DICŢIONARUL LIMBII ROMÂNE DICŢIONARUL LIMBII ROMÂNE SE ELABOREAZĂ DE INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ DIN BUCUREŞTI, DE INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ DIN CLUJ ŞI DE CENTRUL DE LINGVISTICĂ, FILOLOGIE ŞI FOLCLOR DIN IAŞI, SUB ÎNDRUMAREA COMISIEI DICŢIONARULUI LIMBII ROMÂNE ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE DICŢIONARUL LIMBII ROMÂNE (D L R) SERIE NOUĂ T 0 M U L VI EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULA R E ROMÂNE BUCUREŞTI 1965 Redactori responsabili : IORGU IORDAN Membru al Academiei R.P.R. ION COTEANU Membru corespondent al Academiei R.P.R. INTRODUCERE Dicţionarul de faţă reprezintă continuarea în formă nouă a Dicţionarului limbii române, început sub conducerea lui Sextil Puşcariu de fosta Academie Română, din care s-au tipărit între anii 1907—1944 trei volume şi trei fascicule, cuprinzînd respectiv literele A, B, C, F, G, H, I, î şi J, L pînă la cuvîntul 1 o j n i ţ ă, inclusiv. Dispunînd reluarea acestei importante opere, Prezidiul Academiei Republicii Populare Române a considerat că e mai util să se reînceapă redactarea de la litera M şi numai după terminarea ultimei litere să se treacă la revizuirea şi completarea părţii publicate între 1907 şi 1944. Comitetul însărcinat cu redactarea dicţionarului a constatat, analizînd materialul deja publicat, că se impun modificarea radicală a orientării filozofice imprimate iniţial dicţionarului, precum şi revizuirea atentă a tehnicii lexicografice urmate în trecut, în interpretarea faptelor de conţinut, forma nouă a Dicţionarului limbii române se întemeiază pe concepţia marxist-leninistă, ceea ce dă lucrării o orientare cu adevărat ştiinţifică. Cît priveşte tehnica lexicografică, s-a ţinut seamă de progresele înregistrate în acest domeniu în ultima vreme, evitîndu-se însă să se facă o diferenţiere prea mare între partea publicată şi partea nouă, care începe cu această fasciculă. Pornind acum aproape 60 de ani la întocmirea unei opere atît de importante, dar şi de dificile, S. Puşcariu şi colaboratorii săi nu au elaborat norme amănunţite de muncă lexicografică. Din această cauză, ei au fost nevoiţi să revină în cîteva rînduri asupra structurii lucrării. Astfel, în volumul apărut în 1934 (F—I), derivatele şi compusele au fost înglobate în aceleaşi articole cu baza lor, pe cînd în partea publicată anterior ele fuseseră lucrate ca articole aparte. Faptul se explică, în mare măsură, prin dorinţa autorilor de a tipări cît mai repede primele fascicule ale Dicţionarului, mai ales după ce fosta Academie Română respinsese planul lui A. Philippide, despre a cărui amploare ne putem da seama chiar ¿in primele pasaje ale Raportului către Comisia Dicţionarului, întocmit de S. Puşcariu şi reprodus ca prefaţă la volumul întîi al Dicţionarului: « Prin faptul că Academia mi-a pus la dispoziţie cele vreo cîteva sute de mii de extrase culese de d-1 A. Philippide şi de colaboratorii săi, am fost scutit de cea mai anevoioasă dintre lucrările pregătitoare, de munca grea şi obositoare a adunării materialului» (p. X). S. Puşcariu a adăugat la cele «vreo cîteva sute de mii de extrase» aproximativ 55 000 adunate de el însuşi şi a început imediat elaborarea, deşi, după propria sa mărturisire, « multe scrieri vechi de cea mai mare importanţă. . . au rămas necercetate. . . » (loc. cit., p. X). Insuficienţa materialului, combinată cu unele ezitări de metodă, s-a reflectat — cum era şi de aşteptat — în structura operei, în lista de cuvinte, în stabilirea primelor atestări, în prezentarea evoluţiei istorice a semanticii cuvintelor incluse în dicţionar etc. Afară de aceasta, redactorul principal a stabilit în prealabil că anumite cuvinte nu vor fi tratate în dicţionar. In rapbrtul amintit, se spune, de pildă, că busculadă «nu are loc în dicţionarul limbii române», lui g a m b ă şi m a 1 a d i e le « vom închide uşile », - VI - iar într-o scriere literară, cuvinte ca sesiza «ne-ar părea monstruoase» (loc. cit., p. XIX, XX). Adoptarea acestei poziţii ar fi necesitat însă o justificare, o expunere a criteriilor care i-au stat la bază, dacă asemenea criterii vor fi existat. ★ Orice dicţionar conţine cuvinte selectate din întregul vocabular al limbii pe baza unor anumite principii, căci un dicţionar nu poate fi tot una cu vocabularul limbii. Dicţionarul limbii române este un dicţionar unilingv general. în această calitate, el înregistrează şi explică toate cuvintele atestate în vorbirea populară, în limba literară generală şi în limbajul literaturii artistice. Cuvintele din limbajele tehnico-ştiinţifice intră în dicţionarul nostru numai în măsura în care au pătruns sau manifestă tendinţa evidentă de a pătrunde în limba literară generală, în limbajul literar artistic sau în cel popular. Acest principiu de alegere a cuvintelor după natura lor stilistică are drept corolar un mijloc practic de control al răspîndirii termenilor tehnico-ştiinţifici: dacă aceştia apar curent în cel puţin două stiluri diferite ale limbii, introducerea lor în dicţionar este justificată. Prin urmare, dicţionarul de faţă înglobează toate cuvintele de circulaţie generală din limba română. S-a arătat mai sus că acceptarea termenilor tehnici savanţi depinde de extensiunea lor stilistică. Alt regim au însă termenii tehnici populari. în cazul lor, criteriul extensiunii stilistice nu ni se pare potrivit, fiindcă limba română şi-a organizat limbajele tehnico-ştiinţifice nu prin preluarea şi dezvoltarea vocabularului tehnic popular, ci prin adoptarea şi adaptarea termenilor tehnici internaţionali. De aceea, vocabularul tehnic popular a devenit cu vremea periferic şi arhaizant. Pentru istoria limbii române şi a poporului român, termenii tehnici populari au însă o mare importanţă. Ei reprezintă adesea unicul mijloc cu ajutorul căruia se pot descoperi aspecte ale culturii sau ale relaţiilor sociale din trecutul îndepărtat, ceea ce justifică suficient includerea lor într-un dicţionar ca cel de faţă, care îşi propune să prezinte în amănunt evoluţia vocabularului românesc din cele mai vechi timpuri pînă astăzi. Acelaşi motiv ne-a determinat să introducem şi toate regionalismele atestate. Răspîndirea lor, foarte restrînsă uneori, n-am considerat-o un impediment, pentru că regionalismele izolate au adesea o mare importantă istorică. Probleme similare pun şi multe împrumuturi recente, în special cele care au pătruns în limbă pe cale cultă, prin scrierile ştiinţifice sau de popularizare, prin presă şi prin literatura artistică. în cazul împrumuturilor culte, se poate şti, uneori cu toată certitudinea, în ce măsură ele reprezintă sau nu o realitate a limbii române. Astfel, nu avem îndoieli în privinţa unui substantiv ca manehof, dintr-un manual de geografie din secolul trecut (pronunţat probabil manşot şi denumind, după toate aparenţele, « pinguinul»), nici în privinţa lui mughet «lăcrămioară», atestat la Negruzzi, Bianu, Alexi. Asemenea cuvinte sînt simple apariţii întâmplătoare, izolate, şi de aceea nu au fost incluse în dicţionarul nostru. Fenomenul petrecut în secolul al XlX-lea cu termeni ca cei amintiţi se întâmplă permanent în limbă, deci şi în vremea noastră. Apariţia unor cuvinte noi este adesea prilej de ipoteze referitoare la menţinerea lor în viitor. De aceea se impune primirea în dicţionar a mai multor cuvinte de acest fel decît ar fi poate înclinaţi unii dintre noi s-o facă pe baza aprecierilor personale. Exceptînd, deci, împrumuturile neadaptate şi cu circulaţie foarte limitată, dicţionarul înregistrează cu largheţe pe celelalte, dacă, bineînţeles, ele nu contravin altor principii. Din motive asemănătoare cu cele invocate la termenii tehnici populari, nu numai regionalismele, ci şi arhaismele au fost introduse integral în dicţionarul de fată. De multe ori, aceste trei categorii lexicale formează în realitate una singură; căci termenii tehnici populari şi regionalismele cedează în faţa vocabularului literar, devenind arhaisme. Există însă şi împrumuturi « recente » care au căzut în desuetudine şi s-au transformat în arhaisme. Au fost incluse şi ele în dicţionar, pentru că ilustrează un aspect interesant al istoriei lexicului românesc şi au, poate, mai mare nevoie de explicaţii decît unele arhaisme din fondul mai vechi al limbii. Astfel, marşandâ « modistă » şi succede « a reuşi » au intrat în dicţionar, fiindcă au circulat un timp în limba literară. în calitate de termeni ai unui limbaj special, cuvintele de argou n-au fost introduse în dicţionarul nostru decît în măsura în care au pătruns în limbajul familiar sau în cel literar artistic. Cît priveşte creaţiile lexicale personale, trebuie să distingem, din capul locului, invenţiile unor lexicografi din trecut de formaţiile ivite în diverse limbaje. Prima categorie nu interesează. De aceea, pe manifestator «manifestant » din dicţionarul lui Laurian şi Massim - VII - nu l-am acceptat, tot aşa cum, în vechea formă a dicţionarului nostru, laborator «lucrător» a fost considerat inacceptabil, deşi fusese utilizat în unele scrieri latinizante. în a doua categorie se includ creaţiile lexicale care provin de la scriitori şi de la oameni de cultură în genere. Acestea se explică, de cele mai multe ori, altfel decît precedentele. Adjective ca legic şi planic, substantive ca legitate şi altele asemănătoare s-au născut din nevoia de a desemna noţiuni noi. Ele au cu totul altă situaţie decît, de exemplu, miazănoptal1, miază zi al2 sau muciniu* « batistă », formaţii forţate şi inutile. Adesea, creaţiile lexicale personale sînt considerate mai expresive decît cuvintele obişnuite, fapt care determină pe unii publicişti să le caute spre a-şi înfrumuseţa stilul. Aşa se explică apariţia recentă a unui verb ca monumentaliza, cu sensul « a face ca un lucru să devină monumental », sau ca primii'wiza « a transforma în primitiv ». în dicţionar nu au fost înregistrate decît creaţiile personale care răspund unor necesităţi reale, se răspîndesc sau manifestă tendinţa de răspîndire. Selectarea lor nu este însă de loc uşoară. Cititorul dicţionarului nostru nu trebuie să uite că mişcarea lexicală a limbii prezintă fenomene complexe asupra cărora nimeni nu se poate pronunţa cu toată certitudinea. S-au introdus în dicţionar şi cuvinte care se întîlnesc numai în expresii, de exemplu adv. minzeşte (în a ride, a zimbi minzeşte), precum şi cuvinte care nu apar decît în unele limbaje speciale (în descîntece, ghicitori, jocuri de copii ete.). Omonimia lexicală a limbii române nu este în genere complicată. Cazuri ca mai (adverb), mai « ciocan », mai « a cincea lună a anului », mai «ficat », ca porumb « pasăre din familia columbaceelor » şi porumb « cereală », ca a semăna « a fi asemenea » şi a semăna « a pune sămînţă în pămînt», somn « starea celui care doarme » şi somn « peşte răpitor de apă dulce », sînt relativ rare şi se disting între ele fără greutate prin etimologie. Cîtă vreme se consideră că două complexe sonore identice sînt omonime numai dacă au origini diferite, punct de vedere adoptat în dicţionarul de faţă, problema « unul sau două cuvinte ? » este ca şi rezolvată, căci două complexe sonore identice, avînd fiecare etimonul lui, sînt două unităţi separate, şi invers. Această regulă este valabilă şi atunci cînd prin derivare se ajunge în mod accidental la două cuvinte identice, ca strungar < strungă + ar şi strungar < strung + ar. în acest dicţionar intră şi cuvintele compuse, dar ele nu formează cap de articol decît dacă elementele lor componente sînt perfect sudate (treizeci), sau dacă cel puţin unul dintre elemente nu există independent în limbă, sau, în sfîrşit, dacă un cuvînt compus a fost împrumutat ca atare. Celelalte compuse sînt tratate la primul lor element constitutiv: rea-voinţă la adjectivul rău, trei-fraţi-pătaţi la numeralul trei, mină-spartă la mină etc. Spre deosebire de compuse, derivatele alcătuiesc, toate, articole de sine stătătoare. Expresiile, locuţiunile, proverbele, zicătorile ocupă un loc important în Dicţionarul limbii române, atît pentru că ajută la înţelegerea cuvintelor pe care le ilustrează, cît şi pentru că multe dintre ele sînt unităţi care au funcţiuni similare cu ale cuvîntului. Punctul de vedere adoptat în tratarea acestor unităţi este, bineînţeles, cel lexicologie, potrivit căruia se consideră expresie orice grupare de cuvinte care are în totalitatea ei un sens distinct de al elementelor alcătuitoare. Dicţionarul nostru înregistrează însă şi grupările lexicale foarte frecvente care se îndepărtează de tipul fundamental, descris mai sus, cu condiţia ca aceste grupări să aibă stabilitate în limbă. Astfel, dacă a-şi ieşi din răboj (afară) nu pune în nici un fel problema unităţii semantice a întregului, fiindcă termenii expresiei nu pot fi înlocuiţi prin sinonime, în schimb o expresie ca a i se curma, a i se o-pri sau a-i pieri cuiva răsuflarea permite echivalenţe sinonimice. în limitele acestor echivalenţe, expresia rămîne însă stabilă. în general, expresiile conţin un sens figurat, transparent sau aluziv, ceea ce nu se întîmplă cu locuţiunile, unităţi mai puţin îndepărtate de sensurile proprii ale cuvintelor care le alcătuiesc. Cu toată această deosebire, în sistemul dicţionarului, locuţiunile de diverse feluri sînt privite drept specii ale expresiilor, pentru că reprezintă grupări constante de cuvinte avînd alte valori sau funcţiuni decît acelea ale termenilor care le compun. Locul deţinut în dicţionar de unităţile frazeologice de diverse tipuri (sintagme, locuţiuni, expresii) este în funcţie de termenul care imprimă unităţii o valoare nouă. Astfel, ( galben sultănesc figurează în mod normal la cuvîntul sultănesc, a scoate în relief la relief 1 Sbiera, F.S. 156. 2 Marian, O. II, 308. s Gheţie, H M., Alexi, W. - VIII - etc. Multe unităţi frazeologice ar putea însă figura tot atît de bine la două sau mai multe dintre cuvintele componente. De exemplu, a trece prin foc şi sabie; şi-a găsit sacul peticul; pe rudă, pe sămînţâ etc. pot fi tratate atît la primul substantiv din expresie, cît şi la al doilea. Ele au fost menţionate la fiecare, dar explicaţii s-au dat numai la primul. Proverbele şi zicătorile se introduc în dicţionar numai dacă au forme bine cristalizate. Ele sînt explicate, pe cît posibil, cu ajutorul izvoarelor din care au fost extrase sau în care se găsesc informaţii asupra lor. IZVOARELE DICŢIONARULUI LIMBII ROMÂNE Izvoarele dicţionarului nostru sînt de două feluri: a) izvoare cu caracter documentar şi informativ, b) izvoare destinate ilustrării evoluţiei cuvintelor, a sensurilor şi a nuanţelor de sens. Din prima categorie fac parte lucrările lexicografice şi lexicologice, dicţionarele de diverse tipuri, glosarele, studiile de terminologie, indicele de cuvinte, materialele din atlasele lingvistice, din anchete dialectale, din studii etnografice şi folclorice, din comunicări orale sau scrise, dar nepublicate, obţinute de la persoanele care au indicat astfel existenţa în diferite regiuni ale ţării a unor cuvinte, a unor sensuri sau a unor unităţi frazeologice. Din a doua categorie fac parte operele cu conţinut literar artistic — populare şi culte—,de critică şi estetică literară, de filozofie, de istorie şi politică, de lingvistică, lucrările de popularizare a ştiinţei, manualele de nivel mediu pentru diferite discipline etc. Ambele categorii de izvoare au fost urmărite din epocile cele mai vechi pînă astăzi, în funcţie de importanţa lor cultural-istorică. Redactorii s-au străduit să pună la contribuţie tot ce poate lămuri într-un fel sau altul istoria vocabularului românesc, avînd grijă ca, de la data apariţiei scrierii în limba română şi pînă astăzi, să nu se piardă din vedere nici un document scris şi nici un mijloc de informaţie util. Iată de ce, alături de opere importante ale culturii româneşti, în bibliografie figurează scrieri literare minore şi lucrări ştiinţifice în mod cert depăşite de progresul disciplinelor respective. Pentru lexicograf, toate au însă importanţa lor, fiindcă oferă cuvinte şi forme curente altădată în limbă, ilustrează mecanismul complex al stratificării lexicale, fac posibile înţelegerea şi urmărirea de aproape a etapelor evoluţiilor semantice, dau imaginea frecvenţei cuvintelor şi a valorilor lor etc. Este de la sine înţeles că aprecierea izvoarelor trebuie să se facă din perspectiva lexicografică, şi nu din perspectiva ştiinţelor speciale. O problemă dificilă a fost, la reluarea muncii de redactare, reconsiderarea critică a izvoarelor, în scopul de a se adopta cele mai bune ediţii. Dificultăţile legate de această operaţie nu au putut fi însă înlăturate, pe de o parte pentru că materialul ilustrativ, constituit astăzi din circa 3 000 000 de fişe, era extras în marea lui majoritate din ediţii diferite, şi nu totdeauna alese cu discernămînt, pe de altă parte pentru că numărul ediţiilor într-a-devăr conforme cu principiile filologice nu era mulţumitor. Citatele ilustrative din dicţionarul nostru au rolul de a demonstra şi a susţine interpretarea semanticii cuvintelor, precum şi pe acela de a schiţa locul lor în limbă. Pentru ca aceste cerinţe să poată fi satisfăcute, s-au ales exemplele în aşa fel, încît cuvîntul urmărit să apară în poziţii şi cu funcţiuni cît mai variate. De aceea, afară de uRele cazuri cu totul excepţionale, nu s-a recurs la exemple construite ad-hoc. In citatele din literatura veche, alături de cuvîntul-titlu se dă şi termenul corespunzător din texte de acelaşi fel, mai vechi sau mai noi, chiar în cuprinsul exemplului ales pentru ilustrare, ori de cîte ori lucrul acesta a fost considerat necesar pentru o mai bună înţelegere a cuvîntului în discuţie. Astfel, pentru ilustrarea sensului « sărac » al lui measer din Psalt. 78, se dau, în paranteză, la citatul respectiv, sinonimele mişel din Psaltirea Hurmuzaki şi s ă r i m a n din Psaltirea lui Dosoftei. ISTORIA VOCABULARULUI ROMÂNESC ÎN DICŢIONARUL LIMBII ROMÂNE Caracteristica cea mai importantă a dicţionarului de faţă constă în faptul că el cuprinde istoria vocabularului românesc din cele mai vechi timpuri pînă astăzi. Fără a fi un dicţionar etimologic propriu-zis, el dă totuşi etimonul la marea majoritate a cuvintelor. - IX - Atestarea tîrzie (secolul XVI şi, rar, secolele XV şi XIV) sub forma scrisă a cuvintelor din limba noastră face ca ele să nu conţină totdeauna sensurile primordiale ale etimonului, ci să redea cîteodată valori semantice noi, născute pe terenul limbii române. Ori de cîte ori atestarea nu conţinea primul sens al etimonului, situaţia a fost rezolvată totuşi în favoarea acestuia, luîndu-se, adică, sensurile lui primordiale ca punct de plecare pentru evoluţia semantică. O situaţie aparte au împrumuturile recente, în special cele din secolul al XlX-lea. Primele lor atestări pe teren românesc nu coincid totdeauna cu sensurile lor cele mai vechi. Astfel manual, ca substantiv, avînd sensul de «carte care cuprinde noţiunile de bază ale unei discipline», apare în româneşte la 1829, iar ca adjectiv, însemnînd «care se execută cu mîna», abia la 1851. Prin urmare, primul sens este şi cel mai vechi pentru limba română, deşi în franceză, de unde a fost împrumutat cuvîntul, lucrurile stau exact invers. Evoluţia semantică are aspecte variate şi complexe, la o deplasare semantică putînd concura foarte multe cauze. Combinarea lor creează aproape pentru fiecare cuvînt altă « biografie », fapt care confirmă ideea că fiecare cuvînt are istoria lui proprie. Există însă şi modificări semantice generale, tipuri de evoluţie. Istoria unui cuvînt reprezintă rezultatul atît al unor procese cu caracter general, cît şi al unor transformări specifice. în dicţionarul de faţă au fost considerate drept procese semantice generale trecerea de la propriu la figurat, analogia, extensiunea semantică, restrîngerea semantică, trecerea de la concret la abs t r a c t, trecerea de la abstract la concret, specializarea şi generalizarea. Trecerea de la propriu la figurat poate fi ilustrată prin cuvinte ca manechin, manevră etc. Astfel, manechin prezintă următoarea filiaţie: «imitaţie materială, parţială sau totală, a corpului omenesc », « persoană angajată spre a îmbrăca diverse obiecte vestimentare cu scopul de a le prezenta publicului », « persoană care execută servil tot ce i se cere ». Este evident că ultimul sens reprezintă o dezvoltare figurată a sensurilor precedente. Tot aşa, de la sensul de « pregătire tactică a unei armate », prin întrebuinţare figurată, cuvîntul manevră a ajuns să însemne « uneltire, tertip ». Prin analogie, cuvîntul care denumeşte un obiect, un fenomen, o acţiune sau o parte a lor se aplică şi la alte obiecte, fenomene etc. Adjectivul pleoştit, de pildă, întrebuinţat în mod curent spre a arăta o caracteristică a pălăriilor, se utilizează şi pentru un acoperiş sau o clădire, care sugerează prin forma lor aspectul pălăriilor « pleoştite ». Denumirea de rac, dată unor unelte, se datoreşte şi ea, în mod evident, tot unei analogii. Foarte numeroase, analogiile produc în permanenţă modificări semantice, creînd mereu noi şi variate legături şi asociaţii de sens. Deplasarea simplă a sensului, făcută de vorbitori pe baza unor echivalenţe între două sau mai multe obiecte, fenomene, acţiuni etc., este extensiunea semantică. Printr-o asemenea extensiune, sensul de «parte a urzelii dintre sulul dinainte şi spată» al cuvîn-tului natră s-a dezvoltat în sensul de « porţiune de pînză corespunzătoare acestei părţi». Restrîngerea (numită şi restricţie) semantică reprezintă limitarea aplicării cuvîntului la un număr mai mic de obiecte, fenomene, acţiuni etc. din clasa denumită în continuare tot prin cuvîntul care a suferit restrîngerea. Astfel, mac, prin restrîngere, înseamnă numai «floarea macului». Asemănătoare cu restrîngerea este specializarea semantică. Ea se deosebeşte de restrîngere numai prin faptul că intervine în limbajele caracteristice diferitelor domenii de activitate. Prin specializare, mască a căpătat sensul de «împletitură întrebuinţată ca apărătoare a feţei la scrimă, albinărit etc.». Specializarea în limbajele tehni-co-ştiinţifice nu se semnalează anume în dicţionar, pentru motivul că indicarea domeniului de întrebuinţare a unui sens tehnic reprezintă, de cele mai multe ori, şi indicarea specializării. Generalizarea se opune restrîngerii semantice, nu specializării, cum s-ar putea crede. Se consideră dezvoltat prin generalizare sensul unui cuvînt care include la un moment dat o clasă mai mare de obiecte, fenomene, acţiuni etc. Madea, de exemplu, trece, regional, de la « dijma din zece una », la sensul «impozit » de orice fel, prin generalizare. Trecerea de la concret la abstract, şi invers, ne întîmpină foarte des, alături de alte procese semantice. Ea se notează numai atunci cînd planul concret şi cel abstract sînt suficient de distanţate. Pentru treptele intermediare care leagă cele două planuri nu s-au făcut menţiuni speciale. Filiaţia istorică a sensului cuvintelor, bazată pe procese semantice ca cele discutate mai sus, este strîns legată şi de modificările de natură morfologică sau sintactică petrecute în cursul evoluţiei unui cuvînt. Substantivarea unui adjectiv, întrebuinţarea adverbială a - X - unui substantiv sau adjectiv, schimbarea de diateză a unui verb etc. reprezintă de cele mai multe ori nu numai o simplă trecere dintr-o clasă morfologică în alta, ci presupun şi o serie de nuanţări semantice suplimentare. De aceea s-a şi recurs atît de des în dicţionarul nostru la indicaţii variate privind modul de clasificare şi utilizare gramaticală a cuvintelor. S-au notat, de exemplu, tipurile de complemente cu care se construiesc anumite Acerbe, s-au subliniat valorile diatezelor reflexive, s-a menţionat capacitatea unor substantive de a avea grade de comparaţie sau de a se întrebuinţa adverbial etc. Evoluţia adverbului parca, rezultat dinfr-un grup de cuvinte (pare că), este, din acest punct de vedere, semnificativă, căci trecerea de ta pare că la parcă, produsă în secolul trecut, reprezintă o evoluţie în care sînt implicate deopotrivă sintaxa, morfologia şi semantico. Tehnica lexicografică de grupare a sensurilor reflectă varietatea şi complexitatea factorilor care acţionează asupra cuvintelor. Se spune adesea, printr-o imagine destinată să concretizeze lucrurile, că există trei tipuri fundamentale de filiaţie: în lanţ, în raze şi arborescentă. în primul caz, un sens nou se naşte din unul mai vechi, totul formînd o linie simplă; în al doilea, unul sau mai multe sensuri ale cuvîntului formează centre de iradiere a altor sensuri, noi. în al treilea caz, care a rezultat din combinarea celorlalte două, în unele puncte din structura semantică a cuvîntului, filiaţia se produce în lanţ, iar în alte puncte, în raze. Aceslo trei lipuri de filiaţie se redau în dicţionarul nostru, ca în orice dicţionar, cu ajuîorul unor semne şi procedee tehnice. Filiaţia in lanţ se rezolvă prin simpla numerotare a sensurilor în succesiunea lor* istorică. Celelalte două impun întrebuinţarea cifrelor romane, a literelor majuscule, a literelor mici şi a unor semne grafice speciale (4>, +). Prezentarea tehnieo-lexicografieă de detaliu a faptelor nu are nevoie de explicaţii deosebite, pentru că se înţelege fără dificultate din simpla lectură a dicţionarului. Notarea cu cifre arabe se subordonează celei cu cifre romane, literele mici se subordonează cifrelor arabe şi implicit celor romane, cifrele romane se subordonează literelor majuscule. Romburile (<0, +) servesc la precizarea unei nuanţe de sens, la despărţirea expresiilor, locuţiunilor şi sintagmelor de citatele propriu-zise şi la izolarea cuvintelor compuse care nu formează cuvinte-titlu. Rombul negru arafă o diferenţiere semantică mai importantă, fiind totdeauna urmat de o definiţie, în timp ce rombul alb marchează numai schimbările de ordin stilistic sau gramatical. E L i m o I o gi i 1 e din Dicţionarul limbii romane au fost elaborate pe baza principiului etimologiei interne, al etimologiei directe şi al etimologiei multiple. Potrivit cu principiul etimologiei interne, originea unui cuvînt trebuie căutată întîi în limba română, în sistemul ei de formare a cuvintelor. Etimologia internă priveşte în primul rînd fondul lexical latinesc al limbii române, care a dat naştere la un mare număr de derivate şi compuse. Explicarea acestor derivate şi compuse prin sistemul intern de formare a cuvintelor în limba română este preferabilă reconstruirii unor derivate şi compuse latineşti cu foarte puţine şanse de a fi existat in realitate. Limba română a moştenit nu numai cuvinte latineşt i, ci şi sistemul lor de formare, mult mai important pentru evoluţia vocabularului, fiindcă el reprezintă însuşi mecanismul creaţiei lexicale. Aplicarea principiului etimologiei interne îşi are, deci, justificarea profundă in structura generală a limbii române, pe care o pune astfel mai bine în lumină. Principiul etimologiei interne se aplică însă şi la unele aparente împrumuturi, care, analizate mai atent, se pot dovedi ca fiind, de fapt, creaţii ale limbii române. Pe de altă parte, schimbările semantice ale împrumuturilor ar rămîne neexplicate, dacă s-ar crede că limba română a înregistrat pasiv orice termen luat dintr-o limbă străină. S-a arătat mai sus, în legătură cu substantivul rang, că si cuvintele împrumutate ajung uşor la o structură semantică diferită de aceea pe care o aveau sau o au în limbile de unde au venit. Etimologia directă este un principiu aplicat în mod curent în dicţionarele de tipul celui de faţă. Ea constă din stabilirea provenienţei cuvîntului românesc, fără a se lua în discuţie, şi originea etimonului însuşi. Nu se citează, aşadar, şi nici nu se analizează rădăcinile indo-europene ale cuvintelor de origine latină care stau la baza celor româneşti, şi nu se dau, fireşte, informaţii similare nici pentru cuvinte din alte limbi. în etimologia multiplă se reflectă faptul că un cuvînt poate veni în acelaşi timp din mai multe sursje. Astfel, prin modificări fonetice, două cuvinte diferite au putut ajunge să se contopească în unul singur, sau un cuvînt a fost împrumutat — în acelaşi timp sau la date diferite, în aceeaşi regiune sau în mai multe, în acelaşi stil sau în mai multe stiluri — din limbi diferite: milion, de exemplu, provine la cronicarii moldoveni ai secolului al XVlI-lea din poloneză, iar în limba secolului al XlX-lea, din franceză. Etimologia multiplă cuprinde şi calcul lexical, precum şi dezvoltările semantice datorite seriilor sinonimice. în cazurile acestea, cuvîntul, privit ca un ansamblu unitar de - XI - sensuri, nu are un singur etimon, iar termenii de la care s-a luat un înţeles nou trebuie să figureze alături de etimonul iniţial. Cînd variaţiile de formă trădează origini diferite, acestea sînt indicate fiecare în parte: sub forma magie, cuvîntul vine din franţuzeşte, iar sub forma maghie, din greceşte. Acolo unde variantele, diferite ca formă, se deosebesc şi semantic, au fost prezentate ca două cuvinte separate. CARACTERUL EXPLICATIV AL I)ICŢIONAIU L! I LIMBII ROMANI] Acest dicţionar explică şi defineşte cuvintele limbii române, potrivit cu conţinutul şi modul lor de întrebuinţare. Exceptînd uri număr foarte mic de regionalisme şi arhaisme rare, a căror existenţă este semnalată fără glosări de unele izvoare, cuvintele înregistrate sînt definite şi explicate în toate accepţiile lor, indiferent de frecvenţă sau de răspîndire geografică. Spre a se găsi soluţii cil mai adecvaţi' varietăţii mari a faptelor, s-au utilizat mai multe procedee de definire: definirea prin genul proxim si diferenţa specifică, delimitarea valorilor semantice cu ajutorul sinonimelor, compararea termenului explicat cu termenii mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi ca înţeles si indicarea funcţiunilor sintactice (la cuvintele instruia e n t e g r a m a t i c ale). Caracteristica generală a acestor procedee constă in faptul că ele, pe de o parte, se aplică diferenţiat, în raport cu conţinutul cuvintelor, şi că, pe de altă parte, sînt destinate stabilirii semnificaţiei dale de vorbitori cuvintelor, şi nu descrierii în detaliu a naturii obiectelor, acţiunilor sau fenomenelor denumite. Sistemul de definiţii şi explicaţii al dicţionarului nostru reflectă semantica generală a limbii române; el diferă, deci, de sistemul utilizat în dicţionare sau vocabulare speciale, consacrate terminologiei unei anumite discipline ştiinţifice. Dicţionar al Umbli române este o operă lingvistică, nu enciclopedică, informaţiile de natură tehnico-ştiinţifieă la care a trebuit să se recurgă uneori spre a se preciza denumirile plantelor, ale păsărilor, insectelor etc. sînt, în cazul nostru, mijloace auxiliare, pe care le folosim în lipsa altor posibilităţi mai simple. In noua redactare s-a renunţat la înglobarea în acelaşi articol a termenilor care se leagă indirect din punct de vedere semantic de cuvîntul-litlu, metodă des utilizată în forma veche a dicţionarului, de exemplu la numele de animale (cline, cal etc.), la numele de instrumente (coasă), la numele de obiceiuri şi credinţe populare etc. La cuvinte de tipul acesta se introduceau adesea amănunte foarte îndepărtate de cuvîntul-titlu, arătîndu-se, acolo unde redactorul avea impresia că este util s-o facă, ce părţi au instrumentele descrise, la ce se pot folosi, ce deprinderi au animalele descrise, ce se spune despre ele în popor etc. La cîine, de exemplu, se arată că « puiul de cîine se chiamă c ă ţ e 1, iar femela c ă ţ e a », că acest animal « b a t e, b a u n ă, b 1 e h ă i e, b r ă h nes t e, c h e 1 ă 1 ă i este» etc.; se înşiră apoi bolile cîinilor, numele dinilor după aspectul părului etc. Potrivit cu posibilităţile şi cunoştinţele redactorilor, se făceau, deci, scurte studii onomasiologice ale cîte unui cuvînt. Ideea este, desigur, foarte interesantă. Principiile unui dicţionar onomasiologic fiind însă diferite de cele ale dicţionarului de faţă, utilizarea lor nu a putut fi acceptată. Dintre procedeele de definire şi de explicare a cuvintelor incluse în dicţionar, definiţia prin genul proxim şi diferenţa specifică este cea mai apropiată de natura obiectelor, fenomenelor şi acţiunilor exprimate prin cuvinte, întrucit constituie o descriere succintă, cu ajutorul căreia se identifică obiectele respective. Ea se foloseşte aşadar cu precădere la substantivele şi verbele cu sens mai mult ori mai puţin concret. Pentru cuvintele care formează serii semantice, cum sînt numele anotimpurilor, zilelor, lunilor, gradelor de rudenie, gradelor militare, dansurilor etc., pentru majoritatea substantivelor abstracte, pentru diminutive şi augmentative s-au aplicat definiţii-tip. în definiţia substantivelor nume de animale şi de plante, de exemplu, intră în mod obligatoriu indicarea familiei, clasei, încrengăturii în care se încadrează animalul sau planta, descrierea succintă a caracteristicilor semnificative (rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe, în cazul plantelor; forma corpului, a capului, a membrelor, culoarea părului, a penelor, în cazul animalelor), utilitatea generală a animalului sau a plantei definite, locul geografic (în cazul celor existente în alte ţări) etc. Dacă mai multe specii de animale sau de plante poartă un singur nume, definiţia nu urmează detaliile zoologice sau botanice ale speciilor. Cînd însă între speciile desemnate printr-un singur cuvînt există deosebiri, cunoscute şi remarcate de vorbitori, ele se menţio- - XII - nează în conţinutul definiţiei. Astfel, de pildă, se arată că, dintre cele două plante care poartă numele de telegraf, una (Boussingaultia baselloides) are flori albe cu miros plăcut, iar a doua (Tradescantia virginica) are flori roz-purpurii. Cînd numele de plantă sau de animal este generic, de exemplu mac sau muscă, diversele specii se înşiră sub: a), b), c) etc. Folosirea sinonimelor pentru delimitarea conţinutului unui cuvînt se impune ca procedeu de delimitare semantică în special la cuvintele abstracte. Ar fi, se înţelege, insuficient ca un substantiv de tipul lui prospeţime să fie glosat numai prin formula « calitatea de a fi sau de a părea proaspăt », pentru că, în felul acesta, explicaţia s-ar reduce la legătura etimologică dintre prospeţime şi proaspăt, fiind în mare măsură o tautologie. De aceea se recurge şi la seria sinonimică: «noutate, tinereţe, vioiciune, gingăşie, frăgezime». Nici unul dintre sinonimele înşirate nu acoperă perfect sfera semantică a lui prospeţime, dar toate împreună îi precizează cît se poate de exact înţelesul. în explicaţiile de tipul acesta, seria de sinonime intră într-o ordine pe care o determină necesităţile impuse de valorile semantice ale cuvîntului: la subtil, de exemplu, în ordinea: « care pătrunde, sesizează cele mai fine nuanţe, care poate face distincţiile cele mai fine, ager, ascuţit, abil, fin ». Pe lîngă seria sinonimică se folosesc şi sinonime izolate, dacă, exceptînd nuanţele stilistice, aceste sinonime sînt perfect echivalente cu termenul explicat. Este vorba, în fond, de glosările unui cuvînt popular sau regional prin unul cult (vintre, glosat prin « abdomen »), de glosările unui cuvînt învechit prin unul actual (prinsoare, glosat prin «închisoare»), de glosările unui termen argotic prin unul neargotic (mangli, glosat prin «fura ») etc. Definirea adjectivelor şi adverbelor primare de tipul lui mic, negru, roşu, verde, tocmai etc. impune referirea la diversele corelaţii dintre aceste cuvinte şi sinonimele sau antonimele lor siu, în cazul adjectivelor, chiar explicarea lor prin indicarea obiectelor care au în mod obişnuit însuşirea respectivă. Fără asemenea referiri, cuvinte ca cele citate ar trebui definite în termeni atît de complicaţi, încît definiţia, în loc să clarifice lucrurile, ar avea ea însăşi nevoie de explicaţii. Nu ar fi de mare folos pentru cititorul dicţionarului nostru dacă, de exemplu, la roşu, verde sau negru s-ar arăta numărul de vibraţii ale acestor culori în spectrul de lumină, in loc de a se spune că roşu, verde sau negru sînt culorile obişnuite ale anumitor obiecte cunoscute de toată lumea. Dicţionarul limbii române conţine şi cuvinte pe care izvoarele existente le glosează diferit, iar uneori, contradictoriu. Astfel, subst. maciorâ înseamnă, după Pasca, Gl. «rest de tutun în pipă, copt în spuză, care se pune pe măsea», iar după Coman, GL «tăria (sau puterea) ce-o capătă tutunul pus anume la foc». Unul şi acelaşi izvor (ALR) înregistrează, la expresia mai an, sensul de «anul trecut», dar şi sensul mai vag « cu cîţiva ani în urmă ». în asemenea cazuri, cea mai potrivită soluţie am crezut că este reproducerea glosărilor din izvoare. Cînd, prin urmare, în loc de o simplă definiţie, apar la un cuvînt explicaţii variate, conţinînd uneori şi date care par a se contrazice între ele sau chiar se şi contrazic, dar sînt indicate sursele acestor explicaţii, sîntem în faţa unei stări de fapt a cărei limpezire definitivă urmează a fi găsită în viitor prin studii şi cercetări speciale de lexicologie. Ori de cîte ori nu au putut fi interpretate, astfel de glosări au fost reproduse între semnele citării. Numeroase conjuncţii, prepoziţii, adverbe, pronume şi numerale nu au în dicţionar definiţii propriu-zise; locul lor în limbă a fost stabilit pe baza funcţiunii lor gramaticale. întrebuinţarea curentă a sinonimelor la explicarea cuvintelor face ca Dicţionarul limbii române să fie foarte bogat în sinonime. în plus, el înregistrează serii sinonimice care completează definiţia lărgită sau chiar îi ţin locul. O serie sinonimică se consideră încheiată în momentul cînd ultimul ei termen nu mai poate fi echivalat cu punctul de plecare, în speţă cuvîntul-titlu. Seria sinonimică este luată deci, în primul rînd, ca o succesiune de echivalenţe bilaterale între fiecare dintre termenii ei şi cuvîntul-titlu. Ea poate să reprezinte însă şi o succesiune de cuvinte care, numai împreună, sînt echivalente cu cuvîntul-titlu. în acest caz, seria se sfîrşeşte acolo unde introducerea unui cuvînt nou ar desfiinţa echivalenţa amintită. Serii sinonimice din prima categorie se întîlnesc la numele de plante şi de animale, la numele de luni, la numele de popoare, la cuvintele formate cu afixe sinonimice. De exemplu, prigoare are în seria lui pe albinărel, furnicar, viespar, viespariţă. Serii sinonimice din a doua categorie se întîlnesc în special la cuvintele abstracte, ca prospeţime şi subtil, citate mai înainte, la care seria sinonimică are în totalitatea ei rolul unei explicaţii, fiecare termen putînd fi identificat numai sub un anumit aspect cu cuvîntul-titlu la care se referă. Cele două modalităţi de determinare a unei serii sinonimice arătate mai sus sînt combinate în dicţionarul nostru cu criteriul morfologic, potrivit căruia nici o serie sinoni- - XIII - mică explicativă nu poate fi constituită decît din părţi de vorbire de acelaşi fel sau din peri-fraze care au aceeaşi funcţiune gramaticală ca şi termenul explicat. Nu intră, aşadar, substantive sau adverbe în seria sinonimică a unui adjectiv, nu intră verbe în seria care explică un substantiv ş.a.m.d. Echivalentele semantice bilaterale, pe de o parte, identitatea morfologică, pe de alta, reprezintă principiile fundamentale ale utilizării seriilor sinonimice la explicarea diverselor cuvinte din dicţionar. Afară de definiţii şi de serii sinonimice, s-au folosit şi alte mijloace pentru încadrarea cuvîntului în sfera lui semantică. Astfel, după indicaţia v. (— vezîJTrTinteriorul sau la sfîrşitul unei definiţii s-au înregistrat sinonimele parţiale ale unui cuvînt, iar după cf. (= confer), s-au redat un număr de asociaţii şi analogii, care nu trec însă dincolo de sfera semantică propriu-zisă a cuvîntuluT explicat. Nu s-au cercetat posibilităţile^ limbii române de a exprima toate noţiunile sugerate de un anumit cuvînt şi nu s-a trecut nici la descrieri enciclopedice ale termenilor din asocierile posibile. Analogiile şi asociaţiile semantice amintite ţin seamă de poziţia cuvintelor în limbă şi numai în mod excepţional se referă la noţiuni ca atare. Multe dintre explicaţiile necesare stabilirii importanţei semantice a unui cuvînt în limbă sînt greu de cuprins în formulări cu caracter general. De aceea, ele au fost puse între paranteze, arătîndu-se, de pildă, dacă un cuvînt nu are sens precizat în izvoare, dacă apare numai în descîntece, ghicitori sau jocuri de copii etc. Tot cu ajutorul parantezelor s-au scos în evidenţă şi unele valori semantice sau stilistice. Astfel, pentru sensul pe care-1 are suspin, urmat de diferite determinări destinate să accentueze intensitatea sentimentului care provoacă suspinul, s-a spus: (cu determinări indicînd intensitatea simţirii). La val a fost nevoie de paranteze explicative spre a se preciza cînd «predomină ideea de aplecare şi de ridicare », cînd « predomină ideea de masă învolburată » etc. Parantezele explicative conţin adesea indicaţii sau aprecieri care se referă şi la stilistică în sens larg, pentru că întrebuinţarea corectă a cuvintelor depinde de înţelegerea justă a semnificaţiei şi circulaţiei lor în limbă. CARACTERUL NORMATIV AL DICŢIONARULUI LIMBII ROMÂNE Prin caracter normativ se înţelege în lucrarea noastră indicarea normelor literare de folosire a cuvintelor. In unele tipuri de dicţionare, aplicarea acestor norme începe chiar de la selectarea cuvintelor, prin eliminarea celor considerate neliterare. Norma rezultă, prin I urmare, din însuşi faptul că abaterea nu este amintită. Procedeul are avantajele şi dezavan- tajele lui. După cum rezultă însă din observaţiile privitoare la principiile de selectare aplicate în dicţionarul de faţă, indicarea îndepărtărilor de la limba literară se impunea în mod expres. ■ In Dicţionarul limbii române, aplicarea normei începe de la cuvîntul-titlu, redat în forma lui literară, chiar dacă ea nu corespunde formei etimologice în sens strict sau ocupă o suprafaţă geografică redusă. E cazul, de exemplu, al lui mîine şi al lui pline, care, în formele regionale mine şi pine, sînt şi mai apropiate de mane şi panem din latină, şi au totodată o răspîndire geografică mai mare decît corespondentele lor literare. Dar, exceptînd limbajul artistic (şi acesta numai în parte), nici o altă variantă a limbii literare nu mai ( întrebuinţează pe mîne şi pine. Tot astfel, părete, meşterşug şi altele, deşi mai aproape de etimon decît perete şi meşteşug, au rămas totuşi regionale. Adoptarea unei forme pentru cuvîntul-titlu este în acelaşi timp strîns legată de ortoepie şi ortografie. Formele pentru cuvîntul-titlu au fost alese luîndu-se în considerare regula de pronunţare sau de scriere sau şi una şi alta. I Principiul ortoepic nu s-a aplicat însă numai la cuvîntul-titlu. Intr-un paragraf special al articolelor din dicţionar se arată ce pronunţări mai răspîndite există, iar cînd a fost necesar, s-a indicat pronunţarea literară, de exemplu la maleabil, la real etc. Particularităţile fonetice generale de la sine înţelese au rămas însă nerelevate. O chestiune de ortoepie, cu implicaţii semantice şi stilistice, este accentuarea. In dicţionarul nostru, fiecare cuvînt-titlu cu mai multe silabe poartă un accent. Cînd acesta t diferă după regiuni, se pune în fruntea articolului forma literară: mijloc, mérinos, midie etc., nu mijloc, mérinos, midie etc., iar accentuarea neliterară este menţionată la sfîrşitul articolului. în cazul compuselor, se notează atît accentul secundar cît şi accentul principal. La un mic număr de cuvinte, ca mărăcie (probabil mărăcie), regionalism din Transilvania, cu sensul « cărbune de calitate inferioară, turbă», moisă (probabil moisă), regionalism din Hunedoara, - XIV - cu înţelesul « burete comestibil de culoare galbenă sau verde» etc., accentuarea n-a putut fi stabilită şi de aceea n-a fost notată. Normele literare sînt prezente şi în clasificarea gramaticală, în indicarea părţii de vorbire, a genului şi a numărului plural, a diatezei, conjugării, caracterului tranzitiv, intranzitiv şi absolut ale verbelor, în indicarea prezentului indicativ (persoana I sau a IlI-a) şi a formelor aberante de conjugare. Determinarea genului gramatical este o operaţie delicată, cînd nu dispunem de informaţii suficiente. Astfel un regionalism ca maca ret «sfredel cu care minerii fac găuri de introdus dinamita în stîncă » ar putea fi neutru, dar, necunoscîndu-i-se forma de plural, indicarea genului ar fi fost arbilrară. Situaţii asemănătoare se întilnesc şi li alte cuvinte: vechi, învechite, ba chiar şi la unele recente. Din această categorie fac parte, de exemplu, meslehei «atribuţie, însărcinare», mar asin «prevestire, piază rea», dar şi magnezit, molibden etc. al căror gen gramatical nu poate fi uşor stabilit din cauză că pluralul nu este atestat şi probabil nici nu există. Şi în cazuri de felul acesta, s-a renunţat la indicarea genului. O serie de substantive au două genuri. La unele, ca metod-metodă, omlet-omletă, parantez-parantezd, ro(ocal-rolocoala^JolAoată etc., genul dublu apare la singular; la altele, ca metaloizi-mcfatoide, nuclei-nuclee, robineţi-robinete, secoli-secole, vagoneţi-vagonete etc., genul dublu ne întîmpină la plural. De obicei, la termenii tehnici masculinul este utilizat "de tehnicieni, iar neutrul de marea majoritate a vorbitorilor. Cuvintele care nu sînt termeni tehnici urmează altă cale. Astfel, dintre secoli-secole, s-a impus neutrul, iar dintre umeri-umere, masculinul. Rezolvarea în dicţionar variază, bineînţeles, de la caz la caz. Necesitatea menţionării pluralului se datoreşte modului lui de formare, precum şi existenţei dubletelor şi tripletelor, ('are au uneori valori stilistice diferite. Situaţia formelor de plural este redată în mai multe feluri. Cînd avem a face cu două plurale, dintre care unul neliterar, se notează întîi pluralul literar: la magazin, la roată se dau pluralele magazine, magazinuri; roţi, roate. Cinci un plural se foloseşte numai pentru unul dintre sensurile cuvîn-tului, faptuFse” notează prin numărul corespunzător sensului pus înaintea formei de plural. Cînd una dintre formele de plural are o situaţie specială, fiind, de exemplu, învechită, rară etc., ea este precedată de o paranteză explicativă. La cuvintele neliterare al căror plural nu apare în izvoarele folosite de noi, dar e posibil, s-a considerat că pluralul este necunoscut, chiar dacă el s-ar fi putut reconstitui, ca în cazul lui mescătoare (învechit)« vadră ». Atît la declinare, cît şi la conjugare se dau formele flexionare duble sau cele care se abat de la norma literară. La substantive ca oroare, vînătoare, care, alături de formele literare de genitiv-dativ (ororii, vînătorii), au şi formele oroarei, vînătoarei, acestea din urmă au fost menţionate ca abateri. La substantivele terminale în -că, -gă (maică, neică, taică, rugă, togă etc.) s-a arătat de fiecare dată care este forma literară a genitiv-dativului, dar s-au înregistrat şi formele regionale sau populare. La un cuvînt ca om, vocativul învechit oaiue a fost şi el înregistrat. Verbele care prezintă fenomene similare eu cele arătate la nume conţin, în alineatul penultim al articolului, toate indicaţiile gramaticale considerate utile. Astfel, la merge se arată că perfectul simplu merş(u), învechit, se mai întrebuinţează regional, la mirosi se subliniază accentuarea regională a persoanei I a indicativului prezent miros etc. Formele iotaci-zate intră şi ele în această categorie, de aceea la vedea după văd apare şi văz (persoana I indicativ prezent şi conjunctiv prezent). Unul dintre aspectele normelor literare este cel stilistic. Deşi dicţionarul nostru nu şi-a propus să cerceteze repartizarea stilistică a vocabularului românesc, el face precizări de felul acesta, dar numai spre a diferenţia valorile cuvintelor. Prin urmare, s-a subliniat raritatea utilizării, caracterul neobişnuit al unor sensuri, s-a notat cînd avem a face cu creaţii personale, cu folosirea livresca, familiară sau argotică, s-au indicat latinismele, grecismele, turcismele, franţuzismele etc. Prin n e o b i ş n u i t se caracterizează cuvintele şi sensurile utilizate în mod cu totul izolat, dar care concordă cu structura generală a vocabularului limbii române, de exemplu, mamelucărie, atestat la Caragiale. Prin rar se notează situaţii ca aceea a verbului mariaj oi, însemnînd «a se grozăvi, a-şi da aere» şi atestat o singură dată în materialul nostru. La sensurile « a întrece, a învinge » ale lui tăia s-a făcut menţiunea familiar, la plisc, în înţelesul de «gura omului», s-a arătat că accepţia aceasta este peiorativă sau glumeaţă etc. Utilizarea figurată a cuvintelor este în opoziţie cu utilizarea proprie, şi de aceea, în termenul general figurat nu se fac specificări suplimentare asupra figurii de stil - XV - decît dacă ele sînt absolut necesare. De exemplu, la spadă, pe lîngă indicaţia figurat, s-a spus, între paranteze: «simbolizînd forţa, puterea, stăpînirea», spre a se atrage atenţia asupra elementului care uneşte citatele ilustrative. Uneori asemenea precizări sînt chiar denumirile figurilor de stil. Astfel, la verbul a trage se arată că sensul din construcţiile de tipul l-a tras fereastra a rezultat prin metonimie. Conţinutul acestor precizări suplimentare variază în funcţie de situaţiile concrete în care se găsesc sensurile. Condiţia esenţială este de a respecta caracterul de opoziţie globală dintre figurat şi propriu. înregistrarea curentă la sfîrşitul articolelor din dicţionar a variantelor celor mai interesante constituie încă o modalitate de redare a normei lingvistice, căci variantele dau imaginea transformărilor formale ale cuvîntului-titlu. S-au reţinut şi s-au notat în primul rînd variantele care conţin o modificare fonetică accidentală (metateză, afereză, proteză, epenteză, asimilaţie, disimilaţie etc.). Tot printre variante au fost însă incluse şi acele dublete etimologice a căror istorie este imposibil de separat de istoria cuvîntului-titlu. ■k Prin continuarea Dicţionarului limbii române se realizează unul dintre marile deziderate ale culturii naţionale. Publicînd această operă, noii redactori valorifică nu numai propria lor muncă, ci şi strădaniile cîtorva generaţii de cercetători ai limbii române, a căror activitate lexicografică a permis să nu se reia totul de la capăt. La acest fapt se adaugă satisfacţia noastră de a fi fost sprijiniţi de numeroşi informatori din întreaga ţară, care au contribuit, din dragoste pentru limba şi cultura naţională, la completarea cunoştinţelor noastre asupra termenilor populari. Preţioase informaţii lexicale au adus Despina Ursu şi \. • A. Ursu, cercetători la Centrul de lingvistică, filologie şi folclor din Iaşi, punîndu-ne la dispoziţie materialul adunat de ei pentru elaborarea unei lucrări privitoare la istoria împrumuturilor recente în limba română. Rod al unei strînse colaborări între colectivele de lexicografi de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, lucrarea care începe cu fascicula de faţă se deosebeşte ca structură şi volum de toate dicţionarele anterioare. Astfel, în comparaţie cu Dicţionarul limbii române literare contemporane (apărut între anii 1955 şi 1957) şi cu Dicţionarul limbii române moderne (apărut în 1958), Dicţionarul limbii române va fi, în primul rînd, mult mai bogat. El va conţine circa 140 000 de cuvinte şi variante. în al doilea rînd, analiza acestor cuvinte, mai complexă şi mai nuanţată decît în oricare dintre lucrările similare de pînă acum, dă cititorului mari posibilităţi de a înţelege şi a aprofunda mişcarea lexicului românesc în timp şi în spaţiu. Seria nouă a Dicţionarului limbii române diferă atît cantitativ, cit şi calitativ de vechile redactări, cuprinse în volumele publicate pînă în 1944. Înlăturînd din expunerea istoriei cuvintelor intervenţiile enciclopedice, care aduceau adesea o notă de diletantism, autorii seriei noi au adoptat modul cel mai puţin complicat de prezentare a faptelor lexicale. S-au formulat de asemenea principii riguroase de selectare a materialului şi s-a redus în consecinţă numărul aprecierilor făcute arbitrar. Potrivit principiului de a se înregistra fidel lexicul limbii române în totalitatea lui, au fost introduse în dicţionar chiar şi unele cuvinte cărora nu li s-au putut stabili sensul, categoria gramaticală sau provenienţa geografică. Fiind conştienţi că dispun de mijloace de cercetare, teoretice şi practice, mult superioare celor din trecut, autorii sînt decişi totodată să-şi îmbunătăţească metodele de lucru. Una dintre principalele lor preocupări în acest sens este reconsiderarea bibliografiei, în vederea înlăturării şi înlocuirii treptate a ediţiilor necorespunzătoare prin ediţii ştiinţifice, nou apărute sau care vor apărea în cursul editării dicţionarului. Punînd această lucrare la îndemina publicului, am fost animaţi de dorinţa de a oferi tuturor celor interesaţi un instrument cît mai perfecţionat de cunoaşteri1 a bogăţiei, varietăţii şi frumuseţii limbii noastre naţionale. CÎTEYA ÎNDRUMĂRI PENTRU FOLOSIREA DICŢIONARULUI Cifra mică pusă, mai sus, după unele cuvinte-titlu (mai *) indică numărul de ordine al omonimelor sau al omografelor. Cifra pusă, în paranteză, pe lîngă un cuvînt dintr-o definiţie, pe lîngă o formă gramaticală etc. trimite la sensul respectiv al acelui cuvînt. De exemplu: macagiu «muncitor. . . care se ocupă cu manevrarea macazurilor (1) ». Cifra pusă ca numitor, după indicaţia de pagină a izvorului, arată, la textele chirilice sau la cele cu alfabet de tranziţie, rîndul, iar la periodicele moderne, coloana. De exemplu: maior, ist. 64/32; contemp. 1963, nr. 872, 3/2. Cifra mică pusă, mai sus, după indicaţia de pagină a unui izvor scris cu caractere chirilice ori cu alfabet de tranziţie, arată coloana. De exemplu: biblia (1688), 363 2/16. Semnul <0 în interiorul unui articol marchează unităţile frazeologice (locuţiuni, expresii, compuse etc.) subordonate unui sens, principal, precum şi schimbările stilistice sau gramaticale care intervin în cadrul unui sens, fără să comporte o nouă definiţie. Semnul + în interiorul unui articol marchează sensurile subordonate unui sens principal, uneori şi unităţile frazeologice mai îndepărtate de un sens principal. Semnul ? arată că accentul, pluralul, indicativul prezent, categoria gramaticală etc. ale cuvîntului-titlu nu sînt cunoscute. > « a dat. . . » < = « provine din...» Semnul * se pune (la indicaţiile etimologice) înaintea cuvintelor care nu sînt atestate în texte. Numărul situat sub coloana din dreapta a paginii indică suma cuvintelor şi variantelor lexicale din fiecare volum, înregistrate pînă la pagina respectivă. Semne speciale folosite pentru a reproduce pronunţarea unor cuvinte regionale apărute în izvoare: c (africată alveo-palatală surdă) în cas «ceas», cqie «cheie», fţce «fete», pcţle «piele»; £ (e deschis) în avq « avea », pţre « piere », tqme « teme »; g (africată alveo-palatală sonoră) în gană «geană», gindă «ghindă», obgqle «obiele», unge « unde »; g (ocluzivă palatală sonoră) în gaţă « gheaţă », gine « bine », gini « dinţi», gis « vis »; U (ocluzivă palatală surdă) în Uag « cheag», Uele « piele »; n (nazală palatală) în nam «neam», mnel «miel», vine «vie»; 0 (o deschis) în două « două », portă « poartă »; s (fricativă alveo-palatală surdă) în sins « cinci », fasi « face », ser « fier »; ş (ş palatal) în aşa « aşa», şapte « şapte »; u (timbru rotunjit al consoanelor finale) în bradii« brad »; 1 (fricativă alveo-palatală sonoră) în zână « geană », zqrme « vierme », zug « jug »; ' La umărul consoanelor indică palatalizarea: fţt'e «fete», h'ir «fir», Vagă «leagă», und'e « unde ». LISTA ABREVIERILOR a. = anul absol. = absolut acuz. = acuzativ adj. = adjectiv adj. dem. = adjectiv demonstrativ adj. inter.-rel. = adjectiv interogativ-relativ adj. nehot. = adjectiv nehotărît adj. pos. = adjectiv posesiv adv. = adverb Aeron. = aeronautică Agrie. = agricultură Agron. = agronomie alb. = limba albaneză; albanez Anat. = anatomie aor. = aorist ap. = apud Apic. = apicultură A. plast. = arte plastice Arheol. = arheologie Arhit. = arhitectură arom. = aromân art. * = articol; articulat art. adj. = articol adjectival art. hot. = articol hotărît art. nehot. = articol nehotărît art. pos. = articol posesiv Astron. = astronomie Ban. = Banat kg- = limba bulgară; bulgar Biol. = biologie Bis. = termen bisericesc Bot. = botanică Bucov. = Bucovina cat. = limba catalană; catalan cca --- circa ceh. = limba cehă; ceh cf. = confer Chim. = chimie com. --- comunicat de... sau co- municare din... cond.-opt. = condiţional-optativ conj. = conjuncţie conjunct. = conjunctiv Cor. = coregrafie Cosm. = cosmografie Culin. = artă culinară dalm. = limba dalmată ; dalmat dat. = dativ decl. = declinare def. = defectiv dial. = dialect ; dialectal Dobr. = Dobrogea ebr. = limba ebraică ; ebraic Ec. pol. = economie politică engad. = engadin engl. = limba engleză ; englez Entom. = entomologie esper. = esperanto expr. = expresie f. = feminin fact. = factitiv Farm. = farmacie ; farmacologie fig. = figurat Filoz. = filozofie Fil. = filologie Fin. = finanţe Fiz. = fizică Fiziol. = fiziologie Fon. = fonetică ; fonologie fr. = limba franceză ; francez friul. = friulan gen. = genitiv Geogr. = geografie Geol. = geologie Geom. = geometrie ger. = gerunziu germ. = limba germană ; german gr. = limba greacă ; grecesc Gram. = gramatică h = harta * Indicaţia (art.), între paranteze, arată că în izvoare a fost înregistrată numai forma articulată a cuvîntului-titlu. 2* - XX - Hort. = horticultură num. nehot. = numeral nehotărît ib. = ibidem num. ord. --- numeral ordinal id. = idem Numism. = numismatică Iht. = ihtiologie Olt. = Oltenia imper. = imperativ Ornit. = ornitologie imperf. = imperfect p. anal. --- prin analogie impers. = impersonal part. = participiu Ind. = industrie perf. c. = perfectul compus inf. = infinitiv perf. s. --- perfectul simplu interj. = interjecţie pers. = persoană intranz. = intranzitiv p. ext. = prin extensiune invar. = invariabil p. gener. = prin generalizare 1st. = istorie pl. ** = plural istr. = istroromân pl. tant. = pluralia tantum it. = limba italiană; italienesc pol. = limba poloneză; polonez Jur. = ştiinţe juridice port. = limba portugheză; portu¬ lat. * = (moştenit din) limba la¬ ghez tină; latinesc pref. = prefix lat. pop. --- latina populară prep. --- prepoziţie lat. med. = latina medievală p. restr. --- prin restricţie Lingv. --- lingvistică prez. = prezent Lit. = literatură prez. conjunct. = prezentul conjunctivului loc. = locuţiune prez. ind. --- prezentul indicativului loc. adj. = locuţiune adjectivală pron. = pronume loc. adv. = locuţiune adverbială pron. dem. = pronume demonstrativ loc. conj. = locuţiune conjuncţională pron. inter.-rel. = pronume interogativ-rela- loc. prep. = locuţiune prepoziţională tiv loc. vb. = locuţiune verbală pron. întăr. = pronume de întărire m. = masculin pron. neg. = pronume negativ magh. = limba maghiară; maghiar pron. nehot. = pronume nehotărît Maram. --- Maramureş pron. pers. = pronume personal Mat. = matematică pron. pos. = pronume posesiv Med. = medicină pron. refl. = pronume reflexiv Med. vet. = medicină veterinară prov. = limba provensală; proven¬ megl. = meglenoromân sal Meteor. = meteorologie Psih. = psihologie m. gr. = limba medie greacă; me- r = recto dio-grec refl. = reflexiv Mii. = termen militar refl. impers. = reflexiv impersonal Min. = minerit refl. pas. = reflexiv pasiv Mitol. = mitologie refl. recipr. = reflexiv reciproc m. m. perf. --- mai mult ca perfectul refl. unipers. = reflexiv unipersonal Mold. = Moldova retorom. = limba retoromană; reto¬ Munt. = Muntenia roman Muz. = muzică rom. = limba română; român n. = neutru rus. = limba rusă; rus Nav. = termen de navigaţie săs. = săsesc ngr. = limba neogreacă; neogrec sard. = limba sardă; sard nom. = nominativ ser. = limba sîrbo-croată; sîrbo- n. pr. = nume propriu ^ croat nr. = număr sec. = secolul num. = numeral s.f. = substantiv feminin num. adv. = numeral adverbial sg. *** = singular num. card. = numeral cardinal sg. tant. = singularia tantum num. col. --- numeral colectiv sicii. = dialectul sicilian num. multipl. = numeral multiplicativ Silv. = silvicultură * Indicaţia « Din lat.» arată că un cuvînt a fost împrumutat din limba latină. ** Indicaţia (pl.)5 între paranteze, arată că în izvoare a fost înregistrată numai forma de plural a cuvîntului-titlu. *** Indicaţia (sg.), între paranteze, arată că în izvoare a fost înregistrată numai forma de singular a cuvîntului-titlu. - XXI - gjav> = limba slavă; slav slov. = limba slovenă; sloven s = substantiv masculin = substantiv neutru = serie nouă (a Atlasului lingvistic român) Sp# = limba spaniolă; spaniol spec. = prin specializare subst. = substantiv suf. = sufix supl. = supliment Şt* nat. = ştiinţele naturii tăt. = limba tătară; tătăresc tc. = limba turcă; turcesc Tehn. = tehnică Teol. = teologie Text. = industria textilă Tipogr. = tipografie Top. = toponimie Transilv. --- Transilvania tranz. = tranzitiv tranz. fact. = tranzitiv factitiv ţig- = limba ţigănească; ţigănesc ucr. = limba ucraineană; ucrai¬ nean unipers. = unipersonal V = verso V. = vezi v. (urmat de un nume de limbă) --- vechi vb. = verb V. cuv. = vezi cuvîntul sau cuvintele vegl. = limba vegliotă; vegliot viit. = viitor voc. = vocativ v. sl. = vechea slavă Zool. = zoologie ir BIBLIOGRAFIE1 A I-IX AARON, A. AARON, P. AARON, P. F. AARON, S. H. F. AARON, G. 2|^ F. AARON, I. I —III m P. AARON, P. T. AARON, S. A. AAT ABC ABEŢEDAR 3 ADAM, R. ADAM, S. = Material (manuscris) cules în anchetele dialectale efectuate de institutele de lingvistică ale Academiei Republicii Populare Române în anii 1949 ş.u.: I (Valea Crişului Negru), II (Valea Sebeşului), III (Valea Jiului), IV (Ţara Haţegului), V (Valea Bistriţei), VI (Valea Moldovei), VII (Maramureş), VIII (Valea Sucevei), IX (regiunea Bacău)2. = Vasilie Aaron, Anul cel mănos, bucuria lumei. Un cîntec în stihuri îndemînatece... Sibii, în privileghiata Tipografie a lui Ioan Bart, 1820. = Vasilie Aaron, Patimile şi moartea a Domnului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos. în stihuri alcătuite de... Braşov, în Tipografia lui Gheorghie de Şobel, 1805. = Vasilie Aaron, Praxisul forumurilor bisericeşti. Alcătuit [sau tradus ?] de... [Manuscris din 1805; Bibi. Acad. R.P.R., cota 862]. = Vasilie Aaron, Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet. Prin..., în versuri alcătuită, şi acum întîi tipărită. Sibii, în Tipografia lui Ioan Bart, 1821. = Florian Aaron, Manual de geografia cea mică pentru trebuinţa tinerilor începători. Bucureşti, 1839. = Florian Aaron, Idee repede de istoria prinţipatului Ţârii Româneşti. Tomul I —III. Bucureşti, în Tipografia lui Î. Eliad, I: 1835; II: 1837; III: 1838. = P. P. Aaron, Pâstoriceasca poslanie sau dogmatica învăţătură a bisericii Răsăritului... Tipărită... în Blaj, 1760, de Petru Sibianul, tipograf. = Theodor Aaron, Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior... La Buda, cu tipariul C[răieştii] Universităţi din Pesta, 1828. = [Fragmente de algebră, aritmetică şi trigonometrie; manuscris muntean din 1801, fără titlu; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1081]. = ABC sau alphavit pentru folosul şi procopsala şcoalelor celor normaleşti a neamului românesc. Blaj, 1783. = Gr. Pleşoianu şi Gh. Librier, Abeţedar greco-român... Bucureşti, 1825. = Ioan Adam, Rătăcire. Roman. Bucureşti, Editura «Cartea românească », [1926]. = Ioan Adam, Sybaris. Roman. Bucureşti, Editura autorului, 1902. 1 în bibliografia de faţă sînt cuprinse toate cărţile şi periodicele din care a fost extras material pentru susţinerea definiţiilor, ilustrarea cuvintelor, sensurilor, formelor şi variantelor din Dicţionarul limbii române. Lista aceasta, precum şi aceea a abrevierilor, se vor completa pe măsură ce lucrarea va apărea. 2 Cifra arabă care urmează după cea romană indică localitatea anchetată. Pentru aflarea corespondenţei cifrelor arabe cu numele localităţii, v. Anexa I de la sfîrşitul bibliografiei de faţă. - XXIV - AETHIOPICA AGÎRBICEANU, A. f) AGÎRBICEANU, D. Ţ. f AGÎRBICEANU, L. T. ^ AGÎRBICEANU, P. M. AGÎRBICEANU, S. P. Î AGRONOMIA (18. . . ) AGROTEHNICA, I —II AHILEU ALAS ¿ţ ALBINEŢ, M. % ALBOTEANU, GRAM. ALBOTEANU, GRAM. ROM. ALECSANDRI, F. ALECSANDRI, I. S. ALECSANDRI, M. C. a ALECSANDRI, O. (3 ALECSANDRI, O. P. ¡¿ţ ALECSANDRI, P. I —III ALECSANDRI, POEZII 10- ALECSANDRI, P. P. ALECSANDRI, S. ALECSANDRI, S. L. ^ ALECSANDRI, T. = A lui Iliodor istorie ethiopicească. Cinci cărţi. [Manuscris din 1772 • Bibi. Acad. R.P.R., cota 355]. = Ion Agîrbiceanu, Arhanghelii. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1956. = Ion Agîrbiceanu, De la ţară. Budapesta, Institutul tipografic şi de editură « Luceafărul», 1906. = I. Agîrbiceanu, Legea trupului (Povestea unei vieţi). Roman. Bucureşti, Editura Librăriei Universala Alcalay & Co., 1926. = I. Agîrbiceanu, Popa Mart. Povestire după o legendă. Bucureşti, Editura Librăriei H. Steinberg, 1920. = Ion Agîrbiceanu, Schiţe şi povestiri. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1954]. (Biblioteca pentru toţi). = Agronomia. Diurnal de agricultură şi economia rurală. Bucureşti, 1859-1861. = G. Ionescu-Şişeşti — Irimie Staicu, Agrotehnica. Voi. I—II. Ministerul agriculturii şi silviculturii. Bucureşti, Editura agro-silvică de stat, 1958. = [Metastasio], Ahileu la ostrovul Şirului. [Comedie tradusă — probabil de Al. Beldiman — în Moldova] « din limba grecească pe limba mol-dovinească». [Manuscris din 1783; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1818]. = Adevărul literar şi artistic. Seria a 2-a. Bucureşti, 1920—1939. — I. F. Sobernheim, Macroviotica sau regule pentru păstrarea sănătăţei şi prelungirea vieţei. Alcătuită în limba ghermană de..., iar pe cea românească tradusă de Ioan T. Albineţ... Ieşi, în Tipografia Albinei, 1838. = Gramatica românească. întocmită de... şi predată în Seminarul de la Socola. [Manuscris din jurul anului 1835; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3609]. = Gramatică românească. Întocmită de... şi predată în Seminarul de la Socola începînd cu anul 1804. [Manuscris din anii 1809—1810; Bibi. Acad. R.P.R., cota 539]. = V. Alecsandri, Farmazonul din Hirlău. Comedie în trii acte... Iaşi, la Cantora Foaiei săteşti, 1840. (Repertoriul Teatrului naţional din Iaşi, nr. 1). = V. Alecsandri, C. C. Iorgu de la Sadagura sau nepotu-i salba dracului. Comedie în 3 acte. Iaşi, la Institutul Albinei, 1844. = V. Alecsandri, Modista şi cinovnicul. Comedie într-un act... Iaşi, 1841. (Repertoriul Teatrului naţional din Iaşi, nr. 7). — V. Alecsandri, Opere alese. I: Poezii. Ediţie îngrijită de G. C. Nico-lescu. Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., 1949. = Vasile Alecsandri, Opere complete. Proza. A doua ediţie populară. Bucureşti, « Minerva », 1910. (Biblioteca scriitorilor români). = Vasile Alecsandri, Opere complete. Poesii. Volumul I: Doine şi lăcrimioare; volumul II: Mărgăritărele; volumul III: Pasteluri şi legende 3. Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1875. = Vasile Alecsandri, Poezii. Voi. II. (Opere complete). Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1896. = Vasile Alecsandri, Poesii populare ale românilor. Adunate şi întocmite de... Bucureşti, Tipografia lucrătorilor asociaţi, 1866. = V. Alecsandri, Scrisori. Publicaţie îngrijită de II. Chendi şi E. Car-calechi. [Voi.] I. Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1904. = V. Alecsandri, Salba literară... Iaşi, Tipografia lui Adolf Bermann, 1857. = Vasilie Alecsandri, Opere complete. Partea întîia: Teatru. Volumul I : Canţonete comice, scenete şi operete; volumul II: Vodeviluri; volumul III: Comedii; volumul IV: Drame. Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1875. 8 Citatele din volumul al III-lea au fost extrase atît din ediţia din 1875 (paginată, de la 1 la 194 şi, în continuare, de la 2 la 144), cît şi din Opere complete. Poezii. Voi. II. Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1896. - XXV - V. Alecsandri, Teatru. Cu o introducere de G. Orzea şi F. I. Bociort. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [vol. I] 1952, [vol. II] 1953. (Clasicii români). Voltaire, Alzira sau americanii. Tragedie în cinci acte. Tradusă de Gr. Alexandrescu. Bucureşti, în Tipografia lui Eliad, 1835. Florian, Eliezer şi Neftali. Poem tradus de Gr. Alexandrescu. Bucureşti, în Tipografia lui Eliad, 1832. Grigore Mihail Alexandrescu, Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule. Bucureşti, Tipografia naţională a lui Ştefan Rassidescu, 1863. Gr. Alexandrescu, Opere. [Vol. I]. Ediţie critică, note, variante şi bibliografie de I. Fischer. Studiu introductiv de Silvian Iosifescu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1957. Gr. Alexandrescu, Poezii. Ediţie completă. Iaşi, la Cantora Foaiei săteşti, 1842. Gr. Alexandrescu, Suvenire şi impresii. Epistole şi fabule. Bucureşti, 1847. Istoria lui Alexandru cel Mare. A cincea ediţie. Bucureşti, tipărit la Iosef Copainig, 1850. Alexandrie a marelui împărat Alecsandru Machidon... [Manuscris din 1746; Bibi. Acad. R.P.R., cota 438]. Alexandria. [Manuscris din 1784; Bibi. Acad. R.P.R.,cola 1155]. Viata şi povestea şi lucrurile marelui Alexandru Machedon. [Manuscris din 1799; Bibi. Acad. R.P.R., cota 270]. Theochar Alexi, Rumänisch-deutsches Wörterbuch. Zweite verbesserte und vervollständigte Auflage. Kronstadt (Brasso), Verlag von H. Zeid-ner, 1906. Dr. G. Alexici, Texte din literatura poporană română, adunate de... Tomul I. Poesia tradiţională. Budapesta, Editura autorului, 1899. Algebra. Manual pentru clasa a VIII-a de Gh. Dumitrescu. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. Algebra. Manual pentru clasa a IX-a de G. Dumitrescu. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. Algebra pentru clasa a X-a reală. Manual de Iacob Crişan şi Alexandru Pop. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. Nicolaie Al Lupului, Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi. Craiova, Editura Tiparul « Prietenii ştiinţei», [f.a.]. Atlasul lingvistic român. Partea I. Material netipărit4. Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul limbii române din Cluj. Partea I (ALR I), vol. I: Părţile corpului omenesc şi boalele lui. Cluj, Muzeul limbii române, 1938; vol. II: Familia, naşterea, botezul, copilăria, nunta, moartea. Sibiu, Muzeul limbii române, Leipzig, Otto Harrassowitz, 1942 5. Atlasul lingvistic român. Partea II. Material netipărit6. Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul limbii române. Partea II (ALR II), vol. I: A. Corpul omenesc, boale (şi termeni înrudiţi). B. Familia, naşterea, copilăria, nunta, moartea, viaţa religioasă, sărbători. C. Casa, acareturile, curtea, focul, mobilierul, vase, scule. Sibiu, Muzeul limbii române, Leipzig, Otto Harrassowitz, 1940 1. 4 Cifrele arabe de la numărător, care urmează după indicaţia părţii, arată numerele întrebării, cele de la numitor, localităţile anchetate. Pentru aflarea corespondenţei acestor din urmă cifre cu numele localităţii, v. Anexa a Il-a de la sfîrşitul bibliografiei de faţă. 5 Cifrele romane în fracţie arată, la numărător, partea, la numitor, volumul; cele arabe arată, la numărător, numărul de ordine al hărţii, la numitor, localităţile anchetate. Pentru aflarea corespondenţei acestor din urmă cifre cu numele localităţii, v. Anexa a Il-a de la sfîrşitul bibliografiei de faţă. 6 Pentru valoarea cifrelor arabe care urmează după indicaţia părţii, v. nota 4. 7 Pentru valoarea cifrelor romane şi arabe care urmează după sigla lucrării, v. nota 5. Indicaţia MN după parte şi volum înseamnă «material necartografiat»; prima cifră indică aici pagina volumului, a doua, numărul chestiunii, iar a treia punctul geografic. ALECSANDRI, T. I —II — ALEXANDRESCU, A. = g* ALEXANDRESCU, E. N. # = 2 ^ALEXANDRESCU, M. 2 ^ALEXANDRESCU, O. I & alexandrescu, p. # ALEXANDRESCU, S. * |> Alexandria 0 ALEXANDRIA (1746) ALEXANDRIA (1784) Gj ALEXANDRIA (1799) # ALEXI, W. J & ALEXICI, L. P. i 2j ALGEBRA VIII ş ALGEBRA IX '3b ALGEBRA X 3^ AL LUPULUI, P. G. ALR I ALR i/l, i/ll ALR II ALR Il/l - XXVI - ALRM i/i, I/li ALRM II/i ALRM SN I alr sn I—iii = Atlasul lingvistic român, serie nouă. Voi. I: A. Agricultură; B. Morâ- rit; G. Grădinărit; D. Pomărit; E. Viticultură; F. Cînepa; G. Albinărit. Voi. II: A. Creşterea vitelor; B. Carul, căruţa, sania; G. Păsări de curte; D. Păstorit; E. Lina, torsul, ţesutul; F. Meserii; G. Pădurărit. Voi. III: A. Plante; B. Cîinele, pisica; G. Animale sălbatice; D. Păsări sălbatice; E. Vînătoare; F. Tirîtoare, amfibii; G. Pescuit; H. Insecte; I. Timpul; J. Configuraţia terenului; K. umiditate, navigaţie; L. Comunicaţii; M. Naţiuni, categorii sociale, administraţie. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, voi. I—II: 1956; voi. III: 1961 8. = Micul atlas lingvistic român, publicat de Muzeul limbii române din Cluj. Partea I (ALRM I), voi. I: Părţile corpului omenesc şi boalele lui. Cluj, Muzeul limbii române, 1938; voi. II: Familia, naşterea, botezul, copilăria, nunta, moartea. Sibiu, Muzeul limbii române, Leip-zig, Otto Harrassowitz, 1942 9. — .M icul atlas lingvistic român, publicat de Muzeul limbii române. Partea II (ALRM II), voi. I: A. Corpul omenesc, boale (şi termeni înrudiţi); B. Familia, naşterea, copilăria, nunta, moartea, viaţa religioasă, sar-bători; C. C’asa, acareturile, curtea, focul, mobilierul, pase, scwfe. Sibiu, Muzeul limbii române, Leipzig, Otto Harrassowitz, 194010. = Micul atlas lingvistic român, serie nouă. Voi. I: A. Agricultură; B. Jfo-ran’J; C. Grădinărit; D. Pomărit; E. Viticultură; F. Cînepă; G. .4Zfo'-raanZ; H. Creşterea vitelor; I. Carul, căruţa, sania; J. Păsări de curte; K. Păstorit; L. Lina, torsul, ţesutul; M. Meserii; N. Pădurărit. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1956 u. = Emil Petrovici, dialectale culese de... Suplement la Atlasul linguistic român II. Muzeul limbii române. Sibiu-Leipzig, 1943. = Amfilohie Hotiniul, Elementi aritmetice arătate fireşti. Iaşi, 1795. == Amfilohie Hotiniul, De obşte gheografie pe limba moldovenească. Scoasă de pe Gheografia lui Bufier... Acum întîi tipărită în zilele prelumi-natului şi preaînălţatului domnului nostru Alexandru Ioan Calimah yoevod... în sfînta Mitropolie în Iaşi, 1795. = Amfilohie Hotiniul, Gramatica fizicii. [Traducere din limba italiană de...; manuscris de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1627]. = Analele Dobrogei. Revista Societăţii culturale dobrogene. Director C. Brătescu. Constanţa, Cernăuţi. Anul (1920) ş.u. = Francisc Mocnik, Aritmetică. Traducere din limba germană de Samoil Andrievici. Viena, 1850. = D. Anghel, în grădină. Poem. Bucureşti, Atelierele grafice I. V. Socec, [1905]. = D. Anghel, Poezii. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1946]. (Pagini alese). = D. Anghel, Opere complecte. Proză. Bucureşti, Editura «Cartea românească 1924. = D. Anghel şi St. O. Iosif, Cireşul lui Luccullus. Bucureşti, « Minerva », 1910. = D. Anghel şi St. O. Iosif, Caleidoscopul lui A. Mirea. Publicat de... Bucureşti, «Minerva», volumul I: 1908, volumul II: 1910. an. ist. naţ. i ş.u. ^ = Anuarul Institutului de istorie naţională, publicat de Alex. Lapedatu -■.> n*; > uU şi Ioan Lupaş. Cluj. An. I (1922) ş.u. anon. car. = Anonymus Caransebesiensis, [« Dictionarium valachico-latinum », vechi glosar român-latin], publicat în revista « Tinerimea română », publi- ALRT II AMFILOHIE, E. AMFILOHIE, G. AMFILOHIE, G. F. AN. DOBR. I Ş.U. ANDRIEVICI, A. ANGHEL, î. G. n ANGHEL, P. ţţ ANGHEL, PR. ANGHEL-IOSIF, C. L. ANGHEL-IOSIF, C. M. I —II ^/V 8 Pentru valoarea cifrelor arabe care urmează după indicaţia volumului, v. nota 5. 9 Pentru valoarea cifrelor romane şi arabe care urmează după sigla lucrării, v. nota 5. ;■ /. 10 Pentru valoarea cifrelor romane şi arabe care urmează după sigla lucrării, v. nota 5. 11 Pentru valoarea cifrelor arabe care urmează după indicaţia volumului, v. nota 5. - XXVII - ^2, ANTIM, P. ANTIPA, D. ANTIPA, F. I. ANTIPA, P. ANT. LIT. POP. Jf ANTONESCU, D. C. ANTONESCU, P. ANTONESCU, P. ANTONESCU, ANTROP. AO AP. / Q APA MINER. APE MIN. APOLZAN, P. I. I. APOLZAN, U. 2 APOSTOL, LEX. AR (18...) ARCHIRIE caţiune a Societăţii literare cu acelaşi nume sub direcţiunea lui Gre-gorie G. Tocilescu, noua serie, Tipografia corpului didactic, volumul I, fase. III, p. 326-380. = Antim Ivireanul, Predice, făcute pe la praznice mari de... 1709— 1716. Publicate după manuscrisul de la 1781 cu cheltuiala Ministeriu-lui Cultelor şi al Instrucţiunei Publice de prof. I. Bianu. Bucureşti, 1886. = Dr. Gr. Antipa, Regiunea inundabilă a Dunării. Starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare. Cu 3 hărţi, 106 figuri în text şi 23 tabele fototipice. Bucureşti, Institutul de arte grafice Carol Gobl, 1910. = Dr. Gr. Antipa, Fauna ichtiologică a României. Cu 31 tabele in foto-tipie. Bucureşti, Institutul de arte grafice Carol Gobl, 1909. (Academia Română. Publicaţiunile fondului Vasile Adamachi, no. XVI). = Dr. Gr. Antipa, Pescăria şi pescuitul în România. Cu 403 figuri în text şi 75 tabele. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea, Pavel Suru, 1916. (Academia Română. Publicaţiunile fondului Vasile Adamachi. Tomul VIII. Nr. XLVI), i « = Antologie de literatură populară. Voi. I: Poezia. [întocmit de Institutul de istorie literară şi folclor al Academiei R.P.R.]. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953. fi = G. M. Antonescu, Dicţionar rumân. Mic repertor de cunoştinţe generali... Bucureşti, Imprimeria naţionale a lui Stephan Rassidescu, 1862. p. = Prof. C. S. Antonescu, Peştii din apele Republicii Populare Române. Bucureşti, Editura agro-silvică de stat, 1957. a. = Petre Antonescu, Amenajamentul pădurei după munţii statului. Muşu- roaiele mari şi mici din jud. Muscel. (Extras din Buletinul Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerciului şi Domeniilor). Bucureşti, 1903. s. = Petre Antonescu, Studiu general pentru punere în exploatare de complexe forestiere. (Extras din Buletinul Ministerului Domeniilor). Bucureşti, 1902. = P. Vasici-Ungurean, Antropologhia sau scurta cunoştinţă despre om şi despre însuşirile sale. în Buda, la Crăiasca Tipografia Universitatei ungureşti, 1830. = Anumirea ofiţiilor sau caselor de vamă cele neguţătoreşti în ţările Galiţia şi Ladomeria şi în ceale lingă dînsele adunate, de intrare... Lemberg, 1778. [ Foaie volantă]. = Atlasul peştilor din apele R.P.R. de Th. Buşniţă—I. Alexandrescu. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1963. = Dr. Vidmann, Despre apa minerală de la Balta Albă. Descriere povă-tuitoare. Bucureşti, Tipografia lui C. A. Rosetti şi Winterhalder, 1847. = L. Steege, Apele minerale de la Slănic, în Moldova. în privirea analo-ghiilor cu ape minerale streine şi a lucrărei terapeutice. Iaşi, Institutul Albinei, 1854. = Lucia Apolzan, Portul şi industria casnică textilă în Munţii Apuseni. Bucureşti, Institutul de ştiinţe sociale al României, 1944. (Sociologia României. 5. Biblioteca de sociologie, etică şi politică). = I. Apolzan, Uneltele de mină de la lemnărit. Partea primă. I. Rindelele. II. Dălţile. III. Ferestraele. Sibiu, Drotloff, 1908. (Biblioteca meseriaşului, nr. 1). zool. ^ = Dr. Odiseu Apostol, Lexicon zoologic. Partea I. Cluj, Tip. «Ardealul», 1936. (Biblioteca eercetaşului naturalist, no. 2). = Albina românească. Gazetă politico-literală. Ieşi, Tipografia Albinei, 1829-1850. = Istoria lui Anadam cu unchiu-şeu Ar chirie. [Manuscris din 1777; Bibi. Acad. R.P.R., cota 4104]. - XXVIII - ARDELEANU, D. &] ARDELEANU, U. D. ARDELEANU, V. P. Silf ARGHEZI, B. SlL ARGHEZI, C.J. 53 A&GHEZI, C. O. ^4 ARGHEZI, F. ARGHEZI, P. N. 6? ARGHEZI, P. T. ARGHEZI, S. P. (oo ARGHEZI, T. C. ARGHEZI, V. ARGHEZI, VERS. ARH. FOLK. I Ş.u. ARHIVA I Ş.U. \*Tf ARHIVA R. I —II ARH. OLT. I Ş.u. ARH. SOM. I Ş.u. ARICESCU, A. R. il ARICESCU, F. { 7 ARICESCU, P. E. IX ARISTIA, PLUT. |4 ARISTIA, P. R. f#j ARISTIA, S. ARISTIA, V. ARITM. (1805) ARITM. (1806) ARITM. (1823) ARTAXERXU ARVINTE, TERM. ? = C. Ardeleanu, Diplomatul, tâbâcarul şi actriţa. Roman. (Ediţia Il-a, a 10 mie). Bucureşti, Editura « Cartea românească», 1928. = C. Ardeleanu, Am ucis pe Dumnezeu. Roman. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1929]. = C. Ardeleanu, Viermii pâmîntului. Roman. Bucureşti, Adevărul, [f. a.]. s = Tudor Arghezi, Cu bastonul prin Bucureşti. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1961. = Tudor Arghezi, Cartea cu jucării. Ediţia a IV-a. Bucureşti, Editura tineretului, 1958. = Tudor Arghezi, Cîntare omului. Stihuri de... [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1956. - = T. Arghezi, Frunze. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1961. = Tudor Arghezi, Poarta neagră. Bucureşti, Cultura naţională, [1930], = Tudor Arghezi, Pagini din trecut. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1955]. = Tudor Arghezi, Stihuri pestriţe. [Bucureşti], Editura tineretului, 1957. = Tudor Arghezi, Tablete de cronicar. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1960. = Tudor Arghezi, Versuri. Ediţie definitivă îngrijită de autor. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1936. = Tudor Arghezi, Versuri. Cu o prefaţă de Mihai Beniuc. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1959. = Anuarul Arhivei de folklor. Publicat de Ion Muşlea. Cluj-Bucureşti. Academia Română. Anul I (1932) ş.u. = Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi. Iaşi. Anul I (1889) ş.u. | — Arhiva românească. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Iasi, tom. I —II, 1841-1845. = Arhivele Olteniei. Publicaţie trimestrială sub direcţiunea d-lui Dr. Ch. Laugier. Craiova. Anul I (1922) ş.u. = Arhiva someşană. Revistă istorică-culturală. Năsăud. Anul I (1924) ş.u. = C. D. Aricescu, Arpa română. Bucureşti, Tipografia sfintei mitropolii, 1852. C. D. Aricescu, Florica. Bucureşti, Tipografia lui C. A. Rosetti şi Winterhalder, 1847. # = C. D. Aricescu, Procesul şi esilul meu la Snagov. Bucureşti, Tipografia jurn[alului] Naţionalul, 1859. # — C. Aristia, Plutarh. Parallela sau vieţele bărbaţilor illustri. Tradus din eleneşte de... Tomul I. Bucureşti, Tip. Colegiului naţional, 1857. [S-au extras numai cuvintele cuprinse în glosar]. W = C. C. Aristia, Prinţul român. Stanţe epice închinate românilor. Bucureşti, [Tipografia Colegiului naţional sfîntul Sava], 1843. I = Alfieri, Saul. Traducere de C. Aristia. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1836. ~ i = Alfieri, Virginia. Tragedie în cinci acte, tradusă de C. Aristia. Bucureşti, Tipografia lukEliad, 1836. = Gr. Obradovici, Povăţuirea cătră învăţătura socoatei sau aritmetica. La Buda, în Crăiasca Tipografie a Universităţii din Peştiu, 1805. = Povăţuire cătră aritmetică sau învăţătura numerilor. Buda, tipărită cu cheltuiala Crăieştii Tipografii a Universităţei ungureşti, 1806. = Aritmeti[cdi] sau ştiinţa socotelii. [Manuscris din 1823]. = [Metastasio], Artaxerxu. [Traducere din neogreacă făcută, probabil, de Al. Beldiman; manuscris din 1808; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1187]. = V. Arvinte, Terminologia exploatării lemnului şi a plutăritului, în «Studii şi cercetări ştiinţifice». Filologie. Anul VIII (1957), fasc. I, p. 1—185. (Academia Republicii Populare Române. Filiala Iaşi). - XXIX - ASACHI ASACHI ASACHI j £ ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI f,f ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ¡I ASACHI |*D ASACHI ASACHI 2p ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ASACHI ALGHEBRA A. LIT. ARITMETICA E. I —III E. D. FABULE G. M. M. H. PED. P. R. S. L. I —II = Gh. Asachi, Alghebra. Acea întăia oare scrisă în limba românească, spre folosul şi învăţătura junimei Moldovii, în anul 1817, de comisul..., mădulare Academiii de Roma. Iaşi, 1818. [Manuscris; Bibi. Acad. R.P.R., cota 447]. = Gh. Asachi, Adaos literar la Monitorul oficial a Moldovei, de Anul nou 1861. Iassy, Institutul Albinei române. = Gh. Asachi, Aritmetica. [Copie manuscrisă după cursul ţinut de... între 1814—1818; Bibi. Seminarului matematic din Iaşi, cota 1916/1]. = Gh. Asachi, Elemente de matematică de aga..., mădulari Academiei de Roma. Partea I: Aritmetică. Partea II: Alghebră. Partea III: Gheo-metria elementară. Ieşi, în Tipografia Albinei, 1836—1838. = Gh. Asachi, Elena Dragoş de Moldavia. Dramă istorică originală, în 3 acte. Iaşi, 1863. • = Gh. Asachi, Fabule, întîie oară în limba română versuite de... A patra ediţie adăogită cu viaţa lui Esop. Iaşi, Institutul Albinei, 1862. — Gh. Asachi, Fabule. Versuite de... mădular Academiei de Roma şi a mai multor soţietăţi învăţate. Ediţia a tria, adăogită. Iaşi, 1844. = Gh. Asachi, Elementurile gheometriei teoreticeşti. [Traducere manuscrisă, copie după cursul ţinut de Gh. Asachi între anii 1814 şi 1818; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2496]. = I. Kaidanov, Istoria Imperiii rosiene. Tradusă de aga Gheorghe Asachi, mădular Academiii de Roma. Partea I. Ieşi, în privileghiata Tipografie a Albinei, 1832. Partea Il-a, 1833. = Gh. Asachi, Expoziţia stărei învăţăturilor publice în Moldova de la a lor restatornicire, 1828, pînă la anul 1843 şi o socotinţă pentru a lor îmbunătăţire. Iaşi, 1845. = Gh. Asachi, Lexicon de conversaţie. Prelucrat şi publicat de o soţietate literară supt direcţia agăi... Broşura I. [Iaşi, Institutul Albinei], 1842. = Gh. Asachi, Lupta moldovenilor cu cavalerii crucieri la anul 1423. Iaşi, 1845. — Gh. Asachi, Elemente de matematică. De postelnicul..., mădulari a mai multor academii. Partea I: Aritmetica. [Ediţia a Il-a], Iaşi, la Institutul Albinei, 1843. = Gh. Asachi, Mirtil şi Hloe. Pastorală. Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1850. = Felice Romani, Norma. Tragedie lirică, compusă de... Tradusă de G. Asachi. Ieşi, la Institutul Albinei, 1838. = Gh. Asachi, Poesii. A lui.. ., mădulari Academiei de Roma. Ieşi, Tipografia Albinei, 1836. = A. von Kotzebue, Pedagogul. Comedia-vodevil... prelucrată pentru Teatrul naţional de aga G. Asachi. Ieşi, Tipografia Albinei, 1839. = Gh. Asachi, Petru-Rareş. Dramă istorică în patru părţi, de... Partea I. Iaşi, Institutul Albinei, 1853. = Gh. Asachi, Relaţie de starea învăţăturilor publice în Moldova, pe anul şcolar 1839/1840. Iaşi, Institutul Albinei, 1841. — Gh. Asachi, Scrieri literare. [Voi. I şi II]. Ediţie îngrijită, cu prefaţă, note şi glosar de N. A. Ursu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1957]. (Biblioteca pentru toţi). = Gh. Asachi, Turnul Butului. Dramă originală în 3 acte, dupre tradiţii poporane. Iaşi, Tipografia Institutului Albinei române, 1863. = Gh. Asachi, Ţiganii. Idil cu cîntece de. . . Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1856. = Gh. Asachi, Voichiţa de Românie. Dramă originală istorică de... Iaşi, Institutul Albinei române, 1863. - XXX - D. ASACHI, T. E. ASACHI, î. L. ASACHI, J. LEON ASACHI, B. AŞEZ. ¿2^ atila, p. b (1938) (^3 BABEŞ, o. a. i BACALBAŞA, M. T. Q(p BACOVIA, O. Qţ BALADE, I —III BANUŞ, P. BANUŞ, Z. BARANGA, I. BARANGA, R. F. BARANGA, V. A. Q>f BARANGA-MORARU, F. | | BARASCH, B. BARASCH, I. BARASCH, I. F. BARASCH, I. N. 2 BARASCH, M. I —III BARBU, P. = Dimitrie Asachi, Topografia sau elemente de inginerie aplicate la hotă-rîrea moşiilor. Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1854. = Silvio Pellieo, Despre îndatorirele oamenilor. Tradus de... Ermiona Asachi. Iaşi, Institutul Albinei, 1843. = Jucăreia norocului sau istorisirea pentru prinţipul Menşcikov, carele pe vremea lui Petru cel Mare au fost slăvit în toată Europa. Acum s-au tălmăcit pe limba românească, cu oarecare adăogite cuvinte spre podoaba limbii şi a bunei înţelegeri, prin... Lazăr Asachi. în oraşul laşului, la anul 1816. = B. de Saint-Pierre, Bordeiul indienesc... [Tradus] de Leon Asachi, arhimandrit a mitropoliei laşului. Tipărit în Iaşi, 1821. = [Aşezămîntul lui Iosif II pentru cadastru]. Sibiu, 1786. î = F. R. Atila, Peştii şi pescuitul. Bucureşti, Editura Librăriei Frătilă, 1916. B = Biblia adică dumnezeiască scriptură a Vechiului şi a Noului Testament, tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1938. = V. Babeş, Opere alese. Voi. I. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954. = Anton Bacalbaşa, Moş Teacă. Din cazarmă. Bucureşti, Editura Librăriei E. Graeve, 1893. * = G. Bacovia, Opere. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1944. = Balade populare româneşti. I —III. Ediţii critice de folclor-genuri. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964. = Maria Banuş, Poezii. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1958. = Maria Banuş, Ziua cea mare (în Teatru, voi. II, [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951]). = Aurel Baranga, Iarbă rea (în Teatru, voi. I, [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951]). = Aurel Baranga, Reţeta fericirii sau Despre ceea ce nu se vorbeşte. Piesă în trei acte. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură si artă, [1957]. = Aurel Baranga, Vocea Americii. Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă, 1949. = Aurel Baranga şi Nicolaie Moraru, Pentru fericirea poporului (în Teatru voi. I, [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951])[ = Iuliu Barasch, Manualul de botanică silvică. Bucureşti, Imprimeria statului, 1861. = Iuliu Barasch, Cursul de igienă populară. Seria I, partea generală, cuprinde 12 lecţiuiiî. Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1857. = Iuliu Barasch, Despre unele din institutele filantropice în Europa. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1853. = Iuliu Barasch, Istoria naturală potrivită pe înţelegerea copiilor, cu întrebări şi figuri. De G. Beleze. Tradusă din franţuzeşte cu adnotaţii... Ediţia a doua. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1856. = Iuliu Barasch, Minunele naturei. Conversaţii asupra deosebitelor objecte interesante din ştiinţele naturale, fizică, himie şi astronomie, compuse de... Tomul I—III. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1852. = Eugen Barbu, Prînzul de duminică. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1962. - XXXI - ^3 BARBU, ş. N. BARBU, Z. BARCIANU Ş BARCIANU, V. BARIŢIU, P. A. I- BARIŢIU, S. A. BARONZI, C. I—V BARONZI, I. C. I- BARONZI, I. G. BARONZI, I. L. I-BARONZI, L. 23 BARONZI, M. I — BART, E. >3- BART, S. M. 29 BASSARABESCU, S Í0 BASSARABESCU, V BĂCESCU, P. %L BĂCESCU, PĂS. ¿ ^ BĂLĂŞESCU, D. R. 2o BĂLĂŞESCU, GR. 1930. (Institutul de filologie şi folclor). = Diariu sau zioariu pe anul de la Hristos 1817, cel ce are 365 de zile. Acum întîia oară... tipărit... cu toată cheltuiala dumnealui Pashal - XLVIII - DICŢ. DIETET. T. DINU, Ţ. O. DIONISIE, C. Dî DÎMBOVIŢA (18...) DL DM DMG DN DOC. EG. DOFTORII DOINE DOMBRO WSKI DOMBROWSKI, P. DONICI, F. DONICI, F. I—II DONICI, Ţ. DOSOFTEI, MOL. DOSOFTEI, PS. Gheorg Ceapo... Buda, Chesaro-crăiasca Tipografie a Universitatei din Pesta. = Cuvînt atestat în dicţionare (contemporane). = P. Vasici-Ungurean, Dietetica sau Învăţătura a păstra întreagă sănătate; a domoli boalele; a se feri de primejdia morţii şi a se mîntui dintr-însa. Buda, Crăiasca Tipografia Universitatei ungureşti, 1831. = Titu Dinu, Graiul din Ţara Oltului. Bucureşti, Atelierele Socec et Co., 1923. Extras din revista « Grai şi suflet». = Dionisie Eclesiarcul, Chronograf ul Tierei Rumaneşti, de la 1764 pana la 1815, scris de... la anul 1814. [In tes. ii, 159 ş. u.]. = Pentru descoperirea a multor împărăţii şi locuri, care s-au descoperit şi s-au aflat de portugali. [Manuscris din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3533]. = Dîmboviţa. Foaie politică şi literară. Bucureşti. Redactor responsabil: Dimitrie Bolintineanu. Anul I (1858) ş. u. ş, = Dicţionarul limbii române literare contemporane. Vol. I —IV. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române. Volumul I: A—C (1955); volumul al Il-lea: D—L (1956); volumul al IlI-lea: M—R (1957); volumul al IV-lea: S—Z (1958). (Academia Republicii Populare Române). 8 = Dicţionarul limbii române moderne. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958. (Academia Republicii Populare Române. Institutul de lingvistică din Bucureşti). = Ducere de mînă cătră cinste şi direptate adecă la copiii rumaneştii neuniţii, cei ce în scoale cele mici să învaţă, spre cetanie rînduită cartea. Beci, Iosif de Curţbec, 1777. * = Florin Marcu—Constant Maneca, Dicţionar de neologisme. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1961. = Documente privitoare la economia Ţării Româneşti, 1800—1850. Culese de J. Cojocaru. Vol. I —II. [Bucureşti], Editura ştiinţifică, 1958. = Carte de doftorii foarte de mare folos cercate. [Manuscris de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1171]. = 1000 Doine, strigături şi chiuituri, culese de mai mulţi învăţători zeloşi. Culegere de doine, strigături şi chiuituri, ce se obicinuiesc la jocurile şi petrecerile noastre poporale. Braşov, Ciurcu, 1891. = Ritter von Dombrowski, Materialien zu einer Omis Rumäniens (în « Buletinul Societăţii de ştiinţe » din Bucureşti, XII, pp. 296—336). Bucureşti, 1903. = Robert Ritter von Dombrowski, Păsările României (Omis Romaniae). Descriere sistematică şi biologico-geografică, completată, ilustrată şi prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare şi completare de prof. Dionisie Linţia. Vol. I. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1946. (Biblioteca enciclopedică 1). = Al. DpMci, Fabule. Cu o prefaţă de Emil Boldan. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952]. (Biblioteca pentru toţi). 9 = Al. Donici, Fabule Cartea I —II. Ediţia a doua. Iaşi, Cantora Foaiei săteşti, 1842. • = A. Puşkin, Ţiganii. Tălmăcită din limba rosienească de Alexandru Donici. Bucureşti, 1837. = D. Puşchilă, Molitvelnicul lui Dosoftei. Studiu de... Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, 1914. Academia Română. (Extras din Analele Academiei Române, seria II, tom. XXXVI, 1913—1914. Memoriile Secţiunii literare, pp. 1 — 114). = Dosoftei, mitropolitul Moldovei (1671 —1686), Psaltirea în versuri, publicată de pe manuscrisul original şi de pe ediţiunea de la 1673 de prof. I. Bianu. Bucureşti, 1887, ediţiunea Academiei Române. - XLIX - dosoftei, V. S. # DP * DR. I Ş. U. P DRAGOMIR, O. M. DRAG O MIRE SCU, T. P. DRAGANU, ROM. DRĂGHICEANU, C. DRĂGHICI, D. = DRĂGHICI, R. 0 — M. DRĂGHICI, F. I, III = MANOLACHE DRĂGHICI, If= MANOLACHE DRĂGHICI, R. — DRESDA — DRLU = DS = D. SUP. = DT DUMITRACHE DUMITRAŞCU, STR. Mitropolitul Dosoftei, Viaţa şi petreacerea svinţilor. laş, 1682. [« II » după V. S. însemnează « partea a II-a »]. Ing. Zissu Karniol, ing. Carol Neumann, prof. Radu Ţiţeica, Dicţionar politehnic. Bucureşti, Editura tehnică, 1957. Dacoromania. Buletinul Muzeului limbei române condus de Sextil Puşcariu. Cluj. Anul I (1920—1921) ş. u. Nicolaie Dragomir, Din trecutul oierilor mărgineni din Sâlişte şi comunele din jur. Cluj, «Ardealul», 1926. (Extras din «Lucrările Institutului de geografie al Universităţii din Cluj », voi. II, 1926). M. Dragomirescu, Teoria poeziei cu aplicare la literatura română. Bucureşti, Tip. Gutenberg, 1906. Nicolaie Drăganu, Românii în veacurile IX—XIV, pe baza toponimiei şi a onomasticei. Bucureşti, Imprimeria naţională, 1933. (Academia Română. Studii şi cercetări. XXI). Mathei Drăghiceanu, Elemente de cosmographia prelucrate în usul şcoalelor secundare. Text + charta. Bucureşti, H. C. Wartha, 1866. V. Drăghici, Doctorul şi iconomul casnic sau Reţeti pentru tot soiul de boali omeneşti. Iaşi, Tipografia lui Adolf Bermann, Podul vechi, 1858. Sardariul Vasile Drăghici, Robinson Cruzoe, sau Intîmplările cele minunate a unui tînăr, compus de Kampe şi tradus pe românie de... Parte I (pp. 1 — 136) — II (pp. 137—338). Ieşi, Tipografia Albinei, 1835. Fizica sau ştiinţa firii. Partea I, III. în limba românească tradusă de Meletie Drăghici. [Manuscris de la începutul sec. al XIX-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cotele 3304-3305]. Manuil [=Manolache] Drăghici, Iconomia rurală şi dumesnică sau învăţătură pentru lucrarea pâmîntului şi îmbunătăţirea gospodăriei de cîmp şi de casă. Culeasă din cărţi în limbi străine de postelnicul... Ieşi, Tipolitografia Albinei, 1834. Manolachi Drăghici, Reţete cercate în număr de 500 din bucătăria cea mare a lui Robert, întîiul bucătar a curţii Franţiei. Potrivit pentru toate stările. Tradus de postelnicul... Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1846. Trista întîmplare a cetăţii Dresda. De la spargerea încoace a podului pînă la apărarea cetăţii. La Ruda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1814. Dicţionariu rumanesc, latinesc şi unguresc. Din orenduiala excelenţii sale preasfinţitului Ioann Bobb, vladicul Făgăraşului... în două tomuri. Cluj, cu tipariul Tipografiii Colegiumului reformaţilor, prin Stephan Torok. Tom. I: A—L, 1822; tom. II: M—Z, 1823. Dicţionar tehnic silvic (Român-francez-german-englez-italian-ungar-rus) de ing. Aurelian Ionescu şi ing. Ştefan Sprangate. Bucureşti, Tip. « Tirajul», 1936. Datorinţele supuşilor cătră monarhul lor. Pentru folosul şcoalelor romaneşti celor din Ţara Ungurească şi din părţile eii împreunate. Buda, Tipografia Universitatei ungureşti, 1806. Dicţionar tehnic. [Bucureşti], Editura tehnică, 1953. Biv vel stol[nic] Dumitrache, Istoria evenimentelor din Orient cu referinţă la principatele Moldova şi Valahia din anii 1769—1774, scrisă de.. . şi editată, după copia lui Necolai Piteşteanul din anii 1782, de V. A. Urechia. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1889. Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. X. Memoriile Secţiunei istorice, pag. 351 ş. u. N. I. Dumitraşcu, Strigoii. Din credinţele, datinile şi povestirile poporului român. Bucureşti, Cultura naţională, 1929. (Academia Română. Din viaţa poporului român XXXVIII). 4 - c. 715 - L - DUNĂREANU, CH. DUNĂREANU, N. DUNĂREANU, R. DZ EC. AGR. ECONOMIA EFTIMIU, C. EFTIMIU, I. EFTIMIU, N. EG EGT EL. AN. ELEM. ALG. ELEM. G. EMINESCU, G. P. EMINESCU, I. V. EMINESCU, L. P. EMINESCU, N. EMINESCU, O. I, IV EMINESCÙ, P. L. EMINESCU, S. P. EN C. AGR. N. Dunăreanu, Chinuiţii. Nuvele şi schiţe din viaţa de port. Bucureşti, « Minerva », 1907. N. Dunăreanu, Nuvele şi schiţe. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952]. N. Dunăreanu, Răsplata. Nuvele. Bucureşti, «Minerva », 1908. Dissertaţie a lui Ioann Burgher M. D. despre zahar carele din must de tulei de cucuruz şi de jugastru se face. Scurtată şi pre limba rumânească prefăcută. La Buda, Tipariul Crăieştei Tipografii a Universitatei ungureşti din Pesta, 1813. E = Probleme de economie agrară. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură politică, 1957. (In ajutorul celor ce studiază probleme de economie concretă). = Povăţuire cătră Economia de cîmp, pentru folosul şcoalelor româneşti celor din Ţara Ungurească şi din părţile ei împreunate. Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1806. = Victor Eftimiu, Cocoşul negru. Fantezie dramatică în şase acte. Bucureşti, Editura « Viaţa românească », 1920. - Victor Eftimiu, Inşir-te mărgărite !... Strămoşii. Rapsozii. Bucureşti, Editura Librăriei Socec, 1922. = Victor Eftimiu, O nuntă aristocratică. Nuvele. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952]. = Elementuri de gheografie pentru trebuinţa tinerilor începători. [Bucureşti], 1834. = Elementuri despre gheometrie. Elementuri despre trigonometria dreptli-niată. [Manuscris dintre anii 1820—1830; Bibi. Univ. Iaşi, cota III —11]. = Elemente de anatomie descriptivă. Bucureşti, 1857. = Hippolyte Sonnet, Intîile elemente de alghebră a lui... Traduse din franţuzeşte de D. P[aulid], cu un adaos din ale sale lucrări. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1852. = Elementele gheografiei, cuprinzătoare preliminarelor şi descrierei ghene-rale a cinci părţi a pămîntului. Partea I. Iaşi, Tipografia s[fintei] mitropolii, 1834. = M. Eminescu, Geniu pustiu. Roman inedit. Cu o introducere critică şi cu note de Ion Scurtu. Bucureşti, Editura « Minerva », 1904. = M. Eminescu, Icoane vechi şi icoane nouă. Vălenii de Munte, « Neamul românesc », 1909. : M. Eminescu, Opere complete. Voi. I: Literatură populară. Scrieri inedite. Bucureşti, Editura « Minerva », 1902. [S-a utilizat Motive din popor, pp. 100—219]. = Mihail Eminescu, Nuvele. Iaşi, Editura Librăriei şcoalelor Fraţii Şaraga*,#. a.]. M. Eminescu, Opere. Ediţie critică îngrijită de Perpessicius. [Voi.] I: Poezii tipărite în timpul vieţii. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1939; voi. IV: Poezii postume. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1952. Eminescu, Proză literară. Ediţie îngrijită de Eugen Simion şi Flora Şuteu. Cu un studiu introductiv de Eugen Simion. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964. M. Eminescu, Scrieri politice şi literare. Manuscrise inedite şi culegeri din ziare şi reviste. Voi. I (1870—1877). Ediţie critică. Bucureşti, « Minerva », 1905. Marea enciclopedie agricolă. Director C. Filipescu. [Voi. I—V]. Bucureşti, Editura P.A.S. Voi. I: 1937; voi. II: 1938; voi. III: 1940; voi. IV: 1942; voi. V: 1943. - LI - ENC. TEHN. I —II * ENC. VET. EPISCUPESCU, O. î. # = enc. rom. % = Enciclopedia română, publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asocia- ţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, de Dr. C. Diaconovici. Sibiu, W. Kraft. Tomul I: A — Copenhaga, 1898; tomul II: Copepode — Keman, 1900; tomul III: Kemet — Zymotic, 1904. Ing. Nic. P. Constantinescu, Enciclopedia invenţiunilor tehnice. [Voi. I —II]. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1939 (I), 1942 (II). (Biblioteca informativă). : General veter. Gr. Hortopan, Enciclopedie veterinară. Creşterea şi boalele animalelor domestice. Ediţia Il-a. Bucureşti, Tipografia « Revista geniului », [f. a.]. episcupescu, a. # — Şt- V. Episcupescul, Apele metalice ale Rumâniii mari. Cercetate, descrise şi însoţite cu o dietetică şi macroviotică... de... Buzău, Tipografia sfintei episcopii, 1837. : Vasilie Episcupescul, Oglinda înţelepciunii, cunoştinţa sineşului, cuprin- zătoare de antropologhie şi cosmologhie, spre aflare puterilor omului şi ale naturii. Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1843. episcupescu, practica #= Ştefan Vasilie Episcupescul, Practica doctorului de casă, cunoştinţa apărării ş-a tămăduirii boalelor bărbăteşti, femeieşti şi copilăreşti. C-o prescurtare de hirurgie, de materia medică şi veterinerie, pentru doctor şi norod. Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1846. v. şi piscupescu. : Ioan Epure, Poesii şi cîntece poporale din Bănat, culese de... Braşov, Ciurcu, 1892. : [Curs de economie rurală]. [Manuscris moldovenesc de la jumătatea secolului al XlX-lea; probabil o traducere din limba franceză; Bibi. Acad. R.P.R., cota 785]. = Tretaj pentru tihnologia etimolog[hică]. [Fragment de gramatică. Manuscris moldovenesc, semnat «Theofan, 1810»; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3051]. = Dimitrie Eustatiev Braşoveanul, Gramatica rumânească. Braşov, 1757. [Manuscris; Bibi. Acad. R.P.R., cota 583]. : Dimitrie Eustatievici, Scurt izvod pentru lucruri de obşte şi de chilin în scrisori de multe chipuri. De pre limba slovenească pre limba rumânească scoasă... Sibii, Chesarocrăiasca rumânească privileghiata a Răsăritului Tipografie a lui Petru Bart, 1792. = Ducere de mînă sau povăţuire cătră aritmetica sau socoteală, pentru întrebuinţarea pruncilor rumâneşti celor neuniţi ce să învaţă în şcoalele cele mici. îndreptată în limba românească prin Dimitrie Eustatievici... Sibii, Tip. Petru Bart, 1789. = Carte românească de învăţătură de la Pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe. Cu zisa şi toată cheltuiala a lui Vasile Voievodul.. . din multe scripturi tălmăcită din limba ilenească în limba românească. Botoşani, 1875. episcupescu EPURE, P. ER ETIMOL. EUSTATIEVICI, GR. RUM. EUSTATIEVICI, I. EUSTATIEVICI, P. EUSTRATIE, PRAV. F F (18...) FABIAN-BOB FACTOR, M. FAUNA R.P.R. I —II = Familia, foaie enciclopedică şi beletristică cu ilustraţiuni. Pesta, apoi Oradea Mare. Redactor responsabil, proprietar şi editor: Iosif Vulcan. Anul I (1865), ş. u. = V. Fabian-Bob, Gheografia elementară cuprinzătoare preliminar elor şi descrierei ghenerale a celor cinci părţi a pămîntului. Compusă de... Ediţia a doua. Ieşi, tipografia Albinei, 1840. 0= A. Factor, Manualul meu. Carte de obşte folositoare pentru economii de casă şi de cîmp. Dată la lumină de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837.' = Fauna Republicii Populare Române. Vol. I — II. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1958. (Academia Republicii Populare Române). 4* - LII - FAUNA R.P.R. VIIIj FAUNA R.P.R. î. I FĂTU, D. FĂ TU, M. FD I Ş. U. F. DUM. I—II filaret, m. aprilie FILARET, M. aUgUSt FILARET, M. iulie FILARET, M. iunie FILARET, M. mai FILIMON, O. I —II FILIPESCU, D. I—II FIS. FIZIOGN. FL (1838) FLACĂRA FL. D. (1680) FLECHTEN MACHER, T. FLORA MOLD. I —III = Fauna Republicii Populare Române. Insecta. Voi. VIII, fascicula I. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1951. (Academia Republicii Populare Române). = Fauna Republicii Populare Române. îndrumător. Partea I. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1951. (Academia Republicii Populare Române). B = Dr. A. Fătu, Descrierea şi întrebuinţarea apei simple şi a apelor minerale din Moldova. Compusă de . .. Iaşi, Tipografia româno-franceză, 1851. = Anastasie Fătul, Manual pentru învăţătura moaşelor. Compus de banul... Iaşi, Tipografia Buciumului român, 1852. = Fonetică şi dialectologie. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R. Voi. I. (1958) ş. u. (Academia Republicii Populare Române. Institutul de lingvistică din Bucureşti). = Foaia duminecii, spre înmulţirea cei de obşte folositoare cunoştinţe. Alcătuite de o soţietate de învăţaţi. [Partea I —II]. Braşov, Tipografia lui Ioan Gott, 1837. = Mineiul, luna lui aprilie, carele s-au tipărit acum întîi rumâneşte... prin nevoinţa şi tălmăcirea iubitoriului de Dumnezeu chir Filaret, episcopul Rîmnicului... la anul de la Hristos 1780. = Mineiul, luna lui august, carele s-au tipărit acum întîi rumâneşte, prin nevoinţa şi tălmăcirea iubitoriului de Dumnezeu chir Filaret, episcopul Rîmnicului. . . la anul de la Hristos 1780. = Mineiul, luna lui iulie, carele s-au tipărit acum întîi rumâneşte... prin nevoinţa şi tălmăcirea iubitoriului de Dumnezeu chir Filaret, episcopul Rîmnicului... la anul de la Hristos 1780. — Mineiul, luna lui iunie, carele s-au tipărit acum întîi rumâneşte... prin nevoinţa şi tălmăcirea iubitoriului de Dumnezeu chir Filaret, episcopul Rîmnicului. .. la anul de la Hristos 1780. = Mineiul, luna lui mai, carele s-au tipărit acum întîi rumâneşte. .. prin nevoinţa şi tălmăcirea iubitoriului de Dumnezeu chir Filaret, episcopul Rîmnicului... la anul de la Hristos 1780. = Nicolaie M. Filimon, Opere. [Voi. I —II]. Ediţie, glosar şi bibliografie de George Baiculescu. Cu o introducere de George Ivaşcu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1957]. (Clasicii români). — Leon Filipescu, Dascalul agronomiei sau mînoducătorul practic în toate ramurile economiei. De pe limba ghermană, a d[umnealui] Şlipf, cu adaosuri pentru Prinţipate, prelucrat de... Partea I —II, cu figuri. Iaşi, Institutul Albinei, 1844. ! = T. E. Ciocanelli, Estract de fisiognomie, fisionomie şi patognomie. După Lavater, Kiuro de la Şambru, la Porta, Lebrun şi alţi fisionomişti . . . întocmit de.. . Bucureşti, Tipografia bisericească din sfînta mitropolie, 1855. = Mihai Strilbiţki, Curioznică şi în scurt arătare celor ce iubesc a cerca vrednice învăţături din Fiziognomie. Tălmăcită di pe limba nemţască în cea rusască, cum şi pe limba această moldovenească. S-au tălmăcit şi s-au tipărit în tipografie cea politicească de popa... Iaşi, 1785. = Foaie literară pe 1 semestru al anului 1838. întpcmită de redactorul Gheorghe Bariţ. Anul I-lea. Braşov, tipărită la Ioan Gott. — Flacăra. Revistă social-politică şi literar-artistică. [Bucureşti], Piaţa Scînteii, 19,63 ş. u. = Floarea darurilor. [Manuscris din 1680; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1436]. = I. Morison, Tractaţie despre izvorul sănătăţii şi pricina boalilor. [Traducere de Cr. Flechtenmacher, Iaşi; manuscris din 1829—1831; Bibi. Acad. R.P.R., cota 368]. = I. Szabo, Flora Prinţipatului Moldaviei. Iaşi. [Manuscris în trei volume, 1840—1842; Bibi. Muzeului de ist. naţ. al Univ. Iaşi, cota II 503]. - LIII - FLORA R.P.R. I—"V FLORESCU, G. FM (18. . . ) FN FOLC. TRANSILV. FONTANIN, C. FRĂŢILĂ, S. î. FRÎNCU-CANDREA, FRUNZĂ, Z. FULEA, B. FUND. FUNDESCU, L. P. FURNICĂ, D. C. FURNICĂ, I. C. FURTUNĂ, C. FURTUNĂ, V. GALACTION, A. GALACTION, O. GALACTION, O. i = Flora Republicii Populare Române. Flora Republicae Popularis Roma- nicae. Voi. I—VI. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952 — 1958. (Academia Republicii Populare Române). — Florian, Gemenii din Bergam. Comedie într-un act, tradusă de la... de praporşcicul I. Florescul. Bucureşti, Tipografia lui I. Eliad, 1836. = Foaia pentru minte, inimă şi literatură. Braşov, 1838—1865. = Emil Vîrtosu, Foletul novei. Calendarul lui Constantin vodă Brînco-veanu. 1693 — 1704. Bucureşti, 1942. i—ii = Folclor din Transilvania. I —II. Texte alese din colecţii inedite. Cu un cuvînt înainte de Mihai Beniuc. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1962. = G. Mar. Fontanin, Curs elementariu de geografia^ fisică şi matematică. Cu o introducţiune în studiul geografiei. De... în usul tinerimii studioase. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1855. = Frăţilă Bene, Scurtă învăţătură pentru vărsatul cel mîntuitori. Scrisă de. .. Dată a doua oară la lumină, mai avuţită. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei de la Pestu, 1817. m. = Teofil Frîncu şi George Candrea, Românii din Munţii Apuseni (Moţii). Scriere etnografică cu 10 ilustraţiuni în fotografie. Bucureşti, Tipo- grafia modernă, 1888. = Eugen Frunză, Zile slăvite. Versuri. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951]. = Moisi Fulea, [Bucoavnă de normă]. De. . . Sibiu, [1815]. — Fundamentalnice legi pentru graniţa militârească al Carlstadului, Varas-dinului, Banalului, Slavoniei şi a Bănatului. Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1808. i—ii == I. C. Fundescu, Literatura populară, basme, oraţii, păcălituri şi ghicitori, adunate de. . . Cu o introducere despre literatura populară de d. B. P. Hajdeu. Ediţiunea a IV revăzută şi adăogită. Voi. I: Basme. Bucureşti, Tipolitografia Dor. P. Cucu, 1896. Voi. II: Anecdote, păcălituri, ghicituri şi oraţii. Bucureşti, H. Steinberg, 1896. = Dum. Z. Furnică, Documente privitoare la comerţul românesc 1473—1868. Cu o scrisoare a d-lui profesor N. Iorga. Publicate de. . . Bucureşti, Tipografia România nouă, Theodor I. Voinea, 1931. = D. Z. Furnică, Din istoria comerţului la români, mai ales băcănia. Publicaţiune de documente inedite 1593 — 1855. Bucureşti, Socec, 1908. = Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri şi legende româneşti. Cu un glosar la sfîrşit. Culese de.. . Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, 1914. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXIII). = Dumitru Furtună, Vremuri înţelepte. Povestiri şi legende româneşti. Culese de. . . Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea şi Librăria naţională, 1913. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XV). Gr = Gala Galaction, Opere alese. Voi. II: Articole. Ediţie îngrijită de Teodor Vîrgolici, cu o introducere de D. Micu. Editura pentru literatură, 1961. = Gala Galaction, Opere. [Voi. ] I. Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă a Societăţii scriitorilor din R.P.R., 1949. . i—ii = Gala Galaction. Opere alese. I. Doctorul Taifun. Roxana. Papucii lui Mahmud. Nuvele şi povestiri. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, voi. I: 1956; voi. II: 1958. - LIV - GALAN, B. I —II GALAN, Z. B. GÂLDI, M. PHAN. GANE, N. I—III C. GANE, TR. V. G AVRIL, NIF. GCR I—II GENILIE, G. GENILIE, P. GENILIE, PRINCIP. GEOGR. DAC. GEOGR. MAT. GEOGR. N. GEOLOGIA GEOMETRIA A. M. GEOMETRIE VIII GEOMETRIE IX GEOM. SP. GEORGESCU-TISTU, B. GEORGESCU-TISTU, 0. GHEO GRAFIA, II GHEO GRAFIE = V. Em. Galan, Bărăgan. [Bucureşti], vol. I, Editura de stat pentru literatură şi artă, [1954]; vol. II, Editura Tineretului, 1959. = V. Em. Galan, Zorii robilor. Roman. Ediţia a II-a. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951]. — Gâldi Ladislas, Les mots (Torigine néogrecque en roumain à Vépoque des Phanariotes. Budapest, 1939. = N. Gane, Novele. Vol. I — III. Ediţia a VI-a. [Bucureşti], Editura «Viaţa românească», 1921. (Biblioteca pentru toţi). = G. Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe. Voi. if. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1935. (Scriitori români contemporani). = Chir Gavriil Protul, adecă mai marele Sfetagorei, Viaţa şi traiul sfinţiei sale părintelui nostru Nifon, patriarhul Ţarigradului... Scrisă de... Bucureşti, Tipografia cărţilor bisericeşti, 1888. = M. Gaster, Chrestomaţie română. Texte tipărite şi manuscrise (sec. XVI—XIX), dialectale şi populare, cu o introducere, gramatică şi un glosar româno-francez de... Vol. I: Introducere, gramatică, texte (1550—1710). Vol. II: Texte (1710—1830). Dialectologie, literatură populară, glosar. Leipzig-Bucureşti, F. A. Brockhaus-Socec & Co. 1891. # = I. Genilie, Geografie istorică, astronomică, naturală şi civilă a conti- nentelor în general şi a României în parte. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. = I. Genilie, Prinţipuri de geografie sau începuturi de geografie statistică, politică, fizică şi astronomică. Bucureşti, Tipografia Colegiului national, 1841. = I. Geniliu, Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. [Ediţia a doua]. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1851. — V. Popescu-Scriban, Mică geografie a Daciei, Moldaviei şi a Ţărei Româneşti. Prelucrată de pitariu. .. Ieşi, Tipografia Albinei,1838. ’ — Gheografia matimatică, naturală, politică. [Note manuscrise aparţinînd lui Ioan Belciugăţeanu, datate: 1837, ianuarie 6; Bibi. Acad. R.P.R., cota 776]. — V. Fabian şi D. Guşti, Geografia nouă pentru shoalele începătoare. Partea astronomică şi fizică, de răposatul paharnic V. Fabian. Partea politică cu geografia Moldovei, de stolnicul D. Guşti. Ediţia a IlI-a. Iaşi, Institutul Albinei, 1843. = Geologia. Manual pentru clasa a Xl-a de Ion Băncilă. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. = Al. Costinescu, Geometria pentru studenţii.. . din Academia mihăileană. De paharnicul... [Manuscris din secolul al XIX-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1814]. = Geometrie. Manual pentru clasa a VIII-a de Cezar Coşniţă şi G. D. Simio-nescu. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. = Geometrie. Manual pentru clasa a IX-a de G. D. Simionescu şi Cezar Coşniţă. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. = Geometrie în spaţiu* Manual pentru clasa a X-a reală de Cezar Coşniţă. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. — N. Georgescu-Tistu, Folclor din judeţul Buzău. Bucureşti, Cultura naţională, 1928. (Academia Română. Din viata poporului român. XXXIV). • — N. Georgescu-Tistu, Orientări bibliologice. Bucureşti, 1938. = Parte a doua a gheografiii pentru arătarea globului. [Manuscris din 1802 ; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1152]. = Gheografie noauă, care cearcă de obşte toată faţa a sferii.. . [Traducere manuscrisă din greceşte făcută în Moldova pe la 1780 ; Bibi. Arhivelor Statului-Iaşi, cota 121]. g - LV - GHEOM.-TRIGON. GHEORGACHI, CER. (1762) GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV1. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV2. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV3. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV4. GHEORGHIU-DEJ, R. GHERASIM, IST. GHERASIM, T. GHEREA, ST. CR. I—III GHERGHEL, O. GHEŢIE, R. M. g GHIBĂNESCU, I. Z. - I—VI GHIBĂNESCU, S. I. I—XXXV GHICA, A. GHICA, C. E. I —III GHICA, S. GHICA— STURDZA, A. & I. D. GHICA, P. # GIUGLEA, C. L. G IU G LE A, U. începuturile gheometriii a lui Volfii, a căria partea cea întâi arată începuturile a gheometriei ce să zice epipedos, adecă măsurare de cîmp. începuturile trigonometriii cei di pi cîmp. [Traducere manuscrisă din neogreacă făcută în Moldova în jurul anului 1800; Bibi. Acad. R.P.R., cota 923]. Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762. Studiu şi text de. .. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1939. [Secţia istorică III. Studii]. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări. Ediţia a IV-a. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură politică, 1955. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări. Decembrie 1955 — iulie 1959. Bucureşti, Editura politică, 1959. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări. August 1959—mai 1961. Bucureşti, Editura politică, 1961. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări. Iunie 1961 — decembrie 1962. Bucureşti, Editura politică, 1962. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român la Congresul al II-lea al partidului. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură politică, 1956. Voltaire, Istoria craiului Sveziei Carol 12. [Traducere manuscrisă din limba franceză făcută de arhimandritul Gherasim din laşi, Ia 1792 ; Bibi. Univ. Iaşi, cota IV—5]. Abatele Prau, Taina francmasonilor, care acum întăi s-au tălmăcit de pe limba franţozască pe limba moldovenească de chir Gherasim. . . la velet 1787, oct. 20. [Manuscris; Bibi. Acad. R.P.R., cota 451]. I. Gherea (C. Dobrogeanu), Studii critice. Volumul I, ediţiunea 2-a, Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1890; volumul II, ediţiunea II, Bucureşti, «Viaţa românească», 1923; volumul III, ediţiunea 3-a, Bucureşti, « Viaţa românească », [f.a.]. Omu de lume sau sontice regule cuviinţiii, graţiei, mai alesului mod a vieţei şi a adevăratelor blîndeţe, spre întribuinţarea tinerimei romaneşti. Acum întîi pe limba dacoromană tradus şi adaus de Vasilie Gher-ghely de Csokotis. Viena, Tipografia lui Dimitrie Davidovici, 1819. Ion Gheţie, Dicţionar român-maghiar pentru şcoală şi privaţi. Român-magyar szôtâr. Budapest, 1896. : Gh. Ghibănescu, Ispisoace şi zapise. (Documente slavo-române). Vol. I—VI. Iaşi, Tipografia Dacia, 1906-1923; Huşi, 1924—1933. : Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade. Publicate de... Vol. I—XXXV. Documente slavo-române. Iaşi, 1906—1933. : Ion Ghica, Amintiri din pribegia după 1848. Nouă scrisori către V. Alec-sandri. Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1889. : Ion Ghica, Convorbiri economice. Ediţiunea a treia. Vol. I — III. Bucureşti, Socec & Comp., 1879. : Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri. Ediţiune nouă. Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1887. = Ion Ghika şi Dimitrie A. Sturdza, Ajutorul comerciantului, al agricultorului şi al inginerului. Greutăţi şi măsuri. Bucureşti, Socec şi Comp., 1873. — Molière, Precioasele. Comedie într-un act, tradusă de... I. D. Ghica. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. = George Giuglea, Cercetări lexicografice. Elemente latine în limba română. I. Bucureşti, Inst. de arte grafice Carol Gobl, 1909. = G. Giuglea, Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der dakorumănischen Sprache. Centrul de studii şi cercetări privitoare la Transilvania. Sibiu, 1944. - LVI - Gî GÎRLEANU, L. GÎRLEANU, N. GL GLOSAR REG. GL. V. J. GM (18. . .) GOGA, C. P. GOGA, P. GOGA, POEZII GOLESCU, E. GOLESCU, î. GOLESCU, P. GOLESCU, T. I. GOLESCU, B. I. GOLESCU, C. GOLOGAN, C. R. GORJAN, H. I—IV GOROVEI, C. GOROVEI, CR. GORUN, F. GRAIUL, I = Gazeta învăţămîntului. Organ al Ministerului Învăţămîntului, Culturii şi al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultură. [Bucureşti], 1961 ş.u. == Em. Gîrleanu, Din lumea celor cari nu cuvîntă. Ediţia IV. Bucureşti, Editura Librăriei Universala Alcâlay & Co., 1927. — Em. Gîrleanu, Nucul lui Odobac. Nuvele şi schiţe. Bucureşti, «Mi-nerva », 1910. = Gazeta literară. Organ săptămînal al Uniunii scriitorilor din Republica Populară Română. Bucureşti. Anul I (1954) ş.u. = V. Arvinte, D. Ursu, M. Bordeianu, Glosar regional. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, [1961]. — Glosar din Valea Jiului. [Material manuscris cules din Valea Jiului]. = Gazeta de Moldavia. Urma Albinei româneşti, cu a ei foileton. Iaşi. Anul I (1850) ş.u. = Octavian Goga, Ne cheamă pâmintul. Poezii. Bucureşti, Editura « Minerva », 1909. = Octavian Goga, Poezii. Bucureşti, «Minerva», 1907. = Octavian Goga, Poezii. Text ales şi stabilit, prefaţă, note, bibliografie de I. D. Bălan. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963. — Neofit Vamva, Elementuri de filosofie morală. Alcătuite de. .. şi tălmăcite în limba românească, spre folosul tinerilor români, de Constantin Radovici dintre Goleşti. Bucureşti, Tipografia de la Cişmea, 1827. — Constantin (Dinicu) Golescu, însemnare a călătoriei mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826. Tipărită din nou şi însoţită de o introducere de Nerva Hodoş. Bucureşti, Tipografia «Cooperativa», 1910. = [Dinicu Golescu], Adunare de pilde bisericeşti şi filosofeşti, de întîmplări vrednice de mirare, de bune gîndiri şi bune năravuri, de fapte istoriceşti şi anecdote. Tălmăcite de pre limba grecească în cea românească de Constantin din Goleşti. Deosibită în trei părţi. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1826. — [Dinicu Golescu], Adunare de tractaturile ce s-au urmat între preapu-ternica împărăţie a Russiii şi nalta Poartă.. . Tălmăcită de Constan-din Radovici din Goleşti. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1826. § = Iordache Golescu, Băgări de seamă asupra canoanelor gramaticeşti, de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1840. = Iordache Golescu, Condica limbii rumâneşti. Alcătuită dă dumnealui... [Manuscris în şapte volume, circa 1832; Bibi. Acad. R.P.R., cotele 844-850]. = N. G. Gologan, Cercetări privitoare la trecutul comerţului românesc din Braşov. Bucureşti, 1928. • = I. Gherasim Gorjan, Halima sau povestiri mitologhiceşti arabeşti, pline de băgăfi de seamă, şi de întîmplări foarte frumoase şi de mirare. .. [Voi.] I —IV. [Bucureşti], tom I şi II: 1835; tom. III: 1837; tom. IV: 1838. = Artur Gorovei, Cimiliturile românilor. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Institutul de arte grafice Carol Gobl, 1898. = Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., Pavel Suru, C. Sfetea, 1915. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXVII). = Ion Gorun, Goethe, Faust. Tragedie. Traducere de... Bucureşti, Inst. de arte grafice Carol Gobl, 1906. = Graiul nostru. Texte din toate părţile locuite de români, publicate de I. A. Candrea, Ov. Densusianu, Th. D. Speranţia. [Voi.] 1. Bucureşti, Socec & Co., 1906. - LVII - GRAM. MOLD. GRAM. ROM. 1 I —II GRAM. ROM. 2 I —II GRAUR, E. GRAUR, F. L. GRAUR, I. L. GRAUR, S. L. GRĂDIŞTEANU, D. P. GR. BĂN. GRECEANU, î. GRECESCU, FL. GRECU, P. GREGORIAN, CL. GRIGORIE, L. GRIGORIU, E. GRIGORIU-RIGO, M. P, I—II GR. R. (1835) GR. R. (1853) GR. R.-N. I —II GR. S. I Ş.U. — Verb-scrib-reguleta sau Gramatica moldovromânească. Prescrise de-al doilea din cărţile d[sale] d-[lui] Gheorghe Dimitriu, în Seminaria Socola. [Manuscris din jurul anului 1840; Bibi. Acad. R.P.R., cota 528]. = Gramatica limbii române. Vol. I: Vocabularul, fonetica şi morfologia; voi. al II-lea: Sintaxa. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1954. (Academia Republicii Populare Române). = Gramatica limbii române. I —II. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963. — Al. Graur, Etimologii româneşti. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963. = Al. Graur, încercare asupra fondului principal lexical al limbii române. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1954. — Al. Graur, Introducere în lingvistică. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1958. = Acad. Al. Graur, Studii de lingvistică generală. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1955. — Molière, Domnu Pursoniac. Comedie în trei acte. Tradusă de d. Gr. Grădişteanul fiul. . . Bucureşti, 1836. = Romul S. Molin, Din graiul bănăţenilor. (Glosar publicat în «Noua revistă română», Bucureşti, 1910, voi. VIII, nr-le 13 — 14, pp. 191 — 196). — Polyzois Contos, învăţături de multe ştiinţe, folositoare copiilor creştineşti cei ce vor vrea să înveţe şi să ştie dumnezeiasca scriptură. Aşăzate de dascălul..., iar acum tălmăcite dupre cea grecească pre limba românească... [de] Nicodim Greceanul. Sibii, Tipografia lui Ioann Bart, 1811. — Doctorul D. Grecescu, Conspectul florei României. Plantele vasculare indigene şi cele naturalizate ce se găsesc pe teritoriul României, considerate sub punctul de vedere sistematic şi geografic. Bucureşti, Tipografia « Dreptatea », 1898. — Vasile Grecu, Cărţi de pictură bisericească bizantină. Cernăuţi, Tiparul « Glasul Bucovinei », 1936. — M. Gregorian, Graiul din Clopotiva. (Extras din revista « Grai şi suflet», VII, Bucureşti, 1937). = Ioan Damaschin, Loghică, care acum întîi s-au tălmăcit în limba patriei, cu îndemnarea preasfinţitului mitropolit al Ugrovlahiei chir Grigorie... de carele iaste si tălmăcită. Bucureşti, Tipografia sfintei mitropolii, 1826. — S. Gessner, Erast. Povestire de o tragedie păstorească. împărţită în două părţi, şi tălmăcită din limba nemţească în limba grecească... iar acum tălmăcită în limba moldovenească de cătră dumneaei săr-dăreasa Zoita, din îndemnul soţului său... Costachi Grigoriu. [Iaşi], 1822. = Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina poporului. Memoriul I: Roatele oamenilor. Memoriul al II-lea: Boalele vitelor. Bucureşti, Gobl, 1907. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXX. Memoriile Secţiunii literare). 0 = Gramatică rumânească. Tipărită cu cheltuiala din casa şcoalelor publice şi primită în clasurile de începători. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. = Gramatică românească. Primită în clasele de începători ale şcoalelor publice. A douăsprezecea ediţie. Bucureşti, Librăria lui A. Danii-lopulul, 1853. # = Gramatică românească şi nemţascâ pentru tinerimea naţională. Vol I — II. Braşov, Tipografia lui Ioan Gôtt, 1838—1839. = Grai şi suflet. Revista Institutului de filologie şi folclor publicată de Ovid Densusianu. Bucureşti, Atelierele Socec & Co. Vol. I (1924) ş.u. GS GT (18...) GTN (18...) GUŞTI, G. V. H I—XVIII HALIMA (1783) HAMANGIU, C. C. HASDEU, I. C. I —II HASDEU, I. V. HASDEU, R. V. HASDEU, S. I. HASDEU, T. C. HELIADE, A. HELIADE, AMF. HELIADE, B. HELIADE, C. HELIADE, D. C. HELIADE, D. J. HELIADE, F. HELIADE, F. B. \J HELIADE, GRAM. HELIADE, GR. P. HELIADE, GR. ROM. - LVI II - = Gheografie a tuturor stâpinirilor. [Manuscris din 1834; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2771]. = Gazeta de Transilvania. Redactor: George Bariţiu. Braşov. Anul I (1839) ş.u. = Gazeta Teatrului naţional. Bucureşti. Anul I (1835) ş.u. — D. Guşti, Geografia veche. Pentru clasele colegiale din Academia mihăi-leană. Iaşi, Institutul Albinei, 1843. H = Răspunsuri la Chestionarul lingvistic al lui B. P. Hasdeu. (Manuscris legat în 18 voi.)13. I = Halima. [Manuscris din 1783; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2587]. = Const. Hamangiu, Codul civil român. Conform textului oficial. Precedat de Constituţiune şi un index alfabetic. Bucureşti, Carol Miiller, 1897. (Biblioteca pentru toţi). — B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor. Pâmîntul ţârei româneşti. Volumele I —II. Bucureşti, Imprimeria statului şi Tipografia Antoniu Mănescu, 1875. — B. Petriceicu-Hăjdeu, lon-Vodâ cel Cumplit. Bucureşti, Imprimeria Ministerului de Resbel, 1865. = B. Petriceicu-Hasdeu, Răzvan şi Vidra. Poemă dramatică în cinci cînturi. Bucureşti, Editura Leon Alcalay, 1909. (Biblioteca pentru toţi). = B. P. Hasdeu, Sarcasm şi ideal. 1887 — 1896. Ultimii nouă ani de literatură. Bucureşti, Socec, 1897. = B. P. Hasdeu, Trei crai de la răsărit. Comedie în 2 acte. Bucureşti, 1879. # = I. Eliad, Aritmetica lui L. B. Francoeur. Tradusă şi pusă în lucrare în Şcoala naţională din sf. Sava de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1832. # — I. Eliad, Amfitrion. Comedie în trei acte, de la Mollier. Tradusă de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. = I. Eliad, Bărbatul bun. Din povestirile morale ale lui Marmontel. Tradus de. . . Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1832. 0 = I. Eliad, Culegere din scrierile lui. .., de proză şi de poezie. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1836. [Ediţia cu 144 de pag.]. = I. [Heliade-] R[ădulescu], Don Chischot de la Mancha. Din scrierile lui M. Cervantes. Tradus în româneşte din franţozeşte după Florian de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1840. — I. Eliade, Don Juan. De la lord Byron. Poemă epică, tradusă de. .. Bucureşti, Tipografia lui Eliade, 1847. — Lucrările Soţietătii filarmonice de la 1 dechemvrie 1833 pînă la 1 aprilie 1835. Bucureşti. Tipografia lui Eliad, 1835. = I. Eliad, Femeia buna Din povestirile morale ale lui Marmontel. Tradusă de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1832. # = I. Eliad, Gramatică românească. [Manuscris anterior anului 1828; Bibi. Acad. R.P.R., cota 4796]. § = I. Eliad, Regulile sau gramatica poeziii. Traduse în rumâneşte de. .. Bucureşti, 1831. (Adaos literal la «Curierul românesc», partea a II-a)/ 1 = I. Eliad, Gramatică românească. De... [Sibiu],^1828. 13 Cifra romană indică volumul manuscrisului, cea arabă localitatea anchetată. Pentru aflarea corespondenţei între cifrele arabe şi localităţile anchetate, v. Anexa a IV-a de la sfîrşitul bibliografiei de faţă. - LIX - HELIADE, HR. HELIADE, L. B. I —III HELIADE, M. # HELIADE, M. P. HELIADE, O. I —II HELIADE, PARALELISM ^ HELIADE, V. HEM # HEPITES, î. HERODOT (1645) HILL, GRAM. LAT. HODOŞ, C. HODOŞ, P. P. HOGAŞ, DR. I —II HOGAŞ, H. HOGAŞ, M. N. HOL HOLBAN, R. HOREA, C. HOREA, P. HRISOVERGHI, A. # HRISOVERGHI, P. HUBOGI, î. = I. Eliad, Hristianismu la începutul său. Ecstract din Cele din urmă zile ale lui Pompei. Imitatie... de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1836. = I. Eliade, Din scrierile lui lord Byron. Partea I —III. Traduse de... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1834. — Voltaire, Fanatismul sau Mahomet proorocul. Tragedie în cinci acte, tradusă de I. Eliad. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1831. = I. Eliad, Meditaţii poetice. Dintr-ale lui A. de La Martin. Traduse şi alăturate cu alte bucăţi originale prin... [f.l.], 1830. == I. Heliade-Rădulescu, Opere. Tomul I —II. Ediţie critică, cu introducere, note şi variante de D. Popovici. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă. I: 1939; II: 1943. = I. Heliade, Paralelism între limba română şi italiană. (Partea a II-a cu titlul: Paralelism între dialectele român şi italian sau forma ori gramatica aqestor două dialecte...). Partea I —II. [Bucureşti, Tipografia lui Heliade], 1840—1841. = I. Eliade, Vocabular de vorbe streine în limba română, adică: slavone, ungureşti, turceşti, nemteşti, greceşti etc. Bucureşti, Tipografia lui Eliade, 1847. # = B. Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor. Tomul I —III. Bucureşti, Stabilimentul grafic Socec şi Teclu. Tom. I —II: 1887; tom. III: 1893. [Add. după numărul volumelor I —III însemnează «Addenda»]. = C. Hepites, însemnări asupra pietrilor meteorice şi asupra puţurilor arteziene. Adunate de... Brăila. [Manuscris din 1835; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2859]. — Herodot (1645). Traducere românească publicată după manuscriptul găsit în mănăstirea Coşula de N. Iorga. Vălenii de Munte, Tip. « Neamul românesc », 1909. — Gheorghe Hill, începuturi de gramatică latină. Pentru clasele de limba latină, în Colegiul sf. Sava. Bucureşti, Tipografia Colegiului, 1842. = E. Hodoş, Cîntece bănăţene. Cu un răspuns d-lui Dr. G. Weigand. Caransebeş, [Editura proprie], [1898]. = Enea Hodoş, Poezii poporale din Banat. Culegere I publicată de... Caransebeş, editor Enea Hodoş, 1892. = C. Hogaş, Pe drumuri de munte. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă. Voi. I: Amintiri dintr-o călătorie în Munţii Neamţului, 1944. Voi. II: Răzleţe şi diverse, 1947. = Calistrat Hogaş, Cuconul loniţă Hrisanti. Bucureşti, «Cartea românească », [1938]. = Calistrat Hogaş, în Munţii Neamţului. Ediţia III. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1937]. = Povăţuiri pentru holeră. [Bucureşti; foi volante din 1829—1830]. = Maria E. Holban, Un raport francez despre Moldova (1828) al consulului Lagan. Buletinul comisiei istorice a României, voi. IX. Bucureşti, Tip. « Datina românească », 1930. = Ion Horea, Coloană în amiază. Versuri. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1961. — Ion Horea, Poezii, Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă, 1956. # — Al. Dumas, Antoni. Dramă în cinci acte. Din compunerile lui... Tradus în româneşte de A. Hrisoverghi. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837. # = A. Hrisoverghi, Poezii. Ediţie completă. Iasi, Cantora Foaiei sătesti, 1843. = I. Hubogi, Oarecare învăţături pentru căutarea boalelor şi prăsirea vitelor domestice. Alcătuite şi întîia o'ară date la lumină în limba rumânească, — LX — HURMUZAKI, XI IA I —II IACOB, MAT. SUP. IACOV, SYN. IAR CU, D. S. I—II IAR CU, S. A. IBRĂILEANU, A. IBRĂILEANU, S. IBRĂILEANU, S. L. IBRĂILEANU, SP. CR. I. C., POEZII IC. LUM. (184. . .) I. CR. I Ş.U. IL IMBERIE (1789) I. NAT. INSTR. INSTR. D. INSTRUCŢIE INSTRU CŢII INSTRUCŢIUNI IOANOVICI, TEHN. G. IO NE SCU, C. T. pentru folosul de obşte, de... Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1842. = Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor. Voi. XI (1517—1612), cuprinzînd documente adunate, adnotate şi publicate de Neculai Iorga, sub auspiciile Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi ale Academiei Române. Bucureşti, 1900. I = Istoria Americâi. . . acum întăi tălmăcită în dialectul moldovenesc prin osteneala smeritului Gherasim, arhimandrit mitropoliej laşului. [Traducere manuscrisă din greceşte; tom I, 1800; tom II, 1795; Bibi. Univ. — Iaşi, cota IV — 17]. = Caius Iacob, Curs de matematici superioare. Bucureşti, Editura tehnică, 1957. = Iacov, mitropolitul Moldovei, Synopsis, adecă adunare de multe învătături care acum întîi s-au tipărit întru acestasi chip... Iasi, 1757’. = J. Jaclot, Doppia scriptură sau ţinerea catastişelor, în partidă simplă şi în partidă îndoită. Alcătuită în douăzeci şi una de lecţii... [Traducere din limba franceză de D. Iarcu]. Partea I —II. Bucureşti, Tipografia lui Eliade, 1844—1845. — Dimitrie Iarcu, Mesuri şi greuteţi sau Aritmetica soţială. Culeasă şi tipărită de... Bucureşti, Tipografia «Secolului», 1857. = G. Ibrăileanu, Adela. Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu (iulie-august 189...). Bucureşti, Editura «Adevărul», [f.a.]. = G. Ibrăileanu, Scriitori români şi străini. Iaşi, Editura «Viaţa românească », 1926. * = G. Ibrăileanu, Studii literare. Bucureşti, «Cartea românească», [1930]. = G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească. Ediţia II. Iaşi, « Viaţa românească », 1922. — I[oan] C[antacuzino], Poezii nouă. [Dubăsari sau Movilău, 1796?]. = Icoana lumei. Foaie pentru îndeletnicirea moldoromânilor. Iasi, 1840-1841; 1845-1846. — Ion Creangă, revistă de limbă, literatură şi artă populară. Bîrlad. Anul I (1908) ş.u. = laşul literar. Revistă a Uniunii scriitorilor din R.P.R. Filiala Iaşi. Anul I (1954) ş.u. = Imberie şi Margarona. [Manuscris din 1789; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1817]. = Gh. Şincai, Istoria naturei sau a fir ei. [Traducere manuscrisă din limba germană, după Helmuth, de pe la 1810; Bibi. Filialei din Cluj a Acad. R.P.R., fondul Oradea, cota 40]. — [Instrucţiuni pentru iertarea dezertorilor]. Cluj, 1796. [Foaie volantă]. = [Instrucţiuni pentrwnertarea dezertorilor]. Cluj, 1797. [Foaie volantă]. = Instrucţie pentru şcoalele romaneşti în Bănat. Buda, Tipografia Universităţii ungureşti, 1809. — Instrucţii [date de Iosif al II-lea, împăratul Austriei]. Sibiu, 1787. = [Instrucţiuni pentru evidenţa populaţiei]. Sibiu, 1785. [Foaie volantă]. = Dr. ing. Liviu Ioanovici, Tehnologia mecanică. Ediţia a Vil-a. [Bucureşti], Editura de stat, 1949. = George Ionescu, Călăuza tipografului. Cu un rezumat din istoricul tipografiei de la invenţiune şi pînă în zilele noastre. Bucureşti, Inst. de arte grafice Carol Gobl, 1906. [S-au extras termenii din Vocabularul de cuvinte tipograficeşti de la pag. 407 ş.u.]. - LXI - I. IONESCU, C. # I. IONESCU, D. I. IONESCU, F. I. IONESCU, M. I. IONESCU, P. I. IONESCU, V. & R. IONESCU, C. 0 T. V. IONESCU, E. IONESCU-BOTENI, S. N. IONESCU-MUSCEL, FIL. IO NES CU-MUS CEL, ŢES. IONESCU-RI ON, C. IONESCU-TEODOSIU, J. Ş. IORDAN, G. IORDAN, L. M. IORDAN, L. R. IORDAN, L. R. A. IORDAN, N. L. I IORDAN, STIL. IORDAN, T. IORGA, A. I —II IORGA, B. R. IORGA, C. D. IORGA, C. I. I —III IORGA, D. B. I —II = Ioan Ionescu, Calendar pentru bunul gospodar. Iaşi, Cantora Foaiei săteşti, 1845. — Ion Ionescu, Agricultura română din judeţul Dorohoi. Bucureşti, Imprimeria statului, 1866. — I. Ionescu de la Brad, Ferma modelă şi Institutul de agricultură în Moldavia. Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1847. = Ion Ionescu, Agricultura română din judeţul Mehedinţi. Bucureşti, Imprimeria statului, 1868. = Ion Ionescu, Agricultura română din judeţul Putna. Bucureşti, Imprimeria statului, 1869. = I. Ionescu de la Brad, Vitele albe din Englitera. Traducţie. Iaşi, Institutul Albinei, 1842. = Radu Ionescu, Cînturi intime. Poesii. Bucureşti, Librăria A. Dani-lopol, 1854. = Theodor V. Ionescu, Electricitatea. Curs... Bucureşti, Editura tehnică, 1957. = Ion Ionescu-Boteni, Din satul nostru. Nuvele şi schiţe. Bucureşti, « Minerva », 1908. — Prof. ing. Iosif Ionescu-Muscel, Curs de filatură. Bucureşti, Editura « Tehnica textilelor », 1947. = Prof. ing. Iosif Ionescu-Muscel, Tratat de ţesătorie. Bucureşti, Editura « Tehnica textilelor », 1948. — Raicu Ionescu-Rion, Culegere de articole. Cu o prefaţă de Pompiliu Andronescu-Caraioan. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951]. (Biblioteca pentru toţi). — D. Ionescu şi Gr. Teodosiu, Jocuri şcolare, pentru uzul familiilor şi al şcoalelor. Ediţia a II-a. Bucureşti, Steinberg, 1905. = Iorgu Iordan, Gramatica limbii române. Bucureşti, « Cartea românească », [1937]. = Iorgu Iordan, Lexicul graiului din sudul Moldovei (în revista « Arhiva», organul Soc. istorico-filologice, Iaşi, anul XXVIII 1921, pp. 186—202). = Acad. prof. Iorgu Iordan, Limba română contemporană. [Bucureşti], 1956. (Ministerul Învăţămîntului). = Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a «greşelilor ». [Ed. a II-a]. Bucureşti, Editura Socec et. Co., [1948]. = Acad. Iorgu Iordan, Nume de locuri româneşti în Republica Populară Română. Volumul I. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952. = Iorgu Iordan, Stilistica limbii române. Bucureşti, Institutul de linguistică română, 1944. (Societatea română de linguistică. Seria II. Studii, 4). = Iorgu Iordan, Toponimia românească. Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963. = N. Iorga, Anciens documents de droit roumain. Avec une préface contenant l’histoire du droit coutumier roumain. Volume I —II. Paris-Bucarest, 1930—1931. = N. Iorga, Braşovul şi românii. Scrisori şi lămuriri. Bucureşti, Socec, 1905. [în Iorga, s.d. x]. = N. Iorga, Cîteva documente de cea mai veche limbă românească. (Sec. al XV-lea şi al XV 1-lea). Bucureşti, Carol Gobl, 1906. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXVIII. Memoriile Secţiunii istorice No. 2). = N. Iorga, Istoria românilor în chipuri şi icoane. Volumul I —III. Bucureşti, «Minerva», 1905—1906. — N. Iorga, Documente româneşti din arhivele Bistriţei. (Scrisori domneşti şi scrisori private). Partea I —II. Bucureşti, Socec & Comp., 1899 — 1900. - LXII - IORGA, I. L. I- IORGA, L. I—II IORGA, L. R. IORGA, S. D. I- IORGA, S. N. IORGA, V. F. IORGOVICI, O. IOSIF, A. P. IOSIF, P. IOSIF, PATR. IOSIF, T. IOSIF, V. IOVESCU, N. IPOCRAT ISAC, O. ISANOS, Ţ. L. ISANOS, V. ISER isis (185...) ISMINI ISPIRESCU, L. ISPIRESCU, M. 'N ISPIRESCU, U. 1ST. AM. 1ST. A. Z. 1ST. CAROL XII in = N. Iorga, Istoria literaturii româneşti în veacul al XlX-lea, de la 1821 înainte. In legătură cu dezvoltarea culturală a neamului. Voi. I —III. Voi. I: Bucureşti, Editura «Minerva», 1907; voi. II: Bucureşti, Editura «Minerva», 1908; voi. III: Vălenii de Munte, Editura «Neamul românesc », 1909. — N. Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688—1821). Voi. I — II. Bucureşti, Editura «Minerva», 1901. = N. Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor pînă la 1688. Bucureşti, Socec, 1904. xxxi = N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor. Voi. I — XXXI. Bucureşti, « Minerva », 1901 — 1916. = N. Iorga, Scrisori de negustori. Bucureşti, 1925. = N. Iorga, Viaţa femeilor în trecutul românesc. Vălenii de Munte, « Neamul românesc », 1910. = Paul Iorgovici, Observaţii de limba rumânească... Buda, Tip. Crăiasca Universitate, 1799. — Alexandru Petoffi, Apostolul şi alte poezii. Traduceri libere de Şt. O. Iosif. [Bucureşti], Editura Librăriei «Universala», [f.a.]. (Bibi. pentru toţi, nr. 99). = St. O. Iosif, Poezii (1901 — 1902). Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1902. — St. O. Iosif, Patriarhale. Poesii. Bucureşti, Editura «Viaţa românească», 1922. = St. O. Iosif, Tălmăciri. Bucureşti, Editura «Minerva», 1909. — St. O. Iosif, Versuri. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952]. (Biblioteca pentru toţi). = Ion Iovescu, Nuntă cu bucluc. Roman. Bucureşti, «Cugetarea», [1935]. = Alegerile lui Ippocrat. [Manuscris din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Bibi. Univ. Iaşi, cota VI-1]. = Emil Isac, Opere. Ediţie definitivă, îngrijită de Miron R. Paraschi-vescu. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1946. = Magda Isanos, Ţara luminii. Versuri. Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă, 1946. = Magda Isanos, Versuri. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964. % — Andrei Iser, Vocabular românesc-nemţesc. Braşov, I. Gott, 1850. = Isis sau Natura. Jurnal pentru răspîndirea ştiinţelor naturale şi esacte în toate clasele. Redijat de doctor Iulius Barasch. Bucureşti, Imprimeria naţională a lui I. Romanov et Comp. Anul I (1856) ş.u. = [Eumathios Macrembolites, Întîmplările lui Ismini şi ale Isminiei]. [Manuscris din 1789; Bibi. Univ. Iaşi, cota II—69]. = P. Ispirescu, Legende sau basmele românilor. Adunate din gura poporului. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1892. — P. Ispireseu, Isprăvile si viaţa lui Mihai Viteazul. Ediţiunea a doua. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1885. = P. Ispirescu, Din pov ştih unchiaşului sfătos. Basme păgîneşti întocmite de... Cu o precuvmtare de A. I. Odobescu. Partea I. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1879. = Istoria Americăi. . . acum întîi tălmăcită în dialectul moldovenesc prin osteneala smeritului arhimandrit Gherasim. .. [Manuscris din 1795; Bibi. Acad. R.P.R., cota 40]. = Vincent Voiture, Istoria lui Alţidalis şi a Zelidiei. [Traducere manuscrisă din limba franceză, de la 1783; Bibi. Acad. R.P.R., cota 343]. = Istoria craiului Sfeziei Carol al Xll-lea, tălmăcită pe limba moldo-vinească de sfinţia sa... Gherasim, arhimandritul mitropoliei laşului, despărţită în 8 cărţi. [Manuscris din 1799; Bibi. Acad. R.P.R., cota 4619], - LXIII - IST. M. IST. NAT. ISTRATI-LONGINESCU, IST. R. M. IST. Ţ. R. IST. UNIV. I —IV IZV. I Ş.U. IZVOADE ÎNCEPUTURI ÎNDREPTAREA ÎNDR. MORAL. ÎNSEMNARE ÎNŞTIINŢARE ÎNTÎMPL. ÎNV. ADEV. ÎNVĂŢĂTURĂ ÎNV. DASC. ÎNV. FRĂG. ÎNV. IN. ÎNV. LUCR. ÎNV. POM. ÎNV. ŞT. — Ioan Albineţ, Manual de istoria principatului Moldaviei... Partea I. Iaşi, 1845. — Gh. Şincai, Vocabulari ce ţine de istoria naturei. [Manuscris dintre anii 1804—1808; Bibi. Filialei Cluj a Acad. R.P.R., fondul Oradea, cota 125]. ch. = Dr. C. I. Istrati şi G. G. Longinescu, Curs metodic de chimie şi mineralogie pentru licee şi cursuri speciale. Ediţia IV. Bucureşti, Carol Gobl, 1908. = Istorie lui Raimond şi a Mârinei, amorezaţi, şi a maică sa Ameliei. [Manuscris din 1808; Bibi. Acad. R.P.R., cota 445]. == Istoria Ţârii Româneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717. Cronică anonimă. Ediţie întocmită de Constantin Grecescu. [Bucureşti], Editura ştiinţifică, 1959. — Prescurtarea istoriii universale. Tălmăcită după cea elinească în limba noastră românească... de... chir Grigorie. Bucureşti. Voi. I —II: 1826; voi. III —IV: 1827. = Izvor asul, revistă muzicală şi populară. Turnu-Severin, Tipografia şi Legătoria de cărţi Victor P. Măldărescu. Anul I (1920) ş.u. = C. Giurescu, Izvoadele lui Tudose Dubău, Miron Logofătul şi Vasile Demian. Bucureşti, Atelierele grafice Socec et Co., 1915. (în «Buletinul Comisiei istorice a României», voi I. Cu 6 planşe în fotocopie). I — începuturi temeinice ale istoriii de obşte. Istorii vechi. Partea dintăi. Sibii, Tipografia lui Petru Bart, 1798. = îndreptarea dregător iilor de ţinerea sănătăţii de grije purtătoare... Cluj, 1831. [Foaie volantă]. = Îndreptări moraliceşti, tinerilor foarte folositoare. Cu cheltuiala jupî-nului Ioann Logofet. Buda, Tipografia Universitatei ungureşti din Pesta, 1813. = însemnare pentru cîte doftorii să află întru această cărticică. [Manuscris anterior anului 1788; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3750]. = înştiinţare... scoasă de Soţietatea filosofească a neamului rumânesc în mare prinţipatul Ardealului. [Sibii, 1795]. = Întîmplările războiului franţozilor şi întoarcerea lor de la Moscva ş.c.l. Tălmăcită de pre nemţie... Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1814. = A. Szots şi J. Eckstein, învăţătură adevărată pre scurt a vindeca boala sfranţului. Sibii, Petru Bart, 1803. = învăţătură pentru ferirea şi doftoria boalelor ale vitelor celor cu coarne, precum şi a cailor, a oilor şi a porcilor. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1816. = învăţături cătră dăscălii normaliceşti a şcoalelor neunite din marele prinţipat al Ardealului. Sibii, 1809. = L. Mitterpacher, învăţătură despre cultura som creşterea frăgarilor şi a vermilor de mătasă... Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei din Pesta, 1823. = învăţătură despre semănarea inului, pentru Bohemia, Moravia şi Sile-zia. Liov, 1804. — învăţătură pentru lucrătorii de tăbacă în Ţara Ungurească şi Galiţia. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei din Peşta, 1823. — Fr. Heintl, învăţătură pentru prăsirea pomilor. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1812. = Mult de lipsă şi folositoare învăţături şi ştiinţe despre mai multe lucruri. [Traducere manuscrisă din greceşte, din 1832; Bibi. Univ. Cluj, cota 1938/85]. - LXIV - ÎNV. TAB. ÎNV. VIN. ÎNV. ZĂH. JAHRESBER. I Ş.U. JARNIK-BÎRSEANU, D. JEBELEANU, C. JEBELEANU, V. A. JIANU, C. JIPESCU, O. J N JOJA, S. L. JUN. LIT. I Ş.U. KLEIN, D. KLOPŞTOCK, F. KOGĂLNICEANU, A. KOGĂLNICEANU, C. KOGĂLNICEANU, S. KOGĂLNICEANU, S. A. KOTZEBUE, U. = învăţătură pentru sămănătorii de tăbac din Bucovina. Liov, [circa 1800]. = Ludovic Mitterpacher, învăţătură despre agonisirea viţei de vie şi despre măiestria de a face vin, vinars şi oţet. întocmită de autorii Şaptal, Rozier, Parmentier şi Dussieux, şi întru acest chip scurtată de..., iară acum prefăcută în limba românească. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti din Pesta, 1813. — I. Neuhold, învăţătură de a face sirup şi zăhar din mustul tuleilor de cucuruz, după ce s-au cules cucuruzul de pre ei. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1812. J = Gustav Weigand, Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache (Rumänisches Seminar) zu Leipzig. Leipzig, Johann Ambrosius Barth. Vol. I-XXIX, 1894-1921. = Dr. Ioan Urban Jarnik şi Andrei Bîrseanu, Doine şi strigături din Ardeal. Date la iveală de... Bucureşti, 1885. (Ediţiunea Academiei Române). = Eugen Jebeleanu, Ceea ce nu se uită. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1945. = Eugen Jebeleanu, Versuri alese. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1954. — Nicolaie Jianu, Cumpăna luminilor. Roman. [Bucureşti], Editura tineretului a C.C. al U.T.M., 1952. = Gligore M. Jipescu, Opincaru, cum este şi cum tribuie să hie săteanu. Scriere-n limba ţăranului muntean. Bucureşti, 1881. = Justiţia nouă. Revistă juridică democratică. Bucureşti, Editura cooperativei Justiţia nouă. An I, 1945. = Ath. Joja, Studii de logică. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1960. = Junimea literară. Revistă literară şi ştiinţifică sub direcţia unui comitet de redacţie. Editor şi redactor responsabil: I. Nistor. Cernăuţi, Suceava. Anul I (1904) ş.u. K t = Gâldi Lâszlo, Samuelis Klein Dictionarium Valachico-Latinum. (Erde-lyi Tudomânyos Intezet). Budapest, 1944. = Sărmanul Klopştock, Feciorul lui nenea Take Vameşul. Biblia unui trecut 1879—1925. [Vol.] II. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1935. = M. Kogălniceanu, Album istoric şi literar. Illustrat cu 12 litografii. Iaşi/Librăria nouă, [1845]. — M. Kogălniceanu, Cuvint pentru deschiderea cursului de istorie naţională în Academia mihaileană, rostit în 24 noiemvrie 1843. Bucureşti, Editura Librăriei Socec et Co., 1909. (Biblioteca românească enciclopedică Socec, nr. 52). = M. Kogălniceanu, Scrisori (1834—1849). Cu o prefaţă, un indice de lucruri, de nume proprii şi de cuvinte de Petre V. Haneş. Bucureşti, « Minerva », 1913. = Mihail Kogălniceanu, Scrieri alese. Omul. Opera. Comentarii. Ediţie îngrijită de prof. Al. I. Ştefănescu. [Bucureşti], Editura de stat, 1948. = [August] Kotzebue, Urîrea de oameni şi pocăinţa. [Traducere manuscrisă din 1816; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2911]/ - LXV - KRETZULESCU, A. KRETZULESCU, M. L LABIŞ, P. LAUR IAN, F. LAURIAN, M. III LAUR IAN, M. IV LAZARINI, M. LAZĂR, A. LAZĂR, P. T. LAZĂR, T. LĂCUSTEANU, A. LĂNCRĂNJAN, C. I LĂZĂRESCU, S. LB LECA, CR. LEG. COND. LEG. EC. PL. LEGIUIRE LEON, ST. N. LEON, MED. %. = N. A. Kreţulescu, Manual de anatomie descriptivă. Bucureşti, 1843. = F. E. Fodere, Manual pentru îngrijitorii şi îngrijitoarele de bolnavi, pentru îngrijitoarele de femei lehuze, pentru moaşe şi pentru mume de familie îndeobşte. De... Tradus în româneşte [de N. A. Kretzulescu]. Bucureşti, Tipografia lui Eliade, 1842. L = Luceafărul. Revistă a Uniunii scriitorilor din R.P.R. [Bucureşti]. Anul I (1958) ş.u. = Nicolaie Labiş, Primele iubiri. Poezii. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1962. = A. Delavigne, Manual de filosofie. Lucrat după programma Universităţii de la Paris din 1840... Tradusă de A. Treb. Laurian. Bucureşti, Colegiul naţional, 1846. = T. Laurian, Manual de geografie pentru clasa III a şcoalelor primare din Moldavia. Lucrat după metodul inductiv... Ediţiunea a doua. Iaşi, Tipografia lui Goldner, 1857. — A. T. Laurian, Manual de geografie pentru clasa IV-a [ş]coalelor primare din Moldavia. Iaşi, Tipografia Buciumului român, 1857. = Prof. G. Lazarini, Matematică. Partea I-a. Iaşi, Tipografia româno-francesă, 1854. = Gh. Lazăr, Aritmetică matematicească. Bucureşti. [Manuscris din 1821; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2787]. = [Gh. Lazăr?], Povăţuitoriul tinerimei cătră adevărata şi dreapta cetire. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei a Ungariei, 1826. = Gh. Lazăr, Trigonometria cea dreaptă. Bucureşti. [Manuscris din 1821; Bibi. Acad. R.P.R., cota 2788]. = Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu, publicate şi adnotate de Radu Crutzescu. Cu un comentar istoric de I. C. Filitti. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă..., 1935. (Biblioteca documentară). iii = Ion Lăncrănjan, Cordovanii. Roman. I —III. Bucureşti, Editura pentru literaţură, 1963. gi = A. Lăzărescu, Sanuto. Dramă în cinci acte. Bucureşti, Tipografia lui C. A. Rosetti şi Vinterhalder, 1851. -§ = Lesicon romanesc-latinesc-unguresc-nemţesc, care de mai mulţi autori, în cursul a trideci şi mai multor ani s-au lucrat, seu: Lexicon valachico-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et amplius annorum elaboratum est. Budae, 1825. = A. von Kotzebue, Cruciaţii. [Dramă tradusă de Constantin Leca]. Craiova, 1839. = Învăţătură a însuşi stăpînitoarei măriri Ecaterinii II cătră orînduita epitropie preste alcătuirea arătării a unii noao Legiuitoare condică. Tălmăcită pre limba moldovenească şi tipărită... de Toma II logofet, la anii de la Hristos 1773. [Iaşi]. = Legislaţia economiei planificate. Bucureşti, 1949. = Legiuire a prea înălţatului şi prea pravoslavnicului domn şi oblăduitoriu a toată Ungrovlahia, Io Ioan Gheorghe Caragea Vv. Tipărită în privi-leghiata Tipografie. . . Mavrogheni, Bucureşti, 1818. = Pentru ştiinţa stihiilor, unde să cuprindi şi alte ştiinţi.. . [Tălmăcită de preasfinţia sa mitropolitu Leon din limba franţuzască în ce moldo-vinească... ]. [Manuscris din 1814; Bibi. Acad. R.P.R., cota 194]. = Dr. N. Leon, Istoria naturală medicală a poporului român. Bucureşti, 1903. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXV. Memoriile Secţiunii ştiinţifice). 5 - c. 715 - LXVI - LESNEA, A. LESNEA, C. D. LESNEA, I. LESNEA, P. E. LET. I—III | LET.2 I—III % LEXIC REG. LEX. MARS. | LINŢIA. P. II —III LIT. ANTIMONARHICĂ LITINSCHI, M. 4 LIUBA-IANA, M. LL I Ş. u. LM LOBEL, C. LOVI NE SCU, C. IV, V, VII, VIII ; LOVINESCU, M. H. LOVINESCU, C. S. LP L. ROM. LTR # = George Lesnea, Argint. Poezii. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1938]. = George Lesnea, Cîntec deplin. Versuri. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1934. (Scriitorii români contemporani). = George Lesnea, Izvod. Poezii. [Bucureşti], Casa şcoalelor, 1943. = George Lesnea, Poeme de Serghei Esenin. [Traduse de...]. A treia ediţie. Iaşi, Cartea Moldovei, 1943. P = M. Kogălniceanu, Letopisiţile Ţării Moldovii, publicate pentru întîiaşi dată de... Tom. I —III. Iaşi, [La Cantora Foaiei săteşti şi Institutul Albinei româneşti]. Tom. I: 1852; tom. II: 1845; tom. III: 1846. [Indicaţia « A » după vol. I însemnează « Apendicele » tomului I]. * = Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei. A doua ediţiune... Tom. I —III. Bucureşti, Imprimeria naţională, Tom. I —II: 1872; tom. III: 1874. = Lexic regional. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1960. (Societatea de ştiinţe istorice şi filologice). I = Dr. Carlo Tagliavini, Il a Lexicon Marsilianum». Dizionario latino-rumeno-ungherese del sec. XVII. Studio filologico e testo. Bucureşti, Cultura naţională, 1930. (Academia Română. Études et recherches. V). = Dionisie Linţia, Păsările din R.P.R. Vol. II —III. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1954—1955. = Din literatura antimonarhică. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., [1950]. (Biblioteca pentru toţi). I = D. Litinschi, Manual de agronomie practică pentru Moldova. Iaşi, Tipografia Buciumului român, 1853. = Sofronie Liuba şi Aurelie Iana, Topografia satului şi hotarului Măidan. [Urmată de Studiu despre celţi şi numele de localităţi, de dr. At. M. Marienescu]. Caransebeş, 1895. [S-a utilizat numai Topografia satului şi hotarului Măidan\. = Limbă şi literatură. Bucureşti, Societatea de ştiinţe istorice şi filologice. Vol. I (1955) ş. u. = A. T. Laurian şi I. C. Massim, Dicţionariul limbei romane. După însărcinarea dată de Societatea Academică Română. Elaborată ca proiect. Bucureşti, Noua tipografie a laboratorilor români. Tomu I (A—H), 1871 [în realitate: 1873] ; tomu II (colaboratori Iosef Hodoş şi G. Bariţiu: I—Z), 1876; tom. III: Glossariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum şi cele de origine înduioasă, 1871 [în realitate: 1877]. = Teofil Lôbel (Lôbel Efendi), Contribuţiuni la stabilirea originii orien- . tale a unor cuvinte româneşti. Bucureşti, Inst. de arte grafice, Carol Gobl, 1908. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXX. Memoriile Secţiunii literare). = Eugen^ Lovinescu, Critice. Ediţie definitivă, [Bucureşti], Editura Ancora, IV, V, VII: 1928; VIII: 1914-1923. = E. Lovinescu, Memorii (1900—1916). Bucureşti, Cugetarea, [f. a.]. = Horia Lovinescu, Cîtckdela sfărîmată. Dramă în 3 acte. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1955]. = Scurtă arătare despre luarea Parisului şi alte întîmplări. De la un iubitori de pace. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1814. = Limba română. [Bucureşti]. Academia Republicii Populare Române. (Institutul de lingvistică). Anul I (1952) ş. u. = Lexiconul tehnic român. Bucureşti. Editura tehnică. Vol. 1: 1949 ; vol. II: 1950; vol. III: 1951 ; vol. IV: 1952; vol. V: 1954; vol. VI—VII: 1955. - LXVII - LTR2 LUC. I Ş. U. LUCACI, M. | LUCR. FOL. LUCR. PĂMÎNT. LUNGIANU, CL. LUPTA DE CLASĂ M MA MACARIE1, GRAM. MACARIE2, I. MACARIE2, T. MACAROVICI, CH. MACAROVICI, CHIM. CANT. MACEDONSKI, O. I —IV MACHEN MACREA, F. MAER, I. MAG. IST. I—V MAIOR, D. = Lexiconul tehnic român. I ş. u. Elaborare nouă. întocmită prin îngrijirea A.S.I.T. de un colectiv sub conducerea prof. Remus Răduleţ. Bucureşti, Editura tehnică, 1957 ş. u. = Luceafărul. Revistă literară. Budapesta. Voi. I (1901) ş. u. = V. Lucaci, Manual de epidemicile boale ale dobitoacelor. Bucureşti, Imprimeria sântei metropolie, 1855. = C. Vineţchi, Această cărticică, ce acum întîiaşi dată s-au tipărit şi s-au tălmăcit după limba leşască pre limba rumânească, care cuprinde întru sine multe lucruri spre folosul a toată obştea, atît oamenilor cît şi dobitoacelor ... [Bucureşti], 1806. = Oarecare secreturi ale lucrării pămîntului şi ale meşteşugului sădirii. Tălmăcite dintru o carte a unui dascal vestit şi iscusit în meşteşugul lucrării de pămînt, adecă al plugului. [Bucureşti], 1796. — Mihail Lungianu, Clacă şi robot. Icoane din viaţa ţărănimii. A IlI-a tipăritură adăugită şi revăzută. Bucureşti, Socec & Co., 1921. — Lupta de clasă. Organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. [Bucureşti], Anul I (1950) ş. u. M = Muzica. Revista Uniunii compozitorilor din R.P.R. şi a Ministerului Învăţămîntului şi Culturii. [Bucureşti]. Anul I (1951) ş. u. = [Manuil Glyzounios Hiotul, Manual de aritmetică practică]. [Traducere manuscrisă din greceşte, din 1793; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1316]. = Macarie arhimandritul, Gramatica mold[oventască\. Iaşi. [Manuscris de pe la 1770; Bibi. Acad. R.P.R., cota 102]. = Macarie ieromonahul, Irmologhion sau Catavasieri musicesc, care cuprinde în sine catavasiile praznicilor împărăteşti şi ale născătoarei de Dumnezeu, ale triodului şi ale penticostariului... Acum întîiaşi dată tipărită... Alcătuit româneşte... dupre cel grecesc, de smeritul... Viena, 1823. = Macarie ieromonahul, Teoriticon sau Privire cuprinzătoare a meşteşugului musichiei bisericeşti după aşăzămîntul sistimii ceii nooă. Acum întîiaşi dată tipărită. .. Tălmăcită din greceşte pre limba românească de smeritul... Vienna, 1823. = C. Gh. Macarovici, Chimie generală. Manual pentru şcoli tehnice. Bucureşti, 1948. — Prof. dr. Const. Gh. Macarovici, Manual de chimie analitică cantitativă. Gravimetria. Bucureşti, Editura tehnică, 1956. — Alexandru Macedonski, Opere. Ediţie critică cu studii introductive, note şi variante de Tudor Vianu. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă. Voi. I: Poezii, 1939; voi. II: Teatru, 1939; voi. III: Nuvele, schiţe şi povestiri, 1944; voi. IV: Articole literare şi filosofice, 1946. (Scriitorii români moderni). = Franşois-Thomas-Marie de Baculard D’Arnaud, Istoria lui Machen. Povestire englezască, scrisă de pe franţuzască de Abaţi Arno şi tălmăcită, aceasta cum şi cele ce urmează, de I[oan] C[antacuzino] la anul 1794. [Copie manuscrisă din 1803; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3099]. — Dimitrie Macrea, Probleme de fonetică. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953. = Gavriil Grigorie Maer, [Instrucţiuni la moartea Măriei Ţhereza]. Blaj, 1780. [ Foaie volantă] — Magazin istoric pentru Dacia. Subt redacţia lui A. Treb. Laurian şi Nicol. Bălcescu. Tom. I—V. Bucureşti, Colegiul naţional, 1845—1847. = P. Maior, Dialog pentru începutul limbii română întră nepot şi unchi. Buda, Typis Regiae Universitatis Ungaricae, 1819. [Anexă la Orto-graphia romana sive latino-valachica a aceluiaşi]. 5 - LXVIII - MAIOR, I. B. MAIOR, IST. MAIOR, P. MAIOR, PRED. MAIOR, RĂSP. MAIOR, T. MAIORESCU, CR. I-MAIORESCU, D. I — MAIORESCU, L. MAN. GOTT. manifest(1813) MAN. ING. AGR. MAN. ING. CHIM. MAN. ING. P. MAN. ÎNV. MAN. JUR. (1814) MAN. LEG. MANOLESCU, I. MAN. SĂNĂT. MARCOVICI, C. = Petru Maior, Istoria besericei românilor, atît a cestor dincoace precum şi a celor din colb de Dunăre. Buda, Crăiasca Tipografie a Universi-tatei din Pesta, 1813. ţ — Petru Maior de Dicio-Sîn-Martin, Istoria pentru începutvCl românilor în Dachia. întocmită de... iar acum pretipărită prin Iordachi de Măli-nescu... Buda, Tipariul Crăieştei Tipografie a Universitatei ungureşti, 1834. — P. Maior, Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morţi. Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1809. — P. Maior, Prediche sau învătături la toate duminecile şi sărbătorile anului. [Părţile I —III]. Buda, 1810-1811. = [Petru Maior], Răspunsul la cîrtirea carea s-au dat asupra persoanei... autorului Istoriei ceii pentru începutul românilor în Dachia. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1814. = Fenelon, întâmplările lui Telemah, fiului lui Ulise (Odisseys), întocmite de... Acum întăi de pre limba italienească pre limba românească prefăcute de Petru Maior de Dicio-Sămărtin. Tomul I. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei din Pestu, 1818. -iii = Titu Maiorescu, Critice (1867—1892). Ediţie nouă şi sporită. Voi. I —III. Bucureşti, Socec & Comp., 1892—1893. iv — Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, cu priviri asupra dezvoltării politice a României... Voi. I: (1866—1876); voi. II: (1876—1881); voi. III: (1881—1888); voi. IV: (1888—1895). Bucureşti, Socec, 1897, 1899, 1904. = Titu Maiorescu, Logica. Ediţia a cincea. Bucureşti, Socec & Comp., 1898. = Ştefan Pasca, Manuscrisul italian-român din Gottingen (în revista « Studii itaîiene», II 1935, pp. 119—136). = Manifestul înâlţiei sale împăratului Austriei, craiul Ungariei şi al Bohemiei. Buda, Tipariul Crăieştei Tipografii a Universitatei ungureşti, 1813. = Manualul inginerului agronom. [Voi.] I. Bucureşti, Editura agrosilvică de stat, 1959. — Manualul inginerului chimist. Tabele fizico-chimice şi tehnice [de] prof. dr. ing. Costin D. Neniţescu, ing. Viorica Ioan. Volumul I. [Bucureşti], Editura tehnică, 1951. — Manualul inginerului petrolist. Forajul sondelor de ţiţei şi gaze. Partea IlI-a: Metode speciale de foraj. Bucureşti, Editura tehnică, 1957. — Manuductor pentru învăţătorii sholasticeşti sau îndreptare cătră cuviincioasa împlinire a diregătoriei învăţător eşti. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1818. = Manualul juridic al lui Andronachi Donici. Ediţie critică. (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris). [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1959. = [Mic mgnual de legi despre buna orînduială şi datoria fiecăreia din instanţele şi din' slujbele Principatului Valahiei, privitoare la cîrmuire...] Bucureşti, 1780. [Text în limba neogreacă şi română; titlul dat numai greceşte]. ^ = Dr. N. Manolescu, Igiena ţăranului. Locuinţa, luminatul şi încălzitul ei, îmbrăcămintea, încălţămintea, alimentaţiunea ţăranului în deosebitele epoce ale anului şi în deosebitele regiuni ale ţărei. Scriere premiată şi tipărită de Academia Română. Bucureşti, Carol Gobl, 1895. p = B. Raspail, Manualul sănătăţii sau medicina şi farmacia domestice. Tradus în limba română de I. B[rezoianu]. Bucureşti, Tipografia sântei mitropolii, 1852. # = Serdarul Simeon Marcovici, Culegere din cele mai frumoase nopţi ale lui Yung. A doua ediţie, îndreptată şi adăugită... Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. - LXIX - MARCOVICI, D. MARCOVICI, R. MARCOVICI, V. MARCOVICI, VEL. M ARD AR IE, L. MARGELA, GRAM. I — MARIAN, CH. MARIAN, D. MARIAN, H. MARIAN, INS. MARIAN, î. «§ MARIAN, NA. MARIAN, NU. MARIAN, O. I —II MARIAN, P. P. MARIAN, SA. MARIAN, S. R. I —III MARIAN, T. MARIAN, V. MARIAN-ŢIŢEICA, FIZ. I —II MARIN, F. MARIN, P. Paharnicu Simeon Marcovici, Datoriile omului creştin. întemeiete pe învăţăturile sfintei scripturi. Bucureşti, 1839. # = Simeon Marcovici, Curs de retorică. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1834. = [M-me de Tencin], Viaţa contelui de Comminj sau triunful virtuţii asupra patimii amorului. Romanţ moral, tălmăcit din franţozeşte de Simeon Marcovici. Bucureşti, 1830. = Marmontel, Velisarie. Scriere morală, compusă în limba franţozească de... şi tradusă slobod în cea rumânească de... Sim. Marcovici. Bucureşti, Tipografia curţii lui Fr. Valbaum, 1843. # = Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-românesc şi tîlcuirea numelor din 1649. Publicate cu un studiu, note şi indicele cuvintelor româneşti de Grigorie Creţu. Cu mai multe facsimile. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Carol Gobl, 1900. = Ştefan Margela, Gramatică rusască şi rumânească. închipuită de... şi tipărită de Dipartamentul opşteştei îmvăţări. Tom întîi [şi al doilea]. Sanktpeterburg, 1827. = S. FI. Marian, Chromatica poporului român. Discurs de recepţiune, rostit în şedinţa Academiei Române de la 12 martie 1882. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1882. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. V. Secţ. II: Memorii şi notiţii). = S. FI. Marian, Descîntece poporane române, culese de... Suceava, Tipografia lui R. Eckhardt, 1886. = Sim. FI. Marian, Hore şi chiuituri din Bucovina, adunate de... Bucureşti, Socec & Comp., 1910. (Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. IX. Academia Română). — Sim. FI. Marian, Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folkloristic. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Instit. de arte grafice Carol GobÎ, 1903. = S. FI. Marian, Inmormîntarea la români. Studiu etnografic de... Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Litotipografia Carol Gobl, 1892. = S. FI. Marian, Naşterea la români. Studiu etnografic. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Litotipografia Carol Gobl, 1892. = S. FI. Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Tipografia Carol Gobl, 1890. = S. FI. Marian, Ornitologia poporană română. Tom. I —II. Cernăuţi, Tipografia lui R. Eckhardt, 1883. — Simeon FI. Marian, Poesii poporale despre Avram lancu. Adunate şi publicate de... Suceava, Editura autorului, 1900. = S. FI. Marian, Satire poporane române. Adunate de... Bucureşti, Editura Librăriei Socec & Comp., 1893. = Sim. FI. Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic. Voi. I —III. I: Cîrnilegile; II: Păresimile; III: Cincizecimea. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Institutul de arte grafice Carol Gobl, 1898—1901. = S. FI. Marian, Tradiţii poporane române din Bucovina. Adunate de... Bucureşti, Imprimeria statului, 1895. = S. FI. Marian, Vrăji, farmece şi desfaceri. Adunate de... Bucureşti, Litotipografia Carol Gobl, 1893. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XV. Memoriile Secţiunei literare). = Victor Marian şi Radu Ţiţeica, Curs de fizică generală. Voi. I—II. Cluj, Editura Lepage, 1947 — 1948. = C. Pouillet, Noţiuni generale de fizică şi de meteorologie spre usul junimei. Traduse de A. Marin. Bucureşti, 1857. = A. Marin, Prescurtare de cunoştinţe uzuale. A doua ediţie. Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1842. - LXX - MARIN, PR. I —II /|$Î MARINESCU, P. A. MARKI, E. MARŢIAN, S. MAT. DIALECT. I MATEESCU, B. MAT. FOLK. MAT. MEDIC. MĂN. SUCEYIŢA MDT MEHEDINŢI, G. F. MEHEDINŢI, P. MELIK, G. MERA, L. B. MEŞT. DOFT. I —II MEŞT. MOŞ. MG I MH MICU, C. MICU, L. MICU, L. F. MICU, P. $ = J. Pelouze şi Ed. Fremy, Prescurtare de himie. Tradusă în limba română... de Alexie Marin. Bucureşti, tomu întîi, 1852?; tomu II, 1854. = Gh. Marinescu, Pagini alese din opera lui... Cu studiu introductiv de prof. C. I. Gulian. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955. = [Anton de Marki], Auszug aus der fur Normal und Hauptschulen vorge-schriebenen deutschen Sprachlehre in deutscher und wallachischer Sprache, enthaltend das Wichtigste der deutschen und wallachischen Sprache... Tschernowitz, Petrus Eckhardt, 1810. = Dionisie Pop Marţian, Studii sistematice în economia politică. Partea primă: Economia socială. Bucureşti, Imprimeria mitropolitului Nifon, 1858. = Materiale şi cercetări dialectale. [Voi.] I. [Bucureşti], 1960. (Academia Republicii Populare Române. Filiala Cluj. Institutul de lingvistică). = C. N. Mateescu, Balade, adunate de... Cu o prefaţă de N. Iorga. Vălenii de Munte, « Neamul românesc », 1909. = Materialuri folkloristice. Culese şi publicate sub auspiciile Ministerului Cultelor şi Învăţămîntului Public prin îngrijirea lui Gr. G. Tocilescu. Volumul I (Poesia poporană, partea I —II) — II. Bucureşti, Tipografia Corpului didactic, 1900. = M. Wertheimer, Manual de materie medicală. Bucureşti, 1858. = M. A. Musicescu şi M. Berza, Mănăstirea Suceviţa. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958. (Monografii de monumente. I). # = Mic dicţionar tehnic. [Bucureşti], Editura tehnică, 1950. = S. Mehedinţi, Geografia fizică pentru clasa V-a secundară. Bucureşti, Socec, 1901. = S. Mehedinţi, Pămîntul. Text-atlas pentru clasa IV primară urbană si pentru divizia III, anul II al şcoalelor rurale. Bucureşti, Alcalay, 1905. — I. M. Melik, Elemente de geometrie. Ediţiunea a IX-a. Iaşi, Tipoli-tografia H. Goldner, 1897. = I. T. Mera, Din lumea basmelor. Cu 87 ilustraţiuni originale. Bucureşti, « Minervâ », 1906. = Meşteşugul doftoriii. [Cartea întîi]. Meşteşugul doftoricesc. [Cartea a doua]. [Traducere manuscrisă din neogreacă a operei lui Fr. Pâriz Pâpai Pax corporis, făcută în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cotele 933 şi 4841]. % — I._Sporer, Meşteşugul moşîrii pentru învăţătura moaşelor la Institutul maternitătii din Bucureşti. Bucureşti, Tipografia lui August Ruof, 1839. = Monografia geografică a Republicii Populare Române. I. Geografia fizică. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1960. = Florian, Mirtil si Iiloe. Pastorala a lui... [Traducere manuscrisă; copie din 1820 Bbl Acad. R.P.R., cota 2364]. = Samuil Micu, Carte de rogacioni, pentru evlavia omului creştin. Viena, tipărită de Joseph de Kurzbek, 1779. = Baumeister, Loghica, adecă partea cea cuvîntătoare a filosof iei. [Traducere de S. Micu]. Buda, Crăiasca Tipografie orientalicească a Universitatei Peştii, 1799. = Baumeister, Legile firei, itica şi politica sau filosofiia cea lucrătoare. în patru părţi împărţită şi întru acest chip aşăzată pre limba românească [de S. Micu]. [Partea întîi]. Filosofiia cea lucrătoare a rînduialelor dreptului firei. [Partea a doua]. Sibii, Tipografia lui Petru Bart, 1800. = Praxisul furumului bisericesc. De Samuil Micul. [Manuscris din jurul anului 1800; Biblv Acad. R.P.R., cota 414]. - LXXI - MICU, ST. MICU, T. I —II MIHAIL, L. MIHALE, O. MIHALI, C. MIHALIC, O. MIHALIC, P. MIJLOCIRI MILLE, V. P. MILLO, A. MILOSÎRDIA MIL. TIT. MINEIUL (1776) MINULESCU, V. MIRONESCU, S. A. MÎNDRESCU, I. G. MÎNDRESCU, L. P. MÎNDRESCU, UNG. MN (18. . .) mo (1860) MOLDOVAN, Ţ. N. = Stătută sau legile scaonilor săseşti din Ardeal... [Traducere manuscrisă de Samuil Micu; 1802; Bibi. Filialei din Cluj a Acad. R.P.R., cota 184]. = Samuil Micu, Teologhia moralicească sau Bogoslovia, carea cuprinde învăţătura năravurilor celor bune şi a vieţii creştineşti... Cartea a doua a Teologhiei moraliceşti, carea cuprinde învăţătura despre contracturi şi osibite detorii a fiştecărui stat, şi despre darul lui Dumnezeu şi tainele sfintei biserici şi celelalte. Acum întîi tipărită. Blaj, 1796. = Mihail Logofătul, Lexicon slavo-român, întocmit în Tîrgovişte în anul 1678. [Manuscris; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1348]. = Aurel Mihale, Ogoare noi. Roman. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1953]. = Simeon Mihali, Compendiu de istoria naturală pentru începători. Ediţia a Il-a. Blaj, 1856. — C. Mihalic de Hodocin, Observaţii asupra stărei pădurilor din Valea Bistriţei de sus. Iaşi, Institutul Albinei, 1840. = C. Mihailic [= Mihalic] de Hodocin, Proiect pentru băi publice şi o shoală de înotat... şi Disertaţia despre folosul unui asemene aşezămînt... Iaşi, Institutul Albinei, 1843. — Nils Nystrom, Mijlociri noauă aflate păntru stingerea focului. Tălmăcit din limba svetască în nemtască si moldovenească. Liov, Tipariu lui Pilier, 1794. = C. Miile, Versuri şi proză. Ediţie îngrijită, prefaţă şi bibliografie de G. C. Nicolescu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1953]. (Biblioteca pentru toţi). = Matei Millo, Aritmetica. Arătare pentru pravilele întîie, pentru cele de alte feliuri, prifacere a celor mari în mai mici şi a celor mici în mai mari, cu povăţuiri la toate pravilele. [Manuscris din 1795; Bibi. Acad. R.P.R., cota 4566]. = [Metastasio], Milosîrdia lui Tit. [Traducere manuscrisă din greceşte, 1784; Bibi. Acad. R.P.R., cota 181]. = Metastasio, Milostivirea lui Tit. [Traducere manuscrisă din greceşte, din jurul anului 1800; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3454]. = Chir Chesarie, episcopul Rîmnicului, Mineiul, luna lui octombrie, care s-au tipărit acum întîi rumâneşte... 1776. = Ion Minulescu, Versuri. Cu o postfaţă de acad. Tudor Vianu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1957. = I. I. Mironescu, Scrieri alese. Cu o prefaţă de Sanda Radian. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1953]. (Biblioteca pentru toţi). = Simion C. Mîndrescu, Influenţa culturei germane asupra noastră. Influenţa germană asupra limbei române. Iaşi, Tip. «Dacia», 1904. = Simeon C. Mîndrescu, Literatură şi obiceiuri poporane din comuna Rîpa de Jos, comitatul Mureş-Turda (Transilvania). Publicate de... Bucureşti, Tipografia F. Gobl fii, 1892. = Simeon C. Mîndrescu, Elemente ungureşti în limba română. Bucureşti, Tipografia F. Gobl fii, 1892. = Muzeul naţional. Gazetă literală şi industrială. Suplement la « Curierul românesc». [Redactor: I. Heliade-Rădulescu]. Bucureşti. Anul I (1836) ş. u. = Monitorul oastei. Ziar oficial al Ţerii Româneşti. Imprimeria Buciumului român. Iaşi. Anul 1860. Volumul I. Ediţiunea, a doua. = I. Silvestru Moldovan, Ţara noastră. Descrierea părţilor Ardealului de la Murăş spre miazăzi şi Valea Murăşului. Sibii, 1894. - LXXII - MOLIN, R. B. V. MOLIN, V. T. MOLITVE NIC (sec. MOLNAR MOLNAR, D. MOLNAR, E. S. MOLNAR, I. MOLNAR, RET. MON. IST. I Ş. U. MON. OF. MONTAN, S. MORAR IU, PL. MOROIANU, S. MOXA MOZAICUL (18. . .) MUMULEANU, C. MUMULEANU, P. MUMULEANU, PL. MUMULEANU, R. MUREŞANU, I. MUREŞANU, P. MURGOCI-LUDWIG, MURNU, GR. MURNU, I. MURNU, O. = R. S. Molin, Românii din Banat. Timişoara, 1928. (Extract din revista « Arhivele Olteniei», 1927, nr. 33, şi 1928, nr. 34). = Virgil Molin, Vocabularul tipografului. [Bucureşti], Editura Uniunea camerelor de muncă, 1940. (Riblioteca de tehnică şi artă meşteşugărească. Nr. 8). xvn) = Nicolaie Drăganu, Un fragment din cel mai vechi molitvenic românesc. (în revista « Dacoromania», II 1922, pp. 254—326). = [I. Molnar], Worterbiichlein deutsch und wallachisches. Vocabularium nemţesc şi românesc. Sibii, 1822. = Ioan Molnar, Deutsch-walachische Sprachlehre. Wien, Joseph Edlen von Kurzbek, 1788. m = Ioan Molnar, Economiia stupilor. Yienna, Iosif de Curţbec, 1785. =• Millot, Istorie universală, adecă de obşte, care cuprinde în sine întîmplârile veacurilor vechi. întocmită prin... intîia dată tălmăcită în limba românească [de I. Molnar]. Tomul întîi. Ruda, Crăiasca Tipografie orientalicească a Universitatei Peştii, 1800. ^ = Ioan Molnar, Retorică, adecă învăţătura şi întocmirea frumoasei cuvîntări. Acum întăi izvodită pe limba românească, împodobită şi întemeiată cu pildele vechilor filosofi şi dăscăli bisericeşti. Ruda, Crăiasca Tipografie orientalicească a Universitatei Peştii, 1798. = Buletinul Comisiunii monumentelor istorice. Publicaţiune trimestrială. Rucureşti. Anul I (1908) ş. u. = Monitorul oficial. Rucureşti, 1906 ş. u. = Gh. Montan, Străinul în Pesta. Adecă o vorbire între un străin din Ţara turcească şi între un cetăţean din Pesta... Ruda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1816. = Iuliu Morariu, Noi numiri populare româneşti de plante. (în revista « Arhiva someşană ». Năsăud, 1937, nr. 23, pp. 453—468). — George Moroianu, Chipuri din Sâcele. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, [1938]. (Col. Cartea satului, 29). — Cronica lui Mihail Moxa. în cuv. d. bătr. I, pg. 337 ş. u. — Mozaicul. Editat de Constantin Leca. Craiova, 1838—1839. = Paris Mumuleanu, Caracteruri. Bucureşti, Tipografia de la Cişmeaua lui Mavroghene, 1825. $ = Paris Mumuleanu, Poezii ale lui... Bucureşti, 1837. = Paris Mumuleanu, Plîngerea şi tînguirea Vălahiei. Buda, Tipografia crăieştei Universitate din Pesta, 1825. = B. P. Mumuleanu, Rost de poezii, adecă stihuri. Acum întîi alcătuite în limba românească... Bucureşti, în cea de nou făcută tipografie, 1820. — Cr, Saltman şi Carol Han, Icoana creşterei rele cu mijloace de a o face şi mai rea. Ca un îndreptariu pentru oricare părinte înţelept... tradusă şi prelucrată pentru români de Andrei Murăşanu. Braşov, Tipografia Îui Ioan Bart, 1848. # = Andrei Muresianu. Dm poesiele lui... Braşov, cu tipariul lui Ioane Gott, 1862. ' m. = Dr. G. M. Murgoci şi dr. E. Ludwig, Noţiuni de mineralogie. Manual pentru clasa VI liceală... Bucureşti, Gobl, 1902.- = George G. Murnu, Studiu asupra elementului grec antefanariot în limba română. Bucureşti, Tipografia F. Gobl fii, 1894. = Omer, Iliada. Douăsprezece cînturi, traduse în versuri de George Murnu. Budapesta, Institutul de arte grafice şi editură «Luceafărul», 1906. = Homer, Odiseea. în româneşte de George Murnu. [Bucureşti], Cultura naţională, [1924]. , - LXXIII - MUSCEL MUTSO, O. NAPOLEON NARCHIS NATURA, I S. U. NAUM, IST. ART. NEAGOE, ÎNV. NECULCE, L. NECULUŢĂ, Ţ. D. NEGRUZZI, A. NEGRUZZI, A. P. NEGRUZZI, B. NEGRUZZI, C. NEGRUZZI, M. T. NEGRUZZI, P. T. NEGRUZZI, S. I —III NEGRUZZI, T. I. NEGRUZZI, S. I—VI NEGULICI = C. Rădulescu-Codin şi D. Mihalache, Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele. Culegere din părţile Muscelului. Bucureşti, 1909. (Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. VII. Academia Română). = Gh. Mutso, Scurtă ortografie a limbei dacoromână, cu strămoşeştile, latineşti litere. Pesta, 1829. N = Napoleon Bonaparte ce au fost şi ce iaste. O întocmită arătare despre viiaţa şi faptele lui, dimpreună cu bătaia ce s-au întîmplat la luarea Parisului pînă la ducerea lui în insula Elba. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1815. — J. J. Rousseau, Narchis sau îndrăgitul însuşi de sine. Comedie de... tălmăcită de I[oan] C[antacuzino] la anu [1J794. [Copie manuscrisă din 1803; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3099]. = Natura. Revistă ştiinţifică de popularizare, publicată sub îngrijirea lui G. Ţiţeica şi G. G. Longinescu. Bucureşti. Anul I (1905—1906) ş. u. = Alexandru Naum, Istoria artei de la începutul creştinismului pînă în secolul al XlX-lea. Volumul I: Vechea artă creştină în apus. Bucureşti, Tipografia « Cultura », 1925. învăţăturile bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti, Neagoe Basarab Vvd. către fiul său Teodosie Vvd. Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1843. = Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte. Text stabilit, glosar, indice şi studiu introductiv de Iorgu Iordan. Ediţia a Il-a, revăzută. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1959. = D. Th. Neculuţă, Spre ţărmul dreptăţii. Cu un studiu introductiv de Maria Banuş. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., [1950]. (Biblioteca pentru toţi). 0 = Victor Hugo, Angelo, tiranul Padovei. Tradus de... C. Negruţţi. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837. ^ = C. Negruzzi, Aprodul Purice. Anecdot istoric. Ieşi, Tipografia Albinei, 1837. = Victor Hugo, Ballade. Traduse de C. Negruzzi. Iaşi, la Cantora Foaiei săteşti, 1845. = C. Negruzzi, Carantina. Comedie-vodevil într-un act. Prelucrat de... Iaşi, Tipografia franţezo-română, 1851. $ = Victor Hugo, Maria Tudor. Tradusă de d. C. Negruţţi. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837. $ = C. Negruzzi, Păcatele tinereţelor. Amintiri de juneţe. Fragmente istorice. Neghină şi pălămidă. Negru pe alb. Iaşi, Tipografia lui Adolf Berman, 1857. = Constantin Negruzzi, Scrierile lui... Volumul I: Păcatele tinereţelor; volumul II: Poezii; volumul III: Teatru. Bucureşti, Librăria Socec & Compania, 1872—1873. 0 = V. Ducange şi M. Dinaux, Triizeci ani sau viaţa unui jucători de cărţi. Melodramă în trii zile. Tradusă din franţozeşte de căminariul C. Negruţţi. Ieşi, Tipografia Albinei, 1835. = Iacob Negruzzi, Scrieri complecte. Voi. I—VI. I: Copii de pe natură. Scrisori. II: Poesii. III: Mihai Vereanu. Primblări prin munţi. IV: Teatru. V: Pe malul mării. Din Carpaţi. Traduceri din Schiller. VI: Traduceri din Schiller. Bucureşti, Socec & Comp., 1893—1897. $ = I. D. Negulici, Vocabular român de toate vorbele străbune reprimite pînă acum în limba română, şi de toate cele ce sînt a se mai primi d-acum înainte, şi mai ales în ştiinţe. Bucureşti, Tipografia Colegiului, 1848. NEGULICI, E. I —II NENlŢESCU, C. O. I — NEP. VIND. NICA, L. YAM. NICHIFOR, P. NICOLAU, P, NICOLEANU, P. NIŢESCU, ŞT. N. NOM. MIN. I —II NOM. PROF. NORME ŞI PRECIZĂRI NOVACOVICIU, C. B. I —II N. REY. R. I ş.u. N. TEST. (1648) OBLĂDUIREA OBRADOVICI, D. ODOBESCU, S, I —III \ - LXXIV - §> = L. Aimé Martin, Educaţia mumelor de familie sau civilisaţia neamului omenesc prin femei. Tradusă slobod după a patra ediţie de I. D. Negulici. Bucureşti, Tipografia lui Fr. Walbaum, vol. I: 1844; vol. II: 1846. = Acad. ing. Costin D. Neniţescu, Tratat elementar de chimie organică. Ed. IV. Bucureşti, Editura tehnică, vol. I: 1956; vol. II: 1958. = Dr. P. Vasici-Ungurean, Neputinţa şi a ei totală vindecare cu mijloace simple cercate prin esperinţâ şi aprobate de mulţi pătimaşi. Braşov, Tipografia lui Ioan Gôtt, 1846. I = N. G. Nica, Lexicon vamal cuprinzînd: denumirea comercială (uzuală) a mărfurilor, prevăzute cu art. respectiv de taxare, cu taxele vamale şi modul de taxare, conform tarifului vamal român din 1929. Bucureşti, [Graiova, Tip. « Scrisul românesc »], 1930. = Em. I. Nichifor, Allgemeine Handlungs-und Wechsel Ordnung sau Pravilă comerţială, care cuprinde regulile comerţiii, ale catastifelor şi ale vexelilor şi socoteala interesurilor ş.a. Acum întîiaşi dată tălmăcită după cea germanicească, de... Braşov, Tipografia lui Johann Gôtt, 1837. = Pierre Blanchard, Plutarh nou sau pe scurt scrierea vieţilor celor mai vestiţi bărbaţi şi muieri a toate neamurilor, din cele mai vechi vremi pînă în vr emile noastre. în limba franţozească de..., iar acum întăi pentru naţia românească pre românie tălmăcită şi dată la lumină. Tomu I, cu 26 chipuri. Gu toată cheltuiala d[umnealui] Nicola Nico-lau. Buda, Grăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1819. — N. Nicoleanu, Poezii şi proză. Vasile Cîrlova, Poezii. C. Stamati, Poezii şi proză. Publicaţie îngrijită de ti. Bogdan-Duică. Bucureşti, « Minerva », 1906. (Biblioteca scriitorilor români). = A. von Kotzebue, Ştefu Nerod sau ce ştii, aceasta la ce e bună. Farsă într-un act după a lui Kotzebue. Tradusă de I. Niţescu. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. = Nomenclatura minimală a produselor şi utilajului. Vol. I —II. Volumul I: Nomenclatura; volumul II: Indice alfabetic. Ediţia a Il-a. Bucureşti, Imprimeria naţională, 1949. (Comisiunea de Stat a Planificării. Institutul central de statistică). = Nomenclatura profesiunilor şi întreprinderilor, cuprinzînd şi codul pro-fesiunilor. Bucureşti, 1933. (Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Institutul de demografie şi recensămînt). = Terminologia ştiinţifică românească. I: Norme şi precizări generale. Ştiinţe matematice şi fizice. Bucureşti, Imprimeria naţională, 1940. (Academia Română). = Emilian Novacoviciu, Cuvinte bănăţene adunate de... Oraviţa, Tipografia Felix Weiss, 1925. = Noua revistă română pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă. Bucureşti. Anul I (1900) ş.u. — Noul Testament sau împăcarea au leagea noao... în cetatea Bălgra-dului, 1648. O = T. Thornton, Starea de acum din Oblăduirea gheograficească, orăşenească şi politicească a prinţipaturilor Valahiei şi a Moldav iei... Tipărită la Paris în anul 1812, iar acum tălmăcită în limba românească. .. Buda, Grăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1826. — Gr. Obradovici, Datorinţele a subdaţilor, adecă suptpuşilor, cătră monarhul lor, spre întrebuinţarea în şcoalele cele româneşti naţionalnice. Traduse de pre limba cea nemţească, şi cu neşte adaogeri mai direse prin ... Buda, Grăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1805. = A. I. Odobescu, Scrieri literare şi istorice ale lui... Volumul I—III. Bucureşti, Editura Librăriei Socec, 1887. - LXXV - OLLĂNESCU, H. A. OLLĂNESCU, H. O OLLĂNESCU, T. ONCESCU, G. OPRESCU, I. A. I ORBONAŞ, MEC. OR. EC. ORESCU, T. ORESTE ORG. SĂN. ORÎND. P. ORÎNDUIALA ORT O GR. OŞTIREA OTESCU, CR. OŢETEA, R. OŢETEA, T. V. PALIA (1581) PALLADI, C. = Quintus Horatius Flaccus, Ad Pisones (Ars Poetica). Traducţiune în versuri de Dumitru Constantin Ollănescu. Ediţiunea I. Bucureşti, Carol Gobl, 1891. = Quintus Horatius Flaccus, Ode, epode, carmen saeculare. Traducţiune în versuri de Dumitru Constantin Ollănescu. Volumul I. Bucureşti, Socec & Comp., 1891. = Dimitrie C. Ollănescu, Teatrul la români. Bucureşti, Carol Gobl. Partea I. Datine, năravuri, jocuri, petreceri, spectacole publice şi altele, 1897. Partea II. Teatrul în Ţara Românească, 1798—1898. Întîiul memoriu, 1898. (Extrase din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XVIII [şi] XX. Memoriile Secţiunii literare). — N. Oncescu, Geologia Republicii Populare Române. Bucureşti, Editura tehnică, 1957. = G. Oprescu, Manual de istoria artei. Vol. I —IV. Ediţia Il-a. Bucureşti, Editura Universul, 1943—1946. = I. Orbonaş, Manual de atelier mecanic. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1935. — Gr. Obradovici, Carte de mînă pentru bineorînduita economie, lucrarea cîmpului şi pentru plămădirea şi pîndirea a vitelor şi a pasărilor celor casnice. Tradusă de pre limba cea serbească prin... Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1807. = A. Orescu, Trataţie asupra geometriei descriptive. Tomul I. Traducţie din frantuzeste după Louis Etienne Lefevre de Fourcy. Bucureşti, 1851. = Voltaire, Or este, fiul Clitimnestrii şi a lui Agamemnon. [Traducere manuscrisă din 1823; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3696]. = Organizarea ocrotirii sănătăţii. Sub redacţia prof. dr. T. Ilea, prof. dr. L. Grom şi conf. dr. P. Pruteanu. Bucureşti, Editura medicală, 1956. = [iOrînduiala paraclisurilor împărăteşti]. Iaşi, Tipografia cea politicească a lui Mihail Strilbiţchi, 1789. = [Orînduiala căsătoriei soţiilor foştilor militari, morţi sau dispăruţi în timpul războiului]. Sibiu, [1803]. [Foaie volantă]. — Ortografie sau scrisoare dreaptă, pentru folosul şcoalelor neamniceşti. Vienna, Iosif Curţbec, 1784. = Oştirea franţezilor în Roşia la leat 1812. Cu adeogare de oareşcare cărţi împărăteşti, publicuite în vremea răzmiriţii. Tălmăcită după cea grecească în limba rumânească de Parascheva, clucerul de arie... Bucureşti, 1826. = I. Otescu, Credinţele ţăranului român despre cer şi stele. Bucureşti, [1907]. (Analele Academiei Române. Mem. Secţ. lit. Seria II. Tom. XXIX). = Andrei Oţetea, Renaşterea şi reforma. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1941. (Scriitori români contemporani). = A. Oţetea, Tudor Vladimir eseu şi mişcarea eteristă în ţările româneşti, 1821—1822. Bucureşti, 1945. (Institutul de studii şi cercetări balcanice. Seria istorică, nr. 5). P = Palia d'Orâştie. (1581—1582). I: Préface et livre de la Genèse, publiés avec le texte hongrois de Heltai et une introduction par Mario Roques. Les premières traductions roumaines de l’Ancien Testament. Paris, Champion, 1925. = Teodor Palladi, Către toţi iubitorii de lumină compatrioţi, cinste şi închinăciune. [Prospect la publicaţiunea « împrumutată învăţătură » ; Bucureşti, 1824]. - LXXVI - PAMFILE, A. R. PAMFILE, B. PAMFILE, C. PAMFILE, CER. PAMFILE, COM. PAMFILE, CR. PAMFILEj C. Ţ. PAMFILE, D. PAMFILE, DUŞM. PAMFILE, I. C. PAMFILE, J. I —III PAMFILE, S. T. PAMFILE, S. V. PAMFILE, YĂZD. PAMFILE-LUPESCU, CROM, = Tudor Pamfile, Agricultura la români. Studiu etnografic cu un adaus despre măsurătoarea pămîntului şi glosar. Bucureşti, Librăriile Socec şi C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold, 1913. (Academia Română. Din viata poporului român. Culegeri si studii. XVI). — Tudor Pamfile, Boli şi leacuri la oameni, vite şi păsări după datinile şi credinţele poporului român, adunate din comuna Ţepu (Tecuci). Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., 1911. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XII). = Tudor Pamfile, Cimilituri româneşti. Introducţiune şi glosar. Bucureşti, 1908. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. II). = Tudor Pamfile, Cerul şi podoabele lui după credinţele poporului român. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., Pavel Suru, C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp., 1915. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXVI). — Tudor Pamfile, Mitologie românească. II. Comorile. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., 1916. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXX). — Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul. Studiu etnografic. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp., 1914. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XX). = Tudor Pamfile, Cintece de ţară, adunate de... Bucureşti, Socec, 1913. (Academia Română. Din viata poporului român. Culegeri si studii. XII). = Tudor Pamfile, Diavolul învrăjbitor al lumii, după credinţele poporului român. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., 1914. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXV). = Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Duşmani şi prieteni ai omului. Bucureşti, Librăriile Socec, 1916. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXIX). = Tudor Pamfile, Industria casnică la români. Trecutul şi starea ei de astăzi. Contribuţiuni de artă tehnică şi populară. Bucureşti, Tipografia « Cooperativa », 1910. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. VIII). = Tudor Pamfile, Jocuri de copii, adunate din satul Ţepu (jud. Tecuci). [Bucureşti]. Voi. I: (Analele Academiei Române. Tom. XXVIII. Memoriile Secţ. literare), 1906; voi. II: (Analele Academiei Române. Tom. XXIX. Memoriile Secţ. literare), 1907; voi. III: (Acad. Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. VI), 1909. ^ = Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă şi postul crăciunului. Studiu etnografic. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp., 1914. (Academia Română. Din viata poporului român. Culegeri şi studii. XIX). = Tudor Pamfile, Săibatoţ’ile de vară la români. Studiu etnografic. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea şi Librăria naţională, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp., 19101 (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XI). = Tudor Pamfile, Văzduhul după credinţele poporului român. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea, Pavel Suru, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp., 1916. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXVII). 6 = Tudor Pamfile şi Mihai Lupescu, Cromatica poporului român. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp., 1914. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XXIV). - LXXVII - PANN, A. PANN, E. I—V PANN, H. PANN, P. V. I —III PANN, Ş. I —II PANŢU, PL. I. PANŢU, C. I. PANŢU, PR. T. PAPAHAGI, C. A. T. PAPAHAGI, C. L. T. PAPAHAGI, M. I PARAB. PARACLIS (1639) PARHON, B. PÂRHON, O. A. I PAS, L. I—II PAS, Z. I—IV PAS CU, C. PAS CU, S. PAŞCA, GL. I. PAŞCA, M. PAT. CHIR. = Anton Pann, înţeleptul Archir şi nepotul său Anadam. Ediţia a doua. Bucureşti, Tipografia lui Anton Pann, 1854. § = Anton Pann, Noul Erotocrit, compus în versuri. Tomul I—V. Sibiu, Klozius, 1837. % — Anton Pann, Nesdrâvăniile lui Nastratin Hogea. Culese şi versificate de... Bucureşti, Tipografia lui Anton Pann, 1853. # — Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbei. De prin lume adunate şi iarăşi la lume date. Bucureşti, Tipografia lui Anton Pann. Partea I: 1852; partea a Il-a şi a IlI-a: 1853. m = Anton Pann, O şezătoare la ţară sau Călătoria lui Moş Albu. Bucureşti, Tipografia lui Anton Pann. Partea I. A doua ediţie, 1853. Partea II. [Întîia ediţie], 1852. = Zach. C. Panţu, Plantele cunoscute de poporul român. Vocabular botanic cuprinzînd numirile române, franceze, germane şi ştiinţifice. Ediţia II-a. Bucureşti, Editura Casa şcoalelor, 1929. — I. C. Panţu, Curs complet de corespondenţă comercială cu esplicarea terminilor comerciali. Ediţia a doua prelucrată şi augmentată. Braşov, Mureşianu, 1904. = I. C. Panţu, Procent, promil, interese şi teoria conturilor curente. Ediţia Il-a... Braşov, Ciurcu, 1910. = Tache Papahagi, Cercetări în Munţii Apuseni. Bucureşti, 1925. (Extras din revista « Grai şi suflet», voi. II). — T. Papahagi, Contribuţii lexicale. Bucureşti, Socec, 1939. = Tache Papahagi, Graiul şi folclorul Maramureşului. Bucureşti, Cultura naţională, 1925. (Academia Română. Din viaţa poporului român. XXXIII). = M. Wertheimer, Curs de parabolanologhie pentru formare de garde malade (îngrijitori de bolnavi)... Aranjată după d[umnealui] doctoru Schmidt, profesor de parabolanologhie, de... Bucureşti, Imprimeria Nifon mitropolitul, 1857. = N. Drăganu, Cea mai veche carte rakoczyană. (în «Anuarul Institutului de istorie naţională» de pe lîngă Universitatea din Cluj, I 1921—1922). Cluj, Institutul de arte grafice «Ardealul», 1922. = Acad. C. I. Parhon, Bătrîneţea şi tratamentul ei. Problema reîntineririi. Bucureşti, Editura de stat pentru literatura medicală, 1948. = C. I. Parhon, Opere alese. Voi. I. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1954. = Ion Pas. Lanţuri. Roman. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, voi. I: 1950; voi. II: 1951. = Ion Pas, Zilele vieţii tale. [Bucureşti], Editura de stat, voi. I —II: 1949; voi. III —iV: 1950. = Giorge Pascu, Despre cimilituri. Studiu filologic şi folcloric. Partea I. Bucureşti, Librăria Socec & Comp., C. Sfetea şi Librăria naţională, 1911. (Analele Academiei Române. Seria II. Tomul XXXIII. Memoriile Secţiunii literare). = Dr. G. Pascu, Sufixele româneşti. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, 1916. = Ştefan Paşca, Glosar dialectal, alcătuit după material lexical cules de corespondenţi din diferite regiuni. Bucureşti, Cultura naţională, 1928. (Academia Română. Memoriile Secţiunii literare. Seria III. Tom. IV. Mem. 3). = Meşteşugul lungimei de viaţă prin doftoreasca grije a trupului şi a sufletului. [Traducere manuscrisă din limba latină, făcută de Iosif Paşca în 1815; Bibi. Filialei din Cluj a Acad. R.P.R., fondul Oradea, cota 79 a]. = Dr. P. Protici, Elemente de patologia chirurgicală. [Curs manuscris copiat de studentul Vladescu Vasile. Bucureşti, 1859; Bibi. Acad. R.P.R., cota 707]. - LXXVIII - PATENT PAULETI, C. PAULINI, GRAM. PĂCALĂ, M. R. PĂCALĂ, R. PĂMÎNTEANUL PĂSCULESCU, L. P. PĂTRĂŞCANU, S. A. PĂUN-PINCIO, P. PÂRYAN, G.* PÂRVAN, I. F. PELIMON, I. PELIMON, S. PENESCU, M. PENESCU, PR. PERPESSICIUS, M. I — PERPESSICIUS, S. PETICĂ, O. CAMIL PETRESCU, B. CAMIL PETRESCU, N. CAMIL PETRESCU, O. I —III CAMIL PETRESCU, P. CAMIL PETRESCU, P. Y CAMIL PETRESCU, T. I —III = Patent pentru ţinerea sărbătorilor. Blaj, 1787. [Foaie volantă]. = Cîntări şi strigături româneşti de cari cîntă fetele şi feciorii jueînd, scrise de Nicolaie Pauleti m Roşia, in anul 1838. Ediţie critică, cu un studiu introductiv de I. Muşlea, 1962. • =V. Paulini, Gramatica româno-latină. Partea etimologhică. Prelucrată de... Ieşi, Institutul Albinei, 1840. = Victor Păcală, Monografia comunei Răşinari. Sibiu, Tiparul Tipografiei arhidiecezane, 1915. = Victor Păcală, Din etnografia comunei Răşinari. Gonstrucţiunea şi întocmirea locuinţei şi a celorlalte clădiri economice. (în revista «Transilvania», Sibiu, XLI 1901, pp. 57—84). = Pămînteanul. Bucureşti, 3 iulie—25 septembrie 1839. = Nicolaie Păsculescu, Literatură populară românească. Adunată de... Cu 30 arii notate de Gheorghe Matei. Bucureşti, Librăria Socec, Viena, Gerold, Leipzig, O. Harrassowitz, 1910. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. V). = D. D. Pătrăşcanu, Schiţe şi amintiri. Iaşi, «Viaţa românească», 1909. = Ioan Păun-Pincio, Poezii, proză, scrisori. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., [1950]. (Biblioteca pentru toţi). = Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei. Bucureşti, Cultura naţională, 1926. (Academia Română. Memoriile Secţiunii istorice. Seria III. Tomul III. Mem. 2). = Vasile Pârvan, Idei şi forme istorice. Patru lecţii inaugurale. Bucureşti, Editura « Cartea românească », 1920. % = Al. Pelimon, Impresiuni de călătorie în România. Bucureşti, Imprimeria naţională a lui Iosif Romanov et Comp., 1858. # = Al. Pelimon, Suliotul. Grecia liberă. Poezii. Bucureşti, Tipografia lui Iosif Copainig, 1847. # = I. Penescu, Manual de economia casnică sau datoriile morale şi mate- riale ale stăpîniei de casă. Pentru învăţătura fetelor. Bucureşti, Tipografia lui Anton Pann, 1846. = 1. Penescu, Prinţipuri de agricultură, cu adăogire de cele patru lucruri din aritmetică cu numere întregi şi cîteva sentenţii morale. Prelucrată de... Bucureşti, Tipografia lui Anton Pann, 1845. iv = Perpessicius, Menţiuni critice. Seria I (1923—1927), Bucureşti, Editura literară a Casei şcoalelor, 1928; II, Bucureşti, Editura’Fundaţiilor, 1934; III, Bucureşti, Editura Fundaţiilor, 1936; IV, Bucureşti, Editura Fundaţiilor, 1938. = Perpessicius, Scut şi targă. Poezii. Bucureşti, Tipografia « Jockey-club », Ion C. Văcărescu, 1926. = Şt. Petică, Opere. [Bucureşti], Imprimeria naţională, 1938. (Scriitori români uitaţi). — Camil Petrescu, Bălcescu. 3 acte 15 tablouri. [Bucureşti], Editura de stat, 1949. = Camil Petrescu, Nuvele. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1953J!" (Biblioteca pentru toţi). = Camil Petrescu, Un om între oameni. Roman. Voi. I —III. [Bucureşti] Editura tineretului a C.C. al U.T.M., I: 1953; II: 1955; III: 1957’ = Camil Petrescu, Patul lui Procust. Roman. [Bucureşti], Editura naţională Ciornei, [f.a.]. = Camil Petrescu, Cei care plătesc cu viaţa. Nuvelă. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Societăţii scriitorilor din R.P.R., [1947]. (Cartea poporului, 35). = Camil Petrescu, Teatru. Voi. I — III. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, voi. I —II: 1946; voi III: 1947. (Scriitorii români contemporani). - LXXIX - CAMIL PETRESCU, CAMIL PETRESCU, C. PETRESCU, A. C. PETRESCU, A. C. PETRESCU, C. C. PETRESCU, î. C. PETRESCU, O. I—II C. PETRESCU, R. C. PETRESCU, S. PETRI, V. PETROVICI, P. PHILIPPIDE, P. I AL. PHILIPPIDE, AL. PHILIPPIDE, PILDE PIRAMIDA PISCUPESCU, M. PISCUPESCU, O. PITIŞ, ŞCH. PÎCLEANU, I. I- PÎRYESCU, C. PLATON, M. PLEŞOIANU, A. u. n. = Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1946. v. == Camil Petrescu, Versuri. Ideea. Ciclul morţei. [Bucureşti], Cultura naţională, [1923]. — Cezar Petrescu, Aurul negru. Roman. [Bucureşti], Editura de stat, 1949. r. = Cezar Petrescu, Ajun de revoluţie 1848. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1954]. v. = Cezar Petrescu, Calea Victoriei. Roman. Bucureşti, Editura naţio- nală S. Ciornei, [1931]. i—ii = Cezar Petrescu, Întunecare. Roman. Partea I — II. Craiova, Editura « Scrisul românesc », 1928. p. = Cezar Petrescu, Oraş patriarhal. Roman [Voi.] I —II. Bucureşti, Edi- tura « Cugetarea », [f.a.]. dr. — Cezar Petrescu, Comoara regelui Dromichet. Roman. [Rucureşti], Edi- tura naţională S. Ciornei, [f.a.]. = Cezar Petrescu, Scrisorile unui răzeş, [Bucureşti], Cultura naţională, [1922]. = S. Petri, Vocabular portativ românesc-nemţesc şi nemţesc-românesc. Sibiu, G. de Clozius, 1861. = Villaume, Pedagoghia şi metodica pentru învăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti. Acum întîi pre limba dacoromânească tradusă şi prefăcută de Naum Petro viei... Buda, Crăiasca Tipografie a Univer-sitatei Ungariei, 1818. = Alexandru Philippide, Istoria limbii române. Volumul întîi. Principii de istoria limbii. Iaşi, Tipografia naţională, 1894. a. = Al. A. Philippide, Aur sterp. Poeme. Iaşi, 1922. s. = Al. A. Philippide, Stînci fulgerate. Poeme. Bucureşti, Cultura naţio- nală, 1930. = Pilde filosofeşti. Sibii, Tipografia lui Petru Bart, 1795. = Vrednica de-pomenire biruinţă, ce în vremea noastră s-au făcut, sau Piramida cea din tunuri înălţată în marea cetate Moscva... La Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1815. = Şt. V. Piscupescu, Mijloace şi leacuri de ocrotirea ciumii. Alcătuite şi ^.întocmite, spre ajutoriul şi folosul neamului românesc. Bucureşti, 1824. § = Dohtorul Ştefan Vasilie Piscupescu, Oglinda sănătăţii şi a frumuseţii omeneşti. Mijloace şi leacuri de ocrotirea şi de îndreptarea stricăciunilor. Alcătuită şi întocmită spre folosul neamului românesc. Bucureşti, Tipografia de la Cişmea, 1829. = G. I. Pitiş, Nunta în Şcheiu pînă pe la 1830. (în «Revista nouă», I, pp. 104—112 şi 150—156). Jocuri de petrecere. (în «Revista nouă», I, pp. 231—236). Comori. (în «Revista nouă», I, pp. 434— 437). _ii # = Torquato Tasso, Ierusalimul liberat. Poemă epică în două volume. Traducţie în proză... de Atanasie N. Pîcleanu. Tomul I —II. Rucureşti, Tipografia lui Iosef Kopainig, 1852. = Pompiliu Pîrvescu, Hora din Cartai. Cu arii notate de C. M. Cordo- neanu. Bucureşti, 1908. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii I). = C. Platon, Manual de gramatică română. Compusă după scrierile celor mai buni autori. Iaşi, Institutul Albinei, 1845. = Gr. Pleşoianu, Abeţedar franţezo-românesc. Pentru tinerii începători. Acum întîiu cules şi într-acestaşi chip cu rumâneşte întocmit. A doua ediţie. [Sibiu], 1829. - LXXX - PLEŞOIANU, AB. PLEŞOIANU, A. L. PLEŞOIANU, A. M. PLEŞOIANU, C. PLEŞOIANU, GRAM. PLEŞOIANU, T. I —IV PLOPŞOR, C. PLOPŞOR, V. O. PLUSC, D» PODARIU, FL. POENARU, E. A. POENARU, G. POENARU, î. POGOR, HENR. POLIZU POLIZU, H. POLIZU, P. POLIZU, T. POMPILIU, B. PONI, CH. PONI, F. PONTBRIANT, D. PONTURI POP. = Gr. Pleşoianul, Abetedar înlesnitor pentru învătâtura copiilor. [Sibiu], 1828. = Marmontel, A neta şi Luben. Istorie adevărată, din poveştile morale ale lui... Tradusă din franţuzeşte de G. Pleşoianul. [Sibiu], 1829. = Gr. Pleşoianu, Abetedar moral şi religios sau leţii scoase din sfînta scriptură. Acum întîi tradus din franţuzeşte şi adăugat, pentru învăţătura copiilor, [f.l.], 1833. — Gr. Pleşoianul, Cele dinţii cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care încep a citi. Traduse din franţozeşte şi adăogate de... [Sibiu], 1828. = M. Fournier, Limba franţuzească şi ortografia ei, arătată prin prinsipuri în 24 de leţii; au Gramatecă franţuzească, prin ajutorul căria poate să înveţe cinevaşi, singur şi fără dascăl, a vorbi ş-a seri regulat. Acum întîi şi cu rumâneşte spre folosul tinerimii r[omâne], de G. Pleşoianul. [Sibiu], 1830. $ = [Fenelon], Întîmplârile lui Telemah, fiul lui Ulise. Acum întîi traduse din frantuzeşte de G. Pleşoianul. Ediţie în patru tomuri. [Sibiu], 1831. = [C. S.] Nicolaescu-Plopşor, Ceaur. Poveşti olteneşti. Craiova, Tiparniţa « Craiova », 1928. = C. S. Nicolaescu-Plopşor, Vorbe olteneşti. [Bucureşti], Tipografia « Convorbiri literare >>, 1922. (Extras din « Convorbiri literare», anul 1922). = T. Plusc, Dezertaţie sau descrierea apelor minerale de la Borca, din ţînutul Sucevii, în Moldova. Acum dată la lumină... Ieşi, Tipolitografia Albinei, 1834. = Doctorul T. Podariu, Flori de pe cîmpie. Poezii poporale, culese de... Sibiu, Asociaţiunea (Astra), 1929. (Biblioteca poporală a Asociaţiunii « Astra ». Nr. 16). # = P. Poenaru, Elemente de algebră, după Appeltauer. Tradus din latineşte, cu oarecare modificaţii, de... Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1841. P. Poenaru, Elemente de geometrie, după Legendre. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837. # = P. Poenaru, învăţături pentru prăsirea duzilor şi creşterea gîndacilor de mătasă, adunate şi întocmite pe clima Ţârii Româneşti. Bucureşti, Tipografia C. A. Rosetti şi Winterhalder, 1849. ' % = Voltaire, Henriada. Tradusă de comisul V. Pogor. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1838. [S-au extras numai cuvintele cuprinse în glosar]. # = G. A. Polizu, Vocabular româno-german, compus şi întocmit cu privire la trebuinţele vieţei practice de..., înavuţit şi cores de G. Bariţ. Braşov, 1857. = [G. A. Polizu], Mica hirurgie. Bucureşti, 1844. — G. A. Polizu, Prescurtare de anatomie descriptivă, cu scurte notiţe fiziologice care desluşesc lămurit tot ce se petrece în om. Bucureşti, Imprimeria naţională a lui I. Romanov et Comp., 1859. = G. A. Polizu, [Tratat de mică chirurgie]. Bucureşti, [1859]. == Miron Pompiliu, JŞalade populare române, adunate de... Iaşi, 1870. = Petru Poni, Curs de chimie elementară, fundat pe teoria atomică. Ediţiunea a treia. Iaşi, 1891. = Petru Poni, Elemente de fisică. Ediţiunea VII-a. Iaşi, Tipografia H. Goldner, 1897. = Raoul de Pontbriant, Dicţionar româno-frances. Bucureşti—Gottingen— Paris, 1862. = Ponturi alcătuite prin obştesca adunare de preaosfinţitul mitropolit, cu dumnealor veliţii boieri, pentru urmarea ce are să sş păzească a avaeturilor şi a împlinelelor i altele. 1815, ianuarie 1. = Text popular (reprodus dintr-o culegere, dintr-un autor cult etc.) . - LXXXI - A. POP, CHIRURG. D. POP, M. G. POP, A. G. POP, E. m G. POP, G. I. POP, L. m = T. POP, D. J. POPA, B. POPA, T. POPA, V. POPESCU, B. I—IV SP. POPESCU, M. G. I POPORUL POPOVICI, C. N. POPOVICI, O. T. POPOVICI, S. T. POPOVICI, SE. TIM. POPOVICI, D. M. POPOVICI-BĂNĂŢEANU, V. M. I. POPP, T. V. POPP, A. M. PORONCA DIV. PORUNCĂ POTECA, C. P. Prof. dr. Alexandru Pop, Elemente de chirurgie. Sibiu, Editura H. Welt-her, 1943. Dariu Pop, Mărturii strămoşeşti. Note paleografice pe margini de cărţi bisericeşti sătmărene. Satu Mare, Athenaeum, 1938. D. G. Popp, Prescurtare de aritmetică spre întrebuinţarea şcoalelor începătoare. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1833. G. Pop, Elemente de aritmetică raţionată. Tradus din franţozeşte de... Bucureşti, Tipografia Colegiului sf. Sava, 1850. G. Pop, Elemente de geometrie teoretică şi practică. [Traducere din limba franceză]. Bucureşti, 1852. Ioan Pop, Lecţii de analisă logică... Culese şi aşezate în româneşte, după alte asemenea lucrări, pentru trebuinţa şcoalelor elementare, de... Bucureşti, Tipografia lui Iosif Copainig, 1848. = Dr. Traian Pop, Dicţionar juridic român-maghiar şi maghiar-român. Cluj, «Ardealul», 1921. — Victor Ion Popa, Bătaia. Bucureşti, Editura « Vremea », [1942]. = Victor Ion Popa, Teatru. Ediţie îngrijită de Ştefan Cristea. Cu o prefaţă de Sanda Radian. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1958]. = Victor Ion Popa, Velerim şi Veler Doamne. Roman. Bucureşti, Editura Cultura naţională, [f. a.]. — N. D. Popescu, Carte de basme. Culegere de basme şi legende populare adunate de... Voi. I, II şi III, ed. II; voi. IV, ed. III. Bucureşti, Editura Librăriei H. Steinberg, 1892. — Spiridon Popescu, Moş Gheorghe la expoziţie. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., [1950]. (Biblioteca pentru toţi). — Poporul suveran. Gazetă politică şi literară. Bucureşti, 1848. — Toma Popovici, Tristă cuvîntare la îngroparea strălucitului şi înalt învăţatului domn Naum Petrovici... Buda, Tipariul Crăieştii Universitate din Pesta, 1824. — Nicolaie Horga Popovici, Oglindă arătată omului înţelept... Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1807. — Titus Popovici, Străinul. Roman. Ediţia a II-a. [Bucureşti], Editura tineretului, 1956. — Titus Popovici, Setea. Roman. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1958]. = Timotei Popovici, Dicţionar de muzică cu mai multe ilustraţiuni. Sibii, W. Kraft, 1905. = Ion Popovici-Bănăţeanu, Din viaţa meseriaşilor. Nuvele. Ediţia a doua. Bucureşti, Editura Librăriei Leon Alcalay, [f. a.]. (Biblioteca pentru toţi). — Ioan Popp, Tractat de puntuaţiune. Bucureşti, Christ. Ionnin et Romanov, 1858. = Vasilie Popp, Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc şi Covasna şi despre întrebuinţarea aceloraşi în deschilinite patimi... Sibii,Tipografia lui Ioan Bart, 1821. — Copii de pe poronca d[umnealui] deplin-împuternicitului prezident divanurilor cătră înaltul comitet a stărpirei boalei molipsitoare. [Iaşi, 1829—1830]. [Foaie volantă]. = [Poruncă pentru depunerea jurămîntului de către locuitorii din Bucovina]. Dată de Maria Thereza, împărăteasa Austriei. Tipografia episcopiei Blajului din Ardeal, [1777]. [Foaie volantă]. = Eufrosin Poteca, Cuvinte panighirice şi moralnice. Bucureşti, Tipografia sfintei mitropolii, 1829. 6 - c. 715 - LXXXII - POTECA, F. POTECA, G. POTECA, I. POV. POYĂŢ. (18...) POVĂŢ. ÎNV. POVĂŢUIRI POV, HOL, POV. ŢĂR. PR. \% \ i PRALE, P. PRAV. PRAV. COND. (1780) PRAV. G OV. i PRAVILA (1788) PRAVILA (1814) t PRAV. MOLD. PR. DRAM. = Heineccius, Filosofia cuvîntului şi a năravurilor, adecă loghica şi itica elementare, cărora să pune înainte istoria filosoficească. Scrise întîi latineşte... apoi traduse în limba elinească... iar acum în limba românească de Eufrosin Dimitrie Poteca. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1829. = Dim. Darvar, Mai nainte gătire spre cunoştinţa de Dumnezeu prin privirea celor ce sînt. Tălmăcită din limba grecească de smeritul întru ieromonahi Eufrosin Dimitrie Poteca. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1818. = Eufrosin Poteca, Ideile faptelor mele pă anul 1$28, pînă la aprilie 1829. [Manuscris; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1564]. = I. Seligher, Povăţuire pentru curăţenia gurii şi păstrarea sănătăţii dinţilor şi a altor boale ale gurii. Bucureşti, 1828. = Povăţuitoriul sănătăţei şi a economiei. Foaie periodică pentru poporul românesc. Supt redacţia dr. C. Vîrnav. Iaşi, 1844—1845. — Gr. Obradovici, Scurtă de mînă povăţuire cătră modrul cel înainte scris de învăţătură, pentru învăţătorii cei de sate şi oraşă (vernaculi). [Traducere manuscrisă din limba germană, 1810; Bibi. Filialei din Cluj a Acad. R.P.R., fondul Oradea, cota 180]. = Povăţuiri pentru holera morbus. [Rucureşti, 1829]. [Foaie volantă]. = Mihail Chifalov, Povaţă nouă împotriva holcrii, adecă măsuri de pază şi lecuire. Tradusă de... Bucureşti, Tipografia lui Iosif Copainig, 1847/ = Povestea ţărilor şi a împărăţiilor cîte-s în pămîntul Asiei. Cosmografie, ce să zice împărţeala pămîntului pre hotară şi pre alte semne ce sînt în cercurile ceriului. [Traducere manuscrisă fragmentară de pe la 1703; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1436]. — Păstrătorul prunciei şi tinereţii sau mijloace de a se întrebuinţa la creşterea copiilor, de la naşterea lor pînă în vîrsta de pubertate (junie). Tălmăcit din limba franţozească în cea românească spre folosul românilor. Bucureşti, 1835. — Ioan Prale, Psaltirea prorocului şi împărat David. în versuri alcătuită. Braşov, Tipografia Franţisc de Şobeli, 1827. = Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, însoţită 1. de izvoarele sale, 2. de varianta sa muntenească întrupată în Îndreptarea legii a lui Matei Basarab, de S. G. Longinescu, 3. de tălmăcirea sa în franţuzeşte de A. Patrogneţ. (Voi. I din Legi vechi româneşti şi izvoarele lor). Bucureşti, Carol Gobl, 1912. [Varianta din paranteză, urmată de indicaţia munt., reprezintă textul sau forma corespunzătoare din Îndreptarea legii]. — Pravilniceasca Condică (1780). Ediţie critică. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1957. (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris). — Pravila aceasta iaste direptătoriu de leage, tocmeala sfinţilor apostoli tocmite de zece săboară cătră aceasta şi a preacuvioşilor părinţi învăţătorilor lumei. Tipăritu-s-au în tipări prealuminatului domn Io Matei Basarab voievod a toată ţara Ugrovlahiei în mănăstirea Govora vleat 7148 iară de la ©aşterea lui Hristos 1640. — Pravilă de obşte asupra faptelor rele şi a pedepsi[rii lor]. Tipărită în Vienna, cu tipariul lui Iosif de Kurţbec, 1788. = Adunare cuprinzătoare în scurt din cărţile împărăteştilor pravile. Acum întîi tipărită... Alcătuită cu osteneala şi osîrdia boiarului Moldaviei Andronaki Donici. Iaşi, 1814. = Carte românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeaţe, cu zisa şi cu toată cheltuiala lui Vasilie Voivodul. Iaşi, 1646. = Primii noştri dramaturgi. Ediţie îngrijită şi glosar de Al. Niculescu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1956]. (Clasicii români). - LXXXIII - PR. DREPT PRECUP, P. PREDA, D. PREDA, î. PREDA, M. PREDA, R. PRETORIAN, D. PREV. AC CID. PRIBEAGUL, P. PROBL. GEOGR. PROBL. LIT. N. PRODAN-BUIA, ] PROPĂŞIREA ŞROT.-POP., N. PSALT. PSALT. (1651) PSALT. HUR. PSALT. SCH. PUŞCARIU, ET. PUŞCARIU, L. I PV RALEA, F. RALEA, O. = Principii de drept. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1959. (Ministerul Justiţiei). = Emil Precup, Păstoritul în Munţii Rodnei. Cluj, Inst. de arte grafice « Ardealul », 1926. (Biblioteca « Dacoromaniei ». Nr. 3). = Marin Preda, Desfăşurarea. Ediţia Il-a. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1954]. = Marin Preda, Intîlnirea din pămînturi. Nuvele. [Bucureşti], Editura « Cartea românească », [1948]. - = Marin Preda, Moromeţii. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1955]. — Marin Preda, Risipitorii. Bucureşti, Editura pentru literatură, [1962]. c. = Alexandru Pretorian, Noţiuni de drept constituţional şi administrativ, pentru usul şcoalelor publice dinţară. Ediţiunea IV, corectată şi adăogită. Bucureşti, Alcalay, 1899. = Prescripţiuni tehnice pentru prevenirea accidentelor de muncă. Bucureşti, 1949. r. = Petru Tincra Pribeagul, Pietre rămase. (Contribuţie la monografia judeţului Arad). Bucureşti, Imprim, naţională, 1936. i—ii = Probleme de geografie. Vol. I — II. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, I: 1954, II: 1955. = Probleme ale literaturii noi în R.P.R. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952]. \ i. = I. Prodan — Al. Buia, Flora mică ilustrată a Republicii Populare Române. [Ediţia a IV-a]. Bucureşti, Editura agrosilvică, [1961]. — [Propăşirea]. Foaie ştiinţifică şi literară. Iaşi, 1844. d. # — E. Protopopescu şi V. Popescu, Nou dicţionar portativ de toate zicerile radicale şi streine reintroduse şi introduse în limbă, coprinzînd şi termeni ştienţifici şi literari. Volumul I —II. Bucureşti, T. Teodorescu, 1862. = Psaltirea scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI şi XVII traduse din slavoneşte. Ediţiune critică de I. A. Candrea. I: Introducere. II: Textul şi glosarele. Bucureşti, Socec et Comp., 1916. (Comisia istorică a României). [Pentru variantele paralele citate se folosesc abrevierile editorului]. = Psaltirea ce să zice cîntarea a fericitului proroc şi împărat David. Bălgrad (Alba-Iulia), 1651. [După glosarul întocmit de Ion Popp şi publicat în revista « Jahresbericht», III, pp. 170—182]. = Psaltirea Hurmuzaki. [Manuscris din sec. al XVI-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3077]. = Psaltirea scheiană (1482), publicată de prof. I. Rianu. Tomul I: Textul în facsimile şi transcriere cu variantele din Coresi (1577). Bucureşti, Carol Göbl, 1889. wb. m = Dr. Sextil Puşcariu, Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I: Lateinisches Element, mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen. Heidelberg, K. Winter, 1905. .. i ■ = Sextil Puşcariu, Limba română. Vol. I: Privire generală. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1940. (Biblioteca enciclopedică). — Poeziile Văcăreştilor, cu un studiu asupra poeţilor Văcăreşti de Al. Odo-bescu. Bucureşti, 1908. R = Mihai Ralea, Cele două Franţe. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1956]. = Mihai Ralea. In Extremul Occident. Note de drum din Antile, California, Canada. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1955]. - LXXXIV - RALEA, S. T. I —III RĂDULESCU, S. RĂDULESCU-CODIN RĂDULESCU-CODIN, RĂDULESCU-CODIN, RĂDULESCU-CODIN, RĂDULESCU-CODIN, RĂŞCANU, L. 9 REBREANU, I. REBREANU, N. REBREANU, NUV. REBREANU, P. S. REBREANU, R. I —II REG. ORG. REG. ORG. MOLD. REG. SCOLAST. REG. SHOLAST. REGULAMENT REGUL. ORG. REGUL. ORG. MOLD. RETEGANUL, CH. RETEGANUL, P. I—V — Mihai Ralea, Scrieri din trecut. [Voi.] I —III. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă. I: în literatură, 1957; II: In filozofie, 1957 ; III: In literatură şi filozofie, 1958. = Anton V. Rădulescu, Silvicultură generală. [Bucureşti], Editura agrosilvică, 1956. = G. Rădulescu-Godin, O seamă de cuvinte din Muscel, cu o introducere de dr. Gustav Weigand. Ediţia I. Gîmpulung, [1901]. î. = G. Rădulescu-Codin, Îngerul românului. Poveşti şi legende din popor. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., 1913. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. XVII). l. = C. Rădulescu-Codin, Legende, tradiţii şi amintiri istorice, adunate din Oltenia şi din Muscel de... Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., 1910. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. X). l. tr.= C. Rădulescu-Codin, Literatură, tradiţii şi obiceiuri din Corbii Musce- lului. Bucureşti, Atelierele grafice Cultura naţională, 1929. (Academia Română. Din viaţa poporului român. XXXIX). m.n. = C. Rădulescu-Codin, Muscelul nostru. I: Comuna Corbi şi locuitorii săi. Istoric şi legende. întindere, populaţiune. Portul, cîntece, obiceiuri. Situaţia economică. Lămuriri asupra rostului şi cuprinsului monografiei judeţului şi a celor 63 de comune. Cu hărţi, vederi, figuri şi arii populare. Cîmpulung, N. Vlădescu, 1922. = Petru Răşcanu, Lefileşi veniturile boierilor Moldovei în 1776. Document de la Grigore A. Ghica Vv, publicat cu o introducere de... Iaşi, Tipografia naţională, 1887. = Liviu Rebreanu, Ion. Roman. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1955]. = Liviu Rebreanu, Trei nuvele. Rucureşti, Cultura naţională, [19241. = Liviu Rebreanu, Nuvele. [Bucureşti], Editura tineretului, 1957. = Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraţilor. Roman. Ed. II. Bucureşti, « Cartea românească », [1922]. = Liviu Rebreanu, Răscoala. Roman. Volumul I —II. [Bucureşti], Editura « Adevărul», [1932]. $ = Regulamentul organic [al Ţării Româneşti]. Bucureşti, 1832. = [Regulamentul organic al Moldovei]. [Manuscris din 1831; Bibi. Univ. Iaşi, cota VI—61]. — Regulele şcolasticeşti, care sînt orînduite şi aşezate pentru ţinerea şi procop-seala şcoalelor româneşti celor din Ţara Ungurească şi din părţile ei împreunate. Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţei ungureşti, 1806. == Regulele sholastice, care sînt orînduite şi aşezate pentru ţinerea şi procop-seala shoalelor româneşti celor din Ţara Ungurească şi din părţile ei împreunate. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1816. = Regulament ostăşesc pentru miliţia pămîntenească a prinţipatului Valahiii. [Bupttfeşti, 1832]. # _= Regulamentul organic, întrupat cu legiuirile din anii 1831,1832 şi 1833, şi adăogat, la sfîf^it, cu legiuirile de la anul 1834 pînă acum, împărţite pe fiecare an, precum şi cu o scară desluşită a materiilor. Acum a doua oară tipărit. Bucureşti, tipărit la pitarul Z. Carcalechi, 1847. = Regulamentul organic a prinţipatului Moldovei. Iesi, Tipografia Albinei, 1837. = Ion Pop-Reteganul, Cine nu ştie striga, cetească cartea asta, adecă chiuituri de care strigă feciorii..., adunate din popor de... Ediţiunea II. Gherla, A. Todoran, 1897. = Ioan Pop-Reteganul, Poveşti ardeleneşti. Culese din gura poporului de... Partea I—V. Braşov, Editura Librăriei Nicolaie I. Ciurcu, 1888. - LXXXV - RETEGANUL, P. P. RETEGANUL, TR. REŢ. HOL. REŢ. MED. REV. CRIT. I Ş. U. REV. IST. I Ş. U. REV. NOUĂ I Ş. U. REV. PĂD. XXVII RF I —II RÎMNICEANU RÎMNICEANU, H. RÎND. JUD. RÎND. N. RÎNDUIALA RL ROMANESCU, ZEŢ. ROMANIA ROMANO, B. I —II ROMÂNUL (18. . .) ROMÂNUL GLUMEŢ ROM. LIT. ROSETTI, B. ROSETTI, I. L. R. I ROSETTI, I. SL. ROSETTI, L. R. I —IV, ROSETTI, S. L. ROSETTI-BYCK, G. = I. Pop-Reteganul, Poveşti din popor. Sibiu, 1895. = Ion Pop-Reteganul, Trandafiri şi viorele. Poesii populare culese şi ordinate de... Ediţiunea II, amplificată. Gherla, «Aurora», 1891. = Reţetă pentru boala ce să numeşte holera morbus. [Iaşi], 1831. [Foaie volantă]. = [Retete medicale]. [Manuscris de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1320]. = Revista critică literară. Director Ar. Densuşianu. Iaşi. Anul I (1893) ş. u. == Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, sub direcţiunea lui Gre-goriu G. Tocilescu. Rucureşti. Anul I (1883) ş. u. = Revista nouă. Director B. P. Hasdeu. Bucureşti. Anul I (1888) ş. u. = Revista pădurilor. Tom. XXVII. Sibiu, 1895. = Revista filologică. Organ al Cercului de studii filologice de pe lîngă Facultatea de filozofie şi litere din Cernăuţi. Director Al. Procopovici. Cernăuţi. Vol. I —II, 1927-1928. = [Naum Rîmniceanu, Introducere în gramatica grecească şi românească]. [Manuscris grecesc şi românesc din 1805; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1492]. — Naum Rîmniceanu, Hristoitie. [Manuscris românesc şi grecesc de la începutul secolului al XIX-lea; Ribl. Acad. R.P.R., cota 1487]. = Rînduiala judecătorească de obşte. Pentru Bohemie, Moravie, Silesie, Austrie de jos de Enţ şi de sus de Enţ, dimpreună cu hotarăle ei împreunată. .. Vienna, Iosif de Curţbec, 1787. = Rînduiala despre neutralitate. Sibiu, 1803. [Foaie volantă]. = Rînduiala căsătoriilor. Sibiu, 1786. [Foaie volantă]. = România liberă. Organul sfaturilor populare din Republica Populară Română. Bucureşti, 1952 ş. u. = Vasile Romanescu, Istoria unei cărţi. I : Zeţarul. Bucureşti, « Cartea românească », 1934. = Romania. [Ziar]. Bucureşti, ianuarie-decembrie 1838. — Dionisie Romano, Bibliotica tinerilor începători sau culegere de întîile cunoştinţe trebuincioase pentru învăţătura copiilor ce încep a ceti. Tradusă din franţozeşte de ierodiaconul... Bucureşti, tipărită la Zaharia Carcalechi. Partea I: 1837; partea a II-a: 1838. = Românul. Ziariu politic, comercial, literar. Bucureşti. Anul I (1857) ş. u. — Românul glumeţ. Basme, legende, tradiţiuni, oraţiuni de anul nou şi de nuntă, cîntece populare vechi, ghicitori, povestea vorbii sau prover-buri etc. Partea I : Proverburi şi ghicitori. Bucureşti, Tipografia Thiel & Weiss, 1874. = România literară. Foaie periodică, sub direcţia d-lui V. Alecsandri. Iaşi, Tipografia franco-română, 1855. = Alexandre Rosetti, Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) publiées par... Bucureşti, Socec et Co., 1926. (Institutul de filologie şi folclor). = Alexandru Rosetti, Istoria limbii române. I. Limba latină. Ediţia a treia, revăzută şi adăugită. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1960. = Acad. Al. Rosetti, Influenţa limbilor slave meridionale asupra limbii române (sec. VI—XII), bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, [1954]. vi = Al. Rosetti, Istoria limbii române. [Vol.] I—IV, VI. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1938—1946. = Acad. Al. Rosetti, Studii lingvistice. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955. = Al. Rosetti—J. Byck, Gramatica limbii române. Ediţia a doua revăzută şi adăogită. Bucureşti, Editura Universul, 1945. - LXXXYI - ROSETTI-CAZACU, C. A. ROSETTI, C, C. A. ROSETTI, N RT RUDOW, XVII-XIX. RUS, I. I —III RUSET, Z. RUSSO, S. RUSSU, L. T. S SADOVEANU, A. L. SADOVEANU, B. SADOVEANU, D. SADOVEANU, D. P. SADOVEANU, E. SADOVEANU, F. J. SADOVEANU, î. A. SADOVEANU, M. SADOVEANU, M. C. SADOVEANU, N. F. SADOVEANU, N. P. SADOVEANU, O. I — SADOVEANU, O. L. SADOVEANU, P. SADOVEANU, P. C. i.l.r. î = Acad. Al. Rosetti — B. Cazacu, Istoria limbii române literare. [Vol.] I. De la origini pînă la începutul secolului al XIX-lea. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1961. = C. A. Rosetti, Ceasurile de mulţumire ale lui... Bucureşti, Tipografia curţii a lui Fred. Walbaum, 1843. î. = G. A. Rosetti, Note intime 1844—1859, scrise zilnic... Anotate şi publicate de Vintilă C. A. Rosetti. Vol. I. 1844—1846. Bucureşti, 1902. (Pagini din trecut). — Romanul Troadei. [Manuscris din 1766; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1283]. xxii = W. Rudow, Neue Belege zu türkischen Lehnwörten im Rumänischen. (în revista «Zeitschrift für romanische Philologie», Halle, vol. XVII-XIX). Neue Belege zu rumänischen Wörtern nichttürkischen Herkunft. [ib. vol. XXII]. % = Ioan Rus, Icoana pămîntului sau carte de gheografie. Tom. I —III. Blaj, Tipografia seminariului, 1842. 9= Molière, Zgîrcitul. Comedie în cinci acte de la... Tradusă de I. Ruset. Bucureşti, Tipografia lui I. Eliad, 1836. = Alexandru Russo, Scrieri. Publicate de Petre V. Haneş. Ediţiunea Academiei Române. Rucureşti, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1908. = I. I. Russu, Limba traco-dacilor. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1959. S = Steaua. Revistă a Uniunii scriitorilor din R.P.R. Cluj. Anul I (1954) ş. u. = Mihail Sadoveanu, Aventură în lunca Dunării. [Bucureşti], Editura tineretului, 1954. = Mihail Sadoveanu, Baltagul. Roman. Bucureşti, Editura «Cartea românească », [1930]. = Mihail Sadoveanu, Dureri înăbuşite. Bucureşti, « Minerva », 1904. = Mihail Sadoveanu, Divanul persian. Poveste orientală. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1946]. = Mihail Sadoveanu, Evocări. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1954]. (Studii literare). = Mihail Sadoveanu, Fraţii Jderi. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1953. = Mihail Sadoveanu, împărăţia apelor. Ediţie revăzută. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1947]. = Mihail Sadoveanu, Mormîntul unui copil. Bucureşti, «Minerva», 1906. = Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor. Ediţia a Il-a. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., 1950. = Mihail Sadoveanu, Nada Florilor. Amintirile unui pescar cu undiţa. [Bucureşti], Edit&ra tineretului, 1951. = Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă. Povestire istorică. [Bucureşti], Editura tineretului a C.C. al U.T.M., [1952]. xvm = Mihail Sadoveanu, Opere. Voi. I—XVIII. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1954—1959. = Mihail Sadoveanu, Ostrovul lupilor. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1941]. = Mihai Sadoveanu, Povestiri. Bucureşti, Editura « Minerva », 1904. = Mihail Sadoveanu, Poezia cimiliturilor. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., [1949]. (Cartea poporului, 62). - LXXXVII - SADOVEANU, P. M. SADOVEANU, P. S. SADOVEANU, Ş. SADOVEANU, T. F. SADOVEANU, V. F. SADOVEANU, Z. C. SAHIA, N. SAHIA, S. A. SAHIA, U.R.S.S. SANDU-ALDEA, A. M. SANDU-ALDEA, D. N. SANDU-ALDEA, D. P. SANDU-ALDEA, S. SANDU-ALDEA, U. P. SANIELEVICI, R. SAVA, DOC. I —II SĂGHINESCU, S. SĂGHINESCU, V. SÄM. I Ş. U. SĂULESCU, GRAM. ROM. I —III SĂULESCU, HR. I —II # SĂULESCU, î. SĂVULESCU, M. U. I — II SĂVULESCU, PAT. VEG. SĂVULESCU, USTIL. I —II SB S. BĂRB. = Mihail Sadoveanu, Păuna Mică. Bucureşti, Editura «Cartea românească », [1948]. = Mihail Sadoveanu, Povestiri de seară. Bucureşti, «Minerva», 1910. = Mihail Sadoveanu, Şoimii. Roman. Rucureşti, «Minerva», 1904. = Mihail Sadoveanu, Trenul fantomă. Roman. Rucureşti, [f. e.], 1906. = Mihail Sadoveanu, Valea Frumoasei. Ediţia a IlI-a. Rucureşti, Editura « Cartea românească », [1947]. = Mihail Sadoveanu, Zodia cancerului. Roman istoric. Rucureşti, Editura « Cartea românească », [1946]. , = Alexandru Sahia, Nuvele. [Bucureşti], Editura de stat, [1948]. = Alexandru Sahia, Scrieri alese. Cu un cuvînt înainte de G. Macovescu şi o postfaţă de Pompiliu Mareea. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1960. = Alexandru Sahia, U.R.S.S. azi. [Craiova], Editura «Ramuri», [1935]. = C. Sandu-Aldea, Ape mari. Nuvele şi schiţe. Bucureşti, «Minerva», 1910. — G. Sandu-Aldea, Două neamuri. Roman. Bucureşti, «Minerva», 1906. = C. Sandu [-Aldea], Drum şi popas. Note de drum. Schiţe. Bucureşti, « Minerva », 1904. = Constantin Sandu [-Aldea], Selecţiunea metodică a cerealelor şi bazele ştiinţifice ale selecţiunii. Bucureşti, « Minerva », 1907. = C. Sandu-Aldea, în urma plugului. Nuvele şi schiţe. Bucureşti, «Minerva», 1905. = Prof. Alex. Sanielevici, Radioactivitatea. (Fenomene şi legi generale). Voi. I. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1956. = Aurel V. Sava, Documente putnene. Publicate cu un studiu introductiv de... Prefaţă de prof. N. Iorga. [Voi.] I — II. Chişinău, 1929—1931. = V. Săghinescu, Scrutare Dicţionarului universal al limbei române, de Lazăr Şăineanu... Iaşi, 1898. = V. Săghinescu, Vocabular românesc de vreo cîteva mii cuvinte, cu o critică minuţioasă şi cu îndreptar erorilor «Dicţionarului universal al limbei române» de Lazăr Şăineanu etc. Iaşi, 1901 — 1902. = Sămănătorul. Revistă literară săptămînală. Bucureşti. Anul I (1901) ş. u. = Gh. Săulescu, Gramatică românească sau observaţii grămăticeşti asupra limbei româneşti. Pentru şcoalele normale şi ghimnaziale. Partea l-ia etimologhică, II sintactică, III de prosodia limbei româneşti şi de versificaţie, la care s-au adaos mai multe exempluri de versuri. Iaşi, Tipografia sfintei mitropolii, partea I — II: 1833; partea a IlI-a: 1834. = Gh. Săulescu, Hronologhia şi istoria universală. Prelucrată pe scurt de... Tom. I—II. Ieşi, 1837. = Gh. Săulescu, întiiele cunoştinţe de litere şi de idei, pentru tinerimea şcoalelor începătoare. Ieşi, Tipografia Albinei, 1832. = Acad. Traian Săvulescu, Monografia uredinalelor din Republica Populară Română. [Voi.] I —II. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953. (Academia Republicii Populare Române). = Acad. Traian Săvulescu, Patologia vegetală. Generalităţi, fitoterapie, viroze şi bacterioze. [Bucureşti], 1946—1947. [Curs litografiat]. = Prof. Tr. Săvulescu, Ustilaginalele din Republica Populară Română. [Voi.] I —II. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1957. (Academia Republicii Populare Române)» = Scrisul bănăţean. Revistă a Uniunii scriitorilor din R.P.R. Timişoara. Anul I (1949) ş.u. = D. I. Sebeni, Sculamentul bărbaţilor şi femeilor, cu doctoriile sale apărătoare şi lecuitoare. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837. - LXXXV1II - SBIERA, F. S. SBIERA, P. SCARĂ SCAVINSCHI, M. SCAVINSCHI, 0. SCÎNTEIA SCL SCLF SCRIBAN, D. S. C. ŞT. (CLUJ) S. C. ŞT. (IAŞI) SEBASTIAN, T. SEVASTOS, C. SEVASTOS, N. SEVASTOS, P. SEVERIN, S. SFC I —III SG I —III SIBINEANU, C. SIHLEANU, A. SIMA, M. SIMB. PL. = Dr. Ion G. Sbiera, Familia Sbiera după tradiţiune şi istorie şi Amintiri din viaţa autorului. Cernăuţi, R. Eckhardt, 1899. = Ion al lui G. Sbiera, Poveşti poporale româneşti. Din popor luate şi poporului date de... Cernăuţi, Editura proprie, Tipografia arhiepiscopală, 1886. = Scară a cuvintelor celor streine şi celor făcute din firea limbii, care cuvinte au cerut neapărat trebuinţa a să metahirisi în alcătuirea pravililor. In laşul Moldaviei, 1815. = Cr. W. Hufeland, Macroviotică sau metodul a lungi viaţa ominiască. Alcătuită prin... Acum întăia oară tradusă din limba ghermană întru această română prin spiţăriul D. Scavenschii. [Manuscris de pe la 1830; Bibi. Acad. R.P.R., cota 409]. = D. Scavinschi, Odă din partea opştiei întru slava nunţii luminării sale printesii Elenco Sturza, ce să prăznuieşte astăzi, octomvrii 18. Anul 1825. [2 foi]. = Scînteia. Organ al Comitetului Central al P.M.R. [Bucureşti], 1952 ş. u. 4- = Studii şi cercetări lingvistice. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române. Institutul de lingvistică din Bucureşti. Anul I (1950) ş. u. = Studii'şi cercetări de istorie literară şi folclor. Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române. Anul I (1952) ş. u. & = August Scriban, Dicţionaru limbii româneşti. (Etimologii, înţelesuri, exemple, citaţiuni, arhaizme, neologizme, provincializme). Ediţiunea întîia. Iaşi, Institutul de arte grafice « Presa bună », 1939. = Studii şi cercetări ştiinţifice. Academia R.P.R. Filiala Cluj. Anul I (1950) ş. u. = Studii şi cercetări ştiinţifice. Filologie. Academia R.P.R. Filiala Iasi. Anul Î (1950) ş. u. = Mihail Sebastian, Opere. Teatru. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1946. = Elena Didia Odorica Sevastos, Cîntece moldoveneşti. Iaşi, Tipografia naţională, 1888. = Elena Sevastos, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic-comparativ. (Ediţiunea Academiei Române). Bucureşti, Tipografia Carol Gobl, 1889. = Elena D. O. Sevastos, Poveşti. Iaşi, Editura Librăriei Fraţii Şaraga, [1892]. (Colecţiunea Şaraga. No. 1). = C. I. V. Severin, Sinonimele limbii române cu radicali diferiţi în raport mai cu seamă la lucrurile divine, la cult şi la terminologia eclesiastică. Voi. I. Iaşi, «Viaţa românească», 1923. = Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română. Voi. I —III. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române. Voi. I: 1959; voi. II: 1961; voi. III: 1962. (Institutul de lingvistică din Bucureşti). = Studii de gramatica. Voi. I —III. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R. Voi. I: 1956, voj. II: 1957; voi. III: 1961. (Institutul de lingvistică din Bucureşti). == Ioan Sibineanu, Despre vestita cometa anului 1834 şi despre sistema soarelui. Traduse de... Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1833. = Al. Sihleanu, Armonii intime. Bucureşti, Imprimeria lui Ferdinand Om, 1857. = Gr. Sima al lui Ion, Materialuri de limbă. (în « Revista pentru istorie, arheologie şi filologie», voi. II, p. 183 ş. u.). = Petru Moaler, Simbolul plinelor de bucurie simţiri... Buda, Tipariul Crăieştii Universitate din Pesta, 1829. - LXXXIX - SIMION DASC., LET. SIMIONESCU, FL. SIMIONESCU, F. R. SINDIPA (1704) SINDIPA (1786) SION, C. SION, M. SION, P. SION, POEZII SIROE SIROIU SLAVICI, N. I —II SLAVICI, O. I —II SLAVICI, P. SLAVICI, V. P. SLĂTINEANU, A. SLOV. SOARE, MAŞ. SOBARU, EC. PLAN. SOB. HRIS. SOVEJA, O. SP I —II SPIC. = Simion Dascălul, Letopiseţul Ţârii Moldovei pînă la Aron Vodă (1359—1595) întocmit după Grigorie Ureche vornicul, Istratie logofătul şi alţii... Ediţie de Const. Giurescu cu o prefaţă de I. Bogdan. Bucureşti, Socec et Co., 1916. (Comisia istorică a României). = Prof. I. Simionescu, Flora României. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1939. (Biblioteca enciclopedică). = Prof. I. Simionescu, Fauna României. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1938. (Biblioteca enciclopedică). = Sindipa filozoful. [Manuscris din 1704; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1436]. = Sindipa filozoful. [Manuscris din 1786; Bibi. Acad. R.P.R., cota 830]. = Gh. Sion, Ceasurile de multemire a lui... Iasi, Cantora Foaiei săteşti, 1844. i = A. de Lamartine, Moartea lui Socrat. De... Tradusă de Gheorghe Sion. Iaşi, Tipografia Institutul Albinei, 1847. = G. Sion, Proză. Suvenire contimpurane. Ediţie îngrijită, cu un studiu introductiv, glosar şi note de Radu Albala. Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1956. (Biblioteca pentru toţi). I = George Sion, Din poesiile lui... Bucureşti, Imprimeria naţională Iosif Romanov et Comp., 1857. = [Metastasio, Siroe]. [Traducere manuscrisă din neogreacă, din 1784; Bibi. Acad. R.P.R., cota 181]. — [Metastasio], Siroiu. [Traducere manuscrisă din neogreacă, din jurul anului 1800; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3454]. = Ioan Slavici, Novele. Voi. I —II. Bucureşti, Editura Librăriei Socec. Voi. I: 1892; voi. II: 1896. = Ioan Slavici, Opere. Voi. I: Nuvele. Voi. II: Mara. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1952. = Ioan Slavici, Pădureanca. Novelă. Sibii, Tipariul Tipografiei archi-diecezane, 1884. (Biblioteca poporală a « Tribunei». Nr. 1). = I. Slavici, Vatra părăsită. Nuvelă din popor. Bucureşti, Editura « Minerva », 1900. = [Metastasio], Ahilefs la Schiro. Fapta lui chir Metastazie, chesaricescului poetic. Acum întăi tălmăcită de pe grecie de cătră dumnealui Iordache Slătinean, vel paharnic, în Bucureştii Ţării Rumuneşti, la a[nul] 1797, iară la sfîrşit s-au adăugat Istoria lui Sofronim... Sibii, Tipografia lui Martin Hohmaister. = Bucvari sau începere de învăţătură celor ce vor să înveţe carte cu slove sloveneşti, ce s-au tipărit acum întîi cu porunca preaosfinţitului mitropolit al Moldovii kir Iacov, în sfînta mitropolie, în Iaşi. Leat 1755. = D. D. Soare, Elemente de maşini. Rucureşti, Institutul de doc. bibliografie şi Edit. tehnică, 1949. = Al. Sobaru, Economia şi planificarea comerţului socialist în R.P.R. Rucureşti, Editura ştiinţifică, 1957. =: Sobornicescul Hrisov (1785, 1835, 1839). Ediţie critică. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1958' (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris. IV). = Soveja [= S. Mehedinţi], Oameni de la munte. Ediţia II. Bucureşti, Socec, 1921. = Gheografia sau scrierea pămîntului. întocmită după orînduiala cea mai nouo, aşezată pentru 4 părţi ale pămîntului, adecă: Europa, Asia, Africa, America, cu tot cuprinsul lor. Acum întîi... tălmăcită şi dată afară la lumină. Tomul I —II. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1814[—1815]. = Spicuitorul moldo-român. Jurnal scientific, literar şi industrial, rediguit de o soţietate de literaţi. Iaşii, Institutul Albinei, 1841. — XC — sp. pop. STAMATI, D. STAMATI, F. STAMATI, M. C. STAMATI, G. C. STAMATI, P. C. STAMATI, POV. STAN CU, C. STANCU, D. STAN CU, P. S. STANCU, R. A. I—V STANCU, U.R.S.S. STĂNCESCU, B. STĂNOIU, C. I. STEAUA (18. . .) STERESCU, N. ST. INST. STÎNCĂ, MED. SOC. ST. LEX. STOIAN, PĂST. STOICA, VÎN. STOILOV, T. F. STUDII STURDZA, M. N. = Sportul popular.. Organ al Uniunii de cultură fizică şi sport din Republica Populară Română. Bucureşti, 1959 ş.u. f = Pah. T. Stamati, Disionâraş românesc de cuvinte tehnice şi altele greu de înţeles. Întîia ediciune. Iasi, Tipografia Buciumului român, 1851. 0 = Teodor Stamati, Fizica elementară pentru clasele colegiale din prinţi-patul Moldovei. Compilată după F. Crişu de... întăia ediţie. Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1849. = T. Stamati, Manual de istoria naturală, prescurtat pentru tinerimea românească. Ieşi, Institutul Albinei, 1841. = Florian, Galatia. Tragodie păstorească a domnului..., tălmăcită de pe limba grecească pe limba moldovinească de Constandin Stamate. Ieşi, 1808. [Manuscris; Bibi. Acad. R.P.R., cota 3502]. = N. Nicoleanu, Poezii şi proză. Vasile Cîrlova, Poezii. C. Stamati, Poezii şi proză. Publicaţie îngrijită de G. Bogdan-Duică. Bucureşti, « Minerva », 1906. (Biblioteca scriitorilor români). = C. Stamati, Povestea povestelor. Iaşi, Cantora Foaiei săteşti, 1843. = Zaharia Stancu, Clopotul de aur. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1939. = Zaharia Stancu, Desculţ. Roman. Ediţia IV-a. [Rucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952]. — Zaharia Stancu, Poeme simple. 1923—1943. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1957. — Zaharia Stancu, Rădăcinile sînt amare. [Voi.] I—V. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1958—1959]. = Zaharia Stancu, Călătorind prin U.R.S.S. Note şi impresii de drum. Ediţia a doua. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1951]. — Dumitru Stăncescu, Basme, culese din gura poporului. Cu o prefaţă de Ionnescu-Gion. Bucureşti, Haimann, 1892. = Damian Stănoiu, Călugări şi ispite. Scene din viaţa mănăstirilor. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1928]. — Steaua Dunării. Jurnal politic, literar şi comercial. Sub redacţia lui M. Kogălniceanu. Iaşi. Anul I (1855) ş. u. = St. Sterescu, Nărojii. (Poveste populară din Gorj, cu note lingvistice). (In revista «Convorbiri literare», XLVI 1912, pp. 1044—1055 si 1164-1168). = [D. Ţichindeal], Arătare despre starea acestor nouă introduse sholasti-cesti instituturi ale naţiei româneşti, sîrbeşti şi greceşti. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti din Pesta, 1813. = Ştefan Stîncă, Mediul social ca factor patologic, cu un studiu introductiv si adnotări de Samuil Iszak. [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R., 1956. — [Grămăticul Staicu], Lexicon slavo-român. [Manuscris de pe la 1660; Bibi. Acad. R.P.R., cota 312]. = I. Stoian, Pâstoritul.m Rîmnicul Sărat. (în revista «Grai şi suflet», VI 1934). — Coriolan Stoica, Călăuza vînătorului. Cluj, «Cartea românească», 1937. = Acad. S. Stoilov, Teoria funcţiilor de o variabilă complexă. Voi. I: Noţiuni şi principii fundamentale. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954. = Studii. Revistă de ştiinţă, filozofie, arte. Bucureşti. Anul I (1948) ş. u. = Dimitrie A. Sturdza, Memoriu asupra numismaticei româneşti. Bucureşti, Tip. Soc. Academice Române, 1878. (Extract din «Columna lui Traian», 1877, no. 10—11). - XCI - STURDZA, N. SŢ SUCEVEANU, I. A. I —IV SUCIU, S. SUFL. OLT. I Ş. U. ŞANDRU-BRÎNZEU, JINA ŞĂINEANU # ŞĂINEANU, D. U. ŞĂINEANU, 1. ŞĂINEANU, T. ŞCOLERIU, L. ŞEZ. I Ş.U. ŞINCAI, C. ŞINCAI, HR. I —III ŞINCAI, HR., în CALENDAR (18...) ŞINCAI, î. ŞINCAI, ÎNV. ŞINCAI, P. P. Ş!0 I II1—2 — Dimitrie Sturdza, Numismatica română. Bucureşti, Tipografia naţională C. N. Rădulescu, 1878. = Cei de obşte articuli pentru soţietăţile şi ţehurile de supt crăimea Ungariei. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1813. = W. Robertson, Istoria Americiu [Traducere din greceşte de C. Suce-veanu. în patru volume manuscrise, Iaşi, 1818—1820; Bibi. Univ. din Iaşi, cota III — 23]. = Moise Suciu, Semnul bucuriei şi a poftei inimei... Buda, Tipariul Crăieştii Universitate din Pesta, 1829. = Suflet oltenesc. Culegeri şi cercetări folcloristice. Anul I (1927) ş. u. 8 = D. Şandru şi F. Brînzeu, Printre ciobanii din Jina. Bucureşti, Socec, 1934. (Extras din revista « Grai şi suflet», voi. V, VI). = Lazăr Şăineanu, Dicţionar universal al limbii române. Craiova, [1896]. — Lazăr Şăineanu, Dicţionar universal al limbei române. A opta ediţiune. Revăzut şi adăogit la ediţia VI-a. Ortografia Academiei Române. [Craiova], Editura « Scrisul românesc», [1930]. — Lazăr Şăineanu, încercare asupra semasiologiei limbei române. Studii istorice despre transiţiunea sensurilor. Cu o alocuţiune prefaţată de B. P. Hasdeu. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1887. = L. Şăineanu, Elemente turceşti în limba română. Bucureşti, Tipografia Academiei Române, 1885. = Toader Şcoleriu, Lecţione, adecă cuvîntare, scoase de la întîie parte a gramaticii... Pentru învăţătura limbii moldoveneşti şi ruseşti. Ieşi, în Tipografie cea politicească, 1789. = Şezătoarea. Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare. Director: Artur Gorovei. Fălticeni. Anul I (1892) ş.u. — Gheorghe Gavriil Şincai, Catehismul cel mare, cu întrebări şi răspunsuri. Alcătuit şi întocmit pentru folosul şi procopsala tuturor şcoalelor normăleşti a neamului românesc. Blaj, Tipariul seminariului, 1783. = Georgie Şincai din Şinca, Hronica românilor şi a mai multor neamuri încît au fost ele aşa de amestecate cu românii cît lucrurile, întîmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pe înţeles. Din mai multe mii de autori, în cursul de 34 ani culeasă. [Tom.] I —III. Iaşi, 1853-1854. = Gheorghe Şincai din Şinca, Hronica românilor şi a mai multor neamuri, încît au fost ele aşa de amestecate cu românii, cît lucrurile, întîmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înţeles. Din mai multe mii de autori în cursul de 34 de ani culeasă... Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti din Pesta, 1808. [Tipărit ca adaos la Calendarul de Buda din 1808—1809]. = G. Şincai, îndreptare cătră arithmetică. Întîia parte... Blaj, Tipariul seminariului, 1785. ' — Gh. Şincai, învăţătură firească spre surparea superstiţiei norodului. [Traducere manuscrisă din limba germană, după Helmuth, dintre anii 1804—1808; Bibi. Filialei din Cluj a Acad. R.P.R., fondul Oradea, cota 39]. = Gh. Şincai, Prima principia latinae grammatices quae ad usum schola-rum valachico-nationalium propter majorem incipientium puerorum facilitatem, adjecta Valachica lingva, in hune ordinem redegit... Balas-falvae, Typis seminarii dioecesani, MDCCLXXXIII [= Blaj, 1783]. = Lazăr Şăineanu, Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române. I. Introducerea. II. Vocabularul. 1. Vorbe populare. 2. Vorbe istorice. Bucureşti, Socec, 1900. - XGII - ŞTEFANELLI, D. C. ŞTEFANESCU, C. T TAFRALI, S. TDRG TEAHA, C. N. TELEGRAFUL (18...) TELEMAH, I —II TELEMAHOS TEM. GHEOM. I —II TEMPEA, GRAM. TEODOREANU, L. TEODOREANU, M. II TEODOREANU, M. U. TEODORESCU, P. p. A. TEODORES CU, A. TEODORI, A. TEODOROVICI, I. TEODOROVICI, M. TEODOROVICI, P. TES. I —III = T. V. Ştefanelli, Documente din vechiul ocol al Cîmpulungului Moldovenesc. Culese, adnotate şi publicate de. .. Cu mai multe iscălituri facsimilate în text şi 19 reproduceri facsimilate de documente originale. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Socec, 1915. = Theodor Ştefănescu, Curs de contabilitate în partidă dublă. [A patra ediţiune]. Bucureşti, 1896. T = Teatru. Revistă lunară editată de Comitetul de stat pentru cultură şi artă şi de Uniunea scriitorilor din R.P.R. [Bucureşti], 1961 ş.u. = O. Tafrali, Scene din viaţa dobrogeană. Bucureşti, Niţeanu, 1906. = Dr. H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch. [Band I —III]. Bukarest, Staatsdruckerei. I: 1903; II: 1911; III: 1924. = Teofil Teaha, Graiul din Valea Crişului Negru. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1961. (Academia Republicii Populare Române. Institutul de lingvistică). = Telegraful român. Ziar. Sibiu, 1853 ş.u. = Fenelon, Intîmplările lui Telemah, fiul lui Odisefs. Vol. I (cărţile 1—-5) — II (cărţile fi—10). [Traducere manuscrisă din neogreacă de la 1772; Bibi. Acad. R.P.R., cota 262]. = Fenelon, Intîmplările lui Telemahos, fiului lui Ulises. [Traducere manuscrisă de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1576]. = Temeiurile gheometriii. [Manuscris de pe la 1820, probabil o copie după cursul lui Gh. Lazăr; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1189]. = Radu Tempea, Gramatică românească. Sibii, Tipografia lui Petru Bart, 1797. = Ionel Teodoreanu, Lorelei. Roman. Bucureşti, «Cartea românească», [1935]. — Ionel Teodoreanu, La Medeleni. Vol. II: Drumuri. Ediţia I. Bucureşti, « Cartea românească », [1926]. = Ionel Teodoreanu, Masa umbrelor. întoarcerea în timp. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1957]. — G. Dem. Teodorescu, Poesii populare române. Culegere de... Bucureşti, Tipografia modernă, 1885. # = A. Teodorescu, Aritmetică sau învăţătura socotelilor. Acum întîia oară întocmită... Iaşi, Tipografia sf. mitropolii, 1839. = Al. Teodori, Scurtă arătare despre om şi despre întocmirile lui. (în calendarul Carte de mînă pentru naţia românească. Buda, 1825). = Pavel Kengyllâcz, Istoria universală sau a toată lumea... Acum întîia oară pre limba românească prefăcută şi aşezată de Ioann Theo-dorovici. Partea I, cu o mapă despre pămîntul făgăduinţei sau Palestina — 'Historia Universalis, pars I. Buda, Crăiasca Universitate din Pesta, 1824. = Ioan Teodorovici, Moralnice sentenţii sau folositoare pilde. Traduse [de]... Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei ungureşti, 1813. = Leopold Simani, Pruncii cei părăsiţi, ajutoriului lui Dumnezeu şi purtării de grijă a unei bătrîne şi credincioasă crescătoare încredinţaţi... acum în limba românească aşăzată de Ioan Theodorovici. Cu o figură în aramă tăiată. Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei din Pesta, 1830. = A. Pap iu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, atît din vechi tipărite cît şi manuscripte, cea mai mare parte străine, adunate, publicate cu prefaţiuni şi note ilustrate de... Tom. I—III. Bucureşti, Tipografia naţională, 1862—1864. - XCIII - TETRAEV. (1574) TEULESCU, C. TEULESCU, I. THEODORESCU, C. THEODORESCU, V. I —U TIMPUL (18. . . ) TIN. ROM. TÎMPEANUL, G. 'TuCILESCU, MON. I — I' TODORAN, GL. TOMESCU, GL. TOMICI, C. A. TOMICI, C. B. TOMICI, î. TOPÎRCEANU, B. TOPÎRCEANU, M. TOPÎRCEANU, P. O. TOPÎRCEANU, S. A. TRIBUNA TRIGON. DR. p„; TRIGONOM. TRIGONOMETRIE = La versione rumena del Vangelo di Matteo, tratta del Tetraevangelion del 1574 (ms. del Museo Británico: Horbey 6311 b), e publicata per la prima volta da M. Gaster, în «Archivio glottologico italiano», voi. XII, pp. 197—253; Tetraevanghelul diaconului Coresi din 1561, prelucrat de dr. M. Gaster. Bucureşti, Imprimeriile statului, 1929. = A. de Lamartine, Istoria lui Cesar. Tradusă de D. P. Teulescu. Bucureşti, Tipografia naţională a lui Roman et C-nie, 1856. = George Sand, Indiana... [Tradusă] de P. Teulescu. Bucureşti, Tipografia lui C. A. Rosett şi Vinterhalder, 1847. = Cicerone Theodorescu, Un cîntec din uliţa noastră. Versuri. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1953. — Cicerone Theodorescu, Versuri alese. [Voi.] I —II. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1955. = Timpul. Jurnal politic-comercial. Bucureşti, 1856—1857. — Sholasticescul fruct al tinerimei romane din libera crăiască cetate Pesta, carele în cursul de veară l-au făcut, şi la publica examenare, în 2 septemvrie 1824, s-au arătat. Buda, Tipariul Universitatei din Pesta, 1824. # — Serdariul Scarlat Tîmpeanul, Gheografia Ţării Rumâneşti. Bucureşti, Tipografia pitarului Constandin Pencovici, 1840. = Gr. G. Tocilescu, Monumentele epigraf ice şi sculpturali ale Museului naţional de antichităţi din Bucureşti, publicate sub auspiciile Academiei Române. Partea I —II, colecţiunea epigrafică a Museului pînă la anul 1881. Bucureşti, 1902—1908. = Romulus Todoran, Mic glosar dialectal. Alcătuit după două manuscrise din Biblioteca centrală de la Blaj din 1887. Cluj, «Cartea românească», 1949. = Mircea Tomescu, Glosar din judeţul Olt. Slatina, Tipografia « Tiparul Oltului», 1944. (Aspecte lingvistice şi folclorice din judeţul Olt. II). = Ioan Tomici, Cultura albinelor sau învăţătura despre ţinerea stupilor în magaţinuri. Tradusă şi prin iscusinţa din mai mulţi ani cercată şi pentru folosul de comun întocmită, prin... Buda, Tipariul Crăieştei Universitate din Pesta, 1823. = Ioan Tomici, Cultura bombiţelor sau învăţătura despre ţinerea şi creşterea omidelor sau goangelor de mătasă. Ca o adăogare mult folositoare lîngă ţinerea stupilor în magaţinuri. Tradusă după manipulaţia cea mai nouă şi îndreptată a domn[ului] Iosif Blaşcovici... întocmită prin... Buda, Tipariul Crăieştei Universitate din Pesta, 1823. — Ioan Tomici, Scurte învăţături pentru creşterea şi buna purtare a tinerimei romană. Buda, 1827. = G. Topîrceanu, Balade vesele şi triste. Ediţia IV-a. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1931]. = G. Topîrceanu, Migdale amare. Versuri umoristice şi fanteziste. Ediţia IV-a. Bucureşti, Editura «Cartea românească», [1947]. = G. Topîrceanu, Parodii originale. Ediţia IlI-a. Iaşi, «Viaţa românească », 1927. = G. Topîrceanu, Strofe alese. Balade vesele şi triste. Iaşi, Editura «Viaţa românească », 1920. = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj. Anul I (1957) ş.u. $ == D. P[aulid], Elemente de trigonometrie drept-liniată şi sferică. Bucureşti, Tipografia colegiului sf. Sava, 1850. = Trigonometrie. Manual pentru clasa a X-a reală de O. Sacter. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. = Trigonometrie. Manual pentru clasa a X-a umanistică de Popescu Gh., Schüszler Alfred. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. - XCIV - TUDORAN, P. TULBURE, Y. R. . TUR CU, E. TUR NE SCU, C. TUR NE SCU, MED. OP. ŢICHINDEAL, A., M. ŢICHINDEAL, F. § ŢICHINDEAL, S. ŢIPLEA, P. P. ŢOPA, C. ULIERU, C. UNIVERSUL (18...) URECHE, L. URICARIUL, I—XXV URSU, T. Ş. USC. CER. = Radu Tudoran, Toate pînzele sus! [Bucureşti], Editura tineretului, 1954. = Victor Tulbure, Vioara roşie. Poeme. [Bucureşti], Editura de stat, 1948. (Biblioteca de buzunar, 72). = loan Turcu, Escursiuni pe munţii Ţârei Bîrsei şi ai Făgăraşului, din punctul « La om » de pe « Bucegi » pînă dincolo de « Negoiul ». Descrieri, întregite cu schiţe istorice despre castelele şi Ţara Făgăraşului. Braşov, Mureşianu, 1896. = N. Turnescu, Curs de clinică chirurgicală. [Copie manuscrisă de Vasile Vlădescu, Bucureşti, 1859; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1706]. = N. Turnescu, Curs elementar de medicină operatorie sau de operaţie. [Copie manuscrisă de Vasile Vlădescu, Bucureşti, 1857; Bibi. Acad. R.P.R., cota 1705]. T — Dosithei Obradovici, Adunare de lucruri moraliceşti, de folos şi spre veselie... Acum în limba dacoromânească traduse prin părintele Dimi- ► trie Ţichindeall. Partea întîi. Buda, Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti, 1808. = Dimitrie Ţichindeal, Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături. Acum întîia oară culease şi întru acest chip pre limba românească întocmite. Buda, Tipariul Crăieştei Tipografii a Universitate! ungureşti din Pesta, 1814. = Dosithei Obradovici, Sfaturile a înţelegerii cei sănătoase... Acuma întîia dată întoarse de pre limba serbească şi întru acest chip în limba dacoromânească aşezate. Buda, Crăiasca Tipografie orientalicească a Universităţii Peştii, 1802. = Alexandru Ţiplea, Poezii populare din Maramureş, adunate de... Bucureşti, Carol Gobl, 1906. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXVIII. Memoriile Secţiunii literare). = Emilian Ţopa, Contribuţiuni etnobotanice. Cernăuţi, 1938. (Extras din «Buletinul Facultătii de stiinte din Cernăuţi», voi. XI, 1937, pp. 217-224). U = Dr. George Ulieru, Din carnetul unui medic de plasă. însemnări. Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă, 1948. (Scriitorii noştri contemporani). = Universul. [Ziar]. Noutati din toată natura, cultura, literatura. Bucureşti, 1845-1848 . — Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, indice şi glosar de P. P. Panaitescu. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1955. = Theodor Codrescu, Uricariul cuprinzetoriu de hrisoave, anaforale şi alte acte din suta a XV—XIX, atingătoare de Moldova. Sub redactiunea dsale ... Voi. I-XXV. Iaşi, 1852-1895. = N. A. Ursu, Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1962. = Dr. Udelco, [.învăţături pentru uscarea şi curăţirea cerealelor. Cluj], 1788. [Foaie volantă]. - XCV - VAIDA VALIAN, V. VARLAAM, C. VARLAAM-IOASAF VARLAAM-SAD OVEANU VARONE, D. VARONE, J. R. VASICI, M. I —II VASILIU, C. VASILIU, P. L. VATRA VÁCÁRESCUL, GR. VÁ CARES CU L, I. I —II VÁCARESCUL, IST. I. VÁCARESCUL, B. I. VÁCARESCUL, E. I. VÁCÁRESCUL, G. I. VÁCÁRESCUL, P. I. VÁCÁRESCUL, P. A. I. VÁCÁRESCUL, R. VEISA, I. V = Vasile Vaida, Material jargon de dialect sălăgian. [în ziarul « Tribuna », Sibiu, 1890, nr. 83 ş.u.). = I. A. Vallian [= Vaillant], Vocabular purtăreţ rumânesc-franţozesc şi franţozesc-rumânesc, urmat de un mic vocabular de omonime. Bucureşti, Tipografia lui Friderih Valbaum, 1839. = Varlaam, mitropolitul Moldovei, Cazania (1643). [ed. J. Byck]. Bucureşti, Editura Fundaţiilor, 1943. (Scriitorii români vechi). = Varlaam şi Ioasaf. [Manuscris din 1786; Bibi. Acad. R.P.R., cota 9]. = De la Varlaam la Sadoveanu. Studii despre limba şi stilul scriitorilor. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1958]. = G. T. Niculescu-Varone, Dicţionarul jocurilor româneşti. Coreografie populară. Bucureşti, 1931. = G. T. Niculescu-Varone, Alte jocuri româneşti necunoscute. Noi contribuţii la folclorul nostru coreografic. Bucureşti, 1931. = Cr. W. Hufeland, Macroviotica sau măiestria a lungi viaţa. După. .. Tradusă şi întocmită pentru orice român cultivat de dr. Pavel Vasici. Tomul I —II. Braşov, Tipografia lui loan Gott, 1844—1845. — Alexandru Vasiliu, Cîntece, urâturi şi bocete de-ale poporului, adunate de... însoţite de 43 arii notate de d-na Sofia Teodoreanu» Bucureşti, 1909. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii. IV). = Alexandru Vasiliu, Poveşti şi legende, culese de... Bucureşti, Cultura naţională, 1928. (Academia Română. Din viata poporului român. XXXVI). = Vatra, foaie ilustrată pentru familie. Bucureşti. Directori: I. Slavici, I. L. Caragiale şi G. Coşbuc. Anul I (1894) ş.u. = Ianache Văcărescul, Observaţii sau băgări dă seamă asupra regulelor şi orînduielelor grammaticii româneşti. în tipografia sfintei episcopii a Rîmnicului, 1787. = Ianache Văcărescul, Istorie a preaputernicilor împăraţi otomani. Tomul I—II. [Manuscris din 1788-1794; Bibi. Acad. R.P.R., cotele 2905 şi 2906]. — Ianache Văcărescul, Istoria a preaputernicilor împăraţi otomani, adunată şi alcătuită pe scurt... (în ţes. ii, p. 237 ş.u.). = [Racine], Britanicul. Tragedie de loan Rasin, 1669. De marele logofăt Iancu Văcărescul lucrată. [Manuscris din 1827; Bibi. Acad. R.P.R., cota 251]. = Fr. Ziegler, Ermiona, mireasa lumei ceilalte. Tragedie patetică în cinci acturi, tradusă din nemţeşte... de d[umnealui] I. Văcărescul. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1834. = [A. von Kotzebue], Gredinaru orb sau oloiul înflorit. Comedie cu cîntece în două acte, tradusă de d[umnealui] marele logofăt I. Văcărescul. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1836. # = I. Văcărescul, Colecţie din poeziile d-lui marelui logofăt... [Prefaţă de I. Voinescu II]. Bucureşti, Tipografia lui C. A. Rosetti şi Vinter-halder, 1848. = Iancu Văcărescul, Poezii alese. Din ale marelui logofăt... [Bucureşti], 1830. # = Heinric Joseph von Collin, Regulu. Traghedie tradusă de Iancu Văcă- rescul. Bucureşti, 1834. W = [Dr. Tollhausen], Instrucţie în scurt de prinţipurile ighieismului sau a sistemii morizoniane şi de întrebuinţarea doftoriei universale de veghe-taluri. Aduse în limba moldovenească de pe acele franţuzeşti... tălmăcite [de căminarul C. Veisa] de pe însuşi cartea dumisale Morizon, ce au ieşit în limba germană. Iaşi, Tipografia s[fintei] mitropolii, [1836]. _ XGVI - VIANU, A. P. VIANU, E. VIANU, M. VIANU, S. VICIU, COL. VICIU, GL. VICIU, S. GL. VIDA, GRAM. VINTILĂ, 0. VISSARION, B. VISSARION, FL. VISSARION, Î. VÎN. PESC. VÎRCOL, M. VÎRCOL, V. VÎRNAV, F. VÎRNAV, F. M. I— H VÎRNAV, G. P. VÎRNAV, L. C. VÎRNAV, H. VLAHUŢĂ, CL. VLAHUŢĂ, D. = Tudor Vianu, Arta prozatorilor români. [Bucureşti], Editura contemporană, 1941. = Tudor Vianu, Estetica. Ediţia a treia. Bucureşti, Editura Fundaţiilor, 1945. (Biblioteca de filozofie). = Tudor Vianu, Problemele metaforei şi alte studii de stilistică. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1957]. = Tudor Vianu, Probleme de stil şi de artă literară. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1955]. (Studii literare). = Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de crăciun şi credinţe poporane. Culegere cu anotaţiuni şi glosar. Bucureşti, Librăriile Socec & Co., 1914. (Academia Română. Din viata poporului român. Culegeri şi studii. XXII). = Alexiu Viciu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal. Adunate şi explicate de... Bucureşti, Carol Gobl, 1906. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXIX. Memoriile Secţiunii literare). = Alexiu Viciu, Suplement la Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal. Adunate şi explicate de... Bucureşti, Cultura naţională, 1925. (Academia Română. Mem. Secţ. lit. Seria III. Tom. III. Mem. 2). <ş — Gheorghe Vida, Gramatică practică romano-franţozască. Buda, Tipariul Crăieştii Universităţi, 1833. = Petru Vintilă, Oamenii şi faptele lor. Poeme. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., 1949. — I. C. Vissarion, Ber-Căciulă. Povestiri. Ediţia IV. Bucureşti, Editura « Cartea românească », [1943]. = I. C. Vissarion, Florica şi alte nuvele. Bucureşti, Librăria nouă, 1916. — I. C. Vissarion, Invietorul de morţi. Bucureşti, Fundaţia pentru literatură, [1935]. (Cartea satului). = Vînâtorul şi pescarul sportiv. Revista vînătorilor şi pescarilor sportivi din Republica Populară Română. Bucureşti, 1960 ş.u. = V. Vîrcol, Din graiul popular al judeţului Mehedinţi. (In « Noua revistă română», Bucureşti, 1910, voi. VIII, nr. 3). = V. Vîrcol, Graiul din Vîlcea. Bucureşti, Atelierele grafice Socec, 1910. (Publicaţiunile Societăţii filologice. I). * — Rollin, Frumseţile a istoriei româneşti sau tabla întîmplârilor cari au înveşnicit pe romani. Acum întăieşi dată tălmăcită de pe limba fran-ţuzască pe limba moldovenească prin serdariul Vasilie Vîrnav. [Manuscris din 1823; Bibi. Acad. R.P.R., cota 175]. = Muratori, Filosof ia moralicească. [Două volume]. [Traducere manuscrisă din neogreacă de Vasile Vîrnav, făcută în 1825; Bibi. Acad. R.P.R., cotele 183 şi 189]. = Chesar Becearia, Pentru greşele şi pedepsi, politiceşte prăvite. De pe limbagrecească vulgare în moldove[nească tăl]măcită de banul Vasilie Vîrnav. [Manuscris din 1824; Bibi. Acad. R.P.R., cota 185]. = Condill&c, Loghica 1sau intăile tălmăciri meşteşugului de a să socoti cineva bine. Scrisi de... şi acum întăieşi dată de pe grecească pe limba moldovenească tălmăcită de banul Vasile Vîrnav. [Manuscris din 1825; Ribl. Acad. R.P.R., cota 425]. # = Costachi Vîrnav, Despre holera epidemiască sau istoria ei în scurt, chipul în care să arată şi în care să lăţeşte, cît şi mijloacele de a să feri şi de a să vindeca de ea şi fără doftor. Iaşi, Tipografia Institutului Albinei, 1848. = A. Vlahuţă, Clipe de linişte. (Nuvele). Rucureşti, Editura Librăriei Socec, 1899. = A. Vlahuţă, Dan. Bucureşti, Graeve, 1894. - XCVII - VLAHUŢĂ, N. = VLAHUŢĂ, O. A. = VLAHUŢĂ, O. A. I —III = VLAHUŢĂ, P. = VLAHUŢĂ, R. P. : VLAHUŢĂ, S. A. I —III VLASIU, A. P. VLASIU, D. VOCEA OLTULUI VOICULESCU, L. VOINESCU II, B. VOINESCU II, M. # VORNIC, O. VORNIC, P. VRĂNCEANU, G. D. I —II VRĂNCEANU, GEOM. AN. V. ROM. VUIA, Ţ. H. VULCAN, T. XENOPOL, I. R. I—XIV YGREC, M. N. = A. Vlahuţă, Nuvele. Bucureşti, Stabilimentul grafic Socec si Teclu, 1886. = A. Vlahuţă, Opere alese. Ediţie îngrijită de Mariana Şora şi Silvian Iosifescu. [Bucureşti], Editura de stat, 1949. (Clasicii români). = Al. Vlahuţă, Opere alese. Cu o prefaţă de Mariana Şora. Vol. I —III. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1952—1953]. (Biblioteca pentru toţi). = Al. Vlahuţă, Poesii vechi şi nouă. A treia ediţie. Bucureşti, Editura Librăriei H. Steinberg, 1894. = A. Vlahuţă, România pitorească. Ed. VI. [Bucureşti], Editura « Mi-nerva », 1908. = A. Vlahuţă, Scrieri alese. Vol. I —III. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii şi bibliografie de Valeriu Rîpeanu. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963—1964. = Ion Vlasiu, Am plecat din sat. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, 1957. = Ion Vlasiu, Drum spre oameni. [Bucureşti], Editura pentru literatură, 1961. = Vocea Oltului. Jurnal politic şi literariu. Craiova, 1857. = V. Voiculescu, Toate leacurile la îndemînă. Bucureşti, Fundaţia culturală, 1935. (Cartea satului. 4). = Molière, Bădăranul boierit. Comedie în cinci acte... tradusă de dumnealui] căpitanul I. Voinescu [II], Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1836. = A. von Kotzebue, Misantropia şi pocăinţa. Dramă în cinci acte... tradusă de d[umnealui] maiorul Voinescul II. Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1837. = Tiberiu Vornic, Oameni sub patrafir. Roman. [Bucureşti], Editura pentru literatură şi artă a Uniunii scriitorilor din R.P.R., [1950]. = Tiberiu Vornic, Sub pajura împărăţiei. Roman. [Bucureşti], Editura de stat pentru literatură şi artă, [1954]. = Gheorghe Vrănceanu, Lecţii de geometrie diferenţială. Vol. I—II. [Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951—1952. — Gh. Vrănceanu, Geometrie analitică şi proiectivă. [Bucureşti], Editura tehnică, 1954. = Viaţa românească. Revistă lunară de literatură a Uniunii scriitorilor din R.P.R. Bucureşti, 1952 ş.u. = R. Vuia, Ţara Haţegului şi regiunea Pădurenilor. Cluj, «Ardealul», 1926. (în «Lucrările Institutului de geografie al Universităţii din Cluj», vol. II 1924-1925, pp. 35-152). = Tractat despre vindecarea morburilor poporului de la ţară. [Manuscris autograf al lui Samuil Vulcan de la începutul sec. al XIX-lea; Bibi. Filialei din Cluj a Acad. R.P.R., fondul Oradea, cota 283]. X — A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană. Ediţia IlI-a îngriiită de I. Vlădescu. Voi. I —XIV. Bucureşti, «Cartea românească», [1925-1930]. Y = Doctorul Ygrec, Medicul nostru. Dicţionar enciclopedic medical. Consultaţii medicale, chirurgicale, higienă, medicină şi higienă socială... Bucureşti, « Adevărul », [1931]. 7 - c. 715 - XCVIII - ZALOMIT, E. F. D. ZAMFIRESCU, A. D. ZAMFIRESCU, î. D. ZAMFIRESCU, R. D. ZAMFIRESCU, T. S. D. ZAMFIRESCU, Y. Ţ. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I —II G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I —II ZANNE, P. I—X ZEITSCIIRIFT, I Ş.U. ZILOT, CRON. ZIMBRUL (18. . .) ZOOLOGIA z = A. Charma, Elemente de filosof ie. Traduse... de I. Zalomit. Bucureşti, Tipografia Colegiului naţional, 1854. = Duiliu Zamfirescu, Romanul Comâneştenilor. V. Anna. Craiova, « Scrisul românesc », 1938. — Duiliu Zamfirescu, Romanul Comâneştenilor. IV. Îndreptări. Craiova, « Scrisul românesc », 1937. = Duiliu Zamfirescu, în război. Roman. Ediţiune populară. Bucureşti, Editura Tipografiei « Clemenţa », 1902. = Duiliu Zamfirescu, Romanul Comâneştenilor. II. Tânase Scatiu. Craiova, « Scrisul românesc », 1936. = Duiliu Zamfirescu, Romanul Comâneştenilor. I. Viaţa la ţară. Craiova, « Scrisul românesc », 1939. = George Mihail Zamfirescu, Maidanul cu dragoste. Roman. Volumul I —II. Rucureşti, Editura naţionala Ciornei, [f.a.]. = George Mihail Zamfirescu, Sfînta mare neruşinare. Roman. [Voi.] I —II. Bucureşti, Editura «Cârtea românească», [1935—1936]. = Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor. Voi. I—X. [Bucureşti], Editura Librăriei Socec, 1895—1912. — Zeitschrift fur romanische Philologie, herausgegeben von Dr. Gustav Grober. Halle. Voi. I (1876) ş.u. = Zilot Românul, Scrierile inedite ale lui... publicate de Gr. G. Toci-lescu. (în «Revista pentru istorie, arheologie şi filologie», voi. V, pp. 58-88, 331-358). = Zimbrul. [Ziar]. Iaşi. Anul I (1850) ş.u. = Zoologia. Manual pentru clasa a IX-a de C. Bogoescu, Emil Saniele-vici, C. Niţescu-Vernescu. Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962. ANEXE LA BIBLIOGRAFIA DICŢIONARULUI (Denumirile localităţilor, ale raioanelor şi ale regiunilor, precum şi repartiţia lor sînt în conformitate cu împărţirea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române din anul 1964) ANEXA I ANCHETELE DIALECTALE ANCHETA DIN VALEA CRIŞULUI NEGRU (A I) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 12 Remetea Beiuş 13 Pociovelişte Beiuş 17 Finiş Beiuş 20 Ferice Beiuş 21 Leleşti Beiuş 22 Totoreni Beiuş 23 Lazuri de Beiuş Beiuş 24 Tărcăiţa Beiuş 26 Valea de Jos Beiuş 27 Brădet Beiuş 31 Cîmpanii de Sus Beiuş 34 Vaşcău (Coleşti) Beiuş 35 Băiţa Beiuş 36 Poiana Beiuş Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana Crişana ANCHETA DIN VALEA SEBEŞULUI (A II) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Sebeş Sebeş 2 Petreşti Sebeş 3 Sebeşel Sebeş 4 Săsciori Sebeş 5 Laz Sebeş 6 Răchita Sebeş 7 Purcăreţi Sebeş 8 Loman Sebeş 9 Căpîlna Sebeş 10 Şugag Sebeş 11 Marga Sebeş 12 Cîlnic Sebeş Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara ANCHETA DIN VALEA JIULUI (A III) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Cîmpu lui Neag 2 Uricani 3 Lupeni (Bărbătenii de Sus) 4 Lupeni *Petroşeni1 Petroşeni *Petroşeni *Petroşeni Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara 1 Asteriscul (*) pus înaintea unui toponimic de pe coloana cu raioanele indică numele oraşului în care a fost înglobată localitatea de pe coloana iniţială. 7* - c - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 5 Vulcan (Paroşeni) *Petroşeni Hunedoara 6 Vulcan (Jiu-Coroieşti) *Petroşeni Hunedoara 7 Iscroni *Petroşeni Hunedoara 8 Livezeni *Petroşeni Hunedoara 9 Aninoasa *Petroşeni Hunedoara 10 Petrila (Dîlja Mare) *Petroşeni Hunedoara 11 Dîlja Mică *Petroşeni Hunedoara 12 Vulcan (Dealul Babei) *Petroşeni Hunedoara 13 Petroşeni *Petroşeni Hunedoara 14 Petrila *Petroşeni Hunedoara 15 Petrila (Lonea) *Petroşeni Hunedoara 16 Petrila (Cîmpa) *Petroşeni Hunedoara 17 Petrila ( Jieţ) *Petroşeni Hunedoara 18 Bănită *Petroşeni Hunedoara 19 Vulcan *Petroşeni Hunedoara 1 ANCHETA DIN VALEA HAŢEGULUI (A IV) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Petros Haţeg Hunedoara 2 Livadia de Cîmp Haţeg Hunedoara 3 Valea Lupului Haţeg Hunedoara 4 Hobiţa Haţeg Hunedoara 5 Rîu-Bărbat Haţeg Hunedoara 6 Uric Haţeg Hunedoara 7 Coroieşti Haţeg Hunedoara 8 Paroş Haţeg Hunedoara ANCHETA DIN VALEA BISTRIŢEI (A V) 1 Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Cîrlibaba Vatra Dornei Suceava 2 Ciocăneşti Vatra Dornei Suceava 3 Vatra Dornei Vatra Dornei Suceava 4 Iacobeni Vatra Dornei Suceava 5 Dorna Vatra Dornei Suceava 6 Neagra Şarului Vatra Dornei Suceava 7 Şarul Dornei Vatra Dornei Suceava 8 Drăgoiasa Vatra Dornei Suceava 9 Coşna Vatra Dornei Suceava 10 Dorna Cîndrenilor Vatra Dornei Suceava 11 Gura Haitii Vatra Dornei Suceava : 12 Păltiniş Vatra Dornei Suceava 13 Poiana Stampei Vatra Dornei Suceava 14 Coverca Vatra Dornei Suceava 15 Crucea Vatra Dornei Suceava 16 Chirii Vatra Dornei Suceava 17 Geamăna Vatra Dornei Suceava 18 Pe teritoriul raionului Vatra Dornei Suceava 19 Cojoci Vatra Dornei Suceava 20 Panaci Vatra Dornei Suceava — CI — Nr. Localitatea Raionul Regiunea 21 Broşteni Vatra Dornei Suceava 22 Holda Vatra Dornei Suceava 23 Holdiţa Vatra Dornei Suceava 24 Mădei Piatra Neamţ Racău 25 Sabasa Piatra Neamţ Racău 26 Borca Tîrgu Neamţ Racău 27 Soci Piatra Neamţ Racău 28 Pe teritoriul raionului Piatra Neamţ Bacău 29 Pîrîul Pîntei Piatra Neamţ Bacău 30 Pîrîul Cîrjei Piatra Neamţ Bacău 31 Fărcaşa Tîrgu Neamţ Bacău 32 Piatra Şoimului Piatra Neamţ Bacău 32 Luminişul Piatra Neamţ Bacău 33 Izvorul Alb Piatra Neamţ Bacău 34 Hangu Piatra Neamţ Bacău 35 Buhalniţa Piatra Neamţ Bacău 36 Călugăreni Piatra Neamţ Bacău ANCHETA DIN VALEA MOLDOVEI (A VI) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Vatra Moldo viţei Cîmpulung Suceava 2 Fundul Moldovei Cîmpulung Suceava 3 Ostra Gura Humorului Suceava 4 Negrileasa Gura Humorului Suceava 5 Stulpicani Gura Humorului Suceava 6 Suha Fălticeni Suceava 7 Văleni Roman Bacăji 8 Pîraie Fălticeni Suceava 9 Tîrgu Neamţ (Humu- leşti) Tîrgu Neamţ Bacău 10 Drăceni Fălticeni Suceava 11 Băişeşti Fălticeni Suceava 12 Valea Seacă Tîrgu Neamţ Bacău 13 Sasca Fălticeni Suceava 14 Poiana Mărului Fălticeni Suceava 15 Bogata Fălticeni Suceava 16 Baia Fălticeni Suceava 17 Rîşca Fălticeni Suceava 18 Rotopăneşti Fălticeni Suceava 19 Rădăşeni Fălticeni Suceava 20 Hîrtop Fălticeni Suceava 21 Ciumuleşti Fălticeni Suceava 22 Boroaia Fălticeni Suceava 23 Şoimăreşti Tîrgu Neamţ Bacău 24 Tătăruşi Paşcani Iaşi 25 Drăgăneşti Tîrgu Neamţ Bacău 26 Drăguşeni v Fălticeni Suceava 27 Cristeşti Paşcani Iaşi 28 Sîrbi Tîrgu Neamţ Bacău 29 Dumbrava Tîrgu Neamţ Bacău 30 Urecheni Tîrgu Neamţ Bacău 31 Bălţăteşti Tîrgu Neamţ Bacău 32 Pipirig Tîrgu Neamţ Bacău 33 Vînători Neamţ Tîrgu Neamţ Bacău - cu - ANCHETA DIN MARAMUREŞ (A VII) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Vişeu de Jos Vişeu Maramureş 2 Vişeu de Sus (Vişeu de Mijloc) Vişeu Maramureş 3 Vişeu de Sus Vişeu Maramureş 4 Moiseiu Vişeu Maramureş 5 Moiseiu (Izvorul Negru) Vişeu Maramureş 6 Moiseiu (Izvorul Dra- goş) Vişeu Maramureş 7 Rorşa Vişeu Maramureş 8 Borşa (Repedea) Vişeu Maramureş ANCHETA DIN VALEA SUCEVEI (A VIII) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Brodina Rădăuţi Suceava 2 Straja Rădăuţi Suceava 3 Laura Rădăuţi Suceava 4 Vicovul de Sus Rădăuţi Suceava 5 Putna Rădăuţi Suceava 6 Vicovul de Jos Rădăuţi Suceava 7 Frătăuţii Noi Rădăuţi Suceava 7 Frătăuţii Vechi Rădăuţi Suceava 8 Bilca Rădăuţi Suceava 9 Gălăneşti Rădăuţi Suceava 10 Voitinel Rădăuţi Suceava 11 Hurjueni Rădăuţi Suceava 12 Suceviţa Rădăuţi Suceava ANCHETA LA CEANGĂI (A IX) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Traian Bacău Racău 2 Valea Seacă Tîrgu Ocna Racău 3 Horgeşti Bacău Bacău 4 Verşeşti Tîrgu Ocna Bacău 5 Oneşti-Malu Tîrgu Ocna Bacău 6 Buciumi Tîrgu Ocna Bacău > - GUI -ANEXA a Il-a ATLASUL LINGVISTIC ROMÂN I (ALR I, ALR I/I, ALR I/II, ALRM I/I, ALRM I/II) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Jupalnic Orşova Banat 5 Berzasca Moldova Nouă Banat 9 Cărbunari Moldova Nouă Banat 12 Borlovenii Vechi Bozovici Banat 18 Cornereva Orşova Banat 24 Brădişorul de Jos Oraviţa Banat 26 Măru Caransebeş Banat 28 Cîlnic * Reşiţa 2 Banat 30 Ferendia Deta Banat 35 Banloc Deta Banat 40 Checea Timişoara Banat 45 Bucovăţ Timişoara Banat 49 Beba Veche Sînnicolau Mare Banat 51 Semlac Arad Banat 56 Arad (Micălaca) Arad Banat 61 Şimand Criş Crişana 63 Agrişu Mare Ineu Crişana 65 Almaş Gurahonţ Crişana 69 Şiştarovăţ Lipova Banat 75 Răchita Făget Banat 77 Vermeş Lugoj Banat 79 J dioara Lugoj Banat 80 Vaşcău (Cîmp) Beiuş Crişana 85 Lăpugiu de Sus Ilia Hunedoara 87 Săvîrşin Lipova Banat 90 Prăvăleni Brad Hunedoara 93 Arieşeni Cîmpeni Cluj 94 Avram Iancu Cîmpeni Cluj 96 Certege Cîmpeni Cluj 98 Sălciua de Jos Cîmpeni Cluj 100 Mogoş Cîmpeni Cluj 103 După Piatră Brad Hunedoara 107 Veţel Ilia Hunedoara 109 Orăştie Orăştie Hunedoara 112 Hunedoara (Zlaşti) Hunedoara Hunedoara 116 Şteiu Haţeg Hunedoara 118 Pui Haţeg Hunedoara 122 Boiţa Haţeg Hunedoara 125 Sibiu (Poarta Turnu¬ Sibiu Braşov lui) 129 Aciliu Sibiu Braşov 131 Răhău Sebeş Hunedoara 136 Miceşti Alba Hunedoara 138 Ciumbrud Aiud Cluj 140 Biia Tîrnăveni Mureş Autonomă Maghiară 144 Mediaş Mediaş Braşov 148 Lechinţa Luduş Mureş Autonomă Maghiară 150 Şoimuş Tîrnăveni Mureş Autonomă Maghiară 156 Daneş Sighişoara Braşov 2 Pentru valoarea asteriscului (*) pus înaintea unui toponimic de pe coloana cu raioanele, v. Anexa I, p. XCIX. - GIY - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 158 Mihai Viteazul Sighişoara Braşov 159 Mereşti Odorhei Mureş Autonomă Maghiară 160 Ighişul Vechi Agnita Braşov 164 Fîntîna Rupea Braşov 166 Calbor Făgăraş Braşov 170 Streza-Cîrţişoara Făgăraş Braşov 174 Breaza Făgăraş Braşov 178 Şinca Nouă Făgăraş Braşov 180 Braşov (Schei) *Braşov Braşov 186 întorsura Buzăului Tîrgu Secuiesc Braşov 190 Arini Tîrgu Secuiesc Braşov 194 Miercurea Ciuc Ciuc Mureş Autonomă Maghiară 200 Mărtănuş Tîrgu Secuiesc Braşov 213 Coşna Vatra Dornei Suceava 214 Păltiniş Vatra Dornei Suceava 215 Şanţ Năsăud Cluj 217 Poiana Ilvei Năsăud Cluj 218 Mureşenii Bîrgăului Bistriţa Cluj 223 Şieuţ Bistriţa Cluj 227 Stînceni Topliţa Mureş Autonomă Maghiară 229 Hodac Reghin Mureş Autonomă Maghiară 230 Praid Tîrgu Mureş Mureş Autonomă Maghiară 231 Lăureni Tîrgu Mureş Mureş Autonomă Maghiară 243 Rîciu Luduş Mureş Autonomă Maghiară 247 Mociu Gherla Cluj 249 Buru Turda Cluj 251 Feleacu *Cluj Cluj 255 Fundătura Gherla Cluj, 257 Bobîlna Orăştie Hunedoara 259 Corvineşti Bistriţa Cluj 266 Ciceu-Giurgeşti Dej Cluj 268 Năsăud Năsăud Cluj 269 Tîrlişua Dej Cluj 270 Vima Mare Lăpuş Maramureş 273 Ciocmani Zălau Cluj 278 Supuru de Jos Cărei Maramureş 280 Moigrad Zălau Cluj 283 Stupinii Huedin Cluj 285 Buciumi Zălau Cluj 289 Someşul Cald Huedin Cluj 290 Săcuieu Huedin Cluj 295 Vadu Grisului Aleşd Crişana 298 Gosniciu de Jos Şimleu Crişana 302 Brusturi Aleşd Crişana 305 Ceica Oradea Crişana 308 Meziad Beiuş Crişana 315 Giumeghiu Salonta Crişana 320 Nojorid Oradea Crişana 333 Pişcolţ Marghita Crişana 335 Doba Satu Mare Maramureş 337 Asuaju de Sus Cehu Silvaniei Maramureş Nr. Localitatea Raionul Regiunea 339 Valea Vinului Şomcuta Mare Maramureş 341 Racşa Oaş Maramureş 343 Cămărzana Oaş Maramureş 345 Moişeni Oaş Maramureş 347 Ieud Vişeu Maramureş 348 Petrova Vişeu Maramureş 350 Budeşti Sighet Maramureş 351 Berbeşti Sighet Maramureş 354 Iapa Sighet Maramureş 355 Firiza *Baia Mare Maramureş 357 Berinţa Lăpuş Maramureş 359 Tîrgu Lăpuş Lăpuş Maramureş 360 Romuli Năsăud Cluj 363 Cîrlibaba Vatra Dornei Suceava 364 Suceava (Şipote) Suceava Suceava 370 Pojorîta Cîmpulung Suceava 375 Vatra Moldo viţei Cîmpulung Suceava 378 Capu Codrului Gura Humorului Suceava 381 Scheia * Suceava Suceava 385 Volovăţ Rădăuţi Suceava 387 Zvorîştea Dorohoi Suceava 388 Straja Rădăuţi Suceava 394 Ibăneşti Dorohoi Suceava 402 Păltiniş Dorohoi Suceava 412 Nicşeni Botoşani Suceava 418 Corni Botoşani Suceava 420 Todireni Botoşani Suceava 420 Cerneşti Botoşani Suceava 424 Movila Ruptă Săveni Suceava 424 Rîşca Săveni Suceava 508 Grumezoaia Huşi Iaşi 510 Lipovăţ Vaslui Iaşi 512 Dăneşti Vaslui Iaşi 516 Iaşi (Ciurchi) Iaşi Iaşi 518 Trifeşti Iaşi Iaşi 522 Mădîrjac Iaşi Iaşi 526 Dumeşti Negreşti Iaşi 528 Mărăşti Bacău Bacău 530 Şerbeşti Bacău Bacău 532 Tazlău Piatra Neamţ Bacău 536 Miron Costin Roman Bacău 538 Cozmeşti Paşcani Iaşi 540 Cepleniţa Hîrlău Iaşi 542 Tătăruşi Paşcani Iaşi 550 Tîrgu Neamţ Tîrgu Neamţ Bacău 552 Baia Fălticeni Suceava 554 Broşteni Fălticeni Suceava 556 Piatra Neamţ * Piatra Neamţ Bacău 558 Gîrcina Piatra Neamţ Bacău 571 Corbu Topliţa Mureş Autonomă Maghiară 573 Bicazul Ardelean Piatra Neamţ Bacău 576 Voşlobeni Gheorghieni Mureş Autonomă Maghiară 578 Făget Momeşti Bacău 582 Văsieşti *Moineşti Bacău 584 Hîrja Tîrgu Ocna Bacău 588 Gura Văii Tîrgu Ocna Bacău - CVI - Nr. Localitatea Raionul 590 Muncel Panciu 592 Cîmpuri Panciu 594 Nistoreşti Focşani 594 Ogoarele Focşani 595 Jitia Rîmnicu Sărat 596 Boloteşti Panciu 600 Nicoreşti Tecuci 610 Lieşti Galaţi 614 Adam Bujor 675 C. A. Rosetti Tulcea 677 Reştepe Tulcea 679 Enisala Istria 684 Niculiţel Tulcea 690 Dăieni Hîrşova 695 Făcăieni Feteşti 700 Yiziru Brăila 704 Braniştea Galaţi 708 Boldu Rîmnicu Sărat 710 Săgeata • Ruzău 720 Poiana Slobozia 725 Grindu Urziceni 727 Tămădău Lehliu 730 Joseni Buzău 735 Gura Teghii Cislău 740 Bătrîni Teleajen 744 Fîntînele Mizil 746 Balta Doamnei Ploieşti 748 Păuleşti *Ploieşti 750 Zidurile Titu 760 Lazuri Tîrgovişte 764 Trestieni Cîmpina 768 Runcu Tîrgovişte 770 Albeşti Muscel 772 Fundata *Braşov 776 Rădeşti Muscel 776 Piţigaia Muscel 780 Yalea lui Enache Curtea de Argeş 782 Arefu Curtea de Argeş 786 Budişteni Găieşti 790 Recea de Sus Costeşti 792 Păduroiu Piteşti 795 Boişoara Rîmnicu Yîlcea 798 Voineasa Rîmnicu Yîlcea 800 Costeşti Rîmnicu Yîlcea 803 Bercioiu " Rîmnicu Yîlcea 805 Dumitreşti Drăgăşani 808 Lăpuşata BăSeni-Bistriţa 810 Bulzeşti Olteţu 815 Vladimiru Gilort 820 Poenari Gilort 825 Bumbeşti-Jiu Gorj 831 Livezeni *Petroşeni 835 Cîmpu lui Neag *Petroşeni 837 Cloşani Turnu Severin 839 Strîmba Yulcani Gorj 839 Pieptani Gorj 840 Costeşti Turnu Severin 842 Imoasa Strehaia Regiunea Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Ploieşti Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Bucureşti Galaţi Galaţi Ploieşti Ploieşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Bucureşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Argeş Braşov Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Argeş Oltenia Oltenia Oltenia Oltenia Hunedoara Hunedoara Oltenia Oltenia Oltenia Oltenia Oltenia - CVII - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 846 Butoieşti Filiaşi Oltenia 850 Corneţi Turnu Severin Oltenia 856 Jiana Vînju Mare Oltenia 860 Unirea Calafat Oltenia 865 Ciupercenii Vechi Calafat Oltenia 870 Bistreţu Băileşti Oltenia 874 Sărbătoarea Craiova Oltenia 878 Osica de Jos Balş Oltenia 880 Mîrşani Caracal Oltenia 885 Orlea Corabia Oltenia 887 Băbiciu Caracal Oltenia 890 Movilenii Slatina Argeş 896 Drăgăneşti de Vede Roşiori de Vede Bucureşti 898 Poiana Turnu Măgurele Bucureşti 900 Ţigăneşti Alexandria Bucureşti 922 Pietroşani Zimnicea Bucureşti 926 Drăgăneşti-Vlaşca Drăgăneşti-Vlaşca Bucureşti 932 Mihăileşti Drăgăneşti-Vlaşca Bucureşti 934 Bucureşti (Militari) Bucureşti 940 Frăţeşti * Giurgiu Bucureşti 954 Radovanu J Olteniţa Bucureşti 960 Ulmu Călăraşi Bucureşti 980 Unirea Feteşti Bucureşti 984 Băneasa Adamclisi Dobrogea 986 Cochirleni Medgidia Dobrogea 988 Sibioara Medgidia Dobrogea 990 Limanu Negru Vodă Dobrogea ATLASUL LINGVISTIC ROMÂN II (ALR II, ALR II/I, ALRM II/I, ALR SN I - III, ALRM SN I) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 9 ir 2 Pecinişca -27 Glimboca 29 Secăşeni 36 Ghilad 47 Vălcani 53 Pecica 64 Ineu 76 Chizătău 95 Scărişoara 102 Feneş 105 Dobra 130 Poiana Sibiului 141 Micăsasa 157 Yînători 172 Arpaşu de Jos 182 Săcele (Cernatu) 192 Covasna 219 Prundu Bîrgăului 228 Topliţa 235 Voiniceni 250 Petreştii de Jos Orşova Caransebeş Oraviţa Deta Sînnicolau Mare Arad Ineu Lugoj Cîmpeni Alba -* Ilia Sebeş Mediaş Sighişoara Făgăraş Braşov Tîrgu Secuiesc Bistriţa Topliţa Tîrgu Mureş Turda Banat Banat Banat Banat Banat Banat Crişana Banat Cluj Hunedoara Hunedoara Hunedoara Braşov Braşov Braşov Braşov Braşov Cluj Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Cluj - CVIII - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 260 Beclean Dej Cluj 272 Boiu Mare Şomcuta Mare Maramureş 279 Bocşa Zălau Cluj 284 Sînmihaiu Almaşului Huedin Cluj 310 Roşia Beiuş Crişana 316 Sînnicolau Român Salonta Crişana 325 Voivozi Marghita Crişana 334 Moftinu Mic Cărei Maramureş 346 Negreşti Oaş Maramureş 349 Groşi *Baia Mare Maramureş 353 Bîrsana Sighet Maramureş 362 Borşa Vişeu Maramureş 365 Ciocăneşti Vatra Dornei Suceava 386 Marginea Rădăuţi Suceava 414 Cristeşti Botoşani Suceava 514 Coropceni Vaslui Iaşi 520 Larga Iaşi Iaşi 531 Măgura Bacău Bacău 537 Mirceşti Paşcani Iaşi 551 Pipirig Tîrgu Neamţ Bacău 574 Mihăileni Ciuc Mureş Autonomă 605 Maghiară Furcenii Vechi Tecuci Galaţi 682 Somova Tulcea Dobrogea 705 Piua Petrei Feteşti Bucureşti 723 Căzăneşti Slobozia Bucureşti 728 Gura Sărăţii Buzău Ploieşti 762 Valea Lungă-Cricov Cîmpina Ploieşti 769 Ştefăneştii de Jos 1 Mai Bucureşti 769 Ştefăneştii de Sus 1 Mai Bucureşti 784 Nucşoara Curtea de Argeş Argeş 791 Negreni Slatina Argeş 812 Grădiştea Olteţu Oltenia 833 Petrila *Petroşeni Hunedoara 836 Peştişani Gorj Oltenia 848 Strehaia Strehaia Oltenia 872 Măceşu de Jos Băileşti Oltenia 876 Balş Balş Oltenia 886 Isbiceni Corabia Oltenia 899 Zimnicea Zimnicea Bucureşti 928 Sălcioara Drăgăneşti-Vlaşca Bucureşti 987 Topraisar Negru Vodă Dobrogea - CIX -ANEXA a IlI-a CHESTIONARELE MUZEULUI LIMBII ROMÂNE DIN CLUJ3 CASA (CHEST. II) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Nerău Sînnicolau Mare Banat 2 Valea Mare Lip ova Banat 3 Sălciva Ilia Hunedoara 4 Dobra Ilia Hunedoara 5 Făget Făget Banat 6 Jena Lugoj Banat 7 Jupa Caransebeş Banat 8 Brădişorul de Jos Oraviţa Banat 9 Răcăşdia Oraviţa Banat 10 Pîrvova Bozovici Banat 11 Globu Orşova Banat 12 Nadanova Turnu Severin Oltenia 13 Cîlceşti Gorj Oltenia 14 Negoieşti Turnu Severin Oltenia 15 Glogova Strehaia Oltenia 16 Bala de Sus Turnu Severin Oltenia 17 23 August Turnu Severin Oltenia 18 Grăguieşti Turnu Severin Oltenia 19 Husnicioara Turnu Severin Oltenia 20 Jidoştiţa Turnu Severin Oltenia 21 Ghelmegioaia Turnu Severin Oltenia 22 Varodia Strehaia Oltenia 23 Pleniţa Calafat Oltenia 24 Fîntîna Banului Calafat Oltenia 25 Poiana Mare Calafat Oltenia 26 Băileşti Băileşti Oltenia 27 Giubega Băileşti Oltenia 28 Bîrca Băileşti Oltenia 29 Segarcea Craiova Oltenia 30 Bucovăţ *Craiova 4 Oltenia 31 Filiaşi Filiaşi Oltenia 32 Argetoaia Filiaşi Oltenia 33 Secu Strehaia Oltenia 34 Deleni Strehaia Oltenia 35 Butoieşti Filiaşi Oltenia 36 Strehaia (Comanda) Strehaia Oltenia 37 Menţii din Faţă Strehaia Oltenia 38 Strehaia Strehaia Oltenia 39 Strehaia (Ciochinţa) Strehaia Oltenia 40 Lupşa Strehaia Oltenia 41 Corcova Strehaia Oltenia 42 Căpreni Gilort Oltenia 43 Săscioara Olteţu Oltenia 44 Frînceşti Gorj Oltenia 45 Runcu Gorj Oltenia 46 Vulcan *Petroşeni Hunedoara 47 Cîmpu lui Neag *Petroşeni Hunedoara 48 Hăţăgel Haţeg Hunedoara 49 Unirea Haţeg Hunedoara 50 Boşorod Haţeg Hunedoara 3 Vezi şi nota 12 de la p. XLI. 4 Pentru asteriscul (*) pus înaintea unui toponimic de pe coloana cu raioanele, v. Ar.exa I, p. AOIA - CX - Nr. Localitatea__________Raionul . Regiunea 51 Aurel Vlaicu Orăştie Hunedoara 52 Acmariu Orăştie Hunedoara 54 Pianu de Jos Sebeş Hunedoara 55 Sebeşel Sebeş Hunedoara 56 Mag Sibiu Braşov 57 Răşinari Sibiu Braşov 58 Nocrich Agnita Braşov 59 Racoviţa Sibiu Braşov 60 Arpaşul de Sus Făgăraş Braşov 61 Luţa Făgăraş Braşov 62 Lisa Făgăraş Braşov 63 Săsciori Făgăraş Braşov 64 Braşov (Dîrste) *Braşov Braşov 65 Braşov Braşov Braşov 65 Bran *Braşov Braşov 66 Şirnea *Braşov Braşov 67 Fundata *Braşov Braşov 68 Fieni Tîrgovişte Ploieşti 69 Măţău Muscel Argeş 70 Leiceşti Piteşti Argeş 71 Băile Govora Rîmnicu Vîlcea Argeş 72 Păuşeşti-Otăsău Horezu Argeş 73 Scundu Drăgăşani Argeş 74 Bradu de Jos Piteşti Argeş 75 Măgura Găieşti Argeş 76 Băneşti Titu Bucureşti 77 Costeşti Costeşti Argeş 78 Buzeşti Costeşti Argeş 79 Bircii Slatina Argeş 80 Mogoşeşti Slatina Argeş 81 Voiceştii de Mijloc Drăgăşani Argeş 81 Voiceştii din Vale Drăgăşani Argeş 82 Ştefăneşti Drăgăşani Argeş 83 Şuşanii de Jos Drăgăşani Argeş 83 Şuşanii de Sus Drăgăşani Argeş 84 Făureşti Olteţu Oltenia 85 Cepari Slatina Argeş 86 Izvoru Slatina Argeş 87 Bărcăneşti Drăgăneşti-Olt Argeş 88 Merişani Roşiori de Vede Bucureşti 89 Scrioaştea Roşiori de Vede Bucureşti 90 Băduleasa Turnu Măgurele Bucureşti 91 Alexandria Alexandria Bucureşti 92 Gălăţeni Videle Bucureşti 94 Lehliu Lehliu Bucureşti 95 Ştefăneşti Lehliu Bucureşti 96 Coşereni tJrzieeni Bucureşti 97 înfrăţirea Lehliu Bucureşti 98 Verneşti *Buzau Ploieşti 99 Băieşti Buzău Ploieşti 99 Aldeni Buzău Buzău 100 Bozioru Cislău Ploieşti 101 Beciu Buzău Ploieşti 102 Beceni Buzău Ploieşti 102 Gura Dimienei Buzău Buzău 103 Popeşti Focşani Galaţi 104 Făurei Panciu Galaţi 105 Jariştea Focşani Galaţi - CXI - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 106 Diocheţi-Rediu 107 Fitioneşti 108 Crăieşti 109 Bujor 110 Tuluceşti 111 Pechea 112 Nămoloasa-Sat 113 Braniştea 114 Smîrdan 115 Galaţi 116 Oancea 117 Plopu 118 Surdila-Greci 119 Viziru 120 Tătaru 121 Lunca 122 Săveni 123 Cosîmbeşti 124 Slobozia 125 Munteni-Buzău 126 Ciochina 127 Independenţa 128 Gălăţuiul 130 Oltina 131 Tudor Vladimirescu 132 Dobromiru din Deal 136 Mangalia 137 Topraisar 138 Caramat 140 Cernavodă 141 Seimenii Mari 141 Seimenii Mici 142 Stelnica 143 Topalu 144 Saraiu 145 Istria 172 Bobuleşti 173 Gura Văii 173 Crăciuneşti 174 Chetreşti 175 Bălţaţi 176 Pădurenii 177 Ivăneşti 178 Vutcani 179 Idrici 180 Rînceni 181 Dodeşti 182 Şuletea 183 Schineni 184 Băcani 185 Burdusaci 186 Corbasca 187 Giurgioana 188 Tălpigi 189 Cornăţel 190 Coţofăneşti 191 Borşani 192 Oneşti (Borzeşti) Panciu Panciu Bujor Bujor Galaţi Galaţi Galaţi Tecuci Galaţi Galaţi Brăila Făurei Făurei Brăila Făurei Feteşti Slobozia Slobozia Slobozia Slobozia Slobozia Călăraşi Călăraşi Adamclisi Adamclisi Adamclisi ^Constanţa Negru Vodă Adamclisi Medgidia Medgidia Medgidia Feteşti Hîrşova Hîrşova Istria Botoşani Negreşti Negreşti Vaslui Huşi Huşi Huşi Huşi Vaslui Huşi Bîrlad Bîrlad Bîrlad Bîrlad Adjud Adj ud Adjud Tecuci Adjud Adjud Adjud *Bacău Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Bucureşti Dobrogea Dobrogea Dobrogea Suceava Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Iaşi Bacău Bacău Bacău Galaţi Bacău Bacău Bacău Bacău - GXII - Nr. Localitate Raionul Regiunea 193 Buciumi 194 Dumbrava 195 Mărgineni 196 Secuieni 197 Racova 198 Rediu 199 Roznov 200 Siliştea 201 Bîrjoveni 202 Mărgineni 203 Girov 204 Bîrgăoani 205 Cordun 206 Dolj eşti 207 Hălăuceşti 208 Mogoşeşti 209 Nisporeşti-Zăpodia 210 Bodeşti-Precista 211 Hangu 212 Broşteni 213 Borca 214 Crăcăoani 215 Ghindăoani 216 Vînători-Neamţ 217 Ţibucanii de Sus 218 Gristeşti 219 Răuceştii de Sus 220 Drăguşeni 221 Tătăruşi 222 Preuteşti 223 Bogdăneşti 224 Baia 225 Bercliişeşti 226 Deia 227 Cîmpulung Moldovenesc 228 Vama 229 Mănăstirea Humorului 230 Măzăneşti 231 Drăgoieşti 232 Stroieşti 233 Bosanci 234 Corocăieşti 235 Lisaura 236 Suceava (Burdujeni) 237 Pătrăuţi 238 Bălăceana 239 Humoreni 240 Arbore 241 Marginea 242 Rădăuţi 243 Vicovu de Jos 244 Vicovu de Sus 245 Dumeni 257 Borşa 258 Runcu Salvei 259 Zagra 260 Rebrişoara 261 Sîngeorz-Băi Tîrgu Ocna Bacău Tîrgu Ocna Bacău *Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Piatra Neamţ Bacău Piatra Neamţ Bacău Roman Bacău Roman Bacău Piatra Neamţ Bacău Piatra Neamţ Bacău Piatra Neamţ Bacău *Roman Bacău Roman Bacău Paşcani Iaşi Paşcani Iaşi Roman Bacău Piatra Neamţ Bacău Piatra Neamţ Bacău Vatra Dornei Suceava Tîrgu Neamţ Bacău Tîrgu Neamţ Bacău Tîrgu Neamţ Bacău Tîrgu Neamţ Bacău Tîrgu Neamţ Bacău Paşcani Iaşi Tîrgu Neamţ Bacău Fălticeni Suceava Paşcani Iaşi Fălticeni Suceava Fălticeni Suceava Fălticeni Suceava Gura Humorului Suceava Cîmpulung Suceava Cîmpulung Suceava Cîmpulung Suceava Gura Humorului Suceava Gura Humorului Suceava Gura Humorului Suceava Gura Humorului Suceava *Suceava Suceava Botoşani Suceava *Suceava Suceava * Suceava Suceava *Suceava Suceava Gura Humorului Suceava G^tra Humorului Suceava Rădăuţi Suceava Rădăuţi Suceava Rădăuţi Suceava Rădăuţi Suceava Rădăuţi Suceava Dorohoi Suceava Vişeu Maramureş Năsăud Cluj Năsăud Cluj Năsăud Cluj Năsăud Cluj Nr. Localitatea Raionul Regiunea 262 Maieru 263 Poiana Ilvei 264 Mureşenii Bîrgăului 265 Tiha Bîrgăului 266 Susenii Bîrgăului 267 Josenii Bîrgăului 268 Şieu-Măgheruş 269 Reteag 270 Unguraş 271 Ruza 272 Galaţii Risţriţei 273 Filea 274 Căcuciu 275 Ercea 276 Corunca 277 Bolintineni 278 Drăuşeni 279 Buneşti 280 Saschiz 281 Şoimuş 282 Lăscud 283 Corneşti 285 Iclandu Mare 286 Căpuşu de Cîmpie 288 Papiu Ilarian 289 Frata 290 Ceanu Mare 291 Tritenii de Sus 292 Tritenii de Jos 293 Fărău 294 Meşcreac 295 GaÎtiu 296 Şeuşa 297 Oarda de Sus 298 Pîclişa 300 Benic 301 Cetea 302 Unirea 303 Ormeni 304 Rîmeţ 305 Mogoş 306 Geamăna 307 Bistra 308 Gîmpeni 309 Ponorel 310 Vadul Moţilor 311 Arieşeni 312 Scărişoara 313 Albac 314 Poşaga de Sus . 715 Năsăud Năsăud Bistriţa Bistriţa Bistriţa Bistriţa Bistriţa Dej Dej Gherla Bistriţa Topliţa Reghin Reghin Tîrgu Mureş Tîrgu Mureş Rupea Rupea Sighişoara Tîrnăveni Tîrnăveni Tîrnăveni Luduş Luduş Luduş Turda Turda Turda Turda Aiud Aiud Alba Alba Alba Alba Alba Alba Aiud Aiud Aiud Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Gîmpeni Turda Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Braşov Braşov Braşov Braşov Braşov Braşov Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Mureş Autonomă Maghiară Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj - CXIV - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 315 Muncel 316 Lupşa 317 Poşaga de Jos 318 Lunca 319 Izvoarele 320 Vălişoara 321 Rimetea 322 Buru 323 Borzeşti 324 Ocoliş 325 Gacova Ierii 326 Săcel 327 Agriş 328 Plaiuri 329 Petreştii de Sus 330 Cheia 331 Mihai Viteazul 332 Poiana 333 Turda 334 Sănduleşti 335 Copăceni 336 Miceşti 337 Ceanu Mic 338 Aiton 339 Rediu 340 Vîlcele 341 Suceagu 342 Berindu 342 Topa Mică 343 Sic 344 Iclozel 345 Bont 346 Gherla 347 Ghirolt 348 Mănăşturel 349 Cîţcău 350 Bobîlna 351 Popteleac 352 Sînmihaiu Almaşului 353 Sîngeorgiu de Meseş 354 Fetindia 355 Românaşi 356 Chechiş 357 Fiminiş 358 Popeni 359 Jibou 360 Tîrgu Lăpuş 361 Cufoaia 362 Făureşti 363 Berinţa 364 Fînaţe 365 Vad ' 366 Săpînţa 367 Pomi 368 Asuaju de Sus 369 Tămăşeşti 370 Giurtelecu Şimleului 371 Racova Cîmpeni Turda Turda Turda Aiud Turda Turda Turda Turda Turda Turda Turda Turda Turda Turda *Turda *Turda *Turda Turda *T urda *Turda Turda Turda Turda Turda Turda *Cluj Huedin Huedin Gherla Gherla Gherla Gherla Gherla Gherla Dej Dej Dej Huedin Zălau Zălau Zălau Zălau Zălau Zălau Zălau Lăpuş Lăpuş Lăpuş Lăpuş Lăpuş Sighet Sighet Şomcuta Mare Şomcuta Mare Cehu Silvaniei Şimleu Cehu Silvaniei Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Cluj Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Maramureş Crişana Maramureş - CXV - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 372 Corni Cehu Silvaniei Maramureş 373 Soconzel Satu Mare Maramureş 374 Giungi Satu Mare Maramureş 375 Mădăraş Satu Mare Maramureş 376 Eriu-Sîncraiu Cărei Maramureş 377 Tăşnad Cărei Maramureş 378 Ţeghea Cărei Maramureş 379 Giorocuţa Cărei Maramureş 380 Supuru de Sus Cărei Maramureş 381 Bobota Şimleu Crişana 382 Şimleu Silvaniei Şimleu Crişana 383 Marginea Marghita Crişana 384 Bănişor Zălau Cluj 385 Tusa Şimleu Crişana 386 Lugaşu de Jos Aleşd Crişana 387 Ortiteag Aleşd Crişana 388 Marţihaza Salonta Crişana 389 Cociuba Salonta Crişana 390 Ursad Beiuş Crişana 391 Şomoşcheş Ineu Crişana 392 Cusuiuş Beiuş Crişana 393 Şuştiu Beiuş Crişana 394 Sebiş Gurahonţ Crişana 395 Buteni Gurahonţ Crişana 396 Livada Gurahonţ Crişana 397 Gurahonţ Gurahonţ Crişana 398 Brazii Gurahonţ Crişana 399 Crişcior Brad Hunedoara 400 Curechiu ^ Brad Hunedoara 401 Băiţa Brad Hunedoara 402 Stejar Lipova Banat 403 Baia Lip ova Banat 404 Nicolaie Bălcescu Lipova Banat 405 Lalaşinţ Lipova Banat 406 Milova Lipova Banat 407 Minişu de Sus Ineu Crişana 408 Galşa Arad Banat 409 Sîntana Criş Crişana 410 Macea Arad Banat 411 Arad Arad Banat 412 Pecica Arad Banat 413 Secusigiu Arad Banat 414 Semlac Arad Banat 415 Zahareşti Gura Humorului Suceava NUME DE LOC ŞI NUME DE PERSOANĂ (CHEST. IV) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 15 Cernea Orşova Banat 20 Feneş Caransebeş Banat 22 Răcăşdia Oraviţa Banat 29 Ramna Reşiţa Banat 30 Gherman Deta Banat 42 Chişoda Timişoara Banat 8* - CXVI - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 46 Nerău Sînnicolau Mare Banat 49 Secusigiu Arad Banat % 62 Sebiş . Gurahonţ Crişana 66/a Gurahonţ Gurahonţ Crişana 66/b Brazii Gurahonţ Crişana 68 Baia Lipova Banat 70 Galşa Arad Banat 86 Sălciva Ilia Hunedoara 89 Stejar Lipova Banat 91 Vaşcău Beiuş Crişana 99 Rîmeţ Aiud Cluj 101 Rimetea Turda Cluj 102 Feneş Alba Hunedoara 106 Gurechiu Brad Hunedoara „ 109 Băiţa Brad Hunedoara 110 Geoagiu Orăştie Hunedoara 113 Unirea Haţeg Hunedoara 114 Fărcădin Haţeg Hunedoara 115 Tărtăria Orăştie Hunedoara 132 Gîlnic Sebeş Hunedoara 136 Benic Alba Hunedoara 137 Meşcreac Aiud Cluj 139 Decea Aiud Cluj 149 Ungheni Tîrgu Mureş Mureş Autonomă Ma^ 159 Paloş Rupea Braşov 161 Şoarş Făgăraş Braşov 162 Boholţ Făgăraş Braşov 164 Fîntîna Rupea Braşov 166 Calbor Făgăraş Braşov 170 Oprea-Gîrţişoara Făgăraş Braşov 170/a Cîrţa Făgăraş Braşov 171/a Porumbacu de Jos Sibiu Braşov 171/b Porumbacu de Sus Sibiu Braşov 172 Arpaşul de Sus Făgăraş Braşov 172/b Noul Român Făgăraş Braşov 172/c Rucăr Făgăraş Braşov 172/d Şomărtin Agnita Braşov 173 Viştea de Jos Făgăraş Braşov 174/a Breaza Făgăraş Braşov 174/b Pojorîta Făgăraş * Braşov 174/c Iaşi Făgăraş Braşov 174/d Dej ani Făgăraş Braşov 174/e Recea Nouă Făgăraş Braşov 174/f Berivoii Mici Făgăraş Braşov 175/a Olteţ Făgăraş Braşov 175/b Voivodeni Fagaraş Braşov 175/c Voila F agaraş Braşov 175/d Dridif Făgăraş Braşov 175/e Beclean Făgăraş Braşov 175/f Luţa Făgăraş Braşov 175/g Ludişor Făgăraş Braşov 176/a Ileni Făgăraş Braşov 176/b Mîndra Făgăraş Braşov 176/c Rîuşor Făgăraş Braşov 176/d Făgăraş Făgăraş Braşov 176/e Mîndra Făgăraş Braşov 176/f Făgăraş (Galaţi) Făgăraş Braşov - GXV1I - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 176/g Toderiţa Făgăraş Rraşov 177/a Gomana de Jos Rupea Braşov 177 /b Pârău Făgăraş Braşov 177/c Grid Făgăraş Braşov 177/d Bucium Făgăraş Braşov 177/© Şercaia Făgăraş Braşov 178/a Şinca Nouă Făgăraş Braşov 178/b Şinca Veche Făgăraş Braşov 178/c Persani^ Făgăraş Braşov 179 Zărneşti *Braşov Braşov 180/2 Braşov (Dîrste) *Braşov Braşov 198 Poiana Sărată Tîrgu Ocna Bacău 232 Corunca Tîrgu Mureş Mureş Autonomă Maghiară 236 Tăşnad Cărei Maramureş 244 Icland Tîrgu Mureş Mureş Autonomă Maghiară 249 Buru Turda Cluj 261 Jjdoviţa *Năsăud Cluj 262 Salva Năsăud Cluj 264 Runcu Salvei Năsăud Cluj 264/a Coşbuc Năsăud Cluj 265/1 Zagra Năsăud Cluj 270 Rebra Năsăud Cluj 273 Ciocmani Zălau Cluj 281 Aghireş Zălau Cluj 282 Lugaşu de Jos Aleşd Crişana 296 Lugaşu de Jos Aleşd Crişana 299 Criştelec Şimleu Crişana 302 Brusturi Aleşd Crişana 350 Budeşti Sighet Maramureş 356 Vad Sighet Maramureş 362/1 Borşa Vişeu Maramureş 371 Cîmpulung Moldovenesc Cîmpulung Suceava 376 Stroieşti Gura Humorului Suceava 377 Uideşti Fălticeni Suceava 377/1 Uideşti Fălticeni Suceava 383 Vîrfu Cîmpului Dorohoi Suceava 386/1 Marginea Rădăuţi Suceava 387 Horodnicu de Sus Rădăuţi Suceava 393 Oprişeni Fălticeni Suceava 448 Şoimari Teleajen Ploieşti 542/a Tătăruşi Paşcani Iaşi 542/b Cristeşti Paşcani Iaşi 542/c Lespezi Paşcani Iaşi 546 Dolj eşti Roman Bacău 546/a Miroslăveşti Paşcani Iaşi 546/b Miclăuşeni Paşcani Iaşi 547 Poienari Roman Bacău 548 Aprodu Purice Tîrgu Neamţ Bacău 550/a Siliştea Roman Bacău 550/b Săvineşti *Piatra Neamţ Bacău 552 Blăgeşti Bacău Bacău 556 Tarcău Piatra Neamţ Bacău 556 Ardeluţa Piatra Neamţ - Bacău 558/a Piatra Neamţ Piatra Neamţ Bacău 558/b Tupilaţi Tîrgu Neamţ Bacău 558/c Dobreni Piatra Neamţ Bacău - CXVIII - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 560 Bistriţa Piatra Neamţ Bacău 560/b Dragomireşti Piatra Neamţ Bacău 566/a Crăcăoani Tîrgu Neamţ Bacău 566/b Filioara Tîrgu Neamţ Bacău 569 Borca Tîrgu Neamţ Bacău 571 Corbu Topliţa Mureş Autonomă Maghiară 572 Tulgheş Gheorghieni Mureş Autonomă Maghiară 591 Coţofăneşti Adj ud Bacău 591 Lunca Adj ud Bacău 592 Scurta Adj ud Bacău 626 Grăieşti Ruj or Galaţi 733 Gislău Cislău Ploieşti 740 Poseşti-Pămînteni Teleajen Ploieşti 740 Poseşti-Ungureni Teleajen Ploieşti 772/1 Fundata *Braşov Braşov 778 Măţău Muscel Argeş 782 Băneşti Titu Bucureşti 803 Călina Drăgăşani Argeş 807 Cîrlogani Slatina Argeş 808 Oveselu Olteţu Oltenia % 816 Păuşeşti-Otăsău Horezu Argeş 840 Lumnicu de Jos Turnu Severin Oltenia 840 Lumnicu de Sus Turnu Severin Oltenia 846 Vîrtopu Gorj Oltenia 854 Cloşani Turnu Severin Oltenia 856 Jidoştiţa Turnu Severin Oltenia 893 Ştefăneşti Drăgăşani Argeş 916 Băduleasa Turnu Măgurele Bucureşti 918 Talpa-Ogrăzile Videle Bucureşti 962 Gălăţuiul Călăraşi Bucureşti 982 Stelnica Feteşti Bucureşti ST ÎN A, PÄSTORITUL ŞI PREPARAREA LAPTELUI (GHEST. Y) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Arieşeni Cîmpeni Cluj 2 Băcel Sfîntu Gheorghe Rraşov 3 Baia de Fier Gilort Oltenia 4 Bîlca Adj ud Bacău 5 Boloteşti Panciu Galaţi 6 Băneşti Titu Bucureşti 7 Bîrla Bistriţa Cluj 8 Bîrsana Sighet Maramureş 9 Beclean Făgăraş Braşov 10 Blăgeşti Bacău Bacău 11 Bonţ Gherla Cluj 12 Boşorod Haţeg Hunedoara 13 Bucium Făgăraş Braşov 14 Buru Turda Cluj 15 Cîmpulung Moldovenesc Cîmpulung Suceava 16 Cărpineţ Beiuş Crişana 17 Cernădia Gilort Oltenia 18 Chiuza Năsăud Cluj - GXIX - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 19 Corbu Topliţa Mureş Autonomă Ma£ 20 Colacu Focşani Galaţi 21 Costişa Bacău Racău 22 Crăcăoani Tîrgu Neamţ Bacău 23 Crăieşti Bujor Galaţi 24 Creţeştii de Jos Huşi Iaşi 24 Creţeştii de Sus Huşi Iaşi 25 Criştelec Şimleu Crişana 26 Criştioru de Sus Beiuş Crişana 27 Curăţele Beiuş Crişana 28 Dej ani Făgăraş Braşov 29 Recea Nouă Făgăraş Braşov 30 Recea Nouă Făgăraş Braşov 31 Felmer Făgăraş * Braşov 32 Fereşti Sighet Maramureş 33 Filioara Tîrgu Neamţ Bacău 34 Galşa Arad Banat 35 Gherman Deta Banat 36 Gligoreşti Turda Cluj 37 Globul Craiovei Orşova Banat 38 Gologanu Focşani Galaţi 39 Hangu Piatra Neamţ Bacău 40 Hînguleşti Galaţi Galaţi 41 Herendeşti Lugoj Banat 42 Jibou Zălau Cluj 43 Lugaşu de Jos Aleşd Crişana 44 Luţa Piatra Neamţ Bacău 45 Mădei Piatra Neamţ Bacău 46 Miclăuşeni Paşcani Iasi 47 Mintiu Năsăud Cluj 48 Năsăud Năsăud Cluj 49 Negreşti Piatra Neamţ Bacău 50 Nepos Năsăud Cluj 51 Nimăieşti Beiuş Crişana 52 Oprea-Cîrţişoara Făgăraş Braşov 53 Orbie *Buhuşi Bacău 54 Pîrîu Cîrjei Piatra Neamţ Bacău 55 Vulcan (Paroşeni) *Petroşeni Hunedoara 57 Poiana Sibiului Sebeş Hunedoara 58 Poienari Gilort Oltenia 59 Pojorîta Făgăraş Braşov 60 Porumbacu de Sus Sibiu Braşov 61 Răcăşdia Oraviţa Banat 62 Rîmeţ Aiud Cluj 63 Rîşca Fălticeni Suceava 65 Romos Orăştie Hunedoara 66 Runcu Salvei Năsăud Cluj 67 Runcu Salvei Năsăud Cluj ---v 68 Sălătrucel Rîmnicu Vîlcea Argeş 69 Sălciua de Jos Cîmpeni Cluj 70 Săliştea de Sus Vişeu Maramureş 71 Sîmbotinu Gorj Oltenia 72 Săpînţa Sighet Maramureş 73 Sarai Hîrşova Dobrogea 74 Sarinasuf Tulcea Dobrogea 75 Scurta Adj ud Bacău 76 Sebeşel Sebeş Hunedoara - cxx - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 77/a Secusigiu Arad Banat 77 lb Secuieni Bacău Bacău 78 Secusigiu Arad Banat 79 Sibiel Sibiu Braşov 80 Şieu Vişeu Maramureş 81 Simeria Deva Hunedoara 82 Şimon Braşov Braşov * 83 Şimon Braşov Braşov 84 Ciorăşti Rîmnicu Sărat Ploieşti 85 Şoimuş Beiuş Grişana 86 Stăneşti Gorj Oltenia 87 Stejar Lipova Banat 88 Tătăruş Paşcani Iaşi 89 Tarcău Piatra Neamţ Bacău 89 Ardeluţa Piatra Neamţ Bacău 90 Tîrgu Ocna Tîrgu Ocna Bacău 91 Ucea de Sus Făgăraş Braşov 92 Vad Sighet Maramureş 93 Văleni Filiaşi Oltenia 94 Vidra Focşani Galaţi 95 Viştea de Jos Făgăraş Braşov 96 Viştea de Jos Făgăraş Braşov 97 Zagra Năsăud Cluj 98 Zărneşti *Braşov Braşov 99 Vişeu de Jos Vişeu Maramureş 100 Săliştea de Vaşcău Beiuş Crişana STUPĂRITUL (GHEST. VI) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 1 Beclean Făgăraş Braşov 2 Beri voii Mici Făgăraş Braşov 3 Gîmpulung Moldovenesc Gîmpulung Suceava 4 Cîrţa Făgăraş Braşov 6 Griştelec Şimleu Grişana 7 Dej ani Făgăraş Braşov 8 Dridif Făgăraş Braşov 9 Făget Făget Banat 10 Făureşti Olteţu Oltenia 11 Făgăraş (Galaţi) Făgăraş Braşov 12 Gherman Deta Banat 13 Globu Craiovei Orşova Banat 14 Hîrseni Făgăraş Braşov 15 Hurez Făgăraş Braşov 16 Iaşi Făgăraş Braşov 17 Luţa Făgăraş Braşov 18 Mag Sibiu Braşov 19 Mărgineni Făgăraş Braşov 20 Noul Român Făgăraş Braşov 21 Răcăşdia Oraviţa Banat 22 Rîmeţ Aiud Cluj 23 Săliştea de Sus Vişeu Maramureş 24 Sîmbăta de Sus Făgăraş Braşov 25 Sebeşel Sebeş Hunedoara 26 Secuieni Bacău Bacău - CXX1 - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 27 Stejar Lipova Banat 28 Streza-Cîrţişoara Făgăraş Braşov 29 Toarcla Agnita Braşov 30 Ucea de Sus Făgăraş Braşov 31 Vad Făgăraş Braşov 32 Vad Sighet Maramureş 33 Veneţia de Jos Făgăraş Braşov 34 Voivodeni Făgăraş Braşov 35 Zagra Năsăud Gluj MÎNCĂRI ŞI BĂUTURI (GHEST. VIII) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 2 Bărăştii Iliei Ilia Hunedoara 2 Bărăştii Haţegului Haţeg Hunedoara 3 Berivoii Mici Făgăraş Braşov 4 Boroşneu Mic Tîrgu Secuiesc Braşov 5 Boşorod Haţeg Hunedoara 6 Buchin Caransebeş Banat 7 Zagra Năsăud Cluj 8 Comana de Sus Rupea Braşov 9 Costişa Bacău Bacău 11 Dumitreşti Rîmnicu Sărat Ploieşti 12 Făureşti Olteţu Oltenia 13 Gîngiova Băileşti Oltenia 14 Iaşi Făgăraş Braşov 15 Ilva Mică Năsăud Cluj 16 Ludişor Făgăraş Braşov 17 Luţa Făgăraş Braşov 18 Mag Sibiu Braşov 19 Nedeia Băileşti Oltenia 20 Obreja Caransebeş Banat 21 Ohaba Făgăraş Braşov 22 Pianu de Sus Sebeş Hunedoara 23 Poiana Mare Calafat Oltenia 24 Turnul Roşu Sibiu Braşov 25 Raieţi Corabia Oltenia 26 Rebrişoara Năsăud Cluj 27 Runcu Salvei Năsăud Cluj 28 Sălişte Sibiu Braşov 29 Tălpigi Tecuci Galaţi 30 Fărău Aiud Cluj 31 Var Caransebeş Banat 32 Voivodeni Făgăraş Braşov 33 Vulcan *Petroşeni Hunedoara 34 Hunedoara Hunedoara Hunedoara - CXXII - ANEXA a IY-a RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL LINGVISTIC AL LUI B.P. HASDEU (H I-XVIII) Nr. Localitatea Raionul Regiunea 2 3-4 5-11 13-14 15-30 31-40 41-49 50-81 82-89 90-93 94-113 115-124 125-164 165-184 185-198 199-230 231-250 251-257 258-265 266-291 292-311 292-311 312-321 322-337 338-357 358-377 378-399 400-409 410-445 Curtea de Argeş Grebleşti Slobozia Lespezi Rrehuieşti Călineşti Cucorăni Cristeşti Poiana Fîntînele Rînghileşti Cazasu Tufeşti Cotu-Lung Filipeşti Lacu-Rezi L aţinu Siliştea Ruşeţu Zăvoaia Stăncuţa Stanca Surdila-Greci Şuteşti Tătara Tichileşti Viziru VOLUMUL I (H I) Curtea de Argeş Rîmnicu Vîlcea Găieşti Paşcani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Dorohoi Suceava Botoşani Brăila Brăila Brăila Făurei Brăila Brăila Brăila • Făurei Făurei Brăila Brăila Făurjei Făurei Făurei Brăila Brăila Argeş Argeş Argeş Iaşi Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Indicaţia de localitate lipseşte. Aproximativ prin fostul judeţ Brăila. Indicaţia de localitate lipseşte. Aproximativ prin fostul judeţ Brăila (în sud). VOLUMUL AL II-LEA (H II) 2-7 Beceni Buzău 8-19 Blăjani Buzău 20-23 Boldeşti Mrâxl 24-47 Chiojdu Cislău 48-53 Cilibia Buzău 54-75 Fundeni Rîmnicu Sărat 76-95 Găvăneşti Buzău 96-113 Gherăseni Buzău 114-123 Glodeanu- Siliştea Mizil 124-129 Lipia Buzău 130-137 Maxenu Buzău 138-163 Mărăcineni Buzău 164-173 Pietroasa de Jos Mizil 174-183 Pogoanele Buzău Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti - CXXIII - Nf. Localitatea Raionul Regiunea 184-187 Săgeata Buzău 188-201 Săruleşti Buzău 202-205 Scurteşti Buzău 206-211 Stîlpu Buzău 212-215 Tăbărăştii Vechi Buzău 216-237 Zărneştii de Slănic Buzău 238-240 Aliman Adamclisi 241-248 Viile Adamclisi 249-260 Ciobanu Hîrşova 261-268 Dăieni Hîrşova 269-278 Gîrliciu Hîrşova 279-284 Mîrleanu Adamclisi 285-286 Oltina Adamclisi 287-294 Băneasa Adamclisi 295-306 Rasova Medgidia 307-318 Satu Nou Adamclisi 319-320 Topalu Hîrşova Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea VOLUMUL AL III-LEA (H III) 2-7 Băleni Bujor 8-27 Balinteşti Bujor 28-41 Băneasa Bujor 42-60 Bereşti Bujor 61-82 Braniştea Galaţi 83-99 Cuca Galaţi 100-105 Cudalbi Tecuci 106-113 Cavadineşti Bujor 114-137 Rogojeni Bujor 138-141 Drăguşeni Bujor 142-147 Fîrţăneşti Bujor 148-189 Folteşti Galaţi 190-203 Frumuşiţa Galaţi 204-223 Galaţi Galaţi 224-237 Găneşti Bujor 238-253 J orăşti Bujor 254-277 Lupeşti Bîrlad 278-283 Măcişeni Bujor 284-297 Măluşteni Bîrlad 298-301 Pe teritoriul fostului judeţ Covurlui. 302-321 • Măstăcani Bujor 322-339 Moscu Bujor 340-355 Gancea Bujor 356-375 Piscu Galaţi 376-381 Predăneşti Bujor 382-395 Şiviţa Galaţi 396-405 Slobozia-Conache Galaţi 406-435 Smulţi Bujor 436-445 Bereşti Bujor 446-459 Bujor Bujor 460-467 Tuluceşti Galaţi 468-483 Ţuţcani Bîrlad 484-493 Vîrlezi Bujor 494-509 Vlădeşti Bujor Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Iaşi Galaţi Iaşi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Galaţi Iaşi Galaţi Galaţi - GXXIV - Nr. Localitatea Raionul VOLUMUL AL IV-LEA (H I 2-19 Băleni Sîrbi Tîrgovişte 20-41 Băleni Români Tîrgovişte 42-49 Pucioasa Tîrgovişte 50-71 Rilciureşti Ploieşti 72-79 Bogaţi Găieşti 80-95 Gobia de Jos Găieşti 80-95 Cobia de Sus Găieşti 96-101 Gorbişori Curtea de Argeş 102-111 Cucuteni Tîrgovişte 112-129 Finta Ploieşti 130-137 Izvoarele Tîrgovişte 138-141 Măneşti Tîrgovişte 142-147 Pătroaia Găieşti 148-171 Pietroşiţa Tîrgovişte 172-187 Comloşu Mare Sînnicolau Mare 172-187 Comloşu Mic Sînnicolau Mare 188-215 Raci Tîrgovişte 216-237 Runcu Tîrgovişte 238-261 Săcuieni Tîrgovişte 262-309 Serdanu Titu 310-315 Slobozia-Moara Răcari 316-331 Titu Titu Regiunea Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Argeş Argeş Argeş Argeş Ploieşti Ploieşti Ploieşti Ploieşti Argeş Ploieşti Banat Banat Ploieşti Ploieşti Ploieşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti VOLUMUL AL V-LEA (H V) 2-7 Prunetul Craiova Oltenia 2-7 Leu Craiova Oltenia 8-13 Argetoaia Filiaşi Oltenia 14-26 Băileşti Băileşti Oltenia 27-30 Bîrca Băileşti Oltenia 31-44 Bodăieşti Filiaşi Oltenia 45-68 Boteni Muscel Argeş 69-78 Breasta Craiova Oltenia 79-86 Bucovăţ Craiova Oltenia 87-96 Bulzeşti Olteţu Oltenia 97-98 Galop ăru Craiova Oltenia 99-110 Găpreni Gilort Oltenia 111-114 Catanele Băileşti Oltenia 115-118 Cetatea Gorj Oltenia 119-128 Cioroiaşu Băileşti Oltenia 129-130 Ciuperceni * Gorj Oltenia 131-132 Ciutura Craiova Oltenia 133-136 Comoşteni Segarcea Oltenia 137-138 Coţofenii din Dos Craioya Oltenia 139-140 Coţofenii din Faţă Craiova Oltenia 141-142 Craiova Craiova Oltenia 143-156 Secuiu Craiova Oltenia 157-162 Dobridor Calafat Oltenia 163-168 Drănicu Craiova Oltenia 169-172 Fîntîna Banului Calafat Oltenia 173-178 Filiaşi Filiaşi Oltenia 179-204 Floreşti Gilort Oltenia 205-218 Galiciuica Băileşti Oltenia 219-232 Gîngiova Băileşti Oltenia Nr. Localitatea Raionul Regiunea 233-244 Gherceşti Craiova Oltenia 245-254 Goieşti Craiova Oltenia 255-264 Gogoşu Craiova Oltenia 265-266 Goicea Mare Băileşti Oltenia 267-270 Goicea Mică Băileşti Oltenia 271-276 Grindeni Corabia Oltenia 277-283 Gubaucea Craiova Oltenia 285-292 Işalniţa *Craiova5 Oltenia 293-294 Locusteni Corabia Oltenia 295-300 Măceşu de Jos Băileşti Oltenia 301-310 Maglavit Calafat Oltenia 311-316 Mălăieşti Filiaşi Oltenia 317-322 Melineşti Filiaşi Oltenia 323-328 Murgaşu Olteţu Oltenia 329-348 Negoieşti Filiaşi Oltenia 349-364 Pieleşti Balş Oltenia 365-372 Piscu Vechi Calafat Oltenia 373-378 Pleniţa Calafat Oltenia 379-384 Plosca Băileşti Oltenia 385-388 Poiana Filiaşi Oltenia 389---390 Poiana Tîrgu Jiu Oltenia 391-400 Unirea Calafat Oltenia 401-402 Salcia Filiaşi Oltenia 403-405 Sălcuţa Craiova Oltenia 406-411 Scăieşti Filiaşi Oltenia 412-426 Seaca de Cîmp Calafat Oltenia 427-432 Seaca de Pădure Craiova Oltenia 433---440 Secuiu Craiova Oltenia 441-444 Siliştea Crucii Băileşti Oltenia 445-452 Şimnicu de Jos *Craiova Oltenia 445-452 Şimnicu de Sus *Craiova Oltenia 453-470 Tălpaşu Olteţ Oltenia 453-470 Mierea Filiaşi Oltenia 453-470 Amărăşti Olteţ Oltenia 453-470 Zeicoiu Olteţ Oltenia 471-476 Tencănău Craiova Oltenia 477-480 Tîntăreni Filiaşi Oltenia 481-486 Vela Craiova Oltenia VOLUMUL AL VI-LEA (H VI) 2-5 Sîrbi Săveni Suceava 15-18 Albeşti Vaslui Iaşi 19-42 Viişoara Bîrlad Iaşi 43-46 Bohotin Huşi Iaşi 47-54 Boţeşti Huşi Iaşi 55-58 Buneşti Huşi Iaşi 59-72 Covasna Iaşi Iaşi 73-76 Cozmeşti Huşi Iaşi 77-88 D eleni Huşi Iaşi 89-108 Dodeşti Bîrlad Iaşi 109-110 Dolheşti Huşi Iaşi 111-122 Epureni Huşi Iaşi 123-127 Găgeşti Bîrlad Iaşi 5 Pentru valoarea asteriscului (*) pus înaintea unui toponimic de pe coloana cu raioanele, v. Anexa I, p. XCIX. - GXXVI - Nr. Localitatea Raionul R e g i u n 128-139 Grumezoaia Huşi Iaşi 140-147 Hurdugi Huşi Iaşi 148-169 Ivăneşti Huşi Iaşi 170-175 Mălăieşti Huşi Iaşi 176-179 Moşna Huşi Iaşi 180-185 Olteneşti Huşi Iaşi 186-195 Pe teritoriul fostului judeţ Fălciu. 196-203 Roşieşti Vaslui Iaşi 204-213 Şişcani Huşi Iaşi 214-218 Stănileşti Huşi Iaşi 218-225 Stoişeşti Bîrlad Iaşi 226-229 Zberoaia Huşi Iaşi 231-232 Rîlta Gorj Oltenia 233-234 Pîrîu de Vale Gorj Oltenia 235-238 Polovragi Gilort Oltenia VOLUMUL AL VII-LEA (H VII) 2-21 Alexeni Urziceni Bucureşti 22-45 Borăneşti Urziceni Bucureşti 46-65 Broşteni Urziceni Bucureşti 66-73 Grădiştea Călăraşi Bucureşti 74-79 Geacu Călăraşi Bucureşti 80-93 Cegani Călăraşi Bucureşti 94-101 Lunca Feteşti Bucureşti 102-109 Ciochina Feteşti Bucureşti 110-117 Pietrenii Adamclisi Dobrogea 118-125 Copuzu Lehliu Bucureşti 126-141 Cosîmbeşti Slobozia Bucureşti 142-167 Coşereni Urziceni Bucureşti 168-179 Rucureşti (Dudeşti) ^Bucureşti Bucureşti 180-201 Satul Mare Urziceni Bucureşti 202-217 Grindu Urziceni Bucureşti 218-241 Iazu Slobozia Bucureşti 242-249 Pe teritoriul fostului judeţ Ialomiţa. Bucureşti 250---301 Lupşanu Lehliu Bucureşti 302-309 Malu Urziceni Bucureşti 310-323 Mărculeşti Slobozia Bucureşti 324-331 Ograda Slobozia Bucureşti 332-351 Perieţi Slobozia Bucureşti 352-366 Pietroiu Feteşti Bucureşti 367-378 Piua Pietrei Feteşti Bucureşti 379-410 Poiana Slobozia Bucureşti 411-432 Stejarul Slobozia Bucureşti 433-474 Reviga Slobozia Bucureşti 475-478 Slobozia Slobozia Bucureşti 479-500 Unirea Fete~ti Bucureşti 501-517 Ţăndărei Feteşti Bucureşti VOLUMUL AL VIII-LEA - partea I - (H VIIIJ 2-3 Andrieşeni Iaşi Iaşi 4-31 Aroneanu Iaşi Iaşi 32-93 Rădeni Hîrlău Iaşi 94-105 Răiceni Paşcani Iaşi - GXXVI I - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 106-115 Belceşti Hîrlău Iaşi 116-131 Bivolari Iaşi Iaşi 132-135 Blîndeştii Iaşi Iaşi 132-135 Ţigănaşi Iaşi Iaşi 136-139 Bosia Iaşi Iaşi 140-147 Bucium Negreşti Iaşi 148-149 Bîrleşti Hîrlău Iaşi 148-149 Erbiceni Hîrlău Iaşi 148-149 Spinoasa Hîrlău Iaşi 150-153 Bulbucani . Iaşi Iaşi 154-161 Bîrnova Iaşi Iaşi 162-179 Cîrjoaia Iaşi Iaşi 180-198 Chişcăreni Hîrlău Iaşi 199-202 Ciurea Iaşi Iaşi 203-210 Comarna Iaşi Iaşi 211-222 Iaşi Iaşi Iaşi 223-230 Corneşti Iaşi Iaşi 231-234 Costuleni Iaşi Iaşi 235-240 Crucea Paşcani Iaşi 241-248 Cucuteni Iaşi Iaşi 249-250 Cucuteni Paşcani Iaşi 251-270 Cucuteni Iaşi Iaşi 271-280 Cucuteni Paşcani Iaşi 281-285 Dădeşti Paşcani Iaşi 286-292 Iaşi (Galata) Iaşi Iaşi 293-304 Vîlcelele Iaşi Iaşi 305-312 Golăieşti Iaşi Iaşi 313-316 Goruni Iaşi Iaşi 317-346 Gropniţa Hîrlău Iaşi 347-352 Hodora Hîrlău Iaşi 353-362 Horleşti Iaşi Iaşi VOLUMUL AL VIII-LEA — partea a Il-a - (H VIII2) 2-5 Icuşeni Iaşi Iaşi 6-9 Lungani Paşcani Iaşi 10-19 Măcăreşti Iaşi Iaşi 20-23 Mînjeşti Iaşi Iaşi 24-49 Miroslava *Iaşi Iaşi 50-53 Mogoşeşti Iaşi Iaşi 54-57 Moreni Iaşi Iaşi 58-63 Movileni Iaşi Iaşi 64-71 Osoi Iaşi Iaşi 72-77 Perieni Iaşi Iaşi 78-88 Podu Iloaiei Iaşi Iaşi 89-94 Poieni Iaşi Iaşi 95-112 Popeşti Iaşi Iaşi 113-116 Podu Iloaiei Iaşi Iaşi 117-120 Prisăcani Iaşi Iaşi 121-138 Rediu Tătar *Iaşi Iaşi 139-148 Româneşti Hîrlău Iaşi 149-158 Rădeni Iaşi Iaşi 159-162 Roşcani Iaşi Iaşi 163-170 Sculeni Iaşi Iaşi 171-176 Sineşti Iaşi Iaşi 177-198 Şipote Hîrlău Iaşi - CXXVIII - Nr. Localitatea Raionul R e g i u 199-202 Sîrca Paşcani Iaşi 203-210 Stînca Iaşi Iaşi 212-216 Storniceşti Iaşi Iaşi 217-232 Tîrgu Frumos Paşcani Iaşi 233-242 Tomeşti *Iaşi Iaşi 243-246 Ţuţora Iaşi Iaşi 247-248 Valea Adîncă *Iaşi Iaşi 249-262 Voineşti Iaşi Iaşi 263-272 Voro veşti *Iaşi Iaşi 273-294 Zaboloteni Iaşi Iaşi 295-299 Horleşti Iaşi Iaşi 295-304 Zahorna Iaşi Iaşi VOLUMUL AL IX-LEA (H IX) 2-15 Baia de Aramă Turnu Severin Oltenia 2-15 Tismana Gorj Oltenia 16-21 Bistriţa Turnu Severin Oltenia 22-33 Braniştea Calafat Oltenia 34-37 Cătunele Strehaia Oltenia 38-47 Cleşneşti Strehaia Oltenia 48-53 Comăneşti Strehaia Oltenia 54-57 Cosovăţ Strehaia Oltenia 58-65 Isverna Turnu Severin Oltenia 66-79 Prunişor Turnu Severin Oltenia 80-111 Rudina Turnu Severin Oltenia 112-119 Şişeştii de Sus Turnu Severin Oltenia 120-134 Vînju Mare Vinju Mare Oltenia 135-136 Pe teritoriul fostului judeţ Muscel, plasa Dumbrava. 138-149 Albeşti Muscel Argeş 150-161 Băjeşti Muscel Argeş 164-191 Bălileşti Muscel Argeş 192-197 Cetăţeni Deal Muscel Argeş 198-209 Argeşelul * Piteşti Argeş 210-217 Coteşti Muscel Argeş 218-227 Davideşti Piteşti Argeş 228-239 Dealu Viilor Găieşti Argeş 240-261 Godeni Muscel Argeş 262-275 Hîrtieşti Muscel Argeş 276-300 Măţău Muscel Argeş 301-358 Micloşanii Mari Muscel Argeş 301-358 Micloşanii Mici Muscel Argeş 359-370 Mihăieşti Muscel Argeş 371-380 Schitu-Goleşti Muscel Argeş 381-392 Poenari Muscel Argeş 393-402 Rădeşti Muscel Argeş 403-412 Slănic Muscel Argeş 413-426 Stîlpeni Muscel Argeş 427-432 Ţiţeşti Piteşti Argeş 433---444 Bălileşti Muscel Argeş 445-463 Valea Mare Găieşti Argeş 464-469 Văleni Dîmboviţa Muscel Argeş 470-479 Văleni Podgoria Piteşti Argeş 480-489 Vlădeşti Muscel Argeş 490-505 Voineşti Muscel Argeş 506-507 Vultureşti Muscel Argeş 508-511 Pe teritoriul fostului judeţ Muscel. \ - GXXIX - Nr. Localitatea Raionul Regiunea VOLUMUL AL X-LEA (H X) 2-13 Bălţăteşti Tîrgu Neamţ 14-17 Bîrgăoani Piatra Neamţ 18-75 Bistricioara Piatra Neamţ 76-79 Bodeşti-Precista Piatra Neamţ 80-83 Petricani Tîrgu Neamţ 84-89 Bozienii de Sus Roman 90-93 Budeşti Roman 94-101 Buhalniţa Piatra Neamţ 102-127 Buhuşi Roman 128-139 Cîrligi Roman 140-145 Costişa Roman 146-196 % Crăcăoani Piatra Neamţ 197-200 Davideni Tîrgu Neamţ 201-242 Bistriţa Piatra Neamţ 243-250 Dragomireşti Piatra Neamţ 251-256 Filioara Tîrgu Neamţ 257-272 Frumoasa Moineşti 257-272 Balcani Moineşti 273-286 Galu Tîrgu Neamţ 287-302 Gîrcina Piatra Neamţ 303-312 Grumăzeşti Tîrgu Neamţ 313-322 Hangu Piatra Neamţ 323-328 Tîrgu Neamţ Tîrgu Neamţ 329-330 Lunca Tîrgu Neamţ 331-344 Marginea Tîrgu Neamţ 345-348 Tîrgu Neamţ Tîrgu Neamţ 349-364 Negreşti Piatra Neamţ 365-370 Pîngăraţi Piatra Neamţ 371-381 Petricani Tîrgu Neamţ 382---385 Dumbrava Tîrgu Neamţ 386-393 Tîrpeşti Tîrgu Neamţ 394-397 Boiştea Tîrgu Neamţ 398-408 Petricani Tîrgu Neamţ 409-414 Preuteşti Tîrgu Neamţ 415-434 Ceahlăul Piatra Neamţ 435-438 Roznov Piatra Neamţ 439-462 Ghigoieşti Piatra Neamţ 463-488 Siliştea Roman 489-492 Talpa Piatra Neamţ 493---504 Tazlău Piatra Neamţ 505-508 Timişeşti Tîrgu Neamţ 509-510 Topoliţa Tîrgu Neamţ 511-514 Urecheni Tîrgu Neamţ 515-552 Războienii de Jos Tîrgu Neamţ 553-564 Valea Albă Tîrgu Neamţ 565-575 Dumbrava Roşie Piatra Neamţ 576-577 Vînători-Neamţ Tîrgu Neamţ 578-593 Zăneşti Buhuşi Racău Racău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău VOLUMUL AL XI-LEA (H XI) 2-13 14-23 24-35 36-43 Alimăneşti Bălăneşti Chilia Constantineşti Drăgăneşti-Olt Drăgăneşti-Olt Piteşti Slatina Argeş Argeş Argeş Argeş - cxxx - Nr. Localitatea Raionul R e g i u n 44-49 Crăciunei Drăgăneşti-Olt Argeş 50-53 Cucuieţi Drăgăşani Argeş 54-69 Vedea Piteşti Argeş 70-83 Ibăneşti Drăgăşani Argeş 84-85 Mereni Slatina Argeş 86-91 Mogoşeşti Piteşti Argeş 92-105 Mihăileşti Horezu Argeş 106-111 Oteştii de Sus Drăgăşani Argeş 112-123 Potcoava Slatina Argeş 124-127 Rădeşti Slatina Argeş 128-141 Rîjleţu-Govora Piteşti Argeş 142-162 Săliştea Piteşti Argeş 163-173 Scorniceşti Slatina Argeş 174-185 Segarcea-Vale Turnu Măgurele Rucureşti 186-209 Spineni Slatina Argeş 210-213 Movilenii Slatina Argeş 214-217 Urluiasca Drăgăşani Argeş 218-225 Valea Merilor Slatina Argeş 226-243 Vaţa Piteşti Argeş 244-257 Viişoara Drăgăneşti-Olt Argeş 258-263 Vlaici Slatina Argeş 265-270 Băicoi Gîmpina Ploieşti 271-309 Brebu Gîmpina Ploieşti 310-315 Gălineşti Gîmpina Ploieşti 316-331 Drajna de Sus Teleajen Ploieşti 332-348 Măgureni Gîmpina Ploieşti 349-354 Mălăieşti Ploieşti Ploieşti 355-358 Măneşti Ploieşti Ploieşti 359-370 Mărginenii de Sus Ploieşti Ploieşti 371-376 Nedelea Ploieşti Ploieşti 377-386 Ploieştiori Ploieşti Ploieşti 387-392 Proviţa de Jos Gîmpina Ploieşti 393-398 Nucşoara de Jos Teleajen Ploieşti 399-406 Scăieni Ploieşti Ploieşti 407-414 Sinaia Gîmpina Ploieşti 415-424 Starchiojd Teleajen Ploieşti 426-431 Făurei Făurei Galaţi 432-465 Livezile Panciu Galaţi 466-481 Ireşti Panciu Galaţi 482-497 Năruja Focşani Galaţi 498-514 Paltin Focşani Galaţi 515-520 Răcoasa Panciu Galaţi VOLUMUL AL XII-LEA (H XII) 2-11 Bălăceanu iRîmnicu Sărat Ploieşti 12-89 Bogza Rîmnţcu Sărat Ploieşti 90-103 Buda Rîmnicu Sărat Ploieşti 104-107 Budeşti Buzău Ploieşti 108-131 Gorbu Gislău Ploieşti 132-146 Deduleşti Rîmnicu Sărat Ploieşti 147-152 Mihail Kogălniceanu Făurei Galaţi 153-164 J irlău Făurei Galaţi 165-190 Obileşti Focşani Galaţi 191-199 Răcoasa Panciu Galaţi 191-199 Pădureni Panciu Galaţi 200-211 Topliceni Rîmnicu Sărat Ploieşti - CXXXI - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 212-222 Caroteni Rîmnicu Sărat Ploieşti 223-232 Tîmboieşti Rîmnicu Sărat Ploieşti 233-252 Vişani Făurei Galaţi 254-256 Gilieni Corabia Oltenia 257-267 Rusăneştii de Jos Corabia Oltenia 268-269 Gostavăţu Caracal Oltenia 270-271 Leu Graiova Oltenia 273-280 Baia Fălticeni Suceava 281-283 Bogdăneşti Fălticeni Suceava 284-297 Borca Tîrgu Neamţ Racău 298-314 Broşteni Vatra Dornei Suceava 315-318 Brusturi Tîrgu Neamţ Bacău 319-338 Dolhasca Fălticeni Suceava 339-348 Dolheşti Fălticeni Suceava 349-352 Dorna Vatra Dornei Suceava 353-360 Fărcaşa Tîrgu Neamţ Bacău 361-362 Forăşti Fălticeni Suceava 363-369 Găineşti Fălticeni Suceava 370-383 Giurgeşti Fălticeni Suceava 384-389 Horodniceni Fălticeni Suceava 384-389 Rotopăneşti Fălticeni Suceava 390-399 Lămăşeni Fălticeni Suceava 400-407 Lespezi Paşcani Iaşi 408-425 Liteni Fălticeni Suceava 426-449 Mălini Fălticeni Suceava 450-460 Miroslăveşti Paşcani Iaşi 461-470 Paşcani Paşcani Iaşi 471-494 Preuteşti Fălticeni Suceava 495-502 Dolhasca Fălticeni Suceava 503-544 Rădăşeni Fălticeni Suceava 545-566 Ruginoasa Paşcani Iaşi 545-566 Vascani Paşcani Iaşi 567-575 Ruginoasa Paşcani Iaşi 576-581 Şaru-Dornei Vatra Dornei Suceava 582-595 Tătăruşi Paşcani Iaşi 596-605 Ţoleşti Fălticeni Suceava 606-613 Valea Glodului Fălticeni Suceava VOLUMUL AL XIII-LEA (H XIII) 2-5 Barcea Tecuci Galaţi 6-19 Bogheşti Adj ud Bacău 20-21 Bîrlad Bîrlad Iaşi 22-31 Brăhăşeşti Tecuci Galaţi 32-39 Buda Adj ud Bacău 40-45 Gorbasca Adj ud Bacău 46-58 Matca Tecuci Galaţi 46-58 Corbiţa Adj ud Bacău 59-94 Gorod Tecuci Galaţi 95-110 Cosmeşti Tecuci Galaţi 111-122 Grăeşti Adj ud Bacău 123-140 Fundeni Galaţi Galaţi 141-164 Găiceana Adj ud Bacău 165-186 Recea Adj ud Bacău 187-190 Lehancea Adj ud Bacău 191-194 Glăvăneşti Adj ud Bacău 195-203 Godineşti Adj ud Bacău - GXXXII - Nr. Localitatea Raionul R e g i u : 205-212 Homocea Adj ud Bacău 213-224 Huruieşti Adj ud Bacău 225-241 Ionăşeşti Tecuci Galaţi 242-245 Iveşti Galaţi Galaţi 246-253 Lespezi Adj ud Bacău 254-261 Ursa-Motoşeni Adj ud Bacău 262-283 Movileni Tecuci Galaţi 284-285 Muncelu Adj ud Bacău 286-299 Nărteşti Tecuci Galaţi 300-321 Neguleşti Adj ud Bacău 322-341 Nieoreşti Tecuci Galaţi 342-357 Ocheni Adj ud Bacău 358-367 Onceştii Noi Bacău Bacău 368-385 Onceştii Vechi Bacău Bacău 386-397 Poiana Tecuci Galaţi 398-413 Răchitoasa Adj ud Bacău 414-419 Şendreşti Adjud Bacău 420-433 Şerbăneşti Galaţi Galaţi 434-441 Pe teritoriul fostului judeţ Tecuci, plasa Zeletin. 442-459 Stănişeşti Adjud Bacău 460-465 Valea Mărului Tecuci Galaţi 466-477 Ţepu Tecuci Galaţi 478-485 Ţigăneşti Tecuci Galaţi 486-488 Torceşti Galaţi Galaţi 489-493 Tudor Vladimirescu Galaţi Galaţi 494-499 Umbrăreşti Tecuci Galaţi 500-505 Costişa de Sus Adjud Bacău 500-505 Costişa Adjud Bacău 506-511 Vizureşti Tecuci Galaţi 512-517 Vultureni Galaţi Galaţi VOLUMUL AL XIV-LEA (H XIV) 2-15 Stejarul Roşiori de Vede Bucureşti 16-19 Băneasa Turnu Măgurele Bucureşti 20-25 Brînceni Alexandria Bucureşti 26-57 Caravaneţi Turnu Măgurele Bucureşti 58-61 Mîndra Costeşti Argeş 62-70 Năvodarii Turnu Măgurele Bucureşti 71-74 Crîngeni Drăgăneşti-Olt Argeş 75-78 Cucuieţi Roşiori de Vede Bucureşti 79-92 Dracea Turnu Măgurele Bucureşti 93-98 Malu Muscel Argeş 99-144 Turnu Măgurele , " Turnu Măgurele Bucureşti 145-155 Brebina Roşiori de Vede Bucureşti 156-169 Teleormanul Alexandria Bucureşti 170-182 Urluiul Alexandria Bucureşti 183-192 Lunca Turnu Măgurele Bucureşti 193-205 Scrioaştea Roşiori de Vede Bucureşti 206-218 Socetu Roşiori de Vede Bucureşti 219-232 Spătaru Drăgăşani Argeş 233-238 Traian Turnu Măgurele Bucureşti 239-278 Tufeni din Deal Drăgăneşti-Olt Argeş 239-278 Tufeni din Vale Drăgăneşti-Olt Argeş 279-280 Urluieni Costeşti Argeş 281-292 Viişoara Zimnicea Bucureşti 293-332 Voievoda Alexandria Bucureşti - CXXXIII - Nr. Localitatea Raionul R e g i u n 334-337 J urilovca Istria Dobrogea 338-339 Cîrjelari Măcin Dobrogea 340-341 Enisala Istria Dobrogea 342-351 Garvăn Măcin Dobrogea 352-357 Greci Măcin Dobrogea 358-361 Pe teritoriul fostului judeţ Tulcea. 362-369 Isaccea Tulcea Dobrogea 370-389 Luncaviţa Măcin Dobrogea 390-391 Murichiol Tulcea Dobrogea 392-412 Niculiţel Tulcea Dobrogea 413-424 Pecineaga Negru Vodă Dobrogea 425-428 Sarighiol de Deal Istria Dobrogea 429-431 Sarinasu Tulcea Dobrogea 432-433 Satu Nou Istria Dobrogea 434-441 Satu Nou Adamclisi Dobrogea 442-451 Somova Tulcea Dobrogea 452-459 Turcoaia Măcin Dobrogea 460-470 Văcăreni Măcin Dobrogea 471-504 Rîndunica Tulcea Dobrogea VOLUMUL AL XV-LEA (H XV) 2-7 Avrămeşti Bîrlad Iaşi 8-13 Băcani Bîrlad Iaşi 14-21 Bălăbăneşti Bujor Galaţi 22-47 Bîrlad Bîrlad Iaşi 48-59 Blăgeşti Bîrlad Iaşi 60-62 Bogdana Vaslui Iaşi 63-78 Bogdăniţa Bîrlad Iaşi 79-86 Bogeşti Bîrlad Iaşi 87-96 Brădeşti Bujor Galaţi 97-104 Căbeşti Adjud Bacău 105-126 Lăleşti Bîrlad Iaşi 127-134 Cărăpceşti Tecuci Galaţi 135-190 Cîrjăoani Bîrlad Iaşi 191-196 Cîrlomăneşti Tecuci Galaţi 197-210 Chilienii de Jos Bîrlad Iaşi 197-210 Chilienii de Sus Bîrlad Iaşi 211-228 Corodeşti Bîrlad Iaşi 229-238 Costeşti Vaslui Iaşi 239-260 Docani Bujor Galaţi 261-270 • Dragomireşti Bacău Bacău 271-294 Epureni Bîrlad Iaşi 295-302 Floreşti Bîrlad Iaşi 303-312 Fruntişeni Bîrlad Iaşi 313-324 Gîlţeşti Bîrlad Iaşi 325-340 Grăjdeni Bîrlad Iaşi 341-350 Ibăneşti Bîrlad Iaşi 351-356 Iveşti Galaţi Galaţi 357-366 Lungeşti Bujor Galaţi 367-374 Mînzaţii de Sus Bîrlad Iaşi 367-374 Mînzaţii de Jos Bîrlad Iaşi 375-388 Miceşti Bîrlad Iaşi 389-396 Obîrşeni Bujor Galaţi 397-404 Odaia-Bursucani Bîrlad Iaşi 405-422 Perieni Bîrlad Iaşi 423-431 Plopana Bacău Bacău - GXXXIV - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 432-449 Pogoneşti Birlad Iaşi 450-453 Prisecani Adjud Bacău 454-469 Puieşti Rîrlad Iaşi 470-479 Puntişeni Vaslui Iaşi 480-488 Rădăieşti Bîrlad Iaşi 489-494 Şendreşti Adjud Bacău 495-500 Stîncăşeni Bîrlad Iaşi 501-504 Gociu Adjud Bacău 505-510 Vinderei Bujor Galaţi VOLUMUL AL XVI-LE (II XVI) 2-7 Ţepeşti Olteţ Oltenia 8-19 Izvorul Rece Horezu Argeş 20-27 Vaideeni Horezu Argeş 20-27 Rugetul Horezu Argeş 20-27 Racoviţa Novaci Oltenia 20-27 Slătioara Horezu Argeş 28-33 Şuteşti Drăgăşani Argeş 34-61 Zăvoieni Olteţu Oltenia 63-72 Bîrzeşti Vaslui Iaşi 73-92 Bereasa Vaslui Iaşi 93-100 Bodeşti Negreşti Iaşi 101-110 Guza Vodă Negreşti Iaşi 111-114 Buda Negreşti Iaşi 115-122 Buhăieşti Negreşti Iaşi 123-126 Ciorteşti Vaslui Iaşi 127-140 Godăieşti Vaslui Iaşi 141-144 Gozmeşti Vaslui Iaşi 145-148 Dăneşti Vaslui Iaşi 149-156 Deleni Vaslui Iaşi 157-166 Doagele Bacău Bacău 167-186 Dumeştii Vechi Negreşti Iaşi 187-192 Fereşti Vaslui Iaşi 193-214 Gîrceni Negreşti Iaşi 215-220 Ip aţele Negreşti Iaşi 221-230 Ivăneşti Vaslui Iaşi 231-234 Laza Vaslui Iaşi 235-244 Lipova Bacău Bacău 245-254 Lipovăţ Vaslui Iaşi 255-264 Mînjeşti Vaslui Iaşi 265-268 Micleşti Vaslui Iaşi 269-276 Mirceşti Vaslui Iaşi 277-284 Munteni de Jos ..... 4 Vaslui Iaşi 285-292 Negreşti Negreşti Iaşi 293-298 Poieneşti Vaslui Iaşi 299-302 Scheia Negreşti Iaşi 303-306 Ştioborăni Vaslui- Iaşi 307-318 Tangujei Negreşti Iaşi 319-324 Telejna Vaslui Iaşi 325-334 Ţibăneşti Negreşti Iaşi 335-342 Vălenii Vaslui Iaşi 343-366 Zăpodeni Vaslui Iaşi 378-393 Gogoşu Craiova Oltenia 400-401 Vînju Mare Vînju Mare Oltenia 402-403 în Moldova --- fără indicaţii precise, 404-409 în Moldova --- fără indicaţii precise. - cxxxv - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 410—417 în Moldova — fără indicaţii precise. 418—441 în Muntenia — fără indicaţii precise. 442—449 în Moldova, în fostul jud6ţ Fălciu. 2-5 Rlaj / VOLUMUL AL XVII-LEA (H XVII) Braşov Mediaş 6-11 Glopotiva Haţeg Hunedoara 12-45 Copăcel Făgăraş Braşov 46-53 Cugir Orăştie Hunedoara 54-113 Haţeg Haţeg Hunedoara 114-131 Lisa Făgăraş Braşov 132-137 Lodroman Mediaş Braşov 138-147 Mărgineni Făgăraş Braşov 148-161 Ohaba Făgăraş Braşov 162-248 Orlat Sibiu Braşov 249-252 Ostrov Haţeg Hunedoara 253-260 Păucineşti Haţeg Hunedoara 261-265 Rîu de Mori Haţeg Hunedoara 261-265 Ostrovel Haţeg Hunedoara 261-265 Valea Dîljii Haţeg Hunedoara 266-267 Sîncel Mediaş Braşov 268-295 Sîngeorz-Băi Năsăud Cluj 296-301 Scoreiu Sibiu Braşov 302-326 Cugir Orăştie Hunedoara 327-342 Jina Sebeş Hunedoara 343-346 Spini Orăştie Hunedoara 347-356 Dumbrăviţa Făgăraş Braşov 357-384 Tohanu Vechi Braşov Braşov 385-404 Vaida-Recea Făgăraş Braşov 405-408 Vestem Sibiu Braşov 409-420 Veţel Ilia Hunedoara 409-420 Herepea Ilia Hunedoara 409-420 Căoniu Ilia Hunedoara 421-430 Vistea de Jos Făgăraş Braşov 431-464 Voila Făgăraş Braşov VOLUMUL AL XVIII-LEA (H XVIII) 2-9 Comloşu Mare Sînnicolau Mare Banat 10-23 Bîrsău de Jos Cehu Silvaniei Maramureş 24-31 Borlova Caransebeş Banat 32-37 Băuţaru Inferior Caransebeş Banat 32-37 Băuţaru Superior Caransebeş Banat 38-57 Bucova Caransebeş Banat 58-64 Orăştie şi alte localităţi din jur Orăştie Hunedoara 65-84 Făget Făget Banat 85-101 Gîrceiu Zălau Cluj 102---107 Sarmizegetusa Haţeg Hunedoara 108-133 Lipova Lipova Banat 134-221 Brădişorul de Jos Oraviţa Banat 222-237 Şugag Sebeş Hunedoara 238-255 Nevrincea Făget Banat 256-257 Oraviţa Oraviţa Banat - CXXXVI - Nr. Localitatea Raionul Regiunea 258-265 Orşova Orşova Banat 258-265 Mehadia Orşova Banat 274-281 Timişoara Timişoara Banat 282-286 Teregova Caransebeş Banat 287-292 Tincova Caransebeş Banat 293-296 Vermeş Lugoj Banat 297-318 Yisag Lugoj Banat 297-318 Bobîlna Orăştie Hunedoara 297-318 Baia de Griş Brad Hunedoara Redactor responsabil de carte: ECATERINA ÎONAŞOU Dat la cules 12.06.1964. Bun de tipar 29.04.¡1965. Apărut 1965. Tiraj 2550 ex. Hîrtie velină ilustraţii de 100 g/m* 8!600 x800. Coli editoriale 15,72. Coli de tipar 17. A 308111964. C.Z. pentru bibliotecile mari 459 — 3 = 59. C.Z. pentru bibliotecile mici 4R — 3=R întreprinderea poligrafică „Arta grafică“, Calea Şerban Vodă nr. 133—135