . 1 şi h .; a ) a a sparge, a străpunge ( o beşică, un țare, ascensiune; 2 ) dieje nieble -- ell , runca în sus; b ) a se înăcri, a se o buboiù ); 3) a întige ( furca, tepožu aceste idei, aceste mișcări nobile . teti ( vin); aufgeſtoßner saŭ auſſtößi în fîn etc. ) ; 4) Envas -- , a face Auf- itellen, v. tr. H.; 1 ) a pune drept, ger Wein , otetaş, vin înăcrit, ote mare caz de ceva; fam ., a face din in picioare; 2) Waren zum Verkauf tit , oţetos; c ) aus dem Magen- , a țintar armăsar; 5) eine Platte-- , a a intinde, a scoate , a expune rîgîi, a ghiorţii, a icni (cu ſ . , cînd ex săpa din noŭ o placă, o tablă , a mărfuri spre vînzare ; 3 ) Sdydyfi primă: revenirea, urcarea; cu 5., cînd o improspăta, a o restatornici (prin urell ---, a aşeza figuri de sal; 4 ) exprimă: efectul, ațițarea rîgîitu săpare ); 6 ) a înțepeni, a prinde ce Soldaten, ein Beer -, a întocmi, a lui ); d ) (en i . ) Etwas ſtöſi ( Einem ) auf, va pe (cu împunsături, cu înțepă rindui soldati, o oaste ; 5) Spüler ceva se arată, se iveşte, întimpină turi); 7) a lua în furculiţă ; 8 ) ei a pune pindlari, iscoade, spioni; pe cineva; e) ein (Weier ſtößt auf ſeine nen alten Sdaden - , a scoate la i 6 ) ein Viens a întinde un lat, o Beute auf saŭ nieder, un vultur se vỉală o pagubă vechie; 9) a scor clusă ; 7 ) ein Vett aruncă pe prada sa; f) der Schiffer hat, moli, a rescoli, a coteli , a prelucra , pat; 8 ) Beweije, Zeugniſje -- , a a der Navu iſt auigeſtoßeni, corăbierul a preface, a ridica în sus ( cu unelte duce, a proluce dovezi, probe, (marinarul) a dat cu luntrea , lun ascuțite, cu lopata ). -ſtedeli, v. tr. mărturii; 9 ) Frageni, Behauptungen , trea a dat de fund ; 3 ) fidi, v. r . 5 .; 1 ) a anina, a prinde sus ( cu a (Grundsätze-, a pune, a propune ner. H.; ſich den Norf a’și răni, $ . I. Grossmann. Dicţionar german -romîn. 11 . a aseza In q Aufitrahlen 82 Anftreten se or - but , se 0 ceva. a'șă lovi capul izbindu -se de.-ſtoß dobi, a găti, a împopotona, a gior ne, misiune, einen -- bekommen , iiber en , n.; 1 ) izbire, lovire; 2) icnire, sii , a dichisi; 2) v. ntr. H.; a nchmen , a primi o însărcinare; ei rîgîire, ghỉorţiire; 3 ) icnitură, rî uïta în sus, a ridica ochii cu uſ nen - ausridyten , a îndeplini in gîit; 4) întălnire; 5 ) fierbere ( a vi mire, a căuta în sus cu ochỉ hol din ; er fommt im e von , el vine nului). -ſtößig, adj.; 1 ) -- er Wein, baţi; 3) fidy, v. r. .; a se găti, a din partea luğ, însărcinat de; 2 ) oţetaş, vin înăcrit, oţetit , oţetos; 2) se împodobi, a se împopotona, a se punere de culori; 3) culorī puse , indispus, zaif, ogărit. spîlcui, a se dichisi, a se gỉorsíi. aşternute pe; 4 ) aducerea bucate Auf-ſtrablen , v. ntr. 5. și ſ .; 1 ) a în -ſtüken, 1 ) v . tr. V .; a) a răzăma, a lor i la masă ); 5) întîiul fel de bri cepe a luci; 2) a arunca razele în sprijini de; b ) a propti pe; 2 ) ſid ), cate (adus la masă) ; 6 ) urzială ( la sus; 3) a apare pe cer, pe orizont . v . r. H.; a se răzăma, a se sprijini de. pînzari). -tragen, 1 ) v. tr. ner. V.; -ſträuben , ſid ), v. r. 1.; 1 ) a se ri- Auf-judjen, v. tr. V .; a căuta, a cer a) a duce, a căra în sus; b ) einen dica, a se sborşi, a se shurli; 2) fig., ceta, a urmări ( spre a afla ). -ſu a purta ( pe cap) o pălărie; a se sbate, a se împrotivi, a dung, f. , -en ; căutare, urmărire. c) a aduce ( la masă), a pune ( po pune, a se încăpățina. -fummen, -jumſen, 1 ) ſid ), v. r . þ .; masă, bucate etc. ) ; d) Farben - , a Auf-ſtreben , v. ntr. 6 .; 1 ) a se sili , a se strînge, a crește, a se grămădi da cu , a intinde, a așterne culori a se opinti, a se sforţa de a se sui , ( la o sumă oare-care); 2) v. ntr. ſ .; peste; fig. fam ., die Farben ſtart, de a se ridica, de a se înălţa; 2) a) a sbura bîzîind, zbirnîind; b ) a se did fig ., a tinde, a năzui în sus . -ſtre ridica (în sbor) bîzîind , zbîrnînd; ponosi a exagera; e ) ein Kleid- , a bung, f., -en; 1 ) opintire, silire de 3 ) v. tr. 6.; a trezi, a deştepta bî , a uza o haină; f) Sdiminte a se ridica; 2) avînt, tindere, nă ziind , zbrînîind . a sulemeni, a da cu dres, cu foite, cu suliman ; g) Bergoldung zuinţă în sus. -itredeu, v. tr. 6.; 1 ) Auf- tafeln, v . tr . V.; a aduce la ina a auri; h ) Erde- , a turna pămînt a întinde în sus; 2) a întinde pe să (bucatele ). tafeln, v. tr. V .; 1 ) ( spre a ridica un teren ); i ) Einem ein Schiff - , a inarma, a echipă, Etwas- , a însărcina pe cineva, a Auf- ſtreid ), m ., -e ; •mezat, licita'ſune a înfuniea , a înzestra cu funiet o da cuiva o însărcinare; j ) (mont.) (la care ſe preferat cel ce oferă corabie; 2 ) vzí aufputzen . -taljen, die Sidit– , a încărca topitoarea ( cu mai mult). -ſtreidheiſen, n.; fier de v . tr. 4 .; (mar.) a ridica pînzele . mineraſă , cărbuni etc. ) k) (arh . ) scărmînat ( la postăvărin). -itreiden , -tanzen, v. ntr. H .; a începe a juca, einen Plan- , a face , a aşterne un v. tr. ner. 4 .; 1 ) a întinde pe; 2) a dănțui, -taſſen, v. tr . H .; a aduna plan; 2 ) v. ntr. ner. Ģ.: a umfla , a a unge pe, a freca cu ; 3) a sufle în grămadă, a face teanc, a clădi îngroșa, a prinde prea mult loc . ca , a sumete (mînocile) ; 4 ) a ridica, în stînjînî. -träger, m .; 1 ) (mont.) încărcător a da în sus ( părul). -ſtreichlamm , Auf- tauchen, v. ntr. 1 .; 1 ) a ſeși la su ( la topitori); 2) purtător, cărător. m ., -lämme; pieptene de postăvar, prafață , de asupra aper; 2) fig ., a -traggeber , m ., însărcinător, cel ce dărac. -ſtreife(i)n, 1 ) v. tr. h .; a res se ivi , a ſeşi la ivială, la lumină. dă un mandat, o însărcinare, o frînge, a sufleca, a sumete (mîne -tauen, 1 ) v . ntr. 1 .; a) a se moïna, comisiune. -tragsbeſorger, m .; co cile) ; 2) v. ntr. 1 .; a șterge, a a se desglıžeta ; b ) ) a se desface, a misionar. -tragstrog, m ., -tröge , tinge pe de asupra; 3) ſidy, v. r. H .; se disolva topindu-se; c ) a se des (mont.) covată , trencă de cărat ( căr fich die Haut- , a'și juli, zdreli, ju tepeni; 2) v . tr. V .; a desghieta , a buni etc. ) . -trampe(l)n, 1) v . tr. b .: pui pielea. -ſtreuen, v. tr. 6. a moina. -taumeln, v . ntr. i .; a se a bate cu picioarele (pe cera ); 2 ! presăra , a pune deasupra (sare, ridica clătinîndu-se.-tauung, f., -en ; v . ntr. ſ .; a tropîi. -träufeln, liv . zahar pisat, năsip etc.). desghiețare, desghiet, moină. -tau tr. 1.; a turna cu picătura; 2 r, Auf-ſtrich, m . , -e ; 1) (mus.) tragere ungspunkt, m ., -e; ( fis.) punct de ntr. 1.; a pica pe, a țîrîi , a căde in în sus cu arcuşul; 2) vzi Aufſtreich. desghỉet. picăturî, în stropi pe. -ſtriden , v. tr. H .; a sfirşi ( ața etc. ) Auf-thun , 1 ) v . tr. ner. .; a ) a des Auf-treiben, 1 ) tr . ner. 1.; a ) a îm împletind. -(triegeln, 1 ) v . tr. 5 .; chide; b ) den Hut, die Miitze- , pinge, a mîna, a urni, a goni , a) a țesăla, a săcela din noŭ; b ) a pune pălăriea, căciula pe cap; c) à căra în sus ; b ) a deschiile, a a periea în sus (musteața, părul); 2) einen Haſen--, a zgorni, a scorni, sparge împingînd ; c) a destelini (uu fich, v. r . þ.; a se împopotona, a se a stîrni un iepure (din culcus); d ) ogor) ; d ) a întinde, a umfla ; e) Fis găti, a se spîlcui, a se giorsíi, a se a destace, a deslega; 2 ) ſidy, v . guren a lucra în relief figuri ; f) dichisi. ner. a) a se deschide, a se sparge; die lluruhe trieb ihn auf, nelinişte: 1 Auf-ſtüdeu, v. tr. 6 .; a cărpi, a pe b ) a se desface, a se deslega; c ) îl trezi deodată, îl goni; g) Wild tici, a pune petec. -ſtülpen, v. tr. a se desboboci; d ) fig., da thut fidy a zgorni, a scorni, a stîrni 6.; 1 ) a resfrînge, a tufli (pălăria Etwas auf, acolo ſe ceva, se arată (din culcus) vînat; 11) Pflanzen --- , etc.); 2) a acoperi cu un capac; 3) ceva, se înfătoșază ceva vedlerei; a creşte , a face să răsară plinte; fig. , eine auſgeſtülpte Naje, nas turtit, e) Jemand thut ſid) anſ, cine- va se i ) Geld-, a căuta și a găsi, a'și bårligat, alunat.-ſtiilpung, f., -ent ; 1 ) făleşte, se laudă. se aieptează ; 1 ) procura bani; j) eine (Gelegenheit , resfrîngere; 2) acoperire en un der vimmel thut fid, auf, cerul se a găsi un prilej, o ocaziune; k ) capac).-ſtürmen, 1 ) v . tr. 1 ; a des înseninează. a ridica valurĩ, talazuri; chide cu asalt, dînd bista; 2) v. Auf-tiefen , v . tr. 6 .; a scobi, a gă 2 ) v. ntr . ner. 1 .; a ) auf- und ab : - ntr. 1 .; a) a se sui, a se urca cu văni, a scorburi, a găunoşi, a scă a fi purtat, mînat, a pluti în sus vuſet; b ) a năvăli asupra. -ſtürzen, fa . tiefmeißel, f.; priboři . -tijden , şi ' n jos; b ) der Same wird zi1 lei j ) v. tr. 6.; a arunca deasupra un v . tr. 6.; 1 ) a aduce la masă, a ner Zeit- , semînța va încolți, va capac, a acoperi (cu un capac); 2 ) pune pe masă (bucatele etc.) ; 2 ) resări la timpul ei ; c) (mar.) a da v. ntr. 1.; a se izbi, a se lovi că fig. fam ., Geidyidyten - , a vorbi de fund, a da peste și a înţepeni , zînd pe) ; a căde pe; 3) ſid), v. r . treanca - tleanca , Aleacurý, cegă și a se așeza; d ) fam ., a se chiver 6 .; a se răni căzînd . -ituken, 1 ) v . păstruga, a spune verzi și uscate, nisi cu ceva, å se alege cu ceva . tr . 6 .; a) a ciunti, a reteza , a scur alandala ; 3) Einein Alles a des -trennen , I ) v . tr. H .; a descoase, ta (părul, mustotile , ca să ieſe o coperi tot, a spune tot cuiva. à desface cusutura; 2) ſid ), v. 1 . direcţiune în suis); b ) a resfrînge Auf- trag, m ., -träge; 1 ) însărcinare, H.; a se descoase , a se desface. (mărginile unei pălării); c) a împo poruncă, ordin, comandă, comisill -treten, 1 ) v. ntr . ner. 1 .; a ) a pune 2 r. $ Sellest , Auftrift 83 Aufweißen ite ; a se sns. aye iden, V. - piciorul pe pămînt; b ) auf der Biil a se sui pe scenă , a jnca; c ) als Zeuge- , a se întătoșa , a se a răta ca martur; «l) als Kämpjer -- , a se ivi, a se prezenta ca luptător; gegen Einen se ridica, a declara contra cuiva ; f) mit Anjprii: den - , a se ridica, a se ivi cu pre tențiuni; 2) v. tr. ner. V .; a ) Niiſje a strica nuci apăsîndu - le, călcînd deasupra cu piciorul; b ) ) Staubwol: ten a face, a produce, a ridica nori de colb, de praf călcînd pe. treteu, n .; 1 ) înfățoșare, ivire; 2) a pucătură, față , exterior; 3 ) călcare pe , punerea piciorului pe; 4) das erite eines Shauſpielers ,debutul u nui actor. Auf- trift, t , -en ; 1 ) arătură de toam nă; 2) potecă, cărare spre o icză tură. trinken , v. tr. ner. H .; a bi tot. -tritt, m ., -e; 1 ) călcare pe , punerea picioruluş pe, suire , iir . care; 2 ) treaptă, scară , peron, pris pă; 3) --eines Wagens, scară de tră sură; 4) înfătoşare, ivire; erſter- eines Schauſpielers, debutul unui actor; 5) scenă; erſter -- eines Cuſt : jpiels , scena întîrea a unei comedir; 6 ) das war eine fomijder --- , aceasta Vera o întîmplare, o scenă comică; 7 ) ceartă , sfadă , ciondănțală , dis cuțiune vie. Auf- trodnen, 1 ) v. ntr. 1. și 1 .; a se usca , a seca ; 2 ) v . tr . b .; a ) a usca (poaie spre păstrare ); b) Thränen : - , a şterge lacrimi. trommeln, v . tr . 1 .; a trezi, a deştepta bă . tînd toba, făcînd zgomot, vuiet. -tröpfeln , .vzi -träufeln, -tropjen, -tröpfen , v. ntr. V.; a pica, a căde în picături pe. Aluf-trumpfen , 1 ) v . ntr ., h .: a da il tu , a bate cu coz ( în jocul de cărți) ; 2 ) fig ., Einem – , a spune cuiva adevărul, a - i spune curat, Verde părerea; fam ., a-ì da pe foaie . Auf-türmen , 1) v . tr. V.; a ) a ri dica, a clădi în sus; b ) a grămădi ( în sus unul peste altul); c) a face să se ridice mai presus de; 2) ſid), v . r. 1 .; a) a se grămădi în sus (u nul peste altul); b ) a se ridica may presus de. Auf- tuidheni, v. tr. 1).; a da înc'odată cu tuș, a retuşa (un desen) . Auf-wachen, v . ntr. 1 .; a se trezi , a se deştepta, -wachen, n .; deşteptare, trezire. -wachs, m .; vzi Aufwuchs. - Wadſen, v. ntr. ner. 1 .; a creşte (mare, în sus), a deveni mare , a se face mare. -wachſen, n .; creștere. -wagen, ſidy, v. r . h.; a îndrăzni, a cuteza să se ridice , să se scoale . -wägen, vzï aufwiegen. -wallen, 1 ) v. ntr. 1. ( cîte odată cu h. ); a) a fierbe, a clocoti, a colcoti, a da undă, a se bulbuca; b) fig ., a se aprinde (de mănie ), a se înfier bînta, a se cătrăni , a se sborși, a vizita pe cineva, a- i face o vizită se ardeiea, a se face foc şi pară; pentru a- i prezenta respectul, devo pop ., a-i sări bîzılocul, tandăra, aş tamental săŭ; j ) Einem mit Schimpf chiea; 2) v. tr . 6 .; a) den Staub - worten- , a întimpina pe cineva cu a face să se ridice praful, colbul, cuvinte insultătoare, cu ocări. -wär: pulberea; b ) das Herz, die Seele-- , ter, m .; -wärterin, f, -nen; slugă, a face ca inima, sufletul să se um servitor, fecior, chelner; servitoară, tle (ile bucurie etc. ); c) Gerichte -- , chelneriță . -wärterlohn, vzi Auf a face să fiearbă bucate.-wallung, wartegeld. -wärts, adv.; în f ., -en; fierbere, clocotỉală, clocot, wartſam , adj., sirguitor, gata de colcot; 2) întărătare, ațîțare, arțag; slujit, de serviciŭ .-wartung, f ., -en ; die - des Zornis, einer Leidenjcaſt, iz 1 ) in dieſem Hotel iſt eine ſchlechte bucnirea măniei, unei patimi; in --, in otelul acesta, servicið ſe răū; der erſten -- (tes Zorus), în prima fu 2) Dienſtboten zur -- haben, a rie. -wällen, vzi aufwallen 2c. -wal slugi la oriline , la dispozițiune; 3 ) zen, v . tr. 6.; a ) a prine, a înfăşura Einem ſeine - machen , a face cuiva pe sul, pe val, pe cilindru wäl: ! o vizită de curtenie, a• i da omagiu; zen , v . tr. 6.; 1) a rostogoli, a da 4 ) curtenire, facere de curte. -100 - de a rostogol, de a välătucul, tr. ner. 6 .; 1 ) den F117 = de a dura în sus; 2 ) a ) a rosto boden--, a spăla podeala ,pardosiala , goli pe ceva; b ) fig ., Jemandem duşumeana, a spăla pe jos; 2) das Etwas—, a însărcina, a împo Kiidengeſchirr --, a spăla , a clăti, a vora pe cineva cu ceva , curăți Blidele, vasele (de bucătă runca vina asupra cuiva, a - i imputa rie ) ; 3) die ganze Seife-, a între ceva; 3 ) a grămădi unul peste al buința tot, a stirşi săpunul spă tul rostogolind. -wand, m .; 1) ---von lînd. -wajden, n .; spălătură; prow ., (Geld, cheltuieală de bani; 2 ) --von es iſt ein-- , tot ca una fata mea. Zeit, întrebuinţare, trecere de timp; -wäiderint, f. , 2001 ; spălătoareasă, 3 ) viel , großen ---madjen , treiben , a spălătoriță. -wajdhfaß, n ., -fäſſer ; face multe cheltuieli, mare paradă, -waſchkübel, m .; vas, hărdăŭ, gă pompă, lux; 4) mit den wenigſten leată , curătoare, acăŭ, deajă de -e von Wiſſenſdaft und Erfahren spălat, de clătit blide. -waſdiap heit, cu cea mai mică întrebuintare pen, m .; -tud, n. -tiidyer; otreapă, pa de știință și experiență; 5 ) ---von ceaură, cîrpă de spălat, de clătit. (Gelehrſamkeit, paradă de erudițiune. -wajawaſjer, ' n.; spălătură, apă de -wandelii, v . tr . 1) .; a ridica în sus spălat, de clătit blidele. potirul (la catolici). -wandelung, Auf-weben, v. tr . 6 .; 1) a destese, a ti ; ridicare în sus a potiruluị ( la desface țesătura; 2) a întrebuința catolicř ) . -wandégeſek, n. , -e ; lege tot ( tesînd ) . -wedjel, m ., baş, lajă, în protiva luxuluş, pentru restrînge agiŭ, zaraflîc. -wechſeln, v. tr. þ.:. rea luxului, lege sumptuară. -wär 1 ) a schimba (bani); 2 ) a strînge men , v . ntr. h .; a reîncălzi, a în din curs ( bani, schimbîndu -le con călzi din noŭ, a pune farăși la foc; tra ). -wedſelung, f ., -en; schimb, a 2 ) a trezi, a redeştepta ( prin căl giotagiữ (de banī). -wechsler, m.; dura înviorătoară ); 3) a reînoi, a zarat. -weden, v . tr. h.; a trezi, a reîncepe (o ceartă ).-wartburjde, m ., deștepta, a scula din somn. -wel -11 ; chelner. -wartegeld, n . , tung, f. , -en; trezire, deşteptare. -wartelohn, m . , -löhne; 1 ) simbrio -wehen, 1 ) v. ntr. h.; a) a fălfii în a unei slugi, a unui fecior (în casă ); sus; b ) a se deschide fălfiind; 2) 2) bacșiş al unui chelner. -Warte v . tr. 1).; a) a sufla în suis; b ) a mädden, n. , -wartemagd, f ., mägbe; deschide suflînd ; c) a atîta suflînd fată în casă, chelneriță. -warten, d) a grămădi suflînd, bătînd (vintul) ; 1 ) v . ntr. e ) a descoperi, a desvăli suflînd . cineva ); ein Diener muß dem Herrn Auf-weiđen, 1) v . tr. h.; a) a muže. un servitor trebuie să slujiască a face moale; b) a disolva, a topi pe stăpînul săŭ, trebuie să steie la muind; c) a deschide muind; 2 ) v. ordinele stăpânuluị săŭ; b) bei Tiſch ntr. 1.; a) a se muie, a face à servi , a aduce la masă; c) moale; b) a se disolva, å se topi mu id), von Edelfnaben auſgewartet, eŭ, ind. -weidung, f.,-en; inuyere, topire, urmat de paji; d ) a sluji, a sta in disolvare. -weifen, v . tr. H.; a ) a de. două picioare ( cînii) ; e ) Einem mit păna (pe sul), a reschiea; b) a ridica Etwas--, a da, a prezenta, a oferi cu virtejul, cu macaraoa .-Weinen, v. cuiva ceva; f) a curteni , a face ntr. H.; a începe a plînge. •weiſen, curte; ein Herr wartet einer Dame v. tr. ner . H.; a) a arăta , a înfăto auf, un domn curteneşte pe o da şa, a scoate la ivială, în vileag; mă, îſ face curte; g) womit fann b ) a dovedi, a scoate, a produce id Thnen-- ? cu ce vă pot servi ? dovezi. -weiſen, n .; arătare, înfățo ce ſe la ordinele Dvoastre ? h) auf şare, prezentare, scoatere la ivỉală. zuwarten ! porunciți ! poftiți ! i ) a · weißen, v. tr. H.; a vărui din noŭ -er : With oneasluji, a servi(pe se Aufwenden Aufziehen ntr. ne (o odaře. etc.). -weiſung, t., -en ; gitator . -wieg( e)lerei, f. -en; vzi dă, odraslă . wühlen, v . tr. h .; 1 ) a vzi Aufweiſen , n . Aufwiegelei. -wicg(c)leriſch, adj .; re scurma, a scotoci, a scociori, a răs Auf-wenden, v. tr. 1 . ; 1 ) a întrebu scnlător, resvrătitor, ațîțător, în coli, a răcîi, a coteli , a scormoli; ința; alles—, a face, a întrebuința vrăjbitor. -wieg (e) lung, f . , -ent ; vzi 2) a rîma, a scoate de asupra ri toate mijloacele, a'și pune toate si Aufwiegelei, -wiegen, v. tr. ner . V .; mînd, săpînd, scurmînd; 3) piy ; a lințele; fam ., a face pe dracu în 1 ) a cîntări, a trage la cîntar; 2) săpa din temelie, a zgudui tare. patru; 2) a cheltui, a risipi. -wen fiy ., a cumpăni, a covîrşi, a ține -wuhnen, v. tr. 6.; a deschide, a dung, f .; vzi Auſwand.-werfen, v. tr. cumpăna, echilibrul.-wiehern, 1 ) v . face, a tăie produfuri ( gaure în ner. h.; a) Thiiren--, a deschide re tr. b .; a deştepta prin nechezare; ghieață ).-wurf, m .,-wiirfe; aruncare , pede ' uşi; b ) a sparge, a deschi 2 ) v . h .; a începe a grămădire de pămînt săpat. de aruncînd de asupra; c) einen cheza. -windeln , v . tr. V.; a dles. Auf-zählen, v . tr. 5.; 1) a număra, a Damm-, a ridica o lezătură, un fășa , a scoate (un copil) ( lin fașe. înşira numărînd; 2 ) fig., a cita , a zăgaz; d ) einen Graben - , a săpa un -winden, 1 ) v, tr. ner. H .; a ) a die enumera; 3 ) Einem fiinfundzwan şant; e ) eine Scanze , a ridica o păna, a încolăci , a înfăşura (pe sul, zig ( Priigel) - , a număra cuiva două redută; f') Karten , Wiirſel-, a arăta, pe vîrtej); b ) a ridica în sus (cu zeci și cinci la spate. -zählung, f., a sfeti cărți, zari ( a le intinde pe vîrtejul, en macaraoa); c ) a dles -en ; 1 ) numărare ; 2) -der Bevölfe masă); g) eine Fahne- , a desfășu suci , a descolăci, a descălci, a des rung, catagrafie. ra un steag; h ) eine Frage--, a ri fășura; 2) ſid ), v. r. ner. 1.; a) a Auf-zäumeni, v. tr. 1 .; a pune friul; dica, a propune o întrebare, o ches se ridica, a se urca , a se acăța , a ! pror ., das Pferd beim Schwanze tſune; i ) Einen zum Hauptmann se cățăra încolăcindu-se; b) a se a apuca un lucru de la coadă, de a face pe unul căpitan, a'l înainta descălci, a se dessuci, a se des îndoasele, de'ndărătele. la rangul de căpitan; j ) a arunca , făşura . -winken , v . tr . 1) .; a face Auf- zechen, v . tr. H .; 1 ) a bė tot; 2 ) a asvîrli în sus; k) Staub a fa semn cu ochiul să se scoale, să se a cheltui toți banii bind, benche ce, a ridica ( în sus) praf, colb; 1 ) ridice. -winſeln, v. tr. V .; a trezi, tuind . -zehren , 1) v. tr. V.; a ) a den Kopf- , a ridica capul; m ) den a deştepta schelălăind, scăncind, o mînca tot; b ) a mistui, a absorbi, Mund- , a face mutră, a fi îmbuf răcîind . -wippen, v. tr. V .; 1 ) a le a’şî mînca toată averea; 2) ſich , v . nat, a se strîmba; n) aufgeworfene găna, a ( la în leagîn ; 2) a ridica r. b .; a se istovi, a jigări, a slăbi . Lippen, buze întoarse, groase; 0) reperle și a slobozi în jos (pe un -gehrung, f., en 1 ) mistuire , con aufgeworfene Naſe, nas alunat, băr osînilit etc.). - wirbelli , 1) v . tr. 6.; sunare; 2) istovire, jigăreala; 3 ) ligat, turtit în sus; 2 ) fid ), v. r. ner. a) a ridica în sus învîrtejind; a ri absorbire. -zeichnen , v . tr. 6 .; 1 ) a h.; a) das Holz, das Brett wirft ſid ) dica ceva în sus (volbura ); b ) ein desena pe ceva; 2) a însemna, a auf, lemnul, scîndura se încovă. Fenſter - . , a deschide o fereastră nota , a înscrie. -zeidhnung, f ; 1 ) de ſește, se strîmbă; b ) a se ridica (în trăgînd zăvorul, scotînd cîrligul; senare pe; 2) însemnare, notare; 3) consideraţiunea cuiva ); c) ſid, als c) die Trommel --, a începe a bate ( cu pl., -en ) notă, desen . -zeich : (zumn) Richter--, a'și însuşi, a se toba; 2) v . ntr . b .; a) tiy ., dieje inngsbud), n ., -bidyer; jurnal, car pune de sine judecător, a uzurpa Angelegenheit vat viel Staub auige net, livret. -zeigen, v. tr. H.; a a titlul de judecător; d) ſich gegen ivirbelt, chestiunea aceasta a făcut răta , a înfățoșa, a scoate la ivỉală , (wider) Einen - , a se ridica , a se mare zgomot, vuiet, a produs mare a scoate ca dovadă. -zerren , v. tr. rescula, a se împrotivi, a se opil mișcare, senzațiune; b) der Raud b .; 1 ) a deslega trăgînd; 2) a zmuci, ne, a se revolta în contra cuiva. wirbelt anf, tumul se suſe rotindu a resuci, a trage în sus. -werfung, f., -en ; 1 ) deschidere cu se; c) Stalb wirbelt auf, pulbere se Auf-ziehbrüde, t., -it; pod umblător repeziciune, cu violenţă (nışa etc. ) ; ridică în volbură, învîrtejindu -se. (ce se ridică și se lasă jos) . -zie b ) aruncare, asvîrlire în sus, de asu -wirken, v. tr. 1).; 1) a înădi îm ben , 1) v . tr. ner. .; a ) a trage, a pra; c) propunere( a unei chestiuni). pletinul, tesînd ; 2) a despleti, a dles . ridica în sus, a ardica; b ) den Por Auf-wichſen , 1 ) v. tr. 1.; a) a vắc face țesătură; 3 ) a întrebuinta tot Hang a ridica perdeaoa, cortina; sui din noŭ; b) a cerui, a freca din ( Incrînd , împletind, țesînd ); 4 ) Vrot c ) die Ilbr.--, a înto :uce ornicul; noù; c) den Sdnurrbart-- , a netezi a da pînei forma trebuincioa d ) den Bahn des Gewehres), a tra mustețile; 2) v. ntr. V.; fig. pop ., il să ( la pitării ); 5 ) a tăii, a spinteca ge cocoștıl; e ) den Niegel- a trage se îmbužba, a se ghiftui; 3 ) ſid ), v . (in animal, vînătorii). -wirren, v . zăvorul, ivărul; f) die Segel--, a r . .; a se împopotona, a se găti, tr. 6.; 1 ) a descălci, a desface (ce îndrepta pînzele după vînt; g) den a se spîlcui, a se giorsii , -wideln , va încălcit , noclul); 2 ) tg. , a des Anker - , a ridica ancora ; h ) eine v. tr. H.; 1 ) a depăna, a face ghem , lega, a umeri . -wiſdeii, v. tr. 1).; Zugbriidke---, a ridica un pod um sul ; 2) a desdepăna, desfăşura , a șterge tot (cu otreapă, cu petecă ). blător; i ) eine Dame zum Tanz- , & a desvăli , a descălci; 3) a desface -wijder, -wiſchbader , -wiſdilappen, pofti o damă la joc; j ) eine Leinwand (un pachet etc.); 4) a) das Vaar- m .; otreapă, petecă, paceaură, cîr întinde o pînză; k) eine a învălui părul (în bucățele de hír pă. -witteru, v. tr. 1) .; a adulmeca , Schleiſe--, a desface un nod, o fun tie) spre a'l face zulufi; b) a des a afla adulmecînd, urmecînd . dă; 1 ) Etwas wägend---, a cîntări cera văli părul, a desface zulufii; 5 ) ein Auf-wogen, v . ntr. 1 .; 1 ) a se ridica cu cîntarul; m ) cinen Scwären-, a Hind- a desfășa, a scoate un co în talazuri, în valuri; 2) ty., a se sparge o uimă, un bubožă ; n, die pil din fașe. -widelung, f ., -en; 1) zbuciuma, a se umfla , a bate (piep Sonne zieht Diinſte, Nebel auf, soa depănare, facere de ghem , de sul; tul). -wölben, v . tr. 1 .; a bolti, a rele ridică aburi, negură (ceață, 2) desfăşurare, desvălire, desfacere; ridica o boltă . -wölfen, ſich, v. r . pîclă ); o) ein Kind - , a creşte un 3) încărlíontare (al părului). -wie V.; 1 ) a se înoura ; 2) a se ridica copil; p ) Saiten a incorda, gelei, f. , en ; ațîțare la rescoală, nour. -wollen, v. ntr . ner . a pune strune, coarde (la un in resvrătire, resculare, revoltă, in H.; a voi să se ridice, să se scoale. strument); 1 ) die Saiteni - , a în vrăjbire. -wiegeln , v. tr. .; a atîța Auf-wudern, v. ntr. 1 .; a se îmulți tinde strunele, coardele; ) fig., a înteți, a întărăta (la rescoală, peste măsură, a crește mult și re gelindre, andre Seiten a se muſe, a rescula, a resvrăti. -wieg (e) ler, m .; pere în sus (plînte ). -wudis, m .; 1 ) a o lua mai încet, mai domol, a resvrătitor, ațîțător, învrăjbitor, a creştere; 2 ) crescătură tinără , mla- ! înghiți nn neajuns; t) a trzi (o te a , ca un Aufzuden Angenblidlich 11 alig sătură ); 11 ) fig. , eine andre Miene--, prinde cu ținte, en cuie pe ceva. a lua o altă față , o altă mină, un Auf- zwiden, v. tr. H.; 1 ) a deştepta , alt ažer; v) Einen- , a pácăli , a a trezi cřupind, pișcînd . -zwingen, îngăna, a trage pe sfară (sfoară ), v. tr. ner. h .; vzī aufwängen. a lua peste picior, a lua la trei pa- Aug-apfel, m ., -äpfel; 1 ) lumina ochıſı . rale, în zefleme pe cineva; X ) die lui, pupilă, bobos; 2 ) fig . , (or ce einſtöđe , a scoate viea din pă Incru ) plăcut, iubit, drăgălaș, favo mînt; y) a amîna, a trăgăna, a lăsa rit . - apfelentzündung, f.,-en ; intlamație de astăzi pe mîne; 2) einen Teich a pupile , oftalmielOphthalmia ).-ap a da drumul unui ſaz , a scurge felgeidwulſt, f., fejdwillſte; um tătii un ſaz; 2 ) v . ntr. ner. 1 .; a ) auf und ră a pupilei, oftalmotima(Opthalmo Savon =--, a pleca , a se porni, a phymal-apfelhäutdent, n .;pelita pu purcede; b ) auf- und ab---, a pur pileĩ, coroidea.-apfelvorfall, m .; íe . cede, a merge în sus și în jos; şire afară a pupileſ, exoftalmie.-e , f., c) ein Zug zieht auf, un alait , un -11; 1 ) ochiŭ : a ) blane, idywarze--11 ha cortegiù, o procesiune înaintează, ben, a ave ochi albastri, negri ; grozes se înfățoșază; d ) die den Truppen, ochỉošů , ochiŭ holbat, boldinos; trupele ce înaintează în şirură; e) b ) rote, enyiindete--, haben, a ave dylecht- , saŭ ſchledyt aufgezogen kom ochỉ roși, înflamați; ſdielende- ,ochi inen , a se înfățoșa răă îmbrăcat; f) încrucişată, întorchișați; c) ich ſprad) mit Etwas aufgezogen kommen , a pro mit ihm unter vier - 11, am vorbit pune, a aduce la ivială, a pune pe cu el între 4 ochi ( fără ca să mai tapet ceva; g ) ein Ungewitter zieht tiu cineva față ); d ) der (Hefabr, dem auj, se ridică o furtună; h ) es zieht Tod unter die --11 treten, a înfrunta Etwas am Himmel auf, se iveste primejdia , moartea ; e) bevor das ceva pe cer; i ) Wolfen ziehen auf, Des Jahrhunderts ſido idiließen wird se înourează, se ridică nouri. -zie etc. , înainte de a se stirşi veacul ben, n.; 1 ) ridicare, înălţare ; 2) cre etc .; f ) einer Sache die --- 11 angſtechen , ștere ( de copii, animale, plînte); 3 ) a întuneca un lucru, a'l covîrşi prin urzire, urzială (la pînzari); 4 ) fig ., strălucire; g) ganz -jein, a privi ceva păcălire, tragere pe sfară (sfoară ). cu multă băgare de seamă, cu mare zieher, m .; (an .) muşchiū ridicător. atențiune; h ) vier -- 11 leben mehr -zieherei, f., -en; păcălială , tragere als zwei, firnu îndoit cu greŭ se pe sfară ( sfoară ), luare în zefleme. rupe; i ) große---11 madjen, a bolo -zichtau , n. , -e; (mar.) funie de strîns văni, a beli, a bleojdi, a codălbi pinzele. -ziehwage, f., -11 ; cîntar ochiï; j) proe ., auf ſeinen neun etc. ( care ridică grentăţile de cîntărit). -11 Valten , a fi încăpăținat, a stă -zieren, v. tr. H .; vzt aufídımiicfen . rui, a perzista; k ) mit einem blauien -zirkelni , v . tr . b .; a însemna, a mă davon kommen , a scăpa cui sura cu compasul pe ceva . -3iſchen , pul spart, a scăpa ca din gura lu v . ntr. H.; a tîșni clocotind (apa ). pului, a scăpa ca cînele de lant ; Auf-zuđen , v. ntr . 1).; a tresări, a 1 ) es paßt wie die Fauſt auf's- , se sări în sus, a se ridica tremurînd , potrivește ca nuca în părete; se palpitînd. -zug, m ., -ziige ; 1 ) tra potrivește ca mireasa la moară și gere, ridicare în sus; 2) alařů , cor ca misca în lapte; hodoronc tronc ! tegiă , procesiune, paradă, sfeştanie; buna ziua, nea Istrate, doſ boboci 3 ) înfățoșare, prezentare , încotos de rață , frate; m ) eine Krähe hadft mînare; 4) ridicare a cortinei; 5) act; der andern die -- 1 nicht aus, corb la Luſtiviel in filnf Anfziigeni, o comedie corb nu scoate ochii; n ) Einem den în cinci acte; 6 ) vîrtej (de ridicat, Daumen auf's - ſetzen , a strînge pe scripete, anger, postencă, macara; cine în chingi, a veni cuiva de hac, 7) plan, desen (a unei clădiri); 8) a ave ac de cojocul cuiva, a tăie urzire ( a unei ţesătură ); 9 ) urzială , cuiva de unghişoară; 0) weit geöfi țesătură ; 10) urzžala împletitureſ niete - 11, ochi boboșați; p ) griin und (de la scaunele de paie); 11 ) puiſ blau vor den - 1 werden , a vede stele de fazan ( într'o fazanărie ); 12 ) a verzi înaintea ochilor; r) Jemandern mînare, trăgănare. -zupfen , v. tr. 5.; die -11 aufgeben , a începe a vedė lă 1 ) a trage în sus; 2) a trezi , a de murit, limpede, a'și veni de acasă; ștepta zgălțiind ; 3 ) a scoate, a smul s) Einen aus den - 11 geidhnitten ſein , ge fire, a destrăma ( cu degetele ); 4 ) a fi bucățică ruptă din; a fi leit, a desface, a descălci in nod ( cu aidoma la chip ; t ) aus den - 11 alls degetele), a deslega trăgînd. dem Sinn, ochii ce nu se văd, seuită ; Auf-zwängen, v. tr . H .; 1) a deschide u) der Schalt ſieht ihm aus den --- 11, O cu de asila; 2) einen Hut -, a sili , chiſ îī joacă în cap, ſe șiret, viclean, a îmbrăca cui de asila o pălărie; ceapeîn; v ) Sand in die--11 ſireuen , 3 ) Einem Etwas -- a silui, a sili a pune cuiva perilele la ochi, a de a lua, de a primi ceva , a îm unge cuiva ochii; x ) die -- it zudriif pune cuiva ceva. feil, a închide ochii, a trece cu ve Auf-zweden, v . tr . 6.; a înţepeni, a lerea, a fi n'ande n'a verle; y ) mit ten --- 11 abieben , a ceti în ochii cu va ; z) Einem Etwas unter die--- ſagen, a spune cuiva ceva în faţă , a-i o spune verde; aa) ein Dorn im --- jein , a fi cuiva ca sarea în ochi; bb) aus dem --ſetzen , a uita , a părăsi, a lăsa la o parte, a neglija; fam ., a lega, a pune la ciochină; cc) die-- 11 geben ihm über, ochii îi se umplu de lacrimi, lacrimile îl podidesc; dd ) im -- behalten , a nu pierde din ve dere, din ochi; ee) in'om- faſſen , a pune ochii pe ceva, a ochi, a ob serva; ff) dies fält in die - 11, aceasta bate la ochi, cade în ochi; gg) Ei nem Etwas an den -- 11 abiehen , a ceti în ochiĩ cuğva; hh ) bie - begie rig auf Erwas richten, a se scurge ochii după ceva; Einem die ſtedien , a scoate ochii cuiva; jj ) die --- 11 zuthun, a muri, a închide ochii; kk ) die - zumachen, a închide ochii la ceva (a face că nu vede); II ) dies liegt vor den - 1, ſe lucru vădit , apriat, învelerat, evident; inm ) ans ben ---- Il verlieren , a pierde din vede . re ; nn) ein wacyjames - haben, a fi cu bă gare de samă, cu luare aminte; 00) das Nalb in's - ſchlagen, a ocări, a necinsti, a înfrunta, a ofensa ta re pe cineva ; 2 ) -- (an Pflanzen ) bo boc, mugur; 3) das der Ebelſteine, der Ferien , focul , apa pietrelor pre țioase, a mărgăritarilor; 4) die -- 11 des Hauſes, ferestrile; 5) die -11 der Na tur, der Welt, des Himmels, stelele; 6) die blauen -- 11 des Frühlings, topo raşiſ, vỉorelele, micşunelele, tămî ioarele; 7) das --- im Ei, bănuț; 8) das --im Brot, im Käſe, ochỉul : pî nei, ochiul brînzeř; 9) das--in dem Brett, gaură ( lăsată într'o scîndu ră de un ciot) ; 10 ) das -- der Näh nadel, urecliſea acului; 11 ) das - des Ankers, ochịul ancore ( gaură în varga ancore pentru verigă sañ beležug); 12) die — n der Spielfarten, ochỉ, puncte a cărților de joc; 13) gaură ( la topitori pe unde se scurg metale ). -adat, m ., -e; agat ochỉos (piatră prețioasă ).-nader, f ., -11.; vîna ochịului, arteră oftalmică.-nähnlich , adj.; ca ochiul, în forma ochiului . -narzenci, f ., -en ; doctorie, leac, me dicament pentru ochi, colir. - narzt, m . , -ärzte; doctor (doftor) de ochị, oculist. -nbeſchreibung, f., -en ; des criere a ochiului, oftalmogratie. -nbetrug, m.; nălucire, iluzřune opti că .-nblende ,f.,-e; ochelari ( la hamuri le cailor).-blid ,m .-e; 1 ) clipă, moment, cirtă; im-, îndată, imediat; den-, numai decît; fiir den- , pentru mo ment; jeden-- , pe mică , pe ceas; entſcheidender--- , dică; 2) căutătură; der Zauber dieſes --- 8 , farmecul aceste căutături.-nblidlid , 1 ) adj.; îndată , în clipa, momentan, înstantaner; 2) într'o clipă, într'un moment; ca Augenblödigteit 86 Auguſtpflaume fam ., cît ai bate din palme, cît aſ da în annar, cît ai scăpăra dintr'un amnar, cît aida în cremene, în amnar, cît te stergì la ochi.-tiblödigkeit, f.; slăbiciune a ochilor, a vederei.-1bo gen , m .; (an .) iris, cerc irien. -nbrau, -brane, f. , -11 ; -nbraun, f ., si n.; -nbran , n. , -brane, f., -11 ; ubram , n ., -e ; sprinceană.- butter , f. , -ubuk, f.; urdoare , puchină, po hoială . Ndedel, m .; (an .) pleoapă. -idiener, m .; fățarnic, prefăcnt, ipo crit, slugarnic, servil ; den --- Inaden , a fi în picioare la toate , a fi lin guşitor, slugarnic . -iidieneriſch, adj.; fățarnic, slugarnic, servil . -dienerei, t ; -dieneridaft, f.; -nidienit, m .; 1 ) | făţărnicie. prefăcătorie, slugărni cie, servilism ; 2 ) vz Augentroſt . -Idrije , f. , -it ; ghindură, glandula a ochịuluì. - dunkelheit, f.; vedlere întunecată, ambliopie [21mbliopia ). -Neijen , n .; fier de deschis gaura topitoarei ( vzŤ Auge 12 ) . -lenkün dung, f ., -eur; inflamațiune, obrinti re de ochỉ, oftalmie ' [Ophtalmia ). -nfällig, adj.; bătător la ochi, ară tos , vădit, în vederat, ciudat; fam ., cu ochỉ și cu sprincene. -nfell, n .; 1 ) aripioară, pterigiŭ [ Pterygium ) : 2) vzi Augenfle& .-nfiſch , vzi Augen wiut 2. - fiſtel , vzĩ Thränenfiſtel. - fled , m .; albeață, perdea ( în ochřů ) ( Leucoma ).-nfluß, m .; scur gere din ochiū , oftalmie guturală. - funkeln , n.; sclipire, stelire de ochiŭ , fotopsie ( Photopsia ). -Nge fdwulſt, f .; umflătură de ochi, exof talmie E.cophthalmia ). -gift, n .; vătămare, stricare a ochiului, a vedereĩ (d. e. isoare măruntă, tipărituri cu litere mici etc . ) .- nglas, n ., -gläſer; ochean, ochelari, lupă, Jornetă; -eines Vergrößerungsglaſes, ocular. -nbaut, f.; vzř Augenfell 1 . -uheilkunde, f.; știința vindecărei boalelor de ochỉ, oftalmologie (Oph thalmologia ). -nhöhle, f. , -11 ; văgă ună, orbită, melciſ ochilor.-uhorn haut, f; cornea a ochiului ( Cornea ). -ithornhautengündung, f., -en ; 0 brintire, inflamațiune a corneſei Keratitis). -ntikel, m .; 1 ) gădili tură, mîncărime în ochi; 2 ) fig ., farmec, plăcere pentru ochiĩ, pentru vedere. -nklappe, f., -11 ; ochelari ( la hamurile cailor). -nfnoden , m .; (an . ) os al fălcii.-knorpel, m .; sgår ciŭ, cartilaj al ochịului. -nforalle, f.; mărgean alb.-Iframpf, m .,-kräm pje; cărcei, spasm la ochi-ukrank heit, f., -en; boală de ochỉ, oftal mie Ophtalmia ). -ufräke, f.; riſe de ochỉ, psoroftalmie ( Psorophthal mia ). -nkraut, n.; (bot.) nigelariță, rostopască, sălăţea , brilioancă, ſear ba rănduneleſ, harmait , rostopas te, hirondinar ( Chelidonium majus). -ntrebe, m .; cancer de ochỉ.-nfreis, m .; vzi Augenhöhle. -nleder, n .; vzī vzỉ triefängig. -ntroit, m .; ( bot. ) min Augenklappe. nlidit, n .; 1) ochin; găierea apelor, silur, floare de ochi, 2 ) vedere, lunină a ochilor. -ulid, buruieniță (Euphrasia officinalis ) . -ulied, n ., -er ; pleoapă. -nlidenbüns -ntroſtgras, n.; (bot.) steluţă, ſearbă dung, f.,-en ; obrintire, inflamațiune a moale, steaua fetei [.Stellaria ).-utrug pleoapelor, zgábărdă, lipiciune.-ti m .; -nverblendnis, -verblendung, f.; derbrand, m . , serpengea a pleoape nălucire, iluziune optică.- nvorfall, lor.-Nlidumkehrung, f.,-en ;întoarcere m .; žeşire a ochilor (Erophthalmia ). în sus a pleoapelor [ Ectropium ). / -waſſer, n .; 1 ) lăcrimi; 2 )apădeochi -itluſt, f.; desfătare, plăcere a ochi (leac ). -Itweh, n .; vzi Augenſdhmerz. lor, naß, n .; 1 ) ochire, preţuire, -nweide, f.; vzi Augenluſt. -nweiß, măsurare, evaluare cu ochiul, după n .; albeața ochiului -llwimper, f. , vedere; 2) destoinicie de a ochi, de - n ; ceană, geană, coada ochiulni. a prețui, de a măsura cu ochiul. -stwink, m ., -e; 1 ) semn cu ochiul); -nmerk, n.; tîntă, vedere, privire, 2) vzi Augenblid ; 3 ) plătică , clean , scop, şel , cuget, intențiune. -nimit pietroșel, porcuşor, ocheană (peşte ) tel, n ; mijloc. leac, remediú pen Cyprinus alburnus).- Itwölfden , n .; tru (boală de) ochỉ, colir.-umusfel, perdea, albeață în ochiŭ. -uwonne , m ., -11 ; muşchỉŭ al ocliſului.-nnerv, ti ; vzi Augenluſt. -nwurz, -1wurzel, m . , en ; nervul optic al ochinlui. f.; ( bot ) chilion arăpesc, păpădie - nnid)t(® ), n.; calamină, gialamină, ( Athamanta; Taraxacum officinale ). cadmie, foare (spumă de zinc . -11zahn, m ., -zähne; dintele ochịu - -Ipappel, f.; (bot.) nalbă mare (-11 lui, dinte cînesc , canin. -Ilzeuge , thaea officinalis). -1pflege, f.; in m ., -11 ; martur ocular (ce a văzut grijirea ochilor, igiena ochilor. yel însuşi ceva ). -Nzeugenſdaft, f.; -nipulver, n.; 1 ) praf pentru ochi -11Zeugnis, n.; mărturie oculară ( a (leac); 2) vzi Augengift.-nipunkt, m ; unui martur ce a văzut îel însuşi 1 ) punct de vedere, tel , țintă; 2) faptul). nzier, f.; 1 ) vzi Augenluſt; bănuț (la oŭ) ; 3) boboc, mugur.-nreiz, 2 ) (bot.) limba bouluş, mirută, mi m .; 1 ) ațîțare, mîncărime de ochi; 2) ruță , roșii, aretăl, otățel, borantă vzi Angenluſt.-nring,m .; 1 ) iris ; 2 ) cerc [unchusa offici nalis). -zinfe, vzi vînăt împrejurul ochilor. nrinnen , Augenſproſ . n .; zgăbårdă, povošală, pohojală, / Nug-elci, f., -en ; 1) clipială , ochire, scurgere din ochi, lăcrîmare [Epi uſtare pe furiş saŭ clipind; 2 ) # phora ). -nröte, f.; roșeață a ochi runcare de priviri. - ( e) lein , n.; 11 lor. -ujalbe, f., -nt; alifie de ochi, ochřŭ mic; 2) boboc, mugur la colir. -nſdein, m .; 1 ) vedere , pri flori). ( c ) ler, m ., 1 ) ce se uită pe vire, ochire; 2 ) aparență; 3) cerceta furiș, clipind, cu coada ochiulai; re , examinare, inspecțiune la fața lo 2) vzť Augendiener. -eln, 1 ) x , atr. cului; 4 ) expertisă.-Nicheinlich , aulj .; 1 .; a ) ochi, a clipi, a se uita cli vădit, invederat, evident, apriat. pind saŭ pe furis; b ) a ţinti, a - 1 ſcheinlichkeit,f.; invederare, a priare, chiti ( vînatul); c) a arunca o pri evidență .-nſchießer, m .; cobiliță, calu vire ; d ) a sclipi, a scînteia , a stră dracului (Libellulal. -uſchleim , m .; luci; 2) v. tr . b .; a) a arăta , a ma vzť Augenbutter. -nſchirm, m ., e; nifesta ochind; Liebe- , a arăta ju . cozoroc, apărătoare, perdea, umbre bire, dragoste; b ) a altoi în ochiū, lă de ochi.-nſchmaus, m .; vză An a inocnla (meri etc. ) . -ell , (augen ), genluſt. -nichmerz, m .; durere de 1 ) v. ntr. .; vzi äugelii la; 2) v. ochỉ, oftalgie (Ophthalyia ).-11ſchwä: tr . V.; geangi, geäugt, a) cu ochi, dhe, f.; slăbiciune a ochilor, a ve ochỉos; b) bortelit , găurit.-ig,(augig) , derei. -11ſpiegel, m .; 1 ) desfătare, adj.; 1 ) ochỉos, cu ochi; zweiäugig, plăcere a ochilor; 2) oglindă de cu doi ochi; 2) bortelit, găurit. ochỉ ( unealtă a oculiștilor). -1 piel, Augment, n. , -e; adaos, adăugire . n.; 1) jocul, umblarea , mișcarea Augsburg, n.; Augsburg (oraș în ochilor; 2) joc, desfătare pentru Germania ). ochi. -iſpradie, f.; vorba, grațul Augur, m ., -eii; semn de menire, pre ochilor . Njproß, m .; -nſproſſe f. , vestire, pează, augur. -11 ; capătul de jos la coarnele cer- | Auguſt, m .; 1 ) August (nume bărbă - bului. -uſtaar, m .; perdea, albeaţă tesc); 2 ) August, Avgust, Măsălar în ochi, cataract (Cataractu ].-ujte ( a opta lună a anului); 3) seceriş, cher, m .; vzi Augenídieſer. -llſtein, cules. -apfel, mn ., -äpfel; măr văra m ., -e; (min .) ochịul pisicer.-uſtern , tic, verde. -birne, f. , -11 ; pară ver m.; lumina ochiului, iris [ Tris] . de, timpurie. -l, f.; Augus'a (nume -liſternerwciterung, f., -en ; lățirea, femeiesc) . -eide, f., -11; sledun, go mărirea, dilatațiunea irisei (Mydri run ( Quercus robur saŭ penducula asis ).-1ſternverſdließung, f ., -en ; în ta ). -iner, (-mönd, ) m .; augustin chidere, strînsură a irisei ( Synechia ). (călugăr ). -inerin , f., -nen ; augus -utäuſdung, vzť Augentrug. -atric tină ( călugăriţă din ordinul Sf. fen, n.; vzi Augenrinnen : striefig, Augustin ). pflaume, f. , -1 ; golda Aubirid 87 Auôbinden ve arunca nă, bărdacă, prună. (perjă ) timpu a) a resufia, a otihni, a’şi da cea rie , mare ( Prunus insititial. din urmă suflare; b ) nady jrijder Au- hirid, m. , -e; cerb de cîmp, prost. Luft- , a căuta să resufle aier cul -redyt, m.; ſerbărit, drept de păşune. rat; c) a resufla ; 2 ) v. tr. V.; a re Auktion, f ., -en; mezat, licitațiune, sutla, a arunca resuflînd ; 3 ) ſid ), v. atîrdisire, artorisire, artirisire. -ator , r. H.; a se resufla, a prinde la suf m. , -ent ; telal , misit, barîşnic, crai let, a prinde putere, a se odihni. nic ( la mezatură). -ieren, v . tr. H .; -atniung, f ., -en ; 1 ) resuflare; 2) ex a vinde la mezat, la licitaţiune. pirare, darea sutletului. -ätiden, v. Aurel- ia, f .; Aurelia ( nume femeiesc ). tr. 6 .; a lua în rîs, a batjocori pe -ius , m .; Aurel (nume bărbătesc ). cineva (chiuind după iel ) . Aurifel, f.; (bot.) urechịuşă, urechỉea Aus-badei, v. tr. și ntr. ner. 5. și ſ .; a) ursului ( Primula auricula ]. a coace bine; b ) a stirşi de copt; c ) Aurin, m .; ( bot ) gențiană, inſură , Fijde-, a prăji pește . -baden , 1 ) fierea pămîntului, potroacă, ochin v . ntr. V .; a se teredui, a se scălda, chele (Gentiana; Erytraea centau a se băiè bine, de tot, pănă la stir reum );roter- , pintorie (Centaurea ). șit ; 2 ) v. tr . H .; a ) tig. , Etwas-- , Auripigment, n.; (him .) iearba băii, a plăti gloaba pentru ceva , a sul auripigment (boiea galben - aurie feri, a trage canonul pentru altul; compusă din arsenic și pucioasă ). fam ., unul face, altul trage; aŭ min Aurora, f.; zorĩ ( de ziuă), geana zilei, cat aguridă părinții, și și aŭ stre auroră . pezit copiii dinții; b ) die Gurgel in 418, 1) prep. (cu dativ.) din , de, de Wein- , a'șŤ clăti gîtlejul în vin la; în compuneri cu verbe exprimă: (benchetuind ). -baggern, v . tr. 1) .; scoatere afară, ieșire, sfîrşire, ispră a desinili, a curăți de mil, de nă vire, expunere, prelucrare, a ) -dem mol ( un port). -bähell, v . tr . 1).; 1 ) Hauje kommen, a veni din casă; a obloji, a prigori; 2) a usca ( o --der Kirche geben, a ieşi din biserică; corabie). -balgen, -bälgen, v . tr. H .; b )--dem Fenſter werfen, a Tier - , 1 ) a beli, a jupi, a des prin fereastră; c) --- Liebe, -- Furdi, požè un animal (de piele); 2 ) a um - Not, de dragoste, de frică, de ne plė pielea (cu paie ). -ballen , v . tr . voie; d) dem Kopfe herjageni, a re. b.; a desface teancuri, baloturi. cita pe de rost; e ) --Holz gemacyt, -ballung, f. , -ent ; desfacere a tean de lemn; 2) adv .; stirşit, isprăvit, curilor, a baloturilor. -balzen, v . gata , trecut; a ) Jabr --, Jahr ein, ntr . H.; a înceta de a se bate, a anual, în fiecare an; Dag-, Tag sfirși bătaia, a stirși cu bătaia ( co ein, zilnic , în fiecare zi ; b ) -jein coșii de munte ). -bannen, vzỉ ver Ringen ! s'a sfirșit cu vỉeața lui ! bannent. -vau , m ., -e ; 1 ) prelucrare, das Stiick iſt - piesa s’a isprăvit; meremet, reparare ( a unei clădiri) ; c ) --bis zur Neige ! bé tot pănă la 2) isprăvire a unei clădiri; 3) zi sfirșit ! d ) es iſt , mit ihm , s’a sfir dire săvărşită. -bandjeu, -bäuden , șit cu jel , s'a topit, ye topenie de 1) v. tr. 1) .; a pînteci, a face pîn. žel , s'a dus pe copcă; e ) ans ! pa tece, a adînci ( table, alămării etc. ) ; ce ! haſt ! aleluia ! 2) ſid ), v. r. h.; a ) a se durduca, a Mud-ädzen, v. ntr. V.; 1 ) a înceta se coșcovi; b) a se umfla în pîn de oftat, de gemut; 2 ) a expira ge tece . -bauen, v. tr. H.; 1 ) a zidi, a mînd. -adern , 1 ) v. tr . H .; a scoate, clădi desăvărșit, a isprăvi o clădire; a desgropa cu plugu ; 2 ) v. ntr. V .; 2) a meremetisi, a repera pe din a stirşi, a isprăvi de arat. -ädern, lăuntru ; 3) Teile-- , a clădi , & re v . tr . 6.; a scoate vînele. -antwor para părți (de clădire) astfel, ca să ten, 1 ) v. tr. h.; a preda, a înmîna, resară, să ſeasă afară (din restul a extrada; 2) v, ntr . .; a respunde clădirei). pănă la stirşit. -arbeiten, 1) v. tr . Aus-(be)dingeu, 1 ) v. tr. ner . H .; a) h .; a ) a prelucra, a preface, a elabora; a hotări, a stipula, a pune condi b ) a perfecționa; c) a învăța, a tſunī, a tocmi (punînd condițiuni); dresa (cînì etc.) ; d ) a scobi, a gă b ) a scoate afară din tocmală , a re unoși, a găvăni, a scorburi; 2) zerva; 2) ſidh, v. r , ner. V.; a'și re v. ntr. H.; a ) a sfirsi de lucrat; 3 ) zerva ceva , a cere ceva ca condi ſid , v. r. h.; a se procopsi, a se țiune. -bedingung, f. , -en ; tocmală , perfecționa. -arbeitung, t. , -cu ; 1 ) rezervă. -beeren, v. tr. H .; a desbo prelucrare, elaborare; 2 ) compunere, bița , a culege, a scoate bobitele. tomă, redactare; 3 ) memoriŭ .-arbei -behalten, vzí ausbedingen. -beidhten, tungsbudy, n . , -biicher, caiet pentru 1 ) v. tr. 1),; a mărturisi păcatele, a teme. -arten , v . ntr. 1 .; a'și pierde se spovălui, a se spovedi; 2 ) v . soțul, vița, a degenera, a se corci. ntr. .; a stirși spovedania. -beinen , -artung, f .; corcitură. -äſten, v . v . tr. h .; a scoate oasele. -beinen, tr . H .; a desrămuri, a desciotora , n.; scoaterea oaselor (din carne).-beiß a tăie crengile, crăcile, cioturile cil , v. tr. ner. 1 .; 1) a muşca, a (unui copac). -atment, 1 ) v. ntr. 1).; rupe en dinții, a înlătura muşcînd; 2 ) a zmunci cu dinții; 3) a'și rupe, a'și știrbi un dinte; 4) fig. fam ., den Nebenbuhler--, a sufla, a scoate pe rival. -beizen, v. tr . 5.; 1 ) 8 coroade, a scoate cu un coroziv; 2 ) a cauteriza, a arde (o rană) . -bej ſern, v. tr. H .; a drege, a cărpi, a petici, a plotogi, a meremetisi, a repara . -beſſerung, f. , -ent ; 1 ) dre gere , cărpire, peticire, plotogire, meremetisire, reparare; 2) carpială, meremet, reparațiune. -beſſerungs koſten, pl.; cheltuieli, spese de meremet, de reparațiune. -beten , v . ntr. 6.; a mîntui, a sfirşi rugă ciunea, a sfirși de a se ruga. -beu gen, vzi ausbiegen 2. -beulen, v . tr. V.; a netezi, a îndrepta adîncă turile ( la table, la plăci, la vase de metal etc. ) . -beute, f.; căștig, nit, folos, beneficiú (mai cu seamă din băi, mine etc.). -beutegrube, f. , -11 ; mină, baie de exploatat. -beutelu , 1 ) v . tr. 6.; a ) a cerne, a piclui ( chiclui) ( făină ); b ) a cheltui bani; c) jig. fam .; Einen- , a de serta, a goli punga cuiva, a'l fi tui; 2) fid ), v . r . 1 .; a cheltui toți banii, a remînė fără ban în pungă. -beuten, v. tr. 6 .; a întrebuința spre folosul săŭ, a exploata. -beuter, m. , exploatator.-beutung, f., -en ; exploa tare, exploataţiune. -bezahlen, v. tr. 6 .; a plăti tot. Aus- biegen , 1 ) v. tr. ner. .; a în doi , a încovăie, a strîmba, cui în afară ; 2) v. ntr. ner . 6 .; a se feri, a se da în lăturſ, a se abate ocolind. -bieten, v, tr. ner. 6 .; 1 ) Etwas-- , a scoate de vînzare, il propune, a oferi spre cumpărare, a expune (mărfuri); 2) Einen-- , a atîrdisi, a scoate din posesiune pe cineva , oferind mai mult; 3) Ei = nem saŭ Einen- , a ) a provoca la duel, la luptă pe cineva; b ) a da drumul cuiva, a- i porunci să se ducă. -bietung, f ., -en ; 1 ) punere, scoatere în vînzare; 2) oferire, pro punere spre cumpărare. -bilden, 1 ) v. tr. 6.; a ) a cultiva, a forma, a desvolta ; b ) a desăvărşi, a perfec ționa; 2 ) ſid }. v. r. h .; å se des volta , a se perfecţiona, a se forma, a se procopsi. -bildung, f .; învăță tură, cultură, desvoltare, înstruc ţiune, complectare a studiilor, -binden , v. tr. ner. H.; 1 ) a desle ga; 2 ) a scoate ceva deslegînd; 3) a lega ceva în afară ; beim Einpat: feil von Siegellack werden die beſten Stangeil ausgebunden , la împache tarea cearei roşie ( tare) , betele cele mai bune se leagă în afară (de cutie); 4) ( tip .) die gevegten Kolum : a lega paginele; 5) Papier a pune hirtie în topuri, în ba loturi (la fabrici de hârtie); 6 ) (arh .) a lega, a uni cu chenari, cu pante, a - nell Ausblaſen Augbrud 1 ре а cu zăvoare; 7 ) a lega tot. binde- , Auß -blüheni, 1 ) v. ntr . h. și ſ .; a ) a k ) Erbjell-, a desghĩoca, a curăți bolz, n.; lemn (ărie) pentru pante, înceta de înflorit; c) a se veșteji, a mazere de coajă, de păstaſe; 3) v. chenarĩ, zăvoare. -bitten, fid ), v . r . se trece; 2) ſid , v. r . V .; a ) a în ntr. ner. .; a vărsa de tot, a în ner. H.; 1 ) a cere, a pretinde, a flori desăvărșit; b ) a se veșteji , a ceta de vărsat (de greată) . -bredien , căuta să obție prin rugăminti; 2 ) se trece.-blühung, f.; 1) vremea în n.; 1 ) rupere, scoatere; 2) izbucnire, das bitte id; mir aus, te rog să stir. florirei; 2) înflorire desăvărșită ; 3) ivire; 3) vărsare (de greaţă ); 4) ie șești, să ma scuteşti, te opresc de vzi Auswitterung. -bluten, 1 ) v. ntr. şire ( a sudoarei). -breiten, 1. tr . la , de a face aceasta; 3) a alege V .; a) a pierde tot sîngele; b ) a în H.; a) a lărgi, a întinde, a desfă ceva rugînd: 4) a pofti, a învita ceta de sîngerat; c ) fig ., jeinen şura, a reschira; b) a mări; c) a (afară din casă) ; er iſt zu Tiſche aus Sdmerz, Zori --- laſjell , a lăsa să îi respăndi, a face cunoscut (în pul gebeten , že invitat undeva la masă. treacă durerea, mîniea sîngerînd; 2 ) lic ), a propovădui, a propaga, a Aus- blaſen, 1) v. tr . ner. 1.; a) a v . tr . 5.; a se scurge impreună cu pnblica, a divulga; fam ., a scoate scoate, a da afară , a face să iasă sîngele săŭ , saŭ în durere sînge în vileag; 2 ) ſid), v . r. h.; a) a se prin suflare; das Dotter aus dem Ei roasă. respăndi, a se întinde, a se împră a sufla afară, a face să iasă, Aus -boden, v. tr. h.; a face, a pune ştiea, a se reschira; b ) fig ., a se în a scoate suflînd gălbuşul ( gălbi: fund (la un vas, la o bute). -Voh tinde ( în vorbă), a vorbi, a povesti nuşul) din où; b) er hat die Sug len, v. tr. V .; a podi, a pardosi cu de amăruntul.-brennen, 1 ) v . tr. zu einer größern ausgeblaſen , jel a dulapỉ, cui scînduri groase. -boh reg. și ner. 6.; a) a arde din mărit ghiuleaua, balonul (de steclă) ren, v. tr. 6.; 1 ) a găuri, a borteli, lăuntru ; b ) die Weinfäßer-- suflînd in ea (în fabrice de steclă ); a sfredeli; 2 ) a scoate cu sfredelul. fuma cu pucioasă butele (vasele ) c) das Licht- , a stînge luminarea -bökeln, v. tr. h .; a curăți cu cn de vin; c) a invîrtoșa, a căli, a o suflînd; d ) den Hohofen--, a lăsa * ţitoaſe ( la curălari). -borgen , v. tr . teli prin ardere; d ) ein Gewehr ca focul din topitoare să se stîngă; H., a împrumuta (cuiva ceva ). curăți o armă (încărcînd'o cu pu e) a face cunoscut, a anunța su Aus-brađen, v . tr. 6 .; 1 ) a lepăda, țin praf și descărcînd'o ); e ) a arde, Alînd ( din înstrumente de vînt); der a scoate afară, a alege, a pune la à cauteriza ( o rană ); 1) Ziegel- , Nachtwächter hat die Stunde ausge o parte; 2) a brăcui ( vite etc. ) . a arde bine cărămidă; g) das Feu: blaſen , străjerul ( paznicul) a anun -braten, 1 ) v . ntr. ner. 1 .; a) a se er hat alles ausgebrannt, focul a tat oara cu cornul, suflînd din frige de ajuns; b ) a se scurge, distrus totul pe din lăuntru; 2 ) v . corn; f) eine Flöte --- , a perfectiona, curge la fript ( grăsimea ); 2 ) v. ntr. ntr . reg . şi ner. 1 .; a) a înceta de a desăvărşi un flaut prin cîntare, și tr . ner. 1 .; a ) a frige bine; b ) a ars; b ) das Feuer, das Lidyt iſt aus: prin suflare ; g) a sutla tot, pănă la scoate frigînd ( grăsime etc. ) -brau gebrannt, focul. lumînarea s'a tre sfirşit; der Flötenſpieler hat das Stüd dicu , v . tr. h.; a întrebuinta de cut, s’a stîns; c ) das Maiis iſt ganz ausgeblaſen, flautistul a stirşit bu tot, a stirşi , a isprăvi, a consuna . ausgebrannt, casa ſe arsă de tot. cată (de musică ), a suflat tot, pănă -brauen, 1 ) v . tr . H .; a berări, a ſe mistuită de flacărī, la sfirşit; 11 ) Einem das Lebenslidit fierbe bine (berea ); 2) v . ntr . 6.; a Aus -bringen , v . tr. ner. 6.; a ) . a omori, a ucide pe cineva; înceta de fiert, de berărit (berea ). scoate afară , a face să ſeasă , a 2 ) v . ntr. ner. H.; a ) a înceta de -brauſen, 1 ) v. ntr. . și í.; a) a scoate la ivială ; b ) das Boot-, a suflat , de trîmbitat; b ) das (Gewehr fierbe de tot ; b ) a dospi de desface luntrea de corabie şi a o là. hat ausgeblajeni, arma n'a luat foc, plin; 2 ) v. tr. V .; a ) a face, a pro sa în apă; c) Erze , a scoate mi s'a descărcat fără efect. -blättern, duce ceva fierbînd, dospind; b ) il neraſuri ( iesurî) din mină; d ) guld v. tr. 5 .; a resfoi, a frunzări de tot. scoate , a lepăda fierbind; 3 ſid) , v . fen--, a scoate pete, a curăți de Aus-bleibeni, v. ntr. ner. ( . ; 1 ) a nu r. 6 .; a) a se resufla, a prinde la pete (o haină ); e) die Stiefel nicht veni , a nu se înfățoșa, a nu se a suflet; b ) vzi ta . --- fönnen , a nu putè să scoată, să răta, a lipsi; 2) a zăbovi, a întăr- Aus-breden , 1 ) v. ntr . ner. 1.; a) a (lescalte cțubotele; f) Junge--, a ziè ; die Nadıridit bleibt aus, vestea scăpa, a ieşi; b ) aus dem Gefäng cloci și a scoate pni; g) den Wein zăbovește, intărzie de a veni; 3 ) der niſe a sparge închisoarea; c) in a vărsa , a scoate vinul (din Atem iſt ihm ausgeblieben , a pier ein lautes Padyen, a ríde cu hohot; d) vas, din pahar); h ) den Becher-, a dut resuflarea ; 4 ) das Fieber iſt aus e8 brid)t ein Siriey aus, izbucneşte deşerta cupa; i ) eine Gejundheit, geblieben , frigurile aŭ încetat; 5) die un resboii ; e) die Maſern brodien einen Toaſt- , a închina, a ridica Štraſe wird nicht- , nu va scăpa ans, corií, pojarul năluceşte; f) in un toast în sănătatea cuiva; j ) ein nepedepsit; 6 ) id, werde nidt- , nu Thränen a'l podidi lacrimile; g ) Geheimnis, ein Geriidyt, eine Nad : voiū lipsi (de a veni ) ; 7) die Bäu es brad, ein Feuer alls, a izbucnit ridt a respăndi, a face cunos me ſind dies Jahr ausgeblieben , co un foc; h ) das Heſd wür iſt ausge cut, a publica, a divulga, a scoate paciſ n'aŭ dat anul acesta. -bleiben , brodien , buba s’a spart, a crăpat; în vileag o taină, un zvon, o veste; n.; 1 ) lipsă, nevenire, neînfățoșare, i ) in Gelädyter-- , a pufni de rîs ; k ) ( tip .) einen Sat-, a rări, a absență ; 2) zăbavă, întărziere. -blei 2) v. tr. ner. H.; a ) a scoate, a zetui mai rar o frază; 1) Metall den, 1) v. ntr. reg . și ner. L .; a smulge, a zınunci rupînd; b ) einen a scoate metal (prin topire); m ) ei ieşi , a se spălăci ( culori, văpseli); Zahil -- , a rupe un dinte; c) die nien Befehl - , a obtinė o poruncă, 2) v . tr. ner. H .; a șterge, a spăla , a Zähnie--, a schimba, a primeni un ordin . -bringer , m.; flecar, gu scoate bilind, nălbind ( o pată ); 3) dinţii (oile, caii); d ) a scirma, a raliv , limbut, vorbaret, fleoncar. v. ntr. ner. H.; a bili de tot, a in scormoli (vinatıl); e) Bienen a Aus- bröſeln, fid ), a se fărămături, a ceta de bilit, de nălbit. -blcieni, v . bate stupiĩ, ( a omori albinele și a se fărăma, a se zdrumica ( pinea tr. 6.; a'plumbui, a umple cu plumb scoate mierea ); 1) Äſte--, a rupe, a etc.) . (un dinte etc. ) . curăți (copacii) de crăci; g ) Keben Aus- brud ), m ., -briidie, 1 ) der-- der Se: Aug- blid, m ., £; priveliște, vedere, a desfrunzi, a struji de frunze fangnen , scăparea prinșilor (prizonie perspectivă. -blikeu, 1 ) v. imp. 6 .; a vițe de vie; h ) den Faden- , a ru rilor ); 2) der- des Vejuvs, ruptura , înceta de fulgerat ; 2 ) v. tr. 1 .; ein pe firul, tortul ( la fesături); i ) a eruptiunea vezuvului; 3 ) der des Gewehr- , a curăți o armă încăr vărsa (de greaţă ); j) Krebſe--, a Feuers, des Zorns, der Wut, izbuc cînd'o puțin și descărcînd'o. curăți raci (ile găoace, de crustă ); nirea foculuſ, mîniei, furiei: 4) der . ! Ausbügeln 89 Auébridlid tr . der Beſt, ivirea ciumei; 5 ) der--- funcţiune.-iereu, v . ntr.ú .; 1 ) a ascul ponosite , purtate de mult, uzate ; der Schößlinge, ruperea mlădiţelor, ta , a auzi cu băgare de seamă, cu lu 5) ausgediente Diſziere, ofiţerĩ în re a lozilor; 6) Wein-- , răvac de vin are aminte; 2) a fi față , a asista la des tragere; 6 ) fam ., er hat ausgedient, 7) Honig-, miere de roiū ; 8) Ö1 - , bateri de procese. -curiereni, vzi aus nu mai ie de nici o treabă, şi-a unt- de - lemnul cel mai bun ( ce se furieren . trăit traſul.- dingen, 1 ) v. ntr. ner. scurge din bobițele cele mai coap- | Aussdahlen, v. ntr. 1 .; a înceta de ' 1.; a) a se tocmi, a tîrgui; 2 ) v. te) . -brühen, v. tr. 6 .; a opări pe glumit, de șuguit, de a se zbegui, tr. ner. b.; vzí ausbedingen. din lăuntru și a clăti, a spăla, a de a face nebunii. -dampfen , 1) v. , Aus -donnern, v . imp. 1.; a înceta de curăți. -brüllen, 1 ) v . tr. b .; à vesti . ntr. 1 .; a se evapora , a aburi, a se tunat, de bubuit.- dorren , 1 ) v. ntr. a face cunoscut răcnina, mugind, trece în formă de aburi; 2 ) v . ntr . ſ .; a se usca de tot; 2 ) v . tr. H .; ră gînd, urlînd; 2) v . ntr. 6.; a in h .; a inceta de aburit, de fumegat; vzi urm . -dörreu , 1 ) v. tr. 6.; 4 ceta de a rage, de a mugi, de a 3 ) v . tr . 6.; eine Pfeife- , a isprăvi usca , a ogigi ( plînte etc.); 2) fidy urla , de a răcni . -brummen, v . ntr. de fumat o lulea. -dämpfen , v. tr. v. r. 6.; à se usca, a se păli.-dor 5.; 1 ) a înceta de morinîit, de bom b .; 1 ) Feuer, Koblen - , a stînge foc, ruug, -dörrung, f.; -en ; uscare . bănit, de gorgonit; 2 ) fig . , a înceta a înaduși cărbuni; 2 ) Holz-, a le- Aus- drängen, v . tr. b .; a respinge, a le a se maniè, de a se supăra. şiea lemne (prin aburi de apă ); depărta , a înlătura. brunften, v. ptr . 6 .; a înceta de a Füdſe, Bienen-, a izgoni ( prin fum ) Aus- drechſelu , 1 ) v . tr. V .; a găuno te bate (caii și peștii), de a se pîr vulpi din vizupie, albine din stup şi , a găvăni, a scorburi, a scobi ci (goni) (cerbii şi caprele ), de a ( știubeið ).-därmen, v . tr . V .; a scoate la strug ; 2) v . ntr. V .; a înceta de se mîrli ( oile) , de a se visti ( scroa. mațele (dintr'un animal). strungărit, de dat la strug . -dre fa ), de a se cotoi ( cotîrşi) (mîțele), Aus-dauer, f.; statornicie, nestrămu ben, 1 ) v. tr. 6 .; a) Etwas --- , vrſ de a se pui (cînii, dihoriš), de it tare, nepregetare, stăruință, răbdare, ausdredijeli 1 ; b ) Einem Etwas -, se goni ( vaca) , de a se călca ( găina ), perseverență .-dauern, 1) v . tr . V.; a a stoarce, a smulge, a zmunci cui de a se încăleca (eapa). -brüſten, îndura, a răbda, a suferi cu nestră va ceva ( din mînă ); c) eine lampe v. tr. 6 .; a scoate măruntaiele ( la mutare, cu statornicie; 2) v. ntr. 6.; a stíuge o lampă ( sucind şu vite ). brüten, 1 ) v. tr. 6 .: a ) a cloci a ) a dura, a ținė, a suferi, a dăinui rubul); d ) eine Schraube , a des şi a scoate puř; Eier a cloci până la stirşit; b ) a trăi peste rear şuruba un şurub; e ) a face să leasă ouă; b) fig ., a născoci, a urzi, a nå , mai mult decît un an ( plînte ). învîrtind; 2 ) ſid ), v. unelti ; 2) v. ntr. 1).; a inceta de Aus-dehnbar, adj. și adv .; ce se poate Sdyraiibe hat ( iſt r. 5.; a) die clocit, a cloci de tot . -brütung, f. , întinde, lungi, lărgi; dilatabil.-dehn rubul s'a ) ſich ausgedreht, şu -en ; 1 ) clocire şi scoatere de pui); barfeit, f.; însuşire de a se intinde , fam ., a desfăcut, desșurubat; b ) 2) urzire, născocire , uneltire. o șterge, a scăpa, a fugi , lungi, lărgi; dilatabilitate. -dehnen, a spăla putina , a’și lua cîmpií, a'și plus-bügelu , v . tr . 1.; 1 ) a călca de 1 ) v . tr. 1 .; a) a întinde, a lungi, a lua tălpășita. -drejchen, 1 ) v. tot; 2) a netezi , a îndrepta căl lărgi, a înădi, a dilata ; b ) fig . , at ner. 1.; a ) das Getreide , a treie cind. -bühnen, v . tr. b .; a ghizdlui prelungi ( vorba ); 2 ) ſid ), v . r . 6 .; a ) ra , a imblăti grinele; b ) a scoate un put). -bühnung, f. -en ; ghiz a se intinde, a se lărgi , a se dilata; b ) ) treierînıl, îmblătind ( firele din spic ) ; duire (de puțuri). -bund, m . , • ; 1 ) fig ., a se întinde în vorbă ). -deh c ) fig . , fam ., Einen - , a chelfăni, lucru ales, extraordinar. minunat, lung, f .; 1 ) intindere, prelungire, a ciomăgi, a piersica, a buchisi, a model (în sens bun și răů ); 2) mo lărgire, dilatare; 2 ) ( cu pl.-- en ) mă- ; pisăgi pe cineva, a - i freca ridichea; del, prubă ( ceea ce ſe scos, legat rime, lungime, dimensiune .-deiden , 2 ) v . ntr. ner. 5. , a înceta de tre deasupra unui pachet, unei legături; v . tr . V .; a despărți prin o jeză ierat, de îmblătit; wir haben ausge vzī ausbinden 3 ); 3 ) ein ---von Tugerid, tură (un zăgaz, in stăvilar ). -dest = drojden, am stirşit treierul. un model de virtute; cini fen , i) v . tr. ner. 1 .; a născoci, a Aus-driejeln , 1 ) v . tr. h.; a destră Schlechtigkeit, un răutăcios fără mar inchipui, a izvodi, a plăzmui, a ma, a desfira, a desmåta, a descă giný; fie iſt ein--- von dönbeit, je fri scorni, a imagina; 2) v . ntr. ner.h .; a ma; 2) ſid ), a se destrăma, a se des moasă coz, hoboc; ein von Schur: înceta de gîndit, a nu gîndi mai fira , a se desmăta , a se descăma. te, un ștrengar de frunte . -biindig, mult. -deuten, v . tr. H .; 1) a tål- Aus -drud, m . , -sriide; 1) termen , rost, adj. și adv.; ales, extraordinar, mi măci, a lănuri, a desluşi, a tălcui, vorbă, expresiune; 2) jeine Ausdriide nunat, superior. -bürger, m .; cetă a interpreta, a explica, a comenta . wählen, a'și alege cuvintele, expre țean din alt oraş. biirſtcu , 1 ) v . -deutung, f. , -en ; tălmăcire, tîlcuire, siunile; 3 ) iiber allen-- , nespus, ne tr. 6.; a periea, a curăți, a şterge lămurire, desluşire, comentar, in exprimabil; 4 ) der .des Geſichtes, cu periea; 2) fidy, v . r. l) ., a se pe terpretare. expresiunea fetei . (1 , 1 ) v . tr. 6.; rica, a’și șterge hainele de pe corp. A118-dichten, v. tr . 1).; 1 ) (mar.) a in a tipări, a calchia , a face, a imi büſchen, vzî alisreuten. -büßent, 1 ) desi, a calafătui, a astupa să nui in ta întocmai; 2 ) v . ntr. 6 .; a sfirsi v. tr. b.; a ) a drege, a plotogi, a tre, să nu pătrundă apa; 2 ) a năs de tipărit; vzř și urm . -drüden, i ) petici ( cărpind ); b ) vzi ausbaden 2; coci, a urzi, a închipui, a izvodi, v . 6 .; a ) deu Sajt aus der Traube 2) v. ntr. 6.; a înceta de a ispăsi, a scorni, a plázmui; 3 ) a născoci, a stoarce, a tescui ' poama; b) de a se pocăi, de a se canoni . -but a închipui prin putere sař talent eine Fadel , a stînge o făclie; c ) tern, 1 ) v. tr. 6.; a ) a alege unt, poetic; 4 ) a înceta de gîndit, de siy , fam ., Einem das Lebenslicht- , a bate putinerul; b ) a bate, a face născocit, de plăzmuit; 5.) a înceta de a lua cuiva vieața; d) einen Stem să ſeasă bătînd ; 2 ) v . ntr. 1 .; a ) a compus, de facut poezii. -dielen, v . pel im Wadia a întipări o pe înceta de ales untul, de bătut pal tr. .; a podi, a pardosi pe din là cete in ceară; e) sig ., a rosti , a pro tineiul ; c) fig ., er hat ausgebuttert, untru tcu scinduržs.-dienen , v . ntr. nunța , a exprima; dies läßt ſich nicht s'a sfîrşit cu vaza , cu autoritatea , b .; 1 ) a inceta de slujit, a'și face aceasta nu se poate zice, rosti, cu înţelepciunea lui, s'a topit, je slujba, serviciul; 2) a'și împlini exprima; 2 ) fidh, v . r . h .; a se rosti, topenie de fel , îi sa infundat anii de slujbă, de serviciu ; 3 ) aus a se pronunţa , a se exprima.-drüd Auscult- ation, f.; vzi Stethojlopie.ator, gediente Soldaten , soldați slujiti, slo lid) , adj. și adv .; anume, formal , m. , en ; auscultator, candidat în boziți din servicii invalizi, vete ritos, inadins, numai decît , negre drept, ce se pregăteşte pentru vr'o raně); 4) ausgediente Kleider, haine şit, cu dinadins, precugetat, înten S. I. Grossmann. Dictionar german - romîn . 12 Voit Ananften 90 Auefallen a ntr . ner, în altă parte. tionat . drudeart, f ; chip, mod, murire, desluşire, expunere, expli- ! manieră de a se exprima. -dructs caţiune; 2 ) învoire, înţelegere.-ipal leer, -drudslos, adj.; fără rost. 1 teit , v. tr . V .; it despica. -iperren , fără expresiune. -drudôvoll, adj. -ipreizeni, v, tr. V .; a crăcăna, a res şi adv.; puternic, energic, expresiv. crăcăna, a desface , -drudéweiſe, vzi Ausdrudsart.-drujdh, -jprengeli a reschira . m .; 1 ) treierare, îmblătire; 2 ) treie a , v. tr. 6.; a sparge ( gaşca ), împrăștiea. -itchen , v . rătură, îmblătitură ( grîne treierate ). 1 .; a sta despărțiți, departe unul de Aus- duften, v. ntr. 1 .; 1 ) a se respåndi altul. -iticbeil, v . tr . 6 .; a spulbera. cu miros; 2) a se aburi, a se eva -thun, vzi aliseinandermadient. -trei pora, a se exala. -düfteu , v. tr. 1) .; ben, v. tr. ner . V.; a alunga, a îm a da un miros, a împrăştiea, a e prăștiea , a spulbera. -wirren , v . xala un miros. -duftung, -düftung, tr. 1).; a descurca . -zicheni, 1 ) v . tr . f. , -en ; respăndire de miros, exalare. ner. H .; a despărți întinzînd; 2 ) v . - dulden , v. ntr . 6 .; 1 ) a suferi, a ntr . ner. 1 .; a se despărți, a pleca răbda , a îndura pănă la sfirşit; 2 ) a înceta de răbdat, de suferit, de Anø -eiſen, n.; vzř Augeneijen .-cijen , 1 ) îndurat; 3) țig., a muri, a’şî da sul- i v. tr. V.; a) a scoate din ghiſeată ; Hetul. -dunſten , -dünſten , 1 ) v . ntr. b ) dig ., Einen- , a scoate pe cineva 1 .; a aburi, a se evapora, a se sui dîntr'o încurcătură , din nevoie; 2 ) în formă de aburi; 2 ) v . tr. 6 .; a ſidh, v . r . 6.; fig. , a scăpa dintr'o în arunca aburị din sine. -dünſtung, curcătură, din nevoie .-citern, v ntr . f. , -en ; 1 ) aburire, evaporare; 2 ) 1 .; 1 ) a înceta de puroſet (punošet); duhoare, nădușeală . 2 ) a se scurge cu punoii (puroiň ). Aus- ebenen, vzï ebenen .-eđeni, v . tr. H .; | Aus-crficíeu, erfören, -crfüreli, v. a tățe în colțuri, în muchie .-cggen , tr. V.; (impert. erfor, part. erforen ) v. tr. 6.; 1 ) a scoate cu grapa, cu a alege. -erkoreni , adj.; ales, mini boroana; 2) a grăpa, a da cu gra- ! nat, ' excelent, cel mai bun. pa peste tot . Aus-erlcien , 1 ) v. tr. H .; a alege; 2 ) Aug- einander, adv., despărțit unul de adj., ales, minunat, cel mai bun , altul, de la olaltă, başcă; ( în compro excelent; fam ., pe sprinceană. -er neri cu verbe înseamnă o urmare , o Weizen , griŭ ceacîr. despărțire, o depărtare ). -bredieu, ! Aus-crſchen, v. tr . ner . 1.; 1 ) a ale v. ntr. ner. 1 .; a se sparge, a se ge; 2) Einen zu Etwas a preursi, despărti, a se disloca. -bringen , a hotări, a meni pe cineva pentru v. tr. ner . 6.; a despărți. -fahren , ceva . -crſchung, t .; alegere . v . ntr. ner. ſ .; 1) a se despărți iple- Aus-erjinnent, vzi ausſimneii. cînd cu trăsura în altă parte); 2) a Aus-erwählen, v . tr. 1).; a alege. er se desface, a crápa, a se despărți, wählte, m . și f ., -11; ales. crwäh a se restira, a se reschira , a se răsleți. lung, f.; alegere. -fallen, v . ntr. ner . 1.; 1 ) a se des- Aus-erzählen, 1 ) v . tr. H .; a spine, face căzînd; 2 ) a căde în bucăți. a povesti tot, a istorisi pănă în stir -fliegen , v. ntr. ner. 1 .; a se des șit ; 2) v . ntr . H .; a inceta de po părți zburînd. -gchen , v . ntr. ner . vestit, de istorisit . j . , a se răsleți , a se vespărți, a se Ans-erzichen, v. tr. ner. 15 .; 1) a crește desface. -halteni , v. ner. 6 .; a pănă în stirşit ; 2 ) a stirși creșterea , despărți, a desface, a deosebi, -kom- educațiunea . meu, v . ntr. ner. 1 .; vză allscinan= 218- ejjeii, 1 ) v . tr . ner. V .; al die dergebeni . laufcu , v . ntr. i .; a se Supre a mînca toată supa (ilin desface, a se răsleti, a se răzni, a farfurie , din strachină ); b ) die drii se desghina. -legen, v . tr. 6.; 1 ) : jel - , a deşerta strachina (mîncînd ); e ) ; desface, a despărți, a pune unul sig , fam ., eine Priigeliurpe - , a minca departe de altul, a bășcălui; 2 ) a o bătaie zdravănă , o stintă de bătaie; analiza, a descompune; 3 ) tis ., a pror ., - was inau eingebrott, cum iti i lămuri, a explica, a desluşi, a ex vei asterne, aşa vei dormi; cum îți pune. -Machen, v . tr . 1 .; a desface, vei găti , așa veř prinzi; capul face, a deslega, a despărți. Nehmen, v . capul trage; mijeri, inns ein 2 tr. ner. h .; a desface, a deslega . derer eingebredt, inul face, altul tra -rollen, v . tr. 6 .; a desfăşura. -idla ge; a trage canonul pentru altul; gen, v. tr. ner. b .; 1 ) a sfărăma, a a plăti gloaba pentru altul; aŭ min . ! face bucăți; 2) a răzleţi, a împră cat aguridă părinții, și și añ strepe ştiea, a reschira. -jcin, v , ntr. ner. zit copii dințiy; 2 ) v . ntr , ner . b .; it a fi despărţit, răzlet. jekel, 1) v. înceta de mîncat. tr. H .; a) a lămuri, a desluşi, a Aus- facheni, v . tr. b .; a face , a pune, explica, a descurca ; b ) a analiza, a aşeza in lăuntru despărţituri, sal a descompune; 2 ) ſidy, v. 1. 1.; a ) tare, ochiuri (de raft ), căşti. -fädi: a se despărți de la olaltă ; b ) sig ., a jerni , v. tr . 1 .; a resădi cu , a prine se explica, a se înțelege (cu cineva ), cîrligì ( la vie). -fädeln , -fädicii, 1) a se învoi . jebung, f. , -en ; 1 ) lă v. tr . H .; a ) eine Nadel-, a destira , a scoate firul, ața din ac; b ) eint (Hewebe -- , a destrăma, a descăma. a desmăta , it desfira o țesătură , 2 ) ſid ), viri 1).; a ) se destrăma, a se destira, a se descăma, a se des măța ; l ) a jexi lin wrechie: acului ( firul, ata ). -jahren, 1) v . ntr. ner . 1 .; a ) er iſt ausgefahren, a ieşit în tră sură; b ) wir fuhren von Jaſſy aus, am plecat, ne am pornit din laşi; c ) die Sennen jahren aus, ciobanii din Alpi) se întorc acasă de la pă şune; d ) (mont.) aus dem Sdadt fao ren , a ieşi , a se sni, a se urca din put (de mină ); e ) der Atem , die Seele fährt aus, suflul, respirațiunea, sufle tul ſese; f) init einem Sat zur Stube - , a ieși din , a părăși odaïea cu o singură săritură, cu un singur a vînt; g) ein Feuer fährt aus, un foc izbucneşte; h ) die Bäunie fabren in Bliiten aus, copaciſ daŭ muguri, îmbobocesc, o răslesc; i ) im Sejido ausgefahren jein , a ave spuzeală . plescavită , zgrăbunță pe față ; j ) sie band, der Fuß fährt aus, mina, pi ciorul alunecă; k ) das Meſſer fabrt beim Schneideii aus, cuțitul resare la tăiere; 1 ) a ſeși din lăugaş, din tágas; 2 ) v . tr . ner. ). a ) die Fur. dien beim Pflingen a adinca braz dele arînd; b ) Seje , a săpa dri muiri umblind cu trăsura ; c) a strica un druun (umblînd mult cu trăsura : ( 1 ) Wareni - , a căra , a transporta afară , a exporta mărfurt; e) (vetreide a treiera, a îmblăti grine (căl cîndu -le cu trăsura , cu carull: f a întrece cu trăsura . -fahrt, f .. i!!: 1 ) ieşire, plecare, pornire in castră . în corabie (dintr'un loc ); 2 ) phimbare (preumblare) în trăsură, în corabie: 3) poartă de ieşire. -jall , m ., -jälle : 1 ) cădere în afară ; 2 ) reminere la 0 parie; 3 ) ter Der ( sicbärmutter, ieşirea afară a mitrei; 4 ) ter dal (Gegner, atac, năvală asupra protivnicului; 5 ) der --aus der Fejtung, ieşirea din cetate; 6 ) dcr - Der Ernte, der bleni, rezultatul recoltei, ale gerilor; 7 ) ser-in der Zahlung, lip să , pagubă, deficit la plată; 8 ) der mit Worten , atacul cu cuvinte.- fala let, 1 ) v . ntr . ner. i .; a) a cădě a fară; b ) die Zähne, die Haare jaüen aille , dinții cad , pårul caile; c) cic duljude jällt heute ans, lecțiunea n'are loc astăzi; ( d ) die Belagerten fallen aus, împresurații, asediazii fac o ieşire (din cetato ); el grob a insulta , a ofensa , a ataca ; f) Die Ernte iſt gjut, idyledit als jejalleni, re colta a ieşit bine, răň , a fost bună, rea ; g ) der Periud) fiel gut aus, in cercarea a ieşit bine, a reuşit, a iz . butit; h ) es nag wie es will, întîm plă -se ori-ce, tie ce a ti; i ) a se corci, a degenera ( poame etc. ); j ) der Wei jen fällt aus, grîul se scutură; 2) v . tr . Ausfärben 91 Ausfreffen ner . tr. ner. 6. ; 1 ) ſich einen Zahu ,ein Bein în pirte; Einen - madsen, a da de -eines jungen Menſchen in der Welt, a'și stricir, a'și rupe in dinte, un urma cuiva, a pune mîna pe cine ieşirea unui tînăr în lume; 4) că picior căzînd; 2) fich ten Arm--- , va. -firnißen, v . tr. 6 .; a lustrui, a lătorie scurtă , excursiune, ieșire a şŤ scrinti braţul căzînd . -fallen , smălțui pe din lăuntru. -fiſden , 1 ) (la plimbare afară din oraş, prin 11.; vzí Ausjall.- fallend, -fällig, adj.; v . tr . 6 .; a ) a scoate păscuind; b ) împrejurimile oraşului); 5) loc des intepător, mușcător, însultător, ofen den Teich a păscui ỉazul, a de chis, unde se hăſtuiește vînatul; 6) sător. -fallthor, m ., -e ; poartă de ie şerta iazul de pește; c) die Nudeln pui de vrăbiſ, de păsert; 7 ) urdi șire ( în șanțui unei cetăți) . -falten, aus der Suppe- , a scoate, a alege niş (de la stupul albinelor). -fluß, v . tr. h .; a desface, a descreți, a ne tățeteii ( tocmaciĩ, frecățeiſ), din supă; m ., -flüße; 1 ) -- ang den Augen, scur tezi falturile, crețiturile, îndoiturile, d ) a descoase, a cerceta pe cineva gere, scursoare, povățală, pohoială cutele. într’un chip viclean , şiret; 2 ) v . ntr. din ochi; 2) izvorire, revărsare, Aus- färben , v. tr. h .; a stirşi de boit, b.; a înceta de păscuit. scursoare, revărsătură ( de apă); 3 ) de văpsit . Aus- fladern, v . ntr. i .; a se stînge ( fis .) radiare, revărsare, respăndi Aus -fajeln, -faſe(r)li, vzi ausjädeln. pålpîind, vălvîind ( focul ) . -flammen, re ( de zare, de lumină). -flußlehre, -faulen, v, ntr . 1 .; 1 ) a putrezi pe 1 ) v . ntr. 6.; a înceta de Hăcărat, f ; ( tis .) sistemul, doctrina radiărei, din lăuntru; 2 ) a putrezi şi a căde. de ars cu pară; 2 ) Gewehre, (Se revărsărei ( razelor, a luminei).-fluß Uue- fechten, 1) v . tr. ner. 6 .; a ) a diite- - , a usca, a curăți arme de röhre, f. , -n; ţeavă, uluc, tub, bur hotări, a decide, a înjgheba, a se în foc, tunuri, încărcîndu - le si dind Južŭ de scurs. -flut, f.; 1 ) gură a telege, a pune la cale luptînd , com foç. -flämmen, vzť prc.2. -flattern , unui izvor; 2 ) scurgere, revărsare; bătînd, certîndu- se; 2 ) v. ntr. v . ntr. ſ .; a ieși fluturînd , a sbura 3 ) scursoare. -fluten, 1 ) v. ntr. 1.; 1 .; a încet a de luptat. -fegen , v. tr. (din cuib , din colivie) . à curge revărsîndu -se, a se revăr 1,; a mătura, a deretica, a curăți Plus-ſlechten , 1 ) v. tr . ner. b .; a ) a sa; 2 ) v . ntr. 6.; a înceta de a se inăturînd .-jeger, m .; măturător.-fege căptuși în lăuntru cu împletitură; revărsa , de a inunda. rin, f. , -lien ; măturătoare. -fegjel, b ) a împleti peste tot; c ) a desple- | Aus- fodern , vzť ausfordern . -fohlen, n .; gunošŭ. -fegung, f., -en ; mătu ti ; die Haare- , a despleti părul; 2 ) v . ntr. 6 .; a înceta de fătat ( iepele) . rare , dereticare.- fehmen , v . tr . 6 .; a ſid ), v . r , ner. 6.; tiy. , a se desbắ -folgen , v. tr. 6 .; a preda, a înmîna, a scoate de la îngrăşat (boř, mas ra de ceva, a ieşi dintr'o încurcă slobozi, a elibera.-foppen, v. tr. 5.; 1 ) curi). -feilen, v . tr. 6 .; 1) a pili, a tură . fleijden, v . tr. .; 1) a des a batjocori, a lua în rîs; 2) a ob scobi, a lărgi cu pila pe dinlăımtra ; cărna (piei); 2) ein anøgefleiſditer ține, a stoarce prin înșelăciune, prin 2) Roſtfleden , a îndepărta, a scoate Spitzbube, un ștrengar de frunte; amăgire. -forderer, m .; provocător. pete de rngină cu pila, pilind; 3) ein ! ein ausgefieijdster Teufel, un drac îm -forderni, v . tr . 6 .; 1) achiema, a ( Wedidit , Verje - , a îndrepta , a desă pelitat. -fleiſchmeſſer, m .; entitoaie provoca (la duel); 2 ) a soma, a des vărși, a perfectiona o poiezie, ver ( la argăsari). fleiſdung, f. , -en ; tiile (pe cineva ); 3) a cere atu , coz, suri. -fenſtern, v. tr. V .; a mustra , descărnare. tuz (la jocul de cărți). -förderu, v. a dojeni; fum ., a da o gură, um 918-fliden, v. tr. .; a cărpi, a drege, tr. 1) .; a scoate, a căra afară; bas faier, a lua la retec, a răfui, atrage ! a peteci, a plotoyi.- fliegen , v . ntr . Erz a scoate yesurile (din băi). la tighel, a trage o bruftuală, un ner. 1 .; 1 ) a shura dintr'un loc, -forderung, f ., -en ; 1 ) provocare (la zabrac, a da u perilat -ferfeln , v . din cuib ; 2) a ieși (ilin casă ) , a pă duel); 2 ) somare, somaţiune, desfi ptr . 6 .: a înceta de fătat purcei. răsi casa ; 3) .rig. fam ., a fugi , a o dere; 3 ) cerere de (a juca) atu, coz -fertigen , v . tr. h .; 1 ) a găti, a is lua la sănătoasă, la picior, a spă ( la jocul de cărți) .-förderung, f. , -en ; prăvi, a stirşi, a termina (ceva ); 2 ) la putina, a'și lua cîmpiž, a o șter cărare , scoatere afară, exploatare (de cinen Befehl- , a da poruncă, a ex ye, a o tuli, a o zbughiea; 4) fig. , resuri din băí).- forderungsbrief, m ., pediea in ordin ; 3 ) eine Sdirit ; Der junge Mend iſt erſt ausgeflogen , -4 ; 1 ) scrisoare de provocare ( la du a redacta , a elabora o seriere in tinarul l'abita a ieşit în lume. el), cartel; 2 ) somaţiune. -forſchen, memoriŭ. -fertiger, m .; expertitor. iließen , v . ntr. ner 1 .; 1) a curge v . tr. h .; a cerceta , a ispiti, a iscodi, jertigung, f., -en; 1) facere, redac afară, a se scurge; 2) a izvori; 3 ) a descoase, a sonda, a aprofunda; tare, elaborare a unei scrieră, a 11 ( tis .) a radia , a revărsa, a respîn Einen , ein Geheimnis von ihm -- , nut memoriū ; 2) poruncă , memoriū; di ( lumină ). a descoase, a cerceta pe cineva, a 3 ) zestre, gospodărie, pojijie, mobile, 908- flöhen , 1) v . tr. 6 .; a ) a purica, căuta să afle o taină , un secret de unelte casnice . .feueril, 1) v . tr. H .; a curăți de purici; b ) rig . fam ., a la ſel . -forſchung, f. , -en ; cercetare, a ) a încălzi bine; b ) ein Fari- , a deşerta punga, a lua toți banii; 2 ) ispitire, iscodire, sondare , aprofun puine, a da, a face foc în lăuntrul ſidy, v. r . b .; a se purica, a se cu dare. unu vas desert, ca doagele să se răți, a și curăți hainele, rufele de Aus -frageu, 1 ) v. ntr. reg . și ner. H.; strîngă; 2 ) v . ntr. 1. a ) a înceta de purici. a sfirşi cu întrebările, a înceta de încălzit, de făcut foc; b ) a înceta Nus- flucht, f., -fliid)te; 1 ) ieșire, bortă, întrebat; 2) v. tr. reg. și ner. h.; a ) de dat foc (cu arma ); c ) a asvîrli gaură de yeşire, de scăpare; der a căuta să afle întrebînd; b) Einen eli picioarele de dinapoi ( caii). hudebau hat mehrere Ausfliidite, vi a descoase pe cineva; c ) Einen Pue-jilzen , v . tr . b.; 1) a păslui, a i zuniea vulpei are maĩ multe țeșiry; iun , nach Etwas- , a garnisi en pislă; 2) a unplé, a ticsi 2 ) sburare, sbor; 3) fugă ( dintr'un cineva de ceva; d) Einen--, a cul păr ( săždăcarii); 3 ) fum ., Einen loc ) ; 4) urdinis ( de la stupul albi cerceta locuința cuiva. -franſen , vzi ausfenſterni. -filzer, m .; 1 ) nelor ); 5 ) excursiune, žeşire ( la plim 1 ) v . tr. H .; a destrăma, a desfira și písluitor (cel ce garnisește cu pîslă bare, afară din oras); 6 ) chichiță, a face țartamuri; 2) ſidy, v. r. h.; a saŭ umple cu paie ); 2) ocară , blendă, cărcioc, scuză , pretext, pofidă, căr se destrăma, a se desfira, a se des faier, bruftuſeală, retec, zabrac.-fin neală, clenciŭ; Ausflüdyte ſuchen, a căma, a se desinîța . den , v . tr . ner. 6 .; 1) a atla , a găsi, cărni, a căuta cărciocuri, pretexte; ; Aus- freſſen, 1 ) v , ntr. ner. H.; a în a descoperi, a da de (căutînd); 2, leere Ausflüchte, scuze deşerte.- flug, ceta de mîncat, de înghițit, de ros; vzi ansjinnen. -findig, adv., ( numai m ., -fliige ; 1 ) sburare, sbor dintr'un 2) v. tr. ner . .; a) a mînca, a în cu machen );--madieni, a atla, a găsi , loc, din cuib; 2 ) yeşire din, pără ghiți, a roade tot ; b ) a găvăni, a descoperi, a da de urmă, a da sire ( a locuinței, a patriei); 3 ) der a goli, a găunoși, a scobi, a întreba pe scor Auffrieren 92 Auêgeding( e) 1 teil , a *** buri rozînd; c) das Land-, a suge, înfățoșa, a prezenta, a desvolta cu origină, punct de purcedere, de ple a stoarce ţara; d ) Einen aus dem de amăruntul. -führer, m.; exporta care; 8) eine (Haſſe ohne--, fundac, Land a goni, a alurga pe cineva tor ( cel ce trimete, transportă înăr înfundătură; 9) -- als einem engen din ţara; e) (tip .) ein ausgefreßner furi în străinătate). -führlid), adj. Wege, potecă. gangsſtüd, n. , -e; Say, o frază care nu simple rîndul; şi adv.; amănunțit, cu de amărun (mus.) finală, bucată de ieșire ( la f) das Pferd hat die Bohne, den Hern tul, detailat; -erzählen , a povesti, a stirşitul unui concert etc. ) . -ganga: ausgefreſſen, calul are peste opt ani istorisi de a fir a păr. -führlichkeit, zettel, m ,; tidulă, bilet de ieşire , (ie așa de bătrîn , în cît nu -i se mai f ., -eur ; amănunțime, detail. -füh de export, -gangötbor, n , -e; poar cunoaște musca); vzi Bohne 4 ; proc ., ring, f. , -en ; 1 ) transportare, că tă de ieşire. -gangezou, vzi A18 wer es eingebrodt hat, mag es auch rare , ducere în afară (din oraş), er futbrzoll. cine greşeşte, pătimește; cun îți vei portare; 2 ) să vărțire, facere, execu A115- gäreil, v . ntr. ner. h. și 1.; 1 ) aşterne, aşa vei dormi; cum îți vei tare, realizare; 3 ) reproducere, în (cu h . ) a înceta de plămădit, de găti, așa vei prînzi; cine face, luğ fățoșare, desvoltare; 4) scoatere a fiert, de dospit; 2) ( cu 1.); a) a işi face; capul face, capul trage; 2 ) fară, urdinare, deşertare ( a stoma plămădi, a fierbe , a dospi în de a fid ), v. r. ner . 6.; a) a se găunosi, hului). -führungødriſen, pl.; ghin juns; b ) a ieşi (din vas) prin tier a se găvăni, a se scorburi, a se duri,glandule excretorie. -führungs bere, prin dospire. -gäſchen, v . ntr . scobi ( prin roadere ); b ) das Pferd gefäße, pl.; ( an . ) vase excretorie. h. , a inceta spumegat. -gäteiſen, hat fich ausgefreſſen , vzī ausfreſſen 1 ; -führungswege, pl.; (an.) (căile) n .; plivitoare, sapă, furcă de plivit. c) a se îndopa, a se îmbuība , a se emunctorie. -füllen , v. tr. V .; 1 ) a -gäten , v . tr. 1) .; a plivi, a curăți îngrăşa (prin multă mîncare). -freu umple ( un ce deşert); 2) a astupa; de buruieni. en, fidy, v. r. 6 .; a înceta de a se 3 ) einen Plata-- , a oenpa un loc; 4 ) Aus- gattern , v, tr. 6 .; a afla, a da de bucura, de a se veseli . a deşerta (nn vas), a scoate dintr'un urmă, a descoperi, a da în pîrte . Aug- frieren, 1 ) v . ntr. ner. 1 .; a ) a vas conținutul; 5 ) a turna dintr’un , Aus- gebegeld, vzť Ausgabegeld. -ge înghieța de tot , a rebegi de frig ; b ) vas în ' altul, a pritoci, a pris- | ben , 1 )" v. tr. ner. 19.; a) a înfățoșa, a se distruge, a se strica de frig, toci; 6 ) a desăvărși, a complectal. a da pănă la sfîrşit o piesă de de ger; 2) v . ntr. ner. h .; es hat auø -füllung, f. , -ent ; 1) umplere, astu teatru ); b ) a da afară, a împărţi; gefroren , a încetat de înghiețat, nu pare; 2 ) ocupare ( a unui loc ); 3 ) c) (Seld a cheltui baní; d) ſtar mai înghieață; 3 ) fich, v . r. ner. b .; deşertare ( a uuſ vas). -funfelu, v. a da cărți (dle joc ); e) Briefe a lăsa să fie pătruns,de frig, de ntr . V .; a înceta de scînteiet, de a împărți scrisori; f) Afrien- , ger. -frieren , n .; înghiețare, rebe stelit , de sclipit (stelele ). -futtern , emite acţiuni; g) Waren- , a gire (de frig ). -friſchen , v . tr . ; füttern, v . tr . 6.; 1 ) a nutri, a scoate în vînzare mărfuri; h ) eine i) a împrospăta pe din lăuntru; 2 ) hrăni bine, a îngrăşa nutrind, liră Tochter a mărita o fată ; i ) die a da curăţeniĩ cînilor ( vînătorii). nind; 2 ) a menținė, a susține prin Yoſung a dla lozinca ; j ) der Meer Aus- fuchteln, v. tr . 6.; a bate bine, hrană, prin nutret; 3) a deserta i daim giebt beim Erhitzen Waſſer a trage o sfîntă bătaſe, a buchisi, nutrind , hrănind; 4 ) a căptuşi, a aus, spiuma de mare asudă , scoate a ciomagi, a piersica , a chelfăni, îmbrăca (pe din lăuntrn ); 5 ) LP : apă la încălzit; k ) die Schuldenmarie a trage un frecus, a da cățeaua pe der - , a umple, a astupa borti, giebt 50 % ans, masa credală dă cineva. -fühlen , vzi ansjorſden .-fuhr, gaure. -fütterung, f., -en ; 1 ) nutri de rezultat, oferă 50 % ; 1 ) fich für f. Yeşire (de mărfuri), cărare în a- 1 re, hrănire; 2) căptușire, îmbrăcare cinen Kiinſtler, Kaufmann-- , a se da fară, export. -fubrarti!el, m .; marfă, ( pe din lăuntru ). le artist, de negustor; 2 ) v . ntr. ner. articol de export, bun de cărat, de Aus- gabe, f., -11 ; 1) dare afară; 2) 1).; a) der Hund giebt ans, cînele latrá , transportat în afară. -fuhrhandel , m .; împărțială, distribuire (dle scrisori); bate, scoate un lătrat; b ) die Ernte negot de export.-fuhrprämie, f. , -11 ; 3 ) cheltuſeală; und Einnahme, giebt ( 118 , recolta ie mînoasă, spor primă de export. -fuhrſcheinl , m ., -e ; cheltnieli şi venituri; 4 ) bani de nică , îmbelşugată , rolitoară ; 3) fids, certificat de ieșire, de export (pentru cheltuſeală; 5) evlițiune (dle cărți, v . 1. ner. 1) .; a ) a se da de ( vzi 11) ; mărfuri); -fuirſteuer, f ., -11 ; vare, im scrieri). -gabebuch, n ., -biidier, re bi a cheltui toți banii, a se lăsa pozit, contribuțiunc asupra expor gistrii, condică, catastil (catastit) fără ban în pungă. -geber, m .; ! ) tului. -fuhrverbot, n . , -e; oprire, in de cheltuieli. -gabegeld , n ., -er; bani împărțitor, distribnitor; 2 )-- in ei terzicere a exportului. fuhrzoll, de cheltuieală. gabeverzeidnié, n ., nem Kloſter, dichữ; 3 ) vătav, in m .,-zölle; vamă, taxă de export. je; însemnare, izvod ile cheltuieli tendent, iconom . -geberin, f. , -nien ; Aus- führbar, adj și adv.; ce poate -gabeln, v . tr. l).; a scoate cu fur cămăraşită, iconoamă, intendentă , fi făcut, săvărșit, făptuit, executat; culita . vătăjiță. gebung, f ., en; 1 ) îm executabil, practicabil. -führbarfeit, Aus -gähnen , v . ntu. 1 .; it înceta de părțială, distribuțiune; 2 ) emisiune. f.; putinţă de a face, sevărşi, făp cascat (gnra ). ?1118- gebot, n . , - ; 1 ) punere, scoatere tui, executa. -führen , v. tr. h .; i ) Aus-gang, m ., güngje; 1 ) žeșire (ac la mezat, la vînzare; 2) întîțea a a duce, a căra, a mína afară , țiunea de a ſesi); 2 ) ſeșire ( nşă, tîrdisire, propunere, ofertă ; 3 ) mi exporta; Waren- , a exporta măr poartă ); 3 ) ieșire, exportare; dic ză ( în joc de cărți etc.). turi; 2) Einem Etmas --- , a răpi , a Waren werden beim Eingang iniis Aus- gebreitet, adj. și adv.; întins , lua pe furiș , a steterisi, a sustrage Land und beint --verſteuert, mărturile lătit , împrăşticat. respîndit. cuiva ceva; 3) dent Peithund -, a sunt supuse la plată de impozit la Aus-geburt, f. , en ; naştere, produs. plimba ( preumbla ) pe copoiul a întrarea în ţară și la ſeşire; 4 ) ca proilucțiune, plăzmuire, născocire, dulmecător; 4) Unreinigfeiten (austein păt, stirşit, desnodămînt, urmare; născocitură ( în sens răū ). Leibe) --- , a scoate afară necurățenii. Das nimmt feinen guten--, aceasta Uus- gedehnt, ailj.; întins, lățit, dila a urdina; 5 ) einen Plan , ein Vorva iea stirşit bun; im- (e) der vast. -gedient, adj .; slujit, ser ben , einen Anſchlag, einen Streids--- nädöſten Woche, la stîrşitul septemă- ! vit (timpul trebuincios; vzī ausdie a săvărşi , a făptui, a executa , a nei; 5 ) ( tip .) spațiú , loc liber ( la nen ). -geding (e), n .; 1) vzi Aitteil; catortosi un plan, un proiect, un stirşitul unei fraze, unui capitol); 2 ) rezervă, ceea ce ſe scos afară atentat, o festă, un renghiŭ; 6 ) a 6 ) der --des heiligen Geiſtes, purce din tocmală; 3 ) contract. conven sfirşi, a isprăvi ; 7 ) a reproduce, a derea, ieşirea st. lub; 7 ) obîrşie, țiune de rezervă. a ງານ Auêgefeimt 93 greifen ceva. aceasta ia A 18- gejcimt, adj. și adv.; şiret, vic -geizen , 1 ) v . tr. 6 .; a rupe, a se varsă ( toarnă ), atît de frumos lean, ceapcin, cearcîn, pişicher. smulge frunzele de prisos, a rupe ca fierul; c) ſid) - , a'și deschide Aus- gehadt, adj. și adv.; tăiet , scos cîrceii de prisos ( la viţă de vie) ; ( inima); prov ., das Kind mit dem (cu o unealtă tăietoară ), retezat. 2 ) v . ntr. V.; a înceta de a fi zgărcit . Vade - , colac peste pupăză. -gieſs Aus-gehen, 1 ) v . tr. ner. b .; a) die Aus-geferbt, adj. și adv.; crestat, ung, f , -en ; 1) turnare, vărsare; 2) Schuhe - , a lărgi, a întinde cis scobit, canelat, cu ciubuc. die - des heiligen Geiſtes, coborîrea mele (umblînd); b ) das Wild-- , a da Pud- gelaſſen , adj. și adv.; 1 ) iles . sfîntului duh . -gipíeu , v. tr. h.; a de urma vînatului; 2 ) v. ntr. ner . frînat, dextrăbălat, zglobřů , hårlav, umple cu ipsos. gijden, gijditen, 6 .; a plămădi, a dospi în deajuns zbanghřů , nebunatic, zburdalnic, vzřausgäſditen. ( aluatul) ; 3 ) v. ntr . ner. 1 .; a) a berbant, sturlužbatic; 2 ) destins, A18- glätten, v . tr. h .; a netezi bine, žeşi, a se duce dintr'un loc; er geht slobod , destrămat , lăbărtat; vzi alio a călca cu tierul și a netezi . aus, jel iosă de acasă; b ) ein- und laſſen . gelaſſenheit, t ; destrînare, Aue- gleid), m . , -e ; împăcare, împăcă aus---, a veni și a se duce, a frec zburdalnicie, destrăbălare, herbant ciune, învoială. gleichbar, adj. și venta ( o casă ); c) frei, los, unge lic , zbeguire. adv.; ce se poate îndrepta , netezi, ſtraft, ohne Strafe-- , a rămîne ne Aus -gelernt, adj.; 1) învățat, instruit, nivela, cumpăni, învoi , împăca. pedepsit, a scăpa fără pedeapsă; d ) yeşit din ucenicie; 2 ) hîtru, umblat, gleichen, 1) v . tr. ner. 6.; a) a ne auf Etwas-- , a tinde, a ținti la cercat, ispitit, şmecher; auf Etwas tezi, a îndrepta, a egala, a obli , ceva, a ave de scop (de a face ceva, --- jein, a fi ispitit, experimentat în a fățni; b ) a nivela, a îndrepta ( un de a ajunge la ceva ); e) eine Verord teren etc. ) ; c) einen Streit, Zwiſt nung-laſſen, a publica, a slobozi, Aus- gemadit, adj . și adv .; 1 ) lotă a împăca, a înlătura o ceartă , a emite un ordin, o dispozițiune; rit, decis, sigur, recunoscut; 2) pus o sfadă; d ) eine Differenz, eine Redis f ) das Geſpräch ging davon aus, vor la cale , isprăvit, aranjat, nung a cumpăni, a compensa ba, discuțiunea a luat naştere; g) Aus-genießen, v . ntr. b.; a gusta o deosebire (diferență ), o socoteală; die Ware iſt ausgegangen , marfa pănă la stirşit , a se bucura , a se e ) die Streitenden mit einander-, a aceasta s'a trecut, s’a isprăvit, s'a 1 folosi de ceva fără preget. -genom pune la cale , a învoi , a împăca vîndut; h ) mein Traum geht aus, 1 men , adj. şi adv.; afară de, cu es protivnicii; 2 ) ſid ), v. r. ner. H.; a ) visul meŭ se împlinește; i) die vaa : ceptiune, başcă. a se împăca, a se învoi , a se pune re gchen aus, părul cade; j ) ties Aus- gerben , v. tr. 6.; 1 ) a isprăvi, a la cale , a se înţelege, a se aranja; geht gut, ſchlecitalis, înceta de argăsit, a dubi, a tăbăci b ) a se cumpăni, a se egala, a se stirşit bun, răŭ ; k) alles wird iiber desăvărșit; 2 ) fig. fam ., a tărbăci, compenza. -gleicher, m .; îndreptă ihn- , totul se va sparge în capul a bate bine, a da pe foſ, a lua la tor. gleidung, f ., -en ; 1 ) învoieală, Jur; 1 ) ter Atem iſt ihm ausgegangen , tărbacă , a comăgi. împăcare, punere la cale , împăcă a pierdut respirațiunea, i-a ieșit su- Aus- geſchlagen, adj. și adv.; spuzit, ciune; 2) nivelare, îndreptare, ohli fletul , a murit; m ) das Kleid geht buhat, rīſos, cheleș, cu zgrăbunte, re , făţuire, egalare. " gleiten, v. ntr . leidyt aus, haina Yese , se poate dep cu plescaviță. ner , 1 .; 1 ) a aluneca; 2) a brăca uşor; n) das Wort geht an A118- gejudit, adj și adv.; ales, unul bate din cale. -gleiten, n.; 1 ) alu einen Votal aus, cuvîntul se sfir şi unul, de întîrea calitate; er Wei şeşte cu o vocală; o ) de Soweiß zen , grîŭ ceacîr. necare; 2) abatere din cale. Nus- glimmen, v . ntr' , reg . și ner. b.; geht ihm aus, îi ſese sudori; p ) eine Aus-gewadjen, adj. și adv.; 1 ) ghe 1 ) a se stînge cu incetul; 2 ) a în Nede, Schrift geht aus, un discurs, bos, cocosat; 2) desvoltat, crescut ceta de mocnit. -glitichen, kzi aus o scriere apare; r ) auschende Wa mare , lungan; pop . gogeamite om . gleiten . ren , mărfuri de export; s ) nad, Aben -gewanderte, m ., (1.) -11; bejenar, 948- glühen, 1 ) v. ntr. H.; a înceta tenern-- , a umbla după aventuri; emigrant. de lucit, de strălucit; 2 ) v . ntr . ſ .; t) das Feuer sieht aus, foculse stín : Ano- gezadt, adj. și adv.; crestat, vlin a arde, a fi mistuit de foc ; 2) v . ge; 11 ) ein Fluid, gebe iiber ihn an18, tat, colțurat. tr. b .; a) Metalle , a roși metale nn blặstem cadă asupra lui; v ) von Aus- gezeidinet, adj. și adv.; deose ( a le pune în foc, pentru a le în einem Grundjat -- , a purcede, a por bit, ales, minunat, distins, exce doi, încovaie, curăți ); b ) ſeinen Danf ni de la un principiū; x ) die Kräfte lent, eminent, de minune, de foc, in Gejängen- , a aduce, a'șř mani gehen ihm aus, puterile îi sunt pe unul și unul; pop , cu șapte palme festa multumirile prin cîntărî ar sfirşite, îſ so sleiesc ; y ) die Farben în frunte . zătoare , geben aus, culorile ſese, se şterg; Aus- giebig, adj. și adv.; nuínos, spor- Aue-graben, v . tr. ner. 1 .; 1) a des z) leer--, a ķeşi cu mînile goale, a nic, roditor, îmbelşngat, lăsător. gropa, a scoate să pînd ; 2) a scobi, nu izbuti; aa) (mont.) der Gang geht -giebigkeit, f.; belşug, spor, rodire . a scorburi, a găvăni, a găunoşi zu Tage aus, minšera se stirşeşte, | Aus- gießbled ), n .; tablă , placă de în. ( săpînd ); 3) a adînci, a face adînc ſese la suprafață; 4 ) ſid ), v. r . ner. cercat, de probat (metale etc .).-gicß : (săpînd).-grabung, f.; 1 ) ( fară pl.) des 1 .; a merge, a umbla în deajuns. ell , 1 ) v . tr. ner. b .; a ) a vărsa, gropare, săpare, săpătură ( faptul); -geben , n.; 1 ) ſeșire; 2 ) stîngere ( a a turna (dintr'un vas ); b ) a umple 2 ) (cu pl .--en) ; desgropare, săpătură focului, a luminei); 3) cădere (a pă (o bortă , gaură) cu in lichid; c ) ( lucrul desgropat). -grämen, fich, rului); 4 ) pornire, purcedere, izvo das Feiter-- , a stînge focul ( turnînd v . r . b.; a înceta de a se mîhni, a- 1 rire. deasupra ); d ) a tipări, a întipări, a trece mîhniciunea , scîrbă, aleanul. Aus--gehöhlt, adj. și adv.; găuno săpa, a grava ( turnînd ); e ) a întă- | -grajen , v . tr. H .; a plivi, a ſer șit, găvănit, scorburit, scobit, scăfat. toșa, a reproduce, a reprezenta prin bări, a smulge ici colea jearba , Aug - gehungert, adj . și adv.; buc, bă turnătură; f) fig ., jeinen Zorn - , a și a curăți de ſearbă. -gräten, v . tr. mesit, pocăltit, libnit, leşinat de scoate focul , a'și vărsa mîncea; g) 1 .; a scoate oasele de la peşte, a foame. jein Herz--, a șă deschide inima; 2) curăți de oase (peştele ). Auß- geifernt, v . ntr. h .; a înceta de fich, v. r. ner. 1 .; a ) er gießt ſich in Aus-greifen, 1 ) v. ntr. ner. h. , a porni făcut bale, de spumegat de turbare. Vorwiirfen aus , ſel aruncă împutărî, întinzînd paşiữ (caiï) ; 2 ) v. tr. ner. -geißeln , v. tr. V .; 1 ) a da afară bi reproșură; b ) Meſſing gießt ſidy nid )t 4.; a ) a alege apucînd, punînd mi ciuind (pe cineva ); 2) a biciui tare . ſo ſchön aus als Eijen, alama nu na; b ) ein Huhn-, a pipii, a căuta se & Au @ griebjen 94 Aufheben cit , scoa te cu o găină (dacă je grasă etc.); c) a ntr. W.; şi 1.; a înceta de resunat, a de a se mihni, de a se întrista ponosi, a uza , il găunoși, a scor resuna pănă ' n sfîrşit, a se pierde Aug -haruen, 1) v . tr. b .; Blut- , a burî apucînd, punînd mîna. (tonul). -halten , 1 ) v . ntr. ner. H.; urina, a se pișa cu sînge; 2 ) v. ntr. Alue -griebſen, -gröbſen, v . tr. b .; a a ) a răbda, a suferi, a îndura , a H.; a înceta de pişat, de urinat. scoate miezul ( la poame). suporta ; a ) einen Ton-, a ținė, a -harrell , v . ntr. h.; a răbda, a in. A18 -grollen , v . ntr . 6.; a înceta de susține un ton , un sunet; b ) eine dura, a stărui, a dăinui, a aştepta de a ave pică pe cineva. Sadie hält Etwas aus, un lucru ține nestrămutare pănă la sfirsit. An8-grübelu, v . tr. 6 .; a scociori, a mai mult, supraviețuiește la ceva; -harren, n ; răbdare, statornicie, atla, a născoci , a descoperi cerce c) einen Monat -, a ținė, a dura, a stăruință. -harrend, -harrig, adj . și tînd , bătîndu și capul, despicînd de răbola o lună; 2 ) v . tr. ner. b .; a ) Einen adv.; stăruitor, statornic, răbdător. a fir a păr. gründen, v . tr . 5 .; 1 ) , a întreținė pe cineva, a se în -harrung, f ; vzi Ausbarren . a adînci, a dăltui, a scobi jeluind griji de traiul cuiva; b ) a răbda, a Aus-härten, v. tr. V .; ä învîrtoșa, a în lăuntru ); 2 ) a pătrunde, a cer suteri, a îndura , a suporta; c ) Erz întări, a căli cu desăvărşire. ceta, a ispiti, a vescoase, a sonda, a deosebi,a despărți minerațul Aus-haipen, v. tr . h .; a scoate din a aprofunda, a afla saŭ a desco bun de cel prost; $olz-, a deose tîțîni, din cîrligi (o uşă etc.) . peri motivul. -grünen, v , ntr. b .; li, a despărți lemne de clădiri de Aus- hau, m .; 1) rărire, luminare ( a a înceta de a mai înverzi (plîntele ). lemne de foc; d ) (id) Etwas-- , a'și unei părluri ); 2 ) rărişte , poțeană ( în Aus-gudeu, 1 ) v . ptr. b .; zum Fen rezerva ceva , a'și păstra pe altă pădure ), luminiş, lucină. -bauch, m .; ſter- , a se uſta, a privi afară prin dată (dreptul, plăcerea etc.). -bal resutlare, suflare. -haudien, 1) v. fereastră ; 2 ) fidy, v . r . h .; ſid die ten, n .; 1 ) întreținere ( a unei case, tr. h .; a ) a resutla , a otihni; b) a Augen--, a'şi slăbi, a şî obosi ve persoane); 2 ) răbilare , îndurare; 3 ) vărsa resuflînd; c) den Geiſt-, a'și derea, ochiſ (utîndu -se meren ). tinere ( a tonului); 4 ) despărțire, da outletul; 2 ) ſid ), v. r . .; a se -gurgeln , v . tr. V .; 1 ) a scoate din alegere (de mineražuri, de lemne arăta , a se ivi, a se manifesta prin gît gargarisind, făcînd gargară; 2 ) bune de cele proaste). -hämmern, suflare, prin resuflare. -bauen, v . a gargarisi, a curăți făcînd garga 1 ) v . tr. .; a îndrepta , a tr. ner . W .; 1 ) Bied ) — , a tăiė, a ră . -guß, m . , -giiſe; 1) vărsare , tur ciocanul ( o adîncătură, o scobi tiniche; 2) einen Hang im nare; 2 ) turnătură , tipar; 3) gură boltă etc. ) ; 2 ) v . ntr . 6 .; a înceta Salte a croi, a tăie, a face un ( a unui vas); 4 ) canal (de bucătă de ciocnit. handeln , v . ntr. V .; 1 ) drum in păclure (tăind copacii ); 3) rie, de scurs zoi, lături); 5) blîndă, a scoate prin tărguſeală , prin toc einen Wald-- , a rări o pădure; 4 ) spuzeală, plescavită (a přelei; 6 ) mală ; 2 ) a înceta de tîrguit, de einen Stein a săpa, a sculpta o fig ., revărsare, efuziune, deschide tocmit . piatră; 5 ) cinc Mulde, einen Trog- re ( a inime ).-gußbled), vzi A nagiej 9119 - händigen , v . tr . 6 .; 1 ) Einem ; a scobi, a scata o covată , o co bledh. -gußfelle , f. , -n ; mistrie, lin Etwas ---, a preda, a înmîna cuiva paie, o trencă, o albie ; 6 ) Fleiſch gură ( a pietrarilor, a zidarilor).- guj ceva , a - ì da din mîna ceva ; 2 ) Ei a tăiè carne în bucăți (pentru rinne, f. , -11 ; jyhalı, uluc, canal a preda, a extrada pe cine vînzare); 7 ) einen Baum - , a cu : (de scurs zoï, lături). -gußröhre, f ., va . -händigung, t., -ent ; predare, răți im copac de crengi, de crăci; -11 ; ţeavă, burlužů , tub de desmålit, extradare. -hängebogeni, m .; (tip ) 8 ) jemandes Standbild in Marmor de curățit, de scos mîlul, nå . coală de probă (probă), mostră. --, a tăié, a face, a sculpta , a să molul. -hängebrett, n ., -er ; scîndură, bancă pa statua cuiva în marmură; 9 ) Auf- haaren, v . ntr. ver. . și 1 .; 1 ) de întins (mărfuri), de scos la ve diy. jun ., Einen - , a chelfåni, a a pierde părul; 2 ) a năpărli.-haben , dere (diferite lucruri . ciomăgi, a pisági , a trage o bătaie, v. ntr. ner. h .; 1 ) a ave stirşit, is- Aus- hangen , v . pr. ner. b .; a fi a o cheltăneală , un frecus, a buchi prăvit, mîntuitceva; id , habe das Buch tîrnat, scos la vedere, expuls. si , a piersica, a snopi, a da că aus, am isprăvit cartea , am cetit'ó Aué-hängen , 1. v . tr . b .: a ) a atîrna teaua pe cineva, a treca cuiva ri toată; 2) die Stiefel åt fi scos, afară , it scoate la vedere, ä expune, dichea; 10 ) diy fam ., Einen - , a lua descălțat ciubotele. haden, v . tr . a întînde (mărturi etc.); b ) ein Sdild, cuiva toate levatele ( in jocul de 1.; 1 ) Fleijd )--, a tăii carne în hu Zeideil-, a pune, a anina, a atir cărți). -hauer, vzi Aushader. căți (măcelarií, spre vînzare ); 2 ) tas na afară o tablă (firmă ), im semn; Aus- häuten , v . tr. 6 .; a despožė de jhr in der Nähnadel – , a străpunge, ci einen Zettel--- , a lipi un afiş (pe piele, a jupui pielea. a găuri, a borteli urechỉea acului; stradă ); 4 ) eine Thiire a scoate Aus-bauung f., eit; 1) tăiere, scobi 3 ) die Faſdauben a ciopli din to o uşă din tìtînî; 2) ſid ), v . r . b.; a re , sculptare; 2 ) vzi Ausbau. por doagele; 4) a cresta , a încol se descătărăma, a se descîrliga. 2119 -heben , v . tr. ner. H .; 1 ) a scoate țura , a dința , a împistri (la ciu -hängejäge, f., -11 ; ferestrăŭ de sco atură; Büume, Wurzeln , Steine-- , hotarự; 5) a tățe, a scoate tăind cu bit ( a căruia lat se poate scoate a scoate ( din pămînt) copacỉ, rădă sapa, cu tîrnăcopul, cu tărşiţa; 6 ) : afară ). -häugejcild, n ., -er ; 1 ) tablă , cini, pietre; Thiiren , Fenſter-- , a die Augen - , a scoate ochii; pror ., firmă (de asupra întrărei unei ma scoate din țîțină) şi, tereşti; Eier, eine Krähe haft der andern die 21 gaziĩ, birt, cărciunie etc:) 2) fig. , imge Vögel--, a scoate (din cuib ) jen nidyt aus, corb la corb nu scoate mijloc de atragere, de ademeneală , ouă, pui (de vrăbii, dle påseri); Wein, ochiĩ. -bader, m .; 1 ) ciocan ciubo ales, momeală. -bängezettel, m .; a Bier - , a scoate vin, here (din vas) tăresc; 2) priboiŭ . -häkeln, v. tr. tis , anunciŭ . -hängung, f., -ent: 1 ) cu livărul, cu limpăul; 2) ſich die b .; a scoate din cîrligele. -haken, aninare, atîrnare afară , întindere, Sdulter, den Arm-- , a'și scrinti 1 ) v . tr. V .; a descîrliga, a des expunere (de mărfuri etc.); 2 ) scoa umăru , brațul (prin ridicare de cătărăma; 2 ) ſid ), v . r. W.; a tere afară ( a unei uşi din țîțînî greutăți ); 3 ) (tip .) a ) der Sever hebt descătărăma, a se descîrliga, a se etc.). -bären, v . tr. h.; a curăți de alir, zețarul ( culegătorul) scoate rîn desface de cîrligele, a ieşi din cîr păr. durile (zețuite) din culegăŭ ( vinchel, ligele. -halden, vzi auehalten 2 c. Aus -harfen, v . tr. 1),; a scoate, a cu vingălac) și le pune în galeon ( şit ); -halftern , 1) v. tr. H .; a scoate că răți, a îndrepta cu grebla, b ) der Drucker bebt aus, tipograful păstrul; 2 ) fid ), v. r . 6.; a ieşi, a se grapa. scoate forma din presă; 4 ) die Schlag slobozi din căpăstru . -hallen, v . ' Aus -härmen , ſid ), v . r . H .; a înceta ur hebt aus, pendula porneşte pen Hell , 1 1 ! se en Ausheber 95 Audfchlen - , a în mai spera. 1 1 tru a bate ceasurile; 5) eine Stelle i de scîncit; 2) ſidi, v . r . V.; a nu ceta de curvit, de preacurvit; aus. aus einer drift--, a arăta, a scoa pute să urle etc. geburt ſein, a ti istovit, sleit prin te, a cita, a menţiona, a releva in Aus -hieb , m . , -e ; 1 ) vzi Mughalt; 2) ( prea curvie . -huſchen , 1 ) v . tr. 1 .; loc , un pasaj {lintr'o scriere; 6 ) lovitura intirea (la scrimă, la duel); a smulge (părul), a părui încăie Refruten -- a recruta , a lua la ar den babell, a ave ( de făcut) în rîndu - se, brîncindu-se; 2 ) v . ntr. 1 .; mată, la oaste recruti; 2) ſid ), v . I. tirea lovitură; 3 ) prubă ( probă ), a pleca inte , a o şterge, a o tuli. ner . 1 .; a se ridica , a ieşi , a se pu mostră (dintr'un metal, scoasă cu -buſteni, 1 ) v . tr.by.; a stupi, a scuipa, ne în evidență distingîndu -se, fă dalta ). -hilje, f. , 1 ) ajutor, sprijin , a scoate tuşind (sînge etc.); 2) v . cîndu - se cunoscut; 3) v. ntr . ner . ajutorinţă ( faptul de a ajuta şi ntr . 6. , a înceta de tuşit, a nu mai b .; a începe. -heber, m .; 1 ) timpa mijlocul ajutorinței). -hilflid , adj . tuşi; 3 ) ſid ), v . r . 6 .; a se resutla nă, roata sunăritului ( soneriei) ( la şi adv.; ce slujeşte de ajutor, de tuşind. pendule ); 2 ) săpoii , cotonoagă , tîr ajutorință , ca sprijin. Ano-jagen, 1 ) v . tr. 1) .; a ) a goni , a năcop (al grădinarului). hebung, Aus - bobelii , v . tr. h .; 1 ) a gelui pe izgoni , a alunga; b ) Einem den f. , -en; 1 ) scoatere afară; 2 ) ridi din lăuntru ; 2) einen Fled care ; 3) scrintire (a brațului); 4 ) depărta, a scoate o pată cu geliul, Angſt dweiß a viri cuiva frică , în oase ; 2 ) » , ntr. b .; a înceta de luare la oaste, recrutare. -hedeli , geluind, dind la rindea .-hoffen , v . a vina, a nu mai vîna; 3) v . ntr. v . tr . 6.: 1 ) a răvila, a dărăci, a utr . V.; a înceta de năılăjouit, a mi 1 .; a pleca, a porni repede călare. curăți cu dăracul, cui ravila; 2 ) .tig . -jammern, v . ntr. H.; a înceta de a fam ., jemandeil---, a scîrmîna pe Aus-höhleu, v. tr. V.; 1 a scăta, a se văieta , de a se boci . -jäten, vzi cineva, a- i trage un perdaf -heden , scobi, a scorburi, a găunoși, a gă . aliogäten. -jaudzeni, 1) v. ntr. 6 .; a 1 ) v. ntr. V.; a ) a cotoci ; Eier, Junge văni; 2 ) die Baumrinde a mej înceta de chiuit, de dat chiote de a cloci ouă, a cloci și a scoate dri coaja (scoarţa ) copacului; 3 ) bucurie; 2 ) v . tr . \.; a vesti chiu pui; b ) prov ., der Aster bedt fein eine Säule - , a cinbuci, a face ind , dînd chiote de bucurie; 3) ſidı, Zeislein aus, nici din salcie pom , ! ciubncì la un stîlp, la o coloană. V. r . b .; a se potoli, a se linişti, a’și nici din mojîc om ; nici din salcie -höhlung, f. , en ; găvănatură, găll trece necazul, miniea cbiuind . cerc de bute, nici din mojîc om de noşie, scobitură, scorbură , adîncă Ans-jodieii, v . tr. V .; a desjuga, a frunte; c) Pläne- , a urzi, a unelti tură, găunoșitură , găvan. -höhnen, scoate din jug (boi etc. ) . planuri; 2 ) v . ntr. b .; a înceta de vză verhöhnen. -höfe(r)li, v . tr. 1.; Aus- jubelli, i ntr . H .; a înceta de clocit, à stirși clocitul. -heften , v . a vinde cu măruntul, a precupeți. chiuit de bucurie . tr . 6 .; 1 ) a lega, a prinde cu ace, Aus-holen , 1 ) v . tr . h .; a pipii, a des- Aus-falben , v . ntr. V .; a înceta de a coase, a broșa; 2) a broșa de coase ; Ginell -, a descoase pe cine fătat ( vacile ). săvărșit (cărți, broșuri). -heilen, 1 ) va, a vila prin întrebări; 2 ) v . ntr . Aus- fälten, v . ntr. 1 ; a se reci de v. tr . h.; a lecui, a tămădui, a b .; a) mit der Hand - , a întinde, a tot.-kämmcu , v . tr. b) ; 1 ) a curăți, vindeca, a curarisi pe deplin , de riilica mina (spre a lovi, a asvirli); å scoate (pecurăţenia, praful etc. ) tot, de istov ; 2 ) v . ntr. 1. și r. b .; a h ) 3111 Sprung - , a'și lua avînt pieptenînd; 2 ) das waar a piep se lecui, a se tamădui, a se vindeca pentru a sări , a se pregăti de să tena părul fämpfen , 1 ) v . tr. b .; a desăvărşit. -heimiſch , adj. și adv .; rit , a încerca de a sări; c) fig., obține, a căştiga , a apăra un drept străin . -heitern , vzí aufheiterni.-hei weit istorisi amărunţit; jam ., etc.) prin luptă; 2 ) v . ntr. H .; a ) a zen, v . tr. 5. , a incălzi bine ( făcînd er holt weit aus, începe de la ( dle inceta de a se lupta ; b ) rig . fam ., foc) . -heljen, 1 ) v . tr . ner. 1 .; Ei cînd cu mos) Adam . holer, m .; er hat ausgefämpit , a murit, și - a dat nem ein Kleidungsſtiid -- a ajuta (nar.) tunie de ridicat pînzele. -1o sufletu . cuiva să desbrace, să lepie de o lung, t., fll; Fragen indell, între Aus - karren , v . tr. .; a căra afară . haină; 2) v. ntr . ner. H.; a ) Einem bări și cercetări.- bolzeit, v . tr. V .; a Aus-kauen, 1 ) v. tr . V .; a) a mesteca --- , a ajuta, a sprijini, a ajutora rări ( o pădurel, il tăžė o pădure. bine; b ) a stoarce, a scoate ( sucul pe cineva, a da mina de ajutor -hordien , v . tr. b .; Eineil --- , a ) a etc.) mestecînd (din gură ); 2 ) v. ntr. cuiva , a'l scoate (din nevoi, din asculta pe cineva pănă la 'stirşit; 6.; a înceta de mestecat . -faui, m . , încurcătură etc.); b ) er hat mir buna b ) a cerceta, a descoaso, a ispiti -fäufe; cumpărare a tot ce se gri dert Dufaten ausgeholfen , mì- a îm- ! pe cineva pe ascuns; c) a afla tar seşte (vin mărturi etc. ). -kaufen , v . prumutat o sută de galbeni, mi a nele cuiva ascultînd . tr. b .; 1 ) a cumpăra tot; demandes făcut bine, mi- a ajutat cu o sută Aus-hören , v . tr. H .; vzň anshordien . Pasen a cumpăra prăvăliea cuſ de galbeni.-velfer , m .; 1 ) ajutător Aus- hub, m .; 1 ) ein - Soldaten, strîn va; 2 ) die (belegenbeit, die Zeit- , a (cel ce ajută ; 2 ) ajutor, ajutorință. / gere, recrutare de soldati ( lotăriți întrebuinta , a se folosi bine de, a -helleu , 1 ) V. ir . 1) .; a lumina, a pentru serviciù ); 2 ) rădicătură, scoa nu lăsa să- i scăpe prilejul, timpul; limpezi bine; 2 ) ſid ), v. r . W .; a se tere afară ; 1 ) lucruri alese , cele 3 ) Einen scoate pe cineva limpezi, a se lumina, a se însenina, mai bune. dîntr'o cumpărătură (dînd, oferind a se de-chide cerul; das Wetter hellt Aus-hülfe, vzi Anshilje. -hülſen , v. mai mult); 4 ) Einem Etwas-, a fid, auf, vremea se resbună. -bem v. tr . h .; a despăstări, a desghio scoate cuiva din mînă o cumpă men , v . tr . D .; it despiedeca , a scoa ca , a scoate din, a curăți de păs rătură , dînd, oferind mai mult, sup te (roata ) din , ao desprinde de taje, de teacă , de coajă. ralicitind; 5 ) er hat ſeine Teilhaber předecă, de lingură . 'heumen, n.; Aus-hungern, v. tr. 1)., a înfometa, ausgefauſt, iel a rescumpărat pår -hemmung, f., -cu : despiedecare, a håmesi, a sili prin foame; eine ţile părtaşilor ser; Etwas scoaterea (roții) din pierlică, din Feſtung a sili prin foame o ce сипopara cera. lingură. -henfen , vzř alislängen . tate să se predeie; ausgebungerte Aus- legelii , 1 ) v. tr . V .; a) a juca în -herriden, v. ntr . 1 .; a înceta de Perſonen, persoane lămesite, lih tiiŭ , a asvirli intiiŭ popicile; b ) den domuit, de stăpînit. -hetzeli , v. tr . nite de foame. hunzen , v . tr. 6).; a Arm , den Fuß ( ſide) --, a și scrinti, H.; a alunga, a izgoni pe cineva, cării , a mustra, a ocări, a cetera , bratul, piciorul; c ) a speti (un cal); asmutînd cînii. -heierii, vzi vermie a trage un faier, un retec, un per 2 ) v . ntr . 6 .; a înceta de jucat de ten . -henken , 1 ) v . ntr. 1.; a înceta dat, un tighel, a lua la refec, a da aruncat popicile. -fehlen , v . tr . 5 .; de urlat, de băulit, de schelălîit, i un refec . -huren, v. ntr. H.; a în 1 ) a cỉubuci, a face cỉubuci (la a res ! Unofeifen 96 Audförner nti. a stîlpi, la coloane); 2) geringe --- , a înceta de a se jălui , de a se plîn- | Aus-knie(e) n, 1) v. ntr. 6 .; a înceta scoate, a tăie gîtlejurile din scrumbii. ge , de a pîrî. de îngenunchiet, de stat în genunchi; -fehren , v. tr. H.; 1 ) a mătura; a Aus-flären , 1) v . tr . V.; a ) a limpezi, 2) v, tr. H .; a găunoși. a gă deretica, a curăți cu mătura , a a lămuri; b ) fiy ., a desluși, a lă văni stînd în genunchi. -fniſtern , v . sterge cu periea; 2 ) Einem eine muri, a lumina; 2 ) fid ), v . r . h .; a ntr. 1. , a înceta de părîit, de păl Summe Geldes- , a plăti, a slobozi se limpezi, a se lămuri, a se des piit (tocul ) . cuiva o sumă de bani. -fehrer, m ., luşi, a se însenina; das Wetter hat Aus-knöpien, vzi auffhöpfen . măturător. -tehridit, m . ( n. ); gunošů; fidy ausgeflärt, vremea s’a înseninat. Aus-knurrell, v. ntr. V.; a înceta de fig. fam ., das wird ſid , im -finden, Aus- flatſdien , 1 ) v. tr. V .; a ) a des tors, de măriit, de mormiit (mîța ), urma alege . coperi, a destăinui, a da pe față, a de gliorîit (matele). A 18 - feifen , 1 ) v. tr. ner. V .; a certa , divulga flecărind, leorbîind, bosco- Aus kochen , 1 ) v. ntr . 1. și i .; a ) (cu b .) a cărîi, a cetera , a cicăli , a ocări rodind; b ) einen Sd;aujpieler -, a a înceta de fiert ; b ) (cu 1. ) a ieși, pe cineva; fam ., a- l trage un per goni pe un actor, a'l sili să ſeasă bă a va în foc (prin fierbere ); 2) v. tr. daf, un refec, un faier; 2) v . ntr. tînd din palme; c) a pălmui, a tra 5.; a ) die Britse aus dem Fleiſch ---, ner. V .; a înceta de certat, de că ge o calcavură; 2) v . ntr. 6.; a) a a scoate zeama din carne (fierbin rîit , de ocărit. -feilen, 1) v. tr. .; înceta de flecărit, de fleoncănit, de d'o) ; b ) das Fleiſch a pune car a ) a seoate pana (de înțepenit ), i boscorodit, de leorbîit; b ) a înceta nea să fiearbă, a cul; b) a bate, a pune (peste tot, de bătut în palme. o pune la fiert; c) Dampf- , a scoate, a da afară unde ſe trebuinţă ) pene, ici; c ) fig. Ano- flauben , v. tr. 6.; 1 ) a alege; aburi ( fierbînd) ; d) Gefäße--, a cu fum ., a bate, a chelfīni , a snopi 2) a scoate alegînd, cercetînd , ciu răți vase, blide prin fierbere; e) în bătăſ; d) vzi auskegeln 1 c; 2) v. gulind; 9 ) fig., a născoci, a afla, Wäidie --,a fierbe cămeşi. -fochaug, ntr. H .; ſich - a se subtiea cătră a descoperi, a cerceta (cu anevoie ), f. , -eni ; 1 ) fierbere; 2 ) scoatere, ob vîrf, a se sfirși ca o pană ( de în- ' a da de sfirşit, de căpătîță . ținere prin fierbere. -follern, v, ntr. tepenit). -feimen , v . ntr. 1.; a în- Aus- kleben, ( -kleiben ), v. tr. H.; 1 ) a 1.; 1 ) a înceta de borbosit (curca colți . teimung, f., -en ; 1 ) încolțire; lipi pe din lăuntru; 2) ein Lodi --- nul); 2 ) a înceta de căp (ch )iat (ca 2 ) chimă, germen. lipi o bortă ( o gaură) . -fleiden , 1 ) lul ) ; 3 ) fig., a) a se potoli, a-i tre Aus- feltern , 1) v . tr. 6.; a călca, a v. tr. H.; a) a desbrăca, a scoate ce mînica, furiea; b ) a se învăța, tescui (poamă, struguri ); 2) v . ntr. straſele (hainele); b ) a îmbrăca, a a prinde la minte. -fommen , v. ntr. b .; a înceta de călcat, de tescuit căptuși pe din lăuntru (un ce de ner. 1 .; 1 ) a ieşi ; id ) komme nie aus (poamă, struguri). -kennen, v. şert); c) a găti, a garnisi, a împo (dem Hauſe), nu ies nici odată ( din ner. h.; fich se pricepe ( la ce dobi îmbrăcînd; 2 ) ſich , v. r . 6.; a casă); 2 ) die Hiihuden ſind ausge: va) , a cunoaşte, a știe rostul, seama se desbrăca, a lepăda hainele.-flei koinmen , puii aŭ ſeşit ( din ghioacă ); (unui lucru ); er kennt ſid, in Jaſju den , n .; 1 ) desbrăcare; 2 ) imbră 3) ein Feuer fonuint aus, izbucneste aus, jel cunoaşte Iaşii ( cu toate care, căptușire, garnisire (pe din un foc; 1 ) eiu Geheimnis fomit aus, ulitele, drumurile, casele etc.) -fer: lăuntru ). fleidezinimer, n.; odaie o taină, un secret se respă ndeşte , ben, v . tr . 4.; 1 ) a cresta , a dința, de desbrăcat, garderobă, vestiar. se zvoneşte; 5) ein Fled fommt aus, a face crestăturý; 2 ) tig. jam ., a -fleineni, v . tr. 6.; (mont.) a scoate o pată iesă , se şterge; 6 ) wie wiūļi bate, a cſomăgi, a coşi în bătaie. în bucățele mici. -Fleiſtern , v . tr . V .; du --- ? cum vrei să ieși la capăt, să - feruell, v. tr. 6.; 1 ) a scoate sim a lipi pe din lăuntru cu cocă, cu ieşi din încurcatură ? 7 ) id ) werde mit burii; 2) Nüſje-- , a scoate miezul cleiū (de făină ). dem Geld-, vožŭ scoate - o la capăt din nuci; 3 ) a scoate, a alege ce ie Aus- klimperu , v. ntr. 1 .; a înceta de cu banii, îmi mai bun; 4) das Pferd hat ausge drăngănit (din piano etc.).- flingeln , 8) vor ajunge banii; fernt, calul a pierdut musca (din 1 ) v . tr. 15.; a face cunoscut, a pu mit Einem - , a se împăca, a se ţilor, ie mai bătrîn de opt ani). blica prin sunet de clopoţel; 2) v . înţelege, a se învoi cu cineva; 9 ) -feſſeln, 1 ) v. tr. 6.; a face ca o ntr. 1) .; a inceta de sunat, de tras das Feuer iſt ausgefominen , focul căldare, a da forma unei căldări; clopoţelul. -flingen, v . utr. 1 .; și j .; s'a stîns, s'a potolit; 10) prov ., 2) ſid ), v. r . h.; (mont.) a se aşeza , a inceta de munat, a se pierile sil mit Vielem hält man Daus, mit We a se face ca o căldare, a lua for netul, tonul. nigem fonnt man aus, să nu te întinză decît ți-ie plapoma (cerga ). ma unei căldări ( groapa ). -Eckerni , Aus- flopjen , 1 ) v . tr . H .; a ) fleider --, -fommen, n .; 1) das --der Küchlein, v . tr. H .; (mont.) a face crăpături a curăți, a scutura haine båtìn ieşirea puilor (din găoace); 2) jein și a bate pene. du - le cu un băț etc.) ; b ) die Preiſe gutes --- haben , a ave cu ce să tra Aus-feuchen, v. ntr. 6 .; a înceta de à curăți Tuleana ( lovind'o de iască bine; 3) ein knappes --haberi, găfiit, de suflat greŭ . ceva ); c) jig. fam ., Einen - , a co a trăi pe sponcià; 4) es iſt fein Aus- fichern , v . ntr. h.; a înceta de mări, a bate, a cheltăni, a trage o ( saŭ - 8) mit ihi , nu ſe de trăit cu chicotit. ficjeu, vzi auserficjen .-fin bătaie cuïya ; demandem das Fell ſel , ſe greŭ să te împaci, să te în derit, v. ntr. h.; a înceta de a face a scutura cuiva cojocul; 2 ) v. ntr. telegi cu žel ; 5) ein --treffen, a găsi copilării. -fitten , v . tr. H .; a umple, 4.; a înceta de bătut, de lovit, de un mijloc, a lua măsuri. a lipi cu ghips, cu lut, cu ciment, scuturat. Aus- fömmlid , adj . și adv.; îndestulă . Aus- flügelu , v . tr. 6 .; a cerceta , a tor, de ajuns (pentru a putė trăi, Auð-klaftern, v. tr. 6.; a măsura cu afla, a pătrunde prin ispitire, prin a se putė întreține). -fänneu , v , stînjînul ( lemne etc. ) . -flagbar, adj. şiretenii, prin şmecherii, prin seme utr. ner. 6 .; a putė ieși. și adv.; ce poate fi obţinut prin tie . -flügelung, f.; născocire, inchi- Aus-toppeli , v . tr. h .; 1 ) a desjuga, justiție. -flagen, 1 ) v . tr. 1 .; a ) Ei puire, invențiune. a scoate jugul (de la cai); 2) a nien- , a scoate pe cineva din stă- Aus-fuaupeln , vzť ausflauben . deszgărda, a scoate zgarda ( de la pănire prin justiție, a'l urmări prin Uus-fnebeln , v. tr . 6.; 1 ) a scoate cîni). justiție; b ) Wechſel, Schulden- , a căluşul, cetlăul, proţapul; 2 ) a scoa Aus- förnen , v . tr. b.; a scoate gră cere prin justiție, plata, achitarea te din lanț ( cinii). -fneten , 1 ) v . unțele. förnen, n .; scoatere a gră de polițe , de datorii; c ) a obține tr. 6.; a frăminta bine; 2 ) v . ntr . untelor. prin calea justiţiei; 2) v. ntr. 6 .; a 4.; a inceta de frămîntat. Uus- foſen, v . utr. 6.; a înceta de res *** cu corasan . 1 ) AVIS IMPORTANT DICTIONARUL GERMAN -ROMÎN DE S. L. GROSSMANN Formînd două mari volume, va apare in 50 fascicule de căte 16 pagini format 4 '.— La fie care 15 zile va apare o fasciculă. Preţul fiecărei fascicule: In tótă ţara 50 bani; in Austro- Un garia 25 kr. Plata se face la primirea fiecărei fascicule. D- nii abonați vor primiGRATIS două scoarţe ( turtaşe) frmoase pentru ambele volume, eşite din unul din cele mai mari ateliere de legătorie din Lipsca. Abonamentele se pot adresa la toate librăriele din ţară, din Bucovina și din Transilvania . +29117 FASCICULA PRETUL 50 bani DICȚIONAR GERMAN- ROMÂN COMPLECT DE S. J. GROSSMANN VOLUMUL I. A-I IAŞI Tipo - litografia H. GOLDNER, Str. Primăriei 1891. la Abonamente se primesc : Pentru Rominia de dincolo de Milcov Pentru Austro -Ungaria și pentru Transilvania la IG . HAIMANN, librar H. PARDINI Bucureşti, 74 Calea Victoriei 74. c. r. librăriă a Universității, Cernăuți ( Bucovina In Iași la toate librăriile, la M. Haifler librar strada Lăpuşneanu 24, şi la autor stradela Golia No. 7 . } رگ ( Quefötheit 97 Auslaufent trece un fățat, de desinierdat, de alintat. ' tr'o încurcătură ), expedient; 3) | Aus-lärmen, v . ntr. 6.; a înceta de -foſten, v. tr. 6.; 1 ) a alege gustînd ;' pop. eine knappe-- haben, a trăi pe făcut vuiet. 2) a mînca , a bè tot gustînd; 3 ) sponciŭ.-funftsmittel, n.; vzi Aus- Aus -laſſen, 1 ) v. tr. ner. þ .; a) a lé vzi auseſſen 1c . kunft 2 . sa afară, a trece cu vedere, a o Auô- föthen , 1) v . tr . 1 .; a speti (un Aus- tünſtelu , v . tr. \ .; 1) a mește mite ; ein Wort-, a sări, a lăsa d cal); 2) ſich, v . r. 6.; a se speti , a şi şugi, a măſestri , a produce ceva fară un cuvînt; b) bas Vieh--, a scrinti chișița ( calul). prin măiestrie, prin meşteşugire; 2) da drumul vitelor (din grajd ); c) Aus- koken , v. tr . .; a vărsa , a borî, a descoperi, a născoci, a inventa ein Kleid-, a lărgi o haină, a-i da a stupi, a scuſpa.. cercetînd, dibuind; 3) vzî austlügeln . drumul; d) Fett- , a topi grăsime; 9ius- fragen, v. tr. H.; (arh .) eine Aus-furieren, v. tr. 6.; a lecui, a e ) ſeinen Ünwillen– , a'şi scoate Mauer- , a face ca un zid să re tămădui, a vindeca, a curarisi pe necazul, a’şi manifesta îndignarea; sară, să ſeasă afară, a'l ridica mai deplin. f) einen Befehl –, a da , a slobozi în sus (decît restul zidirei). Au8-füren, vzï quserfiejen. o poruncă; g) ſeine Anſichten iiber kius-fräben, 1 ) v . tr . 6 .; a vesti cîn- Aus -kutſdieren, v . ntr. H.; a ieşi cu Etwag-, a'și arăta părerea asupra tînd (cocoșul); 2) v. ntr. 6 .; a în trăsura . ceva ; h) ſeinen Zorn-, a’și descărca ceta de cîntat, a nu mai cînta Aus-lachen, 1 ) v . ntr. V.; a înceta de măniea; i) den Ofen- , a lăsa să ( cocoşul). a rîde, a stirși cu rîsul; 2) ſidy, v. treacă, să se stîngă focul din cup Nus -frafeelen, v. ntr. H.; a înceta de r . 6.; a ride în de ajuns, după plac; tior; 2 ) ſich, v. r. ner. \.; a ) fich ü a se sfădi, de a se ciondăni, de a 3) v . tr. 6 .; Einen-, a (-şi) ride de ber Etwas-, a se declara, a'şi a se ciorovîi, a sfirşi cu sfada, cu cineva, a lua în ris pe cineva, a'și răta, a'şi vădi părerea, a se rosti , gălceava. -framen , 1 ) v. tr. 4 .; a) bate joc de cineva , a lua în ze a se exprima asupra ceva ; b) a se a întinde, a scoate afară, a expu fleme, peste picior pe cineva (ri arăta, a se manifesta. -laſſung, f. , ne (mărfuri de vînzare); b ) fig., a zînd ). -ladenswert, -ladhenswürdig, -en ; 1) slobozire; 2 ) von Wörtern, arăta (ceva) fălindu -se, lăudîndu-se; adj . și adv .; vrednic de rîs, ridicol. lăsare afară, trecere cu vedere, o 2) v. ntr. H .; a înceta de răscolit, -laden, i ) v. tr. ner. 6.; a ) Waren mitere, sărire de cuvinte; 3) expri de scotocit . (aus dem Schiff) -- a descărca, a mare , rostire , manifestare; 4) ſeine Uus-främpeln, v. tr. V .; a scărmîna, desbarca mărfuri; das Sdiff - , a -en zu Protokoll nehmen, a a curăți cu dăracul, cu pieptenele descărca corabiea; b) Gewehre, Ge în proces- verbal declarațiunile sale; ( lănă etc.) -fränkeln , v . ntr. H .; a ſchüve- , a descărca arme, tunuri; 5 ) lărgire (a unei haîne); 6 ) mîniere, nu mai boli, a nu mai fi bolnăvi c) (arh .) ein Geſims-- , a scoate, a mînie; 7) loc deşert (unde a cios . face să ſeasă afară, să resară fost lăsat ceva afară ). -laſſungezei 9118- kraken, 1 ) v. tr. h.; a scoate, a briŭ , un corniş ( la case ); d ) vzi chen , n.; titlă, apostrof. -latſchen, v. îndepărta zgăriind, a scoate cu un alisbitten 4; 2) ſid ), v. r . ner. 6.; ntr. 1; à deveni necredincios (des ghiile; 2 ) v. ntr. 1 .; a o șterge, a o a se descărca, a izbucni. -lader, tuli, a'și lua tălpășița , a pre soti). o lua la m .; 1 ) descărcător, hamal; 2 ) ( fis.) And- lauben, v. tr. sănătoasă, a'și lua cîmpiž, a da do arc conductor ( care scoate scînteia h.; a împodobi cu sul, a lua fuga ( pe aici în colo ), a electrică ). -ladung, f ., -en ; 1 ) des ramuri, cu frunze. lauf, m ., -läufe; ' o lua la picior, a se așterne dru 1 ) curgere, scundere, scurgere, cărcare, desbărcare; 2 ) ( fis.) scoate scursură (de apă) ; 2) Yeşire, revărsare mului, a spăla putina. -kranten , v. re , izbucnire a scînteſeielectrice; 3 ) (a unui rîŭ , a unei ape) ; 3 ) plecare, tr. 6 .; a plivi , a scoate buruienile. (arh .) a) resăritură, yeşitură afară purcedere, pornire (a corăbiilor din Aus-frebſen, v . tr. 6 .; a păscui, a (a unui briú . la case), proeminență ; port); 4) resărire, ieşire afară, Yeşi prinde, a scoate toți raciſ (din b) măsura ieșitureï, a proeminentev; tură (a unui zid); 5 ) vzŤ Ausläufer; ſeaz) . 4 ) învitare , poftire (afară din casă) . 6 ) vzť Ausflug 3. laufen, 1 ) v . Aus- friecheu , 1) v. ntr . ner. 1 .; a ) a -lage, f., -en; 1) banî dati, cheltuiţi ntr. ner. .; a) (mont. ) a căra, a ieşi afara din găoace (ghỉoacă ), din pentru altul ( înainte, ca avans ); Ei transporta afară; b) eine Bahn-, a pămînt; b ) a ieși tîrîndu -se; 2 ) v. nem jeine -- 11 wieder erſtatten, a în alerga pănă la sfirșit, a parcurge tr. ner. b .; alle Winkel- , a) a um toarce, a înapoi, a restitui cuiva alergînd (o arenă, o carieră ); 3) fich, bla de a buşile peste tot locul; b ) ceea ce a dat, a cheltuit pentru ſel ; v . r . ner. 6.; a) a alerga în de ajuns, à umbla peste tot locul și a sco 2 ) cheltuieli; 3 ) mărfuri întinse, ex după plac; b) das Zapfenloch hat toci , a căuta, a răscoli . -friegent, puse ( la vedere) ; 4 ) tejghea , masă ſidy ( saŭ iſt) ausgelaufen, borta ca v. ntr H.; 1) a înceta de purtat de întins, de expus mărfuri (de nelei ( a cepului) s’a ros; c) das războiŭ; 2) die Stiefel, den Rod nicht vînzare ); 5) față, partea de afară Rad hat fich ausgelaufen, roata s’a -- fönnen, a nu putè scoate, des ( la rufe) ; 6 ) starea, pozițiunea cor învechit, s'a uzat ( învîrtindu -se ); călța ciubotele , desbrăca surtucul. pului ( la scrimă). lagern , v. ntr. 3 ) v. ntr. ner. V .; a) a porni, a le Aus- fühlen , vzï abfiihlen . 1 ; a sta , a şede timpul cuvenit în şi , a pleca, a purcede (dintr'un Auskultation , vzi Auscultation. depozit, în magazie, în pivniță (vin, loc ) ; b ) a începe de a alerga (dintr'un Aus-fünd(igjen, v. tr . h .; 1 ) a face bere). lammen, v. ntr. V .; a înceta anume loc, de la un punct oare cunoscut, a publica; 2 ) vzi urm . de fătat (mieſ). -laud, n.; 1 ) străi care ) ; c) der Wein iſt ausgelaufen, Anti -funddaften, v . tr. \.; 1) a is nătate (toate ţerile străine cu locui vinul s'a scurs; d) a) die Erbſen lau codi, a spiona, a cerceta ; 2 ) a toriſ Jor ). -landen, v . tr . H.; (mar.) fen aus, mazerea curge (din păs ennoaşte, a descoperi un loc (mili a descărca, a desbarca (mărfuri etc., taie , din teacă, din sac); 3) maze tarii ). -kundſchafter, m .; spion, is pe uscat). rea se intinde ( crescînd) ; e) die Uhr coadă, emisar. ' -fundſchaftung, f. , Aus -länder, m.; străin . -ländiſch, adj. iſt ausgelaufen , ornicul stă , nu mai -ent ; 1 ) iscodire , spionare, cercetare; şi adv.; străin . umblă; f) von hier laufen zwei We 2) recunoaştere ( la războžů ) -kunft, Auß- langen, 1) v. ntr. 6 .; a ) a ajun ge aus, de aici se despart, se des. f ., -fiinſte; 1) lămurire, desluşire, in. ge, a ave destul; b ) a întinde (mîna fac două drumuri; g) die Milch läuft formațiune; Einem — erteilen , a da etc.); c ) a ridica brațul ( pentru a alis, laptele dă în foc; h ) die Maus cuiva deslușirſ, informațiuni; 2 ) lovi); 2) v . tr. 6.; Etwas- , a întin er läuft aus, zidul resare, iesă afară , mijloc de ieşire, de scăpare (din de ceva în afară . se ridică mai sus; i ) die Bäume lau 8. I. Grossmann. Dicţionar german -romîn. 13 re Auslaüfer Uuslojung) se extra jen aus, copaciſ daŭ ramură, mu al paharului; 2 ) jeinen Magen — (ſic) Augen-, a întuneca pe cineva, a'l yuri; j ) die Pflanzen laufen alls, a ſeşi afară (pentru sine). -Ice covîrşi în strălucire; c) jam ., Ei plîntele se întind (crescînd); k ) rom rung, f ., -en ; 1 ) deșertare, secare , nem -- , a răfui pe cine -va, a - l trago Mittelpunft laufeni nadı allen Seiten golire ( a unui vas ctc. ) ; 2) ieşire im perdat, un faier; 2 ) v . r . b .; ſid Strahlen aus, din mijloc (centru ) afară (pentru sine). -legen, v . tr . a se stirşi luminînd, lucind ilu izvoresc (se îndreaptă ) raze în toate V .: 1 ) Waren a întinde, a ex mînarea etc ); 3 ) i , pir, h.: a inceis părțile; 1 ) eine Bergfette läuft aus, se pune mărfurt (ile vînzare ); 2 ) mit de luminat, de lucit. întinde un șir de dealuri, um lant ( Sield -- , a umple, a încrusta cu aur; Aus-lidten , v . tr. b .; a rări o pădure ). de munţi; m ) der Termin länſi ans, 3 ) Geld- , a înainta , a plăti (deo -liditung, i., -en ; 1 ) rărire (a unei termenul, vadeaoa se sfîrşeşte; n ) camdată) pentru altul, at avansa păduri); 2 ) rrişte, luminis, lucina , (tip.) a ocupa maĩ mult loc, spațiù; bani; 4 ) einen Sat- , a tilcui, a poțeană ( în pădure ). o ) dieſer Geſdymack läuft anf Fragen tălmăci, a înterpreta, a comenta Aus-lieben , v. ntr . .; il înceta de aus, gustul acesta degenerează în o frază; wie legen Sie ſid) das ſubit. licferui, v . tr. b ) ; 1 ) a preda, pocituri, in schimonosituri; p ) Pe aus ?, cum îți explic aceasta ? a înmîna; 2) a extrada. -lieferung, bensüberdruß, der in Selbſtmord alis 5) einen Traum- , a tălmăciun vis; f., -en ; predare, înmînare, läuft, desgust de vieață, care 6 ) für Heiz a privi, a lua drept, dare. -lieferungsvertrag, m ., -veritä sfirșește cu sinucidere; r) dieje Cia a taxa de zgărcenie; 7 ) Möbel ge; tractat de extradare. -liegen, v nie läuft niady linfs aus, liniea a a căptuşi, a îmbrăca, a placa mo ntr. ner. 1) .; 1 ) a fi întins, expus ceasta se întinde, se indreaptă spre bile ( cu table subțiri de lemn ); (mărfuri); 2) a se învechi sezînd stînga ; 4) v . ntr. ner . 1 .; a ) a in 8 ) fam ., er legt alls, iel se îngraşă; 9) ( vinul). -lieger, m .; (mar .) corabi ceta de alergat, a nu mai alerga; ( id )) a lua pozițiunea cuvenită de pază. b ) a înceta de curs, a nu mai cur (la scrimă, duel). -leger, m .; 1 ) tîl- Au8- Lochen, v. tr. 1 ) .; 1 ) a face borts ge; das Faß hat ausgelaufen , vasul cuitor, tălmăcitor , tălmaciŭ , inter pentru un cep ; 2) a borteli, a gåni (polobocul, butea ) nu mai curge. pret, comentator; proc ., Jeder iſt -lödjern , v . tr . V.; a borteli, a stra Aus-läufer, m .; 1 ) mlădiță , loază , co der beſte - ſeiner Worte, fie -care pa punge ( cu sfredelul etc.) . -lodung, pilet, vlăstar, luger, odraslă; 2) sere pe limba ei piere; cine face lui f. , -ent ; bortelire, găurire. lodeo, (mont.) roabă , targă, tărăboanță; 3 ) işi face; capul face, capul trage ; 2 ) v . tr . 1).; 1 ) das Haar -- , & des băiet de prăvălie ( vzi Laufburjde); (mar.) corabie de pază; 3 ) vzī 2015 | cărlionța părul , a desface buclele, 4 ) deal (sub poalele unui munte !. lading 3a. -legerei, f. ,' - en ; tîlcuire, zulufii; 2) a momi, a ailemeni ata 918-lauffarreni, m.; (mont.) roabă, tar tălmăcire, interpretare greşită. -le ră ; 3) a scoate , a smulge ( o taină gă,tărăboanță.-laufung,t.,- e11; (arli.) gung, f. , -en ; 1 ) întindere, expunere -lodeu, v . ntr . 6 .; a resări ( ramuri resărire, ieşire afară , žeşitură, pro ile mărfuri (de vînzare ); 2 ) tîlenire, -lodern, v . nr. 1 .; a înceta de tia . eininență.-langen, v . tr. .; a ) a spăla tile , tălmăcire, interpretare, expli cărat, de ars cu Hacări. -löffeln , bine cu leşie ; b ) a scoate prin leşie; c ) care, comentar; 3 ) înaintare, avan v . tr. V.: a scoate cu lingura, it ( him .) a scoate sarea , părțile leși sare (de bani pentru altul); 4 ) -- ci . mînca tot ( en lingnur:). lohen, oase ; vzí și auslohen. -laujdjen, v . der (Sebeimjdyriſt, descifrare a unei tr. V.; a curăți prin para focului. tr . V.; a atla pîndind la uşă ) , scrisori tainice. -leguugsart, f., ell; -lohneli, v . tr. V.; a plăti leata, xitet iuscultînd cu luare aminte. -lauſen , chip, mod dle tălmăcire, de tilenire, briea, hacul, salaru . -10ojcu, rzi v . tr. 1) .; a căuta păcluchi -laut, de interpretare. legnngöfuude, -lc- i auslojen . -lösbar, adj. și alv.; Cere m ., l; (gr. ) sunet de la sfirșit , gungskunſt, f.; cunoștință, artă de poate rescumpăra, deslege. -löjd final. lauten , v . ntr. H .; 1 ) a înceta a tilcui, de a tălmăci; ermentica , en, 1 ) v . tr . ner. b .; a ) a sting de a mai da glas , sunet; 2 ) ( gr.) exegetica. -lehmen, v . tr . V .; a un ( foc, lumină); b ) a şterge ( scrisoare. il se sfirşi, a se terinina ci un sil ge, a imple cu lut. -lehnen , vzi c ) cine Sduld net, cu o literă . - , a stinge, a amor ausleihen. -lehren , vzi anslernen . tiza o datorie; 2) v . ntr. i .: a ) a (18 - läuten, 1 ) v . mtr . 6 .; a ) a în Aus- leiden, v . ntr. ner. b .; 1) a în se stinge ( lumina, fnend); h ) sin , a ceta de sunat; b ) einem Verſtorbenen ceta de suferit; 2 ) a suferi pånå ' n muri, il expira. -löſchen , 11.; 1 ) stin trage clopotele după un mort; stirşit. Ieiben , v. tr . ver. 1.; a îm gere; 2) stergere. -löjder, in ; stîn 2 ) v . tr . 1 .; a ) a face cunoscut prin prumuta, a da cu împrumut.-leiber, gător ( leică , mucărî, de stins Inmi. sunare, prin tragere de clopote; b ) m .; împrumutător.-leihung, f ., -en ; narea ). -löjdlid ), adj. și adv .; ce se Einen , a trage clopotele în o. împrumutare, împrumut. poate stinge, șterge . löſdung, .. noarea cuiva; c) a face cunoscut A118- lenken, v . ntr . 6 .; a se da în lă -en ; 1 ) vzi Auslöjden n .; 2) stirşitul prin sunare, prin tragere de turi, a se abate, a se feri, a ocoli , Sduld, stingere, amortizare a unei clopote; pror . , er fonunt grade zum al cărmi. -lernen, v . ntr. V.; 1 ) a datorii. -löjen , v . tr . .; 1) a trage - , jel vine tocmai la spartul iar înceta de învățat; 2 ) ein Qantwerf la sorți (soldati); 2 ) a alege prin maroculuş. läutern, vză aucliditen . I -- , a învăța o meserie ; 3) er bat sorti; 33 ) a pune in loteriš . -löjen, Aus-leben , v. ntr. \.; a inceta de ! ausgelernt, și- a isprăvit anji de in v . tr . 1) .; 1 ) a desface, a desprinde, trăit; er hat ausgelebt, și - a trăit tra vățătură , de studiŭ , de ucenicie; 4 ) à desnodla , a deslega, a desbăiera: iul. -leden, 1 ) v. tr. 1) .; a ) a de auf ( in ) Etnas angelernt jeill , a fi 3 ) ein Hand -- , şerta , a scoate lingînd; b ) ) a linge umblat, încercat, a fi trecut prin cumpăra in amanet; 3 ) sie (veian lesăvărșit, peste tot; 2) v . ntr. i ;. sîtă (dìrmon ); 5) Einen - , a învăța geneil -, a rescumpăra prizonierii; 4 ) il picura , a curge, a se scurge pri pe cineva desăvărșit ( o meserie etc.). cinen Brief bei der Poſt curînd, tiriind. lederu, v . tr . V .; -leje, f.; cel mai bun, cel mañ a o scrisoare de la poştă (plătind por 1 ) a căptuşi în lăuntru cu piele; 2) les (vin ). -leien , 1 ) v . tr. 1er , J .; tul, taxa ); 5 ) Einent im Wirtsballs a tărbăci, a bate, a pisăgi, i da a ) a alege; 2 ) a ceti tot; 3 ) v . nr. it plăti refeneana la birt pen pe foỉ. -leeren , v . tr . b .; 1) a le ner. b .; a înceta de cetit. -lejung, tru cineva; 6 ) cinen sinoden - , a perta , a seca, a goli in vas etc.); f. , -eti ; alegere. os din carne, lojung, 2 ) cin (Silas a deşerta un pahar, Aus-leuchten, 1 ) v . ntr . l) .; a ) Eineu , 1 , - ( 11 ; 1 ) alegere (prin sorti ) ? at bé tot, a be prină ' n found ; fomen ! (Einen) a petrece, a conduce pe tragere la sorti, la loterie, löjung, å se uita , a sutla în fundul oalei. cineva cu lunínarea; b ) Einem die f ., -en; 1 ) rescumpărare, rescumpă a einer a scoate , & res - , & scoate scoate in Anelüften 99 Audnennen aa a си a ! rătură; 2) deslegare, desprindere, colori), a colora; 2) ein Gemälde -- , ! Aus-montieren, v. tr. Þ.; a îmbrăca, desnodare, desbăierare; 3) cumpă a desăvărși, a găti un tabloň; 3) a echipa, a arma (soldaţi), niță, basculă ( la ceasornice) . lö tig ., a descrie cu deamăruntul, a Aus-münden, v . ntr . H .; a da în, ( a jungeinmine, t., -1 ; sumă (de bani) depinge. -malung, f. ,- en ; 1) ispră se vărsa in , a se arunca în ( un de rescumpărare. löſungsvertrag, vire, gătire a unuť tabloů; 2 ) des riŭ , un fluviu) . -miinzen, v . tr . 6.; m ., -verträge ; tractat de rescumpă criere, depingere cu deamăruntul. 1 ) a bate, a tăiè monetă; 2) a pre rare, cartel. -marfen, v. tr. 6 .; a hotărnici, a face, a preschimba în monetă, în Aus-lüften, tr. b .; a aerisi, pune hotare. -Marjd , m , -märſche, bani. -Münzung, f., -en; 1 ) batere vîntura , a pălui. -lüftung, f., --ent; pornire, plecare, purcedere. -mar de monetă; 2 ) preschimbare în mo arerisire. ichieren , v . ntr. i.; a porni, a ple netă . -müſſen , v. ntr. 4. , a trebui Aus- machen, v. tr. 6 .; 1 ) Niſje , ca, a se pune în marș, a purcede să ſeasă afară . curăți nuci (de coajă) , a scoate mie (ilintr'ıın loc). -mäſten , v. tr . b .; a Aus -muſtern , v. tr . H.; 1 ) a alege şi zul nucilor ( din coajă ); 2 ) Fleden--, îngrăşa bine, desăvárşit. a îndepărta, a lepăda; 2) Pferde a scoate pete; 3) Erbſen a des- | Aus -mauern, v . tr. 6 .; a căptuși pe a brăcui cai; 3) Soldaten-, a re ghioca, a despăstări mazere; din lăuntru en zid , a astupa cu zid. forma soldați. -muſterung, f., -en ; Feuer, lidht-- . a stinge focul, lu -Mauerung, f ., -ent; astupare cu zid . 1 ) alegere și lepădare; 2 ) brăcuire inînarea ; 5 ) cin Spiel, eine Partie -jaulen, v . ntr . h .; a înceta de fă (de caņ) ; 3) reformare (de soldaţi) . a sfirsi un joc, o partidă; 6 ) cut mutră, de a se îmbufna. -mau- | 2118 -uagen , v. tr. V.; a găunoși, a was du anfängſt, das made aus ! icli , -mauſern , fidy, v. r . 9.; 1 ) a scorburi, a scăfa rozînd. -näben, ceea ce începi, să stirşeşti ! 7 ) den inceta de năpărlit (påserile); 2 ) fig., 1 ) v . tr . H .; a ) a coase (a acoperi Wein im Glas - , a bé tot vinul a se înfiripa, a se întrema. cosînd) flori, cu figuri; b ) din pahar;4) Etwas mit Einem - , a Aus:meißelu , v . tr. V .; 1) a săpa , a jid, faſt die Augen--, a'și strica se intelege, a pune la cale, a se scobi, a cisela cu dalta, cu scobi vederea, ochiĩ, cosînd mult; 2) v . învoi, a înjgheba ceva cu cineva ; toarea, cu răzuşul; 2) a desăvărsi, ntr. V .; a înceta de cusut. -uahme, 9) id , habe mir das ausgemacht, am a perfecționa ( cu dalta etc. ) . f ., -11 ; escepțiune, rezervă, restric pus această condițiune, am stip- Aus-melfeii, 1 ) v . tr. ner. h.; a mul țiune; mit - von, afară de, cu es lat aceasta ; 10 ) Erwas mit dem De ge tot; 2 , v . ntr . b.; a înceta , a cepțiune de; ohne , în genere, fără gell -- , a hotări ceva prin duel; 11 ) isprăvi de muls. -Intergeln, v . tr. V .; escepțiune; keine Regel ohne- , nic es macht nichts anir, nu face nimica, a istovi, a vittoni, a slei, a speti. o regulă fără escepțiune. -nahme n'are a face; 12) jeine Sadie vor ( bic , -mergelung, f .; slăbire, sleire, spe gejek , n. , -e ; lege anume, escepțio ridit- - , a'și regula afacerea înain tire , vitíonire, istovire. -merzen, 1 . nală. -nahmslos, adv.; fără escep tea justiției; 133) Einem Etwas. tr. 1) .; 1 ) a lepăda, a scoate, a ci țiune, în genere. nahmsweiſe, adv .; lăsa cuiva ceva prin testament; 14 ) răți de ceea ce ſe stricat, de ne escepțional, cu escepțiune.-najden , das macht es noch nid )t aux, aceasta întrebuințat); 2 ) a tăie , a suprima v . tr . H.; a deşerta, a mînca tot pe nu ajunge încă , nu înseamnă încă (un cuvînt, frază) . -Meßbar, furis, piscind, ciupind (din bucate), nimic; 15) a atla, a găsi , a ( la de adj. și adv.; ce se poate măsura. yustărind , limpind. urmă ( vînătorii); 16 ) fig., Einen--, -meſſen, v . tr. ner. h.; 1 ) a mnăsura Aus-nehmen , 1 ) v . tr. ner. 1.; a ) a a inustra, a dojeni, a ocări, a da de tot (cu metrul, cu stînjînul); scoate , a lua afară; Eier, Junge, un perdat, un faier, a trage un ti 2 ) a coti (un vas ); 3 ) a vinde cu Vögel-, a scoate ouă, pui, păserſ ghel la cineva; 17) zwei Francs täg de amăruntul ( cu metrul, cu cotul). ( vrăbii) din cuib ; b ) Fiſde, Vögel lich machen vierzehui Francs wöc -meſſer, m .; 1 ) măsurător; 2 ) cotar a spinteca, a scoate mărunta chentlid aus, doi franci zilnic, fac ( de vase ). -meſſung, f. , -en ; 1 ) mă ſele din peşti, din păserự; c) Wa ( se urcă la ) 14 franci pe septemi surare ; 2 ) măsurătoare, măsurătură ; a lua ( cumpăra ) mărfuri pe nă; 18) Einem einen Dienſt--- , a da, 3 ) cotire. -meſſungskunſt, f.; 1 ) arta credit; d ) Nefruten-- , a lua la oaste a procura cuiva o slujbă; 19) was de a măsura, planimetrie; 2) (fis .) recruţi; e) Zähne a scoate dinţi; madyt das aus ? cît face, la cît se - der Körper, stereometrie. -meken, f) den Bienenſtock a scoate mie urcă această ? 20 ) es iſt eine aus: v . tr . h .; 1 ) a măsura cu dimerliea ; rea din stỉubežă, din stup; g) einen gemacie Sadie, ſe un lucru hotărit, 2 ) a lua merticul (uiumul, oſemul). Streid; a preîntimpina, a para vădit, îndeplinit; es iſt nod ) nicht Aus-meublieren, vzī auðmöblieren . o lovitură; h ) a deosebi, a scoate, alegemadit, nu ſe încă hotărit , si Aus-mieten, v. tr. 1 .; 1 ) a scoate din a escepta (din vorbă etc. ) ; 2 ) fid ), gur; 21) er iſt ein anøgemachter claſe, din gireadă, din stog; 2) a V. r. ner. 6 .; a) a se deosebi, a se Sdurfe, ſe un ticălos de frunte; 22) închiriea, a da cu chirie; 3 ) Einen distinge, a ſeși (din regula gene dieſe Flitter machen die Königin a îndepărta pe cineva (a face rală ) ; b) das nimmt ſich gut, ſchlecht, lidt anis, fluturaşii aceştia nu fac să se mute dintr'o locuință) dînd ſeltſam aus, aceasta un aier, încă pe regina ( în ei nu constă mai mult decît jel; 4 ) einen Dienſt face un efect bun, răŭ, stranīŭ ; vredniciea regească ). -madiung, f ., boten - -, a tocmi o slugă. -mindern, ſid, gut- , a şedė bine; 3) ( part. en ; 1 ) înţelegere, punere la cale, v. tr. Q.; a adjudeca ceva asupra trec. ausgenommen ); Niemand, aug înjghebare, hotărire; 1 ) legat (intr'un aceluia, ce oferă testament); 3 ) stirşire, isprăvire; îteil, v. tr . mai puțin . -mi genommen du und er , nimene afară 6 .; 1 ) a curăți de gu de tine și de rel ; 4) ( part + ) fig ., ocară, dojană, mustrare. noiŭ , a scoate gunoiul, a răni (un alsiehmend) ales, extra -ordinarpres. , mi - magern , v . tr. H.; a vitioni, a slei , grajd) ; 2 ) fig. , a curăți, a îndeparta nunat, escelent , însemnat -a istovi. -mahlen, 1 ) tr. 6.; (part. (ce ſe stricat, răŭ ). -mitteln, v. tr . nehmender Schönheit, de ; von aus ausgemablen ); a ) a măcina desăvăr 0 .; a găsi , ma afla, a descoperi, a da seță rară , extraordinară o frumu şit , tot; b ) a scoate prin măcinare de urmă, à da în pîrte. -mittelung, f., -ell ; 1 ) scoatere, . -Nehmung , (multă făină etc. ) ; c) Waſſer-- , a f. , -en ; descoperire, aflare, găsire spintecare (de pești, luare afară; 2 ) scoate apa cu tulumba (prin me (prin oare -cari mijloace). păseri); 3 ) re crutare, luare la oaste; 4 ) preîntim canismul morii); 2) v. ntr. 6 .; a Ans-möblieren, v . tr. H .; a mobila, ſi are, parare (a unei lovituri).-nen înceta de măcinat. -malen, v . tr. a înzestra (o casă ) cu cele trebu nen , v. tr. ner . 6.; a rosti întreg H .; 1 ) a zugrăvi, a ilumina (prin incioase . 0 reit 2 are un nume. Nušniden 100 Ausrammen scoate 2 a a Auð- niden, v. ntr. 6 .; a înceta de pana (de înțepenit ), icul ; 2) a des pănă la sfirșit; 2) a înceta de pre dat dincap. -nieſen, v. ntr. h .; a teruşa, a scoate teruşii; 3) , a în dicat. -preiſen, v. tr. h .; a lăuda, a înceta de strănutat. -nippen , v . tr. semna cu feruşi. slăvi (pe cineva) . -preſſen, v . tr. W .; 5.; a deşerta , a bè tot sorbind, Aus-pflügen , v. tr. H.; a scoate, a 1 ) a stoarce, a tescui , a gustînd. desgropa cu plugul, arînd . -Þjük storcînd, tescuind; 2) Milch Auo-nutſchen, vzî ausſaugen. -Nuken, en, v. tr . b .; (min .) a seca , a de jintui lapte; 3) fig., a stoarce , -nüken , v. tr. H .; 1 ) a întrebuinţa, şerta (un put). căpăta cu de a sîla. -preſſung, f., a se folosi de, a exploata ( ceva) ; Aus- pidjen, v. tr . 1 .; a cătrăni, a -en ; 1 ) stoarcere, tescuire; 2 ) fig . , 2) a învechi, a terfeli, a purta și smoli, a unge cu smoală , a umple stoarcere , căpătare cu de a sila . a strica . cu smoală . Aus- probeu , probieren, v. tr. 6 .; 1 ) Aus-ölen , a unge pe din lăuntru cu Auspicient, pl.; pează, menire, cobire , cerca de prubă ( vin etc. ) ; 2 ) a oložŭ ( oleřů ). -orgeln, v. ntr. Þ .; a auspicii; vzì și Ausſicht. deșerta cercînd, prubuluind . -prü înceta de cîntat din organ . Aus-piđen, v. tr. 1).; a ciupi, a scoa feu, v. tr. V.; a cerceta, a exami Aus-pachten, v. tr. h.; a arenda, a da te afară cu pliscul. -pinſeln , v. tr . ma în de ajuns. -prügelu, v . tr. 6.; în posesie, a împosesui ( la alți) . H .; a vă psi, a zugrăvi răů . -piſſen , 1 ) a cřomăgi, a bate bine, a bu -paden , v. tr. H .; 1 ) a despacheta , vzï ausbarnen . chisi, a da pe fož, a chelfăni; 2) i desface, a deslega pachete; 2 ) Aus -plappern, vzî ausplaudern . -plat Einem Etwas- , a face ca cineva Neuigkeiten-, a povesti noutăți. ten, 1 ) v . tr. .; a ) a pavelui, a să lepede, să se lese de un obi -padung, f. , -ent ; despachetare, des pava cui lespezř; b ) -și plätten, ceřŭ (bătîndu'l); 3) a alunga, a goni facere de pachete. -Pappeil, v. tr. a călca bine (cămeşi, rufe ), a ne cu bătăĩ (dintr'un loc) . 6 .; 1 ) a cartona, a căptuși pe din tezi cu fierul. 2 )v. ntr. b .; a în- Aus- pumpen, 1 ) v . tr. h ; a ) a scoate lăuntru cu carton , cu mucava; 2) ceta de călcat ( rufe) .-plakei, v ntr. ci pompa, cu tulumba ( apă ); } a lipi pe din lăuntru cu cocă. -pa 1.; .1) a crăpa , a plesni; 2 ) in ein a deşerta cu pompa, cu tulumba rieren , v. tr. 1 .; a preîntimpina, a Gelächter -, a pufni de rîs; 3) a sări o fîntănă, un havuz; 2 ) v. ntr. b ; para o lovitură . -paufen , 1 ) v. tr. în sus, a face explozie . a înceta de scos cu tulumba, de 1 .; a) a face cunoscut, a publica 218 -plaudern, 1) v. tr. 4.; a flecări, pompat. punktieren, v. tr. 6 .; a prin batere, lovire în timpine, în a leorbăi, a boscorodi, a dărdăi, a afla , a găsi , a descoperi, a ghici timbale; b) fig ., a dobzăla, a tăr lehăi, a trăncăni, a da pe față , a prin punctuațiune, prin geomanțiea. băci, a scutura cuiva cojocul , a destăinui, a trada sporovăind, stînd -puſten , v. tr. 6.; a stînge sntínd comăgi, a chelfāni, a přersica, a la taifas; 2 ) v, ntr . 6 .; a inceta de (lumînarea). -puk, m .; gătire, gătex buchisi, a trage o bătate; 2) v. dărdăit, de leorbăit, de flecărit; 3) lă, împodobire, podoabă. Puhell, ntr . 6 .; a înceta de lovit în tim fidy, v. 1. 6.; a se explica, a’şi des v. tr. 6.; 1 ) ein lidt-, a stînge o pine, în țimbale. -Pauſchen, v. tr . chide inima dărdăind, flecărind . luminare curățind'o, luindu - i mu 1.; ( mont. ) a pisa , a sfărăma mă -plauderung, f ., -ent ; destăinuire, cul; 2) Pflanzen-- , a curăți plinte dare pe față sporovăind, stînd la (tăind cele stricăcioase); 3) a griji , Nus -peilen , v. tr. H .; (mar.) a cerceta, taifas. a curăți, a șterge pe din lăuntru; a sonda adîncimea. -peitiden, v. Aus- plumpen, vzi auspumpeni. 4) a împodobi, a găti , a dichisi; 3 ) tr. H .; 1) a goni, a alunga (dintr'un Aus-plünderer, m .; jăfuitor. -plünə tig . fam ., Einen-, a trage cuiva loc) cúbicțul; 2) ein Auge- , dern , v. tr. h .; a jăfui, a despoie, un refec, un perdaf, a- da o gură, a scoate un ochỉŭ cu biciul; 3) a prăda; Einen ganz-- , a lua cui a - l mustra , a- l dojeni . -Pukeit, n.; Einen- , a bicini, a ştichịui, a bate va cenușa din vatră . -plündern , 1 )-eines Lidytes, stîngerea unei lu pe cineva. -peitiden , n .;-peitſchung, n .; -plünderung, f ., -en ; 1) jăfuire, minări; 2 ) --von Pflanzeni , curățire f.; biciuire , alungare cu biciul. prădare, despoiere; 2) prădăciune, de plante ; 3 ) grijire, curăţire, ster -pellen , v. tr. 6 .; a desghỉoca, a jat, pradă. gere pe din lăuntru; 4 ) impodobire, despăstări, a descoji, a curăți de Aus-pochen , v. tr. h .; 1 ) a alunga, gătire, dichisire. -puker, m .; 1 ) en coajă, de păstare. -pelzeni, v. tr. a goni bătînd ( cu piciorul, cu rățitor, ştergător ( de straie etc. ) ; 2) 1 .; a bate, a buchisi, a chelfăni, mîna); 2) den Samen-, a bate dojană, mustrare; fam ., zabrac, a piersica, a da cățeaua pe cineva, semînța; blendă, refec , perdaf. a lua la tărbacă , a sentura cojocul den Nock a scoate colbul din Augsquaden, ntr. V.; a înceta ( cuiva ). surtuc bătîndu'l; 4) einen Schau: de ocăit, de ocăcăit (broaştele ). Nus-pfählen, v . tr. h .; a bate pary, ſpieler -, a huidui pe un actor tro -quäleu, 1 ) v . tr. V .; a scoate, a stoarce teruşi, taracì, bulamaci; 2) a a pîind cu picioarele; 5 ) a face să prin chinui, prin munci. prin tor răci (viea ). pfändent, v. tr. 1 .; a ieasă bătînd . -Poliereul , v . tr . V .; a turĩ ( o mărturisire, o taină, sutte împlini (pe un datornic), a secves polei, a lustrui, a sclivisi pe din tul); 2 ) v. ntr. 6.; a înceta de chi tra. -pfändung, f ., -en ;) 1 ) impli lăuntru . -polſtern, v. tr. .; a îm nuit, de torturat, de muncit. - quar: nire, secvestrare; 2 ) secvestru . brăca , a căptuși cu perinì pe din tieren , 1 ) v. tr. 6.; a desevartira , a Aus-pfeifen, 1 ) v tr. ner. H.; a şuiera, lăuntru, a umple cu lănă, cu călți. scoate din locuință; 2) v . ntr. 6 .; a fuiera, a huidui ( ca semn de -polterni , v . ntr. 1 .; a înceta de fă a se muta (dintr'o locuintä) . batjocură, desaprobare ); 2) v . ntr. cut vuiet, gălăgie. -pojauncil, v . tr. | Aus -quetſdien , v . tr . 6.; a stoarce , a 5 .; a) a înceta de fluïerat, de V .; 1 ) a trîmbița, a buciuma, a face scoate storcînd , tescuind. şuferat; b) 0:18 Gewehr hat ausge cunoscut trîmbițînd; 2) a face cu- Aus-radiereil, v . tr. 1).; a raule, a șter pfiffen , arma s'a descărcat fără re noscut Jándînd, slăvind. ge (scrisoare, cu cuțitaşul, cu gumă zultat, fără efect. -pfeifung, f.; flu : A18-prägell, v . tr. 1).; 1), a bate mo -rahmeni, 1 ) v . tr. 6.; a scoate din ſerare, şuierare, huiduire. netă; 2) ein Petſchajt– , a săpa, a gherghef, din pervaz, din cadru ; 9118- pflanzen , v . tr. b.; a resădi, a întipări, a grava o pecete. -Prä 2 ) a lua, a scoate caimacul (de pe transplanta. -pflaſtern, v . tr. 6.; a gung, f. , -en ; batere de monetă. lapte ). -rammelli, v. tr. V .; a in pretrui, a pavelui, a pava desăvărșit, -praſjen, v. ntr. h .; a înceta de ben ceta de a se pui , de a se pîrci ( ie pe din lăuntru. chetuit, de petrecut în desfrînărî. puriſ). -rammen, v . tr . 6.; a bate Aus-pflöden , v. tr. H .; 1 ) a scoate | Aus-predigen, v. ntr. H .; 1 ) a prodica cu berbecele, cu natul (o bu runt. ca se scuture ner. Auerändern 101 Hufrödeln tr. scoate а cată de pămînt). • rändern, v. det, am zis, am sfirșit. -regnen, 1 ) , Aus- rheden, v. tr. 6.; (mar.) a inar h.; a încresta , a scrijeli. a rotun v. ntr. 1.; a) a înceta de plouat; b) ma, a înzestra (o corabie ) cu cele zi cu încrestituri mărginile. -ran alisgeregnete Wolken, nouri descăr trebuincioase. gieren, v. tr. .; 1 ) a alege și a cați; 2) v. tr . 6.; a) a găunoși, a Aus- richten, v. tr. V.; 1 ) a îndrepta, a depăda (cele netrebuincioase, stri găvăni, a scorburi plouînd; b) den face drept, potrivit; 2) Etwas Eir cate) ; 2) Pferde--, a brăcui cai. Sand aus dem Felſen—, a nein -- , a spune, a comunica, -ranken, v. ntr. 6 .; a se căţăra. a'și năsipul din stîncă (ploaiea ). împărtăşi cuiva ceva; 3) Einem întinde loazele, lugerir.-rajen, 1 ) v. Aus-reiben, 1) v . tr . ner. 5.; a) a Grüße“, a preda cuiva salutări, ntr. 6.; a se potoli, a-i trece (ne scoate frecînd; einen Fled-, a scoa complimente; 4) Etwas---, a face, cazul , furiea, furtuna) , a înceta de te o pată ( frecînd ); b) fid , die Au a săvîrşi, a executa, a isprăvi , a a fi furios; 2) v. tr. 6.; a scoate, a gen— , a'și freca ochiï; c) a netezi îndeplini , a pune la cale, a dispune; face să izbucnțască (cu necazul , frecînd; 2) v. ntr. ner. 6 .; a înceta prov ., mit Gitte richtet man mehr cu furiea, cu turbarea ).- raſten, vzi de frecat.-reichen ,-1) v. ntr. 5 .; a) a aus, als mit Gewalt, vorbă dulce, ausruhen . -rauben, vzř ausplündern. ajunge, a fi destul; b ) mit etwas mult aduce; cu o lingură de mie -raudjen , 1 ) v. ntr. V .; a înceta, a a- i ajunge, a ave de ajuns, des re, mai multe muşti prinză, de cît isprăvi de fumat; ' die Pfeife) --, a tul (bani etc.) ; weit ausreichend, cu o bute de oţet; oțetul tare, vasul fuma de tot ( o lulea de tutun ); 2) întins departe; 2) v. ' tr. 6 .; Et îşi strică ( sparge); mit Geld tann man v. tr. 6.; a izgoni prin fum (vul was , a cuprinde ceva în toată alles— , banul te bagă afund , ba pele, vřezurele, dihoriſ (din vizunie ). întinderea sa ). -reifeu , v. ntr. 6.; nul te scoate în und; 5) a izbuti, -räudjern, v. tr. H .; 1 ) a afuma a înceta de rimat, de potrivit ver a reuşi ; er wird nichts-, nu va iz ( odăr, camere; ca ceremonie religi suri. -reinigen, v. tr. 5 .; 1 ) a cu buti întru nimic; 6) a dobîndi, a oasă și ansrauchen ); 2) vzi ausrau răți, a purifica ; 2 ) einen Stall- , obținė ; bei Einem nichts — fönnen, a chen 2. -räucherung, f., -en ; afuma a răni un grajd. -reiſe, f .; plecare, nu putė obține nimic de la cineva; re, parfumare ( cu mirodenii). -rau pornire, purcedere. -reiſen, 1 ) v . fam ., a nu face brînză cu cineva ; fen, 1 ) v. tr. b.; a) a smulge, a ntr. .; a nu mai călători, a înce 7) eine Hochzeit, einen Schmaus-, a ciufului, a rupe (părul); b) a lua ta de călătorit; 2) v. ntr. ( . ; a pleca, face pregătirt, a stropoli pentru de păr, a părui; 2 ) fich, v. r. H.; a se porni, a purcede, a merge la nuntă, pentru ospăt; 8) (mont.) ei : a ) a'și smulge (părul); b ) a se să drum . -reißen, 1 ) v. tr. ner. H .; nen Gang-, a descoperi, a afla o tura de părueli. -rauchen, v. tr . H.; a zmunci, a zmuci, a smulge, a galerie ; 9) pop ., Einen-, a mustra, a înăspri (la pipăit, postav etc. ) . sfășžė, a îndepărta zmuncind, sfă a dojeni, a da un perdaf, a lua la -räumen, v. tr. H.; 1 ) die Möbel aus şîind ; 2) v. ntr. ner. ſ .; a) eine Naht refec pe cineva. -ridhter, m,; 1 ) dein Zimmer- , a scoate mobilele reißt aus, o cusutură se desface, comisionar, îndeplinitor (de porunci, din odaïe; 2 ) das Zimmer ---, a goli , se rupe; ein Damm , Deid, reißt aus, de ordine); 2 ) (mont.) descoperitor a deşerta odaſea; 3) einen Brun : un zăgaz ( un stăvilar, o fezătură) (de galerii) . -richtig, -ridhtiam , adj. nen- , a curăți, a deşerta un put, crapă, se strică , se prăbuşeşte; c ) şi adv.; harnic, sprinten , ager, vioță , o fîntănă .-räumung, f. , -en ; 1) scoa meine Geduld reißt aus, s'a isprăvit, deştept, dibaciŭ , priceput. · richtjam tere (a mobilelor din casă) ; 2 ) de s'a sfirșit cu , numai poate ţine răb feit, f.; hărnicie , agerime, viociune, şertare, golire a unei case, odăž); darea mea; d) a fugi , a zbughỉea , deşteptăciune, dibăcie, pricepere. 3) curățire, deşertare a unui puț, a o lua la fugă, la picior, a o • ridhtung, f.; 1 ) îndeplinire, săvîr a une fîntînî). -raupen , v. tr. 6 .; șterge, a spăla putina , a o tuli, şire, executare ( a unui ordin etc.) ; a curăți de omizi.- räuſpern , v. tr. a'și lua tălpășița. cîmpiť, a o lua 2) ispravă, pregătire ( pentru nuntă , și r . V .; 1 ) a tuşi uşor; 2) a scoate la sănătoasă, a dezerta; e) dte Pierde serbare, ospăt); 3) predare (de sa flegmă mizgă, scuipit). reiſen aus, caii aŭ luat vînt. - reißen, lutărĩ, complimente). -riechen , 1 ) v. Aus -rechen, v. tr. 1 .; 1 ) a scoate cu n .; 1 ) zmucire. zmuncire, smulge tr. ner .; a) a amirosi, a desco grebla, cu grapa; 2 ) a grebla peste re, rupere, sfăşiare; 2) fugă, dezer peri mirosind; b) a umple cu mi tot . -redinen , v. tr. b .; 1 ) a scoate, tare. -reißer, m .. fugar, dezertor. ros, cu parfum ; c) fig., alle Winkel a afla prin socoteala, prin calcul ; -reißerei, f., -en ; fugă, dezertare. -, a’şi vîrî nasul pretutindene; 2) 2) a socoti, a calcula , a face soco -reißung, f. , en ; zmuncire, zmucire, v . ntr. ner. 6.; a înceta de mirosit. teală. -rechnung, f., -en ; socoteală, sfășiere, smulgere, rupere. -reiten , • riefen, v. tr. b.; a cựubuci, a face , calcul. -reden , 1 ) v. tr. .; a în 1) v . ntr. ner. 1 .; a ieşi călare a răcli, a cresta cu cựubuci, cu tinde , a lungi , a tolăni, a se lă (dintr'un loc , la bare); 2 ) v. tr. dungi. -rindern, v . ntr. 5 .; a înceta făi. -rede, f., -11 ; scuză , pofidă, chi ner. h.; a) ein Pferd- , a) a pre de a se goni vaca. -ringen, 1 ) v. chiță , cărcioc, cărineală , pretext. umbla un cal, a'l scoate din grajd ntr. ner. V.; a) a sclinti , a scrinti -reden , 1 ) v . tr. .; a) Einem Et ( călărindu'l ) ; 3) a învăța un cal la (brațul, luptînd); b ) a stoarce (cămeşi, was--, a desfătui pe cineva, a scoa călărie ; b) (Getreide-- , a trețera , a rufe) ; Einem Etwas-- , a zmuci, a te cuiva o idee din cap, a'l îndă îmblăti grîne cu cai; c) einen Ort smulge, cuiva ceva luptînd; 2) răgna; b ) a isprăvi de vorbit; c) a a cutriera, a parcurge un loc că ner. b.; a ) a înceta de exprima, a rosti; d) jein Herz- , lare. -reiter, m .; 1 ) călăreț; 2) ( în luptat; b ) er hat ausgerungen, a a’și deschide inima (vorbind ); e) unele locuri) privighỉetor, inspector. murit, și- a dat snfletul, a expirat; frei-- , a vorbi , a rosti fățiș, sin- Aus- renken , v. tr. 6.; a sclinti, a 3) ſid ), v. r. ner. 6.; fich (jeine Olie cer, a’si spune părerea fățiș; f ) a scrinti . -renkung, f., -en ; sclintire, der ) --- , a se face mlădios, vînjos desvinovăți, a scuza pe cineva ( prin scrintire, scrintitură. -rennen , 1 ) v . luptîndu -se, făcînd gimnastică. -rin pretexte ); 2) ſid ), v. r . h .; a ) fidy ntr. ner. h .; a înceta de alergat, a nen, v. ntr. ner. f .; a curge afară, (mit einander) —, a se explica , a se se opri alergînd ; e) v . tr . ner. H .; a se scurge. -rinnen, n.; curgere, tălmăci împreună; b) a nu maĩ avè Einem das Auge— , a scoate cuiva scurgere, ( afară ). -rippen, v. tr. h.; ce vorbi; c) a se desvinovăți, a se ochịul dînd peste ſel ( în fugă) . a scoate ațele, ( de la frunze de tu scuza, a ieşi dintr'o încurcătură -reuten , v. tr. 6.; a curăți, a lăzul, tun) . ritt , m.; 1 ) Yeşire călare; 2) (printr'un pretext); 3 ) v. ntr. .; a destelini , a plivi, a scoate cu preumblare călare. a înceta de vorbit; ich habe ausgere rădăcina, a stîrpi . Aus-röcheln, 1 ) v. tr. H .; a scoate V. ntr. Ynfroden 102 Ausſchenken а scoate & a scoate sufletul horciind, hiropotind ; 2) v. 1 Ausslaat, f., -en ; semînță, semînă păstări , a scoate din coajă , din ntr. 1.; a) a înceta de horcîit, de tură, holdă. -jädeln , v . tr. 6.; & păstare , din găoace; 2 ) a căptuși hropotit; b )fig., a horcîi de moarte, deșerta punga cuiva . -jaden, v . tr . pe din lăuntru cu scânduri. -idä a muri horciind, hropotind. .; a deşerta sacul, a scoate din sac. len, v. tr. H.; 1 ) a coji, a descoji, Uus-roden, v . tr. þ.; 1 ) a stîrpi , a Aus- jäen , v. tr. 6 .; a semîna (grîne). a despăstări, a desghioca, a curăți scoate cu rădăcina, a seca din ră- Aus-jage, f., •N ; 1) spusă , rostire; de coajă; 2) ein Sdwein-, a scoate dăcină, a lăzui; 2 ) a destelini, a 2) mărturie, depunere; 3) ( gr.). slănina din mascur; 3) fig ., Jemand face arabil . - rohren, v. tr . 6.; a stu predicat. -jagen, v. tr. b.; 1 ) a rosti, a despoie pe cineva; 4) Etwas hui, a acoperi cu stuh pe din lă a exprima, a pronunța, a pune, a a scoate afară miezul ( tăind ). untru. -rollen , 1 ) v. tr. 6 .; a ) a zice tot; 2 ) a mărturisi, a depune -ſchalmen, v. tr . 1.; a însemna ar desfăşura, a desvăli, ( ca martur). jageweiſe, f.; (gr.) hort descorţîndu-i. -jchämen, fidy, v . din sul; b ) a întinde (aluatul, mod indicativ. ' {agewort, n . ( gr. ) r. 1 .; a pierde rușinea, a nu -i mai cu sucitorul); c) a ciurui, a cu predicat, verb. fi ruşine; ſich die Augen-- , a se rul răți cu dîrmonul , cu ciurul (grî Aus- jägen, 1 ) v. tr. H .; a tăie , a cur şina foarte mult, a muri de rușine. ne); 2) v. ntr. Ą.; a ) a înceta de a ma cu ferestrăul; 2 ) v. ntr. 5 .; a -ſchänden, v. tr. H.; a ocărî, a in se rostogoli, de a se da de- a dura; înceta de tăiet cu ferestrăul. sulta, a mustra, a dojeni, a înju b) a înceta de bubuit (tunetul); c) Aus- janden, v. tr . h.; a curăți de nă ra. -ichank, m. , críşmă, cărciumă a înceta de mîngăluit. -roſten , v. sip. jak , m ., -jäve, 1 ) punere, mi (unde se vînd băuturi cu mărun ntr. i .; a fi mîncat de rugină pe ză ( la joc); 2) achỉu ( la jocul de tul). -idarren, 1 ) v. tr. 6.; a) Et: din lăuntru. -röſten , v. tr. 6.: 1 ) a biliard); 3) riže , lepră (spuzeală a waö- , a scoate, a desgropa ceva scoate prăjind; 2) a prăji bine, de přeleň) ( Lepra) ; bösartiger- , chelbe, scurmînd; b) Einen- , a arăta , a săvărşit. -rotten, v. tr. 6 .; a stîrpi, calvie, elefanție ( Elephantiasis); manifesta cuiva desplăcerea, des a seca din rădăcină, a prăpădi, a weißer- , leucă, bălțătură (Leuca ); aprobarea și a'l alunga bătînd din nimici, a lăzui, a sterge de pe faţa 4) rîže, scorţoşime (a arborilor); 5 ) picioare; 2 ) v . ntr. 6 .; a) a înceta pămîntului, a distinge.-rottung, f .; pecingine ( boală la cai). -jäßig , de scurmat; b ) mit den Beinen nimicire, stirpire, prăpădire, lăzuire, adj. şi adv.; lepros, rîļos , bubat. a tîrii pictoarele.- ſcharten, v. tr . b .; distrugere, exterininare. -jäkige, m. ( f. ) , -en ; lepros, ríos a cresta, a zimți, a dință (přelea) . Wuø= rüden, 1 ) v . tr. . a împinge în (leproasă , rířoasă ). -ſäubern, v . tr . -ſchattieren, v. tr. 1).; a umbri, a afară, may departe; 2) v. ntr. l .; b,; a curăți; vzí ausreinigen. -jäus adumbri, a nuanţa ( colori).- Idhauen , porni, a pleca, a se pune ern, v. tr . h .; a desacri, vzi ausſehen. -ſchaufeln, v. tr. H.; a in mars, a înainti, a Yeşi (armata acrimea. -laufen, v. tr. ner. h.; a scoate, a arunca afară , a răni , a etc.) . -rüdung, f .; 1 ) împingere ( in goli , a deșerta (paharul etc.), a be curăți, a deşerta cu lopata . -chau afară ); 2) pornire, plecare, înain tot pănă ' n fund; jam ., a se uſta felu, 1 ) v. tr. h.; a arunca, a asvîrli tire, ieşire (a armatei etc.). în fundul oale , a se uita în fundul afară legănînd, dînd huţa , dînd in Auø ruf, m ., -e; 1) strigăt, ţipăt, ex paharului. jaugen , 1 ) v . tr. reg. şi serînciob, huţa pănă la stirşit.-ſhäus clamare; 2) proclamare; 3) mezat, ner. 1 .; a) a suge, a stoarce pe ci men, 1 ) v. ntr. 6.; a) a înceta de licitatie; 4 ) interjectiune. -rufen, 1 ) neva ; c ) die Briiſte-, a zbate ſite spumegat; b ) a izbucni, a străbate v. tr. ner. 6.; a) a face cunoscut, le; 2) v. ntr. reg . şi ner. H.; a în spumegînd; c) fig ., a înceta de a a publica, a proclama cu glas tare ; ceta de subt. -jaugen, n . , vzi Aus ti furios; 2 ) v . ntr. H.; a ) a scoate bi ein Brautpaar---, a proclama că ſaugung. -ſäugen, 1 ) v. tr. V.; a da toată spuma; h ) a izbucni cu cni sătoria unei părechi; c) a striga, a de subt. a da tîța, a alăpta în de vinte furioase; 3) ſid ), v. r. b .; a ) exclama, a scoate un strigăt, un ajuns; 2 ) v. ntr. 6 .; a ) a înceta de a izbucni, a străbate spumegind; tipăt; 2) v. ntr. ner. 5.; a înceta de dat țîța, de alăptat. a înțerca; b ) a b ) a se potoli, a înceta dea fi furios . strigat. -rufer, m .; crainic, vesti înceta de subt, de a se înțerca .-jau- Uus- idciden , 1 ) v. tr . ner. 1 .; a) a tor, pristav, proclamator. -rufung, ger, m .; 1 ) sugător; 2 ) fig. , lipi despărți, a lepăda, a alege, a bră f ., -en; vzi Ausruf și Querufungs toare. -ſaugung, f.; 1 ) sugere; 2) cui, a pune la o parte, a elimina; zeiden . -rufungowort , n.; (gr. ) fig ., sleire, istovire, stoarcere. b ) (med.) a secreta, a scoate afară; interjectiune. -rufungozeidien, n .; Aus- jdaben , v. tr. 6.; 1 ) a scoate, a ( an .) - de Organe, organe secreto punct de exclamare, semn de excla găunoși, a scorburi răzuind, ră rie; 2 ) v . ntr . ner . .; a ieşi , a se mație. -ruben, 1 ) v. ntr. 5.; a se o zînd; 2) den vanf---, a zbiciuli că despărți, a părăsi (un partid ); 3) dihr în de ajuns; 2) ſid , v. r . h .; nepa; 3) a rade, a șterge. -ichach fidy, v. r. ner . 1 .; a) a se despărţi, a se odihni, a se linişti, a poposi, teln , v. tr. 6 .; 1 ) a scoate din cu a se deosebi, a se alege; b ) vzi 2. a'și da odihnă. -rühren, v. tr. 5 .; tie; 2) a freca pe din lăuntru cu -idheidung, f., -en ; 1) despărțire, le Butter-- , a alege untul, a bate puti coada calului ( vzi Sdachtelhalm ). pădare, alegere, brăcuire, eliminare; 1 eľul . -runden, v. tr. 6 .; a rotunzi înlă -ſchaffen, 1 ) v. tr. 1 .; a ) a face, a 2 ) ieşire , plecare, părasire ( a unui intru.- rundung,f ., - en; rotunzire.-run lucra, a crea, a produce desăvăr partid ; 3 ) (med .) scoatere afară , zeln, v. tr. 1.; a descreți , a deszbîr. șit ; b) a stirşi, a isprăvi, a termina secrețiune . -ſcheinen, v. ntr. 6.; a în. ci , a îndepărta zbîrciturile. -rupfen, lucrînd , creînd, producînd; 2) v . ceta de luminat, de lucit . v . tr . b.; a smulge. a rupe ( păr, pene). tr. ner. H .; a ) a goni, a izgoni, a Aus-ſchelfen, vzi aushülſen . -ſchellen , Auộ=rüſten , v. tr. 6 .; 1) a înarma, a alunga, a oropsi; b ) einen Teller, vzi ausklingeln 1. delten, 1 ) v . tr. echipa; 2) fig ., a căpătui, a înzes eiu Glas-- , agoli, a deşerta o far ner. b .; a ocărî, a probozi, a înjura , tra, a îngriji (cu cele trebuitoare ). furie (mîncînd ), un pahar (bînd). a insulta, a mostra, a dojeni; fam ., -rüſtung, f., -en ; 1 ) înarmare, echi -ſchäften, v. tr. H.; (mar.) a înarma a trage un tighel, un perdaf, un pare; 2) înzestrare, căpătuire; 3) e ( o corabie) ; das Schiff iſt mit zehn faier, a lua la refec; 2) v , ntr. ner . chipament, armă. -rutſchen, vzi aus Kanonen ausgeſchäftet, corabiea ſe în h.; a înceta de ocărit, de injurat, gleiten. -rütteln, v. tr. h.; a zgălţii , armată cu , posedă zece tunuri.-ſchä de insultat, de mustrat; 3) ſid , v. à scutura (să reasă afară, să cadă fern, v. ntr. H.; a înceta de glu r . ner. H.; a se resufla ocărind, in semînța ).-rütteln, n.; zgălțiire, scu mit, de şuguit, de prujit. -idalen , jurînd, însultînd, mustrînd . -ichen : turare ( să cadă semînța) . v. tr. 6 .; 1 ) a coşi, a descoji, a des fen , 1 ) v. tr. 6 .; a ) a turna, a văr Qusidcudicit 103 Audiclagent ner . 0 sa ( dintr'un pahar, şip , vas) ; b) a vinde băuturi cu măruntul, cu țirîita ; ? ) v . ntr . 1) , a înceta de turnat, de vîndut cu măruntul, cu țîriita. -idheren , v . tr. ner . H.; il tunde de săvărşit, pentru cea din urmă dată (postav în postăvării). -iderzeni, v . ntr. V.; a înceta de glumiit, de șll guit, de prujit. Aluô-ideudjen , v . tr. V .; a spărie și a alunga (vite, påseri). Icheuern, 1 ) v . tr. H.; a curăți , at freca , a şterge pe din lăuntru ; cin Zimmer a curăți, a spăla podeală, du şameaua unei odăi; 2) ſid), v. r. 1.; il se roade, a se învechi prin tre care în lăuntru. Aus- ſchiden, v . tr. 1. Einen-- , a tri mete pe cineva (afară din casă , din oraş etc. ) după ceva; Boten nach Einem-, a trimete soli după ci neva . -ichieben, 1 ) v . tr. ner. H.; a ) a trage afară, a scoate, a îm pinge afară; b ) den Tijd ) -- , a lungi masa; c) ſich den Arm--, a’și scrinti bırațul ( jucînd popice ); 2 ) v . ntr. 6.; a juca întîiù ( la popice). - dieber, m ., arîpă (la masă ). -ſchienen , v . tr. V.; a șinui pe din lăuntru .-idie ßen, 1) v . tr. ner. W .; a ) a scoate împuşcînd (ochii); b ) das Wild-, a împuşca tot vînatul; c) ein Ge wehr-- , a cerca armă de foc (împuşcînd, slobozini'o de cîte va ori ); d ) den lauf-- , a învechi, a roade, a uza teava (impaşcînd mult ); c ) a trage la țîntă ( cine va cîştiga prețul, premřul); f) jeine Strahlen , a și arunca razele; g) a despărți, a alege, a arunca afară, a pune la o parte, a brăcni; das Nubholz vom Brennholz a despărți, a alege lemnele de clădiri de cele de foc ; b ) Brot- , a scoate, a trage afară frîne din cuptior; i ) ( tip .) a aşeza coloanele în format, în paginų; j ) (mar.) den Ballaſt- , a descarca sa bura; k ) Gräben - , a face, a săpa şanţuri; 2) v. ntr. ner. .; a) a re sări, a încolți ( semînța ); b) es ſchie ſen ihm andre Zähne 1118, îi cresc alți dinţi; c) a resări, a ieşi afară ( o zidărie); 3 ) v. ntr. 6 .; a înceta de împușcat. -ichießuug, f., -en; 1 ) ( tip .) punere, așezare în pagini; 2) despărţire, alegere, brăcuire, arun care afară, punere la o parte. -ſchiffen, 1 ) v . tr. H .; a dlesbarca, a descarca, a pune pe uscat (mărfuri, trupe dintr'o corabie); 2) v . ntr. .; a porni din port ( o corabie).- ſchiffung, f ., -en ; 1) desbarcare, descarcare dintr'o corabie); 2) pornire din port ( a unei corăbii). idhildern, v . ntr. b .; a înceta de stat de strajă, de pază, de făcut garda . jchilfen, v . tr . b .; a curăți de stuli, a tăie stu hul, trestiea (dintr'ın yaz) .- idimpi en, 1 ) v . tr. 1 .; a ocărî, a înjura, a insulta, a mustra ; 2 ) v. ntr. .; a bătind de asupra) ; t ) dein Faß den înceta de ocărit, de inustrat, de in Spud, Boden--, a scoate, sultat, de injurat..idinden, v . tr. 6 .; spre afară vrana, fundul a bate a jupni, a stoarce, a slei ( prin dărî, (bute, poloboc ); de la vas prin biruri). -ſchirren , v . tr. 6 .; a Metallplatte- , 11) Podyer in einer desltăma, a scoate hamurile (ile pe în o tablă de a face borte (gaure) cai), dirren , n .; -jdirrung, f . -ent; respinge, metal; v ) a refuza, a deshămare. a nu primi; einen Freier a respinge, a refuza pe un pe Au8- idhladiten , v . tr. V .; 1 ) a tăić, a țitor; 3) a suna, a bate ciasurile inăcelări, a junghiea (o vită ); 2 ) a (orele); als die Gloden die Stunden tăie carne în bucăți ( spre vînzare ). ansídligen, cînd clopotele aŭ bă -idladen, v. tr. 6).; a deszgura, a tut ciasurile; eine a11& geídlagne despărţi zgura ( la topirea ſosurilor). 1 Stunde, o oră întreagă; den ausges -idlafen, 1) v . ntr. V .; a dormi în idylagnen Tag, ziva întreagă; z) ein deajuns; 2 ) v . tr. ner. V.; den Raujd) Adler mit ausgeſchlagenen Fliigeln, a se desmetici, a se trezi (din un vultur cu aripile întinse; 2 ) v . beție ) dormind; 3) ſidy, v. r. ntr. ner. 6 .; a ) die Nadytigall hat aus 5 .; vzi 1. -idlag, m .; 1 ) întiſea lo geſchlagen, privighietoarea a încetat vitură ; 2) mlădiță, vlăstar, odraslă , să cînte; b ) a arunca întîiū ( mîngea) ; mugur;. 3 ) spuzeală , zgrăbunță , c ) die lihr, die Stunde hat ausgejdyla plescaiță, plescaviță, blîndă, jubră , geu , ornicul, ora a bătut, a sunat; exantemă ; 4) --- eines Pjerdes, asvîr d ) das Herz hat ausgeſdlagen, inima litură de cal; 5 ) -einer Krankheit, a încetat de a bate (a murit, a criza, cumpăna boalei; b ) --- des expirat); e) mit der Waffe in der Züngleins in der Wage, abaterea, a pand-, alovi cu arma în mînă; plecarea limbei de la cumpăna; den f ) mit Händen und Füßen- , a as. - der Wage, hotărirea, aplecarea vîrl cu mîni și cu picioare; g) das cumpănei (supra -greutatea ); 7 ) stiri Pierd ſchlägt aus, calul asvírle , dă şit , rezultat, hotărire, urmare; 8) cu picioarele; h ) das Gewehr hat auch der --eines Zimmers, a ) căptuşirea, gejdlagen, arma s'a descărcat în îmbrăcarea, tapetarea unei odăi; desert, fără efect , fără rezultat ; i ) die b ) tapetele (hârtii zugrăvite) trebu. Wage, die Zunge der Wage ſchlägt incioase pentru căptuşire; 9 ) der aus, cumpăna, limba cumpăner an Kleidungsſtiiden , margine îndoi se abate, se apleacă într'o parte; tă , resfrîntură la haine; 10) ciner 3 ) v . ner . 1 .; a) die Pflan Sache den -- geben , a hotări un lucru . zen ſchlagen Blätter, Knoſpen, Triebe -ſchlägeln, v. tr. 1 .; a toci , a lus aniø, plîntele daŭ frunze, muguri, trui, a tăie, a luciea adincat (pie vlăstari (înfrunzesc, îmbobocesc, o tre) . -Idlagen, 1 ) v . tr . ner. 6 .; 4 ) drăslesc ); b ) die Wand ſchlägt Feuch Einen wader --- , a bate teapîn pe tigfeit alle, păretele (zidyul) asudă, cineva; b) den Ball- , a) a arunca umezește (scoate igrasie , umezeală ; departe mînjea (bătînd'o ); B) a a c) das Feuer (chlägt zum Dach; praj: runca întîið mingea ; c )einen Hieb--, ſelnd ; in Flammen aus, focul stră a preîntimpina, a para o lovitură bate prin acoperămînt; izbucnește ( la scriină, dnel); d) ein Licht, părăind ( pălpăind); în flacărî; d ) stînge o luminare ( lovind’o); e) a am Mörper ausgeſchlagen ſein , a avě face să ſeasă , a alunga (bătînd ); f ) spuzeală, zgrăbunță, plesca (v )iță, eine Scheibe, a sparge, a strica in blândă, jubră pe trup, a-i fi spu. geam , un ochiů (de fereastră); g) zită pielea; e) er iſt auf dem Kopfe eineu Wagen mit Tuch-, a căptuşi, ausgeſchlagen, are bube dulci, rohiſ, a îmbrăca o trăsură cu postav; h ) rīte pe cap; f) a se sfirsi, a Yeşi la ein Zimmer-, a căptuși, a tapeta capăt; die Sache iſt gut ausgeldlagen , o odaſe; i ) (mont). a mărunți, a lucrul s’a stirşit bine; dies jdlägt sfărăma ( iesuri); j) die alsgerungne nach Wunſch aus, această ſeso, se Wäſche -- , a întinde rufele (albitu sfirşeşte, se împlineşte după do rile ) stoarse; k ) die Felle-- , a scoate rință; g) Pflanzen, die in Unkraut -- přeile din var (tăbăcarii); 1 ) Silber plînte, cari se corcesc, degenerea a întinde, a lăți argint; m ) a ză în buruieni, în dudăi; 4) ſich, v. tivi , a face o margine, a bocsåni, r. ner. .; a se sătura de bătut, a a resfrînge (haine etc.); die Arme in bate în de ajuns.-idlagen , n.; 1 ) --- die luft a asvîrli, a arunca en der Pflanzen, îmbobocire a plîntelor; mînile în aſer; o) Einem die Zähne, 2) - der Wände, asudare, umezire a ein Auge- , a scoate cuiva dinţii, păreților; 3) --der Pferde, asvîrlire un ochỉŭ (lovindu'l); p ) die Ähren ( cu picioare) a cailor; 4 ) --- des Bal a treiera , a îmblăti spicii (lo les, aruncare d'intîŭ a minjer; 5) vind, bătînd de asupra ); r) den Dot der Bäjde, der Neve, der Metall ter , das Ei- , a scoate gălbínuşul, tafeln, întindere a rutelor, a mreje oul ( stricînd coaja ); s ) den Rübja : lor , lățire a tablelor de metal; 6 ) men-- , a stoarce rapița ( semînța, -eines Vergleiche, respingere, rofu ntr . aа Ausjūlämmen 104 Aueidhnuppern ntr. tent . zare a unei învoželî; 7 ) --- der Ähren, 1 împlinire, încheiere a rîndurilor în ceta de sforiit, de horiit; fam ., a treierare, îmblătire a spicilor (prin vinchel prin spații; b ) spații; 4 ) --- dormi destul. -idnattern, v. lovire de asupra) 8) - bes Feuers, a118 der firdliden Gemeinde,'afuri H.; 1 ) a înceta de găgăit; 2) a in izbucnire a foculuř. -idhläger , m.; ! sire, excomunicare; 5) mit --von, a ceta de flecărit, de dărdăit. 1 ) (mont. ) lucrător ce sfarămă, mă fară de, cu escepțiune de, cu ex Aus-idnauben ,-ichnaufen, 1 ) v. tr. b .; runteşte Yesury; 2) (mont.) ciocan cludere de. -jdließungsweiſe, adv.; a) a se resufla, a prinde la suflet; b ) a scoate găfăind, sforîind, stră - Junt 29 cali che sville (cu picioa- nud-iclofen, v. imp. și ntr.H.; a în nntînd ( sînge) ; c) a'și sufla nasal; rele de dinapoi). -jdlageſteiger, m.; ceta , a sti de plouat cu piatră, de 2 ) v . ntr . 6 .; a înceta de găfăit, de ( moont. ), privighietor a lucrătorilor bătut piatra (grindina). sforiit. ce sfarămă, mărunțesc iesurile. Aug -idlüdyzen, v . ntr. b .; a înceta de Aus-ſchnäuzen, v. tr . h.; 1) die Naje -idlagewald, m .; mladă, pădure tî oftat, desuspinat, de plâns cu sus a’şi sufla nasul; 2) ſich, a'și cu nără. -idlagfäuſtel, m .; vzi Ausidh.ä pin . -ſchlummern, v. ntr. H .; a în răți nasul suflîndu'l; 3) das licht- , ger 2. jūlagfieber, m.; friguri cu ceta de aromit, de clipit, de măſăit. a stînge lumînarea mucărind'o , lu spuzeală, exantemice. -ſchlagung, f.; Aus -ſchlüpfen , v. ntr. 1.; 1) a žeși a înd mucul. respingere, refuz. fară (din găoace, din oŭ) ; 2) a scă Ans-idneiden, v . ner. H.; 1 ) a Nus- idlämmen, vzī ausid }( emmen . pa, a ieși pe furiș, a se strecura, a tăiė, a scoate tăind; 2 ) die Bäume Auésſchleđen, vzi ausleden . o şterge; 3) a sări din mînă (cu a curăți arborii (retezind , tă . Aus- ſchleichen , v. ntr. ner. 1.; a se fu titul) . -idlürfen, v. tr. h.; a deșerta, ind ramuriſ, crengile netrebain rişa afară, a ſeși furişîndu-se, a a goli sorbind , a soarbe tot. cioase); 3 ) Pferde--, a jugăni, a pleca pe furîş, a se strecura.-ſchlei- Aus -ichluß, m .; 1) escludere; 2) -von castra caï; 4) a reteza (faguri ); 5 ) fen, 1) v. tr. ner. H.; a) a scăpa, einer Erbidyaſt, desmoştenire, depăr a tărė după un model; 6) ein Kler a scobi, a găvăni, a adînca, a scor tare de la o moştenire; 3) -von ei - , a tăiè, a deschide o rochie i buri ( în lăuntru tocind , ascuțind ); nier firchlichen Gemeinde, afurisire, piept, a o decolta; 7) a tăiè şi a b) Scharten- , a scoate, a îndrepta excomunicare; 4) escepțiune; 5) vzi vinde cu metrul, cu cotul; 8 ) a știrbituri, crestături; 2) v. tr. .; a) Nusjdyließung 3 b și 5. - dlußweiſe cresta (arcuit ); 9) a căpăta o for a trage, a tîrî afară, a scoate afară vzi ausſchließungsweiſe . mă (prin tăiere ); ſie ſind recht baju eu targa; b ) das Band, den Knoten Aus- ſchmähen, -ſchmälen, vzť ausſchel ausgeſchnitten, ei sunt chřar (anume) a desnoda, a desface panglica, făcuți pentru aceasta . Hidueideli, n.; nodul; 3) ſich, v. r. ner. b.; a se Aus-ichmanchen, vzi augraudien. vzi Ausſchneidung. -idueider, m .; roade pe din lăuntru (prin multă | Aus- idma uſeu , v . ntr. H .; a înceta tăietor, croitor după modele.- jonei tocire, frecare ). de benchetuit, de chefăluit. dung, f. , -en ; scoatere prin tăiere; Uus-ſchlemmen , 1) v. tr. H .; a des- Aus -ſchmeißen, 1) v. ntr. ner. H .; a în . 2 )-- ber Bäume, curăţire, retezare a måli, a curăți de mål, de nămol; cepe a arunca, a asvîrli ; 2) vzi arborilor ( prin tăierea crăcilor ) ; 3) 2) v, ntr. V.; a înceta de desmă ausſchlagen 1 , 2 și auswerfen. -idemel vînzare en măruntul, cu metrul, cu lit , de curățit mălul , nămolul; zen, 1) v. tr. 6.; a scoate prin to cotul. -iconcien , v. imp. şi ntr. b .; c ) fig ., a înceta de a se îm pire; 2) v. ntr. ner. 1 .; a curge, a a înceta, a sta de nins, de cizut buiba. -jhlenkern, 1 ) v. tr. 5.; a se scurge prin topire; a se topi și zăpada. -idhneiteln , vzi ausſchneiten 2. scrinti prin bălălăire, prin blende a se scurge; 3) v. ntr. ner. 6 .; a Aus-ſchnieben, v. ntr. rire; 2 ) v. ntr. 6.; a) a împușca înceta de topit. -ſchmelzung, f. , -en ; ausſchnauben ner. vzi zgălțiind, scuturînd (şipul, garata ); topire, topitură. 2. -jdnippeln, v. tr. 6 .; 1) a scoate tăind in bucăți mici; b ) a clăti (un vas ). -ſchleudern, v. Auß- idhmieden, v . tr. H .; 1) a făuri, 2) a scobi, a ciopli , a sculpta. tr. h.; Einem ein Auge , a scoate a ciocăni, a covăci în de ajuns; -ſchnitt, m. , -e ; 1 ) tăiere, tăietură cuiva un ochiŭ (cu o piatră, cu 2) a lăți ( fierul etc.); 3) a desfere din ceva , crestătură ; 2) vînzare de o praștie ). ca, a scoate din feare, din lanţuri mărfuri cu metrul, ci cotul; im--, 91u8.chliefen, vxì anøjdliipfen - Idhließ : pe un criminal; 4) fiy ., a născoci , cu măruntul, în detail; 3) locul tr. ner. 6 .; 1 ) Einen- , a a a urzi, a făuri (uneltirì, intrigî) . de unde sa tăiet , s'a scos lunga, a izgoni, a exclude pe ci -ichmieren, v. tr. H.; 1 ) a unge pe prin tăiere; 4 ) . (mont.) sector, neva ; 2) fich von einer Geſellſchaft - din lăuntru; 2) a umple ungînd; secțiune de cerc. idhnitter, m.; a nu lua parte, a ieşi dintr'o socie 3 ) a copié răŭ, fără băgare de sea negustor cu măruntul, cu metrul, tate; 3) a scoate din lanțuri, a des mă; 4) Einen- , a trage o bătare eu cotul. -jdnitthandel, m .; negot fereca; 4) Einen aus dem Hauſe--, cuiva, a săcela, a buchisi, a pier cu măruntul ( de țesătorii, materii). a închide uşa cuiva ( a nu'l lăsa sica, a chelfăni, a fățui pe cineva . -ſchnitthändler, Ausidnitter. ră între) ; 5 ) Einen von der firdilis -idhmierer, m .; copist prost, răŭ, -ſchuitthandlnng, f. -en ; laden, m. , chen Gemeinde-- , a afurisi, a exco plagiator. -idhmiererei, f. , -en ; co -läden ; prăvălie, magazie, dughiea munica pe cineva; b) a deosebi, a pie proastă , compunere rea, pla nă, cu măruntul, în detail (unde başcălui, a depărta, a escepta , a giat , plajĩatură . se vînd mărfuri cu metrul, cu co exclude; 7 ) ( tip . ) a încheie, a îm- | Aus-ichmollen, v . ntr. 1 .; a înceta de tul).-ſchuittling, m . , -e ; (hir .) prunc plini rîndurile în vinchel prin spații. a se îmbufna, de a se bosumfla, de născut , scos prin tăietura cesariană . -dließend, ſchließlid, adj. şi adv.; a face mutră. -idmoren, v . tr. 1).; -jchnittware, f ., : 11; marfă de vîn afară de, cuesceptiune de, exclu a scoate prăjind (grăsime, untură ). dut cu măruntul, în detail ( cumet ziv; ein-- Nedit, un drept excluziv Ans-ſchmitden , v . tr . bo ; a găti, a rul, cu cotul). -jdnike(i)u, v. tr, ( privilegiŭ, monopol); Etwas – be împodobi, a înfrumuseța, a împo h .; 1 ) a ciopli, a scobi, a sculpta. ſißen , a poseda cova singur, ex potona, a decora .-ſchmüdung, f., en ; a tăie (figuri); 2 ) a lucra cu dalta , cluziv.-ldließlichkeit, f.,-en ; excluzi 1 ) înfrumusețare; împodobire; 2) a cizela, vitate, privilegií, monopol. ſchließ: găteală , podoabă. Aus - ſchnüffeln , v. tr. \.; a adulmeca, ung, f. , - en; 1) închidere a așei (pen- Aus- idmuggeln, vzi ausſchwärzen. a descoperi, a afla mirosind.- idnud tru cineva); 2) izgonire, alungare, Aus-idnatlen , v. tr. H .; a descătără fen, v. tr . 6 .; 1 ) a deşerta trăgind depărtare, excludere; 3) (tip. ) ma. ſchnarchen, v. utr. H .; a in tabac (tabachera); 2) a trage tot 1 en, v. ceva vzi Audidopjeit 105 Aušiebeit exces. tuze. excur tabacul, idinupperni, vzí ausjdyniij strigat; 3) ſid), v. 1. ner . 6 .; a ) a minți; a înceta de zhurdat, de a jeln . ichniirei , 1 ) v. tr. 6 .; a ) a des obosi strigînd; b ) a se sătura de îurit, de umblat după petreceri; a tace, a slobozi, a deslega găitanul, strigat; c ) vzi le. -jdreier, m .; se lăsa de aſurirì, de buigureli. snurul, sfoara ; b ) a slobozi desfă cražnic, pristav.-jdreiten, v . tr. ner. -ichwaben, jdwäben , vzï ausplau . cînd corsetul; 2 ) ſidi, v. r . h .; a ' i 6 .; a cutriora, a măsura cu pasul; í derni, ausreden . desface corsetul. -ichnurrent, v . ntr . 2 ) v . ntr. ner . 1 .; a ) wader - , a fa Aus- idwefeln, v . tr. H .; 1 ) a afuma 6 .; 1 ) a inceta de zbărniit; 2 ) a ce, a porni cu paşimari; b ) a păşi, în lăuntru cu pucioasă; 2) einen înceta de tors (mîța ). a ieşi din drum , din cale; c ) fig., Fleck -, a scoate o pată (afumînd 9118 - idöpfen , v . tr. W .; a scoate apa, a se intinde prea mult, a se prea cu pucioasă). a seca , a deşerta , a goli scoțînd intinile. -ſchreitung, l. , -en ; neregu Aus- idweif, m ., -e ; 1 ) margine, cre : pit. - döpjen , n ., -jchöpjung, f.,- ent; laritate, desordine, neorîndluſeală, stătură arcuită; 2) digresiune, ex secare, (leşertare, goliro (scoțînd a cursiune (abatere, depărtare de la pa), idöpjfelle, f.,-11 ; căuş. jchöpi: A18 -idröpſen, 1 ) v . tr. 6 .; a scoate subiectul saŭ lucrul de care vor löſſel, m .; polonic. -idoſjen , v . ntr. ( sînge etc.) haracsind, aplicînd ven bim). -idmeifen, 1 ) v. tr. 5 .; a) : 1.; a da, a arunca copileți, vlăstari, tuze, zbance; 2) v. ntr . 6 .; a înceta scobi, a rotunji arcuind, a tăie în Toaze, mlădiţe.jdhößling, m ., -e; de haracsit, de aplicat zbance, ven formă de arc; b ) a clăti , a clătări , mlădiță, vlăstar, copilet, loază, o a spăla, a clăti scuturînd, zgălţiind ; draslă. idioten , v . tr . b . , a des: 418- idroten, v . tr. 6.; (part. trec. 2) v. ntr. 1. și 1.; a) a se abate, a păstări, a scoate din , a curăți de ausgeſdroten) ; 1 ) a găunoşi , a scobi se depărta ( de la calea cea bună ); păstaſe, de coajă, de hoaspă, de pe din lăuntru rozînd; 2) Fleiſd ) b ) im Reden- , a se abate, a se de teacă . à tățè carne ( pentru vînzare); 3 ) părta in vorbă de la subiect, a fa A 118 - ſchraubeu, 1 ) v . tr. reg . și ner. Fäßer—, a scoate vase (poloboace, ce o digresğune; c ) a petrece în , a 6.; a desșuruba, a scoate din şu bute) din pivniță; 4 ) Wein , Bier-- , se ileda la desfrînărî, a craïdoni, rub; 2 ) ſid ), v. r . reg. şi ner. .; a vinde vin, bere cu rădicata , cui a duce o vſeață destrămată, des a se roade şurubul (de multă în vasul. frînată. -idweifend, adj. și adv.; vîrtire ). 1 Aus-ſchuhen , v . tr. V .; a descălța , a berbant, desfrînat, destrămat; ein 91118- jdireiben, 1 ) v . tr. ner. () .; a ) a scoate încălțămintea. -jduppen, v. 1 -er Menſdi, crařů , berbant. -ſchwei stirşi, a isprăvi de seris; b ) a scrie tr. V .; 1 ) a tățe, a ciopli în formă fung, f., ent; 1 ) desfrânare, de tot, în întregul lui (un cuvînt); c ) a de solzi; 2) a curăți de solzi.-idüp strămătură, crailic , berbanție, ber copie, a scoate copie, a extraye, a pen, v . tr. 6 .; a răni, a curăți, a ntlic; crestătură, margine transcrie, a plagia ; d) die Nollen , arunca afară cu lopata. -jdürfen, arcuită; 3) digresiune, ans cineni Stiid --- , a scoate rolu v . tr. 1).; (mont.) a desgropa. -jduß, siune; vzi Ausſchweif 2. -idweif rile dintr'o piesă; e ) < eine Niedyung m . , -jdiijje; 1 ) lepădătură, brac, ungsfreio m .; astr .) cerc de ox a face o socoteală ; f ) a scoate , Irojilii, furdă, marlũ; 2 ) flo: - cursiune. -idweißen, v . tr. h.; 1) a a extrage o socoteală ( « lin condici); re , frunte, elită ( a nobilimei ); 3 ) co curăți , a arde ( fierul, roșindu'l în 1 ) Squiler ein und --- , a înscrie și mitet, comisiune. -idußbogel, m .; foc); 2) a sîngera (la vînătorī). a sterge (din listă , din catalog) elevi; ( tip .) coală de lepădat,maculatură. Aus- ſchwelgen, y. ntr. 6 .; a înceta de g ) cine vand--, a'și deprinde mîna, -iduſmitglied , m ., er; membru al a o duce într'un chef , de a se îın a su oxersa în scris; li) cine Ver comitetului. -jdußtag, m ., -e ; (lietă . buiba, de a se desfăta ( cu ceva ). ſammlung a convoca o întrunire; -ichußware, f., -11 ; marfă proastă, -ſchwemmell, v . tr. 6.; 1 ) a găunoşi. i ) einen Befehl a publica , a face pacotie. a scobi, a scăfa spălînd, scăldind cunoscut (în scris, prin circulară ) Aus- idhüttelu, v . tr. 1).; a scutura , a (apa); 2) a spăla, a curăți (clă in ordin ; j ) cine Steuer-- , a pune scoate scuturînd, zgălțiind. -idät tind ).-idywankeu, v. tr . 6 .; a spăla, il o dare, un bir, un impozit; k ) ei tell , 1 ) v. tr. V.; a) a turna, a văr clăti scuturînd, zgălțiind (un nen Feſttag a promulga o serbă si afară , a împrăştie vărsînd (din etc. ) . toare; 2) v. ntr, ner. 6.; a nu mai tr'un sac, dintr'un vas); b ) a Aus- idwingen, v. tr. ner. 6 .; a) a scrie, a înceta de scris; 3 ) ſid) , v . cleşerta, a goli vas, in scoate ceva învîrtind, sucind; b ) a r . ner. V .; a ) a nu mai avė ( știe) ce ( vărsînd conținutul); c) a umple (pe curăți ceva prin învîrtire, sucire, scrie; b ) a se istovi , dăula , seca cineva) de bunătăți; pror ., das siirt vînturare; c ) a scutura păstaſele, scriind. -idreiben , n .; 1 ) convocare mit dein Bade -, colac peste pupă- l pozderiile; d) a desface scuturînd (a unei întruniri); 2) publicare ( a ză ; 2) lidy, v r . V .; a) jidy, jein Herz (cîmeşile, rufele); 2) ſid), v . r . ner. unei porunci); 3) circulară; 4 ) or - ; a'și deschide inima; b ) fid vor b .; a se avînta, a zbura. -(dwik din , poruncă; 5) promulgare ( a 11 Padien -, a ride tare, i leşina ile en , 1 ) v . ntr. .; a nu mai asuda, nei serbători); 6 ) plagiare, copiere. rîs ; c ) jeinen Zorn, Ilnwilleu- , a’şi a înceta de asudat; 2) v. ntr. 1 .; a -ſchreiber, m .; plagiator ( cel ce co scoate, a'și vărsa mînica , necazul; ieși , a se ivi ca sudoare; 3) v. tr. pioază și'şī însușește ideile, cuge 3) v . ntr. 1.; a făta (pui; în limba 1 .; a) a asuda, a pişti; b ) a şterge tările, invențiunile altuia ). -ichrei vînătorilor ). [djüttung, f. , -en ; 1) prin sudoare; c) a pierde prin su berei , f. , -en ; copiere, copietură, vărsare, turnare, împrăştìere; 2) doare; das Gift-- , a ieși otrava cu plagiare. -idreibung, f., -en; vzi deschidere, ușurare (a inimei); 3 ) sudoarea; d) fig. fam ., a uita cu Queſdreiben , n .- ſchreien , 1) v . tr. ner . scoatere (a necazului), descărcare totul, a pune a lega la cochină, la 6) .; a) a striga, a face cunoscut, (a mîniei). Cncuiata.-ſchwißung, f .; 1 ) asudare, a anunța (strigînd), a crăinici; h ) Aus-jd wänken , vzř ausjdywenfen . piştire; 2) fam ., uitare. er iſt für reid), gult , geizig misge Aus-jd wären , 1) v. ner. 1.; a Uus-ſedeln , vzi ausjäden. -ſegeln , ſcricen, yel trece de bogat, bun , curge punoiū (puroiu , din brbă, din vzi ausidhiffen. -ſeheu, 1 ) v . tr. ner. zgărcit; c) jeine Stimme , a si nlcior ); 2 ) v . ntr. ner. V .; a înceta H.; a) a privi, a se uſta (la ceva) face glasıl maĩ resunător, a'l în dle punoiet ( puroiet). -ſchwärmen, 1 ) pănă la sfirșit; b ) a alege cu tări prin multă strigare; d) Einen v. nr. 1.; a roi , a ieşi din stup chiul (privind, uitîndu -se ); c) ſich die a scoate cuiva un nume (bun, roind (albinele) ; 2 ) v . ntr. 6.; a) Augen- , a’şi obosi , strica ochiſ, a'şi răň) ; 2) v. ntr. ner. b.; a înceta de a înceta de roit; b) fig., a încorda vederea, căutînd, privind S. I. Grossmann. Dicţionar german - romîn. vas lin sac ntr. 0 , se CU 14 Nusjeigernt 106 Ausjeveut d) a aştepta sfirşitul , urmarea, re ră, contur.-poſten , m .; avan-post.-jei --it, ministrul afacerilor străie zultatul; 2) v. ntr. ner. h.; a) zumi te , f. , - 11 ; 1 ) parte clin afară; 2) coastă Außer- lid , adj.și adv.; de afară, dupa Fenſter- , a privi, a se uſta prin din afară, exterior, față , înfățoșare. înfățoșare, pe din afară, exterior, fereastră afară; b) nach Einem , nadi -ſtand, m ., ſtände; banī, datorie pusă extern, extrînsec; dem -en Anjebeu Etwas-, a căuta, a uchi, a aştepta afară, datorie activă. -treppe, f.; sca nady, după aparenţă.-liche, n.; exteri pe cineva, saŭ ceva, căutînd cu o. ră de afară -wand, f. , -wände; zid, or, aparenţă. " lichkeit, f.; lucru din chii; c) er ſieht gut, ſchlecht aus, părete de afară. -welt, f. , lume de afară, exterior. -11,1) v.tr. 6.; a ară īel arată (pare a fi) bun, răŭ; wie afară , exterioară (cuprinsul tutu ta , a declara, a da a înţelege, a ſieht ſie aus ? cum arată iea ? pror. , ror lucrurilor afară din noi) . -werf, manifesta , a rosti , a exprima prin von der Ferne ſieht er idyön aus, von n ., -e; întărire pe din afară, forti cuvinte ); 2) fid ), v . r. h .; a se a der Nähe iſt er ein Affengeſicht, de ficațiune exterioară. -winfel, m .; răta , a se declara , a se manifesta, departe trandafir, de aproape bors ( geom .) unghĩŭ extern . a se rosti, a exprima, -it, 1 ) adj .; cu știr ; de departe calul își bate, Außer, 1 ) prep. ( cu dat.); a) afară de, de pe urmă, extrem , ultim ; die - i de aproape ochii îşi scoate ; d ) er afară din; b) deosebit; --- dem þauje, Not, nevoſea cea mai mare; im- 1 ſieht verſtört aus, vel aro uin aier afară din casă ; (în unele fraze, are Fall, în cazul de pe urmă, la nr turburat; e , wie ſieht die Sadie alis ? genitivul alăture cu jel ) : - Pan ma urmei, la extremitate ; ber cum stă treaba ? f) die Kreide ſieht des geben , a ſeşi afară din ţară ; Preis, preţul de pe urmă; sie i weiß aus, crida ( tibişirul) ſe albă, --ſidi jein , a nu putė (de bucurie, Spite, vîrtul cel maĩ înalt ; 2) adı ; are culoarea albă; g ) wie wird es de mînie, de durere etc. ) , a fi pă foarte, peste măsură , în gradul cel mit deinem Verſprechen -- ? cum re truns de mînie ( de durere ), a nu mai mare; das iſt - lächerlic , aceasta mîne cu făgăduinţa ta ? -jchen , 1 .; ştie ce face de mînie (de bucurie, že foarte ridicol; er iſt - langweili: 1) ařer, înfățoșare, mină; ein ge de durere etc.) ; --- Udit laſſen, a nu ſe plictisitor peste măsură . -ite, ! ſundes, ſchönes ---- haben, a ave un a băga în seamă, a nu lua aminte; m .; ultra ( cel ce după vederile se ſer sănătos, frumos; ein heldenmütiges ſeien Sie -Sorgen, n'aibi grijă, fi (ma cu seamă după cele politie -haben, a ave o înfătoșare eroſcă, pe pace; fich) --- Atem lauje , a alerga ocupă pozițiunea cea mai hotărită, de eroù; das äußere--, față , exterior; într'un suflet, a pierde sufletul aler cea mai energică ); 2) n.; sfirşit, es fam ., mutră ; das äußere – trigt, gînd; - der Zeit jein, a fi trecut, a fi tremitate, caz de pe urmă; er bar fața , exteriorul înşală, amăgește; 2) (a veni) după timp, fără de vreme; ihn auf's -- gebracht, l'a scos din sä arătare, vedere, aparență. jehend, à veni peste mînă; er hat Vermör rite. l'a împins la extremitate; er adj.; (part. prez . din ausſehen ) wovi gen-- tem Hauje, are avere deose hat ſein --- 8 gethani, a făcut tot ce- i ce arată bine , sănătos; weit -- e bit de casa ; 2) conj .; decît, decît iera cu putinţă (ce-i a stai în pn Pläne, planuri, proiecte mari. numaĩ, dacă nu cumva) , afară de; tință ) ; Einen auf's — verfolgeil, a Aus- ſeigern, v . tr. H .; (mont.) a stre -wenn ſie mit ilm reden , afară nu prigoni pe cineva pănă ' n pînzele cura, a lăsa să picure topind (me mař dacă veï vorbi cu žel. -amtlid , albe; bas - wagen , a încerca totul tale) . feihen , v. tr. H.; a strecura, adj . şi adv. particular, privat, neo -ung , f. , -en ; 1 ) arătare, declarația a filtra, a trece prin sitişcă, prin ficial. -chriſtlid), adj. și adv .; ne ne, manifestare, rostire, exprimare: strecurătoare. -ſeihung, f.; strecu creştinesc . .dem, afară de aceasta, 2) vorbă, spusă, părere, zisă. rare, filtrare. jeimeu, v. tr . H.; a ce- ie mai mult, alminterea . -chelich , Aus-jeßen, 1 ) v . tr. H.; a) ein Beer scurge mierea din fagurt ſein , ailj., și adv.; nelegitim;--- és Kind, a slobozi o luntre (în mare ); v. ntr l .; 1 ) a fi dus, ieşit afară copil nelegitim , natural, din flori, b) Wacher-- , a pune străji, senti (după ceva ); 2) id, bin niod, nid t bitong (afară din căsătorie). -ge nele; c ) Waren- , a întinde, a pune ausgeweſen , n'am fost încă în oraș, richtlich , adj. și adv.; extrajudiciar. afară, a expune mărfuri; d ) ein în tîrg; 3) ich werde nicht lange--, -gewöhnlidi , adj. și adv.; 'neobicí kind -- , a lepăda un copil; e ) Gi nu voiŭ lipsi mult de acasă; 4 ) das nuit, afară din cale , exceptional. nen dem Spott, der Gefabr- , a deda, Licyt, das Feuer iſt aus, luminarea s'a -halb, adv.; ( cu genet. ) afară din ; à expune pe cineva batjocurei, stîns, focul sa trecut; 5) co iſt and Des Hauies, afară din casă; -ber primejdiei; f) einen Brunnen- , a mit ihm , s’a sfirsit cu el, s'a topit, Stadi, afară din oraş. - firchlid) , adj. căptuși, a pardosi, a blăni o fin ĩo topenie de îel, ie pierdut, îi s'a și adv.; ce nu stă în legătură cu tănă ; g) ſeinen Ball-, a da achii înfundat; 6) auf Etwas--, a urmări biserica, mirean , laic. -ordentlid , ( la biliard ); h ) eine Zeit zu Etwas ceva, a fi în urmărirea unuì lucru; adj . şi adv .; peste măsură , neobici a hotări, a fixa un timp, nri 7 ) ilber Etwas a sta pe gîndurý, muit, afară din cale, apelpisit, ex termin pentru ceva; i ) cinen Preis a se gîndi la ceva, a fi prins de traordinar.-ſinnlid), adj. și adv,; ce a propune un preţ, un pre un gînd, ocupat de ceva ; 8 ) es wird nu poate fi cuprins cu simțurile; miū ; j ) Bäume- , a resădi, a trans bald mit ihm aus ſein , va muri în abstract, transcendental. -weltlidi, I planta pomi; k ) (mus.) die Stim curînd. adj. și adv.; nelumesc, ceresc, afară a transcrie părțile unei bui Außen , adv .; 1 ) afară ; 2) pe de a de mărginile lumești. weſentlid, căți de musică ; 1) ein legat für die supra, pe din afară; er ſtand- , adj , și adv. întămplător, acciden Armen- , a hotări, a destina, a stat afară, înaintea porții; der tal, din întămplare. constitui un legat pentru săraci ; Geſtant fam von-- , putoarea a ve- Äußere, 1 ) adj.; din față , exterior, m ) Truppen—, a desbarca oştiri: nit de afara ; von - ideint der Ap extern , din afară , pe de asupra; 2) n ) Etwas auszuſetzen baben, a ar fel nidt wurmſtichig, pe de asupra, (ber, die, tas) m . f.; das-- , față , ex de zis, de criticat, de observat ce pe din afară mărul nu arată a fi terior; fam ., mutră; ein idiledites--, va; o) fie Arbeit füir (saŭ auf) ei viermănos. -bleiben , vzi ausbleiben. făulă ; er hat beite ein freundliches nige Tage-, a amîna, a precurma. 9118- ſenden , v. tr. ner. b .; a trimete are astăzi un ažer prietenos, a întrerupe, a suspenda lucrul afară. " icndung, f. , -ell ; trimetere , amical, amabil; proe , wie 018--10 pentru cîteva zile; p ) a juca in expedicare afară. das Innere, cei pe inimă, aceca tîžů (la mai multe jocuri) ; r) ( tip . Alužen - ding, n.,-e ; 1 ) ohřcet, lucru ex şi pe limbă; lein --- iſt bejjer wie jein einen Satz--, a zețui, a compune terior; 2 ) lucru lăturalnic, accesorii . Juneres, în gura -i cu Dumnezeŭ și de tot , în întregul ei o frază ; s ) linic ,t., a ; linie din afară, exterioa 'n inima cu dracu; der Minijer doo ( tip .) a isprăvi dle zețuit, de com incit- - a Ausfidit 107 Ausſprache a res pus; t) dem Winde ausgeſetzt ſein , a ſeine Zeit-- , a şede timpul hotărit ntr . ner. h.; a ) vor Einem-, a scui sta în jeliştea vîntului, a fi expus (la închisoare etc.); c) a înceta de pa înaintea cuiva (ca dispreț etc.) ; vîntului; 2) v. ntr . h.; a ) (tip .) a clocit, de stat pe ouă (cloșca ); 2) b ) a înceta de scuipat, de vărsat; înceta de zețuit, de compus; b ) a v . tr. per. b .; a ) Eier, Junge c ) ser Vulfan ſpeit Feuer aus, vul pleca, a porni (dintr'un loc ); c) a cloci și scoate puự; b ) einen Stuhl canul aruncă , varsă foc . ſpeien , conteni, a se întrerupe, a se suis a adînci, a face o adîncătură 11 .; scuipare, aruncare din sine ( stu penda, a fi intermitent; 3) ſich , v . într'un scaun prin multă şedere. pind, scužpînd ). ſpeilern, v. tr. h .; P. .; a) a se expune la; b ) ſid) Aus- föhnbar, adj.; împăcțuitor. -jöh 1 ) a însemna cu ţeruşi; 2 ) a Waren a alege și a pune la o nen , 1 ) v . tr . 6 .; Ginen--, a îm . chira, a rescrăcăna, a întinde cu parte mărfurſ; c) a da achiù ( la păca, a împăcțui, a îmbuna pe ci terusi, cu țepuși. -ipeiſen , 1 ) v. tr . biliard ). -feben , n .; vzŤ Ausſebung. neva; 2 ) ſid ), v. r. 6 .; a) a se îm h.; a deşerta mîncînd; 3) v. ntr. H.; a -Jekend, adj.; cu întreruperț, în păca, a se impăciui; b) a ispăsi , a inceta de mîncat. -ſpelzen, v . tr . restimpurĩ, intermitent; -es Fieber, expiea. -jöhner, m ; împăcțuitor. b .; a alege, a scoate pleava ( din friguri intermitente. -jebung, f ., -eni ; -ſöhnung , f.; 1 ) împăcare, împă grîne) . -ipenden, v. tr. h .; a împărți, 1 ) expunere, întindere (de mărfuri); ciuire, îmbunare; 2) ispăsire, ex a da pomeni; das heilige Abendmahl 2) resădire, transplantare (de ar pieare. -jömmern , v. ntr. H.; a pune a da, a administra împărtăși bori etc. ) ; 3) desbarcare (de trupe); la soare, a expune la razele soare rea, grijania, cina de taină, cumi 4) propunere (de premii); 5) blå lui (așternuturi, paturi, etc.). -ſon necătura. - penden, m.; împărțitor nire , pardosire, căptușire (cu scîn derni, 1) v. tr. b.; a ) a alege, a pu de pomeni.-ſpendung, f.; 1 ) împăr duri, cu pietre ) ; 6 ) hotărire, des ne la o parte (bunul din răŭ ) ; b ) țire de pomeni; 2) dare, adminis tinare , constituire (unei rente , unui a deosebi, a despărți; 2 ) ſid ), v. r . trare a împărtăşirer.-ſperren, v. tr. legat) ; 7) întrerupere, precurmare, 6.; a se deosebi, a se despărți. 1.; 1 ) a închide ușa (cuiva, nelă amînare, suspendare (a lucrului -fonderung, f.; 1) despărțire, deo sîndu'l să între); 2) a reschira , a etc. ) ; 8) expunere , dedare (batjo sebire; 2) alegere, punere la o parte; crăcăna, a crăci . jocureş, rușinei, primejdier). 3) (med.) excremente. -jorgen , v. Aus ſpiden , v. tr. H .; 1) a împăna Aus ſicht, f ., -en ; 1 ) vedere ( în afară ), ntr . H .; 1 ) a înceta de a ave grijă , cu slănină; 2) a îndestula, a în- punct de vedere ; 2) privelişte , vă de a se îngriji ; 2) fig., er hat aus zestra cu banî. -ſpielen, 1 ) v. tr. zută , perspectivă; dies Haus hat geſorgt, grijile sale aŭ luat sfirșit; H .; a ) ein Spiel, eine Role-, a eine ſchöne--, casa această are o a murit. -ſortieren, v . tr. 6 .; a d juca pănă la sfârșit, a isprăvi, a privelişte frumoasă; meine Fenſter lege, a pune la o parte, a aşeza sfirși un joc , un rol; b ) eine Arie baben die -- auf die Straße, ferestrile deosebitele feliuri (de marfă etc. ). a cinta pănă la sfîrşit o arie; mele daŭ spre strada ; Einem die-- Aus-ipäheit, 1) v . ntr. H.; a se uita c) eine Karte-, Lenehmen , a se pune înaintea cura afară iscodind, spionînd, cercetînd a arunca cel în ; tiiŭ o carte (de joc) ; wer ſpielt aus ? va împiedecîndu'l a vede); 3 ) fig., ! 2 ) v. tr. h.; a ) a iscodi, a spiona, cine joacă întîžū ? d ) die letzte Kraft nădejde, parte, speranță, perspec a cerceta , a ispiti, a descoase, a a pune în joc, a risca toate tivă; gute -en haben, a ave nădejde prinde limbă; b ) i recunoaşte, a puterile, cele din urmă puterý; e) de reuşită; id ) habe – in eine beſſere descoperi un loc (militarii).- ipäher, Etwas - a pune ceva la loterie ; Zukunſt, am nădejde într'un viitor n .; iscoadă, cercetaș, spion .-ſpäherei, f) eine Geige - , a îmbunătăți, a per mai bun; ein Miniſterwechjel ſteht in -ipähung, f .; 1 ) iscodire, spionare, focţiona o scripcă, o vžoară prin -, se aşteaptă o schimbare de cercetare, spionaj; 2) recunoaștere multă cîntare; 9 ) ein ausgeſpielter minister; o schimbare de minister ( militară) . Leierfaſten , o caterincă (minavetă) ſe în perspectivă; demandein Et: Aus- ipann, m .; han, birt, locantă, hodorogită (prin multă cîntare ); h ) was in - ſtellen, a da cuiva nădejde descălecătoare, desjugătoare (unde den Baden-, a asvirli cel întîið de ceva, a -i pune în vedere ceva . harabagiii poposind, deshamă caii mingea; 2 ) v . ntr. H .; a) a începe -jichten , ' vzi ausſieben. -fideru , v . etc.) -ſpannell, v. tr. 1) .; 1 ) die Pferde jocul (de cărți etc.) ; b) a înceta de ntr. 1). și í ; a picura, il pica, a a deshăma caiï; 2) a114 dem jucat; c) die Bomben ſpielten aus pişti, a glisti, a se strecura picu Sticfrahmen, a scoate din gber und ein , bom bele (ghĩulele) întrară rînd . -ſieben , v. tr . 1).; a ciurui, a ghet , din cřur; 3 ) a despărți întin și ſeșiră ; 3) fich, v. r. 6.; der Zap curăți ciuruind, a trece griŭ, ovîz zînd, încordînd; 4 ) a întinde în fen hat ſid , ausgeſpielt, cepul are etc. ) prin cřur, sîtă, dìrmon .-ſiechen , cordînd, înstrunînd; 5) von der Ar prea mult loc (lărgindu-se vrana ). v . nir. 6 .; a înceta de a lîngezi, beit--, a slobozi de la lucru . -ipinnen, 1 ) v. tr. ner. 1 .; a) a de a zăcé (bolnav ). -fieden , 1) v . ipannung, f .; -en ; 1 ) deshămare; toarce desăvîrşit, pănă la sfîrşit; tr. ner , h.; a ) a curăți prin fierbere; 2 ) destindere; 3 ) vzỉ Nusjpann; b ) a întinde, a lungi torcînd; c) a b ) a scoate prin fierbere; c ) Fleijd) 1 ) întindere (de pinze, vîntrele urzi, a unelti, a plăzmui; d) einen a pine carne să fiearbă; d ) a etc.) . Gedanfen- , a desvolta o ideiă; 2 ) tierbe in de ajuns; 2) v . ntr. ner . Aus -ipänner, in.; 1 ) răzeș; 2) țăran, v . ntr. ner. H .; a înceta de tors . b . , a înceta de fiert; 3 ) v . ntr. ner. locuitor cu cai ( în loc de boi); 3 ) -ſpionieren, v. tr. h.; a spiona, a .; a da in foc clocotind . ſiefern, stativă, războiŭ ( la fesătorii). cerceta, a descoperi ispitind, cer vzř ausſickern . -fingeu , 1 ) v. tr . ner. Aus -iparen, v . tr. H .; 1) a păstra, a cetind. b .; a cînta tot, pănă la sfirsit; 2) v. iconomisi, a rezerva ; 2 ) a se folosi, a Aus- ipötteln , v . tr. H.; a lua cam în ntr. ner. 1).; a înceta de cintat; 3) întrebuința cu iconomie, pe sponci. rîs, a’şi bate întru cîtvajoc (de cine ſich, v . r . ner. h .; a'și pierde saŭ -ſpaſen, v. ntr. H .; a înceta de şu va) , a lua peste picior ( pe cineva) . a’şi întări ( perfecționa) glasul prin guit, de glumit, de prujit. - pazie- Ano- ſpotten , v. tr. 1 .; a lua în rîs, multă cîntare. -ſinneu, v. tr. ner. ren , v . ntr . 1). și j .; a ieşi la plim a'și bate joc. a lua în zefleme. -ſpot 1 .; a născoci, a scorni, a închipui, bare. ten , n .; ſpottung, f.; luare în rîs, a plăzmui, a înventa, a imagina. Aus- ſpeidern, v . tr . 1 .; a scoate din bătaie de joc, zetleme. - intern, vzī ausſickern. -liken, 1 ) v. hambar (grắnar, cibar).-ſpeieu, 1 ) v . Aus-ſprache, f., -11 ; 1 ) rostire, pro ntr. 6 .; a) mit Waren-- , a sta a tr, ner. H.; a stupi, a scuipa, a arunca nuntare; 2 ) glas, organ, accent (al fară cu mărfuri (de vînzare ); b ) din sine ( stupinil, scuipînd ); 2) v . aceluia ce vorbeşte). Uudipreden 108 Nueſtehen 1 0 Au & - (prechen , 1 ) v. tr. ner. 6 .; a) a 1 ) v. tr. H.; a scoate, a arunca din cineva cu cele de trebuinţă; 3) a rosti, a pronunţa, a spune (prin cu sine clocotind, bolborosind, gălgă împodobi, a garnisi, a decora; 4 ) vinte ), a exprima; b ) ein Wort, ei ind, tișnind, scuipînd (apă, cuvinte er iſt mit Verſtand ausgeſtattet, iel je nen Sat–, a exprima de tot, în în violente) ; 2) v. ntr. h.; a ) a înceta înzestrat, dotat cu minte, cu price treg, un cuvînt, o frază; c) ſeine Mei de gălgîit, de tîșnit , de asvîrlit cu pere. -ſtattung, f., -en ; 1) înzestrare, nung- , a'și rosti, exprima, vădi pă gălgît; b ) a izvori clocotind , tis căpătuire, dichisire (a unei mirese ); rerea; die ausgeſprochenſte Abneigung, nind, gălgîind. 2 ) zestre, dichis, dotă; 3) împodo scîrba, antipatiea cea mai hotărîtă , And- jpriihen, 1) v . tr. 1 .; a arunca, bire, garnisire, decorațiune; 4 ) e absolută; 2) v. ntr. ner. 5 .; a înceta a asvîrli imprăştiind, improșcînd , chipare, ſtattungskoſten, pl.; chel de vorbit, a vorbi pănă la sfârşit; ( scîntei); 2 ) v . ntr. 1.; a înceta de tuieli de înzestrare, de echipare. 3) fich , v. l'. ner. H.; a) fid; die Lunge împroșcat, de țîsnit (scîntei). Ans - ſtauben , ſtäuben, -ſtäubern , 1 ) a se istovi, a se dăula, a’și | Aus-ſpuden, 1 ) v . ntr. V .; a stupi, v . tr. 6 .; a ) a colbi , a scutura , a strica pieptul vorbind; h ) ſich über a scuïpa ; 2) v . tr . 6 .; a arunca din curăți de colb , de praf, de pulbere Etwas- , a se rosti , a se pronunţa sine stupind. -jpuken , v. ntr. 6.; 1 ) (bătînil, lovind ): b ) a scorni (zgorni) despre ceva;c) in den Gedichten ſpricht a înceta de a se arăta stafii, de a vînatul; c ) a afla , a descoperi a ſich ein hiibides Talent aus, în po se năluci; 2 ) fig ., a înceta de a face dulmecînd, urmărind, 2) v. ntr . 1 .; iezii se arată, se manifestă un fru necuviinți, turburărî, neorînduieli. a ſeși ridicîndu-se în pulbere. -ſtäu mos talent; d) a nu mai avė ( știe) -ſpulen , v. ntr. 6 .; 1 ) a depăna pen, v . tr. V .; 1 ) a biciui, a bate ce vorbi . -jprechlid), adj. și adv.; pănă la sfirsit; 2) a înceta de cu vergi, cu nuſele; 2 ) a goni, a ce se poate rosti , pronunţa, expri depănat (pe mosor ). alunga cu lovituri de vergi, de ma; exprimabil. Aus-ipiilent, v . tr. 1 .; 1 ) a scoate, a nuiele. -itäupung, f. , -en ; 1) biciu 9118- fpreiten , -jpreizeu , 1. tr. 6 .; a arunca, afara izbind în valuri; 2 ) ire (cu vergỉ, cu , nuſele ); 2) alun întinde, a crăcăna, a crăci , a răs a scobi, a scăfa, a mînca malul gare, izgonire ( prin lovituri de vergi, chira, a rescrăcăna. ( izbind apă într'însul); 3 ) die Fla de nuțele) . Aus- ſprengen, v . tr. H.; 1 ) ein Pferd idye a curăți rufele (de săpun): Aus-ſtechen, v . tr. ner. 6.; 1) a scoate, a face să sară un cal ; 2 ) ein 5) Wolle- , a spăla lănă. -ſpülidt, a face să ſeasă prin împunsături; Stiid aus dem Feljell----, a face să n.; lături, spălătură, zoï. -ſpülung, Einen die Augen—, a scoate cuiva sară o bucată din stînca ; 3) fig ., f. , -en ; clătire, spălare. -ipfiuden, ochii; 2 ) einen Graben --- , a săpa ein Gerücht, eine Nadhricht- , a res v . tr. h .; a căptuși, a blăni ( pe lin şant, o răstoacă ; 3 ) Auſtern , păndi, a împrăștiè un zvon, din lăuntru ) cu scînduri (in put). a scoate stridiſ din coajă; 4 ) Biejeni veste. -ſprengung, f., -en ; 1 ) – eines -ſpündung, f., -ent ; căptușire, blå a tăiè poieni, lunci, livezi ; 5 ) Pferdes, sărire, galopare a unui cal ; ! nire (pe din läuntru ) cu scinduri in Holz, ill. fupfer -, a săpa, i 2 ) respăndire, imprăştiere, propa ( a unui put). - püren , 1 , tr. 1 .; a scobi, a lucra cu dalta în lemn, in gare a unui zvon , a unei veşti. atla, a descoperi (cercetind, urmă aramă; b ) ein Fuß ein - Aue-ſprießen, vzi auſproſſen. -iprin: rind ). -ſpürer, m .; 1 ) iscoadă, spi- | perta, a goli un vas cu vin ; tam .. gell, 1) v.ntr. ner. h.; a) a inceta cercetas; 2) vişlă , copoň cine ein (610, eine Flaíde Wein a goli de sărit ( ființe vỉeţuitoare); b ) a de vînat). -ſpürung, f. , -en ; desco un pahar, un sir, o sticlă cu vin; înceta de tişnit (fîntănî, puturi ); perire, urmărire, adulmecare, cer 7) einen Terminl-- , a soroci, a ho 2) v, ntr. ner. 1 .; a) a se desface cetare. tări, a pune un termin; 81 sărind; b ) a sări afară, a fugi ; c) Aus- ſtaffieren , v . tr . 6 ) , 1 ) a găti , Einen- , a intrece pe cineva, al dieſes Meſſer iſt ausgeſprungen , cu a înzorzona, a încotoșmîna, it di întuneca, a'l înlătura , a scoate pe țitul acesta ſe știrb; d) a resări, a chisi, a înzestra cu haine; 2 ) a e cineva (din post); 9 ) ein Muſter-- , yeşi afară ( o zidărie) ; 3) v. tr. ner . chipa. -ſtaffierung , f. , -en ; găteală, a face , it forma cu împunsături un 1 .; ſich die Hilfte--, a'și scrinti coap împodobire, încotoşmînare. ſtallen , model (patron , izvod ) ; 10) (mar : sa ( şoldul) sărind, a se deşela, a 1 ) v. tr. .; a muta dintr'un grajd 0978 Anfertail- , a bălti, a slobozi, se speti sărind; 4 ) ſid), v. r . ner . V .; ( staul) în altul; 2 ) v. ntr . 6.; a în a destinde cu încetul odgonul. a) a se sătura de sărit ; h ) a'și ceta de a se pișa (caiì). -itammeln, -ſteden , v. tr. h .; 1 ) a pune afară ; mlădiè, a'și face vînjos, mlădios 1 ) v. tr. 6.; a vorbi bălbiind , găn eine Fabule-, a pune afară, a ar membrele (sărind) . -ſpriken , 1) v . găvind; 2) v . ntr . V .; a înceta de bora, a desfășura un steag; 2 ) das tr . 6 .; a) Feuer-, a stînge foc (îm a fi găngav, a nu mai vorbi găn vaus mit Roſen- , a împodobi o proșcînd, tîşnind ); b ) eine Wunde gav. -ſtampfen, 1 ) v . tr. 5.; a) a casă cu trandafiri; 3) a tepui , a a curăți o rană (stropind'o în scoate pisînd, lovind, bătînd (gră însemna cu tepuşi, a hotărnici (una lăuntru); c) a umple (prin stropire unte, miezul); b ) a pisa în de a cimp, in șes). -itehen , 1) v. tr . în lăuntru "; 2 ) v. ntr. 1.; a) a a juns; 2) v . ntr. .; a înceta de lo ner. b . și i .; a ) aus dem Schiff runca, a asvîrli (o rază de apă ), a vit cu piciorul ( în pămînt). -ſtand , a desbarca, a ieşi din corabie; 11 ) tişni . - priten , n.; - pritung, f ..-et ; m ., -ſtände, 1) banî de încasat, a ieşi din slujbă, a părăsi servi 1 ) stingere ( a foculuſ); 2 ) einer datorie activă; die Ausſtände ein ciul; c) a zbura de pe copàe (co Wunde, curățire a unei răni ( stro treiben, a incasa datoriile; 2 ) ter coșiĩ de munte, găinuşele ); d ) : pind’o ); 3) injecțiune; 4) des ca min, soroc, vade. -itändig, adj. și întinde, a expuve afară (mărfuri mens, împroşcare, țîşnire a semîn adv.; dator, ce se cuvine, activ ; e ) Sdulden , Geld - haben, a ave tei ( spermei). eine -- Eduld, o datorie de încasat, de incasat datorii, baný; er hat vici Aus-ſproſſen , v . ntr. 1 .; a odrăsli, a activă.-ſtänderni, v . tr. 6 .; 1 ) a îm are multe ( latorii de incasat; încolți, a îmboboci, a se cățeli . puți în lănntru , a umplè (casa etc.) f ) einige Stimmen ſtehen lied, alle , (prößling, m . , -e ; odraslă , vlăstar, cu putoare; 2) fam ., a afla, a mai lipsesc cîte- va voturi; g) nie: mlădiță. dulmeca după putoare sai după joll nod) bis zum nädöſten Termin- , 9118 -ſprud, m ., ipriide; rostire, ho miros. -ſtatten , v. tr. H.; 1 ) ein Mäd: aceasta să fie amînat ( suspendat) tărire, sentință , părere, judecată; diel -, a înzestra, a căpătui, a di pănă la terminul viitor; h ) die Pre einen - thun, a hotări, a da o ho chisi o fată , a - i constitui zestre; 2 ) Tigt – , a sta pănă la sfirşitul pre tărire, a și da părerea. -iprudeln, Jemand- , a îngriji, a prevede pe dicet; i) ſeine lehrzeit --- , a și împli on, : . a 1 Ausſtellfen 109 Auêtudieren 1 moarte. a trece inent ni (timpul de) ucenicia, calfia ; 2) hier wie ausgeſtorben, je o tăcere arunca înjurături .- ſtoßung, f., -eni v. tr. ner . h .; a ) a răbda, a suferi, adîncă, ca în mormînt aici. -ſter: 1 ) izbire, împingere, aruncare afara; a îndura, a suporta; id, fann Hive ben , n.; stîngere, pustiire prin 2 ) alungare, gonire, oropsire, dare pot să sufăr căldură ; id) kann afară ; 3) desfundare a unuſ vas) . ihn nidyt nu pot să'l răbd, să ') Ans-ſteuer, f., zestre, dichis, dotă. -itotterni, v. ntr. V .; a vorbi, a rosti, sutăr; es iſt bei ihin nidyt auszuſtehen, -ſteuern, 1 ) v. tr. h .; a înzestra, a a pronunța găngăvind, bălbiind. mn - i de suferit; b) eine Priijung căpătui, a dichisi ( o mireasă ); 2) | Aus-ſtrahlen, v. tr . h .; a arunca , it un esamen ; c) pot v . ntr. V .; a porni dintr'un port, respîndi raze . trage necaz; d ) ſeine Lehrzeit --- , vzi a părăsi nin port cărmuind ( cora. Aus-ſtreden, 1 ) v. tr. h .; a ) a întinde li ; e) a sta în picioare pănă la stir bia ).- ſteuerung, f., -en ; 1) înzestrare , (mîna etc.) ; b) a lungi, a lăți ( fier șit . -ſtehend, vzi ausſtändig . - ſteilen , căpătuire, dichisire; +) zestre , di etc.); 2 ) ſid), v . r . 17.; a ) a se in in v. tr . ner. h .; a fura, a deșerta furînd; chis, doră. tinde, a se tolăni, a se lăfîi ; b ) a er hat die ganze Kiſte ausgeſtohlen, Aus- ſtid), m .; lăvac (de vin) . -ſtiden , se lăți . -ſtredung, f. , -ent ; 1 ) intin a furat tot ce se găsea în ladă. 1 ) v. tr. V .; a coase la gherghef, dere; 2 ) lățire, lungire. Aus- ſteifen , v . tr. h .; 1 ) a întări, a a broda (peste tot); 2) v. ntr. H .; Au8- ſtreideln , v. tr. 6 .; a scoate, a înțepeni pe din lăuntru ( haîne, rul a înceta de cusut la gherghef, de îndepărta , a descreți desmierdind, fe , cu o materie vîrtoasă ); 2 ) ei : brodat. -ſtieben , v. ntr, reg. și ner . mîngăind cu mîna (zbircituri etc. ) . nien Brunnen–, a blăni, a căptuși 1 .; 1 ) a ſeşi , a se ridica în pulbere; -ſtreichen, 1 ) v. ntr . ner. 1 .; a ) i o fîntănă cu scînduri. -ſteigen , 1 ) 2) a colbîi, a curăți de colb) , de șterge, à tării, a rade cu piciorul v . ntr . ner . \ .; a se scoborî, a se da praf (bătînd, lovind ). -ſtilleni, 1 ) v . pe d'inapoi; b) a bate lăturile, a jos (din trăsură), a ſeși (din cora tr. V.; a da țîță , a alăpta in co umbla haimana, telălăū ; c) (mont.) bie ), a desbarca; 2 ) v. ntr. ner. H.; pil timpul hotărît; 2) v . ntr. 1 .; a a ſeși la suprafață ( o mină); d) a a înceta de suit, de urcat. - ſteinen, inceta de dat țiță, de alăptat.-ſtin se întinde de alungul (unui spații ); v . tr. h.; 1 ) a hotărnici (un cîmp) men , v. tr. 6 .; (mus.) ein Inſtru 2) v . tr. ner. 1 .; a) a fățui, a netezi cu pietre; 2) a scoate simburii din a acorda bine un instru (hărtie etc. ); b ) a șterge, a rade (seri prune etc.). ment. -ſtinken, v . ntr. ner. h.; a soare etc. ) ; c) a unye pe din lăun Uus- ſtellen, v. tr. 1) .; 1 ) a pune afară, înceta de puțit, de mirosit greŭ. tru ; d) a descreți; e) a tăbăci, a a întinde, a scoate la maidan, at ! Au&-ſtöbern , v. tr. ().; 1 ) a colbi , a argăsi (piele ); f ) a boi, a văpsi, a expune la vedere); 2 ) Wadien-, curăți de colb , de praf; 2 ) a sco zugrăvi pe din lăuntru; g) fig., a a așeza străjí, sentinele ; 3 ) Einen toci, a scocřori, a cotrobii; 3) a înfătoșa , a descrie ceva prin culori teni Hohn- , a deda, a expune pe scorni ( zgorni) vînatul (din vizu vii; b ) a biciui, a bate cu vergi, a cineva la batjocură; 4 ) Eiwis (an nie) ; 1) fiy ., a izgoni , a alunga, a ştichịui ( pe cineva ).- ſtreifen , 1) v . tr. einent (Hegenſtand) auszuſtellen habent , da afară (pe cineva ). 1 .; a ) a netezi, a descreți (ștergînil a avó de zis, i gåsi de criticat Auo- ſtochern, v . tr. 1) .; a scobi dinții. cu mîna); b ) ) a destăca, a desguioca ceva; 5) Urkunden, Zeugniſſe, Ped) -ſtoden, v . tr. 1) .; a scoate, a stir bob, mazere etc.); 2) v. ntr. 1 .; a ) fel , Quittungen --- , a da, i slobozi, pi trunchiurile, rădăcinile arbori a bate lăturile, it tumbla haimana , a elibera documente, mărturii, po lor tăieți . - ſtöhnen, v. ntr. 6 .; a in telălăŭ; b ) a face excursiunī; c) il lite, chitanţe; 6 ) einen Wechſel auf Ei ceta de gemut .- ſtollen, v . tr . 1).; a zdreli, a șterpeli. -ſtreiten , 1 ) v . tr. nell ---,a trage o polită asupra cuiva; întinde piele pe pervazuri (la ar ner. 0) ; a ) a stirși cearta, sfada, 7 ) Ginen gehörig -- , a învăța, a instrui, găsari) -ſtopfen , v. tr. 1 .; a indopa, lupta ; b ) Einem Erwas--, a con a înzestra pe cineva cu cunoștin a ticsi , a umple. -ſtopfen , n .; um vinge pe cineva disputînd cu iel ; tele trebuincioase profesiunei sale; plere, indopare, tiesire . -ítören , v. 2 ) v. ntr . ner . 1.; a înceta de lup 8) a amina, a lăsa pentru altă dată . tr. 1 .; a scociorî, a scormoli, a sco tat, de certat, de disputat. -ſtellen , n .; vzŤ Ausſtellung. -Iteller, toci , à cotrobîi; 2 ) das Feuer--, a Aus- ſtreuen , v. tr. 6 .; 1 ) a împră m .; 1 ) eines Wedvſels, dătător, tră stînge focul scormolind, scotocinil, ştic, a respăndi; 2) Geriichte, Sdrij gător a unei polite; 2) cel ce pu cotrobîind. -ſtoß, m ., -ſtöße; 1 ) iz ten-- , a respăndi, a propaga zvo ne afară , întinde, expune mărfuri bire, aruncare afară ; 2 ) scoatere muri, scrierŤ. -ſtreuung, f. , -en; îm etc. ), expozant, ſtelling , f. , -en ; 1 ) ( dle strigite etc.); 3) lovitura întirea prăştiere, respåndire. --- voll Wadieni, punere, aşezare de (la duel). -ſtoßen , 1 ) v . ntr. ner . Aus- ſtrich, m .; năsip amestecat cu străji, de sentinele; 2) --- eines Wech 6 .; a ) a înceta de izbit, de împins; minerațuri. -ſtriden, 1 ) v . tr . H.; a jele, dare, tragere a unei polite; b ) a lovi cel întîiù ( la duel); 2) v . sfirși de împletit (ciorapi, colţuvị) ; 3 ) critică, dojană; --en wider Giz ntr . ner . 1 .; a izbucni cu ſuțeală, :-) v. ntr. 1 .; a înceta de împletit. nen madjen, a critica , a mustra , a cu violență ; 3 ) v. tr . ner. 6 .; a) a -itriegelu, v. tr. V.; 1 ) a cesăla, a vojeni pe cineva ; 1) expunere, expo da, a izbi, a împinge afară, a face săcela, a curăți cu săceala ( cesalır ; zițiune(de mărfuri, tablouri etc.; ac să ſeasă (izbind , impingind); b ) Ei cai etc.) ; 2 ) fig. , a săcela, a tăr țimea şi stabilimentul); 6) amînare, niem ein Auge , a scoa e cuiva båci, a cřomăgi pe cineva. precurmare, suspendare.- ſtellungege un ochiū; c) einem Faſje den Boden Aug -ſtrömen, 1) v.' ntr. ( . ; a se bäude ,n .,-11; expozițiune, clădirea ex a desfunda un vas ( o bute, un vărsa, a izvori , a se scurge, a pozițiuneĩ. -ſteunngsjaal, m ., -jäle; poloboc); « l) ein Fenſter --- , a strica , dia ; 2 ) v . tr. V.; a revărsa, a sala expozitiune. ſtellingstag, m , at sparge o fereastră; e ) Seufzer, dia, a respăndi; Thränen ſtröms -e ; eines Wedijelo, ziua emiterei, (sicjdrei--, a scoate oftări, strigîte; ten an18 jeinen Augen, lacrimỹ curgeau data unei polite. -ſtemment, v. f ) ein lialo --, a jupui, a despoie ín şiroaſe din ochii lui. -ſtrömen , \,; a scobi, a găvăni, a găunoși de piele un vițel ; g) einen Weg im n ., -ſtrömung, f., • en ; 1 ) revărsare, cli dalta, cu răzușul. -ſteppen , v. (Harten- , a curăți cu sapal o că izvorire, scurgere, radiare, respăndi tr . 1 .; a coase după ac, a da tighel rare în grădină; h ) Butter -, a bate re; 2 ) ( tis.) etluență, emisiune. peste tot ) . ſterben, v . putineşul, a alege unt; i ) fig . , Ei- | Aus- ſtudiercu, 1) v. tr. 6 .; a ) a i? 1 ; 1 ) a muri, a se stinge cu desă a alunga, a goni, a da vodi, a închipui, a cerceta, a năs vårşire, a se pustii, a se despopora afară, a oropsi, a exclude pe cine coci, a explora; b ) a afla caracterul ( oraşe etc.) prin moarte; 2) es iſt va; j ) Schimpfreden –, a spune, a cniva ; 2) v . ntr . 6 .; ) a sfirsi stile TO ra . la tr . ntr. ner, nell , queſtürmen 110 Auêtreiben re diile universitare; b) a înceta de schimba, a face trampă; jeine Ge- Aus-tojen , v. ntr. h .; vzí austoben . studieat. banken gegenſeitig- , a’și comunica Aus-trabell, 1 ) v. ntr. 1.; a ) a merge A18 - ſtürmen, 1 ) v. utr. 1.; a se unul altuia ideile, gîndurile. -tau : în treapăl, a trepăda, a tropii; b ) pezi , a se arunca afară , a ieşi re idier, m .; 1 ) zaraf; 2) cel ce face a ieși în treapăd dintr'un loc; 2) v . pede, ca o furtună; 2) v. ntr. și r . trampă (de lucruri etc.). -tauſdung, mtr. h.; a înceta de trepădat, de b .; a) a se potoli , a se domoli, a se f., -en ; schimb, trampă. tropîit. trag; m ., -träge; i ) hotărî alina, a nu mai fi furtună; b) fig ., Aus-teeren , v . tr. h .; a cătrăni , a un re, deciziune, sentință , încheiere a trece necazul, furiea , a se potoli , ge cusmoală pe din lăuntinl. -teilen , judecătorească; 2) sfirşit, rezultat; a se liniști; 3) v . tr. 6.; a revărsa v. tr. 1 ).; a împărți, a distribui, i 3 : produs, venit; 4) arbitru (maſ cu vuïet , cu furie. -ſtiirzen, 1 ) v . repartiza; fig., Sğläge-, a da lo cu seamă în pl.). -tragen, 1 ) v. tr. tr. 1) .; a ) a resturna și vărsa ; b ) a vituri în dreapta și în stînga. -tei ner. 6 .; a ) a purta, a duce, a scoa sclinti (scrinti) brațul, piciorul că ler , n .; împărțitor, distribuitor. te afară ; b ) a feoncăni, a bosco zînd; c) ein Glas Weill - , a goli în -teilung, f ., -en; împărțire, distri rodi, a destăinui, a trăncăni; c) fig., tr'o duşcă un pahar cu vin ; 2 ) v. buire, împărțieală, repartițiune.-top Eineil- , a cleveti , a calomniea, a ntr. 1 .; a se repezi, a se arunca a pichen , v. tr. H.; a îmbrăca, i defaima, a categorisi pe cineva; fară, a ieşi ca o furtună. -ſtüken, acoperi cu un covor . d ) ein Mind , a purta un copil (în v . tr. h.; a propti pe din lăuntru Auſter, f., -11 ; stridie, scoică demare pîntece terminul hotărît ); e ) jeine cu proptele. (Ostrea edulis). -( n )bant, f ., -bänfe; Peiden--, a răbda, a suferi, a îndu 218 - fuden, v. tr. h.; 1 ) a alege, a strat de stridiſ ( locul în mare, in ra suferinți; f) Etwas gut, idhledit căuta, a cotrobii (prin multe lu de stridiile se aşează ). -(11)behälter , a aduce ceva la un stirşit bun, cruri) și a alege ; 2) ausgeſudster m .; parc de stridii (unde se strîng răū ; g) Sas Gut trägt viel, wenig Weizen, griū ceacîr; 3 ) ausgeſuchte stridiile ) . -(n )fang, m .; (11 )jijderci, aus, moșiea produce mult, puţin; h ) Speiſen, mîncărî, bucate alese; prov., f.; păscuitul stridiilor. -( 11)iiider, dies trägt die Koſten nidit aus, aceasta wer lange ausjudit, wählt das Sdyledi: m ; păscuitor de stridii. -(1 )händler, nu acoperă cheltuielile, spesele; i) tere, cine alege, culege; 4) a scor m .; negustor de stridiſ. laid), in .; Briefe, Zeitungen- , a împărți scri moli, a scotoci, a cotrobii, a răs icre, ouă de stridii. -Mann , m .; 1 ) sorĩ, gazete; 2) ſich, v. r. ner. h.; coli . -ſudelil, 1 ) v . tr. h .; a nu spă vzi Auſterufiider; 2) ematop (pasere ein Baum trägt ſid) aus, un copac la curat; die Wäſche a pu spăla ce se hrănește cu stridii) (Haenda se usucă , se sleieşte purtînd poa bine, curat rufele (albiturile); fam ., topus). ( n )parf, m ., -e ; vzī Auſtern me; 3 ) v. ptr. ner. .; a se urca , a a băga albiturile în boală; 2 ) v . behälter .- ( )ſammler, m .; vzŤ Auſter se sui la , a face; es trägt iiber ntr. 1) .; a inceta de ninjit, de miz mam . " ( u) ſchale, f. , -11 ; coajă, gå- i bindert Francs aus, se urcă peste gălit, de feştelit. oace de stridiĩ, scoică. -Vogel , m .; o sută de lei.-traghäuslein , trag Uus- jühnen , vzi ausjähnen. vzi Auſtermann 2 . ſtübleill, n .; căsuţă, încăpere ce'si 91118-fummen , v.ntr. 6.; a zbura bă- Aus- thun, 1 ) v . tr . ner. h .; a) Mei rezervă părinții cari împart averea sind, zbăruiind (albinele din stup ). fer ---, a dlesbrăca, a scoate haine lor printre copiii ( vzi Aitteil). -tra 18-füßeil, v . tr . V .; 1 ) a îndulci; 2) ( ile pe trup ); b ) ein lidt-- , stîrge gung, f ., -en ; 1) ducere, purtare, ( him .) a îndulci ( îndepărtînd prin o luminare; c ) eine Sduld scoatere afară ; 2) împărțire ( de spălare părțile săroase dintr'un sterge, a anula, a amortiza o dato- ; scrisori, jurnale etc.); 2 ) destăinui corp) . -jüßung, f., -en ; îndulcire. rie; d ) ein Kind a da un copil re, fleoncănire, trăncănire, leorbăi Auf- täfelu , v. 11. 1.; a căptuşi, a la pansion (a'l da din casă ); el Gi = re, dărdăire. blăni, a pardosi, at poli cu scîn men-- , a respinge, a depărta pe Auſträgal- geridyt, n . , -e ; tribunal de dwi, a parcheta. täfelung, t . , -ell ; cineva; fi els a înprumuta , a arbitri. -richter, in .; arbitru. căptuşire, blănire cu scînduri, par da bani cu dobîndă; 2) ſid ), v. r . Auô-träger, m .; 1) arbitru ; 2) des. doseală, parchetare.- tändeln , v . ntr. ner. h .; a ) a se desbrăca; b ) tig ; tăinuitor, fleoncănitor, bărfitor; 3) 1 .; a înceta de glumit, de siguit, a și scoate necazul, a ' și împărtăși împărțitor, distribuitor. trägerei, de făcut nebunii. cuiva inima. f ., -en ; dărdăire, leorbîire, fieoncă Aus-tanzen, 1) v. tr. V.; a juca , a Ans-tjüren , v. tr. 1 .; a scoate uşilo nire, destăinuire, bărfire. trägler, dănțui pănă la stirşit; 2 ) v . ntr. 1 .; | din țîțînile aripilor (lamori de vzi Attenteiler .-träglid , adj . și adv.; a înceta de jucat, de dănțuit. -IN - 1 vint). 1 ) bănos, aducător de venit, lucra pezieren, v . tr. H.; 1 ) a îmbrăca Auß-tiefel, v . tr. V .; a adînci, a scobi, tiv ; 2) în de ajuns, îndestulător. ( cu materii, cu covoare, en tapete ), a găvăni, a scorburi. -tiefung, 1., Auſtral- erde, f .; (him .) năsip austral. a tăpiţa. -tapezierung, f. , -en ; tă -eni ; 1 ) adîncire, scubire, găvănire, -icu , n .; Australia, Oceania. lidt, pitare , îmbrăcare, ( cu materiĩ, co scorburire; 2 ) adincătură, scobitură, n .; vzi Süflict. -Oceaii , m .; Ocea voare, tapete ). -tappen , -taſten, v . găvăneală .-tilgen, v . tr . 6 .; 1 ) a ni nul pacitic, marea de Sud . tr . 1.; 1 ) a pipîi peste tot ; 2) a mici, a stîrpi, a prăpăili; 2) cine i Aus-trällern , v . ntr. 1 .; 1) a lălăi , băjbîi a dibui, a orbeca (prino Squid- , a stinge o datorie. -til a găngăni, a îngăna pănă la sfir daie in întuneric ). gung, f .; 1 ) nimicire, stirpire; 2 ) șit ; 2 ) a înceta de lălăit, de găn Aus-tauchen, v. ntr. 1 .; a se ivi la stîngere (de datorii). gănit, de îngănat. suprafatăi, at jeși de asupra apei. Aus-toben, v . ntr. 1;.; 1) a se potoli, Aug-trampelu , v. tr . 1) .; a scoate -tauen, 1 ) v. ptr. j .; a se desglıžeta , a se domoli, a se linişti , a- i trece prin tropiire. a se možna ; 2 ) v . ntr. 6 .; a ) a inceta (minien, furiea, necazul,' furtuna);Aus-trauern, v. ptr. 1. ; ' 1) a jeli tot de căzut roua; b ) a inceta de a se 2 ) ſeine Verzweiflung -- laſſen , a se timpul, pănă la sfirsit; 2 ) a înceta desghieta, de a se možna.- taumelii, deda desnădăjduireỉ, rlesesperărei; de jelit, de a fi cernit. ntr. V .; 1 ) a ieşi , a pleca clăti 3) ſeinen Zorn - laſjen , a'și des- | An8-träufeln , v . ntr. 1 .; a picura, a nîndu -se, povijnd; 2) a înceta de cărca mîniea. -tollen , v . ntr. V .; a pişti . -tränmen , v . ntr. V .; a înce şovſit. -tauid , m .; schimb, trampă; înceta de făcut nebunii, vuiet; a ta de visat . fig., der -- der Gefühle, împărtăşirea se lăsa de nebunii, de năzbutii. Aus-treiben, 1 ) v. tr. ner. 6.; a) a simțimintelor, deschiderea, uşura- | Aus-tönen, v. ntr. 6.; a înceta de alunga, a goni, a izgoni; b) Knel rea inimer. -tanſchen , v . tr. 1 .; a sunat, de resunat. pen, Zweige- , a da, a scoate bo V. Austreituen 111 Au&wanbeint tr . Tel . ner . nu bocř, ramuri; Mittel , die den Schweiß de emersiune, de ivire (a unei pla vărşire, exercițiū, execuțiune, prac mijloace, dottorii ce scot su nete). -spunkt, m ., -e ; (astr.) punt tică ; 2 ) eines Verbrechens, comi dori; c) Figuren- , a scoate în de ivire, de emersiune (a unei tere, såvărşire a unei crime ; 3) relief figuri; d) Etwas ausgetrieben planete ). der Nache, rezbunare, indeplinire a haben, a nu mai face, a nu se mai Aus-irudnen, 1) v . 17. h.; a usca , a rozbunării; 4 ) in - bringen, a pune îndeletnici cu ceva; 2) v . seca; 2 ) v. ntr . 1 .; a) a se usca de in lucrare, în practică. 6.; a) der Hirt tre.bt aus ( tux Bioni, tot, a rendele, Cilangeni - , a opus verkauf, m , füufe; vînzare to ciobanul (på -torul, minå la pasul- plante ). -trođing, t. , ( 1 ; nare, tală, desăvărșită, lichidare ( a unui ne; b ) das Feuer . , a stinge focul; . Secare . depozit de mărtiri ). verfaufen, v . c ) der Sdweiß treibt alls, sudoarea , Aus-trödelu , 1 ) v . tr. 1).; a vinile ve ntr . l) . , a vinde tot, a destace toată se ivește, ſesă ; d ) Ninoſpen treiben chituri; 2 ) v . ntr. 6 .; a înceta de marfa, a lichida. -verſchämt, vzř aus, se ivesc , ſes boboci. -treibend, zăbovit, de intărziet. unverſchämt. adj. și adv.; Sdweiß :-e Mittel, dius -trommeln , 1 ) v. tr. 1.; a ) a face Aus -wadſen, 1 ) v . ntr. ver 1 .; a ) a vottorii ce scot sudori. -treibung, cunoscut, a priblica bătînd toba ; creşte mare, desăvărsit; b ) a in f ., -en; 1 ) alungare, gonire, izgo l ») a alunya, a scoate afară bătînd colți ( grîul în spice); der Weizen iſt nire; 2) -- des Teufels, gonirea Sa ca în tobă (albinele din stup ); c ) ausgewachſen , grîul a incoltit ; c) a tanei; 3) scoatere afară . huidui tropiind, bătînd ca in | crește într'o parte, a căpăta un Aus- trennen, v . tr. H .; a descoase , a tobă; d ) fig., a destăinui, a respăndi gheb ( 0 cocoasă ); d) ihm wächſt der desprinde (un ce cusut). -treten , 1 ) (o tăină, un zvon ) , a divulga; 2) Hocals, el creşte din sur v. ntr. ner. 1 .; a ) a ieşi (dintr'o v. ntr. 6.; a inceta de bătut toba . / tuc afară ( creşte astfel, încît sur încăpere ); der Fluß iſt auøgetreten, -trompeten, v. tr. 6.; a) a publica , tucul îi devine mic) ; e) ein ausge fluviul s’a revărsat, a ieşit din al a face cunoscut cu trîmbița; h) wachſener Menſch, un om chipos, bie; b) a ieși, a se retrage (din vzi austronmelit id . chipes, desvoltat; pop ., cogeamite drum ,dintr'o deregătorie, societate, , Aus -tröpfeln, 1) v. tr. V.; a lăsa să om, coșcogea om ; 2) v. ntr. alianţă etc.); c) a lua cîmpii, a se scurgă, să cadă în picături mici, 1).; a sta de crescut, il mai spăla putina, a o șterge, a o tuli, tîrîind; 2 ) v. ntr. i.; a) a pica, crește; 3) ſid ), v. r . nor. W.; a crește a o lua la sănătoasă, a dezerta; 2) a picături, a tîrîi, a ieși în pică mare, a se desfăşura ( desvolta ) v. tr. ner. 1.; a) Trauben- , a căl turi; b ) a înceta de picat, de tiriit , crescînd desăvărşit. wadijen, n .; ca poamă (strugurņ) ; b) Schuhe -- , de picăturit. -wadyſung, f., •en ; 1 ) creştere; 2) a scălciė, a lărgi papuci ( umblînd ); Aus -tropfen, 1 ) v. tr. H .; a face, a crescătură , gheb, cocoașă; 3) în c) Funken- , a stînge scîntei ( căl lăsa să cadă îu picături mari, cu colțire (a grînelor). -wagen, ſich, v. cînd de asupra,; d ) Stufen-- , a țîrîita; 2 ) v. ntr. 1.; a înceta de r . 6 .; a îndrăzni, a cuteza să iasă . roade, a strica scări ( trepte) căl picat, de căzut în picături mari. Aus- wägen, v. tr. ner. b .; 1 ) a cer cînd ; e) ausgetretene Schuhe, pa -trotten, vzi anstraben . -troken, v. ceta, a căpăta, a verifica căntă - puci călcatī, vechi; f ) a scoate, a ntr. 6 .; a înceta de înfruntat, de a rind ; 2) a alege trăgind la cum face să ſeasă prin călcare; Einem fi indărătnic, de a se răsti. pînă; 3 ) a vinde cu căntarul, cu die Zähne, das Gehirn--, a scoato Aus-trumpfen , v . ntr. H .; a juca atu , mărunțuşul; 4) fig., ausgerrogen, a cuiva dinţii, a face să- i ſeasă crierii les, minunat; fam ., pe sprinceană. călcîndu'l în picìoare; g) prov., Aus-tummeln , 1) v . tr. 6.; ein Þjerd -wägung, f., -en; 1 ) vinzare cu Einem die Schube a lua locul a face ca un cal să galopeze; mărunțușul; 2) cercetare, alegere, cuiva , a'l înlătura, a'l indepărta; 2) v. ntr. 1.; a înceta de a se grăbi, verificare ( trăgînd la căntar, la die Kinderíduhe-, a ieși din vrîsta a nu se mai grăbi; 3) ſid , v . r . 6 .; cumpînă). copilăriei; 3) ſid ), v. r. ner. þ.; ſid? a se grăbi în cleajuns, a da zor Aus-wahl, f.; 1 ) alegere (lucrarea de einen Fuß-, a'și scrinti un picior pentru a face, a găti ceva. a alege); 2) alegere, cişit (multime mnblînd. -treten, n .; 1 ) ieşire, re- | Aus- tünden, vzi ausweißen. de lucruri, de mărfuri din care se tragere ( dintr'o societate, deregă- Aus-tunten , v . tr. Þ .; 1 ) a deșerta, alege cova) ; 3) alesătură, elită . torie etc.) ; 2) revărsare, yeşire din a mînca iot întingînd mažind; 2) Aus-wählen , v . tr. h .; a alege.-wäh = albie ( a apelor) ; 3) lărgire, scăl a întinge tot , desăvărşit. -tujdeu, lung, f .; alegere. ciere ( dle papuci, umblînd); 4) stîn v . tr. h.; a colora, a umbri peste Aus- wallen, v . tr .1 ).; 1) a bate bine la gere (de scîntei etc. , prin călcare tot cu tuş. tutell, 1 ) • . tr. b .; a pină (postav ); 2 ) fig., a tărbăci, a de asupra lor) . face cunoscut, a publica suflînd dobzăla, a cřomăgi, a coși ( in bătaie ). Aus- triefen , vzi auströpfeln .-trillern , în corn; 2) v . ntr. 6.; a înceta de -wallen , v. ntr. 1 .; a peregrina din vzi austrällern . -trinfen, 1 ) v. suflat în corn . tr'un loc, a ieși ca hagiŭ (indrep ner. 6 .; a bė tot, a deşerta, a goli Aus- tütiden, vzī austunten . tîndu - se spre locuri străine) . -wal bînd; fam ., a se uſta în fundul oa- Aus-üben , v. tr. V .; 1 ) a face, a zent, 1 ) v . tr . 6.; a ) a netezi cu lei, a sufla în fundul paharului; pune în lucrare; 2) a practica, a vălătucul, cu mîngălăul, en cilin mit einem Solud -- a goli ( paha exercita, a exersa, a profesa; 3) cirul; b ) a scoate, a face să ſeasă rul) într'o duşcă; 2) v . ntr. ner. b .; ein Verbredien-- , a săvărşi, a co trecînd cu vălătucul, cu sulul ( grî. a înceta de băut. tritt, m ., -e ; 1 ) mite o crimă; 4) Rache an Einem unte, semînţe, etc. ) ; 2 ) v. ntr. 1.; žeşire; 2 ) - Des Flußes, revărsare a a'și rezbuna de cineva; 5) ci a ) a valsa , a juca (dănțui) valt fluviului; 3 ) aus einer Geſellidaſt, nen dummen Streid) -- , a face o pănă la sfirşit; b) a) a înceta de retragere, ieşire dintr'o societate, gogomănie; b ) a desăvărşi, a per trecut, de netezit cu vălătucul, en părăsirea unei societăți; 4 ) fecţiona, a desvolta studiind, exer mingălăul; B ) a înceta de valsuit, dem Leben , săvărşire din vieață , citînd . -übend, adj. și allv .; 1 ) ein de jucat valt. -wammſen, v . tr . 1) .; inoarte; 5) foişor, balcon; 6) anti ---er Arzt, un doftor (medic) prac i scutura ( cuiva) cojocul, a cío cameră; 7) cea din urmă treaptă tic; -e Kiinſtier, Muſifer, artişti, inu măgi, a tărbaci, a lua la tărbacă, de scară ; 8 ) peron ( la căi ferate ); 9 ) zicanti practici in teoretici ; 2) a dobzăla, a chelfăni, a pisăgi, a ( astr.) ivire, ieșire (a unei planete ), - Senalt, putere executivă . -Ü snopi în bătaie. -wandeln, v . ntr. emersjune. - @bogell , in .; (astr.) arc bung, f., eit; 1 ) întrebuintare, să 1 .; a ſeși , a se duce dintr'un loc . coz. tr. alls Nuwarten 11 : Auswiideit -wanderer, m .; bejenar, emigrant. | ferate); pop. , vaică .- weidſtelle, f. , 1 .; a constitui o rentă anuală; n ) Fell -wanderu, 1 ) v . ntr. 1 .; a bejănări, loc, punct de abătut ( la căi ferate) . er- , a stînge un foc (aruncînt! a bejeni, a pribegi, a se desţăra, -weidung, f., -en ; 1 ) ferire, aba ceva de asupra ); o) Einem ein Ange a emigra; 2 ) v. ntr. 6.; a înceta de tere , dare în lături, evitare; 2 ) ( fis .) a scoate cuiva un ochiŭ (cu pribegit, de a umbla pribeag, de a declinaţiune. -weiden, 1 ) v . tr. H .; piatră etc.); p ) die Arme -, a arun calători pe jos. -wanderung, f ., -en ; a spinteca, a scoate matele; 2 , V. ca cu braţele în aſer; 2) v . ntr. bejenie, pribegire, destărare, emig ntr . 1) .; a paste toată iearba ( vitele ). ner. 1).; a ) Der Scivindjiidhtige wirft rare . -wannen , v . tr . 6.; a vîntura, -weiben , v . tr . 6 .; a hirotoni (in 0118, otticosul tuşeşte flegmă; b ) : 1 a cnrăți vînturînd igriŭ , cu vîntu preot). -weinen , 1 ) v . tr . H .; a ) ſidi arunca întîii (la jocul de popici rătoarea) . die Augen--, a plînge tare ; b) cte. ); c ) das Spiel- , a strica jo Aus-warten, v . ntr. 5 .; 1 ) a aştepta Thränen-- , a vărsa lacrimi; c ) lei cul (cu o aruncătură ); d ) das Tier pănă la sfîrșit; 2 ) eine Predigt nien Schmerz- , a și ușura durerea hat ausgeworfen, animalul a încetat a asculta o predică până la sfir plîngînd , a'și îneca durerea, neca ile a mai făta; e ) das Pferd wirft gult şit , a aştepta sfirșitul unei predicì. zuị în lacrimi; 2 ) ſid ), v . r . V .; a ) ans, calul aruncă bine picioarele . alue-wärtig, adj. și adv.; străin, din à se resufla plîngînd; b ) a se istovi , -werfeil , n .; 1 ) scoatere, tuşire ( de afară, extern ; Miniſter der -- Ange a se dăula plîngînd; 3 ) v . ntr. V .; Hegmă ; 2 ) aruncare , asvîrlire cu legenheiten , ministru al afacerilor a înceta de plîns, a nu mai plînge. picioarele ); 3) ( com .) însemnare, străine, ministru de Externe.-wärts, -weis, m .; 1 ) dovadă, probă, ade scriere la margine ( a unei sumir adj.; în afară, în străinătate, în altă verință; 2 ) nad) ter Geſetze, con ) spintecare ( a unui animal); 5 ţară, başcă ;--- dhlafen , a dovni afară. form cui legile . -weiſen, 1) v . jugănire (dle cai).-werfling, vzŤ A 118 A us-waſchen , 1) v. tr. ner. 6 .; a ) a ner. V .; a ) Einen .-- , a izgoni , a a wiirfling. -werfnug, f.; 1 ) aruncă spăla pe din lăuntru; b ) einen Fleck lunga, a goni, a oropsi, a expulsa, tură , asvîrlitură afară; vzi și Uns a scoate o pată prin spălătură; a exila; b ) a dovedi, a proba, al nerjen n . -wettern , 1 ) v . ntr. 6 .; : c) ein Kleid--, a spăla o rochie, o demonstra, a învedera; c ) die Zu= înceta de vremuit, de tupat, a COD haină; d) die Farbe iſt ausgewaſchen , fruft wird es -- , viitorul o va arăta , teni de fi furtună; 2) ſidy, r. r. .: culoarea ſe spălăcită ; e) fig., fam ., o va dovedi, uma alege; 2 ) ſid ), a se descărca, a izbucni (furtuna : Einen--, a lua la refec, a trage Vil'. ner. 6.; a se arăta, a se do vzí și auswittern 2. • weken , v . tr. nn perdat, un zăbrac cuiva; 2) v . vedi, a se manifesta , a justifica , al 1).; 1 ) eine Scharte-- , a scoate o ntr. ner. b .; a înceta de spălat. se . , t ; 1 Aus-wäſſern, v . tr . 6 .; a dessăra, a vzi drepta , a repara ( o greșală ). scoate sarea muind în apă (peşte). Alusweis . -weißen , v . tr . h.; a v Aus -widjen , v. tr . 1) ; 1 ) a cerui, a -wäſſerung, f.; dessărare, muiero rni, a nălbi (în lăuntru ). -weißung, văcsui pe din lăuntru ; 2 ) fig ., a în apă ( pentru a seoate sarea ). f ., -en ; 1 ) văruire, nălbire; 2 ) vării cheltäni, a comăgi, a dobzăla , it 498-weben, 1 ) v. tr. reg. şi ner. h .; ſeală. weitebol;, n ., -hölzer ; pira trage o bătaie .-wideln , 1 ) v . tr. 6 .; a găti de țesut; 2) v . ntr. reg: și midă, lemn de lărgit, de întins a desfăşura , a desvăli, a scoate ner. H.; a înceta de țesut. -wechſel, ( inănuşi ). -wciteit, 1) v . tr . 5 .; a desfăşurînd, a descurca. •wiegen, m .; schimb, preschimbare. -wed) lărgi , a întinde; 2) ſidi; v. r. h .; a vzï answägen .-wimmern, v . nt. b.; clbar , adj. și adv.; preschimbă se lărgi, a se întinde. -weitung, f. , a înceta de a se văieta , de a se tor, schimbător. -wechſeln, v. tr . 6 .; -en ; lărgire, întindere. boci, windelni, v . tr. V.; a scoate a schimba, a preschimba, a face Aus-weudig , adj. și adv.; 1 ) pe din din faşe, din pelinci (un copil).-win trampă. -wedſelung, f. , -en ; schimb, afară, pe față , exterior, pe de a den, v . tr. ner. 1 ) a scoate, a ri schimbare, preschimbare. •wechſe supra; 2 ) de rost, slin gînd; Ervas dica, a trage cu vârtejul (cu ma Innøgvertrag, m ., -verträge; cartel, --Iernen, wiſſen , herjagen , a învăța . caraoa ); 2 ) a zmăci, a zmunci; 3 tractat pentru schimb ( de prizo a ştie, a recita ceva pe de rost; Wäſche --- , a stoarce rufe . -winſelli, nieri, în timp de rezbožn ). -wedeln, Etwas und inwendig fennen , a cui V , ntr. 6 .; a înceta de a se päie 1 ) v. tr. \ ,; a stînge cu apărătoa noaşte ceva ca în palmă. -werfen , ta , de a scănci , de a schelälăi. rea, cu praftura ( lumînarea ); 2 ) 1 ) v , tr, ner . -winterit, 1 ) v . tr . 6.; a) a păstra v. ntr. 6 .; a înceta de dat din coa vil a arinca afară peste iearnă (plînte etc. ); b ) a ſerna; dă, de a făţii, de a se gudura. gunoii; b ) ein Netz ( Barn, Angel, 2 ) v . nr. 1 .; a degera (semînă -weg, m. , -e; 1 ) ieşire, cărare, co Köber) -- , a arunca plasă (mreje, turi etc. ); 3 ) ſid ), v, r. H .; a ierna, tiş , potecă; 2) mijloc, chip de scă undiță, lat, nadă, alăů , năvod , vo a petrece iearna.-wipfelu, v . tr. 6 .; pare, expedient; 3) cărmeală, căr loc, matiță, ciorpac, cirstas, etere , a tăie , a reteza , a ciunti vîrfurile cioc, chichiță, pretext; feinen --fin vîrşie, rocřŭ ) ; c) den Aufer— , a arun (arborilor ). -wirbeln , v . ntr. b .; :: den, a nu avè în cotro . -wehen, 1 ) ca , a slobozi ancora; d ) Samen- , a înceta de a se vîrteji. - wirfen, 1 ) v. v. tr. 6 .; a stîngo sufînd, făcînd împrăştie, a respăndi semînță; e) ntr, H .; a înceta de lucrat, de făp vînt; 2 ) v. ntr. 6.; a înceta de su Blut--- , a scužpa sînge; f ) Sdileim tuit ); 2 ) v. tr. 6 .; a ) a obtine , a flat ( vîntul). a tuşi flegmă; g ) ein Piers--- căpăta, a dobîndi; b ) a isprăvi o Auß-weichen , 1 ) v . ntr . ner. 1 .; a ) a a jugăini , a scopi, a castra un cal; țesătură; c) a despožė, a jupui și se feri. a se da în lătură, a se h ) Einem Tier das Eingeweide- , a spinteca ( vînat); d ) einen yuf abate; b ) Einem- , a face loc cuir saŭ ein Tier—, a spinteca un ani a tăiè inghiea la un cal ( spre a'l va, a ieși din drumul cuiva, a e mal, a - i scoate mațele; i ) einen Gra: potcovi); e) a frămănta înc'odată vita pe cineva ; c) (mus.) a trece în ben- , a săpa un șiinț; j ) Kleidungs (aluat).-wirren, v. tr. V.; a descur alt ton , & schimba tonnl; d ) der ſtüde--, a dlesbrăca, a scoate inte ca, a descălci. -wiſden , 1 ) v . Fuß wich mir ans, picyorul mi-a haine (dle pe trup ); k ) a alege și 1 .; a ) fam ., å o şterge, a o tuli , a lunecat; e) einer Frage -- a ocoli a arunca la o parte; 1 ) ( com .) ei o lua la sănătoasă , a spălă putina; o chestiune; 2) v . tr. h.; a mužil ne rrige Poſten- , a însemna deosebit, b ) a stinge ( stergînd ); 2) r, tr. .; tot, desăvărșit. -weichend, adj. și a scrie la margino cîte - va sume, a) den Staub-, a şterge colbal, adv.; ocolitor, evaziv. weidſchiene, con leie; m ) ein Jahrgeld-, a sta praful; b ) das Glas- , a şterge, a f .,-n .; şină de ferit, de abătut (la căr tornici, a rîndui, a hotări , a fixa , curăți paharul; c) fid die Augen-, 1 ntr. 子 > AVIS IMPORTANT DICTIONARUL GERMAN - ROMIN DE S, I, GROSSMANN Formînd două mari volume, va apare in 50 fascicule de căte 16 pagini format 4'.- La fie care 15 zile va apare o fasciculă . Prețul fiecărei fascicule : In tótă ţara 50 bani; in Austro-Un garia 25 kr. - Plata se face la primirea fiecărei fascicule, D -nii abonati vor primiGRATIS două scoarte ( turtaşe ) frumoase pentru ambele volume, eșite din unul din cele mai mari ateliere de legătorie din Lipsca . Abonamentele se pot adresa la toate librăriele din tară, din Bucovina și din Transilvania . 944, vin airti. nm tor" 1 6211.7 Dictionar german -romin complect . Widener Library 003262270 3 2044 086 585 056