ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN-AL. ROSETTI” DICŢIONARUL GRAIURILOR DACOROMÂNE SUDICE VOLUMULUI LITERELE P-Z Autori: ION IONICĂ, MARIA MARIN, ANCA MARINESCU, IULIA MĂRGĂRIT, TEOFIL TEAIIA Coordonator: MARIA MARIN 1010261 BCU I AS I AU I EDITURA ACADEMIEI ROMANE BUCUREŞTI, 2011 Copyright © Editura Academiei Române, 2011. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5 050711, Bucureşti, România Tel: 4021-318 81 46,4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44 E-mail: edacad@ear.ro Adresa web: www.ear.ro Referenţi: acad. Marius SALA Nicolae SARAMANDU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice [Text tipărit] / autori: Ion Ionică, Maria Marin, Anca Marinescu, ...; coord.: Maria Marin. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 2009-vol. ISBN 978-973-27-1823-0 Voi. III: Literele P-Z. - 2011. - ISBN 978-973-27-2085-1 I. Ionică, Ion Í1. Marin, Maria III. Marinescu, Anca 81 '374.2:811.135.1 ’282=135.1 Redactor: Adriana GRECU Tehnoredactor: Mariana IONICĂ Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Au colaborat la operaţii de stabilire a seriilor sinonimice şi la corecturi: Viviana ILIÉ (FÁTU), Mara MANTA Procesare computerizată: Magdalena MIHAI, Viviana ILIÉ (FĂTU), Mara MANTA Bun de tipar: 27.10.2011: Format: 16/70 x 100 Coli de tipar: 28.75: Tiraj 200 ex. C.Z. pentru biblioteci mari: 459(498-13)(032)=59 C.Z. pentru biblioteci mici: 459 27 SEP. 2013 CUPRINS Litera P.................................................................... 7 Litera R ................................................................... 136 Litera S.................................................................... 179 Litera Ş ................................................................... 269 Litera T.................................................................... 295 Litera Ţ.................................................................... 363 Litera U ................................................................... 382 Litera V ................................................................... 400 Litera Z.................................................................... 435 p PAÁR v. păhâr PÁCÉ s. f. GM/rar Tr ,gumele unei pietre la jocul de copii p u r c e a u a”. PACEÁ s. f., pl. pacéle 1° AMD, h. 474; GD/prin TI şi rar Gr, Cţ „piftie”: Páca să spunea la răcitură AMD/875; cf. cotoroâg e... 2°AFLR/prin Dj; GM/prin Tr şi rar Db, Gr [mai ales la pl.] „mâncare pregătită, cu mult usturoi, din cap, picioare (şi maţe) de miel, de porc sau de viţel”: Pacélele să fierb [...] din maţe, din capăţână, din picioare [de miel], le fierbem şi le punem cu usturoi şi alea-s pacéle AFLR/929. 3° AMD/rar Cţ „bucată de came tranşată”. -var. parcélc s. f. pl. 1° AMD, h. 474/rar Gr; 3° GD/rar TI, Cţ; păceâ s. f. 1° GD/rar TI. PACEAŰRÁ s. f. AMD/rar Cţ „cârpă de spălat vase”; cf. v ă 1 ú ş 3°. PACHÉT s. n., pl. pachete 1° AMD, h. 316; 408; GM/prin II şi rar CI „lot, tarla, parcelă (cultivată)”: Acolo aveam lotu, spre luncă, la Coşăreni; să ducea ei, îi bătea coşărenarii, îi zgomea dă pă pakétu lu tata GM/841; cf. f i t a r â... 2° GM/rar Tr „totalitatea caselor cuprinse între două intersecţii de pe o singură parte a uliţei”: Adică noi spunem un pakât, un colţ dă stradă dă la colţu celălant până la cestălant colţ, spunem pakét, aşa să spune la noi pă ţărăneşte/810. 3° s. m., pl. pachéfi TDM III/rar Tr „teanc din frunze de tutun”; cf. b e r b é c 2°... PACHETÁ vb. I tranz. GO/rar VI, Gj; Dj „a pune în ordine; a aranja”: Tescovina o poketăm la bădane/927; cf. a i e p t â... PACHIÓS (2 sil.) adj., pl. pachioşi, f. pachioásá AO, h. 30, 3 l/rar Ot „saşiu”; cf. a m e s t e c á ţ i 1°... PADINĂ s. f. 1° pl. pădini GM/prin Gr şi rar Tr „loc şes, mlăştinos, pe care se strânge sau din care izvorăşte apă”: Padină, un loc mai pădinos care nu rodeşte, să strânge gârle [pe el]/835; cf. p 1 â j n i ţ ă. 2° pl. pădini AMD, h. 542, 543/rar Gr „baltă formată din revărsarea unui râu”; cf. j á p ş ă 1°... 3° var. pădină s. f., pl. pădini AO, h. 329/rar Gj „loc şes între două dealuri”; cf. grind 1°... 4° pl. padini AO, h. 519/rar Dj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... PADLÁGIN A v. patlâgină. PADÓC s. n. pl. padocuri 1° AO, h. 776/rar VI; AMD, Pl. 139-140/rar Db „loc (la umbră) unde se odihnesc vitele la amiază”; cf. a t â r n ă t ó r1 2°... 2° var. badóc s. n. GM/rar Ph, Tr „ţarc pentru vite”; cf. a r c á n 2°... 3° GM/rar CI „ramă de lemn deasupra cânepei puse la topit, ca să stea în apă”: Făceam aşa un padóc frumos cu... ceva d-o apăsam [cânepa] şi şedea trei zile şi trei nopţi/867; cf. c â r 1 i g 12°... 4° GM/rar II „raft, poliţă în încăperea unde se cresc viermii de mătase”. PAGLÁGINÁ 8 PAIENTEÁLÁ 5* var. batóc s. n.. pl. batoáce AMD. h. 476/rar Gr ..model in forrni de chenar la umárul ici; altiţă”; cf. a 11 í ţ á 2V. PAGLÁGINÁ v patlágini. PÁGNÁ s. f, pl. págne AMD, Pl. 180/rar Tr „filieră la şurub”; cf. f i I i é r i1 IV PÁGl'BÁ s. f. 1* pl. págube AMD, h. 462 rar Ph „deformatie a pâinii puse la copt”; cf. b»â ş i c á IV. 2* pl. pígubi AFI.R rar Cţ „pagube”. P AH ARA v pihár PAI1 s. n., pl. páte 1° AMD, h. 386/rar Ph, TI [mai ales la pl.] „puzderie de cânepă"; cf. b ă ţ 3V. 2* AMD, h. 632/rar Ph [la pl.] „rămăşiţe de An sfărâmat"; cf. c o á d i 8° . PAI1 interj. AFLR/rar VI „termen de comandă in plulAnt”: Când spui pai la lemn aşa de-1 voltezi sau îl dai inainte/903. PAIÁNG v. paing. PAIANTA v. paientâ. PAIANTA s. f, pl. paiénte 1° AO, h. 194/pnn Ot şi rar Mh, Dj, Tr, AMD, h. 177, 178; 189; GM/prin Tr şi rar Ag, Ot, Gr. Cl, II, Cţ; paiânte AMD. h. 177/rar TI; patenţi TDM Ii/rar Ph, Vn „şipcă, leaţ bătut la pereţii casei pentru a fixa tencuiala”; cf. b a s c h i e 2V. 2* GM/rar Br „par la gard”; cf. b o i 4V. 3* var. paiénti s. f, pl. paiénte TDM M/rar II Jemn, rotund sau fasonat, care se bate intre stâlpii casei, formând pereţii”; cf. contrafisá 2V. 4* AO, h 626/rar Gj; AMD, h. 629/rar Ag 4> á u z â la căpiţă”; cf. a j u t ó r 9V. 5* AMD, h. 189/rar Db, Ph, If. Cl, II; paiante rar Ag. Ph. Br. Ot; páiénle m Bz ..chingă la cápnon”; cf. a d á o s IV. 6" var páláati s f. pl. páiénte AO. h. 62S'rar Dj prepeleac pe care se clădeşte căpiţa". cf clenci 2* T AMD, Pl. 11 O/rar U „fiecare dintre cele două braţe ale războiului"; cf. a j u t ó r 13V. 8* var. paindri s. f., pl. paindre AMD/rar Cţ „scândură pusă peste lada căruţei pentru a o înălţa”. - var. paiéntá s. f., pl. paiénti 1° GM/rar Vn, II; paiénte s. m„ pl. paiénti 1° AFLR/rar Db, Bz, Br; painti s. f., pl. painte 2° AMD, h. 199/rar Br; painte s. f., pl. painti 1° GM/rar Tr; 3° AMD/rar Vn; piiânti s. f., pl. páiénte 3° TDO/rar Mh; 5° AO/rar VI; páiénti 5° AO/rar VI. PAIÁR v. piiér. PÂICĂ (2 sil.) adv. TDO/rar Gj; GM/Ag, prin Ot şi rar VI, Db, Tr, Gr „parcă”: Eu când am auzat mi s-a săltat căciula de păr în sus, pájcá sâmţam că nu mai am căciulă-n cap, dă frică GM/769; cf. o z â n c ă. PAIDÎIŞCĂ (3 sil.) s. f., pl. paiduşti GD; AFLR/T1 „numele unui dans popular, învârtită”. PAIÉLE s. f. pl. GM/rar Db „serii de foi de tutun culese în ordinea coacerii”: [De la tutun] să ia trei-patru paéle, în trei-patru rânduri, ca să-l termini dă cules/818. PAIENTÁ vb. I tranz. şi refl. pas. AO, h. 194; GO/rar Mh, Dj; AMD, h. 177; GM/Tr şi rar Db, Ph, Bz, Br, Ot, Gr, II „a (se) bate paiantă P”; cf. b a s c h i â... - var. paiantá vb. I tranz. AFLR/rar Mh; GM/rar II; palenţi vb. IV tranz. GO/rar Mh; painti vb. I tranz. AMD, h. 177/rar II. PAIENTÂL v. palenteăli 1*. PAIENTÁT s. a GM/rar Db ..acţiunea de a p a i e n t a"; cf. c e r c u i i 1 ă 2V. - var. palenţit s. n. GO/rar Mh. PAIÉNTÁ v. paiénti I*, 3*. PAIENTEÁLÁ s. f. 1- AMD, h. 177; GM/rar Tr, Gr „acţiunea de a p a i e n t a”; cf. c e re u i i I ă 2V. PAIENŢÎ 9 PÁLÁ 2°A0, h. 194/rar Tr „totalitatea paicntelor 1° de la o construcţie”; cf. c e r c u i á 1 ă 1°... - var. 1° paientâlă s. f. GM/rar Tr. PAIENŢÎ v. paiéntá. PAIENŢÎT v. paientât. PAÍNDRÁ v. paiantă 8°. PAÍNG s. m., pl. paingi AMD/rar TI „păianjen”; cf. p ă i á n j e n 2°. - var. paiáng s. m., pl. paiângi AMD/rar TI. PĂINIŢĂ (3 sil.) s. f. GD/rar TI „adăpost pentru nutreţ şi paie”: Construia pâ/niţ-asta unde băga notreţu/874; cf. f â n á r 1°... PAINTÁ v. paiéntá. PAÎNTĂ v. paiântă 2°, 5°. PAÍ1VTE v. paiântă 1°, 3°. PAJURĂ s. f. GM/rar Tr „speritoare pentru păsări; momâie”; cf. c h i p1 5°... PALAGEÁ v. platageá. PALAGEÁN v. platageá. PALĂGINĂ v. patlâgină. PALÁN v. palâncă 4°, 5°. PALÂNCĂ s. f., pl. palănci 1° AO, h. 212; 413; 764; TDO/prin Mh şi rar Gj „adăpost improvizat, în câmp sau în pădure, pentru oameni şi animale”: Strunga aia de oi sau palăns, propriu-zis, astrucate cu ferigă sau cu fan, cu ceva, ca să nu le bată viscolu pe oi TDO/940; cf. a c i o á 1 ă... 2° GD/rar Cţ „scândură lată (pentru garduri)”: Scândurle le faceam palanő 900; cf. d u v á r 2°... 3° AFLR/rar Gr „întăritură din scândură la pereţii casei de paiantă”. 4° var. palán s. n., pl. palane AMD, h. 197; GM/prin Ag; palânuri AMD/Ag şi rar Db „gard de ulucă”: [Era] calu-n poartă, legat cu hăţurli dă palán GM/674; cf. c a 1 e á n d r ă... 5° var. palán s. n., pl. palâne AMD, h. 674/prin TI şi rar Ag, Ot, CI; palânuri/prin Ag şi rar Db, CI, TI „leasă din nuiele pentru împrejmuit târla oilor (la munte sau în câmp)”; cf. 1 e â s ă 1°... 6° var. pălang s. n., pl. pălânge AO, h. 767/rar Gj „acoperişul strungii”; cf. a p 1 e-cătoâre 3°... 7° var. palângă s. f., în expr. a fáce (pe cineva) ~ AMD/rar Gr „a trânti jos, a culca la pământ”; a fáce (cuiva) gúra ~ GM/rar Vn „a arde, a frige”: M-a fript [ceaiul], mi-a fácút gúra palángá/133. - var. palâng s. n., pl. palánge 1° AO, h. 413; 764/rar Gj: pălânţ s. n., pl. pálánturi 4° AMD, h. 197/rar Ot. PALĂNGĂ v. palâncă 7°. PALANGÍU s. m., pl. palangii GM/rar If „negustor de nutreţuri”. PALĂNŢĂ s. f., pl. palánte 1° AO, Pl. 53/prin Dj; AMD, h. 580/Db, Tr, Cl, prin Ot, Gr, II şi rar Ag, Bz, Br, If, TI, Cţ „balanţă, cântar”; cf. c a n t á r 1°... 2° AO, h. 374/rar Dj, Ot „talger la cântar”; cf. c a p á c 11°... 3° AMD, h. 452/rar Bz „unealtă de pescuit”. - var. 1° palânţie s. f., pl. palántii AMD, h. 580/rar Bz; pălânţ s. n., pl. pálánfe AO, Pl. 53/rar Dj. PALÂNŢIE v. paiantă 1°. PALARIZÍE s. f. GM/rar Ph „paralizie”; cf. p a r a 1 i z e á 1 ă. PALARIZÁT v. paralizát 2°. PALARIZÍT v. paralizát 2°. PALĂŞCĂ s. f., pl. pălăşci AMD; GM/rar Vn, Bz, II „pălăria, discul de la floarea-soarelui”; cf. g ă m ă 1 í e1 1°... PALAVAGÍU v. palavragiu. PALAVRĂ vb. I intranz. AO, h. 134/rar Gj „a vorbi în somn; a aiura”; cf. árui á... PALAVRAGIÓS adj. AMD/rar TI „flecar, palavragiu”; cf. c o b z a r... PALAVRAGÍU adj. AO, h. 377/rar Gj „viclean”; cf. c â r c o t á ş... - var. palavagíu adj.; paravagíu adj. AMD, h.J>84/rar Tr. PĂLĂ s. f. 1° pl. péle AO, h. 453; AFLR/V1 şi prin Mh; AMD, h. 330; AFLR/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Cl, II şi rar Br, B.C.U..M. EMINESCU" IAŞI PALÁNG 10 PALOŞPÂNC If, Gr, TI; peli AO/rar Mh; AMD/prin Br, Cl, Cţ şi rar Ag, Vn, Bz, If, Gr, II, TI; păli AO/rar Gj, Mh; AMD/rar Br, TI „pale de fân”: Vine femeile şi strânge şi face clăile, péle, péle, aşa frumos AFLR/908; cf. b a s â m... 2° pl. pale AMD, h. 392/rar Bz, Br, TI „caier”; cf. c á i e r 1°... 3° AMD, Pl. 15O/rar Ph, Bz, II „lână de calitate superioară, cu firul lung; păr”; cf. c i c i c 2°... 4° pl. pále GO/rar Gj „trâmbă (de pânză)”; cf. c ă p ă t â i 6°... 5° AFLR/rar Gr „flacără mare; vâlvătaie”: Vâlvoare epála de foc/823; cf. bâlbătâi e... - var. 2° pélá s. f., pl. péle AMD, h. 392/rar Vn. PALÁNG v. palâncă 1°. PÁLE s. f. pl., în expr. a-i veni ~ GM/rar VI [d. cloşcă] „a-i veni cheful; a avea toane”. PALÍD adj., pl. palizi AO, h. 48/prin Gj, Mh şi rar VI, Ot; AMD, h. 26/Ct, prin Ag, Db, Ph, Ot, TI şi rar VI, Vn, Gl, Bz, Tr, Gr, II; pâliji AO/prin Dj şi rar VI, Gj „galben la faţă (din cauza unei boli)”; cf. ceri u2... - var. palit adj., pl. paliti AO, h. 48/rar Mh; AMD, h. 26/rar Ph, Vii, Br. PALIGVÍE s. f., pl. palig\>ii AMD/rar Bz „născocire, poveste; minciună”; cf. g o g 1 e â z ă 3°... PALÍNCÁ s. f. AO, Pl. 80/rar Mh; AMD, h. 360/rar Ag, Db, TI „ţuică dublu rafinată”; cf. b a s a m á c... PALÎŞ v. păliş 3°. PALÍT v. palid. PÂLIŢĂ s. f. GM/rar Ag „băţ lung şi subţire”: Moşu a pus mâna p-o pălită ş-a plecat după aia/677; cf. b é 1 d i e 2°... PALIU 1° adj., pl. palii, f. palie, pl. palii AO, h. 30, 3 l/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 14, 15/Ag, prin Tr şi rar Db, Ph, Ot, Gr; f. pl. palie AMD/rar Ag „saşiu”: E paliu, cu un ochi în grindă şi unu-n tindă AMD, h. 14/823; cf. a m e s t e c â ţ i... 2° adv. AO, h. 30/rar Ot; AMD, h. 14, 15/prin Ag şi rar Gr [d. modul de a se uita] „saşiu”; cf. a b r á ş 2°... 3° adj. AMD/rar Vn „aiurit, trăznit; într-o parte; prostănac”; cf. b a 1 a m ú t 2°... 4° var. panie adj. f., pl. panii AMD, Pl. 155/rar Ot [d. oi] „care obişnuieşte să se răzleţească de turmă”; cf. a n á t i m ă... - var. paniu 1° adj., pl. panii, f. panie, pl. panii AMD, h. 14, 15/Db, prin Tr şi rar Bz, Ot, Gr; 2° adv. AMD, h. 14/rar Db, Gr; parniu adj., pl. parnii, f. parnie, pl. parnii 1° AO, h. 30, 3 l/rar Mh. PALMĂ s. f. 1° pl. pălmi AO, Pl. 8/Gj, prin VI, Mh; AMD, h. 77/Bz, prin II şi rar Br, CI, Cţ „palme”; cf. 1 â b ă. 2° pl. art. pálmele, de-a ~ loc. subst. GM/rar Bz ,joc de societate la priveghi”: Se joacă do-a pălmele, înnumără, pune palmă peste palmă, înnumără pân’la a zecea, a de-a zecea cică „crai mă rog”, „ce te rogi?”, „ce ne-i porunci”, „sărută pă cutărică”/739; cf. p ă 1 m ú ş e 1 e, pălmuşoâră. 3° AMD, Pl. 114-115/rar Br, Gr „m u -ie r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 4° pl. pălme AMD, h. 664/rar TI „fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară; bulfeu”; cf. b u 1 f é i 1°... PALÓI s. m. AMD; GM/rar Cl, II „rasă de câini cu picioare scurte”; cf. bobi c1... PALOIÂŞ s. m., pl. paloiăşi AMD/rar Cţ dim. de la p a 1 o i. ' PALOŞ s. n. AMD, Pl. 173/rar Ag „unealtă de dogărie pentru prelucrat cercurile de lemn; ciumpei”: Spunea tata mare: „adu păloşu să crăp lemnu ăsta”/690; cf. călcătoâre 6°... PÂLOŞĂ adj. f. AMD, Pl. 160-16l/rar Cţ [d. oi] „cu lână creaţă, din rasa Palas”; cf. p a 1 o ş p â n c ă. PALOŞPÂNC adj. f., pl. paloşpănce AMD, Pl. 152, 160-16l/rar TI, Cţ [d. oi] PALTIN 11 PÁNÁ „cu lâna creaţă, din rasa Palas”; cf. p á 1 o ş ă. PALTIN s. m., pl. pâltini AMD, h. 423 MN/rar Ot „salcâm”; cf. d á f i n 1°... PALUŞCĂ s. f, pl. paluşti GD/rar Cţ; paliişci AMD/rar Cţ „căţea (de rasă) cu picioare scurte”. PÂMBLICĂ s. f., pl. pcimblici 1° AO, h. 283; 306/prin Mh, Dj şi rar Tr; AMD, h. 497/prin TI, Cţ şi rar Db, II; pámblice AO, h. 306/rar Ot; AMD/rar Cţ; pămblici AO/rar Dj, Mh; AMD/prin TI şi rar Cţ „panglică”; cf. b á n t ă~ 1°... 2° var. plantică s. f., pl. pkmtici AO, h. 286/rar Mh „dantelă îngustă (de fabrică)”; cf. m a n a t i z e. 3° var. pamblică s. f., pl. pcimblici AFLR/rar Cţ „tenie”. - var. 1° pamblică s. f., pl. pămblici AMD, h. 497; GM; TDM II; GD; AFLR/Db, Ph, Bz, Br, Tr, Cl, II, prin Vn, If, Gr, TI, Cţ şi rar Ot; pomblice AMD/rar Br; pambléle GM/rar Gl; pambrică s. f., pl. pambrici AFLR/rar Cţ; pangâlică s. f., pl. pcingâlici AMD/rar Cţ; panglică s. f., pl. panglicelvax Cţ; pantică s. f., pl. pantici/izr Ph; plambică s. f., pl. plambici/iăT Gr, CI; plantic s. n., pl. plcintice AFLR/rar Mh; plantică s. f., pl. plantice AO, h. 283; 306/Gj, Mh, Dj şi prin VI; plantici AO, h. 306; AFLR/Gj, Mh, Dj şi prin VI; AMD/rar Ph; plantigă s. f., pl. plantigi AO, h. 283; 306/rar Dj; plăntică s. f., pl. plantici AO, h. 283; 286; 306; AFLR/Mh, prin Gj şi rar Dj. PAMBLÍCA v. pâmblică 1°, 3°. PAMBLICIJŢĂ v. panglicútí. PAMBRICĂ v. pâmblică 1°. PAMBLIFCIOASĂ (4 sil.) adj. f. GM/rar Db [d. cânepă] „cu firul gros; fibroasă”;: Prea groasă [cânepa], pamblifcoâs-aşa, cum să spun/811; cf. băţăgănos 1°... PAMBRÍU s. n. AMD, h. 493/rar Ph „basma”; cf. b a s m â 2°... PĂMPĂ s. f. GD/rar Cţ „numele unui joc de copii: şotron”; cf. c 1 á s ă 3°... PANACOĂVĂ v. panacót 1°. PANACÓD v. panacót 2°. PANACÓT s. n., pl. panacoâte 1° GM/rar II; GD; AMD/rar Cţ „bucată lungă de lemn sau scândură cu forme scobite în care se pune la dospit aluatul de pâine”: Avem panacót lung aşa ca la brutărie şi punem câte şase pâini GM/842; cf. p i t á r 2°. 2° var. panacód s. n., pl. panacoade AMD, h. 461/rar Ag „lopată pentru pâine”; cf. c â r p ă t ó r 1°... - var. 1° conopâde s. f. pl. GD/rar TI; panacoâvă s. f., pl. panacoâve GD; AFLR/rar TI. PANAGHÍE s. f. 1° GM/prin Vn şi rar Gl, Br „parastas la patruzeci de zile după înmormântare”: Să face şapte pomeni la mort [...] de ţărână una, de trei zile una, de nouă zile una, de douăzeci de zile, pă urmă la patruzeci de zile una, să zice panagiie la patruzeci de zile/728; cf. cap 22°... art., în a ridică panaghia v. ridică 1°. 2° art. panaghia cápetelor GM/rar Vn „pomana din Joia Mare”: Joia de lângă Paşte să zice la noi Joia Mare, face pomană, zice că panagiia câpetelor/12S', capul dc panaghie v. cap 22°. PANAÍR s. n. GD/rar TI „târg, iarmaroc”: Ne duceam mai mult aşa de distracţii, cum să spune, la ... tanajir, cum zicea odată, era la Hârşova; era târg mare/886; cf. i a r m a 1 ó c. - var. tanair s. n. GD/rar Cţ. PANARAMĂ s. f. 1° pl. panarămi AFLR/rar Vn, Br „spectacol (de circ); comedie”. 2° în expr. a făce (pe cineva) de ~ AFLR/rar Cţ „a face de râs”: Eu am copilărit cu tat-tu, nu m-ăi face tu de panarámá/%9\ \ cf. m a 1 7°. PĂNĂ s. f., pl. pene 1° AMD, h. 302/rar Db, Ph „aripă (la păsări)”: Bate găina dán péne\ páná-i toată aripa/705; cf. â r i p ă 1°... PÁNÁ 12 PANCHIÓN 2° AO, h. 285/rar VI [la pl.] „broderii, cusături (pe mâneca iei)”; cf. b i b í 1 e... 3° AO, h. 600/Dj, prin Mh şi rar Ot; AMD, h. 605/prin Bz şi rar Db, Ph, II, Cţ „ştiulete de porumb înainte de a se dezvolta boabele; păpuşă”; cf. c h i c ă1 3°... 4° AMD; GM/rar II; GD/rar TI „spicul unor plante (porumb, trestie, stuf)”; cf. chică1 2°... 5°AO, Pl. 70/rar Mh „pănuşă”; cf. chică1 4°... 6° AMD, h. 317; GD/prin TI şi rar II „ţeapă la spicul cerealelor”; cf. ţ e á p ă 7°, ţ e á p c ă, ţ e p l i g ă 5°, ţ e p ú ş ă 11°. 7° AMD, Pl. 146/rar Ph, Ot „lopăţică de amestecat urda în timpul fiertului”; cf. b ă t ă ú ş 3°... 8° pl. péne de răcire AMD, Pl. 169/rar Ph „şanţuri (dispuse în formă de raze) pe suprafaţa pietrei zăcătoare a morii”; cf. ciocăni tură... 9° AO, h. 729/rar VI; AMD, Pl. 114-115/rar Ot, Tr „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n á r 3°... 10° AMD, Pl. 105-106/prin Ag, Ph şi rar Db, CI „crucea răşchitorului”; cf. b 1 á n ă 7°... 11° AMD, Pl. 106-107/rar Ag, Ph „fiecare dintre cele două braţe la vârtelniţă”; cf. b â t ă1 5°... 12° AMD, Pl. 134/rar Ag „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în formă de ic”; cf. c â r c é i 15°.. 13° AMD, Pl. 110-11 l/rar Tr „fiecare dintre cele două speteze aşezate pe braţele războiului, de care se atâmă vătalele şi spata”; cf. a j u t ó r 14°... 14° AMD, Pl. 112-113/rar Ph „fiecare dintre cele două braţe ale vătalelor”; cf. a n t c b r á ţ 2°... 15° AO, Pl. 132/rar Mh; AMD, Pl. 168/rar Ag, Bz, Ot „bucată de lemn folosită ca o pârghie la coborârea sau la ridicarea pietrei de moară”; cf. c a 1 5°... 16° AO, Pl. 137/Dj şi rar VI, Mh; AMD, Pl. 170/rar Tr „lama metalică, tăişul la bardă”; cf. b a r b ú r 1°... 17° AO, Pl. 137/rar Dj; AMD, h. 694/prin Vn, Tr şi rar Gl, Br, Ot, CI, TI, Cţ; peni AMD/rar Br, TI „ciocan special folosit la baterea cercurilor la butoaie”; cf. b a s c h i e 1°... 18° AO, Pl. 138/rar Dj; AMD, Pl. 172-173/rar Db, Tr; peni AMD/rar Vn „unealtă cu care se crapă lemnele pentru doage”; cf. c â r 1 á n 11°... 19° AO, Pl. 133/rar Dj, Mh; AMD, Pl. 173/rar Tr, II „unealtă cu care se crapă cercurile pentru butoaie”; cf. călcătoâre 6°... 20° AMD, h. 385/rar Tr „limbă la meliţă”; cf. b ă t â g... 21° AMD/rar Gr „spiţă la roata căruţei”; cf. n ă p 1 á t 3°... 22° AO, h. 651/rar Dj „placă metalică pusă la capătul de jos al leucei; pleviţă”; cf. b â n d ă2... 23° AO, h. 639/rar Gj, Mh; AMD, Pl. 57/rar VI „otic”; cf. c e c h é 1 1°... 24° AMD, h. 635/rar Tr, II „măsea la coasă”; cf. aducătiiră 2°... 25° AO, h. 634/rar Dj „brăţară la coasă”; cf. a 1 c â 10°... 26° AMD, h. 638/rar Db „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 27° AMD, h. 642/rar Cţ „brăcinar între coamele plugului”; cf. a j u t ă t ó r 2°... 28° AO, h. 667/rar Dj „chitonag”; cf. a r â c 1°... - var. 15° peáná s. f., pl. péne AO, Pl. 132/rar VI. PANC1, — interj. GM/rar Ot „cuvânt care imită mersul anevoios”; cf. ş t e 1 e á p. PANC2 adj., pl. panci, f. pâncă, pl. pânce AO, h. 30, 3 l/rar Dj „saşiu”; cf. a m e s t e c á ţ i 1°... PANCHIÓN (2 sil.) adj., pl. panchióni, f. panchioáná, pl. panchioáne AO, h. 30, 3 l/rar Dj „saşiu”: E bakón, c-un ochi în baltă şi cu unu-n slatină AMD, h. 14/756; cf. a m e s t e c á ţ i 1°... PANCHÍU 13 PAPORNIŢ - var. bachión (2 sil.) adj., pl. bachióni, f. bachioáná, pl. bachioáne AMD, h. 14, 15/rar VI, Ag. PANCHÍU adj., pl. pcinchii, f. panchie, pl. panchii, AMD, h. 14, 15/rar Ag „saşiu”; cf. amestecâţi 1°... PÂNCOŞ s. n. AMD, h. 472/prin II şi rar Db, Ph, Cţ, jumări de ouă, omletă”; cf. friptură 1°... - var. pâncuş s. n. AMD, h. 472/prin Br şi rar II, Cţ. PÂNCUŞ v. pâncoş. PANDÁ v. depandá. PANDAÓCHI adj., pl. pcindcióchi, f. pandaoáche AO, h. 30, 31/rar VI; AMD, h. 14, 15/prin VI şi rar Ag „saşiu”; cf. amestecâţi 1°... PANDELÂŞUL s. n. art. GD/rar TI „numele unui dans popular”. PANDÉLÁ s. f., pl. pandéle AFLR/rar Br „drapel; steguleţ”: Când a venit d-aicea inamicu, tot satu s-a dus cu pandéle albe/738. PÁNDERE, în ~ loc. adv. GM/rar Db „împânzind locul; împrăştiat”: Gonacii [...] dă tomna pă dăparte-ncolo-şa, in pândere, unu colo, unu colo, unu colo/711. PANERLJŢ s. n., pl. paneritţe GM/rar Bz dim. de la paner. PANGÂLÎCĂ v. pâmblică 1°. PÁNGLICE v. pâmblică 1°. PANGLICUŢI s. f. pl. AMD, h. 497/rar Vn „panglicuţe”. - var. pambliciiţă s. f., pl. pamblicuîe AMD, h. 497/rar Db, If; GD; AFLR/rar Cţ. PANÍU v. paliu 1°, 4°. PANTALÉR s. n., pl. pantalére AMD, h. 182/rar Db „zăvor (la uşă)”; cf. c ă 1 ú ş 22°... PANTALOÁNE s. n. pl. GD/rar TI „pantaloni”. PANTAZÍU adj., pl. pantazii AMD, h. 14/rar VI „saşiu”; cf. a m e s t e c á ţ i 1°... PANTĂ v. bântă2 5°, 10°-12° PANTÎCĂ v. pâmblică 1°. PANŢ s. n., pl. pânţuri 1° AO, h. 649/rar Dj „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... 2° AMD, h. 635/rar VI „măsea la coasă”; cf. aducătiiră 2°... PANŢACHI0R (3 sil.) adj., f. panţachioârâ AO, h. 30, 31/rar Dj „saşiu”; cf. a m e s t e c á ţ i 1°... PÂNZĂ v. păiiză 1°. PAPAINÓC s. n. AMD, Pl. 144/rar Ot „balmoş”; cf. b á 1 m o ş... PAPAINÓG s. m., pl. papainógi GM/rar Bz „păpădie” [?]; cf. t a t i n a. PAPALÉG s. m., pl. papalégi AMD, Pl. 140/rar Gr „tulpină (uscată) de porumb fără foi”. PAPARĂDĂ s. f., pl. paparăzi AO, h. 279/rar VI, Gj; AMD, h. 472/rar Cţ , jumări de ouă, omletă”; cf. f r i p t ú r ă r... PAPARA s. f., pl. papări 1° AMD, h. 472/rar Cţ, jumări de ouă”; cf. f r i p t ú r ă 1°... 2° var. păpâră s. f. GD/rar TI „mâncare din pâine uscată muiată în apă îndulcită, servită mirelui la nuntă”. 3° AMD, Pl. 144-145/rar Tr „bulz”; cf. b o ţ 1°... 4° AMD, Pl 146/rar Ag ,jintiţă”; cf. c o r á s t r ă 2°... PÂPĂ s. f. 1° AO, Pl. 124/rar Gj „bulz”; cf. b o ţ 1°... 2° AO, Pl. 117/rar Dj; AMD, Pl 96/rar Db, Ot, Cţ; ~ domneâscă AMD/rar Ot ; ~ regală AO/rar Ot; AMD/rar Tr „lăptişor de matcă”; cf. 1 â p t e 2°... 3° AMD, Pl. 97/rar Ot; ~ de albină AO, Pl. 117/rar Dj; ~ pentru albine AMD/rar Db „păstură”; cf. p ă s t ú r ă 2°. PAPÉRCÁ v. poghirc 2°. PAPÓN s. n., pl. papoâne AO, Pl. 124/rar Mh „bulz”; cf. b o ţ 1°... PAPORNIŢĂ s. f. TDO/rar Dj, Ot „coş împletit din papură”; cf. ş o v á r c ă, ş o v á r n i ţ ă. PAPÚC 14 PÁRÁ PAPÚC s. m., pl. papúci 1° AO, Pl. 38; AFLR/rar Mh, Dj; Ag „pantof’: Au încălţăminte bună, bocanci buni, papúc buni AFLR/679; cf. c o n d ú r... 2* GM/rar VI, Tr „gheată”; cf. b o t i n. 3* AO, h. 73 l/rar Ot; GM/rar Tr [mai ales la pl.] „iepe la războiul de ţesut; tălpigi”; cf. b 1 â n i ţ ă 3°... 4° GD/rar Cţ „tobă preparată în cecul porcului”; cf. b a b i c... PAPUCÁR s. m., pl. papucárí AMD, h. 589 MN/rar TI „cizmar'’; cf. c i u b o t á r... PÁPULE s. m. voc. AFLR/rar Ag „formulă de adresare către un bătrân”; cf. bât1 2°... PAR1 s. m., pl. pari 1° AO, h. 628/prin Dj, Ot şi rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 55/prin Tr şi rar VI, Vn, Bz, Ot, II, Cţ „prepeleac (la claia de fân)”; cf. c 1 e n c i 2°... 2* AMD, Pl. 62-63/rar Bz, CI „sul cu ajutorul căruia se fixează fânul în căruţă”; cf. a n g á ş 2° .. 3* AMD, Pl. 72-73/prin VI şi rar Ph „arac (la vie)”; cf. a r á c 5°... 4° AO, h. 636/rar Dj, Ot; AMD, h. 638/rar Cţ „butucul nicovalei”; cf. bucium 4°... 5° art., ín expr. a bâte párul AMD/rar Ph; a púne párul AO/rar Dj, Ot; AMD/rar Ot „a întemeia o aşezare, un sat”: Bunicu bunicului meu a pus păru aici; a fost unu Radu şi a pus păru şi-a spus că să fie comuna Radomir AO/988; cf. î n f o r m â... PARJ v. páhár PARÁ s. f.. pl. parale 1° GM/rar Tr „bănuţ la ou”: cf. b a n... 2* AMD, h. 86/rar Tr ,/otula genunchiului”; cf. b i 1 ă... PARACHEÁN (3 sil.) adj. AMD/896 „din Parachioi (fosta denumre a localităţii Bineasa)”: Limbaju nostru paraXăn/896. PARADÂISĂ s. f.. pl. paradáise AO. h. 464/prin Mh „pătlăgea roşie”; cf. bimbi 2°... - var. paraidîsi (3 sil.) s. f. pl. AO, h. 464/rar Mh; piridâie s. f AFLR/rar Mh; părădâisă s. f., pl. părădăise AFLR/prin Mh; pirădâiste s. f., pl. părădâiste AO; AFLR/rar Mh; prădâisă s. f., pl. prădâise AO; AFLR/prin Mh; prădâistă s. f., pl. prădâiste AO; GO/rar Mh. PARA1DÁSI v. paradâisă. PARAISTÁS (3 sil.) s. n., pl. paraistásuri GO/prin Gj, Mh şi rar VI „parastas”; cf. c a p 22°... - var. paristás s. n., pl. parisíáse GO/prin Gj. PARALÍU adj. AO, h. 134/rar Ot „care aiurează; aiurit”. PARALIZAT adj. 1° AMD, h. 116/rar Db, Tr, Gr; ~ la cap AO, Pl. 12/rar Dj; ~ la créieri AMD/rar Gr „nebun”; cf. a i u -rá t i c... 2° var. palarizát adj., pl. palarizâţi, f. palarizátá, pl. palarizáte AMD, h. 116/rar Ph „bolnav de paralizie”; cf. n e s i m ţ i t. - var. 2° palarizit adj., pl. palariziţi, f. palarizită, pl. palarizite AMD, h. 116/rar Db. PARALIZEÂLĂ s. f. GM/rar Gr „paralizie”; cf. p a 1 a r i z i e. PARALOGÍE s. f. GM/rar Ag „născocire, minciună” [?]: Aude câte o paralogiie dân lumea largă, c-a făcut atâtea kile dă brânză/674; cf. g o g 1 e á z ă 3°... PÁRÁSÁN s. n. AMD, h. 202/rar TI „un fel de muşama groasă din care se făceau pe vremuri (în Moldova) saci de scos apa din fântână”. PARASCHÍVÁ s. f., pl. paraschive AMD/rar Tr „pasăre de pădure, mai mică decât porumbelul, cu pene negre şi galbene; stmrz” [?]. PARAVAGÍU v. palavragiu. PARAVÁTICÁ adj. f. GM/rar Tr „rea de gură; certăreaţă”; cf. s c a n d a 1 a g i ó s. PARA s. f, pl. pére AMD, h. 415/rar Ag, Db, Ph; ~ de brad GO/rar Gj; AMD/Ag, prin VI, Ph şi rar Db „con de brad”; cf. castravéte 1°... PARÂM 15 PARMALÁC PARÂMĂ s. f., pl. parâme 1° AMD/rar Cţ „frânghie groasă de cânepă”; cf. f r â n g h e... 2° AMD, h. 204/rar Cţ „prăjină de care se atârnă găleata la cumpăna fântânii”; cf. b é 1 d i e 1°... PARANG v. părangă 1°. PARÂNGĂ v. părângă 2°. PARCA v. parcâlă 2°. PARCAGÍU s. m. GM/rar Ph „paznic la un parc de maşini sau de materiale”. PARCÂLĂ s. f., pl. parcále 1° AMD, h. 674/rar Vn „gard mobil din nuiele împletite (la stână)”; cf. a r c á c i 3°... 2° var. parcá s. f., pl. parcále AMD, h. 662/rar CI „cadru din lemne aşezate longitudinal şi transversal peste loitrele carului, pentru a-i spori capacitatea”; cf. a n g â ş 1°... PARCEÁ s. f., pl. parcéle 1° AMD, h. 319; 384; 614; GM/prin Db, Gr şi rar Ph, Ot, CI, Cţ „parcelă”; cf. f i t a r â... 2° AO, h. 514/rar Tr; AMD, h. 405/rar Ag „(bucată de) teren despădurit”; cf. curăţătiiră 1°... 3° AMD, h. 193, 194; GM/prin Db şi rar Ag „draniţă de mărime mijlocie, în raport cu şiţa şi cu şindrila”. 4° AMD, h. 219 MN/rar Cţ „ciob, hârb”; cf. c i o b 2°... PARCÉL s. n. AO, h. 514/rar Dj (bucată de) teren despădurit”; cf. c u r ă ţ ă -tură 1°... PARCELÁ vb. I tranz. GD/rar Cţ „a tăia în bucăţi o pasăre, un porc; a tranşa”: [Pasărea] o tai frumos cu cuţitu, parcelâşt! frumos cum parcelâşte din bătrâni GM/864; cf. b u c ă t u r i... - var. parcelí vb. IV tranz. şi refl. pas. GM/rar Cl.^ PARCÉLE v. paceá 1°, 3°. PARCELÍ v. parcelă. PARDÁF s. n., pl. pardáfuri AMD, Pl. 162; GM/rar Bz „scândură tăiată de la marginea buşteanului; lătunoaie”; cf. b r â c u r i 1°... PARDOSĂLĂ v. pardoseală 2°. PARDOSEĂLĂ s. f. 1° AO, Pl. 128/rar Gj „podul roţii la moara de apă”; cf. căptuşeâlă 1°... 2° var. pardosălă s. f. AMD, Pl. 162/rar Ag „scândură cu care se căptuşeşte ulucul morii”; cf. 1 ă t u r ó i 8°. PARFÍA, din ~ loc. conjuncţ. GM/rar Tr „din cauza, din pricina”: Asta e dân parfiia la ciuşme lile-astea. Cic-ar fi fost odată un moşier şi la semnat, cum să spun eu, s-a-nceput aşa o literă cu dî... şi din parjio-aia i-a pus numele Dracea/782. PARISTÁS v. paraistăs. PARLÁC s. n., pl. parîâce AMD, h. 319/rar Db, Ot „postată (de teren)”; cf. c o á d ă 17°... PARLAGÎCĂ v. platageá. PARLAGÍU s. m., pl. parlagii AMD, Pl. 5-6/rar Ag, Ot, Tr„măcelar”; cf. c a s á p. PARLĂNGINĂ v. patlâgină. PARMÁC s. n., pl. parmáce 1° AMD, h. 637; GM/rar Br „nuia încovoiată ataşată la coasă pentru ordonarea brazdei”: [Pentru grâu] se facea coasele cu nişte coame, ...alţii spune parmáce. în două feluri se denumesc astea: parmáce sau coame/754; cf. a 1 e r g ă t o á r e2 5°... 2° var. părmâc s. m., pl. părmâci AMD, h. 197; 199/rar Ot „par sau stâlp de susţinere (la gard)”; cf. b á b ă 13°... 3° var. pârmăc s. m., pl. pârmâci AFLR/rar VI „arac (pentru vie)”; cf. arâc 5°... - var. 2° părâmâc s. m., pl. părâmâci AMD, h. 197; 199/rar VI; părnâc s. m., pl. párnáci AMD, Pl. 135/rar VI; pârmâc s. m., pl.pármáci AO, h. 214/prin VI şi rar Gj: AMD, h. 199/rar VI. PARMALÁC s. n., pl. parmalâce 1° AMD, h. 174/rar Ph, Cl, II „pridvor”; cf. f â ţ ă 2°... 2° AMD, h. 174/Db şi rar Tr, Gr, CI, II; parmalâcuri/rar Ph „gard la prispă”; cf. duvâr 1°... PARMALÚC 16 PASTRAMAGÍE - var. 1° parmalúc s. n., pl. pannalúce GM/rar II. PARMALÚC v. parmalác 1°. PARNÍU v. palíu 1°. PAROFÍE s. f., pl. parofii AFLR/rar Bz „parohie”. PAROLA vb. I intranz. GD/rar Cţ „a paria”. PARPALÎŢĂ v. părpăriţă 1°. PĂRPĂRIŢĂ v. părpăriţă 1°, 2°. PARPITÁ vb. I intranz. AMD, h. 63/rar Db „a palpita”. - var. perpitá vb. I intranz. AMD, h. 63/rar Db. PARSÉCHI s. n., pl. parséche AMD, h. 227/rar Ph „dulap de bucătărie”; cf. 1 á v i ţ ă 3°... PARTAL s. n. AFLR/rar Vn „bucată, porţiune”. PARTE s. f. 1° în expr. a púne ~ {cuiva) GM/rar Ph „a fi de partea (cuiva); a susţine (pe cineva)”: Am avut un frate cu mine la horă şi mi-a pus párté [să nu mă certe]/701. 2° în expr. a umblă într-o ~ TDM I/rar Tr [fig.] „a încălca fidelitatea conjugală; a-şi înşela partenerul”: Fata s-a-nvăţat cu el, are şi ei o fetiţă... mai umblă el de tot cam într-o párté aşa niţel, da ce să-i mai faci?/782. PARTIZÁ vb. I tranz. GM/rar Tr; GD/rar Cţ „a repartiza”: Ne partizáse pe noi la grupe GM /807. PARŢOÂLĂ s. f., pl. parţoâle GM/rar CI „preş”: [La câmp] ne-aştemeam şi noi paie sau o parţuâkî, o ghebă, ce-aveam şi noi, şi ne culcam/863; cf. f o i ţ ă 4°... PARŰLA, la ~ loc. subst. GD/rar Cţ „numele unui joc de copii”. PAS1 1° s. n., pl. păsuri AO, Pl. 9/rar VI. Mh, Dj; AMD, h. 83 MX/prin Db şi rar Ag, Ph, Br, Ot, If, TI „paşi”; în pas loc. adv. GM/rar Ag „la distanţă de un pas”: Alţii lăsa [porumbii] dacă era deşi, mai în pas, ştii, c-aşa-i spunem noi/690; cf. p ă ş i t ú r ă; a da pas (cuiva) AMD/rar Db „a da răgaz; a păsui”. 2° s. m., pl. paşi AMD, h. 373/rar Ph „omidă”: Paşi [sunt] nişte viermişori, merg adunându-se/714; cf. c o t ă r1 3°... - var. 1° paş s. m., pl. paşi AO, Pl. 9/prin Mh. PAS2 v. păs 2°. PAS3 v. spaţ 1°. PASÁ vb. I refl. GM/rar Ot „a se tasa”: Să neteza pământu, să pasă el cum... în voia sa pământu/775; cf. împ ănă2°... PASĂRE s. f. 1° pl. păsări AO, h. 426/Gj, prin Mh şi rar VI, Dj „păsări”. 2° pl. păsări AMD, h. 440/prin Ag şi rar Ph, Ot „vrabie”; cf. brabeţoăică 1°... - var. 1° pásere s. f., pl. păseri AO, h. 426/prin Mh şi rar Gj. PASERE v. păsăre 1°. PASTÁLE s. pl. GM/rar Gr „teancuri din foi de tutun”; cf. b e r b é c 2°... PASTATÚTÁ adj., tămâioâsă ~ AMD, Pl. 86-88/rar Ph „soi de struguri cu bobul alb”. PASTĂ1 s. f., ~ regălă AO, Pl. 117/rar VI „lăptişor de matcă”; cf. 1 ă p t e 2°... PASTĂ2 v. păstâie 4°. PASTEÁ s. f., pl. pastele AO, h. 132/rar Mh; AMD, h. 98/rar Ag, Ph, Vn, Bz, Gr „pastilă”; cf. a s p i r i n ă... - var. pastélá s. f., pl. pastele AO, h. 132/rar Mh, Dj; AMD, h. 98/rar Ag, Db. PASTÉLÁ v. pasteá. PASTÉLCÁ v. pistâlcă 1°. PASTELÍ vb. IV tranz. GM/rar Gr „a aşeza foile de tutun în p a s t a 1 e”: [Tutunul] înainte-1 faceam păpuşi, îl legam, da acu nu să mai face păpuşi, nu să mai leagă, dăcât îl pastelím. II întindem aşa frumos, îl punem la teanc [...] şi-l ducem la depozit/821. PASTILÎNĂ s. f. GM/rar Db „plastilină”. PASTRAMAGÍE s. f. AMD/rar Cţ „cameră specială în care se prepară pastrama”. PASTRÚNGÁ 17 PAT PASTRÚNGÁ v. postrúngá 1°. PAŞ v. pas 1°. PA3ADÉRCÁ s. f. AMD, h. 360/rar Db „ţuică de calitate superioară care curge la începutul preparării”; cf. b a s a m á c i°... PAŞAPORGÎU s. m. GD/rar Cţ „persoană care aparţine ca cetăţenie altei ţări şi care se legitimează cu paşaport”; cf. paşaportâr. PAŞAPORTÂR s. m., pl. paşaport ári GD/rar TI „persoană care aparţine ca cetăţenie altei ţări şi care se legitimează cu paşaport”; cf. p a ş a p o r g i u. PÂŞTIUL (2 sil.) s. m. art. GM/rar Tr ,JPaştele”: La Paşti, când vine Paştiu, roşâm ouă/799. PAT s. n., pl. páturi 1° AMD, h. 212; GM/rar Ot, If „bancă de lemn la drum, în faţa gardului; laviţă”: Aveam la poartă şi eu, să mai şedea un creştin mai bătrân, şedea p-o laiţă, p-un pat GM/854; cf. b á n c ă 2°... 2° AO, h. 624/Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar VI; AMD, h. 627/Tr, prin Db, Ph, If, Gr, CI şi rar VI, Ag, II, TI, Cţ „aşternut sub claia de fan”; cf. a ş t e r n ú t 2°... 3° AO, h. 653/Dj şi prin Mh; AMD, h. 662/rar Gr „ramă formată din lemne aşezate de-a lungul şi de-a latul peste loitre, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 4° GO; TDO/rar VI, Gj „suport din scânduri; raft, poliţă”: La cuptor face trei... două páturi\ după cum are cărămide de multe [de ars] TDO/915; cf. c u i é r 2°... 5° GM/rar Ag „pod de scânduri de unde se aruncă pământul, la săpatul unui puţ, de la un nivel la altul; schelă”: Ajunge jos acolo [la fundul puţului], face nişte páturi d-azvârlire a noroiului de la... de-acolo/688. 6° AO, Pl. 134/rar Mh „targă de cărat diverse materiale”; cf. i a t â c 3°... 7° AO, h. 509/prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 399; Pl 107/prin Gr şi rar Db, Ot, Tr „partea de jos, mai masivă, care asigură stabilitatea sucalei”. 8° AMD, Pl. 107/Db, Tr, prin Bz şi rar Ag, Ph, Bz, Ot, Gr, CI „trepiedul pe care este aşezată vârtelniţa”; cf. b u t 8°... 9° AMD, Pl. 105-106/rar Gr „crucea răşchitorului”; cf. b 1 â n ă 7°... 10° AMD, Pl. 109-110/rar Ph, Vn, CI „partea de jos a războiului formată din cele două tălpi”; cf. c o r p 3°. 11° AMD, h. 334/prin TI şi rar Br, Tr, Cţ „c a r â m b u 1 greblei”; cf. c o â r d ă1 9°... 12° AMD, h. 66l/rar TI „pod la căruţă”; cf. a ş ternút 3°... 13° AO, h. 652/rar Gj „codârlă la căruţă”; cf. c á p r ă 12°... 14° AMD, Pl. 61/rar Ph „crucea din faţă la căruţă”; cf. c â n t ă r á ş 2°... ’ 15° AMD, Pl. 57-58/rar Db, Cţ „parte a rotilelor pe care se sprijină grindeiul la transportarea plugului”; cf. c ă p ă ţ â i e... 16° AMD, h. 654/rar Ph „vârtej la căruţă”; cf. b a i g i c... Î7° AMD, h. 250 MN/rar Gr „oplean”; cf. c h i n g ă 2°... 18° AMD, h. 63/rar Db, CI „partea de jos a jugului”; cf. d a m a c s i e... 19° AMD, h. 638/rar Db „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 20° AO, Pl. 13l/rar Mh „scobitura în care sunt aşezate pietrele morii”; cf. o b ó d 6°... 21° AO, Pl. 129/rar VI „platforma morii pe care se pun sacii şi pe care stă morarul când toarnă în coş”; cf. p o d 8°, p o d e á 7°, p o s â d ă 4°, p o s t a-mént 3°. 22° AMD, h. 690/rar Tr „scaun de cioplit, de înspiţat”; cf. boc1 3°... 23° AMD, Pl. 179/rar Tr „vatra în care ard cărbunii la fierărie”; cf. c ă m i n 3°... 24° colect. AMD, Pl. 71/rar Db „copiii la viţa de vie” [?]; cf. c o p i 1 i t ú r ă 1°... PĂTA 18 PATRU PATA, - chiuta inteij. AFLR/rar TI „utMC-pleosc; jap": Batc-1. dă-i,páta íúta\ dă-i bătaie Iu naşi-so/878. PATÂŞC s. f, pl. pâiăşii 1* AMD, h. 243; GD*prin TI; pátájte AMD/rar TI; pâtăşci nr TI „platformă, ramă din lemne aşezate de-a lungul şi de-a latul peste loitrc. pentru a spori capacitatea căruţei”; cf a n g á ş 1°... 2" var. patişi s. f. pl. GM/rar Br „platforme (din lemne), legate de tractor, cu care se cară snopii de coceni”: Le scoate [tractoarelor] discurile-alea de jos şi pune nişte lemne lungi de brad pă ele şi să faci... le spune patăşi, şi acolo pui câte un... aproape un hectar de ciocani [...] PatăşitA spune la ce să căra ciocani/741. 3* var. pitişi s. m. pl., in ~ loc. adv. AFLR/rar Dj „mod de a construi pereţii unei casc, folosind pentru fixarea tencuielii o reţea de beţe bătute peste bârne": [Casa] o facem în contrafîse [...] iar dacă nu, o facem in păiâşî982. - var. 1° pitişci s. f., pl. pălăşh AMD. h. 243; 248/prin TI; pătâşte/rar TI. PÁTÁ s. f. 1* peţi AO, Pl. 37/prin VI şi rar Mh, Gj, Dj; AMD, h. 480 MN/rar VI. Tr. Ci „pete”; cf. m â n j é a 1 ă 3°... 2* pl. péle AO, h. 50 pnn Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 27/pnn Db, Ph, Gr şi rar Ag. Tr; péte négre AO/rar Dj; péte de óuá de curci rar Mh [mai ales la pl.] „pistrui"; cf. b r é z c:... 3* pl. péie AMD, h. 54/rar VI, Ag, Ot „aluniţă”, cf a I u n c I... var 1° peăti s. f, pl. péle AMD. h. 480 MN pnn Bz, Br şi rar Ph, Cl, II, Cţ. PAT AŞI v patişci 2* PATCRÍLCÁ s. f GD'rar TI „plasă la vintir” [’] După cc facem vintiru-ăsta, întindem aşa c din gura lui, el vine rotund, din gura lui întindem o setcă, o plasă aşa care-i vpune patcnhâ MA. PATE vb III GD rar Cţ „a păţi; a pătimi”: [Şerpii] ăştia cel puţin in fiecare a am de-a pate cu ei/895; cf d u r ă 1*... PATlC v batice PATIMĂ s. f. AMD, h. 115/rar Bz „epilepsie”; cf. a n e m i e 2°... PATÍN s. n., pl. patine GD/rar TI „patină"; cf. p i s i c ă 2°. PATLAGE v. platagei. PATLÂGINĂ s. f, pl. patlágine AMD, h. 425/T1, prin Vn, Tr şi rar VI, Ag, Gl, Bz, Br, Gr, Cl, II, Cţ; patlágini AO, h. 537/rar Ot, Tr „pătlagină"; cf. c o á d ă 30°... - var. padlágini s. f., pl. padlágini AO, h. 537/rar Ot, Tr; AMD, h 425/prin Bz, Br şi rar Ag, Db, Tr, TI, Cţ; paglăgină s. f. AMD/rar II; paligini s. f., pl. palágini AO/rar Dj; AMD/prin Tr şi rar VI, II; parligini s. f. AMD/prin Cl, II şi rar Ph, Bz; pădligini s. f., pl. pădlâginUW, prin Tr, CI, Cţ şi rar Db, Vn, Gr; piligini s. f., pl. pălâginUrar TI; pirlingini s. f., pl. părlângini/Db, prin Ph şi rar Vn, Bz, If, II; pitligici s. f./rar Ot; pitligină s. f./rar Ot; pfirligini s. f./rar Db; platágini s. f„ pl. platágine AO/V1, Dj, prin Gj, Ot şi rar Mh; platágini AMD/prin Ag şi rar VI, Db, Ot, Tr, Gr; plătâgini AO/rar VI, Mh; plitigini s. f., pl. plătâgini AO/Gj, Mh, Dj şi prin VI; AMD/prin Ag, Tr şi rar Gr, Cl; plátágine AO/rar VI, Gj, Mh, Dj; plătâgini/nr VI, Gj, Mh, Dj; plitinjini s. f„ pl. plálánjini/rai Gj, Mh; plálánjine/rai VI; plitigini s. f. AMD/rar Ot; plotigini s. f., pl. plotágini AO/prin Mh; plotáginelm Mh; plolăgini/TUT Gj, Mh. PATRA vb. I tranz. AMD/rar Vn „a fasona un lemn în patru muchii”. PATRAIlfE s f. AMD/rar Gr „patriarhie”. PATRÓN s. n„ pl. pairoáne AMD, h. 564/rar Ag „cartuş; glonţ”; cf. b r e n Í c... PATRONÂŞ s. m., pl. patronări AFLR/rar Br dim. de la patron („proprietar al unui local”): A dat-o [pe fată] la patronaj, că era patronaj în BrăiULT738. PÁTRL num. caid., în a mérge In ~ AO, h. 17l/prin Mh şi rar Gj [d. copilul PATRUZÉCILK 19 PÂCÂNEÂŢĂ mic] „a merge de-a buşilea; a se târî”; cf. bau 2°... PATRUZÉCILE s. pl. art. GO/rar Mh „colăceii, pâinişoarele (în număr de patruzeci sau patruzeci şi patru) date de pomană”: Dacă are pomana făcută, nu-i mai face, şi-i face patruzăăle: patruzeci de pitişoare, patruzăşipatru de pitişoare/967. PAŢACHÎNI s. pl. AMD, h. 411; GM/rar Br, CI „arbuşti ţepoşi; mărăcini”: Era grăpi de fier, care-avea dă fier, de fier, care-avea dă mărăcini, dă mărăcini. Dă pciţcilani d-ăştia/868; cf. t â r t á n 1°. PAÚNJEN v. păiânjen 1°. PĂUNZĂ v. păiiză 1°. PÁUS s. n., pl. pălise 1° GM/rar Br „colac mare care se facea, conform obiceiului, de Anul Nou”: Pă timpu ăla să facea colaci în tăvale mari, care să numea păuse, să facea... la fete şi, când vineau flăcăii, colinda şi p-ormă scotea colacu-ăla care se numea păus, îl ura şi-l lua flăcăii păusu-dXdJlSA. 2° var. apáus s. n. GD/rar TI „vin amestecat cu ulei, cu care preotul stropeşte mortul”: [Pe mort] îl îngrop-acolo-i dă drumu-n groapă-i spune căpacu şi stropeşte cu apăusl, cu vin şi cu undelemn deasupra/871; cf. i s ó p. - var. 2° apáust s. n. GD/rar TI. PAUZA vb. I intranz. AMD, h. 377/rar Ph „a face pauză; a se odihni”; cf. odihni 1°... PAUZĂ1, în ~ loc. adv. GM/rar Db „cu pauze, cu întreruperi; intermitent”: Ia gomişti şi-i aduce, şi-i cântă. Aşa în păuză\ mai cântă, mai stă... /816. PAUZĂ2 v. păiiză 1°. PĂVĂ s. f., pl. păve AMD, h. 476/rar Bz „broderie la umărul iei; altiţă”; cf. altiţă2°... PAVICLEÁN adj., pl. pcivicléni AMD, h. 584/rar Cţ „viclean”; cf. c â r c o t á ş... PAVÎŢ s. AO, Pl. 84; GO/rar Mh „viţă de vie”: Fata moşului... a dat... de-un păviţ. Ş-a spus păviţu că „curăţă-mă şi pe mine, că când oi întoarce, oi mânca struguri GO/946. PAZĂR s. n., pl. pcizăre AMD; GD/rar TI, Cţ „târg, piaţă (de vite)”; cf. o b ó r 10°... ; art. a fáce pazárul AMD/rar Cţ „a face târgul; a se înţelege”; cf. a d ú c e 2°... - var. păzâr s. n. GD/rar TI. PAZÍE s. f., pl. păzii AMD, h. 187; GM/rar Db, Ph, Vn, Bz „parte a podului, sub streaşină”: Face pazi/-aia pă margine, un rând dă scândură, ştiţi dumneavoastră, ca să vină căpriorii puşi pă... pă scândur-aia GM/711;cf. a p 1 e c ă t o á r e 5°... - var. bazie s. f., pl. bazii AFLR/rar II. PÁZNIC s. m. şi n., pl. păznici AMD, Pl. 17l/rar Ph; păznice AO, Pl. 136, 137/rar Mh „compas folosit la dogărit şi la rotărit”: [Doagele le măsurăm] după păznicu-ăla sau compas, că-i zice şi aşa şi-aşa AO/947; cf. c â p r ă 8°.... PÁZURI s. pl. GD/rar TI „încheieturi la scândurile bărcii”. PĂĂRIJŢ s. n., pl. păăruţe AMD, h. 242 MN/rar Gr dim. de la p a a r. - var. păriiţ s. n., pl. părute AO, h. 253/rar Ot; AMD, h. 242 MN/rar Tr, Gr. PĂBLĂGII s. pl. GM/rar Br „buruieni (mari)”; cf. b ă d ă d ă n i i 1°... PĂCĂ vb. I refl. AFLR/rar Gr „a se împăca”; cf. î m p ă c â 5°. PĂCĂCIIJNE s. f. GO/rar Ot; GM/rar II „obicei conform căruia, joi sau la o săptămână după nuntă, socrii mari şi cei mici se vizitează între ei”: [La o săptămână după nuntă] îi chema pă socrii cu băiatu la fată, părinţii, zicea că-i un fel de păcăciine\ cf. c á 1 e 3°. - var. păciiine s. f., în a se dúcé ~ GM/rar Tr „a face vizita numită ~”; cf. cinste 3°... PĂCĂNEĂŢĂ s. f. GM/rar Br „clopoţel”: Eu mergeam pă drum înainte, în urma mea auz păcăneăţa lor [=a cârlanilor], vine după mine/737; cf. c 1 ope ţ i c ă... PÁCÁNITOÁRE 20 PÂFÂNI PÁCÁNITOÁRE s. f., pl. pácánitóri AMD, h. 650: GM/rar Br, Gr „cerc de metal la căruţă între umărul osiei şi roată, având rolul de a atrage atenţia în timpul mersului": Pácánitóri la căruţă, care mergeai [...] roatili şi păcăne, face pac-pac-pac [...] să-i audă căruţa păcănind GM/831;_cf. c apác 15°... PÁCÁRÍ vb. IV intranz. GM/rar Br fd. căruţa cu p ă c ă n i t o a r e] „a face zgomot, a suna”: Când l-a apucat [...] lupu pă mânz [...] a tras de el. Şi căruţa a pácárit/751. PÁCEÁ v. paceá 1°. PÁCÉSI s. pl. AMD, h. 388/rar Ag „cânepă de calitate inferioară; câlţi”; cf. buc i... - var. peccşi s. pl. AFLR/rar Ag. PÁCIOÁNTÁ s. f. GM/rar Ot „obicei conform căruia, joi sau la o săptămână după nuntă, tinerii căsătoriţi fac prima vizită la părinţii fetei”: La părinţii miresii să ducea cum era joi sau duminica ailantă. Păcgăntă îi zicea, păcuânta că zicea că să duc păcucintâ să-mpece cu ei/769; cf. c á 1 e 2°.. PÁCILNE v. păcăciiine. PÁCŰI s. n., pl. pácúie AMD, h. 41 l/rar Cţ „zăvoi”; cf. c h i c i u... PĂCURAR1 s. m., pl. păcurari AO, h. 417/Mh şi rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 286/prin Ag, TI şi rar Db, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ „cioban”: Păcurar [este] un cioban mai destoinic AMD/887; cf. b a c i 3°... PĂCL’RĂR2 s. m., pl. păcurari 1° AO, h. 417/crt.; AMD, h. 286/crt. „persoană care umbla prin sate şi vindea păcură”. 2° AMD, h. 286/rar Db „petrolist”. 3° AMD. h. 286/rar Ph „vas în care se păstrează păcură, dohot”; cf. d i h ó r n i t ă 3°... PÁDÍNÁ v. pâdină 3°. PÁDINEÁN s. m., pl. pădinâni AMD/755 „locuitor din comuna Padina”. PÁDINÓS adj. GM/rar Tr, Gr [d. terenuri] „apătos. mlăştinos”: Un loc mai pădinos care nu rodeşte, să strânge gârle/835; cf. 1 ă c o v ó s. PĂDLÂGEN v. platageá. PĂDLÂGINĂ v. patlâgină. PÂD0INIŢĂ v. podoiniţă 2°. PÁDUCÁRÍE s. f. colect. GM/rar Gr „mulţime de păduchi; păducherie”; cf. g h i o á 1 c ă. PĂDURÂŞ s. m., pl. pădurâşi AO, Pl. 88-89/prin Dj „pădurar”; cf. p ă d u r e â n. PĂDURÂRIŢĂ s. f., pl. pădurăriţe GM/rar II „femeie pădurar”: Noi aveam aicea o pădurăriţă, un pădurar/850. PÁDUREÁN s. m., pl. páduréni AFLR/rar Ag „pădurar”: El era pădurean, era pă două sate/684; cf. p ă d u r á ş. PĂDUREÂŢĂ adj. f. AFLR/ rar Ag [d. iarbă] „slabă, nehrănitoare”: Iarba asta a noastră e slabă şi în producţia de lapte, e slabă, e pădureâţă, nu e îngrăşătoare/676; cf. s t e r p ă r e á ţ ă 3°. PĂDUREŢEÂN s. m., pl. pădureţeni AMD/763 „locuitor din satul Pădureţi”. PÁDURÍ vb. IV 1° intranz. GD/rar TI „a lucra la pădure”: Pădureâm cu caru, cu boii/873. 2° refl. GO/rar Gj [d. viţa-de-vie netăiată, neîngrijită] „a creşte mare şi stufoasă; a se sălbătici”. PĂDURÎCĂ s. f. AFLR/rar Mh; AMD, h. 404/rar Bz dim. de la pădure; cf. p ă d u r i c i e. PÁDURÍCIE (5 sil.) s. f., pl. păduricii AO, h. 518/rar Dj dim. de la pădure', cf. p ă d u r i c ă. PĂDLIŞCĂ s. f. AMD, h. 231 MN/rar II „un fel de plapumă umplută cu fulgi, care se pune pe saltea”; cf. d u ş é c 2°. PĂFĂÎ vb. IV, ind. prez 3 sg. păjăiâşte AMD, h. 585 MN/rar Db [iron.] „a fuma”: Toată ziua păfăne la tutun/811; cf. b e a 2°... - var. păfâni vb. IV, ind. prez. 3 sg. păjane AMD, h. 585 MN/rar Db. PĂFĂNÎ v. păfăi. PÁHÁR 21 PÁLÁGHNI PĂHÂR s. n., pl. páháre AO, h. 253/rar Mh „pahar”: Am luat un par dă vin AMD/785. Puneai trei lumânări acolo într-o... pahâră acolo, o strachină cu apă GM/727; cf. f e 1 e g e á n 2°. - var. paár s. n., pl. paăre TDO/rar VI, Dj, Ot; ' AMD, h. 242 MN; GM; AFLR/prin TI, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, CI; pahâră s. f. GM/rar Vn; par s. n., pl. pare AO, h. 253; TDO/prin Dj şi rar Ot; AMD/Tr şi rar Ag, Ot. PĂHÂV v. pâhăv 1°. PĂI v. ăpăi 2°. PĂIĂ vb. I intranz. GM/rar Vn, CI; GD/rar TI „a scutura paiele (şi pleava) de pe arie pentru a separa boabele”: Pă/ăm, luam paiele şi le ridicam în sus şi boabele să lăsa în jos GD/882; cf. î m p ă i á 2°. PĂIĂJEN v. păianjen 2°. PĂIĂJENĂ v. păiănjen 1°. PĂIÂJIN v. păiăjen 1°. PĂIĂNJEN s. m., pl. páiénjeni 1° AO, h. 626/prin Mh şi rar Gj, păienjinifrai Mh „p ă u z ă pe claie, pe căpiţă”; cf. ajutor 9°... 2° var. poiănjen s. m., pl. poiănjeni GM/rar Tr „insectă din grupa arahnidelor”; cf. p a i n g. 3° var. păiăjen s. m. AMD, h. 17 MN/rar Gr „albeaţă pe ochi (care se manifestă prin împăienjenirea vederii)”; cf. c a t a r á t ă... - var. 1° paúnjen s. m., pl. paúnjeni AMD, h. 629/prin VI; păiăjenă s. f., pl. páiéjeni AO, h. 626/rar Dj; păiăjin s. m., pl. páiéjim/rar VI, Gj, Dj; păiăjini!rar Dj; păiănjin s. m., pl. păiânjini/rar VI, Mh; páiénj/w/rar Gj, Mh; păiejene s. m., pl. páiéjeni!rar Dj; păiinjeni s. m. pl. GO/rar VI, Mh; 2° spoiănjen s. m. GM/rar Ot. PĂIĂNJIN v. păiănjen 1°. PĂIĂNTĂ v. paiântă 3°, 5°, 6°. PĂIENJENĂRE s. f. AMD, h. 17 MN/rar Ot „albeaţă la ochi”; cf. c a t a r á -t ă... PÁIÉJENE v. păiănjen 1°. PĂIENJENEĂLĂ s. f. 1° AO, Pl. 12/rar Dj „(stare de) ameţeală”: Iţi vine o poijeălă la ochi, ameţeală AMD/702; cf. anemie 1°... 2° AO, h. 678/rar Dj „floare, mucegai la suprafaţa vinului”; cf. f 1 u n d u r i e... 3° var. poiejeneălă s. f. GM/rar Gr „pânză de păianjen”; cf. m ă t ă s i c ă 2°. 4° var. păinjeălă s. f. GM/rar Db „înveliş subţire; pojghiţă (la gogoşile de mătase)”; cf. c ă m ă ş u i á 1 ă 3°... 5° var. poienjeneălă s. f. AMD, h. 105/prin Db „peritoneu”; cf. b ă ş i c ă 2°... - var. poiejeălă s. f. 4° GM/rar Db; poijeălă s. f. 1° AMD, h. 114/rar Ph; 2° AMD, Pl. 81-82/rar Db; 5° AMD, h. 105/rar Db. PÁIÉR s. n., pl. páiére AO, h. 629; GO/Dj şi rar Ot; GD/rar TI; pdiéri AO/rar Dj „adăpost pentru nutreţ (şi paie)”: [Zice] păjer pe bază că bagă şi paiele A0/980; cf. f â n á r 1°... - var. paiăr s. n., pl. paiâre AMD, h. 631/rar Cţ. PĂIERÎE s. f., pl. păierii AMD, h. 631/C1, prin II şi rar If, Gr, Cţ „adăpost pentru nutreţ”; cf. f â n á r 1°... PÁIÉT s. colect. GO/rar Mh „paie”. PĂINJEĂLĂ v. păienjeneălă 4°. PĂIOĂSE s. f. pl. AO, h. 778/rar Ot „resturi de nutreţ; ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... PĂILTŞ s. cu val. adj., băligăr ~ GM/rar Db „băligar cu paie”: îngraşi ogoru bine. îi pun băligar topit, nu băligăr părnşl că dacă ai pus băligăr părnş! ţ-o retează toţi... toată viermii, nu faci nimic. Acolo pui numa băligar topit/789. PĂLĂGINĂ v. patlăgină. PĂLÂNŢ1 v. palâncă 4°. PĂLÂNŢ2 v. palănţă 1° PĂLĂGEÂN s. m. 1° ardéi ~ v. ardéi 3°. 2° v. platageá. PÁLÁGÉNI v. platageá. PÁLÁÍ 22 PĂLMAŞ PÁLÁÍ vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. páláie AO, h. 134/rar Dj „a aiura”; cf. áru iá... PÁLÁMÁTÍ v. polomoti. PÁLÁMÍDÁ s. f. AMD/rar Gr „turti din aluat ncdospit, coaptá pe jar sau ín spuzi"; cf. c o c o n é t e. PÁLÁMIJÍ v. pilimizi. PÁLÁMIZÍ vb. IV tranz. GO/rar Dj; GM/rar Gr „a plivi de pálámidá": Éra pálámidá, si zicea pálámidá şi pálámizfúm cu... carc vrea îl mai pálámizgá GM/823. - var. pilimijí vb. IV tranz. GM/rar Ot. PÁLÁRÍE s. f, art. pilirfa-genúchiului loc. subst. AMD, h. 86/rar Vn ,/otulá”; cf. b í 1 ă... PĂLĂRLŞĂ v. piriluşi 1°. PÁLÁVRÁÍ vb. IV intranz. AMD/rar U „a pălăvrăgi”; cf. j á v r á í... PÁLÁNG v palinci 6°. PÁLÁNGÁ v. pirángi 3°. PÁLDÁGÍCÁ v. platagci. PÁLEÁJÁ s. f, pl. páléfe 1° AO, h. 218, 626; Pl. 82; TDO; AFLR/Mh, prin Gj şi rar Dj „prájiná (lungá şi subţire) cu întrebuinţări diverse"; Făcca páléfá de gorun, man, lungi şi-l călca [grâul] păljjnţa aia [...] păi (ăia era de doi metri şi ceva TDO 935; cf. b é 1 d i c 2°... 2* pl pâleţi AO, Pl. 90/rar Dj „nuia”; cf. 1 â s t á r 2°... 3* AO; AFLR/rar Gj, Mh „prepeleac pe care se clădeşte claia de fân”; cf. clenci 2°... PĂLEŢUICĂ s. f. AFLR/rar Dj dim. de la p â 1 e a ţ á 1°. PALGL'Í vb. IV tranz. AFLR/rar Mh .4 vântura manual sămânţa de grâu”. PÁLÍ vb IV tranz. 1* AFLR/prin TI şi rar Db ..a lovi, a izbi"; Mergea la o vaci şi o pălea cu picioru 871; cf. b u c 1 u m á 2V. 2* in a piU vórba AO, h. 57/rar Dj .* vorbi peltic”; cf. c â c â i... 3° şi refl. AO, Pl. 124/rar Mh; GM; AFLR/rar Ot, If [d. brânză, came etc.] „a (se) zván ta, a (se) usca”: La urmă le pun la afumat şi iarăşi când [câmaţii] să păleşte aşa, la urmă-i prăjim în tigaie şi-i mâncăm GM/849; cf. p ă 1 u i21°, z v â n t â, z v i c i. 4° GD/rar TI „a pârli”: Trebe să o opărim [găina], s-o jumulim, o pălim, o tăiem dup-acia/885; cf. p e r p e 1 i. 5° refl. AO, h. 900/rar Mh „a se încălzi (la foc)”. 6° GM/rar CI „a obloji”: Am venit acasă, l-am pălit cu tărâţe cu mălai (pe copilul bolnav)”; cf. î m b o 1 b o j i. PÁLÍCI s. AMD/rar Bz „vânt secetos”. PÁLIMÁR s. n., pl. pălimâre 1° AMD, h. 204/rar Tr „prăjină (sau lanţ) de care se agaţă găleata la cumpăna fântânii”; cf. b é 1 d i e 1°... 2° AMD, Pl. 171/rar Ot „unealtă de dogărie cu care se răsuceşte teiul de strâns cercurile din lemn”; cf. a d u c ă t ó r2... 3° var. palaimir s. n. GO/rar Gj „odgon”; cf. f r â n g h e... 4° var. polimir s. n., pl. polimăre AO, h. 767/rar VI „acoperiş la strungă”; cf. aplecátoáre3°... PĂLÎŞ adv. 1° AFLR/rar Dj „înclinat, oblic”: [Viţa de vie] o băgăm păliş în pământ, nu dreaptă/984. 2° adv. GM/rar Gr „razant”: A dat cu ciomagu păliş/%27. 3* AO, h. 30, 3l/rar VI, Gj, Mh, Dj [d. modul de a privi] „saşiu”; cf. a b r á ş 2°... 4* AO, h. 57; GO/rar Dj, Ot [d. modul de a vorbi] „peltic”; cf. î n g â n á 12°... 5* cu val. subst. n., pl. pălişuri GM/rar If „furtună cu lapoviţă”: Vinea o... o lapoviţ-aşa, o ploaie cu zăpadă, Doamne! un pălişi840. - var. 3° paliş adv. AO, h. 30, 31 /rar Gj; AMD, h. 15/rar Ag. PÁLÍTÁ adj. f. AO, h. 771/rar Mh [d. brânză] „zvântată, uscată". PĂLMÂŞ s. m., pl. pălmâşi AMD, Pl. l/rar VI. II ..muncitor”; cf. f a b r 1 c á n t... PÁLMUÍ 23 PÁPÁRÚDÁ PÁLMUÍ vb. IV, ind. prez. 3 sg. palnniic AFLR/rar Mh „a da palme”. PĂLMLJŞELE s. f. pl. art., de-a ~ loc. subst. GM/rar Vn ,joc de societate la priveghi”; cf. p á 1 m ă 2°... PALMUŞOĂRĂ s. f. GM/rar Vn ,joc de societate la priveghi”; cf. p á 1 m ă 2°... PĂLLGĂ s. f., pl. pálűgi 1° AO, Pl. 132/rar Gj, Mh „prăjină, lemn ascuţit la un capăt, folosit ca pârghie la ridicarea pietrei de moară”; cf. c a 1 5°... 2° TDO/rar Mh „ciomag, bâtă (folosită de cioban)”: Ne duserăm colo cu nişte palúz, care păzam oile ziua, apăi cu boata, dă-i, atinge-1 [pe lup]/936; cf. b â t ó c... 3° art., cu val. inteij. păliiga AFLR/rar VI „cuvânt de comandă folosit la ridicarea buştenilor cu ţapina”: Păluga [zici] când îl dai [buşteanul] de-1 voltezi încolo/903. PALUÍ1 vb. IV tranz. 1° AFLR/rar Gj „a aşeza (rufele puse la spălat) în straturi (cu cenuşă între ele)”. 2° refl. pas. GM/rar Vn „a se face pale (de fan)”. PALUÍ2 vb. IV refl. 1° AFLR/rar Dj; GM/rar Vn [d. iarbă] „a se zvânta, a se usca”; cf. p ă 1 i 3°... 2° AFLR/rar Mh [d. cereale] „a da în pârg; a se coace”; cf. c o d ă 1 b i... PĂMĂSTEĂLĂ v. pomosteâlă 1°. PĂMĂSTÎ v. pomosti 1°. PĂMĂTLJF s. n. şi m., pl. pămătiife AMD, Pl. 178— 179/prin Cl, II şi rar Ag, Vn, Br; pămătufilxar If „pămătufuri”; cf. f e 1 e ş t i ú c... PĂMÂNT0S adj. GM/rar CI [d. băligar] „sfarâmicios ca pământul”: S-adaugă nişte băligar mai pudred, mai pămîntos aşa, ca-ngrăşământ/864; cf. t o p i t. PĂMÂNZĂLCĂ s. f. GM/rar II „bucată de postav fixată la furca de tors, cu ajutorul unui os de pui, pentru a ţine caierul”: Aripa are un os mai gros şi o fărâmă dă osşor mai subţirel. Doamne, şi-l puneam la pămînzâlcă şi zâceam c-aveam la furcă pămînzâlcă. Puneam un petic dă aba, aşa, dă postav şi aicea faceam o gaură şi legam o aţă şi puneam fuioru ş-apăi l-încingeam pă furcă/846. PĂMÂSTEĂ v. pomosteâlă 1°. PĂMĂSTEĂLĂ v. pomosteâlă 1°. PĂMOSTEĂLĂ v. pomosteâlă 1°, 2°. PAMOSTÍ v. pomosti 1°. PĂMUSTEĂLĂ v. pomosteâlă 1°. PAMUSTÍ v. pomosti 1°. PĂNCĂLĂU s. n., pl. păncălăie AMD, Pl. 144/rar Gr „balmoş”; cf. b á 1 m o ş... PĂNCĂNÎ vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. păncăne GM/rar Ot „a merge greu, târând picioarele”: D-abi merg, d-abi merg, pane, pane [...]păncăne/l60. PĂNIŞOĂRĂ s. f. GD/rar TI dim. de la pană (de pasăre). PĂNJENÎŢĂ s. f., pl. pănjcniţe GO/prin Mh „p ă u z ă la claie, la căpiţă”; cf. a j u t ó r 9°... PĂNŢUÎTĂ adj. f. AMD, h. 635/rar VI [d. coasă] „cu măsea, cu p a n ţ 2°”. PAN URĂ s. f. AO, h. 293/prin VI; AMD, h. 483/prin VI, Ag şi rar Bz „ţesătură groasă de lână; postav”; cf. abâi°-, PĂNIÎŞCĂ s. f., pl. pănîişci AMD, h. 605/rar II „păpuşă de porumb”; cf. chică1 3°... PĂNUŞÎŢĂ s. f. GM/rar II „pleavă (de mei)”: Asta nu să treieră, că dacă treieri să fărâmă pănuşfţ-aia sau îmbrăcămintea aia [a meiului]/846; cf. cămăşuiâlă 5°... PAPARĂ v. papară 2°. PĂPĂGĂL s. m. AO, h. 57/rar Gj [iron] „om peltic”. PĂPĂRIJDĂ s. f., pl. păpărude 1° AFLR/rar Br, Gr; păpăriizi AFLR/rar Gr „paparudă (obicei)”. 2° GM/rar Br „sărbătoare a treia joi după Paşti”: In ziua de păpărudă, adică a treia joi după Paşte/745. 3° AFLR/rar Cţ „pomana caloianului”: Joi îi facea pomana caloianului, păpărîula, cum se cheamă/886. PÁPÁRUDÍ 24 PÂR - var. 1° păpăriiie s. f. GD/rar TI; păpăriivă s. f. GD/rar TI. PĂPÂRUDÎ vb. IV refl. GM; AFLR/rar Vn, Br „a se stropi cu apă, când se fac paparude”. PÁPÁRÚIE v. păpăriidă 1°. PĂPĂRUVĂ v. păpăriidă 1°. PĂPURĂŞUL s. art. GM/rar Bz „numele unui vechi dans popular”. PĂPUŞĂ v. păpuşi 1°. PĂPUŞĂ s. f, pl. păpuşi 1° GM/rar Db „nod (la capătul feşei cu care se leagă sugarul)”: La capătu feşii să face o păpuşă, aşa-i spune/794. 2° GM/rar Ag „colăcel în formă de 8 neunit la un capăt”. 3° AO, h. 607/prin Gj şi rar VI „glugă din snopi de coceni (de porumb)”; cf. b ó g h i e 1°... PĂPUŞEĂLĂ s. f. 1° GD/rar TI „acţiunea de a lega în mănunchiuri frunzele de tutun”; cf. p ă p u ş i t. 2° TDO/rar Mh „păpuşă din foi de tutun”; cf. s t é 1 b 1 ă 2°. PÁPUSÉLÉ s. f. pl. AFLR/rar Bz dim. de la păpuşă (din fuioare). PĂPUŞI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° TDO/rar Mh; GM; AFLR/Tr, II, prin Db, Bz, Gr şi rar Ph. Br, Ot, CI „a (se) face păpuşi (din foi de tutun, din fuioare etc.)”: Dup-aceea îl ia pe fiecare snop [de tutun] aparte şi-l păpuşâsc şi-l leagă cu rafie la fiecare păpuşeală TDO/966; cf. î m p ă p u ş i. 2° GO/rar VI; GM/rar Ph, Tr, Gr „a (se) aranja prin presare (fânul, pământul etc.); a se tasa”: Băteam pământu aşa cu picerili pă lângă ca [= viţa de vie] ca să să păpuşăscă GM'803. Lom [mămăliga] la mestecat... cu mestecăul, o păpuşim cu cuţâtu GO 917; cf. î m p ă n â 2°... - var. 1° păpuşă vb. I tranz. GM/rar Br. PĂPUŞÎT s. n. GM/rar Db, Vn, Tr „acţiunea de a păpuşi 1°”: Pă timpu-ăsta-ncepeam păpuşhu [tutunu-lui]/817; cf. p ă p u ş e á 1 ă 1°. PĂPUŞIT0R s. m., pl. păpuşitori GD/rar TI „cel care face păpuşi (de tutun)”. PĂPUŞOI 1° s. m., pl. păpuşoi AMD, h. 307; 455; GM; GD; AFLR/T1, prin Vn, Br şi rar Ag, Db, Bz, Gl „porumb”; cf. m ă 1 á i P... 2° s. m. şi n., pl. păpuşoi AO, h. 600/rar Ot, Mh, Tr; AMD, h. 605/prin Tr şi rar VI, Ag, Bz; păpuşoâie AMD/rar Tr, CI „ştiulete în formare (înainte de a-i da mătasea şi de a creşte bobul)”; cf. c h i c ă1 3°... 3° s. n., pl. păpuşoâie AMD, h. 309 MN/rar Tr „pănuşă”; cf. chică1 4°... 4° s. m., pl. păpuşoi GO/rar Gj „păpuşă reprezentând o figură masculină”. 5° s. n., pl. păpuşoâie AO, h. 616/prin Mh şi rar Gj „sperietoare pentru păsări; momâie”; cf. c h i pl 5°... - var. 1° popşoi s. m. AFLR/rar TI; popuşoi s. m. AMD, h. 307 MN; GD/prin TI şi rar Vn, Gl, Br. PĂR s. m., pl. peri 1° AO, h. 795; TDO; AFLR/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, Pl. 150; GM; AFLR/Ag, prin VI şi rar Vn, Ot „lână fină şi subţire la fir, de calitate superioară”: Torceam lână subţirică, păr îi spunea GM/723; cf. c i c i c 2°... 2° GO; TDO/rar VI, Mh, Dj „partea mai bună din fuior”: Fuioarele e ca primu păr al cânepii TDO/966; cf. 1 ú s t r u 2°... 3° s. n., pl. păruri AO, Pl. l/rar Mh „firele de păr de pe capul omului”. 4° GO/rar Mh „fibra lemnului”: Lemnu are păru lui, unde dai ca să-l crăpi/949. 5° AO, Pl. 170/rar Gj, Mh „mătase la porumb”; cf. b ă r b i e 2°... 6° pl., în expr. în doi peri AO, h. 17/rar Gj; AMD, h 11 MN/rar Db, Ot, Tr, Gr, Cţ „cu părul cărunt”: A-nceput să fie cutare om în dojperí AO/912] cf. b ă 1 â n 1°... 7° pl., în expr. în doi peri AMD, h. 267/rar Ph [d. cai] „cu părul în două culori”: Cal şarg: în doi peri, alb-vânăt; cf. déré ş... PÂRÂŞ 25 PĂRERE 8° pl., în expr. în doi peri AMD, h. 156/rar Ph, Vn „nici beat, nici treaz; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... PARAŞ s. m., pl. paraşi GD/rar TI „pescar care mânuieşte parii de care se fixează barca (la scosul năvodului)”. PARAT s. m. GO/rar Dj „împărat”. PARĂ v. până 2°. PARĂDĂ1E v. paradâisă. PĂRĂDĂISE v. paradâisă. PĂRĂDĂISTE v. paradâisă. PĂRĂIĂŞ s. n. AO, h. 325/rar Mh dim. de la p ă r ă u. PARĂLUŞĂ s. f., pl. părăluşe 1° GM/rar Vn, Bz, Br „bănuţ la ou”: Trebi să fie proaspăt [oul] şi să aibă o părăliişă\ la unu din capete, ăla capătu mai turtit, trebui să aivă o părăluşâ ca un ban aşa, mai negru dicât culoarea ouli/741; cf. b a n... 2° GM/rar Ot „frunzuliţă (pe crăci de stejar sau de ulm) cu un fel de protuberanţe, pe care se urcă viermii de mătase”: Le punem aşa, cum s-ar zice nişte părăluşe aşa, aşa le zicem noi, nişte crăchiţe aşa sunt, aşa crăchiţe cu pitulici mici pă ele şi să urcă [gândacii]. - var. 1° pălăriişă s. f. GM/rar Vn, Bz. PĂRĂLUŢĂ s. f. 1° TDO/rar Mh; GM/rar Ph, Vn: GD/rar TI „bănuţ la ou”: Aleg ouăle cele mai proaspete, mă uit la ele să vedem care-s bune [de pus la clocit], dacă are părăluţ-zia GM/712; cf. b a n... 2° var. părăiiţă s. f. GD/rar TI „picătură de ceară solidificată în apă sub formă de bănuţ”. - var. părăiiţ s. n., pl. părăute 2° GD; AFLR/rar Cţ; părăiiţă s. f. 1° GM/prin Ph, Bz şi rar II; GD/rar Cţ. PĂRĂSĂŞTII s/f. pl. AO, h. 586/rar Ot „terenuri arate şi semănate după ce au fost lăsate mai mulţi ani nelucrate, pentru a se reface”; cf. 1 i v â d i e 4°... PĂRĂSÎ vb. IV tranz. şi refl. pas. GM; AFLR/rar Ag, Gr „a (se) alunga; a (se) îndepărta”: Uite, tată, de ce ai zis dumneata să mă părăseşti dă la casa dumitale? GM/687. Cum s-a părăsit osu ăsta, să se părăs&iscă şi negii mei AFLR/821: cf. n ă p u s t i... PĂRĂTUŞ s. AMD, h. 3 l/rar Vn „omuşor”; cf. b e r e g á t ă 2°... PĂRĂU v. pârâu. PĂRĂUŢ v. părăluţă 2°. PĂRĂIIŢĂ v. părăluţă 1°, 2°. PĂRĂMĂC v. parmăc 2°. PĂRÂNC v. părâng 1°. PĂRÂNCĂ v. părâng 1°, 2°. PĂRÂNG s. n., pl. părănguri 1° GM/rar Vn, Bz, Br; AMD/rar TI „plantă furajeră asemănătoare cu meiul; dughie”; cf. d i 1 i d á r... 2° var. părâncă s. f. AMD/rar II „porumb furajer”; cf. c i o c ă n á ş1... - var. 1° păranc s. n. AMD/rar Br; părâncă s. f. GM/rar Br; părincă s. f. GM/rar If. PĂRÂNGĂ s. f. pl. părăngi, 1° AFLR/rar Vn „prăjină folosită la transportarea pe umeri a unei greutăţi de către două persoane”: Să umple hârdăul, avem păirhiga care să mergi doi inşi pă umăr, la hârdău/733; de-a ~ loc. adv. TDO/rar Mh „mod de a transporta o greutate cu prăjina purtată pe umeri de către două persoane”: A legat-o [pe lupoaică] de picioare şi-a venit cu ea aşa do-a părmgă/963. 2° var. parângă s. f., pl. parângi AMD, h. 645/rar Br „un fel de capră de lemn folosită la transportarea plugului; colibă”; cf. c â p r ă 14°... 3° var. pălângă s. f., pl. pălăngi AO, h. 626/rar VI „p ă u z ă pe claie, pe căpiţă”; cf. a j u t ó r 9°... - var. 1° parâng s. n., în - loc. adv. GD/rar TI. PĂRĂU v. pârâu. PÁRÉRE s. f. 1° la o ~ GD/rar Cţ „după o perioadă (scurtă) de timp”: După ce-i faceam muşuroiu [porumbului], PÁRÉSIMI 26 PÁRUÍ desigur că la o părere dădea o ploaie/896; cf. t o á n ă1. 2° în expr. a băga (pe ciney>a) la ~ AMD/rar Cţ „a pune pe gânduri”. 3° pl., în expr. a i se fáce (cuivá) păreri TDM II/rar Vn „a i se părea; a avea vedenii”: I se fciccâ păreri [bunicăi] şi seara când a-nserat... aşa am văzut şi eu... facea cu mâna la fereastră, cică „mai stai oleacă”, aşa facea/724. PÁRÉSIMI s. f. pl. tantum TDO/rar Dj; TDM I; AFLR/rar Ag, Db, Gr, Cţ „postul Paştelui”. PĂRETE v. peréte 1°, 2°, 4°-6°. PĂRÎNCĂ v. părâng 1°. PĂRIŞ0R s. m., pl. părişori AMD, h. 199/rar Ot dim. de la par (la gard). PARLÁ2VGINÁ v. patlâgină. PĂRLĂGÎCĂ v. platageá. PĂRLÂJI v. platageá. PÁRMÁC v. parmác 2°. PÁRXÁC v. parmác 2°. PĂRiNÎîŞ1 s. AMD, Pl. 150/rar Vn „lână de calitate superioară, cu firul lung şi subţire”; cf. c i c i c... PĂRNliŞ2 s. AMD, h. 3 l/rar Vn „omuşor”; cf. b e r e g á t ă 2°... PĂROÂSĂ adj. f. AO, h. 802/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, Pl. 153/rar Vn, Br [d. oi] „cu lână lungă şi aspră; bârsană”; cf. c ă p r é s c 3°... PÁRÓI s. m., pl. párói AMD/rar Tr augm. de la pa r. PARPALIŢĂ v. părpăriţă 1°. PĂRPĂL0G adj., pl. părpălogi AO, h. 377/rar Mh „viclean”; cf. c â r c o t á ş... PĂRPĂRÎCI s. n., pl. părpâriciuri AO, h. 222/rar Mh „beţişor de aprins focul; vreasc, gătej”; cf. b â t ă1 6°... PARPĂRÎŢĂ s. f., pl. părpăriţe 1° AO, Pl. 13l/rar Gj, Mh „mică piesă metalică, fixată în piatra alergătoare, în care intră fusul morii”; cf. p r é p e- 1 i ţ ă 1°, s á p ă1 3°. 2° var. părpăriţă s. f., pl. parpariţe AO, Pl. 13 l/rar Mh ..fiecare dintre scândurelele care înconjoară piatra alergătoare (la moară], având rolul de a opri risipirea boabelor”; cf. a s t u p ú ş 2°... 3° var. pârpcliţă s. f., pl. perpelite AO, Pl. 130/rar VI „t â r c o a 1 ă la moară”; cf. martâc 10°... 4° var. pârpăliţă s. f., pl. pârpăliţe AO, Pl. 13 l/rar Dj „teică”; cf. c a p â c 10°... 5° var. părpăriţă s. f., în expr. sărit din ~ AO, Pl. 13l/rar Mh „ieşit din fire; înfuriat, enervat”; cf. f u r t u n á 12°... - var. 1° parpaliţă s. f., pl. parpaliţe AO, Pl. 13l/rar Gj; părpăriţă s. f., pl. parpariţe/pnn Mh; părpaliţă s. f., pl. părpaliţe/T&T Ot; părpăriţă s. f., pl. pârpăriţe/rzr Dj; părpăriţi AMD, Pl. 167/rar Vn; pérpelha s. f., pl. pérpelite AO/VI şi rar Gj; AMD/rar VI, Ph; 2° părpăriţă s. f., pl. părpăriţi AO, Pl. 13 I/rar Mh. PÁRTÉNIE s. f., pl. părtânii AMD, Pl. 106-107/rar Db „fiecare dintre cele două braţe încrucişate la vârtelniţă”; cf. b â t ă1 5°. PĂRTEÂLĂ s. f. AFLR/rar Db „pomană”: Merge biserică acolo, împărteşte, sărută toată lumea, le dă părţeâlă, farfurie, ce are, lumânări, bani/694; cf. î m p ă r ţ é n i e... PĂRTÎ vb. IV GM/rar Ag „a împărţi, a da de pomană”; cf. î m p ă r ţ ÎMPĂRŢIRE s. f. AFLR/rar VI „împărţire, distribuire”. PÁRUGEÁN s. m., pl. părugeni 1° AMD; GM/rar Db, Gr „păr gros; stâlp”; cf. bâbă 13°... 2° GO/rar Dj „arac”: [Viţa-de-vie] o legăm de párugénÍI915\ cf. a r á c 5°... 3°AO, h. 667/rar Dj „chitonag”; cf. a r ă c 1°... 4° AO, h. 636/rar Dj „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... PÁRUÍ vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, h. 177; GM; AFLR/rar Vn, Bz, Br PĂRUIALĂ 27 PĂSĂRIŞ „a (se) bate pari între furci (la casa de pământ)”; cf. u r z i 4°. PĂRUIĂLĂ s. f. 1° colect. AMD; GM/rar Vn, Tr, Gr „totalitatea parilor bătuţi pentru pereţi (la casa de pământ)”. 2° GM/rar Bz „acţiunea de a bate pari; de a păru i”. PĂRUŞ s. m., pl. păruşi AMD, h. 395/rar Gr dim. de la par\ „ţăruş”; cf. ţ ă p â r 1 ó i. PĂRLŞCĂ s. f. AFLR/rar Ag „iarbă aspră care creşte în păşunile de munte; ţăpoşică”; cf. t â r s ă 1°. PĂRUŞTEĂN s. m., pl. păruşteni AFLR/rar TI; păruşceăni GD; AFLR/rar TI „par”; cf. f ú r c ă 8°... PĂRIIŢ v. păăriiţ. PĂS s. n. 1° GO/prin Mh şi rar VI „greutate (pietroi) cu care se apasă brânza, varza pusă la murat”: [Varza] o crăpăm falii, o punem falii, punem păs pe ea acolo, punem petroi/946. Şi-l legi [burduful] şi pui ceva păs aşa pă el/902. 2° AO, h. 96/Mh şi prin Gj „astm”; cf. á s m ă... 3° în a nu aveâ ~ loc. vb. GM/rar Ag „a nu-i păsa, a nu se sinchisi”: [Ruşii] n-aven păs, că nu era [războiul] în ţara lor; cf. a v e á 2°... - var. 2° pas s. n. AO, h. 96/rar Mh. PĂSĂ vb. I impers.. a ~ (cuiva) AMD, h. 288; GM/prin Tr şi rar Db, Ph, Vn, Ot, Gr, Cl, II [cu referire la animale şi plante] „a-i face rău; a-i dăuna”: Dacă dă un ger după aia sau frig, [tutunului] îi pasă GM/733. PĂSĂT s. n. 1° GO; TDO; AFLR/Mh, Dj şi prin Gj, Ot; GM/prin Ot şi rar Tr „terci de mămăligă”: Fierbem apă, punem sare, facem întâi un păsat aşa subţire GO/966. Mămăliga, pui căldarea şi încălzeşti apa aşa, aşa şi faci pisát GM/769; cf. c i r 1°... 2° var. pasát s. n. AMD, h. 455; AFLR/rar Db, Ph, If, Gr „mâncare preparată din porumb măcinat mare”; la păsât AMD, h. 455/rar Gr „sărbătoare, luni după Rusalii, când, conform tradiţiei, se prepară (şi se dă de pomană) mâncarea respectivă”. 3° GO; TDO/Dj şi rar Ot „faină de porumb din care se găteşte mâncarea cu acelaşi nume”: Fierbem apa, punem păsât, lăsăm până fierbe, punem şi mălaiul GO/978. Apa fierbe până face năsturei un pic, aruncăm păsât TDO/986. 4° AO, h. 719/prin Dj şi rar Mh; AMD, Pl. 108-109/rar Ot „terci din faină cu mălai folosit ca apret”; cf. a p r e t e á 1 ă... 5° AMD, Pl. 144/prin Bz, Br „balmoş”; cf. b á 1 m o ş... 6° var. pasát s. n. AMD, h. 455/prin Gr şi rar Ag, Db, Ph, If „urluială”; cf. h u r 1 u i â 1 ă... - var. pasát s. n. 1° GM; AFLR/Tr, prin Ag, Db, Ot şi rar Ph, Gr; 3° TDO/rar Ot; 4° AMD, Pl. 108-109/prin Ot; 5° AMD, Pl. 144/rar Tr, II, TL PĂSĂRĂRĂIE s. f. colect. GD/rar Cţ „mulţime de păsări”; cf. p ă s ă r i ş. PĂSAREĂSCĂ s. f./adj. AMD/rar Cţ „(soi de viţă-de-vie) cu struguri mici”. PÁSÁRÉL s. m., pl. păsărei 1° AO, h. 555/prin Dj şi rar Ot „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ ó i... 2° AO, h. 554; GO/Dj şi rar Mh; AFLR/rar Tr, Gr „vrabie (generic)”; cf. brabeţoaică 1°... PĂSĂRÎCĂ s. f., pl. păsărici 1° AO, h. 554/Dj, Ot; AMD, h. 440/0t, Tr, prin Ag şi rar Db, Gr; ~ româncâscă AMD/rar Gr; ~ de sat AMD/rar Ot „vrabie”; cf. brabeţoâică 1°... 2° cu val. adj. AMD, Pl. 70/rar II [d. struguri] „cu bobul nedezvoltat; mănat”; cf. cárciurós P... PĂSĂRIC0I s. m., pl. păsăricoi AO, h. 555/prin Dj şi rar Ot, Tr; AMD, h. 440 MN/Tr, prin Db şi rar Ot „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ ó i... PĂSĂRÎŞ s. colect. GM/rar Tr „mulţime de păsări”; cf. p ă s ă r ă r á i e. PÁSÁRÓI 28 PÁSTÚRÁ PÁSÁRÓI s. m., pl. pásárói AMD, h. 440 MN/Ag, Ot, Tr şi rar Db „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ ó i... PÁSCÁRÍ v. pescări. PÁSCUÍ vb. IV tranz. AFLR/rar Mh „a paşte (oile)”; cf. p ă ş u n í 2°. PÂSCULÎŢ s. f., pl. păsculiţe GM/rar Cl; GD/rar Cţ dim. de la pască: faceam brânză, când aveam brânză proaspătă de vacă. o faceam cu ou, puneam şi puţin zahăr şi puneam acolo în coca de cozonac şi faceam păsculiţel866. PÁSLÁ v. preseă 1°. PÁSTÁIE s. f., pl. păstăi 1° GO/rar Tr; AMD, h. 342; AFLR/rar Db, Tr, Gr „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... 2° AMD, h. 341; GM/rar Tr „soi de ardei lung”; cf. a r d é i 2°... 3° var. păstăre s. f., pl. păstări AO, h. 470/rar Dj; AMD, h 345; GD; AFLR/Vn, Bz, Br, TI, prin Ph şi rar Gl, II, Cţ „teacă de fasole”; cf. g ă o á c e 7°... 4° AO, h. 497/prin VI şi rar Ot; AMD, h. 386; GM/rar VI, Db, Ot [mai ales la pl.] „puzderie de cânepă”: O batem [cânepa] d-o curăţăm dă păstăile acelea [...] are păstăi pă fir GM/678; cf. b ă ţ 3°... 5° în ~ loc. adv. GM/rar Gr [d. modul de a lega o basma] „înfaşurând-o în jurul capului şi înnodând-o pe frunte”. - var. 3° pâstă s. f., pl. paste AO, h. 470/rar Mh; postáié s. f., pl. postăilpnn Gj, Mh; poştei AFLR/rar Gj. PÁSTÁRE v. păstâie 3°. PÁSTÁÍ vb. IV tranz. 1° AMD, h. 346/C1, prin II şi rar Br, TI, Cţ „a desface boabele din păstăi”: cf. b o b L. 2° var. păstări vb. IV tranz. AMD/rar Bz „a culcgc. a alege păstăile (de la fasolea semănată prin porumb)”. - var. 1° păstărâ vb. I tranz. AMD, h. 346/rar Br; păstări vb. IV tranz./rar Ph. Vn, Bz, 11; păstui vb. IV tranz./rar Cţ. PÁSTÁRÁ v. păstăi 1°. PÁS TÁRÍ v. păstăi 1°, 2° PĂSTOR s. m., pl. păstori 1° AO, h. 406/rar VI. Gj. Mh; AMD, h. 271/rar Ph, Ot „persoană care umblă cu caii la păscut; herghelegiu”; cf. c ă i é r... 2° AO, Pl. 59/rar VI, Mh „văcar”; cf. bouâr 1°... 3°AO, h. 418/rar Ot „baci, vătaf la stână”; cf. b ă c ó ri... PÁSTRÁ vb. I refl. GM/rar Ag „a se cruţa, a se menaja”: Neglijenţa ş-a lui, că nu s-a păstrăt şi s-a îmbolnăvit/786; cf. amenaj â... PÁSTRÁT adj. f. păstrătă AFLR/rar Vn „pregătit din timp (cu lucruri puse de-o parte, păstrate)”: Erai păstrătă [cu lucruri] pentru moaşă/721; cf. d i c h i s i t. PÁSTRÁGÁLÍ vb. IV refl. GM/rar Tr „a se rostogoli”: Uite să păstrăvăleşte, se frământă, şi a căzut din pat GM/781. [Piatra] s-o postravalâşc, s-o dai de-a dura, s-o dai de-a postravala GO/948; cf. întăvăli... - var. păstrăvăli vb. IV refl. GM/rar Tr; postravalí vb. IV tranz. GO/rar Mh. PÁSTRÁMÍ vb. IV tranz. 1° GM/rar Ag, Br „a face (carnea) pastramă”: Carnea o păstrămim, o punem la putină/751. 2° GM/rar Ăg, Br „a tranşa camea de porc”. PÁSTRÁU s. m., pl. păstrai GM/rar Ph „soi de ciuperci comestibile (mari, de culoare albă)”. PÁSTRÁVÁLÍ v. păstrăgăli. PÁSTRÁNÁC s. m. AFLR/rar Cţ „păstâmac”. - var. păştănâc s. m. AFLR/rar Mh; potârnâc s. m., pl. potărnăci GO/rar Dj. PÁSTRU s. n. AMD; GM/rar Db, CI „păstrare, economisire”: Are lucruri puse la păstru AMD/692. PÁSTRÚNGÁ v. postrungă 1°. PÁSTUÍ v. păstăi 1°. PÁSTÚRÁ s. f. 1° AO, Pl. 115-117/Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, Pl. 94/prin Ot şi rar Ag, Db, Bz, Tr, Gr, II, TI „polen”; cf. b u n2. 2° AO, Pl. 117/V1, Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar Tr „amestec de miere cu polen (cu care se hrănesc albinele)”; cf. p á p ă 3°. PÁSUÍ 29 PÁTRÚNDE - var. 2° postúra s. f. AO, Pl. 117/rar VI. PĂSUÎ vb. IV tranz. GM/rar Db „a apára, a féri”. PĂŞCI s. f. pl. AMD/rar II „păşti” (pl. de la pasca). PĂŞI0RI (3 sil.) s. m. pl. GM/rar Db dim. de la pás. PĂŞÎTĂ s. f., pl. păşite AO, Pl. 9/Dj şi rar Mh „(distanţă de un) pás”; cf. c á 1 c ă; la păşită loc. adv. GO/rar Dj „la distanţă de un pas”: Şi mergem [când semănăm porumbul] la păşită aşa, şi pune nevasta dupe mine, eu mă duc cu plugu, ea vede de boabele ei/971. PĂŞITÎIRĂ s. f., pl. păşituri AO, Pl. 9/rar Dj; AMD, h. 83; AFLR/rar Db, Bz „pas”; cf. pas1 1°. -var. pâşătiiră s. f., pl. păşături AMD, h. 83; AFLR/rar II; pâşitiiră s. f., pl. păşituri AMD/rar Bz, Br, Ot, II. PĂŞTĂNÂC v. păstrânăc. PĂŞTERE s. f. AMD, Pl. 135-136/rar Ag „acţiunea de a paşte; păscut”. PĂŞTH^Ţ s. AO, Pl. 42/rar Ot „numele lunii aprilie”; cf. aprili e... PĂŞUÎ v. păşuni 2°. PĂŞUNE s. f. pl. AO, Pl. 59/rar Dj „păşuni”; cf. c e a i r 1°... PĂŞUNEĂLĂ s. f., în ~ AMD, Pl. 135-136/rar Tr „la păscut”. PĂŞUNÎ vb. IV 1° intranz. AFLR/rar Ph [d. oi] „a păşuna, a paşte”. 2° tranz. TDM III/rar Tr „a duce la păscut; a paşte”: Aveam cioban, şi le duceam la izlaz [oile], şi le păşunea acolo, şi seara veneau acas/801; cf. p ă s c u i. - var. 2° păşui vb. IV tranz. GM/rar Bz. PĂTĂŞCĂ v. patăşcă 1°. PĂTĂŞI v. patăşcă 3°. PĂTĂT adj., pl. pătaţi AO, h. 50/rar Dj „cu pistrui; pistruiat”; cf. a b r á ş 1°... - var. petăt adj. AO, h. 50/rar Gj. PÁTÁCÉL s. m., pl. pătăcâi AMD, h. 26/rar Ag „cercel (făcut din bănuţ vechi, din pitac)”; cf. b ă n ú ţ... PĂTĂCHÎE s. f., pl. pătăchii GO/rar Gj „împletitură din nuiele, cu care se înalţă pereţii teascului de struguri”. - var. pătăchin s. n. AFLR/rar Gj; pătăchir s. n. GO/rar Gj. PĂTĂCIIÎN v. pătăchie. PĂTĂCHÎR v. pătăchie. PĂTĂGÎCĂ v. platageá. PĂTĂRNÎCHE v. potarnică. PĂTĂT LIRĂ s. f., pl. pătături AO, Pl. 37/rar Ot „pată”; cf. m â n j e á 1 ă 3°... PĂTĂIĂC v. pătuiăg 2°. PĂTÂNGÎCĂ v. platageá. PĂTEĂC v. pătuiăg 2°. PĂTIĂC v. pătuiăg 2°, 4°. PĂTIĂG v. pătuiăg 1°. PĂTÎC s. n. GM/rar Ph dim. de la pat: Sta-nvălit c-o sarică acolo-ntr-un pătidl\2\ cf. p ă t u 1 é ţ. PĂTIMĂŞ s. m. TDO/rar Dj „cel care mijeşte” (în jocurile de copii). PĂTIMÎT adj., f. pătimită AFLR'rar Dj „chinuit, necăjit, amărât”; cf. î n c h i -n u i t... PĂTIM0S adj., pl. pătimoşi AMD, h. 115/rar Bz „epileptic”; cf. epiléfti c... PĂTLĂGÎCĂ v. patlâgină. PĂTLĂGÎNĂ v. patlâgină. PĂTRAT adv. AO, h. 30, 3l/rar Mh [d. modul de a se uita] „saşiu”; cf. a b r á ş 2°... PĂTRĂTLIRĂ s. f., pl. pătrături GM/rar Ag „piatră cioplită în formă cubică”: Noi lucram piatra pătrături frumoase /675. PÁTRÁNJÉL v. pătrunjâl. PĂTRÎME s. f., pl. pătrimi AMD, h. 590/rar II „teren lăsat câţiva ani nelucrat, pentru regenerare; pârloagă”; cf. 1 i v â d i e 4°... PÁTRINJÉL v. pátrunjél. PÁTRÚNDE vb. III tranz. 1° AMD, h. 94/rar Ot „a vaccina”; cf. a 11 o i 3°... 2° AMD, h. 26/rar Db, Ph „a face gaură (cu acul) în ureche, pentru a pune cercei”: Să pătrundem fata să-i punem PÁTRUNJÉL 30 PÂTUR cercei, tortiţe/814. Chiar eu sânt pătruns cât am flăcăit l-am purtat [cercelul]/815. PÁTRUNJÉL s. m. şi n., pl. pátrunjéli AO, h. 468/rar Mh; AMD, h. 344/Db, prin Ph, Tr, II, Cţ şi rar If, CI, TI; pátrunjéle AO/rar VI, Dj; AMD/rar Br, Gr; pătrunjâie /rar II „pătrunjei”; cf. m i r ó d i e 2°... - var. patránjél s. m., pl. pătrănjei AO, h. 468; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 344/T1 şi prin Ot, Cţ; pátránjéli AO/rar Mh; pátrinjél s. m., pl. pátrinjéi AO; AFLR/rar Mh, Dj. PÁTRÚNSÁ adj. f., preduceâ ~ AMD, Pl. 134/rar Bz „semn de recunoaştere în urechea oii, constând într-o gaură cu străpungere”; cf. i s c o á s ă... PÁTUIÁC v. pătuiăg 3°. PÁTUIÁG s. n., pl. pátuiége 1° AO, h. 456; 608; 628; TDO; AFLR/Mh, prin Gj, Dj şi rar VI; AMD, Pl. 139/rar Tr „platformă improvizată din scânduri sau din crengi aşezate pe pari ori într-un pom, pe care se clădeşte nutreţul (fân, coceni) păstrat pentru iarnă”: [Cocenii] îi aducem acasă-i facem or glugă or pátuiége, aşa-i spunem noi pátuiége, atârnaţi în pod... în lemn TDO/914; cf. p ă t u 1 e á c 1°. 2° AO, h. 608/prin VI şi rar Gj, Ot; AMD, h. 612/rar Ot „glugă mare, claie de coceni”; cf. c â r s t ă 3°... 3° AO, h. 212/rar Gj, Dj; pătuiâguri AMD, h. 195/rar Gr „adăpost improvizat (în câmp), constând dintr-un foişor ridicat pe patru pari”; cf. c e r d â c 2°... 4° var. pătiăc s. n., pl. pătiâce AMD, h. 627/rar Ag „podea improvizată din scânduri fixate pe pari, pe care se ridică claia”; cf. b i n â... - var. pătâiăc s. n. 2° AFLR/rar VI; păteăc s. n.? pl. pátéce 2° AMD, h. 612/rar VI; pătiăc (3 sil.) s. n., pl. pátiéce 2° AMD/rar VI, Ag; pátiéci GM/rar VI; pătiăg s. n., pl. pátiége 1° AO, h. 456; 608; GO/prin VI; pătuiăc s. n., pl. pátuiáce 3° AMD, h. 195/rar Tr; peteăc s. n., pl. petéce 2° AMD, h. 611, 612/rar VI; petiăc (3 sil.) s. n. 1° AMD/rar Ot. PÁTÚL s. n., pl. pătule 1° AO, h. 653/prin Ot şi rar Dj; AMD, h. 662; GM/Ag, Db, Ot, Tr şi rar Gr, CI „cadru din pari pus peste loitrele căruţei pentru a-i spori capacitatea”: Să punea pătulu pă căruţă când plecam la cărat GM/788; cf. angâş 1°... 2° AMD, h. 627/rar Ph, Cl, II, TI „aşternut sub claie”; cf. a ş t e r n ú 12°... 3° pl. pátúluri AMD, Pl. 136/rar CI „acoperiş la strungă”; cf. aplecătoâre 3°... 4° GM/rar Ag „clădire mică având camere de locuit şi pod pentru depozitarea porumbului”. 5° AMD, h. 644/rar Ag „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... PÁTULÁC v. pătuleăc 2°. PĂTULÂŞ s. n. AMD, h. 321; TDM III/rar Ag, Gr dim. de la pátul (pentru cereale). PĂTULÂTĂ adj. f. AO, h. 802/rar VI [d. lâna de pe oaie] „deasă, împâslită”; cf. b ă t ú t 2°... PĂTULEĂC s. n., pl. pátuléce 1° TDO/rar Mh „platformă improvizată din scânduri sau din crengi aşezate pe pari ori într-un pom, pe care se clădeşte nutreţul păstrat pentru iarnă”: [P o r ş o r i i] i-adună şi îi ridică sus la pátuíág acolo TDO/937; cf. p ă t u i â g 1°... 2° var. pătuiăc s. n. AMD, h. 196/rar Gr „colivie (pentru porumbei)”; cf. c ă s ú -ţ ă 1°... - var. 1° pătuleăg s. n., pl. pátuiége AO, h. 456; GO; TDO/prin Mh şi rar Gj. PĂTULEĂG v. pătuleăc 1°. PÁTULÉT s. n., pl. pátuléte AFLR/rar Ph dim. de la paf, „pătuţ”; cf. p ă t i c. PĂTURĂ s. f. 1° TDO/rar Gj „strat de urdă format deasupra zerului în fierbere”: îşi las-o pătură deasupra, pe zăr [...] După PĂTURI 31 PÂINE ce-a-nceput să răsufle puţin la jumătate şi-n părţi pin pătură, îl crapă c-un cuţit de lemn/905. 2° AO, h. 233/rar Mh „foaie de tăiţei”; cf. á z i m ă1 2°... PĂTURI vb. IV refl. GO/rar Gj [d. fan] „a se aşeza în straturi; a se tasa”: După ce l-ai făcut [fanul] plasture-1 laşi ca... câteva zile să poată s-să pătureâscă: după ce s-a păturii, îl cari cu... caru/939. PĂTURÎME s. f. colect. GM/rar Db „mulţime de pături (de învelit)”. PĂTURNÎCHE v. potârnică. PĂTUTÎNDENI adv. GM/rar Db „peste tot; pretutindeni”: Odată a căzut aşa un potop aşa, şi nu pătutinden!\ numa [...] cam din capu satului încoace/697; cf. r â n d 6°. PĂŢÂU s. n. GM/rar Ag, Tr „păţanie, necaz”: Păi eu îţi spusei, zâc, cam un roman aşa din păţăuu meu, adică ce-am păţât eu/689. El ştie tot păţăuu meu/807; cf. b a i1... PĂŢI vb. IV TDM Iii/rar CI „a suferi, a îndura, a se chinui”: Mi-a dat un junghi, mi-a mai dat unu, ş-al treilea l-am sculat pe bărbată-miu şi mi-a adus-o pă moaş-aia şi pă urmă dă-i ţipătu şi chilomăneşte-te, acu păţit rău, rău am păfit/%65; cf. d u r á 1°... PĂŢIT0R v. peţiitor. PÁŰG v. păiiză 1°. PĂLII v. păiiză 1°. PĂÎIJĂ v. păiiză 2°. PĂULEŞTEÂN (4 sil.) s. m., pl. păuleştâni AMD/704 „locuitor din comuna Păuleşti”. PĂIJNJENI v. păiănjen 1°. PĂLIŞ v. păiiză 1°. PĂIIZĂ s. f., pl. păiize 1° AMD, h. 629/Ag şi rar Ph, Gr, CI; păuji/rai Ag „fiecare dintre prăjinile legate împreună la un capăt (două câte două) care se pun pe căpiţe pentru a le apăra contra vântului”; cf. a j u t ó r 9°... 2° AMD, h. 619/rar Ag, Db, Gr „sperietoare pentru păsări; momâie”; cf. chip1 5°... - var. 1° pânză s. f., pl. pânze AO, h. 626/prin Gj; păunză s. f., pl. păunzelrar Gj; păuză s. f., pl. pauze/prin Gj şi rar VI; păiig s. m., pl. păitgi AMD, h. 629/rar Ot; pălii s. m., pl. păm/rar Ot; păiiş s. m., pl. păiişi/rai VI, Ag; 2° păiijă s. f., pl. păuji AMD, h. 619/rar Db. PĂVĂŢÂNCĂ s. f. AO/963 „femeie din localitatea Pavăţ”. PĂZÂR v. pazăr. PĂZDĂRE v. pâzdărie. PÁZDÉRIE v. pâzdărie. PĂZEÂLĂ s. f. GO/rar Dj „pază, păzit”: Avea vo trei sute... oi luate în păzălă/910. PĂZLĂGE v. platageá. PĂZNICÎ vb. IV tranz. AO, Pl. 136/rar Mh „a însemna obezile cu unealta numită p a z n i c”: [Rotarul are] paznic de păznicit obezi/954. PÂCI v. pârei21°, 3°. PÁCIULÉJ s. m. AMD, h. 644/rar Ph dim. de la p â c i 1°. PÂCLEÂŢĂ s. f. AO, Pl. 46/rar Dj „ceaţă”; cf. b o á g h e... PÂCLIŢĂ s. f. AO, h. 318/rar Ot „grindină măruntă; măzăriche”; cf. boâng ă... PÂGLĂ s. f. AMD, h. 525/rar Tr „pâclă, ceaţă”; cf. b o á g h e... PÂHĂV adj., pl. păhăvi 1° AMD, h. 35/rar VI, Ag [d. om] „fară putere; slab, neputincios”; cf. a m ă r â t 1°... 2° AMD, h. 617/rar Ag [d. bobul de grâu, porumb etc.] „pipernicit, mănat”; cf. mâluri t... - var. 1° păhâv adj., pl. păhăvi AO, h. 62/rar VI. PÂINE s. f. 1° var. pâne, pl. pâni AO, h. 258; Pl. 35; TDO/Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 454 MN; AFLR/T1 şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Cţ „produs de panificaţie din aluat dospit”; cf. p i t ă1 1°. PÂLC 32 PÂNDÂR 2° var. pfine s. f. TDO/rar Gj, Mh „făină de grâu”: Măcinăm grâu la moară şi la urmă veneam acasă şi pmga o cerneam cu sita/905; cf. f ă í n ă 2°... 3° AO. h. 233/rar Dj „foaie de tăiţei”; cf. á z i m ă1 2°... 4° AO, h. 269/rar Dj .plăcintă, scovardă (din aluat dospit) umplută cu varză, brânză etc., prăjită în tigaie”; cf. clătită 1°... 5° var. pane s. f. sg. tantum GD/rar TI „cereale, grâne”: [Fânul] să coseşte cu coasa ca cum coseşte pm§al%19\ cf. m ă r u n ţ i ş 1°. 6° AFLR/rar Cţ „punct câştigat la unele jocuri de copii”: Dacă lovim [cu mingea] înseamnă că au ele o ptine, dacă nu, am eu sau alte fete/887. PÂLC s. n., pl. pâlcuri AMD, h. 407; 411; 416/rar Ag, Ph, Vn, U „pădure de întindere mică”. PÂLG v. pârgă 3°. PÂLN s. f. GO/rar Dj „smoc de plante răsărite (prea) des”. PÂLNE v. pâlnie 2°, 3°. PÂLNEIOÂR (4 sil.) s. f. AMD, h. 220 MN/rar Gr dim. de la p â 1 n e 2°; cf. pâlnişoără, pâlmiiţă. PÂLNIE s. f., pl. pâlnii 1° AO, h. 65l/rar Ot „placă de metal care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b ă n d ă2... 2° var. pâine s. f., pl. pâini AMD, h. 220 MN/prin TI şi rar VI, Vn, Br, CI „obiect (din tablă) folosit la turnarea lichidelor în vase cu gura strâmtă”; cf. léte ă2... 3° var. pâine s. f., pl. pâini AMD, Pl. 183/rar Br „unealtă (de forma unui comet) folosită de câtrc olar la omarea vaselor”; cf. c o n d é î 3°... - var. 2° pardie s. f. AO, h. 238/rar Gj. PÂLNIŞOÂR s. f. AMD, h. 220 MN rar TI dim. de la pâlnie; cf. p â 1 n e - i o á r ă... PÂLNILŢ (4 sil.) s. f. AMD, h. 220 MN, AFLR/rar Db, Ot dim. de la pâlnie, cf. p á 1 n e i o á r i... PÂLP v. pulpă 1°. PÂLPÂI vb. IV, ind. prez. 3 sg. pâlpâie AO, h. 57/rar Mh „ a vorbi peltic; a se bâlbâi”; cf. c â c â L. - var. pârpăl vb. IV, ind. prez. 3 sg. pârpăiişte AO, h. 57/rar Mh. PÂLPÂÎ vb. IV intranz. 1° GM; TDM Il/rar Bz, Br, Tr „a clocoti încet”: Şi când s-a ridicat deasupra [urda] de pApîie aşa, p-orm-o dăm jos de pă foc TDM 11/740. Pálcáié mămăliga, fierbe GM/703; cf. f o r f o t i 3°. 2° var. bolcăni vb. IV refl. AO, h. 675/rar Dj; AMD/rar CI [d. vin] „a fermenta şi a se altera”; cf. o ţ e ţ i... 3° var. bolcăni vb. IV, ind. prez. 3 sg. bolcăne AMD, h. 72/rar Tr „a chiorăi”; cf. b o 1 b o r o s i... - var. bolcăni vb. IV, ind. prez. 3 sg. bolcăne 1° GM/rar Db; bolgăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. bólgáie 3° AMD, h. 72/rar Tr; borcoí vb. IV, ind. prez. 3 sg. bórcoie 3°/rar Tr; polcăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. polcăie 1° GM/rar Ph; polpăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. pâlpâie 1° AMD; GM/rar Ph, Gr. PÂLPÂÎT adv. AMD, h. 32/rar Gr [d. modul de a vorbi] „peltic; bâlbâit”; cf. î n g â n ă 12°... PÂN v. prin 3°. PÂNAI v. pană 2°. PÂN 1° ~ că loc. conjuncţ. AFLR/rar Gj; ~ de loc. conjuncţ. AFLR/rar Mh „până ce, până când”: [Cheagul] îl punem pmă că se poate să se adune laptele/935. Lăsăm pâinea pmă de fierbe/948. 2° var. pără conjuncţ./prep. TDO/rar Mh „până”: [Porcului] îi dăm [cir cu mălai] pără creşte/946. Pmai marţi, pmai joi mai ţânea [nunta] TDO/910. - var 2° panai conjuncţ. TDO/rar VI. PÂNDÂR s. m. 1° TDM II/rar Br [la jocul de copii popicul] Jucător care stă la pândă ca să prindă popicul sau să apere poarta”. PÂNDĂ 33 PÁNZUÍ 2° GM/rar Gr [la jocurile de copii] „locul unde se mijeşte”: Care cade zece [la numărătoare] acela să face la pîndăr, ceilalţi pleacă şi s-ascunde/ 737; cf. t i c t á c 2°, t i c t ă 3°, ţ a r c 6°. PÂNDĂ s. f. 1° TDM II/rar Bz „loc (amenajat) pentru pândit (la vânătoare)”: Eu bucuros ca să trag cu puşca mi-am făcut o pmdă din ţipirig/748; cf. p u s o á r e. 2° GM/rar Bz, II; GD/rar Cţ „poziţie de joc pasivă, de aşteptare (în unele jocuri de copii)”: Ne-mpărţeam: jumătate-ntr-o parte, jumătate-ntr-o parte; trăgeam sorţii, cari-i la bătaie şi cari-i la pmdâ/14%. - var. 2° pantă s. f., pl. pante GM/rar CI; GD/rar TI, Cţ. PÁNE v. pâine 1°, 2°, 5°. PÂNGĂ prep. TDM II; AFLR/rar Ph, Bz, Tr, Gr „pe lângă”: Pîngă mireasă mai sînt surori, cumnate/739. Ş-a-nfipt gur-aici în gâtu oii [...] şi el [= lupul] a luat pîngă ea aşa TDM 11/709. - var. pîngă prep. TDO/prin Mh şi rar Gj, Dj. PÁNNÓG v. podnóg. PÂNTĂ v. pândă 2°. PÂNTĂRÎ vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a lăsa (pe adversar) la p â n t ă (în jocurile de copii) '. PÁNTE v. pântre. PÂNTECÂRIŢĂ s f. AMD, h. 103/rar Ag „diaree”; c f. b o á 1 ă 4°... PÂNTECARI vb. IV intranz. GM/rar II „a avea diaree”; cf. c u f u r i... PÂNTICĂRÂIE s. f. AMD, h. 103/rar Gl „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... PÁNTRE prep. AFLR/rar VI, Gr „printre”: Pîntre iţe şi fuştei şade scroafa cu purcei/821. - var. pânte prep. AFLR/rar Ag, CI; pintra prep. AFLR/rar Mh; pîntre prep. TDO; AFLR/rar Mh. PÂNTUÎ vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se păntuie GO/rar Mh „a se presa”: Să să pmtuie soricele şi camea-n el [în maţ]/948; cf. a b r e z â... PÂNZÂICĂ (3 sil.) s. f., pl. pănzăici GO/rar Mh „cearşaf1; cf. c e a r ş á f e... PÂNZĂR s. n., pl. pânzăre GM/rar Ph „dispozitiv pentru urzit pânza; urzitor”: [Cânepa] o urzeam la pînzăr, la urzitor/717; cf. d u 1 á p 5°... PÂNZĂ s. f. 1° pl. pânzi AO, Pl. 88/rar Mh „pânze”; cf. p â n z ă t ú r ă 2°. 2°pl. pânzuri GM/rar Db, Tr „pânzeturi”; cf. p â n z ă r é t. 3° AO, h. 779/rar Dj; AMD, h. 283/rar Ot, Gr, CI „strecurătoare (din pânză rară sau din tifon) pentru lapte”; cf. s ă c u 1 é t e 2°, s ă d í 1 ă1 2°, s ă d í 1 c ă2 2°, z ă g â r n ă 2°, z â r n ă 1°. 4° AMD, Pl. 81-82/rar Db „pojghiţă de mucegai (deasupra vinului)”; cf. f 1 u n d u r i e... 5° AMD, h. 197/rar Gr „parte dintr-un gard (de nuiele) cuprinsă între doi pari”; cf. b o i 3°. 6° în expr. a mérge ~ GM/rar Ph „a împânzi locul”: [Grâul] îl semănăm noi şapte, opt inşi la rând cu sacu, cu poalele cu grâu, altu-nainte, după el aşa, pînză aşa mergăm când semănam/701; cf. î m p ă n á 4°... PÂNZĂREÂSĂ s. f., pl. pânzărese 1° GM/rar Db, If „femeie care are urzitor şi urzeşte (şi) pentru alte gospodine”; cf. dulăpăreâsă 1°... 2° AMD, h. 395/rar Ph „dispozitiv de urzit; urzitor”; cf. d u 1 â p 5°... PÂNZÁRÉT s. n. colect. GM/rar II „pânzeturi”; cf. p â n z ă 2°. PÂNZĂTURĂ s. f., pl. pănzături 1° AMD, h. 225/rar Ag, Db, Ph, TI, Cţ „faţă de masă”; cf. a ş t e r n ú 14°... 2° AFLR/rar TI „pânză”; cf. p â n z ă 1°. PÂNZET s. n. AMD, Pl. 135/rar Vn „păscutul oilor înainte de răsăritul soarelui”; cf. n ă p r i o r á t... PÁNZUÍ vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. pânzuie AFLR/rar Gj, Mh „a acoperi faţa mortului cu giulgiu”; cf. î m p â n z i 1°... PÁR 34 PÁRJOLÁ PÂR, la ~ loc. subst. AFLR/rar TI „numele unui joc de copii; un fel de „v-aţi ascunselea” pe echipe”: Când ne jucăm la pír ne echipăm în două echipe: una pleacă în căutarea celei prime echipe, iar alta stă la pază/881. PÁRÁÍTA, de-a ~ loc. subst. GO/rar Dj „numele unui joc de copii; de-a v-aţi ascunselea” [?]; cf. a j u m i t a... PÂRÂU v. pârâu. PÁRACIŰNE s. f., pl. páráciűni GM/rar Ag „reclamaţie; pâră”; cf. r e c 1 á m ă. PARAIÁ vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. pârăiâză GO/rar Ot [d. ape] „a izvorî”; cf. clocoti 2°... PARAU s. n., pl. pârâie AO, h. 325/Dj, prin VI, Ot şi rar Mh; AMD, h. 537/Tr, II, prin Br, Ot, Gr, CI, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, Bz, If, TI; páráuri AO/rar Dj, Ot, Mh; AMD/Cţ, prin Cl, II şi rar Ag, Db, Ph, Bz, Bz, Tr, If, Gr, TI; pârâuă AO/rar VI „pâraie”; cf. b á 11 ă 5°... - var. pârău s. n., pl. pârâie AO, h. 325/Gj, Mh; páráiéiprin Gj şi rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 537/prin Ag; pârâu s. n., pl. páráié AO/prin Gj, Mh; páráiéiról Mh, Dj; părâielxzx Mh; părâuritrar Mh; pârău s. n., pl. pârâie AO/rar Mh; pârăuri AMD/rar VI. PÂRCĂLÂB s. m., pl. pârcâlâbi GO/rar Dj „tânăr care angajează muzicanţii şi strânge taxa de la participanţii la horă sau la alte petreceri”; cf. c a^s i é r... PÂRCI1 s. n., pl. pârciuri 1° AO, h. 596/Mh, prin Gj, Dj şi rar VI „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n á r 9°... 2° AO, h. 596/rar Dj „hotar, răzor între două terenuri”; cf. d â 1 m ă 3°... - var. 1° pârţ s. n., pl. pârţuri AO, h. 596/rar Ot. PÂRCI2 s. m., pl. pârei 1° AO, h. 596/rar Mh, Dj „ţap”; cf. v ă t ú i 7°. 2° AO, h. 596; 749; GO/rar Dj „pui de iepure”; cf. ş o t ó i, v ă t ă r ó g 3°, v ă t ú i 1°. 3° var. pâci s. m. cu val. de inteij. GO/rar Dj „cuvânt cu care se cheamă iedul”. - var. 1° pâci s. m. AO, Pl. 62/rar Mh; AMD, h. 278/rar Db, Ph. PÁRCÍ vb. IV ren. AMD/rar II [d. capre] „a se împreuna (pentru reproducere)”. PÁRCIÓG s. n., pl. párcióguri 1° AO, h. 596/rar Mh; pârcioâgekzi Mh „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. amnár 9°... 2° AO, h. 442/rar Mh „fâşie îngustă de teren nearat între două ogoare; răzor”; cf. d â 1 m ă 3°... PÁRCIÓN (2 sil.) s. n., pl. pârcioâne AO, h. 596/rar Mh „clin de teren rămas nearat între brazde (sau la capătul locului)”; cf. a m n â r 9°... PÂRDÂV v. pârvâc. PÂRDÂI s. m. [?] pl. GM/rar Vn „dihănii, jivine”: Tocmai după ce-am trecut să intrăm în satu din jos, în Urecheşti, atuncea ne-a spus: „ai! ăia era pîrdâ/, mamă/723; cf. bâzdâgânie 3°... PÁRDIE v. pâlnie 2°. PÂRGĂ s. f. 1° AMD, Pl. 64—65/rar Ot „primul rod la viţa-de-vie (de obicei în cantitate mică)”; cf. a g u r i d ă 3°... 2° AMD, Pl. 78/rar Ot „primul must care se scurge la tescuit; ravac”; cf. scursúrá. 3° var. pâlg s. n., a da în ~ AO, h. 614/rar Gj [d. cereale] „a se pârgui”; cf. c o d ă 1 b i... 4° în ~ loc. adj. AMD, h. 156/rar Tr [fig.] „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... PÁRGUÍ vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se pârguie AMD/rar Cţ [d. găinile bătrâne] „a nu mai oua”. PÂRJEÂL v. prăjeâlă 1°. PÁRJÍ v. prăji 1°. PÁRJOLÁ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se pârjoleâzâ AFLR/rar Mh [d. plante] „a se usca din cauza arşiţei”. PÂRJOLÎCĂ 35 PÁRLÓG PÁRJOLÍCÁ s. f. GM/rar Br „friptură făcută la repezeală”: Pui o bucată de ficat, pui rinichii amândoi, faci o pirjolică şi bei o căldare de vin/738. PÁRLÁC s. n., pl. párláce AO, h. 596/rar VI „clin de teren rămas nearat între două .brazde”; cf. a m n á r 9°... PÁRLÁGINÁ v. patlâgină. PÁRLÁZ v. pârleăz 1°- 3°. PÁRLÁ adj. f., pl. párle 1° AO, h. 798/rar VI [d. oi] „cu lână puţină”; cf. chel 3°... 2° AO, h. 799/rar VI; AMD, Pl. 151-153/prin Ag şi rar Db, Ph, CI [d. oi] „cu lână scurtă şi deasă”; cf. s p â n c ă 1°, s t ó g o ş ă 5°, s t u f i t ă 2°, ţ i g â i c 5°, ţ u r c á n ă 2°. PÁRLÁU s. n., pl. páriáié 1° AO, Pl. 29; GO; TDO/Gj „vas mare dintr-un buştean scobit (în formă de cilindru) în care se opăresc rufele, tortul etc.”: Pîrlăuu e un lemn aşa... retezat şi scobit înăuntru GO/939. [Rufele] le băgăm în pîrlău şi le ţânem o noapte în pîrlău acolo, turnăm pe ele... bunînţeles că nu le bagi aşa TDO/915; cf o b ó d 9°... 2° var. bárlóg s. n. GO/rar VI „groapă (căptuşită cu paie) folosită odinioară pentru opăritul rufelor”. PÁRLEÁLÁ s. f. AMD, h. 59; GM/rar Db, Gr „pelagră”: Dân trai rău mai dă şî-n pîrleâlă GM/811. Pîrleâlă... e din neamu lui; se pârleşte pe mâini şi se jupoaie AMD/821; cf. p i 1 á g ă r. PÁRLEÁZ s. n. 1° pl. pârleăze AO, Pl. 47/Gj, Mh, prin Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 539/Db, prin Ag, Ph şi rar Bz, Br, Ot, Tr, If, Gr, Cl, II, Cţ; párléze AMD/Tr, prin Ag, Ph, Ot, CI şi rar Db, Br, Gr, II, Cţ; pârlâzuri/răT Ph, Vn, Bz „pârleazuri”; cf. canapeâ 2°... 2° pl. părleâzuri AMD/rar Vn „trecătoare îngustă printr-o spărtură din gard (sau din zid)”. 3° pl. párleázuri AMD, h. 539/rar Db, Ph „loc unde gardul este (mai) puţin înalt şi poate fi trecut cu uşurinţă”. 4° pl. părleâzuri AMD, h. 539/rar TI, Cţ „loc de trecere printr-un şanţ cu malurile surpate”. 5° pl. părleâze AMD, h. 539/rar Cţ „gard de nuiele, de scânduri etc.”; cf. tarâbă3°, ţârină 14°. 6° var. pirlăz s. n., pl. pirlăzuri AO, Pl. 47/rar Dj „şanţ având rolul de a marca hotarul dintre vecini”; cf. ţ á r i n ă 13°. - var. pârlăz s. n., pl. párlázuri 1° AO, Pl. 47/prin Dj; AMD, h. 539/prin TI; 2° AMD, h. 539/prin Cţ şi rar TI; párláze 1° AO/rar VI; AMD/prin TI; 2° AMD/rar TI; pirlăz s. n., pl. pirlăzuri 1° AO/prin Dj; pirleáz s. n., pl. pirleázuri 1° AO/prin Dj; pirleăze/prin Dj; prâleăz s. n., pl. práleázuri l°/rar VI, Gj; prilăz s. n., pl. prilăzuri l°/prin Gj, Mh şi rar VI; priláze/prin Mh şi rar VI, Gj; prileăz s. n., pl. prileázuri 17prin Mh şi rar VI, Gj; spârlcăz s. n., pl. spârleâze 1° AO/prin VI; AMD/rar Tr. PARLÍT 1° adj., pl. pârliţi, f. pârlită, pl. părlite GM/rar Ag, Tr „afurisit; ticălos; blestemat”; cf. î n c h i n á t 1°... 2° f. art. la pârlita loc. subst. GM/rar Br „numele unui joc de copii (cu mingea)”: Ne jucam cu cei mari şi la pîrlita şi cei mici stătea-n mijloc şi cei de afară ne-atingea cu mingea/741. PÁRLITŰRÁ s. f. AMD, h. 405/rar Ag „teren despădurit; tăietură”; cf. c u r ă -ţ ă t ú r ă 1°... PÁRLOÁGÁ v. párlóg 2°- 5°. PARLÓG s. n., pl. pârloăge 1° AO, h. 585/prin Ot şi rar Gj, Tr; AMD, h. 590, 591/Ot, Tr, Gr, prin If şi rar Ph, CI, TI, Cţ „teren arabil lăsat mai mulţi ani necultivat, în vederea refacerii fertilităţii; pârloagă”; cf. I i v á d i e 4°... 2° AO, h. 586/rar Ot; AMD, h. 590/rar Ph „teren care, după ce nu a fost cultivat o perioadă îndelungată, se ară pentru prima oară; prosie”; cf. c u r ă t ú r ă 3°... 3°AO, h. 596/rar Mh „clin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul locului”; cf. a m n á r 9°... PÂRLOGÎŞTE 36 PÂRVÂC 4° var. pirloági s. f., pl. párloáge GM/rar Bz, Cl, II „loc într-un lan de grâu sau de porumb unde (din cauza inundaţiei) nu au răsărit plante : Ne-am dus în nişte porumb, acolo era o pirloág-aşa [...] unde nu era porumb, era-n înecat/750; cf. v á t r ă 10°. 5° var. pârloâgă s. f. AMD, h. 328/prin CI şi rar Br, TI, Cţ „fânaţ”; cf. b á 11 ă 4°... - var. pârloâgă s. f., pl. párloáge 2° AO, h. 587/rar Mh; 3° AMD, h. 602/rar Bz, Tr; párlógi 3°/rar Ot; pirloâgă s. f., pl. pirloâge 1° AO, h. 585/prin Dj şi rar Mh; 2° AO/rar Mh; pirlóg s. n., pl. pirloâge 1° AO/Dj şi rar Ot; 2° AO/rar VI, Mh; 3° AO, h. 595/rar Dj; 5° AMD, h. 328/rar Db, CI; priloâgă s. f., pl. priloâge 1° AO/rar VI; 2° AO/rar VI; 3° AO/rar Mh; prilóg s. n., pl. priloâge 3° AO/prin Mh şi rar Dj, Gj; purloágá s. f., pl. purloâge 1° AMD, h. 590/rar II. PÂRLOGÎŞTE s. f. AMD, h. 590/rar Gr „teren lăsat necultivat mai mulţi ani, în vederea refacerii; pârloagă”; cf. 1 i v á d i e 4°... PARLUÍ vb. IV tranz. şi refl. pas., ind. prez. 3 sg. (se) pârluie GO/rar Gj „a (se) opări rufele în p â r 1 â u”. PÂRMÂC v. parmác 2°, 3°. PÁRNÁIÉ s. f., pl. pârnqi 1° AMD, h. 255; TDM II; AFLR/Db şi rar Ag „oală mare dc pământ (de obicei, cu două toarte) in care se mulge vaca sau se găteşte”; Era pirnătlp-atât, pírnál dă pământ, atunci să facea măncare-n oale de pământ cu două coade TDM 11/699; cf. o 1 á r 1°... 2° AMD, h. 681; Pl. 142; GD/rar Db, TI, Cţ „vas marc, căldare (de aramă) folosit la prepararea bulionului, la fiertul urdu sau la închcgarea laptelui”; cf. b i d ó n r . PARNÓG v. podnóg. PÂRPÂC s. GM/rar Ag „numele unui joc de copii: dc-a v-aţi ascunselea": Pirpâc. unii mijeşte şi unii s-ascunde şi, când să ne ducem, ăia care mijeşte fuge după ăilalţi/677; cf. a j u m i t a... PÂRPALÂC v. pitpalăci21°. PÂRPÂLĂ s. f. AMD, Pl. 70- 7l/prin Vn „boală, mană la viţa-de-vie”; cf. m ă 1 ú r ă 4°... PÂRPĂ v. pârvă. PÁRPÁÍ v. pâlpâi. PÂRPĂLIŢĂ v. părpăriţă 4°. PÂRPÂR v. pârporă 2°. PÂRPĂRÎŢ v. părpăriţă 1°. PÂRPÂŢ v. pârpaţă 2°. PARPÂŢ s. f., pl. pârpâţe 1° AMD, h. 208/rar Ph „beţişor pentru aprins focul; vreasc”; bâtă1 6°... 2° var. pârpaţ s. m., pl. párpáti AMD; GD/rar TI, Cţ „un fel de pantaloni largi şi încreţiţi în talie”. PARPÓR s. n. GO/rar Mh „soluţie de sodă caustică (pregătită pentru prepararea săpunului)”; cf. t ă r i m e 4°. PÂRPORĂ adj. f., pl. pârpore 1° AMD, Pl. 151- 153/prin Ot, Tr, CI şi rar VI, Ag, Db, If, Gr, II; pârpori/rar Ot, Tr [d. oi şi, mai rar, d. vite] „cu părul scurt şi rar”: Vitele era pîrpori, avea păr puţin iama/775; cf. c h e 13°... 2° AMD, h. 92/rar Gr [d. femei] „debilă, bolnăvicioasă”; cf. b a ş o 1 d i u... - var. 2° parpăr adj., f. părpără AMD, h. 91/rar Db. PÂRŞOÂCĂ s. f. GO/rar Gj „ţuică (slabă) de calitate inferioară”; cf. á p ă 3°... PÂRŢ v. pârei1 1°. PÂRŢĂG0S adj., f. pártágoásá GM/rar Db, Ph „arţăgos, capricios, cu toane”: Era, ştii, pîrţâgos, plângea ca copilu/704; cf. d o 1 o m á n ă... PÁRTIÓN (3 sil.) s. n., pl. párfioáne 1° AMD, h. 33l/rar CI „căpiţă (de fan)”; cf. c ă p i ţ ă 1°... 2° AMD/rar Ph „ţoi de cincizeci de grame; cinzeacă”; cf. c i o f â c... PÂRŢUICĂ (3 sil.) s. f. AO, h. 136/rar Gj „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... PÂRVÂC s. m. şi n., pl. párváci AO, h. 704/rar Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 100/rar Ag, Ot; párváce AO/rar Ot „primul roi PÁRVÁR 37 PE care se desprinde dintr-un stup”; cf. p â r v á r, prâscâci, primări0, roi 3°, r ó i n i ţ ă 2°. - var. pârdăv s. m. AMD, Pl. 100/rarTr. PÁRVÁR s. m., pl. pân'âri AMD, Pl. 100/rar Ot „primul roi care se desprinde din stup”;'cf. p â r v á c... PÁRVÁ adj. f., pl. pân'c AMD, Pl. 151—152/rar Ag, Vn [d. oi] „cu lână puţină, scurtă (şi creaţă)”; cf. c h e 1 3°... - var. pârpă adj. f., pl. pâipe AMD, Pl. 151-152/rar II. PÁRVINÁ s. f. AO, Pl. 8O/rar Mh „ţuică (de calitate superioară, tare) de la începutul distilării”; cf. b a s a m á c 1°... PÁSÁT v. păsât 1°- 6°. PÁSÁÍ v. pâsâi 2°. PÁSÁÍ vb. IV 1° a ~ pe limbă AO, h. 57/rar Mh „a vorbi peltic”; cf. c â c â i... 2° var. pâsăi vb. IV intranz. AO, h. 66/rar Mh „a vorbi în şoaptă; a şopti”; cf. î n ş o^p t i... PÂŞĂTIJRĂ v. păşitiiră. PÂŞÂÎ vb. IV intranz. GM/rar Vn „a merge în vârful picioarelor; pe furiş”: I-auzim vâjâind aşa, uşor aşa, ca când pfşii/126. PÂŞC v. pisc 2°. PÂŞCÂLÎ vb. IV intranz. AO, h. 57/rar Gj „a vorbi peltic”; cf. c â c â i... PÂŞÎ vb. IV intranz. AO, h. 903; Pl. 9; TDO/rar VI, Dj, Ot, Tr; AMD; GM; TDM III/Ot, Gr, prin Ag, Db, II şi rar VI, Ph, Bz, Br, Tr „a face paşi; a umbla”; cf. î m b 1 â... - var. puşi vb. IV intranz. AMD, h. 83/rar Vn. PÂŞITIjR v. păşitiiră. PÁTPALÁC v. pitpalaci1. PÁTPALÁCÁ v. pitpalăci21°. PÁTPÁÍT adj., f. pătpăită AO, h. 57/rar Dj „peltic”; cf. b a 1 a m ú t 1°... PÁTPADÁC v. pitpalăci1. PÁTPÁDÁCÁ v. pitpalăci21°. PÁTPÁLÁC v. pitpalăci1. PÂŢIGĂLÂT adj., f. pâţigăiâtă AMD/rar TI [d. om şi plante] „nedezvoltat, mic, pipernicit”; cf. a m ă r â 12°... PÁTÓI v. puţoi 2°. PÁZDÁRE v. pâzdărie. PÁZDÁRIE (3 sil.) s. f., pl. pâzdării AO, h. 497; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 386; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, prin VI, Gr şi rar Ph, Cţ; pâzdări TDO/rar Ot; AMD/rar VI, Tr „puzderie”: După ce-am bătut-o [cânepa], rămân mărunchii, a căzut pîzdâria după ei TDO/974; cf. b ă ţ 3°... - var. păzdăre s. f., pl. pâzdări AO, h. 497/rar Gj; păzderie (4 sil.) s. f., pl. păzdcrii/rar Ot; păzdării/rar Gj; pâzdărc s. f., pl. pâzdării AMD, h. 386/rar VI, Ag, Db, Ph, Ot, Gr; pâzdări AO/rar VI, Gj; AMD/rar VI; pâzdărie (4 sil.) s. f., pl. pâzdării AMD; TDM III/rar Ph, Ot, Tr, Cl; pázdérie (4 sil.) s. f., pl. pázdérii AO; AFLR/rar Mh, Dj; AMD/rar Bz, Tr, Gr; pâzlăr s. m., pl. păzlâri AMD/rar Tr; pozdăre s. f., pl. pozdări AO; AFLR/Mh şi prin Gj; pozdéri AFLR/rar Gj, Mh; pozdărie (4 sil.) s. f., pl. pozdării AO/prin Gj, Mh; pozdărie (4 sil.) s. f. TDO/rar Mh; puzdără s. f., pl. puzderii AMD/rar CI; puzdăre s. f. TDO/rar Ot; puzdére s. f., pl.puzdéri AMD/rar Tr, Cl; puzdére/rar Vn, Br; spâldăre s. f., pl. spâldări AMD; GM/rar Ag, Db; spăldării AMD/prin Ag şi rar Db; spâldărie (4 sil.) s. f., pl. spăldării/pnw Ag şi rar Db; spârdăre s. f., pl. spârdării/vaT Ag, Db; spuldără s. f., pl. spuldarii/var Db; spuldăre s. f., pl. spuldării AMD; GM/prin Ag şi rar Db; spuldări GM/rar Db; spuldărie (4 sil.) s. f. AMD/rar Db; spuldérie (4 sil.) s. f., pl. spuldérii/rar Db, Ph; spurdării s. f. pl./rar Db. PÁZDÁRIE v. pâzdărie. PÁZDÉRIE v. pâzdărie. PÁZLÁR v. pâzdărie. PE prep. 1° AFLR/rar Gj, Mh; GM/rar Ag, Ot; AFLR/rar Cţ „în, la (indicând spaţii închise sau delimitate)”: Şi m-a dus acolo pă Piteşti, la spitalu ăla GM/765. Pă Dobrogea era bulgari şi cu nemţi AFLR/900. [Aluatul] îl băgăm pe troacă AFLR7935. PE 38 PÉCIE 2° în loc. ca ~ déget loc. adj. TDO/rar Mh; ca ~ deşt loc. adj. AFLR/rar Gj; ca ~ dégete loc. adj. GM/rar Db „(gros) cât degetul (degetele)”: Lanţu-i de sârmă [...] împletit în mai multe fire, lanţ aşa ca pe deşt sau mai gros AFLR/952; ca ~ mână loc. adj. şi adv. GO/rar Mh, Dj; GM/rar Ag, Db, Bz; AMD/rar Cţ „(gros) cât mâna”: Alegea lemnele... care era mai ca pe mină aşa, drepte, le lasă să crească GO/960. Craca, ca pe mină şi mai groasă, facea trosc GM/743; ca ~ mine loc. adv. GM/rar Ot, Tr „cât mine (de gros, de mare)”: Aveam un par mare ca pă mine de gros/801; ca ~ om loc. adv. GO/rar VI, Dj „(gros, mare) cât omul”: Era gaura mai mare ca pă om săpată/916. Lua [lemne] d-alea mai groase ca pe om/960; ca ~ picior loc. adj. GM/rar Ag, Ph, Vn „(gros) cât piciorul”: Rupea crăcile ca pă picór, groase/786; ca ~ tânjâlă loc. adj. GO/rar Mh „(gros) cât tânjala”: Un balaur ca pe tinjâlă/953. 3° TDO; AFLR/rar Dj, Ot, Mh; TDM III; AFLR/rar Tr, Gr „în, la (cu indicarea timpului)”: între timpu ăsta vine mama pă fiecare dimineaţă şi pă fiecare seară TDM III/794. [Găina] ouă pe fiecare zi AFLR/940. Pe fiecare zi să facă un pogon AFLR/992. Dacă era pă post, de post [mâneam] AFLR/833. 4° AFLR/rar Dj „pentru, la (indicând scopul)”: Pe urmă se duc şi ăi de la mireasă pe împăcăciune/987. 5° GM; AFLR/prin CI şi rar Ag „de, la (introducând un complement indirect)”: I-a plăcut pă fată GM/673. A tipat pă ea AFLR/821. 6° AMD, h. 49/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, prin Cl, II şi rar VI, If, Gr „din (indicând instrumentul, mijlocul de obţinere a unui sunet)”: A fluierat pă deşte/760. 7° în ~ ce AFLR/rar Cţ „după ce, prin ce”: Pă ce-1 cunoşti?/886. 8° în ~ cum loc. conjuncţ. AFLR/rar Gr, TI „după cum”: Depindea depă cum îngrijeai [...] pă cum îngrijea/875. Le chema pă... dada, pă lelea sau pă cum o chema/830. PEÁNÁ v. până 15°. PEÁRCA s. f., pl. perei AMD/rar Db „pasăre de noapte (nedefinită mai îndeaproape)”. PEÂRJĂ v. pârjă. PEÂRŞĂ v. perjă. PEÁTÁ v. pâtă 1°. PEÂŢĂ1 v. piăţă 2°. PEĂŢĂ2 s. f., art. a fáce pcâţa loc. vb. AMD, h. 153/rar II „a peţi”; cf. grăitori... PÉCE v. pécie. PECEÂTĂ s. f., pl. pecete 1° AMD, h. 480/rar Br, CI „pată (pe haine sau pe faţă)”; cf. m â n j e á 1 ă 3°... 2° AMD, h. 17 MN/rar Br „albeaţă pe ochi”; cf. c a t a r â t ă... 3° var. pecétic s. f., pl. pecétii AMD, Pl. 20/rar Ph „chitanţă (cu ştampilă)”; cf. c h i t ă n ţ i... PECÉŞI v. păceşi. PECÉTIE v. peceâtă 3°. PECETLUI vb. IV tranz. AMD, Pl. 95/rar Vn [d. albine] „a acoperi cu ceară alveolele fagurilor”; cf. c ă p ă c i... PECHÉR s. m., pl. pechéri AO, Pl. 46/rar Mh, Dj „picher (la calea ferată)”; cf.cantoné r... PECÍ vb. IV tranz. GM/rar II „a desface, a tranşa carnea de porc în p e c i i”: Dipă aia mergem la pecit, să pecim carnea porcului/893; cf. p ă s t r ă m i 2°... PECÍCOL adj. AMD/rar Db „piscicol; cu peşte”. PÉCIE s. f., pl. pécii GO; TDO; AFLR/Gj, prin VI, Mh şi rar Dj, Ot; GM/Tr, prin VI, Ag, Db, Ot, II şi rar Ph, If, Gr „(bucată, fâşie de) came macră (de porc) pentru friptură, pentru tocat sau pentru pus la afumat”: [La moaşă, de Anul Nou] lom o strachină de piftii, lom o péciie bună de came, zahăr lom la noi PÉCINÁ 39 PELINÂŞ acolo TDO/991. Grăsimea aia o punem separată, pecii-aia, c-aşa să zice la noi pécie, muşchii ăia, cum să zâc, separate GM/801. Péca îi spunem la [carnea] a slabă GM/775; cf. s 1 ă b i c i ú n e 1°. - var. péce s. f., pl. peci TDO/rar Ot; GM/rar Ot, II; péciná s. f., pl. pécini GO; TDO/rar Mh; spécii s. f., pl. TDO/rar Mh. PÉCINÁ v. pécie. PECIÓARÁ (4 sil.) s. f., pl. pecioăre GM/rar Ph dim. de la p e c i e; cf. p e c i ú ţ ă. PECIOÁSÁ (4 sil.) adj. f. GO/rar Gj, Dj [d. came] „macră”; cf. m o á 1 e 6°... PECIÓCI v. picioică. PECIUÍ vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. peciitâşte GM/prin Ag şi rar VI, Vn, Bz, II; péciuielrax VI, Ag, II „a tăia carnea de porc în p e c i i”: Pecuiéşte aşa carnea frumos, mi-o sară, mi-o pune-ntr-o copaie sau într-o ladă/690; cf. p ă s t r ă m i 2°... PECILTĂ (4 sil.) s. f., pl. peciuţe GO/rar Gj; GM/rar VI, Ag dim. de la p e c i e; cf. p e c i o á r ă. PEDÉPSU v. pedéstru 2° PEDESTRÂŞ s. m., pl. pedestraşi AO, h. 360/rar Ot „infanterist”; cf. dorobán ţ... PEDESTRLME s. f. colect. AMD, h. 566 MN/rar Vn, Tr „infanterie”: Ifanterie, mai nainte i-a zis şi pedestrimellll. PEDÉSTRU adj. 1° pl. pedéştri, f. pedéstrá, pl. pedéstre AO, h. 117; 360/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, h. 566/rar Ot, Tr; m. pl. pedéstri AO, h. 117/rar Ot; f. pedeăstră/rav Dj „infanterist”; cf. d o r o -bán ţ...; armátá pedéstrá AO, h. 117/rar Ot; trupă pedeâstră/rar Dj „infanterie”; cf. i f a n t é r i e. 2° pl. pedéstri, f. pedeâstră, pl. pedéstre AO, h. 117/prin Mh şi rar Gj; f. pedéstrá/rar Mh; pl. pedéştre/rar Gj „lipsit de unul sau de ambele picioare ori de o mână; infirm”; cf. a n c h i 1 o z á t P... 3° ~ de un ochi, pl. pedéştn, f. pedeâstră, pl. pedéştre AO, h. 28/rar Mh „chior”; cf. a t ă c á t 2°... - var. 2° pcdcpsu adj., pl. pedépsi, f. pedeapsă, pl. pedépse AO, h. 117/rar Mh. PEFTEÁ v. chifteá. PÉLÁ v. pâlă 2°. PELCIJŢ s. f. AO, h. 780/rar Gj 1° „pielea subţire, pieliţa, membrana stomacului (de miel)”; cf. j u p u i t ú r ă. 2° „stomacul mielului (în care se prepară cheagul)”; cf. b u r d ú f 2°... PÉLE v. pelie 1°. PELEÁG s. n., pl. peleăguri GO/rar Mh „teren despădurit; tăietură”; cf. c u r ă -ţ ă t ú r ă 1°... PELÉFTICÁ s. f. AO, h. 146/rar Gj, Mh „epilepsie”; cf. a n e m i e 2°... PEI^Ş s. n. [?] 1° AMD, h. 22 MN/rar Ag „lobul urechii”: [Cercelul se agaţă] în peteşu urechii/677; cf. b u r é t e 2°... 2° AMD/rar Db „semn de recunoaştere în urechea oii, constând dintr-o simplă despicătură”; cf. c ă 1 ú ş 25°... PELEŞITÎIR s. f. AMD/rar Db „semn de recunoaştere în urechea oii, constând dintr-o simplă despicătură”; cf. c ă 1 ú ş 25°... PELGHEÂRIŢĂ (4 sil.) s. f. AMD, Pl. 157/rar Ph „boală la oi constând în descuamarea pielii şi căderea lânii”; cf. c o á j ă 7°... PELICILÎNĂ s. f. AFLR/rar Db „penicilină”. - var. pericilină s. f., pl. periciline AFLR/rar Ag, Cţ. PELICIOÁRÁ (4 sil.) s. f. AMD, h. 330/rar Db dim. de la pală (de fan). PÉLIE s. f., pl. pélii 1° AMD, h. 192/rar TI „par (gros) pe care se Fixează stuful la acoperiş”. 2° GM/rar Gr [la pl.] „pari, stâlpi pe care se întinde năvodul la uscat”. - var. 1° péle s. f., pl. peli AMD, h. 200/rar II; piélá (2 sil.) s. f., pl. piéle AMD, Pl. 135/rar II. PELIMÉTRU v. perimétru. PELINÂŞ s. n. AMD, Pl. 80-8 l/rar Cţ „vin pelin cu gust (mai) puţin amar”. PELIPSÍE 40 PEPENÎŞTE PELIPSÍE v. epidepsíe. PELIŞÂTĂ s. f. AMD, Pl. 131; 134/rar Ag „semn de recunoaştere ín urechea oii constând dintr-o tăietură (şi o gaură)”; cf. c ă 1 ú ş 25°... PELIŞOÂRĂ s. f., pl. pelişoâre GM/rar Ph, Bz dim. de la pală (de borangic): [Borangicul] îl facem pelişoâre pă un ziar şi pă urmă punem pă... pelişoarele-zcelez, punem mălai sau nisip şi le facem scule pă răşchitor/736. PELITÁRE v. perctár. PELIVÁN s. m./adj., pl. pelivâni 1° GM/rar II; GD/rar TI, Cţ „(flăcău) care participă la întreceri de lupte; pehlivan”: Ta-su lui fusese peliván, da şi el era voinic [...] era puternic GM/839. Care trânteşte mai mult ala-i pelivânu, aşa era nainte GD/880. 2° GD/rar TI „voinic, puternic”: Zicea că el e mai peliván din toţi/883; cf. bun1 1°... 3° s. m. AMD/rar Cţ „cui scurt şi gros de care se prinde orcicul la căruţă”. PELIVÁNÍE s. f., pl.’ pelivănii AFLR/rar TI „întrecere de lupte organizată cu ocazia hramului”: Se facea şi pelivănie', la trântă ieşeau/883. PELTEÁG v. peltéc 1°. PELTÉC adj., pl. peltéci 1° AMD, h. 32/rar Tr, TI, Cţ „peltic”; cf. b a 1 a m ú t 1°... 2° var. peltiu adj., pl. peltii AMD, h. 84/rar Ag „şchiop”; cf. c o t o n ó g 1°... - var. pcltcág adj., pl. peltégi AMD, h. 32/rar TI; pcltcg adj., pl. peltégi/rar TI; peltit adj., pl. peltiţi/rax Ag, Ph, Bz; peltiu adj., pl. peltii AO, h. 57/rar VI; pertiv adj. AO/rar VI; piltic adj., pl. piltici AMD/rar Gr, TI; plictic adj./adv. AMD/rar Tr. PELTÉG v. peltéc 1°. PELTÍ vb. IV tranz., în a ~ vórba AMD, h. 32/rar Db „a vorbi din vârful limbii, peltic”; cf. c â c â L. PELTICÁRE s. f. GM/rar VI „defecţiune de vorbire, de pronunţie”: [Ţiganii] are o ţâră pelticăre/672. PELTICÓS adj., pl. pelticoşi AMD, h. 32/rar Ph, Vn, Tr „peltic”; cf. b a 1 a m ú t 1°... - var. pilticós adj./adv. AMD, h. 32/rar Tr. PELTÍT v. peltéc 1°. PELTÍU v. peltéc 1°, 2°. PEMBÍU adj., f. pembíe TDO/rar Dj „de culoare roşie-deschisă; rozaliu”: Aţă roşie, verde, neagră, în tot felu, pembiie/911. - var. pimbiu adj., plpimbîi GM/rar Ph. PENÎŢĂ s. f. AMD, Pl. 105-106/rar Db dim. de la p a n ă 11°. PENTICÍTÁ s. f. GM/rar Ot „apendicită”. PENTIŞOARĂ s. f. GM/rar Vn dim de la pantă (de deal). PÉNTRU, ~ de prep. compusă AFLR/rar Mh „pentru”: Era bun pentru de vie/962. - var. péntu prep. AFLR/rar VI; pintu prep. TDO/rar Mh „pentru”. PÉNTU v. pentru. PEPEIÚGA s. f. GO/rar Gj „strat de cetină putrezită”. PÉPEN s. m., pl. pépeni AO, Pl. 77/Gj, Mh „pepene (verde)”; cf. h a r b ú z... - var. pépine s. m., pl. pépini AMD, h. 350; TDM III/Vn, Bz, Br, II, CI, Cţ, prin Ph, TI şi rar Gl, If. PEPENÁRÍE s. f., pl. pepenării AMD, Pl. 65/rar TI „pepinieră (de viţă altoită)”; cf. pepeniérá", răsâdniţi 2°, ş c o á 1 ă 1°. PEPENIÉRÁ1 s. f., pl. pepeniére AO, h. 476/rar VI; AMD, h. 35l/rar Ag, Ph, Tr; pepeniéri AO/rar VI „pepenărie”; cf. b o s t á n ă... - var. pepinérá s. f. AMD, h. 35l/rar Vn; pepiniérá s. f., pl. pepimére AO, h. 476/rar VI. PEPENIÉRÁ2 s. f. AMD, h. 371/rar Ot „pepinieră (de nuci)”; cf. p e p e n ă r i e... - var. pepienére (5 sil.) s. f. pl. TDD/rar TI. PEPENÎŞTE s. f., pl. pepenişti AMD, h. 35 l/rar Db, Br, Tr, Gr „pepenărie”; cf. b o s t á n ă... PEPENÎŞTIE 41 PERÉTE - var. pepeniştie (5 sil.) s. f. AMD, h. 35 l/rar Db, Tr. PEPENÎŞTIE v. pepenişte. PEPENOAICĂ (4 sil.) s. f., pl. pepenoâice GM/rar Ot „soi de pepeni mari, de formă lunguiaţă”. PEPIENÉRE v. pepeniérá2. PEPINĂRÎE s. f., pl pepinării AO, h. 476/rar VI, Gj „pepenărie”; cf. b o s t á n ă... PEPINE v. pépen. PEPINÉRÁ v. pepeniérá1. PEPINIÉRÁ v. pepeniérá1. PERACÓTA s. f. AMD, h. 206/rar Ag „teracotă”: Sobă dă fier sau dă peracotă/614. PERCEÁT (2 sil.) adj., pl. perceâţi, f. perceátö, pl. perceote 1° AMD/rar Ag [d. om] „însemnat (din naştere) cu pete pe faţă; pătat (pe faţă)”. ' 2° AMD, PÍ. 129-130/rar Ag; f. pl. percéte/vai Tr [d. oi] „pătată (din naştere); având pete albe sau negre”; cf. b r e z á t ă... PERCEPTOR s. m. 1° GM/rar Tr; AFLR/rar Cţ „persoană (de obicei muzicant) care strânge darul la nuntă”. 2° var. preceptor s. m. TDO/rar Gj „agent de percepţie”. - var. 2° percitór s. m. AO, Pl. 52/rar Dj; AFLR/rar II. PERCÉPJIE s. f., pl. percepţii AO, h. 447/rar Dj „impozit”; cf. d ă j d i e... - var. precéctie s. f. AMD, h. 325/rar Cl; precéptie s. f./rar Cl; pricéptie s. f./rar TI. PERCITÓR v. perceptor 2°. PERDAF s. n. GM/rar Vn „strat subţire (de nisip)”: Tutunu după ce-1 semăna, puneam un perdaf di nesip şi-l bătea bini cu mătura piste mraniţa aia acolo/726. PERDEÁ s. f., pl. perdéle 1° AO, h. 762; 764/Dj; AMD, h. 280; 675; Pl. 140/C1, II, prin Bz, Br, Tr, Cţ şi rar VI, Ph, Gl, Gr, TI „adăpost rudimentar pentru oi, construit la stână (din stuf, nuiele împletite), de obicei neacoperit; ţarc”; cf. a r c ă n 2°... 2° AMD, Pl. 90/rar Br „adăpost rudimentar (din tulpini de porumb) pentru stupii puşi la iernat”; cf. c o j ó c 4°... 3° AO, h. 413; 762; Pl. 27/prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 674/prin.Tr şi rar Vn, Br, TI, Cţ; perdéli AMD/rar TI, Cţ „gard, împrejmuire din nuiele împletite”; cf. gărdâlniţ ă... 4° AO, h. 767/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 136/rar Vn „acoperişul strungii”; cf. aplecătoăre 3°... 5° AMD, Pl. 49-50/rar Cţ „fâşie îngustă de teren”; cf. b 1 ă n ă 16°... 6° AO, h. 283/rar Dj „bentiţă, panglică la pălărie”; cf. b ă t ă P... 7° AO, h. 34/rar Ot; AMD, h. 17 MN/rar Db „albeaţă pe ochi; cataractă”; cf. c a t a -r ă t ă... 8° AMD, h. 114/rar Db „împăienjenire a vederii; ameţeală”; cf. a n e m i e 1°... PERDÉL v. perghél 3°. PERELÎNĂ s. f., pl. perei ini AO, h. 292/rar Mh „pelerină”. - var. pererină s. f., pl. pererini AFLR/rar Ph. PEREMENÍ v. premeni 1°. PERERÎNĂ v. perelină. PERETÁR s. n., pl. pereidre AMD, h. 228; GM/rar Db, Bz, Br, CI „ţesătură cu care se împodobesc pereţii caselor ţărăneşti (mai ales în dreptul patului)”; cf. f o i ţ ă 3°... - var. pelitâr s. n., pl. pelitâre GM/rar Br. PERÉTE s. m., pl. perâţi 1° AO, Pl. 128/rar VI, Dj „scândură prin care trece grindeiul şi care nu permite intrarea apei în moară”; cf. căptuşeălă 1°... 2° var. páréte s. m., pl. paréfi AO, Pl. 127 rar VI [la pl.] „bucăţi de lemn care alcătuiesc părţile laterale ale ulucului la moară”; cf. á r i p ă 4°... 3° AO, h. 262/rar Gj, Dj „veşcă la sită”; cf. c a s n ă c... 4° AMD, h. 674/rar Bz „parte, porţiune demontabilă a unui gard (din nuiele)”; cf. a r c ă c i 3°... PERGHÉL 42 PERIMÉTRU 5° AO, h. 282/rar VI, Gj; AMD, h. 475/rar Gr, TI „borul pălăriei”; cf. á r i p ă 7°... 6° var. părete s. m., pl. AO, h. 186/V1, Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 172 MN; AFLR/Ag, Db, Tr, prin Ph, Ot şi rar Vn, Gr, Cl; peréfi AMD/Ag, prin Db şi rar VI, Ph, Bz, Ót „zid care desparte încăperile sau delimitează casa de exterior”. 7° în expr. a fácc un ~ GM/rar Vn „a sta treaz o noapte întreagă la priveghi”: Care putea să stea, sta toată noaptea [la priveghi], zâcea că fáce un peréte\ dacă stai şi nu dormi toată noaptea/728. - var. pârâte s. m., pl. păreţi 1° AO, Pl. 128/rar VI, Ot; 4° AMD, h. 674/rar Ag, Db, Ph; 5° AMD, h. 475/rar Tr, TI. PERGHÉL s. n., pl. perghéle 1° AMD, h. 689/prin Gr „un fel de compas folosit de către rotar pentru însemnat obezile”; cf. călcătoâre 9°... 2° AMD/rar Tr „semn, linie circulară însemnată cu unealta respectivă”. 3° GM/rar II „cerc desenat pe sol la unele jocuri de copii”. 4° GM/rar II; AMD; GD/rar Cţ,gumele unui joc de copii care se joacă în cercul respectiv”. 5° a da ~ GD/rar TI „a delimita aria la treieratul cu cai”: Găseam un loc potrivit la arman. Luam o funie, băteam un par în mijloc, aicea şi dedeám pergél împrejuru terenul-ela/873. - var. berghél s. n., pl. berghéle 1° AMD, h. 689/rar Ot; perdcl s. n. 3° GD/rar Cţ; tirghél s. n., pl. íirghéle 1° AMD/rar Gr. PERGHELÍ vb. IV tranz. AMD, h. 689/rar Tr, Gr „a însemna, a dimensiona obezile cuperghelul 1°”. - var. berghelí vb. IV tranz. AMD, h. 689/rar Ot; tirghclí vb. IV tranz./rar Gr. PERGHELÎJŞ s. GM/rar II „derdeluş”: Deci formatu unei săniuţe, cum... are copiii dă să dau la pergeliişl%50\ cf. d â r 1 i ú ş. PERIÁ vb. I 1° ind. prez. 1 sg. périu (3 sil.) AMD, Pl. 25-26/rar II, Cţ; periéz/pnn Vn şi rar Bz, TI „a curăţa (o haină) cu peria”. 2° ind. prez. 1 sg. périi AO, Pl. 86/prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 389/prin Ph şi rar Bz, Br, Ot, Tr, II, Cţ; periéz AO/rar Mh „a pieptăna cânepa”; cf. g r e b 1 â... 3° AO, Pl. 86/rar VI; AMD, h. 387/rar VI, Ag, Db, II „a dărăci (cânepa)”; cf. a 1 é g e 2°... - var. 1° périi vb. IV, ind. prez. 1 sg. periésc AMD, Pl. 25-26/rar Br. PERICILÍNÁ v. pelicilină. PERIDÓC v. perinóg 1°. PÉRIE s. f„ pl. périi 1° AO, Pl. 140/rar Mh, Ot; AMD, Pl. 175/rar Ot, Tr, II, TI, Cţ „bidinea”; cf. b i d i n e á 1°... 2° AO, h. 499/prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 389/prin Ph, Tr şi rar Vn, Br, II, Cţ „pieptene pentru cânepă; darac”; cf. d a r á c 2°... 3° AO, Pl. 86/rar VI; AMD, h. 387/prin Ag şi rar Db, II „ragilă (pentru cânepă)”; cf. r á g i 1 ă 1°, r á ş p e 1 5°. 4° GM/rar Ot „obicei conform căruia fetele şi flăcăii se adună în ajunul Anului Nou pentru a-şi ghici ursitul (luând, la întâmplare, diverse obiecte ascunse sub străchini sau sub oale)”: Atuncea [înainte de Anul Nou] jucam périja, nemeream... punea perii, inel, astea toate/776; cf. c o 1 ţ á t ă... PERIÉNE (4 sil.) adj. f. pl. AMD/rar Cţ [d. painte] „perene”. PERIÉRA (4 sil.) s. f., pl. periéri AMD/rar Cţ „pungă (atârnată pe perete) în care se ţine peria de haine”. PERIÍ v. periá 1° PERIMÉTRU s. n., art. perimé-trul comunei, ~ sátului AO, h. 448/rar Ot; AMD, h. 326/rar Db, Ph, Ot „teritoriul aflat în afara zonei locuite”; cf. h o á 1 d ă 2°... -var. pelimétru s. n. GO/rar VI; AMD, h. 326/rar Ph. PERINDĂ 43 PERVÁZ PERINDA vb. I refl. AFLR/rar Db; ind. prez. 3 sg. se perindeázá AMD/rar TI „a se petrece, a se întâmpla; a se obişnui”: Aşa să perinda în fiecare an, se găsea o stână acolo/697; cf. t â m p 1 â. PERINÓG s. n., pl. perinoăge 1° AMD, h. 655, 656/rar II „fiecare dintre cele două părţi (din faţă şi din spate) care alcătuiesc dricul căruţei”; cf. c o t i g ă 1°... 2° AMD, h. 655/rar II „lemn deasupra osiei pe care se sprijină carâmbul de jos al loitrei unei căruţe”; cf. g r é s i e P... - var. peridóc s. n., pl. peridoâce 1° AMD, h. 655, 656/rar Ag; pernóg s. n. 2° AMD/rar II. PERIŞOR s. m. şi n., pl. perişori AMD, Pl. 93/rar Ot; perişoâre/rar Ph „antenă la albină”; cf. c â r 1 i ó n ţ 3°... PERIŞOREÂN s. m., pl. perişorâni AMD/859 „locuitor din comuna Perişoru”. PERIÎIŞ s. n. AMD, h. 387/rar VI „darac (pentru cânepă)”; cf. d a r á c 2°... PERILJŢĂ s. f. GM/rar Ot „şir de franjuri (cu care se împodobeşte marginea de jos a fustei)”: Şi mai avea ş-un... un fel dă periuţă aşa, o punea pă marginea fustii/775. PERJ s. m., pl. perji AMD, h. 356/prin TI şi rar Vn, Gl „prun”. PÉRJA s. f., pl. pérje AMD, h. 356; GD/rar Vn, Gl, TI „prună”. - var. peârjă s. f., pl. perji AMD, h. 356/prin TI; pcârşă s. f. GM/rar Vn. PÉRLÁ s. f. GM/rar If „soi de viţă-de-vie”. PERMITĂ vb. I tranz. şi refl. GM; AFLR/rar Db, Bz, Br „a permite”; cf. î n 1 ă s â. PERNĂ s. f., pl. pérne 1° AMD, Pl. 57-58/prin II şi rar Bz, CI, TI „parte a rotilelor pe care se sprijină grindeiul plugului; cotigă”; cf. c ă p ă ţ â i e... 2° art. pérna plugului AMD, h. 644/rar Db, Ph, Bz, Cl, II, TI „schimbătoare la coamele plugului cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... 3° AMD, h. 640/rar Ph „bârsa plugului”; cf. a 1 c á 9°... 4° AMD, Pl. 163-164/rar Ph „b r o a s c ă la moară”; cf. b r o á s c ă 11°... 5° AMD, Pl. 164/rar Bz „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 á n ă 11°... 6° AMD. Pl. 166/rar Ag, Bz „p o d o i m ă la moară”; cf. g r i n d ă 15°... 7° pl. perni AO, Pl. 32/rar Gj; AMD, h. 230 MN/rar Vn „perne”; cf. p o s t o c h i e. PERNĂRÎE s. f. colect. GM/rar Tr „mulţime de perne”. PÉRNIC s. n. GO/rar Dj „unealtă, instrument de pescuit (neidentifica-tă)”. PERNICÎTĂ adj. f., pl. pernicite AO, h. 807/rar Dj [d. oi] „care rămâne întotdeauna în urma turmei”; cf. b o ş o r ó g 2°... PERNÎŢA s. f. art. GM/rar CI ,gumele dansului popular «periniţa»”; cf. p e r n ú ţ a, z â r n ă 2°. PERNÓG v. perinóg 2°. PERNUŢA s. f. art. GM/rar Gr „numele dansului popular «periniţa»”; cf. p e r n i ţ a... PERPELÍ vb. IV tranz. AFLR/rar Mh „a pârli (o pasăre)”; cf. păli 4°. PÉRPELITÁ v. părpăriţă 1°, 3° PERPITÁ v. parpitâ. PERPITĂŢIE s. f. AMD, h. 63/rar Db „băiaie de inimă; palpitatie”. PERTÍV v. peltéc 1° PERUŞÎNĂ s. f. AO, h. 138/rar Mh „peritoneu”; cf. b ă ş i c ă 2°... PERVÁZ s. n., pl. pen’ăzuri 1° AMD, Pl. 90/rar Db „beţişor pus în interiorul stupului, pe care albinele îşi clădesc fagurii”; cf. c ă t ú ş ă 6°... 2° AMD, Pl. 173/rar Ot „scândură, şipcă pusă de-a curmezişul pe fundul unui vas din doage, pentru a-1 consolida”; cf. a d á o s 2°... 3° var. plăivâz s. n., pl. plăivăze GO/rar Mh „pervaz (la fereastră)”. - var. 2° prováz s. n., pl. provăzuri AMD, Pl. 173/rar Ag; provăţ s. n. AO, Pl. 138/rar Mh. PERVEDEÁ 44 PESTRIŢ PERVEDEÁ s. f. GD/rar Cţ „marmeladă de struguri”. PERVÉRS adj., pl. pervirşi AMD, h. 584/rar Gr, Cţ „nesincer; viclean”; cf. c â r c o t á ş... - var. pervést adj., pl. pervişti AMD, h. 584/rar Cţ. PERVÉST v. pervérs. PESCÁ vb. I tranz. GD/rar Cţ „a pescui”; cf. a p u c á 1°... PESCÁRÍ vb. IV tranz. AMD, h. 451; GD/prin TI şi rar Ag, Gr „a pescui”: Eu pescăream cu talieni, cu vintiru, cu setcă şi cu-ave GD/879; cf. a p ă c á 1°... PESCÁRÍE s. f. 1° AMD; TDD/rar TI, Cţ „ocupaţia de pescar; pescuit”. 2° colect. AFLR/rar CI, TI „cantitate mare de peşte”. PESCÁRÓS adj., pl. pescăroşi GM/rar Br fd. oameni] „dibaci la prins peşte”: Nu ştiu dac-a fost altu mai pescăros şi la cunoştinţa peştelui/749. PESCHIÚL v. pischiul 2°. PESCUÍ vb. IV 1° ind. prez. 3 sg. péscuie AO, h. 579; AFLR/prin Gj, Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 451; TDM I; AFLR/prin Tr şi rar Ag „a prinde peşte”; cf. a p u c á 1°... 2° AMD, Pl. 98/rar Ag „a prinde şi a omori trântorii din stup”; cf. b á t e 3°... PESCL’Ţ s. m., pl. pesciiţi AFLR/rar Mh dim. de la peşte. PESMECIÓRI (3 sil.) s. m. pl. 1° AFLR/rar TI dim. de la p e s m é t 1°. 2° în ~ loc. adv. GD/rar Cţ [d. modul de a ţese] „în patru iţe, în carouri (obţinute prin alternarea firelor răsucite cu cele dezlânate)”: Suceam borangicu [...] puneam în patru iţe [...] în patru iţe, mai faceam şi... şi aşa-n pezmecórí, aşa-i faceam/890. PESMÉT s. m., pl. pesmiţi 1° GD/prin TI „un fel de plăcintă din aluat dospit, umplută cu brânză, ouă, iaurt sau smântână”: Pesmet/ cu brânză [...] din cocă din asta de...ş-apăi o tipărim aşa ş-aicea punem brânză, punem ou, ş-o-ntoarcem şi pe deasupra iar o ungi şi pui la tavă/875; cf. b r â n z ó i...; TDD/rar TI „bucată de plăcintă”: Tăiam [plăcinta] cu cuţitu pesmét, pesmét şi mâncam/880. 2° var. pesméte s. m. AFLR/rar Ag „pesmet din pâine pisată”. PESMÉTE v. pesmét 2°. PESMEJÉI s. m pl. TDD/rar TI dim. de la p e s m é t 1°. PÉSTÁ s. f. AO, h. 693/rar VI, Dj, Ot; AMD, Pl. 92/rar Ph; ~ europeână; ~ americână AMD/rar TI „numele unor boli contagioase la albine şi la larvele acestora”: De pistă albina tremură şi fagurii miros [urât]/988. Pista: să umflă abdomenu şi cade jos [albina]/992. - var. péste s. f., ~ europeână AO, h. 693/rar Ot. PÉSTE v. péstá. PESTÉLCÁ v. pistélcá 1°, 3° PESTÍ vb. IV intranz. AMD, Pl. 91-92/rar TI [d. larvele albinei] „a se îmbolnăvi de p e s t ă”: [Puietul] pestişte, se opreşte [din crescut] şi moare/873. PESTRICIÚNE s. f., pl. pestriciúni 1° AMD, h. 27/prin Tr şi rar CI „pistrui”; cf. bréze2... 2° AMD/rar CI „semn (pe faţă) rămas după pojar”. 3° var. pistrucină s. f., pl. pistructni AO, h. 88/rar Ot „aluniţă (pe faţă)”; cf. a 1 u n é 1... -var. 1° pistriciúne s. f., pl. pistriciúni AO, h. 50/prin Dj; pistrucină s. f., pl. pistrucini/raT Ot. PESTRIŢ adj./s. 1° adj., f. pestriţă AMD, h. 27/prin Tr şi rar Ot, Gr „cu pistrui, pistruiat”; cf. a b r â ş 1°... 2° adj. AMD, Pl. 129-130/rar Gr [d. oi] „cu pete închise pe bot; pistruiată”; cf. c ă r ă b á ş 4°... 3° s. n., pl. pestriţuri AMD, h. 27/Tr, prin Db şi rar Ag, Ph, Ot „pistrui”; cf. b r é z e2... 4° s. m., pl. pestriţi AMD, h. 54/rar Ag „aluniţă (pe faţă)”; cf. a 1 u n é 1... PESTRÎŢĂ 45 PETEÓCÁ 5° var. pistriţ adj., f. pistriţă AMD, h. 11 MN/rar Ag „cărunt”; cf. b ă 1 á n 1°... - var. pestriţă s. f., pl. pestriţe 3° AMD, h. 27/rar Db, Vn, Bz, Ot, Tr, Cl; adj. pátá ~ AMD/rar Ph; pistriţ 1° adj., pl. pistriţi AO, h. 50/prin Mh şi rar Gj, Dj, Ot, Tr; 3° s..m. şi n., pl. pistriţi AO, h. 50; 88/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh; pistriţe!rar Dj, Ot; pistriţurihai Dj, Ot; pistriţă s. f., pl. pistriţe 3° AO/prin Gj, Mh. PESTRÎŢA v. pestriţ 3°. PESTRITATÚRÁ s. f., pl. pestriţături 1° AMD, h. 54/rar Ag, Ot „aluniţă (pe faţă)”; cf. a 1 u n é 1... 2° var. pistriţă tură s. f., pl. pistrifátúri AO, h. 50/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 27/Tr, jsrin Ot şi rar Gr „pistrui”; cf. b r é z e"... 3° AMD, Pl. 129-130/rar Tr „pete negre sau maronii pe bot (la oi); pistrui”; cf. p i c ă t ú r ă 4°. PESTRIŢEÂLĂ s. f. AMD, h. 27/rar Db „calitatea de a fi p e s t r i ţ 1°, de a avea pistrui”. - var. pistriţeâlă s. f. AO, h. 50/rar Mh. PESTRTTÉL s. n., pl. pesthţele AMD, h. 27/rar Ph „pistrui”; cf. b r é z e“... PESTRIŢÎU adj., pl. pestriţii AMD, h. 27/rar Ph „cu pistrui; pistruiat”; cf. a b r á ş P... PESTRIŢÎIIE s. f., pl. pestriţui AMD, h. 27/rar Ot, Tr, Cţ „pistrui”; cf. b r é z e2... - var. pistriţiiie s. f., pl. pistriţui AO, h. 50/rar Dj; pistruţiiic s. f., pl. pistruţui/rar Dj. PESTRLT v. pistrúie. PEŞCHÎR s. n., pl. peşchire 1° AO, h. 245; TDO; AFLR/Mh, prin Gj şi rar VI; AMD, h. 233; GD; TDD; AFLR/T1 şi rar Gr, CI, Cţ „prosop, ştergar (mare) în opoz. cu şen’ety': Peşkiru e cu borangic şi e mai mare, ştergar e şervet AFLR/832. 2° AO, h. 301; AFLR/rar Gj; GM/rar VI, Db, CI „maramă”: înainte, când m-am căsătorit eu, să punea peşkii\ cârpoi din ăla GM/671; cf. c â r p ă 3°... 3° AO, h. 53/rar Dj „batistă”; cf. b a s m á 4°... - var. pcşchiră s. f., pl. peşchire 3° AO, h. 53/rar Dj; pişchir s. n., pl. pişchire 1° AFLR/rar Gr. PEŞCHIRÂŞ s. n., pl. peşchirâşe AO, h. 53/rar Dj „batistă”; cf. b a s m á 4°... PEŞCHÎRA v. peşchir 3°. PEŞCHIR0I s. n. GD/rar TI augm. de la p e ş c h i r 1°. PÉ3TE v. piste. PEŞTELE s. m. art., ~ şi pescârul GM/rar Vn „numele unui joc de copii”. PEŞTEMĂL s. n., pl. peştemâle AMD, h. 494/Gr „fotă confecţionată din postav (dintr-o singură bucată); un fel de fustă”; cf. b o c c e á 2°... PEŞTENAR s. m., pl. peştenâri A0/920 „locuitor din satul Peşteana”. PEŞTEREĂN s. m., pl. peşterâni AMD/894 „locuitor din comuna Peştera”. PEŞTIŞOR s. m., pl. peştişori GO/rar Mh „fâşie subţire de carne, varză, ceapă etc. pentru gătit”: După aia carnea o aranjăm, o facem /?^/£0/7frumos/940; cf. ş u v i ţ ă 4°. PETÁ vb. I refl. AMD, h. 480 MN/prin Bz, Tr şi rar Ag, Br, Cl, II, TI, Cţ „a se păta”. PETÁT v. pătât. PETEÁC v. pătuiăg 2°. PETEÂLĂ v. beteală 1°. PETECATŰRA s. f. AFLR/rar Mh „(bucată dc) teren despădurit, transformat în poiană în mijlocul unei păduri”. PETECÉL s. n. AO, Pl. 12l/rar Dj dim. de la petec. PETECÍ v. petici 2°. PETÉLCÁ v. petcocă. PETEOCĂ (3 sil.) s. f., pl. peteóci AMD, h. 660/rar Db „placă de metal care îmbracă partea de jos (sau de sus) a leucii”; cf. b á n d ă:... - var. pctelcă s. f., pl. petéid AO, h. 651/rar Tr; petocă s. f., pl. petóci AMD, h. 660; GM/rar Tr, petolcă s. f., pl.petólei AMD/rar Ot. PETESTÁLÁ 46 PETRÉCE PETESTÁLÁ s. f., pl. petestále AMD/rar Cţ „suport înalt pentru flori; piedestal”. -var. petistâlă s. f., pl. petistále GD/rar Cţ. PETIAC v. pătuiăg 1°. PÉTICÁ s. f. GM/prin Vn şi rar Bz, Br; AMD, Pl. 9-10; GD/rar TI, Cţ „bucată de pânză; cârpă, petic”: Vine unu şi azvârle-o péticci piste tine, nu te mai videa nimerea GM/746. Puneai o petică de cearşaf [pe copil] GM/733. PETÍCHE v. plătică 1°. PETICÍ vb. IV 1° tranz. AMD, h. 619/rar Cţ „a completa locurile goale (dintr-o cultură de porumb), cu plante nerăsărite”; cf. c â r p i 1°... 2° var. peteci vb. IV refl. GM; AFLR/rar Tr, Gr [d. zăpadă] „a se topi pe alocuri”: Primăvara începea să se petecăscă zăpada GM/801; cf. o c h e ţ i. PETICÎIŢĂ s. f. GM/rar Bz dim. de la petică. PETÍNÁ s. f., pl. petini 1° AO, h. 618/prin Ot şi rar Tr; petine/rar Ot; AMD, Pl. 53-54/rar Tr „grămadă de cinci, nouă sau zece snopi; jumătate de claie"; cf. căpiţă 6°... 2° var. pétiná s. f., pl. petini GM/rar Vn „lot, parcelă, tarla”: Chiar la băiatu ăsta a meu îi dăduseră piétin/p-aco\o... de-a curmezişu, pă Bălanu/ 727; cf. f i t a r â... PÉTINÁ v. petină 2°. PETISTÁLA v. petestâlă. PETÎŢ s. f., pl. petiţe AO, h. 618; GO; TDO/Mh şi rar VI; GM/rar Tr „grămadă din cinci, zece, unsprezece, treisprezece snopi; jumătate de claie”: [Snopii] să fac petiţă TDO/963; cf. c ă p i ţ ă 6°... - var. petiţie (4 sil.) s. f., pl. petiţii AO, h. 618/rar Mh; pletită s. f., pl. pletite AO; GO/rar Gj, Mh. PETÎŢIE v. petiţă. PETOCĂ v. peteocă. PETÓLCÁ v. peteocă. PÉTRE s. m. GM/rar Db „caloian”: Da, faceam Pétre... faceam câte-un Pétr$-aşa, or dă pământ or dă ceară/819; cf. c a 1 o i e n i c ă... PETRÉC s. n. AMD/rar Ot „partea, bentiţa pe care se cos nasturii (la cămaşă)”. PETRECÁNÓS adj., pl. petrecănoşi AO, h. 176/rar Mh „căruia îi place să bea şi să petreacă; petrecăreţ”; cf. v e s é 1 n i c. PETRECÁTÚRÁ s. f. GO/rar Mh „loc de trecere (printr-o apă); vad”: Tata pusasă vo doo părechi de fiare, de la conac mai în vale într-o petrecătur-aşa/936; cf. b á 11 ă 6°... PETRÉCE vb. III 1° refl. pas. AO, h. 21 l/rar Dj; AMD, h. 193, 194/rar Ph, Ot [d. şiţă, şindrilă, ţiglă puse la acoperiş] „a se suprapune parţial”; cf. a 1 i b z u i... 2° refl. AMD, h. 532/rar Ph [d. drumuri] „a se întretăia”; cf. c r u c i ş â... 3° tranz. AFLR/rar Gj „a da, a trece prin sită; a cerne”: Luăm faina, o petrécem pân sâtă/947; cf. p i g u i, z b á t e 4°. 4° refl. AFLR/prin Dj; GM/rar Db, Tr, If, II; AFLR/rar Cţ „a petrece, a se distra”: Omu când bea o ţuică, mă rog, nu ştiu ce, şade dă să petréce până dimineaţa GM/694. Eu zic că era mai petrecute fetele-atunci; acuma nu ştiu, nu mai e baluri d-astea AFLR/898; cf. î m p e t r é c e... 5° tranz. GM/rar Ag, Db, Ph, Vn, Br, Ot, Tr, II; AFLR/rar Cţ „a îndura, a pătimi”: Nici nu mai ştiu ce n-am petrecut! Câte necazuri, câte neajungeri, câte lipsuri GM/816. Astea sânt care le-am păţit eu, astea le-am petrecut eu AFLR/891; cf. d u r á 1°... 6° refl. GM/rar Tr; AFLR/rar Cţ [d. lucruri şi întâmplări] „a trece, a dispărea, a se termina”: Dacă s-a petrecut războiu, s-a aia, a ieşit soru-mea fată mare GM/777. S-a petrecut ce-a fost AFLR/898; cf. a c h i t á 1°... 7° refl. AFLR/rar Ag „a muri, a dispărea”: Şi aşa s-au petrecut părinţii/684; cf. c e d á 1°... 8° refl. AO, h. 615/Dj, prin Mh, Ot şi rar Gj; AMD, Pl. 53/rar Ot, Tr [d. grâu sau PETRECERE 47 PICÁ alte cereale] „a se coace prea tare, a se întrece cu coptul; a se răscoace”; cf. scoroji, s t ă s i. PETRECERE s. f., pl. petreceri 1° GM/rar Tr „necaz, neplăcere”: Am petrecut... petreceri multe eu, maică, în viaţă; mă mir dă unde mai sânt; cf. b a i1... 2° var. petreciuri (3 sil.) s. f. pl. AFLR/rar Dj „petreceri, distracţii”; cf. d i s t r á r e... PETRECIURI v. petréccre 2°. PETRÉNTIE v. pretenţe. PETRENTIÓS adj., pl. petrenţioşi, f. petrenţioâsă, pl. petrenţioăse GM; TDM II, Ill/rar Ag, Vn, Tr „cu ifose; pretenţios”; cf. m ă t ă 1 é ţ e... PETRÍNDE v. pretinde 2°. PETRUCEÁ v. preduceâ 1°. PETÚRI v. potóri. PEŢĂ v. piţii. PEŢIĂLĂ (4 sil.) s. f. AMD, h. 152/rar Gr „peţire, peţit”; cf. î m p e ţ á n i e... - var. piţiâlă (4 sil.) s. f. AMD, h. 152/rar Cţ. PEŢIITOR s. m., pl. pefiitóri AMD, h. 152/C1, II, Cţ, prin Ph, If şi rar Db, Br, Gr, TI „peţitor”; cf. c ă t ă t ó r... - var. păţitor s. m., pl. păţitori AMD, h. 152/rar Cţ; piţitor s. m., pl. piţitori AFLR/rar Bz. PEŢITORIE s. f. AO, h. 174/rar Gj „logodnă”; cf. a ş e z á t... PEZÍ vb. IV tranz. TDM Ill/rar CI „a păzi; a priveghea”: Şi după ce-1 îmbrăca [pe mort], 1-aşază-n pat acolo frumos [...] îl pezeşte toată noaptea, nu-1 lasă singur doloc, îl pezâşte lumea/832. PHO interj. TDM Ill/rar Gr „cuvânt care exprimă uimirea, admiraţia”. PI vb. I tranz. GM/rar Tr „a prelucra ţesăturile la piuă”:[Abaua] o dam la piuă, la abălar, venea abălaru pân sat, o dam la piuă, o dă... o pici aşa/797; cf. b u b u i... PIÁPTÁN v. piéptene 1°, 2°, 10°. PIÂRSĂC v. picrsec. PIĂRSĂCĂ v. piârsecă 1°. PIARSÂC v. piérsec. PIÂRSÂCĂ v. picrsecă 1°. PIÂRSECĂ v. piârsecă 1°. PIĂRSICĂ v. piârsecă 1°. PIATRĂ s. f. 1° pl. piétri AO, h. 187; AFLR/V1, Gj, Mh, Ot, prin Dj şi rar Tr; AMD, h. 172 MN/Vn, prin Bz, Br şi rar VI, Ot, Tr „pietre”. 2° GM; TDM Ill/rar Tr, Gr „sodă caustică”: Topim untura, luăm piatră, sodă caustică, şi facem săpun GM/821; cf. s ú d ă. 3° pl. pietre GM/rar Tr, Gr; în cinci ~ loc. subst. GM/rar Gr, Cl; art. de-a piétrele loc. subst. GM/rar Tr „numele unui joc de copii”: Ne jucam piétrile, ascunsea, atinsea/784; cf. i n c 1°... 4° pl. pietre AO, h. 712; GO/prin Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 103/rar Ot, Tr „legătură din mai multe fuioare de cânepă”: O dăm la meliţă [cânepa], o răsucim aşa ş-o-ndoim ş-o facem pfyâtră dă cincizeci, şaizeci dă fuioare GO/996; cf. b o c c e á 5°... 5° - de bumbâc GM/rar Tr, CI „legătură mare, pachet din sculuri de bumbac (de aprox. patru-şase kg)”: într-o piatră de bumbâc punem o sută de coţi. Patru kilograme are-n ea, patru kilograme erea-ntr-o piatră de bumbăc/S59\ cf. t o c 7°, top2 1°.~ PIAŢ v. piaţă 3°. PIĂŢĂ (2 sil.) s. f., pl. pieţe 1° AMD, h. 406/rar Tr „teren arabil obţinut prin despădurire”; cf. c u r ă ţ ă t ú r ă 1°... 2° var. peâţă (2 sil.) s. f., pl. péte AMD, h. 405/rar TI „porţiune, bucată de pădure”; cf. bloc... 3° var. piâţ s. n. AFLR/rar Gj, Mh „loc special amenajat unde se face comerţ (cu mărfuri diverse)”. PIC1 s. n. AMD/rar II „ploaie rece şi de durată”. PIC2 v. pichea 1°. 2°. PICĂ vb. I 1° tranz. şi refl. AMD; GM; AFLR/Tr, prin Gr şi rar Ot, CI PICÁT 48 PICIÓR „a (se) atinge, a (se) lovi”: [Nepoţii] îi ridicam aşa sus şi-i dam dă grindă, îi picăm cu capu dâ grindă GM/833. M-ű picat cu motocicleta roata dinainte, m-a aruncat în şanţ, iar m-am picăt aici GM/835. 2° refl. GM/rar Ph „a se nimeri, a ajunge din întâmplare; a cădea”: M-am picat şi eu în zodia aia/703; cf. b r o d i 2°... 3° refl. TDM III/rar Tr „a se potrivi să se întâmple, a se întâmpla”: Cam ce-am văzut, aia s-a picăt!810; cf. i z b â n d i. 4° intranz. a pică cloşcă/cloşti GM/rar Db, Bz [d. găini] „a se face cloşcă, a începe să clocească”: Nu prea pică toate găinile cloşth 732; cf. a t â r n á 3°... 5° intranz. impers. a-i pică GM/rar Bz „a-i căşuna”: Mi-a picăt şi mie să mă-nsor/743; cf. c ă ş u n â... 6° intranz., în expr. a pică din căluş v. căluş 1°. PICÁT adj. 1° ~ cu caiâua GM/rar Gr; - cu léuca GM/rar Gr „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... 2° f. leşie picătă GM/rar Ag „leşie obţinută prin filtrarea lentă a apei prin cenuşă”. PICATĂ s. f., pl. picăte 1° AO, h. 270/rar Dj „un fel de clătite (prăjite în multă grăsime)”. 2° AO, h. 270/rar Dj „un fel de plăcintă (din aluat dospit) umplută cu varză, brânză etc. (prăjită în grăsime)”; cf. clătita 1°... PICÁTOÁRE s. f., pl. picátóri AO, Pl. 54/rar Tr. AMD, Pl. 24-25/rar Tr „praştie”; cf. a r c ú ş 3°... PICĂTURĂ s. f„ pl. picături 1° AMD, h. 187/rar Tr „streaşină”; cf. p o á 1 ă 2°, strâşină 1°, streşină r. 2° colect. GM/rar Ag „fructe care, la coaccre, pică de la sine din pom”. 3* AO, h. 50/rar Dj „pistrui (pe faţă)”; cf. b r é z e:... 4* AMD, PI. 129-130/rar Ot, Tr [mai mult la pl ] „pete negre, pistrui pe bot (la oi)"; cf. p e s t r i ţ á t ú r ă 3°. 5° în expr. a sta în ~ GO/rar Gj [d. caş] „a continua să picure, după ce s-a oprit din scurs continuu”. PICĂTURI vb. IV intranz. AMD, h. 522/rar Ph [d. apă] „a picura”; cf. p i c u r á 1°. PICERLJŞE v. picioriiş 3°. PÍCHE s. f., pl. pichi AMD; GM/rar Vn; GD/rar TI „bibilică”; cf. b i b i 1 ó i r... PÍCHEA s. f. art. GD/rar Cţ „numele jocului de copii ţurca”; cf. c e 1 i c e 1°... 2° var. pic s. n. GM/rar Bz „băţul mai scurt folosit în jocul respectiv”; cf. c e 1 i c h e 2°... - var. 1° pic s. n. GM/rar Bz; pici s. m. GM/rar Tr. PICHI0CĂ v. picióicá. PICI1 v. pichea 1°. PICI2 s. m., pl. pici AMD, Pl. 50/rar Cţ „copil, lăstar (la porumb, la viţa-de-vie)”; cf. c ă t é 14°, 6°... PICIOCÂv. picioică. PICIOICĂ (3 sil.) s. f., pl. picióici AMD, h. 347/prin Ag, Db şi rar Ph, Bz „cartof’; cf. b a r a b ú 1 ă... - var. peciocă (3 sil.) s. f., pl. pecióci AMD, h. 347/rar Db; pichiocă (3 sil.) s. f., pl. pichioci/rar Bz; piciocă (3 sil.) s. f., pl. piciócilrar Bz. PICIÓR s. n„ pl. picioăre 1° pl. în picioâre, gard-------AMD, h. 197/rar Gr „gard din nuiele aşezate vertical"; art. de-a-n picioărelea loc. adv. AFLR/rar Gr „în/pe picioare”: Cădea d-a-n picoărel$a/834; art. ferita piciorul loc. subst. GM/rar II „numele unui joc de copii”; ca pc piciór v. pe 2°; pl. picure AO, Pl. 8-9; TDO/prin Dj, Ot şi rar Mh; AMD, h. 82; GM; TDM III; TDD; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, II, prin Ph, If, CI, Cţ şi rar VI, Br „picioare (la om şi la animale)”: La Rusalii... când se fierbe pâsat şi se spală pă picére GM/834. Armăsarii, când vine lupu... ei bate cu picérli la macsim id./702. Alea... picérle. PICIÓR 49 PICIÓR căpăţâna [porcului] facem piftie id./717; cf. g i o n ó t... 2° s. m., ~ de nun GM/rar Db, Tr, pl. picérilrar Db „invitat la nuntă din partea nunului”: Naşu, c-o săptămână-naintea nunţii, îşi strânge şi el câţiva oameni care se numesc picóru dă mm sau ajutor dă nun/794; cf. a j u t ó r 2°... 3° pl., în expr. a luá în picioâre TDO/rar Mh [fig., d. buruieni] „a înăbuşi, a năpădi, a sufoca (plantele)”: Sapă [tutunul], îl îngrijeşte să nit-\ ici buruienile-^ picpăre/966', cf. a s u p r i... 4°AO, h. 70/rar Mh „colţ de măsea ruptă”; cf. b u t 14°... 5° GM/rar Ph „fiecare dintre stâlpii de piatră (sau de beton), băgaţi în pământ la trei-patru metri adâncime, peste care se aşază tălpile casei”. 6° AMD, Pl. 139/rar Db; picére!rar Db, Ot „fiecare dintre cei doi pari cu crăcană, bătuţi în pământ, pe care se sprijină lemnul de susţinere a căldării deasupra focului”; cf. a r ţ â r1 2°... 7° AMD, h. 665/crt.; picére/Ag, Db, Ot, Tr, Cl, II, prin Gr şi rar Ph, Br, Cţ „ţepuşă la sanie”; cf. d r u g 7°... 8° AO, h. 633/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 635/prin Db, Tr şi rar Ag, Ph, Br, Ot, Cl, II, TI; picére AMD/rar Tr „măsea la coasă”; cf. a d u c ă t ú r ă 2°... 9° AO, h. 635/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 636/Ag, Ph, Bz, Ot, prin VI, Db, Vn, Br, Gr, CI, TI şi rar Tr, II; picére AMD/prin Ag, Db şi rar Ph, Tr, II „mâner la coasă”; cf. c ă 1 c â i 11°... 10° AO, h. 636/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh, Ot; AMD, h. 638/Db, Gr, II, prin Ag, CI şi rar VI, Ph, Vn, Br, Ot, Tr, If, Cţ „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 11° AMD, Pl. 73-74/rar Bz „chitonag”; cf. a r á c 1°... 12° AMD, h. 645/rar If „cobilă pentru transportat plugul”; cf. c á p r ă 14°... 13° AMD, h. 64l/rar Tr, TI „plazul plugului”; cf. b á r s ă 2°... 14° AMD, h. 640/rar TI „bârsa plugului”; cf. a 1 c á 9°... 15° AO, Pl. 129/rar Dj „fiecare dintre bârnele pe care se pun capetele lemnelor de susţinere a podului la moară”; cf. b â b ă 15°... ’ 16° AMD, Pl. 109-110; GD/prin Db, Ph, Gr, Cţ şi rar Ag, Bz, Tr, II, TI; picére AMD/rar Tr, Gr, CI şi s. m. [?], pl. picior //rar Tr „fiecare dintre cele două tălpi la război”; cf. c a p 15°... 17° AO, h. 721/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 11 O/rar VI, Ag, Db, Vn, Bz, Br, Cţ „fiecare dintre cele două braţe ale războiului”; cf. a j u t ó r 13°... 18° GD/rar Cţ „tălpig la războiul de ţesut: [Războiul] are jos nişte picuăre de lemn care apeşi pe picuăre şi iţele se ridică aşa după modelu care l-ai băgat/898; cf. b 1 ă n i ţ ă 3°... 19° AO, h. 717/rar VI, Ot; AMD, Pl. 107/Ag, prin Ph şi rar Vn, Br, Ot, Tr, Gr „partea de jos, suportul pe care se sprijină braţele vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 20° AMD, Pl. 106-107/rar Br „fiecare dintre braţele vârtelniţei”; cf. b â t ă1 5°... 21° AMD, Pl. 106/rar Ag „fiecare dintre fofezele vârtelniţei”; cf. c á ş c ă... 22° AMD, Pl. 105-106/rar Ot „crucea răşchitorului”; cf. b 1 â n ă 7°... 23° AMD, Pl. 105/rar Db, Ph, Bz, CI; picére!rar Tr „crăcana răşchitorului”; cf. c ă ţ é 1 14°... 24° AO, h. 618/Dj, prin Ot şi rar VI, Mh; AMD, h. 621; GM; AFLR/Ag, Db, Ot, Gr, CI, TI, prin VI, Tr, If, II, Cţ şi rar Ph; picére AMD; GM; AFLR/Ag, Tr, II, prin Db, Tr, Gr, CI şi rar Ot „grămadă de snopi, variind între cinci, nouă, până la treisprezece, care formează o jumătate de claie”: Făceam picór dă treisprezece snopi [...]; o claie avea douăzeşişase dă snopi. La douăzeşişase dă snopi să zâcea două picére GM/835; cf. c ă p i ţ ă 6°... 25° art. piciórul-curcánului s. compus GM/rar Ph „numele unei ciuperci albe, comestibile”. PICIOREÁN 50 PIEDICÁR PICIOREÁN (3 sil.) s. m., pl. picioréni AMD/691 „locuitor din comuna Picior de Munte”. PICIOROANGE s. pl. AMD, h. 399/rar Cl „sucală”; cf. c i c r í c 1°... PICIORUŞ s. n., pl. picionişe 1° AMD, h. 665/rar Bz, TI „ţepuşă la sanie”; cf. drug 7°... 2° art. picioruşul GD; AFLR/rar Cţ „numele jocului de copii, şotron”; cf. c 1 á s ă 3°... 3° var. piceriişe s. n. pl. TDD/rar Cţ dim. de la p i c e r e 1°. PICIURĂ v. chiciură2 2°. PICIÚRCÁ (3 sil.) s. f. GD/rar TI „adâncitură în faţa cuptorului unde se trage jarul după încingerea vetrei”. PICIURÍ vb. IV tranz. AMD, Pl. 76-77/rar CI „a rupe lăstarii, picii la viţa-de-vie”; cf. a 1 é g e 1°... PICNÍ vb. IV tranz. GM; AFLR/rar Gr, II [d. boli] „a prinde puternic, a cuprinde”: A picnit-o, se învârteşte uite aşa [oaia]/827; cf. a s u p r i... PICOTÁ vb. I intranz. AMD/rar Db, II „a picoti, a moţăi”: Icişcotâm acolo-n şuşleţu căruţei GM/758; cf. c u c ă i... - var. pişcotâ vb. I intranz. GM/rar Ot. PICPALÂCĂ v. pitpalăci21°, 2°. PICULÉTE s. , un ~ GO/rar Mh dim. de la pic („puţin”). PICURA vb. I intranz. 1° ind. prez. 3 sg. picureâză AO, Pl. 45/rar Dj [d. apă] „a cădea în picături”; cf. p i c ă t u r i. 2° tranz. AO, h. 89/Mh şi rar Gj „a ciupi, a pişcă”; cf. c i u g u 1 i 2°... - var. 1° picuri vb. IV, ind. prez. 3 sg. picureşte AMD, h. 522/rar Tr. PICURAT adj., f. picurată 1° AMD, h. 27/rar Db, Ph „cu pistrui; pistruiat”; cf. ab rá ş 1°... 2° AMD, Pl. 129-130/rar Gr [d. oi] „cu pete negre sau maronii pe bot; pistruiată”; cf. c ă r ă b â ş 4°... - var. 1° picuriát adj. AMD, h. 27/rar Ot. PÎCURĂ s. f., pl. picuri AMD, h. 27/rar VI, Ag „pistrui”; cf. b r é z e2... PICUREÁ s. f., pl. picuréle AMD, h. 27/rar Ag, Db „pistrui”; cf. b r é z e2... PICURÍ v. picură 1°. PICURIÁT v. picurát 1°. PICURÍE s. f„ pl. picurii 1° AO, h. 50/prin VI şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 27/Ot, prin Ag, Db şi rar VI, Tr, Gr [mai ales la pl.] „pistrui”: [Un vecin] e roşu şi are picurijpă obraz AMD/770; cf. b r é z e2... 2° AMD, h. 54/rar Ot „aluniţă (pe faţă)”; cf. a 1 u n é 1... 3° AFLR/rar Ag „pată mică (pe ouă)”; cf. p u n t ă t ú r ă, p u n t u 1 i ţ ă. PICURIU adj., pl. picurii, f. picurie 1° GM/rar Ag, Db [d. ouă] „cu pete mici; pestriţ”; cf. p i s t r á t. 2° AMD, h. 27/rar Ag, Db, Ot [d. oameni] „cu pistrui, pistruiat”; cf. abrâş 1°... 3° AMD, Pl. 154/rar Ag [d. oi] „cu un cerc de culoare închisă în jurul ochilor; oacheşă”; cf. balaoâcheş ă... PICÎIŞ s. n. AMD, h. 360; GM/prin Vn şi rar Gl „ţuică foarte tare, care curge la începutul distilării”: Jciciiş, ăla nu poţi să-l bei Jacuşu/727; cf.basamâc 1°... PIDEÁ s. f., pl. pidéle GM/rar Gr „grămadă mică de nutreţ (făcută în câmp)”: [Trifoiul] îl strângem, îl facem pidéle. Purcoaie sau pidéle, noi le spunem pidéle, grămadă la un loc, mai multe, douăzeci, treizeci sau... cincizeci la un pogon dă mei dân ăsta/827; cf. b o á g 1 ă... PÍE v. piuă 5°. PIEDECÁ vb. I tranz. AFLR/rar Mh „a împiedica (un animal)”: Oaia o pkdecăm, îi legăm picioarele/949; cf. î m p i 1 â 1°... - var. piedică vb. I tranz. GD/rar Cţ. PIÉDECÁ v. piédica 4°. PIÉDEN v. piédin 1°, 2°. PIÉDIC v. piédicá 5°. PIEDICÁ v. piedecá. PIEDICÁR s. n. GD/rar Cţ „bucată de lanţ sau de funie care, înnodată într-un PIÉDICÁ 51 PIELÍT anumit fel, împiedică sugrumarea calului în timpul treieratului”; cf. j u g ă r é ţ... PIEDICA s. f.. pl. piedici 1° a púnc ~ loc. vb. AMD, h. 246/prin Tr şi rar Br, Ot, Gr „a împiedica roata căruţei”; cf. înfrâna 1°. 2° AMD, h. 637/Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar VI, Ph, If, CI, TI, Cţ „vergea arcuită prinsă la mânerul coasei, pentru a direcţiona brazda la cosit”; cf. a 1 e r g ă t o á r e2 5°... 3° AMD, Pl. 56/Ag, Ot, Tr, prin Db, Gr şi rar VI „un fel de grebluţă ataşată la coasă, pentru a direcţiona brazda”; cf. c a r a g á ţ ă 2°... 4° AMD, Pl. 14l/rar Ag, Tr, II „toartă din frânghie (la găleată); baieră”; cf. n o j i ţ ă 3°... 5° var. piédic s. n., pl. piédice AMD, h. 539/rar Cţ „pârleaz”; cf. c a n a p e â 2°... - var. 4° piédeca s. f., pl. piédeci AO, Pl. 122-123/rar Dj. PIÉDIN s. n., pl. piédine 1° AO, h. 741/Ot, prin Dj şi rar Tr; AMD, Pl. 121; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, Cţ, prin Vn, II, TI şi rar VI; piédini AO/rar VI, Dj, Ot; AMD/rar Db, Ph, Ot, CI „totalitatea firelor de urzeală de la capătul unei ţesături rămase neţesute, care se taie când se scoate din război”; cf. c a d e n 1 â ţ... 2° AMD, Pl. 119-120/rar TI „fir rămas, din greşeală, nedat prin iţe şi prin spată”; cf. curgătoâre 2°... 3°pl. piédini AMD, h. 388/rar Ph „cânepă de calitate inferioară; câlţi”; cf. buc i... - var. picden s. n., pl. piédene 1° AO, h. 741/V1, prin Ot şi rar Dj, Tr; AMD, Pl. 121; TDM II/Ag, Ph, II, prin VI, Db, Bz, Ot, CI şi rar TI, Cţ; 2° AMD, Pl. 119-120/rar Ag; piédeni 1° AMD/prin II şi rar Ot, If; piédiná s. f. 1° AMD/prin Vn, Bz şi rar Br. PIÉDINÁ v. piédin 1°. PIEL v. chel 1°. PIÉLÁ v. pélie 1°. PIÉLE s. f. 1° pl. pieli AO, h. 87/prin Gj şi rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 53/prin Br şi rar Vn, Bz, Ot, CI, TI; piele AO/prin Mh şi rar Ot „piei (la om)”; art. cu pielea loc. adj. GM/rar Ph, Vn, Br „în pielea goală; dezbrăcat, despuiat”: Acu, dacă te laşi cu piélea, vine alâlant cu-mbrăcămintea gata/719; cf. dezbrăcă t... ; una şi piélea loc. subst. GM/rar CI „numele unui joc de copii”; două şi piélea loc. subst. GM/rar CI „figură la jocul una şi p i e - 1 e a”; art., în expr. a-şi da piélea TDD/rar Cţ [fig.] „a se prăpădi, a muri”: Am născut unu duminică şi unu l-am născut luni, aproape, aproape să-mi dau Jcélea/%93', cf. cedá 1°... 2° în piéle loc. adj. AFLR/rar Gj [d. puii de pasăre] „iară fulgi, golaş”: Puii de mierlă, până mai dă să zboare, sânt în piele, goi/937. 3° AMD, h. 105/rar Ph, Tr „peritoneu”; cf. b ă ş i c ă 2°... 4° AO, h. 169/rar Mh „placentă”; cf. a p ş o â r ă... 5° art. piélea ochiului AO, h. 37/rar VI, Dj; AMD, h. 19/rar Ph „pleoapă”; cf. b o b o á ş ă 2°... 6° pl. piei AO, Pl. 66/rar Mh „şoric”; cf. ş o r i c 1°. 7° art. piélea miélului AMD, Pl. 141— 142/rar Ot „stomacul mielului, în care se prepară cheagul”; cf. b u r d ú f 2°... 8° pl. piei GO/rar Dj „coajă, pieliţă la fructe, legume”: [Bulionul] îl lom la stricurat, la frecat, la stricurat, să nu rămâie sămânţă sau coji de-ăia, kejl933. 9° AMD, Pl. 81-82/rar CI,floare, pojghiţă de mucegai la vin”; cf. f 1 u n d u r i e... PIELGÂŞĂ adj. f.. p\. pielgăşe AO, h. 798/rar Gj [d. oi] „cu lână puţină; golaşă”; cf. c h e 1 3°... PIELIŞOĂICĂ s. f. GM/rar Ph dim. de la piele-, „piele subţire”; cf. p i é 1 i ţ ă 1°, p i e 1 ú ţ ă. PIELÍT v. chelát. PIELIŢĂ 52 PIEPTÂRLÎŢĂ PIELIŢĂ s. f„ pl. pieliţe 1° AFLR/rar Gj. Ag. Db „piele subţire”; cf. pieli-ş o á i c ă... 2* AO, h. 34/rar Dj, Ot; AMD, h. 17 MN/prin Tr şi rar Ag, Ph, Ot, TI, Cţ,.albeaţă la ochi: cataractă”; cf. c a t a r á t ă... 3° AO. h. 37/rar VI; AMD, h. 19/rar Db. Gr „pleoapă”; cf. b o b o á ş ă 2°... 4° GM/rar Gr „înfăţişare, chip”: Seamănă cu mamă-sa, toatăpeliţa ei!/835; cf. a semen áré... 5° AO, h. 138/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, h. 105/rar Ag, Db, Ot „peritoneu”; cf. b ă ş i c ă 2°... 6° AO, h. 169/rar Gj, Mh, Dj „placentă”; cf. a p ş o á r ă... 7° AMD, h. 386/rar VI [la pl.] „puzderii de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... - var. pieliţă s. f. 3° AMD, h. 19/rar Ph, Tr; 5° AMD, h. 105/rar Ph, Bz, Tr; 6° AO, h. 169/rar Ot. POLIŢĂ v. pieliţă 3°, 5°, 6°. PIELM s. n. 1° AFLR/rar Mh „faină de grâu în strat subţire, pospai de faină”: Pe urmă pui puţină făină, kelm îi zicem noi, şi-l împielmăm [mălaiul]/967; cf. inimă 8°... 2° AMD/rar Gl „amestec de făină de grâu cu apă; cocă subţire”; cf. c e a m ú r 4°... 3° GM/rar VI „amestec de mălai cu apă (cu care se hrănesc puii de găină)”: P/L'lm. mălai muiat cu apă/757; cf. a 1 u á t 4°... PIELIŢĂ s. f. GM/rar Db „piele subţire": cf. p i e 1 i ş o á i c ă... PIEPT 1° s. m., pl. piepţi AO, h. 91 VI. prin Gj, Db şi rar Ot; AMD, h. 56 Ag. Tr, CI. TI, prin Db, Bz, Br, Ot, Gr, II. Cţ şi rar Vn, Gl. If „piepturi (la om)”. 2“ s. n . pl. piepturi AO, Pl. 6/rar Mh; AMD, h. 57 prin TI şi rar Db, Ph, Tr, Gr „furca pieptului; stern"; cf. c a p 8°... 3* s. n. art. piéptul pálmci AO, h. 314/rar Mh „podul palmei”: Lapoviţă d-ale mari. ca pféptu palmii936; cf. c ă 1 c á i 1“ 4° s. n. art. piéptul coásei AO, h. 631/rar Mh; ~ sápéi GO/rar Mh „tăiş, custură”; cf. g ú r ă 6°... 5° s. □. an. piéptul colţilor AO, h. 457/rar Mh „carâmbul greblei”; cf. c o á r d ă‘ 9°... PIÉPTÁN v. piéptene 1°, 3°, 11° PIEPTĂNĂREĂSĂ s. f. AFLR/ rar Db [iron.] „femeie alintată de bărbat, cruţată de la treburile grele”: Care lua pieptenele [în cadrul obiceiului cu acelaşi nume] zicea că este pieptănărgnsâ [...] Eu mai scoteam coame: „hai c-ai adus pkptănărgâsă acuma, n-ai adus noră în casă”/812. PIÉPTANE v. piéptene 3°, 6°. PIEPTÁNÉL s. m., pl. pieptánéi AMD, h. 389/rar Bz, TI, Cţ dim. de la pieptene (pentru cânepă, lână); cf. p i e p t ă n ú ş 2°. - var. pieptenél s. m., pl. piepţenei AMD, h. 389/prin Ph şi rar Db, Br; AFLR/rar Cţ. PIEPTANL’Ş 1° s. n. GM/rar Ot, Tr „obicei conform căruia, la Anul Nou, fetele şi flăcăii îşi ghicesc ursita”: Făceam pieptănuşu [...] puneam săpunu, puneam pieptene, puneam oglindă, puneam mărgele, puneam mămăligă, puneam bani, puneam... tot acolo-nvelit sub aia şi trebea să vii şi să pui mâna şi pă ce-ai înnemerit, dacă puneam pă pieptene zâce „gata-1 iei colţat”/793; cf. c o 1 ţ á t ă... 2° var. peiptenuş s. m. şi n., pl. pieptenuşi AO, h. 499/prin Mh şi rar Gj; AMD, h. 387/rar Ag; pieptenuşe AO/rar Mh dim. de la pieptene (pentru cânepă, lână)”; cf. p i e p t ă n é 1. - var. 2° pieptinuş s. n., pl. pieptinuşe AO, h. 499/rar Dj. PIEPTĂRL’Ş s n„ pl. pieptăruşe AFLR/rar Gr dim. de la pieptar, cf. p i e p t ă r ú ţ ă. PIEPTĂRLŢĂ s. {., pl pieptăruţe AMD, h. 48 l/rar Db dim. de la pieptar, cf. p i e p t ă r ú ş. PIEPTEN 53 PIÉRDE PIEPTEN v. piéptene 1°. 3°. PÍEPTENÁ vb. I tranz. 1° şi refl. AO, h. 7/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; ind. prez. 1 sg. piépten AMD, ch. 67/rar Tr; 2 sg. piépfeni TDM Ill/rar Db „a (se) pieptăna părul”; cf. d r i g 1 â... 2° AMD, h. 387/rar VI, Ag, Db „a pieptăna cânepa”; cf. g r e b 1 á 2°... - var. pieptiná vb. I tranz. 1° şi refl. AO h. 7/Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, ch. 67/prin TI şi rar Db, Ph, Br; ind. prez. 2 sg. (te) piéptini AMD/Cl, II, TI, prin Cţ şi rar Ph, Gr; 2° AO, Pl. 86/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 386/rar Ag; piepteni vb. IV tranz. 2° AO/rar Dj. PIÉPTENE 1° s. m. şi n., pl. piepténi AMD, h. 5; TDM III/Db, Tr, Gr, Cl, II,’Cţ, prin Ag, Vn, Bz, Br, If şi rar Gl, TÍ; piéptene AO, h. 6/rar Dj, Ot; AMD/TI, prin Cţ şi rar Ag, Db, Vn, Bz, Ot, Tr „piepteni (pentru păr)”; cf. g r é b 1 ă 3°... 2° var. piâptăn s. m., pl. piápteni, art. de-a piáptámd GM/rar Tr „numele unui joc de societate”. 3° s. m. şi n., pl. piepteni AMD, h. 387/rar Db; piéptene AO, h. 499/rar Ot [mai ales la pl.] „pieptene (pentru cânepă)”; cf. d a r á c 2°... 4° s. m., pl. piépteni GM/rar Bz, Ot; piépfeni/TaT Gr „obicei conform căruia, la Anul Nou sau la Bobotează, fetele şi flăcăii îşi ghicesc ursita”; cf. c o 1 ţ á t ă... 5° s. m., pl. piépteni AMD, h. 251 MN/rar If, Gr, Cţ „ţesală”; cf. ţ e s ă 1 i 1°. 6° s. m., pl. piépteni GM/rar Ag „orificiu (cu diametrul cam de zece centrimetri) la putină, prin care se scurge borhotul de struguri”: Cărătoru, tot un fel dă vas, un butoi, în schimb are o pâlnie deasupra pă unde să încarcă, mai largă, şi jos îi spunem piéptene, unde are puterea de a ieşi/684. 7° s. m. GM/rar Db „prima bucată de săpun (cu marginile zimţate) scoasă din vasul de preparare când se sleieşte”. 8° s. m. AMD, Pl. 85/rar Tr „unealtă folosită la curăţarea doagelor vechi; gripcă”; cf. c h i s é r 2°... 9° var. piépten s. m., pl. piépteni AMD, Pl. 165— 166/rar Ag „unealtă, constând dintr-un lemn scobit, cu care se măsoară măselele de la roata morii”. 10° var. piâptăn s. m., pl. piápteni, art. piâptănul piedicii AMD, Pl. 56/rar Tr „partea zimţată de la p i e d i c a coasei”. 11° s. m. şi n., pl. piépteni AMD, Pl. 173/rar Ag; piéptenekax Gr „bucată de scândură pusă de-a curmezişul fundului la butoaie pentru a le consolida”; cf. a d â o s 2°... 12° var. piéptin s. n., pl. piéptine AO, h. 457/rar Gj „c a r â m b u 1 greblei”; cf. c o â r d ă1 9°... - var. piâptăn s. m. şi n., pl. piápteni 1° AFLR/rar VI; AMD, h. 5; TDM I; AFLR/rar VI, Ag, Tr; 4° GM/rar Ag, Db; piépteni 1° AMD/rar Tr; piâptăne 1° AMD/prin Tr şi rar VI; piéptán s. m. şi n., pl. piépteni 1° TDO/rar Dj; AMD/rar Ag; 11° AMD, Pl. 173/rar VI; piéptáne 1° AMD/prin Ag şi rar VI, Ot; 3° AO, h. 499/rar Ot; piéptáne s. m., pl. piéptáni 3° AO/rar Ot; AMD, h. 387/rar VI; 6° AMD, Pl. 85/rar Ot; piépten s. m. şi n., pl. piépteni 1° AO, h. 6/Gj, prin VI, Mh şi rar Ot; AMD/prin Ot şi rar VI, Tr; 3° AO/V1 şi prin Gj, Mh, Dj; piéptene 1° AO/V1, Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; 3° AO/rar Gj, Mh, Dj; piéptin s. m. şi n., pl. piéptini 1° TDO/rar Dj; 3° AO/Mh, prin Gj şi rar VI; piéptine 3° AO/rar Dj; piéptine s. m. şi n., pl. piéptini 3° AO/rar VI, Gj; AMD/rar Ag, Vn, TI, Cţ; piéptine 3° AO/rar VI, Dj. PIEPTENÍ v. pieptena 2°. PIEPTENIJŞ v. pieptăniiş 2°. PIÉPTIN v. piéptene 1°, 3°, 12°. PIEPTINÁ v. pieptená 1°, 2°. PIÉPTINE v. piéptene 3°. PIEPTINTJŞ v. pieptăniiş 2°. PIEPTLJŞ s. n GO/rar Gj „pieptul unei păsări (folosit la gătit)”: Pieptitşu şi cotoaiele le facem ciorbă/923. PIEPJENÉL v. pietănel. PIÉRDE 1° vb. III refl. AO, h. 921/rar Dj „a-şi pierde cunoştinţa; a leşina”; cf. b a 1 d o s i... PIERDEA 54 PIÉRZICÁ r vb. IU. part. pieri AMD; AFLR/rar VI, Ag .a nu mai gisi ccva sau pe cineva”: Am pjert vaca în pădure AFLR/671. var 2* pierdeá vb. II AO, h. 1005T)j. pnn Gj, Ot şi rar VI, Mh; AMD, ch. 190013b, CI. pnn Ph, Tr, If. Gr, II şi rar VI. Bz, Br. Ot, Cţ. PIERDEA v pierde 2*. PIERDUT adj, - la fiţi AO, h. 48/rar Ot „slab şi palid”; cf. c c r i uJ... PIERÍ vb IV 1° intranz. AO. h. 603/Dj. prin Ot şi rar Mh [d. laptele din bobul de porumb] „a dispărea (prin evoluţia spre coacere)”. 2" intranz. GM/rar CI [d. plante] „a nu răsări”. 3* intranz. AO, Pl. 94/rar Dj; AMD/rar CI [d. un tip de îmbrăcă-minte] „a dispărea, a nu se mai purta”: A pterii, n-am mai văzut d-alea, cojoace in cosoaie AMD/769. 4* refl. TDO/rar Gj; GM/rar CI „a se pierde; a dispărea”: Când mănâncă [vaca] curăţaua... se pjére laptele/920. S-a Merit ¥ [spurcacn]. Numai e bălării, nu mai e răzoare, nu mai e buruieni GM/865; cf. d 1 s p ă r e â... 5* tranz. GM'rar Bz; AFLR/rar Cţ [în jocunle de copii] „a pierde rândul”: Care avea flon mai multe câştiga, care nu pergâ GM748. PIERÍT1 adj., pl. pieriţi AMD, Pl. 70/rar II [d. bobul de strugure] „rămas ncdczvoltat din cauza manei; mânat”; cf. cárciurós 1*... PIERÍT4 s. AMD/rar Bz ..boală, la sugan. constând in spuzeala pielii". PIERIŢI'R s. f, pl. pieritúri AMD, h. 409 rar Tr ,/anşte (in pădure)"; cf. c he I e m n e â... PIÉRSÁC v plénec PIÉRSÁCÁ v pléraccA 1*. PIÉRSÁC v. piéracc. PIÉRSÁCÁ v pfénccá 1* PIÉRSEC t m. pl. ptmeci AO, Pl. 81 VI. Gj. pnn Mh »i rar Dj. Ot; AMD. h. 365 MN/prin Ot, Cţ şi rar VI. Db, Ph, Tr, Gr, TI „piersic”; cf. p i e r s i c á r. - var. piársic s. m., pl. piársáci AO, Pl. 81/D>j, Ot, prin VI, Gj şi rar Mh; piártfic s. m.. pl. piársáci/prin Dj şi rar Gj, Mh; piérsác s. m.. pl. piérsáci AMD, h. 365 MN/prin Ot şi rar TI; piérsfic s. m., pl. piérsáci AMD/rar Bz, Ot, Tr, II, TI; piérzic s. m., pl. piérzici/prin TI şi rar Br, Tr. Cl, II. PIÉRSECÁ s. f„ pl. piérseci 1° AO, h. 485/rar VI, Gj, Tr; AMD, h. 365/prin Ot şi rar VI, Tr, TI, Cţ; piérsecá [sic!] AO/rar Gj, Dj „piersică”. 2° var. piérsici s. f., pl. piérsici AMD, h. 365/rar Tr „zarzără”; cf. b o á b ă 5°... - var. 1° piársáci s. f., pl. piársáce AO, h. 485/Vl, Dj, prin Gj, Ot şi rar Mh; piársáci/pnn Dj şi rar VI, Mh, Ot; piársáci s. f., pl. piársáce/nr Mh, Dj; piársáci/rar Gj, Dj; piárseci s. f., pl. piérsece [sic!] AMD, h. 365/rar VI; piársicá s. f.. pl. piársice AMD/prin Tr şi rar VI, Ag, Db, Bz, Br; piersice AO/rar Ot; piérsáci s. f., pl. piérsáci AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Ot; AMD/rar Ot, TI; piársácá [sic!] AO/rar Mh, Dj, Ot; piérsáci s. f., pl. piérsáci AO/Mh şi rar Gj. Dj; AMD/prin Vn şi rar Ot, Tr, II, TI; piérsácá [sic!] AO/Mh, prin Gj şi rar Dj, Ot; piérzlcá s. f, pl. piérzici AMD/prin TI şi rar Tr, Cl, II. PIERSICÁ vb. I tranz. 1° AMD/rar Tr „a lovi uşor; a atinge; a bate uşor”. 2* GM/rar Gr [d. purici] „a ciupi, a pijca” PIERSICÁR s. m., pl. piersicári AMD, h. 365 MN/Tr „piersic”; cf. p i é r s e c. PIÉRSICÁ v. piérsecá 2*. PIERSICÍU adj., pl. piersicii GM/rar Db „de culoare roz intens”. PIÉR£E (2 sil.) s. f. p|. GM/rar Ot Jcmne groase cioplite; bârne”; cf. b 1Ó j d i e... PIÉRZIC v. piéncc. PIÉRZICÁ v. plénecá 1*. PIETRAR 55 PIGULÍ PIETRAR s. m., pl. pietrari AMD, Pl. 174/rar Db „zidar”. PIETRAREÁN s. m., pl. pietrărâni GM/697 „locuitor din comuna Piatra”. PIETREÁN s. m., pl. pietrâni AO/985; AMD/784 „locuitor din comuna Piatra”. PIETRICÎCĂ s. f., pl. pietricéle 1° AO, h. 318/rar Gj [la pl.] „grindină măruntă; măzăriche”; cf. b o á n g ă... 2° art. pietricica GM/rar CI „numele jocului de copii şotronul”; cf. c 1 á s ă 3°... 3° pl. art. de-a pietricélele TDO/rar Dj „numele unui joc de copii jucat cu mai multe pietricele”; cf. i n c 1°... PIETRÍT s. n. GM/rar Ph „numele acţiunii de a zidi cu piatră (pereţii fântânii)”. PIETROAIE v. pietroi 3". PIETROCÍ v. pitroci. PIETROI 1° s. n. şi m., pl. pietroâie GM/rar Br; GD; AFLR/Cţ şi rar TI; pietroi GM/rar Br „tăvălug de piatră folosit la treieratul cu cai sau pentru sfărâmarea bulgărilor de pe arătura”: Puneam ketróiu la cai, era un ketrói ca tăvăluc aşa, cum să zice, şi-l treieram [grâul] GM/753. 2° s. n., pl. pietroâie AFLR/rar TI „râşniţă (pentru măcinat porumb)”: Am mâncat... pâine, mămăligă la pietroi de-ala, am învârtit aşa la râşniţă [...] mori nu mai erau/875; cf. m é 1 i ţ ă 2°. 3° var. pietroâie s. f. GM/rar Ot „piatră mare. bolovan”; cf. b ă i c ó n. PIETROIĂŞ s. n. GM/rar Br, II dim. de la pietroi. PIETROS adj. GM/rar Br [d. vin] „amărui, taninos, greu”: Vinu îl laşi să fiarbă în coajă, ăla iese prea... pietros, greu/751. PIETRUÍ vb. IV tranz. şi refl. pas. GO; AFLR/rar Dj, Ot „a (se) trata seminţele cu soluţie de piatră vânătă”: [Grâul] se pietruiâşte ca să nu-1 mănânce şoarecii AFLR/934; cf. î m p i e t r á 1°... PIETRÚTÁ s. f. AFLR/rar Mh dim. de la piatră; „pietricică”. PIEŢIŞOÂRĂ s. f. GM/rar Db dim. de la piaţă. PIEZ s. n. şi m. 1° pl. piézuri AO, h. 321 /rar Tr „bifurcaţie de drumuri”; cf. b i f u r c â d ă... 2° în ~ loc. adv. AO, Pl. 122/rar VI, Dj „oblic, pieziş”: [Urechea oii] retezată drept sau şuiată, dacă-i tăiată în piez!902; cf. c h i o r d i ş 4°... 3° în ~ loc. adv. GM/rar Tr „cruciş, transversal”; cf. c r u c i ş â t 1°... 4° pl. pieji, a se uita în ~ AMD, h. 18/rar Ph „a se uita într-o parte, a trage cu coada ochiului”; cf. a s c ú n s 1°... 5° pl. piezi, a se uitâ în ~ AMD, h. 14, 15/rar Db „a se uita saşiu”; cf. a 1 b 6°... PIFÂN s. m., pl. pifăni 1° AO, h. 369/prin Gj şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 566 MN/prin Ph, II şi rar Db, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, TI, Cţ „infanterist”; cf. dorobân ţ... 2° AMD, h. 56 l/rar Ot, Tr „recrut”; cf. bobóc 3°... 3° AMD, h. 566 MN/rar Gr [iron.] „iepure de câmp”. PIFTEÁ v. chiofteá. PIFTELIIŢĂ v. chiofteluţă. PIFTÍI s. f. pl. 1° GO/rar Mh „oasele şi carnea bune pentru piftie”: Pifciil’e sânt picioarele şi capu, oasele capului/940. 2° var. piştiră s. f., pl. piştiri AO, h. 28 l/rar Gj „răcitură”; cf. c o t o r o á g e... PIGUÍ vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. piguie GO/rar Mh „a cerne (faină)”; cf. petréce 3°... PIGULÍ vb. IV tranz. şi refl. 1° TDO/rar Dj; GM/rar Tr, Gr; ind. prez. 3 sg. (se) piguie GM/rar Tr „a (se) lucra cu migală, luând în mână bucată cu bucată; a culege fir cu fir”: Şi lumea să ducea şi piguloă iarba din el [= orez] TDO/989. La secere ne-apucam şi-l seceram [grâul] cu mâna, numai cu mâna-1 piguleám GM/796. 2° ind. prez. 3 sg. pigoăle TDO/rar Mh [d. păsări] „a ciuguli”: Le-am pus [lucemă] pe jos ca să pigoăle şi ei [puii de găina]; cf. c i o c ă n i 1°... PIICIÚNE 56 PINGÁTOÁRE PIICIÚNE s. f. colecL AMD, Pl. 102/rar Ot „fire de cânepă rămase nedezvoltate, pipernicite, pierite”; cf. b o d i n i... PIJLAMÁLE s. f. pl. TDM I/rar Ot „pijamele”. - var. bijamâle s. f. pl. TDM Ill/rar If. PIJLEĂG v. pişleâg 1°, 4°. PIJLÉC v. pişleâg 1°. PIL s. n. AO, Pl. 62/rar Mh; GM/rar Gr „bici cu codirişte groasă (îmbrăcată în piele împletită)”: [La horă, flăcăii] mai avea câti-un p/iil aşa, care era mai fudul [...] Venea ca un fel dă bici GM/830. PILÁC v. piláv. PILÂGĂR s. GM/rar Vn „pelagră”: Ea era bolnavă, am zis că-i de pilâgârll2\, cf. p â r 1 e á 1 ă. PILÁV s. n. AFLR/rar Gr, TI „pilaf’; cf. o r é z 1°... - var. pilác s. n. GM/rar Db. PILĂ s. f„ pl. pile AMD, Pl. 151/rar Db „usuc (la lână)”; cf. t i r i g h i e 5°, u s ú c 2°. PÎLCĂ s. f„ pl. pilei AMD, Pl. 2-3/rar TI, joagăr”; cf. b é ş c h i e 2°... PILEĂLĂ s. f. TDM I/rar Ot „băutură alcoolică”; cf. b e u t ú r ă 1°... PILI s. f. pl. AMD, Pl. 174; 177-178/rar Bz, Tr „pile”. PILIGÍU s. m., pl. piligii GD/rar Cţ „beţivan”; cf. o t u r á c 1°. var. pirigiu s. m. GD/rar Cţ. PILOS adj., pl. pitişi 1° AMD, h. 79; GM rar Db, Tr. CI [d. om] ,rezistent, tare, răbdător; nesimţitor”: Suferi dacă eşti mai kilós H mai tare AMD/865; cf. o ţ e 1 ó s 2°. 2° GM/rar Db [d. animale] „lent la mers: încet”: cf. d o m o á 1 e 2°... PILOSTRÍI v. pirostrie 2°, 4°. PILÓT s. m.. pl. piloţi 1° AO, h. 215; 763 pnn VI; AMD, h. 199, 200; GM; AFLR/rar Ag, Bz. Br, Ot, CI, Cţ „par gros, stâlp (la gard sau la podul de lemn)”; cf. bába 13°... 2° AO, Pl. 127/rar VI; AMD, Pl. 162/rar Db „stâlp de susţinere la ulucul morii”; cf. b á b ă 17°... 3° AMD, P1.165/rar Db „stâlp de susţinere la podul morii”; cf. b á b ă 15°... PÎLOTĂ s. f„ pl. pilote 1° AMD, h. 228/rar Ph „pernă mare (care se punea la capul patului)”; cf. f u 11 ú c 3°... 2° AMD, h 231 MN/rar Db „un fel de saltea”. 3° var. pilotă s. f., pl. pilote AO, Pl. 33/rar VI, Gj; AMD, h. 231 MN/rar Tr „un fel de plapumă de forma unei perne umplută cu puf’; cf. b u r d ú f 4°... PILOTĂ v. pilotă 3°. PILPALĂCĂ v. pitpalăci2 1°. PILTÍC v. peltéc 1°. PILTICÓS v. peltieós. PILLGĂ s. f„ pl. pilúgi AMD, h. 24l/rar Vn „piuliţă (pentru sare, piper etc.)”; cf. c e n á c 5°... PIMBÍU v. pembiu. PLMIŢ v. pimniţă 1°, 2°. PÎMNIŢĂ s. f„ pi. pimniţe 1° AO, h. 204; TDO; AFLR/Dj, prin VI, Mh, Ot şi rar Gj, Tr; AMD, h. 185; TDM I, III; AFLR/Ag, Ot, Tr, prin VI, Ph, Gr şi rar Db, Bz, CI, TI; pimniţi AO/Vl, Dj, prin Mh, Ot şi rar Gj; AMD/Db, Tr, Gr, prin Ag, Ph, Cl, II şi rar VI, If „pivniţă”; cf. beci 2°... 2° AO, h. 205/Mh, prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 186/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot, TI; pimniţi AMD/Tr şi prin Db „adăpost săpat în pământ, nezidit, folosit ca pivniţă”; cf. a r g c â 2°... - var. pimiţă s. f., pl. pimiţe 1° AMD, h. 185; GM/rar Db, Ph, Tr,' CI; pimiţi T/prin Tr şi rar Ph; 2° AO, h. 205/prin Gj; AMD, h. 186/rar Tr; piviţă s. f. 1° GM/rar Db. PIN v. prin 3°. PÎNGĂ v. pângă. PINGĂTOĂRE s. f., pl. pingátóri GM/prin Br; GD/rar TI „unealtă pentru împins, pentru strâns cerealele de pe arie”: PÍNGE 57 PIPÁÍ Aduna orzu [de pe arie] cu pingátórili, cum erau înainte pingátór/, o scândură şi c-o coadă acolo GM/751; cf. î m p i n g ă t ó r... PÍNGE vb. III GD/rar TI „a împinge”. PINTENÁT adj., pl. pintenâţi AFLR/rar Cţ [d. cai] „pintenog”; cf. î n c i o r ă p á t. PINTENOG adj. AMD/rar Cţ [d. cai] „cu picioarele albe până la genunchi”. PÍNTRA v. pantre. PÎNTRE v. pantre. PÍNTU v. pentru. PÎNŢĂ [kinţă] s. f., pl. pinţe 1° AMD/rar II „şoarece de câmp”. 2° AMD, h. 432/rar Ph „cârtiţă”; cf. b á b ă 24°... 3° AMD/rar Bz, II „popândău”; cf. c h i ţ â n... PINŢ0I [kinţoi] s. m., pl. pinţoi AMD/rar Bz, II augm. de la p i n ţ ă 3°. PIOFTEÁ v. chiofteá. PIÓN s. m., pl. pióni 1° AO, h. 214/rar VI „stâlp la gard”; cf. b á b ă 13°... 2° AO, Pl. 129/rar VI „fiecare dintre cele patru lemne scobite în care se fixează piatra zăcătoare la moară”; cf. o b â d ă 4°... PIONÁCE (4 sil.) s. n. pl. GM/rar Tr „zurgălăi”: [Căluşarii erau] cu neşte zdrăngănele d-alea pă la picioare p-aicea, cu... piíbnáőe/lSO. La opinci, la picioare [căluşarii] avea neşte pionâce dă suna GO/998; cf. zángánéle, zdrăncă-n é 1 e 1°. - var. pionâce (3 sil.) s. f. pl. GO/rar Tr. PIONCĂNEÂLĂ (4 sil.) s. f. GM/rar VI „piuit (al puilor de curcă)”: Curcile dă-le la Dumnezău încolo, că nu-mi trebe; da nu mai stau eu dă pioncăneăla lor/678. PÍOT s. n. art., în expr. a luâ piotul GM/ar Db „a lua puterea; a distruge”: Locu, dacă să sapă, să munceşte, nu mai este, îi ia piotu la burian/815. PIPALÁC v. pitpalăci1. PIPALĂCĂ v. pitpalăci21°. PIPĂRCĂ s. f. 1° pl. pipărci AO, h. 466/rar Gj, Mh; - iúte/prin Mh „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... 2° pl. pipérci AO, h. 465/prin Mh „ardei gras”; cf. a r d é i 1°... - var. 2° pipeârcă s. f., pl. pipérci, ~ borcănâtă AO, h. 465/rar Gj. PIPĂ s. f., pl. pipe 1° AMD, Pl. 85/rar VI „canea”; cf. c a n â 1°... 2° GM/rar Ph „partea mai ridicată de la capătul jgheabului pentru buşteni, utilizată ca trambulină”: Le dă drumu [buştenilor] pă jgheab şi la capu jgheabului, la cuşcă, e! acolo-şa îi spune pipă, e cam în sus, în formă dă... dă şchiu aşa/706. PIPĂI vb. IV tranz. 1° ind. prez. 1 sg. pipáiésc AO, h. 114; 901/rar Tr; AMD, h. 80, 81; ch. 373/rar Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, TI, Cţ „a dibui cu degetele, a cerceta tactil”; cf. b â j b â i 1°... 2° AO, h. 115/rar Tr; AMD, h. 81/rar Db, Tr „a bâjbâi pe întuneric”; cf. b â j b â i 2°... 3° var. pipií vb. IV tranz. GM/rar Gr „a consulta palpând”: îmi faceam obiceiu, o pipiâm acolo [...] moaşa pă lăuză, ca femeia, cum să zice/833; cf. c ă u t â 1°... 4° var. pipuí vb. IV GM/rar Ot „a frecţiona uşor; a masa”: îl lapuiám păn toate oasele cu unsoare/758; cf. c ă 1 c á 3°... - var. apipăi vb. IV tranz. 1° AO, h. 114; 901/prin Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot, Tr; AMD, h. 80; ch. 373/C1, prin Tr şi rar If, Gr, II, TI; 2° AO, h. 115/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 8l/prin CI şi rar Db, If, TI; apipăiâ vb. I tranz. 1° AO, h. 901/rar Dj; apipiá vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. apipiéz 1° AMD/rar Tr; apipií vb, IV tranz. 1° AO, h. 114; 901/Mh, Dj, prin VI, Gj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 80; ch. 373/Tr, prin Gr şi rar Ot, CI, Cţ; 2° AO/Mh, prin Gj, Dj şi rar Ot; AMD/prin Gr şi rar Ot, Tr, Cl; apipuí vb. IV 1° AMD, h. 80; ch. 373/rar CI; 2° AMD/rar CI; pipăiâ vb. I tranz. 1° AO, h. 901/rar Gj, Dj; pipái vb. PIPÁIÁ 58 PIRLOGÍ IV tranz. 1° AMD, h. 80/rar Vn, Cl. TI; pipiá vb. I tranz. 1° AO/rar Gj; pipií vb. IV tranz. 1° AO, h. 114; 901/rar Gj, Ot; AMD, h. 80; ch. 373/prin Tr şi rar VI, Bz; 2° AO/rar Gj, Mh, Ot; AMD/rar VI, Tr; pipoí vb. IV tranz. 1° AMD, h. 80; ch. 373/rar Ag; pipuí [kipuí] vb. IV tranz. 1° AMD; GM; GD/prin Ph, Vn, Bz, Br, TI şi rar Gl, Cl, II; 2° AMD/rar Ph, Cl; 3° GM/rar Vn; ind. prez. 1 sg. pipuiésc 1° AMD/rar Db; pipuiá vb. I tranz., ind. prez 1 sg. pipuiéz 1° AMD, h. 80/rar Ag. PIPĂIA v. pipăi 1°. PIPĂIĂLĂ s. f., pe ~ loc. adv. AO, h. 115/rar Mh „pe pipăite, pe bâjbâite”; cf. b â j b â i á 1 ă... PIPĂRLŞ s. AMD, h. 342/rar Ot „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... - var. piperiiş s. n., pl. piperiişe AMD, h. 342/rar Vn. PÎPĂTĂ v. pipotă 1°. PIPÁÍ v. pipăi 1°. PIPEĂRCĂ v. pipârcă 2°. PIPÉR s. m., pl. pipéri 1° AMD, h. 341; GD/T1 „ardei gras”; cf. a r d é i 1°... 2° ~ borcănât GD/rar TI „(ardei) gogoşar”; cf. a r d é i 3°... 3° ~ muşcat GO/rar Dj; GD/rar TI „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... 4° ~ roşu s.n. sg. tantum GD; AFLR/prin TI şi rar Ct „boia de ardei”; cf. a r d é i 5°... - var. 1° chichcr [kikér] s. m., pl. chichéri AMD, h. 341/rar Cţ. PIPERLŞ v. pipăriiş. PIPIÁ v. pipăi 1°. PIPIÍ v. pipăi l°-3°. PIPIÍTE, pe ~ loc. adv. AMD, h. 81 /rar VI „bâjbâind, umblând pe întuneric”; cf. b â j b â i á 1 ă... - var. pipuitele [kipuitele], pe - loc. adv. GD/rar Cţ. PIPIŢÂTĂ adj. f., pl. pipiţâte AMD, Pl. 129-130/rar TI [d. oi] ’ „cu pete negre sau maronii pe bot; pistruiată”; cf. c ă r ă b á ş 4°... PIPOÍ v. pipăi 1°. PÍPOTÁ s. f. 1° pl. pipoţi AO, Pl. 69/Mh, prin VI, Gj şi rar Dj, Ot; AMD, h. 302 MN/prin Db şi rar Ag, Ph, II „pipote”; cf. b â t ú c â 1°... 2° pl. pipote TDD/rar TI „stomacul porcului”: Băgăm în pipot-aia toate alea care spun eu, camea... noi spunem tobă/877; cf. b á b ă 7°... - var. 1° fipătă [hipătă] s. f., pl.fipăte AMD, h. 302/rar Bz; fipită s. f., pl. fipite GM/rar Bz; fipotă s. f., pl. fipote AMD; GM/prin Ph şi rar Ag; [ftipotă], pl. [fiipote] AMD/rar Ag, Ph, Br, CI; pipată s. f., pl. pípáte/rzr Ph, Bz, CI, Cţ; pipută s. f., pl. pipute/Tai Ph, Bz; tipătă s. f., pl. tipătelrar Cţ. PIPOTÓÁSÁ adj. f. GM/rar CI „inimoasă, curajoasă”; cf. b o á c â 2°... PIPTALÁC v. pitpalăci1. PIPTALÁCÁ v. pitpalăci21°. PIPUÍ v. pipăi l°-4°. PIPUÍTELE v. pipiite. PIPL’IĂ v. pipăi 1°. PÍPUTÁ v. pipotă 1°. PIRÁM v. pirăn. PIRÁN s. AO, Pl. 134/rar Dj „vopsea preparată prin fierberea cojii de arin”; cf. c r u ş e á 1 ă 2°... - var. pirám s. AO, Pl. 134/rar Dj. PIRÁU [kirâu] s. GD/rar TI „pir”: întâi ari şi-ţi cureţi terenu; să n-aibă larău, că kirăuu greu piere şi greu să sapă/877. - var. pirâu [kiriu] s. AMD/rar Cţ. PIRÁU v. pirău. PIRG s. n., pl. pirguri AO. h. 667/rar Mh, Dj „chitonag”; cf. a r á c P... PIRIGÍU v. piligiu. PIRLĂZ v. pârleăz 1°, 4°. PIRLEÁZ v. pârleăz 1°. PIRLOÂGĂ v. párlóg 1°, 2°. PIRLÓG v. párlóg l°-3°, 5°. PIRLOGÍ vb. IV refl. AO, h. 588/rar Dj [d. terenuri] „a deveni pârloagă; a se pârlogi”; cf. î m p ă r ă g i n i... PIRÓI 59 PISA PIRÓI v. pirón 1°^° PIRÓN s. n., pl. piroáne 1° AMD, Pl. 163/rar Db „cuiul prin care se leagă jugul de proţap”; cf. c ă 1 ú ş 14°... 2° var. pirói s. n., pl. piroáie AO, PI. 27; AFLR/V1, Gj, Mh, prin Dj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 198/Ag, Ot, Tr, Gr şi prin VI, Db „cui mare”; cf. b o s c h i u... 3° var. pirói s. n., pl. piroáie AO, h. 657/rar Dj „pisc la sanie”; cf. a 1 c á 7°... 4° var. pirói s. n., pl. piroáie AO, h. 657/rar Dj „cuiul prin care se leagă grindeiul de cotigă”; cf. c ă 1 ú ş 10°... 5° beat pirón AMD/rar Vn „foarte beat; beat turtă”. - var. baroână s. f., pl. baroáne 2° AO, Pl. 27/rar Gj; pirói s. n., pl. piroáie 1° AO, h. 654/Dj şi rar VI, Mh, Ot. PIRÓS adj., f. piroâsă, pl. piroáse GM/rar Bz, Tr „cu pir mult”: Destul de greu, în condiţii grele, să putem ara o solă de pământ mai grea adică, mai piroâsă/S0\. PIROSTÉI v. pirostrie 4°. PIROSTÍI v. pirostrie 1°, 2°, 4°. PIROSTRÁI v. pirostrie 2°. PIROSTRÉI v. pirostrie 3°, 4°. PIROSTRÍE s. f., pl. pirostrii 1° AO, h. 772/rar Dj [numai la pl.] „ustensilă formată din trei pari dispuşi vertical, în formă de piramidă, de care se atârnă căldarea pusă la foc (mai ales la stână)”; cf. c r ă c ă n i e... 2° var. pirostii s. f. pl. AO, h. 772/rar Dj „prăjină încovoiată la un capăt, care, înfiptă în pământ, susţine căldarea pusă la foc (mai ales la stână)”; cf. c ă t d ă r á r... 3° var. pirostréi s. f. pl. AMD, h. 629/rar Cţ „p ă u z e pe căpiţă”; cf. a j u -t ó r 9°... 4° var. pirostii s. f. pl. TDO/rar Dj „ustensilă de gospodărie alcătuită dintr-un cerc sprijinit pe trei picioare, pe care se pune căldarea la foc (în vatră sau afară, în curte)”: Punem tuciu pe... maşină sau pe pirostii., unde-avem; iama punem pe maşină, vara-1 punem pe pirostii/912: cf. fier 6°... 5° în expr. a se aşeza pirostrie AMD, h. 89/rar TI; a sta pirostrii/rar TI; a sta în pirostrie/ pirostrii!rar TI „a sta pe vine”; cf. c h i u p 2°... - var. filostrie s. f., pl. filostrii 4° GO/rar VI: firostréi s. n., pl. firostréie, firostrie 4° GM/rar Bz; pilostrii s. f. pl. 2° AMD, Pl. 138/rar Ag; 4° GM/rar Db; pirostéi s. f. pl. 4° GM/rar CI; pirostii s. f. pl. 1° AO, h. 772/rar Mh; pirostrâi s. f. pl. 2° AMD/rar Tr, Gr; pirostréi s. f. pl. 4° GM/rar CI; pirotii s. f. pl. 4° AMD/rar Cţ. PIROŞCÂR s. n. AMD, Pl. 147/rar TI „un fel de polonic cu găuri cu care se scoate urda din căldare”; cf. c i o r b á r 2°... PIR0ŞCĂ s. f., pl. piroşti AMD; GD/T1, Cţ; pirâşci AMD/rar Gl; AFLR/rar Cţ [mai ales la pl.] „colţunaş (cu brânză)”, cf. ş t r o 1 2°. PIR03PÉLNIJÁ v. coropişniţă 1°. PIROTÁTE adj. f. pl. AMD, h. 113/rar Ph [d. oase] „bolnave, prinse de reumatism”. PIROTEÁLA s. f. 1° AMD, h. 91/rar Bz „stare de boală”. 2° AMD, h. 113/rar Ph „reumatism”; cf. r e m a t í z m, r e u m á t i c. PIROTÍI v. pirostrie 4°. PIRPALÁCA v. pitpalăci2 1°. PIRPIRITÚRÁ s. f., pl. pirpiritúri AMD, h. 27/rar Tr „pistrui”; cf. b r é z e2... PIRPIRÍU adj., pl. pirpirii AMD, h. 27/prin Tr şi rar Ag, Gr „cu pistrui; pistruiat”; cf. a b r á ş 1°... PIRTÓC v. chirtóc. PIRŰLÁ s. f., pl. pirúle AO, h. 132/rar Gj „pilulă”; cf. a s p i r i n ă... PISĂ vb. I 1° AFLR/rar Dj „a săpa mărunt, a mărunţi cu sapa (pământul)”: Pisézl pământu mărunţel şi-o samini [cânepa]/970; cf. t o c á 2°, t r o c ă i. 2° AMD, eh. 1230/rar Db „a meliţa”; cf. f ă r â m á 10°... PISÁLÁü 60 PISC PISÁLÁü s. n., pl. pisáláie 1° AMD, h. 242/rar Cl, Cţ „pisălog”; cf. c e r e á s 1 ă 2°... 2° AMD, Pl. 77/rar Tr, Cl; pisălăuri/rzi Br, Gr; pisáloáie AO, h. 671 /rar Dj „mustuitor”; cf. b â t ă i ú ş 3°... 3° AMD, h. 241/rar Br, Cl, II „piuliţă (pentru piper, zahăr etc.)”; cf. c e n á c 5°... 4° AMD, h. 242/rar Br, CI, TI „piuliţă pentru usturoi”; cf. a v á n"... PISÁLÍ vb. IV tranz. GM/rar CI „a lovi des şi repetat”: Şi ăştia pisălgâ, bătea [porumbul]/832. PISĂLÎŢĂ [sic!] s. f. AMD, h. 241 /rar TI „mâncare din produse pisate”. PISÁLNIC s. n. AMD/rar II „pisălog”; cf. c e r e á s 1 ă 2°... PISÂLMŢĂ s. f„ pl. pisălniţe AMD, h. 241/rar Ph, Br, II „piuliţă (pentru zahăr, piper etc.)”; cf. c e n á c 5°... - var. pisélnitá s. f. AMD, h. 241/rar Bz, II. PISĂLOG s. n., pl. pisăloâge 1° AMD, Pl. 77/rar Ag, Bz, II „mustuitor”; cf. b ă t ă i ú ş 3°... 2° AO, h. 254/rar Dj; AMD, h. 241/rar Ag, Db, Vn, Gr, II „piuliţă (pentru zahăr, piper etc.)”: cf. c e n á c 5°... 3° AO, h. 255/rar Dj; AMD, h. 242/rar Tr „vas mic (din metal sau din lemn) în care se pisează usturoiul”; cf. a v á n2... 4° var. pisălug s. AMD, h. 22 l/rar Db „sul pentru întins aluatul”; cf. d r i h ó 1 ţ... 5° var. pisulóg s. AO, h. 254/rar Mh „pilug”; cf. c e r e á s 1 ă 2°... PISĂLIJG v. pisălog 4°. PISÁTOÁRE v. pisător 3°, 4°. PISÁTÓR 1° s. n., pl. pisătoâre AMD, h. 241/rar Cţ „pisălog”; cf. c e r e á s 1 ă 2°... 2° s. m., pl. pisátóri AMD, Pl. 77/rar Cţ „mustuitor”; cf. b ă t ă i ú ş 3°... 3° var. pisătoâre s. f. AMD, h. 242/rar Ag „piuliţă (pentru zahăr, piper)”; cf. cenác 5°... 4° var. pisătoâre s. f. GO/rar VI „fund de lemn (puţin concav) pe care se toacă slănina pentru p i s ă t u r ă”: O Jasâtoâre, o blană aşa scobită pe care facem noi anume numa pentru p i s ă t u r ă/907; cf. b 1 á n ă 2°... PISĂTL’RĂ s. f. GO/rar VI, Gj „tocătură din slănină şi ceapă folosită la diverse mâncăruri”: Pisátúrá îi spunem... facem puţină slănină, o punem pe-un tocător ş-o tocăm cu ceapă băgăm acolo la ciorbă/917. PISĂIJŞ s. AO, h. 255/rar Mh „pisălog”; cf. c e r e á s 1 ă 2°... PISC s. n., pl. piscuri 1° AO, h. 336/rar VI „ridicătură de teren; movilă”; cf. b ă ş i c ă 3°... 2° AMD, h. 601; 602/prin II şi rar Ph, Vn „clin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul locului”; cf. a m n á r 9°... 3° AMD, h. 545/rar Gr „mică ridicătură de pământ formată de viitura unei ape; aluviune”; cf. a 1 i m á n... 4° AFLR/rar Dj „greşeală constând din nerealizarea unghiurilor drepte la pereţii casei”: Să ia o sfoară şi să dă în colţuri, ca să nu dea... cum să spune Ia noi pisc, dacă bagă patu-n cameră nu s-aşază, de-un colţ vine mai aşa'974. 5° GM/rar Db „colţ, în unghi ascuţit, la pânza ţesută strâmb”; cf. o t i n c 16°. 6°AO, h. 737/rar Dj „lătunoaie în ţesătură”; cf. c ă 1 ú g ă r 2°... 7° AMD, Pl. 61/rar Ph „crucea din faţă de la căruţă”; cf. c â n t ă r á ş 2°... 8° AMD, Pl. 6l/prin Ph şi rar Ag, Db, Vn „b r ă c i n a r la car”; cf. b â n t ă2 6°... 9° AMD, h. 659/rar Db „lemn (sau fier) încovoiat fixat la capătul proţapului, formând scobitura în care se prinde jugul”; cf. b â r s ă 5°... 10° AO, h. 646/rar Gj, Dj; AMD, h. 655/rar Db, Gr „partea din faţă, dricul dinainte la căruţă”; cf. b r ă c i n â r 2°... PISCÁN1 61 PÍSTE 11° AMD, h. 656/rar Gr „partea din spate, dricul dinapoi la căruţă”; cf. c h i 1 i m í e 4°... 12° AMD, h. 249/rar Gr „leucă”; cf. c h i 1 i m i e 1°... 13° AO, h. 390; 657; TDO/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 251; 667/Ph, Bz şi rar Ag, Vn, Gr, Cl „lemnul de care se prinde proţapul la sanie”; cf. a 1 c á 7°... 14° AMD, h. 640/rar Ph „bársa plugului”; cf. a 1 c á 9°... - var. 2° pâşc s. n., pl. păşcuri AO, h. 596/rar Dj. PISCÁN1 v. chiscán. PISCÁN2 s. n., pl. piscáne 1° GM/rar Vn, Bz „pisc, vârf (la deal)”: Mă postez într-un /ascăn de deal acolo/722; cf. c i o á c ă1 1°... 2° AO, h. 336/rar Gj „ridicătură de teren; movilă (naturală)”; cf. b ă ş i c ă 3°... PISCÁLÁU s. n. GO/rar VI „băţ, facăleţ cu care se îndeasă brânza în burduf’. PISCHIŰL (2 sil.) s. n., pl. pischiúle 1° AMD, h. 61 O/rar Cţ „spic la porumb”; cf. c h i c ă1 2°... 2° var. peschiúl (2 sil.) s. n., pl. peschiiiluri AMD/rar TI „ciucure la fesul turcilor”. PISCOÁIE s. f., pl. piscoăie AO, Pl. 13l/prin VI şi rar Dj; AMD, Pl. 167/prin VI şi rar Vn, Br; piscói AO/rar Ot, Tr; AMD/rar Vn, Bz „vrană prin care curge faina la moară”; cf. c i u c i ú r 4°... - var. piscói s. n., pl. piscoăie AMD, Pl. 167/rarPh. PISCOBARMŢĂ v. piscopâsăre. PISCÓI v. piscoăie. PISCOPÂRNIŢ v. piscopâsăre. PISCOPÂSĂRE s. f., pl. piscopăsări AMD, h. 314/prin TI „târnăcop”; cf. c h i - 1 ă v i ţ ă... - var. piscobârniţă s. f. AMD, h. 314/rar TI; piscopârniţă s. f., pl. piscopărniţi/raT TI. PISEÁ s. f., pl. pisâle 1° AMD, h. 241/rar Ph, Br „piuliţă (pentru zahăr, piper etc.)”; cf. c e n á c 5°... 2° AMD, h. 242/rar Ph „strachină sau piuliţă de lemn în care se pisează usturoiul”; cf. a v â n2... PISÉLCA v. pistelcă 3°. PISÉLNIJA v. pisălniţă. PISÍCA s.’f., pl. pisici 1° AMD, h. 437 MN/rar Ph „cursă (de lemn) pentru şoareci”; cf. c ă t ú ş ă 1°... 2° GD/rar TI [la pl.] „patine”; cf. p a t i n. 3° AMD/rar Gr „inflorescenţa dudului numit rânza r”. 4° AMD/rar Cţ „plantă înaltă (cam de un metru) din care se scot fibre pentru ţesături” [?]. 5° AO, Pl. 136/rar Dj „scaun pentru cioplit obezi”; cf. boc1 3°... PISICÉI s. m. pl. tantum AMD/rar Bz „inflorescenţa nucului”. PISÓC s. m., pl. pisóci 1° AO, Pl. 66/rar VI „pisică (generic)”; cf. m â r t ă ú z ă... 2° AO, h. 424/rar VI; AMD, h. 292/prin Ot şi rar VI, Ag, Db „motan”; cf. c o t ó c1... 3° GO/rar VI; GM/rar Ot „pui de pisică; pisoi”. PISÓI s. n., pl. pisoăie 1° AMD, h. 241; GD/prin TI „pisălog”; cf. c e r e á s 1 ă 2°... 2° AMD, h. 242/rar Gl „piuliţă pentru usturoi”; cf. a v á n2... PISORNIŢĂ s. f. AMD, h. 242/rar Vn „piuliţă pentru usturoi”; cf. a v â n2... PÍSTA s. f., pl. piste 1° GM/rar Br „platformă amenajată pentru depozitarea cerealelor”: [Porumbul] îl duce la porumbare, cum să spune la noi aicea sau avem piste la coperativa de producţie/741. 2° AMD, Pl. 9l/rar Ag „policioară în faţa intrării în stup”. ’ PÍSTE prep. TDM III; AFLR/I1, prin Db, Gr, CI şi rar Ag, Bz, Br, If „peste”: Piste cenuşă turnăm apa AFLR/676. PISTÉLCÁ 62 PISTRÚIE - var. pişte prep. AFLR/rar Gr; pişte prep. AFLR/rar Ag. PISTÉLCÁ s. f., pl. pistélci 1° AMD, h. 495; GM; GD/C1, II, TI şi rar Vn, Bz, Br. Cţ; pistélce AMD/rar Br „şorţ (în portul tradiţional) din ţesătură de lână (mai rar, de cânepă)”: Şi faceam o pistelcă frumoasă aicea dinainte şi-i faceam pă mame în război, faceam pă mame nişte tighele, cum să face fotile-astea GM/846. 2° AMD, h. 494 rar II, Cţ „un fel de fotă ţesută şi croită dintr-o singură bucată”; cf. b o c c e á 2°... 3° AMD, h. 496/prin CI şi rar Bz, Gr, II, Cţ „fiecare dintre părţile din faţă şi din spate ale catrinţei”; cf. a n d r ó c 2°... 4° AMD, h. 496/rar II „partea din spate a catrinţei”; cf. c a t r i n ţ ă 3°... - var. pastélcá s. f., pl. pastélci 1° AMD, h. 495/prin Cl; pestélcá s. f., pl. pestelci 1° AMD/prin Vn şi rar TI; 3° AO, h. 305/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 496/rar Vn; pisélcá s. f., pl. pisâlci 3° AMD/rar Bz; prestélcá s. f., pl. prestélci 2° AO, h. 303, 304/Dj; 3° AO/Mh, Dj; 4° AO, h. 305/rar Dj; pristélcá s. f., pl. pristélci 1° AMD/rar Gr; 3° AO/rar Mh. PISTOALELE, de-a ~ loc. subst. GM/rar Db „numele unui joc de copii”. PISTOCEÂLĂ v. pistoseâlă. PISTOCÍ v. pistosi 1°, 2°. PISTONÁ v. pistosi 2°. PISTOSÁ v. pistosi 1°, 2° PISTOSEÂLĂ s. f. GM/rar VI „zdrobire, sfărâmare”: [Grâul, la arie] îl juca caii, boii, până când îl facea pistosál-aşa/757. - var. pistoceâlă s. f. AFLR/rar Gr. PISTOSÍ vb. IV tranz. 1° şi refl. AMD, Pl. 77; GM; AFLR/prin Tr şi rar Db, Gr, II „a (se) strivi, a (se) zdrobi”: Via o culegi în putină, o pistosésc GM/833; cf. flec i... 2° refl. AMD/rar Ph [d. plante, buruieni smulse] „a se distruge prin putrezire”; cf. p u t r e g ă i. 3° GM/rar Ot „a presa, a apăsa”: Toba o punem la pistosâ, cum vă spusei, ceva greu pă ea, ca să iasă toată apa din ea/775; cf. a b r e z â... - var. pistoci vb. IV tranz. şi refl. 1° AMD, Pl. 77; GM; AFLR/prin Gr; 2° GM/rar Tr; pistonâ [?] vb. I refl. 2° GM/rar Tr; pistosá vb. I tranz. şi refl. 1° AMD; GM/rar Br, Tr; 2° GM/rar II. PISTRÁT adj., f. pl. pistrâte AO, h. 50/rar Mh [d. ouăle de curcă] „cu pete; pătate”; cf. p i c u r i u 1°... PISTRICIOÁRA s. f., pl. pistriciúri [sic!] AO, h. 50/rar Ot „pistrui”; cf. b r é z e2... PISTRICIŰNE v. pestriciúne 1°. PISTRIŢ v. pestriţ 1°, 3°, 5°. PISTRÍTÁ v. pestriţ 3°. PISTRIŢĂTUR v. pestriţături 2°. PISTRIŢEÂLĂ v. pestriţeâlă. PISTRITÚIE v. pestriţme. PISTRITÚRÁ s. f., pl. pistrifúri AO, h. 50/rar Dj; AMD. h. 27/prin Tr şi rar Gr „pistrui”; cf. b r é z e2... PISTRÍU adj., pl. pistrii AO, h. 402/rar Mh [d. cai] „cu părul de pe cap galben deschis, iar cel de pe coamă, coadă şi extremităţile picioarelor de culoare neagră”; cf. b u c i u... PISTROÁIE v. pistrúie. PISTRÓC v. pitróc1. PISTROCÍ v. pitrocí. PISTRÓI v. pistrúie. PISTRUCÎNĂ v. pestriciúne 1°, 3°. PISTRŰI adj., f. pistrúie 1° AO, h. 50/rar Dj „cu pistrui; pistruiat”; cf. a b r á ş 1°... 2° AMD, Pl. 129-130/rar Bz [d. oi] „cu pete de culoare închisă pe bot; pistruiată”; cf. c ă r ă b á ş 4°... PISTRÚIE s. f., pl. pistrúi AO, h. 50/rar Dj; AMD, h. 27/C1, II, TI, Cţ şi rar Db, If, Gr „pistrui”; cf. b r é z e2... - var. pestrúi s. m., pl. pestrúi AMD, h. 27/prin Vn şi rar Ag, Db, Ph, Bz, If, Cl; pistroáie s. f., pl. pistrói/rar Ph; pistrói s. m., pl. pistrói AO, h. 50/rar Mh. PISTRUTÚIE 63 PITÁ PISTRUŢLTE v. pestrkúie. PISULÓG v. pisălog 5°. PIŞÂ vb. I intranz. AO, Pl. 127/rar Mh [d. apa din ulucul morii] „a se arunca spre roată, a cădea în jet”; cf. scăpătâ 1°. PIŞAT s. 1° ~ de bou loc. subst. AMD, h. 21Ö MN/rar Db, Ph; art. pişătul-boúlui loc. subst./rar II „cremene”; cf. c r é m e n e 2°. 2° - de bou loc. subst. GM/rar Db „pastă obţinută din piatră calcaroasă şi smalţ, aplicată pe vasele de ceramică înainte de a fi arse”. 3° art. pişătul-boului loc. subst. AMD, h. 476/rar Db „cusătură în zigzag sau şerpuită (pe mâneca iei)”. PIŞĂLĂU s. n. AMD/rar Tr „urină multă, cantitate mare de urină”. PIŞĂTOÂRE s. f. 1° AMD; AFLR/rar Vn, Br „vezica urinară (la porc)”; cf. c h i ş c ă1 5°... 2° GM/rar Ag „cascadă mică”: [în Valea Mare] e un colţ mare pă pişătoâre. O pişătoâre d-alea cu zgheab/674. PIŞCĂ vb. I tranz. 1° GM/rar Ph, II „a atinge uşor (cu biciul); cf. p r ă j i 3°. 2° GM/rar Ag, Db, Ph, CI [d. om sau animale de pradă] „a ataca (prin surprindere) luând câte ceva”: [La stână] pişcă când unu, când altu [urs], când unu, când altu/697. Ne mai pişcă nemţii/856; cf. s ă g e t á, s t r i c â. PIŞCANFL0IERĂ v. pişcanflorea. PIŞCANFLOREA s. m. art. AO, h. 561/V1 şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 441/rar VI „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... - var. pişcanfloicră s. m. AO, h. 561/rar Dj; pişcanflori s. m./rar Gj; pişcănfluieră s. m./rar Gj. PIŞCANFLORI v. pişcanflorea. PIŞCĂV 1° adj., pl. pişcăvi AO, h. 57/rar Mh „peltic”; cf. b a 1 a m ú t 1°... 2° adv. AO, h. 57/rar Mh [d. modul de a vorbi] „peltic”; cf. î n g â n â t 2°... PÎŞCĂ v. chjşcă1 1°, 3°. PIŞCĂNFLLJIERĂ v. pişcanflorea. PIŞCHÎRE v. peşchir 1°. PIŞCOTĂ v. picotă. PIŞCL'RĂ vb. I, a ~ vorba AO, h. 57/rar Mh „a vorbi peltic”; cf. c â c â i... PIŞLEĂG s. n. şi m., pl. pişlege 1° AO, Pl. 138/rar Dj „scândură pusă de-a curmezişul doagelor de pe fundul butoiului, pentru a-i mări rezistenţa”; cf. adâos 2°... 2° TDO/rar Gj; pişlegi GO/rar VI „cui de lemn (folosit la îmbinarea doagelor de pe fundul butoiului)”. 3° AMD, h. 653/rar Ot „cuiul din capătul osiei la căruţă”; cf. b 1 e a u 3°... 4° var. pijleág s. n., pl. pijlége AMD/rar Tr „un fel de triunghi din fier folosit la fixarea între ele a obezilor de la roata carului”. - var. 1° pijleág s. n. şi m., pl. pijlége AO, Pl. 138/rar Dj, Tr; AMD, Pl. 173/rar Tr; pijlâgi AO/rar Tr; AMD/rar Ot, Tr; pijléc s. m., pl. pijlâci AMD/rar Ot; pişlâg s. AO/rar Ot. P^LÉG v. pişleag 1°. PIŞLEGÎ vb. IV tranz. GO/rar VI „a fixa cu pişlege scândurile de la fundul butoiului”: Fundurile le pişlegâsc, bat pişlegi de le fac legătura-ntre ele [= scânduri]/928. PIŞMÎC s. n. GD/rar TI „bucătărie”: Aveam noi, bre, aşa o bucătărie, la noi îi ziceam pişmic pă timpurle-alea/873; cf. c â s ă 1°... PIŞOĂRCĂ s. f. GM/rar If „ţuică slabă care curge ultima la cazan”, cf. á p ă 3°... PIŞTÂRI s. m. pl. AFLR/rar VI „bani”; cf. frânei 1°. PÎŞTE v. piste. PIŞTÎ vb. IV intranz. GM/rar Ag [d. apă] „a ţâşni”; cf. b o 1 d i 3°... PIŞTÎRĂ v. piftii 2°. PITĂ vb. I 1° intranz., ind. prez. 3 sg. piteâză GO/rar Gj; pită AFLR/rar Gj [în jocurile de copii] „a miji”: Şi al de piteâză să duce să-i caute/937; cf. a j u m i... PITÁNE 64 PITÍTA 2° tranz., ind. prez. 3 sg. piteâză GO/rar Gj [în jocul de-a v-aţi ascunsa] „a atinge cu mâna partenerii de joc, ca semn că au fost aflaţi, descoperiţi”: Şi al de pitează să duce [...] să-i pitézá şi care-i pitulat mai bine şi nu-1 găseşte, să duce să-1 pitéze el pă ăl de pitează/937; cf. p i t ă2 3°, ţ i c n i r. PITÁNE s. n. [?] pl. GM/rar Bz „pâini mari (coapte în ţest)”: Frământa pâine şi facea nişte latâne mari, aşa să zicea-nainte, /atâne/14%. PITÁR 1° s. m., pl. pitari AO, Pl. 101/rar Mh; AMD, Pl. 10-1 l/rar G1 „brutar”. 2° s. n., pl. pitâre AMD; GD/Cţ şi rar TI „scândură cu mai multe adâncituri în care se pun pâinile la crescut”; cf. p a n a c ó 11°. PÍTÁ1 s. f„ pl. pite 1° GM; AFLR/Tr, prin Gr şi rar Ot „pâine”: Da, aşa faceam pită în cuptor GM/793; cf. p â i n e 1°... 2° pită (de pâine) TDO/rar Mh; GM; AFLR/rar Ag, Ph, Vn, Tr, Gr, CI „exemplar, unitate, bucată de pâine (de formă rotundă)”: M-am sculat ieri dimineaţă la patru şi jumătate, am făcut focu [...] ş-am făcut şapte pite de pîine TDO/957. Am copt aşa şase pite dă pîine GM/827. Se facea o pită de pîine pentru plocon mare AFLR/834. 3° TDO/rar Gj, Ot; AMD, h. 454 MN; AFLR/rar Gr. Cţ „bucată de aluat de pâine dospit, de formă rotundă (înainte de a fi băgată în cuptor)”: După ce să dospeşte o facem pite ş-o mai lăsăm niţel aşa ca fo jumate de oră [...] o băgăm în cuptor aşa în tavă sau în ţăst pă vatr-aşa şi facem pâine TDO/993. 4° GM/rar Bz „strat format deasupra fructelor fermentate pentru ţuică”; cf. plută1 1°, p o d 22°, p ó j g h i ţ ă 6°. 5° art. pita lopétii GD/rar Cţ „turtă de pâine sau colac date de pomană”: Aia-i tata lopétii când bagă pâine întâi în cuptor şi face-o turtă şi nişte colăcei mai mici, şi le pune-ntr-un castron sau în lighean sau într-o cratiţă mai mare, ş-aprinde nouă lumânări şi le tămâie şi p-ormă le-mpărţeşte la lume/897. 6° pl. (aşternuturi) în pite GM/rar Db, Ph „(ţesături) în romburi”; cf. c h i r a c h i e... PÍTÁ2 s. f. art., în 1° de-a pita loc. subst. GO/rar Gj; AFLR/rar Tr ,.numele jocului de copii de-a v-aţi ascunsa”: Se joacă de-a pita, să pitesc AFLR/829; cf. a j u m i t a... 2° de-a-n pita loc. subst. GD/rar TI „numele unui joc de copii asemănător cu bâza”; cf. c i ú p a. 3° a da pită AFLR/rar TI „a lovi, a atinge partenerul de joc”; cf. p i t á 2°...; a sta la pită AFLR/rar TI „figură la jocul de copii respectiv”: El stâtşă la Iată, ca să-i să-i dea Uita, toată... toţi... tineretu-i dădea-n spate şi fugeau/875. PITÁREÁN s. m., pl. pitáréni AMD/862 „locuitor din satul Podu Pitarului”. PITÁRÍE s. f. AMD/rar G1 „brutărie”. PITK^ŞTI adj., f. pl., mére ~ AMD, h. 355/rar VI „soi de mere mici, văratice”. - var. pitricâşti adj., f. pl., mére ~ AMD, h. 355/rar VI. PITILÎŞUL s. n. art. GM/rar Ph „numele jocului de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PITÎŞ, pe ~ loc. adv. GM/rar II „pe furiş, pe ascuns”: S-a dus pă pitiş ş-a făcut groapă/838. PITIŞOARA s. f., pl. pitişoâre 1° TDO/rar Mh; AMD; GM; AFLR/prin Tr, Gr şi rar Br, Ot dim. de la p i t ă1 1°.., 2° GM/rar Gr dim. de la p i t ă1 2°. 3° AFLR/rar Br dim. de la p i t ă1 3°; cf. pituliţă. PITÍTA s. f. art. GM/prin Db, Bz, Tr şi rar Ag, Ph, Gr, II; de-a ~ loc. subst. GM/rar Bz, Ot, Tr, II; Ia ~ loc. subst. AFLR/rar Ph, Bz, II „numele jocului de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PITÍTEA 65 PITROCEÁLÁ2 - var. pitítea s. f. art. GM/rar Ph. PITÍTEA v. pitíta. PITITOÁREA s. f. art. GM/rar Tr, Gr; de-a — loc. subst. GM/rar Tr „numele jocului de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PITOÁIE v. pitói. PITOÂŞCA, de-a - loc. subst. AFLR/rar Dj „numele jocului de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PITOCITOÁRE v. pritocitoáre 2°. PITÓI s. m. [?], pl. pitói GM/rar Bz augm. de la p i t ă1 1°. - var. pitoáie s. f., pl. pitói AFLR/rar PIT0ICĂ v. picioică. PITÓRC v. chirtóc. PITPALACI1 s. m. pl. AO, h. 562/rar Mh „pitpalaci”; cf. p r e p e 1 i ţ ó i. - var. pâtpalâc s. m., pl. pâtpalâci AMD, h. 445/rar CI; pâtpâdâc s. m., pl. pătpădăci/TY, pâtpâdâc s. m., pl. pătpădâcih&x TI; pâtpâlăc s. m., pl. pătpălâcilxdi Cţ; pipalâc s. m., pl. pipalâci AO, h. 562/rar VI; AMD/prin Gr, CI şi rar Ag, Db, If; piptalăc s. m., pl. piptciláci AO/rar Mh. PITPALACI2 s. f. pl. 1° AO, h. 562/Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar VI; AMD, h. 445/rar VI, Ag, Gr; pitpalăci AMD/rar Ag, Tr, Cţ „femelele pitpalacului; prepeliţe”; cf. b a b ú ş c ă 4°... 2° var. picpalâcă s. f., pl. picpalăci AO, h. 565/rar Dj „potâmiche”; cf. cocoşâ r... - var. 1° pârpalăcă s. f., pl. părpalăci AO, h. 562/rar Gj; pâtpalâcă s. f., pl. pâtpalăce AO/rar Ot; AMD, h. 445/rar CI; pâtpâdăcă s. f., pl. pâtpădăce AMD/rar TI; picpalâcă s. f., pl. picpalăci/raT Db, Ot, Tr, If; pilpalâcă s. f., pl. pilpalăce AO/rar Mh; pipalăcă s. f., pl. pipalăce AO/prin Gj şi rar Dj; AMD/Ag, Db, Ph, prin VI, CI şi rar Ot, Gr, II; pipalâci AO/Gj, prin VI, Dj şi rar Mh, Ot; AMD/rar VI, Db, Ph, Ot, Gr; pipălâci AMD/rar Db, Ot, Tr, If; piptalâcă s. f., pl. piptaláce AO/rar VI, Mh; piptalăcifMh şi rar Gj; piptălâci AMD/rar Tr; piptălâcă s. f., pl. piptălâci AMD/rar Ot; piptălăcilrar Ot; pirpalacă s. f., pl. pirpalâce AO/rar VI, Dj; AMD/rar II, Cţ; pirpalăci AO/rar Gj; pitpălâcă s. f., pl. pitpălăci AMD/prin Ot şi rar Gr, CI. PITPĂLÂCĂ v. pitpalăci21°. PITRICÉ3TI v. piticeşti. PITROĂCĂ v. pitróc21°. PITRÓC1 s. m., pl pitróci GM/prin Tr „specie de peşte”: Prind regine, caraşi şi pitróc/hSO. - var. pistróc s. m., pl. pistróci GM/rar Tr. PITRÓC2 s. n., pl. pitroăce 1° AO, Pl. 121—122/prin Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 132/rar Ot, Tr „instrument cu care se face gaură în urechea oii (ca semn de recunoaştere)”; cf. p i t r o c e á 1 ă1 1°, potricâlăl0, preduceáT, predu-cică, p r e s u c e â 2°, s u c á 1 ă 6°, ţ â m b r e â. 2° AO, Pl. 12l/prin Ot şi rar Tr „semn de recunoaştere în urechea oii (făcută cu instrumentul respectiv)”: [Ureche] pitrocită cu douăpitroâcel996\ cf. i s c o â s ă... - var. 1° pitroâcă s. f., pl. pitróci AO, Pl. 121 — 122/rar Ot. PITRÓC3 v. pritóc 1° PITROCEÁ s. f., pl. pitrocéle AMD, Pl. 132/rar Ot „unealtă (din oţel) cu ajutorul căreia se fac găuri de recunoaştere în urechea oii”; cf. p i t r ó c“ 1°... PITROCEÂLĂ1 s. f„ pl. pitrocéli 1° AO, Pl. 12l/prin Dj şi rar Ot; pitrocélekzx Dj, Ot „instrument cu care se face gaură în urechea oii (ca semn de recunoaştere)”; cf. p i t r ó c2 1°... 2° AO, Pl. 12l/rar Dj, Ot „semn de recunoaştere în urechea oii, făcut cu instrumentul respectiv”; cf. i s c o â s ă... PITROCEÂLĂ2 s. f., pl. pitrocéli AMD, Pl. 82/rar Ag „pritocire, vânturat (la vin, la varză etc.); cf. r ă v â c, r ă v ă-c e á 1 ă. PITROCi 66 PIUÁX PITROCÍ vb. IV tranz. AO, h. 676; TDO; AFLR/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Mh, Tr. AMD, Pl. 82/Ot, Tr şi rar Ag, Db, Gr, Cl „a pritoci, a vântura vinul, varza pusă la murat”; cf. prefáce 1°, p r e f a r á, prcmeni5°, p r e n o i 3°, răvâc, r â v ă c i1, s t r e c u r á 3°, t o c i. var. pietroci vb. IV tranz. AO, h. 676 rar Mh; plstroci vb. IV tranz. AMD, Pl. 82/rar Tr; pitrosi vb. IV tranz. AMD rar Tr; preduci vb. IV tranz7rar Db, Vn, Bz; prftoci vb. IV tranz. AO; TDO/prin Gj, Mh; TDM I/rar Ag; pretuci vb. IV tranz. AMD/rar Bz, Br; pristoci vb. IV tranz. AMD; GD/rar Gr, Cţ. PITROCÍTÁ adj. f. AO, Pl. 122/prin Ot şi rar Dj, Tr; AMD, Pl. 132/rar Tr [d. urechea oii] „găurită cu p i t r o c u l2”; cf. g â u r e i t ă... PITROSÍ v. pitroci. PITROŞĂNEÂN s. m., pl. pitrofánéni AMD/809 .Jocuitor din comuna Pietroşani". PITÚC1 v chitúc 4° PITÚC1 adj., pl. pitúci, f. pitűcá, pl. pitúce AMD, h. 36; GM/prin Gr şi rar Db, Tr, f. pl. pitúcUm Tr „(om) mic de suturi”; cf. h i n d ó c... PITULA vb. I tranz. şi refl. TDO; AFLR/Mh, Dj, prin Gj şi rar VI, Ot; TDM Lrar VI „a (se) ascunde, a (se) piti”: Pnmávara când sá ndic-aşa...de să pilulă cioara-n cl [...], să face plivitu grâului de buruieni TDO/963. [Se joacă] cureluşa, o pituli şi care ţ-o găseşte îţi cară cu ea! TDM 1672 var. pituli vb. IV refl. GM; AFLR/rar Ph. Ot. Tr PITULATA s f. art. GM/rar VI. de-a - loc. subst. AFLR/rar Dj, Ot „numele jocului de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PITULÍ v pituli PITULÍCA v pitulicul. PITULÍCE s. f., pl. pitulici 1* AMD. h 445 MX rar Cţ „prepeliţă”; cf. b a b ú ş c á 4V 2* GM rar Ot ..mici protuberanţi pe frunzele de stejar sau de ulm”; cf. g u g u I i I e. PITULÍCIUL v. pitulicul. PITULICUL s. art. GO/rar Gj, Mh; de-a - loc. subst. GO/prin Mh şi rar Gj „numele jocului de-a v-aţi ascunsa"; cf. aj urnita... - var. pitţilica, de-a ~ loc. subst. GO/rar Mh; pitulidul, de-a ~ loc. subst. idJrar VI. PITULÍŢĂ s. f., pl. pitulite GM/rar Ag dim. de la p i t ă1 3°: După ce să dospeşte [pâinea], o facem pituliţp-aşa mai micuţe ş-o băgăm la cuptor, la copt/788; cf. p i t i ş o á r ă 3°. PÍTULUL, de-a ~ loc. subst. AFLR/rar Dj,.numele jocului de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PITULUŞUL s. n. art. AFLR/rar Gj, Mh, Dj, Ot; GM/rar VI, Db; de-a ~ loc. subst. GO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj „numele jocului de copii de-a v-aţi ascunsa”; cf. a j u m i t a... PIŢ s. m., pl. piti AMD, h. 268/rar Bz „mânz de un an”; cf. m â n z 1°. PIŢIÂL v. peţiili. PIŢI v. piţlf. PIŢÎE s. f. AMD, h. 153/rar Bz „peţire, peţit”; cf. î m p e ţ á n i e... PIŢIGÂI s. n., pl. pi tigaie AMD, h. 208/rar Gr „vreasc”; cf. b â t ă1 6°... PIŢIGĂI vb. I refl. GM/rar Tr [d. fir la tors] „a se subţia prea mult”. PIŢIGĂI s. m., pl. piţigăiâni AMD/686 „locuitor din satul Piţigaia”. PIŢIÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. pifiésc AMD, h. 153/rar If, CI; piţii/TZT Cţ „a peţi”; cf. g r ă i t o r i... - var. peţâ vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. peăţâ AMD, h. 153/rar II; piţii (3 sil.) vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. pitiezlr&x CI. PIŢIT0R v peţiitdr. PIŢpRLÂN v. chiţorlăn 1°. PIŢUR s. m., pl. pituri AMD. h. 342/rar Tr .^rdei iute”; cf. a r d é i 4°... PIU v. piui 3°. PIUĂN (2 sil.) s. m., pl. piuâni AMD/842 Jocuitor din fosta comuni Piua Petrii”. PÍUÁ 67 PÍUÁ PÍUÁ s. f., pl. piuă 1° AO, h. 254/V1, Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 241/Tr, TI, prin Ph, Ot, Gr, Cl, II, Cţ şi rar Db, Vn, Gl, Bz, Br, If; pii AO/prin Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD/Ag, Db, Ph, Tr, prin Bz, Ot, Gr, Cl, II, Cţ şi rar VI, Br, If, TI; píuri AO/prin VI şi rar Mh; AMD/Tr, Cţ, prin Db, Ph, Bz, Ot, II şi rar Ag, Gr, CÍ, TI; piui AO/prin Gj şi rar VI, Mh, Ot; AMD/prin VI şi rar Ag, Ph, Vn, Bz, Br, Gr, II, TI; píe AO/rar Dj; TDD/rar TI; píue AO/prin VI şi rar Gj, Dj; AMD/rar Ag, Ph, Bz, Tr, Gr, Cl, II, TI, Cţ „piuliţă (pentru sare, piper, zahăr etc.)”; cf. c e n á c 5°... 2° AO, h. 255/rar Mh, Dj; AMD, h. 242/rar Db, Vn, TI; piui AO/prin Gj şi rar VI, Dj; AMD/rar TI; pii AO/rar Gj, Mh; AMD/rar Ag, Bz; píuri AMD/rar II, TI „piuliţă pentru usturoi”; cf. a v á n"... 3° AO, h. 226/prin Mh şi rar Dj; AMD, h. 213/prin Ph şi rar Ag, Db; pii AO/prin Mh şi rar Dj; AMD/Ph, prin Db şi rar Ag, Cţ; piui AO/rar Gj, Dj; AMD/rar Ag, Db, Ph; píuri AMD; GM/rar Ag, Db, Ph, II; pive AO/rar Mh; piue AMD/rar Db „vas de lemn în care se pune mâncarea pentru porci”; cf. b 1 i d 3°... 4° AO, h. 694/rar Dj „adăpătoare pentru albine”; cf. a d ă p ă t ó r... 5° AO, h. 295; TDO/V1, Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar Tr; AMD, h. 485/Tr, Gr, II, prin Vn, Bz, Br, Ot, CI, TI şi rar Db, Ph, Cţ; pii AO/prin VI, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD/Ag, Db, Ph, Tr, Cţ, prin Bz, Ot, Gr, CI şi rar VI, If, II, TI; píuri AO/prin Dj, Ot şi rar VI; AMD/Ph, Bz, Tr, prin Ag, Db, Br, Ot, CI, TI, Cţ şi rar Gr, II; piui AO/rar VI, Gj; AMD/prin VI, Ag şi rar Ph, Vn, Bz, II, TI; pie AO/rar Mh, Dj; AMD/rar Ag, Db, Ph, Bz, Br; TDD/rar TI; piue AO/rar Dj; AMD/rar Ag, Db, Ph, Vn, Ot, Tr, Gr, Cl, II, TI; piei AO/rar Dj; AMD/rar II; piuăi AO/rar Ot „instalaţie folosită pentru împâslirea ţesăturilor de lână”; cf. a b á 5°... 6° pl. pii AO, h. 625/rar Dj, Ot „partea de jos rămasă din claia de fân după ce i s-a luat vârful”; cf. c ă 1 c â i 7°... 7° pl. píuri AMD, h. 627/rar Gr „aşternut sub claie”; cf. a ş t e r n ú t 2°... 8° AMD, Pl. 103/rar Ot „legătură din (zece) fuioare de cânepă”; cf. b o c c e á 5°... 9° AO, h. 717/rar Mh; AMD, Pl. 107/rar Tr „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 10° AO, h. 496/rar Dj „partea meliţei în care se zdrobeşte cânepa”. 11° pl. piuie (2 sil.) TDO/rar Dj „unealtă rudimentară pentru zdrobit cânepa înainte de meliţat”: [Cânepa] o puneam la soare, luam piuJele de lemn şi cu maiu şi ne puneam pe ea cu tocatu/973. 12° AO, Pl. 13O/rar VI, Tr; AMD, Pl. 166/rar VI; art. piua mică AO/rar VI „bucată de fier fixată în p o d o i m ă la moară”; cf. c e p 12°... 13° AO, Pl. 128/rar VI „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 á n ă 11°... 14° AO, Pl. 130/rar VI, Dj, Tr; pivei rar Ot; piei /rar Tr „p o d o i m ă la moară”; cf. g r i n d ă 15°... 15° AO, Pl. 128/rar VI, Gj, Ot; AMD, Pl. 163-164/rar VI, Ag, Db, Bz; piue AO/rar VI; pive AMD/rar VI „b r o a s c ă la moară”; cf. b r o â s c ă 11°... 16° AO, Pl. 134/rar VI; AMD, Pl. 182/rar Ag „suportul scobit în care se învârteşte fusul de la roata olarului”; cf. b u t ú c 8°... 17° AO, h. 188/rar Ot „temelie, fundaţie la o construcţie”; cf. f u n d ă ţ i i 1°... 18° art., în expr. a se púne piua AFLR/rar Db „a se aşeza aplecat ghemuindu-se, ca la jocul «de-a capra»”; cf. c h i u p 2°... - var. pivă s. f., pl. pive 1° AO, h. 254/Mh şi prin Gj; pivilprin Gj, Mh; 2° AO, h. 255/rar Gj, Mh; 3° AO, h. 226/Mh şi rar Gj; 5° AO, h. 295; TDO; AFLR/Mh şi prin Gj; pii 1° AO/rar Mh; 3° AO/rar Gj. pil1 68 PLAI PIUl vb. IV tranz. şi refl. AO, h. 244; 295; GO/rar VI Gj. Ot; GM; AFLR/rar VI, Ot „a (se) prelucra ţesăturile la piui”: E acolo o fabrică, îi vopseşte-i pîuje [cioarecii] GM/672; cf b u b u i... PIULÎŢ s f. 1* pl piuUţi AO, h. 254 rar Gj; AMD, h. 241, 242/prin TI şi rar Ph. II ..piuliţe (pentru sare, zahăr, piper etc.)"; cf. c e n â c 5° .. 2* pl. piuliţe AMD. Pl. 167/rar Ag, Ph, Bz „prâsnel la fusul morii”; cf. alergătoâre2 3V. 3* pl. piuliţe AMD, Pl. 163-164/rar Db ,.b r o a s c ă la moară”; cf. b r o á s c i 11V. 4* AO. Pl. 130/rar VI; AMD, Pl. 166/rar Ag „bucată de fier fixaţi în p o d o i ra i la moară”; cf. c e p 12°... 5* AO, Pl. 140/rar Ot „niveli cu bulă de aer”; cf. b o 1 o b ó c 1°... 6* AO. Pl. 140/rar Gj „tipar pentru caiele"; cf. c h é r n ă r 3V. PILTŢĂ s. f. pl. piuţe AO, h. 255/rar VI, Mh .piuliţă pentru usturoi"; cf. a v á n2... PÍVA v piui r-3-, 5* PIVÉRNIJÁ s. f, pl. pivemiţe AMD, h. 241-rar Tr „piuliţă (pentru sare, piper, zahăr)”; cf. c e n á c 5V. PÎVIŢĂ v. pironiţi 1*. PÍZDA s. f. art., în - ciţilii loc. subsL AMD, h 11 O/prin Cţ şi rar Br, Cl, II, TI „flegmon (marc) la subţioară”: Alta e cârtiţă, alta e pizda căţeii, fazda căţeii are nouă capete/892. PIZMAŞ adj., pl. ptzmâşi AMD, h. 584'rar Db „viclean”; cf. c â r c o t i ş... PLAC s n. AFLR/rar Bz „plăcere, gust”: Acrim [ciorba] ori cu zarzăre ori cu oţet. depindă, după cum e placU43; tn ~ AMD'rar Tr ..pe plac”: Îmi vorbeau in plai 805 PLAcA' v ctápi 5*. 7*. PlAcA1 s f. pl plăci r AO, Pl. 49'rar VI; AMD. h 559^ Br. prin Db. II şi rar Ph. Vn, CI. TI. Cţ „tibliţi de ardene”; cf p I i c ú ţ ă 2* AO, Pl. 137/rar Dj „tăişul toporului; leafă”; cf. b á r b u r IV. 3* AMD, PI. 105-106/rar Tr „crucea răşchitorului”; cf. b 1 á n ă 7°... 4* pl. placi AMD, h. 641/rar Cţ „plazul plugului”; cf. b â r s ă 2°... 5* AMD, Pl. 56/rar II „cormana plugului”; cf. b á r s ă 3°... 6* AO, h. 457/rar Dj „c a r â m b u 1 greblei"; cf. c o á r d ă1 9V. T AMD, h. 17 MN/rar Ot „pată pe ochi, albeaţă”; cf. c a t a r á t ă... - var. i° plitei s. f. AMD, h. 559/rar Ph, CI, Cţ. PLĂCĂ3 V. plitei2 2°-4°. PLACHÍE s. f. GM/rar Bz, Br, II; GD/rar TI, Cţ „un fel de pilaf (din orez sau b u 1 g u r) cu came”; cf. o r é z 1°... - var. plichie s. f. GM/rar Vn; plafle (şi plahije) AMD/rar Ph. PLÂCHIE v. plachie. PLÁCUNÁ v. plipumi 1°. PLAFÍE v. plachie. PLAFTORIŢA v. praftoriţi. PLAFTURIŢĂ v. praftoriţi. PLAI s. n., pl. pláiuri 1° AO, h. 323; TDO/Mh, Dj, prin VI, Gj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 535/prin Ot şi rar Ph, Tr, Gr; piáié AO/rar Gj, Dj „deal cu plantaţie de pomi sau viţă-de-vie”. 2“ AO, h. 323/rar Ot; AMD, h. 535/Ot, Tr, prin Ag şi rar II, TI; piáié AO/rar Dj „câmp, şes, câmpie (cultivată)”. 3* AO, h. 323; 495/prin Dj, Ot; AMD, h. 316; 351; 535ATr şi rar Ag, Ot, Gr [de obicei cu determinări] „teren cultivat cu o singuri plantă (grâu, porumb, pepeni, in etc.)”; cf. c â m p IV. 4* AO, h. 323; TDO/rar Gj, Mh; AMD, h. 535/rar Ag, Db „poiană (în pădure)”; cf. c r â n g IV. 5* AMD, h. 41 O/rar Db „luncă”; cf. b i11 ă 3V. 6* AO, h. 448/rar Dj „teritoriu (din afara zonei locuibile) al unui sat”; cf. h o i I d ă 2*... PLAIVÁS 69 PLAPUMĂ 7° AO, h. 323; 592/rar Ot „fâşie de teren”; cf. b 1 á n ă 16°... PLAIVÁS s. n., pl. plaiváse AMD, h. 556/Ag, Tr, prin Db şi rar Vn, Gl, Bz, Br, Ot, II; plaivázuri/prin Db, Tr, Cţ şi rar Ph. II, TI „creion”; cf. c o n d é i 2°... 2° var. piaiváz s. n., pl. plaivázuri AO, h. 349/rar Mh „creion lat, folosit ín tâmplărie”. - var. 1° piaiváz s. n., pl. plaivaze AMD, h. 556/prin Bz, Ot şi rar Tr, II, Cl; plaivázurihai Bz. PL AJ VÁZ v. plaivás 1°, 2°. PLÂJNIŢĂ s. f. GM/rar Vn „loc mlăştinos”; cf. p á d i n ă 1°. PLAMBÍCÁ v. pâmblică 1°. PLAN s. n., pl. plánuri 1° AMD, h. 311; 316; 384; TDM III/prin Ag, Db, Tr şi rar If, Gr „teren, lot cultivat cu o singură cultură (grâu, porumb, in)”; cf. c â m p 1°... 2° ~ de câsă GM/rar Tr, Gr, CI „loc, teren de casă”: Le-a dat zece pogoane şi-unplan dă căsăl862; cf. c ă m i n 2°... 3° AMD, h. 531/rar Ag, Tr, Gr „drum în câmp”. 4° AMD, h. 674/rar Tr „bucată, porţiune detaşabilă de gard din nuiele împletite”; cf. a r c á c i 3°... PLĂNCĂ s. f., pl. plănci 1° AMD, h. 189/rar TI „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... 2° var. plântă s. f. GM/rar VI, jgheabul pe care alunecă buştenii la vale”: Să nu ude planta, ca să meargă lemnele/672; cf. c u ş c á i e... PLĂNIŞTE s. f., p\. plănişti AMD, Pl. 139—140/prin Ag „loc unde se odihnesc vitele la amiază; zăcătoare”; cf. a t â r n ă -t ó r1 2°... PLÂNŞĂ s. f., pl. plânşi AO, Pl. 30/rar VI, Ot „planşetă pentru întins foaia de tăiţei”; cf. c â r p ă t ó r 3°... PLAIS^ÉU s. n., pl. planşâe AO, Pl. 30/rar Ot „planşetă pentru întins foaia de tăiţei”; cf. c â r p ă t ó r 3°... PLÂNTĂ v. plâncă 2°. PLANTÍC v. pâmblică 1°. PLANTICĂ v. pâmblică 1°, 2°. PLANTÎGĂ v. pâmblică 1°. PLÂPĂ v. ploâpă 1*. PLÂPĂMĂ v. plâpumă 1°. PLĂPĂNĂ v. plâpumă 1°. PLĂPĂMĂ v. plâpumă 1°. PLĂPĂME v. plâpumă 1°. PLĂPĂNĂ v. plâpumă 1°. PLĂPCĂ v. plâtcă1 2°. PLĂPIMĂ v. plâpumă 1°. PLĂPOME v. plâpumă 1°. PLĂPONĂ v. plâpumă 1°. PLĂPOR v. prâpure 1°. PLÂPUMĂ s. f., pl. plápume 1° AO, Pl. 33/Vl, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 231; GM/Ot, prin VI, Ag, Db, Tr, TI şi rar Ph, Gl, Bz, Br; plăpumi AO/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD/rar Ot „plăpumi”; cf. i o r g á n 1°. 2° AO, Pl. 33/rar Ot, Tr; AMD, h. 231 MN/Ot, Cţ, prin Tr, TI şi rar Ag, Gr, II „pilotă”; cf. b u r d ú f 4°... - var. 1° plâcună s. f., pl. plăcum AMD, h. 23 l/rar TI; plâpămă s. f., pl. plăpămi AMD; AFLR/Ph, prin Gr şi rar Ag, Db, Bz, Tr, TI; plăpăme AO, Pl. 33/rar Ot; AMD/rar Db, Ph, Br, Cl, II; plăpămi AO/rar Ot; plâpănă s. f., pl. plăpăni AMD; AFLR/I1, prin Br, CI şi rar Ph, Vn, Gr, TI, Cţ; plâpâmă s. f., pl. plăpămi AMD; TDM II, III/Ph, prin Br, Tr, II şi rar Db, Vn, Bz, TI; plăpăme AMD/rar Vn; plâpâme s. f., pl. plăpămi/rar Tr; plâpână s. f., pl. plăpăni AMD; GM/I1, prin CI şi rar Db, Ph. Vn, Bz, Br, Tr; plăpăni AMD/rar Bz, II; plăpăne AFLR/rar Cţ; plăpăini (2 sil.) GM/rar II; plâpimă s. f., pl. plăpime AMD/rar Vn; plâpome s. f., pl. plăpomi/rar Ag, Ot, Tr; plăpomelxzx Tr; plâponă s. f. AMD/rar Br; plápume s. f., pl. plăpumilpnn Tr şi rar Ot; plâpună s. f., pl. plăpuni AMD; GM/prin Gr şi rar Db, Ph, Tr, Cl, II, Cţ; plăpune AMD; PLÁPUME 70 PLÁSTÁ2 AFLR/rar Tr, Cţ; plăpeni s. f. pl. AMD/rar Vn; plăpimi s. f. pl. AMD; TDM II/prin Ph, If, Cl, II şi rar Vn, Bz, Gr, Cţ; plăpini s. f. pl. AMD; GM; AFLR/rar Db, Ph, Bz, If, Cl, TI, Cţ; plépini s. f. pl. AMD, h. 389/rar Cl; ploâpănă s. f. AMD/rar Gl; plopănă s. f./rar Cl; plópumi s. f. pl./rar Tr. PLÁPUME v. plápumá 1°. PLÁPUNÁ v. plápumá 1°. PLAS s. n. şi m., pl. plásuri 1° AO, h. 637/Dj, Ot, prin VI şi rar Mh; AMD, h. 641/Ot Tr, prin VI, Ag şi rar Db, Ph, Gr, II, TI, Cţ; plaşi AO/prin Ot şi rar VI; AMD/rar Tr „plazul plugului”; cf. b â r s ă 2°... 2° AMD, Pl. 56-57/rar Tr „grindeiul plugului”; cf. í n i m ă 11°... 3° AO, h. 389; GO/Dj, prin Ot şi rar Tr; GM/rar Tr; plaşi AO/V1 şi prin Dj, Ot; AMD, h. 250/Ót, Tr, prin VI, Ag şi rar Db; plăşi AO/rar VI „talpă la sanie”; cf. f á 1 c ă 3°... 4° AO, h. 657/rar Dj, Ot; plaşi/rar Ot „fiecare dintre cei doi craci ai proţapului”: Proţapu se prinde [de sanie] cu o bucată de fier care trece prin capetele plâşilor/996; cf. f á 1 c ă 2°... 5° GM/rar Db, Tr „rariţă”: Băgăm plásu-n el [= porumb] sau rariţa, cum să spune/800; cf. r á 1 ă, r á r i ţ ă 1°. 6° var. plaz s. n., pl. plâze AMD, h. 639/rar Gl „cuţitul plugului”; cf. b r ă z d ă-t ó r... 7° var. plaz s. n., pl. plâze AMD, h. 640/rar Db „bârsa plugului”; cf. a 1 c á 9°... 8° var. plaz s. n., pl. plâze AMD, Pl. 57/rar Br „lopăţică (de lemn sau de metal) de curăţat fierul plugului; otic”; cf. c e c h é 1 1°... 9° AMD, h. 674/rar Ag, Db, Gr; plaşilpnn Tr „bucată, porţiune de gard demontabilă”; cf. a r c á c i 3°... 10° pl. plaşi AFLR/rar Mh „loc, teren de casă”; cf. c ă m i n 2°... 11° AO, h. 720/Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 109-110/rar Ot, Tr, Gr; plaşi AO; GO/prin VI, Dj. Ot; AMD/Ot. Tr, prin VI şi rar Ag, Gr; plăşi (art. plăşile) AMD/rar Ph, Tr „fiecare dintre cele două tălpi la război”; cf. c a p 15°... 12° pl. plaşi AMD, Pl. 115/rar Gr „fiecare dintre cele două rânduri de ochiuri care formează cocleţii iţelor”. - var. plast s. n. şi m., pl. plâste 1° GM/rar Ag; plaşti 3° AO, h. 389; GO/rar VI; 11° AO, h. 720/rar VI, Ot; plâstă s. f., pl. plăste 9° AO, h. 762/rar Mh; plaz s. n., pl. plâzuri 9° GM/rar Ag; 12° GM/rar Db. PLÁSÁ1 s. f. 1° pl. plăşi AFLR/rar Br, Gr, TI „plase (de pescuit)”; cf. m r e á j ă 4°... 2° pl. plase AO, h. 762/prin Mh şi rar VI; AMD, h. 674/rar Ag, Ph, Bz; plăşi AO/rar Gj, Mh; AMD/Ot, prin Ph şi rar VI, Ag, Vn, Bz, II „bucată, porţiune de gard demontabilă”; cf. a r c á c i 3°... 3° art. plása strungii GO/rar VI „partea, spaţiul dinaintea strungii”: După ce-a işit [oile] din strungă, aşa-i zâce că-n plăsa strungi sânt, dinăintea strungii/902; cf. amiezătoâre... 4° pl. plăşi GM/rar Db, Ph, Vn, Bz „planul înclinat al acoperişului unei clădiri”: Tata meu aicea a făcut întâi o asta, da-ncepută mică, o colibă aşa cu plăsă aşa să stea de ploaie/723; cf. á p ă 9°... - var. 1° plâşcă s. f. GM/rar VI. PLÂSĂ2 v. plâstă21°. PLAST1 v. plas 1°, 3°, 11°. PLAST2 v. plâstă21°, 2°. PLAST3 v. plat2 2°. PLÂSTĂ1 v. plas 9°. PLÂSTĂ2 s. f., pl. plâste 1° AO, h. 455; 625; TDO; AFLR/V1, Dj, prin Gj, Ot, Mh şi rar Tr „claie (de fân) clădită în jurul unui par”: [Fânul] îl facem plâste-1 grămădim acolo treizeci, patruzeci de copiţele, face, plâste TDO/956; cf. b ó g h i e 2°... 2° AO, h. 454—456; AFLR/Dj şi prin VI, Gj, Mh, Ot „căpiţă (de fân) de mărime mijlocie (cu sau fără par)”: Facem plâste PLÁSTURÁ 71 PLATFORMĂ [de fan] mari [...] să încarcă, şi de un car şi de două la car AFLR/919; cf. d r u g á n 4°... 3° AO, h. 453/rar Ot „pală de fan”; cf. b a s â m... 4° AO, h. 608; 620; AFLR/rar VI, Mh, Dj, Ot „stog din snopi de grâu sau de coceni de porumb”: Glugă făcută cu cocenii-n picioare, plâstă făcută cu cocenii culcaţi AO/986; cf. c ă p i ţ ă 7°... - var. plâsă s. f., pl. pláse 1° AO, h. 454/rar Ot; plast s. n., pl. plasturi 1° AO, h. 455/Mh şi rar VI, Gj, Dj; 2° AO, h. 454; AFLR/rar Gj, Mh, Dj; plástori 2° AO/rar Mh; pláste 2° AO/rar Mh; plâsture s. m., pl. plásturi 1° AO/rar Gj; 2° AO; AFLR/rar Gj; plăstii s. f. pl. 1° AO/rar VI. PLĂSTURĂ v. prâftură. PLÂSTURE v. plâstă2 1°, 2°. PLĂŞCĂ v. plâsă1 1°. PLAT1 s. n. GO/rar VI „plită la sobă”: [Turta] o coacem pă plat!902; cf. t a s 5°, t ă b 1 i e 2°. PLAT2 s. n., pl. plaiuri 1° GM/rar Ph „scobitură cioplită la capetele lemnelor care urmează să fie îmbinate”: Colea unde să plătuieşte lemnu să fie dă zece metri dă lung şi vine din două bucăţi, şi vine un plat facut/711; cf. c h e r t ă t ú r ă... 2° AMD, h. 334/rar If „c a r â m b la greblă”: Plátu ăla de unde iese dinţii [greblei]/822; cf. c o á r d ă1 9°... 3° art. plátul coásei AMD, Pl. 55/rar If „custura coasei”; cf. b á n t ă1 12°... 4° var. plast s. n. AMD, h. 81/rar VI „teren plat, şes”; cf. g r i n d 1°... PLAT3 s. n., pl. plaiuri AMD, h. 62 MN/rar Ag „omoplat”; cf. o s 9°... PLÁTA s. f. art. GM/rar Vn „numele unui joc de copii; leapşa”: Jucăm pláta, baba-oarba/733; cf. a t i n s a... PLATAGEÁ s. f., pl. platagéle AO, h. 464; TDO; AFLR/V1, Gj, Dj, prin Ot şi rar Mh; AMD, h. 340; AFLR/Ot, Tr, prin VI, Ag şi rar Db, Gr „pătlăgea (roşie)”; cf. bâmbă 2°... - var. palagcá s. f., pl. palagéle AO, h. 464/rar Tr; palageán s. m., pl. palagéni GM/rar Tr; parlagică s. f., pl. parlagéle AMD, h. 340/prin Ag şi rar VI, Vn; patlageá s. f., pl. patlagéle AO/rar Dj, Ot; AMD/prin Tr şi rar Ag, Vn, Gl, TI; pădlâgen s. m., pl. pădlăgeni GM/rar Tr; pălăgeân s. m., pl. pálágéni AO; GO/rar Ot, Tr; AMD/prin Tr; păldăgică s. f., pl. paldágéle AMD/rar CI; părlăgi s. pl./rar Db; părlăgică s. f., pl. párlagéle AMD; GM; AFLR/Db, Bz, prin Br, II şi rar Ag, Tr, CI; pătăgică s. f., pl. pátágéle AMD/rar Db; pătângică s. f.. pl. patángéle GO/rar Dj; păzlăgeă s. f., pl. pazlágéle AMD/rar Tr; plategeán s. m., pl. plategéni TDO; AFLR/prin Dj; plătăgeâ s. f., pl. platágéle AO; AFLR/Gj, prin Mh şi rar Dj; plătăgeăn s. m., pl. plátágéni AO; GO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Mh; plătăgeână s. f., pl. plátágéne AO; AFLR/prin Dj, Mh; plotogeă s. f., pl. plotogéle AO, AFLR/prin Gj, Mh. PLATAGEÁN v. plategeá. PLATAGEÁT adj. m., ardéi ~ v. ardéi 2°. PLATÂGINĂ v. patlâgină. PLATÁU v. platou. PLĂTCĂ1 v. plâcă1 1°. PLĂTCĂ2 s. f. 1° AMD, Pl. 164/rar Db „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 á n ă 11°... 2° var. pleâtcă s. f., pl. pletci AMD, h. 476/rar Ot „altiţă la ie”; cf. a 11 i ţ ă 2°... 3° var. plâcă s. f., pl. plăci AMD, h. 476/rar Ph „clin (de formă trapezoidală) la subsuoara cămăşii”; cf. altiţă 1°. 4° var. plâcă s. f., pl. plăci AO, h. 233/rar Gj „foaie de aluat pentru tăiţei”; cf. á z i m ă1 2°... - var. 2° plâcă s. f., pl. plăci AO, h. 284/rar Mh; AMD, h. 476/rar Db, Ph, Ot: plâpcă s. f., pl. plăpci AMD/rar Ot. PLATFORMA s. f., pl. platforme 1° AMD, h. 343/rar Db, Vn, Bz, Tr, II „(teren amenajat pentru) răsadniţă”; cf. f â ş c h e â... PLATNIC 72 PLĂCINTE 2° AO, h. 624/rar Tr; AMD, h. 627/rar Tr, TI „pătul la claie”; cf. b i n â... 3° AMD, Pl. 86/rar Ph „vas în formă de jgheab prin care se scurge mustul din teasc”; cf. c á d ă 2°... - var. 1° pratformă s. f. GO/rar Dj. PLÁTNIC adj. AMD, h. 81 MN; 55l/rar Ph [d. un teren] „plat, şes”; cf. limpede 1°... PLATOU s. n. AO, h. 341/rar VI; AMD, h. 55 l/rar Ph „teren şes, câmpie”; cf. g r i n d 1°... - var. platău s. n., pl. platăuri AMD, h. 55 l/rar Ph. PLAŢ s. n., pl. plâţuri 1° AO, h. 198/Mh şi rar Dj „curte”; cf. á r i e 1°... 2° TDO/rar Mh „loc, teren de casă”: Dacă omu are plaţ acolo, aduce lemne, face furci [...] face pereţi dă lemne/954; cf. cămin 2°... PLAU v. plav 1°. PLAV s. n., pl. plávuri 1° GD/rar TI, Cţ „plaur”; cf. p r u n d ó i 1°. 2° AMD, h. 545/rar TI „îngrămădire de pietriş, nisip, crengi la gura sau la cotul unei ape curgătoare; aluviune”; cf. a 1 i m á n... 3° var. Iává s. f. GD/rar TI „loc, în baltă, curăţat de stuf, unde se aşază vintirul pentru pescuit”. 4° var. plâvă s. f., pl. plăvi TDM IlI/rar CI „plasă de pescuit”; cf. m r e á j ă 4°... - var. plau s. n. 1° GD/rar TI; plâvăr s. m., pl. plâvâri 1° GD; AFLR/rar TI; plávie s. f., pl. plăvii 1° AMD/rar Br; 2° AO, h. 334/Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 545/prin Cţ şi rar VI, Ag, Db, Bz, Ot, CI, TI; plévie s. f., pl. plévii 2° AMD/rar TI. PLÂVĂR v. plav 1°. PLÁVIE v. plav 1°, 2°. PLAVÍT [playit] adj. AMD/rar CI „în neştire; nemişcat”. PLÂVIŢĂ v. plăviţ 1°. PLÂVOŞ adj., pl. plâvoşi AMD, h. 26/rar Ag „palid la faţă”; cf. c e r i u2... PLAZ v. plas 6°-9°, 12° PLAZNÍSTER s. AMD/rar CI „sită la moara cu valţuri”. PLÁCÍ vb. IV refl. AFLR/rar Br „a se plăcea, a se iubi”: Hai să ne luăm, să ne pláéím/lA9\ cf. d r a g 1°... PLĂCINCIOÂRĂ s. f. AMD, h 463/rar TI „scovardă”; cf. á z i m ă1 3°... PLĂCINTÂR 1° s. n., pl. plăcintăre AMD, h. 221; GM/I1, prin Bz şi rar Br, CI, Cţ; plăcintăruri AMD/rar Br „sul de lemn pentru întins foaia de aluat”: Dacă vreau să fac trei foi, pun şase gogonele-aşa şi pun, le întind cu plăcintării GM/846; cf. d r i h ó 1 ţ... 2° s. m., pl. plăcintări AMD, h. 348/rar CI „dovleac alb, de formă alungită (bun pentru plăcinte)”. PLÂCÎNTĂ s. f., pl. plăcinte 1° pl. plăcinţi AO, Pl. 35/Gj, Mh, Dj şi prin VI, Ot; AMD, h. 467 MN/Db, Ph, Tr, prin Ag, Gr şi rar Ot, Cl, II, Cţ; plăcinturi AMD; GM/rar Ag, Ot „plăcinte”. 2° AO, h. 270; AFLR/rar Dj, Ot „clătită”; cf. b í s m a r c 2°... 3° AMD, h. 463/prin Vn şi rar TI „scovardă”; cf. á z i m ă1 3°... 4° AMD, Pl. 144-145/rar Ot „bulgăre de mămăligă cu brânză la mijloc; bulz”; cf. b o ţ l°... 5° GM/rar Bz; GD; AFLR/prin TI, Cţ; art. plăcinta mirései GM/rar Bz [mai ales la pl.] „petrecere la casa mirelui (marţi după nuntă), cu participarea rudelor apropiate ale mirilor, în cadrul căreia sunt verificate aptitudinile gospodăreşti ale miresei”: Apoi marţi începe iar din nou, mai face plăcintă, mai face mireasa, o pune să facă plăcinte, să facă masa iar din nou, da aşa, la soacra mare, cică e plăcinta mirési, la ginerică acasă să face aia/735. Marţi vine la plăcinţi; să vedem dacă mireasa ştie să facă plăcinte [...] îi spunea zâua de plăcinţi AFLR/881. - var. 1° plăcinte s. f., pl. plăcinte AMD, h. 467 MN/prin Tr şi rar Ag, Gr. PLĂCÎNTE v. plăcintă 1°. PLĂCUŢĂ 73 PLĂSTÎŢ PLĂCUŢĂ s. f., pl. plăcuţe AMD, h. 559/rar Gl, Br, TI „tăbliţă de ardezie”; cf. plâcă2 1°... - var. plăgiiţă s. f., pl. plăguţe AMD, h. 559/rar Ph. _ ’ PLĂGLŢĂ v. plăcuţă. PLĂÎŢĂ v. plăviţ 2°. PLĂMĂDĂ s. f. GM/rar Db, Bz, II „tărâţă, maia pentru umplut borşul”; cf. h ú ş c ă 1°... PLĂMĂDEĂ s. f. GD/rar Cţ „plămădeală (pentru pâine)”; cf. m a i á 1°... PLĂMĂDÉŢ s. GD/rar TI „plămădeală (pentru pâine)”; cf. m a i á 1°... PLĂMĂDÎ vb. IV tranz. 1° AO, h. 58/rar Gj „a mesteca (mâncare în gură)”; cf. c 1 e f ă n i... 2° tranz. GO/rar Gj „a frământa pâinea”: Puneam aluat de pâine ş-o muiam acolo cu apă caldă, o plămădeam bine, o puneam un pic la soare sau lângă sobă [...] o luam ş-o plămădeam din nou ş-o băgăm în ţăste/905; cf. b o s o 1 i 1°... 3° tranz. AFLR/rar Cţ „a prepara cheagul, amestecându-1 bine cu apă”. 4° tranz. GM/rar II „a amesteca bine praful de vopsea cu puţină apă, înainte de a-1 pune la fiert”; cf. a m e s t e c â 2°... 5° refl. AO, Pl. 35/rar VI, Mh; AMD, h. 459/rar Ag [d. aluat] „a se dospi”; cf. acri 1°... 6° intranz. GO/rar Mh [d. cânepa de toamnă după cules] „a se încinge (pusă grămadă), pentru a fi scuturată de sămânţă”: După ce-o lega [cânepa], o lăsa o ţâră să plămădească coperită/949; cf. c 1 o c i 1°. PLĂMÂNĂRÎE s. f. AO, h. 93/rar Dj „tuberculoză”; cf. b o á 1 ă 3°... - var. pleomânărie (5 sil.) s. f. AMD, h. 59/rar Ot. PLĂMÂND v. plămâne 1°. PLĂMÂNE s. m., pl. plămâni 1° AO, h. 92/Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 58/Ot şi rar VI, Db, Tr, Cţ; art. plămănile s. n. AFLR/rar VI „plămân”; cf. baldârl0... 2° var. plomân s. m., ~ negru AO, h. 108/rar Mh „ficat”; cf. b o j ó g 2°... - var. 1° flămând s. m., pl. flămânzi AMD, h. 58/rar Ag, Db, Bz, Ot; plămând s. m., pl. plămănzi ' AMD/rar Db; plămânjilrar Ot; plăpând s. m., pl. plăpânzi/var Gl; plomân s. m., pl. plomăni AO, h. 92/prin Mh, Dj şi rar VI, Gj; plomâne s. m., pl. plomăni/rar Dj; plomúne s. m., pl. plomúni/rar Dj; plumân s. m., pl. plumăni AO; AFLR/prin Gj şi rar VI, Mh, Dj; plumún s. m., pl. plumúni AO/rar Dj. PLĂMÂNÍE s. f. AO, h. 93/rar VI, Mh, Dj, Ot, Tr; AMD, h. 59; AFLR/prin Ph, TI şi rar Ag, Db, Bz, Gr, TI „tuberculoză”: Ăi bătrâni ziceau plumînie, da acuma să zice tuberculoză AFLR/876; cf. b o á 1 ă 3°... - var. pleomonie (4 sil.) s. f. AO, h. 93/rar Dj; AMD, h. 59; GM/rar Br, Tr, CI; plomănie s. f. AMD/rar Cl, II, plomânie s. f. AO/rar Mh, Dj; GM/rar Ph, Ot; AFLR/rar TI; plomonie s. f. AO/rar Dj; AMD; AFLR/rar Ph, Ot, Tr, Gr, Cţ; plumâni s. f. AO/rar VI, Dj; AFLR/rar TI. PLĂNCÂCI v. plencáci. PLĂNTÎCĂ v. pâmblică 1°. PLĂPĂNĂREÂSĂ s. f. AFLR/rar Br „plăpumăreasă”. PLĂPĂNIJŢĂ s. f. GD/rar Cţ dim. de la plapănă"; cf. p 1 ă p u m i ţ ă. PLĂPÂND v. plămâne 1°. PLĂPÂNJI adj. m. pl. AMD, Pl. 96/rar Ph „plăpânzi”; cf. m o 1 e ş i t 2°... PLÁPENI v. plâpumă 1°. PLÁPIMI v. plâpumă 1°. PLÁPINI v. plâpumă 1°. PLĂPUMÎŢĂ s. f. TDO/rar Dj dim. de la plapumă; cf. p 1 ă p ă n ú ţ ă. PLĂSĂLĂ v. presea 1°. PLĂSÂRE v. presea 1°. PLASTII v. plâstă2 1°. PLĂSTIŢĂ s. f, pl. plăstite 1° AO, h. 455/rar Ot dim. de la p 1 á s t ă~ 1°. 2° AO, h. 454/rar Dj dim. de la p 1 a s t ă" 2°; cf. p 1 ă s t ú ţ ă. PLÁSTOÁIE 74 PLEÂZNĂ PLĂSTOÂIE s. f. pl. GO/rar Gj augm. de la p 1 â s t ă2 1°. PLĂSTtJŢĂ s. f. 1° AO, h. 454/rar VI dim. de la p 1 á s t ă2 2°; cf. p 1 ă s t i ţ ă 2°. 2° AO, h. 625/rar Dj „partea de jos a unei clăi, rămasă după ce i s-a luat vârful”; cf. c ă 1 c â i 7°... PLĂSUÎ1 vb. IV tranz. GM/rar Tr „a muşuroi porumbul cu p 1 a s u 1 5°”; cf. p 1 u g u i. PLĂSUÎ2 vb. IV tranz. GD; AFLR/rar TI, Cţ „a vântura cerealele cu ajutorul unei plase”. PLĂTĂGINĂ v. patlâgină. PLĂTĂNJINĂ v. platâgină. PLĂTĂGEĂ v. platageá. PLĂTĂGEÂN v. platageá. PLĂTĂGEĂNĂ v. platageá. PLĂTĂGÎNĂ v. patlâgină. PLĂTÎCĂ s. f., pl. plătici 1° AMD, h. 290; GM/rar Ag, Db, Ph, Ot, Gr, CI „bucată de slănină (groasă), mai ales de pe spatele porcului”: [Porcul] îl taie pe spinare, îi desface plăticile-n două GM/701; cf. p 1 ă t i ţ ă, ú m ă r 7°. 2° GM/rar Db „bucată, fâşie de piele tăbăcită”: Erea plătic aşa dă vaci şi le tăia opincarii/691; cf. p 1 o t ó g. 3°AO, h. 283/prin Mh şi rar Gj „panglică”; cf. b á n t ă2 1°... - var. 1° petichc s. f., pl. petichi GM/rar Db; pletică s. f., pl. pletíci id./rar Db. PLĂTÎTĂ s. f. AMD, h. 290/rar Gr „bucată de slănină (groasă) de pe spatele porcului”; cf. plătică 1°... PLĂTUÎ vb. IV refl. pas. GM/rar Ph [d. un lemnj „a i se face plat2 1°” PLĂVAIE s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Vn, TI „soi de viţă-de-vie”. - var. plăvână s. f. GM/rar Vn; ploâie [?] (3 sil.) s. f. AMD, Pl. 86-88/rar TI. PLÂVÂNĂ v. plăvâie. PLÂVII v. pleâvă 2°. PLĂVÎŢ adj., pl. plăvifi, f. plăviţă, pl. plăviţe 1° AO, h. 11, 12/Dj, prin VI şi rar Gj; AMD, h. 9/prin VI şi rar Ag „blond”; cf. a 1 b 1°... 2° AO, h. 804/rar Ot; AMD, Pl. 129-130/prin Ag şi rar VI [d. oi] „cu lâna albă”; cf. b á 1 c o ş ă... 3° AMD, Pl. 152/rar Ot [d. oi] „miţoasă”; cf. î m b r ă c â t 2°... - var. plâviţă adj., f. pl. plăviţe 1° AO, h. 12/rar Gj; plăiţă adj. f., pl. plăite 2° AMD, Pl. 129-130/rarAg. PLÂNGE vb. III intranz. 1° GO/rar VI [d. apa unui izvor] „a curge încet susurând; a susura”; cf. 1 i c ă r i 5°. 2° AO, Pl. 89/rar Dj; GM/rar CI [d. pomi sau d. viţa-de-vie] „a musti, a-i curge seva”: Primăvara începea [viţa tăiată] să dea, săplmgă GM/832; cf. m u s t u i... 3° var. plângeâ vb. II AO, h. 845 MN/Mh, prin Dj şi rar Gj, Ot; AMD, ch. 133/Db, Tr, prin Br, If, Gr, Cl, II, Cţ şi rar Ag, Ph, Bz, Ot „a vărsa lacrimi”. PLÂNGERE s. f. GM/rar Ag ,jale”: E o plîhgerş-aşa, îţi face rău când te duci de-i vezi [la înmormântare]/768; cf. c h i o t 2°... PLÂNTĂTIJRĂ s. f., pl. plăntătâri AO, IV, Pl. 121—122/rar VI „crestătură ca semn de recunoaştere în urechea oii”; cf. c ă 1 ú ş 25°... PLEĂPĂ v. ploâpă 1°. PLEÂŞCĂ s. f., pl. piesei AMD, h. 650/rar Vn „fiecare dintre cele două bucăţi de fier care îmbracă osia la capăt”; cf. b a 1 ó t 2°... PLEĂTCĂ v. plâtcă2 2°. PLEĂUPĂ v. ploâpă 1°. PLEÂVĂ s. f. 1° pl. plevi AO, h. 22/rar Mh; AMD, h. 1 MN/rar Ag, Db; plăvi AO/rar Dj „mătreaţă”; cf. c o â j ă 6°... 2° pl. plăvi AMD, h. 632/rar Ag ,Rămăşiţă de fân sfărâmat”; cf. c o á d ă 8°... 3° AMD, h. 386; AFLR/rar Ag, Db, Ph, TI „puzderie de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... - var. plăvii s. f. pl. 2° AMD, h. 632/rar Ag; plévii s. f. pl. 1° AO, h. 22/rar Dj. PLEÂZNĂ s. f., pl. plézne 1° AO, h. 22/Dj, prin VI, Mh şi rar Ot; AMD, h. 1 MN/rar Ag, Tr [mai ales la pl.] „mătreaţă”; cf. c o â j ă 6°... PLEC 75 PLESNÍ 2° GO/rar VI, Gj, Dj [numai la pl.] „puzderii de cânepă”: [Cânepa] o meliţam, cădeapléznele elea toate/903; cf. b ă ţ 3°... PLEC v. pleu. PLECÁ vb. I intranz. 1° AO, h. 665; GO; TDO; AFLR/prin Ot, Dj şi rar VI; AMD, Pl. 66-67; 71-72; GM; AFLR/Tr, prin Db, Gr şi rar Ag [d. fiinţe şi plante] „a începe să crescă, a-şi da drumul”: După ce el [= grâul] a răsărit, pleacă nişte buruieni pân el GM/799. Dacă pământu e cald [...] viţa pleacă-ntr-o lună de zile, e plecată, îi pleacă lăstăraşu aşa GM/830: cf. a j ú n g e 1°... 2° AO, h. 171/Mh; a ~ de-a biişilea/rar VI; ~ ~ în brânci/rar VI, Gj, Mh [d. copilul mic] „a începe să meargă de-a buşilea”; cf. b a u 2°...;-----în picioare AO, Pl. 9/rar VI, Ot [d. copilul mic] „a începe să meargă”; cf. b r a d 6°... 3° AMD, Pl. 77-78; GM/rar Ag, Db, Ot, Gr [d. preparate culinare sau băuturi] „a se transforma, a trece într-o fază premergătoare procesului final; a începe să fie gata”: Am văzut c-a plecăt pâinea [în cuptor], o lăsam să răscoacă GM/798. Guşti [ţuica], dacă mai ţine, dac-fl plecăt acră, gata AMD/830. 4° AMD, Pl. 74-75/rar Ot [d. cereale] „a începe să se coacă, să se maturizeze”: Grâul pleacă spre copt/765; cf. c o d ă 1 b i... 5° AFLR/rar Db [d. acţiuni] „a începe, a pomi”: Pe urmă [după temelie] pleacă cu cărămida până sus/698; cf. c h i t i 4°...; în a plecá drúmul GM/rar Gr „a începe circulaţia”: Zice „e, cură du pă cânepă pleav-aşa/791; cf. b ă ţ 3°... - var. preştâve s. f. pl. tantum GM/rar Db. PLÉTE, în ~ loc. adj. GM/rar Gr [d. casă] „cu pereţii din nuiele împletite şi umplute cu pământ”. PLÉTER s. m. şi n. 1° pl. pléterc GM/rar Tr, CI „împletitură din snopi mici la coama casei acoperită cu stuf’: Pléteru era snopişori mici, mai groşi aşa ca mâna şi legaţi cu sârmă [...] şi-i împletea sus, pă vârfii la trestia care e bătută/828; cf. coc. 2° pl. pléteri AMD, h. 197, 199/rar Db, If „gard din împletitură de nuiele”; cf. gărdâlniţ ă... 3° pl. pletere AMD, h. 232/rar CI „pătură, cuvertură”, cf. a n a f t â r... PLETÍCÁ v. plătică 1° PLETÎŢĂ v. petiţă. PLEU s. n. AO, Pl. 124; GO/rar Gj; GM/rar Ot „tablă (smălţuită) folosită la confecţionarea obiectelor de menaj”; cf. b 1 e a u 4°... - var. plec s. n. GO/rar Mh; plic s. n. AO, h. 252: 255; Pl. 30/prin Mh; plit s. n. GO/rar Mh; plită s. f. AO, Pl. 30; AFLR/rar Mh, Dj; pric s. n. AFLR/rar Mh. PLEUFĂ v. ploâpă 1°. PLEUPĂ v. ploâpă 1°. PLÉUPA v. ploâpă 1°. PLEVÁR s. n., pl. plevâruri AMD, h. 631; GM/prin Cţ şi rar Br, II, TI; plevâre AMD/rar Br „adăpost pentru pleavă”: Le băgai la plevâr, aşa să spunea. Aveam plevâr pentru pleavă GM/851; cf. p 1 e v ă -rie, plévnic, p 1 é v n i ţ ă, saplâc 2°. PLEVÁRÍE s. f. AMD, h. 631/rar TI, Cţ „adăpost pentru pleavă”; cf. p 1 e v â r... ’ PLEVE s. f. pl. 1° AMD, Pl. 76-77/rar TI „tăieri ale lăstarilor de viţâ-de-vie; pliviri”; cf. p 1 é v i 1 ă, p r i v i t. 2° GD/rar TI „lăstarii care se taie de pe coarda viţei-de-vie”; cf. p 1 i v i t ú r ă 3°. PLÉVIE v. plav 2°. PLÉVII v. pleâvă 1°. PLÉVILÁ s. f. AFLR/rar Ph „plivit, plivire”; cf. p 1 é v e 1°... PLEVIŢĂ s. f„ pl. plévife AO, h. 692/rar Dj „beţişor pus de-a curmezişul în interiorul stupului, pe care albinele îşi construiesc fagurii”; cf. c ă t ú ş ă 6°... - var. pliviţ s. n., pl. plivite AO, h. 692/rar VI. PLÉVNIC s. n., pl. plévnice AMD, h. 631; GD/rar Cţ „adăpost pentru pleavă”; cf. p 1 e v á r... PLÉVNIJÁ s. f., pl. plâ\’niţe AMD, h. 631; GD/prin Cţ şi rar CI „adăpost pentru pleavă”; cf. p 1 e v á r... - var. plemniţă s. f., pl. plémnife AMD, h. 631/rar Cţ. PLEVÓS adj. AMD, h. 617; 624; AFLR/rar Ag, Db, Vn [d. grâu] „cu multă pleavă”. PLEVUÍ vb. IV refl. GM/rar II [d. epidermă] „a sc descuama”: începuse pielea să se plevuşască aşa, ştii, s-ardica aşa pieliţă fină di pă corpu lui/855; cf. d e s p u i â1 3°... PLEVUŞOÂRĂ s. f. GD/rar TI dim. de la pleavă. PLIBECÍST v. tebecist. PLIC1 v. pleu. PLIC2 s. n. GM/rar Br „numele unui joc de copii”. PLICÁ v. plecă 7°. PLICÓCI s. n. [?] GM/rar Tr „numele unui soi de orez”. PLICTÍC 77 PLOÁPÁ PLICTÍC v. peltéc 1° PLIITĂ v. plútá21. PLIMBARE s. f. 1° GM/rar Ag „păscutul oilor seara, după muls; pomeală”: [Oile] după ce s-au muls şed un pic până mănâncă ciobanii. Dup-aia pleacă ciobanii cu ele, le face plimbarea/679; cf. c i n á r e 2°... 2° var. primblare s. f. AFLR/rar Ot „acţiunea de a se plimba”; cf. h ó r ă1 3°... - var. 2° primbâre s. f. AFLR/rar Gj. PLIMBĂ s. f., pl. plimbe 1° AMD, Pl. 173/rar VI „scândură pusă de-a curmezişul doagelor la fundul butoiului”: cf. a d á o s 2°.: 2° AO, h. 722/rar VI „lemn, spetează care, aşezată pe braţele războiului, susţine beţele vătalelor şi ale iţelor”; cf. a j u t ó r 14°... 3° var. splimbă s. f., pl. splimbe AMD, Pl. 90/rar Ag „beţişor fixat de-a curmezişul în interiorul stupului, pentru a susţine fagurii”; cf. c ă t ú ş ă 6°... PLIMBĂT0R adj., f. plimbătoâre AMD, h. 86/rar Db „care se mişcă; mobil”: Asta [= rotula genunchiului] e plimbătoâre. că chiar să-mplimbă/820; cf. m ó b i 1... PLINÍ vb. IV AFLR/rar Ot; TDM Ii/rar Br „a împlini”: La Anu Nou, când plineâ Anu Nouă [...] ne strângeam acolo, cum vă spun, şapte, opt fete TDM 11/754; cf. î n c h e r b â 1°. PLIOCÓN v. plocon 1°. PLIOJNIŢĂ s. f. AMD, Pl. 178-179/rar Br „pămătuf cu care se stropesc cărbunii încinşi (la fierărie)”; cf. b u r é t e 7°... PLI(3P v.^plop 1°. PLI0SCĂ v. ploscă. PLIOŞPĂNĂ (3 sil.) s. f., pl. plioşpăni AMD, h. 19/rar Tr „pleoapă”; cf. b o b o â ş ă 2°... PLI0ŞTINĂ s. f., pl. plioştini AO, h. 332/rar Mh „teren cu apă stătătoare (mai ales după ploi mari)”; cf. b ă 11 i n ă... PLIŞC0CI s. m. AMD/rar Tr „termen uşor peiorativ pentru un copil; ţânc, ţâcă”; cf. b i j b ó c... PLIT v. pleu. PLÎTĂ s. f., pl. plite AO, Pl. 28/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 206/TI, prin Ot, Tr, Gr şi rar Cţ „sobă de gătit (cu plită)”; cf. maşină 1°...; la ~ AMD, h. 184/rar Ot „în tindă”. PLIUMB v. plumb 1°, 2°. PLIUMBÁ (2 sil.) vb. I refl. AMD, h. 83/rar Gr „a se plimba”: Te aplimbă toată casa, de colo până colo AFLR/707; cf. î m p 1 i m b â. - var. aplimbá vb. I tranz. AFLR/rar Ph. PLIVEĂLĂ s. f., pl. plivéli GO/rar Gj „tăierea mlădiţelor la viţa-de-vie; copilit”; cf. a 1 é s2... PLIVITÚRÁ s. f., pl. plivitúri 1° AFLR/rar Ot „tăiere a mlădiţelor la viţa-de-vie; copilit”: După aia [viţa-de-vie] se pliveşte iar din nou, a doua plivitură, a treia plivitură câmim lăstaru/934; cf. a 1 é s2... 2° TDO/rar Gj „buruiană plivită”: Am adus la gâşte nişte plivitúr! d-alea di porumb, la porc iar... ca să-i dau/920. 3° AMD, Pl. 71/rar Ag „copil, lăstar de viţă de vie care se taie”: Plivesc [viţa-de-vie] de plivitum/690; cf. p 1 é v e 2°. PLIVÎŢ v. phiviţă. PLOAIE v. plăvăie. PLOÂPĂ s. f., pl. ploăpe 1° AO, h. 37/Mh, Dj, Ot, prin Gj şi rar VI; AMD, h. 19/Cţ, prin Bz, Cl, II, TI şi rar VI, Ag, Db, Ot, Tr; plopi AO/rar Gj „pleoapă (la ochi)”; cf. b o b o â ş ă 2°... 2° var. pleopă (2 sil.) s. f., pl. pleópe AMD, h. 322; Gîityrar Ag, Db, Tr, Gr „capac (al unei lăzi, al puţului etc.)”: S-a urcat pă pleópa puţului şi-a murit GM/792; cf. c 1 á p ă 1°, 4°... 3° var. plehiipă s. f., pl. plehúpe GM/rar VI „copac, dop (la ploscă) de forma unui păhărel”: Şi-n plehúpa aia, când veneau stolnicarii, punea ţuică şi dădea la copii din ăia, din plehiipă/ 671. PLOÁPÁNÁ 78 PLOCÓN 4° var. pleoápa (2 sil.) s. f. art, pl. pleoápe, ~ genúnchelui AO, h. 120/rar Mh ,/otulâ”; cf. bilă... - var. 1° plápá s. f., pl. plápe AO, h. 37/rar Gj, Mh; pleápá s. f. AMD, h. 19/rar Cl; pleáupá (2 sil.) s. f., pl. pleáupe/rai Ag; plehúpá s. f., pl. plehúpe AO/rar VI; AMD/rar Ag, Ph, Cl; pleoápa (3 sil.) s. f., pl. pleoápe AO/rar Mh; AMD/prin Ag, Vn şi rar Ph, Gl, Bz, Br, Ot, II; pleópá (2 sil.) s. f., pl. pleópe AO/rar VI, Gj, Dj, Tr; AMD/prin Ag, Ph, Cl, II şi rar Db, Bz, If, Gr; pleúfá (3 sil.) s. f., pl. pleúfe AO/rar VI; pleúpá (3 sil.) s. f., pl. pleúpe AO/rar VI; AMD/prin Ph, Ot şi rar VI, Ag, Db, Bz; pléupá (2 sil.) s. f. AMD/rar Ag; ploáplá s. f./rar Cţ; plohúpá s. f./rar Vn; plóipá (2 sil.) s. f./rar Db; plópá s. f./prin Db şi rar Br, Ot, Gr; 2° plópá s. f. AMD, h. 322; GM/rar Db. PLOÂPĂNĂ v. plápumá 1°. PLOÁPLÁ v. ploâpă 1°. PLOÁUÁ v. plouă. PLOCÁD s. n., pl. plocáde AMD, h. 232; AFLR/prin Ag şi rar Db „un fel de ţesătură de casă, cu miţe, folosită ca aşternut; cuvertură miţoasă”; cf. s t r a i, z b i 1 ţ ó s. PLOCÓN s. n., pl. plocoane 1° TDO/rar VI; GM; AFLR/Db, prin Ot, Tr, Gr şi rar Ph, Bz, Cl, II „dar, constând dintr-o pâine special pregătită, turte din aluat dospit, mâncare, băutură, pe care îl duc, de obicei, părinţii mirelui la casa miresei (la logodnă, sâmbătă seara înainte de nuntă, duminică dimineaţă înainte de cununie) sau nuntaşii la masa nunţii”: Să trimite la părinţii fetii plocónu ăsta: două pâini, vin, ţuică, ce are ei, ştii, ca la nuntă GM/794. Dimineaţa venea toate femeile cu plocon [la nuntă] GM/833: cf. 1 o g ó n d ă 4°... 2° TDO; AFLR/prin Dj şi rar Ot; AMD; GM; TDM III; AFLR/Tr, prin Gr şi rar Db „dar, constând din pâine, mâncare, băutură, pe care îl duc părinţii miresei (şi ai mirelui) sau mini la naşi înainte ori după nuntă (luni sau la o săptămână). 3° GM/rar Gr „dar, constând dintr-o pâine special pregătită şi o sticlă de băutură, cu care o întâmpină soacra mare pe mireasă, după cununie”. 4° AFLR/rar Db, Gr „petrecere, obicei luni după nuntă, în cinstea fecioriei miresei”: A işit nevasta cuminte, face plocon: face sticle cu rachiu roşu, până la mă-sa miresii, joacă pân toată comuna/821; cf. c h i u i â 1 ă... 5° TDM IlI/rar Tr „dar, constând dintr-o pâine special pregătită, băutură şi, eventual, lucruri de îmbrăcăminte, oferite moaşei de către părinţii copilului, la trei zile după naştere”: La trei zile... mama copilului îi face moaşă-si un plocon: o pâine, pă pâine-asta să fac trei cruci, să pun trei căpăţâni dă usturoi, trei bucăţi de zahăr şi trei monede dă bani... dacă vrei îi cumperi ceva, o rochie... un prosop, un kil de ţuică, un kil de vin/794. 6° TDO/prin Dj şi rar VI; AMD; GM; AFLR/rar Ag, Db, Ot, Tr, Gr „dar, constând din pâine, mâncare, băutură, dus moaşei sau naşei, la Anul Nou, la Bobotează, de către părinţii copilului”: La Anu Nou ne ducem la moaşa cu plocon, că ni-1 ridică [pe copil], îl dă de grindă TDO/911. 7° GM/rar Gr [la pl.] „daruri, constând din mâncare şi băutură, duse de tinerii căsătoriţi, la Lăsatul secului, pe rând, la naşi şi la părinţi”: Dă Lăsata secului [...] ne duceam la naş cu plocoâne cu găină friptă, ne duceam c-o ploscă dă vin [...] ne duceam la naşu, la socru, la tata [...] aşa din toţi într-o seară da roată la toţi/831. 8° GM/rar Tr [la pl.] „pâine şi mâncare duse de către participanţi la petrecerea numită i o r d a n”. 9° GM/rar Tr „obicei potrivit căruia mireasa este luată la casa mirelui cu două, trei luni înainte de nuntă, cu alai şi cu daruri”. 10° TDO/rar Mh „pâine şi mâncare duse la stână, la măsuratul laptelui”. PLOCONÂŞ 79 PLOSCĂ - var. pliocón (2 sil.) s. n. 1° GM/rar Db; plocún s. n. 6° TDO/rar Mh; poción s.n. 2° AFLR/rar Dj. PLOCONÂŞ s. m. AMD, h. 155; GM/rar Ot „invitat la nuntă care aduce ploconi0. PLOCÚN v. plocon 6°. PLODULÉJ s. GM/rar II dim. de la plod („bănuţ la ou”). PLOHUPĂ v. ploâpă 1°. PLOIÁ v. plouă 2°. PLOIÉR s. m., pl. ploiéri 1° AMD, h. 444/prin Tr „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... 2° AMD, h. 441 MN/rar Cţ „mierloi”; cf. domnul păsărilo r... 3° AO, Pl. 43 MN/rar Mh „numele lunii noiembrie”; cf. A n d r é i... PLOICÎCĂ s. f. colect. GM/rar Br „bomboane, în formă de bobite divers colorate, folosite la decorarea colivei şi a colacilor”: [Trebuia] să facă colaci, să-i dea colacu [pentru mort], şi-l facea cu floricele, cu ploicică de-aia, punea pă el acolo, îl mai facea mai frumos, ştii/754. PLOÍNTE s. f. TDO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD; GM; AFLR/prin Db şi rar VI, Ag, Tr, Gr „vreme ploioasă”: Dacă e plointe să mănează viile TDO/934. Dacă e plonnte şi dă buruiană, iar o săpăm [via] mai dă multe ori GM/757. PL0IPĂ v. ploâpă 1°. PLOIŞTOREĂNCĂ s. f. art. GM/rar Ph „numele unui dans popular”. PLOÎŢĂ s. f. AMD, h. 426/prin Tr dim. de la ploaie („alice”). PLOMĂNÎE v. plămânic. PLOMÂN v. plămâne 1°, 2°. PLOMÁNE v. plămâne 1°. PLOMÁNIE v. plămânie. PLOMB v. plumb 1° PLOMONÍE v. plămânie. PLOMŰNE v. plămâne 1°. PLOP s. m., pl. plopi 1° în compuse ~ râios AO, h. 532/rar Dj; ~ vânăt/rar Dj „plop negru”; cf. i s â c ă...; ~ de Canăda AO, h. 532/prin Ot şi rar Dj; ~ puciós AO/rar Tr; ~ rotăt/rar Dj „plop alb”; cf. plopişcă, plopişte, plopoâică. 2° AMD, Pl. 86-88/rar Br „soi de struguri albi cu ciorchine mare”. - var. 1° pliop s. m., pl. pliopi AO, h. 535/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 421; GM/Tr, Gr, CI şi rar Ag, Db, Ot, If, II, Cţ. PLOPĂ v. ploâpă 1°, 2°. PL0PĂJNĂ v. plâpumă 1°. PLOPEÁN s. m., plplopéni AMD/715, 778 „locuitor din comunele Plopu şi, respectiv, Plopii Slăviteşti”. PLOPÎŞCĂ s. f., pl. plopişti AO, h. 532/rar Dj; AMD, h. 42l/rar Ot „plop alb”; cf. p 1 o p 1°... PLOPÎŞTE s. f., pl. plopişti AO, h. 532/rar Dj „plop alb”; cf. p 1 o p 1°... PLOPOÂICĂ s. f. AO, h. 532/rar Dj „plop alb”; cf. p 1 o p 1°... PLÓPUMI v. plâpumă 1°. PLOSCÁN s. m., plploscéni AMD/777 „locuitor din comuna Plosca”. PLOSCÂŞ s. m., pl. ploscăşi GM/rar Ph „tânăr care invită la nuntă cu plosca”: Ploscăşi care era nu umbla fară cai, cu ploşcili prin sat/707. PLOSCĂTĂ adj. f., pl. ploscăte, prúne ~ AMD, h. 356/rar CI „soi de prune alungite şi gâtuite spre coadă”; cf. gârlănoâs ă... PLOSCĂ s. f., pl. ploşci TDM III; AFLR/rar Db, Ph; ploşte GM/rar Db „ploşti”; art., în expr. a bea plosca GM/rar Ot „a se învoi, a se înţelege în vederea căsătoriei”; AFLR/rar CI [d. tinerii căsătoriţi] „a face prima vizită (la o săptămână după nuntă) la părinţii fetei”; cf. c i n s t e 3°...; a veni cu plosca AMD, h. 153/rar Ot „a veni în peţit”; cf. g r ă i t ú-r ă ...; a umblă cu plosca AMD/rar Tr „a umbla cu vorba, cu intrigi”; din ~ loc. adj. AMD, h. 150/rar Gr [d. fini] „din afara rudelor naşilor; străin de neam”: Nu e fin din neam, de baştină, e fin făcut din ploscă, dă drag/821. - var. plioscă (2 sil.) s. f. GM/rar Db. PLOSCOÁNÁ 80 PLUMÁNÓS PLOSCOÁNÁ s. f., pl. ploscoáne 1° AO, h. 454; GO/rar VI „căpiţă, porcoi de fân”; cf. b o á g 1 á... 2° var. ploscón s. n., pl. ploscoáne AO, h. 453/rar VI „pală de fân”; cf. b a s â m... - var. 1° ploscón s. n., pl. ploscoáne AO, h. 454/rar VI. PLOSCÓN v. ploscoáná 1°, 2°. PLOŞC0CI s. m., pl. ploşcoci 1° AMD, h. 278/rar Bz „c ă p u ş ă”; cf. b ó 1 f ă 3°... 2° AMD, Pl. 151/Bz „insectă (mai mică decât căpuşa) care suge sângele mieilor; cârcel”, cf. c ă p ú ş ă 2°... PLOTÁGINÁ v. patlâgină. PLOTOÁCE v. potroâcă 2°. PLOTOÁGÁ v. plotóg. PLOTÓG s. n., pl. plotoâge AO, h. 87/rar Mh; AMD, Pl. 175; GM/rar VI, Db, Gr „bucată de piele groasă (tăbăcită)”; cf. p 1 ă t i c ă2 2°... -var. plotoâgă s. f. GM/rar Ph; potloâgă s. n., pl. potloáge AMD/rar Db. PLOTOGÁR s. m., pl. plotogâri AMD, Pl. 4/rar Db „cizmar care pune p 1 o t o a g e la încălţăminte; cârpaci”; cf. c i u b o t â r... - var. porlogár s. m., pl. porlogâri AMD, Pl. 4/rar Ph; potlogár s. m., pl. potlogári AMD; GM/rar Db. PLOTOGEÁ v. platageá. PLOTOGÍ vb. IV tranz. AMD, Pl. 4/rar Db „a cârpi încălţămintea cu p 1 o t o a g e”: Era cizmar, el potlogeá la alea GM/685; cf. c â r t o j í. - var. potlogí vb. IV tranz. GM/rar Ag. PLOTÓN s. n. TDO/rar Dj „pluton”. PLOTONÉR s. m. TDM I/rar VI „plutonier”. PLOUÁ vb. I 1° tranz. GM/rar Br [fig.] „a trage des şi repetat (inul) prin darac”: Şi trăgeam şi de colo şi de colo, şi de colo, şi mergea la darac [inul] şi-l plouăm de-i scoteam numai firu lui/754. 2° var. ploiá vb. I impers. AO, h. 329; Pl. 45; AFLR/Gj, Mh, Dj, Ot şi rar Tr „a cădea ploaie”. PLOUÁSÁ adj. f. GO/rar Mh; GM/rar Ph „ploioasă”: Să vede că e plooásá luna aia, aia-i secetoasă GM/703. PLÓUÁ s. f. GO/rar Gj, Mh „ploaie”: S-a pus pe plouă!942. A venit ploua şi ne-a oprit/961. - var. ploâuă s. f. GO/rar Gj. PLUC v. plug 1°. PLUG s. n. 1° pl. plugc AMD, h. 306 MN/rar Ag, Gr „pluguri”. 2° art. plugul cel máre GM/rar II „pluguşorul practicat de copiii mai mari, în opoz. cu p 1 u g u 1 e ţ u 1”: Se duce băieţi d-ăştia iama, cu plugu-ăl măre, da eu nu mă duc, mie mi-e frică [cu caii]; eu mă duc ba cu steaua, ba cu pluguleţu/844. - var. 1° pluc s. n. AFLR/rar Cţ. PLUGÁR s. m., pl. plugâri AO, h. 643/Mh, prin Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 646/prin VI, Ph, Cţ şi rar Ag, Db, Tr, Gr, TI „pogonici”; cf. a j u t ó r 5... PLUGĂRÂŞ s. m., pl. plugărăşi AMD, h. 646/rar Db „pogonici”; cf. ajutor 5°... PLUGÁRÍT s. n. GM/rar Vn „umblatul cu plugul de Anul Nou”. PLL'GNIŢ s. f. AMD, h. 306 MN; GM/rar Gr „plug primitiv de lemn, având doar cuţitul de fier”: Plugniţă de lemn: numai foaia era de fier, încolo coamele era de lemn, rotilele dă lemn/835; cf. s ă b â n. PLUGUÍ vb. IV tranz. şi refl., 3 sg. (se) plúguie GO/rar Gj, Dj „a (se) prăşi cu plugul”; cf. p 1 ă s u i1. PLUGULÉJUL s. n. art. AMD; GM; AFLR/rar Ag, Br, Gr, II „pluguşorul”; cf. plugurélul. PLUGURÉLUL s. n. art. AMD; GM/rar Vn, Bz, Br; GD/rar TI „pluguşorul”: La Anu Nou umblă cu plugurjélu GM/726; cf. p 1 u g u 1 é ţ u 1. PLUMÁN v. plămâne 1°. PLUMÁNÍE v. plămânie. PLUMÁNÓS adj., pl. plumănoşi, f. plumânoăsă, pl. plumănoăse AO, h. 94/rar Dj „tuberculos”; cf. o s f i c â t... PLUMB 81 POÁLÁ PLUMB s. n. şi m., pl. plúmburi 1° AO, h. 358/rar Dj; AMD, h. 563/prin Vn şi rar Ot, Gr; plumbi AO/rar Mh, Dj, Ot; AMD/rar Ph, Bz, Br, Ot, Gr, II, Cţ „glonţ”; cf. b r e n i c... 2° AO, Pl. 140/rar Ot; AMD, Pl. 175/rar Ot; plumbi AO/prin Mh şi rar Dj; AMD/rar Bz, Br „fir cu plumb (folosit în zidărie)”; cf. cant á r 4°... 3° AMD, h. 556/prin Br şi rar Vn, Bz, Ot, Tr; AFLR/rar TI „creion”; cf. c o n d é i 2°... 4° AFLR/rar Cţ [la pl.] „greutăţi din plumb puse la prostovol”; cf. g 1 ó n t e 2°... - var. pliumb s. n. şi m. 1° pl.pliúmburi AMD, h. 563/rar Tr, Gr; 2° pl. pliumbi AMD, Pl. 175/rar Tr; plomb s. m., pl. plombi 1° AMD/rar Db, Ph. PLUMŰN v. plămâne 1°. PLUMŰNE v. plămâne 1°. PLUŞATĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/rar If „soi de viţă-de-vie cu struguri negri (brumării)”. PLUTĂ v. pluti 3°. PLUTÁC s. m., pl. plutâci AMD, h. 42l/rar II, Cţ „varietate de plop; plută”; cf. p 1 u t á ş 1°, p 1 ú t ă“ 1°, s u 1 i n á r 1°. PLUTĂŞ s. m., pl. plutaşi 1° AMD, h. 42 l/rar Bz, Br, II „varietate de plop; plută”; cf. p 1 u t á c... 2° GD/rar TI [la pl.] „pescari care trag frânghia cu plute la năvod”; cf. i m b r á ş. PLUTĂ1 s. f. 1° GM/rar Ph „strat format la suprafaţa prunelor puse la fermentat (pentru rachiu)”: [Borhotul] prinde deasupra o pojiţ-aşa groasă, aşa ca de-o palmă, să zice la aia pliităll 11; cf. pită1 4°... 2° în expr. a ieşi pilită GO/rar Mh; GM/rar Cl, II; a se ridică ~ GM/rar Cl, II „a se ridica, a ieşi la suprafaţa unui lichid”: P-ormă puneam pământ peste ea [= cânepă] aşa să nu iăsă plută deasupra GM/867. Când se ridică, deasupra, plută urda, imediat o dam jos id./838. PLUTĂ2 s. f. 1° pl. pluţi AO, h. 52l/rar Gj „varietate de plop; plute”; cf. p 1 u t á c... 2° pl. plute AO, Pl. 3 l/rar Dj; AMD, h. 224 MN/Bz, Br, Tr, prin Ot, TI şi rar VI, Vn, Gr „dop de plută”; cf. a s t u p ú ş 1°... - var. 1° pliită s. f., pl. pliiţi AO, h. 532/rar Mh. PLUTÍ vb. IV tranz. 1° TDO/rar VI; AMD/rar TI „a transporta (lemne) cu pluta pe apă”: [Lemnele] şi le plutea pă apă, pă Lotru... până la Brezoi TDO/902. 2° AFLR/rar Gj [d. apă curgătoare] „a purta ţinând la suprafaţă”: Apa le plutea [lemnele] la vale/913. 3° var. plută vb. I intranz. AFLR/rar TI „a se menţine la suprafaţa unui lichid”: L-am văzut plutmd pă Dunăre/879. POĂLĂ s. f., pl. poăle 1° AO, h. 282/rar Gj; AMD, h. 475/rar Vn „borul pălăriei”; cf. á r i p ă 7°... 2° AMD, h. 187/prin Tr şi rar Ot „streaşină la casă”; cf. p i c ă t ú r ă 1°... 3° AO, h. 762; 776/rar Dj „porţiune de gard demontabilă”; cf. a r c á c i 3°... 4° colect. GO/rar Dj; GM/prin Tr şi rar Ag, Db, Vn, Bz, Br, Ot, Gr, II „frunzele din partea de jos a tulpinii unei plante (în spec. tutun)”: începea să se culeagă [tutunul], se ia-ntâi poala mică de jos GO/991. Dacă să facea mare [tutunul], să-ngălbenea, culegeai poala care era mai de jos, mai măruntă, mai coaptă GM/768; cf. c ă ţ é 1 7°... 5° colect. AO, h. 709/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 102/Tr, prin Gr şi rar Ot, Cl, II „fire de cânepă pipernicite”; cf. b o d i n i... 6° colect. GM/rar Tr „fire de grâu nedezvoltate (fiind semănat prea adânc)”: Dacă da o mână dădăsubt şi una dasupra, ieşea o poălă, ieşea grâu mai mărunt şi mai mare şi noi îi spuneam poălă la ăla care era mai mărunt, că nu ieşea tot odată/810. 7° AMD, h. 632/rar Tr „rămăşiţă de fan (sfărâmat)”; cf. c o â d ă 8°... POÁMÁ 82 POCÁNZÉU 8° colect. AMD, h. 388/rar Gr „câlţi”; cf. b uc i... 9° GM'rar If „ţuică de calitate inferioară, care curge ultima la cazan”; cf. á p ă 3°... 10° pl. art. poálele curcánului AMD, Pl. 65-66/rar Tr „rădăcini aeriene (la viţa-de-vie)”: cf. b á r b ă 7°... 11° pl. art., în expr. a-şi da poálele peste cap AMD/rar Cţ „a vorbi ce nu trebuie, a cleveti, a calomnia”; cf. p o n o s i. POÁMÁ s. f., pl. poame 1° colect. AMD, h. 374; GM; GD; AFLR/Vn, TI, prin Br şi rar Gl, Bz, Cţ; ~ de struguri AO, Pl. 83/rar Dj; AMD/rar TI; strugure de ~ AMD/rar Vn „struguri”: Poamă zicem la struguri, bătrânii aşa zicea: dă mă nişte poama să mănânc AMD/728; cf. s t r u g2 1°, s t r ú g u r 1°. 2° AMD/rar II, Cţ „bob de strugure stafidit; stafidă": S-a făcut strugurele poamă, s-a stafidit/895; cf. s t r a f i d ă. ’ 3° AO, h. 486; AFLR/rar Mh, Dj „corcoduşă”; cf. b e ş i c ú ţ ă... POARCĂ s. f., pl. poárce 1° AO, h. 684/rar VI, Gj; porcii rai Gj „dop în vrana butoiului; cep”; cf. c a p á c 12°... 2°AO, h. 682/rar Gj; porcii rar Gj „vrana butoiului”; cf. c a n á 2°... POÁRNÁ s. f. 1° rachiu din ~ AO, Pl. 80/prin Mh; ţuică din -/rar Gj, Mh „ţuică de calitate superioară, care curge la început din cazan”; cf. b a s a m á c 1°... 2° var. pornă s. f. AO, h. 765/rar Gj, Mh „pornitul, mânatul oilor la păscut”: Plcacă oile în pónuV931. POARTA s. f„ pl. porţi 1° AO, h. 415/prin Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 282/prin Db, Ot şi rar VI, Ag „strungă la stână”: cf. c ă t ú n 4°... 2° AMD, h. 674/prin Cl, II, Cţ şi rar Ag. Db. Ph. Bz, Tr. TI „porţiune de gard (din nuiele împletite) demontabilă, mobilă"; cf. a r c á c i 3°... 3° AO, Pl. 126/rar Mh; AMD. h. 465/rar CI. Cţ „stăvilar la moară”; cf. a b ă t ă t ó r... 4° GM/rar Tr „figură la jocul de copii numit i n c”. 5° art., de-a poárta loc. adv. GM/rar Vn „căutând ieşirea, cu ochii la poartă, cu gândul la fugă”. POASiNÎŢĂ v. povăjniţă. POÁZNE s. f. pl. GM/rar Ph „pozne”; cf. b o ţ o â g ă... POBÍLCI1 v. poghirc 1°. POBÍLCI2 s. m. AMD, Pl. 88/rar Ph „stup sistematic”. POBÍRCI v. poghirc 1°. POBÎŞTI v. poghirc 4°. POBORÁN s. m., pl. poboréni AMD/761 „locuitor din comuna Poboru”. POBREÁJEN v. probojénie. POBREÁJINÁ v. probojénie. POCÁCHI s. m., pl. pocăchi AMD/rar TI „potcap”; cf. p o m â r 1 ă u. POCÁNIE s. {., pl. pocănii GM/rar Db „întâmplare cu peripeţii; păţanie”; cf. t â m j ă. PÓCÁ v. pócie. POCÁNÍ vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. pocăne AO, h. 106/rar Gj [d. intestine] „a chiorăi”; cf. b o 1 b o r o s i... POCĂRÂCI s. m., pl. pocârâci AO, h. 768/rar Ot „băiat care dă oile în strungă; strungar”; cf. a 1 e r g ă t ó r 4°... POCARAŞ s. m., pl. pocărâşi 1° AO, h. 768; GO/rar Dj, Ot, Tr; AMD, Pl. 136-137/rar Tr „băiat care dă oile la strungă; strungar”; cf. a 1 e r g ă t ó r 4°... 2° AO, h. 643/rar Dj „băiat care mână vitele la arat; pogonici”; cf. a j u t ó r 5°... - var. 1° pucărâş s. m., pl. pucârăşi AO, h. 768/rar Dj. POCÁNZÉICE s. f. pl. GD/rar Cţ „femei care însoţesc şi ajută mireasa”; cf. m i r e â s ă 3°... POCÁNZÉL v. pocânzeu 1°. POCÁNZÉU s. m., pl. pocánzéi 1° AFLR/rar VI; AMD, 155; GM/Ag, Db, prin Ph, Gr şi rar VI, Tr, Cl, II [mai ales la pl.] „invitat la nuntă din partea miresei”: S-adună toţi poeînzeii, oamenii socrului mic. ăştia-s pocimén GM/680. POCÁNZOÁICE 83 POD 2° var. pochinzér s. m., pl. pochinzéri AMD, h. 152/rar Ot „peţitor”; cf. c ă t ă t ó r... - var. 1° pocánzél s. m., pl. pocánzéi AMD, h. 155/rar Ag, Db; pochinzăr s. m., pl. pochinzări AO, h. 175/rar VI; GM/rar VI, Ot; pochinzél s. m., pl. pochizéi GM/rar Tr; pochinzér s. m., pl. pochinzéri AMD; GM/rar VI, Ot, Tr, Gr. POCÁNZOÁICE s. f. pl. GD/rar Cţ „femeile care însoţesc şi ajută mireasa”; cf. m i r e á s ă 3°... POCEÁLÁ s. f., pl. pocéli GO/rar Dj „bătaie, scămăneală”; cf. ciocăneâlă 1°...; în expr. a luâ (pe cine\>a) la ~ GM/rar Ph „a lua la bătaie”; cf. c u j d e á 1 ă... POCHINZÁR v. pocánzéu 1°. POCHINZÉL v. pocánzéu 1°. POCHINZÉR v. pocánzéu 1°, 2°. POCHÍTÁ adj. f., brânză ~ AMD/rar II „brânză frământată păstrată (îndesată) în putină sau în burduf’. POCÍ vb . IV tranz. GM/rar Ot „a bate tare (pe cineva)”; cf. c u j b i 1°... PÓCIE s. f., pl. pocii AFLR/rar Gj „arac”: Făsuiu verde îl culegem din tufa sau avem şi fasui şi cu pocik [...] pócia este un harac înalt/939. Am ales poc! pentru vie GM/675; cf. a r á c 5°... - var. pocă s. f., pl. poci GM/rar Ag; pócel rar VI. POCIGĂNOÂSĂ adj. f. GM/rar Cl [d. sărbători] „nefastă, primejdioasă”: Când este luni [după Rusalii] atuncea... [nu se lucrează], că să dă piatră, şi e pocigănoâsă, şi zice că mai multe s-a-ntâmplat în lunea aia atuncea/862; cf. pocitoáre. POCÍMP v. pociúmp 2°. POCEVÁG s. n., pl. pocináge AFLR/rar Gr „nenorocire, necazuri”: [La Rusalii] e rău depocinăgel%21\ cf. n e n o r o c é n i e... POCÍT adj., f. pocită, pl. pocite AMD, h. 36, 37/rar II [d. om] „mic de statură”; cf. g h i n d ó c... POCITOÁRE adj. f. GM/rar Vn [d. sărbători] „nefastă, primejdioasă”: Pă data de cutare eu ţiu sărbătoare şi cică dac-o ţiu, s-o ţiu cât oi trăi. Aia-i mai pocitoare ca care-i lăsată în calendar/724; cf. p o c i -g ă n o â s ă. POCIÚMP s. m. şi n., pl. pociúmpi 1° AO, h. 215; 763/rar Gj „stâlp (la gard)”; cf. b á b ă 13°... 2° AO, h. 717/prin Mh şi rar Gj; pociúmpuri/prin Mh şi rar Gj, Dj; pociiimpe/rar Mh „partea de jos care asigură stabilitatea vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 3° AO, Pl. 127/rar VI „b o g d a n la stavila morii”; cf. a j u t ó r 12°... 4°AO, Pl. 126/rar VI „lemnul care, aflat deasupra apei, sprijină capetele bogdanilor de la stavila morii”; cf. bâbă 18°... 5° pl. pociúmpuri AO, h. 728/rar Mh „slobozitor (la război)”; cf. dorângâr 2°... 6°pl. pociúmpe AO, h. 636/rar Mh „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... - var. 2° pocimp s. n., pl. pocimpe AO, h. 717/rar Dj; pocimpurihai Dj. POCLÓN v. plocon 2°. POCNÓJ v. podnóg. POCRÎŞ s. n., pl. pocrişe AMD, h. 219 MN/rar Vn; pocrişuriliar Vn „capac la oală”; cf. acoperéc i... POD s. n., pl. poduri 1° AMD/rar Tr „prag la casă”. 2° AMD, h. 661/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Tr, II şi rar VI, Gl, Br, Ot, If, Gr, CI, TI, Cţ „partea căptuşită cu scânduri de pe fundul căruţei”; cf. a ş t e r n ú t 3°... 3° AMD. h. 654/prin TI, Cţ; art. pódul crăcilor/rar Cţ; ~ ósiei/rar Cţ „v â r t e j u 1 căruţei”; cf. b a i g i c... 4° AO, h. 646, 647/rar Mh, Dj; AMD, h. 656/rar Tr, TI „fiecare dintre cele două părţi (din faţă şi din spate) ale căruţei (fără loitre); dric”; cf. c o t i g ă 1°... 5° art. pódul ósiei dinainte AMD, Pl. 61/rar TI „crucea dinainte la căruţă”; cf. c â n t ă r á ş 2°... POD PODÁR 6° AMD, h. 645/rar Br „cobilă pe care se sprijină plugul la transportare”; cf. c á p r ă 14°... 7° AMD, Pl. 55/rar Tr „tăişul, custura coasei”; cf. b â n t ă~ 12°... 8° AO, Pl. 129/V1, prin Mh şi rar Gj, Dj, Ot, Tr; AMD, Pl. 165/prin VI, Ag, Bz şi rar Db, Ph, Vn, Ot „postamentul pe care se pun sacii şi pe care stă morarul când toamă în coş”; cf. p a t 21°... 9° AO, Pl. 127/prin VI şi rar Gj, Mh; AMD, Pl. 162/prin Ag, Bz şi rar VI, Db, Ph, Vn „partea de jos a ulucului la moară”; cf. b 1 á n ă 10°... 10° AO, Pl. 129/rar VI; AMD, Pl. 165/rar VI „postamentul din bârne pe care se sprijină podul 8°”; cf. b á b ă 14°... 11° AO, Pl. 129/rar Dj; AMD, Pl. 164-165/rar VI „rama din bârne de care este prins coşul morii”; cf. b 1 â n ă 12°... 12° AO, Pl. 129/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 164/rar VI, Vn „rama din lemne scobite cu ajutorul cărora se fixează piatra zăcătoare la moară”; cf. c o r 1 â t ă 8°... 13° AO, Pl. 128/rar Gj; AMD, Pl. 164/rar VI, Ag „scândură prin care trece grindeiul roţii (cu cupe) la moară”; cf. căptuşeâlă 1°... 14° AMD, Pl. 167/rar Ph „bârnă în care este fixată vrana la moară”; cf. c ă p i s t é r e 4°... 15° AO, Pl. 127/rar VI, Mh „ulucul morii”; cf. b u r ú g ă... 16° AO, h. 327/rar Mh „locul mai ridicat (unde nisipul este bătut) de pe cursul unei ape, pe unde se poate trece uşor; vad”; cf. b á 11 ă 6°... 17° AFLR/rar Cţ „duşumea”; cf. duşumeâ 3°... 18° AO, h. 624/prin Mh, Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 627/Db, prin Ag, Ot, Tr, II, Cţ şi rar VI, Ph, TI „postament din crăci sub claie”; cf. a ş t e r n ú 12°... 19° AMD, h. 628/rar Ph .jumătatea de jos a unei căpiţe, rămasă după ce se ia partea de sus”; cf. c ă 1 c â i 7°... 20° AO, h. 390/rar Dj; AMD, h. 250 MN/rar Tr „oplean la sanie”; cf. chingă 2°... 21° AO, h. 457/rar VI, Gj; AMD, h. 334/rar Tr „carâmbul greblei”; cf. coârdă1 9°... 22° GO/rar VI, Gj; GM/rar Ph „strat care se formează deasupra laptelui, a borhotului de prune”: După ce face pódu ce-a depus aşa deasupra lor [= prunelor], dacă se lasă pódu pă ele, să...iese zeamă sus, iese tăria aia, nu mai are tărie GM/705; cf. pită1 4°... 23° AMD, Pl. 150-153; 157; GM/prin Ot, Tr, Gr şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, CI, II, TI „strat de lână înţesată ca o pâslă (pe oaie)”; cf. t ú r i ţ ă 1°. 24° AO, h. 796/prin Dj, Ot şi rar Gj, Mh „lână de calitate inferioară rămasă după dărăcit”; cf. adunătură 3°... 25° AMD, Pl. 107/rar Ag, Tr „partea de jos care asigură stabilitatea vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 26° art. pódul obrâzului AO, h. 47/rar Mh „umărul obrazului”; cf. c ă 1 c â i 5°... 27° art. pódul curului GD/rar Cţ „şale”; cf. c a p 11°... 28° GM/rar Bz „suprafaţă de teren aflată la oarecare înălţime; platou”: Un pod deasupra acolo, un şes frumos aşa, un platou de pământ/732. 29° ~ mort v. mort 6°. 30° AFLR/rar Cţ „pânza care se aşterne pe năsălie”. 31° AFLR/rar TI [la pl.] „pomană constând în colaci şi prosoape care se împart participanţilor la înmormântare în drum spre cimitir”: Se dă aşa douăsprezece poduri, aşa se zice la noi, bătrânii; se face doişpe colaci, colaci din faină, şi se dă la colacii ăia câte-un prosop/879. PODÁR s. m., pl. podâri GM/rar Ph „lucrător pe platforma (podul) contruită pentru ridicarea unei sonde”: La jumătate e podu podarului care este un om când o sapă [sonda], e un om acolo/705. PODBÁL 85 PODIŞ0R PODBÁL v. podvál1 1°. PODEÁ s. f., pl. podéle 1° AMD, h. 661/rar Ag, Ot, If „partea de jós din coşul carului, căptuşită cu scânduri”; cf. aşternut 3°... 2° AO, h. 624/rar Dj „postamentul din crăci de sub claie”; cf. a ş t e r n ú t 2°... 3° AMD, h. 674/rar Br „porţiune de gard (din nuiele împletite) demontabilă”; cf. a r c á c i 3°... 4° AMD, h. 190/rar TI [la pl.] „bârne groase pe care se fixează grinzile casei”; cf. p r a g 1°. 5° var. podeâlă s. f., pl. podele TDM Ii/rar Vn „tavan de scândură”; cf. p ó d i n ă 1°. 6° var. podeâlă s. f. GM/rar Db „strat de pământ bătătorit peste pomosteală, în loc de duşumea”: Peste pomosteală-i punem podeală, podeala e dă pământ, dă pământ, e fară blană, pământ/789. 7° var. podeâlă s. f. AO, Pl. 129/rar Mh, Dj; AMD, Pl. 165/rar Db „postamentul pe care se pun sacii şi pe care stă morarul când toarnă în coş”; cf. p a 121°... 8° var. podeâlă s. f. AO, Pl. 127/rar Dj „partea de jos a ulucului la moară”; cf. b 1 â n ă 10°... 9° var. podeâlă s. f. AO, Pl. 129/rar Dj , jamă de bârne pe care se sprijină pod 8°”. - var. podeâlă s. f., pl. podele 1° AMD, h. 661 /rar Db, Tr; 2° AMD, h. 621 Ivar Db, Tr. PODEÂLĂ v. podea 1°, 2°, 5°-9°. PODEÂŢĂ s. f., pl. podeţe GM/rar II „pod deasupra comarnicului (în care se ţin găleţile la stână)”. PODÉTE s. m., pl. podeîi GM/rar Ag „specie de peşte de râu”. PODÉX s. n., pl. podéte AMD, h. 627/rar Ph „postament, aşternut din crengi sub claie”; cf. a ş t e r n ú t 2°... PODÍ vb. IV tranz. şi refl. pas. AFLR/rar Gj; GM/rar Tr „a (se) bate tavanul la casă”: Dă la-nveliş acolo, începea cu învelitoarea casei, d-aci o pod iá p-aici aşa GM/797; cf. t ă b ă n u i, t ă v ă n i 2°. PODÍLE s. f. pl. AO, h. 209/rar Dj „chingi la căpriori”, cf. a d â o s 1°... PÓDINA s. f., pl. pódini 1° AFLR/rar Gj; AMD, h. 190; GM/rar Db, Ph, Tr, Gr; AFLR/rar Cţ „tavan de scândură”: Am bătut pódina sus, pódina, blana de sus, asta-i pódina GM/771; cf. p o d e â 5°. 2° AMD, h. 539/rar Gr „punte”; cf. f â ş â n ă 1°... 3° AMD, h. 661/Tr, CI, prin Vn, Gr şi rar If, II „partea căptuşită cu scânduri de pe fundul căruţei”; cf. a ş t e r n ú t 3°... 4° AMD, h. 627/rar Tr, CI, TI „postament, aşternut din crengi sub claie”; cf. a ş t e r n ú t 2°... 5° AMD, h. 628/rar Ag, TI; pódine!rar TI, jumătatea de jos a căpiţei (sau a clăii) rămasă după ce i s-a luat partea de sus”; cf. c ă 1 c â i 7°... 6° AMD, Pl. 162/rar VI, Ag, Bz „scândură cu care este căptuşit ulucul la moară”; cf. b 1 á n ă 10°... 7° AO, Pl. 128/rar Tr „perinoc la moară”; cf. b 1 â n ă 11°... 8° AMD, Pl. 164/rar Bz „scândură prin care trece grindeiul roţii (cu cupc) la moară”; cf. căptuşeâlă 1°... 9° colect. AMD, h. 388/rar Tr „câlţi”; cf. b u c i... PODIŞCĂ s. f., pl. podişti 1° AO, Pl. 47/rar VI; AMD, h. 539/rar Tr, CI, Cţ; podişcilTr, prin Gr şi rar Br, II, Cţ; podişte!rar Ag „punte”; cf. f á ş â n ă 1°... 2° AFLR/rar Db „obicct (mai mic decât puntea) pus de către fete la fântână, în noaptea de Anul Nou, în chip de loc de trecere peste apă, pentru a fi găsit de iubit”. 3° pl. podişci AMD, h. 539/rar Br, CI „pârleaz”; cf. c a n a p e á 2°... PODIŞ0R s. n., pl. podişoâre 1° TDO/rar Gj „partea dc sus (uneori podită), de sub acoperiş, la strungă": La strungă, unde să mulg oile, este acolo un podişor podit şi podişoru ala c acoperii ca să nu plouă... scorţar îi zicc/906. PODLOÁGÁ 86 PODVÁL1 2° AMD, h. 627/rar Db „aşternut, postament din crengi sub claie”; cf. aşterniit2°... 3° GO/rar VI „raft din scânduri, poliţă (la stână), pe care se aşază caşul la dospit, oalele cu lapte etc.”. PODL9ÁGÁ V. pológ 1° PODLÓG1 v. podnóg. PODLÓG2 v. pológ 1°. PODNÓG s. m., pl. podnógi AMD, Pl. 115/Br, Cl, II, prin Cţ şi rar Bz, TI şi s. n.. pl. podnoâge/rar TI „tălpig la război”; cf. b 1 ă n i ţ ă 3°... - var. pánnóg s. m., pl. pánnógi AMD, Pl. 115/rar Db; pârnog s. m., pl. párnógi/rar Ph; pocnój s. m., pl. pocnóji/rar Ph; podlóg s. m., pl. podlógi/rai II, Cţ; podnógi s. m., pl. podnógilrai Br; podnój s. m., pl. podnóji/prin Vn şi rar II, TI; podnojă s. f., pl. podnóji!rar Bz; podnójie s. f. , pl. podnójii/prin Bz şi rar Vn, Br; podnós s. m., pl. podnoşi /rar Cţ; pognóg s. m., pl. pognógi AO, h. 731/rar Mh; AMD/rar CI, II; pognój s. m., pl. pognóji AMD/rar Bz; pognójic s. f., pl.pognójii AO; GO/rar Dj; AMD/rar Bz, Tr; polonjină s. f., pl. polónjini AO/rar Gj: pomnóg s. m., pl. pomnógi AMD/prin II şi rar Ph, CI; pomnój s. m., pl. pomnóji AO; GO; TDO/prin Dj şi rar Mh şi s. n., pl. pomnocije AO/rar Mh; pomnójie s. f., pl. pomnój ii! rai Dj, Ot; pomójie s. f., pl. pomójii AO/rar VI; ponóg s. m., pl. ponógi AMD/rar II; ponój s. m. şi n., pl. ponóji AO/rar Ot; ponóje GO/rar Dj; ponójăn s. n., pl. ponójóne AMD/rar Tr; ponójic s. f., pl. ponójii AO; GO/prin VI, Gj, Dj şi rar Ot; AMD/Ot, prin VI, Tr şi rar Ag, Bz; pornóg s. m., pl. pornógi AMD/rar Ph, Bz, Cl; pornój s. m., pl. pornójHPh şi rar Cl; pornójic s. f., pl. pornój ii/rar Ph, Vn, Bz; porój s. m., pl. poróji AFLR/rar Dj; potnóg s. m., pl. potnógi AO/rar Mh; AMD/rar Ph, Br, TI, Cţ; potnój s. m., pl. potnóji AO/rar Dj; AMD/rar Ph, Vn, Gl, Bz, TI; potnójie s. f., pl. potnójii AO/rar Dj. PODNÓGI v. podnóg. PODNÓJ v. podnóg. PODNÓJÁ v. podnóg. PODNÓJIE v. podnóg. PODNÓS v. podnóg. PODOÂSĂ adj. f., pl. podoáse 1° AO, h. 801, 802/prin Gj; AMD, Pl. 152-153; GM/rar Ot, Gr [d. oi] „cu p o d la lână; cu lâna împâslită”; cf. b ă t ú 12°... 2° AO, h. 796/rar Dj [d. lână] „de calitate inferioară, rămasă după dărăcit”; cf. adunătură 3°... PODOBÍ vb. IV tranz. AFLR/rar Ot; GM/rar Ot „a împodobi”; cf. b o b o c i... POD0ENICĂ (4 sil.) s. f., pl. podóinice 1° AO, h. 753/rar Dj, Ot „oaie care, fatând doi miei, nu are lapte suficient pentru amândoi”; cf. m â n z á r e 1°... 2° AO, h. 754; Pl. 119/rar Dj, Ot „oaie cu lapte (care nu mai are miel de hrănit); mânzare”; cf. aplecătoâre 1°... POD0INIŢĂ (4 sil.) s. f., pl. podóinite 1° AO, h. 753/rar Dj, Ot „oaie care, fatând doi miei, nu are lapte suficient pentru amândoi”; cf. m â n z á r e P... 2° AO, h. 754, 755; Pl. 119/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 127/rar Tr „oaie cu lapte (care nu mai are miel); mânzare”: Aplec mielu la oaia cutare, podojniţă, care n-are miel AMD/780; cf. aplecătoâre 1°... - var. 2° pădoiniţă s. f. AMD, h. 672/rar Ot; podoniţâ s. f., pl. podoniţe/rarlr. PODÓNITÁ v. podoiniţă 2°. PODVÂDĂ s. f., pl. podvézi AMD/rar Bz „obicei rău; nărav”; cf. m e 1 i c 1°. PODVÁL1 s. n. şi m., pl. podvâle 1° AMD, Pl. 84/rar Tr „fiecare dintre bucăţile de lemn pe care se aşază butoiul (în pivniţă), pentru a nu sta direct pe pământ”; cf. g 1 â m n i c ă 3°... 2° AMD, Pl. 173/rar Ag „scândură fixată de-a curmezişul pe fundul vaselor din doage”; cf. a d â o s 2°... 3° AO, Pl. 129/rar VI „fiecare dintre cele patru lemne scobite între care se aşază piatra zăcătoare la moară”; cf. o b á d ă 4°... PODVÁL2 87 POGÓN 4° AO, Pl. 131/rar VI „scobitură în care sunt fixate pietrele morii”; cf. o b ó d 6°... 5° pl. podváli AO, Pl. 132/rar Gj „fiecare dintre lemnele rotunde pe care alunecă piatra morii când e scoasă din lăcaş”; cf. 1 u n g ó n 5°... 6° AMD, h. 684/rar Ot „scaun special pentru fixat lemnele la cioplit”; cf. boc1 3°... 7° AO, Pl. 136/rar Mh „fiecare dintre bucăţile de scândură găurită între care se fixează obada la cioplit”; cf. b a n c â i z n... - var. podbál s. n. 1° AMD, Pl. 173/rar VI; podvâlă s. f., pl. podvâle 5° AO, Pl. 132/rar Dj.^ PODVÁL2 s. m., pl. podváli AMD, h. 425/rarTr „pătlagină”; cf. c o á d ă 30°... PODVÂLĂ v. podvál1 5°. PODZOLÁ v. porzolâ. PÓFIL s. n. AMD/rar Tr „curea trecută pe sub coada calului, pentru a fixa şaua sau hamul”. POFTÍ, a-şi ~ vb. IV refl. AFLR/rar TI „a pofti; a-şi dori: Unde-z cam poftea, acolo o ducea/878. POFTÍT s. m., pl. poftiţi AFLR/rar Db „invitat (la nuntă)”. POGĂNEÂN s. m., pl. pogánéni AMD/762 „locuitor din satul Poganu”. POGÂRCE s. f., pl. pogárcéle AMD, h. 539/rar Ag „pârleaz”; cf. c a n a p e â 2°... POGHIRC s. m., pl. poghirci 1° AMD, Pl. 102/Bz, prin Vn şi rar Ph, Ot [mai ales la pl.] „fir de cânepă nedezvoltat, pipernicit”; cf. b o d i n i... 2° var. bobirc s. m., pl. bobirci AMD, h. 609/rar Tr, Gr „ştiulete nedezvoltat, cu boabele pipernicite”; cf. b*â b ă 10°... 3° var. babércá s. f., pl. babérci AMD, h. 605/rar Tr „ştiulete în formare; păpuşă”; cf. chică1 3°... 4° var. pobişti s. pl. AFLR/rar Ph „puzderii (de cânepă)”; cf. b ă ţ 3°... 5° var. bobirc s. m., pl. bobirci AMD, Pl. 66/rar Ag, Db „coardă de viţă-de-vie rămasă nedezvoltată”; cf. sterpăciune 2°, s t e rp ă t ú r ă 1°. - var. babercă s. f., pl. babérci 2° AMD, h. 609/prin Tr; babircă s. f., pl. babirci 2° AO, h. 604/rar Ot; băbircă s. f., pl. băbirci 3° AMD, h. 605/rar Tr; băbiirci s. pl. 1° AMD, Pl. 102/rar Tr; bobalci s. f. pl. 1° AMD/rar Ot; bobici s. pl. T/rar Ot; bobirc s. m., pl. bobirci 1° AO, h. 709/prin Ot şi rar Dj; AMD; GM; TDM II/Ag, Db, Ot, Tr, prin Gr şi rar Ph, If, II; bobircă s. f., pl. bobirci 1° AMD/prin Tr şi rar Gr; bobirce 1° GM/rar Db; bobirg s. m., pl. bobirgi 1° AMD/rar Db; bobiri s. pl. l°/rar Ph; papârcă s. f., pl. papérci 2° AMD/rar Tr; pobilci s. pl. 1° AMD/rar Ph; pobirci s. m., pl. pobirci T/prin Ph şi rar Ag, Bz. POGNÓG v. podnóg. POGNÓJ v. podnóg. POGNÓJIE v. podnóg. POGODÍ vb. IV refl. TDO/rar Dj; GM/rar Ot „a se învoi, a se înţelege, a se împăca: Şi m-am pogodít cu ea, ne-am pogodit... ne-am vorbit amândoi TDO/991; cf. a d ú c e 2°... POGÓN s. n., pl. pogoáne 1° AO, h. 592; TDO/prin Dj şi rar Ot; GM/rar Db „bucată mare de teren (arabil) (lungă şi îngustă)”: Ei avea foarte mult, avea pogón mult în curte, dă cartofi, dă astea GM/815. 2° GM/rar Ag „strat de zarzavat”: Noi în grădină ne ducem şi săpăm, facem pogoáne, ne dă, răzoare să numesc, dă punem ceapă, usturoi/763; cf. f i t ă r i e... 3° ~ de núme GM/rar Bz „obligaţie suplimentară în muncă prestată de către ţăran boierului în contul terenului arendat”: Dac-aveam zece pogoane, îi faceam boierului zece, plus la fiecare cultură îi mai faceam un pogón de núme.Asta pă degeaba, pă deasupra/755; cf. a v a é t... 4° art. cu pogonul loc. adv. GM/rar CI, pl. în pogoáne loc. adv. GM/rar II „mod de a arenda un teren, împărţind produsele pe din două cu cel care muncea”. POGONÁCI 88 POJGHÎŢ POGONÁCI s. m. pl. AO. h. 643/rar Ot „oameni care lucrau la boier luând teren în arendă”. POGONÍCI s. m., pl. pogonici 1° AO, h. 643/Dj, prin Ot şi rar Gj, Mh; AMD, h. 646; GM/Ot, prin Db, Tr şi rar Ag, Gl, Gr, II „ţăran, persoană care, neavând vite, se angaja să ajute cuiva la arat sau la semănat (mai ales la porumb), pentru ca, în schimb, să i se are terenul (pogonul)”: Pogonic e un vecin care nu are boi şi-mi ajută la plug, ca să-i ar şi lui AO/915. Pogonic să numeşte al care pune boabe dupe plug; înainte vreme să băga pogonic şi-i arai şi lui AO/929. 2° AO, h. 643/rar Dj; AMD, h. 646/rar Db, Bz, Br, TI, Cţ „persoană angajată cu pogonul ca ajutor la arat”: Pogonicu erea tomnit cu pogonu AO/980. 3° AO, h. 643/rar Dj; AMD, h. 646/rar Tr, II; GD/rar Cţ „servitor, argat”. 4° AMD, h. 646/rar CI „urător de Anul Nou care, conform obiceiului, aruncă boabe (de grâu) în casele şi în curţile sătenilor”. POHÓI s. n. AFLR/rar TI „puhoi, şuvoi (de apă)”; cf. i ú d ă... POIANĂ s. f. 1° pl. poiéne AO, h. 519/rar Mh, Dj „poieni”; cf. c r â n g 1°... 2° pl. poieni AMD, h. 328; GM/rar Db, Ph, Vn „fiâneaţă”; cf. b á 11 ă 4°... 3° GM/rar Ag „loc neted pe care se face aria de treierat”: Când am treierat cu cai, ne duceam unde e locu neted, poiană mai mare, ciopleam iarba cu sapa/788. 4° GM/rar Ph „răspântie largă în sat; piaţă”. 5° în expr. a da în ~ v. da 18°. POIÁNJEN v. păiănjen 3° POIATĂ s. f., pl. poiâţi AO, h. 392/rar Dj „adăpost contruit pentru vite; grajd”, cf. f â n á r 2° .. POIEJEÁLÁ v. păienjeneălă 4° POIEJENEĂLĂ v. păienjeneălă 3°. POIEJÎTĂ v pojghiţă 7°. POIENEÁN s. m.. pl. poienéni AMD'853 ..locuitor din satul Poiana”. POIENÎCĂ s. f. AFLR/rar Vn dim. de la poiană', cf. p o i e n i c e. POIENÍCE s. f. GM/rar Bz dim. de la poiană', cf. p o i e n i c ă. POIENJENEÁLÁ v. păienjeneălă 5°. POIJEĂLĂ v. păienjeneălă 1°, 2°, 5°. PÓIMÁNE adv. AO, Pl. 41/Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 502 MN/T1, prin Ag şi rar Vn, Bz, Ot, Tr, Cţ „poimâine”. - var. poimâne adv. AO, Pl. 41/Mh şi rar Gj, Dj; poimâni (2 sil.) adv. AMD, h. 502 MN/rar TI; póimine adv. AMD/prin Cţ şi rar Ag, Tr; póimini (2 sil.) adv./rar TI. POIMÁNE v. poimâne. POIMÂNI v. poimâne. PÓIMINE v poimâne. PÓIMINI v. poimâne. POJÁR s. n. 1° AO, Pl. 19/rar Gj, Mh; AMD, h. 99/prin Cl, II şi rar Ag, Ot, Tr, If „variolă, vărsat”; cf. b u b â t P... 2° AMD, Pl. 157/rar Ot „boală (la oi) manifestându-se prin descuamarea pielii”; cf. c o á j ă 7°... 3° var. porjăr s. n. AO, h. 50/rar Gj, Mh „rujeolă”; cf. p o j á r n i ţ ă. 4° var. spojăr s. n. AMD, Pl. 157/rar Tr „boală de piele la oi; un fel de variolă”; cf. b u b á t 3°... - var. projăr s. n. 1° AO, Pl. 19/rar Gj, Mh; 3° AO, h. 50/rar Mh; spojăr s. n. 1° AMD, h. 99/rar Db, Ot, Tr, If, Gr, II; 3° AMD, h. 99; GM/rar Ag, Gr. POJÁRNITÁ s. f. AMD, h. 102/rar TI „rujeolă”; cf. p o j á r 3°. POJGHÎŢ s. f. 1° AO, h. 138/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 105/rar Db, Ot „peritoncu”; cf. b ă ş i c ă 2°... 2° AMD, h. 144/rar Db, Ot „placentă”; cf. a p ş o ár ă... 3° AMD, h. 17 MN/rar Ot, Tr, Gr „albeaţă la ochi”; cf. c a t a r á t ă... 4° var. pojiţă s. f. AMD, Pl. 81-82/rar Cţ „strat de mucegai format deasupra vinului; floare”; cf. f 1 u n d u r i e... 5° var. pojviţă s. f. AO, h. 679/rar Dj „strat de reziduuri depuse pc pereţii butoiului cu vin”: cf. c i m e n t u i á 1 ă... POJGHIŢĂ 89 POLÉCRÁ 6° var. pojiţă s. f. GM/rar Ph „strat format deasupra fructelor puse la fermentat”: [Borhotul de prune] prinde deasupra o pojiţ-aşa groasă, aşa ca d-o palmă/711; cf. p i t ă1 4°... 7° var. poicjiţă s. f. GM/rar Gr „înveliş subţire (pe gogoaşa de mătase)”: [Gogoşile de mătase] are o poejjî’-aşa ş-aia care e prima dată aia o cureţi/830; cf. cămăşu- i á 1 ă 3°... 8° var. pojviţă s. f. GO/rar Dj „pieliţa maţului”: Când terminăm, le-ntoarcem [maţele porcului] pe partea cealaltă, le râcâim cu cuţâtu, până rămâne pojviţa aia subţâre/991. 9° var. pojviţă s. f. AO, Pl. 124/rar Ot „coajă formată pe caşul pus la uscat”. - var. pojghiţă s. f. 1° AMD, h. 105/rar CI; pojiche s. f. 1° AO, h. 138/rar Gj; pojiţă s. f. 1° AO/rar Dj; 2° AO, h. 169/rar Dj; 3° AO, h. 34/rar Dj: pojiţă s. f. 1° AMD/rar II; pojviţă s. f. 1° AO/prin Dj şi rar Ot: 2° AO/prin Dj şi rar Tr: 3° AO/rar Dj. POJGHIŢĂ v. pojghiţă 1°. POJÍCHÉ v. pojghiţă 1°. POJIŢĂ v. pojghiţă l°-3°. 6°. POJIŢĂ v. pojghiţă 1°, 4°. POJLÉTE v. poslete. POJMOGÍT v. pozmogit. POJORÁN s. m., pl. pojorâni AO/918 „locuitor din satul Pojaru”. POJVĂIĂL v. povăiâlă 2°. POJVIŢĂ v. pojghiţă l°-3°. 5°, 8°. 9°. POL s. m., pl. poli AMD. h. 22/rar Tr „cercel confecţionat dintr-o monedă de douăzeci de bani sau de douăzcci de lei”. POLĂTĂ s. f.. pl. polăţi 1° AO. Pl. 36/rar Mh; AMD, h. 471; 675: Pl. 90rar Ag, Bz, II, TI, Cţ „încăpere construită în spatele casei, sub prelungirea acoperişului (folosită ca bucătărie de vară)”; cf. a p 1 e -câtoâre 4°... 2° AMD, h. 195; GM/rar VI, Ag, Db, Bz „încăpere, la stână, folosită ca adăpost pentru ciobani sau pentru depozitarea produselor lactate: colibă”: Prin poiata. c-aşa spunea unde avea putinile cu brânză, unde facea mâncare, unde dormeam GM/743; cf. b ă r â c ă 1°... 3° AMD, h. 186; 378; 675; Pl. 90; GM/prin Db şi rar VI, Ag, Ph, Bz „adăpost din scânduri; şopron”: Aveam un butoi cu rachiu, era sub o poláte GM/732. [Stupii] se ţin afară, acum a făcut o poiată AMD, Pl. 90/811; cf. cerdâc8°... 4° AO, h. 207; 767; AFLR/prin VI şi rar Dj, Ot; AMD, Pl. 136/rar Ph, Ot „acoperiş improvizat, într-o singură apă, deasupra strungii sau a unui şopron”: Fânaru e coperit cu polătă cu şindrilă AFLR/903; cf. aplecătoâre 3°... 5° pl. poláte AO, h. 246/rar Mh; AMD, h. 235/rar If „poliţă (pe peretele prispei)”; cf. c u i é r 2°... 6° AO, h. 219/rar Gj „căptuşeală la fântână”; cf. c á r 1 o t ă 5°... - var. poláte s. f. 3° GM/rar Bz; polâtră s. f., pl. polátre 2° AMD/prin Db şi rar Br, CI; 3° AMD; GM; AFLR/rar Db, Br, II. POLÁTE v. polătă 3°. POLÂTRĂ v. polătă 2°, 3°. POLĂTĂRÎCĂ s. f., pl. polătărici AMD, h. 170,'rar II dim. de la p o 1 a t ă 1°: cf. p o 1 ă ţ i c ă. POLĂŢÎCĂ s. f. AMD, h. 471 /rar Ph dim. de la p o 1 a t ă 1°; cf. p o 1 ă t ă r i c ă. P0LCĂ s. f., pl. polci AFLR/rar Bz „haină scurtă ţărănească; jachetă de postav (purtată de femei)”: cf. c a ţ a v é i c ă 1°... POLCĂÎ v. pâlpâi 1°. POLEÂCRĂ v. polecră. POLÉCRÁ s. f., pl. polécre AO/rar Mh, Ot: AMD; TDM III; AFLR/prin Ph, Tr şi rar Ag, Db. Ot. If, Gr, CI, TI „poreclă”: cf. p o n ó s 1°, s c c r e t á t e 3°. var. polcâcră s. f.. pl. polécre AMD/rar Db; policră s. f., pl. policre AO/rar Mh, Dj, Ot; AMD/prin Ot: poloâcră s. f.. pl. poloâcre AMD, GM'prin Gr şi rar Db; poloâcre s. f. AMD. h. 36/rar Gr, pl. poloâcre AMD; POLECRÍ 90 POLITICEŞTE GM/prin Gr şi rar Db; polocră s. f., pl. polócre AMD; GM/prin Gr, Cţ şi rar Db, Br, Cl, TI; polócru s. n., pl. poloácre AMD; GM; AFLR/Db, Ph, prin Gr, II şi rar Vn, Bz, Cl; polócre AMD/rar Ph; porócla s. f., pl. porócle AMD; GM/prin Gr; porócru s. n., pl. poroácre AMD/rar Db; proréclá s. f. AFLR/rar Cţ. POLECRÍ v. poroclí. POLÉGN v. polér. POLÉI* s. n. 1° AO, h. 314/Dj, Ot şi rar VI, Gj „grindină măruntă, amestecată cu lapoviţă, care cade mai ales la începutul primăverii; măzăriche”; cf. b o ă n g ă... 2° AMD, h. 530/prin Br şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Ot, II, TI, Cţ „chiciură”; cf. b u r é z... 3° GO/rar Gj „săniuţă rudimentară, făcută de copii”: Facepi un polér. facem două tălpi şi două blăni aşa şi le punem...în lătici, în lat/918; cf. c i o ă c ă2... POLÉI2 v. polér. POLEÍ vb. IV tranz. GM/rar II „a acoperi cu polei, cu un strat de gheaţă”: Le poleeâ [pe dropii], vinea ploaie cu polei aşa şi-ngheţa aripile/855. POLÉJNIC adj., f. pl. poléjnice AO, h. 341; 55l/rar Gj, Dj [d. terenuri] „neted, şes, fără denivelări”; cf. 1 i m p e d e 1°... POLEJNICÍ vb. IV tranz. GO rar VI „a nivela, a netezi un teren”: Am tras cu sapa din mal în mal şi l-am făcut neted; am tras de unde e mal în groapă, ca să nu stea balta, \-am polejnicitl9\9\ cf. î n n i v é 1 ă... POLÉR s. n. AMD, Pl. 94/rar VI, Cţ „polen”; cf. bun2... - var. polégn s. n. AMD, Pl. 94/rar II; poléi s. n./rar Ph. POLÍ vb. IV tranz. şi refl. pas. GM/prin Gr şi rar Db „a rupe frunzele de la poala tulpinii de porumb sau de tutun”: [Tutunul] îl polim. Noi îi spunem polit. Da el să spune cules, cules prima foaie de jos; noi îi spunem să polâşte tutunu/826. POLÍCI v. policie. POLÍCIE s. f. AMD, h. 530/rar TI „chiciură”; cf. b u r é z... - var. polici s. n. AMD, h. 530/rar Vn. POLICIOARĂ s. f., pl. policioăre 1° AMD, Pl. 63/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Tr, Gr, Cl, II, TI, Cţ, prin Vn, Ot şi rar If; policióri/Ph, Bz, Br, prin Db, Br, Tr, Gr, Cl, II şi rar Ag, Vn, Gl, TI, Cţ „partea de jos a jugului”; cf. d a m a c s i e .. 2° AO, h. 656/rar Gj, Mh; AMD, h. 664/rar Db „bulfeu la jug”; cf. b u 1 f é i P... 3° AMD, Pl. 112; GM/Bz şi rar Ph, CI „chingă la război”; cf. b 1 ă n i ţ ă 4°... 4° AMD, Pl. 105—106/răr Ag, Db „partea orizontală (ca o lopăţică) la crucea răşchitorului”. 5° AMD, h. 539; GM/Ph şi rar Db; policióri AMD/rar Ph „pârleaz”: Aici dă jos dă noi, pă unde-am trecut policoâra GM/706; cf. c a n a p e ă 2°... 6° AFLR/rar Ph; policióri GM^ar Bz „poliţă, scăunel la scrânciob sau la carusel”. POLICLÎNTĂ s. f. AMD/rar Tr „policlinică”. - var. politélnicá s. f. GM/rar Ot. POLICRÁ v. porocli. POLÎCRĂ v. polécrá. POLICRÍ v. poroclí. POLIGNÍ vb. IV refl. AMD/rar Ph [d. plante] „a se apleca la pământ, a se culca din cauza ploii”. POLIMÁR v. pălimăr 4° POLÍT s. n. GM/rar Gr,gumele acţiunii de a p o 1 i”. POLITÉLNICÁ v. policlintă. POLÍTIC, pe ~ loc. adv. GM/rar Bz [d. modul de a vorbi] „pretenţios”: Nu ziceam elegant, că-i prea pă politic/735; cf. p o 1 i t i c é ş t e. - var. politică, pe ~ AMD, h. 48/rar TI, Cţ. PÓLÍTICÁ v. politic. POLITK^ŞTE adv. AO, Pl. 55/rar Mh [d. felul de a vorbi] „pretenţios”; Pământul crapă, puştanii, care zic că vorbesc politicéfíe, radical, zic creapă/961; cf. p o 1 i t i c. POLITICÍ 91 POLOMÓJDIE POLITICÍ vb. IV refl. GM/rar Br, Cl „a se moderniza, a se emancipa, a se civiliza”: înainte străchini să lua, acum s-i7 politicii lumea, ia farfurii/753; cf. c i 1 i v i z â... POLITICOS adj., pl. politicoşi, f. politicoasă GM; AFLR/rar Vn, Bz [d. oameni şi situaţii] „cu pretenţii”: Care era mai politicoşi facea un pampon de funtă albă în locu florii acelei GM/747. Acuma, dacă n-are scobitori şi şerveţele, desigur, că cică nu-i masă politicoasă AFLR/725; cf. m ă t ă 1 é ţ e... POLITINÎNĂ s. f.' AFLR/rar Tr „polietilenă”. POLITÁR s. m., pl. poli ţări GM/rar Ot „poliţist”; cf. j a n d á r... POLIŢĂ s. f., pl. poliţe AMD, Pl. 63/Ag, Ot, prin VI, Tr, II şi rar Db, Vn; poliţii Kg, prin Tr, CI şi rar VI, Db, Vn, Ot, If, TI, Cţ „scândura de jos a jugului”; cf. domacsi e... POLIVIZÁ vb. I refl. AFLR/rar Ot [d. porumb] „a se poleniza”; cf. m â r 1 i. POLIVIZÁRE v. polonizăre. POLIZÓR s. n., pl. polizoáre AMD, h. 48 MN/rar II „cute, gresie”; cf. a r c é r 2°... POLMEÁTÁ v. pomneătă. POLMEÂŢĂ v. pomneătă. POLMÓL v. pozmól 1°, 3°. POLMOLITÚRÁ s. f.. pl.polmolitúri AMD, h. 545/rar Ot „aluviuni cu nămol aduse de ape şi depuse la mal”; cf. a 1 i m á n... POLMOLÓS adj. AMD, h. 589/ rar Ag „mâlos, noroios, cu p o 1 m o 1”. POLOÁCRA v. polécrá. POLOÂGĂ v. pológ. POLOBEÁC v. polomeăc. POL0CRĂ v. polécrá. POLOCRÍ v. porocli. POLÓCRU v. polécrá. POLÓG s. m., pl. pológi AO, h. 443; TDO/rar VI, Mh „mănunchi de grâu secerat, întins la uscat”: Pológu îl adunăm mai... mai mult aşa, luăm cât poţi duce-n braţe, mai mulţi polóz de ăştia şi-i punem pe legători, până facem snopu ala TDO/944; cf. c h i t ă1 1°.,. - var. podloágá s. f. GM/rar Db; podlóg s. n. GM/rar Db; poloágá s. f., pl. poloăge AMD, h. 318/prin Gr şi rar Db, Cl; porloágá s. f. GM/rar Db; porlóg s. n. şi m., pl. porloáge AMD/rar If; porlógi GO/rar Dj. POLOGÁR s. m./adj., pl. pologări, f. pologâră, pl. pologâre 1° GM/rar Ag „(persoană) care întoarce şi adună iarba cosită, pologul”: A doua zi ne ducem cu pologórf, îl adună [fanul]/682. 2° maşină ~ AMD, Pl. 59-60/prin Tr „secerătoare mecanică, maşină agricolă care face poloage, fară a lega snopii”; cf. pologâriţă, pologitoáre. POLOGÂRIŢĂ s. f., pl. pologăriţi AMD, Pl. 59-60/rar Db, Tr, Gr „secerătoare mecanică (care face poloage, fară a lega snopi)”; cf. p o 1 o g á r 2°... - var. pologârniţă s. f., pl. pologârniţe AMD, Pl. 59-60/rar Tr, Gr; pologărniţi/rar Tr. POLOGÂRNIŢĂ v. pologâriţă. POLOGITOÁRE s. f. AMD, Pl. 59-60/rar II „secerătoare mecanică (care face poloage, fară a lega snopii)”; cf. p o 1 o g á r 2°... POLOMEÁC s. TDO; AFLR/rar Dj „găleată, vadră”: Bradu cu polomeăcu cu apă pe cobiliţă, la fântână, să duc ca s-adăpe mireasa AFLR/974. Polobeácu-i găleată de apă AFLR/990; cf. b i d ó n 3°... - var. polobeác s. AFLR/rar Dj. POLOMÓJDIE s. f., pl. polomójdii 1° GM/rar Db „expresie de ocară; calomnie; bârfa”: Adică să fie contra mea, să-şi bată cineva joc, să scrie aşa nescai... polomójdiiJ%\\\ cf. b e s é d i e 1°... 2° GM/rar Db „glumă, vorbă, fară rost”; cf. b e s é d i e 2°... POLOMOTÍ 92 POMOROÁCÁ POLOMOTÍ vb. IV intranz. AO, h. 134/rar Gj, Mh „a vorbi fară şir (mai ales în somn); a aiura”; cf. a r u i â... - var. bolmoti vb. IV intranz. AO, h. 134/rar Gj; pălămăti vb. IV intranz./rar VI. POLONJÎNĂ v. podnóg. POLONIZÁRE s. f. AMD, Pl. 70; TDM Ill/rar Ph, II „polenizare (la plante)”. - var. polivizâre s. f. AFLR/rar Ot. POLOVÁNIE s. f. GD/rar Cţ „întâmplare neplăcută; dandana, bucluc”; cf. b a i1... POLOVÎNCĂ s. f., pl. polovinci AMD, h. 190/rar TI „grindă la casă”; cf. curmeziş" 1°... P0LPĂ v. pulpă 1°. POLPĂÎ v. pâlpâi 1° POLZORÁ v. porzolâ. POM s. m., pl. pomi 1° AMD, h. 412/prin Ot şi rar VI „copac”: Pom /pentru lucru: stejar, fag/757; cf. c o p á c 4°... 2° GO; AFLR/rar Mh, Dj „brad împodobit pentru ceremonialul nunţii”: Fac pom acolo şi-l urcă sus într-o prăjină mare..., frumos, cu ciucuri, cu betele, cu de toate prin el acolo G0/950; cf. b r a d 3°. 3° var. pomn s. m., pl. pomni GM/rar Gr „pom (fructifer)”; cf. b o 1 b o t i n á r... POMÁR s. n., pl. pomâre AO, h. 482/prin Gj şi rar VI, Mh; AMD, h. 359/prin VI şi rar Ag „1 o j n i ţ ă”; cf. afumârie 2°... POMÂTĂ adj. f., pl. pomâte AMD, h. 357/rar II [d. prune] „zbârcită, stafidită înainte de coaccre”; cf. î n g u r 1 u p á t ă... POMĂRÎE s. f., pl. pomârii 1° AO, h. 488/rar Dj; AMD, h. 373/rar II „livadă de pomi”; cf. b a ş c e â... 2° GM/rar Bz „mulţime de pomi”: [Ursul] a rupt pomărie multă [...] prunii i-a zdrobit/734. 3° AMD, h. 359/rar Db „1 o j n i ţ ă”; cf. a f u m ă r i e 2°... POMÁSTÍ v. pomosti 1°. POMÁNT s. n. TDM II/rar Vn „pămât, ţărână”; cf. c e n ú ş ă 6°. POMÂRLĂU s. n., pl. pomârlâie AMD/rar TI „potcap”; cf. p o c â c h i. POMÂSTE v. pomosteâlă 4°. POMÁSTEÁLÁ v. pomosteâlă 4°. POMÂSTEÂUĂ v. pomosteâlă 1°, 3°. POMENEALĂ s. f., în expr. a-şi da în ~ GM/rar Ot „a aduce vorba despre ceva; a pomeni despre ceva”. POMENÍ vb. IV refl., ind. prez. 2 sg. te pomeni că AFLR7rar Gj „te pomeneşti că; se poate că”. POMESTEÁ v. pomosteâlă 3°. POMESTEĂLĂ v. pomosteâlă 2°. POMESTÍ v. pomosti 1°, 2°. POMEŞTEĂLĂ v. pomosteâlă 1°. POMEZĂÎ vb. IV tranz. AMD/rar Tr „a ridica o clădire deasupra solului; a face prispă unei case”. POMÍ vb. IV refl. AMD, h. 357/rar Gr [d. prunc] „a se usca în pom, a se zbârci, a se stafidi înainte de coacere”. POMINEĂŢĂ v. pomncâtă 2°. POMISTEĂLĂ v. pomosteâlă 1°. POMIŞOĂRĂ s. f., pl. pomişoâre GM/rar Gr dim. de la poamă. POMN v. pom 3°. POMNEÂTĂ s. f.. pl. pomneţi TDO/rar Mh; AMD/prin Ag şi rar Bz „bucată de pânză legată la un capăt cu o lumânare, iar la cclălalt cu un bănuţ sau batistă, colăcel care se dă de pomană la înmormântare”: Cum îi mâine îl îngroapă, azi îi face capotele, pominéfi nouă batiste GD/888. - var. polmcâtă s. f.. pl. polmâţi GO/rar VI, Gj: pomincâţă s. f., pl. pominéti AFLR/rar Vn, Bz; GD/rar Cţ. POMNÓG v. podnóg. POMNÓJ v. podnóg. PO.VINÓJIE v. podnóg. POMOIÓG s. n. GM/rar Cl „şomoiog (de paie)”; cf. g h i u 1 P... POMÓJIE v. podnóg. POMOROÂCĂ s. f., pl. pomoroáce AO, Pl. 79/prin Gj şi rar Mh „(nume generic pentru) fruete uscatc (afumate)”. POMÓST 93 PONCIŞ POMÓST s. n. 1° AMD, h. 179 MN/rar Ag „strat de pământ bătătorit pe suprafaţa încăperilor unei case, care ţine loc de pardoseală”; cf. f u n d ă ţ i i 2°... 2° AMD; GM/prin Ag şi rar Ot „loc, teren de casă”: [Casa] am mutat-o aicea p-un alt pomóst, să nu stau în curte cu tata GM/763; cf. c ă m i n 2°... - var. 2° pómost s. n. GM/rar VI; pomostă s. f. GM/rar Ot. PÓMOST v. pomóst 2°. PÓMOSTA v. pomóst 2°. POMOSTEÁ v. pomosteálá 1°, 3°, 4° POMOSTEÁLÁ s. f., pl. pomostéli 1° AMD, h. 175; 179; GM/prin Ag, Db, Cl şi rar Vn, Bz, Gr; ALFR/rar Cţ „strat de pământ bătut pe suprafaţa încăperilor unei case, adesea ţinând loc de pardoseală”: Pe jos se bagă pomosteálá GM/690; cf. f u n d ă ţ i i 2°... 2° GM/rar Db „tencuială subţire cu care se netezesc pereţii”: îi dau faţuială, pomestşâlă, aşa zicem noi AMD/685; cf. 1 u t u i á 1 ă... 3° var. pomosteá s. f., pl. pomostéle AMD/rar Cţ „dig de pământ bătătorit, ridicătură de pământ neinundabilă”: Ne-a scos apa din baltă ş-am ieşit cu oile pă pomestgâ, unde era mai sus aşa GM/706. 4° AMD, h. 545/rar Tr „aluviune cu nămol la malul unei ape”; cf. a 1 i m á n... - var. pămăsteâlă s. f. 1° GM/rar Bz, Br; pămâsteâ s. f, pl. pámástéle 1° GM/rar Br; pămăsteâlă s. f., pl. pâmâstâli 1° AMD, h. 179/rar Br; pămosteală s. f. 2° GM/rar Db; pămusteâlă s. f. 1° TDM II/rar Bz; pomâsteâ s. f., pl. pomástéle 4° AMD, h. 545/rar TI; pomâstcală s. f., pl. pomástéle 4° AMD/rar Cţ; pomâstâauă s. f. 1° GD/rar TI; 3° AMD/rar TI; pomesteâ s. f. 3° GM/rar Ph; pomestcâlă s. f. 1° AMD/rar Ag; 2° AMD, h. 179/rar Ag; pomeşteâlă s. f. 1° AO, h. 197/rar Gj; pomistcâlă s. f. 1° AMD/rar Br; pomosteá s. f., pl. pomostéle 1° GD/rar TI, Cţ; 4° AMD/rar Cţ. POMOSTÍ vb. IV tranz. 1° şi refl. pas. AMD, h. . 79; GM; AFLR/rar Ag, Db, Ot, If, Gr, CI, TI, Cţ „a (se) umple cu pământ partea de jos a încăperilor unei case”; cf. 1 i z u i... 2° AO, h. 197/Dj şi rar Ot; AMD, h. 178/rar Ph „a tencui cu un strat subţire de lut, netezind pereţii”; cf. d r i ş c u i 3°... 3° AMD, h. 545/rar Cţ „a îndigui”; cf. d i g u i... 4° AMD, h. 545/rar TI [d. apele curgătoare] „a aduce aluviuni, a forma p o m o s t”. - var. pămâsti vb. IV tranz. 1° AMD, h. 179; GM/rar Ph, Bz, Cl, II; pămosti vb. IV tranz. 1° AMD; AFLR/rar TI, Cţ; pămusti vb. IV tranz. 1° AMD, h. 546/rar TI; pomăsti vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° AMD, h. 545/rar TI; pomestí vb. IV tranz. 1° AMD, h. 179/rar Ag: 2° AO, h. 197/rar Dj; AMD/rar Ag. POMÓSTIE v. pomoşină. POM0ŞINĂ s. f., pl. pomâşini AMD, h. 661/rar TI „podul carului”: cf. a ş t e r -n ú t 3°... - var. pomóstie s. f., pl. pomóstii AMD, h. 661/rar Br. POMPAGÍL s. m., pl. pompagii ALFR/rar Ph „muncitor care lucrează la o pompă de extracţie”: Unchiu [...] era pompagiu, el ungea lagărele la motorú care trăgea păcura din puţ/705. POMPÍGUL, de-a ~ loc. subst. AFLR/rar Dj „numele unui joc de copii; ping-pong” [?]_. POMUÎTĂ adj. f., pl. pomuite AO, h. 480/rar Dj [d. prune] „care se stafideşte în pom înainte de coacere”; cf. î n g u r 1 u -p â t ă... PONCÉT s. GD/rar TI „pană de fier folosită pentru despicat pietre”. PONCHÎŞ v. ponciş 2°. PONCÎŞ adv. 1° AO, h. 30, 3 l/prin Gj Mh şi rar VI, Dj; AMD, h. 18/rar; Gr [d. modul de a privi, de a se uita] „chiorâş, cruciş, pieziş”; cf. c h i o á r d a 2°... PONTVÓS 94 POPÁRLÁNUL 2° AMD, h. 18/rar Db [d. modul de a se uita] „cu coada ochiului’1; cf. a s c ú □ s 1°... - var. 2° ponchiş adv. AMD, h. 18/rar Ag; pungiş adv./rar TI. PONTVÓS adj., pl. ponnvşi 1° AMD/rar II „chior, miop”; cf. a 12 c á t 2°... 2° AMD, h. 14/rar II „saşiu”; cf. amestecaţi 1°... PONOÂDĂ v. ponodă. PONÓD v. ponodă. PONÓDÁ s. f. GM/prin Tr „petrecere între femei, în casa lehuzei”: Da, ştii c2 femeile care vin acuma la ponuâdâ nu vine niciuna cu mâna goală/779; cf. b 1 o g o d o r i ţ ă... - var. ponoâdă s. f. GM/rar Tr; ponód s. n. AMD; GM/rar Tr. PONÓG1 v. podnóg. PONÓG2 v. ponóv 3°. PONÓJ v. podnóg. PONÓJIE v. podnóg. PONÓS s. n., pl. ponoáse 1° AMD; GM/rar Vn, II „porecl2”: Nu-mi pune niciun ponós, decât numele meu. Sânt oameni care le pune ponós GM/728; cf. p o 1 é c r 2... 2° GM/rar Ag „pomanâ”: [Mortului] trebuie sâ-i faci ponuásiliUSl; cf. c ap 22°.. PONOSI vb. IV tranz. TDM Ill/rar II „a ponegri, a defăima”; cf. p o á 1 2 11°. PONÓV s. n., pl. ponoâve 1° AO, h. 585/rar Mh „párloagá”; cf. 1 i v á d i e 4°... 2° AO, h. 34/rar Dj „albeaţâ la ochi; cataractá”: Mi s2 pusá ponóv pe ochi/983: cf. c a t a r á t 2... 3° var. ponógul s. n. art., ~ găinilor GM rar Gr „orbul g2inilor”. PONTURI s. n. pl., în expr. a da ~ TDM I rar Ot „a face aluzie, a face apropouri” PÓNURI s. pl. AO, h. 622/rar Mh „grâu amestecat cu impurit2ţi”; cf. scutur2túr2 2° POP s. m., pl. popi 1° GD/rar TI „steajer la arie”. In mijlocu lui [= armanului] b2team un pop, pop de arman/881; cf. b o 1 o b ó c 3°... 2° AO, h. 628/rar Mh, Dj „prepeleac la c2piţ2”; cf. c 1 e n c i 2°... 3° AO, h. 636/rar Ot „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 4° AMD, Pl. 173/rar Ag, Db, Ph, Bz „stinghie peste scândurile de la fundul unui vas din doage”; cf. a d â o s 2°... 5° AO, h. 209/rar Gj, Mh, Dj „chingâ la c2priori”; cf. a d á o s 1°... 6° AMD, h. 642/rar Ot „brăcinar între coamele plugului”; cf. a j u 121 ó r 2°... 7° AMD, Pl. 168/rar Vn „lemnul (lăţit la un cap2t) folosit ca pârghie la ridicarea pietrei alergătoare (la moara)”; cf. c a 15°... 8° art. pópul násului AO, Pl. 2/rar Ot; AMD, h. 29 MN/rar Db „vârful nasului”; cf. r o n ţ 2°. 9° art. pópul obrázului AMD, h. 25/rar Tr „umârul obrazului”; cf. c 2 1 c á i 5°... 10° AMD, h. 142/rar Ag „copil din flori, bastard”; cf. b a i s t r ú c... POPÂNDÂIE v. popândău 3°. POPÂNDĂU s. n., pl. popăndăie 1° AO, h. 628/rar Ot „prepeleac la c2piţ2”; cf. c 1 e n c i 2°... 2° AMD, Pl. 107/rar Ot „suport la vârtelniţâ”; cf. b u t 8°... 3° var. popândâie s. f., pl. popândăi GM/rar Tr „sperietoare, momâie (în culturi)”: Luai, uite, câte-o treanţâ d-asta de flanele [...] ş-o făceai popindâe, popindâp-aşa, ca s2 nu scoat2 cânepa, ca sâ fugă ciorile/795; cf. c h i p1 5°... POPÂND0C s. m., în expr. a se pune' ~ GM/rar Vn „a se pune, a sta popândău, a sta drept, nemişcat (în faţa cuiva)”. POPÁRLÁNUL s. art GM/rar II „numele unui dans popular”: Popirlânu se joacă cu... după muzică şi se face doi paşi la dreapta, doi la stânga şi dup-aceea încă unu la dreapta [...], horă să joacă popîrlânuUAl. POPÂRŢÂC 95 POPULARIZÁ POPÂRŢÂC s. GM/rar Ag „prăjină de sprijin, proptea”; cf. rezimătoâre 1°, t á m o ş 2°. - var. popârţâp s. n., pl. popártápuri AMD, PL 139/rar Cţ. POPÂRŢÂP v. popârţâc. POPÉŞTI adj. f. pl., mére - AO, h. 477/rar Mh „sói de mere văratice”. POPÍC s. n. şi m., pl. popice 1° AMD, h. 189; GM/rar Tr, Cl: popiei AMD; GM/rar Tr, Cl „stâlp între grinzi şi căpriori, care susţine greutatea acoperişului la casă”; cf. m i j 1 ó c 3°. 2° AMD, h. 189/rar Ot, Tr, Gr, II; popicuri/rai Tr; popiei/tai Ot, II „chingă la căpriori”; cf. a d a ó s 1°... 3° AMD, h. 665/rar TI, Cţ „fiecare dintre cele patru lemne care leagă oplenii de tălpile săniei”; cf. c e p 16°... 4° AO, Pl. 129/rar Gj „fiecare dintre cele patru lemne scobite cu ajutorul cărora se fixează piatra zăcătoare la moară”; cf. o b á d ă 4°... 5° AO, Pl. 126/rar VI „b o g d a n la stavila morii”; cf. a j u t ó r 12°... 6° AMD, h. 636/rar CI „mâner la coasă”; cf. c ă 1 c â i 11°... 7° AO, Pl. 137/rar Mh; popicurihai Gj, Mh „unealtă cu ajutorul căreia dogorul răsuceşte coaja de tei pentru legatul vaselor din doage”; cf. a d u c ă t ó r... 8° GO/rar Mh; GM/rar Br, II; GD/rar TI „bilă de lemn sau piatră rotunjită folosite în diverse jocuri de copii”: Dintr-un lemn ca un ou îl faceam popicu şi când dam cu bătu du pă sapă, îl puneam pe sapă şi când dă cu băţu-n el sare GM/738. 9° GM/rar Br, Tr; GD/rar TI; art. de-a popicul loc. subst. GD/rar Cţ „numele unui joc de copii (asemănător cu hocheiul pe iarbă); poarca”; cf. g ú 1 ă 3°... 10° AMD, h. 3 l/rar Gr „omuşor”; cf. b e r e g á t ă 2°... - var. bic s. 9° GM/rar Ph; bobic s. 8°, 9° GM/rar Db; borbinc s. m., pl. borbinci 8°, 9° GM/rar Db; hochic s. 8°, 9° GM/rar II; hoichic (2 sil.) s. 8°, 9° GM/rar II. POPISTR vb. I AO, h. 16/rar Dj [d. părul omului] „a înccpe să încărunţească; a deveni p o p i s t r a t”; cf. c ă r u i â... POPISTRÂT adj., pl. popistráti, f. popistrâtă, pl. popistrâte 1° AO, h. 16, 17/prin Dj şi rar Ot [d. om] „cu părul înspicat; cărunt”; cf. b ă 1 á n 1°... 2° AMD, Pl. 129- 130/rar Br [d. oi] „cu lâna de culori diferite; pestriţă”; cf. b r e z á t ă... 3° GO/rar Mh, Dj „colorat diferit; pestriţ”: Şi la vâru crengilor [bradului] să pun ciucuri popistrâţ/941. POPISTRÂTĂ s. f., pl. popistrăţi AMD/h. 27/rar Vn „pistrui”; cf. b r é z e2... POPISTRÉLE s. f. pl. AMD, h. 27/rar Vn „pistrui”; cf. b r é z e"... POPÓI s. n., pl. popoâie AO, Pl. 35; GO/rar Gj; „turtă mică (din aluat nedospit)”; cf. c o c o â c e 1°. POPOIÁG v. pupuiâc. POPOLÂLĂ v. povăiâlă 4°. POPONÉTE s. m., pl. poponéü 1° GM/rar Gr „bulgăre de pământ cu care se umplu pereţii casei (de poiantă)”; cf. b 1 â n ă 18°... 2° GM/rar Gr „ridicătură din pământ bătătorit pe care se aşază ţestul deasupra focului”. 3° AMD, Pl. 107/rar Ag „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 4° AMD, h. 432/rar Db, Gr „popândău”; cf. c h i ţ á n... 5° TDM Iii/rar CI „rochiţa-rândunicii, volbură”; cf. b u s u i ó c 4°... POPONEŢ s. n., pl. poponeţe AMD, h. 234/rar TI „lampă primitivă, opaiţ”; cf. 0 p á i ţ 2°... POÎPREÂLĂ s. f., pl. popréle AFLR/rar Gr „nuia, mlădiţă”: Cu popreâlă. cu neşte zdrăngăneli, boldeam boii cu ea/835; cf. 1 ă s t á r 2°... POPŞ0I v. păpuşoi 1°. POPULÂRĂ adj. f., steáua - AO, Pl. 44/rar Dj „steaua polară”. POPULARIZÁ vb. I refl. AMD/rar Cţ „a se popula”: După ce-au plecat turcii s-a popularizat cu veterani/888. POPUŞ0I 96 PORNÍTUL POPUŞ0I v. păpuşoi 1°. PORĂMBÎŢĂ v. porumbiţi. PORÂMB v. porumb 2°. PORÂMBIŞTE v. porumbişte 3°. PORÂMBÎŢĂ v. porumbiţi. PORBOTÍ vb. IV intranz. GM/rar VI „a da năvală, a se năpusti”; cf. b u ş n i 2°... - var. boroboti vb. IV intranz. AMD/rar Db. PORCÁN s. n., pl. porcâne AMD, h. 33l/prin TI şi rar Ph „grămadă de fan; porcoi”; cf. b o á g 1 ă... PORCÁR s. m., pl. porcári GM/rar II „participant la jocul de copii denumit purceau a”; cf. p u r c á ş. - var. purcár s. m. pl. purcâri GM/rar Db. PORCÂNÂŞ s. n., pl. porcănâşe AMD, h. 330/rar TI dim. de la p o r c a n; căpiţă mică (de fân)”; cf. p o r c ă n é 1 e, porcoiâţă, porcoiuţe. PORCĂNEÂŢĂ v. porcoiâţă. PORCÁNÉLE s. f. pl. GD/rar TI dim. de la porcán; „căpiţe mici (de fân)”; cf. p o r c ă n ă ş... PORCARI vb. IV intranz. GD/rar TI [în jocurile de copii] „a face parte din echipa care prinde mingea de la cei aflaţi la bătaie”. PORCHEÂŢĂ s. f., pl. porcheţe AO, h. 454/rar Ot „grămadă de fân; căpiţă mică”; cf. b o á g 1 ă... PORCOÍ vb. IV tranz. GM/rar Ph „a face (fânul) porcoi”: începeam p-urmă şi strângeam [fânul], îl porcoiám aşa până-1 căram la târşuri/705; cf. b o g h e n i... - var. purcoi vb. IV tranz. AFLR/rar Ph. PORCOIÂŢ v. porcoiâţă. PORCOIÂŢĂ s. f., pl. porcoiéle AMD, h. 331, 332/rar Br, II; porcoiâfe GM/rar II; dim. de la porcoi (de fân, de paie etc.): După ce cosâm... după ce să păleşte, să păleşte bine, să strânge, să face porcongáfá, căpiţăle, noi zicem căpiţăle GO/979; cf. p o r c ă n ă ş... - var. corconâţ s. n., pl. corconâţe AO, h. 454/rar Dj; porcăneâţă s. f. AMD, h. 33 l/rar VI; porcoiâţ s. n., pl. porcoiéíe AMD, h. 33l/rar Ph; porconeâţă s. f., pl. porconéte AO. h. 453, 454; GO/prin VI şi rar Dj, Ót; AMD, h. 330, 331; GM/prin Ot şi rar VI, Ph, Gr; purconeâţă s. f., pl. purconéfe AMD, h. 332/rar Ot; purculcţe s. pl. GM/rar Gr. PORCOIÎIŢE s. pl. GM/rar II dim. de la porcoi; cf. p o r c ă n á ş... PORCOLÉTE s. m., pl. porcoléfi AO, h. 454; AFLR/rar VI, Gj „grămadă mare de fân”: Fânul îl facem porcoléte, la noi aşa se spune, nu-i spunem copiţi, cum se spune în altă parte AFLR/919; cf. căpiţă 1°... PORCONEÂŢĂ v. porcoiâţă. PORJÁR v. pojár 3°. PORLOÂGĂ v. pológ. PORLÓG v. pológ. PORLOGÂR v. potlogár. PORLÓN v. cotlón 5°. PORNĂv. poârnă 2°. PORNEÁLÁ s. f. 1° GD/rar TI „plecare a lupilor după pradă”: [Lupii] mergeau şi ei în porneálá, aşa/882. 2° AMD/rar Db „demarare, demaraj”: [Maşina] n-are porneálá, da când porneşte, pomeşte!/816. PORNÍ vb. IV intranz. 1° GM/rar Ph [d. oi] „a paşte după mulsul de seară”: [Oaia] pornea toată noaptea [la păscut], când se sătura, se culca şi când flămânzea se scula iar şi pleca/706; cf. c i n á 2°... 2° AO, h. 601; 612; 665/rarGj, Dj, Ot; AMD, Pl. 71-72/rar Tr, Cţ [d. plante] „a începe să lege, să rodească”: A pornit căpuşa [la viţa de vie] AO, h. 665/952; cf. aruncă 2°... 3° şi refl. GD/rar Gj, Mh [d. aluat] „a începe să crească”: Laşi [aluatul] să să pornească acolo puţân şi pe-ormă o facem pânea/941; cf. de veni 4°... PORNÍTUL s. n. art., ~ cazânului AO, h. 80/rar Mh „începerea, începutul distilării la ţuică”. PORNÓG 97 PORUMBÂŞ PORNÓG v. podnóg. PORNÓJ v. podnóg. PORNÓJIE v. podnóg. POROÁMBE s. pl. GM/rar Br „arbuşti cu ghimpi numiţi porumbari”: Când înfloreşte poroâmbeie alea, mărăcinile, atunci e bine de pus porumbu/742; cf. corcodiiş 3°... PORÓBI s. f. pl. GO/rar Gj „fructe ale porumbarului; porumbe”; cf. corcodiişă 3°... POR0CLĂ v. polécrá. POROCLÍ vb. IV tranz. şi refl. AMD/rar Bz, Br, Cţ „a (se) porecli”. - var. polecrí vb. IV tranz. AMD; TDM I/rar Ag, Db; policrá vb. I tranz. AO/rar Dj; poiicrí vb. IV tranz. şi refl. AO/rar Mh, Dj; AMD; AFLR/rar Ag, Ph, Ot; polocrí vb. IV tranz. şi refl. AMD; GM; AFLR/prin Cţ şi rar Ph, Br, Tr, CI, TI. PORÓCRU v. polécrá. PORÓJ v. podnóg. PORŞOÂGĂ s. f., pl. porşoâge AO, h. 454/rar Dj „grămadă, căpiţă mică de fan”; cf. b o á g 1 ă... PORŞ0R s. m. şi n., pl. porşori AO, h. 454, 455; TDO/Mh şi prin Gj; porşoâre AO/prin Mh „căpiţă mică (de fan)”; cf. b o á g 1 ă... - var. poşor s. n., pl. poşoâre AO, h. 454/rar Gj. PORŞORÎCĂ s. f., pl. porşorâlc AO, h. 455/rar Gj „căpiţă mică (de fan)”; cf. b o á g 1 ă... PORT s. n., pl. porturi 1° AMD, Pl. 65-67; GM/prin Ph şi rar Db, Ot, Gr, II, TI „portaltoi”: Avem puort, o altoim această viţă GM/714. 2° AO, h. 636/rar Mh „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 3° AO, h. 459/rar Dj „suport, toc în care cosaşul ţine cutea”; cf. c i o c‘ 8°... 4° AMD,’ Pl. 164-165/rar Bz „suport, cadru de lemn pe care se sprijină coşul morii”; cf. b 1 á n ă 12°... PORTATÍV s. n., pl. portative GM/rar Ag, Ph Jgheab din scânduri pe care alunecă buştenii la vale”: Să facea portative, nişte coşcăi dă... dă lungime de trei metri/707; cf. c u ş c á i e... FORTĂREAŢĂ s. f., pl. portârâţe AMD/rar TI „portăreasă”. PORTCĂLÎJŞ s. m., pl. portcăluşi AO, h. 642/rar Ot „schimbătoare la plug cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... PORTÎŢĂ s. f., pl. portiţe AO, Pl. 126/rar VI; portiţi AMD, h. 465/rar TI „stavilă la moară”; cf. a b ă t ă t ó r... PORTOCALÍU adj. AMD, h. 267/rar Db [d. cai] „cu părul galben deschis”. PORŢIE s. f., pl. porţii AMD, h. 139/rar VI, Ag, Ot „postată”; cf. c o â d ă 17°... - var. porţiiine s. f., pl. porţiuni AMD, h. 139/rar Ph, Ot, Cţ. PORŢIIJNE v. porţie. PORUMB s. m., pl.’porumbi 1° AMD, h. 415/rar Ag, Db, Ph „con de brad”; cf. castra v été 1°... 2° var. porâmb s. m., pl. porâmbi AMD, h. 307; TDM I/rar Ag, Ot „plantă din familia gramineelor, cu tulpina groasă”; cf. m ă 1 á i 1°... 3° ~ de mături AO, h. 61 l/rar VI „plantă din care se fac mături; tătarcă”; cf. mături ş... - var. 1° corúmb s. m., pl. corúmbi AMD, h. 415/rar Ot. PORUMBÁC adj., pl. porumbâci 1° AMD, h. 27/rar Bz, Ot „pistruiat”; cf. a b r â ş 1°... 2° AMD/rar Gr, CI [d. cai] „cu părul sur”; cf. 1 u p i u... PORUMBÁR s. n., pl. porumbare 1° AMD. h. 612/rar Ag „grămadă mare, stog din snopi de porumb”; cf. c 1 ă d ó i... 2° AO, h. 609/rar Ot; TDM III/rar Tr „porumb furajer”; cf. c i o c ă n á ş1... PORUMBÂŞ s. m., pl. porumbâşi AMD; GM/rar Ag, Db dim. de la porumb (plantă): Procuram şi eu porumbâş, veneam acasă cu porumbâşu GM/682; cf. porumbél. PORUMBÁRÁIE 98 POSFÁT PORUMBÁRÁIE s. f. colect. GM/rar Ag „cantitate mare de porumb (boabe)”. PORUIWBĂRÂŞ s. n. AFLR/rar Ph dim. de la porumbar („pătul”): Stam supt un porumbărâş, aşa micuţ/701. PORUMBÁRÍE s. f., pl. porumbării AMD, h. 31 l/rar Ag „lan de porumb, porumbişte”; cf. c i o c ă n i ş t e... PORUMBÉL s. m., pl. porumbei GM/rar II dim. de la porumb (plantă); cf. porumbă ş. PORUMBÉLÁ s. f., pl. porumbéle AO, Pl. 94/rar VI, Mh; AMD, h. 449 MN/rar Ag, Db, Ph „porumbiţă”; cf. g o 1 u m b é 1 e... PORUMBÍCÁ s. f. AMD, h. 449 MN/rar Bz „porumbiţă”; cf. g o 1 u m b é 1 e... PORUMBÎŞTE1 s. f.- 1° AO, h. 609/rar Gj; AMD, h. 613/rar Bz „porumb furajer”; cf. c i o c ă n á ş1... 2° var. porumbiştie (5 sil.) s. f., pl. porumbiştii GM/rar Ag, Db, Tr „teren cultivat cu porumb sau de pe care s-a cules porumbul”; cf. c i o c ă n i ş 2°... - var 2° porâmbişte s. f. AMD, h. 31 l/rar Ag. PORUMBÎŞTE2 s. f., pl. porumbişti AMD/rar Vn „teren acoperit cu arbuşti de porumbar”: Din porungişte face grăpi cu care acoperi păpuşoiu când ari/723. PORUMBIŞTIE v. porumbişte1 2°. PORUMBÎŢI s. f. pl. AO, Pl. 94/rar Gj, Mh „porumbiţe”; cf. g o 1 u m b é 1 e... - var. porămbiţă s. f., pl. porâmbiţe AMD, h. 449 MN/rar Cţ; porâmbiţă s. f., pl. porámbítelpnn Vn, II şi rar Br, Tr, CI, TI; porâmbiţi/raT Vn, II, TI. PORUMBÓI s. AMD, h. 613/Bz şi rar Db, Br, II, Cţ „porumb furajer”: Porumbói sau masă verde se zice/850; cf. ciocănâ ş1... PORUMBRÍCÁ s. f., pl. porumbréle AMD/rar TI „fructul porumbarului”; cf. corcoduşă 3°... PORUNCEÁLÁ s. f., de ~ loc. adj. AMD/rar TI „de comandă”: Haine de poruncâl ă/874. PORUNCI vb. IV tranz. AMD/rar TI „a comanda (o haină la croitor)”. PORZÓL s. GO/rar Mh; GM/rar Bz, Tr „substanţă chimică cu care se tratează seminţele (de grâu sau de porumb) înainte de a fi semănate”: [Boabele] le tratam cu porzói sau... cu var GM/794; cf. b o r d e - 1 é z ă... PORZOLÁ vb. I tranz. şi refl. pas. GO/rar Mh; GM/rar Bz, Ot „a (se) trata sămânţa (de grâu) cu soluţie de piatră vânătă”: [Grâul] când era ca să-l băgăm în pământ, îl podzolám, c-aşa să spunea, l-împietream, noi îi spuneam împietrat GM/691; cf. î m p i e t r á 1°... - var. podzolá vb. I tranz. GM/rar Db; polzorá vb. I tranz. GO/rar Mh. POSÁDÁ s. f., pl. posăzi 1° AO, Pl. 128/rar Mh „un fel de pârghie (şi lemnul pe care este prinsă aceasta) cu ajutorul căreia se ridică sau se coboară pietrele morii pentru a regla calitatea fainii (mai aspră sau mai fină)” 2° AO, Pl. 128/rar VI, Mh „p o d o i m ă la moară”; cf. g r i n d ă 15°... 3° var. posădă s. f., pl. posăzi AO, Pl. 129/rar Mh „cadrul din bârne în care este fixată piatra zăcătoare la moară”: Posăda morii e din două lemne, la mijloc cu un cuib în care pui zăcătoarea/941; cf. c o r 1 â t ă 8°... 4° var. posădă s. f., pl. posăzi AO, Pl. 129/rar Mh „partea din moară ca un podeţ pe care se pun sacii şi unde stă morarul când toarnă în coş”; cf. p a t 21°... POSÁDÁ v. posădă 3°, 4°. POSÁCLÍT adj. GO/rar Mh [d. timp] „neguros, mohorât, întunecat”. POSC0LNIŢ v. poscorniţă 2°. POSC0RNIŢ s. f. 1° GM/rar Tr „reziduu la prepararea săpunului”; cf. boroghi nă4°... 2° var. poscolniţă s. f. AMD, h. 3 86/rar Ag „puzderie (de cânepă)”; cf. b ă ţ 3°... POSFÁT s. n., pl. postfături AO, h. 572/rar Dj, Ot; posfăte AO/rar Ot; AMD, POSLÉDÁ 99 POSTATE h. 452/rar Tr „unealtă de pescuit; crâsnic”; cf. c a n c é u 4°... POSLÉDÁ v. posléte. POSLÉDE v. posléte. POSLÉDIE v. posléte. POSLÉDIU v. posléte. POSLÉTE s. n. AMD, h. 360, 361; TDM II; AFLR/prin TI şi rar Db, Ph, Bz, Br „ţuică de calitate inferioară care curge din alambic la sfârşitul distilării”; cf. á p ă 3°... - var. pojléte s. n. AMD, h. 361/rar Ag; poslédá s. f. GM/rar Bz; posléde s. n. AMD/rar TI; poslédie s. f./rar Bz; poslédiu s. n. GM/rar Bz; poştâte s. n. AMD, rar Db; pozléde s. n. AFLR/rar Bz; pozlédie s. f. id./rar Bz; pozléte s. n. AMD/rar Db, Ph, Bz, Br, TI. POSMÓL v. pozmól 1°, 4°. POSMOLEÁLÁ v. potmoleâlă. POSOÂCĂ s. f. 1° AMD, h. 109/rar Br, Tr, II „puroi”: Coptură, posoâcă, să nu zici posuâcă, căposuáca-i boierească/836; cf. c u p t ú r ă... 2° AMD, h. 36l/rar Tr „borhot de fructe fermentate (pentru rachiu)”; cf. b o á s c ă 3°... POSOMORÍ vb. IV refl. GM/rar Ph „a se lăsa într-o parte, a se povâmi”: Clapa sicriului niţel uite-aşa s-a povestit niţel, ştii, s-a posomorii aşa oleacă/716; cf. bănui 4°... POSP v. pospâi 2°. POSPAI s. n. 1° AO, Pl. 133/rar Dj, Tr „amestec de grăunţe zdrobite, nisip şi faină care curge dintre zimţii pietrii de moară după ferecare”; cf. ferecătiiră 3°... 2° var. posp s. n. AO, Pl. 133/Mh „strat subţire de faină”; cf. i n i m ă 8°... POSPAMÉNT v. postament 9°. POSPÁIÓS adj. AO, Pl. 133/rar VI [d. mălaiul măcinat (prea) mărunt] „pufos, prăfos, afanat”. PÓSPOR s. n. AO, Pl. 133/rar Mh „pulbere fină de faină (măcinată la moara cu valţuri)”. POSTÁIÉ v. păstâie 4°. POSTÁLI s. m. pl. GM/rar Tr „cipici croşetaţi din cânepă”: Postái! ne facea mama [...] nişte botoşei d-ăia, postái! dă cânipă/777; cf. c ă 1 ţ ú n 1°... POSTAMÉNT s. n., pl. postaménte 1° AMD, h. 627/prin Ph, II şi rar CI, Cţ; postaménturi/rai Ph „strat de crengi, paie etc. peste care se aşază căpiţa de fan”; cf. a ş t e r n ú t 2°... 2° AO, h. 188/rar Mh; AMD, h. 172; TDM III/rar Ph, Ot, Tr „fundaţie, temelie, la o construcţie”: Prima dată să face un postamént dă douăzeci de centimetri TDM/795; cf. fundâţii 1°... 3° AO, Pl. 127-13O/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 164-167/rar Ag, Db, Ph, Bz, Ot; postaménturi AMD, Pl. 164/rar Ph „platformă pe care stă morarul când toarnă în coş şi pe care se pun sacii cu grăunţe”; cf. p a t 21°... 4° AO, h. 717/rar VI; AMD, Pl. 107/rar Ag, Db, Ph, Cl, II, Cţ „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 5° AO, h. 636/rar Dj; AMD, h. 638/rar Ag, Tr, Gr, Cţ „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 6° AO, Pl. 134/rar Gj; AMD, Pl. 182/rar VI „suport la roata olarului în care se învârteşte capătul de jos al fusului”; cf. butuc 8°... 7° AMD, h. 69O/rar Gr „scaun de cioplit, de înspiţat”; cf. b o c1 3°... 8° AO, h. 646, 647/rar Gj, Dj; AMD, h. 655, 656/rar Db, Ph, Vn, Ot „fiecare dintre cele două părţi componente (din faţă şi din spate) ale căruţei”; cf. c o t i g ă 9° AO, h. 457/rar Dj „c a r â m b u 1 greblei”; cf. c o á r d ă1 9°... - var. pospamént s. n. 8° AMD, h. 655, 656/rar Db; postaménte s. n. 2° TDM III/rar Tr. POSTAMÉNTE v. postamént 2°. POSTÁTE v. postâţă. B.C.U..M. EMINESCU" IAŞI POSTÂŢ 100 POSTROVÓL POSTÂŢĂ s. f„ pl. postăţi AO, Pl. 72; TDO; AFLR/V1, Gj, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 319; GM; TDM III; GD/crt.; postáié AO/rar Dj, Ot; AMD/prin Ph, Tr, Cţ şi rar VI, Ag, Db, Bz, If, Gr, TI; postăţii AO/rar Gj; postăţuri AMD/rar Ph „postată”: Lăsam acolo-n capu locului o postâţă, o prăjină, două, cât vreau eu să pui [cânepă] GM/720; cf. c o ă d ă 17°... - var. postăte s. f., pl. postăţi AMD, h. 319/rar Ag; GD/rar TI; postăţie (4 sil.) s. f., pl. postăţii AO, Pl. 72/rar VI; AMD/rar Ph, Cţ; postăţii AO/rar VI; AMD/Ag şi rar Ph, TI; postăţie (3 sil.), pl. postaţii AMD/rar VI, Db. POSTĂŢIE (4 sil.) v. postâţă. POSTĂŢIE (3 sil.) v. postâţă. POSTĂ VĂ' s. f., pl. postăvi 1° AO, h. 172; 263; Pl. 35; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj, prin VI şi rar Ot; AMD, h. 458; TDM I/prin Ot şi rar Bz, Tr, TI; postáve AO; AFLR/rar Mh, Dj „vas lung din lemn scobit, în care se frământă pâinea”: Cemem faina în postává AFLR/929; cf. á 1 b i e 2°... 2° AO, h. 172/Mh, Dj şi rar Gj, Ot „vas de formă ovală, din doage, pentru spălat pe corp”; cf. â 1 b i e 1°... 3° AO, h. 227/Gj, Mh şi rar Dj „vas lung din lemn scobit în care se spală rufe”; cf. ă 1 b i e P... 4° AO, h. 681/Dj, prin Gj şi rar VI, Mh, Ot; postáve AMD, Pl. 83-84; 86/rar Ag, Ot „vas din doage (larg la gură) în care se lasă să curgă vinul la pritocit”; cf. á 1 b i e 4°... 5° AO, Pl. 13l/rar VI, Mh, Ot, Tr; AMD, Pl. 167-168/rar Db; postáve AMD/prin Bz şi rar Ag, Ph „un fel de covată în care curge faina la măcinat; cf. c ă p i s t é r e 4°... 6° AO, h. 784/rar Gj, Dj, Ot „crintă”; cf. ă 1 b i e 3°... 7° AO, h. 226/rar Dj „vas din lemn scobit în care se pune mâncare la porci”; cf. b 1 i d 3°... - var. 1° postrăvă s. f. AFLR/rar Mh. POSTĂ VĂ2 s. f. AFLR/rar VI „postav”; cf. a b ă 1°... POSTĂ VIŢĂ v. postăviţă 1°, 2°. POSTĂVIŢĂ s. f., pl. postăviţe 1° AO, h. 172/rar Mh, Dj dim. de la p o s t a v ă 1°. 2° AO, Pl. 13l/rar Gj, Mh „teică la moară”; cf. c a p ă c 10°... - var. postăviţă s. f., pl. postâviţe 1° AO, h. 172/rar Mh; 2° AO, Pl. 13l/rar’Mh. POSTELNICĂ v. pustiélnicá. POSTÍ vb. IV refl. AO/rar Ot „a se stabili, a se aşeza”: [Locuitorii din satul] Bistriţa Nouă sânt rupţi din Găneasa, s-au postit acolo lângă pădure/985; cf. a 1 i v ă n i 2°... POSTOCHÍE s. f., pl. postochii AMD, h. 230/rar Cţ „pernă”; cf. p é r n ă 7°. POSTOMÓLUL v. postromólul 1°. POSTOROĂNCĂ s. f., pl. postoroánce AMD/rar TI „fiecare dintre curelele care leagă hamul de crucea căruţei”. POSTOVÓL v. postrovól. POSTRAVĂLA de-a ~ loc. adv, GO/rar Mh „de-a rostogolul, de-a dura”; cf. d ú r e 1 e a... POSTRĂVĂ v. postává1 1°. POSTRĂVĂLÎ v. păstrăgăli. POSTRĂV0L v. postrovól. POSTROMÓLUL s. n. art., cu ~ loc. adv. 1° GM/rar Ag, Db „cu grămada, în număr mare”: Ăia venea cu postromólu, nemţii, ca să îi sperie p-ăştia, să fugă/679. 2° GM/rar Tr „prin surprindere, pe neaşteptate”: I-a luat cu postromólu... adică la repezeal-aşa, ca apa/799; cf. t o t o d ă t ă. - var. 1° postomólul, cu ~ loc. adv. GM/rar Db. POSTROVÓL s. n., pl. postrovoâle AMD, h. 452; GM/prin Tr şi rar Gr, TI „prostovol”: Fuste largi ca postrovólu, aşa se purta GM/784; cf. ş a ş m ă. - var. postovól s. n. AMD, h. 452/rar Gr; postrăvol s. n. AFLR/rar Cţ; prosovól s. n. GD/rar TI; prostogól s. n., pl. prostogoăle GO/rar Dj. POSTRÚGÁ 101 PÓTCÁ POSTRÚGÁ v. postrúngá 1°. POSTRŰMBÁ v. postrúngá 1°. POSTRÚNG v. postrúngá 1°. POSTRÚNGÁ s. f., pl. postrúngi 1° AO, h. 71/crt.; AMD, h. 42/Ot şi rar Tr; postrúnge AO/rar Gj, Mh „strungăreaţă între dinţi’’; cf. gol1 5°... 2° AO, h. 71/rar Ot „parte din dantură supusă cariei”: Dacă dinţii sânt stricaţi, înnegriţi, li se zice postrúnga/986. 3° AMD, Pl. 132/rar Ot „gaură făcută ca semn de recunoaştere în urechea oii”; cf. i s c o á s ă... 4° AO, h. 737/rar Mh „gaură, greşeală în ţesătură provocată de ruperea unui fir din natră”; cf. c ă 1 ú g ă r 2°... - var. 1° păstnigă s. f., pl. păstriigi AO, h. 71/rar Mh; postrúngá s. f., pl. postrúngi AO/Mh, Dj şi rar Gj; AMD, h. 42/prin Ot şi rar VI; postrúgá s. f., pl. postrúgi AO/rar Mh; postrúmbá s. f., pl. postrúmbe/r&r Gj; postrúng s. AO/rar Gj. POSTÚRÁ v. păstură 2°. POŞ s. n., pl. poşuri 1° GM/rar Tr „alică pentru vânat animale mai mari decât iepurii”: Ştii ce-s alea poşuri dă lup? Nişte alice mai mari ca alea, ştii, care le băga pentru iepuri/780. 2° AO, h. 49/rar Dj; AMD, h. 7 MN/rar Tr „coş pe obraz”; cf. broboână 1°... - var. 1° boş s. n., pl. boşuri AO, h. 539/rar Mh.^ POŞADÎC s. m. AMD/rar Bz „pitic”. POŞÎRC s. f. 1° AMD, h. 361/prin Ag şi rar Db, Ot „borhot de prune rămase după fabricarea rachiului”; cf. b 1 e o á z g ă... 2° GM/rar Ot „fiertură din seminţe de dovleac”. POŞL^TE v. posléte. POŞ0R v. porşor. POŞTAGÎU s. m., pl. poştagii AMD, h. 576/rar Cţ „factor poştal”; cf. f á c t o r... POŞTÂL v. poştâr 1°. POŞTALION s. n., pl. poştciliocine AMD, h. 243; GM/rar Tr, Gr „trăsură mică, uşoară”: La nuntă venea căruţe, câte zece căruţe, poştaliuâne zis, c-aşa să zicea GM/806. POŞTÂR s. m., pl. poştâri 1° AO, h. 370/V1, Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 572/Ag, Db, Ph, Cl, II, TI, prin VI, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Cţ şi rar If, Gr „factor poştal”; cf. f â c t o r... 2° GM/rar Bz „muncitor la pădure, care păzeşte canalul să nu se blocheze cu buşteni”. - var. 1° poştâl s. m., pl. poştali AO, h. 370/rar Gj, Dj; AMD, h. 572/rar Ag, Tr. POTÁNC v. potâng 1°, 3°. POTÂNG s. n. 1° pl. potânge AO, h. 640; 642; 644/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 643/prin Ot, Tr şi rar VI, Ag „potânguri (din nuiele împletite)”; cf. b e 1 c i ú g 2°... 2°pl. potânguri AO, h. 390/rar Ot „chingă de lemn între capetele din faţă ale tălpilor la sanie”; cf. b o t â r“ 1°... 3° pl. potânguri AMD, Pl. 118-119/rar Ag „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natră la ţesut”; cf. b â t ă1 3°... -var. potânc s. n. 1° pl. potănce AMD, h. 643/rar Ag; 3° pl. potâncuri AMD, Pl. 118-119/rar Db. POTÁRNÁC v. păstrânâc. POTÁRNÍC v. potârnică. POTÁRNÍCÁ s. f., pl. potârnici AO, h. 565/Mh şi prin Gj; AMD, h. 445/rar Ag, Db, Ph, Ot; potârniche AO/rar Mh „potâmiche”; cf. c o c o ş á r... - var. pătârniche s. f., pl. pătârnichi AMD, h. 445/prin TI şi rar Ph, Bz, Br, Cţ; păturniche s. f./rar TI; potârnic s. m., pl. potârnichi AO, h. 565/rar Gj, Mh; potărnici/rar Gj, Mh; potârnichie (5 sil.) s. f., pl. potârnichii AO/Dj, Ot şi rar VI, Mh; AMD/Ot, Tr, prin Ag, Db, II şi rar VI, Gr, CI, Cţ. POTÁRNÍCHIE v. potârnică. PÓTCÁ s. f.. pl. potci 1° AMD, h. 619/rar Ag „sperietoare, momâie (în culturi)”; cf. c h i p 5°... 2° art. de-a pótca loc. subst. GM/rar Tr „numele jocului de copii turca”; cf. c e 1 i c h e 1°... POTCOÂVĂ 102 POTOLI 3° GM/rar Tr „băţul mai scurt folosit la ţurcă”; cf. c e 1 i c h e 2°... POTCOÂVĂ s. f., pl. potcoave 1° AO, Pl. 134/rar Dj; AMD, Pl. 181/rar Ot „unealtă, un fel de gripcă folosită la curăţatul pieilor pentru argăsit”; cf. c â r j ă 6°..’ 2° art. potcoáva plugului AO, h. 642/rar Gj „schimbătoare la coamele plugului cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... 3° AO, Pl. 12l/rar Mh „semn de recunoaştere în urechile oilor (de forma unei potcoave)”; cf. p o t c o v i ţ ă 2°. POTCOVÁR s. n., pl. potcovâre AMD, Pl. 177/rar Tr „cuţitoaie folosită de potcovar pentru a curăţa copita calului, înainte de potcovire”; cf. c u s t ú r ă 4°... POTCOVÎŢĂ s. f., pl. potcovite 1° AO, h. 65 l/rar Mh; AMD, h. 660/rar Tr „brăţară care îmbracă leuca în capătul de jos”; cf. b á n d ă2... 2° AO, Pl. 122/rar Mh „semn de recunoaştere în urechea oii (de forma unei potcoave)”; cf. p o t c o á v ă 3°. POTEĂCĂ v. potécá 2°. POTÉCÁ s. f., pl. poteci 1° AO, Pl. 47/rar Ot, Tr „pârleaz”; cf. c a n a p e á 2°... 2° var. potcácá s. f., pl. potéci AO, h. 55; Pl. 46/prin Dj şi rar Mh; potécuri/rzr Gj „cale îngustă, cărare”; cf. d r u m e á c...; pl., în expr. a rămâne pe potéci GM/rar Ag „a rămâne pe drumuri, a sărăci”; cf. s t i n g e 2°, s t o 1 i 2°. - var. 1° potéicá s. f., pl. potéici AMD, h. 539/rar II. POTÉICÁ v. potécá 1°. PÓTERÁ s. f., pl. pótere 1° AMD, h. 429/rar Ag „haită”; cf. b á n d ă1 2°... 2° AMD, h. 428/rar TI „grup de hăitaşi la vânătoare”; cf. c r í 1 ă 1°. POTERÉCI s. m., pl. poteréci GO/rar VI „steajer”: [La treierat] punea doi boi sau doi cai şi-n mijloc un lemn aşa, un poteréc, cum s-ar zâce româneşte/908; cf. b o 1 o b ó c 3°... POTIGÁCI s. m. şi n. 1° pl. potigáci, potigáce GM/rar CI „băţ, mâner fixat în părţile laterale ale plasei de pescuit”: [Plasa] avea la capete câte-un lemn, ala-i spuneam potigác /832; cf. c o t ó c2 8°. 2° var. potigâş s. n., pl. potigâşe AMD, Pl. 90/rar Cţ „fiecare dintre beţişoarele care susţin fagurii în interiorul stupului”; cf. c ă t ú ş ă 6°... POTIGÂŞ v. potigáci 2°. POTLOÁGÁ v. plotóg. POTLOGÁR v. plotogár. POTLOGÍ v. plotogí. POTLOGÍT adj., f. potlogítá AMD/rar Gr [d. haine; iron.] „cârpit neglijent”. PÓTLÓN v. cotlón 1° POTMÓL v. pozmól 1°, 3°. POTMOLEÁLÁ s. f. AMD, h. 545/rar Bz „mâl, nămol”; cf. b â 1 c i ş ó r... - var. posmoleálá s. f. AMD, h. 545/rar Ph; pozmogeálá s. f. GM/rar Ph. POTNÓG v. podnóg. POTNÓJ v. podnóg. POTNÓJIE v. podnóg. POTOGRÁF s. m., pl. potográfi GO/rar VI „fotograf’; cf. p o z á r. POTOGRAFÍE v. fotográfie. POTOGRÁFIE v. fotográfie. POTOLÁ v. potoli 3°. POTOLÍ vb. IV tranz. 1° TDO; AFLR/prin Mh, Dj şi rar Gj „a da de mâncare, a hrăni păsările, animalele (domestice)”: Ieri dimineaţă m-am sculat, am... potolit, am dat la păsări, mi-am dat la porc, mi-am luat vaca ş-am plecat... cu ea să pască TDO/920. Am potolit şi eu raţă, porc, gâscă, ce-am avut în bătătură TDO/969; cf. î m p ă c á 4°. 2° TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Ot; conj. prez. 1 sg. să potól AFLR/rar VI „a termina, a încheia (diferite activităţi)”: Al meu rămase acasă, eu m-am dus şi eu am potolit treburile TDO/914. Şi-ncepea nunta de sâmbătă sara... ş-o potolea tomnai luni sara TDO/995; cf. a c h i t â P... POTOLUÍ 103 POVÁRÁ 3° var. potoluí vb. IV rcfl. AFLR/rar Vn „a se linişti, a se calma”: Ţi-ai potolát nervii AMD/885. - var. 3 potolá vb. I tranz. AMD/rar TI. POTOLUÍ v. potoli 3°. POTÓP s. n., pl. potoápe GM; AFLR/rar-Db; AMD/rar Cţ „curs repede de apă; şuvoi, torent”: Se duce la o apă curgătoare, la potóp zis sau cum... Dâmbovita cum ar fi GM/691; cf. i ú d ă... POTÓRI s. m. pl. AMD, h. 484; GM/rar Ot, Tr, Gr „pataloni ţărăneşti din a b a lustruită, împodobiţi cu găitane (în partea de jos despicaţi şi prinşi cu copci)”: Flăcăii avea d-ăia de lână, potór! [...] nădragi largi aşa, juca pe ei [...] Potóri era daţi la lustru, mai delicaţi GM/830. - var. petúri s. m. pl. AMD, h. 484/rar Ph; potúri s. m. pl./rar Gr. POTRICĂLĂ s. f., pl. potricále 1° AO, Pl. 121; TDO; AFLR/Mh, Dj, prin VI, Gj; AMD, Pl. 132/rar VI; potricăli AO, Pl. 121 /Gj, Dj, prin Mh şi rar VI; potricáli/iai Mh; potrichéli/ rar Mh „instrument din oţel cu care se fac găuri la obiectele confecţionate din piele sau, ca semn de recunoaştere, în urechile oilor”: Aveam o potricâlă care trebuia să-ngăurim opincile cu ea TDO/932; cf. p i t r ó c2 1°... 2° AO, Pl. 121, 122/Mh, prin VI şi rar Dj; potricăli/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh, Ot „gaură făcută ca semn de recunoaştere în urechile oilor”; cf. i s c o á s ă... - var. pitroceâlă s. f., pl. pitrocâle 1° AO, Pl. 12l/rar Dj, Ot; 2° AO, Pl. 121/rar Ot; pitrocéli 17prin Dj şi rar Ot; 2°/rar Dj, Ot. POTRICĂLÂTĂ v. potricălită. POTRICALÍ vb. IV tranz. AO, h. 862; Pl. 12l/prin Dj şi rar Mh „a însemna urechile oilor cu potricala 1°”: O potricălişte [oaia] în ureche, ca s-o cunoşti/971; cf. p r e d u c i2. POTRICĂLÎTĂ adj. f., pl. potricălite AO, Pl. 121—122/prin Mh, Dj şi rar Gj [d. urechea oii] „găurită, însemnată cu potricala 1°”; cf. g ă u r e á t ă... - var. potricălâtă adj. f. AO, Pl. 121 — 122/rar Dj. POTRIVĂ adv., loc ~ AO, h. 34l/rar Dj „loc neted drept, şes, aşezat la nivelul zonei din jur”; cf. g r i n d 1°... POTRIVÍ vb. IV tranz. AO, h. 196; Pl. 90/rar Gj, Dj; AMD, h. 80/rar Ot, Gr „a netezi, a aranja, a îndrepta (un obiect)”: [Peretele] îl porivâsc cu lut amestecat cu balegă AO, h. 196/990. [Hârtia mototolită] o potrivesc să fie netedă AMD/775; cf. a ş t é r n e... POTRIVICIÓR adj., f. potrivicioâră GM/rar II dim. de la potrivit („moderat; de mijloc”). POTRIVIT 1° adj. AO, h. 63/rar Gj [d. om] „de statură mijlocie”; cf. c i o r t á n1 3°... 2° adv. AO, Pl. 9/rar Gj [d. felul de a merge] „liniştit, domol, fară grabă”; cf. a 1 é n e a... POTRIVITÓR s. n., pl. potritoăre AMD h. 644/rar Bz „schimbătoare la coamele plugului, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... POTROĂCĂ s. f., pl. potroace 1° AO, h. 675/rar Dj [la sg.] „vin alterat, oţetit”; cf. b o ş c ó j n i ţ ă. 2° AFLR/rar Cţ [la pl.] „ciorbă din picioare, aripi, gâturi de pasăre, acrită cu borş, care se serveşte dimineaţa după nuntă”; cf. s i c t i r 2°. - var. 2° plotoáce, protoâce AFLR/rar Ph. POTROGRAFÍE v. fotografie. POTROPÓP s. m. TDM III/rar II „protopop”. POTÚRI v. potóri. POVĂRĂ s. f., pl. poveri AO, Pl. 97; 132/rar VI, Mh, Dj; AMD, Pl. 168/rar Vn, Bz „cantitate de grăunţe cât poate duce omul în spate (la moară)”: Mă duc să macin o povară de boabe AO, Pl. 132/945; cf. b ă r d á c 3°... POVARNĂ 104 POZMOÁGÁ - var. povoári s. f. AO, Pl. 132/rar Dj. POVARNĂ s. f., pl. povéme 1° AMD, h. 378/Ag, Db, prin VI, Ph şi rar Cl; povémi AO, h. 491/VI şi rar Gj; AMD/Ag, prin Db, Ph şi rar VI, Bz; povámi AMD/prin Db şi rar Ag; povárnelm Ph, Bz, Ot „adăpost unde este instalat cazanul pentru distilat ţuică”; cf. baterie P... 2° pl. povémi AO, Pl. 84/prin Gj „instalaţie de distilat ţuică; cazan de ţuică”; cf. distilărie... POVĂŞNIŢĂ s. f„ pl. povăşniţe AO, h. 626; GO/prin Mh „creangă, băţ bifurcat la un capăt care se pune pe clăile de fân pentru a le apăra de vânt": După ce facem claia, punim nişte povasniţă pe ea, ca să n- o ia vântu, nişte crenge tăiate din pădure G0/940; cf. p r i n s o á r e. - var. povăşniţă s. f., pl. povăşniţe AO, h. 626/rar Mh; povăşniţă s. f., pl. povăşniţe!rar Mh. POVĂIĂLĂ v. povoiâlă 1°, 2°, 4°, 5°. POVĂŞNIŢĂ v. povăşniţă. POVĂŞNIŢĂ v. povăşniţă. POVESTI vb. IV 1° tranz. GM/rar Tr „a divulga, a trăda (pe cineva)”: L-a povestit, l-a prins p-ala, ş-a făcut şapte ani la-nchisoare/778; cf. c o d o ş i... 2° refl. GM/rar Ph „a se lăsa într-o parte; a se povámi”; cf. b â n u i 4°... POVÉSTURI s. f. pl. TDO/rar Dj „poveşti”: să spui povésturí928. POYÍDLÁ s. f. AMD, h. 356; GM/rar Vn. „magiun”; cf. m a g i ó n... - var. povirlă s. f. AMD, h. 356/rar Vn. POVIRLĂ v. povidlă POVOARA v povâră. POVODNÎC s. m., pl. povodnici GD rar TI „pescar care recuperează peştele strâns in năvod”: Vine un pescar, că e un pescar numit la fiecare năvod, povodnic. şi accsta ia peştele;879: cf. p r i c á c i. POVOÍ vb. IV refl. AO. Pl. 12/rar Mh [d. ochi] „a se înceţoşa (din cauza leşinului)”; cf. fluturi 1°... POVOIĂLĂ s. f., pl. povoiéii 1° AO, h. 138/rar Gj, Mh; AMD, h. 105/rar Ph, If, II, TI, Cţ „peritoneu”: I s-a rupt povoiâlă maţelor AO/915; cf. b ă ş i c ă 2°... 2° var. povăiâlă s. f., pl. pováiéh AO, h. 105/prin VI şi rar Gj; GD/rar Cţ „locul unde se împreună picioarele cu trupul; vintre (la om şi la animale)”; cf. gemănâre3°... 3° AMD, h. 144/rar II .placentă”: înainte dă s-a naşte, stă învăluit într-o povoplă, casa copilului/850; cf. a p ş o á r ă... 4° AO, h. 34/rar Dj; AMD/rar CI „albeaţă; cataractă”; cf. c a t a r á t ă... 5° AMD, h. 114/rar Ph, Br „împăienjenite, înceţoşare a vederii, ameţeală”: Ţi se pune o povoplă pă ochi şi ameţeşti/751; cf.anemie 1°... - var. pojvăiâlă s. f. 1° AO, h. 138/rar Dj; popoiălă s. f. 4° AMD/rar Vn; povăiâlă s. f., pl. pováiéli 1° AO, h. 137, 138/rar VI, Gj, Mh; AMD, h. 105/rar Br, TI, Cţ; 4° AO, h. 34/rar Dj; AMD, h. 17 MN/rar Bz; 5° AMD, h. 114/rar Bz. POZĂR s. m., pl. pozări AMD, h. 579/rar Cţ „fotograf’: Mă scoţ în poză la /jozór/894; cf. p o t o g r á f. POZĂNĂR v. buzunár. POZÂNĂRE v. buzunár. POZDĂRE v. pâzdărie. POZDĂRIE v. pâzdărie. POZDĂRIE v. pâzdărie. POZDÉRI v. pâzdărie. POZENĂR v. buzunár. POZÎŢIE s. f., în loc vb. a fi în ~; a rămâne în ~ AO, h. 168/rar Dj; AMD, h. 143/Cţ, prin Bz şi rar Db, Vn, Ot, Tr, II, TI „ a fi, a rămâne gravidă”. POZLÉDE v. poslcte. POZLÉDIE v. posléte. POZLÉTE v. poslcte. POZMEGÍT v. pozmogit. POZMOĂGĂ s. f., pl. pozmoăge AMD, h. 357/prin Ph şi rar Db „prună stafidită înainte de coacere”; cf. b o b o - I o á n á POZMÓG 105 PRAFTURĂ - var. pozmóg s. n., pl. pozmoáge AMD, h. 357/rar Ph; pozmógi/r&r Ph. POZMÓG v. pozmoágá. POZMOGEĂLĂ v. potmoleálá. POZMOGÍT adj., pl. pozmogíti, f. pozmogítá, pl. pozmogite AMD, h. 357; 617; Pl. 70/rar Ph, II [d. fructe, cereale] „copt în grabă; pripit; mănat”; cf. f i r e 2°... - var. pojmogit adj., f. pl. pojmogite AMD, h. 617/rar Ph, Bz; pozmegit adj., f. pl. pozmegite AMD/rar II. POZMÓL s. n. 1° AO, h. 333/prin VI şi rar Gj, Dj; AMD, h. 544/rar Db, Ot, Tr, CI „pământ moale pe fundul bălţilor sau rămas pe malul unei ape curgătoare; mâl”; cf. b â 1 c i ş ó r... 2° GM/prin Ph „mocirlă, noroi”; cf. morânceâl ă... 3° AMD, h. 545; AFLR/rar Db, Gr, CI, II „viitură, aluviune”; cf. a 1 i m á n... 4° var. posmól s. n. AO, Pl. 116/rar Gj „propolis”; cf. c e á r ă 1°... - var. polmól s. n. 1° AMD, h. 544/rar Ag; 3° AMD, h. 545/rar Ot; posmól s. n. 1° AO, h. 333/rar Ot; AMD/rar Ph; potmól s. n. 1° AMD/rar Bz; 3° AMD/rar Ph. POZMOLÍ vb. IV tranz. şi refl. AO, h. 333/rar Gj; AMD, h. 545; GM/rar Ph, Bz, Gr, CI „a (se) împotmoli”: [Apa] a înecat vitele, le-a pozmolit într-o pădure GM/748; cf. î m p o 1 m o 1 i... POZNÁR v. buzunár. PÓZNÁT adj., f. póznátă AMD/rar CI; GD/rar Cţ „glumeţ; poznaş”; cf. b 1 e o j... POZNĂCI0S v. pozniciós. POZNICIÓS adj., f. poznicioâsn GM/rar Ph „glumeţ, poznaş”; cf. b 1 e o j... - var. poznăcios adj. GM/rar Ph. POZONÁR v. buzunár. PRACOVEÁN s. m., pl. praco-vâni AMD/Ph „locuitor din judeţul Prahova”. PRACTICĂ vb. I tranz. AFLR/rar Ph „a obişnui să prepare, să pregătească ceva”: Brânza de burduf am practicât-o mereu/712. PRĂCTORIŢĂ v. praftoriţă. PRAF s. n., pl. práfuri 1° AO, Pl. 115/rar Gj; AMD, Pl. 94/rar Ph „polen”; cf. b u n2... 2° pl. práfuri chimice AMD, h. 385/rar Tr „îngrăşăminte chimice”; cf. c h i m i -c ă r i i 2°. 3° TDM II/prin Ph [la pl.] „cheag preparat chimic, sub formă de pulbere”: Ş-acolo eu aveam cheag plămădit şi dă mai multe ori îmi da şipráfurill\2. 4° AO, h. 129/rar Mh [la pl.] „medicamente”. 5° var. prau s. n. AO, h. 342/rar Mh, Dj „pulbere, praf’; cf. c o 1 b... 6° var. prau s. n. AO, h. 540/Gj, Mh, prin Dj şi rar VI; ~ de piişcă/prin Gj „praf de puşcă”; cf. b a r â t... PRĂFTĂRIŢĂ v. praftoriţă. PRĂFTOLIŢĂ v. praftoriţă. PRĂFTOR v. prâftură. PRĂFTORĂ v. prâftură. PRAFTORÎŢĂ s. f., pl. praftoriţe AMD, Pl. 178-179/rar Bz „pămătuf din păr, din zdrenţe sau din stuf, folosit, în fierărie, pentru a înviora cărbunii stropindu-i cu apă”; cf. b u r é t e 7°... - var. plâftoriţă s. f., pl. pláftorite AMD, Pl. 178—179/prin Ag; plâfturiţă s. f., pl. plâfturiţe/rar Ph; practoliţă s. f., pl. prâctoliţe AO, h. 828/rar Dj; prâftăriţă s. f., pl. prâftăriţi AMD/rar Bz; prâftoliţă s. f., pl. prâftoliţe/Tar Ph; prâptoriţă s.f., pl. práptoriteSmx Ag; praşporiţă s. f., pl. prâşporifdrar Ag. PRÁFTLR v. prâftură. PRAFTURĂ s. f., pl. prafturi AO. h. 828/rar Dj; AMD. Pl. 178-179/prin Vn. Bz şi rar Br, TI, Cţ: práfture AMD/prin Bz şi rar Ph, Vn, G1 „pămătuf din păr. din zdrenţe sau din stuf, folosit. în fierărie, pentru a înviora cărbunii stropindu-i cu apă”; cf. b u r é t e 7°... - var. bráfturá s. f., pl. bráfturi AMD, Pl. 178—179/rar Vn, Bz; bráfturdrzi Bz, Br; plâstură s. f., pl. plásturehai Ph: pleáfturá s. f./rar Ot; práftor s. n., pl. PRÁFTURE 106 PRAŞTIE prá/tore/nr Vn; práftorá s. f., pl. práftorehzx Cţ; práftur s. m., pl. prá/turi/rar Bz, TI; práfture s. m., pl. práfturilm Vn; vráfturá s. f., pl. vráfturilrai Bz. PRÁFTURE v. práftură. PRAG s. n., pl. práguri GO/rar VI „fiecare dintre bârnele aşezate orizontal, deasupra pereţilor casei, peste care se pun grinzile”: Se pune după aceea prágurile... sus acolo, une să termină pereţii/922; cf. p o d e á 4°. 2° AO, Pl. 128/rar VI „p o d o i m ă la moară”; cf. g r i n d ă 15°... 3° AMD, h. 539/rar Br „pârleaz”; cf. canapeâ 2°... PRÂIŞTE v. prâştie 3°, 9° PRÂIŞTIE v. prâştie 9°. PRÁJÁ v. prâşie. PRÁJILÁ v. prăjâlă. PRÁPÁR v. prâpure 1°. PRÁPOR v. prâpure 1°, 2°. PRÂPORE v. prâpure 1°. PRÂPTORIŢ v. praftoriţă. PRÁPURÁ v. prâpure 1°, 3°. PRÂPURE s. m., pl. prápuri 1° AO, h. 138/V1, prin Gj, Dj şi rar Ot; AMD, h. 105/prin Ag, Ot şi rar VI, Db, Ph, Bz, Tr, Gr „peritoneu”; cf. b ă ş i c ă 2°... 2° AO, h. 169/rar Dj; AMD, h. 144/rar Tr „placentă”; cf. a p ş o á r ă... 3° var. prâpură s. f., pl. prápuri AMD, h. 19/rar Cţ .pleoapă”; cf. b o b o á ş ă 2°... - var. plápor s. m., pl. plápori GD/rar Cţ; prâpăr s. m., pl. prâpări 1° AMD, h. 105/rar Cl; prâpor s. m. şi n., pl. prâpori 2° AMD, h. 144/rar Db, Tr; prâpore 1° AMD/rar Cţ; prâpore s. m., pl. prâpori 1° AO, h. 138/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD/prin VI, Ag şi rar Db, Tr; prâpură s. f., pl. prápuri 1° AMD/rar TI, Cţ; prâpure/rar TI. PRÂS s. f„ pl. práse AFLR/rar Db „ramură tânără, mlădiţă de măr (din care se fac scăriţe, împodobite cu mărgele, numite p u n ţ i, pe care fetele le lasă la Bobotează afară pentru a-şi ghici viitorul)”: Punem punte, luăm prâsă de măr dulce, punem mărgelele când botează popa/812; cf. a 11 ó i 2°... PRÂŞCHIE v. prâştie 9°. PRÂŞIE s. f. GD/rar TI „prăşit, praşilă”: îi dăm cu prâşiia manuală, prima prăşi ie, a doua prâşiie iară să dă cu mecanica/875; cf. p r ă ş e á 1 ă, p r ă ş i t ú r ă 1°, t â r ş i t. - var. prâjă s. f. AFLR/rar Db. PRÂŞPORIŢĂ v. praftoriţă. PRÂŞTE v. prâştie 9°. PRÂŞTIE s. f., pl. praştii 1° AO, h. 209/prin Dj şi rar Ot „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 2° AO, Pl. 26/rar Dj; AMD, h. 189, 190; GM/rar Ag, Ot, Tr „lemn lung şi subţire folosit în construcţii; prăjină”: Peste grinzi prinse-n cuie s-a pus praştii la casă GM/686; cf. d r e v e â 1°... 3° AMD, h. 629/rar Db, Ph, If „p ă u z ă pe căpiţă”; cf. a j u t ó r 9°... 4°ÂO, h. 653/rar Dj „fiecare dintre prăjinile puse de-a lungul peste loitre pentru a mări capacitatea căruţei”: [Peste loitre se pun] trei curmezişuri şi două lături sau prăştiŞ982; cf. a j u t ó r 15°... 5° AO, h. 194/rar Dj „leaţ, şipcă”; cf. b a ş c h i e 2°... 6° AMD/rar CI „lanţ lung şi gros folosit în loc de tânjală când se ataşează la plug o a doua pereche de cai”. 7° AMD, h. 479/rar Ab „curea”. 8° AMD, Pl. 40-50/rar Ag „fâşie îngustă de teren”; cf. b 1 á n ă 16°... 9° var. prâşte s. f., pl. praşti AMD, Pl. 24-25/rar Db; prăşti/rar VI .jucărie, făcută dintr-o bucată de elastic filată printr-o fâşie de piele la capătul unei crăcane, cu ajutorul căreia se aruncă pietre”; cf. a r c ú ş 3°... 10° în expr. a se fáce prâştie AMD, Pl. 24/rar Cţ „a se îmbăta foarte tare”. - var. prăişte (2 sil.) s. f., pl. prăişti 3° AMD, h. 629/rar Ph; 9° AMD, Pl. 24-25/rar Vn, If, TI; prâiştie (3 sil.) s. f., pl. PRÂTCĂ 107 PRÁJÍT prăiştii 9° AMD/prin Ph şi rar Db, Bz, CI, TI; prâşchie s. f., pl. prăşchii 9° AMD/prin TI; prâşte s. f., pl. prăşii 9°/rar Db; prăşii 9°/rar VI. PRÂTCĂ v. preâtcă 1°. PRATF0RMĂ v. platformă 1°. PRĂVĂŢ s. n., pl. prăveţe 1° AO, h. 642/rar Dj; AMD, h. 644; GM/Tr, prin Ag, Ot şi rar Db, Gr; prăvăţe AO/rar Dj, Ot; prăvăţuri AMD/rar Tr „schimbătoare la plug cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... 2° AMD, h. 643/rar Tr; prăvăţe AO, h. 640/rar Dj „potâng”; cf. b e 1 c i ú g 2°... - var. prăveţ s. n., pl. prăveţe 1° AO, h. 642/prin Mh; prăviţ s. n., pl. prăviţe 1° AO/rar Mh; 2° GO/rar Mh. PRĂVEŢ v. prăvăţ 1°. PRĂVIŢ v. prăvăţ 1°, 2°. PRĂBUÎ vb. IV tranz. GO/rar Dj „a potrivi (gustul mâncării)”: Prăbulim saramura de sare cu apă rece, s-o facem cum trebuie de mâncat, să n-o lăsăm aşa sărată ocnă/976. PRĂD v. predă. PRĂDĂISĂ v. paradâisă. PRĂDÂISTĂ v. paradâisă. PRĂGIJŞ s. n. GM/rar Gr „ridicătură mică de pământ; moviliţă”: [Oaia] a pus picioarele într-un prăigiiş aşa şi n-a mai putut s-o mai târască lupu d-acolea/827. PRĂJÂNIE s. f. GM/rar CI „came prăjită”: Mama bătrâna facea... facea prâjănije, frigea bucăţele [din came de porc]/828; cf. p r ă j e â 1 ă 1°, p r ă j i m e â. PRĂJEĂLĂ s. f. 1° GM/rar Br „came prăjită”; cf. p r ă j á n i e... 2° AMD, h. 472/rar Ph Jumări de ouă”; cf. f r i p t ú r ă 1°... 3° var. pârjeâlă s. f. GO; TDO/rar Mh „rântaş”. PRĂJÎ vb. IV tranz. 1° GO; AFLR/rar VI, Mh, Dj „a adăuga rântaş la o mâncare”: în sarmale punem şi noi foi de dafin, punem şi noi... piperi, şi le luăm la fiert şi p-ormă le prăjim GO/969. [Fierbem ciorba de cartofi] şi dup-aceea o prăjim G0/990; cf. p r i n d e 1°. 2° refl. AO, Pl. 124/rar Gj [d. caş] „a prinde coajă stând la soare; a se dospi”; cf. a c r i 1°... 3° GM/rar Tr „a atinge uşor (cu sabia)”; cf. p i ş c á P... - var. 1° pârji vb. IV tranz. GO; TDO/rar Mh. PRÂJÎLĂ s. f. AO, h. 279/rar VI , jumări de ouă”; cf. f r i p t ú r ă 1°... - var. prăjilă s. f. AMD, h. 472/rar Ag. PRĂJIME s. f., pl. prăjimele AMD/rar Gr „(bucată de) came prăjită”; cf. p r ă j á n i e... PRĂJÎNĂ s. f., pl. prăjini 1° AO, h. 628/Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, Pl. 55/Ot, prin Ag şi rar VI, Db, Ph, Tr, CI „prepeleac la căpiţa de fân”; cf. c 1 e n c i 2°... 2° AO, h. 727/prin VI „slobozitor la război”; cf. d o r â n g á r 2°... 3° AMD, Pl. 138-139/rar Ag, Ot, Tr „băţ gros aşezat pe două crăcane, de care atârnă ceaunul pus la foc (la stână)”; cf. a r ţ â r1 2°... 4° var. prejină s. f., pl. prejini AO, Pl. 82/rar Gj; AMD, h. 204/rar Bz „bucată de lemn lungă şi subţire folosită pentru a susţine sau a fixa ceva”; cf. d r e v e á 1°... 5° GM; AFLR/prin Ag şi rar Ph, Ot; prăjine GM/rar Bz „unitate de măsură pentru suprafeţe egală cu aproximativ doi ari”: I-am dat fetei [zestre] trei prăjini de pământ AFLR/676. - var. prejină s. f., pl. prejini 1° AO, h. 628/rar Mh, Dj, Ot; 5° AFLR/rar Db; projină s. f., pl. projini 4° AO, h. 218/rar Mh. PRĂJIOÂR (4 sil.) s. f„ pl. prăjioăre GM/rar Ag dim. de la prăjină: Iară sus [la vârful căpiţei] punem patru prăjioăre [cruciş]/681. PRĂJÎ T adj., f. prăjită AFLR/rar VI [d. rachiu, ţuică] „afumat”: Când vede că curge prea tare, mai trage focu de sub PRÁJITÚRÁ 108 PRĂŞITUR cazan, ca să nu iese [rachiul] prea prăjit!908. PRÁJITÚRÁ s. f., pl. prăjituri 1° AO, h. 279/Mh, prin VI, Gj, Dj şi rar Ot; AMD, h. 472; GD/Ph, prin Bz, CI şi rar Db, Vn, Gl, Ot, II, TI „mâncare pregătită din ouă bătute, bucăţi de came, măruntaie prăjite în tigaie”. 2° AO, h. 269; Pl. 35/rar VI, Mh, Dj, Tr „plăcintă din aluat dospit, umplută cu mere, varză, brânză, came, prăjită în grăsime”; cf. clătită 1°... 3° AO, h. 270/rar Dj, Ot; AMD, h. 463/rar Tr, II „scovardă”; cf. á z i m ă2 3°... 4° AO, h. 596/rar Mh „clin de teren rămas nearat între două brazde”, cf. amnâr9°... PRÁPURÓS, ficáte ~ v. ficât 2°. PRÁSÁD s. m., pl. prásázi 1° AMD, h. 362/rar TI „lăstar folosit ca altoi” [Portaltoiul] să crapă puţin, îi punem două prăsăz [...] două lăstari GM/694; cf. a 11 ó i 1°... 2° var. prăsâdă s. f., pl. prăsăde AMD, h. 362/rar TI „soi de pere mari, lunguieţe”. - var. prăsâdă s. f., pl. prăsăzi 1° AMD, h. 371; GM/rar Db; presád s. m., pl. presázi 1° AMD, h. 368/rar Cţ; presâdă s. f., pl. presâde 2° AMD, h. 368/rar Cţ; prisád s. m., pl. prisăzi 1° AMD, h. 37l/rar TI; prisâdă s. f., pl. prisâde 2° AMD, h. 362/prin TI. PRÁSÁDÁ v. prăsâd 1°, 2°. PRÁSÁLÁ v. preseâ 1°. PRÁSÁRE v. preseâ 1°. PRÁSÁDÍ vb. IV tranz. 1° AMD, h. 37 l/prin Db „a altoi”; cf. a 11 o i 2°... 2° GM/rar Ag „a răsădi”; cf. n ă s ă d i 2°... - var. 2° presădi vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, h. 349/rar Tr. PRÁSEÁ v. preseâ 2°. PRÁSÍ vb. IV 1° tranz. AO, Pl. 18/rar Dj; refl. AO/rar Gj; AMD, h. 144/rar Ot [d. femeie] „a naşte”; cf. î n n á ş t e 3°... 2° refl. GM/rar CI „ a se naşte”; cf. î n n á ş t e 3°... 3° tranz., în expr. a prăsi vórba AO, h. 176/rar Gj [d. omul beat] „a vorbi cu greutate; a gângăvi”. PRÁSÍE s. f., pl. prăsii GM/rar Ot „progenitură, urmaş”; cf. o ş i ş t e. PRÁSÍLÁ s. f. 1° AO, Pl. 116/rar VI „puiet de albine”; cf. c ă ţ é 1 1°... 2° AO, Pl. 115/rar Dj „polen”; cf. bun2... PRĂSTÂŞĂ v. prăştâră. PRÁSUCEÁ v. presuceâ 4°. PRĂŞCÂI v. prăşcău. PRĂŞCĂU s. AMD, h. 526/rar Gr „strat subţire de zăpadă”; cf. m o m é 12°... - var. prăşcâi s. AMD, h. 530/rar Db; prăşcoi s. /rar Db; preşcâi s. AMD, Pl. 169/rar Db; preşcău s. AMD, h. 526/rar Db. PRĂŞCOI v. prăşcău. PRÂŞEÂLĂ s. f., pl. prăşâli AO, h. 593; GO/rar Gj, Mh, Dj; GM; TDM Ii/rar Vn, Ot, CI „praşilă, prăşit”: După prăşâlă, să duce la a doua sapă, adică la-ngropat GO/935; cf. p r á ş i e...; ~ oârbă v. orb 5°. PRĂŞI vb. IV tranz. 1° AO, h. 666/rar Dj; AMD, Pl. 72/rar Ag „a curăţa, a tăia lăstarii neroditori la viţa de vie”; cf. a 1 é g e 1°... 2° TDM I/rar Ot; AFLR/rar TI „a curăţa aria înainte de treierat (smulgând buruienile)”. PRAŞILĂ vb. I tranz, ind. prez. 3 sg. prâşilă AFLR/rar VI „a prăşi (porumbul)”: îl prâşilă [porumbul], după praşilă-1 copăieşte/908; cf. t â r ş i 3°, t â r ş u i 3°, t r â g e 14°. PRĂŞIT0R s. n., pl. prăşitoâre GD/rar TI Cţ „maşină prăşitoâre”: [Porumbul] îl săpam la rând aşa cu sapa, nu mai... cu prăşîtoru ca cum dă acuma/889; cf. t â r ş i t o â r e 2°. PRĂŞITIIRĂ s. f., pl. prăşituri 1° AO, h. 593; AFLR/rar Mh, Dj „acţiunea de a prăşi şi rezultatul ei; prăşit”: Mâine mergem la prăşitiira porumbului AFLR/956; cf. prâ ş i e... PRĂŞTÂRĂ 109 PRÁSCÁCI 2° GD/rar TI „parcelă, tarla cu porumb prăşit”. PRĂŞTARA adj. f., pl. prăştăre AMD, Pl. 155/rar Br [d. oi] „care paşte totdeauna la marginea turmei”; cf. a 1 e r g ă t o á r e1... - var. prăstâşă adj. f., pl. prăstâşe AMD, Pl. 155/rar Ph. PRĂŞTÎLĂ1 s. f., pl. prăştile AO, h. 210, 21 l/rar Ot; prăştili/rar Gj „şindrilă”; cf. d r á n i ţ ă P... - var. frăştilă s. f., pl. frăştili AO, h. 210, 21 l/rar VI; frăţilă s. f., pl. frăţili AO/rar VI; friştilă s. f GO/rar Gj; preştilă s. f., pl. preştile AO, h. 21 l/rar Gj. PRĂŞTÎLĂ2 v. prăştină1. PRĂŞTÎNĂ1 s. f. AO, h. 490; Pl. 80-81; 84; GO; TDO/prin Ot şi rar VI, Dj, Tr; AMD, h. 361; 376; 377; GD; TDM I; AFLR/Tr, Gr, TI, Cţ, prin Db, Ot, CI şi rar Ag, Vn, II „boştină, tescovină”: Prăştină aceea care rămâne, cum îi zicem, comina, noi pe româneşte, olteneşte [...] o aşezăm la cazan şi facem ţuică din ea GO/991. S-a scurs mustu din prăştină aia GD/883; cf. b o á s c ă 1°... -var. prăştilă s. f. AFLR/rar Gj; preştină s. f. GD/rar TI. PRĂŞTÎNĂ2 s. f., pl. prăştini AMD, h. 629; Pl. 62-63/prin Vn, Bz şi rar Ph „prăjină”; cf. d r e v e á 1°... PRĂŞTIOĂSĂ adj. f., cânepă ~ AO, h. 708/rar Dj „cânepă (de toamnă) cu firul gros, fibroasă”; cf. b ă ţ ă g ă n ó s 1°... PRĂVĂDÎ vb. IV tranz. GO/rar Gj „a amesteca (produse)”: [Cheagul uscat] îl prăvădim cu zăr sau cu lapte... ca să poată să să-nchege laptele/935; cf. a m e s t e c â 2°... PRĂVĂLÎ vb. IV refl. AFLR/rar Dj „a se zbate pentru a obţine ceva”; cf. a b â t e1 2°... PRĂVĂLIJŞ s. m., pl. prăvăluşi AO, Pl. 132/rar VI „drug de lemn pe care alunecă piatra morii când e scoasă pentru ferecat”; cf. 1 u n g ó n 5°... PRĂLEĂZ v. pârleăz 1°. PRÂND v. prund 3°. PRĂNDÎ vb. IV [?], ind. prez. 1 sg. prănd AO, h. 273/Mh şi prin Gj „a mânca de amiază, de prânz”; cf. a m i e z i... PRÁNDÓI v. prundói 1°, 2°. PRÂNZ s. n., pl. prânzuri 1° AO, h. 272; GO/Dj, prin Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 466; GM; GD/Tr, prin Ot, Cţ şi rar Gl, Bz, TI „pomană, praznic care se face a doua zi sau la trei, nouă, douăzeci de zile după înmormântare”: Pomană la o zi după ce îl îngroapă, îi zicem prinz de pomană AO/930. [Mortului] îi faci prmzuri cum se zice, de trei zile, de nouă zile, de douăzeci de zile GM/729; cf. p r â n z i ş ó r, pránzuléj, ţărână 2°. 2° AO, h. 272/prin Dj „ospăţ care se face la naşterea unui copil”: Femeile când nasc fac prinzi989. 3°AO, h. 765/rar VI, Mh „păscutul oilor înainte de răsăritul soarelui”; cf. n ă p r i o r á t... 4° GM/rar Tr Jumătate de zi”: Luam duminca oile la doi, trei tovarăşi, ca să-mi ia şi mie câte-un prinz, cât veneam eu, o după amiază sau o dimineaţă la şcoală/804; cf. c o n á c 3°. PRÂNZÂRE s. f., pl. prânzări AO, h. 765/rar VI „păscutul oilor înainte de răsăritul soarelui”; cf. n ă p r i o r á t... PRÂNZIŞ0R s. n. GD/rar TI „pomană, praznic la trei zile după înmormântare”; cf. p r â n z 1°... PRÂNZÎT s. n., pl. prănzituri AO, h. 27 l/rar Dj „prânzul mic, gustarea luată dimineaţa la câmp, după ce s-a lucrat un timp”; cf. c o n ă c é 1. PRÂNZUÎ vb. IV AO, h. 273/rar VI, Dj; AMD, h. 467/rar Db, Vn, Bz, If; ind. prez. 1 sg. prânzui/rsLT Bz „a prânzi”; cf. a m i e z i... PRÁNZULÉX s. n. AMD, h. 466/prin Ot şi rar Cţ „pomană, praznic a doua zi sau la câtva timp după înmormântare”; cf. prânz 1°... PRÂSCÂCI s. AO, h. 705/rar Mh „roi (mic) de albine care se desprinde din primul roi în aceeaşi vară”; cf. p â r v á c... PRÁSLÁVÁ 110 PREDA PRÁSLÁVÁ s. AMD, Pl. 86-88/rar Cţ „varietate de viţă-de-vie". PRÁZNE s. f, pl. prázne GM/rar Ph Jegiturá de lemne cărată în spinare; sarcini’': Am fost la o prtne de lemne, am adus cu spinarea lemne/707; cf. c a p 2°... PRÁZNÉL s. n., pl. práznéle 1° AMD, Pl. 165/rar Ph, Bz „rotiţă dinţată care, împreună cu roata mare, acţionează piatra alergătoare, la moară”; cf. c â r s t é i 2°... 2* var. spirnél s. n. AMD, Pl. 8/rar Ot „titirez, sfârlează”; cf. n ă p â r s t ó c 4°. 3* var. spirnél s. n. AMD, Pl. 8/rar Ot „rotiţa din capătul de jos al fusului de tors”; cf. n ă p â r s t ó c 3°. 4# var. spirnél s. n. GM/rar Gr „bătătură infectată (umflată ca un prăznel)”. 5* var. zbirnél s. n., pl. zbáméle AMD, h. 20/rar'Tr „urcior la ochi”; cf. brâncă2 4°... PREÁCÁ v. preitcă 1°. PREADUNÁ (4 sil.) vb. I GO/rar Mh „aduna din nou”: Desfăceam [firul de borangic] de pe băţ şi-l preadunám pe mosoare/945. PREAFÁCE (3 sil.) vb. III refl. GO/rar Gj „a se termina de făcut, a face de tot”: Pe urmi cearcă [săpunul] şi când se prqafâce ii dă sare şi-I ia jos/924; cf. d o f á c e. PREÁJBÁ s. f. GM/rar Tr „loc, zonă, ţinut": Aicea la noi, în prpújba asta nu s-a pus tutun 810. PREÁPCÁ v. preâtcă 1°, 4°. PREÁTCÁ s. f„ pl. pretci 1° AO, h. 692/rar Gj; AMD, Pl. 90/rar Ag, Ot, CI, Cţ; prélce AMD/rar Ag „fiecare dintre beţişoarele sau şipcile care susţin fagurii în interiorul stupului”; cf. c ă t ú ş ă 6°... 2* AO. Pl. 138-rar Gj „şipcă aşezată dc-a curmezişul pe fundul unui vas din doage pentru a-1 consolida”; cf. a d á o s 2° 3* var. prépci s. f, pl. prepet GO/rar VI, GM rar Ph ..grătar din şipci folosit la presarea murăturilor in butoi”: Punem acolo [în butoi] deasupra un fund, apoi o prépcá aşa cum îi spune la noi GM/707. Pă brădoaică punem [...] nişte prepc aşa... nişte blăniţe-aşa în curmeziş GO/928. 4° var. preâpcă s. f., pl. prepci AO, h. 209/rar VI „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 5° pl. prétce AMD, Pl. 85/rar Ag „unealtă folosită de dogar pentru răzuit doagele; gripcă”; cf. c h i s é r 2°... - var. 1° prâtcă s. f., pl. prătei AO, h. 692/rar Ot; preâcă s. f., pl. preci AMD, PL. 90/rar Tr; preâpcă s. f., pl. prepci AO/rar Dj, Ot; préce s. f., pl. preci AMD/rar Gr, II; prépci s. f., pl. prepci AO/rar VI; prétci s. f., pl. pretci AMD/rar Db, Ot; treâpcă s. f., pl. trepci/rai Vn; treiptă s. f., pl. trépte/rai Db, Ot. PREBOLUÍ v. prubului 2°. PRÉCE v. preâtcă 1°. PRECÉCXIE v. precâpţie. PRECEPTÓR v. perccptór 2. PRECÉPJIE v. percéptfe. PRECESLUÍ vb. IV tranz. AFLR/rar Ag „a împărtăşi, a cumineca”: Pe mort îl preceslu/éfte, îl spovedeşte/675. PRECHEMÁ vb. I tranz. GO/rar Mh „a chema (din nou)”: Iar să strâng iară şi pleacă cu muzică iar de la om la om aşa, care-o-mbunat la nuntaşi, îi prekâmâ iară/944. PRECLINTÍ vb. IV refl. AO, h. 11 O/rar VI, Ot [d. mână, picior] „a se scrânti, a se luxa”; cf. c 1 e f e t i 2°... PRECUPÉTE s. m., pl. precupéfi AO, h. 373/rar Mh, Dj „negustor (la piaţă), precupeţ”. PRECURMÁT adj., f. pl. precurmâte AO, h. 339/rar Dj [d. lemne] „scurtat, retezat scurt”. PREDÁ vb. I, ind. impf. 1 sg. predádeám GD/rar TI „a da cuiva ceva în primire”: Are armă şi n-o prádfázá AFLR/714. - var. pridá vb. I, ind. prez. 3 sg. prădeâză AFLR/rar Ph. PREDELEÁN 111 PREFIÉRBE PREDELEÁN s. m., pl. predeléni AMD/713 „locuitor din comuna Prcdealul-Sărari”. PREDICEÁ v. preduceá 3°. PREDŰCE vb. III refl. GO/rar Mh „a se duce din nou”: Luni seara să predúc iară cu mireasa înapoi, iar [la] tat-al fetii/944. PREDUCEÁ s. f., pl. preducele 1° AO, Pl. 12l/prin VI; AMD, Pl. 132/Ag, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, Cl, II, Cţ, prin VI, Db, TI şi rar Vn, Gl, If „unealtă (din oţel) cu ajutorul căreia se fac găuri de recunoaştere în urechea oii”; cf. p i t r ó c2 1°... 2° AMD, Pl. 178/rar Ag, Tr „tipar pentru turnat caiele”; cf. c h é r n ă r 3°... 3° AO, Pl. 121, 122/prin VI şi rar Gj; AMD, Pl. 132; 134; AFLR/Ag, Bz, Br, Tr, Cl, II, Cţ, prin VI, TI şi rar Db, Ph, Vn, Ot, Gr „gaură făcută cu preduceaua în urechea oii”; cf. i s c o á s ă... - var. petruceá s. f., pl. petrucéle 1° AO, Pl. 12l/rar VI; prediceâ s. f., pl. predicile 3° AFLR/rar VI; preducél s. n., pl. preducéle 1° AMD/rar II; predupccá s. f., pl. predupcéle 3° AMD, Pl. 134/rar TI; pridupceá s. f., pl. pridupcéle 1° AMD/rar Ti. PREDUCÉL v. preduceá 1°. PREDUCÍ1 v. pitrocí. PREDUCÍ2 vb. IV tranz. şi refl. AMD, h. 276; Pl. 132/rar Db, Tr „a (se) face gaură cu preduceaua în urechea oii”; cf. p o t r i c ă 1 i. PREDUCÍCÁ s. f., pl. preducéle AMD, Pl. 132; 134/prin Vn şi rar Br, Cţ „unealtă (din oţel) cu ajutorul căreia se fac găuri de recunoaştere în urechea oii”; cf. pitróc" P... PREDUCÍRE s. f. AMD, Pl. 132/rar Db „numele acţiunii deapreduc i”; cf. p r e d u c i t. PREDUCÍT s. n. AMD, Pl. 132/rar Bz, Tr „numele acţiunii deapreduc i”; cf. p r e d u c i r e. PREDUCÍTÁ adj. f., pl. preducite AMD, h. 490; Pl. 132; 134; GM/prin Ag, Ot şi rar Tr, Gr [d. piei sau despre urechea oii] „găurită cu preduceau a”; cf. î m p r e d u c i t ă. PREDÚF s. n., pl. predúfuri 1° AO, h. 683/rar Dj; AMD, Pl. 83-85; GM/Bz, Tr, prin Br, II şi rar Ph, Vn, Gr, Cţ; predúfe AO, h. 684/rar VI; AMD/rar Ag, CI, Cţ „dop, capac la vrana butoiului”: După ce a fiert [vinul] să-ncarcă butoiul iar din nou, să bate predîtfu şi îl lasă până când are nevoie să umble la el GM/751; cf. d ú j n i c 3°... 2° AMD, Pl. 84/Bz, Br, Tr, prin CI şi rar Ph, Vn, Gr, II, TI, Cţ; predúfe/rar Db, TI „vrană la butoi”; cf. c a n á 2°... - var. 1° prediíp s. n., pl. predúpuri AMD, Pl. 84-85/rar Db. PREDŰP v. predúf 1°. PREDUPCEÁ v. preduceá 3°. PREFÁCE vb. III 1° AMD, Pl. 79-80; 82/rar VI, Ag, Db, Tr, Gr „a vântura, a pritoci (vinul)”; cf. p i t r o c í... 2° AFLR/rar Cl „a fierbe a doua oară săpunul nereuşit”; cf. p r e m e n í 2°, u n c r ó p 5°, v r é c i e 2°. 3° AFLR/rar Ot „a sorta porumbul depozitat pentru iarnă, eliminând boabele mucegăite”: [Porumbul] îl băgăm în pătul, îl prefacem o dată, să nu se strice, îl stricat îl dăm de-o parte/997. PREFARÁ v. prefiră 2°. PREFÁCÁNIE s. f. AMD, h. 360; GM/Bz şi rar Ph, Vn, Br „ţuică dublu distilată”; cf. v u r t 2°. PREFÁCÚT adj., f. prefăcută 1° AO, Pl. 80/V1, Gj şi prin Mh; AMD, h. 360/rar Db, Bz, TI [d. rachiu, ţuică] „distilat de două ori”; cf. î n t o á r s ă... 2° AMD, Pl. 78/rar Ag [d. vin] „pritocit”; cf. t r a s 1°. PREFÉCTIE, la ~ loc. adv. AMD; GM/rar Br, Tr „la perfecţie, perfect”: Auzea la preféctiie GM/742. PREFENDOR v. profondór. PREFIÉRBE vb. III tranz. GO/rar Mh „a fierbe (din nou)”: [Zara] o prefiérbí iară-n căldare... şi să face urdă/936. PREFIRA 112 PREMENÍ PREFIRA vb. I tranz. 1° ind. prez. 3 sg. prefiră GO/rar Mh „a înlocui, a schimba, a împrospăta”: Acolo [în putină] cu cât prefiri apa mai des cu atâta răchiul iasă mai bun/965; cf. p r o s p ă t â. 2° var. prefará vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. prefără AO, h. 676/rar Ot „a pritoci, a vântura (vinul)”; cf. p i t r o c i... PREFRĂMÂNT vb. I tranz. şi refl. pas. GO; TDO/prin Dj şi rar Ot „a (se) frământa (din nou, bine de tot)”: Frământăm aluatu [...] să dospeşte şi luăm faină iar ş-o prefrămîntăm GO/969. Prefrămîntăm sara turtiţa cu apă şi cu puţină faină şi până dimineaţa se face maia bună pentru... dospit; şi dimineaţa doar frământăm pâinea cu ea GO/978. PREFIJŞTI s. n., pl. prefuşte AO, Pl. 129/rar Tr „stâlp de susţinere la podul morii”; cf. b â b ă 15°... PREGĂTEÂLĂ s. f., pl. pregătâli GO/rar Gj; GM/rar Ag „pregătire”: La mireasă [acasă] nu să face atâta pregăt§â!ă GM/682. PREGETA vb. I intranz. 1° AMD/rar Ph, Tr „a ezita, a nu-i veni să facă ceva”: Ziua lucrez, seara preget să mai merg la cineva/715. 2° TDM II/rar Bz „a împiedica, a stânjeni”: Atunci [iama] şade sub zăpadă acolo şi lui [= grâului] nu pregetă cu ger sau cu... alte feluri de...şi primăvara, dac-avea zăpadă, foarte frumos mergea/752. PREGURÍE s. f., pl. pregurii AMD, h. 5 l/rar Tr„amigdală”; cf. a m i g d a 1 i t ă... PRÉIER v. priér 1°, 2°. PREIERÁR s. m. AMD, h. 508/rar Bz „numele lunii aprilie”; cf. a p r í 1 i e... PREÎNFLND vb. I GO/rar Mh „a înfunda (din nou)”: Pe urmă, am văzut că nu ţine apa, l-am preinfundát [b u n a -r u l]/944. PREJÎNĂ v. prăjină 1°, 4°, 5°. PREJUR 1° adv. GM/rar II „împrejur”; cf. î n s p r e j ú r...; jur prejúr loc. adv. AFLR/rar Tr, jur împrejur”. 2° la prejúrul loc. prep. AO, h. 38l/rar Ot „împrejurul, în jurul”: Merg la prejúru casei/996. PREJURÍME s. f. AFLR/rar TI „împrejurime”; cf. împrejurâre. PREÎNTOÂRCE vb. III GO; AFLR/rar Mh „a întoarce (din nou)”: Iar la prentórc oile GO/941. PRELATĂ s. f. AO, Pl. 79/rar Mh „leasă (pe care se usucă prunele la soare)”; cf. 1 e á s ă 1°... PRELICĂR s. m., pl. prelicări AMD, h. 430/rar Tr „câine de vânătoare, prepelicar”; cf. c ă p ó i... PRELUÁ vb. I GO/rar Mh „a lua (din nou)”:[Carnea] o suim în pod, o prelóm din pod/948. PRELŰNGE adj. f. pl. AFLR/rar Gj „lunguieţe, alungite”; cf. î m p r e 1 ú n g... PRELUNGUIÂT adj., f. prelunguiătă AFLR/rar Cţ „alungit, lunguieţ”; cf. î m p r e 1 ú n g... PRÉMÁ s. f., pl. préme AMD; AFLR/rar Db, TI „premiu, primă”; cf. bacşiş 2°... PREMATURA vb. I GO/rar Mh „a mătura (din nou)”: După ce-1 udă [pământul], iară prematură şi-o face bine aria/941. PREMÂNÂ1 vb. I tranz. GO/rar Gj „a mâna (din nou, mereu, întruna)”: îl bătea [calul] şi-l preminâ şi-ncoa şi-ncolo şi bătea [grâul la arie] cu calu/935. PREMÂNÂ2 v. premeni 3°, 5°. PREMENÍ vb. IV tranz. 1° şi refl. TDO/rar Dj; TDM I; III/rar Ot, Gr „a (se) îmbrăca haine curate, a (sc) primeni”: Gata, punem lumânărle-n mână, îl premenim [pe muribund] bine frumos TDO/933. „Să te duci şi tu acas să te premenâştf\ zâce „să mergem şi noi la iertăciune” TDM 1/772. 2° GM/prin Tr şi rar Ot, Gr „a fierbe a doua oară săpunul nereuşit”: A doua oară iar îl pui şi-l... noi îi zâcem că-1 primenim, aşa i se spune, primenim a doua oară şi PREMETEÁ 113 PREPELEAC iasă murdăria din el toată, de rămâne limpede, săpun limpede, frumos TDO/991; cf. p r e f á c e 2°... 3° TDO/rar Dj; GM/rar Tr „a schimba aşternutul de frunze la viermii de mătase, mutându-i în alt loc”: La trei zile trebuia să-i premenim [gândacii] GM/793. îi priminai în fiecare zi [gândacii], le punea frunză proaspătă, îi priminai aşa, să spune, primineală AFLR/738. îi luam [viermii de mătase], puneam frunză alta, nouă, şi-i luam, îi premânâm pe altă masă GO/945. 4° AFLR/rar VI „a schimba, a înnoi (saramura în care se ţine brânza)”: Saramura aia o ţânem o lună de zile în apa aia da ...premenim într-altă, că să strică dacă... /902. 5° AMD, Pl. 79-80; 82/rar Db, Tr „a pritoci (vinul)”; cf. p i t r o c i... 6° var. primeni vb. IV tranz. AMD, Pl. 74/rar Br „a ascuţi din nou (primăvara, înainte de a-i băga în pământ) aracii folosiţi în anul anterior”. - var. peremení vb. IV tranz. 1° AFLR/rar TI; premânâ vb. I tranz. 3° GO/rar Mh; 5° AO, h. 676/rar Mh; primeni vb. IV tranz. 2° TDO; AFLR/rar Dj, Ot; TDM III/rar Tr; 3° TDM II/rar Ph; 5° AMD, Pl. 82/rar Cl, II; primini vb. IV tranz. 2° TDM II/rar Bz, Tr; 3° GM; TDM II; AFLR/rar Ph, Br, II. PREMETEÁ v. primeteá 1°, 2°. PREMITEÁ v. primeteá 1°. PREMLTÁ vb. I tranz. AO, Pl. 35/rar Gj „a înmuia (din nou)”. PREMUTÁ vb. I GM/rar Ph „a muta (în altă parte), a permuta”: Am făcut armata la Ploieşti; aicea dă prima dată [...] pă urmă nwzpremutăt/110. PRENOÍ vb. IV tranz. 1° GO/rar VI; AMD, h. 600/rar VI „a semăna din nou, a înlocui seminţele nerăsărite”: Dacă [porumbul] nu e bun, îl mai mâncă ceva, îl mai prenoim, mai punem altu G0/902; cf. cârpi 1°... 2° AMD, h. 590/rar VI „a ara (şi semănă) din nou un teren lăsat să se odihnească un an, doi”. 3° AO, h. 676/rar Gj „a vântura, a pritoci (vinul, murăturile)”; cf. p i t r o c L. - var. 3° prenui vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. prénuie GO/rar Dj. PRENUÍ v. prenoi 3°. PREOBEÁJE v. probojénie. PREÓT s. m., pl. preoţi AFLR/rar TI, Cţ „preot”. - var. priót s. m., pl. prioţi TDO/rar Dj. PREPALÁC v. prepeleác 5°. PREPARÁ vb. I 1° refl. AO, h. 516; TDO/rar Gj, Ot; GM/rar Tr, If „a se pregăti cu cele necesare pentru ceva”: După ce-am făcut locaşu fundului [pentru butoi], atuncea ne preparăm de fund TDO/947. Duminecă nainte [de nuntă] să prepără şi ei cu ţuică, cu vin, cu băutură TDO/996; cf. î m p r e p a r â. 2° tranz. TDO/rar VI „a rezolva treburile casnice”: Ieri m-am sculat de dimineaţă, am preparat în casă, am măturat, mi-am aranjat totu şi-am plecat la colectiv TDO/927; cf. b â s t â c â i 2°... 3° tranz., ind. prez. 1 sg. preparéz AFLR/rar Mh „a pregăti mâncarea”; cf. b u c ă t ă r i. PREP ARÁT adj. AO, h. 584/rar Mh [d. un teren] „pregătit pentru semănat”. PREPARÂŢIE s. f. GM; AFLR/rar VI, Vn „mâncare, băutură (pregătite pentru un ospăţ)”: Dacă-i mai rămâne preparăţie, mai băga şi luni seara masă GM/672. [De Crăciun] era o mare preparăţie AFLR/727. PREPCÁR v. pretcár. PRÉPCÁ v. preâtcă 1°, 3°. PREPELEÁC s. n., pl. prepeleac 1° AMD, Pl. 55; AFLR/Ag, prin Db, Ph şi rar VI, Vn, Bz, Ot, Tr, TI, Cţ; prepeleăcuri/iar Ph „pari cu crăcane scurte înfipţi în pământ, pe care se clădeşte căpiţa”; cf. c 1 e n c i 2°... 2° s. m., pl. prepeléci TDO/rar VI „căpiţă (de fan) ridicată pe un par cu PREPELEÁG 114 PREPÚNE2 crăcane înfipt în pământ”: Să usucă [fânul], îl facemprepeléc!903; cf. c ă p i ţ ă 1°... 3° AMD, Pl. 139/Ag, Tr, prin VI, Db, Ph, Vn şi rar Gl, Bz, Br, Ot, If, Gr, CI, TI, Cţ; prepeleácuri/rar Br „sărcinere”; cf. agăţătoâre 2°... 4° AMD, Pl. 138-139/rar Ag, Bz; prepeleâcelm Tr, Cţ „par scurt cu crăcane, înfipt în pământ, de care se atârnă căldarea pusă la foc (la stână)”; cf. c ă 1 d ă r ă r... 5° AMD, h. 195/rar Vn, Bz, II, Cţ; prepeleacuri/rar II „adăpost rudimentar între crengile unui copac sau între doi (patru) pari cu crăcane înfipţi în pământ”: Ne-am suit să facem pripalâc în nuc pentru a păzi via şi nucu GM/733; cf. cerdâc 2°... 6° AMD, Pl. 146/prin Ag şi rar Ot; şi s. m., pl. prepeléci/rai VI, Ag „lemn, băţ cu câteva crăcane la un capăt, folosit la amestecat în zerul pus la foc pentru a scoate urdă, la frecat fasolea sau la mustuit strugurii”; cf. g i u r2... - var. prepalăc s. n., pl. prepalácuri 5° AMD, h. 195/rar CI; prepeleăg s. n. şi m., pl. prepelége 1° AO, h. 628/prin VI şi rar Gj; AMD, Pl. 55/rar Tr; 3° AO, h. 775/rar VI, Dj; 4° AO, h. 773/rar Ot; 6° AMD, Pl. 139/rar Cţ; prepeleáguri 3° AMD, Pl. 139/prin Tr şi rar Ag, Gr, CI; 6° AO, h. 671/rar Dj; prepelégi 2° AO, h. 455; TDO; AFLR/rar VI; 3° AO/rar VI, Gj, Mh; 6° AO/rar Dj; pripalâc s. 5° GM/rar Vn. PREPELEÁG v. prepcleăc l°-4°, 6°. PREPELICÁR 1° s. n., pl. prepelicâre AMD, Pl. 55/rar Tr „prepeleac pentru căpiţa de fân”; cf. c 1 e n c i 2°... 2° s. m., pl. prepelicâri AMD, Pl. 139/rar Tr „sărciner”; cf. agătătoâre 2°... PREPELIŢÂR s. m., pl. prepeliţâri AMD, h. 430/rar Ot, TI „câine de vânătoare; prepelicar”; cf. c ă p ó i... PRÉPELIJA s. f., pl. prépelife 1° AMD, Pl. 167/rar VI, Ag, Db, Ph „mică piesă metalică, fixată în piatra alergătoare, în care intră fusul morii”; cf. p ă r p ă r i ţ ă 1°... 2° AMD, Pl. 163/rar VI „bucăţică de metal fixată în capătul butucului de la roata morii, pentru ca acesta să nu se roadă la învârtire”; cf. b o 1 d 5°... 3° var. prepeliţă s. f., pl. prepeliţe AMD, Pl. 165/rar Vn „rotiţă mică dinţată cu ajutorul căreia se acţionează piatra alergătoare la moară”; cf. c â r s t é i 2°... 4° AMD, Pl. 137/rar Ag „cârlig cu coadă lungă folosit de cioban pentru a prinde oile”; cf. a r c â n 1°... - var. 1° prepeliţă s. f., pl. prepeliţe AMD, Pl. 167/prin Bz şi rar Vn. PREPELÎŢĂ v. prtpeliţă 1°, 3°. PRÉPELITI s. f. pl. AO, h. 562/rar Ot; AMD, h. 445/prin Ag, Ph, Tr, II şi rar Db, Vn, Gr, CI, TI, Cţ „prepeliţe”; cf. b a b ú ş c ă 4°... - var. prepeliţi s. f. pl. AMD, h. 445/rar Vn, CI, TI. PREPELÎŢI v. prépeliti. PREPELITÓI s. m., pl. prepeliţoi AMD, h. 455; AFLR/rar Db „bărbătuşul prepeliţei; pitpalac”; cf. p i t p ă 1 ă c i1. PREPÍNGE vb. III refl. GM/rar Tr „a se deplasa luând locul cuiva”: S-a prepins frontu românesc încolo-n locu ruşilor ş-a rămas aicea tot... front/782. PRÉPOLIS v. própolis. PREPÚNE1 vb. III tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 594; GO; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj; AMD, h. 601; GM/I1, prin Bz, CI şi rar Ot, TI „a (se) semăna a doua oară. a (se) înlocui seminţele nerăsărite”: Unde n-a răsărit [porumbul] mai punem, mai prepúnem, mai punem boabe aşa unde nu e răsărit AFLR/912. Dacă nu ieşea [porumbul]. îl mai prepuneám GM/847; cf. c â r p í P... 2° AO, h. 661/rar Mh; AMD, Pl. 66-67/rar II „a (se) pune (coarda de viţă-de-vie) la butăşit”. PREPÚNE2 vb. III tranz. GM/rar Ag „a propune”: A venit o singură data băiatu PREPÚS 115 PRESUCEÁ cu nevastă-sa şi ne-íi prepús că noi să nc facem altă casă/687. PREPÚS s. n. AO, h. 594; GO/prin Gj şi rar Dj, Mh „acţiunea de a prepune boabele în pământ”: Să duce să vadă dacă [porumbul] a ieşit tot, dacă nu îl prepune; prepus înseamnă că înlocuieşte unde n-a crescut GO/924; cf. c â r p e á 1 ă 1°... PREPUSÁTÚRI s. f. pl. GO/rar Mh „boabele de porumb puse în locurile unde nu au răsărit după primul semănat”; cf. c â r p i t ú r ă. PRESÁD v. prăsâd 1°. PRESÁDÁ v. prăsâd 2°. PRESARE v. preseâ 1°. PRÉSÁ s. f., pl. prése 1° AMD, Pl. 143/rar Tr „crintă”; cf. á 1 b i e 3°... 2° AMD, Pl. 176/rar Br „unealtă de zidărie pentru făcut ciubuce; ciubucar”; cf. c i u b ú c 3°... 3° AO, Pl. 14l/rar Mh „priboi, dom”; cf. c h é r n ă r 1°... PRESADÍ v. prăsădi 2°. PRESĂDÎT adj., pl. presăditi AMD/rar Tr „venit din altă localitate, strămutat”; cf. provenit. PRESĂT0R s. n., pl. presătoâre AO, h. 784/rar Ot „crintă”; cf. á 1 b i e 3°... PRESÁTÚRÁ s. f. AFLR/rar Mh „înghesuială, îmbulzeală”; cf. g 1 o á t ă 1°... PRESCUÎŢĂ v. presculiţă. PRESCULIŢĂ s. f., pl. presculiţe GM/rar Ot dim. de la prescură. - var. prescuiţă s. f., pl. prescuife GM/rar Bz. PRESCURÁT s. GM/rar Db „numele unui soi de mere”. PRÉSCURE s. f., pl. préscuri TDM I/rar VI, Ag „prescură”; cf. 1 e t u r g h i e... PRESE s. f., pl. preséle 1° AMD, h. 240/Ag, prin VI şi rar Db „plăsea (la cuţit)”; cf. b r ă ţ á r ă 2°... 2° var. prăseâ s. f., pl. preséle AMD, h. 635/rar Db „măsea la coasă”; cf. aducătiiră 2°... - var. 1° brăsâle s. f. pl. AMD, h. 240/rar Ph, Br, II; păslâ s. f., pl. pásléle AO, Pl. 34/rar VI; plăsâlă s. f., pl. pláséle AO/rar Dj; plăsâre s. f., pl. plăsări AMD/prin Tr; prăsâlă s. f., pl. prăsele AO/rar VI, Ot; prăsâre s. f., pl. prăsări AMD/rar Ag; presâre s. f., pl. presări!rar Ot. PRESEÂCĂ v. priscâcă 1°. PRESIMŢÎ vb. IV, ind. prez. 1 sg. presimíésc AFLR/rar Gr „a simţi dinainte ce o să se întâmple”; cf. f i r e 7°... PRESOÁRE v. presór. PRESONÁ v. presorá. PRESÓR s. n., pl. presoăre AO, h. 626/rar Dj „legătură, împletitură din crăci puse pe vârful unei căpiţe pentru a o feri de vânt”. -var. presoăre s. f., pl. presări AO, h. 626/rar Dj. PRESORÁ vb. I tranz. AMD; GD; AFLR/prin TI „a presăra”; cf. c i ú t u r ă 10°... - var. presoná vb. I tranz. GD/rar Cţ. PRESPÁLÁ vb. I GO/rar Mh „a spăla (din nou)”: Să le prespăl, a zis că nu le-am spălat bine/948. PRESPÍC s. n., pl. prespice AMD, Pl. 90/rar Br „beţişor în interiorul stupului, pe care se contruiesc fagurii”; cf. c ă t ú ş ă 6°... PRESTÉLCÁ v. pistâlcă 2°-4°. PRESTRÁNGE vb. III GO/rar Mh „a strânge (din nou)”: Luăm furci şi-l întoarcem [fânul] de pe o parte pe alta, ca să se usuce ca lumea şi-atunci îl prestrmzim, îl facem porşori, căpiţă/940. PRESUCEÁ s. f.. pl. presucéle 1° AMD, Pl. 17l/rar VI, Ag, Db, Ph „unealtă folosită în dogărie pentru a răsuci teiul de legat cercurile de lemn”: cf. a d u c ă t ó r2... 2° AMD, Pl. 132/rar Ag „unealtă (de oţel) folosită la însemnat urechile oilor”; cf. p i t r ó c2 1°... 3° AMD, Pl. 118-119/rar Ag „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firul rupt în natră”; cf. b â t ă1 3°... 4° var. prăsuceă s. f., pl. pmsucéle AMD, Pl. 90/rar Db „şipcă sau beţişor în PREŞCÂI 116 PRIBÓI interiorul stupului, pe care albinele clădesc fagurii”; cf. c ă t ú ş ă 6°... PREŞCÂI v. prăşcău. PREŞCĂU v. prăşcău. PREŞCHIMBĂ vb. I tranz. GM/rar Db „a muta din loc, a schimba locul”: Se da alături şi-nchidea ochii, ca să nu vază cum preşkimbă, că le preşkimbă alea, le mută din căciula aia/79 L PREŞC0I v. prăşcău. Pltf^TÉVE v. pleştâve. PREŞTILĂ v. prăştilă. PREŞTÎN v. prăştină1. PREŞTOÂRE s. f., pl. preştori AMD, h. 494, 495/rar Bz „catrinţă”; cf. a n d r ó c 2°... PRETCÁR s. n., pl. pretcâre AMD, Pl. 90/rar II „ramă din şipci fixate în interiorul stupului pe care albinele clădesc fagurii”; cf. g r i p c ă1 9°... - var. prepcár s. n., pl. prepcâre AMD, Pl. 90/rar Ot PRÉTCÁ v. preâtcă 1°. PRÉTEN v. priétin. PRETENÍ vb. IV refl. TDM Ill/rar CI „a se împrieteni”. PRETÉNTE s. f., pl. pretânţi AFLR/rar Gr „pretenţie”: Ai pretânţe să plătesc?/830. N-a avut nicio petrénfie AFLR/690. - var. petréntie s. f., pl. petrénfii AMD; GM; AFLR/prin Ag şi rar Ph, Vn. PRÉTIN v. priétin. PRETINDĂ v. pretinde 2°. PRETÍNDE vb. III tranz. 1° AFLR/rar Vn „ a (se) cere; a fi necesar”: Pui sare cât pretinde apa [pentru murături]/725; cf. c á 1 e 7°. 2° var. petrinde vb. III tranz. GM; TDM Ill/rar Ag, Tr „a avea pretenţii; a cere”: Ăla s-a dus şi n-a mai petrins nici dă cheltuială, nici dă nimic GM/766. Să-i fac rochie de mireasă ei mi-a pretindát GM/750. - var. 2° pretindă vb. I tranz. GM; AFLR/rar Ph, Bz. PRETOCÍ v. pitroci. PRETUCÍ v. pitroci. PREŢÎNE vb. III GO/rar Gj „a ţine, a susţine”: Punem o cârpă pe fundăcel şi-l stoarcem [caşul] frumos, preţmem cu altă cârpă şi trecem deasupra, ca să să facă frumos/947. PRÉUCÁ v. priocă. PREUNÁ vb. I tranz. AFLR/rar Mh „a uni, a împreuna”. PREVEDEÁ vb. II refl. GM; AFLR/rar Ph, II „a se vedea prin ceva; a se întrevedea”: [Era] subţire, să prevedgá pân ele [...], cum e şi eşarfele acuma AFLR/716. PREVELIŞ s. n. GM/rar Tr „povârniş, pantă”: M-am lăsat disculţă pă... pă prevelişu-ăli de deal/792; cf. c 1 i n 6°... PREVENÍ vb. IV intranz. 1° GO/rar Mh; GD/rar Cţ „a veni din nou; a reveni”: Oamenii care s-adună la fată, iar previn în cuscri, iar după mireasă GO/944. Românii nu vrea să previe la unguri deloc; şi au trecut munţii GD/891. 2° AMD; GM/rar Db, Gr „a veni din altă parte; a proveni”: Nu mai sânt pureci, numai dacă previne de undeva GM/817. O femeie nu ştiu de unde e prevenită GM/824; cf. d e v e n i 2°... PREVÍNDE vb. III GO/rar Mh „a vinde din nou, a revinde”: Ăla aduna sandila şi aduna cu două sute [...] cu trei sute de lei... şi o lua de la noi; şi el o vindea cu [...] o mie două sute de lei mia, o previndă el/936. PREZNEÁN s. m., pl. preznéni AO/944 „locuitor din comuna Prejna (Mehedinţi) (în pronunţie locală Prézná)". PRIBICÍTUL, în a veni cu ~ loc. vb. AMD, h. 153/rar Ph „a veni în peţit”; cf. g r ă i t ú r ă... PRIBÓI s. n„ pl. priboăie 1° AMD, Pl. 73-74/prin II şi rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr, If, Cl, Ct „chitonag”; cf. a r á c P... 2° pl. pribóiuri AO, Pl. 137; 141/rar VI; AMD, h. 693/rar Bz, Gr şi s. m., pl. priboi AO/rar Gj, Mh, Dj „priboaie, domuri”; cf. c h é r n ă r 1°... PRIBÓN 117 PRIDIDI 3° AMD, h. 689/rar Cţ „un fel de dóm, folosit în rotărie, pentru însemnat obezile”; cf. câlcătoâre 9°... 4° AO, Pl. 140/rar Ot „tipar, matriţă pentru caiele”; cf. c h é r n ă r 3°... - var. 2° bribói s. n., pl. briboáie AO, Pl. 137; 141 /Dj şi rar Mh; AMD, h. 693/rar If, Cl, II; pribón s. n., pl. priboánc AMD/rar Bz. PRIBÓN v. pribói 2°. PRIC' v. pleu. PRIC2 adj., f. pricâ, pl. price 1" AO, h. 402; 756/rar Gj, Dj; GM/rar Ot [d. vite, animale] „bălţat”: Oi price, cu negru şi cu alb AO, h. 756/971; cf. f 1 o r i á n ă... 2° AO, h. 50/rar VI [d. om] „cu pistrui, pistruiat”: [Fata] e pricâ pe ochi/927; cf. a b r á ş 1°... 3° var. bric adj. cu val. subst. TDM III/rar II „ţesătură subţire înflorată, pestriţă”: Şi am ieşit cu o rochie dă... dă crep dă şin [...] şi cu rochiţe d-astea-lantile dă... dă bember, dă bember şi dă bric!843. PRICÁCI s. m., pl. pricâri GD/rar TI „pescar care recuperează peştele din năvoade şi îl transportă (cu barca) la mal”: Fieşcare pescar îşi punea peştile, avea omu lui care să spunea pricâc\ omu care să ducea cu peştile era pricăc!%l\\ cf. p o v ó d n i c. PRICÂNCĂ s. f. GD/rar TI , jumătate dintr-un peşte (care se frige la proţap)”: Să spunea pricâncă, dacă era jumătate, pricâncă, dacă era tot, proţap/871. PRICÉPE vb. III 1° tranz. AFLR/rar TI „a se pricepe la ceva; a şti (să facă) ceva”: Venea o moaşă care pricepea, care ştia/879. 2° tranz. şi refl. TDO/rar Mh, Dj; GM/rar Ot „a-şi da seama, a înţelege, a simţi, a percepe”: Şi lumea stă cu lumânări pe lângă el, toată lumea, când este aproape să moară, îl vede, îl pricepém când moare TDO/967. S-a-ntors lupoaica ş-a-nceput să urle de pui. A priceput că i-a-mpuşcat puiu TDO/989. Şi m-a dat tata înapoi la spitalu-ăl mare la noi la Slatină, şi d-aci am stătut iar o lună jumate, şi d-aci m-am priceput. Da la... acolo la tebecişti nu mi-a făcut nimic TDM 1/765; cf. s â m ţ i, ú r m ă 1°. 3° refl. TDO/rar Gj „a da semne, a se pregăti, a Fi gata (să)”: Acolo [la păşune] am stat, am stat cu ea şi... cât am stat, am văzut că nu mai prea stă, să duce-ncolo pin...p-ormă pleacă ea sângur-acas [...] „Vaca să ştii că să pricepe să fete”/920. 4° refl., în a se pricepe de ziuă AO, h. 308/rar Gj „a se lumina de ziuă, a se face ziuă”; cf. c u n o á ş t e... - var. pricepeá vb. II, ind. prez. 1 pl. pricepém TDO; AFLR/rar Mh; AFLR/rar Tr; pricepi vb. IV AFLR/rar Bz. PRICEPEÁ v. pricepe. PRICEPÍ v. pricépe. PRICÉPTIE v. percâpţie. PRICHISEALĂ s. f.’AMD/rar Db „plictiseală”. PRÍCINÁ s. f., în expr. a se púne de ~ AFLR/rar TI „a se împotrivi, a se opune”: Zmeii deodată s-a pus di pricină, că... n-o dă, că nu ştiu ce/878; cf. c r â c ă 1°... PRICÓCI adj. AMD/rar Ot [d. grâu, cereale] „copt înainte de vreme; pripit”: Grâu pricóc sau văratic/776; cf. fire 2°... PRICOLÍCI s. m., pl. pricolici 1° GM/rar Tr „mai marele peste o haită de zece lupi”: Nouă lupi şi mai e unu mai mare-i zice pricolici[ ăla tot al lor, care-i conduce/780. 2° AO, h. 167/rar Mh „al treilea dintre copiii născuţi de o fată nemăritată”. 3° var. prigoriei s. m., pl. prigoriei AO, h. 167/rar VI „copil nelegitim”; cf. b a i s t r ú c... PRICOPSÉNIE s. f. GM/rar Bz „pricopseală, câştig”: Vreo pricopsénie nu fac/732; cf. c â ş 1 i g... PRIDAŞCĂ s f. GD/rar TI „şezătoare”; cf. a d i â n c ă... PRIDIDÍ vb. IV tranz. AMD/rar Db „ a doborî, a învinge”: L-a prididit boala/814; cf. a s u p r i... PRIDUPCEÁ 118 PRÍMA PRIDUPCEÁ v. preduceá 1°. PRÍE adj. f. GO/rar Gj; GM/rar Ag [d. vite] „bălţată”; cf. f 1 o r i á n ă... PRIÉL v. priér 1°. PRIÉR s. 1° AO, Pl. 42/Dj, Ot, prin Gj şi rar Mh, VI; AMD, h. 508/Db, Ot, prin Gr şi rar Ag, Ph, Vn, Bz, Tr, TI „numele lunii aprilie”; cf. a p r í 1 i e... 2° var. prciér s. GM/rar Vn, Bz „ajunul zilei de Sfanţul Gheorghe”: în sear-asta-i prccru şi mâne-i Sfantu Gheorghe/732. 3° var. proór s. TDO/rar Mh „crengi (de salcie) cu frunze verzi care se pun la porţile caselor în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe”; cf. c r ú g ă...; a se duce în proór TDO/rar Mh „a practica obiceiul de a culege crengi verzi pentru a le pune la porţile caselor”: La Sfântu Gheorghe să duc în proór în ziua dintâi, să duc în pro Vor ş-aduc proór şi pun la porţi şi pe la casă/967. - var. 1° prcier s. AMD, h. 508/rar Vn, Bz, Cţ; priél s. /rar Ot; prier s. /prin Tr şi rar Db; prfler s. /rar Ot. PRIER v. prier 1°. PRIÉTIN (3 sil.) s. m., pl. prietini AO, h. 351/Gj, Mh, Dj, Ot, prin VI şi rar Tr; AMD, h. 560/Db, Ph, Tr, prin Bz, Br, Ot, CI, TI, Cţ şi rar VI, Ag, Vn, If, Gr, II „prieten”; cf. g h i o 1 d á ş 1°. - var. préten s. m., pl. préteni AO, h. 351 /rar Mh, Dj; AMD, h. 560; TDM II; AFLR/Bz, II , prin Ag, Db, Ph, CI, Cţ şi rar Vn, Tr, Gr, TI; prétin s. m., pl. prétini AO/Mh şi prin Dj; AMD; TDM II; AFLR/prin Ag, Db, Ph, Br, Tr şi rar VI, Vn, Bz, Ot, If, II, TI, Cţ; priétin (2 sil.) s. m., pl. prietini AMD/prin Ag şi rar Ph, Vn, Bz, Br, Gr. PRIÉTIN (2 sil.) v. priétin. PRIGINÍ v. sprijini 1°, 3°. PRIGÓRE v. prigorie 2°. PRIGORÍCI v. pricolici 3°. PRIGORIE (4 sil.) s. f„ pl. prigorii 1° GM/rar Db, Gr „căldură mare, zăpuşeală”: Să-ncălzeşte apa acolo la câmp, prigorie mare/791; cf. a p r i n d e r e 3°... 2° GM/rar Tr „miraj”: Uite, parcă licăie aşa prigorîle astea de soare, ca cum timpu, zic la secere/807. 3° AMD, h. 444/rar CI „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... - var. 2° prigóre s. f., pl. prigóri GM/rar Tr. PRIHÓD s. n., pl. prihoăde AO, Pl. 48/rar Gj, Mh „potecă îngustă de trecere peste un teren accidentat”; cf. 1 ă s ă t ó r 6°... PRIH0DIŞTE s. f„ pl. prihodişti 1° AO, Pl. 48/prin VI şi rar Gj; AMD, h. 551 MN/rar VI, Db, Ph, Vn, Bz, Ot „nume topic pentru un teren accidentat”. 2° AO, Pl. 48/rar VI, Gj; AMD, h. 551 MN/rar Db „teren între două dealuri; vâlcea”; cf. r ú s c ă. - var. 1° priodişte s. f., pl. priodişti AMD, h. 551 MN/rar VI. PRIJINEÁ s. f., pl. prijinéle 1° AMD, h. 452/rar Ag „unealtă de pescuit (neidentificată)”. 2° GM/rar Ag „balustradă (la punte)”; cf. s t ă n o á g ă 2°. PRIJINÍ v. sprijini 5°. PRIJONÍ v. sprijini 4°. PRIJUNÍ v. sprijini 1°, 4°. PRILÁZ v. pârleăz 1° PRILEÁZ v. pârleăz 1°. PRÍLER v. prier 1°. PRILEŞTÎ v. privişti. PRILOÁGÁ v. párlóg l°-3°. PRILÓG v. párlóg 3°. PRIM adj., pl. primi, văr ~ AO, h. 159/prin Mh şi rar VI, Dj, Ot „văr primar”; cf. c r ú c e 19°... PRÍMA 1° adj. f., domnişoâră ~ ; fâtă ~ GM/rar Bz „domnişoară de onoare cu rolul cel mai important dintre însoţitoarele miresei”. 2° adj. invar., veri ~ AO, h. 159/rar Gj; AMD, h. 155/rar Tr „veri primari”; cf. cruce 19°... PRIMAI PRIN 3° adv. AFLR/rar Db „întâia oară”: Chiar când a venit domnul Ilie Burluc prima/S\2. Porumbu la noi aicea primai dată îi dăm o praşilă oarbă AFLR/967; cf. deocamdát ă... - var. 3° primai adj., ~ dată loc. adv. AFLR/rar'Mh. PRIMAI v. prima 3°. PRIMAR adj. 1° roi ~ AO, h. 704, 705/prin Dj şi rar Mh, Ot „roi care roieşte primul dintr-un stup”; cf. p â r v â c... 2° var. primâre adj. f„ căle - v. cale 2°. PRIMARE v. primar 2°. PRIMARLÁC s. m. [?] AMD/rar Cţ „funcţie de primar interimar”: Primarlicu e de ocazie, azi primar, mâine plugar/896. PRIMAŞ 1° s. m./ adj., pl. primâşi GO/rar Mh „instrumentist care dă tonul şi dirijează taraful”. 2° văr ~ AO, h. 159/rar Gj, Mh „văr primar”; cf. c r ú c e 19°... PRÎMAŞI, ~ dătă loc. adv. AFLR/rar Ph „mai întâi, prima oară”; cf. d e o c a m -d â t ă... PRIMĂVÂRĂT s. AMD, Pl. 159/rar Cţ „îngrijitul şi păscutul oilor primăvara”. PRIMĂVĂRĂTIC 1° s. GO/rar Gj „plata în bani pentru îngrijirea şi păscutul oilor în perioada de primăvară”. 2° cu val. adv. GM/rar Db „de cu primăvară, în primăvară”: Oaia o tunzi acu primăvărăticu/69S. PRIMĂVĂRI s. f. pl. AO, Pl. 43/rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 516 MN/Tr, prin Db, Gr, Cl, II şi rar Ot „primăveri”. - var. primăvere s. f. pl. AMD, h. 516 MN/rar Vn; primevéri s. f. pl. AO, Pl. 43/rar VI. _ PRIMAVÉRE v. primăvări. PRIMBÁRE v. plimbărc 2°. PRIMBLÁRE v. plimbâre 2° PRIMÉLI s. f. pl. GM/rar VI „baliverne, vorbe (credinţe) deşarte”: Mie mi-a fost urât de prim iei! d-alea/678; cf. b ă n ă n á i e 2°... PRIMENÉLE v. primineălă 3°. PRIMENÍ v. premeni 2°, 3°, 5°, 6°. PRÍMÉT v. primeteá 1°. PRIMETEÁ s. f., pl. primetéle 1° AMD, Pl. 54; TDM II, III/rar Br, Tr, CI, II; GD/prin Cţ şi rar TI „un fel de plasă deasă, din sfoară, pentru vânturat cerealele (la treieratul cu cai)”: Nu era vânturători atuncea, cu primeteáua, cu... plasă, adia vântu şi trăgea cu plasa ce rămânea GM/745; cf. c â r 1 i ó n ţ 2°... 2° var. premeteá s. f., pl. premetéle AMD, Pl. 175/rar Ag „bidinea”; cf. b i d i n e á 1°... 3° var. premeteá s. f., pl. premetéle AMD, Pl. 178-179/rar Db „pămătuf (din paie sau din zdrenţe) folosit în fierărie la stropit cărbunii aprinşi, pentru înviorare”; cf. b u r é t e 7°... - var. 1° premeteá s. f. GD/rar Cţ; premiteá s. f. GM/rar Bz; primeneâ s. f. GD/rar Cţ; prímét s. n. GO/prin Dj; GD/rar Cţ; primeteâlă s. f. GD/rar Cţ; primiteâ s. f. GM; TDM Ii/prin Br şi rar Cl, II; GD/rar TI, Cţ. PRIMETEÂLĂ v. primeteá 1°. PRIMEVÉRI v. primăvări. PRIMÍ, a-i ~ vb. IV intranz. unipers. GM/rar Ph [d. mâncare] „a-i prii”: Nu mănânc, maică, ciorbă acră, că dacă nu-mi primé$te, nu-miprimé$tellO\\ cf. p r i v PRLMINEÁ v. primeteá 1°. PRIMINEĂLĂ s. f. 1° TDM II/rar Br „schimbarea, împrospătarea frunzelor (de dud) la viermii de mătase”: în fiecare zi, le punea frunză proaspătă, îi priminea, aşa să spune, primineâlă/138. 2° TDM III/rar Tr „fierbere a doua oară a săpunului nereuşit”. 3° var. primenéle s. f. pl. AFLR/rar TI „rufe, albituri curate, primeneli”. PRIMINÍ v. premeni 2°, 3°. PRIN prep. 1° ~ auzite loc. adv. GM/rar Ph, Vn; ~ auzitea GM/rar Ph loc. adv. „din auzite”. 2° ~ undă, în a da-------GM/rar Db „a da în fiert”. PRÍNCÁ 120 PRIPALÂC 3° var. pân prep. TDO/prin Dj şi rar Mh; AFLR/prin Ag, Db, Gr, Cţ şi rar VI, Bz, Tr, TI „prin”: Cânepa o dăm pin iţe, pin spată şi o gurim AFLR/672. - var. 3° pin prep. AFLR/rar Mh; Bz, Cţ; du pin prep. compusă TDO; AFLR/rar Mh, Dj „de prin”. PRÎNCĂ s. f., pl. prind AMD, h. 478/rar Tr „butonieră”; cf. b á b ă 22°... PRÍNDE vb. III tranz. 1° GO; TDO; AFLR/rar Gj, Mh. Tr „a drege o mâncare; a da consistenţă”: Şi de-acilea o prind [ciorba] cu un pic de faină GO/998; cf. prăji 1°. 2° în expr. a nu ~ (copil) AMD, h. 144/rar Ag, Bz, Tr, CI, Cţ [d. femeie] „a nu fi aptă de reproducere; a nu putea rămâne gravidă”. 3° în a ~ pânza loc. vb. AO, Pl. 88/rar Gj, Mh „a năvădi”; cf. î n n ă v ă d i... 4° în a ~ fâţă loc. vb. AO, h. 614/rar Dj [d. grâu şi alte cereale] „a da în copt, a-şi schimba culoarea”; cf. c o d ă 1 b i... 5° în a ~ de fire loc. vb. GM/rar Db „a bănui”; cf. b ă n u i á 1 ă P... - var. prindeá vb. II AFLR/prin Mh şi rar Gj. PRINDEÁ v. prinde. PRINÓS s. n„ pl. prinoáse AFLR/rar Gj; GM/rar Ph „colac (mare) făcut special pentru slujbe de pomenire a morţilor sau de hramul biscricii”: Face popa slujbă la biscncă, se duc femeile acolo cu prinoáse, aşa-i zice la noi, capetele, prescuri, colivă AFLR/912. Mai înainte facea colac aşa mare [pentru hram], să numea prinVósV GM/706. PRINS adj. 1° f. prinsă, brânză ~ AFLR/rar Gr „brânză obţinută din lapte prins, fără chcag”; cf. f ă r â m á t ă. 2° AO, h. 176/rar Dj „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... PRÍNSA s. f. art. 1° GM/rar Tr; de-a ~ loc. subst. AFLR/rar Mh „numele jocului de copii de-a prinsul”; cf. a 1 e r g á t ă... 2° cu ~ loc. adv. GD/rar TI „figură la jocul numit de-a ~, constând în prinderea celui descoperit (în opoz. cu arşiţa şi văzut a)”. 3° var. prinsea s. f. art. GM/rar Tr „figură la jocul de copii t â r p u 1 u g u 1”. - var. 1° prinsea s. f. art. GM/rar Tr; de-a ~ loc. subst. GM/rar Vn. PRINSEA v. prinsa 1°, 3°. PRINSOÁRE s. f., pl. prinsóri AMD, h. 629/rar Ot „prăjină, crăcană prinsă la vârful căpiţei (de fân) pentru a o feri de vânt”; cf. p o v á ş n i ţ ă... PRINZĂTOÂRE s. f., pl. prinzători 1° AO, h. 706/prin Dj „obiect (cutie, stup mic) cu ajutorul căruia se prinde roiul de albine”; cf. c ó fă 4°... 2° AMD, h. 196/rar II „cursă pentru păsări”; cf. c ă p c ă n i... 3° AMD, Pl. 114/rar Bz „b ă r b ă t u ş la război”; cf. a m n á r 2°... - var. 1° prinzător s. n., pl. prinzâtoăre AO, h. 706/rar VI, Dj. PRINZĂTOR1 v. prinzătoăre 1°. PRINZĂTOR2 adj. AMD, Pl. 64-65/rar Ag [d. portaltoi] „care prinde bine altoiul”: P-aia bună trebuie s-o altoieşti în portaltoi că e mai durabil, mai prinzător/768. PRINZIONÉR v. prizionér. PRLNZONÉR v. prizionér. PRIOBĂJĂ v. probojénie. PRIÓC v. priócá 1°. PRIÓCÁ (3 sil.) s. f., pl. prióci AMD, h. 270; GM; GD/prin Cţ şi rar Br, Cl, II; prioci AFLR/rar Br „cireadă de vite”: Era oi, era multe vite d-astelalte, cai, vaci, era príitóc, pri%c dă animale era prin baltă GM/865; cf. c i r e á d ă 3°... - var. préucá (2 sil.) s. f., pl. preuci AMD, h. 270/rar TI; prióc s. n., pl. prioăcc/rar Br; prtâpcă (3 sil.) s. f., pl. priópei GM/rar II. PRI0DIŞTE v. prihodişte. PRIÓPCÁ v. priócá. PRIÓT v. preot. PRIPALÂC v. prcpeleâc 5°. PRIPÁLCÁ 121 PRISLOP PRIPÁLCÁ s. f., pl. pripalci AMD, Pl. 114-115/rar Tr „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n á r 3°... PRIPÁS s. m., pl. pripăşi 1° AO, h. 167/rar VI; AMD, h. 142/11, prin Ph şi rar Ag, Vn, Bz, Cl, Cţ „copil nelegitim”; cf. b a i s t r ú c... 2° var. pripâş s. m., pl. pripăşi TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh „miel mic, abia fatat”: Când tăiem pripăş, e cheag acolo [...] e cheag în el acolo TDO/903. - var. 1° pripáz s. m., pl. pripăzi AMD, h. 142/rarCl. PRIPÂŞ v. pripás 2°. PRIPÁZ v. pripás 1°. PRIPÁZÁ adj. f., pl. pripáze AMD, Pl. 155/rar Tr [d. oi] „care umblă totdeauna pe marginea turmei”; cf. a 1 e r-g ă t o â r e1... PRIPÁGÍT adj., pl. pripăgiţi GM/rar Tr „rupt de familie, de rude; înstrăinat”. PRIPĂŞÎ vb. IV tranz. AMD, h. 142/rar Cţ „a naşte un copil nelegitim”: A pripăşit un pripas/892; cf. c o p i 1 i 3°. PRIPEÁLÁ s. f. AO, h. 31 O/rar Dj „căldură mare, caniculă”; cf. aprindere 3°... PRÍPET s. AO, h. 31 O/rar Gj „căldură mare, caniculă”; cf. aprindere 3°... PRIPÍ vb. IV 1° tranz. AFLR/rar VI; AMD, h. 516; 617/rar If, Cţ [d. soare] „a încălzi excesiv, a arde cu putere (provocând coacerea prematură a cerealelor)”: La toate [rufele] le facem aşa şi le pripâşte soarele AFLR/908. Căldurile îl pripişte la copt [grâul] AMD, h. 617/898; cf. h u p u r i... 2° refl. AO, h. 613/rar Mh; AMD, h. 462; 617/prin Cţ şi rar VI, Db [d. cereale sau despre pâinea pusă la copt] „a se coace superficial din cauza căldurii excesive”: Grâul văratic să pripeşte AMD, h. 617/817. 3° refl. GM/rar Tr [d. oameni] „a se încălzi (la soare)”: Ea [bunica] mereu se pripea la soare/803. PRIPÍT adj., f. pripită AO, h. 613/rar VI, Gj; AMD, h. 617/prin Tr şi rar Ag, Db, Cl, II [d. grâu, cereale] „copt prematur (din cauza căldurii excesive)”; cf. f i r e 2°... PRIPITÓR adj. 1° GO/rar VI [d. soare] „fierbinte, arzător”: Când este soarele pripitór le pătrunde [rufele] repede/908. 2° AO, h. 613/rar Gj, Mh [d. cereale] „care se coace prematur”; cf. f i r e 2°... 3° GO/rar VI [d. pământ] „nisipos, prin care apa pătrunde uşor şi repede”; cf. c h i ş ă i ó s... PRIPÓN s. n., pl. pripoăne AMD, h. 547 MN/rar Br „deal, povârniş, pripor”; cf. c 1 i n 6°... PRIPONÍ vb. IV 1° tranz., ind. prez. 1 sg. pripón, pripon AO, h. 861/rar VI „a lega (calul) în pripon”. 2° refl. AMD/rar Ph [d. om] „a se încurca, a-şi face de lucru cu ceva”. PRIPÓR s. n. GD/rar Cţ „pripon (de pescuit)”. PRISÁD v. prăsâd 1°. PRISÁDÁ v. prăsâd 2°. PRISÁTCÁ v. priseâcă 1°. PRISEÁCÁ s. f., pl. prisâci 1° AMD, Pl. 89-90/rar Ag, Ot „stupină”; cf. a 1 b i -n á r i ţ ă... 2° GM/rar Ag „prima fază de prelucrare a unui buştean constând în cojirea lui (fară a-i tăia vârful)”: Asta e priseâcă: nu-i taie vârfu tot la lemn [...] rămâne câteva frunze la vârf. Adică [vârful] necojit şi cu frunză. Prima fază e priseâca/615. - var. 1° preseâcă s. f., pl. preséci AMD, Pl. 89-90/rar Db; prisâtcă s. f., pl. prisâtci/rar Cţ. PRISLOP s. n., pl. prisloâpe 1° AO, Pl. 47/rar Mh „bucată de teren, între holde, lăsată nelucrată; răzor”; cf. d â 1 m ă 3°... 2° var. prislóv s. n., pl. prisloâve AO, Pl. 47/rar VI „teren situat într-o văgăună greu accesibilă; râpă”; cf. c u r m ă t ú r ă 5°... PRISLÓV 122 PRIVINŢĂ PRISLÓV v. prislop 2°. PRISNÉL v. práznél 1°. PRISPI s. f. pl. AO, h. 191/rar Dj; AMD, h. 175/rar VI, Vn, Db, II „prispe”; cf. a mvón... PRISPIŞOĂRĂ s. f. TDM Ill/rar Cl dim. de la prispă. PRISTÉLCÁ v. pistélca 1°, 3°. PRISTOCÍ v. pitróci. PRISTÓS s. n., pl. pristoáse 1° AO, h. 595/rar VI; AMD, h. 601/rar Ph; pristósuri AMD, h. 602/rar Ph „clin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul locului”; cf. a m n á r 9°... 2° AMD, h. 382/rar II „bucată de teren lăsată, rezervată pentru a fi cultivată cu cânepă”. 3° de ~ loc. adv. GM; AFLR/rar Ag, Ph „din belşug,.de prisos; în plus”: Care aveam dă pristós [porumb], aşa mai mult, să ducea la târg cu el AFLR/690. Care are plus, are untură dă pristós, dân biu, face la săpun/715; cf. b i ş ú g... 4° GM/rar Ph „parastas, fără dată fixă, la peste un an de la înmormântare, care se face în afara celor nouă capete obligatorii prin tradiţie”: Cu pristósu e zece capete: îi face [mortului] până-i face de anu ş-apoi la urmă la trei, patru luni şi la o juma de an îi face şi pristós/118. PRIŞTEN s. n. GO/rar VI „bucată plată de lemn, scândurică folosită pentru peticit burduful de brânză”. PRIŞTINÎ vb. IV tranz. GM/rar Db „a tolera, a primi, a accepta”: N-am vrut rá-i priştinim pe ţigani în sat/819. PRITÓC s. 1° AMD, Pl. 78, 79-80/prin Ph, TI şi rar Bz, Cţ „vin limpede tras de pe drojdie, vin pritocit”; cf. p r o f i r, s a m a t ó c 1°. 2° GM/rar Db „putină pentru brânză”: Atuncea-1 taie pe el, caşu-ăla, îl bagă la pritóc, la saramură. Pritóc este un vas cu saramură [...] un fel de putină aşa/697; cf. b á 1 i e 4°... - var. 1° pitróc s. AMD, Pl. 78, 79-80/rar Ot; pritóg s. /rar Br, Cţ. PRITOCITOÁRE s. f. 1° AMD, Pl. 83/rar Ot „vas mare de lemn, larg la gură, în care se pun strugurii la cules”; cf. a c ó v 2°... 2° var. pitocitoáre s. f. AMD, Pl. 143/rar Ot „crintă”; cf. á 1 b i e 3°... PRITÓG v. pritóc 1°. PRIVÁL s. n., pl. priváté AMD, h. 537, 538; TDM III; AFLR/prin Cl, II şi rar Br, TI, Cţ; privâluri AMD, h. 54l/rar TI „canal dc legătură între o baltă şi o apă curgătoare”. PRIVÁR v. privór 1°. PRIVATĂ s. f. AMD, h. 143/rar Gr „closet”; cf. i ş i t ó r... PRIVDOR v privór 1°. PRIVÉCHI s. n. GM/rar Tr .priveghi”. PRIVESCALA s. f., pl. privescăle AO, h. 210/rar Mh „şindrilă”; cf. d r â n i ţ ă 1°... PRIVÍ1 vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° GO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj; GM; TDM II; AFLR/I1 şi rar Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI; AMD, Pl. 72; GD/rar TI „a (se) plivi”: Şi-l privâşte [grâul], intră prin dânsu şi smulge ce găseşte [...] ce fel de buruieni are GM/841; cf. b u r u i 1°... 2° refl. pas. GM/rar Ag „a se curăţa (prumbul) de foile uscate sau de cele de prisos”: Să privâşte de foi şi... porumbu şi se rupe din moţ/689. PRTVÍ2, a-i ~ vb. IV intranz. AMD/rar TI „a prii”: Nu-ţi privâşte aeru/881; cf. prim i... PRIVICĂTOARE v. privighetoáre 2°. PRTVIGĂTOARE v. privighetoáre 1°. PRIVIGHETOÁRE s. f. 1° GM/rar Db, CI; AMD, h. 212/rar Cţ „lumânare în formă de spirală care se pune pe pieptul mortului”: I-am făcut privigătoâre de ceară curată/690. 2° var. privicătoâre s. f. AMD/rar Tr „filomelă”. - var. 1° privigătoâre s. f. GM/rar Ag. PRIVIÎNŢĂ v. privinţă 2°. PRIVÎNŢA s. f. 1° GM; TDM Il/rar Ph, Vn; AMD/rar TI „prevenţie”: A stat în PRIVIŞTÎ 123 PROBUÍ privinţa... cinci luni de zile până l-a judecat GM/710. 2° var. priviinţă s. f. AFLR/rar Ph „preventoriu”: M-a ţinut o săptămână dă zile numai în priviiinţă [înainte de operaţie] AFLR/715. PRIVIŞTÎ vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 211; GO/rar Gj, Mh; AMD/rar II „a (se) aşeza (şindrilele, scândurile) cu marginile suprapuse (ca solzii de peşte)”: [Scândurile] se pun priviştite, să-mbucă [...] ca să... oricât ar scădea, să nu să vadă printre ele GO/912; cf. a 1 i b z u i... 2° AMD, h. 603/rar Br [d. brazdele unei arături] „a se suprapune parţial”: La cormană să priviştete brazdele/753. - var. 1° prileşti vb. IV AO, h. 21 l/rar Gj. PRTVÍT s. n. GO/rar Mh „plivit, plivire”; cf. p 1 é v e 1°... PRIVÍTA s. f., pl. privite 1° GO/rar Mh, Dj; GM/rar VI „nuia subţire (şi mlădioasă)”; cf. s t r ă m u r â r e. 2° var. priviţă s. f., pl. priviţi AMD/rar Vn „fiiscel la scară”; cf. cui" 4°. 3° AMD, h. 255/rar Ph, Bz „poliţă (îngustă şi subţire)”. - var. 1° privite s. f., pl. privite AMD, Pl. 90/rar Db; priviţă s. f., pl. privite AMD, h. 452; Pl. 90; GM/prin Ag, Tr şi rar Db, Ot, Gr; priviţi AMD/rar Ot. PRIVÍTE v. privită 1°. PRIVÎŢĂ v. privită 1°, 2°. PRIVÓR s. n., pl. privoăre 1° AO, h. 191; AFLR/Gj; AMD, h. 174/rar Db, Ph, Tr, If, Gr, Cl, II „prispă, pridvor”; cf. a m v ó n... 2° AO, h. 19l/rar Gj „împrejmuire din scânduri la prispă”; cf. d u v á r 1°... 3° AMD, h. 184/rar Db „tindă”; cf. c e 1 á r 3°... - var. 1° privăr s. n., pl. privăre AO, h. 19l/rar Gj; privdór s. n. AMD/rar Vn. PRIVORÂŞ s. n., pl. privorăşe AFLR/rar Gj. dim. de la p r i v o r 1°. PRIZIONÉL v. prizionér. PRIZIONÉR (4 sil.) s. m., pl. prizionéri AO, h. 367/V1, Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 570; TDM I, II; AFLR/Ag, Ph, Tr, CI, Gr, TI, Cţ, prin VI, Db, Vn, Bz, Ot, II şi rar Br „prizonier”. - var. prinzioncr (4 sil.) s. m., pl. prinzionéri AO, h. 367/rar VI, Mh; prinzonér s. m., pl. prinzonâri AMD, h. 570/rar Cţ; prinzionél (4 sil.) s. m., pl. prinzionâli AMD/rar Tr; prizionér (3 sil.) s. m., pl. prizionéri/pnn Db, Gr şi rar Br, Ot, If, Cl, II, TI; prizioniér [prizioniér] s. m., pl. prizioniéri/Db, prin Bz şi rar Ph, Br, Gr, II; prizioniér (3 sil.) s. m., pl. prizioniéri/pnn Db şi rar Bz, Br, Tr, If; prizonér s. m., pl. prizonâri AO/Gj, Mh, Dj şi prin VI, Ot; AMD/Ag, prin VI, Ot, TI, Cţ şi rar Ph, Tr, Gr. PRIZIONÉR (3 sil.) v. prizionér. PRIZIONIÉR (4 sil.) v. prizionér. PRIZIONIÉR (3 sil.) v. prizionér. PRIZONÉR v. prizionér. PROASPĂT adj., f. proăspătă AO, h. 584/rar Dj [d. pământ, teren] „afanat (prin arătură recentă)”; cf. a r s...; în ~ loc. adv. AFLR/rar Db „(arat) de curând”: Prima, când îi bagă discurile, să-i bag şi semănătorile, să-l însemănăm [grâul] în proaspăt! 812. ~ PROBĂ vb. I tranz. 1° AFLR/rar Ph „a socoti, a plănui”: Am probat ca să fiu atunci [la Drăgaică] în sat/713. 2° var. probi vb. IV tranz. GO/prin Mh; GD/rar Cţ „a încerca”; cf. p r o b u i, p r u b u 1 u i. PROBÍ v. proba 2°. PROBOJÉNIE s. f. AO, Pl. 42/rar Gj „numele sărbătorii Schimbarea la Faţă (6 august)” - var. Pobreájen s. n. AFLR/rar Db, Bz; Pobreăjină s. f. AMD/rar Bz; Preobeáje s. f. GM/rar If; Priobăjă (4 sil.) s. f. AMD/rar CI; Projăni s. AO, Pl. 42/rar Gj. PROBUÍ vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a încerca, a proba”: [Laptelui] îi dădeam PROCÉST 124 PROPIETÁRÍE cheag, dacă să strângea el, probuenm aşa la cincisprezece, douăzeci dă minute era gata/892; cf. p r o b á 2°... PROCÉST s. n., pl. procéste AMD; GM/rar Ag, Db, Vn, Tr, TI „proces penal”. PROCÓP v. procóv. PROCOPSIT adj., f. procopsită GM/rar Ot „arătos, grozav”. PROCORÓR s. m., pl. procoróri AMD, h. 152 MN/rar Db .judecător”. PROCÓV s. n.; pl. procoăve AMD, h. 232; GM/rar Db, Ph „cergă din câlţi de cânepă”; cf. c é r g ă 2°... - var. procóp s. n. GM/rar Db. PROCOVÎŢĂ s. f., pl. procoviţe AMD, h. 232; GM/rar VI, Ag, Db, Ph, Vn „învelitoare groasă ţesută din lână; pătură”; cf. a ş t e r n ú t 1°... - var. procuiţă (4 sil.) s. f., pl. prócuite AMD, h. 232/rar Ph. PROCUIŢĂ v. procoviţă. PROCURA vb. I refl. AFLR/rar VI, Mh; GM; AFLR/rar Ag, Db, Vn, Bz, Ot „a-şi face rost de cele necesare în vederea unei acţiuni, a unui eveniment”: [Pentru nuntă] te procuri de came, te procuri de băutură, te procuri să cumperi faină pentru cozonac AFLR/903. [Pentru casă] trebuie să te procuriintâi de lemne, tălpi GM/727; cf.împrocurâ. PRODUCĂTOR adj. 1° şi s. m. AMD, Pl. 86-88/prin CI şi rar II, Cţ; f. producătoare AO, h. 659/rar Ot; AMD; GM/Ot, prin Db, Ph, Gr, Cl, II şi rar VI, Ag, Tr, If „soi, varietate de viţă-de-vie nealtoită”. 2° AMD, Pl. 65/rar Ag, Db, Ot [d. viţa-de-vie] „sălbatică”; cf. s c u t u r ă t o á r e, scuturător 2°, străină. 3° vin - AFLR/rar TI „vin obţinut din viţă ncaltoită”: Ia uite, ce vin ne-adus omu-ăsta? şi noi mai bem din ăla producător de-acolo de la ei!/875. PROFÁCE vb. III GO/rar Mh „a face (din nou)”: Znopii-i profăsim iară grămadă/944. PROFESOÁRE s. f. AFLR/rar CI „profesoară”. PROFÍR1 s. n., vin ~ AMD, Pl. 78/rar Bz „vin limpede, tras de pe drojdie”; cf. pritóc 1°... PROFIR2 s. n., în expr. a (se) lucrâ Ia ~ GM/rar Ph „a se aranja la suprafaţa solului lemnăria din care urmează să se clădească o casă”: La profir, de exemplu, lucrezi jos... scurţi capacele cât trebuie, stâlpi, pregăteşti tot, numa când o ridici [casa] într-o zi ai şi ridicat-o/711. PROFONDÓR s. n., pl. profondoăre AMD/rar Cţ „fiind (la om)”. - var. prefendór s. n., pl. prefendoăre AMD/rar Cţ. PROFRIPTĂ adj. f. AO, Pl. 80/rar Mh [d. ţuică] „dublu distilată”; cf. în t o á r s ă... PROFT v. proptă 10°. PR0FTĂ v. proptă 1°. PROFTEÁ v. propteâ 2°, 3°, 6°. PROGÁDIE (3 sil.) s. f., pl. progăzi AO, h. 184/rar Gj „cimitir”; cf. c i m i t i -r u r i... PR0HTĂ v. proptă 9°. PROITEĂSĂ s. f. AFLR/rar VI „preoteasă”. PRO JÁR v. pojár 1°, 3° PROJÁNI v. probojénie. PROJÍNÁ v. prăjină 4°. PROMIŢĂ vb. I, ind. prez. 1 pl. promiţăm GM/rar Ot „a promite”. PROÓR v priér 3°. PROPÂŢ v. proţâp 1°. PROPĂDUÎ vb. IV GD/rar Cţ „a cădea de acord; a stabili, a promite [?]”: Şi n-a vrut să să mai împace cu... până când n-a propăduit acolo la masă că... îi mai dă douăzeci de oi/889; cf. a d ú c e 2°... PROPIETÁR s. m. TDM III/806 „proprietar”. PROPIETĂRÎE s. f., pl. propietării GM/rar Ot „proprietate”: Ăştia avea propietăriia dincolo-n Teleorman/773; cf. t a p â i e 3°. PROPIETĂRI 125 PROPUNE2 PROPIETĂRÎ vb. IV tranz. şi refl. AFLR/rar Mh; GM; TDM II/rar Ag, Br, Tr; GD/rar TI, Cţ „a (se) împroprietări”: l-a propietărit cu zece pogoane GM/768; cf. î m p ă m â n t e n i. PROPOĂDĂ v. brobózi. PROPÓD v. brobózi. PROPOLÍCS v. própolis. PROPOLÍPS v. própolis. PRÓPOLIS s. AO, Pl. 116/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 94/Ot, prin Ag, Cţ şi rar VI, Db, Ph, Tr „propolis”; cf. c e á r ă 1°... - var. própolis s. AMD, Pl. 94/rar Ag; propolícs s. AO, Pl. 116/rar Ot; propolíps s. AO/rar Ot; propolis s. AO/Dj, prin VI şi rar Gj, Mh; AMD/prin Ot şi rar Tr, II, Cţ; propolísm s. AMD/rar TI; propolíst s. /rar Tr; propoliş s. /rar Tr; propoliţă s. f./rar Cţ; propoliús (4 sil.) s. AO/rar Mh; AMD/rar Gr; própolus s. AO/rar VI; trópolis s. /rar Dj. PROPOLÍS v. própolis. PROPOLÍSM v. própolis. PROPOLÍST v. própolis. PROPOLÎŞ v. própolis. PROPOLIŢĂ v. própolis. PROPOLIÚS v. própolis. PRÓPOLUS v. própolis. PROPTĂ s. f., pl. própte 1° AO, h. 209/prin Dj, Ot şi rar Mh; AMD, h. 189/rar II „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... 2° AO, h. 638/prin Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 642/rar VI, Ot, Cţ „brăcinar la plug”; cf. a j u t ă t ó r 2°... 3° AMD, h. 251/rar Ot „cruce la sanie”; cf. b o t á r 1°... 4° AO, h. 626/rar Mh „p ă u z ă pe căpiţă”; cf. a j u t ó r 9°... 5° AO, h. 727/rar Dj „slobozitor la război”; cf. d o r â n g á r 2°... 6° AO, h. 722/rar Mh; AMD, Pl. 110-111/rar VI „fiecare dintre cele două stinghii fixate pe braţele războiului, pe care se aşază băţul de susţinere a iţelor”; cf. a j u t ó r 14°... 7° AO, h. 763/rar Mh „stâlp la gard”; cf. b á b ă 13°... 8° AMD, Pl. 164-165/rar VI „fiecare dintre cele patru bârne de care este prins coşul morii”; cf. b 1 á n ă 12°... 9° în expr. a se pune ~ GM/rar Bz, Tr „a opune rezistenţă; a se împotrivi”: Decât s-a pus hoţu-aşa proptă, da n-a făcut nimica/750. Câinii se puseră în prohtă la el AFLR/827; cf. fronti0... 10° var. proft s. GM/rar CI „figură la unele jocuri de copii, constând din poziţia echidistantă faţă de ţintă a nasturilor, bilelor, pietrelor etc. cu care se joacă”. - var. proftă s. f., pl. prófte 1° AO, h. 638/rar Mh; prohtă s. f., în a se púne ~ 9° AFLR/rar Gr. PROPTEÁ s. f., pl. proptéle 1° AMD, h. 629/prin Ph şi rar Vn „p ă u z ă pe căpiţă”; cf. a j u t ó r 9°... 2° AMD, h. 189/rar Ph, Tr, Cţ „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... 3° var. profteá s. f., proftéle AMD, h. 200/rar II „stâlp la gard”, cf. b á b ă 13°... 4° AMD, Pl. 11 O/rar Cţ „fiecare dintre cele două braţe ale războiului”; cf. a j u t ó r 13°... 5° AMD, Pl. 173/rar Vn „scândură pusă peste doagele din fundul unui vas, pentru a-i spori rezistenţa”; cf. a d â o s 2°... 6° var. profteá s. f., pl. proftéle AMD, h. 642/rar Cţ „brăcinar între coamele plugului”; cf. a j u t ă t ó r 2°... - var. 2° profteá s. f., pl. proftéle AMD, h. 189/rar Cţ. PROPTÍ vb. IV tranz. GM/rar II „a opri, a stăvili (apa)”: Acolo era un zăgaj care proptea apa/850. PROPTÎLĂ s. f., pl. proptite AO, h. 209/rar Dj „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... PROPÚNE1 vb. III GO/rar Gj „a pune (din nou)”: [Aluatul] îl propun în postavă şî pun apă şi or cu aluat, or cu drojdie/952; cf. p r e p ú n e. PROPÚNE2 vb. III refl. AFLR/rar Br [d. apă] „a se pomi, a curge; a izvorî”: PRORECLAMÁ 126 PROVIZOÁRÁ Aveam un iezişor aici şi din el să propúne aşa un pârâu aşa. de curge/745; cf. clocoti 2°... PRORECLAMÁ vb. I GO/rar Mh „a reclama (din nou)”: Eu am proreclamăt iară la Bucureşti, la minister/944. PRORÉCLÁ v. polécrá. PROROCÍ vb. IV tranz. 1° GM/rar Ot „a ura de bine (miresei)”; cf. d ă r u i 2°... 2° AMD/rar Ot „a da sfaturi, a povăţui”. PROROCIRE s. f. GO/rar Ot „oraţie de nuntă”: De mult aşa, veneau doi băieţi călări şi [...] începeau prorocirea [la nuntă]/985; cf. c o 1 ă c e r i e... PRORORÓVIE s. f., pl. prororóvii GM/rar Db „vorbă, expresie de ocară”; cf. b e s é d i e 1°... ■ -var. proróvie s. f., pl. proróvii GM/rar Db. PRORÓVIE v. prororóvie. PRÓSIE s. f. AO, h. 585, 586/prin VI, Gj şi rar Dj; AMD, h. 591; Pl 49; GM/prin Ag, Vn şi rar VI, Db, Cţ „teren lăsat nearat şi necultivat doi sau mai mulţi ani; ţelină”: [Porcului] i-adunăm buruiană du pă prósie-aşa, verde-aşa GM/723; cf. 1 i v á d i e 5°... PROSIMÁTIV adv. AMD/rar Ag „aproximativ”. PROSÓC v. prosópuri. PROSÓF v. prosópuri. PROSÓPURI s. n. pl. AO, h. 245/rar Mh; AMD, h. 233/rar Tr „prosoape, ştergare”; cf. c â r p ă 4°... - var. prosóc s. n., pl. prosoăce AMD, h. 233/rar Cl; prosóf s. n., pl. prosoâfe AO, h. 245/prin VI; AMD/rar Ag. PROSOVÓL v. postrovól. PROSPÁTÁ vb. I tranz. AFLR/rar Mh; AMD, Pl. 141-142; GM/rar Tr, II „a împrospăta”: A făcut un dig aşa de la Ialomiţa şi până în bentu-ăsta şi când şi când prospăteâză apa GM/846; cf. p r e f i r â... PROSPÁTÚRÁ s. f. GM; AFLR/rar Ag, II „teren proaspăt arat”: [Ogorul] îl borânam, îl grăpam în prospătură GM/842. PROSTÂVĂ v. postává 1°. PROSTICLT adj., f. prosticuţă GM/rar Ph dim. de la prosf, cf. p r o s t i ş ó r. PROSTIŞ0R adj., f. prostişoără GM/rar Vn; AFLR/rar Cţ dim. de la prost: Am un băiat mai prostişor GM/727; cf. p r o s t i c ú ţ. PROSTOGOÁLE v. postrovól. PROSTONÁTIC adj., f. proslonătică GD/rar TI „prostănac”; cf. b a 1 a m ú 12°... PROSTOVÓI adj., f. prostovoăie GO/rar Dj „prostănac”; cf. b a 1 a m ú 12°... PROSTRÚNGÁ v. postrúngá 1°. PROTOÁCE v. potroácá 2°. PROŢAP s. n. 1° pl. proţâpe AO, Pl. 57/crt.; AMD, Pl. 64/Ag, Ot,’prin Db, Ph, Tr, CI şi rar VI, Bz, If, Gr, II, Cţ şi s. m„ pl. proţăpi AO/rar VI; AMD/prin TI şi rar Db, Tr, Cl, II „proţapuri”; cf. t â n j â 1 ă 3°. 2° GO/rar VI, Mh, Dj; art. proţâpul soâcrei GM/rar Ag „petrecere, luni după nuntă, acasă la socrii mici”; cf. î n t o r -s ú r ă... 3° pl. proţapuri AO, Pl. 86; TDO; AFLR/Mh, prin Gj şi rar Dj „lemn crăpat în două până la mijloc, folosit la frângerea tulpinilor de cânepă, înainte de meliţat”; cf. b ă t ú ş 2°... 4° pl. proţâpe AMD, Pl. 138/rar Br, II „cujbă de lemn”; cf. c ă 1 d ă r â r... - var. 1° croţâp s. n., pl. croţăpuri AMD, h. 248 MN/prin Tr; croţâpe/rai Tr şi s. m., pl. croţâpilrar Tr; propâţ s. n. /rar Gr. PRO VÁZ v. perváz 2°. PR0VĂŢ v. perváz 2°. PROVENI vb. IV intranz. şi refl. AMD/rar Db; GD/rar Cţ „a veni din altă parte, din altă zonă geografică”: Nu mai sânt pureci, numai dacă provine de undeva AMD/817; cf. d e v e n i 2°... PRO VEN ÍT adj., f. provenită AFLR/rar Cţ [d. fiinţe] „venit din altă parte; strămutat”; cf. p r e s ă d i t...; f. pl. provenite, sate ~ AMD/rar Db „sate noi, formate din oameni veniţi din alte părţi”. PROVIZOÁRÁ adj. f. AMD, h. 662/rar Cţ „provizorie”. PRSUÎŢĂ 127 PTRŞ17IŢĂ PRSUÎŢĂ v. priiică. PRŞ v. ptru(u). PRŞU v. ptru(u). PRŞÎIICĂ v. pruică. PRŞL1ŢĂ v. priiică PRUBÜLUÍ vb. IV tranz. 1° AMD/rar Cl „a înceica, a verifica, a proba; a aproxima”; cf. p r o b á 2°... 2° var. preboluí vb. IV tranz. GD/rar TI „a confunda (pe cineva)”; cf. s e m u i. PRUI v. rui 1°, 2°. PRŰICÁ, - ~ interj. AO, Pl. 120/rar Ot: ~ la interj. AO/rar Dj; ~ le interj./rar VI, Gj, Ot „cuvânt cu care se cheamă oile”; cf. á r i p ă 13°... - var. prşiiică interj., ~ na interj. AO, Pl. 120/rar Mh; prsuiţă interj ./rar Ot; prşiiiţă/rar Dj; psriiică, ~ le inteij. AO/rar Dj; psiiică interj./rar VI; ~ le interj./rar Gj; pşiiică, ~ şică şică interj./rar Gj; ptruşică interj ./rar VI; ptruiţă inteij AMD, Pl. 128- 129/rar Ag; ptrşiiiţă,-------interj./rar Ag, Ot. PRUN s. m., pl. pruni 1° ~ gras GM/rar Bz „soi de prun cu prune rotunde, zemoase şi dulci”. 2° AO, Pl. 8l/rar Mh, Dj; ~ turcésc/rar Gj „corcoduş”; cf. a g ú d 2°... PRUNÁR s. m., pl. prunâri 1° AMD, h. 359/rar Cţ „pomicultor”. 2° AMD/rar Cţ „negustor ambulant de prune (venit din zone de deal)”. 3° AO, h. 482/rar Mh şi s. n., pl. prunáre/rar Mh „1 o j n i ţ ă”; cf. a f u m ă r i e 2°... PRIJNĂ s. f., pl. prune AO, h. 486/rar Mh, Dj „corcoduşă”; cf. b e ş i c ú ţ ă... PRUNC s. m., pl. prunci AO, Pl. 17/rar Mh, Ot „băiat (până la vârsta de şapte-opt ani)”; cf. c o p í 1 1°... PRUNCI s. f. pl. AO, Pl. 17/rar VI; AMD, h. 137/prin Bz şi rar Ag, Ph, Ot „fete mici, fetiţe în primele luni de viaţă”. PRUND s. n., pl. prunduri 1° AO, h. 520/rar Dj, Ot; AMD, h. 41 l/rar Ph „teren cu pădure pe malul unei ape; zăvoi”; cf. chici u... 2° pl. priinde AMD, h. 545/rar Ag „îngrămădire de pietriş, nisip aluvionar pe malul unei ape curgătoare”; cf. p r u n d ó i 2°, p r u n t u i á 1 ă, r é n i e 1°, s e c ă t ú r ă. 3° var. prând s. n., pl. prânduri AMD, h. 41 O/rar Ph „luncă”; cf. b á 11 ă 3°... 4° AO, h. 327/rar Mh, Dj, Tr „loc de trecere pe cursul unui pârâu; vad”; cf. b á 11 ă 6°... 5° AO, Pl. 46-47/rar Mh, Dj „carieră de piatră”; cf. b á i e2... 6° AO, h. 596/rar Dj „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n á r 9°... - var. prunt s. n., pl. priinturi 1° AMD, h. 41 l/rar CI; 2° AO, h. 334/rar Dj; AMD, h. 545/prin II şi rar Br, Tr; 4° AO, h. 327/rar Dj. PRUNDÍ vb. IV refl. AMD, h. 545/rar Vn „a se forma prund (din viitură)”. PRUNDÎŞ s. n., pl. prundişe AO, Pl. 46-47/rar Gj „carieră de piatră”; cf. b á i e2... PRUNDÓI s. n., pl. prundoâie 1° AMD/rar TI „mică insulă plutitoare, acoperită cu stuf; plaur”; cf. p 1 a v 1°. 2° var. prândoi s. n., pl. prândoâie AMD/rar TI „pietriş mărunt cu nisip pe malul apei; prund”; cf. p r u n d 2°... - var. 1° prândoi s. n., pl. prândoâie GD/rar TI. PRUNIŞOĂRĂ s. f., pl. prunişoâre AMD, h. 366/rar II „corcoduşă”; cf. b e ş i c ú ţ ă... PRUNT v. prund 1°, 2°, 4°. PRUNTUIALĂ s. f. AMD, h. 545/rar Ag „îngrămădire de pietriş, nisip aluvionar pe malul unei ape; prund”; cf. p r u n d 2°... PSRIJICĂ v. priiică. PSIIICĂ v. priiică. PŞRA v. ptru(u). PŞIIICĂ v. priiică. PTF v. ptru(u). PTR ME v. ptru(u). PTRR v. ptru(u). PTRS v. ptru(u). PTRŞU v. ptru(u). PTRŞLJIŢĂ v. priiică. PTRU(U) 128 PUI PTRU(U) inteij. AO, Pl. 120/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 128-129/rar Ot „cuvânt cu care se cheamă oile”; cf. á r i p ă 13°... - var. pr,------inteij. AMD, Pl. 128— 129/rar Bz; prş, ~ ~ inteij. AO, Pl. 120/prin Dj şi rar Ot; AMD/rar CI; prşu inteij ./rar Dj; pşra inteij./rar Gj; ptf inteij. AO/rar Dj, Tr; ptr me, — inteij. AO/rar Mh; ptrr inteij. AO/rar VI, Dj; AMD/rar Ag, Ot; ptrs inteij. AMD/rar Ot; ptrşu inteij. AO/rar Dj; ptrui inteij. AMD/rar Ag; ptruş, — inteij. AO/prin Mh şi rar Gj; tpf inteij ./rar Ot. PTRUI v. ptru(u). PTRUÎŢĂ v. priiică. PTRUŞ v. ptru(u). PTRUŞÎCĂ v. pruică. PÚBLIA s. f. art. AMD, Pl. 86-88/rar Bz „numele unui soi de struguri". PÚCAL s. m., pl. púcáli AO, h. 563/rar Ot „pasăre răpitoare de noapte, înrudită cu bufniţa şi cucuveaua”. PUCÂRÂŞ v. pocărâş 1°. PUCHI s. m„ pl. puchi AMD, h. 18 MN/rar TI „uidoare”; cf. mâzgoâre 2°... PŰCHINA s. f„ pl. púchini AMD, h. 18 MN/Vn, prin TI şi rar Gl, Br [mai ales la pl.] „urdori”; cf. mâzgoâre 2°... PUCHÍSTRU s. n., pl. puchistre AMD, h. 27/rar TI „pistrui pe faţă”; cf. b r é z e*... PUCIÓS adj., pl. pucioşi, f. pucioasă 1° AMD, h. 215/rar Gr, TI [d. om] „nespălat, murdar, împuţit”, cf. c ă r â i á t... 2° AMDÍ h. 338/prin Tr „leneş, puturos”; cf. a t â r n ă t ó r 1°... 3° cioâră-pucioâsă s. compus AO, h. 56l/rar Dj „grangur”; cf. c a 1 o f i r 2°... PUF s. n.. pl. pú/uh 1° AO, Pl. 33/rar Dj „pilotă”; cf. b u r d ú f 4°... 2° - de périná AO, Pl. 32/rar Dj „dos de pernă”; cf. b u r d ú f 3°... 3° AMD, Pl. 51/rar If. Gr „tăciune la porumb”; cf. p u f u 1 é t e1, t e c i ú n e. 4° AMD, h. 632/rar Ot „rămăşiţă de fân sftrâmat”; cf. c o â d ă 8°... 5° s. m., pl. pufi GO/rar Mh „gogoaşă a viermilor de mătase”; cf. g o g o 1 i e... PUFÁ vb. I refl. GD/rar Cţ [d. lână] „a deveni pufoasă prin scărmănare; a se afâna”. PÚFÁ v. bufă. PUFMŢĂ v. bufniţă. PUFOAICA s. f., pl. pufoăice AMD, h. 231 MN/rar Ag „pilotă”; cf. b u r d ú f 4°... PUFUÍ vb. IV tranz. GM/rar Br „a tencui”: La noi, după ce le bagă-n şipcă [casele], îi dă ca să netezească pământu, îi dă... le pufujeşte tot cu pământ aşa/753; cf. în tencui... PUFULÉTE1 s. m„ pl. pufuleţi AMD, h. 63 l/prin Tr şi rar Ot „tăciune la porumb”; cf. p u f 3°... PUFULÉTE2 s. m., pl.puJUIéti 1° AMD, h. 587 MN/rar Db „foaie (la fierărie)”; cf. fo â 1 e 5°... 2° GM/rar Db „dispozitiv cu foaie cu care se face fum pentru a alunga albinele din stup”. 3° GM/rar Db „lampă primitivă cu gaz (fară cilindru), făcută dintr-o sticluţă prevăzută cu o ţeavă de tablă în care se fixează fitilul”; cf. g ă z o â i c ă... 4° AMD, Pl. 178-179/rar II „pămătuf cu care se stropesc cărbunii (la fierărie) pentru a-i înviora”; cf. b u r é t e 7°... PUI s. m., pl. pui 1° AO, h. 704, 705/V1 şi rar Gj, Mh, Dj, Tr; AMD, Pl. 100/Ph, prin VI, Ag, Db, Ot, Gr şi rar II, Cţ „roi de albine”; cf. p u i â n d r u 1°, p u i é t e, r o i 1°. 2° AMD, Pl. 102/rar II „fir de cânepă rămas nedezvoltat”; cf. b o d i n i... 3° ~ de castravete GO/rar Mh [castravete mic; castravecior]. 4° AMD, h. 318/rar Ot „snop mic”: Mai multe mâini formează un pui [de spice]/765; cf. chită1 1°... 5° GM/rar Gr „par (între furci) la casa de paiantă”; cf. v â r g h i e 2°, v 1 ă j á r 1°. 6“ GM/rar II „fiecare dintre cele patru prăjini laterale ataşate la căruţă pentru a-i PUÍ 129 PUIŞOR mări capacitatea (la căratul ştiuleţilor)”: La căruţa care-o avem îi mai punem nişte pui p-alături ca să ia până la o mie, o mie două sute de kilograme/858; cf. a j u t ó r 15°... 7° art. púiul ţâţei GM/rar II „numele unui dans popular”. 8° art. púiu-flórea AO, h. 561/rar VI „grangur”, cf. c a 1 o f i r1 2°... PUÍ vb. IV 1° intranz. AMD, h. 604/prin Bz, Br şi rar II, TI [d. porumb] „a face pui; a înfrăţi”; cf. a r u n c á 1°... 2° intranz. AO, h. 705/rar Ot [d. stup] „a face p u i, a roi”; cf. î n r o i... 3° tranz. şi refl. pas. AMD, Pl. 50-51; GM/Br şi rar II, TI, Cţ „a rupe puii, a copiii (porumbul)”; cf. d e s c o p i 1 i... PUIÁC 1° s. n., pl. puiéce AMD, h. 238/rar Ag „botă, fedeleş”; cf. b o d é 1 c ă... 2° var. puiág s. m., pl. puiégi GM/rar Ag „puiet”: Aduce un brad, un puiág de brad/682. PUIÁG v. puiâc 2°. PUIANDRU s. m., pl. puiândri 1° AO, h. 704, 705/rar VI, Dj; AMD, Pl. 100; GM/rar Db, Bz „roi (mare) de albine”; cf. p u i 1°... 2° GM/rar Db dim. de la pui (de găină) „cocoşel”. 3° GM/rar II; puiéndri/raT Db „pui (de lup)”. PUÍC s. n. GM/rar Ph „coş mic de nuiele”, cf. s i p é t. PUICÁNA s. f., pl. puicâne AMD, h. 297/prin Db şi rar Ag, Tr „puică de găină”; cf. p u i c h i ţ ă. PÚICA s. f., pl. puici 1° AO, h. 600; GO/crt.; AMD, h. 605/Ag, Ot, Tr, prin VI, Db; púice AMD/rar VI „păpuşă de porumb, ştiulete în formare”: începea să dea drugile sau puie îi spunem noi, că dau puicile la porumb AO/922; cf. chică1 3°~. 2° AO, h. 604/rar VI; AMD, h. 609/rar Ag „ştiulete cu boabele pipernicite”; cf. bâbă 10°... 3° AO, h. 75 l/rar Dj „iadă (de un an)”; cf. c â r 1 á n ă 3°... PUICHÎŢĂ s. f., pl. puichiţe AO, Pl. 68/prin Gj, Mh, Dj; puichiţi/rai Mh „puică de găină”; cf. p u i c á n ă. PUICULIŢI s. f. pl. AMD, h. 297/rar TI „puiculiţe de găină”. PUIELNIŢĂ v. puiârniţă 2°, 4°. PUIÉR s. n., pl. puiére GM/rar Ot, Gr „ţarc pentru pui (de găină)”: Fac aşa un puier din... lemne ca să stea puii-acolo şi cloşca/773; cf. p u i é r n i ţ ă 1°. PUIERÍME s. f. GO/rar Dj „mulţime de pui”. PUffiRiNIŢĂ s. f, pl. puiâmiţe 1° TDM Ill/rar Tr „ţarc pentru pui (de găină)”; cf. p u i é r. 2° AFLR/rar Cţ „crescătorie de pui”. 3° TDM Ii/rar Vn „crescătorie de peşti”. 4° var. puiâlniţă s. f. AO, Pl. 116/rar VI „totalitatea larvelor de albină dintr-un stup”. - var. puiâlniţă s. f. 2° GO/rar Dj. PUIÉTE s. m., pl. púiéti 1° AO, h. 698/rar Ot „puiet de albine”; cf. c ă ţ é 11°... 2° AO, h. 705/rar Ot; AMD, Pl. 100/rar Ag „roi de albine”; cf. p u i 1°... 3° AO, h. 598; Pl. 89; TDO/rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 50; 71/rar CI, TI, Cţ „copil, mlădiţă la viţa-de-vie, la porumb etc.”; cf. c ă 1 ú g ă r 3°... PUIÉJ s. m., pl. puiéfi 1° AO, h. 518/rar Dj, Ot „pădure mică, deasă; desiş, tufiş”; cf. b u g e á c 1°... 2° AO, h. 598; Pl. 89/rar Dj; AMD, Pl. 50/rar Gr „copil, mlădiţă la viţa-de-vie, la porumb etc.”; c ă 1 ú g ă r 3°... 3° AMD, h. 605/rar Tr, Gr „ştiulete cu boabele în formare, păpuşă de porumb”; cf. c h i c ă1 3°... PUIŞOR 1° s. n., pl. puişoâre AMD, h. 230; GM/rar Gr „vas mic din doage, cu toartă; donicioară”: Scoboram devale, la fântână, cu bradul, cu fratele de mână, punşor aşa de brad. Puişoru-1 duceam mireasa-ntr-o parte [...] fratele de mână PüÍT 130 PÚNE íntr-o parte [...] Era punşor facut de blană; înainte se zicea doniţi, nu erau vidroane ca acuş, ş-alea erau puiişgâre mai mici/830; cf. b u r i u 2°. 2° s. m., pl. puişori GM/rar Tr „sfori scurte (douăzeci şi patru la număr) care se pun, două câte două, de o parte şi de alta a prostovolului”; cf. s t r â j ă 4°, ş f o r á c. PUÍT s. n. AMD, Pl. 50- 51/rar TI „numele acţiunii de a p u i 3°; copilit”. PLIJISĂ s. f., pl. pújne TDM III/rar Gr „(loc închis cu) gard pe cursul apei, pentru pescuit”: Pescuiam la o pitjnă pe toamnă, cu o plasă închisă şi-l luam [peştele] la bătaie, îl adunam la obor/831; cf. închisoâre 4°... PÚLBÁR v. pulbere 1°, 2°. PÚLBER v. pulbere 2°. PULBERÁ vb. I tranz. GM/rar Ph „a spulbera”: Ăilalţi [lupi] a pulberât zăpada dă s-a dăpărtat/704; cf. r ă f u i 2°. PÚLBERE s. f. 1° AO, h. 540/V1, Mh, Dj, prin Gj şi rar Ot; AMD, h. 427/Ph, Tr, TI, prin Ag, Vn, Bz, Br, Ót, II, Cţ şi rar Db, If, CI „praf de puşcă”; cf. b a r â t... 2° var. púlber s. AO, h. 342/rar Gj, Mh, Dj „praf, colb”: Alege-s-ar prafu şi púlbáru/95\; cf. c o 1 b... 3° AMD, h. 632/rar Tr „rămăşiţă de fân sfărâmat”; cf. c o á d ă 8°... - var. piilbăr s. 1° AO, h. 540/rar Mh; 2° AO, h. 342/Mh şi prin Gj. PULÍCI s. m. AMD, h. 342/rar Ot „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... PULPĂ s. f., pl. pulpe 1° AO, Pl. 5/rar Dj; AMD, h. 74 MN/rar Ag, Db „muşchiul mâinii; biceps”; cf. b r o â s c ă 1°... 2° pl. pulpi AO, Pl. 1 O/prin Gj şi rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 88, 89/prin Vn şi rar VI, Ag, Db, Br, Ot, CI [la om] „pulpe”. 3° art. púipa obrâzului AO, Pl. 2/rar Gj „buca obrazului”; cf. b ú c ă 2°... 4° AMD, h. 19/rar TI „pleoapă”; cf. b o b o â ş ă 2°... 5° AO, Pl. 58/Mh şi rar Gj; AMD, h. 254 MN/Cţ, prin TI şi rar VI; pulpi AO/rar Mh „uger (mai ales la oaie)”; cf. ú 1 g e r. 6° AMD, h. 487/rar Ag, Db; pulpi AO, Pl. 38/rar Gj „carâmb la cizmă”; cf. carâmb 9°... 7° pulpă de lână AMD, Pl. 150/rar If „lână de calitate superioară, cu firul lung”; cf. c i c i c 2°... - var. 1° palpă s. f., pl. pâlpe AO, Pl. 10/rar Dj; polpă s. f. AFLR/rar VI. PULPEÂNĂ s. f., pl. pulpéne AMD, h. 19/rar Ph „pleoapă”; cf. b o b o â ş ă 2°... PUMN 1° s. n., pl. pumnuri AO, Pl. 8/prin VI, Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 77 MN/prin Db, Ph şi rar Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, TI, Cţ; púmne AMD; TDM II/rar Vn, Bz, Br, TI, Cţ „pumni”: Noi cu tata cu púmnili, cu străchinii, cu ce puteam dam de-acum bălăceala aia de prin casă TDM 11/726. 2° s. m., pl. pumni AMD, h. 3 8 8/rar Gr [la pl.] „fire de lână de calitate inferioară, rămase după dărăcit”; cf. adunătură 3°... PUMNĂRÎ vb. IV refl. GO/rar Mh [la jocurile de copii] „a se număra pe pumni pentru a-1 alege pe cel care urmează să-i cuate sau să-i prindă pe ceilalţi parteneri”. PÚNE vb. III 1° a pune âcul loc. vb. AO, Pl. 85/prin Dj şi rar Tr; AMD, h. 55 MN/prin Tr şi rar Ot, TI [d. albină] „a înţepa”; cf. î m b r u c â 1°... 2° a pune (ceva) bine loc. vb. TDM II/rar Bz „a face rezerve; a păstra”: Adunam cenuşa de iama de la ciocani din ăştia de porumb şi... o pungâm bine [pentru leşia de facut săpun]/736; cf. c h i t i 5°... 3° a pune la bârbă v. bârbă 6°; refl. a se ~ la mustâţă v. mustâţă 4°. 4° refl. a se pîine la căpătâi v. căpătâi 2°; a (-şi) ~ cápul v. cap 3°. 5° a pîine óchii v. ochi 6°; refl. a se ~ loc. vb. GM/rar Db, Tr, Gr; GD/rar TI „a miji (la jocurile de copii)”; cf. a j u m i... 6° a pune grăiinţe loc. vb. AMD, Pl. 5l/rar Bz [d. porumb] „a începe să facă boabe pe ştiulete; a lega”; cf. a r u n c â 2°... PÚNGÁ 131 PlíNTE 7° refl. GM/rar Gr „a-şi face nevoile”: Pisica se pungă pă sub paturi/824. 8° refl. GM/rar Gr [d. lună] „a apune; a scădea”: [Luna] apesteşte şi când răsare şi când să púne/821. 9° în e*pr. a púne cápul (cuiva) v. cap 4°. 10° a pune de-a mâna v. mână 1°. 11° a púne tága v. tága. 12° a púne núnta TDO/rar VI, Gj, Dj; GM; TDM II/prin Db, II şi rar Bz, Br, Tr; a ~ pomână TDO/rar Gj „a stabili un termen, a fixa data evenimentului respectiv”: Se îndrăgăluia cu ea şi pungă núnta TDO/952. După ce tomnesc lăutarii, pun nunta, bunăoară cum e-acuma vara, într-o lună sau două id./973; cf. h o t ă r Í 3°... 13° a púne (pe cineva) jos GM/rar If „a întrece”; cf. b i z u i 10... 14° a púne párté (cuiva) v. párté 1°. 15° a púne rezistânţă loc. vb. TDO/rar Tr „a se opune, a ţine piept, a rezista”: Puneá rezisténtá, mai ne mişcăm, mai şedeam, mai... iar ne respingea [nemţii], pân-am ajuns la Putna, la Vamiţa, acolo a pus rezisténtá/99S; cf. f r o n t 1°... 16° a se púne de fugă v. fugă 4°. PÚNGÁ s. f., pl. pungi 1° AMD, Pl. 141-142/rar Ag, Tr „băşica porcului”; cf. c h i ş c ă1 5°... 2° GM/rar II „grup de hăitaşi dispuşi în formă de semicerc”. PUNGALÍ vb. IV tranz. AMD, Pl. 8-9/rar Ph „a însăila”; cf. b u c ş i... - var. bughilí vb. IV tranz. AMD, Pl. 8-9/rar Ph._ PUINGÁTÚRA s. f., pl. pungátúri GD/rar Cţ „înţepătură, împunsătură”. PUNGHÎŢĂ s. f. AFLR/rar Mh dim. de la pungă: Pungiţa cu doi bani/967. PUNGÎŞ v. ponciş 2°. PÚISTA v. punte 2°. PUNTÁTÚRÁ s. f., pl. puntátúri GM/rar Db „pată mică, punctiformă”: Apa aia care picură pe măr, care-i pe măr, ea vine şi se scurge şi să... să opreşte într-un loc şi capătă o puntătiiră. Din apă se face o băşicuţ-aşa, o puntătwă/695; cf. p i c u r i e 3°... PŰNTE s. f., pl. punţi 1° AO, Pl. 47/rar VI, Dj; AMD, h. 539/prin Bz, Br, II şi rar Db, TI, Cţ „pârleaz”; cf. c a n a p e á 2°... 2° GM; AFLR/prin Db, Tr şi rar Gr „obiect (buchet, coroniţă de busuioc împodobite cu beteală, strachină cu mâncare ori cu diverse podoabe) pe care, conform obiceiului, fetele de măritat îl pun la fântână în noaptea de Anul Nou, în chip de punte, îl ascund spre a nu fi găsit de băieţi sau, dimpotrivă, îl oferă flăcăului iubit; în unele sate există credinţa că fetele care practică acest obicei îşi visează ursitul”. 3° AMD, Pl. 172/rar Ag, Ot, Tr „scândură pusă de-a curmezişul peste doagele de la fundul unui vas, pentru a-i spori rezistenţa”; cf. a d â o s 2°... 4° AO, h.' 638/rar VI, Gj, Dj, Mh; AMD, h. 642/rar Ph, Vn, Bz, Gr, II „brăcinar la plug”; cf. ajutător 2°... 5° AMD, Pl. 61/rar Ph, Bz „b r ă c i n a r la car”; cf. b â n t ă2 6°... 6° AO, h. 209/rar Dj; AMD, h. 189/rar Vn, Bz „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 7° AO, h. 773/rar Mh; AMD, Pl. 138-139/rar Bz, Ot, Tr „lemn aşezat pe două crăcane, de care se atârnă (la stână) caşul la scurs sau căldarea la foc”; cf. a r ţ â r1 2°... 8° AMD, Pl. 105-106/prin Bz, II şi rar Ag, Ph, Vn, Br, Ot, Tr, Gr, Cţ „crucea răşchitorului”; cf. b 1 á n ă 7°... 9° AMD, Pl. 110-11 l/rar Ag, Ph „fiecare dintre cele două stinghii fixate la război, în capetele braţelor, pentru susţinerea beţelor de la vătale şi de la iţe”; cf. a j u t ó r 14°... 10° AMD, Pl. 11 O/rar Bz „fiecare dintre cele două braţe ale războiului”; cf. ajutor 13°... 11° AMD, Pl. 112/rar Ph „chingă la război”; cf. b 1 ă n i ţ ă 4°... PÚNTE 132 PUPUIÁC 12* AMD, h. 334/rar Db, Ph, Bz, Br Ot „c a r á m b 1 a greblă”; cf. c o á r d ă 9°... 13* AO, h. 642/rar Dj schimbătoare la coamele plugului cu ajutorul căreie se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... 14* AO, h. 648/rar Mh, Dj; púntelm Mh „crucea din faţă la căruţă”; cf. c â n t ă -r á ş 2°... 15° AMD, h. 657/rar Ph „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... 16° AMD, h. 643/rar Ag, Vn „potâng”; cf. b e 1 c i ú g 2°... 17° AMD, h. 664/rar Ph „bulfeu la jug”; cf. b u 1 f é i 1°... 18* AO, h. 390/rar Mh, Dj; AMD, h. 250 MN/rar Tr „oplean la sanie”; cf. chingă 2°... 19° AO, h. 657/rar Mh, Ot „pisc la sanie”; cf. a 1 c á 7°... 20° AMD, Pl. 162/rar Db „lemn gros de care se prind capetele bogdanilor la stavila morii”; cf. b á b ă 18°... 21° AO, Pl. 128/rar VI „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 á n ă 11°... 22° AO, Pl. 130/rar VI „lemn pe care stă aşezată p o d o i m a (la moară)”; cf. armisár 3°... 23° AO, Pl. 128/rar VI; AMD, Pl. 163-164/rar Vn „b r o a s c ă la moară”; cf. b r o á s c ă 11°... 24° AO, Pl. 130/rar VI; AMD, Pl. 170/rar Ph, Vn, Bz „p o d o i m ă la moară”; cf. g r í n d ă 15°... 25° AO, Pl. 128/rar VI „fiecare dintre cele două lemne pe care se sprijină peri-n o c u 1 la moară”; cf. b á b ă 19°... 26“ AMD, Pl. 166/rar Ph „bucată de fier fixată in p o d o î m â la moară”; cep 12°... 27-AO. h 662; GO; AFLR/rar VI, Ot; AMD. Pl. 66-68/rar Ot „coardă de viţâ-de-vie (întinsă între araci)”: [Viei] i-a dat ochiuri pă púnte AO/934. 2** AMD, Pl 90/rar Ag, Db. II „beţişor carc susţine fagurii în interiorul stupului”; cf. c á t ú ş â 6°... - var. púnti s. f„ pl. púnte 2° GM/rar Gr. pántié (3 sil.) s. f., pl. púntii 2° AMD/rar Db; 3° AMD, Pl. 173/rar Tr; 4° AO, h. 638/rar Mh; AMD, h. 642/rar Ag, Db, Ot; 8° AMD, Pl. 105-106/rar If; 13° AO, h. 642/rar Dj; 28° AMD, Pl. 90/rar Db; púntii 3° AMD/rar Ag, Bz; 6° AMD, h. 189/rar Ag; 9° AMD, Pl. 110-11 l/rar Ph. PÚNTIE v. púnte 2°^t°, 6°, 8°, 9°, 13°, 28°. PUNTIOÁRÁ (4 sil.) s. f., pl. puntioâre GM/rar Db dim. de la p u n t e 2°. PUNTULÎŢĂ s. f. GM/rar Ot „punct, pată punctiformă (la ouă, pe fructe)”: Mă uit aşa, le pui [ouăle] colo la fereastră şi mă uit aşa-n soare şi are o puntuliţă neagră acolo şi aia zic că e sămânţa/769; cf. p i c u r i e 3°... PUP s. m., pl. pupi AO, h. 538; GO/Gj, Mh „boboc de floare”; cf. b o b u 1 é 11°... PUPĂZĂ s. f. 1° pl. púpáze AO, Pl. 95/Gj, Mh, Dj şi prin VI; AMD, h. 441 MN/rar VI, Ag, Ph, Ot, Tr, If, Cl, II; púpezi AO/Gj, prin VI şi rar Mh, Dj, Ot; AMD/rar Bz, Tr, CI, Cţ; púpázi AO/rar Gj, Mh; púpize AMD/rar Vn, Br, Cţ „pupeze”; cf. c u c2 1°... 2° AMD, Pl. 11 l/rar Ag „partea de sus (a vatalelor de la război) care se mânuieşte la ţesut”. 3° AO, Pl. 139/rar Dj „un fel de ciocan folosit la spartul cărămizilor pentru zidit”. -var. 1° pupăză s. f., pl. púpáze AMD, h. 441 MN/rar Vn, Bz, Br, TI; púpizei prin Br şi rar II, TI; púpizil rar Vn, Bz, Br, TI; púpáze/rar Bz; púpeze/rar Gl; pupeză s. f., pl. púpeze!rar Tr; piipoză s. f., pl. púpozehai Tr; pupuză s. f., pl. púpuze!rar Bz, Cl, II. PUPĂZĂ v. pupăză 1°. PUPEZĂ v. pupăză 1°. PUPÓ1 s. n. GO/rar Mh „lipic”; cf. á z i m ă: 1°... PLPOZĂ v. pupăză 1°. PUPUIÁC s. m., pl. pupuiéci AMD, h. 609/rar Cţ „ştiulete cu boabele nedezvoltate, pipernicit”; cf. b á b ă 10°... - var. popoiág s. m., pl. popoiégi AMD, h. 609/rar TI; pupuiâg s. m., pl. pupuiégiJrar Cţ. PUPU1ÁG 133 PURTÁ PUPUIÁG v. pupuiác. PUPUZĂ v. pupăză 1°. PÚRA s. f., pl. púre AMD/rar TI „ţigară de foi; trabuc”. PURCÁR v. porcár. PURCÂŞ s. m., pl. purcâşi AFLR/rar Dj „participant la jocul p u r c e a u a”; cf. p o r c á r. PURCARÍ vb. IV tranz. GM/rar Gr „a murdari”; cf. b o n c ă í... PURCĂRÎE s. f. GM/rar Gr „crescătorie, fermă de porci”: Trebuia să-i trecem [porcii] canalu ăla pe apă, să-i ducem la purcăriia lui/830. PURCEA s.~ f. 1° GM/rar Tr; art. purceáua AFLR/rar Dj; Gr; de-a ~ TDO/rar Dj „numele unui joc de copii asemănător cu oina”: Ne jucăm dj-a purcáua. Dacă avem cinci copii, facem cinci ciumage şi cinci bibe, cinci gropi. Şi facem... luăm o buturoagă de-aceea mai mică care să nu fie putredă şi dăm în ea [...] facem în mijloc o groapă de-aceea mai mare şi dacă... băgăm în ea TDO/930; cf. g ú 1 ă 3°... 2° GM/rar Tr „una dintre pietrele cu care se joacă ~ ”. PURCÉL s. m., pl. purcei AMD, Pl. 69-70; GM/prin Ag şi rar VI, Db, Ph, II „ciorchine de strugure”; cf. c â r c i 4°... PURCELLJŞ s. m., pl. purceluşi AMD, h. 415/rar Db „con de brad”; cf. castravéte P... PURCELLJŞI s. f. pl. AO, Pl. 65/rar Ot „purceluşe”, cf. g o d ă n á c ă... PURCELŰTÁ s. f., pl. purcel uţe AO, Pl. 65/rar Mh „purcea”; cf. g o d ă n á c ă... PURCÍCI s. f. pl. AO, Pl. 65/Gj, prin VI şi rar Mh; AMD, h. 289/prin Ph şi rar Ag, Gr, II; purcíce AO/rar VI „purcele”, cf. g o d ă n á c ă.... PURCOI s. n., pl. purcoaie 1° AMD, h. 447/rar Gr „muşuroi (mare) de furnici”; cf. c á s ă 10°... 2° AMD, h. 545/rar Gr „grămadă de crengi cu nisip, pietre şi nămol aduse de apă; aluviune”; cf. a 1 i m á n... PURCOÍ v. porcoi. PURCOIAŞ s. n., pl. purcoiâşe AMD, h. 33 l/rar Ph, Gr, CI dim. de la p u r c o i 1°. PURCONEÂŢĂ v. porcoiâţă. PURECA v. purică 2°. PURECE v. purice 1°. PURECÉLUL s. m. 1° art. GM/rar VI „numele unui joc de societate (la şezători)”: [La şezătoare] lucrează, mai face... d-astea de se pupă: purecélu, cureluşa/672. 2° pl. tantum purecéi GM/rar Tr, Gr „mâncare tradiţională din mămăligă rece sau turtă de mălai fărâmiţate şi prăjite în grăsime”: Puneai untura-n tigaie şi punea mălaiu şi-l dumicai acolo... se zicea purece il 831. - var. 2° puricéi s. m. pl. tantum GM/rar Gr. PÚRIC v. purice 2°. PURICĂ vb. I tranz. 1° GM/rar Db „a fura, a lua banii (cuiva), a pungăşi (pe cineva)”. 2° var. purecá vb. I tranz. GM/rar Tr „a distruge, a stârpi”. PURÍCE s. m., pl. purici 1° AMD, h. 24 MN/rar Db, If, II „purice”. 2° var. puric s. m., pl. purici AO, Pl. 140/prin Mh „drişcă”; cf. b 1 á n ă 13°... - var. 1° puréce s. m., pl. puréci AO, h. 18/prin Dj şi rar Tr. PURICÉI v. purecélul 2°. PURÍU adj., pl. purii, f. purie, pl. purii AMD, h. 7,8/rar Ot [peior.] ,negricios, brunet”: Puriu vine cam în râs/769; cf. a r á p 1°... PURLOÁGA v. párlóg 1°. PURÓI s. n., porumb ~ AO, h. 600/rar Gj; porúmb în ~/rar Mh „porumb în faza premergătoare formării bobului cu lapte; păpuşă de porumb”; cf. c h i c ă1 3°... PURTÁ vb. I 1° tranz. şi refl., în expr. a (se) ~ capetele GM/rar Vn, Gl, Bz; a ~ colivele GM/rar Br; a ~ săptămâna GM/prin II şi rar Br, CI; GD; AFLR/rar TI; a ~ sâmbetele GM/rar II „a face PURTÁRÉJ 134 PUTÉRE pomană zilnic, timp de o săptămână sau în fiecare sâmbătă (din postul Paştilor)”: Când dă postu mare acuma, de la săptămâna de la Sfântu Toader, să puărtă căpitile la biserică, să duce prescuri, cu lecuţică de vin într-o sticluţă, cu colivă, şase sâmbete GM/728. 2° intranz. GO/rar Dj „a dura, a rezista”: Dacă o laşi fară să pui ceva, [pielea de porc] se usucă...puărtă mai mult/960. 3° refl. AFLR/rar TI „a se îmbrăca; a se obişnui să se îmbrace”: El se purtă mocăneşte/875. 4° a ~ regim AMD/rar Tr „a ţine, a respecta un regim alimentar”. 5° tranz. GM/rar Db „a îngriji”: Tutunu meu se facea numa dă calitate, era aşa purtat/817; cf. î n g r i j o r â... PURTARÉJ adj., f. purtăreăţă AMD/rar Br, Gr „uşor de purtat, de mânuit, de mutat dintr-un loc intr-altul”: Măsuţă purtăr eâţă/l 49. PURTĂTOR s. m., pl. purtători AO, h. 643/rar Ot „persoană care mână vitele la plug; pogonici”; cf. a j u t ó r 5°... PUSĂDEĂLĂ s. f., pl. pusádéle GD/rar TI „model de împletitură pentru plasa de pescuit”. PUSADÍ vb. IV tranz. GD/rar TI „a împleti, a confecţiona plase de pescuit”. PŰSNIC v. pustnic. PL'SOĂRE s. f. GO/rar VI „loc pe unde trec, în mod obişnuit, animalele sălbatice şi unde vânătorii stau la pândă”: Bătăiaşii a-nceput să ia bătaia dă unde-o ştiau că ar fi pusuăre de porci/909; cf. p â n d ă 1°. PUSTIÉLMCÁ (5 sil.) s. f., pl. pustiélnici AO, h. 564/prin Mh; pustiélnice/rar Mh „cucuvea”; cf. c i u f 2°... - var. postclnică s. f., pl. postélnice AO. h. 564/rar Mh. PUSTIU adj., f. pustie, pl. pustii AFLR/rar TI „afurisit, blestemat”: Mai mult n-am dormit, că nu mă lasă pustiiţi de picioare, mă-njunghie când mă culc/881; cf. î n c h i n â t 1°... PÚSTNIC adj., f. pustnică GD/rar Cţ [d. locuri, terenuri] „pustiu, neumblat”; cf. s i h â s t r u 3°. - var. púsnic adj., f. pusnică AFLR/rar Ct. PUŞCĂVÎT adv. AO, h. 57/rar Mh [d. modul de a vorbi] „peltic”; cf. î n g â n â t 2°... PUŞCI s. f. pl. AO, h. 356; Pl. 91-92; TDO/prin Mh şi rar VI, Dj, Ot, Tr; AMD, h. 426 MN; TDM III; AFLR/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, Cl, II, prin VI, TI, Cţ şi rar Gl, If; puşte AMD/rar Bz, Tr, Gr, TI; puşce/TdiT VI, Ag „puşti”. PUŞI s. n. TDM III/rar Db „vin preparat din b o a s c ă cu zahăr şi drojidie de bere”. PUŞÎ v. paşi. PUŞLĂNĂ s. f., pl. puşlăne GM/rar Gr „fetişcană, puştancă”: Aşa eram puşlănă şi fugeam pă cal. Puşlănă, adică puştoaică, mai micşoară/831; cf. b ă i e t â n ă.... PUŞNIGÂI v. bujnigâi 2°. PUŞTANĂ s. f., pl. puştane AMD, h. 138/rar Gr „puştoaică, fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... PUŞTĂNÎCĂ s. f. GM/rar Ph „puştancă, fetişcană”; cf. b ă i e t á n ă... P^TIULÉr s. m., pl. puştiulefi AMD, h. 140/rar II „puştan, băieţandru”; cf. b ă i e c â n... PUTÉRE s. f. 1° AO, Pl. 89/rar Ot „mâzgă, sevă”; cf. â p ă 6°... 2° TDO/rar Gj „vlagă, vigoare (la plante)”: [Joardele] trebuie tăiate, ca să nu îi ia putérea viei, putérea viei să rămâie jos la fundu gropii/921. 3° în ~ loc. adj. TDM II/rar Bz [d. fructe] „necopt bine; pârguit”. 4° în expr. a avcá putére TDO/rar Gj, Mh; art. în a-1 da putérea GM/rar Ag; AFLR/rar Cţ; a-1 dúcc putérea GM/rar Db; AFLR/rar Cţ; a-1 ajúnge putérea TDO/rar Mh „a putea, a avea posibilităţi, PUTERÎNŢ 135 PUZUNÁR resurse materiale”: Pune pomană cât o avea putere TDO/95C). Cum vrei şi cum te dă putergn-i faci [pomenile] AFLR/886. Nu ne ducea puterea ca să cumpărăm GM/693. 5° în expr. a fi la putere AFLR/rar TI „a avea căutare, a avea trecere”: Da-nainte asta [= bulgurul] era la putere/Sl 5. 6° la putére loc. subst. GD/rar Cţ „numele unui joc de copii”. PUTERÎNŢ s. f. AFLR/rar Vn „posibilitate, forţa necesară pentru a realiza ceva”: Nu mai e puterinţa să urci dealurile/725; cf. z ă r e ă ţ ă. PUTÉRNIC adj. GM/rar Db [d. terenuri] „fertil”: Lăsam numa trei fire, două de porumb, după cum era locu dă putérnic!692; cf. b o g á t. PUTERNICÍ vb IV refl. GM/rar Ph „a prinde putere; a se împuternici”: N-avem ce sa-i facem [viţei-de-vie] aşa primu an, că până să puterniceşte ea/715; cf. î m p u t e r n i c i 3°. PÚTIE v. bút ie 2°. PUTINĂ s. f. 1° pl. pútine AO, Pl. 33/rar VI, Gj; AMD, h. 236 MN; GM/prin Tr, CI, TI, Cţ şi rar VI, Ag, Db, Ph, Gl, Bz, Br, II „putini”; cf. b e r b e n i ţ ă 1°...; lápte de pútiná AMD, Pl. 143/rar II „lapte preparat (la stână) în timpul verii şi păstrat în putină până iama”. 2° AMD, h. 281 /rar Ot „găleată din doage pentru muls oile”; cf. b e r b e n i ţ ă 2°... PUTINÉI s. n., pl. putinéiuri AMD, h. 256/rar Ph „putineie”; cf. b ă d ă 1 á u 1°...; art., în a bâte putinéiul TDO/rar VI „a bate laptele în putinei pentru a scoate untul”; cf. b e s t e c ă n i... - var. bidinéi s. n. GD/rar TI; budinéi s. n., pl. budinéie GD/rar TI. PUTINEIÁN s. m., pl. putineiâni AMD/834 „locuitor din comuna Putineiu”. PUTINÉL s. n., pl. putinele AMD, h. 256; AFLR/rar Ct „putinei”; cf. b ă d ă 1 ă u 1°... PUTINÎCĂ s. f., pl. putinici AO, h. 694/rar Dj „vas mic, de formă conică, din care se adapă albinele”; cf. a d ă p ă t ó r... PUTLMOÂRĂ (4 sil.) s. f„ pl. putinioăre AFLR/rar Dj dim. de la putină. - var. putioâră (4 sil.) s. f., pl. putioăre AO, h. 416/Dj, prin Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 236 MN/rar Tr; putióri AO/rar Dj. PUTÎNŢĂ, de ~ loc. adv. GM/rar CI „cu putinţă; posibil”: Văzând că nu mai e de putinţă, s-a-ntors îndărăt/870. PUTIOÂRĂ v. putinioâră. PUTREGĂÎ vb. IV refl. GM/rar Vn „a se face putregai; a putrezi”; cf. p i s t o s i 2°. PUTREZÍ vb. IV intranz. şi refl. GM/rar Tr [d. came, fructe] „a se macera”: Prăştină o ţiu fo săptămână, doo, dăputrezâşte ea [...] ş-o duc la cazan acolo [...] ş-o fac ţuică/785. PUTĂR s. m. TDO/rar VI „fântânar”. PUTINÉL 1° adv. AFLR/rar Ag, Ph dim. de la puţin: Mestec puţinei [laptele]/707; cf. p i c u 1 é t e... 2° adj., f. puţinică AFLR/rar Gj, Mh; Ag, Ph, Vn dim. de la puţin: Punem puţinică sodă la rufe/687; cf. p u ţ i n ú ţ. PUŢINIJŢ adj., pl. puţiniiţi GM/rar Tr dim. de la puţin; cf. p u ţ i n é 1 2°. PUŢ0I s. m., pl. puţoi 1° AMD, h. 14l/rar Br „băieţandru”; cf. b ă i e c á n... 2° AO, h. 466; GO/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 342/prin Gr şi rar Db, Br, Tr, If, CI şi s. n., pl. puţoăie AO/rar Dj; ardéi ~/rar VI, Dj „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... 3° s. n., pl. puţoăie AMD, h. 530/rar Tr „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 á n 3°... - var. 2° pâţoi s. m., pl. păţoi AMD, h. 342/rar Ot. ^ PUŢOIĂŞ s. m., pl. puţoiăşi AMD, h. 342/rar Gr dim. de la p u t o i 2°. PUTCGÁIÉNI s. m. pl. AMD/686 „poreclă a locuitorilor din satul Piţigaia”. PUZDARA v. pâzdărie. PUZDÁRE v. pâzdărie. PUZDÉRE v. pâzdărie. PUZUNÁR v. buzunár. R RÂBOŞ v. răboj 1°. RÁBURÁ v. râmură 1°. RAC s. m., pl. raci 1° AMD, Pl. 65-66; GM/rar Bz, Gr „rădăcină aeriană la porumb, la viţa-de-vie etc.”; cf. b á r b ă 7°... 2° pl. raci (de ardéi) GM/rar Tr „ardei umpluţi (de post)”: Făcea femeia rac de ardéi, facea femeia, nu ştiţi dumneavoastră ce-i aia rac umpluţi cu faină/784; ardéi de raci v. ardéi 2°. 3° AMD, h. 647/rar Tr „cârceie”; cf. b r ă ţ á r ă 4°... 4° AMD, h. 667/rar Ot „pisc de fier (sau de lemn) la sanie”; cf. a 1 c á 7°... 5° s. n., pl. rácuri AO, Pl. 136/rar Dj „unealtă, daltă, asemănătoare cu o lingură, folosită în rotărie pentru găurirea butucului roţii”; cf. f e r á i z i n. 6° AMD, h. 645/rar Ph „apărătoare, formată din două-trei prăjini legate între ele la un capăt, pusă pe căpiţă, contra vântului”; cf. c á p r ă 6°... 7° AMD, Pl. 73-74/rar Ot „chitonag”; cf. a r á c P... 8° GM/rar Db, Ph [la pl.] „numele unui dans popular”. - var. 7° rag s. m., pl. ragi AMD, Pl. 73-74/rar Ot. ^ RACHERÍE s. f., pl. racherii AMD, h. 378/rar Vn, Cl, II „instalaţie rudimentară de fabricat rachiu”; cf. b a t e r i e 1°... - var. rachirie s. f., pl. rachirii AMD, h. 378; GM/rar Ph, Gr. RACHIÂŞ (3 sil.) s. AMD, h. 377/rar Ph „rachiu de tescovină”. RACHIÉR (3 sil.) s. m., pl. rachiéri GO/rar Dj „nuntaş care îl însoţeşte pe naşul (şi-i poartă darurile primite) ”; cf. r ă ţ ó i 1°. RACHIRIE v. racherie. RACHÍU s. n. 1° ~ prefăcut v. prefăcut 1°. 2° var. răchiu s. n. AO, Pl 80/rar Gj, Mh „ţuică”; cf. ş 1 é b o v i ţ ă. 3° GO/rar Dj; AMD; GM; TDM Iii/prin Br, CI şi rar Ph, Vn, Bz, Tr; GD/Cţ şi rar TI „petrecere (simultană) în casa mirelui, a miresei sau a naşilor în seara dinaintea nunţii sau a doua zi după nuntă”: Vine sâmbăta, s-a făcut ra/au; c-aşa să spune, seara rakiu; socru cu fata face rakiu lui; socru cu ginerica face ratciu lui, nunu face ratau lui; îşi cheamă neamurile GM/746. 4° AFLR/rar Cţ „petrecere la casa miresei, cu o zi înaintea nunţii, la care participă doar femei care vin cu daruri pentru nuntă”. 5° AMD; TDM II/rar Bz „mică petrecere (la casa miresei sau a mirelui) cu câteva zile înaintea nunţii, la care se stabilesc invitaţii şi alte chestiuni privind buna desfăşurare a ospăţului”. 6° GM/rar II; AFLR/rar TI, Cţ „petrecere - obicei a doua sau a treia zi după nuntă, prin care se marchează cinstea miresei”; cf. c h i u i á 1 ă... 7°,GD/rar Cţ „petrecere restrânsă, la casa lehuzei, la care participă numai femei”; cf. b 1 a g o d ó r i ţ a... - var. 2° raichiu s. n. AO, Pl. 84/rar Gj, Mh; richiu s. n. AO, PI. 80/rar Gj. RĂCILĂ1 s. f. 1° GM/rar Br „râcă, zâzanie, vrajbă”. 2° AMD, h. 9l/rar Cţ „supărare; suferinţă, necaz”; cf. b a i1... RACILĂ2 137 RÁINÁ RACILĂ2 v. râgilă 1°, 4°. RACIŞCĂ s. f., pl. racişti AMD, Pl. 177/rar Db „cuţitoaie”; cf. c u s t ú r ă 8°... RĂCLĂ1 v. lâcră 4°. RĂCLĂ2 s. f., pl. rácle AO, Pl. 77/rar Mh„rădăcină de ceapă cu mai mulţi lăstari”. RAC0NTRĂ s. f. GM/rar CI '„obligaţie suplimentară în muncă prestată de ţăran în contul pământului primit în arendă”: Era aicea nişte boieri care îţi da cinci pogoane de pământ, dădeai parte şi parte [...] faceai un pogon şi jumătate de avaiet [...] p-ormă venea la tine şi-i faceai ş-un pogon şi jumătate de seceră pentru racuontră, ştii?/870; cf. a v a é t... RÁDIE (2 sil.) s. f. GM/rar Ot „aşteptare, expectativă”: Noi stam şi noi puţin în rád ie, până pândeam că pleca el; după ce pleca pândaru dam claie peste grămadă cu toţii-n porumb/775. RADOMIREÁN s. m., pl. radomireni AO/988 „locuitor din comuna Radomiru”. RAF s. n., pl. ráfuri 1° AMD, h. 244/rar Ag „şină pe roata carului”; cf. c o 1 â c 4°... 2° var. raft s. n. GM/rar Bz „al doilea strat de pământ înmuiat cu apă pentru tencuit pereţii” ; cf. c e a m ú r 1°... - var. 1° raft s. n., pl. ráfturi AO, Pl. 56/rar VI; AMD, h. 244/prin VI, Ph şi rar Db. RÁFIL v. râgilă 1°. RAFILÁ v. răgilă 1°. RĂFILĂ v. râgilă 1°. RÁFIR v. răgilă 1°. RAFT1 v. raf 1°, 2° RAFT2 s. n., pl. ráfturi 1° AO, h. 225/rarDj „laviţă”; cf. talpă1 21°. 2° AMD, Pl. 183/rar Ag „masă la roata olarului”. RAG v. rac 7°. RĂGILĂ s. f., pl. rágili 1° AMD, h. 387/rar TI; răgilHrar Vn „instrument format dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier prin care se trece cânepa/inul după meliţat”; cf. p é r i e 3°... 2° AMD, h. 389/rar TI „darac, pieptene pentru cânepă”; cf. d a r â c 2°... 3° var. ráhil s. n., pl. ráhile AMD, Pl. 177—178/rar Vn „un fel de raşpel pentru netezit copita (calului) după potcovit”; cf. c u s t ú r ă 4°... 4° var. răcilă s. f., pl. râcile AO, Pl. 14l/rar Dj „dom, priboi”; cf. c h é r n ă r 1°... - var. 1° răcilă s. f., pl. râcile TDM II/rar Ph; ráfil s. n., pl. ráfile AMD, h. 387; GM/prin Ph şi rar Bz; răfilă s. f., pl. ráfili AMD; GM/rar Ph, Bz; răfili AMD/rar Ph; ráfir s. n., pl. ráfire AMD/rar Bz; răhil s. n. şi m., pl. ráhil e/r ai Ph, Vn; ráhili/rai Bz; râhilă s. f., pl. rá hi li/rar Bz; răhili/rar Bz; ráhir s. n., pl. ráhire/rai Bz; reher s. n., pl. réhere GM/rar Ag. RĂHIL v. râgilă 1°, 3°. RÂHILĂ v. râgilă 1°. RĂHIR v. râgilă 1°. RAI, lúna de ~ AO, Pl. 42/rar Dj „numele (vechi) al lunii mai”; cf. c i r e ş a r 3°... RAIĂ s. f., pl. rciiéle GM/rar Vn „cosoroab ă”: Dup-aea am pus furcile-n picioare, i-am pus rajélli, raielli vine cosoroabele, cosoroabele care vine de-a lungul casei aşa/726; cf. b i 1 i m a n é 1 e... RAIĂL s. n., pl. raiále AMD/rar Ag „belşug”; cf. a j ú n g e r e... RAICHÍU v. rachiu 2°. RĂICOT (2 sil.) GM/rar Tr, II „stofa pentru haine bărbăteşti, covercot”: Nădragi largi [...] d-ăştia de postav, de râicot d-ăsta, de materii d-astea care este acuşica/784. RAILUÍ (3 sil.) vb. IV tranz. AMD, h. 685/rar Gr „a pili, a răşpălui (scânduri, lemne)”: Raşpila [e] cu dinţi dă şlefuit şi dă raüunt sau pilă de lemne/824; cf. r e ş p e 1 i. RĂINĂ s. f., pl. mini 1° AO, h. 252; TDO; AFLR/Gj, Mh şi prin Dj „cratiţă”: învelesc sarmale una câte una până umplu ráma AFLR/943; cf. c a s t r ú 1 e... 2° AO, h. 278; Pl. 123-124; AFLR/rar Gj, Mh „tigaie”: Prăjim în râmă, în tigaie, c-aşa se spune la noi AFLR/921; cf. f â n -de 1 ă 1°... RAJ 138 RAPĂN 3* TDO/rar Gj, Mh „tigaie cu trei picioare (folosită când se gătea pe vatră)”; cf. 1 á b o ş... RAJ s. n.. pl. rájuri AO, Pl. 136/rar VI „unealtă folosită în rotărie pentru însemnat obezile”: cf. călcătoâre 9°... RĂLĂ s. f.. pl. râie GD/rar TI „rariţă”: La praşa a doua, [porumbul] îl dădeam c-o... c-o rálá. că el... care dădea într-o parte şi-n alta pământu/877; cf. p 1 a s 5°... RĂLIŢĂ v răriţi 1°. 2° RAM s. n., pl. râmuri AiMD, Pl. 67/rar Ag, Br, Tr „coardă veche (de trei-patru ani) la viţa-de-vie”; cf. c â r 1 á n 4°... RAMATÍZM v. rematizm. RAMATÍZMÁ v. rematizm. RAMAZAN s. n., pl. ramazâne AMD/rar TI „burtă, abdomen (la om)”; cf. b u r d i h á n 2°... RÂMĂ s. f.t pl. râme 1° GM/rar Br „cadru din bârne la talpa şi sub acoperişul casei”; cf. r ă z b ó i 2°. 2* pl. râmi AMD, Pl. 90-9 l/Ag, prin Db, Ot, Tr şi rar VI, Ph, CI, TI, Cţ „cadru de lemn fixat în interiorul stupului sistematic, pe care albinele îşi construiesc fagurii”; cf. c a t 1°... 3° AO, h. 692/rar Mh, Ot; AMD, Pl. 90/rar Ag; râmi AMD/rar Ag „beţişor fixat in interiorul stupului, pe care albinele îşi clădesc fagurii”; cf. c ă t ú ş ă 6°... 4° AO. h. 262/rar Gj; AMD, h. 457/rar Ph, Bz, Br „vcşcă Ia sită”; cf. c a s n á c... 5° AMD, h. 334/rar Ag, II, Cl „c a r â m b la greblă”; cf. c o â r d ă 9°... 6* AMD. h. 640 rar Bz „bârsă (la plug)”; cf. a 1 c á 9°... 7* AMD/rar TI „coroana copacului”. RÂMCĂ s. f., pl. râmei AMD/rar TI „ramă la geam”. RAMURA s. f.. pl. râmuri 1° AO, Pl. 89rar Djj; AMD, Pl. 68/rar Tr ,.mlădiţă, vlăstar (de copac, de viţă-de-vie)”; cf. a 1 t ó i r... 2* pl. rămurt AO, h. 222/rar Ot; AMD, h. 208/rar Tr „crenguţă uscată folosită pentru aţâţat focul; vreasc”; cf. b â t ă16°... - var. 1° lămură s. f., pl. lămuri AMD, h. 371; 408; 419; Pl. 68/prin Ph şi rar Db, Vn; lâmure AMD, h. 408/rar Vn; lămuri AMD, h. 408; 419/rar Vn, Bz; 2° râbură s. f., pl. răburi AMD, h. 208/rar Ag, Db, Tr; reáburi s. pl./rar Ag. RÂNĂ s. f., în expr. a nu mai fi de ~ GM/rar Vn [d. vite şi oameni] „a nu mai fi bun de muncă”: [Boul] s-a lovit de n-a mai fost de rână, s-a dus şi l-a vândut/724. RANCIÓG s. n., pl. rancioâge 1° GM/rar Db „lanţ de grosime medie”: Lanţ mai gros, nici lanţ aşa de... vapor, cum se zicea înainte, gros, da nici aşa ca de căţel, un lanţ mai potrivit, la ăla să zice rancióg/SM. 2° AMD, h. 647/rar Db „cârceie”; cf. brăţâră4°... RÁNCOTE v. vrâscote. RANGv. rângă 1°, 2°. RÂNGĂ s. f., pl. răngi 1° AO, h. 667/Gj, Dj, prin Mh şi rar Ot; AMD, Pl. 73-74/Ag, Ph, prin VI, Db, Ot, If, II şi rar Tr, Gr, CI, Cţ „chitonag”; cf. a r á c 1°... 2° var. rang s. n., pl. rânguri AFLR/rar Mh „bară de fier teşită la unul din capete, servind ca pârghie”; cf. 1 o m 1°... - var. 1° rang s. n., pl. rânguri AO, h.667/rar Mh. RANGUTÁN s. m., pl. rangutáni AMD/rar Cţ „urangutan”. RANIŢĂ1 v. mriniţă 2° RANIŢA2 s. f., pl. răniţi AO, h. 355/crt; AMD, h. 563 MN/crt.; răniţi AMD/rar Db, Ph, Ot, TI, Cţ; rănife/nr Bz, Ot, Cţ „rucsac”; cf. r o s á c. RAOBÂNC v. robânc 1°. RAP v. răpăn 3°. RÂPA VISĂ vb. I refl. AO, h. 268/rar Mh [d. pâine, la copt] „a se umfla, a face băşici şi a crăpa”; cf. b ă ş i c â... RÂPĂN s. n. 1° AMD, Pl. 157/rar Ph „boală contagioasă la oi; variolă, vărsat”; cf. b u b á t 3°... 2* var. rápin s. n. AMD, h. 55 MN/rar Br „râie (la om)”; cf. s c ă b i ú ţ ă. RÁPÁN 139 RAŞCHETĂ 3° var. rap s. n. GM/rar II „boală la mei, manifestată prin apariţia unor cruste pe frunze”. 4° GM/rar Ag „grămadă, mulţime de fructe (pe un pom)”: Acuma aşa de frumoasă ce este viţa, e râpăn de struguri/687; cf. c i u c i u m é 1. RÂPÂN v. râpăn 2°. RĂPIŢ s. n. GM/rar Tr, If „rabiţ”: Răpit, adică sârmă din asta care aşa se spune răpit, care se tencuieşte pe ea/801; cf. c o t é ţ 3°... - var. răpiţă s. f. GM/rar Br. RÂPIŢĂ v. răpiţ. RAR1 adj., pl. rari, f. rără 1° AO, h. 604/rar Tr; AMD, Pl. 70/prin Cl, II şi rar VI, Ph, Tr, Gr, TI, Cţ [d. ciorchinii de struguri, ştiuleţi] „cu boabe puţine (şi mici), pipernicit”. 2° f. rără la lână AMD, Pl. 151-152/rar Br [d. oi] „cu lână puţină”; cf. c h e 1 3°... RAR2 s. n. AO, h. 519/rar Dj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... RÁRA adv., în expr. a o luă ~ 1° TDM I/rar VI „a merge, a pleca cu paşi mari, rari şi hotărâţi”: Când îl văzui că ridică bâta-n sus, am sărit peste-o tufa... am luăt-o rara, m-am dus prin câng/678. 2° TDM II/rar G1 „a pleca mergând agale, fară grabă”: De-acolea el [lupul] a luăt-o rar, rára, a intrat în pădure/729. RĂRIŢĂ s. f. 1° pl. răriţi TDM III/rar Db; AFLR/rar Cţ „rariţe”; cf. p 1 a s 5°... 2° var. răliţă s. f. AMD, h. 597/rar Ot „a doua praşilă (la porumb)”; cf. c o p ă i â-1 ă... 3° AMD, h. 682/rar VI „sedilă”; cf. c é n d e 1 ă 2°... - var. 1° răliţă s. f., pl. răliţi TDM III/rar Gr. RAS s. n., pl. râsuri 1° TDO/rar Dj; GM/I1 şi rar Bz „obicei tradiţional legat de bărbieritul mirelui sâmbătă seara, înaintea nunţii”: Sâmbătă seara veneau la ginerică, să numea răsu, sâmbătă seara zicea că-i râsu atunci, facea obicei de bărbierea ginericu GM/748; cf. b ă r b i e r i t. 2° în ras cu loc. prep.; art. în râsul loc. prep. GM/rar Db, Ph, Bz „la (acelaşi) nivel cu...”: Se băga cu var cu pământ [...] să vină-H ras cu tălpile casei [...] umplea până-n răsu tălpilor/702; cf. r â z ă 3°, razântul. 3° pe ras loc. adv., a tăiă ~ ~ AMD, h. 406; Pl. 67-68/rar Ph „a tăia un copac, o creangă la baza tulpinei, la nivelul pământului”: Tăiem pă ras, nu rămâne neam de copac AMD, h. 406/707. Să tăie via pă ras, ca să-i dea [mlădiţe] AMD, Pl. 67-68/702. 4° ras pe ras loc. adv. GM/rar CI „fară nimic, sărăcit lipit pământului”: Te stolea [boierul]... când veneai acasă, veneai aproape ras pă ras... îţi rămânea foarte puţin porumb/870; cf. ó b 1 u 1°. RASCOTĂ v. vrăscote. RÂSCURĂ v. vréscuri. RASOL s. n. 1° AMD, h. 176; 178; GM/prin Ag şi rar VI „primul strat (gros) de lut dat la pereţii casei”: Dăm cu rasól întâi şi pe urmă vine faţuiala AMD, h. 178/690. Prima lipitură e rasólu id./757; cf. aruncătură 3°...; a da rasól loc. vb. AO, h. 192/rar VI; AMD, h. 176; 178/Ag şi rar VI „a lipi pereţii cu primul strat de lut”: Dau rasól cu rasol amestecat cu fan AMD, h. 178/686; cf. a r u n c â 4°... 2° var. rosól s. n. AFLR/rar Mh „fel de mâncare preparat din came de vită (din regiunea gambei)”: Se mai face şi rosól, ăla se face din picioare de vacă/945. RASOLÍ vb. IV tranz. AO, h. 195/rar VI „a lipi cu lut (amestecat cu pleavă) pereţii”; cf. a r u n c á 4°... RASTÁM v. rustémul. RĂŞCĂ s. f. GD/rar TI „prăjină cu vârf de metal cu care pescarul împinge sau ancorează barca în larg”: Ai răşcă de fier care te-asigură. Când ai văzut că-i vânt, ai înfipt aia să te ţie, altfel nu te poţi ţinea că te ia vântu/872; cf. g h i o n d é r 1°... RAŞCI^TĂ s. f., pl. raşchâte 1° AMD, Pl. 85/rar Tr, TI „unealtă, gripcă pentru curăţat doagele”; cf. c h i s é r 2°... RÂŞFIN 140 RAŢE r AO, PI. 14l/rar Ot; AMD, PL 18 l/rar Ag „un fel de gripcă pentru curăţat pieile înainte de tăbăcit”; cf. c â r j ă 6°... 3* AO, Pl. 140/rar Ot „cuţitoaie de curăţat copita înainte de potcovit”; cf. c u s t ú r ă 4°... 4° AMD, Pl. 177-178/rar Tr „râşpel”; cf. r á ş p e 1 1°, ş 1 i c f a i e r. RÂŞFIN v. rişpel 1°. RAŞP v. râşpel 1°, 3°. RÂŞPĂR v. râşpel 1°. RÂŞPEL s. n. 1° pl. râşpeli AO, Pl. 140/rar VI, Mh; AMD, h. 685; Pl. 177-178/rar Ag, Db, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI, TI, Cţ „pili cu dinţi mari şi rari, folosită la prelucrarea pieselor de metal ori de lemn sau la pilit copita înainte de potcovit”; cf. r a ş c h é t ă 4°... 2* var. râşpil s. n„ pl. râşpile AMD, Pl. 174/rar Ot „dinţar de făcut ceapraz”; cf. c e a p r á z 3°... 3° pl. râşpele AMD, Pl. 85/rar Cţ „gripcă de curăţat doagele”; cf. c h i s é r 2°... 4° pl. râşpele AO, Pl. 138/rar Mh „gărdinar”; cf. c e a p r á z 1°... 5° var. rişpili s. f., pl. râşpile AMD, h. 387/rar Bz „ragilă”; cf. r á g i 1 ă 1°... var. grişper s. n., pl. grâşpere 1° AMD, Pl. 177-178/rar Bz; rişfin s. n. 1“ AMD, h. 685/rar Gr; raşp s. n., pl. râşpuri 1° AMD/rar Br; 3° AMD, Pl. 8 5'rar TI; rişpir s. n„ pl. râşpere 1° AO, Pl. 135; 140/rar VI; AMD, h. 685; Pl. 177 178/prin Tr, râşpâri 1° AO, Pl. 135 rar VI; rişper s. n„ pl. râşpere 1° AO. Pl. 135; 140/prin Dj şi rar Gj; AMD Ag. Tr, CI, prin Bz, Br, Gr. II şi rar Db, Ph, If; 2° AMD, Pl. 174/rar Tr, râşperi 1° AMD, h. 685/rar Ag, Tr, Gr; rişpere s. n., pl. râşpere 1° AMD/rar VI; râşpil s. n.. pl. râşpile 3° AMD, Pl. 171-172 rar Ph: râşpiluri 1° AMD, Pl. 177- 178 rar Ol; râşpih 1° AO, Pl. 140/rar Gj; AMD. h. 685'rar Ag, Db, Bz, Ot, Cţ: rişpili s. f, pl. râşpili 1° AMD/rar Vn; riypin s. n.. pl. râşpini AMD, h. 685; Pl. 177-178/rar Ag; rişpir s. n., pl. râşpire 1° AO, Pl. 135; 140/rar Ot; râşpiri 1° AMD/rar 11; rişpiur (2 sil.) s. n., pl. râşpiururi 1° AO, Pl. 135/rar Mh; rişplu s. n., pl. râşple 1° AO, Pl. 140/rar Mh; râşpli 1° AO, Pl. 135/rar Mh; rişpor s. n., pl. râşpore 1° AO/rar Mh. RAŞPER v. râşpel 1°, 2°. RÂŞPERE v. râşpel 1°. RÂŞPIL v. râşpel l°-3° RÂŞPIL v. râşpel 1°, 5°. RÂŞPIN v. râşpel 1°. RÂŞPIR v. râşpel 1°. RÂŞPIUR v. râşpel 1°. RÂŞPLU v. râşpel 1°. RÂŞPOR v. râşpel 1°. RÂŞTIUC v. râştuc. RÂŞTUC s. n., pl. râştucuri AMD, h. 690/rar Vn „scaun special folosit în tâmplărie şi rotărie pentru fixarea lemnului de prelucrat”; cf. b o c1 3°... - var. riştiuc (2 sil.) s. n., pl. râştiucuri AMD, h. 690/rar Tr; ripştdc s. n./rarTr. RATAVÉI s. n., pl. ratavéie 1° AFLR/rar VI „crâmpei, scurtătură de lemn; retevei”; cf. c ă p ă t á i 3°... 2° AO, Pl. 132/rar VI „fiecare dintre lemnele rotunde pe care se lasă să alunece piatra de moară când e scoasă din lăcaş”; cf. 1 u n g ó n 5°... RÂTIN s. f., pl. rătini 1° GM/rar Db „copac rămuros (uscat)”. 2° AMD/rar Bz „nuia”: Iau o râtinâ, dacă nu te-astámperi/734; cf. 1 ă s t á r 2°... 3° AMD, h. 208/rar Db, If „vreasc”; cf. bâtă' 6°... RATÍZM v. rematism. RAŢ s. f. 1° art., în expr. a se da riţa GM/rar Vn „a se scufunda”: Când a vrut să se dpi şi ea raţa, c-acolo era un ochi, şi dup-ac cea ea, când s-a dat, s-a-necat/733; cf. c o f u n d â... 2° pl. riţi TDD/rar TI „raţe”. 3° AO, h. 596/rar Gj „clin între două brazde, rămas nearat”; cf.amnâr 9°... RAŢE v. reţei 3°. RATÉTÁ 141 RÁBUFNÍ RAJÉTA s. f., pl. rátété AO, Pl. 11/V1, Dj şi prin Gj, Mh, Ot; AMD, h. 98 MN; GM; AFLR/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, II, TI, prin VI, Br şi rar If, Cţ „reţetă (medicală)”; cf. r e c i p i s ă 1°. - var. răţâtă s. f., pl. rátété AMD, h. 98 MN/rar Ph,' Gl, Bz, Br, Ot, Tr. RĂŢIE (2 sil.) s. f. AFLR/rar Mh „principiu; raţiune; ordine; dichis”: Şi goangele au şi ele o râţje, trebuie îngrijală/965. RÁUBANC v. robânc 1°. RAUBÁNC v. robânc 1°. RĂVĂN adj. TDO/rar Mh „reavăn”. RAVORVÉL v. revorvél. RAVORVÉR v. revorvél. RAZ s. n., pl. razuri 1° AO, h. 639/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 57; 119/prin Tr, Gr, Cţ şi rar Db, Ph, Vn, II, TI; raze AO/rar Mh, Dj „otic”; cf. c e c h é 11°... 2° GM/rar Gr „unealtă de plivit”; cf. cosór 2°... RAZĂ s. f., pl. raze 1° GM/rar Gr; art. ráza-soárelui AMD, h. 315 MN/prin Db, Gr şi rar If „floarea-soarelui”; cf. f 1 o á r e 2°... 2° GO; AFLR/rar VI, Mh; Cţ ,radiografie”: [Doctorul] l-a pus la rază AFLR/908. Când ne-am dus acolo [la spital], raza nu să facea decât sara GO/963. 3° ~ cu... loc. prep. GO/rar Gj „la (acelaşi) nivel cu...”: Groapa nu s-astupă, când să pune via răză cu pământu cellant, se lasă aşa puţin cu gâldan/921; cf. r a s 2°... 4° APLR/rar Ag „fel, mod”: O nuntă aşa să începe la noi, cum vă spusei, în două răze, adică unii că se cunosc ei mai demult, alţii brusc, aşa/688; cf. f e 1 3°... RAZĂNTUL, la ~ loc. prep. GD/rar Cţ „la (acelaşi) nivel cu...; la suprafaţa”: Venea până la razăntu pământului/885; cf. ras 2°... RĂZNĂ s. f. 1° oâie de ~ AO, h. 806/rar Mh; cu val adj. oâie ~ AO/rar Dj; AMD, Pl. 156/rar Ph „oaie care, de obicei, umblă pe marginea turmei”; cf. al e r g ă-t o â r e1... 2° de-o ~ loc. adv. AO/rar Dj „deoparte, separat”: [Familiile de bulgari sunt aşezate] într-o parte a comunei, cam do-o răznă!979. [Satul] Stolnici vin în arázna la opt kilometri AMD/763; cf. a 1 é s1 2°... 3° art. în a o luâ de-a rázna AO, h. 806; TDO/rar Gj, Dj „a pleca fară ţintă, fară direcţie”: A luăt-o lupu pe... dp-a rázna peste câmp, era iama, pe zăpadă TDO/925; cf. o b â d ă 12°. - var. 2° arázna s. f. art. cu val. adv. AMD, h. 408/rar Db; în ~ loc. adv. AMD/rar Ag. RĂBDĂ vb. I, ind. prez. 1 sg. răbd AO, h. 896/Gj, Mh; AMD, h. 79 MN/rar TI, Cţ; 3 sg. rábde AO/rar VI, Dj „a suporta (o durere)”. RĂBOJ s. n., pl. răboâje 1° AO, h. 769/rar Gj; AMD, h. 676/prin VI, II şi rar Tr, TI, Cţ şi s. m., pl. răboji AO/rar VI „bucată de lemn însemnat prin crestături, folosită la măsuratul cantităţii de lapte dintr-un vas (la stână)”; cf. c a r â m b 8°... 2° var. răboj s. n. AMD, Pl. 131-133/rar Tr „semn de recunoaştere în urechea oii (indiferent de formă)”. - var. 1° râboş s. n., pl. râboşe AO, h. 769/rar Dj. RĂBUFNÎ vb. IV refl. 1° GM/rar, Ot [d. aluat] „a creşte, a se ridica, a se umfla”: [Mălaiul] dacă să dospeşte, să răbuvwşte şi el, atuncea-1 spoieşti frumos colo, 1-arunci la ţest, să coace/772. Frământ bine [coca] până se dă după mână... ca să nu fie cu apă-n ea, după aia o laşi, să dospeşte, s-a răbunit cât căpisterea, să lasă în lături, dup-aia o-ntinzi şi faci pâine GM/776; cf. d e v e n i 4°... 2° var. răzbuni vb. IV refl. GO/rar Gj, Mh [d. lapte] „a se acri, a fermenta”: Punem lapte acolo în badâi, bă răzbu^şt'e, îl batem cu mătca aia/949; cf. a r g ă s i 2°... 3° var. răbuni vb. IV refl. AMD, Pl. 145/rar Bz, Tr [d. caş] „a se dospi peste măsură, în exces (devenind farâmicios)”; cf. b o r ş i 1°... RÁBUNÁT 142 RÁDÁCIOÁRÁ 4° var. răbuni vb. IV refl. GM/rar Tr [d. lutul pentru ţest] „a se frământa bine, devenind omogen (bun de modelat)”: Pământu îl muiem, îl mai lăsăm, că aşa e mai bun, să-l lăsăm să să mai răbunpâscă pământu mai bine/782. 5° var. răzbuni vb. IV intranz. AO, h. 588/rar Ot [d. pământ] „a deveni farâmicios, a se afâna, devenind bun de cultivat”; cf. î n f r ă g e t â. 6° var. răbuni vb. IV refl. AMD/rar II [d. ţesături] „a se destrăma”; cf. d e s t r ă-b ă 1 â... - var. răbuni vb. IV refl. 1° GM/rar Ot; răzbuni vb. IV refl. 4° AFLR/rar Tr. RĂBUNĂT v. răbunit 1°. RÁBUNÍ v. răbufni 1°, 3°, 4°, 6°. RĂBUNIT adj. 1° AMD, h. 589/rar Bz [d. pământ] „afânat; farâmicios”; cf. a r s... 2° var. răzbunit adj. AFLR/rar Gj [d. lapte] „acrit, fermentat”: Când el [laptele] îi răzbunit, îl batem cu mătca/912; cf. înăcrit. - var. 1° răzbunât adj. AMD, h. 589/rar Cţ. RĂBURE s. f., pl. ráburéle AMD, h. 208/rar Db dim. de la r a b u r ă („vreasc”); cf. r ă b u r i c ă. RĂBURICĂ s. f. AMD, h. 208/rar Db dim. de la r a b u r ă („vresc”); cf. r ă b u r e â. RĂCĂÎ v. orăcăi 2°. RĂCĂR0S adj. AFLR/rar Gj [d. terenuri] „cu bolovani, bolovănos”; cf. g 1 o d ă b ă n ó s. RÁCHÍTÁ v. richită 3° RĂCHÎU v. rachiu 2°. RÁCITOÁRE s. f. GO/rar VI; AMD, h. 379/rar Ph „putină cu apă rece prin care trece serpentina cazanului de rachiu”: Ţăvile-s băgate pântr-o putină cu apă care se numeşte ráéituáre G0/902; cf. t e v i é r 1°. RÁCITÚRA s. f„ pl. răcituri AO, h. 281; AFLR/prin Gj, Mh, Dj, Ot şi rar VI; AMD, h. 474; GM; GD/Ag, Br, Tr, TI, Cţ, prin Vn, Bz, Ot şi rar VI, Db, Ph, Gl, Gr, II [mai ales la pl.] „piftie”: Capu porcului... facem răcitură şi picioarele GM/727; cf. c o t o r o á g e... - var. recituri s. f. pl. AO, h. 281/rar VI; AMD, h. 474/prin Db şi rar VI, Ag, Ot. RĂCOÂNŢĂ s. f., pl. răcoănţe 1° GM/rar Ph „drug de fier fixat vertical la vagonetul de cărat buşteni”. 2° GM/rar Bz „platformă pe care stă însoţitorul vagonului de marfa”: Atuncea tremuram pe răcgânţele vagoanelor acoloşa cu trăistioara/731. RÁCÓI s. n., pl. răcoăie AMD, h. 330/rar TI „pală de fân”; cf. b a s â m... RÁCORÍME s. f. AO, h. 440/rar Gj ,/ochiţa-rândunicii; volbură”; cf. b u s u i ó c 4°... ^ RÁCOVICEÁN s. m., pl. rácovicéni AO/998 „locuitor din satul Racoviţa”. RÁCRŰTE v. recút. RACRUŢ v. recút. RÁCÚT v. recút. RÁCÚTE v. recút. RĂCUT vb. I refl. AFLR/rar Br „a fi recrutat (pentru stagiul militar)”: Am stat [necăsătorit] până m-am răcutăt, am scăpat de armată/751; cf. c o r p o r â. RĂCUTAT adj. GM/rar Ag „recrutat (în armată)”. RĂDĂCINA vb. I refl. 1° GM/rar Tr, II „a se înrădăcina, a prinde rădăcină”; cf. împuternici 2°... 2° var. rădăcini vb. IV intranz. AO, h. 666/rar Mh „a tăia rădăcinile aeriene (la viţa-de-vie)”; cf. m u s t ă ţ i... RĂDĂCINÎ v. rădăcină 2°. RĂDĂCINIOĂRĂ (5 sil) s. f„ pl. rădăcinioâre GM/rar II dim. de la rădăcină-, cf. r ă d ă c i n ú ţ ă. - var. rădăcioâră (5 sil.) s. f. AFLR/rar Bz. RĂDĂCINÎIŢĂ s. f. TDO/rar Gj dim. de la rădăcină', cf. r ă d ă c i n i o á r ă. RĂDĂCIOÂRĂ v. rădăcinioâră. RÂDEA 143 RÁJNITÓI RĂDEA vb. II AFLR/prin Mh şi rar Gj „a da pe râzătoare, a rade”. RĂDICĂ v. ridică 3°. RĂDICĂT0R v. ridicător 1°. RĂDÎCHE v. ridichie. RĂDÎCLĂ v. ridichie. RĂDÎŞCĂ v. redişcă. RAFINÂT adj., rachiu - AO, Pl. 80/rar Mh „ţuică dublu distilată”; cf. î n t o á r s ă... RĂFUÎ vb. IV tranz. 1° AMD, h. 683/rar Cl; ind. prez. 3 sg. răfuie/rar Tr „a răvăşi stâna”; cf. d e s f á c e 1°... 2° ind. prez. 3 sg. răfuie GM/rar Ph, Vn [d. vânt] „a împrăştia, a răspândi; a rupe”: Prăştinile le pune ca să-l ţie [fânul] pe claia aia, s-o ţie aşa... să nu o răfuie vântu aşa, în timp de iamă/724; cf. p u 1 b e r â. RĂGĂJĂ s. f., pl. răgăje AMD; GM/rar Db „vreasc, gătej”; cf. b â t ă1 6°... - var. răgăjie (4 sil.) s. f., pl. răgăjii AMD^h. 545; GM/rar Db. RĂGÂJIE v. răgăjă. RĂGĂDUÎ vb. IV intranz. GM/rar Br „a boli; a rămâne suferind”: Dacă nu băgăm de seamă, încă unu [= copil] îmi murea la câmp, până să vină acasă, şi pe urmă el a răgăduit mult după ce a venit acasă/746; cf. g ă i n á 1°... RĂGĂÎ v. râgăi 1°. RĂGĂLI (4 sil.) vb. I tranz. şi refl. GM/rar VI „a (se) scoate, a (se) smulge din rădăcină (copacii)”: Unde-i pădure deasă şi mare, atunci a răgăliăt-o furtuna de bună seamă. Cum adică? Adică a răgăliăt-o, a izbit vântu-n ea şi s-a răgăliăt de la pământ [...] l-a scos din pământ cu rădăcină cu tot/678. RĂGĂLÎE s. f., pl. răgălii 1° AO, h. 334/rar Dj, Ot; AMD, h. 545/rar Db, Ph, Ot „viitură, aluviune (din crengi şi copaci rupţi)”; cf. a 1 i m â n... 2° AFLR/rar Gj „rădăcină ieşită din pământ la copacii de pe malul apei”: Ne băgăm pe la răgălii [după peşte] şi... îs nişte rădăcini pe marginea apei şi sânt aşa încurcălite/912. 3° ~ cu găuri AMD, h. 680/rar II „rotiţă cu găuri la capătul bătătorului cu care se scoate untul din lapte”; cf. b ă t ă 1 á u 2°... RĂGĂOÂCE s. f., pl. răgăoci 1° AMD, h. 448/rar Ot „coropişniţă”; cf. c â r c â i â c 1°... 2° AMD/rar Tr „rădaşcă”; cf. f o r f e c á r. 3° AMD, h. 450/rar Tr „streche”: Când să pune răgăuăce [pe vacă] o apucă strechea/793; cf. b ă r z ă ú n e 2°... RĂGĂŢÂNĂ s. f. AFLR/rar Ph „rădăcină (la copaci)”. RĂGHIL v. răgilă 1°, 2° RĂGILĂ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. rágiléz 1° AMD, h. 387/rar TI „a trage fuiorul pe râgilă”. 2° var. răghilă vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. răghilâz AMD/rar Vn „a curăţa seminţele de pe firul de mătură (cu un fel de ţesală)”. - var. 1° răfilă vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. rafdâz AMD, h. 387/rar Ph; răghilă vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. răghilezfrai Vn, TI; răhilă vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. ráhilézlrai Ph, Bz. RĂHIL v. răgilă 1°. RĂÎ vb. IV 1° refl. AMD, h. 13/rar Db „a se posomori; a se încrunta”; cf. încruntă 1°..., 2° tranz. şi refl. GM/rar VI „a (se) da r ă u 1 u i, a (se) drăcui”: Auzeam acolo cineva răjindu-sell56; cf. f i r u i... RÁIÉTT s. m. pl. GO/rar Mh „ştiuleţi nedezvoltaţi, piperniciţi”: Răietî care rămân de la porumbi, ai mai răi, porumbii ai mai răi... raiéf/940\ cf. b â b ă 10°... RĂÎT adj., f. răită GM/rar Tr „dat dracului, blestemat, afurisit”: Acu mă ţin de răita asta de mână, mă junghie de nu mai pot/785; cf. î n c h i n â t 1°... RÁJÉN v. rejién 2°. RĂJGHIT0R v. râşchitor. RĂJNIŢ0I s. n. AMD/rar Bz „gunoi putrezit folosind la răsadniţă; mraniţă”; cf. b r ă n i ţ â r... RÂLIŢ 144 RÁPÁÍ RÂLIŢ vb. I tranz. AO, h. 593/rar Mh; AMD, h. 597; GM; TDM III/Tr şi rar Ot ,3 răriţa”: Porumbu, când să făcea aşa, sâ făcea nişte cărări pe... noi îi ziceam că-1 râliţăm GM/779; cf. c ă r ă r á 1°... RĂLIŢÂT s. n. AMD, h. 597/rar Ot „prăşitul de al doilea”; cf. c o p ă i á 1 ă... RÂLIŢÂTIJR v. răriţătură 3°, 4°. RÂM ANE v. rămâne 2°. RÁMATÍZM v. rematizm. RÂMÂŞÂNIE s. f. GM/rar Db „rămăşag, prinsoare”: Oltenii joacă la fel cum era pe timpuri, tot îşi ţine obiceiurile şi pomi şi toate, joacă pe rămăşânije/Sll; cf. r ă m ă ş e á 1 ă. RÂMÂŞEÂLĂ s. f. GM/rar Tr, Gr „rămăşag, prinsoare”: Se face rămăşşâlă intre căluşari/809; cf. r ă m ă ş á n i e. RÂMÂŞÎŢURI s. f. pl. TDO/rar Gj ,.rămăşiţe”: Am întins pielea [de porc], am curăţât-o de sângel-ăla care rămânea pe ca, de rămăşiţur/de grăsime care rămânea pe ea şi-i dam sare/923. RĂMÂNDE v. rămâne 2°. RÂMÂNE vb. III 1° intranz., a - de (cmc\a) GM; TDM I/rar Ot, Tr „a se despărţi”: Şi acuma tu râm ii de oamenii ăia? TDM/776. Nu râm ii de Fane odată cu capu! GM/802; a - de părinţi (de mâmă, de tâiâj TDO/rar Mh; TDM I/rar VI „a ajunge, a deveni orfan": [Copilul] a rámás dc două săptămâni de tátá-su TDO/941. [Mama] a rámás mică dă ta-su, că pă la-su l-a omorât TDM/678. 2° intranz., ind. prez. 1 sg. rămău AMD, ch. 1892/rar Ph, Bz: pf. c. 3 sg. a ramâns AO, h. 1001; TDO/Mh, prin Gj şi rar Dj. Tr „a sta pe loc; a se opri într-un anumit loc; a sta ncschimbat”: Partea care-a râm ins, carnea... oasele care-a rămihs de la $oldeţ s-atârnă la fum TDO/920. [Copiu] când au ieşit dc acolo erau imoşi şi a râm ins numele comunii Imoasa AO 950. Şi restu râmunfâ zgrebenii, p-âia-i scărmănai TDM 11714. Ş-a rámús lume-atuncea mai puţână TDM 1/782; cf. înrămâne. 3° în expr. a ~ pe potéci v. potécá 2a. 4° tranz. AMD; TDM Ill/rar Db, Gr „a lăsa în urmă; a învinge, a întrece”: A fost imposibil ca să mă râm fie cineva vreodată, ca să joace ei principalele [străzi] [...] „Mutule... dacă te rămfiiXi iau steagu” TDM III/833; cf. 1 u â l°...;'refl. AFLR/rar Db „a se întrece cu cineva; a se lua la întrecere”. - var. 2° arămane vb. III AFLR/rar Dj; rămâne vb. III AO, h. 999/prin Mh; rămânde vb. III, ind. prez. 1 sg. râmând, 2 sg. rămândi AO/rar Mh; rămâni vb. IV, ind. prez. 1 sg. rámánésc AMD/rar II; rámúne vb. III AO, h. 999; 1001/prin Ot şi rar Dj, Tr; AMD, ch. 1892; TDM II, III/Tr, prin Gr, CI şi rar Db, Ph, Bz; ind. pf. c. 1 sg. am rămus AMD, ch. 1892; TDM I/rar Tr, CI. RĂMÂNÍ v. rămâne 2°. RĂMÎG s. n., pl. rămiguri AMD, h. 208/rar Ot „vreasc”; cf. b á t ă1 6°... RĂMOŞTEÂNCĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/rar CI „soi de viţă-de-vie (cu struguri mari, albi)”. RĂMPUÎ vb. IV tranz. GM/rar Ag „a stivui (lemnele) pe rampă”. RĂMUC v. haramuc. RĂMÎJNE v. rămâne 2° RĂNCHEZ v. rinchezâ. RĂNI v. râni 2°, 3° RĂNÎCHI v. riniche. RĂNIŞ v. reniş 3°. RÂNITOÂRE v. hrănitor 1° RÁNITÓR v. hránitór 1°. RÁNÚCHE v. rărunchi. RÁNŰCHI v. rărunchi. RĂNLNCIIE v. rărunchi. RĂNLNCHI v rărunchi. RĂPÂÎ vb. IV intranz. GM/rar VI „a face zgomot mergând; a dudui”: într-una din nopţi aşa auz râpâind naintea mea, că era un drum, un jgheab aşa pe-o coastă şi răpănyâ ca când era nişte capre-aşa, venea RÁPÁNÍ 145 RÂRÎŞTIE în fuga mare/671; cf. t r o p ă n i, z d u p ă n í, z o p ă i. - var. răpăni vb. IV intranz. GM/rar VI. RAPĂNÍ v. răpăi. RĂPĂNOĂSĂ adj. f. AMD, h. 404/rar VI [d. păduri] „necrescută; pipernicită”. RĂPCIUG v. răpciugă1 2°, 3°. RĂPCRJGĂ1 s. f. 1° AMD/rar Ot, Cţ „boală, răceală, guturai, la cai, oi”: [Oaia] e bolnavă dă răpcîigă, tuşeşte şi-i curge mucii/765. 2° AMD, h. 29/rar II „răceală, guturai la om”: Sânt plin dă răpcîigă ca caii/843; cf. b a 1 é v n i ţ ă... 3° var. rápciúg s. n. AMD, h. 62/rar Db „astm”: S-a-nhămat în piept dă tutun, a prins răpcug/&\2; cf. á s m ă... - var. 2° rápciúg s. n. AO, h. 135/rar VI. RĂPCIIJGĂ2 v. rápciúne l°-3°. RĂPCIUGOS adj., f. răpciugoâsă AO, h. 135/rar VI; AMD, h. 29/rar Db [d. om] „plin de guturai; răcit”; cf. g u t u r ă i ó s... RAPCIÚN v. rápciúne 1°, 4°. RÁPCIÚNE s. m. 1° AMD, h. 51 l/prin Db şi rar Ph, Ot, Gr „numele lunii septembrie”: A venit răpcune, cad copiii pe tăciune/820; cf. s e p t é m b r i e, u n d r e â2 4°. 2° AMD, h. 512/rar Ag, Db „numele lunii octombrie”; cf. o c t ó m b r i e... 3° AO, Pl. 43/rar Gj AMD, h. 513/rar Db, Ot ,gumele lunii noiembrie”; cf. A n d r é i... 4° AMD, h. 514/rar Db „numele lunii decembrie”; cf. d e c é m b r i e... - var. răpciugă s. f. 1° AMD, h. 51 l/rar Vn; 2° AMD, h. 512/rar Ph; 3° AMD, h. 513/rar Bz; rápciún s. m. 1° AMD/rar Ot; 4° AO, Pl. 43/rar Dj; rápciúni s. m. pl. [?] 4° AMD, h. 514/rarOt. RÁPCIÚNI v. rápciúne 4°. RĂPÎ1 v. hărăpi 2°. RĂPÎ2 vb. IV refl. AO, h. 613; GO/rar Mh [d. cereale] „a se coace prematur din cauza căldurii excesive”; cf. h u p u r i... RĂPÎRE s. f. GM/rar Ag „moarte, dispariţie”: Dup-aceea, după răpirea mămichii, apoi s-au mai întâmplat necazuri la tată-meu/682. RĂPÎT adj. AO, h. 613/rar Mh [d. grâu] „copt prematur (din cauza căldurii excesive)”; cf. fi r e 2°... RĂPIŢĂ vb. I refl. AMD, h. 177/rar Ot „a se bate sârmă, rabiţ la pereţii casei”: Să cercuie cu stacheţi [casa] sau să rapiţeâză cu sârmă/774; cf. s â r m u i. RĂPIŢÎŞTIE (5 sil.) s. f., pl. răpiţiştii GM/rar Gr „teren pe care a fost cultură de rapiţă”: Vara, oile le-mpăiam pe răpiţiştii, acolo pe orziştii/827. RĂPONŢ0S v. rubinţos. RĂPOTÎN s. m. AMD/rar Ph „numele unei sărbători ţinute a treia marţi după Paşti”: In ziua dă Răpotin să facea ţesturi/702. RĂPŞT0C v. râştuc. RÁRÉTE s. m., pl. rărâţi AMD, h. 609/rar Gr „ştiulete pipernicit (cu boabele rare)”; cf. b á b ă 10°... RĂRICÎ vb. IV tranz. GO; AFLR/rar Ot „a rări (plantele din culturi)”: [Porumbii] îi răricim, îi copilim AFLR/997; cf. r ă s u f 1 á 3°. RĂRICIJŢ adj., f. răriciiţă GM/rar II dim. de la rar; cf. r ă r ú i. RĂRÎME s. f., pl. rărimi 1° AO, h. 519/rar Dj; AMD, h. 409/prin Tr şi rar Ag, Cl, II „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... 2° TDO; AFLR/rar Dj; AFLR/rar Br „distanţă între rândurile, între şirurile (de porumb)”: Şi le punem la rărime la trei brazde rându venea TDO/970; cf. r ă s t á v 2°. RĂRIŞTE s. f., pl. rărişti 1° AMD, h. 409/rar Ag, Db, Gl, Ot, CI „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... 2° AMD, h. 42/rar VI „strungăreaţă între dinţi”; cf. gol1 5°... - var. 1° rărişte s. f., pl. rărişti AMD, h. 409/prin Ag şi rar TI; răriştie (4 sil.) s. f., pl. răriştii AO, h. 519/rarDj; AMD/rar Tr. RARIŞTE v. rărişte 1°. RĂRÎŞTIE v. rărişte 1°. RÂRIŞTLIR 146 RĂSARE RĂRIŞTURĂ s. f., pl. rărişturi AO, h. 519/rar Gj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... RÁRITÚRÁ s. f„ pl. rărituri 1° AO, h. 519/prin Gj, Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 409/Ag, Db, Tr, II, TI, prin Ot, Gr, Cţ şi rar Ph, Bz, Br, CI „rarişte”; cf. c h e -lemne â... 2° AO, h. 7l/rar Gj „strungăreaţă între dinţi”: cf. gol1 5°... 3° AMD, h. 609/rar Gr „ştiulete pipernicit (cu boabe mici şi rare)”; cf. b á b ă 10°... RĂRIŢĂTIJRĂ s. f., pl. răriţături 1° GM/rar CI „operaţia de răriţare”: Ii tragem o răriţătură printre şioaie/862; cf. c o p ă i á 1 ă... 2° GM/prin II şi rar Ph, Tr „muşuroi (la tulpina porumbului) făcut cu răriţa”: Spărgeam răriţăturile cu plasu, cu rariţa/794; cf. c u i b á r 2°... 3° GM/rar Ot, II, CI „şanţ între rânduri (de porumb)”; cf. c ă r á r e 1°... 4° GM/rar CI „teren lucrat cu răriţa”. - var. răliţătiiră s. f., pl. răliţături 3° GO/rar Dj; GM; TDM III/prin Tr; 4° GM/prin Tr. RĂRÎII adj., pl. rărui GM/rar Ag, Ph, Bz dim. de la rar: Castraveţii îi lăsai mai rani/niţel/690; cf. r ă r i c ú ţ. RÁRÚNCHE v. rărunchi. RĂRUNCHI s. m., pl. rărunchi AO, h. 109; TDO; AFLR/V1, Dj, prin Gj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 67 MN/rar VI, Ag, Vn, Gl, Ot, TI „rinichi”: [La cartaboş] punem bojogii, punem rărunkii, slănină AFLR/904; cf. b o b r í c P... - var. rănuche s. m., pl. rănitchi AMD, h. 67 MN/rar Ot, Tr; rănuchi s. m., pl. rănuchi AMD; GM/prin Ag, Ot, Tr şi rar Vn, Bz, Gr, TI; răminche s. m., pl. rămmchi AO, h. 109/prin Ot şi rar Dj; ranúnchi s. m., pl. rănitnchi AMD; GM/rar Vn, Ot; AFLR/rar Cţ şi s. n., pl. ránúnchiuri AMD/rar Tr; rărunche s. m., pl. rărunchi AO/Mh, Dj, prin VI, Gj şi rar Ot; AMD/rar VI; râniichi s. m., pl. rănuchi GM/rar Ag, Tr; renúchi s. m., pl. renúchi GM/rar Vn; renunche s. m., pl. renúnchi AO/rar Dj; runúche s. m., pl. runúchi AMD/rar Vn. RĂSAD s. n., pl. răsăduri AO, h. 467; GO/prin Mh, Dj, Ot; AMD, h. 343; TDM I/prin Tr şi rar Db, Ot „răsadniţă”: [Tutunul] îl culegem de-acolo de la... de unde este el răsădit, în răsăd, răsăd îi spunem GO/966; cf. f â ş c h e â... - var. răsâdă s. f., pl. răsăde AMD, h. 343; GM/rarDb, Vn. RĂSÂDĂ v. răsăd. RĂSĂDNIŢĂ s. f. 1° pl. răsădniţi AO, h. 467/rar Dj; AMD, h. 343/prin Tr şi rar Db, Cl, II, Cţ; răsădniţi AMD/prin Tr şi rar Br, II, Cţ „răsadniţe”; cf. f â ş c h e â... 2° var. răsălniţă s. f., pl. răsălniţe AFLR/rar VI „pepinieră”: Am procurat pruni de unde s-a găsit, din răsălniţă, crescută, din alte ogrăzi/908; cf. p e p e-n ă r i e... 3° var. răsălniţă s. f. GM/rar VI „răsad”; cf. s a d 2°. 4° var. răsălniţă s. f. AMD, Pl. 66-67/rar Ag „butaş de viţă-de-vie”; cf. b ă ţ 1°... - var. 1° răsălniţă s. f., pl. răsălniţi AO, h. 467/V1, Gj, Mh, prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 343; GM/Db, prin Ag, Bz, Tr, Gr, II şi rar VI, Ph, Ot, If, CI; răsălniţe AO/Dj, prin Ot şi rar VI, Gj, Mh; AMD; TDM I/Ag, prin Db, Bz, Ot, Tr, If, Cl, II şi rar VI, Ph, Gr, Cţ; răsălniţi AMD/prin Ph şi rar VI, Db, Bz, CÍ, II; răsălniţe AMD/rar Ag, Tr; răsălniţă s. f., pl. răsălniţe AO/rar VI, Ot; răsăniţă s. f., pl. răsăniţi AO/rar Gj; AMD/rar TI; răsăriţă s. f., pl. răsăriţi AMD/rar Tr; răsărniţă s. f., pl. răsărniţe/raT Tr, II; răsărniţikax CI; răsădălniţă s. f., pl. răsădălniţe/r&T Tr; răsălniţă s. f., pl. răsălniţe/rai Vn; resălniţă s. f., pl. resălniţelrar Db. RĂSĂLNIŢĂ v. răsădniţă l°-4°. RĂSĂLNIŢĂ v. răsădniţă 1°. RĂSĂNIŢĂ v. răsădniţă 1°. RĂSĂRE s. f. AMD,’ h. 315 MN; GM/prin Tr, Gr; art. răsărea-soărelui AMD/rar Db „floarea-soarelui”: Puneam RĂSĂRITĂ 147 RÁSCOLÍ câte-un lemn de răsâre acolo la test GM/807; cf. fl oâre2°... RĂSĂRITĂ v. răsâdniţă 1°. RĂSĂRNIŢĂ v. răsâdniţă 1°. RĂSĂDĂLNIŢĂ v. răsâdniţă 1°. RĂSĂLMŢĂ v. răsâdniţă 1°. RĂSĂREALĂ1 s. f. I0’ GO/rar Ot „răsărire”: [La porumb] după răsareălă să trage o praşilă/985. RĂSĂREĂLĂ2 s. f. AMD, h. 397/rar Ph „locul unde se schimbă poziţia firelor la ţesut; rost”; cf. n á t r ă 1°... RĂSĂRÎ1 vb. IV intranz. 1° AMD, h. 459; GM; TDD; AFLR/prin II şi rar Br, CI, TI, Cţ [d. aluat] „a creşte, a dospi”: O lăsăm de răsâre maiaua, după ce răsâre o luăm la frământat GM/749. După ce-a dospit iară, am văzut că răsâre-aşa frumos pâinea TDD/878; cf. d e v e n i 4°... 2° AO, h. 67; 170/prin VI, Dj, Ot; AMD, h. 145; TDM III/Ag, Db, Ot, Tr, CI, prin VI, Ph, If, Gr, II şi rar Bz, Br „a tresări (în somn)”: Răsărea noaptea, să scula fata ţipând din pat TDM/792; cf. 1 â n c o t i 2°... 3° AMD, Pl. 67-68/rar Db [d. mustul de struguri] „a se tăia, a fi tăiat”; cf. îndulci 1°... RĂSĂRI2 vb. IV intranz. AMD, h. 397; Pl. 116-117/rar Ag, Ph, If, Cţ „a schimba poziţia firelor la ţesut, cu ajutorul iţelor; a schimba rostul”: Iţele răsâre şi vătalele bate/704; cf. r ă s c h i m b â. RĂSĂRÎTĂ s. f. AMD, h. 315 MN/rar Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, Cl, II „floarea-soarelui”; cf. f 1 o ă r e 2°... RASCĂCĂRĂ v. răscrăcără. RĂSCĂIEŢEĂN s. m., pl. răscăieţâni AMD/789 „locuitor din satul Răscăieţi”. RĂSCHIMBĂ vb. I tranz. AMD, Pl. 116-117/rar CI „a schimba rostul ţesăturii cu ajutorul iţelor”; cf. r ă s ă r i". RĂSCIT0R v.râşchitor. RĂSCOĂLĂ v. răscol 2°. RÁSCÓL s. n., pl. răscoăle 1° AMD, h. 683/rar VI „desfacere a stânei, toamna, împărţind oile fiecărui proprietar”; cf. răvăşeâlă, răvăşi t; a da la ~ AMD, h. 683/rar VI, Ag „a răvăşi stâna”; cf. d e s f â c e 1°... 2° var. răscoălă s. f., pl. răscoăle AO, h. 762/rar Dj „porţiune de gard mobilă, folosită la mutarea stânii”; cf. a r c â c i 3°... 3° AO, h. 776/rar Mh „loc de odihnă pentru oi (după muls) în faţa strungii”; cf. amiezătoâr e... 4° GO/rar Ot „margine, buză la butoi, la vase”; cf. s 1 a i1 6°; pl. în expr. a da pe răscoăle GM/rar Tr, Gr [d. lichide în fierbere] „a se revărsa, a deborda”: Mustu fierbe, avem grijă de el să nu dea pe răscoăle, dacă-i umplut butoiu bine/827. 5° AO, Pl. 137/prin Dj „unealtă cu ajutorul căreia dogarul răsuceşte teiul de legat cercurile vaselor de lemn”; cf. a d u c ă t ó r2... 6° AO, h. 388/rar VI; AMD/rar Vn, Gr, II „bară de metal sau bucată de lemn (adesea uşor arcuită), prevăzută la capete cu inele sau cu găuri în care se fixează extremităţile de sus (din faţă şi din spate) ale carâmbilor loitrelor”. 7° AMD, Pl. 62/rar Ag „codârlă la căruţă”; cf. c á p r ă 12°... 8° AO, h. 653/rar Gj, Dj; AMD, h. 662/rar Tr, Gr „fiecare dintre prăjinile puse de-a curmezişul peste loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”: Trei răscoăle de-a curmezişul carului şi două prăjini de-a lungul formează patul A0/990; cf. c ó r c i e 2°... 9° AMD, Pl. 62-63/rar Tr, Gr „prăjină de legat fânul pe căruţă”; cf. a n g â ş 2°... 10° AMD/rar Ag „cerc de fier, verigă fixată în capătul din faţă la carâmbul loitrei, prin care se trece funia cu ajutorul căreia se strânge prăjina peste fan”. 11° AMD, h. 249/rar II „leucă”; cf. c h i 1 i m i e 1°... 12° AMD, Pl. 61-62/rar Db „fiiscel la loitră”; cf. a r ă c 3°... RĂSCOLÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. răscol AMD, ch. 370/rar VI. Ot RÁSCOPITÁ 148 RÂSPÂNDÎT „a scormoni jarul, pentru a aţâţa focul”; cf. aţâţă L. RÁSCOPITÁ vb. I refl. GM/rar II [d. fiecare picior din spate al calului] „a se scrânti, a se luxa”: Dacă e în partea din faţă, nu se răscokitşnză, da se spetează el [= calul], se spetează, aşa să spune/842. RÁ SC RÁCÁRA vb. I refl., în a se - de ziui AMD, h. 504/prin Ph „a se lumina; a se face de ziuă”; cf. c u n o á ş t e... - var. răscicarâ vb. I refl., a se ~ de ziuă AMD, h. 504/rar Ag, Db, Gr. RÁSCRŰCE s. f., pl. răscruci 1° AMD, Pl. 59; TDM Ill/rar Tr, CI „fiecare dintre crucile prinse în capătul din faţă al oiştei atunci când se înhamă a doua pereche de cai”: înainte să ţinea patru cai, la răscruce, acuma nu ştie nimeri ce fel e caii la răscruce. Da atuncea să punea la răscruci, patru cai TDM 111/860. 2® AMD/rar CI „fiecare dintre cele două cruci prinse cu lanţuri de oiştea la care se înhamă caii la plug”. 3° AMD, h. 658/prin Ag, Db şi rar Ot, Tr, Gr „orcic”; cf. c a n t á r 3°... 4° AMD, h. 25l/rar Db „cruce la sanie”; cf. b o t á r 1°... 5° AMD, h. 629/rar Ag „apărătoare la claia de fân, formată din mai multe prăjini prinse între ele la un capăt”; cf. c á p r ă 6°... 6° AMD, Pl. 163/rar Ag, Vn „spiţă la roata morii"; cf. a j u t ó r 11°... 7° AMD, Pl. 105-106/rar Ag „cruce la răşchitor”; cf. b 1 á n ă 7° .. 8* AMD, Pl. 105/rar Cţ „crăcană la răşchitor”; cf. c ă ţ é 1 14°... 9° pl. riscrúciuri AO, h. 321/Mh, Dj şi prin Gj, Ot „intersecţii de drumuri”; cf. b 1 f u r c á d ă... 10° pl. în riscrúci loc. adv. AMD, Pl. 90/rar Ot „in cruce, cruciş”; cf. c r u c i ş á t 1°... RĂSCRUCI vb. IV tranz. GM/rar Db .ji face de mai multe ori semnul crucii asupra cuiva”. RÁSCUR v. vréscuri. RÂSFĂŢÂT adj. f., pl. răsfăţate GM/rar Bz [d. putini] „de formă conică, mai largă la gură decât la bază”: La cazan era o cărătoare facut-aşa fel, răsfăţât-aşa la gură/747. RÁSFIÁ v. refirâ. RÁSFÓC v. rásfúlg. RASFUGEÁ v. răsfugi 1°. RÁSFUGEÁLÁ s. f. AMD, Pl. 70/rar Br „boală la struguri; mană”; cf. m ă 1 ú r ă 4°... RÁSFUGÍ vb. IV intranz. 1° şi refl. AMD, Pl. 157-158/rar VI, Ag, Ph, If [d. oi, capre] „a se îmbolnăvi de răsfug”. 2° AMD, Pl. 70/rar TI [d. stmguri] „a rămâne mici, nedezvoltaţi; a cădea înainte de coacere”; cf. m e i â. - var. 1° răsfugeâ vb. II intranz. AMD, Pl. 157-158/rar Bz; resfugá vb. I, ind. prez. 3 sg. resfugă AFLR/rar Bz. RÁSFUGÍT adj., pl. răsfugiţi, f. răsfugită, pl. răsfugite 1° AMD, Pl. 157-158/rar Ag, Ph [d. oi] „bolnavă de răsfug”; cf. râsfugoâsă, tălănit. 2° AMD, Pl. 70/rar Br [d. struguri] „mănat, pipernicit”; cf. cárciurós 1°... RĂSFUGOÂSĂ adj. f., pl. răsfugoăse AMD, Pl. 157-158/rar Bz [d. oi] „bolnavă de răsfug”; cf. r ă s f u g i 11°... RÁSFÚLG s. n. AMD, Pl. 146/Cţ, prin CI şi rar Ag, TI „boală contagioasă la oi; răsfug”; cf. b o b o ş e á 1 ă... - var. fulg s. n. AMD, Pl. 146/rar TI; răsfoc s. n./Br, prin Vn, Bz, II şi rar Gl; răsfiilger s. n./rar CI; răsuflu s. n./rar CI; răsiig s. n./rar II. RÁSFÚLGER v. rásfúlg. RĂSPÂNDI vb. IV tranz. GM/rar Br „a împânzi locul”: Noi am fugit toţi, am răspîndit oraşu Galaţi/746; cf. î m p ă n á 4°... RĂSPÂNDIE v. răspântie 1°. RĂSPÂNDIT 1° adv. AMD, h. 14/rar Ag [d. modul de a privi, de a se uita] „saşiu”; cf. ab rá ş2°... RÁSPÁNTE 149 RÁSTOÁCÁ 2° var. rispindít adj., pl. rispindúi AO/rar Mh „împrăştiat; întins”: Satu era rispindít pe câmpuri/964; cf. r ă ş c h i n á t. RÁSPÁNTE v. răspântie 1°. RÁSPÁNTEC v. răspântie 1°. RĂSPÂNTIE s. f. 1° pl. răspanţi AO, h. 321/rar Dj; AMD, h. 531/rar Br, Cl „bifurcaţie”; cf. b i f u r c á d ă... 2° pl. răspântii, pe ~ loc. adv. GM/rar Tr „din când în când, uneori”: Nu-1 lua [pe copil] mereu cuiu [= boala], pă răspmtiiaşa/794; cf. d ă s t i m p u r i... - var. 1° răspandie s. f., pl. răspândii GM/rar CI; răspânte s. f., pl. răspânte AMD, h. 531/rar Gr, Cţ; răspânţi AO, h. 321/rar Gj; AMD; GM/prin CI şi rar II; răspântii [sic!] AMD/rar II, TI; răspântec s. n., pl. răspântece AO/rar VI, Gj, Dj; răspânteci ĂMD/rar VI; răspântine s. AO/rar Gj; răspintie s. f., pl. răspintii AMD/rar Vn; răspintii AO/rar Dj; răspintin s. m., pl. răspintini AMD/rar Vn, Cţ; răspiinte s. f., pl. răspânte AMD; GM/rar Db, Ph, If, Cl, II; răspunţii [sic!] AMD/rar CI; răspântie s. f., pl. răspiintii AMD/prin Ph şi rar Ag, Db, Gr, Cl, II; respinte s. f., pl. respinte GD/rar TI; respinţi AMD/rar Ag, CI, TI; respintii [sic!] AMD; GM; TDD/rar Ag, Vn, TI; respintie s. f., pl. respintii AMD/rar Db, Vn; rispintie s. f., pl. rispintii/mT Ph. RĂSPÂNTINE v. răspântie 1°. RĂSPINTIE v. răspântie 1°. RĂSPÎNTIN v. răspântie 1°. RÁSPITÓR v. râşchitor. RĂSPIJNDE1 vb. III tranz. TDO/rar Mh; TDM I, II, III/rar Ag, Ph, Gr „a străpunge, a pătrunde”: Spălăm burta porcului bine şi jupuim pe-aia dinuntru du pe burtă, nu... să n-o răspundem TDO/956. Şi înşirăm aşa p-o aţişoară, fară ca să răspundem guşa TDM HI/835. [Indigoul s-a învechit] nu mai răspunde dincolo bine/819; cf. c o r e s p ú n d e. RÁSPÚNDE2 vb. III intranz. AFLR/rar Cţ „a corespunde”: Dacă nu-i frământată, nu să face bună, dacă-i frământată mult, să face mai bună ca şi cozonacu; frământată răspunde la pâine/896; cf. c o r ă s p ú n d e. RĂSPUNSĂBIL s. m., pl. răspunsâbili AMD, h. 282/prin Ph şi rar Ag, Db, Ot „responsabil”. RĂSPLJNSĂ adj. f., preduceâ ~ AMD, Pl. 134/rar Ag „gaură cu deschidere la marginea lobului, făcută ca semn de recunoaştere în urechea oii”; cf. c ă 1 ú ş 25°... _ RÁSPÚNTE v. răspântie 1°. RÁSPŰNTIE v. răspântie 1°. RÁSTÁV s. n., pl. răstăvuri 1° AMD, h. 311; 316/prin CI şi rar II; GD/rar Cţ „teren cultivat cu o singură cultură”; cf. câmp 1°... 2° TDO/rar Ot; GM/rar CI „distanţă între rândurile unei culturi”: Am făcut răstăvuri[ da... ăla, ţăruşu, nu ştiu la câţi... câţi centimetri a avut, aşa, cam aşa venea răstăvurile... unu d-altu. Şi l-am pus [porumbul] la două palme fir dă fir, rărime TDO/986; cf. r ă r i m e 2°. 3° pl. răstăve AO, h. 597/rar VI „şanţ, adâncitură care se formează când se ară circular, începând de la marginile terenului”: Dacă-i dată brazda în laturi, atunci-i răstăv, are şanţ la mijloc/917; cf. răzor 4°, răzoreâlă2°. 4° AMD, h. 602/rar Tr „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n á r 9°... 5° AO, h. 282/rar Ot „bor la pălărie”; cf. á r i p ă 7°.. - var. restáv s. n., pl. restăve 2° TDO/rar Mh; ristáv s. n., pl. ristăvuri 4° AMD, h. 603/rar Tr. RĂSTĂCÎJŢĂ v. rostociiţă RĂSTĂGĂLIE v. străgălie 3°. RĂSTĂGĂLĂIE v. străgălie 3°. RĂSTÂU v. restéu 2°. RĂSTEĂN s. m., pl. răsteni AO/978 „locuitor din comuna Rast”. RÁSTÉU v. restéu 2°. RĂSTOÂCĂ s. f., pl. rástóci AMD, h. 538/rar Db „pârâu; gârlă”; cf. b á 11 ă 5°... RÁSTORNÁ 150 RÁSUFLÁRE RÁSTORNÁ vb. I tranz. TDM 17rar Tr „a răsturna”; cf. î n r ă s t u r n á... - var. aristurní vb. I tranz. AFLR/rar Mh, Dj; Tr. RĂSTORN ÎŞ v. răsturniş. RĂSTURNÎŞ s. n., pl. răstumişuri AMD, h. 246; AFLR/rar Vn, Ot „pantă abruptă; povârniş"; cf. c 1 i n 6°... - var. ristorniş s. n., pl. răstomişuri AMD, h. 246/rar Tr. RÁSUCEÁ s. f.. pl. rásucéle 1° AO, Pl. 137/rar VI, Dj; AMD, Pl. 171/rar Ot „unealtă folosită în dogărie pentru răsucit teiul de legat cercurile de lemn”; cf. adu-c ă t ó r2... 2° AMD, Pl. 104/rar If, CI, Cţ „drugă”; cf. depănătoâre3°... 3* AO, Pl. 122/rar Gj „băţ având cârlig la un capăt, cu care ciobanii prind oile”; cf. a re á n 1°... RÁSUCEÁLÁ s. f., pl. rásucéli 1* AO, Pl. 137/rar Dj; AMD, Pl. 171/rar Ot, Tr „unealtă folosită în dogărie pentru răsucit teiul de legat cercurile de lemn”; cf. a d u c ă t ó r2... 2° AO, Pl. 118; GO/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 104; GM/rar Tr, Gr „ustensilă de răsucit lâna sau cânepa, constând dintr-un fus cu un cârlig la un capăt şi o rotiţă la celălalt: rotiţa se dă de-a dura pe picior şi mişcarea astfel imprimată se continuă în aer, răsucind firul prins cu cârligul”. 3° var. rosuceâlă s. f., pl. rosucéli TDM IILrar CI „răsucire, rostogolire”; cf. t â v â 1 i t ú r ă. RÁSUCÉL s. n., pl. rásucéle 1° AO, FM. 118/rar Dj „drugă pentru răsucit lirele”: cf d c p ă n ă t o a r c 3°... 2° AO, h. 738/rar Dj „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natrâ”; cf. b â t ă1 3° .. RÁSI CKI..MC s. n., pl. răsucclnice AMD, Pl. 104/rar VI „drugă pentru răsucit fire"; cf. depănătoâre 3°... RÁSICÉLNIJÁ s f AMD, Pl 104 rar I r „drugă pentru răsucit fire”; cf. depănătoâre 3° RÁSÚCI s. n. AO, Pl. 137/rar Mh „unealtă cu care dogarul răsuceşte teiul pentru legat cercurile de lemn”; cf. a d u c ă t ó r2... RÁSUCÍ vb. IV tranz. 1° şi refl. AO, Pl. 87/V1, Gj, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; ind. prez. 3 sg. (se) rásúce/rsr VI, Gj, Mh „a (se) suci finii la tors”; cf. s u c i 2°, s u c i u 1 i. 2° AMD, Pl. 104—105/Tr, Cl, II, prin Br şi rar VI, Db, Ot, If, TI, Cţ „a toarce fire groase cu druga, a îndruga”; cf. d e p ă n á 2°... 3° AMD, h. 392/rar Vn „a răşchia”; cf. deşiră 1°... - var. 2° rosucí vb. IV tranz. TDM IlI/rarCl. RĂSUCITOĂRE s. f., pl. răsucitori AO, PI. 118/rar Gj; AMD, Pl. 104/C1, II, prin Tr şi rar Br, Cţ „drugă pentru răsucit fire”;cf. depănătoâre3°... - var. rásucitór s. n., pl. răsucitoăre AMD, Pl. 104/rar Tr, Gr. RÁSUCITÓR v. răsucitoăre RĂSUFL vb. I tranz. şi refl. 1° GO/rar Gj, Dj, Ot; GM/rar Ag, Vn „a (se) lăsa să răsufle, să intre aer; a (se) aerisi”: [Pământul de la rădăcina porumbului] îl răsuflăm, pentru că el are o... prinde o scoarţă [...] şi-l strânge la rădăcină GO/979. [Tutunul] îl mai răsufli, adică îi mai dai drumu la câtc un ochi dc geam [la solar] GM/733. 2° GO; TDO; AFLR/Dj şi rar VI, Gj, Mh „a (se) face, a (se) lăsa mămăliga, urda să clocotească pe foc mic, după ce a fost amestecată”: După ce o mestecăm [mămăliga], o răsuflăm. o lăsăm de se răsuflă ea şi o răstumăm, o punem pe masă AFLR/ 970. 3# GM/rar Tr „a rări (porumbul, la prăşit)"; cf. r ă r i c i. RÁSUFLÁRE s. f., pl. răsuflări GM/rar Br „a doua ieşire a unei vizuini”: Am dat la una [vizuină] foc şi n-am fost atent, n-am ştiut unde-i răsuflărga şi ea [vulpea] a ieşit pe partea ailaltă ş-a fugit/737. RĂSUFLU1 151 RÁTEZÁ RÁSÚFLU1 v. rásfúlg. RÁSÚFLU2 s. n., în expr. a da ~ GM/rar II „a permite să răsufle un vas închis (la prepararea băuturilor prin fermentaţie)”. RĂSUG v. răsfulg. RÁSÚRs. m., pl. răsuri AMD, h. 423/rar Gr, CI, Cţ „măceş”; cf. c â r c i u m á r... - var. răsiire s. m., pl. răsuri AMD, h. 423/rar Gr; roşiiră s. f., pl. row/'/rar II. RĂSURĂR s. m., pl. răsurări AO, h. 535/rar Dj; AMD, h. 423/prin Tr şi rar Ot, Gr „măceş”; cf.cárciumár... RÁSÚRE v. răsiir. RÁSÚRI1 s. f. pl. tantum 1° AO, h. 789; Pl.124-125; GO; AFLR/prin Mh şi rar Gj „depunere pe fundul vasului în care se fierbe urda”: Ce rămâne de la urdă îi spunem răsiir! cai >s mai groase şi care-s mai subţiri, zer GO 945; cf. a f u m ă t ú r ă... 2° GO/rar Dj . esturi de aluat pe vasul în care s-a frăm. ntat pâinea”: Frămânţi coca până iasă ea le... nu are răsiir!pe ea [= covată]/987. - var. 1° răsu i s. f. pl. AO, Pl. 124-125/rar Mh. RÁSÚRI2 v. súri. RASURI v. r/ iúri1 1°. RĂŞCHEV adj., f. răşchinătă AFLR/rar Dj [o localităţi] „împrăştiat, risipit”; cf. r ă sj) mdít 2°. RĂŞCHIRA b. I 1° tranz. AMD, h. 392/rar Br; ind. j ez. 1 sg. răşchir!rar TI „a răşchia”; cf. d : ş i r á 1°... 2° refl. AM , ch. 1883/rar Br [d. scoarţa pământ, ii] „a se crăpa”; cf. c o d r i... 3° tranz. AME ;h. 370/rar Br „a împrăştia jarul pentru a î le focul mai bine”; cf. aţâţă i... - var. 1° râşăşăla oilor GD/891; cf. r ă s c ó 1 1°... RĂVĂŞI1 v. răvăci1. RĂVĂŞÎ2 vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° AMD, h. 683; GM; AFLR/Ag, Bz, Br, Cl, II, prin Db, Vn, Cţ şi rar TI „a (se) dezmembra stâna, împărţind oile fiecărui proprietar”: Mă duceam la răvăşit, le răvăşţâm, le băga oile toate într-o târlă şi-ţi iei fiecare oâie care-o cunoaşte, care-i oaia lui AFLR/673; cf. d e s f á c e P... 2° var. răvăci vb. IV refl. AMD/rar Gr [d. oameni] „a se răspândi”: Să răvăcescără [sic!] fiecare pe la casele lor/834. 3° var. răvăci vb. IV tranz. AMD, ch. 370; GM/rar Ot, Tr, Gr „a împrăştia, a scormoni jarul, ca să ardă focul mai bine”; cf. a ţ â ţ ă i... 4° var. răvăci vb. IV tranz. AMD, h. 329; GM/rar Tr „a împrăştia iarba cosită, ca să se usuce”; cf. r i s i p i 2°, s p á r g e 9°, s p r â n j i, v â 1 v o r i 2°. - var. 1° răvăci vb. IV tranz. AMD, h. 683/Tr şi rar Db. RĂVĂŞÎT s. n. AMD, h. 683; GM/rar Ag, Bz „acţiunea de a răvăşi oile”; cf. r ă s c ó 1 1°... RÁVOLVÉL v. revorvél. RÁVOLVÉR v. revorvél. RĂVORVEL v. revorvél. RÁVORVÉR v. revorvél. RÁZÁC v. rizác. RĂZĂŞ s. n., pl. răzăşe AMD, Pl. 181/rar Br „unealtă (mai mare decât gripca) care se ţine subţioară la curăţatul pieilor mari”: cf. c o á s â... RÂZĂTOARE s. f., pl. râzători 1° AO, h. 686; Pl. 138/prin Mh, Ot şi rar VI, Gj, Dj; AMD, Pl. 85; 171-172/prin Ag şi rar VI, Bz, If, Cl, II, Cţ; rázátoáre AO, h. 686/rar Gj, Mh „gripcă de diverse mărimi, folosită în dogărie pentru curăţarea doagelor”; cf. c h i s é r 2°... 2° AO, h. 134; 14l/rar Gj, Mh, Ot; AMD, Pl. 18l/prin Tr şi rar Ag, Vn, Bz, Gr; răzătoâre AMD/rar Tr „gripcă pentru curăţat pieile înainte de argăsire”; cf. c á r j ă 6°...' 3° AO, Pl. 140/rar Gj „un fel de cuţitoaie pentru curăţat unghia (calului) înainte de potcovit”; cf. c u s t ú r ă 4°... 4° var. rázátór s. n., pl. răzătoâre AMD, Pl. 57/rar Bz „otic”; cf. c e c h é 11°... - var. 2° rázátór s. n., pl. răzătoâre, râzători AMD, Pl. 181/rar Tr. RĂZĂT0R v. răzătoâre 2°, 4°. RĂZBATE vb. III 1° refl. GM/rar Db, Br, Ot, II; AMD/rar Cţ „a se agita, a se zbate": Am găsit vreo patru tăiniţi de sânge când s-a răzbătut el [lupul] de-a murit acolea GM/692; cf. b â s t â c â i 1°... 2° intranz. TDM III; AFLR/rar Ph, Ot, II; AMD/rar Cţ „a se zbate pentru a face faţă; a răzbi”: Atuncea eram mai tânără, puteam să răzbăt cu... cu gândacii [de mătase] AFLR/700. 3° tranz. GD/rar TI „a bate cu putere scuturând snopii puşi pe arie, pentru a separa boabele (la treieratul cu cai)”: Dup-aia dădeam caii afară din arman şi răzbăt fám grâul, l-întorceam pa partea ailantă/873; cf. b u r f u i 3°... RĂZBĂTRĂNI s. m. pl., din bătrâni -GD/raj TI „din moşi-strămoşi”. RÁZBÉL s. n., pl. rázbéle AO, h. 365; TDO/prin Mh, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 569 MN; GM; AFLR/Ot, Tr şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Cţ; rázbéluri AO/prin Dj şi rar VI, Mh „război, luptă”: Omu a murit în răzbel de... de pe nouă sute şaispeice TDO/941. Dacă s-a făcut răzbâlu pă şaişpe, aolicâ, aolică! [...] că două rázbéle le-am petrecut GM/772; cf. b u z g ú n... RÁZBÍCI 155 RÁZLÓG - var. rezbél s. n., pl. rezbéle AO, h. 365/rarDj. RÁZBÍCI s. n. AO, h. 667/rar Ot; AMD, Pl. 73-74/rar Ot „chitonag”; cf. a r á c P... RÁZBÍT adv. GM/rar Br „foarte des, frecvent, adesea”: înainte lupii veneau răzbit/l 31. RĂZBOI s. n., pl. războaie 1° GO/Gj, Dj; GM/rar Ph, Vn, Bz, II „cadru, ramă de lemn pe care se înşiră tutunul la uscat”: [Tutunul] îl adună, îl aduce acasă, îl păpuşeşte, îl pune la uscat, face, ştiţi, războiu, ca să poată să-l usuce GM/720; cf. a 1 e rg ă t o á re2 6°... 2° AMD, h. 189; GM/prin Ot şi rar Ag, Db, Ph, Tr „suport din bârne subţiri sprijinit pe grinzi, care susţine căpriorii, în partea de sus, la acoperişul de ţiglă”: îi pune [casei] căpriori, face un război acolo unde-i pune căpriorii GM/788; cf. r á m ă 1°. 3° AMD, h. 189/rar Ag, Tr „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... 4° AO, h. 653/rar VI, Dj; AMD, h. 662/rar VI, Db „cadru din prăjini aşezat peste loitre pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 5° AO, Pl. 129/rar Gj; AMD, Pl. 164-165/rar Ag „cadru din bârne în care e prins coşul morii”; cf. b 1 á n ă 12°... 6° AMD, Pl. 162/rar Bz „şir, ansamblu de stâlpi de susţinere la ulucul morii”; cf. c 1 é ş t e 9°. 7° AO, Pl. 130/rar VI „cadru din lemn pe care se sprijină p o d o i m a la moară”. 8° AO, Pl. 128/rar VI „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 á n ă 11°... 9° GM/rar Vn „dispozitivul, suportul pe care se mişcă buşteanul la gater”. 10° AMD, h. 690; 692/prin Tr şi rar Ag, Ot „scaun de lucru în rotărie”; cf. b o c1 3°... 11° AMD, Pl. 18l/rar Ot, Tr „unealtă ţinută la subţioară, cu ajutorul căreia se curăţă pieile mari, înainte de argăsire”; cf. coás ă... 12° AO, h. 624/rar Dj „platformă pe care se construieşte claia (de fân)”; cf. b i n â... 13° GM/rar Tr „numele unei figuri/ scene în dansul căluşarilor”: A făcut la un om, se zicea războiu: cu lapte bătut stropea mutu lumea, mare tămbălău, cu biciu jucam, c-aşa era după căluş, aşa era obiceiu/797. 14° GM/rar Ph „numele unui joc de cărţi”. RĂZBUNĂ , a-şi ~ vb. I refl. AFLR/rar Cţ „a se răzbuna”: Şi aia ş-a răzbunăt pe el după ce s-a căsătorit ş-a luat alta ş-a plecat. L-a fermecat [...] să nu-ţ răzbun/ imediat, zice, s-amâni necazu/856. RĂZBUNEĂLĂ s. f. AFLR/rar Gj „strat de grăsime deasupra laptelui pus la prins (în putinei) pentru a scoate untul”. RĂZBUNÎ v. răbufni 2°, 4°, 5°. RĂZBUNÍT v. răbunit 2°. RĂZBUZĂ vb. I refl. AFLR/rar Ag [d. răni] „a se desface, a se deschide”: S-a răzbuzăt imediat camea/673. RĂZGHINĂ vb. I refl. AO, h. 209; GO/rar Dj [d. crăci, copaci, lemne îmbinate] „a se dezbina, a se desface”: Chinga [se pune] să nu să răzgine căpriorii AO/982. [Viţa] o legăm pe părugeni ca să nu să răzgine de vânturi, să nu să răzgine coardele GO/975. RĂZGL0G v. răzlog 2°. RĂZGUŞÎTĂ adj. f., pl. răzguşite AMD, Pl. 155/rar Tr [d. oi; depr.] „care se rupe de turmă; singuratică”; cf. a 1 e r g ă-toár e1... RĂZLĂŞĂ adj. f., pl. răzlăşe .AMD, Pl. 156/rar Cţ [d. oi] „care merge mereu pe marginea turmei”; cf. a n á t i m ă... RĂZLEĂŢĂ adj. f., pădure ~ AMD, h. 409/rar Db „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... RĂZLÎ v. răzni 1° RÁZLÍT v. răznit 1°. RÁZLÓG s. m., pl. răzlogi 1° AO, h. 413; 762/rar Gj „gard din nuiele (la stână)”; cf. g ă r d á 1 n i ţ ă... 2° AMD, h. 189/rar Tr „despicătură de lemn (nefinisată) folosită drept căprior la bordei”. RÁZLÚG 156 RĂZOR 3° var. rizlúg s. m., pl. rázlúgi AMD, h. 203/rar Tr „ghizd”; cf. c ă ş í ţ ă2 7°... 4° GM/rar Tr „leaţ, şipcă”: Se bătea rázlóg [la pereţii casei], adică nişte laţi bătuţi în cuie/795; cf. b a s c h i e 2°... - var. 2° rázglóg s. m., pl. rázglóji AMD, h. 189/rarTr. RÁZLÚG v. rázlóg 3°. RÁZMÁ vb. I tranz. TDM III; AFLR/rar Ag, Db, Tr „a rezema”. RÂZMÂTIC v. riznátici. RĂZMĂTOÂRE v. râzimitoire 1°, 2°. RÂZMELIŢ v. răzmeriţi. RÁZMÉLITÁ v. răzmeriţi. RĂZMERIŢĂ s. f., pl. răzmeriţe AMD, h. 569 MN/rar Ot „conflict armat, război”; cf. b u z g ú n... - var. răzmeliţi s. f., pl. răzmelife AMD, h. 569 MN/rar Ot; rizmeliţi s. f., pl. rázmélite AO, h. 365/rar Dj. RÁZMUIÁ vb. I tranz. GO/rar Gj, Mh „a înmuia rufele săpunindu-le”: Luăm apa de pe foc şi-ntâi le... le razmuiém. Le muiem, le dăm cu sapon-aşa le zicem, le răzmuiem/940; cf. í n m u i á 3°... RAZNÁTICÁ adj. f, pl. ráznátice AO, h. 806; 808/rar Gj, Mh [d. oi] „care se răzleţeşte mereu de turmă, singuratică”; cf. a n á t i m ă... - var. răzmâtică adj. f. AO, h. 808/rar V1- RĂZNEÂŢĂ adj. f, pl. ráznéte AO, h. 806/rar Dj, Tr;’ AMD. Pl. 155/rar Ag, Ph, Bz, Tr [d. oi] „care totdeauna umblă pe marginea turmei”; cf. alergătoâr e1... RĂZNÎ vb. IV 1° tranz. şi refl. AO, h. 808/rar Dj; GM; TDM II; AFLR/rar VI, Ag, Ph „a (se) îndepărta, a (se) despărţi de un grup; a (se) răzleţi”: Dacă [lupul] îl răzneşte [pe mânz] o ţâră dă mă-sa, l-apucă şi îl sparge GM/679. I-am alergat [pe purcei] până am răznit unu şi p-ăla nu l-am slăbit deloc TDM 11/712. 2° var. râjni vb. IV intranz. GM/rar Ot „a coti; a ieşi din drum”: Devale nu puteam să luăm cotu, să rîjnim, s-o luăm încolo/762; cf. c r â m p o i á 2°... 3° var. râjni vb. IV tranz. AMD, h. 659/rar Db „a desface, a dezbina, a despica un lemn”; cf. despintecâ 2°... - var. 1° var. rizlí vb. IV refl. AMD, Pl. 156/rar Ot; rázni vb. IV refl. GM/rar Bz. RĂZNÎT adj., f. răznită, pl. răznite 1° GD/rar Cţ „răzleţ, izolat, singuratic”; AO, h 806/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 155, 156/rar Ag, Br, Ot, Tr [d. oi] „care se rupe mereu din turmă; singuratică”; cf. a n á t i m ă... 2" adv. AFLR/rar Br „departe de grup; răzleţ": Dacă să găsea [caii] mai răznit, ţi-i fura/737. 3° GM/rar Ag „rupt de familie; sărman, nenorocit”: A luat băiatu ăsta, el săracu răznit ca căţelu/786. - var. 1° rizlit adj., f. răzlită, pl. răzlite AO. h. 806. 807/rar Dj; AMD, Pl. 155/rarOt RÁZOÁRÁ v. rizór 8*. RÁZÓL v rizór 2°, 5° RÁZÓR s. n., pl. răzoare 1* AO, h. 467/prin VI, Dj, Ot şi rar Gj, Mh; AMD, h. 343/prin Ot, Tr şi rar Ag, Db. Gr „răsadniţă”; cf. f â ş c h e â... 2° AO. h. 597/rar VI, Mh; AMD, h. 603/prin Cl, II, Cţ şi rar VI, Ag, Bz, Br, Ot, TI „coamă, ridicătură formată la mijlocul terenului când se ară circular, începând din centru”; cf. c â r 1 â n 7°... 3° AMD, h. 601, 602/Tr, prin Gr şi rar Ag, Ph, Ot, 11, Cţ „clin de teren rămas nearat între două brazde (sau la capătul locului)”; cf. a m n â r 9°... 4° AO, h. 442/rar Mh, Ot „şanţ format la mijlocul terenului când se ară circular, începând din margine”; cf. r ă s t á v 3°... 5° var. rozór s. n., pl. rozoáre AMD, h. 316 MN/Bz, prin Ag şi rar VI, CI, TI, Cţ „teren nearat marcând hotarul între două ogoare”; cf. d â 1 m ă 3°... 6° AMD/rar Db „hotar între două localităţi”: Sântem răzor cu Bălenii/ 811 ;cf. front iérá2°... 7° GM/rar Ag „partea înaltă a unui drum transversal pe un teren în pantă”. RÁZOLEÁLÁ 157 RÁCÁITÓR 8° var. răzoâră s. f., pl. răzoare AO, Pl. 72/rar Mh; răzori/rar VI „postată de teren”; cf. c o á d ă 17°... - var. rázol s. n., pl. răzoăle 2° AMD, h. 603/rar Cţ; 5° AMD, h. 316 MN/rar Ag; rozól s. n., pl. rozoále 2° AMD/rar Cţ; 3° AMD, h. 601 /rar Ag; 5° AMD/rar Ag, Cţ; rozór s. n., pl. rozoáre 3° AMD/rar Ag, Ph; 6° AMD, h. 326/rar Bz. RÁZOLEÁLÁ v. răzoreâlă 2°. RÁZOREÁLÁ s. f., pl. rázoróli 1° AMD, h. 602/rar Tr „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf.amnár 9°... 2° AMD, h. 603/rar Tr „adâncitură, şanţ format la mijlocul terenului când se ară circular, începând de la margini”; cf. r ă s t â v 3°... 3° AMD, h. 316 MN/rar Cţ „teren nearat marcând hotarul dintre ogoare”; cf. d â 1 m ă 3°... - var. 2° răzoleâlă s. f., pl. rázoléli AMD, h. 603/rar Cţ. RÁZORÍ vb. IV refl. AMD/rar Bz, Tr [d. o localitate] „a avea răzor comun cu alt sat, a se învecina”: Siriul la miază-noapte să rozoreşte cu Covasna AMD/730; cf. h o t ă r î 1°. - var. rozorí vb. IV refl. AMD/rar Bz; rozorí vb. IV refl./rar Bz. RÁZUITOÁRE s. f., pl. răzuitori 1° AMD, Pl. 85/rar Cţ „unealtă folosită în dogărie pentru curăţat vasele în interior”; cf. c h i s é r 2°... 2° AMD, Pl. 171-172/rar Bz „cuţitoaie mică pentru curăţat doagele vechi”; cf. câtă 2°... 3° AMD, Pl. 181/rar Ag, Bz, Br, CI „unealtă (de diverse mărimi) pentru curăţat pieile înainte de argăsire”; cf. c â r j ă 6°... 4° AMD, Pl. 57/rar Ag „otic”; cf. c e c h é 1 1°... - var. răzuitor s. n., pl. răzuitoăre 2° AMD, Pl. 171-172/rar Vn, Cţ; 3° AMD, Pl. 181/rar Vn, Cţ; 4° AMD, Pl. 57/rar Bz. RĂZUITOR v. răzuitoăre 2°-4°. RĂZIIŞ s. n., pl. răzuşe 1° AMD, Pl. 171-172/rar Ag „unealtă pentru curăţat muchiile doagelor”; cf. c â ţ ă 2°... 2° AO, h. 639/rar Mh „otic”; cf. c e c h é 1 1°... 3° AMD/rar Vn „unealtă pentru plivit”;cf. c o s ó r 2°... RÁZVÉSTINÁ v. rezvéstina. RÁCÁÍ v. râcâi11°-3°. RÁCÁITOÁRE v. râcâitoâre l°-3°. RÁCÁÍ1 vb. IV 1° refl. AO, Pl. 5/rar Dj, Ot; AMD, h. 55/Tr, prin Gr şi rar Db, Ot, CI „a se scărpina”; cf. f r e c á 3°... 2° var. râcăi vb. IV intranz. şi tranz. AO, h. 686/rar Dj „a îndepărta prin frecare un strat de pe ceva”: Rîcăi doaga cu scoaba/960; cf. s c â r m á 1°. 3° var. râcăi vb. IV intranz., ind. prez. 3 pl. rác GM/rar VI [d. păsări] „a scormoni pământul cu ghearele”; cf. s c o b i1 2°, z g ă m u ş i 2°. - var. râcăi vb. IV 1° refl. AO, Pl. 5/Dj şi rar VI, Mh, Ot; râcâiă vb. I tranz. 2° GM/rar Db. RÁCÁÍ2 v. râgăi 2°. RÁCÁIÁ v. râcâi1 2°. RÁCÁITOÁRE s. f., pl. răcăitori 1° AO, h. 686/rar Dj, Ot, Tr; AMD, Pl. 85/prin Tr, Ot „unealtă, gripcă pentru curăţat doagele butoaielor (vechi)”; cf. c h i s é r 2°... 2° AO, Pl. 138/rar Ot „unealtă (mică) folosită în dogărie pentru fasonat muchiile doagelor”; cf. c á ţ ă 2°... 3° - (de piei) AMD, Pl. 181/rar Ot „unealtă folosită în tăbăcărie pentru curăţat bucăţelele de came de pe piei”; cf. cârjă 6°.. 4° var. râcăitoăre s. f., pl. răcăitori AO, h. 639/rar VI, Ot „otic”; cf. c e c h é 1 1°... -var. râcăitoăre s. f., pl. răcăitori 1° AO, h. 686/prin Dj şi rar VI, Ot; 2° AO, Pl. 138/rar Dj, Ot; râcâitor s. n., pl. răcăitoăre 1° AO/rar Ot. RÁCÁITÓR v. râcâitoâre 1°. RÁCÁITÚRÁ 158 RÁNCÁ RÁCÁITÚRÁ s. f. TDM I/rar Ag „pământul rezultat din râcâirea ţestului”. RÁDE vb. III 1° refl. AO, h. 873; TDO/Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar VI, Tr; AMD, ch. 225; GM; TDM I-III/Ot, Tr, prin Ag, Gr şi rar Db, Vn, II; AFLR/rar TI, Cţ „a-şi manifesta bucuria, veselia prin sunete specifice”: Numa ne rid şam toată ziua TDM III/796. Mă faci să mă rîz AMD/827. 2° tranz. şi refl. AO, h. 333/rar Mh; TDM I/rar Ag; AFLR/rar TI „a ridiculiza, a ironiza, a batjocori”: Ne rid&im unii dă alţii... mai ne ridşâm dă cutare, dă cutare TDM 1/680. Dacă mireasa nu ştia să facă [plăcinte] o rîdeâ toate AFLR/881; cf. b ă ş c ă 1 i. 3° intranz. GM/rar Br „a viola”: [Băiatul] o rîde de ea şi o trimite-ndărăt. Aoleu! ce fac eu de fată?/741. - var. 1° arádé vb. III intranz. AMD/rar Db. RÂDICA v. ridică 3°. RÁDÍCHE v. ridichie. RÁDÍCHIE v. ridichie. RÁG inteij. GM/rar Gr „cuvânt care imită zgomotul produs la cioplirea unui lemn”. RÁGÁÍ vb. IV 1° AO, Pl. 3/VI, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 34 MN/prin Ph şi rar Db, Bz; ind. prez. 1 sg. rágáiésc AMD/rar Db „a scoate pe gât un zgomot caracteristic provocat de eliminarea gazelor din stomac”; cf. h ă r ă p i 1°... 2° AMD, h. 288/rar Ph „a grohăi”; cf. gâfâi P... - var. 1° gârăi vb. IV AO, Pl. 3/rar VI; gârâi vb. IV AO/rar VI; AMD, h. 34 MN/prin Vn şi rar VI, Gl, Bz, TI; orâgăi vb. IV AO/rar VI; răgăi vb. IV AO/rar Ot; râcâi vb. IV AMD/rar Bz; 2° râgâi vb. IV AMD, h. 288/rar Bz, TI. RÁGÁÍ v. râgăi. RÁGLÁ v. riglă 5°. RÂIA vb. I intranz. AO, Pl. 126/rar Mh; ind. prez. 3 sg. râie/rar Mh [d. oi] „a se îmbolnăvi de râie”. RÁIÁN v. hireăn. RÁIOÁSÁ adj. f, pădure ~ 1° AMD, h. 408/rar Gr „huci, desiş”; cf. b u g e â c 1°... 2° AMD, h. 409/rar Ph „rarişte”; cf. chelemne â... RÁJNÍ1 v. răzni 2°,4°. RÁJNÍ2 vb. IV intranz. AO, h. 400/rar Dj [d. vite] „a se freca, a se roade la unghii (din cauza mersului prin locuri pietroase)”; cf. a r i ţ â... RÂJNÎŢĂ v. raşniţă l°-3°. RÁLÁ1 s. f. TDO/rar Dj „rână”: Să ducea acolo [la mormânt] şi-l căta [pe mort] şi-l găsea aşa, îl găsea aşa... într-o rilă şi barba mare, creştea mare, unghiile la mâini, la picioare-i creştea/929. RÁLÁ2 v. rilă. RÁMNÁ s. f. GM/rar Ot „poftă mare, apetit”: Merg şi eu, zice, să mănânc şi eu cu voi [...] ştii, avea rmnáH65. RÁMNÍ vb. IV intranz. TDO/rar VI „a râvni, a pofti; a jindui (la mâncare)”: Ursul a aflat că vulpea a făcut... rost de peşte şi a zâs [...] să-i dea şi lui peşte, că tare mai rimnâştel901 - var. trămni vb. IV intranz. GO/rar Mh. RÁMNICEÁN s. m., pl. rámnicéni AMD/728 „locuitor din satul Râmniceni”. RÁMPEZÁ v. rincheză. RÁNC s. m., pl. rănci 1° AMD, h. 266 MN/rar Ph „armăsar cu un testicul mai mic”; cf. b o ş o r ó g 1°... 2° var. runc s. m., pl. runci AO, Pl. 91/rar Ot „inflamaţie la esofag la vite”. RÁNCÁCI s. m., pl. ráncáéi 1° AMD, h. 266 MN/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, prin Vn, If, Gr, CI şi rar II, Cţ „armăsar cu un testicul mai mic”; cf. b o ş o r ó g 1°... 2° AMD/rar Ph „cal”. - var. 1° arâncăci s. m. AMD, h. 266 MN/rar Tr; râncăş s. m./rar Db. RÂNCÂŞ v. râncăci 1°. RÁNCÁ s. f., pl. rănci 1° AMD, h. 660; GM/rar Db, Ph, If, Cl, Gr, II „inel de metal sau, mai demult, din piele de bivol RÁNCÁU 159 RÁNDUÍ ori de bou, cu ajutorul căruia se leagă partea de sus a leucii de carâmbul loitrei”; cf. g á i c ă1 4°... 2° AMD/rar Gr „inel de metal care îmbracă partea de sus a leucii”. 3° var. runc s. n., pl. rimcuri AO, h. 640/rar Vn „potâng”; cf. b e 1 c i ú g 2°... -var. 1° runc s. n., pl. rimcuri AO, Pl. 91/V1, prin Gj şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 422 MN; 660/prin VI şi rar Ag, Ot. RÁNCÁU s. m., pl. ráncai AMD, h. 266 MN/Br, Cl, II, TI, Cţ, prin Vn, Bz şi rar Gl „armăsar cu un testicul mai mic”; cf. b o ş o r ó g P... RÂNCHEZEÂLĂ s. f. GM/rar Gr, II „nechezat”: Ş-a mers iapa-ntr-un trap şi-ntr-o rînkezeălă până la noi la poartă/821; cf. r i n c h é z. RÂND s. n., pl. rânduri 1° AO, h. 284, 285/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 476/Ag, Db, Tr, prin Ot, Gr şi rar VI, Bz, II; ránde AO, h. 285/rar VI; GM/rar Ag „şir de cusături de-a lungul sau de-a latul mânecii la cămaşă”; cf. b i z b i z u r i 1°... 2° GM/rar Vn, Bz „etaj, cat”: Pornisem casa ca s-o facă cu două rîndur!, zicea că cu două etaje/734; cf. i a t á j 1°. 3° AFLR/rar TI „strat de pământ înmuiat şi amestecat cu paie dat la pereţii de gard”: Eu am fost acuma, sâmbăta trecută, ş-am făcut rînd la fecioru-meu, cât se poate paie multe la vrafii de pământ [...] ş-am dat rînd şi mâine-avem iar rînd la băiatu-ăsta [...] la băiat am dat trei rmdurî /881; cf. 1 i-p e á 1 ă 1°... 4° art. de rândul ăsta GM/rar Ot „de astă dată; deocamdată”: Am scăpat de rmdu ăstaH16\ cf. ált ă... 5° de ~ loc. adv. AFLR/rar TI; de-a ~ loc. adv. TDO/rar Mh; GM/rar CI; AFLR/rar TI; art. de-a rândul loc. adv. AFLR/rar TI „unul după altul, la rând”: Şi-i juca şervetele alea cu... toate aşa cu... de rînd AFLR/875. Scoate came-aşa de-a rînd o ia TDO/945. 6° de ~ loc. adv. GM/rar Vn, Bz, Br; pe de ~ loc. adv. AMD; GM; TDM Ill/rar VI, Ag, Ot, Tr; pe de-a ~ loc. adv. TDM I/rar Ag; art. pe de-a rândul loc. adv. GO/rar VI; GM/Tr, prin VI, Ot şi rar Ag, Db, Gr „peste tot, pretutindeni”: Aprinsesem felina-ru, lămpile pă dâ rînd GM/767. Cine este bărbat acasă e bărbat pă d-a rmdu id./678; cf. p ă t u t i n d e n i... 7° art. de rândul loc. prep. GM/rar Bz „(potrivit) pentru”: Astea mai mici care nu eram de rmdu horii/748. RÂNDÂŞ s. m., pl. rândăşi 1° AO, h. 761/rar Mh, Dj; AMD, Pl. 135/rar Tr „persoană care se întovărăşeşte cu alţii în vederea alcătuirii stânei pentru văratul oilor”; cf. c 1 ă ţ ă i é r 1°... 2° AO, h. 406/rar Gj „persoană căreia îi vine rândul, prin rotaţie, să păzească herghelia”. RÂNDE v. rindeâ 2°, 4°. RÂNDÎ1 vb. IV tranz. GO/rar Mh „a stabili ordinea persoanelor în vederea unei activităţi; a rândui”: Acest cioban ne rîndâşte când ne vine rându la brânză, ne rîndâşte să luăm la brânză/962. Ríndéi lumea ca să meargă la treabă la gospodărie, la lucemă ibid. \cf. rândui 1°. RÂNDÎ2 vb. IV tranz. GM/rar Br „a da la rindea”; cf. s p ă 1 â. RÁNDUÍ vb. IV 1° refl. GM/rar Db „a se stabili, a se înţelege pentru realizarea unei acţiuni cu rândul, prin rotaţie”; cf. rând i1. 2° tranz. AMD; GM/rar Db, Gr „a ţine locul, a substitui”: N-are cine să te rîndujască la treburile gospodăriei GM/823;cf. locui. 3° refl., ind. prez. 3 sg. se rânduie GO/rar Mh „a se examina, a se cerceta rând cu rând”: Porumbu, după ce-a răsărit, să rmduje, să vede lipsurile, unde este lipsă să-nlocuieşte cu porumb/963. 4° tranz. GM/rar Tr „a ursi, a predestina”: Fir-ar, dar-ar p-aia mititica [= ursitoarea], că numa aia m-a rînduiit pe mine/792; cf. r o s t i 3°, u r s i 2°, u r z i 10°. RÂNDULEŢ 160 RÁPÁ 5° refl. TDD/rar TI „a intra în rând, a-şi găsi loc”: Înainte de a se rindui între morţi, taică-su le-a spus că să împartă frăţeşte toate lucrurile care le-avea/874. RÂNDULEŢ s. n., pl. rânduliţe GM/rar Ag dim. de la rând (de haine). RÂNDUNE s. f„ pl. rándunéle 1° GO/rar Gj; AMD, h. 65l/rar Ot „scobitură în butucul şi în obada roţii pentru a fixa spiţa”; cf. d ă 11 u i á 1 ă 1°... 2° var. rândureâ s. f., pl. rândurile AO, Pl. 94/rar VI, Gj,.rândunică”; cf. r â n-d u n i c ă 3°. - var. 1° rândureâ s. f., pl. rândurile GO/rar Gj. RÂNDUNIC s. f., pl. răndunici 1# AMD, h. 65 l/rar Tr „distanţa dintre cele două cercuri care îmbracă butucul roţii”. 2° GD/rar TI „scândură (lată) fixată la fiecare dintre capetele bărcii”. 3° var. rundunică s. f., pl. rundunici AMD, h. 438 MN/prin TI, Cţ „rânduneâ”; cf. r â n d u n e â 2°. - var. 3° rândurică s. f., pl. rândurici AMD,h. 438 MN/rar Ot. RÂNDURE v. rânduneâ 1°, 2°. RÂNDURÎCĂ v. rândunică 3°. RÁNGUITÓR s. m., pl. ránguitóri GD/rar TI ,.muncitor la cariera de piatră care curăţă cu răngile pietrele gata să cadă după explozie”. RÂNÎ vb. IV 1° TDO/rar Dj „a curăţa (de pământ)”: Pune mâna pă otic [...] dă rîn$â plugu, când să punea pământu/974. 2° var. răni vb. IV tranz. GM; TDM I/rar Ag, CI [d. grapă] „a trage, a disloca pământul (din cauza umezelii)”: Duceam grap-aia, dacă era locu prea ud, venea şi mai tára şi pământ, rânşâ, aşa zicea [...] Rángó pământu, tára mai mult grămadă şi trebuia mai mers şi după ea, ca să o salţi, că rángó pământu ăla şi îl aduna grămadă GM868. 3* var. răni vb. IV TDM I; AFLR/rar Ag, Br „a curăţa bălegarul din grajd”: [La vaci] le dăm una din mese [= hrană], le rănim, le măturăm /751. RÂNÎCHI v. riniche. RÂNÎGHI v. riniche. RÂNÎŞ v. reniş 3°, 4°. RÁNITÓR s. n., pl. ránitoáre AO, h. 639/rar Gj „otic”; cf. c e c h é 1 1°... RÂNJÂT adj., pl. ránjáti TDO/rar Dj „rânjit”: Şi-i mai rămâne [iedului] numai capu cu dinţii rmját fi980. RÂNJÎ vb. IV refl. AMD/rar II [d. ştiulete; fig.] „a creşte ieşind din pănuşi”. RÂNSĂ1 v. rânză1 4°. RÂNSÂ2 v. ranză2l°. RÁNÚCHI v. rárúnehi. RÂNZÂR s. m., pl. ránzári AMD/rar Db, Gr „dud care nu face fructe”; cf. d u d ó i. RÂNZÂ1 s. f„ pl. rânze 1° AMD, h. 302; AFLR/Vn, TI, prin Br, Cţ şi rar Gl, Bz; rânzitprin Br şi rar TI „pipotă”; cf. b ă t ú c ă 1°... 2° AMD, h. 283/rar Ag „cheag (preparat în stomacul mielului)”; cf. c h e a g 2°... 3° pl. rânzi AMD, h. 70/rar Br „abdomen, burtă”; cf. b u r d i h á n 2°... 4° var. rânsă s. f. GO/rar Gj „tobă preparată în cecul porcului”; cf. b a b i c... 5° AO, h. 137/prin Dj şi rar Mh „hernie”; cf. b e t e j e á 1 ă... RÂNZĂ2 s. f. 1° AMD, h. 420/Bz, prin Db, Vn şi rar Ag, Ph, If, TI „inflorescenţă de alun”; cf. c e r c é 1 5°... 2° AMD! h. 420/rar Tr, If, II „floare de dud”. - var. 1° rânsă s. f. AO, h. 531/V1, Gj, Mh şi prin Dj, Ot; AMD, h. 420/Ag şi prin VI. RÂP s. n. AO, h. 228/rar Mh „murdărie, jeg”; cf. b 1 e a s c... RÂPÂT adj. 1° AO, h. 228/rar Gj, Mh [d. om] „plin de r â p, nespălat”; cf. c ă r â- i á t... 2° AFLR/rar Dj [d. cai] „plin de rapăn; prăpădit, slab”. RÂP s. f., pl. râpe, râpi TDM II/rar Bz „torent care antrenează alunecări de teren”: Venea... ripite să m-acopere cu... calu cu tot, pornise rpele aşa din coastă [...] venea aşa cu brazdă cu tot/732; cf. i ú d ă... RÂPE 161 RÂU 2° cu val. adj. GM/rar Ag [d. mămăligă] „tare, vârtoasă”: [Mămăliga] se face trunchi odată, ripă, vârtoasă/786; cf. t r u n c h i 5°, vurtoâsă. RÂPE v. rúpe 7°. RÁPÓS adj., f. răpoăsă AO, h. 228/rar Gj, Mh [d. om] „plin de r â p, nespălat”; cf. c ă r â i a t... RÂPUŞOÂRĂ s. f. GM/rar Vn dim. de la râpă. RÂS 1° s. n., pl. râsuri GM/rar Ph „glume”; cf. bazaconeál ă... 2° s. m., art. râsul pădurii GM/rar Ph „huhurez”: Mai e unu, rîsu păduri e ăla, ăla toată noaptea râgâia/707; cf. c r â n g 3°... 3° s. m., art. rasul pádúrii AO, h. 557/rar Ot „mierlă”; cf. c i u h u r é z 3°... RÂSCHI v. râşchiâ. RÁSCHITÓR v. răşchitor. RÁSPITÓR v. răşchitor. RÂŞCÂI v. râşchiâ. RÂŞCHI vb. I tranz. AO, h. 502; 963/rar Mh; AMD, h. 392/rar Vn; ind. prez. 1 sg. râşchii AO, h. 502; 963; TDO/Mh, prin Gj şi rar Dj; AMD/rar Gl, TI „a răşchia”; cf. d e p ă n á 1°... - var. râşchiâ vb. I, ind. prez. 1 sg. râschii AO, h. 502/prin Mh şi rar Gj; râşcăiâ vb. I, ind. prez. 1 sg. răşcăi/rar Gj; râştiă vb. I, ind. prez. 1 sg. râştiUrar Gj; rişchiâ vb. I AMD, h. 392/rar TI; ind. prez. 1 sg. rişchii AO, h. 502; 963/Mh şi prin Gj; rişchii AO, h. 963/rar Mh. RÂŞCHIR v. răşchirâ 1°. RÂŞCHIT v. răşchitâ. RÂŞCHITOĂRE v. răşchitor. RÂŞCHIT0R s. n., pl. râşchitoăre AO, h. 501, 502; AFLR/Mh, prin Gj, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 391; Pl. 105, 105-106; AFLR/Db, Br, Tr, Gr, Cl, II, TI, prin Ag, Bz, Cţ şi rar VI, Ph, Vn, Gl, Ot; răşchitori AO, h. 501/rar Gj „răşchitor”; cf. c o t á r1 P... - var. lispitór s. n. GM/rar Ag; răjghitor s. n., pl. răjghitoăre AMD, h. 391/rar Vn; răscitor s. n., pl. răiscitoârehax Vn; răspitor s. n., pl. răspitoăre/rar Db; râschitor s. n., pl. răschitoăre/Bz, prin Ag şi rar Db, Ot, TI; râspitor s. n., pl. râspitori AFLR/rar Ag; râşchitoăre s. f., pl. răşchitori AMD, h. 392/rar Br; reşchitor s. n., pl. reschitoăre AMD, h. 39l/rar Ag, II; respitór s. n., pl. respitoáre/rav Ph; reschitór s. n., pl. reşchitoărehax Ot, Cţ; rischitór s. n., pl. rischitoăre AMD, h. 391; Pl. 105— 106/prin Db, II şi rar VI, Ag, Ph, Bz, Ot, If; risitór s. n., pl. risitoăre GM; AFLR/rar Ph; rispitor s. n., pl. rispitoăre AMD, h. 391; GM; TDM Il/prin Ph şi rar Ag, Db, Bz; riştitór s. n., pl. ristitoâre AFLR/rar Ph; rişchitor s. n., pl. rişchitoăre AO, h. 501; TDO/Mh, Dj, Ot, prin VI, Gj şi rar Tr; AMD, h. 391; Pl. 105, 105-106; TDM I/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, prin Cl, II, TI, Cţ şi rar VI, Vn, Bz, Br, If, Gr; rişpitor s. n., pl. rişpitoăre AMD, h. 391; GM/rar Bz, II. RÂŞCHITORÎ v. răşchitori. RÂŞNIŢĂ s. f., pl. răşniţe 1° AMD, h. 302/rar TI, Cţ „pipotă”; cf. b ă t ú c ă 1°... 2° var. râjniţă s. f., pl. râjniţe AO, Pl. 128/rar Ot „piatră alergătoare (la moară)”; cf. c i r c u 1 ă t o á r e. 3° var. râjniţă s. f. AO, h. 69/rar Mh „măseaua de minte”. - var. 1° râjniţă s. f., pl. râjniţe AMD, h. 302/rar Bz, Br, Ót, Cţ; râjniţi/rar Vn, TI. RÂŞTIĂ v. râşchiâ. RÂT s. n. şi m., pl. rdte AMD, h. 288/rar Ot; răţi AO, h. 419/rar Gj; AMD/rar Ag, Br, Gr, II, TI „bot de porc”; cf. f 1 i t... RÂU s. n. 1° pl. râie AO, h. 326/rar Mh; AMD, h. 538/rar Db, Ph, Br, Ot, Tr, Gr, Cţ şi s. m., pl. răi AMD/rar Tr „râuri”; cf. j i u... 2° var. rău s. n., pl. râuri AO, h. 284, 285/Gj, Mh, Dj, prin VI şi rar Ot; AMD, h. 476/rar Ph [la pl.] „cusături în linie dreaptă sau şerpuitoare, şiruri”; cf. b i z b i z u r i 1°... RÁULÉJ 162 REDIŞ - var. 1° rău s. n., pl. râuri AMD, h. 538/rar VI; 2° răur s. n.,pl. râuri AO, h. 285/rar Mh; răure s. n., pl. râuri!prin Dj şi rar Mh; ráure s. n., pl. râuri/rar Mh, Dj, Ot. RAULÉT s- n., pl. râuleţe AMD, h. 476/rar Ph dim. de la râu („cusătură”). RÁURE v. râu 2°. RÂZĂTOR adj., f. râzâtoâre AMD/rar Cţ „care râde de alţii; ironic”. RÂZGÂÎ vb. IV tranz. AO, h. 77/rar Gj „a dezmierda”: Zicem bărbiţă, de scrie barbă, barbe, că altfel o rîzgîim\ cf. g u g u 1 i 1°... RÁZGÁLÁLÁ s. f., núme de ~ AO/rar Dj „hipocoristic”. RAZNÍ v. răzni 1°. REÁBURI v. rămură 2°. REÁMÁT v. hreămăt. REÁIS v. hireân. REANIMÁLE s. f. AFLR/rar Cţ „reanimare”. REÁPA v. âripă 12°. REÂPCĂ v. hripcă. REÁSCOT v. vrâscote. REĂŞCĂ v. hripcă. REBEDÉNIE s. f., pl. rebedénii AMD, h. 126; 136/rar Db, Gr „rudă, rubedenie”; cf. n e a m2 P... REBELIÓN1 v bilón. REBELIÓN2 s. n. AMD/rar Tr „revelion”. RECEÂLĂ s. f. TDM I/rar VI „răceală, guturai”: După ce-1 înfăşam, se-mbujora [copilul] şi işea toată reââla din el/756; cf. b a 1 é v n i ţ ă... RECEÁN s. m., pl. récéni AMD/790 „locuitor din comuna Recea”. RECÉNT adv. GM/rar Db, CI „repede, imediat”: Mai stătea ş-un an, mai stătea şi doi care nu putea să se cunune atuncea chiar recént/860; cf. 1 o c 3°... RECHEZÁ v. rinchezâ. RECI s. pl. GO/rar Gj „reziduu la prepararea săpunului”; cf. boroghină 4°... RECÍ vb. IV TDM II/rar VI „a răci”. RECIPÍSÁ s. f. 1° AO, Pl. 1 l/rar Dj „reţetă”; cf. r a ţ é t ă. 2° var. ricipisă s. f. AO, Pl. 52/rar Mh, Dj „chitanţă”; cf. c h i t ă n ţ i... - var. 2° ricipisâie s. f. AO, Pl. 52/rar Mh. RECÍT adj., f. recită TDM I/rar VI „cu guturai, răcit”; cf. g u t u r ă i ó s... RECITÚRI v. răcitură. RECLÁMÁ s. f. GM/rar Ag „reclamaţie”; cf. p â r â c i ú n e. - var. lăcrâmă s. f. AMD/rar Gr. RECLÂŢIE s. f. TDM I/rar Ot „recreaţie”. RECOLTÁ vb. I refl. pas., ind. prez. 3 sg. se recoltă AFLR/rar TI „a se recolta”. RECRÚTE v. recút. RECŰT s. m., pl. recuţi AO, h. 352/prin Mh şi rar VI, Gj, Dj,'ot; AMD, h. 361/Bz, prin Ph, TI, Cţ şi rar Ag, Db, Ot, Gr „recrut”; cf. b o b ó c 3°... - var. rácrúte s. m., pl. răcruţi AO, h. 352/prin Dj şi rar VI; AMD, h. 361/rar VI, Ag; răcruţ s. m., pl. răcriiţi AO/rar Dj; rácút s. m., pl. răciiţi AO/rar Gj; AMD; AFLR/prin Vn, Bz, Cl, II şi rar VI, Ag, Db, Ph, Gl, Br, If, Gr, TI; rácúte s. m., pl. răciiţi AO/V1, Gj, Dj, prin Mh, Ot şi rarTr; AMD/Tr şi rar VI, Ag, Db, Gr; recrúte s. m., pl. recruţi AMD/rar VI, Ag; recúte s. m., pl. recuţi AO; GO/Dj şi prin VI, Gj, Mh, Ot; AMD; GM/prin Gr şi rar VI, Ag, Db, Tr, CI. RECUTÁRE s. f. AFLR/prin Dj şi rar Mh; Ph, Gr „recrutare pentru armată”: M-am dus acolo la recutâre, aşa-i spunea la cercu de recutâre/970. RECÚTE v. recút. REDEÎIŞ s. n. GM/rar Ag „desiş, tufiş”; cf. b u g e á c 1°... RÉDIE s. f., pl. rédii AMD, h. 408/rar Ag „tufiş; desiş”; cf. b u g e á c 1°... RÉDI3 s. n., pl. redişuri AMD, h. 404; 407, 408; TDM I; AFLR/rar VI, Ag, REDÎŞC 163 REJIÉN Db, Ot, Cl „tufiş, desiş”: Rediş le spunem la mai multe tufe care sânt foarte apropiate AFLR/684; cf. b u g e á c 1°... REDÎŞCĂ s. f. AMD, h. 408/rar Ot „desiş, tufiş”; cf. b u g e á c 1°... - var. rădişcă s. f., pl. rădişci AMD, h. 408/rar Ág. REFÁCÚTÁ adj. f. AMD, h. 360/rar TI [d. ţuică] „dublu rafinată”; cf. î n t o á r s ă... REFÉCE s. n. pl. AO, Pl. 100/rar Ot; AMD, Pl. 10/Ag, Db, Gr, prin Bz, Tr şi rar Ph, Vn, Ot „tivuri, refecuri”; cf.b á t ă 2°... - var. reféct s. n., pl. refâcte AMD, Pl. 1 O/rar Db. REFÉCT1 v. reféce. REFÉCT2 v. resfét 2° REFECTÁ vb. I tranz. AMD, h. 401/rar Ag „a tivi, a refeca”; cf. c ă p ă s t r á... REFENEÁ s. f., pl. refenéle 1° AMD; GM/rar Ph, Bz, If „petrecere (la cârciumă) cu mâncare şi băutură plătite în comun de către participanţi”; cf. g h i 1 ú ş. 2° AMD; AFLR/rar Db, Ph „petrecere a doua sau a treia zi de Paşti”: Şi mai era un obicei dă Paşte... toate fetele, ouă roşii şi cozonaci şi mergeam la horă, a doua zi dă Paşti [...] punea băieţii refeneâ AFLR/702. 3° GM/rar Db, Ph „parte, contribuţie la petrecerea numită Aşa-i zicea... banii care-i plătea băieţii de juca: refeneú GM/695; cf. c i u b ú c 6°. REFIRÁ vb. I tranz. GM/rar Ag, Db „a răsfira”: Luam nuiaua ş-o băteam [lâna] ca să se răsfiie, ştii, şi să cază nisipu din ea GM/794; cf. f i r â... - var. răsfiâ vb. I refl. GM/rar Tr. REFUGLÁ vb. I intranz. GD/Cţ şi rar TI „a se refugia”: Am refugiăt în judeţul Brăila şi-acolo a venit frontu. Primaru zice: „Luaţi-vă copiii şi refugiat! în altă comună”/898. REFUGIÉRE s. f. GD; AFLR/rar Cţ ,refugiu”. REFUZÓR s. n. GO/rar Mh „difuzor”. RÉGE s. m. AO, Pl. 85/rar Dj; art. régele albinelor/rar Gj „regina stupului”; cf. b ó t c ă 2°... REGÍNÁ s. f., pl. regine 1° AMD, Pl. 86-88; GD/rar Tr, TI, Cţ; art. regina viilor AMD/rar CI „soi de viţă-de-vie”. 2° GM/rar Bz „soi de porumb”. 3° GM/rar Tr; GD/rar TI „specie de peşte din familia crapului”: Prind cu undiţa regine, caraşi şi pitroci GM/780. REGÍNI s. m. pl. GM/rar Ot „regele şi regina balului”: Se zice o horă mare, iese regini tot la mijlocul horii şi se dansează fiecare rege cu regina lui/770. REGISTRÁ vb. I tranz. GM/rar Db „a înregistra”. REGIÚNE (3 sil.) s. f., pl. regiuni AO, Pl. 51/Mh şi rar Gj; AMD, Pl. 17/rar Gr „unitate administrativ-teritorială; regiune”. - var. legiune s. f., pl. legiuni AMD, Pl. 17/rar Tr; regiúnie s. f., pl regiunii/rar Tr, TI. REGIÚNIE v. regiune. REGULÁ vb. I tranz. şi refl. pas. TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Gj; TDM I, III; AFLR/prin Ag şi rar Tr, Gr „a (se) aranja, a (se) pune la punct; a (se) pune în ordine”: [Fânul] îl cosim, îl strângem, îl regulăm şi-l... îl cărăm acasă TDO/905. A trecut timp până când s-a mai regulát treburile, că s-a liniştit treburile p-aicea AFLR/918. Am râcâit cărămida, am aşezat-o, am pus-o, am regulát-o TDM III/801; cf. a i e p t â... REGULÁT 1° adj., f. regulát ă AFLR/rar Cţ „care respectă regulile”: Lumea postea atuncea, era mai regulătă ca acuşa AFLR/891. 2° adv. GM/rar Ag „ferm, hotărât”. RÉHER v. râgilă 1°. REI v. rău 4°. REILÓN s. n. AFLR/rar TI „relon”. REJIÉN s. n., pl. rejiéne 1° AMD, h. 209/rar TI „vătrai”; cf. c i o á c ă1 14°... 2° var. răjân s. n. GD/rar TI „cociorvă”; cf. d r â g 1 u 2°... RELÍNG 164 REPEÁGÁ RELÍNG v. mlíng. RELÓI s. AMEVrar Tr „obico, coníbrm ciruia, U Anul Nou, copiii umbli prin sat şi pocnesc din bice”; cf. p 1 u g u 1 é ţ u 1... REMATÍSM v. rematízm. REMATÍSMÁ v. rematízm. REMATÍZ v. rematízm. REMATÍZM s. n. AO, h. 145/prin Mh, Dj şi rar Gj, Ot, AMD, h. 113; GM Ag, Db, Ph, Tr, Gr, Cl, II, prin Bz şi rar VI, Vn, Br, Ot, If, TI, Cţ „reumatism”; cf. piroteâlă2°... - var. ramatízm s. n. AMD, h. 113; GD/prin TI, Cţ şi rar Br, Gr, ramatízmi s. f. AMD/TI; rimatizm s. n. AO, h. 145/rar Gj, Mh; AMD/rar Db; riumatizm s. n. AO/rar Gj, Mh; rematísm s. n. AMD/rar Ph; rematismi s. f./rar Cţ; rematíz s. n. AMD; GM/rar Ag, Gr; rematíz mi s. f. AMD/prin CI şi rar Db, Ph, Br, II; reomatizm s. n. AO/prin VI, Gj şi rar Mh, Dj; AMD/rar Ag, Db, Br, Tr, II reomatizm (3 sil.) s. n. AMD/Tr, prin Ag, Bz, Br, Ot, Cl, II, Cţ şi rar VI, Db, Ph, Vn, Gr, TI; reomatízmi (4 sil.) s. f./rar TI; reumatizmi (4 sil.) s f./rar Ph, Bz; riomatizm (3 sil.) s. n./rar Gl; romatízm s. n AO, h. 145; Pl. 12/Gj, Mh, Dj, Ot, prin VI şi rar Tr; AMD/Ot, prin Db, Tr, Cţ şi rar VI, Ph. Vn, Br; romatizmi s. f. AMD'rar Ph, Cţ; rozmatizm s. n. AO/rar VI; rumatízm s. n. AO/rar VI; GM/rar VI. REMATÍZMÁ v. rematízm. REMBERBCşTI v leberbúy. RKMEŞ s. m.. pl. remeşi AO, Pl. 132/rar VI ..şanţ. crestătură, riz în piatra zicitoare (la moari)"; cf. c i o c i n i t ú r ă... REMÓNT s. m., pl. remonţi AO, Pl. 6 L rar Mh .jechiziţic”. REN %. n. GLVrar Mh „cuptor la maşina de gătii" [Plicinta] o bagi la ren si si coacă. 948; cf. b r ó 11 n i... RENCHEZÁ v rinchezâ. RENDEÁLÁ v rindeă 1" RÉNE v. rénk 1*^4*. RENÉTÁ ». f. pl. renéte AO. Pl. 14a rar Mh ..un fel de cuţitoaie pentru curiţat copita înainte de potcovit”; cf. c ustiiri4°... REN ÍC v. riniche. RÉN1E s. f., pl. renii 1° AO, PL 126/rar Ot; AMD/rar CI „ridicători cu prundiş pe cursul sau pe malul apei; prund”: Réniie când e pietriş şi s-abat apele şi fuge apa tare AO/997; cf. p r u n d 2°... 2° var. réne s. f., pl. reni AMD, h. 545/prin U .aluviune”; cf. a 1 i m á n... 3° var. réne s. f., pl. reni AMD, h. 41 O/rar Cţ Junei”; cf. b á 11 i 3°... 4° AMD, h. 408; 411; GM/rar Gr, CI „zivoi”; cf. c h i c i u... - var. réne s. f., pl. reni 1° AMD, h. 538; GD/prin Cţ şi rar Br, II, CI; 4° AMD/rar CI. RENÎŞ s. n., pl. renişuri 1° AMD, h. 5 3 8/rar Cţ „mică ridicituri acoperiţi cu prundiş pe cursul unei ape; prund”; cf. prund2°... 2° AMD, h. 408; 411; AFLR/rar CI, Cţ „zăvoi": Rene, unde... creşte... seaci apa şi creşte silcioare d-alea mici, reniş AFLR/892; cf. c h i c i u... 3° var. rfinfş s. n., pl. rănişuri AMD, h. 545; GM/rar Ph, Bz, Tr „aluviune”: Pe ringurile alea acolo, acolo l-a aruncat apa [pe înecat] GM/744;cf. a 1 i m á n... 4* AMD, h. 41 O/rar Cţ Junei”; cf. b i 1 ti 3°... - var. hrâniş s. n., pl. hrănişuri 3° AMD, h. 545/rar Br; riniş s. n., pl. rănişuri 3° AMD/rar Ph; rfiniş s. n., pl. rănişuri 4° AMD, h. 410/rar TI. RENÚCHI v. rirúnehi. RENÚNCHE v. rirúnehi. REOMATÍZM v. rematízm. REOMATÍZM p sil.) v. rematízm. REOMATÍZMA v. rematízm. REPAL’ZÁ vb. I refl. AMD, h. 337/rar TI, Cţ ,3 se odihni”; cf. o d i h n í 1°... REPEÁGÁ s. f. GM/rar Tr „rablă de casi; casi de calitate proasti; cocioabi”: Au Ücut o repfúgá de caai, nu e buni. Este Ori streaşini, firi nimic, zice ci e casi/806; cf. a f c a n ă... REPEGLJŞ 165 RETEZÁTÚRÁ REPEGLJŞ s. n., pl. repeguşuri GM/rar Ag „povârniş, pantă”: A luat-o drept devale prin repeguş, p-un repeguş mare/686; cf. c 1 i n 6°... RÉPLDE adv. TDM Ill/rar Db „repede”; cf. f ú g ă 2°... REPÍZII s. f. pl. TDM Ill/rar Db ,reprize”. RESÂLNIŢĂ v. răsâdniţă 1°. RESCHITOR v. răşchitor. RESCULÁ vb. I refl. AFLR/rar Bz „a se răscula”: S-a resculát p-aicea, la gara Făurei/750. RESPECT v. resfét 1°, 2°. RESFÉT s. n., pl. resféturi 1° AMD; GM/prin II „obligaţie suplimentară în muncă prestată de ţăran în contul pământului luat în arendă”: Dacă-ţi dădea şase pogoane de porumb, faceai trei pogoane dă resfét V, secerai grâul, alte pogoane, alea din grâu nu-ţi dădea nimic dumneata... ala era al boierului, fiindcă te-a ajutat GM/844; cf. a v a é t... 2° var. resféct s. n., pl. resfécturi GM/rar Gr „obicei, rânduială”: Aşa e reféctu la noi AMD/835; cf. a d é t... - var. 1° resféct s. n., pl. resfécturi GM/rar Db, Bz; respéct s. n., pl. respécturi AMD/rar Ph; reşf0t s. n. GM/rar II; 2° refect s. n., pl. refécturi AMD/rar Gr. RESFUGÁ v. răsfugi 1°. RÉSLING v. risling. RESLÍNG v. risling. RESPÉCT v. resfét 1°. RESPÍNTE v. răspântie 1°. RESPÍNTIE v. răspântie 1°. RESPITÓR v. răşchitor. RESTÁV v. răstăv 2°. RESTÁU v. restéu 2°. RESTÉI v. restéu 2°. RESTÉU s. n., pl. restéie 1° art. restéül dináúntru AMD, h. 664/rar TI „bulfeu”;cf. b u 1 f é i 1°... 2° pl. restéuri AMD, Pl. 64/rar Db, Bz, If, Cl; resteáie AMD/prin Ag şi rar Db, Tr; restáie AO, Pl. 109/rar Dj; AMD/rar Ag, Ph; resteáuá AMD/rar VI; restéle AMD/rar Ag; AFLR/rar Cţ „fiecare dintre cele două bare de fier sau de lemn cu care se închid laturile jugului pentru a reţine grumazul animalului înjugat”. 3° AMD, Pl. 90/rar Bz „fiecare dintre beţişoarele care susţin fagurii în interiorul stupului”; cf. c ă t ú ş ă 6°... 4° art. restéül AFLR/rar VI „numele unui dans popular”; cf. r u s t é m u 1. - var. 2° răstău s. n., pl. rástéie AO, Pl. 109/rar Gj, Mh; rástéu s. n., pl. rástéie AO/Gj, Dj şi prin Mh; AMD, Pl. 64/rar II; rásteáuá AO/rar VI; AMD/rar VI; rá$téu s. n., pl. râştéie AO/rar Gj; restău s. n., pl. resăie!prin Mh; restéi s. n., pl. restéie AMD/rar Bz; restiu s. n., . pl. restie! prin Ot, Tr şi rar Ag, Br; ristéu s. n., pl. ristéie AO/rar VI. RESTITUI vb. IV tranz. AMD/rar Cţ „a destitui”: L-a restituit din servici/894. RESTIU v. restéu 2°. REŞCHIT0R v. răşchitor. RESTÍT adv. GM/rar Ot „cu voce tare, răstit”: Alţii mă lua restit... du-te d-aci/760. REŞFÉT v. resfét 1°. REŞPELÎ vb. IV tranz. AMD, Pl. 177-178/rar Gr „a răşpălui”; cf. r a i 1 u i. RETEÁCÁN v. rătăcăn 1°. RETÉZ s. m., pl. retézi AMD, h. 182/rar TI „zăvor la broasca uşii”; cf. c ă 1 ú ş 22°... RETEZĂ v. răteză 4°, 5°. RETEZÁRE s. f. AMD, Pl. 98/rar Ag „recoltarea mierii prin tăierea fagurelui”. RETEZĂTOARE s. f., pl retezători AMD, Pl. 99/rar Vn, Bz „ustensilă cu care se retează fagurele pentru a scoate mierea”; cf. c o s ó r 1°... RETEZĂTLJRĂ s. f., pl. retezaturi 1° AO, Pl. 122/rar VI „semn de recunoaştere în urechea oii constând în retezarea vârfului”; cf. c i o n t 1°... 2° AO, h. 625/rar Mh, Dj „partea de jos a căpiţei, rămasă după ce s-a luat jumătatea de sus”; cf. c ă 1 c â i 7°... RETÓRS 166 REZLÍN - var. 1° rătezătură s. f. AO, Pl. 122/rar Gj,Mh. RETÓRS adj ./s. n. AMD/rar Tr „bumbac (din comerţ) răsucit din trei fire”. - var. retórt s. n., pl. retórturi GM/rar Db. RETÓRT v. retórs. RETRÁGE vb. III intranz. GM/rar Br „a se retrage”: Dac-am văzut că o lungeşte [tragerea]... noi am retrâs! 753. REŢEA s. f., pl. reţele 1° AMD, h. 477/rar Ag, Gr „dantelă”; cf. b a g a d e á 1°... 2° AMD, h. 183/rar Ot [la pl.] „perdele mici, din dantelă (de cumpărat)”; cf. frişb iţuri... 3° var. raţeâ s. f., pl. raţele AFLR/rar TI, Cţ „plasă, reţea de sârmă pentru marcarea graniţei”: Că de-aicea şi pân la raţele unde vin raţillle [...] acolo era bulgaru şi aici era turcu/871. - var. rătă s. f., pl. rătile 1° AO, h. 286/rar Gj; 2°’ AMD/rar II. ' REUBÁNC v. robânc 1°. REULÍT v. răulit. REUMATIC s. n. AFLR/rar Vn „reumatism”: [Se duce la băi] pentru reumáticu-astal722;cí. p i r o t e á 1 ă 2°... REUMATÎZMĂ v. reumatizm. REVÁL s. n. GM/rar Ph „gălăgie, scandal”; cf. a 1 á i... REVĂRSA vb. I refl. AMD, h. 589/rar Cţ [d. pământ, ţărână] „a se împrăştia, a curge (uşor)”; cf. î m p r ă ş c h i n â. REVENEÂLĂ s. f. AMD, h. 607; TDM II; AFLR/rar Db, Vn, Br, II „umezeală, umiditate în sol”: Dacă era mai moinos şi mai umed, [grâul] işa bine şi pă dedesubt el cădea pe reveneală AFLR/737. Dacă are [pomul] rădăcinile mai mari, să face groapa şi mai mare, ca să aibă el revengală pământului TDM 11/694. RÉVÉNÉL adj. GM/rar Vn dim. de la reavăn: [Postavul vopsit] l-am uscat aşa revenii aşa/724. REVENÍ vb. IV refl. GM/rar Gr [d. vreme] „a se lumina, a se îndrepta”; cf. d e s f á c e 4°. 2° AMD/rar Tr [d. oameni] „a se răcori”. REVERVÓR v. revorvél. REVÉTMAN s. n. GD/rar TI „pod de scândură pe malul apei; debarcader”; cf. s c h é 1 ă 3°. RÉVOÁLTA s. f. TDM I/rar Ag ,.revoltă, răscoală”; cf. z á r v u r ă. REVOLVÉL v. revorvél. REVORVÉL s. n., pl. revorvile AO, h. 359/Dj şi prin VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 565/Ot, Tr, prin Ag, Db şi rar Gr „pistol, revolver”. - var. levorvél s. n., pl. levorvile AO, h. 359/rar Dj; levorvér s. n., pl. levorvire/rar Mh; livilvór s. n. AMD, h. 565/rarTr; livorvél s. n., pl. livorvile!prin Cţ; livorvér s. n., pl. livorvire AMD; GM/prin Br, TI şi rar Ph, Vn, Ot, II, Cţ; ravorvél s. n., pl. ravorvile AO/rar Gj; ravorvér s. n., pl. ravorvire/rai VI, Mh; rávolvél s. n., pl. răvolvele AMD/rar Tr; rávolvér s. n., pl. răvolvire/rai VI, Ag; rávorvél s. n., pl. răvorvile AO/Dj şi rar VI, Gj; AMD/prin Ot, Tr şi rar VI, Ag, Db; ravorvér s. n., pl. răvorvire AO/prin Mh; AMD/rar Tr; revervór s. n., pl. revervoáre AO/rar Tr; revolvél s. n., pl. revolviletrar VI, Gj, Ot; revorvér s. n., pl. revorvire AO/rar VI, Gj, Mh; AMD/prin Bz, Br şi rar VI, Ph, Vn, Tr, Cţ; rivorvél s. n., pl. rivorvile AO/rar Gj; AMD/rar Tr, II; rivorvér s. n., pl. rivorvire AMD/rar Vn, Bz; rovolvél s. n., pl. rovolvile AMD/rar Tr; rovorvél s. n., pl. rovorvile AO/rar VI. REVORVÉR v. revorvél. REZBÉL v. rázbél. REZIMATOÁRE s. f., pl. rezimátóri 1° AMD, h. 629/rar Cţ „proptea la căpiţă”; cf. popârţâc... 2° var. răzmătoâre s. f., pl. rázmátoáre AMD, h. 642/rar Tr „brăcinar între coamele plugului”; cf. a j u t ă t ó r 2°... - var. 1° răzmătoâre s. f., pl. rázmátoáre AMD, h. 629/rar Ag. REZLÍN v. risling. REZLÍNG 167 RIDÍCHIE REZLÍNG v. rislíng. REZVÉSTINÁ s. f. GD/rar TI „ochi de apă curată în mijlocul bălţii, al deltei etc.”. - var. răzvestină s. f. GD/rar TI. RIÁN v. hireán RICHITÂRjNTŢĂ s. f., pl. richitămiţi AMD, h. 4 Í1/rar Tr „pădurice de r i c h i ţ i, zăvoi”; cf. c h i c i u... RICHÎTĂ s. f., pl. richiţi 1° AO, h. 533/rar VI; AMD, h. 422/Ph şi rar Db; richíte AO/rar VI; AMD; TDM I/rar Db, Ph, Ot, Tr „răchită”; cf. t a ú 1 ă, z ă 1 ó g 1°. 2° AMD, h. 41 l/prin II şi rar Ag, Db, Tr; richitelTzr If „nuia (de răchită)”; cf. z ă 1 ó g 2°. 3° AMD, h. 408/rar Tr „răchitiş, huci (pe malul unei ape); zăvoi”; cf. c h i c i u... - var. 3° răchită s. f. AO, h. 52 l/rar Mh. RICHÍU v. rachiu 2° RICIPÉDÁ v. bliciclétá. RICIPÎSĂ v. recipisă 2°. RICIPÎSÂIE v. recipisă 2°. RICTUÍ vb. IV tranz. GO/rar Gj „a curăţa buştenii de crengi”: Am mers sus în coastă la corhănit de buşteni, am rictuit ş-am dat jos la drumu auto/937. RICULIŢĂ adj. f. GM/rar II dim. de la rece: Apă riculiţă!855. RIDICĂ vb. I 1° a ~ mása AFLR/rar Cţ „a începe darul în bani (la nuntă) cu o sumă generoasă, pentru a stimula nuntaşii să procedeze similar”: Nunu mare ridică mása cu cât vrea dânsu, cu cinci sute, cu şase sute* cu o mie... şi dup-aceea începe şi omu care a... poftit la masa mare/898. 2° refl. AO, Pl. 35/rar Mh [d. aluat] „a creşte, a se umfla”; cf. d e v e n i 4°. 3° var. rădică vb. I tranz. şi refl. AO, h. 988; Pl. 55; TDO/Mh şi rar Gj, Dj; AMD, ch. 1860/rar Br, TI „a lua de jos şi a duce în sus”; cf. î n r i d i c â... 4° var. aridicá vb. I refl. AFLR/rar Bz [d. vin, must] „a fermenta”: După ce a rămas să aridice el [vinul] niţel, îl tragi pă cep/750; cf. f i e r b â n t á 2°... 5° în expr. a ~ panaghia GM/rar Vn; AFLR/rar TI; a ~ parastás GD/rar TI „a face pomană, parastas (la biserică)”. - var. 3° arădicâ vb. I tranz. şi refl. AFLR/rar Gj, Mh; Tr; arâdicâ vb. I tranz. şi refl. TDO/rar Gj; TDM II, III/rar Vn, Bz, Gr; ardicá vb. I tranz. şi refl. AO, h. 988; Pl. 55; AFLR/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, ch. 1860; TDM III; AFLR/prin Bz, Cl, II şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Tr, Gr; aridicá vb. I tranz. AMD; TDM III; AFLR/prin Db, II şi rar Ph, Bz, Cl; râdicâ vb. I tranz. AO, h. 988; TDO/rar VI, Gj, Mh, Dj; AMD/Vn, Bz, Br, TI, prin Tr, Gr, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, Gl, CI; 5° ardicá vb. I, a ~ parastásul GM/rar Br. RIDÎCĂ v. ridichie. RIDICĂTOÂRE v. ridicător l°-3°, 5°. RIDICĂTOR s. n., pl. ridicătoăre 1° AO, Pl. 132/rar Mh „un fel de pârghie cu ajutorul căreia se ridică piatra morii”; cf. c a 1 5°... 2° AO, Pl. 128/rar Gj „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 á n ă 11°... 3° var. ridicătoăre s. f., pl. ridicătoăre AO, Pl. 130/rar VI „p o d o i m ă la moară”; cf. g r i n d ă 15°... 4° AO, Pl. 130/rar Gj „fiecare dintre cele două lemne care susţin p o d o i m a la moară”; cf. a r m ă s á r 3°... 5° var. ridicătoăre s. f., pl. ridicători AO, Pl. 128/rar VI „fiecare dintre cele două lemne de susţinere aperinoculu i”; cf.bâbă 19°... - var. rădicător s. n., pl. rădicătoăre 1° AO, Pl. 132/rar Mh; ridicătoăre s. f, pl. ridicători 1° AO/rar VI; 2° AO, Pl. 128/rar VI. RIDÍCHI v. ridichie RIDÍCHIE s. f., pl. ridichii AO, h. 469; AFLR/crt.; AMD, h. 349 MN; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, II, Cţ, prin Ph, Br, CI şi rar VI, If, TI „ridiche”. - var. rădiche s. f., pl. rădichiAMD, h. 349 MN/rar Ph; rădiclă s. f., pl. rădicle RIDÍCHIE 168 RINDEÁ AO, h. 469/rar Mh; ridiche s. f., pl. rádichi AMD/rar Db, Br, TI; ridíchie s. f., pl. rádichiüni Db, Tr, Gr, Cl, II; ridică s. f., pl. ridici AO/rarMh; ridichi s. m., pl. ridichi AMD/raiCţ; ridíchie (3 sil.) s. f., pl. ridichii/prin Ag, Gr, II şi rar VI, Db, Ph, Ot, Tr, ridícli s. f., pl. ridicle AO/prin Mh şi rar Gj; ridicli rai Mh. RIDÍCHIE (3 sil) v. ridíchie. RIDÎCLĂ v. ridíchie. RIDINDEÁ v. rindea 2°. RÍGHILI v riglă 1°, 5°. RIGHIMÉNT v. rigimént. RIGIMÉNT s. n. AO, Pl. 50/rar Dj; AFLR/rar VI „regiment”. - var. righiment s. n., pl. righiménte GM/rar Ot. RIGLÁR 1° s. m., pl. riglári AMD, Pl. 1-2/rar II „lemnar, tâmplar”; cf. d o g á r 1°... 2® s. n., pl. rigláre AMD, h. 192/rar Ph „leat, şipcă”; cf. b a s c h í e 2°... RÍGLÁ s. f., pl. rigle 1° AMD, h. 192; GM/prin Ph şi rar Db, Cl „leat, şipcă”; cf. b a s c h í e 2°... 2° AO, h. 726/rar Mh „vătală la război”; cf. b â t e á 1 á 1°... 3° AMD, Pl. 114-115/rar Gr „m u i e-ruşcă la război”; cf. a m n á r 3°... 4® AMD, Pl. 181/rar Bz ,.gripcă pentru curăţat pieile înainte de argăsire”; cf. c â r j ă 6°... 5° GM/rar Db, Ph „fâşie de teren”: [Cânepa] o sameni în. rigle sau aminteri GM/788;cf. blână 16°... 6® AMD. h. 316/rar Ph „(bucată de) teren cultivat cu o singură cultură”; cf. câmp 1°... 7* GM/rar Ag „şănţuleţ făcut cu sapa (pentru răsădit varza)”; cf. b i 1 ó n... - var. ligri s. f., pl. ligre 5° GM/rar Ph; rágli s. f., pl. râgle 5° GM/rar Ag; righili s. f. pl. 1° AFLR/rar Ag; 5° GM/rar A*- . . R1GLARIE s. f. AMD/rar II „lemnărie la casi (uşi, ferestre, şipci etc.)”; cf. b a d o c â r i e... RIGLULÎŢĂ s. f., pl. riglulite GM/rar Ag dim. de la r i g 1 ă 7°. RÎLĂ s. f., pl. rile AMD; AFLR/rar Cţ „bănuţ (de aur) turcesc; l\iă.''?Rile de aur cum era banii pe timpu turcului AFLR/886; cf. i c u ş á r... - var. râlă s. f., pl. râie GM/rar Tr; rină s. f. AMD/rar Cţ. RIMÍZIE s. f., pl. rimizii AMD, h. 63 l/rar Ph „adăpost pentru fân”; cf. f â n â r 1°... RÍNA v. rilă. RINCHÉZ s. n. GM/rar Gr „nechezat”: La noi la poartă a stătut în loc, a rinchezat un rinkéz mare ş-a intrat drept pa uşa coşarului, p-atunci [iapa] nu i-a mai dat-o/821;cf. rânchezeâlă. RESCHEZÁ vb. I AMD, h. 265 MN; GM/prin Cl, II şi rar Br, Tr, If, Gr, TI, Cţ „a necheza”; cf. î n n e c h e z â... - var. răncheză vb. I AMD, h. 265 MN/rar Cţ; râmpezâ vb. I/rar CI; rechezi vb. I GM/rar Br, rencheză vb. I AMD/prin TI. RINDEA s. f., pl. rindele 1° AO, Pl. 138/rar Mh, Dj; AMD, Pl. 85; 171-172/prin Db, Tr şi rar VI, Ag, Ph, Ot, II „unealtă, gripcă pentru fasonarea sau curăţarea doagelor”: Pe urmă [doagele] le iau cu barda, pe urmă cu o rendgâuă TDO/948; cf. c h i s é r 2°... 2° var. rândeă s. f., pl. rándéle AMD, h. 575/prin Vn, Bz, Br, CI şi rar Db, Ph, Gl, II, TI, Cţ; rándéli AMD, h. 699/rar Bz „unealtă pentru rindeluit diferite piese din lemn”; cf. b r o á s c ă 8°... 3° AMD, Pl. 173-174/rar Ot „cuţitoaie” [?]; cf. c u s t ú r ă 8°... 4° AMD, Pl. 172/rar CI „gărdinar”; cf. ceaprâz 1°... 5® var. ierindei GD/rar TI „un fel de cuţitoaie pentru curăţat coaja de pe arbori”: Lua, avea o ierindpâ, aşa făcută cu două minere şi să ducea şi cura de pa pomi, cura coaje/876. RING 169 ROÁDE - var. arindeá s. f., pl. arindéle 2° AFLR/rar Mh; irindeá s. f., pl. irindéle 2° AMD, h. 699/Tr şi prin Gr, TI; rándeá s. f. 4° AMD, Pl. 172/rar Cl; rendeáuá s. f. 1° TDO/rar Mh; ridindeá s. f., pl. ridindéle 2° AMD, h. 699/rar Db. RING s. n., pl. ringuri GM/rar Db „război mecanic de ţesut”: A lucrat până acum la ring, la maşină de ţesut/695. RINÍC v. riniche. RINÍCHE s. m., pl. rinichi AO, h. 109/prin VI, Gj, Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 67 MN/prin Ot, Tr şi rar VI, Db „rinichi”; cf. b o b r í c h i 1°... - var. rănichi s. m., pl. ránichi AFLR/rar TI; ránichi s. m., pl. ránichi AO, h. 109/rar Dj, Tr; AFLR/rar Bz şi s. n., pl. ránichiuri AMD, h. 67 MN/rar Bz; ráníghi s. m., pl. ránighi GM/rar II; reníc s. m., pl. reníci AO/rar VI, Mh, Ot; riníc s. m., pl. rinichi AO/prin Mh; AMD/rar Bz, Ot, Tr, II; rinínchi s. m., pl. rininchi AMD/rar Ot. RINÍNCHI v. riniche. RIOMATÍZM v. rematízm. RIPS s. n. 1° AMD/rar II „ţesătură de lână (cu dungi în relief) care se pune pe perete”; cf. f o i ţ ă 3°... 2° var. ripţ s. n. AMD, h. 232/rar Ph „cuvertură (cu dungi în relief) ţesută în casă; macat”; cf. a n a f t á r... RIPŢ v. rips 2°. RISAUA s. f. art. GD/rar TI „podoabă făcută dintr-o panglică pe care erau înşiraţi galbeni, purtată de femei pe frunte, în trecut”; cf. f r u n t á r 6°... RISCHITÓR v. râşchitor. RISÎPĂ s. f. AMD, h. 632/rar TI „resturi de fan sfărâmat”; cf. c o á d ă 8°... RISIPÍ vb. IV 1° în expr. a ~ vórba GM/rar Db „a vorbi neclar; a se bâlbâi”; cf. g â n g ă n i 1°... 2° var. siripi vb. IV tranz. AFLR/rar VI; AMD; GM/rar VI, Ag, Db, Ph; ind. prez. 3 sg. siripe AFLR/rar VI „a împrăştia iarbă, fân, gunoi etc.)”: Nevasta strânge, siripe fânu pe urma mea AFLR/901. După ce-am cărat gunoiu, îl siripim pe loc ibid.\ cf. r ă v ă ş i2 4°... RISIPÍT 1° adv. AO, h. 30, 31/rar VI; AMD, h. 14/rar Ag [d. modul de a privi] „saşiu”; cf. a b r á ş 2°... 2° var. siripit adj., pl. siripiţi GM/rar VI [d. fiinţe] „împrăştiat, răspândit”. RISIPIŢEĂN s. m., pl. risipiíéni AO/973 „locuitor din comuna Risipiţi”. RISLÍNG s. AMD, Pl. 86-88/rar II „soi de struguri”. - var. reling s. AMD, Pl. 86-88/rar Db; résling s. /rar Cţ; resling s. /rar Ot; rezlin s. /rar Ph; rezling s. /rar Ph; rizlin s. /rar Ag. RISITÓR v. râşchitor. RISPINDÍT v. răspândit 2°. RISPITÓR v. râşchitor. RISTÁV v. răstâv 4°. RISTÉMUL v. rustemul. RISTÉU v. restéu 2°. RISTITÓR v. râşchitor. RISCĂ v. drişcă 1°. RIŞCHIĂ v. râşchiâ. RIŞCHIRĂ v. răşchirâ 3°. RIŞCHITĂ v. răşchitâ. RIŞCHIT0R v. râşchitor. RIŞCHITORĂ v. răşchitori. RIŞPIT0R v. râşchitor. RIVORVÉL v. revorvél. RIVORVÉR v. revorvél. RIZ s. n., pl. rîzuri 1° AMD, h. 28/rar Db, Ph, Bz, Cţ „rid”; cf. c r e s t ă t ú r ă... 2° AFLR/rar VI „crestătură, adâncitură”: [Brânza] o frecam p-un lemn aşa făcut frumos cu nişte rizurll908; cf. c r e á s t ă 4°... 3° AMD, h. 312 MN/rar Db „zimţ la seceră”; cf. g h i m t e... RIZÁC s. n. GD/rar TI „unealtă asemănătoare cu o coasă scurtă pentru tăiat stuful; cosor”; cf. t â r p á n. - var. răzâc s. n. GM/rar Br. RIZÍC s. n. AFLR/rar TI „risc”. RIZLÍN v. risling. ROÁDE vb. III refl. AMD; GM/rar Ph, Db, Ot [d. ţuică, leşie] „a se întări prin ROÁITÁ 170 ROBOÂTĂ învechire”: Făceam leşie la hârdău, o lăsam trei zile să se rpâză GM/712. Când se învecheşte [ţuica] să mai roade AMD/811. ROÂITĂ s. f. GM/rar Db „raită”: Eu dau roâită pân vite/692. ROÂTĂ s. f., pl. roăte 1° AMD, Pl. 103-104/Bz, Br, II, Cţ, prin Vn, TI şi rar Db, Ph, CI; roţi/rai Bz, Br, II „unealtă, acţionată manual, pentru tors lână, in, cânepă”; cf. c i c r i c 4°... 2° GM/prin II şi rar Ag, CI „unealtă acţionată manual, pentru tras borangicul de pe gogoşi”: Era şi roate d-astea [de tras borangicul] de dam la raitó/832; cf. d u 1 ă p 6°. 3° GM/rar Db, Ph, Tr, Gr, II „scul de borangic”: Puneam câte-o strachină de gogoşi la o roată de borangic/793; cf. a r ş i n 1°... 4° AMD, h. 399/C1, II, Cţ, prin Ph, Bz, Br, If şi rar Db; roţi/rai Ph, II; ~pe vergeá/rai Ph „sucală”; cf. c i c r i c 1°... 5° AMD, Pl. 107/rar If, II „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 6° GM/rar Tr „carusel”: Duminică avem bâlci, bâlci aici, bâlci la Rusalii, vine roăte, vine bărci/779; cf. c o m é d i e 1°... 7° AMD, Pl. 57-58/prin Ag, Cţ şi rar VI, Ph, II; roţi/rar Ph [la pl.] „cotigă, rotile (la plug)”; cf. c ă p ă ţ â i e... 8° AO, h. 645/rar Mh „prâsnel la moară”; cf. a 1 e r g ă t o á r e2 3°... 9° ~ împingătoăre AO, Pl. 129/rar Dj „rotiţa mică dinţată care acţionează piatra alergătoare la moară”; cf. c â r s t é i 2°... 10° AO, h. 120/rar VI, Mh; AMD, h. 86/rar Tr; - la genunche AO/rar VI; art. roăta genunchelui AO/V1 şi rar Gj, Mh, Ot; AMD/rar VI; ~ genúchiului AMD/rar Ph, Tr; roţi AO/rar VI; AMD/rar Tr „rotulă”; cf. b í 1 ă... 11° la ~ loc. adv. TDO/rar Mh; art. de-a roăta loc. adv. TDO/rar Mh „de jur-împrejur; roată”: [La arie] mânam calu la roâtă/944. Legam vita cu lanţu şi o mânam de-a... dş-a roăta pe arie/948; cf. î m p r e j ú r... ROÂUĂ v. rouă 2°. ROBAGÍU s. m., pl. robagii GM/rar Br; AMD/rar TI „lucrător cu roaba”. ROBÁNC s. n., pl. robăncuri 1° AMD, h. 700/Db, Ph, Ot, Tr, prin Gr, Cl, II şi rar Ag, Vn, If, TI, Cţ; robânce AMD, h. 700/C1, II, prin Ot şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Tr, If, Gr şi s. m., pl. robănci/rai CI ,.rindea mare; gealău”; cf. b ă n ţ i g 2°... 2° AMD, Pl. 174/rar Bz „banc, masă de lucru”; cf. b ă n c ă 1°... - var. 1° raobănc s. n., pl. raobăncuri AMD, h. 700/rar Ag; râubanc (2 sil.) s. n., pl. răubancuri/raT VI, Db, Ot, Tr, Gr; raubánc (2 sil.) s. n., pl. raubăncuri/rar Ot, Tr; reubánc (3 sil.) s. n., pl. reubáncuri/Tar Ag; robâng s. n., pl. robănguri AMD, h. 700/rar Db, Ph; robăngetrai Cţ; robânţ s. n., pl. robănţe/rai Gr; rodbănc s. n., pl. rodbăncuri/rar Cl; rólbanc s. n., pl. rólbancurikax Vn; rombâng s. n., pl. rombánguri/rar Tr; roobánc s. n., pl. roobáncuri/rai Ag, Tr; rotbănc s. n., pl. rotbăncurifrai Ag; rubânc s. n., pl. rubănce/rar Vn; rumbăc s. n., pl. rumbácehai Br; rumbăg s. n., pl. rumbáge/rar If. ROBÁNG v. robânc 1°. ROBÂNŢ v. robânc 1°. ROBĂ! vb. IV tranz. AO, h. 718; GO/prin Gj şi rar Mh „a scrobi firele de urzeală (de cânepă)”: După ce fierbe apa, punem faină de grâu, punem zale de dovlete, sămânţă de in şi băgăm urzoiu acolo [...] în spată, să nu se scarmene. Numai urzala o robăim, aşa să spune GO/951; cf. m â n j i 1°... ROBĂIĂLĂ s. f. AO, h. 719/rar Gj, Mh „preparat (din faină, tărâţe înmuiate) folosit la scrobirea urzelii de cânepă”; cf. m ă 1 á i 3°... ROBOÂTĂ s. f., pl. roboăte GM/rar Ot, Tr „muncă multă, trudă, robotă”; cf. amăreălă... RÓBURI 171 RODOVEÁN RÓBURI s. f. pl. AMD, h. 147 MN/rar G1 „roabe (de cărat materiale)”; cf. c o t í g ă 2°... ROBÚST adj., pl. robuşti, f. robustă 1° AO, h. 60/rar Mh; AMD, h. 36 MN/rar Db, Gr „gras”; cf. d u d u m á n ă... 2° muncă ~ AMD/rar Cţ „muncă grea, cu efort”. RÓCHE s. f., pl. rochii 1° AO, Pl. 39; TDO/prin Mh şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 494 MN; GM; TDM II, III; TDD; AFLR/C1, II, prin Ag, Db, Br, Cţ şi rar VI, Ph, Vn, Bz, Ot, If, Gr, TI; rochi AMD; GM; TDM II; AFLR/Ph, Cl, II, Cţ, prin Db, Bz, TI şi rar Vn, Br, If, Gr ,.rochie”; cf. f ú s t ă1 2°... 2° var. róiche s. f., pl. roichi AO, h. 303/rar VI „catrinţă”; cf. a n d r ó c 2°... 3° var. róiche s. f., pl. róichii AO, h. 304/rar VI „fotă”; cf. b o c c e á 2°... 4° var. rochie (3 sil.) s. f., pl. rochii, art. rochia-păsăricii s. compus AO, h. 440/rar Dj; —rândunicii/rar Ot; AMD, h. 315/11,-Cţ, prin Bz, Tr, CI şi rar Br, Gr, TI „rochiţa-rândunicii; volbură”; cf. b u s u i ó c 4°... - var. 1° rochie (2 sil.) s. f. GM/rar CI; róghe s. f., pl. róghi GM/rar Ot; róiche s. f., pl. roichi AMD, h. 494 MN; GM/rar VI, Ag, Db, Gr; róichii AMD/rar Ag, Db; róichie s. f., pl. róichii AO, Pl. 39/rar VI; AMD/rar Db, Ph. ROCHICIOARA s. f., pl. rochicioăre GO/rar Dj; GM/rar Ph dim. de la rochie: Ea a cumpărat costumaşe, rokicoăre, costumaşe, cum să face, cămăşuţe, chitii GO/974; cf. r o c h i t ă 2°, r o c h i ţ i c ă. ROCHIE (3 sil.) v. róche 4°. ROCHIE (2 sil.) v. róche 1°. ROCHÎŢĂ s. f. 1° AO, h. 440/rar Ot; art. rochiţa-păsăricii AO, h. 440/rar Ot; AMD, h. 315/rar Ot, Tr; —păsării AMD/rar Ot „volbură”; cf. b u s u i ó c 4°... 2° var. roichiţă s. f., pl. roichiţe AO, Pl. 39/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 494 MN/rar Db dim. de la rochie; cf. rochicioár ă... ROCHIŢÎCĂ s. f. GD/rar Cţ dim. de la rochie-, cf. rochicioár ă... ROD1 s. n., pl. róduri 1° AMD, Pl. 69/rar Db „mugur, ochi la pomi, la viţa-de-vie”: cf. b o b ó c 1°, 2°.., 2° pl. a da róduri AO, h. 600-602/rar Mh [d. porumb] „a începe să formeze boabele pe ştiulete; a începe să rodească; a lega”: l-a dat ródurile la porumb/957; cf. cf. a r u n c á 2°... 3° pl. a da róduri AO, h. 599/rar Gj [d. porumb] „a face pui; a înfrăţi”; cf. aruncâ 1°... ROD2 s. n., pl. róduri AMD/rar Tr „filet, ghivent”. RODÁN s. n., pl. rodăne 1° AMD, h. 399; TDM III/CI, prin Db, If, Gr, II şi rar Ot, Cţ; rodănuri AMD/rar II „sucală”; cf. c i c r i c 1°... 2° AMD, h. 394/rar II „vârtelniţă”; cf. c i c r i c 3°... 3° var. rotán s. n., pl. rotăne AMD, Pl. 103-104/rar Ag „roată de tors”; cf. c i c r i c 4°... - var. durân s. n., pl. durăne 1° AMD, h. 399/rar Ag; rotán s. n., pl. rotăne l°/rar Ag, Db, Ph; rotâr s. n., pl. rotăre l°/rar Ag, Tr; 3° AMD, Pl. 103-104/rar Ph. RODBÁNC v. robânc 1°. RODINĂ s. f. 1° GD/prin TI „numele obiceiului (după naştere) de a se aduna femei cu daruri la lehuză şi petrecerea care se face cu acest prilej”: La rodină adună toate femeile, vecinele vin şi găteşte mâncare/872. Care sânt rude prin sat, chem la rodină, şi s-adună toate, vin cu cadouri la copii, fiecare femeie, se pun toate la masă, mănâncă, beau. Atunci e rodină când scăldătoarea lăuzii este/883; cf. b 1 o g o d ó r i ţ ă... 2° GD/rar TI „bănuţ, plod la ou”; cf. b a n... RODÎŢI adj. pl., porúmbi ~ AO, h. 600/rar Mh „plante de porumb cu ştiuleţi în formare”. RODOVEÁN s. m., pl. rodovéni AMD/829 „locuitor din comuna Radovanu (în pronunţie locală Rodovanu)”. RODÚLÁ 172 ROMANAŢEÂN RODÚLÁ v. rotúlá 2°. RÓGHE v. róche 1°. ROGODÉLE s. f. pl. GM/rar Db „prăjituri diferite, fursecuri (de casă)”: Rogodéle, bunătăţi d-astea d-ale mâncării: prăjituri, comuleţe d-astea-mpletite fel de fel face/811. ROI 1° s. m., pl. roi GM/rar Bz „grup compact de albine”: Câte trei-patru roi să facea toţi grămadă/731; cf. p u i 1°... 2° s. n., pl. roiuri AMD, h. 447 MN/rar Br, Ot, Gr, II „furnicar”; cf. c á s ă 10°... 3° var. rou s. m. AMD, Pl. 100/rar Ot „grup de albine ieşit dintr-un roi din acelaşi an”; cf. p â r v á c... 4° s. m., ~ prins cu cúru AMD/rar Bz [iron.] „persoană care ajunge într-o casă de-a gata; om norocos”. 5° s. m., ~ prins cu cúru AMD, h. 142/rar CI „copil din flori, bastard”; cf. ba is trúc... ROÍ vb. IV 1° intranz. AO/rar Dj [fig.; d. o aşezare omenească] „a se extinde în afara perimetrului”: Decât o uliţă a roit acuma spre Leu/984. 2° var. roiá vb. I intranz. AO, Pl. 117-118/rar Dj; AMD, h. 379; Pl. 99/rar Tr, Gr, Cţ [d. albine] „a ieşi din stup în grup mare spre a-şi căuta un nou locaş”; cf. î n r o i... ROIÁ1 v. roi 2°. ROIÁ2 vb. I tranz. GM/rar Db „a uda cu picături de rouă; a roura”: Făcea nişte punţi de busuioc [...] şi le punea afară la... afară să le roteze, zicea ca să le facă rouă pe ele/815. ROIB adj., pl. roibi, roáibá, pl. roâibe 1° AMD. h. 9/rar Br, CI „blond”; cf. a 1 b 1°... 2° var. roibă adj. f., pl. róibe AMD, h. 266/rar Ag, Ot. If [d. iepe] „cu părul roşcat sau gălbui”; cf. m o r ú ş... - var. 1° roibă adj. f., pl. róibe AMD, h. 9 MN/rar CI. RÓIBÁ v. roib 1°, 2° RÓICHE v róche l°-3° RÓICHIE v. róche 1°. ROICHÍTÁ v. rochiţă 2°. ROICIOÁRÁ (4 sil.) s. f., pl. roicioâre AMD, Pl. 100-1 Ol/rar Ot dim. de la roiniţă. ROIÉLNITÁ s. f., pl. roiélnife 1° AO, h. 706/prin VI şi rar Mh, Dj; AMD, Pl. 100-101/rar Ag, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, Cţ; roiélniíi AO/rar VI, Gj; AMD/rar Db, II „stup mic portativ cu care se prinde roiul; roiniţă”; cf. c ó f ă 4°... 2° AMD, Pl. 96/rar Ag „puiet de albine”; cf. c ă ţ é 1 1°... ROINIŢĂ s. f. 1° pl. roiniţi AO, h. 706/rar Dj, Tr „stupi mici cu care se captează roiul”; cf. c ó f ă 4°... 2° AO, h. 705/rar Gj „grup de albine ieşit dintr-un roi din acelaşi an”; cf. p â r v á c... - var. 1° roinţă s. f., pl. roinţe AMp, Pl. 100-101/rar Ot; r0niţă s. f., pl. râfiiţe AO, h. 706/rar VI; AMD/rar VI. ROINŢĂ v. roiniţă 1°. ROITÓMÁN (3'sil.) s. m., pl. roitomâni GM/rar Ag „voinic, vlăjgan”: Acu este un roiomán de băiat/690; cf. j i d o v 2°... ROL1 s. n., pl. róle GM/rar Vn „cuptor la maşina de gătit”: [Găina] am pus-o la rol, acolo la... tigaie, la piept/721; cf. b r ó t i n ă... ROL2 s. n., pl. roluri AMD, Pl. 176; TDM III/rar Ph, Gr „unealtă formată dintr-un cilindru cu mâner, folosită în lucrările de finisare la construcţii (tencuit, zugrăvit); rolă”: După asta urma să îi dea soţia cu bidineaua cu var sau cu rolul830. RÓLBANC v. robânc 1°. ROLÉTÁ s. f. AMD, h. 86/rar Ph „rotulă (la genunchi)”; cf. b í 1 ă... ROMÁN 1° s. n. GM/rar Tr, Cl, II [mai ales art.] „numele unui dans popular asemănător cadrilului”. 2° pl. române s. f. AMD, h. 487; 49 l/rar Ag, Db, Gl, Ot „sandale”; cf. f i 1 i é r i2... ROMANAŢEÂN s. m., pl. romanafeni AO/931, 932 „locuitor din fostul judeţ Romanaţi”. ROMATÍZM 173 ROST ROMATÍZM v. rematizm. ROMATÎZMĂ v. rematizm. ROMÁNÉSC adj., f. românească, pl. româneşti 1° viţă - AO, h. 659/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 65; GM/rar Ot, Tr „viţă sălbatică”; cf. a g u r i z á r 3°... 2° porúmb ~ AMD/rar Gr „sói de porumb cu bobul mare”. 3° pl. mére ~ AO, h. 477/rar Dj „(sói de) mere timpurii”. 4° oáie ~ AO, h. 802/rar Mh; AMD, Pl. 160-161/rar II „rasă de oi cu lâna lungă şi deasă”. 5° ardei ~ v. ardéi 2°. 6° mei ~ GM/rar If „soi de mei cu spicul răsfirat, bun pentru bragă”; cf. f â n 2°... 7° románeásca s. f. art. GM/rar Db „numele unui dans popular”: Acu nu mai e ca să zic aoleu, că mai joacă romîneâsca, că mai joacă chindia, mai joacă ciobăneasca/699. - var. 1° rumâneâscă adj. f., viţă ~ AO, h. 659/rar Dj. ROMBÁNG v. robânc 1°. ROMF s. GM/rar Ag „pământ, lut folosit la fabricarea plăcilor de teracotă”. ROND s. n., pl. ronduri AO, h. 21 O/rar Ot „şiţă (de forma solzilor)”; cf. b 1 á n ă 9°... RONDEÁ s. f., pl. rondéle 1° AMD, h. 86/rar Ot, Tr; art. rondeáua genúnchiului/rar Ot „rotulă la genunchi”; cf. b í 1 ă... 2° AO, h. 645/rar Dj „străgălie la osie”; cf. b ă t á i e 7°... 3° AO, Pl. 129/rar Dj „rotiţă dinţată care antrenează roata alergătoare (la moară)”; cf. c â r s t é i 2°... 4° var. rondél s. n., pl. rondéle GM/rar Ag „rondelă”. - var. 1° rundeá s. f, pl. rundéle AMD, h. 86/rar Ph,Tr. RONDÉL v. rondeá 4°. RONDÓN s. GD/rar TI „rond (de flori)”. RONDÚLÁ s. f., pl. rondáié AMD, h. 86/rar Db „rotulă (la genunchi)”; cf. b í 1 ă... RONGÁIZURI v. noglâizn 3°. R0NIŢĂ v. roiniţă 1°. RONŢ s. n., pl. rónfuri 1° TDO/rar Mh „zgârci, cartilaj”: Ficaţii ăi albi au beregata de ronţ, făcută prea aşa şi inelată/966. 2° art. róntul násului, AO, Pl. 2/rar Mh „vârful (cartilaginos al) nasului”; cf. p o p 8°. ROOBÁNC v. robânc 1°. ROP s. GO/rar Gj „ropot, aversă”: S-a pus un rop de ploaie/920; cf. v 1 o g 2°, z ă p ó r 1°. RÓPINA s. f., pl. rópini GM/rar Ag „groapă mare; rovină”: Era nişte rópini să bage case mari [...] să se umple şi nu le putea umplea/786. RÓPOT s. n. 1° ~ de căldură AO, h. 31 O/rar Mh „căldură mare; caniculă”; cf. aprindere 3°... 2° var. rópota s. f. art. GO/rar Dj „numele unui dans popular”. RÓPOTA v. rópot 2°. RORÉTÁ s. f. AMD, h. 86/rar Cţ „instrument pentru măsurat; ruletă”. ROS adj. 1° bălegâr ~ GO/rar Ot; AMD, h. 588; GM/rar Db, Ot, Tr „mraniţă”; cf. b r ă n i ţ á r... 2° f. roâsâ GM/rar Ot [d. ţuică] „cu o concentraţie mare de alcool prin învechire”: [Proprietarul] avea ţuică de şapte, opt ani, era ca gălbenarea de ou, rpâsă/113. ROSÁC s. n. TDM I/rar Ag „rucsac, raniţă”; cf. r á n i ţ ă2. ROSETEÁN s. m., pl. roseténi AMD/872 „locuitor din comuna C. A. Rosetti”. ROSEŢEÂJV s. m., pl. roseféni AMD/809 „locuitor din comuna Roseţi”. ROSÓL v. rasól 2°. ROST s. n., pl. tisturi 1° AO, h. 506/Gj, Mh, Dj, Ot şi rar VI, Tr; AMD/rar Cţ [la pl.] „pari (de la gard), ţăruşi, beţe de trestie etc. folosite, în lipsă de urzitor, pentru formarea rostului la firele de urzeală”. ROSTÁR 174 ROŞIOĂR 2* AMD, h. 397/rar Cl, II, Cţ „distanţă, porţiune de urzeală (variind între doi şi cinci metri) luată ca unitate de măsură la ţesut”: Am mai ţesut un rost astăzi/828. 3“ AMD, Pl. 121/rar Ot „parte a urzelii dintre iţe şi sulul dinapoi; natră”; cf. c â m p 3°.. 4* AMD, Pl. 120—121/prin II şi rar Ph, Tr. Gr, CI. TI „parte a urzelii dintre sulul dinainte şi spată; spat”; cf. c â m p 2°... 5" AO, h. 736/Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD. Pl. 118/ Ot, Tr şi rar Vn, Gr, Cţ „fiecare dintre vergelele puse între firele de urzeală înfăşurate pe sulul dinapoi”; cf. b 1 ă n i ţ ă 5°... 6* AMD, Pl. 118-119/rar Ag „beţişor cu ajutorul căruia se leagă între ele capetele firelor Aipte în natră”; cf. b & t ă1 3®... 7* AMD, Pl. 174/rar Ph „dinţar pentru făcut ceapraz”; cf. c e a p r á z 3°... 8* AMD, h. 282/rar VI strungă la stână”; cf. c ă t ú n 4°... 9* in expr. a da în - AFLR/rar Tr „a-şi face ordine în viaţă; a se căpătui; a-şi aranja viaţa”; cf. a j ú n g e 3°... ROSTÁR s. n., pl. rostâre AMD, Pl. 174/rar Ag, Ph, Bz, Cl, II; rostârurilm Ag „dintar de făcut ceapraz”; cf. c e a p r á z 3°..' ROSTEÁ s. f, pl. rostéle AMD, Pl. 174/rar Ag, Ph „dinţar pentru făcut ccapraz”; cf. c e a p r á z 3°... ROSTI vb. IV tranz. 1* AO, Pl. 139 'prin Dj „a despărţi dinţii fierăstrăului, a face ceapraz"; cf. c c a p r á z i... 2* refl. AMD'rar Cţ [d. scripetele de întins ţesitunle] „a se lărgi, a se deforma". 3* GM/rar Br „a răndui, a rostui”: La ursitori să pune a cane, să-nveţe, jö-1 rustpuşcă Dumnezeu să înveţe [pe copilul nou-náscut)/751; cf. rá n d u i 4°... ROSTITOARE v roititór ROSTTTÓR s n.. pl. rostitoare AO, Pl. 139'pna Dj şi rar Ot; rostitori AMD, Pl. 174/rar Ag ..dinţar de flcut ceapraz”; cf c e a p r â z 3* - var. rostítoáre s. f., pl. rostitori AMD, Pl. 174/rar Vn, Bz. ROSTOCÎIŢĂ s. f., pl. rostocűfe AO, h. 677/Gj, Mh şi rar Dj „musculiţă beţivă”; cf. b e á t ă 3°... - var. lăstrăciiţă s. f., pl. lăstrăcufe AO, h. 677/rar Dj; ristăcâţă s. f„ pl. răstăcuţelnr Dj; rostochiţă s. f., pl. rostochifelnx Gj. ROSTOGHÍLÁ v. rotocoilă 4°. ROSTÓR s. m., pl. roşiori AMD, Pl. 118/rar Ag „fiecare dintre vergelele puse între firele de urzeală, înfăşurate pe sulul dinapoi"; cf. b 1 ă n i ţ ă 5°... ROSTOVOÁIE v. rotocoilă 5°. ROSUCÍ v. răsuci 2°. ROSUCEÁLÁ v. răsuceâlă 3°. ROSÚRÁ v. risúr. ROSÚRI s. f. pl. tantum AFLR/rar TI „dureri de burtă, colici la sugar (despre care se crede că apar dacă mama nu a avut dureri după naştere)”: Zicea „o, vai de mine!... pe mine”, zice, „nu mă doare burta", zice, „că l-am născut”, da zice „toate durerile”, zice, „la copil”, zice „are răsuri' GM/868; cf. cui2 6°... - var. răsuri s. f. pl. tantum GM/rar CI. ROŞ v. roşu 2°, 3°. ROŞÂ v. ruşi. ROŞCAV adj., pl. roşcăvi, f. roşcâvă AO, h. 402/rar Dj, Ot „roşcat”: [Floarea] ciocârlanului e mai mărişoară şi roz aşa, roşcâvă GO/968. ROŞCÂLÂI s. m. pl. AFLR/rar Br „vechituri (de îmbrăcăminte)”: Ne duceam pă stradă acolo cu nişte roşcălăj de papuci/738; cf. c i o r c i o b ú t e. ROŞCODÂN adj., pl. roşcodâni, f. roşcodână, pl. roşcodâne AO, h. 1 l/rar Dj; AMD, h. 9/rar Br, Ot, Cl, II „roşcovan”; cf. r o ş c o d á n c ă. ROŞCODÂNC adj. f. AMD, h. 9/rar Br „roşcovană”; cf. r o ş c o d á n. ROŞ IO ARA s. f„ pL roţioâre AFLR/rar Db „varietate de prune timpurii”. ROŞU 175 ROTOCOÁLÁ ROŞU adj. 1° de - loc. adv. şi adj. GM/rar Ag, Ph, Tr [d. clădiri] „având cărămida netencuită”. 2° var. roş adj., f. roşa, pl. roşi AO, Pl. 59; TDO/Gj, Mh, prin VI, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. Í 29-130; GM/rar VI, Ag, Br, Tr, CI; TDD; AFLR/prin TI şi rar Cţ „de culoare roşie”: Această fetiţă era îmbrăcată-n roş şi de-aceea o chema Scufiţa Roşie TDO/955. O luam aşa uite du pa mână şi rămânea carnea roşă GM/678. însemnam cu cruci roş AFLR/883. 3° roşi cu val. subst. f. pl. AO, h. 464/rar VI „pătlăgele roşii”; cf. b â m b ă 2°... 4° cu val. subst. AFLR/rar Ph „boia”: Dup-aceea i-am pus şi nişte roşu, nişte roşu d-am facut-o roşie [slănina]/701; cf. ardéi 5°... ROTÁ vb. I refl. TDM Ill/rar Ag „a se aşeza roată”: Oile s-au... rotăt aşa, ca cum să vă spun, pe lângă moşu/788. ROTÁN v. rodán 1°, 2° ROTÁR1 v. rodán 1°, 3°. ROTAR2 s. n., pl. rotăre 1° AO, Pl. 136/rar VI, Ot; AMD, h. 690/0t şi rar VI, Tr şi s. m., pl. rotări AMD/rar Ot, Tr „scaun de lucru în rotărie, dogărie etc.”; cf. boc1 3°... 2° AMD, h. 689/rar Tr „unealtă de însemnat obezile”; cf. c ă 1 c ă t o â r e 9°... ROTÂŞ s. m., pl. rotaşi AMD, h. 646/rar Ph „pogonici”; cf. a j u t ó r 5°... ROTATĂ adj. f. TDO/rar Mh [d. masă] „împodobită, încărcată, bogată”: Soacra o primeşte [pe mireasă] cu masa rotătă colo frumos [...] cu tot ce trebuie acolo pe masă/950. ROTĂREĂSĂ s. f., pl. rotărese GM/rar Gr „femeie care trage borangicul la r o a t ă”; cf. dulăpăreâsă 2°... ROTBÁNC v. robânc 1°. ROTÉJ s. n. [?] GM/rar Ot „rotocol, cerculeţ”: Strâng ouăle, le aleg [pentru clocit], mă uit în lumină să văd dac-au plod, dac-are un rotâţ/15S. ROTÎLĂ s. f., pl. rotile 1° AMD, Pl. 115-116/rar Br „scripete la iţe”; cf. a j u t ó r 13°... 2° AMD, h. 680/rar Vn „rotiţă cu găuri la bătătorul de scos untul”; cf- b ă t ă 1 á u 2°... 3° AMD, Pl. 182— 183/rar Br „disc de lemn acţionat cu piciorul, la roata olarului”; cf. s t r u n g 2°. 4° AO, h. 120/rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 86/rar Vn, Bz, Br, Gr; art. rotila genúnchelui AO/rar Ot „rotulă la genunchi”; cf. b i 1 ă... ROTILÎŢĂ s. f., pl. rotiliţe AO, h. 120/rar Dj; art. rotiliţa piciórului/rar Dj „rotulă la genunchi”; cf. b i 1 ă... ROTÎŢĂ s. f., pl. rotiţe 1° AO, h. 645/rar Mh; AMD, h. 652/rar VI „străgălie la osie”; cf. b ă t á i e 7°... 2° AMD, Pl. 167/rar Bz „prâznel la moară”; cf. a 1 e r g ă t o á r e“ 3°... 3° pl. rotiţi AO, h. 732/rar Mh „scripete la iţe”; cf. a j u t ó r 13°... 4° AO, h. 120/rar Ot, Tr; AMD, h. 86/rar Db, Ph; art. rotiţa genunchiului AMD/rar Cţ; ~ piciorului AO/rar Ot; AMD/rar Db „rotulă la genunchi”; cf. b í 1 ă... 5° AO, h. 132/rar Mh „pastilă, tabletă”; cf. a s p i r i n ă... ROTOCÁCI s. AMD, Pl. 86-88/rar TI „soi de struguri (hibrid)”. ROTOCOĂLĂ s. f. 1° art., în expr. a da rotocoâlă TDM II/rar Br „a da ocol, a ocoli, a înconjura”; cf. c o n j u r â... 2° var. rotoghilă s. f., pl. rotoghile AO, h. 786/rar Ot „rotiţă cu găuri la bătătorul de scos untul”; cf. b ă t ă 1 ă u 2°... 3° var. rotoghilă s. f., pl. rotoghile AMD, Pl. 115-116/rar Gr „scripete la iţe”; cf. a j u t ó r 13°... 4° var. rotogiilă s. f., art. rotogúla piciorului AO, h. 120/rar Gj „rotulă la genunchi”; cf. b í 1 ă... 5° var. rostovoâie s. f. pl. AFLR/rar Bz „rotocoale”: Odată am văzut c-a trecut ROTOCOLÍ 176 RUDÉNE piste şosea o flăcărea aşa cu scântei cu rostovgâie de jar/740. - var. otrocól s. n„ a da ~ 1° AMD, h. 586/rar Br. rostoghfli s. f., pl. rostoghile, art. rostoghila genúnchelui 4° AO, h. 120/rar Dj. ROTOCOLÍ vb. IV tranz. AMD, h. 586/rar Ph „a face rotocol, a înconjura”; cf. c o n j u r â... ROTOGHÍLÁ v rotocoâlă 2°, 3°. ROTOGLLĂ v. rotocoâlă 4°. ROTÓLÁ v. rotulă 2°. ROTÓLI s. n., art. rotóul genúchelui AMD, h. 86/rar Tr „rotula genunchiului”; cf. b í 1 ă... ROTULĂ s. f„ pl. rotúle 1° AMD, h. 680/rar Db „rotiţă cu găuri la bătătorul de scos unt”; cf. b ă t ă 1 ă u 2°... 2° pl. rotúli AO, h. 120/rar Gj; AMD, h. 86/rar Ag „rotule la genunchi"; cf. b í 1 ă... - var. 2° rodulă s. f., pl. rodúle AMD, h. 86/rar Cţ; rotdlă s. f., pl. rotoále/nr CI. ROTUND 1° s. n., pl. rotúnduri AFLR/rar Gj „circumferinţă": Să sapă pân-la o adâncime de iasă apă, într-un rotund de circa doi metri/913; cf. v a 1 8°. 2* rotundă s. f„ pl. rotunzi, art. rotunda genunchiului AO, h. 120/rar Mh „rotulă genunchiului”; cf. b í 1 ă... 3* var. rătund s. n., pl. rátúnduri TDD/rar TI „adâncitură concavă în care se aşază pâinea pepanacoav ă”. ROTUNJÍ v rătiinji 4° RÓUÁ s f 1° ~ de Hori AMD, Pl 94/rar Ph, - dúlce/rar Db „nectar”; cf. á p ă 4*... 2* var. roâuă s. f. AO, Pl. 44/Mh, prin Dj, Ot şi rar Gj; AMD, h. 520 MNVTr, prin Ot şi rar VI, Ag „picături de apă care cad noaptea şi dimineaţa, formate ca urmare a condensăm vaporilor din natură”. ROURÁ vb. I refl. pas. I* AFLR/rar Dj [d. rufe] ,jă se da afară (pe iarbă) în timpul nopţii ca să se umezească la rouă". 2* var. riurí vb. IV refl. GO/rar Dj [d. legume] .a se fierbe bine până se moaie”: [Sarmalele] fierb până când să răuureşte varza/988. ROVÎNĂ s. f. 1° AMD/rar Db, CI „adâncitură de teren (inundabilă în timpul ploilor)”; cf. c r o v 4°... 2° AMD/rar Ph „crâng, pădurice (unde pasc vitele)”; cf. a n á c... ROVOLVÉL v. revorvél. ROVORVÉL v. revorvél. ROZMATÍZM v. rematizm. ROZÓL v răzor 2°, 3°, 5°. ROZÓR v. răzor 3°, 5°, 6°. ROZORÍ v. răzori. ROZORÍ v. răzori. RUBÁNC v. robânc 1°. RUBĂ v. hrubă 2°. RIJBENIŢĂ v. iubeniţă 1°. RUBINTÓS adj. AFLR/rar Mh [d. săpun, după fiert] „cu asperităţi la suprafaţă"; cf. b u b i n ţ ó s... - var. răpontâs adj. AFLR/rar Mh. RUBLĂ1 v. hrubă 2°. RÚBLÁ2 s. f., pl. ruble AMD, h. 86/rar Tr „rotulă (la genunchi)”; cf. b í 1 ă... RUCĂREĂN s. m., pl. rucáréni AMD/677 „locuitor din comuna Rucăr”. RÎIDĂ1 s. f. 1° de ~ loc. adj. AO, h. 753/rar Mh; AMD, h. 671; Pl. 130-13 l/rar Ph, Cţ [d. animale] „de prăsilă, de reproducţie”: Strămioru e bun dă rudă AMD, h. 671/892. RÚDÁ2 s. f„ pl. rude 1° AMD/rar Cţ „prăjină, sul de legat fânul pe căruţă”; cf. angâş 2°... 2° AMD, h. 247/rar CI „oişte”; cf. ó i ş t i e. 3°AO, h. 667/rar Gj „chitonag"; cf. a r ă c 1°... RUDĂREĂSĂ s. f., pl. rudárése AFLR/rar VI „soţie de rudar; ţigancă (nomadă)”; cf. r u d ă r i ţ ă. RUDARÎŢĂ s. f. TDD/rar Cţ „soţie de rudar, ţigancă"; cf. r u d ă r e á s ă. RUDENE s. f., pl. art. rudénile TDM II/rar Br ..neam. rudenie”: cf. n e a m2 1°... RUFEÁSCÁ 177 RUNDEÁ RUFEÁSCÁ adj. f. GM/rar Ag [d. leşie] „bună pentru spălat rufe”: Pun [la săpun] leşie rufeăscăll%6. RUFIÁN s. m., pl. rufiéni AMD/rar TI „om de nimic, golan; vagabond”; cf. bagabónt. RUG s: m., pl. rugi 1° AO, h. 535/V1, Gj şi prin Mh; AMD, h. 423/prin VI, Ag, Db şi rar Ph, Ot, Gr „măceş”; cf. c â r c i u -m á r... 2° AO, Pl. 78/rar Mh „zmeuriş”; cf. b ă h ă n i ş... 3° AMD, Pl. 68/rar Tr „tulpină, vrej de viţă uscată”. RUGÁ vb. I refl., în expr. a-şi ~ iertâre AFLR/rar Ag „a-şi cere iertare”. RUGÁR s. m., pl. rugări AMD, h. 408/rar Db „mlădiţă, vlăstar”; cf. a 1 t ó i 2°... RÚGÁ s. f. AFLR/rar Mh „nedeie, serbare a patronului unei biserici creştine; hram”; cf. h r e a m... RUGÍNÁ s. f. 1° cu val. adj., oâie ~ AMD, Pl. 154/rar II „oaie albă cu botul roşcat, ruginiu”; cf. c â z â 1 c e á 1 â i e. RUGUMÁ vb. I AO, h. 58/rar Gj; AMD, h. 33/rar TI [d. om] „a mesteca, a rumega”; cf. c 1 e f ă n i... RUI 1° s. n., pl. râie AO, h. 50/rar Dj „pistrui”; cf. b r é z e“... 2° var. prui s. n. cu val. adj. AO, h. 50/rar Dj „pistruiat”: Un om prujj914\ cf. a b r á ş 1°... - var. 1° prui s*. n., pl. prúie AO, h. 50/rar Dj. RUIÁT adj., f. ruiâtă AO, h. 50/rar Dj „pistruiat”; cf. a b r á ş 1°... RÚICÁ s. f., pl. ruici AO, h. 50; 88/rar Dj „pistrui”; cf. b r é z e2... RUÍNI s. f. pl. AFLR/rar Cţ „ruine”. RUIÓS adj., f. ruioâsă AO, h. 50/rar Dj „pistruiat”; cf. a b r á ş 1°... RŰJÁ s. f., pl. ruje AO, h. 535/rar Gj „măceş”; cf.cârciumâ r... RUJEÁN v. lujeán. RÚJER v. lújer. RULÁR s. n., pl. rulare AMD, Pl. 99/rar Bz „mască folosită de stupar”; cf. b a r a b ó n... RUMATÍZM v. rematízm. RUMÂN s. m., pl. rumâni 1° AFLR/rar Tr; AMD, h. 132; TDM II, III/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Tr „soţ”: Rummu mi s-a prăpădit dă opt ani dă zile, n-am rum în AFLR/998; cf. c r e ş t i n... 2° TDO/rar Mh; TDM II, III; AFLR/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Tr „om, cetăţean”: îi dau vorbă rumînului sau mă duc eu după el TDO/948. RUiMÂNEÂSCĂ v. románésc 3°. RUMBÁC v. robânc 1°. RUMBÁG v. robânc 1°. RUMEGÁTÚRÁ s. f., pl. rumegături AFLR/rar Gj, Dj „rumeguş”: Pune rumegătiiră de feresteu de să mustăceşte ea [viţa] acolo şi stă toată iama acolo/982. RUMEGUŞ s. AMD, Pl. 147/rar Cţ „sfarâmături, firimituri de brânză, urdă”; cf. fărâmătiiră4°... RUMENÍ vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se rúmene AFLR/rar VI [d. aluaturi] „a căpăta o culoare roşiatică la copt”: Când se coace [mălaiul] să rumene frumos/908. RUMENÎŢ s. f. TDO/rar Dj „muşeţel, romaniţă”: Rumenită, pelin, alte fel de buruieni, avrămească, cârpăneasă, de toate/968. RUNC1 v. rânc 2°. RUNC2 v. râncă 1°, 3°. RUNC3 s. n., pl. rúncuri 1° AO, Pl. 9l/rar Gj, Ot; AMD, h. 422 MN/rar Ph „pădure (de foioase)”. 2° AO, Pl. 91/rar VI, Gj „deal”; cf. d e a 1 3°... 3° AO, Pl. 91/rar VI „fâneaţă”; cf. b á 11 ă 4°... 4° AMD, h. 422 MN/rar Ot „soi de viţă sălbatică, având inflorescenţa sub formă de ciucuri verzui”. RUNCEÁN s. m., pl. runcâni AMD/697 „locuitor din comuna Runcu”. RUNDEÁ v. rondeá 1°. RUNDUNÍCÁ 178 RUŞÎ RUNDUNÍCÁ v. rândunică 3°. RUNŰCHE v. rărânchi. RÚPE vb. III tranz. 1° AMD, h. 593/rar TI; a ~ ţelina/rar Vn „a desţeleni”; cf. d e s f á c e 2°... 2° a ~ cazânul GO/rar Gj „a întrerupe procesul de distilare (la fiertul ţuicii)”: Când vezi că nu mai curge bine, nu mai e bună, nu mai are gust de ţuică, rupi cazănu şi ai tras ţuica la o parte/921. 3° TDO/rar Mh „a începe, a pomi”: Şi eu am rupt a chicoti. Numai atunci l-a lăsat mielu/936; cf. chiti 4°... 4° refl. AMD, h. 104; 106/rar Ph, Ot „a se îmbolnăvi de hernie”; cf. b e t e j i... 5° a ~ vócea AO, h. 57/rar Gj „a vorbi clar, răspicat”: Nu poate rúpe vóca, e peltic/905. 6° a ~ somnul (pe cineva) GM/rar Br „a doborî oboseala; a adormi subit”. 7° var. rupeá. vb. II AFLR/rar Mh „a distruge”; cf. s u r p á 4°. 8° intranz., în expr. a o ~ de fugă; a o - de-a fugă v. fugă 4°. - var. 7° râpe vb. III refl. AMD/rar Tr. RUPEA v. rupe 7° RUPT adj. 1° cu val. subst. art. a ruptul zápézii GM/rar Db; în---------/rar II „la începutul sezonului de topire a zăpezii”: lama-n rútptu zápézi i se dă [terenului] cu azotaturi, când începe zăpada să... piară du pă pământ/855. 2° cu val. subst., în la ~ GO/rar Gj „mod de remunerare a cuiva cu suma cuvenită pentru întreaga muncă (în opoziţie cu plata cu ziua sau cu b u c a t a)”. 3° adj. AMD, h. 106/rar Ag „bolnav de hernie”; cf. b e t e á g 4°... RUPTOÁRE s. f. 1° AMD, h. 64/rar Db; - de mijloc/rar Db „durere de şale”; cf. s t r á n s ú r ă 5°. 2° AMD, h. 104/rar Ag; - la búrtá/rar Ph „hernie"; cf. b e t e j e ă 1 ă... 3° AFLR/rar Br „primul pas, început”: Mă, da faceţi ruptaárga, că niciunul nu vrea să se-nvoiască/751; cf. î n c e p ă t ú r ă... RUPTÚRÁ s. f„ pl. rupturi 1° AMD, h. 104/rar VI, Db „hernie”: Ruptură, boşorogeală, iemie/ 757; cf. b e t e j e á 1 ă... 2° AO, h. 330/rar Ot „loc de unde izvorăşte, ţâşneşte apă”. RUPTURÓS adj., pl. rupturoşi GM/rar II „cu haine rupte, zdrenţăros”; cf. j ărpănos... RUSÂLĂ s. f., pl. rusăli, rusalii 1° AMD/rar Cţ „libelulă”. 2° pl. Rusăle TDO/rar VI; TDM I, Il/prin Ag şi rar Vn, Bz, Br; TDD/rar Cţ; Rusalii TDM Ill/rar CI „Rusalii”. RÚSCÁ s. f. 1° AMD; GM/prin Tr „vâlcea care permite accesul pe culmea unui deal foarte abrupt”: O vâlcea aşa care poate să mergi, că este din natură aia, nu e făcută de noi, rúsca aia şi p-acolo pe rusc-aia urcăm cu căruţele/793; cf. prihodişte 2°. 2° şi adj. f. AMD, Pl. 129-130/rar Br „(oaie) cu lâna roşcată”; cf. m o r ú ş... - var. 2° liişcă s. /adj. f. AMD, Pl. 129-130/rar Br. RUSEASCA s. f. art GM/rar Tr „numele unui dans popular”. RUSTÉMA v. rustémul. RUSTÉMUL s. n. art. GO/rar Dj; GM/rar Ot „numele unui dans popular”: Să joacă dans sârbă, boiereasca, bordeiaş, cum îi spunem noi, rastăm, diferite hore AFLR/941; cf. r e s t é u 4°. - var. lustémul s. n. art. GM/rar Ot; rastăm s. n. AFLR/rar Mh; ristémul s. n. art. GO/rar Dj; rustéma s. f. art. GO/rar Dj. RUŞEAŢĂ s. f., pl. ruşâţe 1° AMD, h. 480 MN/rar Ag „pată roşie, roşeaţă”. 2° AO, h. 142/rar Gj „uimă”; cf. broăscă5°... RUŞÎ vb. IV tranz. şi refl. TDO/rar Gj, Mh „a (se) înroşi”: Altele mai spală şi rufe [cu vrecie], dar cam ruşişte/924. [La Paşti] ruşim oauă/964. - var. roşă vb. I refl. AFLR/rar Gj. s SAÁN s. n. 1° AMD, h. 218/rar TI „farfurie din metal; talger”. 2° var. san s. n., pl. sánuri AMD, h. 531/rar Gr „talger (adânc) la cântar”; cf. c ap ác 11°... SABÂŞ s. n. 1° AMD/rar II „aspect fizic, înfaţişare”: Polocru-1 face după sabâş/838; cf. asemenáre... 2° pl. săbâşe GM/rar VI „semne particulare (la animale)”: Săbâşe du pă faţă sau du pă... [se cunoaşte oaia], are niscai pistrui aşa/672. SÁBIE s. f., pl. săbii AO, Pl. 130/rar Tr „fiecare dintre lemnele pe care se reazemă p o d o i m a (la moară)”; cf. armăsâr 3°... SAC s. m., pl. saci 1° AMD, h. 230/rar Ag, Db „dos de pernă”; cf. b u r d ú f 3°... 2° GD/rar Cţ „cecul porcului”; cf. b á b ă 9°... 3° boâlă în ~ AO, h. 693/rar Gj; púiét în ~ /rar Dj „numele unei boli la albine”: Puiétul în sac: larva e ca un săculeţ, atârnată. 4° art. sácul Ia moâră GM/rar Db „numele unui joc de copii”. 5° var. sâcuri s. n. pl. GM/rar Ph „saci”. SACÁ s. f., pl. sâcâie AO, h. 249/rar Gj „vas mic din doage în care se ţine apa la câmp; cofa, doniţă”; cf. b o d é 1 c ă... SACÁZ s. GD/rar TI „numele unui soi de muşcată”. SACEÁC s. n., pl. saceăcuri AMD, h. 187; GM/rar Db, Bz, Gr, CI „partea de sub streaşină a podului unei case”; cf. a p 1 e -c ă t o á r e 5°... - var. ceaşâc s. n., pl. ceaşăcuri GM/rar Bz; cesâc s. n., pl. cesăcuri TDM II/rar Vn; sageâc s. n., pl. sageăcuri AMD, h. 187; GM/rar Db, Ph, Tr, Gr, CI, II; salceá s. f. GM/rar Db; sarceág s. n. GM/rar Db.^ SACILÁT v. salacilát 1°. SACOVÎŢĂ s. f. GD/rar TI „unealtă de fier (sau de lemn) formată dintr-o bară lungă şi subţire, ascuţită la un capăt, folosită la împins sau la descurcat plasa de pescuit sub gheaţă”; cf. g h i o n d é r 2°... SACSÍE s. f., pl. sacsii GD/rar Cţ „ghiveci de flori; glastră”; cf. g 1 á s t ă 2°. SAD s. n., pl. săduri 1° GO/rar Dj „răsadniţă”; cf. f â ş c h e â... 2° pl. săde AFLR/rar TI „răsaduri”; cf. r ă s â d n i ţ ă 3°. 3° AO, h. 658/rar Dj „primul rod la via tânără”; cf. a g u r i d ă 3°... 4° var. sâdă s. f., pl. săde AO, Pl. 83/rar Gj; AMD, h. 37l/rar Db „altoi”; cf. a 11 ó i 1°... 5° var. sâdă s. f. GM/rar Db „soi, rasă”: [Pitic] e un om de o sadă care-i mai mărunt niţel/813; cf. s â r m ă 1°. SÁDÁ v. sad 4°, 5°. SÂDILĂ v. sádélá. SÁDINA s. f., pl. sădini 1° AO, h. 467/rar Gj „răsadniţă”; cf. f â ş c h e â... 2° AMD, h. 328; 590/rar Ag, Ot „teren lăsat nelucrat, să se odihnească, folosit ca faneaţă”; cf. 1 i v á d i e 4°... 3° AO, Pl. 74/rar Dj „otavă”; cf. m*u ş á g 1°... SADOVEÁN s. m., pl. sadovâni A0/990 „locuitor din comuna Sadova” SAGEÁC 180 SALAMANDRĂ SAGEÁC v. saceác. SAIÁ s. f., pl. saiéle 1° AO, h. 413/rar Dj; AMD, h. 253; 280; AFLR/Tr, prin Ph, Ot, Gr, TI, Cţ şi rar Ag, Db, Vn, Bz, Br, II „adăpost pentru oi, mai rar pentru vite (cel mai adesea construit pe lângă casă); grajd”; cf. f â n á r 2°... 2° AO, h. 764/rar Dj, Ot; AMD, h. 279, 280; 675/Cţ, prin Ag, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, II şi rar VI, Db, If, Gr, CI, TI „adăpost pentru oi, în câmp sau pe lângă casă, construit din gard, acoperit sau nu”; cf. boşircău... 3° AMD, h. 63 l/prin Tr „adăpost construit pe lângă casă pentru depozitarea fânului”; cf. f â n á r P... 4° GM; AFLR/rar Db, Gr, II „clădire anexă, cu mai multe încăperi, situată în continuarea locuinţei şi folosită ca magazie, grajd ş. a.”. 5° AMD, h. 282/rar Ag „strungă la stână”; cf. c ă t ú n 4°... 6° AMD, h. 674/rar Ag „porţiune de gard demontabilă, mobilă”; cf. a r c á c i 3°... 7° AMD, Pl. 139- 140/rar Ag „locul din faţa strungii unde se odihnesc oile după muls”; cf. amiezătoâr e... 8° AMD, h. 378/rar Tr „încăpere, adăpost amenajat pentru cazanul de ţuică”; cf. b a t e r i e 1°... - var. saié s. f., pl. saiéle 1° AMD, h. 280/rar TI; săiâ s. f., pl. sáiéle 1° AO, h. 413/rar Mh; AMD/rar TI; 3° AO, h. 629/rar Mh; 5° AO, h. 767/rar Mh; sáiéli 2° AO, h. 764/rar Mh, Dj. SÁIBÁR v. zâi băr. SAIÉ v. saia 1°. SAIELLTÁ s. f. GM/rar Tr dim. de la saia 4°. SAIVÁN s. n., pl. saivane 1° AO, h. 392; 413; 764/rar VI, Mh, Dj, Tr; AMD, h. 253; 280; GD; AFLR/Cţ, prin Br şi rar Ag. Db, Ot. TI; saivânuri AMD, h. 280/rar Ph „adăpost pentru oi (sau pentru vite) construit pe lângă casă sau la ferma zootehnică; grajd”; cf. f â n á r 2°... 2° AO, h. 764/prin Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 279, 280; 675; Pl. 140/Ag, Tr, Cţ, prin Db, Ph, Br, Ot, CI şi rar Vn, Bz, II, TI „adăpost pentru oi, capre, amenajat din nuiele şi acoperit, în întregime sau parţial, cu stuf ori cu paie”; cf. b o ş i r c ă u... 3° AO, h. 412/rar Mh, Ot; AMD, h. 279/rar Ph, Bz, Ot „adăpost pentru oi la stână; târlă”; cf. s t â n ă 4°, t á b ă r ă 1°, z b o r 3°. 4° AMD, h. 63 l/rar Ph, TI, Cţ „adăpost pentru depozitat fânul”; cf. f â n á r 1°... - var. săivân s. n., pl. saivane 1° AFLR/rar TI; 2° AO, h. 764/rar Mh; taiván s. n., pl. taivâne 3° AMD, h. 279/rar Db. SALACILÁT s. n. 1° GO/rar Gj; GM/rar VI „salicilat, conservant”. 2° colect. GM/rar Ag, Tr „conserve (de roşii) cu salicilat”: Am fost cu mămica la Căpăţâneni, am luat roşii să facem saraâilât/613. - var. 1° sacilât s. n. GM/rar Bz; salacinát s. n. GO/rar Dj; salicid s. n. GO/rar VI; salicilâtă s. f. GM/rar Tr; GD/rar TI; saracilát s. n. GO/rar VI; saracilâtă s. f. GM/rar Tr; saricii s. n. AFLR/rar Mh; saricilát s. n. GO; TDO; AFLR/prin Gj şi rar VI; GM/rar Ot, Tr; saricilâtă s. f. GM/rar Tr; 2° saracilát s. n. GO/rar VI; GM/rar Ag, Tr. SALACINÁT v. salacilát 1°. SALAMÁ s. f. 1° GD/rar Cţ „pastramă”. 2° AMD/rar Cţ „fabrică de pastramă”. SALAMĂNDĂ v. salamândră 2°. SALAMÂNDRĂ s. f., pl. salamandre 1° AMD/rar TI „usturoi sălbatic; aişor”. 2° var. salamándá s. f., pl. salâmande AMD, h. 439/rar Tr „reptilă de culoare neagră pătată cu galben”; cf. c a r a c a t i -c i o á r ă... - var. 2° salamândră s. f., pl. salamandre AO, h. 553/rar Gj; solomândră s. f., pl. solomândre/raT Gj, Mh; şalamândră s. f., pl. şalamândre AMD, h. 439/rar Bz; şolomandră s. f., pl. şolomândre AO/rar Gj. SALAMÁNDRÁ 181 SAMALÁC SALAMANDRĂ v. salamándrá 2°. SALAMŰRÁ v. saramură 1°, 3°. SALĂTRĂ s. f. AO, h. 274; AFLR/rar Gj, Mh „salată, lăptucă”; cf. a 1 i ó r. SĂLĂ s. f. 1° pl. sálé AO, h. 202/prin Mh, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 184/prin Db, Ph, Tr şi rar Ag, Gl, Bz, Gr, Cl, II, TI, Cţ „vestibuluri, tinzi”; cf. c e 1 á r 3°... ’ 2° pl. săli AO, h. 190/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 174/Ag, Db, Br, Ot, prin VI, Tr şi rar Ph, Vn, Bz, Gr, II, TI; sálé AO/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh; AMD/prin Db şi rar Vn, Br, Tr, Gr, Cl; sale AO/rar Ot „pridvor”; cf. f á ţ ă 2°... 3° pl. săli AO, h. 191/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 175/Ot şi prin VI, Ag, Tr; sálé AO/rar Gj, Dj „prispă”; cf. a m v ó n... SĂLBĂ s. f., pl. sálbe 1° TDO/rar Mh „podoabă din mărgele purtată de flăcăi la pălărie”. 2° pl. sălbi TDM Il/rar Db „şiraguri, salbe de mărgele”; cf. b á i e r ă 2°... 3° AMD, h. 46/rar VI „bărbie dublă (la om)”; cf b á rb ă 3°... 4° AO, h. 429/rar Mh, Dj; sălbi AO/rar VI, Mh, Ot; AMD, h. 301/rar VI, Ot „bărbie la găini”; cf. a 1 b i ş o á r ă2... 5° AMD, h. 647/rar Ag „cârceie la proţap”; cf. b r ă ţ á r ă 4°... 6° art. sâlba-păsăricii s. compus AO, h. 440/rar Dj „rochiţa-rândunicii”; cf. busuióc 4°... SĂLCĂ v. sálcie 2°. SALCÂMĂRIE s. f. colect. GM/rar Bz „pădure de salcâmi”. SALCÁMB s. m., pl. salcámbi AMD, h. 423 MN/prin Db şi rar If, Gr, Cl, II, Cţ „salcâm”; cf d á f i n... - var. salcámp s. m., pl. salcámpi AMD, h. 423 MN/rar Db, Ph, II; salcán s. m., pl. salcâni AO, h. 534/rar Ot; sălcăm s. m., pl. sălcămi AO/prin Mh. SALCÁMP v. salcámb. SALCÁN v. salcámb. SÁLCE v. sálcie 2°. SALCEÁ v. saceác. SÁLCIE s. f. 1° ~ puturoásá GM/rar Cl „numele unui soi de salcie”. 2° var. sâlcă s. f., pl. sălci AO, h. 533; TDO; AFLR/Gj, Mh şi prin Dj „salcie”. - var. 2° sálce s. f., pl. sălci TDO/rar VI; AMD, h. 422; GM; TDM Ii/rar VI, Db, Ph, Cl, TI; sálcie (2 sil.) s. f., pl. sălci AMD/rar VI, Gr, Cl. SALDÓNEA v. sandóle. SALGÁIÉ s. f., pl. salgái AMD, Pl. 171/rar Cţ „unealtă cu ajutorul căreia dogarul strânge răsucind teiul folosit la cercurile butoiului”; cf. a d u c ă t ó r2... SALÍ, ~ salic interj. AO, Pl. 121/rar Mh „cuvânt, strigăt cu care se alungă oaia”; cf. c i u ş1... SALICÍD v. salacilát 1°. SALICILÂTĂ v. salacilát 1°. SALIFÓR s. n. AFLR/rar Ag „saliform”. SALIŞCEAN s. m., pl. salişceni A0/940 „locuitor din satul Siliştea”. SALOÁNE s. n. pl. GD/rar TI „leagăne, căluşei, scrâncioburi”; cf. c o m é d i e r... SĂLTA v. sáliul. SALTÁR s. n., pl. sal táré AO, h. 240/Mh, prin VI, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 226/Ph, Vn, Bz, Br, Cl, II, TI, Cţ, prin Ag, Db, Tr şi rar Ot, If, Gr; saltâruri AO/rar Dj; AMD/rar Tr, Cl, II „sertar la o masă”; cf. c h i c h i ţ ă 1°... - var. sartár s. n., pl. sartâre AO, h. 240/rar VI; AMD, h. 226/rar Gl; săltâr s. n., pl. săltăre AO/rar VI; AMD/prin TI şi rar VI, Vn, Gr, Cl, II; sărtâr s. n., pl. sărtăre AO/rar Gj, Dj; sâltâr s. n., pl. săltâre AMD/rar Cţ; sectár s. n., pl. sectáre AO/rar Mh; seltâr s. n., pl. seltăre AMD/rar Db, TI, Cţ. SALTÉ v. sălteâ. SALTÍRE s. f. AMD/rar Cţ „psaltire”. SÁLTUL s. n. art. GM/rar Ot „numele unui dans popular”. - var. sálta s. f. art. GM/rar Ot. SALUMÁSTRÁ v. samulâstră 1°. SAMALÁC s. n., pl. samalăce AMD, h. 631; GD; AFLR/T1, Cţ şi rar Br SAMANÁC 182 SAMULÁSTRÁ „şopron, adăpost pentru depozitat nutreţul (fân, paie, pleavă)”: Somalie, aşa-i spunem noi la... acolo unde păstrăm notreţu GD/874; cf. f â n á r 1°... - var. samanâc s. n. AMD, h. 631/rar TI. SAMANÁC v. samalác. SAMÁR s. n. şi m., pl. samâre 1° AMD, h. 243; GD/rar Cţ „cadru din prăjini aşezate peste loitre pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 2° AMD, h. 662/rar Vn „fiecare dintre prăjinile aşezate de-a latul peste loitre pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. c o r c i e 2°... 3° pl. samâri AMD, Pl. 53-54/rar Bz, Gr „snop aşezat deasupra clăii pentru a feri spicele de ploaie”; cf. c a 1 9°... 4° AMD, h. 188; TDM II/rar Ph, Vn „creasta, coama acoperişului”; cf. c ă c i ú 1 ă 4°... 5° pl. samári AMD, h. 190/rar Bz „grindă la construcţii”; cf.curmeziş P... 6° colect. AMD, h. 190/rar Bz „totalitatea căpriorilor de la acoperiş”; cf. mărtăceâlă 2°... 7° AMD, h. 189/rar Bz, Cl; samârurUrar CI „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... 8° AMD, h. 690/rar Tr „scaun de înspiţatroţile”; cf. boc1 3°... 9° AMD, h. 644/rar Bz, II „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... SAMATÓC s. n. 1° AO, h. 673/Dj şi rar Mh „vin limpede, tras de pe drojdie”; cf. p r i t ó c 1°... 2° GO/prin Dj „must dulce, tras imediat după tescuitul strugurilor”: După ce-i stroşim [strugurii] în hârdaie, îi punem într-o putină mai mare; după aceea ne şi apucăm şi tragem samatócul975; cf. m u s t 1°. - var. 1° sămătoc s. n. AO, h. 673/rar Dj; zamatóc s. n./rar Dj. SÁMÁ v. seâmă 2°. SAMFINFLÓREA v. zamfiră 1°. SAMOLÁSTRÁ v. samulâstră 1°. SAMSÂR s. m., pl. samsári 1° AO, h. 373/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 12/rar Ph, Br, Ot, If, II „negustor (speculant)”. 2° var. ţamţâr s. m., pl. ţamţâri AMD, Pl. 12/rar Ag, Tr „negustor de cereale”; cf. ovăzâr. - var. 1° ţamţâr s. m., pl. ţamţâri AO, h. 373/rar Ot.’ SAMULÁSTÁ v. samulâstră 1°. SAMULÁSTRÁ s. f. colect. 1° AO, h. 617/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 53/Ag, prin Db, Ph, If, Gr şi rar Ot, Cl, II „grâu răsărit din boabele scuturate din spice pe câmp”; cf. g r â n á r i ţ ă. 2° AMD, h. 620/rar Ag, If, Cl, II „grâu amestecat cu secară răsărit din boabele scuturate din spice pe câmp”; cf. c a r a c a-ş á c... 3° AO, h. 617/rar Ot; AMD, Pl. 53/rar Ag „zarzavat, legume (ceapă, usturoi, sfeclă) răsărit din seminţele scuturate de la recolta anterioară”. 4° AO, Pl. 74/rar Ot „otavă (mai ales de lucemă)”; cf. m u ş á g 1°... 5° AO, h. 617/rar Dj „(bulbi de) ceapă rămasă neculeasă din care, în anul următor, ies fire noi”. 6° var. sămurâstră s. f. colect. AMD, Pl. 102/rar II „fire de cânepă rămase nedezvoltate”; cf. b o d i n i... - var. salumâstră s. f. colect. 1° AMD, Pl. 53/rar Ph; samolâstră s. f. colect. l°/rar Db; samulâstă s. f. colect. l°/rar Db; samurâslă s. f. colect l°/prin TI; 4° AMD, h. 330 MN/rar TI; samurâstă s. f. colect. l°/rar TI, Cţ; 4° AMD/rar Br; sămurâstră s. f. colect. 1° AO, h. 617/rar Ot; AMD/Ph, prin Db, Cţ şi rar Ag, Ot, Gr, Cl, II, TI; 2° AMD, h’ 620/rar II; 3° AO, h. 617/rar Ot; sălumâstră s. f. colect. 1° AMD/rar Ag; sămălâstră s. f. colect. 17rar Db; sămulâstă s. f. colect. 1° AO/rar Dj; sămulâstră s. f. colect. 1° AO/Dj, Ot şi rar VI, Tr; AMD/Tr, prin Gr, Cl, II şi rar Ag, TI, Cţ; 2° AMD/prin Tr şi rar Ag, Ot, CI, SAMURÁSLÁ 183 SÁPÁ2 II; sămurâslă s. f. colect. l°/rar TI; sámuráslu s. colect. l°/rar TI; 2° AMD/rar TI; sámurást s. colect. 1° AO/rar Dj; sămurâstă s. f. colect. 1° AO/prin Dj; AMD/rar Db; sămurâstră s. f. colect. 1° AO/rar Dj; AMD/Tr, Cl, II, Cţ, prin Ag şi rar Db, Ph, Ot, Gr, TI; 2° AMD/II, prin Tr, Cl şi rar Ag, Db, Cţ; 3° AMD, Pl. 53/rar Ag; 4° AMD/rar Bz,’ Br, Tr, II, TI, Cţ; semulâstră s. f. colect. 1° AMD/rar Cl. SAMURÁSLÁ v. samulâstră 1°, 4°. SAMURÁSTÁ v. samulâstră 1°, 4°. SAMURÁSTRÁ v. samulâstră l°-3°. SAN v. saán 2°. SANÁCE s. pl. tantum GM/rar Gr „toane, capricii”: Aşa e ea, are sanáce, sanăce/%34. SANATÓR s. n. GM/rar Gr „sanatoriu”. - var. sănător s. n. GM/rar Ag; senator s. n. AMD; GM/prin Ag şi rar VI, Db, Cl, II; GD/rar Cţ. SÁNCÁ s. f. GM/rar Vn „colică la sugari”; cf. cui2 6°... SANCHÍU adj., f. sanchie, pl. sanchíi 1° AMD, h. 584/rar Tr „viclean, cu gânduri ascunse”; cf. c â r c o t á ş... 2° AMD/rar CI „rău la suflet”; cf. c a 1 i c 1°... 3° AMD, h. 14, 15/rar Cţ „saşiu”; cf. amestecâţi 1°... SANDÁC s. n. 1° pl. sandâce AMD, h. 661; 665; GM; GD/Cţ, prin TI şi rar Gr, Cl, II; sandăcuri AMD/rar Gr „coşul căruţei”; cf. c á s ă 14°... 2° pl. sandăcuri AMD, h. 248/rar Gr; II, TI „loitră”; cf. c a n á t 1°... 3° pl. sandăcuri AMD, h. 662/rar II „cadru din pari aşezat peste loitre pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 4° pl. sandâce AMD, h. 227/rar TI „ladă, cufăr”; cf. g e a m a n t á 1. 5° GM/rar Tr „cutie, lădiţă fixată pe marginea bărcii (la pescuit), în care se pune şirul de cârlige şi care, prevăzută cu o gaură, permite căderea rând pe rând a acestora, pe măsură ce pescarul înaintează cu barca”. - var. 1° sandág s. n. GM/rar Gr. SANDÁGv. sandáé 1°. SANDÓLE s. f. pl. GD/rar TI „unelte de pescuit de forma unei furci”: Am pescuit cu sandáié [...] păi are trei colţi aşa ca furca de fier [...] când l-ai prins cu mai iese de-acolo/875. - var. saldónea s. f. art. AFLR/rar TI. SÁNIE s. f. GD; AFLR/rar Cţ „unealtă pentru tocat paiele la arie”: Ş-al treilea, al patrulea băgăm sănia aia [...] aia faceam pleavă, toca paiele şi le facea pleavă GD/891; cf. c r é m e n e 1°... SANTÍME s. pl. GO/rar Dj; GM/prin Ph şi rar Vn, Bz, Br; GD/rar TI, Cţ „centimetri”: [Porumbul] îl puneam cu mărcătoarea la distanţ-aşa di şaptezeci, optzeci di santime GM/742; cf. c e n t 3°... SANTISÓN s. AMD/rar Vn „tobă de porc”; cf. b âb ă 8°... SÁPÁ1 s. f. 1° pl. săpi AO, Pl. 7l/prin Mh şi rar VI, Gj; AMD, h. 313 MN/I1, Cţ, prin Br, CI, TI şi rar Ag, Ot; săpe AO/Gj, Mh, prin VI şi rar Dj; sépe AO/prin Gj şi rar Mh „sape”. 2° pl. săpe AMD, Pl. 57/prin VI şi rar Ag, Vn, Bz „băzdarul plugului”; cf. b r ă z-d ă t ó r... 3° pl. sápé AO, Pl. 13 l/rar Tr „bucată de fier fixată în p o d o i m ă la moară”; cf. c e p 12°... 4° AMD, Pl. 181/rar Ag „unealtă (ca o lingură) folosită (în pielărie, tăbăcărie) la curăţatul cărnii de pe piei”; cf. c á r j ă 6°... ’ 5° pl. sápé AMD, Pl. 181/rar Ot „unealtă (ca o cuţitoaie), ţinută la subţioară, folosită (în pielărie, tăbăcărie) la curăţatul cărnii de pe piei”; cf. c o á s ă... SÁPÁ2 s. f. 1° ~ măre AMD, h. 596, 597; GM/rar Ph, Ot, II, TI, Cţ [la porumb sau la viţa-de-vie, în opoz. cu ~ m i c ă] „praşila principală”; ~ mică GM/rar Ph [la viţa de vie, în opoz. cu ~ m a r e] „praşila curentă, care se repetă periodic”. SAPÍN 184 SÁBÁCEÁGÁ 2° ~ oárbi v. orb 5°. SAPÍN v. ţapin. SAPÍNÁ v. ţapin. SAPLÁC 1° s. n., pl. sapláce AMD, h. 329 MN/rar Cţ „şiră de paie"; cf. c â r s t ă 2°... 2° var. sapláci s. f., pl. sapláce AMD, h. 63 l/rar TI „încăpere în care se păstrează pleava şi paiele”; cf. p 1 e v á r... SAPLÂCĂ v. saplac 2°. SAPÓN v. săpun 1°. SARACILÁT v. salacilát 1°, 2°. SARACILÁTÁ v. salacilát 1°. SARAMÚRÁ s. f. 1° AMD, h. 342 MN/prin Bz şi rar Ph, Vn, Br, Tr, Cl, II, TI, Cţ „zeamă la varză murată”; cf. m o á r e 1°. 2° AMD, Pl. 148/rar Ag, Ph; brânză ~ GO/rar VI; AMD/rar VI „brânză telemea”: Dacă se scurge [brânza] o tăiem ş-o punem şi-i dăm sare şi să numeşte... brînză saramură G0/902; cf. murătoâre 4°... 3° var. salamuri s. f. AFLR/rar TI „peşte fript servit cu zeamă sărată şi condimentată”. - var. salamuri s. f. 1° AMD, h. 342 MN/rar TI; silimúri s. f. 3° GD/rar TI. SARAÓL s. m., pl. saróli AO, Pl. 97; 101/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 174/rar Db, Ot „salahor”. - var. saraór s. m., pl. saraóri AO, Pl. 101/rarDj. SARAÓR v. saraól. SÁRBED v seírbid 2°. SARCEÁG v. saceic. SÁRCINÁ s. f. AMD, Pl. 139/rar Ot „sărciner”; cf. agăţătoâre 2°... SARGHÍE s. f., pl. sârghii AMD, h. 482/rar Gr „cojoc cu lâna pe dinafară; sarică”; cf. b i t ú ş ă 1°... SÁRICÁ s. f. 1° pl. siriei AMD, h. 482/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Tr, Cl, II, TI, Cţ, prin Br, If şi rar Gl, Ot, Gr „sarici”; cf. b 11 ú ş ă 1°... 2* pl. sárid AMD, h. 232/rar Bz ..pătură, ţol gros”; cf. a ş t e r n ú 11°... SARICÍL v. salacilát 1°. SARICILÁT v. salacilát 1°. SARICILÁTÁ v. salacilát 1°. SARLÁU adj., pl. sarlói GM/rar Gr [d. copiii] „neastâmpărat”; cf. c a 1 í c 2°... SARSANÁ s. f., pl. sarsanále 1° AMD, h. 402; GM/rar Bz, Ot „legătură, boccea”; cf. b o c c e á 4°... 2° TDO/rar Mh [la pl.] „ustensilele necesare la ascuţitul coasei: nicovală, ciocan, tioc etc.”: [Coasa] o iau în spinare cu toate sarsanálile ei şi mă duc acolo la... la fan/949; cf. z d r ă n c ă n é 1 e 2°. SARTÁR v. saltâr. SÁSCÁ s. f. AMD, h. 206 MN/rar Tr „iască”; cf. c o p i t á r i ţ ă... SAŞ v. saşc. SAŞC adj. AMD, h. 14/prin Cţ „saşiu”; cf. a m e s t e c á ţ i 1°... - var. saş adj., pl. saşi AMD, h. 14/rar Cţ; şaş adj., pl. şaşi/rar Cţ. SATÂR s. n. 1° pl. satâruri AMD, h. 639/rar Br, Ot „cuţitul plugului”; cf. brăzdător... 2° pl. satâre AMD, Pl. 172-173/rar Tr „unealtă cu care se crapă doagele (la dogărie)”; cf. c â r 1 á n 11°... 3° AO, Pl. 139/rar Dj „un fel de topor folosit la fasonarea cărămizilor”. SAÚRÁ v. savúri. SAVÓN v. sovón 3°. SAVÚRÁ s. f. AFLR/rar TI „pietriş fin (adus de ape), folosit în construcţii”: Faci şanţ, dipă şanţ pui savúrá, dipă savúrá îi pui [casei] temelie de piatră/881. Saúra [este] pietriş mai fin adus de apă; nisipu e mai mărunt decât saúra AMD, h. 552 MN/880. - var. satiră s. f. AMD, h. 52 MN/rar T1 SÁBÁN s. GD/rar TI „plug de lemn”: Aram câmpu, îl dădeam cu săbânu, c-un plug di lemn care să numea săbân/Siy, cf. p 1 ú g n i t ă... SABÁCEÁGÁ s. f. AFLR/rar Dj „concediu, permisie”: Sânt cu români din convoi şi cu ardeleni [...] şi sânt în sábáéágá, în conced; cf. c o n c é d i u r i. SÁBIÁTÁ 185 SĂCUŢ SĂBIĂTĂ adj. f. AMD, Pl. 133-134/rar II [d. urechea oii] „tăiată pieziş”; cf. ş u i á t ă. SABIETÚRÁ s. f. AMD, Pl. 133-134/rar Gr „semn de recunoaştere în urechea oii, constând într-o tăietură piezişă”; cf. s ă b i i ş 1°, ş u i e t ú r ă, t e ş i t ú r ă 1°. SĂBIIŞ 1° s. AO, Pl. 122/prin VI şi rar Mh, Dj; AMD, Pl. 133-134/rar VI, Ag, Vn, Bz, Ot „semn de recunoaştere în urechea oii, constând într-o tăietură piezişă”; cf. s ă b i e t ú r ă... 2° adv. AMD/rar Vn „pieziş”: Mi-a tăiat o stofa săgiiş, adică mi-a tăiat-o strâmb/723; cf. c h i o r d i ş 4°... - var. 1° săbiş s. AO, Pl. 122/rar Ot. SĂBÎŞ v. săbiiş 1°. SĂC v. sec 1°. SÁCÁTÉU s. n., pl. săcăîâie AO, h. 51 O/rar Gj „traistă”; cf. s ă c o t é i 3°, t ă g á r ţ ă 1°, t ó 1 b ă 2°, t r á i s t ă 1°. SĂCĂT0I s. AMD, Pl. 168/rar Db „sac (cu grăunţe, care poate fi dus în spate)”; cf. b ă r d á c 3°... SĂCCI v. sétcá 1°. SĂCEM.Ă v. ţesăli 1°. SĂCEĂN s. m., pl. sácéni 1° AO/969 „locuitor din comuna Seaca”. 2° A0/960 „locuitor din comuna Secu”. SĂCELĂ v. ţesălâ. SĂCERĂ v. sâceră. SÁCIRE v. sâceră. SACOTÉI s. n., pl. săcotiie 1° AMD, Pl. 168/rar Db „sac (cu grăunţe, care poate fi dus în spate)”; cf. b ă r d á c 3°... 2° GM/rar Ot dim. de la sac: Arunca şi ea bobiţe, avea un săcotii de pânză aşa; cf. s ă c ú ţ. 3° AMD, h. 402/rar Ot „traistă”; cf. s ă c ă t é u... 4° AO, h. 779/rar VI „un fel de strecurătoare pentru lapte, constând dintr- o bucată de pânză fixată deasupra hârdăului cu ajutorul a patru beţe”; cf. d e s á g 2°... SACRÍI v. săcriu. SĂCRITĂR v. sicretâr. SĂCRIU s. n. AMD, h. 167/rar TI „sicriu”; cf. c o ş c i ú g 2°... - var. săcrii s. n. GD/rar TI. SĂCUÎ s. n., pl. sâcâie 1° AO, h. 784/rar Mh „sedilă”; cf. c é n d e 1 ă 2°... 2° var. secúi s. n., pl. secúie AO, h. 783/rar Gj „bucată de pânză în care se pune caşul la scurs”; cf. î n c h e g ă-t o â r e 4°... 3° GO/rar Mh „mezel preparat în cecul porcului”; cf. b a b i c... SĂCUIĂŞ s. n. GO/rar Mh dim. de la săcui („săculeţ pentru scurs caşul”); cf. c é n d e 1 ă 2°... SÁCUIÉL s. n. AO, h. 510; AFLR/rar Mh dim. de la săcui. SĂCULEŢ v. săculâte 3°. SÁCULÉTE s. n. şi m. 1° pl. săculiţe AO, h. 510; AFLR/rar VI, Dj „săculeţ, trăistuţă”. 2° pl. săculiti AO, h. 783; Pl. 64/rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 678/prin Ot şi rar VI, Ag, If; săculâte AMD/rar Ot „strecurătoare din pânză”; cf. p á n z ă 3°... 3° pl. săculâte TDO/rar Gj, Mh; AMD, h. 682; GM/prin Db, Ph şi rar VI, Ag, Vn, Ot, Gr, II; săculiţi AMD; GM/rar Ot, If „sedilă”: [Laptele] îl mulgea, stricora, îl băga la săculâte, avea săculâte dă traistă, dă pânză GM/683; cf. c é n d e 1 ă 2°... 4° pl. săculiţi AO, h. 779/rar Ot; AMD, h. 677/rar VI, Ot „bucată de pânză fixată în gura hârdăului cu ajutorul a patru beţe, folosită la strecuratul laptelui (la stână)”; cf. d e s â g 2°... - var. 3° săculeţ s. m. GM/rar Ph; siculéte s. m. AFLR/rar Db. SÁCULÉJ 1° s. m., pl. săculâţi AMD, h. 678; 682/rar VI, CI, TI „săculeţe (pentru scurs caşul, urda); sedile”; cf. c é n d e 1 ă 2°... 2° s. n., pl. săculiţe AO, Pl. 32/rar Gj „dos de pernă”; cf. b u r d ú f 3°... SĂCUŢ s. m. şi n., pl. săcuţi AMD; GM/rar Db, If; săcuţe AFLR/rar Gj dim. de la sac\ cf. s ă c o t é i 2°. SÁDEÁNCÁ 186 SÁLÁMÚRÁ SÁDEÁNCÁ v. sideáncá. SÁDELÁ s. f., pl. sádéle AO, h. 667; GO/rar Mh; GM/rar II „chitonag”: Primăvara după ce se lua zăpada, pământu se zvânta... începeam să punem viţa ş-o puneam cu sidéla GM/806; cf. a r á c 1°... - var. sâdilă s. f. GD/rar TI; sădilă s. f., pl. sădile AO, h. 667; GO/rar Dj; sădili AO/rar Ot; sătilă s. f. GO/rar Dj; sedilă s. f„ pl. sedile AFLR/rar Dj; AMD, Pl. 73-74; GD/Tr, prin TI şi rar Br, Gr, Cl, II, Cţ; sidéla s. f. GM/rar Tr; sidilă s. f. GM/rar Ag, Tr; GD/rar Cţ. SÁDÉLCÁ s. f., pl. sădelci GO/rar Mh; GM; AFLR/rar Tr, Gr „chitonag”; cf. a rác 1°... - var. sădilcă s. f., pl. sădilci AO, h. 667/rar Dj; sedélcá s. f., pl. sedélci GO/rar Mh; GD/rar Cţ; sidélcá s. f., pl. sidélci AMD, Pl. 73-74; GD/rar Cţ; sidilcă s. f., pl. sidilci AMD; GM/rar Gr. SÁDÍLÁ1 s. f„ pl. sădili 1° AO, Pl. 125/Dj, prin VI şi rar Gj, Ot, Tr; AMD, h. 682/Ag, Tr, prin Db, Gr, CI şi rar Ot, II „sedilă”; cf. c é n d e 1 ă 2°... 2° pl. sădile AO, Pl. 64; TDO/prin Gj, Ot şi rar VI, Dj; AMD, h. 283/rar Ag; sădili AO/prin Dj şi rar Ot, Tr; AMD/prin Tr şi rar Ag, Ot „strecurătoare (cel mai adesea, din pânză)”; cf. p â n z ă 3°... 3° var. sedilă s. f., pl. sedile AO, h. 779/prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 677/Ag, Tr, prin Ot, Cţ şi rar Ph, Gr, CI; sediii AO/rar Dj, Tr; AMD/prin CI şi rar Ot, Tr, Gr, Cţ „bucată de pânză, fixată deasupra hârdăului cu ajutorul a patru beţe, folosită pentru strecuratul laptelui (la stână)”; cf. d e s á g 2°... 4° AMD, Pl. 147/rar Ag, CI, TI, Cţ „lingură de lemn (cu găuri) cu ajutorul căreia se ia urda de la fiert”; cf. c i o r b á r 2°... - var. sâdilă s. f. 2° TDO/rar Gj; sedilă s. f„ pl. sedili 1° AO, h. 783/VI, Dj şi rar Ot, Tr; 2° AMD, h. 678/Ag, Tr, prin Ot, CI şi rar VI, Db, Gr, Cţ; sedile 2° AMD, h. 283; 678/Ag, Tr, prin Gr şi rar VI, Db, Ph, If, II; sidéla s. f. 1° GM/rar Db; sidilă s. f. 2° pl. sidile AMD, h. 283/prin Ag, Db, Gr, Cţ şi rar Ph, Tr, CI; sidili/pnn CI şi rar Ag, Db, Ph, Tr, Ct; şidflă s. f. 1° AFLR/rar Ag. SÁDÍLÁ* v. sădelă SÁDÍLCÁ1 v. sădâlcă. SÁDÍLCÁ2 s. f. 1° AMD/rar CI „sedilă”; cf. c é n d e 1 ă 2°... 2° var. sidilcă s. f., pl. sidilci AMD, h. 283/rar TI „strecurătoare (din pânză)”; cf. pânză 3°... 3° var. sedilcă s. f., pl. sedilci AMD, h. 677/rar CI „bucată de pânză, fixată cu patru beţe deasupra hârdăului, pentru strecurat laptele la stână”; cf. d e s á g 2°... SÁGETÁ vb. I tranz. GM/rar Ag [d. animalele sălbatice] „a ataca rapid, prin surprindere”: La noi la munte era mai multe animale sălbatice, care ne săgetă vitele, lupi, urşi.../677; cf. p i ş c á 2°... SĂGEŢEÂN s. m., pl. ságeténi AMD/748 „locuitor din comuna Săgeata”. SĂGHINAŞ v. sighinăş. SĂIA v. saia l°-3°, 5°. SÁILÁ vb. I tranz. AMD, Pl. 8-9/prin Tr şi rar Db, Ph, Ot, Cţ „a însăila”; cf. b u c ş i... SÁÍNÁ v. sein. SÁITÚC (2 sil.), ~ - inteij. AMD/rar Db „cuvânt prin care se imită mersul uşor al căprioarei”: Săhiic, săituc, aşa merge căprioarili/ 700. SÁIVÁN v. saiván 1°, 2°. SÁJÓC s. GD/rar TI „plasă în care se păstrează, în apă, peştele viu de consumat (sau de vândut) în ziua următoare”. SÁLÁMÁZDRÁ s. f., pl. sălămăzdre AO, h. 553/Mh, prin Gj şi rar Dj „salamandră”; cf. caracaticioár ă... - var. călămâzdră s. f., pl. călămăzdre AO, h. 553/rar VI, Gj; coromaslă s. f., pl. coromăsle AMD, h. 439/rar Vn; solomazdră s. f., pl. solomăzdre AO/prin Mh şi rar Gj; solomoână s. f., pl. solomoăne AO/rar Ot. SĂLĂMURA v. saramură 3°. SĂLÂÎ 187 SĂMÂNŢĂ SĂLÂÎ v. sâlâi. SĂLBĂTIC adj., pl. sălbătici 1° AO, h. 703/rar Mh [d. stupi] „fară matcă”; cf. b e z m é t i c... 2° cu val. subst. AMD, Pl. 65-66/rar TI „fir de rădăcină ieşit direct din butucul viţei-de-vie (care se taie la prăşit)”. 3° AFLR/rar Db [d. aerul de munte] „tare, ozonat, curat”. SĂLBĂTICIÎINI s. f. pl. AMD, Pl. 86-88/rar TI „soiuri (de viţă-de-vie) nealtoite”. SĂLBÎŢĂ s. f., pl. sălbiţe AO, h. 429/rar Ot „bărbie (la găină)”; cf. a 1 b i-ş o á r ă 3°... SĂLBLJŢĂ s. f. AFLR/rar Mh dim. de la salbă (de galbeni). SĂLCÂM v. salcâmb. SĂLCEĂN s. m., pl. sălcâni AO/967; AMD/779 „locuitor din comuna Salcia”. SÁLCÉR v. sárcér 1°, 3°. SĂLCIIJŞ (3 sil.) s. n., pl. sălciuşuri AMD, h. 404; 41 l/rar Ph, Vn „zăvoi”; cf. chici u... SĂLC0I s. AMD, h. 422/rar Gr „varietate de salcie (nedefinită)”. SĂLICĂ s. f., pl. sălici GM/rar Bz dim. de la sală („antreu”); cf. s ă 1 ú ţ ă. SĂLÎŞTE v. silişte 1°, 2°. SÂLIŞTE v. silişte 1°. SALIŞTE v. silişte 1°. SĂLT vb. I tranz. 1° AMD, Pl. 73/rar Tr „a ridica viţa-de-vie pe araci”; cf. î n s c ă r â. 2° şi refl. pas. TDO/rar VI; AMD, ch. 1860; GM/prin Db, Tr şi rar VI, Br, Ot, Gr, Cl, II; ind. prez. 1 sg. sălt AO, h. 988/prin Mh şi rar VI, Gj; 3 sg. (se) sălteăză AFLR/rar Vn, TI „a (se) ridica, a (se) urca (cu mâinile) ceva greu, la o înălţime mare”: După ce-i curăţăm [ştiuleţii], îi săltăm fiecare unde-avea, care pătulu, care-n podu casii GM/683; cf. s u i 1°, s u 1 i g â. 3° var. asăltâ vb. I tranz. GO/rar Mh „a ridica ceva uşor, la mică înălţime”; cf. î n r i d i c â... 4° TDM II/rar Vn [în credinţe d. Rusalii] „a lua, a îmbolnăvi pe cineva pentru că nu a respectat sărbătoarea”: La Rusalii să punea pelin la brâu să fie nici soarele nerăsărit, că zicea că-i... săltă Rusaliile/725; cf. c ă d e á 3°... SĂLTÂR v. saltâr. SĂLTÂT adj. AO, h. 336/rar Dj [d. terenuri] „înălţat, ridicat”. SĂLTĂTIJRA s. f. AO, h. 337/rar VI „ridicătură de teren; movilă”; cf. b ă ş i c ă 3°... SÁLTÉ v. sălteâ. SĂLTE s. f., pl. săltele AO, Pl. 32/prin Mh şi rar Gj „saltea”; cf. f é n e ş e. - var. salté s. f., pl. saltele AMD, h. 228 MN; 235 MN/prin Ag şi rar TI; salté s. f., pl. săltele AO, Pl. 32/rar Mh. SĂLUMĂSTR v. samulâstră 1°. SĂLIJŢĂ s. f., pl. săliite AMD, h. 184/rar Vn; GD/rar TI dim. de la sală („antreu”); cf. s ă 1 i c ă. SĂMĂLÂSTRĂ v. samulâstră 1°. SĂMĂLUÎ vb. IV intranz. GO/rar Mh „a băga de seamă, a lua seama”: Am văzut cum fac altele [pâinea], da eu n-am făcut... am sămăluit [...] am băgat de samă aşa cum fac/941; cf. m i n t e 1°... SĂMĂT0C v. samatóc 1°. SĂMÂNŢĂ vb. I tranz. şi refl. 1° GO; AFLR/rar Dj, Mh; GM/rar Bz, Ot, If, Gr, CI „a (se) însămânţa”: Când sămănam de puneam... săminţăm porumbii GO/961; cf. î n s e m ă n â... 2° refl. AMD, ch. 2208/rar Tr [d. albina matcă] „a depune ouăle”; cf. î m p u i á 2°. SĂMÂNŢÂRE s. f. AFLR/rar Tr „însămânţat”; cf. î n s e m ă n â t... SĂMANŢĂT s. n. AFLR/rar Mh „însămânţat”; cf. î n s e m ă n â t... SĂMÂNŢĂ s. f. 1° pl. sămanţuri AMD, h. 321; 343/rar Ag; GD/rar’Cţ; săminţuri AFLR/rar Ph; seminţuri GM; TDM II/rar Ph, Tr „(fel de fel de) seminţe”; cf. s e m i n ţ ă r i e 2°, s e m i n ţ é n i i, seminţii 1°. SÂMÂNŢÂRÎI 188 SÁRÁR1 2° TDO/rar Mh, Ot; GM/rar Tr „bănuţ (la ou)”: Acolo, în mijlocu oului, apare o negreaţ-aşa, aia-i zice că-i sămmţă GM/778; cf. b a n... 3° AMD, h. 1 MN/rar Db, Tr, Gr „minte, deşteptăciune”; cf. d ó c s i e... - var. 1° semanţă s. f. AFLR/rar Gj. SĂMÂNŢĂRÎI v. seminţărie 2°, 3°. SĂMÂNŢÎI v. seminţii 1°, 3°. SĂMÂNŢÎURI v. seminţii 1°. SÂMULASTĂ v. samulâstră 1°. SAMULÂSTRĂ v. samulâstră 1°, 2°. SĂMUNDÎVE s. f. pl. GD/rar TI Jele”; cf. i á 1 ă3. SÂMURÂSLĂ v. samulâstră 1°. SÂMURÂSLU v. samulâstră 1°, 2°. SÂMURÂST v. samulâstră 1°. SÂMURÂSTĂ v. samulâstră 1°. SÂMURÂSTR v. samulâstră l°-4°, 6°. SĂNÂT0R v. sanatór. SÂNDOÂIC (3 sil.) s. f. AMD/rar CI, Cţ „soi de viţă-de-vie, cu struguri albi şi cu bobul mare”. SÂNÎN v. senin 2°. SĂNINĂ v. senină. SĂNIOARA s. f. GM/rar Bz; AFLR/rar TI dim. de la sanie. SÂPÂD v. zăpâzuri. SÂPÂLÎG s. f„ pl. săpăligi 1° AMD, Pl. 57/rar Ag „otic”; cf. c e c h é 1 1°... 2° pl. săpălige TDM IU/rar II „săpăligi”; cf. c a 1 i s t é r ă... 3° AO, h. 686/rar Dj .gripcă de curăţat doagele”; cf. c h i s é r 2°... 4° AMD, h. 314/rar If „un fel de târnăcop (mai mic) cu un singur tăiş”; cf. săpăliigă, săpoi. - var. 2° sepeligă s. f., pl. sepeligi AFLR/rar Db. SÂPÂLUG s. f., pl. săpălugi AMD, h. 314/rar Bz „un fel de târnăcop cu un singur tăiş”; cf. s ă p ă 1 i g ă 4°... SÂPÂTOÂRE s. f., pl. săpători AO, h. 463; GO; AFLR/Gj, Mh şi prin Dj „cazma"; cf. a r ş é u... SÁPÓI s. n., pl. săpoăie AO, Pl. 71; TDO/Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 314/rar Ot „un fel de târnăcop cu un singur tăiş”: [Pentru fântână] săpăm rotund cu săpătoarea, cu târnăcop, cu ce să... nimere acolo, târnăcop, 5dpó/TDO/952; cf. s ă p ă 1 i g ă 4°... SĂPTĂMÂNĂ s. f. 1° art. la săptămâna loc. adv. AFLR/prin Ph „la o săptămână”: Pe urmă, duminică [mergem] la naşi, la săptămmallQl. 2° art., în a purtă săptămâna v. purtă 10 3° var. stămană s. f., pl. stămâni AMD, h. 500; TDM Ii/prin Bz şi rar Db, Ph, Cţ „perioadă de şapte zile consecutive, de luni până duminică”. SĂPÎIN s. n. 1° şi m., pl. săpune AO, Pl. 29/prin VI, Mh, Dj, Ot şi iar Tr; AMD, h. 216 MN/prin Tr, Cţ şi rar Vn, Bz, Br, Cl, II, TI; săpuni AMD/prin Bz şi rar Br, TI, .săpunuri”. 2° în tigăie cu săpun de ojél AMD, Pl. 166/rar Ph „bucata de fier pe care se sprijină fusul morii”; cf. a c i ó i 4°... - var. 1° sapón s. n. TDO/rar Mh; sopón s. n. AFLR/rar Gr. SĂPUNÂTĂ adj. f., pl. săpunăte AFLR/rar Mh [d. rufe] „săpunită”. SÁPUNÉL s. n. AMD, h. 215 MN/rar Ot, Tr „săpun de spălat pe faţă (în opoz. cu cel de rufe)”. SĂPUNÉRIJÁ s. f., pl. săpuneriţe AMD/rar Db „vas mic în care se face clăbucul pentru bărbierit”. SĂPUŢ s. f. GM; AFLR/rar Db, Ot dim. de la sapă\ „săpăligă”: Sepeliga - o săpuţă mai mică, dă cârpim la porumb AFLR/8II; cf. calistér ă... SĂRĂ vb. I, ind. prez. 2 sg. seri AO, h. 940/rar VI; conj. prez. 3 sg. să serei prin VI şi rar Ot; să sără/rar VI, Ot „a pune sare (în mâncare)”; cf. î n s ă r ă. SÂRÂCĂ adj. f. AMD, Pl. 148/rar Tr [d. brânză] „fără grăsime, slabă”. SARÁR1 s. m., pl. sărări GM/rar Vn „paznic la salină”. SÁRÁR2 189 SÁRÍ SARAR2 s. n., pl. sărăre 1° AO, h. 236/prin Ot şi rar VI, Dj; AMD, h. 223; AFLR/Ag, Ot, Tr, prin II şi rar Db, Bz, Gr, TI, Cţ; sárárurí AMD/rar Db, Tr; sárári AO/rar Ot „solniţă”; cf. c o v ă ţ e á 1°... 2° AMD/rar Br, Cl, pl. sárári/rar TI „cutie în care se păstrează sarea (în bucătărie)”; cf. g ă v á n 6°... 3° pl. sârâruri AO, h. 775/rar Dj; AMD/rar Tr „suport (crăcană) în care se pune sare pentru oi (la stână)”. - var. 1° sărâre s. f., pl. sărări AMD, h. 223/rar Db. SÁRÁRE v. sárár21°. SÁRÁTĂ adj. f„ brânză ~ 1° AMD, Pl. 148/prin Tr şi rar VI, Ag, Ot, If, TI „telemea”; cf. m u r ă t o á r e 4°... 2° AMD, Pl. 149/rar Ag, Br, Ot, Tr, Cl, II „brânză iute”; cf. á c r u 2°... SÁRÁCÉI s. m. pl. AMD/rar Gr „ghioceii care ies primii de sub zăpadă”. SÁRÁCÍE s. f. AMD, h. 462/rar Ph [fig.] „aluat care se scurge din pâinea crăpată la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... SÁRÁRÁU s. n., pl. sârărâie AO, h. 236/rar Ot „solniţă”; cf. c o v ă ţ e â 1°... SARÁRIE s. f., pl. sărării AO, h. 236/prin VI, Mh şi rar Ot; AMD, h. 223/Ph, prin Ag, Db şi rar Bz, Tr, If, Gr, II „solniţă”; cf. c o v ă ţ e â 1°... SARĂRÎŢĂ s. f., pl. sărăriţe AO, h. 236/Gj, prin Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 223/rar VI, Ph; sărăriţi AO/prin Gj „solniţă”; cf. c o v ă ţ e á 1°... SARÁSOÁRE ’s. f. GM/rar G1 „floarea-soarelui”: Nu-mi mai trebuie leşie din floare de sárásoâre, din beţe de sárásgáretl29; cf. f 1 o á r e 2°... - var. ţarasoâre s. f. GD/rar TI. SÁRÁTOÁRE v. sărător. SÁRÁTÓR s. n., pl. sárátoáre AMD, h. 223/prin Db şi rar VI, Ag, Ot; sárátóri AO, h. 236/rar VI „solniţă”; cf. c o v ă ţ e â 1°... - var. sárátoáre s. f., pl. sárátóri AO, h. 236/rar VI, Gj; AMD, h. 23/rar Ag, Ph. SÁRÁTÚRI s. f. pl. GO/rar Mh „reziduuri la prepararea săpunului”; cf. boroghină 4°... SÁRBÁTOREÁN s. m., pl. sárbátoréni AO/971 „locuitor al comunei Sărbătoarea”. SĂRBĂTORÎCĂ s. f. AFLR/rar Ph dim. de la sărbătoare: Orce sărbătorîcă să ţinea nainte/715. SÁRCÉR s. n., pl. sărcâre 1° AO, h. 775/prin VI, Gj, Dj şi s. m., pl. sărcâri AMD, Pl. 139/rar Ot „prepeleac pentru vase; sărciner”; cf. a g ă ţ ă t o á r e 2°... 2° AO, h. 628/rar VI, Gj „prepeleac pentru fan”: cf. c 1 e n c i 2°... 3° var. sálcér s. n., pl. sálcére AO, h. 773/rar Dj „lemn aşezat orizontal pe două crăcane, de care se atârnă căldarea la foc”; cf. a r ţ á r1 2°... - var. 1° sálcér s. n., pl. sálcére AO, h. 775; GO/rar Mh,Dj. SÁRCINÁR s. n., pl. sărcinăre AO, h. 775/rar Ot „prepeleac pentru vase”; cf. agătătoâre 2°... SARCINÁTÁ adj. f., pl. sărcinâte AO, h. 168/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 143; GM; AFLR/rar Db, Ot, Tr, Gr „însărcinată, gravidă”; [Soţul] a plecat în armată, am rămas sărcinătă cu ăl mare GM'760; cf. b u r d i ó s 2°... SÁRCINÉR s. n. şi m. 1° pl. sărcinâre AO, h. 628/rar Mh; sărcineri!rar Mh „prepeleac la căpiţa de fan”; cf. c 1 e n c i 2°... 2° pl. sărcinâri AO, h. 775/rar Gj, Mh „prepeleac pentru oale (la stână)”; cf. agăţătoâre 2°... SAREÁ s. f., pl. sărele AMD, h. 223/rar Ph „solniţă”; cf. c o v ă ţ e â 1°... SARELNIŢA s. f., pl. sărelnife AMD, h. 223/prin Bz şi rar Db, Ph „solniţă”; cf. c o v ă ţ e á 1°... SÁRÍ vb. IV intranz. 1° AMD, h. 145/prin Bz şi rar Vn, Br, Tr, Cl, II, TI, Cţ; a ~ din somn AO, h. 170/rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD/prin Vn şi rar Db, Ph, Gl, Bz, Br, Tr, TI, Cţ [mai ales d. copilul mic] „a tresări (în somn)”; cf. 1 â n c o t i 2°... SĂRINDAR 190 SÂLIŞTE 2° a ~ (cuiva) mâna AMD, h. 74/rar VI, Ph „a-şi scrânti (mâna)”; cf. c 1 e f e t i 2°... 3° în expr. a ~ peste viţâl AMD, h. 237/rar Ph [d. vaci] „a rămâne stearpă, a nu mai prinde viţel”; cf. b ó i ş t e... SĂRINDAR s. n., pl. sárindáre 1° TDM I/rar Tr „pomană, pomenire”; cf. cap 22°... 2° ~ de ţărână v. ţărână 3°. SĂRiT s. f. art. 1° GM/rar Db „numele unei figuri la dansul numit c ă 1 u ş”. 2° pl. art., în de-a săritele loc. subst. AFLR/rar Db „numele unui joc de copii”. 3° pl. art., în la săritele loc. adv. GD/rar TI [d. modul de a merge al cailor] „cu sărituri mari, în galop”. - var. 1° sări tea s. f. art. GM/rar Tr. SARITEA v. sărita 1°. SĂRITOĂRE s. f., pl. săritori 1° AO, Pl. 47/rar VI; AMD, h. 539/prin Vn, TI şi rar Bz, Br, Cl, II, Cţ „pârleaz”; cf. c a n a p e á 2°... 2° AMD, Pl. 163/rar Bz „distanţa peste care sare apa, la moară, de la capătul ulucului până la roată”; cf. c ă z ă m â n t... SĂRITURĂ s. f., pl. sărituri 1° AO, Pl. 127/rar VI; AMD, Pl. 163/rar Ag, Bz „distanţa peste care sare apa, la moară, de la capătul ulucului până la roată”; cf. c ă 7. ă m â n t... 2° AMD, h. 539/rar Bz „pârleaz”; cf. c a n a p e â 2°... 3° AO, h. 596/rar Dj „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. amnár 9°... 4° pl. pe sărituri loc. adv. AMD/rar Ot „pe sărite, fără continuitate”: [în 1864] le-a dat [pământ] pe sărituri[ un pogon ici, altul în altă parte/758. SĂRMĂNL'Ţ adj., pl. sărmănuţi, f. sărmănuţă, pl. sărmănuţe GM/rar Db, Ph, Bz, II dim. de la sărman:. S-» îngrijit de câţiva copii mai sármánúth695. SĂR0S adj., f. săroăsă AMD, Pl. 82/rar Tr [d. substanţe] „de sare, cu sare”. SĂRTĂR v. saltâr. SĂRUIE s. f., pl. sănii AMD, h. 223/rar Db „solniţă”; cf. c o v ă ţ e â 1°... SĂRUÎNĂ s.’ f. AO, h. 776/rar VI „locul, la stână, unde se pune sare (pentru ca oile să o lingă până ce se termină mulsul)”. SĂTĂCEĂN s. m., pl. sătăceni GM/rar Bz „om din sat; sătean”: A venit un sătăc^ân şi s-a mirat de fată/750. SĂTÎC s. n. GM/rar Ag, Bz dim. de la sat. SĂTÎLĂ v. sădâlă. SĂTORĂ vb. I refl. AFLR/rar Db „a se sătura”. SÁTŰL, în ~ loc. adv. GM/rar Tr „pe săturate”: [Porcul] mănâncă-/! sătâl/HS. SĂZĂRMĂ v. sâzârmâ. SĂZĂRMĂ v. sâzârmâ. SÂBŢIOĂRĂ v. subsuoără 1°, 2°. SÂCLETÂR v. săcritâr. SÂCOVÎŞTE s. f., pl. sâcovişti AO, h. 572/rar Mh „unealtă de pescuit constând dintr-un băţ lung cu trei craci, la un capăt (la cel din mijloc) fixându-se plasa”. SÂCRETĂR v. săcritâr. SÂCRIN s. n., pl. săcrine AO, Pl. 3 l/rar Gj „ladă (pentru haine)”; cf. 1 á c r ă r... SĂDIĂNCĂ v. sideăncă. SÂDÎLĂ v. sădilă1 2°. SĂI s. n., pl. săiuri AMD, h. 41 l/rar Ot „zăvoi, pădurice în luncă”; cf. c h i c i u... SÂÎ v. sui 1°. SĂIDEĂ (2 sil.) inteij. AO, Pl. 12l/rar Ot „strigăt prin care se alungă oile”; cf. c i u ş1... SĂLÂÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. sălăi AO, h. 948/rar Mh „a asmuţi câinele”; cf. a m u ţ â... - var. sălâi vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. sălăi AO, h. 948/rar Mh; sârâi vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. sărăilxai Mh. SÂLIŞTE v. silişte 3°. SÂLNIC 191 SÁNVÁSIÁ SÁLNIC v. născlnic. SÁLTÁR v. saltár. SÁLVÍNÁ v. slăvină 1°. SÂMBECIOÂRE s. f. pl. TDO/rar Gj „colăcei care se împart ca pomană la înmormântare”: E ulcele, patmzeşipatru de ulcele trebui să-i dea, apoi simbesuăre, patruzeşi-patru... de colaci. Aştea să dă când îi pune pomană la urmă după ce-1 îngroapă/947; cf. a r á n g h e 1... SÂMBETELE, s. f. pl. art., în a purtâ ~ v. purtâ 1°. SÂMBRÂŞ s. m., pl. sâmbrâşi AMD, Pl. 135/rar Ag „cioban”; cf. b a c i 3°... SÁMBRÍE s. f., AO, h. 760/rar Mh; AMD, Pl. 134, 135/rar VI „plata cuvenită ciobanului pentru paza oilor”; cf. c i o b ă-n i 12°... SÁMBUR s. m., pl. sâmburi AO, h. 484; Pl. 82/Mh şi prin Gj; AMD, h. 363/rar CI „sâmbure (de măr, de nucă etc.)”. - var. sambură s. f., pl. sâmburi GM/rar II; AMD, h. 363/prin TI, Cţ; súmbur s. m., pl. sűmburi TDM II, III/rar Ph, Tr; AMD/Cţ şi rar TI; stimbură s. f., pl. súmburi AMD/rar TI; súmburefrai TI; súmbure s. m. şi n., pl. súmburi/prin Ph şi rar Ag, Db, Tr, Gr, Cţ; sűmbure/rai TI. SÁMBURÁ v. sambur. SÁMCELÁ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se sâmceleâză, a se ~ de ziuă AO, h. 308/prin Mh şi rar Ot; a se ~ de zi/rar Mh; a se ~ de lumină/rar Mh; ind. prez. 3 sg. se sámcélá de zi/rar Mh „a se lumina de ziuă, a se face ziuă”; cf. c u n o á ş t e... - var. sâncerâ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se săncereăză, a se ~ de ziuă AO, h. 308/rar Gj. SÁMÉDRU s. m. 1° TDM I/rar Ag „Sfanţul Dumitru”. 2° var. siméndrá s. f. GM/rar If „soi de viţă-de-vie (care se coace târziu)”. - var. 1° Sâmândru s. m. GM/rar Ag; Siméndriu (3 sil.) s. m. GM/rar Ag; Sumédru s. m. AMD/rar Ag. SÁMÉNDRU v. Samédru 1°. SÂMŢÎ vb. IV, ind. prez. 1 sg. sâmt AO, h. 881/crt.; AMD, ch. 281/prin TI şi rar VI, Ag, Vn, Ot; sâmţ AO/V1 şi rar Gj, Mh, Ot; AMD/Ag, Ot, Tr, prin VI şi rar Db, Vn; sămfâsc AMD/rar TI „a simţi”. SÂN s. n., pl. şanuri 1° GM/rar Cl, II „parte a năvodului unde se strâng peştii”: Din plasa aia, aşa care aia-i mai lungă, sin, rămânea ca sin, cum îi spunem noi/865; cf. m á t i ţ ă... 2° AO,’ Pl. 130-13 l/rar VI, Mh; AMD, Pl. 167/rar Db „gaura din mijlocul pietrei alergătoare prin care cad grăunţele între pietrele morii la măcinat”; cf. g â t 6°... 3° AO, Pl. 133/rar Mh „fiecare dintre crestăturile (mărunte) din piatra alergătoare a morii”; cf. c i o c ă n i t ú r ă... 4° AO, Pl. 13l/rar VI „veşcă la roata morii”; cf. o b ó d 6°... 5° AMD, h. 651 /rar Ph „partea din căpăţâna roţii la căruţă, în care sunt fixate spiţele”; cf. b u r é t e 5°... SÂNĂT0S adj., pl. sănătoşi, f. sănătoasă, pl. sănătoăse AO, Pl. 12/rar VI, Dj, Ot, Tr; AMD, h. 106 MN/rar Ag, Db, Ot, Tr „sănătos”; cf. n e b o 1 n á v. SÂNCE v. smiccá 2°. SÂNCER v. sâmcelâ. SÂNDOÂCĂ s. f. AFLR/rar Gj „numele unei plante folosite ca mirodenie; zmândoacă [?]”: Marar punem prin ea, punem sîndoăcă, d-estea, cimbru, prin varză/912. SÁNECE s. pl. GO/rar Mh „pânză groasă, din cânepă, pentru saltele”: Facem fieşcare... saltele, smese... uite cum îi salteaua pe pat/944. SÂNGE s. n. AMD, h. 414/rar Tr „seva pomului”; cf. á p ă 6°... SÁNGERÍE s. f. GD/rar TI „cantitate mare de sânge”. SÂNVÂSI (4 sil.) vb. I refl. GO/rar Gj [d. tineri] „a-şi ghici ursita în noaptea de Anul Nou (Sfanţul Vasile)”: De Anul Nou fetele şi băieţii se sîmvăsi/ăză: cu grâu, cu piatră acră/939; cf. c ă c i ú 1 ă 8°.. SÁNVÁCSIÁT 192 SCALÓI SÁNVÁCSIÁT s. n. GO/rar Mh „obicei potrivit căruia, în noaptea de Anul Nou (Sfântul Vasile), fetele îşi ghicesc ursitul”; cf. c o 1 ţ á t ă... SÁPION v. spión 1°. SARAGEA s. f., pl. sáragéle AMD, h. 380/rar Cţ „viespe”; cf. b â z ó i 2°... SÁRÁC v. siric. SÁRÁÍ v. sâlâi. SÂRB 1° s. m., pl. sârbi AMD, h. 339 MN/Bz, prin Db şi rar Ag, Br, Tr „grădinar (de origine bulgară)”. 2° sârbă, pl. sârbe s. f./adj. AMD, Pl. 129-130; 160-16l/prin Ph, Vn, Bz şi rar Ag, Db, II „(oaie) cu lâna stogoşă de culoare neagră-roşcată”. SÂRBĂ s. f. GO/rar Dj „obicei luni după nuntă, constând în plimbatul soacrelor prin sat, călare pe măgari”: Aşa să zice... sírba după nuntă: face pe soacra, şi pă a mică şi pă a mare, o-ncalecă pe câte-un măgar, pe rotile, şi să duce şi le-mplimbă tot satul/990. SARBÉSC adj., pl. sârbeşti, ardéi -v. ardéi 2°. SARDÂIE v. sárgáié 1°. SÁRGÁIÉ s. f., pl. sárgái 1° GD/rar TI „un fel de lopată cu care se împing boabele pe arie”; cf. î m p i n g ă t ó r... 2° AMD/rar Cţ „bucată de scândură groasă, trasă de animale, cu care se căra pământ (odinioară)”. 3° var. sérghie s. f., pl. sârghii GD/rar TI „loc unde se depozita odinioară zarzavatul pentru piaţă”. - var. 1° sârdâie s. f., pl. sârdâi GD; AFLIUrar Cţ. SÂRMĂ s. f. 1° GM/rar Ag „rasă, soi”: O sîrmă dă câini [avem], nu există să lase să pătrundă şoarece care mănâncă pui de găină sau dihor sau vulpe să vie la mine-n curte/786; cf. s a d 5°. 2° ardéi ~ v. ardéi 4°. SÁRMUIÁLÁ s. f. AMD, h. 177/rar Tr „reţea de sârmă (cu trestie) bătută la pereţii casei pentru a fixa tencuiala”; cf. c o t é ţ 3°... SÂRMUÎ vb. IV tranz. şi refl. pas. GO/rar Dj; ind. prez. 3 sg. se sârmuie GM/rar Tr „a (se) bate reţea de sârmă (cu trestie) la pereţii casei”; cf. r ă p i ţ ă. SÁRMÚTÁ s. f., pl. sârmuţe AFLR/rar Mh dim. de la sârmă. SÁSÁÍ vb. IV AO, h. 57/rar Mh „a vorbi peltic; a sâsâi”; cf. c â c â i... - var. şişcâi vb. IV AO, h. 57/rar Gj. SÂSÂÎT adj., pl. sâsăiţi AO, h. 57/rar VI „peltic, sâsâit”; cf. b a 1 a m vi 11°... SÂSÂIÂC s. n., pl. sásáiéce 1° AMD, h. 307; GD/rar TI „pătul pentru porumb”; cf. coş1 2°... 2° var. sinsiác s. n., pl. sinsiéce AMD, h. 322/rar Ot „ladă pentru depozitat cereale”; cf. c i n 2°... 3° var. ţuruiâc s. n. AO, h. 627/rar Tr „suport, platformă (din pari sau scânduri) pe care se clădeşte claia”; cf. b i n ă... - var. 1° susuiâc s. n., pl. susuiăce AMD, h. 307/rar TI; ţâţâiâg s. n., pl. ţâţăiâge/raT TI; ţuţuiâg s. n., pl. (uţuiâţe/raT TI. SÂZÂRM s. f. GD/prin Cţ „came de oaie (sau de porc) prăjită şi păstrată în untură, la borcan”; cf. c a v a r m ă. - var. săzărmâ s. f. AMD, Pl. 97/rar Ct; sâzârmâ s. f. GD/rar Ct; zăzârmâ s. f. AFLR/rar Cţ. SCÁDRA v. scrâdă 1°, 2°. SCÁFÁ s. f„ pl. scâfe 1° AMD, h. 599/rar Tr „taler la cântar”; cf. c a p â c 11°... 2° AMD, Pl. 181/rar Ag „un fel de cuţitoaie cu care se curăţă carnea de pe piei înainte de argăsit”; cf. c o á s ă... SCALANDÍU adj., f. scalandie AMD/rar Cţ „mofturos la mâncare”; cf. 1 i g á v... SCÁLDÁ s. f. 1° AFLR/rar VI, Bz „baia, îmbăiatul copilului sugar”. 2° TDO/rar Dj „baia, îmbăiatul mortului”: Apa de scâldâ [a mortului] o-aruncăm, o-aruncăm la un gard/933. SCALÓI s. m., pl. scalói 1° GM/ rar Ph „caloian”; cf. c a 1 o i e n i c ă... SC ALOI ÁN 193 SCARPÉTE 2° GM/rar Tr „copil neastâmpărat, zburdalnic”. 3° AMD, Pl. 118/rar Db „lătunoaie în ţesătură”; cf. c â 1 ú g ă r 2°... 4° AMD, Pl. 119-120/rar Ag „fir care, nefiind trecut prin spată şi prin iţe, este dat înapoi pe sul”; cf. curgătoâre 2°... - var. 1° zgalói s. m. GM/rar Gr. SCALOIÁN v. căluiân. SCALOIÉTE s. m. AFLR/rar Db „caloian”; cf. c a 1 o i e n i c ă... SCALOÎŢĂ v. caloiţă SCALULAN v. căluiân. SCAMATORI vb. IV tranz. AFLR/rar Gr „a distra pe cineva făcând scamato-r i i”. SCAMATORÍE s. f., pl. scamatorii GM/rar Gr „giumbuşluc, bufonerie”: Luni după nuntă i-a pus [pe socri] într-un căruţ. S-a suit în căruţ şi trăgea căruţa pe bătătură; aşa-i scamatorii\ facea lumea ca să râză/830; cf. bazaconeál ă... SCAMĂ s. f., pl. scame 1° AMD, h. 388/prin TI şi rar Ph, II, Cţ „câlţi”; cf. b u c i... 2° AMD, Pl. 150—Í5l/rar Tr, CI, Cţ „lână măruntă rămasă în dinţii pieptenelui după dărăcit; canură”; cf. adunătură 3°... 3° GM/rar Db „înveliş subţire pe gogoaşa de mătase, care se curăţă pentru a obţine borangicul”: Le curăţăm din scârna aia a lor şi lăsam gogoaşa [de mătase] simplă/811; cf. c ă m ă ş u i á 1 ă 3°... 4° AO, h. 22/rar Dj; AMD, h. 1 MN/rar Tr [mai multe la pl.] „mătreaţă”; cf. c o á j ă 6°... SCAMN v. scâun 1°, 2°, 14°, 23°. SCANDALAGIÓS (5 sil.) adj., f. scandalagioâsă GM/rar Tr „certăreţ, scandalagiu”; cf. p a r a v á t i c ă. SCÁON v. scâun 2°, 12°, 20°, 23°, 29° SCĂPĂT s. n. TDO/rar Ot „apusul (soarelui)”: S-apropia scâpătu dă soare/992; cf. s f i n ţ e á 1 ă. SCÁPETELEA, de-a-n ~ v. cap 7°. SCARĂNDĂ s. f., pl. scarânde AMD, h. 22/rar Ot „cercel confecţionat din moneda turcească cu acelaşi nume”: Scarândă e lăţicică/ 776; cf. b ă n ú ţ... SCĂRĂ s. f., pl. scări 1° AO, Pl. 47/rar Dj; AMD, h. 539/rar TI „pârleaz”; cf. c a n a p e á 2°... 2° pl. scâre AO, Pl. 26/rar Gj; AMD, h. 212 MN/Cţ şi rar Db, Ph, Bz „scări (de urcat la alt nivel)”. 3° AMD, h. 248/rar Ph, Cl, II „loitră”; cf. c a n á t 1°... 4° AMD, Pl. 61-62/rar Db, Ph, Ot [la pl.] „fuscei la loitră”; cf. a r á c 3°... 5° AO, h. 649/Dj, prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 657/rar Ph, Br, Ot, Tr, CI „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... 6° AMD, ’ h. 644/rar VI, Db, Cţ „schimbătoare la coamele plugului cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... 7° AMD, h. 642/rar Ot „brăcinar la plug”; cf. ajutător 2°... 8° art. scára-pisícii loc. subst. GM/rar Ag, Ot „ghirlandă din hârtie colorată (pentru împodobit bradul miresei sau sala în care se desfaşoară nunta)”: în brad mai mult d-asta se foloseşte pă sus, să pune-aşa prin casă scăra-pisici înăuntru şi-n brad iar să pune/775; cf. b ó 11 ă 6°... SCARLANTÎNĂ s. f. AO, Pl. 11; GO/rar Mh, Dj; AMD, h. 102; GM; GD/rar Ag, Bz, Ot, Gr, TI, Cţ „scarlatină”; cf. b u b á t 2°... SCARLA0NŢ s. n., pl. scarlaoănţe, scarlaónfi AMD, Pl. 110-11 l/rar Tr „fiecare dintre cele două stinghii aşezate orizontal pe braţele războiului, de care sunt agăţate beţele de susţinere a iţelor şi a vătalelor”; cf. a j u t ó r 14°... SCARLAONŢĂT v. cârlăonţât 1°. SCĂRPĂ s. f. GO/rar Gj „plantaţie de protecţie, perdea pe marginea căii ferate”: Este un fel de scărpă de-asta de salcâmi, deasă/905. SCARPÉTE s. m., pl. scarpéfi GO/rar VI „papuc din dimie cu talpă de cauciuc sau de postav”; cf. c ă 1 ţ ú n 1°... SCÁUN 194 SCÁUN - var. ycarpéfi s. m. pL GO/rar VI. SCÁUN s. n., pl. scáune 1* AO, h. 225/Gj, prin Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 212/prin Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr şi rar TI, Cţ „laviţă (la poartă)”; cf. b á n c á 2°... 2* var. scáon s. n., pl. scáone AO, h. 819; Pl. 31; 138/rar Mh; AMD, h. 226 MN; 690; TDM I/Db, Ph, prin Gr şi rar Ag, Tr „obiect din lemn (cu patru sau trei picioare) de forme şi cu întrebuinţări diferite: de şezut, de cioplit, de înspiţat etc.” 3* GO/rar Gj „targă pe care se duce moTtul la groapă; násilie"; cf. g r á t i e 12°... 4* AO, Pl. 47/rar Ot „pârleaz”; cf. canapeâ2°... 5* AMD, h. 173/rar Tr ,.schelă de zidărie”; cf. c ă p r i 6 r i... 6* AO, h. 209/rar Dj; AMD, h. 189/rar Br, Gr, CI „chingă la căpriori’'; cf. a d ă o s 1°... 7* GM/rar Db „lemn (scurt) care leagă c o n s o 1 u 1 de căprior1'. 8* art scáunul-piskii s. compus GM/rar Ph „suport improvizat prin încrucişarea mâinilor a două persoane”. 9* AMD, h. 655/prin Cl, II şi rar Ag, Ot, If „partea, dricul din faţă la căniţi”; cf. b r ă c i n ă r 2°... 10* AO, h. 647/rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 656/prin Cl, II şi rar Ag, Bz, Br, Ot, If „partea, dricul dinapoi de la căniţi"; cf. chilim ic4°... 11* AMD, h. 654/Ag, Cţ, prin II, TI şi rar VI. Db, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI „vârtej la căruţă"; cf. b a î g i c... 12* AMD, Pl. 61/rar Ph, TI „crucea din faţă la căruţă”; cf. c ă n t ă r á ş 2°... 13* AO, h. 657/rar Dj; AMD. h. 667/rar Gr, Cţ Jcmnul prin care se leagă sania de proţap; pisc"; cf. a 1 c á 7°... 14* AO, Pl. 57/Gj, Mh. Dj, Ot şi prin VI; AMD, h. 250 MN/Tr, prin Gr, Cţ şi rar Ph, Bz, Ot, TI ..oplean”; cf. c h i n g ă 2#... 15* AO, h. 390/rar Dj, Ot; AMD, h. 251 rar Gr „cruce la sanie”: De scaun se prind cornăţelele, de care se prind hăţurile AMD/834; cf. b o t á r21°... 16* AO, Pl. 129/rar Mh, Dj; AMD, Pl. 164-165/rar Db, Bz „cadrul din bârne în care este prins coşul morii”; cf. b 1 á n ă 12°... 17* AO, Pl. 132/rar Mh „dispozitivul, platforma din mai multe bârne rotunde, pe care alunecă piatra morii când e scoasă pentru ferecat”; cf. 1 u n g ó n 5°... 18* AO, Pl. 126/rar VI [la pl.] „lemnele (cioplite), stâlpii bătuţi în pârâu, pe care alunecă stavila morii”; cf. a j u t ó r 12°... 19° AO, Pl. 126/rar VI „lemnul care sprijină capetele bogdanilor de la stavila morii”; cf. b á b ă 18°... 20° var. scáon s. n., pl. scáone AMD, Pl. 171/rar Ag „unealta cu ajutorul căreia dogarul strânge răsucind teiul de legat cercurile butoiului”; cf. a d u c ă t ó r2... 21° AO, h. 636/rar Mh; AMD, h. 638/rar Br, TI „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 22* AMD, Pl. 11 O/rar Db „parte a războiului constând din cele două braţe"; cf. căpră 10°. 23* AO, h. 717/rar Gj, Mh; AMD, Pl. 107/Ph, prin Ag, Db. Vn, Gr, II şi rar VI, Br, Ot, CI, Cţ „suportul pe care se sprijină braţele vârtelniţei”; cf. b u 18°... 24* AO, h. 725/rar Ot; AMD, Pl. 112/rar Ph, Tr „fiecare dintre cele două chingi ale războiului”; cf. b 1 ă n i ţ ă 4°... 25* AMD, h. 334/rar «„carâmbul greblei”; cf. c o ă r d ă1 9°... 26* AO, h. 624/rar Dj „suport, platformă sub claie”; cf. b i n â... 27* an. sciunul teiscului AMD, Pl. 86/rar Ph .Jgheabul prin care se scurge mustul de la storcător la putină”. 28# în a fice ~ (unui copac) AMD, h. 409/rar Cţ „a reteza (un copac)”; cf. c i o n t â 2°... 29* - (la úger) GM/rar Bz, Gr „inflamare a ugerului înainte de fttare": [Oaia] n-a avut scáun la úger, nu nimic. scâbiljţâ 195 SCÁRÁTÁ Cine ştia că fată? Ea a tatat fară scâun, fară nimica/755; cf. b o b o ş e á 1 ă... - var. scamn s. n., pl. scămne 1° AO, h. 225/rar Gj, Mh; 2° AO, Pl. 31; 135, 136; 138; AFLR/Mh şi prin Gj; 14° AO, Pl. 57/Mh; 23° AO, h. 717/prin Mh; scâon s. n., pl. scâone 12° AMD, Pl. 61/rar Ag; 23° AMD, Pl. 107/rar Ph, Gr; 29° TDM III/rar Gr. SCĂBIÎIŢĂ s. f. AMD, h. 55 MN/rar Cţ „scabie, râie”; cf. r á p ă n 2°. SCÁBÚZ v. căbuz. SCĂDEA vb. II tranz. GM/rar II [d. o apă curgătoare] „a purta, a duce la vale”: Ştii cât i-a scăzuţi Apa, după vreo doi kilometri, i-a scăzut la vale de unde a dat ei [băieţii] jnot/851. SCAFARLÍE s. f., pl. scăfârlii 1° AMD, h. 86/rar Bz „rotulă la genunchi”; cf. b í 1 ă... 2° var. scofârlie s. f., pl. scofărlii AO, h. 4/rar VI, Mh „craniu, ţeastă”; cf. c a p á c 4°... - var. 1° scofârlie s. f., pl. scofărlii AO, h. 120/Mh şi rar Gj, Dj. SCĂFÎŢĂ s. f. AO, Pl. 13l/rar VI, Mh „teică la moară”; cf. c a p á c 10°... SCĂFLEĂJĂ v. glăveâjă 4°. SCĂLĂN s. m., pl. scălăni AO, h. 626/rar Gj [mai ales la pl.] „tulpini de porumb smulse cu mult pământ, care, împărţite în două trei mănunchiuri, se pun pe vârful clăii, pentru a o feri de vânt”. SCĂLDĂ vb. I refl. 1° AMD, h. 6/prin Gr şi rar VI, Ot „a se spăla pe cap”; cf. 1 a2 1°... 2° GO/rar Dj [d. grapă; fig.] „a trece uşor, abia atingând terenul”: Dacă punem cu colţii, grâul este afară şi-l rupem, dar cu teşitura sare, se scăldă grapa/979. SCĂLUIĂN v. căluiân. SCĂLIJŞ v. călilş 1°, 14°, 15°, 20°, 25° SCÁLU§ÉL v. căluşâl 2°. SCĂMĂ vb. I tranz. AMD, h. 389/rar Ot [d. pieptene] „a scămoşa (firul de cânepă)”; cf. c o ş i 1°... SCĂMĂŞOĂSĂ adj. f. GM/rar Bz „cu scame; scămoasă”. SCĂMNIJŢ s. n., pl. scămnuţe AO, Pl. 3 l/rar Gj, Mh dim. de la s c a m n 2°. SCĂPĂ vb. I 1° tranz., ind. prez. 1 sg. scăp AO, h. 988 MN/Gj, Mh şi rar Dj; conj. prez. 3 sg. să scăpelGj, Mh şi rar Dj; să schépehdi Gj „a da drumul, a lăsa să cadă din mână ceva”. 2° refl. AFLR/rar TI „a se descotorosi de cineva”: M-cim scăpăt de el/879; cf. c u r á 7°. SCĂPĂRĂ1 v. căpărâ. SCĂPĂRĂ2 vb. I unipers. AO, Pl. 45/rar Mh; AMD, h. 523/T1 şi rar Tr „a fulgera”; cf. licări 1°... SCĂPĂRĂT OĂRE s. f., pl. scăpărători AMD, h. 213 MN/rar Db „brichetă (de aprins ţigara)”. SCĂPĂRI s. f. pl., în ~ loc. adv. GM/rar Tr; prin ~ loc. adv. GO/rar Mh; GM/rar Gr „pe apucate, printre picături; în grabă”: Mai lucrez, lucrez aşa-w scăpări[ la croitorie, mă duc şi la roşii GM/806. Mai săpai acolo puţân, că trebui şi la el săpat,pin scăpări\ că n-avem cum GO/965. SCĂPĂRÎŞ s. AMD, h. 213 MN/rar Ot „chibrit”; cf. c ă t r ă n i ţ ă... SCĂPĂTĂ vb. I 1° ÁO, Pl. 127/rar Mh [d. apa de la moară] „a cădea, a sări de la capătul ulucului la roată”; cf. p i ş â. 2° AFLR/rar TI [d. peşti] „a cădea, a aluneca în plasă, coş etc.)”: Peştele vine la mămăligă şi scăpătă acolo în coşu-ăla/881. SCĂPĂTĂT s. n. GM/rar Gr „punct cardinal: apus”; cf. m ú n t e 3°... SCĂPATOĂRE s. f. GO/rar Gj [la jocurile de copii] „locul unde se refugiază partenerii, ca să nu fie prinşi”. SCĂRĂ vb. I tranz. GM/rar Gr „a aşeza cărămizile (la zidărie) din rândul superior peste rosturile celor din rândul inferior”: în continuare merge cu ei [= chirpicii] la zidu casei scărîndu-i în sus/826. SCĂRĂTĂ adj. f., pl. scărăte AMD, h. 194/rar Db [d. şiţă] „aşezată (pe acoperiş) prin suprapunere parţială, în scări, ca solzii”; cf. î n s o 1 z i t... SCÁRBEZÍ 196 SCÁNDURÁRÁIE SCÁRBEZÍ v. strepezi. SCÁRÍCÁ s. f., pl. scáríci AMD, Pl. 56/rar Cl „apărătoare (ca o greblă) ataşată la coasă pentru reglarea brazdei (când se cosesc cereale)”; cf. c a r a g á ţ ă 2°... SCÁRÍLÁ s. f., pl. scărili AMD, Pl. 62/prin Ag „codârlă la căruţă”; cf. c ă p r ă 12°... SCÂRIŞOÂR s. f. GD/rar TI „colac (format din mai multe inele lipite între ele ca zalele lanţului) dat de pomană la parastas”. SCĂRLĂONŢÂT v. cârlăonţăt 1°. SCÁRMÁNÁ vb. I 1° GM/rar Bz, II „a mărunţi, a fărâmiţa (pământul)”: Boroana vine şi scârmănă pământu-ăla, ştiţi, s-amestică şi îl amestică grâul/837; cf. f r ă g e z á 1°... 2° var. scărmină vb. I TDO; AFLR/prin Dj „a desface răsfirând, cu mâna, lâna, cânepa etc.”: Dupe ce să usucă [lâna], o scărminăm cu mâna TDO/978. 3° var. zgărmănâ vb. I AMD, ch. 370/rar Db „a scurma (în jar, ca să ardă mai bine)”; cf. a ţ â ţ ă i... - var. zgărmănâ vb. I 2° AMD/rar CI; zgărmână vb. I 1° GM/rar CI. SCÁRMINÁ v. scărmănă 2°. SCĂRMINIIŞ s. n. GO/rar Dj „darac”; cf. d a r á c 2°... SCARPĂN v. scărpenâ. SCÁRPENÁ vb. I refl. AMD, h. 55/prin CI şi rar Ph, II, TI, Cţ „a se scărpina”; cf. f r e c ă 3°... - var. scărpănă vb. I refl. AO, Pl. 5/prin Mh şi rar Gj. SCARPETÍ v. strepezi. SCĂRULIŢĂ s. f., pl. scăruliţe AMD, h. 175 MN/rar Gr „treaptă la scară”; cf. martâc 9°... SCĂRUŢĂ s. f., pl. scăriiţe AMD, Pl. 90/rar Ph jama din beţe aşezate de-a curmezişul stupului din nuiele, pentru a ajuta albinele să-şi clădească fagurii”; cf. gripcă1 9°... SCAUIAŞ s. n., pl. scăuiăşe AMD, h. 226 MN/rar TI „scăunel”; cf. s c ă u n é c i, scănâţ, scăuniiş. SCÁUNÁ vb. I intranz. 1° AMD, Pl. 52-53/prin Tr şi rar Gr, CI [d. cereale] „a înfrăţi”: [Grâul] înfrăţeşte, să mai zice şi scăunşâză, e scăunat foarte bine/784; cf. aruncă 1°... 2° var. scăuni vb. IV tranz. AMD/rar Vn „a reteza corzile viţei-de-vie (toamna, înainte de a o îngropa)”. SCÁUNÁT adj. AMD, Pl. 52-53/rar Tr [d. cereale] „care a dat lăstari; înfrăţit”; cf. î n p u i á t... SCÁUNÉCI s. n„ pl. scáunéce AO, Pl. 31/VI şi rar Dj; AMD, h. 226 MN; 690/rar VI, Ag, Ot, Cţ „scăunel”; cf. s c ă u i ă ş... SCAUNÉL s. n. 1° AMD, h. 654/rar Db „v â r t e j la căruţă”; cf. b a i g i c... 2° AMD, Pl. 107/rar II „suport pe care se sprijină braţele vârtelniţei”; cf. b u t 8°... SCAUNÍ v. scăună 2°. SCÂUNEŢ s. n., pl. scăuniţe [sic!] AMD, h. 226 MN/rar Gr „scăunel”; cf. s c ă u i á ş... SCĂUNUŞ s. n. GM/rar Bz „scăunel”; cf. s c ă u i á ş... SCÂZĂMÂNT s. n. 1° GD/rar TI „scăderea, reducerea nivelului unei ape”. 2° AMD, h. 550/rar Bz, Ot „adâncitură între două înălţimi; şa”; cf. deşelătiiră 1°... 3° AMD, h. 77/rar Ot „partea din palmă, mai umflată, situată în continuarea degetului mare”; cf. c ă 1 c â i 3°. 4° în ~ loc. adv. GM/rar Db, Gr „mod de a planta sau de a răsădi via, pomii, alternând, intercalând rândurile”: Via să pune în scăzămmt, ca să nu fie drept în drept fiecare butuc/826. SCÁZÁTÚRÁ s. f. AMD/rar Db „mâncare cu zeamă puţină, scăzută”. SCÂLCEIÂT adj., pl. scálceiáfi, f. scâlceiâtă AMD, h. 111, 112/rar Vn „infirm, schilod”; cf. a n c h i 1 o z ă 11°... SCÁNDURÁRÁIE s. f. colect. GM/rar Bz „cantitate mare de scânduri”; cf. b 1 ă n ă r i e. SCÁNDUREÁ 197 SCHÉLÁ SCÁNDUREÁ s. f., pl. scánduréle AMD, h. 664/rar VI „bulfeu”; cf. b u 1 f é i r... SCÁNDURÍCÁ s. f., în a lipi la ~ loc. vb. AMD, h. 179/rar TI „a netezi pereţii folosind făţuitoarea”. SCÁNTÉI v. schinteie SCÂRBE s. f. pl. 1° AMD, h. 18 MN/rar Gr [fig.] „urdori”: Sch'be la ochi. urdori s-ar spune, da mi-e ruşâne de dumneavoastră/831; cf. m â z g o á r e 2°... 2° GO/rar Dj „scobituri făcute în grinzi, pentru a le încheia”: Făcea schbc aşa, tăieturi, ca la ciutură... şi-ncheia casa/960: cf. c h e r t ă t ú r ă... SCÁRBEZÍ v. strepezi. SCÁRBÍ vb. IV tranz. GM/rar Ot „a se scârbi (de ceva, de cineva)”: Am fumat aşa niţel, când eram tânăr, da 1 -am scirbit, l-am... că... nu ştiu dă ce mi-a venit aşa, nu l-am mai fiimat/761. SCÁRCÉL v. cârcei 2°, 6°. SCÂRCI1 v. cârci l°-4°, 6°. SCÂRCI2 s. n. GM/rar Ag, Ph „scrânciob, leagăn”; cf. s c r â n c e v, ţ ú ţ u, z ă i n ă ú ş. SCÁRCIOR v. carcior 1°, 2°. SCÁRCIOROÁSÁ v. cârciuros 2°. SCÁRCÍT adj., f. scârciîă GM/rar II „nemulţumit, cârtitor”. SCÂRCIUMIJŞ (3 sil.) s. n. 1° pl. scârciumiişuri AMD; GM/rar Tr, Gr „un fel de leagăn, balansoar făcut dintr-o prăjină fixată la centru, cu o furcă, în căpăţâna unei roţi, la capetele căreia se aşază, pe burtă, câte doi copii care, alergând în cerc, îşi fac vânt în sus în mod alternativ”. 2° pl. scârciumiişe GM/rar Gr „instalaţie pentru bătătorit băligarul, în vederea obţinerii tizicului”. SCÂRLI0NŢ v. cârlionţ 5°. SCÂRLIONŢÂT v. cârlăonţât 1°. SCÁRMÁ vb. I tranz. 1° AO, h. 899/rar Ot; AMD, h. 288; ch. 370; AFLR/prin Tr şi rar Ag, Ot, Gr „a scurma, a râcâi”: Scîrmăm jaru ca să ardă mai bine AMD, ch. 370/835. [Lupul] a zgírmát învelişu [colibei], că a fost cu stuf GM/862. [Prundul] îl zgrîmăm în jos şi-l lom şi punem în căruţă GO/917; cf. r â c â i 2°... 2° AMD; GM/rar Ag, Db, Ot, Tr, Gr „a săpa superficial”: Dacă vedeai că n-a ieşit via, o mai scîrmâi niţeluş [cu sapa] GM/766; cf. b â r c â i 2°... 3° var. zgârmâ vb. I tranz. AFLR/rar Gr „a ciopli, a scobi”: A făcut o troacă dă lemn şi-7 tircólu capului, al pălării sau al căciulii/945. Punim la tircólu obodului apă fiartă peste cenuşă/940. - var. târcoâlă s. f., pl. târcoâle 4° AMD, Pl. 115-116/prin Tr; 5° AO, Pl. 130/rar Dj; AMD, Pl. 105-106/rar Ph; trâcolul, la ~ loc. prep. 7° GO/rar Mh. TÁRCOLÍ vb. IV tranz. AO, h. 38l/rar Gj, Mh; AMD, h. 586/rar Tr „a ocoli ceva; a înconjura”; cf. c o n j u r â... TÁRGÁCIÓI v. tăgârcioi. TÁRGÁCIÓI v. tăgârcioi. TÁRGHÍE v. tirighie 1°. TÁRHÁT s. n., pl. târhâturi 1° AMD, h. 280/rar Bz „târlă de oi; stână”; cf. s t á u 1 1°... 2° GD/rar TI „adăpost unde se ascund hoţii”; cf. b o r d é i 9°. TARLÂŞ s. m., pl. târlâşi 1° AO, h. 761/rar Dj; AMD, Pl. 135/C1, II şi rar Ag, TÂRLĂ1 314 TÁRNAFÉS Ph, If, Cţ „persoană care se însoţeşte cu alţii, în vederea alcătuirii unei stâne, pentru văratul oilor”; cf. c 1 ă ţ ă i é r 1°... 2° AMD/rar Br, TI „cioban; oier”; cf. baci 3°... 3° TDM II/rar Ph „proprietar de stână”; cf. m o c á n 2°... 4° GM/rar II „paznic la turma de porci; porcar”. 5° GM/rar Br „gospodar*’; cf. c i o r b a-g i u. 6° GM/rar Bz „constructor de case”: [Tata] a intrat tîrlâş/la boier, facea case acolo/750. TÂRLĂ1 s. f„ pl. târle 1° AO, h. 770/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 137/prin Ot şi rar Ag, Db, Tr, CI „încăpere (la stână) unde se prepară caşul, urda etc.”; cf. b ă c i e 1°... 2° AMD, Pl. 137-138/rar Ag, Ot „comarnic”; cf. b o r d é i 3°... 3° AMD, h. 674; Pl. 135/Ag şi rar VI, Ot, II „îngrăditură care împrejmuieşte o stână”. 4° AO, h. 777/rar VI, Mh, Dj; AMD, Pl. 140/Ag, Tr şi rar VI, Ot „ţarc în care sunt separaţi mieii, pentru înţărcare”; cf. c o ş á r1 4°... 5° AMD, Pl. 134/Tr, Cl, II, prin Ag, Ot şi rar Ph, Gr, If, Cţ „întovărăşire, asociaţie de mai mulţi proprietari de oi, în vederea alcătuirii unei stâne”; cf. brânzărie 4° .. 6° AFLR/rar Db „ocol, loc împrejmuit unde se ţin purceii”. 7° AO, h. 405/rar Gj „herghelie”; cf. ciurdă 2°... 8° AO, h. 401/rar Mh „cireadă de vite”; cf. c i r e á d ă 3°... 9° GM/prin Bz şi rar Vn, II „casă, gospodărie”: Eu a vândă numa mamă, eu conduceam tîrla care mai rămăsese, băieţii mai mici, de-i întreţineam/732; cf. hospodărie. TÁRLÁ2 v. târnă 1°. TÁRLÉJ s. n., pl. tárléte AMD, h. 675/rar VI „adăpost rudimentar pentru oi. acoperit cu paie sau cu stuf’; cf. b o ş i r c ă u... TÁRLÍ vb. IV 1° intranz. GM/rar Bz „a poposi la o târlă (de oi)”; cf. t â r 1 u i. 2° tranz. şi refl. AMD, h. 280; Pl. 159— 160; GM/rar Ag, Db „a (se) îngrăşa un teren aşezând târla pe el”: [Ciobanii] în fiecare an tîrUşte şi-l mută dă colea colea, ş-apăi locu s-amenajează, şi cel mai bun, bălegaru dă oaie GM/697. Mutam târla să tîrlim locu bine AMD/682. TÂRLÎE s. f., pl. târlii 1° AMD, h. 249 MN/prin Ag şi rar Db, CI „sanie mică, trasă de om”. 2° TDO/rar Gj; AMD/rar Tr „săniuţă pentru copii”; cf. t r ă g á c i 1°. TÂRLÎRE s. f. AMD, Pl. 159-160/rar Db „îngrăşare a unui teren prin aşezarea târlei; acţiunea de a târli 2°”. TÂRLUÎ vb IV intranz. GM/rar Ot „a poposi la o târlă (de oi)”; cf. târli 1°. TÂRMĂCEÂLĂ s. f., pl. tármácéli GM/rar Ph „mocirlă, noroi”; cf. m o r â n-c e á 1 ă... TÂRMÂC s. n., pl. târmăce GD/Cţ şi rar TI „grapă cu dinţii de fier”; cf. b o r o á n ă. - var. dârmâc s. n., pl. dârmăcuri AFLR/rar Cţ; dármúc s. n. GD/rar Cţ; tălmuc s. n. GD/rar Cţ; tármúc s. n. GD/rar Cţ. TÂRMOÂCĂ s. f. GM/rar Db „mocirlă, noroi”; cf. morânceâl ă... - var. cirmoâcă s. f. AMD, h. 525; 544/rar Ag, Tr. TÁRMÚC v. târmâc. TÂRNĂCOP s. n., pl. tárnacoápe AO, Pl. 71/VI, Gj, Mh şi prin Dj; AMD, h. 314/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Tr, Cl, II, Cţ, prin Vn, TI şi rar VI, Gl, If „târnăcop”; cf. chilăviţ ă... TÁRNAFÉS s. n. AO, h. 105/rar Ot; AMD, h. 101/prin Tr şi rar Ph, Ot, Gr, If, II „guturai (la om)”; cf. b a 1 é v n i ţ ă... 2° AMD, h. 62/rar Br „astm (la om)”; cf. á s m ă... TÁRNAHÁT 315 TÁRPÍE 3° GO/rar Ot; AMD; GD/rar VI, Gr, TI, Cţ „astm la oi şi la cai; tignafes”; cf. f o á 1 e 7°. TÁRNAHÁT s. AMD, h. 62/rar Bz „astm”; cf. á s m ă... TÂRNÂŢ s. n. 1° pl. târnăţuri, tárnáié AO, h. 190/rar Gj „prispă închisă cu scânduri; un fel de cerdac”; cf. b a 1 c ó n... 2° pl. tárnáturi AO, h. 190; 202; AFLR/rar Gj „verandă, vestibul”: înainte îi spuneam tîrnâţ pe vechime, acuma-i zicem tindă şi sală AO/912. îi tot una tindă, sau sală, sau tîrnâţ AO/915; cf. a n t r é i e... 3° s. m., pl. tărnâţi AMD/rar Vn „stâlp la prispă”. TÁRNÁV v. trândav 1°. TÁRNÁ s. f., pl. târne TDO; AFLR/Mh, Dj şi rar Ot; GM; AFLR/Ph, prin Db, Vn, Ot, II şi rar Ag, Bz, Br, Cl; tárni GM; AFLR/rar Vn, II „coş (mare) din nuiele împletite”: [Pentru clocit] să pune într-o tírná cu paie ouăle AFLR/934. Ducea cu tírna paie la foc AFLR/720; cf. c o t ă r i ţ ă 2°. 2° AMD, Pl. 87-88/rar Bz, Cţ „stup primitiv dintr-o coşniţă de nuiele”: cf. bortă 5°... 3° GO/rar Ot; GM/rar Tr „petrecere, la casa mirelui, duminică dimineaţa, înaintea cununiei”: [Duminică dimineaţa] joac-afară tírna, c-aşa-i spune, trrna\ face-o horă mare, joacă, taie pasăre-aia GM/784. 4° GM/rar Ot, Tr „petrecere, între rudele mirilor, luni după nuntă”; cf. b o r ş 1°... 5° în expr. a da pe ~ GM/rar Ag „a da pace, a lăsă în pace”. - var. 1° târlă s. f., pl. târle GM; AFLR/rar Db, Ph. TÁRNÁTOÁRE v. atârnător' 2°. TÁRNÁTÓR v. turnătoâre 1°. TÁRNÍCHE s. f., pl. târnichi GM/rar Ph dim. de la t â r n ă 1°; cf. t â r n ú ţ ă. TÁRNOSÍ vb. IV tranz. AMD, Pl. 180/rar Tr „a cămui pieile pentru tăbăcit”; cf. a r g ă s i 1°... TÁRNOZLÍV s. m., pl. tárnozlívi AO, Pl. 8l/rar Dj; AMD, h. 367/rar Tr „corcoduş”; cf. a g ú d 2°... - var. trânozliv s. m., pl. trânozlivi AO, Pl. 81/rarDj. TÁRNOZLÍVÁ s. f., pl. târnozlive AO, h. 486/rar Dj; AMD, h. 366/rar Tr „corcoduşă”; cf. b e ş i c ú ţ ă... - var. tornazlivă s. f., pl. tornazlive AMD, h. 366/rar Tr; trânozlivă s. f., pl. tránozlíve AO, h. 486/rar Dj. TÂRNLJŢ s. f. GO/rar Dj dim. de la târnă 1°; cf. t â r n i c h e. TÁROMÁ v. târomi. TÁROMEÁLÁ s. f. AMD, h. 91/rar Ot „şubrezenie, debilitate a sănătăţii”. - var. tăromeâlă s. f. AO, h. 125/rar Dj; toromeâlă s. f. AMD, h. 92/rar Db. TÁROMÍ vb. IV intranz. AO, h. 125/rar Mh, Dj; AMD, h. 91; TDM I/rar Db, Ot, Tr ; a o ~ AMD/rar Tr „a boli, a zăcea”: Mi-a fost rău ieri, am toromit aşa în pat AFLR/685. Fiind bolnavă, azi aşa, mâine-aşa, până când la o etate a ei de... a tîromnit-o ea cam vro patru ani dă zile, cinci TDO/982; cf. g ă i n á 1°... - var. tăromi vb. IV intranz. AO, h. 125/rar Dj; táromá vb. I intranz. AM D/rar Db; târomni, a o ~ vb. IV TDO/rar Dj; târoni vb. IV intranz. GM/rar VI; toromí vb. IV intranz. GM/rar Ag. TÁROMNÍ v. târomi. TÁRON Í v. târomi. TÁRPÁN s. n., pl. târpâne AMD; GD/prin TI „unealtă asemănătoare cu coasa, folosită la tăierea papurei şi a stufului”: Ne-a dus să tăiem papură, noi cu tărpăn!, că la noi e tărpân! de coasă aşa GM/742; cf. r i z á c. - var. tarpân s. n. GD/rar TI, Cţ; tarpaná s. f. GD/rar TI; tărpân s. n. şi m., pl. târpâne AMD; GD/rar TI, Cţ; tărpâni GM/rar Br. TÁRPÍCI v. chirpic. TÁRPÍE s. f., pl. târpii 1° AO, Pl. 1 l/rar Mh „tifos”; cf. a n g h i n ă1 1°... TÁRPÍG 316 TÂRŞÎ 2° AO, Pl. 12/rar Mh „varice”; cf. argint 1°... 3° var. tărpie s. f., pl. tărpii AO, Pl. 11, 12/rar Mh „furuncul”; cf. c á r t i ţ ă 2°... TARPÍG v. chirpic. TÂRPOSÎ vb . IV tranz. AMD, Pl. 8-9/rar Tr „a însăila”; cf. b u c ş i... - var. troposí vb. IV tranz. AMD, Pl. 8-9/rar Tr. TÁRPULÚG s. 1° GM/rar Tr „numele unui joc de copii (cu cinci pietre)”; cf. i n c 1°... 2° GM/rar Tr „numele fiecăreia dintre pietrele cu care se joacă TARS ÁR v. târşâr. TÁRSÁ s. f. 1° GM/rar Ag, Db „iarbă scurtă şi aspră care creşte în păşunile de munte; părul porcului”; cf. p ă r ú ş c ă. 2° pl. társé AMD/rar Tr „sfoară groasă împletită din mai multe fire; ştreang”; cf. f r â n g h e... - var. 1° hârsă s. f. AMD/rar Ag. TARSĂNIJŞ s. m., pl. târsănuşi AMD/rar CI „lemn pus la roata căruţei pentru a o împiedica”; cf. t e 1 e g h i r, t r á g ă 5°. TÁRSÁN v. târsână 1°. TÁRSÁNÁ s. f., pl. târsâni 1° AMD, h. 489; AFLR/Db, Tr, Gr, II, prin Ph, Ot, If, CI, Cţ şi rar Ag, Vn, Bz; tărsâne AMD/rar Ag, Db, Ph, Br „nojiţă din păr de capră sau de cal şi, mai rar, din lână”. 2° AMD, h. 383/rar Ot „sfoară groasă; ştreang”; cf. f r â n g h e... - var. 1° târsân s. m. [?], pl. târsâni AMD, h. 489/rar Gr. TÁRSÍU v. terţiu l°-3°. TÂRŞ1 s. n., pl. târşuri 1° AMD, h. 197; GM/rar Ag şi s. m., pl. târşi GO/rar Gj „creangă stufoasă folosită ca arac sau pentru împletirea gardului”: îmi întârşai nişte fasole [...] bătui tîrşi la ele AFLR/937. 2° GO/rar VI; GM; AFLR/rar Ph, II „creangă mare, stufoasă, folosită pentru căratul fânului (pe un teren în pantă)”: [Fânul] îl porcoiam aşa până-1 căram la tjrşur/GM/105. 3° GO; TDO/rar VI „grapă de mărăcini”; cf. t â r ş i t o á r e 1°. 4° GM/rar Ph, II „grămadă de fân, paie etc., căpiţă mică dusă pe t â r ş 2°”: La [căpiţele] alea de le faceam micuţe tJrşur/ le spuneam. Le căram cu boii/712; cf. b o á g 1 ă... 5° var. truş s. n., pl. truşuri GO/rar Mh „bucată, lungă de un metru, tăiată dintr-un trunchi de copac”: [Copacul] îl tăiem frumos aşa, facem metri din el, şi-l tăiem frumos [...] aşa truşuri/940; cf. m e t r á n 2°... 6° var. truşchi s. n., pl. truşchiuri AMD, Pl. 65/rar Ag „butuc de viţă-de-vie”; cf. b u c i u m 2°... TÂRŞ2 v. târşă 1°. TARŞÂR s. m., pl. târşâri TDM II; AFLR/prin Ph „arbust rămuros; tufa”: Tăiam tîrşâr/, crăci dă tîrşârl ş-o-nvăleam cu frunză [coliba] TDM 11/708; cf. h ă 1 ă -c i ú g ă 2°... - var. tîrsâr s. m., pl. tîrsâri AMD, h. 419/rarTl._ TÂRŞĂ s. f., pl. târşe 1° AMD, h. 86/rar CI; târşi/rai II „rotulă genunchiului”; cf. b í 1 ă... 2° GM/rar CI „bucăţică, cub de zahăr”: Eu nu mă băteam aşa la sorcovă. Toată lumea-ţi dădea câte-o nucă sau câte-o tîrşâ de zacăr/864; cf. c ú t ă 1°... - var. 1° târş s. n., pl. târşi, târşuri AMD, h. 86/rar CI. TÂRŞĂÎ v. târşui 2°. TÂRŞĂN0S adj., f. târşănoâsă AMD, h. 419/rar Vn [d. copaci, tufe] „cu multe ramuri; rămuros”; cf. c r ă c ă n ó s... TÂRŞĂNÎ v. târşui 3°. TÂRŞĂRÎŞ s. n., pl. târşărişuri AMD, h. 407; AFLR/rar Ph, Bz „desiş, tufiş”; cf. b u g e á c 1°... TÂRŞI vb. IV tranz. 1° TDO/rar Mh „a nivela terenul cu grapa de mărăcini, a grăpa cu t â r ş u 1”; cf. t â r ş u i 1°. TÂRŞÎT 317 TEASC 2° AFLR/rar Mh „a săpa uşor, superficial, pentru a sparge crusta pământului”: Numai o tirşim [viţa-de-vie] pe lângă ea şi o lăsăm, lăstarii să crească/949; cf. b â r c â i 2°... 3° TDO/rar Mh „a prăşi”; cf. p r ăş i 1 â... TÂRŞÎT. s. n. AO, h. 593/rar Dj „acţiunea de a t â r ş i; prăşit”; cf. p r á ş i e... TARŞITOARE s. f., pl. târşitori 1° GO; TDO/rar Gj, Mh, Dj „grapă de mărăcini”; cf. t â r ş1 3°. 2° var. târşitor s. n. GO/rar Mh „prăşitoâre mecanică”; cf. p r ă ş i t ó r. - var. 1° tărşitoâre s. f., pl. târşitori TDO/rar Mh. TÂRŞITOR v. tărşitoâre 2°. TÂRŞITUR s. f., pl. târşitiiri GO; TDO/rar VI, Mh „praşilă uşoară, făcută pentru a sparge crusta”: După tîrşitură, îi luam [porumbii] la praşila-ntâia TDO/957; cf. o r b 5°... TÂRŞUÎ vb. IV tranz. 1° GM/rar Cl „a nivela terenul cu grapa de mărăcini”; cf. t â r ş i 1°. 2° var. târşăi vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. târşăi [sic!] TDO/rar Gj „a săpa uşor, superficial”; cf. b â r c â i 2°... 3° var. târşăni vb. IV tranz. AO, Pl. 71/rar Dj „a prăşi”; cf. prăşilâ... TÁRTÁN s. m., pl. târtâni 1° AMD, h. 408/rar Db, Cl „mărăcine; tufa cu ţepi”; cf. p a ţ a c h i n i. 2° AMD/rar Br „plantă ierboasă, cu rădăcini mari şi dese, bună de foc”: [La treierat] puneam tîrtân/, că ăia era dogoroşi şi ridica presiunea la vapor/749. 3° AMD/rar Cţ „rapiţă sălbatică (fară rod)”. TÂRTĂ s. f. AMD, h. 64/rar Cl „şale”; cf. c a p 11°... TÂRTĂNOÂS adj. f., pl. târtânoâsc AMD, h. 408/rar Db [d. pădure] „cu t â r-t a n i 1°; mărăcinoasă”. TÂRTÂRÂT adj., pl. târtârâţi AMD, Pl. 70/rar TI [d. struguri] „cu boabă mică, nedezvoltată”: cf. c â r c i u r ó s 1°... TÁRTICÓS adj., f. târticoâsă AMD/rar Ag [d. oameni] „gros şi mic de statură”; cf. g h i n d ó c... TÂRŢÂU v. terţiu 1°, 2° TÂRŢÂU v. terţiu 1°, 3°. TÂRŢÎU v. terţiu 1°- 3°. TÁRZÍE v. terezie 1°, 2°. TEÂCĂ s. f. 1° pl. téce AO, h. 470/rar Mh „teci de fasole; păstăi”; cf. g ă o á c e 6°... 2° pl. teci AMD, h. 309 MN/rar Cl „pănuşă”; cf. chică1 4°... 3° var. teci s. m. [?], pl. teci GM/rar II „cotor de porumb rămas pe câmp după tăierea tulpinii”: Un cocean dă porumb, un tec dă porumb, un cotor d-alea d-al... d-al porumbului i-a luat în talpă puţin pielea aşa/855; cf. c i o á t ă1 1°... TEÂMĂ1 s. f., în a-i fi ~ GM/rar Tr „a se teme, a crede, a avea impresia”: Mi-e tatmâ că i-a făcut şi casă/796; cf. t é m e1. TEÂiMĂ2 v. térne2. TEANC1 s. n., pl. teâncuri AO, h. 607/Dj, prin VI şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 52/Ot, prin Ag, Tr şi rar VI, Db, Bz, Gr „grămadă din snopi de coceni de porumb aşezaţi orizontal unul peste altul”; cf. căpiţă 6°... TEANC2 s. n. 1° GM/rar Ag „tencuială”: După aceea o şipcuie [casa], bate şipci pă ea, după aceea îi dă teâncu pă ea/682; cf. c e a m ú r 1°... 2° var. tínci s. n. GM/rar Db, II „strat subţire de var aplicat peste tencuială pentru finisat; glet”: După tencuială am dat un fel dă tine, dă le-am scos [pereţilor] faţuială GM/694. 3° var. tinci s. n. GO/rar Dj „var diluat folosit la spoit”. - var. 1° tenci s. n. 1° AMD, h. 176/prin Ph. TEÂPĂ v. tâpă 5°. TEASC s. n., pl. teâscuri 1° AMD, Pl. 143/rar TI, Cţ „crintă”; cf. á 1 b i e 3°... 2° AO, Pl. 136/rar VI „partea de la scaunul de lucru al rotarului, lemnarului TEÁSCÁ 318 TÉICÁ unde sunt prinse şi strânse bucăţile de lemn ce urmează a fi cioplite, găurite etc.”; cf. p o d v á l1 7°... 3° var. teâscă s. f. GM/rar Db, Tr „presă pentru struguri”; cf. ş t i c 2°. 4° var. teâscă s. f. AMD, h. 376/rar Db „tescovină”; cf. b o á s c ă 1°... - var. 3° tasc s. n., pl. táscuri GM/rar Gr. TEÂSCĂ v. teasc 3°, 4°. TEÂŞĂ (2 sil.) s. f. GM/rar Tr „strat gros de nisip, de pământ sau de piatră”: [Iese] izvor de sub teăşă dă piatră, izbucneşte în sus [...] strat dă piatră, dă nisip, e... apa e-n nisip GM/784. 2° AMD/rar Tr „piatră mare; stâncă”; cf. c a n a r á 2°. TEBECÉ s. n. AO, h. 93/rar Dj; AMD, h. 59/prin Cţ şi rar Db, Ph, Ot, Tr, Gr, TI „tuberculoză”; cf. b o á 1 ă 3°... - var. debecéu s. n. AMD, h. 59/rar Db; tebecéu s. n./rar Ag, Ot, Gr, CI. TEBECÉU v. tebecé. TEBECÍ vb. IV tranz. AMD/rar Tr „a îmbolnăvi de t e b e c e”. TEBECÍST adj., f. tebecistă AO, h. 93, 94/Dj, prin Gj şi rar VI, Mh; AMD, h. 60/Tr, prin Db, Ph, Ot, TI, Cţ şi rar VI, Ag, Vn, Bz, Br, Gr, If, Cl, II „tuberculos”; cf. o s f i c á t... - var. debecist adj., f. debecistă AO, h. 93, 94/rar Gj; AMD, h. 60/rar II; plibccist adj., f. plibecistă, plebecistă AMD/rar Bz, Cţ. TEBEICÁR (3 sil.) s. m., pl. tebeicâri GD/rar TI „pescar clandestin; braconier”. - var. tibeicár s. m., pl. tibeicâri AMD/rar TI. TEBERCULOÂZĂ v. tuberculóz. TEBERCULÓS v. tuberculóz. TEBERCULÓZÁ v. tuberculosă. TEBLÍT s. n. GM/rar Db „sedilă”: [Laptele prins] îl pui un pic pă...aşa pă foc aşa, niţel să se-ncălzească şi pă urmă-1 tom în teblif/694; cf. c é n d e 1 ă 2°... TECÁR s. m., pl. tecâri AMD/rar Tr. Cţ „salcâm pitic, foarte ţepos, cu teci mari, folosit la obţinerea gardurilor vii”; cf. g 1 ă d i c e. TECI v. teâcă 3°. TECÍ vb. IV AMD, h. 346/rar CI „a dezghioca fasolea”; cf. b o b i... TECIUÍ vb. tecul 1°. TECIÚNE s. m., pl. teciuni AO, Pl. 29/rar Ot; AFLR/rar VI „tăciune (la porumb, grâu etc.)”; cf. p u f 3°... TÉCLELE s. f. pl. art. GM/rar Ag „numele unei sărbători religioase, care se ţine înainte de Rusalii”. TECSÁ v. tacsá. TECŞĂLĂ s. f., pl. tecşili AMD, h. 312/rar Ag „rest din tulpina de grâu rămas pe mirişte după cosire”; cf. ş t o p 1 e â g 1°. TECŞÎLĂ s. f., pl. tecşile GM/rar VI, Db „traistă mică; taşcă”; cf. g e a c 1°. TECUÍ vb. IV 1° tranz., ind. prez. 1 sg. tecuiésc AMD, h. 346/prin Tr şi rar Db, If, técuiíYi şi rar Ag „a dezghioca fasolea”; cf. b o b i... 2° intranz., ind. prez. 1 sg. técui AO, h. 472/rar Dj „a culege teci de fasole de pe vrej”. - var. 1° teciuí vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. teciuiésc AMD, h. 346/rar Tr. TECLŞ s. m. [?] şi n. colect., pl. teciişi GO; TDO/rar VI; tecuşe AO, h. 459/rar Mh „păstăi de fasole”: Rupem tecuşu şi-l punem acolo. Punem sare peste el [...]. După ce fierbe îl prăjim/909. TEF s. n., pl. téfuri AMD, h. 288/rar Db, Ph „râtul porcului”; cf. flit... TEFERÎŞ v. tufăriş 1°. TEGLÍCI v. tiglici. TEHERÎŞ v. ticăriş 1°, 2° TEI s. GO/rar Mh „aţă la păstaia de fasole”. TÉICÁ s. f., pl. teici 1° AMD, h. 213/Vn, Bz, Cl, II, Cţ şi prin Ph, Br, TI Jgheab (mic) din care mănâncă porcii”; cf. blid3°... 2° AMD, Pl. 166/rar Vn „bucată de fier fixată în p o d o i m ă la moară”; cf. cep 12°... TEICHIRUŢ 319 TELEÁGÁ 3° AMD, h. 24l/rar Vn „piuliţă de lemn”; cf. a v á n 2°... 4° AMD/rar Vn „vas mic de lemn, legat de o prăjină, cu care se scoate apă din puţ”. 5° AMD, Pl. 92/rar TI „vas mic de lemn, pus la urdiniş, din care se adapă albinele”; cf. a d ă p ă t ó r... - var. 1° téucá s. f., pl. teuci AMD, h. 213/rarPh. TEICHIRIJŢĂ (4 sil.) s. f. GM/rar Bz dim. de la t e i c ă 1°: [Porcului] îi mai pun apă acolo într-o teikimîă aşa acolo lui/747. TEICULÎŢĂ s. f., pl. teiculiţe 1° AMD, h. 679/rar Cţ „căuş de lemn din care se bea apă la stână”; cf. b 1 i d 5°... 2° AMD, Pl. 92/rar Cţ dim. de la t e i c ă 5°. TEIEJÉI v. tăiţei. TEIÓS adj., f. teioăsă 1° TDM II/rar Ph [d. caş, brânză] „tare, fibros, uscat”: Pune caşu la dospit...îl taie falii aşa, bagă 0 bucăţică mică şi în... călâie aşa, că dac-o fierbe rău iese caşcaveaua mai teioasăUOS. 2° var. telós adj. GM/rar II [d. firul de cânepă] „aspru, fibros”; cf. băţăgănos 1°... TEIŞ0R (3 sil.) s. n. GM/rar Ph „fibră de tei, folosită ca sfoară”: Ce ne rămâne, came, oase, orice, le legăm cu tenşoru bine şi le punem agăţate la fum/718; cf. 1 i ş t e á v 1°. TELTÉI v. tăiţâi. TEJGHEA s. f., pl. tejghéle 1° GO/prin VI; AMD, Pl. 143/Tr, prin Gr, Cl şi rar Ag, Ot „vas din scânduri, de formă paralelipipedică, aşezat pe patru picioare (dintre care două mai scurte) şi prevăzut cu un jgheab, în care se pune caşul (mai ales telemeaua) la scurs”: Aveam tijgâ făcută şi puneam tifon aşa pă tijgâ şi pă urmă [brânza] o turnam în tijgâ acolo, şi dasupra-i puneam altă blană, şi să scura aicea zeni dădăsubt GM/798; cf. m á s ă 7°... 2° var. tijgheá s. f., pl. tijghéle AO, Pl. 139/prin VI; AMD, Pl. 174/Ag, Db, Tr, Cl, II, prin Ph, Gr şi rar VI, Bz, Br, Ot, If, Cţ; tijghâli AMD/rar Br „banc, masă de lucru pentru meseriaşi”; cf. b á n c ă 1°... 3° var. tijgheá s. f., pl. tijghéle AMD, h. 692; 695/Tr, prin Ph, Db, Gr şi rar Ag, Bz, Ot, If, Cl, II „scaun special de lucru pentru dogar, rotar etc.”; cf. boc1 3°... 4° GD/rar TI „suport, în formă de capră, pe care se sprijină prăjinile de susţinere a foilor de tutun puse la uscat”; cf. c o r 1 á t ă 4°... 5° AO, h. 240/rar Dj „sertar”, cf. chichiţă 1°... - var. tezgheá s. f., pl. tezghéle 2° AMD, Pl. 174/rar Ag; tijgheá s. f., pl. tijghéle 1° GM/rar Ag, Tr, Gr; 5° AMD, h. 226/rar Tr, Gr; tizgheá s. f., pl. tizghéle 2° AMD/rar Ag; 3° AMD, h. 695/rar Db. TEJGHERÉ s. f., pl. tejgheréle AMD, h. 174 MN/rar TI „roabă”; cf. c o t i g ă 2°.. TEJMÁN s. n., pl. tejmáne AMD, h. 175/rar TI „prispă”; cf. a m v ó n... TEJMELÎTĂ adj. f., pl. tejmelite AO, h. 178/rar Dj „care bea des şi peste măsură; beţivă”; cf. b e ţ i v á n c ă. TEL s. n., pl. tâluri 1° GO/rar Dj, Ot; GM; AFLR/rar Db, Bz, Tr, Cl, II, TI, Cţ „beteală”: Gătea mireasa fară voală, numa cu télu GM/842; cf. b e t e á 2 1°... 2° AMD, h. 615/prin Tr şi rar If, Cl „spicul plantei din care se fac mături”. 3° AMD, h. 615/rar Gr „firul, paiul de mătură curăţat de frunze şi de spic, pentru a fi prelucrat”. - var. til s. n. 1° GD/rar TI; 2° AMD, h. 615/rar Cl. TELEÁG v. teleâgă 1°. TELEAGĂ s. f., pl. telégi 1° AMD, h. 655/prin Ag şi rar Vn; art. teleága de dinainte/prin Bz şi rar Ag „partea, jumătatea căruţei corespunză-toare roţilor din faţă”; cf. b r ă c i n á r 2°...; AMD, h. 656/rar Ag; art. teleága din urmă/rar Ag, Gr; - din spáte/rar Ag; ~ dinapói/rar Vn, Bz; ~ dindărăt/rar Bz Jumătatea căruţei TELEÁNCÁ 320 TEMÉI corespunzătoare roţilor din spate”; cf. c h i 1 i m í e 4°... 2° var. telég s. n., pl. telége AMD, Pl. 57-58/rar Ag „rotile de transportat plugul”; cf. c ă p ă ţ â i e... 3° AO, h. 642/rar VI, Dj; AMD, h. 644/rar Bz, II „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c á 8°... - var. taligă s. f., pl. tal ige, taligi 2° GD/prin Cţ şi rar TI; tâligă s. f., pl. táligi 2° AFLR/rar Cţ; teleág s. n. 1° art. teleágul din faţă AMD, h. 655/rar Vn; telég s. n., pl. telége 1° art. telegúl din făţă AMD/rar Db; ~ din spáte l°/rar Ag; ~ din urmă T/rar Db; telégá s. f., pl. telégi 2° AMD, Pl. 57-58/rar Bz; 3° AMD, h. 644/rar Bz. TELEĂNCĂ s. f., pl. telénci GM/rar Vn „clopot mare; talancă”; cf. a r á n g... TELECHIGÍU v. tenechigíu. TELÉG v. teleágá 1°, 2°. TELÉGÁ v. teleágá 2°, 3°. TELEGHÍR s. GD/rar TI „piedică la roata căruţei”; cf. t â r s ă n ú ş... TELEGRÁMI s. f. pl. AO, Pl. 52/V1, Gj, Dj şi prin Mh, Ot, Tr; AMD, h. 575 MN/Ag, Db, Bz, Ot, Tr, Cl, II, prin Ph, Vn, Gr, Cţ şi rar VI, Br, If, TI „telegrame”. - var. teligrámá s. f., pl. teligráme AMD, h. 575 MN/rar Cţ; teligramilxzx Bz; tiligrámá s. f., pl. tiligrămi AO, Pl. 52/rar VI; AMD/rar Ag, Tr, Gr, II, TI, Cţ; tiligráme AO/rar Gj. TELEGLT s. n. GM/rar Db „teleguţă”. - var. taligútá s. f., pl. taliguţe AMD/rar Cţ; tărigiiţă s. f., pl. tăriguţe AFLR/rar Cţ. TELEMEÁ s. f. 1° AMD, Pl. 143; GM/rar Tr, Gr, Cl; másá — s. compus AMD/rar Ot „vas de lemn, de formă paralelipipedică, aşezat pe patru picioare (dintre care două mai scurte) şi prevăzut cu un jgheab, în care se pune brânza şi, mai ales, telemeaua la scurs”: [Caşul] îl turna în telemea... o cutie mare, lungă GM/862; cf. m á s ă 7°... 2° var. tilimeâ s. f. AFLR/rar Br „(brânză) telemea”; cf. m u r ă t o á r e 4°... - var. 1° tilimeâ s. f. AFLR/rar Gr. TELEMENGÍU s. m., pl. telemengii GD/rar TI „persoană care prepară telemea”. TELEREÁZA s. f., pl. telerézi AMD, Pl. 146/rar II „zară”; cf. á c r u 1°... TELIFÓN v. tilifón. TELIGRÂMĂ v. telegrămi. TELORÉZ v. telorézá. TELORÉZA s. f., pl. teloréze AMD, h. 493; GD/Cţ şi rar Ot, CI „batic subţire (înflorat)”; cf. b a r i ş 3°... - var. teloréz s. n., pl. teloréze AMD; GD/rar Cţ; tilorézá s. f., pl. tiloréze AMD/rar Cţ; tirolézá s. f., pl. tiroléze AMD/rar Cţ. TELÓS v. teiós 2°. TELTÉU s. n., pl. teltéie TDM I/rar VI „coş mare de nuiele”: Şi-am luat două dimigene de câte-o vadră şi m-am dus cu ea tot în satu ăla şi-am vândut-o pe porumbi: un kilogram de ţuică, un tăi tiu de-ăla de porumbi [...] un teltéu din ăsta iese-o felderă de boabe din el/671; cf. c o t ă r i ţ ă 2°... - var. cheltéu s. n. GM/rar Ag; táltéu s. n. AFLR/rar VI. TEMÁCIÓS adj., f. temăcioăsă AFLR/rar Br „temător, fricos”: Era temăcios de străini/746; cf. m o á 1 e 8°... TÉME1 vb. III refl., în a se ~ că AFLR/rar TI „a i se părea că; a crede”: în o mie nouă sute mă tem că s-a făcut Dunăre-asta/879; cf. teâmă1. TÉME2 s. f., pl. térne 1° AO, h. 2/prin Mh „moalele capului”. 2° AO, Pl. 2/rar Mh „tâmplă”; cf. c o r n 2°... - var. 1° teâmă s. f. art. teăma căpului AO, h. 2/rar Mh. TEMÉI s. n., pl. teméie 1° AMD, h. 172; AFLR/prin Ag şi rar VI, Tr, Gr „temelie, fundaţie a unei construcţii”; cf. fundâţii 1°... TÉMNIC 321 TERASĂ 2° AFLR/prin Ag, Db „fiecare dintre cele patru bârne care se pun pe temelia de piatră şi care susţin întreaga construcţie; talpă”; cf. t á 1 p ă1 3°... 3° AMD, h. 190; GM/rar Ag, Db, Ph, Ot „c o s o r o a b ă”; cf. b i 1 i m a n é 1 e... 4° AMD, h. 170 MN/rar Ot, Tr, Gr „perete despărţitor între camerele unei case (făcut, de obicei, din cărămidă nearsă)”. 5° pl. teméiuri AMD, h. 205/rar II „vatra cuptorului”. 6° AMD, h. 175/rar Tr „prispă”; cf. a m v ó n... 7° AMD, Pl. 166/rar Ag „p o d 6 i m ă la moară”; cf. g r i n d ă 15°... 8° AMD, Pl. 165/rar Db „fiecare dintre bârnele care susţin podul morii”; cf. b á b ă 14°... 9° GO/rar Gj „coardă de viţă-de-vie lăsată pentru rod”: Să ciontează vârfii viţii şi la urmă să leagă pe harac. Să leagă şi să lasă numai trei capete, trei temée, care astea cresc în continuare nalte/939; cf. cap 17°... TÉMNIC v. timnic 1°. TEMORĂ vb. I tranz. AFLR/rar Br „a înfricoşa, a timora”: Mă temorâ câinii prin sat şi eu plângeam/738; cf.încremeni... TENCĂNÎ v. schencăni 2°. TENCI v. teanc21°. TENCUÍ vb. IV tranz. 1° ind. prez. 1 sg. téncui AO, h. 192/crt.; AMD, h. 176: AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, prin Gr şi rar VI, Ph „a acoperi pereţii cu un strat de mortar”; cf. î n t e n c u i... 2° ind. prez. 1 sg. tcncuiésc AO, h. 195/rar VI, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 178/rar Ag, Db, Ph, If, II, Cţ; téncui AO/Dj, prin VI şi rar Gj, Mh, Ot; AMD/prin Tr şi rar Ag, Ot „a întinde cu palma udă un strat de lut amestecat cu apă (şi cu pleavă sau paie) pe pereţii casei; a lipi”; cf. aruncă 4°... 3° ind. prez. 1 sg. tcncuiésc AO, h. 196/rar Gj; AMD, h. 179/rar Vn, Ot, Tr, Gr, II, Cţ; téncui AO/Gj, Dj, prin Mh şi rar VI, Ot; AMD/prin Ot, Tr şi rar VI, Ag, Db, Gr „a drişcui”: Téncui cu drişca, încep drişcuitu pereţilor/912; cf. d r i ş c u i 1°... 4° ind. prez. 1 sg. téncui AO, h. 197/prin Mh, Dj şi rar Gj, Ot „a nivela cu lut amestecat cu apă (şi. cu baligă) partea de jos a încăperilor”: Téncui pă jos cu pământ galben şi cu balegă dă cal/932; cf. 1 i z u i... TENCUIĂLĂ s. f., pl. tencuiéli AMD, h. 179/rar VI, Db, Ot, II „amestec de nisip cu lut (şi cu var) folosit la drişcuirea pereţilor”; cf. 1 u t u i á 1 ă... TENCUÎTĂ adj. f., pl. tencuite AMD, h. 179/rar Tr [d. case] „cu pereţii drişcuiţi”. TENCULÉJ s. n. GM/rar Tr dim. de la teanc (de bani). TENECHEGÍU v. tenichigiu. TENICHIGÍU s. m., pl. tenichigii AMD, Pl. 11/rar Ag, Db, Br, Cl, II „tinichigiu”; cf. t i n i c h i g e r i u . - var. telechigiu s. m., pl. telechigii AMD, Pl. 1 l/rar Cl; tenechegiu s. m., pl. tenechegii/rar Ph, Cţ; tinechegiu s. m., pl. tinechegii/rar Db, TI; tininchigiu s. m., pl. tininchigii/TSLT Cţ. TEPŞĂN s. n., pl. tepşăne 1° AMD, h. 212/rar Cl „platformă din zid în continuarea sobei, pe care se poate dormi”: Pă tăpşănu sobei, acolo-i trecea copilului de frig/812; cf. c h i o 1 á n. 2° AMD, h. 47l/rar Ph „un fel de prichici în bucătăria casei bătrâneşti, poliţă în jurul cuptorului (pe care se ţin vase şi alte obiecte gospodăreşti)”; cf. c o r 1 á t ă 1°. 3° AMD/rar Tr „scaun pe care se ţine, în bucătărie, găleata cu apă”. 4° AMD/rar II „horn la soba alimentată cu paie”. 5° pl. tep$éne AMD, h. 634/rar II „claie mică, glugă din coceni de porumb”; cf. g 1 ú g ă 3°... - var. 1° tăpşân s. n., pl. tăpşane AMD/rar Db. TERĂSĂ s. f„ pl. terăse 1° AMD, h. 174/rar Ag, Ph, Bz, Gr „pridvor”: [Avem] TERÁZ 322 TERTELEÁC terasă închisă cu duvăraş/834; cf. f á ţ ă 2°... 2° var. teráz s. n. AFLR/rar Bz „tavan”; cf. b a g d a d i e... TERÁZ v. terâsă 2°. TERÁZÁ s. f. AMD, Pl. 86-88; GM; AFLR/rar Vn, Bz, Br, Tr, Gr, II „soi de viţă-de-vie nealtoită (cu struguri negri sau, mai rar, albi); teras”. - var. tereâsă s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Tr, Gr; tereâză s. f. AMD; GD/prin TI şi rar Tr; tirâs s. n. GM/rar Ot; tirâsă s. f. AMD/rar Vn, Cţ; tiráz s. n. AMD; GM/prin Bz şi rar Ph, Gl, Ot; tireâsă s. f. AMD/rar Tr; tireâz s. n/rar TI; tireâză s. f./rar Tr. TERBEÁ s. f., pl. terbéle AMD, h. 273/rar TI „hăţ, dârlog”; cf. c â m p 4°... TERBICULÓZÁ v. tuberculosă. TERCÁLÁU s. n. GM/rar Ph „noroi, mocirlă”: Murdăria aia, pozmogeala aia acolo, cum să spui, era rău, era tercălăull\6\ cf. morânceâl ă... TERCI s. n. AO, Pl. 80/rar VI; AMD, h. 361; GM/Bz şi rar Ph „borhot (rămas după fiertul rachiului)”; cf. b 1 e o á z g ă... TERCIUIÁLÁ s. f. AMD, Pl. 82/rar Ph „strat de impurităţi pe fundul şi pe pereţii vasului în care s-a păstrat vinul ; cf. c i m e n t u i á 1 ă... TEREÁSÁ v. terâză. TEREÁZÁ v. terâză. TERÉCI v. tărâş 1°. TEREGHEÁ v. tirighie 1°. TEREGHÍE v. tirighie 1° TEREGHÍNÁ v. tirighie 1°. TERÉU s. n., pl. teréie AO, h. 517/rar Dj „desiş”; cf. b u g e á c 1°... TEREZÍE s. f., pl. terezii 1° AO, Pl. 53/rar Dj; AMD, h. 580/C1, prin II şi rar Ph, Cţ „cântar pentru greutăţi până la zece kilograme (folosit în magazin şi la piaţă)”; cf. c a n t á r 1°... 2° AO, h. 374/V1, Mh, Dj şi prin Gj; AMD, h. 581/Ag, Cţ, prin VI, TI şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Ot, Cl, If, II „taler la cântar”; cf. c a p â c 11°... - var. tărăzie s. f., pl. tărăzii 1° AO, Pl. 53/rar Gj; 2° AO, h. 374/rar Dj; târâzie s. f., pl. tărăzii 2° AMD, h. 58l/rar Gr, TI; târzie s. f., pl. târzii 1° AMD, h. 580/rar Db, Tr, Gr; 2° AMD/rar Tr, Gr; terizie s. f., pl. terizii 1° AMD/rar II; 2° AMD/rar Db, Cţ; tirigie s. f., pl. tirigii 1° AMD/rar Ag; tiringie s. f., pl. tiringii 2° AMD/rar Bz; tirizie s. f., pl. tirizii 1° AO/rar Dj; AMD/Tr, Cl, II, prin Gr, If şi rar Ag, Db, Br, Ot; 2° AO/Dj, Ot şi prin Mh; AMD/Tr, prin Ag, Db, Ph, Vn, Ot şi rar Bz, Br, Gr, CI, TI, Cţ. TÉRIÉ s. f., pl. térii AO, h. 34/rar Dj „pată pe pupila ochiului”. TERIZÍE v. terezie 1°, 2°. TERLÉC v. terteleác 2°. TERMENÁ vb. I tranz. şi refl. TDO; AFLR/Mh, Dj, Ot; TDM I-III; AFLR/Db, Ph, Tr, Gr, Cl, II, prin Ag, Bz, Ot, If şi rar Br, Vn „a (se) termina”; cf. a c h i t â 1°... TERMENÁRE v. termináre. TERMENEÁ s. f., pl. termenéle AMD, h. 309/rar Gr „pănuşă”; cf. c h i c ă1 4°... TERMINARE s. f. AFLR/rar Gj, Mh, Dj „sfârşit”: Am născut la termenâre doi băieţi TDD/893; cf. f â r ş i t2...; pe ~ loc. adv. TDM/rar Br „pe terminate, pe sfârşite”. - var. termenâre s. f. TDO/rar Mh; TDM I/rar Tr; TDD/rar Ct. TERNÉIE v. ternie 2°. TERNÍE s. f., pl. ternii 1° AO, h. 30 l/rar Dj „basma mare şi groasă; broboadă”; cf. b a s m á 1°... 2° var. ternéie s. f., pl. ternéie GO/rar Dj „basma, batic”: I-am luat şi noi ternéie, i-am luat şi i-am dat [de pomană]/987; cf. basmâ 2°... TERPENTÍN v. serpentin. TERPENTÍNÁ v. serpentin. TERTEÁCÁ v. tătârcă. TERTECÚTÁ v. tărtăgiiţă 1°, 2°. TERTELEÁC s. m., pl. terteléci 1° GM/rar Tr „tambur la scripete”: Pământu [din puţ] l-au scos cu terteleác, a avut terteleác făcut sus şi l-au tras cu sclipete aşa, cu cablu/777. TERŢÂR 323 TEŞ 2° var. terléc s. m., pl. terléci GM/rar Ph „lemn rotund pe care se pune buşteanul să alunece la vale”: Ce este acesta terléc? o bucată de... cracă, mai groasă aşa, cam în juru la... între cinci-zece centimetri, o punem sub capu buşteanului şi pă urmă tragem cu sapina buşteanu dă vine pă cracă, alunecă pă cracă înainte, până când scapă dă să duce dă coastă/708. TERŢÂR adj. AO, h. 705/rar Dj [d. roi] „ieşit al treilea, într-o vară, din acelaşi stup”. - var. tertiár (3 sil.) adj. AO, h. 705/rar Dj. TERŢÂU v. terţiu 3°. TERTÁU v. terţiu 2°, 3°. TERŢIAR v. terţâr. TERTÍU s. m., pl. terţii 1° AO, h. 747/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 671/rar Vn „miel între unul şi doi ani”. 2° AO, h. 753/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 669/rar Bz „berbecuţ de doi ani”; cf. m i ó r 2°... 3° AO, h. 753/Dj, prin VI, Gj, Ot şi rar Mh; AMD, h. 669; 671/rar Vn, Br, II, TI, Cţ „berbec de trei ani”. 4° AO, h. 749/rar Dj „ied de un an”; cf. ţ ă g ú i 2°, ţ ă p o t é i, ţăpşor, ţ ă p u 1 é ţ, ţ ă p u ş á r. 5° AO, h. 397; 753/rar Dj, Ot „tăuraş de doi-trei ani; june”; cf. b a t á l1 1°... - var. tărţău s. m., pl. tărţăi 3° AMD, h. 669/rar Ag, Tr; tărţâu s. m., pl. tărţăi 3°/rar Ag, Cţ; tărţiu s. m., pl. tărţii 3°/rar Cţ; târsiu s. m., pl. târsii 1° AMD, h. 67l/prin Bz şi rar Ph; 2° AMD, h. 669/rar II; 3° AMD/prin Bz; târţău s. m., pl. tărţăi 1° AMD/rar Ot, Gr; 2° AMD/rar Cţ; târţâu s. m., pl. tărţăi 1° AMD/rar Vn; 3° AMD/rar Ag, Ph; târţiu s. m., pl. tărţii 1° AMD/prin Bz şi rar Ph, Cţ; 2° AMD/rar Ph, II; 3° AMD/prin Cţ şi rar Ph, Bz, II; terţău s. m., pl. terţăi 3° AMD/rar Ag; terţâu s. m., pl. terţăi 2° AMD/rar VI; 3° AMD/rar VI, Ag, Vn, Gl, Br. TERVENÍ vb. IV intranz. GM/rar Db „a interveni”. TESÁC s. n. GM/rar Vn „cecul porcului”; cf. b á b ă 9°... TESCĂTURA s. f. GM/rar II „tescovină, boştină”; cf. b o á s c ă 1°... TÉSCLA v. tczlă 1°. TESCOVINĂ s. f. 1° AMD, h. 360/rar II „rachiu tare (din borhot de struguri) dublu distilat”. 2° AFLR/rar Mh „rachiu slab, de calitate inferioară (din borhot de struguri sau din prune)”; cf. á p ă 3°... 3° var. tiscovină s. f. AMD, h. 376/Ot, prin VI, Ag şi rar Db, Ph, Tr, Gr „ceea ce rămâne după stoarcerea strugurilor”; cf. b o á s c ă 1°... - var. tăpovină s. f. 2° AO, Pl. 80/rar Gj; teşcovină s. f. 3° AMD, h. 376/rar VI; ţăpovină s. f. 2° GO/rar Gj. TESCOVÍT adj., pl. tescoviţi AMD, h. 376/rar Db [d. struguri] „zdrobit, tescuit”. TESCUÍ vb. IV tranz. 1° şi refl. pas. ind. prez. 3 sg. (se) téscuie TDO/rar Ot „a (se) presa; a (se) pune sub teasc (toba de porc)”; cf. a b r e z â... 2° şi refl. AO, Pl. 124/rar Dj [d. caşul pus la teasc] „a se dospi”; cf. a c r i 1°... TÉSLÁ v. tézlá 2°, 3°. TESTEÁ s. f., pl. testéle AMD, h. 318 MN; 330; 62l/prin TI, Cţ „grămadă mică de spice sau de fan; mănunchi”; cf. c h i t ă1 1°... TESTEMÉL s. n., pl. testeméle AO, h. 306/rar Mh „basma albă (din stambă) împodobită sau nu cu modele cusute de mână”. - var. tistimél s. n., pl. tistiméle AMD, h. 493/prin Ot şi rar Ag, Ph, If. TESTÍLE v. indestine. TESTÓS adj., pl. testoşi, f. pl. testoăse AMD, h. 589, 590/rar Db [d. terenuri] „cu bulgări tari care nu se fărâmă uşor”. TEŞ s. m., pl. teşi 1° AMD, h. 312/prin II şi rar Cl şi s. n., pl. te^un'/rar Br, II „rest din tulpina de porumb, rămas pe câmp după tăierea cocenilor”; cf. c i o á t ă1 1°... TEŞĂTLJR 324 TIC 2° AMD, Pl. 102/rar CI [la pl.] „fire de cânepă pipernicită, rămase neculese pe cânepişte”; cf. b o d i n i... 3° AMD, h. 41 /rar CI „colţ de măsea, rămas nescos”; cf. b u t 14°... TEŞĂTURĂ v. teşitiiră 1°. TEŞC0I s. n., pl. teşcoâie AMD, h. 333 MN/rar Vn „toc, teacă pentru gresie”; cf. c i o c2 8°... TEŞÎ vb. IV refl. GM; AFLR/rar VI, Db, Vn, Bz „a-i păsa; a se sinchisi”: Eu nu...nu mă teşâm dă oricare AFLR/678. [Ursul] nici nu să teşea că îi dai gură sau latră câinii id./696. TEŞITIIRĂ s. f., pl. teşituri 1° AO, Pl. 122/rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 131-133/rar Ag, Db, Vn, If, TI „tăietură piezişă în vârful sau într-o parte a urechii oii, făcută ca semn de recunoaştere sau când se taie de sângerat”; cf. s ă b i e t ú r ă... 2° AFLR/rar Dj „dosul grapei”. - var. 1° teşătiiră s. f., pl. teşături AO, Pl. 122/rar Mh. TEŞLĂIFĂR V. tijlâifăr. TÉTEA s. m. art., voc. tété 1° AMD, h. 118; TDM Ill/rar Ot, Tr, Cţ şi voc. téti/TSLT TI „tată”; cf. b ă b á c a... 2° GM/rar Tr „tată-socrul”; cf. t á i c ă 2°... 3° AMD/rar Tr, Gr „cuvânt folosit când se vorbeşte despre sau cu o persoană vârstnică”; cf. b â t1 2°... 4° tétea-máre s. compus AMD, h. 118: 127/prin TI; - -moşul s. compus/rar TI „bunic”; cf. b ă t r â n 1°... TETERÉSC v. tátárésc. TETÍC s. m. AMD, h. 118; GM/rar Tr dim. de la t e t e a 1°, 2°. - var. tetică s. m. AMD, h. 118/rar TI. TETÍCÁ v. tetic. TETCOIÁN s. m., pl. teţcoieni AMD/814 „locuitor din satul Teţcoiu”. TEUCĂ v. téicá 1°. TEZÉC v. tizic 1°. TEZÉGHI v. tizic 3°. TEZGHEÁ v. tejghea 2°. TÉZLÁ s. f., pl. tézle 1° AMD, h. 194; Pl. 170/Ag, Db, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, If, II, Cţ şi rar VI, Ph, Vn „teslă”; cf. c h i s é r 1°. 2° AO, Pl. 138/prin Dj; AMD, Pl. 171-172/rar VI, Gr „cuţitoaie mică, cu tăişul curbat, folosită de dogar la fasonarea, în interior, a unor vase mici”; cf. c â ţ ă 3°... 3° AMD, Pl. 85/rar Ag „gripcă (de curăţat doagele vechi ale butoaielor)”; cf. chisér2°... 4° AO, Pl. 140/rar Dj „cuţitoaie folosită de potcovar”; cf. c u s t ú r ă 4°... 5° AMD, Pl. 169-170/rar Ph „unealtă, cu tăişul în formă de lingură, folosită de rotar la găuritul butucului în care intră osia”, cf. s p i ţ é 1 n i c 1°... 6° AO, Pl. 134/rar Dj „un fel de cuţitoaie (al cărui mâner se ţine la subţioară) folosită la cămuitul pieilor”; cf. coâs ă... - var. tésclá s. f., pl. téscle 1° TDO/rar Gj; téslá s. f., pl. tésle 2° AO, Pl. 138/rar Gj, Mh; 3° AO, h. 686/rar Mh; AMD, Pl. 85/rar VI. TIBÂŞÎR v. tibişir 1°. TIBEICÁR v. tebeicâr TIBÉT s. n., pl. tibéte AMD, h. 493; GM; GD/rar Cl, II, Cţ „basma neagră (din ţesătură de Tibet)”. - var. tiubét (2 sil.) s. n. AMD, h. 492/rar 11.^ TÍBGA v. tivgă 1°- 3°. TIBGULÎŢĂ v. tiuguliţă 2°. TIBIRCOLÓS v. tuberculóz. TIBIŞÎR s. n., pl. tibişire 1° AMD, h. 559 MN/I1, TI şi rar Ph, Br, If, Gr, Cţ „cretă (albă) de scris pe tablă”. 2° AMD/rar TI „săpun folosit în croitorie”. - var. 1° tibâşir s. n. AMD, h. 559 MN/rar Bz. TIC s. n., pl. ticuri 1° AO, h. 419/V1, Gj, Dj, Ot şi rar Mh; AMD, h. 288/rar Ot, Tr şi s. m., pl. tici AO/rar VI, Gj „botul porcului; rât”; cf. f 1 i t... 2° AO, h. 298/rar Gj „gurgui la opincă”; cf. c i o c2 5°... TICÁLÁ 325 TIGÁIE TICÁLÁ s. f. GM/rar ag „migală”: O fi puind ei pă undeva gândaci d-ăia, da aia-i tot aşa, cu ticâlă, că le punea frunză, crăci dă stejari.../680. TÎCĂ v. tătic 1°, 3°, 4°. TICĂl vb. IV tranz. , ind. prez. 3 sg. ticăie AO,- h. 427/rar Mh [d. păsări] „a ciuguli”; cf. c i o c ă n i 1°... TICĂRÎŞ s. n., pl. ticărişuri 1° AO, h. 517, 518/rar Gj; ticărişe!rar Mh „pădure mică şi deasă; desiş”; cf. b u g e á %. - var. 3° tonă s. f. GM/rar If, Gr. TOĂRCE vb. III tranz. GM/rar Ag, Ph, Br, Tr; GD/rar Cţ „a întoarce (din drum)”: Mânam caii până când să-nvârtea, iar îi torcăm GM/741; cf. î n v â r t i t a. TOĂRTĂ s. f., pl. toarte 1° AO, Pl. 122-123/Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, Pl. 141/Tr, Cl, prin Ag, Ot, II şi rar VI, Ph, Gr, Cţ „aţă, sfoară legată de urechile găleţii, în loc de toartă; baieră”; cf. n o j i ţ ă 3°...’ 2° pl. toarte împărăteşti AO, h. 43/rar Ot „cercei făcuţi din monede (întregi, jumătăţi sau sferturi) de aur de la 1888”. - var. 2° tortă s. f. AO, h. 43/rar Mh. TOBĂ s. f., pl. tóbe 1° GM/rar Ag, Gr, Cl „parte a batozei unde sunt introduse spicele”: Coşaru-1 lua [grâul] foarte frumos şi-l răsfira şi-l băga-n tobă/l&S; cf. trâmbă 1°, trombă 2°. 2° GO/rar Dj; GM/rar Gr „cuptor la maşina de gătit”: Ardem ţestu ş-o coacem TOBÍTÁ 332 TOCÁ [pâinea], şi-n cuptoare-n facem, şi-n tóba maşinii/968; cf. b r ó t i n ă... 3° AO, Pl. 124; GO/rar Gj „vas mare de tablă sau de aramă; căldare”; cf. b i d ó n 1°... 4° AO, Pl. 13 l/rar VI „locaşul unde stau pietrele morii”; cf. o b ó d 6°... 5° AO, Pl. 13l/rar VI, Gj „veşcă la pietrele morii”; cf. c o r 1 á t ă 9°.?. 6° GO/rar Mh „stomacul porcului”: [Pentru cheag] zupuim burta porcului, tóba, c-aşa să zice, tóbál950\ cf. b á b ă 7°... 7° GO/rar Gj „gogoaşă a viermelui de mătase (păstrată pentru reproducere)”; cf. go g o 1 i e... TOBÎŢĂ s. f., pl. tobiţe 1° AO, Pl. 28/rar Mh „sobă (mică) de încălzit”; cf. d ú b ă 5°... 2° GM/rar Ph dim. de la tobă (de porc). T0BLĂ s. f., pl. tóble GO/rar Mh „scândură groasă”: Dacă vrea s-o facă-n păienti-o faci în păiente [casa], dacă nu, o face-n tóble de lemn, în căţăi, aşa-i spunem noi/953; cf. d u 1 á p 1°...., TOBLÎŢĂ s. f., pl. tobliţe, tobliţi AO, h. 731; GO/rar Mh „tălpig ía război”; cf. b 1 ă n i ţ ă 3°... TOBOŞAR s. m., pl. toboşări AMD, h. 259/rar Gr, If „viţel de doi-trei ani; junc”; cf. b a t á l1 1°... TOBOŞÂT adj. GM/rar Ag [d. cojoc] „cu t o 1 b o a ş ă; umflat”: Face cojoc toboşăt aşa în spate/689; cf. f u 1 f u c á t. TÓBURI s. pl. AO, h. 222/rar Mh „vreascuri, găteje”; cf. b â t ă1 6°... TOC s. n., pl. tocuri 1° AMD, h. 230/Tr „dos de pernă”; cf. b u r d ú f 3°... 2° var. tioc s. n., pl. tiócuri AO, h. 459; AFLR/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot „teacă de piele sau de tablă în care cosaşul poartă gresia”: Avem gresie, tioc, ne ducem şi cosim AFLR/671; cf. c i o c2 8°... 3° var. tioc s. n., pl. tiócuri AO, h. 636/rar Dj „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 4° AO, h. 467/rar Tr; GM/rar CI „răsadniţă”: Roşiile acum nu să mai pune prin tuócurl[ la sere, nu mai avem din alea la seră GM/832; cf. f â ş c h e â... 5° GM/rar Gr „coş (de scânduri) la căruţă”: Căruţa era cu toc, că aşa dă căram boabili dă grâu dă la arie/825; cf. c á s ă 14°... 6° AMD, h. 654/rar Ph „v â r t e j la căruţă”; cf. b a i g i c... 7° GM/rar Gr; GD/rar Cţ „pachet din zece kilograme de bumbac tors”: Un pachet d-alea avea zece kilograme de bumbac şi să zâcea toc GM/823; cf. p i á t r ă 5°... 8° GM/rar Db „stivă, teanc, grămadă din cărămidă, chirpici”: Bucăţile de lut le dăm la soare, să usucă, le strângem toc, aşa dă zece... /812; cf. b a n c h é t... 9° var. tioc s. n., pl. tiócuri AO, Pl. 48/Dj, prin VI şi rar Gj; AMD, h. 557 MN/rar Ot „ustensilă de scris cu cerneală”. 10° var. tiócul s. n. art. GO/rar Dj „numele unui dans popular”: Joacă sârba, brâul, galaonu, tiócu, ristemu, frunza/968. - var. doc s. n., pl. dócuri 1° AMD, h. 230/rar Ag; top s. n., pl. topuri 2° AO, h. 459/rar Ot; troc s. n. 2° AMD, h. 333 MN/rar Tr. TOCÁ vb. I tranz. 1° AO, h. 58/V1, Dj, prin Gj, Ot şi rar Mh; AMD, h. 33/rar Ot, Tr, Gr „a mesteca”; cf. c 1 e f ă n i... 2° GO; TDO; AFLR/prin VI şi rar Gj, Mh „a săpa mărunţind bine pământul”: Tocăm ogoru mărunt, mărunt şi p-orm-o lom [cânepa] şi-o sămănăm G0/909; cf. pisă r... 3° TDO/rar Ot; AMD; GM/rar Tr, CI „a bate cânepa (de un lemn sau de proţap), pentru a-i frânge firul, înainte de meliţat”; cf. d r o j d ă i...; AMD, ch. 1230/rar Tr, Gr „a meliţa”; cf. f ă r â m â 10°... 4° refl. TDO/rar Mh „a se treiera cu caii”: Tot îl mânăm [calul] până când să tuăcă el [grâul]/941. 5° GO; TDO/rar VI, Mh „a tăia, a sparge lemne, oase”: Din cap şi din TOCÁN 333 TÓCMA picioare facem, piftii la Moşi. Prima dată le lom, le tocăm. După ce le tocăm, le punem la moi de seara TDO/927; cf. despintecâ 2°... 6° TDO/rar VI „a tăia bucăţi (de friptură)”: Frigi curcanii-n cuptor, la tavă... la urmă-i ia bucătaru de-acolo, îi toacă şi pune pe farfurie cât se poate/925; cf. b u c ă t u r i. TOCÁN s. n. GO/rar VI, Gj „tocană”; cf. i a n â i e. TOCAT1 s. n. TDO/rar Dj „acţiunea de a toca cânepa”: [Cânepa] o puneam la soare, luam piuiele de lemn şi cu maiu şi ne puneam pe ea cu tocătu!913. TOCÁT2 s. n., pl. tocăte 1° şi tocături AMD, h. 18 l/prin Cţ şi rar TI „poartă”; cf. ú ş ă 3°. 2° GM/rar Cl „porţiune de gard demontabilă”: Se ducea părinţii, şi vinea cu căruţa cu scânduri dă la ferestea, şi facea tlbcâte [...] şi l-închideam/866; c f. a r c á c i 3°... TOCALÍE s. f., pl. tocălii 1° AMD, Pl. 17l/rar Ag „unealtă a dogarului cu ajutorul căreia se răsucea teiul pentru cercurile de lemn”; cf. aducător... 2° AO, h. 728/rar Dj „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n á r 2°... 3° AO, h. 262/rar Gj „veşcă la sită”; cf. casná c... TOCĂNÎCĂ s. f. GD; AFLR/T1 şi rar Cţ „tocăniţă, tocană (de pasăre sau de porc)”; cf. i a n â i e; ~ de peşte AFLR/rar TI „plachie”. TOCÁNITOÁRE s. f., pl. tocănitori AO, h. 559; GO/Dj şi rar Ot; AMD, h. 443/rar Db, Ot, Tr „ciocănitoare”; cf. ciocănâ r... TOCÁRÍE s. f. colect. 1° AFLR/rar Ot; GM/rar Db, Gr „totalitatea tocurilor de la uşile şi ferestrele unei case”; cf. t o c ă -rime. 2° var. stocărie s. f. colect. GO/rar Ot „lemnăria casei”; cf. b o d o c ă r i e... TOCÁRÍME s. f. colect. GM/rar Db „totalitatea tocurilor de la uşile şi ferestrele unei case”: cf. t o c ă r i e 1°. TOCATOÁRE v. tocător 1°. TOCĂTOR s. n., pl. tocătoăre 1° AO, h. 496/rar Dj; AMD, h. 385/rar Gr „limbă la meliţă”; cf. b ă t á g... 2° TDO/rar Dj; GM/rar Tr „unealtă specială pentru tocat cânepa”: [Cânepa] poţi s-o toci cu tocătoru sau cu...săcurea, care ce-avea/806; cf. b ă t ú ş 2°... 3° AO, Pl. 135/rar Gj; AMD, h. 684/prin Ag, Tr şi rar VI, Ot, Gr, II; tocători AMD/rar VI, Ag, Ot, Gr „butuc pe care se ciopleşte”; cf. o d u n ú c... - var. 1° tocătoăre s. f., pl. tocătoare AO, h. 496/rar Ot; AMD, h. 385/prin Tr; tocători AMD/rar Gr. TOCÁTÚRA s. f. colect. 1° AMD, h. 632/rar Tr, Gr „rămăşiţă (floare) de fan sfarâmat”; cf. c o á d ă 8°... 2° AO, h. 778/rar Dj; AMD, Pl. 140/rar Ot, Tr „ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... 3° AO, h. 622/rar Mh, Dj „impurităţi, resturi nefolositoare în grâu”; cf. b ă d ă-d ă n i i 2°...; GO/rar Dj [p. restr.] „grâu mărunt, care nu e bun de măcinat”. 4° AMD, h. 386/rar Gr „puzderii de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... 5° AMD, Pl. 150-151/rar Gr „lână măruntă, de calitate inferioară, rămasă după dărăcit; canură”; cf. adunátúrá 3°... 6° pl. tocături AO, h. 514/rar Dj „tăietură (de pădure); runc”; cf. curăţătiiră 1°... TOCEÁN s. GD/rar Cţ „piatră folosită în unele jocuri de copii”. TOCI s. GM/rar Ph „numele unui joc de cărţi”. TÓCÍ vb. IV tranz. AO, h. 673; 676; GO/rar Mh „a pritoci (vinul): După zece zile [...] îl tosăi [vinul] şi-l puneai în butoi GO/946; cf. p i t r o c i... TOCITORÍCA s. f. GM/rar Bz „vas mic din doage; putinică”; cf. b a 1 e r c ú ţ ă... TÓCMA adv. TDO/rar Mh; TDM I, III/rar Ag, Tr, Gr, Cl, II „tocmai”; cf. b a ş1... - var. tămai adv. GM/rar Ag; tămite adv. GO/rar Mh; toămna adv. AFLR/rar TOCMEÁLÁ 334 TOHÁICÁ Gj; tócmna adv. TDM Il/rar Db, Vn, Bz; tócmnai adv. TDO/rar Dj; tóma adv. AFLR/rar Gj; GM; TDM III; AFLR/Ph, Tr, prin Db şi rar Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Cl, II; tómai adv. TDO; AFLR/rar Mh, Dj; GM; TDM III/prin Db, Tr şi rar Vn, Bz, Cl; tómite adv. GO/rar Dj, Ot; tómna adv. TDO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar Dj; AMD; GM/prin Ag şi rar VI, Bz, Ot, Tr, Gr, Cl; AFLR/rar Cţ; tómnai adv. TDO; AFLR/Gj, Mh şi rar VI, Dj, Ot; tómte adv. GO/rar Mh; túcma adv. GM; TDM II, III/rar Ag, Gl, Gr; túcmai adv. GM/rar Ph; túgma adv. AFLR/rar Db, Gl; túgmai adv. AFLR/rar Ph; túma adv. GM; TDM II; AFLR/Vn, Bz, II, prin Ph, Br şi rar Gr, Cl; AFLR/rar Ct; túmai adv. GM; TDM III; AFLR/rar Ph, Vn, Br, Tr, Gr, II; túmna adv. GM/rar Ph, Bz, Br; túmnai adv. TDM II/rar Ph. TOCMEÁLÁ s. f. 1° GM/rar Vn „petrecere înainte de nuntă (după ce se înţeleg părinţii mirilor); logodnă”: Părinţii pă urmă să-mpacă di zestre-acolo, ce îi da şi ăla şi ăla, ş-apăi facea toríálá; s-aduna lume-acolo, bea, mânca-ntr-o seară, juca GM/748; cf. a ş e z á t... 2° var. tomnă s. f. GO/rar Dj „sumă de plătit (conform înţelegerii, tocmelii)”: A dat douăşcinci de mii de lei la nuntă, tómna lăutarilor/976. 3° var. tomnă s. f. AO, h. 372/rar Mh „aldămaş”; cf. a d ă 1 m á ş... 4° var. togmeâlă s. f., de-a togméiii, în expr. a da~~~~ AFLR/rar Cţ „a începe să se tocmească”: Dăm de-a togmJéli-aci, nu! „ai să bem câte-o ţuică”/891. - var. 1° togmeâlă s. f. AMD, h. 154/rar Br; tomeâlă s. f. GM/rar Bz, II; tomnă s. f. AFLR/rar Dj; tomneâlă s. f. AFLR/rar Dj. TOCMI vb. IV tranz. şi refl. 1° GM; TDM I, III/rar VI, Db, Ot, Tr, Gr, CI, If „a cădea la învoială cu cineva; a stabili condiţiile unei acţiuni; a arvuni”; cf. a d ú c e 2°... 2° var. tömni vb. IV tranz. TDO; AFLR/Dj, prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 134/rar Ot, II „a angaja pe cineva ca lucrător, meşter etc.”. 3° refl. GM/rar Bz „a (se) logodi; a face tocmeâlâ 1°”; cf. a ş e z á 1°... 4° var. a se torni mintă loc. vb. GM/rar Bz „a se stabili data şi condiţiile nunţii”. - var. tömi vb. IV tranz. şi refl. 1° AFLR/rar Mh, Dj; GM/I1, şi rar Db, Bz, Ot, Tr; 2° AFLR/prin Mh, Dj şi rar II; tömni vb. IV tranz. şi refl. 1° TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh; GM; AFLR/Tr şi rar VI, Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot; 2° TDO; AFLR/Dj, prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 134/rar Ot, II; 3° TDO/rar Dj; TDM III/rar Tr; tumni vb. IV tranz. 2° AFLR/rar Gj. TOCMÍT adj., pl. tocmiţi 1° GM/rar Cl, II „înţeles cu cineva, în vederea unei afaceri, acţiuni”. 2° var. tomnit adj., pl. tomniţi AO IV, h. 643; AFLR/prin Mh, Dj; TDM II/rar Bz „angajat ca lucrător la cineva”. - var. 2° tomit adj. AFLR/rar Mh, Dj. TÓCMNA v. tócma. TÓCMNAI v. tócma. TOCOJÉL s. m., pl. tocotéi AO, h. 732/rar Mh „scripete la ite”; cf. a j u t ó r 13°... TOCSÚN adj., f. tocsűna AMD; GM/rar Tr, Gr „supărăcios, ursuz, urâcios”: Inima [îi] tocsúná, e tocsún la inimă, supărăcios, neprimitor, posomorât GM/835; cf. b a 1 a m ú t 3°... TOCÎiŞ s. n., pl. tocitşuri AMD, h. 333 MN/rar Db dim. de la toc (pentru gresie). - var. tiociiş (2 sil.) s. n., pl. tiocuşe, tiociişuri AO, h. 459/rar VI; tiolciiş (2 sil.) s. n., pl. tiolcuşe/raT Mh; tiucliiş (2 sil.) s. n., pl. tiucluşuri AO/rar Mh; tiulciiş (2 sil.) s. n., pl. tiulcuşe GO/rar Mh. TOFOLÓG v. tăvălug 1°, 6°. TOFOLÚG v tăvăMg 1°. TOGMEÁLÁ v. tocmeâlă 1°, 4°. TOHÁICÁ v. tohoârcă TOHOÁRCÁ 335 TOLBOÂŞĂ TOHOÁRCÁ s. f. TDM II/rar Br „cojoc ciobănesc, fară mâneci, din piei de oaie (cu lâna în afară); bundă”: A dat de un cioban care era cu oile-aicea, cu tohoárca pă el îmbrăcat acolo-şa şi el ciobăneşte/737; cf. b i t ú ş ă 1°... - var. tohăică (3 sil) s. f. AMD/rar Br. TOHÓC s. n. colect. 1° AO, h. 622; AFLR/prin Mh, Dj şi rar Gj „impurităţi, resturi nefolositoare în boabele de grâu”: Tohócu ăla, tohócu din el [= grâu], neghină, ţoiţarii, diferite flori de... pălămidă, care mai sânt din astea, le scoate dedesubtu maşinii, tohóc i se zice AFLR/929; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... 2° AO, h. 498/rar Gj „rămăşiţe de fân sfarâmat (folosite în hrana porcilor sau în inhalaţii)”; cf. c o á d ă 8°... 3° var. tuóc s. n. AMD, Pl. 140/rar Tr „ogrinji”; cf. c o c e â n 4°... 4° GO/rar VI „lână măruntă, de calitate inferioară, rămasă la dărăcit”; cf. a d u n ă-t ú r ă 3°... - var. tuhóc s. n. colect. 1° AO, h. 622/rar Mh; tuóc s. n. 2° AMD, h. 632/rar Tr. TOI s. n., pl. toâie AO, h. 325/rar Gj „loc în albia unui pârâu unde apa este adâncă şi repede; şuvoi”. TOÍ vb. IV refl. AO, h. 325/rar Gj [d. ape curgătoare] „a curge din abundenţă şi cu zgomot”. TOIÁGÁ s. f., pl. toiégi AMD, h. 389; 41 l/rar Tr „nuia subţire (de salcâm, folosită la afanarea lânii sau a cânepii)”: Zgrebenii îi bat cu toiăga AMD/829. [Lâna] o batem c-o tuiâgă [...] o cracă d-astea dă salcâm, ca să umfle lână când o speli GM/777; cf. a r c ú ş 2°... - var. tuiâgă s. f., pl. tuiégi AMD, h. 411; GM/rar Tr, Gr. TOITÁN (2 sil.) s. m., pl. toitâni GM/rar Tr „băieţandru”; cf. b ă i e c á n... TOITÁNÁ (3 sil.) s. f. 1° AMD, h. 138; GM/prin Tr şi rar Db, Ot „fetişcană”: îi câte-o fată d-astea micili, tokám7, nu fată mare, îi cară apile [mortului] GM/805; cf. b ă i e t á n ă... 2° var. şoitănă (3 sil.) s. f./adj. GO/rar VI „(fată) înaltă, voinică”; cf. î n á n t. TOITÁNÁC (3 sil.) s. m., pl. toitănâci AMD, h. 14l/rar Tr „băieţandru”; cf. b ă i e c á n... TOITÁNÂŞ (3 sil.) adj., f. toitănâşă, pl. toitănăşi, f. toitănăşe AMD; GM/rar Ot, Tr [d. copii] „măricel”. TOITÁNÉL (3 sil.) 1° adj., pl. toitánéi, f. toitânică AMD, Pl. 124-125; GM/rar Db, Gr [d. fiinţe şi plante] „măricel”: Vătui îi spunem la iepure când e toitánéi aşa AMD/816. Dacă-1 udăm, să face răsadu [de tutun] ca...cum să spui eu... toitánéi aşa GM/824. 2° s. m./ adj. GM/rar Db, Gr „(pui de găină) măricel, când începe să aibă pene”. TOITĂNÎŢĂ (4 sil.) s. f., pl. toitâniţe AMD, h. 138/rar Tr dim. de la t o i t a n ă r. TOLÁJ v. talăgi. TOLBÁR s. m., pl. tolbâri AMD/rar Ot „negustor ambulant, care umblă cu tolba 1°”; cf. c o r o p c á r... TOLBĂ s. f., pl. tolbe 1° AMD; GM/rar Ot, Cl „un fel de ladă purtată în spate de negustorii ambulanţi”; cf. c o r ó p c ă. 2° var. torbă s. f., pl. tőrbe AMD, h. 402/T1 „traistă”; cf. s ă c ă t é u... 3° var. torbă s. f. AFLR/rar TI „parte a năvodului în care se adună peştele prins”; cf. m á t i ţ ă... 4° GO/rar Gj „vermorel”: Nu ziceam pompă de stropit, să spunea tórbá GM/725; cf. f o r m o r é 1... - var. 4° torbă s. f., pl. tőrbe GM/rar Vn. TOLBARIE s. f. GM/rar Ot „negustoria cu t o 1 b a 1°”: La noi s-a făcut avere numai cu... tolbăriici/160. TOLBÎŢ s. f. AFLR/rar TI dim. de la tolbă („parte a năvodului în care se prinde peştele”). TOLBOÂŞĂ s. f. GM/rar Ag „umflătură din croială (la cojoc în spate)”: [Acum] nu TOLCÉR 336 TOPEÁLÁ face cojoc cum să lucra odată, bătrân, cu tolboâş-aşa. Face cojoc... îl trage pă talie frumos/689. TOLCÉR s. n., pl. íolcére AO, h. 238; AFLR/Gj, Mh; tolcéruri AO/rar Mh „pâlnie”: Tolcér sau pâlnie acuma mai nou AO/912; cf. 1 é i c ă2... - var. tökére s. m., pl. tolcéri AO/Gj, Mh şi rar VI; tulcér s. n., pl. tulcére AO/rar Gj, Mh; tulcérurihzi Gj; tulcére s. m., pl. tulcâri/iai Gj, Mh. TOLCÉRE v. tolcér. TOLDÁU s. n. GO/rar Mh „cui mare; piron”; cf. b o s c h i u... TOLOÁCÁ s. f., pl. toloâce AMD, h. 590; GD/T1 „teren cultivabil, lăsat (un an sau mai mulţi) să se odihnească”; cf. 1 i v â d i e 4°... TOLTOÂŞĂ s. f., pl. toltoăşe AO, h. 10l/rar Dj „gheb, cocoaşă”; cf. b o ş o á 1 c ă 2°... TOLTÎIŞĂ adj. f., pl. toltuşi, primă ~ GM/rar Ag „soi de prune”. TÓMA v. tócma. TOMÁDE v. dumâdă. TÓMAI v. tócma. TOMÁN v. tamán. TÓMAN v. tamán. TOMEÁLÁ v. tocmeâlă 1°. TOMÍ v. tocmi 1°, 2°. TOMÍT v. tocmit 2°. TÓMITE v. tócma. TÓMNA v. tócma. TÓMNAI v. tócma. TOMNÁTIC1 adj., pl. tomnatici, f. tomnatică AO, h. 816/prin Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 159/rar Ag, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, Cl [d. animale, păsări] „născut toamna (târziu)”: Miel tomnatic [e] fatat târziu, intră-n toamnă/975. TOMNATIC2 s. n. 1° AO, h. 816/rar Gj, Dj, Ot: AMD, Pl. 159/rar Db, Tr, Cl, II „perioadă a anului cuprinsă între coborârea oilor de la munte şi căderea zăpezii (între Sfântul Dumitru şi Sfanţul Nicolae)”. 2° AO, h. 816/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot, Tr; AMD. Pl. 159/Ag, Ph, Vn, Bz, Br, prin CI şi rar VI, Db, Gl, Ot, Tr, II, Cţ „păscutul, păşunatul oilor în perioada toamnei”. 3° AO, h. 816/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 159/prin Ag, II şi rar VI, Ph, CI „plată (în bani sau alimente) dată ciobanului care paşte oile în perioada toamnei”. TOMNĂ v. tocmeâlă l°-3°. TOMNEĂLĂ v. tocmeâlă 1°. TOMNÍ v. tocmi 1°- 3°. TOMNÍT v. tocmit 2°. TOMNOCÉL s. m., pl. tomnocéi AMD, h. 220/rar TI „tăieţei”; cf. d e d i ţ é i... TOMOLÓG v. motológ. TOMÓR v. tumoâră. TÓMTE v. tócma. TONĂ v. toână2 3°. TONÉSTE adv. GM/rar CI [d. modul de a pescui] „coborând şi ridicând alternativ năvodul pentru a scoate tot peştele dintr-o toană 2°”: Cu plasa dădeam aşa tonâşte, mergeam cu... pân apă [...] mergeam şapte-opt-zece metri, o săltăm în sus/832. TOP1 v. toc 2°. TOP2 s. n., pl. topuri 1° GD/prin TI „pachet de sculuri de bumbac”; cf. p i â t r ă 5°... 2° AMD, Pl. 103/rar TI „grămadă, teanc de fuioare”; cf. b o c c e â 5°... TOP3 v. topcă 1°. T0PĂ v. topcă 1°, 2°. TOPĂRÂŞTE v. toporâşte. TOPCĂ s. f., pl. topci 1° AO, Pl. 55; AFLR/rar Dj „minge din cârpe (sau din piele de miel umplută cu lână)”; cf. c ó t c ă1... 2° var. topă s. f., pl. tópe AMD, h. 528/rar TI „bulgăre de zăpadă”; cf. b o 1 o v â n 1°... 3° AO, h. 624/rar Mh „aşternut din buruieni la baza unei clăi (de fan)”; cf. aşternut 2°... - var. top s. n. 1° GD/rar Cţ; topă s. f., pl. tópe 1° GD/rar TI; 2° AMD, h. 528/rar TI. TOPEĂLĂ s. f. GO/rar Mh; AMD, Pl. 102; GM/rar Vn, Bz, Br, CI „acţiunea de a topi; topire”: [Cânepa] o băgăm la topgălă TOPÉLNITÁ 337 TORBOSEÁLÁ ín ballá, ş-o topim, ş-o scoatem GO/967; cf. d u b e á 1 ă 1°... TOPÉLNIJÁ s. f., pl. topélniti AO, h. 71 O/rar Ot „topilă”; cf. b â 1 v á n2 1°... TOPÍ vb. IV refl. AMD, Pl. 145/rar VI [d. caş] „a se dospi; a fermenta”; cf. a c r i 1°... TOPILĂ s. f. 1° pl. topili AO, h. 71 O/prin Mh şi rar Gj; AMD, Pl. 102/prin II şi rar Cl, TI „topile”; cf. b â 1 v á ti21°... 2° colect. AMD, Pl. 102/rar Ph „fire de cânepă rămase nedezvoltate (şi uscate pe cânepişte)”; cf. b o d i n i... TOPISĂLĂ s. f. GO/rar VI „grăsime rămasă de la o mâncare, folosită din nou la gătit”. TOPÍT adj. AMD, h. 588; GM/Tr şi rar Db, Gr [d. băligar] „fermentat şi fărâmiţat”; cf. p ă m â n t ó s. TOPITOARE s. f., pl. topitóri AO, h. 71 O/prin Dj şi rar VI; AMD, Pl. 102; TDM I/prin Ag şi rar Db, Ph, Bz, Tr, Cţ „topilă”; cf. b â 1 v á n2 1°... - var. topitór s. n. AMD, Pl. 102/rar Cl. TOPITOR v. topitoáre. TOPITORIE s. f., pl. topitorii AO, h. 71 O/rar Ot; AMD, Pl. 102/rar Db, Bz, Ot „topilă”: cf. b â 1 v á n2 1°... TOPLAMÁ v. taplamâ 1°, 2°. T0PLIŢĂ1 s. f. 1° GM/rar Vn „groapă umplută cu pământ mocirlos în care se plantează butaşii de viţă-de-vie”: Puneam...ciocârlii, să spunea ciocârlii; tăiam din viţă d-aia şi... o puneam direct cu sapa la gropi; se spunea tóplifá/125. 2° var. topliţă s. f. AO, h. 71 O/rar VI „topilă”; cf. b â 1 v á n" 1°... TOPLIŢĂ2 s. f., pl. tóplife AMD; GM/rar Bz, TI „maşină de curăţat porumbul de pe ştiuleţi”: Topliţe le zicea la astea care batem noi cu... porumb cu ele. E ca un tub rotund aşa, într-o parte curge grăunţele, într-o parte curge ciocanele şi-aicea-n faţă are coşu unde turnăm porumb GM/740; cf. gheurător i... TOPLÎŢĂ v. topliţă1 2°. TOPOLOGEĂN s. m., pl. topologéni AMD/882 „locuitor din comuna Topologu”. TOPORĂŞUL s. n. art. 1° ~ pădurii AO, h. 559/rar Dj „ciocănitoare”; cf. ciocănâ r... 2° de- a ~ loc. subst. GM/rar Tr „numele unui joc de copii”. TOPORÁIE s. f., pl. toporii AO, h. 458/rar Dj „coadă de coasă; toporişte”; cf. coád ă 21°... TOPORĂŞTE s. f., pl. toporăşti AO, h. 458; TDO; AFLR/Gj, Mh şi rar VI, Dj; toporâştii/Tzr Gj „coadă de coasă; toporişte”; cf. c o á d ă 21°... - var. topărâşte s. f., pl. topárăşti AO, h. 458/rar VI, Gj; toporişă s. f., pl. toporişi TDO/rar Mh. TOPOREÁN s. m., pl. toporéni AMD/805 „locuitor din comuna Toporu”. TOPORÉL s. n., pl. toporéle AMD, Pl. 2/rar Cţ dim. de la topor. TOPORIŞĂ v. toporâşte. TOPÓRUL s. n. art. GD/rar Cţ „numele unui dans popular”. TOPSÍE v. tipsie 3°. TOR s. n. 1° GM/prin Gr şi rar Tr şi s. m., pl. torilrar Gr „băligar (amestecat cu paie) presat şi uscat, folosit drept combustibil”; cf. t i z i c 1°... 2° colect. GO/rar Ot; GM/prin Tr şi rar Ot „rămăşiţe de frunze, gunoi (de la viermii de mătase)”: [Viermii] i-am ales dă... dă torii-ăla, le-am dat să mănânce/778. 3° colect. AO, h. 778/prin Mh; AMD, Pl. 140/rar Ot „ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... 4° AMD, Pl. 139— 140/prin Ot şi rar Ag, Tr, Gr „locul din faţa strungii unde stau oile după muls”; cf. amiezătoâre... 5° AO, h. 212/rar Mh „strat de frunze uscate şi sfarâmate (în pădure)”. 6° colect. AO, h. 709/rar Mh „fire de cânepă rămase nedezvoltate”; cf. b o d i n i... TÓRBÁ v. tolbă 2°- 4°. TORBÎŞCĂ s. f. GD/rar TI dim. de la t o r b ă (la năvod). TORBOSEĂLĂ v. târboscâlă 1°. TORCÁRÍE 338 TOROFÍNÁ TORCÁRÍE s. f., pl. torcáríi AO; GO; TDO/rar VI „clacă la tors”: Torcăriile să fac mai mult iama TDO/914; cf. c 1 á c ă 1°... TORCĂTOARE1 s. f., pl. torcátoáre 1° AMD, Pl. 104/rar Tr „drugă”; cf. depănătoâre 3°... 2° AMD, Pl. 171/rar Cl „ustensilă folosită de dogar la răsucirea firelor de tei (pentru legat cercurile)”; cf. a d u c ă t ó r2... TORCĂTOARE2 v. torcător. TORCĂTOR s. n., pl. torcátoáre AMD, Pl. 114/rar Ot, Tr „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n á r 2°... - var. torcátoáre s. f., pl. torcători AMD/rar Tr. TORCĂTORÎE s. f., pl. torcătorii AO, h. 500/rar Gj „clacă la tors”; cf. c 1 á c ă 1°... TORCĂTIJRĂ s. f., pl. torcături GM/rar Ph „torsătură”: Eu zic că nu-ncape-ntr-un tren toate torcăturile [mamei]/711. TÓRCEA s. m. GM/rar Db „poreclă pentru un bărbat care toarce”. TORCEĂ vb. II AO, h. 962 MN; AFLR/Mh, Dj, prin VI, Ot şi rar Gj; AMD, ch. 1238/Db, Ph, Tr, Gr, Cl, II, Cţ, prin Ag, Ot şi rar Gl, Bz, If „a toarce”. - var. torcí vb. IV AMD, ch. 1238/prin Br şi rar Vn, Bz; GD/rar TI. TORCÍ1 v. storci 1°. TORCÍ2 v. torceá. TORIŞTE s. f., pl. torişti 1° AMD, Pl. 139-140/Tr, prin Ag şi rar Db, Ot, TI; toriştii AO, h. 776/Dj, prin Ot şi rar Mh, Tr „locul din faţa strungii unde stau oile după muls”; cf. amiezătoâr e... 2° AO, h. 413; 776/rar Dj; AMD, Pl. 158/rar Tr; toriştii AO, h. 776/rar Mh, Dj „locul din incinta gospodăriei unde se pune iama (pe pământ) nutreţ pentru hrana vitelor sau a oilor”. 3° colect. AO, h. 778/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 140/Ag, Ot, prin VI şi rar Cţ „ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... 4° AO, h. 778/rar Dj „locul unde este aşezată târla oilor”. 5° colect. AMD, h. 632/rar Ot „rămăşiţe din fan sfărâmat (folosite, de obicei, în hrana porcilor sau în inhalaţii)”; cf. c o â d ă 8°... 6° var. storişte s. f. colect. AMD, h. 627/rar CI „(tulpini de porumb sfarâmate folosite ca) aşternut sub claie”; cf. a ş t e r-n ú 12°... 7° colect. GM/rar Ph „resturi de alimente”: Am vărsat laptele la baltă [...] a rămas torişte dă lapte acolo-nchegat/718. 8° GM/rar Tr „arie la treierat”; cf. á r i e 2°... - var. stâroşte s. 1° AMD, Pl. 139— 140/rar CI; storeş s. n. 1° AMD/rar Ag; storişte s. f., pl. storişti 1° AMD, h. 280; Pl. 139-140/Tr, Cl, II şi prin Gr, Cţ; 2° AMD, Pl. 158; GM; AFLR/rar Ph, Gr, II, Cţ; 3° AMD, PL. 140/prin Br şi rar Ph, CI; 4° AMD, h. 675/rar Ag; storuşti s. n., pl. storuşte 1° AMD/rar TI; torişte s. f. 5°AMD, h. 632/rar Db; toroşte s. f. 3° AO, h. 778/rar Mh; tiirişte s. f. 1° AMD, h. 280/rar Ag; 3° AO/rar VI; 5° AMD/rar Ot. TORÎŞTE v. torişte 5°. TORMENTÁT adj., pl. tormentăţi AMD, h. 157 MN/rar II „beat”; cf. beat 1°, 2°... - var. turmendát adj. AFLR/rar Cţ. TORNÁ v. túrná 3°. TORNAZLÍVÁ v. târnozlivă. TORNĂTOÂRE v. turnătoare 2°, 3°. TOROCĂLĂ s. f. 1° GM/rar Vn, Bz „reziduuri la prepararea săpunului”; cf. boroghină 4°... 2° AMD, h. 632/rar Br ,Rămăşiţe de fan sfarâmat (folosite la hrana porcilor sau pentru inhalaţii)”; cf. c o â d ă 8°... TOROCÁLÍ vb. IV refl. GM/rar Vn [d. grăsimi] „a se zdrobi prin topire”: [Osânza] să topeşte-ntâi ea [...] ş-o fierbem aşa vreo jumăta de oră, mai bine, până să torocălîeşte ea aşa şi după aia-ncepem să punem sodă/726. TOROFÍNÁ s. f. GM/rar Ph, Cl, II , reziduuri la prepararea săpunului”: Rămânea TOROMEÁLÁ 339 TOVAROŞÎCĂ un fel de trânci aşa dă... apă roşie aşa ca un fel de torof/im-aşa/720; cf. boroghină 4°... - var. toroşină s. f. GM/rar II. TOROMEÂLĂ v. târomeâlă. TOROMÍ v. târomi. TOROMNÍ v. târomi. TOROŞÎNĂ v. torofină. T0ROŞTE v. torişte 3°. TORS s. n. AMD, h. 392/rar Ot „fire toarse luate de pe râşchitor; tort”; cf. b u ş 3°... TORT s. n. 1° AMD, Pl. 120/rar Ag „legătură, mănunchi de fuioare”; cf. bocceâ 5°... 2° AO, Pl. 87/rar VI „băteală, bătătură”; cf. b ă t ă i ţ ă...; în constr. ~ în ~ TDO/rar VI „ţesut numai din cânepă sau in”: Făceam cămăşi de tort în tort... torceam supţire şi băteam tot fuior şi urzeam tot fuior şi faceam cămaşe de tort în tort!9\9. TORTĂ v. toârtă 2°. TÖRTÉL s. m. AMD, h. 315/rar Db, Bz, Gr „plantă agăţătoare, parazită, fară frunze, cu tulpina filiformă, care se răsuceşte în jurul plantelor pe care trăieşte; torţei”: Tortélu e galben şi subţire ca mătasea [de porumb], se aşterne pe pământ ca o plapomă/824; cf. 1 á n d r ă. TORTÎŢĂ s. f„ pl. tortite AO, h. 429/rar Dj „bărbie la găină”; cf. a 1 b i ş o á r ă 3°... TORTORÉT s. m. 1° GO/rar VI „facăleţ având la capăt două beţişoare fixate în formă de cruce (folosit la frecat fasolea)”; cf. g i u r"... 2° var. totorâţ s. m., pl. totoréü GO/rar VI „lemn rotund, nedespicat”: Totoréf! de fag, de fag, de tufan, nu mai da cu feresteu-n două, să mai facă scânduri/919; cf. b u 14°... TOT adj. pron. nehot., f. toată AO, Pl. 98/rar Dj; AMD/rar Br; AFLR/rar Cţ „fiecare”: Toătă crăculiţa are băşicuţă/754. Mâneam bătaie aproape-n toătă zâua de la tata/898. TOTĂRLĂ s. f., pl. totărle 1° AO, h. 732/prin Dj şi rar Ot „scripete la iţe”; cf. ajutor 13°... 2° AO, h. 727, 728/rar Dj [la pl.] „cele două piese la război (b ă r b ă t u ş şi m u i e r u ş c ă) cu ajutorul cărora se fixează sulul dinapoi în timpul ţesutului”; cf. c i o á c ă1 9°... 3° AO, h. 786/rar Dj „rotiţă cu găuri la bătătorul de scos unt”; cf. b ă t ă 1 ă u 2°... 4° AO, h. 120/Dj; totărlihai Dj „rotula genunchiului”; cf. b í 1 ă... ' - var. 4° tatârlă s. f., pl. tatărle AO, h. 120/rar Mh. TOTÂRLÎE s. f., pl. totărlîi AO, h. 120/rar Dj „rotula genunchiului”; cf. b í 1 ă... - var. tatârlie s. f., pl. tatărlii AO, h. 120/rar Mh. TOTODATĂ adv. AO, h. 613/rar Dj; GM/rar VI, II „prin surprindere; deodată”: Şi eu l-am văzut [lupul] totodată şi m-am speriat/838; cf. p o s t r o m ó 1 u 1 2°. TOTOLÁN adj., pl. totolăni GM/rar VI „dolofan”: [Puii de urs] era frumoşi aşa, totolănh61^\ cf.dudumână... TOTOLOLOĂŢE s. pl. GM/rar Vn „resturi din inflorescenţa cânepii, care cad la bătut”: Pă măsură ce băteam [cânepa], mai dam cu munuş-aia pă deasupra, că pica şi flori d-alea cu totololuăţile alea/726. TOTÓR v. tutór. TOTORÉJ v. tortoreţ 2°. TOTOROGHEĂLĂ s. f. GM/rar Db „vorbă multă; vorbărie”. TÓTUNICA adv. GM/rar Ph dim. de la totuna („peste tot, uniform”): Te faci la gură tótunica dă alviţă/704. TOVĂROŞ s. m., pl. tovăroşi AO, Pl. 50/V1, Mh, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 14/Ot, prin Ag şi rar VI, Tr „tovarăş; asociat”; cf. c u m p a n i u. TOVĂROŞĂ s. f., pl. tovăroşe AO, Pl. 50- 51/VI, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 14/Ot, prin Ag şi rar Tr „tovarăşă”. TOVAROŞÎCĂ s. f., pl. tovaroşîci AO, Pl. 50-5 l/rar Dj dim. de la t o v a r o ş ă; cf. t o v ă r ă ş i ţ ă. TOVÂRÂŞÎ 340 TRÁGE - var. tovoroşică s. f. AO, Pl. 50-51/rar Dj; AMD, Pl. 14/rar Ot. TOVĂRÂŞÎ vb. IV tranz. şi refl. GM/rar VI, If „a (se) întovărăşi”: Să facea cete, care să tovărăşeă mai mulţi oameni la un loc/849; cf. d e o 1 d ă ş L. TOVĂRĂŞÎT adj., pl. tovărăşiţi AO, h. 761/rarDj „întovărăşit”. TOVĂRĂŞÎŢĂ s. f. AO, Pl. 50-5 l/rar Ot dim. de la tovarăşă; cf. t o v a r o ş i c ă. - var. tovăroşiţă s. f. AO, Pl. 50-5 l/rar Dj. TOVĂROŞÎŢĂ v. tovărăşiţă. TOVOROŞÎCĂ v. tovaroşică. TOVOROŞÎE s. f. GM/rar Ot „tovărăşie”. TPF v. ptru(u). TPR v. ptru(u). TRABUZÁN v. trapazán 2°. TRACĂ s. f., pl. trăci GM/rar Tr „clopot mare”: [Avea] o trăcă dintr-alea marili, o acioaie dintr-alea marili la spate legată/809; cf. a r â n g... TRACTÁ vb. tranz. I AFLR/rar Dj; TDM I/rar Ot „a trata (medical)”. TRACTAMÉNT s. n. TDM I/rar Ot „tratament medical”. TRACTORÍE s. f. GM/rar II „meseria de tractorist”. TRAFÁG s. n. GM/rar Tr „fierăstrău mecanic, gater”: Trafăg [zicem] la ăsta care scoate blănărie multă/802; cf. b a n ţ i g 1°. TRAGĂ s. f., pl. trăgi 1° AMD, h. 349/Ph, Bz, prin Br, CI şi rar II „tigvă cu care se trage băutura din butoi”; cf. t â 1 v 2°... 2° AMD/rar Bz „cociorvă”; cf. d r â g 1 u 2°... 3° GM/rar Ag „un fel de targă, cu care se trag paiele de pe arie”: Trei [persoane] erau cu boii la trăgă, care târa paili dă la maşină mai dăparte dă maşină/788; cf. t â r â ş 2°. 4° AMD, h. 645/rar Ph „sanie pe care se transportă plugul”. 5° AMD, h. 246/rar Ot „dispozitiv care se pune la roata căruţei pentru a o împiedica; piedică”; cf. t â r ş ă n ú ş... 6° GD/rar Cţ „scândură cu mâner folosită la adunatul spicelor de pe arie la steajer”; cf. î m p i n g ă t ó r... 7° GM/rar II „darac (pentru lână)”; cf. d a r â c 1°... TRĂGĂN1 s. n., pl. trăgăne 1° AMD, h. 11 O/rar Ag „flegmon la subţioară”; cf. b r o â s c ă 5°... 2° s. m., pl. trăgăni AMD, h. 108/rar TI „furuncul”; cf. c â r t i ţ ă 2°... 3° AMD/rar Tr, II „furuncul (la gâtul vitelor)”. 4° AMD, Pl. 157-158/rar Ag „boală la oi constând în inflamarea ugerului; răsfug”; cf. b o b o ş e â 1 ă... TRĂGĂN2 s. n., pl. trăgăne 1° AMD, h. 349/prin II şi rar CI „tigvă cu care se trage băutura din butoi”; cf. t â 1 v 2°... 2° var. tragână s. f., pl. trăgăne AMD, h. 657/rar Br „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... TRAGÂNĂ v. trâgăn2 2°. TRAGE vb. III tranz. 1° TDO/rar Mh „a chema; a impune cuiva să meargă într-un anumit loc sau la ceva”: L-a tras la control medical/964. 2° a - aténtia GM/rar Ot „a atrage atenţia; a atenţiona”; cf. o c h i 9°...; AFLR/rar Dj „a fi atent la”: L-a pus să supravegheze rogojinile, să nu să-ncurce cu unu şi cu altu acolo, să trăgă aténtia la rogojini/990; cf. m i n t e 1°... 3° refl. AFLR/rar TI [d. picioare] „a se subţia; a se dezumfla”. 4° AO, Pl. 118-119/rar Mh „a înveli urzeala”: Ieri trăsăi pă sul/950; cf. dezvălui 1°... 5° AO, Pl. 86/rar VI, Gj, Mh; AMD, h. 389/rar Ag, TI „a pieptăna (cânepa)”; cf. g r e b 1 â 2°... 6° AO, Pl. 86/rar Gj, Mh; AMD, h. 387; GM/prin Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Gr, TI „a dărăci (lâna, cânepa)”: [Lâna] o spălam, o duceam la trăgătoare, o TRAIÓR 341 TRÁMPA trăgaim, puneam furca, torceam GM/746; cf. a 1 é g e 2°... 7° AO, h. 944/rar Gj „a ţesăla”; cf. ţ e s ă 1 â. 8° AO, Pl. 141/Dj şi rar VI, Ot; AMD, Pl. 180/C1, II, prin Ag, Ot, Tr şi rar VI, Db, Bz, Gr ,-,a cămoi pieile de tăbăcit”: Dă la gripcă, o gripcuie, trage pieile AMD/766; cf. a r g ă s i 1°... 9° AMD, Pl. 180/rar Ag „a jupui (mielul, oaia)”; cf. b e 1 i 1°... 10° AO, Pl. 99/V1 şi rar Gj, Ot „a argăsi”; cf. c r u ş i... 11° AO, h. 701/prin Mh şi rar Gj „a extrage mierea din faguri”. 12° refl. AO, h. 675/rar VI, Gj [d. vin] „a deveni cleios, bălos; a se strica”; cf. î m b ă 1 o ş â... 13° refl. TDO/rar Mh [d. săpun, la preparare] „a căpăta consistenţă, a se lega”: [Săpunul] când să vede că fierbe bine, atuncea să trăze pe ştircă ca... ca mierea. Să trăze ş-atuncea-i fiert bine/940; cf. î n g r o ş â... 14° şi refl. a (se) ~ praşilă AFLR/rar Ot „a prăşi”: Nu mai trăgem nicio praşă/995; cf. p r ă ş i 1 â... 15° intranz. AO, Pl. 12/rar Mh „a se văita de durere”; cf. a o 1 i... 16° refl. TDM III/rar Cl [în jocurile de copii] „a se număra”; cf. d e s c â n t â... 17° refl., în expr. a se ~ de neam GM/rar II „a fi neam, rudă; a se ţine neam”. 18° refl., în expr. a se ~ de gâlci GM/rar Ot „a lipsi nemotivat; a chiuli”. TRAIÓR v. trión. TRÂISTĂ s. f. 1° pl. trăişti AO, Pl. 132/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 402 MN/V1, Ot, prin Ag, Db, Ph, Tr şi rar Gr, Cl, II, Cţ; trăiste AMD, h. 132; Pl. 168/Vn, Bz, Br, prin Ag, Cţ şi rar VI, Ph, Tr, Cl, TI; trăistii AMD, h. 132/prin Tr şi rar Db, Cl, Cţ „traiste”; cf. s ă c ă t é u... ’ 2° GM/Db, If, Cl, II, prin Ph şi rar Vn; GD/rar Cţ; art. tráista pópii GD/rar Cţ „cecul porcului”: Porcul are o burtă mai mare şi... o altă burtă mai mică, dă-i spunem traistă GM/827; cf. b á b ă 9°... 3° GO/rar Gj; GM/rar Vn; art. tráista lui Crăciun GO/rar Gj „tobă mică, umplută în cecul porcului”: Ş-a mai mică, [toba] aia umpleam ficatu, plumânu, tot aşa ca cartaboşii, aia-i spune tráista lu Crăcim GO/947; cf. b a b i c... 4° GM/rar Gr „stomacul porcului”; cf. b á b ă 7°... 5° GM/rar VI „ţesătură rară pentru sedilă”: Avea săculeţe de trâistă, dă pânză/683; cf. c i u r i c ă. 6° GM/rar Ph, pl. trăişti AO, h. 783/rar Ot; trăiste AMD, h. 682/rar Bz „sedilă”: [Urda] o scoate ş-o pune la trâistă [...] dă să scurge zeru dân ea GM/707; cf. c é n d e 1 ă... 7° trăistă-n băţ, lúna lui-------AMD, h. 507/rar Ph, Bz, Br, Cl, Cţ „numele lunii martie”; cf. c a p 20°... - var. străiţă s. f., pl. strâiţe 1° AO, h. 510/rar VI; AFLR/rar Db; trăiste s. f., pl. trăiste 1° AMD, h. 402 MN; GM/rar Cl, Cţ; trâistie (3 sil.) s. f., pl. trăistii 1° AMD, h. 402 MN; 507/rar Cl, II, Cţ; trăiţă s. f., pl. trăite 1° AMD, h. 402 MN/rar Cţ; trăstie (3 sil.) s. f., pl. trăstii 1° AMD, h. 402 MN; 507; GD/Cţ; 2° GD/rar Cţ; trâştie (3 sil) s. f., pl. trăşti 1° GO; TDO/rar Mh. TRĂISTE v. trâistă 1°. TRĂISTIE v. trâistă 1°. TRĂIŢĂ v. trâistă 1°. TRAMBÚC s. n., pl. trambúce AMD, h. 584 MN; 603 MN/rar Db „ţigară de foi, răsucită manual”. TRAMBULÍ vb. IV refl. GM/rar II „a sc muta dintr-un loc într-altul; a se trambala”: Nu-\i mai tărămbăm bagaju/842. - var. tărămbăni vb. IV tranz. GM/rar H. TRÁMPA s. f. art., în a făce ~ TDM II/rar Bz „a face o înţelegere; a cădea la înţelegere”: Ş-am dat doi lei şi p-aia ş-am TRAMVÉRS 342 TRAVÉRSÁ Jacút trámpa, ne-am logodit/750; cf. a d ú c e 2°... TRAMVÉRS s. n., ~ de drúmuri AO, h. 322/rar Mh,Răspântie”; cf. b i f u r c á d ă... TRAMVERSÁ v. tranversá. TRANCAFŰSE s. pl. tantum GM/rar Db „catrafuse”. TRANDAFÍRE s. n. pl. GM/rar Ag „câmaţi trandafir”. TRANSFIRÁ v. transpiră. TRANSPERÁNTURI s. n. pl. AO, Pl. 25/rar Dj; AMD/rar Cţ „transperante”. - var. tranşpirânturi s. n. pl. AMD/rar Bz. TRANSPIRA vb. I, ind. prez. 1 sg. transpiréz AMD, h. 66/rar Br, Gr „a asuda”; cf. a s u d á 1°... - var. transfirá vb. I AMD, h. 66/rar Bz; traspirá vb. I/rar Ph. TRANSPOÁRTE s. n. pl. TDO/rar Dj; GM; AFLR/rar Db, Vn, II „trasporturi”. TRANSPORTA vb. I, ind. prez. 3 sg. transporteázá AFLR/rar Ag „a căra cu un vehicul”: [Un băiat] este şofer, şofer al...al maşinilor ălea care ştraporteâză gara... oraşu AFLR/747. - var. ştraportâ vb. I AFLR/rar Bz; tranşportâ vb. I AMD/rar Tr. TRANŞA v. tranşâu. TRANŞÂIE v. tranşâu. TRANSÉI v. tranşâu. TRANSÉU s. n., pl. tranşee AO, h. 366; TDO/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 569; GM; GD; AFLR/V1, Ag, Db, Ph, Ot, Tr, TI, Cţ, prin Vn, Bz, Br, II şi rar If, Gr, CI; tranşeuri AMD/rar Db, Ph; tranşâi AO/rar Dj, Ot; AMD/Tr, Cl, II, prin Db, Ot, Gr şi rar Ag, Ph, Bz, Br, If, TI „tranşee”; cf. h r ú b ă 2°. - var. tranşă s. f., pl. tranşele AMD, h. 569/rar Vn; tranşâi AO, h. 366/rar Dj; AMD/rar Bz, Tr, Gr, CI; tranşăie s. f., pl. tranşele AMD/rar Vn, Bz, Br; tranşei!vai Bz. Tr, Gr, Cl, II; tranşâi s. n., pl. tranşâie AMD/prin TI, Cţ; tranşâi/rar Br. TRANVERSÁ vb. I GM; AFLR/rar Ag, Db, Vn, Br, Gr, CI „a traversa”. - var. straversá vb. I GM/rar Gr; tramversá vb. I AO, h. 322/rar Mh. TRANŞP IRÉNT URI v. transpe-rănturi. TRANŞPORT v. transportă. TRAPAZÁN s. n., pl. trapazâne 1° GD/rar TI „cui de lemn fixat pe marginea bărcii, de care se leagă vâsla”. 2° var. trapozán s. n., pl. trapozâne AMD/rar Tr „îngrăditură (din nuiele sau scânduri) la prispă”; cf. d u v á r 1°... 3° var. trapuzán s. n., pl. trapuzâne AMD/rar Tr „prispă, pridvor”; cf. a m v ó n... - var. 2° trabuzăn s. n. AMD, h. 174; GM/prin Tr._ TRÂPCĂ v. treăptă2 2°. TRAPOZÁN v. trapazăn 2°. TRAPUZÁN v. trapazăn 3°. TRAS adj., f. trasă 1° AO, h. 673/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, Pl. 78/Tr, prin II şi rar Ag, Db, Ot, Gr, CI, Cţ [d. vin] „pritocit”; cf. p r e f ă c ú 12°... 2° AO, Pl. 124/rar Dj, Ot [d. lapte] „din care s-a scos untul”. 3° AO, Pl. 125/rar Dj [d. zer] „din care s-a scos urda”; cf. u r d i t. 4° GM/rar Bz, II „umed, jilav”: Făceai legătură din grâu şi îl legai dimineaţa pă rouă, când era tras el, să nu se scuture/839; cf. c ă 1 â u1 2°... 5° AMD, h. 360/rar Tr [d. ţuică] „fiartă de două ori; dublu rafinată”; cf. î n t o á r s ă... TRÁSCÁ v. trăşcă. TRASPIRÁ v. transpiră. TRÁSTIE v. trăistă 1°, 2° TRÂŞCĂ s. f., pl. trâşte AMD, Pl. 2-3/rar Ot, joagăr, beschie”; cf. b é ş c h i e 2°... - var. trăscă s. f., pl. trâşte AO. h. 582/rar Ot. TRÂŞTIE v. trăistă 1°. TRAVÉRSÁ s. f., traverse 1° AMD, Pl. 173/rar VI, Ag „scândură pusă de-a curmezişul fundului unui vas de doage, pentru a-i mări rezistenţa”; cf. a d á o s 2°... 2° AMD, Pl. 162/rar Ph „fiecare dintre stâlpii de susţinere la ulucul morii”; cf. b â b ă 17°... TRÂCÂLIE 343 TRÁISTIOÁRÁ TRÂCĂLÎE s. f., pl. trâcălii GM/rar Tr „clopot mare”: După trăcăliici aia care i-o puneam [vacii], clopotu-ăla, ascultam până nu să mai auzea/780; cf. a r â n g... TRAC SARI v. tresări 1°. TRACTOR s. n., pl. trăctoâre AO, Pl. 70/rar Gj, Mh „tractor”. TRĂGÂCE v. trăgăci 1°. TRĂGACI s. n., pl. trăgâce 1° GO/rar Gj „săniuţă”: Ne punem în trăgăc şi trăgăcu fuge cu noi/924; cf. t â r 1 i e... 2° AMD; GM/rar Gr, Cl „vergea de fier care leagă osia dinapoi cu inima căruţei (întărind lişitele)”; cf. t r ă g ă t o á r e 2°... 3° AMD, h. 658/rar Db „orcic”; cf. cantâr 3°... 4° pl. trăgăci AMD, h. 657/rar Ag, Db, Cl, II „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... 5° AMD/rar Bz „cociorvă”; cf. d r â g 1 u 2°... 6° AMD/rar Bz „vătrai”; cf. c i o á c ă1 14°... 7° AO, h. 475; GO/rar Mh „tigvă (folosită la trasul băuturii din butoi)”; cf. tâlv 2°... - var. 1° trăgâce s. f., pl. trăgăci GO/rar Gj. TRĂGĂTOARE s. f., pl. trăgători 1° AMD, h. 657/rar II „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... 2° var. trăgător s. m. [?], pl. trăgători AMD; GM/rar Db, Gr „vergea de fier care leagă crucea căruţei de osia dinapoi”; cf. t r ă g á c i 2°. 3° AMD/prin Br şi rar Gl „cociorvă”; cf. d r â g 1 u 2°... 4° AMD, h. 209/rar Vn „vătrai”; cf. c i o á c ă1 14°... 5° var. trăgător s. m. [?], pl. trăgători AO, h. 299; AFLR/rar VI, Gj [la pl.] „nojiţe”: Făceam fir negru de pă oi negre şi puneam în loc de trăgători şi încălţam copiii la picioare AFLR/905; cf. a g ă ţ ă-t o á r e 3°... 6° AFLR/rar TI „ştreang, hăţ (la cal)”: Aveam nişte ştreanguri d-astea de cai, trăgător!de-alea de cai/875; cf. c â m p i n... 7° AMD, h. 213/rar Tr „albie, jgheab pentru hrana porcilor”; cf. b 1 i d 3°... 8° GM/rar Ph „meliţă mică prin care se trage cânepa înainte de pieptănat”. 9° GM/rar Br „darac pentru lână”; cf. d a r â c 1°... 10° GM/rar Db, Br „cantitate de fire de borangic trase deodată dintr-un număr de gogoşi”: D-exemplu înnumăram câte o sută de gogoşi, băgăm de faceam o trăgătoăre şi le trăgeam cu mâna/741; cf. t r ă s ă t ú r ă 2°, trăsiiră 1°. TRĂGĂTOR v. trăgătoăre 2°, 5°. TRĂGĂTLJRĂ s. f. 1° GM/rar Ph „respiraţie”: Aşa a fost trăgătura lui dă când l-a lovit, ziceai că-i venit [soţul] dă la muncă şi-i un om obosit aşa/719. 2° GM/rar Tr, Gr „acţiunea de a trage o dată năvodul”: Prindea două-trei mii dă kilograme odată la o trăgătiiră!785. TRĂGNÎ v. trâgni. TRĂGOÎ s. n., pl. trăgoiuri AMD, h. 645/rar Bz „cobilă”; cf. c á p r ă 14°... TRĂGIJLĂ s. f., pl. trăguli AO, h. 475/prin Gj „tigvă folosită la trasul băuturii din butoi”; cf. t â 1 v 2°... TRĂI vb. IV tranz., în trăi-te-ar Dumnezéu GM/rar Ag, Db „a ţine în viaţă, a apăra de moarte”: „Da ce, trăi-v-ar Dumnezéu, aţi venit”, zice, „atât drum, atâta cale şi nu vreţi să mai mergeţi”, zice, „un kilometru?”/787. TRĂISTĂR s. m., pl. trăistări AMD/rar Cţ „persoană fară căpătâi, care umblă cu traista prin sate după căpătat; cerşetor”. TRĂISTEOĂR (3 sil) s. m., pl. trăisteoări AMD/708 „locuitor din satul Trăisteni”. TRĂISTIOĂRĂ (4 sil.) s. f., pl. trăistioăre GD/rar Cţ „trăistuţă”; cf. trăistiucior, trăistuţă 4°, t r e i s t ú c ă. - var. trăistişoără (4 sil.) s. f. GM/rar Tr; trăistoără (3 sil.) s. f. AFLR/rar Bz; trăiştioâră (3 sil.) s. f., pl. trăiştioăre GM/rar Db. TRÂISTIŞOÂR 344 TRÁMBÍ TRÂISTIŞOÂR v. trăistioâră. TRÁISTIUCIÓR (3 sil.) s. n., pl. trăistiucioâre AMD, h. 459/rar Ot „trăistuţă”; cf. t r ă i s t i o á r ă... TRAISTOÂR v. trăistioâră. TRÁISTÓI s. m. GM/rar Db, Gr „cecul porcului”; cf. b á b ă 9°... TRÁISTÓR (2 sil.) s. n. GM/rar Gr „cecul porcului”; cf. b á b ă 9°... TRÂISTIJŢ v. trăistuţă 4°. TRÂISTIJŢĂ s. f., pl. trăistuţe 1° AO, h. 459/rar Dj „suport, toc (din pânză) pentru gresie”. 2° GM/rar Tr „cecul porcului”; cf. báb ă9°... 3° GM/rar Tr „tobă mică, umplută în cecul porcului”; cf. b a b i c... 4° var. trăistiiţ s. n., pl. trăistuţe AO, h. 51 O/rar Dj dim. de la traistă; cf. t r ă i s t i o â r ă... TRĂISTUŢE v. trăistuţă 1°. - var. 1° trăistuţe s. f., pl. trăistuţi AO, h. 459/rar Ot. TRĂIŞTIOÂRĂ v. trăistioâră. TRĂIUR v. trionă. TRĂMNÎ v. râmni. TRĂMUR vb. I AO, h. 972 MN/Gj, Mh; AMD, ch. 161 l/rar Ph, Cţ „a tremura”; cf. d â r d ă i... TRĂSĂR v. tresări 1°. TRĂSĂRÎ v. tresări 1°. TRĂSĂTURĂ s. f., pl. trăsături 1° GM/rar Ag „cânepă de calitate superioară trasă prin meliţă şi prin piepteni”: Care facea urzală, urzală [...] dân trăsătură şi ce era zgrebeni, dă bătătură/687; cf. 1 ú s t r u 2°... 2° GM/rar Bz; GD/rar Cţ „cantitate de fire de borangic trasă deodată dintr-un număr de gogoşi”; cf. trăgătoâre 10°... 3° AMD, Pl. 133/rar Ag „crestătură în urechea oii, ca semn de recunoaştere”; cf. c ă 1 ú ş 25°... TRĂSTUÎ v. străstui. TRĂSIJRĂ s. f., pl. trăsuri 1° GO/rar Dj; GM/rar Ph, CI; GD/rar TI „cantitate de fire de borangic trasă deodată dintr-un număr de gogoşi”; cf. trăgătoâre 10°... 2° GM/rar Ph „scul de borangic”: Trăsuri [se zice] la roatele-alea, la sculurile, la sculuri; o trăsură dă borangic sau roată dă borangic/720; cf. a r ş i n 1°... 3° AO, Pl. 60/rar VI; AMD, h. 243/rar VI, Ag, Ot „căruţă”; cf. c ă r u ţ ă 1°... 4° GM/rar Tr „cărucior pentru copii”: Acu [copiii] e-n trăsuri pă şosea. In trăsuri[ în cărucioare d-alea de! trăsurică, eu aşa le zâc, trăsurică/793; cf. c ă r u ţ á ş. 5° AMD, Pl. 133/rar CI „crestătură în urechea oii, ca semn de recunoaştere”; cf. c ă 1 ú ş 25°... TRĂSURÎCĂ s. f. GM/rar Tr dim. de la t r ă s u r ă 4°. TRĂŞCĂLÎU adj., pl. trăşcălii AMD, h. 156/rar Db „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... TRĂZVÎ v. trezvi. TRÁCÓLUL v. târcol 7°. TRÂGMNÎ v. trâgni. TRÂGNÎ vb. IV intranz. AO, h. 170/Mh şi prin Gj „a tresări în somn”; cf. 1 â n c o t i 2°... - var. trăgni vb. IV intranz. AO, h. 170/rar Gj; trâgmni vb. IV intranz./rar Gj; trâmni vb. IV intranz./prin Gj; trugni vb. IV intranz. GO/rar Mh. TRÂMB v. trâmbă 2°. TRÂMB v. trâmbi. TRÂMBĂ s. f., pl. trâmbe 1° AMD, h. 623/rar Db „tambur la batoză”; cf. t ó b ă 1°... 2° var. tâmbră s. f., pl. tâmbre AMD, Pl. 121-122/rar Tr, Gr „sul de ţesătură”; cf. c ă p ă t â i 6°... - var. 2° trâmb s. n. GO/rar Dj. TRÁMBÍ vb. IV tranz. AMD, Pl. 121-122; GM/prin Tr şi rar VI, Ag, Db, Ot „a face pânza trâmbă”. - var. tâmbră vb. I tranz. AMD, Pl. 121-122/rar Tr; trâmbă vb. I tranz./rar Br. TRÂMBIŞOÂRĂ 345 TRÂNTORI TRÂMBIŞOARA s. f., pl. trâmbişoâre GM/rar Ph dim. de la trâmbă (de pânză). TRÂMBIŢĂ v. zdrâmbiţă 2°. TRÂMNÎ v. trâgni. TRÂNCI v. trând 2°. TRÂND s. m., pl. trânti 1° AFLR/rar VI „piatră de Var albă şi moale”: Era un fel de piatră, îi zicea trînd, mai albă şi frumoasă, şi-o ardea în foc şi după ce-o ardea se facea albă ca varu/671. 2° AMD; GM/Br, prin Vn, II şi rar Ph, Bz; GD/prin Cţ şi rar TI [la pl.] „reziduuri la prepararea săpunului”: [La săpun] rămâne nişte trînc negri aşa; ăia-i dădeam încolo la gunoi GM/748; cf. boroghină 4°... 3° AMD, Pl. 97/rar Ph, Vn, Br [la pl.] „rămăşiţe pe fundul vasului în care se fierb fagurii pentru ceară”; cf. m ă t r ă g ú n ă... 4° AMD, Pl. 147/rar Br [la pl.] „rămăşiţe de urdă care se depun pe fundul căldării”; cf. a f u m ă t ú r ă... 5° GM/rar Br [la pl.] „reziduuri la fabricarea uleiului”: Când facea olivia din floarea-soarelui, rămânea trinc!742; cf. t u r t e á 2°. 6° AMD, h. 388/rar Db [la pl.] „câlţi”; cf. b u c i... 7° AMD, h. 386/rar Ph, Br [la pl.] „puzderii de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... - var. tânji s. m. pl. 2° GD/rar TI; trânci s. m., art. irántiul, pl. trânti 2° GD/rar Cţ; trânj s. m., pl. trânji 2° GM/rar Cl; 3° AMD, Pl. 97/rar Br; tranjă s. f., pl. trânji 2° GM/rar Vn. TRÂNDÂV adj., f. trándává 1° AO, h. 125, 126/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 91, 92/rar Ag, Db, Bz, Ot „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... 2° GM/rar Tr „umed, jilav”: [Bumbacul] l-adunam şi mai trîndâv, mai ud, şi l-adunam, îl puneam la soare de-1 uscam niţel/806; cf. c ă 1 â u1 2°... 3° AO, h. 176/rar Ot „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... - var. 1° târnâv adj., ~ de boâlă AO, h. 125/rar Mh. TRÂNDĂVÎ vb. IV AMD, h. 91/rar Db „a boli, a zăcea”; cf. g ă i n á 1°... TRÂNJ v. trând 2°, 3°. TRÂN JĂ v. trând 2°. TRÂNOZLÎV v. târnozliv. TRÂNOZLÎVĂ v. târnozlivă. TRÂNTEÂLĂ s. f. 1° AO, h. 195/rar Ot; AMD, h. 178; GM/rar Ag, Ot „primul strat de pământ care se dă pe pereţii casei”: [La casă se dă] prima trînteală, adică, cum să spuni la noi aicea, dă să prinde pământu GM/689; cf. aruncătiiră 3°... 2° GM/rar Tr „numele unei boli de copii”: îl doare [pe copil] oasele, şi zace aşa... trînteâlă, şi ne duceam şi-l trăgeam/784. TRÂNTÎ vb. IV 1° tranz. AO, h. 195/rar Ot; AMD, h. 178/rar Vn, Ot „a aplica primul strat (gros) de pământ la pereţii casei”: O trintésc [casa], o-ncarc cu lut AMD/767; cf. a r u n c á 4°... 2° tranz. AO, Pl. 82/rar Ot „a da jos, a scutura nucile din nuc”; cf. h â ţ â n á 1°... 3° refl. TDO/rar Dj „a se culca, a se odihni (puţin)”. TRANTITÚRÁ s. f., pl. trântituri 1° GM/rar Vn „parte, zonă tumefiată după o căzătură”. 2° AMD, h. 108/rar Db „furuncul (la picior)”. TRÂNTOR s. m., pl. trântori 1° GM/rar Db, If, Cl „vierme de mătase supraali-mentat care nu face gogoşi”. 2° var. trântore s. m., pl. trântori AO, Pl. 85/crt.; AMD, h. 381 MN/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr şi rar Vn, Br, Gr. Cl, II „masculul albinei”; cf. c ă p c ă ú n 3°... - var. trântore s. m., pl. trântori 1° AFLR/rar Ag; trântur s. m., pl. trânturi 2° AMD, h. 381 MN/rar Vn, Br, II, TI; trânture s. m., pl. trânturi 2° AMD/rar Vn. TRÂNTORE v. trântor 1°, 2°. TRÂNTORI vb. IV tranz. şi refl. pas. AO, h. 700/rar VI, Dj, Ot; AMD, Pl. 98/prin Vn, Tr şi rar VI, Gl, Bz, Br, Gr, II, TRÂNTORIT 346 TREBUNÁL TI, Cţ „a (se) omorî trântorii din stup”; cf. bâte 3°... TRÁNTORÍT adj., pl. trântoriţi AMD, Pl. 100/rar Cţ [d. stupi] „(rămas) fară matcă”: E stup bezmeticit sau trîntorit, fară orânduială/898; cf. b e z m é t i c... - var. trântovit adj., pl. trântoviţi AMD, Pl. 100/rar Br. TRÂNTORITĂ s. f. GM/rar Gr „matcă falsă, anormală, care depune mai multe ouă într-o alveolă”. TRÂNTOVÎT v. trântorit. TRÁNTUR v. trântor 2°. TRÁNTURE v. trântor 2°. TREÁBA s. f. art., în expr. a-şi fáce ~ AFLR/rar TI „a-şi face nevoile”; cf. p ú n e 7°... TREĂCĂT s. n. 1° prin ~ loc. adv. AFLR/rar Cţ „în treacăt, în mers, în drum”: Şi dau pin treacăt, p-un drumel, am văst şi eu un izvor/891. 2° GO/rar VI „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... TREANC s. n. GM/rar Ot „aşternut la vite”; cf. s t r a 14°. TREAP s. n. GM/rar Db „teanc (de bani)”: Şi aşa să strângea un treap dă bani/789; cf. c h i t ă1 5°... TREÂPĂD s. n. AMD, h. 103/rar Vn „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... TREÂPCĂ1 v. preâtcă 1°. TREÂPCĂ2 v. treaptă2 2°. TREÂPTĂ1 v. preâtcă 1°. TREÂPTĂ2 s. f., pl. trépte 1° AMD, h. 189/rar Ot „chingă la căpriori”; cf. a d á o s 1°... 2° pl. trépti AO, Pl. 24/prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 175 MN/rar Ag, Vn „trepte la scară”; cf. m a r t á c 9°... 3° var. dreâptă s. f., pl. drépte AO, h. 649/rar Gj „lambă la căruţă”; cf. a j u t ó r 10°... 4° AMD, Pl. 110-11 l/rar Db „stinghia fixată orizontal la braţele războiului pentru susţinerea iţelor şi a vătalelor”; cf. a j u t ó r 14°’... 5° GO/rar VI „pământ argilos, clisos”; cf. c r i v i n ă 2°... 6° pl. trépturi AFLR/rar VI „canal de scurgere a apei după inundaţie”. - var. 2° dreâptă s. f., pl. drépte AO, Pl. 24; AFLR/rar Gj, Mh; AMD, h. 175 MN; AFLR/rar Db, II, Cţ; dreăpte AMD/rar II; trâpcă s. f., pl. trăpci AMD/rar If; treâpcă s. f., pl. trep cifrai Ph, If; tréptá s. f., pl. tréptehai Db; trépte s. n., pl. trépte/pnn Ag; triptă s. f., pl. trip te/rar Gr. TREASC s. n., pl. treâscuri 1° colect. AMD, Pl. 140/rar Tr „ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... 2° AMD, h. 627/rar Gr „aşternut (din crengi uscate) la claia de fân”; cf. a ş t e r n ú t 2°... 3° GO/rar Mh „reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i n ă 4°... 4° AO, h. 342/rar Mh „praf (purtat de vânt)”; cf. c o 1 b... TREBÁ vb. I tranz. AFLR/rar Dj; GM/rar Vn, Tr „a întreba”: D-aci iar mă trebâ ăla/785; cf. î n t r e b á r e. TREBĂDĂT0R v. trepădător. TREBONÁL v. trebunál. TREBUÍ vb. IV, 3 sg. írébe AFLR/rar Vn „a fi nevoie de ceva”. TREBUINŢĂ vb. I 1° tranz. şi refl. pas. AFLR/rar Ót; GM/rar Db, Ph, Vn, Tr; GD; AFLR/rar TI, Cţ „a (se) întrebuinţa; a (se) folosi”: [Osânza] eu n-am irebuinţâl-o AFLR/725. 2° tranz. AFLR/rar Dj „a avea nevoie de ceva; a avea trebuinţă”. - var. 1° trebuind vb. IV, ind. prez. 3 sg. trebuinţéşte GM; AFLR/rar Br, CI. TREBÎjINŢĂRE s. f. TDM II/rar Bz „întrebuinţare, folosire”. TREBUINŢÎ v. trebuinţă 1°. TREBUNÁL s. n., pl. trebunăle AO, Pl. 52-53/Mh, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 578/Ag, prin Db, Ph, Ot, Tr, TI, Cţ şi rar Gl, Bz, Br, Gr, If, CI; trebunăluri AMD/rar Ph, Br, Ot, CI „tribunal”. - var. trebonál s. n., pl. trebonăluri AMD, h. 578/rar Cţ; trebunár s. n., pl. TREBUNÁR 347 TREPÁDÁTÓR trebunăre/rai Db, Cl, II; tribunár s. n., pl. tribunáruri/ rar Tr. TREBUNÁR v. trebunál. TRECÁTOÁRE s. f., pl. trecători 1° AO, h. 136/rar Gj „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... 2° AMD, h. 282/rar Ot „strungă la oi”; cf. c ă tú n4°... TRECÁTÓR adj., f. trecătoăre AMD, h. 11 /rar Db, Tr [d. persoane] „care îmbătrâneşte repede; care se trece repede”: Nevastă-sa e mai trecătoare ca el/829. TRECÁTŰRÁ s. f. AO, h. 136/Gj, Mh; AMD, h. 103/rar Ph „diaree”: Are trecătură, trece prin el/712; cf. b o á 1 ă 4°... TRÉCE vb. III 1° tranz., în a-1 ~ apa loc. vb. AO, h. 100/Mh, prin Gj şi rar Ot „a transpira”; cf. a s u d á 1°... 2° în expr. a ~ prin şcoâlă ca valiza prin gâră AMD/rar Cţ „a nu prinde nimic în timpul şcolii; a nu învăţa nimic”. 3° refl. GM/rar Vn, Br [d. o boală, o rană] „a trece, a se vindeca”: Am fost eu şi la băi, da nu s-a trecut [reumatizmul]/727; cf. î n v i n d e c â... 4° refl. AMD/rar Ot [d. caş] „a se dospi (bine)”; cf. a c r i 1°...; sup., în expr. a da în trecut GM/rar Ph „a lăsa (caşul) să dospească bine”: Şi-l lasă [caşul] să dospească, să să-năcrească un pic, şi-l dă-n trecut, şi după ce-1 dă-n trecut, îl bagă la maşină/708. TRÉCIRE s. f. AMD, h. 103/rar Bz „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... TRECSÁRÁ v. tresări 1°. TREIERÁ vb. I tranz. 1° GM/rar Ot „a frământa cu picioarele”: Aduci pământ d-ăsta roşu şâ-1 tréeri\ şi-l calci/775; cf. b o s o 1 i 1°... 2° ind. prez. 3 sg. treieră, conj. prez. 3 sg. să triére AFLR/rar Tr „a îmblăti (cereale)”. TREIERIŞTE s. f. GO/rar Mh „cantitate de cereale pe care şi-o opreşte proprietarul batozei pentru treierat”. TRÉILEA, al ~ num. adv. AFLR/rar Ag; a ~ num. adv. AFLR/rar TI „a treia oară”: P-ormă s-a-nsurat al treilea în Mălureni/685. Ş-apăi chemam întâi, ş-apăi a doile iară, a triilea iară/878. TREIPÁZÉ3TELE s. art. GO/rar Dj „numele unui dans popular”. TRÉISTE v. tréstie 2° TREISTÚCÁ s. f. AMD, h. 333 MN/rar Ot dim. de la traistă; cf. t r ă i s t i o á r ă... TRÉIZEA (3 sil.), a ~ loc. adv. AFLR/rar TI „a treia zi”: A douza, la fel, tot aşa; a strigat la ea, a strigat, nimic; a tréiza la fel/878. TREMURICI s. AMD, Pl. 92/rar Ot „numele unei boli la albine, numită şi boala de mai”. TREMETEÁ v. triméte. TREMURÎŞ s. n. AMD/rar II „aspic”; cf. g e n 1 a t i n ă... TREMURÎŞTE s. f., pl. tremurişti GO/rar Dj „piftie”: Zama aia... punem în străchini şi-o punem la...îngheţat; îngheaţă, să fac tremurişte, aşa le spunem noi, piftii, tremuriştÎf919; cf. c o t o r o á g e... TREMURUŞ s. n. AMD, h. 474; GM/rar Br, II „aspic”: [Piftia] o punem în străchini, că-s mai mari, ca să facă tremuruş de-ăla mai mult GM/753; cf. g e n 1 a t i n ă... TREPÁDÁ vb. I intranz. 1° AMD, h. 103/rar Vn „a avea diaree”; cf. c u f u r i... 2° var. trepătă vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. treăpătă AFLR/rar Cţ „a alerga după treburi; a da zor”; cf. î n z o 1 z i. TREPÁDÁTOÁRE s. f„ pl. trepădătoăre GD; AFLR/prin TI „femeie care invită şi ajută la nuntă”; cf. a 1 e r g ă -t o á r e 1°... TREPÁDÁTÓR s m., pl. trepădători AMD, h. 155; GD; TDM Iii/prin TI şi rar If, II, Cţ „invitaţi (din partea mirelui) care servesc nuntaşii la masă”; cf. a j u t ó r 3°... TREPÁTÁ 348 TR1MÍSTRU - var. trebádátór s. m., pl. trebădători AMD, h. 155; GD/rar Cl, TI. TREPATÁ v. trepádá 2°. TRÉPTA v. treáptá2 2°. TRÉPTE v. treáptá2 2°. TREPTÓS adj. GO/rar VI [d. pământ, sol] „cu trepte 6°; aigilos”; cf. a 1 g e r ó s... TRES v. tărâş 2°, 3°. TRESARĂ v. tresări 1°. TRESĂRÎ vb. IV intranz. 1° ind. prez. 3 sg. tresărâşte AO, h. 170/rar Gj şi refl., 3 sg. se tresâre AMD, h. 145/rar Bz „a face o mişcare bruscă provocată de o emoţie sau (în somn) de un vis urât”: Copilul se tresâre în somn/748. Eu...a tresărât în mine ceva TDM 1/684; cf. 1 â n c o t i 2°... 2° a ~ din minte AMD/rar TI „a-şi pierde minţile (temporar)”. 3° în îmi tresărâşte GD/rar Cţ „îmi trece, îmi trăzneşte prun minte”; cf. c a p 6°... - var. 1° străsări vb. IV intranz. AMD, h. 145/rar TI; trăsărâ vb. I intranz. AO, h. 170/rar VI; trăsări vb. IV intranz. AO/rar VI, Gj, Dj; AMD/Cl, II, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, TI; ind. prez. 3 sg. trăsăre AO/rar VI; trecsárá vb. I intranz. AO/rar VI; tresárá vb. I intranz. AO/rar VI, Gj, Dj; AMD; GM/prin II şi rar VI, Ag, Bz, Br, Cl; ind. prez. 3 sg. treseâră AO/rar VI. TRÉSTIE s. f., pl. tréstii 1° AO, h. 736/prin Dj şi rar Ot, Tr „vergea subţire (care se pune pe sulul dinapoi, între firele de urzeală)”; cf. b 1 ă n i ţ ă 5°... 2° var. tréiste (2 sil.) GM/rar Db „plantă erbacee de baltă, cu tulpina înaltă de 3-A metri, folosită la îngrădituri”: Tencuiala vine-n trelstk!695. TREŢÎNE vb. III AFLR/rar Ot; GM; AFLR/rar Vn, Ot „a întreţine, a îngriji”: Cât îl treţine de bine [porumbul], atâta şi are şi el [omul]/934; cf. î n g r i j o r â... TRÉUCÁ v. troacă 4°. TREZÍT adj., f. trezită AMD, h. 26/rar Ag „slăbit la faţă; palid”; cf. c e r i u2... TREZVEALĂ s. f. AMD, Pl. 81-82/rar Ot „faptul de a se trezv i”. TREZVÍ vb. IV refl. AO, h. 678; AFLR/rar Mh, Ot; AMD, Pl. 81-82/prin Ot şi rar Tr, Cţ [d. vin] „a-şi pierde tăria; a se altera”: Să nu se trezveăscă vinu, trebuie să punem dop AFLR/934; cf. a p i. - var. trăzvi vb. IV refl. AO/rar Dj, Ot. TRIBUNÁR v. trebunál. TRIBÚT s. n., pl. tributuri AO, h. 447/rar Mh „impozit”; cf. d á j d i e... TRICÁUA s. n. pl. AFLR/rar VI „pulovere”. TRIFOIĂŢĂ s. f. AMD, h. 326/rar Db „lucemă”. TRIFOÎŞTE s. f. GM/rar II „teren de pe care s-a cosit trifoiul”. TRÍFTOR s. n., pl. triftore AMD, h. 220 MN/V1, Ag, prin Ot şi rar Db, Ph „pâlnie”; cf. 1 á i c ă 2°... - var. triftór s. n., pl. triftóre AO, h. 238/rar VI; triftur s. m., pl. trifturi AMD, h. 220 MN/rar Ag. TRIFTÓR v. triftor. TRÍFTUR v. triftor. TRIHÓR v. trión. TRII num. cârd. AMD, Pl. 3*/Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 505 MN/rar Gl „trei”. TRIMÉSUL s. art., în a se dúcé, a mérge etc. cu ~ loc. vb. AMD, h. 153; TDM II/rar Vn, Bz „a se duce în peţit”: M-a trimes cu trimésu la tine, dacă vrei să te căsătoreşti TDM 11/733; cf. g r ă i t ú r ă... TREMÉTE vb. III AO, h. 173; 1009; TDO/crt., AMD, ch. 1912; GM; TDM I—III; AFLR/crt.; ind. prez. 1 sg. trimet AMD; TDM I-III/Ag, Db, Ph, Tr, CI, 11, prin Bz, Br, Ot, If, Gr, TI, Cţ şi rar VI, Vn „a trimite”; cf. î n t r i m i t e. - var. tremeteá vb. II, ind. prez. 1 pl. tremetém AMD, ch. 1912/rar Db; trimeteá vb. II AMD/Db, Tr, CI, prin Gr, II şi rar Ph, If, Cţ; truméte vb. Ill/rar CI. TRIMETEA v. triméte. TRIMÍST v. trimistru. TRIMÍSTRU s. n. AFLR/rar VI „trimestru”. TRIN 349 TROÁCÁ - var. trimíst s. n. AMD/rar Ag. TRIN s. n., pl. trinuri AO, Pl. 52/Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 577 MN; TDM I/prin Db, Tr şi rar Ag, Bz, Br, Ot, Cl, Cţ „tren”. TRIOLÁ v. trioná. TRIÓN s.n., pl. trioáne AMD, h. 623; GM/Db, Tr, Gr, Cl, II, prin Ph, Ot, If şi rar Br „trior”: [Grâul] să dă la trión, ca să fie ales, curat GM/769; cf. b á c ă r... - var. tirión s. n., pl. tirioáne AMD, h. 623/rar Db, Gr; traiór s. n., pl. traioâre AO, h. 621 /rar Mh; trihór s. n., pl. trihoârelrai Dj. TRIONÁ vb. I tranz. şi refl. GM/rar Br, Cl „a (se) separa, a (se) selecţiona boabele cu ajutorul trionulu i”: Pentru sămânţă te duceai la trion şi-l triuonă [grâul], şi ieşea numai bobu lui/746; cf. î n ţ i 1 i n d r â... - var. trăiurâ vb. I tranz.AO, h. 62l/rar Mh; triolá vb. I tranz. GO/rar Gj. TRIPÉT s. AO, Pl. 123/rar VI „dispozitivul, format din patru bârne, de care e prins coşul morii”; cf. b 1 â n ă 12°... TRÍPTÁ v. treâptă2 2°. TRIŞLĂIFĂR v. tijlâifăr. TRIŰNCHI v. triunghi 1°. TRIÚNGHI s. n., pl. triunghiuri 1° AO, Pl. 139/rar Dj; AMD, h. 696/rar Tr „vinclu”; cf. c o 1 ţ 5°... 2° AO, Pl. 130/rar Dj „lemn scobit (ca un fel de şubler) cu ajutorul căruia se măsoară şiştorii sau măselele de la roata morii”; cf.compâs 3°... - var. 1° triunchi s. n. AMD, h. 696/rar Gr. TROACĂ s. f., pl. troci 1° AO, h. 227; AFLR/V1, Gj şi rar Mh; AMD, h. 214/prin VI, Cţ şi rar Ag, Ph, Bz, Cl; troâce AO/rar Dj; AMD/rar Cţ „vas lunguieţ, din lemn scobit, în care se spală rufe”: Troâcă îi spunem mai mult, da spunem şi albie A0/908. Mocancele zice mai mult troâcă AMD/886; cf. á 1 b i e 1°... 2° AO, h. 263/V1 şi prin Gj; AFLR/rar VI; AMD, h. 458/rar TI „vas lunguieţ, din lemn scobit în care se frământă aluatul”; cf. á 1 b i e 2°... 3° AO, h. 172/V1, Ot, prin Dj şi rar Gj; AMD, h. 151; AFLR/V1, Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar TI, Cţ; troâce AO/prin Dj şi rar Ot, Tr; AMD/Ot, Tr, Gr, prin Db şi rar Ag „leagăn, pentru copiii mici, făcut din lemn scobit”; cf. á 1 b i e 5°... 4° pl. troâce AO, h. 213/rar Ph, Gl ,jgheab din lemn scobit, din care se hrănesc sau se adapă animalele (mai ales porcii)”; cf. b 1 i d 3°... 5° TDO; AFLR/prin VI şi rar Gj „ciubăr”: [La stână] să pune laptele pân /roc/AFLR/912; cf. b á 1 i e 2°... 6° AO, h. 681/rar Gj „vas mic din doage folosit la pritocitul vinului”; cf. á 1 b i e 4°... 7° var. troc s. m. [?], pl. troci AMD, Pl. 83; 86/rar VI, Ot, Tr „vas mare din doage folosit la transportul sau la depozitarea strugurilor; zăcătoare”; cf. a c ó v 2°... 8° var. troc s. n., pl. troci AO, h. 784/prin Dj şi rar VI, Ot; AMD, Pl. 143; GM/rar Ag, Tr, Gr „crintă”; cf. á 1 b i e 3°... 9° var. troc s. n., pl. troâce AMD, Pl. 89/rar Ot „stup primitiv făcut dintr-un lemn scobit”; cf. b ă d ă 1 ă u 2°... 10° AO, h. 780; 788/prin Dj şi rar Mh „tigvă, tâlv”; cf. c u r ú g ă... 11° AO, h. 475; 780/Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AFLR/rar Gr „recipient, vas din fructul uscat al tigvei”; cf. b a 1 c a b â... 12° pl. troâce AMD, h. 241/rar Cţ „piuliţă (pentru pisat zahăr, condimente etc.)”; cf. c e n â c 5°... 13° var. troc s. m. [?], pl. troci AO, h. 694/rar Dj; AMD, Pl. 92/rar Ot „vas mic, pus la urdiniş, din care se adapă albinele”; cf. a d ă p ă t ó r... 14° var. troc s. GM/rar Tr „căruţă mică, cu patru roţi”: Am înjugat vaca la un troc acolo, la un ghioci mic/802; cf. g h i o c i 1°... TROÁHNÁ 350 TROIŢĂ 15° var. troc s. n., pl. troáce AO, Pl. 131 /rar VI „covată în care curge faina la măcinat”; cf. c ă p i s t é r e 4°... 16° var. troc s. n., pl. troáce AO, Pl. 62/rar Dj, Ot; AMD, h. 273/rar Ph „chingă pentru fixat şaua pe cal”; cf. t a f t ú r. 17° GD/rar Cţ „unealtă de pescuit la somn, compusă din douăzeci de cârlige”. 18° AO, h. 4/Gj, Mh, Dj, Ot; troáce AO/Dj, prin Gj, Mh şi rar Ot; AMD, h. 3/rar Tr, Gr [fig.] „craniu, ţeastă”; cf. capâc 4°... - var. tréucá (2 sil.) s. f., pl. treuci 4° AMD, h. 213/T1; troc s. n., pl. trocuri 4° AO, h. 226;784; AFLR/V1, Dj, Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, h. 213; GM; AFLR/V1, Ag, Db, Ot, Tr, Gr, prin If, Cţ şi rar Ph, Br, CI; 6° AO, h. 68l/rar Mh, Dj; 11° AO, h. 475/rar Gj, Mh, Dj; 12° AO, h. 255/rar Gj; AMD, h. 241/rar Cţ; troáce 4° AO, h. 226/rar Dj; AMD/rar Ot; troci 4° AMD/rar Ot. TROĂHNĂ v. trognă. TROĂINĂ v. trognă. TROĂNĂ v. trognă. TROĂŞĂ (2 sil.) s. f. GM/rar CI „zdreanţă”: Am pus şi eu [pe mine] ce-am avut în căruţă, o troăşă/82&; cf. o t r é p... TROC1 v. toc 2°. TROC2 v. troâcă 4°, 6°-9°, 11°-16°. TROCĂN s. n., pl. trocâne AMD, h. 213; GM/prin Tr şi rar VI, Ot augm. de la t r o a c ă 4°. TROCĂÎ vb. IV tranz. GO/prin Gj „a săpa fărâmiţând pământul”: Primăvara, cum vine, [via] o trocanm!935. Trocănt, adică săpat mărunt, mărunt pe urma plugului/938; cf. p i s á 1°... - var. trocări vb. IV tranz. GO/rar Mh. TROCĂRÎ v. trocăi. TROCĂRÎE s. f. colect. GM/rar Gr „mulţime de vase de lemn (putini, butoaie etc.)”. TROCHÎŢĂ s. f., pl. trochiţe 1° TDO/rar VI dim. de la t r o a c ă 1°. 2° AO, h. 475; 788/rar Mh, Dj dim. de la t r o a c ă 11°. TRÓCNÁ v. trohnă. TROCLJŢĂ s. f., pl. trocúfe AMD, h. 458/rar Cţ dim. de la t r o a c ă 2°. TROGNÁT adj., f. trognátá AO, h. 135/rar Gj, Mh „cu guturai; răcit”; cf. g u t u r ă i ó s... - var. trognit adj., f. trognită AO, h. 135/prin Mh; troinit (2 sil.) adj., f. troinită!rar Mh; tronit adj., f. tronită AMD/rar TI. TROGNĂ s. f. AO, h. 135/Mh, Dj şi rar Gj, Ot „guturai”; cf. b a 1 é v n i ţ ă... - var. troâhnă s. f. AMD, h. 29; 10l/rar TI; troâină (2 sil.) s. f. AO, h. 135/rar VI, Gj; troână s. f. AMD/Vn, Bz, Br, Tr, TI, Cţ, prin Db, Gr, Cl, II şi rar Ag, Ph, Gl, If; trocnă s. f. AO/rar Mh, Dj; tromnă s. f./rar Dj; troncă s. f./rar Dj; triină s. f. AO; GO/rar VI, Ot; AMD, h. 10 l/rar TI, Ct. TROGNÍ vb. IV intranz. AMD, h. 10l/rar TI „a face guturai; a răci”; cf. î n t r o n â... - var. troní vb. IV intranz. AMD, h. 10l/rar TI. TROGNÍT v. trognát. TROIÁN s. n. 1° pl. troiáne AMD, h. 527/prin TI şi rar Cţ; troiánuri/rai Vn, troiânuri/rar Cţ; troiéni/Tl, Cţ, prin Ph, Vn, Bz, Br, If. Cl, II şi rar VI, Db, Gl, Gr „troiene de zăpadă”; cf. h á 1 ă1 2°... 2° pl. troiene AO, h. 315/rar Dj „pârtie făcută de oameni sau de sanie”. 3° pl. troiene AMD, h. 603/rar Ag „coamă de deal”; cf. c o r m á n ă 5°... 4° AMD, h. 520/rar Ph, Tr „Calea-Lactee”; cf. b r â u 2°... - var. droián s. n., pl. droiâne 2° AO. h. 315/rar Mh; troiént s. m., pl. troiânţi 1° AO, h. 315/rar Dj. TROIÉNT v. troián 1°. TROIŢĂ (3 sil.) s. f. 1° AFLR/rar TI „numele sărbătorii religioase Sfânta Treime”: O zi...cade cum îi la noi Troiţa; la Troiţă cade zboru/883; cf. c r â s t ó v. 2° AMD/rar Ot „capelă (în cimitir)”. TROÎŢÂ1 351 TROTÁR - var. 1° troiţă s. f. AFLR/rar TI. TROÎŢĂ1 v. troiţă 1°. TROÎŢĂ2 s. f. AMD, h. 527/rar Db „troian de zăpadă”; cf. h á 1 ă1 2°... TROL s. n. GM/rarII„troliu”; cf. bob... TROMBĂ s. f., pl. trómbe 1° AMD, Pl. 93/prin Cţ şi rar Ph, II „trompa albinei”; cf. c i o c2 2°... 2° GM/prin II şi rar Vn, Cl „parte a batozei unde sunt introduse spicele”: [Grâul] îl puneai în căruţă şi dân căruţă vineai cu el la maşină [...] îl trânteai în trombă şi treierai/855; cf. t ó b ă 1°... 3° AMD, h. 320/rar Br „batoză”; cf. batoză 2°... TR0MNĂ v. trognă. TROMPÎŢĂ s. f., pl. trompiţe AMD, Pl. 93/rar Ph „trompa albinei”; cf. c i o c2 2°... TRON s. n., pl. tronuri 1° AMD, h. 227/prin Ph, Bz şi rar Br; troăne!rar Ag „ladă pentru îmbrăcăminte”; cf. 1 á c r ă 1°... 2° AMD, h. 322; 589; GD/rar Db, Ph, Bz, Cţ; troăne AMD/rar Db, Ph „ladă (mare) pentru cereale; hambar”; cf. c i n 2°... 3° AMD, h. 248; 655; GM/prin Cl şi rar Db, Ph, II; GD/rar Cţ „coşul căruţei”: Cutia care stă omu-n ea să spune trónu căruţii GM/864; cf. c á s ă 14°... 4° AMD, h. 661/rar Cl, II „podul căruţei”; cf. a ş t e r n ú 13°... 5° AMD, h. 203; GM/prin II şi rar Vn, Bz, Br „ghizd (de lemn)”: Luam patru căpriori şi faceam un fel de tron şi băgăm trónu în fântână GM/737; cf. c ă ş i ţ ă' 7°... 6° AMD, Pl. 164; GM/rar Bz, II „cadru de lemn în care este fixată piatra morii”; cf. c o r 1 á t ă 8°... 7° AO, h. 183; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 167; GM; GD/Ag, Ot, Tr, Gr, prin VI, Db şi rar Cl, Cţ; troăne AMD/rar Ag, Db „sicriu”; cf. c o ş c i ú g 2°... - var. 7° troón s. n., pl. troăne (3 sil.) AO, h. 183/rar Dj. TRONCÁN s., - de feméie GM/rar Br, Ot „(femeie) corpolentă, robustă”: Când a adus-o Marin [pe nevastă-sa] era mititică, mai mărunţic-aşa; acum s-a făcut un trUoncăn de fémé îell 4 l;cf. volumós 2°. TR0NCĂ v. trognă. TRONÍ v. trogni. TRONÎŞCĂ s. f., pl. tronişti, tronişci GD/rar Cţ „lădiţă”. TRONIŞ0R s. n. GM/rar Bz dim. de la t r o n 5°. TRONÍT v. trognát. TRONÓS adj., pl. tronoşi AMD/rar Bz „cu t r o a n ă; răcit”; cf. g u t o r ă i ó s... TROÓN v. tron 7°. TROPÁNCA s. f. art. GD/rar Cţ „numele unui dans popular”. TROPĂNÎ vb. IV intranz. GM/rar Db „a tropăi”; cf. r ă p ă i... TR0PIŢĂ v. trupiţă 1°. TRÓPOLIS v. própolis. TROPOSÍ v. târposi. TROPŞÎ v. tăpşi. TROSCAGÍU s. m., pl. trosccigii GD; AFLR/prin Cţ „beţiv”: Ăia care le place ţuiculiţa şi băutura, ăia-s troscagii AFLR/891; cf. a 1 c ó 1 i c... TROSNÍ vb. IV tranz. AO, Pl. 55/prin Dj, Ot şi rar Mh, Tr „a omorî un purice între unghii”; cf. s t o r c i 4°. TROŞĂNÎ vb. IV tranz. GM/rar Ot „a prăşi (cu prăşitoâre primitivă)”. TROŞÎE s. f. 1° colect. GO/rar Dj „legume murate, murătură”: Le zâce şi murători, le zice şi troşiie, dămult le-a zâs troşi/e, n-a zâs murători/977; cf. m u r á t... 2° GM/rar Gr „reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i n ă 4°... 3° var. truşie s. f. AFLR/prin VI „vas în care curge ţuica la cazan”: Truşi/a este făcută cu fund de... tot aşa de doagă de stejar, şi aşa rotundă, şi deasupra are alt fund prin care trece ţuica în ea/904; cf. b á r c ă 2°... TROTĂL v. trotoăl. TROTÁR v. trotoăl. TROTOÁL 352 TUBERCULÓZ TROTOÁL (2 sil) s. n. AFLR/rar Br „trotuar”: S-a făcut vreo opt sute de metri de trotuál/741. - var. trotál s. n. GD/rar Cţ; trotár s. n. AMD/rar Tr. TRUFANDÁ s. f. AMD, Pl. 64-65/rar Ph „rod la viţa-de-vie (în cantitate mică) în primii ani după plantare”; cf. a r u n c ă-t ú r ă... TRUGNÍ v trâgni. TRUJLÍU adj., pl. trujlii AMD, h. 156/rar Gr „ameţit de băutură; chelchelit”; cf. a b ţ i g u i t.... TRUMÉTE v. triméte. TRÚNÁ v. trognă. TRŰNCHE v. trunchi 1°. TRUNCHI 1° s. m., pl. trunchi AO, h. 523/rar Mh; AMD, h. 413/prin VI, Db, Ph, II şi rar Ag, Vn, Bz, Br, Tr, Gr, CI „trunchiuri, tulpini de copac”; cf. b u t 6°... 2° s. n., pl. trunchiuri AO, h. 636/rar Dj „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 3° s. n., pl. trunchiuri AO, h. 717/rar Dj; AMD, Pl. 107/rar Ag, Ph, Gr „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... 4° s. n. cu val. adv., în a rămâne ~ AFLR/rar Ag [fig.] „a anchiloza”: E bolnav de reumatism, vine de-1 zgârceşte uneori, de rămîne trunk/690; cf. î n c h i 1 o z â. 5° s. n. cu val. adj. GM/rar Ag [fig., d. mămăligă] „tare, vârtoasă”: Mămăliga să face trunk odată, râpă, vârtoasă/786; cf. râpă 2°... - var. 1° trúnche s. m., pl. trunchi AMD, h. 413/rar II. TRUP s. n., pl. trupuri 1° AMD, h. 494; GM/rar Ag, Ot „fustă largă din pânză albă (mai rar împodobită cu flori cusute), purtată sub o p r e g e”. 2° AO, h. 523/prin Ot şi rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 413/prin Ot şi rar VI, Ag, Db, Ph, Bz, Tr, Gr, Cţ „trunchi de copac”; cf. b u t 6°... 3° AMD, Pl. 58-59/rar Ag, Db, TI „trupiţă”; cf. b á r s ă 1°... 4° art. trupul gréblei AMD, h. 334/rar Vn „c a r â m b la greblă”; cf. c o á r d ă1 9°... 5° AMD, Pl. 107/rar Cţ „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... - var. 3° trupă s. f., pl. trupe AMD, Pl. 58-59/rar Db. TRÚPÁ v. trup 3°. TRÚPCA s. f. AMD, h. 313/rar TI „soi de buruiană (nedefinită clar)”. TRUPÍNÁ v. tulpină l°-7°. TRUPIŢĂ s. f. 1° pl. trupiţi AO, Pl. 106/prin Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, Pl. 58-59/rar Db „trupiţe”; cf. b â r s ă 1°... 2° pl. trupiţe AO, Pl. 105/Gj, Dj, prin VI, Mh, Ot şi rar Tr; AMD, h. 640/V1, Ot, Tr, prin Ag şi rar Gr, Cţ; trupiţi AO/Dj, prin VI, Gj, Mh, Ot; AMD/prin Ag şi rar Ot, Tr „bârsa plugului”; cf. a 1 c á 9°... 3° AO, h. 64l/rar Dj „plazul plugului”; cf. b á r s ă 2°... - Var. drobiţă s. f., pl. drobiţe 2° AMD, h. 640/rar Vn; dropiţă s. f. 1° GM/rar Ag; drupiţă s. f., pl. drupiţi 1° AMD, Pl. 58-59/rar Ot; 2° AME>, h. 640/rar Ot; tropiţă s. f., pl. tropiţe 1° AMD/rar TI, Cţ. TRUŞ v. târş 5°. TRUŞCHEÂT adj., pl. truşchâţi AMD, h. 156/prin Tr „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b t i g u i t... TRUŞCHI v. târş 6°. TRUSÉL s. m., pl. truşei AMD, Pl. 107/rar Db dim. de la t r u ş. TRUŞÎE v. troşie 3°. TUBERCULOS v. tuberculosă. TUBERCULÓSA s. f. AMD, h. 59/prin Tr şi rar Ag, Vn, Gr, Cl, II „tuberculoză”; cf. b o á 1 ă 3°... - var. teberculoză s. f. AO, h. 93/rar VI; terbiculoză s. f. AMD, h. 59/rar Bz; tuberculos s. n. AMD; GM/rar Ot, TI, Cţ; tubirculoză s. f. AO, h. 93/rar Mh; turbeculoză s. f. AO/rar Mh; AMD/rar Ag, Br, Ot; turbiculoză s. f. AO/prin Gj. TUBERCULÓZ adj., pl. tuberculóji AO, h. 94/rar Gj, Mh, Dj, Ot; f. TUBERICULÓS 353 TÚFÁ tuberculoázá, pl. tuberculoáze AMD, h. 61 /prin TI şi rar Ag, Db, Vn, Ot, Tr, Cţ „tuberculos”; cf. o s f i c á t... - var. teberculoázá adj. f., pl. teberculoáze AO, h. 95/rar VI; teberculós adj., pl. teberculoşi AO/rar VI; tibircolós adj., f. tibircohásá AMD, h. 60, 61/rar Gr; tubericulós adj., pl. tubericuloşi, f. tubericuloásá AO, h. 94, 95/rar Gj; tubirculós adj., pl. tubirculoşi AO/rar Mh; tuperculós adj., f. tuperculoásá AMD, h. 60, 61/rar Tr; turbeculós adj., pl. turbeculoşi AMD, h. 60/rar Ag, f. turbeculósá AO, h. 95/rar Mh; turbiculoásá adj. f. AO, h. 95/rar Gj. TUBERICULÓS v. tuberculóz. TÚBGÁ v. tigvă 4°. TUBIRCULÓS v. tuberculóz. TUBIRCUL0ZĂ v. tuberculósá. TUCI s. n., pl. túciuri 1° AO, h. 235; Pl. 124/crt.; AMD, h. 222; 681; Pl. 142; AFLR/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, prin Cl, II şi rar Vn, Br „ceaun din fontă”; cf. c ă 1 d á r e 1°... 2° var. tiuci s. n., pl. tiúciuri AMD, h. 217/rarTl „cratiţă din fontă”. 3° AO, h. 226/rar Dj; AMD, h. 213/rar Db, Tr „vas din care se hrănesc porcii (indiferent de materialul din care e fabricat)”; cf. b 1 i d 3°... 4° AMD, h. 255/rar Ot „vas (din tablă) în care se mulge vaca”; cf. b 1 i h é r... 5° var. tiuci s. n., pl. tiúciuri AO, h. 375/rar Mh „măsură de capacitate, egală cu aproximativ zece litri; căldare, vadră”. 6° var. tiuci s. n. AO, h. 252/rar Mh, Dj; AMD, h. 206/rar Tr „fontă”. - var. tiuci s. n., pl. tiúciuri 1° AO, h. 235; Pl. 124; TDO/Gj, Dj, prin VI şi rar Mh, Ot; AMD, h. 222; GM; GD; AFLR/Ot, Tr şi rar Ag, If, Gr, II, TI, Cţ. TUCIRÍU adj., pl. tucirii AMD, h. 7/rar Cl „tuciuriu, brunet”; cf. a r á p 1°... TUCIULÁR s. m., pl. tuciulári GM/rar Db „ţigan care face ceaune din tuci; căldărar”. TUCIULÉJ s. n. GM/rar Bz dim. de la t u c i 1°: [Pentru mămăligă] punem tuculéfu la foc/743; cf. t u c i u r é 1. TUCIURÉL s. n., pl. tuciuréle GD/rar TI dim. de la tuci 1°; cf. t u c i u 1 é ţ. TÚCMA v. tócma. TÚCMAI v. tócma. TUFÁIN’ s. m„ pl. tufáni 1° AO, h. 522/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 412/rar Ot „arbore sălbatic; copac (plop, salcâm, salcie etc.)”; cf. c o p á c 4°... 2° AO, h. 167/rar VI, Gj „copil nelegitim”; cf. b a i s t r ú c... - var. 2° tufeán s. m., pl. tuféni AO, h. 167/rar VI; AMD, h. 142/rar Ag. TUFÁR s. m., tufâri AO, h. 167/prin Gj şi rar VI; AMD, h. 142/rar VI „copil nelegitim”; cf. b a i st r ú c... TÚFÁ s. f., pl. túfe 1° AMD, h. 417-419; GM/Ot, Tr, Cl, II, prin Ag şi rar Db, Ph, Vn; ~ râioâsă s. compus AMD/rar Bz; lemn de ~ loc. subst. AMD, h. 419/rar Ot, Tr „specie de stejar; un fel de gâmiţă”: Tufa zicem tot la stejar, sânt mai multe feluri de stejar: gorân, stejar şi túfá; gorânu are scoarţa mai zgripţuroasă, túfa are coaja mai netedă, stejaru... mai alburie AMD, h. 419/744; cf. c a r a p e 1 i t... 2° AMD, h. 419/Db, Ph, prin Tr, II şi rar Vn, Br, Gr, Cl „stejar tânăr”; cf. s t e j ă r i c ă 1°. 3° AMD, h. 419; AFLR/Bz, prin Br şi rar Vn, Tr „alun”. 4° AO, h. 522/rar Dj; AMD, h. 412; 419/rar VI, Ot „arbore sălbatic; copac”; copác 4°... 5° AO, Pl. 89; TDO; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Mh „creangă tânără de copac”: Ne ducem şi le luăm tufe de ulm [...] şi ele [g o a n g e 1 e] pleacă pe túfá-n sus şi să-nvălesc AFLR/952; cf. a 11 ó i 2°... 6° AMD, h. 419/rar Ag „lăstar nedezvoltat, pipernicit”. 7° AO, Pl. 78; TDO/rar Gj, Mh; GM/rar II „tulpina unei plante (mai ales porumb)”. TUFÁIÓR 354 TULBÍNÁ 8° AO, h. 598/rar Gj „cópil (de porumb)”; cf. c ă ţ é 1 6°... 9° copil din/de ~ AO, h. 167/Mh şi rar VI, Gj, Dj; copil făcut de/din ~ /prin Mh şi rar VI, Gj, Dj; báiát de ~/rar Gj „copil nelegitim; bastard”; cf b a i s t r ú c... TUFÁIÓR (3 sil.) s. m., pl. tufáióri AO, Pl. 89/rar Gj „creangă tânără; mlădiţă”; cf. a 11 ó i 2°... TUFÂRÎŞ 1° s. n., pl. tufărişe AO, h. 518/rar Mh „tufărişuri, tufişuri”: Rediş, adicătele unde e pădure deasă; tufiriş e mai mărunt GM/678; cf. b u g e á c 1°... 2° s. m., pl. tufărişi AO, h. 167/prin VI, Gj şi rar Dj; AMD, h. 142/rar Ag „copil nelegitim; bastard”; cf. b a i s t r ú c... - var. teferiş s. n., pl. teferişuri 1° AMD, h. 408/rar Db; tuferiş 1° s. n., pl. tuferişuri AO, h. 518/rar VI; AMD, h. 407, 408/rar Ag, Db; 2° s. m., pl. tuferişi AO, h. 167/rar Gj; tufiriş s. n., pl. tufirişuri 1° AO, h. 517, 518/rar VI; AMD, h. 407, 408; GM/prin Ag şi rar VI, Ph; tufuriş s. n., pl. tufurişuri 1° AMD, h. 408/rar Ag. TUFEÁN v. tufán 2°. TUFEREÁLÁ s. f. AO, h. 52 l/rar Gj „pădurice care creşte lângă o apă curgătoare; zăvoi”; cf. c h i c i u... TUFERÎŞ v. tufăriş 1°, 2°. TUFÍ vb. IV refl. AO, h. 599/rar Dj [d. porumb] „a face t u f e 7°; a împuia”: Când e rar, [porumbul] să tufeşte!960; cf. aruncă 1°... TUFIRÎŞ v. tufăriş 1°. TUFÎŞ 1° s. n., pl. tufişe AO, h. 518/rar Dj „tufişuri”; cf. b u g e á c 1°... 2° s. m., pl. tufişi AO, h. 167/prin Gj, Mh şi rar Dj „copil nelegitim; bastard”; cf. b a i s t r ú c... TUFLÍ vb. IV tranz. GM/rar Tr „a bate pe cineva”: I s-a suit la cap băutura s-a-nceput 5-0 tufleăscă [pe nevastă-sa], şi dă-i, şi omoar-o/777; cf. b u c i u m á 2°... TUFÓI 1° s. n., pl. tufoăie AFLR/rar Gj augm. de la t u f ă 1°. 2° s. m., pl. tufái AO, h. 167/prin Gj, Mh „copil nelegitim; bastard”; cf. b a i s t r ú c... TUFUREGÓS adj., pl. tufuregoşi AMD, h. 404/rar Db [d. arbuşti] „cu multe crengi; stufos”. TUFURÎŞ v. tufăriş 1°. TÚGA v. tivgă l°-3°. TÚGMÁ v. tócma. TŰGMAI v. tócma. TUGULÎŢ v. tiuguliţă 1°. TUHÁNÍ v. duhăni. TŰHÁT s. AO, h. 244/rar Mh „pătură (foarte) groasă, ţesută din lână, folosită la învelit”; cf. a ş t e r n ú t 1°... TUHÓC v. tohóc 1°. TUIÁGÁ v. toiâgă. TÚICÁ s. m. voc. 1° AO, Pl. 13/rar Mh „tată”; cf. b ă b â c a... 2° AO, h. 152/rar Mh „bunic”; cf. bătrân 1°... TÚIER adj., f. tiiieră GM/rar Ot „cu mintea rătăcită; zăpăcit”: Juca căluşu [persoana care, conform credinţei, a fost sancţionată pentru că a lucrat de Rusalii]. Făcea ca căluşarii [...]. Se scula ea, da túieráH16\ cf. a i u r â t i c... TUJNITÚRÁ v. tuşinătură 1°. TUL s. n., pl. tuluri AMD, h. 477; AFLR/rar Ag, Db, Gr, Cţ; túle AMD/rar Gr „dantelă”; cf. b a g a d e â 1°... TULALÁIA, de-a ~ loc. subst. GD/rar TI „variantă a jocului de copii de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m i t a... TULÁR s. n., pl. tulăre GD/rar Cţ „tipar din scândură în care se face t u 1 a”; cf. c a 1 âj) 3°... TŰLA s. f., pl. túle 1° AMD, h. 171; GM; GD/C1, II şi rar Tr, Gr, Cţ „cărămidă nearsă; chirpici”; cf. b o 1 o v â n 2°... 2° AMD, h. 171; ~ coâptă GD/rar Cţ „cărămidă”. 3° GM/rar II „bucată, bulgăre de pământ amestecat cu apă şi cu paie, folosit la lipit pereţii”: Cu paie facem tulş-aşa mărişoare. cât intră-n grădea aşa/847; cf. b u ş 4°... TULBÍNÁ s. f. AMD, h. 465/rar Ot „turbină la moara cu apă”. TÚLBUR 355 TULPÍNÁ TÚLBUR adj. AO, h. 675/rar Dj [d. vin] „tulbure”; cf. g r o s 4°. TULBUREÁN s. m., pl. tulburéni AO/923 „locuitor din satul Turburea”. TULBURÍ vb. IV tranz. şi refl. GM; AFLR/rar Ag, Ph „a (se) tulbura”; cf. g o r o v í. - var. turburi vb. IV tranz. şi refl. AFLR/rar Db. TULBURÍU adj., pl. tulburii AMD, h. 21 MN/rar Br [d. ochi] „de culoare incertă”: Ochi tulburii,\ nu-s nici verzi, nici negri/737. TULCÉR v. tolcér. TULCÉRE v. tolcér. TULEÁN s. m., pl. tuléni 1° AO, h. 439/prin Gj, Mh, Dj „parte a tulpinii de porumb care rămâne în pământ după ce planta a fost tăiată de pe câmp; cotor”; cf. c i o â t ă1 1°... 2° AFLR/rar Gj „ştiulete fară boabe; cocean de porumb”; cf. b u t 12°... TULÉI v. tuléu 2°. TULENÁR s. n., pl. tulenâre AO, h. 608/rar Mh „claie mare (din 100-200 de snopi de coceni)”; cf. c 1 ă d ó i... TULÉRCÁ s. f., pl. tulérci GM/prin Tr „pâlnie (fixată la plug, cu ajutorul căreia se seamănă porumbul în lipsă de semănătoare)”: Tulércá, dă să punea-n urma plugului, dă să ducea boabili-n pământ/804; cf. t â 1 v 1°... TULÉU s. n. 1° ~ gras GM/rar Db; prună de ~ GO/rar VI „soi de prune mari, rotunde şi turtite la capete”. 2° var. tűiéi s. n., pl. tuléie AMD, h. 312/rar Vn „tulpină de porumb (după culesul ştiuleţilor); cocean”; cf. c i o c á n“ 1°... TÜLÍ vb. IV intranz. 1° AMD, h. 683; GM; TDM I; AFLR/prin Ag, Db şi rar Ph „a coborî (o pantă)”: împărţâm toamna brânza [...] tulesc dăvale pă urmă oile TDM 1/674. A fost o junince mai tânără [...] ea cum a tulit dă sus, a tulit drept la stână id,/676; cf. d o b o r î... 2° TDO/rar Gj „a da peste cineva; a năvăli”: Era o turmă de oi, mai la vale de mine-aşa, pe la o poiană. Când... văd oile aşa deodată când tuliră [...] tuliră oile păstă mine, ieşisă, mă-nfaşurasă oile/939; cf. b u ş n i 2°... TULNICÍ vb. IV refl. AMD, h. 114/rar Ag „a se zăpăci, a se buimăci”: M-cim tulnicit, am ameţit, am ameţeală/677; cf. c o r c o f e 1 i... TULPÁN s. n., pl. tulpăne 1° AMD, h. 283; 677, 678; AFLR/prin Tr şi rar Gr „(bucată de) pânză rară în care se pune caşul la scurs sau prin care se strecoară laptele”: înveleşti brânza-n tulpăn şi pui greutate pă ea AMD/771; cf. b e r b e n i ţ ă 5°... 2° AMD, h. 493/rar TI „basma de culoare neagră”: Ciumberu şi tulpănu sânt negre, baticu e în culori/878; cf. b a r i ş 1°... 3° AO, h. 30l/rar VI „basma mare şi groasă (de lână); broboadă”; cf. b a s m á 1°... 4° GM/rar Vn [prin confuzie formală] „pulpană”: Când să să ducă omu-ăla să-l apuce de tulpănu hăinii, gata, l-a furat apa/728. TULPĂNÂŞ s. n. TDM III/rar II dim. de la tulpan („basma”). TULPÎNĂ s. f., pt. tulpini 1° AO, h. 660/prin Gj şi rar VI; AMD, Pl. 65/prin Vn şi rar Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, Cl „butucul vitei-de-vie”; cf. b ú c i u m 2°... 2° pl. tulpine AO, h. 523/Mh şi rar Dj, Ot „tulpini de copaci; trunchiuri”; cf. b u t 6°... 3° var. trupină s. f., pl. trupini GM/rar VI, Ot, Tr „parte din trunchiul unui copac rămasă în pământ după tăiere; buturugă”; cf. b u 14°... 4° var. trupină s. f., pl. trupini AMD, h. 684/rar VI „butuc, folosit în dulgherie, pe care se cioplesc lemnele”; cf. o d u n ú c... 5° var. trupină s. f., pl. trupini AMD, h. 312/rar VI „tulpină, cocean de porumb”; cf. c i o c á n21°... 6° AMD, h. 638/rar Bz „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... TULÚC 356 TUP 7° var. trupină s. f., pl. trupini AMD, Pl. 107/rar Tr „suport la vârtelniţă”; cf. b u t 8°... - var. trupină s. f., pl. trupini 1° AO, h. 660; TDO; AFLR/prin VI, Ot; AMD, Pl. 65/Ot şi rar VI, Ag, Tr; 2° AO, h. 523; AFLR/V1 şi rar Gj, Ot; AMD, h. 413/rar VI, Ot; 6° AO, h. 637/rar VI; AMD, h. 638/rar VI; trupine 2° AO/rar Dj; turpină s. f., pl. turpini 2° AMD/rar VI, Ag; 3° GM/rar Tr. TULÚC v. ţuliig. TULÚG s. m., pl. tulúgi 1° AFLR/rar Ot „parte a tulpinii de porumb care rămâne în pământ după ce planta a fost tăiată; cotor”; cf. c i o á t ă1 1°... 2° AFLR/rar Dj „ştiulete de porumb curăţat de boabe; cocean”; cf. b u t 12°... 3° var. tulúj s. m., pl. tulúji AO, h. 435; AFLR/rar Mh „tulpină de porumb după culesul ştiuleţilor; cocean”; cf. c i o c á n2 1°... TULÚJ v. tulúg 3°. TULUJARE s. f., pl. tulujâre AO, h. 608/rar Mh; tulujeri AFLR/rar Gj „stog, claie din coceni de porumb”; cf. c 1 ă d ó i... TULUJÎŞCE v. tulujişte. TULUJÎŞTE s. f. AO, h. 439/rar Gj, Mh „terenul de pe care s-a cules porumbul”; cf. c i o c ă n i ş 2°... - var. tulujişce s. f. AO, h. 439/rar Mh. TULUMBĂ s. f., pl. tulumbe 1° GM/prin Gr şi rar Db „stropitoare”: [Tutunul] l-udăm cu tulúmba/S27; cf. b ú r ă... 2° AO, h. 670/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 76/rarGr„vermorel”; cf. formorél... 3° GM/prin Ag, Ph şi rar Db, Bz, II „pâlnie de tablă, fixată la maşina de tocat came, pentru umplut câmaţii”: Maţile alea să umple cu tulumba, cu maşina de tocat, şi punem tulumbă, şi umplem toate maţile alea/692. TÚMA v. tócma. TUMĂDE v. dumădă. TŰMAI v. tócma. TUMBĂ vb. I tranz. şi refl. GM/rar Db „a (se) da peste cap; a (se) răsturna”: Tot ursu ăsta [...] mi-a luat o junice [...]. Mi-a luat-o şi mi -a tumbăt-o aşa de-o coastă, dă o cheie/697. TÚMNA v. tócma. TÚMNAI v. tócma. TUMNÍ v. tocmi 2° TUMOĂRĂ s. f. AFLR/rar Cţ „tumoare”: A avut un tomór canceros/879. - var. tomór s. AFLR/rar TI. TUMURLÚC v. tumurúg 1°. TUMURLÚG v. tumurúg 1°, 2°. TUMURÚG s. m., pl. tumurúgi 1° AMD, h. 200/rar Vn „stâlp gros”; cf. amnâr 5°... 2° var. tumurlúg s. m., pl. tumurlúgi AMD, h. 199; GM/rar Br „par”; cf. f ú r c ă 8°... - var. tumurlúc s. m., pl. tumurlúci 1° AMD, h. 200/prin Vn şi rar Bz; tumurlúg s. m., pl. tumurlúgi 1° AMD/prin Vn şi rar Br; turmulúc s. m., pl. turmulúci l°/rar Bz; 2° AMD, h. 199/rar Vn; turmulúg s. m., pl. turmulúgi 2° AMD/rar Vn. TUNĂ vb. I intranz. 1° ind. prez. 3 sg. tuneăză AO, Pl. 45/rar Ot „a se produce un tunet”; cf. d u d ă i... 2° TDO/rar Mh „a intra (în casă)”. TÚNCEA v atúnci 1°. TUNDEÁ vb. II AO, h. 832 MN/rar Gj, Mh; AMD, ch. 82/prin Tr, II şi rar Db, Ph, Bz, If, Gr; ind. prez. 1 sg. tung AMD/rar Cţ „a(-şi) tăia părul”; cf. î n t ú n d e... TUNÉRIC s. n. GM/rar Ph „întuneric”. TUNS s. n. 1° AMD, Pl. 72/rar Tr „retezatul, curăţirea (de crengile neroditoare) la viţa-de-vie”; cf. c â r n i t 1°... 2° GM/rar Gr „petrecere la tăiatul moţului unui copil”: Are ţaţa Tudora tuns, ia moţu băiatului/827. TUNŞINĂTORĂ v. tuşinătâră 2°. TUÓC v. tohóc 3°. TUP interj. 1° GM/rar Tr „cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură intempestivă (cu bâta)”; cf. f r i ş t i. 2° TDO/rar Dj „cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui bulgăre TUPERCULÓS 357 TURCEASCĂ de pământ ud”: [Pământul frământat pentru ţest] îl lom cu mâinile, care cât poate să ia-n mână, şi-n mijloc când îl arunci el face tup!/919. 3° GM/rar Ot „cuvânt care redă zgomotul produs de aruncarea bruscă a unui lichid dintr-un vas”: Ia vadra din casă cu apă şi tup! cu ea după mine/764. TUPERCULÓS v. tuberculóz. TURB s. n. AO, h. 140/Gj, MhWVMD, h. 102/rar TI „(boală de) turbare”; cf. j i g ó d i e... TURBÁREA s. f. art., ~ câinelui 1° AMD, Pl. 70/rar Tr „numele unei plante veninoase, cu bobiţe mici, negre; zâmă”; cf. t u r b ă c i ú n e 2°. 2° AMD, Pl. 70/rar Tr „boală a viţei-de-vie care determină nedezvoltarea boabei de strugure (aceasta rămânând ca fructul plantei respective); mană”; cf. m ă 1 ú r ă 4°... TURBÁT s. n. AO, h. 140/rar Gj „(boală de) turbare”; cf. j i g ó d i e... TURBĂCÎNE v. turbăciiine 1°, 2°. TURBĂCIUNE s. f. 1° AMD, h. 102/prin TI şi rar Cţ „(boală de) turbare”; cf. j i g ó d i e... 2° var. turbăcine s. f. AMD, h. 102/rar TI „numele unei plante veninoase, cu bobiţe mici, negre; zâmă”; cf. t u r b á r e a 1°. - var. 1° turbăcine s. f. AMD, h. 102/rar TI, Cţ. TURBĂRÎCĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Tr „numele unui soi de struguri, cu bobul negru, mic şi dulce (foarte apreciat pentru vin)”. TURBEĂLĂ s. f. AMD, h. 102/rar Tr „(boală de) turbare”; cf. j i g ó d i e... TURBECULÓS v. tuberculóz. TURBICULOĂSĂ v. tuberculóz. TURBICUL0ZĂ v. tuberculosă. TURBUCĂLĂ s. f. 1° GM/rar Db „reziduu la prepararea săpunului”: Pă fundu cazanului [la săpun] dă prima dată rămâne numai turbucâlă aşa groasă. Aia nu poţi s-o mai foloseşti la nimic, aia o dăm pă gârlă/699; cf. boroghină 4°... 2° var. burtucâlă s. f. AMD, h. 361; GM/prin Ph „rest nefolositor (după fierberea fructelor pentru prepararea ţuicii, a cojilor pentru vopsit, a săpunului)”; cf. mătrăgună... 3° var. burtucâlă s. f. AMD, Pl. 108— 109/rar Bz „amestec de faină cu apă (şi tărâţe de grâu) folosit la apretat urzeala”; cf. m ă 1 â i 3°... TURBURI v. tulburi. TURCALÉTE s. m., pl. turcaléti 1° AMD, h. 425/prin Ot şi rar Tr „inflorescenţa pătlaginei”: Turcaléte e moţu de la platagină/767. 2° GM/rar Ag „ghiocel”: Eu i-am spus că am fost în pădure după turcalétÉ190. TURCÁN s. m., pl. turcâni AMD; GD; AFLR/prin Cţ [mai ales la pl.] „români băştinaşi, care se găseau în Dobrogea în timpul stăpânirii turceşti”: TurcánP. ăştia sânt care-au rămas din... de la războiu din şapteşişapte, şi-au rămas de n-au plecat cu turcii, ş-au rămas... au rămas, ăia se numesc turcănK; români sânt, însă au trăit cu turcii, ştie turcească AFLR/898.^ TURCĂ s. f. 1° GD/rar Cţ „persoană mascată cu un cap de pasăre cu cioc lung (în cadrul unor obiceiuri de iarnă)”. 2° art., în a la túrca (bre) loc. adv. AFLR/rar Cţ „ca la turci; turceşte”: A la túrca bre! asta-ntrebuinţează cuvântu-ăsta, adica când se cântă turceşte, când se joacă turceşte, când se cântă geambaralele-astea ale lor, una-alta, [zi]ce „ia zi una a la túrca"/89l; AFLR/rar Cţ „în ritm lent; încet”: A la túrca, vorba noastră bătrânească aşa era, a la túrca: încet-încet/896; cf. a 1 é n e a... TURCĂLĂN s. m., pl. turcălâni AMD/rar II „turc”. TURCEĂSCĂ s. f. 1° art. Turceásca AFLR/rar TI „Ţara-turcească de odinioară (incluzând Dobrogea)”: A trecut, a zis că-n Turcâsca, că era aicea încă turcii pă timpu-ala, a trecut în Turcásca/SIS. TURCHÉZ 358 TÚRNÁ 2° s. f./adj. AMD, Pl. 86-88/rar Db „sói de viţă-de-vie, cu struguri negri”: Ananas negru zis turcâscăl692. TURCHÉZ adj., pl. turchézi, f. turchézá 1° AO, h. 25/rar Dj; AMD, h. 21 MN/rar Db; m. pl. turchéji AMD/rar Ag, Db, Ot; f. turcheâză AMD, h. 315; AFLR/rar Ph, Ot „de culoare deschisă, albastră-verzuie”: Are ochii tur kéj Í, deschişi, mai spălăciţi AMD, h. 21 MN/689. [Volbura] face floare albă, turkázá AMD, h. 315/765. 2° AMD, h. 498; GM/rar Ag, Db,. Ph, Ot; f. turcheâză GM/rar Ot „de culoare albastră intensă, spre verde”. 3° AMD, h. 102/rar Db „de culoare vânătă”: Am zăcut de tifos, trei luni de zile n-am luat uşa de clanţă, rămăsesem turkéz, vânăt, pe pat/817. - var. 2° turchiz adj. AFLR/rar Ph. TURCHÍA s. f. art. AFLR/rar Cţ „Turcia”. TURCHÍZ v. turchéz 2°. TURCOIÁN s. m., pl. turcoiéni AMD/876 „locuitor din comuna Turcoaia”. TUREÁ s. f. AMD/rar Br „plasă de pescuit din aţă foarte subţire, fină”. TUREÂC v. tureâtcă 1°, 2°. TUREÂCĂ v. tureâtcă 1°, 2°. TUREÂTCĂ s. f., pl. turétci 1° AMD, h. 491/rar Gl „un fel de ciorapi groşi, din postav sau tricotaţi din lână, fară talpă, care îmbracă piciorul de la gleznă până la genunchi; jambieră”: Să faceau turéc de lână inglită, cu vărgi, turécile negre cu vargă albă, şi după turéc dădea noj iţele astea AFLR/733; cf. c ă 1 ţ ú n 2°... 2° var. tureăcă s. f., pl. turéci AMD, h. 487/prin Vn, Br „carâmb la cizmă”; cf. carâmb 9°... 3° var. turuiác s. m., pl. turuiéci AO, Pl. 38/rar Dj „ciorap (gros) din lână”; cf. m e ş i. 4° var. turuiác s. m., pl. turuiéci AO, h. 625/rar Tr „aşternut (din cregi uscate) sub căpiţă, claie”; cf. a ş t e r n ú t 2°... - var. tureác s. m., pl. turéci 1° AMD, h. 49l/rar Ot, II; 2° AMD, h. 487/rar Br, II, Cţ şi s. n., pl. turéce 2° AMD/rar Bz; tureâcă s. f., pl. turéci 1° AFLR/rar Vn. TURÉLÁ s. f., pl. turéle AO, h. 120/rar Mh „rotula genunchiului”; cf. b í 1 ă... TURIŞTE v. torişte 1°, 3°, 5° TÎIRIŢĂ s. f. 1° AMD, Pl. 157/rar Gr „strat de lână împâslită (pe oi)”; cf. p o d 23°. 2° în expr. a se ţine ~ GD/rar TI „a se ţine de cineva ca sămânţa de turiţă; a se ţine scai”; cf. g a r a r á i. TURLÁC v. turmâc 2°. TURLÂCĂ v. turmâcă 2°. TURMÁC s. m., pl. turmăci 1° AMD, h. 262 MN/prin Gr şi rar Db, Tr „viţel de bivol”: cf. b e b é c... 2° AO, Pl. 59/rar Gj, Dj; AMD, h. 262/rar Gr „bivol”; cf. b í v o 1 e... - var. 2° turlác s. m., pl. turlâci AMD, h. 262/rar Cl, II, Cţ. TURMÂCĂ s. f., pl. turmáce 1° AO, Pl. 59/rar Dj „bivoliţă”; cf. b i o â r c ă... 2° var. turlâcă s. f., pl. turlâce AMD, h. 262 MN/rar Cl, II, Cţ „viţea de bivol”. TURMENDÁT v. tormentát. TURMULÚC v. tumurúg 1°, 2°. TURMULÚG v. tumurúg 2°. TURNĂ vb. I 1° tranz. şi refl. GM; AFLR/prin Bz „a (se) da în dar; a (se) dărui”: Ş-acolo spune că se toárná la nuntă şi... le toárná, de multe ori se-ntâmplă să le tpâme şervete lucrate cu cusături naţionale GM/732. La ginerică [mireasa] turnă şervete la prispă nunului, socrului, apăi tumâ la nună, soacrii GM/739; cf. c a d o r â... 2° tranz. GM/rar Vn [d. boli] „a întoarce; a reveni”: Ea dacă să seziza de-atunci, nu căpăta [apă la plămâni], ea n-a băgat de seamă până n-fl turnăt-o [boala]/727. 3° var. torná vb. I tranz. TDO/prin Dj şi rar Gj; TDM I; AFLR/rar Db, Tr „a vărsa un lichid (peste, în ceva)”: Fierbeam apa cu clocot şi tornám piste lână TDO/972; cf. î n t u r n á 2°. TURNATĂ 359 TURTEA TURNĂTĂ s. f., pl. turnate AMD, h. 463 MN; AFLR/rar Bz, Br „clătită (din aluat subţire)”; cf. b í s m a r c 2°... TURNĂTOĂRE s. f., pl. turnători 1° AMD, Pl. 119-120/rar Ag „fir de urzeală rupt în natră şi întors pe sulul dinapoi: îi zice turnător că merge-ndărăt/866; cf. curgătoâre 2°... 2° var. tornătoâre s. f., pl. tornători AO, Pl. 126/rar Dj „zăgaz la moara de apă”; cf. a b ă t ă t ó r... 3° var. tornătoâre s. f., pl. tornători AO, Pl. 132/rar Dj „uluc de pe care s-a abătut apa (când nu funcţionează moara)”; cf. s t á v i 1 ă1 3°... 4° var. turnător s. n., pl. turnătoăre AMD, Pl. 81-82/rar Db „vin depreciat, care a prins floare”. - var. 1° târnătoâre s. f., pl. tărnători AMD, Pl. 119-120/rar Ph; târnător s. n., pl. tămătoărehai Ph, Bz; turnător s. n., pl. turnătoâreliai CI. TURNĂTOR v. turnătoăre 1°, 4°. TURNĂTORIE s. f., pl. turnătorii GM; AFLR/rar Bz „dar, cadou turnat de către mireasă rudelor apropiate”; cf. socrie 3°... TURPÎNĂ v. tulpină 2°, 3°. TIJRTĂ s. f., pl. turte 1° AMD/rar Tr „pâine dospită, întinsă, turtită; lipie”; cf. á zimă2 1°...; art. túrta ursitorilor GM/rar Tr „pâine, lipie pregătită pentru seara în care sunt aşteptate ursitoarele (la trei zile după naşterea copilului), care, apoi, împodobită cu zahăr, bani etc., este oferită moaşei”; AFLR/rar Gr [p. ext.] „petrecere între femei, la casa lăuzei, în seara în care sunt aşteptate ursitoarele”: Să ducea [femeile] să să cinstească la turtă!835; cf. p o n ó d ă... 2° TDO/rar Mh; AMD, h. 454 MN/rar Bz „pâine din faină amestecată cu mălai”; ~ de mămăligă GM/rar Ot „un fel de pâine preparată preponderent din mămăligă, cu putină faină”; cf. b ú r c ă... 3°’ AO, h. 269; AFLR/rar VI, Gj, Dj, Tr; AMD, h. 463/prin Gr şi rar Vn, Bz, Br, Tr, If, CI „scovardă”: Făcea turtele elea femeia, ca cum să zice scoverzi acuma, turtiţă de grâu AFLR/903; cf. â z i m ă2 3°...' 4° AMD, h. 463/rar Vn, Br, Gr „clătită”; cf. b i s m a r c 2°... 5° AO, h. 233/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 220/prin Tr şi rar Db, Gr; turti AO/rar Mh „foaie de tăiţei (sau de plăcintă)”; cf. â z i m ă2 2°... 6° AO, Pl. 35/rar Mh; AMD, h. 460; GM; GD; AFLR/Cţ, prin Tr, II şi rar Vn, Gl, Bz, Br, Ot, TI „aluat pentru dospit”: Să plămădeşte aluatu cu turtă sau drojdie GM/836; cf. a 1 u á 12°... 7° GM/rar Ag [la pl.] „alimente care se dau de pomană”: Păi aşa să zice, túrtile; îi dă de pomană, ştiţi, câte-o bucată de pâine sau dă... în zî dă post îi dă alva, îi dă câte-o bucată dă pâine-n zâle d-ălelante, unt sau brânză/687; cf. f r u ş t i ú c 3°. 8° art. túrta furnicilor GM/prin Gr şi rar Cl „un fel de plăcintă cu brânză, care, conform obiceiului, se mănâncă pe grămada de băligar în joia din săptămâna dinaintea lăsatului Secului de Paşti, pentru a alunga furnicile de lângă casă”. 9° pl. turţi AO, h. 699/rar Gj, Mh „turte de ceară”; cf. t u t u r i g ă 5°. 10° AO, h. 132/rar Ot „pastilă, tabletă”; cf. a s p i r i n ă... 11° TDO/rar Dj; GM/rar Tr „bucată de lut turtită (folosită la lipitul ţestului)”: Pământu-ăla de... îl călcăm, îl facem aşa, ştii, turte le zicem noi [...] câte două turte la ţăst TDO/980. 12° GO/rar Mh, Dj; GM/rar CI „disc, pălărie la floarea-soarelui”; cf. g ă m ă 1 i e1 1°... 13° GO/rar Dj „grămadă, pală (din fire de boragic)”; cf. c 1 e á t ă 5°... TURTĂRÎE s. f. colect. GM/rar Db „mulţime de turte (din aluat)”. TURTEĂ s. f., pl. turtéle 1° AMD, h. 460; GM/prin II şi rar Db, Cţ dim. de la t u r t ă 6°: Diseară plămădesc turtélili, fac TURTÍ 360 TUŞINÂTIIR aluatu [pentru pâine] GM/842; cf. t u r t i c ă 3°, t u r t i ş o â r ă 5°, t u r t i ţ ă 2°, t u r t u 1 i ţ ă. 2° GM/rar II [la pl.] „reziduuri la fabricarea uleiului de floarea-soarelui”; cf. t r â n d 5°. 3° AO, h. 70/rar Gj „măsea tocită, roasă”. TURTÍ vb. IV tranz. TDO/rar VI, Gj „a aranja aluatul dându-i formă de turtă”. TURTÎCĂ s. f., pl. turtele 1° AMD, h. 463/rar Ag dim. de la t u r t ă 3°; cf. turtişoârăl0, turtiţăl0. 2° GM/rar Db, Bz dim. de la t u r t ă 5°. 3° AMD, h. 460; GD/Cţ şi rar Ag dim. de la t u r t ă 6°; cf. t u r t e á 1°... TURTIŞOÂR s. f., pl. turtişoâre 1° AMD, h. 463/prin Tr şi rar Gr, Cl, TI dim. de la t u r t ă 3°; cf. t u r t i c ă 1°... 2° GM/rar II dim. de la t u r t ă 2°. 3° AMD, h. 463/rar Gr dim. de la t u r t ă 4°. 4° GM/rar Vn dim. de la t u r t ă 5°. 5° AMD, h. 460; GM; GD; AFLR/T1, Cţ şi rar Vn, Cl dim. de la t u r t ă 6°; cf. t u r t e á 1°... TURTÎŢĂ s. f., pl. turtite 1° AO, h. 269; AFLR/rar VI, Mh dim. de la t u r t ă 3°; cf. t u r t i c ă 1°... 2° AO, h. 264; Pl. 35; TDO/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 460/rar Br, Cl dim. de la t u r t ă 6°; cf. t u r t e á 1°... 3° AO, h. 132/rar Mh dim. de la t u r t ă 11°. TURTOÁIE v. turtói 2°. TURTÓI s. n., pl. turtoáie 1° GM/I1, prin Br, Cl şi rar Ph, Bz, If; AMD; AFLR/rar TI, Cţ „turtă de mălai”: De sărăcie mai faceam túrtól aşa, mai... cu mălai, mai cu faină GM/747; cf. b ú r c ă... 2° var. turtoáie s. f. GM/rar Ot augm. de la turtă („pâine din aluat nedospit”): Ne facea [mama] aşa câte-o turtoáie ş-o băga-n spuză/760. TURTUCÁNCÁ s. f. GM/810 „locuitoare, femeie din Turtucaia”. TURTUCÁIÁN s. m., pl. turtucáiéni AMD/895 „colonist venit din Turtucaia şi/sau împrejurimi”. TURTULÎŢĂ s. f., pl. turtuliţe GM/rar Ot dim. de la t u r t ă 6°; cf. t u r t e â 1°... TURTUŞÎŢA adv., în expr. a sta ~ AMD, h. 89/rar Ag „a sta pe vine”; cf. chiup 2°... TURTUŢEĂ s. f., pl. turtutéle AO, h. 486/rar VI „corcoduşă”; cf. b e ş i c ú ţ ă... TURTUTÉL s. m., pl. turtuféi AO, Pl. 8 ]/rar VI „corcoduş”; cf. a g ú d 2°... TURIJGĂ s. f. 1° AFLR/rar Mh „buturugă”: [O b o d u 1 este] din lemn [...] este aşa cât o turugă mare/941; cf. b u t 4°... 2° AFLR/rar Mh „copac ale cărui crengi din vârf sunt tăiate”. TURUIÁC v. tureâtcă 1°, 3°, 4°. TURUIÉLE s. pl. AO, h. 789/rar Gj „resturi de urdă care se depun pe fundul vasului în timpul fierberii”; cf. a f u m ă-t ú r ă... TURUNGÍU adj., pl. turungii AMD, h. 7/rar TI „negricios, tuciuriu”; cf. a r á p 1°... TUNŞĂNITIJRĂ v. tuşinătiiră 1°. TUŞĂNÎ v. tuşinâ. TUŞCHÎE s. f., pl. tuşchîi GM/rar Cl „băţ scurt şi gros; retevei”: Văd că pune mâna pă o tuşKie şi când mă croieşte.../870; cf. s m é t i e 1°. TUŞIN vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. tuşiniz AO, h. 793/prin Gj; tuşin AO/rar Gj; AMD, Pl. 149/rar Vn „a tunde oaia pe burtă şi pe coadă”; cf. c o d i 1°... - var. buşunâ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. biişun AO, h. 793/rar Gj; tuşăni vb. IV tranz./rar Mh; tuşini vb. IV tranz./Mh; tuşni vb. IV/rar Mh. TUŞINATĂ adj. f. AO, h. 794/rar Gj [d. lână] „tunsă de pe burta oii; scurtă la fir; măruntă”; cf. c o d i t ă. TUŞINÂTLIR s. f., pl. tuşinături 1° AO, h. 794/rar Gj, Mh; AMD, Pl. 149-150/rar Vn „lână de calitate inferioară. TIBINÉL 361 TUTURLJŞ tunsă de pe burtă, de pe picioare şi de pe coada oii; miţe”; cf. c o á d ă 6°... 2° var. tunşinătură s. f. AO, h. 796/rar VI „lână de calitate inferioară, rămasă în darac după pieptănat”; cf. adunátúrá 3°... - var. 1° buşinătiiră s. f., pl. buşinături AO, h. 794/rar Gj; tujnitúrá s. f., pl. tujnitúri/T&T Mh; tunşănitiiră s. f., pl. tunşăniturihav Mh: tuşinitiiră s. f., pl. tuşinituri/rai Mh. TUŞINEL s. m. AO, h. 794/rar Mh „lână de calitate inferioară, tunsă de pe burtă, de pe picioare şi de pe coada oii; miţe”; cf. c o á d ă 6°... TUŞINÎ v. tuşinâ. TUŞINITIJRĂ v. tuşinătiiră 1°. TUŞNÎ v. tuşinâ. TUTĂNEÂN s. m., pl. tutánéni AMD/684 „locuitor din comuna Tutana”. TUTÓR s. m., pl. tutori GM/rar Bz „par, ţăruş cu care se susţine viţa-de-vie sau pomul tânăr”: Să pune d-exemplu... tutór să zice la noi, câte-un ţăruş [...] şi, când s-a-mplantat pomu, să fixează lângă ţăruşu-ăla şi să leagă sus c-o aţă/744. - var. totór s. m., pl. totóri GM/rar Bz; tutore s. m., pl. tutori!rar Ph. TÚTORE v. tutór. TUTUBEÁCA, de-a ~ loc. adv. GO/rar Dj „de-a berbeleacul”: Ne jucam cu mingea sau ne dam de-a tutubeúca!915\ cf. b e s t e g â 1 u 1... TUTUDUNÁT adj., f. pl. tutudunâte GM/rar Ag „ridicat, ţuguiat”: [Pentru ţest] tăiem glii dă pământ şi le punem aşa tutudunâte/619; cf. m o ţ o i á t... TUTÚN s. n. 1° în expr. a árde ~ TDD/rar TI „a arde complet (ca tutunul)”: Un cetăţean a spus că el nu crede-n Rusalii, că este sărbătoare şi s-a pus ş-a copt pâine dimineaţă ş-a aruncat scăbuzu ăla care au tras ei de la cuptor... în ogradă [...] şi s-a aprins casa ş-a ars tutun. Când au venit seara de la... sapă, casa lor tutun! A ars, n-a scăpat nimic/875. 2° var. tiutiún (2 sil) s. n. AMD, h. 585 MN; AFLR/T1, Cţ şi rar Vn, Bz, Cl, II „plantă erbacee din familia solanaceelor”; cf. m a h o â r c ă... - var. 2° titiún (2 sil) s. n. AMD, h. 585 MN/rar Br. TUTUIVÁ v. tutuni. TUTUNÁR s. m., pl. tutunári GM/rar Db; GD/prin Cţ „fumător”. TUTUNÉL s. m., pl. tutunéi GM/rar Bz „pui de curcă”: Puii de curcă se cheamă tutunJé/734; cf. c u r c ă n é 1. TUTUNÉSTE adv. GO/rar Mh [d. modul de a tăia ceva] „în fâşii subţiri, ca tutunul”: Zarzavatu se toacă foarte mărunt, tutun0şte/951. TUTUNGÍI adj. m. pl. AMD, h. 21 MN/rar TI [d. ochi] „de culoarea tutunului; căprui”; cf. c ă f e n i i... TUTUNI vb. IV AMD, h. 585 MN; GM/rar Tr „a fuma”; cf. b e a 2°... - var. tiutiuni (3 sil.) vb. IV AMD, h. 585 MN/rar Cţ; tutunâ vb. I/prin Tr şi rar Gr. TUTUNÎŞTE s. f. GM/rar II „teren de pe care s-a cules tutunul”. TUTURÎGĂ s. f., pl. tuturigi 1° AO, h. 120/Dj, prin VI, Ot şi rar Mh „rotulă genunchiului”; cf. bilă... 2° AO, h. 124/rar VI „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă" 3°... 3° AO, h. 645/rar VI „prâsnel la moară”; cf. a 1 e r g ă t o â r e" 3°... 4° AFLR/rar Mh „rotiţa cu găurele de la bătătorul cu care se scoate unt (în putinei)”; cf. b ă t ă 1 ă u 2°... 5° AO, h. 699/rar Dj „roată, turtă de ceară”; cf. t ú r t ă 9°... 6° AO, h. 396/rar Dj „bucată, cub de zahăr”; cf. c ú t ă 1°... 7° var. tuturigu, de-a-n ~ loc. adv. GO/rar Gj „de-a rostogolul”; cf. d ú r e 1 e a... TUTURÍGU v. tuturigă 7°. TUTURLJŞ s. m., pl. tuturiişi AMD, Pl. 107/rar Vn „suportul pe care se sprijină braţele vârtelniţei”; cf. b u t 8°... TUŢFÂIER 362 TÚZNIC TUŢFÂIER s. n., pl. tutfáiere AiMD, h. 704/rar Gr „cumpănă folosită de zidar”; cf. b o 1 o b ó c 1°... - var. tuţfrâier s. n., pl. tutfráiere AMD, h. 704/rar Gr. TUŢFRÂIER v. tuţfâier. TUZLŰG s. m., pl. tuzlúgi AO, h. 297/rar Dj; GM/rar Db, Gr „un fel de încălţăminte din lână groasă croşetată sau din postav”; cf. c ă 1 ţ ú n 1°... TUZLUGÉI s. m. pl. GM/rar Tr dim. de la t u z 1 u g. TÚZNIC adj., pl. túznici GO/rar VI „anormal, zmintit”: [Oamenii care au lucrat în ziua de Rusalii] s-au îmbolnăvit mulţi, e! au rămas aşa şi tűznie, a şi murit/909; cf. a i u r á t i c... T ŢA1 v. cea 1°. ŢA2 inteij. AO, Pl. 57/rar Dj „strigăt cu care se îndeamnă boii înjugaţi să meargă la dreapta”; cf. c e á 1 a 1°... ŢAC interj.,----------1° TDM II/rar Vn „onomatopee care imită zgomotul produs la săpat”: Te iei cu sapa şi-i dai ţâc-ţac, ţâc-ţac/721. 2° var. ţâca inteij. GM/rar Cl „cuvânt care imită zgomotul produs la meliţat”; cf. t á n g a 1°... ŢÂCA1 v. ţac 2°. ŢÂCA2 interj. ~ ~ AMD, Pl. 128- 129/rar Vn „cuvânt cu care se cheamă oaia”; cf. á r i p ă 13°... - var. ţâcă inteij., ~ - ţâc AMD, Pl. 128-129/rar Vn; ţâcăle interj. AO, Pl. 120/rar Dj; ţica inteij., ----- AMD/rar Br. ŢÂCA3 v. tic 1°. ŢÂCÂR s. m., pl. fácán 1° AMD, h. 386/prin Tr şi s. n., pl. ţăcăre/rar Tr [mai ales la pl.] „puzderie de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... 2° AMD, h. 388/rar Tr [la pl.] „câlţi”; cf. b u c i... 3° AMD, Pl. 100-101/rar Tr [mai ales la pl.] „fir de cânepă nedezvoltat, pipernicit”; cf. b ó d i n i... 4° AMD, Pl. 140/prin Tr [la pl.] „resturi de nutreţ nemâncate de vite; ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... 5° var. ţăcâr s. n. AMD, h. 406/rar Ot „desiş de pădure; tufăriş”; cf. b u g e á c 1°... ŢAFT v. ţeft 3° ŢÂGLĂ1 s. f., pl. (ágle AMD/rar Tr „prăjină la coama casei”; cf. b a 1 á u r 2°... ŢÂGLĂ2 s. f., pl. ţâgle GM/rar Bz „ţiglă”. ŢAIC s. n. AMD, h. 460 MN; GM; AFLR/Db, Ph, Vn, Bz, prin Br, II şi rar Gl, If „drojdie de bere”: Ţâicu ăsta acuşa a ieşit, atuncea nu era fa/c, decât aveam aluat GM/748; cf. a 1 u á 13°... - var. ţăică s. f. AMD, h. 460 MN/rar Ph, Vn. ’ ŢÂICĂ1 v. ţaic. ŢÂICĂ2 s. f. GM/rar Tr „termen de adresare pentru o femeie mai în vârstă; ţaţă”; cf. b â t ă2 2°... ŢAIGRÂM (2 sil.) s. n., pl. faigráme AMD, h. 235/rar II „poliţă (cu două rafturi)”; cf. c u i é r 2°... ŢALÂNDRU s. AMD/rar Br „cârd, turmă mică”: Ţalândru de capre/732; cf. b ă ţ ă r ă u... ŢÂLINĂ v. ţclină 4°. ŢÂMBĂRĂ v. ţămbră 2°. ŢÂMBR s. f., pl. fámbre 1° AMD, h. 197; GM/prin Ph, Bz şi rar Db, Vn „scândură folosită la făcutul gardului”: 7ambra, aia e scândura din care se face gardul AMD/711. [La gard] băgăm bulumaci ş-apoi punem fámbre de lemn GM/717; cf. d u v â r 2°...’ 2° var. ţămbără s. f., pl. fámbáre AFLR/rar Db „căptuşeală din scânduri la pereţii fântânii; ghizd”: [Şa fântână] jos de tot îi bagă ţambră dă lemn, ca să aibă... şi... piatră, da-i mai bună ţămbără dă lemn, că fămbăra dă lemn îi dă voie să fantânească dân lături/700; cf. c ă ş i ţ ă2 7°... ŢÂMPRĂ 364 ŢAP ÍN - var. 1° ţâmpră s. f., pl. ţămpre GM/rar Bz. ŢÂMPRĂ v. ţâmbră 1°. ŢAMŢÂR v. samsár 1°, 2°. ŢANC s. n., pl. ţăncuri 1° AO, h. 769; TDO; AFLR/Mh, prin VI, Gj şi rar Dj, Ot, Tr; AMD, h. 676; GM/Tr, prin Ag, Ot şi rar VI, Db, Gr; táncé AMD/rar VI „băţ cu care se măsoară, însemnându-se cu câte o crestătură, cantitatea de lapte muls de la oi cu ocazia alcătuirii stânii sau cantitatea de ţuică obţinută la distilarea horhotului dintr-un cazan”: Dă mâncare la ciobani, vin oile-ndesară, le mulge, măsură laptele cu ţâncu TDO/940. Avem un lemn, o bucată de lemn şi noi îi spunem ţanc; e gradat. Cam douăzeci, treizeci de litri, după cum e gibanu-ăla de mare idem/961; cf. c a r â m b 8°...; a da ţanc loc. vb. AFLR/rar Mh „a măsura cu ţ a n c u 1 cantitatea de lichid dintr-un vas”: Mereu îi dau ţanc [la ţuică], să vedem gustu, tăria AFLR/949; cf. ţ ă n c u i 1°. 2° GM/rar Db, Gr „băţ crestat folosit la măsurarea lungimilor”: Când lemnul îl băgăm în pânză [la ferăstrău], să taie pă nişte ţâncur/ pă care să iasă dă diferite dimensiuni GM/693. 3° AMD, Pl. 165-166/rar Ag, Ph „bucată de lemn, având crestături de diverse dimensiuni, cu ajutorul căreia se măsoară şiştorii sau măselele de la obada roţii morii”; cf. compás 3°... 4° AO, h. 739/rar Gj „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natră”; cf. b â t ă1 3°... 5° GM/rar Br „lot, parcelă, tarla (având anumite dimensiuni, cu o anumită suprafaţă)”: Plecai cu semănătoarea pă... brazdă; dădeai roată ţăncului, până când îl încheiai/746; cf. f i t a r â... 6° TDO/rar VI „mică ridicătură de teren; movilă”: Stând eu pe ţanc, urşii venea spre mine/907; cf. b ă ş i c ă 3°... 7° AMD, h. 602/rar Gl „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... 8° AMD, Pl. 131-132/rar Gr „semn de recunoaştere (având diferite forme) în urechea oii”; cf. ţ ă n c ú ş 2°. 9° GO/rar Ot [la pl.] „bileţele numerotate cu care se trage Ia sorţi”: Facem nişte bileţăle, le numim noi ţâncur/, face ţâncurile-a\ea. şi le pune-ntr-o căciulă colea, le-amestecă ş-apoi îşi bagă fiecare mâna ş-ia câte-un bilet/997. 10° GM/rar Db, II „nume al unui joc de copii; şotron”; cf. c 1 á s ă 3°... 11° AMD, h. 608/rar Cţ „bob de porumb în faza care dă spre coacere”; cf. f 1 ú t u re 3°...; în ţanc loc. adj. AMD/rar Cţ [d. porumb] „cu boabele trecute din faza de lapte, fiind aproape de coacere”; cf. alb4°... - var. 1° ţenchi s. n., pl. ţinchiuri AMD, h. 676/rar VN. ŢÂNDARA s. f., pl. ţăndări 1° AFLR/rar VI „lemn crăpat, spart în bucăţi mari (pentru foc)”: Venea tata cu sania, cu lemne, cu ţăndări át fag, şi, cum venea cu ţăndăra în sanie, aşa o băgăm în sobă/919. 2° var. ţândră s. f., pl. ţăndre AMD, h. 219 MN/rar TI „ciob (dintr-un vas spart)”; cf. c i o b 2°... ŢÂNDRĂ v. ţândără 2°. TANGRÉU v. ţangriu. TANGRÍU s. AO, h. 679/prin Gj ,reziduu care se depune pe pereţii butoiului cu vin”; cf. c i m e n t u i â 1 ă... - var. ţangrâu s. AO, h. 679/rar Gj. ŢANH0BLU s. AMD, h. 685/rar VI „rindea cu dinţi”. ŢĂNŢOŞA adj. f., pl. ţănţoşe AMD, Pl. 156-157/rar VI [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... ŢAP s. m., pl. ţapi 1° GO/rar Dj „unealtă de pescuit [?]”. 2° AMD, h. 603/rar Ag „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... ŢAPÎN s. n. [?] AFLR/rar VI „ţapină de manevrat buştenii”: [La pădure] atuncea, pă timpu nostu trebuia să ai ŢARASOĂRE 365 ŢARINĂ scipinl, săcure, trebuia să ai potcoave TDO/902; cf. b o 1 ţ 1°... - var. sapin s. n. [?] AFLR/rar VI; sapină s. f., pl. sapíne AFLR/rar VI; sapini TDO/rar VI; GM/rar Ph. ŢARASOĂRE v. sărăsoâre. ŢARA s. f. GO/rar VI, Mh „regiune de şes, câmpie”: Venim din ţâră, din jos, venim acasă [...] şi plecăm la munte-n sus/907. ŢARC s. n., pl. ţârcuri 1° AMD, h. 307; 321; GM/prin Gr, Cl şi rar Tr, Cţ „pătul pentru depozitat cereale”: Noi avem ţarc de nuiele-aşa făcut, dă ţânem în el, în loc dă magazie, era ţarcuri atuncea pă timpu, acuma s-a făcut magazii azi; împletit, dă nuiele tot aşa, lipit cu pământ, spoit, şi ţânem în el grâu, ovăz GM/793; cf. coş1 2°... 2° AO, h. 653/rar Ot; AMD, h. 662; GM/rar VI, Ag, Ph, Bz, II „cadru din prăjini pus peste loitre pentru a spori capacitatea căruţei (la căratul fânului, al paielor etc.)”; cf. a n g â ş 1°... 3° AO, h. 687; TDO/prin Gj „coş din nuiele în care se pun strugurii pentru a fi storşi”: Toamna o culegeam [via], o faceam [k] storcea la ţârcur!, c-aşa era [...]. Era ţarc de nuiele tot aşa ca ăst de pătul aşa, ca un coteţ, avea jos nişte crinţă de lemn TDO/915; cf. strecurătoâre 2°. 4° AO, Pl. 126/rar Dj „îngrăditură din stâlpi, crengi sau nuiele pe cursul unui pârâu pentru a abate apa spre scocul morii; zăgaz”; cf. a b ă t ă t ó r... 5° AMD, h. 546; GM/rar Db, Bz „îngrăditură, gard protector la malul unei ape sau la piciorul unui pod de lemn”: Tuma pă dă la vale de ţârcu podului am ieşit GM/734; cf. c ă ş i ţ ă2 2°... 6° AFLR/rar TI „delimitare, loc marcat unde se mijeşte în jocurile de copii”; cf. pândâr2°... ŢĂRCĂ s. f. AO, Pl. 124/rar VI „lapte bătut; zară”; cf. á c r u 1°... ŢARINĂ s. f., pl. ţarini 1° AO, h. 591/rar Gj; AMD, h. 31Í; 316/rar Vn, Br; ţârine AMD, h. 613/rar Bz „teren cultivat cu o anumită cultură (mai ales cu cereale)”; cf. c â m p 1°... 2° pl. ţărini AO, h. 591/prin Mh şi rar VI, Ot; AMD, h. 613/Ag, Ph, prin Db şi rar VI, Tr, Cl „terenuri cultivate sau cultivabile; ogoare”; cf. c ó d r u 7°. 3° AO, h. 59l/rar Gj, Dj; AMD, h. 613/rar Bz, Ot, Tr; ţărini AMD/rar Tr „faneaţă”; cf. b á 11 ă 4°... 4° AO, h. 59l/rar VI, Ot; AMD, h. 613/rar Tr; ţârine AMD/rar Ot, Tr; ţărini AO/rar Gj; AMD/prin Ag „păşune, izlaz”: Demult să spunea că paşte vitele pă ţârină, pă izlaz AO/919. Merg la ţarină cu vaca [la păscut] AMD/797; cf. c e a i r 1°... 5° AO, h. 591/prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 613/rar Ag, Bz; ţârine AO/rar Mh; AMD/rar Db, Ot; ţărini AO/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD/rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr „teren cultivabil) situat în apropierea satului”: Pe marginea satului îi zice ţârină AO/987. Ţârină [se zice] la câte-un loc p-aproape de sat AMD/760; cf. silişte 1°. 6° AMD, h. 613/rar Ag, Tr, If; ţărini AMD, h. 326; 613/rar Db, If, Gr, II, Cţ „teritoriu în proprietatea (locuitorilor) unei localităţi aflat în afara zonei locuibile”; cf. hó al dă 2°... 7° AMD, h. 613/rar Ag, Ph, Ot; ţărini!rar Ag „grădină de zarzavaturi”; cf. grădină 5°... 8° AMD, h. 613/rar Ag; ţărini AO, h. 591/rar VI „(loc) şes”; cf. g r i n d 1°... 9° AO, h. 591/rar Dj; AMD, h. 613/rar Ag „teren, spaţiu neconstruit, viran în incinta unei localităţi”; cf. b u c 1 ú c 5°... 10° var. ţârnă s. f. AFLR/rar Bz „terenul din jurul casei, aferent unei gospodării”. 11° pl. ţărini AMD, h. 613/rar VI, Db, Ot „teren împrejmuit cu gard sau cu şanţ pentru a fi apărat de vite”. ŢÂRN 366 ŢĂNCLLJŞ 12° AMD, h. 613/rar Tr; ţărine AO, h. 591/rar Gj, Ot; AMD/rar Ót „bucată de teren; tarla”; cf. f i t a r á... 13° AO, h. 591 /prin Dj şi rar Mh; ţarini/pún Mh, Dj; AMD, h. 613/rar Ot, Tr „şanţ despărţitor pentru marcarea hotarului dintre terenuri sau pentru a opri intrarea vitelor în culturi”: Ţârina era pe timpuri un şanţ săpat care despărţea pământu oamenilor de-al satului/929. Merg să fac ţarină, şanţ între sat şi câmp/957; cf. p â r 1 e á z 6°... 14° AO, h. 591/rar VI; AMD, h. 613/rar VI; ţărine AO/rar VI „gard despărţitor în jurul unei ogrăzi sau la marginea satului, pentru a opri intrarea vitelor în culturi”: Ţărină e un gard făcut acolo să nu ieşe vitele la recoltă s-o strâce AO/917; cf. p â r 1 e á z 5°... 15° pl. ţărine AO, h. 59l/rar Mh; AMD, h. 613/rar Ag, Db; ţărini AO/rar Mh „drum printre ogoare sau care înconjoară satul”; cf. c 1 e á t ă 3°... - var. ţârnă s. f., pl. ţărni 1° AMD, h. 613/prin Ph, Bz, Cl, II şi rar Br; GD/rar TI; 2° AMD, h. 311; 316; 613/prin Vn, Bz, II şi rar Ph, Br, CI; 5° AMD, h. 613/rar Db, Ph; 6° AMD, h. 326; 613/prin CI şi rar TI, Cţ; ţărne 1° AMD, h. 613/Bz, Br şi rar Vn, li; 2° AMD, h. 316; 613/rar Vn, Br, II; 3° AMD, h. 328; 613/rar Bz; 6° AMD, h. 613/rar Gl; 8° AMD, h. 613/rar II. ŢÂRNĂ v. ţârină l°-3°, 5°, 6°, 8°, 10°. ŢĂRNIC s. AMD/rar If „ladă, hambar în care se depozitează cereale”; cf. c i n 2°... ŢARŢĂR v. ţărţâr 2°, 3°. ŢÂŢĂ s. f., pl. ţâţe 1° AO, Pl. 14/rar VI, Gj, Mh, Dj; AMD, h. 125, 126/rar VI, Ag, Db, Ph, Vn, Ot, Tr „mătuşă”; cf. d á d ă 3°... 2° AMD, h. 122/rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, TI, Cţ „termen de respect folosit pentru o soră mai mare”; cf. d á d ă 1°... 3° AO, h. 154/rar VI; AMD, h. 164; AFLR/rar Db, Gr „termen de respect folosit între rude apropiate (cumnate, verişoare) sau faţă de o femeie mai în vârstă”; cf. b â t ă2 2°... ŢĂCÂR v. ţâcăr 5°. ŢĂCĂLÎE1 s. f., pl. ţâcălii GO/rar VI; GM/rar Ph „leaţ mic, stinghie”: Puneam ceaunu-acolo şi aveam ţăcălii, dă ţineam ceaunu, ca să nu vină roată, ca să putem mesteca mămăliguţa GM/708; cf. s p á n-g h i e... ŢĂCĂLÎE2 s. f., pl. ţăcălii AMD; GM/prin Tr şi rar Ph „clopoţel (care se pune la gâtul unor animale)”; cf. c 1 o p e ţ i c ă... ŢĂCĂJNEĂLĂ s. f., pl. ţăcăneli AMD, h. 596; GM; AFLR/prin Br şi rar Ph, II, TI, Cţ „numele acţiunii de a ţ ă c ă n i un teren; praşilă (uşoară)”: [Cânepa] o luai [...] la ţăcăneaiă iar, peste ţăcăneăla care ai facut-o prima AFLR/714. Când ieşea [porumbul] ca urechea şoarecelui, îl luam în... laţăcăneălă GM/839; cf. o rb 5°... ŢĂCĂNÎ vb. IV tranz. AMD, h. 596; GM; TDM II; AFLR/prin Ph şi rar Bz, II, TI „a săpa uşor mărunţind pământul”: Să semăna grâu ş-apăi ţăcănea p-acolo cu sapa, s-astupa GM/717; cf. b â r c â i 2°... - var. ţăncăni vb. IV tranz. şi refl. pas. GM; TDM Ii/prin Bz şi rar Ph. ŢĂCĂRÎŞ s. n., pl. ţăcărişe AMD, 407; GM/rar Ot, Tr „pădure mică şi deasă; desiş”; cf. b u g e â c 1°... ŢĂCLĂIE v. clăţău21°. ŢĂCLĂIÂŞ s. AMD, h. 673/rar Br dim. de la ţ ă c 1 ă u. ŢĂCLÂU v. clăţău21°. ŢĂFT v. ţeft 2°. ŢĂGLII s. m., pl. ţăgui 1° AO, Pl. 62/rar Gj, Mh „ţap necastrat”. 2° AO, h. 749/rar Gj „ied de un an”; cf. terţi u4°... ŢĂMBRUÎ vb. IV tranz. AFLR/rar Db „a căptuşi cu ţ a m b r e galeria unei mine”. ŢĂNCĂNÎ v. ţăcăni. ŢĂNCLLJŞ s. n., pl. ţăncluşe, GM/rar CI 1° „limbă, zăvor la broasca uşii”; cf. căluş 22°... ŢĂNCUÎ 367 TÁPURÉL 2° „piedică la frâna unui tractor”: Pân-la urmă au apăsat pă cele două frâne, cârc era ţăncluşu pus şi nu lăsa tractoru să plece/828. ŢĂNCUÎ vb. IV tranz. 1° ind. prez. 1 sg. láncúi AO, h. 769; GO; AFLR/V1, Gj „a măsura un lichid cuţancu 1”; cf. ţ a n c 1°. 2° GM/rar Ag „a delimita un teren cu ajutorul ţăruşilor; a marca”: A fost o bucată dă loc, l-ai măsurat frumos, \-ai ţăncuit aşa cu pari, te-ai apucat şi-ai săpat [pentru heleşteu]/689. ŢĂNCUŞ s. n., pl. fânciişe 1° GO/rar Dj dim. de la ţ a n c 1°: Este un ţăncuş, aşa-i spunem noi, făcut dintr-o scândurică, care este gradat/ 972. 2° AO, Pl. 121—122/prin VI şi rar Gj „semn de recunoaştere (având diferite forme) în urechea oii”; cf. ţ a n c 8°. 3° var. ţânciiş s. n., art. de-a ţăncuşul GO/rar Dj dim. de la ţ a n c 10°. 4° var. ţâncuşă s. f., pl. ţâncuşe AFLR/rar Bz „aşchie, ţandără”: O ţîncuţă sărise din bucşe şi intrase între osii şi bucşe/740: cf. ă ş c h i i... - var. ţâncuşă s. f., pl. fâncuşe 1° AO, h. 769/rar Mh; 2° GO/rar Mh; ţăncuşi 1° AO/rar Dj. ŢĂNDĂREĂ s. f., pl. ţăndărele AMD, h. 207, 208/rar Db, Bz dim. de la ţandără („aşchie”); cf. á ş c h i i... ŢĂNDĂREĂLĂ s. f. AO, h. 194/rar Dj „totalitatea şipcilor bătute la pereţii casei de lemn (înainte de tencuială)”; cf. c e r c ui â 1 ă 1°... ŢĂNDĂREŢ adj., pl. ţăndăriţi GM/rar Br „arţăgos, capricios, ţăndăros”; cf. d o 1 o m á n ă... ŢĂNDĂRI vb. IV tranz. AO, h. 194/rar Dj; AMD, h. 177; GM/rar Tr „a bate leaţuri la pereţii casei înainte dc tencuire”; cf. a r ă c i... ŢĂPĂR s. n., pl. ţăpâre AO, h. 627; GO/rar VI „furcă lungă de lemn cu două coame”; cf. aruncătoâre... ŢĂPÂRL0I s. n„ pl. ţăpărloâie GO/rar Gj „ţăruş”: Neşte făpîrlgâie mici de... de lemn, ca semnalizare, ca să ştie omu une să facă gropile/935; cf. p ă r ú ş. ŢĂPOĂICĂ s. f., pl. ţăpoici AO, h. 572/prin VI; ţăpoâice AMD, h. 452/rar VI „unealtă de pescuit”; cf. c a n c é u 4°... ŢĂP0CI s. pl. TDO/rar Dj „unelte de pescuit; crâsnice”: Noi când ştim că putem să-l prindem, luăm vârşile, seccile, ţăpoc, ce-avem noi acasă, şi mergem acolo, la baltă, la... balta aia unde ste peşte. Şi băgăm vârşile, le-ntindcm în apă, luăm cu ţăpocile la bătaie, îl băgăm în vârşi/976; cf. c a n c é u 4°... ŢĂPOI s. n., pl. ţăpoâie AMD, h. 330, 33l/rar Vn, TI „pală de fan, cât se ia o dată în furca numită ~”; cf. b a s â m... TÁPOTÉI s. m., pl. ţăpotei AO, h. 749/rar Gj „ied de un an; ţăpuşor”; cf. terţiu 4°... ŢĂPOVÎNĂ v. tescovină 2°. ŢĂPŞ0R s. m., pl. ţăpşori AMD, h. 670/rar Ph dim. de la ţap\ „ied de un an”; cf. t e r ţ i u 4°... ŢĂPULEŢ s. m., pl. ţăpulâţi AO, h. 749/rar Ot „ied de un an; ţăpuşor”; cf. terţiu 4°... ŢĂPUR adj., f. ţăpură, pl. ţăpure 1° AO, h. 13; Pl. l/rar Mh, Dj; AMD, h. 16 MN/rar Ag, Ot, Tr [d. părul omului] „scurt şi ţepos, îndreptat în sus”; cf. ţ ă p u r 1 i u, ţ e p. 2° GM/rar Gr [d. urechea unui animal] „ridicată, îndreptată în sus”: [Lupul] era roşcat, aşa, urechile ţăpure [...] ţăpure-aşa, scurte şi mici, în faţă/823. 3° AO, h. 208/rar Mh [d. acoperişul casei] „ascuţit, ţuguiat”: Acoperişu e prea ţăpur, prea străminos/945; cf. m o ţ o i â t... - var. 1° ţepur adj. AMD/rar Tr. ŢĂPURĂN s. m., pl. ţăpurâni AO, h. 466/rar Dj „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... TÁPURÉL s. m., pl. ţăpurâi AO, h. 466; GO/rar Dj; ardéi ~ AO/rar Dj „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢĂPUPLIU 368 ŢĂRŢĂR ŢĂPUPLÎU adj. AMD, h. 16 MN/rar Ot [d. părul din cap] „zbârlit, creţ, aspru şi îndreptat în sus”; cf. ţ ă p u r 1°. ŢĂPURLUI 1° s. n., pl. ţăpurliiie AO, h. 653/rar Dj „cadru de prăjini aşezat pe loitre, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 2° var. ţupurltii s. m., pl. ţupurlui AMD, h. 394/rar Gr „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢĂPUŞÂR s. m., pl. ţăpuşări AMD, h. 280/rar TI dim. de la ţap; „ied de un an”; cf. t e r ţ i u 4°... ŢĂPL^L s. m., ardéi ~ v. ardéi 4°. ŢARAŞ v. tărâş 1°. ŢĂRÂNEĂSCĂ adj. 1° viţă ~ AMD, Pl. 65/rar Tr „viţă-de-vie sălbatică”; cf. a g u r i z á r... 2° AMD, Pl. 160-16l/rar Db „rasă de oi”. ŢĂRĂNÎCĂ s. f. GM/rar Bz dim. de la ţărancă; „ţărăncuţă”. ' ŢĂRĂNOS adj’. AMD, h. 589/rar If [d. pământ] „ţărânos, sfarâmicios”; cf. m ă z ă r á t. ŢĂRÂNĂ s. f. 1° AO, h. 342/Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar Tr „praf’; cf. c o 1 b... 2° GM/rar Db, II; la ~/rar Db; pomâna ţîrânii/rar Db; pomâna de ~ ţărână TDM II/rar Gl „pomană la înmormântare”: îi face-acolo ţâr mă şi lui [mortului], îi zice ţărmă, o masă acolo cu lume GM/693; cf. prânz 1°... 3° sărindâr de ţărână GM/rar Ot, Tr „slujbă la înmormântare”. ŢĂRĂNÎCĂ s. f. GM/rar Bz dim. de la ţărână: Ţărînic-aea s-agaţă de rădăcioarele-alea de să prinde pomu/743. ŢĂRCĂŞ s. n., pl. ţărcăşuri AMD, Pl. 140/rar Vn dim. de la ţarc. ŢĂRCĂDĂU s. n., pl. tăircădăie 1° AMD, Pl. 140/rar Vn, Bz, Br, Cl, II „ţarc pentru miei”; cf. c o ş á r1 4°... 2° GM/rar Bz „ţarc pentru vite”; cf. arcán 2°... 3° AMD, h. 280/rar II „staul pentru oi”; cf. a r c á c i 1°... 4° AMD, Pl. 139-140/rar II „loc în faţa strungii unde se odihnesc oile după muls”; cf. amiezătoâre... 5° AMD/rar CI „ghizd”; cf. c ă ş i ţ ă2 7°... 6° var. ţârcădău s. n., pl. ţărcădâie AMD, h. 673/rar Vn „turmă mică, cârd (de 5-15 oi)”; cf. b ă ţ ă r á u... ŢĂRCĂLĂU s. n., pl. ţărcălâie 1° ÂO, h. Ill/rar VI, Dj, Ot; AMD, Pl. 140/rar Ot, Tr, Gr „ţarc pentru miei”; cf. c o ş á r1 4°... 2° AMD/rar Tr „ţarc mic, în faţa strungii, unde stau oile înainte sau după muls”; cf. amiezătoâr e... 3° AO, h. 444/rar Dj „adăpost, pătul pentru cereale”; cf. coş1 2°... 4° AO, h. 653/rar Ot „cadru din prăjini aşezate peste loitre, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... ŢĂRCĂU s. n., pl. ţărcăie AMD, h. 673/rar Br „turmă mică (de 10-25 de oi)”; cf. băţărău... ŢĂRCUIĂLĂ v. cercuiâlă 1°. ŢĂRCIJŞ s. n., pl. ţărcuşuri 1° GO/rar VI dim. de la ţarc. 2° AMD, Pl. 140/rar Ag, Cţ; ţărcuşe/rar Cţ „loc, în faţa strungii, unde stau oile înainte de muls”; cf. a m i e z ă t o á r e... ŢĂRŢĂRs. 1° AO, h. 318/Mh, prin Dj şi rar Gj „grindină măruntă, care cade, mai ales, la începutul primăverii; măzăriche”; cf. b o á n g ă... 2° var. ţartâr s. n. [?] AO, h. 314/rar Mh „lapoviţă”; cf. b u j n i c e á 1 ă... 3° var. ţarţâr s. m. colect., pl. ţarţări AFLR/rar Dj „impurităţi (mai ales măzăriche) în seminţele de cereale”: Tohocu din el [= grâu], neghină, ţarţarij, diferite flori de pălămidă, care mai sânt din astea, le scoate dedesubtu maşinii, tohoc i se zice, neghina şi cu ţarţăru ăla, îl luăm şi-l dăm la oi şi caprei iama/929; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... - var. 1° ţărţâră s. f. AO, h. 318/rar Gj; ţărţâre s. f./prin Dj şi rar Gj, Mh. ŢÂRŢÂR 369 ŢÂNC2 ŢĂRŢÂRĂ v. ţărţâr 1°. ŢÂRŢÂRE v. ţărţâr 1°. ŢĂRŢĂR1CĂ s. f. AO, h. 318/Mh, prin Gj şi rar Dj „grindină măruntă care cade mai ales la începutul primăverii; măzăriche”; cf. b o á n g ă... - var. ţărţăriche s. f. AO, h. 318/rar; Dj; ţârţâriche s. f./rar Mh, Dj. ŢĂRŢĂRÎCHE v. ţărţărică ŢĂRUJ v. ţărâş 6°. ŢĂRIJŞ s. m. şi n., pl. ţăruşi 1° AO, h. 653/rar Dj; AMD, h. 662/rar Ag, Db, Tr „fiecare dintre ţepuşele înfipte în cele patru colţuri ale căruţei pregătite pentru transportul fânului sau al snopilor”; cf. c o 1 ţ á r 5°... 2° AMD, h. 666/rar Ph, Gl, Br, II „fiecare dintre cele patru ţepuşe de la capătul oplenilor”; cf. d r u g 7°... 3° AO, h. 636/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 638/Tr, prin Ot şi rar VI, Ag, Db, Ph, Bz, Gr, Cl, TI; ţăruşe AO/rar Dj; AMD/prin Vn, Br şi rar Tr, Gr, Cţ; ţăruşuri AMD/rar Ag „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... 4° AO, h. 667/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 73-74/prin II şi rar Ag, Bz, Br, Ot, Cl; ţăruşe AO, h. 662/rar Mh, Dj „chitonag”; cf. a r á c 1°... 5° AMD, Pl. 138—139/rar VI „fiecare dintre cele două furci pe care se sprijină prăjina de susţinere a ceaunului deasupra focului”; cf. c r ă c á n ă 1°... 6° AO, Pl. 126/rar Mh; AMD, Pl. 162/rar Ph „b o g d a n la stavila morii”; cf. a j u t ó r 12°... - var. 6° ţăriij s. m., pl. ţăriiji AMD, Pl. 162/rar Ph. ŢĂRL^L s. m., pl. ţăruşii GO/rar Gj; GM/rar Db dim. de la ţăruş. ŢÂŞC0I s. n., pl. ţăşcoâie AMD, h. 230/rar Vn „dos de pernă”; cf. b u r d ú f 3°... ŢĂŢÎCĂ s. f. 1° AMD, h. 125/rar Ph dim. de la ţaţă 1°. 2° AMD, h. 122/rar Tr dim. de la ţ a ţ ă 2°. XAVÉR v. ţevicr. ŢÂC1 interj., *— GM/rar II „cuvânt care imită săritura în mers”. ŢÂC2. ţie 3°. ŢÂCA v. tic 1°, 3°. ŢÂCĂ-ŢAC v. ţâca1. ŢÂCĂLE v. ţâca1. ŢÂGÂRÎT adj., f. ţâgârită AMD/rar TI [d. fiinţe sau plante] „mic, pipernicit”; cf. a m ă r â t 2°... ŢÂGRL1 s. n., pl. ţâgruie 1° AO, h. 717/prin Mh şi rar Gj „trepiedul pe care se sprijină vârtelniţa”; cf. b u t 8°... 2° AO, h. 636/rar Mh „butucul nicovalei”; cf. b ú c i u m 4°... - var. 1° tugrúi s. n., pl. ţugruie AO, h. 717/Gj şirarVl. ŢÂGIJŞ s. n., pl. ţăguşuri AO, h. 640/rar Mh „potâng”; cf. b e 1 c i ú g 2°... - var. ţugiiş s. n., pl. ţugiişuri AO, h. 640/rar Mh. ŢÂLNIC s. n. GO/rar Mh „pânză rară folosită ca sedilă sau ca c e n u ş a r”; cf. c i u r i c ă... ŢÂL0I v. ţurloi 4°. ŢÂMÂLDAC s. AMD/rar Cţ „(orice) obiect mic”. ŢÂMB0C v. zâmboc 2°. ŢÂMBRE s. f., pl. ţămbrâle AMD, Pl. 132/rar VI „unealtă de oţel cu care se fac găuri (de recunoaştere) în urechea oii”; cf. p i t r ó c2 1°... ŢĂMBURLJC s. AMD, h. 3 l/rar Ag, Db „omuşor”; cf. b e r e g á t ă 2°... ŢÂMBURIJŞ s. m. şi n., pl. ţâmburiişi 1° AO, h. 56/rar VI; Dj; AMD^ h. 3 l/rar Tr, Gr, II; ţâmburuşuri AO/rar Dj „omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... 2° var. ţumburiiş s., art. ţumburuşul gâtului AO, h. 85/rar Dj „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... - var. 1° ţumburuş s. AMD, h. 3 l/rar Gr. ŢÂNC1 s. AO, Pl. 30/rar Dj „tablă (zincată), tinichea”; cf. f i e r 1°... ŢÂNC2 v. ţie 1°. ŢÂNCLJŞ 370 ŢÂRLÂIÂŞ ŢÂNCÎIŞ v. ţănciiş 3°. ŢÂNCUŞĂ v. ţănciiş 1°, 2°, 4°. ŢÂNGÂIÂŞ s. m., pl. ţângăiâşi AMD, h. 140, 141; GM/rar Vn, Bz, II dim. de la ţ â n g ă u. - var. ţângâiâş s. m., pl. ţângăiâşi AMD, h. 140/rar II. ŢÂNGÂU s. m., pl. ţăngăi AMD, h. 141 /rar Vn, Bz, II „băieţandru”; cf. b ă i e-c á n... ŢÂNGÂIÂŞ v. ţângâiâş. ŢÂNŢÂR s. m., pl. ţânţâri 1° AO, Pl. 85/rar Dj „viespe”: cf. b â z ó i 2°... 2° AMD, Pl. 81/rar VI; ~ beţiv/rar Ot „musculiţă de vin”; cf. b e á t ă 3°... ŢÂNŢ0S adj., f. ţânţoăsă GM/rar Bz „ţanţoş, semeţ, încrezut”: Eu eram cam ţînţos, mai mă duceam şi pân satele vecine/752; cf. f ă 1 n i c ó s... ŢÂR1 s. n., pl. ţâruri 1° AO, Pl. 136/rar Mh; AMD, h. 689/prin Db şi rar Ph, Vn, Bz; ţâre AO/rar Gj; AMD/rar Bz „unealtă de rotărie cu care se însemnează obezile pentru a fi încovoiate”; cf. c ă 1 c ă-t o á r e 9°... 2° AMD, Pl. 172/rar Ph „gărdinar”; cf. ceaprâz 1°... ŢÂR2 s. m. şi n. pl. ţări AO, h. 466;GO/prin Dj şi rar Ot; AMD; GM/rar Db; ţâruri AO/rar Dj; ardéi ~ AMD, h. 342/prin Db, Tr şi rar VI, Ag, Br, Ot, CI „ardei iute”: Ăsta care ustură, zis ardeiu ăsta care ustură... tár, al naibii dă târ GM/789; cf. a r d é i 4°... ŢÂR3, o ~ v. ţâră. ŢÂR4 interj. AMD, Pl. 128-129/rar VI „cuvânt folosit pentru chemat oaia”: Ţâr oiţă ţârii57; cf. á r i p ă 13°... ŢÂRĂ, o ~ loc. adv. şi adj. AO. h. 79; 88; 176; 195; 332; 384; 413; 462; 625; 653; 687; TDO; AFLR/V1, Gj, Mh şi prin Dj, Ot; AMD, h. 587; TDM I, II; AFLR/Ag, prin Db, Ph şi rar VI, Cţ „puţin, un pic”: Pă urmă să face o ţîră horă TDO/907. Ne-a făcut o ţîră mămăliguţă TDM 1/673; cf. b á j ă 1°...’ - var. ţâr, o ~ GM; AFLR/rar Ag. ŢÂRCÂVĂ v. tárcává 1°, 2°. ŢÂRCĂDAU v. ţărcădău 6°. ŢÂRCĂLĂ s. f., pl. ţărcăle AMD, h. 689/rar Tr „unealtă de rotărie cu care se însemnează obezile pentru a fi încovoiate; cf. c ă 1 c ă t o á r e 9°... - var. ţirculă s. f., pl. ţircule AO, Pl. 136/rar Dj.’ ŢÂRCĂVÎTĂ adj. f., ~ de lână AO, h. 801/rar Mh [d. oi] „cu lână scurtă”; cf. c iumpâ v5°... ŢÂRC0MNIC s. m., pl. ţărcomnici TDO/rar VI; AMD, h. 555/Tr'şi rar Ag, Db, Ot, Gr „cântăreţ la biserică; ţârcovnic”; cf. c â n t ă r é t e... ŢÂRDĂL0S adj., pl. ţârdăloşi AMD/rar Vn „nătăfleţ, prostănac”; cf. b a 1 a m ú 12°... ŢÂRÉL s. m., pl. ţării GO/rar VI dim. de la ţ â r2. ŢÂRÎCĂ s. f., o ~ loc. adv. AFLR/rar Ot; GM/rar Ot dim. de la ţ â r ă; cf. ţ â r i-şică, ţărişiră, ţârişoâră, ţâri-ş ú c ă. ŢÂRIGÂNĂ, o ~ loc. adv. GO/rar Dj „puţin, un pic”; cf. b á j ă 1°... ŢÂRIŞÎCĂ s f., o ~ loc. adv. GO/rar Mh dim. de la ţ â r ă; cf. ţ â r i c ă... - var. târişcă s. f., o ~ loc. adv. GO/rar Gj, Dj. ŢÂRIŞIRĂ. o ~ loc. adv. GO/rar VI dim. de la ţ â r ă; cf. ţ â r i c ă... ŢÂRIŞOÂRĂ, o ~ loc. adv. TDO; AFLR/rar Dj dim. de la ţ â r ă: Ş-o lăsăm [căldarea cu lapte] până când prinde, o fierbe o ţîrişor!941; cf. ţ â r i c ă... - var. ţârişor. o ~ [sic!] loc. adv. AFLI^rar Mh. ŢÂRIŞCĂ v. ţârişică. ŢÂRIŞOR v. ţârişoâră. ŢARIŞIICÂ, o ~ loc. adv. GO/rar Mh dim. de la ţ â r ă: cf. ţ â r i c ă... ŢÂRLÂIÂŞ s. n., pl. ţărlăiâşe AMD, h. 673/rar Bz „turmă mică, cârd de 10-25 de oi”; cf. b ă ţ ă r ă u... TÁRLE 371 ŢEAPĂ ŢÂRLE v. súrlá 1°. TÁRLÓI v. ţurloi 4°, 5°, 7°. ŢÂRŢARICHE v. tărţărică. ŢÂRŢORĂ s. f. GO/rar Mh „soi de viţă-de-vie”. ŢÂRLJŞ, o ~ loc. adv. AFLR/rar Gj dim. de la. ţ â r3: După ce termini cu trocăitu, iar târsăi locu [...] o ţîrCiş!937. ŢÂŞTÎ vb. IV intranz. GM/rar VI [d. lichide] „a ţâşni, a răbufni, a năvăli”: Când am luat pălăria aşa-n cap, ţârâia sângele d-aici, ţîşteâ aşa-n-colo/678; cf. b o 1 d i 3°... ŢÂŢĂR s. m., pl. ţâţâri AMD, h. 342/rar Tr „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢÂŢĂ s. f. 1° pl. ţâţi AO, pl. 6/rar Gj; AMD, h. 61 MN/rar ’Vn, Bz, Br, Cl „mamele, ţâţe”; cf. m a m e â. 2° pl. ţâţe, - de căţeâ AMD, h. 11 O/rar Bz, Br; art. ţâţa căţâlei/Tl, Cţ, prin Vn, Bz, Br, II şi rar Gl, Cl „flegmon la subsuoară; uimă”; cf. b r o â s c ă 5°... 3° pl. ţâţe, art. ţâţa căţâlei AMD, h. 20/rar Cl; „urcior la ochi”; cf. b r â n c ă24°... 4° art. ţâţa cáprei AMD, Pl. 86-88/rar TI; ~ óii/rar Ag, Vn; ~ vácii/prin Bz, Tr şi rar Ag, Ph, Br, Ot, If, Gr, Cl, II „numele unor soiuri de struguri”. 5° pl. ţâţe AO, h. 466; GO/rar Ot, Tr; AMD, h. 342/rar Ag, Tr; art. ţâţa pisicii AO/rar Ot „ardei iute”: Ardei din ăla mic care-i zâce ţfţe, iute GO/997; cf. a r d é i 4°... 6° AO, Pl. 116/rar VI „alveolă în care se dezvoltă matca stupului”; cf. c á s ă 9°... 7° AO, h. 237/rar VI „partea mai strâmtă (ca un cioc), vrana prin care se bea dintr-un vas de lut”; cf. c i u c i ú r 5°... ŢĂŢÂIĂG v. sâsâiâc 1°. ŢÂŢÂNĂ s. f., pl. ţâţă ne 1° AMD; GM/rar Db, Bz, II „vrana prin care se bea dintr-un urcior”: [Băutura] venea pă ulcioraşu ăla, venea pă ţîţîna aia, ne didea cu paharu GM/700; cf. c i u c i ú r 5°... 2° AMD, h. 537/rar VI „izvor”; cf. b a r á c ă 1°... 3° pl. ţâţâni AO, Pl. 130/rar Ot „bucată de fier fixată în p o d o i m ă la moară”; cf. c e p 12°... 4° pl. ţâţâni AMD, h. 462/rar Db „deformaţie în pâinea pusă la copt”; cf. băşică 1°... 5° AO, h. 14 l/rar VI, Ot; AMD, h. 109/rar VI, Ot, Tr „puroi”; cf. c u p t ú r ă... 6° pl. ţâţâni AMD, h. 20/rar Ag, Br, II „urcior la ochi”; cf. b r â n c ă2 4°... 7° pl. ţâţâni AMD, h. 107/rar Gr [la pl.] „varice”; cf. a r g i n t 1°... 8° AMD, h. 530/rar Cl „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 â n 2°... ŢAŢARIGI s. pl. GO/rar Tr „ardei iuţi”; cf. a r d é i 4°... ŢÂŢIŞOARA s. {., pl. ţâţişoâre AMD, h. 342/rar Tr „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢÂŢ0I s. m., pl. ţâţoi AMD, h. 342/rar Ot, Tr „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢÂŢUÎ v. ţuţui. ŢÂVNĂ s. f., pl. ţâvne 1° GO/rar Mh; GM/rar Ot „târtiţă”; cf. t ă r t e â ţ ă. 2° AMD, h. 3 l/rar TI „omuşor”; cf. b e r e g á t ă 2°... ŢEÂP s. f., pl. ţepi 1° AMD, h. 427 MN/prin Bz şi rar Db, Tr „săgeată”; cf. s p r i n g ă 1°... 2° AO, h. 653/prin VI, Gj, Dj, Ot; AMD, h. 662/rar VI, Ag, Tr „fiecare dintre cei patru pari înfipţi vertical în capetele loitrelor, pentru a spori capacitatea căruţei (la căratul fânului, paielor etc.)”; cf. c o 11 á r 5°... 3° pl. ţepe AO, Pl. 61-62/rar Gr „fuscel la loitră”; cf. a r á c 3°... 4° pl. ţepe AO, Pl. 57/rar Mh „leucă”; cf. c h i 1 i m i e 1°... 5° pl. {épe AMD, h. 666/rar Gr „ţepuşe la sanie”; cf. d r u g 7°... 6° pl. ţépe, ţeâpe TDO/rar Mh „pari pe care se clădesc clăile de snopi”. 7° pl. {épe AO, P1.71/Mh şi rar Gj; AMD, h. 317 MN/Gr, Cl, II, Cţ, prin Db, Ph, Tr, TI şi rar Bz, Br, If; ţeâpe AMD/prin VI şi rar Ag; ţâpuri AO/rar Ot „ţepi la spice”; cf. p â n ă 6°... ŢEÂPĂN1 372 TELINÍT 8° pl. {épe AFLR/rar Cţ „ţepi (la ciulini)”; cf. g h e á r ă 1°... 9° AO, h. 497; TDO/rar Dj; AMD, h. 386/rar Ot [mai ales la pl.] „puzderii de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... 10° pl. ţipe AO, Pl. 6/rar Mh .junghi”; cf. c u ţ i t 2°... - var. 7° ţep s. m., pl. ţepi AMD, h. 317 MN/prin Ph, Bz şi rar GL ŢEAPĂN1 adj. 1° TDO/rar Dj „foarte plin, îndesat”: Culegem un car [de struguri] ţâpăn şi mergem acasă cu el/979. 2° GO/rar Mh [d. un teren] „bun, gras, roditor”: Dacă-i terenu mai... mai ţâpăn, pământu, vezi, mai ţăpăn, mai bun, mai gras, [porumbul] îl pui la un metru. Dacă-i pământu mai slab, nu prea produce, pui la un metru şi jumătate/961; cf. g r ă ş á t... ŢEĂPĂN2 s. m., pl. ţipeni AFLR/rar TI „fiecare dintre cele două cleme cu ajutorul cărora se fixează etanş capacul cazanului de ţuică”. ŢEĂPCA s. f., pl. ţepci AMD, h. 317 MN/prin Ph şi rar Vn „ţeapă la spicul de grâu”; cf. p â n ă 6°... ŢEĂSCĂ v. ţeastă 1°. ŢEÂSTA s. ’ f., pl. ţiste 1° AO, h. 4/prin Dj, Ot şi rar VI, Gj, Tr; AMD, h. 3/Ag, Db, Ph, Tr, Cl, II, Cţ, prin Ot, If, Gr şi rar Vn, Bz „craniu”; cf. c a p á c 4°... 2° art. ţeâsta cápului AMD, h. l/rar Db, CI, TI „creştetul capului”; cf. c a p á c 3°... 3° AMD, h. 188/rar II „creastă la acoperişul casei; cf. c ă c i ú 1 ă 4°... 4° art. ţeâsta plúgului AMD, h. 640/rar Tr, Gr „bârsă”; cf. a 1 c á 9°... - var. 1° ceâstă s. f. AMD, h. 3/rar Ph; ţeăscă s. f., pl. ţeşti AO, h. 4/rar Dj. ŢEFT s. n., pl. ţifturi 1° GM/rar Gr „semn constând dintr-un băţ înfipt în pământ pentru a cunoaşte locul unde a fost plantat firul de viţă-de-vie”: [Viţei] îi face moşoroiu şi-i pune ţi/tu, afică semn [...] un beţişor aşa, un băţ, chiar dă lemn, chiar dă trestie/830; cf. c a r â c. 2° var. ţoft s. n., pl. ţăfturi AMD, h. 658/rar Db, Bz, CI „cârlig (sau verigă) cu ajutorul căruia se prinde orcicul de crucea căruţei sau de talpa săniei”. 3° var. ţaft s. n., pl. ţăfturi AMD, h. 652/rar TI „capătul osiei la căruţă”. 4° var. ţoghic s. f., pl. ţoghii AMD, h. 427 MN; GM/prin Tr şi rar Db, Gr „ţeapă lungă, săgeată”: Când dai cu ea, togi ia aia să-nfigea în dumneata, în perete GM/777; cf. s p r i n g ă 1°... 5° var. ţoglu s. GO/rar Tr „vârf ascuţit, ţugui, proeminenţă”: [Ţesturile] le spoim frumos cu palma, îi facem un ţoglu aşa-n sus/998. - var. ţăft s. n., pl. ţăfturi 2° AMD, h. 658/rar Tr; tóglie s. f., pl. togi ii 4° AMD, h. 427 MN/rar Tr. ŢELENÎŞ v. ţeliniş. TELENÍT v. ţelinit. TELINÁ v. ţelini. TÉLINĂ s. {., pl. ţilini 1° AO, h. 595/rar Dj „bucată rămasă nearată la capătul unui teren”; cf. a m n â r 9°... 2° AO, h. 515/rar Mh; AMD, h. 406/rar Db „teren defrişat; curătură”; cf. c u r ă ţ ă-t ú r ă 1°... 3° AO, h. 45O/rar Gj, Dj; AMD, h. 328/rar Ag, Vn, Ot, Tr „fâneată”; cf. b á 11 ă 4°... 4° var. ţâlină s. f., pl. ţălini AO, h. 587/rar Ot „teren care nu a fost lucrat niciodată şi care este arat pentru întâia oară”; cf. 1 i v á d i e 5°... - var. 4° ţâlnă s. f. AMD/rar Gr. ŢELINÎ vb. IV intranz. şi refl. AMD, h. 592/rar Ag, Ot [d. terenuri] „a se preface în ţelină; a înţeleni”; cf. î n i e r b â 1°... - var. teiiná vb. I refl. AO, h. 588/rar Dj, Ot. ŢELINÎŞ s. n. AMD, h. 49/rar Br, TI „teren care se ară pentru prima dată; ţelină”; cf. 1 i v â d i e 5°... - var. ţeleniş s. n. AMD, h. 49/rar TI. ŢELINÎT adj., f. pl. ţelinite AO, h. 587/rar Dj [d. terenuri] „înţelenit”; cf. î n î e r b â t... TÉLNÁ 373 ţepOşă - var. ţelcnit adj., f. pl. (elenite AO, h. 587/rar Mh. JÉLNA v. ţâlină 4°. ŢENCHI v. ţanc 1°. JENTIMÉTRI v. santíme. ŢEP1 1° v. ţeapă 7°; 2° mingea la ~ v. mínge. ŢEP2 s. m. cu val. adj. AMD, h. 16 MN/rar Gr [d. părul omului] „ţepos, aspru”; cf. ţ ă p u r 1°... ŢEPELÎGĂ s. f., pl. ţepeligi 1° AFLR/rar Mh, Dj; GM/rar Ot, Gr „unealtă agricolă folosită la plivit”: După ce se face el [=grâul] de-o măsură oarecare, ne ducem şi-l plivim cu ţepeligi sau cu cosoare AFLR/929; cf. c o s ó r 2°... 2° AO, h. 639/rar VI, Gj, Mh „otic”; cf. c e c h é 1 1°... 3° var. ţepligă s. f., pl. ţepligi AO, h. 221, 222/Mh şi rar Gj, Dj; ţepi ige AO, h. 221/prin Mh „aşchie, surcea, ţandără (folosită pentru aprins focul)”; cf. á ş c h i i... 4° AFLR/rar Mh [la pl.] „puzderii de cânepă”: [Batem cânepa] până iese firu ei şi mai iese el cu ţepelig aşa, da îl lom în dărac/956; cf. b ă ţ 3°... 5° var. ţepligă s. f., pl. ţepligi AO, Pl. 71/rar VI „ţeapă la spicul unor cereale”; cf. p â n ă 6°... - var. tăpligă s. f., pl. tâpligi 3° AO, h. 22l/rar Mh; ţeplică s. f., pl. ţeplici 3° AO, h. 222/rar Dj; ţepligă s. f., pl. ţepligi 4° TDO/rar Mh; ţipiligă s. f.. pl. ţipiligi 1° AFLR/rar Ph; ţipirigă s. f. 1° GO/rar Mh; GM/rar Ph. ŢEPELOÂIE s. pl. AFLR/rar Gj „ţepuşe mari de lemn; pari”; cf. f ú r c ă 8°... ŢEPERIGUŢĂ s. f., pl. ţeperigiiţe GO/rar VI dim. de la ţipirigă. ŢEPÎGĂ s. f., pl. ţepigi 1° GO/rar VI „unealtă agricolă folosită la plivit”; cf. c o s ó r 2°... 2° GO/rar Mh „ţandără, aşchie”; cf. ă ş c h i i... ŢEPLÎC v. ţepeligă 3°. ŢEPLÎGĂ v. ţepeligă 3°-5°. ŢEPLIGLJŢA s. f., pl. ţepliguţe AO, h. 222/rar Mh dim. de la ţ e p e 1 i g ă 3°. JÉPUR v. ţăpur 1°. ŢEPIJŞ v. ţepuşă 8°, 12°. ŢEPLIŞĂ s. f., pl. ţepuşi 1° AMD, h. 666/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Cl, II, TI, Cţ, prin Br, Tr, If, Gr şi rar VI „fiecare dintre cei patru pari care se înfig vertical la extremităţile oplenelor săniei (pentru sprijinirea încărcătu-rii)”; cf. d r u g 7°... 2° AMD, h. 629/rar VI, Bz, Br „par, prepeleac înfipt în pământ în jurul căreia se clădeşte claia de ian sau de paie”; cf. clenci 2°... 3° AMD, Pl. 62-63/rar Cl „prăjină cu ajutorul căreia se leagă fânul pe căruţă”; cf. a n g â ş 2°... 4° AMD, h. 662/rar Ph; ţepuşe/Db, prin Ag, Ph, If, Gr şi rar VI, Tr, II, TI, Cţ [la pl.] „prăjini care formează cadrul pus peste loitre, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. t ă r ă g â i e 2°. 5° AMD, Pl. 61-62/rar Ph, II, TI „fuscel la loitră”; cf. a r â c 3°... 6° pl. ţepuşe AMD, h. 645/rar Ph [la pl.] „lemnele care formează cobilele de transportat plugul”. 7° AMD, Pl. 90/rar Cţ; ţepuşe/rar TI „fiecare dintre beţişoarele puse în stup pentru susţinerea fagurilor”; cf. c ă t ú ş ă 6°... 8° AMD, Pl. 106/rar Bz; ţepuşelrai Bz, Cţ „fiecare dintre cele patru fofeze ale vârtelniţei”; cf. c á ş c ă ... 9° pi. ţepuşe AMD, h. 427 MN/rar Db, Vn, Bz, Br „săgeată”; cf. s p r i n g ă 1°... 10° AO, h. 639/rar VI „otic”; cf. c e c h é 1 1°... 11° AO, Pl. 7l/rar VI; ţepuşe AMD, h. 317 MN/rar Gr „ţeapă la spicul cerealelor”; cf. p â n ă 6°... 12° var. ţepiiş s. m., pl. ţepuşi AO, h. 466/rar Ot; ardéi -/prin Ot „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... - var. 8 0 ţepiiş s. n., pl. ţepuşe AFLR/rar Mh; AMD, Pl. 106/rar Vn. TESÁ 374 TEVIÉR ŢES v. ţâse 2°. ŢESÂL vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. fesá'l AO, h. 944/rar VI; AMD, ch. 842/rar Db, Ph; fásál AO/rar Gj, Mh; AMD/rar Ag; fesăl!Tr, prin Db şi rar VI, Cţ; teásál AO/rar Mh; fesáléz AO/prin VI şi rar Mh, Dj „a curăţa un animal cu ţesala”; cf. t r á g e 7°. - var. cesálá vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. cesăl AMD, ch. 842/Vn şi rar Ph, Bz, TI; cesél/rai TI; cesóléz/rar TI; ceşălâ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. ceşăl AMD; GD/Bz, Br, TI, prin Cl, II şi rar Vn, Gl, Cţ; ceşâl AMD/rar Cţ; cişălâ vb. I tranz., ind.prez. 1 sg. cişăl/râr Cl, II, TI, Cţ; săcelâ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. sáceléz/rai TI. ŢESÂLI s. f. pl. 1° AO, Pl. 57/crt.; AMD, h. 251 MN/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, Cl, II, Cţ, prin If şi rar Vn; ţesături AMD/rar Ph „ţesale”; cf. p i é p t e n e 5°. 2° var. ceşâlă s. f., pl. ceşăli AMD, h. 2/rar Br „pieptene pentru păr”; cf. c o 11 á r 3°... 3° var. ceşâlă s. f., pl. ceşăli AMD, h. 389/rar Br „pieptene pentru cânepă”; cf. d a r á c 2°... - var. 1° cesálá s. f., pl. cesăli AO, Pl. 57/rar Mh; AMD, h. 251 MN/Vn, Bz, Br, Cl, II, TI, Cţ şi rar Ph, Gl; ceşâlă s. f., pl. ceşili AFLR/rar Bz; GD/rar Cţ; sáceálá s. f., pl. sácéli AMD/rar TI. JÉSE vb. III 1° tranz. şi refl. GM/rar Bz; GD/rar TI [fig.; d. lupi] „a ataca repetat, revenind”: Şi merge băiatu şi iar îl (ési [lupul], iar să repede GM/732. 2° var. ţesâ vb. I, ind. prez. 2 pl. ţesâţi AO, h. 965 MN/crt. „a lucra la războiul de ţesut”. 3° refl. GM/rar Tr, Gr [fig.; d. persoane] „a umbla (repede) de colo colo, ca suveica”: Să feseâ oamenii pe la tribunale/829; cf. d e p ă n á 3°. 4° tranz. GO/rar Dj [d. cloşcă] „a-şi pregăti, a-şi încropi cuibar”: O cloţă, când ea începe să fşâsă cuibar/929; cf. c u 1 b u ş i... - var. 2° ţeseâ vb. II AO, h. 965 MN; AFLR/prin Mh şi rar VI, Dj; AFLR/rar Db; ţesi vb. IV, ind. prez. 1 pl. ţesim GD/rar TI. ŢESE v. ţâse 2°. ŢESÎ v. ţ6se 2°. ŢEST s. n., pl. tisturi 1° AMD, h. 3/prin Bz şi rar II; téste AO, h. 4/rar Mh „craniu”; cf. c a p á c 4°... 2° art. ţâstul cápului AMD, h. l/rar Gr „creştetul capului”; cf. c a p á c 3°... 3° pl. ţâste AO, h. 265; TDO; AFLR/ Mh, Dj, Ot, prin Gj şi rar Tr; AMD, h. 461 MN; GM/Tr, prin Ot, Gr şi rar Db, Ph „ţesturi pentru copt pâine”: Preţuim aşa câte două turte [de pământ], câte téste ne iasă. Câte două turte la ţăst TDO/980. ŢESTÂRÎE s. f. colect. GM/rar Tr, II „mulţime de ţesturi”: Era festăriea aia multă la ei, acolo era/839. TÉVE s. f. pl. AO, Pl. 88/rar VI, Mh; AMD, h. 398 MN; GM; AFLR/Db, Ph, Bz, Gr, Cl, II, Cţ, prin Vn, Br, Tr, If, TI şi rar Ag, Gl „ţevi”. - var. ţâvie (3 sil.) s. f., pl. ţevii AO, Pl. 88/rarVl. TEVÉR v. ţeviâr 1°. TÉVIE v. {éve. TEVIÉR (2 sil.) s. n., pl. feviére 1° GM/prin Bz „vas de răcire prin care trec ţevile la cazanul de fabricat ţuică”: E tocitoare care-i zicem feviér şi prin aia trece ţevile-alea/735; cf. r ă c i t o â r e. 2° var. tivér s. n., pl. fivére AMD, h. 379/prin Ph şi rar Bz, CI „alambic”; cf. cilindrul®. 3° var. ţighil s. n., pl. fighiluri AMD, Pl. 83-84/rar Br „vas mare din doage; putină”; cf. b e r b e n i ţ ă 3°... - var. 1° ţevâr s. n., pl. tevére AMD, h. 379; GM/rar Db, Ph; ţeviâr (3 sil.) s. n., pl. feviére AMD; GM/rar Ag, Ph; tiér s. n., pl. fiére AMD/rar Bz, Ph; tivér s. n., pl. fivére TDM II/rar Ph; dviér (2 sil.) s. n., pl. fiviére AMD; GM/prin Bz şi rar Ph; tiviér (3 sil.) s. n., pl. fiviére GM/rar Bz; 2° tizér s. m. [?], pl. fizéri AMD, h. 379/rar Bz. TEVIÉR 375 ŢIGÂRE2 XEVIÉR (3 sil.) v. ţeviâr 1°. ŢEVLJICĂ s. f., pl. fevúici GO/rar VI dim. de la ţeavă; cf. ţ e v u ş o á r ă, ţ e v ú ţ ă. ŢEVUŞOARA s. f., pl. ţevuşoâre GD/rar TI dim. de la teává; cf. ţ e v ú i c á... ŢEVLIŢA s. f., pl. ţevuţe AFLR/rar Ot dim. de la ţeavă; cf. ţ e v ú i c á... ŢÎA pron. pers. 2 sg. dat. TDM II/rar Br; AFLR/prin TI „ţie”. TIBÚLCÁ s. ’ f., pl. tibúlci GD; AFLR/prin TI, Cţ „vioară”; cf. s c r í p c ă2. - var. ţiciilcă s. f. GD/rar TI. ŢIC s. n. 1° GM/rar Gr „numele unui joc de copii; ţurca”; cf. c e 1 í c h e 1°... 2° GM/rar Gr „băţul mic lovit la jocul numit ~”; cf. c e 1 i c h e 2°... 3° var. ţâc s. n. GM/rar Db, Tr „figură la jocul numit ţ i c”; a da ~ GD/rar Cţ „a executa o figură la jocul respectiv”. - var. ţâca s. f. art. 1° GM/rar Cl; de-a ~ loc. subst. GM/rar Tr; ţâca s. f. art. 1° GD/rar TI; 3° AFLR/rar TI; ~ în cásá loc. subst. 1° GM/rar Tr; la ~ loc. subst. 1° AFLR/rar TI; ţânc s. n. 1° GM/rar Db. ŢÎCA-ŢÎCA v. ţâca1. ŢICNÎ vb. IV 1° tranz. GD/rar TI „a atinge uşor partenerii (în jocurile de copii)”; cf. p i t á 2°... 2° var. ţigni vb. IV intranz. GM/rar Br, Cl [d. pluta undiţei] „a se mişca brusc; a zvâcni”: Când am băgat undiţa în gârlă şi pluta s-a mişcat, noi atuncea am spus că a tignît/867. TTCÚLCA v. ţibiilcă. ŢICURĂ vb. I 1° tranz. AO, h. 89/rar Mh „a ciupi, a pişcă (cu degetele)”; cf. ciuguli 2°... 2° intranz. AO, h. 672/rar Mh, Dj [d. mustul de struguri] „a înţepa la limbă”; cf. c ă p ă r â... - var. 2° cigări vb. IV intranz. AO, h. 672/rar Tr. ŢIDÎILĂ s. f., pl. ţidule AMD, h. 577 MN/rar Db, Br „chitanţă”; cf. c h i t ă n ţ i... TIÉR v. ţevier. TIGÁIE adj. f., pl. ţigăi 1° AO, h. 802/rar Mh; AMD, Pl. 153/rar Ph, Br, Cl [d. oi] „cu lână lungă şi aspră; bârsană”; cf. c ă p r e s c 3°... 2° AO, h. 800/rar Ot [d. oi] „cu lână lungă care atârnă (aproape) până la pământ”; cf. ungureâscă 1°, v i ţ o á s ă. 3° AO, h. 803/prin Mh şi rar VI, Dj; AMD, Pl. 153/Ag, Ot, prin Ph, Bz, Br, Tr şi rar VI, Db, Gr, Cl [d. oi] „cu lână moale şi nu prea lungă; stagoşă”; cf. b u z u r i n ă 2°... 4° AO, h. 801/prin VI, Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 152-153/Ag, Bz, Ot, Tr, Cţ, prin Ph, Vn, Gr, Cl, II, TI şi rar VI, Db, Br [d. oi] „cu lână scurtă şi aspră”; cf. c i u m-p â v 5°... 5° var. ţigâre adj. f., pl. ţigări AO, h. 54; 799; GO/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, Pl. 152/rar Ot, Tr [d. oi] „cu lână scurtă, fină şi creaţă”; cf. p â r 1 ă 2°... 6° AO, h. 798/rar VI; AMD, Pl. 151-152/prin Tr şi rar Ag, Ot, Gr, Cl [d. oi] „cu lână puţină”; cf. c h e 1 3°... - var. ţigâre adj. f., pl. ţigări 3° AO, h. 803/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 153/rar Tr; 4° AO, h. 801/prin Dj; AMD, Pl. 152-153/rar Ag, Ot, Tr; 6° AO, h. 798/rar Gj, Dj, Tr; AMD, Pl. 151-152/rar Ot; ţigârie (4 sil.) adj. f., pl. ţigării 3° AO/rar Dj; 4° AO/prin Dj şi rar Tr; AMD/rar Tr; 5° AO, h. 54; 799/prin Dj; 6° AO/rar Dj. ŢIGAN s. m., pl. ţigâni AMD, Pl. 107/rar Ag „suportul vârtelniţei”; cf. b u t 8°... ŢIGANCĂ s. f. 1° pl. ţigânce GM/rar Bz „ţigănci”. 2° AMD, Pl. 86-88; GM/rar Tr „soi de viţă-de-vie nealtoită”; cf. b a i c ó i. 3° AO, h. 715/rar Gj „fiecare din cele patru braţe ale vârtelniţei”; cf. b â t ă1 5°... ŢIGÂRE1 v. ţigâie 3°-6°. ŢIGÂRE2 s. f., pl. ţigări AO, h. 378/V1, Gj, Mh, Ot, prin Dj şi rar Tr; AMD, h. 585 MN; TDM I/Ag, Db, Ph, Br, Ot, Tr, Gr, Cl, II, TI, Cţ, prin VI, Bz, If şi rar Vn, Gl „ţigară”; cf. c u i 2°. ŢIGÂRIE1 376 ŢÎNTĂ - var. ţigârie (4 sil.) s. f., pl. ţigării AO, h. 378/Mh, Dj, prin Ot şi rar VI, Gj; AMD, h. 585 MN/prin Cl, II şi rar Vn, Ot, Tr, Gr, Ct. ŢIGÂRIE1 v. ţigâie 3°-6°. ŢIGÂRIE2 v. ţigâre2. ŢIGÂNC0S adj., f. ţigăncoâsă AMD, h. 8/rar Vn, Bz „ţigănos, brunet”; cf. a r á p r... ŢIGĂNEÂSCĂ 1° adj. f., bârză ~ s. compus GM/rar Gr „barză neagră (care nu face cuib în sat)”. 2° pl. ţigăneşti, prune ~ s. compus AMD, h. 356 MN/rar Ot „soi de prune negricioase, mărunte, care se coc târziu”. 3° cu val. subst. f. art. ţigăneâsca AFLR/prin Tr şi rar Gr, CI ,gumele unui dans popular”. ŢIGĂNEŞTEĂN s. m., pl. ţigăneştini AMD/807 „locuitor din comuna Ţigăneşti”. ŢIGÂN0I 1° s. m. cu val. adj. AMD, h. 7/rar Tr „ţigănos, negricios, brunet”; cf. a r á p 1°... 2° var. ţigănon s. m. pl. GO/rar Mh „meşteri ţigani (veniţi în sat din alte părţi)”: [P i e p t ă n u ş i i] i-aducea... ăştia... cum să spun... ţigănoni ăştia, că nu era ţâgani. era tîgănon aşa/961. ŢIGĂNON v. ţigănoi 2°. TIGHÍL v teviér 3°. ŢIGNÂL s. n. 1° GM/rar II „sunet de claxon; semnal”. 2° în a da ~ AO, h. 81/rar Dj; AMD, h. 49/prin CI şi rar II, Cţ „a da un semnal şuierând printre degete”; cf. ţ i g n ă 1 i. ŢIGNĂLÎ vb. IV intranz. AMD, h. 49/rar II „a da un semnal şuierând printre degete”; cf. ţ i g n á 1 2°. ŢIGNÎ v. ţicni 2°. ŢIITOÂRE s. f„ pl. ţiitori AMD, h. 146/rar Tr ,,doică”: cf. d á i n ă... ŢIIT0R1 adj. GO/rar Gj „care ţine (mult): rezistent”: [Fagul] e un copac care-i mai slab, însă-i mai ţintor la apă... nu prea să lipeşte apa de el/923. TIITÓR2 s. m., pl. tiitóri 1° AO, h. 541/rar Mh „hăitaş”; cf. a 1 e r g ă t ó r 3... 2° art. tíitórul coárnelor AO, h. 638/rar Dj „brăcinar la plug”; cf. a j u t ă t ó r2... ŢILIGĂRE s. f., pl. ţiligări AMD, h. 208/rar Ag „surcea, aşchie”; cf. á ş c h i i... ŢILIGOM v. ţiiigon. TILIGÓN s. n., art. de-a ţiligonul loc. subst. GO/rar Dj „numele jocului de copii de-a prinselea”; cf. a 1 e r g á t ă... - var. ţiligom s. n. GO/rar Dj. ŢILINDR vb. I tranz. şi refl. pas. GO/rar VI, Dj „a (se) trióra”: [Grâul] îl facem curat, îl ţîlindrăm, îl dăm la ţâlindru/928; cf. î n ţ i 1 i n d r â... - var. ţulindrâ vb. I tranz. şi refl. pas. AO, h. 621; GO/rar Gj, Dj. ŢILÎNDRĂ v. cilindru 2°. TILÍNDRU v. cilindru 1°-^°. ŢILIVIZ v. cilivizâ. TIMÉNT s. n. TDO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj; GM; AFLR/prin Db şi rar Ag, Ot, Tr, Gr; AFLR/rar TI „ciment”. ŢIMENTUÎ v. cimentui. ŢINĂRE s. f., de ~ loc. adj. GD/rar Cţ [d. haine] „bune, păstrate cu grijă (în opoziţe cu cele purtate)”. ŢÎNE vb. III 1° în expr. a ~ óchii v. ochi 6°; a ~ de rău v. rău 1°; a o ~ tâlpă v. tâlpă1 26°. 2° AO, Pl. 8/rar Mh; în expr. a-şi ~ curájul/rar Mh; a ~ -n sec/rar Mh „a suferi; a îndura; a răbda (o durere)”; cf. d u r á 1°... 3° refl. AMD, Pl. 79/rar Db [d. vin] „a-şi pierde calităţile; a deveni bălos”; cf. î m b ă 1 o ş â... ŢINTÂR s. n., pl. ţintare AO, Pl. 140/rar Dj; AMD, Pl. 178/rar VI, Vn, Bz „tipar pentru făcut caiele”; cf. c h é r n ă r 3... ŢINTÂT adj., pl. ţintâţi AMD/rar Db [d. insecte] „cu puncte colorate”: Boii popii e roşii, ţintâţi aşa/820. ŢÎNTĂ s. f.’, pl. ţinte 1° AO, Pl. 27/prin Mh şi rar Gj; AMD, h. 198/rar Vn, Bz „piron”; cf. b o s c h i u... 2° AMD, h. 478/rar Cţ „nasture (mic, din metal, la cămăşi)”. ŢINTIRIM 377 ŢOÂL 3° GM/rar Cl „lot, parcelă”: O ţintă dă cinei pogoane, aşa zâcea, ţintă [...] ş-am aruncat [grâu] pă toată ţinta aia/868; cf. fi t a rá... 4° în expr. a da în ţintă (ţinte) AMD, h. 630/rar Vn, Bz [d. porumb] „a da în copt”; cf. c o d ă 1 b i... 5° art. ţinta ochiului AMD, h. 17/rar Cl „pupilă”; cf. b o á b ă 3°... ŢINTIRÎM s. n., pl. ţintirime AMD, h. 168/prin TI şi rar Gl „cimitir”; cf. c i m i t i ru r i... ŢIPA vb I 1° tranz. AFLR/rar Ag [fig.] „a face, a întinde, a trânti”: Ţipau o horă mare la fantână/690. 2° intranz. AO, h. 294/rar Mh [fig.; d. haine] „a sta prea strâmtă pe corp, fiind gata să plesnească”: Poartă ciobanii de la munte [cioareci], de ţipă pe picior/965. ŢIPÂR s. m., pl. ţipâri AMD, h. 342/rar Ot ~ iute AO, h. 466/rar VI „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢÎPĂ v. ţiplă 2°. ŢIPĂTOARE s. f., pl. ţipători AO, h. 559/rar VI, Gj „ciocănitoare (pasăre)”; cf. ciocănâ r... ŢIPILÎGĂ v. ţepeligă 1°. ŢIPIRÎGĂ v. ţepeligă 1°. ŢIPLĂ s. f. 1° AO, h. 138/rar Gj, Mh „peritoneu”; cf. b ă ş i c ă 2°... 2° var. ţipă s. f., pl. ţipe GM/rar Tr; GD/rar Cţ „piele subţire de oaie sau de vită folosită, pe vremuri, în loc de sticlă, la ferestre”: în loc dă geam ţăpe, ţăpă dă piei dă oaie, dă... mă rog, dă orice, aşa ca fereast-aşa şi găurit-aşa cu cuiu GM/777. ŢIP0I s. m.. pl. ţipoi AO, h. 466/rar Dj; AMD, h. 342/rar Ot „ardei iute”; cf. ardéi 4°... ŢIPUÎ1 v. tipui. TIPUÍ2 vb. IV intranz. GO/rar Gj „a ţipa”; cf. c h i r ă i 2°... ŢIRCULĂ v. ţarcălă. TÍREL s. m., pl. ţireli AMD, h. 689/rar Tr „unealtă folosită la însemnarea obezilor, pentru a fi îndoite”; cf. c ă 1 c ă-toâre 9°... ŢISTEĂLĂ s. f. GM/rar Bz „strat de nisip cu apă pe fundul fântânii”: Şi sapi, sapi, până dai de ţisteală: stai niţel, o pauză, faci ce-ţi trebuie pentru scos ţisteala de-acolo/755; cf. c h i ş â i 4°. ŢIU s. n., pl. ţiuri AMD, h. 314/prin Bz „târnăcop”; cf. c h i 1 ă v i ţ ă... ŢIULEĂX s. m., pl. ţiuleni A0/960 „locuitor din satul Ţiuleni”. TIVÉR v. ţeviâr 1°, 2° TIVIÉR (2 sil.) v. {eviér 1°. TIVIÉR (3 sil.) v. teviér 1°. TIVÍL adj., pl. ţivili, f. ţivilă TDM I, II/rar Db, Tr; AFLR/rar TI „civil”. ŢIVILIZĂ v. cilivizâ. TIVRÍU adj., f. ţivrie GM/rar Gr „deosebit, ales, îngrijit, lucrat, de calitate”: Barca cu năvod aia e o barcă mai specială [...] o barcă mai ţivrie, mai aleasă... mai ţivrie, aşa-i zâcem noi, ceva mai fin/825. ŢIVRÎŞ adj., ardéi ~ v. ardéi 4°. TIZÉR v. {eviér 2°. ŢOĂLĂ s.’ f., pl. ţoâle 1° AO, Pl. 38; TDÓ/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh, Ot; AFLR/rar Db [mai ales la pl.] „obiecte de îmbrăcăminte”: Şi... lupu dupe ce a mâncat pe baba s-a-mbrăcat în ţoâlele lu... babii TDO/922. [La şase săptămâni după înmormântare] pune stâlpu şi mai dă un rând dă ţoale AFLR/812; cf. c o s t u m á ţ i e... 2° AFLR/rar Ag, Db, Tr [la pl.] „totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte şi diverse ţesături din care este formată zestrea miresei”: Face mama la fată să dea ţoalili, şervete din astea, dă la naşi, cămăşi din astea/829; cf. b a g á j P... 3° AO, h. 244/rar VI; AMD, h. 232; GM; AFLR/prin VI, TI şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, II, Cţ „ţesătură din lână (sau din umbac) pentru învelit”; cf. i o r g â n 3°... 4° TDO/rar Dj [la pl.] „lucruri (ţesături) din casă”: Dacă spăl, întâi pregătesc o zi liberă şi-mi spăl tot ce am, toate ţoâlele de prin casă/930; cf. s c ú 1 e. 5° AMD, Pl. 167/rar Bz „bucată de ţesătură (folosită în loc de teică la moară)”. TÓBARO 378 TÚCÁR TÓBARO adv. GM/rar VI „plin de viaţă, vivace”: [Soacra] trăieşte şi umblă cu vitele, ţobaro!, e tare/683. ŢOCLU s. n., pl. ioduri 1° AO, h. 188/rar Dj, Ot; AMD, h. 172; GM/prin CI şi rar Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, II; AFLR/rar Cţ „temelie (de piatră); soclu”: [La casă] i-am făcut ţoclu din piatră GM/744; cf. arcă2 1°... ’ 2° AMD, h. 706/rar If „brâu din ciubuce la pereţii casei”; cf. c i u b u c ă r e á 1 ă. - var. 1° ţocu s. n., pl. tocuri AMD, h. 172/rar Tr; ţocru s. n., pl. ţocruri AO, h. 188/rarDj. ŢOCNÎ v. ciocni 3°. TÓCRU v. ţoclu 1°. TÓCU v. ţoclu 1°. ŢOFT v. ţeft 2°. TÓGHIE v. ţeft 4°. TÓGLIE v. ţeft 4°. ŢOGLU v. ţeft 5°. ŢOI interj.,----GM/rar Db „cuvânt care imită săritura iepurelui: ţup”: Un iepure... când venea înaintea boilor facea ţuoi, ţuoi, ţuoi/1%9. ŢOLARÎE s. f., pl. ţolării AMD, h. 483/rar Ph; GD/rar Cţ „mulţime de ţ o a 1 e 4°”; cf. ţ o 1 é t u r i. TOLÉTURI s. n. pl. TDM III; AFLR/rar VI, Tr „mulţime de ţoale 4°” [Din cânepă] facem tolétur! din astea, ce putem TDM III/796; cf. ţ o 1 ă r i e. ŢOLÎCĂ s. f., pl. ţolicuri GM; AFLR/rar Ph, Bz dim. de la ţ o a 1 ă 3°: [Seara, cu oile la păscut, puneam] o ţolicâ peste mine-acolo. Făceam folicurile [din lână] AFLR/711; cf. ţ o 1 i n c ă. ŢOLÎNCĂ s. f., pl. ţolince AMD, h. 232/rar Tr dim. de la ţ o a 1 ă 3°; cf. ţ o 1 i c ă. ŢOLOÂMBE s.’ f. pl. AO, Pl. 38/rar Gj „ţoale, îmbrăcăminte veche, uzată”: Are o grămadă de ţoluămbe pe el/951; cf. b ú r f e... ŢOMP v. ciomp 3°. ŢOP s. n. şi m. [?] 1° pl. ţoâpe AO, h. 306/rar VI, Gj; topi AMD, h. 497/rar Ag „panglică cu care se leagă sau se împleteşte părul”; cf. b á n t ă1 1°... 2° pl. topuri AO, h. 283/rar Ot „panglică la pălărie”; cf. b á t ă 1°... Ţ0PĂ s. f., pl. tópe GM/rar Gr „unealtă de pescuit constând dintr-un coş de nuiele fară fund; cf. coş1 4°... ŢOPĂÎTĂ adj. f., pl. ţopăite AMD, Pl. 156-157/rar Bz [d. oi] „care, mişcând mereu din picioare , nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... ŢOROMP0C inteij. GlWrar VI „hop, hait”: Azi aşa, mâine aşa. într-o noapte, ţorompoc! peste ei /678. ŢORŢ v. ţurţur 2°. ŢORŢOL0Ş v. ţurţuroş. TÓRTOR v. ţiirţur 4°. ŢORŢORUŞ v. ţorţuroş. TÓRTUR v. ţiirţur 4°. TÓRTURE v. ţiirţur 2°, 4°. Ţ0ŢA s. f., pi. ţoţe 1° AO, h. 607; TDO/Mh, prin Gj şi rar VI, Dj „glugă de coceni”: Pă câmp dup-aia, după ce-a cules porumbu, taie cocenii, îi face snopi sau braţe de coceni [...] îl face ţâţă de coceni şi dup-aia trage caru lângă ei, încarcă şi vine cu el acasă TDO/924; cf. b ó g h i e 1°... 2° AO, h. 607, 608; TDO/prin Mh şi rar Gj „claie (mare) de coceni (făcută în ogradă)”: îi puneam în pătuiăg sai faceam ţâţă de coceni, aşa să zâce la noi, ţâţă TDO/957. Pătuiăg să face sus în pom, ţâţă, când e făcut pe pământ AO/915; cf. c â r s t ă 3°... - var. 1° ţuţă s. f., pl. ţâţe AO, h. 607/rar Gj. Ţ0VIE s. f. AO, Pl. 80/rar Gj „ţuică slabă (care curge la sfârşitul distilării)”; cf. âpă 3°... ŢOV0N v. sovón 4°. ŢUB0I s. m., pl. ţuboi GM/rar Gr „puştan, băieţandru”; cf. b ă i e c á n... ŢUCÂLA V. sucâlă 1°. ŢIJCĂR adj., f. ţucără, pl. ţucăre 1° ardéi - v. ardéi 2°. TÚCÁRÁ 379 TURLÓI 2° var. ţiicâr adj., pl. fúcári, ardéi ~ AMD, h. 342/rar Cl „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... 3° AMD, Pl. 154/rar Tr [d. oi] „cu urechile foarte scurte”; cf. bulgăreâscă 3°... - var. 1° ţiicără adj./s. f., pl. íúcári 1° AO, h. 466/rar Dj. TTJCĂRĂ v. ţiicăr 1°. ŢIJCÂR v. ţiicăr 2°. ŢUGRÎJI v. ţâgriii 1°. TUGURÍCA v. sugurică. ŢUGÎIŞ v. ţâgiiş. ŢUI1 s. n., pl. ţuiuri 1° AMD/rar Ph „ţoi de 50 de mililitri”; cf. c i o f á c... 2 AMD, h. 224/rar Ph „urcior”; cf. borcán 3°... 3 s. m., pl. ţui AO, h. 466/rar Ot „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŢUI2 v. ţiiia. ŢIJIA s. f. art. GM/rar Br „numele unui joc de copii; ţurca”; cf. c e 1 í c h e 1... - var. ţui s. GM/rar Gr. ŢUIĂN v. suiân 1°^°. ŢUICĂRÎE s. f., pl. ţuicării AMD, h. 378/rar If „instalaţie rudimentară de fabricat ţuică şi încăperea unde este aşezată aceasta”; cf. b a t e r i e 1°... TOLÉNDRU v. cilindru 2°. ŢULINDRĂ v. ţilindrâ. TULÍNDRU v. cilindru 2°, 3°, 5°. TULŰG s. m., pl. ţulugi AMD, h. 610 rar Bz „spic la porumb”; cf. c h i c ă1 2°... - var. tulúc s. m., pl. tuluri AMD, h. 61 O/rar Bz. ŢUMBURUŞ v. ţâmburiiş 1°, 2° ŢUMP v. ciomp 4°. TUPURLÚI v. ţăpurliii 2°. TÚRA s. f. art. GM/rar II „numele unei figuri la jocul de copii d r i c h e a”. ŢURCAIE v. ţurcână 3° ŢURCÂNĂ adj. f., pl. ţurcâne 1° AO, h. 801/rar Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 152-153/prin Ag şi rar Vn, Tr [d. oi] „cu lână scurtă”; cf. c i u m p á v 5°... 2° AO, h. 799/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 22 MN; Pl. 152/Bz, prin Ag, Ot şi rar Db, Vn, Br, Tr, Gr [d. oi] „cu lână scurtă, fină şi creaţă; ţigaie”; cf. p á r 1 ă 2°... 3° pl. ţurcâni AMD, Pl. 152/prin Cl şi rar Vn, II, TI; ţurcâni AMD, Pl. 153; AFLR/rar Bz, Cl, TI, Cţ [d. oi] „cu lână lungă, aspră şi cu firul gros; ţurcane”; cf. c ă p r é s c 3°... 4° AMD, Pl. 151-152/rar Ot [d. oi] „cu lână puţină”; cf. c h e 1 3°... 5° AMD, Pl. 153/rar VI [d. oi] „cu lână stogoşă”; cf. b u z u r i n ă 2°... 6° var. ţurcăn adj., cojóc ~ AMD, h. 482/rar Cl „cojoc din piei cu lână lungă, în afară; bundă”; cf. b i t ú ş ă 1°... - var. 3° ţurcâie adj. f., pl. ţurcăi AMD, P1. 153/rar Tr. ŢIJRCĂ s. f., pl. turci AMD/rar Cţ „organul sexual al bărbatului”. ŢURCÂN v. ţurcână 6°. ŢURCĂNĂR s. m., pl. ţurcănâri AMD, h. 482/rar Cl „păstor la oi ţurcane”. ŢLTRI interj. TDO/rar VI „strigăt pentru alungat animalele sălbatice”: Şi togmai ăla era lupu. Eu am zâs că-i o vulpe ş-au făcut: 7«ri, mă!” şi el atunci s-a speriat/907; cf. d o1... ŢURLÂN s. n., pl. ţurlâne AMD, h. 87/rar Cl „fluierul piciorului”; cf. f 1 u i é r 2°... ŢIJRLA v. siirlă 1°, 4°. TURLÓI s. n., pl. ţurloâie 1° AMD, h. 634; GM/rar VI, Ag „claie de coceni de porumb clădită în jurul unui par; glugă”: Noi facem ţurloâie, cum îi spunem. Să bate pari şi să înşiră pă ţurloi, par semplu, fară crăngi GM/684; cf. c â r s t ă 3°... 2° AMD, h. 307; GM/rar Db, Ph, II „pătul (de formă conică) pentru depozitarea cerealelor”; cf. coş1 2°... 3° AMD, Pl. 94-95/rar Ot „celulă de fagure în care trăieşte matca stupului”; cf. c â s ă 9°... 4° AMD, h. 87/Db, Ph, Bz, II, prin Br, Tr, If, Gr, Cl, TI şi rar Ag, Vn, Cţ şi s. m., pl. ţurloi/rar Bz „fluierul piciorului”; cf. f 1 u i é r 2°... ŢURLIJI 380 ŢURŢURIJC 5° AMD, h. 90/rar Db, TI „oul piciorului”; cf. c h i ş i ş ă2 3°... 6° var. ţârloi s. n., pl. ţârloâie AMD, h. 56 MN/rar Vn „os lung”: N-am găsit numa ţîrloâie, came nu mai era/733. 7°’AMD, h. 53O/prin Tr, Gr, II şi rar Ag, Br, Ot, CI „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 á n 3°... - var. ţâloi s. n., pl. ţăloâie 4° AO, Pl. 9-1 O/rar Mh; ţârloi s. n. şi m., pl. ţârloâie 4° AMD, h. 87/prin Vn, Br, Cl, II şi rar Ph, Bz; 7° AMD, h. 530/rar Ph, Bz, Gr, Cl, II; ţârloi 4° AMD/rar Ag; 7° AMD/rar Ag; ţurliii s. n., pl. ţurluie 4° AMD/rar Ph, Br, Tr, Cţ; 7° AMD/rar Br, Cţ; ţurluiuri 4° AMD/rar Db. ŢURLIJI v. ţurloi 4°, 7°. ŢURLUÎ vb. IV intranz. AFLR/rar Bz „a cânta (strident) din frunză”. ŢURLUIÂLĂ s. f. GM/rar Bz „şuviţă abundentă de lichid care curge sau se prelinge; şiroi”: [Curgea] nu câte-o picătură-aşa, ca să zic că o fi o glumă, o ţurlujâlă de sânge/752; cf. s e 1 2°... ŢUR0I s. n. GO/rar VI „şiroi”: [Lupii s-au dus] cu sângele... ţuroi după ei/907; cf. s e 1 2°... ŢURŢ01 s. n., pl. ţurţoâie 1° AO, h. 320/prin Mh; AMD, h. 530/rar TI „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 á n 3°... 2° AO, Pl. 12/rar Mh „buboi, furuncul”; cf. c â r t i ţ ă 2°... - var. 1° ţurţon s. n., pl. ţurţoâne AMD, h. 530/rar II; ţurţui s. n. şi m., pl. ţurtiiie AO, h. 320/rar Dj; ţurţui/rar Gj; ţurţun s. m., pl. ţurţurii AMD/rar Ph. ŢURŢON v. ţurţoi 1°. ŢURŢUI v. ţurţoi 1°. TURTULÓI v. ţuţuroi 1°. ŢURŢULLJŞ v. ţorţuroş. ŢURŢUN v. ţurţoi 1°. ŢURŢUR s. m., pl. ţurţuri 1° AFLR/rar Gj „ţeavă sau jgheab pe care curge apa de la izvor sau de la fântână”: Depe ce bagă [la ş t i u b e i] lemnu-i face ţurţur de curs apă, îi pune jgheab/952; cf. c i u c i ú r 2°... 2° var. ţorţure s. n., pl. ţorţuri AMD, h. 530/rar Br „sloi de gheaţă de formă prelungă şi ascuţită la vârf, care se formează de-a lungul streaşinei”; cf. b u r 1 á n 3°... 3° var. ţuţiir s. n. AFLR/rar Mh; GM/rar Ot „şuviţă (abundentă) de lichid sau curge sau se prelinge; şiroi”: Cura sângele ţuţur GM/762; cf. s e 1 2°... 4° var. ţorţur s. m., pl. ţorţuri AMD, h. 492, 493/rar Vn, TI, Cţ [mai mult la pl.] „(ciucure cu) franjuri înnodate”: [Aveam] un bariz cu ţorţur/AMD/l 21 [Ispravnicul] venea c-un gârbaci d-alea ca băţu-ăsta dă gros, cu ţorţoriGMH19. - var. ţorţ s. n., pl. ţorţuri 2° AMD, h. 530/rar Bz, TI; ţorţor s. m., pl. ţorţori 4° GM/rar Ph; ţorţure s. m., pl. ţorţuri 4° AMD/rar TI; ţurţur s. m. 1° AFLR/rar Gj; ţuţiir s. m. 1° TDO; AFLR/rar VI, Gj; ţiiţure s. m., pl. luturi 1° AO, h. 216; TDO/rar Mh. ŢURŢÎJR v. ţiirţur 1°. TURTURÁT adj., pl. ţurţurâţi AMD, Pl. 70/rar Vn [d. struguri] „cu boabe mici şi rare”; cf. cârciuros 1°... ŢURŢURÎCĂ s. f., pl. ţurţurâle AMD, Pl. 70/rar Bz „strugure cu boabe mici şi rare”; cf. a g u r i d ă 2°... ŢURŢUR0I v. ţuţuroi 1°. ŢURŢUR0Ş s. m., pl. ţurţuroşi AMD, h. 530/rar Ot „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 á n 3°... - var. ţorţoloş s. n., pl. ţorţoloâşe AO, h. 320/rar Mh; AMD, h. 530/rar Ot; ţorţoriiş s. m., pl. ţorţoruşi AO/rar Gj; turtuliiş s. m., pl. turtuluşi AMD/rar Ag, Ot. ŢURŢURLIC s. m.. pl. ţurţuruci 1° AMD, h. 530/rar Db „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 á n 3°... 2° var. ţuţiircă s. f., pl. ţuţurci GM/rar Tr , jgheab pe care curge apa la fântână”: Avem şi izvoare care este fântâni cu ţuţurcâ, făcute de ciment, frumos/784; cf. c i u c i ú r 2°... - var. 1° ţuţurúg s. m., pl. ţuţurugi AMD, h. 530/rar 0t. ŢURŢURliI 381 TUVLÓI ŢURŢURLII v. ţuţuroi 1°. ŢURUIÂC v. sâsâiâc 3°. ŢIJŢĂ v. ţoţă 1°. TUTÓI v. ţuţui 2°. ŢLIŢU s. n. GM/rar Bz „leagăn, scrânciob”; cf. s c â r c i~... ŢUŢIII s. m., pl. ţuţui 1° AMD, h. 530/rar Db „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 á n 3°... 2° var. ţuţoi s. n., pl. ţuţoâie AFLR/rar Ag „ţugui, muşuroi”: Pă brazda de pământ [ţesturile] le faceam aşa ţuţoişi le scoteam când să usce dă humă/684; cf. g u 1 m u ş ó i r... ŢUŢUÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. ţuţui AO, h. 927/rar Gj, Mh „a legăna copilul mic”; cf. h â ţ â n á 2°. - var. ţâţui vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. ţâţui AO, h. 927/rar Mh. ŢUŢUIAG v. sâsâiâc 1° ŢUŢUIÂN s. m., pl. ţuţuiâni AMD/rar Cl, TI „cioban venit din Transilvania; mocan”. ŢUŢUIÂT adj., f. ţuţuiâtă, pl. ţuţuiâte AFLR/rar Ag, Ph „ascuţit spre vârf, ţuguiat”: Gliile le punem adunate, ţuţuiâte!619\ cf. m o ţ o i á t... ŢUŢUIE^ŞTE adv. GM/rar Ag „ţărăneşte; necivilizat”: [înainte] nu era aşa cu şcoli şi cu carte, să-nveţe, decât aşa ţuţuieneşte/611. ŢUŢLR v. ţiirţur 1°, 3°. TUTÚRCA v. ţuţuriic 2°. TÚTURE v. ţurţur 1°. ŢUŢUROI s. n., pl. ţuţuroâie 1° AO, h. 320/Dj, Ot şi rar VI,' Tr; AMD, h. 530/Tr, prin Ot şi rar Ag, Gr „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 â n 3°... 2° TDO/rar VI, Mh ,jgheab la fântână”: M-am dus să ud la neşte varz-aicea dincoa la o ceşmea. Şi fiind pă pod am pus căi... canta să cure la un ţuţuroi acolo/928; cf. c i u c i ú r 2°... - var. ţurţuloi s. n. şi m., pl. ţurţuloâie 1° AMD, h. 530/rar Db, ’ Tr, Gr; ţurţuloi/rar Ag; ţurţuroi s. m., pl. ţurţuroi 1° AMD/rar VI, Tr; ţurţurtii s. m., pl. ţurţuriti 1° AMD/rar Db; ţuţurui 1° s. m., pl. ţuţurui AMD/rar Tr; 2° s. n., pl. ţuţuritie TDM I/rar Tr. ŢUŢURLJG v. ţurţuriic 1°. TUTURÚI v. ţuţuroi 1°, 2°. TUVLÓI s. GM/rar Tr „un fel de fluier din papură”. u UBICÉI v. obicíu. ÚCE v. dúcé 4°. ÚCER v. úlger. UCIGÂŞ s. m., pl. ucigâşi GM/rar Cl „strigoi”: Cică să nu intre pisica la mort, că se face ucigâş/S32\ cf. m o r ó i... UCINÍC s. m., pl. ucinici AMD, Pl. 11-12/rar TI, Cţ „ucenic (pe lângă un meşter)”. - var. ocenic s. m., pl. ocenici AMD, h. 11-12/rar Ag, Db, Ph, Tr, Cl, II; ocinic s. m., pl. ocinici!prin Db şi rar Gr, Cl. UDÁ vb. I tranz. AO, Pl. 35; TDO/rar Mh „a amesteca (faină) cu apă, a muia”: Udâi faina, amestecai faina cu apă şi începui să frământ AO/945. [Porcul] îl creştem cu faină udată TDO/944. UDAT s. n. GO; TDO/rar Ot; GM; TDM III; AFLR/rar VI, Db, Ot, Tr, Gr „obicei la nuntă conform căruia mireasa umblă prin sat cu găleata cu apă şi stropeşte pe cei întâlniţi”: Cheamă fetele şi băieţii, să cheamă la udat, aşa să spune, ca să meargă să plimbe mireasa pân sat GO/985; cf. â p ă 1°... UDEÁLÁ s. f. AO, Pl. 45; TDO; AFLR/rar Gj, Mh „udătură, umezeală”: [Viţa-de-vie] să lăsa aşa puţân, cu gâldan, aşa lângă ea, când plouă să strângă apă ca să-şi ia udcâlă AFLR/921. UDGÁN s. n. GD/rar Cţ „odgon”; cf. alergătoâre 4°... ÚDMÁ v. uimă 1°, 5°. UDÓRI v. uldoâre. UDUBÁIE s. f., pl. udubăi AMD, h. 442/rar Tr „uluc”: cf. a r ó 1 3°... UDUBLÉJ v. hulubéjá. UDUDÁIE v. hududói. UDUDÓI v. hududói. UDVÁN s. m., pl. udváni AMD, h. 442; GM/prin Tr „uliu”: Lupu mi-a luat mielu-n gură cum ia udváni ăia mari dă ia puiu dă la găină/780; cf. a r ó 1 3°... - var. duán s. m., pl. duáni AMD, h. 442/rar TI; ulván s. m., pl. ulvâni/rar Tr. ÚDVÁ v. hudúbá. UEI interj. TDM III/rar II „vai, aoleu”; cf. a u 1 é u... UGERÂTĂ adj. f., pl. ugerâte GM/rar Bz [d. vaci] „cu ugerul mare şi plin”. UGÍNA v. ujină 2°. ÚGIR v. úlger. ÚGIUR v. úlger. UGNITÚRÁ s. f. GO/rar Mh „zgomot produs de oile îngrămădite, în caz de primejdie”: Văd că după ugnitúra oilor, văd că trag din toate părţile/936. ÚICÁ s. m., pl. uichi 1° AO, Pl. 14/prin Mh „unchi”; cf. m ă t u ş ó n 1°, 2°... 2° AO, h. 153/prin Mh „om bătrân, moş”; cf. u n c h i 1°, u n c h i â ş 1°. ÚICHE v. ióte. UICLŢ s. m. AO, Pl. 14/rar Mh dim. de la u i c ă 1°. UIDÓRI v. uldoâre. UIDUÍ v. huitui. UIDÚM v. oidúm. LTE1 (2 sil.) v. ióte. ÚIE2 (2 sil.) s. f. GM/rar Ot Jocul de copii ţurca”; cf. c e 1 i c h e 1°... UIÉM v. oiém. UIEŞTEÂN 383 ULÉI2 UIEŞTEÂN (3 sil.) s. m., pl. uieştâni AMD/823 „locuitor din satul Uieşti”. ÚILIU v. aúleu. UÍM v. oiém. ÚLMÁ s. f., pl. uimei0 AMD, h. 108/rar Ph „furuncul”; cf. c á r t i ţ ă 2°... 2° pl. uimi AO, h. 142/prin Dj; AMD, h. 11 O/prin Ph „flegmoane (la subţioară)”; cf. b r o á s c ă 5°... 3° var. hiiimă s. f., pl. hűimé AMD, h. 51 /rar Bz „amigdală (inflamată)”; cf. a m i g d a 1 i t ă... 4° pl. uimi AMD, h. 46/rar TI „guşă (boală)”; cf. b r o á s c ă 2°... 5° var. îidmă s. f. AMD, h. 110; AFLR/rar Br, CI, TI, Cţ „oreion”; cf. b r â n c ă2 2°. - var. húimá s. f., pl. húime 1° AMD, h. 108/rar Db, Ph; 2° AMD, h. 110; GM/prin Db, Ph, Bz şi rar Gr, Cl, II; huimi 2° AMD/rar Db, Ph; údmá s. f., pl. iidme 1° AMD/rar Vn, Bz; litmă s. f., pl. ütme 2° AMD/rar TI, Cţ. UIÓM v. oiém. UITĂ, a-şi ~ vb. I refl. AFLR/prin Mh, Dj şi rar Ot; GM; AFLR/rar Ag, Db, Ot, Gr, Cl, II „a nu-şi aminti”. UITÂTĂ adj. f., pl. uitate; fâtă ~ AO, Pl. 17/rar VI, Gj, Mh „fată (de peste douăzeci de ani) necăsătorită”. UIUDŰM v. oidiim. UIUDÚMÁ v. oidúm. UJUEÂLĂ s. f. AMD/rar Tr „acţiunea de uscare a lemnelor ude”. UJIJÍ vb. IV tranz. AMD/rar Tr „a usca lemnele ude; a le zvânta”. UJÎNĂ s. f., pl. ujine 1° AMD, h. 469 MN/rar VI „mâncare, gustare de după amiază”; cf. f r u ş t i ú c 2°... 2° var. ugină s. f. AO, h. 277/rar VI „mâncare de seară, cină”; cf. c i n ă 1°. UJMÉT s. AMD, Pl. 102/rar Db „cânepă rămasă nedezvoltată, pipernicită”; cf. b o d i n i... UJNÍ vb. IV intranz. GO/rar Mh „a striga pentru a alunga ursul, lupul”: Lupoaica fugea de mine că chioteam şi ujneám/936; cf. c h i u i 2°... IJLCĂ s. f. AMD/rar TI „varietate de grâu de primăvară”; cf. g h i r c ă 1°... - var. olcă s. f. GD/rar TI. ULCÍCÁ s. f. 1° pl. ulcici AO, h. 232/V1, Dj, prin Gj, Mh şi rar Ot; AMD, h. 219; Pl. 141 /prin Ot şi rar Ag, Ph, Tr, II; ulcîce AMD, h. 219/rar Ot, Tr; ulcichi AO/rar Gj „ulcele”; cf. b ă r d â c 1°... 2° GM/rar VI „numele unui joc de copii”. - var. 1° olcică s. f., pl. olcéle AMD, h. 219/prin Db, TI şi rar Ph, II, Cţ. ULCIOR v. urcior 4°. ULCIÓRI v. urcióri. ULDOÁRE s. f., pl. uldóri AO, h. 36/prin VI; AMD, h. 18 MN/Ag şi rar Db, Ph, Br, Ot, Cţ [mai ales la pl.] „urdoare”; cf. mâzgoâre 2°... - var. huidóri s. f. pl. AO, h. 36/rar Mh; hurdoáre s. f., pl. hurdóri AMD, h. 18 MN/rar Db; udóri s. f. pl. AO/rar Gj, Mh; uidóri (2 sil.) s. f. pl./rar Mh; urdări s. f. pl./prin Mh; urdói s. f. pl./rar Gj; urdúri s. f. pl./rar Ot. ULÉI1 v. húliu. ULÉI2 s. n., pl. uléie V AO, h. 689, 690; 706; AFLR/Dj, prin VI, Gj, Mh şi rar Ot; AMD, Pl. 88-89; AFLR/Ag, Tr, prin Db, Ph, Bz, Ot, Cţ şi rar VI, Vn, Gr, Cl, II şi s. m., pl. uléi AO, h. 689/rar Dj „stup primitiv dintr-un lemn scobit sau, mai rar, din nuiele împletite”: Să spune că să ocupa mai mult cu uléie. adică cu stupi de albine, d-aceea a devenit numele de Ulieşti; dă buduroaie [se ocupau] AFLR/817; cf. b ă d ă 1 ă u 2°...: AO, h. 688; 700; Pl. 85; AFLR/Dj, prin VI, Gj. Mh şi rar Ot; AMD, h. 378: Pl. 88-89; 100/Tr, prin Db, Bz, CI şi rar VI, Vn, Ot, Gr, II, Cţ [p. ext.] „stup. inclusiv sistematic”; cf. stup 1°; AO, h. 680: AFLR/rar Gj, Mh [p. restr.] „adăpost confecţionat pentru albine, stup înainte de a fi populat”: Roii îi băgăm la urmă în ULÉTE 384 ULÚC1 ulée sistematice, cu rame făcute, cu faguri artificiali şi îl mai ajutăm cu miere, până ce-şi mai prinde el putere şi de-aci-ncolo să numeşte stup AFLR/912. 2° AO, h. 445; TDO/prin Gj şi rar Mh „hambar (dintr-un lemn scobit, din nuiele, sau din scânduri) pentru cereale, faină etc.”: în primu rând mă duc, iau faina de la uléi sau dă la hâmbar, din ce-o am TDO/918. Vie iu... la alţî l-au făcut din blană. Blană... de fag, făcut în patru păreţ, aşa [...] şi pune faina acolo id./937; cf. c i n 2°... 3° AO, h. 216; AFLR/rar Mh „lemn scobit, uluc pentru captarea unui izvor”; cf. b u 19°... 4° GM/rar Db, Ph „ciubăr”; cf. b á 1 i e 2°... ULÉTE s. m., pl. uléti AO, h. 558/prin Dj, Ot şi rar VI; AMD, h. 412/Ot şi rar Tr „uliu”; cf. a r ó 1 3°... ULÉU1 v. huliu. ULÉU2 s. n. AO, h. 280/rar VI; GM/rar VI „ulei comestibil”: Curăţ cartofi şi-i fierb, şi-i prăjesc acolo, bag unseală-n ei, uléu ori ceva/671; cf. o 1 i v i a... ÚLGER s. n., pl. úlgere AO, Pl. 58/rar Dj; AMD, h. 254 MN/rar Bz „uger”; cf. p ú 1 p ă 5°... - var. úcer s. n., pl. úcere AMD, h. 254 MN/rar TI; úgir s. n., pl. iigirelrar Vn, TI; úgiur s. n., pl. úgiure/rar VI. ULÍ v. aoli. ULIBÉJ v. hulubéjá. ULICÎCĂ v. olicică 1°. ULICIÓRI s. f. pl. GM/rar Ag „ulicioare”. ULIEŞTEĂN (4 sil.) s. m., pl. ulieştâni AMD/817 „locuitor din comuna Ulieşti”. ULII v. huliu 2°. ULÎŢĂ s. f., pl. uliţe AMD; GM/rar Vn, Bz, Br; AFLR/rar TI „uliţă, stradă în sat”; cf. 1 i n i e 2°. ULÍU v. huliu 1°. ULMEÁN s. m., pl. ulméni AMD/865 „locuitor din comuna Ulmu”. ULMUŞ0R v. omuşor 2°. ULÓG v. ológ 5°. ULÓI1 v. olói. ULÓI2 v. urói 1°. ULTÁN v. vultán. ÚLTIMÁ, la - loc. adv. AFLR/rar Dj; TI „la urmă, la sfârşit”: La ultimă lua copiii şi-i juca ei [căluşarii] în hor-acolo 191 A. ULTOÍ v. altoi 2°. ULTUÍ v. altoi 2°. ULÚB v. hulub. ULLJBĂ s. f., pl. ulube AMD, h. 247; AFLR/rar Db, Gr, Cl „hulubă”. ULUBÉI s. m. pl. GD/rar TI „colaci în formă de porumbel, care se dau de pomană la parastase”; cf. a r h á n g h e 1... ULUBÉJ v. hulubéjá. ULUBÎŢĂ s. f., pl. ulubiţe AMD, h. 449/rar TI „porumbiţă”; cf. g o 1 u m b é 1 e... - var. hiribiţă s. f., pl. hiribîţe AO, h. 565/prin Mh şi rar Gj; iribiţă s. f., pl. iribiţe!rar Mh, Dj. ŰLÚC1 s. n., pl. ulúce 1° GO/rar VI; GM/rar Ph, Bz, Br, Cl; GD/rar Cţ „vas de lemn, de formă paralelipipedică, în care se pune telemeaua la saramură”: [Bucăţile de brânză] le iei frumos cu mâna şi le bagi în ulúc, la saramură G0/902; cf. m â s ă 7°... 2° AMD, Pl. 143/rar Bz „crintă”; cf. á 1 b i e 3°... 3° AMD, Pl. 86/prin Br, Cl şi rar Bz, II „lin (pentru struguri)”; cf. c á d ă 2°... 4° pl. uluci [sic!] AMD, h. 188 MN/rar TI, Cţ şi s. m., pl. uluci!prin Vn, Br şi rar Bz, TI Jgheab la streaşina casei”; cf. b u r 1 â n 2°... 5° pl. uluci AMD, h. 19 l/rar Vn, Br „olan (la coama casei)”; cf. c a p â c 8°... 6° var. ulúcá s. f., pl. uluci AMD, Pl. 167/rar Ph , jgheab prin care curge faina la măcinat”; cf. c i u c i ú r 4°... 7° AMD, h. 465/rar Ot „stavilă la ulucul morii”; cf. a b ă t ă t ó r... 8° GM/rar Ph, Br, jgheab pe care alunecă buştenii la vale”; cf. c u ş c á i e... 9° GM/rar Cl, II „şanţ (făcut cu rariţa) între rândurile de porumb”: Rariţa era de ULÚC2 385 ÚMÁR mergea pe rându printre porumb [...] şi facea ulúc aşa, dădea pământu-n lături/858; cf. c ă r á r e 1°... 10° GD/rar TI „canal îngust tăiat în gheaţă, pentru a întinde plasa de pescuit”: Făceam canal, gheaţ-aşa, ulúc, tăiam tot stufu cu tărpanu [...] curăţăm bine şi alţii din urma întindea plasa/871. 11° AO, Pl. 138/rar Dj „gărdinar”; cf. ceaprăz 1°... - var. olúc s. n., pl. olúce 4° AMD, h. 188 MN/rar Cţ; ulucă s. f., pl. uluci 1° GM/rar Bz; 4° AMD/rar II; ulúce 4° AMD/rar Bz, CI, TI. ULÚC2 v. uliică2. ULUCÂTĂ adj. f., pl. ulucâte AO, h. 21 O/rar Dj [d. scânduri, şipci] „cioplită cu şanţuri pentru îmbucare”; cf. î m b u c á t ă. ULUCĂ1 v. ulúc1 1°, 4°, 6°. ULUCĂ2 s. f., pl. uluce AO, h. 213/rar Ot „gard din scândură (la curte)”; cf. caleândră... - var. ulúc s. n., pl. ulúce AO, h. 213/rar Dj. ULUCÉL s. n. 1° AFLR/rar Cţ dim. de la uluc (la casă). 2° AMD, Pl. 164/rar Ph Jgheab prin care curge apă pe locul unde se învârteşte grindeiul morii, pentru a nu se înfierbânta în timpul mersului”; cf. c i u c i ú r 3°... ULUDÉJ v. huludâţ. ULVÁN v. udván. ÚMÁ v. húmá 1°, 2°. UMĂR s. n. şi m., pl. úmere 1° AO, Pl. 8/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 76 MN; TDM II/Db, Ph, Tr, Gr, II, TI, prin Ag, Bz, Br, Ot, Cţ şi rar VI, Gl „parte a corpului omenesc corespunzătoare articulaţiei dintre mână şi trunchi”. 2° art. umărul mâinii AMD, h. 62 MN/rar Db, Br, Ot, Gr „omoplat”; cf. o s 9°... 3° art. úmárul mâinii AMD, h. 77/rar Db, Tr; ~ pálmei AO, Pl. 8/rar VI „podul palmei”; cf. c ă 1 c â i 1°... 4° var. úmere s. n., art. úmerele piciorului AO, Pl. 10; GO; AFLR/rar Gj, Dj „partea de deasupra a labei piciorului”. 5° AO, h. 47/Mh şi prin VI, Gj, Dj; AMD, h. 25/prin Db, Ph şi rar VI, Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Cl; art. úmárul búcilor AMD/rar Tr; ~ fălcii/rar Db; ~ fé{ei/rar Gr; ~ obrâzului AO/Dj, prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD/Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, II, TI, Cţ, prin Ag, Vn, CI şi rar VI, Gl, If; ~ óchiului/rar Tr „proeminenţă dedesubtul ochilor, formată din oasele obrajilor; pomeţi”; cf. c ă 1 c â i 5°... 6° AFLR/rar Gr; úmeri AMD, h. 476/rar VI, Ot, Tr, If, Gr „altiţă la cămaşă”; cf. altiţă 2°... 7° pl. úmeri TDO; AFLR/prin Mh „bucată, fâşie de slănină”: Şi-l taie [porcul], şi-l pârleşte şi-l face úmeri[ úmeri de fâşii de slaină AFLR/937; cf. p 1 ă t i c ă 1°... 8° pl. umeri AMD, Pl. 68; 7l/rar Tr „copil, lăstar de viţă-de-vie”; cf. c ă 1 ú g ă r 3°... 9° AO, h. 645/prin Dj „străgălie la osie”; cf. b ă t â i e 7°... 10° pl. úmeri AMD, h. 650/rar II „placă de metal care îmbracă osia la capăt”; cf. b a 1 ó t 2°... 11° pl. úmeri, art. úmárul butúcului AMD, h. 651/rar II „partea proeminentă a butucului roţii, unde intră spiţele”; cf. b u ré t e 5°... 12° AO, h. 655; AFLR/prin Mh şi rar Gj; umeri!rar Mh „partea de deasupra a jugului”; cf. c ă p ă ţ â n ă 5°... 13° AMD, h. 635/rar Ag „măsea la coasă”; cf. aducátúrá 2°... 14° pl. úmeri, art. úmárul gréblei AO, h. 457/rar VI „c a r â m b u 1 greblei”; cf. c o á r d ă1 9°... 15° AO, h. 722/rar Mh „fiecare dintre cele două stinghii fixate în braţele războiului, pe care se sprijină beţele de susţinere a iţelor şi a vătalelor”; cf. a j u t ó r 14°... UMBÁR 386 UMERAŞ - var. númar s. n., pl. númere 5° art. númárul obrázului AO, h. 47/rar Ot; AMD, h. 25/rar Ag; úmer s. m., pl. úmerí 5° AO/rar VI; AMD/rar Db, Tr, Gr; úmere s. m., pl. úmerí 1° AO, Pl. 8/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 76 MN; GM/prin Ot şi rar VI, Ph, Tr, Gr, II; 3° art. úmereie pálmei AMD, h. 77/rar Gr; 5° AO/prin Dj; AMD/rar Tr; 9° AO, h. 645/rar Dj; 15° AO, h. 722/rar Dj şi s. n., pl. úmere 1° AO, Pl. 8/rar Dj, Ot; úmir s. m., pl. úmiri 1° AMD/rar Vn, Br; úmire s. m., pl. úmiri T/rar Vn; úmur s. m., pl. úmuri 5° AMD/prin TI şi rar Cţ; 12° AO, h. 655/rar Mh. UMBÁR v. hambár 1°. UMBLÁR v. umbrár 4°. UMBLARE s. f., pl. umblări GM/rar Ph „apucătură, comportament, purtare”: Avea wmZ?/í7r/proaste/712; cf. c ă 1 c á r e... UMBLĂTOR1 adj., f. umblătoare 1° GM/rar Vn [d. drumuri] „umblat, bătut”: Erau două drumuri, mă uitam şi eu acolo să vedem care-i mai umblátór/124. 2° GM/rar Gr „care se mişcă; mobil”; cf. m ó b i 1... 3° AMD, Pl. 156/rar Ag [d. oi] „care se rupe mereu din turmă, singuratică”; cf. a n á t i m ă... UMBLĂTOR2 s. n., pl. umblătoâre AMD/rar TI „closet”; cf. i ş i t ó r... UMBRAR s. n., pl. umbrare 1° AMD, h. 195/rar Br, Cţ şi s. m., pl. umbrâri!rar Ag „colibă”; cf. b ă r á c ă 1°... 2° AO, h. 764/rar Gj, Dj, Tr; AMD, h. 675/prin Tr şi rar Ot „adăpost pentru oi (în câmp sau pe lângă casă) făcut din nuiele împletite şi acoperit cu stuf ori cu paie”: cf. b o ş i r c ă u... 3° AO, n. 767/prin Dj, Ot şi rar VI, Mh: AMD, Pl. 136/Tr. prin Ot, II şi rar VI. Ag. Gr. Cl. TI acoperiş la strungă”: cf. aplecătoâre 4°... 4° var. umblâr s. n., pl. umblare AO, h. 629/rar Dj „şură”: cf. h á 1 ă2 P... ÚMBRÁ s. f. pl. úmbre 1° AO, h. 767/rar Dj „acoperiş la strungă”; cf. aplecătoâre 4°... 2° AMD, h. 475/rar Br, TI; art. umbra pălăriei/rar Bz, TI „borul pălăriei”; cf. á r i p ă 7°... UMBREÁ v. umbréli. UMBREĂJĂ v. mreâjă 4°. UMBRÉLI s. f. pl. AO, Pl. 45/prin VI, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 522 MN/prin Br şi rar VI, Ag, Ph, Vn, Bz, Tr, Cl, TI „umbrele”; cf. c o r t é 1... - var. umbreá s. f., pl. umbréle AMD, h. 522 MN/rar Ag; umbrilă s. f., pl. umbrile/Tr, prin Cl şi rar Db, Ot, Gr; umbrili/rar Tr. UMBRÎLĂ v. umbréli. UMBREĂNĂ v. mreână. UMBRULÎŢĂ s. f. GM/rar Ph dim. de la umbră: [Copiii] îi luam dâpă mine, la sapă, e! stăteam cu ei pă loc, le faceam umbruliţă [...] şi ei stetea la umbruliţă acolo/701. UMEDĂ vb. I intranz. GM/rar Db „a se umezi”: Că dacă faci mâncare vine dă umedeâză [pereţii casei]/'695. UMEDÓS adj. GD/rar Cţ [d. timp] „umed”: Când e anu ploios, umedós, izvoarel-elea se umple şi vine, curge apă-ncoace/887; cf. m o á 1 e 4°. ŰMER v. umăr 5°. UMERÁR s. n., pl. umerâre 1° AMD, h. 62 MN/rar Bz „omoplat”; cf. o s 9°... 2° AO, Pl. 134/rar Ot „unealtă (care se ţine la subţioară) pentru curăţat pieile”; cf. coâs ă... 3° s. m.. pl. umeréri AO, h. 284/rar VI „broderie, altiţă la mâneca iei”; cf. a 11 i t ă 2°... UMERĂŞ s. n., pl. umeraşe 1° AO, h. 284/rar VI, Gj, Dj „broderie cusută pe partea de sus a mânecii; altiţă”; cf. altiţă 2°... 2° AMD, Pl. 11 O/rar Ph „fiecare dintre cele două braţe ale războiului”; cf. a j u t ó r 13°... 3° s. m., pl. umerâşi AMD, Pl. 71/rar Vn „copil (la viţa-de-vie)”; cf. c ă 1 ú g ă r 3°... ÚMERE 387 UNCHIÂŞ ÚMERE v. umăr 1°, 3°-5°, 9°, 15°. UMERL'Ş s. m.„ pl. umeriişi AO, h. 284/rar VI „broderie cusută pe partea de sus a mânecii; altiţă”; cf. a 11 i ţ ă 2°... UMFLÁT adj., pl. umflaţi AO, h. 60/rar Mh „dolofan, gras”; cf. d u d u m á n ă... ÚMIR v. úmár 1°. ÚMIRE v. umăr 1°, 5°. UMORÍ v. omori 2°. UMPLÁ v. umpleâ. UMPLÁTÚRA v. umplutură 2°. UMPLEÁ vb. II, ind. prez. 1 pl. umplém AO, h. 943; AFLR/V1, Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, ch. 814; AFLR/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Tr, Gr, CI, II, TI, Cţ, prin VI, Ot şi rar Gl „a umple”; a - borş GM/rar Vn [spec.] „a prepara borş punând apă cu tărâţe la fermentat”. - var. împle vb. III TDO/rar Mh; TDM II; AFLR/prin Ph şi rar Tr; umpiâ vb. I AO, h. 943/rar Mh; AMD, ch. 814; GM/rar Ag, Ph, Vn, Br; umpli vb. IV AFLR/rar Gj; AMD/rar Vn, Br, TI, Cţ. UMPLI v. umpleâ. UMPLUTŰRÁ s. f. colect. 1° GO/rar Mh „totalitatea bârnelor orizontale la pereţii casei de paiantă”. 2° AO, h. 334/rar Dj; AMD, h. 545/rar Ag, Db, Ph, Vn, Ot „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m á n... - var. 2° umplătură s. f. AO, h. 334/rar Gj, Mh. ÚMUR v. umăr 5°, 12°. UMURLTŞ v. omuşor 2°. UMUŞ0R v. omuşor 1°, 2°. ÚNA1 art. nehot. GM/rar II „o”. ÚNA2 pron. nehot. corelat. ~ lúme... ~ - TDO/rar Dj „unii... alţii”: Morături ştii cum să fac? Diferă lumea, úna lume le pune la comină, úna lúme le face, da cele mai bune morături la soare să pun/989. ÚNA3 num. cârd. f., ~ şi piélea loc. subst. GM/rar CI „numele unui joc de copii”. ÚNA4 1° ~ ... ~ adv. corelat. GM/rar Ph „pe de o parte... pe de altă parte”: Ii dai huruială mai călduţă aşa, că dacă îi fierbi şi-i dai mâncare fiartă, adică terciu fiert, úna face limbrici porcu, úna face şi jeg/714. 2° úna-ntrúna loc. adv. GO/rar Mh; GM/rar VI „mereu, continuu”: [Mămăliga pripită] o iei cu mestecatu úna-ntrúna, n-o mai laşi ca să fiarbă GO/955; cf. c o n t i n i... 3° la - loc. adv. GO; AFLR/prin Gj „laolaltă, împreună”: Femeile mulg şi ele la úna cu ciobanii G0/906; cf. î m p r e ú n ă. ÚNCHE1 s. f., pl. unchi 1° AMD, h. 124, 125; GM/Ag şi rar VI, Db, Ot; únche AO, Pl. 14/rar VI; AMD, h. 124/Ag, prin VI, Db şi rar Ph, Ot; únchii AO/V1 şi rar Gj, Dj, Ot; voc. úncheo AMD, h. 125/rar VI, Ag, Db „sora mamei sau a tatălui; mătuşă”; cf. d á d ă 3°... 2° AO, Pl. 14/prin VI; AMD, h. 126/Ag şi rar VI, Db, Ot, Tr; únche AO/rar VI; AMD/Ag, prin VI, Db şi rar Ph, Ot „soţia unchiului; mătuşă”; cf. d á d ă 3°... 3° AMD, h. 125; TDM I/rar VI, Ag, Db, Ph „lele”; cf. b â t ă2 2°... ÚNCHE2 v. unchi 2°, 3°. UNCHÉR v. unghére 2°. UNCHÉS v. unchiâş 1°, 3°. UNCHI s. m., pl. unchi 1° AO, h. 153/prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, h. 128/rar Ph „om bătrân, moş”; cf. ú i c ă... 2° var. únche s. m., pl. unchi AO, Pl. 14/prin Mh „frate al tatălui sau al mamei”; cf. m ă t u ş ó n 1°... 3° var. únche s. m., pl. unchi AO, Pl. 14/prin Mh „soţul mătuşii”; cf. m ă t u ş ó n 2°... UNCHIÂŞ s. m. 1° pl. uncl^şi AO, h. 153/prin VI, Gj şi rar Dj; AMD, h. 128; TDM II/prin Ag, Ph, Vn şi rar Db, Tr, TI, Cţ „oameni bătrâni, moşi, unchiaşi”; cf. ú i c ă... 2° pl. unchiaşi AO, Pl. 14/rar VI „soţul mătuşii; unchi”; cf. m ă t u ş ó ri 2°... 3° var. uncheş s. m., pl. uncheşi GO/rar Dj „bunic”; cf. b ă t r â n 1°... UNCHIULEÁSÁ 388 UNDREÁ1 4° AMD; GM/prin Ph, Bz şi rar Ag, Db, Vn „cec la porc”; cf. b á b ă 9°... - var. 1° unchâş s. m., pl. unchâşi AO, h. 153; TDO/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 128; TDM II/rar Ph, Vn. UNCHIULEÁSÁ s. f., pl. unchiulése 1° AO, Pl. 14/rar VI „soră a tatălui sau a mamei”; cf. d á d ă 3°... 2° AO, Pl. 14/rar VI „soţie a unchiului”; cf. d á d ă 3°... UNCRÓP s. n. 1° AFLR/rar Ph, TI „petrecere luni după nuntă, de obicei, la casa miresei”: Luni să duce la uncrop spunem aşa, să duc cu daruri la mireasă/875; cf. î n t o r s ú r ă 6°...; var. angrópul s. n. art., ~ mirései GD/rar Cţ [spec.] „dans care se joacă în cadrul acestei petreceri”; AFLR/rar Ph [spec.] „petrecere, între femei, luni după nuntă, la casa miresei”. 2° var. íncróp s. n. GM/rar Db „apă uşor încălzită, încropită”: încălzeşti niţel pă plită [laptele], puţin aşa ca încropu dă pâine/813. 3° var. clop s. n., a da în ~ loc. vb. AFLR/rar Gr „a da în fiert, a fierbe”: Dădeam niţel în clop, băgăm o fărâmă de mălai până să fierbea [terciul de mămăligă]/831; cf. c 1 o c o t i 1°... 4° var. crop s. n., a da de ~ loc. vb. AFLR/rar Db „a da în fiert; a opări”; cf. opări 1°. 5° var. crop s. n., a da din ~ loc. vb. GM/rar Db; a da în ~ loc. vb. GM/rar Db; a da prin ~ loc. vb. GM/rar Ag „a fierbe a doua oară săpunul nereuşit”: [Săpunul] 1 -am dat în crob şi el s-a legat foarte bine, de poci să-l tai crozi AFLR/821; cf. p r e f á c e 2°... - var. ancróp s. n. 1° AFLR/rar Ph; crob s. n., a da în ~ loc. vb. 5° AFLR/rar Gr; crop s. n. 2° AFLR/rar Dj; íncróp s. n. 1° AFLR/rar Db; ungróp s. n. 1° GD/rar Cţ. UNDÁLÍ vb. IV refl. GD/rar Cţ [d. gheaţă] „a se ondula”; cf. o v ă 1 i. ŰNDE 1° de de ~ loc. adv. AFLR/rar Cţ „în ce chip, cum necum”: Ogea să duce, îi spune lu tata di únde, di únde mă pomenesc cu tata/898. 2° var. úne adv. TDO; AFLR/V1, Gj, Mh şi rar Dj, Tr; GM; TDM II; AFLR/Ag, Tr, prin Db, Vn, Bz, Ot, Gr, Cl, II şi rar VI, Ph, Gl, Br „în locul în care, încotro”: Úne mi-ţi da, acolo mă duc AFLR/682. UNDÉR v. ghiondér 1°. ÚNDEVA adv. TDO; AFLR/Dj, prin Mh, rar Gj „undeva”; cf. u n d e v á ş i 1 e a. - var. undevái adv. GD/rar TI; unevâ adv. AFLR/rar Mh; TDM Ill/rar Ag. UNDEVÁI v. undeva. UNDEVÂŞILEA adv. AMD; AFLR/rar Tr, Gr „undeva”; cf. ú n d e v a. UNDICÉR v. undiţâr. UNDIŢ v. undiţi. UNDIŢÂR s. m., pl. undiţări AMD, h. 452 MN/rar Vn, Gr „pescar cu undiţa”. - var. undicér s. m., pl. undicéri AMD, h. 452 MN/rar Bz, Br, Tr, TI. UNDÍTÁ s. f. GD/prin TI „undiţă”. UNDIŢI vb. IV tranz. AO, h. 570/rar Mh, Dj; AMD, h. 45l/rar Br „a pescui”; cf. a p u c á 1°... - var. undiţă vb. I tranz. AMD, h. 45 l/rar II. UNDREÁ1 s. f., pl. undréle 1° art. undreáua gâtului AMD, h. 57; 62 MN/rar Ag, Db, Bz, Ot „claviculă”; cf. v i n t r e 2°. 2° art. undreáua mâinii AMD, h. 62 MN/rar Ag, Gr „omoplat”; cf. o s 9°... 3° var. andreá s. f., pl. andrele AMD, h. 57/rar Tr „stern; furca pieptului”; cf. c a p 8°... 4° AMD, h. 204/rar Tr „prăjină de care se atârnă găleata la cumpăna fântânii”; cf. b é 1 d i e 1°... 5° AMD, Pl. 166/rar Ph „fiecare dintre cele două bârne pe care este aşezată podo i ma lamoară’Vcf. armâsâr 3°... 6° AFLR/rar VI; AMD/rar Tr „ac de tricotat”: A dat iarba ca undrpâua şi frunza ca paraua/777; cf. í g 1 ă 1°. UNDREÁ2 389 UNIFORMĂ 7° AFLR/rar Ag „ac mare de cusut”: [Coaja de brad] o coase cu undrşâua 1611. 8° AO, h. 726/rar VI „vătală la război”; cf. băteâlă 1°... UNDREĂ2 s. f. 1° AO, Pl. 43/rar Dj, Ot; AMD, h. 514/Db, prin Ot şi rar Vn, Tr, Gr, II „luna-decembrie”; cf. d e c é m b r i e... 2° AMD, h. 505/prin Tr şi rar VI, Ag, Ph, Ot; lúna lui ~/rar Ot „luna ianuarie”; cf. c ă 1 i n d á r 2°... 3° AMD, h. 513/rar Db, Gr „luna noiembrie”; cf. A n d r é i... 4° lúna lui ~ AMD, h. 514/rar Ph „luna septembrie”; cf. r ă p c i ú n e 1°... UNDRELUŞĂ s. f., pl. undreluşe AO, h. 466/rar Mh, Dj, Ot „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... UNDRÓC v. andróc 1°. UNDUÍ vb. IV tranz. AO, h. 570/rar Tr „a pescui”; cf. a p u c á P... ÚNE v. unde 2°. UNEĂLĂ s. f. AFLR/rar Bz „unire”. UNEOĂRA adv. GM/rar If „bunăoară”: Am găsit o fată d-asta ca cum eşti dumneatale uneoárá/854; cf. b u n i o á r ă. UNEVÁ v. undeva UNGHÉRE 1° s. n. pl. GM/rar Ag „capetele bârnelor cioplite pentru a fi îmbinate (în unghi drept)”: Am băgat ungérele la cioplit, am învelit-o [casa] şi d-aci am început ş-a lipit-o/766. 2° var. unchér s. n., pl. unchâre AMD, h. 707/rar Br „colţar, vinclu”; cf. c o 1 ţ 5°... UNGHÉTE s. m. AO, h. 202/rar Gj „colţ, unghi la pereţi”: La ungéte era vatră cu ognă/947. UNGHI s. n., pl. unghiuri 1° AO, Pl. 139/rar Mh; AMD, h. 707/rar Db „colţar, vinclu (folosit în zidărie, în tâmplărie etc.)”; cf. c o 1 ţ 5°... 2° AO, Pl. 137/rar Mh „un fel de compas folosit în dogărie la măsuratul doagelor”; cf. c á p r ă 8°... 3° în expr. a cădeâ în - AMD, h. 143/rar Cţ [d. o tânără] „a se duce cu sila la părinţii tânărului care a ademenit-o”. UNGHIE s. f., pl. unghii AMD, h. 263/rar Db, Ot „copită (la cal)”; cf. c o p i ţ i... UNGHILÎŢĂ s. f. GM/rar Br dim. de la unghie: N-aveai furculiţă ca acum să mănânci cu furculiţa, mâneai cu... mâna, cu ungilifa/149. UNGHIOĂRĂ s. f., pl. unghioâre AFLR/rar TI „gheară (la găină)”. UNGRÓP v. uncrop 1°. ÚNGUR s. m., pl. unguri AMD/rar Ag „(român) ardelean, ungurean”. UNGUREÁN s. m., pl. ungureni 1° AO, Pl. 65/prin Gj şi rar Mh „cioban”; cf. b a c i 3°... 2° AO, Pl. 119/rar Gj „păstor, cioban la mânzări”: Ungurean, lăptar sau care păzeşte mânzările/939; cf. 1 ă p t á r 1°... 3° AO, h. 418/rar Gj, Dj, Ot „conducător, baci la stână”; cf. m o c á n 2°... 4° art. ungureánul GM/rar Ph „numele unui dans popular”; cf. ungureneásca, u n g u r í c a. UNGUREÁNCÁ s. f. TDO/rar Gj „soţie de ungurean 1°”: Din întâmplare am luat-o noi pă nişte poteci şi găsim o ungurşâncă, fusase la o stână acolo/947. UNGUREĂSCĂ adj. f. 1° AMD, Pl. 152/rar Ot [d. oi] „cu lână foarte lungă şi aspră”; cf. ţigâie 2°... 2° AMD, Pl. 86-88/prin Ot „soi de viţă-de-vie”. UNGURENEĂSCĂ s. f. art. GO/rar VI „numele unui dans popular”; cf. u n g u-reân 4°... UNGURENÉSC adj, pl. ungurenâşti AO, h. 294/rar Gj, Mh [d. pantaloni] „ca la ungureni”. UNGURÍCA s. f. art. GM/rar Ag, Ot „numele unui dans popular”; efungureân 4°... ÚNIA pron. nehoL AFLR/rar TI „unii”. ŰNIE (3 sil.) s. f., pl. únii AO/rar Dj „drum, şosea”; cf. ş u ş â. UNIFORMĂ s. f. AMD/rar Gr „formă, mărime, dimensiune”: [Se fac] UNS1 390 URCIÓR pite de pâine, mici, la uniforma străchinii/827. UNS1 adj., f. unsă AFLR/rar Ph [d. mâncăruri] „îmbunătăţit cu unsoare”: [Ciorba] dacă-i de pasăre, nu mai trebuie unsă/701. UNS2 s. n. GM/rar Tr „unsoare, grăsime”: Nu exista unsoare, cum este acuma, acum nu mai mănânci fară uns/1%5; cf. u n s e á 1 ă 1°. UNSEĂLĂ s. f. 1° GM/rar VI „unsoare, grăsime”: Curăţ cartofi şi-i fierb, şi-i prăjesc acolo, bag unsjâlă-n ei, uleu/671; cf. uns2 1°. 2° var. unzeâlă s. f. GM/rar II „amestec de faină cu apă cu care se unge turta de mălai”: Opăream mălaiu, faceam dă faină unzâlă şi puneam pă turtoi/847; cf. m â n j e á 1 ă 2°... UNSURÁT adj. GM/rar II [d. săpun] „cu prea multă untură; unsuros”: [Săpunul] nu iese bine, iese unsurât, nu e bun dacă nu are sodă/848; cf. u n t u r ó s. UNT s. n. 1° ~ de floárea-soárelui loc. subst. AO, h. 280/rar Gj „ulei”; cf. o 1 i v i a... 2° ~ de brad loc. subst. AMD, h. 416/rar Db „răşină”; cf. á p ă 7°... 3° pl. únturi GM/rar VI „cantităţi mari de unt”: [Turcii] aduna dă pân sate vite, aduna unturi, aduna miere/678. UNTÁR s. m., pl. untári GM/rar Tr „piţigoi”: Primăvara untáru spune „cinci opinci într-un picior şi călcâiu tot e gol”/829. UNTÚRÁ s. f. 1° pl. unturi AO, Pl. 65/rar Dj; GM/rar Db; untúruri AFLR/rar Gj „slănină”: Luăm peciile de prin porc şi cu untúrur! şi le facem maţele aşa ca trandafirii AFLR/913. Topim untură noi femeile, scoatem untúrile şi le topim GM/694; cf. s 1 á n ă... 2° AO, Pl. 66; TDO/Gj, Mh şi rar Dj „osânză”; ~ legâtă AO, Pl. 66; TDO/rar Gj, Mh „osânză cu sare, înfăşurată, legată cu aţă, afumată, folosită la gătit”: Punem puţină untúrá veche, din aea legâtă la coş TDO/944. UNTURÓS adj. GM/rar Cl, II [d. săpun] „cu prea multă untură; unsuros”; cf. unsurât. UNZEÂLĂ v. unseâlă 2°. UPÍ vb. IV intranz. AMD, h. 116/rar Tr „a leşina de foame”. URÁL v. orár 1°. URALÍE v. urlărie 1°. URĂR v. orár 2°. URĂRÎE v. urlărie 1°. URĂTĂNIE v. oreténie. URÂCÎNE v. urâciune 3°. URÁCIÚNE s. f. 1° GM/rar Ph, Br, II „reziduu la prepararea săpunului”: Rămâne urícúnea la fund [la cazanul cu săpun]/712; cf. b o r o g h i n ă 4°... 2° GM/rar Bz „rest de grăsime de calitate inferioară (folosită la prepararea săpunului)”; cf. f u r d â 8°... 3° var. urâcine s. f., în expr. a dúcé ~ GM/rar Br „a suferi, a pătimi”: Am dus urîcine rău şi p-acolo [prin război]/746; cf. amarnic i... 4° TDM II/rar Ph „excrement”: Ş-al naibii ţigan s-a dus şi s-a dat în poiană, în cânepa mea, şi s-a dus şi Nicu-ăsta, să dea şi el în poiană... ş-a văzut urícúnea lu ţigan acolo/719. - var. 1° uriciúne s. f. TDM III/rar II. URAT adj. 1° pl. urâţi, a se fáce ~ loc. vb. AFLR/rar Dj „a se masca”: [De Anul Nou] chioteam, jucam, ne-mplimbam prin sat, ne făcâm uriţi/^y, cf. m ă s c u i... 2° f. urâtă, boâlă ~ loc. subst. AO, h. 146/prin Gj, Mh şi rar Dj, Tr „epilepsie”; cf. a n e m i e 2°... URĂTĂNIE v. oreténie. URBARIŢĂ v. urmâriţă 2°. URC v. hurc. URCĂŞ v. hurcâş. URCIÓR s. n., pl. urcioâre 1° AMD, h. 219/rar Db, Ph, Bz „cană, ulcea”; cf. b ă r d â c 1°... URCIÓRI 391 URÉCHE 2° var. urciúr s. n., pl. urciúre AMD, h. 224/rar Ag „vas de lut, cu gâtul strâmt, pentru păstrat lichide”; cf. b o r c á n 3°... 3° AMD/rar II „vârtej de apă”; cf. a n a f ó r. 4° GO/rar Mh, Dj „obicei, petrecere, luni după nuntă, la socrii mici, pentru a marca fecioria miresei (nuntaşii aduc un urcior împodobit cu flori)”; cf. c h i u i á 1 ă... 5° GO/rar Dj [la pl.] „pâlc, tufa de fire (de tutun) răsărite într-un loc (când sămânţa n-a fost răspândită bine)”. - var. 4° ulcior s. n. GO/rar Mh. URCIÓRI s. m. pl. AO, h. 3 8/rar VI, Gj; AMD, h. 20/rar Ot, If, Gr „bube mici pe pleoape”; cf. b r â n c ă2 4°... - var. ulcióri s. m. pl. AMD, h. 20/rar Vn, TI. URCIÚC v. orciúc 1°. URCIÚR v. urcior 2°. URCUÍT s. AO, h. 541/rar Dj „goană organizată pentru a aduce animale sălbatice în calea vânătorilor”; cf. b ă t á i e 3°... URDAŞ s. n. AMD, Pl. 18 l/rar Ag „preparat culinar din brânză, urdă şi caş; un fel de balmoş fară mălai”. ÚRDÁ s. f. 1° AMD, Pl. 146/rar Ot, Tr , jintiţă”; cf. c o r á s t r ă 2°... 2° AO, h. 36/rar Gj „urdoare”; cf. mâzgoâre 2°... URDÁRI v. uldoâre. URDARÓS adj., f. urdároásá AO, h. 36/rar Gj „care are u r d ă r i; urduros”. URDÉLNKTÁ s. f., pl. urdélnife 1° AO, h. 787/rar Mh; urdelniţi/rar Gj „lopăţică de amestecat în vasul de fiert urdă”; cf. b ă t ă ú ş 3°... 2° AO, Pl. 124-125/rar Ot „zer amestecat cu bucăţele de urdă”; cf. g r o s i m e 1°... URDÍ1 vb. IV intranz. şi refl. 1° TDO/rar Mh; AFLR/rar Br [d. zerul pus la fiert] „a se alege urda”: Punem căldarea pe foc şi când prinde a urdî căldarea, aşa, să tulbură zăru, aşa, muiem focu TDO/941. 2° GM/rar Bz, Br, II; GD/rar Cţ [d. săpun, la fiert] „a se îngroşa ca urda”: Dacă-i pui sodă de are de ajuns, el [= săpunul] să face la fel ca urda [...] urdâştp-aşa pă deasupra, ş-atuncea îi gata GD/886; cf. î m b r â n z i. URDÍ2 v. urzi 2°, 9°. URDINÁ vb. I intranz. 1° AMD, Pl. 91/Ag, prin VI şi rar Db, Ph, TI [d. albine] „a intra şi a ieşi din stup”; cf. j u c â 5°... 2° AMD, h. 103; GD; AFLR/prin TI şi rar VI, Cţ „a merge des la closet; a avea diaree”; cf. c u f u r i... 3° TDO/rar Mh [d. soldaţi] „a patrula”: Şi soldaţii urdiná-n Cema [...] Erea bechet, urdiná acolo cu schimbu/936. URDINÁL s. n., pl. urdináli AMD/rar TI „(stup) ordinar, tradiţional (deosebit de cel sistematic)”. URDINÁRE s. f. AO, h. 136/prin Mh şi rar Gj; AMD, h. 103/rar VI, Tr „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... ÚRDINÁ s. f. AMD, h. 103/rar Ph „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... URDINEÁLÁ s. f. AMD, h. 103/rar TI „diaree”; cf. b o á 1 ă 4°... URDÍT adj. AO, Pl. 125/rar Gj [d. zer] „din care s-a scos urda”; cf. t r a s 3°. URDÓI v. uldoâre. URDÚN v. ordún. URDURÁ vb. I intranz. AMD, h. 18 MN/rar Tr [d. ochi] „a produce, a face urdori”: îi urdurgâzâ oichiu rău/808. URDÚRI v. uldoâre. URÉCHE s. f., pl. urechi 1° în expr. a sta în ~ GM/rar Bz „a asculta cu atenţie, a ciuli urechile”: Aşteptând aşa, státgám in uréke ca să vie fata/749. 2° var. uréte s. f., pl. uréti (3 sil.) AO, h. 42/rar Gj „organul auzului”. 3° AMD, h. 301 /rar Ag, Tr „bărbie la găină”; cf. a 1 b i ş o á r ă 3°... 4° art. uréchea podului GO/rar Dj; GM/rar Ot „capătul podului”. 5° GM/rar Tr „fiecare dintre cei doi saci ai desagilor”: Punea desagii pe cal, c-o uréke-n partea asta ş-o uréke-n partea asta/782. URECHÉJNTTÁ 392 URICHÉLNITÁ 6° AO, h. 390; 657/prin Dj şi rar Mh, Ot „fiecare dintre cei doi craci ai bifurcaţiei proţapului”: E proţap cu uréJc, despicat, să leagă de tălpeţ AO, h. 657/967. 7° AMD, h. 659/prin Gr şi rar Db, II „bucată de fier încovoiat fixată pe capătul din faţă al proţapului, unde se introduce jugul”; cf. b â r s ă 5°... 8° AO, h. 657/rar Mh, Dj; AMD, h. 667/Tr, prin Ag şi rar Ot, Gr „pisc la sanie”; cf. a 1 c á 7°... 9° AMD, h. 660/rar Ag, Gg „placă de metal care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b á n d ă~... 10° AMD, h. 640/rar Cţ „bârsa plugului”; cf. a 1 c á 9°... 11° GM/rar CI „fiecare dintre cormenele rariţei”: Da cu rari ţa, da-i scotea urékile-alea, dădea numai cu fiem/868; cf. o p 1 e á n 5°. 12° art. uréchea coásii AMD, h. 635/rar Ag, Vn, Ot, Gr „măsea la coasă”; cf. aducătiiră 2°... 13° pl. art. uréchile cárstélului AO, Pl. 130/rar Gj „şiştari la roata morii”; cf. g â n j é u 2°... 14° AMD, Pl. 114/rar Ag „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n á r 2°... 15° AMD, Pl. 105/rar Ag „fiecare dintre cei doi craci de la crăcana răşchitorului”. 16° AMD, Pl. 64-65/rar TI „ciorchine de strugure din primul rod (cu bobul pipernicit)”: Face câte un cârcel de poamă, câte-o urékd%15\ cf. c â r c i 3°... - var. uréiche (3 sil.) s. f., pl. uréichi 3° AO, h. 429/rar Mh, Dj, Ot; 8° AO, h. 657/rar Dj; 9° AO, h. 651/rar Dj. URECHÉJNTTÁ v. urechelniţă 2°. URECHÉLNIJÁ s. f., pl. urechélnite 1° GM/rar Db „beţişor crestat la unul dintre capete, cu care se încheie brăcinarul”. 2° var. urechârniţă s. f., pl. urechémite AMD, h. 448 MN/prin Br, Tr, CI „insectă nocturnă, de culoare castanie (urât mirositoare)”; cf. c o r o p i ş n i ţ ă 2°. 3° AMD, h. 448/rar Bz, Br, II „coropişniţă”; cf. c â r c â i á c 1°... var. horechénttá s. f., pl. horechéniíe 2° AMD, h. 448 MN/rar CI; 3° AMD, h. 448/rar CI; lichârniţă s. f., pl. lichérniü 2° AMD/rar CI; licreânţă s. f., pl. licréníi 2° AO, Pl. 96/rar Gj, Mh; orăchejniţă s. f., pl. oráchéjnife 2°, 3° AMD/rar Br; orăşchâlniţă s. f., pl. orá§chélnite 2°, 3° AMD/rar Vn; orechâlniţă s. f., pl. orechélnife 2° AO/rar Gj; AMD/rar Cl, II; orochâniţă s. f., pl. orochénite 2°, 3° AMD/rar CI; orochârniţă s. f., pl. orochérniü 2° AMD/rar II; urechejniţă s. f., pl. urechéjnite 2° AMD/rar Bz, Br, CI, TI; urechârneţă s. f., pl. urechérneti 2°/rar Gr; urechârniţă s. f., pl. urechérnite 3° AMD/rar Br; urechâşniţă s. f., pl. ureché§nite 2° AMD/rar TI; urechişniţă s. f., pl. urechişniţe 2°/rar Br; urichâlniţă s. f., pl. urichélniti 2° AO/V1, prin Gj şi rar Dj, Ot; AMD/Ag, prin VI şi rar Db, Vn, Cl, II, Cţ; urichcrniţă s. f., pl. urichérnite 2° AMD/rar TI; uruchâlniţă s. f., pl. uruchélnife 2°, 3° GM/rar CI; uruchérnká s. f., pl. uruchérnite 3° AMD/rar CI. URECHÉRNETÁ v. urechâlniţă 2°. URECHÉRNITÁ v. urechâlniţă 3°. URECHEŞNITĂ v. urechelniţă 2°. URECHÎŞNIŢĂ v. urechâlniţă 2°. URECHEŞTEĂN s. m., pl. urecheştâni AMD/725 „locuitor din comuna Urecheşti”. URECHÍ vb. IV tranz. AFLR/rar Cţ „a urechea”. URECHILIŞĂ s. f., pl. urechiuşi AO, h. 429/rar Dj; AMD, h. 301 /rar Gr; urechiuşe AO/rar Dj; „bărbie la găini”; cf. a 1 b i ş o á r ă 3°. URÉICHE v. uréche 3°, 8°, 9° URÉTE v. uréche 2°. URÉZ1 v. huhurét. URÉZ2 v. oréz 2°. LREZÁ v. huhurezá. URICEÁ adj. f. GM/rar Tr „urâţică”. URICHÉLNIJA v. urechâlniţă 2°. URICHHRNIŢ 393 URLÓI URICHÉRNIJA v. urechclniţă 2°. URICÍME s. f. GM/rar Ph 1°,reziduu de la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h í-ná 4°... 2° „rest de grăsime (de calitate inferioară) folosită la prepararea săpunului”; cf. f u r d á 89... UR1CINÁ vb. I tranz. GM/rar Br „a trata urât; a chinui, a oropsi”: Am păţit destule şi cu războiu, cu rănitu, cu părinţi bătrâni, m-am chinuit eu, nu i-am uricinâtH47; cf. h o r o p s i.... URICIÚNE v. urâciiine 1°. URIÉZ v. oréz 2°. URIÓN (3 sil.) s. n. TDM I/rar Ag „oreion”; cf. b r â n c ă" 2°... URÍ vb. IV tranz. AMD/rar TI „a se plictisi”: Nu urăşte să stea aici, îi place/875. URJLJMĂ s. f., pl. urjiime 1° AMD, h. 462/rar Ph „deformaţie a pâinii puse la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... 2° AMD/rar Ph „fărâmătură, fărâmă de pâine sau de mămăligă”; cf. fărâmătii-r ă 4°... 3° GM/rar Ag [la pl.], jumări”: Osânza porcului o tăiem şi topim ş-alea rămâne bucăţile-alea să spune urjúme/616; cf. j u m ă r i 4°. - var. 2° orjúme s. f. pl. AMD/rar Db. URLÁ vb. I tranz. GM/rar Gr [d. flăcăi] „a striga versuri satirice la adresa fetelor rămase nemăritate, a satiriza în cadrul obiceiului numit u r 1 ă r i e”: La Lăsatu Secului să ziceau băieţii că să... noi la noi aşa-i spunea, atunci să úrle fetele/821. URLALÍE v. urlărie 1°. URLÁN s. n., pl. urlâne AMD, h. 188 MN/rar Tr , jgheab la streaşina casei”; cf. b u r 1 â n 2°... URLALÍE v. urlărie 1°. URLĂRÎE s. f., pl. urlării 1° GM/prin Cl „obicei în seara de Lăsata Secului de Paşti, când copiii şi flăcăii aprind focuri şi strigă prin sat versuri satirice, însoţite de cuvântul «urlăria»”: De Lăsata Secului atunci seara se aprindea urlării,, aşa se spune; aia s-aprinde ş-acuma. Leagă un băţ, pune-acolo cauciuc, gaz, motorină şi le suie-n... sus aşa şi strigă „urlăria la Baba Maria!”/860; cf. d i h ó r n i ţ ă 2°... 2° GM/rar Cl, II „vas sau băţ în care se pun materii inflamabile în cadrul obiceiului numit ~”. - var. 1° hurlalie s. f. AMD/rar Cl; oralie s. f. GD/rar Cţ; uralie s. f., pl. urálii GM/rar II; urărie s. f. GM/rar Cl; urlalíe s. f., pl. urálii AMD; GM/prin II; urlălie s. f. GM/rar Cl. URLĂTOĂRE s. f., pl. urlători AMD, h. 429/prin Ag „haită de lupi”; cf. b á n d ă1 2°... URLAU s. AO, Pl. 133/rar VI „nisip cu faină şi grăunţe, ieşit dintre pietre, când moara porneşte după ce a fost ferecată”; cf. ferecătiiră 3°... IJRLIŞTE v. orlişte 1°. URLÎŞTE v. orlişte 3°. URLOÁIE v. urói 1°. URLÓI s. n., pl. urloâie 1° AO, Pl. 26/Dj şi rar Mh; AMD, h. 188 MN; AFLR/prin Cţ şi rar Db, Ot, Tr, Gr, Cl, II Jgheab la streaşina casei”; cf. b u r 1 á n 2°... 2° AMD, h. 188 MN/rar Ot, Cl, II „burlan, tub de captare a apei din jgheaburi”; cf. b u r 1 ó i 1°... 3° AO, Pl. 26/rar Gj, Mh „coş (deasupra acoperişului) pe unde iese fumul”; cf. b a g e á c... 4° AMD/rar Tr „formă de pământ pentru astupat coşul sobei ca să nu se piardă căldura (în timpul iernii)”. 5° AMD/rar Tr „parte a sobei de zid prin care se face legătura spre coş”; cf. g â t 3°. 6° var. hurlói s. n., pl. hurloâie AFLR/rar Tr „burlan prin care iese fumul din sobă spre coş”; cf. o 1 â n 4°. 7° GM/rar Tr „pâlnie fixată la roata plugului la semănatul porumbului”: Puneam porumbu şi cu urlóju şi cu paru... ori tâlv URLÚI 394 URÓI ori urlói, pâlnie care puneam unu cu mâna-n ea... era fixată la plug/800; cf. t â 1 v 1°... 8° AO, h. 57l/rar Mh „copcă în gheaţă”; cf. b ó r t ă 2°... 9° AFLR/rar Gr „urcior”: Să bea apă din ur/ó/834; cf. b o r c á n 3°... - var. 1° hurlói s. n., pl. hurloâie AO, Pl. 26/rar Dj; urlúi s. n., pl. urloâie [sic!] AMD, h. 188 MN/rar Tr. URLÚI v. urlói 1°. URLUÍ v. hurui 1°, 4°. URLUIÂLĂ v. hurluiâlă 2°. URLÚP v. gurlúp. URMĂRIŢĂ adj. f., pl. urmărite AO, h. 807/rar Gj [d. oi] „care rămâne mereu în urma turmei”; cf. b o ş o r ó g 2°... 2° var. urbâriţă adj. f., pl. urbăriţi AMD, Pl. 156/rar TI [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă; singuratică”; cf. a n á t i m ă... - var. 1° orbâriţă adj. f., pl. orbâriţi AMD, Pl. 155/rar TI. URMAŞĂ adj. f., pl. urmăşe AMD, Pl. 155-156/rar Ag, Ph, Br, Cl [d. oi] „care rămâne mereu în urma turmei”; cf. b o ş o r ó g 2°... URMÁTIC adj., pl. următici, f. următică, pl. următice 1° AMD; GM/rar Bz, II „(cel) din urmă, de pe urmă, ultim”: Gutúju este cel mai următic pom de la noi AMD/740. Porumbu a fost următic, crud, pus târziu GM/855; GM/rar Gr [spec.; d. pescari] „care vin în urma bărcilor, la pescuitul cu năvodul”: Strângeam, aveam următic! care strângea peştele de la patru năvoade/831; GM/rar Cl, II [spec.; d. bărci] „care vine în urma convoiului de pescari, recuperând peştele din năvoade”: Ia peştele cu minciogu, din matiţă, îl ia cu minciogu şi-l pune-n următică [...] următică vine şi cară mereu din ea/839. 2° AMD/rar Cţ [d. ţuică] „care curge la sfârşitul unui cazan; slabă”. 3° AO, h. 807/rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 155—156/Cţ, prin Br şi rar Ag, Vn, Bz, Ot, Gr, II, TI [d. oi] „care rămâne mereu în urma turmei”; cf. b o ş o r ó g 2°... - var. 3° urmurâtică adj. f., pl. urmurătice AMD, Pl. 155-156/rar Ag, Ph; urmurătici/iBi Db. ÚRMÁ s. f. 1° în expr. a fi pe ~ TDO/rar Dj „prinde de veste; a-şi da seama”: Pescarii îndată ce-s pe urmă că vine apa mare la gârle, fac închisoare şi închid gârla/976; cf. p r i c é p e 2°... 2° pl. úrme, ~ (de opinci) GO/rar Gj „bucăţi de piele pentru croit o pereche de opinci”: Să face urme de opinc/[...] Urme la noi se spune pereiche, ştii, socotit [...] Cinci urme sânt cinci pereichi de opinci/920. URMĂRI s. f. pl. 1° GM/rar Db „apucături, purtări”: Să vedem şi eu... copilu cum merge, ce urmăriare şi el/813; cf. c ă 1 c â r e... 2° pl. tant. GO/rar Mh ,Rămăşiţe de lână de la dărăcit; canură”: [Lâna] o dăm la darac şi-alegem noi. Şi pe urmă, urmările-alea. le ducem la maşină/963; cf. adunătiiră 3°... URMIŞOARA s. f., pl. urmişoăre AFLR/rar TI dim. de la urmă; „urmuliţă”. URMURÂTICĂ v. următic 3°. URMUŞ0R v. omuşor 2°. URMŰZ s. AFLR/rar Db „perlă de sticlă”: Mărgele d-alea dă urmúz!815. URNĂ s. f., pl. úrne GM/rar Db, II „coş înalt (la fabrici); furnal”. UROĂIE v. urói 1°, 2°. URÓI s. n., pl. uroăie 1° AFLR/rar Gj; AMD, h. 455/rar VI, Ot „urluială”; cf. h u r 1 u i á 1 ă... 2° var. uroăie s. f. AO, Pl. 133/rar Mh, Dj „amestec de nisip, grăunţe şi faină, care curge la moară după ferecarea pietrelor”; cf. ferecătiiră 3°... - var. huroâie s. f. 1° TDO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj; 2° AO, Pl. 133/prin VI şi rar Gj, Mh; AMD, Pl. 169/rar VI; hurói s. n., pl. huroâie 1° AO, h. 259; GO/V1, Gj, prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 455/rar VI, Ot; 2° URS 395 URZÁLÓS AO/rar Gj, Mh; hunii s. n., pl. huruie 1° AO/rar Mh; oroâie s. f. 1° AFLR/rar Dj; ulói s. n. 1° AO/rar VI, Gj; urloâie s. f. 1° AFLR/rar Dj; uroâie s. f. 1° AO; TDO; AFLR/Mh, Dj, prin Ot şi rar Gj. URS s. m., pl. urşi 1° GM/rar Db „bârnă lungă .cât peretele, talpă aşezată (la casa de lemn) peste temelia de piatră”: Peste arca începe garnitura aia, centură dă ciment, p-ormă-i urşi, temeili, da asta să numeşte pă bătrâneşte urs sau temei/697; cf. 1 u n g 2°... 2° GM/rar Ag „c o s o r o a b ă”; cf. b i 1 i m a n é 1 e... 3° AMD, Pl. 165/rar Bz „fiecare dintre stâlpii de susţinere la podul morii”; cf. b á b ă 15°... 4° AO, Pl. 129/rar VI „fiecare dintre bârnele, grinzile pe care este aşezat podul morii”; cf. b á b ă 14°... 5° AMD, Pl. 179/rar Ag „unealtă, un fel de menghină în care se fixează, pentru prelucrat, fierul încins”. 6° GO/rar VI „masă de lucru, tejghea de tâmplărie”; cf. b â n c ă 1°... 7° AO, h.712/rar Dj „păpuşă, mănunchi de fuioare”; cf. b o c c e á 5°... URSA v. ursi 2°, 3° URSÁT s. m./adj., pl. ursăţi GM/rar Db, Gr „ursit”; cf. s c r i s. - var. orsát s. m./adj. GM/rar Tr. URSÁREÁSCA adj. f. GM/rar Bz, Ot [d. mămăligă] „pripită”: Mămăliga ursărească o fierbe-n colcote şi pune treptat, treptat mălai până să încheagă/752. URSĂRÎE s. f. colect. GM/rar Bz „mulţime de urşi”. URSĂTOÂRE s. f., pl. ursători TDO; AFLR/Dj şi prin Mh; GM/rar Ag, Tr „ursitoare”: Cică vin ursátórile şi visează [...] mama copilului visează TDO/969. URSÍ vb. IV tranz. 1° GM/rar Ph „a stabili, a fixa un termen”: Ursea când trebe să fie nunta [...] După logodnă urseam nunta/711; cf. h o t ă r î 3°... 2° var. ursá vb. I tranz. AFLR/rar Gj, Mh, Dj; GM; TDM III/prin Tr şi rar Db, Ph, Gr, CI „a meni, a predestina”: L-a ursât pă unu să fie înecat GM/701. Alţii îi ursgază la rău... aşa i-a ursât ursitoarele atuncea-n noaptea aia id./793; cf. r â n d u i 4°... 3° var. ursá vb. I tranz. TDO/rar VI „a ura, a felicita”: La Anu Nou ne ducem la..., până la trei ani, la moaşe cu plocon [...] îl dă dă grindă şi-l... 1 -urseâză, zâce „să ai parte dă... boi, dă vaci, dă cai, să... ai noroc/911; cf. d ă r u i 2°... URSÍTA s. f., în expr. 1° a fáce de ~ AFLR/rar TI „a îndeplini un ritual în aşteptarea ursitorilor”: Şi seara baba îi face de ursită la copil, cum să spun, la trei seri [după naştere]/878. 2° a se fáce pe ~ AFLR/rar TI [d. tineri] „a încerca să-şi ghicească viitorul în cadrul unor obiceiuri de Anul Nou”. URSOÁIE s. f. AFLR/rar VI „ursoaică”. URSOICUŢĂ s. f. GM/rar Ag dim. de la ursoaică. URSÓS adj., pl. ursoşi AO/rar Dj [d. om] „mare şi greoi în mişcări, ca un urs”. URUBÉJ v. hulubejă. URUCHÉLNIJA v. urechâlniţă 2°, 3°. URUCHFJRNIŢĂ v. urechâlniţă 3° URUÍ v. hurui 5°, 6°, 9°, 10°, 12°. URUIĂLĂ v. hurluiâlă 2°. URUIÓC v. huruióc 2°. URUITOÁRE v. huruitór 2°. URUITÓR v. huruitór 1°, 3°. URZÁR s. n., pl. urzáre 1° AMD, h. 395/rar Db „urzitor”; cf. d u 1 á p 5°... 2° AO, h. 773/rar Mh „lemn aşezat orizontal pe două furci, de care se agaţă căldarea la foc”; cf. a r ţ á r1 2°... URZÁTIC v. orzâtic 1°. URZĂLÎTĂ adj. f., pl. urzălite AO, h. 300/rar Mh, Dj [d. opinci] „încreţită”; cf. urzită. URZÁLÓS adj. GM/rar VI [d. firul de lână] „bun de urzeală”: Alegem ce este mai urzălos, ce e mai ghebos dăm iar deoparte/756. URZÁREÁSÁ 396 URZICĂ URZÁREÁSÁ s. f. GM; AFLR/rar Ph, Gr, II „femeie care urzeşte pânza; urzitoare”: Depănam şi ne duceam la urzăreâsă şi se punea anumit, coţi de pânză AFLR/704; cf. dulăpăreâsă 1°... URZÁRÉSE adj. f. pl., mére ~ AMD, h. 355/rar Ph „mere văratice”; cf. o á r z ă n 3°... URZÁTOÁRE s. f., pl. urzători 1° GM/rar Db „femeie care urzeşte pânza; urzitoare”; cf. dulăpăreâsă 1°... 2° TDM Ill/rar Tr „femeie care trage borangicul de pe gogoşi”; cf. dulăpăreâ-s ă 2°... 3° AO, h. 506; TDO/Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 395/rar Ag, Ot „urzitor”; cf. d u 1 â p 5°... - var. 3° orzătoâre s. f., pl. orzători AO, h. 506/rar Mh; urzător s. n., pl. urzătoâre AO/prin Dj; AMD, h. 395/rar Ot; urzitor s. m., pl. urzitori AMD/rar Ph, Cţ. URZĂTOR v. urzătoâre 3°. URZÁTOREÁSÁ v. urzitoreâsă 2°. URZÁTÚRÁ v. urzitiiră. URZEÁ v. urzeală 3°, 4°. URZEÁLÁ s. f. 1° GM/rar Ot, CI „schelet de lemn (la casa de paiantă)”: S-aduna douzeci, treizeci de oameni la urzeală, aşa-i zicea GM/828. 2° pl. urzéluri GM/rar II „urzeli; fire urzite”; cf. u r z ă t ú r i. 3° var. urzeá s. f., pl. urzéle AO, h. 299/prin Mh „nojiţă la opincă”; cf. a g ă ţ ă-toâre 3°... 4° var. urzeá s. f., pl. urzéle AO, h. 300/rar Mh „gaură prin care se bagă nojiţa la opincă”; cf. b e 1 c i ú g 3°... URZÍ vb. IV 1° tranz. GM/Db, Bz, Br, Tr, If, Gr, II [d. viermii de mătase] „a înveli gogoaşa cu borangic; a produce fir (de borangic)”: Este frunză aspră, de prinde goanga, ştii, când oarde ea AFLR/943; cf. î n v ă 1 i 3°. 2° var. ordí vb. IV, ind. prez. 1 sg. ord AO, h. 902; Pl. 119; GO; TDO; AFLR/Gj, Mh şi rar VI, Dj; orz AO, h. 902; GO; TDO/rar VI, Gj, Mh, Dj; őrzése AO/rar Mh „a pune firele pe urzitor”: După ce-o toarcem [lâna], o uârdem, că este un urzoi mare GO/902. Cânepa o ord la gard AFLR/983. 3° GO/rar Dj „a încreţi marginile la opincă”; cf. î n g u r g â... 4° tranz. şi refl. GO/rar Mh; GM/rar Ot, Gr „a forma scheleltul din stâlpii, parii verticali la casa de paiantă”: Formează tălpile, temelia casei, după care urzâşte stâlpii-n sus cât este casa GM/773; cf. păru i... 5° AMD, h. 177/rar Cţ „a bate şipci, leaţuri la pereţii casei”; cf. a r ă c i... 6° var. ordí vb. IV refl. pas., ind. prez. 3 pl. se ord AO, h. 21 l/rar Mh [d. acoperişul casei] „a se încheia, a i se pune lemnăria”; cf. m ă c ă z u i... 7° tranz. AMD, h. 606/T1 şi rar CI; ~ boábe AMD, h. 606; Pl. 5 l/rar TI [d. porumb] „a lega, a rodi”; cf. a r u n c â 2°... 8° refl. AMD/rar Ag [d. o aşezare omenească, un sat] „a lua fiinţă, a se înfiinţa, a se înfiripa”: De când s-a urzit îi spune comuna Mozăceni/768. E păcat să-i omori [pe arici], că ăştia a urdit pământu AFLR/827; cf p a r 5°... 9° tranz. GM/rar Tr „a ursi”; cf. r â n d u i 4°... 10° intranz. AO, h. 903; Pl. 9/rar Mh [fig.; d. copilul mic] „a face primii paşi (umblând de colo colo)”; cf. b r a d 6°... 11° var. ordí vb. IV intranz., ind. prez. 3 pl. ord AMD, Pl. 91/rar Vn, Bz [d. albine] „a intra şi a ieşi din stup”; cf. j u c á 5°... - var. ordí vb. IV 1° intranz. AFLR/rar Gj, Dj; urdí vb. IV 2° GO/rar VI; 9° tranz. AFLR/rar Gr. URZICÁR s. m., pl. urzicări AMD, h. 142/rar VI „copil din flori; bastard”; cf. b a i s t r ú c... URZÍCÁ s. f., pl. urzici 1° ~ românească AMD, h. 424 MN/rar Tr „urzică folosită în alimentaţie”. URZICEÁN 397 USTOIÁ 2° ~ greceáscá GO/rar Dj; AMD, h. 424 MN/rar Tr; ~ peticoásá AMD/rar Ph „urzică moartă”. URZICEÁN s. m., pl. urzicéni AO/979 „locuitor din comuna Urzicuţa”. URZÎTĂ adj. f., pl. urzite AO, h. 298/rar Dj [d. opinci] „încreţită”; cf. u r z ă 1 í t ă. URZITÓR v. urzătoâre 3°. URZITOREĂSĂ s. f., pl. urzitorése 1° GM/rar Db „femeie care urzeşte pânza; urzitoare”; cf. dulăpăreâsă 1°... 2° var. urzătoreâsă s. f. GM/rar Tr „femeie care trage borangicul de pe gogoşi”: După ce face gogoşi şi nu-1 dai la stat, te duci la urzătoreâsă, zis, şi tragi borangic/779; cf. dulăpăreâsă 2°... - var. 1° urzitoroâsă s. f., pl. urzitoroăse AFLR/rar II. URZITOROÂSĂ v. urzitoreâsă 1°. URZITŰRÁ s. f., pl. urzitúri AO, Pl. 87/rar Dj „urzeală”; cf. a r g e á 3°... - var. urzătură s. f., pl. urzături TDO/rar Ot. URZOÂBĂ v. vârzob 2°-4°. URZOBÍ v. vârzobi l°-3°. URZÓI s. n., pl. urzoâie AO, h. 506; TDO; AFLR/V1, Gj, Dj, prin Ot şi rar Mh; AMD, h. 395; TDM III; AFLR/Ag, Ot, Tr, prin Cl şi rar VI, Db, Ph, Vn, Cţ „urzitor”; cf. d u 1 á p 5°... USCÁ vb. I tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. (se) uscă AO, h. 603; Pl. 29; AFLR/Gj, Mh şi prin VI, Dj; AMD, h. 214; AFLR/rar VI, Db; se iişcă AFLR/rar Mh; 2 sg. usci AFLR/rar Mh „a pune la uscat; a-şi pierde umiditatea”. USCÁT adj., f. uscătă, pl. uscăte 1° AO, Pl. 47/prin Dj şi rar VI [d. albia unui râu] „fară apă; sec”; cf. sec1 7°. 2° TDO/rar Mh [d. mălai, în opoziţie cu u d a t; în hrana animalelor] „fară apă, neînmuiat”: îi dăm mălai aşa uscăt [porcului]/945. 3° GM/rar II [d. (sume de) bani] „în numerar, lichid(e)”: Avea bani tata, da. Când m-am măritat, mi-a dat zece mii uscatei836. USCĂTOÂRE s. f., pl. uscâtâri 1° AO, h. 482/rar VI; AMD, h. 359; GM/rar Ag, Db, Bz „1 o j. n i ţ ă pentru uscat fructe”; cf. a f u m ă r i e 2°... 2° AO, Pl. 179/rar Gj „leasă la 1 o j n i ţ ă”; cf. coş1 6°... 3° var. uscător s. n. GM/rar II „ramă de lemn pe care se pune tutunul la uscat”; cf. a 1 e r g ă t o á r e2 6°... 4° AMD, Pl. 138-139/rar Cţ „prăjină, băţ pus pe două crăcane, de care se agaţă ceaunul la foc”; cf. a r ţ á r1 2°... - var. 1° uscător s. n. AO, h. 482/rar GJ‘ USCĂTOR v. uscătoâre 1°, 3°. USCĂTORÎE s. f., pl. uscătorii 1° AMD, h. 359/rar Ag, Db, Ph, TI „1 o j n i ţ ă pentru uscat fructe”; cf. afumărie 2°... 2° AMD, h. 359 MN/rar Ot „leasă la 1 o j n i ţ ă”; cf. coş1 6°... USCĂTIJRĂ s. f., pl. uscături 1° GM/rar Tr, II „arşiţă, caniculă”; cf. aprindere 3°... 2° TDO/rar Dj; GM/rar Cl „uscăciune; secetă”. 3° AMD, Pl. 82; GM/rar Ot, Tr „sediment pe pereţii butoiului cu vin”: îl cureţi [butoiul] de uscătură, ca să rămâie doaga limpede AMD/773. Butoiu să fie toată vara la soare, să fie uscat, să iasă toată... uscătura din butoi GM/785; cf. c i m e n t u i á 1 ă... 4° AMD, h. 463/rar Ag „scovardă”; cf. âzimă1 3°... 5° TDO/rar Dj [la pl.] „came prăjită conservată în untură”; cf. c ă r n o t i e 2°... 6° AMD, h. 5 9/rar Ag, Ot, Tr „tuberculoză”; cf. b o á 1 ă 3°... 7° în a plecă înspre ~ AO, h. 603/rar Dj [d. porumb] „a da în copt”; cf. c o d ă 1 -b i... USCĂŢE s. f., pl. uscăţâle AMD, h. 463/rar Cţ „scovardă”; cf. á z i m ă2 3°... USTOIÁ v. ostoi. USTURA 398 UŞURA USTURA vb. I intranz. AMD, Pl. 149/rar Bz [d. brânză] „a produce o senzaţie de usturime; a fi iute la gust”; cf. ardei. USTURAT adj., f. usturată 1° AMD, Pl. 149; GM/Ph, Bz „iute la gust, înţepător”: Copiii mei nu prea mănâncă usturat GM/706. Era o miere amestecată cu păstură, cam üst urâtă id./720; cf. âcru 2°... 2° ardéi ~ AMD, h. 342/Ph, II, prin Ag, Db, CI şi rar Bz, Br, Cţ „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... ŰSTURÁ adj. f. AMD, Pl. 149/ rar VI, Ph, Bz, Br, Ot [d. brânză] „iute la gust”; cf. á c ru 2°... USTURÍME s. f. AMD, Pl. 149/rar VI „gust înţepător, picant; iuţeală (la mâncare)”. USTUROÁIE1 adj. f. AO, h. 792/rar VI; AMD, Pl. 149/rar Ph, Vn, Bz [d. brânză] „iute la gust”; cf. á c r u 2°... USTUROÁIE2 s. f. GM/rar Gr „usturoi”. USTUROÁSÁ adj. f. AMD, Pl. 149/prin Ag şi rar TI [d. brânză] „iute la gust”; cf. â c r u 2°... USTUROI vb. IV tranz. GM/rar Ot „a usturoia (carnea)”. USTUROLÁT adj., f. usturoiătă 1° AMD, Pl. 149/rar Br [d. brânză] „iute la gust”; cf. â c r u 2°... 2° ardéi ~ AMD, h. 342/rar Br, If, II „ardei iute”; cf. a r d é i 4°... USÚC s. n. 1° AMD, Pl. 157/rar Ag, Ot „boală de piele la oi; un fel de râie”: Râie sau jap, aia este usúdl69; cf. c o á j ă 7°... 2° var. suc s. n. AO, Pl. 125/prin Dj; AMD, Pl. 150-151; GM/Db, II, prin Ag, Ph, Ot şi rar Bz, If, CI, Cţ „substanţă unsuroasă secretată de glandele sebacee ale ovinelor”: Ieşea tot siicu ăla din lână GM/846; cf. p í 1 ă... UŞĂ s. f., pl. uşi 1° AO, h. 415; TDO/Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar VI; AMD, h. 282; AFLR/prin Ag, Ot, Tr şi rar VI, Db, Ph, II, TI, Cţ „strungă (la stână)”: Strungaru le mână la uşe ca să le poată mulge AFLR/679; cf. c ă t ú n 4°...; rea de ~ AO, h. 809/rar VI [d. oi] „care nu stă la muls (uitându-se mereu spre ieşirea din strungă)”; cf. a p s â n ă... 2° AO, Pl. 24, 25/prin Dj; ~ mică AO, Pl. 24/rar Dj, Ot „poartă la curte, prin care intră oamenii”. 3° ~ mâre AO, Pl. 24/rar Dj, Ot „poartă la curte, prin care se intră cu căruţa”; cf. t o c á r 1°... 4° pl. iişuri AFLR/rar Cţ „uşi (de feluri diferite)”. 5° în expr. a da de ~ AFLR/rar TI „a da de pomană, la trei zile după înmormântare”: Trebuia să-i dăm de uşă ţol, dac-aveam [...] dai de uşă căldare, cană, ăsta... castron [...] înainte dădeâm de uşă o oaie sau o viţică sau o vacă/878. UŞCHÎ, a o ~ vb. IV intranz. GM/rar Vn; refl. AFLR/rar TI „a pleca pe furiş”: A dispărut unu, din noi trei; nu ştiu, ala s-a uş£t/875; cf. d o s 3°... UŞCIOARA s. f., pl. uşcioâre AMD, h. 282/rar CI dim. de la uşă 1°; cf. u ş u 1 i ţ ă 2°. USIÉR s. m., pl. uşiâri AMD, Pl. 136— 137/rar Ag, Tr „strungar (la stână)”; cf. a 1 e r g ă t ó r4°... UŞTI v. hiişcă 1°. USTUBÉI v. $tiubéi 1° USTUBÉU v. ştiubw 2°. UŞULÎŢĂ s. f. 1° pl. uşuliţe TDM II/rar Ph dim. de la uşă. 2° pl. uşuliţi AMD, h. 282/rar Ot, CI dim. de la u ş ă 1°; cf. u ş c i o á r ă. UŞUÎ vb. IV tranz. AO, Pl. 12l/rar Dj „a alunga o oaie cu strigătul h â ş t i”. UŞÎIR v. uşure 1°. UŞURĂ vb. I 1° tranz. TDO/rar Mh „a tăia, a ciopli doagele, îndepărtând surplsul de lemn”. 2° tranz. AMD, Pl. 98/rar Tr „a omori trântorii din stup”; cf. b á t e 3°... UŞURE 399 UŢIUPÎ 3° var. uşuri vb. IV refl. AFLR/rar Mh „a-şi uşura din greutate”. UŞURE 1° adj. invar./adv. AMD, h. 88, 465; GM; TDM Ii/prin Db. Tr, Gr şi rar Ag, Ph, Cl „uşor”: Praşila a doua [este] o muncă mai uşiire GM/691. Lumea trăieşte acuma foarte uşur AFLR/835; cf. î n 1 e s n i c i ó s. 2° în expr. a aveâ creierul - v. cré-ier 1°. - var. 1° uşiir adv. AFLR/rar Gr. UŞUREL s. m., pl. uşurei GM/rar Br „plămân (la porc)”; cf. b a 1 d â r 1°... UŞURINŢĂ s. f. 1° AFLR/rar TI „înlesnire, posibilitate”: Cine are uşurinţă şi putinţă şi poate îi cară [apă mortului]/871. 2° cu ~ loc. adv. TDM II/rar Ph „cu grijă, uşor, delicat”: [Strugurii] îi culegeam frumos... cu uşurinţă cu un briceag sau foarfecă... îi punem la nişte lădiţe... să duce cu ei la esport/714. ÚTE v. ióte. LJTMĂ v. uimă 2°. UTRUBUŢE s. f. pl. GM/rar Tr „lucruri, obiecte casnice”: Pâinea la câmp e necesară, pentru că la câmp nu te duci cu căldarea şi cu toate... utrubuţili ca să le mănânci acolo/808. UŢIUPÎ v. huţupi. V VA1 interj. AMD, Pl. 36/rar Cţ „termen de adresare către o femeie aflată în apropiere”: Fă [zicem] când e departe, va când e aproape/896. VA2 vb. impers. AMD/rar Gr „trebuie”: Dacă pleacă dă dimineaţă, va să-/ pui în traistă. Va să-l faci mai mărunţel [pământul]/835. VAC v. veac 2°, 3°. VACANT adj., pl. vacânte, loc ~ AO, h. 512/rar Dj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... VACANŢE s. f. AFLR/rar Cţ „vacanţă”: Ş-acuma-n vacânţe, când le-o da vacânţe vine băieţii ăştia [...] cât e-n vacânţe acuma dă vară/892. VĂCĂ s. f. 1° ~ sălbâtică GM/rar Vn „cerboaică”; cf. c é r b ă. 2° GM/rar Gr „loc fix (copac, stâlp) unde se joacă de-a ~”. 3° art. de-a váca loc. subst. GM/rar Tr ,ciumele unui joc de copii”. VACCÎNĂ v. vaccine. VACCINĂTLRĂ s. f. AMD, h. 94/rar Tr „vaccin”; cf. a 11 ó i 3°... VACCÍNE s. n. pl. AO, h. 128/rar Mh „vaccinuri”; cf. a 11 ó i 3°... - var. vaccină s. f., pl. vaccine AO, h. 128/prin VI, Dj, Ot şi rar Gj, Mh; AMD, h. 94/Db, Ph, prin Ag, Ot şi rar VI, Vn, Tr, Cl, TI; vaccini AMD/TI, prin Ph şi rar Db, Ot, Cţ; vacsin s. n. AO/prin Mh. VACLĂ adj. f„ pl. vácié AMD, Pl. 160-161; GM/rar Tr, Gr [d. oi] „neagră cu pată albă pe bot”. VACSÍN v. vaccine. VACSINÁ vb. I tranz. AO, h. 128/rar Mh „a vaccina”; cf. a 11 o í P... VAD s. n., pl. váduri 1° AO, h. 327/rar Dj; GM/rar Bz „lac mic amenajat pe cursul unui râu, pentru pescuit sau scăldat”: Facem un vad mare, ne desbrăcăm, facem un vad mare şi ne scăldăm acolo GM/743. 2° AO, h. 327/rar Ot „loc săpat în scări pe malul abrupt al unei ape curgătoare”: Vádu e făcut în mal, cu scări, să cobori cu piciom/992. 3° AO, h. 327, 328/rar Dj „malul unei bălţi sau al unei ape curgătoare”: La lăturile bălţii să zice vad!987; cf. 1 á t u r ă 8°... 4° AO, Pl. 47/rar Gj „carieră de piatră”: Vad de piatră, ocnă e din somină aia, piatră din munte/938; cf. b â i e2... 5° var. vâdă s. f., pl. vezi GM/rar Tr „terasament piramidal din pământ cu baza mai mare decât partea de sus, la culturile de orez”. 6° var. vâdă s. f., pl. vezi AMD/rar Tr „şanţ în care se pun seminţele (de castraveţi) la încolţit”. VADAGÍU s. m., pl. vadagii GM/rar Tr „lucrător care dă drumul la apă pe vadurile (şanţurile) de irigaţie”. VADĂ v. vad 5°, 6° VADEÁ s. f. 1° pl. vadéle AMD, h. 43; GD/rar Cţ „termen, soroc”: [Zăbala, la gură] îşi face vadeaua şi trece AMD/895. 2° art. vadeáua s. cu val. interj. AFLR/rar Cţ „gata, pleacă, valea”: I-am făcut desagii să plece, vadeaua!, valea, aşa, aşa, valea, i-am făcut valea să plece/898. VÁDRÁ 401 VÁLE VÁDRÁ s. f., pl. vedre 1° AO, h. 247/prin Mh şi rar VI, Ot; AMD, h. 236; Pl. 83/prin Ag şi rar VI, Db, Tr „ciubăr”; cf. b á 1 i e 2°... 2° AO, h. 681/rar Gj; AMD, Pl. 83-84/rar Ag, Ot, TI „vas din doage folosit la pritocitul vinului”; cf. á 1 b i e 4°... 3° art. vádra lui Cúza, ~ lui Fálfoiánu GM/rar Vn „numele unor unităţi de măsură pentru capacitate”: Cum era pă timpuri... era vádra lui Cúza, da era şi vádra lui Fálcoiánu, a lui Cúza era mai mare/725. 4° AFLR/rar Gj, Mh; Ph „obicei, în dimineaţa nunţii, conform căruia mireasa, însoţită de unul sau mai mulţi nuntaşi, se duce la fântână cu o găleată pe care o umple cu apă şi din care îi udă pe cei din jur”; cf. á p ă 1°... 5° AMD; GM; AFLR/Ph, prin Bz şi rar Ag, Vn, Gl, Br, II [la pl.] „petrecere sâmbătă seara înaintea nunţii”: Sâmbătă seara era védre cât şi la mireasă, cât şi la ginerică GM/712; cf. b e t e á 1 ă 1°..: 6° art. vádra núnului GM/rar Db, Ph „petrecere a doua zi după nuntă, în cinstea nunului: Luni zicea că este vádra núnului.\ pă urmă s-aşeza luni pă băutură şi pă mâncare iar/815. VAGÓNURI s. n. pl. TDO/rar Mh „vagoane”. VAILÍNG (2 sil.) s. n., pl. vailinguri GO/rar Gj, Mh „lighean adânc, emailat, folosit la bucătărie”. - var. valing s. n. GO/rar Mh. VAL s. n., pl. vâluri 1° TDM III/rar II „sul mare de lână cardată”; cf. v â n g ă r 2°, v ă 1 ú g 4°. 2° pl. vâle AMD, Pl. 121-122/rar Gr, CI, Cţ „trâmbe de pânză, postav etc.”; cf. căpătâi 6°... 3° AMD, Pl. 103/prin Cţ şi rar Br „legătură, păpuşă din 10-15 fuioare”; cf. bocceâ 5°... 4° AFLR/rar Db, Cţ „bulgăre mare de pământ”: [La construcţia casei] face vâlur! dă pământ şi-l bagă direct [la pereţi]/815; cf. b u ş 4°... 5° AMD, h. 651/rar Vn „partea butucului în care se îmbucă spiţele roţii”; cf. b u r é t e 5°... 6° AO, Pl. 129/rar VI; AMD, Pl. 165/rar VI „prâsnel la moară”; cf. a 1 e r g ă t o â r e2 3°... 7° AMD, Pl. 165/rar VI „totalitatea fiişteilor fixaţi cu un capăt în prâsnel; şiştori la moară”. 8° GM/rar Db „circumferinţă”: Căpăţână de roată de douăzeci [de centrimetri] în val/SIS-, cf. r o t ú n d 1°. 9° AFLR/rar Cţ „şanţ, riz săpat pe suprafaţa pietroiului folosit la treieratul cu cai”: Avea un pietroi rotund care era... aşa avea nişte vâlur/, cum să zice, nişte rifluri mari, care mergea ca o trompă pă cereale/898; cf. c i o c ă n i t ú r ă... 10° AMD, h. 28/rar Cţ „rid”; cf. c r e s-t ă t ú r ă... 11° a se da în ~ loc. vb. GM/rar Vn [d. lichide] „a clocoti”: Când dă apa-n fiert de să dă în valV, punem mălaiu/727; cf. c 1 o c o t i 1°... VALÁU v. vălău l°-3°. VÁLE s. f., pl. văi 1° AO, h. 326; 329, 330; TDO/prin VI şi rar Dj; AMD, h. 537. 538; 540, 541; AFLR/prin VI şi rar Ag, Ph, Br „apă curgătoare”: [Tortul] l-am clătit în vâle dă cenuşă AFLR/671. 2° pl. văii AO, h. 329/rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 540/rar Ag, Ph, Ot, Tr, TI; vali AMD/rar Ag; veri(e/raT Vn; veveliţă s. f., pl. veveliţe/Yar Cţ; veveriţă s. f., pl. veveriţe AO, Pl. 94; ÁFLR/Gjl Mh şi rar VI, Dj; AMD/Bz, Br, prin Ph, Vn, TI. Cţ şi rar Ag, Gl, Cl, II; veveriţi AO/rar Mh; AMD, prin TI şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Br, Gr, II, VEVERIŢ0ŞI 423 VIESPOÁICÁ Cţ; vrcveriţă s. f., pl. vréverife AO/rar Dj; vreveriţă s. f., pl. vreveriţi AMD/rar Br. VEVERIŢ0ŞI adj. m. pl. GM/rar Tr [fig. d. ochi] „vioi, ca de veveriţă”. VEVERÓI s. m. GM/rar Bz „masculul veveriţei”. VEZIŰNE v. viezuină 1°. VEZUINĂ v. viezuină 1°. VEZURÍE v. viezuină 1°. VEZURÎNĂ v. viezuină 1°. VGHERÁ v. zbieră 2°. VGHÉZURE v. viézur. VGHEZUÎNĂ v. viezuină 1°. VIÂPSĂ v. viéspe 2°. VIARBĂ (2 sil.) s. f., pl. viérbe AMD, h. 393; GM/Db, Gr şi rar VI, Tr „grup de trei fire dintr-un scul, formând o unitate de măsură la urzit”: Număram câte treizeci de viérbe numărătura, trei fire într-o viarbă d-alea devenea GM/757. - var. ghiârbă s. f., pl. ghérbe AMD, h. 393/rar II; iârbă [yârbă] s. f., pl. iérbe/rar II; iérbá [yérbá] s. f., pl. iérbelmr II. VIÁSPA v. viéspe 2°. VIÁSPE v. viéspe 2°. VÎCĂ-VÂCĂ s. f. GD/rar Cţ „numele unui joc de copii, cu mingea”. VIDEÁ v. véde. VIDROÂNĂ s. f., pl. vidroăne AMD, h. 237; GM/rar Gr „găleată de metal (cu care se scoate apă din fântână)”; cf. b i d ó n 3°... VIDRONÎŢĂ s. f., pl. vidroniţe AMD, h. 237/rar Gr dim. de la v i d r o a n ă. VIER s., art. viérul ápei AMD/rar II „partea din mijlocul albiei unui râu unde apa e adâncă şi are viteză mare”. VIÉRBÁ v. viârbă. VIERÍ vb. IV 1° tranz. AMD/rar Tr [d. vier] „a fecunda scroafa”. 2° refl. AMD, h. 290/rar TI [d. purcei] „a deveni vier, bun de prăsilă”; cf. v e ş t i 2°. VIERMATÓI s. m., pl. viermătoi AMD, h. 438/rar Cţ augm. de la vierme. VIÉRME s. m., pl. viermi 1° AO, Pl. 83/rar Mh „omidă”; cf. c o t â r1 3°... 2° GO/rar Mh „floare de sfredel”; cf. m ú g u r e 3°. VIERMIŞORI s. m. pl. AO, h. 53 l/rar Mh „inflorescenţele alunului”; cf. c e r c é 1 5°... VIERMUÍ vb. IV intranz. şi refl. AMD, h. 357; 359/rar II [d. fructe] „a face viermi”. VIERMUÍT adj., f. viermuită, pl. viermuite AO, h. 480/rar Dj [d. fructe] „cu viermi, viermănos”; cf. v i e r m u r ó s. VIERMURÓS adj., f. viermuroă-să, pl. viermuroăse AMD, h. 357/rar Ot [d. fructe] „cu viermi, viermănos”; cf. viermuit. VIERMLjŞ s. m., pl. viermuşi AO, h. 552; 697; AFLR/prin Dj şi rar Mh, Ot, Tr; AMD, Pl. 95; GM/rar Ph, Bz, Ot, Tr, Cl, II dim. de la vierme; cf. v i e r m ú ţ. VIERMLIŢ s. m., pl. viermuţi AMD, Pl. 95/rar Bz dim de la vierme; cf. v i e r m ú ş. VIEROTÍC v. virotic. VIERLJŞ (2 sil.) s. m. GM/rar II dim. de la vier („porc necastrat”). VIESPAR (2 sil.) s. m., pl. viespări 1° AMD, h. 380/Tr, Cl, II, prin Gr şi rar Ag, Db, Cţ „viespe”; cf. b â z ó i 2°... 2° AMD, h. 450/rar II „streche”; cf. b â z ă 3°... - var. 1° vicspâră s. f., pl. viespări AMD, h. 3 80/rar Gr. VIESPARA v. viespâr 1°. VIÉSPE 1° s. f., pl. viespi AMD, h. 450/rar Bz „streche”; cf. b â z ă 3°... 2° s. m., pl. viespi AO, Pl. 85/rar VI, Dj, Ot şi s. n. [sic!]/rar Dj „viespe”; cf. b â z ó i 2°... 3° s. f. art. viéspea-ferástráului loc. subst. GM/rar Ph „insectă care distruge florile de măr”. - var. 1° dcspă s. f., pl. déspe AMD, h. 450/rar Br; 2° vépse s. f., pl. vepsi AO, Pl. 85/rar Gj; viâpsă s. f., pl. viépselrai Mh; viâspă s. f., pl. viéspe AO/rar Mh; GM/rar Db; viáspe s. f., pl. viăspe AO/rar Mh. VIESPOAICĂ s. f. AMD, h. 380/rar Db augm. de la viespe: E rea ca o viespoăică/S 11. VIETÚRÁ 424 VIJELÍE VIETÚRÁ v. venitúrá 3°. VIÉZÁRE v. viézur. VIEZÁÚNE v. viezuíná 1°. VIEZEÚNE v. viezuíná 1°. VIEZIÚNE v. viezuíná 1°. VIEZUÍNÁ (4 sil.) s. f., pl. viezuíni 1° AO, h. 545; TDO/V1, Gj, Dj, Ot şi prin Mh; AMD, h. 433; GM; AFLR/Ag, Ph, Ot, prin VI, Db şi rar Bz, Tr; viezuíne AO/rar VI, Dj; AMD/rar Ot „vizuină (mai ales de vulpe)"; cf. c â r t ó g... 2° var. vizuină s. f., pl. vizuini AMD, h. 433/rar Cţ [spec.] „culcuş de urs; bârlog”. - var. 1° ghezáúne s. f., pl. ghezáúni AO, h. 545/rar Dj; ghezuíná s. f., pl. ghezuini/TM Dj; mizuíná s. f., pl. mizuini AMD, h. 433/rar Bz; veziúne s. f., pl. veziúni/rar Ph; vezuíná s. f., pl. vezuini AO/rar Gj; vezuríe s. f., pl. vezuriHrar Gj; vezuríná s. f., pl. vezurini/Mh şi rar Dj; vghezuíná s. f., pl. vghezuini/Dj şi rar Mh; viezáúne s. f., pl. viezáúniirar Dj, Ot; viezeúne s. f., pl. viezeúni AMD/rar Ph; vieziúne s. f., pl. vieziűni!rar Ph; viezuíne s. f., pl. viezuíni! rar Ph; viezuníe s. f. AFLR/rar Ph; viezurímá s. f., pl. viezurime AO/rar Gj; viezuríme s. f., pl. viezurimi AO; GO/prin Gj, Mh; viezuríná s. f., pl. viezurini AO/Mh şi rar Gj, Dj; viezurinelrar Mh; visoníe s. f. GD/rar TI; vizáúná s. f., pl. vizóúni AMD/rar Ag, Tr; vizáúne s. f., pl. vizáúnilxax Tr; viziuíná (4 sil.), pl. viziuini AMD/rar Ot; viziúná s. f., pl. viziuni!var Tr, II; viziune!rar Tr; viziúne s. f., pl. viziúni AO/rar Tr; AMD; GM/Tr, II, prin Ag, Br, Cl şi rar Db, Ot, Gr; viziúne AMD/rar II; viziúnie (5 sil.) s. f., pl. viziúnii/rar TI; vizoníe s. f., vizoniUTl şi rar Br, Cţ; vizuină s. f., pl. vizuinelvaT Gl, Bz, Cţ; vizuíne s. f., pl. vizuini!rar Db, Ph, Tr, Cl; vizuíne!rar Tr; vizunie s. f., pl. vizunii AMD; GM; TDM II/prin Vn, TI şi rar Ph, Bz, Br, Gr, Cl, Cţ; zghezuină s. f., pl. zghezuíni AO/rar Dj; 2° viziúne s. f., pl. viziúni AMD/rar Cţ. VIEZUÍNE v. viezuíná 1°. VIÉZUNE v. viézur. VIEZUNÍE v. viezuíná. VIÉZUR s. m., pl. viézuri AO, h. 543/Mh şi prin Gj; AMD, h. 431/rar Bz, Cl „viezure, bursuc”; cf. b o r s ú c... - var. ghézure s. m., pl. ghézuri AO, h. 543/prin Dj; vghézure s. m., pl. vghézuri/Dj şi rar Mh; viézáre s. m., pl. viézóri AMD, h. 431/rar Db; viézune s. m., pl. viézuni AO/rar VI; AMD; AFLR/rar VI, Ag; viézurá s. f., pl. viézuri AMD/rar Vn; zghézure s. m., pl. zghézuri AO/rar Dj. VIÉZURÁ v. viézur. VIEZURÍMÁ v. viezuíná 1° VIEZURÍME v. viezuíná 1°. VIEZURÍNÁ v. viezuíná 1°. VIFORÁ v viforí 2°. VIFORÁIE s. f. GM/rar Ph „viforniţă; viscol”: Eram taman la Bobotează, într-un frig ş-o giforáieülX 1; cf. v í f u r, v i s c o 1 i ş. VIFORÎ vb. IV 1° tranz. impers. AMD, h. 527/rar Db „a viscoli”: Zăpada era toată vifor hă! 811; cf. î n v â 11 o r i 2°... 2° var. viforá vb. I refl. GM/rar Ag [fig.] „a se supăra tare, a se înfuria, a se înverşuna”: E răi [porcii mistreţi], că, dacă se viforeăză ei, până la urmă şi sare la om/685; cf. î n n e r v i... - var. 1° vihorí vb. IV intranz. impers. AMD, h. 526/rar Br. VÍFUR s. n., pl. vifure TDM II/rar Bz „vifor, viscol”: Ţinea câte... gifurle câte... nouă zile-a ţinut o dată un gifurllSO; cf. v i f o r á i e. VIG s. n., pl. viguri TDO/rar Mh; AMD, Pl. 121-122; AFLR/Db, Ot, prin VI, Ag şi rar Tr; vige AMD/rar Ag „val, trâmbă de ţesătură (pânză, postav)”; cf. căpătâi 6°... VIHORÍ v. viforí 2°. VIITOÁRE s. f. GM/rar Bz, II „inundaţie”: A mai fost aşa o viitoare în douăzeci şi şase/730; cf. î n é c 2°... VIJELÍE v. vijulie1. VIJÓI 425 VINITÍC VIJÓI s. n., pl. vijoáie GM/rar Db „apă mare şi repede; torent”: Era apă mare şi vijój [•■■]. Vijóiu este o apă mare care te ia, vine repede şi dacă stai acolo te ia, te duce dăvale şi te bagă la fund/695; cf. i ú d ă... VIJULÍE1 s. f., pl. vijulii AO, h. 789; Pl. 123-125/rar Gj, Mh „zer amestecat cu urdă (care se depune la fundul vasului de fiert)”; cf. a f u m ă t ú r ă... - var. vijelie s. f., pl. vijelii AO, Pl. 64/rar Mh. ^ VIJULÍE2 s. f., pl. vijulii AFLR/rar Dj „vânt puternic; vijelie”: Vine bolboră, vine o vijuliie şi ia grâul şi să-ncurcă porlogii/973; cf. a r a 1 i e... VÎLŢĂ v. viţă 2°, 3°. VIN s. n., ~ de miére AO, Pl. 117/rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 97/rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Cţ; ~ din boştină AMD/rar Ph; ~ din miere AO/rar VI, Dj „hidromel, mied”; cf. b a 1 b á ş... VLNÁR s. m., pl. vinári 1° GM/rar Ot [la pl.] „persoane care duc vinul pentru nuntă de la mire la mireasă”. 2° GO/rar Ot [la pl.] „nuntaşi din partea miresei care se duc, sâmbătă seara, înainte de nuntă, cu p 1 o c o n la mire”. 3° AO, h. 677/rar Ot „musculiţă care zboară în jurul butoaielor cu vin (în fermentatie)”; cf. b e â t ă 3°... VINÂRIŢĂ s. f., pl. vinâriţe AO, h. 677/prin Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 8 l/rar Ot, Tr „musculiţă care zboară în jurul butoaielor cu vin (în fermentaţie)”; cf. b e á t ă 3°... VÎNĂ v. vână 6°. VESĂTURĂ v. venitúrá 3°. VINC v. vinele. VÍNCÁL v. vinele. VÍNCERÁ v. vinele. VINCI1 s. n. pl. tantum AO, Pl. 132/rar VI „lemnele rotunde pe care alunecă piatra de moară când e scoasă din locaş”; cf. 1 u n g ó n 5°... VINCI2 v. vinele. VÍNCLE s. n. pl. AMD, h. 696/rar Ot „colţare folosite în dulgherie sau în zidărie; vincluri”; cf. c o 1 ţ 5°... - var. vénclu s. n., pl. véncluri AMD, h. 696/rar Cl; vine s. n., pl. vincuri AMD/rar Tr; vincăl s. n. şi m., pl. vincăle AO, Pl. 139/rar VI; AMD/rar Ag, Db, Gr, Cl, Cţ; vincăli AMD/rar Vn, Cl; vinceră s. f. AMD, h. 707/rar Ot; vinci s. n., pl. vinciuri AMD, h. 696/rar Gr; vineli s. m. pl./rar Vn; vincul s. m., pl. vinculi/rar TI; vinculu s. n., pl. vincule/vai Ph; vinglu s. n., pl. vingluri AO/prin Dj şi rar Mh; vingle/rar Mh. VÍNCLI v. vinele. VINCUL v. vinele. VÍNCULU v. vinele. VINDEÁ vb. II, ind. prez. 1 pl. vindém AO, h. 983 MN/Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, ch. 1814/Db, Tr, Gr, Cl, II, prin Ag, Ph, Br, Ot, If, Cţ şi rar Vn, Bz; ind. prez. 1 sg. vind AO/prin Mh şi rar Gj; ind, prez. 3 sg. vânde AO/Mh, prin Gj şi rar Ot; AMD/rar Db „a vinde”. VINECIOARA adj. f., pl. vinecioăre AMD, Pl. 129-130/rar Tr dim. de la vânătă („oaie brumărie”). VÍNEREA s. f. art. 1° ~ ciúmii s. compus AO/rar Mh „numele unei sărbători care se ţine în prima vineri după Sfanţul Ilie”. 2° ~ ouălor s. compus AFLR/rar Ot „Vinerea Mare; Vinerea Paştilor”. 3° ~ piftiilor s. compus AFLR/rar Gj „ultima vineri înainte de Lăsatul secului de Paşti”. VÍNGLU v. vinele. VINICÎJŞ s. n. AFLR/rar Mh „amestec de mălai cu apă, folosit ca hrană pentru puii mici de găină”; cf. a 1 u â 14°... VINIŞOARĂ s. f., pl. vinişoâre AMD, Pl. 65-66/prin Tr şi rar Vn, Br, II, Cl dim. de la v â n ă 5°. VINITÍC s. m., pl. vinitici 1° AMD, h. 142/rar Ph „copil nelegitim”: Ii zice vinitic, că nu să ştie de unde-i/ 719; cf. b a i s t r ú c... VINOVÁTÁ 426 VISÍLI 2° var. vintíc s. m., pl. vintíci AMD/rar If „venetic”. VINOVĂŢ vb. I tranz. AFLR/rar Ph „a învinovăţi”. VINT v! venít1 2°. VINTÍC v. vinitíc 2°. VINTÍL v. vintíri. VINTÍRÁ v. vintíri. VINTÍRE v. vintíri. VINTÍRI s. m. pl. AFLR/rar TI „vintire”; cf. t a 1 e á n... - var. vintíl s. n., pl. vinnie AMD/rar Cţ; vintiră s. f., pl. vintire GD; AFLR/rar TI; vintire s. f., pl. vintíri AFLR/rar TI. VÍNTRÁ v. vântră. VÍNTRE s. f., pl. vintre 1° AO, h. 105/rar Ot [la pl.] „testicule”; cf. b o á ş ă 1°. 2° ~ la úmeri AMD, h. 57/rar Tr „claviculă”; cf. u n d r e á1 1°. VÍNTRICE s. f. AO, h. 105/rar Ot „vintre”; cf. g e m ă n á r e 4°... VINTRÍCE v. valíce. VINTRICÉL s. n., pl. vintricéle 1° AO, h. 105/Dj şi rar VI, Ot „vintre”; cf. gemánáre 3°... 2° AO, h. 105/rar Mh „organul genital la băieţi”. - var. 1° vitricél s. n., pl. vitricéle AO, h. 105/rar Dj^. VIOÁRÁ s. f., ~ de leşie GM/rar Ag „leşie tare, de calitate foarte bună”: Cură numa viuâră dă leşiie [...] să ridică oul dasupra/675; cf. v r é c i e 3°. VIORÍST s. m., pl. viorişti AFLR/rar Db „lăutar”; cf. a 1 ă u t á r. VÎPĂRĂ v. viperi. VÍPERI s. f. pl. AO, h. 549/prin Dj şi rar VI; AMD, h. 436/rar Ag, Ph, Bz, Tr, CI, Cţ „vipere”; cf. g ú ş t e r 2°... - var. vepiră s. f., pl. vépire AMD, h. 436/rar Cţ; vipără s. f., pl. vipăre/rar Ag, Bz, Br, Tr; vipări!rar Cl, II; vipiră s. f., pl. vípire/var Vn, Gl, II; viporă s. f., pl. vipore/rar Bz; vipră s. f., pl. viprehzi TI. VÍPIRÁ v. viperi. VÍPORÁ v. viperi. VÍPRÁ v. viperi. VIRÁN adj. 1° AO, h. 587/rar Mh, Dj [d. terenuri] „necultivat; înţelenit”; cf. în i e r b á t... 2° AO, h. 514/rar VI [d. terenuri] „despădurit, defrişat”; cf. d e p 1 a n t á t... VIRÂNDĂ v. verândă 1°. VÍRÁ s. f., pl. vire GO/rar Mh „sul, tambur pe care se înfăşoară lanţul la fântână”; cf. b e d r e á g 2°... VIRĂGLTĂ v. virogúfá. VIROÁGA s. f. 1° pl. virógi AMD, h. 537/prin Db, Gr şi rar Bz, Tr „pârâu”; cf. b á 11 ă 5°... 2° AMD/rar Vn, Br „teren băltos; băltiş”; cf. b ă 11 i n ă... 3° pl. viroâge AMD, Pl. 102/rar Db „topilă”; cf. b â 1 v á n2 1°... 4° var. fioroâgă (4 sil.) s. f., pl. fioroăge GO/rar Mh „coastă de deal”; cf. clin 6°... - var. viróg s. n., pl. viroâge AMD, h. 537/rar Db. VIRÓG v. viroâgă 1°. VIROGIJŢĂ s. f. GM/rar Gr dim. de la viroagă („vale îngustă”). - var. virăgfră s. f. GM/rar Gr. VIROTÍC s. m., pl. virotici AO, h. 422/Gj, Mh „porc necastrat; vier”. - var. verotic s. m., pl. verotici AO, h. 422/prin Mh; vierotic (3 sil.) s. m., pl. vierotici/rar Mh. VIS, din ~ loc. adj., copil ~ ~ AO, h. 167/rar Ot „copil nelegitim”; cf. b a i s t r ú c... VISCOL s. n., pl. viscoâle AO, h. 315; AFLR/prin Mh şi rar Dj „troian, nămete”; cf. h á 1 ă1 2°... VISCOLÍ vb. IV impers., ind. prez. viscole AFLR/rar Mh „a bate un vânt puternic cu ninsoare”; cf. î n v â 11 o r i 2°... VISCOLÎŞ s. n. AMD, h. 527/rar Ph „viscol”; cf. v i f o r á i e... VISCOLÍTÁ s. f. AO, h. 315/prin Dj „troian, nămete”; cf. h á 1 ă1 2°... VISÍLI (3 sil.) s. GD/rar Cţ „unealtă de pescuit somn, cu momeală din peşte VISONÍE 427 VÍTÁ viu”: Visili [este] o prăjină legată c-o aţă, cârlig bun, sănătos şi baboi, atâmat baboiu de spinare, viu sigur, nu mort, şi el toată noaptea bălăceşte, bălăceşte şi somnu, dacă vine pe-acolo, l-apucă/895. VISONÍE v. viezuină 1°. VISTERÍE s. f. AFLR/rar Gj; GM/rar Ag „cadru din bârne încheiate în care se captează apa unui izvor; ghizd”: Jos se face visterije, de une ajungi la baza izvorului să mai mergi cel puţin un metru sau doi în jos, ca să faci visterije AFLR/921. Să sapă la un metru, d-acilea vine cu vistăriia GM/687; cf. c ă ş i ţ ă2 7°... VISTIRÍU s. n. GO/rar VI „bisturiu”. VÎŞĂN v. vişen. VÎŞĂNĂ v. vişini. VÎŞEN s. m., pl. vişeni AO, Pl. 81/rar VI: AMD, h. 364 MN/Ag, Db, prin If, Gr, Cl, II şi rar Bz, Tr, Cţ „vişin”; cf. c i u r é ş 2°... - var. vişăn s. m., pl. vişăni AO, Pl. 8l/rar Mh; AMD, h. 364 MN; TDM II/Db, Ph, II, prin Ag, Cl şi rar Bz, Tr, Cţ; vişeni AMD/prin Db. VÎŞENĂ v. vişini. VIŞINÂR s. m., pl. vişinâri 1° AO, Pl. 81; GO/prin Dj; AMD, h. 364/prin Tr şi rar Db, Gr „vişin”; cf. c i u r é ş 2°... 2° AO, Pl. 80/rar Dj „cireş”; cf. c i r e ş á r 1°... VIŞINÂTĂ s. f., pl. vişinâte AMD, h. 364/rar TI „vişină”; cf. c i r é ş ă 2°... VÎŞINI s. f. pl. AO, Pl. 80-81/Dj şi rar VI, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 364/prin Tr şi rar Br, Cţ „vişine”; cf. c i r é ş ă 2°... - var. vişănă s. f., pl. vişăne AMD, h. 364/Db, Ph, prin Ag, Cl şi rar Tr, II; vişâni/rar Ph; vişene/prin Db şi rar II; vişenă s. f., pl. vişene/Db, II, prin If, Gr, Cl, Cţ şi rar Ag. vişTEALĂ s. f. GO/rar VI „spuzeală, bube care apar pe buzele crăpate de vânt”; cf. s p ú z ă. VIŞTÎ v. veşti 2° VIŞTÎT adj. GD/rar TI, Cţ [d. porci] „montat, vierit” VITIOARA (4 sil.) s. f., pl. vitióri GM/rar Br „patină rudimentară (făcută de copii)”: Vitiórile aceştea sânt nişte fiare îndoite la capăt şi noi le agăţăm de picioare cu sârme sau aţe şi ne dăm cu ele/754. VÍTREC v. vitric. VÎTRECĂ v. vitregă 2°. VÍTRIC adj., pl. vitrici AMD, h. 119/prin TI şi rar Ag, Db, Ph, Cl, Cţ [d. tată] „vitreg”. - var. vitrec adj., pl. vitreci AMD, h. 119/rar Tr. VÎTRICĂ v. vitregă 2°. VITRÍCE v. valice. VITRICÉL v. vintricél 1°. VÎTRIGĂ adj. f., pl. vitregi 1° AO, h. 182/rar Mh, Dj; AMD, h. 166/rar Ot, Tr, II [d. soţie] „din a doua căsătorie; de-a doua”. 2° var. vitrigă adj. f. AMD, h. 120; TDM Il/prin Db, TI şi rar Ag, Ph, Tr, Cl, Cţ [d. mamă] „vitregă, din a doua căsătorie a tatălui”. - var. 2° vitrecă adj. f., pl. vitreci AMD, h. 120/rar Tr; vitrică adj.f., pl. vitricekax Ag, Db, Cl, TI, Cţ; vitrici!rar Ph, TI. VÎTRIGĂ v. vitregă 2°. VITRÎLĂ v. vétrálá. VITRIÓN s. n. AFLR/rar TI „vitriol (folosit în vopsitorie)”. VIŢ v. viţă 1°. VÎŢĂ s. ’f., pl. viţe 1° TDO/rar Mh „partea cea mai bună a firului de cânepă, fuior curat, fară puzderii”: O băteam [cânepa], avem un proţap aşa... un lemn aşa crăpat şi c-un mai de lemn şi dăm în ea până când să face, rămâne numa viţa aia/963; cf. 1 ú s t r u 2°... 2° var. vilţă s. f., pl. vilţe AMD, h. 4/rar Ag „şuviţă de păr”: Pui păru dă porc, îl iau şi-l desfac câte... zbilţă mai mică. ca să-ncapă pe gaur-aia [la perie] GM/789; cf. s m o á t e c... VIŢĂÎ 428 VIZIÚNE 3° var. vilţă s. f. AFLR/rar Ot „fír, şuviţă de lână”: Oaia aia are biţu creţ AO, h. 14/945. 4° var. zbilţă s. f., pl. zbilţe AO, h. 244; GO/rar VI „fir, miţă de lână scoasă de piuă la suprafaţa ţesăturii”. 5° var. zbilţă s. f., pl. zbilţe AMD, h. 393/rar Tr „scul din fire de cânepă; tort”; cf. b u ş 3°... 6° GM/rar CI „şuviţă de aluat împletit (la colaci)”. 7° var. biliţă s. f., pl. biliţe AO, h. 55l/rar Gj, Mh „cursă (de diverse forme) pentru prins păsări (mici)”; cf. c ă p c ă n i... 8° var. bilţă s. f., pl. bilţe AO, h. 551/rar Gj „cursă de prins şoareci”; cf. cătuşă 1°... - var. bâliţă s. f., pl. béliti 8° AO, h. 55l/rar Gj; biliţă s. f., pl. biliţi 8° AO/Gj, Mh şi rar Dj; biţ s. n., pl. bite 3° AO, h. 14/rar Mh; biţă s. f., pl. bite 3° AO, h. 799/rar Mh; libiţă s. f., pl. libiţe 8° AO/rar Mh; viţ s. n., pl. viţe 2° AO, Pl. l/rar Gj; zbilţă s. f., pl. zbilţe 2° GM/rar Db; zvilţă s. f., pl. zx’ilţe 2° AMD, h. 4; GM/rar VI, Ag, Db. VIŢĂÎ v. guiţai VIŢĂÎ v. guiţăi. VIŢÎCĂ s. f. 1° AO, Pl. 64/rar Mh dim. de la v i ţ ă 2°. 2° GM/rar Bz dim. de la viţă („fâşie îngustă de pânză”): Tulpanu era cusut, tras bine la maşină, pus o viţică d-aia mică pă la frunte şi lega mireasa/748. 3° var. veţichii s. f. pl. GO/rar VI „nuiele (de salcie sau de alun) care se bat la pereţii casei pentru fixarea tencuielii”; cf. a r a c 2°... VIŢIÎ v. guiţăi. VITIÓN (3 sil.) s. n., pl. viţioăne GM/rar Db „şuviţă de păr”: Mai luam un vitión de păr de cal aşa/696; cf. s m o á t e c r... - var. fiţion s. n., pl.fiţioâne AMD, h. 4/rar Db. VIŢOĂSĂ adj. f., pl. viţoăse AO, h. 800/rar Gj, Mh [d. oi] „cu lâna foarte lungă, care atârnă (aproape) până la pământ”; cf. ţ i g â i e 2°... - var. biţoâsă adj. f., pl. biţoâse AO, h. 800/prin Mh. VIŢUÎ v. guiţăi. VIU1 adj., f. 'vie 1° GM/rar CI „vioi, inteligent, ager”: L-a văzut pe băiat că e viu şi l-a luat ucenic/832; cf. c u r á t... 2° cenuşă ~ AO, Pl. 29/rar Dj; foc ~ /rar Dj „spuză”; cf. c ă b ú z... 3° GM/rar Tr [d. băligar] „nefermentat”: Se face un strat dă optzăci dă centrimetri dă băligar viu, cum să spune, cum să scoate el dă la vite/803. 4° GM/rar Bz [d. came] „crudă, nepreparată”: Mai conservez ş-aşa [cu sare] la borcan came vie/147. 5° AMD, h. 590; 593/rar Db [d. teren] „nearat, necultivat”: Aram loc viu sau odinit, aram în pârloagă h. 590/813; cf. sterp1 1°. 6° cu val. subst. art. în viul âpei AMD/rar Tr „contra curentului, contra direcţiei de curgere a apei”. VIU2 [vyiu!] inteij. GM/rar Ag „cuvânt care imită vâjâitul ghiulelei în zbor”. VIZ v. ghizde. VIZÁÚNÁ v. viezuíná 1°. VIZÁÚNE v. viezuíná 1°. VÍZDURÁ v. ghizde. VÍZDURE v ghizde VÍZDURI v. ghizde. VIZÉRÁ v. viziâră. VIZÍBIL adj., f. vizibilă GM/rar Tr „cu vază, stimat, (bine) văzut”: Eram mai vizibil, cu vază pă lângă ofiţeri/829. VIZIÉRÁ s. f., pl. viziere AO, h. 282/rar Ot „marginea răsfrântă a borului de la pălărie”; cf. m ă r g i n á r 3°. - var. vizérá s. f., pl. vizéri AMD, h. 475/rar Ag, CI, TI. VIZIREÁN s. m., pl. viziréni AMD/751 „locuitor din comuna Viziru”. VIZIUÍNÁ v. viezuíná 1°. VIZIÚNA v. viezuíná 1°. VIZIÚNE v. viezuíná 1°, 2°. VIZIUNÍE 429 VOIÓS VIZIUNÍE v. viezuină 1°. VIZONÍE v. viezuină 1°. VIZÓRI s. m. pl. AO, h. 696/rar Dj „antenele albinei”; cf. c â r 1 i ó n ţ 3°... VIZUÍNÁ v. viezuină 1°, 2°. VIZUÍNE v. viezuină 1°. VIZUNÍE v. viezuină 1°. VÍZURA v. ghízde. VLADIMIREÁN s. m., pl. vladimiréni AO/921 „locuitor din satui Vladimír”. VLADAIAN s. m., pl. vládáiéni AO/966 „locuitor din comuna Vlădaia”. VLĂGUÎT adj., f. pl. vlăguite GM/rar Db [d. obiecte] „uşor de mânuit, devenit astfel prin întrebuinţare repetată (în opoziţie cu ţeapăn); flexibil”: Briceagu nou nu e vlăgunt, e prea fix/811. VLĂJĂR s. m., pl. vlăjări 1° AMD; GM/rar II „lemn gros care se pune la pereţii casei din furci”; cf. p u i 5°... 2° GM/rar II „vlăjgan”; cf. j i d o v 2°... - var. 2° vâjlân s. m. GO/rar VI. VLĂJI vb. IV tranz. şi refl. pas. GO/rar Gj „a (se) face (un lemn) flexibil bătându-1 cu muchia toporului şi trecându- 1 prin foc”; cf. m 1 ă d o i. VLĂTRĂI v. vă trăi 1°. VLOC v. vlog 3° VLOG s. 1° AMD/rar Cl „ploaie măruntă; burniţă”; cf. b â r n ă... 2° AMD/rar Br „ploaie torenţială, aversă”; cf. rop. 3° var. vloc s. AMD/rar Cl „ploaie liniştită şi de durată”. 4° var. zvlog s. AMD, h. 526/rar Tr „lapoviţă”: [A venit] o lapoviţă, un zv/og/777; cf. b u j n i c e á 1 ă... VO adj. nehot TDO/prin VI, Mh şi rar Gj, Dj; TDM II; AFLR/prin Vn, Bz, Br şi rar Ag „vreo”: Deasupra pă brădoaică punem fro câteva foi de varză TDO/928. - var. fo adj. nehot. TDO/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD; GM; TDM II, III; AFLR/Tr, Gr, prin Ag, Db, Ot, Cl şi rar Ph, Bz, Br, If, II; freo adj. nehot. GM/prin Tr şi rar Ot, Gr; fro adj. nehot. TDO/rar Ot; AMD; GM; TDM I, IH/Ot, Tr, prin Ag, Db, Gr, Cl şi rar If. VOĂLĂ s. f. 1° GO/prin Dj şi rar VI, Mh; GM; AFLR/prin Vn, Ot şi rar Ag, Bz, Tr, Gr, II, Cl; GD; AFLR/prin TI, Cţ „voal de mireasă”: Mă gătea, îmi punea vuăla şi mă ducea la mire GM/726. [Miresei] nu-i pune vólu până nu vine lăutarii GM/691; cf. b a r i ş 4°... 2° AMD, h. 144/rar Cţ „placentă”; cf. apşoâr ă... - var. 1° ovól s. n. GM/rar Bz; voi s. n., pl. văluri TDO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar Dj, Ot; GM; AFLR/prin Tr, II şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Gr; GD/rar TI. VOCSÍ v. văcsi 1°. VODĂTĂ adv. TDM II/rar Db „vreodată”. VODCĂ s. f. GM/rar Ag „ţuică slabă, de calitate inferioară, care curge ultima la cazan”: Parcă e nişte vuodcă asta, zice, nu mai e bună, asta e vuodcă, nu mai e bună/788; cf. á p ă 3°... - var. otcă s. f. AMD, h. 360, 361; GM/rar VI, Db. VOI v. boi 4°. VÓIA s. f. art., în expr. a-i fi cu ~ TDO/rar Dj „a voi”: Să ducea căluşarii la toţi şi-i juca-n bătătură; îi iereă vóia, nu-i era, ei juca căluşu la ei/982. VOINÍC 1° s. m., pl. voinici TDO; AFLR/rar Dj „bărbat, soţ”: Puneam plugu-n car, grapă, şi luam voinic, care-aveam, eu chiar n-am vornic din răzbelu al de mult, de când cu germanu TDO/973; cf. creşti n... 2° cu val. adj., f. voinică TDO/rar Dj [d. plante] „înalt”: Ii zicea cânepă de vară, frumoasă, galbin-aşa şi vomică/973. VOINICEASCĂ adj", f. AMD, h. 476/rar Ot [d. cămăşi] „de voinic, bărbătească”. VOIÓS adj., f. voioasă GM/rar Ag, Ot „dornic”: Mama era voioăsă să scape de ei [= nemţi]/775. VOITÓR 430 VORBÍ VOITÓR adj. GD/rar Cţ „care vrea, care doreşte”: Pă mine când m-a căsătorit... cu soţu meu, [tata] nu prea a fost atâta de vontór, că nu avea posibilitate/900. VOL v. voâlă 1°. VOLANÍC v. vâlnic 1°, 2°. VÓLBURE s. f. pl. 1° AO, h. 440/rar Mh; AMD, h. 315/rar Ag, Cţ „volburi (plante)”; cf. b u s u i ó c 4°... 2° var. bolboră s. f., pl. bólbori AFLR/rar Dj „vijelie, vânt puternic”; cf. a r a 1 i e... - var. 1° bolbără s. f., pl. bolbăre AMD, h. 315/rar CI; bolboră s. f., pl. bólbori AO, h. 440/Mh, Dj, prin Ot şi rar Gj, Tr; AMD, h. 313; 315/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, prin Ph şi rar VI, If, II; bolbură s. f., pl. bólbure AO/rar Mh; borboră s. f. AMD, h. 315/rar VI, Gr; borbură s. f., pl. bórbure AO/rar VI; AMD/rar Ag, Db, Ph, CI; holbără s. f. AMD/rar Bz; holboră s. f./rar TI; holbură s. f., pl. hólbure AO/rar VI, Gj; olbură s. f. AMD/TI şi rar Bz, Br; volvoră s. f., pl. vólvori AO/prin VI, Gj, Dj şi rar Mh, Ot; volvore/rai VI, Gj, Mh, Dj, Ot; volvură s. f., pl. vólvuri AO/prin VI şi rar Gj, Mh; AMD/rar VI, Ag, Br, Cţ; vólvure AO/rar VI, Gj, Mh; AMD/rar Ag; 2° volvură s. f. AFLR/rar Dj. VOLÉ v. âuleu. VOLNIC adj., f. volnică GM/rar Br „vrednic, capabil”: Miercuri nu ştiu ce mai punea pe mireasă p-acolo să mai facă, dacă-i capabilă, s-o vadă toţi stolnicii dacă-i capabilă să facă, dacă e volnică de casă/749. VOLTÁ vb. I tranz. şi refl. (pas.) GO/rar VI; GM/rar Ph, Bz „a (se) împinge rostogolind, a (se) face vânt (buştenilor) pentru a urni din loc”: Mânam [buştenii] la apă [...] aşa-i, să numea atunci că-i voltam la apă GO/903. Butucii îi volteâză cu ţapine [...]. Chiar dacă butucii merge, să mai dă peste cap unu, cine ştie cum să volteâză singuri ei aşa din mers GM/732; cf. b â r â i... VOLTĂ* v. boltă 8°. VOLTĂ2 s. f., a da ~ loc. vb. GM/rar Br „a da vânt, a împinge spre a se da în leagăn”: Toată ziua îmi spunea ca să-i dau voltă să... să se dea în leagăn [...]. A spus că 5i7-i dea mai multă voltă, da nu l-a ascultat, că i-era frică să nu să dea peste cap/753; cf. b â r â i... VOLUMÓS adj., pl. volumoşi, f. volumoăsă, pl. volumoáse 1° GM/rar Tr; GD/rar TI [d. lucruri] „care ocupă spaţiu mult; voluminos”: Fânu este volumós şi uşor GM/794. 2° AFLR/rar Gj; AMD, h. 36/rar Ph [d. oameni] „corpolent; voluminos”; cf. t r o n c á n. VOLVORĂ v. vólbure 1°, 2°. VOLVORÎCĂ s. f., pl. volvorici AO, h. 440/rar Gj dim. de la v o 1 v o r ă 1°. VOLVOTĂT adj., f. volvotâtă AFLR/rar Gr [d. vase] „plin cu vârf’; cf. buric 5°... VOLVURĂ v. vólbure 1°. VOMITĂ vb. I, ind. prez. 1 sg. vomitéz AO, h. 54/rar Gj, Dj, Ot „a vărsa, a voma”; cf. a r u n c â 5°... - var. comită vb. I, ind. prez. 1 sg. comit AMD, h. 30/rar Ag, Db; fometă vb. I, ind. prez. 1 sg.fometéz AO, h. 54/rar Dj, Mh; AMD/prin Tr şi rar Bz, Br, Gr, TI, Cţ; fomitá vb. I, ind. prez. 1 sg ./omit AO/rar Mh; AMD/prin Ph, Ot, Tr, TI, Cţ şi rar VI, Db, Vn, Bz, Gr, CI, l\;fomitâz AO/rar Dj, Mh. VON v. voúnul. VOPSÉLURI s. f. pl. AMD, Pl. 181/rar Ot, Tr „vopsele”; cf. b o i é 1 u r i... - var. văpsâli s. f. pl. AMD, Pl. 181/rar Tr. VORBĂ s. f„ a făce ~ AMD, h. 153; AFLR/rar Db, Tr [la peţit] „a discuta, a se înţelege, a conveni în vederea...”: Merge băiatu la fată prima dată, când se duc la-mpeţit, şi fac vorbă AFLR/802; cf. î m p ă c â 1°. VORBÍ vb. IV intranz. TDO; AFLR/rar Gj, Dj; GM; TDM II, III; VORBÍRE 431 VRÁNÁ AFLR/prin Db, Ph, Bz, Br, Tr şi rar Vn, Gr, Cl, II; AFLR/rar Cţ; refl. AFLR/rar Db [d. tineri] „a curta, a fi curtată; a fi ín dragoste”; Am vorbit cu el trei ani şi patru luni GM/737. S-o dăm depe el că vorbişte cu el GM/824; cf. a v e á 1°... VORBÍRE s. f. AMD, h. 154/rar Ag, Ot „înţelegere în vederea căsătoriei; logodnă”; cf. a ş e z á t... VORBITOR adj., pl. vorbitori AFLR/rar Ph; ~ de gură GM/rar Bz „vorbăreţ, palavragiu”: Să nu-i spui lu tata că tata e vorbitor dă gură şi pârăşte GM/731;cf. cobză r... VORBITŰRA s f. GM/rar Cl „numele şi rezultatul acţiunii de a v o r b i”: Am ieşit în sat în Mănăstire ş-am vorbit cu ea şi... din prima vorbit ură gata! am trimes în casă ş-am luat-o/ 867. VORGHINĂ v. varghie 7°. VORNIC s. m., pl. vornici AFLR/rar Cţ „flăcău care strânge banii în ceata colindătorilor”; cf. b e r e z ó i 2°... VORŰN s. GD/rar TI „lemn subţire cu ajutorul căruia se introduce explozibil în gaura făcută în cariera de piatră”. VOŰNUL pron. nehot. art. TDM II/rar Gl „vreunul”: Un biet sublocotenent zice „săracii, ce e zdraveni vúni [dintre soldaţi]?” TDM 11/682. - var. fon adj. nehot. GM/rar Gr; frun adj. nehot. TDO/rar Dj; GM; TDM I/prin Tr şi rar Ot; fun adj. nehot. TDO/prin Dj; GM/prin Tr şi rar Db, Gr; von adj. nehot. TDM II/rar Vn; vun adj. nehot. TDO/rar Mh; TDM I, III/rar Vn, Bz, Tr; pl. art. vúnii TDM I/rar Ag. VRABÉTE s. m., pl. vrabâţi 1° AO, h. 555/V1 şi rar Gj; AMD, h. 440 MN/rar Ag „vrabie”: [Cânepa] o sămănăm şi punem paie pe de disupra să n-o mănânce brabéti TDO/956; cf. brabeţoâică P... 2° var. vrábéte s. m., pl. vrábéfi AMD, h. 440 MN/rar Ag „vrăbioi”; cf. b r ă b e ţ ó i... 3° var. brabéte s. m., pl. brabéti AO, h. 555/rar Tr „prepeliţă”; cf. b a b ú ş c ă 4°... - var. barabcte s. m., pl. borabéti 1° AO, h. 555/crt.; bărăbâte s. m., pl. bárábéti 1° AO/prin Gj; brabéte s. m., pl. brabéti 1° AO; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj şi prin Ót; AMD, h. 440 MN; TDM I/prin Ot şi rar VI, Tr; 2° AMD, h. 440 MN/Ot şi rar VI, Tr; brábéte s. m., pl. brabéti 1° TDO/rar Mh; grabéte s. m., pl. grabéti 1° AO/rar Mh; grábéfi 1° GO/rar Mh; grobéte s. m., pl. grobéfi 1° AO/rar Mh; varabéte s. m., pl. varabéti 1° AO/rar Gj, Mh; vrábéte s. m., pl. vrábéti 1° AFLR/rar VI, Mh; vrábiéte (4 sil.) s. m., pl. vrábiéti 2° AMD/rar Ag. VRABIE s. f., pl. vrăbii AMD, h. 440/rar Gr „orice pasăre mică (care nu este recunoscută)”. VRĂDNIŢĂ v. mrâniţă 2°. VRAF s. n„ pl. vrafuri 1° TDM I/rar Tr „strat (de snopi aşezaţi pe arie pentru treieratul cu cai)”; cf. t â n â z... 2° var. vrau s. n. AO, h. 193; 195/prin Mh „grămadă de nisip amestecat cu apă şi var sau de pământ amestecat cu apă şi cu pleavă, pregătită pentru tencuială”. VRAFTURĂ v. prâftură. VRĂGNIŢĂ v. vrâniţă. VRĂINIŢA v. vrâniţă. VRAJ v. vraşti. VRĂMNIŢĂ v. mrâniţă 2°. VRÁN v. vrână 1°, 2°. VRANĂ s. f. 1° pl. vrăni AO, h. 682/Dj, prin Gj, Ot şi rar VI, Mh; AMD, Pl. 83-84/prin Cţ „vrane (la butoi)”; cf. caná 2°... 2° pl. vrane AO, h. 682/rar Mh „capac, dop de lemn în vrana butoiului”; cf. d ú j n i c 3°... 3° pl. vráne AMD, Pl. 91/rar Db, Tr, Cţ; vrăni/rar Db, Ot „urdiniş”; cf. f e r ă s -t r ú i e... 4° art. vrána năsului AMD, h. 29 MN/rar Ag „nară”; cf. n â r e. - var. brână s. f. 3° AFLR/rar Db; vran s. n., pl. vrane 1° AO, h. 682; GO/prin Gj şi rar Mh; 2° AO, h. 684/Gj, Mh; vrănuri l°/rar Gj, Mh; 2°/rar Gj. VRÂNGHIŢ 432 VRÉCIE VRĂNGHIŢĂ v. vrâniţă. VJRÂNIŢĂ s. f., pl. vrăniţi AMD, h. 181/rar Bz, Br, II „poartă de scânduri sau de nuiele împletite”. - var. vrâgniţă s. f., pl. vrăgniţi AMD, h. 181/rar Tr; vrâiniţă (3 sil.) s. f., pl. vrăiniţi/iav Tr; vrânghiţă s. f., pl. vrănghifi/rai Vn. VRASC v. vréscuri. VRÁSCOTE s. pl. AMD, h. 208/rar CI „vreascuri”; cf. b â t ă1 6°... - var. râncote s. pl. AMD, h. 208/rar II; râscotă s. f., pl. râscote AO, h. 222; 524/prin Mh şi rar Dj; AMD/rar Db; reáscot (2 sil.) s. n., pl. reáscote GM/rar Db. VRÁSCURÁ v. vréscuri. VRÁSCURE v. vréscuri. VRAŞTI inteij. GM/rar Ot „cuvânt care imită o zvâcnire, o mişcare bruscă”: A ieşit d-acolo din grâu, era jos şi vraj! s-a aruncat înaintea trenului GM/800. - var. vraj inteij. GM/rar Tr. VRAU v. vraf 2°. VRABÉTE v. vrabéte 1°, 2°. VRÁBIÉTE v. vrabéte 2°. VRĂBI0NŢ (3 sil.) s. m., pl. vrăbionţi AMD, h. 440 MN/I1, prin CI, TI, Cţ şi rar Br „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ ó i... VRĂBI0R (3 sil.) s. m., pl. vrăbiori AO, h. 555/rar VI; AMD, h. 440 MN/prin Gr şi rar Ag, Db, Bz, Ot, Tr „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ ó i... VRÁBÓI s. m., pl. vrăboi AO, h. 555/rar VI; AMD, h. 440 MN/rar VI „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ ó i... - var. brăbioi s. m., pl. brăbioi AMD, h. 440 MN/rar Ag. VRĂJÎT s. n. AO, h. 500/rar Dj „obicei de Lăsatul Secului sau de Sfanţul Ion, conform căruia tinerii se adunau la o casă de unde porneau pe dealuri, cu strigături”. VRANÎŞ s. n., pl. vrânişe AMD, Pl. 84/rar Db „vrană (la butoi)”; cf. c a n â 2°... VRANLŞ s. n., pl. vrănuşuri AMD, Pl. 9l/rar Cţ „urdiniş”; cf. f e r ă s t r ú i e... VRASC v. vréscuri. VRASCURĂ v. vréscuri. VRÁSTÁR s. m., pl. vrăstâri AMD, Pl. 68; AFLR/prin TI „vlăstar vechi, lăstar, coardă”; cf. a z m á n 1°... VRÁSNIC v. vrâstnic. VRASTÁ s. f., pl. vrástéle 1° AMD/rar TI „dungă, vargă în ţesături”; cf. v á r g ă 8°. 2° AFLR/rar Mh „model, divers colorat, cusut pe marginea unui obiect din pânză”: Puii [de pernă] îi fac tot aşa, tot popistraţi aşa cu vrîstele, cu roşu, cu verde, cu albastru, cu ce ai, pe margine aşa/941, cf. g h i n á r. 3° var. várstéle s. f. pl. AFLR/rar Gj „şuviţe din fire de lână (divers colorate)”: [Steagul de nuntă] îl fac frumos cu ciucuri, frumos, cu vîrstâle-aşa/937; cf. v â n t r ă. 4° var. vârsteâlă s. f., pl. vârsteli AO, h. 285/rar Dj „şir de cusături în lungul sau în latul mânecii unei cămăşi”; cf. b i z b i-z u r i 1°... VRÂSTĂ s. f. AFLR/rar Mh „vârstă, etate”. - var. vâstră s. f. GM/rar II. VRASTNIC adj., f. vrâstnică AMD, h. 13 l/rar Vn „vârstnic”. - var. vrâsnic adj., pl. vrâsnici AMD, h. 13 l/rar TI. VREA vb. II AMD; TDM I; AFLR/rar VI, Ag, Db, Ot, Tr, Gr, CI [folosit la timpuri ale trecutului, mai ales la pf. c.] „a fi pe punctul să...”: Am vrut să mor acu un an TDM 1/756. Am vrut s-o nasc pă câmp AFLR/828. Un frate a lu tata-al meu a vrut să-l mănânce lupii AFLR/827. VRÉCE v. vrécie l°-3°. VRECI v. vrécie 1°. VRÉCIE s. f. 1° GO/rar Mh; GM/prin Db, Gr şi rar Bz, Tr, Cl, II „reziduu la prepararea săpunului”: Subt săpun rămâne vréju lui, murdăria care s-a ales din grăsime şi din came GD/896; cf. b o î o -g h i n ă 4°... 2° TDO/rar Mh; GM/prin Bz, Gr şi rar Ag, Db, Ph, Gl, Tr, If, II „leşie (tare) VREG 433 VÚLPE rămasă după prepararea săpunului”: Şi-l fierbem [săpunul] până când iasă leşia aia prin el, vrâca, cum icem noi, vréciie TDO/959. Iese vréée deasupra şi când dă vréca deasupra dăm săpunul jos [de pe foc] GM/821; în a da pe ~ GM/rar Gr „a fierbe a doua oară săpunul nereuşit”: Dacă n-are loc [săpunul] dă e des în căldare, iese cu totu aşa... el nu-şi alege murdăria şi iese gros până jos, şi-l dai pă vrécie. Vrecia lui, care o scurgi în căldare, o-ncălzeşti şi-l frimitureşti şi l-ai încălzit, îi mai pui sare, niţică sodă şi l-ai facut/830; cf. p r e f â c e 2°... 3° var. vréce s. f. TDM II/rar Ph „leşie tare”: Am făcut vréce, faceam vréce cu căldarea, cu un vas mare-aşa şi-am turnat peste ea [=cânepa toarsă]/715; cf. v i o á r ă. - var. vréce s. f. 1° GO/prin Mh; AMD, h. 215 MN; GM; TDM III/prin Db, Ph, Tr, II şi rar Ag, Cl; GD/rar TI, Cţ; 2° TDO/rar Mh; GM/rar Ag, Ph, Bz, Tr, Gr, Cl, II; vreci s. 1° GO/rar Gj, Dj; vrej s. 1° AMD; GM/rar Bz, Tr, II; GD/rar Cţ; vréjá s. f. 1° GD/rar Cţ. VREG v. vrej2 4°. VREJ1 v. vrécie 1°. VREJ2 s. m., pl. vreji 1° AMD, Pl. 69-70/rar If, II şi s. n., pl. vréjuri/xai Ag, Ph, If; vréje/rar II „ciorchine de struguri”; cf. c â r c i 4°... 2° GM/rar Ag „tulpina cânepii”; cf. b e ţ e á c. 3° GM/rar II „cotor, ciorchine fară boabe”; cf. c â r c i 2°... 4° var. vréjá s. f. AFLR/rar Cţ „tulpină târâtoare”; cf. c ú r p e n 8°... - var. 4° vreg s. m., pl. vregi AO, Pl. 77/rar VI. VRÉJÁ1 v. vrécie 1°. VRÉJÁ2 v. vrej2 4° VREJOÁICÁ (3 sil.) s. f. AO, h. 440/rar Mh „volbură (plantă)”; cf. b u s u i ó c 4°... VREJUÍ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. vréjui AMD, h. 629/rar Tr „a răsuci (firele de iarbă) ca pe o funie”: Vréjui [fânul] aşa ca funia şi pui în cruce [peste căpiţă]/785. VRÉME s. f. 1° în ~ loc. adv. TDO/rar Gj „devreme”: Ş-a de vară [cânepa] o culegi aşa în vréme/937; pe ~ loc. adv. GM/rar II „pe vremuri, odinioară”; cf. d e m ú 11 2°...; vo ~, până la-----loc. adv. TDO/rar Mh „un timp oarecare”: [Caşul] îl lăsăm pînă la vVo vréme aşa ca un ceas. 2° pl. vrémuri GM/rar Bz „vreme rea”: Dacă nu dădea vréme, vifor, cutare. Când era vrémuri\ de era zăpădă, işea şi înainte la lume, işea lupii/750. VRÉNIC adj., pl. vrénici, f. vrénicá, pl. vrénici 1° AMD, Pl. 43—44; TDO/Dj, Ot, prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, Pl. 98; GM; TDM II; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, Cl, Cţ, prin Ph, TI şi rar Vn, Bz, Br „vrednic, harnic, eficient; capabil”: Nu puteai s-alegi dacă omu e vrénic sau e puturos TDO/974; cf. b ă r b â t... 2° AO, h. 806/rar Dj; AMD, Pl. 156/rar Tr [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă şi o ia înainte”; cf. î n a i n t á ş 3°. VRÉSCURI s. n. pl. AMD, h. 208/rar Br „vreascuri”; cf. b â t ă1 6°... - var. răscură s. f., pl. răscuri AMD, h. 208/rar Tr; răscur s. n., pl. răscuri AO, h. 222/rar Ot; vrasc s. n., pl. vrâscuri AMD/rar Ph, If, II; vrâscură s. f., pl. vrâscuri!rar Cl, II, TI; vrăscuri/rar Cl, II; vrăscure s. n. sau f. [?], pl. vrăscuri/rai Br; vrăsc s. n., pl. vrâscuri/prin II; vrăscură s. f., pl. vrăscuri/rar Cl. VRÉVERTTA v. véveriH. VREVERÎŢĂ v. véverüi. VRÍCE v. valice. VULPÁN s. m., pl. vulpâni AO, h. 544/Mh, Dj, prin Ot şi rar Gj, Tr; AMD, h. 433 MN/rar Vn, Tr, Cţ „vulpoi”. VŰLPE s. f. 1° GM/rar Tr „ferestruică la pod; lucarnă”: Casa să aibă vulpe colo, să ai lumină-n pod [...] vulpe-aia sus are o coamă sus, o aia... o cutiuţă uite-aşa ş-are o răsuflătoare/810; cf. c ă ş i ţ ă2 12°... VULPESC 434 VURVOÁRE 2° var. húlpe s. f., pl. hulpi AMD, h. 433 MN/rar Vn „vulpoaică”. - var. 2° válpe s. f., pl. válpi AMD, h. 433 MN/rar Tr, Gr; vúlpie (3 sil.) s. f., pl. vulpii TDO; AFLR/rar Mh, Dj. VULPÉSC adj. GO/rar Gj [d. nisip] „care alunecă uşor; mărunt, fin”. VÚLPIE v. vulpe 2° VULPOÂICĂ s. f. 1° AMD, h. 313/rar If, II Cţ „costei”; cf. b ă 1 u r... 2° AMD, Pl. 86-88/rar Bz „soi de viţă-de-vie”. VULTÁN s. m., pl. vultâni AO, h. 558/rar Gj; AMD, h. 442/rar Cţ „uliu”; cf. a r ó 1... - var. hultán s. m., pl. hultâni AMD, h. 442/rar Vn, Br, TI; uitân s. m., pl. uitării/rar TI. VULTÚR s. m., pl. vulturi AMD, h. 442/Tr, prin Gr şi rar Db, Ph „uliu”; cf. a r ó 1... - var. váltúr s. m., pl. váltúri AMD, h. 442/rar Gr; vúlture s. m., pl. vulturi AO, h. 558/rar Dj. VÚLTURE v. vultur. VUN v. voúnul. VURT s. n. 1° AMD; GM/prin Vn şi rar Gl, Br „ţuică slabă, care curge ultima la cazan”: [Curge] picuş întâi, apoi o dă pe vurt AMD/726; cf. á p ă 3°... 2° AMD, h. 360/rar Vn „ţuică dublu rafinată”; cf. p r e f ă c â n i e. VURTÉLNIJÁ v. vârtâlniţă 1°. VURTOÁSÁ adj. f. AFLR/rar Br „vârtoasă, tare”: Faci o cocă mai vurtoâsăll5\\ cf. r â p ă 2°... VURVOÁRE s. f. 1° GM/rar Db „vâlvoare”: Mai facem puţină vurvoâre la gura sobei/789. La urmă, după ce-o curăţim [găina] de fulgi, o pârlim puţin la bilbăr-aşa AFLR/908; cf. bâlbătâi e... 2° var. fâlfâre s. f., pl.făljari AMD, h. 208/rar Vn „vreasc”; cf. b â t ă1 6°... - var. 1° bâlbâre s. f. TDO/rar Mh; bâlbără s. f. AFLR/rar VI; vâlgâre s. f. GM/rar Ph, Bz; vâlvâre s. f. TDM II; AFLR/rar Bz, Br; vâlvor s. n. AFLR/rar Gr. z ZA1 s. f., pl. zále 1° GD/rar TI [la pl.] „piesă decorativă (constând din bănuţi înşiraţi pe aţă sau pe o panglică) purtată pe frunte de femei”. 2° GO/rar Gj [la pl.] „pulpă de dovleac, pepene etc. în care sunt prinse seminţele”; AO, h. 719/rar Gj [p. restr.] „materia mucilaginoasă din mijlocul dovleacului, care, după separarea seminţelor, este folosită la apretarea urzelii”. 3° var. zălă s. f., pl. zále AO, h. 640; 644/Dj şi rar Mh; AMD, h. 647; Pl. 58/Ot, Tr şi rar Ag, Db, Vn „ochi de lanţ sau, în general, lanţ”; cf. d ú r ă 2°... - var. 3° zăuă s. f., pl. zále AMD, h. 674/prin Tr şi rar Vn. ZA2 v. zi 8°. ZAÁR v. zahăr. ZABÁ v. zăbâ 1°. ZÁBAR s. n. GM/rar Gr „durere, chin (la naştere)”: Când le găsea zâbâru [...] zis dă naştere, crizele-alea, îi... să văita/823; cf. m ú n c ă 2°. ZABLÁIC (2 sil.) s. n. AMD, h. 679/rar VI „căuş”; cf. b 1 i d 5°... ZABURDÁCHE s. AMD, Pl. 86-88/rar Bz „numele unui soi de struguri”. ZÁCAR v. zahăr. ZACÂR v. zahăr. ZACR v. zahăr. ZÁCTE v. zătcă 2°. ZACUSCA s. f., pl. zaciişte AMD, h. 466; 469 MN/T1 şi rar Gl, Br, II; zcicuşce AMD/rar TI „mâncare negătită; masă frugală; gustare”; cf. m i z i 1 i c. - var. zaciistă s. f. AMD, h. 466/rar II. ZACUSÍ v. zacusti. ZACŰSTÁ v. zacuscă. ZACUSTÍ vb. IV tranz. GD/rar TI „a lua o masă frugală; a gusta (dimineaţa sau la chindie)”: Hai să zacusim la chindie AMD/883; cf. g u s t ă r i 2°. - var. zacusí vb. IV tranz. AMD, h. 469 MN/rar TI. ZÂDCĂ v. zătcă 1°. ZAFÉTURI s. n. pl. GM/rar VI „petreceri gălăgioase; zaiafeturi”: Nunta o facea cu lăutari, cu zaféturí\ cu alea/678; cf. b ă r ă b â i e... ZAHÁR s. n. AO, h. 376; AFLR/Mh, prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 583, GM/Db, Ph, Vn, Bz, Br, TI şi rar Ag, Gl, Cl, II, Cţ „zahăr”; cf. ş e c h é r. - var. zaăr s. n. TDO/rar Dj; AMD, h. 601/T1, prin Cţ şi rar Bz, Br, Ot, Tr, Gr; zăcăr s. n. AO, h. 376; TDO; AFLR/V1, Mh, Dj, prin Ot şi rar Gj, Tr; AMD; GM; TDM II, III/VI, Ag, Db, Ph, Ot, Cl, II, prin Gr şi rar Vn, Tr, If; zăcâr s. n. AMD/rar Vn, II, TI; zacr s. n./rar Cţ; zăhâr s. n./rar Db, Ph, Bz; zar s. n./Tr, Gr, prin Ag, Ot, TI şi rar Db, Cl; zăhăr s. n. AO; AFLR/Mh şi rar Gj; AMD/rar VI, Gl. ZĂHÂR v. zahăr. ZÁIBAR v. zăibăr. ZÁIBAR s. n. AO, Pl. 113; GO; TDO/Dj, Ot şi prin Gj, Mh; AMD, Pl. 86-88; GM; GD/Br, Tr, II, prin Vn, Bz, Ot, Gr, Cl, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, TI „soi de viţă-de-vie nealtoită, cu struguri mici, mai ales negri, dar şi albi”. - var. jăibăr s. n. AO, Pl. 113/rar Dj; AMD, Pl. 86-88/rar Ot; săibăr s. n. ZÁIBÁRÁ 436 ZÁRZÁR AMD/rar Bz; séibcr s. n. AO/rar Dj; záibar s. n. AO/rar Gj; zâibără s. f. AMD/rar Vn; záibar s. n./rar II; záiber s. n. AMD; GM/rar Ph, Tr, TI; záibcrá s. f. AMD/rar Vn; záibur s. n./rar Bz; záiburá s. f. GM/rar Vn. ZÁIBÁRÁ v. záibar. ZÁIBAR v. záibár. ZÁIBER v. záibár. ZÁIBERÁ v. záibár. ZÁIBUR v. záibár. ZÁIBURÁ v. záibár. ZAICÍN (2 sil.) s. n. AO, h. 280/rar Mh „ulei comestibil”; cf. o 1 í v i a... ZÁLÁ v. za1 3° ZALÓG v. zálog 2°. ZAMATÓC v. samatóc 1°. ZAMBÁC s. m., pl. zambáci AMD/rar Gr „crin”. ZAMFÍR v. zamfiră 1°. ZAMFÍR-FLÓREA v. zamfiră 2° ZAMFÍRÁ s. f., pl. zamfire AO, h. 561/rar Dj „grangur”; cf. c a 1 o f í r1 2°... 2° var. zamfír-flórea s. compus AO, h. 557/rar Gj „mierlă”; cf. c i u h u r é z 3°... - var. 1° samfinflórea AO, h. 561/rar Gj; zamfir s. m., pl. zamfirii rar Dj; zamflilóre s. m./rar Gj. ZAMFIRÓI s. m., pl. zamfirói 1° AO, h, 561; GO/rar Gj, Mh „grangur”; cf. c a 1 o f í r1 2°... 2° AO, h. 557/rar Mh „mierlă”; cf. c i u h u r é z 3°... ZAMFLILÓRE v. zamfiră 1°. ZANGARÁLE v. zángánclc. ZÁOTE s. f. pl. GO/rar Mh „pripon de pescuit”: O sfoară aşa să chema záuote, cu câte patruzeci, cinzeci de ace pe ea... ş-o sută. O duceam cu barca sau înot/965; cf. pripó r... ZÁPÁT s. n. AO, h. 96/rar Mh „astm, năduf’: cf. á s m ă... ZÁPCÁ v. zâtcă l°-3°. ZÁPIS v. jâpiţă 3°. ZAPÍSCÁ s. f. GD/rar TI „certificat, dovadă”. ZÂPIŢ v. jâpiţă 1°. ZAPLÁIE s. f., pl. zaplâiuri AO, Pl. 138/rar Gj „bucată de scândură care se pune de-a curmezişul, pe fundul butoiului, pentru a-i spori rezistenţa”; cf. a d á o s 2°... ZAR1 v. zahăr. ZAR2 s. n., pl. záruri AFLR/rar VI „broască la uşă”; cf. c 1 á n ţ ă 1°. ZARÁF s. m. GM/rar Vn „persoană care încasează banii la nuntă”; cf. perceptor 1°. ZÁRÁ s. f. 1° AO, Pl. 64/rar Mh „zer”: Urda [se face] din zárá fiartă/956. 2° AO, Pl. 123/rar VI; AMD, Pl. 143-144/rar TI „zer gros, stors din caş; janţ”; cf. a r i c h i ţ ă... 3° var. zeâră s. f. AMD, Pl. 146/prin VI şi rar Ag, Ph, TI, Cţ „lichid albicios rămas din lapte după ce s-a sco^untul”; cf. âcru 1°... ZARBOVÎŢĂ s. f., pl. zarboviţe AMD, h. 428/rar TI „măceaşă”; cf. c â r c i u m á r... ZÁRE s. f. 1° art., în expr. a scoate zărea GD/rar Cţ „a spăla rufele foarte bine. albindu-le”: Rufa e necată, trebuie dăstupată, ca să-i scot!zárea/%92. 2° art. zárca-soárelui s. compus AMD, h. 315 MN/rar Db „floarea soarelui”; cf. f 1 o á r e 2°... 3° var. zoâre s. f. colect. AMD/rar If „cojile de la seminţele de floarea-soarelui”. ZARŢÂLE s. f. pl. AO, h. 26/rar VI; AMD, h. 20 MN/rar VI „ochelari”; cf. f e r é s t r i 2°... - var. zârţe s. f. pl. AO, h. 26/rar Mh. ZÁRVURÁ s. f. GM/rar Ph „revoltă, răscoală”; cf. r e v o á 11 ă. Z ARZ A V AGERÍ E s. f. AFLR/rar Ph „lucrul la zarzavaturi; grădinărit”. ZÁRZÁL v. zárzár 2°. ZÁRZÁLÁ v. zârzără 2°. ZÁRZÁN v. zárzár 1°. 2°. ZÁRZÁNÁ v. zârzără 1°, 2°. ZÁRZÁR s. m., pl. zárzári 1° AO, Pl. 8l/rar Mh; AMD, h. 367; GM/Ag, Db, Ph, Tr, prin Ot şi rar VI, Bz, Gr, II „corcoduş”; cf. a g ú d 2°... ZARZĂRĂ 437 ZÁBÍLE 2° var. zârzăn s. m., pl. zárzáni AO, Pl. 81/Gj, Mh, prin Dj şi rar VI; AMD, h. 367/rar Cl, II, Cţ „cais cu fructe mici şi cu sâmbure amar”; cf b o m b 2°... - var. zârzăl s. m., pl. zărzăli 2° AO, Pl. 81 /rar Mh, Dj; zârzăn s. m., pl. zărzăni 1° AO, Pl. 81/V1, prin Gj şi rar Mh, Dj; AMD, h. 367/V1, Ag, prin Ot şi rar Db; zárzin s. m., pl. zărzini 1° AO/rar Gj; zárzun s. m., pl. zărzuni 2° AMD, h. 367/rar TI; zârzur s. m., pl. zărzuri 2° AMD/prin Vn, Br, TI şi rar Bz, Cţ; zârzure s. m., pl. zărzuri 2°/rar Bz. ZĂRZĂRĂ s. f., pl. zărzăre 1° AMD, h. 366/Ag, Db, Ph, Tr, prin Ot şi rar VI, Bz, Gr, Cl; zărzărUxdx TI „corcoduşă”; cf. b e ş i c ú ţ ă... 2° var. zârzănă s. f., pl. zărzăne AO, Pl. 81/Gj, Mh, Dj şi prin VI, Ot; zărzăni! Gj ^fructul zarzărului 2°”; cf. b o á b ă 5°... 3° AO, Pl. 81/rar Gj „măceş”; cf. cârciumă r... - var. zârzălă s. f., pl. zărzăle 2° AO, Pl. 8l/rar Mh; zârzănă s. f., pl. zărzăne 1° AO, h. 486/V1, Gj şi rar Mh, Dj; AMD, h. 366/V1, Ag, Ot şi rar Db; zârzăre s. f., pl. zărzări 1° AMD/rar Tr; 2° AO/rar Gj; zârzună s. f., pl. zărzune 2° AMD, h. 366/rar TI; zârzură s. f., pl. zărzuri 2° AMD/prin TI şi rar Vn, Bz, Br, Cţ. ZĂRZĂRE v. zârzără 1°, 2°. ZĂRZIN v. zârzăr 1°. ZĂRZUN v. zârzăr 2°. ZÂRZUNĂ v. zârzără 2°. ZÂRZURĂ v. zârzără 2°. ZÁRZURE v. zârzăr 2°. ZÂTCĂ s. f., pl. zătci 1° AO, h. 727/Dj, prin Gj, Mh şi rar VI, Ot; zătche!prin Gj, Mh; zătce!rar Mh, Ot „slobozitor (la războiul de ţesut)”; cf. d o r â n g á r 2°... 2° AO, h. 723, 724/rar Gj „băţul aşezat orizontal pe braţele războiului, de care sunt agăţate iţele şi vătalele”; cf. b â t ă1 2°... 3° var. zâpcă s. f., pl. zapci AO, h. 684/rar Dj „dop, capac în vrana butoiului”: Când un butoi nu are zăpcă, punem zlăvină/970; cf. d ú j n i c 3°... - var. zácte s. f. pl. 2° AO, h. 723/rar Gj; zâdcă s. f., pl. zădci 1° AO, h. 727; GO/rar Mh, Dj; zădche, zădche 1° AO/rar Mh; zâpcă s. f., pl. zapci 1° AMD, Pl. 11 l/rar Ot; 2° AO/rar Mh; zăpce 1° AO/rar Mh, Ot; zăpci 1°/Dj, prin VI, Gj şi rar Mh, Ot. ZAŢ s. n. AMD, Pl. 82/rar Vn „depunere pe fundul butoiului după limpezirea vinului”; cf. c i m e n t u i á 1 ă... ZÂUĂ v. za1 3°. ZĂUCĂ (2 sil.) s. f., pl. zauci AO/rar Mh „pripon de pescuit”: Zăucă este o sfoară dintr-aia lungă, c-un băicon la cap şi cu ace pe ea/962; cf. p r i p ó n... ZAVĂL s. n., pl. zavăluri AMD, h. 545/rar Br „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m â n... ZAVÍSTIE s. f., pl. zavistii GM/rar Gr „vorbă cu haz, glumă”; cf. b e s é d i e 2°... ZAVISTIÓS (4 sil.) adj., pl. zavistioşi GM/rar Gr „glumeţ, şugubăţ”; cf. b 1 e o j... - var. zavistuós (4 sil.) adj., f. zavistuoăsă, pl. zavistoăse [sic!] TDM I/rar Ot. ZAVISTUÓS v. zavistiós. ZAVRAGIU adj. AMD, h. 584/rar Tr „viclean”; cf. c â r c o t â ş... ZĂBĂ s. f., pl. zăbăle 1° AMD, h. 43/Br, TI, prin- Cţ şi rar Ph, Vn, Cl, II „bubuliţă albicioasă, molipsitoare, care apare la om, la colţurile gurii; zăbală”; cf. abúbá2°... % 2° AMD, h. 273/rar Gr „zăbală la frâu”. - var. 1° zabá s. f., pl. zabăle AMD, h. 43/rar Db; zăbile s. f. pl. AO, h. 75/prin VI şi rar Gj; zămbile s. f. pl./rar Gj. ZĂBĂUJŢĂ s. f., pl. zăbăluţe GM/rar Db „cheutoare la opincă prin care se trece nojiţa”: Nişte opinci [...] cu doi ciucuri, unu roşu şi unu albastru şi cu nişte zăbăluţe galbene, care le avea unde le lega dă picior [...] E un oichi mic aşa, bre/816; cf. b e 1 c i ú g 3°... ZĂBILE v. zăbâ 1°. ZÁBLOÁIE 438 ZÁGÁRNÁ ZÁBLOÁIE s. n. 1° pl. GM/rar Ph „zăblaie; preşuri”; cf. f o í ţ ă 4°... 2° var. zălbău s. n. AMD; AFLR/rar Gr, II „cergă de cânepă”; cf. p r o c ó v. ZÁBREÁ s. f., pl. zăbrele 1° AMD, Pl. 61-62/rar Cţ „fiiscel, spetează la loitră”; cf. a r á c 3°... 2° AMD, h. 203/rar TI „ghizd”; cf. c ă ş í ţ ă2 3°... ZÁBÚC v. zápúc. ZÁBŰN s. n., pl. zábúne AMD; TDM III; AFLR/rar Vn, Gr, Cţ „haină groasă, vătuită şi matlasată (purtată mai mult de bărbaţi)”. ZÁCÁRÁJÍ vb. IV tranz. GM/rar Gr „a boscorodi; a mustra”; cf. b ă r ă t á 1°. ZĂCÂŞÎ vb. IV tranz. GM/rar Ag „a pricinui dureri; a chinui”: Mă gândesc că-1 zăcăşâşte pe bărbatu-meu nişte crize de ulcer sau mai ştiu eu/674. ZÁCÁTOARE s. f., pl. zăcâtori 1° AO, h. 327/rar Mh „vad (pe cursul unei ape)”; cf. b á 11 ă 6°... 2° AO, h. 332/rar Ot „loc cu apă stătătoare (care se face, adesea, la inundaţii)”; cf. b ă 11 i n ă... ZÁCÁTüí vb. IV intranz. 1° AMD, h. 91/rar Bz „a zăcea, a boli”; cf. g ă i n á 1°... 2° GM/rar Vn [fig., d. săpunul preparat] „a sta fară să fie mişcat”: Pă fund rămâne nişte... zama aia murdar-aşa, care-a zăcătuit săpunu-acolo unde-a fost el/722. ZÁCEÁ vb. II 1° intranz. şi tranz. AMD, h. 299; GD/rar TI, Cţ [d. găini] „a cloci”: [Găina] zace cloşcă pe ouă, nu se prea zice cloceşte AMD/880. Găina zace ouăle trei săptămâni GD/880; cf. c 1 o ţ u i. 2° tranz. AMD, Pl. 94-95/rar Cţ [d. albina doică] „a îngriji, a hrăni ouăle ajunse în stadiu de larvă şi, apoi, de nimfa”: Matca pune în coroană ouă şi le zácé, le cloceşte albina/896; cf. c 1 o c i. ZĂCLTĂ adj. f., cânepă - AMD, Pl. 102/rar II „(fir de) cânepă rămasă nedezvoltată”; cf. b o d i n i... ZÁDÁU v. zádúh. ZÁDUÁRÁ (4 sil.) adj. f., pl. zăduăre AMD, Pl. 152/rar Db [d. oi] „cu lâna creaţă”; cf. c ă r ă b â ş 5°... ZÁDUFÁRÍE s. f. AMD, h. 516/rar Ph „cădură mare; zăduf’; cf. aprindere 3°... ZÁDÚH s. n. AO, h. 310/rar Dj, Ot; AFLR/rar Db „căldură mare; zăduf’: Munceşte mult prin apă, munceşte prin zázdúh [...] zázdúh, zăduf, căldură, căldura de sus GM/711; cf. a p r i n d e r e 3°... - var. zădâu s. n. AO, h. 310/rar Ot; zădiiu s. n./rar Dj; zázdúh s. n. GM/rar Ph. ZÁDŰU v. zádúh. ZÁFÁCE vb. HI AFLR/rar Mh „a face”: Şi-i zafasám focu aici-şa [la ţest]/945. ZÁGÁJ v. zăgâze. ZÁGÁSTRU s. n., pl. zăgâstre AMD, h. 545; Pl. 16l/prin Bz şi rar Vn „zăgaz, stavilă pentru oprirea aluviunilor sau pentru abaterea apei pe ulucul morii”; cf. a b ă t ă t ó r... ZĂGÂŞ v. zăgâze. ZÁGÁZE s. n. pl. AO, Pl. 126/rar VI; AMD, Pl. 16l/rar Db „zăgazuri, stavile (pentru abaterea apei pe ulucul morii)”; cf. a b ă t ă t ó r... - var. zăgâj s. n., pl. zăgâjuri AMD, h. 465; GM/rar II; zăgăş s. n., pl. zăgâşuri AO, Pl. 126/rar VI; AMD, Pl. 161/rar Ag; zăgăş e/rar VI, Ag. ZÁGÁLNÁ v. zăgârnă 2°. ZÁGÁRNÁ s. f., pl. zăgărne 1° AMD, h. 283; 682/Bz, prin Ph, II, Cţ şi rar Vn, Br, CI, TI; zăgărni AMD, h. 283/rar II „sedilă”; cf. c é n d e 1 ă 2°... 2° AMD, h. 283; 678/Bz, II, prin Ph, CI, Cţ şi rar Vn, Gl, Br; zăgărni AMD, h. 283/prin II şi rar Bz, Br [p. ext.] „strecurătoare (mai ales din pânză sau tifon)”; cf. p â n z ă 3°... 3° AMD, h. 677/prin II şi rar Vn, Gl, Bz, Br; zăgârni/rai Bz, II, Cţ „bucată de pânză prinsă într-o ramă, care se pune deasupra vasului în care se strecoară laptele (la stână)”; cf. d e s â g 2°... ZÂGÂRNĂ 439 ZĂNGĂLÎ - var. zăgalnă s. f., pl. zăgălne 2° AMD, h. 283; 678/prin Vn şi rar Bz; zăgârnă s. f. 1° AMD/rar II; zgârnă s. f., pl. zgârne^ 1° AMD, h. 682/rar TI. ZĂGÂRNĂ v. zăgârnă 1°. ZĂHÂR v. zahăr. ZĂHĂIŢ (3 sil.) vb. I [?] tranz., ind. prez. 3 sg. zăhăiţă GO/rar VI „a apleca într-o parte; a înclina”: Leagă stâlpii ăia, o prinde [casa] ca să nu să balanseze, s-o zăhăhe!9\A\ cf. b ă n u i 4°... ZAHĂNÎ vb. IV intranz. GO/rar VI „a lătra”: Acolo unde zăhăne câini mulţi laolaltă/911; cf. h ă 1 ă 1 ă i... ZĂHĂNÎT s. n. GO/rar VI „lătrat”: Dân zăhănitu câinilor facea... facea o larmă dă gândea^ că-i trâmbiţa/911; cf. 1 â t r e t. ZĂIBĂREÂLĂ (3 sil.) s. f. colect. AMD, Pl. 70/rar II „struguri mărunţi, nedezvoltaţi, mănaţi (precum cei din varietatea z a i b ă r)”: I-a mănat [strugurii], s-a făcut numai zăjbăreâlă/&51; cf. a g u r i d ă 2°... ZĂINĂIJŞ (3 sil.) s. n. GO/rar Dj „scrânciob, leagăn”: Am făcut acolo un zăjnăuiiş... de creaca unui pom/960; cf. s c â r c i2... ZĂJOSĂ vb. I tranz. AFLR/rar Gj „a lăsa în jos; a coborî”: [La moară] cauţi dacă-i bună faina sau nu-i bună, mai ridicăm piatra sau o mai zăjosâzâ, că se poate, are meşteşugu ăsta/937. ZĂLĂR s. n., pl. zălâre AO, h. 202; 772; GO/prin Mh; zălâruri AO, h. 772/rar Gj „lanţ (gros) de care se atârnă ceaunul de mămăligă”: Avem falăr/, aşa-i zâcem noi, de coş... şi punem ţăstu şi facem mălai GO/945; cf. v e r i g ă 3°... ZĂLĂTÎ v. zăleti. ZĂLBĂU v. zăbloâie 2°. ZĂLOG 1° s. m., pl. zălogi AMD, h. 422; GD/prin TI şi rar Db, Ph, Cl, Cţ „specie de salcie pitică (de doi-trei metri) asemănătoare cu răchita”; cf. r i c h i t ă 1°... 2° var. zalóg s. n., pl. zaloâge AMD, h. 41 l/rar If „nuia (de răchită)”; cf. r i c h i t ă1 2°. ZĂLETÎ vb. IV intranz. AO, h. 170/prin Gj şi rar Dj „a tresări (în somn)”; cf. 1 â n c o t i 2°... - var. zălăti vb. IV AO, h. 170/rar Dj; zăreti vb. IV AO, h. 67; GO/rar Mh; zeletí vb. IV AO, h. 170/rar Dj. ZĂLOGÎ vb. IV tranz. GM/rar Ph „a rechiziţiona”: Nemţii nu ne zălogă [...] nu ne lua nimicuţ/718. ZĂMĂLŢ v. smalţ 1°, 2°. ZĂMĂLŢUÎT v. smănţuit 1°, 2°. ZĂMÂRŞI vb. IV refl. GO/rar Gj [d. unt] „a se acri”: [Untul] să zămîrsăşfe puţân, capătă puţână acreală/923; cf. a r g ă s i 2°.’.. ZĂMBÎLE v. zăbâ 1°. ZĂMISLÎ vb. IV refl. 1° AMD, h. 606/rar Bz [d. porumb] „a începe să formeze bobul pe ştiulete”; cf. a r u n c â 2°... 2° var. zămisli vb. IV refl. AMD/rar II [d. boabele de porumb] „a se usca pe ştiulete înainte de maturizare”. ZĂMLÎC v. zămnic 1°. ZĂMNÎC s. n., pl. zămnice 1° AO, h. 205/prin Dj „pivniţă săpată în curte, nezidită”; cf. a r g e â 2°... 2° var. zâmnic s. n., pl. zâmnice AO, Pl. 70/rar VI „adăpost rudimentar pentru oi”; cf. b o ş i r c ă u... - var. 1° zămlic s. n., pl. zămlice AO, h. 205/rar Dj; zâmnic s. n., pl. zămnice!rar ZĂM0S s. m., pl. zămoşi AMD, h. 350 MN/rar TI „pepene galben”; cf. c a ú n... ZĂNĂTICĂ adj. f., pl. zănătice AO, h. 806/rar VI; AMD, Pl. 156/rar Tr, Gr [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... - var. zărnâtică adj. f., pl. zărnătice AO, h. 808/rar Mh. ZĂNCĂNÎ vb. IV GM/rar Gr „a zdrăngăni, a zăngăni”: [Ielele] joacă la răspântie şi ţipă, zăncâne din... cică din nişte clopoţei/823; cf. h u r u i 8°... „ ZĂNGALÎ vb. IV refl. GD/rar Cţ „a se murdări (foarte tare)”; cf. m o s c o 1 i. ZÁNGÁNÉLE 440 ZÁRZIÓR ZÁNGÁNÉLE s. f. pl. AFLR/rar Gr „podoabe din metal care, prin mişcare, zornăie, zdrăngănesc; zurgălăi”; îşi face opinci cu zangarále... să sune GM/799; cf. p i o n á c e... - var. zangarále s. f. pl. GM/rar Tr; zărzănâle s. f. pl. GD/rar TI. ZÁNOTÍ vb. IV intranz. AO, h. 134/rar Gj „a aiura”; cf. a r u i â... ZĂNTUÎ v. jănţui. ZÁPACÍT adj., f. zăpăcită 1° AO, h. 126/rar Dj [d. om] „foarte bolnav”; cf. cop t... 2° AO, h. 806/rar Dj; AMD, Pl. 156/rar Cţ [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n á t i m ă... 3° AMD, Pl. 77-78/rar Tr [fig., d. mustul de struguri] „asprit”; cf. á c r u 3°... ZÁPÁDÚIE s. f. AFLR/rar Ag dim. de la zăpadă. - var. zápázúie s. f. GM/rar Ag. ” ZÁPÁÚG adj., pl. zăpăugi AFLR/rar Bz „zăbăuc, năuc”. ZÁPÁZÍTÁ adj. f. AO, h. 315/rar Gj [d. zăpadă] „troienită”; cf. n ă m o 1 i t 3°... ZÁPÁZÚIE v. zápádúie. ZÁPÁSTRÁ s. f., pl. zăpâstre AO, h. 705/rar Tr „roi provenit dintr-unul din aceeaşi vară; paroi”; cf. a j u t ó r 16°... ZÁPÉZüRI s. f. pl. TDM' II/rar Bz „zăpezi”; cf. n e a... - var. săpâdă s. f. AMD, h. 526 MN/rar CI. ZÁPÓDIE s. f., pl. zăpodii GM/rar Ag „vale (largă) adăpostită de înălţimi”: Din coastă se face pe urmă un şes, acolo-i zicem zăpodija/686; cf. a ş e z ă t ú r ă... ZÁPÓR s. n., pl. zăpoăre 1° AMD/rar II „aversă puternică”; cf. r o p... 2° GM/rar II „nenorocire, calamitate”; cf. c l i ş c á n i e... ZÁPOSTÍT s. n. TDO/rar Mh „Lăsatul Secului (de Paşte)”. ZÁPRÍT adj., pt zăpriţi AO, h. 104/rar Dj, Ot „constipat”; cf. a s t u p á t... ZÁPÚC s. n., pl. zăpucuri AO, h. 310/V1, Mh, Dj şi prin Gj, Ot; AMD, h. 516/prin Bz şi rar Ag, Br, Ot „căldură mare; caniculă”; cf. a p r i n d e r e 3°... - var. zăbuc s. n. AO, h. 310/rar Mh; zăpiig s. n. AO; TDO/prin Gj, Mh şi rar VI; zăpiih s. n. AMD, h. 516/rar Bz. ZÁPÚG v. zăpuc. ZÁPÚH v. zápúc. ZÁRÁFÍE s. f., pl. zărăfii AMD/rar Vn „ceată de colindători”; cf. c a n a r á 4°. ZÁRÁNCÍT adj., pl. zărănciţi AMD, h. 609/rar Ph [d. ştiulete] „nedezvoltat, pipernicit”; cf. c h e 1 4°... ZÂREÂŢ s. f. AMD, h. 12/rar Ot „vlagă, putere”; cf. p u t e r í n ţ ă. ZÁRETÍ v. záletí. ZÁRNÁTICÁ v. zánáticá. ZÁRNÁIÁLÁ s. f. TDM III/rar II „zomăială, zăngănit”. ZÁRÓS adj., pl. zăroşi, f. zăroâsă, pl. zároáse AO, h. 11/rar Gj „blond, bălan”; cf a 1 b 1°... ZÁRVÁI vb. IV 1° intranz. GM/rar Cl [d. clopote şi obiecte metalice] „a face zgomot; a zomăi”; cf. h u r u i 8°... 2° var. zărvări vb. IV refl. AFLR/rar Cţ „a se agita, a (se) face zarvă”; cf. a 1 a r -m â... ZÁRVÁRÍ v. zărvăi 2°. ZÁRVUÍ vb. IV intranz. AFLR/rar Bz; refl. GD/rar TI „a se agita; a face gălăgie, zarvă”: Toată lumea zărvuiâ, eu nu ştiam că mi le-a luat [lupul oile]/747; cf. a 1 a r m â... ZÁRZÁLÍE s. f., pl. zărzălii AO, Pl. 8 l/prin Mh, Dj „zarzără”; cf. b o á b ă 5°... - var. zărzărie s. f., pl. zărzării AFLR/rar Mh. ZÁRZÁLÍU s. m., pl. zărzălii AO, Pl. 81/prin Mh, Dj „zarzăr”; cf. b o m b 2°... ZĂRZĂNÂLE v. zángánéle. ZARZĂRAR s. m., pl. zărzărâri AMD, h. 367/rar Tr „zarzăr”; cf. b o m b 2°... ZĂRZARIE v. zărzălie ZÁRZIÓR s. m., pl. zărziori AFLR/rar Ag dim. de la zarzări0. ZÁTCÁR 441 ZĂVÂDĂ ZÁTCÁR s. n., pl. záícáre 1° AO, h. 727/rar Dj „slobozitor (la războiul de ţesut)”; cf. dorángár 2°... 2° AO, h. 723/rar Gj „băţ aşezat orizontal pe braţele războiului, care susţine iţele”; cf. b â t ă1 2°... ZÁTINÍ vb. IV tranz. GM/rar II „a mişca din loc; a deranja”: L-a zătinit de la locu lui [războiul], l-a mişcat, el era drept când am ţesut prima dată, el foarte bine făcea ş-acuma 1 -a zătinit, l-a dat de la locu lui/843. ZÁTOÁCÁ s. f., pl. zătoăce AMD/rar Cţ „lac”; cf. b á 11 ă 2°. ZÁTOÁNÁ v. zotoáre 2°. ZÁTÓN s. n., pl. zătoăne 1° AO, Pl. 126/prin VI „zăgaz pe cursul unui pârâu (pentru abaterea apei spre ulucul morii)”; cf. ab ă t ă t ó r... 2° AO, Pl. 126/rar Gj; zătonuri/mr Gj „îngrăditură pe cursul unui pârâu, făcută pentru a opri crengile, rădăcinile etc. să intre pe ulucul morii”; cf. d o r â n g ă 7°... 3° AO, h. 334/rar Mh „îngrămădire de pietriş, nisip, vreascuriA lemne la gura sau la cotitura unei ape, aluviune”; cf. a 1 i m á n... 4° GO/rar Gj „îngrăditură de nuiele sau de lemne, amenajată pentru întărirea malului unei ape”; cf. c ă ş i ţ ă“ 2°... 5° AO, h. 332/rar Mh „loc cu apă stătătoare (care se face adesea din revărsarea unui râu)”; cf. b ă 11 i n ă... 6° AFLR/rar TI „scobitură, în malul unei ape, unde se adună, iama, peştele”: Iama, pe gheaţă mai erau zătuăni... iama; mergeai pe gheaţă şi iceai aşa un ochi, de... te uitai pe el, când te uitai, ca viermele stătea peştele-acolo/871. - var. zátún s. n. 5° AO, h. 332/rar Ot; zotón s. n., pl. zotoăne 1° AO, Pl. 126/rar VI. ZÁTONÁ v. zătoni 3°. ZÁTONÍ vb. IV 1° refl. AO, h. 334/rar Mh [d. o apă curgătoare] „a se umple cu pietriş şi nămol; a se împotmoli”; cf. m ă 1 i... 2° tranz. AO, h. 332/rar Mh „a îndigui”; cf. d i g u i... 3° var. zătonâ vb. I refl. AMD/rar Br [d. oameni] „a se aşeza într-un loc; a se stabili”; cf. a 1 i v ă n i 2°... ZÁTONÍTE adj. f. pl. GM/rar Br [d. fiinţe înecate] „îngrămădite una peste alta la malul apei”: O mie şi nu ştiu cât de oi a-necat [...] în pădure, stătea zătonite, s-a-mpuţit p-acolo/738. ZÁTRÍCE s. f. AFLR/rar Gr „numele unei plante (nedefinite clar)”: Zătrice e o buruiană dă pe la cimitir/834. ZÁTŰN v. zăton 5°. ZÁTÁMÁR v. zeţâmăr. ZÁÜRDEÁLÁ s.’f. AMD, Pl. 146/rar Cţ „lichid albicios rămas din lapte după ce s-a scos unt”; cf. â c r u 1°... ZÁURDÍ vb. IV refl. 1° AO, Pl. 124/rar Ot [d. caş] „ a se dospi (uscându-se)”; cf. sori 2°. 2° var. zeordí vb. IV refl. GM/rar Tr [d. o mâncare cu sos] „ a se tăia”; cf. hotărî 4°... ZÁURDÍTÁ adj. f. AMD, Pl. 149/rar Tr [d. brânză] „iute la gust”; cf. â c r u 2°... ZÁVÁDÁ s. f., pl. zăvizi 1° AO, h. 767/rar Mh „apărătoare (la strungă sau în câmp) făcută din stuf, paie, carton, scândură etc.”: Făcea tata azăvădă cu blana carului [...] Lângă roţi mai punea şi un toi, ca să nu bată vântu să ia cocenii dă boi TDO/992. 2° AMD, h. 181; 280; 675/rar Br, II; zăvădelrax II „adăpost, grajd pentru oi; staul”; cf. a r c â c i P... 3° var. azăvâdă s. f., pl. azăvizi AO, h. 315; 767/rar Ot „loc adăpostit (ferit de intemperii); adăpost”: A vâltorit şi-a strâns-o [zăpada] la azăvâdă/996\ cf. a r c á c i 5°. 4° var. azăvâdă s. f. AO, h. 212/rar Ot, Tr „adăpost (improvizat din crengi şi fan) pentru paznicul de câmp sau de pădure; colibă rudimentară”; cf. b ă r á c ă 1°... 5° AMD/rar Cţ „şopron”: [Stupii sunt ţinuţi iama] afară sau în beci sau o zăvădă, un şofru/889. [Tutunul] îl bagi la azăvădă, să nu-1 bată vântu, să nu-1 usuce GM/779; cf. c e r d á c 8°... ZÁVÁSTRÁ 442 ZÁMBÓC 6° var. zăvâstră s. f., pl. závésíre AMD/rar Ph „pânză, cu diverese modele cusute, cu care se împodobesc pereţii”. 7° var. zăvâstră s. f., pl. závésíre AMD, h. 225/rar Ph „faţă de masă”; cf. a ş t e r n ú 14°... - var. azăvădă s. f., pl. cizávézi 1° TDO/rar Ot; 2° AMD/rar Tr; 5° AO, h. 691; AFLR/rar Dj, Ot; GM/rar Tr. ZĂVÂSTRĂ v. zăvădă 6°, 7°. ZÁVÉLCÁ s. f., pl. závélci 1° AO, h. 305/V1, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 496; AFLR/Ot, prin VI, Ag „catrinţă din două bucăţi, purtate una în faţă şi alta în spate”; cf. a n d r ó c 2°... 2° AO, h. 303; AFLR/Dj, prin VI, Mh şi rar Gj „fotă dintr-o bucată, petrecută în faţă”; cf. b o c c e á 2°... 3° AO, h. 304/Dj, prin Mh şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 494/rar VI, Ot „fustă din lână cu modele ornamentale în ţesătură sau cusute, purtată în cadrul costumului tradiţional”; cf. c a t r i n ţ ă 5°... 4° AFLR/rar Gr „partea din faţă a c a t r i n ţ e i”; cf. c a t r i n ţ ă 2°... 5° AO, h. 305/rar Tr „partea din spate a c a t r i n ţ e i”; cf. c a t r i n ţ ă 3°. - var. zâvâlcă s. f., pl. závélci 1° AMD, h. 496/rar Tr; 3° AMD, h. 494/rar Tr; zevâlcă s. f., pl. zevélci 3° AMD/rar VI; zuvâlcă s. f., pl. zuvélci 1° AMD/Ag, Db, Tr, prin Gr şi rar Ot; 2° AMD, h. 495; 496; TDM Ill/rar Gr, CI; 3° AMD/rar Ag, Ph; 4° AMD, h. 496/rar Db, Ph, Gr; 5° AMD, h. 496/rar Ag, Db. ZĂVODĂR s. n., pl. zăvodâre 1° AMD, Pl. 138-139/prin Ph, Bz, Br şi rar Ag, Db, Vn, II, Cţ „par sprijinit pe două furci, de care se agaţă (la stână) ceaunul la foc”; cf. a r ţ á r1 2°... 2° AMD, Pl. 113/rar Ag, Db, Ph, II şi s. m., pl. zăvodâri/Tai Br „slobozitor (la războiul de ţesut)”; cf. d o r â n g á r 2°... 3° AMD, Pl. 114/rar Br „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n á r 2°... 4° AMD, Pl. 114-115/rar Br şi s. m., pl. zăvodârihar Br „m u i e r u ş c ă la războiul de ţesut”; cf. a m n á r 3°... ZĂVOI s. n., pl. zăvoâie 1° AO, h. 52l/rar Ot „pădure mare situată lângă o apă”. 2° AO, h. 521/rar Dj; AMD, h. 408/rar If „lăstăriş tânăr”; cf. c ó d r u 3°... 3° AMD, h. 408/prin Ph şi rar Db, Bz, Ot „desiş”; cf. b u g e â c 1°... 4°AO, h. 520/rar Mh „luncă”; cf. b á 11 ă 3°... 5° AO, h. 45O/rar Mh „teren de pe care se coseşte iarbă; fânaţ”; cf. b â 11 ă 4°... ZĂVOIĂŞ s. n., pl. zăvoiâşe AO. h. 518/rar Dj „pădure mică şi deasă (cu tufişuri şi copăcei)”; cf. c ó d r u 3°... ZĂVOLÂN s. m., pl. závoiéni AMD/753 „locuitor din comuna Zăvoaia”. ZĂVOR s. n., pl. zăvoâre 1° AO, h. 727/prin VI; AMD, Pl. 113/C1, II, Cţ, prin Ag şi rar Db, Ph, Bz, Br, Tr, Gr, If „slobozitor (la războiul de ţesut)”; cf. dorângâr 2°... 2° AMD, Pl. 114/prin II şi rar Tr, Gr „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf.amnâr 2°... 3° AMD, Pl. 110-11 l/rar II „fiecare dintre cele două stinghii fixate la braţele războiului, pe care se sprijină băţul de susţinere a iţelor”; cf. a j u t ó r 14°... 4° AMD, Pl. 58/rar Bz „cuiul de la grindei”; cf. c ă 1 ú ş 10°... ZĂVORĂR s. n., pl. zăvorâre AMD, Pl. 114/rar Br „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n á r 2°... ZÁVORÉLE s. n. pl. AMD, Pl. 114/rar Cl, II dim. de la z ă v o r 2°. ZĂVORÎ vb. IV AO, Pl. 116/rar Dj [d. albine] „a astupa cu ceară alveolele fagurelui”; cf. c ă p ă c i... ZĂVT s. n. GO/rar Dj „smoală”. ZĂZĂRMĂ v. sâzârmâ. ZĂZDIIH v. zádúh. ZÂMBÎ vb. IV, în a ~ de râs GM/rar Gr „a surâde”; cf. miji. ZĂMBLĂ v. zambră. ZÁMBÓC s. n., pl. zâmboâce 1° AO, Pl. 37/rar VI, Gj; AMD, h. 479; GM/rar ZÁMBRÁ 443 ZBÂCÂI Ag, Gr „cui mobil care, intrând într-o gaură, fixează catarama, tindechea etc.”. 2° var. ţâmboc s. n., pl. ţămboăce AMD; GM/rar Gr „vârf ascuţit; ţâmburuş”. ZÁMBRÁ s. f., pl. zâmbre AMD, h. 43/rar Ag, Vn [mai mult la pl.] „bubuliţă albicioasă, .molipsitoare, care apare la oameni în colţurile gurii; zăbală”; cf. a b ú b ă 2°... - var. zamblă s. f., pl. zâmble AMD, h. 43/prin Ph şi rar Bz. ZAMBREŞTEÂN s. m., pl. zămbreştâni AMD/796 „locuitor din comuna Zâmbreasca”. ZÁMISLÍ v. zămisli 2°. ZÂMNIC v. zămnic 1°, 2°. ZAMNICEÁN s. m., pl. zâmnicâni AMD/810 „locuitor din oraşul Zimnicea”. ZÁNZÁCURI s. n. pl. AMD, Pl. 114-115/rarVI„găurele(în muieruşcă)”. ZÁRBÓV v. vârzob 3°. ZÁRNÁ s. f., pl. zârne 1° AMD, h. 283; 678/rar TI „strecurătoare (din pânză sau tifon)”; cf.p â n z ă 3°... 2° art. zárna GM/rar Cl „numele dansului popular periniţa”; cf. p e r n i ţ ă... ZÁRNICÍT adj., pl. zârniciţi AMD, Pl. 70/rar Tr [d. struguri] „cu bobul mic şi uscat;jnănat”; cf. c â r c i u r ó s P... ZÂRŢE v. zártáié. ZÂŞTI interj. GM/rar II „cuvânt cu care se alungă pisica”. ZÁTUÍ vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a alunga pisica”. ZÁVÉLCÁ v. zăvelcă 1°, 3°. ZBALŢ s. n., pl. zbălţuri 1° AO, h. 286/rar Mh; AMD/rar Ag şi s. m., pl. zbaîţi AO/rar Gj „cheutoare, butonieră”; cf. b á b ă 22°... 2° var. zbanţ s. n., pl. zbănţuri AMD, h. 654; 658/rar TI, Cţ „inel de fier care leagă între ele diverse părţi ale căruţei”. 3° var. zbanţ s. n., pl. zbânţuri AO, h. 651/rar Mh „brăţară de fier care îmbracă leuca la capătul de jos”; cf. b á n d ă2... 4° var. zbanţ s. n., pl. zbânţuri AMD/rar Gr „placă folosită pentru a fixa părţile rupte ale unei obezi sau ale unei spiţe”. 5° var. zbanţ s. n. AMD, Pl. 101— 108/rar VI „ochi sau nod format pe un fir din natră (din cauza căruia se încurcă urzeala)”. - var. 2° zbranţ s. n., pl. zbrânţuri AMD, h. 658/rar Cţ. ’ ZBANGHÍU adj., f. zbanghie, pl. zbanghii 1° AO, h. 809/rar Gj [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... 2° var. şpanchiu adj., f. şpanchie, pl. şpanchii AMD, h. 14. 15/rar Vn „saşiu”; cf. amestecâţi 1°... - var. 2° jbanghiu adj., f. jbanghie, pl. jbanghii AMD, h. 14, 15/rar TI. ZBANŢ v. zbalţ 2°-5°. ZBÁTE vb. III tranz. 1° şi refl. GM/rar Vn, Br „a (se) bate”: [Grâul] îl zbăteâ cu fiirca/727. Ne zbâtem cu zăpadă/721. 2° TDO/rar Ot; AMD, h. 472/rar Tr „a agita bine un lichid; a bate”: Cheagu este zbătut, înmuiat într-o sticlă TDO/997. Zbâtem ouăle, facem ouă zbătute AMD/779; cf. a c i d a t â... 3° GM/rar Ot „a frământa (cu insistenţă) aluatul”: Pâinea o iei la zbătut ca s-o frământe; ea, cum devine, după ce-o zbaţi bine, o laşi să dospească/758; cf. b o s o 1 i 1°... 4° GM; TDM II/rar Bz, Ot „a cerne (cu sita)”: Rămânea faină în tărâţe, tot cu sita le zbăteâ TDM 11/748; cf. p e t r é c e 3°... ZBÁTÁTOÁRE adj. f. AMD, Pl. 155, 156/rar Gr [d. oi] „care se abate din turmă, rămânând mereu în urmă sau mergând alături”; cf. a 1 e r g ă t o á r e1... ZBÁTÁTÚRÁ s. f. 1° TDM II/rar Bz „rezultatul acţiunii de a zbate 4°”: Zicea că se face mai dulce [pâinea] dacă pune zbătătură d-aia de tărâţe în ea acolo/748. 2° GM/rar Bz [prin restr.] „cantitate mică (de tărâţe, faină) cât se cerne (zbate) o dată”; cf. c e r n ă t ú r ă. ZBÁCÁÍ vb. IV intranz. GM/rar II [d. inimă] „a bate tare, a se zbate; a zvâcni”: ZBÁNDOÁCE 444 ZBICIULÁ Zbícijá inima-n el săracu, când a auzit ciocănind/846. - var. bâcâi vb. IV intranz. AMD, h. 63/rar Ag. ZBÁNDOÁCE s. pl. GM/rar Bz „resturi din pielea sau din blana unui animal”: I-am găsit [căţelului mâncat de lup] numa nişte zbînduâce din piele/734. ZBÁRCÁ vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. zbârcă AFLR/rar Ot „a greşi”: [La şotron] dacă zbîrcă ala, vine al treilea/934; cf. s c r â n t i 1°... ZBÂRCĂ v. zbârci. ZBÂRCÂl v. bârcâi 3°. ZBÂRCE s. f., pl. zbárcéle AO, h. 5 l/rar VI „zbârcitură, rid”; cf. c r e s t ă t ú r ă... ZBÂRCEÂLĂ s. f., pl. zbárcéli AO, h. 51/prin Gj şi rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 28/Bz, prin Db, Ph, Br, II şi rar Vn, Ot, Tr, If, Gr, CI „zbârcitură, rid”; cf. c r e s t ă-t ú r ă... ZBÁRCÉNIE s. f., pl. zbârcinii AMD, h. 13; 28/rar Bz, Ot „zbârcitură, rid”; cf. crestátúr ă... ZBÂRCI s. n., pl. zbârciuri AO, h. 5 l/rar Dj „zbârcitură, rid”; cf. c r e s t ă -túr ă... - var. zbârcă s. f., pl. zbârci AMD, h. 28/rar Vn, Tr. ZBÂRCITLJRĂ s. f., pl. zbârcituri AO, h. 51/rar VI; zbárcitúreliai Mh „zbârcitură, rid”; cf. c r e s t ă t ú r ă... ZBARL adj., pl. zbârli, f. zbărlă, pl. zbărle 1° AO, h. 13; GO/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot, Tr [d. om] „cu părul creţ (şi zbârlit)”; cf. z b â r 1 á t. 2° AO, h. 14; 799/rar Gj/Dj, Ot [d. oi] „cu lâna creaţă”; cf. c ă r ă b á ş 5°... 3° var. spârl adj., pl. spârli AO, Pl. 4/rar Gj „spân”; cf. c h e 1 2°... - var. 1° spârl adj. AO, h. 13/rar Gj; spârlu adj., pl. spârli/rar Gj, Dj, Tr. ZBÂRLÂT adj. AO, h. 13/rar Mh, Dj [d. om] „cu părul creţ (şi zbârlit)”; cf. z b â r 1 1°. ZBĂRLĂ v. zbârnă. ZBÂRLONGÂT adj. AO, h. 13/rar VI [d. păr] „creţ (şi zbârlit)”; cf. c â r c e i t 1°... ZBÁRLÓS adj. AMD, h. 22/rar CI [d. păr] „creţ (şi zbârlit)”; cf. c â r c e i 11°... ZBÂRLU v. zbârl 1°. ZBÂRNĂ s. f., pl. zbârne GM/rar Tr „arc, nuia arcuită folosită la scărmănatul bumbacului”: Făceam o zb/rlă, o nuia-ndoită, cu o aţ-aşa... coardă, cum se zicea, şi-l dam noi bumbacul/797; cf. a r c ú ş 2°... - var. zbârlă s. f., pl. zbârle GM/rar Tr. ZBÂRNÂÎ vb. IV tranz. GM/rar Tr „a scărmăna bumbacul cu zbârn a”: Bumbacu îl torceam, îl zbîrnîiâm cu zbâma/797. ZBÁRNÉL v. práznél 4°. ZBÁRNÓG s. n., în expr. a luă la ~ GD/rar Cţ „a lua la rost; a cere socoteală”; cf. b â z ă 4°... ZBEG s. n. TDM m/rar II „zbenguială”. ZBEGUÍ vb. IV refl. GM/rar II „a se zbengui”; cf. z b e r e g i. ZBEREGÍ vb. IV refl. GM/rar Gr „a se zbengui”; cf. z b e g u i. ZBICÍ vb. IV 1° tranz. AO, h. 949 MN; Pl. 83/rar Gj „a scutura, a clătina, a zgâlţâi (un pom, pentru a cădea fructele)”; cf. h â ţ â n â 1°... 2° intranz. TDO/rar Dj „a tresălta; a se zbuciuma, a se agita”: Ea a-nceput să sară, să... să zbicâscă... a-nceput să joace-n pat, de culcată, cu picioarele, cu mâinile, zbicâ dân ele acolo/968; cf. b â s t â c â i 1°... ZBICIUÍ v. zbiciulă 1°. ZBICIULÁ vb. I tranz. 1° şi refl. pas. AMD, h. 385; TDM III; AFLR/prin Tr, Gr şi rar Vn, Br „a (se) bate, a (se) zdrobi, a (se) sfărâmă tulpinile cânepei, înainte de meliţat, pentru a îndepărta părţile lemnoase”: [Cânepa] am zbiculât-o c-un lemn AFLR/829. [Cânepa] o topeam, o scoteam, să usca, o farjnam, de acolo o zgicurâm d-un par aşa GM/729; cf. ZBICIULÁTOÁRE 445 ZDRÁNCÁNÉLE d r o j d â í...; AMD, ch. 1230/rar Gr „a meliţa”; cf. fărâmă 10°... 2° var. zbilciuí vb. IV tranz. AFLR/rar Ph [d. vânt] „a biciui, a lovi (cu zăpadă)”. - var. 1° zbiciuí vb. IV tranz. AFLR/rar Gr; zbiciurá vb. I tranz. GM/rar Gl. ZBICIULÁTOÁRE s. f., pl. zbiciu-látóri 1° AMD, h. 385/rar Gr „meliţă (mai mare) folosită la z b i c i u 1 a t”. 2° AMD, h. 385/rar Ph „limbă la meliţă”; cf. b ă t á g... ZBICIURÁ v. zbiciulá 1°. ZBIERÁ vb. I 1° AO, Pl. 66/rar Mh, Dj „a mieuna”; cf. cf. m i e o n í... 2° var. vgherá vb. I AO, Pl. 58/prin Dj [d. animale] „a rage”; cf. o r ă c ă í 1°. ZBILCIUÍ v. zbiciulá 2°. ZBÎLŢĂ v. viţă 2°, 4°, 5°. ZBILTÓS s. AO, h. 244/rar VI „cergă groasă, cu z b i 1 ţ e”; cf. p 1 o c á d... ZBOR s. n. 1° AMD; GM; GD/prin Ph, TI, Cţ şi rar Db „târg anual organizat cu ocazia hramului unei biserici”: Era zbor. venea lanţuri, veneau bărci, veneau căluşei dintr-ăia mici pentru copii GM/718. Când s-a făcut biserica, i-a... spus aşa să aibă o sărbătoare şi ea, s-o serbeze [...] Ş-aşa s-a spus zbuóru Bănesii GD/896; cf. i a r m a 1 ó c... 2° AO. h. 500/rar Mh „şezătoare”; cf. adiánc ă... 3° GM/rar Cl „târla oilor”; cf. s a i v á n 3°... ZBRANŢ v. zbalţ 2°. ZBRÁNCÍ vb. IV tranz. şi refl. GM: AFLR rar Db. Gr „a (se) îmbrânci”. ZBRITIOÁSÁ (4 sil.) adj. f„ pl. zbntioctse AMD. Pl. 156-157/rar Ph fd. oi] ,.care nu stă la muls, care nu se lasă mulsă”: cf. a p s â n ă... ZBURĂ vb. I 1° tranz. GM/rar Ph; GD/rar Cţ „a crcştc puii sau copiii aducându-i în stare de zbor, de independenţă”: Vezi dă cl, mamă, că copilu-aşa e, cât îl zbor! dă mic, atâta scapi dă el curând GM/711. Le dăm [puilor] boabe de grâu sau pâine, miez de pâine aşa, când sunt mititei, ca rá-i zburăm mai repede GD/898; cf. a j ú n g e 1°... 2° refl. GM/rar Bz; GD/rar Cţ [d. pui] „a-şi lua zborul; a se zburătăci”: Puii de găină s-a zburăt, le-a dat codiţe, aripi, ş-acuma nu mai intră niciunu dacă s-a mai încălzit vremea GM/755. ZBURĂTOR adj. GO/rar Dj [d. pământ, teren, sol] „nisipos, farâmicios”; cf. c h i ş ă i ó s... ZBURÁTÚRÁ s. f., pl. zburaturi 1° AMD, h. 208/rar Gr „aşchie; ţandără”; cf. ă ş c h i i... 2° GD/rar Cţ „fiinţă imaginară; zburător”. 3° ~ de drágoste GD/rar Cţ „vrajă de dragoste”: Care are zburătiiră de drăgoste... şi vine în chip dă zburătură la fată/886. ZBURÁTURÍ vb. IV tranz. AMD, ch. 356/rar Db „a arunca (cu ceva după cineva)”; cf. a z v â r 1 i... ZBURD ĂLICÎ vb. IV intranz. AMD/rar VI „a zburda”: îl vedeai [pe copil] zburdălicind prin curte/756. ZDÁRPUÍ vb. IV refl., ind. prez. 1 sg. mă zdăipui AO, Pl. 5/rar Mh „a se scărpina (tare şi insistent)”; cf. f r e c á 3°... ZDOBORÍ vb. IV tranz. AFLR/rar Dj „a acoperi (gluga de cânepă)”; cf. a c o p e r i... ZDOPÁNÍ v. zdupăni. ZDRÂMIŢĂ v. drâniţă. ZDRÂNGHIŢĂ v. drâniţă 2°. ZDRÂMŢĂ v. drâniţă 1°, 2°. ZDRÁNCÁNÉLE s. f. pl. 1° GM/rar Tr „podoabe zornăitoare; zurgălăi”: Cu mărgele, cu fel de fel de... zdrăncănâle atârnate de ei, erau gătiţi [căluşarii] cu toate zdrăncănelele /785;cf. pionâce... 2° var. drăgănele s. f. pl. GM/rar Br „anexele, ustensilele de ascuţit coasa (ciocan, gresie, nicovală)”: cf. s a r s a n â 2°. 3° var. drăgăncâ s. f., pl. drăgănele AMD, h. 637/rar Br, Gl „nuia ataşată la coasă, pentru direcţionat brazda (la cositul cerealelor)”; cf. a 1 e r g ă t o a r e" 5°... ZDRÁNCÁNÍ 446 ZDROBONÉT ZDRÁNCÁNÍ v. zdroncání 2°. ZDRÁNCINEÁLÁ s. f. GM/rar Db „zdruncinătură”; cf. zdráncinátúrá. ZDRAMBIŢĂ s. f., pl. zdrâmbiţe 1° AMD; GM/rar Gr, Cl „arc, nuia arcuită folosită la scărmănatul bumbacului”; cf. a r c ú ş 2°... 2° var. trâmbiţă s. f. AMD, Pl. 107— 108/rar Ot „încurcătură a firelor din natră”: Să face trîmbiţă la urzoi, să-ncurcă firele/767; cf. c r â m p i ţ ă 1°... ZDRÁNCINÁ vb. I tranz. GM/rar Ph „a zdrobi cânepa prin meliţă; a meliţa (cu putere)”; cf. î n m e 1 i ţ â... ZDRÁNCINÁTÚRÁ s. f. GM/rar Ph „zdruncinătură”; cf. z d r ă n c i n e á 1 ă. ZDRÂNG s. n., pl. zdrânguri GM/rar Gr „darac mare”. ZDREANŢĂ s. f., pl. zdrenţe 1° AMD, h. 386/rar Ot „puzderie (de cânepă)”: Pe urmă îl mai băteam, îl mai suceam, până cădea toate... zdriniţele-alea din el şi rămânea fuioru curat/847; cf. b ă ţ 3°... 2° var. zdrénrte s. f. pl. AFLR/rar Cţ „zdrenţe”; cf. o t r e p... - var. drénte s. f. pl. 2° GM/rar Tr; zdrâniţe s. f. pl. 1° GM/rar II. ZDRÉCHE v. drichie 1°, 2°. ZDREMIŢ0S adj., f. zdremiţoâsă GD/rar TI „zdrenţăros”; cf. j ă r p ă n ó s... ZDRÉMTE v. zdreănţă 2°. ZDRÉNITE v. zdreănţă 1°. ZDRIC v. dric 1°. ZDRÍCHE v. drichie 1°, 2°. ZDRÍCHIE v. drichie 1°. ZDRIMICÍ v. zdrumică 3°. ZDRIVEÁLÁ v. striveălă 2°. ZDROB1 v drob1 4°. ZDROB2 v. zdrop. ZDROBÁNTÁ vb. I refl. GM/rar Tr [d. săpun, la preparare] „a face băşici zgrunţuroase la suprafaţă când e gata”: Mestecăm în săpun şi vine, vine, vine, până se zdrobinţează deasupra. E! ăsta-i săpunu adevărat/807; cf. b u b u 1 â. ZDROBEÁLÁ s. f. 1° GM/rar Bz „strivire, strivitură”; cf. s t r i v e á 1 ă 2°. 2° AMD, Pl. 143-144/rar Tr „caş stors şi zdrobit pentru a se scoate complet zerul”. ZDROBÉJ s. m., pl. zdrobiţi AO, h. 789/rar Dj „cocoloş mic, grunz (de urdă)”; cf. b r o b o n i ţ ă 5°... ZDROBÍ vb. IV tranz. AMD, h. 310/rar VI „a desface boabele de pe ştiulete”; cf. c u r â1 3°... ZDROBIDOÁRE v. zdrobitor 1° ZDROBINŢÂT adj. GM/rar Ot [d. săpun] „sfarâmicios”; cf. b u b i n ţ ó s... ZDROBITOARE v. zdrobitor 1°. ZDROBITOR s. n., pl. zdrobitoâre 1° AO, h. 671/rar VI, Gj; AMD, Pl. 77; GM/Ag, Db, Tr, If, II, Cţ, prin Ph, Bz, Br, Ot, CI şi rar VI, Vn; zdrobitori AMD/rar Tr, Cţ „unealtă rudimentară pentru zdrobit strugurii; mustuitor”: Se culege strugurii, îi punem la mustuitoare, zdrobiduâre-i spunem noi, îi zdrobeşte strugurii GD/889; cf. b ă t ă i ú ş 3°... 2° AMD, Pl. 85-86; GD/prin Ag, Tr, Cţ şi rar Ot, II, TI; zdrobitori AO, h. 687/rar Dj „teasc pentru struguri”: Să stoarce [strugurii], să bagă la presă, să stoarce la zdrobitor şi să face must GD/894; cf. c â d ă 3°... - var. 1° drobitór s. n., pl. drobitoáre AMD, Pl. 77/rar Db; zdrobidoăre s. f., pl. zdrobitori GD/rar Cţ; zdrobitoâre s. f., pl. zdrobidóri AO, h. 671; GO/prin VI, Gj; AMD; GM; GD/rar VI, Ag, Br, Ot, Cl. II, TI, Cţ. ZDROBÍTÁ s. f., pl. zdrobite GM/rar Vn „bob de strugure”; cf. b r o b o á n ă 5°. ZDROBOLÉTE v. zdrobonâţ 1°. ZDROBOLOÂNŢE v. zdroburoănte 1°. ZDROBOLONŢ0S adj. TDM Ill/rar Tr [d. săpun] „cu zdroboloanţ e”; cf. b u b i n ţ ó s... ZDROBONÉTE v. zdrobonâţ 3°. ZDROBONÉJ s. n., pl. zdrobonéte 1° AMD; GM/rar Ag, Tr şi s. m., pl. zdrobonéfi GM/rar Tr „cocoloş mic; ZDROBONIŢ 447 ZDUPÁNÍ grunz”: Cheagu mielului prinde nişte zdroboneţi e 1 [...] bobiţe de cheag/777; cf. b r o b o n i ţ ă 5°... 2° AO, h. 498; 796/rar Ot „rest de lână rămasă la dărăcit”; cf. a d u n ă t ú r ă 3°... 3° AMD, h. 388/rar Tr „(rest de) câlţi”: Dă la .dărac d-acolo rămâne nişte zdrobonéte spunem noi, care-i îndrugăm zdrobonétii ăia AFLR/997; cf. b u c i... - var. zdrobolâţe s. pl. 1° AFLR/rar Gr; zdrobonéte s. m., pl. zdroboneţi 3° AFLR/rar Ot; zdrobuléte s. 1° GO/rar VI. ZDROBONÎŢĂ s. f., pl. zdroboniţe GM/rar Cl „cocoloş mic; grunz”; cf. b r o b o n i ţ ă 5°... ZDROBONJÉI s. m. pl. GM/rar Tr dim. de la zdroboneţi0: Zdrobonţii aşa ştii, cum să vă spun, ca pâsatu-ăla când fierbe la mămăligă/777. ZDROBULÉTE v. zdroboné* 1°. ZDROBUROÂNŢĂ s. f„ pl. zdroburoânfe GM/rar Tr „cocoloş mic; grunz”: Când începe să vie zdroburoânfe, zdroburoânfe deasupra, atunci înseamnă că e fiert [săpunul]/771; cf. b r o b o n i ţ ă 5°... - var. zdroboloânţă s. f., pl. zdrobo/oânfe AMD, Pl. 147/rar Tr. ZDRONCĂNÎ vb. IV intranz. 1° ind. prez. 3 sg. zdróncáne GM; TDM III/rar Tr „a troncăni, a hodorogi”: [Zice] că să face strigoi şi că vine, zdróncáne prin casă GM/808; cf. c o t o r o g i. 2° var. zdrăncăni vb. IV intranz. TDO/rar Mh [d. clopote] „a suna”: Drângâneâu clopotele tare GD/875; cf. h u r u i 8°... 3° var. drogăni vb. IV tranz. AMD/rar Tr „a bate la cap; a plictisi; a supăra”: cf. î m b o 1 d i 2°. - var. drăngăni vb. IV intranz. 2° GD/rar TI; droncăni vb. IV intranz. 2° GM/rar Cl; zdrongăni vb. IV intranz. 1° GM/rar Gr; zdruncăni vb. IV intranz. 1° GM/rar Bz. ZDRONGĂNÎ v. zdroncăni 1°. ZDROP inteij. GM/rar VI „zdup”; cf. f r i ş t i. - var. zdrob inteij. GM/rar VI. ZDROPŞÎ vb. IV tranz. GO/rar Gj, Dj „a zdrobi strugurii pentru must”; cf. b o s o 1 i 2°... - var. strocşi vb. IV tranz. GO/rar Mh; zdrucşi vb. IV tranz. GO/rar Gj; zdrupşi vb. IV tranz. GO/rar Gj. ZDROPŞITOĂRE v. stropşitoâre 1°. ZDROPŞIT0R v. stropşitoâre 1°, 2°. ZDRÓPUL s. art. 1° GO/rar Dj „numele unui joc de copii; un fel de capră”; cf. c o ţ o i m á n. 2° var. ozdrópul s. art. AFLR/rar Ot „unul dintre grupurile care participă la jocul numit ~”: [Ne jucăm] de-a ozdrópu, patru şi patru, se aleg şi ghicesc în ce mână e pietricica, se pun patru şi unu sare peste ei, cei care formează ozdrópu/991. - var. 1° ozdrópul s. art., de-a ~ loc. subst. AFLR/rar Ot. ZDROŞÎ v. storci 1°. ZDROŞITOÂRE v. storcitoáre 1°. ZDROŞIT0R v. storcitoáre 1°, 2°. ZDRUCÍ v. storci 1°. ZDRUCŞÎ v. zdropşi. ZDRUMICÁ vb. I 1° TDO/rar Mh „a zdrobi, a fărâmiţa (caşul)”; cf. r ă v ă c i2... 2° AO, h. 58/rar Gj, Mh; AMD, h. 33/rar Ag „a mesteca”; cf. c 1 e f ă n i... 3° var. zdrimci vb. IV refl. AMD, h. 40l/rar Ph [d. ţesături] „a se destrăma”; cf. d e s t r ă b ă 1 â... ZDRUNCĂNÎ v. zdroncăni 1°. ZDRUPŞÎ v. zdropşi. ZDRUŞÎ v. storci 1°, 3°. ZDRUŞITOARE v. storcitoáre 2°. ZDÚPÁ v. strúpá. ZDUPÁÍ v. zdupăni. ZDUPÁNÍ vb. IV intranz. GO/rar Dj; GM/rar VI „a tropăi”; cf. r ă p ă í. - var. zdopáni vb. IV intranz. GO/rar VI; zdupăi vb. IV intranz. TDO/rar Gj; zdupuí vb. IV intranz. GD/rar TI. ZDUPUÍ 448 ZGÁNTÁ ZDUPUÍ v. zdupăni. ZEA v. zi 8°. ZEÂDĂ s. f. AMD/rar Bz „aşchie de pin îmbibată cu răşină, folosită la aprins focul”. ZEAMĂ s. f. 1° AO, Pl. 89/prin Gj, Mh, Ot şi rar Dj; AMD, h. 414/Tr, Cl, II, TI, prin Ag, Db şi rar Ot, Gr, Cţ „mâzgă, sevă de copac”; cf. á p ă 6°... 2° AMD, h. 416/prin CI şi rar Ag, Tr, II „răşină de brad”; cf. á p ă 7°... ZEĂRĂ v. zâră 3°. ZÉCHE v. zeghe 1°. ZECIUIĂLĂ s. f. 1 “AFLR/rar TI „impozit”; cf. d á j d i e... 2° TDM III/rar II „cantitatea de brânză pe care o ia ciobanul, conform înţelegerii, de la proprietarii oilor (pentru păscut)”: [Ciobanul] lua brânza după mânzările lui şi lua şi zecujăla dă la oameni/858; cf. ciobănit 2°... ZÉGHE s. f. 1° pl. zeghi TDM II/rar Db „haină groasă (lungă şi largă) din postav”: Acuma mintene d-astea, zeg; numi vine să le mai iau [...] am două... o zége şi pantaloni noi, acasă nu-mi vine să le iau, că mi-e ruşine, d-alea dă dimie, puse la piuă/693; cf. m i n t e á n 1°. 2° var. zéiche s. f., pl. zeichi AMD, h. 483/Ph şi rar CI „postav gros”; cf. a b á 1°... 3° var. zéghie s. f., pl. zeghii AMD, h. 484/rar Ot [la pl.] „cioareci, iţari”; cf. d i m i e 2°... - var. zéche s. f., pl. zechi 1° AFLR/rar Ag, Bz; zéghie s. f., pl. zéghii 1° AMD, h. 482/rar Cl; zéiche s. f., pl. zeichi 1° AMD, h. 228; 482; AFLR/prin Ph: zéighe s. f., pl. zeighi 2° AMD, h. 483/rar Db; zéighii 1° AMD, h. 482/prin Db. ZÉGHIE v. zeghe 1°. ZÉICÁ (2 sil.) s. f. voc. AMD/rar CI „apelativ între cumnate”. ZÉICHE v. zeghe 1°, 2°. ZEICHIÓI (2 sil.) s. n. AMD, h. 228/rar Ph augm. de la z c i c h e 1°. ZÉIGHE v. zeghe 1°. 2°. ZELETÍ v. zăleti. ZEMĂRCĂ s. f. GD/rar TI „reziduu la prepararea săpunului”; cf. boroghină 4°... ZEMBEREÁ s. f., pl. zemberéle AMD; GD/rar TI, Cţ „un fel de zăvor la uşile de tip vechi”; cf. c ă t ú ş ă 3°... - var. zembreá s. f., pl. zembréle AMD, h. 183/rar TI. ZEMBREĂ v. zembereâ. ZEMUÍ vb. IV intranz. AMD, h. 414/rar II [d. copaci] „a-i curge zeama 1°”; cf. m u s t u i... ZENTERÍE v. dezenterie. ZEORDÍ v. zăurdi 2°. ZEREĂŢĂ s. f. GM/rar Gr „zeamă, suc”: Boasca, care-i rămasă acolo, se mai pune şi apă-n ea, nu se lasă uscat-aşa [...] îşi mai lasă ea zereúíá, vin, drojdie din aia-n ea acolo/827; cf. g e a i. ZERUÍ vb. IV refl. GD/rar Cţ [d. laptele prins] „a lăsa zer”: Laptele acru, ştiţi, ca laptele acru-aşa, când îl puneai, tot să mai zeruiă un pic/899. ZESTRÓI s. m. GO/rar Gj „bărbat care, prin căsătorie, se mută în casa soţiei”; cf. g i n e r e 3°... ZEŢĂMĂR s. n., pl. zeţâmăre AO, Pl. 137/rar Dj „başchie”; cf. b a s c h i e 1°... - var. deţâmără s. f., pl. deţâmere AMD, h. 694/rar Ag; seţâmăr s. n., pl. seţămăre AO. Pl. 137/rar Mh; zăţâmăr s. n. AMD/rar Ag: zeţâmbăr s. n., pl. zeţcimbăre AO/rar Dj; zéjamer s. n., pl. zâţamere AMD/rar Db. ZEŢÂMBĂR v. zeţâmăr. ZEŢĂMER v. zeţâmăr. ZEVÉLCÁ v. zăvelcă 3°. ZGAIBÁN (2 sil.) s. m., pl. zgaibăni AMD, h. 442/rar II „uliu”; cf. a r ó 1 3°... ZGALÓI v. scalói 1°. ZGALOIÁN v. căluiân. ZGĂNDĂRĂ s. f. GM/rar CI „ceartă, scandal”: I£1 caută zgânJără ca să încep să înjur eu/870: cf. bilticiuial ă... ZGĂNŢĂ v. ganţă1 1°. ZGÁRDÁ 449 ZGÂRCI2 ZGÂRDĂ s. f., pl. zgârde 1° AO, h. 283/rar VI; zgârzi/rar VI „panglică la pălărie”; cf. b á t ă P... 2° AMD, h. 490/rar Db „nojiţă din curea”. ZGARLAONŢÂT v. cărlăonţât 1°. ZGARÓI v. garói 1°. ZGARIJŞ v. scor új. ZGÂBĂÎJŢĂ s. f., pl. zgăbâuţe AO, h. 221; GO/rar VI „aşchie”; cf. ă ş c h i i... ZGĂBÂRDĂ s. f., pl. zgăbârde AO, h. 36/prin Mh [la pl.] „urdori”; cf. mâzgoâre 2°... ZGÂCIN v. zgâlţânâ. ZGÂMÂI vb. I tranz. AO, h. 899/rar Dj „a mişca jarul pentru a arde mai bine; a aţâţa”; cf. a ţ â t ă i... ZGÂMOŞI v. zgămuşi 1°. ZGĂMUŞÎ vb. IV tranz. 1° GM/rar Br, Ot „a săpa superficial pentru a afana pământul”: Zgâmuşăşt/ numai când nu vezi că răsare bine porumbu, pleci pe loc şi-l cauţi acolo/772; cf. b â r c â i 2°... 2° var. zgâmuşi vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. zgâmuşe AMD/rar Gr [d. păsări] „a râcâi”; cf. r â c â i1 3°... - var. 1° zgămoşi vb. IV tranz. GM/rar Db; zgâmuşi vb. IV tranz. TDM I/rar Ot; zgârmuşi vb. IV tranz. GM/rar Ot. ZGĂMUŞÎT s. n. GM/rar Ot „numele acţiunii de a zgămuşi 1°”. ZGĂRÂMŞÂT adj. GO/rar Dj „grunzuros, aspru (la pipăit)”: [Ţestul] îl spoim aşa niţăl pă di di jos [...] să nu fie... zgărâmşât/910', cf. g r ă n u ş â t. ZGÂRLÂONŢÂT v. cârlăonţât 1°. ZGÂRMÂN v. scărmănâ 2°, 3°. ZGĂVÂŞ v. văgâş 4°. ZGÂVLEÂJ v. glăveâjă 3°, 4°. ZGÂCIN v. zgâlţânâ. ZGÂÎ vb. IV tranz. GM/rar Br „a desface, a deschide larg”: înainte zgîjâm maţu ăla şi îndesam acolo [carnea], când nu era maşină de tocat [pentru făcut câmaţi]/738. ZGÂIA, de-a ~ loc. subst. GM/rar Bz „numele unui joc de societate la priveghi”. ZGÂLŢÂN vb. I tranz. AO, h. 949 MN; Pl. 83/rar VI „a zgâlţâi, a scutura (un pom pentru a cădea fructele)”; cf. h â ţ â n á 1°... - var. zgăcinâ vb. I AO, h. 949 MN; Pl. 83/rar VI, Gj, Ot; zgâcinâ vb. I AO, h. 949 MN; Pl. 83; AFLR/rar VI, Gj, Ot; zgâţăi vb. IV AO, h. 949 MN/rar Mh; zgâţânâ vb. I AFLR/rar Mh; AMD, h. 372/rar Ag, Tr; zglăcinâ vb. I AO, h. 949 MN; Pl. 83/rar Gj. ZGÂMUŞÎ v. zgămuşi 1°, 2°. ZGÂNDĂR vb. I 1° intranz. AFLR/rar Mh „a mişca brusc; a zgâlţâi”: Când oi zgîndăm de funie să mă ridici/949. 2° tranz., ind. prez. 1 sg. zgăndăr AO, h. 899/rar Dj; 3 sg. zgândără/rar Mh „a mişca jarul pentru a arde mai bine; a aţâţa”; cf. a ţ â ţ ă i... ZGÂNDĂRÂR s. m., pl. zgândărâri AO, Pl. 29/rar VI „cârlig cu care se mişcă, se zgândăreşte jarul în sobă”. ZGÂRBÂCI s. n., pl. zgârbâce AMD, h. 274; AFLR/prin Ph şi rar Db, Gr, II, Cţ; zgárbáciuri AMD/rar Db „bici din piele; gârbaci”; cf. b i c i 1°... ZGÂRBĂ v. zgârvă 2°. ZGÂRBOVÎT adj., f. zgârbovită GM/rar Ph „gârbovit”; cf. a d ú s... ZGÂRBULÎT adj., f. zgârbulită GO/rar Gj „zgribulit”. ZGÂRCACI s. n., pl. zgárcáce AMD, Pl. 171-172/rar Vn „unealtă folosită în dogărie; zgârci”; cf. c á ţ ă 2°... ZGÂRCEÂL s. f., pl. zgárcéli AMD, h. 28/rar II „zbârcitură, rid”; cf. c r e s t ă t ú r ă... ZGÂRCEROÂS adj. f., pl. zgărceroâse GM/rar Bz [d. came] „cu zgârciuri”: Părţile zgîrceroâse ale porcului le băgăm la tobă/750. ZGÂRCI1 v. cârci 1°, 4° ZGÂRCI2 s. n., pl. zgârciuri 1° GM/rar Gr „cârcel (în muşchi, la picior)”: Să pune zgîrc la picior/833; cf. c â r c é i 1°... 2° AO, h. 5 l/rar Mh „rid, zbârcitură”; cf. c r e s t ă t ú r ă... ZGÂRCI 450 ZGORNÍ 3° AO, Pl. 12/rar Gj [la pl.] „varice”; cf. a r g i n t 1°... 4° GM; AFLR/rar Db, Ph „elastic”: Praiştia se face cu un zgîrc GM/705; cf. ilástric. ZGÂRCÎ vb. IV 1° tranz. AFLR/rar Ag [d. o boală] „a bloca muşchii; a anchiloza”: E bolnav de reumatism, vine de-1 zgîrceşte uneori, de rămâne trunchi/690; cf. î n c h i 1 o z â... 2° intranz. AO, Pl. 2/rar Mh „a încreţi (fruntea); a se rida”; cf. î n c u t á 2°. ZGÂRCÎTĂ adj. f., pl. zgârcite GM/rar Ag [d. rufe] „zbârcită, mototolită, şifonată”. ZGÁRCITŰRÁ s. f., pl. zgârcituri AMD, h. 28/rar II „zbârcitură, rid”; cf. c r e s t ă t ú r ă... ZGÁRÉCI v. zgáriéci 2°. ZGÂRGOMÂT adj., pl. zgărgomâţi GO/rar Dj „grunzuros, aspru la pipăit”; cf. g r ă n u ş â t... ZGÂRIÂC v. zgáriéci 2°. ZGÂRIÂT (3 sil.) s. n. GM/rar Vn „drişcuire”: După ce se usca şi ghiontu, în fine, acuma dădeai cu... baligă de cal, cu pământ galben, subţire, tot ca un fel de zgîriât, aşa să numea, cică acuma-i dau [peretelui] zgiriátu/127; cf. d r i ş c ă 3°... ZGARIÉCE (4 sil.) adj. f., pl. zgáriéci AMD, Pl. 152-153/rar Db [d. oi] „cu lâna scurtă şi aspră”; cf. c i u m p â v 5°... ZGARIÉCI (3 sil.) 1° s. n., pl. zgáriéce AMD, Pl. 172/rar Tr „gărdinar”; cf. ceaprâz 1°... 2° var. zgâriâc (3 sil.) s. n., pl. zgáriáce AMD, h. 689/rar Cţ „unealtă folosită în rotărie pentru însemnat obezile”; cf. c â p r ă 8°... - var. 2° zgáréci s. n., pl. zgáréciuri AMD, h. 689/rar Ag, Ot; zgáriéci (2 sil.) s. n., pl. zgáriécehds Db, Tr, Gr. ZGÁRIÉCI (2 sil.) v. zgáriéci 2°. ZGÂRIETURĂ s. f. GM/rar II „arătură superficială”. ZGÂRIÎ vb. IV tranz. GM/rar CI „a zgâria”. ZGÂRM v. scârmâ l°-3°. ZGÂRMUŞEÂL s. f., pl. zgârmuşâli GM/rar Ot „mărunţire, afânare a pământului (la rădăcina porumbului)”. ZGÂRMUŞÎ v. zgămuşi 1°. ZGÂRNĂ v. zăgârnă 1°. ZGÂRŢĂ s. f., (mi-)e ~ AMD/rar Tr „(mi-)e silă, nu-mi place”: Preget, mi-e zgîrţă să mă duc/805. ZGÂRVĂ s. f., pl. zgâr\>e 1° AMD, h. 3/rar VI „craniu”; cf. c a p á c 4°... 2° var. zgârbă s. f. AMD, h. 349/rar VI „tigvă”; cf. c u r ú g ă... ZGÂŢĂÎ v. zgâlţânâ. ZGÂŢÂNĂ v. zgâlţânâ. ZGHEAB v. jgheab 2°, 3°, 5°-9°, 11°. ZGHEBULÉTE v. jghebuléte 1°. ZGHEBULÉT v. jghebulé* 2°. ZGHEBIJŢ s. n. AMD, Pl. 92/rar Db dim. de la jgheab 2°. ZGHERTÓC v. chirtóc. ZGHEZUÎNĂ v. viezuină 1°. ZGHÉZURE v. viézur. ZGHÍDURI v. zghizd. ZGLĂCIN v. zgâlţânâ. ZGLĂVEÂJĂ v. glăveâjă 1°, 4°. ZGLEVEÂJĂ v. glăveâjă 2°-5°. ZGLEVÉJ v. glăveâjă 4°. ZGLEVOÂJĂ v. glăveâjă 4°. ZGLOMŢOR0S v. zgremţuroăsă 2°. ZGLOVEÂJĂ v. glăveâjă 5°. ZGOÂDĂ s. f. GO/rar Mh „prilej favorabil; şansă”: Prind o zgoâdă cu moara, când e apă, când nu, o nimeară/944; cf. b â f t i n ă... ZGONÍ vb. IV tranz. GM; AFLR/rar Db, Bz „a goni, a alunga, a izgoni”: Ciobanii năvălea pă el [= urs] cu bâtă, cu bolovani, cu... şi-l... îl zgorniâ, îl zgorniti cum îl zgorniá TDM 11/696; cf. n ă p u s t i... - var. zgorni vb. IV tranz. TDO/rar VI; GM; TDM III; AFLR/prin Db şi rar VI, Ag, Ph, Tr, Gr. ZGORÍ v. izgorî. ZGORNÍ v. zgoni. ZGRÂBlîNŢ 451 ZGURÁVÁ ZGRĂBUNŢĂ s. f., pl. zgrălmnţe 1° AO, h. 75/rar Gj; AMD, h. 43/rar Cl, Cţ „bubuliţă albicioasă, molipsitoare, care apare la om, la colţurile gurii; zăbală”; cf. a b ú b ă 2°... 2° AO, h. 49/rar Gj „coş (pe faţă)”; cf. broboână 1°... ZGRÂMUŞÎ s. pl. GO/rar Dj „bucăţele, grunji”: Să nu laşi pe pâne zgrămuşile-ălea acolo de pământ [la ţest]/970; cf. g h i n d u r ă 4°... ZGRÂM v. scârma 2°. ZGREĂBĂN v. zgrébán 1°, 2°. ZGRÉBE v. zgrébán 1°. ZGREBEÂNŢĂ v. zgrébán 1°. ZGRÉBÁN s. m., pl. zgrébeni 1° AO, h. 498; TDO; AFLR/V1, Mh, prin Gj şi rar Dj, Ot; AMD, h. 388, 389; GM; TDM II; AFLR/Ag, Db, Ph, Tr, prin Bz, Ot şi rar Vn, Gr, Cl, II, Cţ [cel mai des la pl.] „câlţi”: Ieşeau şi zgrébeni %i fuior [...] la zgrébeni câlţi le zicea GM/703; cf. b u c i... 2° AMD, h. 386; GM/Db, Tr, prin Bz, Ot, Gr, II şi rar VI, Ag, Ph, Br, If, Cl, Cţ [cel mai des la pl.] „puzderii”: [Cânepa] o zgrebuiam aşa de un băţ ca să curgă zgréberi ăia GM/726; cf. b ă ţ 3°... 3° AMD, Pl. 150-151/rar Db, Tr, Gr [la pl.] „lână de calitate inferioară care rămâne la dărăcit; canură”; cf. adunătiiră 3°... 4° var. zgrimpiţi s. pl. AMD/rar Cl „noduri scămoşate, încurcătură pe firele din natră”: Firili-ncurcate le zice zgrimpiţ, să-ncurcă şi face zgrimpiţ//864: cf. c r â m-p i ţ ă P... - var. grcábán s. m., pl. grébeni 1° AMD; AFLR/rar Ag, Tr, Gr; 2° AMD; GM/rar Ph, Bz, Tr; 3° AMD, Pl. 150-15l/rar Gr; grébcne s. pl. 3° AMD/rar Db; zgrcábán s. m., pl. zgrébeni 1° AMD, h. 388; GM/rar VI, Db; 2° AMD/rar Bz, Gr; zgrébe s. pl. 1° TDO/rar Mh; zgrcbeânţă s. f., pl. zgrebérte 1° AO, h. 497/rar Mh; zgrében s. m., pl. zgrébeni 2° AMD, h. 386/prin Db şi rar Gr, Cl, Cţ; zgrébená s. f., pl. zgrébeni 2° GM/rar Cl; zgrébcne s. m., pl. zgrébeni 2° AMD/prin Tr şi rar Db, II; zgréberi s. m. pl. 2° GM/rar Vn; zgrébine s. m., pl. zegrébini 1° AO, h. 498/rar VI, Gj, Dj; 2° AMD/rar Ph, Bz, Ot; zgrénderi s. m. pl. 2° GM/rar Gr; zgribén{ s. m., pl. zgribénü 2° AO, h. 498/rar Mh; zgrimbeni s. m. pl. 1° AMD/rar Db. ZGRÉBEN1 v. greábán 1°. ZGRÉBEN2 v. grébán 2°. ZGRÉBENÁ v. zgrébán 2°. ZGRÉBENE v. zgrébán 2°. ZGREBEN0ŞI adj. pl. GM/rar Vn [d. câlţi] „cu puzderii, cu zgrebeni 2°”; cf. zgremţuroâsă 1°. ZGRÉBERI v. zgrébán 2°. ZGRÉBINE v. zgrébán 1°, 2°. ZGREBUÍ vb. IV tranz. GM/rar Vn „a bate cânepa (de un lemn) pentru a îndepărta z g r e b e n i i 2°”; cf. d r o j d ă í... ZGREMŢUROÂSĂ adj. f. 1° GM/rar Vn [d. cânepă] „cu puzderii; aspră”; cf. zgrebenoşi. 2° var. zglomţoros adj. GM/rar Gr [d. săpun] „grunzuros”; cf. b u b i n ţ ó s... 3° var. zgripţuroâsă adj. f. AMD/rar Bz [d. coaja unui copac] „cu multe asperităţi; încreţită; zgrunzuroa-să, aspră”: Gorânu are scoarţa mai zgripţuroâsă, tufa are coaja mai netedă/744. ZGRÉNDERI v. zgrébán 2°. ZGRIBÉNT v. zgrébán 2°. ZGRÍMBENI v. zgrébán 1°. ZGRÎMPIŢI v. zgrébán 4°. ZGRÎNŢĂ s. f. 1° GM/rar Ph „numele unui joc de copii; ţurcă”; cf. c e 1 i c e 1°... 2° GM/rar Ag „băţ subţire şi scurt cu care se joacă ~”: Unu şedea colo, doi acolo-şa şi unu aicea [...] ş-aruncă zgrinţa d-acolo şi o prindeam cu ciomagu ş-o dam îndărăt iară la ăla/688; cf. c e 1 i c h e 2°... ZGRÍPCA v. gripcă1 4°. ZGRIPŢUROÂSĂ v. zgremţuroâsă 3°. ZGURÂVĂ adj. f. GO/rar Gj [d. brânză] „aspră, sfărâmicioasă”: cf. b ă ţ o â s ă... ZGŰRÁ 452 ZÍMTE ZGÚRÁ s. f. 1° AMD, h. 211 MN/rar Ph, Bz, TI „spuză”; cf. c ă b ú z... 2° AO, h. 679/rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 82/rar Vn „strat de impurităţi care se depune pe fundul şi pe pereţii butoiului cu vin”; cf. c i m e n t u i á 1 ă... 3° AMD, Pl. 147/rar Ot „depunere pe fundul vasului în care fierbe urda”; cf. a f u m ă t ú r ă... 4° GO/rar Gj „firimituri de pâine”; cf. f ă r â m ă t ú r ă4°... ZGURLŰP v. gurlúp. ZGUROĂSĂ adj. f. GM/rar Ag [d. urdă] „grunzuroasă, aspră”; cf. b ă ţ o á s ă... ZGURUPÁ vb. I refl. GO/rar Mh [d. tăişul unui cuţit] „a se zimţui; a se aspri”. ZGURUPOASĂ adj. f. GO/rar Gj [d. brânză, urdă] „farâmicioasă, aspră”: [Brânza iese] mai zguravă [...] mai zgurupoăsă [...] aia de-o fierbe/920; cf. b ă ţ o á s ă... ZI s. f. 1° art. âşte ziua GM/rar Tr „formulă de salut rostită când se intră într-o casă în care naşte o femeie”: Când se intră în casă la o naştere, se spune âşte ziua/194. 2° ~ de núntá AFLR/rar Cţ ,joia dinaintea nunţii când se face o petrecere şi se aduc daruri”: De joi, de ziua... dă zi dă nuntă, joi atunci neamurile care vrea ţi-aducea acolo câte ceva, câte-un cadou, câte-o pasăre/892. 3° art. ziua socrilor GM/rar Db „petrecere, luni după nuntă, între rudele mirilor”; cf. b o r ş 1°... 4° art. ziua ciorilor s. compus GM/rar Gr „prima zi după Lăsatul secului de Paşti, când, după obicei, membrii familiei nu mănâncă împreună”: După iertăciune, a doua zi, luni, se facea ziua corilor, c-atuncea-n ziua aia nu mâneam toţi la masă, că zice „cum ne grămădim la masă, aşa grămădeşte ciorile pe porumb şi scobeşte porumbu”/832. 5° ~ albă v. alb 5°. 6° de zi loc. adv. GM; TDM I, III; AFLR/prin Db şi rar Ph, Bz, Ot, Tr, CI „în timpul zilei; ziua”: A venit vineri dă zi, n-a venit vineri seara AFLR/699. Duminica de zi este masă la mireasă GM/813; cu ~ cu noâpte loc. adv. TDO/rar VI „zi şi noapte”; ~ a ~~ loc. adv. AFLR/rar Db „în aceeaşi zi a săptămânii (după un interval oarecare)”: Egzact la un an, zi a zi din ziua cu nunta/699. 7° var. ziuă, a da de ~ AMD, h. 504/rar II „a se crăpa de ziuă, a se lumina”; cf. c u n o â ş t e... 8° var. zuuă s. f. AFLR/rar VI, Ag „unitate de măsură a timpului, interval de timp cuprins între răsăritul şi apusul soarelui”. - var. 8° za s. fa dóua ~ TDM II/rar Bz „a doua zi, în ziua următoare”; zea s. f., a dóua ~ GM/rar Vn, Gl, Bz, Br „a doua zi”. ZIÁRURI s. n. pl. AO, h. 369/rar Mh; AMD, h. 579 MN/rar TI „ziare”. ZICATOÁRE s. f. GM/rar Ag „numărătoare (la jocurile de copii)”; cf. g h i d u ş i e. ZICEA vb. II AFLR/prin Mh, Dj; rar Db, Tr, Cţ „a zice”. ZIDÁ vb. I AFLR/rar Ot „a zidi”. ZÍDE s. n. AMD, h. 172 MN/rar Db, Ph, Br „ziduri”. ZIDEÁN s. m., pl. zidéni AMD/818 „locuitor din satul Zidurile”. ZILIÉR (3 sil.) adv. GD/rar TI „zilnic”: Domne, ziliér era mia şi piste mie, şi două şi trei mii [de kilograme], ziliér, domne, era peşte mult/884. ZIMB v. zimţ 1°. ZÍMBRE s. f pl. GM/rar Tr „femelele zimbrilor”: Venea zimbrii şi cu zimbrele, bea apă/796. ZIMCI v. zimţ 2°. ZIMITÍC s. n. GO/rar Mh „amestec, terci din mălai nefiert (folosit ca hrană pentru pui)”; cf. a 1 u á t 4°... ZÍMPE v. zimţ 1°. ZIMT v. zimţ 1°. ZÍMTE v. zimţ 1°, 2°. ZIMTÍ 453 ZMEURÁR ZIMTÍ v. zimţi. ZIMŢ 1° s. n., pl. zimţuri AMD, h. 312 MN/rar Cl „zimţi la seceră”; cf. g h í m t e... 2° s. n., pl. zimţuri AO, h. 735/rar Mh „tindechi”; cf. c o 1 ţ á r 3°... 3° s. m., pl. zimţi AO, Pl. 133/rar Mh, Dj; AMD^ Pl. 169/rar VI, Bz [la pl.] „crestături, rizuri în piatra alergătoare a morii”; cf. c i o c ă n i t ú r ă... 4° s. m., pl. zimţi AMD, Pl. 165/rar Bz [la pl.] „şiştori la moară”; cf. g â n j é u 2°... 5° s. m., pl. zimţi AO, Pl. 139/rar Ot „dinţar cu care se face ceapraz la ferăstrău”; cf. c e a p r á z 3°... - var. zimb s. m., pl. zimbi 1° AMD, h. 312/rar Ph; zimci s. m., pl. zimţi 2° AMD/rar Ph; zímpe s. m., pl. zimpi 1° AMD/rar Br; zimt s. m., pl. zimţi 1° AO, Pl. 72/rar Dj; zímte s. m., pl. zimţi 1° AO/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD/Il,’prin Bz, Cţ şi rar Ph, Vn, Br, Tr, Cl, TI; 2° AO, h. 735/rar Gj, Mh, Dj. ZIMŢÂR s. n., pl. zimţâre AO, h. 735/rar VI „tindeche”; cf. c o 1 ţ á r 3°... ZIMŢEÂLĂ s. f. 1° AMD, h. 312 MN/rar Tr „operaţia de a zimţa secera”. 2° AMD, Pl. 169/rar Bz „totalitatea crestăturilor din piatra alergătoare (la moară)”. ZIMŢÎ vb. IV tranz. GO/rar Dj; AMD, h. 312 MN/prin Tr şi rar Ag, Db, Ph, Ot, Gr, II, Cţ „a face zimţi la seceră; a zimţa”. - var. zimţi vb. IV tranz. AMD, h. 312 MN/rar Cl. ZIMŢITOÂRE s. f. AO, Pl. 139/rar VI „dinţar (pentru dinţii fîerăstrăului)”; cf. ceaprâz 3°... ZINTEREZÍE v. dezenterie. ZIOTEHNÍE (5 sil.) s. f. TDM III/rar Tr „zootehnie”. ZIUÂŞ s. m., pl. ziuâşi GM/rar Vn „muncitor zilier”: Am lucrat la sonde, nu ca sondar, ca ziuăşl725. ZLAI v. slai 4°, 5°. ZLÁTA s. f. art. GM/rar Tr „numele unui dans popular (asemănător cu hora)”. ZLĂVOÂCĂ s. f. GO/rar Dj „specie de buruiană”. ZLOÁTÁ s. f. 1° AO, h. 318/rar Mh „grindină măruntă; măzăriche”; cf. b o á n -gă... 2° var. sloâtă s. f. AO, h. 314/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 526/Ot şi prin VI, Ag „lapoviţă”; cf. b u j n i c e á 1 ă... 3° AMD, h. 544/rar Br „nămol”; cf. b â 1 c i ş ó r... 4° var. sloâtă s. f. AMD/rar II „pământ udat (de ploaie); noroi”; cf. morânceâl ă... - var. 2° scloâtă s. f. AO, h. 314/prin VI şi rar Gj. ZLOTÍ vb. IV intranz. AO, h. 314/rar Gj; AMD, h. 526/rar Ag „a lapoviţa”: Sloteâză ploaie cu zăpadă AMD/684; cf. b u j n i c i. - var. slotá vb. I intranz. AO, h. 314/rar VI; AMD, h. 526/rar Ag. ZLOTÓS adj., pl. zlotoşi GM/rar Vn, Br „argilos, lutos”: Zlotós însemnează un loc clisos/728; cf. a 1 g e r ó s... ZMÂRC s. n., pl. zmărcuri 1° AMD/rar Ph „teren de unde izvorăşte un firicel de apă, care bălteşte”; cf. b ă 11 i n ă... 2° AO, h. 332/rar Mh „ochi de apă care bălteşte”: Un zmîrc să face şi pă drum, pă locuri, din apa adunată după ploaie/966; cf. j á p ş ă 1°... 3° AO, h. 333/rar Dj „pământ moale pe fundul bălţilor sau pe malul unei ape curgătoare; nămol”; cf. b â 1 c i ş ó r... ZMÂRTI vb. IV intranz. GO/rar Gj „a învârti, a suci (fusul)”: C-o mână zmîrtim de fus şi cu una tragem de caier/942. ZMEU s. m., pl. zmei GM/rar Gr „fir lung din pânză de păianjen care pluteşte în aer (mai ales toamna)”. ZMEURÁR s. m. şi n., pl. zmeurâri AO, Pl. 78/prin Gj şi rar VI, Mh; zmeurore/Târ Gj, Mh „zmeuriş”; cf. b ă h ă-n i ş... ZMEURÁRÍE 454 ZOBITOÁRE ZMEURĂRIE s. f., pl. znieuráríi AMD, h. 353/rar Tr „zmeuriş”; cf. b ă h ă n í ş... ZMÉÜRI s. f. pl. AO, Pl. 78/rar VI, Dj „zmeure”; cf. f r á g ă 4°. - var. zmíorá s. f. AMD, h. 353 MN/rar Ag; zmiură s. f./prin Ot şi rar Tr. ZMEURÎŞTE s. f. AMD, h. 353/rar Gr „zmeuriş”; cf. b ă h ă n í ş... ZMEURIJŞ s. n. AO, Pl. 78/rar VI „zmeuriş”; cf. b ă h ă n í ş... ZMÍORA v. zméuri. ZMÎŢE v. miţi. ZMITUÍ vb.’ IV tranz. AMD, Pl. 150/rar Gr „a tunde z m i ţ e 1 e; a miţui”; cf. c o d i n í 2°... ZMÎURĂ v. zméuri. ZMOL v. mâlă. ZMOLÍT adj., pl. zmolíti AO, h. 228/rar VI [d. om] „murdar, nespălat”; cf. c ă r â i á t... ZNA interj. AO, Pl. 120-121/rar Dj „cuvânt folosit pentru alungat oaia”; cf. c i u ş1... ZNÂMĂ s. f., pl. známe GM/rar Db „apelativ ironic: răutate, pacoste”: Známa naibii dă om! známa năbădăilor/812; cf. noimă. ZOÁLE s. f. pl. 1° AFLR/rar VI „clăbuci de săpun”: [Leşia] o-ncercăm aşa pă palmă, vedem că face zoâle, o lom în sus/904; cf. s c 1 ă b ú c. 2° var. zoi s. n. [?] TDM I/rar Ag „apă cu săpun rămasă după spălatul rufelor”: [Cânepa toarsă] o coceam, o băgăm amoi în zoi-aşa cu săpun, în... în spălătură dă rufe/680. 3° var. soi s. n. AMD, Pl. 15l/rar Gr, CI „apă cu usuc rămasă de la spălatul lânii”. ZOĂNĂ1 s. f. colect. 1° AO, h. 622/Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 624/Ph, prin Db şi rar Ag „impurităţi în sămânţa de grâu”; cf. b ă d ă d á n i i 2°... 2° AO. Pl, 125/rar Ot „resturi de urdă depuse pe fundul vasului în care s-a fiert zerul”; cf. afumătiir ă... 3° AO, Pl. 117/rar Ot „resturi care se depun pe fundul vasului în care se fierb fagurii pentru a se separa ceara de calitate”; cf. f u r d á 8°... 4° AO, h. 498/rar Ot „câlţi”; cf. b u c i... - var. 1° zonă s. f. GD/rar Cţ. ZOANĂ2 v. zonă2 2°-4°. ZOÁRE v. zăre 3°. ZOB s. n. 1° colect. AMD, h. 632/rar Ot, Tr, II „rămăşiţă de fan (frunze şi flori) sfărâmat, folosit, adesea, la inhalaţii”; cf. coâdă 8°... 2° colect. AO, h. 778/rar Dj; AMD, Pl. 140/rar Tr „ogrinji”; cf. c o c e á n 4°... 3° var. zol s. n., ~ de árié GM/rar Ag „strat de snopi aşezaţi pe arie pentru a fi treieraţi cu caii”; cf. t â n á z... 4° GM; TDM II, III; AFLR/rar Br, Tr, Gr „grămadă din amestec de pământ cu apă, pleavă etc., folosit la lipit pereţii sau la ţest”: Făceam câte un zob de noroi acolo cât toate ziele TDM 11/754. Aveam majeră [de pământ], grămadă, un purcoi mare de zob AFLR/826. Facem câte-un zoi de pământ şi-l jucăm cu picioarele bine, bine, până se ţine GM/787; cf. v r a f 2°. 5° var. zoi s. n. AMD/rar Ot „cantitate de aluat cât se frământă o dată pentru pâine”; Frământai un zoi dă pâine, rup dân zoi ni 3. 6° var. zol s. n., pl. zóle AMD, h. 208/rar Tr [la pl.] „vreascuri”; cf. b â t ă1 6°... - var. zoi s. n. 4° GM/prin Ag; zop s. n. 1° AMD, h. 632/rar TI. ZOBEĂLĂ s. f. GM/rar Db „muncă multă: trudă”; cf. a m ă r e â 1 ă... ZOBÍ vb. I tranz. şi refl. 1° TDO/rar VI; AMD, h. 386; Pl. 49; GM; AFLR/prin Ag, Db şi rar VI, Ph, Ot, Tr, Gr „a (se) sfărâma, a (se) zdrobi”: Dacă nu e pământu bun [pentru ţest] se poate zobi GM/789; cf. f ă r â m â 9°... 2° AO, h. 437; GO/rar VI; AMD, h. 310; AFLR/rar VI, Gr „a (se) curăţa boabele de pe ştiuleţi (bătându-i cu un mai sau cu un par)”. ZOBITOARE s. f., pl. zobitóri GO/rar VI „unealtă rudimentară pentru zdrobit strugurii; mustuitor”; cf. b ă t ă i ú ş 3°... ZOBOLÓG 455 ZORZÍ ZOBOLÓG s. n. colect. AMD, h. 632/rar Db „rămăşiţă de fan (frunze şi flori) sfărâmat, folosită, adesea, la inhalaţii”; cf. c o á d ă 8°... ZOI v. zoâle 2°. ZOL v. zob 3°-6°. ZOLEĂLĂ s. f. GM/rar Db „muncă multă; trudă”; cf. a m ă r e á 1 ă... ZOLÍ vb. IV 1° tranz. AMD; AFLR/rar Br, II „a amesteca bine faină, tărâţe etc. cu apă, pentru a obţine o masă uniformă”: [Pentru borş] amestecăm bine, zolim, aşa zic femeile noastre, zice zoleşte tărâţa cu huscile în puţină apă rece/741; cf. amestecâ 2°... 2° refl. AMD, Pl. 159-160/rar Tr [d. teren, d. sol] „a se umezi (după ploaie sau după topirea zăpezii)”: Mutăm târla du pă suat la porumbişti primăvara, când să zolâşte câmpu/780. ZONĂ1 v. zoână1 1°. ZONĂ2 s. f., pl. zóne 1° AO, h. 520/rar Dj „teren, în afara satului, cu livezi şi bălţi, de-a lungul unei ape”; cf. f â n e á ţ ă 2°. 2° var. zoână s. f. GD/rar TI „porţiune de teren dintr-o anumită parte a satului”. 3° var. zoână s. f. GO/rar Gj, Ot; GM/rar Tr „fâşie de teren (acoperită cu iarbă) situată de-a lungul drumului, între partea carosabilă şi gardurile curţilor”. 4° AMD, Pl. 91/rar Ot „terenul curăţat de iarbă din faţa stupului”; cf. a r i ó i‘ 7°... - var. joână s. f. 3° GO/rar Gj; zoână s. f., pl. zoáne 4° AMD, Pl. 91/rar Ot. ZONÍ vb. IV intranz. 1° AO, h. 134/prin Mh „a aiura”; cf. a r u i â... 2° AO, h. 170/rar Mh „a tresări în somn”; cf. 1 â n c o t i 2°... ZOPv.zob 1°. ZOPĂÎ vb. IV intranz. GM/rar Vn „a alerga de colo colo; a nu avea stare; a tropăi”: Femeia o ţii numai la sapă... parcă-i cal zopăit, când vine seara de la câmp, la opt, zâpăie ca calu/722. ZOPĂÎT adj., pl. zopăiţi GM/rar Vn [d. cai] „care aleargă de colo colo; care nu au stare”. ZOPOTEĂLĂ s. f. GM/rar Gr „faptul de a z o p o t i; cădere, prăbuşire zgomotoasă”. ZOPOTÍ vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg. zopotésc, 3 sg. zópote GM/rar Gr „a se prăbuşi zgomotos;' a cădea”: Când am căzut nu ştiu, că am căzut în cur lângă ea, şi ea a auzit zopotind, da n-a ştiut ce, a-ntins mâna să mă scoale pe mine, că ce zopotésc, şi n-a dat de mine/835. ZOR1 1° în expr. a nu aveă ~ (de cineva) TDM I/rar Ag „a nu avea habar, a nu-i păsa”; cf. a v e â 2°... 2° în a aveá ~ AO, h. 119/rar Ot „a se grăbi”. 3° de ~ loc. adv. AO, h. 119/rar Dj [d. modul de a merge] „repede, cu grabă”; cf. f ú g ă 2°... 4° în ~ loc. adv. AMD/rar TI [d. modul de a înfige un. par în pământ] „fară a pregăti dinainte o gaură; direct”. ZOR2 1° s. m. GM/rar VI, II; art. zórul zilei AMD, h. 504/rar Db, If „zori (de zi)”: A venit femeia aia pân zor, d-a avut tren şi-a venit la Bucurcşti/672; cf. 1 u m i n á t...; vărsâtul zorului v. vărsăt2 2°. 2° pl. zori, în expr. a se da de ~ AMD, h. 504; GD/prin II, Cţ şi rar Cl; a se da Ia ~ AMD/rar Gr; art. zórile, a se da ~/prin Cl, II şi rar Cţ „a se lumina, a se crăpa de ziuă”; cf. c u n o â ş t e... 3° pl. art. zórile GM/rar Ot „numele unui colind”: La Crăciun ne scoală copiii la fereastră, când cântă zórile astea, ce ştie ei/773. ZORGĂNÎ vb. IV tranz. GM/rar Db „a zomăi, a face (clopotele) să sune”: Clopotele le zorgăneâm toată noaptea/696. ZORZEÁ s. f., pl. zonele 1° AO, h. 300/prin Mh „gaură prin care intră nojiţa”; cf. b e 1 c i ú g 3°... 2° GO/rar Mh „gurgui la opincă”; cf. cioc2 5°... ZORZÍ vb. IV tranz. GO/rar Mh „a strânge, a încreţi marginile la opincă”; cf. î n g u r g â... ZORZOÍ 456 ZVÂRLI ZORZOÍ vb. IV intranz. AFLR/rar Tr „a zomăi, a suna, a zăngăni”: Punţile astea ieşeam şi noi cu ele, le puneam în piept şi zorzoiâ, fir-ar al dracu, fluturii/795. ZORZONÁT adj., f. zorzonâtâ TDM Ill/rar Tr „înzorzonat; cu zorzoane”: [Puntea de Anul Nou] o făceai zorzonâtâ!795. Z0TĂ v. súdá. ZÓTCÁ s. f., pl. zotci AMD, h. 288/prin TI „botul porcului”; cf. f 1 i t... ZOTOÁRE s. n. [?] pl. 1° GM/rar Tr „mamele la animale”: Când ne ducem la ea [la lupoaică] două ţâţe-aşa pline de lapte-aşa zotoârele-astea, parcă ziceai că e de capră d-alea/793. 2° var. zătoână s. f., pl. zătoâne AMD/rar CI „orificiile mamelelor (la ugerul vacii)”. ZOTÓN v. zăton 1°. ZOVENÍ v. sovoni. ZULUMÍ vb. IV refl. GO/rar Mh „a se zăpăci, a se buimăci, a se dezorienta”; cf. c o r c o f e 1 i... ZURLÍU adj., f. zurlie 1° AMD, h. 116; AFLR/rar Bz, Cţ „nebun, zăpăcit”: Ea este cam zurlie la cap AFLR/896; cf. a i u r á t i c... 2° AMD, Pl. 156/rar Cţ [d. oi] „care merge mereu pe marginea turmei”; cf. alergătoâr e1... ZURVALÁC s. n. GM/rar Ot „petrecere gălăgioasă, cu zarvă”: Zurvalîcu ăla care-1 fac ei acolo, gălăgia aia/776; cf. b ă r ă b â- i e... ZLUĂ v. zi 8°. ZUVÉLCA v. závélcá l°-5°. ZUVELCUŢĂ s. f., pl. zuvelciiţe AMD, h. 496/rar Db dim. de la z u v é 1 c ă 1°. ZVĂPĂIATĂ adj. f., pl. zvăpăiâte 1° AMD, Pl. 156/rar Ot, Tr [d. oi] „care merge mereu pe marginea turmei”; cf. a 1 e rg ă t o áré1... 2° AMD, Pl. 156-157/rar Db [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... ZVĂPĂI0S adj., pl. zvâpâioşi, f. zvăpâioâsă 1° GM/rar Ag „zvăpăiat”; cf. b a 1 a m ú c i... 2° AMD, Pl. 156-157/rar Db [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... ZVÂC s. n., pl. zvâcuri AMD, h. 415/rar Tr „con de brad”; cf. castravéte 1°... ZVÁGNÉCI s. AMD, h. 521 /rar Gr „luceafărul de ziuă, de dimineaţă”: [Ii zice] z\>ígnéc [deoarece] când e ger parcă zvâcneşte de ger/834. ZVĂNTĂ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se zvânteâză AMD, h. 214; Pl. 145; AFLR/prin Vn şi rar Ot, Tr „a se usca puţin, a pierde din umezeală”; cf. p ă 1 i 3°... ZVĂNTĂT s. n. AO, h. 75/rar Mh „uscarea buzelor (din cauza febrei)”: [Când a fost răcit] face bube la gură, de zvîntât/951. ZVĂRCOLĂC s. m., pl. zvârcolâci 1° AFLR/rar Cţ „vârcolac”: [Luna] o mănâncă zvîrcolâcijl 891. 2° AMD, h. 142/rar TI, Cţ „bastard”; cf. b a i s t r ú c... ZVÁRCOLÍE s. f. GD/rar TI „eclipsă (de lună)”. ZVARLÁN v. vârlâr. ZVARLĂTIC adj., f. z\>ârlâtică GM/rar Db [d. om] „iute, repezit”; cf. d u d u i t... ZVARLĂV adj., f. z\>ârlâvă, pl. zvârlâve GM/rar Db, Gr „iute la minte; ager”; cf. c u r á t... ZVARLÍ vb. IV 1° ind. prez. 1 sg. zvârlu AO, h. 894/rar Gj; AMD, h. 178; ch. 356/prin Ag, Db, Ph şi rar Bz, Cţ; z\>âliu (2 sil.) AO/rar Gj; AMD, ch. 356/rar Ag; z\>âriesc AO/rar Dj; 3 sg. zx'ârlă AMD/prin Db, Ph „a arunca”; cf. a z v â r 1 i... 2° AMD, h. 606; Pl. 5l/rar CI, Cţ [d. porumb] „a începe să lege, să facă boabe”; cf. a r u n c á 2°... ZVÁRLÍTA 457 ZVONÁ ZVÁRLÍTA, a da dc-a ~ (cu ceva) loc. vb. AO, h. 894/rar Gj, Dj; AMD, ch. 356: GM/rar Ag, Tr „a azvârli, a arunca”: Ala. când a ajuns la tat-al fetii, a dat cu ele d-a z\îrlita, a spart oale, a dat cu tăvile d-a z\'îrlita GM/800; cf. a z v â r 1 i... ZVICÍ vb. IV refl. AFLR/rar VI „a se zbici”: Fânu îl facem căpiţe după ce să zvicâşte!671; cf. păli 3°... ZVIDUÍ vb. IV tranz. şi refl. AFLR'rar Gj, Dj; ind. prez. 1 sg. (mă) zviduHrar Dj „a (se) vindeca, a (se) însănătoşi”; cf. î n v i n d e c â... ZVIDUITŰRA s. f. GO/rar Dj „însănătoşire”. ZVÎLŢĂ v. viţă 2°. ZVLOG v. vlog 4°. ZVONÁ vb. I refl. impers. GO/rar Gj; GM/rar VI „a se zvoni”: în fine s-a zvonăt c-a murit Măria, mama la fetiţ-asta GM/672; cf. d a 8°...; intranz. AMD/rar Ag „a duce vestea”; cf. h ú i e t u 1. m