ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN - AL. ROSETTI” DICŢIONARUL GRAIURILOR DACOROMÂNE SUDICE VOLUMUL II LITERELE D - O Autori: ION IONICĂ, MARIA MARIN, ANCA MARINESCU, IULIA MĂRGĂRIT, TEOFIL TEAHA Coordonator: MARIA MARIN i EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI, 2010 Copyright © Editura Academiei Române, 2010. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5 050711, Bucureşti, România Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax:4021-318 24 44 E-mail: edacad@ear.ro Adresă web: www.ear.ro CUPRINS Referenţi ştiinţifici: acad. Marius SALA Nicolae SARAMANDU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice / autori: Ion Ionică, Maria Marin, Anca Marinescu,...; coord.: Maria Marin.-Bucureşti : Editura Academiei Române, 2009-vol. ISBN 978-973-27-1823-0 Voi. 2. Literele D-O.- 2010.- ISBN 978-973-27-1930-5 I. Ionică, Ion II. Marin, Maria III. Marinescu, Anca 81’374.2:811.135.1’282= 135.1 Litera D 7 Litera E . , 53 Litera F 55 Litera G 95 Litera H 151 Literal 170 Litera î 187 Litera J 235 Litera L 248 Litera M 283 Litera N 349 Litera O 374 Redactor: Adriana GRECU Tehnoredactor: Doina STOIA Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Au colaborat la operaţii de stabilire a seriilor sinonimice şi la corecturi: Viviana ILIE, Mara MANTA Procesare computerizată: Magdalena MIHAI Bun de tipar: 25.11.2010. Format: 16/70 x 100 Coli de tipar: 25. Tiraj: 250 ex. C.Z. pentru biblioteci mari: 459(498-13)(032) = 59 C.Z. pentru biblioteci mici: 459 D DA vb. 11° intranz. şi refl., în a (se) ~ pe rod AO, h. 658/Dj şi rar Mh, Ot, Tr [d. vie] „a începe să rodească”; cf. a r u n c â 2°... 2° intranz., în a ~ în trântori AMD, PI. 98-99/rar Db [d. albine] „a deveni trântori”: [Albinele] astea care era bătrâne dideă în trîntor/nOO. 3“ tranz., în a ~ pe âpă AFLR/rar CI [la săparea, forarea fântânii] „a se trece în faza în care începe să se strângă apă”: Are burghiu, sapă până la apă; bagă scândura, trage cu sorbu piatra şi 1 -a dat pe apă!828. 4° refl. AMD, h. 292/prin Gr şi rar Ag, Db, Ot, Tr [d. câini] „a lătra tare”: Ce să dă câinele!/833; cf. b â t e 4°... 5° refl., în a se ~ la AFLR/rar Cţ [d. un drum] „a o lua (către), a apuca (spre)”: Am plecat; acuma drumu să dădea la răsărit/891. 6° în a ~ dosul v. dos 3°; a ~ spâtele v. spâtele 3°. 7° tranz., în a ~ (6ile) în cină AFLR/ rar Bz „a paşte (oile) după mulsoarea de seară”; cf. c i n â 2°...; refl. a se - jocului AFLR/rar CI „a se antrena la joacă”; refl. a se - la hodfnă TDO; AFLR/rar Gj, Mh „a se pune la odihnă: Şi dup-aia mă dedei la hodlnă şi veni băiatu ăsta şi mă chemă TDO/938. 8° tranz., în a ~ vorbă TDO/rar Mh; GM/rar Tr „a trimite veste; a anunţa”: îi dau vorbă rumânului sau mă duc eu după el, dacă-i de-aici din sat, mă duc eu. Dacă-i din alt sat, atunci îi trimet vorbă/948; a ~ vorbe GM/rar Bz, Tr „a răspândi vestea, a da sfară în ţară”: A dat vorbe, zice „eu nu vreau să-l iau p-ăsta”/748. începură să dea vorbe că i-ar place dă fata noastră/ 782; cf. z v o n â; a - ho TDM II/rar Vn „a striga, a spune «ho»”; cf. h o i 1°, h o i r i. 9° refl., în a se ~ în vorbă AFLR/rar Gr, Cţ „a intra în vorbă; a vorbi”: Np-am dat în vorbă de una, de alta/891. 10° a ~ de ziuă v. zi 7°; a - la zori; refl. a se - de zori; refl. a se da zorile v. zor2 2°. 11° tranz., în a - ăţe AFLR/rar VI [la construcţii] „a însemna cu ajutorul sforilor dimensiunile lemnăriei”. 12° intranz., în a - cu arma TDO/rar VI; a - cu puşca id.irwc VI; tranz. a - puşti AFLR/rar Ag „a trage cu arma, a împuşca”: [Vânătorii] a dat cu puşca în ei [= mistreţi] ş-a-mpuşcat, i-a dat două focuri ş-a-mpuşcat un porc TDO/900. 13° refl., în a-şi ~ cu ideea TDO/rar VI „a-şi da seama”: Fără să-ml dau cu ideia că ce-am păţit [cu ursul], m-am dus îndărăpt în deal [...] fără să-tn dau iar cu ideia că... sânt gherănită sau ce păţâi, nimic/907; cf. a m i n t e 2°... 14° refl., în a-şi - aminte TDO/rar VI „a-i da prin minte, a-i trece prin cap”: Vedeam laptele ciobâlcăit din troci [...] da noi nu ne-am dat aminte [...] că şarpele vine la lapte/917; cf. c a p 6°... 15° refl., în a se ~ neam AMD, h. 46/rar Db „a se învoi, a consimţi să se înrudească”: Guşaţii se căsătoresc numai între ei, că alţii nu să dă neam [cu ei]/815. 16° refl., în a se ~ peste cap AMD, PI. 79/prin Bz şi rar Br [d. vin] „a-şi pierde calităţile, a se deprecia”; cf. b â 1 e... 9 DAAM 17° intranz., în a ~ în genuchi TDM III/rar Ag „a cădea în genunchi, a îngenunchea”: M-am rugat, am dat în genulc naintea lui [= doctorului]/787. 18° refl., în expr. a se ~ în poiană TDM II/rar Ph „a-şi face necesităţile fiziologice în câmp, în aer liber”: Al naibii ţigan s-a dus, s-a dat în poiană în cânepa mea şi s-a dus şi Nicu ăsta să. dea în poiană ş-a văzut urâciunea lu ţigan/719. 19° imperat. neg,, în expr. (a fi) nu te da, nu te lăsă AMD, h. 156/rar II „(a fi) ameţit de băutură; cherchelit”: E aşa nu te da, nu te lăsă, asupra chefului/850; cf. a b ţ i g u i t... 20° a-1 ~ puterea v. putere 4°. DAAM v. dehămâ. DÂDĂ s. £ 1° AO, h. 151; AMD, PI. 47*; TDO; AFLR/prin Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 123; GM; GD; AFLR/prin Gr, II şi rar Ph, Vn, Br, Ot, Tr, If, CI, II, Cţ „formulă, termen de adresare pentru o soră mai mare”: Dacă sora e mai mare o strigă dadă AO/956; cf. g â g ă 1°, ţ â ţ ă 2°. 2° TDO/rar VI; AMD, h. 125; AFLR/ prin Gr şi rar Vn, Cţ „termen de adresare pentru o femeie mai în vârstă; lele”: Le chema pâ... dada, pă lelea sau pâ cum o chema ALFR/830; cf. b â t ă2 2°... 3° AO, PI. 14; TDO/prin Dj şi rar Ot „termen de adresare pentru sora mamei sau a tatălui; mătuşă;” cf. d â i c ă, g â g ă 3°, lei că1 1°, mamă 3°, ţâţă 1°, unche11°, unchiuleâsăl0. -var. 1° dodă s. f. AO, PI. 14/rar VI; AMD, h. 122; GM/prin Gr şi rar Ot. DÂFI v. dafin 2°. DÂFIE1 s. f. GM/rar Db „trâznaie, poznă”: Nu mai făcusem eu o dăfină, făcusem cinci-şase dăfîne GO/970; cf. b o {o â g ă... — var. dăfină s. f., pl. dăfîne GO/rar Dj. DÂFIE2 v. dafin 2°. DÂFIL v. dafin 2°. DÂFIN s. m., pl. dafini 1° AO, h. 534/ Dj, prin Gj, Ot şi rar VI „salcâm”; cf. m ă-1 i n, m ă r ă c i n e 2°, p â 11 i n, s a 1 c â m b. 8 DALÂŞ 2° var. dâfie s. f. GO/rar VI; GM; TDM II; AFLR/prin Db şi rar VI, Ag, Ph, Tr, Gr, CI; GD/rar Cţ „arbust cu frunze aromate”. - var. dâfî s. 2° AFLR/rar Gj; Ag; dâfil s. m. GM/rar Ph; dafin s. m., pl. dafini 10 AO, h. 534/rar Ot; AMD, h. 423 MN/ rar Ot; 2° AFLR/rar Mh, Dj; dăfină s. f. 1° AFLR/ rar Gj; 2° AFLR/rar Dj; dâfine s. m., pl. dafini 1° AO/rar Gj; dăfin s. m., pl. dăfîni 1° AO/prin Mh şi rar Gj. DAFIN v. dăfin 1°, 2°. DÂFINĂ1 v. dâfie. DÂFINĂ2 v. dăfin 1°, 2°. DÂFINE v. dăfin 1°. DÂICĂ (2 sil.) s. f. AO, Pl. 14/rar Dj, Ot „termen de adresare pentru sora mamei sau a tatălui; mătuşă”; cf. d â d ă 3°... DÂINĂ (2 sil.) s. fi, pl. dăine AMD, h. 146/rar Db „doică”; cf. d ă d â c ă, d 6 i c e, mâmcă, neâncă, ţiitoâre. DAIUR (2 sil.) s. n. GD/rar Mh „ciubăr”; cf. b â 1 i e 2°... DÂJDIE s. fi, pl. dăjdii AMD, h. 325 MN/rar Bz „impozit, bir”; cf. d â r e, d ă u n ă, d i n â r 2°, h a n g a r â 1 e, i m p u n e r e, nevoie 4°, percepţie, tribtit, zeci u i â 1 ă 1°. - var. odăjnie s. fi, pl. odăjnii AMD, h. 325 MN/rar Ph. DAL vb. I tranz. GM/rar Tr „a acoperi cu dale”: Am la dale din astea aşa, pentru dalăt aşa câte un canal/778. DALÂC s. n. 1° AMD, Pl. 157/rar Vn, Cţ „boală la oi; gălbeazâ”; cf g ă 1 b e â j ă, gălbenâre, moşmon2°, 6cniţă2°. 2° AMD, h. 108/rar CI „furuncul”; cf. cârtiţă2°... 3° AMD, h. 20/rar Bz „furuncul la rădăcina genelor; urcior”; cf. b r â n c ă2 4°... - var. 2° dălăc s. n., pl. dălăce AO, Pl. 12/rar Ot. DALÂŞ s. n., pl. dalăşuri GM/rar Vn „urmă (a vânatului)”: Ş-am văzut dalăşurile pe-acolo pe unde trece [ursul]/722. DALÂM DALÂM s. n. GD/rar TI „fâşie”: [Pielea de porc] o tăiam, măsurăm aşa de-o şchioapă mai bine, cât era picioru, ş-o tăiam aşa dalîm, cum să zice, dal/m, adică fâşii/874; cf. f i ş c ă2 2°, f o i c e 1 e, s f ă ş i e. DÂLTE s. f. pl. AO, Pl. 135/rar Ot; AMD; h. 686, TDM III/rar Db, Bz, Tr, CI „dălţi”. DALTE v. tantelă. DAM s. n., pl. damuri 1° AMD, h. 253; GD/T1 şi rar Cţ [od.] „adăpost pentru animale, construit în pământ, ca un bordei”. 2° AMD, h. 186/rar Ot, Tr „beci, pivniţă”; cf. b e c i 2°... DAMACSIE s. fi, pl. damacsii AMD, Pl. 63/rar Cţ „policioară la jug”; cf j â p i ţ ă 3°, j u g â ş, 1 ă v i c i o â r ă 3°, 1 o p ă ţ i c ă 4°, patl 8°, policioară 1°, poliţă,spă-t â r21°. DAMÂN vb. I refl. AMD, h. 459; GM/rar CI [d. aluatul de pâine] „a se dospi (bine) pentru a putea fi pus «de-a mâna»”: Am frământat-o [pâinea], am lăsat-o şi când m-am dus la ea ş-am dat cu degetu aşa, am văzut că s-a umflat un pic şi să spune damînăt, s-a damînăt, aşa să zice, ea să face ca s-o punem de-a mâna GM/ 865; cf. acri 1°... DAMBL s. f. AMD, h. 115/rar G1 „epilepsie”; cf. anemie 2°... DAMBLAGEALĂ s. f. 1° AMD, h. 111, 112/rar Db „defect fizic, infirmitate”: Are damblageălă, e schilod dân boală/802; cf. infermitâte, schilod ie. 2° AMD, h. 115/rar Bz „epilepsie”; cf. anemie 2°... DAMBLAGIÂT v. damblagit. DAMBLAGfT adj., pl. damblagifi, f. damblagită, pl. damblagite AO, h. 143, 144/rar Mh; AMD, h. 111, 112/Db, Ph şi rar Ag, Gl, Bz, Ot, Tr „infirm, schilod”; cf. b e c 1 z n i c 1°... -var. damblagiât adj., f. damblagiătă GO/rar VI; dămblăgît adj., pl. dămblăgiţi, f. dămblăgită, pl. dămblăgite AMD, h. 111, 112/rar Ph. DAMIGEÂNĂ DAMBLAGIU adj., pl. damblagii, f. dam-blagie, pl. damblagii 1° AO, h. 143, 144/ prin Mh, Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 111, 112/Db, Ph, prin II şi rar VI, Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, If, Gr, CI, Cţ „infirm, schilod”; cf. b e c 1 z n i c 1°... 2° AO, PI. 12/rar Dj „nebun”; cf. a i u-r â t i c... -var. 1° tamblagiu adj., pl. tamblagii, f. tamblagle, pl. tamblagii AO, h. 143, 144/rar Gj, Mh. DÂMCĂ s. f. GD/rar TI „loc unde se strânge peştele, iarna (printr-o deplasare orientată de pescari)”: îl strângeam peştii! la dămcăKll, DAMIGEÂNĂ s. f. 1° pl. damigeni AO, h. 250/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 239/Ag, Db, Ph, Bz, Ot, CI, II, Cţ, prin VI, Vn, Br, Tr şi rar If, Gr, TI „vase din sticlă, de 5-10 litri, în care se păstrează băutura; damigene”; cf. b i 1 n i c ă. 2° pl. damigene AMD, h. 239: TDM III/rar 11; damigeni GM/rar Ag, Ot, II „vas din tablă, găleată (cu capac), în care se păstrează carnea prăjită”: Scoteam carnea ş-o prăjeam, ş-o puneam la damigeni GM/ 848; cf. b i d 6 n 2°... - var. 1° damijănă s. £, pl. damijeni AO, h. 250/Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 239/ prin Ot; Tr şi rar Db; damijene AO/rar Gj; damingeână s. £, pl. damingeni AMD/rar Ag, Tr; dămăgeână s. fi, pl. dămăgene AMD/rar TI; dămăjănă s. fi, pl. dămăjene AO/rar Mh; dămegeână s. fi, pl. dămegeni! rar Mh; damigeana s. fi, pl. dămigeni AO/ prin Mh şi rar Gj; AMD/rar Gr; damigene AO/prin VI; AMD/rar Ag, TI; dămijână s. fi, pl. damijeni AO/prin Gj; demegeănă s. fi, pl. demegeni AO/rar Mh; demejână s. fi, pl. demejeni AO/rar Gj, Ot; AMD/rar Tr, Gr; demejăne AMD/rar Tr; demen-geână s. fi, pl. demengene AMD/rar TI; demigeână s. fi, pl. demigeni AO/rar VI, Gj; AMD/rar Ag, Db, Bz; demigene AMD/rar Ag, If; demijână s. fi, pl. demijeni AO/ prin Gj şi rar Ot; dimigeână s. £, pl. dimigeni AO/prin VI, Mh şi rar Ot; AMD/prin Tr, Gr, Ci, II, TI şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Cţ; dimigene AO/prin VI şi rar Dj; AMD/ prin Br, Tr, II şi rar VI, Ag, Db, Ph, Gl, Bz, Ot, Gr, CI, TI, Cţ; dimijănă s. f., pl. dimijeni AO/prin Mh şi rar Gj, Dj; AMD/ prin Ot şi rar Tr; dimijene AO/rar Mh, Dj; ghimigeână s. f., pl. ghimigeni AO/rar Gj; tamijănă s. f., pl. tamijeni AO/rar Tr; tă-rnăgeân s. n., pl. tămăgene AMD/rar TI. DAMIGENÎCĂ s. f. GM/rar Db dim. de la damigeana 2°. DAMIJÂNĂ v. damigeână 1°. DAMINGEÂNĂ v. damigeână 1°. DĂNÂC v. dănâc 1°, 2°. DÂNDĂNĂ s. f. GD/rar TI „gălăgie mare; tămbălău”: Şi după aia la ziuă iar pleacă cu dandana înapoi acasă, cu muzică, cu danţ, cu joacă/876; cf. a 1 â i... DANŢ s. n. 1° pl. dănţuri AO, h. 500/ rar Dj „dans”. 2° GM/rar Db, CI, Tr; art. dânsul stolnicilor TDM II/rar Bz „petrecere, după încheierea nunţii, la socrii mici”: Luni să să ducă [nuntaşii] cu dânţu dă la ginerică la mireasă, la tatăl miresei/865; cf. b o r ş 1° ... DAOLEÂNUL s. n. art. GM/rar Ph „numele unui dans popular”. DÂPĂN s. n., pl. dăpăne AO, h. 509/ prin Mh „dispozitiv pentru depănat firele pe mosor”; cf. d e p ă n ă t o â r e. DAR1, ~ însă conj. compusă AFLR/ rar TI „însă”: Dar însă tot a venit/879. DAR2 v. dâre. DAR3 v. dor21°. DARĂ s. f. GD/rar Cţ „tobă mică folosită de către ursari”: Avea urşi cu lanţuri legaţi şi-i da o dară, o tobă făcută aşa dă piele dă oaie şi cu geamparale/893. DARÂB v. dărăb. DARĂC 1“ s. m., pl. darăci AO, Pl. 86/rar VI, Gj, Mh; AMD, h. 387/prin Br şi rar VI, Ag, Db, Vn, Br, II, TI, Cţ şi s. n., pl. darăcuri AMD/rar Db, Vn „unealtă pentru pieptănat lâna şi bumbacul”; cf. d r â n g â r, trăgă 7°, trăgătoare 9°. 2° s. n., pl. darâce AMD, h. 389/rar Vn, II, Cţ „pieptene pentru câlţi”; cf. d ă r ă-cân,dărăcâr, dărăcioi, drâglu3°, grafier,grebluş, h e h e 1, p e r i e 2°, periuş, pieptene3°, râgilă2°, scăr-m i n u ş, ţ e s ă 1 i 3°. 3° s. n., pl. darâce AMD, h. 637; GD/rar Cţ; darăcuri GD/rar Cţ „nuia ataşată la coasă pentru a direcţiona căderea brazdei la cosit”; cf a 1 e r g ă t o ă r e2 5°... - var. darăg s. n. 1° AFLR/rar II; dărâc s. n. şi m., pl. darâce 2° AMD, h. 389/ rar VI, Ag, Db, Ot, Tr, Gr; dărăci/rm TI, Cţ; dărâg s. m., pl. dărâgi 1° AMD, h. 387/ rar TI; tarăc s. n., pl. tarâce 3° AMD, Pl. 56/ rar Cţ. DARĂG v. darâc 1°. DARĂP v. dărăb. DÂRĂ adv. 1° GM/rar Db „păi, apoi”: Cum să-i zici dără/815. 2° GM/rar Vn „da”. DÂRE s. f, pl. dări AO, h. 447/rar VI, Gj, Mh, Dj; AFLR/rar Db „impozit, bir”: Mă pune pă mine la dar mare şi eu nu pot să plătesc GM/728; cf. d ă j d i e... - var. dar s. n. GM/rar Vn. DÂSCAL v. dascăl. DÂSCĂL s. m., pl. dăscăli AO, h. 348; TDO/crt.; AMD, h. 554, 555/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Cţ, prin VI, Br, Gr, CI, II şi rar Vn, Gl, Bz „învăţător (mai ales pentru clasa I)”. - var. dâscal s. m. GD/rar TI. DASUPRA v. deasupra 3°. DASUPREA v. deasupra 3°. DAT s. n. 1° pl. dături AMD, Pl. 169/ rar Bz „crestătură în piatra alergătoare de la moară”; cf. c i o c ă n i t ti r ă ... 2° pl. art. datele, ~ peste cap AFLR/rar Ot „figură la jocul de copii numit «în clase»: jucătorul stă cu spatele la desen şi aruncă piatra peste cap”: Şi la urmă, după ce am terminat binele, facem la dătele peste cap! 992. DATINĂ s. f. GM/rar Gl „obicei, datină”; cf. a d e t... DAUGÂR v. dogar 2°. DAULĂ s. f. GD/rar Cţ „tobă (instrument muzical)”. DAULGÎU s. m., pl. daulgii GD; AFLR/ Cţ „muzicant care cântă cu d a u 1 a; toboşar”: - var, dăulgiu s. m. AFLR/rar Cţ. DĂĂINÂT v. dihănât 1°. DĂDÂCĂ s. f., pl. dădace AO, Pl. 19/ rar Mh, Dj; AMD, h. 146/rar Ph, Bz, TI „doică”; cf. d ă i n ă... DĂDĂTURĂ v. dătătură 2°. DĂDÎCĂ s. f. AO, h. 151; GO/rar Mh, Dj, Ot; AMD; GM; AFLR/prin Br şi rar Ph, Gr, 11; GD/rar Cţ dim. de la d a d ă 1 °. DĂFÎN v. dafin 1°, DĂIMÂN v. maidân 1°, DĂINĂÎ vb. IV tranz 1° ind. prez, 1 sg. dăinăi AO, h. 927/rar Mh, Dj „a legăna copilul mic (cântându-i)”; cf. 1 u 1 u f 2° var. dănlăî vb. IV refl. GO/rar VI „a se da în leagăn, a se legăna, a se balansa”: în recriaţie m-am jucat, ne dănlăiâml92S. - var. 1° dăinui vb. IV tranz, ind. prez. 1 sg. dăinui AO, h. 927/rar Dj. DĂINEÂN (3 sil .) s, m„ pl. dăineni AMD/881 „locuitor din comuna Dăeni”. DĂINÎ (3 sil.) vb. IV infranz. AMD, h. 69/ rar Tr „a stagna din creştere”; cf. i z i n i 2°. DĂINÎT v. dihănât 2°. DĂINUI v. dăinăi 1°, DĂLÂC v. dalâc 2°. DĂLOG v. dârloâge. DĂLTUIÂLĂ s. f., pl. dăltuieli 1° AMD, h. 651/prin Br şi rar Vn, Bz, Cţ „scobitură în care intră spiţele în butucul roţii”; cf. r â n-duneâl0, ştemuiâlă. 2“ GM/rar Bz; AFLR/rar TI „loc (lucrat cu dalta)1 'în partea de sus a pereţilor unei case, în care se îmbină, se îmbucă stâlpii cu grinzile”, DĂLTUŞ s. n„ pl. dăltuşe AO, Pl. 136/ rar Gj, Mh; AMD, h. 686; 691/rar VI, Ag dim. de la daltă. - var. dăltuşă s. f., pl. dăltuşe AFLR/ rar Ph; dăltuş i AO, Pl. 136/rar Dj. DĂLTLTŞĂ v. dăltuş. DĂMĂGEÂNĂ v. damigeână 1°. DĂMĂJÂNĂ v. damigeână 1°. DĂMBLĂGIÂT v. damblagii DĂMBLĂGÎT v. damblagft. DĂMEGEÂNĂ v. damigeână 1°. DĂMIGEÂNĂ v. damigeână 1°. DĂMIJÂNĂ v. damigeână I“, DĂNÂC s. m., pl. dănăci 1“ AO, h. 166-Pl. 17; TDO; AFLR/Dj şi rar Mh „băie-ţandru”; cf. b ă i e c â n... 2° AMD, h. 259/prin TI şi rar Cţ ,junc de 1-3 ani; juncan”; cf. b a t â l1 1°.„ - var. dănâc s. m„ pl. danâci 1° AMD; GD; ALFR/prin Cţ şi rar TI; 2° AMD. h. 259j GD/rar TI, Cţ. DĂNĂCEL s. m., pl. dănăcei AO, h, 166/ rar Dj; GM/rar Vn dim, de la d ă n a c cf. d ă n ă c u ţ. DĂNĂCÎE s. f. GO/rar Dj „starea de d ă n a c 1°; tinereţe”. DĂNĂCUŢ s. m., pl. dănăcuţi AO, h. 166/rar Dj dim. de la d ă n a e 1°; cf d ă n ă c e f DĂNGĂLUÎ vb. IV tranz. AMD, h, 276/ rar T! „a face (un) semn (dungă) eu vopsea pe spatele sau pe fruntea oilor”; cf. e ă n I F,„ DĂNLĂÎ v, dăinăi 2°. DĂNŢULUÎ vb. IV GD/rar Cţ „a dansa, a dănţui”; cf. î n d a n s d. DĂOÂGĂ v. doagă T. DĂOGÂR v. dogâr 2°. DĂOGĂRESC adj., f. dăogăreâscă AO, h. 686; Pl. 137/rar Mh „de dogar, ca la dogar”: Ciocan dăogăresc!961. Rindea dăogăreâscă/ ibid. DĂOGĂRÎE s. f. GO/rar Gj „meseria de dogar; dogărie”. DÂPĂ v. după 2°. DĂRĂB s. n„ pl, dărăburi AO, h. 539/ rar Mh; GM/rar Ag; GD/rar Cţ „bucată, porţiune (dintr-o distanţă)”: La un dărăb de sosea vedem doi nemţi venind AFLR/673. S-a dus oile vun dărăb încolo GD/891. - var. darâb s. n„ pl. dărăburi AFLR/ rar Ag; darâp s. m„ pl. darăpi AMD, h. 319/ rar Db. DĂRÂC v. darâc 2°. DĂRÂG v. darâc 1°. DĂRĂCÂN s. n., pl. dărăcăne AO, h. 499/rar Dj, Ot „darac (pentru cânepă)”; cf. darâc2p... DĂRĂCÂR s. n., pl. dărăcăre AMD, h. 387/rar Db, Tr „darac (pentru cânepă)”; cf. d ar â c 2°... DĂRĂCĂNI vb. IV tranz. AMD, h. 387/ rar Tr „a dărăci (cânepa)”; cf. a 1 e g e 2°... DĂRĂCE vb. II tranz., ind. prez. 1 sg. dărăcez AMD, h. 387/rar TI „a dărăci (cânepa)”; cf. a I 6 g e 2°... DĂRĂCIOI (3 sil.) s. n., pl. dărăcioăie AMD, h. 387/rar Ag „darac (pentru cânepă)”; cf. d a r â c 2°... DĂRĂCUŞ s. AMD h. 389/rar Ot dim. de la darac (pentru cânepă). - var. drăcuş s. n., pl. drăcuşe AMD, h. 387/rar Ot. DĂRĂDÂICĂ (4 sil.) s. f. GM/rar Ag „sărbătoarea de la 24 iunie; Drăgaică”. DĂRĂM v. dărâmă 4°. DĂRĂPĂNĂ vb. I 1° tranz. TDO/rar Gj „a surpa”; Am darapanăt râpa /912; cf. bu r fui 2°... 2° refl, AFLR/rar Mh „a se chinui din răsputeri; a se epuiza fizic”: [Pentru frunze] să dărăpănau fetele prin tăţ iaguzî, să crească goange/945. DĂRĂPĂNATĂ adj. f„ ~ la cap AFLR/ rar Cţ [d. femei] „cu părul smuls, jumulit şi ciufulit”; Dimineaţa [femeia] se scula schimonosită, dărăpănată la cap [de către m a r ţ i - s e a r a]/896. DĂRÂMĂ vb. I 1° tranz. şi refl. pas. AFLR/rar Gj; GM; AFLR/rar VI, Br „a (se) tăia şi a (se) da jos frunze şi crengi din copaci”: Ne duceam la pădure de stejar, dărîmăm frunza, o-mpachetam frumos AFLR/905. Şi-a tăiat dura genunchiului când a dărîmăt frunze la vite AFLR/756; cf. r i c t u x. 2° refl. GM/rar Tr [d. plămâni] „a se lăsa în pleură (din cauza unui efort fizic)”: Mi s-o fi dărîmăt boşogii/804. 3° tranz. GM/rar Tr „a sacrifica, a tăia vite în cantitate mare”. 4° var. dărâmă vb. 1 refl., ind. prez. 3 sg. se dărâmă GM/rar Vn „a se surpa”: Să dărâmă fântâna/724; cf. b u r f u i 2°... DĂRÂMÂT adj., pl. dărămâţi AMD, h. 106/rar Db „îmbolnăvit de hernie; surpat”; cf. beteâg4°... DĂRÂNGĂ v. dorângă 3°, 5°. DĂRIŞOR s. n. GD/rar TI dim. de la dar („cadou”). DĂRJÂLĂ v. dârjălă 2°. DĂRUI vb. IV, ind. prez. 3 sg. dăruieşte 1" tranz. TDO/rar Mh; dăruie AFLR/rar VI, Ag „a oferi în dar; a înzestra”: C-o lună înainte de-a face nunta, daruieşce fata cu ceva cadou naşu şi ginerile şi socru TDO/944. Dăruie copilul acolo cu ce vrea omu AFLR/682; cf. c a d o r â... 2° irttranz. şi tranz. GM/rar Vn, Tr „a ura; a felicita”: [Soacra] o dăruieşte acolo [pe mireasă, zicându-i] „cu aur şi cu argint, cu mierea du pă pământ” TDM 11/733. Le dăruieşte „să fiţi sănătoşi, să trăiţi” şi-i sărută soacra pe miri GM/794; cf. p r o r o c i 1°, u r s i 3°. DĂSCĂLI vb. IV tranz. AMD, h. 555/ rar Ot, Tr, II [d. învăţător] „a exercita profesiunea de d a s c ă 1; a învăţa”. DĂSCĂLIŢĂ s. f., pl. dăscăliţe AO, h. 347; AFLR/Gj şi rar Mh, Dj; AMD, h. 554 MN/rar G1 „învăţătoare (mai ales pentru clasa I)”; cf. învăţătoreâsă. DĂSPENSÂR v. dispensâr. DĂSTÎMPURI, pe ~ loc. adv. GM/rar Tr „din timp în timp, din când în când”; cf. r ă s p â n t i e 2°. DĂSUPRA v. deasupra 3°. DĂTĂTURĂ s. f., pl. dătături 1° AO, P. 132/rar VI „crestătură în piatra alergătoare de la moară”; cf. d a 11 °... 2° var. dădătură s. f. GM/rar CI „aruncare a plasei de pescuit în apă”: Simţeai când avea [ostreţele peşte], nu cătai în fiecare dădătură, că te obosea/869. DĂTORIE s. f., pl. dătorli AO, Pl. 53/ prin Gj, Mh „datorie, obligaţie legală”; cf. dârdii, obligaţii. DĂUGÂR v. dogăr 2°. DĂULGIU v. daulgiu. DAUNĂ s. f., pl. dăuni GM/rar Br „impozit, bir”; cf. d âj d i e... DÂUZA v. douzea. DÂUZEA v. douzea. DÂBUÎ v. dibui 2°. DÂLM v. dâlmă 2°. DÂLMĂ s. f., pl. doime 1° AO, h. 336; Pl. 48; TDO/prin Gj şi rar Dj „formă de relief mai mică decât dealul, dâmb”: Priho-dişte e o vale unde au [oamenii] conace, Ioc mai şes între dîlme AO, Pl. 48/939; cf. bot'2°... 2° AO, h. 597/rar Mh; AMD, h. 603/ rar Ag „clin, bucată de teren rămasă nearată la arătura începută din mijlocul terenului”. 3° AO, h. 442/prin Mh şi rar VI, Dj; AMD, h. 316 MN/rar VI, Ag „fâşie îngustă de pământ nearat, servind drept hotar şi potecă între două ogoare; răzor”; cf. h o-t â r 3°, 1 â c r ă 6°, 1 i n i e 5°, m e j d i n ă 1°, m ii c h i e 6°, m u ş c h i12°, p â r c i1 2°, p â r c i 6 g 2°, p r i s 1 6 p 1°, r ă z 6 r 5°, r ă z o r e â 1 ă 3°, s 1 o g. 4° AO, h. 5/rar VI „cucui”; cf. c u c u i 1°... - var. 2° dâlm s. n., pl. dălmuri AO, h. 597/rar Mh. DÂLVURI s. m. pl. AMD/rar Ot „cioareci largi (ca şalvarii)”; cf. ş a 1 v â r i. DÂMB s. m., pl. dămbi AO, h. 336/rar VI „formă de relief mai mică decât un deal”; cf. bot12°... - var. dâmp s. n., pl. dămpuri AO, h. 336/rar Gj, Mh. DÂMP v. dâmb. DÂPĂ v. după 2°. D PĂ v. du pă. DÂRĂ s. f. 1° AFLR/rar Bz, Tr „urmă, rost”: I-a luat dîra soţiei/805. 2“ art. dâra de paie AMD, h. 520/rar TI „Calea-Lactee”; cf. b r â u 2°... DÂRDĂI vb. IV AO, Pl. 46/rar Dj; AMD, ch. 1611/rar Ph „a tremura (de frig sau de frică)”; cf. g i g i i, t r ă m u r â. DÂRDÂIÂC s. m., pl. dărdăieci GM/ rar Gr „floare din celuloid purtată de fete în păr, ca podoabă”. DÂRDÂIÂŞUL s. art. AFLR/rar VI „numele unui dans popular”. DÂRDEÂN v. drideăn. DÂRDII s. f. pl. AFLR/rar Ag „obligaţii băneşti; datorii”: Nici eu nu mă duc decât cât am şi eu, dacă mai am niscai dârdii pă la sfat p-aci, să mai plătesc şi eu/685; cf, d ă t o r i e... DÂRDIŢEI s. m. pl. GM/rar Gr „bucăţi (mici) de aspic”. DÂRG v. drâglu 1°, 2°. DÂRJ adj., pl. dărji AO, h. 176/V1, Dj, prin Ot şi rar Gj; AMD, h. 156/Ag, Db, prin VI, Ot şi rar Bz „ameţit de băutură, cherchelif’; cf. a b ţ i g u i t ... - var. dârz adj. AO, h. 176/rar VI. DÂRJÂLĂ s. f., pl. dârjăli 1“ AO, h. 458/rar Mh, Dj; dârjelv, dărjăle; dărjelel rar Dj „coadă Ia coasă; coporâie”; cf. coâ-d ă 21°... 2“ var. dărjălă s. f., pl. dărjăli AO, Pl. 82/ rar Dj „prăjină lungă şi subţire, beldie (cu care se scutură nucile)”; cf. b e 1 d i e 2°... DARJĂ1 s. f. cu val. adj. AMD, h. 156/ rai- Db, Gr; pl. în dârji loc. adj. AO, h. 176/ rar Ot „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ ijg u i t... DARJĂ2 s. f., în expr. a da în ~, a da la - GM/rar II [fig., în ceremonialul nunţii] „a batjocori, a face de râs”: Ia s-o dăm la dîrjă [pe soacra mare], că nu ne cunoaşte, băieţi/852; cf. ciur T... DÂRLECÂN v. durlucăn. DÂRLIUŞ (3 sil.) s. n. GM/rar Db, Ph „derdeluş”; cf. p e r g h e 1 u ş. -var. durduiş s. n. AMD/rar Db; durduiuş (3 sil.) s. n. GM/rar Db. DÂRLOÂGE s. n. pl. AMD, h. 273/ rar Db, Gr „dârlogi”; cf. c â m p 4°... - var. dălog s. m., pl. dălogi AO, h. 407, 408/prin Dj şi rar Gj. DÂRMÂC v. târmâc. DÂRMOCSEN s. GD/rar Cţ „arbust cu flori albe, cu fructe sub formă de bobiţe roşii sau negre; dârmoz”. DÂRMOI v. dărmon 2°. DĂRM6l v. dârmon 2°. DÂRMON s. n., pl. dărmoăne 1° AMD, h. 456 MN/rar Ag „sită pentru cernut făina de porumb”; cf. c i u r 2°... 2° var. dirmon s. n„ pl. dirmoăne AMD, h. 456; AFLR/rar Db „ciur cu găuri mari pentru cernut cereale”; cf. c i u r 1°... -var. 2° dârmoi s. n., pl. dărmoăie AMD, h. 456/rar TI; dârmoi s. n., pl. dărmoăle/rar Gr: DÂRMONÎ vb. IV tranz şi refl. pas. AO, h. 261/rar Mh; AMD, h. 456; GM; AFLR/rar VI, Ag, Db „a (se) cerne prin dârmon”: O frecăm sămânţa [de cânepă], o dârmonim, o dăm prin dirmon AFLR/ 695. a DÂRMUC v. târmâc. DÂRZ v. dârj 1° DE prep. 1° TDO/rar Tr; GM; AFLR/ prin Ph, Bz, 11 şi rar Br, Tr, CI „din (indicând locul de origine)”: Erau oameni din ăştia de aici, dă sat chiar AFLR/700. A luat femeie de sat, de aici de la noi id.H40. 2° AO, h. 400; AFLR/rar Dj; AMD, h. 84/prin Gr şi rar Db, Tr „din (introducând un compl. indir.)”: Ameninţă dă picior AFLR/979. 3° TDO/rar VI; GM/rar II; AFLR/rar Cţ „la (introducând un compl. indir.)”: Avea pe altcineva care stătea cu chirie, care trăgea nădejde dă mine GM/851. Boierii s-aştepta dă spânzurătoare, că ei l-a omorât/AFLR 886. 4° TDO; AFLR/rar Gj, Mh; Tr „pentru (cu referire la timp)”: Să avem came dă vară AFLR/792. ÎI lăsăm de poimâine idJ912. 5° TDO/prin VI, Gj şi rar Mh, Dj; AFLR/rar Tr „pentru (introducând un compl. indir.)”: Am curat boabe de găini TDO/914. Nu aveam păşune de ele [=oi] AFLR/782. Se-mparte de morţi TDO/924. 6° TDO/rar Dj; GM/rar Ot, Tr „după (introducând un compl. indir.)”: A-mpuşcat ăla puiu de lup şi la urmă s-a-ntors lupoaica [...] ş-a-nceput să urle de pui TDO/989. Plânge de ta-su GM/770. 7° AFLR/rar Mh „cu (introducând un compl. indir.)”: Ce ai de el?/958. 8° AFLR/rar Gj „cu (introducând un atribut)”: I-a scos tabloul de ei, de băieţi/ 938. 9“ TDO/rar VI „la, lângă”: Erau culcaţi de areapa oilor/910. 10“ TDO; ALFR/rar VI, Gj, Mh; GM/ rar VI, Tr „în privinţa, în ceea ce priveşte”: Loc rău de lupi TDO/908. E periculos rău de lupi [la stână], acuma primăvara mai ales GM/671. 11° AFLR/rar Mh; GM/rar Db, Gr „între”: Petrec ei de ei AFLR/948. E mai bătrână de femei GM/826. 12° [în compuse cu prep.] ~ cu AFLR/ rar Tr „din (cu referire la timp)”: Era secetă de cu primăvara/792; ~ pe TDO/rar Mh „din”: Nu bea de pe ploscă/944; pentru ~ TDO/prin Gj şi rar VI, Mh „pentru”: Fac lecţiile pentru de şcoală/902; [cu loc. adv.]: — la vale AMD/rar Db „dinspre”: Venea de de la vălel695; pe ~ deasupra TDO/rar Mh „pe deasupra”; pe ~ jos AFLR/ rar Mh, pe ~ ~ jos TDO/rar Dj, jos”; pe — marne GM/rar II „pe margine”. 13° [în loc. adv.] ~ chiu ~ vai v. chiu; ~ noapte; — noapte v. noâpte; ~ vâră v. vâră; ~ zi v. zi 6°. DEÂGVĂ (2 sil.) s. f., pl. deâgve AMD, h. 3/rar Tr „craniu, tigvă”; cf. c a p â c 4°... DEAL s. n. 1° TDO/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 547 MN; AFLR/Gr şi rar Db „(lucru, muncă la) câmp”: Ne ducem şi la dial în baltă la tăiat mohor AFLR/827. Seara torcea, seara când veneai de la deal, aici id./831. Mi-am aranjat fasulica, că-mi venea omu de la treabă, de la deal rz£./834. Şi după ce-au mâncat, m-am dus la deălă ş-am luat lucernă TDO/955. 2° la ~ Ioc. adv. AFLR/rar Dj; TDM III/rar Ag, Tr „sus, în sus (pe verticală)”: O ardică la dgal, aşa, căciula AFLR/987. [La cânepa] dă vară să ridica un moţ subţirel la deal HO,. 3° var. deălă s. f. GO; TDO/prin Mh şi rar Gj „formă de relief mai mică decât muntele”; cf. m ă g u r ă 1°, r u n c3 2°, t â r n i ţ ă2 2°. - var. 1° deălă s. f. TDO/rar Mh. DEÂLĂ v. deal 1°, 3. DEAMPREUNĂ adv. AFLR/rar Mh „laolaltă, împreună, dimpreună”: Am muncit toţi deampreună/956; cf. una4 3°. ’ DEASUPRA 1° ~ de loc. prep. TDO; AFLR/Mh şi prin Gj „peste”: Punem deasupra de el ulei AFLR/912. Deasupra de ţâlnic punem cenuşă TDO/940. [Viermii de mătase] să suia d'asupra de frunză id/945. 2° prep. GD/rar TI „pe seama, asupra, în conţul”: [Prizonierul] ăsta eu îl ieu... deasupra mea, că-i nepotu meu/871. 3° var. deasăprea adv./prep. GM; TDM II; AFLR/prin Vn, Br şi rar Bz, II; GD; AFLR/T1 şi rar Cţ „peste (ceva)”; cf. astipra 1°. - var. 3° dasupra adv./prep. TDO/prin Mh; AFLR/rar Db, CI; dasuprea adv. AFLR/rar TI; dăsupra adv. TDO/rar VI; desupra adv./prep. TDO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar VI, Ot; AFLR/rar Db, Gr; disupra adv./prep. TDO/rar Gj, Mh. DEÂVĂR v. deâvor. DEÂVLĂ v. devlă. DEÂVOR (2 sil.) s. m. GD/T1 şi rar Cţ „cavaler de onoare, cu atribuţii bine definite în ceremonialul nunţii: invită nuntaşii, însoţeşte mireasa, serveşte la masă etc..”: Cavaler, aia i-acuma, da; da atuncea îi spunea diăvor; cf. b r â n i ş t e1 1°... - var. deăvăr (2 sil.) s. m. AMD; GD/ prin Cţ şi rar TI; deâvur (2 sil.) s. m. AFLR/ rar TI. DEÂVUR v. deâvor. DEBANDÂRE s. f. AFLR/rar Ag, Br „debandadă, dezordine”: în debandâre aşa, într-o mizerie, cum era atuncea/688; cf. 6 r 1 i ş t e 3°. DEBECEU v. tebece. DEBECÎST v. tebecist. DEBIL adj., pl. debili, f. debilă AO, h. 125/rar Ot; AMD, h. 35; 91, 92/rar Ag, Tr „bolnăvicios, debil”; cf. b a ş o 1 d 1 u... DEBILITÂTE s. f. AMD, h. 116/rar Tr „nebunie”; cf. n e b u n e â 1 ă. DEBREŢEI v. dediţei 2°. DECA s. invar. GM/prin Bz, II şi rar Ph, Br, Gr; GD; AFLR/prin TI şi rar Cţ „măsură de capacitate egală cu un deca-litru”: [Via] ne-a dat vreo nouă deca dă vin GM/720; cf. f e r i e. DECAMDÂTĂ v. deocamdătă. DECÂT adv. AO; TDO; AFLR'Dj, prin Mh, Ot şi rar VI; AMD; GM; AFLR/ Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Ag, Vn, Br şi rar Gl; GD; ALFR/T1, Cţ; ~ mima loc. adv. AFLR/rar TI [în contexte afirmative] „doar, numai”: Rămâne decît şoricul AFLR/986. Decît o dată a venit idJ819. Decît fata aia a fost mai mică, da restu a fost mari id./826. Nu s-a întâmplat aşa nimica, decît s-a dărâmat casa id./879; cf. d o r2 1°, s i n g u r 1°. DECEDÂR v. degetâr. DECEMÂL v. duciumâl. DECEMBERE v. decembrie. DECEMBRE v. decembrie. DECEMBRIE (3 sil.) s. m. AO, Pl. 43/ prin Mh, Dj, Ot şi rar Vi, Gj; AMD, h. 514/prin Ag, Db, Ph, Br, Tr şi rar VI, Vn, Bz, Ot, If, Gr, II, TI, Cţ „numele lunii decembrie”; cf. g e r i 1 ă 1°, g h e ţ â r 1°, m a ţ 5°, r ă p c i ii n e 4°, u n d r e â2 1°. -var. chember s. m. AMD, h. 514/rar Ph; decembere s. m. AO, Pl. 43/prin Mh; decembre s. m. AO/Dj, prin Gj, Mh şi rar VI, Ot, Tr; AMD; GM; TDM II/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin VI, Vn, Bz, Br, Gr şi rar If; decern vere s. m. AO/rar Gj, Mh; decemvire s. m./rar Mh; decemvre s. m. AO/Gj şi prin Mh; AMD; GM/prin Ag şi rar Db, Ph, Vn, Tr, CI, II, TI; decămvrie (4 sil.) s. m. AO/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD/prin Gr şi rar Ph, Gl, Tr, If, CI, Cţ; decemvrie (3 sil.) s. m. AO/rar VI, Gj, Mh, Dj; dechembere s. m. AO/rar Mh; dechembre s. m. AO/rar Dj; dechembrie (4 sil.) s. m. AO/rar VI; AMD/rar Ph, Bz, Ot; dechembrie (3 sil.) s. m. AMD/rar Ph; dechemvere s. m. AO/rar Gj; dechemvre s. m./rar Dj; dechemvrie (3 sil.) s. m. AMD/ rar Bz. DECEMVERE v. decembrie. DECEMVIRE v. decembrie. DECEMVRE v. decembrie. DECEMVRIE (4 sil.) v. decembrie. DECEMVRIE (3 sil.) v. decembrie. DECHEMBERE v. decembrie. DECHEMBRE v. decembrie. DECHEMBRIE (4 sil.) v. decembrie. DECHEMBRIE (3 sil.) v. decembrie. DECHEMVERE v. decembrie. DECHEMVRE v. decembrie. DECHEMVRIE (3 sil.) v. decembrie. DECOJÎ vb. IV refl. GM/rar Br [d. tencuială] „a se desprinde, a se coji, a cădea”. DECONDÂTĂ v. deocamdâtă. DECORÂŢIE s. f., pl. decorăţii GM/rar II „cocardă (la nuntă)”; cf. b e t e ă2 4°... 2° pl. decorăţii AFLR/rar TI „decoraţii, distincţii acordate pentru merite militare”. DEDE s. m. 1° AMD, h. 127/rar Gr „bunic”; cf. b ătrân 1°... 2° AFLR/rar Gr „termen de adresare pentru un bărbat mai în vârstă; nene”; cf. b ă b u... 3° var. dediu s. m. GO/rar Ot „conducător al echipei de căluşari”. DEDEŢEI v. dediţei 2°. DEDIŢEI s. m. pl. 1° GM/rar Tr „încreţituri la opinci”; cf. î n c r e ţ e â 1 ă 1°, m a r-t â c 10°, v âr z 6 b 5°. 2° var. dedeţei s. m. pl. AO, Pl. 30/rar Mh; AMD, h. 220 MN/rar Tr „tăiţei”; cf. frecăţell0, tăiţei, tărâţei, tom-n o c 6 1. - var. 2° debreţei s. m. pl. AO, Pl. 30/ rar Mh. DEDULEŞTEÂN s. m., pl. deduleşteni AMD/746 „locuitor din satul Deduleşti”. DEFERIT adj., f. pl. deferite TDM III/ rar II „diferit, deosebit”. DEFIGURÂT adj., f. defigurătă TDM V rar Ag „desfigurat”: Ne-am dus, în fine, acolo, am văzut-o [pe fata accidentată], ce era să mai facem? [...] faţa zobitâ, în fine, dăfigurătă dăfmitiv/689. DEFINITIV adv. 1° AFLR/rar VI; GM; AFLR/prin Ag, Db, Tr şi rar Ot, If, II „în întregime, de-a binelea, de tot”: [La mămăligă] facem cir şi pă urmă punem mălaiu definitivii. A născut o femeie un copil negru, negru, negru, negru uite ca dermelu ăsta al meu dân cap, negru dăfmitiv GM/690. 2° var. finitlv s. n., pl. fimitivuri GM/ rar Gr „obligaţie suplimentară în muncă prestată de către ţăran în contul pământului arendat de la boier”: Trebuia să-i facem [boierului] finitiv, să-i arăm, să-i facem fmitivurile; adică finitivu, îi munceam lui, avea o parte; o parte de moşie şi-o oprea pentru el, astea era fmitivurile'. i le semănăm, îi aram, îi seceram, pentru că îmi da şi mie acolo să muncesc/827; cf. a v a e t... - var. 2° fileti'v s. n. GM/rar Tr; firetlv s. n. GM/rar Tr. DEFIŞÂ vb. I tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 514, 515/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, h. 405, 406/Ag, Tr, CI, II, Cţ, prin Db, Ot, TI şi rar VI, Ph, If, Gr „a (se) defrişa”; cf. cură1 5°... 2° AO, h. 516/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot, Tr „a curăţa tufişurile pentru ca arborii să lăstărească”; cf. d e s f u n d â 3°. DEFIŞÂRE s. f., pl. defişări 1° AO, h. 514/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 405/rar Bz, Ot, Tr „teren defrişat”; cf. curăţătură 1°... 2° AMD, h. 406/prin Db, Ot şi rar Ph, Tr, Gr, CI, II, TI „defrişare”; cf. d e s ţ e 1 e-nitură, scosăturăl0. - var. defişere s. fi, pl. defişeri 1° AMD, h. 405/rar Ag; 2° AMD, h. 406/rar Ag. DEFIŞERE v. defişăre 1°, 2”. DEFURCÂRE v. difurcâre. DEFURCÂŢIE v. difurcâţie. DEGERĂ vb. I intranz. [adesea construit cu dativul pers.] 1° AO, h. 113/crt.; AMD, h. 79; GM/crt.; impers. tranz. AMD; TDM II; AFLR/rar Ag, Db, Gr „a-i fi frig, a-i îngheţa degetele (în spec. de la picioare)”: Nu te degeră-n ele, în opinci TDM 11/691. 2° tranz. AFLR/rar Cţ „a pune la îngheţ, a îngheţa”: [Oile] le-am belit [...] 1 e-am deger rfr/891. - var. 1° degiră vb. I intranz. AO, h. 113/ rar Mh; dejeră vb. I intranz./rar VI, Gj; gegerâ vb. I intranz/Gj, Mh. DEGERATĂ adj. f. AO, h. 790/rar Gj [d. brânza de oaie; fig.] „preparată din lapte muls primăvara devreme”; cf. c r u d ă 1°... DEGERĂŢEÂN s. m., pl. dege-răţeni AO/954 „locuitor din comuna Cerveniţa, fostă Degeraţi”. DEGETÂL v. degetâr. DEGETÂR s. m., pl. degetări AO, h. 583/rar Ot; AMD, Pl. 8; 181—182/rar Db, CI, TI şi s. n., pl. degetăruri AMD/rar Ot „căpăcel din metal pe care îi poartă croitorii în degetul cu care împing acul”; cf. n ăp âr s 16 c 1°. -var. decedâr s. m., pl. decedări AO, h. 583/rar VI; AMD, Pl. 8/rar Tr; degetâl s. n., pl. degetăle AMD/rar Ag; gegetâr s. n., pl. gegetăre AO/prin Gj, Mh; jejetăr s. n., p\. jejetărelr&r Gj, Mh. DEGETE v. deşti 2°. DEGIR v. degeră 1°. DEGIT v. deşti 1°. DEHĂM vb. I tranz. GM; AFLR/rar Ph, Br, CI, Cţ „a deshăma”. - var. daamâ vb. I tranz. AFLR/rar Gr. DEHOC v. devocâ. DEJĂ s. fi, pl. deje AMD, h. 236; Pl. 83; GM; GD/prin Vn şi rar Ag, Bz, Br, TI; deji AMD, PI. 142/rar Bz „vas din doage, de mărimi diferite (folosit la prepararea vinului, a ţuicii, a laptelui etc.); ciubăr”; cf. b â 1 i e 2°... - var. derjă s. fi, pl. derji AMD, h. 236; Pl. 83/rar Vn. DEJER v. degeră 1“. DEJGHEOR (4 sil.)’vb. I tranz. şi refl. pas. 1° ind. prez. 1 sg. dejgheăor AO, h. 436/prin Gj şi rar Mh „a (se) desface pănuşile (de pe ştiuletele)”: La cules mergem şi îl dejgorăm pe loc [porumbul] GO/938. [Porumbul] îl dizgorăm de foil-elea şi rămâne druga TDO/943; cf. c u r â1 2° ... 2° ind. prez. 1 sg. dejgheor AO, h. 437/ rar Gj „a (se) curăţa, a (se) desface boabele de pe ştiulete”; cf. c u r â1 3°... 3° ind. prez. 1 sg. dejgheăor AO, h. 472/ prin Gj şi rar VI, Mh „a scoate boabele de fasole din păstăi”; cf. b o b i... 4° var. dejgheură vb. I tranz. şi refl., ind. prez. 1 sg. dejgheăur GO; TDO; AFLR/ prin Gj şi rar Mh, Dj „a (se) desface carnea fiartă de pe oase”: Alegem oasele care se dejgeură de pe oase AFLR/945; cf. dej-ghiocâ4°, devocâ, dezgărdină3°, d e z g r ă d f, g o g 16°. -var. dejgheură vb. I tranz. 1° AO, h. 436/rar Gj; 2° ind. prez. 1 sg. dejgheăur AO, h. 437/rar Gj; dezghioră (3 sil.) vb. I tranz. 1° TDO/rar Gj; 3° ind. prez. 1 sg. dezghiâr (2 sil.) AO, h. 472/prin Mh şi rar VI, Gj. DEJGHEURĂ v. dejgheoră 1°. 2°, 4°. DEJGHIOC (3 sil.) vb. I tranz. şi refl. pas., ind. prez. 3 sg (se) dejghioăcă 1° AO, h. 472/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 346/ Vn, TI, prin Br şi rar VI, Ag, Gl, Tr, Cţ „a (se) desface, a (se) scoate boabele din păstăi”; cf b o b i... 2° AMD, h. 309/rar TI „a (se) desface, a (se) curăţa pănuşile de pe ştiulete”; cf. cură'2°... 3° AMD, h. 310/rar TI „a curăţa, a desface boabele de pe ştiulete”; cf. c u r â1 3°... 4° var. dejghiocă (4 si.!.) vb. I refl. GM/rar Ot [d. săpun, came etc., la fiert] „a se desprinde, a se desface de pe vas, de pe oase etc.”: O băgăm căp... toată căpăţâna [de porc] la fiert, o fierbem dă să cam dăjgiuăcă du pă oase/767. Frământăm [cozonacul] să se dezgoăâe de pe mână bine AFLR/891; cf. d ej g h e o r â 4°... 5° refl. AMD, PI. 145/rar. Ot [d. caşul fermentat în exces] „a face găuri mari (şi a se fărâmiţa)”; cf. b o r ş i 1°... -var. dejghiocă (4 sil.) vb. I tranz. 1° AMD, h. 346/rar VI, Ag, Br, II, TI; dejghiogâ (3 sil.) vb. I l°/rar TI; dejghioşi (3 sil.) vb. IV, ind. prez. 1 sg. dejghiâş 17rar Db; dezgăogâ vb. I, ind. prez. 1 sg. dezgăog 17rar Cf; dezgăugâ (4 sil.) vb. I, ind. prez. 1 sg. dezgăug l°/rar Cţ; dez-gheocâ (4 sil.) vb. I, ind. prez. 1 sg, dezgheăoc l°/rar Ag, II; dezghioca (3 sil.) vb. 14° TDO/rar VI; GM/rar Ot; AFLR/rar Cţ; dezghioca (4 sil.) vb. I 1° AMD/Br, prin Bz şi rar II, TI, Cţ; ind. prez. 1 sg. dezghiocez 1° AO, h. 472/rar Dj; dezghioci (4 sil.) vb. IV, ind. prez. 1 sg. dezghiocesc 1° AMD/rar CI; dezghiogâ (3 sil.) vb. 117 rar Ag; dezghioşi (3 sil.) vb. IV, ind. prez. 1 sg. dezghioş 17rar Db, Ph; dezghioşi (4 sil.) vb. IV, ind. prez. 1 sg. dezghioş 17 rar Ag. DEJGHIOC (4 sil.) v. dejghiocă 1°. DEJUGÂTĂ adj. f., pl. dejugate AO, PI. 129/rar Dj [d. roata morii] „rămasă fără o măsea; ştirbă”. DEJUGĂTOÂRE s. f., pl. dejugători GM/rar Ag, Bz „popas în care se dejugă boii pentru odihnă”: Atuncea făceam dejugători, plecam seara sau de astăzi să fim pentru mâine la Câmpulung/688. DELAVÂR v. delavără. DELAVÂRĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Tr „numele unui soi de struguri, de culoare roz (care se coc în august)”. - var. delavâr s. AMD, Pl. 86-88/rar Tr; delavarie s. f./rar Tr. DELAVARIE v. delavără. DELĂŞITURĂ v. deşelătură 2°. DELEŞ v. dereş. DELETE, pe ~ loc. adv. TDO/rar Mh „fără grabă, pe îndelete”: Când îi fie-mea pe la muncă... cu copil mic, îl iau în spinare şi plec şi eu cu vitele. Când îs fără el, mă duc mai slobod-aşa, mă duc mai pe delete după ele. Mai vin şi eu c-o spinare de surcele acasă/949. DELIBÂŞĂ adj. f., pl. delibăşe AMD, h. 285/Cţ şi rar CI, II [d. oi] „capie”; c i u-i â t ă... -var. deribăşă adj. f., pl. deribăşe GD/rar Cţ. DELIRAŞI vb. IV intranz. AMD, h. 285; GD; AFLR/Cţ şi prin TI [d. oi] „a căpia”; cf. c i u i â... - var. deribăşi vb. IV intranz. GD/rar Cţ. ’ DELIC vb. I refl. GD/rar TI [d. lume] „a se stila, a se civiliza”: Astăzi s-a delicat lumea/881; cf. c i 1 i v i z â... DELICAT adv. AO/rar Dj [d. felul de a vorbi] „îngrijit, apropiat de norma limbii standard”. DELICATENŢĂ s. f. AMD/rar Tr „grijă deosebită (pentru vorbire)”: Delicatenţă dă limbaj/807. DELICIOS adj. AMD/rar Cţ „delicat”. DELIŞOR s. n. GM/rar Ph dim. de la deal. DELME v. dermeâ. DELNIŢĂ s. f. 1° AMD, h. 602/rar Ot „drum îngust la capătul unei tarlale”. 2° var. demită s. f. GM/rar Ph „marginea unei păduri”: Dormeam pă la marginea ... pă la câte-o derniţă dă margine dă pădure aşa/708. DELUNGÂT adv. GM/rar If „mult timp; îndelungat”: E! a mers, a mers delungăt, vo două luni dă zile/847; cf. 1 u n g 7°. DELUNGI vb. IV refl. GM/rar Db „a se prelungi (în timp)” . DELUREÂN s. m., pl. delureni AMD/ 692 „locuitor din zonă de deal”: cf. b o b i-ţâr. DEMÂNÂTIC adj., f. demănătică AFLR/rar Db „iute în mişcări; îndemânatic”: Care băiat era niţel mai dămînătic să lua doi şi să rămânea unu pă altu, care dân ei joacă mai frumos şi mai repede/ 817; cf.dibâc,dibăcoâsă,dibu-şâlnic, înde mănător, îndem â-n e 1 n i c. DEMÂNCÂRI vb. IV tranz. GO/rar VI; TDM I; GM/rar Ot, CI „a pregăti mâncare şi a hrăni”: Dar îi trebuia să-i spele, să-1 demîncăreăscă, să... şi să-i lucreze TDM 1/759. îl demincărea [pe copil] GM/862. DEMEGEÂNĂ v. damigeănă 1°. DEMEJÂNĂ v. damigeănă 1°. DEMENGEÂNĂ v. damigeănă 1°. DEMIGEÂNĂ v. damigeănă 1°. DEMIJÂNĂ v. damigeănă 1°. DEMULT 1° adv. GM; TDM III; AFLR/ Db, Tr, prin Ag, Gr şi rar VI, Ot, If; GD/rar Cţ „devreme, dis-de-dimineaţă”: Dimineaţa ne sculam demult, pe la ora trei, patru GM/768. S-a sculat dămult ş-a dat mâncare la cai GD/897. 2° pe ~ loc. adv. AFLR/rar Gj „pe vremuri; odinioară”: Pe demult era vamă [la moară], să lua vamă/937; cf. dinain-tel°,înainte2°,înc6Iol°,înde-m ii 11, t i m p 1°, v e a c 3°, v e c h i, v e-chime2°, vreme 1°. DEMULŢI vb. IV refl. GO/rar Mh „a se înmulţi, a creşte numeric”: Acu s-o dîmulţft pădurile/936; cf m u 1 ţ I. D^NEŞ v. dereş. DEOCAMDÂTĂ adv. TDM I, III; AFLR/rar Db, Tr, CI „mai întâi, de prima dată”: N-am putut să facem casă docamdătă mare, am trăit în aia vo câţiva ani şi am făcut şi noi casă/687. Nunta să duce docamdătă la nun, pă urmă la mireasă/ 832; cf. d i n 8°, d i n t â i 1 e a, p r i m a 3°, primaşi. -var. decamdătă adv. TDO/rar Dj; decondătă adv. TDO/rar Dj. DEOCHETE s. GM/rar Tr „deochi”: Dâscântă dă dăuohete, dăscântă dă izdat, dă mătrice/782. DEOCHETORI s. pl. GM/rar Gr „persoane care deoache”: Să crape ochii strigoai-celor, ş-ai strigoiului, ş-ai dăuo/cetorilor/ 821. DEODÂTĂ (4 sil.) adv. TDO/rar VI, Dj; GM; AFLR/prin Bz şi rar Vn, Ot, II, TI „la început, mai întâi, deocamdată”: Ieri, ce să fac? M-am dus deodătă la pâine, am adus pâine TDO/917. Eu deodătă n-am vrut GM/724; cf. â 11 ă... DEOLDĂŞI vb. IV refl. GM/rar Ag „a se întovărăşi, a se face g h i o 1 d a ş i”: Ne-am ioldăşlt amândoi, ne-am întovărăşit sau ioldăşlt!673; cf. î n d o 1 d ă ş i, o r t ă-ci, tovărăşi. - var. ioldăşi vb. IV refl. GM/rar Ag. DEOSEBEÂLĂ s. f. GM/rar Ph „deosebire, diferenţă”. DEOSEBÎT 1° adv./adj., f. deosebită, pl. deosebite TDO; AFLR/rar VI, Dj, Ot „deoparte, separat”: L-am tăiat [porcul], oasele deosebit, carnea deosebit TDO/987. Câmatii facem cârnaţi, picioarele iară deosebite AFLR/901; cf. a 1 e s1 2°... 2° adv. AFLR/rar Db „mai ales, îndeosebi”: Deosebit oile le goveşte [gălbeaza]/ 817. DEPAND vb. I intranz. TDO/ rar VI; AMD; GM; AFLR/prin Vf Ag, Tr şi rar Db, Ph, Vn, II „a depinde”: în lac, depândă după cum e timpu, o laşi [cânepa] cinci, şase zile TDM 1/671. Depandă după timp, dacă era cald, să dospea mai repede [caşul] GM/676. [Calitatea vinului] deprlde de vie GO/940. - var. depindă vb. I intranz. ALFR/rar Bz; deprinde vb. III intranz. GO/rar Gj, Mh; AMD; GM/rar Ag, Db, Tr; panda vb. I intranz. GM/rar Bz. DEPÂRTE adv. cu val. adj. TDM II/ rar Vn; din ~ loc. adj. GM/rar Vn [d. rude] „de departe, îndepărtate”. DEPĂ v. după 2°. DEPĂN vb. 11° tranz., ind. prez. 1 sg. depăn AMD, h. 392; 394/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Gr, CI, II, TI, Cţ şi rar Gl, If; depanez AO, h. 502/rar Dj; AMD, h. 394/ rar Ot, Tr, Cţ „a înfăşură firele pe răş-chitor, pentru a face scul sau a înfăşură din scul pe mosor”; cf. a d u n ă 1°... 2° tranz., ind. prez. 1 sg. deăpăn AO, Pl. 118/rar VI „a toarce în fire groase şi puţin răsucite; a îndruga”; cf. d r u g ă 1 ă, îndrugălâ, medregăli, răsuci 2°. 3° intranz., ind. prez. 1 sg. deăpăn AMD, h. 83/rar Ag, Gr „a umbla de colo colo”: [Copilul mic], dăpină dă colo până colo, umblă/766; cf. ţ e s e 3°. 4° intranz., ind. prez. 1 sg. deăpăn GM/ rar II [fig.] „a mişca picioarele repede din poziţie şezând”: Ea cu făcăleţu îmi dădea jăratecu pă după picioare, eu repede-iau foiţa din pat şi mă-nvelesc şi dăpănăm, că mă frigea/858. 5° refl. GM/rar II „a urma unul după altul; a se succede”: [O fată] a murit când am botezat-o, a ţipat o săptămână pân-a murit, unu dă doi ani jumate, s-a pus odată 0 diarie pă el, după ce-a-ngropat-o p-aia, ş-aşa s-a depănat nici eu nu ştiu dă ce/ 841. -var. 1° depinâ vb. I, ind. prez. 1 sg. deăpin AO, h. 502; 962/rar Gj. DEPĂNĂTOÂRE s. f., pl. depănători 1° AMD, h. 399/rar Cţ „unealtă pentru depănat firele pe mosor”; cf. d â p ă n... 2° var. depanator s. n., pl. depănă-toăre AMD, h. 391/rar Ot „răşchitor”; cf. c o t â r1 1°... 3° AO, h. 118/rar VI „fus mare; drugă”; cf. d r u g ă2 2°, d r u g ă 1 ă u 1°, m o â c ă 1°, răsuceâ2°,răsuc611°, râsucelnic, răsucelniţă,răsucitoâre,sucâ- 1 ă 3°, s u c i 16 r1 3°, t i v i 1 i n c ă 2°, t o r-c ă t o âr e1 1°. DEPĂNĂTOR v. depănătoăre 2°. DEPĂNĂTURĂ s. f. AFLR/rar Cţ „totalitatea firelor depănate”: M-am apucat ş-am... depănat az-noapte şi mi-a deşirat tot... depănătura/%96. DEPĂNUŞ s. GO/rar Gj „vârtelniţă”: [Cânepa] o facem motcă, pe-ormă pe motc-o dăpănăm pe dăpănuşl951; cf. c i c r i c 3°... DEPĂNUŞÂ v. despănuşă. DEPĂRTA vb. I tranz. AMD/rar TI „a deporta”. DEPĂRCIOR (3 sil.) adv. GM/rar Bz dim. de la departe. DEPE v. după 2°. DEPIN v. depănă 1°. DEPINDĂ v. depandâ. DEPINTEC v. despintecâ 1°. DEPLANTÂT adj. AMD, h. 405/rar Tr „defrişat”; cf. d e s p ă d u r 11, v i r â n 2°. DEPLASÂT adj., pl. deplasaţi AFLR/ rar Db, Ph „plecat, dus”: Trei [copii] sânt deplasaţi, izolaţi din satu ăsta şi trei sânt aicea-n sat/706. DEPLIN adv. GM/rar Tr „suficient”; cf. s u f i c i 6 n t. DEPOZITÂNT s. m., pl. depozitând GD/rar Cţ „negustor cu depozit propriu”. DEPRINDE v. depandâ. DEPUSĂ adj., pl. depuse AFLR/rar Ag [d. oi, vaci] „cu ugerul mărit; aproape de fâtare”: A sărit lupu pe-o oaie, o oaie depusă ca să fete/680. DERÂŞ v. dereş. DERE v. dereâ 1°. DERE s. f„ pl. derele 1° AMD, h. 537; Pl. 139; GD/T1, Cţ „pârâu”; cf. b â 11 ă 5°... 2° AMD, h. 538; GM/prin Cţ şi rar Br „albie a unei ape curgătoare; vale”: Am rămas pă o dereâ de apă; dereâ vine un vad aşa care curge apa pă el GM/746; cf. b a r â c ă 2°... 3° AFLR/rar Cţ „izvor”: Dereâuă [e] o cişmea şi în cişmea... apa aia care curgea se numea dereâl898; cf. b a r â c ă 1°... 4° AMD/rar Cţ „ruptură din malul apei”. - var. dere s. f. 1° AFLR/rar TI; dereâuă s. f. 3° AFLR/rar Cţ. DEREÂUĂ v. dereâ 3°. DEREC v. tărăş 1°. DEREG v. tărăş 1°. DEREGE v. drege 5“. DEREHONŢ v. driholţ. DEREJ v. dereş. DEREPT v. drept 1°, 4°. DEREŞ adj., pl. dereşi AO, h. 402/ prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 265-267; AFLR/prin Ot, Cţ şi rar Ag, Tr, CI, II, TI [d. cai] „cu părul înspicat (predominând gălbuiul)”: Dereş i-un cal nici negru, nici sur, dereş, aşa cu gălbui AFLR/898; cf. p ă r 7°. - var. deleş adj. AMD/rar CI; deneş adj., pl. deneşi AMD, h. 267/rar Ph; derâş adj., pl. derăşi/rar Bz; derej adj., pl. dereji! rar Br; deriş adj., pl. derişikat 11. DERIBÂŞĂ v. delibăşă. DERIBĂŞÎ v. delibăşi. DERIŞ v. dereş. DERJĂ v. dejă. DERME s. fi, pl. dermele AMD, h. 493/rar VI, Ag, Ph, Tr „basma (groasă, de culoare neagră)”; cf. b a r i ş 1°... -var. delmeă s. fi, pl. delmele AMD, h. 493/rar Tr; dermel s. n., pl. dermele GM/rar Ag; dilimeâ s. fi, pl. dilimele AMD/rar Tr; dirimeă s. fi, pl. dirimele AMD; GM/rar Tr, Gr; dirmeâ s. fi, pl. dirmele AMD; ALFR/prin Gr şi rar Db, Ph, Tr; drimeâ s. fi, pl. drimele AMD/rar Tr; durmeă s. fi, pl. durmele/rai Vn, Ot. DERMEL v. dermea. DERNIŢĂ v. delniţă 2°. DERT s. GD/rar Cţ „mâhnire, supărare”: Ce dert are de-i slab aşa, ce foc o fi având?/889; cf. b a i!... DERTUI vb. IV intranz. GD/rar Cţ „a suferi de supărare, a fi mâhnit”; cf. n ă c ă j 12°. DESÂC v. desâg 1°. DESÂG 1° s. n., pl. desăge AO, h. 511/ rar Gj, Mh; AMD, h. 402/rar Cţ „desagă”. 2° s. m., pl. desâgi AO, h. 779/rar Ot „bucată de pânză fixată de patru beţe, aşezată deasupra ciubărului, prin care se strecoară laptele (la stână)”. -var. desâc s. m., pl. desăci AMD, h. 402/rar Ph; desâgă s. fi, pl. desâgekax TI, Cţ; desăgi AO, h. 511/rar Gj, Ot; deseâgă s. fi, pl. desăgi AMD/rar VI; disăg s. m., pl. disâgi AMD, h. 402; Pl. 168/Ot, Tr, prin Ag şi rar VI, Gr; disăgă s. fi, pl. disâgi AMD, h. 402/Tr şi rar VI, Ag, Db, Ot, Gr; disâgi s. m., pl. disăgikar Tr; tisâgă s. fi, pl. tisăgi!rar Tr. DESÂGĂ v. desâg 1°. DESĂGEŞTE adv. AMD, h. 402/rar Gr „aşezând greutăţile cumpănite pe umeri, ca la desagi”: La noi se cară dăsăgeştel 831. DESĂGtjŢI s. m. pl. GM/rar Ph dim. de la desagi. DESCĂIELETOR s. AMD, Pl. 177/ rar Ot „unealtă cu care se scobeşte, se curăţă şi se taie copita (calului), înainte de a-i bate potcoava în caiele”; cf. c u s t u r ă 4°... - var. descăilător s. GO/rar Mh. DESCĂILĂTOR v. descăielet6r. DESCĂLŢ vb. 1 refl. AMD; GM/rar Ot, II „a se dezgropa rădăcinile de suprafaţă ale unei plante (prin înlăturarea pământului)”: Să dăscâlfă şi din dreapta şi din stânga, până sub altoi, pământu se dă la o parte GM/762; cf. d e s c o p c 11°, d e s-copleşi, dezmoşorol, goli. DESCĂPĂCEÂLĂ s. fi AO, h. 701/ rar Dj; AMD, Pl. 99/rar 11 „acţiunea de a descăpăc i”; cf. d e s c ă p ă c f r e. DESCĂPĂCÎ vb. IV AO, h. 701; Pl. 116, 117/prin Dj şi rar VI, Mh; AMD, Pl. 98-99; GM/prin Cţ şi rar VI, Tr, II, TI „a reteza căpăcelele de la faguri pentru a scoate mierea sau pentru a permite puietului să se dezvolte”. DESCĂPĂCÎRE s. fi AO, h. 700/rar Dj „acţiunea de a descăpăc i”; cf. descăpăceâlă. DESCĂPĂCITOR adj. AO, Pl. 117/ rar VI; AMD, Pl. 99/rar Ph [d. cuţit] „cu care se descăpăceşt e”. DESCĂRCĂTURĂ s. fi, pl. descăr-cărturi AFLR/rar Dj „descărcare (electrică); tunet”: Săptămână trecută a fost ploaie cu descărcaturi, cu bubuituri/974; cf. d u d ă-i â 1 ă. DESCĂUNÂT adj. AMD/rar II [d. firul de grâu] „cu rădăcinile rămase deasupra solului”. DESCĂUŞÎ vb. IV tranz. GM/rar Ot „a desluşi”: Aşa le dăscăuşeâm, uite: ăsta e dâ, ăsta e u, ăsta e mâ/758. DESCĂLŢ vb. 1 refl. GM/rar CI „a se scămoşa”: [Borangicul] pentru urzeală îl tragi mai gros, că să dăscîlţeâză la spată când ţeşi, să dăscîlţeâză el/867; cf. c â 1-ţu i 1°... DESCÂNTĂ vb. I intranz. GO/râr Dj [la jocurile de copii] „a număra rostind anumite formule ritmice, pentru a alege jucătorul care urmează să-i caute pe ceilalţi”; cf. t r ă g e 16°. DESCEBELUÎ vb. IV refl. AMD/rar Ph „a se dezmetici, a-şi reveni”: Tocmai după operaţie m-am discelibuit GM/838. - var. descelibui vb. IV refl. GM/rar II. DESCELIBUI v. descebelul. DESCHEI vb. I AO, h. 472/rar Mh „a desface, a scoate boabele de fasole din păstăi”; cf. b o b I... DESCHIDE vb. III 1° refl. AO, h. 512/ rar Gj [d. pădure] „a înfrunzi”; cf. c 6-d r u 1°... 2° var. deşchide vb. III AO, h. 939; PI. 139; TDO/crt.; AMD, ch. 679; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, CI, Cţ, prin VI, Ph, II, TI şi rar Vn, Bz, Br, If „a da în lături, a împinge (o uşă)”; cf. î n d e ş c h I d e. DESCHILÎN adv. GO/rar Gj „deosebit, separat, despărţit”; cf. a 1 6 s! 2°... DESCIOR adj., f. descioără, pl. descioăre GM; TDM II/rar Ph, Tr dim. de la des: [Cânepa] o semănăm descuăr-aşa GM/797. DESCLOCI vb. IV tranz. şi refl. pas. GM/rar Bz, Br, Ot „a trata găina pentru a nu mai cloci”: Dacă n-o laşi să clocească, o dăscloâeştf, o bagi la lac/759. DESCOLOR vb. I refl. AFLR/ rar Gj, Ph; GD/rar TI „a se decolora”. DESCOPCÎ vb. IV tranz. 1° AMD, Pl. 72; GM/rar Gr, CI „a săpa în jurul butucului de viţă de vie (pentru a dezgropa altoiul)”: Primăvara o dezgropăm [viţa], o tăiem, o dăscopcim, o legăm, o săpăm. îi dăm voie la altoi să fie afară GM/865; cf. d e s c ă 1-ţâ... 2° GO/rar Gj „a tăia rădăcinile aeriene la viţa de vie”: [Viţa] o lăsam până-şi da ea lăstariu atâta şi de-atuncea descopâăm... viţaaia/913. DESCOPCÎT s. AMD, Pl. 72/rar Gr, CI,gumele acţiunii deadescopci 1°. DESCOPILf vb. IV tranz. AMD, Pl. 50-51/rar Ph „a copiii (porumbul)”; cf. d e s p u i ă2, f r ă ţ u I, p u 13°. DESCOPLEŞÎ vb. IV tranz. AMD, Pl. 72/rar Tr „ a săpa în jurul butucului de viţă de vie, pentru a dezgropa altoiul”; cf. d e s c ă 1 ţ â... DESCORNEŢ vb. I tranz. GM/rar Br „a desface de pe sârmă cârceii viţei de vie”. -var. descornuţă vb. I tranz. AFLR/ rar Br. DESCORNUŢĂ v. descorneţâ. DESCRI vb. I GO/rar Dj „a descrie”. DESCULŢĂ vb. I tranz. şi refl. AO, h. 908; Pl. 10; AFLR/crt; AMD, ch. 403; GM; AFLR/Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, Cţ, prin If şi rar VI „a (se) descălţa”. DESCULŢE, pe ~ loc. adv. GM/rar Ag „cu picioarele goale; desculţ”: Am luat-o pă dăsculţe şi am plecat prin noroi/766. DESCURCÂT 1° adj., în a avea creierul ~ AO, Pl. 3/rar Ot „a avea minte multă; a fi deştept”. 2° adj. AFLR/rar Ph [d. un oraş] „sistematizat, organizat”: Oraş descurcat, care... dacă te rătăceşti poţi să ieşi la un capăt/713. 3° adj. TDO/rar Ot „clar, simplu”: [Urzesc] pă nişte ţăruşi afară pă gard, că e mai...lucru mai repede pă gard, mai descurcdt/996. 4° adv. AO, Pl. 3/rar Dj [d. modul de a vorbi] „răspicat, clar”. DESEAGĂ v. desâg 1°. DESEĂN s. m., pl. deseni AO/977 „locuitor din comuna Desa”. DESEĂRĂ adv. 1° GM; AFLR/rar Ag, Db „în seara zilei respective”: Am vint dăsără, mă culcasem/675. Diseâră, pă duminică seara, avea masa iar cu dar AFLR/820. 2° de ~ loc. adv. AO, h. 277, 278; 766/Dj, prin Ot şi rar VI, Tr; AMD, h. 470; AFLR/prin Ot şi rar VI, Ag „pentru de seară”: Am făcut mâncare dă prânz şi dă dăsără AFLR/679. 3° de ~ loc. adv. AFLR/rar Ot „pe seară, seara”: De desără am fost la cămin/ 986. 4° în - loc. adv. TDO/rar Mh, Dj; AFLR/rar Db, Tr „spre seară”: Vin oile, în desără le mulge TDO/940. DESEMNÂTĂ adj. fi, pl. desemnăte GD/rar Cţ [d. oi] „însemnate”. DESFACE vb. III tranz. şi refl. 1° AMD, h. 683/rar Ag, Vn, II, TI, Cţ „a împărţi toamna oile de la o stână, după proprietarii lor; a r ă v ă ş i stâna”; cf. f ă r â m ă 3°, î m p ă ş t i â, 1 ă s â 1°, r ă f u i 1°, r ă s-c 6 1 1°, r ă v ă ş I2 1°, s p â r g e 4°. 2° AMD, h. 593/rar II „a desţeleni”; cf. desfundai0, despârlogi, destupă 1°, d e s ţ e 1 i n 11°, d u c e 2°, o g o-r î 1°, r u p e 1°, s p â r g e 1°. 3° GO/rar VI; GM/rar VI, Ag, Ot „a face să-şi revină; a (se) reanima, a-şi veni în fire”: M-am desfăcut eu din zăpăceala aia GO/907. [Oamenii] l-au desfăcut [pe cel înecat]. L-au învârtit, a vomitat şi-aşa mai departe GM/684. 4° refl. GO/rar Dj [d. vreme] „a se îndrepta”: în martie, când să dăsfăce timpu, plec în sat/990; cf. r e v e n I. 5° refl. GM/rar Ot „a se moderniza, a se emancipa”:Acuma s-a mai desfăcut iumea/772; cf. c i 1 i v i z â... 6° refl. GO/rar VI [d. fiinţe] „a creşte, a se dezvolta”: îl înţârcam [purcelul], îi dam colarezi... până să dăsfăce el să poată să mănânce orice/910; cf. a j u n g e 1°... 7° refl. GO/rar VI „a se descurca în viaţă, a răzbi, a o scoate la capăt”: Cum te-ai desfăcut tu acolo, cel, o femeie singură!?/ 927. DESFĂCUT adj., f. desfăcută 1° AO, Pl. 1/rar Di; GM/rar Ot [fig., d. oameni] „luminat, civilizat”; cf. c i 1 i v i z â t... 2° AO, Pl. 22/rar Gj, Mh „divorţat”; cf. dezbinat, lăsă t, lepădat, singur 2°. DESFĂŞÂ vb. I tranz. AMD, h. 309/ rar Ph „a curăţa pânuşile de pe ştiulete”; cf. c u r â1 2°... DESFĂŞURĂ vb. I tranz. AFLR/ rar Dj „a curăţa pănuşile de pe ştiulete”; cf. cură1 2°... DESFĂŞURĂRE s. fi GM/rar CI „desfacerea pănuşilor de pe ştiulete”. DESFERECĂ vb. 1 AMD, h. 506/prin Tr şi rar Ot, Gr [fig., d. luna februarie, numită f ă u r a r] „a dezgheţa”: Făurar ferecă şi dăsferecă, adică îngheaţă şi dăj-gheaţă/ 785. -var. desfericâ vb. I AMD, h. 506/rar Ag, Db, Ph, Bz, Tr, Gr. DESFERIC v. desferecă. DESFOI vb. IV 1° tranz. AO, h. 436/ rar VI „a desface pănuşile de pe ştiuleţi”; cf. c u r â12°... 2° refl. GM/rar Ot [d. gândacii de mătase] „a se curăţa de membrană; a năpârli”: După ce creştea, spunea că acu să dăsfoăie gândacii/775. DESFUNDĂ vb. I 1° ind. prez. 1 sg. desfundez AO, h. 589; AFLR/rar Dj, Tr; AMD, h. 593; AFLR/rar Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, CI „a desţeleni un teren”; cf. d e s f â-c e 2°... 2° ind. prez. 1 sg desfund AO, h. 960 MN; AFLR/rar VI, Gj, Ot; AMD, Pl. 72/rar VI; desfundez AFLR/rar Ph „a săpa”: [La vie] terenu se desfundeăză cu sapa bine AFLR/714. 3° ind. prez. 1 sg. desfund AO, h. 516/ rar Gj; AMD, h. 406/rar Db, Ph, Bz; desfundeztxw If „a curăţa tufişurile de pe un teren împădurit”; cf. d e f i ş â 2°. DESFUNDÂŢIE s. fi, pl. desfundăţii AMD, h. 406/rar If „teren desfundat 3°; curătură”. DESFUNDĂTOÂRE s. fi, pl. desfun-dătâri AO, h. 463/rar Gj „cazma”; cf. a r-ş e u... DESFUNDĂTURĂ s. fi AMD, h. 591/ rar Vn „teren desţelenit”; cf. c u r ă t u-r ă 3°... DESINDÎU adv. GM/rar Ot „definitiv, de tot”: M-a nenorocit de tot, dăsindiu! 764; cf. d e fin i t i v... DESPĂ v. viespe 1°. DESPĂDURĂRÎT adj. AMD, h. 406/ rar Bz [d. terenuri] „defrişat”; cf. d e p 1 a n-t â t... DESPĂNSĂR v. dispensar. DESPĂNUŞÂ vb. I tranz. AMD, h. 309; GM; GD/jprin Cţ şi rar Br, Tr, CI, TI „a desface pănuşile de pe ştiuleţi”: [Porumbul] îl rupea cu frunză cu tot, l-aduceau acasă şi pă urmă-1 despănuşă acasă zis, îl cura de frunză GM/863; cf. cură1 2°... - var. depănuşâ vb. I tranz. AMD, h. 309; GM/rar Gr, Cţ; despănuşl vb. IV tranz. AMD/rar Br, CI. DESPĂNUŞÎ v. despănuşă. DESPĂPUŞÂ vb. I tranz. AMD, h. 309/ rar Br „a desface pănuşile de pe ştiuleţi”; cf. c u r â1 2°... DESPĂRŢENIE s. f. AFLR/rar Br „despărţire”. DESPĂRŢI vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se despărţeşte AMD, h. 683; TDM II/rar Bz, Tr; AFLR/rar Cţ „a se împărţi în mai multe părţi, a se separa”. DESPĂRŢITURĂ s. f. AO, h. 321/rar Dj „bifurcaţie de drumuri”; cf. b i f u r-c ă d ă... DESPĂUN (4 sil.) vb. I tranz. AMD, h. 309/rar Bz „a desface, a curăţa pănuşile de pe ştiuleţi”; cf. c u r â1 2°... DESPÂRLOGÎ vb. IV tranz. AO, h. 589/rar Ot; AMD, h. 593/rar Bz, Tr „a desţeleni”; cf. d e s f â c e 2°... - var. despirlogf vb. IV AO, h. 589/Dj şi rar Ot. DESPENSĂR v. dispensar. DESPENSĂT adj. AO/rar Dj „scutit (de armată)”. DESPICĂ vb. I refl. AMD, h. 403/rar VI [d. pădure] „a înverzi, a înfrunzi”; cf. c 6 d r u 1°... DESPIL vb. I refl. GM/rar Ph „a se dezlega din pripon”: Un băiat i s-a dăspilăt vaca, i s-a rupt sfoara/705. DESPINTECĂ vb. I tranz. 1° AO, PI. 121—122; TDO; AFLR/prin Dj şi rar Mh, Ot; GM/rar Tr „a spinteca”: După ce îl spălăm [porcul tăiat] şi-l facem albu, îl dăspintecă. îl taie pă spinare şi dă o parte-ncoace, una-ncoace, îl despintecă TDO/993. 2° AO, PI. 91/rar Dj „a crăpa, a despica (lemne)”; cf. p 1 e s n 11°, r ă z n i 3°, s p i n-t e c â 1°, t o c â 5°. -var. 1° depintecă vb. I tranz. AFLR/ rar Dj. DESPIRLOGÎ v. despârlogl. DESPLASĂ vb. I refl. AFLR/rar Ph, Ot [d. picior] „a se luxa, a se deplasa”: Mi s-a deplasat picioru aşa/760; cf. c 1 e f e t i... DESPLINÎ vb. I refl. AMD, PI. 95/rar TI [d. larva de albină] „a se transforma din ou în viermişor”. DESPUIÂ1 vb. I tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 436; GO/rar Gj, Mb; AMD, h. 309/rar Db, Gr „a (se) desface pănuşile de pe ştiuleţi”; cf. c u r â1 2°... 2° AO, h. 472/prin Gj şi rar Mh, Dj „a (se) desface păstâile de fasole pentru a scoate boabele”; cf. b o b I... 3° refl. GM/rar Ag „a se descuama”: S-a despuiat pielea de pe mine ca de pe şarpe/786; cf. p 1 e v u i. 4° TDM II/rar Db „a curăţa coaja (de pe un copac)”: Era buşteanu de brad şi-l... îl dăspuiăm/696; cf. g o g 14°. DESPUIĂ2 vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. despuiez AMD, PI. 50-51/rar Br „a tăia copilii (la porumb); a copiii”; cf. d e s c o-p i 1 I... DESPUIĂTĂ adj. f. AMD, PI. 151— 152/rar CI [d. oi] „cu lână puţină şi rară”; cf. c h e I 3°... DESTEC vb I refl. pas., ind. prez. 3 sg. se desteâcă GM/rar Ot „a se rupe ştiuletele de pe tulpină”: Să desteâcă porumb cu porumb şi se desface, se curăţă/758. DESTINE v. indestine. DESTRĂBĂLA vb. I refl. AFLR/rar Ag „a se destrăma”: Şi guleru se destrăbălase ducând la morţi/690; cf. destrăma, d e z 1 â n â 2°, j u mu 1 i 3°, r ă b u f n i 6°, strămâ, strămiţâ, zdrumicâ3°. DESTRĂM vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se destrămeăză AO, PI. 88/prin Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 401/prin Ot, Tr şi rar Ag, Ph, Bz [d. ţesături] „a se rupe prin zdren-ţuire”; cf. destrăbăl â... DESTRÂNTORÎ vb. IV tranz. AMD, PI. 98/rar Ot, II „a distruge, a omorî trântorii dintr-un stup”; cf. b â t e 3°... DESTRÂNTORÎRE s. f. AMD, PI. 98/rar Gr „numele acţiunii deadestrân-t o r i”. DESTRUCÂT adj., f. destrucâtă AFLR/ rar Mh „descoperit, neacoperit”: [Pâinea] 0 aruncăm acolo-n foc, fie că-n ţăst, fie că destrucâtă aşa [...] aşa neacoperită/941. DESTUPĂ vb. I 1° AMD, h. 593/rar Db „a desţeleni”; cf. d e s f â c e 2°... 2° AMD, h. 216 MN; GD/rar Cţ [d. leşie] „a curăţa, a spăla eficient”: Leşie care destupă rufele, adică le albeşte AMD/ 890. Rufa e necată, trebuie destupată GD/ 892. DESŢELEN v. desţelini 1°. DESŢELIN v. desţelini 1°, 2°. DESŢELINI vb. IV 1° AO, h. 589/Dj, Ot, prin VI şi rar Gj, Mh, Tr „a desţeleni”; cf. d e s f â c e 2°... 2° var. desţeleni vb. IV AO, h. 516/rar Mh „a defrişa”; c f. c u r â1 5°... - var. desţelenă vb. I 1° AO, h. 598/rar Mh; AMD, h. 593/rar Vn; desţelină vb. I 1° AO/rar Gj, Dj; AMD/prin II, Cţ şi rar VI, Db, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI; 2° AO, h. 516/rar Ot; deţelinâ vb. I 1° AO/rar VI. DESŢELENITURĂ s. f. AMD, h. 406/ rar Br „defrişare”; cf. d e f i ş â r e 2°... DESUBT adv. AFLR/rar Ph, G1 „dedesubt”: Focu desupt ardea/729. DESUCÎ vb. IV refl. GM'rar II „a se desface, a se desfăşura”: Ş-apoi lua caii de de marne şi venea până se strângea funia. Pe urmă strângea, sucea caii în partea aia şi să desucă, pornea iar/841; cf. d e z v ă- 1 u i 2°. DESUPR v. deasuprea. DEŞCHEATURĂ v. deşchiotorâ. DEŞCHEIÂTĂ adj. f. AMD/rar CI [fig., d. păsări de casă] „care începe să ouă”. DEŞCHÎDE v. deschide 2°. DEŞCHIOTOR vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă deşchiotor AO, h. 288/rar Gj „a se descheia (la nasturi)”. -var. deşcheaturâ (4 sil.) vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă deşcheătur AO, h. 288 /rar Gj. DEŞCHÎS adj. AFLR/rar TI [d. terenuri] „plan şi de mare întindere, întins”: Era teren deşicis şi vedeai [până departe]/ 881. DEŞELĂTURĂ s. fi, pl. deşelături 1° AMD, h. 549/rar Db „şa între două dealuri; curmătură”; cf. s c ă z ă m â n 12°. 2° var. delăşittiră s. fi AMD, h. 550/ rar Ag „şa (la cal)”; cf. şal0. DEŞERT s. n., pl. deşerturi AMD, h. 70/rar Db, Cţ [la om] „partea scobită dintre ultima coastă şi osul şoldului”. DEŞÎME s. fi, pl. deşimi 1° AMD; GM/rar Db, II „desime, densitate”. 2° AMD, h. 407/prin Ag, Tr şi rar Gr, II; deşimuri AO, h. 517/rar Dj „desiş”; cf. b u g e â c 1°... DEŞIRĂ vb. I 1° tranz. AMD, h. 392/ rar Db „a da firele pe răşchitor; a răşchia”; cf. d e p ăn â 1°... 2° tranz. AMD, Pi. 104-105/rar Cţ „a răsuci împreună mai multe fire”. 3° refl. AO, h. 612/rar Gj [fig. d. (spicul unei) plante] „a începe să crească, a-şi da drumul”; cf. a v â 1... 4° refl. AMD/rar Gr [fig., d. căruţă] „a se desface în părţile componente”: Dacâ-i cade cuiu din inimă, s-a deşirat căruţa/ 825; cf. d e zm o n tâ. DEŞÎŞ s. n., pl. deşlşuri AO, h. 517/ prin Dj, Ot „desiş”; cf. b u g e â c 1°... DEŞPICĂTURA s. fi, pl. deşpicături AMD, Pl. 133, 134/rar CI, Cţ „tăietură, crestătura, despicătură”. DEŞT v. deşti 1°, 2°. DEŞTI s. n., pl. deşte 1° AO, h. 81; 112; TDO/crt.; AMD, h. 49; 78; AFLR/ crt. „deget”: Deşt/zicem, deget e boiereşte AMD/830. Era cât buricu deşt iul ui aşa de mare AFLR/831. 2° var. deşt s. n., ca pe ~; pl. degete, ca pe ~ v. pe 2°. 3° AO, h. 635/rar Dj „mâner la coasă”; cf. c ă 1 c â i 11°... 4° var. getelea, a da - loc. vb. GM/rar Br [în jocurile de copii] „a număra, a alege echipele, participanţii într'ecându-se să apuce un băţ, cu degetele strânse, pumn peste pumn, astfel încât cei care nu mai au loc trec în echipa a doua”. -var 1° degit s. n., pl. degite AO, h. 112/prin Mh; TDM III/rar II; deşt s. n., pl. deşte AO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Mh, Ot; AFLR/rar VI, Ag, Vn, Tr, Gr, CI, II; geget s. n., pl. gegete AO/rar Gj, Mh; geşt s. n., pl. geşte/rar Gj; geşti s. n., pl. geşte/ prin Mh şi rar Gj. DEŢÂMĂRĂ v. zeţâmăr. DEŢELIN v. desţelinl 1°. DEUNĂSEÂRĂ adv. GM/rar Db „acum câteva seri”. DEVĂROÂICĂ s. f. GD/rar Cţ „domnişoară de onoare a miresei”; cf. a j u t o â-r e... DEVECHEÂT (4 sil.) adj., f. deve-cheătă AMD/rar Db [d. cuvinte] „vechi”. DEVENI vb. IV 1° TDO/rar Dj; TDM I—DI; AFLR/rar Ag, Db, Ph, Bz, II „a ajunge la un anumit stadiu; a evolua”: [Gândacii de mătase] devin şi fac fluturi TDM II/ 736. [O lăsam cânepa] până devenea de se mucegăia id./714. Din oprire din goană, [...] cârmit în loc, [calul] devine şi...şi înţepeneşte odată TDM III/842; cf. v e n i 2°. 2° TDM I/rar Ag „a veni, a proveni, a se trage”: Nu ştiu nici eu de unde devine numili [satului] Piţigaia/ 686; cf. p r e v e-n i 2°, p r o v e n i. 3° TDM I; AFLR/V1, Ag „a veni, a ajunge”: Acolo devenea şi cu familia lui, cu nu ştiu ce, cu neamurile lui, şi să stabilea TDM 1/690; cf. s o s i 2°; a ~ vorba TDM III/rar Db „a veni vorba”: S-a făcut, cum devine vorba, un halai, ce... nu să putea înţelege/816. 4° TDO/rar Dj; GM/rar Ag [d. aluat sau alt preparat] „a se umfla, a creşte”: Facem drojdia, o facem într-un ibric cu apă călduţă, o lăsăm să devină şi facem pâinea GM/687; cf. î n f o i â, î n g â m f â 1°, p o r n f 3°, r ă b u f n i 1°, r ă s ă r i1 1°, r i-d i c â 2°, v e n i 3°. 5° în a deveni Ia loc loc. vb. TDM II/ rar Vn „a reveni”: Doi ani m-am trudit cu inima, până mi-a devenit la loc!Tl\. DEVERICĂ s. m. GD/prin Cţ şi rar TI „cavaler de onoare al mirilor”: Nu există fată mare care să nu aibă trei, patru cămăşi, sau cinci sau şase, să dea dă nun, dă socru, dă ginerică sau dă deverigă GM/868; cf. branişte1 1°... -var. deverigă s. m., genit. deverigii GM/rar CI; GD/rar TI; devorlcă s. m. GD/ rar TI; veverigă s. m./rar Cţ. DEVERIGĂ v. deverlcă. DEVI vb. I AMD, h. 100/rar Ph [fig.] „a delira, a aiura”; cf. a r u i â... DEVLĂ s. f., pl. devie AMD, h. 3 MN/prin Tr şi rar Ag, Db, Gr, Cţ „cap, craniu”; cf. c a p â c 4°... - var. deăvlă s. f., pl. devie AMD, h. 3 MN/rar Db, Ph, Gr; diblă s. f./rar Ag. DEVOC vb I refl. GM/rar VI [d. săpun, came, la fiert] „a se desprinde, a se desface de pe pereţii vasului sau de pe oase”: [Picioarele de porc] le fierbem până să dăvoăcă dupăos/678; cf. dej gh eorâ4°... -var. dehocâ vb. I refl. GM/rar Vn; dezvocă vb. I refl. GO/rar Gj. DEVORÎCĂ v. deverlcă. DEZALINT vb. I tranz. GM/rar Vn „a dezvăţa de alintat”: O alintasem [pe soţie], măi, cum să fac eu s-o dizalinf!/ 727. DEZÂSTRURI s. n. pl. AFLR/rar Bz „dezastre, calamităţi”; cf. c 1 i ş c â n i e... DEZBARC vb. I AFLR/rar Ph „a descărca dintr-un vehicul”. DEZBĂŞCUÎT adj., pl. dezbăşcuifi GM/rar Ot „despărţit, separat”; cf. b ă ş-c u i t... DEZBETÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. dezbetesc AO, h. 902/rar Gj, Mh „a desface (ceva împăturit) şi a netezi”; cf. a ş t e r-n e 1°... DEZBETIC v. dezmetic. DEZBINÂT adj., f. dezbinată AO, Pl. 22/rar Dj „divorţat”; cf. d e s f ă c u 12°... DEZBLOCÂT adj. GD/rar Cţ „dislocat”. DEZBRĂCĂ vb. I AMD, h. 309/rar Ph, Tr „a desface pănuşile de pe ştiuleţi”; cf. c u r â12°... DEZBULB vb. I tranz. AMD/rar CI „a lămuri, a dumiri, a descurca”. DEZBULUGÎ vb. IV tranz. AMD, Pl. 135-136/rar Tr „a împrăştia (un grup compact)”: Dezbulugim [oile] ca să plece la păscut/777; cf. spărgălul,spărgui. DEZENTERIE s. f. AO, h. 136/rar Mh; AMD, h. 103/rar Ag, Ph, Vn „dizenterie”. - var. dezintărie s. f. AMD, h. 103/rar Ag, TI; dezinterle s. f./rar VI; dizantarle s. f./rar Gr; dizănterle s. f./rar Ag; dizin-terle s. f./rar Bz, Gr; zenterle s. f. GM/rar Db; zinterezle s. f. AMD/rar Db. DEZGĂRDIN vb. I 1° tranz., ind. prez. 1 sg dezgărdinez AO, h. 666/rar Ot „a desprinde cu sapa pământul din jurul unei plante”. 2° tranz., ind. prez. 3 sg. dezgărdină AFLR/rar Dj „a scoate, a desface în bucăţi”: îi dezgărdină slănina toată du pă el [= porc]/ 983. 3° refl., ind. prez. 3 sg. se dezgărdină GM/rar Ph, Ot; se dezgărdină TDO/rar Dj [d. preparate sau came puse la fiert] „a se desprinde de pe pereţii vasului ori de pe oase”: [Caşul] se dezgărdină când s-adună TDO/973. [Picioarele de porc] le fierbeam iar bine, până când să dăzgărdină de pe oase GM/710; cf. d ej g h e orâ4°... - var 3° dezgherghinâ vb. I refl. AFLR/ rar Gr, Cţ; dezgrădinâ vb. I refl. GM; AFL R/rar Db, Gr. DEZGĂRDINÂT s. n. AO, h. 666/rar Ot „acţiunea de a dezgărdină 1°. DEZGĂTÎ vb. IV 1° AFLR/rar Vn, Gr; GD/prin Cţ „a scoate găteala miresei”: Duminică seara o dezgăteşte naşâ-sa [pe mireasă] AFLR/821; cf. d e z g o v 1, d e z-legâl0, dezvălâ. 2° GM/rar Vn „a dezbrăca hainele de sărbătoare”. DEZGĂŢ vb. I AFLR/rar CI; GD/ rar TI. Cţ „a desface, a desprinde”. DEZGĂUG v. dejghiocâ 1°. DEZGHEOC v. dejghiocâ 1”. DEZGHEAURĂ v. dejgheaoră 3°. DEZGHERGHIN v. dezgărdină 3°. DEZGHILIN vb. I tranz. AFLR/rar Db „a desprinde (din locul unde este bine înţepenit)”: De-abi le-am dezgilinăt/%\2\ cf. c 1 i n 11... DEZGHIOC (3 sil.) v. dejghiocâ 4°. DEZGHIOC (4 sil.) v. dejghiocâ 1°. DEZGHIOG v. dejghiocâ 1°, 4°. DEZGHIOR v. dejgheoră 1°, 3°. DEZGOVl vb. I tranz. GD/rar Cţ „a scoate găteala miresei”; cf. d e z g ă t i 1°... DEZGRĂDI vb. IV refl. GM/rar Vn [d. preparate sau came, la fiert] „a se desprinde de pe vas sau de pe oase”; cf. dej gheorâ4°... DEZGRĂDIN v. dezgărdină 3”. DEZGRĂDÎT adj., f. dezgrădită AO, h. 191/rar Ot „fără gard, neîngrădit”: Prispă dăzgrădităl932. DEZGROP vb. I, în a ~ căluşul GM/rar Ot „a îndeplini ceremonialul de reactivare a cetei de căluşari, dezgropând băţul cu care au jucat”. DEZINTĂRIE v. dezenterie. DEZINTERIE v. dezenterie. DEZLÂN vb. I tranz. şi refl. 1° GD; AFLR/rar TI [d. lâna cu impurităţi] „a se descurca, a se curăţa”: O spălăm la apă rece... venim acasă, o batem cu vergeaua, dacă are cornuţi, să dizlănezf, să dezlânează lâna AFLR/881. 2° AMD, h. 401/rar Db, If [d. pânză] „a se destrăma”; cf. d e s t r ă b ă 1 â... DEZLÂNÂT adj., f. dezlânată TDO/ rar Gj [d. firul de lână tors] „gros şi nerăsucit”: Dacă facem covoare, o toarcem [lâna] împlinit, mai dezlînătăl943; cf. î m p 1 i n i t 2°. DEZLEGĂ vb. I 1° în a ~ mireâsa GM/rar Db, Ph, Bz, Tr „a scoate (luni după nuntă) găteala miresei, ca semn al trecerii în rândul nevestelor”: Când despre ziuă dezlegă mireăsa, aşa să spunea, îi lua floarea aceea de pe cap, volu şi o lega cu un batic/709; cf. d e z g ă 111°... 2° a ~ drumurile AFLR/rar Ph „a îndeplini un ritual, la câteva zile după nuntă, pentru a permite miresei să-şi viziteze părinţii”. 3° ~ apa (apele) v. âpă 2°. 4° ~ căluşul v. căluş 3°. 5° ~ ploile TDM II/rar Tr „a îndeplini anumite ritualuri pentru a începe să plouă”: Arunca femeile cu apă pă noi „să dezliege ploile, să dea Dumnezău”/754. DEZLEGÂNIE s. f. GD/rar TI „slujbă oficiată pentru un copil nebotezat”. DEZLEGATUL s. art., ~ ăpei AFLR/ rar Ph „acţiunea de a dezlega 3°”. DEZMETEC v. dezmetic. DEZMETIC adj., pl. dezmetici AO, h. 703/rar VI; AMD, Pl. 100/rar Ag, Db, Ot, Tr, CI [d. stupi] „fără matcă; orfan”; cf. bezmeti c... - var. dezbetic adj. AMD, Pl. 100/rar Tr; dezmetec adj., pl. dezmeteci AO, h. 703/ rar Dj. DEZMINŢIT adj., f. dezminţită GM/ rar VI „fără minţi; smintit, nebun”; cf. aiuraţi c... DEZMIRIŞT vb. I AO, h. 590/rar Dj; AMD, h. 594/rar Ph, Tr, Gr „a dez-mirişti”; cf. s p ă r g e 2°. DEZMOBILIZ vb. I tranz. şi refl. GM/rar CI; GD; AFLR/rar TI, Cţ „a (se) demobiliza (din armată), a (se) elibera”. DEZMONT vb. I tranz. AFLR/rar Ph „a demonta”: Eu am dezmontăt-o [bicicleta], ca să nu poată să meargă cu ea/706; cf. d e ş i r â 4°. DEZMOŞOROI vb. IV tranz. GM/rar Ph „a dezgropa altoiul (la viţa de vie)”; cf. d e s c ă 1 ţ â... DEZNUNÎ vb. IV intranz. şi refl. GM/ rar Ph „a încheia nunta printr-un ospăţ cu nunii”: Marţi se zicea aşa, dăznuneâ, dacă mai rămânea băutură, mai rămânea mâncare, mai cinstea cu naşă-su, cu ai lor acoale, ştii, nu mai ne chema pe noi, se zicea din bătrâni: să dăznuneşte astăzi/701. DEZORZI vb. IV tranz. GO/rar Gj „a desface, a descurca (maţele porcului pregătite pentru mezeluri)”. DEZUMPLE vb. III GM/rar II „a scoate conţinutul; a goli”: După ce le-am dăs-umplât [maţele porcului] şi le-am curăţit frumos, le-aduc în casă/850. DEZVĂL vb. I tranz. AFLR/rar Dj „a scoate găteala, vălul miresei”: Trece mireasa cu naşa la dezvălăt... şi o-nvăleşte cu baticu/983; cf. d e z g ă 111°... DEZVĂLUI vb. 11“ tranz. AMD, h. 396/ rar TI „a desfăşura urzeala de pe sulul dinapoi (trecând-o prin iţe şi prin spată), pentru a o aduce pe sulul dinainte”; cf. dezvârtiT, întoarce 3°, învălî 7°, învălui 3°, învoâlbe, strânge 2°, t r â g e 4°, v ă 1 u f. 2° refl. AFLR/rar TI [d. o funie] „a se desfăşura”: [La arie] dezlega caii şi-i schimba în partea opusă, în partea cealaltă ş-o lua napoi, mergând înapoi, să dizvăluiâ funia ş-o lua de la mijloc înspre margine/ 883; cf. d e s u c I. DEZVÂRTÎ vb. IV refl. 1° AMD, h. 396/rar Db „a desfăşura urzeala de pe sulul dinapoi (trecând-o prin iţe şi prin spată), pentru a o aduce pe sulul dinainte”; cf. d e z v ă 1 u 11°... 2° AMD/rar Gr „a se învârti în sens invers”. DEZVOC v. devocâ. DIAR vb. I intranz. AO, h. 134/rar Dj „a delira, a aiura”; cf. a r u i â... DIARÂIE v. diharle. DIBÂC adj. GM/rar Db; GD/rar Cţ „dibaci, priceput, îndemânatic”; cf. d i b ă-cos, dibuşâlnic, îndemânător, îndemânelnic. -var. dubâce adj. f. GM/rar Db; ghi-bâci adj. GD/rar TI. DIBĂCOS adj., f. dibăcoâsă, pl. dibă-coăse GM/rar Db, Bz „dibace, îndemânatic, priceput”; cf. d i b â c... DIBĂI v. dibui 2°. DIBÂI v. dibui 2°. DIBLĂ v. dâvlă. DIBOÎ v. dibui 1°, 2°. DIBUI vb. IV 1° tranz., ind. prez. 1 sg. dibui AMD, h. 80; GM/Db, Tr, prin Ag, Ph şi rar Vn, Bz, Br, Gr, II „a pipăi, a palpa, a masa uşor”: Dibuitu cârlana, picioru dân faţă, o iau pă vâna mare-aşa cu deştu GM/821; cf. c ău t â 1°... 2° var. dibăl vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg dibăi AO, h. 115/rar Gj; AMD, h. 81/prin II şi rar Ph; dibăiesc AMD/rar II „a bâjbâi (pe întuneric)”; cf. b â j b â 12°... 3° AMD, ch. 115/rar Db „a căuta (un lucru pierdut)”; cf. căută 2°. -var. adibăl vb. IV 2° intranz., ind. prez. 1 sg. adibăi AO, h. 115/rar Dj, Ot; adibli vb. IV 2° intranz., ind. prez. 1 sg adibii AMD, h. 81/rar Gr; adibul vb. IV, ind. prez. 1 sg. adibui 1° tranz. AO, h. 114/rar Ot; AMD, h. 80; GM; TDM I/prin Ot şi rar Db, Gr; 2° intranz. AO/prin Ot şi rar VI; AMD/prin Ot şi rar Tr, Gr; dâbul vb. IV 2° tranz., ind. prez. 1 sg. dâbuiesc AMD/rar Db; dibâl vb. IV 2° tranz., ind. prez. 1 sg. dibăi AMD/rar CI; dibol vb. IV, ind. prez. 1 sg. dibăi 1° tranz. AMD/ prin Ag şi rar Db; 2° intranz. AMD/prin Ag şi rar Db; dibuia vb. I, ind. prez. 1 sg. dibui 1° tranz. AMD/rar Db; 2° intranz. AMD/rar Db. DIBUI v. dibui 1°, 2". DIBUŞÂLNIC adj., f. dibuşâlnică GM/ rar Db „dibaci, priceput, îndemânatic”: P-ăsta mare-1 am foarte dibuşâlnic, aşa dibuşâlnic, că d-asta spune că vrea să dea la electronica, e tare dibuşâlnic aşa şi are răbdaremultă/692; cf. dibâc... DIC s. n., pl. dicuri AMD, h. 546; GM; TDM II; AFLR/prin II şi rar Ph, Br, CI; GD; AFLR/prin TI şi rar Cţ „dig”; cf. c ă-ş 1 ţ ă2 3°... -var. dichi s. n., pl. dichiuri GM/rar CI; GD/rar TI. DICÂNIE s. f. GD/rar TI, Cţ „unealtă (constând dintr-o scândură în care erau înfipţi colţi de piatră) trasă de cai pe aria de treierat, pentru tocat paiele”; cf. cre-menel°... DICARBONÂT s. AFLR/rar TI „bicarbonat (de sodiu)”; cf. c ă r b u n ă t. DICHI v. dic. DICHIE v. drlchie 1°. DICHISIT adj., pl. dichisiţi, f. dichisită AMD; GD/rar TI, Cţ „pregătit cu toate cele necesare pentru a întreprinde ceva”: Să găseşte una mai diicisită, „hai, fă, că vă fac eu foi”, zice, „că eu am mamă vitrigă şi eu vă fac foi şi plăcinte” GD/881. Eram diJcisiţlpentru cosit AMD/892. DICICLETĂ v. blicicletă. DICIMÂL v. duciumâl. DICUI v. digul. DICUIÂLĂ s. f. GM/rar CI „îndiguire”; cf. d i c u 1 r e. DICUÎRE s. f., pl. dicuiri GD/rar TI „îndiguire”; cf. d i c u i â 1 ă. DICULEŢ s. n., pl. diculeţe AFLR/rar Br dim. de la d i c: După ce s-a arat, să face diculeţele pă mijloc/741. DIDHJ v. dede 3°. DIENCEÂN (3 sil.) s. m., pl. dienceni AMD/759 „locuitor din satul Dienci”. DIFERI vb. IV refl. AMD/rar Bz „a se deosebi”: Cetina pinilor se diferă de-a lui bradu /730; cf. a 1 e g e 3°. DIFERENT adj. AFLR/rar Vn „indiferent, nepăsător, neîncrezător (faţă de cineva)”: Tata meu s-a arătat diferent de el/724. DIFURCÂRE s. f„ pl. dfurcări AMD, h. 531/rar Cţ „bifurcaţie (de drumuri)”; cf. b i fu r c â d ă... - var. defurcăre s. f., pl. defurcări AMD, h. 531/rar Cţ. DIFURCÂŢIE s. f., pl. difu-căţii AMD, h. 531/rar Tr, TI „bifurcaţie (de drumuri)”; cf. b i f u r c â d ă... - var. defurcăţie s. f., pl. defurcăţii AMD, h. 531/rar Db. DIGUI vb. IV tranz. şi refl. pas. AO, h. 334/rar Mh; GM/rar Tr „ a (se) face dig, a (se) îndigui”; cf. î n d i c u 1, î n m ă 1 u 1, p o m o s 11 3°, z ă t o n 12°. - var. dicul vb. IV tranz. şi refl. pas. GM; AFLR/rar Br, II; GD/rar TI. D1GVĂ v. tlvgă 3°. B1HARIE s. f. AO, h. 136/prin Mh şi rar VI, Gj „diaree”; cf. boală 4°... -var. diarâie s. f. AO, h. 136/rar Ot. DIHĂMĂ v. dehămâ. DIHĂNÂT adj., pl. dihănăţi AMD, h. 69 MN/rar Bz „foarte flămând, epuizat de foame”: Om dăăinăt dă foame, nu mai are nici putere să meargă pă drum AMD, h. 35/704; cf. f â r ş f t' 2°, h u p i t 1°, i e m e s i t, 1 i h o t f t. - var. dăăinăt (3 sil.) adj. AMD, h. 35; 69 MN/rar Ph. DIHOLNIŢĂ v. dihornîţă 3°, 4°. DIHONIŢĂ v. dihorniţă 1°, 2°. DIHORNÎŢĂ s. f., pl. dihorniţe 1° GM/ prin II şi rar CI „recipient cu substanţe inflamabile (păcură, gaz, bucăţi de cauciuc etc.) căruia i se dă foc, conform obiceiului, în seara de Lăsatul Secului de Paşte”; Când să lasă Secu pentru postu Paştelui, să aprinde diuorniţe, o cizmă pusă-ntr-un arac sau în furcoi, şi-i dă puţin gaz, şi-i dă foc, şi le ridică-n sus, toţi copiii să strânge pă stradă aşa şi cu alea în sus/828; cf. f u 1 u 1 i e, o 1 e 1 i e. 2° GM/rar CI, II „numele obiceiului de a umbla prin sat cu o ~ aprinsă”; cf. uri ă-rie 1°. 3° var. diorniţă s. f., pl. diorniţe AFLR/ rar Db „vas în care se păstrează d o h o t u 1”; cf. diurnă, p ă c u r â r2 3°. 4° var. diholniţă s. f., pl. diholniţi AMD, h. 3/rar Ph „ţeastă, craniu”; cf. c a p â c 4°... -var. diholniţă s. f., pl. diholniţe 3° AFLR/rar Bz; dihoniţă s. f., pl. dihoniţi 1° GM/rar II; 2° GM/ rar Bz, II; dioniţă (4 sil.) s. f., pl. diâniţe 2° AMD; GM/prin II; diorniţă s. f„ pl. diorniţe 1° GM/rar Db, CI, II; 2° AMD/rar II; diorniţi 2° GM/rar II. DIJGĂI vb. I refl. AMD/rar TI [d. bolovani] „a se desprinde, a se disloca”; cf. c 1 i n t f... DIJMUÎ vb. IV intranz. AFLR/rar Gr „a împărţi, a repartiza partea cuvenită după treierat”: După ce se termena ceata, începeam să dijmuim, adică ne luam grâul şi dam oim şi maşinistrului/835. DIJMUIÂLĂ s. f. GM/rar Bz „luatul dijmei; dijmuire”. DILIDÂR s. GM/rar If „soi de mei furajer”; cf. p ă r â n g 1°. - var. diridâr s. GM/rar If. DILIME v. dermeă. DIMICĂ vb. I tranz. AO, h. 58/rar Mh „a mesteca bine mâncarea (în gură); a dumica”. DIMICUŞ s. GO/rar Mh „terci de mălai folosit ca hrană pentru puii de găină”; cf. a 1 u â t 4°... DIMIE s. f., pl. dimii 1° AO, h. 293; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 483; AFLR/ Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, II, prin VI, TI, Cţ şi rar Gl, If, Gr, CI „ţesătură groasă din lână, de obicei de culoare albă”; cf. a b â 1°... 2° AMD, h. 484/prin Tr şi rar Ot şi pl. dimie!rar Ot [mai ales la pl.] „cioareci”; cf. s t r â m t â r, z 6 g h e 3°. 3° AMD, h. 232/rar Vn „ţesătură din postav pentru acoperit patul; cuvertură”; cf. a n a f t ă r... DIMIER (3 sil.) s. m., pl. dimieri 1° AO, h. 295/rar Mh, Dj; AMD, h. 485/ rar Db „piuar”; cf. a b a g f u... 2° GM/rar Db „boiangiu”; cf. b o a g 1 u... DIMIGEÂNĂ v. damigeână 1°. DIMIJÂNĂ v. damigeână 1°. DIMINEÂŢĂ s. f. 1° ~ bună s. compus GM/rar Ph „vizită a tinerilor căsătoriţi, luni după nuntă, la naşi”. 2° pl. dimineţi GM/rar Ag, Db „pomană făcută, după obicei, dimineaţa, timp de şase săptămâni după înmormântare”: îi cari [mortului] dimineţi şase săptămâni, fâcem mâncare, ducem la o casă zilnic/692. DIMIOÂRĂ (4 sil.) s. f. GM/rar Db dim. de la d i m i e 1°. DIN prep. 1° TDO/rar VI; AFLR/rar Tr „după (introducând un compl. indir.)”: Se scula vesel, bine din febra aia AFLR/ 793. 2° TDO/rar Mh; AFLR/rar Cţ „după (introducând un compl. de timp)”: La trei săptămâni din Paşti AFLR/892. 3° AFLR/rar Tr „de pe”: [Firul tors] îl luam din fus/794. 4° TDO; AFLR/prin Mh şi rar Gj, Dj; AFLR/rar Tr, Gr „cu (introducând un compl. instr.)”: [Lemnul] se spintecă din feresteu AFLR/951. [Rufele] le spăl întâi din săpun id.1196. 5° GO/rar Gj „de pe vremea”: Puţu acesta este făcut din bunici şi străbunici/ 938. 6° AFLR/rar 11 „în ceea ce priveşte, în privinţa”: S-a-nţeles părinţii din zestre, ce are ăla, ce are ăla.../836. 7° în loc. prep. ~ afară de AFLR/rar Mh „afară din”: Avem altu grajd mai din afară de sat/961; ~ deâl de AFLR/rar Dj „la deal de, mai sus de”: Ne-am mutat din deal de Sfat/933. 8° în loc. adv. ~ două v. două 1°; ~ noapte GM; AFLR/prin II şi rar Tr, Gr; GD/rar TI „de cu noapte; dis-de-dimineaţă”: Să ne sculăm din noapte GM/797; Tutunu se culege din noapte AFLR/821; ~ prima dată TDM I, III/rar VI, Gr „de prima dată, mai întâi”: Dacă s-anină [betele] din prima dată, din prima dată, [zi]ce că anu-ăla gata, se-nmărităTDM 1/672; cf.deocam-d ât ă... 9° în Ioc. adj. ~ aproape v. aproape; ~ depărte v. departe. DINAFÂRĂ, pe ~ loc. adv. AFLR/rar Db „pe deasupra, la suprafaţă; superficial”: Praşila cu caii se făcea mai mult pă dinafară, pă unde mergea mergea.../700; cf. faţă 5°. DINAINTE 1° adv. AO, h. 190/rar VI „înainte, (mai) demult”: Mai dinainte-i spunea [prispei] foişor/903; cf. d e m u 112°... 2° cu val. subst. dinaintea căruţei AMD, h. 655/rar Db, Ph „partea din faţă, dricul dinainte”; cf. b r ă c i n â r 2°... DINÂR s. m. 1° GM/rar Db „dar (de nuntă)”; cf. c a d ă u... 2° GM/rar Db „impozit”: Spunea biata mama bătrână că venea unu o dată pe an şi trebuia să fie cu toate-n mână, cu cât era pus, trebuia să iasă să dea tot ce era dinăru lor, darea, viţel, brânză, lână/697; cf. d â j-d i e... DINCOÂCEA adv. AFLR/rar Mh „dincoace”: Să treacă dincoăca/949. - var. dincocea adv. TDM I/rar Tr. DINCOCEA v. dincoâcea. DINCOLO adv. AFLR/rar Mh, Gj; Tr „dincolo”. - var. duncolo adv. AMD/rar Db. DINSPENSÂR v. dispensar. DINSPRE prep. TDO/rar Dj „spre, către”: Dinspre ziuă [...] i-a venit şi lui somn/986. DINTÂILEA adv. GM/rar Gl „înainte de toate, mai întâi”; cf. d e o c a m d â t ă... DINTE s. m., pl. dinţi 1° AO, h. 604/ rar Dj [iron.] „bob de ştiulete”: Le-a căzut dinţi [ştiuleţilor, sunt] cu boabele rari, pân Moldova le zâc babe, că le-a căzut dinţi! 982. 2° art. dintele calului s. compus TDO/ rar Gj; ~ oii s. compus GM/rar Gr „soi de porumb cu bobul lunguieţ”; cf. c o 1 ţ 10°. 3° art. dintele căilor s. compus AO, h. 737/rar Dj; ~ iepii s. compus/rar Mh; dinte de iapă s. compus/rar Dj „lătunoaie în ţesătură”; cf. c ă 1 u g ă r 2°... DINTRU 1° prep. GM/rar Db „pentru, în ceea ce priveşte”: La ăştia le dau şervete, ai naşului, câţi are pretenţie, la toţi le dau; eu am avut douăzeci şi două de şervete şi dintr-un tot nu mi s-a ajuns/812. 2° dintr-ajuns loc. adv. TDM II/rar Vn „de ajuns, suficient”; cf. d e p 1 i n... 3° dintrăia v. ăia 2°. DINŢÂR s. n. GM/rar CI „greblă mare, cu dinţi de lemn, pentru strâns paiele de pe mirişte”: [La seceriş] târâi dinţăm până nu mai puteai/866. DIONIŢĂ v. dihorniţă 2°. DIOR s. m., pl. iHori AO, Pl. 93/Dj şi prin Mh, Tr; AMD, h. 432 MN; AFLR/' Ag, Ot, Tr, Gr, prin Db şi rar Ph, CI, TI, Cţ „dihor”. DIORNIŢĂ v. dihorniţă l°-3°. DIOROAICĂ (4 sil.) s. f. AMD, h. 432 MN/rar Tr „femela d i o r u 1 u i”. DIOVLEÂC v. dovleac. DIP s. colect. GD/rar TI „foi din partea de jos a plantei de tutun”: Foile [de tutun] de Ia pământ să numea rfip/873; cf. c ă-ţ e 1 7°... DIPĂ v. după 2°. DIPĂ v. după. DÎPE v. după 2°. DIREGE v. drege 2°, 3°, 5°. DIREPŢ v. drept 3°, 4°. DIRIDÂR v. dilidâr. DIRIME v. dermeâ. DIRME v: dermeă. DIRMON v. dârmon 2°. DISÂG v. desăg 1°. DISÂGĂ v. desăg 1°. DISÂGI v. desăg 1°. DISCUl vb. IV tranz. şi refl. pas., ind. prez. 3 sg. (se) discuie GO/rar Dj, Ot; GM/ Tr, prin Ot şi rar Ag, Db, Br, Gr „a (se) ara folosind plugul cu discuri”. DISCUIRE s. f. GO/rar Dj „numele acţiunii de a d i s c u i”. DISCUIT s. n. AFLR/rar Gr „pământul fărâmiţat, pregătit pentru umplut pereţii casei”: Partea femeiascâ toarnă cocoloaşele şi discuitu pân interior [la casă]/826. DISCUTĂ vb. I TDO/rar Dj; GM; AFLR/rar Ag, Db, Gr, CI [d. un tânăr sau o tânără] „a fi în vorbă cu o fată sau cu un băiat”: Până la urmă noi am discutat un timp oarecare, vro câteva luni de zile, după aceea ne-am logodit TDO/929; cf. a v e â 1°... DISPĂREA vb. II refl. AFLR/rar Gj; GM/rar Ag, Br, II; GD/rar Cţ „a dispărea”: S-a dispărut babele, s-a dus, nu mai este GM/741. Şi-ncingeam copilu şi să dispărea junghiu GD/894; cf. p i e r i 4°, ş t e r p e I f1. DISPENSĂBIL s. m. şi n., pl. dispensabili AMD, h. 480/prin Cţ şi rar Ag, Ph, Tr, TI; dispensabile AFLR/rar Mh [mai ales Ia pl.] „izmană”. - var. dispensare s. n. pl. AMD, h. 480/ rar Db; dispensări s. m. pl./rar Db, Tr; indispensâbile s. n. pl./rar Ot. DISPENSĂR s. n., pl. dispensâruri AO, Pl. 11/prin Gj şi rar VI, Mh; AMD, h. 96/rar VI, Ph, Bz, TI; dispensăre AFLR/ rar TI „unitate medicală rurală”; cf. i n-f e r m e 1 i e. - var. dăspensăr s. n., pl. dăspensăre AMD, h. 96/prin Tr şi rar Ag, Db, Ph, CI, II, Cţ; dăspensărurilxw Tr, Gr, CI, Cţ; despănsăr s. n., pl. despănsărelrar Ph; despensăr s. n.,pl. despensăre AO, Pl. 11; TDO/Gj, Mh, prin Ot şi rar VI, Dj; AMD; TDM I, IIl/Ph,Tr, prin Ag, Db, Ot, Gr, II şi rar Br, CI, Cţ; dinspensâr s. n., pl. din-spensăre AMD/rar Cţ. DISPENSĂRE v. dispensăbil. DISPENSĂRI v. dispensăbil. DISTILĂRIE s. f. AMD, h. 378/rar Ot „instalaţie rudimentară pentru distilat rachiul”; cf. p o v â r n ă 2°, ţ u i c ă r i e. DISTRĂRE s. f„ pl. distrări GO; AFLR/ rar Dj; distrăruri AFLR/rar VI „distracţie, petrecere”: N-am avut nicio distrare doi ani de zile [...] ne cânta cositorari d-ăia cu fluieru şi noi jucam, asta a fost distrarea noastră AFLR/979. DISUPRA v. deasupra 3°. DIŞEICĂ s. f. GD/rar Cţ „cocon care conţine viermele de mătase femelă”; cf. gogoşoâicăl0. DITAI adj. invar. AFLR/rar Ph „mare, coşcogea”: Eram [...] ditai sergent, de vânători de munte/703; cf. b a r i t a i... DIŢEŞTEĂN s. m., pl. diţeşteni AMD/ 703 „locuitor din satul Diţeşti”. DIUDIUC (2 sil.) s. n., pl. diudiucuri GM/rar CI „instrument muzical făcut dintr-o bucată de trestie”: Făcea diudiucur!, aşa să spunea, dă trestie, tăia puţin cu cuţitu şi rămânea aşa ca nailonu, aşa o pieliţ-aşa şi el cânta cu druducu ăla, ne cânta şi noi jucam/866. DIUIEN v. duien. DIUNIUC (2 sil.) s. n. [?] AMD, h. 620/ rar TI „soi de grâu hibrid (obţinut prin încrucişare cu secară)”. DIURNĂ (3 sil.) s. f. GM/rar II „vas în care se păstrează dohotu 1”: Avea o cutie aşa cu păcură şi mânjea ulucile le fete, îi zicea diurnă cu păcură/843. cf. d i h 6 r n i ţ ă 3°... DIVÂN s. n. AMD; GM/rar Tr, Gr „sfat, taifas; sporovăială”; cf. d u i â 1 ă, t â i n ă 1°, t ă 1 ă 1 ă i â 1 ă. DIZANTARÎE v. dezenterie. DIZANTERÎE v. dezenterie. DIZINTERÎE v. dezenterie. DIZLIGEA s. f., pl. dizligele GD/ rar Cţ „greblă”; cf. g r â p ă 3°, g r e b 1 ă 5°. DO1, — interj. GM/rar Ot „cuvânt cu care se alungă lupul; ho”; cf. h o r, ţ u r i. DO2, mai ~ loc. adv. GO/rar Gj, Mh „aproape, cât pe-aci”: Era mai do să cad/ 937. Puii de mierlă, până mai do să zboare, sânt în piele, goi/948; cf. a h â... DOÂGĂ s. f., pl. doage 1° AMD, Pl. 88-89/rar CI, 11 „stup primitiv (din scânduri)”. 2° pl. dogi AMD, Pl. 3/rar Tr, Cţ „doage”: Bota e din... cu dăuăge dă lemn AFLR/929. 3° GM/rar Db „fund de lemn”: Mămăliga o mesteci şi o pui pe dog pe masă GM/676; cf. b 1 â n ă 2°... 4° var. dog s. n., pl. doăge AMD, h. 219 MN/rar Ag „capac (la oală)”; cf. a c o p e-rec i... 5° pl. art., în expr. a nu fi în doagele săle AMD/rar Db „a nu fi în apele sale, a nu se simţi bine”; cf. s u f e r i. 6° pl. mamă de doăge AMD, h, 120/ rar Ag [iron.] „mamă vitregă”; cf. d 6 i-1 e a 2°, m â ş t e r. - var. dăoâgă s. f., pl. dăoăge 2° AO, h. 249; 577; Pl. 138; AFLR/Mb, Dj, prin Gj şi rar Ot, Tr; AMD, Pl. 3/rar Tr; dăogi AO, h. 577/Dj, prin Gj, Mh şi rar Ot; dog s. n., pl. doăge 3° AMD, h. 221/rar Ag; doguri 3° AO, Pl. 30/rar VI; AMD, h. 221, 222; GM/rar VI, Ag, CI. DOÂLĂ v. doiie 6°. DOÂMNE FEREŞTE loc. subst. AFLR/ rar Gr „maladie infantilă; epilepsie”; cf. anemie 2°... DOÂPE s. n. pl. AO, P1-. 31/rar VI; AMD, h. 224 MN; Pl. 84-85; TDM II, IlI/Ag, Db, prin Ph, II şi rar VI, Tr, Gr, CI „dopuri”; cf. a s t u p u ş 1°... DOÂRA v. dor2 2°. DOARANJ vb. I GO/rar Mh „a termina de aranjat”. DOÂRNE s. n. pl. AO, Pl. 137/rar VI, Dj; AMD, h. 693/rar Br „domuri”; cf. chernăr 1°... -var. dorm s. n. AO, Pl. 137/rar Gj; dorni s. m. pl. /rar Mh. DOÂRDE vb. III GO/rar Mh „a arde complet”. DOÂSCĂ s. f., pl. dodşte 1° AO, h. 4/ rar Mh, Dj; AMD, h, 3/'rar Ot; doşti AO/ rar Mh „craniu, ţeastă”; cf. c a p â c 4°... 2° AO, h. 172/rar Dj „leagăn, din lemn scobit, pentru copilul mic”; cf. â 1 b i e 5°... 3“ var. droâscă s. f., pl. droăşte AMD/ rar Ot „coajă uscată (din jumătate) de dovleac, folosită ca recipient”; cf. c i o v â t ă... 4° art. doâsca genunchiului, pl. doşti AO, h. 120/rar Mh „rotulă”; cf. b i 1 ă... 5° var. doscă s. f. AO, h. 202/rar Gj „bucată mare de lemn, buturugă”: în casă era sobă oarbă, băga fi?dsco-ntreagă/947; cf. b u 14°... - var. 1° doâşcă s. f., pl. doăşce AMD, h. 3/rar Ot; droâşcă s. f., pl. droăştelxw Ot. DOÂŞCĂ v. doăscă 1°. DOBÂNDI vb. IV 1° AMD, h. 144; AFLR/prin Tr şi rar Db, Gr „a naşte”: Am dobîndit băiat/811; cf. f ă t â 1°, n ă ş t e 2°, vatră 16°. 2° GM/rar Ot „a căpăta o boală; a se îmbolnăvi”: A dobîndit bătaie de inimă/ 764; cf. a p u c â 3°... 3° GM/rar VI „a învinge, a birui”: Pă care cum îi putea dobîndi le lua câte-o vacă/678; cf. b i z u i 1°... DOBEÂN s. m., pl. dobeni AO/932 „locuitor din satul Doba”. BOBI v. dubi 1°. DOBORÎ vb. IV AO, h. 329; PI. 48; GO; TDO/prin Mh şi rar Gj „a coborî”: Dobor la vale GO/948. Az-dimineaţă [...] doborîrăm cu laptile-acâsă TDO/936; cf în c o b o r i,.t u 1 i 1°. DOBRICEÂN s. m., pl. dobriceni AO/935 „locuitor din comuna Dobriţa”. DOBROGEANCĂ adj. f. 1° cu val. subst. AMD, Pl. 86-88 „soi de viţă de vie (nealtoită) cu strugurii albi”. 2° AFLR/rar TI „dobrogeană, specifică Dobrogei”: [Facem] plăcintă dobrogăncă! 875. DOC v. toc r. DOCTOREÂSĂ s. f. TDM II; AFLR/ rar Vn, Br, TI „doctoriţă”. - var. doftoreâsă s. f. AMD. h. 93/rar Br. DOCTORESC adj. AMD, h. 104/rar Gr [d. limbaj] „medical”. DOCTOREŞTE adv. AMD, h. 108/ rar CI; pe ~ loc. adv./rar II „(în limbaj) medical”: Buboi, doctoreşte îi zice furung; cf. doctoriceşte. DOCTORI vb. IV tranz. GM/rar Tr [d. medic] „a îngriji, a trata (bolnavi)”: Se duce la doctor, le doctoreşte/1%5. DOCTORICEŞTE, pe ~ loc. adv. AO, Pl. 11/rar Gj „(în limbajul) medical”: [Variola] vărsat e pe doctoriceşte; cf. doctoreşte. DOCTUR s. m., pl. %\. DOMNIŞOR s. m., pl. domnişori AO, h. 561/rar Dj „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... DOMNUL, ~ păsărilor loc. subst. AMD; h. 441/rar Tr „mierloi”; cf. m i e r-1 i ţ 6 i, m i e r 1 6 i 2°, p 1 o i e r 2°. 37 DOMOÂLE DOMOÂLE 1° adv. AMD, h. 88/rar Gr „fără grabă, încet”: Merg încet, domoâle! 834; cf. a 1 e. n e a... 2° var. domoi adj. m. şi f. pi. AMD, PI. 155-156/rar Ag, CI „cu mişcări leneşe, înceţi”: Unele oi sânt mai domoi786; cf. m o d â r 1 â n, p i 1 6 s 2°. DOMOI v. domoâle 2°. DOMUNCI vb. IV AO, PI. 47/rar Mh „a lucra din nou”: Prislopu [este] o bucată de pământ, pe câmp, între holde, rămasă nelucrată, fără să-l fi domuncit/945. DONĂ v. dună 1°. DONICIOR (3 sil.) s. n. GM/rar Gr dim. de la doniţă. DONŢĂ s. f., pl. donfe AMD, h. 238; AFLR/rar Ag, Db „doniţă”: Ia o donţă sau o căldare AFLR/675; cf. b o d e 1 c ă... - var. doiniţă (3 sil.) s. f. TDM I/rar Ot. DOORA v. dora 2°. DOPLOB s. n., pl doplobe 1° AMD, h. 699/rar Gr „rindea”; cf. b r o â s c ă 8°... 2° var. dublov s. AMD/rar II „rindea cu două cuţite”; cf d ti b 1 ă 2°... -var. 1° doplov s. n. AMD, h. 699/ rar Gr. DOPLOV v. doplob 1°. DOPTOR v. doctur. DOPTORIE s. f., pl. doptorii AO, h. 129/rar Gj „doctorie, medicament”. DOR1 s. n., pl. doruri AO, h. 136; TDO/ rar Dj, Ot; AMD, h. 103; 110; GM/Tr, prin Ag, Gr şi rar VI, Db „durere fizică”: A avut un dor la stomac GM/685. Nu mai ştiu ce e doru de măsele AMD/832. Din dor a plecat la doctor TDM 11/787; cf. d u-r i m e, duroâre;~de gură s. compus AMD, h. 43; GM/rar Db „febră aftoasă”. DOR2 1° adv. TDO/prin Dj şi rar VI, Gj; GM/Ot, Tr şi rar Gr, CI „doar, numai”: Zâcea dor o vorbă, dor o vorbă zâcea GM/804. Una era borţoasă, dor să fete GM/747; cf. d e c â t... 2° var. doăra adv. cu val. subst. art. AMD/rar Ot „speranţa”: Omu trăieşte cu doăra/765. - var. 1° dar adv. GM/rar Bz. 36 DORÂNGĂ DORA, de-a ~ num. ord. invar. 1° AO, h. 182/rar Dj; AMD, h. 120; 166; GM; GD/Db, Tr, Gr, prin Cţ şi rar Ag „al doilea, a doua”: Apa de-a dora, adică de-al doilea GM/699. Ş-acuma am mamă de-a dora GD/890. 2° tată ~ AMD, h. 119/rar Gr „tată vitreg”; cf d 6 i 1 e a 1°... 3° AMD, h. 166 MN; AFLR/prin Db, Tr şi rar Gr, Cţ „(pentru) a doua oară”: Săpăm de-a dora AFLR/814; cf. d 6 i 1 e a 6°. - var. doora, de-a ~ num. ord. invar. 1° mamă AMD, h. 120/rar Tr, Gr; 2° tată ~ ~ AMD, h. 119/rar Db, Tr, Gr; doo oare [sici], a ~ ~ num. ord. 1° mamă AMD, h. 120/rar Tr. DORĂ v. dură 1°. DORÂNGÂR s. n. şi m., pl. dorân-găre 1° AO. h. 723, 724/prin Mh; dorângărit rar Mh „lemnul aşezat pe braţele războiului de ţesut, de care atârnă beţele de susţinere a iţelor şi a vătalelor”; cf. b â t ă1 2°... 2° AO, h. 727/rar Mh; dorângărilrar Mh „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. gânsac 2°, gâscân 1°, g u r i t 6 r 1°, hădărâg2°,hănţău2°,întinză-tor 9°, întorcător 4°, învârtitor 2°, j â p i ţ ă 8°, 1 ă s ă t 6 r 2°, m u t ă t 6 r 3°, o p r i t o ă r e 2°, o t f n c 14°, p o c i ti m p 5°, prăjlnă2°,pr6ptă5°,schimbă-16 r 4°, s u s ţ i n ă 16 r 7°, z â t c ă 1°, z ă t-cârl0, zăvodăr 2°, zăvori0. DORÂNGĂ s. f., pl. dorângi 1° AO, h. 608/rar Gj „prăjină folosită la construcţii”; cf d r e v e ă 1°... 2° AO, h. 773/rar Mh „lemn aşezat orizontal pe două furci, de care se atârnă căldarea la foc (la stână)”; cf. a r ţ â r1 2°... 3“ var. dărângă s. f., pl. dărăngi AO, h. 458/rar Dj „coada coasei”; cf. c o â-d ă 21°... 4° AO, h. 723/rar Mh „lemn, aşezat pe braţele războiului, de care atârnă beţele de susţinere a iţelor”; cf. b â t ă1 2°... 5° var. dărângă s. f;, pl. dărăngi AO, h. 720/rar Dj „fiecare dintre cele două tălpi la războiul de ţesut”; cf. c a p 15°... DORDOLOŞ 6° AO, h. 653/rar VI „cadru de prăjini aşezat peste loitre, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 7° AO, Pl. 126/rar Gj „îngrăditură, gard pe cursul unui pârâu, construit pentru a proteja roata morii contra viiturilor”; cf. s t ă v i 1 ă1 2°, s t r â j ă 2°, z ă t 6 n 2°. DORDOLOŞ s. m., pl. dordoloşi GO/ rar VI „bucată mică, cocoloş”: Zăru care rămâne de la bânză îl fierbem, îl punem în căldare pe foc [...] iasă un fel de... dordoloşi aşa deasupra/902; cf. b r o b o-n f ţ ă 5°... DORI vb. IV intranz. AMD, Pl. 127-128/rar Ag, Ph „a-i fi dor”: Vaca mugeşte când doreşte de el [viţel]/803. DORM v. doârne. DORMĂRUNŢEÂN s. m., pl. dormă-runţeni AMD/857 „locuitor din comuna Dor Mărunt”. DORNI v. doârne. DOROBANŢ s. m. AO, h. 360/rar Gj; AMD, h. 566 MN/rar Vn, TI „infanterist”; cf. i e p u r e 4°, i f a n t e r i s t, p e d e s-t r â ş, p i fân 1°. DOROBĂNŢEÂN s. m., pl. dorobăn-ţeni AFLR/891 „locuitor din comuna Dorobanţi”. DOS s. n., pl. dosuri 1° AO, h. 631/rar Mh; AMD, h. 313; 334; Pl. 55/rar Ag, Tr, Gr, TI „partea de sus, de deasupra a unei unelte (greblă, sapă, coasă etc.)”. 2° AO, h. 518/rar Mh „tufa, tufiş”. 3° art., în expr. a da dosul GM/prin Tr şi rar Ag, Ph, Ot, Gr; GD/rar TI „a pleca în grabă (prin spate), a o şterge”: Am dat dosu la doftor, să vie doftoru imediat GM/ 825. Ş-a-njugat degrabă boii şi ne-am suit în car ş-a dat dosu după magazie ş-am intrat în oraş GD/873; cf. d o s i, u ş c h 1. DOSCĂ v. doâscă 5°. DOSI vb. IV tranz. GM/rar Ag „a părăsi (fugind), a pleca în grabă, a întoarce spatele”: Să le spui să dosăscă comuna, să plece, să nu mai...noaptea asta/787; cf. dos 3°... DOSIŞTE s. f. GO/rar Mh „loc ferit, dosnic”. DOUĂ DOSNICĂ adj. f. AMD, h. 407/rar Ph [d. pădure] „măruntă şi deasă”. DOSPEÂLĂ s. f. 1° TDO; AFLR/prin VI şi rar Dj; GM/rar Db „numele şi rezultatul acţiunii de a dospi; dospire”: Caşu ăla să pune la dospeălă AFLR/917. [Cânepa] o punem la dospeălă nouă zile, dup-ăle nouă zile o desfacem şi-o punem la soare [...] o frecăm şi-i luăm sămânţa TDO/922; cf. a c r e â 1 ă 2°... 2° în a ţine pe ~ GO/rar Dj „a lăsa (pământul pregătit pentru ţest) să se omogenizeze prin înmuierea componentelor”: Joacă tot pământu ăla [pentru ţest] până s-amestecă toate paile şi-l...ţân, mai ţăn aşa pe dospeălă, aşa-i spune la noi/960. DOSPIT s. n. AFLR/rar Ot; GM/rar Db „numele acţiunii de a dospi”; cf. acrea-1 ă 2°... DOSPUNE vb. III GO/rar Mh „a spune”: Nu i-a dospus că el e mort/948. DOSTRIC vb. I GO/rar Mh „a strica (de tot)”: Vezi să nu-1 dostrise [ceasul]/ 940. DOSURD adj. GO/rar Mh „surd (de tot)”: Nu-s dosurd până acum, mai aud! 936. DOSURZI vb. IV AO; h. 45/'rar Mh „a începe să asurzească, a deveni d o s u r d”. DOTERMIN vb. I GO/rar Gj „a termina (de tot)”: De ce nu ţi-ai doter-minăt claia?/937. DOUA I" a ~ num. ord. AO, Pl. 22; TDO/rar Gj, Dj; AFLR/rar Gr; de-a ~ num. ord. AO/rar Gj „pentru a doua oară”: Şi a luat-o de la bărbatu-s-ola şi-a măritat-o dupe altu, după un băiat, de-a doua TDO/ 969; cf. d 6 i 1 e a 6°... 2° de-a ~ num. ord., în a se uită ~ ~ AO, b. 30, 31/rar Gj [iron.] „a se uita saşiu”; cf. ab r â ş 2°... 3° de-a ~ num. ord., în a se uită ~ ~ AO/rar Gj [iron.] „a se uita cu coada ochiului; a trage cu ochiul”; cf. a s c u n s 1°... DOUĂ num. cârd., 1° din ~ loc. adv. GM/rar Vn, Br; !a-n ~ AO, PI. 34/rar Mh; pe-a-n ~ /rar Gj; pe-n ~ /rar Mh; prin ~ TDO/rar Dj „pe din două, în două părţi egale”: Smulgeam [inul]] din două la boier şi dădea jumate la boier, jumate nouă TDM 11/754. 2° a se uită de ~ AO, h. 30, 31/rar Mh „a se uita saşiu”; cf. a b r â ş 2°... 3° ~ şi pielea v. piele 1°. DOUĂLEA v. doilea 4°. DOUZA v. douzea. DOUĂZEA, a ~ loc. adv. AFLR/prin TI şi rar Vn, Br, Cţ „în ziua următoare, a doua zi”: Strecor zeama şi pentru a doozea, stăm la masă/733. Când să duce a douza, boieru tot zice că nu/878. - var. a dăuză loc. adv. AFLR/rar TI; a dâuzea loc. adv. id.lrar TI; a douza loc. adv. id./rar TI. DOVEDI vb. IV 1° tranz. şi refl. GO/rar Gj; GM; TDM I/rar Ag, Tr, Gr „a (se) auzi, a (se) afla”: Nici n-am dovedit de vorba asta GO/938. La noi nu să dovedeă aşa ceva GM/783. 2° tranz. TDO/rar Dj; GM/rar Db „a găsi vinovat”: Să-ntâmplă şi ne dovedesc ăia şi ne-mpuşcă TDO/989. M-a urmărit el, m-a sucit, nu m-a dovedit cu nimica, da zic că, dacă mă devedeă, mă schilodea, mă omora GM/811. DOVLEAC s. m., pi. dovlâţi [sic!] AO, h. 474/Dj, prin VI şi rar Mh, Ot „dovleci”; cf. b o s t ă n1 1°... — var. diovleâc (2 sil.) s. .m., pl. diovleci AMD, h. 348/rar Cţ; dovleâg s. m., pl. dovlegi AO, h. 474/rar VI; AMD/rar VI, Br; dovlece s. m., pl. dovleţi AO/prin Mh; dovlete s. m., pl. dovleţi AO; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj, prin VI şi rar Ot; dulece s. m., pl. duleţi [sic!] AO/rarMh. DOVLEÂG v. dovleac. DOVLECE v. dovleac. DOVLETE v. dovleac. DOXIE s. f. AMD, h. 1 MN/rar CI, II „minte, inteligenţă”: Are docsiie în cap, minte/841; cf. i d f e, 1 f m p e d e 4°, s â-m â n ţ ă 3°, ş t f n ţ ă. DOZICE vb. III GO/rar Mh „a zice”: Să nu doztsem chiar aşa/948. DRAG adj. 1° cu val. subst., în expr. a avea ~ GM/rar Ag, Db „a se iubi, a se îndrăgi”: Părinţii nu vrea să-l lase [pe băiat] să ia fata asta şi ei aveau drag mai înainte/688; cf. î n d r ă g ă 1 u f, p 1 ă c i. 2° f. dragă, în a-i fi ~ GM/rar. Bz „a-i plăcea, a interesa”: Albinele mi-a fost dragă de când le-am văzut/731; cf c h i t e â 1 ă. DRAGOMAN s. m., pl. dragomani GM/rar Vn „misit, intermediar”: Nu vindeai direct la negustor, negustoru avea doi, trei dragomani!!!!. DRAGOMÎR, ~ flore s. compus AMD, h. 444/rar Ag; art. dragomirul florea s. compus/rar Ag „grangur”; cf. c a 1 o-fir1 2°... DRÂGOSTE, de ~ loc. adv. GD/rar TI „de plăcere, de drag”: Numa de dragoste faci bulion/878. DRÂIBĂL v. drâibări. DRÂIBĂRI (2 sil.) s. m. pl. AMD, h. 697/rar CI „draibăre”. - var. drâibăl (2 sil.) s. n., pl. drăibele AMD, h. 697/rar Ph; drâibor (2 sil.) s. n., pl. drâibore/rar Tr. DRÂIBOR v. drâibări. DRAJILĂ s. f., pl. drajile AMD, h. 98/ rar Tr „pastilă, pilulă”; cf a s p i r i n â... DRÂNIŢĂ s. f., pl. drăniţe 1° AMD, h. 193, 194/rar Vn, G1 „şindrilă (indiferent de mărime sau de formă)”; cf. p r ă ş t i 1 ă1, privescâlă, şindilă. 2° var. zdrăniţă s. f., pl. zdrăniţi AMD, h. 219 MN/rar Br, Cţ „bucată dintr-o oală spartă, ciob”; cf. c i o b 2°... - var. jdrâniţă s. f., pl. jdrmiţe 1° AMD, h. 194/rar Ph; zdrâmiţă s. f., pl. zdrămiţe 1° AMD, h. 193/rar Ph; zdrânghiţă s. f., pl. zdrănghiţi 2° AMD, h. 219/rar Cţ; zdrâ-niţă s. f., pl. zdrăniţe 1° AMD, h. 194; GM/rar Ph, Vn. DRĂCĂNEI s. m. pl. tantum GM/rar Db „numele unui dans popular”. DRĂCEÂN s. m., pl. drăceni AMD/ 782 „locuitor din satul Dracea”. DRĂCOCEA s. m. art. GM/rar Gr „dracul”: O să vezi pe drăcoceaM 834; cf. b e n g a... DRĂCŞĂNEÂN s. m., pl. drăcşăneni AMD/799 „locuitor din comuna Drăcşăneni”. DRĂCUŞ v. dărăcuş. DRĂGÂN s. m. GM/rar Tr „femeie îmbrăcată bârbăteşte, participantă la dansul jucat la Drăgaică”; cf. d r ă g ă i c 6 i. DRĂGĂICOI (3 sil.) s. m. GM/prin Tr „femeie îmbrăcată bărbăteşte, participantă la dansul jucat Ia Drăgaică”: Făcea una mireasă ş-una să-mbrăca aşa, fote, da-şi punea căciula-n cap, zicea c-aia-i drăgăicoiu /784; cf. d r ă g â n. DRĂGĂICUŢĂ (4 sil.) 1° s. f. GM/ rar Bz dim. de la drăgaică („nume de plantă”). 2° cu val. adj., f. pl. drăgăicuţe AMD, h. 355/rar Bz „soi de mere văratice, care se coc în preajma sărbătorii numite Drăgaică”. DRĂGĂNEA v. zdrăncănele 2°, 3°. DRĂGĂNELE s. f. pl. AO, h. 483/rar Tr „cireşe timpurii”. DRĂGĂNEŞTEÂN s. m., pl. drăgă-neşteni AMD/802, 829 „locuitor din comunele Drăgăneşti (de Vede şi de Vlaşca)”. DRĂGHINCĂ s. f. GM/rar Tr „cumnată”: cf c ă 1 i n ă. DRĂGHINC s. m. GM/rar Tr „cumnat”; cf. 1 a g e a m â c. DRĂGOIEŞTEÂN s. m., pl. drăgo-ieşteni AMD/852 „locuitor din comuna Drăgoieşti”. DRĂGOSTE s. f., pl. dragostele AO, h. 88; 491/prin Gj [mai ales la pl.] „coş (pe obraz)”; cf. broboană 1°... DRĂGOSTI vb. IV refl. GM/rar Tr „a se îndrăgosti”: S-a drăgostit de un băiat/ 785. DRĂGOSTIŢĂ s. f., pl. drăgostiţe AO, h. 49/prin Mh şi rar Dj „coş (pe obraz)”; cf. broboână 1°... DRĂGOTEŞTEÂN s. m„ pl. drăgo-teşteni AO/984 „locuitor din comuna Drăgoteşti”. DRĂNGĂNI v. zdroncănl 2°. DRÂGLĂ v. drâglu 3°. DRÂGLU s. n., pl. drâgluri 1° AO, Pl.. 29/rar Gj „vătrai (de lemn)”; cf. c h i ş i n ă... 2° var. dârg s. n., pl. dârguri AMD; GM/prin Bz şi rar Br, Ot, II „cociorvă”; cf. r e j i e n 2°, t r â g ă 2°, t r ă g â c i 5°, t r ă-g ă t o â r e 3°. 3° var. drâglă s. f., pl. drăgle AO, h. 499/rar Gj „pieptene pentru cânepă”; cf d a r â c 2°... -var. 1° dârg s. n., pl. dârguri AMD, h. 209/rar Br, II, Cţ. DRÂMB s. n. 1° GM/rar Ph „instrument muzical; drâmbă”. 2° var. drâmbă s. f., pl. drămbe AMD, h. 653/rar Vn „cuiul din capătul osiei la căruţă”; cf. b 1 e a u 3°... DRÂMBĂ v. drâmb 2°. DRÂMBIŢĂ v. gâmbiţă. DRÂNGÂR s. n., pl. drângăre AMD, h. 387; Pl. 151-152/rar Ag, Tr „darac pentru lână”; cf. d a r â c 1°... DREÂPTĂ v. treaptă2 2°, 3°. DREÂVĂ s. f., pl. dreve 1° AO, h. 638; 667/prin Dj şi rar Ot, Tr; AMD, h. 642; GM/prin Ot şi rar Tr „vergea metalică (cu diverse întrebuinţări)”; cf. d r e v e â 3°. 2° AO, h. 722; Pl. 129/rar Gj, Mh „vergea de lemn”; cf. v â r g 6 1. 3° AMD/rar Ag „şină la calea ferată”. 4° AO, Pl. 140/rar Ot „tipar pentru caiele”; cf. c h e n ă r 3°... - var. 2° drevle s. f. pl. AMD, Pl. 90/rar Ag. DREBL v. greblă. DREBLLJŞ v. grebluş. DREGĂTOR s. GM/rar VI „lopăţică pentru dres mămăliga”. DREGE vb. III tranz. 1° AMD, h. 80 MN; GM/rar VI, Ag, Tr „a netezi (o hârtie şifonată sau mămăliga, săpunul după fiert)”: [Mămăliga] o iau la mestecat. O mestec bine, o dreg c-o lingură de lemn ş-o răstorn pe masă GM/684; cf. a ş t e r n e... 2° var. direge vb. III ALFR/ prin Mh şi rar Gj „a repara”. DREPTÂR s. n., pl. dreptare 1° AO, Pl. 139—140/V1, Dj, Ot, prin Mh şi rar Gj, Tr; AMD, h. 701, 702; AFLR/Ag, Db, Bz, Ot, Tr, Gr, CI şi prin VI, Ph, Vn, Br, If, II, Cţ; dreptăruri AMD/rar Ag, Ot, Tr, Gr şi s. m., pl. dreptărihax Vn, Bz „scândură pentru îndreptat tencuiala, mală”: Dreptâru-i o scândură dreaptă în care... merge mai pă multă porţiune ca să îndreptezi peretele AFLR/844; cf g r ă t â r 12°, m a 1 ă, m a 1 a-măşcă, mandlă1 5°, marghioală, nivelitoâre, şablon 2°, tarea j. 2° AO, Pl. 140/rar Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 175/rar Ag, Db „cumpănă de nivel”; cf b o 1 o b 6 c 1°... 3° AO, h. 642/rar Dj; AMD, h. 644/rar CI, Cţ „schimbătoare la plug cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf a 1 c â 8°... DREPTÂT adv. AFLR/rar TI „treptat”: N-a venit deodată, a venit dreptât/%19. DRES s. n., pl. dresuri AMD, h. 662/ rar Bz „fiecare dintre prăjinile care se pun de-a curmezişul peste loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”; cf c 6 r c i e 2°... DRESĂ vb. I refl. GM/rar Ph „a se deprinde, a se obişnui”; cf. o b i ş nui. DREVE s. f., pl. drevele 1° AMD, h. 662/rar Tr „prăjină”; cf. d o r â n g ă 1°, d r u g â n 2°, p r â ş t i e 2°, p r ă j i n ă 4°, p r ă ş t i n ă2, s i r î c, s m e t i e 2°, s u 1 i-n â r 3°. 2° GD/rar Cţ [la pl.] „zăbrele”: într-o noapte au venit hoţii ş-au strâmbat drevelle geamului ş-au intrat pă geam/900. 3° var. driveă s. f., pl. drivele AMD, Pl. 178-179/rar Tr „vergea metalică”; cf d r e â v ă 1°. DREVLE v. dreăvă 2°. DRIC s. n., pl. dricuri 1° AO, h. 646/ rar Gj; AMD, h. 655/rar Db, If, Gr, II „partea din faţă de la căruţă (constând din roţi şi osie)”; cf. b r ă c i n â r 2°... 2“ AO, h. 647/prin Mh şi rar VI „partea din spate la căruţă (constând din roţi şi osie)”; cf. c h i 1 i m I e 4°... 3° var. direge vb. III AFLR/rar Gj; GM/rar Ag „a aranja, a îndrepta, a pregăti, a amenaja”; cf. a i e p t ă... 4° în a ~ părul AMD, h. 5 MN/rar VI, Db „a pieptăna, a aranja (părul)”; cf. freză, f r e z u î. 5° var. direge vb. III AFLR/rar VI, Tr „a potrivi gustul unei mâncări”.. . 6° GM/rar VI, Tr „a face fermece (mortului, pentru a nu deveni strigoi)”: [Mortul] să-l dreagă cine are coraj, să ia un acoi d-alea marile, să-l puie... să-l înfigă în burtă/756. 7° TDO/rar Dj [fig.] „a îndeplini un obicei (a doua zi după Anul Nou): părinţii copilului merg cu p 1 o c o n la moaşă”: Ne ducem la moaşă, să dregem moaşa, că e moaşa şchioapă [după petrecerea din ziua anterioară]. Atunci vin iar cu plocon, da mai puţin/991. - var. 5° derege vb. III AFLR/rar Mh. DRENŢE v. zdreanţă 2°. DREPT 1° prep. GM/rar Gl, Bz, Br, II; GD/rar TI, Cţ „în dreptul, în faţa”: [Lupul] a ajuns drept noi GM/729. Cum am ajuns drept ferestre la fiică-mea am strigat GD/874. 2° de ~ loc. adv. GM/rar Bz; de dreptul loc. adv. AFLR/rar TI „de-a dreptul”: Să se ducă p-acasă mai di drept GM/732. 3° var. dirept adj., f. direăptă, pl. direpte AFLR/rar Gj „neted”. 4° var. dirept adv. GM/rar Bz „direct”: Ea a rupt-o dă fugă derept pă puţ GM/823. 5° - Dumnezeu loc. subst. GM/rar Db, Tr „colac pregătit pentru slujba de înmormântare”. 6° adj. f. cămaşă dreaptă, pl. drepte GM/rar Vn „cămaşă naţională autentică”. 7° adj. pl. drepţi, murători - GM/rar Ag „murături propriu-zise (în opoz. cu varza murată)”. - var. derept adv. 2° GD/rar TI; 4° GM/ rar Gr. DREPT vb. I tranz. TDO/rar Gj; GM/ rar II „a îndrepta (un lemn)”. 3° var. drig s. n., pl. driguri AO, h. 646, 647/prin Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 655, 656/rar Cţ „fiecare dintre cele două părţi componente ale căruţei (din faţă şi din spate), constând din roţi şi osie”; cf. c o t i-gă 1°... 4° GM; AFLR/prin CI şi rar Tr, Gr „coş, ladă la căruţă”; cf. c â s ă 14°... 5° AMD, h. 661/prin II „podul căruţei”; cf. a ş t e rn u t3°... 6° colect. AMD, h. 248/Ag, Db, Ph şi rar Tr, Gr, CI, II „loitre”; cf c a n â 11°... 7° var. drig s. n., pl. driguri GM/rar Tr „car mortuar”. 8° AO, h. 654; Pl. 27/rar Mh „cui lung şi gros; piron”; cf b o s c h I u... -var. drig s. n., pl. driguri 1° AO, h. 646/prin Dj şi rar VI, Ot; 5° AO, h. 629/rar Ot; 6° AMD, h. 248/rar Tr; zdric s. n. 3° AO, h. 646, 647/rar Gj. DRICHE v. drlchie 1°. DRICHIE (3 sil.) s. f., pl. drichii 1° AMD; GD/prin Cţ şi rar CI; art. de-a drlchia loc. subst. AFLR/rar Cţ „numele jocului de copii ţurca”; cf. c e 11 c h e 1°... 2° AMD; GD/rar CI, Cţ „băţul mai scurt, lovit în jocul numit cf. c e 11 c h e 2°... - var. dlchie s. f. 1° GD/rar Cţ; drlche s. f. 1° GM; AFLR/rar II; la - loc. subst. 1° GD/rar Ct; zdreche s. f. 1°, 2° GM/rar CI, II; zdrlche s. f. 1°, 2° GM/rar CI; GD/rar Cţ; zdrlchie (2 sil.) s. f. GM/rar II. DRICUI v. driguf DRIDEÂN s. m., pl. drideni AMD/ 841 „locuitor din comuna Dridu”. - var. dârdeăn s. m., pl. dărdeni GM/ 842. DRIG v. dric 1°, 2°, 5°-7°. DRIGĂRÎE s. f. 1° AO, h. 646, 647/ prin Dj „dricul căruţei”; cf. c o t f g ă 1°... 2° AO, h. 646/rar Dj „dricul din faţă la căruţă”; cf. b r ă c i n â r 2°... 3° AO, h. 646/prin Dj şi rar Ot „totalitatea componentelor din lemn, lemnăria căruţei”. DRIGL vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă driglez AO, h. 7/rar Mh [iron.] „a se pieptăna”; cf. p i e p t e n â, t a u 1 e t ă 2°. DRIGUI vb. IV tranz. GM/rar Bz, Ot, Tr „a călca, a frământa, a zdrobi (pământul, spicele, strugurii etc.) cu picioarele sau cu unelte specifice”: Driguiăm pământul [pentru ţest] câte trei, patru inse mergea la ocol/ 807; cf. b o s o 1 i 1°... -var. dricul vb. IV tranz. GM; TDM II/rar Db, Ph. DRIGUITOR s. n. TDO/rar Dj „un fel de sapă de lemn cu care se d r i g u i e pământul (pentru ţest)”. DRIGUITURĂ s. fi, pl. driguituri GO/ rar Dj „acţiunea de a d r i g u i”; cf jucat. DRIHOLŢ s. n. AO 234/rar VI „sul de lemn cu care se întinde şi se subţiază aluatul”; cf. d r u g 9°, d r u g ă2 3°, d r u-g ă 1 ă u 4°, drugăleâţă,făcă 161 e2°, f ă c ă 1 e ţ 1°, f i d e 1 â r, f o i e r, f o i 16 r, întinzătdrl0, măngălău, merdineâ,mestecău3°, mosor 1°, pisălog 4°, plăcintârl0, sucăle-t e 1°, s u c ă 1 6 i, s u c i 6 i, s u c i 16 r11°, s u 1 e 2°, t ă v ă 1 u g 3°, t ă v ă 1 u ş, vă-l ti c 4°, v e r g e â 1°, v e r g 1 c ă. -var. derehonţ s. n., pl. derehânţuri AO, h. 234/rar VI. DRIMEĂ v. dermeâ. DRIŞCĂ s. f. 1° pl. drişti AO, Pl. 140, 141/V1, Dj, Ot, prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 701-703/Ag, Db, Bz. Ot, Tr, Gr, CI, II, prin Ph, Vn şi rar VI, If, Cţ; drişci AMD/rar VI, Db, Ph, Ot; drişcelrar Db, Gr; drişcuri/rar Ag, Db, Vn „scânduri pentru netezit pereţii după tencuire”; cf. blână 13°... 2° pl. drişti AO, Pl. 134/rar Dj „un fel de cuţitoaie, folosită în pielărie, pentru curătat pieile mari”; cf. c o â s ă... 3° GO/rar VI; AMD, h. 176 MN; GM/rar VI, Ag, Db „drişcuire”: Drişca cu nisip şi cu pământ se dă la noi GM/689; cf. drişcuiâlă, văcăluiâlă, zgâ-r i â t. -var. 1° brişcă s. fi, pl. brişti AO, Pl. 140/rar Gj, Mh, Dj, Tr; AMD, h. 703/prin Bz, Tr; frlşcă s. fi, pl. frişci AMD/rar Vn, Tr; rlşcă s. fi, pl. rişti AO/rar Dj. DRIŞCUI 42 DROJDI drojdie DRIŞCUI vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. drişcui V AO, h. 192; 196; AFLR/Mh, prin Gj şi rar Dj, Ot; AMD, h. 703/rar Ag, Gr „a netezi cu drişca tencuiala de pe pereţi”. 2° AO, h. 195; 197; AFLR/rar Mh, Dj; AMD, h. 176/rar Ag; drişcuiesc/rar Db „a lipi pereţii casei cu lut amestecat cu pleavă (sau cu paie)”; cf. a r u n c â 4°... 3° AO, h. 196/V1, prin Gj, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 179/Ot, Tr, prin Ag şi rar VI, Db, Gr; drişcuiesc AO/V1 şi rar Gj, Dj; AMD/prin Ph şi rar Db, Bz, Ot, CI, II „a netezi cu mâna pereţii tencuiţi folosind un amestec de lut înmuiat cu balegă”; cf. înnetezi, neteji, potrivi. - var. blişcui vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. blişcuiesc 1° AFLR/rar Gj; brişcui vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. brişcui 1° AO, h. 192/rar Gj, Mh; 2° AO, h. 197/rar Mh; 3° AO, h,196/prin Mh, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 179/rar Tr; brişcuiesc 3° AO/ rar Gj. DRIŞCUIÂLĂ s. f. AO, h. 193; 196; AFLR/rar Gj, Dj; AMD, h. 176 MN; 177; GM/rar Db, Bz, Ot, Tr „drişcuire”; cf. d r i ş-c ă 3°... - var. blişcuiălă s. f. AFLR/rar Gj; brifcuiălă s. f. AFLR/rar VI; brişcuiâlă s. f. AO, h. 193; GO/rar VI, Gj, Mh, Dj; AMD, h. 176; 179; AFLR/rar Tr, Gr. DRIŞCUITOÂRE s. f., pl. drişcuitori AMD, h. 703/rar VI, Br, Tr „drişcă”; cf. blană 13°... -var. drişcuitor s. n., pl. drişcuitoăre AMD, h. 703/rar Vn. DRIŞCUITOR v. drişcuitoăre. DRIŞCULIŢĂ s. f, pl. drişculiţe AMD, h. 702/rar Db dim. de la d r i ş c ă 1°. DRIVE v. dreveă 3°. DROÂGĂ s. f., pl. droăge 1° GM/prin Tr „cărucior cu două roţi; cotigă”; cf. c ă-ruţe 1... 2° AMD, h. 248/rar If, Gr „loitră”, cf. canat 1°... DROÂSCĂ v. doâscă 3°. DROÂŞCĂ v. doâscă 1°. DROB1 s. n. 1“ pl. droburi AO, h. 699; TDO/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 97; AFLR/rar VI, Ot, Gr „bucată mare, compactă, din ceva; bulgăre”: Să se mărunţeze, să nu rămână nici un drob dă pământ TDO/937; cf. b I â n ă 18°... 2° var. drop s. n. AFLR/rar Cţ „preparat din tocătură de măruntaie de miel”. 3° pl. droăbe GO/rar VI „cocoloş, glo-merulă din stomacul mielului folosit pentru cheag”: Pui pare-n el [stomacul mielului] şi să-ncheagă droăbelet903; cf. b r o b o-n i ţ ă 5°... 4° var. zdrob s. n. AFLR/rar Gr „bulgăre (de sare)”. DROB2 v. drug 1°. DROBITOR v. zdrobitor 1°. DROBIŢĂ1 [drog iţă] s. f. AMD/rar Bz „varice, dropică”; cf. a r g i n 11 °... DROBIŢĂ2 v. trupiţă 2°. DRODEÂG v. drodeăn. DRODEÂN s. colect. AO, h. 778/rar VI „resturi din nutreţ nemâncate de vite; ogrinji”; cf. c o c e a n 4°... - var. dodreâg s. colect. AMD, Pl. 140/ rar Tr; drodeâg s. colect./rar Tr; drodeu s. colect. AO, h. 778/rar Dj. DRODEU v. drodeăn. DROG1 s. m., pl. drogi AO, h. 534/rar Mh; AFLR/rar Bz „arbust cu peri aspri pe tulpină şi flori albe sau galbene”. DROG2 v. drug 1°. DROGĂNÎ v. zdroncăni 3°. DROHĂÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. drohăi GM/rar Ag „a toca în bucăţi mari”: Toc aşa de las ca cum e varza mai drohăită aşa, bucăţele mai mari/674. DROIÂN v. troiăn 2°. DROJBĂ v. drojdie 4°. DROJDĂ v. drojdie 1°, 5°. DROJDĂI vb. IV tranz. GM/rar Ph „a rupe, a frânge cânepa înainte de meliţat”; cf. f r â n g u 1, t o c â 3°, z b i c i u 1 â 1°, z g r e b u i. DROJDE v. drojdie 1°, 4°. DROJDI vb. IV refl. AMD, Pl. 79/rar Ag [d. vin] „a se deprecia (devenind bălos)”; cf. b ă 1 e... DROJDIE (3 sil.) s. f. 1° AMD, h. 360; GM/rar Tr, CI, II „ţuică de calitate superioară, care curge prima la cazan”: Tărimea aia care curgea, aia [...] drojdie d-aia buna, tarea, drojdie-i spunem noi AFLR/701; cf. basamac 1°... 2° AMD, h. 361/rar Tr, Gr, TI „borhot de la fiertul ţuicii”; cf. b 1 e o â z g ă... 3° colect. AFLR/rar Dj; AMD, h. 376/ rar CI „resturi de la storsul strugurilor; tescovină”; cf. b o â s c ă 1°... 4° var. drojde s. f. AO, h. 264; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj; TDM II/rar Ph „preparat industrial pentru fermentarea aluatului”; cf. a 1 u â 13°... 5° var. drojdă s. f. AO, h. 679; Pl. 84/prin Dj şi rar Mh „sediment pe fundul butoiului cu vin”; cf. c i m e n t u i â 1 ă... 6° var. drojdie (2 sil.) s. f. AFLR/rar Db „reziduu la prepararea săpunului”; cf. boroghină 4°... 7° colect. AMD, h. 219 MN/rar TI „cioburi mărunte (dintr-un vas spart)”: [Vasul] ciobit sau crăpat se face drojdiie, se face ţăndări/880. -var. drâjbă s. f. 4° AFLR/rar Dj; drojdă s. f. 1° AO, Pl. 80/rar Dj; 4° AO, h. 264/prin Dj; drojde s. f. 1° AO, Pl. 80/ rar Dj; drojdie (2 sil.) s. f. 1° AFLR/rar Ph; 4° TDO/rar Dj. DROJDIE (2 sil.) v. drojdie 1°, 4°, 6°. DROJDIER (3 sil.) s. m./adj. GM/rar VI „beţiv”; cf. a 1 c 6 1 i c... DROJDIOÂRĂ (4 sil.) s. f. 1° AO, h. 264; AFLR/prin Dj; GD/rar Cţ dim. de la drojdie (de bere); cf. d r o j d 1 ţ ă. 2° AMD, h. 460 MN/rar Cţ „turtiţă pentru plămădeală”; cf. a 1 u â 12°... DROJDIŢĂ s. f. AO, h. 264/rar VI dim. de Ia drojdie (de bere)); cf. d r o j d i-oâră 1°. DROJEÂN s. m., pl. drojeni AO, h. 664/rar Dj „ramură tânără (la viţa de vie) crescută de la baza frunzelor; copil”; cf. c ă 1 u g ă r 3°... DRONCĂNI v. zdroncăni 2°. DROP v. drob1 2“. DROPIŢĂ v. trupiţă 1°. DR6ŞCĂ s. f„ pl. droşti 1° GO/rar VI „sanie mică, joasă, cu tălpile din câte o scândură rotunjită la capătul din faţă”. 2° AMD/rar Db „scrânciob, căluşel pentru patru persoane”. DRUC v. drug 3°. DRUCĂR s. n., pl. drucăre AMD, h. 183/rar VI, Ag, If „mâner la broasca uşii”; cf. c 1 â m p ă 1°... - var. drucăre s. n., pl. drucăre AMD, h. 183/rar Ag; drugăr s. n., pl. drugărel rar Ph, Gr, If. DRUCĂRE v. drucăr. DRUCUŞOR s. m., pl. drucuşori AMD/ rar TI dim. de la d r u c 3". DRUETE s. m., pl. drueţi 1° AO, h. 655/prin Dj şi rar Mh „partea de sus a jugului; ceafă”; cf. câpăţână 5°... 2° TDO/rar Dj „lemn scurt şi gros la construcţii, bârnă (orizontală, între furci)”: [La casă] începe să puie stâlpi din ambele părţi şi p-ormă bagă druieţ!930 - var. 1° duruiete s. m., pl. duruiefi AO, h. 655/rar Mh, Dj. DRUG s. m. şi n., pl. drugi 1° AO, h. 200/V1, Dj, Ot, prin Gj şi rar Mh, Tr; AMD, h. 182/prin Ot; druge AO/rar VI; druguri AMD, h. 183/rar Ot „bară metalică pentru încuiatul uşii sau al ferestrei; zăvor”; cf. c ă 1 u ş 22°... 2° AO, h. 653/prin VI şi rar Gj, Dj; AMD, h. 662/Db, Ph, Bz, Br, Tr, CI, II, prin Ag, Vn, Ot, Gr, Cţ şi rar TI; druguri AO/rar Mh „fiecare dintre prăjinile puse de-a lungul loitrelor, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a j u 16 r 15°... 3° AMD, Pl. 62-63/prin Bz şi rar Vn, Br, If, II, TI „sul cu ajutorul căruia se leagă, pentru fixare, fânul în căruţă”; cf. a n g â ş 2°... 4° AMD, Pl. 62/Ph, prin Ag, Db şi rar Vn, Bz, Tr, If, Gr, CI, II, TI, Cţ; druguri/ rar CI „carâmb Ia loitră”; cf. c a r â m b 2°... 5° AMD, h. 212 MN/rar Db „fiecare dintre cele două lemne lungi în care sunt înfipţi fusceii la scară”. 45 » DRUGÂN 44 6° AMD, h. 642/rar Vn „brăcinar între coamele plugului”; cf. ajutător 2°... 7° AMD, h. 666/rar Gr „ţepuşă la sanie”; cf. m a n a v e â, m a n e 1 ă1 3°, m â n ă 17°, mânuşă 7°, picior 7°, piciordş 1°, s u i â n 2°, ţ ă r u ş 2°, t e â p ă 5°, t e p u-ş ă 1°. 8° pl. druguri AO, h. 655/Dj şi rar Ot; AMD, h. 663/rar Tr „partea de sus a jugului; ceafa”; cf. căpăţână 5°... 9° pl. druguri AMD, h. 221/rar VI „sul de lemn pentru întins foaia de aluat”; cf d r i h 6 1 ţ... 10° pl.’ druge AMD, PI. 111-112/rar TI „lemn aşezat orizontal pe braţele războiului de ţesut, de care sunt atârnate beţele de susţinere a iţelor şi a vătalelor”; cf. b â t ă1 2°... -var. drob s. n., pl. droburi 1° AO, h. 200/rar VI, Mh, Dj; drog s. n., pl. droguri 1° AO; GO/rar VI, Gj, Mh, Dj; druc s. m., pl. druci 3° AMD, Pl. 62-63/rar TI; drugă s. f., pl. drugi 2° AMD, h. 662/rar Tr; druglu s. n., pl. drugluri 9° AO, h. 234/rar VI. DRUGÂN s. m., pl. drugăni 1° GO/rar Ot; GM/rar Ot „bârnă”: După ce băga stâlpii [la pereţii casei] s-apuca ş-aşeza drugăn GO/932. [La pereţii casei] plecai cu bârnă, bâmă sau din astea, drugăn, cum îi spune, şi bâgai între stâlpi GM/765; cf. blojdie... 2° GM/rar Db „lemn lung, prăjină”: N-aveam loitre pe căruţă, era numai scândura şi noi puneam nişte drugăn!aşa pă dă lături/815; cf d r e v e â 1°... 3° AO, h. 498/rar Gj [la pl.] „câlţi (de cânepă)”; cf. b u c i... 4° s. n., pl. drugăne AMD, h. 331, 332/ rar Tr, Gr „căpiţă (mare) de fân”: Drugănu e ceva mai mare decât purcoiu/794; cf p 1 â s t ă2 2°. -var. 4° drugână s. f., pl. drugăne AMD, h. 332/rar Ot, Tr. DRUGÂNĂ v. drugăn 4°. DRUGĂ1 v. drug 2°. DRUGĂ2 s. f., pl. drugi 1° AMD, Pl. 171/rar Bz „unealtă folosită în dogărie DRUGĂNI pentru răsucit fibra de tei (la legatul cercurilor de lemn)”; cf a d u c ă 16 r2... 2° pl. druge AMD, Pl. 104/rar Vn, II, TI „fuse mari, dragi”; cf d e p ă n ă t o â-r e 3°... 3° AO, h. 234/rar VI, Gj, Mh „sul de lemn pentru întins foaia de aluat”; cf. dri-h 6 1 ţ ... 4° AMD/rar Bz „făcălef’; cf. f ă c ă 1 e t e, făcăleţ4°, făcău, mămăligâr 1°, melesteu, mestâc, mestecă r, m e s t e c ă u 1°, s u c i 16 r1 2°. 5° AO, h. 434; 436, 437; 600-602; 604; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 308; 605, 606; Pl. 51/Ot, Tr, prin VI şi rar Ag, Db „ştiulete”; cf. c i o c â n2 4°... 6° AMD, Pl. 68/rar Ag, Db „lăstar la viţa de vie”; cf. c ă 1 u g ă r 3°... DRUGĂL vb. I tranz. AMD, Pl. 104-105/rar Ot „a răsuci firele cu druga”; cf. d e p ă n â 2°... DRUGĂLÂIE v. drugălâu 1°. DRUGĂLÂU s. n., pl. drugălăie 1° AMD, PI. 104/rar VI „dragă (pentru răsucit între ele mai multe fire sau pentru tors fire groase)”; cf. depănătoâre 3°... 2° GO/rar Dj „ţeavă mare pe care sunt înşirate fire groase (de lână sau de cânepă)”. 3° GM/rar Db „băţ folosit ca suveică, pe care se înfăşoară fâşiile din zdrenţe pentru ţesut”. 4° AFLR/rar VI „sul de lemn pentru întins foaia de aluat”; cf. d r i h 6 1 ţ... -var. 1° drugălăie s. fi, pl. drugălăi AMD, Pl. 104/prin Ot şi rar Tr. DRUGĂLEÂŢĂ s. fi, pl. drugăleţe AO, h. 234/rar VI „sul pentru întins foaia de aluat”; cf. d r i h 6 1 ţ... DRUGĂLEŢE s. m., pl. drugăleţi AMD, Pl. 68/rar Db „lăstar la viţa de vie”; c ă 1 ii g ăr 3°... DRUGĂLOS adj., pl. drugăloşi AMD/ rar Tr [d. porumb] „cu ştiulete, cu d r u g ă mare”. DRUGĂNI vb. IV tranz. GO/rar Ot; GM/rar Ot „a aşeza d r u g a n i i 1° la casă”; cf. b â r n u i... DRUGĂR DRUGĂR v. drucăr. DRUGĂRÎE s. f. colect. GM/rar Ot „lemnărie (la casă)”: Dacă au turnat ţimentu, am plecat cu lemnu, cu urzeala, cu lemnăria, cu drugăriial 765; cf. b o d o c ă r i e... DRUGĂTURĂ s. f. GO/rar Ot „cânepă sau lână toarsă cu druga”. DRUGLU v. drug 9°. DRUGUI vb. IV tranz. AMD/rar Bz „a amesteca frecând (urzicile sau fasolea) cu d r u g a 5°”; cf. f ă c ă i. DRUGULEŢ s. m., pl. druguleţi 1° AMD, h. 665/rar Br „fiecare dintre cele patra lemne care leagă oplenii de tălpile săniei”; cf. c e p 16°... 2° AMD, h. 530/rar Bz „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 ă n 3°... DRUGULIŢĂ s. f. AO, h. 600/rar Gj dim. de la d r u g ă 3°. DRUJBÂR s. m., pl. drujbări GM/rar Vn „lucrător cu d r u j b a la pădure”; cf. d r u j b i s t. DRUJBĂ s. fi, pl. drujbe GM/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz „ferăstrău mecanic de tăiat lemne”: Acuma-1 taie [lemnul] cu mecanisme, cu drujbă îi spune, un fel de fierăstrău mecanic/730; cf. c a n a d i e n e. DRUJBIST s. m., pl. drujbişti GM/rar Db, Ph „lucrător cu d r u j b a la pădure”; cf. d r u j b â r. DRUJÎNĂ s. fi, pl. drujine GM/rar Ot; drujini!rar Ag „şanţ între rândurile (de porumb) semănate”: Drujine, ştiţi, între... răstavurile alea, da, şi îndepărtam şi făceam şanţ, adică bătrânii zicea drujine/160; cf. c ărâr e 1°... DRUM s. n. 1° art. drumul AO, Pl. 44/rar Gj; ~ carului AO/rar Mh; AMD, h. 520/rar Ag, Tr, TI; ~ cărelor AO/rar Mh; ~ cerului AO/rar VI; AMD/rar Db, Ph; ~ cu păie AO/rar Mh; ~ de scdle AMD/rar TI; ~ er6iIor/rar Cţ; ~ fetei împărătului/rar Ag; ~ fetei mari/rar Gr; ~ ielelor/rar Vn, CI; ~ Iăptelui/rar Ag, Db; ~ lui Dumnezeu/ rar Ag; ~ lui Traiăn/Tr, prin Ag şi rar VI, TI; ~ măre/rar VI; ~ morţii AO/rar Mh; ~ orbilor/prin II, Cţ şi rar Ph, Vn, Bz, Br, DUBĂ CI, TI; ~ rătăclţilor/prin Ph şi rar Bz, Ot, CI; ~ serii/rar Tr; ~ ţigănului/rar TI „numele constelaţiei Calea-Lactee”; cf. b r â u 2°... 2° AMD, h. 462/rar Br „bucată de aluat scursă din pâine, deformaţie în pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... DRUMÂR s. m., pl. drumări 1° AMD, h. 533/rar VI, Db, Bz „cantonier”; cf. c a n-t o n 6 r... 2° AMD/rar CI „drumeţ, călător”. DRUMĂTOR s. m., pl. drumători GM/ rar II „îndrumător, povăţuitor, sfătuitor”. DRUMEÂC s. n. TDM III/rar CI „drum îngust; cărare”; cf. drumăl, drumfţ, p o 16 c ă 2°. -var. drumeâgă s. f. AMD, h. 538/ rar TI. DRUMEÂGĂ v. drumeâc. DRUMEL s. n. AFLR/rar Cţ „drum îngust; cărare”; cf. d r u m e â c... DRUMEŢ s. n., pl. drumiţe AO, Pl. 46/rar Mh „drum îngust; cărare”; cf. dru-m e â c... DRUMOÂICE (3 sil.) s. f. pl. GM/rar Bz „vrăjitoare”: Sânt vestite că sânt de-a lu Cârstea Vrăbianu. Era, de, drumoăicele alea ce se păzea lumea de ele ca de altă minune/732; cf. b â b â 5°... DRUMULEŢUL s. n. art., în expr. a-i da (cuiva) ~ AFLR/rar Ag „a goni, a alunga”; cf. c a t e â 1 ă. DRUPIŢĂ v. trupiţă 1°, 2“. DRUŞAIM s. GM/rar Ph „arbust ornamental; indruşaim”. BRUŞTE s. f. pl. AFLR/rar Ag „domnişoare de onoare (la nuntă)”; cf. ajutoare... DUÂN v. udvân. DUBÂCE v. dibăc. DUBĂ s. fi, pl. dube 1° TDO/rar Ot; AMD; GM; AFLR/prin Cţ şi rar Br, II, TI „barcă, luntre uşoară de pescuit”: El era pescar ş-avea dubi cu nevoade, dubi cu vintire AFLR/871. 2° GM/rar Db „vas mare din doage, putină mare, cadă”: Mă suiam pe scară pe o dubă de o mie de vedre, era largă, dai cu căruţa roată pe ea/699; cf. a c 6 v 2°... 3° GM/rar Bz „buştean scobit, folosit în loc de roată la ferăstrăul de apă”: [Ferăstraiele] erau şi cu roată şi cu dubă; dubă se chema un brad mare, brad; îl scobea întreg, îi spunea dubă că îl făcea ca un butoi/732. 4° AMD, PI. 142; GM; TDM III/prin Tr „bidon din metal (pentru închegat laptele)”: Eu cu dubele cu lapte veneam de la stână TDM III/804. Dubă e un bidon aşa de fier, de închegi în el GM/777. 5° AMD, h. 206/rar If „sobă de încălzit”. DUBĂRIE s. f. GD/rar TI „atelier pentru făcut şi reparat dube 1°”. DUBEÂLĂ s. f„ pl. dubeli 1° AMD, h. 383; GM; GD/rar Vn, Br, TI „acţiunea de a dubi 1°”; cf. t o p e â 1 ă. 2° AMD, Pl 181; ALFR/rar Vn, Br, Cţ „argăseală”; cf. a c i 16 n... 3° GM/rar Bz „acţiunea de a d u b i 2“’; cf. bi lit. 4° GD/rar TI „zer acrit folosit la prepararea argăselii”; cf. a r g ă s e ă 1 ă 2°. DUBI vb. IV tranz. 1° şi refl. AMD, h. 383; Pl. 101; GD/T1 şi rar Vn, Cţ „a (se) topi cânepa”; cf. m u i â 3°, m u r â 1°. 2° GM/rar Bz „a albi tortul ţinându-1 într-un amestec de apă cu mălai”; cf. b i-1 f 1°... 3° AMD; GM; AFLR/rar Ag, Br „a argăsi”: Burdufu îl făceam din piei d-astea de oaie, argăsite, dugite bine AFLR/737; cf. c r u ş i... - var. 1° dobf vb. IV refl. AMD, h. 383/ rar Ph. DUBILÎ vb. IV refl. GM/rar Vn [d. tortul de cânepă] „a se albi folosind un amestec de apă cu mălai”; cf. b i 1 i 1°... DUBIT adj., lemn ~ AMD, h. 210 MN/rar G1 „tăciune”; cf. î n c h 1 s 2°. DUBLAJ s. n. GM/rar Ph „tencuială în interiorul şi în exteriorul casei”: Cine poate îi face [casei] dublaj, cine nu, face mai simplă şi pe urmă face dublăj/lM. DUBLĂ s. f., pl. duble 1“ AO, h. 446/ prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 323; GM; TDM III; AFLR/Db, Ph, Bz, Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Vn, Br, TI şi rar Ag, Ot, If „măsură de capacitate egală cu aproximativ un dublu decalitru”; cf. b â n i ţ â... 2°AO, h. 576/rar Dj, Ot; AMD, h. 584; 700/rar Db, Ot „rindea cu două cuţite”; cf. d o p 1 6 b 2°. 3° AO, Pl. 232; GO/rar Mh, Dj „cărămidă (groasă) nearsă; chirpici”: Dacă are putere să-şi ia lemne, ia, dacă nu, face [casa] din duble de astea, cârpici/962; cf. b o 1 o v ân2°... 4° var. dublu s. n., pl. duble AMD/rar Tr „partea de sub streaşină casei dublată cu scânduri bătute pe console”; cf. a p 1 e-c ă t o âr e 5°... -var. 1° dublu s. n., pl. duble AO, h. 446/rar Gj, Ot; AMD, h. 323; GM; TDM I/Ag, Db, Ot, Tr, prin VI, Ph, If, CI şi rar Vn, Bz, Gr; dubluri AMD/rar Ag şi s. m., pl. dubli AO/rar Ot; AMD/rar Ag, Db. DUBLETE s. m., pl. dubleţi AO, Pl. 23, 24/prin Dj „cărămidă nearsă; chirpici”; cf. b o 1 o v â n 2°... DUBLOVv. ddplob 2°. DUBLU v. dublă 1°, 4°. DUCA s. f. art., în expr. a se duce ~ AMD/rar CI [d. barză] „a întârzia să se întoarcă la cuib (primăvara)”. DUCÂCI adj., f. ducăce, pl. ducăce GO/rar Gj; AMD, Pl. 155, 156; GM/rar Ag, Ph, Vn, Gl, Br, Ot, II; AFLR/rar Cţ; f. pl. şi ducăci GM/rar Bz „care umblă mult; plimbăreţ”: îs cam ducăc pe munte la lucru GO/943. N-am plecat, nu m-am dus departe, n-am fost de aia ducăce aşa, am fost pe lângă casă eu, n-am fost plimbată GM/737; cf. h â i d u ş. DIICE vb. III 1“ în a-1 duce puterea v. putere 4°. 2° în a duce locul afund GD/rar TI „a ara adânc, a desfunda (ţelina), a desţeleni”; cf. d e s f â c e 2°... 3° refl. AO, Pl. 9/rar Dj [d. copilul mic] „a începe să meargă, a face primii paşi”; cf. b r a d 6°... 4° var. ducea vb. II tranz. şi refl. AFLR/Mh, prin Dj şi rar VI, Ot; Db, Tr, Cţ „a lua ceva dintr-un loc şi a muta în altul; a pleca”. - var. 4° uce vb. III refl., ind. prez. 3 sg. se uce TDO/rar Gj; 1 pl. ne ucem id./ rar VI, Gj, Mh; 3 pl. se uc id./rar Gj; ind. prez. 1 sg. mă-c AMD, h. 227/rar Bz, Gr. DUCE v. duce 4° DUCIMÂL v. duciumâl. DUCIUMĂL (3 sil.) s. n., pl. duciu-măle AO, Pl. 53/rar Gj; AMD, h. 580/rar VI, Db, Bz, Tr, Gr, II „cântar pentru greutăţi mari (peste 10 kg); basculă decimal”. -var. decernai s.n. AMD, h. 580/rar TI, Cţ; dicimâl s. n./rar Gr; ducimăl s. n./rar Ag; duţumăl s. n./rar Db, Gr. DUDĂIE v. dudău 2°. DUDĂ s. f. GM/rar Bz „ţeavă, largă, burlan”: Aveam o dudă, o aia, de suna ca comuă/731. DUDÂI v. dudău 1°. DUDĂ! vb. IV intranz. AO, Pl. 45; TDO/ rar Mh „a tuna”: Mie mi-e frică când aud aşa... cum dudăie TDO/961; cf. t u n â 1°. DUDĂIÂLĂ s. fi GO/rar Dj „tunet”: N-am mai auzit dudăiălă demult/976; cf. descărcătură. DUDĂIÂN s. m., pl. dudăieni AO, h. 167/9 rar Dj „copil nelegitim; bastard”; cf. b aistruc... DUDĂIÂŞ s. m. AO, h. 167/rar Ot „copil nelegitim; bastard”; cf. b a i s t r u c... DUDĂIOS adj. GO/rar Dj [d. terenuri] „cu mult dudău; buruienos”; cf. b u r i-e n 6 s... DUDĂRÎE s. f., pl. dudării GM; TDM II/rar Ph „livadă de duzi”: Era aicea o grădină boierească veche, dudărije-i zicea, era plantată numai cu duzi TDM 11/702. DUDĂU s. n., pl. dudăie 1° AO, Pl. 70; TDO; AFLR/Mh, prin Dj şi rar Gj; GM/rar VI, Ot „buruiană mare, bălărie”: Mă dusei după dudău la porci TDO/956. Vara dacă dă dudăuu-n ea [vie], buruiană d-aia, cum să-i spunem, noi spunem dudău GM/764; cf. b ă d ă d ă n i i... 2° var. dudăie s. f., pl. dudăi AO, h. 167/rar Ot „copil nelegitim; bastard”; cf b a i s t r u c... - var. 1° dudăi s. n., pl. dudăie AO, Pl. 70/rarDj! DUDOI s. m., pl. dudoi AMD, h. 369; 420/rar Ot, Tr „dud neroditor”; cf. r â n z â r. DUDUI vb. IV 1° intranz. GM/rar Bz „a suna din dud ă”. 2° tranz. TDO/rar VI „a alunga, a izgoni strigând”: L-am duduit [pe urs] încolo, l-am gonit, m-am dus spre el, apăi, şi cu câinii grămadă/908; cf. c h i u i 2°... DUDUIT adj., f. duduită GM/rar Ag [d. om] „iute, repezit”: Cu ăla am păţit, că era şi el cam dudunt, cam iute/680; cf. i u t 2°, z v â r 1 â tic. DUDUITE, pe ~ loc. adv. GD/rar Cţ „pe întrecute, în mare grabă”. DUDULOI s. n., pl. duduloăie AO, h. 320/rar Dj „ţurţure de gheaţă”; cf. bur-lân3°... DUDUMÂNĂ adj. f., pl. dudumăne GM/rar Gr „grasă, dolofană, durdulie”: îi ziceam mocancă, dudumănă, unde-i grasă ea aşa/830; cf. d u r d u 1 i c ă, f 6 r t i ş, gâmfâtr, mocâncă, robust 1°, totolâ n, umflat DUGHEANĂ s. f., pl. dughene AO, h. 368/rar Ot; AMD, h. 575; GM/rar Vn, Tr, Gr, TI, Cţ; dugheni AO/rar Ot „prăvălioară”; cf b 611 ă 7°... DUGOS adj., pl. dugoşi GM/rar Db „urâcios, posac”; cf. b a 1 a m u t... DUHĂNf vb. IV AMD, h. 585 MN/rar Gl, TI, Cţ „a fuma”; cf. b e a 2°... - var. tuhăni vb. IV AO, Pl. 54/rar Dj. DUIĂLĂ s. f. GM/rar Gr „sporovăială”: Mă apucam cu ei la duială/&34; cf. d i v ân... DUIEL v. duien. DUIEN s. n., pl. duiene AMD; GD/ prin TI, Cţ „unealtă, constând dintr-o scândură în. care erau înfipţi colţi de piatră, trasă de cai pe arie la treierat, pentru tocat paiele”; cf. cremenel'... — var. diuien (2 sil) s. n., pl. diuienuri GD; AFLR/rar Gţ; du iei s. n. GD/rar Cţ; duium s. n., pl. duiumuri GD; AFLR/prin Cţ; duiun s. n., pl. duiunuri AFLR/rar Gţ; duven s. n. GD/rar Cţ. DUIUM v. duien! DUIUN v. duien. DUJNIC s. n., pl. dujnice 1° AO, h. 683, 684/Dj şi prin Gj, Mh „dop, cep la butoi”; cf. c ap ă c 12°... 2° AO, h. 682/prin Dj şi rar Mh „vrană la butoi”; cf. c a n â 2°... 3° TDO/rar Dj „capac în vrana butoiului”: După ce-a stat din schert [vinul], omu şi-l înfundează... bagă dujnicu, cu puţină papură şi-i pune cenuşă pe lângă el. Dujnicu e capacu de deasupra care să pune pe butoi/981; cf. p r e d u f 1°, s 1 ă v i n ă 2°, v r ă n ă 2°, z ă t c ă 3°. DUL s. n., pl. duluri 1° AO, h. 5/rar VI, Mh „cucui”; cf. c u c u i 1°... 2° AO, Pl. 12/rar Mh [la pl.] „varice”; cf. argint 1°... 3° AO, h. 84/rar Gj „amigdală”; cf amigdalite... 4° AO, h. 142/rar Gj „umflătură, inflamare a amigdalelor, gâlcă”; cf. a m i g-d ă 1 e... - var. 4° dulă s. f. GO/rar Mh. DULÂMĂ s. f., pl. dulămi AMD; GM/ rar Ag, Tr „haină lungă din postav (negru)”: Dulămi negre, dulămi până jos, date la piuă eraupM/788; cf. c a p 1 a m â... DULAP s. m. şi n., pl. dulapi 1° AMD, h. 248; 661, 662; Pl. 162; AFLR/I1, prin Bz şi rar Vn, Gl, Br, CI, Cţ; dulapuri AO, h. 225; 246/rar VI, Dj „scândură lată şi groasă cu diverse întrebuinţări”: [La fântână] facem un butoi de lemn de... de dulăp, cum s-ar spune, de doi metri AFLR/886; cf. 1 6 b ă 2°, t 6 b 1 ă. 2° pl. dulapuri GO/rar Dj „bucată mare de slănină”. 3° AMD, Pl. 110—111/rar Ph „talpa războiului”; cf. cap 15°... 4° AMD, pl. 61-62/rar Ph, 11 „fiiscel, spetează la loitră”; cf. a r ă c 3°... 5° AMD, h. 395; GM/Ph, Tr şi rar Db, Gr; dulapuri AMD/Tr şi rar If, Gr, II; dulăpelprin Gr şi rar Db, Tr, Cţ „urzitor”: [Cânepa] o dăm la dulăp dă facem dă urzeală, dă pătură, dă ceva GM/829; cf. pânză r, pânzăreâ s ă 2°, u r z â rl°, urzătoâre3°, urzoi. 6° pl. dulapuri TDM III; AFLR/rar Db, Tr, Gr „ustensilă, roată de tras borangicul din gogoşile de mătase”: [Gogoşile] le băgăm într-un lighean cu apă fierbinte, acolo era dulăpu aşezat, ca un cicric [...] şi făceam la scule din alea câte zece, douăzeci TDM III/835; cf r o â t ă 2°. 7° pl. dulăpe TDM 111/rar Gr „scul de borangic obţinut prin tragerea firelor la ~”: Am tras, am făcut trei dulăpe dă borangic/ 834; cf. arşln 1°... 8° pl. dulapuri AMD; AFLR/rar Db, Ph, Br „carusel”; cf. c o m 6 d i e 1°... 9° pl. dulăpe AMD, h. 690/rar Db „scaun special pentru înspiţat roţile”; cf. boc1 3°... 10° AMD, Pl. 181/rar Tr „un fel de cuţitoaie, folosită în pielărie, pentru curăţat pieile mari”; cf. c o â s ă... - var. 1° dolăp s. m., pl. dolăpi AMD, h. 662/rar II. DULĂ v. dul 4°. DULĂPÂR s. m. pl. dulăpări GM/rar Ph „proprietar de d u 1 â p 7° (pe care îl exploata percepând taxe)”. DULĂPÂŞ s. GM/rar Vn dim. de la dulapi0. DULĂPĂREÂSĂ s. f., pl. dulăpărese 1° AMD, h. 395/rar Gr „femeie care urzeşte firele la d u 1 a p 5°; urzitoare”; cf. pânzăreâsăl0, urzăreâsă, urză-toârel0, urzitoreâsăl0. 2° GM/rar Tr „femeie care trage borangicul la dulap 6°”: Se usca gogoşile [de mătase], după ce se usca, se ducea cu ele la dulăpăreăsă/801; cf. dulăpcioâică, gogoşoâică2°, rotăreâsă, urză-toâre2°, urzitoreăsă2°. DULĂPCIOÂICĂ (4 sil.) s. f., pl. dulăpcioăice GM/rar Tr, Gr „femeie care trage borangicul la dulap 6°”; cf. d u 1 ă-p ăre âs ă2°... DULCEÂŢĂ s. f. 1° AMD, Pl. 94/rar Db, II „nectar”; cf. â p ă 4°... 2° pl. dulceţuri AFLR/rar Ph „dulciuri”: [Prăvălii cu] dulceţuri pentru copii/713. 3° AMD/rar TI [fig.; la piatra de ascuţit] „lipsă de asperitate; netezime”: Fiecare piatră [de ascuţit] cu dulâgăţa ei, una-i mai aspră, alta-i mai dulcişoară/873. DULCI vb. IV tranz. GD/rar TI „a îndulci”. DULCIŞOÂRĂ adj. f. AMD/rar TI/ 873 [d. piatra de ascuţit] „fără asperităţi; netedă”. DULECE v. dovleac. DULGHEREÂN s. m„ pl. dulghereni AMD/886 „locuitor din satul Dulgheru”. DULGHERÎE s. f. colect. GM/rar Br „lemnărie (la casă)”: Face acoperişu dă dulgeriiellS 1; cf. b o d o c ă r i e... DULIE s. f. pl. dulii 1° AMD, h. 86/ rar Ot „rotulă”; cf. bilă... 2° var. dulie (3 sil.) s. f., pl. dulii AMD, h. 267/rar Ag „partea osoasă, şira spinării ridicată pe mijlocul spatelui (la cal)”: [Calul] are o dulie şargă pe spinare/ 786. DULIE v. dulie 2°. DULM s. f., pl. dulmăle AMD, h. 348/rar II, CI, Cţ „dovleac (alb)”; cf. b o s t ă n1 2°... - var. dolmâ s. f. GD/rar Cţ; duimân s. m., pl. dulmăni AMD, h. 348/rar Tr. DULMÂN1 v. duimâ. DULMÂN2 s. n., pl. dulmăne 1° AO, h. 292/rar Mh „haină lungă din blănuri de oaie (cu lâna pe dinafară) purtată de ciobani; bundă”; cf. b i t ti ş ă 1°... 2° GD/rar Cţ „haină scurtă de postav, căptuşită cu blană”; cf. caţaveică 1°... DUMÂDĂ s. f., pl. dumăde AMD, h. 340; GM; AFLR/Br, prin II, TI şi rar Bz, Cţ; dumezi AMD/rar Br, II [mai ales la pl.] „pătlăgea roşie”; cf. b â m b ă 2°... - var. domâtă s. f, pl. doniăte AMD, h. 340; AFLR/rar Cţ; dumănă s. f., pi. dumăne AMD/rar CI; dumâtă s. f., pl. dumăte AMD; AFLR/Cţ, prin TI şi rar CI, II; tornade s. f. pl. AMD/rar Bz; tumăde s. f. pl./rar If. DUMĂNĂ v. dumâdă. DUMÂTĂ v. dumâdă. DUMĂ v. dună 1°. DUMBRÂVĂ s. f., pl. dumbrăve 1° AMD, h. 409/rar Ph, If; dumbrăvi/nx Db „pădure rară; rarişte”; cf. c h e 1 e m-n e â... 2° AMD, h. 410, 411/rar Gl, Bz; dum-vrăvi/rai Bz „pădurice pe malul unei ape; zăvoi”; cf. c h i c i u... 3° AMD, h. 408/rar Cţ „pădure mică şi deasă; desiş”; cf. b u g e â c 1°... DUMBRĂVÎTĂ adj. f. AMD, h. 409/ rar Ph [d. păduri] „cu rarişti, cu goluri”. DUMENECĂ v. duminică. DUMENICĂ v. duminică. DUMICÂT s. m., pl. dumicaţi 1° AMD; TDM III/rar Db, Cţ „bucată mică de pâine sau de mămăligă înmuiată în lapte”. 2° GM/rar Tr „nod la basma”; cf. f 1 o â r e... DUMINICĂ s. f. GD/rar Cţ „duminică”; art. Duminica Teiului s. compus GM/rar Vn „Duminica Rusaliilor”: Sâm-bătă-s Moşii, duminică-i Duminica Teiului la noi, luni Rusalii şi marţi Rusalii/724. -var. dumenecă s. f. AO, Pl. 41/rar VI; AMD, h. 501 MN/rar Tr; dumenică s. f. AMD; TDM I/rar Tr, Gr; duminică s. f. AMD/prin TI, Cţ şi rar Db, II. DUMINICĂ v. duminică. DUMINICI vb. IV intranz. GM/rar Bz „a purta o îmbrăcăminte (sau încălţăminte) în zilele de duminică sau de sărbători”: Tata îmi luase o pereche de iminei, să-i am de duminicit, când mergem la biserică' 730. DUMITRE s. m. TDM I/rar Ot „Dumitru”: La Sfânta Dumitre/769. DUMITREŞTI s. m. pl. AMD/762 „locuitori din satul Dumitreşti”. i DUMITRICA s. f. art. GM/rar Ag „numele unui dans popular”. DUMNEATÂLE pron. polit. AFLR/ rar If „dumneata”: Am gătit [o fată] d-asta ca cum eşti dumneatăle uneoară/854. Stăi şi tăie GM/671. Ziceai că [obrazul] e haina lu tăie id/l65. — var. tale pron. polit. invar, AMD; GM/rar VI, Ag, Ot. DUNĂ s. f., pl. dune 1° AO, PI. 33/ Mh, Dj, prin Ot şi rar VI, Gj; AMD, h. 231 MN/Ot, prin Tr şi rar VI, Ag, Db „plapumă călduroasă, umplută cu fulgi sau cu puf’; cf. b u r d iif4°... 2° AMD, h. 235 MN/rar Cţ „saltea umplută cu fulgi”. -var. 1° donă s. f., pl. done AO, Pl. 33/rar Mh; dumă s. f., pl. dume AO/rar VI, Mh; AMD, h. 231 MN/rar Ot. DUNCOLO v. dincolo. DUNGĂNI vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. dungănesc AO, h. 959/rar Ot „a bate coasa”. DUNGI s. f. pl., ochi cu ~ AMD/rar Ph „ochi saşii”. DUPĂ prep. 1° ~ auzite v. auzite. 2° var. dupe prep. TDO; AFLR/Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar VI; TDM III; AFLR/rar Db, Ph, Gr, Cţ „după (cu multiplele sale valori şi sensuri)”: Mă dusei dupe dudău AFLR/952. Dupe-aceea l-adună [tutunul] de-acolo şi-l face snopuri TDO/966. [Lupul] a stat pitit dupe casă TDM III/831. Ciocănitoarea ciocăne dăpă viermi AMD/815. Şi plângea femeia aia p-acolo pă dipă casă AFLR/875. 3“ ~ ce că loc. conjunct. TDO; AFLR/ prin Gj; ~ că loc. conjuncţ. AFLR/rar Gj „după ce”: După ce că se altoieşte, se pune rumegăturâ TDO/935. După că se usucă, îl ard pe foc/912. 4° ~ că loc. conjuncţ. TDO/rar Mh „pentru că”: Venii acas, mâneai, didei şi eu porcului mâncare, după că sânt singur/ 958. - var. 2° dăpă prep. AMD; TDM III; AFLR/Gr, prin Db, Ph, II şi rar Tr, If, CI; ' j dăpă prep. TDM III; AFLR/prin Vn, 11 şi rar Db, Gl, Bz, CI; depă prep. AFLR/rar Gr; depe prep. TDO; AFLR/rar Mh; TDM II; AFLR/prin Vn şi rar Gr; dipă prep. TDM III; AFLR/rar Ph, CI, 11, TI; dipe prep. AFLR/rar Vn; dupre prep. AFLR/ rar Cţ. DU PĂ prep. compusă TDO; AFLR/ rar Gj, Mh, Dj; TDM I, III; AFLR/Ag, Ot, Gr, CI, II, prin VI, Db, Ph, Tr şi rar If „de pe”: Facem jurebii du pă fuse pe rişchitor TDO/952. M-a dăzlegat pă mine la cap, adică mi s-a luat floarea du pă cap TDM III/817. [Săpunul preparat] îl luăm di pă foc AFLR/712. -var. dâ pă prep. compusă ALFR/rar Cţ; di pă prep. compusă AFLR/rar Ph; du pe prep. compusă TDO/rar Mh; TDM I, III; AFLR/rar VI, Vn, Gr. DUPE v. după 2°. DU PE v. du pă. DUPIN v. prin 3°. DUPLICĂ vb. I refl. GM/rar Gr „a se îndupleca”. DUPRE v. după 2°. DURĂ vb. I intranz. 1“ AFLR/rar Ot; GM/prin II şi rar Ph, Tr, Gr; AFLR/rar Cţ „a rezista, a suporta, a îndura”: [Grâul] se bagă mai adânc în pământ, cu semănătoarea [...] mai durează şi-n timpu iernii, la îngheţ AFLR/934. Ne e frică [în mină], nu putem să durăm GM/807. 2“ AFLR/rar Dj; TDM I/rar Ag, Tr „a sta o vreme, a întârzia”: Ăl de venea dură aşa la masă şi nu vrea să ia prosop AFLR/982. Da eu nu vream [să plece]. Am durat aşa două săptămâni dă zile [...] hai c-a venit timpu ş-a plecat TDM 1/687; cf. amân â1... 3° GM/rar Tr, If „a trece, a petrece”: Ş-am durat iama aia aşa/849. DURĂN v. rodân. DURĂŢIE s. f. GD/rar TI „durată, perioadă de timp”: Dacă era butoiu de patruzeci, cincizeci de vedre, avea durăţie de-o zi jumătate de fiert/881. DURĂ s. f., pl. duri 1° AMD, h. 680; Pl. 115-116; GM; AFLR/prin Ag, Db şi rar Ot, Tr „roată”; cf. d u r 11 ă 1°. 2° GM/rar Db „za (de lanţ)”; cf. o c h 61 e 6°, v e r i g ă 2°, z a1 3°. 3° AMD, h. 399/rar Tr „sucală”; cf. c i c r i c 1°... 4° AMD, h. 86/prin Ag şi rar VI, Db, Tr; dure AO, h. 120/prin VI; AMD; AFLR/Ag, prin VI şi rar Db, Ph, Ot „rotulă la genunchi”: Şi-a tăiat dura genunchiului la frunză, când a dărâmat frunză la vite AFLR/756; cf. b 11 ă... - var. 1° d6ră s. f., pl. dori TDM II/rar Db. DURBĂCUŢĂ s. f. GM/rar Vn dim. de la durbacă („vas mare din doage”). DURDUC s. colect. GD/rar TI „foile din vârful tulpinii de tutun”: Foile de la pământ să numea dip, două, trei foi mai sus, cam aşa de nalt, se numea ana şi de Ia ana în sus să numea durduc, frunzele spre vârf/873. DURDUIŞ v. dârliuş. DURDUltiŞ v. dârliuş. DURDULICĂ adj. f. GD/rar TI „durdulie”; cf. dudumă nă... DURELE s. f. pl. GM/rar Tr dim. de la d u r ă 1°: Punea vreo şapte, opt durele ca să sune/799. DURELEA, de-a ~ loc. adv. GM/rar Ag „de-a dura, de-a rostogolul”; cf. p o s t-ravâla,tuturigă7°. DURÎE s. f., pl. durii AMD, Pl. 115-116/rar Db, Gr „rotiţă la scripetele iţelor”; cf. r o 111 ă 1°. DURÎGĂ s. f., pl. durigi AMD, h. 86/ prin Ot şi rar Ph „rotulă la genunchi”; cf. bilă... DURILĂ s. f, pl. durlle 1° AMD, h. 680; Pl. 97/rar Ot, Tr „roată, dură”; cf, d u r ă 1°. 2° AMD, h. 86/rar Tr „rotulă la genunchi”; cf. b ii ă... DURÎME s. f. AMD; GM/rar Db, Bz „durere (fizică)”; cf. d o r1... DURIOÂRE (3 sil.) s. f. pl. AMD, Pl. 115-116/rar Gr dim. de la d u r i e. DURIŢĂ s. fi, pl. duriţe AMD, h. 86/ prin Ag şi rar Db, TI; durifilrar Ag „rotulă la genunchi”; cf. bilă... DURLÂC s. m., pl. durlăci AMD, h. 141/rar Ag, Db, Ot, Tr „băieţandru”; c.f. b ă i e t â n... DURLÂCĂ s. fi, pl. durlăce AMD, h. 138/rar Ag, Tr „fetişcană”; cf. b ă i e-t â n ă... DURLÂN s. m., pl. durlâni AO, Pl. 17/rar Dj; AFLR/rar Vn „băieţandru”; cf. b ă i e c â n... DURLÂNCĂ s. fi, pl. dvrlănce AO, h. 164/rar Dj „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... DURLĂCEL s. m., pl. durlăcei AMD, h. 141/rar Ot dim. de la d u r 1 a c. DURLĂNÎCĂ s. m. GM/rar Vn dim. de la d u r 1 a n. DURLUCÂN s. m., pl. durlucdni AMD, h. 140/rar Gr „băieţandru”; cf. b ă i e-c â n... - var. dârlecân s. m. GM/rar Tr. DURLUCÂNĂ s. fi, pl. durlucăne AMD, h. 140/rar Gr „fetişcană”; cf. b ă i e-t â n ă... DURME v. dermeâ. DURMI vb. IV AO, h. 910 MN; TDO; AFLR/VJ, Gj, Mh, Dj şi rar Ot, Tr; AMD, ch. 407; 413; TDM I; AFLR/prin VI, Ag, Ot şi rar Tr, Cţ „a dormi”. DUROÂRE s. fi, pl. dureri GM; AFLR/ rar Vn, Br „durere (fizică)”; cf. dor1... DURUIETE v. druete 1°. DURULÎE s. fi, pl. durulii AMD, h. 86/ rar VI „rotulă la genunchi”; cf. b 11 ă... DUŞAME v. duşumea 3°. DUŞEC s. n„ pl. duşece 1° AMD, h. 228 MN; 235 MN; GD/prin TI, Cţ; duşecuri AMD, h. 228 MN/rar Cţ; duşăce GD/rar Cţ „saltea subţire (umplută cu lână) care se pune peste salteaua propriu-zisă (cu paie)”. 2" AMD/rar CI „plapumă subţire”; cf. p ă d u ş c ă. 3° pl. duşecuri AMD, h. 230/rar Br „dos de pernă”; cf. b u d u f 3°... 4° var. duşeg s. n., pl. duşege AMD, h. 232/rar Br „Cuvertură”; cf. a n a f t â r... » 5° var. duşesc s. GM/rar Br „ţesătură de mătase groasă şi lucioasă”. - var. 1° duşeg s. n., pi. duşege AMD, h. 235 MN/rar TI. DUŞEG v. duşec 1°, 4°. DUŞESC v. duşec 5°. DUŞLÂG s. n., pl. duşlăguri AO, PI. 137/rar Dj; AMD, h. 693/rar Gr; duşlăge AMD/rar Ag „unealtă ascuţită la un capăt, pentru găurit metale; dorn”; cf. c h e r-nărl°... DUŞMĂNEŞTE adv. AMD, h. 18/rar Ph [d. modul de a se uita] „cu coada ochiului, pe furiş”; cf. a s c ii n s 1°... DUŞME v. duşumea 1°. DUŞUM v. duşuiui. DUŞUME s. f., pl. duşumele 1° AMD, h. 661/Br, prin TI şi rar Vn, If, Gr, II „podul căruţei”; cf. a ş t e r n u 13°... 2° AMD, h. 627/rar Cţ „podină la claie”; cf aş t e r n u 12°... 3° var. duşameă s. f., pl. duşămele GD/ rar TI „pardoseală din scânduri; podină”; cf p o d 17°, t a v â n 1°. - - var. 1° duşmeâ s. f., pl. duşmele AMD, h. 661/rar TI. DUŞUMÎ vb. IV tranz. AMD; GM/rar Db, Bz, CI, II „a bate duşumea la casă”; cf t ă v ă n i. - var. duşumâ vb. I tranz. GM/rar Db, II. DUŢUMÂL v. duciumâl. DUVÂR s. n., pl. duvâre 1° AMD, h. 174; 180; 395; GM; AFLR/Tr, Gr „împrejmuire, gard, parmaclâc din scândură la prispă”: Duvăr este prispă făcută zis închis cu blană şi acela se zice duvăr GM/823; cf. p a r m a 1 â c 2°, p r i v 6 r 2°, t r a pa-z â n 2°, v â n t u r ă 2°. 2° pl. duvdruri GM/rar Tr „scândură la gard; ulucă”; cf p a 1 â n c ă 2°, ţ â m b r ă 1°. 3° pl. dwăruri AMD, h. 172 MN/rar Tr „împrejmuire din zid care închide curtea spre drum”. DUVĂRÂŞ s. n., pl. duvărăşe AMD, h. 174/rar Tr, Gr dim. de la d u v a r 3°. DUVEN v. duien. ECHIPĂ vb. I refl. AFLR/rar TI „a se împărţi în echipe”: Când ne jucăm la pâr ne ieBpăm în două echipe/881. "ECHIPIERĂ (5 sil.) s. f. AFLR/rar Dj „persoană, membră a unei echipe (sanitare)”. ECIDATOR s. n. GD/rar TI „băţ cu care se bate smântână în putinei”: Bidineiu [...] înăuntru-avea un ecidator aşa care acidata laptele, mesteca laptele/ 878; cf m ă t c ti ş, m â t c ă 1°, m ă ş c ă 2°, ş t f r c ă 2°. ECONOM s. m., pl. economi AMD, h. 282; AFLR/rar Bz, Br „persoană desemnată pentru administrarea stânei sau a averii cuiva”. - var. iconom s. m., pl. iconomi TDM II/rar Br. ECONOMI vb. IV refl. GM; AFLR/ rar Db „a cheltui cu chibzuinţă; a economisi”: Săraci, nu-i aşa, da ne-am ieconomit GM/699. - var. iconomi vb. IV refl. GM/rar Db. ECTÂR s. n., pl. ectăre GM; TDM I—III/rar Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, 11 „hectar”. ECUBATOR v. icumbator. ECUBÂŢIE s. f. AFLR/rar Ph „incubaţie”. EDEC s. n., pl. edecuri 1° GO/rar Mh „şanţ de captare prin care vine apa la cişmea”. 2° var. edechi s. n. GD/ rar Cţ „funie pentru remorcat barca”; cf. c o n c i 3°. EDECHI v. edec 2° ELEVAŢIE s. f. GM/rar Br „soclu de ciment peste temelia casei”: Se toarnă fondaţia, după aia se face coffag de să toarnă ielevăţiallS 1. ELÎCĂ s. f., pl. el ici AMD/rar Gr „elice”. - var. illcă s. f. AFLR/rar TI. ELMETIC adv. AFLR/rar Db „ermetic”. EMAIL s. n. AFLR/rar Gj „email”; cf. s m a 1 ţ 2°. EMIGRAŢI s. m. pl. AFLR/rar Cţ „imigranţi”. ENĂCHEÂN s. m., pl. enăcheni AMD/ 684 „locuitor din satul Valea lui Enacbe”. EPÂNGE v. ipingeâ. EPÂNZE v. ipingeâ. EPEDEMIE v. epidepsie. EPEDEPSÎE v. epidepsie. EPELEPSIE v. epidepsie. EPIDEMIE v. epidepsie. EPIDEPSIE s. f. AO, h. 164/prin Ot şi rar VI, Gj; AMD, h. 115/rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr „epilepsie”; cf. a n e m I e 2°... -var. epedemle s. f. AMD, h. 115/ prin Db şi rar Ag, Ph; epedepsle s. f./rar Ag, Db, Ph, Bz, Tr; epeiepsle s. f. AO, h. 164/rar Mh; AMD/rar Ag, Db; epidemie s. f. AO/rar Dj; AMD/rar Db; epilipsle s. f. AO/rar Gj; AMD/rar Ph; pelipsle s. f. AO/rar Mh. EPILECTIC v. epileftic. EPILEFTIC adj., f. epileftică AMD, h. 115/rar Gr „epileptic”; cf. e p i 1 I s t, pătimaş. -var. epilectic adj., f. epilectică AMD, h. 115/rar Bz. EPILIPSlE v. epidepsie. EPILIST adj. AMD, h. 115/rar Bz „epileptic”; cf. e p i 1 e ft i c... ERCHEC s. m. GD/rar TI „mascul al gândacului de mătase”: Ei să. calcă amândoi, spune ierket îi spune la... gândacu care e şi să calcă amândoi; cf. f 1 u t u r 6 i. - var. irchec s. m. AFLR/rar Cţ. ERGHELEGÎU v. hârghiligiu. ERGHELÎE v. hărghelle. ERGHELIST v. herghelfst. ERGHELÎU v. herghelfu. ERNIE s. f. AO, h. 137/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 104/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin Gr şi rar Vn, Gl, If „hernie”; cf. b e t e j e ă 1 ă... - var. iagni'e s. f. AO, h. 137/rar VI; irnle s. f. AO/rar VI. ESCAVATOR s. m. GD/rar CŢ „ex-cavatorist”. ESTELEA v. ăsta. ESTIMP adv. TDO/rar Ot; AFLR/rar Db „în acest an”. EŞTILEA v. ăsta. ETAJERI s. f. pl. AMD, h. 235/rar Db „poliţe, etajere”; cf. c u i e r 2°... - var. Iitajeră s. f., pl. litajere AMD, h: 235/rar Tr. ETATE s. f. AMD, h. 128/rar Ot „vârstă mijlocie; maturitate”; în ~ loc. adj. AO, Pl. 17/rar Dj; GD/rar Cţ [d. un tânăr] „major”; sub ~ GD/rar Cţ [d. un tânăr] „minor”. ETE v. i6te. ETUBĂ s. f. GM/rar Ag „etuvă”. - var. itubă s. f. GM; AFLR/rar Db, Br. EVENTARIERE s. f. AFLR/rar Db „inventariere”. EVOLUŢÂRE s. f. AFLR/rar Ot „evoluţie, dezvoltare”: [între plante se lasă] un interval, ca să aibă putere dă evoluţărel 934. EXISTĂ vb. I refl. TDO/rar VI; TDM I-III; AFLR/rar Ag, Db, Bz, Tr, II; GD; AFLR/rar TI, Cţ „a exista; a se întâmpla”: Eram bucuroasă ce nu să iegzistă! TDO/925; cf. f i1 1°. F FA v. fă. FABRICĂ vb. I, ind. prez. 3 sg. fa-bricheâză AMD, h. 360; pl. 97/rar Tr, Gr „a produce ceva în fabrică”. FABRICANT s. m., pl .fabricanţi AMD, Pl. 1/rar Db, Ph „muncitor în fabrică”. FĂCE vb. III 1° refl. GM/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Tr, II [în jocurile de copii] „a miji”; cf. aj u m i... 2° tranz. în a ~ cap v. cap 17°. 3° tranz. în a ~ scrisoare TDM I/rar Ot „a scrie, a compune scrisoare”. 4° tranz. în a ~ (6ile) îndărăpt GD/rar Cţ „a aduce înapoi”; a întoarce (oile)”. 5° tranz. în a-i ~ bucata TDM III/rar II „a-i produce neplăcere”. 6° refl. în a se ~ gata TDO/rar VI „a-şi aranja cele necesare, a se pregăti (pentru drum)”: M-am făcut gata ş-am plecat la şcoală/902. 7° intranz., în expr. a ~ de (cineva) TDM III/rar II „a fi potrivit cu statutul cuiva; a se cuveni”: Şi-i spuneam aşa: „mamă!... nu mai te-avea... cu băiatu-ăşta că... nu-mi place! nu face dă noi!'' Era sărac tare, ce mai!/837. 8° tranz., în a ~ ochi v. ochi 9°. 9“ refl. impers., în expr. a i se ~ de TDO/rar VI „a-i veni timpul de (pentru)”: Când să făcea mari [gândacii de mătase] începea ei a umbla cu capu pe sus aşa, atuncea li să facă de-nvâlealâ/ 916. -var. făcea vb. II AO, h. 1018; 1019 MN; TDO; AFLR/Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar VI, Tr; AMD, ch. 1930; AFLR/Db, Tr, II, prin Ag, Gr, CI, Cţ şi rar Ph, Vn. Br, Ot, If, TI. FACELIE s. f. AO, h. 707/rar Dj; AMD, Pl. 101/rar Ag „plantă erbacee, cu flori albe parfumate, mult căutate de albine; roiniţă”; cf. afumătoăr e... FACTIR s. n. GM/rar Ot „cvartir, gazdă”. FACT6R s. m., pl. factori AMD, h. 576/Db, Ph, Bz, Ot, Tr, II, TI, Cţ, prin Ag, Gr şi rar VI, Br, If, CI „factor poştal”; cf. poştagiu, poştârl0, vătăşdl2°. - var. fâctur s. m., pl. facturi AMD, h. 576/rar Vn; faptor s. m., pl.faptori AO, h. 370; TDO/rar Gj, Mh, Dj; AMD/rar Bz; făctor s. m., pl .factori AO/rar Mh; faptor s. m., p\. faptori AO/rar Mh. FACTORÎŢĂ s. f., pl.factoriţe AMD, h. 576/rar TI „femeie factor poştal; poş-tăriţă”. FĂCTUR v. factdr. FACTURĂ vb. I refl. AMD, h. 74; TDM/rar Ph, Tr „a-şi fractura”; cf. f r â n-turâ. FAG s. n., pl .faguri AO, Pl. 85/rar Mh; AMD, h. 376/CI, TI, prin II şi rar Ph, Vn, Bz, Br, Tr, Gr, Cţ „fagure”; cf. f ă g u r. FAGĂ s. f., pl. făgăli GD/rar TI „un fel de excavator de capacitate redusă; dra-glină”. FĂGUR s. m., pl. faguri AO, Pl. 85/ Mh şi prin Gj „fagure”; cf. fag. FAI v. fă. FAIĂNŢĂ s. f. 1° GD/rar TI, Cţ; pl. faienţe GM/rar Bz „vas din faianţă”. 2° AMD, h. 206/rar Db „tablă emailată”; cf. b 1 e a u 4°... FAITÂŞI (2 sil.) s. m. pl. GM/rar Bz „câlţi sau cârpe băgate în ţeava unei arme de foc”: A luat trăistuţa cu gloanţe, cu iarbă, a băgat iarbă, a băgat Căiţi, fajtdş!, i-a bătut în ţeavă/730; cf. f u 11 u i â 1 ă. FÂLCĂ s. f, pl. filei 1° AO, PI. 2; 47/ rar Gj, Dj; AMD, h. 24; 26 MN prin Ph, Gr, TI şi rar Ag, Db, Vn, Tr „buca obrazului”; cf. b u că2°... 2° AO, h. 657/prin Mh şi rar Gj „partea bifurcată a proţapului prin care acesta se leagă de căruţă”; cf. f a 1 f a n ă, p 1 a s 4°, s t r u c 1°, s tru c â 1 ă. 3° AMD, h. 250/rar Ag „talpă la sanie”; cf. f ă 1 c e â 3°, n ă p 1 â 12°, o p 1 e â n 3°, p 1 a s 3°, s 1 a i1 2°, t â 1 p ă1 17°, t ă 1 p e-t e 2°, t â 1 p i g ă 2°, t ă 1 p i ş 4°, t ă I p i-ţ ă 2°. 4° AMD, Pl. 109—110/rar Ph „talpă la război”; cf. c a p 15°... 5° AMD, Pl. 170/rar Gr „lama, tăişul toporului”; cf. b â r b u r 1°... 6° AMD; GM/rar Tr, Gr; GD/rar Cţ „tetanos (în special la copii)”: Cică l-a apucat fălea, prindea un fel de falcă şi-l strângea şi murea GM/785; cf. colţ 8°... FÂLCE s. f. GM/rar G1 „unitate de măsură pentru suprafaţă”: îi da o vacă, un hectar de pământ, o fălce, cum se zicea atunci/729. FALFAN s. f., pl. falfanăle AO, h. 657/rar Gj „partea bifiircată a proţapului prin care acesta se leagă de căruţă”; cf. fâl c ă2°... FALŞ 1° adv./adj., I falşă AMD, h. 420; TDM III/rar Db, Tr „fals, neautentic”: [Rânza] este ca duda, dar nu e bună, e falşă AMD/794. 2° adj. AO, h. 377/rar Mh „ipocrit, viclean”; cf. c â r c o t ă ş... FALŢ s. n. AO, Pl. 137/rar Dj „ciocan special (la dogărie), cu un şanţ la unul din capete, care ajută la prinderea cercurilor”; cf. b a s c h i e 1°... FÂMELĂ v. fâmen 1°. FÂMEN adj., f. fămenă, pl. fămene 1° AMD, h. 144; 257; 266 MN/prin Db şi rar Ag, Tr [d. oameni] „care nu poate procrea; steril”; cf. s i r i ţ ă 2°, s t ă r p ă 1 o â g ă 1°, stericăl0, sterpăreâţăl0, stingher ă 1°, ş t i r 4°, ş t i r i ţ ă 1°. 2° AMD, h. 257; 266 MN/rar Db, Tr [d. animale: vaci, oi] „sterilă, stearpă”; cf. siriţăl0, stărpăloâgă2°, steri-că2°, sterpăreâţă2°, stingheră 2°, ş t i r 2°, ş t i r i { ă 2°. - var. 1° fâmelă adj. f., pl.fămele AMD, h. 144/rar Db; fomen adj./rar Cţ. FAMELIE v. familie. FAMILE v. familie. FAMILIAR (4 sil.) s. m., pl .familiari GD/rar TI „familist”: A jucat fetele şi băieţii, pe urmă s-au pus mesele cu familierlGMI 751. -var. familiâri (3 sil.) s. m. pl. GM/ rar Br. FAMfLIE (3 sil.) s. f., ţi familii AO, Pl. 14/Mh şi rar Gj; AMD, h. 123 MN; TDM I/prin Db, Gr şi rar Ag, Tr, If, CI, II, Cţ, familie (3 sil.) AMD/rar Db „familie”. - var. famâlie (4 sil.) s. f., pl. famelii AO, Pl. 14/rar Mh; AMD, h. 123 MN/rar Bz, Tr; famile s. f., pl. famili AO/rar Gj, Mh; AMD/rar Ag, II; famile AMD/rar TI. FAMILIERI v. familiar. FAMILIŞTI s. m. pl. AFLR/rar Ph „persoane din familie; rude apropiate”: [La nuntă, luni] vin mai mult familiştii 701. FÂNDELĂ s. f., pl. făndele 1° GM/ rar Bz „tigaie”: Luam tuci, făndelă din astea şi făceam [mâncare la câmp]; cf. r ă i n ă 2°. 2° AMD, Pl. 175-176/rar Bz „can-cioc”; cf. c an c e u 1°... FAPTOR v. factor. FARAON s. m., faraoni AMD, h. 262/ rar Gr [iron.] „bivol”; cf. b i v o 1 e... • FARAONOÂICĂ s. f., pl. faraonoăice GM/rar Gr „personaj fantastic; sirenă”. FARASOÂRE v. floare 2°. FARÂNC v. furunc. FÂRBĂ s. f., pl. fărbe AFLR/rar Mh „vopsea”; cf. b o i e 1 u r i... FARDISÎ vb. IV refl. GM/rar Db „a se farda”: Se-mbrăcă şi aia, să fardisi, cutare/ 692. FARFÂRĂ s. f. AFLR/rar Bz „fanfară”. FÂRFIC v. foarfecă 4°. FÂRFICĂ v. foarfecă 4°. FARFURIE s. f., pl. farfurii AO, h. 374/rar Mh, Dj; AMD, h. 599/rar Ag, Gr „disc, talger de balanţă”; cf. c a p a c 11°... FASOLÎCĂ s. f. 1° AMD, h. 315/rar Vn, Bz „plantă erbacee agăţătoare; volbură”; cf. b u s u i 6 c 4°... 2° var. fasulică s. f. AMD, h. 345 MN; AFLR/rar Gr dim. de la fasule (mâncare). FASOLÎŞTE s. f. GM/prin II şi rar CI; AMD; GD/rar Cţ „teren cultivat sau de pe care s-a recoltat fasolea”: Locu fusese fasolişte, c-aşa să zicea pă urma fasolii GM/864. FASONÂT adj., f. fasonată TDM 11/ rar Db „emancipat”: Tuşă-mea asta era fasonată ea, hai, ne ia şi ne bagă într-o odaie, chiloman cu ea!/692; cf. c i 1 i v i z â t... FASUI v. fasule. FASULE s. f. AO, h. 471; TDO; AFLR/ rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 345 MN; TDM I, III; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar VI, CI, Cţ; pl .fasule AFLR/rar Gj; fă-soăle TDO/rar Gj „fasole”. -var. fasui s. n. TDO; AFLR/rar Gj, Mh; făs6i s. n. AFLR/rar VI; fasui s. n. AO, h. 471; TDO; AFLR/crt; AMD, h. 345 MN; GM/rar VI, Ot, Tr; pl. făsitie AO; AFLR/rar Gj, Ot, Mh. FASULICĂ v. fasolică 2°. FÂŞĂ s. f. 1° pl.făşi AO, h. 306/rar Dj „bantă îngustă (din pânză) pentru legat părul; bentiţă”; cf. b â n t ă1 1°... 2° var. fâşie (3 sil.) s. f. TDO/rar Dj „bantă îngustă cu care se leagă copilul mic, peste scutece”; cf 3° pl. feşi AMD, h. 316; 614/prin Ot şi rar Ag, Db, Ir, făşi AMD, h. 614/rar Ag, Db, Tr, Gr; feşe AMD, h. 614/rar Ag, Tr „bucată de teren lungă şi îngustă; fâşie”; cf. blână 16°... 4° pl .feşe AO, Pl. 137/rar Ot „ciocan special, folosit în dogărie, cu şanţ la unul dintre capete, care ajută la prinderea cercurilor; başchie”; cf. b a s c h i e 1°... 5° AMD, Pl. 170/rar Ag „lama, tăişul toporului”; cf. b ă r b u r 1°... 6° pl.făşe AMD, h. 608/rar Gr „bucată mare de pământ, brazdă (după arătură); glie”; cf. 1 ă s p ă d â i e. - var. 3° sfâşă s. f., pl. sjaşii [sic!] AMD, h. 614/rar Ag; sfâşie (3 sil.) s. f., pi. sfâşii AMD, h. 319/rar Ag. FAŞÂNv. faşână 2°. FAŞĂNĂ 1° s. f. AMD/rar CI „scândură folosită pentru trecerea peste un loc noroios (în curte)”. 2° var. faşân s. n. AMD, h. 546/rar Tr „gard din nuiele folosit la întărirea malului unei ape”; cf c ă ş f ţ ă2 2°... FÂŞIE v. fâşă 2°. FAŞONETĂ s. f. AMD, h. 492/rar Vn „broboadă de lână”; cf. b a s m ă 1°... FÂTĂ s. f. 1° art., ~ prima v. prima. 2° copfl de ~ AO, h. 167/rar Mh „copil nelegitim; bastard”; cf. b a i s t r u c... FĂŢĂ s. f. 1° art. fâţa câsei AO, h. 199/ rar VI, Gj, Dj, Tr; AMD, h. 181/ prin Db şi rar Ot, TI „locul bătătorit din faţa casei; bătătură”; cf. o b 6 r 3°. 2° art. fâţa câsei AMD, h. 174/rar VI, Ot „pridvor”; cf. g a 1 e r i e 1°, h o â 1 ă, marchizi, parmalâcl0, sală 2°, s u p u s2 2°, ş o p r 6 n 1°, t e r ă s ă 1°, tindă, verândăl0. 3° art. fâţa stupului AMD, Pl. 91/rar Ph, II; ~ urdinişului/rar Ag, Ot „locul bătătorit din faţa stupului”; cf a r i 6 i1 7°... 4° AO, h. 241/rar Gj, Mh, Dj „faţă de masă”; cf. a ş t e r n ti 14°... 5° în ~ loc. adv. TDO/rar Mh, Dj; GM/prin II şi rar Bz, Tr, Gr, CI; GD/rar TI; la ~ loc. adv. GM/rar 11 „la suprafaţă; superficial”: [Cânepii] îi dau o arătură mai în faţă GM/838. Nu durează duzii, e apa-n faţă şi să usucă GD/842; cf. d i n a f â r ă; art. fâţa pământului TDM II/rar Bz „suprafaţa (pământului)”: AI doilea an ne duceam ş-o tăiam [viţa de vie] din faţa pămintuluiilAi. 6° în expr. a prinde ~ AO h. 614/rar Dj [d. grâu] „a începe să se coacă, a da în copt”; cf. c o d ă 1 b i... 59 FÂŢA2 ' 58 FÂŢA2, ~ ascunsării v. ascunsării. FÂUR s. m. AO, PI. 42/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 506/Bz, Br, TI, Cţ, prin Ph, Vn, CI, II şi rar Db, Tr „numele lunii februarie”; cf. f ă u r â r, f ă u r 6 1, f ă u r i c ă, f e-bruârie, ferecă r, f ărecă, ferecă ş, gheţâi. FĂ interj. AO, h. 151; AMD,PI. 47*; TDO/crt.; AMD, PI. 36; TDM I-III; AFLR/ crt. „termen de adresare faţă de o persoană feminină mai tânără sau de vârstă apropiată”: Fă [se strigă] femeile între ele şi soţia AMD, PI. 47*/953; cf. b ă1 1°... -var. fa interj. AMD, PI. 47*; TDO/ VI, Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 165 MN; PI. 36; TDM I, III; AFLR/Gr, TI şi rar Ag, Db, Gl, Ot, Tr, If, CI, II, Cţ; fai interj. TDM II/rar Ph; făi interj. AMD, PI. 47*/ rar Mh; AMD, h. 165 MN; PI. 36; GM; TDM II/Db, Ph, Gr, II, prin Bz, CI, Cţ şi rar Ag, Vn, Br, Tr, If. FĂCĂÎ vb. IV tranz., ind. prez. 2 sg. facăi GO; AFLR/rar VI „a amesteca frecând şi zdrobind (fasolea)”; cf. d r u g u i. FĂCĂLEÂŢĂ v. făcăleţ 4°. FĂCĂLETE s. m., pl.făcăleţi 1° AO, h. 257; TDO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 453; AFLR/prin Ot şi s. n., pX.făcălete AO/rar Ot „făcăleţ pentru amestecat mămăliga”; cf. d r u g ă2 4°... 2° AO, h. 234; TDO/Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 221/rar VI, Ot şi s. n., pl. facălete AO/prin Dj „sul de lemn pentru întins aluatul”; cf. d r i h o 1 ţ... 3° AO, h. 787/rar Dj; AMD, Pl. 146/ rar Ot „lopăţică de amestecat în zerul pus la fiert pentru a scoate urdă”; cf. b ă t ă-uş3°... - var. 2° cafalete s. AO, h. 234/rar Mh. FĂCĂLEŢ s. n., pl. făcăleţe 1° AO, h. 234/Dj, prin VI şi rar Mh, Ot, Tr; AMD, h. 221/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, prin Bz, Gr şi rar Vn, Gl, Br, If, II; făcăleţuri AO/rar Mh şi s. m., pl. făcăleţi AO/rar Gj; AMD/rar Ot „sul de lemn pentru întins aluatul”; cf. d r i h 6 1 ţ... FĂI 2° AO, h. 787/rar VI; AMD, Pl. 146/ prin Ot şi rar VI, Ag, Tr, If, II, Cţ „lopăţică de amestecat în zerul pus la fiert pentru a scoate urdă”; cf. b a t ă u ş 3°... 3° AMD, Pl. 138-139/rar Ph „băţ aşezat pe două crăcani, de care se agaţă căldarea pusă la foc”; cf. a r ţ â r 1 2°... 4° var. făcăleăţă s. f. GO/rar VI „băţ gros de amestecat mămăliga”; cf. drugă2 4°... FĂCĂLUÎ vb. IV tranz. 1° AMD, h. 453 MN/rar TI „a amesteca mămăliga”. 2° AMD/rar TI „a învârti, a suci limba în gură”. FĂCÂU s. n. GO/rar Mh „făcăleţ de amestecat mămăliga”; cf. d r u g ă2 4°... FĂCEA v. face. FĂCIE v. fucie. FĂCLIE s. f. AMD, h. 212 MN/rar VI, Ag „lumânare”; cf. 1 u m â n â r e 4°, 1 u m i n ă 2°. - var. flăcâie s. f., pl. flăcăi GM/rar Gr, II. FĂCTOR v. factor. FĂCIJT adj. AO, h. 176/prin Gj şi rar Dj, Mh „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... FĂGĂDÂU s. n. 1° GD/rar Cţ „cârciumă”; cf. c â r c i m ă... 2° GM/rar Gr „păşune, izlaz”; cf. cea-i r 1°... FĂGÎŞ s. n. AMD, h. 421 MN; GM/ rar Ag, Vn „făget”; cf. f ă g ii i. FĂGUI s. n. AO, Pl. 90-91/rar Ot „făget”; cf. fă g i ş. FĂGULEŢ s. m., pl. faguleţi GM/rar Ph dim. de la fag. FĂI v. fă. FĂI vb. IV tranz. AO, h. 151; AMD, Pl. 47*/prin Gj şi rar VI, Mh „a se adresa cuiva cu «fă»”: La noi se zice fă şi la fete şi la femei. La Teleşti nu făiesc nici femeile; când o făleşti te întreabă „de câte ori ţi-am pus masa eu, porcule?”, mai bine îi zici măi fată AO, h. 151/943. FÂINÂR. FĂINÂR s. n. 1° pl. făinăre AO, Pl. 131/rar Mh „scândură în care se află scobitura pe unde curge făina la măcinat”; cf. căpistăre4°... 2° AMD, Pl. 70-71/rar Cţ „boală la frunze (de viţă de vie); fâinare”; cf. î n făină r e. FĂINÂT adj. AMD, Pl. 70/rar Ag [d. bobul de strugure] „rămas mic, nedezvoltat; mănat”; cf. c â r c i u r 6 s 1°... FĂINĂ s. f. 1° AO, h. 256; TDO/Mh, prin Dj şi rar VI, Gj; ~ de mălai AO; TDO/prin VI şi rar Gj, Mh; AMD, h. 455 MN/rar If, Gr, Cţ „mălai”. 2° var. foină s. f. AMD, h. 455; Pl. 108- 109; GM; AFLR/Ph, prin Db şi rar Ag, Vn, Bz, Tr, If, CI „făină (de grâu)”; cf. p â i n e 2°. FĂIOÂRĂ (4 sil.) s. f. GM/rar II dim. de la faină. FĂLĂT6C v. vălătuc 4°. FĂLCÂRIŢĂ s. f. 1° pl.fălcăriţi AMD, h. 2 MN/rar CI „falcă, maxilar”; cf. c ap 10°... 2° AFLR/rar Gr „tetanos”; cf. c o 1 ţ 8°... FĂLCE s. fi, p\. fălcile 1° AMD, Pl. 109- 110/rar II „talpă la război”; c£ c a p 15°... 2° AMD, Pl. 162/rar Bz „b o g d a n la stavila morii”; cf. a j u 16 r 12°.., 3° var. sfălceâ, pl. sfălcile AMD, h. 250/ Ph şi rar CI „talpă la sanie”; cf. f â 1 c ă 3°... FĂLIE v. felie 2°. FĂLIUŢĂ v. feliuţi. FĂLNIC6S adj., i.fălnicoăsă GO/rar VI; GM/rar Tr „falnic, fălos, mândru”; cf. fodăl, grăntds, îngâmfă s, mă r-nic,măr6s, modoâsă, odolie-nesc, smănţuit2°, ţânţâs. FĂLOÂSĂ adj. fi, pl. făloase AMD, Pl. 152/rar Db [fig., d. oi] „cu lână creaţă”; cf. c â c i o r 3°... FĂMEIE v. fomeie. FĂPTOR v. factăr. FĂRĂJ v. fărâşuri. FĂRAŞ v. forâj2. FĂRÂŞĂ v. târâşuri. FĂRÂŞURI s. n. pl. AO, h. 224/rar Mh „făraşe”; cf. c a p â c 9°... FĂRÂMĂ - var. fărâj s. n., pl.fărdje AO, h. 224/ rar VI, Dj; AMD, h. 210/rar Ag, Ph, Vn, Bz, Br, Tr, Cţ; fărâşă s. fi, pl. fărăşi AO/rar VI, Gj, Mh; fierâş (2 sil.) s. n. AMD/rar Db; forăj s. n., pl. foraje AO/Mh, prin Gj şi rar Dj; AMD, h. 210; Pl. 147/Ag, Db, Bz, Ot, Tr, prin VI, Vn, Br, CI, II şi rar Ph, Gl, Gr, TI; forâjă s. fi, pX.forăji AO/prin Gj şi rar Mh; forâş s. n., pl, forăşe AO/Gj, Dj, prin Mh şi rar VI, Ot; AMD/Db, Ph, Cţ, prin Gr, CI, II şi rar Tr, TI; for aş uri AO/rar VI, Dj; forâşă s. fi, pl .foraşi AO/ rar VI; forăiâş s. n., pl. forăiăşe AMD/rar Ag; furaj s. n., pl. furaje AO/rar Gj; furaj uri AMD/rar Vn; furâş s. n„ pl. furăşe AMD/rar Db, Ph, Vn, TI; sforăj s. n., pl. sforăje AMD/rar Ot; sforăş s. n., pl. sfo-răşuri AO/rar Dj; AMD/rar Br, II; varâş s. n., pl. vărăşe ĂO/rar VI; AMD/rar Tr. FĂRĂ prep. TDO/rar Gj; ~ de loc. prep. GM/rar VÎ, Ph; ~ decât loc. prep. GM/ rar CI; ~ mima loc. prep. AFLR/rar Cţ „în afară de, cu excepţia”: N-ai far’ dec ît jos [să te aşezi] GM/828. [Copilul] a mai fost iară-n gârla mare fără (/-atunci GM/717. Şi nu găsea nimeni cin’ să-i îngroape, fără mima cioclii, beţivii care era alcolişti AFLR/892. FĂRĂJI vb. IV tranz. GD/rar TI „a frige”: Că dacă era came destulă la Crăciun, puneam acolo şi fărăjăm came/881. FĂRÂMĂTURĂ v. fărâmătură 2°. FĂRÂMĂ vb. I tranz. 1° AO, h. 472/ rar Mh „a desface păstăi le de fasole pentru a scoate boabele”; cf. b o b i... 2“ AMD, h. 310/rar Ag „a curăţa boabele de pe ştiulete”; cf. c u r â: 3°... 3° şi refl. pas. AMD, h. 683/prin CI „a (s e) r ă v ă ş i stâna”; cf. d e s f â c e 1°... 4° şi refl. TDO/rar Dj; GM; TDM II, III/rar Vn, Tr, Gr, CI „a (se) strica, a (se) demola (o casă)”; cfi h u r u 16°, v ă r s â 8°. 5° AO, h. 58/rar Dj „a mesteca mâncarea în gură”; cf. c 1 e fă n I... 6° GM/rar Tr, Gr „a frecţiona, a masa”: Veni tăticu şi mă fărîmă dă după cap aici-şa; începu să mă fărîme că e de la sclinteală. Mă. fărîmă, m-a legat/807; cf. c ă 1 c â 3°... 61 FĂRÂMĂ TĂ 7° refl. TDO/rar Gt „a, se zdrobi muncind; a (se) obosi excesiv”: Dimineaţa luni: „să mergem să ne dregem la nuntă, că ne-am farîmăt azi-noapte”/997; cf. b ă 1 ă b ă n 1...' 8° TDO/rar Mh [d. lupi] „a muşca rupând (un animal)”: Eu am luat oaia, că o iărîmăsă [lupul] la gât, îi rupsese aici beregata/941; cf. c ă s ă p i 2°... 9° var. fărmânâ vb. I [?], ind. prez. 2 sg. fărmăi AFLR/rar Dj „a sfărâma”; cf. fărâmiţffirimicf, firmituri, frimi, înfărâmă, măruntăiâ, măruntă, mărunţăşâ, storc 12°, z o b f 1°. 10° AMD, ch. 1230/rar TI „a meliţa”; cf. î n m e 1 i ţ â, m e 1 i n ţ â, p i s â 2°, s t o r c 1 3°, t o c â 3°, z b i c i u 1 â 1°, zdrâncinâ. - var. 4° fărmâ vb. ITDM II/rar Bz. FĂRÂMATĂ adj. f., brânză ~ GM/rar Ph „brânză dulce (de vaci)”; cf. prinşi0. FĂRÂMĂ s. f., o ~ GM; AFLR/rar Db, Ph, Vn, Bz, Br, Tr, CI, II „un pic, puţin”: [La Mucenici] face o fărimă de foc acolo, face curat prin curte/720. [Sâmbătă, înainte de nuntă] le punea o fărîmă de masă acolo/720. [Soţul] era o fărîmă de croitor/ 868; cf. c r u ş i ţ ă... - var. fărâmă s. f., o ~ GO/rar Mh. FĂRÂMĂNŢ v. fărâmiţi. FĂRÂMĂTURĂ s. f., pl. fărâmături 1° AO, h. 630/rar Ot; AMD, h. 632/rar 11 „rămăşiţă de fân zdrobit, folosită, adesea, la inhalaţii”; cf. c o â d ă 8°... 2° var. fărâmătură s. f., pl .fărâmături AMD, h. 386/rar Ph „puzderie de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... 3° var. frămiîătură s. f., pl. frămită-turi AMD, h. 462/rar Ph „deformaţie la pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... 4° var. frămătură s. f., pl. frămături AFLR/rar TI „bucăţică, fărâmă (de pâine)”: Ne-aveam ce mânca acasă, n-aveam o frămătură pe rhasă/881; cf. f r ă m â n ţ e 1 e, rumeguş, surceâ2°,urjumă2", z g u r ă 4°. (?■ 60 FĂTÂTĂ -var. fărmătură s. f., pl. farmături 2° AMD, h. 386/rar TI; frimitură s. f., pl. frimituri 3° AMD, h. 462/rar Ph. FĂRÂMIŢI vb. IV tranz şi refl. GM/ rar Ot; AFLR/rar Cţ „a (se) fărâmiţa, a (se) sfărma”; cf. f ă r â m â 9°... - var. fărâmănţâ vb. I refl. GM/rar Ag; fărmăţi vb. IV tranz. GM/rar Bz; fră-mânţâ vb. I tranz. GM/rar Ot; frimiţi vb. IV tranz. GM/rar CI. FĂRBUI vb. IV tranz. GO/rar Mh „a vopsi (fire)”; cf. b u i2... FĂRM v. fărâmă 4°. FĂRMĂTURĂ v. fărâmătură 2°. FĂRMĂŢI v. fărâmiţi. FĂRMÂN v. fărâmă 9°. FĂRMÂNT vb. I TDO/rar Dj „a frământa (aluatul)”; cf. b o s o 1 i 1°... FĂSOI v. fasule. FĂSTÂC v. fâstâc1 1°. FĂSUI v. fasule. FĂSUIŢĂ s. f. AO, h. 471/rar Dj, Ot „soi de fasole cu bobul mic”. FĂŞCEI v. fuscel 2°. FĂŞCEL v. fuscel 2°. FĂŞIOÂRĂ (4 sil.) s. f. 1° AMD, Pl. 49-50/rar Db dim. de la fâşie (de teren). 2° pl. făşioăre GM/rar CI „smoc de bumbac scărmănat”. FĂŞIOÂSĂ (4 sil.) adj. f. GM/rar Db [d. cânepă] „cu firul gros; fibroasă”: Dac-o semeni [cânepa] prea rară, se face beţeacu ala prea gros şi iese faşiuăsă; cf. b ă ţ ă g ă-nds 1°... FĂŞIU v. fişiu 2°. FĂŞUR vb. I tranz. şi refl. GM/rar Gr, II; AFLR/rar Cţ „a (se) înfăşură”: Fă-şurăm obiala pă picior/827; cf. frânge. FĂT vb. I tranz. 1° AO, Pl. 18/rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 144/prin Db, Tr, Gr şi rar VI, Vn, Bz, Ot [d. femeie] „a naşte”; cf. d o b â n d i 1°... 2° AFLR/rar Ph „a supraveghea fătatul (oilor)”: Primăvara le fătăm [oile]/706. FĂTÂTĂ adj. f., pl .fătate AFLR/rar VI; GD; AFLR/rar TI, Cţ [d. animale] „care a fătat”: în primăvară le-mpărţea [oile], ăle fătate başca AFLR/908. FĂTĂLĂU FĂTĂLĂU s. n. 1° pl. fătălăie AMD, h. 144/rar Db „femeie sterilă, stearpă”; cf. n e 1 e â p c ă 4°, s t e r p1 8°, s t e r p ă-c i ii n e 3°. 2° var. feteleu s. m. şi n., pl. fetelei AMD, Pl. 126-127/rar Bz; feteleie AMD, h. 257 MN/rar Ph „vacă (sau oaie) stearpă”. 3° AMD, h. 609/rar Gr „ştiulete fără boabe sau cu boabele pipernicite”; cf. babă 10°... FĂTĂROÂGĂ s. f., pl. fatăroăge AO, h. 164/rar Ot, Tr; AMD, h. 138/rar Tr „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... FĂTĂTURĂ s. f. TDM II/rar Ph „fâtare”: Prima fătătură la vacă/702. FĂTUICĂ (2 sil.) s. f., pl. fătuici 1° AMD, h. 142/rar Ot „tânără care naşte înainte de căsătorie; care are copil nelegitim”; cf. c o p i 1 i t2 2°... 2° AO, h. 553/rar Mh „salamandră”; cf. caracaticioâr ă... FĂTUŢĂ s. f. AO, h. 164/rar Gj „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... FĂŢÂRE s. f„ pl.făţări AMD, h. 319 MN/prin TI „arie de treierat”; cf. â r i e 2°... FĂŢOŞÂ vb. I refl. GM/rar Db „a se întâlni faţă-n faţă”: Nu m-am făţoşăt aşa, chiar aşa cu el, să văz d-aproape [lupul]/ 791; cf. în t â m p i n â 1°. FĂŢUITOÂRE s. f. AMD, h. 699/rar Ag, Ot „rindea”; cf. b r o â s c ă 8°... FĂURĂR s. m. AO, Pl. 42/V1, Dj, prin Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, h. 506/ Ag, Db, Ot, Tr, prin Vn, Br, Gr şi rar VI, Ph, Gl, Bz, If, II, TI, Cţ „numele lunii februarie”; cf. f â u r... FĂUREL s. m. AO, Pl. 42/rar Tr; AMD, h. 506/prin Tr şi rar TI, Cţ „numele lunii februarie”; cf. f â u r... FĂURÎCĂ s. m. AO, Pl. 42/rar Dj, Ot; AMD, h. 506/rar Bz „numele lunii februarie”; cf. f â u r... FĂZĂNĂRIE s. f., pl. făzănării GM/rar Ag, Ph „crescătorie de fazani”. FĂCŞEL v. fuscel 2°. FÂL, interj. GM/rar Vn „cuvânt care imită sclipitul unei lumini”. FÂNEÂŢĂ FÂLFÂRE v. vurvoâre 2°. FÂLFĂN vb. I refl. GM/rar Tr [d. lână] „a se umfla, a se înfoia”: O băteam c-o tuiagă, să filfăneăză lâna, să umflă lâna, nu şâde lipită adică când o speli/777; cf. î n f 1 o r i 7°. FÂLFÂRl vb. IV intranz. GM/rar II „a mişca uşor; a fâlfâi”: Ş-am auzit că fifire ceva în fundu căruţii/852. FÂLTUC v. fultuc 3°. FÂN s. n. 1° GM/rar CI „mei (cu spicul răsfirat)”: Aşa-i zicem fin ¥ la mei/860; cf. m ă 1 â i 2°, r o m â n e s c 6°. 2° pl.fânuri AFLR/rar Br „furaje”; cf. f o r âj 2°, n u t r 6 ţ 2°. FÂNÂI v. fânăr 1°. FÂNÂR s. n„ pl. fănăre 1“ AO, h. 629; GO/V1, Gj şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 631; GM/V1, Ag, Db, Ot, Tr, prin Ph şi rar Bz, Gr, Cţ;fănăruri GM/rar Ag; fânări GO/rar Gj „adăpost construit pe lângă casă sau podul grajdului unde se depozitează fânul”: II făceam copiţi [fânul], pentru că nu ieşise ca cum am eu acuma fînăr GM/788. Noi la tata [fânul] îl puneam în fînăr, aveam deasupra grajdului unde dormea vitele jos, sus aveam aşa un... o fânărie GM/794; cf. f â n e â ţ ă 1°, f o r a j e r i e, oleâb2°, pâiniţă, păier, păierie, rimizie,saiă3°,saivân4°,sama-1 â c, ş o p, ş o p r 6 n 3°. 2° AO, h. 392/rar VI; AMD, h. 253/rar Tr; fănăruriirdx Ag „grajd”; cf. g r a j d i, o 1 â 12°, o 1 e â b 1°, p o i â t ă, s a i â 1°, s a i v â n 1°, s t o 1 7°. 3° AO, h. 212/rar VI „adăpost (acoperit cu fân) improvizat în câmp sau în pădure”; cf. b ă r â c ă 1°... 4° AO, h. 628/rar Mh „prepeleac pentru fân”; cf. c I e n c i 2°... - var. 1° fanai s. n. AFLR/rar VI; fâner s. n., pl.fânere AO, h. 629/rar Mh. FÂNĂRÎME s. f. colect. GM/rar CI „cantitate mare de fân”. FÂNEÂŢĂ s. f. 1° pl. fâneţuri AMD, h. 631 /rar Gr „adăpost, acaret pentru depozitat fânul”; cf. f â n â r 1°,.. » FÂNEL 62 FÂSTÂC2 FÂŞA 63 FEDELEŞ 2° var. fâneţe s. fi AO, h. 520/rar Dj „Ioc cu livezi şi bălţi, de-a lungul unei ape”; cf. f r o n t i 6 r ă 1°, z 6 n ă2 1°. FÂNEL adj. GM/rar II „îndrăzneţ; descurcăreţ”: în fine el [soţul] era mai fînel, că era mai mare/845. FÂNERv. fânâr 1°. FÂNEŢE v. fâneâţă 2°. FÂNÎŞTE s. f., pl.fănişti AMD, h. 328; 608/rar Ot „fâneaţă”; cf. b â 11 ă 4°... FÂNTÂNĂ s. f. 1° pi. fântâne AO, h. 216/rar VI; AMD, h. 201/rar Db, Gl, Bz, Tr; AFLR/rar Cţ „fântâni, puţuri”; cf. bunâr... 2° pl.fântâni AO, PI. 47; TDO/prin VI, Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 201; GM; AFLR/Ag, Db, Ph, Gr şi rar VI, Vn, Bz, Ot, CI, II; fântâneirar Ag „izvor de suprafaţă captat într-o groapă de mică adâncime”: Puţu îi mai adânc, iar mai la suprafaţă se spuntfîntînă, puţu are cumpănă, fîntîna nu are AMD/687. Fîntîna-i mai mică [decât puţul], aia poţi să iei cu ceva, cu mâna din ea aşa, ş-aia să numeşte fîntîna GM/697. 3“ pl .fântâni AMD, h. 452 MN/rar Db „copcă în gheaţă”; cf. b 6 r t ă 2°... FÂNTÂNI vb. IV intranz. AO, Pl. 47/rar Gj; AMD, h. 201; 537; GM/rar Db, Ph şi refl. AMD/rar Bz [d. apa din fântână] „a izvorî”: E mai bună ţambra dă lemn [la fântână], că ţambra de lemn îi dă voie să fntîneăscă din lături GM/700; cf. clocot I2°... FÂNTÂNÎŞI s. f. pl. AFLR/rar Gj dim. de la fântână 2°. FÂNTANIŢĂ s. f. 1° pl. fântăniţi AMD, h. 452 MN/rar Ph „copcă în gheaţă”; cf. bortă 2°... 2° AO, Pl. 12/rar VI [fig.] „varice”: Are fîntîniţă în picior/925; cf. a r g i n 11°... FÂRCHITÂU s. n., pl.fărchităie AMD, h. 654/rar Ag „v â r t e j la căruţă”; cf baigic... -var. furchitău s. n. AMD, h. 654/rar Ag; furghidău s. n./rar Bz. FÂRFĂNÎ v. forfoti 2°. FÂRFÂI v. forfoti 2“. FARNÂRIŢĂ s. f., pl.fărnăriţe AMD, h. 43/rar Bz „bubuliţă la gură; zăbală”; cf. abubă2°... FÂRNEÂŢĂ v. frâneâtă. FÂRŞÂNIE s. f. AMD^ h. 116/rar Db „stare de leşin”; cf. a n e m i e 1°... FÂRŞEÂLĂ v. sfârşeălă. FÂRŞI v. sfârşi l°-4°. FÂRŞIT1 adj. 1° AMD, h. 35/rar Ot, Tr, Cţ „fără putere, slab (din cauza unei boli)”; cf. a m ă r â t1°... 2° ~ de foăme AMD, h. 69 MN/rar Ag, Ot „foarte flămând”; cf. d i h ă n â t... FÂRŞIT2 s. n. AMD/rar Tr „sfârşit, terminare”; cf. f i n i t, i s p r ă v e n i e, terminare. FÂRTÂTĂ s. f., pl.fârtâte GM/rar Bz „surată”; cf. s u r ă t ă 1°, ş o â 1 â, v ă r u i-c ă 3°; FÂRTÂTE s. m. GM/rar Ag „fârtat”. FÂRTĂŢIE s. f., pl. fârtăţii GM/rar Ag „obicei, la Rusalii, de a se face băieţii fârtaţi”: [La Rusalii] cu furtăţîa, zice, surăţiile, furtăţiile, băieţii face, le spune furtăţiişi fetili surăţii/681. - var. furtăţie s. f., pl. furtăţii GM; AFLR/rar Ag. FÂSOÂIE v. fusoi. FÂSTÂC v. fâstâc1 2°. FÂSTÂG v. fâstâc1 2°. FASTĂ v. fustă 1°, 5°. FÂSTÂC1 s. n., pl. fâstăce 1° AO, h. 305/prin Gj, Mh „fiecare dintre cele două părţi (din faţă şi din spate) ale catrinţei”; cf. a n d r 6 c 2°... 2° var. fâstâc s. n., pl. fâstăce GO/rar Mh „şir vertical de flori (ţesute sau cusute) pe catrinţă”. - var. făstâc s. n., pl .fâstăce 1° AO, h. 305/rar Mh; făstâg s. n. 2° GO/rar Mh; fustăc s. n., pl. fustăce 2° GO/rar Mh; fustâg s. n. 2° GO/rar Mh. FÂSTÂC2 interj., în a fâce ~ loc. vb. GM/rar Tr „a se fandosi”: Dacă mergeai pâ drum şi urma să treacă bărbat-tu aici aşa, să faci fistic naintea lui nu exista/785. FÂŞA, interj. GM/rar Ph „fâş”: Am auzit frunza fişa, fişa/111. FÂŞCEL v. fuscel 2°. FÂŞCHE s. fi, pl. făşchele GM/rar Bz „strat de gunoi (în care se seamănă tutunul); răsadniţă”; cf. p 1 a t f 6 r m ă 1°, răsâd, răsadniţă 1°, răzdr 1°, s a d 1°, s â d i n ă 1°, s 6 r ă, s t r a t 1°, s t r a t i c, t o c 4°. - var. fusceâ s. fi, pl. fuscele GM/rar Bz; fuşcheă s. fi, pl. fuşchele AMD, h. 343; GM/prin Bz. FÂŞCHIE s. fi 1“ AMD, h. 606/rar TI „gunoi fermentat şi fărâmiţat; mraniţă”; cf. b răni ţâr... 2° var. fâşteie s. fi pl. GM/rar Db „pleavă şi alte rămăşiţe din tulpină în sămânţa de cânepă”: Fîşteiele ale mari să rămâie-n dârmon şi să treacă numai sămânţa/695. FÂŞEI v. fuscel 2°. FÂŞEL v. fuscel 2°. FÂŞfU v. fişiu l°-3°. FÂŞNECUŢĂ adj. fi GM/rar Bz dim. de la făşneaţă. FÂŞTEICĂ (3 sil.) s. fi, pl. făşteici AO, h. 592/rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 49-50/rar Tr „bucată de teren lungă şi îngustă; fâşie”; cf. b 1 ân ă 16°... -var. feşteică (3 sil.) s. fi, pl.feşteici AMD, Pl. 49-50/rar Ag, Db; fişteică (3 sil.) s. fi, pl.fişteici AO, h. 592/rar Dj; AMD/Tr; fleşteică (3 sil.) s. fi, pl. feşteici AMD, h. 316 MN/rar Ot. FÂŞTEIE v. fâşchle 2°. FÂŞTOÂCĂ s. fi, pl. făştoăce AMD, Pl. 49-50/rar Ag, II; făştocikzx CI „bucată de teren lungă şi îngustă; fâşie”; cf. b 1 â-n ă 16°... - var. fiştoâcă s. fi, pl. fiştoci AMD, Pl. 49-50/rar Db. FÂŢOI s. m. AMD, h. 342/rar Db „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... - var. fuţoi s. m. AMD, h. 342/rar Gr. FEBRIOÂRE v. februarie. FEBRIOÂRIE (3 sil.) v. februarie. FEBRIUÂRIE [febriuârie] v. februarie. FEBRIUÂRIE [febriuârie] v. februarie. FEBROÂRE (3 sil.) v. februârie. FEBROÂREI (3 sil.) v. februârie. FEBROÂRIE (3 sil.) v. februârie. FEBRUÂR v. februârie. FEBRUÂRE (4 sil.) v. februârie. FEBRUÂRIE [februârie] v. februârie. FEBRUÂRIE (4 sil") s. m. AMD, h. 506/ prin Ag, Cţ şi rar Db, Vn, Bz, Br, Tr, II „numele lunii februarie”; cf. f â u r... - var. febrioâre (4 sil.) s. m. AMD, h. 506; GM/T1, prin Cţ şi rar Db, Ph, Gr; febrioârie (3 sil.) s. m. AMD/prin Db şi rar Ph, Gr, II; febriuârie [febriuârie] s. m./ rar VI, Ph, Tr; febriuârie [febriuârie] s. m./ rar Db, Ph, Gr, TI; febroâre (3 sil.) s. m. AMD; TDM Il/Ot, Tr, II, CI, prin Ag şi rar VI, Db, Bz, If, Gr, Cţ; febroârei (3 sil.) s. m. AMD/rar Ag; febroârie (3 sil.) s. m. AMD; GM/Ph, prin Db, Bz, Ot, Tr, Gr, CI şi rar Ag, Vn, Br, II; februâr s. m. TDO/ rar Mh; AMD; TDM Il/rar Bz; februâre (4 sil.) s. m. AO, Pl. 42/Mh, prin VI, Dj şi rar Gj, Tr; AVID; GM/Ag, prin Db, Br, Tr, TI, Cţ şi rar VI, Ph, Vn, Gl, CI, II; februârie [februârie] s. m. AMD/Ph, Tr, prin Bz şi rar Ag, Db, Br, If, CI, II, Cţ; februârie (5 sil.) s. m. AFLR/rar Cţ; fevri-oărie (4 sil.) s. m. AMD/rar TI; fevruâre (4 sil.) s. m. AO/prin Mh şi rar Gj; fevruâre (3 sil.) s. m./rar Mh; fevruărie (5 sil.) s. m./rar Mh; frămvoâre s. m. AMD/ rar Ph; frevârie s. m. AO/rar Dj. FEBRUARIE (5 sil.) v. februârie. FECIORICĂ s. fi, pl .fecioriei AMD, h. 17/prin CI şi rar Br „pupila ochiului”; cf. b o â b ă 3°... FEDELEJ v. fedeleş 1°. FEDELEŞ s. n. 1° pl. fedeleşe AO, h. 249/prin Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 238/Ag, Db, Tr, Cţ, prin Ot, Gr, II, TI şi rar Bz; fedeleşuri AO/rar Dj; AMD/rar Db, Tr, II, Cţ „vas din doage pentru păstrat apa la câmp; doniţă”; cf. b o d e 1 c ă... 2° TDO/rar VI, Ot; GM; AFLR/Ag, prin VI, Ot, Tr şi rar Db, Ph, Gr „petrecere, de obicei la casa miresei, sâmbătă seara înaintea nunţii”; cf. b e t e â 1 ă 1°... 3° AFLR/rar Ph „numele unui dans popular”. 4° GO/rar Dj „sumă de bani pretinsă de flăcăi naşului pentru răscumpărarea miresei (în cadrul nunţii)”. -var. 1° fedelej s. n„ pl. fedeleje AMD, h. 238/rar CI; fledereci s. n./rar Ph; sfredereş s. n./rar TI. FEL s. n. 1° ~ şi ~ loc. adv. AFLR/rar Cţ „în chip variat, în mai multe feluri”: Da-1 făcem şi dulce, îl facem fel şi fel facem bulionu, nu-1 făcem numai aşa/892. 2° la un ~ loc. adv. AFLR/rar Ph „la fel, în acelaşi fel”; cf. m 6 d ă 1°. 3° var. feli s. n., pl. feliuri TDO/Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot, Tr „mod, chip, soi”; cf. modă 1°, m o d 6 1 2°, r â z ă 4°. FELDERĂ s. f., pl. feldere AO, h. 446/rar VI; AMD, h. 323; GM/rar VI, Db „măsură de capacitate (pentru cereale) egală cu un dublu decalitru”; cf. b ă n i ţ ă... FELE s., f., pl .feli AO, Pl. 123/rar VI „vas mic, cupă (folosită la stână)”. FELEGEÂN s. n. 1° AFLR/rar Mh „sticlă (recipient)”; cf. s t f c 1 ă 2°. 2° var. filceân s. n., pl. filceăne AO, h. 253/rar Ot „pahar, ceaşcă”; cf. p ă h â r. FELEHÂRŢ s. n., pl.felehărţuri AMD, h. 657/rar VI „lambă la căruţă”; cf. ajutor 10°... FELEMÂN. v. felemen. FELEMEN s. GD/rar TI „fir de bumbac”: Asta-i bătută felemen şi ţesut cu mătasă/880. - var. felemân s. AMD/rar TI. FELEŞTEÂG v. feleştiuc. FELEŞTIUC (3 sil.) s. AMD/rar TI „pămătuf’; cf. f o 1 m o t 6 c, m ă t ă u z 1°, p ă m ă t u f. - var. feleşteâg (3 sil.) s. GM/rar Ph. FELI v. fel 3°. FELIE s. f., pl .felii GM/rar Ot „bucată, cub de zahăr”; cf. c u t ă 1°... 2° var. fălfe s. f., pl. fălii AO, h. 251; TDO; AFLR/V1, Gj, Mh, prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 238 MN/Ag, Ot, Tr, CI, II, Cţ, prin Br, Tr şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Gr „bucată (subţire) tăiată din pâine”. FELIGĂ v. feregă. FELINÂR, cal ~ AMD; GD/prin Cţ şi rar TI „cal cu fruntea albă”; cf. ş ă r g u i â t. FELIUŢI s. f. pl. AMD, h. 238 MN/ rar Br dim. de Ia felie. - var. făliuţă s. fi, pl. făliuţe AMD, h. 238 MN/rar Ot; făliiiţi AFLR/rar TI. FEMIE v. fomeie. FENEŞE s. pl. AFLR/rar VI „saltele”; cf s ă 11 e â. FENICOL s. AO, h. 707/rar Dj „plantă frumos mirositoare, căutată de albine; roiniţă”; cf.afumătoâr e... FERÂIZIN (3 sil.) s. n„ pl. ferăizine AO, Pl. 135/rar Dj „daltă folosită de rotar pentru fixarea spiţelor”; cf. r a c 5°. - var. ferăizn s. n., pl. ferăizne-, firăizn s. n., pl.firăizne AO, Pl. 135/rar Dj. FERĂIZN v. ferâizin. FERĂSTRĂIER s. m. GM/rar Bz „muncitor la ferăstrăul mecanic”. FERĂSTRUICĂ s. fi, pl. ferăstruici AMD, h. 185/rar Db „ochi de geam”; cf. cerceveă 4°... FERĂSTRUIE s. fi, pl ferăstrui AMD, Pl. 91/rar Bz „urdiniş la stup”; cf. o r d i-n f ş, v r â n ă 3°, v r ă n u ş. FERBENŢI s. m. pl. GD/rar Cţ „fermenţi”. FERCHEZĂ vb. I refl. AO, Pl. 32/rar Mh „a se găti, a se aranja (în faţa oglinzii)”. FEREÂSTĂ v. ferâstri 1°, 2°. FERECĂ vb. I tranz. 1° AMD, h. 506/ prin Tr şi rar Ot, Gr [d. luna februarie] „a acoperi cu gheaţă; a îngheţa”: [Februarie] ferecă şi desferecă, adică îngheaţă şi dăjgheaţă/785. 2° var. ferică vb. I AMD, Pl. 168/rar Ph, Vn „a bate cu ciocanul pietrele de moară, pentru a le reface zimţii tociţi”. 3° AFLR/rar Mh „a stăvili apa unui râu (la moară)”. -var. 1° ferică vb. I tranz. AMD, h. 506/rar Ag, Db, Ph, Bz, Tr, Gr. FERECÂR s. m. AMD, h. 506/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot, Gr „numele lunii februarie”; cf. f â u r... - var. fericăr s. m. AMD, h. 506/rar Db, Tr. FERECĂ s. f. AMD, h. 506/rar Tr „numele lunii februarie”; cf. faur... - var. ferică s. AMD, h. 506/rar Db, II: luna lui ~ şi desferică/rar II. FERECĂTURĂ s. fi, pl. ferecaturi 1° AO, Pl. 132-133/rar VI, Dj, Ot, Tr; AMD, Pl. 169/rar Vn, Bz „numele acţiunii de a fereca piatra alergătoare (la moară)”. 2° AO, Pl. 132/rar VI, Dj „rezultatul acţiunii de a cresta şanţuri (dispuse radial) în piatra zăcătoare (la moară)”. 3° AO, Pl. 133/prin VI, Mh şi rar Dj; AMD, Pl. 169/rar Db, Vn „amestec de grăunţe, nisip şi faină care curge după ferecarea pietrelor (la moară)”; cf.hurlu-i â 1 ă 2°, m a r d â 6°, p o s p â i 1°, u r 1 ă u, u r 6 i 2°. 4° AMD, h. 244/rar Ag „şină pe roata carului”; cf. c o 1 ă c 4°... -var. fericătură s. fi 1° AMD, Pl. 169/ rar Ph, Bz; 2° AMD, Pl. 169/rar Ph, Bz. FERECIJŞ s. AMD, h. 506/rar Ph „numele lunii februarie”; cf. f â u r... FEREDEU s. n„ pl. feredeie AMD, h. 214/rar Vn „vas (din doage) de formă ovală, pentru spălat rufe”; cf. â 1 b i e 1°... FEREGĂ s. fi AFLR/rar VI „ferigă”. - var. feligă s. fi TDM II/rar Ph. FERESTÂU v. firăstrău. FERESTEĂ s. fi GM/rar CI; GD/rar Cţ „cherestea”. -var. firisteă s. f. AMD; GM/rar Db, CI, II. FERESTEU v. firăstrău. FERESTREU v. firăstrău. FERESTRI s. fi pl. 1° AO, Pl. 25/rar VI, Dj; AMD, h. 182 MN/rar VI „ferestre”. 2° var. fereşte s. fi pl. AMD, h. 20 MN/ rar VI [iron.] „ochelari”; cf. î n a i n t â ş 2°, o c h e â n 4°, o c h 6 t e 3°, o c h i 10°, oichelâri, sticlă 1°, zarţăle. -var. 1° fereăstă s. fi, pl. fereşti AO, Pl. 25; TDO/V1, Mh, prin Gj, Dj şi rar Ot; AMD, h. 182 MN; TDM II/rar Vn, TI, Cţ. FERESTRUŢĂ s. fi AFLR/rar Mh dim. de la fereastră. FERICĂR v. ferecâr. FERICĂ v. ferecă 1°, 2°. FERICĂ v. ferecă. FERICĂTURĂ v. ferecătură 1°, 2° FERIE s. fi GO/rar Gj „măsură de capacitate de un decalitru”; cf. d 6 c a... FERITA, ~ piciorul v. picior 1°. FERMĂ s. fi AMD/rar TI „firmă”. FERMECIULUI s. n. gen. GM/rar Ph „farmecului”: Din cauza/eVmecM/w/706. FERMELÎE v. infermeiie. FERMOR v. formorel. FEST s. n. AMD/rar Bz „fesă”. FEŞNÎC s. n. 1° TDO/rar Vi; AMD; TDM II; AFLR/rar Db, Vn, Bz, TI „sfeşnic”: Banii s-adunau şi dădea la biserică şi făceau câte-un fieşnid%15. 2“ AMD, h. 41/rar Ot [fig., iron.] „rest, colţ de măsea rămas în gură”; cf. b u 114°... FEŞTÂNIE s. f. AFLR/rar Db, Cţ „sfeştanie”. — var. şeştănie s. fi GO/rar VI. FEŞTEICĂ v. fâşteică. FEŞTEICUŢĂ (4 sil.) s. fi AMD, Pl. 49-50/rar Db dim. de la f e ş t e i c ă. FEŞTELEU s. GD/rar TI „obiect îmbibat cu apă” . FEŞTILĂ s. fi 1° AMD, h. 212 MN/ rar Ag „lumânare (din ceară) făcută în casă”. 2° colect. AMD, h. 389; AFLR/rar Db „cânepă de calitate inferioară; câlţi”; cf. buc i... FETELEU v. fătălău 2°. FETELOÂICĂ (4 sil.) s. fi GM/rar Vn [fig.] „(floare) care nu face sămânţă”: Vara, una din ea înfloreşte aşa, ca o feteluăică aşa, ş-aia-i cânepa de vară, nu face sămânţă, nu face nimica/726. FETICĂ s. fi, pl. fetici AO, h. 164/rar Gj, Mh „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... Db, Bz, Br, Tr, TI; ficătelxw Ag, Db, Br, Ci, Cţ; ~ negru AO, h. 92; 108; GO/Mh, prin Dj şi rar Ot, Tr; AMD, h. 73; GM; GD/prin Tr, TI şi rar Ot, Cţ „ficaţi”; cf. bojog 2°... 2° AMD, h. 58/rar VI, Tr; ~ alb AO, h. 92; 108; GO/prin Mh, Dj, Ot; AMD, h. 58; GM; GD/T1, prin Tr şi rar Cţ „plămân”; cf. b â 1 d âr 1°... 3° GO/rar Dj [la pl.] „reziduuri de la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i-n ă4°... - var. ficâte s. m. l°AO, h. 108; TDO; AFLR/V1, Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 73; GM/Ot, Tr, prin VI şi rar Ag, Db, TI; ~ negru GO/rar Mh, Dj; AMD/rar Tr; ~ alb 2° GO/prin Mh şi rar Dj; ~ prapur os 2° AFLR/rar Dj. FICÂTE v. ficât 1°, 2°. FICATEŢ s. m. şi n., pl. ficateţi, ficăteţe AO, h. 423; AFLR/rar Gj „preparat culinar din maţe de porc umplute cu tocătură de ficat; leberwurst”; cf. f i c ă-târi, leberbdş. FICĂTÂRI s. m. pl. GO/rar Gj „preparat culinar din maţe de porc umplute cu tocătură de ficat; leberwurst”; cf. ficâte ţ... FIDÂN s. m„ pl. fidăni AMD, h. 408/ rar Tr, Gr, - de pui/rar Tr „mlădiţă”; cf. altoi1 2°... FIDELÂR s. n. AMD, h. 221/rar Bz „sul de lemn pentru întins aluatul (de tăieţei)”; cf. d r i h 6 1 ţ... FIDÎGĂ s. f. AFLR/rar Ag „firidă”; cf. g a 1 a n t â r 1°. FIER s. n. 1° AO, h. 255/rar Dj; GM; AFLR/Tr, prin Gr şi rar Ag, Br, II „tablă zincată”: [Acoperişului] îi bate blană, dacă are fier, dacă n-are fier, pune ţiglă pe ea/802; cf. ţân c1. 2° colect., pl. fiare GM/rar Vn, Tr, Gr „obiecte din fier”: Numărare, numa table, numa gunoaie era/725; cf. a 1 c a 1 â c... 3° pl. fiare AMD, Pl. 2-3; GM/prin Ag, Vn şi rar Db, Bz ,joagăr de mână”: Numa cu o mână am tras la fier GM/678; cf. b e ş c h i e 2°... FETIL s. n. AMD, h. 206 MN/prin Br, Tr şi rar Gr, CI, II, Cţ „fitil (folosit la aprins focul)”. FETIŞCANĂ s. fi, pl.fetişcâne AMD, h. 137/rarPh, Vn, Tr „fetiţă (sub 10 ani)”; cf. v ă t ii i e 10°. FETIŞCÂNDRĂ s. fi, pl. fetişcăndre AMD, h. 138/rar Vn „fetişcană”; cf. b ă i e-t â n ă... FEŢIŞOARĂ s. f., pl. feţişoare AO, h. 164/rar Gj, Mh; AMD, h. 138/rar VI, Ph, Ot, CI, Ilj TI ; fetişori AO/rar VI „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... FETIŢĂ s. f. 1° AO, h. 164/rar Mh, Dj „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... 2° art. fetiţa ochiului AO, h. 33/Dj şi prin Mh; AMD, h. 17/rar 11, TI „pupila ochiului”; cf. b o ă b ă 3°... FETNEGICĂ s. f., pl. fetnegele AMD, h. 138/rar TI „fetişcană”; cf. b ă i e-t ăn ă... FEŢÂLNIC s. n., pl. feţălnice\ feţalnici AMD, h. 575/rar Vn „rindea”; cf. broască 8°... FEŢUI vb. IV tranz. AMD, h. 178, 179/rar TI „a lipi netezind pereţii; a faţui”; cf. d r i ş c u i 3°... FEURI s. n. pl. GM/rar Db „lădiţe folosite de I.L.F. (întreprinderea de Legume şi Fructe)”: Feur! noi zicem la lăzile astea pătrate, primeşte cantitatea de treizeci de kilograme/695. FEVRIOÂRIE (4 sil.) v. februarie. FEVRUÂRE (4 sil.) v. februarie. FI1 vb. IV 1° refl. AFLR/rar Cţ „a exista”: Cum se face şi brânza acuma, cum se iste şi astalantă/898; cf. e x i s t â. 2° în fîre-ar... fire-ar conjunct corelativă AMD, h. 334; AFLR/rar Db, Ph, Br, Gr „ori... ori, fie... fie”: Fire-ar c-o dăspic cu doi craci, fir-ar cu un crac AMD/821. FI2 v. fiu2. FIA. v. sfii 2°. FIÂLĂ v. siălă. FICÂT s. m., pl. ficaţi 1° şi s. n., pl. ficâturi AMD, h. 73/prin Cţ şi rar VI, 4° pl .fiare AO, h. 551; TDO/prin Mh şi rar Gj, Dj; GM/rar VI [mai ales Ia pl.] „cursă, capcană”; cf. c ă p c ă n i... 5° pl. tantum fiare GM/rar If, II „cătuşe de împiedicat caii”: Alde tata era când se ducea cu caii, băga caii-n fliărel864. 6“ var. fiere s. n. pl. tantum AO, h. 772/ rar Mh „pirostrii”; cf. p i r o s t r i e 4°. FIERÂR s. n„ pl.fierăre AO, h. 773/ rar Dj „lemn aşezat orizontal pe două furci, de care se agaţă căldarea la foc (la stână)”; cf. a r ţ â r1 2°... FIERÂŞ v. fărâşuri. FIERĂSŢÂU v. firăstrău. FIERĂTÂIE s. pl. GM/rar Tr „obiecte din fier”: Vin motociclete, dă tot felu dă fierătăie d-acolo/782; cf. a 1 c a 1 â c... FIERBĂTOÂRE s. fi, pl. fierbători 1° AO, h. 770/rar VI; AMD, Pl. 137; TDM II; AFLR/Br, prin Ag, Vn, Bz, CI, II şi rar VI, Ph, Cţ; fierbătoăre AMD/rar CI „încăpere (la stână) în care se pregăteşte caşul, urda etc.”; cf. b ă c i e 1°... 2° AMD, Pl. 138/rar Cţ „lemn (încovoiat) înfipt în pământ, cu un cârlig de care se agaţă căldarea deasupra focului (la stână)”; cf. c ă 1 d ă r â r... 3° AMD, h. 681/rar II „căldare în care se încheagă laptele sau se fierbe zerul pentru urdă (la stână)”; cf. b i d o n 1°... 4° var. fierbător s. n. GM/rar Ph „dispozitiv, constând dintr-o cutie metalică cu apă, pus în vrana butoiului pentru a permite evacuarea gazelor rezultate din fermentarea mustului”: Gazele ieşite de aici, din butoi, iese afară şi, dacă n-are acest fierbător, păi se umflă prin clăbucii ăia şi dă afară peste vrana butoiului/704. - var. 3° fierbător s. n., pl .fierbătoăre AMD, Pl. 142/rarBz. FIERBĂTOR v. fierbătoăre 3°, 4°. FIERBÂNT vb. 1 1° tranz. şi refl. AMD, h. 473; GM/rar Ag, Ph, Vn; AFLR/ rar TI „a (se) încălzi, a (se) înfierbânta”: M-am frământat niţel, m-am fierbîntăt GM/ 725; cf. în c f n d e 1°. 2° intranz. GD/rar Cţ [d. must] „a fermenta”: Şi lăsam [mustul] timp dă douăşpatru dă ore cu totu, ferbîntă acolo/895; cf. î m b o m b â, m u r ă 2°, r i d i c â 4°. FIERBÂNTE adj. AMD, h. 473/rar Ot, Tr [d. apă] „fierbinte”; cf. a r z f n t e... - var. fierbinte adj. fi pl. GM/rar Ph. FIERBE vb. III 1° TDO/rar VI, Mh; GM; AFLR/rar Ag, Ph, Bz, Tr „a încălzi, a înfierbânta (apă)”: Fierbe apa puţin călduţă TDO/927. Femeia, dacă-i venea să nască, chema moaşa [...] o trăgea şi ea pe burtă cu niţel ulei [...] îi mai punea cojoace, hai, d-acilea o băga-n apă fiartă, în copaie, fierbea apă ş-o băga-n apă fiartă GM/792. 2° AMD; GM/rar Tr, CI „a înroşi, a încinge în foc (fierul)”: [Fierarul] fierbe şina, o încinge în foc AMD/829. 3° refl. pas. GM/rar Tr [d. metale] „a se suda la cald”: Se fierbe fiare unu cu altu, din două bucăţi se poate face unu/ 803. 4° AFLR/rar Ph [d. un os fracturat] „a se suda, a se vindeca”: Lega aşa-n patru şi strângea bine [piciorul] [...] şi-n două săptămâni fierbeă osu [...] acuma bagă-n ips/704. 5° refl. GD/rar Cţ [d. boabe, seminţe] „a se încinge, a se altera, pierzându-şi calitatea de a încolţi”: Grâul dă sămânţă îl punea separat în casă, nu-1 punea în magazie, ca să fierbe şi nu iese/896; cf. î n c i n d e 2°, î n f e r m e n t â, m e n t â. -var. fierbeă vb. II AO, h. 1006 MN/ Mh, Dj, prin Ot şi rar VI, Gj; AMD, ch. 1305/Db, Ph, Gr, CI, II, prin Bz, Br, Tr, If şi rar Ag, Ot, Cţ. FIERBINTE v. fierbânte. FIERBINŢEÂN s. m., pl. fierbinţeni AMD/791 „locuitor din satul Fierbinţi”. FIERE v. fier 6°. FIEROÂSE s^ fi pl. AMD/rar Tr „obiecte din fier”: [în sat este] magazin cu textile, Remise, alimentară/781; cf. a 1 c a-1 â c... FIERT1 adj, fi fiartă AO, PI. 36; TDO/Gj, Mh, Dj şi rar Ot, Tr; AMD, h. 473; GM; TDM II, III; TDD/Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin Ag, Vn şi rar GI, If, TI, Cţ [d. un lichid, mai ales apă] „fierbinte”: Femeia, dacă-i venea să nască, chema moaşa [...] o trăgea şi ea pă burtă cu nişte ulei [...] îi mai punea cojoace, hai, d-acilea o băga-n apaf/ărtă-x copaie; fierbea apă şi-o băga-n apă fiartă GM/792; cf. a r z i n t e... FIERT2 s. n. 1° AFLR/rar Mh „apă clocotită”: [Rufele] le punem la postavă, turnăm fiert peste ele/949. 2° art. fiertul cormenii AFLR/rar II „locul unde se răstoarnă brazdă peste brazdă (când se ară 1 a c o r m a n ă)”. FIEŞCÂRE pron./adj. nehot. I” TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Mh, TDM I; AFLR/prin Ag, Ph şi rar Bz, Br, Tr, Gr, Cţ „fiecare”; cf. c 1 n e ş i. 2° var. firetecare pron. nehot. GO/ rar Gj „altcineva, careva”: Noi tocăm [carnea] cu toporu, firetecare vrea cu maşina/942. - var 1° fieşicâre (5 sil.) pron./adj. nehot. GM/rar Tr; fieştecâre pron./adj. nehot. AFLR/rar VI, Gj, Mh, Dj; TI; fiteşcăre pron./adj. nehot. AMD; AFLR/ rar Ag, Ph, CI, Cţ; fitişcâre pron./adj. nehot. GM/rar Br. FIEŞICÂRE v. fieşcâre 1°. FIEŞTECÂRE v. fieşcâre 1°. FIET (3 sil.) vb. I refl. GM/rar II [d. vopsea] „a se depune pe fundul vasului în care se prepară”: Mestecam bine, bine, bine, până când s-amesteca ea, că să fietă dacă o lăsai nemestecată [vopseaua]/851. FIFIÎ vb. IV intranz. AMD, h. 32/rar Ot „a vorbi peltic”; cf. c â c â i... FÎGE vb. III tranz. şi refl. AFLR/rar Dj; GD; AFLR/rar Ph, TI „a (se) înfige”. FIGOÂRNĂ s. f. GM/rar Db „fligom”. FIGUR vb. I tranz. GO/rar VI; GM/ rar Ph „a aşeza lemnele în stivă, în f i g u r ă”: Unii le spărgem, alţii le figură, le-aşeza lemnele GM/707. FIGURĂ s. fi, pl. figuri GM/prin Ph şi rar Db, Vn, Gr „stivă de lemne de un metru cub; ster”: Aveam o figură dă pari, că ne făcusem şi noi rost să facem şi noi casă/826; cf. m e t r â n 1°, m e t r u 1°. - var. figură s. fi, pl. figuri GM/rar Ph, Gr. FIGURĂ v. figură. FII v. sfii 1°, 2°. FIJNÎ vb. IV intranz. AO, h. 81/prin Mh „a fluiera din degete”; cf. f i o n I, s u z n i, ş o i e r â. FILÂU s. n., pl.fîldie; filai GM/rar Gr „basma albă, cu ciucuri, purtată odinioară”. FILCEÂN v. felegeân 2°. FILELĂ v. filieri1 1°. FILER v. filieri1 1°. FILERĂ v. filieri1 1°, 2°. FILETÎV v. definitiv 2°. FILIELĂ v. filieri11°. FILIER v. filieri1 1°. FILIERĂ v. filieri1 1°. FILIERE v. filieri1 1°. FILIERI1 (3 sil.) s. fi pl. 1“ AO, Pl. 141/ prin VI, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 180/ rar Ag, Ot, CI „dispozitive pentru executat filetul şurubului, filiere”; cf. f r e z e n c, ghiventoâre, m a ş â 2°, pâgnă, şnăidas, ştdclă 1°. 2° AO, Pl. 141/rar Dj „burghie pentru găurit obiecte metalice”; cf. s u c â 1 ă 4°. - var. 1° fileiă s. fi, pl. filele AMD, Pl. 180/rar Db; filer s. n., pl.filere AMD/ rar Vn, Gl, Br; fileri AO, Pl. 141/rar Ot; fileră s. fi, pl .fileri AO/prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD/rar Ag, Vn, Bz, Gr, II; filere AMD/prin Vn, II şi rar VI, Ag, Ph, Bz, Ot, TI; filielă (4 sil.) s. fi, pl.filiele AO/rar Gj; filier (3 sil.) s. n., pl .filiere AMD/rar Vn; filier (2 sil.) s. n., p\. filiere/xax Ag; filieră (3 sil.) s. fi, pl. filiere AO/prin VI şi rar Gj; AMD/rar Bz, Tr; filiere (4 sil.) s. fi, pl. filiere AMD/rar Br; 2° fileră s. fi, pl .filere AMD, Pl. 180/rar II. FILIERI2 (3 sil.) s. m. pl. AMD, h. 491/rar Ph „pantofi (cu barete)”. FILITÎC s. AFLR/rar Ph „fitil folosit odinioară la armele de foc”: Dădea cu pistoalele prin podina casei, ca să vază care trec... la care trece filiticu ăla [.,.] nu, glonţ nu era... arme cu glonţ atuncea/714. FILIVÎ vb. IV refl’. GM/rar Tr [d. plante] „a se ofili”; cf. c o 1 e ş i 2°... FÎLMURI s. n. pl. AO, h. 371/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 19-20; TDM I; AFLR/prin Ag, Db, Ot, Tr şi rar Ph, Bz, Gr, II „spectacol cinematografic; cinematograf’; cf. c i n e m â... -var. firm s. n., pl. firme AMD, Pl. 19-20/rar lx\ firmurilxax Br. FILOPSERĂ s. fi GD/rar Cţ „filoxeră”. FILOSTRÎE v. pirostrie 4°. FILOTIM adj., pl.filotimi AMD; GM/ rar II, TI „darnic, mărinimos”; cf. c 1 s n i c... FILTR vb. I refl. AMD, h. 360/rar CI [d. rachiu] „a se rafina prin distilare dublă”. - var. flirtâ vb. I refl. GO/rar Gr. FILTRU s. n., pl. filtre AO, h. 492/ prin Dj; AMD, h. 379; GM/rar Ag, Tr, If, Gr, CI, II, C\\filtruri AMD/rar II „ţeava de distilare la cazanul de rachiu”; cf. a 1 a m-blc2°...i FIMEIE v. fomeie. FIN s. m., pl. fini AMD, h. 150 MN/ prin Ph şi rar Db „persoană (bărbat) înrudită prin botez, în raport cu naşii copilului; cumătru”; cficiimătr u... FINĂ s. fi 1° pl. fini AO, Pl. 19/rar Dj, Mh; AMD, h. 149 MN/prin TI şi rar Ag, Vn, Br, Tr, II „fine de botez”. 2° pl. fini AO, PI. 19/rar Mh; AMD, h. 148 MN/rar Vn, Tr, II, T! „fine de cununie”. 3° pl. fine AMD, h. 150 MN/prin Ph „persoană (femeie) înrudită prin botez în raport cu naşii copilului; cumătră”; cf. c u-m ă t r ă... FINER s. n. 1° GM/rar Ph „arbore la roata de irigat învârtită de un cal”. 2° GD/rar TI „felinar”: Ia tu, Călino, ş-aprinde /îraerw/874; cf. 1 ă m p â ş. FINÎCĂ s. fi AO, Pl. 19/rar Mh; AMD, h. 148, 149 MN/rar Ph, Tr, Cţ dim. de la fină (de botez sau de cununie); cf. finişoâră, finuţă. FIN1ŞOÂRĂ s. fi AO, Pl. 19/rar Mh dim. de la fină (de botez sau de cununie); cf. f i n 1 c ă... FINIT s. n. GM/rar Ag, Tr „sfârşit”: Moaşa şade cu mine aici până la fmW690; cf. f â r ş 112... FINITÎV v. definitiv 2°. FINUŢĂ s. fi, pl. fmuţe AO, Pl. 19/rar Dj dim. de la fină (de botez sau de cununie); cf. f i n f c ă... FIONÎ vb. IV intranz, ind. prez. 3 sg. fione AO, h. 81/rar Mh „a fluiera din degete”; cf. fij n i... FIOROÂGĂ v. viroâgă 4°. FÎPITĂ v. pipotă 1°. FÎPOTĂ v. pipotă 1°. FIR s. n. 1° pl. ffruri AO, Pl. 1/rar Mh „fire de păr”. 2° lână de ~ AO, h. 795/rar Dj, Ot; lână ~ AMD, Pl. 150/rar Tr „lână fină, de calitate superioară”; cf. c i c i c 2°... 3° GM/rar Br; AFLR/rar Cţ „exemplar (dintr-o specie)”: Nu mai era nici un fir de vacă GM/745. N-am fir de muscă în grajd AFLR/886. 4° în expr. a nu plânge ~ AFLR/rar TI „a nu plânge niciun pic, nicio lacrimă, nicio picătură”. 5° fără ~ loc. adv. GM/rar Tr „fără rost”; cf. i a b a n g f u. FIRÂIZN v. ferăizin. FIR vb. 1 tranz. GO/rar Gj „a trece răsfirând lâna printre degete (ca să se scarmene bine)”; cf. r e f i r â. FIRĂR s. m. GM/rar Tr „vopsitor, boiangiu”: Lâna o colorăm şi noi, o ducem şi Ia firăr, dar însă eu n-am dus la firăr, am făcut-o noi/795; cf. b o a g i u... FÎRĂ s. fi, pl. fire AO, h. 561/rar Dj „grangur”; cf. c a 1 o f 1 r1 2°... FIRĂSTÂU v. firăstrău. FIRĂSTRÂU s. n., pl. firăstrăie 1° AMD, h. 573/Ag, CI, II, prin Ph, Cţ şi rar Db, Vn, Bz, If, Gr, TI „ferăstrău”; cf. cordâr3°... 2° AMD, Pl. 2/rar Ag „beschie, joagăr”; cf. b e ş c h i e 2°... -var. 1° ferăstău s. n., pl. ferăstăie AMD, h. 573/prin Vn, Br şi rar Gl, Bz, Cţ; ferăsteiehzx TI; feresteu s. n., pl. feresteie AO, h. 574, 575; Pl. 138-139; GO; TDO; AFLR/V1, Gj, Mh şi rar Ot; GM/rar Ot; ferestăie AO, h. 574/Dj, prin Gj şi rar Mh, Ot; ferestăuă/rsx VI, Gj; ferestreu s. n., pl. ferestreie AO, Pl. 138-139/prin Gj şi rar VI, Ot; ferestrăie AMD, h. 573/rar Ot, Tr; fierăstău s. n., pl. fîerăstăie/pr'm Bz şi rar Br, TI; firăstău s. n., pl. fîrăstăie/rar Vn, Bz, Br, Cţ; firestău s. n., pl.firestăie/ rar Cţ; firesteu s. n. AFLR/rar Mh; firestrău s. n., pl.firestrăie AMD/rar Ag. FÎRCĂ s. f. GM/rar II „specie de peşte mic”. FIRE s. f. 1" în ~ loc. adj. AFLR/rar TI [d. om] „normal, cumsecade”: Ăştia nu-s în fire/878. 2° în ~ loc. adj. AMD/rar Ph [d. fructe, cereale] „dat în copt”: Grâu în fire, a în-codălbit, s-a pârguit/704; cf. a 1 b e ă 1 ă 4°... 3° în ~ loc. adj. AMD/rar Ph [d. alimente, legume puse la fiert] „fiert pe jumătate, încă neînmuiat”: Varză în fire [adică] nefîartă mult/704. 4° fără ~ loc. adj. AO, h. 48/rar Dj „slăbit după o boală”; cf. a m ă r â 11°... 5° din ~ afâră loc. adv. AMD, Pl. 44*/ rar Mh; peste ~ loc. adv./rar Mh „foarte”: E deştept din fire-afără/9Ab\ cf. râu1 4°. 6° art. a-şi da cu firea loc. vb. GM/rar Ph „a se mira, a se minuna”: îmt dau cu firea singură dă câte am întâmpinat/713; cf. amirâ... 7° a prinde de ~ loc. vb. GM/rar Db „a presimţi; a întrezări”: Prinsese de fire taică-su că i-o fur pe fîi-sa/692; cf. presimţi. FIRESTÂU v. fîrăstrău. FIRESTEU v. fîrăstrău. FIRESTRĂU v. fîrăstrău. FÎRETECARE v. fieşcăre 2°. FIRETÎV v. definitiv 2°. FIRFIRE s. f„ pl.firfirele AMD/ rar Db „bănuţ de argint”; cf. b ă n c u ţ â. FIRIMICÎ vb. IV tranz. AMD/rar Gr „a fărâmiţa, a sfărma”: Dimineaţa când se răcea [mălaiul], îl frimiceăm, făceam puricei GM/831; cf. f ă r â m â 9°... - var. frămicl vb. IV refl. AMD, h. 607/rar CI; frimicl vb. IV tranz. GM/rar Gr, CI. FIRIMÎI s. f. pl., mii şi ~ GM/rar Tr „mii şi fărâme”. FIRIMÎŢĂ s. f„ o ~ TDM I; AFLR/ rar Tr dim. de la f ă r â m ă: [Am făcut] o firimifă de groapă AFLR/998. FIRISŢE v. feresteâ. FIRITÎRI s. f. pl. GM/rar Ph „întâmplări mărunte, neînsemnate, amănunte”: Da ce! puteam să le iau de la început toate firitîrile să le spun?/705. FIRÎZ s. n., pl. firize 1° AO, h. 574; TDO; AFLR/Mh şi rar VI, Gj „ferăstrău”; cf. c o r d âr 3°... 2° AO, h. 575/Mh „ferăstrău mare, acţionat manual de două persoane, joagăr”; cf. b e ş c h i e 2°... 3° AO, Pl. 133/rar Mh „unealtă de dogărie cu care se crapă nuielele pentru cercuri”; cf. c ă 1 c ă t o â r e 6°... FIRM v. fllmuri. FIRMITURÎ vb. IV tranz. GM/rar Gr „a fărâmiţa, a sfărâma”: [Săpunul nereuşit] îl fîrmitureşt/ şi l-ai încălzit, îi mai pui sare, niţică sodă şi l-ai făcut/ 830; cf. f ăr âm â 9°... -var. frimiturl vb. IV tranz. GM/ rar Gr. FIROSCOS adj., f. pl. firoscoăse AMD/rar Db [iron.] „priceput la toate”: [Babele] se făcea ele firoscoăse, că ştie/ 817. FIROSÎŢĂ adj. f„ ~ Ia faţă AO, h. 48/rar Mh [d. o persoană după boală] „palidă şi slăbită”; cf. c e r 1 u2... FIROSTREI v. pirostrie 4°. FIRŢELÎ vb. IV tranz. GO; TDO/rar Gj „a netezi mămăliga după amestecare”: [Mămăliga] am mestecat-o, apoi am.., am firţelit-o şi am dus-o acasă, am pus-o pe... pe-un capac TDO/915; cf. a ş t e r n e... FIRUÎ vb. IV tranz. GM/rar Tr, Gr „a zice cuiva «fire-ai (al dracului)»; a drăcui”: A început să mă drăcuie, să mă firuie!807; cf. î n d r ă c u i, r ă i 2°, r ă u 2°, r ă u 1 i. - var. firii vb. IV tranz. GM/rar Ot, Gr. FIŞCĂ1 v. chişcă11°. FIŞCĂ2 s. f. 1° pl. fişei AMD, h. 274/ prin Ag, Tr şi rar VI, Db, Ph, Ot, Gr; fişti AMD/prin Db, Tr şi rar Ag, Ph; fişte/rai Tr „bici din piele”; cf. b i c i 1°... 2° pl fişei AMD, h. 489/rar Ag, Db, Tr „fâşie de piele (folosită ca nojiţă)”; cf. d a-1 â m... 3° GM; AFLR/rar Vn, Gr „şfichi (la bici)”: Avea un bici turcu, de piele de vită, şi cu fişcă la capăt, lung-aşa d-un metru/ 728; cf. b ă t â i e 9°... 4° var. chişcă s. f., pl. chişte TDM I/rar Tr „bici din cânepă”; cf. h a r â p n i c. -var. frişcă s. f., pl. frişci 1° AMD, h. 274/prin Bz, CI şi rar VI, Ag, Ph, Vn, Br, II, Cţ; 3° GM/rar Bz; 4° AO, Pl. 62/rar Mh; AMD, h. 274/rar Bz, Br; frişte 4° AO/rarDj. FIŞÎU s. n„ pl.fişie 1° AMD, h. 493/ rar II „basma din lână (neagră)”; cf. b a-rf ş 1°... 2° var. făşiu s. n., pl. făşiuri AO, h. 302/rar Ot „maramă (de borangic)”; cf. cârpă 3°... 3° var. fâşiu s. n., pl. făşiuri AMD, h. 497/rar Br „panglică (de mătase)”; cf. b ântă1 1°... -var. fâşiu s. n., pl. făşiuri 1° AMD, h. 493/rar II; 2° GM/rar Vn; fişuri s. n. pl. 2° AFLR/rar Bz. FIŞON s. n., pl. fişoăne GM/rar Ot „maramă (de borangic)”; cf. c â r p ă 3°... FIŞT1 s. n. 1° AMD, Pl. 147, 148/rar Ag „zer rămas după prepararea urdei (folosit pentru hrana porcilor sau lăsat la acrit, pentru dresul ciorbei); şist”. 2° pe de ~ loc. adv. GM/rar CI „fără obligaţii, în plus”: [Deveriga era] un băiat care în timpu până să ducea ginerică era cu mireasa. Şi d-acolo încolo el era pă dă fişt. Dă la biserică-ncolo era ginerică cu ea, deveriga era cam pă dasupra/868. FIŞT2 s., bloci de ~ GM/rar Ph „blocuri, şisturi de cărbune alcătuind peretele (neîmpuşcat) al minei”. FIŞTÂV v. şiştâv 1°. FIŞTEICĂ v. fâşteică. FIŞTOÂCĂ v. fâştoâcă. FIŞURI v. fişiu 2°. FITÂNŢĂ v. chitănţi. FITARA s. f., pl. fitarăle GM/rar Gr, CI „parcelă”: Vrea să mă trimeată tocma-n fitarăga cutare să iau ardei de-acolo, să rup din fitarăuă dă unde vrea ea/870; cf. i a g â r t, j a u, 1 i o t, lobă 7°, pachet 1°, p a r c e â, p e t i n ă 2°, t a r 1 â 1°, ţ a n c 5°, ţarină 12°, ţi n t ă 3°. - var. fitarăuă s. f. GM/rar CI. FITARĂUĂ v. fitarâ. FITĂRÎE s. f., pl. fitării AMD, h. 343; GD/rar Br, Gr, TI „brazdă, strat pentru răsad”; cf p o g 6 n 2°, s t r a t 2°, vatră 14°. FITECUM adv. AFLR/rar Ag „oricum”. FITEŞCÂRE v. fieşcăre 1°. FITIŞCĂRE v. fieşcăre 1°. FIŢION v. viţion. FIU1 s. m., pl .fii GD/rar TI, Cţ „plantă oleaginoasă, cu bobul negru din care se extrage un ulei industrial”. FIU2 interj. AO, Pl. 121/rar Mh „cuvânt folosit pentru alungatul oilor”; cf. ciuş!... - var. fi [fiii] AO, Pl. 121/rar Gj. FLĂCĂRE s. f. GM/rar Ph, Br, Gr, II „flacără”. - var. fleăcără s. f., pl. fieăcări AMD; TDM III/rar Ag, Gr. FLANARET v. clanaretă. FLANEĂ s. f., pl. flanele AFLR/rar Mh; GM; TDM II, III; AFLR/prin Gr şi rar Vn, Bz, CI, II .jachetă din lână tricotată”; cf. ghiurt,mânecâre3°, m i n t e â n 4°. -var. flanel s. n. TDO/rar Gj; flaner s. n., pX.flanere AFLR/rar.Gj; AMD; GM; AFLR/prin Db, Ph şi rar Bz, If; flaneră s. f., pl.flaneri AMD; AFLR/rar Cţpflanere AFLR/rar Cţ. FLANEL v. flaneâ. FLANER v. flaneâ. FLANERĂ v. flaneâ. FLANICĂ s. f., pl. flamei GM/rar Vn, Br dim. de la flanea. FLÂRA-SOÂRE v. floâre 3°. FLĂCĂI vb. IV intranz. AFLR/rar Br, Gr „a-şi petrece tinereţea ca flăcău”. FLĂCĂIENDRI s. m. pl. AO, h. 166/ rar Ot; AMD, h. 141 /rar If, Cţ „flăcăiandri”; cf. b ă i e c â n... FLĂCĂRI vb. IV intranz. AFLR/rar Gr „a scoate flăcări”: [Comoara] care era rânduită a lui, ca s-o găsească el, nu să stingea, flăcăred/%23. FLĂCĂRE s. f., pl. flăcărei GM; AFLR/rar Ph, Bz „flăcăruie”. FLĂCĂRII s. f. pl. GD/rar Cţ „fleacuri, nimicuri”; cf. c â r c â 1 â... FLĂCĂROS adj., f. flăcăroăsă AMD, h. 99/rar Br „cuprins de febră, cu temperatură ridicată (din cauza bolii)”: [Avea] temperatură când îl videa aşa flăcăros la faţă/753. FLĂCÂIE v. făclie. FLĂMÂND' s. n. 1° GO/rar VI, Gj „partea adâncită, scobitura dintre ultima coastă şi osul şoldului, la vite”. 2° art. flămândul piciorului AO, Pl. 10/rar Gj „partea adâncită din talpa piciorului”; cf. f 1 ă m â n z i e 2°, s e c 5°. FLĂMÂND2 v. plămâne 1°. FLĂMÂNGIOS (3 sil.) adj., pl. flămângioşi AMD, h. 69 MN/rar G1 „flămând”; cf. f o m e t â t, f o m e 16 s 1°. — var. flămânjoâsă adj. f., pl. flămân-joăse AMD, h. 69 MN/rar Gl. FLĂMÂNJOÂSĂ v. flămângios. FLĂMÂNZEÂN s. m., pl. flămânzeai AO/963; AMD/800 „locuitor din fostul sat Flămânda”. FLĂMÂNZI vb. IV refl. AFLR/rar Cţ „a flămânzi”: Vacile să flămînzisel 898; cf. c o c 1 i 3°... FLĂMÂNZIE s. f. 1° GO/rar Dj „foamete”; cf. f o m e t â ţ i e. 2° art. flămânzia tălpii AO, Pl. 10/rar Ot „adâncitura din talpa piciorului”; cf. flămând1 2°... FLEÂCĂRĂ v. flăcăre. FLECI, în a fâce ~ loc. vb. GO/rar Mh „a zdrobi, a strivi”: [Şarpelui] i-am făcut capu uite aşa flec11952; cf. f 1 e c i, pistosi, stârv i. FLECI vb. IV tranz. TDO/rar Gj „a zdrobi, a strivi”: [Şarpele] l-am scos aşa pin apă afară şi i-am flecit capu/912; cf.flec i... FLECM vb. I GD/rar Cţ „a scuipa cu flegmă”. FLEDERECI v. fedeleş 1°. FLENCĂNÎ vb. IV intranz. GM/rar Tr „a bălăbăni, a bălăngăni”: Când îl mişca cineva [pe mort], flencănea aşa/ 797; cf. b ă 1 ăn c ăn i 1°... FLENDERE s. f. pl. GM/rar Bz „haine rupte, zdrenţe”: Umblam mai mult cu flen-dere de astea/734; cf. b u r f e... FLEOŞCA (2 sil.), ~ ~ interj. GM/ rar Br „cuvânt care imită sunetul produs de ploaie pe o suprafaţă moale”. FLEOŞCOVIŢĂ (4 sil.) s. f. AO, h. 314/ rar Mh „lapoviţă”; cf. bujniceâlă... FLEŞCĂNI vb. IV refl. GO/rar VI [d. fructe] „a se fleşcăi, a se înmuia”: Să fleşcănesc zanzânele când îs prea coapte/ 911. FLEŞTEICĂ v. fâştâică. FLINTlC s. n. AO, h. 596/rar Gj „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... FLIOR v. fluier 1°. FLIRT v. filtrâ. FLIT s. n., pl. flituri AMD, h. 288; GM/rar Vn „râtul porcului”; cf. n a s 1°, n â r t, n i c i1, r â t, s â r 1 ă 4°, t e f, t i c 1°, z 61 c ă. FLIUŞTUC v. fruştiuc 1". FLOÂRE s. f., pl. flori 1° GM; TDM II/prin Db şi rar Vn, II „coroniţa miresei”: M-am făcut mireasă cu voi, cu floare TDM 11/723; cf. g h e r 1 â n t ă 1°. 2“ art. floârea-soâre s. compus AMD, h. 315; GM/prin Br şi rar Bz, CI, II; GD; AFLR/prin Cţ şi rar TI; ~ -soârea s. compus GM/rar Bz, CI, II; ~ după soâre s. compus AO, Pl. 71/rar Ot, Tr „floarea-soarelui”: Atuncea nu să punea floarea soare, când eram eu mai tânăr, pân-acuma noi nu cultivam floărea soarea GM/838; cf. r â-zăl°, răsare, răsărită, sărăsoâre, s6râ3°,soreâncă,soreâţă',sori-că, sori e, sorină, sori şcă,soriţă, soroâică, zare 2°. 3° art. floârea-ruşinii s. compus GM/ rar II „numele plantei ruşinea-fetei”: Era o floare bălană aşa, era aşa, era două rânduri dă bălan-aşa şi înăuntru era negru şi cică aia-i floărea ruşini/M4. 4° GM/rar Vn; Bz, CI; AFLR/rar Cţ „figură, punct câştigat la jocurile de copii (mai ales la şotron)”: Aruncă piatra peste cap şi dacă pică într-o clasă oarecare înseamnă că atunci întrebăm ce floâre vrem să facem GM/733. 5° pl. gen. luna florilor s. compus AO, Pl. 42/rar Mh „numele lunii mai”; cf. c i r e-şâr3°... 6° GM; AFLR/rar Bz, Ot, Tr „nod (Ia basma) deasupra capului sau la legătura snopului de cereale”: [Punem snopul] cu floarea grâului, care i-am scos dă la legătură în sus, ca-n caz dă ploaie să nu vie ploaia să putrezească floărea, să se dezlege GM/735; cf. d u m i c â 12°. 7° pl. art. florile AFLR/rar Bz „colindul din Ajunul Anului Nou”: în ziua de Anu Nou este cu tabăra, cu pluguşoru, seara este colindu.y?orile le spune/744. 8° GO/rar Dj „petrecere, obicei luni după nuntă (la socrii mici), pentru a marca fecioria miresei”; cf. c h i u i â 1 ă... - var. T farasoâre s. f. GD/rar TI; flâra-soâre s. compus AMD, h. 315/rarBr. FLOÂŞCĂ s. f. AO, h. 314/rar V! „lapoviţă”; cf. b u j n i c e â 1 ă... FLOIER v. fluieră. FLOIRĂ v. fluier 2". FLORÂR 1° s. m. AO, Pl. 42/Dj, Ot şi prin VI, Gj; AMD, h. 509 MN/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Ot, Gr, II, Cţ „numele lunii mai”; cf. c i r e ş âr 3°... 2° s. m. GO/rar Dj „persoană care poartă sticla cu rachiu (roşu) de la casa mirelui la cea a miresei (luni dimineaţă, după nuntă)”. 3° s. n., pl. florare AO, Pl. 135/rar VI „instrument special cu care se desenează modele pe vasele de ceramică”. 4° s. n., pl. florăre AMD, PI. 176/rar Db, Vn, Br „unealtă, constând dintr-o scândură cu modele traforate, folosită la executarea ciubucelor; ciubucar”; cf. c i u-b u c 3°... 5° s. m., pl. florării GM/rar VI „floricele de porumb”: El a plecat mai întâi în târg să-şi cumpere florari, să mănânce noaptea/ 683. FLORĂRIE s. f. colect. GM/rar Db „fel de fel, mulţime de flori”: E fel dă fel dă florăriie d-ăstea: garoafe d-âlea, stân-jenei, băteuţe d-ălea/697. FLORI vb. IV intranz. GM/rar Br; GD/rar Cţ „a înflori”: [Bumbacul] să făcea mare, floreâ, floreă înflorea frumos GM/ 753; cf. î n fi o r i 1°. FLORIÂNĂ (4 sil.) adj. f. GM/rar Bz [d. vite] „bălţată”; cf.florIu.pri c2 1°, p r i e, t ă r c 6 t e. FLORICICĂ s. f., pl,floricele 1° AMD, h. 207, 208/rar Cţ [mai ales Ia pl.] „surcea, aşchie pentru aprins focul”; cf. ă ş c h i i ... 2° AO, PI. 11/rar Mh [la pl.] „bubuliţe, erupţii la pojar”. 3° art. floricica GM/rar Ag, Tr „numele unui dans popular”. FLORÎU adj., f. florie, pl.,florii AMD, h. 265; GM/rar Db, Ph, Bz, Ot, Tr [d. animale şi păsări] „bălţat, pestriţ”: Avea un cal floriu, cu pete albe GM/712; cf. f 1 o r i-â n ă... FLOTOLIU v. flotor. FLOTOR s. m. AMD, h. 676/rar Tr „răboj (cu ajutorul căruia se măsoară laptele, la stână)”; cf. c a r â m b 8°... - var. flotoliu (3 sil.) s. AMD, h. 676/ rar Cţ; fotoliu s. m., pl.fotolii/m Tr. FLUIER s. n. 1° GM/rar Ag „fluier”. 2° var. floiră s. f., pl.floire AO, Pl. 9-10/rar Gj „gambă (la om)’’; cf. ţ u r 1 â n, ţ u r 1 6 i 4°. -var. 1° flior s. n., pl. flioăre AFLR/ rar TI; fluieră s. f., pl. fluiere AFLR/rar VI; fluior s. n., pl.fluioăre GD/rar TI. FLUIERĂ vb. I refl. a-şi ~ TDM III/ rar Gr „a fluiera”. - var. floierâ vb. I AO, h. 81; Pl. 4/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 49/rar Ag. FLUIERĂCI s. m., pl. fluierâci AO, h. 561/rarOt „grangur”; cf. c a 1 o f i rl 2°... FLUIERĂ v. fluier 1°. FLUIERĂTOĂRE v. fluierător 1°, 2°. FLUIERĂTOR s. m., pl. fluierătâri 1° AMD, h. 441/rar Vn, Bz, Cţ „mierlă (indiferent de sex)”; cf. c i u h u r e z 3°... 2° AMD, h. 444/Br, 11, prin Bz şi rar Vn, CI, Cţ „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... -var. fluierătoâre s. f., p\. fluierători 1° AMD, h. 441/rar Tr, Cţ; 2° AMD, h. 444/ rar Bz, Tr. FLUIERICI s. m., pl. fluierici AMD, h. 444/rar CI, Cţ „grangur”; cf. c a 1 o-fir1 2°... FLUIERUŞ s. m., pl. fluieruşi 1° AMD, h. 441/rar Cţ „mierlă (indiferent de sex)”; cf. c i u h u r e z 3°... 2° AMD, h. 444/rar CI „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... FLUIERUŞĂ s. f. GM/rar Db dim. de la fluier. FLUIOR v fluier 1°. FLUNDURÎE s. f., pl. flundurii AO, h. 678/rar Dj [la pl.] „floare (la vin)”; cf. inie 2°, m u ş i ţ ă 3°,păienjeneâ-1 ă 2°, p â n z ă 4°, p i e I e 9°, p o j g h i-ţ ă 4°, s f o i ă g 1°, s p u m ă 2°. FLURIUŞTUC v. fruştiuc 1°. FLURUŞTIUC v. fruştiuc 1°. FLURUŞTUC v. fruştiuc 1°. FLUŞTER v. fluture 2°. FLUŞTIUC v. fruştiuc 1°, 2°. FLUŞTUC v. fruştiuc 1°. FLUŞTUCĂ v. fruştiuc 1°. FLUŞTUR v. fluture 2°. FLUŞTUR vb. I intranz. GM/rar Bz [d. câine] „a da din coadă”. FLUTURĂ v. fluturi 2°. FLUTURAŞ s. m., pl. fluturăşi 1° AMD, h. 476/rar Cţ dim. de la f 1 u t u r e 1°. 2° AFLR/rar Cţ [la pl.] „numele unei flori neidentificate”. FLUTURE s. m„ pl .fluturi 1° AMD, h. 476/prin Cţ şi rar CI, II, TI „model de cusătură (la mânecile iei)”. 2° AO, h. 664/rar VI; AMD, Pl. 71/rar VI „lăstar de prisos (la viţa de vie), copil”; cf. c ă 1 u g ăr3°... 3° AMD, h. 630/rar Ph [Ia pl.] „boabe de porumb date în copt, aproape coapte; ţinte”. 4° art. flâturele ochiului AMD, h. 17/ Tr „pupilă”; cf. b o â b â 3°... 5° AMD, h. 62/rar Br „astru, stea”; cf. s t e a 2°. 6° GM/rar Vn [fig.] „picătură, steluţă de ceară solidificată în apă (în cadrul unui obicei de ghicit ursitul)”: Seara [de Anul Nou] se juca în străchini, în flutur! [...] aveam fiecare lumânărică... şi picam aşa în apă picături, şi ce spunea? Că ăsta sânt eu, ăsta-1 puneam şi eu pă iubovnicu meu... ăsta e Ghită, asta sânt eu/733. 7° AO, h. 789/rar VI, Mh [la pl.] „rămăşiţe de urdă depuse pe fundul vasului la fiert”; cf. a f u m ă t u r ă... - var. fluşter s. m., pl. fluşteri 2° GM/rar Gr; fluştur s. m., pl. fluşturi 2° GM/rar Gr; fluturul s. m. art; ~ ochiului 4° AO, h. 33/rar Mh. FLUTUREI s. m. pl. AO, h. 789/rar VI dim. de la fluture 7°. FLUTURI vb. IV 1° a-i ~ AO, Pl. 12/ rar Ot „a i se împăienjeni ochii (din cauza ameţelii”; cf. împăienjenâ, povol. 2° var. flutură vb. I refl. GO/rar Gj [d. zerul pus la fiert] „a începe să ridice urda la suprafaţă”: După ce el [zerul/ să flutur iăză bine, să retrage focu de sub cazan/905. FLUTURÎT s. n. GO/rar VI „acţiunea de a rupe f 1 u t u r i i (la viţa-de-vie); copilit”; cf. a 1 e s2... FLUTUROĂICE s. f. pl. GO/rar Mh; GM/rar Br „femele ale gândacului de mătase”: Fluturoăiâili erau cu... aşa cu... gâtuite aşa şi fluturii sunt aşa drepţi, gugoşile GM/738; cf. g â n d ă c i o â i c ă, g o ă n g ă 4°. FLUTUROI s. m., pl. fluturoi AFLR/ rar Gj „masculul gândacului de mătase”; cf. e r c h e e. FLUTURUL v. fluture 4°. FO v. vo. FOĂCHE v. fochi 1°. FOĂIE s. fi, pl. foi 1° AO, h. 174/rar Gj „logodnă în cadrul căreia se stabileşte şi zestrea (foaia de zestre) a miresei”: Mă duc la foaie la cutare/943; cf. a ş e z ă t...; art. a face foaia AO/rar Gj „a face logodna (stabilind zestrea miresei)”; cf. aşezai0... 2° AO, h. 304/rar VI, Mh; AMD, h. 494; AFLR/prin Ph şi rar Db, Vn, Bz, II, TI, Cţ „fustă (confecţionată, de obicei, din postav)”: Când eram copii tineri aşa ziceam androc, nu ziceam fuâie AFLR/ 896; cf. an d r 6 c 1°... 3° AO, h. 303/rar Mh, Dj; AMD, h. 495/rar Ph, Tr, Cţ [mai ales la pl.] „fotă”; cf. b o c c e â 2°... 4° AO, h. 305/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 496/rar Ph, Bz, Tr, TI „catrinţă (din două bucăţi, una în faţă, una în spate)”; cf. a n-d r 6 c 2°... 5° AO, h. 244/rar Dj; AMD, h. 232; GM/rar Tr „scoarţă ţesută în război, covor”. 6° ~ de masă AMD, h. 225/rar Br, CI „faţă de masă”; cf. a ş t e r n 614°... 7° ~ de strecurat AO, h. 779/'rar Ot „bucată de pânză (având colţurile fixate pe patru beţe) folosită la strecuratul laptelui (la stână)”; cf. d e s â g 2°... 8° AMD/rar Gr „bucată triunghiulară de pânză, legată strâns peste frunte, sub basma (în portul bătrânesc)”; cf. legătură 1°. 9° AFLR/rar Cţ „suprafaţă, fâşie de teren de lăţimea unei grape”: Am avut două foi de boroană/891. 10° AMD/rar Gr, CI „bucată de sticlă fixată între rame; ochi de geam”: Fereastră în patru foi, cu patru oichi/831; cf. c e r c e v e â4°... 11° art. foaia coăsei AMD, Pl. 55/rar Tr, Gr, CI, II; ~ berzii AMD, Pl. 170/rarIl „tăiş (la coasă, la bardă)”; cf. b â n t ă112°... 12° AMD, Pl. 56; AFLR/prin II şi rar Ph, Bz, Gr, CI „tăişul fierului de plug; brăzdar”; cf. b r ă z d ă t 6 r... 13° AMD, h. 640/rar Vn, CI „bârsa plugului”; cf. a I c â 9°... 14° AMD, h. 641/rar Ph, Gr „plazul, talpa plugului”; cf. b â r s ă 2°... 15° GD/rar TI [la pl.] „scoverzi”; cf. â z i m ă1 3°... 16° art. foaia dudului AMD, Pl. 76/rar Tr, Gr; ~ teîului/rar If „numele unor soiuri de struguri”. 17° art., în expr. a bâte (pe cineva) foaia fagului GM/rar Ot „a bate foarte tare, a bate măr”; cf. c u j b i 1°... 18° art. foâia-n fir s. compus TDO/rar Mh „brebenoc, saschiu”. - var. 18° foiamfiu s. m. GO/rar VI. FOĂLE s. 1° AMD/rar Ot „burtă (la om)”: Femeile zâc mă doare la/«zfe/762; cf. b u r d i h â n 2°... 2° AMD, h. 58; AFLR/rar Ag, Ph [fig.] „plămân (laom)”; cf. b a 1 d âr 1°... 3° GM/rar Tr „partea laterală (concavă) din interiorul butoiului”. 4° cu val. adv. GM/rar Tr „pe de-a-ntregul, fără tăieturi”: A venit lupu, l-a jupuit [pe miel] aşa foaie, l-a jupuit întreg aşa, fără ca pielea să se spargă/ 780. 5° var. foi s. n., pl. foiuri AO, Pl. 99/ prin Gj şi rar VI, Dj; AMD, h. 587 MN/ Ag, Vn, TI, Cţ, prin VI, Db, Br şi rar Gl, Ot „aparat, folosit la fierărie, pentru pomparea aerului la forjă”; cf. f o 1 c e :â c, p u fu 1 et e2 1°. 6° var. foi s. n., pl. foi AMD, PI. 137—138/rar Ag „încăpere în care se face focul (şi se prepară caşul) la stână”; cf. b ă-c i e 1°... 7“ var. foi s. n., pi. foiuri AMD; AFLR/rar TI, Cţ „astm (la vite)”: Vita are fol plămânu e încins, e aprins AFLR/872; cf. t â r n a f e s 3°. FOÂNTĂ v. fundă 1°. FOÂRFEC v. foarfecă 4°. FOARFECĂ s. f. 1° pl .foarfeci AMD, Pl. 131/rar Ag, TI „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând într-o tăietură în unghi ascuţit”; cf. c â r c e i 15°... 2° art. foărfeca AFLR/rar Cţ „figură la jocul de copii p i c i o r u ş u 1”. 3° pl. foarfeci AO, h. 600/rar Mh „ştiulete în prima fază de dezvoltare (înainte de a-i da mătasea)”: A-nceput să dea fuăr-fecile la porumb/957; cf. c h f c ă1 3°... 4° var. foârfică s. fi, pl. foărfici AO, PI. 33/rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 71; TDM III/C1, II, prin Ph, TI, Cţ şi rar Db, Vn, If; foărflce AO/rar Gj; AMD/rar Cţ „foarfece”. - var. 4° fărfic s. m., pl. fărfici AMD, Pl. 71/rar TI; fârfică s. fi, pl. fărficilrw TI; foarfec s. n., pl. foarfece) rar Cţ; foârfic s. m. şi s. n., ţ>\. foărficil rar TI, Cţ; foărfice! rar Vn. FOÂRFIC v. foarfecă 4°. FOÂRFICĂ v. foarfecă 4°. FOC s. n. 1° pl .focuri AO, h. 203/ rar Dj, Ot; AMD, h. 184; 471 MN; GM/ Ot, Tr şi rar Ph, CI „încăpere, cameră (mai ales în casa bătrânească, cu sobă oarbă) în care se face focul”: Foc zicea la camera unde făcea focu, de exemplu prima cameră la intrare, ăla să zicea focu GM/799; cf. f o c â r 1°, f o c ă r f e. 2° AO, h. 133/rar Gj, Mh; AMD, h. 99/ rar Gr „febră, temperatură (cauzată de boală)”; cf. a p r i n d e r e 1°... 3° GM/rar Ot „arsură pe gât; jărăgai”; cf. j âr ă g â i 4°, oj i c. 4° art. focul GM/rar Bz „numele unui joc de copii”. 5° GM/rar Tr „cămaşa miresei expusă a doua zi după nuntă, dacă mireasa a fost fecioară”; cf. v b s t e1 2°. FOCÂR s. n., pl. focare 1“ AMD, h. 184; 471 MN; GM/prin Tr, Gr şi rar Db, CI „încăpere, cameră (mai ales în casa bătrânească, cu sobă oarbă) în care se face focul”: Unde faci focu, la camera aia să zice focar, faci mâncare acolo, focu în sobă, avem sobă dincoa, dă paie, băgăm p-acolo şi-ncălzim aicea şi d-aia i să zice focar GM/792; cf. foc 1°... 2° AMD, h. 471/rar Ph, Br, Ot „bucătărie de vară”; cf. c ă s o â i e 4°... 3° s. m. pl.focâri GM/rar Tr „fochist”, FOCĂREÂŢĂ s. fi AMD/rar Ph „adăpost, pe lângă casă, unde se afumă caşul, carnea”; cf. f u m ă r f e 2°. FOCĂRÎE s. fi, pl. focării 1° AMD; GM/rar Bz, Tr „încăpere, cameră (mai ales la casa bătrânească, cu sobă oarbă) în care se face focul”: La aia îi zicem focărie unde facem dă mâncare, unde facem şi noi pâine, unde facem mămăligă, unde facem focu GM/785; cf. f o c 1°... 2° AMD, h. 471/rar Bz, CI, II „bucătărie de vară”; cf. c ă s o â i e 4°... FOCHI s. m. 1° AMD, h. 142/prin Ag şi rar Db, TI „copil nelegitim; bastard”; cf. b a i s t r u c... 2“ AMD, h. 623/rar Ag „cdpil (la viţa de vie)”; cf. c ă 1 u g ă r 3°... - var. 1° foâche s. m. AMD, h. 142/rar Ag. FOCUŞOR s. GD/rar TI „floare roşie-portocalie; crăiţă”. FODOLI vb. IV refl. GM/rar CI „a se fuduli, a se mândri”. FODUL adj., fi fodulă AFLR/rar TI „fudul, mândru, încrezut”; cf. f ă 1 n i c 6 s... FOFEÂZĂ s. fi, pl. fofeze 1° AO, h. 729/rar Gj; AMD, Pl. 114-115/rar Ag „m u i e r u ş c ă la războiul de ţesut”; cf. amn âr3°... 2° AMD, Pl. 110/rar CI „fiecare dintre braţele războiului de ţesut”; cf. a j u-t 6 r 13°... 3° AMD, Pl. 112-113/rar Ag, Cţ „fiecare dintre braţele vătalelor (la război)”; cf. a n t e b r â ţ 2°... 4° AMD, Pl. 105-106/rar Ag, Br „crucea răşchitorului”; cf. b 1 â n ă 7°... 5° AMD, Pl. 61-62/rar CI „spetează, fuscel la loitre”; cf. a r â c 3°... 6° AMD, h. 385/rar Ag, Ot; fofezilrax Ag, II „limba meliţei”; cf. b ă t â g... 7° AO, h. 497/rar Gj „puzderie (de cânepă)”; cf. b ăţ3°... FOFOLOC 1° s. m., pl.fofoloci AMD, Pl. 102/rar VI, Ot „fir de cânepă rămas nedezvoltat”; cf. b o d f n i... 2° s. n., pl.fofoloâce GM/rar CI „smoc Ia spicul plantei de mătură”. 3° s. n. AMD/rar Cţ „mototol, cocoloş (de hârtie)”; cf. g h i m o t 6 c, g 1 ă m ă-toâce, ştruţ. FOI v. foaie 5“-7°. FOIÂLĂ s. fi, în expr. a mânca ~ GD/rar TI „a lua, a mânca bătaie”; cf. c u j-d e â 1 ă... FOIAMFIU v. foaie 18°. FOIÂŞ s. colect. GM/rar Ii „totalitatea frunzelor de pe un pom sau de pe tulpina unei plante”: [Cânepa] o lăsam să pălească, ne duceam ş-o băteam de frunză, dă tot foiăşu ăla care era pă ea/848; cf. c ă m â ş ă 9°. FOICELE (4 sil.) s. fi pl. GD/rar Cţ „fâşii de hârtie creponată, divers colorate (cu care se împodobeşte bradul de nuntă)”: Gătea bradu, îl gătea cu foicele, trandafiri făcea dinfoicele!%92\ cf. d a I â m... FOICHIULEŢ (3 sil.) s. m„ pl.foichiu-leţi AMD, h. 142/rar Ag dim. de la f o c h i 1°. FOIEGI v. sfoiâg 6°. FOIER s. n„ pl.foiere AMD, h. 221; GM/rar Bz „vergea, sul de lemn pentru întins aluatul”: Facem aşa un fel de turtică aşa cu foieru sau cu... ş-o-ntindem bine GM/732; cf. d r i h 6 1 ţ... FOÎNĂ v. făină 2°. FOIŞOĂRĂ s. fi, pl.foişoăre GM/ rar Ot dim. de la foaie („frunză”); cf. f r u n-z 1 c ă. FOIŞOR s. n., pl .foişoăre AO, h. 212/ prin Dj „adăpost improvizat la câmp sau în pădure (pentru paznici)”; cf. c e r d â c 2°... FOITOR (3 sil.) s. n„ pl.foitoăre AMD, h. 221/rar Bz „sul de lemn pentru întins aluatul”; cf. d r i h 6 1 ţ... FOIŢĂ s. fi, pl. foiţe 1° AO, h. 233/ prin Dj şi rar Gj; AMD, h. 220/rar Db, Ph, Vn, Ot „foaie subţire de aluat (pentru tăieţei)”; cf. a z i m â1 2°... 2° AMD, h. 232; TDM III; AFLR/Cţ, prin II şi rar Br, CI, TI „ţesătură (subţire) de pus pe pat; cuvertură”; cf. a n a f t â r... 3° AMD; AFLR/rar Bz, Br, CI, Cţ „ţesătură de pus pe perete”; cf. f u n d â r 2°, p e r e t â r, r i p s 1°. 4“ AMD; AFLR/rar Cţ „preş (ţesut din zdrenţe)”; cf. mandroâne, parţoâlă, z ă b 1 o â i e. FOLCEÂC s. n., pl.folceăcuri AMD, h. 587/rar Db „foaie (la fierărie)”; cf. f o â-1 e 5°. . FOLMOTOC s. GM/rar Bz „pămătuf’; cf. f e 1 e ş t i u c ... FOLOŞTÎNE s. fi pl. 1° AMD, Pl. 147/rar U; foloştlni/rar 11 „rămăşiţe de urdă care se depun pe fundul vasului, la fiert”; cf. a f u m ă t u r ă... 2° var. foroştini s. fi pl. GO/rar Mh „puzderii (de cânepă)”; cf. b ă ţ 3°... FOLTUC v. fultiic 5°. FOM vb. I intranz. AMD/rar Tr „a răbda de foame; a face foame”. FOMEIE s. fi, pl. foniei AO, h. 158; 180; Pl. 18; TDO/Dj şi rar VI, Mh, Ot; AMD, h. 143 MN; GM; AFLR/rar Ag, Db, Tr „femeie”. -var. fămeie s. fi AO, Pl. 18/rar Ot; femîe s. fi, pl. femii AMD, h. 143 MN/ prin CI, II şi rar TI; fimeie s. fi AO, h. 180/rar Dj; fomîe s. fi, pl./owu/rarMh. FOMEN v. fâmen 1°. FOMET v. vomită. FOMETÂT adj;, pl, fometăţi AFLR/ rar TI „înfometat, flămând”; cf. f 1 ă m â n-gios... FOMETĂŢIE s. f. AFLR/rar TI „foamete”; cf. f 1 ă m ă n z I e 1°. FOMETOS adj., pl. fometoşi, f. fome-toăsă 1° GM; AFLR/rar Ph, CI „înfometat, flămând”: Ne duceam la târlă, noi fometoşi, că n-aveam ce mânca AFLR/703; cf. f 1 ă-m ân g i 6 s... 2° GM/rar Db „mâncăcios, lacom”; cf. c a 11 c 4°. FOM1E v. fomeie. FON v. vounul. FONCERE v. foncieră. FONCERIE v. foncieră. FONCIÂL v. foncieră. FONCIÂLĂ v. foncieră. FONCIÂR v. fonciâră. FONCIER v. foncieră. FONCIERĂ (4 sil.) s. f., pl. foncieri AO, h. 447/Dj, prin VI, Gj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 325/prin Br, Ot şi rar Db, Vn, Bz, Tr, Gr, CI, II „impozit (pe averea agricolă)”. -var. foncere s. f. AMD, h. 325/rar Ag, Db, Ph, Ot, If, Gr, CI, II; foncerfe s. f., pl. foncerii AO, h. 447/rar Dj, Ot; AMD/prin Tr şi rar Db, Ph, If, Gr, II; fonciăl (3 sil.) s. n. AO/rar Mh; fonciâlă (4 sil.) s. f., pl. fonciele/prm Mh şi rar Gj; fonciâr (3 sil.) s. n., pl. fonciăre AO/rar Mh, Dj; AMD/rar Vn, Bz; foncier (3 sil.) s. n. AO/Gj şi rar VI, Dj; AMD/prin Bz şi rar Br; foncifre s. f. AMD/rar Db, Ph, Gr; fonclre s. f./rar Db, Tr. FONCIÎRE v. foncieră. FONCIRE v. foncieră. FONDÂŢIE v. fundăţii 1°, 2°. FONDĂ v. fundă 1°. FONF adj., pl .fonfi, f. foănfă, pl.foănfe AO, h. 73; 57/rar Mh, Dj; AMD, h. 42/rar Gr, CI „(persoană) care pronunţă defectuos din cauza lipsei dinţilor, pentru că este ştirb”; cf. b a I am ut 1°... FONFĂÎ vb. IV tranz. AMD, h. 33/ rar Ot „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e f ă n i... - var. fonfăni vb. IV tranz. AMD, h. 33/ rar Ag. FONFĂIT adj., pl.fonfîtiţi AMD, h. 32/ rar Db „peltic”; cf. b a 1 a m ti 11°... - var. fonfonit adj. AMD, h. 32/rar VI. FONFĂNI v. fonfăi. FONFONIT v. fonfăit. FONTĂ v. fundă 1°, 3°. FONŢÂT s. n. AO, h. 789/rar Gj „rest de urdă depus pe fundul vasului, la fierbere”; cf. afum ăt ur ă... FOPSI v. văcsi 3°. FORAJ1 v. fărâşuri. FORAJ2 s. n. AFLR/rar Dj; AMD, h. 352; 631; TDM III; AFLR/prin Db, Tr, TI şi rar Ag, Bz, Br, Gr „furaj, nutreţ”; cf. f ân 2°... -var. făraş s. n. AO, h. 609, 610/rar VI; AFLR/rar Ph. FORAJÂT adj., f. forajătă AMD, h. 352/rar Ph, Ot „furajer”; cf. f o r a j i e r. FORÂJĂ v. fărâşuri. FORAJE v. fărâşuri. FORAJER v. foraj ier. FORAJERIE s. fi, pl. forajerii AO, h. 629/rar Mh „încăpere pentru depozitat fânul; şură”; cf. f â n ă r 1°... FORAJIER (4 sil.) adj., fi forajieră AMD, h. 352/Ph, Tr, TI, Cţ, prin Vn, Ot şi rar Ag, Db, Ifi CI, II „furajer”; cf. f o r a j â t. -var. forajer adj., fi forajeră AMD, h. 352/rar Ag; furajier (4 sil.) adj., pl. furajieri AMD/rar Cţ. FORÂŞ1 v. fărâşuri. FORÂŞ2 v. sforâş2. FORÂŞĂv. fărâşuri. FORĂIÂŞ v. fărâşuri. FORFĂÎ v. forfoti 3°. FORFEC vb. I tranz. AO, h. 58/ rar Gj „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e f ă n i... FORFECÂR s. m., pl. forfecări AMD, h. 448/rar Cţ „gândac zburător, cu mandibule în formă de foarfecă; un fel de rădaşcă”. FORFECUŢĂ s. f. GM/rar Gr „săritură cu picioarele încrucişate (la şotron)”. FORFOI v. forfoti 2“. FORFOLOG adj. AO, h. 377/rar Mh „viclean” [?]; cf. c â r c o t â ş... FORFOTI vb. IV intranz. 1° 3 pl. forfote AO, h. 106/rar Ot [d. intestine] „a chiorăi”; cf. b o I b o r o s i... 2° var. forfoi vb. IV intranz. GM/rar Bz [d. insecte, şerpi etc.] „a mişuna (cu zgomot), a foi, a fojgăi”; cf. f o ş n ă i. 3° var. forfăi vb. IV intranz. AFLR/rar Ag „a fierbe cu zgomot înnăbuşit, a clocoti încet”: Săpunu forfăie ca mămăliga/675; cf. p â 1 p â f 1°. -var. 2° fârfăni vb. IV intranz. GM/ rar Ph; fârfâi vb. IV intranz. GM/rar Ph. FORGON s. n., pl. forgodne AO, Pl. 56; 60; TDO/rar Dj, Ot „căruţă”: [Via] o culegem la câmp, fie-n vase, fie-ntr-un forgon, în car TDO/98 8; cf. cărtiţăl0... FORMAZ s. n., pl. formăze; formăzuri 1° AMD, Pl. 172-173/rar Bz „unealtă cu tăişul în formă de secere, folosită în dogă-rie la crăpatul doagelor”; cf. c â r 1 â n 11°... 2° AMD, Pl. 176/rar Bz „scândură cu modele traforate, utilizată, în zidărie, la formarea ciubucelor”; cf. c i u b u c 3°... 3° AMD, Pl. 178/rar Bz „tipar pentru caiele”; cf. chernăr 3°... FORME s. fi pl. GM; TDM II/prin Ot şi rar Ag, Ph, Bz „acte pentru căsătorie”: [înainte de nuntă] băga formele la sfat GM/713; în a băgă ~ v. băgă 4°. - var. furme s. fi pl. TDM I/rar Ot. FORMIŢĂ s. fi, pl. formiţe GM/rar Gr dim. de la formă („tavă”): Iama [pâinea] o coc în soba de teracotă, am formiţe d-alea şi bag trei formiţe d-alea în sobă/833. FORMOREL s. n., p\. formorele AMD, Pl. 76/rar If, CI „vermorel”; cf. c a 1 i m â x... - var. fermor s. n., pl .fermoare AMD, Pl. 76/rar TI. FOROÂSCĂ s. fi, pl. for oaş te 1° AO, Pl. 70/rar Gj „foaie de pe ştiulete; pănuşă”; cf. chică' 4°... 2° var. furoâscă s. fi AO, h. 497/rar Gj „puzderie (de cânepă)”; cf. b ă ţ 3°... FOROI v. sforăi. FOROŞTÎNI v. foloştine 2°. FORTIŞ adj. AMD, h. 36/rar Ph [d. om] „gras, corpolent”; cf. d u d u m ă n ă... FORŢAT adj., f. forţată 1° AO, h. 613/ rar VI [d. cereale] „copt înainte de vreme, din cauza vremii călduroase”; cf. fript 2°, g r ă b i t, o p ă r i 11°, o r z â t i c 2°, p o z-m o g i t, p r i c 6 c i, p r i p i t, p r i p i-t 6 r 2°, r ă p i t, v ă r â t i c1 1°. 2° GM/rar Db „umflat, inflamat”: Când o cătai oaia, oaia forţată la uger/692; cf. î m p j e t r ă 17°. FORŢĂ s. fi GM/rar Ph, CI „Ioc special amenajat pentru culturi forţate”: [Viţa-de-vie] o punem la forţă, la lăzi de nisip şi la căldură să... îi creşte acest lăstar şi p-ormă ne ducem ş-o plantăm noi/714. FQRUNC v. furunc. FORUNG v. furunc. , FOŞNĂI vb. IV intranz. TDO/rar Dj „a fojgăi, a foşni”: Fojnăiă pădurea de atâta şerpăciune, de atâţia balauri/994; cf. for fot 12°. FOT v. fotă 1°. FOTĂ s. fi, pl./ote 1° AO, h. 304/prin VI şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 494/ Ag, Db, Ph, Bz, Tr, prin Br, II, Cţ şi rar VI, Ot, II, Gr, CV, foţi AMD/rar Bz, Tr „fustă din portul bătrânesc (de obicei, împodobită cu diverse cusături sau cu vărgi)”; cfi c a t r f n ţ ă 5°... 2° AMD; GM/rar Tr, Gr „şorţ mare din pânză de cânepă (în care se pun boabele la semănat sau ştiuleţii la cules)”. - var. 1° fot s. n., pl. foturi AO, h. 304/ rarTr. FOTBAL s. n. AFLR/rar Mh, Cţ „fotbal”. FOTOGRAFIE s. fi, pl. fotogrăfii AMD, h. 579/Tr, prin Db, Vn, Br, Ci, II şi rar Ag, Ph, Bz, Ot, Gr; fotogrăfii!prin Db, Ot, Tr şi rar Ph, Vn, Bz, Gr, II „fotografie”. - var. fotogrăfie s. fi, pl. fotografii AO, Pl. 53/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; fotrografie s. fi, p\. fotrografii AMD, h. 579/ rar Vn; potografie s. fi, pl. potografîi AO; 81 FOTOGRAFIE GO/prin Mh şi rar Gj; AMD/ prin Ph şi rar Ag, Tr, TI; potogrăfii AO/ rar Mh; poto-grăfie s. f., pl. potogrăfii AMD/rar Ph, Tr; potrografie s. f. AMD/rar Ag, Bz. FOTOGRĂFÎE v. fotografie. FOTOLIU v. flotor. FOTROGRAFIE v. fotografie. FRAG v. fragă 3°. FRÂGĂ s. f., pl .fragi 1° AO, Pl. 78/ crt.; AMD, h. 354/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, CI, Cţ, prin Vn, II, TI şi rar Br, Gr; frage AO/Dj, prin Mh şi rar Gj, Ot; frăgi AMD/rar Db „frag”. 2° pl. frăge AO, Pl. 78/Dj şi rar Mh, Ot, Tr; AMD, h. 354 MN/rar Bz; frăgi AO/ rar Gj „fragi (fructe)”; cf. c ă p ş u n ă 3°. 3° var. frag s. m., pl. frăgi AMD, h. 354 MN/Db, prin Gr, TI şi rar Tr, Cţ „căpşună”; cf. c ă p ş u n ă 2°. 4° AMD, h. 354/rar Gr „zmeură”; cf. zmeuri. 5° TDO/rar Dj; AMD, Pl. 86-88/rar VI, Ot, If „soi de viţă de vie cu struguri albi”. FRAGED adj. AMD, h. 589; AFLR/ prin Db, Ph şi rar VI, CI [d. pământ, teren] „afânat”: Să sape pământu mai fraged, pleacă vinele [viţei de vie] mai cu putere AFLR/818;cf. ars... FRAI v. frate 3°. FRANCI s. m. pl. 1° TDM III/rar II „lei, bani”; cf. p i ş t ă r i. 2° art., în expr. a găsi (pe cineva) frăncii/rar Ag „a-i ieşi sufletul (de oboseală)”: Torceam până ne găsea frânei, toată iama/674; cf. j â t i e 1°, t ă o b f — var. 1° frâng s. m., pl. frangi GM; TDM II/rar VI, Db. FRÂNELE v. flanca. FRÂNG v. franci 1° FRANŢA vb. I tranz. GO/rar Gj „a rotunji, a fasona capetele buştenilor (pentru a aluneca mai uşor la vale)”; cf olărI2°, şpronţui. FRANŢÂT s. n. GO/rar Gj „acţiunea de a f r a n ţ a”. FRANŢUZESC adj., ardei-v. ardei 4°. 80 FRĂTUŢEÂSCĂ FRANŢUZEŞTE adv. GM/rar Gr „mod de a se tunde, cu părul foarte scurt”. FRÂŞCĂ s. f., pl.fraşti AMD, h. 443 MN/prin Ph şi rar CI „coţofană”; cf c i o ă-râ 1°... - var. freâşcă s. f., pl. freşci AMD, h. 443 MN/rar Bz. FRATE s. m. 1° GO/rar VI; - de mireasă GM/rar Ag, Db, Tr „cavaler de onoare al miresei”; cf. c u m n â 12°. 2°~ de ginere GO/prin VI; GM/prin Ag şi rar VI, Db; - de ginerică TDM II/ rar Vn; ~ de mire, pl. fraţi de miri TDM II/rar Vn; - de mir TDM II/rar Vn „cavaler de onoare al mirelui”; cf. s o ţ 2°. 3° var. frai-mio AO, Pl. 13/rar VI; - miu AFLR/rar VI „frate-meu”; cf. f r ă ţ â n e 1°. 4° art. frâtea GM/rar Tr „soţul cumnatei mai tinere”. FRĂGET v. frăgezâ 2°. FRĂGEZ vb. I 1° tranz. şi refl. pas. GM/rar Vn, Tr „a fărâmiţa (pământul) pentru a-1 face fr a g e d”; cf. c â I ţ u f... 2° var. frăgetâ vb. I tranz. AFLR/rar Cţ „a frăgezi”. ’ FRĂGURÎI s. f. pl. GO/rar Gj „momiţe (la porc)”; cf. g 1 o d 8°, m u r ă 3°. FRĂMĂTURĂ v. fărâmătură 4°. FRĂMÂNTĂTURĂ s. f., pl. frămân-tături 1° AFLR/rar Db „aluat frământat”. 2° GM/rar CI „frământare intensă şi susţinută (la prepararea pâinii)”: Am încălzit un pic de apă şi dă-i, trage-i frămîntăturil 865; cf. m ur s u c âr e. FRĂMÂNŢ v. fărâmiţi. FRĂMÂŢfiLE s. f. pl. GD/rar Cţ „fărâme (de pâine)”; cf. f ă r â m ă t u r ă 4°... FRĂMICÎ v. firimici. FRĂMITĂTURĂ v. fărâmătură 3°. FRĂMVOÂRE v. februarie. FRĂŞTÎLĂ v. prăştllă1. FRĂTIŞTEÂN s. m., pl. frătişteni AMD/833 „locuitor din comuna Frăţeşti”. FRĂTUŢEÂSCĂ adj. f., pl.frătuţeşti 1° AO, h. 799/rar Gj [d. oi] „cu lână (scurtă) creaţă”; cf. c ă r ă b â ş 5°... FRĂŢÂNE 2° AO, h. 802/rar Mh [d. oi] „cu lâna lungă şi aspră, ţurcană”; cf. c ă p r e s c 3°... FRĂŢÂNE s. m., pl. frăţăni 1° AO, Pl. 13/rar Dj „frate”; cf. f r ă t e 3°. 2° AO, Pl. 13/rar Dj, Ot „legătură de rudenie între fraţi; frăţie”; cf. f r ă ţ e n i e 2°. 3" AO, Pl. 13/rar Mh „prietenie strânsă (ca între fraţi)”; cf. f r ă ţ e n i e 3°. 4° AO, Pl. 13/rar Mh „frate vitreg (cu taţi diferiţi)”. 5° AO, Pl. 13/rar Mh „copil înfiat, în raport cu ceilalţi fii ai tutorelui”. FRĂŢENIE s. f. 1° colect. AMD, h. 125; GM/prin Ot şi rar Ag, Tr „totalitatea fraţilor şi a surorilor dintr-o familie”: La ginere era neamurile ginerelui, bunioară frăţeniia, veri, de! vecini GM/ 788; cf. f r ăţ i e. 2° AO, Pl. 13/rar Dj „legătură de rudenie între fraţi; frăţie”; cf. f r ă ţ â n e 2°. 3° AO, Pl.13/rar Dj „prietenie (ca între fraţi)”; cf. f r ă ţ â n e 3°. FRĂŢIE s. f. colect. AO, Pl. 13/rar Ot; GM/rar Gr, CI „totalitatea fraţilor şi a surorilor dintr-o familie”: Eu eram mai mare din frăţiia noastră GM/835; cf. fră-ţ e n i e 1°. FRĂŢÎLĂ v. prăştllă1. FRĂŢILEŞTEÂN s. m., pl. frăţileş-teni AMD/848 „locuitor din satul Frăţileşti”. FRĂŢUI vb. IV tranz. AMD, Pl.50-51/ rar Vn „a rupe copilii la porumb; a copiii”; cf. d e s c o p i 1 {... FRĂZÂR v. frezer. FRĂZER v. frezer. FRÂMBIE v. frânghe. FRÂNĂ v. frâu 2°, 5°. FRĂNC v. furunc. FRÂNEÂŢĂ s. f., pl. frăneţe AMD, h. 43/prin II şi rar Ph, Br, CI „bubuliţă molipsitoare în colţurile gurii; zăbală”; cf. a b u b ă2°... - var. fârneăţă s. f., pl. fărneţe AMD, h. 43/rar II; furneâţă s. f., yA.furneţehdx II. FRÂNGE vb. III refl. AFLR/rar Br [d. funii] „a se înfăşură”: Şi-i mânam [caii] împrejur de să frîngă funia după lemnu ăla care-i spunem şteajer/751; cf. f ă ş u r â. FRÂU FRÂNGHE s. f. GM/rar Bz, CI „funie, frânghie”; cf. f ii n i e 3°, 1 ă 6 r, p a râ- tn ă 1°, p ă 1 i m ă r 3°, ş f o â r ă 1°, t â r- s ă 2°, t â r s â n ă 2°. - var. frâmble s. f., pl. frâmbii AO, h. 494/rarGj. FRÂNGHIOÂRĂ (4 sil.) s. f. AO, h. 494/rar Dj dim. de la frânghie. FRÂNGHÎU, în - loc. adv. GM/rar VI, Vn „mod de a încheia bârnele pentru fixare la colţurile construcţiei”. FRÂNGUI vb. IV tranz. AFLR/rar Dj; GM/rar Db „a frânge, a rupe”: întâi o mai pisam [cânepa] pe cevaşilea, jos, de-o mai înmuiam pe ea ş-o mai făceam, o mai frînguiăm, d-aci o dam în meliţă GM/791; cf. d r o j d ă i... FRÂNTURĂ vb. I refl. GO/rar Mh „a-şi fractura”: Şi-a frînturăt picioru/958; cf. f a c t u r â. FRÂNTURĂ s. f., pl. frânturi AO, h. 604/rar VI „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... FRÂNTURELE s. f. pl. 1“ AO, h. 222/ rar Dj „lemne rupte mărunt, pentru aprins focul; vreascuri”; cf. b â t ă! 6°... 2° GM/rar Ot dim. de la frântură (de cântec). FRÂU s. n. 1° pl. frâuri AO, h. 407/ VI, Mh, Dj, prin Gj şi rar Ot; AMD, h. 272/Ag, Db, Ph. Bz, Tr, Cţ, prin Ot, Gr, CI, II şi rar VI, Vn, Br, If, TI „dârlogi”; cf. câmp 4°... 2° pl .frâne AO, h. 408/Mh, Dj, Ot şi prin Gj „hăţ (la cal)”; cf. c â m p i n... 3° GM/rar II „semn în formă de cruce, făcut, după tradiţie, cu ajutorul cuţitului, pe capul porcului tăiat, înainte de a-1 despica”: îi face frîu, cum să face Ia noi, îi taie aşa în frunte la porc ca un frîu aşa dă came/836; cf. c ă p ă s t r u 1°. 4° AMD/rar Db „lanţ care leagă cotiga de capătul grindeiului, potâng la plug”; cf. belciug 2°... 5° var. frână s. fi,. pl. frâne AMD, h. 43/prin Cţ şi rar Br, il, TI „bubuliţă (molipsitoare) în colţurile gurii; zăbală”; cf. a b ii b â2°... -var. 2° frână s. f., pl. frâne AO, h. 408/rar Dj. FREÂŞCĂ v. frâşcă. FREĂZĂ s. f. AMD, h. 5; GM/rar Db, Ph, Vn, Bz, Br, Gr, II „freză, frizură”: [Era] dezbrăcat, cu capu gol,jfreăza făcută aşa într-o parte GM/703. FREBRUÂRE v. februăre. FRECĂ vb. I tranz. 1“ AO, h. 457; AFLR/rar VI, Gj; AMD, h. 310/Ag şi prin VI, Db, Ph „a curăţa boabele de pe ştiulete”; cf. c u r â1 3°... 2° AMD, h. 33/rar Ot „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e f ă n i... 3° refl. AO, Pl. 5/rar Dj „a se scărpina”; cf. g i o r s ă i, j u g h i n â, r â c â f1 1°, scărpenâ, zdârpuf. FRECĂTOÂRE s. f., pl. frecătoâre AFLR/rar Gj; frecători GO; AFLR/rar Gj „unealtă pentru curăţat boabele de pe ştiulete”: [Pentru porumb] este frecători de mână, mici, sau maşină de frecat [...] frecăm cu mâna sau cu frecătoărele AFLR/939; cf. c u r ă t o â r e1... FRECĂŢEL s. m., pl. frecăţei 1° AMD, h. 220 MN/prin TI [mai ales la pl.] „tăieţel”; cf. d e d i ţ e i... 2° AMD, h. 460; GD/prin TI [mai ales la pl.] „aluat pentru plămădeală (pregătit din mălai cu spumă de vin)”; cf. a 1 u â 12°... FRECŢION (3 sil.) s. n. GM/rar Ph „scripete, troliu”: Frecţion este un troliu; cf. b o b... FRECUCI s. n. GO/rar VI „unealtă pentru curăţat boabele de pe ştiulete”; cf. curătoâre1... FR.ECUŞ s. n. GM/rar Ag „râzătoare rudimentară, constând dintr-un lemn crestat, folosit la sfărâmarea caşului”: Frecuşu e di-un lemn de brad făcut crestat, rătund aşa, cu creste pe el şi pe ăla frământă caşu cu mâinile/673. FREJÎT adj., f. frejită AMD, h. 26/rar II „palid la faţă, sfrijit”; cf. c e r i u2... FRENCHI s. GD/rar TI „soi de pătlăgele, roşii de dimensiune mică”. FREO v. vo. FREODÂTĂ (3 sil.) adv. GM/rar Ot „vreodată”. - var. frodătă adv. TDM III/rar Tr. FREPŢIE s. f. AMD/rar Db „frecţie, masare”; cf. m a n i c u 1 â r e. FREVÂRIE v. februăre. FREVUÂRE v. februăre. FREZĂ vb. I refl. AO, h. 7/rar Dj; AMD, h. 5/rar Ag, Ph, Gr „a-şi aranja freza, pieptănându-se”; cf. d r e g e 4°... - var. sfreză vb. I refl. AMD, h. 5/rar CI. FREZÂR s. m., pl.frezări AO, h. 80/ rar VI „frizer”; cf. f r e z e r. FREZĂ adj. f. GM/rar Ot, Tr „de culoare frez”. FREZÂR v. frezer. FREZĂRIE v. frezerie. FREZENC s. n. AMD, Pl. 180/rar Ot „dispozitiv folosit la executarea unui filet; filieră”; cf. fi 1 i e r i1 1°... FREZENCUÎ vb. IV tranz. AMD, Pl. 180/rar Ot „a face filet (cufrezencu 1)”. FREZER s. m., pl. frezeri AO, h. 80/ Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Mh; AMD, h. 48/ Ag, Db, Ph, Tr, Gr, TI, prin Br, Ot, CI, II, Cţ şi rar Vn, Bz, If „frizer”; cf. f r e z â r. -var. frăzăr s. m., pl .frazări AO, h. 80/ rar Gj; frăzer s. m., pl. frâzerilmr Mh; frezăr s. m., pl frezări/Mh şi rar Gj; frezier (3 sil.) s. m., p\. frezier i!xw Mh, Dj; AMD, h. 48/rar Ag, Db, TI, Cţ; friezer (3 sil.) s. m., p\.friezeri AMD/rar Cţ; frizier (3 sil.) s. m., pl. frizieri AO/rar Dj; AMD/rar Ag, Br, CI, TI; sfrezer s. m„ pl. sfrezeri AMD/rar Tr. FREZERIE s. f. AMD, h. 48/rar Gr „frizerie”. - var. frezărle s. fi AMD, h. 48/rar TI. FREZIER v. frezer. FREZOR s. AO, Pl. 136/rar Dj „ghin (folosit de rotar sau de dogar) pentru scobit în lemn”; cf. c i o c2 11°... FREZUÎ vb. IV refl. AMD, h. 5/rar TI „a-şi aranja părul, pieptănându-se”; cf. drege 4°... _ FRICHIÂŞ (2 sil.) s. n., pl. frichiăşe AMD, Pl. 183/rar Ph „scândurică folosită de olar la ridicarea vaselor de pe roată”; cf. s p e t e â z ă 20°. FRICHINI vb. IV tranz., ind. prez. 2 sg.frichini GM/rar VI „a freca intens până la jupuire”: Carnea pă mână aici, cum frilcinidumneata cu o pilă d-alea de pileşti lemn, aşa mă pilise/678. FRIEZER v. frezer. FRIGĂTOÂRE s. f. GO/rar VI „cuptor la maşina de gătit”; cf. b r 6 t i n ă... FRIGUREÂLĂ s. f. GM/rar Ph „friguri (boală)”: Din tifos m-a dat în friguri, frigureal-dLşall 02. FRIMÎ vb. IV tranz. GO/rar VI; GM/ rar Ot „a fărâmiţa, a sfărâma, a zdrobi”: [Cheagul] să usucă şi de-acolo frimim câte puţin acolo-n lapte GO/902; cf. fărâm â9°... - var. sfriml vb. IV tranz. GO/rar VI. FRIMICÎ v. firimici. FRIMITURĂ v. fărâmătură 3°. FRIMITURÎ v. firmituri FRIMIŢI v. fărâmiţl. FRIPT adj., f. friptă 1° AMD, h. 473; GM; TDM II/rar Db, Bz, Br „fierbinte”: [Porcul] îl spălam cu apă caldă, mai fript-aşa TDM 11/752; cf. a r z 1 n t e... 2° AO, h. 613/rar Dj [d. cereale] „copt înainte de termen (din cauza căldurii excesive); pripit”; cf. f o r ţ â 11°... FRIPTOÂRE s. f. AO, h. 310/rar Mh „căldură mare; caniculă”; cf. a p r i n d e-r e 3°... FRIPTURĂ s. f., pl. fripturi 1° AO, h. 279/rar Mh „mâncare din ouă bătute, prăjite în tigaie; jumară, omletă”; cf. gai-ganâ, j u m ă r i 3°, omlet, ou 1°, pâncoş, paparâdă, papară 1°, p r ă j e â 1 ă 2°, p r ă j i 1 ă, s c r o b 1°. 2° GM/rar Vn „rană produsă prin opă-rire; arsură”. 3° pl. friptururi AFLR/rar Gj, Mh; Tr „cărnuri fripte; fripturi”. FRIŞBÎŢURI s. pl. AMD, h. 183/rar Tr „perdele (mici)”. FRIŞCĂ1 v. drişcă 1°. FRIŞCĂ2 v. flşcă 1°, 3°, 4°. FRIŞTI interj. TDM II/rar Vn „cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură rapidă, intempestivă”; A făcut friştl [cu cobiliţa] şi-a luat gâtu lupului/723; c.f. z d r o p. FRIŞTÎLĂ v. prăştllă. FRIZ s. n., pl. frizuri 1° AMD, Pl. 176/ rar CI „scândură traforată folosită la zidărie ca model pentru executarea ciubucelor; ciubucar”; cf. c i u b u c 3°... 2° AMD/rar CI „fiecare dintre parii aşezaţi de-a lungul loitrelor, pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. a j u 16 r 15°... FRIZIER v. frezer. FRO v. vo. FRODĂTĂ v. freodătă. FRONT s. n. 1° în a ţine ~ loc. vb. GM/rar Vn „a ţine piept; a rezista”; cf. prdptă9°, pune 15°. 2° var. frunt s. n. TDO/rar Dj, Tr; TDM î/rar Ot „locul unde se dau lupte militare”. FRONTÂŞ v. fruntaş 3°. FRONTIERĂ s. f. 1° AO, h. 520/rar Dj „teren (în afara satului) cu livezi şi bălţi, de-a lungul unei ape”; cf. f â n e â ţ ă 2°... 2° var. fruntieră s. f. TDO/rar Mh „hotar”; cf. h o t â r 3°, z ă z 6 r 6°. FRONTON s. n., p\. frontoane 1° AMD, h. 174/rar Gr „pridvor (închis cu zid)”; cf. b a 1 c 6 n... 2° TDM III/rar II „bârnă deasupra intrării în bordei”. FRUMUŞEÂN s. m., pl. frumuşeni GM/808 „locuitor din comuna Frumoasa”. FRUMUŞEŢE s. f., pl. frumuşeţe AFLR/rar Gj; Ag; frumuşeţuri GO/rar Cţ „lucru frumos; frumuseţe”: [La nuntă, în brad] punea numai ciucuri şi numa frumu-şeţă-n el AFLR/943. FRUN v. vounul. FRUNC v. furunc. FRUNT v. front 2°. $ FRUNZÎŢ FRUNTIERĂ v. frontieră 2°. FRUNZÂR s. n., pl. frunzăre 1° AO, h. 608/rar Ot; AMD, h. 612/Ot, Tr şi prin Ag „grămadă, glugă (mare) din coceni de porumb”; cf. c â r s t ă 3°... 2° AFLR/rar Gj; TDM III/rar Ag „grămadă din legături (snopi) de crengi cu frunze depozitate pentru hrana animalelor”: Iarna ne duceam cu vitele la frunzar, cum îi spunem noi, şi le dam treptat de pe frunzar câte o creangă, câte o creangă AFLR/905; cf. c ă p 1 ţ ă 9°. 3° colect. AFLR/rar Vn „frunze”; cf. frunzăreai ă. FRUNZĂ s. f., pl. frunze 1° AO, Pl. 70/prin Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 309 MN/rar Br, CI „pănuşă”; cf. chică1 4°... 2°pl. ~ de fier GM/rar Ag „lame metalice, de circa zece-cincisprezece centimetri lungime, folosite în cariere, pentru a uşura desprinderea blocului de piatră”: Batem în stâncă nişte foi de fier, nişte frunze, cum le spunem noi, dă fier, şi după aia bate, bagă nişte pene mari dă fier, dup-aia bate cu barosu până crapă blocu/675. 3° art. frunza caracuda TDO/rar Gj „peşte mărunt (prins în plase cu ochiuri mici)”. 4” art. GM/rar Ot „numele unui joc de copii”. FRUNZĂREĂLĂ s. f. colect. GM/rar Ph „cantitate mare de frunze”: [La vie] dacă-i laşi trei sau patru coarde se face frunzăreălă; cf. f r u n z â r 3°. FRUNZI vb. IV intranz. AO, h. 665/ rar Dj „a înfrunzi”; cf. d e s p i c â... FRUNZICĂ s. f., pl. frunzici AO, Pl. 89/rar Ot; AMD, h. 407; GM/prin Ph şi rar Vn; frunzele AMD/rar Db, Ph; frunzice [ffunzică] AO/rar Dj dim. de la frunză', cf. frunzişori, frunziţăjfrunziiică, frunzulică, frunztiţi. FRUNZIŞORI s. f. pl.’AO, Pl. 89/rar Mh; AMD, h. 407/rar II dim. de la frunză', cf. fr u n z i c ă... FRUNZIŢĂ s. f., pl.frunziţe AO, Pl. 89; AFLR/rar Dj; AMD, h. 407/rar Cţ dim. de la frunză', cf. f r u n z 1 c ă... 85 % FRUNTÂR 84 FRUNTÂR s. n. şi m. 1° pl. fruntări AMD, h. 662; GM/prin Br, CI, II şi rar Bz „lemn, drug pus de-a curmezişul peste loitre, în partea din faţă (şi din spate), pentru a spori capacitatea căruţei”: Aveam drugi pă căruţă, aveam în faţă şi în spate câte un fruntăr şi pă dă lături câte-un drug lăturaş GM/865; cf. f r u n t â ş 1°. 2° pl.fruntăre AO, Pl. 131/rar Gj; AMD, Pl. 167/rar VI, Ag „bârnă în care este scobită gaura pentru a permite curgerea făinii la măcinat”; cf. căpistere 4°... 3° pl. fruntăre AMD, h. 248/rar TI „fiecare dintre cele două scânduri care închid coşul căruţei în faţă şi în spate”;cf. fundătură 1°, o b 1 6n 3°. 4° pl. fruntăre AMD, h. 189/rar Cţ; fruntariirar CI „perechea de căpriori dinspre faţada casei”. 5° '(A. fruntăre GO/rar VI „lemn aşezat deasupra c ă 1 u ş i 1 o r, pe care se sprijină acoperişul fântânii”. 6° pl. fruntăre GD/rar TI „panglică împodobită cu bănuţi de aur, purtată, odinioară, pe frunte de către femei”; cf. r i s â u a, z a1 1°. FRUNTAŞ s. m., pl .fruntaşi 1° AMD, h. 662/rar CI „lemn, drug aşezat de-a curmezişul peste loitre, în partea din faţă a căruţei, pentru a-i mări capacitatea”; cf. f r u n t â r 1°. 2° AO, h. 704/rar VI „roiul nou care se face din unul vechi (roit în acelaşi an)”; cf. aj u t 6 r 16°... * 3° var. frontâş s. m., pl. frontăşi AO, Pl. 49/rar Mh „ostaş, soldat fruntaş”. FRUNTAŞĂ adj. f., pl. fruntaşe AMD, Pl. 156/rar Db, Bz, Tr [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă, obişnuind să meargă înaintea acesteia”; cf. î n i n t â ş 3°, v r e n i c 2°. FRUNTÂRIE s. f. GM/rar Tr „partea din faţă, dinspre faţadă a acoperişului”: Nu ştiu dacă mai să face vreo fruntarie dă şiţă/794. ’ FRUNTE s. f. pl. AO, Pl. 1/prin Mh şi rar VI, Ot „frunţi”. frunzuică FRUNZUICĂ (3 sil.) s. f„ pl. frun-zitici AO, Pl. 89/rar Mh dim. de la frunză', cf. f r u n z i c ă... FRUNZULICĂ s. f. AO, Pl. 89/rar Gj, Ot dim. de la frunză', cf. f r u n z i c ă... FRUNZULIŢĂ s. f. AMD/rar CI „farfurioară (pentru dulceaţă)”. FRUNZUŢI s. f. pl. AMD, h. 407/rar CI dim. de la frunză', cf. f r u n z i c ă... FRUPTĂ s. f., pl. friipte AMD, h. 356; GM/prin Tr şi rar Db „fruct”. FRUŞCIUC v. fruştiuc 1°. FRUŞTIUC (2 sil.) s. n., pl. fruştiu-curi 1° AO, h. 271/prin Mh şi rar Gj, Dj „masă, mâncare de dimineaţă”. 2° var. fluştiuc (2 sil.) s. n., pl.fluştiu-curi AO, h. 276/rar Gj; fluştiuce AMD, h. 469 MN/rar Bz, Tr „masă, mâncare de chindie”; cf. n a m i â z 3°, u j i n ă 1°, vecernie 1°. 3° var. fuştiuc (2 sil.) s. n. AFLR/rar Ag „gustare dată de pomană”. -var. 1° fliuştuc (2 sil.) s. n. GO/rar Dj; fluriuştuc (3 sil.) s. n., pl. flu-riuştucuri AO, h. 271/rar Dj; fluruştiuc (3 sil.) s. n., pl. fluruştiiicuri AO/rar Dj, Mh; fluruştiuce/răr Mh; fluruştuc s. n., pl. fluruştucuri AO/rar Mh; fluştiuc (2 sil.) s. n., pl. fluştiucuri AO; AFLR/prin Gj şi rar Mh, Dj; AMD, h. 466/rar Br, Ot, Tr; fluştiuce AO/rar Gj, Dj, Ot; fluştuc s. n., pl .fluştucuri AO/prin Dj şi rar Ot; AMD/rar Ot; fluştuce AO/rar Dj, Ot; fluştucă s. f., pl. fluştuce AMD/rar Ag; fruşciuc s. n. AO/rar VI, Mh; fruştuc s. n., pl. fruştu-curi AO/prin Dj; fuluştiuc (3 sil.) s. n., pl. fuluştiuce/rat Mh; furuştiuc (3 sil.) s. n., pl. furuştiucuri/rar Mh; furuştiucelpr'm Mh; fuştiuc (2 sil.) s. n./rar Gj; fuştuc s. n. AMD/rar Tr; 2° furuştiuc s. n., pl. furuştiucuri AO, h. 276/rar Mh. FRUŞTUC v. fruştiuc 1°. FUCEL v. fuscâl 2°. FUCIE s. f„ pl. fucli AO, h. 249/Mh, prin Gj şi rar Dj „vas din doage (de mărimi diferite); botă, cofa”; cf. b o d e 1 c ă... FUGI -var. făcie s. f., pl. făcli AO, h. 249/ rar Mh; fucie s. f. AFLR/rar Gj; fuciu s. n., phfucluri AO/rar Gj. FUCIE v. fucie. FUCÎU v. fucie. FUGĂRUL s. art., ~ pământului AMD/ rar Db [fig.] „iepure”. FUGĂ s. f. 1° AFLR/rar Db, Gr „numele acţiunii tinerilor de a fugi de la părinţi, înainte de căsătorie”: [Pe nevastă] am luat-o cu nuntă, nu cu fugă, cu înţelegere/835. 2° art. de fuga loc. adv. GM/rar Bz; de-a ~ loc. adv. AFLR/rar Mh; de-a-n ~ loc. adv. AO, h. 119/rar Gj; GM; TDM III/rar Ot, Tr; Ia ruptă de fugă loc. adv. AFLR/rar Db „repede, iute, fuga”: [Rana] îţi trece de fuga GM/743. [Iasca] nu ia foc d-a fuga AFLR/956. Puii-i furam de-a-n fuga-n cimitir TDM III/804; cf. i u t 1°, i u ţ e â 1 ă 2°, r 6 p i d e, s c u r 11°, z o r' 3°. 3° art., în a da fuga loc. vb. AO, h. 119/ rar Mh „a merge repede, cu pas vioi”; cf. îndemnă. 4° în expr. a se pune de ~ TDM I/rar Ot; a o reteză de ~ TDM III/rar Gr; a o rupe de ~ GM/rar Gr; AFLR/rar Cţ; a o rupe de-a ~ GD/rar Cţ „a o lua la fugă; a fugi”: Lupu o rupe de fugă pă malu gârlii AFLR/891; cf. chiti 6°... FUGĂREŢ adj., f. fugăreăţă 1° GD/ rar Cţ „alergător”. 2° GM/rar Db „fugar, nestatornic”: Aici a fost numai venetici [...] şi cam lume fugăreăţă/691; cf. f u g i t i v 1°. FUGĂRITEA s. f. art. GD/rar TI „numele jocului de copii de-a prinsa”; cf. alergat ă... FUGĂTOÂRE adj. f., pl. fugătoăre AO, h. 808/rar Dj [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă (mergând mai repede decât celelalte)”; cf. a n â t i m ă... FUGĂTOR s. m., pl. fugători AMD, h. 428/rar Gr „gonaci, hăitaş”; cf. a 1 e r g ă-16 r 3°... FUGt vb. IV 1° tranz. GM/rar Ot „a fugări”. 2° var. fuge vb. III intranz. AMD, ch. 531/rar TI, Gţ „a alerga, a goni”; cf. goâ-n ă2°, în fug 1, în go n i, s p ât e I e 3°. FUGITĂ adj. f. GM/rar Bz [d. nuntă, în opoz. cu 1 o g o d i t ă] „fără logodnă, făcută după ce tinerii au fugit de la părinţi”. FUGITIV 1° adj., p\. fugitivi, f. fugitivă, pl. fugitive AMD/rar Vn „nestatornic, care nu stă mult într-un loc, la un serviciu”: Aicea-s doctorii fugitiv!, nu stau aici/733; cf. f u g ă r e ţ 2°. 2° adj. GM; ÂFLR/rar Ph, Vn [d. teren] „care alunecă; alunecos”: La noi [pământul] e cam fugitiv AFLR/723. 3° adv., în a se luă ~ GD/rar TI „a se căsători fără nuntă, fugind de la părinţi”. FUGITURĂ s. £, pl. fugituri GM/rar Vn, Bz „alunecare de teren”. FUIERE v. fuior 2°. FUIOR s. n., pl. fuioare 1° AO, Pl. 87/rar Gj, Mh, Ot „caier de lână”. 2° var. fuiere s. n. pl. AMD, Pl. 103; GM/rar Ph, Bz „fuioare (de cânepă)”; cf. m ân ii ş ă 11°. FULFUCÂT adj., f. fulfucătă, pl. ful-fucăte GM/rar Tr [d. haine] „bufant, umflat”; cf. t o b o ş â t. FULG11° s. n., pl.fulguri AMD, h. 610/ rar TI „spic la porumb”; cf. c h i c ă1 2°... 2° s. m., pl .fulgi, în fulgi loc. adj. GM/ rar Br [d. ţesături din lână] „ţesută cu noduri; buclată”; cf. g u ş ă 3°. FULG2 v. răsfulg. FULGÂR, s. m., pl. fulgări AMD; GM/rar Ot, Tr „negustor (de obicei ţigan) care colectează fulgi”. FULGERĂTURĂ s. f., pl. fulgerături 1° AMD, h. 523/rar If „faptul de a fulgera”. 2° AO, h. 22/rar Dj, Ot; AMD, h. 1 MN/ rar Tr [la pl.] „mătreaţă”; cf. c o â j ă 6°... 3° AMD, Pl. 157/rar TI [la pl.] „boală la oi, constând în descuamarea pielii”; cf. coajă 7°... FULÎNGINĂ v. funingină. FULÎNGINE v. funingină. FULTÂN s. n. GD/rar TI „pâlc (de stuf)”. FULTUC s. n. şi m., pl. fultuce 1° AMD, h. 230/prin II, Cţ şi rar VI, Db, Ph, Bz, Br, Gr, CI, TI „sac în care se pun fulgii din pernă, dos de pernă”; cf. bur-duf3°... 2° GM/rar VI, Ag; GD/rar Cţ „pernă mică”: Fultuc, uite pemuţe de-astea mici, la noi se zice fultuc GM/671; cf. b u r d u-ş e 1. 3° AMD, h. 230 MN/rar TI, Cţ; ful-tucurilrar Cţ „pernă mare (adesea de formă dreptunghiulară)”; cf. p 11 o t ă 1°. 4° var. fultucă s. f., pl. fultuce AMD, h. 231 MN/rar Ag, Db „plapumă groasă, umplută cu fulgi”; cf. d ii n ă 1°... 5° p\. fultuci AO, h. 797/rar VI; AMD, h. 278; Pl. 151/prin Vn şi rar TI „căpuşă”; cf. b 6 1 f ă 3°... 6° AFLR/rar Gj „cecul porcului”: Noi zicem bundarete la fultucu ăla/918; cf. babă 9°... 7° pl.fultuci AMD, h. 610/rar Cţ „spic la porumb”; cf. chică1 2°... 8° AMD, h. 605/rar CI „ştiulete în prima fază de dezvoltare, înainte de a-i da mătasea”; cf. c h i c ă1 3°... -var. fâltuc s. n„ pl .fâltice 3° AMD, h. 230 MN/rar II; foltuc s. m„ pl.foltuci 5° AMD, h. 278/rar Vn; fultucă s. f., pl. fultuce 1° AMD, h. 230/prin Ph şi rar Db, Bz, Gr, II; 2° AMD, h. 230 MN; GM/Ag şi rar Db, Cţ; fultuci 1° AMD/rar Ag; furtuc s. n„ pl.furtuce 1° AMD/rar Ag. FULTUCĂ v. fultuc 1°, 2°, 4°. FULTUCEL s. n„ pl. fultucele GM/ rar Db dim. de la f u i t u c 2°. FULTUIÂG s. n. AMD, h. 632/rar Cţ „rest din fânul zdrobit (rămas în iesle)”; cf. c o a d ă 8°... FULTUIÂLĂ s. f. AMD, h. 427; GD/ rar TI „umplutură din câlţi, cârpe sau hârtie, bătută în ţeava puştii peste alice sau peste praful de puşcă”; cf. f a i t â ş i. FULULÎE s. f, pl. fululii GM/rar CI „vas mic umplut cu o substanţă inflamabilă (păcură, gaz) care se aprinde în cadrul unui obicei de Lăsatul Secului de Paşti”: Dădea [foc] la nişte dihomiţe dintr-alea cu păcură, cu opinci de gumă şi le punea într-un băţd-ăla,/u/w///862; cf. d i h o rn iţă 1°... FULUNGUR v. furunc. FULUŞTIUC v. fruştiuc 1°. FUMA vb. I intranz. GM/rar Gr „a scoate fum; a fumega”: Fumează soba/827. FUMĂRĂ v. fumură. FUMĂRIE s. f., pl. fumării 1° AO, h. 482/rar Dj „1 o j n i ţ ă”; cfafumâ-r f e 2°... 2° GM/rar Db „loc amenajat pentru afumat came; afumătoare”; cf. f o c ă r e â ţ ă. 3° GM/rar Ph „boală la vitele hrănite cu fân mucegăit”: Prinde vita, prinde reumatism, se bolnăveşte, ştii, un fel de fumărie prinde/705. FUMĂRÎT s. n. GM/rar Db [înv.] „impozit perceput odinioară pe fiecare coş de casă”: Până în şaişpatru asta a fost: venea aici-şa şi plătea un fumăritlfâl. FUMULEŢ s. n., pl. fumuleţe GM/rar CI dim. de la fum („canal la coşul sobei”). FUMURĂ adj. £, pl. fumure AMD, Pl. 129-130; GM/rar Db, Ph, Ot [d. blana animalelor sau penele păsărilor] „de culoare fumurie; brumărie”: Căciulă fumură GM/ 816. -var. fumără adj. £, pl.fumere AMD, Pl. 129-130; GM/rar Gr, 11, Cţ. FUMURI s. n. pl. tantum GM/rar Vn „leacuri băbeşti împotriva sifilisului”. FUN v. vounul. FUND s. n., pl. funduri 1° AMD; GM/rar Ph, Vn, Bz, Br, II; GD/rar TI, Cţ „cecul porcului”: Era fundu care-i spune moşu, unchiaşu, baba, unchiaşu, maţu gros a porcului GM/733; cf. b â b â 9°... 2° art. fundul popii GO/rar Gj „mezel preparat în cecul porcului; tobă mică”; cf. b a b i c... 3° AO, h. 625/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 628/rar Tr, Gr, II, Cţ „partea de jos a unei căpiţe sau a unei clăi (de fân)”; cf. c ă 1 c â i 7°... 4° AO, Pl. 126/rar Mh; AMD, Pl. 161-162/rar Vn „stăvilar la moară”; cf. a b ă t ă-t 6 r... 5° AMD, h. 189; GM/rar Ot „fiecare dintre cele două prăjini puse peste grinzi (sub acoperiş) în partea din faţă şi din spate a casei”. .6“ GM/rar Ag „fiecare dintre cele două tălpi, din faţă şi din spate, la casă”; cf. curmeziş3°... 7° AMD, h. 662/rar Ag, Tr „prăjină care se pune de-a curmezişul căruţei, peste loitre, pentru a-i mări capacitatea”; cf. c 6 r c i e 2°... 8° AO, Pi. 30/prin VI, Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 219 MN/Db, Ph, prin Ag, Bz şi rar Vn, GI, Br, Tr, II „capac (mai ales de lemn) de acoperit vase”; cf. a c o p e r e c i... 9° art. fundul capului AMD, h. 1/rar Db, CI „creştetul capului”; cf. c a p â c 3°... 10° GD/rar Cţ „pomană la trei zile după înmormântare, care se oferă pe un taler de lemn”: Acuma, după-nmormân-tare, la trei zile i-am dat fundu, cu o farfurie-acolo cu mâncare, c-o basma pă fund/889. FUNDÂC s. n. GM/prin Vn şi rar Ag, Gl, Br, Tr; GD/prin TI „cecul porcului”; cf. b â b ă 9°... 2° var. fundâcă s. f. AMD/rar Vn „putină mică”; cf. b a 1 e r c u ţ ă... FUNDÂCĂ v. fundăc 2°. FUNDÂN s. n. GM/rar Tr „cecul porcului”; cf b â b ă 9°... FUNDÂR s. n. 1° pl. fundăruri AO, h. 625/rar Mh „partea de jos a unei clăi, a unei căpiţe”; cf. c ă 1 c â i T... 2°pl. fundăre GM/rar Bz „scoarţă (cu o singură faţă) de . pus pe perete”; cf. foiţă 3°... FUNDĂ s. £, pi. funde 1° AMD, h. 497/prin Ph, Gr şi rar Db, Tr, Cţ\funzil rar Ph, Br „panglică”; cf. b â n t ă1 1°... 2° GM/rar II „păpuşă din foi de tutun”: [Tutunul] să usca dă tot, pă urmă îl făceam funde, aşa-i ziceam/846; cf. b e r b e c 2°... 3° GM/rar Ph „cocardă”; cf. b e t e a1 4°... 4° var. flintă s. f., pl. fiinţe AFLR/rar CI „nod (în creştetul capului) la basma”; cf. d u m i c ă 12°... 5° var. flintă s. f. AFLR/rar Bz „parte a mărului (opusă cozii) unde a fost inflorescenţa”. -var. 1° foăntă s. fi, pl.foănte AMD, h. 497/rar Ot; fonda s. fi, pl.fonde AMD, h. 475; 497/rar TI; fontă s. f., pl. fonte AO, h. 306/prin Ot şi rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 497; GD/prin Ag şi rar VI, Db, Bz, Br, Ot, TI, Cţ; flintă s. f., pl. flinte AO/rar Dj; AMD; AFLR/rar Db, Bz, II; funţi AMD/rar Db; 3° fontă s. f. AFLR/rar Dj, Ot. FUNDĂCEL s. n. GO/rar Gj dim. de la fund (de lemn); cf. f u n d u 1 e ţ. FUNDĂLEŢ v. fundăreţ 1°, 2°. FUNDĂRÂU s. n. GM/prin Tr şi rar Ag „cecul porcului”; cf. b ă b ă 9°... FUNDĂREÂŢĂ s. f. AMD, Pl. 62/rar Ot „codârlă (la căruţă)”; cf. c â p r ă 12°... FUNDĂREŢ v. fundărete. FUNDĂRETE s. m. GO/prin VI „mezel preparat în cecul porcului”; cf. b a b i c... - var. fundăreţ s. m. GO/rar VI; fundurete s. m. GO/rar VI. ' FUNDĂREŢ s. m. 1“ AFLR/rar VI; GM/rar Ag, Db, Tr „cecul porcului”; cf. b f b ă 9°... 2° var. fundăleţ s. m. AFLR/rar VI „tobă preparată în cecul porcului”; cf. b a b i c... — var. 1° fundăleţ s. m. GO/rar VI. FUNDĂROI s. n. GM/rar Tr „cecul porcului”; cf. b â b ă 9°... FUNDĂTOÂRE s. f., pl. fundatori 1° TDM III/rar CI; AMD, h. 661/TI, Cţ „căptuşeală de scânduri la căruţă”. 2° AMD, h. 662/rar Cţ „leasă, cadru din prăjini aşezate peste loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. a n g â ş 1°... 3° AMD, Pl. 62/rar Bz „codârlă la căruţă”; cf. c â p r ă 12°... 4° AMD, h. 228/rar Ph „tăblia de la capul patului”; cf. s p e t e â z ă 1°, t â b 1 ă 1°, tăbliei0. 5° GM/rar Bz, Br, II „fund de lemn; tocător (de diferite dimensiuni)”: Scotea câte-o halcă de-aia [de porc], jumate de ciortan şi-l punea acolo pă o fundătoăre, cum zicem noi/751; cf. b I â n ă 2°... -var. 1° fundător s. n., pl. fundătoăre AMD, h. 661/rar Tr, Gr. FUNDĂTOR v. fundătoăre 1°. FUNDĂTURĂ s. f., pl. fundături 1° AMD, h. 248/rar Ph „partea din scânduri la căruţă, în spate şi în faţă”; cf. f r u n t ă r 3°... 2° AO, h. 291/Dj „pieptar încheiat pe umeri sau pe piept”; cf. b â i b ă r â c... FUNDÂŢII s. f. pl. 1° AMD, h. 172/ rar Db, Ph, Br, CI „temelii, fundaţii la o construcţie”; cf. p i u ă 17°, p o s t a m e n 12°, t a b 1 â c, t e m e i 1°. 2° var. fondăţie s. f., pl. fondaţii AMD, h. 188/rar Gr „strat de pământ cu care se umple casa pe jos”; cf. 1 i p e â 1 ă 2°, p o-m 6 s 11°, p o m o s t e â I ă 1°, v â t r ă 6°. - var. 1° fondăţie s. f., pl. fondaţii AO, h. 188/prin Dj şi rar Gj, Mh; AMD, h. 172/prin Db, Ph, Ot şi rar VI, Ag, Vn, Br, Tr, If, Gr, II, Cţ; fondâţii AO/rar Mh, Dj; AMD/rar Db, Ph, Br, Tr, Gr. FUNDÂU s. n. GM/rar Ph, Tr „cecul porcului”; cf. b â b ă 9°... FUNDEI s. n„ pl. fundele 1° AO, h. 625/prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 627, 628/Ag şi rar Db, Ph; fundeiuri/rar Ph „partea de jos a unei clăi sau a unei căpiţe (de fân, paie etc.)”; cf. c ă 1 c â i 7°... 2“ AO, Pl. 30/rar Gj „fund de lemn (pe care se pune mămăliga)”; cf. b 1 â n ă 2°... 3° GM/rar Ag „cecul porcului”; cf. babă 9°... FUNDELEA, de-a ~ loc. adv. GM/rar Gr „afund, sub apă”: M-am dat d-a fun-delea [în apă]; cf. s c o f u n d e 1 e, s cu-f u n d i ş u 1. FUNDOI s. n„ pl.fundoăie 1° AO, Pl. 30/rar Gj „fund de lemn; tocător”; cf. b 1 â-n ă 2°... 2° GM/Ot, prin Tr şi rar Ag, Bz; GD/rar Cţ „cecul porcului”; cf. b â b ă 9 °... 3° GO/prin VI şi rar Dj, Ot, Tr; TDM I/rar Tr „mezel preparat în cecul porcului”; cf. b a b i c... FUNDULEŢ s. n., pl.funduleţe 1° AO, Pl. 30/prin VI; AMD, h. 221 MN; GM/ prin II şi rar Gr, CI dim. de la fund („capac de lemn”); cf. f u n d ă c 6 1. 2° AMD, h. 219 MN/rar Db dim. de la f u n d 8°. 3° GD/rar Cţ dim. de la f u n d 1°. FUNDULEŢEÂN s. m„ pl. fundule-ţeni AO/998 „locuitor din satul Funduletu”. FUNDURETE v. fundărete. FUNE v. funie 3°. FUNICEL v. furnicel 1°. FUNIE (3 sil.) s. f., pl. funii V AO, h. 626/prin Dj; AMD, h. 629/rar Bz, Ot, Tr „un fel de colac împletit din fân care se pune pe claie sau pe căpiţă, pentru a le apăra de vânt”. 2° AO, h. 712/rar VI, Gj „mănunchi, păpuşă din (mai multe) fuioare de cânepă”; cf. b o c c e â 5°... 3° var. fiinie (2 sil.) s. f. TDO/rar Dj; GM/rar Br, CI, II „frânghie”; cf. f r â n g h e... - var. 3° fune s. f„ pl.funi AMD; GM/ prin Db şi rar Tr, CI, II. FUNIE (2 sil.) v. funie 3°. FUNIGEL v. furnicel 1°. FUNIGINĂ v. funingină. FUNIGINE v. funingină. FUNINGEL v. furnicel 1°. FUNINGINĂ s. f. AMD, h. 211/Ph, Vn, TI, prin Db, Br, II, Cţ şi rar Bz, If, Gr, CI „funingine”; cf. c e n u ş â 2°... - var. fulingină s. f. GD/rar TI; fulin-gine s. f. AMD, h. 211; GM/C1, 11, prin Br, TI, Cţ şi rar Vn, Bz, Tr, If; funigină s. f. AO, Pl. 29/Mh, prin Gj şi rar Dj; funigine s. f. AMD/Tr, prin Db, Ot, Gr şi rar Ag; furnigănă s. f. AO/rar Ot; furnigi s. f. pl. AMD/rar Gr; furnigină s. f., pl. furnigini AO/prin Dj, Ot; AMD/prin Tr. FUNINGUR v. furunc. FUNIOĂRĂ (4 sil.) s. f. AO, h. 494/ rar Dj; GM/rar II dim. de la funie („frânghie”). FUNŢĂ v. fundă 1°, 4°, 5°. FURĂJ v. fărăşuri. FURAJĂ vb. I AFLR/rar CI „a furniza nutreţ (pentru caii armatei)”. FURAJIER v. forajier. FURĂŞ v. fărăşuri. FURĂCIOS adj., f. furăcioăsă AFLR/ rar Ph „care fură; hoţ”: Aşa era neamu lor, furăcidsl714; cf. f u r ă 16 r, h o ţ 2°, s t â n-g â c i 1 °. FURĂTOR s. m./adj. AFLR/rar TI „care fură; hoţ”; cf. f u r ă c i 6 s... FURCÂNĂ s. f., pl. furcăne AO, h. 454/rar Ot „grămadă mică de fân, cât se ia o dată în furcă; pală”; cf. b a s â m... FURCÂTĂ v. furcit 2°. FURCĂ s. f„ pl. furci 1° AO, h. 646, 647/Dj, Ot şi rar Gj, Tr; AMD, h. 655, 656/Ag, Ot, Tr şi rar VI, Db „fiecare dintre cele două părţi (din faţă şi din spate) ale căruţei, cuprinzând osiile, loitrele etc.; dric”; cf. c ot i g ă 1°... 2° AMD, h. 245 MN/rar Ot, Tr „inima căruţei”; cf. cântărâş 2°... 3° AMD, h. 654/rar VI „v â r t e j la căruţă”; cf. b a i g i c... 4° AMD, Pl. 61/prin Ag „b r ă c i n a r la car”; cf. b ă n t ă2 6°... 5° AO, h. 390/rar Dj „bucata de lemn care leagă între ele, în partea din faţă, tălpile săniei”; cf. b o t â r21°... 6° AMD, h. 645/rar Gr „cobila plugului”; cf. c âp r ă 14°... 7° AMD, Pl. 56/rar Ot „nuia îndoită ataşată la coasă, pentru a direcţiona brazda”;cf. alergătoare2 5°... 8° AMD, h. 199; 662; Pl. 135/rar Ag, Bz, Br, Ot, Cţ „par (cu diverse întrebuinţări)”; cf. p ă r u ş t e â n, t u m u r u g 2°, ţ e p e 1 o â i e. 9° AO, PL 126-129/rar VI, Mh, Dj; AMD, Pl. 162, 163-165/rar VI, Bz, Ot „lemn fix pe care alunecă sau se mişcă diverse părţi ale morii (stavila, ulucul, fusul etc.”. 10° AO, h. 774/V1, Mh, Dj, prin Gj şi rar Ot, Tr; AMD, Pl. 139/Ag, Ph, Bz, Tr, Cţ, prin VI, Db, Vn, Br, Ot, CI şi rar Gr, II, TI „fiecare dintre cele două crăcane înfipte în pământ, pe care se sprijină prăjina de susţinut căldarea deasupra focului”; cf. c r ă c â n ă 1°... 11° AMD, PI. 139/rar Ag, Ot „sărciner”; cf. a găţăto âre2°... 12° AO, h. 671/rar Mh „lemn cu câteva crăcane la un capăt, folosit ca mustuitor”; cf. b ă t ă i u ş 3°... 13° AO, h. 713/rar VI, Gj, Mh, Dj; AMD, PI. 105/prin Ag, Ph şi rar VI, Vn, Bz, Br, Gr, II, Cţ „partea bifurcată a râşchitorului”; cf. c ă ţ e 114°... 14° AO, h. 722/rar Gj, Mh, Ot; AMD, PI. 110—111/Ot, Tr şi rar Gr, 11 „stinghie aşezată pe braţele războiului de ţesut, de care sunt agăţate beţele de susţinere a iţelor şi a vătalelor”; cf. antebraţ 2°... 15° AO, h. 721/rar Gj, Mh, Dj, Ot „chingă la tălpile războiului”; cf. b 1 ă n i-ţ ă 4°... 16° AO, PI. 34/rar Gj, Mh „furculiţă (tacâm)”; cf. f u r c h î ţ ă, f u r c u 1 i ţ ă 2°. 17“ pl. la furci GD/rar TI „şezătoare”; cf. a d i ân c ă... 18“ AO, Pl. 121/Mh, Dj şi rar Gj; AMD, Pl. 131; 134/rar Tr „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în formă de unghi ascuţif’; cf. c â r c e i 15°... FURCĂRESE s.’ f. pl. AMD, h. 390/ rar VI „femei care participă la f u r c ă r i e”. FURCĂRÎE s. f„ pl. /urcării 1° AO, h. 500/prin VI şi rar Ot; AMD,, h. 390; GM; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, prin VI, If, Gr şi rar Ph, CI, Cţ „şezătoare (la tors)”: După ce terminam de muncă, dă secere, făcea furcăriie-n drum, toate fetele ieşea la furcăriie şi torceam seara câte-un fus dă tort GM/759; cf. a d i â n c ă... 2“ colect. GM/rar Db „totalitatea furcilor la o construcţie”. FURCER s. n., pl. furcere 1“ AO, h. 627; Pl. 74; GO; AFLR/V1, Gj, Mh şi prin Ot; AMD, h. 331 MN, 332 MN; 630; GM/Tr, prin Ot şi rar VI, Ag; furceri AO, h. 627/prin Mh şi rar Gj, Dj „furcă (mai ales cu coame de fier)”: Furcer dă strâns fănu este cu trei coame şi furcer dă-ncărcat sfeclă şi porumb e cu şase GM/807. 2° AO, h. 775/rar Mh, Dj „sărciner”; cf. agăţăto âre2°... -var. 1° furcel s. n., pl. furcile AO, h. 627/rar Dj; AMD, h. 332 MN; 630/prin Tr şi rar Ag; fuscer s. n., pl. fuscere, fusceri/ rar Dj; fuşcel s. n., pl. fuşcele AO/rar Dj, Ot; AMD, h. 630/prin Tr,fuşceie AO/rar Dj. FURCHECI s. n., pl. furchece AO, h. 627/prin Dj şi rar Ot; furcheciuri; furcheci/rw Dj „furcă mare, cu coada lungă şi coame de fier”; cf. aruncătoâr e... FURCHET s. n. GD/rar TI „bucată de fier, bară în formă de furcă în care se sprijină vâsla bărcii, la vâslit”. FURCHITÂU v. fârchitău. FURCHIŢĂ s. fi, pl. furchiţe 1” AO, Pl. 34/rar Mh „furculiţă (tacâm)”; cf. f u r-că 16°... 2° TDO/rar Dj dim. de la furcă (pentru fân). 3° AO, Pl. 121/rar Mh „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în unghi ascuţit”; cf. c â r c e i 15°... 4° AO, h. 721/rar Mh „chingă la tălpile războiului de ţesut”; cf. b 1 ă n i ţ ă 4°... FURCI vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, Pl. 131 /rar Ag, Gr „a (se) tăia, a (se) cresta urechea oii în formă de unghi ascuţit (ca semn de recunoaştere)”; cf. în f ur c i 1°. FURCIRE s. fi AMD, Pl. 131/rar Tr „acţiunea de a tăia urechea oii în formă de fure ă”. FURCIT adj. 1° fi furcită AO, h. 321/ rar Dj [d. drum] „bifurcat”. 2° AMD, Pl. 131-132/rar Ag [d. urechea oii] „tăiată în formă de f u r c ă 18°”. -var. 2° furcâtă adj. fi AO, Pl. 121/ rarDj. FURCITURĂ s. fi, pl.furcituri 1° AMD, Pl. 131/rar Tr „semn de recunoaş-tere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în formă de unghi ascuţit”; cf. c â r-c e i 15°... 2“ AO, h. 321, 322/rar VI „bifurcaţie de drumuri”; cf. b i f u r c â d ă... FURCOI s. n., pl. furcoaie 1° AO, h. 454/rar Dj, Ot, Tr; AMD, h. 330/prin Tr, Cţ şi rar Ag, Gr, CI „pală de fân (cât se ia o dată în furcă)”; cf. basâm... 2“ GO/rar Ot; AMD, h. 331; 628/Tr şi rar Gr, CI, Cţ „grămadă, căpiţă, porcoi (de fân)”; cf. b o â g 1 ă... 3° AMD, Pl. 139/rar Tr augm. de la furcă 10°. FURCOIÂŞ s. n. AMD, h. 331/rar Tr dim. de la f u r c o i 2°. FURCUIE s. pl. GO/rar VI „crenguţe”. FURCULEŞTEÂN s. m., pl. furcu-leşteni AMD/781 „locuitor din comuna Furculeşti”. FURCULIŢĂ s. fi, pl. furculiţe 1° GM/ rar Ph dim. de la furcă (de tors). 2° pl. furculiţi AFLR/rar TI „furculiţe (tacâmuri)”; cf. f u r c ă 16°... 3“ GO/rar Dj dim. de la f u r c ă 8°. 4° pl. furculiţi AO, h. 774/rar Dj dim. de la f u r c ă 10°. 5° AMD, Pl. 105/rar Vn „crăcană la răşchitor”; cf. c ă ţ e 114°... 6° AMD, h. 395/rar CI, TI, Cţ furculiţi/ rar TI „un fel de urzitor improvizat dintr-un par în formă de furcă, înfipt în pământ”. 7° AMD, h. 189/rar Br „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 8° AMD, h. 57/rar Ph „stern (la om); cf. c ap 8°... 9° AO, Pl. 121/prin VI şi rar Dj; AMD, Pl. 131; AFLR/Ph, Vn, Bz, Br, CI, II, Cţ, prin Ag, Ot, Tr, TI şi rar VI, Db, Gr „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în unghi ascuţit”; cf. câr-c 6 i 15°... FURCUŢĂ s. fi, pl.furcuţe 1° AO, Pl. 34/rar VI, Gj „furculiţă (tacâm)”; cf. f u r-că 16°... 2“ AMD, Pl. 105/rar Ag „crăcană la răşchitor”; cf. c ă ţ e 1 14°... 3° AO, Pl. 121; TDO/V1, Gj, prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 131; AFLR/prin Ag, Ot, Tr şi rar VI, If, II, Cţ „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în unghi ascuţit”; cf. c â r-c e i 15°... FURDĂ s. fi colect. 1° TDO/rar Gj „câlţi de cânepă”: Furdăoa aia de să scoate de Ia darac, aia li se zice zgrebeni/951; cf. buc i... 2° AMD, h. 386/rar Vn „puzderii de cânepă”; cf. b ă ţ 3°... 3° AMD, Pl. 102/rar II „fire de cânepă rămase nedezvoltate, pipernicite”; cf. b o-d i n î... 4° AMD, Pl. 149-151/rar Gl, Bz „lână de calitate inferioară (tunsă de pe burta oii)”; cf. c o â d ă 6°... 5° AMD, h. 624/rar Ph „grâu cu impurităţi (folosit, de obicei, ca hrană pentru păsări)”; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... 6° AMD, Pl. 102/rar II „resturi nefolositoare rămase de la croit”. 7° AMD; GM/rar Db „frunze de calitate inferioară din partea de jos a tulpinii de tutun”; cf. c ă ţ e 1 7°... 8° pl .furdale AMD/rar Br „resturi nefolositoare (de la diverse produse); subproduse”. -var. 4° furdâl s. n. colect. AMD, Pl. 150—151/rar Bz. FURDÂL v. furda 4°. FURGHIDÂU v. fârchitău. FURIŞ adv. 1° AO, h. 35/rar VI, Gj, Dj; pe ~ loc. adv. AO/rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 18/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot, Gr, II, TI, Cţ [d. modul de a se uita] „cu coada ochiului; chiorâş”; cf. a s c ti n s 1°... 2° pe ~ loc. adv. AO, h. 66/rar Gj [d. modul de a vorbi] „în şoaptă; şoptind”: Vorbim pe furiş când sântem numai noi doi/912; cf. încetunel 2°, m e r e u 2°, m o â 1 e 5 °, n ă u t2,5 e c r e 13°, ş o â p t ă, şopăcăiălă,şopăite,şo pocăi te, ş o p t i t e 1 e, ş o ş o i t e. FURME v. forme. FURNEÂŢĂ v. frâneăţă. FURNIC FURNIC s. n„ pl. furnicuri AMD, h. 108/rar II „furuncul”; cf. c âr t i ţ ă 2°.,. -var. furnil s. n., pl. furnile AMD,, h. 108/rar Db. FURNICÂI v. furnigâr 1°. FURNICĂRIE s. f. 1° AMD, h. 447 MN/rar II „furnicar”; cf. c ă s ă 10°... 2° var. furnigărfe s. f. AFLR/rar Ag „mulţime de furnici”: [Avem] fumigărie multă, şoareci mulţi, furnici multe/690. -var. 1° furnigărie s. f. AMD, h. 447 MN/rar Ot. FURNICĂROS adj. AO, h. 584/rar Gj [d. pământ] „afânat”; cf. a r s... FURNICEL s. n. şi m., pl. furnicile 1° AMD, h. 108/rar Db, Bz, Br, CI, II; furnicii AMD; AFLR/rar Bz, CI „furuncul”: A avut la nas trei furnicii, aşa, aici în trei locuri, i-a făcut operaţie greşit şi i-a dăunat la ochi AFLR/740; cf. c â r t i ţ ă 2°... 2° AMD, h. 20/rar Bz „urcior (la ochi)”; cf. b r â n c ă2 4°... 3° AMD, h. 7 MN/rar Cţ „coş (pe faţă)”; cf. broboână 1°... -var. 1° funicel s. n., pl. funicile AMD, h. 108/rar VI, Db; funigel s. n. şi m., pl. funigile!Tr, prin Db şi rar Ag, Ot, Tr; funigiilxax Br, Gr; funingel s. n., pl. funingiluri/rar Bz; furnigel s. n., pl. furnigile/pnn Ag, Db, Tr şi rar Ot, CI, II; furungel s. /rar Cţ. FURNICULÂR s. n. GM/rar Ph „funicular”; cf. ş c h i d e r. FURNICULARIST s. m. GM/rar Ph „muncitor la f u r n i c u 1 a r”. FURNICUR v. furunc. FURNIG vb. I tranz. GM/rar Gr „a produce senzaţie de mâncărime; a furnica”. FURNIGÂI v. furnigâr 1°. FURNIGÂR s. n., pl.fumigăre 1° AO, Pl. 95/Mh, Dj, prin Ot şi rar VI, Gj, Tr; furnigăruri AO/prin Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 447 MN/Ag, Ot, Tr, prin Db, Gr şi rar VI, Cţ „furnicar”; cf. c â s ă 10°... 2° colect. AO, Pl. 95/rar Ot „furnici mari, negre”. 92 FURTUNÂT 3“ colect. AO, Pl. 1/rar Mh „mulţime de lindini”. - var. 1° furnicai s. n., pl. furnicăie AMD, h. 447 MN/rar CI, II; furnigâi s. n., tp\. furnigăie/xat Ag, Ot. FURNfGĂ s. f„ pl.furnigi AO, Pl. 95; TDO/crt.; AMD, h. 447 MN; GM; AFLR/ Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar VI, Ph, II, Cţ „furnică”. - var. furnigână s. f., pl.furnigini AO, Pl. 95/rar Dj, Ot, Tr; AMD, h. 447 MN/Tr şi rar Db, Gr; furnigine AO/rar Ot; fur-nfgnă s. f. GO/rar Ot; furnigilele s. f. pl. art. GM/rar Tr; furnlngă s. f. TDO/rar Mh. FURNIGÂNĂ1 v. funingină. FURNIGÂNĂ2 v. furm'gă. FURNIGĂRfE v. furnicărie 1°, 2°. FURNIGEL v. furnicel 1°. FURNIGI v. funingină. FURNIGILELE v. furnigă. FURNÎGINĂ v. funingină. FURNIGNĂ v. furnigă. FURNIGIJŢĂ s. f., pl.furniguţe GM; AFLR/rar Ot, Gr dim. de la furnigă. FURNIL v. furnic. FURNINGĂ v. furnigă. FURNUCHI s. pl. GD/rar TI „impurităţi, scai în lâna tunsă”; cf. g o r g o z e n i i 2°, m ă 1 u r ă 7°. FURNUCUR v. furunc. FUROÂIE s. n. pl. AO, Pl. 12/rar Mh „furuncule, buboaie”; cf. c â r t i ţ ă 2°... FUROÂSCĂ v. foroâscă 2°. FURŞEÂLĂ v. fârşeâlă. FURŞEL v. fuscel 2°. FURŞI v. sfârşi 3°-6°. FURTĂŢIE v. fârtăţie. FURTIŞÂG s. n. AO, h. 695/rar Dj „furt, hoţie”: [Hrana albinelor] se pune în stup, afară s-ar face furtişag. FURTON v. furtune. FURTUC v. fultuc 1°. FURTUNÂT adj., f. furtunătă 1° AMD, h. 527/rar VI [d. zăpadă] „bătută de vânt; viscolită”. FURTUNE 2“ GM/rar Vn [fig.] „în toane rele; furios, nervos”; cf. p ă r p ă r 1 ţ ă 5°, t ă t ă r â t. FURTUNE s. n. pl. AMD, Pl. 80; GM/V1, Ag, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, II, prin Db, TI şi rar Vn, CI, Cţ „furtunuri”. - var. furton s. n., pl. furtoăne AMD, Pl. 80/Vn şi rar Gl, Br, If, CI, II, TI. FURUC v. furunc. FURUMB v. furunc. FURUN v. furunc. FURUNĂ s. f. GO/rar Mh „sobă”; cf. dubă 5°... FURUNC s. n., pl. furiincuri AO, Pl. 12/rar Mh; AMD, h. 108/rar Ph, Br, Ot, Tr, Gr, CI „furuncul”; cf. c â r t i ţ ă 2°... - var. farânc s. m., pl. farănci AMD, h. 108/rar Gr; forunc s. n., pl. foruncuri AO, Pl. 12/rar Mh; AMD/rar Ot, Cţ; forung s. n., pl.forunguri AO/rar Dj; frâne s. n., pl.frăncuri AMD/rar Cţ; frunc s. n., pl. fruncurihax TI; fulungur s. m., pl./w-lunguri!rar TI; funingur s. m., pl. funin-gurilxax Vn; furnicur s. m., pl. furnicuri/ rar Tr; furnucur s. m., pl. furnucuri/mr Db; furuc s. /rar Tr; furumb s. n., pl. furumb e/xar Gr; furun s. n., pl. furune/xax Cţ; furung s. n., pl.furunguri AO/rar Mh, Ot; AMD/rar Ph, Bz, Gr, CI, II, TI, Cţ; furunge AMD/rar TI, Cţ; furungă s. f., pl. furungHrar CI; furungul s. m., pl.furunguli! rar Bz, If, II; furungur s. /rar Vn. FURUNG v. furunc. FURUNGĂ v. furunc. FURUNGEL v. furnicel 1°. FURUNGUL v. furunc. FURUNGUR v. furunc. FURUŞTIUC v. fruştiuc 1°, 2°. FUS s. GD/rar TI „rest, reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i n ă 4°... FUSC v. fuscel 2°. FUSCE v. fâşcheâ. FUSCEL s. m., pl. fuscii 1° GM/rar Ag „mânerul crâsnicului de pescuit”. 93 FUSTĂ1 2° var. fâşcel s. m., pl.făşcii AMD, Pl. 118/rar Db, Br, If „vergea trecută printre firele de urzeală”; cf. blăniţă 5°... - var. 2° făşcei s. n. [sici], pl. făşcii AMD, Pl. 118/rar TI; făşcei s. m., pi. făşcii!rar TI, Cţ; fâcşel s. m., pl.făcşii/xax Db; fâşei s. m., pl .fâşii AO, h. 723/rar Gj; făşei s. m., pl. fâşii AMD/rar Db, Ph; fucel s. m., pl. fucii/rar TI; furşel s. m., pl. furşei/rar Vn, Ot; fuse s. m., pl. fuşci/xax Ag; fuşel s. m., pl. fuşiilxax Ph; fuşte s. m., p\. fuştilpx'm Tr şi rar Gr. FUSOI s. n. AMD, Pl. 107/rar Bz „băţ, cui de lemn pe suportul vârtelniţei, în jurul căruia se învârtesc braţele”. - var. iăsoâie s. f. AMD, Pl. 107/rar Bz. FUSTÂC v. fâstâc1 2°. FUSTÂG v. fâstâc1 2°. FUSTÂR s. n., pl. fustăre 1° GM/rar Db, Bz „poale lungi şi creţe la cămaşa ţărănească (în portul bărbătesc tradiţional)”. 2° GM/rar Db „poaie la ie (separate de piepţi)”; cf. f u s t u 1 i ţ ă 2°, t r u p 1°. FUSTĂ1 s. f„ pl. fuste 1° AO, h. 303/ prin Mh şi rar Gj, Ot, Tr „fotă”; cf. boc-c e â 2°... 2° AO, Pl. 39/rar Gj „rochie”; cf. r 6-che, sugmân. 3° GD/rar Cţ „şorţ”: Atunci ziceam fustă, nu ziceam şorţuri; mamele noastre zicea fustă!896; cf. o p r e g 4°, ş o r ţ2 3°. 4° art. fusta păsăricii s. compus AO, h. 440/rar Dj; AMD, h. 315/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot, Gr; ~ rândunica s. compus AMD/prin Tr, II şi rar Db, Ph, CI, Cţ „rochiţa rândunicii; volbură”; cf. b u s u-i 6 c 4°... 5” var. fâstă s. f„ pl. făste AMD, h. 494; TDM III/prin Gr şi rar Tr „piesă de îmbrăcăminte pentru femei (din stofă sau postav), care acoperă corpul de la talie în jos”;cf. androc 1°... FUSTĂ2 -var. fâstă s. f., pl. fâste 1° AO, h. 303/rar Ot; fuşcă s. f. 5° AO, h. 304/rar Dj; fuştă s. £; pl. fuşte 1° AO/rar Gj, Mh, Dj; GM; AFLR/rar VI, Tr. FUSTĂ2 v. fuşti 2°. FUSTIŞOÂRĂ s. f. GM/rar Tr dim. de lafustă\ cf. fu s t u 1 f ţ ă 1°. FUSTULÎŢĂ s. f. 1° GM/rar Ot dim. de la fustă; cf. f u s t i ş o â r ă. 2° GM/rar Ph „poale la ie (separate de piepţi)”: FuslulUa-, adică cu fotă, grofat-aşa mărunţel/715; cf. f u s t â r 2°. FUŞCĂ v. fustă1 5°. FUŞCEL v. fuscel 3°. FUŞCHEĂ v. fâşcheâ. FUŞEL v. fuscel 2°. FUŞTĂ1 v. fdstă1 1°, 5°. FUŞTĂ2 v. fuşti 2°, 3°. FUŞTE v. fuscel 2°. FUŞTI s. pl. 1° AMD/rar Tr „frunzele de ceapă care, ia maturizare, poartă floarea”. FUZALIN 2° AMD, h. 610/rar Br „spic (la porumb sau Ia grâu)”; cf. chică1 2°... 3° var. fuştă s. f., pl.fuşte AMD, h. 605/ rar II „ştiulete rămas fără boabe, nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... -var. 2° fustă s. f. 2° AO, h. 612/rar Dj; fuştă s. f., pl./uşte/rar Dj. FUŞTIUC v. fruştiuc 1°, 3°. FUŞTUC v. fruştiuc 1°. FUTUI vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a J adresa injurii; a înjura”: Era o femeie, spune, rea, o femeie îl hutueă, chiar dacă făcea treabă. Chiar de nu făcea... el tot... ÎI drăcuia sau îl blestema GM/837; cf. j u r â, măscării0. - var. huitui (3 sil.) vb. IV tranz. TDM II/rar Br; hutui vb. IV tranz. GM/rar II. FUŢOI v. fâţoi. FUZALIE s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Vn „soi de viţă-de-vie; afuzali”. - var. fuzalin s. AMD, Pl. 86-88/rar Ph. FUZALfN v. fuzalie. GABÂR adj., f. gabără AMD, h. 91/ rar CI „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... GÂGĂ v. gâgă l°-3°. GAGIC s. m. TDO/rar Dj; TDM I/rar Tr; GD/rar TI, Cţ „iubit, ibovnic”; cf. amân t... GAGICĂ s. f. TDM III/rar Gr; GD/rar TI, Ct „iubită, ibovnică”; cfamureâz ă... G AGIOÂICĂ (3 sil.) s. f. GM/ rar Db „iubită, ibovnică”: El mai avea ş-o... gagioăică, trăia cu aia, cu gagioăica aia/ 811; cf. amureâză... GAGIU s. m. GM/rar Br; GD; AFLR/ prin TI „iubit, ibovnic”: Ş-a murit ăla... gagiuu ăla a ei şi de-acolea piste noapte s-a făcut strigoi GM/738; cf. a m â n t... GÂICĂ1 (2 sil.) s. f., pl. găici 1° AMD, h. 478/rar Db, Ot „butonieră (la cămaşă)”; cf. babă 22°... 2° AO, h. 300/rar Dj; AMD, h. 490/rar Vn, Ot „gaură prin care se bagă nojiţa la opincă”; cf. cheotoâre 3°... 3° AMD, h. 643; Pl. 58/rar Tr „potâng”; cf. b e 1 c i ug2°... 4° AMD, h. 660/rar Db „inel de metal cu ajutorul căruia se leagă leuca de loitră”. 5° AMD, h. 667/prin Tr „pisc, grui la sanie”; cf. a 1 c â 7°... GĂICĂ2 v. gâgă 1°, 4°. GÂIE s. f., pl. găi 1° AMD, h. 442/ prin TI şi rar Gr, 11, Cţ „uliu”; cf. a r 6 1 3°... 2° AMD, h. 439/rar Br „cioară”; cf. stâncă. GAIGAN (3 sil.) s. f., pl. gaiganâle AMD, h. 472/rar TI, Cţ „omletă”; cf. fr i p-tură 1°... -var. gaiganât s. n., pl. gaiganâte AMD, h. 472/rar TI. G GAIGANÂT v. gaigană. GÂIŢĂ s. f., pl. gaiţe 1° AO, h. 560/ rar Mh; AMD, h. 443/rar VI, Bz „coţofană”; cf. c i o â r ă 1°.., 2° AMD, h. 444/rar Ag, Ot, Cţ „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... GAJ s. n. GM/rar Ph „basma subţire”: Ţin minte găju ei dân cap/716; cf. b a-r i ş 3°... GALANTAR s. n., pl. galantare 1° GM/ rar Gr „nişă, firidă acoperită cu geam, utilizată ca vitrină (pentru pahare, ceşti etc.)”; cf. f i d i g ă. 2° AMD, h. 235; Pl. 139/rar Gr, CI, Cţ „poliţă (cu două rafturi)”; cf. c u i 6 r 2°... GALANTON adj. AFLR/rar Cţ „darnic, generos”; cf. c i s n ic... GALA6NUL s. n. art. TDO; AFLR/ rar Dj „numele unui dans popular”. GÂLBĂN v. gălben 5°. GÂLBÂN v. galben 5°. GĂLBEN adj. 1° în a da în ~ loc. vb. AO, h. 603; 614/rar VI, Gj, Mh, Dj [d. recolta de cereale: grâu, orz, porumb] „a începe să se coacă; a se pârgui”; cf. c o d ă 1 b i... 2° pl. galbeni AMD, h. 21 MN/rar Gr [d. ochi]] „de culoare deschisă”; cf. c ă r ă-b â ş 1°... 3° var. gâlbin adj., pl. gălbini, f. găl-bină, pl. gălbine AO, h. 603; TDO/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh; TDM II/rar Vn „de culoare galbenă”. 4° var. gâlbin adj. AO, h. 402/Gj, Mh, Dj şi rar Ot [d. cai] „cu părul de pe cap deschis, iar cel din coamă, coadă şi extremităţile picioarelor de culoare închisă”; cf. buci u... 5° var. gâlbin adj. AMD, h. 26/Br, TI, prin Bz, Ot, II, Cţ şi rar VI, Db, Vn, Tr, If, CI „palid (la faţă)”; cf. c e r i u2... - var. gălbăn adj. 5° AMD, h, 26/rar VI, Ag; gălbân adj. 5° AMD/rar Vn; gâlbin adj., pl. gălbini 1° în a da în ~ loc. vb. AO, h. 603; 614/Gj şi rar Mh, Dj; AMD, h. 599/rar Ot; 2° AMD, h. 21 MN/ rar Vn, Gr. GÂLBENĂ 1° s. f., art. galbena de Odobeşti AMD, Pl. 86-88/rar Vn; băşicătă/rar Vn „varietate de viţă-de-vie cu struguri mari, rotunzi, de culoare galben-verzuie sau alb-gălbuie”. 2° var. gâlbin s. m., pl. gălbini AMD, h. 22/rar Db „cercel din monedă de aur”; cf. b ă n u ţ... - var. 1° gălbina, ~ de Odobeşti AMD, Pl. 86-88/rar Vn. GÂLBIN1 v. galben l°-5°. GÂLBIN2 v. gâlbenăl0, 2°. GALDABOJ v. cartaboş 1°. GALDABOŞ v. cartaboş 1°. GALERIE s. f., pl. galerii 1° AMD, h. 174/11, prin Bz, CI şi rar Ph, Br, If, Cţ „pridvor (la casă)”; cf. f â ţ ă 2°... 2° var. gălărie s. f. AFLR/rar Db „tunel în mină”: Mergeam în gălărie cu nişte Iămpi/694. GÂLEŞ adj., pl. galeşi, f. galeşă, pl. galeşe 1° AMD, h. 22/rar Ph „galben la faţă; palid”; cf. c e r I u2... ’ 2° AMD, h. 91, 92/rar Ph, Ot „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... GALICEÂN s. m., pl. galiceni AO/ 974 „locuitor din comuna Galicea”. GALOÂIE s. f., pl. galoi AMD, Pl. 25/ rar Ot „minge confecţionată din păr”. GALOFIR v. caloflr1 1°. GALOŞ s. m., pl. galoşi AO, Pl. 124/ rar VI „bulz”; cf. b o ţ 1°... GAMÂI v. gamă. GAMÂIE v. gamă. GÂMĂ s. f. AO, h. 663; GO/prin Dj „soi de viţă-de-vie hibridă”; cf. g ă z o â i e. -var. gamăi s. AMD, Pl. 86-88; GM/rar Bz, Tr, CI, II; gamăie s. f. AMD; GM/prin Tr, CI şi rar Gr, II; ~ neăgră AMD/rar Tr, II; ~ ălbălrar Tr; gamei s. /rar Ph, CI; gameică s. f./rar II; gameu s. AMD; GD/prin II, Cţ şi rar Ph, Br; ~ măre AMD/rar II; - alb!rar II; ~ bătut/rar Cţ; ~ păsăresclrar Cţ; gamie s. f./rar Br; gamoâie s. f. AMD; GM/prin Tr, Gr şi rar If; GD/ rar Cţ; ~ bătută AMD/rar Gr; gămâie s. f. AMD; GM/prin Tr şi rar Ot; gămoâie s. f./rar Tr. GAMEI v. gamă. GAMEICĂ v. gămă. GAMELĂ s. f., pl. gamele 1° GM/rar Db „stropitoare”; cf. b u r â... 2° GM/rar Db „vas de metal, smălţuit, cu capac, în care se păstrează untura sau carnea prăjită”: Carnea ailantă o tăiem ş-o prăjim şi untura la fel ş-o punem la borcane, la gamele zis/793; cf. b i d 6 n 2°... 3° AMD, h. 237/rar Ag „vas de tablă cu care se scoate apă din fântână; găleată”; cf. b i d 6 n 3°... GAMEU v. gămă. GAMIE v. gămă. GAMOÂIE v. gamă. GANG s. n., pl. ganguri AMD, h. 174; 184/rar Tr, Cţ „pridvor închis”; cf. b a 1-c 6 n... GÂNGUR v. grangure 1°. GANŢ s. m., pl. ganţi AO, Pl. 81/rar Mh „corcoduş”; cf. a g u d 2°... GÂNŢĂ1 s. f., pl. gănţe 1° GM/rar Ot „goangă, insectă, gânganie”: Cern făina... că mai are moleţ, mai are cîti-o gănţă/761; cf. bâzdâgânie 1°... 2° var. zgănţă s. f., pl. zgănţe AMD, Pl. 81/rar Gr „musculiţă de vin”; cf. b e â-t ă 3°... - var. 1° zgănţă s. f. GM/rar Gr. GÂNŢĂ2 s. f„ pl. gănţe AO, h. 486/ rar Mh „corcoduşă”; cf. b e ş i c ii ţ ă... GÂPCĂ v. copce. GARAGÂNELE s. f. pl. art. GM/rar Gr „numele unui cântec la nuntă, care anunţă momentul darului”: E un cântec dă zâce garagănile. Zice cântă acuşica, zice, dă scoate banii/823. GARÂNT s. m., pl. garanţi TDO/rar Dj; GM/rar Ot, Tr, Gr „flăcău care organizează hora, încasează banii de la participanţi şi plăteşte lăutarii”: în sat să zicea garănţl. Tocmea lăutarii care cânta cu anu GM/825; cf. c a s i e r... GARARÂI adv., în expr. a se ţine ~ GO/rar Mh „a se ţine scai; a alerga grămadă”: Copiii să ţân gararăi după maşână/946. GARD1 s. n., pl. garduri 1° GM; TDM III; AFLR/rar Db, Ph, Tr, Gr, CI „împletitură din nuiele la pereţii casei de paiantă”: Unii le făcea [casele] de gard, alţii le făcea dă cărămidă, alţii dă pământ, cum e acuma ieşit AFLR/860; cf. g r â t i e 4°, g r ă d e â 3°, î n g r ă d e â 1 ă 2°, o s t r e â ţ ă 1°. 2° AFLR/rar VI „ţarc (pentru oi)”: Iau cojocu dă la Gheorghe şi mă bag în gard acolea [...] stau pă scaun în... băgat în gard acolo/672; cf. a r c ă n 2°... 3° GM/rar CI „porţiune demontabilă din împrejmuirea ţarcului”; cf. a r c â c i 3°... 4° AFLR/rar Gr „împletitură de nuiele, leasă pe care se bat ştiuleţii pentru a-i curăţa de boabe”; cf. g r a t i e 3°. 5° AO, Pl. 79/rar Ot „leasă pe care se afumă prunele”; cf. c o ş1 6°... 6° AO, h. 219/rar Dj „împletitură din nuiele cu care se căptuşesc pereţii fântânii”; cf. c o r 1 â t ă 5°... GARD2 v. guard. GARDÂŞ s. m., pl. gardăşi AO, h. 449/ rar VI „om plătit de săteni pentru a păzi semănăturile, paznic de câmp”; cf. b ă n u-1 e t e... GARDEJ s. n. AO, h. 219/rar Mh „împletitură din nuiele cu care se căptuşesc pereţii fântânii”; cf. c o r 1 â t ă 5°... GÂRDEN v. gârdin 1°, 5°. GARDIÂN s. m., pl. gardieni AO, h. 449/rar Gj; AMD, h. 327/rar Ph, Gr; gardiăni AO/rar VI, Dj „paznic de câmp”; cf. b ă n u 1 e t e... GARDIÂNA, de-a ~ loc. subst. GM/ rar II „numele unui joc de copii (asemănător cu leapşa)”. GARDIER (3 sil.) s. m., pl. gardieri GM/rar II „gardian, paznic”: Ne ducem acolo [la bal], ne lăsa ce ne lăsa gardiien şi pe urmă zice haidi acasă/841; cf. g a r-d i s t. GARDILOP s. n., pl. gardiloăpe AO, Pl. 31; GO/rar VI, Gj, Mh, Dj; AMD, h. 227/prin Ot şi rar Ph, Vn, Tr, Cţ; gardiio-puri AO/rar Dj „dulap pentru haine”; cf. ş i f o n e r. -var. gardirop s. n., pl. gardiroăpe AMD, h. 227; GM/rar Ot. GÂRDIN s. n., pl. gărdine 1° AO, Pl. 138; GO/Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar VI, Tr; AMD, Pl. 171-172/Ag, Db, Ot, Tr, prin Bz şi rar VI, Vn, Br, Gr, CI, TI, Cţ „gărdinar”; cf. c e a p r â z 1°... 2° AO, Pl. 138/rar Gj; AMD/rar If „gardină la vasele din doage”. 3° AO, Pl. 138/rar Dj „bucată de scândură pusă de-a curmezişul pe fundul unui vas din doage, pentru a-i spori rezistenţa”; cf. a d â o s 2°... 4° AMD, Pl. 164/rar Ot „colacul care strânge şi fixează piatra zăcătoare la moară”; cf. c o r 1 â t ă 8°... 5° var. gârden s. n., pl. gărdene AO, h. 262/rar Gj „veşcă la sită”; cf. c a s n â c... - var. 1° gârden s. n., pl. gărdene AMD, Pl. 172/rar Ag, Db, If, II. GARDINATOR s. n., pl. gardinatoăre AO, Pl. 138/prin Mh „gărdinar”; cf. c e a-p r â z 1°... GARDINIER s. n., pl. gardiniere AMD, Pl. 172/rar II „gărdinar”; cf. cea-prâzl°... GARDINÎT s. n. GM/rar Vn „acţiunea de a face gardină la butoi”. GARDIROP v. gardilop. GARDIST s. m., pl. gardişti GM/rar Ph „paznic, gardian”; cf. g a r d i 6 r. GĂRGĂUN v. gărgăune 1°. GĂRGĂRIŢĂ v. gărgăriţi. GARIIOI v.garoi 1°. GARNIST v. garnlz 2°. GARNISTRĂ v. canistră. GĂRNIŢĂ s. f., pl. gărniţe 1° AO, h. 217; 248;’394; Pl. 124; GO; ÂFLR/V1, Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 255; Pl. 142/rar Ot, Tr, CI; GD/rar Cţ; gărniţi AO, h. 394/rar Gj, Mh, Dj; GD/rar Cţ; gărniţi AMD, Pl. 142/rar Ot „găleată din tablă cu diferite întrebuinţări (pentru muls, pentru închegat lapte etc.)”; cf. b i d 6 n 3°... 2° TDO/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; GM/ prin Tr şi rar Ot, Gr, 11; gărniţi GM/rar Ag; gărniţe GM/rar Ot „vas din metal (cu capac) în care se păstrează untură sau came prăjită”; cf. b i d 6 n 2°... GARNIZ s. n., pl. garnizuri 1° AMD, Pl. 176/prin Tr, CI şi rar Db, Ph, Gr, CI; garnîzelrsr Ag, Db, Vn, Bz, Ot, Tr „unealtă folosită de zidar pentru a executa ciubucele”; cf. c i u b u c 3°... 2° AO, Pl. 138/rar Mh „gărdinar”; cf. c e a p r ă z 1°... - var. carniz s. n., pl. carnizuri 1° AMD, Pl. 176/rar Tr; garnist s. n., pl. gorniste 2° AMD, Pl. 172/rar II. GAROI s. m., pl. garâi 1° AO, Pl. 94/rar Dj; AMD, h. 439 MN/rar Vn, Gl, Ot, CI, II, Cţ „cioroi”; cf. c i o r â n... 2° AMD, h. 442/rar Ph, CI, Cţ „uliu”; cf. a r 6 13°... - var. 1° garhoi s. m., pl. garhoi AMD, h. 439 MN/rar Gr; găoi s. m./rar Br; gărvoi s. m./rar Tr; 2° zgaroi s. m. AMD, h. 442/rar CI. GÂTA, pe ~ loc. adv. AFLR/rar Db, Ph, „pe terminate, aproape gata”: Dăja noi ştim că [săpunul] epă găta/702. GÂŢĂ v. căţă 1°, 2°. GĂUCĂ (2 sil.) s. f. GO/rar VI „scobitură la piuă în care se pun ţesăturile de lână la bătut”: Bagă-n găucă acolo [la piuă] cât... treizăci, patruzăci de metri [de dimie]/ 908; „cantitatea de dimie, cât intră o dată în scobitura de la piuă”: Nu ştiu nici eu cât ţine-acolo [dimia], o zâ ş-o noapte pare că, şi scoate o găucă de... de haine/908. GÂUR s. AO, h. 682/rar Dj „vrana butoiului”; cf.c a n â 2°... GĂVĂT s. m., pl. găveţi AO, Pl. 19/ rar Mh „păduche; mulţime de păduchi”. - var. gâvât s. m. AO, h. 19/rar Gj, Mh. GÂVÂT v. gâvăt. GAVRÎDĂ v. grăvîdă. GAZDĂ s. m., pl. gazde GO/rar VI; AMD, Pl. 135/rar VI „proprietar de oi”; cf. baci 2°... GAZIERĂ (4 sil.) s. f. GM/rar Br „lampă (cu gaz) pentru gătit”: Aprindem focul, gazieră, aragaz, ce-avem/741. GĂBĂNÂŞ s. n. AMD/rar Bz „bucătărie de vară”; cf. c ă s o â i e 4°... GĂBINĂRE v. gălbenâre 3°. GĂFUI v. gâfâi 1°. GĂGIOS (2 sil.) adj., f. găgioăsă, pl. găgioăse GM/rar lf, Gr „murdar, nespălat”: Eram mânjite, murdare, eram murdare... de ce sântem găgoăse aşa, urâte, pă faţă [...] să ne spălăm, să ne facem curate/849; cf. c â r â i ă t... GĂIBĂR (3 sil.) vb. I refl. GD/rar Cţ [d. oameni] „a se încăiera”; cf. g h e-r ă n i 2°. GĂINĂ (3 sil.) vb. I intranz. 1° AMD, h. 91, 92/rar Ph, Ot, If, Gr „a boli, a zăcea”: Nu-i prieşte nimica, goveşte mereu, găiineă-ză, şade ca găina/821; cf. g o b i c i, g o v i, răgădui, tărăgăil0, târomi, trân-d ă v i, z ă c ă t u i 1°. 2° GM/rar Gr „a picoti, a moţăi”; cf. cucă i... GĂINĂR s. n., pl. găinare AO, h. 428/rar Gj „coteţ pentru păsări”; cf. bordei?0... GĂINĂRIŢĂ s. f. AFLR/rar VI „femeie care îngrijeşte găinile; găinăreasă”. GĂINUŞĂ s. f., pl. găinuşi 1° AO, h. 565/rar VI; AMD, h. 445 MN/prin TI, Cţ şi rar Ag, Db, Bz, Br, Ot; ~ sălbatică AMD/rar TI „potâmiche”; cf. c o c o ş â r... 2° AMD, h. 445/rar Cţ „prepeliţă”; cf. babiîşcă 4°... 3° AMD, h. 626/rar Db „gărgăriţă”; cf. gărgăriţi, goangă 2°, sfoiâg5°. GĂJGĂRIŢĂ v. gărgăriţi. GĂLĂGENIE s. f. AMD, h. 39/rar Ot „gălăgie, larmă”; cf. a 1 â i... GĂLĂGI vb. IV tranz. şi refl. AMD, h. 39; AFLR/rar Bz, Ot „a face gălăgie (deranjând pe cineva)”: Nu-i las să mă gălăgeăscă AFLR/743; cf. a 1 a r m â... GĂLĂGIE s. f., în a da ~ loc. vb. GM/rar Ph „a striga la cineva”: Am dat gălăgiie la câini/707; cf. c h i u 12°... GĂLĂRIE v. galerie 2°. GĂLĂŢEĂN s. m. AMD/rar II „soi de peşte, asemănător cu crapul, având doar două rânduri de solzi”. GĂLBĂJ v. gâlbăş 1°, 3°. GĂLBĂNUŞ v. gălbenuşe. GĂLBEĂJĂ s. f. AMD, Pl. 157; GM/ Br, CI, II, prin Cţ şi rar Vn, Bz, Tr, TI „boală la oi; gălbează”; cf. d a 1 â c 1°... - var. călbeăză s. f. AO, h. 810/VI, Gj, Mh şi rar Dj; chelbeâză s. f./Dj, prin VI, Mh şi rar Gj, Ot; ghelbeăjă s. f./rar Ot, Tr; ghelbeâză s. f./prin Dj şi rar Ot. GĂLBEJOS adj., pl. gălbejăşi, f. găl-bejoăsă, pl. gălbejoăse 1° AMD, h. 26/rar Vn, Bz „tras la faţă; palid”; cf. ceri u2... 2° AMD, h. 21 MN/rar VI [d. ochi] „de culoare deschisă, spălăciţi”; cf. c ă r ă-bâş 10°... 3° AMD, Pl. 155-156/rar Ph [d. oi] „bolnavă de gălbează”. GĂLBENĂRE s. f., pl. gălbenări 1° AMD, h. 297; GM/Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar CI „gălbenuş de ou”: Ţuica era ca gălbenârea dă ou, roasă GM/773; cf. g alfa e n u ş e. 2° GM/rar II „găibeneală (la faţă); paloare”. 3° var. gălbinâre s. f. AMD, Pl. 157/ rar Db, Ph, Vn, Br, Tr, CI, II, TI, Cţ „gălbează”; cf. d a 1 ă c 1°... 4° var. gălbinăre s. f., în a da în ~ AMD, h. 618/rar Db [d. holda de grâu] „a începe să se coacă; a-şi schimba culoarea în galben”; cf. c o d ă 1 b i... -var. găbinăre s. f. 3° AMD, PI. 157/ rar Tr; gălbinăre s. f., pl. gălbinări 1° AO, Pl. 67/V1, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 297; GD/Db, Ot, CI, prin VI, Ph, Tr, II, Cţ şi rar Ag, If, TI. GĂLBENEĂLĂ s. f. AFLR/rar TI „culoare galbenă dobândită de plante în faza de coacere, de nutreţul expus la soare sau de caşul pus la dospit; îngălbenire”. -var. gâlbineălă s. f. AO, h. 612/rar Dj; AMD, Pl. 145/rar Tr. GĂLBENI vb. IV refl. AO, h. 614/rar Mh; AFLR/rar Gr [d. plante] „a se îngălbeni (în faza de coacere)”. GĂLBENIT adj., pl. gălbeniţi 1° AO, h. 48/rar Gj; AMD, h. 26/rar Db „galben la faţă (după o boală); palid”; cf. c e r i u2... 2° în a da în ~ loc. vb. AMD, h. 618/ rar Db [d. holda de grâu] „a începe să se coacă; a se îngălbeni”; cf. c o d ă 1 b i... GĂLBENUŞE s. n. pl. AO, Pl. 67/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 297/Cţ, prin Ph, Br, Gr, TI şi rar Ag, Bz, Tr, If, II „gălbenuşuri”; cf. gălbenâre 1°... -var. gălbănuş s. n., pl. gălbănitşuri AMD, h. 297/prin Ag şi rar VI, Vn, Tr, TI; gălbănuşelprin TI şi rar Vn; gălbenuşi s. m. pl. AO, Pl. 67/rar VI, Mh; gălbinuş s. n. şi m ., pl. gălbinuşuri/C 1, II, prin Ph, Bz şi rar If, Cţ; gălbinăşe/Br, prin Vn, Bz, TI, Cţ şi rar Ph, CI, II; găibinuşi AFLR/rar Ot; AMD, h. 297/prin Bz şi rar Ct. GĂLBENUŞI1 v. gălbenuşe.’ GĂLBICIOS adj., pl. gălbiciâşi AMD, h. 26/rar ŢI „gălbejit, palid”; cf. ceri u2... GĂLBINĂRE v. gălbenâre 1°, 3°, 4°. GĂLBINĂŞ s. m., pl. gălbinâşi AMD/ 745 „locuitor din comuna Galbeanu”. GĂLBINEĂLĂ v. găibeneală. GĂLBINICIOS adj., pl. gălbinicioşi AO, h. 48/rar Gj; AMD, h. 26/rar Db, CI „galben la faţă; palid”; cf. c e r i u2... GĂLBINOS adj., pl. gălbinoşi AO, h. 48/rar VI „galben la faţă; palid”; cf. c e-r i u2... GĂLBINUŞ v. gălbenuşe. GĂLBIOR s. m./adj., pl. gălbiori 1° AMD, h. 267/rar Br „(cal) şarg”; cf. b u-c i u... 2“ s. m. AO, h. 43/rar Dj „cercel din monedă de aur”; cf. b â n ii ţ... GĂLBOJI v. gâlbâş 1°. GÂLBURE adj., pl. gălburi AFLR/rar Dj „gălbui”; cf. g ă 1 b ii r i u. GĂLBURIU adj., pl. gălburîi AMD, h. 499/rar Ph „gălbui”; cf. g ă I b u r e. GĂLBUŢĂ adj. f. AMD, h. 9 MN/rar Db [d. femei] „deschisă la ten; bălană”. GĂLDĂBÂŞ v. cartaboş 1°. GĂLDĂBOJ v. cartaboş 1°. GĂLDĂBOŞ v. cartaboş 1°. GĂLDĂBÂŞ v. cartaboş 1°. GĂLDpBÂŞ v. cartaboş 1°. GĂLEÂTĂ s. f. GO/rar Mh „tub strâmt de lemn care se ataşează la jgheabul morii, pentru a mări presiunea apei”: Am bătut găl'ăta la moară/944. GĂLEŞIT adj., f. găleşită GM/rar Ot „moale, bolnăvicios, fără vlagă”: Pe care-o vezi, strâmbă, găleşită, strâmbă, vai de lume/760; cf. b a ş o 1 d i u... GĂLETĂR s. n., pl. găletăre AMD, h. 281; Pl. 142; GM/rar Vn, Tr „vas din doage în care curge rachiul la cazan sau, mai rar, în care se încheagă laptele”: La cazan este un găletăr care curge-n el ţuica GM/724; cf. b â r c ă 2°... GĂLETUŞĂ s. f., pl. găletuşi AMD, h. 281/rar Db „vas de doage, doniţă în care se mulge laptele”; cf. b o d e 1 c ă... GĂLEŢUICĂ s. f. AO, h. 394/rar Mh „vas de lemn în care se mulge laptele”; cf bodelcă... GĂLIBÂJ v. gâlbâş 1°. GĂLÎE v. glie. GĂLIGAN v. gligan. GĂLUŞCĂ s. f., pl. găluşte AMD, h. 467 MN/rar CI „sarma”. GĂMĂIE v. gamă. GĂMĂLIE1 s. f., pl. gămălii 1° GO/ rar Dj „pălărie de floarea-soarelui”: Când a-nceput să să coacă [floarea-soarelui] trecem şi îi tăiem gămăliile/975; cf. t u r t ă 12°. 2° TDO/rar Dj „cotor, cocean de varză”: [Varza] dupe ce-o spălăm, o crestăm aşa la gămălila ei, aşa frumos cu cuţâtu/976; cf. c i o c ă n2 5°... 3° var. măgălie s. f., pl. măgălii AO, h. 581/Mh, prin Gj şi rar VI, Dj; AMD, Pl. 7, 8/rar VI, Br, Ot, Tr „măciulie la ac”; cf. bumb 1°... 4° var. măgălie s. f. GO/rar Gj „partea umflată, mai groasă a butucului roţii de căruţă”; cf. b u r e t e 5°... GĂMĂLIE2 v. văşcălie 1°. GĂMĂLIOÂRĂ s. f., pl. gămălioăre AFLR/rar Gr dim. de la gămălie (de ac). GĂMĂTUCE v. glămătoâce. GĂMOÂIE v. gamă. GĂNŢĂR s. m., pl. gănţări AO, h. 567/ rar VI „bondar”; cf. bărzăune 1°... GĂOÂCE s. f., pl. găoci 1° AMD, Pl. 94/rar Ph, CI „alveolă la fagure”; cf. b 61-c ă 1°... 2° var. gheoăce s. f., pl. gheoci AO, Pl. 82/rar Gj „fiecare dintre cele două jumătăţi ale cojii lemnoase de nucă”. 3° var. ghioâcă (3 sil.) s. f., pl. ghioâce GM/rar Vn „fiecare dintre foile dispuse în straturi care formează bulbul de ceapă”. 4° var. ghioâcă (3 sil.) s. f., pl. ghidei GM/rar Tr „gogoaşă de mătase rămasă după ce se trage borangicul”: G'iuoc! le-am zis, nu ghioci, la gogoşile-aiea rămase/ 801. 5° var. ghioâcă (3 sil.) s. f., pl. ghioci GM/rar II „capsulă, măciulie de bumbac”; cf. g o g o â ş ă 7°, n u c ă 1°. 6° var. gheoâce s. f., pl. gheoci AO, h. 470/rar Dj „păstaie”; cf. g h i j ă 1°, p ă s-t â i e 3°, t e ă c ă 1°. 7° var. ghioâcă (3 sil.) s. f., pl. ghioâce AO, h. 4/rar Gj, Mh „craniu”; cf. c a-p â c 4°... 8° var. ghioâcă (3 sil.) s. f., pl. ghioci AMD, Pl. 145/rar Ag, Tr „gol, bulă care se formează în caşul pus la dospit”. 9“ var. ghioâce (3 sil.) s. f., pl. ghioci GM/rar Tr „gol, bulă de aer formată în săpun, în timpul preparării”: îl cunoşti [săpunul] când e făcut bine, când îl iei cu mâna aşa şi faci cu deştu-n el să face giuăce\ dacă e tare saltă gioc-aşa/778; cf. boboroâţă. 10° var. ghioc s. n., pl. ghioâce AMD, h. 462/rar Db „deformaţie la pâinea crescută excesiv (la copt)”; cf. b ă ş f c ă 1°... 11° var. ghioc s. n., pl. ghioâce GM/rar II „mugur de frunză”; cf. b o b 6 c 1°... 12° var. gioci s. m., pl. gioci AMD, h. 609/rar Ph „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... - var. ghioâcă (3 sil.) s. f., pl. ghioâce 1° AMD, Pl. 94/rar Tr; 9° AFLR/rar Dj; GM/rar Tr; ghioci 2° AO, Pl. 82/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 369/rar VI, TI; 7° AO, h. 4/prin Mh; 9° GM/rar Tr; ghioâce (3 sil.) s. f., pl. ghioci 1° AMD/rar Ph; 2° AO/Mh şi prin VI, Gj, Dj; AMD/rar Ot; ghioc s. n„ pl. ghioâce 7° AO/rar Mh; ghiocă (3 sil.) s. f., pl. ghioci 2° AO/rar VI, Ot; ghioce (3 sil.) s. f., pl. ghioci 2°/prin Gj şi rar VI, Dj, Ot; gioăgă (2 sil.) s. f., pl. gioâge 12° AMD, h. 609/rar Ph. GĂOI v. garâi 1°. GĂRĂI v. cârâi 2°, 3°. GĂRÂNĂ s. f., pl. gărâni AO, h. 514/ rar Ot „locul de unde s-a tăiat pădurea; curătură’^cf. c u r ă ţ ă t u r â 1°... GĂRÂNI vb. IV tranz; AO, h. 516/rar Gj „a curăţa un loc din pădure de arbori, de mărăcini, buturugi etc., pentru a-1 face arabil”; cf. cură1 5°... GĂRDÂLNIŢĂ s. f., pl. gărdâlniţe AMD, h. 197/rar Br „gard de nuiele”; cf. grădeâ 2°, împrejmuia] ă, îngră-d e â 1 ă 1°, m r e â j ă 1°, o b 6 r 2°, p e r-d e â 3°, p 1 e t e r 2°, r ă z I 6 g 1°, s t o-b 6 r 3°. GĂRDIN vb. I tranz. TDO/rar Gj „a face gardină la vasele din doage”: La urmă întoarcem putina cu ftmdu al larg deasupra... îl luam un semn... o gărdinăm, tragem cu gardinu, cu gardinu facem loc aşa fundului/947. - var. gărdini vb. IV tranz. AFLR/rar Vn. GĂRDINÎ v. gărdinâ. GĂRDINICI s. n., pl. gărdiniciuri AMD, Pl. 172/rar Ag, Ot; gârdinice/mr Ag „gărdinar”; cf. c e a p r â z 1°... GĂRDURÂRNIŢĂ s. f. AMD/rar TI „gărdurariţă”; cf. g h e g ă. GĂRDUŞ s. n., pl. gărduşe 1° AO, h. 219/rar Mh; gărduşurihw Mh „căptuşeală din bârne, piatră sau tuburi de ciment, în interiorul fântânii”; cf. c o r 1 â t ă 5°... 2° AFLR/rar Db „îngrăditură în jurul fântânii”: Făcea nişte gărduşe dă-nchidere [în jurul puţului]/816; cf. î n c h i s o â r e 2°, t â r c 6 1 2°. 3° AO, Pl. 126/rar Mh „zăgaz, stăvilar la moară”; cf. a b ă t ă 16 r... GĂRDUŢ s. n., pl. gărduţe AMD, h. 203/rar Ph „ghizd de lemn la fântână”; cf. c ă ş f ţă2 7°... GĂRGĂLOD v. gârgălod 1°. GĂRGĂRICÎ vb. IV intranz. AMD/ rar TI [d. boabe, seminţe] „a face gărgăriţe”: Porumbii gărgăriceşte dân covrag, ca mazărea/ 772; cf. g ă r g ă r i ţă, î n g ă r g ă-r i ţ â. GĂRGĂRIŢĂ vb. I intranz. şi refl. AO, h. 623; GO/rar Gj; AMD, h. 626/rar Ag, Ot, Tr, II [d. boabe, seminţe] „a face gărgăriţe”; cf. g ă r g ă r i c f... GÂRGĂRIŢI s. f. pl. AO, h. 623/rar Gj; AMD, h. 626/Db, Ph, Tr, CI, II, prin VI, Ag, Gr, Cţ şi rar Br, If, TI „gărgăriţe”. - var. gărgăriţă s. f., pl. gărgăriţe AMD, h. 626/rar CI; găjgăriţă s. f, pl. găjgăriţe AMD/rar Ag, Ot; gărgărfţi s. f. pl. AMD/Bz, TI, prin Vn, Cţ şi rar Ph, CI, II; gârgăfţă s. f., pl. gârgăiţe AO, h. 623/ rar Gj, Mh; gărgăriţă s. f„ pl. gărgăriţe AO/Dj şi rar Gj, Ot; AMD/rar Ag, Tr; gârgăriţi AO/prin Dj; gărgăriţă s. f., pl. gărgăriţe AO/rar Gj; AMD/rar Bz. GĂRGĂRIŢI v. gârgăriţi. GĂRGĂUNE s. m., pl. gărgăuni 1° AO, h. 567; Pl. 85/Gj, prin Dj, Ot şi rar VI, Mh; AMD, h. 449/prin Ag, Db şi rar VI „bondar”; cf. bărzăune 1°... 2" AO, h. 568/prin Mh şi rar VI „streche”; cf. b â z ă 3°... GĂRGĂUNÂR s. m., pl. gărgăunări AMD, h. 449/rar Ag „bondar”; cf. b ă r z â-â n e 1°... GĂRÎGĂ V. cărige. GĂRLĂONŢÂT v. cârlăonţât 1°. GARNIŢOÂIE s. f., pl. gărnifoaie GM/ rar CI augm. de la g a r n i ţ ă 2°: Am două gărnifoăe dă untură strânsă să fac săpun/856. GĂRVÂN s. m., pl. gărvăni AO, Pl. 94/rar Ot „cioroi (negru, cu ciocul lung)”; cf. c i o r â n... GĂRVOI v. garoi 1°. GĂSEÂLĂ s. f. AMD, h. 115/rar Cţ „epilepsie”; cf. a n e m i e 2°... GĂSELNIŢĂ s. f. AMD, h. 115/rar Cţ „epilepsie”: Boala copiilor, găselniţă, epilepsie, a dat găselniţa peste el/893; cf. anemie 2°... GĂSI vb. IV refl. TDO/rar Mh; TDM II; AFLR/prin Ph şi rar Db, Vn, Bz, Br, Tr, Gr „a se întâlni”: Mă găsesc cu Manea lui neică Gheorghe TDM 11/719; cf. c ă-p ă t â... GĂSTELNIŢĂ v. găselniţă. GĂT v. găti. GĂTĂRÂIE s. f. pl. colect. AMD, h. 208/rar Db „vreascuri, găteje”; cf. b â-tă1 6°... GĂTEĂJĂ s. f„ pl. găteje 1° AMD, h. 208/rar Ph, Vn, II; găteăje AMD, h. 208; AFLR/prin Ph şi rar II „vreasc”; cf. bâtă1 6°... 2° ~ de chibrit AMD, h. 213/rar Bz „băţ de chibrit”; cf. cui2 1°... -var. 2° gătejă s. f., pl. găteje AMD, h. 213/rar Vn, CI. GĂTEÂLĂ s. f., pl. găteluri 1° TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; GM/rar Ag „acţiunea de a găti, de a prepara mâncare”. 2° GM/rar Ag [la pl.] „găteli, podoabe”. GĂTEJĂ v. găteâjă 2°. GĂTEJEĂLĂ s. f., pl. gătejăle AMD, h. 208/rar Ag, Ph, Bz „vreasc”; cf. b â-tă1 6°... GĂTf vb. IV tranz. şi refl. TDO/rar Gj; TDM II; AFLR/rar Vn, TI „a (se) termina, a (se) sfârşi”: Mireasa-n timpu ala-mparte batistuţe cu ciocoţ la băieţi, -la fete, până când... găteşte cu masa TDO/S39; cf. a c h i-tâl°... - var. gătâ vb. I refl. GD/rar Cţ. GĂTIRE s. f. GM/rar Ag „mâncare gătită”: Pune masa, da însă cu gătire: câte 0 bucată de pâine aşa, zahăr, ţuică/679; cf. ciorbă 1°... GĂUÎ vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. găuie AO, h. 420/rar VI; AMD, h. 287/rar VI „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... GĂUN vb. I intranz. AMD/rar Vn [d. lemne] „a deveni găunos, scorburos”. GĂURÂR s. n., pl. găurăre 1° AMD, h. 680/rar Cţ „rotiţă cu găurele Ia bătătorul (în putinei) pentru scos untul”; cf. b ă t ă- 1 ă u 2°... 2° AMD, Pl. 114-115/rar Gr, Cţ „m u-i e r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... GĂUREÂTĂ adj. f. AFLR/rar Cţ [d. oi] „cu urechea însemnată, găurită”; cf. p i t ro-cită, potricălită. GĂURELE s. f. pl. 1° AO, Pl. 116/rar Ot; AMD, PL 94/rar Gr „alveole la faguri”; cf. b 6 t c ă 1°... 2° AMD, Pl. 169/rar Ag „zimţi, rizuri în roata morii”; cf. ciocănitiir ă... GĂURENI s. m. pl. AMD/686 „supranume al locuitorilor din satul Piţigaia (localitate situată într-o depresiune)”. GĂURI vb. IV, ind. prez. 3 sg. găure AFLR/rar Db „a face găuri”; cf. î n g ă u r i. GĂURICE s. f. AO, Pl. 116; TDO/rar Mh, Ot „alveolă Ia fagure”; cf. b 61 c ă 1°... GĂVĂN s. n., pl. găvane 1° AMD, h. 217, 218; AFLR/prin Tr, Gr şi rar Db, Br, CI, TI, Cţ „vas mare (de 5-6 1) din lemn scobit folosit ca blid, strachină (din care, odinioară, mânca întreaga familie)”; cf. d 6 1 i e 3°... 2° AO, h. 255/prin Ot şi rar VI, Dj, Tr; AMD, h. 241, 242/Ag, Ot, Tr, prin Db, Bz şi rar Vn, Gr „piuliţă din lemn pentru usturoi (sare, piper etc.)”; cf. a v â n2... 4° AO, Pl. 123/rar Dj, Ot; AMD, h. 679/ prin Tr şi rar Ag, Bz, Ot, TI „căuş (folosit, mai ales, la stână)”; cf. b 1 i d 5°... 5° AMD, Pl. 175-176/rar Bz „cancioc”; cf. cane du 1°... 6° AMD, h. 223/rar Db „solniţă (mare) din lemn; cf. s ă r â r2 2°. 7° AO, Pl. 127/rar Mh, AMD, PI. 163/ rar Bz „cupă Ia roata morii”; cf. aripă 2°... 8°AO, h. 681/rar Mh „vas din lemn folosit la pritocitul vinului”; cf. ă 1 b i e 4°... 9° AMD, h. 334/rar TI „c a r â m b u 1 greblei”; cf. c o â r d ă1 9°... - var. 1° găvână s. f. GD/rar Cţ. GĂVÂNĂ v. găvan 1°. GĂVĂLÎE v. văşcălie 1°. GĂVĂNÂŞ s. n. AMD/rar Gr dim. de la g ă v a n 1°; cf. g ă v ă n e 1. GĂVĂNÂT adj. AMD, h. 411/rar Gr [d. terenuri] „adâncit, cu adâncituri”. GĂVĂNEL s. n., pl. găvanele AMD, h.-217; 242; 662; 679; Pl. 92-93; AFLR/ rar Db, Vn, Bz, Gr, Cţ dim. de la g ă v a n 1°; cf. g ă v ă n â ş. GĂVĂNOÂSĂ adj. f., pl. găvănoăse AMD, Pl. 147/rar Tr [d. linguri] „cu găvanul mare; încăpătoare”. GĂVĂUNĂ s. f., pl. găvăuni 1° AMD, h. 433; AFLR/rar Bz, Br „vizuină”: [Vulpile] îşi fac găvăună în pământ AFLR/737; cf. c â r t 6 g... 2° ~ japoneză AMD/rar Tr „arbust cu frunza permanent verde”. GĂVLEÂJĂ v. glăveâjă 1°. GĂVLEÂVĂ v. glăveâjă 1°. GĂZÂR s. n. GM/rar Tr, II „cisternă”. GĂZOÂICĂ s. pl. găzoăice AMD, h. 234; GM/rar Bz, CI „lampă primitivă (fără cilindru) cu petrol”; cf. g ă z 6 i, puful e t e 3°. GĂZOÂIE s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Tr „soi de viţă-de-vie hibridă”; cf. g â m ă. GĂZOI s. n., pl. găzoăie AMD, h. 234; AFLR/rar Db, Ph „lampă primitivă (fără cilindru) cu petrol”; cf. g ă z o â i c ă... GÂBÂV v. gubâv. GÂCEA s. GM/rar II „ghicitor, prezicător”: „Fii atent... câ mâine de dimineaţă”, parc-am fost gîcea, „mâine dimineaţă, fii atent, că tu n-o să mai ai mânzi”/850. GÂCÎ vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Bz; GD/rar Cţ ,,a(şi) ghici”: Şi-şi gîceă [fetele] acolo în noaptea de Sfântu Vasile GD/891. GÂCLEJ v. gârlej 2°. GÂFĂÎ v. gâfâi 1°. GÂFÂI vb. IV 1° AMD, h. 288/rar Br, TI, Cţ „a grohăi”; cf. g e m e l°,g r o h o i2, grohotir,gului'2°,guruil°,hor-căni4°,înghiorIăl2°,înghiorlâ-căfîngrofăi, îngurlui, râgăi2°. 2“ AO, Pl. 12/rar Mh „a se văita (de durere)”; cf. a o 1L. - var. 1° găfui vb. IV AMD, h. 288/rar TI; gâfăi vb. IV AO, h. 421/prin Mh şi rar Gj; gofăi vb. IV AMD/rar Cţ. GÂGĂ s. f. 1° AMD, h. 122; GM/rar Ag, Ot, Gr „termen de adresare faţă de o soră mai mare”: Eu am stat să se mărite giga, am stat să se-nsoare nenea GM/766; cf. d â d ă î°... 2° GM/rar Tr „termen de adresare faţă de o femeie mai în vârstă; lele”: Du-te la giga Ţinea să vie să tragă ăl băiat/792; cf. b ât ă2 2°... 3° var. gâgă s. f. AO, Pl. 14/rar VI „termen de adresare faţă de sora tatălui sau a mamei; mătuşă”; cf. dadă 3°... 4° var. găică s. f. AMD, h. 164/rar Gr „termen de adresare faţă de o cumnată mai în vârstă”. -var. gâgă 1° TDO/rar. Dj; 2° AO, h. 154/rar VI; găică s. f. 1° AMD, h. 122; GM/rar Ot, Gr. GÂGÂLIC v. gâgâlice 2°. GÂGÂLÎCE s. f., pl. găgâlici 1° AMD, h. 350/Tr şi rar Db „pepene (verde) mic, nedezvoltat, pipernicit”. 2° AMD, h. 609/rar Tr „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... — var. gâgâlic s. m. [?], pl. găgăglici 2° AMD, h. 609/rar Bz; gâgâlici s. m. [?], pl. găgâlici 2°/rar Ag; gâgâlicie (5 sil.) 3° AMD, h. 213; 458; AFLR/rar Db, Ph, Tr, CI „vas din lemn scobit pentru hrana porcilor”; cf. b 1 i d 3°... s. f., pl; găgâlicii 1° AMD, h. 350/rar Tr; ghighilică s. f., pl. ghighilici 2° AO, h. 604/ rar Mh; ghighilice s. f., pl. ghighilici 2° AO/rar Gj; ghighilici s. m. [?], pl. ghighilici 2° AO/rar Mh. GÂGÂLÎCI v. gâgâlice 2°. GÂGÂLICIE v. gâgâlice 1°. GÂGÂLICIOÂRĂ s. f., pl. gâgăli-cioăre GM/rar Db dim. de la g â g â 1 i c e 1°. GÂGÂŢĂ s. f., pl. găgăţe AFLR/rar Db „deditel”. GÂGLEJ v. gârlej 1°, 2°. GÂJÂI vb. IV intxanz., ind. prez. 3 sg. gâjăie AMD; AFLR/rar Tr; găjăieşte AMD, h. 39/rar Br „a răsufla greu şi zgomotos; a gâfâi”: Oaia gîjîiâ-n bătătură acolo, când s-a dus era ruptă [de lup] AFLR/792. GÂJÂÎT adj, pl. găjălţi 1° AMD, h. 39/ rar Db, CI, TI „răguşit”; cf. s i t e â v 1°; s i t e v i 11°, 2°, s i t i v ă i t. 2° GM/rar CI „gângav”; cf. c â c â i t... GÂJGÂNIE s. f., pl. gâjgănii GM/rar Gr „gânganie”; cf. b â z d â g ă n i e 1°,. GÂJÎŢĂ v. gâziţă. GÂLBÂJv. gâlbăş 1°. GÂLBÂŞ s. m., pl. gălbăşi 1° AMD, h. 291; GM; GD; AFLR/I1 şi prin Br, CI, TI, Cţ „caltaboş”; cf. b o ş o m e t e... 2° AMD/rar Cţ „mezel constând din maţele groase ale porcului umplute cu to-cătură de came, orez, ceapă şi mirodenii”. 3° AMD, h. 291/rar Cţ „cârnat”; cf. cartaboş 5°... 4° AFLR/rar TI „maţ gros de porc folosit la prepararea mezelurilor”; cf. c h i ş-c ă1 6°... -var. gălbăj s. m., pl. gălbăji 1° TDM II; AFLR/prin Vn şi rar Br; 3° AMD, h. 291/rar Vn; gălbăş s. m., pl. gălbăşi 3° AMD/rar TI; gălboji s. m. pl. 1° AFLR/ rar Vn; gâlibâj s. m., pl. gălibăji 1° GM/ rar Vn; gâlbâj s. m., pl. gălbăji 1° AMD; GM; AFLR/rar Vn, Gl, Br, CI, TI; gâlboj s. m„ pl. gălboji 1° AMD/rar TI. GALBOJ v. gâlbăş 1°. GÂLC vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se gâlcheăză AO, Pl. 3/rar Mh [d. amigdale] „a se inflama”. GÂLC s. f, pl. galei 1° AO, h. 83/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 46/prin Tr şi rar Db, Ph, Ot, Gr „guşă (boală)”; cf. b r o â s-că2°... 2° AO, h. 84/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 51/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, II, TI, Cţ şi rar VI, Gl, If „amigdală”; cf. a m i g d a 1 1 t ă...; pl. gâiei cătrănitoăre TDM I/rar Ot „amigdale inflamate, purulente”: Doi copii a murit într-o săptămână dă gâlci. Să făcea beregata ca coşu [...] Şi s-alegea două gâlci [...] când te uitai la ele, erea negre, ş-alea erea d-alea cătrănitodrile, ş-a murit/765. 3° AO, h. 5/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 28 MN/rar VI, Ot, Tr „cucui”; cf. cucui 1°... 4° AO, Pl. 12/rar VI, Gj, Mh; AMD, h. 107/prin Db şi rar Gr „varice”; cf. a r-g 1 n 11°... 5° AO, h. 142/prin Mh şi rar VI, Gj; AMD, h. 110/rar Ag, Db, Ot, Tr „flegmon la subţioară; uimă”; cf. b r o â s c ă 5°... 6° AO, h. 101; Pl. 7/prin Gj, Mh şi rar Tr „cocoaşă în spate, gheb”; cf. b o ş o â 1-c ă 2°... 7° AO, h. 268/rar Gj; AMD, h. 462/rar Ag, If, Gr „umflătură, deformare la pâinea pusă la copt”; cf. băşică 1°... 8° AO, h. 662/rar Mh „umflătură, mugur pe coarda de viţă-de-vie, de unde iese frunza”; cf. b o b 6 c 2°... GÂLCĂRÎT s. GM/rar Ot „amigda-lită”: Eu am stat şase săptămâni în spital de gîlcărlt, de gâlci d-alea rele/765; cf. a m i g d â 1 e... GÂLCULÎŢE s. f. pl. AO, h. 84/rar Ot dim. de la g â 1 c ă 1°. GÂLDABÂŞI v. cartaboş 1°. GÂLDABOŞ v. cartaboş 1°. GÂLDAMOŞ v. cartaboş 1°. GÂLDÂN s. n., pl. gâldăne 1° AO, h. 332; TDO/rar Gj, Mh „mică adâncitură (în care se strânge apă)”: Groapa nu s-astupă când să pune via, rază cu pământu cellant, să lasă aşa puţin cu gîldăn aşa lângă ea, când plouă să strângă apă ca să-şi ia udeală TDO/921. Gîldăn să face în urma de la copita vacii AO/962; cf. c r o v 4°... 2° AO, h. 332; AFLR/rar Dj „groapă adâncă plină cu apă”: Noi dacă vrem să facem o ciutură din astea, o facem o groapă, un gîldăn mare, săpăm cu săpătoarea AFLR/929. 3° AO, h. 710/rar VI; AMD, Pl. 102/ rar Ot „loc îngrădit în albia unui râu, unde se pune cânepa la topit”; cf. b â 1 v â n21°... GÂLDÂU s. n., pl. găldăie 1° AO, h. 331/rar Mh; AMD, h. 542; GM/rar Ag, Ot „heleşteu”; cf. b e n 12°... 2°AO, h. 332/prin Dj şi rar Ot; găl-dăie/rar Gj „baltă formată în urma unei inundaţii”; cf. b â 11 ă 1°... 3° AO, h. 710/rar Mh, Dj „loc îngrădit în albia unui râu, unde se pune cânepa la topit”; cf. b â 1 v â n2 1°... - var. 1° gâltău s. n. GO/rar Dj. GÂLDÂBÂCI v. cartaboş 1°. GÂLDÂBÂJ v. cartaboş 1°. GÂLDÂBÂŞ v. cartaboş 1°. GÂLDÂBOJ v. cartaboş 1°, GÂLDÂBOŞ v. cartaboş 1". GÂLDIBÂŞ v. cartaboş 1°. GÂLDOBÂŞ v. cartaboş 1°. GÂLGĂROZ v. gârgălod 1”. GÂLÎE s. f., pl. galii 1° GM/rar Bz „receptor la telefon”: Era tunu întâi aici şi cu telefon pus pă el şi gîliie albastră, zice nu tragi foc până nu auzi aici/750. 2° AMD, Pl. 115-116/rar Bz „scripete la iţe”; cf. a j u 16 r 13°... GÂLMĂ s. f., pl. gălme 1° AMD, h. 51/ rar Vn „amigdală”; cf. a m i g d a li t ă... 2° AMD, h. 68/rar Db, Gr „cocoaşă, gheb”; cf. b o ş o â 1 c ă 2°... 3° AMD, h. 28 MN; 46/rar Db, Vn, Bz, CI „cucui”; cf. c u c u i 1°... 4° AMD, h. 110/rar Ag, Db „flegmon Ia subţioară; uimă”; cf. b r o â s c ă 5°... 5° AMD, h. 107/rar Ph, Bz, TI „varice”; cf. a r g i n 11°... 6° AMD, h. 462/rar Gr „umflătură, deformare la pâinea pusă la copt”; cf b ă-ş i c ă 1°... 7° GM/rar CI „grămadă, căpiţă din păstăi de fasole”: Toată lumea punea căpiţile pe laturi, aşa, giîmili de fasole/864. GÂLTÂU v. gâidău 1°. GÂLVIŢ v. gârbiţă 1°. GÂMBIŢĂ s. f., pl. gămbiţi AMD, PI. 81/rar VI „musculiţă beţivă”; cf b e â-t ă 3°... - var. drâmbiţă s. f., pl. drămbiţe AMD, Pl. 81/rar Db; ghimbiţă s. f., pl. ghimbiţi/rw VI. GÂMF vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se gămja 1° AO, h. 268; Pl. 35; AFLR/prin Gj; se gâmfeăză AO, Pl. 35/rar Mh [d. pâine, cozonac etc. puse la copt] „a se umfla excesiv şi a crăpa (deformându-se)”; cf. băşic â... 2° AO, Pl. 124/rar Gj [d. caş] „a dospi excesiv (umflându-se)”; cf. b o r ş f 1°... 3° AO, Pl. 4/rar Gj [d. fălci] „a se umfla, a se inflama (din cauza infecţiei)”. GÂMFÂT adj., pl. gămfăţi, f. gâmfătă 1° AO, h. 60, 61/rar Gj [d. om] „gras”; cf. d u d u m ân ă... 2“ AO, h. 5 84/rar Mh [d. pământ] „afânat”; cf. a r s... 3° AO, h. 268/rar Dj [d. pâine] „cu umflături, deformată la copt”; cf. b ă ş i-c â t ă 3°. GÂMFĂTUR s. f,, pl. gâmfături AO, h. 268/rar Mh „umflătură, deformare în pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... GÂNDAC s. m., pl. gândaci 1“ ~ de Colorata GO/rar Mh „gândac-de-Coiorado”. 2° art. gândâcul grâului GM/rar Br „un fel de gărgăriţă (care se dezvoltă în bobul de grâu)”: Venea gândacii şi-l sugea, îl strica. Era un fel de gândaci care le spunea gîndăcu gr Mu i/lS 1. 3° AO, h. 567/rar Mh „bondar”; cf. b ă r-zăune 1°... GÂNDĂCI vb. IV refl. AMD; AFLR/ rar Db, Gr [d. copilul mic] „a se juca umblând de-a buşilea; a-şi face de lucru”. GÂNDĂCIOÂICĂ s. f. GM/rar Gr „femelă a viermelui de mătase”;: cf. f 1 u-t u r o â i c e... GÂNDEÂLĂ s. fi, în a sta pe ~ GO/ rar Gj „a sta pe gânduri”. GÂNDURI vb. IV refl.' GM/rar Ph „a fi îngândurat, a fi frământat de gânduri”: De doi ani şi două luni singurel dorm acu şi când încep să mă mai vait, mai mă gânduresc, că de pe la unu, două, adio somnu/719; cf. m â n c â 2°... GÂNEŢ v. gâniăţ 1°. GÂNG adj., pl. gângi AO, h. 57/Gj şi rar VI, Mh, Ot; gânji/rar Ot „gângav”; cf. câcâit... GÂNGÂI v. gângâi 1°. GÂNGĂIÂLĂ s. f. AO, h. 57/rar Mh „vorbire gângavă”. GÂNGÂÎT v. gângâît. GÂNGĂNÎ vb. IV 1° tranz. şi intranz., ind. prez. 3 sg. gângăne (vorba) AO, h. 57/ prin Dj şi rar Gj, Ot; găngăneşte/mr Mh, Dj „a gângăvi”; cf. r i s i p î 1°. 2” var. gârgăi vb. IV intranz. AO, h. 420/rar Mh „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... - var. 1° gângăl vb. IV, ind. prez. 3 sg. gângăie AO, h. 57/rar Mh, Dj; gângăieşte AO/rar Mh; gângâi vb. IV AMD/rar TI. GÂNGÂI v. gângăni 1°. GÂNGÂÎT adj., pl. gângâiţi, AMD, h. 32/rar Ot „gângav”; cf. c â c â i t... -var. gângăit adj., pl. găngăiţi AO, h. 57/rar Dj; gârgăvit adj., pl. gărgăviţi AMD, h. 39/rar Tr. GÂNIÂŢ (3 sil.) s.. m., pl. gârneţi 1° GM/ rar VI, Ot „găinaţ”. 2° TDM IH/rar II „murdărie, excrement al viermilor de mătase”. - var. 1° gâneţ s. m., pl. gânefi GM/rar Ag, Db; gânieţ (3 sil.) s. m., pl. gănieţi GM/rar Db. GÂNIEŢ v. gâniăţ 1°. GÂNJ s. n. şi m. 1° pl. gânjuri AMD, Pl. 137/rar CI, II „băţ (lung) cu cârlig la un capăt, folosit de ciobani la prinsul oilor”; cf. a r c â n 1°... 2° pl. gânji AFLR/rar Tr „bucată de funie sau de sârmă cu ajutorai căreia sunt introduse tuburile de ciment în puţ”: Bagă tuburile [în puţ], bagă cu sfoara, zis cu... c-o sârmă zis, c-un gînj/793. 3° AMD, Pl. 171/rar Tr „unealtă folosită de dogar la răsucirea fâşiilor de tei”; cf. a d u c ă 16 r"... 4° pl. gânji AO, h. 651/rar Mh „inelul de fier care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b â n d ă2... GÂNJEI v. gânjeu 4°. GÂNJEU s. n., pl. gânjeie 1° AO, Pl. 128/rar Gj „b r o a s c ă la moară”; cf. b r o â s c ă 11°... 2° AO, Pl. 130/rar VI „şiştor (la moară)”; cf. g â t 4°, m ă s e â 4°, s p e t e â z ă 17°, şiştoârel0, ureche 13°, z i m ţ 4°. 3° var. crânjeu s. n., pl. crănjeie AMD, Pl. 166/rar Ph „fusul pe care se învârteşte rotiţa de acţionare a pietrei alergătoare, la moară”; cf. c ep 11°... 4° AO, Pl. 130/rar VI, Mh, Tr „gaura din piatra zăcătoare prin care trece fusul pe care se roteşte rotiţa de acţionare, de angrenare a pietrei alergătoare, la moară”; cf. g u r ă 11°. 5° AO, Pl. 130/rar VI; gânjăuălrai VI „bucată de lemn, dop pus în gaura pietrei zăcătoare pentru ca, la măcinat, să nu curgă faina sau boabele sub moară”; cf. a s t up u ş 2°... — var. cânjeu s. n., pl. cănjeie 4° AMD, Pl. 166/rar Ph; 5° AMD, Pl. 166/rar Ph; gânjei s. n., pl. gânjeie 5° AO, Pl. 130/ prin Mh şi rar VI, Gj; ghinjei s. n. 5° AO/ rar VI. GÂNO s. f. voc. AFLR/rar Cţ „proasto”: îşi face bagaju şi poteca la armată! rămâi, tu gmo, acuma în urmă!/896; cf. b a 1 a-mu t2°... GÂNSÂC s. m., pl. gânsaci 1° AO, Pl. 69/Gj, prin Mh şi rar VI; AMD, h. 300/Br, prin Vn, TI, Cţ şi rar Gl, Bz, Tr „gâscan”; cf. g â n s 6 c. 2° AO, h. 728/rar Gj „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. d o r â n g â r 2°... - var. 1° gâsnâc s. m., pl. gâsnăci AMD, h. 300/T1, prin Cţ şi rar Br, Ot; gâznăc s. m., pl. găznăciiprin II, Cţ şi rar CI. GANSOC s. m„ pl. gănsoci AO, Pl. 69/ Dj, Ot şi rar Mh, Tr; GM/rar Tr „gâscan”; cf. g â n s â c 1°. GÂRĂÎ v. râgăi 1°. GÂRÂÎ1 v. cârâi 2°. GÂRÂÎ2 v. gurui 1°. GÂRÂÎ3 v. râgăi 1°. GÂRBEŢ v. gârbiţă 1°. GÂRBINĂ s. f. GO/rar Mh „ceafa (la om)”; cf. b e r e g â t ă 3°... GÂRBIŢĂ vb. I refl. GM/rar Gr „a-şi întinde gâtul (scoţând în evidenţă g â r-b i ţ a 1°)”: Mă gîrbiţâm, mi să ridica, că eram şi eu mai grasă, mi se ridica gărbiţa ici, guşa/826. _ GÂRBIŢĂ s. fi, pl. gârbiţe 1° AO, h. 78/prin Mh şi rar VI, Ot; AMD, h. 46; GM/Ot, prin Ag, Tr şi rar Db, Ph, Bz, Gr; gărbiţi AO/rar VI, Gj; AMD/prin Tr şi rar Ag, Db, Ph, Oţ „guşă, bărbie”: E gras că e guşat, are-o gârbiţă ca de taure AMD/772; cf. b âr b ă2°... 2° AMD, h. 31/rar Vn „omuşor”; cf. beregătă2°... 3° AMD, h. 52 MN/rar Vn „beregată, esofag”; cf. b er e g ă t ă 1°... 4° AO, h. 429/rar Ot; AMD, h. 301/rar Ph, Ot; gărbiţi AO/rar Gj „bărbie la găini”; cf. a 1 b i ş o â r ă 3°... 5° pl. gărbiţi AMD, h. 663/rar Bz „ceafa jugului”; cf. câpăţănă 5°... -var. 1° gâlviţă s. fi, pl. galviţe AO, h. 78/rar VI; gârbeţ s. n., pl. gărbeţe AO/ rar Mh; gârbiţă s. fi, pl. gărbiţi!rar Gj; gârviţă s. fi, pl. gărviţe AO/rar Dj; AMD, h. 46/rar Ot. GÂRBIŢĂ v. gârbiţă 1°. GÂRBOVÂT adj., pl. gărbovăţi AO, PI. 17/rar Mh „cocoşat, gârbov”; cf. c o-c o ş e ţ i... GÂRBOVEÂN s. m., pl. gărboveni AO/952 „locuitor din comuna Gârbovu”. GÂRBOVÎNI s. pl., în a sta pe ~ loc. vb. AO, h. 121/rar Gj „a sta pe vine”; cf. chiup 2°... GÂRBOVIŢĂ s. fi, pl. gărboviţe AO, h. 78/rar Mh „bărbie, guşă (la om)”; cf. barbă 2°... GÂRCĂLOD v. gârgălod 1°, 3°. GÂRCĂROD v. gârgălod 3°. GÂRCÎ vb. IV intranz. AO, h. 420/rar Mh „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... GÂRDĂBÂŞI v. cartaboş 1°. GÂRFUÎ v. grohoi2. GÂRGAV adj., pl. gărgăvi AMD, h. 39/ rar Tr „gângav, bâlbâit”; cf. c â c â i t... GÂRGĂI v. gângăni 2°. GÂRGĂÎŢĂ v. gărgăriţi. GÂRGĂLÂU s. n., pl. gărgăloâie AO, h. 85/rar Dj „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă-1 6 d 1°, g ârleăn2°,gârI6j2°,ghi-ţitoâre, înghiţitoâre3°, limbu-r u ş 2°, 1 o c 2°, m e 1 c 3°, m o m i c 2°, m u ş t ti c, n o d 3°, o m u ş 6 r 1°, o s 6°, o u 2°, o u ş 6 r 2°. GÂRGĂLOD s. n„ pl. gărgăloăde 1° AO, h. 85/Gj, Mh; gărgălodnri/mr Mh şi s. m., pl. gărgălozilrar Gj „nodul gâtului, mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... 2° AO, h. 56/rar Gj „omuşor”; cf. b e-r e g ât ă 2°... 3° AFLR/rar Mh „gâtlej, esofag (la păsări)”; cf. b e r e g â t ă 1°... -var. gârgălod s. n„ pl. gărgăloăde 1° AO, h. 85/rar Gj; gâlgăroz s. n. 1° AO/ rar Gj; gârcălod s. n., pl. gărcăloăde 1° AO/ Mh; 3° AFLR/rar Mh; gărcălodnri 1° AO/ rar Mh; gârcărod s. n. 3° AFLR/rar Mh; gârgăloţ s. n. 1° AO/rar Gj; gârgăloz s. n., pl. gărgăloâze 1° AO/rar Gj. GÂRGĂLOŢ v. gârgălod 1°. GÂRGĂLOZ v. gârgălod 1°. GĂRGĂRIŢĂ v. gărgăriţi. GĂRGĂRIŢĂ v. gărgăriţi. GÂRGĂVIT v. gângâît. GÂRÎGĂ v. cărige. GÂRJĂVÎ vb. IV intranz. AMD, h. 39/ rar Tr „a răguşi”; cf. s i t i v i. GÂRLÂJ v. grilaj 2°. GÂRLÂN s. m., pl. gărlăni GM/rar Ag „soi de prun cu fructe mari şi lunguieţe”. GÂRLĂ s. fi AO, h. 330/rar Dj, Ot „gură (de apă curgătoare)”. GÂRLĂÎ v. gurlui 1°. GÂRLĂNOÂSĂ adj. fi, pl. gărlănoăse, prune ~ AMD, h. 357; GM/rar Db, Ph, II •'Jj:  „soi de prune mari şi lunguieţe (uşor gâtuite spre coadă)”; cf. m o t r u n ă 2", ploscâtă, sticloasă. GÂRLEÂJ v. grilaj 2°. GÂRLEÂJĂ v. gârlej 1°. GÂRLEÂN s. n., pl. gărlene 1° AO, h. 86; GO/prin Dj şi rar Ot „gâtlej, esofag”; cf. beregată 1°... 2“ AO, h. 85/prin Dj şi rar Ot „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u:.. GÂRLEJ s. n., pl. gărlejuri 1° AO, h. 86/rar Dj, Ot; AMD, h. 52 MN; AFLR/prin Db, Ph şi rar VI, Ag, Gl, Ot, Gr, Cţ; gârleje AO/prin Dj, Ot şi rar VI, Tr; gărleji AFLR/rar Gr „esofag, beregată, gâtlej”; cf. beregată 1°... 2° AMD, h. 52/Ag şi rar VI, Db, Ph, Bz, Tr, If, Gr, CI, II, Cţ; gârleje AO, h. 85/rar VI, Gj, Dj „mărul lui Adam”; cf g â r g ă 1 ă u... 3° AMD, h. 31/prin Ag şi rar Db, If, CI „omuşor”; cf. beregată2°... - var. câclej s. n. 1° GO/rar Gj; gâclej s. n., pl. găclejuri 2° AO, h. 85/rar VI, Gj, Dj; găcleje/rar Gj; gâglej s. n„ pl. gâgle-juri, găgleje 1° GO/rar VI, Mh; 2° AO/rar Dj; gârleâjă s. f., pl. gârleje 1° AMD, h. 52 MN/rar Ag, Bz; gârtej s. n., pl. gârteje 2° AO/rar VI; grâglej s. n., pl. grâgleje 1° AO, h. 86/rar Dj; griglej s. n., pl. grigleje 1° AO/rar Mh. GARLEÂN s. m., pl. gărleni AO/998 „locuitor din satul Gârla (com. Izlaz)”. GÂRLICE s. f. 1° pl. gărlici AMD, h. 536; 538/rar VI, Db, Ph dim. de la gârlă („apă mică, curgătoare”); cf. g â r 1 o â c ă, gârloâică, gârloâie. 2° GM/rar II „şanţ de scurgere a apei pe un teren”: Umplea groapa aia şi da drumu pe... pe gîrlice, în grădina de zar-zavat/838. GÂRLICI s. n, pl. gărlice 1° AO, h. 190; 202/rar Dj, Ot; AMD, h. 185/rar VI „intrare îngustă în bordei (sau în pivniţă)”; cf. c e 1 ă r 6°. 2° AFLR/rar Gr [înv.] „adăpost (lângă stâna de câmpie) unde se depozitau lemnele pentru iarnă”: Terasă mică, aia-i spunea gările dă pădure. Tăiam, luam lemne dân pădure şi puneam în gărlic/830. 3° GM/rar Ph „nişă în peretele gropii de la l-o j n i ţ ă unde se face focul”. 4° GM/rar CI [înv.] „groapă adâncă, arsă cu paie, amenajată pentru depozitarea grânelor”: Gărlicju, care îi spuneam noi la groapă, gărlicju ăla era atât de înalt şi pe urmă pornea coptoroşit aşa/869; cf. ghiveci 1°, g r o â p ă 2°, o r b 3°, t ă t ă r â i e. 5° var. gârlîg, s. n., pl. gărlige AMD, h. 175/rar Tr „prispă”; cf.amvo n... GÂRLOÂC s. f., pl. gărloăce AMD; TDMI; AFLR/rar Db, Ot „gârlă mică”; cf. g â r 1 i c e 1°... GÂRLOÂICĂ s. f. GM/rar Vn „gârlă mică”; cf. g â r 1 i c e 1°... GÂRLOÂIE s. f., pl. gârloi AMD, h. 538/rar Bz „gârlă mică”; cf. g â r 1 i-c e 1°... GÂRLUÎ v. gurlui 1°. GÂRMÂZ v. grumaz 1°. GÂRNEÂŢĂ s. f. AMD, h. 417/prin Vn şi rar Bz „tufă de stejar care nu face ghindă”. GÂRNEŢIŞ s. n. AMD, h. 418/rar Vn „stejăriş”; cf. b u h â r c ă... GÂRNIŢĂ s. f. AMD, h. 417; 419; AFLR/prin Tr şi rar Ag, Vn, Gr, CI „varietate de stejar din zona de câmpie”; cf. c a-r ap e 1 i t... GÂRTÂN s. m., pl. gărtăni AMD/rar Db „om mic de statură”; cf. t i t i f 6 i. GÂRTEJ v. gârlej 2°. GÂRTEJÂTĂ adj. f. GO/rar VI [d. gogoaşa viermilor de mătase] „subţiată la mijloc”; cf. g â t u i t ă, î n c u r m â t ă. GÂRTII v. gârtoni. GÂRTONI vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. gărtoăne AO, h. 420/rar Mh „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... - var. gârtii vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. gărtie AO, h. 420/rar Mh. GÂRVIŢĂ v. gârbiţă 1°. GÂSCÂN s. m., pl. găscăni 1° AO, h. 728/rar Gj, Mh „slobozitor la războiul de ţesut”; cf.dorângâr 2°... 2° AO, h. 729/rar Mh „m u i e r u ş c ă !a război”; cf. a m n â r 3°... - var. 2° gâscâr s. m. GO/rar Mh. GÂSCÂR v. gâscăn 2°. GÂSCĂ s. f., pl. gâşte 1° AMD, h. 189; GM/rar Ag „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 2° GM/rar Ag „lemn lat, scândură prinsă ia un capăt de stâlpul gardului şi la celălalt de poartă, ţinând loc de balama”. 3° AO, h. 728, 729; GO/prin Gj, Mh şi rar Dj „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m-nâr3°... 4° AMD, h. 698/rar Db „menghină de fier (fixată la capătul tejghelei de lucru)”; cf. c 1 âm ă 1°... 5° AO, Pl. 124/prin VI şi rar Mh; AMD, Pl. 144-145/rar Ot „bulz”; cf. b o ţ 1°... GÂSCĂRÎE s. f. colect. AFLR/rar Gr „mulţime de gâşte”: Era găscărije acolo pă gârlele-alea/834. GÂSCUŢĂ s. f. AO, Pl. 124/rar Mh dim. de la g â s c ă 5°. GĂSELNIŢĂ s. f., pl. găselniţe AO, Pi. 116/prin Dj „larvă a unui fluture care atacă albinele; găselniţă”; cf. c a r e t e... - var. căselniţă s. f., pl. căselniţe AO, Pl. 116/prin VI şi rar Mh; găstelniţă s. f., pl. găstelniţelrar Ot; gâşelniţă s. f./rar Dj; gâzălniţă s. f./rar Dj. GÂSNÂC v. gânsac 1°. GÂT s. n., pl. gâturi 1° AO, h. 633/ prin Mh; art. gâtul coâsei/rar Mh, Dj; AMD, h. 635/Cţ, prin Ph, Vn, Br, TI şi rar Db, Bz, CI, II „măseaua coasei”; cf. a d u-c ă 16 r ă 2°... 2° art. gâtul leocii AMD, h. 660/rar Tr „inel metalic la capătul de jos al leucii”; cf. b â n d ă2... 3° art. gâtul sobei GM/rar Ot „partea prin care se leagă soba (zidită) de hem”; cf. urloi5°... 4° art. gâtul morii AMD, Pl. 165/rar Vn „şiştor la moară”; cf. g â n j e u 2°... 5° art. gâtul mârii AMD, Pl. 166/rar Vn „bucată de lemn, dop pus în gaura pietrei zăcătoare, pentru a nu curge făina sau boabele sub moară la măcinat”; cf. a s-t u p ti ş 2°... 6° art. gâtul morii AMD, Pl. 167/rar Bz „gaură în piatra alergătoare prin care cad grăunţele între pietrele morii la măcinat”; cf. g u ri ţ ă 3°, s â n 2°, t i g ă i ţ ă 2°. 7° AFLR/rar Cţ „partea din mijloc, constând dintr-o pătrăţică, a desenului pentru jocul numit şotron”. 8° în expr. a da în ~ GM/rar Ot „a pâri, a denunţa”. GÂTÂR s. n., pl. gătâre AMD, h. 663/ rar Bz „ceafa jugului”; cf. căpăţână 5°... GÂTÂREÂZĂ s. f., pl. gătăreze AMD, h. 52 MN; GD/rar TI „beregată, esofag”; cf. beregată 1°... GÂTIŢĂ s. f., pl. gătite AMD, h. 31/ rar TI „omuşor”; cf. beregată 2°... GÂTOS adj., pl. gătoşi GM/rar Vn „încăpăţânat, nesupus”: Ăia care a fost mai gătoş n-a vrut să spuie/728. GÂTUITĂ adj. f., pl. gâtuite GM/rar Br [d. gogoşile de mătase] „sugrumată la mijloc”: Fluturoaicele erau cu... gîtuite aşa şi... fluturii sânt aşa drepte gogoşile/738; cf. g â r t e j â t ă... GÂTULEŢ s. n. AFLR/rar Cţ dim. de la gât (de sticlă)”: Pun un gătulef de ulei deasupra sticlei [cu bu!ion]/89i. GÂTURÂR s. GO/rar Ot „laringită”. GÂŢ v. agăţă. GÂŢA, ~ mâţa s. compus AMD/rar Tr „numele unui obicei din Săptămâna Mare: miercuri, înainte de Paşti, copiii colindă prin sat şi primesc ouă”. GÂŢÂ' s. f. GM/rar Br „pasăre de baltă; nagâţ”. GÂŢÂ2 s. f., în expr. a face ~ GM/rar Br „a face mofturi; a refuza”: Mai mă duceam la alta de fapt, da îmi facă gîţă şi ea, la care să mă... [duc]?/749; cf. c o r n 3°... GÂZÂLNIŢĂ v. găselniţă. GÂZlŢĂ s.’f., pl. găzlţi AMD, PI. 81/ rar Vn „musculiţă beţivă”; cf. b e â t ă 3°... GÂZLOC s. m., pl. găzloci AMD, h. 300/rar Tr „gâscan”; cf. g â n s â c 1°... GEMĂNĂLÂTĂ 111 GÂZNÂC GÂZNÂC v. gânsăc 1°. GEAC s..n., pi. geăcuri 1° AO, h. 510; TDO; AFLR/Dj şi rar VI, Gj, Mh, Tr; AMD, h. 402/rar Tr „traistă mică; trăistuţă”; cf. t e c ş i 1 ă. 2° AO, h. 783; PI. 64; 175; AFLR/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh „sedilă”; cf. c e n d e-1 ă 2°... 3° AMD; GM/prin Tr „sac de pânză rară în care se storc strugurii”: Toamna o culegem [via], venim acasă ş-o stoarcem în geăcur!, nu avem presă GM/708. 4° AO, h. 459/rar Ot „traistă din piele sau din pânză în care cosaşul îşi ţine cutea”. 5° art. geăcul ăl gros GO/rar Dj „tobă, mezel preparat în cecul porcului”; cf. b a-b f c... -var. 3° geacă s. f. GM/rar Tr; jăcă s. f., pl.jăci AMD/rar Tr. GEACĂ v. geac 3°. GEAI s. GM/rar Br „zeamă, suc al bucatelor”: Toba o coasem puţin acolo pe unde băgăm ş-o punem la fiert iar, tot în geăiu-ăla al ei; cf. z e r e â ţ ă. GEALON s. n., pl. gealoăne AMD, Pl. 176/rar Ag „ciubucar, jalon de făcut ciubuce; cf c i u b u c 3°... GEAMANTÂL s. n., pl. geamantăle GM; AFLR/rar VI, Ph, Vn „geamantan”; cf. s a n d â c 4°. GEAMAZLÂCUR1 s. n. pl. AMD, h. 174; GM/rar Ot, Tr „verande, geamlâcuri”; cf. b a 1 c 6 n... GEÂMĂN s. m. AO, h. 598/rar Gj „cdpil de porumb”; cf c ă ţ e 1 6°... GEAMBARÂUA s. f. art. GM/rar Db „geamparalele”. - var. ceamparâlele s. f. pl. art. AFLR/ rar Gr. GEAMBÂŞ s. m. 1° AO, h. 373/prin Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 12/prin Tr şi rar Vn, Br, Ot, Gr „negustor de vite”. 2° cu val. adj. GM/rar Vn „hâtru, glumeţ”; cf. b 1 e oj... -var. 1° geambăz s. m. AMD, Pl. 12/rar Tr. U0 GEMĂNÂRE GEAMBĂZ v. geambâş 1°. GEAMBĂŞI v. gembăşi. GEAMLÂC s. n., pl. geamlâcuri AMD, h. 343; GM/rar Vn, Br, Tr, CI „ramă cu ochiuri de geam pentru acoperit răsadniţa”: Să face geamlîc special [pentru răsaduri] GM/733; cf. coş1 9°... GEÂNĂ s. f., pl. gene 1° AO, h. 39, 40/rar Mh; AMD, h. 19 MN/rar Db, Ot „sprânceană”; cf.sprânceânăl0. 2° AO, h. 37/rar VI; AMD, h. 19/rar Ph, Ot, Tr, Gr, TI „pleoapă”; cf. b o b o â ş ă 2°... 3° pe sub ~ Ioc. adv., în a se uită ~ ~ ~ AO, h. 35/rar Ot; AMD, h. 18/rar TI „a se uita cu coada ochiului, pe furiş”; cf a s-c u n s 1°... 4° ~ de ziuă, în expr. a fi — ~ AMD, h. 504/rar Vn „a se crăpa de ziuă”; cf. c u-n o â ş t e... GEANGHÎRĂ v. cinghel 4°. GEAR s. n., pl. geăruri AMD, h. 492, 493; GD/prin TI „broboadă neagră, cu ciucuri”. GEARĂP v. cearăp. GEAU, — interj. GM/rar Tr „cuvânt care imită scheunatul căţeilor”; cf h e u. GECUI s. AO, Pl. 64; GO/rar Mh, Dj „sedilă”; cf c e n d e 1 ă 2°... GECUŢ s. GO/rar Gj dim. de la g e a c 2°. GECUŢĂ s. f. GM/rar Tr dim. de la geacă. GEGER v. degeră 1°. GEGET v. deşti 1°. GEGETÂR v. degetăr. GELEPCĂ v. jeletcă. GELOFÂN v. ceolofân. GELOZI vb. IV tranz. AMD/rar Ag „a fi gelos pe cineva”: A gelozft-o prea mult/790. GEMÂR s. m., pl. gemări AMD; GM/rar Db „negustor ambulant de geamuri, geamgiu”. GEMĂNĂR s. m., pl. gemănări AMD/ 741 „locuitor din comuna Gemenele”. GEMĂNÂRE s. fi, pl. gemănări 1° AMD, h. 204/rar Ag „prăjină de care se atârnă găleata puţului”; cf. b e 1 d i e 1°... 2° var. giumânâre s. fi, pl. giumănări AMD, h. 202/rar Db „cumpăna fântânii”; cf. cum p ă n ă 1°... 3° var. gemânâre s. fi, pl. gemănări AO, h. 524/rar Dj „ramificaţie din tulpina unui copac; ramură”; cf c o r n 8°... 4° var. gemânăre s. fi, pl. gemănări AO, h. 105/rar VI, Gj, Dj „încheietura piciorului cu abdomenul; vintre”; cf. p o-voiâlă2°, slabffşâucă,vintrice, vintricel 1°. 5° AMD, h. 41/rar Ot „colţ de măsea rămas în maxilar (după extracţie)”; cf. but 14°... 6° var. giumunâre s. fi, pl. giumunări AFLR/rar Ag „nivelă cu bulă de aer; cumpănă”; cf. b o 1 o b o c 1°... 7° var. giumânâre s. fi, pl. giumănări AMD, h. 530/rar Db, Ph „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 â n 3°... -var. 1° giminăre s. fi, pl. giminări AMD, h. 204/rar Db; giumânâre s. fi, pl. giumănări AMD/rar Db; giumânâre s. fi, pl. giumănări AO, h. 218/rar VI; AMD; GM/Ag, Db, Ph şi rar Vn , If, II; ju-mânâre s. fi, pl.jumânări AMD/rar Db, Bz. GEMĂNĂLÂTĂ adj. fi GO/rar Mh [d. crengi] „îngemănată”. GEMÂNÂRE v. gemânâre 3°, 4°. GEMBĂŞI vb. IV GM/rar Gr „a negustori vite, a face pe geambaşu 1”: Aveam un frate, cam gembăşeă, lua vite d-astea aşa, vindea, nu ştiu ce/825. GEMBĂŞIE s. fi AMD, h. 373/rar TI „negustorie”: Geambaş, face, gembăşlje, negustorie, care vinde marfa la prăvălie, face negoţ/871. GEME vb. III 1° AO, h. 421/Mh, Dj, Ot şi prin Gj; AMD, h. 288/Db, Ph, Vn, Bz, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin Ag, Br, If Gr şi rar VI „a grohăi”; cf. g â f â 1 1°... 2° AMD, h. 254/rar Br „a mugi”; cf. b o c ăn i... 3° var. gemeâ vb. II, 1 pl. gemem AO, h. 920/crt.; AMD, ch. 459/Db, Ph, Of Tr, CI, II, prin VI, Ag, Bz, If, Gr, Cţ şi rar Vn, GENUNCHE TI; 3 sg. gemeăză AMD/rar Ag, Bz, Tr, Gr, Cţ „a scoate sunete nearticulate, specifice, din cauza durerii”. GEME v. geme 3°. GEMENEĂN s. m., pl. gemeneni AMD/ 696 „locuitor din satul Gemenea”. GEMELEŢ s. n. AFLR/rar Gr dim. de la geanr, cf. g e m u ţ. GEMUŢ s. n. AMD, h. 185; GM/rar Br, II; GD/rar Cţ dim. de la geam: Am vrut să mă uit p-un gemuţ aşa GD/894; cf. g e m e 1 6 ţ. GENÎ vb. IV tranz. AMD, h. 18/rar Ph „a vedea pe cineva, a se uita la cineva”: Te genesc cu coada ochiului/718. - var. ginâ vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. gineăză AMD, h. 18/rar II. GENLATINĂ s. fi TDM II/rar Vn „gelatină, aspic”; cf. t r e m u r i ş, tremur u ş. GENUCHE v. genunche 1°. GENUCHI v. genunche 1°. GENUCHIU v. genunche 1°. GENUNCHE s. m., pl. genunchi 1° AO, Pl. 9; AFLR/crt.; AMD, h. 85; AFLR/rar VI, Ag, Vn, Ot, TI, Cţ; genimţ AO/rar Gj şi pl. genunche AMD/ rar TI „genunchi”. 2° AO, h. 635/rar Mh „mânerul coasei”; cf. c ă 1 c â i 11°... - var. genuche s. m., pl, genuchi AO, Pl. 9/rar Tr; AMD, h. 85, 86; TDM I, II, III; AFLR/Db, Tr, prin Ag, Ph, Br şi rar Vn, Bz, Ot, II, TI, Cţ şi s. n., pl. genit-chiuri AMD/rar Ot; s. fi, pl. genvcheJrw Gr; genuchi s. m., pl. genuchi AMD, h. 85; TDM II, III; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Tr, Gr, CI, II, Cf prin Vn, Ot, TI şi rar If şi s. n., pl. genuchiuri AMD/rar Ag, Db, Bz, Br, Tr; gemiche/xai Ot, Tr, CI, II; genuchiu s. m., pl. genuchi AMD/prin Bz şi rar Db, Vn, Br şi s. n., pl. genuche/x&x Bz; gemichiuri/rax Bz; genunchi s, n., pl. genunche, genunchiuri AMD/rar Bz; ge-nânchiu s. m., pl. genunchi AMD/rar Ph, Gl, Br; geonuchi (2 sil.) s. m. şi n., pl. geonuchi AMD/rar CI, II; geonuchiurilxax CI, Cţ; ghenuche s. m., pl. ghenuchi AMD; TDM III; AFLR/rar Db, Ph, Bz, Gr; ghenuchi s. m. şi n., pl. ghenuchi AMD/Ph, prin Ag, Db şi rar Br, CI; ghenuchelrar Ag, Db, Bz, Gr; ghenuchiurilrar Db,. If; ghenuichi (2 sil.) s. m., pl. ghenuichi AMD/rar Db; ghenunche s. m., pl. ghe-nunchi/pr'm VI, Ag; ghenunchi s. m., pl. gheminchi/rar VI, Ag, Ph, TI. GENUNCHER s. GM/rar Bz „bucată de piele folosită de lucrătorii ia pădure pentru a le proteja genunchii”. GENUNCHI v. genunche 1°. GENUNCHIU v. genunche 1°. GEONUCHI v. genunche 1°. GEORGEOVEA v. cerceveâ 2°. GEOTÎ (2 sil.) vb. IV intranz. GM/rar Db [d. câini] „a scheuna, a chelăcăi”; cf. c ăţăn i 3°... GER s. n., în expr. a-i fi ~ AO, h. 113/rar Mh „a-i degera degetele (de la mâini)”; cf. î n g h e ţ â 1°. GERANTĂ v. gherlăntă 1°. GERÂR s. m. AMD, h. 505/rar Bz, Tr „numele lunii ianuarie”; cf. c ă 1 i n d â r2°... GERGEVE v. cerceveâ 4°. GERÎLĂ s. m. 1° AO, Pl. 43/rar Mh „numele lunii decembrie”; cf. d e c e m-b r i e... 2° AMD, h. 505/rar Ag, Bz, Tr „numele lunii ianuarie”; cf. c ă 1 i n d â r 2°... GERMĂNEŞTE adv. AMD/rar Br „nemţeşte”. GERUIÂLĂ s. f. AO, h. 319/rar VI; AMD, h. 530/rar Ph „chiciură”; cf. b u-r e z... GEŞT v. deşti 1°. GEŞTI v. deşti 1°. GETELEA v. deşti 4°. GEUNI vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. geune AMD, h. 292; GM/rar Ot, Tr [d. câini] „a scheuna”; cf. c ă ţ ă n i 3°... GHEĂBĂ v. gheb. GHEAL interj. AMD/rar Cţ „cuvânt cu care se îndeamnă boul să intre cu gâtul înjug”. GHEARA s. f„ pl. gheare 1° AO, h. 536/ rar Gj „ghimpe, spin, ţeapă”; cf. g h i m-p â n, m ă r ă c i n e 1°, ş t e p 6°, ţ e â p ă 8°. 2° AMD/rar Tr „plantă fibroasă, din care se fac frânghii”. 3° AMD, Pi. 56/rar Gr „greblă mai mică aplicată la coasă pentru a îndrepta spicele într-o singură direcţie”; cf. c a r a-g â ţ ă 2°... 4° AMD, h. 686/rar Ot „ghin”; cf. cioc2 11°... GHEARLÂNTĂ v. gherlăntă 1°. GHEAŢĂ s. f. 1° AO, h. 782/rar Dj [fig.] „caş abia închegat, înainte de a fi amestecat”; cf. c h i ş 1 e â g 2°... 2° luna lu ~ AMD, h. 505/rar Db „numele lunii ianuarie”; cf. c ă 1 i n d â r 2°... 3° tulpăn de ~ AO, h. 302/rar Tr [fig.] „basma albă, foarte subţire”; cf. n a n s u c 2°. GHEĂUŞ (2 sil.) adj., plop ~ GM/rar II „varietate de plop cu coaja groasă şi crăpată”: Plopu e unu cu coaja netedă şi ăsta găuşu are o coajă scorţoasă, o coajă groasâ/842. GHEBĂ1 s. f., pl. ghebe AMD, h. 482; AFLR/prin Ph, Cţ şi rar Bz, Tr, CI, II, TI „manta ţărănească lungă din dimie (cu glugă), împodobită cu găitane”; cf. a n t i r i u... - var. chebă s. f„ pl. chebe AMD, h. 482; AFLR/rar Vn, Br. GHEBĂ2 s. f., pl. ghebe AO, h. 101/ rar Mh, Dj „gheb, cocoaşă”; cf. b o ş o â 1-c ă 2°... -var. gheâbă s. f„ pl. ghebe AMD, h. 68/prin Vn şi rar Bz, Br; ghlbă s. f„ pl. ghibelnx Vn. GHEBOĂŞĂ s. f., pl. gheboăşe AMD, h. 68/rar Cţ „cocoaşă, gheb”; cf. b o ş o â 1-c ă 2°... GHEBOIĂN s. m„ pl. gheboieni 1° AMD/694 „locuitor din satul Gheboieni”. 2° AMD/812 „locuitor din satul Ghe-boaia”. GHEBOS adj. GM/rar Ag [d. firul de lână] „de calitate inferioară, neregulat”: Şi alegem ce este mai urzălos, facem deoparte, ce e mai gebos dăm iară deoparte/766. GHEBOŞĂT adj., pl. gheboşăfi AMD, h. 68 MN/rar Br, Cţ „cocoşat”; cf. c o c o-şeţi... GHEGĂ s. f. GM/rar II „gărdurariţă”: Creşte un fel dă... cum ar fi trandafiru ăsta în faţa casei mele, urcători, asta-i gărdara-rită, gegă. aşa-i spune/850; cf. g ă r dura r n i ţ ă. GHELABUC s. n. GM/rar Bz „chef, petrecere”: Şi era un gelabuc câte o săptămână, câte o săptămână mergea atuncea nunta/750; cf. b ă r ă b â i e... GHELĂI s. n. AO, h. 65/rar VI, Gj, Dj, Ot „gălăgie, larmă”; cf. a 1 â i... GHELBEĂJĂ v. gălbeâjă. GHELBEĂZĂ v. gălbeâjă. GHELBEJIT adj. AO, h. 62/rar Mh „palid, gălbejit”; cf. c e r i u2... GHELBERIU s. n., pl. ghelberii AO, h. 572/rar Mh „crâsnic, halău”; cf. c a n-ceu4°... -var. beldereu [beld'ereu] s. n., pl. beldereie AO, h. 572/rar Mh; ghelboreu s. n„ pl. ghelboreielrar Mh. GHELBOREU v. ghelberiu. GHELUŞ v. ghiluş 2°. GHEM s. AMD, Pl. 86-88/rar Cţ „varietate de struguri cu boabele mari, rotunde, de culoare albă sau neagră”. GHENÂR s. m. AO, Pl. 41-42/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 505/prin Vn şi rar Br, Ot, Tr „numele lunii ianuarie”; cf. c ă 1 i n d â r 2°... -var. chenâr s. m. AO, Pl. 41-42/rar Gj; ghenâre s. m. AMD, h. 505/rar VI, Ot; ghenârie s. m. AO/rar VI, Ot; AMD/rar Ot. GHENĂRE v. ghenâr. GHENĂRIE v. ghenâr. GHENUCHE v. genunche 1°. GHENUCHI v. genunche 1°. GHENUICHI v. genunche 1°. GHENUNCHE v. genunche 1°. GHENUNCHI v. genunche 1°. GHEOĂCE v. găoâce 2°, 6°. GHEOC (3 sil.) vb. I tranz. 1° ind. prez. 1 sg. gheoc AO, h. 472/rar VI „a curăţa, a desface boabele din păstăi”; cf. b o b i... 2° var. gheoşâ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. gheăoş (2 sil.) GO/rar VI „a scoate sâmburii din prune”: Le mai giuoşă [prunele], mai opărea, mai usca la lojniţă GM/ 724. 3° var. ghiocâ (3 sil.) vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se ghioceăză AMD, Pl. 145/rar Tr [d. caşul pus la fermentat] „a face găuri, ghioc i”; cf. b 0 r ş i 1°... - var. gheoşâ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. gheăoş (2 sil.) 1° AO, h. 472/rar VI; .AMD, h. 346/rar VI, Ag; ghioşâ (3 sil.) vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. ghioş 1° AMD/ rar Db, Ph, Vn; 2° GM/rar Vn; ghioşez 1° GM/rar Vn. GHEONOĂIE v. ghionoâie 1°. GHEORĂ v. gheurâ 1°. GHEORGHINĂR s. m. AMD, h. 423/ prin Tr şi rar Gr, II „arbust de pădure cu fructe roşii; păducel”. - var. gherghinâr s. m. AMD, h. 423/ rarTr. GHEORGHIN s. m., pl. gheorghini GM/rar II „tubercul de gherghină”. GHEORGHINĂ s. f., pl. gheorghine AMD/rar Tr, Gr „fructul gheorghina-r u 1 u i”. -var. gherghină s. £, pl. gherghine AMD/rar Db. GHEOŞĂ v. gheocă 1°, 2°. GHERĂN s. m„ pl. gherăni AMD; GM/rar Db „rădăcină aeriană la porumb”; cf. r a c 1°. GHERĂI v. gherăni 2°, 3°. GHERĂNI vb. IV tranz. GO; TDO/ rar VI, Ot; GM/rar VI, Ag [d. animale] „a sfâşia cu ghearele (şi cu dinţii)”: M-a gerănit [ursul], mi-a rupt o pulpă de colea de la picior, pe spinare am avut neşte gheare băgate GO/907. Ş-atuncea am dat năvală pe el [= urs] ş-am scăpat-o pe vacă, însă ce folos că o gerănise-niie spete GM/ 676; cf. fărâma... 2° var. gherăi vb. IV refl. GM/rar Tr [d. oameni] „a se bate zgâriindu-se, a se încăiera”: Flăcăii se mai băteau... îşi dau brânci, se amgerăjău/ 782; cf. g ă i b ă r â. 3° var. gherui vb. IV tranz. AMD, h. 179; GM/prin Tr şi rar Ot „a netezi cu mâinile pereţii casei, după ce au fost lipiţi”: Lipeşte, geruieşte, cum spune la noi, adică-i dă faţă, nivelează golurile GM/773; cf. d r i ş c u i 3°... -var. 3° gherăi vb. IV tranz. AMD, h. 179/rarTr. GHERBI vb. IV refl. GM/rar Ph „a se înstări, a prinde cheag”; cf. a j ii n g e 3°... GHEREBÂTĂ v. beregată 1°. GHEREBENT s. GM/rar Db „pantă, coastă abruptă de deal sau de munte”: [Ursul] sărea în spinarea ei [= vacii], până când îi venea bine, da era un gerebent mare, sărea jos şi când îi făcea vânt să ducea mult d-a peste capu/696; cf. c 1 i n 6°... GHERETĂ s. f. 1“ AO, h. 212/rar Gj; AMD, h. 195/rar Ot „adăpost improvizat din scânduri pentru paznicii câmpului”; cf. a c i o â I ă... 2° AMD, PI. 137-138/rar Ag, Ot „încăpere la stână unde se prepară caşul, urda etc”; cf. b ă c i e 1°... 3“ AMD, h. 471/rar 471/rar Ag, Tr „construcţie rudimentară, servind ca bucătărie de vară”. GHERGHEF s. n„ pl. gherghefuri GM/ rar Db Tr, Gr, II „cadru de lemn pe care se întind la uscat şirurile de tutun”: Tutunu îl înşiră pe şire şi îl întinde pe gergefur! GM/798; cf. a 1 e r g ă t o â r e2 6°... GHERGHINÂR v. gheorghinâr. GHERGHINĂ v. gheorghlnă. GHERLĂN1 v. gherlăntă 1°. GHERLĂN2 v. ghiorlân 2°, 5°, 6°. GHERLÂNDĂ v. gherlăntă 2°. GHERLÂNT v. gherlăntă 1°. GHERLĂNTĂ s. f„ pl. gherlănte î° GM/prin Ot şi rar Db, Tr, Gr; gherlănţH rar Gr „coroniţă, cunună de flori artificiale purtată de mireasă”; cf. f 1 o â r e 1°. 2° GM/rar Tr „beteală (la mireasă)”; cf. b e t eâ2 1°... -var. 1° bierlăntă (3 sil.) s. f., pl. bierlănte GO/rar Dj; birlântă s. f., pl. birlănte AFLR/rar II; gerăntă s. f„ pl. gerante GM/rar Ot; ghearlăntă s. f., pl. ghearlănte TDO/rar Mh; gherlăn s. n., pl. gherlăne GO; AFLR/prin Dj şi rar Gj; gherlănt s. n., pl. gherlănte GO/rar Mh, Ot; 2° gherlăndă s. f. GM/rar Db. GHERMÂN s. n. GM/rar Db „păpuşă (din aluat) care se îngroapă pentru a aduce ploaia; caloian”: Se găsesc mai mulţi copii din ăştia, dă şcoală, zice, hai să facem germăn că nu mai plouă [...] ia germănu şi se duce şi-l dă pă apă [...] spune că din cocă îl face, îl pune-ntr-o scăflează [...] face germăn ca să plouă/700; cf. c a 1 o i e-n i c ă... GHERME s. f., pl. ghermele 1° AMD, h. 662/rar CI, II „prăjină aşezată de-a lungul loitrelor pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. a j u 16 r 15°... 2“ GD/rar TI „şipcă bătută de jur împrejur în interiorul bărcii”. GHEROS adj., f. gheroăsă GO/rar Dj „bătăios, iute la mânie”. GHERUI v. gherăni 3°. GHETIŞOÂRE s. f. pl. GM; AFLR/ rar Vn, Tr dim. de la gheată: îi dădea şi el nişte getişuăre, o pereche de hăinuţe GM/ 785. GHEŢÂI s. AO, Pl. 42/rar Dj „numele lunii februarie”; cf. f â u r... GHEŢÂR s. m. 1° AMD, h. 514/rar Gr „numele lunii decembrie”; cf. d e c e m-b r i e... 2° AMD, h. 505/rar Ot, II „numele lunii ianuarie”; cf. c ă 1 i n d â r 2°... GHEŢE s. f. pl. AO, Pl. 41-42/rar Dj „îngheţuri”: Ghenar cu geţăle tari; cf. g h e ţ 6 i 2°. GHEŢOĂIE v. gheţoi 1°, 3°. GHEŢOI s. n., pl. gheţoăie 1° AO, h. 320/Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 530/ rar Ot; gheţoi AO/rar VI, Gj, Mh; AMD/ rar VI, Vn „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r-1 ân 3°... 2° AO, Pl. 41-42/rar Dj [la pl.] „îngheţuri mari; geruri”: [Ianuarie] vine cu geţoăiele tari, ghenar cu gheţele tari/983. 3° var. gheţoăie s. f., pl. gheţoi AFLR/ rar Gj „grindină”. -var. 1° gheţoăie s. f., pl. gheţoi AO, h. 320/rar Ot. GHEU s. n. GM/rar Vn „aparat folosit, în domeniul militar, la telegrafia fără fir”: Aveam colonelu cu noi, aveam un geu cu noi/724. GHEUNIE v. ghiunie 1°. GHEUNOÂIE v. ghionoăie 1°. GHEUNOĂRE v. ghionoăie 1°. GHEUR vb. I tranz. şi refl. pas., ind. prez. 1 sg. gheur 1° AO, h. 437; GO/Mh şi rar Gj „a (se) curăţa boabele de pe ştiulete”; cf. c u r â1 3°... 2° AO, h. 472/rar Mh „a (se) desface boabele de fasole din păstăi”; cf. b o b i... - var. 1° gheorâ vb. I tranz. AO, h. 437/ rar Mh; ghiourâ (3 sil.) vb. I tranz. GO/rar Gj- GHEURATORI s. pl. GO/rar Mh „unelte mecanice de curăţat boabele de pe ştiuleţi”; cf. m â c h i n ă 3°, 16 p 1 i ţ ă2. GHEZÂUNE v. viezufnă 1°. GHEZUÎNĂ v. viezuină 1°. GHEZURE v. viezur. GHIÂRBĂ v. viărbă. GHIB v. ghlbură 1°. GHIBĂCI v. dibâc. GHIBĂN s. n. AFLR/rar Mh, Dj „vas de lemn în care curge rachiul la cazan”: După ce fierbe trebuie să cure rachiu în gibăn, aşa se spune într-ăla care cură rachiu/967; cf. b â r c ă 2°... -var. gibăn s. n. AO, h. 492; TDO; AFLR/prin Mh; givăn s. n. AFLR/rar Dj; jivăn s. n„ pl.jivăne AO, h. 681/rar Dj. GHIBĂRŢ s. n., pl. ghibărţuri AMD/ rar Bz „lac mic”; cf. g h i o 1 b â ş, g r o-p ă n 2°. GHIBĂ v. ghebă2. GHIBÂR v. ciubăr I". GHIBGHER s. n„ pl. ghibghere GD/ rar Cţ „strecurătoare mare, din tablă”. GHIBÎR v. ciubăr 1°. GHIBURĂ s. fi, pl. ghiburi 1° AO, h. 498; 796; GO; AFLR/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 150-151/rar VI [mai ales la pl.] „partea inferioară a lânii sau a cânepii, rămasă de la dărăcit”: [La lână] se spune păr primu, ştimu şi-n urmă-i gibura AFLR/ 969; 2° AO, h. 604/prin Ot; AMD, h. 609/ rar Tr „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. bâbălO0... 3° AO, h. 600/rar Ot; AMD, h. 605/rar Tr „ştiulete în formare (înainte de a-i da mătasea şi boabele)”; cf. c h i c ă' 3°... -var. ghib s. n. 1°AMD,P1. 150-151/ rar VI; ghibure s. n., pl. ghiburi 2° AO, h. 604/rar Ot. GHIBURE v. ghlbură 2°. GHIBUROS adj., pl. ghiburoşi 1° AO, h. 604/rar Dj [d. ştiuletele de ponimb] „pipernicit”; cf. c h e 1 4°... 2° fi ghiburoăsă [d. lână] „de calitate inferioară, cu g h i b u r i”; cf. o r d i n â r 2°. GHIBUŞCĂ s. fi AMD/rar Ph „şaretă”; cf. c ă r u ţ 6 1... GHICI s. n. GD/rar TI „numele unui joc de copii asemănător cu ţurca”. GHICITOARE s. fi GM/rar Ot „obicei potrivit căruia fetele şi flăcăii îşi ghicesc viitorul, în noaptea de Anul Nou”: La gicitoăre punem oglindă, săpun, inel, mărgean/ 767; cf. c o 1 ţ â t ă... GHIDUŞIE s. fi GM/rar Ag „formulă prin care se aleg participanţii la jocurile de copii; numărătoare”: Spunem câte-o giduşlie noi şi care iese la... afară la giduşlie mijeşte/ 788; cf. z i c ăt o âr e. GHIGHILÂN s. m., pl. ghighilăni AO, h. 604/rar Mh „ştiulete pipernicit”; cf. bâbălO0... GHIGHILI v. guguli. GHIGHILÎCĂ v. gâgâlice 2°. GHIGHILÎCE v. gâgâlice 2°. GHIGHILÎCI v. gâgâlice 2°. GHIGIURĂ v. ghiuj 2° GHIGÎURELE s. fi pl. AMD, h. 609/ rar Gr dim. de la g h i g i u r ă. GHIGORTE s. m., pl. ghigorţi GM/ rar Gr „numele unui soi de peşte de apă dulce; ghiborţ”; b o â r ţ ă. GHIJ v. ghiuj 2°. GHIJ vb. I tranz. A O, h. 436; AFLR/ prin Mh şi rar Gj „a curăţa ştiuletele de pănuşi, de g h i j e”: Astrângem [porumbul], ducem acasă-1 gijm... îl curăţăm bine de foile-alea şi-I suim în pod la uscat TDO/ 941; cf. cură1 2°... - var. ghijl vb. IV tranz. TDO/rar Mh. GHÎJĂ s. f„ pl. ghije 1° AO, h. 470/ rar Mh „păstaie (de fasole)”, cf. g ă o â-c e 7°... 2° AO, Pl. 70/rar Gj, Mh; ghijHrar Mh „pănuşă”; cf. chică1 4°... GHIJEI s. AO, h. 604/rar Mh „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... GHIJI v. ghijâ. GHIJOI s. m., pl. ghijoi AO, h. 604/ rar Mh „ştiulete pipernicit”; cf. b ă b ă 10°... GHIJURĂ v. ghiuj 2°. GHIJURE v. ghiuj 2°. GHIJURICĂ s. f„ pl. ghijurele AO, h. 604/rar Dj dim. de la g h i j u r ă. GHIJUROS adj., pl. ghijuroşi AO, h. 604/rar Dj [d. ştiulete] „pipernicit”; cf. chel 4°... GHILAB v. chilabâ 1°. GHILÂU s. n., pl. ghilâie AFLR/rar Mh; AMD, h. 700/prin Ot şi rar VI; ghilăuri/rar TI „rindea mare; gealău”; cf. b ân ţ i g 2°... - var. ghiulău s. n. AO, h. 576/rar Dj; jablău s. n., pl. jablăie AMD, h. 700/rar Tr; jalău s. n., jalâiehprin II şi rar Tr, Cţ; jalăurilrar Db, Bz, Br, TI; jaloăielrar Br; jaloane [sic!]/rar Ag, Tr. GHILUŞ s. n. 1° GO/rar Dj „petrecere între prieteni, după spargerea horei”: Mai pe seară să făcea giluş... tot horă/975. 2° var. gheluşul s. n. art., în expr. a se sparge ~ GM/rar Db „a se strica prietenia”: S-a spart geluşu între ăştia/ 820. GHIMBIŢĂ v. gâmbiţă. GHIMIGEÂNĂ v. damigeână 1°. GHIMIRLÎE s. f., pl. ghimirlu AMD, h. 696/rar Ag „unealtă a tâmplarului cu ajutorul căreia se controlează dimensiunile şi corectitudinea pieselor în lucru; vinclu”; cf. c o 1 ţ 5°... GHIMIŞLlC v. gimbişlic 1°. GHIMOT6C s. n. TDM III/rar Gr „ghemotoc, cocoloş, mototol”; cf. f o f o-1 6 c 3°... GHIMPÂN s. m., pl. ghimpăni AO, h. 536/rar Gj „ghimpe, mărăcine”; cf. g h e â r ă 1°... GHIMPANCUR s. m. AMD, h. 423/ rar TI „măceş”; cf. c â r c u m ă r... GHIMPĂŢEÂN s. m., pl. ghimpăţeni AMD/826 „locuitor din comuna Ghimpaţi”. GHIMPE s. m., pl. ghimpi AMD, h. 7 MN/rar Tr „coş pe faţă”; cf. b r o b o â-n ă 1°... GHIMPOÂSĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/ rar TI „soi de viţă-de-vie cu struguri mărunţi, deşi, lunguieţi”. GHIMPUŞ s. m., pl. ghimpuşi AO, h. 50/rar Tr; AMD, h. 7 MN/Tr „coş pe faţă”; cf. broboană 1°... GHÎMTE s. m„ pl. ghimţi AMD, h. 312/rar TI „zimţ la seceră”; cf. r i z 3°, zimţi0. GHIMUÎT adj., f. ghimuită AFLR/ rar Gr „ghemuit”; cf. c i u j d i t... GHIN s. n. 1° pl. ghine AO, Pl. 135, 136/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 686/rar Bz, Tr, CI; ghini AO/rar VI „ghinuri”; cf. c i o c2 11°... 2° pl. ghinuri AMD, h. 314/rar Ot, Tr „târnăcop”; cf. c h i 1 ă v f ţ ă... 3° pl. ghinuri AMD, PL 73-74/rar Ag, Br, Ot, Tr „chitonag”; cf. a r â c 1°... - var. 1° ghiun s. n., pl. ghiitnuri AMD, h. 686/rar Ag; ghint s. n., pl. ghinturi/rar Gr. GHINÂR s. n., pl. ghinăre AMD, h. 476; 495/rar Db, Ph, Vn, Br „cusătură pe marginea unui obiect de îmbrăcăminte (basma, poalele cămăşii etc.) asemănătoare unui chenar”: Nişte basmale din lână cu ginăre pe margine/727. Vâlnic cu ginăr pe margine /811; cf. v r â s t ă 2°. GHINCI v. ghinţuri 2°. GHIND v. ghindură 3°. GHINDÂR s. m., pl. ghindări 1° AMD, h. 408, 409; 417/rar VI, Db, Vn, Bz, II „stejar”; cf. s t e j ă r 2°. 2° AMD, h. 421 MN/rar Ot „fag”; cf. j i r â r. 3° var. ghindâră s. f. AMD, Pl. 94/rar Ot „alveola în care se dezvoltă matca”; cf. b 61 c ă 1°... GHINDÂRĂ v. ghindâr 3°. GHINDĂ s. f., pl. ghinde 1° AMD, Pl. 94-95/rar Ot „alveola, celula fagurelui în care trăieşte matca”; cf. c â s ă 9°... 2° AMD, h. 415/rar Ag, Ot, Tr „con de brad”; cf. castravete 1°... 3° AO, Pl. 90/rar Ot „fructul fagului, jir”. 4° AMD, h. 342/rar Tr „ardei iute”; cf. ardei 4°... GHINDĂRÎE s. f., pl. ghindării AMD, h. 408/rar Ot „stejăriş”; cf. b u h âr c ă... GHINDOC adj., f. ghindoăcă AO, h. 63/rar Ot „mic de statură; scund”; cf. măruntă c, pituc, poci t,scundâc, scundănâc, scunji, târticos;cu val subst. GM/rar Db [peior.] „copil (sub şapte ani)”: Florică era mai iute de picior al dracu’, că era mai mare, eu, când să fug, un gindocu dracu’ pe lângă el/812. GHINDURĂ s. f., pl. ghinduri 1° AMD, h. 417/rar CI „ghindă”; cf. g o g o â ş ă 9°. 2° AMD, h. 108; 110/rar Vn, CI, TI „flegmon la subţioară; uimă”; cf. b r o â s-c ă 5°... 3° var. ghind s. n., pl. ghinduri AMD, h. 51/rar TI „amigdală”; cf. a m i g d a 1 i t ă... 4° AMD/rar CI [la pl.] „asperităţi pe suprafaţa unui obiect”; cf. g I o n ţ â n 1°, grănuşă, icră 4°, zgrămuşi. 5° AMD, h. 631/prin Gr şi rar CI „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... GHINI v. ghinul. GHINION s. n„ pl. ghinioane 1° AFLR/ rar Db „defect, cusur, meteahnă”; cf. m e-t e â 1 ă. 2° AMD, h. 462/rar Ph „“deformare în pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... GHINT v. ghin 1°. GHINŢURI s. n. pl. 1° GM/rar Vn „noduli (în muşchii bolnavului) care dispar prin masaj”: Să făcea un fel de ginţur! să zice. Ginţur! ca grâul aşa pân carnea [co-pilului]/724. 2° var. . ghinci s. pl. AFLR/rar Gr „asperităţi, noduri, băşicuţe pe obiecte din ceramică)”: [Ţestul] să zvântează să n-aibă ginc pă el/821; cf. b o 1 b o â c ă 7°. CHINUI vb. IV tranz. AMD, h. 686; Pl. 169-170/rar Ag, Db „a scobi un lemn cu ghinul”; cf. 1 i n g u r i. - var. ghini vb. IV tranz. AMD, h. 686/ rar VI. GHINUITOR s. n. AMD, h. 686/rar Tr„ghin”; cf. c i o c2 11°... GHIOÂBĂ s. f., pl. ghioăbe AMD, h. 238/rar Ph „vas mic din doage; botă, fedelş”; cf. b o d e 1 c ă 1°... GHIOÂCĂ1 v. găoace l°-6“, 8°, 9”. GHIOÂCĂ2 (2 sil.) s. f., pl. ghioăce GM/rar Db „bâtă groasă şi noduroasă; ghioagă”; cf. b â 16 c... GHIOĂCE v. găoace 1°, 2°, 9°. GHIOÂLCĂ s. f., ~ de păduchi AMD, h. 12 MN/rar If „mulţime de păduchi”; cf. p ă d u c ă r i e. GHIOÂLDA s. f. art., în expr. a se uită cu ~ AO, h. 35/rar Dj „a se uita cu coada ochiului, pe furiş”; cf. a r u n c ă 6°... GHIOÂLDĂ s. f., pl. ghioălde 1° colect. AO, h. 622/rar Dj „impurităţi în boabele de cereale”; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... 2° AMD, h. 609/rar Gr „ştiulete cu bobul pipernicit”; cf. b â b ă 10°... GHIOÂNTĂ s. f„ pl. ghiocmte AMD, h. 609/rar Db „ştiulete pipernicit”; cf. b â-bă 10°... GHIOC1 v. găoace 8°, 10°, 11°. GHIOC2 v. ghiocii0, 2°. GHIOC v. gheocâ 3°. GHIOCÂR (2 sil.) s. m., pl. ghiocări AMD, h. 252/rar TI „cărăuş, căruţaş”; cf. anteprindr 1°... GHIOCĂ v. găoace 2°. GHIOCE v. găoace 2°. GHIOCEI s. m. pl. 1° AO, h. 534/rar Ot „flori de salcâm”. ,, „ „ - , ' •, , _ ■ ■ : 2° art., în expr. a-i da (cuiva) ghioceii AMD, h. 11/rar Db „a încărunţi”; cf. c ă-ruiâ... GHIOCI s. n., pl. ghiociuri AMD, h. 243 MN; AFLR/Tr, prin Ot, Gr, CI şi rar Ag, Ph, If, TI, Cţ „căruţă uşoară (cu două sau cu patru roţi), trasă de cai”; cf. suiân4°, troâcă 14°. 2° AMD, h. 248/rar Ph, Gr, TI, Cţ „codârlă la căruţă”; cf. c â p r ă 12°... 3° AFLR/rar Cţ „căruţă lungă (de capacitate mărită) pentru cărat snopii la arie”. 4° pl. ghioâce AMD/rar Gr „drug de fier care sprijină leuca la car”. -var. ghioc s. n., pl. ghiocuri 1° AMD, h. 243/rar Tr; 2° AMD, h. 248/rar If, TI. GHIOGHICI (2 sil.) s. m. [?] pl. AMD, h. 609/rar Db „ştiuleti piperniciţi”; cf b â-bă 10°... GHIOGHIE v. gogâie 2°. GHIOL s. n., pl. ghioluri 1° AMD, h. 542/TI, Cţ „lac (mare şi adânc)”. 2° AMD/rar VI „adâncitură de teren care, după ploaie, se umple cu apă; băltoacă”; cf. b ă 11 o â r e... GHIOLBÂŞ s. GD/rar TI „g h i o 1 mic”: Ghiolu mai mult de şase metri; ş-acolo-i zicea oamenii golbăş, adică e ghiol mai mic/878; cf. g h i b ă r ţ... GHIOLCĂÎ v. chioroi. GHIOLD v. ghiont 3°, 4°. GHIOLDÂŞ s. m., pl. ghioldăşi 1° GM/ rar Tr „tovarăş, prieten”: Fata are goldăşi pă univa, pă une merge/807; cf. p r i e t i n. 2° var. oldăş s. m„ pl. oldăşi GD/rar Cţ „chezaş, garant la o înţelegere între doi tineri în vederea căsătoriei”: El a spus că să vină cu... d-ai lui; da eu nu; să vii cu oldăş! d-ai mei, cu neamurile mele/896. GHIOLDIŞ v. chiordlş l°-3°. GHIOLŢĂI v. ghiorţăi. GHIONAIE v. ghionoăie 1“. GHIONDEL v. ghionder 1°. GHIONDER s. n„ pl. ghiondere 1° GD/ prin TI „prăjină cu ajutorul căreia se împinge barca în apele puţin adânci”; cf. r â ş c ă, ş t i c 3°. 2° var. ghiondir s. n. AFLR/rar Br „prăjină lungă, având la un capăt un cârlig de fier, folosită la desfăşurarea plasei de pescuit sub gheaţă”: Făceam copci mici şi câti-un gondir lung îl dădeam pă sub gheaţă, din copcă-n copcă şi trăgeam... unde trebuia să scoatem/749; cf f g 1 i ţ ă 1°, s a c o v i ţ ă. -var. 1° ghiondel s. n. GD/rar Cţ; under s. n. GD/rar TI. GHIONDIR v. ghionder 2°. GHIONIE v. ghiunie 1°. GHIONIE v. ghiunie 2°. GHIONOÂICĂ (4 sil.) s. f., pl. ghio-noăice AMD, h. 314/rar TI „târnăcop”; cf. chilăviţ ă... GHIONOĂIE (4 sil.) s. f„ pl. ghiontii 1° AO, h. 559/rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 443/ Ag, Db, Ph, Bz, Tr, Gr, II, Cţ, prin Vn, Ot, CI, TI şi rar VI, Br, If „ciocănitoare”; cf. c i o c ă n â r... 2° AMD, h. 694/rar Bz „başchie”; cf. b aşchie 1°... 3° AMD, h. 314/rar Tr, Gr, CI „târnăcop”; cf. c h i 1 ă v i ţ ă... -var. 1° gheonoăie s. f., pl. gheonoi AMD, h. 443/prin II şi rar Db, Ph, Tr, If; gheunoăie s. f., pl. gheunoi AMD/rar Db, Tr; gheunoâre s. f., pl. gheundri AO, h. 559/rar VI; ghionăie s. f., pl. ghionăi AMD/rar Db; ghionoăie (3 sil.) s. f., pl. ghionoi/rar VI, Db; ghioroâie (4 sil.) s. f., pl. ghioroi AO/VI şi rar Ot; AMD/rar Ag, Ot; ghioroâie (3 sil.) s. f., pl. ghioroi AMD/rar VI, Ag, Ot; 3° ghionoi s. n., pl. ghionoăie AMD, h. 314/prin Db, Ph şi rar Bz, If, Gr, CI, II, TI, Cţ; ghioroi s. n., pl. ghioroăielprin VI, Ot şi rar Ag, Ph. - GHIONOĂIE (3 sil.) v. ghionoăie 1°. GHIONOI v. ghionoăie 3°. GHIONT s. n., pl. ghionturi 1° GM/ rar Vn, Br „lut amestecat cu paie cu care se umplu pereţii casei în construcţie”: înainte să făcea casa mai mult din nuiele îngrădite, gard de nuiele, şi p-ormă băgai pământ, gontV/121; cf. b u ş 4°... 2° GM; AFLR/rar Bz, Br „răsuflătoare la sobă; fum”. 3° var. ghiold s. n., pl. ghiolduri AO, pl. 8/rar Dj „pumn, lovitură cu pumnul”. 4° var. ghiold s. n. AMD, h. 462/rar Ot „deformaţie a pâinii puse la copt”; cf. b ă-şicăl0... GHIONTĂÎ v. chioroi. GHIONTĂIĂLĂ s. f. GM/rar II „acţiunea de umplere a pereţilor casei cu ghiont”: După ce s-a uscat bine pământul băgat prima dată în laţi îi mai dă o gontăiălă: trânteşte pământul şi... dă aşa cu pumnu/837; cf. b u 1 g ă r e â 1 â... GHIONTEĂLĂ s. f. GM/rar II „acţiunea de umplere a pereţilor casei cu g h i o n t”; cf. b u 1 g â r e â 1 ă... GHIONTI vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, h. 178; AFLR/rar Vn, Br, II „a (se) umple pereţii casei cu g h i o n t”: O lipea pă colo, gonteă şi să pomenea şi el cu casă, omu AFLR/839; cf. a r u n c â 4°... GHIONŢĂÎ v. ghiorţăi. GHIORĂI v. chioroi. GHIORÂÎ v. chioroi. GHIORBĂNÎTĂ adj. f. GM/rar CI [d. groapă] „săpată adânc”: înainte de a băga noi bucatele în groapă, băgăm pari-n ea şi-i dădeam foc [...] Acuma făcea groap-atâta [= cam de un metru adâncime] şi de-acolea începea să facă de jur împrejur, cum îi spuneam noi, gorbănită, şi se făcea cam cât camera la fund, dacă nu mai mare/869. GHIORCĂI v. chioroi. GHIORCĂNÎ v. chioroi. GHIORGHILIU v. ghiurghiuliu. GHIORLĂN s. m., pl. ghiorlăni 1° AMD, h. 432/Bz, prin Ph, II şi rar Db, Vn, If „cârtiţă”; cf. b â b ă 24°... 2° AMD/rar Br, Cţ „şobolan”; cf. s o-b 6 1 2°. 3° AMD, h. 439/rar CI „salamandră” [?]; cf. caracaticioără... 4° var. ghiurlân s. m., pl. ghiurlăni AMD/rar TI „popândău”; cf. c h i ţ â n... 5° var. gherlăn s. m., pl. gherlăni GM/ rar VI, Ag „bădăran, mojic”: Tu ce eşti, nu eşti tot gerlăn din Piteşti, ce, eşti mai ceva?/677; cf. o ă g ă r 2°. 6° var. gherlăn s. m., pl. gherlăni GM/ rar Ag „băieţandru”: Eream gerlăn!, da eream ţapeni, vorba ăluia, pusărăm mâna/ 673; cf. b ă i e c â n... GHIORLĂÎ v. chioroi. GHIORLĂNI vb. IV tranz. AMD/rar Vn, Bz [d. cârtiţă] „a săpa, a face galerie sub pământ”. GHIORLOI v. chioroi. GHIOROĂIE (4 sil.) v. ghionoăie 1°. GHIOROĂIE (3 sil.) v. ghionoăie 1°. GHIOROI v. ghionoăie 3°. GHIOROI1 v. chioroi. GHIOROI2 (3 sil.) vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. ghioroi AMD, h. 314/rar VI „a săpa cu târnăcopul, cu g h i o r o i u 1”: Ghioroi cu care ^oro/pământu/678. GHIOROIĂN (3 sil.) s. m„ pl. ghio-roieni AO/925 „locuitor din comuna Ghioroiu”. GHIORŢĂI (3 sil.) vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg./pl. ghiorţăie AO, h. 106/ prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 72/ Cţ, prin Bz, Br, II şi rar CI, TI; ghioărţăie AO/rar Mh [d. intestine] „a chiorăi”; cf. b o 1 b o r o s i... -var. ghiolţăi vb. IV intranz., ind. prez. 3 pl. ghiolţăie AO, h. 106/rar Dj; ghionţăi vb. IV intranz., ind. prez. 3 pl. ghionţăie/rar Dj; ghiorţăni vb. IV intranz., ind. prez. 3 pl. ghiorţăne/rar VI; jghiorţăi vb. IV intranz., ind. prez. 3 pl. jghitirţăie/rar Gj. GHIORŢĂNI v. ghiorţăi. GHIORUÎ V. chioroi. GHIOSLIUC v. ghiuzluc 1°. GHIOSLUC v. ghiuzluc 1°. GHIOŞĂ v. gheocâ 1°, 2°. GHIOTURĂ, în ~ loc. adv. GM/rar Ph „(muncind) în acord”: Eram în gotură, eram... ne plătea de metru [...] câtă muncă aveam, după aia ne făcea plata/711. 2° var. ghizmăn s. n., pl. ghizmăne AMD, h. 463/rar TI „scoveardă”; cf. â z i-mă1 3°... -var. 1° ghismănă s. f., pl. ghismăne GM/rar Bz; ghismănţă s. f. GD/rar Cţ; ghiţmână s. £, pl. ghiţmăne AMD/rar TI; ghizmăn s. n., pl. ghizmăne AFLR/rar TI; ghizmână s. f., pl. ghizmăne AMD; AF.LR/ rar II, Cţ. GHISMAN v. ghismân 1°. GHISMÂNŢĂ v. ghismân 1°. GHIŢITOÂRE s. £, pl. ghiţitori AO, h. 85/rar Ot „mărul lui Adam; înghiţitoare”; cf. g âr g ă 1 ă u... GHIŢMÂNĂ v. ghismân 1°. GHIŢORÂN v. chiţorlân 1°. GHIŢUI v. guiţai. GHIUBELUŢĂ s. f. GD/rar TI „cămă-şuţă de copil”. GHIUDEN s. n. AFLR/rar Cţ „câmat de porc prăjit şi conservat în untură”. GHIUGHIULOI v. gogoloi. GHIUJ s. m. 1° AFLR/rar TI [peior.] „om bătrân, neputincios”: Pentru un guj de babă s-au înecat doi/875. 2° var. ghij s. n., pl. ghijuri AO, h. 604/ rar Gj, Ot; AMD, h. 609/rar Tr, Cţ „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b âb ă 10°... - var. 2° ghigiură s. f, pl. ghigiuri AMD, h. 609/rar Tr, Gr; ghijură s. f, pl. ghijuri AO, h. 604/Mh, Dj, prin VI şi rar Gj, Ot; AMD/rar Cţ; ghijure s. £ [?], pl. ghijuri AO/rar Ot. GHIUJNIŢĂ s. £ GD/rar TI [peior.] „babă”; cf. b a b 6 r n i ţ ă... GHIUL s. n., pl. ghiuluri 1° GM/rar Ag „şomoiog, ghemotoc din paie”: Şi până să ies eu, era... cu focu-n prăjină, presăra un gul de paie acolo legat/790; cf. pomoiog, şomoiog 3°. 2° GO/prin Dj; ghiule GM/rar Tr „legătură formată din patru şiruri de tutun”: Se punea câte patru şire [de tutun] la un gul GM/798; cf. g 1 u g ă 6°, i e v e n c h i, m o t o t 6 1 3°. GHIULĂ v. gulă 2°, 3°. GHIULÂU v. ghilău. GHIOŢÂRLÂN v. chiţorlân 1°. GHIOUR v. gheurâ 1°. GHIOZLOME s. f., pl. ghiozlomele AMD, h. 463; GD/rar TI, Cţ „plăcintă din aluat preparat cu lapte şi ouă; scoveardă”: Făcea alde mama gizdomele, să zicem aşa, sau scovergi GM/866; cf. â z i m ă1 3°... -var. ghiozlomică s. f., pl. ghiozlomele AMD, h. 463/rar Cţ; ghizdomică s. f., pl. ghizdomele GM/rar CI; ghizlomică s. f., pl. ghizlomele/mr CI. GHIOZLOMfCĂ v. ghiozlomeâ. GHIOZURI s. n. pl. AMD/rar TI „despărţituri ale unei lăzi”: [Avem] o ladă cu trei gozurll883. GHIPÂN s. m. GM/rar Tr „doi de peşte; biban”. GHIPSOS s. n. GM/rar Ag „ipsos”. GHIRÂV v. chilăv 2°. GHIRBUŞ s. AMD/rar Br „prună nedezvoltată, care cade din pom înainte de coacere”; cf. b o b o 1 o â n ă... GHÎRCĂ s. f. 1° AMD/prin Br şi rar Ph, Gr, CI, II, TI, Cţ „specie de grâu de primăvară, cu spicul fără ţepi”; cf.ghiur-1 u c 3°, u l c ă. 2° var. chircă s. f. AMD, h. 617; GUI rar Vn, Ot, Tr, Gr, CI, II „specie de grâu de toamnă, cu paiul subţire şi cu bobul mărunt”: Am bătut Iar că dă grâu, atâta era dă mică, era mărunţică GM/857; cf. g h i u z-1 ii c 2°. GHIRDOVENÂR s. m„ pl. ghir-dovenări AMD/699 „locuitor din satul Ghirdoveni”. GHIRGHIMEZ s. GM/rar Bz „ciorbă de lobodă acrită cu corcoduşe”. GHIRLÂN v. ghiorlăn 2°. GHIRLÂNTĂ v. gherlăntă 1°. GHIRTOC v. chirtoc. GHIRUNC adv. GM/rar Ph „pieziş, oblic”: Acolo se taie girunc, aşa, lemnu, după cum e contrafîsa aia şi la stâlp vine drept/706; cf. c h i o r d I ş... GHISCÂN v. chiscân. GHISMÂN s. n., pl. ghismăne 1° AMD; AFLR/prin TI „un fel de plăcintă cu brânză”; cf. b r â n z 6 i... GHIULBAB s. AMD/rar Cţ „soiul cel mai bun de cartofi cultivaţi în Dobrogea (lunguieţi, rozalii la culoare, cu coaja subţire)”. GHIULELUŞĂ s. £ GM/rar Gr dim. de la ghiulea. GHIUM s. m., pl. ghiumuri AMD, Pl. 146; GD/prin Cţ „bidon de aluminiu pentru transportat lapte”: Am luat căruţa şi am strigat la lăptăreasă, care mulgea vacile, „ia gumurle şi le dă... le dă la o parte să trec cu căruţa” GD/897. GHIUN1 v. ghin 1°. GHIUN2 v. ghiunie 1°. GHIUNIE (3 sil.) s. f, pl. ghiunii 1° AO, Pl. 139/V1 şi rar Mh, Dj; AMD, h. 69'6; Pl. 176-177/Ag, Db, Bz, prin Vn, Ot şi rar Gr, CI „vinclu folosit de dulgher, de rotar etc.”; cf. c o 1 ţ 5°... 2° AMD, Pl. 175/rar Ph, Ot „nivelă cu bulă de aer; cumpănă”; cf. b o 1 o b 6 c 1°... - var. 1° gheunie s. £, pl. gheunii AO, Pl. 139/rar Gj; ghionle (3 sil.) s. £, pl. ghionii/rax VI, Gj; ghiun s. n., pl. ghiune, ghiunuri AMD, h. 696/rar Ag; ghiunie (3 sil.) s. f, pl. ghiunii!rar Ag, Bz, Ot, Tr; 2° ghionie (3 sil.) s. f, pl. ghionii AMD, Pl. 175/rar Gr. GHIUNIE v. ghiunie 1°. GHIURĂÎ v. chiorol. GIURGHIULÎU adj. 1° AFLR/rar Bz [d. vin] „roşu deschis, trandafiriu”: Ăla rămânea un vin gurguliu deschis/739. 2° AMD, h. 156/rar Br „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... -var. chiurchiuliu adj. 2° AMD, h. 156/ rar TI; ghiorghillu adj. 1° AMD/rar Bz. GHÎURLÂN v. ghiorlăn 4°. GHIURLUC s. n. 1° GM/rar Tr „haină fără mâneci, din stofa neagră, cu flori cusute”: Am gurluc dă lână, să mă-ngroape peste bluze cu el, când oi muri/803; cf. g h i u z 1 ti c 1 °, 1 ă i b ă r 1 c ă. 2° AMD/rar CI; GD/Cţ şi prin TI „buruiană, bălărie”; cf. b ă d ă d ă n i i 1°... 3° AMD/rar TI „grâu de primăvară, cu spicul fără ţepi, amăut”; cf. g h 1 r c ă 1°... GHIURLUP v. gurlup. GHIURT s. n., pl. ghiurturi AMD; GM/rar Tr, Gr Jachetă (sau vestă) din lână tricotată”; cf. f 1 a n e â... GHIURUÎ v. chiorol. GHIUVRELE s. £ pl. GD; AFLR/rar Cţ „lemne cu ajutorul cărora se pot lega mai mulţi cai la a r m a n”: Guvrele de a... împreunai cinci cai cu ele; era aşa: un lemn şi c-o funie, astea lemnu era găurit şi c-o funie jos înnodaţi acolo băga, că şi de lemnu ăsta era alt cal legat aşa mai departe; guvrele... guvrieli, guvrele dracu/ 898. GHIUZLUC (2 sil.) s. m., pl. ghiuzluci 1° AMD/rar Cţ „vestă din postav, cu flori cusute, purtată, astăzi, doar de bătrâni”: în loc de veste aveam d-ăla... goslucu-i ziceam [...] aveam tot dă lână făcut, îi zicea gosliuc, nu-i zicea vestă GD/896; cf. g h i ur 1 u c 1°... 2° var. ghizluc s. GD/prin TI „soi de grâu de toamnă, cu paiul subţire şi bobul mărunt”: La grâu îi zicea gizluc şi la grâul de primâvarâ-i zicea amăut/875; cf. g h i r-c ă 2°. -var. 1° ghiosliuc (2 sil.) s. n. GD/rar Cţ; ghioslue (2 sil.) s. n. AMD; GD/rar Cţ. GHIVEAZĂ adj. £ GM/rar Tr „de culoare roşu închis, grena”: Mai închis aşa, uite cum e flanela, îi zicem giveăză noi/ 793. GHIVECI s. n. 1° GD/prin TI şi rar Cţ „groapă rotundă săpată în pământ, căptuşită cu paie sau arsă, în care se păstrează cerealele”: Băgăm în givec, aşa-i spuneam noi, făceam o gaură-n pământ, îi puneam pe dinafară paie şi băgăm grâul acolo şi iar îi puneam pământ deasupra/ 876; cf. g âr 1 i c i 4°... 2° var. ghivlci s. n. AMD, h. 217/rar Tr „vas, cratiţâ de pământ în care se găteşte mâncarea”. GHIVENTOÂRE s. f. AMD, Pl. 180/ rar CI „dispozitiv de făcut filet, filieră”; cf. fii ieri’ 1°... _ ; ^ ■. • • - GHIVICI v. ghiveci 1°-. GHIZDÂV adj., fi ghizdăvă GM/rar Tr „grozav, curajos”: Eu mă făcusem gizdâvă să ies drept, ce mai, mă dau eu să ocolesc şoseaua?/796; cf. b o ă c â 2°... GHIZDĂ1 s. f„ pl. ghizde AMD; GM/ prin Tr şi rar Ag, Gr „şliţ, prohab (la pantaloni)”: [Nădragii] avea gizd-aici aşa şi-n faţă şi la spate, da mică gizda GM/ 793. GHIZDĂ2 v. ghizde. GHIZDE s. n. [?] pl. ghizde AO, h. 219; TDO; AFLR/prin VI şi rar Gj; AMD, h. 203/prin Ag şi rar VI, Db, Ph, Bz [mai mult la pl.] „ghizduri”: [La fântână, peste zidul de piatră] facem, le numim noi, gizde-i zicem [...] le facem mai mult dă ţâment TDO/914. Vizduri dă. puţ, pă patru părţi mergea, înclinate-aşa în crestuşuri GM/821; cf. c ă ş i ţ ă2 7°... -var. ghizdă s. f., pl. ghizde AO, h. 219/prin VI; AMD, h. 203/rar VI, Ag, Ph; ghizduri AO/prin VI; ghizdură s. f., pl. ghizduri/prin Db, CI, II şi rar Ag, Ph, Tr, Gr, Cţ; ghîzdure s. n. [?], pl. ghizduri/ rar CI, II; viz s. n., pl. vizuri AO/rar VI, Ot; AMD/rar VI, Ot, Tr, Cţ; vizdură s. f., pl. vizduri AMD; GM/Tr, prin Ag, Db, Gr şi rar Ot; vizdure AMD/rar Gr; vizdure s. f. [?], pl. vizdure/rar Tr; vizduri s. n. pl. tantum AO/rar VI, Ot; AMD; GM/Ot, prin Ag, Gr şi rar VI, Db, Tr. GHIZDEÂLĂ s. f. AMD, h. 203; GM/ rar Vn „ghizd”; cf. c ă ş i ţ ă2 7°... GHIZDEI s. n„ pl. ghizdeie AMD, h. 203/rar TI; ghizdei AFLR/rar TI „ghizd”; cf. c ă ş i ţ ă2 7°... - var. ghizdeu s. n., pl. ghizdeie AMD, h. 203/rar TI. GHIZDEU v. ghizdei. GHIZDI vb. IV tranz. şi refl. pas. GM/rar Vn „a (se) căptuşi cu ghizduri pereţii fântânii”: Şi-l sapă patrat [puţul], sapă şapte, opt metri, băgăm ghiozdeală, dulapii, îl gizdim acolo, iar mai sapă, până ajunge de dăm de izvor/725. GHIZDOMÎCĂ v. ghiozlomeă. GHIZDURĂ v. ghizde. GHfZDURE v. ghizde. GHIZDURÎT s. n. AFLR/rar Db „acţiunea de a căptuşi pereţii unei fântâni”. GHIZLOMICĂ v. ghiozlomeă. GHIZLUC v. ghiuzluc 2°. GHIZMÂN v. ghismân 1°, 2°. GIBÂN v. ghibân. GÎBĂ s. f„ pl. gibe AMD, h. 440/rar VI, Ag, Ot „vrabie”; cf. brabeţoâic ă... GIBÂLĂ adj. f., pl. gibăli AMD, Pl. 151-152/rar Cţ [d. oi] „cu lână puţină”; cf. c.hel 3°... GIBÂR v. ciubăr 1°. GIBIR v. ciubăr 1°. GIBOI s. m., pl. giboi AMD, h. 440 MN/rar VI, Ot „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ 6 i... GIGÂRDÂU s. n. GD/rar Cţ 1° „numele unui joc de copii; un fel de poarcă”. 2° „gaură făcută în pământ, la jocul de copii numit GIGE v. giugeâ 2°. GIGER v. gighir 2°. GIGHER v. gighir 1°. GIGHIR 1° s. m. [?], pl. gighiri GM/ rar Br; AMD, h. 58/rar TI „plămân (la porc)”; cf. b a 1 d â r 1°... 2° s. n., pl. gighire AMD, h. 73/prin TI şi rar Cţ; ~ negru/rar TI „ficat”; cf. b o-j 6 g 2°... -var. 1° gigher s. m. AFLR/rar Cţ; ~ alb AMD, h. 58; GD/rar TI, Cţ; 2° giger s., ~ negru GD/prin TI şi rar Cţ. GIGICĂ s. fi, pl. gigele AMD, h. 219 MN/rar Br dim. de la g i g e a. GIGII vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg. gigii, 3 sg. gigie AMD, h. 528; GM/rar Gr „a tremura de frig; a dârdâi”; cf. d â r d ă i... GIMBÎŞ s. AMD/rar Cţ „numele unui dans popular”. GIMBIŞLIC s. n. 1° AFLR/rar Cţ „negustorie (cu şmecherii); mică afacere”: Gimbişlic da! cum a fost înainte geambaş; se luau vite de la unii, de la alţii, un fel de gimbişlic, ştii? adică lua de la ăla, dădea la ăllaltu/891. 2° AMD/rar Cţ „acţiunea de a dansa g i m b i ş”. -var. 1° ghimişlic s. n. GD/rar Cţ; gimişlic s. n. AFLR/rar Cţ. GIMINÂRE v. gemănâre 1°. GIMINTÎR v. cimitiruri. GIMIŞLIC v. gimbişlic 1°. GIMITÎR v. cimitiruri. GINERE s. m., pl. gineri 1° AO, Pl. 21; AFLR/crt.; AMD, h. 160; AFLR/V1, Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr şi rar Vn, If, CI, Cţ „bărbat în ziua nunţii; mire”; cf. g i n e r f-c ă, î m p ă r â t, n u n 3°. 2° GM/rar Tr, II „denumire pe care o poartă tânărul în perioada dintre logodnă şi cununie”. 3° GM/rar Tr „bărbat care, după căsătorie, locuieşte în casa soţiei”: Am venit acasă... la noi, fiindcă părinţii mei rămăseseră singuri şi deja ne înţelesesem că vine ginere aici/809; cf. g i n e r 6 i, z e s t r 6 i. 4° GM/rar Tr „bărbat necăsătorit, care anterior fusese însurat fără nuntă”. GINERIC v. ginerică. GINERICĂ s. m., ait. ginerică AO, Pl. 21 /rar Mh; AMD, h. 160; GM; TDM Il/Ph, Vn, Bz, Br, CI, II, TI, Cţ, prin Db, If şi rar Ag, Tr, Gr; gen. ginerichii GM/rar Bz; pl. art. ginericii GM/rar Bz „mire”; cf. ginere 1°... -var. gineric s. m. GM/rar Bz, Br, CI, II. GINERÎT adj., pl. gineriţi AO/rar Gj „venit din altă parte prin căsătorie”: [In comună] avem şi doi-trei moldoveni ginerii pă aici/939. GINEROI s. m. GO/rar Mh „bărbat care, prin căsătorie, se mută în casa soţiei”; cf. g inere 3°... GINGIE s. fi, pl. gingii 1° AMD, h. 41/ rar Ag „colţ, rest de măsea”; cf. b u t 14°... 2° AMD, h. 605/rar CI „ştiulete în formare”; cf. chică1 3°...; [la pl.] a da ~, a face ~ AO, h. 601/VI, prin Gj, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 606/prin Ag, Ot, Gr şi rar VI, Db, Ph, Vn, Tr [d. porumb] „a începe să dea, să formeze boabele; a lega”; cf. ar u nc â2°... 3° AMD, h. 609/rar Db „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... GINTÂR s. m., pl. gintâri AO, h. 679/ prin Gj, Mh „reziduu care se depune pe pereţii butoiului cu vin”; cf. c i m e n t u-i â 1 ă... GINTĂRÎ vb. IV refl. AO, h. 679/rar Mh [d. butoiul cu vin] „a prinde g i n t a r”. GIOÂGĂ v. găoace 12°. GIOÂGĂR v. jâgăr 1”. GIOÂNĂ (2 sil.) s. fi, pl. gioăne GM/ rar II „partea dintre genunchi şi copită (la piciorul porcului)”: Astea la picioare, de jos... tai copitele şi ce rămâne de la copite încoace se numeşte goane/855. GIOCI v. găoace 12°. GIOGÂN s. n. GD/rar TI „băţ cu vârf de fier de forma unui cârlig cu care se apucă bucata de gheaţă, la gheţărie”. GIONOT s .n., pl. gionoăte AMD, h. 82/ rar Db „picior”; cf. h â i d e, p i c i 6 r 1°. GIORÂP v. cearâp. GIOROI s. AMD, Pl. 73-74/rar Ot „chitonag”; cf. a r â c 1°... GIORSĂI vb. IV tranz. şi refl. AMD, GD/prin Cţ „a (se) scărpina”: Giorsăe-mă pă spinare AMD/894; cf. fr e c â 3°... GIROS adj. AFLR/rar Tr [d. boabe] „mărunt”: Ori se făcea, ori nu se făcea, aşa mai mărunt, girUds/199. GIUGÂSTRU s. m. TDO/rar Gj ,ju-gastru”. GIUGE s. fi, pl. giugele 1” AMD, h. 528/rar Db „bulgăre (mic) de zăpadă”; cf. g i u g e â t ă. 2“ var. gigea s. fi, pl. gigele AMD, h. 219/rar Br, TI „ciob, hârb”; cf. c i o b 2°... GIUGEÂTĂ s. fi, pl. giugete AMD, h. 528/rar If „bulgăre (mic) de zăpadă”; cf. g i u g e â 1°. GIULUF s. m„ pl. giulufi GM/rar Gr „favorit, zuluf’. GIUMĂNÂRE v. gemănâre 1°. GIUMÂNÂRE v. gemănâre 1°, 2°, 7°. GIUMERE v. jumări 3°. GIUMERI v. jumări 4°. GIUMUNÂRE v. gemănâre 6°. GIUR1 v. ciur 1°. GIUR2 s. n., pl. giitruri GM/rar Db, Tr „lemn cu o crăcană la capăt cu care se freacă urzicile fierte, se bat ouăle sau laptele prins”: [Laptele] îl făceam c-un gur [...] o cracă făcută de lemn, cu trei craci aşa/803; cf. prepeleac 6°, tortoreţl0. GIURCÂN s. m., pl. giurcâni AMD/ 861 „locuitor din fostul sat Crucea Giurchii”. GIURGIULÎC s. n. AFLR/rar Mh „petrecere care se face luni dimineaţa, după nuntă”; cf. b o r ş 1°... GIUGIUVE v. cerceveâ 3°, 4°. GIURGIUVICĂ s. f. 1° GO/rar Mh „petrecere care se face în familie a doua zi după nuntă (sau după Anul Nou)”; cf. borş 1°... GIURUI vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. giuruie 1° GM/rar Tr „a bate laptele, a freca urzicile cu g i u r u l”:Urzicile le punem în oală, d-aci le guruim cu giuru/ 803. 2° GM/rar Db „a decora vasele de ceramică (de jur împrejur) cu o unealtă specială”. GIURUIÂLĂ s. f. GM/rar Db „acţiunea de a g i u r u i 2°”. GIUŞCĂ v. ciuşcă 1°. GIUVRE s. f., pl. giuvrele AMD, h. 486; GM/rar Ag, Db, Ph, Tr, Gr „batistă brodată, cu ciucuri (cu care se împodobesc, la nunţi, caii)”. GIVÂN v. ghibân. GLÂBNICĂ v. glâmnică P, 2°. GLAGOLIE v. glagorie. GLAGONIE v. glagorie. GLAGORIE s. f. AO, Pl. 1/rar Dj; AMD, h. 1 MN/rar Br, Tr, II „minte, înţelepciune”. - var. glagolie s. f. AMD, h. 1 MN/rar Vn; glagonie s. f. AMD/rar Br; gligorie s. f./rar CI. GLÂGUMĂ s. f. AMD, h. 39/rar Ot „gălăgie, larmă”; cf. a 1 â i... GLÂJĂ v. glăveăjă 3°. GLÂMNICĂ s. f., pl. glămnici 1° AFLR/rar Ag „colac făcut dintr-un şervet răsucit, pe care îl pun femeile pe creştet când duc pe cap greutăţi”: Facem glâmnică, o punem în cui şi când plecăm la apă o punem în cap/689; cf. g 1 â v ă 3°. 2° var. glăbnică s. f., pl. glăbnici GM/ rar Tr „fâşie de pânză (groasă) cu care se strâng femeile peste mijloc, brâu”. 3° var. glămnic s. n., pl. glămnice GOI rar Gj „fiecare dintre lemnele puse sub un vas (din doage), pentru ca acesta să nu stea direct pe pământ”; cf. p o d v â l1 1°. - var. P glăbnică s. f. AMD/rar VI. GLANDĂ s. f., pl. glande 1° AMD, h. 51/rar Ag, Db, Ot, Cţ „amigdală”; cf. a m i g d a 1 i t ă... 2° AMD, h. 46 MN/rar If „guşă (boală)”; cf. b r o â s c ă 2°... 3“ AO, h. 696/rar Dj „antenă la albine”; cf. c â r 1 i 6 n ţ3°... GLASON vb. I AMD; GD/rar Cţ „a claxona”. GLÂSTĂ s. f., pl. glăste 1° ardei de ~ v. ardei 4°. 2“ var. glâstură s. f., pl. glăsture GD/ rar TI, Cţ; glăsturi AFLR/rar Cţ „ghiveci de flori”: Pă fereastă era două glăsture cu flori GD/886; cf. s a c s i e. GLÂSTURĂ v. glăstă 2°. GLÂVĂ s. f., pl. glâve 1° AMD, h. 3/ Ag, prin Db, Tr şi rar Ot „craniu”; cf. c a-pâc4°... 2° AMD, h. 1/rar Ag „creştetul capului”; cf. c a p â c 3°... 3° var. glâvie s. f. AMD/rar VI „colac făcut dintr-un şervet răsucit, pe care îl pun femeile pe creştet când duc pe cap greutăţi”; cf. g 1 â m n i c ă 1°. GLÂVIE v. glâvă 3°. GLĂDlCE s. f. AMD/rar Vn „arbust cu frunze ascuţite, asemănător cu salcâmul, care se pune ca gard viu”; cf. t e c â r. GLĂMĂTOÂCE s. n. pl. GM/rar Ot „ghemotoace”: [La lână] rămânea neşte... glămătoăce de rămânea, ştim ăla să numea/ 761. Pun odată mâna aicea când mă mişcă, când dau aşa dau d-o gămătuce, el [era] un păduche/682; cf f o f o 1 6 c 3°... - var. gămătuce s. f. GM/rar Ag. GLĂMÂIE s. f., pl. glămăi AO, h. 337/ rar Dj „ridicătură mică de teren; movilă”; cf. b ă ş i c ă 3°... -var. glămeie s. f. AO, h. 336, 337/rar Gj, Mh; glămie s. f., pl. glămli AO, h. 337/ rar Gj. _ GLĂMEIE v. glămâie. GLĂMIE v. glămâie. GLĂMNIC v. glâmnică 3°. GLĂTUI vb. IV tranz. GM/rar Ag „a da luciu, a smălţui plăcile de teracotă”. GLĂVĂŢÂNĂ s. f., pl. glăvăfâni AMD, h. 3/rar Db „craniu”; cf. c a p â c 4°... GLĂVEĂJĂ s. f., pl. glăveje P AMD, h. 3/prin Db şi rar Tr „craniu, ţeastă”; cf. capac 4°... 2° var. gleveăjă s. f. AMD/rar Db [peior.] „cap”; cf. c a p 1°... 3° AMD, h. 349/rar Ag, Tr „tigvă (plantă)”; cf. c u r u g ă... 4° AMD; GM; AFLR/rar Db, Gj „coajă uscată din jumătate de dovleac, folosită ca recipient”; cf. c i o v â t ă... 5° var. zgleveăjă s. f., pl. zgleveji AMD, h. 457/rar If „veşcă la sită”; cf. c a s n ă c... -var. găvleăjă s. f., pl. găvleje P AMD, h. 3/rar Ag, Ph; găvleâvă s. f., pl. găvleve AMD/rar Ph; glâjă s. f. 3° AMD, h. 349/rar Ag; gleăjă s. f. PAMD/prin Ag; 4° GM/rar Db; gleveăjă s. f., pl. gleveji 3° AMD/rar Db; gleâză s. f. 3°/rar Ag; scăfleăjă s. f., pl. scăfleji 4° AFLR/rar Db; scofleăjă s. f., pl. scofleje 4° AMD/rar Db; zgăvleâjă s. f., pl. zgăvleji 3° AMD/ rar Ag; 4° GM/rar Gr; zglăveâjă s. f. P AMD/prin Db şi rar Gr; 4° AMD; GM; AFLR/prin Db şi rar Gr; zgleveăjă s. f., pl. zgleveji, zgleveje 2° AMD/rar Db; 3° AMD/rar Ag; 4° GM/rar Db; zglevej s. n. şi m., pl. zgleveje, zgleveji 4° GM/rar Db; zglevoăjă s. f. 4° AMD/rar Db. GLEĂJĂ1 v. glăveăjă 1°, 4°. GLEĂJĂ2 s. f. AMD/rar CI „ţoi (pentru băut rachiu)”; cf. c i o f â c... GLEÂZĂ v. glăveăjă 3°. GLEB v. greblă 1°. GLEBĂ v. greblă 5°. GLEBEJUŢĂ s. f. GM/rar Db „coajă uscată din jumătate de dovleac”: Se duce la o apă curgătoare...şi pune acolo o glebejuţă aşa mai uşure, un castron, că se duce la fund; cf. c i o v â t â... GLENIE s. f., pl. glenii AMD, h. 545/ rar Gr „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m â n... GLET s. n., pl. gleturi AMD, h. 703/ rar Ot „drişcâ”; cf. b 1 â n ă 13°... GLEUCĂ(2 sil.) s. f., pl. gleuci AO, h. 4/rar Gj „craniu, ţeastă”; cf. c a p â c 4° GLEZNUŢĂ s. f., pl. gleznuţe AMD, h. 90/rar Ph dim. de la gleznă. GLIE s. f., pl. glii P AMD, h. 306 MN/rar II „brazdă la arat”. 2° AO, h. 584; AFLR/rar VI, Mh „bucată, bulgăre mare de pământ”; cf. b 6 ţ 3°. -var. 2° gălie s.‘ f., pl. gălii AMD, h. 590/rar Ph. GLIGÂN s. m., pl. gligani AMD, h. 290/ rar TI „vier”; cf. v e r o t â c, v i r 6 t i c. - var. gâligăn s. m., pl. găligani AMD, h. 290/rar TI. GLIGĂNEÂN s. m., gligăneni AMD/ 788 „locuitor din satul Gliganu (de Sus)”. GLIGORIE v. glagorie. GLINGE v. cifrice 1°, 2“. GLIOJDEÂN v. glojdeăn P. GLIQNŢ v. glonte 1°. GLIOS adj. AMD, h. 590; GM/rar Ag, Ph [d. pământ] „cu glii mari, cu bulgări”: După ce să ară, unde să face gliyos, să toacă mărunt cu sape GM/679. GLIVI vb. IV tranz. GO/rar Mh „a dezmierda, a răsfăţa”; cf. c o c o I f2 2°... GLOÂBĂ s. f. AO, h. 447/rar Gj; AFLR/rar Br „plată, amendă pentru răscumpărarea vitelor luate de obor”: Strica recoltele, dacă nu aveam grija lor [= cailor] le lua la obor şi plăteam gloabă pentru ei AFLR/737. GLOANŢE v. glonte 1°. GLOÂTĂ s. f. 1° AFLR/rar VI; TDM Il/rar Vn „lume multă; aglomeraţie”: Nu e gloată la moară, când nu sânt măcinişe multe nu e gloată AFLR/901; cf. g 1 o-time, glumerâţie, îmbuzeâlă, înghibijeâlă, înglomerâţie, presătură. 2° GM; TDM II; AFLR/rar Db, Ph, Vn, Br; casă ~ AFLR/rar Cţ „familie numeroasă, cu . copii mulţi; casă grea”: Care n-are gloată şi mai are ce mai mânca aşa îi ţine câmaţii, da care are gloată nu poate să-i tie până atunci, până vara GM/ 719. GLOB s. n., pl. globuri 1° art. globul ochiului AMD, h. 16/rar CI „albul ochiului, sclerotică”; cf. a 1 b e ă 1 ă 1°... 2° var. ciob s. n. AFLR/rar Db „bănuţ la ou”; cf. b a n... 3° GM/rar Bz „bol de porţelan”: Pune bucăţile, bucăţile zis în farfurii sau în globurid-astea, cum să spune/747. GLOBÂNI s. m. pl. AFLR/rar Cţ augm. de la gloabă („cal slab”): Venea calu de la herghelie, îi alegea fieşcare caii lui, dac-avea zece-cinsprezece globănl de cai şi îi ducea la arie/892. GLOBI vb. IV tranz. 1° AMD/rar Db „a produce cuiva greutăţi; a îngreuna”: însemnează că vă globlesc în loc să vă ajut/693; cf. g r e u n â. 2° GM/rar Ph „a jefui, a prăda”: Era hoţi atunci, hoţi mulţi era nainte, te globea/ 701. GLOD s. n., pl. gloduri 1° GM; TDM III/Tr şi s. m., pl. glozi AMD, h. 528/rar Ag „bulgăre (de sare, zahăr, sodă, untură, zăpadă etc.)”: Să ia câte-o litră dă sodă la chilu dă untură şi după aia să ia, să toacă frumos că ea vine şi să face glod aşa, să încheagă, să sleieşte GM/799; cf. g o g o-1 6 i 1°. 2° AMD, h. 525; 544; GD/T1 şi rar Db „mâl, nămol, pământ moale (pe fundul bălţilor)”; cf. b â 1 c i ş 6 r... 3° AO, h. 435; TDO; AFLR/Mh, prin Gj şi rar Dj; gloăde AO; AFLR/Mh şi rar Gj, Dj „ştiulete fără boabe; cocean”: Curăţăm boabele de pe glod, aşa le zicem noi, gloduriAFLR./952; cf. b u t 12°... 4° AO, h. 439/rar Gj „rest din tulpină şi rădăcina de porumb rămase pe câmp după ce au fost tăiaţi cocenii”; cf. c i o â-tă1 1°... 5° AO, h. 478/Gj, Mh şi prin VI; gloăde/ rar Mh „cotor de măr”; cf. b u t 15°... 6° AO, h. 600/rar Mh „ştiulete în prima fază de formare, fără boabe”; cf. chică1 3°... T AO, h. 604/rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 609/rar II „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b a b ă 10°... 8° pl. gloăde GM/rar Db [la pl.] „ganglioni la gâtul porcului; momiţe”; cf. fră-gurii... -var. 1° glodii s. f. pl. AMD/rar CI; gliide s. m., pl. gluzi AMD, h. 590/rar Ag. GLODÂN s. m., pl. glodăni AMD, h. 528/rar Ph augm. de la g 1 o d 1°. GLODÂR s. m. şi n., pl. glodări 1° AO, h. 478/prin VI; AMD, h. 355/prin VI şi rar Ag; glodăre AO/prin VI; AMD/ prin VI „cotor de măr”; cf. b u 115°... 2° AMD, h. 609/prin Ot şi rar VI, Ag, Tr, Gr, Cţ „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... GLODĂBĂNOS adj. GM/rar Db „bolovănos, pietros”: Dacă era locu mai nisipos, mai aşa, punea puţine boabe, dacă era mai glodăbănos punea mai multe, ca să răsară/699; cf. r ă c ă r 6 s. GLODEÂN s. m., pl. glodeni AO, h. 435/rar Gj, Mh, Dj „ştiulete fără boabe; cocean”; cf. b u 112°... GLODII v. glod 1°. GLODULEŢ s. n., pl. gloduleţe GM/ rar Gr dim. de la g 1 o d 1°. GLODUŢE s. n. pl. AFLR/rar Ot dim. de la glod 3°. GLOGOZENII v. gorgozenii 2°. GLUJDÂN v. glojdeân 4°. GLOJDÂR s. m., pl. glojdări AMD, h. 609; GM/rar Ag, Ot, Tr, Gr „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”: Glojdăru [...] îl puserăm de o parte, porumbul bun într-o altă parte GM/761; cf. b â b â 10°... GLOJDEÂN s. m., pl. glojdeni 1" GO/rar Ot; AMD, h. 605; 609/Ot, Tr şi rar Ag, Cţ „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”, cf.bâbă 10°... 2° s. n., pl. glojdene AO, h. 439/prin Dj „rest din tulpină rămas pe câmp după tăiatul porumbului”; cf. c i o â t ă1 1°... 3° AO, h. 778/rar Dj [la pl.] „rămăşiţe de nutreţ nemâncate de oi; ogrinji”; cf. c o-c e â n 4°... 4° var. glojdân s. m., pl. glojdăni AMD, h. 355/rar Ag „cotor de măr”; cf. b u 115°... -var. 1° gliojdeân (2 sil.) s. m., pl. gliojdeni AMD, h. 605/rar Cţ. GLOJGÂR s. n., pl. glojgăre AMD, h. 420/rar Ph „floare de alun”; cf. cer-c e 1 5°... GLOMOÂZE v. golomoţ 2°. GLOMOZ v. golomoţ 1°’ 3°. GLONTE s. n„ pl. gloanţe 1° AO, h. 358/rar Mh; AMD, h. 563/T1, prin Vn, II şi rar Bz, Br, CI, Cţ „glonţ”; cf. b r e n i c... 2° var. glonţ s. n., pl. gloanţe GM/rar CI „greutate (un fel de alice), bilă de plumb care se pune la prostovol”: Pe poale ea [şaşmaua] are gloanţe de plumb/866. - var. 1° glionţ s. n., pl. glioănţe AO, h. 357/rar Mh; gloanţe s. n. AO, h. 358/rar Tr. GLONŢ v. glonte 2°. GLONŢÂN s. m., pl. glonţăni 1° GM/ rar Ot „asperitate, grunj”: [Ţestul] îl spoiaţi bine, frumos şi pe el cu pământ curat să nu fie glonţăni, să intre-n pâine/776; cf. g h i n-d ură4°... 2° GO/rar Gj „bob de gheaţă care se formează pe haine, iama, când e ger mare”. 3° var. grunţân s. m., pl. grunţăni AO, h. 316/rar Mh „bulgăre (de pământ)”; cf. blană 18°... GLOTÎME s. f. AMD/rar Db „mulţime de oameni; aglomeraţie”; cf. g 1 o â t ă 1°... GLUDE v. glod 1°. GLUGÂN s. m. şi n., pl. glugăni AO, h. 608/rar Dj; glugănelrar Ot augm. de la glugă (din coceni de porumb). GLUGĂ s. f., pl. glugi 1° TDO/rar Gj: AMD, h. 402; 482/rar Ag, Ph, Vn, Bz, Ci „acoperământ pentru cap şi umeri, de formă conică, făcut din stofă groasă ţărănească sau din piele de oaie cu lâna în exterior, folosit uneori şi ca traistă”. 2“ var. gulgă s. f., pl. gulgi GD/rar TI „acoperământ pentru cap, de formă conică, făcut din material impermeabil şi folosit pentru a apăra de ploaie”; cf. cuş-m ă2... 3° var. guglă s. f., pl. gugle TDO/rar VI „grămadă din snopi de coceni de porumb, din snopi de grâu sau din mănunchiuri de cânepă aşezate în picioare, sub formă conică”: Cocenii îi aducem acasă... facem o guglă ori pătuiege/914; cf. s t o g 1°, ţ e p ş â n 5°. 4° AMD/rar Gr „scul, jirebic din fire (de cânepă); cf. b u ş 3°... 5“ AMD, Pl. 103/rar Gr „legătură din cinci, şase fuioare; păpuşă”; cf. b o c c e â 5°... 6° GO/rar Dj „legătură din câteva şiruri de tutun”: într-o glugă sânt trei şire [de tutun]/991; cf. g h i u 12°... -var. cluc s. m., pl. cluci 4° AMD, h. 393/rar Db; clucă s. f., pl. duci 3° AMD, h. 611, 612; 621; TDM II, III; AFLR/Db, Ph, Bz, prin Ag, Ot şi rar Br, Tr, If, CI, II, TI; 4° AMD, h. 393; Pl. 120; TDM III; AFLR/Db, prin Ag, Ph şi rar Ot, Tr, Gr; 5° AMD, Pl. 103/rar Ag; cuclă s. f„ pl. cucle 3° AO, h. 607, 608/rar VI; AMD, h. 611, 612/prin VI, Ag şi rar Ph; 4° AO, h. 503/rar VI; AMD, h. 391-393; GM/rar VI, Ag, Ot; gugi s. n., pl. gugiuri 2° AMD/ rar Vn. GLUGI vb. IV tranz. GM/rar Tr, II „a aranja în glugi cocenii de porumb”: Tăia cocenii, îi legam, îi şi glugeăm sul în picioare aşa/809; cf. g 1 u g u i. GLUGOI s. n. GM/rar VI „sedilă”; cf. cendel ă2°... GLUGOIÂŞ s. n. GM/rar Âg dim. de la g I u g o i. GLUGUI vb. IV tranz. GO/rar Dj „a aranja în glugi cocenii de porumb”; cf. glugi. GLUGULEŢE s. f. pl. GM/rar CI; glu-guleţHrar II dim. de la glugă (din coceni de porumb); cf. g 1 u g u 1 i ţ ă, g 1 u g u-şoâră, gluguţă. GLUGULIŢA s. f., pl. glugulife AO, h. 607/rar Dj, Ot; AMD, h. 611; GM; TDM III/rar Ag, Db, Vn, Tr, Gr, II, TI dim. de la glugă (din coceni de porumb); cf. g 1 u g u 1 e { e... GLUGUŞ s. n., pl. gluguşe GM/rar Tr, Gr; AMD/rar Cţ „glugă (la haine)”: Imurlucu-ăla avea şi gluguş. Luam cojocu pe mine şi al doilea imurlucu şi cu gluguş în cap GM/827; cf. c u ş m ă2... - var. gugluşă s. f., pl. gugluşi AMD/ rar TI; gulguş s. n. AMD/rar CI. GLUGUŞOÂRĂ s. f., pl. gluguşoăre AMD, h. 611/rar Tr dim. de la glugă (din coceni de porumb); cf. g 1 u g u 1 e ţ e... GLUGUŢĂ s. f., pl. gluguţe AFLR/ rar Ot dim. de la glugă (de cânepă sau de coceni): [Cânepa] o făceam aşa gluguţe câte trei-patru mănuşi din alea/997; cf. g 1 u g u 1 e ţ e... GLUMELE s. f. pl. art., în expr. a-şi face ~ cu o fată TDO/rar Dj [d. un bărbat] „a întreţine raporturi sexuale”. GLUMERÂŢIE s. f. GO/rar Dj „aglomeraţie”; cf g 1 o â t ă 1°... GLUMEŢ adj. AO, h. 176/rar Mh [iron.] „ameţit de băutură, cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... GOÂBĂ s. f., pl. goăbe AO, h. 101/rar VI „gheb, cocoaşă”; cf. b o ş o â 1 c ă 2°... GOÂJĂ s. f., pl. goji 1° GM/rar Vn „coajă uscată din jumătate de dovleac (folosită ca recipient)”: Ne duceam cu nucile alea, puneam o cutie... o goăjgă de sare şi una de făină/733; cf. c i o v â t ă... 2° var. gojgă s. f., pl. gojgi AMD, h. 3/ rar Ph „craniu, ţeastă”; cf. c a p â c 4°... -var. 1° goăjgă s. f., pl. goâjge GM/ rar Vn. GOĂJGĂ v. goăjă 1°. GOĂMBĂ s. f., pl. goămbe AMD, h. 11 MN/rar Gr „albeaţă la ochi, cataractă”; cf. c a t a r â t ă... GOĂNĂ s. f. 1° pl. goni AFLR/rar TI „goane la vânătoare”: Erau vânători care făceau gon/organizate/871; cf. b ă t â i e 3°... 2° art., în a da goana loc. vb. GM/rar II „a alerga, a pleca repede”; cf. a b â t e1 1°... 3° în a da ~ AO, h. 179/rar Dj „a scoate un chiot ascuţit şi prelung; a chiui”; cf. c h e 1 ă c ă I 2°... 4° în expr. a se pune (ceva) pe ~ GM/ rar Gr [d. lemnele de construcţie] „a le aşeza potrivindu-le ca dimensiune şi ca direcţie”: Lemnele alea care e mai strâmbe aşa se ciopleşte şi se pune pe goană, de nu iese nici aşa, nici încolo [...] pe direcţie, da; se cocoşează în aşa fel, se pune pe goana lor, aşa le zicem noi/825. GOĂNGĂ s. f., pl. goange 1° AO, h. 567/rar VI, Gj „bondar”; cf. b ă r z ă-un e 1°... 2° AMD, h. 626/rar Db „gărgăriţă”; cf. găinuşă 3°... 3° TDO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar Dj [mai ales la pl.] „vierme, fluture de mătase”: Ni le dau mititele guăngele. Şi p-ormă ne ducem şi le luăm frunză, frunză de dud TDO/952. 4° AFLR/rar Gj „femelă a viermelui de mătase”; cf. f 1 u t u r o ă i c e... 5° GM/rar Ag, Tr „plug fără cormană folosit Ia prăşit”: Aşa-i spunem noi, guănga, plugu fără cormanâ/768. GOÂNŢĂ s. f., pl. goânţe AO, PI. 139/ rar Mh „beschie”; cf. b e ş c h i e 2°... GOĂZĂ v. goz 1°, 6°. GOBICI vb. IV intranz. AMD, h. 92/ rar Ph „a zace de boală; a boli”; cf. găinai0... GOCI v. copce. GODĂCĂ s. f. AMD/rar Vn „purcea (până la 50 Kg)”; cf. g o d i n â c ă 1°, groşt i că, purcel uşi, purceluţă, p u r c i c i. GODÂNĂ s. f., pl. godăne AMD, h. 138/ rar Br, II „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... GODĂCEL s. m., pl. godăcei AMD/ rar Vn, TI dim. de la godac-, cf. g o d ă c u ţ. GODĂCUŢ s. m., pl. godăcâţi GM/ rar Vn dim. de la godac. Purcelu îl creşte până se face el mărişor aşa, godăcuţ aşa/ 728; cf. godăcei. GODĂNÂC v. godinâc. GODĂNÂCĂ v. godinâcă 2°. GODĂNICĂ v. godinică. GODĂNIŢĂ s. f., pl. godănlţe AMD, h. 138/rar Tr „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... GODEN v. godin. GODENĂCĂ v. godinâcă 2°. GODIN s. n., pl. godine AO, Pl. 28/ prin VI, Dj, Ot şi rar Gj, Mh; AMD, h. 206/ Tr, prin Ot, Gr, II şi rar Ag, Db, Br, If, CI, TI, Cţ „sobă de fier sau de tuci de formă cilindrică, pentru încălzit”; cf. d u b ă 5°... -var. goden s. n., pl. godene AMD, h. 206/rar Ph; godină s. f., pl. godine AO, Pl. 28/rar VI; AMD/rar Ag, Ot, Tr. GODINÂC s. m., pl. godinăci AMD, h. 141; GM/prin II şi rar If, CI „bâie-ţandru, flăcăiandru”: Era aşa gVodinăs mai mari caNelu GM/854; cf. b ă i e c â n... - var. godănâc s. m., pl. godănăci AMD, h. 141/rar CI, IL GODINÂCĂ s. f., pl. godinăce 1° AMD, h. 289/rarBz, Br „purcea”; cf. g o d â c ă... 2° AMD, h. 137, 138; GM/I1 şi rar Bz, If „fetişcană”: Eu eram... godenăc-aşa, nici mare, mare, da nici mică GD/894; cf. b ă i e t ân ă... - var. 2° godănăcă s. f., pl. godănăce AMD, h. 138/rar Db, Bz; godenăcă s. f. GD/rar Cţ. GODINĂ s. f. AMD, h. 138/rar Ot „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... GODINĂ v. godin. GODINĂCUŢĂ s. f. GD/rar Cţ „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... GODINICĂ s. f., pl. godinici AMD, h. 138/rar Br „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... -var. godănică s. f., pl. godănici AMD, h. 137/rar II. GODINOÂICĂ s. f. AMD, h. 138/rar Ot „fetişcană”; cf. b ă i e t â n ă... GOFĂÎ v. gâfâi 1°. GOGÂIE s. f. GM/rar Tr „pocitanie, urâţenie”: Şi găseai câte-o gogîi-a dracu’ unde nemereai acolo, or par, or ulucă, de ziceai că să-ţi rupi păru din cap/795; cf. bâzdâgânie 4°... 2° var. goghie s. f., pl. goghii AMD, h. 609/rar Db, If, Gr „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b â b ă 10°... -var. 2° ghioghie (2 sil.) s. f., pl. ghioghii AMD, h. 609/rar Db, Tr, If, Gr. GOGE s. f., pl. gogele AMD, h. 609/ rar CI, II „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. bâbălO0... GOGHIE v. gogâie 2°. GOGI vb. IV tranz. şi refl. 1° pas. AMD, h. 346/Ph, II, prin Bz şi rar Vn, If, CI, II „a (se) dezghioca păstăile (pentru a scoate boabele)”; cf. b o b i... 2° AMD, h. 369; GD/rar Ph, TI, Cţ „a (se) curăţa coaja verde de pe nuci”: Aia verdea să gogeşte când a dat în pârgă nuca AMD/895. 3° pas. AMD, h. 309/rar Ph „a se desface pănuşile de pe ştiulete”; cf. c u r â1 2°... 4° GM; AFLR/rar Ph, Bz „a (se) curăţa coaja de pe un copac, un lemn etc.”: Dacă se găsea un par gogit dă coajă, spunea că-1 ia sărac AFLR/736; cf. d e p u i â1 4°... 5“ pas. GM/rar Vn „a (se) curăţa pieliţa de pe stomacul porcului (pregătit pentru tobă)”. 6° GM/rar Ph „a se desface, a se desprinde de pe oase carnea pusă la fiert”: Dacă vezi că se gogeşte carnea du pă oase, fiartă, îl iei şi-I pui la borcan/714; cf. d ej-g h e o r â 4°... GOGLEÂZĂ s. f., pl. gogleze 1° AO, Pl. 79/rar Gj [mai ales la pl.] „fructe mărunte”. 2° AO, h. 334/rar Mh „aluviune (la cotul unui râu)”; cf. a 1 i m â n... 3° pi. goglezi AMD, h. 560 MN/rar Db „minciună”; cf.minciunăl°,palig-v i e, p a r a 1 o g i e. gogoneâţă 131 GOGOAŞĂ 4° GM/rar Ag „vedenie, nălucă”: Baba vede gogleăza pă la fereastră/677; cf. m ă-g ă o â i e 1°, m o g â n d e â ţ ă 3°, n e g u-reâţă3°. GOGOAŞĂ s. f., pl. gogoşi 1° AMD, h. 460; GM; AFLR/prin Tr şi rar Db, Gr „aluat pentru dospit”: O facem prima dată gogoaşa. Iei din primu aluat până s-o frămânţi, iei de-acolo din aluatu ala ş-o zoleşti aşa cu mălai, ş-o faci aşa mititică, gogoşele mici GM/800; cf. a 1 u â 12°... 2° AO, h. 101; Pl. 7 /rar Gj; AMD, h. 68/ rar VI „cocoaşă, gheb”; cf. b o ş o â 1 c ă 2°... 3° AO, h. 32; AFLR/rar Mh, Dj; AMD, h. 16/prin Db şi rar Gr, Cţ „globul ocular”; cf. b o b o â ş ă 1°... 4° AO, h. 37/rar VI „pleoapă”; cf. b o-b o ă ş ă 2°... 5° GM/rar Ph „vezica urinară (la porc)”: Băşica udului, cum se spune la el [= porc], goguăşa, cum îi spunem noi, goguăşa/ 714; cf. c h f ş c ă1 5°... 6° var. gogoş s. m., pl. gogoşi GO/rar Mh „cocon al viermelui de mătase”; cf. bundărete 3°... 7° TDO/rar Dj; GM/rar Tr, Gr, CI „capsulă de bumbac”: Şi care mai rămânea, gogoşile alea de nu să mai cocea ele [...] le-adunam gogoşile-alea aşa şi le băgăm între sobă şi ele înflorea GM/806; cf. g ă-o â c e 6°... 8° AMD, h. 366/rar Tr „corcoduşă”; cf. b e ş i cuţă... 9° AMD, h. 417/rar Ag, TI „ghindă”; cf. g h 1 n d u r ă 1°. 10° AMD, h. 415/rar Ag, Ph, Tr, Gr „con de brad”; cf. castravete 1°... 11° AMD, h. 605/rar CI „ştiulete (cu boabele) în formare”; cf. chică1 3°... 12° var. gugoâşă s. f„ pl. gugoşi AMD/ rar Vn „coajă lemnoasă a nucilor”. 13° AO, h. 538/rar Dj „boboc de floare”; cf. b o b u 1 e ţ 1°... 14“ AMD, h. 98; GM/rar Tr, Gr „medicament sub formă de pastilă”; cf. a s p i r i n ă... -var. gogoş s. m., pl. gogoşi 3° AO, h. 32/rar Gj; 10° AMD, h. 415/rar Cţ. > GOGON GOGOLÂN s. m., pl. gogolăni GM/ rar Vn „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”: Ciocanii a rămas mici, gogolăni aşa/728; cf.bâbă 10°... GOGOLEIE v. gogolle. GOGOLÎE s. f., pl. gogolii TDO/rar Mh, Dj „gogoaşă de mătase”: La-nvelit, dacă să-nveleşte, s-adună gogoliia înnăuntru, el să zgârceşte, să face mic/965; cf. g o g o-ş â r 2°, g ii ş ă 1°, p u f 5°, 16 bă 7°. - var. gogoleie s. f. pl. TDO/rar Mh. GOGOLOÂIE v. gogoloi 1°. GOGOLOI s. n., pl. gogoloaie 1° AO, h. 316; 699/Dj, prin Ot şi rar VI, Mh; AMD, h. 528; GM/rar Ot şi s. m., pl. gogoloi AO, h. 316/rar Dj „bulgăre (de pământ, de zăpadă, de ceară etc.)”: [Viţei] i se face un gogoloi mai mic, nu chiar aşa, dă pământ, şi să pune la rădăcini aicea, unde este băţu, pentru că... rădăcinile să plece în lături, să nu se ducă drept în jos GM/762; cf. g 1 o d 1°. 2° AFLR/rar Cţ „cocoloş mic de mămăligă (folosit ca momeală pentru peşti)”. 3° var. guguloi s. n., pl. guguloăie AMD, Pl. 144-145/rar Tr „bulz de mămăligă cu brânză”; cf. b o ţ 1°... 4° GO/rar Dj „trâmbă (de pânză)”: O nălbeam [pânza] şi făceam trâmb, gogoloij trâmb/973; cf. c ă p ă t â i 6°... 5° AO, h. 56/rar Dj „omuşor”; cf. b e r e-g â t ă 2°... 6° AO, h. 132/Dj „pastilă, tabletă (medicament)”; cf. a s p i r 1 n ă... -var. ghiughiuloi s. n., pl. ghiughiu-loăie 1° AMD, h. 528/rar Tr; gogoloaie s. f., pl. gogoloi 1° AO, h. 316/prin Dj, Ot şi rar Mh; guguloi s. n., pl. guguloăie 1° AMD; GM/Ot, Tr şi rar Db; 2° GD/rar Cţ. GOGOLOŞ v. cocoloş 2°. GOGON s. m., pl. gogoni 1° AMD, h. 28 MN/rar Bz „cucui”; cf. c u c ti i 1°... 2° AMD, h. 16 MN/rar Bz „albul ochiului, globul ocular”; cf. b o b o â ş ă 1°... 3° AMD/rar Bz „(ardei) gogoşar”; cf. ardei 3°... 4° ardei-v. ardei 2°. GOGONEÂŢĂ adj. £, pl. gogoneţe, prună ~ AO, Pl. 79/rar Dj; AMD, h. 366/ rar Bz „corcoduşă”; cf. b e ş i c ti ţ ă... GOGONELE s. f. pl. GM/rar CI, II „bucăţele oprite din aluat pentru dospit”; cf. a 1 u â 12°.... GOGONEŢ adj., prun ~ AMD, h. 367/ rar Bz „corcoduş”; cf. a g ti d 2°... GOGONÎCA s. f. art., - genuchiului AMD, h. 86/rar Cţ „rotula genunchiului”; cf. b i 1 ă... GOGORIŢĂ s. f. 1° în expr. a se face -GM/rar Db „a spune minciuni, a vorbi aiurea”: Nu vreau să mă fac gogoriţăl%\l. 2° AFLR/rar Dj „petrecere, luni după nuntă”: [Luni face] sărba dupe nuntă, gogoriţă, face gogoriţă, petrece prin sat, se duce... aşa se zice/990; cf. b o r ş 1°... - var. 2° gogoriţă s. f. AFLR/rar Dj. GOGORIŢĂ v. gogoriţă 2°. GOGOŞ v. gogoaşă 3°, 6°, 10”. GOGOŞÂR s. m., pl. gogoşări 1° GM/ rar Db, Tr „cocon care conţine viermele de mătase mascul”: Opream perechi de anu trecut, o gogoaşă, un gogoşăr... băr-batu-adică/811; cf. g o g o ş 6 i. 2° GO/rar VI „gogoaşă de mătase”; cf. gogoaşă 6°... 3°AO, h. 466/rar Gj „ardei iute”; cf. arde i4°... 4° ardei ~ v. ardâi 2”. 5° AMD, h. 367/rar Tr „corcoduş”; cf. ag u d 2°... GOGOŞE s. f., pl. gogoşele 1” AMD, h. 460; GM/rar Tr, Gr dim. de la gogoa-ş ă 1°; cf. g o g o ş i c ă 1°. 2° AMD, h. 415/rar Tr dim. de la g o-goaşă 10°. GOGOŞICĂ s. £, pl. gogoşele 1° GM/ rar II dim. de la g o g o a ş ă 1°; cf. g o-go ş e â 1°. 2° GM/rar II dim. de la g o g o a ş ă 6°. 3° GM/rar Br, II dim. de la gogoaşă (de mătase). 4° AMD, h. 417/rar TI dim .de la g o-g o a ş ă 9°. GOL2 GOGOŞOÂICĂ s. £ 1° GM/rar Tr, CI, II „cocon care conţine viermele de mătase femelă”: Opream de sămânţă, opream perechi aşa, ştii, gogoşoiu şi gogoşuăica!799; cf. d i ş 6 i c ă... 2° GM/rar II „femeie care trage firele din gogoşile de mătase”: Ne ducem cu gogoşi la gogoşuăică să tragem şi noi să facem scule/845; cf. dulăpăreâs ă... GOGOŞOI s. m. GM/rar Ph, Tr, II „cocon care conţine viermele de mătase mascul”; cf. g o g o ş â r 1°. GOHOI v. grohoi2. GOJGĂ v. goăjă 2°. GOJGORELE s. £ pl. GD/rar Cţ „gogoşele din aluat”: [La Crăciun, copiii] umbla dân casă în casă şi cânta [...] şî le da fiecare acolo ce era: nuci, gojgVorieli, caii ce-avea/ 892. GOL1 adj. 1° pl. goli TDM II/rar Bz „goi, dezbrăcaţi, săraci”: [Hoţii] m-a lăsat cu trei băieţi goliin casă/736; cf. s e c 2°. 2° £ goală AO, h. 798/rar Mh [d. oi] „cu lână puţină, rară”; cf. c h e 13°... 3° GO/rar VI, Mh [d. lup] „fără pradă”: Dacă se nimerea de... de speria din vreme oile, [lupul] pleca tot gVol, dacă nu, lua şi pleca cu ea şi... o mânca/910. GOL2 s. n., pl. goluri 1° AO, h. 519/ rar Dj, Ot; AMD, h. 409/rar Ph, Bz „loc deschis, (fără copaci) într-o pădure; rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... 2° TDM II/rar Ph „loc deschis, teren fără pădure”; a ieşi Ia ~ GM/rar Ag; — pe - TDM II/rar Ph „a ieşi la loc deschis, în afara pădurii”: [Berbecii] era afară din pădure, ieşise la gol GM/676. 3° la - loc. adv. TDM II/rar Br „spaţiu liber rezultat din căderea unui copac din malul apei (unde se ascund peştii)”: Pescarii cu ciorpacile-1 prindea pă la gol, pă la rădăcini d-astea [...] S-a dărâmat malu c-un copac mare... acolo la rădăcina aia somnu să bagă/738. 4° AO, h. 596/rar Ot; AMD, h. 603/rar VI „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... 5° AMD, h. 42/rar VI, Bz „strungăreaţă între dinţi”; cf. i n t e r v â 1 1°, p o s-t r ii n g ă 1°, r ă ri ş t e 2°, r ă r i t ii r ă 2°, strună 3°, strune â, strungă 8°, s t r u n g ă r e â ţ ă 1°, s t r u n g ă r î ţ ă, strunguleâţă, stiidiniţă. GOLAŞĂ adj. f. AMD, PI. 151-152/ rar Ag, Ot [d. oii „cu lână puţină, rară”; cf. c h e 1 3°... GOLĂNEÂŢĂ adj. f. GM/rar Vn [d. iarnă] „fără zăpadă”: Umblam cu oile iama aşa, a fost o iarnă goIăneăţă/124. GOLĂNI vb. IV intranz. GM/rar Ag „a hoinări”: Fulga a trăit ş-a mai golănit încă ani de zile până când l-a prins/677; cf. c o i n ă r i. GOLĂNIE s. f. GM/rar Ot „hoinăreală, inactivitate”; cf. c o j 1 ă i â 1 ă. GOLĂŞI vb. IV tranz. AMD, h. 411/ rar Ag „a lăsa un copac fără lăstari”. GOLÂMB v. golurnb. GOLDÂN1 s. m., pl. goldani AMD, h. 367/rar TI „corcoduş”; cf. a g ii d 2°... GOLDÂN2 v. hâldân. GOLDÂNĂ s. f., pl. goldane AMD, h. 366/rar TI „corcoduşă”; cf. b e ş i c ii ţ ă... GOLGOTÂNE s. pl. GM/rar’ Bz „bulgări de pământ”: [Tutunul] când îl sameni să n-aibă golgotăne de pământ mari pe el/739; cf. b 1 â n ă 18°... GOLGOZI vb. IV intranz. AMD, h. 100/rar Ag „a delira, a aiura”; cf. a r u i ă... GOLGOZINE v. gorgozenii 3°. GOLI vb. IV tranz. AO/rar Dj „a săpa în jurul butucului de viţă-de-vie, îndepărtând uşor pământul”; cf. d e s c ă 1 ţ â... GOLÎŞ s. n., pl. golişuri AMD, h. 409/ rar TI, Cţ „rarişte”; cf. c h e I e m n e â... GOLIŞTE s. {., pl. golişti AO, h. 519/ rar Dj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e ă... GOLOGĂNÂŞI s. m. pl. GM/rar Vn dim. de la gologan: Strânge omu gologănăşH 724. GOLOGĂNEÂN s. m., pl. gologăneni AMD/726 „locuitor din satul Gologanu”. GOLOGĂŞENII s. f. pl. GO/rar Mh „oraţii (la nuntă)”; cf. c o 1 ă c e r i e... GOLOMOŢ s. n., pl. golomoăţe 1° AMD, h. 528/rar TI „bulgăre, cocoloş de zăpadă”; cf. b o 1 o v â n 1°... 2° var. glomoăze s. pl. AMD, h. 107/ rar CI „varice”; cf. a r g i n t 1 °... 3° var. glomoz s. m., pl. glomoji AMD, h. 350 MN/rar Gr „pepene galben”; cf. c a ii n... - var. 1° glomoz s. m., pl. glomozi AFLR/ rar Tr. GOLUMB s. m., pl. golumbi AO, h. 75; 556/Gj, Mh „porumbel sălbatic”; cf. cucuruz 1°... - var. golâmb s. m., pl. golămbi AO, h. 556/Mh. GOLUMBEI s. m. pl. AO, h. 556/rar Gj, Mh dim. de la g o 1 u m b. GOLUMBELE s. f. pl. AO, h. 556/rar Gj dim. de la golumbă („porumbiţă”); cf. guguşoăică,porumbelă,porum-biţi, ulubiţă. GOMEJ s. m., pl. gomeji AMD, h. 609/ rar Vn „ştiulete nedezvoltat, pipernicit”; cf. b ă b ă 10°... GOLUP v. gurlup. GONÂC s. m., pl. gonaci 1° AO, h. 541/ prin VI, Gj, Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 428/ Bz, Cţ, prin Vn, Br, TI şi rar VI, Ag, Ph, Tr, Gr, CI, II „hăitaş la vânătoare”; cf. a 1 e r-g ă 16 r 3°... 2° AMD, h. 434 MN/rar Ot „iepuroi”; cf b ă s c ă 1 ân... 3° var. gonâci s. m., pl. gonaci AMD, h. 430/rar Br „câine de vânătoare”; cf. c ă-p 6 i... GONÂCI v. gonăc 3°. GONÂŞ s. m., pl. gonăşi AMD, h. 428/ prin TI şi rar VI, Br, Cţ „hăitaş la vânătoare”; cf alergător3°... GONEÂŢĂ adj. f. AFLR/rar Gr [d. oi] „care se rupe mereu din turmă”; cf. a n â-t i m ă... GONGOl 133 GOVERGĂ 2° AMD, h. 32/rar Gr „a vorbi peltic”: Limbut care gongăne aşa greu/821; cf. c â-c â i... -var. 1° conconi vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. concone AFLR/rar Ag. GONGOl vb. IV tranz. GM/rar Tr „a afâna terenul cu g o a n g a”: [Porumbul] îl dam cu grapa, d-acile-1 luam şi-l gongojăm cu goanga/796. GONGHEŞ s. m., pl. gongheşi AO, h. 567/rar Mh „bondar”; cf. b ă r z ă-u n e 1°... GONGOÂIE v. gongoi. GONGOl s. m., pl. gongoi AO, h. 567/ rar Gj, Mh; AMD, h. 449/rar Ag „bondar”; cf. bărzăune 1°... - var. gongoâie s. f., pl. gongoăie AO, h. 567/prin Mh. GONGONEÂLĂ s. f. GM/rar Tr „gân-gureală, gângurit”: [Copilul] începea să gongănească, dacă-i era de gongoneâlăl 789. GONGUL, de-a ~ loc. adv. AO, h. 171/ rar Mh „de-a buşilea; pe brânci”. GONGULIŢĂ s. f., pl. gongullţe AMD, Pl. 81/rar CI „musculiţă de vin”; cf. b e â-t ă 3°... GONIŢĂ s. f. AMD/rar Db, CI, Cţ „gonire (a vitelor comute); montă”. GOPCĂ v. copce. GORĂÎ v. gurui 2°. GORÂN s. m., pl. gorăni 1° AMD, h. 417; TDM II; AFLR/prin Bz şi rar Ph „gorun”; cf. c o p â c 2°. 2° var. gorână s. f., pl. gordne AFLR/ rar Ph; gorăni AMD, h. 190/rar Vn „c o-soroab ă”; cf. b i I i m a n e 1 e... - var. 2° corână s. f, corâne GM/rar Ph. GORÂNĂ v. gorân 2°. GORDEN s. AMD, Pl. 86-88/rar Db „varietate de viţă-de-vie”. GORGÂN s. n., pl. gorgane AMD, h. 547 MN/rar Tr, Gr „deal de mici dimensiuni; movilă naturală”; cf. b ă ş i c ă 3°... GORGOÂŢE v. corcoâţe. GORGOLOÂŞĂ v. cocoloş 2°. GORGON s. GM/rar Ph „bilă metalică folosită la unele jocuri de copii”. GORGOÂZĂ s. f., pl. gorgoăze AMD, h. 366/rar TI „corcoduşă”; cf. b e ş i c u ţ ă... GORGOZENII s. f. pl. 1° GM/rar Gr „gunoaie, impurităţi în grâu, în seminţe”; cf. b ă d ă d ă n i i... 2° var. glogozenii s. f. pl. AMD/rar Tr „impurităţi, scaieţi în lână”; cf. f u r-nuch i... 3° var. golgozine s. f. pl. AMD, h. 361/ rar Gr „borhot”; cf. b 1 e o â z g â... GORJĂR s. m., pl. gorjări AO, h. 449/ rar Mh „om plătit de săteni pentru a păzi semănăturile, paznic de câmp”; cf. b ă n u-1 e t e... GORNEŢ s. n. GM/rar Tr „goarnă, trompetă”. GORONÂT adj., f. goronătă GM/rar Vn „făcut din lemn de gorun”: Doagele de patrar este... goronăt îi gorunu bătrân, îi altă calitate de lemn/725. GOROPELNIŢĂ v. coropişniţă 1°. GOROPEŞNIŢĂ v. coropişniţă 1°. GOROPIŞTIŢĂ v. coropişniţă 1°. GOROPOÂICĂ s. f., pl. goropoici AO, h. 566/rar Gj „coropişniţă”; cf. c â r c â-i ă c 1°... GOROVÎ vb. IV refl. GO/rar Mh [d. lichide] „a se tulbura”: Prin fierbere trece iar din nou, să... vinu să goroveşte, cum să zice [...] şi îşi capătă şi o acreală/ 966; cf. t u 1 b u r i. GOSPODÂRĂ s. f./adj. f., pl. gospodare AMD, Pl. 30; GM/rar Ag, Db „bună gospodină, gospodină harnică”; cf. băr-b ât... GOSPODÎN s. m. GM/rar Tr „soţul unei gospodine”: Femeia noastră, zis, cu gospodinu ei lipseşte cu pământ [casa]/ 782; cf. c â s n i c... GOST s. m., pl. goşti GO/rar Mh „musafir, oaspete”; cf. o â s p e 12°. GOVEÂLĂ s. f. AMD, h. 91/rar Ph „boală”; cf. b e t e ş u g 1°... GOVERGĂ v. covercă 1°. GONGĂNI vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. gongăne 1° AFLR/rar Tr [d. copilul mic] „a gânguri”: [Copilul] uite aşa şi râdea, conconeă, şi era mic de patru luni jumate/ 685. 135 GOVI vb. IV intranz. AMD; GM/prin Ph, Gr şi rar Db, Tr, If; GD/rar TI „a boli, a zace”: Dacă este... medicamentele-alea, Iichidu-ăla prea tare, le pasă [oilor], două, trei zile goveşte [...]. Goveşte, adică să-mbolnăveşte, nu mănâncă bine şi şade tristă GM/827; cf. g ă i n â 1°... -var. cobi vb. IV intranz. AMD, h. 91/ rar Db, Gr; guvi vb. IV intranz. AMD/rar Db. GOVIE s. f., pl. govii 1° GO/rar Mh „petrecere sâmbătă seara, înaintea nunţii”; cf. b e t e â 1 ă 1°... 2° GM/prin Tr „obicei la Sfântul Gheorghe”. 3° AMD; GM/rar Tr „obicei în cadrul sărbătorilor de iarnă”. 4° AO, h. 135/rar Ot „guturai”; cf. b a-1 6 v n i ţ ă... GOVÎT s. TDO; AFLR/rar Mh „petere-cere sâmbătă seara, înaintea nunţii (la casa miresei)”: Sâmbătă sara cheamă mireasa [...] fetele la govit, zîc că să duc la govii la mireasă. Şi mireasa face şi ea o distracţie la ea acolo. Pune mese, fac horă, să distrează AFLR/945; cf. b e t e â I ă 1°... GOZ s. n. colect., pl. gozuri 1° AO, h. 498; 622/prin Ot şi rar Gj, Dj; TDM III/ rar II „impurităţi în seminţele de cereale”; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... 2° AMD, h. 545/rar Ot „aluviune”; cf. a 1 i m â n... 3° AMD, h. 632; Pl. 140/rar Tr, If [Ia pl.] „ogrinji”; cf. c o c e â n 4°... 4° AMD, Pl. 97/rar Bz „borhot”; cf. b I e o âzg ă... 5° AMD, Pl. 144-145/rar Cţ „bulz de mămăligă cu brânză”; cf. b o ţ 1°... 6° var. goâză s. f., pl. goăze AMD, h. 386/rar Ph, II „puzderie”; cf. b ă ţ 3°... — var. 1° goăză s. f., pl. goăze TDM III/rar II. _ GOZĂNÂC v. cozonac 1°. GOZĂRIE s. f. colect. AMD, h. 545/ rar Ph „viitură, aluviune”; cf. a 1 i m â n... GOZOB s. n. 1° colect. AO, h. 622/rar Mh „impurităţi în seminţele de cereale”: GRÂNGURE [Dacă nu e curăţat] iese tot bozocu-n bob, nu iese grâu curat GM/838; cf. b ă d ă d ă-n i i 2°... 2° var. bozon s. n. AO, Pl. 80/rar Gj „borhot (de prune)”; cf. b 1 e o â z g ă... - var. 1° bozoc s. n. GM/rar II. GOZONÂC v. cozonaci”. GRABETE v. vrabete 1°. GRÂBINĂ v. greăbăn1 3°. GRAD s. n., pl. grade 1° AO, h. 769; AFLR/prin Dj şi rar VI; AMD, h. 676/prin CI şi rar Db, Bz, Ot, Tr; grăduri AMD/rar Ag, Ot, Tr, II „răboj de măsurat cantitatea de lapte sau cea de ţuică (din vasul în care curge de la cazan)”; cf. c a r â m b 8°... 2° GM/rar Ph „alcoolmetru”; cf. cent 2°... 3“ AMD, h. 676; GM/rar Ot, Gr „lactometru”. GRADĂ vb. I tranz. GM/rar Gr „a măsura laptele cu g r a d u 13°”: Duceam laptele la lăptar. Aveau ei gradele lor, mi-1 gradă, să nu punem apă/830. GRAFIER s. n., pl. grafiere AMD, h. 387; 389/rar Ph „ragilă, pieptene pentru câiţi”: [Câlţii] se dă prin pieptenei şi apoi prin grafi ierHQ'i; cf. d a r â c 2°... GRAJDI s. n., pl. grăjdiuri (2 sil.) AO, h. 392; TDO/crt.; AMD, h. 253; GM; TDM II/VI, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr şi rar Br, II, Gr, TI „grajd”; cf. f â n â r 2°... GRÂNGOR v. grăngure 1°, 2°. GRÂNGORE v. grăngure 1°. GRÂNGURĂ v. grăngure 1°. GRÂNGURE s. m., pl. grănguri 1° AO, h. 561/V1, Mh, Dj şi prin Gj, Ot; AMD, h. 444/Ag, Ot, prin Db, Tr şi rar VI, Br „grangur”; cf. c a 1 o f f r1 2°... 2° var. grăngor s. m., pl, grăngori AMD, h. 444/rar Cţ „bogătaş mare (şi fudul)”; cf. b o g ă ş â n... -var. 1° găngur s. m. AMD, h. 444/ rar Db, TI; grăngor s. m., pl, grăngorilm VI, Db, CI, Cţ; grăngore s. m., pl. grăngori/ prin Ot şi rar Ag, Db, Tr; grăngură s. f./rar Db; grăngur s. m./rar Db. GRÂNIC GRÂNIC s. n., pl. grănice 1° AO, Pl. 132/rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 168, 169/rar ph „pârghie folosită la ridicatul pietrei alergătoare de la moară”; cf. c a 1 5°... 2° AO, Pl. 132/rar VI, Gj „şurub prevăzut cu două copci folosit la ridicarea pietrei de moară”. GRÂORE v. grăur. GRÂPĂ s. f. 1° pl. grăpi AO, Pl. 70/ prin Gj şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 306; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, CI, II, TI, prin Ph, Cţ şi rar Vn, II; grăpe AO/prin Mh „grape”; cf. g r â t i e 11°. 2° GM/rar CI „unitate de măsură pentru suprafaţa unui teren arat, egală cu zece brazde”: Până la conac aram o grăpă şi ceva, zece brazde aşa... numeşte/868. 3” AO, h. 457/rar VI „greblă”; cf. d i z-1 i g e â... 4° AO, Pl. 74/rar VI „c a r â m b u 1 greblei”; cf. c o â r d ă1 9°... 5° în expr. a merge ~ AMD, h. 92/rar Gr; a se ţine ~ AMD/rar TI „a se succeda (în număr mare); a se ţine lanţ”: E şubredă, firavă, merge cu ele [= bolile] grăpă/823. - var. 1° greăpă s. f. TDM II/rar Gl. GRAS s. n., pl. grăsuri GM/rar Ot „came grasă, grăsime”: Grăsu îl topim, îl facem... îl topim, facem şi şuncă/775; cf. g r ă s e m i n t e, g r ă s i m e 1°. GRÂŞIŢĂ s. f. TDO/rar Dj „iarbă grasă”. GRÂŞPER v. răşpel 1”. GRÂTIE s. f., pl. gratii 1° AO, h. 482; Pl. 79/Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 359; AFLR/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Ot, Tr, prin VI, Gr, II, TI şi rar Br, If, CI; gr ăl ii AO/V1, Dj, prin Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD/Ph, Bz, Ot, prin Ag, Db, Vn, Tr, II şi rar Br, Gr, CI; grăţii AO/rar VI; AMD/ Ag, Db, Ph, Tr, prin Gr şi rar VI, Ot, If, CI, II; grăţi AO/V1, prin Dj, Mh; AMD/ prin VI, Ag şi rar Tr; grăţii AO/rar Mh „leasă la 1 o j n i ţ ă”; cf. c o ş1 6°... 2“ AO, h. 762; Pl. 27/Dj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 197; 674; Pl. 135; 139/Tr, prin Ot, Gr şi rar CI, II, Cţ; grăţii AO/prin Dj, GRAUR Ot şi rar Tr; AMD/Tr, prin Ot, II şi rar CI, Cţ; grăţii AO/rar Dj, Ot; AMD/Tr, prin Gr şi rar Ot, CI; grăţi AMD/rar Tr; grăţii AMD/rar Tr „gard de nuiele la adăpostul pentru oi”. 3° GM/rar Gr, CI „leasă de nuiele pe care se bate porumbul”: Porumbu se mai bătea la grătiie, grătiie dă nuiele, făcută bine/831; cf. g a r d1 4°. 4“ GM/rar Ag; grăţi/nx Ot, Tr, Gr „împletitură de nuiele umplută cu pământ pentru a alcătui pereţii bordeiului (sau ai casei) ori podul casei”: Peste ei [= m ă r-t a c i] punea grăţ, dă... îngrădite, dă nuiele şi d-aci punea paie şi peste ele punea pământ/778; cf. g a r d1 1°. 5° AMD, h. 485; GM; AFLR/rar Tr, Gr; grăţii AMD; GM/rar Db, Tr, Gr „împletitură de nuiele pe care se trage dimia pentru a o face compactă”: Erea făcute grăţii şi era oameni dă meseria asta şi le trăgea dimia pă... pă gratie, dă o... venea d-o-ngroşa niţel că... i turna şi apă GM/793. 6° AMD, h. 661; TDM III/rar Ag, Db; grăţii AMD/rar Db [la pl.] „leasă la căruţă”; cf. c o ş ă r e 1 3°... 7° GM/rar Gl, Gr „cuşcă de fier”: Vă duceţi la muzeul Cuza acolo [la Galaţi] să vedeţi că sânt trei lupi acolo-ntr-o grătiie/ 729.’ 8° AMD, Pl. 90/rar Ag „împletitură din nuiele, la stupul primitiv, pe care se pune hrană pentru albine”. 9” AMD, Pl. 98/rar Tr „un fel de plasă din nuiele împletite, pentru prins trântorii”. 10° AO, Pl. 126/rar VI; grătiilrw Dj; grăţii AMD, h. 465/rar Tr „stavilă la moară”; cf. a b ă t ă t 6 r... 11° pl. grăţii AMD, Pl. 161/rar Ag „grapă”; cf. g r â p ă 1°. 12° GO/rar Gj „năsălie”; cf. g r ă t â r 11°, n â s â 1 c ă 3°, năselnic, scaun 3°. GRÂTIŢĂ v. crătiţi. GRÂUR s. m., pl. grauri AMD, h. 444/ prin TI, Cţ şi rar Db, Tr, If, CI „grangur”; cf. c a 1 o fi r1 2°... -vâr. grăore s. m., pi. grăori AMD, h. 444/rar Ag; graure s. m., pl. grauri AO, h. 561/rar VI, Mh, Dj, Ot; ÂMD/prin Cţ şi rar Db, Tr, CI, TI. GRAURE v. graur. GRAVITA v. gravidă. GRĂBIT adj. AMD, h. 617/rar Ag [d. grâu] „copt înainte de vreme; pripit”; cf. fo r ţ ât r... GRÂBITOR adj. GO/rar Gj „urgent”: Dacă e lucru grăbitor, le bagă [ferestrele] la loc în perete, să dea drumu la lucru/912. GRĂDE s. f., pl. gradele 1° AMD, h. 178; GM; AFLR/rar Ag, Db, Ph, Bz, II „şipcă bătută la pereţii casei pentru a susţine tencuiala”; cf. b a s c h i e 2°... 2° AMD, h. 197/rar Ag, Ph „gard de nuiele”; cf. g ă r d â 1 n i ţ ă... 3° AMD, h. 178/rar Ph, Bz; grădeli/rai Bz „îngrăditură de nuiele la pereţii casei de paiantă”; cf. g a r d1 1°... 4° TDM II/rar Ph [la pl.] „nuiele din care se împleteşte leasa 1 o j n i ţ e i”. 5° AMD, Pl. 61-62/rar Bz „fuscel, spetează la loitră”; cf. a r â c 3°... 6° GM/rar Ag „coastă (la om şi la animale)”: Am căzut din pom ş-am vint cu o coastă dă crăci aşa. Ce-am păţit! Ş-acuma e pe partea asta, nu poci dormi noaptea. Mă doare grădeăua, că, vezi, am belit-o dă crăci grădeăua/6%4. - var. grădeălă s. f. 3° GM/rar Ph; 4° AFLR/rar Ph; gredeâ s. f. 3° GM/rar Bz; gridele s. f. pl. 2° AMD, h. 197/rar Ph. GRĂDEĂLĂ v. grădeâ 3°, 4°. GRĂDINĂ s. f., pl. grădini 1° AMD, h. 180, 181/Gr şi rar Db, Tr, TI „partea din spatele casei (în opoziţie cu partea din faţă), curtea unde se ţin, de obicei, furajele sau se cultivă pomi”. 2° AO, h. 487, 488/Gj, Dj, prin Mh şi rar VI, Ot „livadă (cu pomi fructiferi)”; cf. b a ş c e â... 3° GM/rar Ph „fâneaţâ”: începem la grădmiXz. coasâ/707; cf. b ă 11 ă 4°... 4° AO, h. 476/rar Gj, Mh; AMD, h. 351/prin Ag şi rar VI, Db, Vn, Ot, Tr, Gr; ~ de bostan AMD, h. 351/rar VI; ~ de pepeni AO/rar Gj, Ot, Mh „pepenărie”; cf. bos t ân ă... 5° var. grădină s. fi AFLR/rar TI „suprafaţă de teren, lângă casă, cultivată cu legume”; cf. o b 6 r 4°, o b r ă ţ i e 2°, ţarină7°, vatră 14°. GRĂDINĂ v. grădină 5°. GRĂDINĂRÎE s. f. colect. GM/rar Tr „zarzavaturi (cultivate)”: Nu prea punea grădinăriie p-aici pe la noi/785. GRĂDINI vb. IV tranz. GM/rar Ag „a împrejmui cu gard, a îngrădi”: Ieri am săpat nişte altoi, adică am altoit şi am săpat de jur împrejura lor, le-am grădinit ca să nu le strice vitele/687. GRĂDIOÂRE s. f. pl. GM/rar Ph dim. de Iagrădea 1°. GRĂDIŞ s. n., pl. grădişuri AMD, h. 408/rar CI „pădure mică, deasă, cu tufişuri; huci”; cf. b u g e â c 1°... GRĂDIŞTEÂN s. m., pl. grădişteni AO/922; AMD/720, 843, 868 „locuitor din satul Grădiştea”. GRĂDUÎ vb. IV refl. pas. AFLR/rar Dj „a se măsura tăria alcoolului”: Termometru sau grad [...] e făcut din sticlă, să grăduje/968; cf. c e n t u i. GRĂDUÎT adj., f. grădultă AO, h. 769/ rar Ot; AMD, h. 676/rar Ag „gradat, marcat”; cfi c e n ţ u i t. GRĂITOR s. m., pl. grăitori AO, h. 143; Pl. 20; TDO; AFLR/Mh şi prin Gj „peţitor”: Când pleacă bâiatu să să căsătorească, să duce graiitorf la o fată în sat TDO/945; cf. c ă t ă t 6 r... GRĂITORI vb. IV tranz. AO, Pl. 20/ Mh şi rar Gj „a peţi”; cf. î m p e ţ i, p e ă ţ a2, pitii. GRĂITORIE s. f. AO, h. 174/rar Mh „logodnă”; cf. a ş e z â t... GRĂITURĂ s. fi, în a se duce în ~ AFLR/rar Mh „a se duce în peţit”; cf. 1 o-g6ndă7°, ploscă 1°, pribicitul, trimes. GRĂJDÂR s. m., pl. grăjdări 1° AO, h. 406/rar Gj, Dj; AMD, h. 271/rar Ag, Db, Bz, CI „persoană care merge cu caii pe câmp la păscut; herghelegiu”; cf. c ă i 6 r... 2° AO, Pl. 59/rar Dj „văcar”; cf, b o-uârlf.. GRĂJDIŞOR s. n, AFLR/rar Tr dim. de la grajd. _ GRĂMĂDEÂLĂ s. fi AFLR/rar Gj „acţiunea de a face grămezi (de fân, lueemă, snopi etc,)”: [Carul] l-am făcut cu loitre pentru grămădgâla lucemej/952, GRĂMĂDI vb. IV refl. AMD, Pl, 134/ rar TI [d, proprietarii de oi] „a se asocia în vederea alcătuirii stânei”; cfi a m e s t o-c â ls... GRĂMĂDUŢĂ s. fi AFLR/rar Gj dim. de la grămadă. GRĂMĂJOI s, n., ~ de furnici AMD, h. 447 MN/rar II „muşuroi de furnici; furnicar”; cf, c â s ă IO0,,, grămăjuît adj., f, grămmită gm/ rar Ag „aşezat grămadă, grămădit”: Puneam aşa pământu uite grămăjuAt aşa/680. GRANGUR v, grângurp 1°. GRĂ.NTOS adj,, fi grăntoăsă QM/rar Vn „mândru, fudul’’: Ea, grăntuăsă, că ea e cineva, e alintată/727; cfi f ă 1 n i c 6 s... GRĂNUŞĂT adj, AFLR/rar Dj „cu asperităţi; zgrunţuros"; Ţcstu îl spoim [.,.] să nu fie grănuşăt... §ă nu lase [pe pâine] grânuşele alea acolo de pământ, pleava aia/970;ef, zgărăroşăfzgârgomâţ, GRĂNUŞĂ S, fi, pl, grănuşe AFLR/ rar Dj „Zgrunţur, granulă”; Cf. g h i n d u-ră4p.„ GRĂONÎ v, grohof2, GRAPĂ vb, I, 1 sg, grăp AO, h. 949; AFLR/Gj, Mh; AMD, ch, 999/rar Vn; grep AO/rar Gj, Dj „a grăpa”; cfi b O r o n â... CRĂPĂTURĂ ş. fi AFLR/rar Dj „acţiunea de a grăpa"; [Pământului] îi mai dă o diseuire sau O grăpătură, cu grapa de fier cu colţi/979; cfi b o r p n â t. GRĂSEMÎNTE s, fi GM/rar Ph, II „carne grasă; grăsime"; cfi g r a s... GRĂSIME s. fi 1° pl. grăslmuri GM/ rar Tr „grăsimi, cărnuri grase”; cfi g r a s... 2° AFLR/rar VI „calitatea pământului de a fi gras, roditor”: Grâul depandă după grăsimga loeului/908. 3° art, grăsimea florii AMD, Pl, 94/rar Db „polen”; cfi b u n2.„ GRĂSOl v. greşoi 2°. GRĂSUNÂŞ s. m- TDM 1/rar Ag dim. de la grăsun („purcei”). GRĂŞĂT adj, AO, h. 589/rar Mh [d, pământ] „îngrăşat"; cfi g u n o i 6 s, ţe âp In12B, GRĂTAR S, n„ pl, grătare J° AO, Pi, 79/prin Dj, Oţ şi rar Mh; AMD, h, 359/rar Ph, Br, Ot, Tr, Gţ „leasă la 1 o j n î ţ ă”; cfi coş' 6P,„ 29 GM/rar Vn „schelet de grinzi pe care se bat scândurile la tavan şi la duşumea”; Tălpi de şase metri, după cum era casa, purmezişe de patru făceam acolo şi o grătuiam, îi făceam grăţăru jos, la fel ălălalt de sus, grătăr ia fcl/725, 3fiAO, h- 26 l/rar Gj „ciur rar pentru cernut seminţele de cereale”; cf, c i y r lp„, 4° AMD, h, 186 MN/rar Gr „oblon la fereastră”; cfi j a 1 u z, 5° AMD, h. 24§/rar Ag, Ph „lojţră la car”; cfi c an âţ ln,„ 6° AO, h. 653/rar Qj; AMD, h, 662/ prin Vn, Bz şi rar Ph „cadra din pari aşezaţi de-a lungul şi de-a latul pesţe loitre, penţru a mări capacitatea căruţei”; cfi angăş le,„ 7° AMD, h, 66l/rar Cţ „podul căruţei”; cfi a ş ţ e r n u 13e,-, 8° AMD, Pl, 62/rar Br, cţ „codării la Căruţă"; cfi c â p r ă !2°:., 99 AMD, h, 644/rar Ag „schimbătoare la plug, eu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei"; cfi a 1 c â 8°... 10° AO, Pl. 126/rar VI, Mh, Dj, Qt; AMD, PL 16 l/rar VI, Ag, Db, Vn, Bz „stăvilar lg moară”; pf, a b ă t ă ţ o r.„ llp AFLR/rar Db „năsălie”; C-atunci nu se ducea morţii cu dricu, şi-l ducea oameni, era pat, cum era grătar de mort [...] îl ducea patru oameni/699; cf g r â t i e 12°... 12° AMD, h. 701/rar Gr „drişcă (mare); cf. dreptâr 1°... GRĂTĂRÎ vb. IV tranz. 1° GM/rar Bz „a face g r ă t a r la duşumea”: A bâgat la casă tălpile, tălpi de salcâm, le-a băgat tălpile de salcâm, cum să spune, am grătărit-o/ 739; cf. grătui, îngrătărf. 2° GM/rar Ph „a face gratii (la porumbar)”: Trebuia să-l facem grătărit, nu chiar înfundat el, să fie porumbaru înfundat. Este un adăpost neînftindat, numa grătăriti 713. GRĂTIÂN (3 sil.) s. m., pi. grătieni AMD/793 „locuitor din comuna Gratia”. GRĂTUÎ vb. IV tranz. GM/rar Vn „a face g r ă t a r la duşumea”; cf. g r ă t ă-r 11°... GRĂUl v. grâuf. GRĂUNCIOR s. m. şi n., pl. grăunciori, grăuncioăre AMD, h. 12/rar Ot „lindină”; cf. 1 f n d e n. GRĂUNŢOS adj. AO, h. 584/rar Ot [d. pământ] „afânat. fărâmicios”; cf. a r s... GRÂVÂCI s. n„ pl. grăvdce AMD, h, 247/rar Ph „gârbaci, bici de curea”; cf. bici 1°„. GRĂVÎDĂ s. f./adj., pl. gravide AO, h. 168/prin Mh şi rar Gj „gravidă”; cf. b u r d i 6 s 2°... -var. gavrldă s. f./adj. AO, h. 168/rar Mh; gravftă s. f./adj., pl. gravite/tai Dj, Mh; grăvite/rai Mh. GRÂGLEJ v. gâtlâj 1°. GRÂMPEI v. crâmpei 2°. GRÂNÂR s. AMD, h. 509/rar Vn, Bz „numele lunii iunie”; cf. c i r e ş â r 4°... GRÂNÂRIŢĂ s. f. AO, h. 617/rar Mh „grâu răsărit din boabe scuturate (fără să fi fost semănat)”; cf. s a m u 1 â s t r ă 1°. GRÂNDEI v, grindei 1°. GRÂNEÂŢĂ s. f. AO, h. 441/rar Gj „întindere mare de pământ pe care creşte grâu”; lan de grâu”; cf. g r â n i ş t e 1°, m o ş 1 e 3°. GRÂNIŞTE s. f. 1° AO, h. 590/rar Mh; AMD, h. 316/rar Gr, II, Cţ „lan de grâu”; cf. g r â n e ă ţ ă... 2° var. grâniştie (4 sil.) s. f. GM/rar Db „teren de pe care s-a recoltat grâul”. - var. 1° grânişte s. f„ pl. grănişti AMD, h. 316/rar II. GRÂNIŞTE v. grânişte 1°. GRÂNIŞTIE v. grânişte 2°. GRÂUI vb. IV tranz. AMD, Pl. 54; GM/rar Tr, II; GD/prin Cţ şi rar TI „a treiera a doua oară (după ce s-au scos paiele de pe arie), pentru a separa boabele din spicele rămase întregi la treieratul cu cai”: După ce scoteam seara paiele, atuncea-I griuiăm că nu... să rupea boabele, va rămânea spicele întregi, băgăm pietroi numa pă el, gol acolo, ca să-l grăueăscă GM/851. -var. grăul vb. IV tranz. GM/rar CI; grul vb. IV tranz. GD/rar Cţ. GRÂUIÂLĂ s. f. GD/rar TI, Cţ „acţiunea de a curăţi pleava de pe boabele de cereale, cu ajutorul cailor (la treierat)”. GREÂBĂN1 s. n., pl. grebene 1° AO, Pl. 6/rar VI; AMD, h. 67/Ag şi rar VI, Db, Ph „coloană vertebrală (la om)”; cf. o s 2°. 2° AMD, h. 68/rar TI „gheb, cocoaşă”; cf. b o ş o â 1 c ă 2°... 3° var. grâbină s. f., pl. grăbine GD/ rar TI „parte, regiune a corpului unor animale mari situată între gât şi spinare”. - var. 1° zgreben s. n. AMD, h. 67/rar Db. GREABĂN2 v. zgrebeni l°-3°. GREÂPĂ v. grapă 1°. GREBĂNOS adj., pl. grebănoşi AMD, h. 68 MN/rar TI „cocoşat, ghebos”; cf. c o-c o ş 6 ţ i... GREBENE v. zgrebeni 3°. GREBL vb. I 1° tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. (se) greăblă AFLR/rar Vn „a (se) aduna (ceva) cu grebla”. 2° var. greglâ vb. I tranz. AO, Pl. 86/ rar Mh „a pieptăna câlţii”; cf. p e r i â 2°, p i p t e n â 2°, t r ă g e 5°. -var. dreblâ vb. I tranz. 2° AO, Pl. 86/ rar Mh; glebâ vb. I tranz. 1° GM/rar Gr; grebll vb. IV tranz. 1° AO, h. 952/rar Dj. GREBLĂ s, fl, pl. greble 1“ AO, Pl. 29/rar Mh, Ot „unealtă (cu doi colţi) cu care se scormoneşte jarul în sobă”, 2° AO, h. 735/rar Gj; AMD, Pl. 117/ rar Br „tindeche”; cf. c o 1 ţ â r 3°... 3° AMD, h. 2/rar Bz „pieptene”; cf, greblâţă2°,pieptener, ţ e s ă 1 i 2°. 4° AO, Pl. 126/V1; AMD, Pl. 161/rar VI „stăvilar la moară”; cf. a b ă t ă 16 r... 5° var. glebă s, f. GM/rar Gr „unealtă de strâns fânul, paiele etc”; Locul de cânepă îl făceai... îl glebam bine, luam de acasă glebă/830; cf. d i z li g e â... GREBLĂTURĂ s. f, colect. AMD, h. 632/rar Ph „rămăşiţe de fân zdrobit adunate cu grebla”. GREBLtJŞ s. AO, h. 499/rar Mh „pieptene pentru câlţi”; cf. d a r â c 2P.„ - var. drebliiş s. AO, h. 499/rar Mh. GREBLCţĂ s, f. V AMD, h. 637/ prin Db, Ph şi rar Bz, 0ţ, If, II, TI dim. de la greblă (ataşată la coasă pentru a îndrepta spicele). 2° AMD, h, 5/prin B? „pieptene”; cf. Colţăr3°... GRECEÂN s, m„ pl- greceni 1° AMD/' 831 „locuitor din comuna Greaca”. 2°AMD/843 „locuitor din fostul sat Greci”. GREDE v. grădeâ 3°, GREGL v. greblă 2°. GREIIOf y, grohăl. GRENELE s. n, pl, AFLR/rar Gj „creneluri”; Un neamţ [,„] avea grefâl'e aşa, ştii, făcute pe ţranşău/947. GREONT v, grohol2, GREOTÂTE v, greutate. GRESIE g, f„ pl. gresii 1° AMD, h. 654; AFLR/Db, prin Ph, Bz, Tr, Gr, CI, II şi rar Ag, Vn, Br, Qţ, If, TI, Ct „vârtej la căruţă”; cf. b a i g i c... 2“ AMD, Pl. 61/prin Ag, Ph, Ot, Tr şi rar Db, Vn, Gr, II, ŢI, Cţ „b r ă c i n a r la car”; cf. b ân t ă1 6°... 3° AMD, Pl. 61/rar Ag „crucea din spate la căruţă”; cf. cântărâş 2°... 4° AMD, Pl. 114-115/rar Ag, Ph „m u-i e r u ş c ă la război”; cf, a m n a r 3°... 5° AO, h. 596/rar VI, Gj „clin rămas nearat între două brazde”; cf, a m n ă r 9°„, GRESII v, greşul. GRESOl1 s. n., pl. gresaâie AMD, h. 333 MN/rar II „cute, gresie de ascuţit coasa”; cf. a r c e r 2P,.. GRESII2 v. greş6i 2°. GRESUI vb. IV tranz,, ind. prez, 1 sg, gresui AO, h. 953/prm VI şi rar Dj; gre-suiesc AO; GQ/rar Gj, Dj „a ascuţi coasa CU gresia”, -var, greşit vb, IV tranz,, ind, prez, 1 sg, gresii AO, h, 953/rar Gj, GREŞ s. n„ pl, greşuri 1° AO, h, 596/rar Gj, Dj, Qţ; AMD, h, 602, 603/ prin Vn, TI, Cţ şi rar Ph, Gl, II „clin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul locului”; cf. a ro n â r 99,„ 2° AMD, Pl, 118/prin Vn, Br şi rar Ph, Ql, Bz, 11, Cţ „lăţunoaie în ţesătură"; cf, căldgăr2°... 3" AMD, Pl- 119 120/rar Vn, Bz, II „fir netrecut prin iţe şi prin spată (la năvădiţ) care este dat spre sulul dinapoi la ţesut”; cf. curgătoare 2P... GREŞEÂLĂ s, f„ pl. greşeli AO, h. 596/prin Dj; AMD, h, 603/rar Ag, Db „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... GREŞIŢURĂ s. f„ pl, greşituri AO, h. 955,956/Pj şi rar Mh, Ot „elin de teren rămas nearat între două brazde sau ia capătul locului”; cf. a m n â r 9P,„ GREŞOI ş, n„ pl, greşoăie 1° AMD, h, 602,603/Cţ, prin Ci, II, TI şi rar Br „elin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul locului”; cf. a m n â r 9°,.. 2“ AMD, Pl. 118/prin Cţ şi rar CI, TI; greşoilr&r II „lăţunoaie în ţesătură”; cf, călugăr 2°.., 3° GD/rar Cţ „bucată din lanul de grâu rămasă nesecerată”. - var. 2° grăsol s. n., pl. grăsoăie AMD, Pl. 118/rar II; gresoi s. n., pl. greşoăie/rar Bz, CI. GREBLÂR s. n., pl. greblare AMD, h. 5/rar Ot [iron.] „pieptene (cu dinţii rari)”; cf. c o 1 ţ â r 4°... 141 GREŢELÎNĂ GREŢELÎNĂ s. f. GM/rar Ag „glicerina”: Un fel de lichid gras ca gretelina! 786. GREU adj., f. grea 1° GD/rar ŢI [d. animale] „rar, de vaioare, scump”: Vidra e un animal greu/871. 2“ ~ în brânză TDO/rar Gj [d. stăpânul, proprietarul oilor] „cu mult lapte, având cantitate mare de lapte (la măsuratul oilor)”: Să duce cu lapte-1 măsoară şi-l pune în hârdâu şi care-i mai greu în brînză ala rămâne la brânză [primul]/935. '■ 3° AFLR/rar Gr [d. vreme] „rea, urâtă”: Numai la o vreme grea, la o zăpadă grea n-o ducem [vaca la adăpat]/827. 4“ art, cu val. subst., în expr. a se pune cu griul (pe cineva) GM/rar Tr „a se ţine de capul cuiva, a sâcâi, a tracasa”; cf. h â ţ fină 4°, GREULJ^Ţ adv. AFLR/rar Gr dim. de la greu: Am dus-o gremleţ!831. GREUN vb. I tranz. AFLR/rar Ot „a îngreuna”; cf, g 1 o b 11°... (iREURlJŞ s. m., pl. greuruşi AMD, h, 450 MN/rar Vn dim. de Ia greier. GREUTÂTE s, f. GM/rar Ot „lipsă, sărăcie”: Mă duceam pă la muncă, pă la oameni, îmi da câte-un ciur dă mălai; am păţit greputâle mare/760; cf. n e a j u n-geri, - var, greotâte s. f. TDM III; AFLR/ rar Ph, Gr. GREVE v. criveă 5°. GRICOTINĂ v, nicodim. GRIDjSLE v, grădeâ 2". GRIJĂ s, f P GD/rar TI „împărtăşanie, grijanie”: I s-a ţânut lumânarea, sfi-ngijeşte să i să dea grija, s-aducă preot, §ă-| mărturisească/884, 2“ în expr, a da ~ AFLR/rar Ph „a face (pe cineva) să fie atent la ceva; a atenţiona; a avertiza”: Hai să mergem, da fiţi atenţionaţi, şi le-om dat şi lor grijă!709; cf. o c h i 9°, t r â g e 2°. GRILĂJ s. n. P AO, h. 219/rar VI „căptuşeală interioară la fântână”; cf. b u-16 i 2°... 140 GRINDĂ 2° var. gârlâj AFLR/rar TI „gard de scânduri”: în curte-avea un... gîrlăj d-ăla, un... corlate cum să zice unde stau închişi [caii]/874; cf. c a 1 e â n d r ă... - var. 2° gârleăj s. n. AMD/rar Cţ. GRIND s. n., pl. grinduri P GO/rar Gj „(loc) şes”: [Arăm] pe dealuri sau pe grind!942; cf. î n t i n s, î n t i n s o ă r e, î n t i n s u r ă 2°, jăpeică, liincăl0, p â d i n ă 3°, p 1 a t2 4°, p I a 16 u, p o t r 1-v ă, ş e s 2°, ş 6 ş t i n ă 1°, ţ â r n i ţ ă2 3°, ţ â r i n ă 8°. 2“ AMD, h. 595/rar Tr „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m â n... 3° AO, h. 520/rar Tr „loc gol, rarişte în pădurile de pe malul unei ape”. 4° AO, Pl. 48; AFLR/rar Gj, Dj; AMD/ rar Vn „loc ridicat, nisipos, prund într-o zonă mlăştinoasă”. GRINDĂ s. f., pl. grinzi P în a da de ~ TDM I, III/rar Ot, Gr; — Ia ~ TDO; AFLR/ prin Dj; art. — de-a grinda TDO/rar VI; AMD; GM/prin Ot şi rar Tr, Gr [d. naşul sau naşa de botez] „a ridica finul spre tavan, conform unui obicei de Anul Nou, urându-i să crească mare şi să aibă noroc”: La Anu Nou ne ducem la... până la trei ani, la moaşe cu plocon, că ni-1 ridică [copilul]... îl dă dă grindă, şi-I... 1-ursează, zâce „să ai parte dă... boi, dă vaci, dă cai, dă... să... ai noroc” TDO/911. Să duc acolo la naş, cu plocon, îi dă de-a grinda de trei ori GM/833; cf. s ii s e 1 e a. 2° datul de ~ loc. subst. TDM I/rar Ag „numele obiceiului de a da de 3°AO, h. 208/rar Ot „creasta, coama acoperişului la casă”; cf. c ă c i u 1 ă 4°... 4° AMD, h. 622/rar Db „lemn pus de-a curmezişul peste loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. c 6 r c i e 2°... 5° art. grinda de sus AMD, Pl. 110-111/rar Ph „fiecare din cele două braţe ale războiului”; cf. a j u 16 r 18°... 6° AO, h. 773/rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 138-139/rar Ph, Cţ „par aşezat, orizontal, pe două crăcane, de care se atârnă căldarea la foc”; cf. a r ţ ă r1 2°... grindărie 7° AO, Pl. 126-127/rar VI, Gj, Dj; AMD, pl. 162/rar Ag „lemn gros, deasupra apei, de care sunt prinse capetele b o g d ani-1 o r de la stavila morii”; cf. b â b ă 18°... 8° AO, Pl. 127/rar Gj, Mh „fiecare dintre stâlpii pe care se sprijină ulucul morii”; cf. b âb ă 17°... 9° AO, Pl. 128/rar Ot „b r o a s c ă la moară”; cf. broască 11°... 10° AO, Pl. 128/rar Gj „p e r i n o c la moară”; cf. b 1 ână 11°... 11° AO, Pl. 128/rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 164/rar Bz „fiecare dintre cei doi stâlpi pe care se sprijină perinoculla moară”; cf. babă 19°... 12° AMD, Pl. 164-165/rar Vn „fiecare dintre bârnele de care e prins coşul morii”; cf. b 1 â n ă 12°... 13° AO, Pl. 129/rar VI; AMD, Pl. 165/ rar Bz „fiecare dintre stâlpii care susţin podul morii”; cf. b â b ă 15°... 14° AO, Pl. 129/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 165/prin Ag şi rar VI, Db, Ph, Bz, Ot „fiecare dintre bârnele din capătul de jos al stâlpilor de susţinere la podul morii”; cf. b â b ă 14°... 15° AO, Pl. 139/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 166/rar VI, Bz „bârna pe care se sprijină capătul de jos al fusului la moară; p o-d o i m ă”; cf. p e r n ă 6°, p I u ă 14°, p o-sâdă2°, prag 2°, punte 24°, r i d i că-16 r 3°, t e m e i 7°, t i g â i e 5°. 16° AMD, Pl. 166/rar Ag „fiecare dintre lemnele pe care stă aşezată p o d o i m a (la moară)”; cf. a r m ă s â r 3°... 17° AO, Pl. 131/rar VI „bârnă în care se află gaura de scurgere a fainii (la măcinat)”; cf. c ă p i s t e r e 4°... GRINDĂRIE s. f. colect. AFLR/rar Gj; GM/rar Db „totalitatea grinzilor unei case”; cf. g r i n d u i â 1 ă 2°. GRINDEÂC adj. AMD, h. 603/rar II [d. un teren] „ridicat, înalt”: Muchie, locu e mai grindedc niţel, mai sus/855. GRINDEI s. n., pl. grindeie 1° AMD, Pl. 58-59/rar Ag, Ph, Vn, Bz „trupiţă la plug”; cf. b ârs ă 1°... GRÎPCĂ1 2° AMD, h. 642/rar Ot „brăcinar la plug”; cf. a j u t ă t 6 r 2°... 3° AFLR/rar Bz „fusul de la roata ferăstrăului de apă”: îi punea la roată [ferăstrăului], îi punea... o cujbă de fier, strâmbă aşa, de-i... o chema cujbă. de grindeiu la roată/732. 4° AMD, Pl. 163/rar Vn, Bz „lemnul care trece prin mijlocul roţii de la moară (învârtindu-se deodată cu aceasta); fusul morii”. 5° AMD, h. 602/rar Ag, Ph „clin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul locului”; cf. amnar 9°... -var. 1° grândei s. n. AMD, Pl. 58-59/rar Bz. GRINDOI s. AMD, h. 621/rar Ph „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. amn ăr9°... GRINDUT vb. IV tranz. şi refl. pas. GO/rar VI; GM/rar Vn „a (se) pune grinzile (la casă)”: Să grinduie casa cu grinzile GO/926. GRINDUIÂLĂ s. f. 1° GM/rar Vn „acţiunea de a g r i n d u i”. 2° var. grinzuiâlă s. f. AMD, h. 190/ rar Bz „totalitatea grinzilor unei case”; cf. grindărie. GRINDULÎŢĂ s. fi, pl. grindulile 1° GM/rar Db dim. de la grindă: Planşeul vine un grătar de sârmă puternic cu trei grinduliţe/695. 2° AO, Pl. 129/rar Mh dim. de la g r i n-d ă 14°. GRINZEÂN s. m., pl. grinzeni AMD/ 837 „locuitor din comuna Grindu”. GRINZUIÂLĂ v. grinduiălă 2°. GRIOTÎ v. grohotl 2°. GRIPĂ v.grlpcă1 1°, 6°. GRÎPCĂ1 s. fi, pl. gripei 1° AO, Pl. 141 /Dj şi rar VI, Mh, Ot, Tr; AMD, Pl. 180, 181; AFLR/Bz, Tr, 11, prin Ag, Vn, Br, Ot, CI şi rar Ph, Gl, Gr; gripee AO/rar Dj; AMD/rar Ag, Gl, Bz „un fel de cuţi-toaie folosită, în tăbăcărie, la răzuitul pieilor”; cf. c â r j ă 6°... 2° AO, PI. 134/rar Mh, Dj, Ot, Tr; AMD, PI. 181 /prin Tr, II şi rar Ag, Gr, CI „unealtă mare (cu care se lucrează proptind-o la subţioară) folosită, ta tăbăcărie, la răzuitul pieilor”; cf, c o â s ă... 3“AO, h. 787/prin Dj; GM/rar Ag; gripchi AMD, PI. 146/rar Tr „lopăţică pentru amestecat în vasul de fiert urda (sau pentru tăiat caşul)”; cf. b ă t ă â ş 3°... 4° AMD, PI. 99; AFLR/rar Tr, Gr „custură de tăiat fagurii”; cf. c o s 6 r 1°... 5° AFLR/rar VI, Ot „un fel de lopăţică folosită la frământatul aluatului”: [Pâinea] o luăm la frământat; o frământăm cu mâna sau cu gripca acolo, îi zicem noi/919. 6“ var. gripă s. f., pl. gripe AMD, PI. 177/rar Bz „cuţitoaie de curăţat copitele la cal”; cf. c u s t u r ă 4°... 7° AMD, Pl. 114/rar Db, Ph „b ă r b ă-t u ş la război”; cf. a m n â r 2°... 8° AMD, Pl. 114-115/rar Db, Ph, Br „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 9° var. cripcă s. £, pl. cripci AMD, PI. 90/rar Ot „suport, din beţe încrucişate, aşezat în interiorul stupului, pe care albinele îşi construiesc fagurii”; cf. pretcâr, scărâţă, speteâză21°. -var. cripcă s. £, pl. cripci 1° AMD, Pl. 181/rar CI; 2° AO, Pl. 134/rar Dj; gripă s. f., pl. gripe 1° AMD/rar Bz; griptă s. £, pl. gripte 17rar II; scripcă s. fi, pl. scripci 2° AO/rar Dj; zgripcă s. fi, pl. zgripci 4° AMD, Pl. 99/rar Vn, Bz, Br, Gr. GRIPCĂ2 s. fi AO, h. 135/rar Dj; AMD, h. 101; AFLR/rar Br, Ot „gripă, răceală”; cf. b a 1 e v n i ţ ă... GRIPCUI vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. gripcuie AMD, Pl. 180/rar Ag „a curăţa pieile cu gripca”. GRIPTĂ v. gripcă1 1°. GRIVÂC v. crivâc 5°. GRIVÂN s. m., pl. grivăni 1° AMD, h. 432/prin II „şobolan de câmp”; cf. m i-ţ o r ă n. 2° AMD/rar Bz, II „căţelul pământului, orbeţ”; cf. c h i o r2 1°. 3° AMD/rar II „hârciog”. 4° AMD/rar II „pasăre răpitoare (nedefinită clar)”. GRIVĂ s. fi AMD, h. 440/rar Ot „vrabie”; cf. brabeţoâic ă... GRIVE v. criveâ 1”, 2°, 5°, 8°-ll°. GRIVERE v. criveâ 5°. GRIVOI s. m., pl. grivoi AMD, h. 440 MN/rar Ot „vrăbioi”; cf. b r a b e ţ 6 i... GROAPĂ s. fi, pl. gropi 1° AFLR/rar Cţ „un fel de pivniţă săpată în pământ, cu pereţii arşi, ta care se păstrau, odinioară, cerealele”: Făcea grop!, strâmtă la gură şi largă la fund, şi... îi dădea foc, şi ardea... până ardea pământu ăla bine, de... pământu, de nu strica bucatel-elea [...] era ghiveci, era alfel: era jos strâmtă şi sus largă; da asta era gruăpâ... gruăpă de bucate, aşa să... groăpă de cereale/898; cf. g â r 1 i c i 4°...; ~ oârbă v. orb 3°. 2° pl. groăpe TDO/rar Mh; GM/rar Ph „gropi”. 3° pl. groăpe AO, h. 571/rar Mh, Dj „copcă ta gheaţă”; cf. b 6 r t ă 2°... 4° art. groapa obrazului AO, Pl. 2/rar Ot „adâncitură în buca obrazului; gropiţă”. 5° la gropi loc. adv. AFLR/rar Cţ „modalitate de plantare la viţa-de-vie (ta opoz. cu sub cazm a)”. - var. 2° gropii s. fi pl. AFLR/rar Gj. GROĂI v. grohoi2. GROĂNI v. grohoi2. GROBETE v. vrabete 1°. GROBIŞTE s. fi, pl. grobişti AO, h. 184/rar Dj „cimitir”; cf. c i m i 11 r u r i... — var. gropişte s. fi AO, h. 184/rar Mh. GROFĂTĂ adj. fi, pl. grofăte GM/rar Ph „gofrată, cu pliuri mărunte şi dese”; cf. împlisătă, încutât. GROFĂI v. grohoi2. GROFĂNI v. grohoi2. GROFNÎ v. grohoi2. GROFNIŢĂ v. gropniţă. GROFOl v. grohoi2. GROFONI v. grohoi2. GROFUÎ v. grohoi2. GROH s. n., pl. grohuri AO, h. 571/ rar Gj „copcă în gheaţă”; cf. b 6 r t ă 2°... GROHĂf vb. IV tranz. AFLR/rar Cţ „a întoarce grâul, orzul etc. cu lopata pe aria de treierat pentru a-1 vântura”. -var. grohoi vb. IV tranz. AFLR/rar Vn, Bz, Br, II; grohoni vb. IV TDM II/rar Ph; grehoi vb. IV GD/rar Cţ; gruhui vb. IV AMD/rar II. GROHĂIĂLĂ s. fi AFLR/rar Vn, Cţ „acţiunea de a g r o h ă i”; cf. g r â u i â 1 ă... -var. grohoiâlă s. fi AFLR/rar Vn; gruhuiâlă s. fi AMD/rar II. GROHĂNI v. grohoi2. GROHOI1 v. grohăi. GROHOI2 vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. grohoie AO, h. 421/prin VI şi rar Gj; AMD, h. 288/prin Ag, II şi rar VI, CI; grohoieşte AMD/rar CI „a grohăi”; cf. g â-fâi 1°... -var. gârfui vb. IV, ind. prez. 3 sg. gărfuie AMD, h. 288/rar If; gofaoi vb. IV, ind. prez. 3 sg. gohoie/rar Cţ; grăoni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grăone AO, h. 421/rar Ot; AMD/rar Gr; greoni vb. IV, ind. prez. 3 sg. greone AMD/rar Ot; groăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. groăie/rar Ag; groăni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grdăne/rai Tr; grofăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. grofăie AO/rar Mh, Dj, Tr; AMD/Tr şi rar Ag, Ot, CI, II, TI, Cţ; grofăni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grofane AO/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD/Gr, prin Db, Tr şi rar Ag, Ot; grofni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grofneşte AMD/rar Tr; grofoi vb. IV, ind. prez. 3 sg. grofoie AO/rar VI; AMD/ rar Ot; grofoni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grofone AMD/rar Tr; grofui vb. IV, ind. prez. 3 sg. grofuie/rar TI, Cţ; grofuieşte/rar TI; grohăni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grohăne AO, h. 420, 421/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD; GM/Db, prin Ag, Ph şi rar VI; groăhăne AO/rar Mh; grohoni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grohone AO, h. 421/rar VI; AMD; GM/prin Ag şi rar VI, Ph; grohui vb. IV, ind. prez. 3 sg. grohuie AMD/rar Vn, Bz, Br, CI, TI; gromăni vb. IV, ind. prez. 3 sg. gromănelrsr Ag; gromni vb. IV, ind. prez. 3 sg. gromneşte AO/rar Gj; grovni vb. IV, ind. prez. 3 sg. grovneşte AMD/rar Tr; gruuni vb. IV, ind. prez. 3 sg. gruune!rar Ph; gruvni vb. IV, ind. prez. 3 sg. gruvneşte!rar Ag. GROHOIĂLA v. grohăiălă. GROHONI1 v. grohăi. GROHONI2 v. grohoi2. GROHOTI vb. IV intranz. 1° ind. prez. 3 sg. grohote AO, h. 421/rar Gj; groho-teşte AO/rar Mh; AMD, h. 287/rar Ph „a grohăi”; cf. g â f â i 1°... 2° var. grioti vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. griote AO, h. 420/rar Mh „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... GROHUI v. grohoi2. GROMĂNI v. grohoi2. GROMNI v. grohoi2. GROPĂ vb. I tranz. TDO/rar Gj „a prăşi porumbul (îngropându-i bine rădăcinile); a muşuroi”: Săpai, gropăi toată zâua la porumb/943; cf. c o p ă i1 1°... GROPĂN s. n., pl. gropâne 1“ AFLR/ rar Dj; AMD, h. 537/rar Gr „fântână adâncă, nepietruită”: Dacă nu este fântână făcută de piatră, săpăm un gropăn, adâncimea acol-la paişpe metri... fântână săpată, numai de pământ, în pământ văros, nu pietruită în adâncime/990. 2° AMD, h. 542/rar Tr „lac mic, fără adâncime”; cf. g h i b â r ţ... 3° TDO'rar Dj, Ot „loc îngrădit ta albia unui râu sau într-o apă stătătoare, unde se pune cânepa la topit”; cf. b â 1 v â n2 1°. 4° TDO/rar Dj „mică adâncitură în care se pune hrană, apă pentru păsări”. GROPĂŞ s. m., pl. gropdşi TDO/rar Dj „gropar”: Dup-aceea [se dau] patra metri de pânză iar peste groapă, care le-au împărţit toţi gropăşii, patru gropăş sau cât a fost/ 984; cf. gropătdr, îngropător 2°, 1 e m n â r 3°. GROPĂRIE s. fi, pl. groparii AMD, h. 534; GM/rar Db, Tr „loc cu gropi, de unde s-a scos pământ pentru construcţii”: Luam pământ de la gropăriiGW199. ’I i'l im:! GROPĂTOR s. m., pl. gropători GM/ rar Ag „gropar”: Lumea pleacă şi rămâne gropătoru de dă pământ [pe mort]/676; cf. gropăş... GROPENEÂN s. m., pl. gropeneni AMD/749 „locuitor din comuna Gropeni”. GROPI vb. IV tranz. GM/rar Db „a încropi (apa)”: Să mai gropeşt!apa... s-o mai gropeşti, adică să mai pui apă rece din când în când/695. GROPII v. groapă 2°. GROPIŞŢE v. grobişte. GROPIŢĂ s. {., pl. gropiţi AO, h. 571/ rar Gj „copcă în gheată”; cf. b o r t ă 2°... GROPNIŢĂ s. f. AFLR/rar Ph „cavou”: îl îngroapă în pământ [pe mort] la noi, n-are grâfniţă aici GM/723; cf. b 6 11 ă 3°... - var. grâfniţă s. f. GM/rar Vn. GROPŞOÂRĂ v. gropuşoâră. GROPUŞOÂRĂ s. f. TDM II/rar Vn dim. de la groapă: Am călcat într-o grop-şoără AFLR/711. - var. gropşoâră s. f. AFLR/rar Ph. GROS adj. 1° ~ la bot loc. adj. AO, h. 377/rar Mh „viclean”; cf. c â r c o t â ş... 2° GM/rar Br [d. vânt] „puternic, tare”: Bătea un vânt mare-aşa, un vânt gros, cum îi toamna/741. 3° din ~ loc. adv. GM/rar Ot „tare, cu putere”. 4° AO, h. 675/rar Dj, Ot [d. vin] „tulbure, nelimpezit”; cf. t u 1 b u r. 5° lapte ~ loc. subst. AMD, Pl. 142-143/rar Ag, CI „lapte prins (acrit)”; cf. chişleâg 1°... 6° f. groasă AO, h. 168/Dj şi rar Mh; AMD, h. 143/prin TI şi rar Vn, II „însărcinată, gravidă”; cf. b u r d i 6 s 2°... GROSĂMINTE s. f. colect. GM/rar CI „ţesături groase”: Cânepa o torceam, o lucram, ce vream, pânză, grosăminte d-asta/862. GROSIME s. f. 1° GM/rar Ph „zer îngroşat şi precipitat prin fierbere”: Şi s-alege un fel de... grosime care se numeşte urdâ/703; cf. g r o ş e â I ă. 2° AFLR/rar Cţ „partea cea mai groasă, mai densă a unui lichid”; cf. î n g r o ş e â-1 ă. 3° var. groşlme AFLR/rar Mh „grosime (a unui obiect)”. GROSOVÂN adj., pl. grosovăni GM/ rar VI „înstărit, bogat, gros la pungă”: Că ăştia care erea... grosovănila pungă plătea şi te băga pă dumneata la armată/678; cf bogăşân... GROŞEÂLĂ s. f. AMD, Pl. 147/rar Cţ/890 „zer gros rămas în vas după ce s-a scos urda”; cf. g r o s i m e 1°. GROŞÎME v. grosime 3°. GROŞTEU s. m„ pl. groştei AMD, h. 289/rar Gr „purcel (de trei-patru luni)”; cf g o d ă c 6 1... GROŞTÎCĂ s. f., pl. groştele, groştici AMD, h. 289/rar Gr „purcică (de trei-patru luni)”; cf. g o d â c ă... GROŞUÂRĂ (4 sil.) adj. f., pl. gro-şuăre AMD/rar Db „grosuţă”; cf g r u ş-t i o â r ă. GROVETE [?] s. f. pl. AFLR/rar Gr „fetişcane”: în anu ăla a işit [la horă] fo patru mari, grovete-, cf. b ă i e t ân â... GROVNÎ v. grohoi2. GRUHUÎ v. grohăl. GRUHUIÂLĂ v. grohăiâlă. GRUI v. grâul. GRUIA v. guie 1°. GRUIÂN s. m., pl. gruieni AO/965 „locuitor din comuna Gruia”. GRUICĂ s. f., pl. gruici 1° AO, Pl. 141/rar Dj „unealtă mare, un fel de gripcă (ţinută la subţioară) folosită, în tăbăcărie, pentru curăţat pieile”; cf. c o â s ă... 2° AO, Pl. 136/rar Gj „cuţit de strung folosit de rotar pentru rotunjit butucul roţii”; cf. c u ţ i t o â i e 3°... GRUMÂj v. grumaz 1°. h. 82/rar VI, Dj; AMD/prin Db, Ph şi rar Ag, Bz, Br, Tr, Cţ; grumâjuri AO/rar Mh „partea dinapoi a gâtului; ceafă”; cf. b e-regată 3°... 2° AMD, h. 52 MN/rar Ph, Vn, CI „esofag, beregată”; cf. b e r e g â t ă 1°... 3° art. grumazul beregăţii AMD, h. 52/rar Gl, Bz, Br „omuşor”; cf. b e r e-gâtă2°... — var. 1° gârmâz s. n., pl. gărmăze AMD, h. 50/rar TI; grumâj s. m. şi n., pl. grumăji AO, h. 82/Mh, Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Tr; AMD/Ag, Tr, prin Db, Br, Ot, II şi rar VI, Gr, CI, Cţ; grumăjuri AO/rar Mh, Dj; AMD/rar Br, Tr, CI, II; grumăzuri AO/rar VI; grumăje AO/rar Dj; AMD/rar CI; gru-meăj s. n., pl. grumeăje AMD/rar Db, Tr; gurmâj s. /prin Oţ, Tr şi rar Ag; gurmâz s. m., pl. gurmăzilrar Bz, Ot, Tr. GRUMEÂJ v. grumâz 1°. GRUMPENĂ v. crumpănă. GRUMUI adj., pepene ~ AMD, h. 350/ rar Cţ „pepene galben”; cf. c a u n... GRUNŢÂN v. glonţăni 3°. GRUŞ v. bruş. GRUŞTIOÂRĂ (3 sil.) adj. f. AFLR/ rar Mh „groşcioară”; cf. g r o ş u â r ă. GRUUNÎ v. grohoi2. GRUVNÎ v. grohoi2. GUARD s. m., ~ câmpean AO, h. 449/ rar Ot; AMD, h. 327/rar Ag, II „paznic de câmp”; cf. b ă n u 1 e t e... - var. gard s. m., ~ câmpeăn AO, h. 449/rar Gj; goârză s. m., ~ câmpeăn, pl. gorzi cămpenilxw Ot; guăz s. m., ~ cămpeănixw Gj. GUÂRZĂ v. guard. GUAZ v. guard. GUBÂB v. gubâv. GUBÂV adj., pl. gubăvi, f. gubăvă, pl. gubâve AMD, h. 91, 92/C1, II, prin Cţ şi rar Ph, Bz, Br, TI „bolnăvicios”; cf. b a-ş o 1 d i u... -var. gâbâv adj., pl. găbăvi AMD, h. 91, 92/rar CI; gubâb adj., pl. gubăbi, f. gubdbă/pr'm II şi rar CI, Cţ. GUBERNIŢĂ s. f. AMD, h. 101/rar Gr şi rar Tr „răceală, guturai”; cf. b a 1 e v-n i ţ ă... GUBREJÎ vb. IV refl. AMD, h. 91/rar II „a se şubrezi, a deveni g u b a v”: Nu supoartă frigu; ce te-aigubrejit aşa?/851. GUDURÂIE v. guturâr 1°. GUGI v. glugă 2°. GUGLĂ v. glugă 3°. GUGOÂŞĂ v. gogoaşă111°. GUGLUŞĂ v. gluguş. GUGOI v. cucui 1°. GUGUIv. cucui 1°. GUGULELE s. f. pl. AMD, h. 419/rar Ot „gogoşi mici pe frunza de stejar”; cf. pitulice 2°. GUGULI vb. IV 1“ tranz. GD/rar Cţ „a dezmierda, a alinta”; cf. g u g u ş i, r â z-găi. 2° refl. GM/rar Ag [d. câine] „a se gudura”; cf. c u ţ u 1 i... -var. 1° ghighili vb. IV tranz. GD/rar TI; muguli vb. IV tranz. GD/rar TI. GUGULÎE v. gulie 2°. GUGULOI v. gogoloi l°-3°. GUGUŞ s. m., pl. guguşi AMD, h. 442/ rar Cţ „porumbel sălbatic”; cf. c u-curiiz 1°... GUGUŞEÂLĂ s. f. GD/rar Cţ „mângâiere, dezmierdare”: Acuma a venit din armată; când a venit, guguşălă, muguşălă, pă colea, pă colea/896; cf. m â n g ă i â 1 ă. - var. muguşeâlă s. f. GD/rar Cţ. GUGUŞI vb. IV refl. GD/rar Cţ „a se alinta, a se dezmierda”: S-apropia zilele ca să plece el în armată; eu nu ştiam cum să mă guguşesc pă lângă dânsu/896; cf. g u-g u 1 i 1°... GUGUŞOÂICĂ s. f., pl. guguşoăice AMD, h. 449 MN/rar Cţ „porumbiţă”; cf. g o 1 um b e 1 e.... GUIC v. guiţă. GUICÎ v. guiţă. GUICII v. guiţăi. GUIE s. f. I0’AFLR/rar Ph „numele jocului de copii ţurca”; cf. c e 1 i c h e 1°... GRUMÂZ s. m. şi n., pl. grumăji 1° AO, h. 82; Pl. 5/crt.; AMD, h. 45; 50, 51/prin Ag, Ot, Db, Cţ şi rar Br, Ot, Tr, CI, II, TI; grumăzi AO/rar Mh, Ot; AMD, h. 50/prin Db, Ph şi rar Ag, Bz, Br, Tr; grumăze AO/prin VI, Gj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 45; 50/TI, Cţ, prin CI şi rar Ag, Db, Ph, Gl, Bz, Br, Tr, Gr, II; grumâzuri AO, h. 82; Pl. 5/prin Mh şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 50/prin Db, CI, Cţ şi rar Ag, Vn, Bz, Br, Ot, If, Gr, II, TI; grumăje AO, 2° AFLR/rar Ph „băţul (mai scurt) lovit la jocul numit Are un băţ mare, o guie mai mică şi o groapă; pune giija pă groapă şi dă c-un bâţ/713; cf cf. c e 11 c h e 2°... 3° var. cuie s. m. GO/rar Ot „partenerul, din jocurile de copii, pe care cad sorţii la numărătoare”. - var. 1° gruia s. f. art. GM/rar Br. GUIENI v. gunoiâ 1°. GUIŢĂ (2 sil.) vb. I intranz. AMD, h. 287/rar Vn „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... - var. guică vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. guică AO, h. 420/rar VI; guicf (3 sil.) vb. IV, ind. prez. 3 sg. guice AO/V1; AMD, h. 287/Ag, Db, Tr, Gr şi rar VI, Ph, Ot; guiceşte AMD/rar Gr; guiţi (3 sil.) vb. IV GM/rar Ph; guviţâ vb. I AMD/rar TI. GUIŢĂI vb. IV intranz. AO, h. 420/ prin VI, Gj, Mh, Dj şi rar Ot „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... - var. coiţăi vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. coiţăie AO, h. 420/rar Dj; coviţăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. coviţăie AMD, h. 287/ rar TI; coviţui vb. IV, ind. prez. 3 sg. covi-fuie/rai TI; ghiţui vb. IV, ind. prez. 3 sg. ghifuie AO/rar Gj; AFLR/rar TI; guicii vb. IV, ind. prez. 3 sg. guicie AMD/Ot, Tr, prin VI, Ag, Db şi rar Gr; guiţâi vb. IV, ind. prez. 3 sg. guiţăielrar Vn; guţăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. guţăie AO/rar Dj; guţui vb. IV, ind. prez. 3 sg. guţuie/rar Mh; viţăi vb. IV, ind. prez. 3 sg. viţăie AMD/rar TI; viţâi vb. IV, ind. prez. 3 sg. viţăie!rar TI; viţii vb. IV, ind. prez. 3 sg. viţie/rax Vn; viţui vb. IV, ind. prez. 3 sg. vifuie/rar TI. GUIŢÂI v. guiţăi. GUIŢI v. guiţăi. GUJ s. m., pi. guji AMD/rar TI „cârtiţă”; cf b âb ă24°.. GUJĂLIE s. f., pl. gujălii AMD, h. 296/rar Bz, Br „pasăre de curte, orătanie”; cf o â r ă 2°, o r e t e n i e. GUJBĂ v. cujbă 2°, 5°, 6°. GUJGĂRE s. f. AMD/rar Vn „păstaie uscată (de fasole)”. GULÂN s. m., pl. gulăni AO, h. 473/ rar Gj „cartof’; cf b a r a b 0 I ă... GULÂR s. m., pl. gulări GO/rar Dj [la jocul g u 1 a], jucător care prinde g u 1 a şi o pune în gaură”. GULĂ s. f. 1° pl. giile AO, Pl. 55/rar Dj; AMD, Pl. 25/rar Tr „minge din păr de vită sau din zdrenţe”; cf. c 61 c ă1... 2° GO/rar Dj , jocul de copii numit ţurca”; cf c e 1 i c h e 1°... 3° var. ghiula s. f. art. AFLR/rar Gj, Mh Jocul de copii numit purceaua”; cf. p o p i c 9°, p u r c e â. - var. 2° ghiula s. f. art. AFLR/rar Mh. GULER s. n., pl. gulere TDO/rar Gj „fâşie de pânză în care se leagă câte un ban, dată de pomană la înmormântare (folosită ulterior ca guler)”: Să dau gulere la bisărică, patruzăşpatru de gulere, un guler, o lumină, un ban acolo legat/947; cf. p o m n e â t ă. GULGĂ v. glugă 2°. GULGUŞ v. gluguş. GULGUŞĂ v. gluguş. GULGUŞOI v. gulmuşoi 2°. GULIE s. f. 1° AO, Pl. 78/rar Dj „conopidă”. 2° var. gugulie s. f., pl. gugulii AO, Pl. 78/rar Dj „plantă legumicolă, cu tulpina îngroşată, sferoidală, comestibilă”; cf b â m b â 1°... GULIMÂSTIC s. n. GM/rar Gr „gumilastic”: Ghete cu gulimăstic, cum să spunea înainte/827. - var. gulimăstric s. n. GM/rar Gr. GULIMÂSTRIC v. gulimăstic. GULIMEÂJĂ s. f., pl. gulimeji AMD, h. 347/rar Vn „cartof’; cf. b a r a b u 1 ă... GULMUŞ6I s. n., pl. gulmuşoăie 1° GM/rar Ot, Tr „grămadă de pământ; muşuroi”: D-aci [pământul] îl faci aşa gulmuşoi, uite-aşa mare, două câte două vine la ţest [...] şi faci două muşuroaie/ 784; cf. m o m â i e 1°, m o r m â n 1°, ţu-ţ â i 2°. GULURĂ s. f., pl. guluri TDO/rar VI „gură de ham”: Noi în special am pus [cânepă] mai mult pentru guluri de cai, c-avem cai şi le trebuie guluri, sfoară, căpestre de cai aşa, că ne trebuie, că îi legi şi trebuie să aibă ceva în bot /908. -var. gurură s. f., pl. gururi AMD, h. 273/rar Db. GUMÂR s. m., pl. gumări AMD, h. 491; GM/prin Gr şi rar Db, CI, 11; GD/ rar Cţ [mai ales la pl.] „încălţăminte, pantofi de cauciuc de forma unui galoş”. GUMERÂBIC s. n. AMD/rar Cţ „gumă arabică, pastă de lipit”; cf. 1 i p i c i 2°. - var. gumerâbilă s. f. AMD/rar Cţ. GUMERĂBILĂ v. gumerâbic. GUNOI s. n., pl. gunoaie 1° AO, h. 630/rar Ot, Tr; AMD, h. 632/prin Tr şi rar VI, Ag, Ot, Gr, CI, TI, Cţ „rest de fân (rămas pe fUndul căruţei)”; cf. c o â d ă 8°... 2° AO, h. 334/rar Dj, Ot; AMD, h. 545/ rar Db, TI, Cţ „aluviune”; cf. a 1 i m â n... ’ 3° var. gunoaie s. f. AFLR/rar Ag „impuritate, gunoi (în ochi)”: Mi se pune mie o gunoăie-n ochi/688. GUNOI vb. I 1° tranz. AO, h. 433/ prin Mh şi rar VI, Dj; AMD, h. 305/rar Ph, Vn, Bz, II, TI „a gunoi terenul”; cf. b ă 1 i-g ă r L. 2“ var. gunoi vb. IV refl. AMD, h. 102/ rar Cţ [d. oameni] „a slăbi foarte mult (de boală, de muncă)”: Zăcea [de tifos] până să gunoiâ, uitat ca gunoiu/888. -var. 1° guieni vb. IV tranz. AMD, h. 305/rar Bz. GUNOIÂŞ s. AFLR/rar Vn dim. de la gunoi (de grajd). GUNOIER s. n., pl. gunoiere AO, h. 224/rar Dj; AMD, h. 210/rar Ot; gunoieri AO/rar Dj „unealtă de metal în formă de cârlig sau de lopăţică, cu care se scoate sau se scormoneşte jarul; vătrai”; cf. c i o â-c ă1 14°... GUNOIOS adj. AMD, h. 589; GM/rar Vn, CI [d. teren] „îngrăşat cu gunoi”: Unde puneam cânepa, aveam aşa locu mai gunoios GM/726; cf. g r ă ş â t... GURĂ v. guri 1°. GURALIU adj. AO, h. 176/rar Mh „(devenit) guraliv (din cauza ameţelii de băutură)”. GURÂRE s. f., pl. gurări AMD, h. 45/ rar Bz; gurări/rar Vn „bubuliţă la colţul gurii; zăbală”; cf. a b ti b ă 2°... GURATEGEÂN s. m. compus, pl. gurategeni AMD/731 „locuitor din comuna Gura Teghii”. GURĂ s. f., pl. guri 1° în expr. a lua la ~ GM/rar VI „a lua la ceartă”: L-am găsit cu oile acolo la noi, eu 1 -am luat la gură că ce cauţi cu oile aici/678; cf. s u-dui 1°. 2° a avea ~ AFLR/rar Ag, Ph „a avea îndrăzneala, tupeul”: Pot eu să-i mai zic, mai am gurăU690. 3° art., în expr. a-i luă gura AFLR/rar Tr „a-1 ţine gura”: Am ţipat cât mi-a luat gurail 82. 4° în expr. a muri cu ~ AMD/rar Gr „a muri conştient, vorbind până în ultima clipă”. 5“ TDO/rar VI „voce, vorbă, glas”: Şi la ea altă gură eu n-am auzit la aia/903; art. în expr. a-i luă gura AO, h. 67/rar Mh, Dj „a amuţi”; cf. î m p i e t r ă 5°, î n-m u ţ 1, 6 f u 1 2°; art., în expr. a-i veni ~ AMD, h. 40/rar Ot, Tr „a-i (re)veni vocea”. 6° art. gura berzii (berdii, bărdii) AO, Pl. 137/Dj, prin VI şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 170/rar Bz, Ot, Tr, II; ~ coasei AO, h. 631/rar Dj; AMD, h. 633/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ şi prin VI, If; ~ sâpii AMD, h. 599/Ag, Db, Ph, Br, Ot, Tr, II, TI, Cţ, prin Vn, Bz, Gr, CI şi rar VI, If şi pl. gure AMD, h. 633/rar Ph „tăiş”; cf. corp4°... 7° AMD; AFLR/rar Gr „partea exterioară a butucului unei roţi”. 8° AMD, h. 659/rar Bz „partea din faţă a proţapului, de care se leagă jugul”; cf. bârsă5°... 9° AMD, h. 667/rar Ot „piscul săniei”; cf. a 1 c â 7°... 2° var. gulguşoi s. n., pl. gulguşoăie GO/rar Tr „bulgăre de pământ”; cf. b 1 â-n ă 18°... 10° art. gura tejghelei AO, PI. 136/rar Dj „parte a scaunului de lucru (al rotarului) unde sunt fixate obezile pentru a fi găurite; menghină”; cf. c 1 â m ă 1°... 11° art., gura pietrei AO, PI. 130/rar Gj „gaura din piatra morii prin care trece fusul”; cf. g â n j e u 4°. 12° art. gura focului AMD, PI. 179/rar Db, Ph „locul, vatra unde ard cărbunii la fierărie”; cf. c ă m i n 3°... 13° GM; TDM II/rar Db, Ph „parte a unei şindrile care, intrând în şanţul celei următoare, ajută la îmbucarea celor două piese”. 14° art., în gura serii loc. adv. GM/rar Tr „la lăsarea serii; pe înserat”: Şi când ne-am dus acolo în gura seri... venea lumea de la cules de la porumb/793; cf. î n murgi t, î n s e r ă 12°, m u r g i t, s e r ă t. GURBĂNEŞTEÂN s. m., pl. gurbă-neşteni AMD/860 „locuitor din comuna Gurbăneşti”. GUREÂLĂ s. f, AO, Pl. 132/rar Mh „cantitate mică de grăunţe duse Ia măcinat”; cf. b ă r d â c 3°... GURGOI v. gurgui 1”. GURGUI s. n. 1° pl. gurguiuri AMD, h. 488/rar Cţ „vârfurile, ciocurile opincii; gurguie”; cf. c i o c2 5°... 2° AFLR/rar Bz „numele unui soi de măr”. - var. 1° gurgoi s. n., pl. gurgoăie AO, h. 298/prin Mh; gurzui s. n., pl. gurzuiuri AMD, h. 488/rar Vn. GURGUMEU s. n., pl. gurgumeuri 1° AO, h. 336/rar Mh; gurgumeie/rar Gj „ridicătură mică de pământ; movilă”; cf. băşică 3°... 2° AMD, h. 524/rar Tr „curcubeu”;cf. brâu 1°... GURI vb. IV 1° refl., ind. prez 3 sg. se gureşte (de ziua) AO, h. 308/rar VI, Gj; AMD, h. 504/rar VI „a se crăpa de ziuă”; cf. c u n o ă ş te... 2° intranz. şi refl. pas. AFLR/rar Gj; AMD, h. 396; 399; GM; AFLR/prin Ag, Ot şi rar VI, Db, Bz, Tr [la ţesut] „a (se) lega gură”; cf. 1 e g â 4°. 3° tranz. AO, Pl. 132/prin Gj, Mh şi rar y VI „a măcina o cantitate mică de boabe”. -var. 1° gură vb. I refl., ind. prez. 3 /. sg. se gureăză (de ziuă) AO, h. 308/rar VI; AMD, h. 504/rar VI; se gură (de ziuă) AO/rar VI; AMD/rar VI. GURIT s. AMD, Pl. 121/rar Ag, CI „piedin, uruioc”: Am lăsat în gurit firele care să taie din gurit, piedin/690; cf. c a-d en 1 âţ... GURITOR s. n., pl. guritoăre 1° AO, h. 738/rar Ot şi s. m., pl. guritori AMD, Pl. 118; GM; AFLR/prin Db, Ot şi rar VI „băţ fixat pe sulul dinainte al războiului, pentru legat gura pânzei”; cf. n o d u r â r 2°. 2° AO, h. 728/rar VI; AMD, Pl. 113/ rar Ag „slobozitor la război”; cf. d o r â n-gâr2°... GURITURĂ s. f. AO, Pl. 132/rar VI, Mh „cantitate mică de boabe pregătită pentru măcinat”; cf. b ă r d â c 3°... GURIŢĂ s. f., pl. guriţe 1° AO, h. 216; TDO/rar VI, Dj ,jgheab prin care curge apa la fântână”: Fântână să numeşte alta, care-o face de-i izvoru-afară, îl face fie de piatră fie de blană şi îl... vine-aşa aplecată şi ia apă pe o guriţ-aşa TDO/914; cf. c i u c i ur2°... 2° AO, Pl. 130/rar Gj, Mh „bucată de fier în gaura din bârna unde se învârte fusul morii”; cf. c i 6 i 3°... 3°AO, Pl. 131/rar Gj, Mh „gaură, în piatra alergătoare, pe unde cad grăunţele la măcinat”; cf. g â t 6°... 4° AO, Pl. 131/rar Gj, Mh „teică la moară”; cf. c a p â c 10°... 5°AO, Pl. 131/rar Gj, Mh „scobitura prin care curge faina Ia măcinat”; cf. c i u-c i u r 4°... GURLOÎ v. gurluf 1°. GURLUC v. gurlup. GURLUI v. gurlup. GURLUÎ vb. IV intranz. 1° AO, h. 420/ rar Mh, Dj; AMD, h. 287/prin Ag, Db şi rar VI, Ot „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... 2° AMD, h. 288/rar Db „a grohăi”; cf. gâfâi 1°... - var. gârlăf vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. gărlăie AO, h. 420/rar Mh; gărlăieştel rar Gj; gârlui vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. gărluie/rar Gj; gurlof vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. gurloăietrar Mh. GURLUMPĂ v. gurlup. GURLUP s. m., pl. gurlupi AO, h. 480/ VI, Gj, Mh; AMD, h. 357/prin VI, Ag „prună închircită şi uscată înainte de maturizare”; cf. b o b o 1 o â n ă... - var. ghiurlup (2 sil.) s. m., pl. ghiur-lupi AO, h. 480/rar VI; golup s. m., pl. goliipilrar Mh; gurluc s. m., pl. gurlucilrar VI; gurlui s. m., pl. gurlui AMD, h. 357/ rar Bz; gurlumpă s. f., pl. gurlumpe AO/ rar Mh; hurlubi [hurlug] s. m. pl. AMD/ rar Gl; hurlup s. m., pl. hurlupi/pr'm Ag şi rar VI, Db, Vn, Bz; hurlupă s. f., pl. hurliipHrar Vn; urlup s. m., pl. urlupi/rar Vn; zgurlup s. m., pl. zgurlitpi AO/rar Gj, Di. GURMÂJ v. grumaz 1°. GURMÂZ v. grumaz 1°. GURMĂ s. f. GD/rar Cţ „boală la vite, localizată la gât; gâlmă”. GURNIE s. f„ pl. gurnii AO, h. 571/ rar VI „copcă în gheaţă”; cf. b 6 r t ă 2°... GURPEN s. m., pl. gurpeni AO, h. 480/ rar VI „prună închircită şi uscată înainte de maturizare”; cf. b o b o 1 o â n ă... GURUI vb. IV intranz. 1° AMD, h. 288/ rar Ag, Ph „a grohăi”; cf. g â f â i 1°... 2° var. gorăf vb. IV intranz. AMD, h. 287/rar Ph „a guiţa”; cf. c h i r ă i 3°... -var. 1° gârâf vb. IV intranz. AMD, h. 288/rar TI. GURURĂ v. gulură. GURZUI v. gurgui 1°. GUSTÂR s. m. AO, Pl. 42/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 510/prin Db, Gr şi rar Vn, Bz, Ot, Cţ „numele lunii august”: [îi zice] gustar că să gustă din toate; popa face slujba poamelor la Probojenie A0/93 8. Toată lumea gustă dân toată poama că să cheamă gustar AMD/831; cf. â g u s t. GUSTĂR v. gustări 1°, 2°. GUSTĂRI vb. IV tranz. 1° AFLR/rar Cţ „a încerca gustul mâncării”. 2° AO, h. 275/rar Gj; AMD; AFLR/rar TI, Cţ „a lua gustarea de dimineaţă”; cf. z a c u s 11. -var. gustară vb. I tranz. 1° TDO/rar Mh; 2° AO, h, 274, 275/Mh şi rar Gj. GUSTĂRÎCI s. m./adj. GD/rar Cţ „(om) pofticios”. GUŞĂ vb. I intranz. AMD, h. 616/rar Ag, Db [d. cereale] „a începe să-şi formeze spicul; a înspica”: I-a dat spicu după ce-i dă-ntâi nodu şi pă urmă guşeăză şi sapi îi dă spicu/690; cf. î m b o r d o şâ, î m borţoşi, înspicai0, înspicui, nod 2°, s p i c ă 1°, sj) i c u i 1°. GUŞATA adj. f„ pl. guşate 1° AMD, Pl. 150-152; 160-161/rar Ph, Br, CI, TI [d. oi] „cu lâna creaţă”; cf. c ă r ă b â ş 5°... 2° prună ~ AMD, h. 357/rar Tr „prună închircită, uscată înainte de maturizare”; cf. b o b o 1 o â n ă... GUŞĂ s. f., pl. guşi 1° GO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar Dj, Ot, Tr; GM/rar Ag, Tr, Gr „gogoaşă a viermelui de mătase”: Gândacii să suia şi începea să facă mătase, să facă guşiGM/784; cf. g o g o 1 f e... 2° AMD, Pl. 150-151; AFLR/prin Cţ şi rar Ag, Tr „nod pe firul (de lână) tors”; cf. m o t â 1 c ă. 3° pl. în ~ loc. adj. GM/rar Ag [d.. ţesături] „lucrată în relief; buclată”; cf. fu Î g1 2°... 4“ AMD, Pl. 93/rar Tr „trompa albinei”; cf. cioc2 2°... 5° AMD, h. 51/rar Ph [la pl.] „amig-dale”; cf. a m i g d a 1 f t ă... GUŞOI s. n. [?] AMD, h. 52/rar Ag „omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... GUŞOS adj. GD/rar Cţ [d. firul de lână] „de calitate inferioară, cu guşi 2°”: Şi ce e mai guşos, mai mărunt, o băgăm în saltele [lâna]/900. GUŞTER s. m„ pl. guşteri 1° AMD, h. 439/prin II, TI, Cţ şi rar Gr, CI „salamandră”; cf. caracaticioâr ă... 2° AO, h. 549/rar VI; AMD, h. 436/rar Ag, Tr „viperă”; cf. n ă p â r c ă 2°, o t r ă-v i c i 6 s 2°, s c 6 r p i e, v e p e r i ţ ă, v 1 p e r i. GUŞTERE 150 GUVITĂÎ 3° AO, h. 84/rar Dj [la pl.] „amigdale”; cf. a m i g d a 1 i t ă... - var. guştere s. m., pl. guşteri 1° AO, h. 553/rar Dj, Ot; AMD, h. 439/rar If; T AMD, h. 436/rar Tr. GUŞTERE v. guşter 1“, 2°. GUŞUÎ vb. IV tranz. TDO; AFLR/rar Mh, Dj „a sugruma”: A lăsat-o [oaia], o gusuiit-o, o spărsasă la gât aicea TDO/ 944. GUTÂI s. m., pl. gutăi AO, Pl. 82/prin Gj, Mh „şutui”. GUTÂIE s. f., pl. gutăi AO, Pl. 81/ prin Gj, Mh „gutuie”. GUTUNÂI v. guturăr 1°. GUTUNÂR v. guturăr 1°. GUTURÂI v. guturăr 2°. GUTURĂR s. n. 1° AO, h. 135/Mh, prin VI, Dj şi rar Gj „guturai”; cf. b a 1 e v-n iţă... 2° var. guturăi s. n., ~ măgăresc GW rar Db „tuse convulsivă”. -var. 1° gudurăie s. f. AMD, h. 101/ rar Br; gutunâi s. n. AMD, h. 29/rar Tr; gutunăr s. n. AMD, h. 101/rar TI; guturăre s. f. AO, h. 135/rar Dj; AMD, h. 101/rar Ot, Tr; guturoâie s. f. AMD/rar TI; guturoi s. n./rar TI. GUTURĂRE v. guturăr 1°. GUTURĂIOS adj. AMD, h. 101/rar Cţ „răcit, cu guturai”; cf. g u t u r o i â t, înfundă t12°, îngripât, întronat, răpciugă s, reci ftrognât, tronos. GUTUROÂIE v. guturăr 1°. GUTUROI v. guturăr 1°. GUTUROIÂT adj. AMD, h. 101/rar Cţ „răcit, cu guturai”; cf. g u t u r ă i 6 s... ’ GUŢĂI v. guiţă!. GUŢUÎ v. guiţă!. GUTUREL s. m. GO/rar Mh „purcel”; cf. g o d ă c e 1... GUVI v. govi. GUVIT v. guiţă. GUVITĂÎ v. guiţai. * HAB v. abă 1°, 5°. HABÂR s. în expr. ~ am GM/rar Tr, Gr „nu am habar; nu ştiu; nu-mi pasă”: Nu vrea să ne spuie că e lup, habar aveam noi, credeam că e câine/805; cf. a v e â 2°... -var. abăr s. , în expr. a nu avea ~ TDM I, III/rar Ot, CI; abăr s. , în expr. a nu avea ~ TDM III/rar II; haber s., în expr. ~ n-am AFLR/rar Cţ. HABER v. habăr. HAC s., în expr. a-i făce de ~ AFLR/ rar II „a-i veni de hac; a-i face de petrecanie”. HADARÂG v. hădărăg 3°. HAHOL s. m., pl. haholi AMD/prin TI „rus care vorbeşte ucraineana; rutean”. - var. cahol s. m., pl. caholi GD/rar TI. HAHOLCĂ s. f. GD; AFLR/rar TI „ruteancă”. HAI v. ăia. HÂIDĂ v. hăidea 2°. HÂIDEA interj. 1° TDO/rar VI; TDM I/rar Ag „haide”; cf. a i. 2“ var. hăidă interj. AO, Pl. 121/rar Ot „cuvânt, strigăt cu care se alungă oile”; cf. c i u ş1... -var. âide interj, cu val. vb. de imperativ 2 sg., 2 pl. ăideţi 1° TDM 111/ prin Gr, II şi rar CI; hâidă interj. 2° AO, Pl. 121/rar Ot; hâidea interj. 2° AO/rar Ot. HĂIDĂ s. f., pl. haide GM/rar Ot [la pl.; iron.] „picioare”: M-am dus la oaie, o găsesc cu hăidele-n sus/762; cf g i o n 61... HÂIDUŞ adj., f. hâiduşă AMD/rar Ag „care este mereu gata de plecare, căruia îi place să se plimbe; plimbăreţ”; cf. d u c â c i... H HAIMAN s. f., pl. haimanale AO, h. 806/rar Gj; AMD, PL 155, 156/prin Cţ şi rar TI „oaie care se rupe mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... - var. aimănă s. f., pl. aimănali AMD, Pl. 155/rarTl. HAIRAIMÂN v. haraimân. HĂIS 1° interj. AO, Pl. 57/rar VI, Gj; AMD, h. 252 MN/rar Db, CI, II „strigăt cu care se îndeamnă vitele înjugate să tragă spre stânga; hăis”. 2° var. hăisa (2 sil.), la ~ loc. adv. AMD, h. 252 MN/rar Vn, TI „la, spre stânga”: Arătură la hăisa/879. 3° var. alsa, în expr. a luă la ~ AFLR/ rar Vn „a lua în râs”: Ăia când a auzit „mă”, zic, „hoţii la noi la stână”, m-a luat la alsa, n-a crezut/728; cf 1 ţ ă 3°, s u r â-d e r e. -var. 1° ais interj. AO, Pl. 57/rar Gj; AMD, h. 252 MN/rar CI; ais interj. AMD/ rar CI; ăis interj. AO/Dj şi rar Mh, Ot, Tr; AMD/Ot, Tr, TI, prin Db, Gr, Cţ şi rar VI, CI; ăis interj. AMD/rar Tr, Gr; heis interj. AO/prin VI; AMD/rar VI; his interj. AMD/ rar Ag; 2° hăisa (2 sil.), la ~ loc. adv. AMD, h. 252 MN/rar TI. HĂISA v. hăis 2°. HAIT ARĂ s. f., pl. hait ar ale AMD/ rar Cţ „femeie desfrânată”. HAITÂIE s. n. pl. GO/rar Mh „manivele (de lemn)”; cf c o â c ă1 4°... HAITÂC v. haitic. HAITIC s. n., pl. haitlcuri AO, h. 542/ rar VI, Ot; AMD, h. 429; AFLR/prin Ag, CI, II şi rar Db, Ph, Vn, Br, Ot, Tr, TI, Cţ; haitice AO/rar VI, Gj, Ot; AMD/prin Ag, HALÂNGĂ s. f., pl. halăngi AO, Pl. J 84/rar VI, Gj „viţă-de-vie cultivată pe lângă casă (ale cărei corzi cresc lungi şi se urcă prin pomi)”; cf. h a 1 â n g â r i. -var. hălângă s. f., pl. hălăngi AO, Pl. 84/prin Gj şi rar VI. HÂLBIE v. ălbie 1°. HALIC v. alici. HALICIU v. alici. HALIM s. f. GM/rar CI „gălăgie, scandal”: A început să facă halima şi să-şi jumulească păru din cap/870; cf. a I â i... - var. alintai s. n. AMD, h. 39/rar If. HALIMÂX v. calimâx. HALTOI v. altoi 1°. HAMÂNT v. amant. HAMBÂR s. n., pl. hambare 1° AO, h. 444, 445/Dj şi prin Gj, Mh, Ot; AMD, h. 321, 322; AFLR/crt.; hambăruri AMD/ rar Ph „ladă (mare) în care se depozitează cereale, făină, tărâţe”: Hambar unde ţinea mălaiu, e făcut din scândură, ladă AFLR/ 690; cf. c i n 2°... 2“ AO, h. 444, 445/rar Mh; AMD, h. 307/prin Ph şi rar II, TI, Cţ „pătul din nuiele împletite sau din leaţuri, în care se depozitează ştiuleţii”; cf. coş1 2°... 3° AO, Pl. 131/rar VI, Ot; AMD, Pl. 167-168/rar Bz „covată în care curge făina la măcinat”; cf. c ă p i s t e r e 2°.. 4° var. hămbăr s. n., pl. hambare AO, h. 445/rar Gj „ladă în care se ţine uiumul la moară”. 5° var. hămbăr s. n., pl. hambare AO, h. 444, 445/rar VI, Gj, Mh, Dj „magazie în care se depozitează cereale sau alte produse *. agricole”; cf. c o ş â r1 6°... 6° AO, h. 445/rar Gj „ladă în care se transporta strugurii la cules”. 7° var. ambâr s. n., pl. ambăre AMD, h. 203/rar CI „ghizd (de scândură)”; cf. c ă-ş i ţ ă 2 7°... -var. ambâr s. n., pl. ambăre 1° AO, h. 444, 445; AFLR/Dj, prin Ot şi rar Mh; AMD, h. 321, 322; TDM I/Ag, Db, Ot, Tr, Gr, CI, TI, prin If, Cţ şi rar VI, Ph, II; Db, Cţ şi rar Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, II, TI „haită (mare) de lupi”: Dâspre lăcu-leţe venea un hăitic mare id./750; ef. b â n-dă'2°... -var. aitâc s. m., pl. aitâci AMD, h. 429/rar Tr; aitfc s. n., pl. aiticurilmr Ot, Tr, Gr, TI; haiduc s. n., pl. haiducelrar Gr; haitâc s. n., pl. haităcur//rar Ph, Bz, Br, If, CI, TI; haitig s. n., pl. haitigurilrar Vn; haituc s. n., pl. haituce/rar II; hăitic s. n. AO, h. 542/rar Gj; AFLR/rar Bz. HAITIG v. hăitic. HALÂI v. alai. HALANGÂRI v. halângâri. HĂLĂ1 s. f. 1° pl. hale AMD/rar Ag „furtună, vijelie”: Hală de ploaie/787; cf. a r a 1 i e... 2° pl. hali AMD, h. 527/rar Ag „troian de zăpadă”; cf. m a i d â n 2°, m a 1 5°, m ă-gurăll0, mâglă, momâie3°, mor-rn â n 2°, m o v f I ă 2°, n ă m ă t1 1°, n o-iân, odmeteâlă, omăt 2°, troian 1°, troiţă 2°, viscol, viscolită. HALĂ2 s. f„ pl. hăli 1° AO, h. 607/rar Mh „şură”; cf. u m b r ă r 4°. 2° art. hăla morii AMD, Pl. 168/rar Ph „încăperea în care stau morarul şi cei care vin la măcinat”; cf. b ă r â c ă 2°... HALÂU s. n., pl. halăie 1° AMD, h. 452/ rar Ag, Db, Ph, Bz, II; hăldie AO, h. 572/ rar VI „unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă (de forma unui sac) fixată pe o ramă de diverse forme şi mânuită cu o prăjină lungă”; cf. c a n c 6 u 4°... 2° var. alei s. n., pl. aleie AMD/rar Gr „heleşteu”; cf. b e n t 2°... -var. 1° alău s. n., pl. alăie AMD, h. 452/Ag, Tr, Gr, prin Db şi rar Ot, If, CI, II; hălâu s. n., pl. hălăielDb, prin CI, II şi rar If; jalău s. n./rar II. HALÂNGÂRI s. pl. AO, Pl. 84/rar Gj, Mh „viţă-de-vie cultivată pe lângă casă”; cf. h a 1 â n g ă. -var. alângări s. pl. AO, Pl. 84/rar Mh; halangâri s. pl./rar Mh; hălăngâri/ rar Gj, Mh. 2° AO, h. 445/prin Dj; ambăre 1° AMD/ rar Tr; hămbăr s. n., pl. hămbăre 1° AO/ rar Gj, Dj; hămbăr s. n., pl. hămbăre 1° TDO/rar Gj; AMD/prin Ag şi rar VI, Ot; 2° AMD, h. 307/rar VI; 3° AMD, Pl. 167-168/rar VI; 5° AO, h. 444, 445/V1 şi rar Gj; îmbâr s. n., pl. îmbăre 5° AO/rar Gj, Dj; lumbâr s. n. 1° AFLR/rar Dj; umbâr s. n. 1° TDO/rar Dj. HÂMBUR v. hămburg. HÂMBURG s. GM/rar Ph „soi de struguri”. - var. ămburg s. AMD, Pl. 86-88/rar Bz, CI; muşcăt de ~ /rar Cţ; hâmbur s./ rar CI; muşcăt de ~ /rar Br; hamburg s./ rar Db, Ph, Br. HAMBURG v. hămburg. HAMEU v. hămei. HAMURÂR s. m., pl. hamurări GD; AFLR/rar TI, Cţ „meşter care face hamuri; curelar”. HANDROC v. androc 2°. HANGARÂLE s. f. pl. TDO/rar Dj „biruri, dări, impozite”: S-auzea [...] că moldovenii fac răscoale contra boierilor, că nu mai pot să supoarte dijma şi han-garălili care le cereau boierii/989; cf. d â j-d i e... HANGĂRIE s. f. AMD; GD/rar TI, Cţ „corvoadă”- cf. p o g 6 n 3°. HANOSTII v. inostfi 3°. HÂNTILĂ s. f., pl. hăntile AMD, h. 429/ rar VI „haită de lupi”; cf. b ă n d ă1 2°... HANT v. hăţ 2°. HÂOAILIU v. âuleu. HÂOLEO v. ăuleu. HAOLEU v. âuleu. HÂOT s. n. 1“ GM/rar VI, Bz „vuiet, zgomot (natural)”; cf. h ă u 1. 2° var. hăut s. n. GD/rar Cţ „urletul lupului”. 3° var. hăut s. n. AMD/rar Br „cântatul cocoşului”: Parcă după hăutu lui [al cocoşului] s-ar moina AMD/740. 4° var. âut s. n., art., în expr. a-i veni âutul GD/rar Cţ „a i se părea, a i se năzări că aude un zgomot”. - var. 1° âut s. n. GM/rar Gr. HAP s. n., pl. hăpuri AMD, h. 97, 98/ prin Cţ şi rar Db, Gl, Bz, CI, II, TI „medicament sub formă de pastilă”; cf. a s p i r 1-n ă... - var. ap s. n., pl. ăpuri AO, h. 539/rar Mh; AMD, h.98/rarGr. HARAB s. f., pl. harabăle TDM III; AFLR/rar Ph, CI „căruţă mare de transportat cereale”: Grâul îl aducea cu har abilele AFLR/709. - var. arabă s. f., pl. arabăle AMD/rar CI. HARABAGIU s. m., pl. harabagii TDM III/rar CI „căruţaş (care transportă cuharabau a)”. HARÂC v. arâc 3°. HARÂCIU v. arâc 5°. HARAIMÂN (3 sil.) s. n. AMD, h. 39/ rar Ag, Db, CI „gălăgie mare”; cf. a 1 ă i... - var. araimân s. n. AMD, h. 39/rar Ag, 11; hairaimân (3 sil.) s.n. AFLR/rar If. HARAMtJC s. n., pl. haramuce AMD, h. 673/rar Db „grup, cârd de oameni sau de animale”; cf. t â 1 v u r ă 1°; pl. haramuce ~ GM/rar Ot „grupuri, grupuri”; cf. b u r 1 u c... - var. aramuc s. n„ pl. arămuce AMD, h. 673; GM/prin Tr şi rar Gr; hărămuc s. n., pl. hărămuce AMD/ rar Db; rămuc s. n., pl. rămuce AO, h. 758/rar Ot, Tr; AMD/ rar Tr. HARÂNĂ s. f. TDO; AFLR/rar VI, Mh „hrană”; cf. m â n c â r e 3°. - var. ărănă s. f. TDO/rar Mh. HARANEIE v. harante. HARANGEL s. GO/rar Gj dim. de la harăng („clopoţel”). HARÂNGHEL v. arânghel 2°. HARANIE s. f., pl. haranii GM/rar CI „cazan, căldare mare de aramă”: Ş-o puneam [cânepa] pe foc într-o haraneie ş-o fierbeam acolo bine ca să se moaie şi să să facă albă GM/866. - var. haraneie s. f. GM/rar CI. HARAPNIC s. n., pl. harapnice AFLR/ rar TI „bici”: întoarce harăpnicu şi-i trage una lu Toader/878; cf. f I ş c ă2 4°. IA. ,u,.i.:s£. HARBtJŞ v. harbuz. HARBUZ s. m., pl. harbuji AMD, h. 350; GD/prin TI şi rar Vn, Bz, Cţ „pepene verde”; cf. I u b e n i ţ ă 1°, p e p e n . -var. arbfiz s. m., pl. arbuji AMD, h. 350/rar Db, Cţ; harbuş s. m., pl. harbuşitxzx Ph. HARC v. arc 1°, 3°. HARC v. arcă21°. HARCĂN v. arcan 2°. HARCtJŞ v. arcuş 1°. HARDÂL s. AMD, h. 313/rar TI „soi de buruiană cu seminţe negre”. - var. ardâl s. GD/rar TI. HARETE v. herete 1°. HARÎCI v. ariciul 3°. HÂRIE v. arie 2°. HĂRIPĂ v. aripă 1°, 3°, 7°. HARMÂN v. arman 1°, 2°, 5°. HARMĂSÂR v. armăsar 1°, 5°. HÂRNIC adj., pl. hărnici 1° TDO/rar Dj; TDM II/rar Bz „în putere”: Care era harnic le rupea [beţele], care era mai slăbuţ nu putea să le rupă TDM III/752; cf. bun1 1°... 2“ var. ărnic adj., f. amică AMD, Pl. 43-44*/rar VI, Mh, Dj; AMD, Pl. 29-30/ rar Db, Vn, Tr, TI „energic, iute (la muncă)”; cf. b ă r b â t... HARPĂ v. ăripă 1°. HÂRPIE v. aripă 1°. HART interj. AMD, h. 252 MN/Tr, II, prin Ag, Db, Gr şi rar CI „cuvânt prin care se îndeamnă caii la mers”; cf h ă ţ 1°. - var. art interj. AMD, h. 252 MN/Tr şi rar Ag, Db, If, Gr; hărt interj./rar Ag. HARTAN s. n., pl. hartane GM/rar Db „pulpă de pasăre”: Bucăţile mai bune din pasăre, de exemplu pieptu, artănili, le frigem GM/830; cf. a r m 2°... -var. artân s. n., pl. artăne AMD; GM/rar Ph, Tr, Gr. HARŢI vb. IV tranz. şi refl. GM; AFLR/rar Bz, Br „a (se) întoarce, a (se) schimba direcţia de mers, a (se) cârmi (caii la arie, căruţa etc.)”: Când arătam biciu înaintea cailor, să obişnuia, caii să hartea înapoi GM/751. Zâc, noi să hartim căruţile, mă, să plecăm înapoi AFLR/751; cf o c â r c i. -var. arti vb. IV refl. AMD/rar Cţ; hărţi vb. IV refl. GM/rar Br. HARŢ s. n., pl. hărţuri GM/rar Db „necaz, supărare, nemulţumire”: Mai multe hărţuri a tras părinţii/816; cf. b a i1... HAŞ s. n. GD/rar TI „presă de balotat paie, fân etc.”. HÂŞCĂ v. aşchii. HÂŞCHIE v. ăşchii. HATÂU s. n., pl. hatăie AO, h. 650/ rar Mh „orcic”; cf. c a n t â r 3°... HATIJNCIV. atunci 1°. HAŢ v. hăţ 2°. HĂUL s. GM/rar Br „vuiet”: Crăpa câte un brad de ăia mari, făcea ca un hăuul, ca o ghiulea/753; cf. h ă o 11° HÂULĂ (3 sil.) s. f. GM/rar Ph „rostul casei, al gospodăriei: Hăula, adică căsnicia casei [...]. Da, rostul, rostul, noi îi zicem hăulaUOS; cf. c ă s n i c i e. - var. ăulă (3 sil.) s. f. GM/rar Ph. HAULf v. aoli. HÂUT v. hăot 2°, 3°. HAUTOR s. m., pl. hautori AO, h. 541/ rar Mh „persoană care, la vânătoare, alungă animalele sălbatice şi la abate în calea vânătorilor; hăitaş”; cf. a 1 e r g ă t o r 3°... HÂUZ v. haz. HAZ s. n., pl. hăzuri AO, h. 65/rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 39; AFLR/prin Ph şi rar Ag, Db, Tr „veselie zgomotoasă”. - var. hauz s. n. AMD, h. 39/rar Tr. HAZM v. ăsmă. HAZM v. azmân 1°. HAZMAC s. n., pl. hazmăcuri, hazmăce AMD, h. 407/rar TI „porţiune de pădure foarte deasă; desiş într-o pădure”; cf h ă 1 ă-c idgă 1°. HAZMÂN v. azmân 1°. HÂZMĂ v. ăsmă. HĂĂ interj. AO, Pl. 120/rar VI „strigăt cu care se alungă oile”; cf. c i u ş1... HĂCEĂG v. hâceâg. HĂCIUGĂ s. f., pl. hăciugi AO, h. 626/ rar Gj „sperietoare pentru păsări; momâie”; cf. c h i p‘ 5°... HĂDĂRAG s. n., pl. hădărăge 1° AMD, h. 204/rar Br şi s. m., pl. hădărăgilrar Vn „prăjina de care se atârnă găleata la cumpăna fântânii”; cf b e 1 d i e 1°... 2° AMD, Pl. 113/rar Br, II „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. d o r â n g â r 2°... 3° var. hadarâg s. n. GM/rar Br „băţ, ţăruş la extremitatea plasei de pescuit, care se înfige în pământ pentru fixare”; cf. c o i-dâc... HĂG&T s. n. GM/rar Ot „pădure măruntă şi deasă; desiş”; cf. b u g e â c 1°... HĂGIŞ s. n., pl. hăgişuri AMD, h. 408/ rar Ag „pădure măruntă şi deasă; desiş”; cf. bugeâc 1°... HÂILANŢI v. alalălt. HĂIMOŞI (3 sil.) vb. IV refl. GM/rar Ag „a se înhăita”: Mă-sa să hăimoşiseră după aitu şi pe ea o lăsase/680. HĂINĂRÎE s. f. colect. AFLR/rar Vn „cantitate mare de haine”: Torceam [...] şi făceam haine, c-atuncea nu era hăinărin ca acuma/724; cf. h ă i n ă r f m e, h ă i n e-tur i. HĂINĂRIME s. f. colect. GM/rar Bz „cantitate mare de haine”; cf. h ă i n ă r i e... HĂINETURI s. n. pl. AMD; AFLR/ rar Ct „mulţime de haine”; cf. h ă i n ă r i e... HĂINl’s. f. pl. AO, h. 292/prin Mh şi rar Dj; TDM II/rar Bz „haine”: Făcea bărbaţii hăinuri, pantaloni TDM 11/748; cf. c o s t u m â ţ i e... -var. âine s. f. pl. TDM I/rar Ot; hăinuri s. f. pl. GM/rar VI. HĂINURI v. hăini. HÂISA v. hâisa 2°. HĂITIC v. haitic. HĂIT v. hăt 1°. HĂIŢI s. f. pl. AO, h. 542/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 429/prin Db, Ph şi rar VI, Bz, Br, Tr, If, CI „haite de lupi”; cf. b an d ă1 2°... -var. âită s. f., pl. ăite AMD, h. 429/ rar Ph, TI. HĂL v. ăl 1°. HALA v. ăla. HĂLĂIE v. alai. HĂLĂCltlGĂ s. f., pl. hălăciugi 1° AMD, h. 408/rar TI „desiş, tufiş (într-o pădure)”; cf h a z m â c. 2° AMD, h. 604; Pl. 76-77/rar Br, If, TI „tulpină, de porumb, de viţă-de-vie, bogată în lăstari”: Dacă o-nfundezi [viţa], nu mai creşte hălăcugă mare/840. 3° AMD/rar Bz, TI „un fel de plantă agăţătoare (neidentificată)”. 4° GM/rar CI „grămadă, ciorchine, ciucure”: Aşa mulţi ce erau [gândacii], erau hălăcugă pă grâu; cf. c i 61 c ă 1°.„ 5° AMD, Pl. 51/rar CI „legătură (mare) de ştiuleţi înşiraţi pe un băţ şi păstraţi pentru sămânţă”. -var. 2° alăciâgă s. f., pl. alăciugi AMD, Pl._68/rar TI. HÂLĂI interj. GM/rar Tr „strigătură care însoţeşte mişcările jocului numit c ă-1 u ş u 1”. - var. ălăişă (3 sil.) inteij. TDM i/rar Ag, Ot; ărăişâ (3 sil.) interj. TDM III/rar Gr; hălăişâ (3 sil.) interj. GM/rar Ag, CI; hărăişâ (3 sil.) interj. GM/rar Gr, CI. HĂLĂI v. hălălăi 2°. HĂLĂIŞĂ v. hălăi. HĂLĂIŞTEU v. hăleşteu 2°. HÂLĂLANT v. alalălt. HĂLĂLĂI vb. IV 1° GM/rar Tr [d. câini] „a lătra”; cf. 1 ă t r â 1°, z ă h ă n 1. 2° var. hălăi vb. IV refl. GM/rar Ag „a se certa (zgomotos, cu gălăgie mare)”: S-a hălăiit zi de zi şi acuma abia se scoală din pat/686; cf. apucă 5°... HĂLĂNGĂRI v. halângări. HĂLÂU v.Jialău 1°. HĂLÂNGĂ v. halângă. HĂLBĂRÎ vb. IV AMD/rar TI „a căuta amestecând în mâncare; a face nazuri la mâncare”; cf. c i u p ă r f. HĂLTUI vb. IV intranz. GM/rar Ph „a poposi”: [Cărăuşii] hăltuiă p-aicea noaptea, încărca ziua şi noaptea rămânea aicea/715; cf. mâneâ2. , HĂMĂTURĂ s. f. AMD, h. 62/prin Ph, II şi rar Bz „astm”; cf. â s m ă... HĂMBÂR v. hambar 1°, 4°, 5°. HĂMEI s. n. AMD, h. 460/rar Vn „aluat pentru plămădeală (preparat din hamei fiert cu făină de porumb)”. -var. hameu s. n. AMD, h. 460/rar Bz; iemei s. n. AMD; GD/prin TI. HĂMETE v. omăt 2°. HĂMOŞÎ v. amuşi. HĂMUŞEÂLĂ s. f. AMD, h. 62/rar Ph „astm”; cf. â s'm ă... HĂMUŞÎ v. amuşi. HĂNTĂLÂU s. n. GM/rar Ot „petrecere mare, chef’: Hămtălău, bere, băutură, mâncare, jocuri, astea este/776; cf. b ă r ă-b â i e... HĂNŢÂU s. n., pl. hănfăie 1° AMD, h. 695/rar Bz „scaun de cuţitoiat”; cf. boc1 3°... HĂOÂGĂ v. hoâncă. HĂOLEU v. ăuleu. HĂP interj. TDM I/rar Ag „hopa” - var. hăpa interj. AFLR/rar Ag. HÂPA v. hăp. HĂPĂNÎ vb. IV intranz. GO/rar VI „a striga «hăp, hăp!»”. HĂRĂCtiŢ v. arăguţ. HĂRĂGĂRÎE s. f., pl. hărăgării AMD, h. 408/rar Vn „tufăriş (din care se pot face araci)”; cf. h ă 1 ă c i u g ă 2°... HĂRĂGEL s.m, pl. hărăgei TDM Il/ra Vn dim. de la h a r a g; cf. a r ă g u ţ. HĂRĂIŞÂ v. hălăi. HĂRĂMLJC v. haramuc. HĂRĂNÎ vb. IV tranz. şi refl. TDO; AFLR/rar Gj, Mh; GM; TDM II, III/rar Ag, Db, Bz, If, CI; AFLR/rar Cţ „a (se) hrăni; a-şi asigura existenţa zilnică; a (-şi) creşte (copii, animale)”: Cu munca asta m-am hărănit până în prezent AFLR/677. Mi -am hărănit vacile AFLR/700. No-am arinii mai mult cu cânepa TDM III/791. — var. arănl vb. IV tranz. şi refl. AFLR/prin Dj; AMD; TDM III; AFLR/rar Db, Tr, Gr; arânl vb. IV tranz. şi refl. AFLR/rar Dj, Ot; AMD; GM; AFLR/prin Ot, Tr şi rar Ag, Db, If, Gr. HĂRĂNITOR adj., f hărănitoăre AMD/rar Db [d. alimente] „care hrăneşte bine; spornic la mâncare”: Porcu-i ăl mai hărănitor, e came multă, ai ce alege/812. HĂRĂPÎ vb. IV intranz. 1° AMD, h. 34 MN/rar Ph, Bz „a râgâi”; cf. i g n i, r â g ă 11°. 2° var. răpi vb. IV intranz. GM/rar Ot, Gr „a respira greu; a horcăi”: Bărbată-meu a murit la iuţeală, a mâncat, a vorbit cu copiii şi s-a culcat şi ne-am pomenit cu el din somn răpindhăăă, hăăă!/758; cf. hor-c ă n 1 5°. HĂRĂŞPÎ vb. IV tranz. GM/rar Vn „a răpi, a înşfăca”: Mielu a fost în faţa casei lângă oaie, l-a hărăşpit [lupul] şi a luat-o la fugă cu el/723. HĂRBÂRĂ v. hârbăr 1°. HĂRCUl vb. IV tranz. 1° AMD; GM/ rar Db, Bz „a arcui, a încovoia, a curba (un lemn)”; cf. a d u c e 1°... 2° GM/rar Db „a mişca din loc; a urni”. HĂRCUŞ v. arcuş 1°. HĂRETE v. herăte 1°. HĂRGHELĂR s. m., pl. hărghelări AO, h. 406/rar Mh, Dj „paznic la herghelie; herghelegiu”; cf. c ă i € r... HĂRGHELIE s.f., pl. hărghdii AMD, h. 270/rar Vn, Ot, Tr, II „herghelie”; cf ciurdă 2°... -var. arghelie s. f., pl. arghelii AO, h. 405/rar Gj; AMD, h. 270/rar Br, Tr, TI; erghelle s.f., pl. erghelii AO/Dj, prin Mh, Ot şi rar Gj, Tr; AMD/Ag, Tr, TI, Cţ, prin Gr, CI şi rar Db, Ph, Bz, If, II; hărghille s.f., pl. hărghilii AMD/rar Vn, Bz, Br; CI; hârghelfe s. f., pl. hărghelii AMD; TDM 1/ rar Ag, Vn, Bz; hărghille s.f., pl hărghilii AMD/prin II şi rar Ag, Ph, Gl, Br; herghflă s. f., pl. herghileirar VI; hirghille s. f., pl. hirghilii/mr II. HĂRGHELIGÎU v. Hârghiligiu. HĂRGHILÎE v. hărghelle. HÂRGHILIGIU v. hârghiligiu. HÂRIPIv. aripă 13° HĂRMĂNI v. armâni. HĂRNICOS adj, f. hărnicoăsă GM/ rar Db „harnic, energic”: [Nora] nu-i aşa hărnicpâs-aşa pe muncă/816; cf. b ă r b â t... HĂRPĂREÂŢĂ v. aripârniţă. HĂRT v. hart. HĂRTÎ v. harţi. HĂŞCÂU v. hâşcău. HĂŞCHI v. ăşchii. HĂŢ interj. 1° AMD, h. 252/Tr, II, prin Ag, Db şi rar Gr, CI „cuvânt, strigăt cu care se îndeamnă caii la mers”; cf. h a r t. 2° var. haţ interj. GM; TDM II/prin Bz şi rar Ph „cuvânt prin care se asmute câinele”. - var 1° ăiţ interj. AMD, h. 252/prin Tr şi rar Gr; hăiţ interj./rar Db, Tr; 2° hanţ interj. GM/rar Ph. HĂŢĂN v. hâţână 1°. HĂŢĂNÎ v. hâţână 3°. HĂŢĂRÎ v. hâţână 3°. HÂŢUL s. n. art., ~ în drum loc. subst. GM/rar CI „numele unui joc de copii”. HÂULIU v. ăuleu. HĂZOÂICĂ s. f. AFLR/rar Db „bucătăreasă”: Unde sosea trupa, trebuia să-i dea mâncare şi mergeam la hăzoâicăl697. HÂCÂÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. hăcăi AMD, Pl. 180/rar Ot, Tr „a curăţa, a răzui pielea înainte de tăbăcit”; cf a r g ă-si r... HÂCEÂC v. hâceâg. HÂCEÂG s. n. AMD, h. 353/rar Ph „tufiş, desiş de zmeură”; cf. b ă h ă ni ş... -var. hăceăg s. n. AMD, h. 353/rar Db; hâceăc s. n., pl. hăceăcuri AMD, h. 408/rar Ph. HÂCI v. hâgi. HÂGI s.n., pl. hăgiuri AMD, h. 407, 408; GM/prin Db, II şi rar Ph, Vn, Bz, Tr, CI, Cţ „pădure măruntă şi deasă; desiş; hăţiş”: A dat oile niţel îndărăt şi s-a băgat prin nişte hîg, că era păduri pâ timpuri atunci GM/820. [Ursul] era intr-an hug! GM/734; cf. b u c e â c 1°... -var. hâci s. n., pl. hăciuri AMD, h. 418/rar Ph; hâj s. n., pl. hăjuri AMD; GM/rar Db, CI; higi s. n. AO, h. 518/rar Dj; AMD, h. 418/rar Ag; hugi s. n. GM/ rar Bz; îgi s. n., pl. fgiuri AMD/rar Tr. HÂGIOÂSĂ adj. f. AMD, h. 408/rar Db [d.pădure] „deasă, stufoasă, cu mulţi h â g i”; cf. stufită 1°, stufuroâsă, s u r d ă 1°. HÂI v. hei. HÂIDĂ v. hăidea 2°. HÂIDEA v. hăidea 2° HÂIŢURI s. n. pl. GM/rar Bz „căluşei, scrâncioburi, carusel”: Hîiţuri din alea, comedii, cu policiori, cu... dulapuri din alea, fel de fel era [la târg]/744; cf. c o m 6-d i e 1°... HÂJ v. hâgi. HALCĂ s. f. GD; AFLR/rar TI „numele unui joc de copii, în cadrul căruia partenerii aruncă mingea unul altuia”: Care arunca topa, intra la hflcă şi ăla arunca care-o prindea; p-ormă când o prindea altu, vinea ăla, intra ăla AFLR/875. - var. hârcă s.f. GM/rar Tr. HÂLDÂN s. m., pl. hâldăni AO, h. 708/ prin Mh şi rar Gj; AMD, Pl. 101—102/rar Ag „fir înalt de cânepă de toamnă, care produce sămânţă (cultivat, de obicei, prin alte semănături)”; cf azmân2°... -var. aldăn s.m., pl. aldăni AO, h. 708/rar Ot; bâldân s. m., pl. hâldăni AMD, Pl. 101-102/rar Db; goldăn s. m., pl. goldăni/rai Vn; hâlhăn s. m., pl. hălhdni AMD/rar VI; hlandân s. m., pl. hlandănilmx Vn; holdăn s. m. şi n., pl. holdăni AMD; AFLR/rar VI, Vn; holdăne AMD/rar Ph; îldăn s. m., pl. îldăni AO/rar Dj; oldân s. m., pl. oldăni AMD/rar Vn. HÂLHĂN v. hâldăn. HÂLŢÂN v. hâţână 1°. HĂMBÂR v. hambăr 1°, 2°, 5°. HÂNS s. n., pl. hănsuri 1° AO, h. 518/ rar Gj „pădure măruntă şi deasă; desiş; tufiş”; cf. b u g e â c 1°... 2° AMD, PI. 118/rar CI, II „răritură rămasă în ţesături din cauza unui fir rupt şi neînlocuit; lătunoaie”; cf. c ă 1 u g ă r 2°... - var. 2° hânţ s. m., pl. hânţi AMD, PI. 118/rar II; hânz s. m. şi n., pl. hănjilxax Vn, Br, II, Cţ; hănzihax Br; hănzurilrar Bz, CI, II; înz s. m. şi n., pl. înzilrai Cţ; frizurii rar Gr; rânz s. n., pl. rănzuri/rai CI. HÂNŢ v. hâns 2°. HÂNZ v. hâns 2°. HÂRAV adj., pl. Mrăvi, f. hărăvă AMD, Pl. 151-152; 157/rar Ag, Cţ „răpănos, jegos, murdar”; cf. c ă r â i ă t... HÂRĂ1 s. f. AMD, Pl. 157/prin Ag şi rar Vn „boală de piele la oi; rapăn”; cf. c o â- j ă 7° •; HÂRĂ2 s. f. GM/rar If „ceartă, neînţelegere”; cf. bilticiuiâl ă... HÂRAIÂLĂ s. f. AFLR/rar Ag „ceartă, discuţie în contradictoriu”: A stat ei într-o hîrîiălă, aşa cu aia, cam două săptămâni de zile/685; cf. b i 11 i c i u i â 1 ă... HÂRBÂCE adj. f. AMD, Pl. 156/rar Br [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... HÂRBÂR adj., pl. hărbâri, f. hăr-bără, pl. hărbăre 1° AMD, Pl. 155-156; AFLR/rar 11, Cţ [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... 2° AFLR/rar Cţ [d. oameni] „care nu trage la casa lui; hoinar, vagabond”: Om hîrbăr este un om care... sau un animal care nu trage la casa lui sau un om care nu ţine de casă, aia-i om hîrbăr 1891; cf. b a g a-bont... 3° AMD/rar Cţ [d. pisică] „şireată, hoaţă”; cf. ş a v e i c ă. -var. 1° hărbâră adj. f., pl. hărbăre AMD, Pl. 155—156/prin Br, Cţ şi rar Vn, Bz, TI; îrbâră adj. f., pl. îrbăre AMD/rar Ag. HÂRBĂ s. f., pl. hărbe AMD, h. 219/ prin II „hârb, ciob”; cf. c i o b 2°... -var. îrb s. n., pl. îrburi AMD, h. 219/rar Ph, II. HÂRBĂREÂŢĂ adj. f., pl. hârbăreţe AMD, Pl. 155/rar II [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... I HÂRBOCEÂN s. m., pl. hărboceni AMD/739 „locuitor din cătunul Hârboca”. HÂRBULEŢ s. n. GM/rar CI, II dim. de la hârb („ciob”). HÂRCĂ1 v. hâlcă. HÂRCĂ2 s. f. 1° GM/rar VI „coaja uscată dintr-un dovleac tăiat în două”: Răbojurile le puneam într-o hfrcă, într-o hîrcă de dovleac sau într-o strachină-n ceva/757; cf c i o v â t ă... 2° var. hoărcă s. f., pl. hoărce AO, h. 4/rar Mh „ţeastă, craniu”; cf. c a p â c 4°... - var. 2° îrcă s. f., pl. trei AO, h. 4/rar Dj- . HARCIOGOASA adj. f. GM/rar Vn [peior., d. spata războiului de ţesut] „cu dinţii rari şi neregulaţi, ca de hârciog”: Aveai o spată mai hîrcogoăsă şi începea să să rupă/726. HÂRDÂU s. n„ pl. hârdăie AO, h. 247/ Gj, Mh şi rar VI; hârdeie AO; AFLR/rar Gj; hărdăuă AO/rar VI; hârdăuri AO; AFLR/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 236/rar Gr; hârdai AFLR/rar Mh „vase mari din doage (cu două toarte); hârdaie”; cf. b ă 1 i e 2°... - var. ardâu s. n. TDO/rar Dj; hârdeu s. n. TDO/rar Mh; îrdău s. n., pl. îrdăie AO, h. 247; 681; TDO; AFLR/Dj, prin Mh şi rar Ot; AMD, h. 281; Pl. 83-84; 86; 142; TDM I-III; AFLR/Ag, Ot, Tr, Gr, prin Db şi rar Ph. HÂRDĂUŞ s. n. AMD, h. 255/rar Tr „vas din doage în care se mulge vaca; şiştar”; cf.berbeniţă 2°... HÂRDÂHĂNOÂSA adj. f. AO, h. 708/ rar Mh [d. cânepa de toamnă] „cu tulpina groasă şi fibroasă (ca h â 1 d a n i i)”; cf. băţăgănds 1°... HÂRDÂJIT v. îndârjit 4°. HÂRDEU v. hârdău. HÂRETE v. herete 1°, 2°. HÂRGHELEGÎU v. hârghiliglu. HÂRGHELIE v. hărghelle. HÂRGHILEGIU v. hârghiliglu. HÂRGHILIÂR s. m., pl. hărghiliări AMD, h. 271/rar Ph „herghelegiu”; cf. c ă-i e r... HÂRGHILtE v. hărghelle. HÂRGHILIER (4 sil.) s. m„ pl. hâr-ghilieri AMD, h. 271/rar II „herghelegiu”; cf. c ă i e r... HÂRGHILIGIU s. m., pl. hărghiligii AMD, h. 271/prin II şi rar Ag, G1 „herghelegiu”; cf. c ă i 6 r... -var. argheliglu s. m., pl. argheligii AMD, h. 271/rar TI; ergheleglu s. m., pl. erghelegîi AO, h. 406/rar Ot; AMD/'Tl, Cţ, prin CI şi rar Tr, Gr, II; hărgheleglu s. m., pl. hărgheligii AMD/rar Vn; hărgheleglu s. m., pl. hărghelegiilrar Vn; hârghileglu s. m., pl. hărghilegulrw Br; hirghileglu s. m., pl. hirghilegiilxax Ph; hirghiliglu s. m., pl. hirghiligii/xax Bz, Br. HÂRJA s. f. art., în expr. a merge ~ AMD, h. 246/rar II „a merge târâş, a se târî”. HÂRJÂ! vb. IV AMD, h. 80/rar Br „a dibui, a pipăi”; cf. b â j b â i 1°... HÂRLÂV adj., pl. hărlăvi 1° AMD, h. 215/rar Ag „murdar, nespălat”; cf. c ă-râi ât... 2° AMD/rar Bz „leneş, puturos”; cf. atârnător 1°... HÂRLÂU s. n. 1° GM/rar Ag „pârâiaş, gârlă”: Păi ce crezi tu că nu te-aruncăm în hirlădiH9Q\ cf. b a r â c ă 1°... 2° AMD, h. 452/rar Db „unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă (de forma unui sac) fixată pe o ramă de diverse forme şi mânuită cu o prăjină lungă”; cf. canc^u 4°... HÂRLET v. hârleţ 1°. HÂRLETE s. m. şi n., pl. hârleţi AO, h. 463: TDO/V1, Gj şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 339; GM/Ag, Bz, prin Ph, Ot şi rar VI, Db, CI, II; hărlefe AO/prin VI; hărleţuri/rar Dj „cazma”; cf a r ş e u... - var. îrlete s. m., pl. irleţi AO, h. 463/ rar Mh; AMD, h. 339/rar Ph. HARLEŢ s. n. şi m., pl. hărlefe 1° AO, h. 463/V1 şi prin Mh; AMD, h. 339; GM; TDM II; AFLR/Vn, TI, prin Ag, Db, Ph, Bz, Br, Cţ şi rar Gl, Tr, Gr, CI; hărleţuri AO/rar VI, Mh; AMD/rar Ph, Ot; hârleţi AO/prin Mh şi rar VI; AMD/ prin Ph şi rar Ag „cazma”; cf. a r ş e u... 2° AMD, Pl. 134/rar Br, TI „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând într-o tăietură asemănătoare cu o cazma”. -var. 1° hârlet s. GM/rar Ph; hârlez s. n., pl. hărleze AMD, h. 339/rar Db, Ph; îrleţ s. n., pl. îrleţe/px'm TI. HÂRNÂU s. n., pl. hărnăie AMD/rar Db „deschizătură în iaz prin care se duce apa la roata morii”. HÂRSĂ v. târsă 1°. HÂRSEŞTEÂN s. m., pl. hărseşteni AMD/766 „locuitor din comuna Hârseşti”. HÂRŞCĂÎ vb. IV tranz. AFLR/rar Mh „a însemna cu ajutorul cuţitului pe şoricul porcului (pentru a croi formatul unei opinci)”. HÂRŞCÂU v. hâşcău. HÂRŞEU v. arşeu. HÂRŞIE s. f. AMD, Pl. 180; AFLR/ rar Ag, Bz, Br, II „blană, pielicică de miel cu lâna creaţă şi măruntă (de obicei neagră) din care se fac, mai ales, căciuli”: Are hîrşiie bună de căciulă sau de bundă AMD/741; art., în a luă hârşla AMD, Pl. 180/rar Br „a lua pielea, a jupui o oaie”. HÂRŞTOÂGĂ s. f., pl. hărştoăge AFLR/rar Bz „râpă”; cf. c u r m ă t u r ă 5°... HÂRTIOÂRĂ s. f, pl. hărţi oare GM/ rar Db „bancnotă”: I-am promis şi ăluia vreo zece hîrtioăre, că aşa să putea face treaba atuncea, că nu se găsea material/ 695. HÂRŢÂI v. hâţână 5°. HÂRZOÂBĂ v. vârz6b 2°, 4". HÂRZOB v. vârzob 4“. HÂŞÂI vb. IV tranz. AO, h. 948/rar Mh „a asmuţi”; cf. a m u ţ â... HÂŞCÂLÎ s. n., pl. hăşcăie AO, h. 787/ rar Gj; hâşcăuălxax VI „băţ (sau mănunchi de nuiele) cu care se amestecă în zerul fiert pentru urdă”; cf. b ă t ă u ş 3°... -var. hăşcău s. n., pl. hăşcăie AO, h. 787/rar Gj; hârşcău s. n./rar VI. HÂŞTEÂG v. hişteăg. 161 HÂŞTI1 s. pl. AFLR/rar Vn „crengi uscate; uscături”. HÂŞTI2 interj. AO, Pl. 121/rarDj „strigăt cu care se alungă oile”; cf. c i u ş1... HÂŢĂ s. f„ pl. hăiţe 1° AFLR/rar Ag „turmă de porci”; cf. t â b ă r ă 2°. 2° GM/rar II; GD/rar Cţ „mârţoagă”: Aram din nou tot cu două hfţe de cai GM/ 850; cf. m â r ţ 6 g i. HÂŢÂN v. hâţânâ 1°: HÂŢÂI v. hâţânâ 4°. HÂŢÂN vb. I tranz. 1° AO, h. 949 MN; Pl. 83/rar VI; AMD, h. 372; TDM V Ag, prin VI, II şi rar Db, Ot, Tr, Gr, CI „a mişca (cu putere), a scutura, a zgâlţâi (un pom, ca să cadă fructele)”; cf. h o d o-r o g i 1°, h u r u i 13°, t r â n t i 2°, z b i c f, z g â 1 ţ â n ă. 2°AMD/rar TI „a înclina într-o parte şi-n alta; a balansa; a legăna (copilul mic)”; cf. ţ u ţ u 1. 3° var. hăţăni vb. IV refl. GM/rar Ag „a se mişca continuu, a nu sta locului; a se zbuciuma, a se agita”: S-a hăţărit câinele, o juma dă noapte s-a luptat cu viezurele GM/786; cf. b ă 1 ă n c ă n 12°... 4° var. hâţâi vb. IV tranz. GM/rar II [în ritualul nunţii] „a supune (soacra) la diferite încercări; a sâcâi”: Ne h/ţîie, ne duce pe drum, ne vopseşte în tot felu, ne suie şi-n căruţă pe nişte rotile şi ne târăşte, şi călare, şi pe câte un cal, ca la nuntă/852; cf g r e u 4°. 5° var. hârţâi vb. IV refl. GM/rar Db „a se mişca, a se deplasa (schimbându-şi forma iniţială)”: Se pun unu, două lemne curmeziş ca paiante, să nu să hîrţîie [rama de uscat tutunul]/818. - var. hăţănâ vb. I tranz. 1° AO, h. 949 MN; Pl. 83/rar VI, Gl; hăţări vb. IV refl. 3° GM/rar Ag; hâlţânâ vb. i tranz. 1° AMD, h. 372/rar VI, Ag; hâţânâ vb. I tranz. 1° AO, h. 949 MN; Pl. 83/prin VI; hiţăi vb. IV intranz. 3° AO, h. 809/rar Mh; înţânâ vb. I tranz. 1° AMD/rar Db; îţânâ vb. I tranz. 1° AMD/ prin Tr şi rar Db, Ot, Gr. HELEŞTEU HEFIL v. hehel. HEFILĂ v. hehel. HEGNĂ s. f. 1° GM; TDM II/rar Db, Ph „crivac, troliu”: Şedea un om în puţ, săpa, şi patru afară cu hegna/104; cf. b o b... 2° GM/rar Db „cupă folosită la scoaterea pământului din puţ”. HEHEL s. n., pl. hihele AMD, h. 387/ rar Ag „darac pentru cânepă”; cf. d a r â c 2°... -var. hefil s. m., pl. heflli AMD, h. 387/rar VI; hefilă s. f., pl. hefîle AO, Pl. 86/rar VI; heifîl s. AMD/rar VI; heihel (2 sil.) s. n., pl. keihele/rar Ag; helcher s. n., pl. helchere/rar Ag; henher s. n., pl. henherelrar Ag; henhilă s. f., pl. henhilel rar Ag; ieiher (2 sil.) s. n., pl. ieihere/rar Db; lenher s. n., pl. lenherelrar Db. HEI interj. AO, Pl. 20/rar VI, Gj, Dj „strigăt cu care se alungă oile”; cf. c i u ş1... - var. hâi interj. AO, P1.120/rar VI. HEIFIL v. hehel. HEIHEL v. hehel. HEIS v. hăis 1°. HELCHER v. hehel. HELEŞTEU s. n„ pl. heleşteie 1° AO, h. 332/rar Gj „baltă formată în urma revărsării unui pârâu”; cf. b â 11 ă 1 °... 2° var. hălăişteu (3 sil.) s. n., pl. hălăi-şteie AFLR/rar Ph „iaz special amenajat pentru creşterea peştilor”; cf. b e n 12°... 3° AMD, Pl. 102/rar Ph „loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare, unde se pune cânepa la topit; topilă”; cf. bâlvân21°... 4° var. aleşteu s. n., pl. aleşteie AO, h. 331/rar Dj; AMD/rar Ot „lac natural”; cf. b â 11 ă 2°... 5° var. aleşteu s. n., pl. aleşteie AFLR/ rar VI; aleştăie AFLR/rar Ot „lac artificial, de mici dimensiuni, bazin amenajat pentru păstrarea apei (cu diferite întrebuinţări în gospodărie)”; cf. c r o v 3°... -var. aleşteu s. n., pl. aleşteie 1° AO, h. 332/rar VI, Dj; 2° AO, h. 332/rar Dj; AMD; TDM I; AFLR/rar VI, Ag, Db, Ot; 3° AO, h. 710/rar Gj; AMD, Pl. 102/rar HENHER VI, Ag, Db, Ot; alişteu s. n., pl. alişteie 2° TDM I; AFLR/rar Ag, Ot; ileşteu s. n., pl. ileşteuri 1° AMD/rar Ph. HENHER v. hehel. HENHER vb. I tranz. AMD, h. 387/ rar Ag „a răgila, a dârăci (fuiorul)”; cf. alege 2°... - var. lenherâ vb. I tranz. AMD, h. 387/ rar Db. HENHILĂ v. hehel. HERETE s.m., pl. herefi 1° AMD, h. 442/prin Db şi rar Br, If, CI „erete”. 2° var. hârâte s. m., pl. hăreţi AMD/ rar Vn „cucuvea”; cf c i u f 2°... -var. 1° aretc s. m., pl. arefi AO, h. 558/Dj, prin Ot şi rar VI, Gj, Tr; AMD, h. 442; AFLR/Tr, prin Db, Gr şi rar Ag, Cţ; ărete s. m., pl. ăreţi AMD/rar Db; harete s. m., pl. hăreţi AMD; AFLR/prin Db şi rar VI, Ag, CI, TI; hărete s. m., pl. hăreţi AO/rar Gj, Mh; AMD/prin Ph şi rar Db, CI, II; hârete s. m., pl. hăreţi AO/rar Mh; AMD/rar Ph, Bz, CI, II; irete s. m., pl. iriţi AO/rar Mh; AMD/rar Br, Gr, CI, Cţ. HEREŢOÂICĂ s. f. GM/rar Db „femela eretelui”. HERGHELIÂŞ s. m., pl. hergheliăşi AMD, h. 271/rar Ag „herghelegiu”; cf. c ă i e r... HERGHELIGIE s. f., pl. hergheligii AMD, h. 270/rar Bz „herghelie”; cf. c i ii r-d ă 2°... -var. hirghilegie s. f., pl. hirghilegii AMD, h. 270/rar Ph. HERGHELIST s. m., pl. herghelişti AMD, h. 271/rar If „herghelegiu”; cf. c ă-i e r... -var. erghelfst s. m., pl. erghellşti AMD, h. 271/rar Tr, If. HERGHELÎU s. m., pl. herghelii AMD, h. 271/rar Ag, Bz „herghelegiu”; cf. c ă-i e r... - var. ergheliu s. m., pl. erghelii s. m., pl. erghelii AMD, h. 271/rar Tr. HERGHÎLĂ v. hărghelie. HESTEA v. âsta. HIS HEU, ~ ieu interj. TDM II/rar Bz „cuvinte prin care se redă scheunatul câinilor, lupilor”; cf. g e a u. HIBRIC v. hibriz 2°. HIBRÎS v. hibriz 1°. HIBRIZ s. m. 1° TDO; AFLR/rar Mh, Gj; AMD, Pl. 65; GM; AFLR/rar Ag, Db, Tr, Gr, CI, II, TI „soi de viţă-de-vie nealtoită”: Hibrizu nu să stropeşte AFLR/874 2° AMD, Pl. 86-88/rar Tr, II „plantă obţinută prin încrucişarea a două soiuri; hibrid”. -var 1° chibriz s. m. şi n., pl. chibrizi AMD, Pl. 65; AFLR/rar Ot, Tr, Gr; chi-brizuri AMD/rar Gr; hibric s. m./rar TI; hibris s. m. GD/rar Cţ; ibrid s. m., pl. ibrizi TDO/rar Gj; AMD; TDM II/rar Vn, II; ibriz s. m., pl. ibrizi AO, h. 659/rar Ot; AMD/rar VI. HIBRIZÂT adj. GM/rar CI [d. porumb] „obţinut din hibrizi”: Atuncea porumbu nu lega cum leagă acuma toate firele, acuma-i hibrizătl864. HÎDEŞ adj., pl. hideşi GO/rar Mh „neaoş, adevărat”. HIGI v. hâgi. HINOVEÂN s. m., pl. hinoveni AO/ 957 „locuitor din comuna Hinova”. HIREÂN s. AO, Pl. 78/V1, Gj, Mh, prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 346; AFLR/rar VI, Db „hrean”. -var. hriân s. AO, Pl. 78/prin Dj, Ot şi rar VI, Gj; ireăn s. AO/V1, Mh, Dj, Ot şi rar Gj; AMD, h. 346/Ot, prin Tr şi rar VI; râiân s. GM/rar Ag; rean s. AMD; GM; AFLR/Ag, Db, Ph, Tr şi rar Bz, Gr, CI, TI; riân s. AMD; GM/prin Tr şi rar VI, Ag, Db, Bz. HERESTOS s. m. AFLR/rar Br [peior.] „inimos, teribilist”. HIRGHILEGIE v. hergheligie. HIRGHILEGIU v. hârghiligiu. HIRGHILÎE v. hărghelie. HIRGHILIGÎU v. hârghiligiu. HIRIBÎŢĂ v. ulubiţă. HIS v. hăis 1°. HlŞTEÂG s. n. şi m, pl. hişteâguri AO, h. 518/rar VI; AMD, h. 408/rar VI; hiştegi AO, h. 517/rar Mh „pădure măruntă şi deasă; tufiş; desiş”; cf. b u g e â c 1°... -var. hâşteâg s. n., pl. hăşteăguri AMD, h. 408/rar VI; hitireăg s. AO/rar VI; işteâg s. n., pl. iştege AO, h. 518/rar VI. HÎTEA s. f. art. AMD/rar Cţ „familie numeroasă” [?]. HITIREĂG v. hişteâg. HIŢĂÎ v. hâţână 3°. HLANDÂN v. hâldân. HLENŢ s. n., pl. hlenţuri GM/rar Vn „cârlig cu care se fixează doagele la cioplit”. HLONDÂNv. hâldân. HO interj. AO, PI. 120/rar Mh „strigăt cu care se alungă oile”; cf. c i u ş1... HOÂLĂ s. f., pl. hoăle AMD, h. 174/ rar Cţ „pridvor”; cf. f â ţ ă 2°... HOÂLDĂ s. f„ pl. hoălde 1° AO, h. 323/rar Dj; AMD, h. 316/rar Vn „teren cultivat cu grâu; holdă de grâu”; cf. g r â-n e a ţ ă... 2° AO, h. 448/rar Mh „suprafaţa terenului, teritoriul aparţinând unei localităţi”; cf. hotar 1°, m e r e â, m o ş i e 1 °, 6 b-ş t i e, p e r i m 6 t r u, p 1 a i 6°, t â b 1 ă 7°, t a r 1 â 6°, ţ â r i n ă 6°. 3° var. oldă s. f., pl. olde AMD, h. 329/ rar Ph „brazdă de iarbă cosită; polog”; cf. 1 â c r ă 7°, 1 i v â d i e 8°, o t c 6 ş 1°. -var. 1“ hdltă s. f., pl. holte AMD, h. 316/rar If. _ HOÂNCĂ s. f. GM/rar Bz „adâncitură între două dealuri; depresiune lipsită de apă”; cf. a ş e z ă t u r ă... - var. hăoâgă s. f. AMD, h. 540/rar Ph. HOÂRCĂ1 v. hârcă1 2°. HOÂRCĂ2 s. f., pl. hoărce AO, h. 567/ rar Mh „bondar”; cf. b ă r z ă u n e... HOÂRE v. dară 2°, 3°. HOÂRNĂ v. horn 1°, 3°. HOÂSPE s. f. pl. AO, h. 497/rar VI „puzderii (de cânepă)”; cf. b ă ţ 3°... HOBÂIE s. f., pl. hobăi AMD, h. 540/ rar Ph „vale îngustă (cu sau fără apă)”; cf. h u du d 6 i, h u 1 ă 1°. HOBOR, ~ golani loc. subst. GD/rar Cţ „oameni foarte săraci, lipiţi pământului”: [După primul război mondial statul] le-a dat împropietărire [...] el a murit, a rămas băieţii... şapte fraţi, a-mpărţit pământu, alţii l-a vândut [...] şi ei a rămas hobor golan!... cum să vorbea pe timpu ăla, adică a rămas şomeri, nu mai avea nimic... asta-i vorbă de pân Transilvania de pe-acolo/ 891. HOBOT v. obod 1°. HOCHfC v. popic 8°, 9°. HODÂIE v. odâie 1°, 3°-5°, 7°. HODĂfŢĂ v. odăiţă 3°. HODICNÎ v. odihni 1°. HODIGNI v. odihni 1°. HODIHNI v. odihni 1°. HODINĂ v. odină 1°. HODINI v. odihni 1°, 2°. HODINIT v. odinit 1°, 2°. HODOROB v. odorob. HODOROG v. odorob. HODOROGI vb. IV tranz. 1° AFLR/ rar Ph „a mişca (cu putere), a zgâlţâi, a zgudui”; cf. h â ţ â n â 1°... 2° AFLR/rar TI „a face zgomot deranjând pe cineva”: [Peştele] dacă \-aţ hodorogit, el a plecat din locu ăsta, s-a dus în altă parte/871. HOGEÂC s. n., pl. hogeăcuri 1° AO, h. 202/rar Mh „bucătărie de vară”; cf. c ă-soaie 4°... 2° var. ogeac s. n., pl. ogeacuri AMD, h. 184; GM/rar Ot, Tr „prima încăpere a unei case unde sunt situate vatra şi hornul; tindă”; cf c e 1 ă r 3°... 3° AMD, h. 205/rar Ph „coş pentru fiim; horn”; cf. b a g e â c... - var. hogeâg s. n., pl. hogeăguri 3° AMD, h. 205; AFLR/prin Ph şi rar Vn, Bz; ogeac s. n., pl. ogeacuri 1° AO, h. 202; Pl. 36/Dj, prin Mh şi rar Gj, Ot; 3° AMD; GM/rar Vn, Bz, II. HOCEÂG v. hogeâc 3°. HOHNI v. hoi 1°. HOI vb. IV intranz. 1° TDO; AFLR/ rar VI, Gj; GM; AFLR/rar Ph, Vn, Bz şi tranz. AFLR/rar Gj „a striga «ho» pentru a speria lupul, ursul, vânatul”: Ş-am început aşa uitându-mă aşa cătă ea [= ursoaică] iară să hoţesc TDO/907. Am auzit hoţind, că acolo aşa să hoţeşte „ho lupul o lupul” GM/707. Şi când 1 -am hoit [pe lup], s-a dus, a fugit AFLR/912. Zbieram după el [= lup], uoghăm GO/948. [Lupii] au luat-o la fugă [...] când a auzit huhăţind lumea GO/939; cf. d a 8°... 2“ AFLR/rar Gj [d. lup, urs] „a scoate sunete specifice; a urla”: [Ursul] a simţit oamenii şi a hoit după ei/912; cf. h u r u f 3°. 3° var. ognf vb. IV intranz. GO/rar Mh [d. oi] „a face zgomot mare zbierând şi agitându-se”: Mărie, ia vezi, Mărie, ce să... ce oghesc oile/946; cf. h u r u i 2°. 4“ var. uf vb. IV intranz. GM/rar CI „a se văita”: [Soţul] a stat doi ani, a uit în pat aşa/828; cf. a o 1 f... - var. 1° cui vb. IV intranz. GM/rar Bz; hohnl vb. IV intranz. GO/rar Mh; huhăl vb. IV intranz. GO/rar Gj; ognf vb. IV intranz. GO/rar Mh. HOICHIC v. popic 8°, 9°. HOINĂ v. oină. HOIRI vb. IV refl. impers. GM/rar Bz „a se striga, a se face gălăgie, zgomot (pentru a speria lupul)”; cf. d a 8°... HOIŞTE v. oiştie. HOLÂIZĂN (3 sil.) s. n„ pl. holăi-zăne 1° AMD, h. 686/rar Ag, Cţ „ghin (folosit în rotărie)”; cf. c i o c211°... 2° var olâizăn (3 sil.) s. n., pl. olâizăne AMD, h. 688/Gr „unealtă în formă de cuţit pusă Ia strung pentru a tăia şi rotunji butucul roţii”; cf. c u ţ i t o ă i e 3°... - var. holâizni (3 sil.) s. m. pl. 1° AMD, h. 686/rar Tr, olăidin (3 sil.) s. m. 2° AMD, h. 688/rar Gr; olăism (2 sil.) s. n., pl. olăisme 2° AO, Pl. 136/rar Mh; olăizăn (3 sil.) s. n., pl. olâizăne 1° AMD/rar Ot, Gr; olăizăr (3 sil.) s. n., pl. olăizăre 1° AMD/ rar Ag; olăizm (2 sil.) s. n., pl. olăizme 2“ AO/ rar Dj; olăizn (2 sil.) s. n., pl. olăizne 1° AO, Pl. 135/rar Dj, Ot; 2° AO/rar Dj. HOLÂIZNI v. holăizăn 1°. HOLB v. colb. HOLBĂRĂ v. volbure 1°. HOLBORĂ v. volbure 1°. HOLBURE v. v61bure 1°. HOLDÂN v. hâldân. HOLDÂNCĂ s. f. AMD, Pl. 101-102/ rar Bz „cânepă de toamnă (cultivată, de obicei, prin alte culturi)”; cf. a z m â n 2°... HOLDÎŢĂ s. f., pl. holdiţe AMD, h. 319; 620/rar Db „postată”; cf. c o â d ă 17°... HOLHEN s. n. AMD, h. 686/rar Tr „daltă cu tăişul semirotund; ghin”; cf. cioc2l 1°... -var. 6rhel s. n. AMD, h. 686/rar Tr. HOLOG v. olog 3°. HOLONOS v. iohonos. HOLTĂ v. hoâldă 1°. HOMÂN s. AO, Pl. 11/rar Mh „plantă cu frunza asemănătoare cu a hreanului, cu miros plăcut, folosită la vindecarea tifosului; iarbă mare”. HOMÂT v. omăt 2°. HOMETE v. ornat 2°. HOMEŢI v. omeţl. HOMEŢÎT v. omeţlt. HOM.II)Ă v. omidă 1°. HOPÂIŢĂ v. opăiţ 2°. HOPOÂRE s. f. AO, h. 310/rar Gj „căldură mare; caniculă”; cf. a p r i n d e-r e 3°... HOPOT v. obod 1". HOPŞĂ s. f. GM; AFLR/rar Ag „şezătoare”: îi zicea hopşă: ne băgăm câte şapte, opt, zece inse, astă seară torceam la mine, mâine seară torceam la altă, poimâine seară la alta GM/674; cf. a d i â n c ă... HOR interj. GM/rar II „cuvând folosit pentru a alunga lupul”; cf. d o1... HORĂM s. m., pl. horămi AMD, h. 142/rar Db „copil din flori; bastrard”; cf. b a i striic... HORĂ1 s. f. 1° art. hora Anuţei GM/ rar Ot; ~ bâdei GM/rar Ag ; ~ de mână GM/ rar Tr; ~ dreaptă GM/rar Ot; ~ florilor GM/ rar Tr; ~ pe douâ GM/rar Ot; ~ pe trei GM/ rar Ot „numele unor dansuri populare”. 2°art. hora nunţii GM/rar Tr „hora miresei şi a nunilor”; cf. c o n c i 1°... 3° GM/rar Tr „plimbare”: Numai să plimbă fetele şi băieţii şi-i spune horă!804; cf. î m p 1 i m b â r e lp, p I i m b ăr e 2°. 4° GM/rar Bz [fig.] „cerc, roată”: Pă lunc-aşa [...] ai văzut că-i câte un rotocol aşa, zici că-i horă [...] şi-i arsă iarb-aia, ai văzut că e pârlită roată, roată, cică şoi-manele cântă noaptea /750. 5° AMD, h. 633; GM; TDM II; AFLR/ rar Db, Bz, Ot, Gr „grup de snopi (de grâu) aşezaţi în cerc, cu spicele în sus, ca să se usuce”. - var. oră s. f., pl. ori 1° TDO; AFLR/ Dj, prin Ot şi rar Gj, Mh; GM; AFLR/Tr, Gr şi rar Ag, Db, Ot, If, CI, II; 5° AMD, PI. 52/rar Db; ore 1° TDO/rar Dj; AMD/ rar Db. HORĂ2 s. f., pl. hore AFLR/rar Dj „oră, ceas”. HORĂÎ v. hurui 1°. HORĂITtjRA s. f., pl. horăituri GM/ rar Bz „zgomot, urlet produs de o haită de lupi în mişcare”. HORĂTÂNIE v. oretenie. HORĂŢÂNIE (4 sil.) v. oretenie. HORBĂCĂI v. orbâcăi. HORBETE v. orbete 1°. HORBOCĂ1 v. orbâcăi. HORBOTĂ s. £, pl. horbote 1° AMD, h. 477/rar Db, Vn, CI „dantelă lucrată de mână (sau cumpărată) care se pune la poalele cămăşii sau la cearşaf’; cf. b a g a-d e â 1°... 2° var. horbută s. f., pl. horbute AMD, h. 315/rar Bz „rochiţa rândunicii; volbură”; cf. b u s u i 6 c 4°... - var. 1° orbotă s. f., pl. orbote AO, h. 286/rar VI, Dj, Tr; AMD, h. 477/Db, Ot, prin Ag, Gr şi rar CI; orboţi AO/rar VI, Gj; AMD/rar Tr; orbotă s. f./rar Ph; orbută s. f., pl. orbutelrar II. HORBOŢÎCĂ s. f., pl. horbotele AMD, h. 477/rar Ag, Vn, G1 dim. de la h o r b o-t ă 1°: Dantela e de cumpărat, orboţica e lucrată de mânâ/816. — var. borboţică s. f., pl. borboţele AMD, h. 477/rar Db; orboţfcă s. f., pl. orbofelel prin Db şi rar Gr. HORBUTĂ v. horbotă 2°. HORCĂI v. horcăni 1°, 2°. HORCĂNI vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg. horcăn 1° AO, h. 941, Pl. 32/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; hoărcănlMh şi rar Gj [d. om] „a sforăi în timpul somnului”; cf. s f o r ă i 2°. 2° AO, h. 106/rar Mh; AMD, h. 72/rar Tr [d. maţe] „a chiorăi”; cf. b o 1 b o r o s i... 3° refl. AFLR/rar Dj [d. cal] „a fomăi pe nări”; cf. s f o r ă I 3°, s f o r n ă I, s t r ă-f i g â 2°. 4° var. orcănf vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg orcane AMD, h. 288/rar Tr [d. porc] „a grohăi”; cf. g â f â i 1°... 5° var. orcăni vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg. orcan AMD; GM/rar Ph. Ot, Gr [d. om] „a horcăi”; cf. h â r ă p i 2°. - var. horcăi vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg. horcăi 1° AO, h. 941; Pl. 32/rar VI, Mh, Ot; hoărcăi 1° AO/prin Mh; horhăl vb. IV intranz. 3° AFLR/rar Dj; horhoni vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. horhone 3° GO/rar VI; orcăni vb. IV intranz., ind. prez. I sg. orcan 1° AO, h. 941; Pl. 32/Dj, Ot şi rar Gj, Tr; orcănesc 17rar Dj; orcâl vb. IV intranz. ind. prez. 3 sg. orcâie 4° AMD, h. 288/rar TI. HORDtfN v. ordun. HORECHENIŢĂ v. urechelniţă 2°. HOREZ v. orez 2°. HORHONI v. horcăni 3°. HORHĂI v. horcăni 3°. HOREZ v. huhurezâ. HORI vb. IV tranz. 1° GM/rar Db „a aduna fânul (cu grebla) din polog în rotocoale, ca să se usuce, înainte de a-1 face căpiţă”. 2° GM/rar II „a aşeza snopii în cerc, cu spicele în sus, ca să se usuce”. HORIŞTE s. f. GM/rar II „claie din 15-20 de snopi de orez”. HORITURĂ s. fi, pl. horituri AFLR/ rar Ag „rotocoală mare de fân adunat din polog (ca să se usuce la soare)”. -var. oritură s.£, pl. orituri AFLR/rar HORJ s. n., pl. horjuri 1° AO, h. 575; Pl. 138/rar Gj „ferăstrău cu pânza lată; beschie”; cf. b e ş c h i e 2°... 2° AFLR/rar Db „piatră sfărâmată; grohotiş”: Cade bolovani dă colo [...] şi să fărâmă până-n văioagă şi să umple acolo vioaga şi ala e horj dă piatră/696. HORN s. n. 1° pl. hoârne AMD, h. 205/ Bz, Br, prin Vn, Cţ şi rar TI „coşuri la casă; hornuri”; cf. b a g e â c... 2° pl. hornuri GD/prin Cţ şi rar TI; hoârne AFLR/rar Br „partea de zid de deasupra vetrei, în care se captează fumul pentru a-1 îndrepta spre coş”; cf. c u c ă 5°... 3“ var. hoărnă s. f., pl. hoârne GD/rar Cţ „cuptor”; cf. c u p t 6 r 2°. 4° pl. hornuri AO, Pl. 28/rar Mh, Dj „sobă de zid”; cf. o r n e â ţ ă. 5°pl. hornuri AMD, h. 184/rar VI „tindă”; cf. c e 1 â r 3°... -var. hoârnă s. £, pl. hoârne 1° AMD, h. 205; AFLR/ Vn şi rar Gl, Br, Tr; hornă s. f. 1° AFLR/rar Tr; orn s. n., pl. ornuri 1° AMD; GM/rar Db, TI; 4° AO, Pl. 28/rar Dj; ornă s. f. 1° AMD/rar Tr; 2° AMD/rar Tr. HORNAGIU s. m., pl. horn'agii AMD, Pl. 11/rar TI „homar, coşar”; cf. c o ş â r2 2°... HORNĂ v. horn 1°. HOROPSI vb. IV AFLR/rar Bz „a asupri, a oropsi, a persecuta”: O bate, o horopseşte, nu lasă să vie pă la mine/735; cf. s u d u 12°, u r i c i n â. HOROTENIE v. oretenie. HOROTILE v. oretenie. HOROTÎNĂ v. oretenie. HOSPE s. f. AMD, h. 390/rar Ag „şezătoare”; cf. a d i â n c ă... HOSPODĂRIE s. f. TDM II/rar Ph „gospodărie”; cf. t â r 1 ă1 9°. - var. ospodărle s. f. AMD/rar Ag, TI. HOSPODINĂ v. gospodin. HOTĂR s. n., pl. hotare 1° AO, h. 448/ VI, Gj, Mh şi prin Dj, Ot; AMD, h. 326/ Ag, Db, Vn, Bz, Br, prin VI, Gr şi rar Ph, Gl, Ot, Tr, If, CI, TI; hotărâri AMD/rar Bz „teritoriul, moşia unei localităţi”; cf h 6 1-d ă2°... 2° AO, h. 321/rar Dj „bifurcaţie a unui dram”; cf. b i f u r c â d ă... 3° var. otâr s. n., pl. otăre AMD/rar Tr „linie de demarcaţie între două localităţi”; cf. f r o n t i e r ă 2°... 4° var. otâr s. n., pl. otăre AO, h. 442/ rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 316 MN/rar Ph „fâşie îngustă de teren delimitând moşiile a doi vecini; răzor, hat”; cf. d â 1 m ă 3°... - var. 1° otâr s. n., pl. otăre AO, h. 448/ rar VI, Mh, Gj, Dj, Ot; AMD, h. 326/Db, Gr şi rar Ag, Ot, Tr; otăruri AO/rar Dj. HOTĂREÂC s. n. GM/rar Ph „drumeag marcând hotarul între două tarlale”: Hotăreăcu ăsta... este un drum numa cât merge căruţa/716; cf. c 1 e ât ă 3°... - var. hotereâc s. n., pl. hoterece AMD, h. 316/rar Vn. HOTĂREÂNCĂ s. £, pl. hotărenci AMD, h. 316/rar Ph „drum, răzor între două ogoare”; cf. c 1 e â t ă 3°... HOTĂRÎvb. IV 1° intranz. AO, Pl. 47/rar Dj „a face hotar (între doi vecini); a despărţi”: De-aia-i pirlaz că hotărăşte între doi vecini/977; cf. r ă z ă r i. 2° refl. AMD; TDM II; AFLR/rar VI, Db, Vn „a se învecina; a avea hotar(cu cineva)”: Acolo unde se hotărăşte Boişoara cu Titeşti AFLR/671. 3° tranz., ind. prez. 3 sg. hotărăşte AFLR/ rar Bz „a stabili, a fixa un termen”: Părinţii hotărăşte nunta/ 735; cf. n ă m i, n u m i î°, pune 12°, urs i 1°. 4° refl. GM /rar Db, Tr [d. unele produse alimentare, la preparare] „a se despărţi în elementele componente; a se tăia”; cf. z â-u r d 12°. - var. 2° oţărî vb. IV AMD/rar Ag, Ot. HGTCHEL s. AMD,, h. 686/rar Ag „daltă cu tăişul curbat; ghin”; cf. c i o c2 11°... HOTEREÂC v. hotăreâc. HOTIC v. o tine 1°, 2°, 8°, 10°, 15°. HOŢ, f. hoătă 1° adj. AO, h. 377/Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 602; TDM II, III/Tr, prin Ag, Ot şi rar Bz, Gr; ~ de gură AO/ rar Dj „şmecher”; cf. c 1 o ş c â r... 2° var. oţ s. m. /adj., f. oâţă AO, PI. 54/rar Dj, Ot; TDM I, II/rar Ph, Ot „care fură, tâlhar”; cf. f u r ă c i 6 s... 3° hoaţă adj f. cu val. subst. GM/rar Db „figură la jocul numit c ă 1 u ş”. 4° adj. f., brânză hoaţă GM/rar Db [iron.; fig.] „brânză făcută cu mult cheag pentru a reţine zerul şi a trage greu la cântar”. 5° var. oăţă adj. f., pl. oăţe AFLR/rar Gr [d. haine] „extravagantă”. HOŢEŞTE adv. AMD, h. 18/rar Ph [d. modul de a se uita, de a privi] „cu coada ochiului, pe furiş”; cf. a s c ii n s 1°... - var. oţeşte adv. AMD, h. 18/rar Ct. HOŢIŞOR adj. GM/rar Vn dim. de la hoţ („şiret, viclean”). HRANÂTIC adj., f. hrănătică AMD/ rar Cţ „care se hrăneşte bine, nefăcând mofturi la mâncare”. HRĂNITOÂRE v. hrănitor 1°. HRĂNITOR s. n., pl. hrănitoare AO, h. 695/Dj, prin VI şi rar Gj, Mh, Ot, Tr; AMD, Pl. 92-93/Cţ, prin Ot, Tr, Gr şi rar Ag, Db, Ph, II „vas mic (farfurioară sau cutiuţă) cu apă îndulcită, care se pune la urdinişul stupului pentru adăpat albinele”; cf. a d ă p ă 16 r... -var. hrănitoare s. f., pl. hrănitori AO, h. 695/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 92-93/rar Cţ; hrănitoare AO/rar Dj, Mh; rânitoare s. f., pl. rânitoare AMD/rar Cţ; rânitor s. n., pl. rânitoare AMD/rar Ct. HRÂNLŞ v. reniş 3°. HREAM s. n. GM/rar Bz „hram”; cf. hreâmât, rugă, titorle. HREÂMĂT s. n. GM/rar Bz „hram”; cf. h r e a m... - var. reămăt s. n. GM/rar Bz. HRIÂN v. hireân. HRIBI s. m. pl. AMD, h. 341 MN/rar TI „varză murată” [?]. HRÎPCĂ s. f., pl. hripci AMD, h. 637; Pl. 56/rar TI „cârlig fixat la coasă pentru a direcţiona brazda”; cf. a 1 e r g ă t o â r e2 5°... -var. reâpcă s. fi, pl. repci AMD, h. 637; Pl. 56/T1 şi rar Cţ; reăşcă s. fi, pl. reşti/rai TI. HRRU interj. GM/rar Ot „cuvânt care imită zgomotul produs de o mişcare puternică şi înfundată”: Oile era în spate cu oboru, auz oile hm [...] mai ascultai o dată, iar /VSoile/762. ' HRUBĂ s. fi, pl. hrube 1° AMD, h. 185, 186/rar Br, TI „beci lung, boltit”. 2° var. rublă s. fi, pl. ruble GD/rar TI „adăpost militar, tranşee”; cf. t r a n ş e u. - var. 1° crubă s. fi, pl. cni.be AMD, h. 185/rar CI, II; rubă s. fi, pl. rubetrar TI. HRUNŢOI s. n., pl. hrunţoăie AO, h. 268/rar Mh „umflătură, deformaţie în pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... HRUZEL s. n., pl. hruzele GD/rar TI „prăjină, cu un semicerc de fier la unul din capete, cu care se închide năvodul”. - var. hruzfiă s. fi GD/rar TI. HRUZI vb. IV tranz. GD/rar TI „a închide năvodul cu ajutorul hruze-1 u 1 u i”. HRUZILĂ v. hruzel. HUDIŢĂ s. fi, pl. hudiţe GM/rar Ag, Br „ulicioară strâmtă, mărginaşă”. HUDtlBĂ s. fi, pl. hudube AO, h. 558; 563/Mh „uliu”; cf. a r 6 1 3°... - var. udvă s. fi, pl. udve AMD, h. 442/ rar Tr. HUDUDOI s. n. AO, h. 325/rar VI „vale strâmtă râpoasă, pe unde curge un pârâiaş”; cf. h o b â i e... - var. hududui s. n., pl. hududuie AO, h. 325/rar VI; ududăie s. n. pl. AFLR/rar Dj; ududoi s. n., pl. ududoăie AO; AFLR/ rar Dj, Ot. HUDUDtH v. hududoi. HUGI v. hâgi. HUHUR vb. I 1° AMD, h. 159/rar Vn „a chiui, a hăuli”; cf. c h e 1 ă c ă i 2°... 2° GM/rar Db „a izbucni în plâns, a hohoti de plâns”: Duminica, când ieşea mireasa din casă, cânta lăutaru de... multă lume plângea de huhurâ/ 699. HUHURETE s. m., pl. hurureţi AMD/ rar Cţ „huhurez”; cf. c r â n g 3°... HUHUREŢ s. m., pl. hurureţi AMD/ rar Cţ „huhurez”; cf. c r â n g 3°... - var. urez s. m., pl. urezi AMD/rar TI. HUHUREZ vb. I AO, h. 179; TDO/ prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 159/rar Br „a chiui, a hăuli”: Să duc la apă [...] mireasa cu plosca cu ţuică, cu lăutarii, cu fete, cu băieţi, huhurezînd TDO/938; cf. c h e 1 ă c ă f 2°... -var. horeză vb. I AO, h. 179/rar Gj; hurezâ vb. I/prin Mh; orezâ vb. I/rar Mh; ureză vb. I, ind. prez. 3 sg. urezeăză, urează, ureză/rar Mh. HUIĂLĂ s. f. GM/rar Bz „strigăt, tipăt”. HUIDORI v. uldoâre. HUIDtlMĂ v. oidum . HUIETUL s. n. art., în expr. a se duce ~ GM/rar Tr „a se duce vestea”: Când a venit acasă, să duse huetu în comună că Savu ia fata lu Ileana lu Calende/777; cf. z v o n ă. HIJIMĂ v. uimă l°-3°. HUITUÎ1 v. futui. HUITUI2 (3 sil.) vb. IV AFLR/rar Br „a hăitui; a fugări”: Aveam patru câini, aveam şi armă, câinele huituiă, rămâneam în pădure/737; cf. b ă t â i e 2°. - var. uidui vb. IV AMD, h. 428/rar Gr. HUJBĂ v. cujbă 3°. HULv. huliu. HULĂ s. fi, pl. hule 1° AMD; GM/rar Db; huli AMD/rar Br „adâncitură (îngustă) între două dealuri; depresiune”; cf. h o b â-i e... 2° GM/rar Vn „fâşie, bucată îngustă de teren”; cf. b 1 â n ă 16°... 3° art. hula focului GM/rar Bz „dâra, urma unui pârjol”. HULDORI v. urdori. HULEAI s. n. GM/rar Br „petrecere, chef, beţie”: [Soţul] face câte un huleai, câte o beţie742; cf. b ă r ă b ă i e... HULEU v; huliu. HULI v. htiliu. HULIU s. m., pl. hulii 1“ AMD, h. 442; TDM II/prin Vn, Br şi rar Db, Ifi TI „uliu”: [Puii] să nu-i ia cioara sau huliu/ 741; cf. ard 13°... 2° var. ulii s. m. pl. art., ~ şi porumbeii GM/rar Tr „numele unui joc de copii”; cf. i e r i e 2°. - var. 1° hui s. m., pl. huli AMD, h. 442/ rar Ot; huleu s. m., pl. hulei/rar Db, Ph; huli s. m., pl. huli AO, h. 558/Mh şi prin Gj; AMD/rar Ag, Vn, TI; huliu s. m., pl. hulii AMD; AFLR/prin Bz şi rar Br, CI, II, TI; huli AO/rar Ot; ulei s. m., pl. ulei AMD/rar Ag; uleu s. m., pl. ulei!prin Ph şi rar Ag, Db; uleu s. m., pl. rî/ei/prin Db, Tr şi rar Gr, Cţ; uliu s. m., pl. a/n/prin Br, II, Cţ şi rar Bz, CI, TI. HULIU v. huliu. HULPE v viiîpe 2°. HULPOI v. vâlpoi. HULTÂN v. vultân. HULUB s. m., pl. hulubi AMD, h. 442/ rar TI „porumbel”; cf. c u c u ni z 1°... - var. ulub s. m., pl. ulubi AMD, h. 442/rar TI. HULUBEJĂ s. fi , pl. hulubeji AMD, h. 442/rar Vn „uliu”; cf. a r 6 1 3°... - var. udublej s. m., pl. udubleji AMD, h. 442/rar Tr; ulibej s. m,, pl. ulibejilrar TI; ulubej s. m., pl. ulubejitrar CI. ’ I-IULUCĂNI vb. IV tranz. GM/rar Ag „a da, a împinge buştenii pe u 1 u c 2°”: Hulucăneăm, adică dam pe canal/677; cf. b âr â i... HULUDEŢ s. n., pl. huludeţe AMD, h. 398; AFLR/rar TI „beţişor la suveică (pe care se introduce ţeava)”; cf. b â t ă‘ 4°... -var. uludet s. n., pl. uludeţe AMD, h. 398/rarTl. HtlMĂ s. fi 1° AO, h. 333/prin Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 544/rar Db, Br, II „nămol”; cf. b â 1 c i ş 6 r... HUHĂI v. hol 1°. 2“ Var. umă s. f. AFLR/rar Ag „argilă, lut”. - var. 1° umă s. f. AMD, h. 544; AFLR/ rar Ag, Db, Ot. HUMĂRÎE s. f. AMD, h. 407/rar Ag „terennămolos, cuhumă 1°”. HUMBÂR v. hambar 4°. HUMOS adj. AFLR/rar Ag, Db [d. pământ] „argilos, moale şi lipicios ca h u m a”: Ţest [se face] din pământ cam humos/690; cf. a 1 g e r o s... HUNDROC v. androc 1°. HUPÎT adj., pl. hupiţi, f. hupită, pl. hupite 1° AMD, h. 69/rar Ot „(foarte) flămând”; cf. d i h ă n â t... 2° var. cupit adj., pl. citpiţi AMD/rar Db „zgârcit”; cf. i c o n 6 m 2°. HUPUÎ vb. IV GM/rar Ag „a sălta oamenii pe braţe în cadrul obiceiurilor de Sfântul Ion, strigând hup, hup!”; cf. i o r-dăn i 1°. HUPUITORI s. m. pl. GM/rar Ag „persoane care h u p u i e lumea, în cadrul obiceiurilor de Sfântul Ion”. HUPURÎ vb. IV refl. AO, h. 613/rar Mh [d. cereale] „a se coace înainte de termen; a se pripi”; cf. o p ă r i 3°, p r i p i 1°, r ă p f2, s o r f 3°, t ă i â 1°. HURĂÎ v. hunii 1°. HURC s. n., pl. hurcuri AO, h. 541; TDO/prin Gj şi rar VI „vânătoare cu hăitaşi”; cf. h u r c u i â 1 ă. -var. urc s. n., pl. urcuri AO, h. 541/ rar Gj, Dj. HURCÂR s. m., pl. hurcări AO, h. 541 /rar Gj „hăitaş la vânătoare”; cf. a 1 e r-g ă t 6 r 3°... HURCÂŞ s. m., pl. hurcâşi AO, h. 541/ Gj şi rar VI, Mh „hăitaş la vânătoare”; cf. alergător 3°... -var. urcâş s. m., pl. urcaşi AO, h. 541/rar Mh. HURCUIÂLĂ s. f. TDO/rar VI; AMD, h. 428/rar VI „vânătoare cu hăitaşi”; Să făcea hurcuiălă. Aducea băieţi de prin sat [...] şi lua bâte, şi bătea pân tufa şi strigau hău!, hău, ho, ho! TDO/911; cf. h u r c. HURDOÂRE v. urdori. HURDUÎ vb. IV tranz. GM/rar Br „a bate laptele închegat (în hârdău)”: Laptele închegat îl amesteci, îl hurduieşt! bine în hârdău, şi de-acolea bagi mâna şi-l strângi frumos/751; cf. b e s t e c ă n i... HUREZ v. orez 2°. HUREZ v. huhurezâ. HURLALÎE v. urlărie 1°. HURLOI v. urloi 1°. HURLtJGHI v. gurlup. HURLUÎ v. hurui 3“, 11°. HURLUIÂLĂ s. f. 1° AFLR/rar Mh; AMD, h. 455; AFLR/prin Bz, Br, II şi rar Vn, Cţ „urluială”; cf. i a r m â, m o m e 1 3°, p ă s â 16°, t ă r â ţ ă 1°, u r 6 i 1°. 2° AMD, Pl. 169/rar Bz „amestec de nisip cu grăunţe fărâmate care curge la moară după ferecatul pietrelor”; cf. f e r e-c ă t ii r ă 3°... -var. huruiâlă s. f. 1° AO, h. 259; AFLR/prin Mh şi rar VI, Gj; AMD, h. 455/Ag, Db, Ph, CI, prin VI şi rar Bz, II; 2° AO, Pl. 133/rar VI; AMD, Pl. 169/rar VI, Ag, Ph; urluială s. f. 2° AMD/rar Bz; uruiălă s. f. 2“/rar Db, Ph. HURLUITOR v. huruitor 2°. HURLUP v. gurlup. HURLUPĂ v. gurlup. HUROÂIE v. uroi 1°, 2°. HUROI v. ur6i 1°, 2°. HUROÎ v. hurui 7°, 13°. HURUI vb. IV 1° intranz. AO, h. 106/ prin Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 72MN/I1, prin Db, Br, CI, Cţ şi rar Ph, Vn, Ot, TI [d. intestine] „a chiorăi”; cf. b o 1 b o r o s I... 2° intranz. şi refl. TDM I; AFLR/rar VI, Ph [d. oile îngrămădite] „a se mişca brusc, făcând zgomot”: Când am văzut oile acolo [în ţarc] huruindu-se tare aşa, speriindu-se, am dat gură AFLR/672; cf. h o i 3°... 3° var. hurlul vb. IV intranz. GO/rar Mh [d. lupi, câini] „a urla”; cf. h o 12°. 4° var. urlu! vb. IV tranz. GM/rar Br [în jocurile de copii] „a juca mingea cu picioarele, plimbând-o de colo, colo”: O urluieşte mereu, ei ia mingea ş-o aruncă ca să-i dea celălalt cu băfu/749. 5° var. urul vb. IV intranz. GM/rar Gr [d. peşti] „a înota repede, a umbla de colo, colo”. 6° tranz. AFLR/rar VI, Gj „a dărâma, a strica (o casă, un zid)”; cf. f ă r â m â 4°... 7° var. hurol vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se huroăie AFLR/rar Gj [d. pământ, teren] „a se surpa, a cădea”; cf. b u r f u i 2°... 8° intranz. GM/rar Ph [d. clopote] „a suna”; cf. z ă n c ă n f, z ă r v ă i 1°, z d r o n c ă n f 2°. 9° var. urul vb. IV tranz. „a măcina mare boabe pentru hrana porcilor, a vitelor”. 10° var. urul vb. IV tranz. AFLR/rar Cţ „a zdrobi, a sfărâma paiele pe arie”: Puneam pietroiu la uruit, aşa să numea, pisa paiele/898; cf. t ă r â ţ â. 11“ var. hurlul vb. IV tranz, AFLR/rar Br „a bate, a amesteca laptele închegat pentru caş”; cf. s p ă r g e 8°. 12“ tranz. GM/rar CI „a zdrobi, a mustui strugurii cuhuruitoru 1”; cf. b 0 s o 1 i 2“.,. 13“ var. hurol vb, IV tranz., ind. prez. 1 sg. huroi AO, Pl. 82/rar Gj „a lovi cu un băţ nucile ca să cadă din pom”; cf. h â ţ â-n â 1°... -var. horă! vb. IV intranz. 1° AMD, h. 72 MN/rar Ph; hurăf vb. IV intranz. 1“ AO, h. 106/rar Mh; urlu! vb. IV intranz. 1° AO/rar Dj; urul vb. IV 6° refl. AFLR/rar Mh; 12“ tranz. GM/rar CI. HURUIÂLĂ1 v. hurluiâlă 1°, 2°. HURUIÂLĂ2 s. f. AO, h. 137/rar VI „hernie, vătămătură”; cf, b e t e j e ă 1 ă... HURUIOC ş, n„ pl. huruioâce 1" AO, h. 498; 741/Mh, prin Gj şi rar Dj; huruiocil rar Mh „uruioc”; cf. c a d e n 1 â ţ... 2° var. uruioc s. n., pl. uruioăce AMD, Pl. 119-120/rar Br „fir de urzeală rămas nebăgat în spată şi în ite”; cf. c u r g ă t o â-r e 2°... HURUIT1 adj., pl. huruiţi AO, h. 139/ rar VI „bolnav de hernie; vătămat”; cf. b e-teâg4°... HURUIT2 s. n. AO, h. 137/rar VI „hernie, vătămătură”; cf. b e t e j e â 1 ă... HURUITOR s. n., pl. huruitoăre 1“ GM/rar CI „zdrobitor pentru struguri”: Acuma e nişte huruitoăre de-i huruie [strugurii], Huruitoru se zice acuma, e un coş aşa, are nişte fiare şi învârteşte/864; cf. c ă d ă 3°... 2“ var. hurluitor s. n., pl. hurluitoăre GM/rar Bz „maşină pentru făcut urluială”: La moară era hurluitor, duceam ştiuleţii şi-i băgăm la hurluitor şi hurluitoru-i toca/739. 3“ var. uruitor s. n. TDM III/rar Db „presă pentru ulei”. -var. uruitoăre s. f. 2° AFLR/rar Dj; uruitor s. n. 1° GM/rar Db, Gr. HUSTUCĂ s. f. GM/rar Ag „coastă abruptă, râpă, pantă naturală (pe care se dau buştenii la vale)”; cf, c 1 i n 6°... HUŞCĂ s. f. 1“ GM/rar Vn; pl. huşti GM; AFLR/prin Vn, Bz, Br, II şi rar Gl, If, CI; GD/Cţ; huş ci GM; TDM II/prin Vn, Bz, Br, II şi rar Ph; huşte GM; AFLR/rar Ph, Gl; GD; AFLR/ rar TI, Cţ [aproape numai la pl.] „maia cu tărâţă pentru preparat borşul”; cf. p 1 ă m â d ă. 2“ pl. huşci GM/rar II „tărâţe”. - var. 1° huştiul s. m. art. GM/rar II pl. art. huşcii GM/rar Br; uşte s. f. pl. GD/ prin TI şi rar Cţ; uştilprin TI, Cţ; uşce/rar TI; uş cil rar Cţ. HtJŞTIUL v. huşcă 1“. HUŞTIURLIJC interj. TDM II/rar Br „cuvânt prin care se exprimă zgomotul produs de căderea în apă a cuiva sau a unui obiect greu”; cf t â 1 v â c. HUTUI v. futul. HUŢÂN s. m., pl. huţăni AMD/rar Cţ „locuitor de la munte”. HUŢUPÎ vb. IV refl. AMD/rar Db „a se căzni; a se opinti”: [Lupul] s-a uţiupit cu ea [= oaia] ca s-o ducă şi n-a putut GM/827; cf.cujbi... - var. uţiupi (3 sil.) vb. IV refl. GM/ rar Gr. — — IAB s. fi, pl. iabâle AMD, h. 331; 630; GD; AFLR/T1, Cţ „furcă de lemn, cu coame drepte şi dese, folosită în arie la vânturat paiele şi pleava”: Aşa ziceam /abă, o furcă mare cu coame drepte, da dese, s-adune pleav-aia măruntă, aia mai măricica GD/899. -var. iebă s. f., pl. iebăle AMD, h. 331/rar TI, Cţ; iebăli GD; AFLR/prin TI. IABANGIU adj., f. pl. iabangii GM/ rar Gr „nesupravegheat, în voie, fără rost”: în baltă, vitele umblau iabangij/830; cf. fir 5°... IABĂLtjŞĂ v. iebăluşă. IABRĂŞ v. abraş 2°. IÂCA-CINE loc. subst. AFLR/rar Ot „dracul, satana”: Iăca-cui mă puse s-o iau p-aici? GM/835; cf. b e n g a... - var. iăca-cui loc. subst.; gen. al ~ GM; TDM III/prin Gr şi rar Db, Tr. IĂCA-CUI v. iâca-cine. IACÂIE s. f. GD/rar TI „oblojeală făcută dintr-un amestec de făină, săpun, ceapă, tărâţe etc.”. IACM s. f., pl. iacmăle AMD, Pl. 89/ rar Cţ „scorbură într-o buturugă, lemn scobit în care albinele îşi fac adăpost; buduroi”; cf. b ă d ă 1 ă u 2°... IADE s. f. pl. AMD, h. 280/rar Ph, Gr, TI, Cţ „iede”; cf. c â r 1 ân ă 3°... IÂGĂD v. agud 2°. IAGĂRT s. n. AFLR/rar Db „parcelă, tarla”; cf. f i t a r â... IAGNÎE v. ernie. IÂGODE v. agude. IÂGUD v. agud 1°. IÂGUDĂ v. agâdă. IALÂC s. n., pl. ialăce AMD, h. 213; GD/prin Cţ „vas din lemn în care se dă apă păsărilor, mâncare porcilor etc.”. -var. ielâc s. n., pl. ielăce AMD, h. 213/ rar TI. IÂLĂ1 s. f. GD/rar TI „spaţiu gol la unul din capetele bărcii”. IÂLĂ2 s. f. GD; AFLR/rar TI, Cţ „amestec de tărâţe opărite pentru hrana porcului”: Tărâţe de făină şi amestecăm aşa cu apă fiartă şi să face iălă GD/893; cf. b o r h 6 11°. IÂLĂ3 s. f., pl. iele GM/rar If „fiinţă imaginară”: A trecut ielili, maică, da acuma nu mai e iălă, nu mai e/849; cf. sămun-dive. IALÂU v. ilău. IAMÂŞ v. imâş 1°. IAMBLÂCI s. n. AMD, Pl. 54/rar Ot „îmblăciu”: iamblăc îi zicea în Dobrogea/ 773. IANÂR v. ianoârie. IANARIŢĂ v. inăriţă. IANÂIE s. f. AMD; GD/rar TI, Cţ „tocăniţă preparată din came”: Buturile [găinii] de la picioare care-s mai bune să pune la ianîie şi restu că-i capu, că-i gâtu, că-i ghearele să pune la supă GD/883; cf. tocân, tocănică. IANGÂŞ v. angâş 2°. IANIOÂRE (4 sil.) v. ianoârie. 1ANIOÂRIE [ianioâre] v. ianoârie. IANOĂRE (4 sil.) v. ianoârie. IANOÂRE (3 sil.) v. ianoârie. IÂNOARE (3 sil.) v. ianoârie. IANOÂREI IANOÂREI (3 sil.) v. ianoârie. IANOÂRI (2 sil.) v. ianoârie. IANOÂRIE (3 sil.) s. m. AMD, h. 505; GM/Db, Ph, CI, prin Ot, Tr, Gr şi rar Vn, Bz, Br, If, II „numele lunii ianuarie”; cf. călindâr... - var. ianăr s. m. AMD, h. 505/rar Ot; ianioâre (4 sil.) s. m./rar Bz; ianioârie [ianioârie] s. m./rar II; ianoâre (4 sil.) s. m. AO, Pl. 41-42/rar Tr; ianoâre (3 sil.) s. m. AO/Mh şi prin VI, Gj, Dj; AMD/Db, Ot, CI, II, prin Ag, Tr, TI şi rar VI, Vn, Gl, Bz, If, Gr, Cţ; ianoâri (2 sil.) s. m. AMD/ rar Br; ianuârie [ianuarie] s. m./Ph, Tr, prin Bz şi rar VI, Ag, Db, Br, Ot, Gr, CI, 0, Cţ; ianuâre (4 sil.) s. m. AMD; GM/ Ag, Tr, TI, Cţ, prin VI şi rar Db, Ph, Vn, Bz, II; ianuârei (3 sil.) s. m. AMD/rar Ag; ianuârie [ianuarie] s. m. AMD; GM/prin Ag şi rar VI, Db, Vn, Bz, Br, Tr, II, TI, Cţ; ienâre s. m. AMD/rar Db; ienoâr (2 sil.) s. m. AO/rar Mh; ienoâre (3 sil.) s. m. AO/rar Mh; AMD/rar Br; ienoârie (3 sil.) s. m. AO/rar Mh; ienuăre (4 sil.) s. m. AMD/rar Br, TI; ienuărie [ienuârie] s. m./ rar Vn; iernâri s. m. AO/rar Dj. IANOÂRIE [ianuarie] v. ianoârie. IANOTÂN s. n. GM/rar Ag „varietate de măr; ionatan”. IANUÂRE (4 sil.) v. ianoârie. IANUÂRIE [ianuârie] v. ianoârie. IÂPĂ s. fi, pl. iepe 1° ~ de catâr AMD, h. 269/rar TI „catârcă”; cf. asin ă... 2° AO, h. 732/prin VI, Dj, Ot şi rar Gj; AMD, Pl. 115-116/rar VI, Br, Ot, Tr „scripetele iţelor”; cf. aj u 16 r 13°... 3“ AO, h. 723/rar VI, Gj; AMD, Pl. 111/ rar Br „băţul de care sunt agăţate iţele”; cf. bâtă1 2°... 4° AO, h. 729/rar Mh „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 5° AMD, Pl. 118/rar Vn „lătunoaie (la ţesut)”; cf. c ă 1 u g ă r 2°... 6° AO, h. 595, 596/prin VI şi rar Mh; AMD, h. 621/prin VI, Ot şi rar Tr „clin de teren rămas nearat între brazde sau la capătul ogorului”; cf. amnar 9°... IATÂC 7° AMD, h. 645/rar TI „capră de lemn pe care se transportă plugul; cobilă”; cf. capră 14°... 8°art. iâpa GD/rar Cţ „numele unui obicei de Crăciun; căişor”: Mai mergem şi cu steaua, cei mari se duc cu iapa, capra/ 886. 9° AMD/rar Br „flăcău (mascat) din ceata de colindători, care încasează banii”; cf. b e r e z6 i 2°... IÂRAŞ adv. AFLR/rar Dj „iarăşi”: Dimineaţa, iarle-aşa, ne duceam cu lăutari GD/892; cfin 6 u ă 2°. - var. iârle adv. GD/rar Cţ. IÂRBĂ1 s. fi 1° art. iârba păsăricii s. compus AO, h. 440/rar Dj „rochiţa rându-nicii; volbură”; cf. b u s u i 6 c 4°... 2° art. iârba lui Tâtin; ~ vântului s. compus AFLR/rar TI „numele unor plante (neidentificate)”. 3“ de - AO, h. 790/rar Dj; AMD, Pl. 148/rar Ot [d. brânză] „făcută din laptele muls primăvara devreme”; cf. c r u d ă 1°,.. IÂRBĂ2 v. viârbă. IÂRLE v. iâraş. IARM s. fi AMD, h. 455/rar Cţ „urluială”; cf. h u r 1 u i â 1 ă... -var. iermă s. fi AMD, h. 455; GD/ rar TI. IARMALQC s. n. GM/rar Vn „bâlci, iarmaroc, târg”; cf. p a n a i r. IÂSĂ v. işi. IÂSLĂ v. iesle 1”. IÂSLE v. iăsle 1°. IASOFÂG s. n„ pl. iasofâge AO, h. 86/ rar Gj „esofag (la om)”. -var. isofăn s. n., pl. isofăne AMD, h. 52 MN/rar Bz. IASTÂC v. istic 2°. IASTÂC v. istic 1°. IASTÎC v. istic 1°. IÂŞCHIE v. aşchii. IATÂC s. n. 1° pl. iatacuri. AMD, h. 184/ rar Ag „tindă, vestibul”; cf. c e 1 â r 3°... 2° var. ietâc s. n. pl. ielăce GM/rar Vn „cameră mică de dormit”. IATÂJ 3° pl. iatăce GD/Cţ „targa pentru cărat paie”: Puneam iatăcu lângă grămadă, puneam [...] paiele şi haida la şiră cu iatăcu, unu înainte şi unu în urmă/896. Aveam un ietac, targă-i mai spunea, da noi ietac îi spuneam/880; cf. p a 16°, t â r g ă 1°. - var, 3° ietac s. n., pl. ietâce GD/T1 şi rar Cţ. IATÂJ s. n. 1° pl. iatăjuri GM/rar Ag „etaj”; cf. r â n d 2°. 2° pl. iatăje GM/rar Tr „rând de noduri din care dau frunzele (la roşii)”: Roşiile când a făcut patru iatăje, maxim trei, patru, îi rupem vârfu, se numeşte cârmit; că înainte le lăsam la mai multe iatăje şi nu da o producţie bună/784. lAtJRD v. iăurt. IAURDÎT adj. AFLR/rar Gj [d. lapte] „prefăcut în iaurt; covăsit”. IAURT s. n. AFLR/rar Dj; Ph „iaurt”. - var. iatird s. n. AO, Pl. 123/rar VI. IÂZMĂ1 v. âsmă. IÂZMĂ2 s. f. AMD, h. 206/rar Gr „iască”; cf. copitâriţă 2°... IBAHÂR v. ienipahăr. IBÂNCĂ s. f. AMD/rar Tr „pătură groasă care se pune pe cal, sub şa”; cf. c i o 11 âr2°... - var. iebâncă s. f. AMD/rar Db. IBOMNICĂ s. f. AFLR/rar Gr „ibovnică”; cf. amureâză... IBRÎC s. n,, pl. ibrice AO, Pl. 123/rar Mh „vas mic, cupă prinsă în băieri, în gura vasului de muls”; cf. b u d â c... IBRÎD v. hibriz 1°. IBRÎZ v. hibriz 1". IC s. n., pl. icuri AO, h. 596/rar Gj „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. amnâr9°... fCEA v, ici 1°, 2°. ICEA-ŞA v. ici 1°. ICHI v. inc 3°. ICI adv. 1° TDMI; AFLR/prin Ag „aici (aproape de mine)”; cf. a i c i 1°... 2° var. icea, d- ~ loc. adv. AFLR/rar Gj „după aceea, pe urmă, apoi”; cf. a c £ e a ş i... 172 IDIE - var. 1° icea adv. TDO; AFLR/rar Gj, Ot; TDM I, II; AFLR/rar Ag, Ph, Vn, Bz; icea-şa adv. TDO/rar Gj, Mh; TDM I/rar Ag. ICLEŞtJG s. m. AFLR/rar Gr „vicleşug”. ICONOM1 v. econom. ICONOM2 adj., pl. iconomi TDM III/ rar Db „strângător, zgârcit”: Ăla era un om zgârcit, un om iconomi815; cf. c u p i t... ICONOMI v. economi. ICRĂ s. f., pl. icre 1“ AMD, h. 88/Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Bz, Br, If şi rar Ag, Vn, TI; art. icra piciorului AO, Pl. 10/prin Ot şi rar Tr; AMD/Tr, CI, II, prin Br, Gr şi rar Db, Bz, If; icra la ţurloi/rar Br [mai ales la pl.] „partea moale de la pulpa piciorului”: Când te muşcă [de picior] sau te spintecă ajungi până la icre AMD/793. Iese icrili dacă te tai, tocma ca la peşte AMD/829. 2° var. icre s. n. GM/rar II „icră”: Un icre de peşte/841. 3° AMD, h. 57 MN/rar Bz „măduvă”; cf. c erb ic ă2°... 4° GM/rar Bz [la pl.] „broboane, grun-zuri mari care apar în partea de dedesupt a săpunului preparat, după răcire”: După ce s-a închegat [săpunul], de s-a răcit el, î! scoatem de-acolo; dacă vedem că este bun, de are iicrili pă fundu lui, de este bun, îl lăsăm aşa/736; cf. g h i n d u r ă 4°... 5° ~ de pământ AMD, h. 589/rar CI „(fâşie de) teren de bună calitate”. ICUMBATOR s. n. AFLR/rar Mh „incubator”. - var. ecubator s. n. GD/rar TI. ICUŞÂR s. m., pl. icuşări AMD; AFLR/ rar Db, Gr „monedă veche turcească din aur sau argint”; cf. 1 i f t u r i, m a m u d e â 1°; AMD, h. 26/Tr, prin Gr şi rar Ag, Db, Ot [p. ext.; la pl.] „cercei (din monede vechi turceşti)”; cf. b ă n u ţ... IDÂT adj. GD/rar Cţ „ambiţios”. IE 173 IEPURE IE s. f. AFLR/rar Bz, II [la oi, cai etc.] „pielea îngroşată şi încreţită de la încheietura piciorului”: Vedem când încercăm la iie, la iia pielii [de argăsit]; dacă ea începe să se cureţe şi albeşte acolo la iia pielii, de să jumuleşte puţin păru ăla, atunci ea e argăsită/740; cf. 1 i g â r e. IEB v. iabâ. IEBĂLUŞĂ s. f„ pl. iebăluşe GD/TI şi prin Cţ; iebăluşilprin TI dim. de la i a b a”: în urmă cu nişte iebăluş/mm mici cu colţi deşi, care prindea şi boabili totodată cu pleava ş-arunca în vânt, pentru că vântu lua pleava, iar boabili cădeau grămadă/ 883; cf. ie b ă 1 uţă. - var. iabăluşă s. f., pl. iabăluşe AFLR/rar Cţ. IEBĂlUŢĂ s. f., pl. iebăluţe GD/rar Cţ dim. de la i a b a; cf. i e b ă 1 u ş ă. IEBÂNCĂ v. ibâncă. IEBLĂNICEÂN s. m., pl. ieblăniceni AO/964 „locuitor din satul Iablaniţa”. IEC v. iecheâ. IECHE s. f., pl. iecheăle AO, h. 292/ rar Dj „platcă (la o haină)”. - var. iecâ s. f., pl. iecăle AO, h. 292/ rar Dj. IEDERĂ s. f. AMD, h. 315/rar Tr „plantă agăţătoare care creşte prin grâne”. IEDIŢĂ s. f., pl. iediţe AMD, h. 280/ rar Ph, Bz dim. de la iadă; cf. i e z i ş o â r ă.. IEFANTERIE v. ifanterie. IEFANTERIST v. ifanterist. IEIHER v. hăhel. IEJECŢIE v. ijăcţie IEJI s. m. pl. AO, h. 749/Dj şi rar Tr; AMD, h. 670/rar Br „iezi”; cf. c ă p r e ţ i. IELÂC v. ialâc. IELAM v. alamă. IEM conjuncţ. cop. — GD/rar TI, Cţ „când... când”: Stătea aşa iem scuipa, iem să ştergea, mai dădea cu mâinile pă scândurile elea/880. IEMEI v. hamei. IEMESÎT adj. GD/rar TI „hămesit”; cf. d i h ăn â t... IENÂRE v. ianoărie. IENCEÂN s. m., pl. ienceni AO/995 „locuitor din comuna Ianca”. IENE s. m. GM/prin Gr, II şi rar Db, Ph, Tr, If, CI „caloian”: lene făceam dă clisă un păpuşoi aşa dă clisă şi venea mulţi copii, adică cu flori, cu lumânări şi-l dădeam pă gârlă, ca să plouă/716; cf. c a-1 o i e n i c ă... IENÎCĂ s. m. GM/rar Bz, CI, II „caloian”; cf. c a 1 o i e n i c ă... IENIPAHÂR s. n. GM/rar Vn, II; GD/ rar Cţ „ienibahar”. -var. anipahăr s. n. TDM II/rar Ph; ibahâr s. n. AFLR/rar Mh; ieumpahăr s. n. GM/rar Vn; inipahâr s. n. AFLR/rar Cţ. IENOÂR (2 sil.) v. ianoărie. IENOÂRE (3 sil.) v. ianoărie. IENOÂRIE (3 sil.) v. ianoărie. IENUÂRE (4 sil.) v. ianoărie. IENUÂRIE [ienuârie] v. ianoărie. IEPÂR1° s. m., pl. iepări AMD, h. 271/ rar Db, Ph, Bz, CI „paznic la iepe”. 2” s. n., pl. iepăre AMD, Pl. 115/rar Ag „tălpig (la război)”; cf. b 1 ă n i ţ ă 3°... IEPÂNGE v. ipângeă. IEPUR v. iepure 2°, 3°. IEPURÂR s. m., pl. iepurări AMD, h. 430/rar Tr „câine de vânătoare pentru iepuri”. IEPURĂ adj. f., pl. iepure AO, Pl. 125/ rar Mh [d. oi] „cu urechile foarte scurte”; cf. b u I g ă r e â s c ă 3°... IEPURE s. m.. pl. iepuri 1“ AO, h. 596/ prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 602/rar Gr „clin de teren rămas nearat între brazde”; cf. a m n âr 9°... 2° var. iepur s. m., pl. iepuri AO, h. 546; Pl. 93; AFLR/Gj, Mh „iepure (de câmp sau de casă)”; cf v ă t u i 3°. 3° AO, Pl. 6; AFLR/rar Dj; AMD, h. 57; GM/rar Ph, Br, CI „furca pieptului; stern (la porc)”: Mai este un os iar lângă şiru spinării acolo mai cătră piept [...] cum ar fi o creangă aşa cu trei crăci, una dreaptă şi două piezişe aşa [...] ala-i spunem noi iepur AFLR/945. IDIE s. f. AMD, h. 1 MN/rar Gr „minte, inteligenţă”: Are minte şi idie/S35; cf. d 6 c s i e... f 4° ~ de câmp AMD, h. 566 MN/prin Gr şi rar Ph [iron., mai ales la pl.] „infanterişti”; cf. d o r o b â n ţ... 5° art. iepurele şi vânătârul GM/rar Bz „numele unui joc de copii”. - var. 3° iepur s. m., pl. iepuri AFLR/ rarMh. IEPURESC adj., pl. iepureşti 1° ardei ~ v. ardei 4°. 2° măr ~ AMD, h. 355/rar Ag „soi de mere văratice”. IEPUREŞTE adv. AMD, h. 197/rar Ot [despre modul de a împleti un gard de nuiele] „pe verticală”. IEPUROICI s. f. pl. AO, Pl. 94/V1, Gj, prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 542/rar VI, Ag, Db, Vn, Bz, Gr; iepuroăici AMD/Ag, Db, Ph, Tr, prin CI, II şi rar Ot, If, Gr, TI, Cţ „iepuroaice”; cf. ş o ş o â i c ă, v ă-toâică,vătuică2°, vătuie4°. IEPtjŢĂ s. f„ pl. iepufe AMD, h. 261; Pl. 123/prin TI şi rar Ph „mânză”; cf. c â r-Iână2°... IERB vb. 11° refl. GO/rar Mh [d. miei] „a se înţărca, începând să fie hrăniţi numai cu iarbă”: Facem [cheag] şi de la miei [...] când sânt ei de lapte. Dacă se ierbgăz-atuncea nu mai este bună rânza aia de făcut cheag/963. 2° tranz. GM/rar Gr „a pârli cu iarbă de puşcă”: Omu avea brâu gros de lână şi a trecut glonţu p-aici, l-a ierbăt niţel, da n-a răzbit la piele. L-a pârlit niţel/830. IERBÂR s. m„ pl. ierbări AO, h. 449/ rar VI „paznic angajat la paza fâneţelor”. IERBĂ v. viârbă. IERBĂRIE s. f. AFLR/rar CI „cantitate mare de iarbă, iarbă bine dezvoltată”. IERBĂRIT s. n. 1° AO, h. 447/rar Mh; AMD; AFLR/rar Ph, Br „taxă percepută pentru păşunat”. 2° AO, h. 447/rar Ot; TDM II; AFLR/ prin Ph „taxă plătită ciobanului pentru paza oilor (pe timpul păşunatului)”: Să plăteşte ierbărltu, adică vede de ele [= oi] şi iarba care o paşte, să plăteşte ciobanului AFLR/702; cf. c i o b ă n i 12°... 3° AFLR/rar II „acţiunea de a umbla cu vitele la păşunat, la păscut”. IERBICIT s. n. GM/rar Ot „ierbicid” - var. irbici't s. n. GM/rar Tr. IEREC s. n. AMD, Pl. 139-140/rar Cţ „loc unde se odihnesc oile după muls”; cf. amiezătoâr e... IEREII v. ierie 2°. IERGHEÂNĂ adj. f., pl. ierghene AO, h. 806/rar Dj [d. oi] „care umblă întotdeauna pe marginea turmei”; cf. a 1 e r g ă-t o â r e ... IERIE s. f„ pl. ierii 1“ AMD, h. 442/ rar Ot „uliu”; cf. a r 6 1 3°... 2° var. ierăii s. m. pl. art., ~ şi porumbeii GM/rar If „numele jocului de copii uliul şi porumbeii”; cf. h u 1 i u 2°. - var. 1° frie s. f., pl. irii AMD, h. 442/ rar Ot. IERINDE v. rindea 5°. IERIŞ s. n., la ~ loc. adv. GM/rar Db „la câmp întins şi deschis”: Am ieşit la ieriş încolo, am ieşit la câmp din pădure/ 806; cf. g ol1 2°... IERM v. iarmă. IERMIC v. irmlc 1°. IERNÂRI s. m. AO, Pl. 41-42/rar Dj „numele lunii ianuarie”; cf. c ă 1 i n d â r 2°... IERNATIC s. n. 1° AMD, Pl. 158/rar VI, Ag, Db, Ph, II „adăpost pentru fânul de iernat oile”. 2° AMD, Pl. 158/rar Tr „adăpost de iarnă pentru vite”. 3° AMD, Pl. 90/rar Ot „adăpost de iarnă pentru stupi”; cf. c o j 6 c 4°... 4° AMD, Pl. 158/rar Vn „taxă, bacşiş plătit de către mireasa care se mărită în alt sat flăcăilor consăteni, când pleacă la cununie”. IERNÂTICĂ adj. f. AMD, Pl. 158/rar Ag [d. vite] „care se îngraşă în timpul iernii, priindu-i hrana specifică acestei perioade (spre deosebire de cele care slăbesc iama)”. IERNE s. f. pl. AO, Pl. 43/Gj, Mh şi prin VI, Dj, Ot; AMD, h. 515 MN/Tr, prin CI şi rar VI, Ag, Db, Ph, Ot, II; iernuri AO/rar VI; AMD; AFLR/rar TI, Cţ „ierni”. IERTĂCIUNE s. fi, pl. iertăciuni 1» TDO; AFLR/rar VI, Gj; AMD; GM; TDM II/rar Ag, Db, Ph, Vn, Tr, II; AFLR/ rar TI „moment din ceremonialul nunţii în cadrul căruia mirii cer iertare părinţilor înainte de a pleca la cununie”: După ce s-a terminat cu sărutatu mâinii, pleacă la soacra mică la iertăcune AFLR/874; pl. art., în a luă iertăciunile GM/rar Ph, Vn, Bz, Ot [d. miri] „a cere iertare părinţilor”. 2“ GO; TDO/rar Gj, Ot; GM/prin Tr şi rar Br, Gr, II „prima vizită a tinerilor căsătoriţi la părinţii fetei sau la naşi, care (urmată de o petrecere) are loc, după tradiţie, a doua zi sau la o săptămână, două, trei după nuntă”: Luni dă dimineaţă plecau cu iertăcunea, cu patru boi, cu clopote [...] cu lăutari, cu socri, cu naşi, plecau îndărăt la tatal fetii, la mireasă zis acasă, une-a crescut ea GM/782; cf. c â-1 e 2°... 3° GM/rar Ot; AFLR/rar TI „întâlnire între părinţi şi tineri pentru a se împăca, după ce aceştia din urmă s-au căsătorit Iară voia părinţilor sau au fugit”: Dumi-nic-avea un văr al lui [= al fiului], fugise cu o fată şi avea iertăcune, aşa i să zicea GM/772; cf. î m p ă c ă c i u n e 3°. 4° AMD; GM; AFLR/rar Db, Br, CI „obicei la Lăsatul Secului de Paşti când finii merg la naşi cu diferite daruri sau persoanele certate se pot împăca”: De iertăcung [...] când se lasă Secu pentru postu Paştelui, se aprinde de diomiţe GM/ 828. 5° GM/rar Db „moment al ceremonialului de înmormântare în care rudele îşi iau rămas bun de la mort”. IERUGĂ s. fi, pl. iertigi AO, Pl. 126/ prin Mh şi rar Gj , jgheab, uluc la moară”; cf. c or f ă 1°... IESĂLE v. iesle 1°. IESCLE v. iesle 1°. IESELE v. iesle 1°, 3°. IESILĂ v. iesle 1°. IESILE v. iesle 1°-3°. IESLÂR s. n„ pl. ieslăre 1° AMD, h. 253/rar TI, Cţ „iesle”; cf. c o n o v ă ţ... 2° AMD, Pl. 62/rar TI „codârlă’ la căruţă”; cf. c â p r ă 12°... iifeSLĂ v. iesle 1°. IESLE s. fi 1° pl. iăsli AO, h. 393/prin VI, Gj, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 253 MN/Ag, Ph, Tr, CI, prin Db, Ot, Gr, II, Cţ şi rar VI, Vn, Bz, Br, If; iesluri AO/prin VI şi rar Gj, Dj; AMD/rar Db, Vn, Tr „iesle”; cf. c o n o v ă ţ... 2° var. iesile s. fi, pl. iesile AMD, Pl. 62/rar TI „codârlă la căruţă”; cf. c â-pră 12°... 3° var. iesile s. f. AFLR/rar TI „darul oferit de către nuntaşii tineri”. -var. 1° iâslă s. fi, pl. iăsle AMD, h. 253 MN; GD/rar TI; iăsli AMD/rar Cţ; iăsle s. fi, pl. iăsle AMD/rar Db; iesăie s. fi, pl. iesăie AO, h. 393/prin Mh şi rar Gj; iesăli AO/rar VI, Mh, Dj; AMD/rar TI; iăscle s. fi, pl. iescle AMD/rar Db, CI; iăsele s. fi, pl. iesele/rar VI, Db, Ph, CI, II; iăsilă s. fi/rar Ag, TI; iesile s. fi, pl. iesile AO/prin Mh şi rar Gj; AMD/rar Br, Ot, CI, TI, Cţ; iesili AO/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD/rar VI; iăslă s. fi, pl. iesle AMD/ prin TI şi rar Ag, Tr; iesli/rar Ph, CI, Cţ; ieslie (3 sil.) s. fi, pl. ies Iii AO/rar Mh; AMD/rar II, Cţ; iăstle s. fi, pl. iestle AMD/ rar Db; ieşîie (3 sil.) s. fi, pl. ieşliilxwt Ph, Tr; iezile s. fi, pl. iezili /rar Vn; 3° iesele s. fi, pl. iesele AFLR/rar TI. IESLIE v. iăsle 1°. IESTLE v. iăsle 1°. IEŞCHIE v. ăşchii. IEŞI vb. IV 1° AFLR/rar Ph „a ieşi din modă; a se demoda”: Acuma a ieşit iile, nu mai sânt/712. 2° în a ~ pe leafa TDM I/rar Ag „a fi încadrat în muncă; a începe să câştige un salariu”. 3° ind. prez. 3 sg. iasă la horă AFLR/ rar Gj „a intra în horă, în joc”. 4° refl. TDM I/rar Ot „a apărea, a intra în uz”: Acunia de! s-a ieşit aragazurile;[...] da noi, la mine-acasă [...] în sobă dă paie coceam/774. -var. iasă vb. IV ind. prez. 3 sg. AO, h. 52; 599; 601; 612; AFLR/Gj, Mh, Dj şi prin VI, Ot; conj. prez. 3 sg. să ieşe AO, h. 591/rar VI; inşi vb. IV GM; AFLR/prin Db şi rar Ph; işă vb. I, ind. v.iit. 1 sg. oi işâ TDM II/rar Bz; işl vb. IV TDO; AFLR/rar VI; TDM I—III; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Br, CI, II, prin Vn, Ot, If, Gr şi rar VI. IEŞIRE s. f. 1° AO, h. 136/rar VI; ~ afară AMD, h. 103/rar Ph; ~ de stomâc/ rar Db „diaree”; cf. b o â 1 ă 4°... 2° în a nu avea ~ afară AMD, h. 71/ prin Ph şi rar Ag, Ot, CI, 11 „a fi constipat”. IEŞITUL s. art., ~ soarelui AMD, PI. 135/rar Ot „răsăritul soarelui”. IEŞITURĂ s. f., pl. ieşituri, ~ din brazdă AO, h. 596/rar VI „clin de teren rămas nearat între brazde”; cf. a m n â r 9°... IEŞLIE v. iesle 1°. IEŞTIE v. ăşchii. IETAC v. iatăc 2°, 3°. IETĂ v. iote. IETE v. iote. IETEGÂN s. n.. pl. ietegăne AO, Pl. 33/ rar Dj „cuţit mare (de bucătărie)”. IEUMPAHÂR v. ienipahâr. IEVfiNCHI s. pl. GD/rar TI „şiruri de tutun, în număr de trei, legate la un loc, pentru uscare”; cf. g h i u 1 2°... IEZILE v. iesle 1°. IEZIŞOR s. n. AFLR/rar Br dim. de la iaz. IEZIŞOÂRĂ s. f., pl. iezişoăre AMD, h. 280/rar Vn dim. de la iadă; cf i e d i ţ ă. IEZUŞOR s. m. AFLR/rar Dj dim. de la ied. IFANTERE v. ifanterie. IFANTERIE s. n. AO, Pl. 50/crt.; AMD, h. 566 MN/crt. „infanterie”. -var. iefanterie s. f. AO, Pl. 50/prin Mh şi rar Gj; ifantere s. f. AMD, h. 566 MN/prin CI, II şi rar Db, TI, Cţ. IFANTERÎST s. m ., pl. ifanterişti AO, h. 360/crt.; AMD, h. 566 MN/crt. „infanterist”; cf. d o r o b â n ţ... -var. iefanterist s. m., pl. iefanterişti AO, h. 360/prin Mh şi rar Gj; AMD, h. 566 MN/rar TI. IFCÂLE s. f. pl. GD/rar Cţ „iofcale”. IFECTÂT adj., f. ifectătă AFLR/rar Mh „infectat”. IFTENIE s. f., pl. iftenii GD/rar TI „slujbă religioasă pentru pomenirea morţilor la Paştele Blajinilor; ectenie”: Să duce pă la morţi, fiştecare la a lui, la familia lui, acolo, şi stă cu ceva pregătit, colivă ori ceva, şi rădică, face ifleniii la cruce/874. IGLĂ s. f., pl. igle 1° AO, h. 286; GO/ prin Dj, Ot „andrea”; cf. u n d r e â1 6°. 2° GM/rar Tr „igliţâ, croşetă”; cf. i g 1 i-ţ ă 2°. IGLICIOÂRĂ s. f., pl. iglicioăre AMD/ rar TI „ridicătură (naturală) de pământ mai mare decât o movilă”. ÎGLIŢĂ s. f., pl. igliţe 1° AMD, h. 452/ prin Bz; GD; AFLR/rar TI, Cţ „prăjină (cu cârlig la un capăt) cu ajutorul căreia se împing sub gheaţă frânghiile năvodului”; cf. gh i o n d 6 r 2°... 2° var. fngliţă s. f., pl. ingliţe AMD, h. 477; AFLR/rar VI, Db, Cţ „croşetă”; cf. f g 1 ă 2°. 3° var. fngliţă s. f., pl. ingliţi AO, h. 286/prin Gj şi rar Dj „dantelă (lucrată de mână sau cumpărată)”; cf. b a g a d e ă 1°... - var. fnghiţă s. f. 3° AO/rar Gj; inglfţă s. f. 2° GD/rar Cţ. IGNÂRIŢĂ s. f. GM/rar Ag „buruiană care creşte, mai ales, prin in”: [Inul] are-n el dă iese nişte bălării care zice că este ignâriţăl786. IGNÎ vb. IV AMD, h. 34/prin Ph şi rar Db „a râgâi”; cf. h ă r ă p i 1°... IGORf v. izgorî. IGRISÎ vb. IV intranz. GO/rar Mh [d. o rufa umedă] „a mucegăi, â se încinge”: Dacă rufa stă udă, atuncea să-ncintă, igriseştel954; cf. î n c f n d e 3°. IHOHONÎ v. mihof. IHONÎ v. mihof. IIŞORELE (5 sil.) s. f. pl. AFLR/rar Ag dim. de la Uşoară; cf. i i ş o ri c ă. IIŞORÎCĂ (5 sil.) s. f. GM/rar Ag dim. de la Uşoară; cf. i i ş o r 6 1 e. IJÂCŢIE v. ijecţie. IJECŢIE s. f., pl. ijecţii AO, Pl. 10-11; AFLR/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 95; GM; AFLR/V1, Ag, Db, Ph, Ot, Tr, CI, II, prin Vn, Br, Gr şi rar Bz, TI, Cţ „injecţie”. - var. iejecţie s. f., pl. iejecţii AMD, h. 95/rar II, TI; ijăcţie s. f., pl. ijăcţii AMD; AFLR/rar Ph, Bz, Gr; ijepţie s. f., pi. ijepţii AMD/rar Tr; ingecţie s. f., pl. ingecţii/rar Cţ; izecţie s. f„ pl. izecţii AO, Pl. 10-11 /prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD/rar Db, Gr, TI; jecţie s. f. AMD/rar Ot. IJEPŢIE v. ijecţie. IJIT6R v. işitor. ILÂSTRIC s. n. AMD/rar Ag „elastic”; cf. z g â r c i2 4°. - var. lâstic s. n. AFLR/rar Cţ. ÎLĂ s. f., pl. ile AFLR/rar Dj „dihanie”; cf.bâzdâgănie 3°... ILÂU s. n, pl. ilăie AMD, h. 588/rar Vn „ciocan mare; baros”. -var. ialău s. n., pl. ialăuri AMD, h. 588/rar Bz. ILEÂCĂ v. ilic. ILECHI v. ilic. ILEŞTEU v. heleşteu 1°. ILIC s. n„ pl. ilice AMD, h. 481/rar Ph, Bz, Tr, Cţ „vestă”; cf. m u r e â, v e s t e2. - var. ileâcâ s. f., pl. ileci GM/rar CI; ilechi s. n., pl. ilechii AFLR/rar Db, ILÎCĂ v. elieă. IM s. n . AFLR/rar Mh; AMD, h. 215/ rar VI „murdărie (pe rufe sau pe corpul omului)”; cf. i z f n ă, î n g ă 1 ă c i u n e. IM vb. I refl. AFLR/rar Mh „a se murdări”; cf. b o n c ă i... IMÂŞ s. n., pl. imăşuri 1° AMD/rar Vn „izlaz, păşune”: Iamăşu satului, să-l aibă izlaz pă lângă sat GM/751; cf. c e a-ir 1°... 2° AMD, h. 588/rar Ag „gunoi putrezit, băligar”: Băligar, nainte vreme-i zicea imăş/6$9; cf. b u c 1 ti c 3°... - var. 1° iamăş s. n., pl. iamăşuri AMD, Pl. 158-159; GM/rar Br; iamăşe AO, Pl. 59/rar Ot. IMBRÂŞ s. m., pl. imbrăşi GD/rar TI „pescar care trage şi strânge frânghiile năvodului în barcă”; cf. p 1 u t ă ş 2°. IMBREĂLĂ s. f. GD/rar TI „manevră la tragerea năvodului”. IMINEI v. imineu. IMINEL v. imineu. IMINEU s. m., pl. minei AMD, h. 491; GM/prin Vn şi rar Db, Gl, Bz, Br, Ot [mai ales la pl.] „un fel de pantofi ţărăneşti (purtaţi odinioară)”: Tata îmi luase o pereche de iminei, să-i am de duminicit, când mergem la biserică GM/730. -var. iminei s. m., pl. iminei AMD, h. 491/rar Bz; iminei s. m., pl. iminei/mr Bz. IMITÂŢURI s. f. pl. AFLR/rar Tr „mătase artificială”. - var. mităţuri s. f. pl. AFLR/rar Db. IMOS adj., pl. imoşi, f. imoăsă, pl. imoase AO, h. 228, 229/Gj, Mh, Dj şi prin VI; AMD, h. 215, 216/prin VI şi rar Ot „care nu s-a spălat demult; plin de murdărie; murdar”: Imosu cu murdara îi tot una AO, h. 228/917; cf c â r â i â t... IMOŞÂN s. m., pl. imoşeni AO/950 „locuitor din satul Imoasa”. IMPERICĂ adj. f., pl. imperice GM/ rar II „empirică”: Erau moaşe din astea imperice, aşa să spunea, moaşe din comună/ 838. IMPERMANGALÂT s. n. GO/rar Mh „hipermanganat”. IMPRIMÂŢII s. f. pl. GM/rar II „modele imprimate pentru a fi cusute”. IMPUNERE s. f., pl. impuneri AO, h. 447/rar Dj „impozit (pentru pământ, vite, case etc.)”; cf. d ă j d i e...' IMPUTĂ vb. I tranz. GM/rar Db „a amputa". - IMURLUC s. n., pl. imurluce AMD, h. 482; GM/prin Tr şi rar Gr „haină lungă, din dimie, cu găitane”: lmurlucile astea erea făcute lungi aşa, până jos, aicea cu flori în faţă, cu flori la piept aicea, buzunare dă băga mâinile, iară cu flori pă buzunare GM/793; cf. a n t i r i u... INACULÂRE s. f„ pl. inoculări AMD, h. 94, 95/rar Br, CI, TI „inoculare a unui medicament; vaccin, injecţie”; cf. a 116 i 3°... -var. inăculâre s. f. AMD, h. 94/rar Ph; ineculăre s. £, pl. ineculări AO, h. 128/ rar Gj; iniculâre s. f., pl. iniculări/rar Db, Tr; niculâre s. f., pl. niculări AMD/rar Ph. INÂRIŢĂ s. f. AMD, h. 384/rar Ag, Ot, Tr „teren cultivat cu in; mişte”; cf. c fine p i ş t e... -var. ianariţă s. f., pl. ianariţe AO, h. 495/rarDj. INÂT1 s. n. AMD/rar TI „necaz, ciudă”: Cucu ne făcea în inăt/%19. INÂT2 adj., f. inătă GD/rar Cţ „necăjit, supărat”: A trebuit mama să să ducă la Călăraşi la spital şi-a stat şase luni, şi-a trebuit eu să rămâi repetentă; şi eu dă inătă n-am vrut să mai mă duc la şcoală/ 896; cf. c i u d â t... INĂCULÂRE v. inăculâre. INĂRIE s. f., pl. mării AO, h. 495/rar VI; AMD, h. 384/rar VI, Ag, Br, Ot, Tr, II, TI „teren cultivat cu in; inişte”; cf. c â n e-p i ş t e... INĂRIŞTE s. f., pl. inărişti AMD, h. 384/rar Ot „teren cultivat cu in; inişte”; cf. cânepişt e... INC s. GM/rar Tr 1° „numele unui joc de copii (cu pietre)”: Incul să joacă cu pietre/793; cf. b a 1 d â c. 2° „piatră mai mare la jocul numit 3° var. ichi, în a da ~ GM/rar CI [în jocurile de copii] „a lovi nasturii (sau pietrele) partenerului de joc”: Dau iii când lovim nasturii unu de altu/865. INCENDU s. n. TDM I/rar Ot „incendiu”. ÎNDE adv. AFLR/rar Mh „unde”. INDESTINE s. n. pl. AMD, h. 72/rar Cţ „intestine, maţe”; cf. b u r t i c â n 4°... - var. destine s. n. pl. AMD, h. 72/rar Br, Cţ; îndestine s. n. pl./rar Db; testile s. n. pl./rar Ot. INDISPENSÂBILE v. dispensabil. INDIZE s. £. pl. indizele AMD, h. 391; GM/rar Gr „răşchitor”: Dădeam bumbacu ăstelante zile pă indizeâ, îl scrobeam, pă urmă îl dăpânam cu cicricu GM/835; cf. cotar11°... INDUSTRIÂŞ s. m., pl. industriaşi AMD, h. 580/rar Db „lucrător în fabrică, în industrie”. INEÂŢĂ s. f. AMD, h. 384/rar Cţ „teren cultivat cu in; inişte”; cf. c â n e p i ş t e... INECULĂRE v. inăculâre. INELÂRI s. m. pl. GM/rar CI „ţigani nomazi, artizani de podoabe din metal”: Era ţigani, nişte inelarid-ăia/869. INELOS adj. AFLR/rar Dj [d. păr] „inelat, creţ, ondulat”; cf. c â r c e i 11°... INELUŞUL, de-a ~ loc. subst. AFLR/ rar Bz „numele unui joc de societate”. INFAVORÂBIL adj. GM/rar Vn „nefavorabil”: Un timp foarte infavorăbil, nu favorabil/725. INFELMERIE v. infermelie. INFERMELIE s. £, pl. infermelii AO, Pl. 11/rar Dj; AMD, h. 96; GM/rar Ag, Db, Ph, Br, Ot, Gr „dispensar; infirmerie”; cf. d i s p e n s â r... -var. fermelie s. f. AMD, h. 96/rar Bz; infelmerie s. f., pl. infelmerii AMD, h. 93/rar Vn; infermerie s. f. AMD, h. 96/ rar Ph. INFERMERIE v. infermelie. INFERMITÂTE s. f AMD/rar TI „infirmitate”; cf. damblageâl ă... INFLORISCENŢĂ s. f. AMD, Pl. 70/ rar Tr „inflorescenţă (la viţa de vie)”. INGECŢIE v. ijecţie. INGINERCĂ s. f. GD/rar TI „ingineră”. INGHIŢĂ v. igliţă 3°. INGLIT adj. fi, pl. inglite AFLR/rar Vn „croşetată”: Să făcea tureci de lână inglită/Tih. INGLIŢĂ v. igliţă 2°, 3°. INGLIŢĂ v. igliţă 2°. INICUL vb. I tranz. AMD, h. 94/rar Db, Tr „a inocula un medicament; a vaccina”; cf. a 11 o f 1°... INICULÂRE v. inăculâre. INIE s. f. 1° AO, Pl. 46/Mh, Dj, Ot, prin Gj şi rar Tr; AMD/rar Bz „strat subţire de gheaţă, pojghiţă, crustă”; cf. s c r o b 3°, scurtură, scut 2°, strefieri. 2° GM/rar Tr „strat de mucegai la vin; floare”: Acolo trebuie să stea vinu, că dacă-1 schimbăm să... prinde şi el o ini iei 793; cf. f 1 u n d u r i e... - var. 1° inie s. fi, pl. inii AMD, h. 527; AFLR/rar VI, Db. INIE v. inie 1°. INIGEL v. negel 1°, 3°. INIGOCI v. minigoci 1°, 2°. INIMÂR s. n. şi m., pl. inimăre AMD, h. 245 MN; GM/rar Db, Ot, Tr; inimări AMD/rar Ot „inima carului”; cf. f ii r c ă 2°... INIMĂ s. fi, pl. inimi 1° pl. inime AO, Pl. 6/rar Mh, Dj; AMD, h. 63 MN/rar Gl, Bz, Br, Tr, CI, Cţ „inimi”. 2° AO, h. 103; 136/rar Dj; AMD, h. 63 MN; 69 MN/rar Ag, Ot, Gr „stomac (la om)”: Unii oameni spun la stomac inimă, mă doare Ia inimă, la stomac AMD/687; cf. s t o m â c 1°. 3° AMD, h. 70; 103/prin Db, Tr, II şi rar Ag, Gl, Br, Ot, CI, TI „burtă, abdomen”; cf. b u r d i h â n 2°... 4° AMD, h. 104/rar Db „peritoneu”: Are ruptură, i s-a rupt inima, surpătură/ 691; cf. b ă ş f c ă2°... 5°AO, h. 136/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 103/Db, Bz, Tr, Gr, II, prin Ag, Ph, Vn, Br, CI şi rar Gl, Ot, If „diaree”: L-a lovit inima, are dezenterie sau diarie, e tot una AMD/688. A dat inimă peste mine/741; cf b o â 1 ă 4°... 6° TDO/rar Gj; AMD, h. 386; 389; Pl. 151-152; GM; TDM III/rar Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II „partea cea mai bună a firului de cânepă sau a lânii”: [Cânepa] o tragem în dărac, alegem fuioru, al bun, inima, spuma lui TDO/951. Inimile alea... alea le făceam fuioare separat, pentru cerceafuri GM/823. Alegem inima frumoasă care era...firu zis şi care era...zis rămas-aşa ca un fel dă scamă, ăla era... ştim să numea/ 794; cf. s p ii m ă 4°. 7° AO, h. 478/rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 355/rar Gr „cotor de măr”; cf. b u 115°.. 8° AO, Pl. 133/rar Gj „făină fină; pospai de faină”; cf. m o m e 1 1°, p i e 1 m 1°, pospai 1°, smântână 1°, taft ă. 9° AMD, h. 109/rar Gr, II „rădăcina furunculului”. 10° AMD, Pl. 62-63/rar Br „prăjină legată peste fânul încărcat în căruţă”; cf. a n g â ş 2°... 11° GM/rar Ph „grindeiul plugului”: Grindeiu, Mm-aia a plugului, grindei spunea/ 720; cf. 1 e ş2, p 1 a s 2°, s c h e 1 e t6°. 12° AMD, h. 642/rar VI „brăcinar la plug”; cf. ajutător 2°... 13° art. inima proţapului AMD, h. 667/ rar Ag „cruce Ia sanie”; cf. b o t â r2 1°... 14° art. inima iţului AMD, Pl. 115/rar Ph, Ot „cocleţ (la iţă)”; cf. c o c 1 e t e1 1 °... 15° AO, h. 597/rar VI; AMD, h. 621/ rar Vn „clin de teren rămas nearat între două brazde”: Inimă nearată, să mai zice şi brăzdoaie AMD/726; cf amnar 9°... 16° AFLR/rar TI „lemn orizontal pe care se împleteşte stuful la gard”. 17° pl. art. inimile, de-a ~ loc. subst. TDO/rar Dj „numele unui joc de copii”. INIMOI s. n., pl. inimoăie AMD, h. 245 MN/rar Db, Ph, If „inima carului”; cf. f ti r-c ă 2°... INIMUŞCĂ s. fi, pl. inimuşti AO, h. 734/ rar Mh „beţişor care susţine ţeava în suveică”; cf. bâtă1 4°... INIPAHÂR v. ienipahâr. INIŞOR s. n. 1° AMD, h. 384/rar Tr „teren semănat cu in; inişte”; cf. c â n e-p i ş t e... 2° GM/rar Gr „in (vopsit) produs industrial”. INJECŢĂ vb. I tranz. AFLR/rar Db „a injecta”. INOSTII s. f. pl. 1° AMD/rar Cţ „fenomene, întâmplări neobişnuite, nemaivăzute, extraordinare”. 2° GM/rar VI „strâmbături, schimonoseli”. 3° var. hanostii s. f. pl. AFLR/rar Db „glume”; cf. bazaconeâl ă... INSECTE s. f. pl. 1° AFLR/rar Ph „animale sălbatice”: Acu a vinit insecteip-astea [...] da nu, nainte n-auzeam de porci mistreţi [...] şi nici căprioare nu era/741. 2° var. isecte s. f. pl. AFLR/rar Ag „gâze”; cf. bâzdâgânie 1°... INSULĂ s.f., pl. insule AO, h. 334/rar Dj; AMD, h. 545/rar Tr „aluviune”; cf. a 1 i m a n... INŞI v. ieşi. INTENŢIONAT adj., f. intenţionată, pl. intenţionate AFLR/rar Db „care are de gând, care intenţionează”: Altă lume, care avea şi era intenţionate, ducea la puţ străchini cu piftie şi sălbi, care avea salbă/ 699. INTERESANT adj., f. interesantă 1° AFLR/rar Gj; Db „interesat”: [La vie] puterea-să meargă numai în strugure şi în viţă, ce-i interesantă^. 2° AO, h. 377/rar Gj „viclean”; cf. cârcoti ş... INTERVAL s. n. 1° AMD, h. 42/rar Ph, Cţ „strungăreaţă între dinţi”; cf g o l1 5°... 2° art. intervalul ăpei AO, Pl. 127/rar VI „săritura apei (la moară)”; cf. c ă z ă-m ânt... INTERZIS adj., f. interzisă, pl. interzise, în a fi ~ GM/rar Bz „a fi oprit de la ceva, a i se interzice”: Ierăm foarte interzise, ca să nu stăm [...] să nu sfinţească soarele şi noi să fim la horă/744; cf. o b 1 i c i t INTOCSICÂT adj. AO, h. 104/rar Dj, Ot; AMD, h. 71/rar VI, Db, Ph, Tr, CI „constipat”: Intocsicăt să zice cam pă medicină AO/982; cf. a s t u p â t... - var. intosticât adj. AMD, h. 71/rar II. IORDÂN INTOSTICÂT v. intocsicăt. INTRĂ vb. 11° în a ~ în bob TDM II/ rar Br; — rod AO, h. 658/rar Mh [d. grâu, viţa de vie] „a-i apărea bobul; a începe să rodească”; cf. a r u n c â 2°... 2° în expr. a ~ în lemne de Crăciun AMD/rar Tr, Gr; a-i ~ pe mânecă GM/rar Br „a o băga pe mânecă; a o încurca, a o sfecli”; cf. c u 1 m e 6°... INTRIGÂŢII s. f. pl. AMD/rar Gr „intrigi”. INTRODUS adj., f. introdusă TDM II/rar Ph [d. oameni] „umblat, călătorit”: Nu prea eram introdusă... eu am fost necăjită după ce-a murit, mi-a murit bărbatu/706. INUGURÂRI s. f. pl. AFLR/rar Tr „panglici tricolore utilizate la diferite inaugurări”. INUNDĂ vb. I, ind. prez. 3 sg. inun-deăză AFLR/rar Ph [d. ape ] „a se revărsa”; cf. a r u n c_â 3°... INVITĂ vb. I, ind. prez. 3 sg. invi-teăză AFLR/rar Dj „a chema, a pofti”; cf. î n c h e m â. -var. Invită vb. I, ind. prez. 3 sg. înviteăză AMD, h. 390/rar VI. INVITÂRE s. f. AFLR/rar Cţ „invitaţie”; cf. i n v i t ă ţ i i. INVITÂŢII s. f. pl. TDM III/rar Tr; AFLR/rar Cţ „invitaţii”; cf. i n v i t â r e. IOLDĂŞÎ v. deoldăşi. IORDÂN s n., pl. iordane 1° AMD; GM/prin Ag, Db şi rar Ot, Tr, Gr, II „numele obiceiului conform căruia tinerii umblă prin sat de Sfântul Ion şi stropesc cu apă fetele, iar apoi petrec la casa unuia dintre ei”: Când făcea iordăneV. e! uite... făceai atuncea plocoane, făceai dă toate, te duceai la o casă de oameni, fata şi cu băiatu, fata şi băiatu acolo, puneai masă, cu lăutari, cânta, făcea, te duceai la fântână, îţi turna cu căldarea apă-n cap, zicea că te iordăneşte GM/796; cf. c i u r 1 e z... 2° AMD/rar Cţ „petrecere (la crâşmă sau acasă) între femei, în seara şi noaptea de Sfântul Ion (sau de Anul Nou)”; cf. b â-b i n d e n i... IORDĂNEÂLĂ 3° pl-, în a făce ~ GM/rar Bz „a înşela, a duce cu vorba, a amăgi”: Nu... nu facem iordane de-astea, eu la mine-i hotărâre/ 735; cf. i o r d ă n I 2°, ş t o â 1 e a, ş u g u b i. IORDĂNEÂLĂ s. f. AMD; AFLR/rar Tr, Gr „numele obiceiului practicat în ziua de Sfântul Ion, conform căruia tinerii umblă prin sat şi-i stropesc cu apă pe cei care poartă numele Ion”; cf. c i u r 1 6 z 1°... IORDĂNI vb. IV tranz. 1° AMD; GM; AFLR/prin Ag, Db, Tr şi rar Ph, Ot, Gr [d. i o r d ă n i t o r i] „a umbla prin sat, în ziua de Sfântul Ion, ridicând pe braţe, stropind cu apă şi urându-le noroc celor care poartă numele Ion, sau, în general, fetelor şi flăcăilor, indiferent de nume”: Băieţii, dă Sfântu Ion, umbla băieţi cu aia care botează popa, cu căldăruş-aia, şi aridica pă care-1 chema Ion în sus, dă iordăneşte GM/719; cf. h u p u i... 2° GM/rar Vn „a duce cu vorba, a păcăli, a amăgi”: Un an dă zile m-a iordănit, mă duceam, că „facem”, că „mă mărit”, gata, s-o iau până-n Paşte, nu e, „lasă, mă, după Paşte”; cf. i o r d â n 3°... IORDĂNIT s. n. AMD; GM/rar Tr, Gr „numele obiceiului de Sfântul Ion, conform căruia băieţii umblă în grupuri pe la cei pe care-i cheamă Ion, pentru a le ura şi a-i ridica pe braţe (udându-i cu apă)”; cf. c i u r 1 6 z 1°... IORDĂNITORI s. m. pl. AMD; AFLR/ prin Ag şi rar Db „flăcăi care i o r d ă n e s c”; cf. h u p u i 16 r i... -var. iordinatori s. m. pl. AFLR/rar Ag- IORDINATORI v. iordănitori. IORGÂN s. n., pl. iorgăne 1° AMD, h.231; GD/T1, prin Cţ şi rar Gl, Br, Tr, CI „plapumă”; cf. p 1 ă p u m ă 1°. 2° AMD, h. 231/rar TI, Cţ „pilotă”; cf. diină 1°... 3° AMD, h. 232/rar Gr „pătură subţire, din lână”; cf. ţ o â 1 ă 3°. IOTE interj. TDO/prin Dj şi rar VI, Gj; TDM I, Il/Vn, prin Br şi rar Gl, Bz, Ot „iată, uite”; cf. n i1. 1 IRNIE -var. ete interj. AFLR/rar CI; ietă interj. TDM III/rar Gr; iete interj. TDO/ prin Dj; TDM II/rar Ph, Bz; i6ti interj./ prin Vn; ite interj. TDM III/rar CI, II; iute interj. TDM II, III/prin Vn şi rar II; oiţe interj. TDM III/rar CI; otie (2 sil.) interj./ rar CI; uiche interj. AMD/prin Tr şi rar Db; uie inteij. TDO/rar VI; ute inteij. TDM III/ rar Tr. IOTI v. iote. IPÂNGE v. ipingeâ. IPINGE s. fi, pl. ipingele AMD, h. 482, 483; AFLR/rar Db, Ot, Gr „manta din dimie neagră, cu glugă”. - var. epângeâ s. f., pl. epângâle AO, h. 292/prin Mh şi rar Gj; epânzeâ s. f., pl. epănzelekm Mh; iepângeă s. f., pl. iepăn-gele/prin Mh; ipângeâ s. fi, pl. ipăngele/ rar Mh, Dj; ipinjă s. fi, pl. ipinjele AFLR/ rar Ag. IPINJĂ v. ipingeâ. EPISTOLIE s. fi, pl. ipistolii AMD/rar TI „carte de rugăciuni”. - var. ipistdrie s. £ GM/rar CI. IPISTORIE v. ipistolie. IPS s. n. TDM III; AFLR/rar Ph, Tr „ghips”: Lega aşa-n patru şi strângea bine [piciorul] [...] acuma bagă ips AFLR/704; cf. o r o z â n 3°. IRBICIT v. ierbicit. IRCHEC v. erchec. IREÂN v. hireăn. IRETE v. herete 1°. IREZ s. n., pl. irezuri GD; AFLR/rar TI „superstiţie, eres”. IRIBIŢĂ v. ulubiţă. IRIE v. ierie 1°. IRIMIC v. irmic 2°. IRMIC s. 1° AMD, h. 457/rar Bz, TI „făină amestecată cu tărâţe”. 2° var. irimic s. n., pl. irimicuri AO, h. 221/rar Dj „bucată subţire care sare la tăiatul unui lemn; aşchie”; cf. ă şc h i i... - var. 1° iermic s. AMD, h. 457/rar TI. IRINDE v. rindea 2°. IRNIE v. erm'e . IRTIE v. îrtie. IRZOB v. vârzob 4°. ■ IS s. n. AMD, PI. 80/rar Br, Cţ „gust neplăcut; iz”; cf. r ă u t ă t e 4°, ş m a g 1°. ISABEL adj., pl. isabeli AMD, h. 267/ rar CI [d. cai] „şarg”; cf. b u c i u... ISÂCĂ s. f., pl. isâci AO, h. 532/rar Dj, Ot; AMD, h. 421/prin Ot „varietate de plop cu coaja de culoare închisă”; cf. p 1 o p 1°. - var. isică s. f., pl. isici AO; GO/rar Dj, Ot; osâcă s, f., pl. osâci AMD, h. 421/ rar Ot. ISCĂ vb. I refl. AFLR/rar Ag „a apărea, a se ivi”. ISCOÂSĂ adj. f., preducea ~ AMD, Pl. 134/rar Ag „semn de recunoaştere în urechile oilor constând dintr-o gaură rotundă”; cfipătriinsă,pitr6c22°,pi-t r o c e â 1 ă12°, p o s tr lin g ă 3°, p o t r i-c â 1 ă 2°, p r e d u c e â 3°. ISCOL v. ispol. ISCUSIT adj., pl. iscusiţi AO, h. 377/ rar Mh „viclean, iscoditor”; cf. c â r c o t â ş... ISCUŞITOR adj., pl. iscuşitori AMD, h. 584/rar Tr „viclean, iscoditor”; cf. c â r-c o t â ş... ISECTE v. insecte 2°. ISENŢĂ s. f. TDM I/rar Ot „esenţă (pentru închegat laptele)”; cf.închegă-t o â r e 5°, 1 i c h i d. - var. isenţie (4 sil.) s. f. AFLR/rar Dj. ISENŢIE v. isenţă. ISÎCĂ v. isâcă. ISOFĂN v. iasofâg. ISOP s. GD/rar Cţ „vin amestecat cu untdelemn cu care se stropeşte mortul”. ISPERENŢĂ v. isperiănţă. ISPERIENŢĂ (4 sil.) s. f. TDO/rar Dj „experienţă”. - var. isperenţă s. f. TDM II/rar Ph. ISPION v. spion 1°, 3°. ISPION vb. I tranz. GO/rar Dj „a spiona”. ISPITELNIC adj., pl. ispitelnici AO, h. 377/rar Mh „viclean, iscoditor”; cf. c â r-cotâş... ISPITI vb. IV tranz., în expr. a ~ cu vorba GM/rar Gr; a ~ cu vorbe TDM III/rar Gr „a iscodi prin vorbe; a trage de limbă”; cf. c u m p ă r â... ISPITITOR adj., pl. ispititori AO, h. 377/rar Gj; AMD, h. 584/rar Db, Ph, TI „viclean, iscoditor”; cf. c â r c o t â ş... ISPOÎ v. ispolf. ISPOL s. n., pl. ispoăle AMD, h. 679/ rar Br, Cţ; ispoăie AO, Pl. 123/rar Ot „căuş din lemn pentru apă, făină etc.”; cf. blid 5°... -var. iscol s. n., pl. iscoăle AMD, h. 679/rar Tr, CI; işp6r s. n./rar II. ISPOLI vb. IV refl. pas. GD/rar TI [d. fântână] „ a se curăţa, a se slei”. - var. ispoi vb. IV refl. pas. GD/rar TI. ISPRÂVNIC s. m., pl. ispravnici AO, h. 449/rar Mh „om plătit de către boier pentru a păzi semănăturile de pe moşie”. ISPRĂVENIE s. f. AFLR/rar II „sfârşit, isprăvire, terminare”; cf. f â r ş f t2... ISPRĂVITURI s. f. AMD, h. 603/rar Cţ „partea de jos a cormanei plugului”. ’ ISPRĂMNICEL v. isprăvnic6I. ISPRĂVNICI1L s. m. AO, h. 449/rar Mh; AMD, h. 327/rar Db dim. de la i s-p r a v n i c. - var. isprămnicel s. m. TDM III/rar Gr. ISPRĂVNICfiR s. m. GM/rar Ph „slujbaşul care strângea impozitele”; cf b e i2,.. ISPRE adv. GO; AFLR/rar Mh, Dj; AMD, Pl. 137-138/rar CI „anume, dinadins”; cf. n a d i n s. - var. ispreâ adv. GD/rar TI. ISPRE v. ispre. ISTA pron. dem./adj. dem. AFLR/rar TI, pl. iştia TDO/rar Mh „acesta”; cf. a i s t a... ISTALÂR s. n., pl. istalăre AMD, h. 465/rar Ph „stavilă, stăvilar (la moară)”; cf. ab ătătbr... ISTÂNC v. istic 2°. ISTEC v. istic 2°. ISTERICĂ v. stărică 1°. Bz, Br; istice AMD/rar Br „parcelă, brazdă (bine îngrăşată cu gunoi) pentru răsad, în interiorul răsadniţei; un fel de seră”: Tutunu îl pui la isticuri la semănat, la gunoi GM/726; cf. îm b răn i ţâ t, m răni ţ ă 1°. 2° var. iastăc s. n., pl. iastăce AMD, h. 222/rar Cţ; iastăci GD/rar Cţ masă mică, joasă, rotundă (sau fund de lemn), făcută la strung dintr-o bucată de lemn”; cf. s i n i e 1°. - var. 1° iastâc s. n., pl. iastăcuri AMD, h. 343/rar CI, TI, Cţ; iastăci/rar TI; iastic s. n., pl. iasticuri/rar Ag; istânc s. n., pl. istâncuriAar II; istec s. n., pl. istecuri/rarBr. ISTRUCŢIE s. f. AFLR/rar Bz „instrucţie”. ISTRUMENT s. n., pl. instrumente TDM III/rar II „instrument”. ISTUM s. n. şi m., pl. istumuri AMD, h. 188, 189; GM/rar Db, Ph, Gr, CI; istârni AMD, h. 189; GM/rar Db „lemn lung şi gros la coama casei, care uneşte vârfurile căpriorilor”: După ce a pus căpriorii, îi pune istumu sus acolo GM/821; cf. b a-1 â u r 2°... IŞĂ v. ieşi. IŞCOÂLĂ v. şcoală 2°. IŞÎRE s. f. AMD, h. 185/rar VI „ieşire (dintr-o încăpere)”. IŞITOR s. n., pl. işitoăre AMD; GD/ rar TI, Cţ „closet”; cf. p r i v â t ă, u rablă 16 r2. - var. ijitor s. n. GD/rar TI. IŞP6r v. ispol. IŞTEÂG v. hişteâg. IT v. iţă 1°. ITALIĂNĂ adj./s. f. 1° AO, Pl. 84; GO/rar Gj, Dj; AMD, Pl. 86-88/rar Ph „soi de viţă-de-vie”. 2° viţă ~ AO, h. 659/rar Gj „viţă-de-vie nealtoitâ”. ÎTE v. iote. ITUBĂ v. etubă. IŢ v. iţă 1°, 2°. IŢĂ vb. I 1° tranz. AMD, h. 397; Pl. 116—117/prin Tr „a face rostul la urzeală; a rostui”. 2° intranz. AO, h. 170/prin Dj şi rar Gj, Mh [d. copil] „a se agita în somn, mişcând picioarele (ca iţele)”: [Copilul] iţeăză când îl doare burta şi dă din picioare/980. 3° tranz. şi refl. GO/rar Mh; AMD, Pl. 176-177/rar Ot „a (se) verifica, a (se) controla, cu ajutorul a două aţe puse în cruce, dacă pereţii casei formează unghiuri drepte”; cf. i ţ e â 1 ă. - var. 1° iţi vb. IV tranz. AMD, h. 397/ rar Tr. IŢĂR s. n., pl. iţăre AO, h. 723/rar Dj; AMD, Pl. 111/rar Ag „fiecare dintre cele două beţe la iţe”; cf. b â t ă1 2°... IŢĂ s. f. V pl. iţi AO, Pl. 88/Gj, Mh, Dj, Ot şi rar VI, Tr „iţe”. 2° var. iţ s. n., pl. iţe AO, h. 730; TDO/ prin Mh şi rar Gj, Dj, Ot „cocleţ”; cf. c o-c 1 e t e’l°... 3° pl. iţe, în expr. a luă (pe cineva) la ~ GM/rar Ph „a lua peste picior”; cf. h a f s 3°... 4" AMD/rar Gr „fier topit pe cărbuni (la fierărie)”. -var. 1° it s. n., pl. iţe AMD, h. 400/ rar TI; iţ s. n., pl. iţe AO, Pl. 88/rar Gj; AMD, h. 400/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, II, TI şi prin VI, If, Ct; ituri AMD/rar Ph. IŢEĂLĂ s. fi, în a da ~ GO/rar Mh „a verifica, cu ajutorul a două beţe aşezate în cruce, dacă pereţii casei formează unghiuri drepte”; cf. i t â 3°. IŢI v. iţă 1°. IŢOĂIE s. f. pl. AMD; GM/rar Db, Ph „iţe cu un singur coclete, cu care se ţese în speteze (la ţesăturile cu model complicat)”. IŢONEL s. m., pl. iţonei AO, h. 732/ rar Mir „băţ care, aşezat deasupra iţelor, schimbă poziţia când se apasă pe tălpigi”. IUB 1° s. n. şi m., pl. iuburi AO, h. 49/ rar VI; AMD, h. 7 MN/prin Ot şi rar VI, Ag, II; iubi/rar VI, Ag, Ot „coş pe obraz”; cf. broboană 1°... ISTIC s. n., pl. isticuri 1° AO, h. 467/ rar Gj; AMD, h. 343; GM/prin Vn şi rar 2° var. iubă s. f. AMD, h. 91/rar Cţ „cauză a unei boli”. - var. 1° iubă s. f. AMD, h. 7 MN/rar TI. IUBĂ v. iub 1°, 2°. IUBI vb. IV TDM II/rar Db „a accepta; a aprecia; a prefera”: Era ceară curată care... popa o jubgă-n biserică/700. IUBOVNIC GM/rar Vn „iubit, ibovnic”; cf. amant... IUDĂ s. f., pietriş din ~ AMD, h. 545/ rar Ag „puhoi mare, cu nisip şi pietriş; viitură”. IUF s. GM/rar Ph „lovitură, izbitură”: A venit barca şi i-a mai dat un mf, a dat-o jos ş-atunci eu am sărit s-o salvez/705. IULE v. iulie. IULIE (2 sil.) s. m. TDO/rar Gj; AMD, h. 510; GM/prin Db, Br, TI şi rar Ph, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ „numele lunii iulie”; cf. c i r e ş â r 5°... -var. mie s. m. TDO/rar Gj; AMD, h. 510; GM/prin Br, CI, II, TI, Cţ şi rar VI, Db, Vn, Tr. IUNE (2 sil.) v. iunie. IUNE (3 sil.) v. iunie. IUNIE (2 sil.) s. m. TDO/rar Mh, Ot; AMD, h. 509/prin Db, CI, TI, Cţ şi rar VI, Ag, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, Gr, 11 „numele lunii iunie”; cf. c i r e ş â r 4°... -var. iune (2 sil.) s. m. AO, PI. 42; TDO/Mh şi rar Gj, Ot; AMD, h. 509; GM; AFLR/T1, prin CI, II, Cţ şi rar VI, Ag, Vn, Br, Tr; iune (3 sil.) s. m. AFLR/rar Gr. IURT s. n. AMD/rar Cţ „mlaştină”; cf. b r o ă ş t i n ă... IUŞUR s. n., pl. iuşure 1° GD/rar TI „dijmă, în produse agricole, către stat, în timpul stăpânirii turceşti”: Omu sara când curăţa boabele [de pe arie] vinea ăia cu iuşuru, care erau turcii. Şi ăia făceau ei socoteala că ar fi atâtea băniţi de dat/878. 2° AMD; h. 464/rar Cţ „uium”; cf. o i e m. IUT 1° adv. AO, h. 100; 119/prin Mh şi rar Gj „repede, alert”; cf. f ii g ă 2°... 2° adj., f. iută AO, h. 119; GO/rar Gj, Mh „iute, rapid”; cf. d u d u 11... 3° adj. ardei ~ v. ardei 4°. 4° var. cu val. subst. ivitele pământului AMD, h. 434/rar Gr [iron.] „iepure”. IUTE v. iote. IUTELE v. iut 4°. IUŢEALĂ s. f. 1° ~ la Inimă AMD, h. 63/rar Ot „bătaie de inimă”; cf. a p r i n-dere2°... 2° la ~ loc. adv. AFLR/rar Br „la repezeală; repede”; cf. f u g ă 2°... IUŢICĂ s. f. AMD/rar Tr „mâncare de ardei copt cu usturoi pisat”. IUVĂ s. f., pl. iuve AMD/rar Db „situaţie tulbure, nesigură (în timp de război)”: Noi eram cu iuva aia, cu războiu, în vălmătă-şeala aia/700; cf. v ă 1 m ă t ă ş e ă 1 ă. IVALID adj./ s. m. AMD, h. 66/rar Gr „invalid, infirm”; cf. b e c 1 z n i c 1°... -var. ivalft adj., pl. ivaliţi, f. ivalită, pl. ivalite adj./s. AMD, h. 75/rar Tr. IVALIT v. ivalid. IVAŞĂ s. f. AMD/rar Ag „avalanşă de zăpadă”. ÎVĂRĂ s. f., pl. tveri AMD, h. 348; GD/ prin TI „dovleac (alb)”; cf. b o s t â n1 2°... - var. ivâră s. f. GD/prin TI. IVÂRĂ v. ivără. IVENTÂR s. n. AFLR/rar Mh „inventar”. IVERE v. Ivor. IVI vb. IV tranz. GM/rar Ag „a copia modele pe geam, în lumină, prin suprapunere a unei bucăţi de pânză”: Le puneam aşa pă uşă modelele, d-ezemplu cum e uşa asta. Şi le prindeam cu ace sus şi mergeam pă tipar şi iiviăm, adică tiparul pă geam, pvgăm aşa, ştii, după tipar/763. IVIŢĂ s. f., pl. iviţe GD/rar TI „cingătoare, bată”; cf. b e t e â2 3°... IVOR s. n., pl. ivore TDO/rar Mh; AMD, h. 182, 183/Db, Ph, Bz, Gr, CI, II, Cţ, prin Br, Ot, Tr şi rar VI, Ag, TI „zăvor la broasca uşii; limbă, clanţă la mânerul uşii”; cf. c ă I u ş 22°... -var. (vere s. n. pl. AO, h. 200, 201/ rar VI; AMD, h. 182, 183/prin Ph şi rar Ag, Db, Bz, II; ivdr s. n., pl. ivoăre TDO/ rar Mh; AMD/rar Gr, Cţ; Ivur s. n., pl. ivure/rai Br, TI. IVOR v. ivor. IVUR v. ivor. IZBÂNDI vb. IV refl. AFLR/rar Bz „a se întâmpla; a se nimeri”: S-a mai izbîndit câteodată de-astea, s-a mai întâmplat de-a mai dat trăznet/755; cf. p i c â 3P. IZBEÂLĂ s. f. AMD, h, 176/rar VI „tencuială, mortar”; cf. c e a m u r 1°.., IZBI vb. IV tranz. şi refl. pas. AO, h. 192; 195/rar VI; AMD, h. 178; GM/prin VI „ a lipi, a tencui, aruncând lutul peste c e r c u i a 1 ă”: După ce se cercuie [casa], să tencuie, să izbeşte şi după ce să izbeşte, se-ntencuie, cum se zice GM/671; cf. aruncâ4°... IZBICEÂN s, m., pl, izbiceni AO/997 „locuitor din comuna Izbiceni”, IZBITURĂ s. f. GO/rar VI „amestec de pământ (var) şi pleavă cu care se lipeşte peretele casei peste tencuială”; cf. aruncătură3°... IZDÂT s. n. 1° AO, h, 146/rar Gj „epilepsie”; cf, a n e m i e 2P... 2° GM/rar Tr „colică intestinală, crampă la stomac"; cf. cui2 6P„, IZfcCŢIE v. ijbeţie. IZGLÂZ v. izlâze. 1ZGOÂNĂ adj. f„ pi. izgaăm AMD, Pl. 156—157/rar CI „(oaie) care nu sg lasă mulsă, nu sţă la muls”; cf, e ă p r i ţ o â ş ă... IZGORf vb. IV refl. AMD; GM/rar Db, Ot, Tr [d. snopi de cânepă, de cereale] „a se încinge stând grămadă, pentru ca, după uscare, spicul cu sămânţă să se desprindă uşor de tulpină”: Grâul sta o Săptămână, două, să izgoră-n măgăriţe-acolo pe câmp GM/772. [Cânepa] o lăsăm câteva zile [...] de să izvorăşte ea [...] că dacă n-o izvorim nu cade sămânţa AFLR/ 997; cf. a m u ş i... -var, igorî vb. IV refl. GM/rar Db; izvorî vb. IV tranz. şi refl. TDO; AFLR/ rar Ot; AMD; GM; AFLR/rar Br, Ot, Gr; zgori vb. IV refl. GM/rar Ot. IZÎNĂ s. f. AFLR/rar Dj; AMD, h. 216/ rar Gr „murdărie; mizerie”: I-a scos din izmă AMD/821. [Apa de la râu] câteodată vine limpede şi câteodată vine tulbure, ş-atuncea ce folos dacă eu le-am spălat acasă să mă duc să le pun iar la izfnă, nu să poate [...] izânite, noi aşa le spunem [,.,] când sunt murdare AFLR/990; cf. i m.„ IZINÎ vb. IV refl. 1° AO, h, 229; AFLR/rar Dj, Ot; GM/rar Gr [d, rufe] „a se spăla prosţ, îmbâcsindu-se”; cf. î n e c â. 2° GM/rar Tr [d. animale] „a stagna din creştere, a rămâne nedezvoltat”: Mielu [înţărcat devreme] nu... se izineştel%29\ cf. d ă i n i... IZ1TURĂ s. f. AO, Pl. 126/rar Gj „îngrăditură din stâlpi, crengi şi pietre, prin care se abate apa spre moară; zăgaz”; cf. a b ă t ă 16 r... IZLÂJ v. izlâze. IZLÂZE s, n. pl. AQ, Pl. 59/Mh, Dj, prin VI, Gj şi rar Ot; AMD, h. 328/prin Tr şi rar Ph, Bz, II „izlazuri”; cf. c e a i r 1°... - var. izglâz s. n., pl. izglâzuri AO, Pl. 59; TDO/rar VI, Gj; izlăj s. n. AMD, h, 328/rar Bz, IZLĂZEÂN s. m., pl. izlăzeni AO/998 „locuitor din comuna Izlaz”. IZLĂz! vb. IV refl. pas. GO/rar VI [d, teren] „a se lăsa să devină izlaz”, IZMÂNĂ s. f„ în expr. a se face « AO, h. 599/rar Dj [d, frunzele de porumb] „a se răsuci din cauza secetei”. IZMĂ s. f, GM/rar Ag „rachiu de mentă”: Şi eu iau izmă şi-i dă şi muierii o vodcă/786. IZVERŞÂN s. m., pl. izverşeni AO/ 940 „locuitor din comuna Isvema”. IZVOR s. n., pl. izvoăre 1“ AMD, h. 254/rar TI „vână subţire prin care vine laptele în uger”. IZVOR 186 2° TDO/rar Mh „şanţ de irigaţie”: De-acolo ne, trimeaseră la... să le facem vinele pentru a... să irigăm, să să... irigăm apa, să curgă [...] la desfacutu izvoarelor, am desfăcut izvgarele/956; cf. b â 1 v ă n2 2°... 3°~ de âpă tămâiât TDO/rar Gj „obicei conform căruia, la patruzeci şi patru de zile după înmormântare, o persoană care apă la trei case, drept pomană pentru mort”;cf. âp ă2°... IZVORA vb. I TDM II/rar Ph „a izvorî”; cf. c 1 o c o t i 2°... IZVORÂN IZVORĂN s. m., pl. izvorăni AO/ 933, 958; AMD/702, 772 „locuitor din comunele Izvora, Izvoarele, Coada Izvorului, Izvorălu”. IZVOREÂLĂ s. f. GM/rar Tr „glugă din mănunchiuri de cânepă (puse la i z v o-r â t)”: [Cânepa] dă toamnă... te duci ş-o culegi şi p-aia, o strângi aşa grămadă, o faci un fel, cică dă iizvoreălăt808; cf. c ă-p i ţă 8°... IZVORf v. izgorî. r *-• ÎGI v. hâgi. ÎLA v. ăla, ÎLDĂN v, hâldân. ÎMBALONĂT adj., f. îmbalonătă GM/ rar Db „balonat, umflat”: Ş-a băut apă dă era stomacu-mbalonăt, cum să zice la noi/' 791. ÎMBALOTĂ vb. I tranz. şi refl. pas. GM; TDM II/rar Db, Bz, Gr, CI, II „a (se) face balot (de tutun, de paie etc,)”: [Tutunul] îl legăm, p-ormă-1 îmbalatăm GM/850; cf. î_mpache_tâ2°. ÎMBALOTĂT s, n. GM/rar Tr „acţiunea de a î m b a 1 o t a”, ÎMBĂR v. hambar 5°, ÎMBĂTE vb. III refl, GD/rar TI [d. pământ] „a se bătători”; cf. b a t o g f... ÎMBĂBIŢ vb. I refl. GD/rar TI „a se îmbolnăvi de b a b i ţ ă; a avea diaree”: Mi s-a-mbăgiţăt copilu/878; cf. c u f u r i... ÎMBĂBIŢÂT adj. AMD/rar TI „îmbolnăvit de b a b i ţ ă; cu diaree”; cf. c u f u r i t... ÎMBĂG vb, I tranz. şi refl. AFLR/ rar Mh; GD/rar Cţ „a (se) băga”. ÎMBĂIER vb. I tranz. AMD, Pl. 141/ rar Ag, If „a pune baieră (la găleată)”, ÎMBĂLĂNÎ vb, IV inţranz. AMD, h. 11/ rar CI, Ii, TI [d. părul omului] „a deveni băl a n pe alocuri, a încărunţi”; cf. c ă r u-iâ„. ÎMBĂLEGĂR v. îmbăligări. ÎMBĂLEGĂRI v. îmbăligări. ÎMBĂLIGĂR v. îmbăligări. ÎMBĂLIGĂRI vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, h. 305; GM/prin Tr şi rar Db, If, II, TI „a (se) îngrăşa terenul cu băligar”; cf. b ă 1 i g ă r I... - var. îmbălegără vb. I tranz. şi refl. pas. AO; GO/prin Mh şi rar Dj; îmbălegări vb. IV tranz, şi refl. pas, AO; AFLR/prin Gj, Mh şi rar VI, Dj, Ot; îmbăligărâ vb, I tranz, şi refl. pas. AO/h, 433; 467/Dj şi prin Mh, Ot; AMD, h. 305; 384; AFLR/rar Ot, Tr. ÎMBĂLOŞĂ vb. I refl. AO, h. 675/ prin Dj si rar VI, Mh, Tr [d. vin] „a se deprecia devenind bălos”; cf, b â 1 e„, ÎMBĂRBIĂ vb, I intranz, AO, h, 601; Pl, 75/rar VI, Gj; [fig„ d, planta de porumb] „a-i creşte mătasea”; cf, î n o h i e â, m ă-tăs (, ÎMBĂRBLRĂTURĂ s, f. AMD, Pl, 133/rar Ph „semn de recunoaştere la oi constând din ciuntirea vârfului urechii”; cf. c i u 1 i t u r ă... ÎMBÂRNĂ vb. I refl. AMD/rar Db [d. cer] „a se acoperi cu nori, a se înnora”: S-a-mbîrnăt ceru, plouă/ 700; cf. b o r î 3°... ÎMBÂRNVI vb. IV tranz. GM/rar Vn „a aşeza, a bate bârnele la casă pentru a ridica pereţii”; cf b â r n u f„ ÎMBEREGĂŢI vb. IV AFLR/rar Ot; GM/rar Ot [d. animale sălbatice] „a ataca, a rupe prada la beregată”; Găsiră oaia pe spate, omberegăţfşo-aicea şi cura sângele ţuţur GM/762; cf. î n g â t u f. ’ ÎMBETELÎ vb. IV tranz. GM/rar Tr „a aranja, a găti mireasa cu beteală”. ÎMBETÎ vb. IV tranz. 1° AO, h. 270/ rar Mh „a înfăşură, a face sul”: [Clătitele] le-mbetim cu brânză, magiun, marmeladă/ 961. ■11 ţ 1! j; 2° TDO/rar Mh „a împături (haine, hârtie)”: Le uscam [rufele], după ce le uscam ___________ ' ÎMBEZN de-acoJo le-ntmdeam, le trăgeam cu mâna. Le puneam pe genunche şi le-ntindeam mai umede-aşa şi pe urmă le-mbetiam şi le trăgeam iar şi le-aşezam îmbetite /954; cf. îndop 1 i, î n t o c m f 2°. ÎMBEZN vb. I intranz. AO, h. 766; AO/P1. 41/rar Gj „a se face beznă, a se întuneca”: Mă duc cu oile să cineze până îmbezrgăzăbine, h. 766/913; cf. înn e gură, întunecâl0, întuneric!. ÎMBEZNÂT s. m. GM/rar Gr [în descântece] „termen eufemistic pentru dracul; necurat”; cf. b 6 n g a... îmbinA vb. I refl., în expr. a se ~ ziua cu noâptea AO, h. 308/rar Gj; ind. prez. 3 sg. se îmbineăză/rar Mh „a se îngâna ziua cu noaptea, a se lumina de ziuă”; cf. c un o âşt e... ÎMBIRUl vb. IV tranz. AMD, PI. 96; GM/rar Db, CI; GD; AFLR/rar Cţ „a birui, ă înfrânge”: Acuma-i destul de bine, n-am ce zice, da... îngiruie greutăţile care le-am suferit AFLR/892. Şi noaptea, la unşpe noaptea a murit, de titanus, n-a... n-a avut ce să-i facă ş-acolo, a fost prea-ngiruît GD/894; cf. b i zu i 1°... -var. înghiori (4 sil.) vb. IV tranz. GD/rar Cţ, ÎMBLA vb. I AO; PI. 9; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Mh; GM/rar Bz, Ot, Gr, II; GD/rar Cţ „a umbla”: Să făcea mascaţi şi îmbla pă stradă GD/895; cf. p â ş i. ÎMBLĂNI vb. IV tranz. şi refl. pas. AFLR/rar Gj „a (se) căptuşi (căruţa, carul, uşa) cu scândură, cu b 1 a n â”. ÎMBLÂNDf vb. IV refl. AMD, h. 13/ rar Db „a-şi încreţi fruntea a mirare”: Să răieşte când să posomorăşte, să îmblîndeşte când să miră/812; cf. î n c r e ţ i 1. ÎMBLÂNJÎ v. îmblânzi. ÎMBLÂNZI vb. IV tranz. şi refl. GO/ rar Mh; AMD/rar Tr „a face blânde, a face, a produce urticarie”: Furnica pe unde trece pe piele te îmblînzeşte ca un pojar/950. Îmblînjeşte pielea, se băşică ÂMD/794. S-a îmblînzît pielea pă tot capu AMD/807. -var. îmblânjl vb. IV intranz. AMD/ rarTr. 188 ÎMBOLDI ÎMBLOC vb. I refl. AMD/rar Ot [d. localităţi] „a se uni cu mai multe (formând un bloc), a face corp comun; a se comasa”: Acu văz că [Ghimpăţeni] s-a-mblocăt cu noi, altădată a fost comună separată/773. ÎMBOBOCI vb. IV 1° tranz. GO/rar Dj, Ot „a împodobi cu boboci şi cu flori (naturale sau artificiale)”: Şi-i înfaşii [pe socri, la nuntă] cu brâuri roşii şi-i îmbobocesc şi-i fac aşa de frumoşi/985; cf. boboc i... 2° intranz. şi refl. AO, h. 665/prin Dj; AMD, PI. 71-72/rar Db, Br, CI, TI, Cţ [d. viţa-de-vie] „a înmuguri”: Via a-nceput a-mboboâî AO/971; cf. b u m b i1... ÎMBOl vb. IV tranz. AO, PI. 62/rar Dj „a însemna oile cu vopsea”: [Oaia] o-mboim cu vopsea, o potricălim în ureche, ca s-o cunoşti/971; cf. cănii0... - var. îmboiă vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. îmboiez AO, PI. 62/rar Mh. ÎMBOL v. îmboi. ÎMBOLBOJl vb. IV tranz. GM/rar VI „a înfăşură, a obloji, a lega (o rană)”: Şi frunza aia [de salcie] o dam pân apa lui [= copilului mic], şi la urmă i-o aşterneam pă scutecele lui acolo, şi-i îmbolbojeam bine, bine, şi-l înfăşam/ 756 ; cf. păli 6°. ÎMBOLDEÂLĂ s. f. 1° GM/rar Br; GD/rar TI „acţiunea de a î m b o 1 d i 1°”: îmboldea, umplea peretele cu pământ până sus, aia era-mboldeâla GM/742; cf. b u 1-găreâ 1 ă... 2° AMD, h. 178; TDM II/rar Br „pământ, lut (amestecat cu paie) cu care se îmboldeşte”: Băgăm în şipci, apoi dai cu îmboldeâla AMD/738. După ce-1 îmboldea [peretele], lăsa să se usuce îmboldeai-aia TDM 11/742; cf. aruncătură3°... ÎMBOLDI vb. IV 1° intranz. AMD, h. 177, 178; GM; GD/rar Bz, Br, CI, TI „a umple cu lut, a lipi pereţii”: îmboldea, umplea peretele cu pământ până sus GM/742. Pereţii toţi îi baţi cu stuf. Ş-atunci începi, mâna-ntâi noi îi spunem îmboldeştiGD/872; cf. ar u n c â 4°... îmboldit 2° tranz. GM/rar Db [fig.] „a agasa, a sâcâi; a provoca”: Te duci la horă şi dacă aia, muierea lui, mai zice cevaşilea, te mai îmboldeşte, mai zice ceva, vino acasă/811; cf. z d r o n c ă n i 3°. ÎMBOLDIT s. n. GM/rar Br „acţiunea de a îmboldi 1_°”; cf. bulgăreâl ă... ÎMBOLNĂVI vb. IV intranz. GO; AFLR/rar Dj, Ot; GM/rar VI, Ag, Ot, 11 „a se îmbolnăvi”: Eram în Târgu Frumos când am îmbolnăvit GM/683; cf. a p u c â 3°... ÎMBOLNĂVICIOS adj., pl. îmbolnă-vicioşi, f. îmbolnăvicioăsă, pl. îmbolnăvi-cioăse AMD, h. 91, 92/rar Tr „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d Iu... ÎMBOMB vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se îmboămbă AFLR/rar Gj [d. vin, în fermentaţie] „a se umfla, a creşte (în butoi)”; cf. f i e r b â n t ă 2°„. ÎMBOMBARD vb. I tranz. GM/rar If „a bombarda”. ÎMBOMBARDAMENT s. n. GM/rar Ot „bombardament”. ÎMBONŢÂT adj., pl. îmbonţăţi GM/rar VI „bosumflat”. ÎMBORĂŞCĂl v. îmboroşcăl 1°, 2°. ÎMBORDOŞÂ vb. I intranz. AMD, h. 616/rar TI [d. cereale] „a i se forată burduful; a înspica”; cf. g u ş â... - var. îmburdioşă (5 sil.) vb. I refl. AMD, h. 616/rar Cţ. ÎMBOROŞCĂl vb. IV 1° tranz. şi intranz. GM/rar Ot „a murdări, a mâzgăli”: Dacă nu ştiu, ce vrei să scriu la tablă? îmborăşcăţşi eu p-acolo/767. 2° refl. GM/rar Gr, Ot, Ag „a se repezi, a se năpusti”: [Boul] st-mborăşcăie la toată lumea, să nu s-apropie nimeni de el/763; cf. b u ş n i 2°... -var. îmborăşcăi vb. IV 1° intranz. GM/rar Ot; 2° refl. GM/rar Ag, Ot. ÎMBORŢĂŞĂ v. îmborţoşâ. ÎMBORŢOŞÂ vb. I intranz. şi refl. AO, h. 612/rar Mh; AMD, h. 616/prin Cţ şi rar VI, Tr, CI, II [d. cereale] „a face b o r ţ; a înspica”; cf. g u ş â... - var. îmbortăşă vb. I intranz. AO, h. 612/rar Mh. ÎMBROBOD ÎMBORŢOŞÂT adj. AMD, h. 616/rar 11 [d. grâu] „îmbobocit, gata să-i dea spicul”. ÎMBOTEZ vb. I tranz. GM; AFLR/ rar Db, Ot „a boteza”. ÎMBRĂCĂ vb. I intranz. AFLR/rar Ag „a se îmbrăca”. ÎMBRĂCAT adj., f. îmbrăcată 1° AMD, h. 595; GM/rar Ag, CI [fig.; d. un teren, o suprafaţă] „acoperit, plantat în întregime”: Curte îmbrăcată cu peri GM/787. Câmpu care e îmbrăcat cu bucate să zice ţarină AMD/856. 2° AO, h. 799, 800/rar Gj, Mh [d. oi] „cu lână multă, deasă (şi lungă)”; cf. p 1 ă-v i ţ 3°. ÎMBRĂCĂMlNTURI s. f. pl. AFLR/ rar Db „haine, veşminte”; cf. c o s t u m ă-t i e... IMBRACATURA s. f. 1° AO, Pl. 38; GO/prin VI „îmbrăcăminte”: Am stat vreo patru ani de zile fără leafă, cu mâncare şi-mbrăcătiiră GO/909; cf. c o s t u m â ţ e... 2° AFLR/rar Gj „căptuşeală (la haine)”; cf. a s t â r. ÎMBRĂNIŢÂT adj., loc ~ AMD, h. 343/rar TI „loc cu b r a n i ţ ă; brazdă în răsadniţă”; cf. i s t f c 1°... ÎMBRĂZD vb. I refl. pas. AO, h. 597/rar Mh „a se brăzda, a se ara”. ÎMBRÂNCIU1ÂLĂ s. f. GM/rar Db „îmbrânceală”; cf. b r â n c i u i â 1 ă. ÎMBRÂNZl vb. IV refl. GM/rar Br [d. săpun, la preparare] „a se face grun-ţuros ca laptele brânzit, a se brânzi”: [Săpunul] să-mbrînzeşte ca mămăliga/742; cf. u r d i1 2°. ÎMBREÂNĂ v. mreână. ÎMBREZĂ vb. I tranz. AFLR/rar Dj „a însemna cu sânge, a înroşi obrajii copiilor (în cadrai unui obicei la tăierea porcului)”: Când îl taie porcu, cheamă copiii lângă el, dacă sânt mici [...] aşa să spune, că... „vino să te-mbrezeze tăticu cu sânge”, îmbrezeăză cu sânge în frunte, în barbă şi-n obraji, ca să fie sănătoşi şi roşii toată viaţa lor/983. f ÎMBROBOD vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. îmbrobodă AFLR/rar Ag „a acoperi ÎMBROBODEALĂ capul miresei cu o basma, ca semn al trecerii în rândul nevestelor, al femeilor”: [Mireasa] să aşază pă butoi şi o îmbrobodă, cum se spune/675. Naşa avea cârpoi din ăla şi te-mbroboză AFLR/671; cf. î n v ă-H2°, legal0 - var. îmbrobozi vb. IV tranz. AFLR/ rar VI; împrobozi vb. IV tranz. GM/rar VI; împropozi vb. IV tranz. GO/rar VI, Gj. îmbrobodeală s. f. amd, h. 17 MN/rar Tr [fig.] „albeaţă pe ochi”; cf. c a-t arătă... ÎMBROBODORl vb. IV refl. GM/rar Bz „a se îmbrobodi”: Biata babă să-mbro-bodirise şi c-un suman, cu un zăbun/732; cf. b ub ur u j â... ÎMBROBOZI v. îmbrobodă. ÎMBRODÂTĂ adj. f., pl. îmbrodăte GM/rar CI „brodată”. ÎMBRUC vb. I tranz. 1” AO, Pl. 85/ prin Mh şi rar Gj [d. albine] „a înţepa”: [Albina] muşcă, împunge, mă-mbrucăl 948; cf. ciocni2°... 2° var. îmbrutâ vb. I refl. AFLR/rar Ag [d. nimfa viermilor de mătase] „a ciocni gogoaşa, pentru a ieşi din găoace”: Boran-gicu să-l tragem mai înainte, că să-mbrută la urmă şi ne-nvia gogoşile, învia, înflutura/ 690. - var. 1° îmbufâ vb. I tranz. AO, h. 582; Pl. 85/prin Gj, Mh. ÎMBRUM vb. 1 refl. AFLR/rar Ot [d. iarbă] „a se face, a deveni albă, brumată, a se bruma”. ÎMBRUT v. îmbrucâ 2°. ÎMBUCATĂ adj. f., pl. îmbucate AO, h. 210/rar Ot [d. şindrile] „care se îmbucă, care se îmbină una cu alta”; cf. î n c h e r-tecâte, ulucâtă. ÎMBUCĂTURĂ s. f., pl. îmbucături GM/rar Ag, Db, Ph „mâncare dată de pomană zilnic timp de şase săptămâni după înmormântare”: Se dă îmbucături, aşa să spune la noi, dă pomană, nouă-mbucătur! cu farfurii la fiecare-mbucătură şi cu batistă/682. 190 IMBUN ÎMBUCĂŢI vb. IV tranz. TDD/ rar TI „a tăia carnea în bucăţi”: [La găină] i-o-mbucăţim carnea, taie butu, aripă ce este cu cuţitu tot, împărţi în jumate dacă vrei îi faci borş/878; cf. b u c ă ţ e 1 i... ÎMBUF v. îmbrucâ 1°. ÎMBUFNÎ vb. IV intranz. GM/ rar CI „a da buzna; a năvăli, a bufni”; cf. b u ş-n' 2°... ÎMBUÎ vb. IV intranz. AO, h. 665/rar Gj [fig.; d. viţa-de-vie] „a da mugurii, a înmuguri”: Are căpuşe ambuît via/938; cf. bumb f1... ÎMBULGĂREÂLĂ s. f. GM/rar CI, II „acţiunea de a îmbulgări 2°”; cf. bulgăr e â 1 ă... ÎMBULGĂRI vb. IV tranz. şi refl. 1° GM/rar Vn, Bz, Br; GD/rar TI „a (se) lovi cu bulgări (de pământ, de zăpadă) sau cu pietre”: Te-mbulgăreşte cu bolovani noaptea, nu poţi să te-apropii acolo GM/ 727. 2° AMD, h. 178; GM; TDM III/C1, II şi rar Bz, Br, Cţ „a (se) umple cu bulgări de lut pereţii casei; a (se) lipi”: Şi dup-aceea să face pământ cu paie şi să-ndeasă pântre alea [= nuiele] p-acolo, îmbulgăreal-aşa, să-mbulgăreşte TDM III/ 863; cf. a r u n-c â 4°... ÎMBULUCÎ vb. IV refl. GM/rar Gr „a se buluci, a se grămădi”; cf. s t o 1 i 1 °. ÎMBULUClTE adj. f. pl.GD/rar Cţ [d. oi] „bulucite, îngrămădite”; cf. c h i-ţ â ţi... ÎMBUMBA vb. I 1° refl. AO, h. 288/ rar VI, Gj; AMD, h. 478/rar Ag, Vn, Gl, Bz, Br „a se încheia la nasturi”; cf. î n c h e-iâ2°, închiotorâ, încopciâ2°. 2° var. îmbumbi vb. IV intranz. AO, h. 665/rar VI, Gj, Dj [d. viţa-de-vie] „a înmuguri”; cf. b u m b i... ÎMBUMBI v. îmbumbă 2°. ÎMBUN vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. îmbună GO/rar Mh „a se învoi, a accepta”: [Vomiceii] să duc la fiecare [cu plosca şi invită la nuntă]; care-mbtină să duc, care nu, ăla nu bea de pe ploscă/944; cf. a d u c e 2°... îmbunâre ÎMBUNÂRE s. f. GM/rar VI „învoială, înţelegere”. ’ ÎMBUNGENEALA s. f. AO, Pl. 46/ rar Mh „ceaţă deasă”; cf. b o ă g h e... ÎMBURDIOŞĂ v. îmbordoşâ. ÎMBUREN vb. I refl. AMD, h. 592/ rar Ag „a se umple de buruieni”; cf. b u-r u 12°. ÎMBURICÂT adj., f. îmburicătă GM/ rar Vn „încărcat cu vârf’: Era căruţa-ncăicată-mburicâţăn33; cf. b u r ic 5°... ÎMBURIENÂT v. îmburuienât. ÎMBURUIENÂT adj., f. pl. îmburuie-năte GM/rar Db, CI „plin de buruieni; înţelenit”; cf. b u r i e n 6 s... - var. îmburienăt adj. TDM III/rar Db. ÎMBUTĂŞÎTĂ adj. f. AO, h. 661/rar Ot [d. viţa-de-vie] „butăşită, cu butaşi”. IMBUTOŞÂ vb. I intranz. AO, h. 661/ rar Dj „a butăşi”; cf. b u t ă c i... ÎMBUTUCÎ vb. IV tranz. AMD, Pl. 66-67/rar II „a înmulţi (viţa-de-vie) prin butaşi”; cf. b u t ă c i... ÎMBUTURUGÎ vb. IV refl. AMD, Pl. 52-53/rar If [d. cereale] „a înfrăţi”; cf. aruncă 1°... ÎMBUZEÂLĂ s. f. AMD, Pl. 135-136/rar Tr „îmbulzeală, înghesuială, îngrămădeală”: A stat îmbuzite [oile]. După îmbuzedlă le-am pomit/783; cf. g 1 o â t ă 1°... ÎMBUZITE adj. f. pl. AMD, Pl. 135-136/rar Tr [d. oi] „îmbulzite, îngrămădite”; cf. c h i ţ â ţ i... ÎMPACHETA vb. I 1° GO/rar Mh „a pune, a aşeza cu grijă unele alimente, în vederea conservării”: [Câmaţii] i-mpalcetăm la borcan/940. 2° AFLR/rar Gj; Gr „a strânge în baloţi (în pachete) paie, frunze etc.”: La arman să făcea paie. Mai împaJcetdm şi aci la val/833. Ne duceam la pădure de stejar, dărâmam frunza, o-mpaJcetdm frumos, o uscam sus acolo între doi stejari şi o făceam, frunzar/905; cf. î m b a 1 o t â. ÎMPĂIENT vb. I tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 194; GO/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 177; GM/rar Db, Bz, Tr, Gr, II „a (se) bate paiantă (la casă)”. ÎMPĂCĂCIUNE 2° AMD, h. 189; AFLR/rar Ag, Db „a bate, a pune căpriori, stâlpi, grinzi etc. (la casă)”. 3° GO/rar VI „a căptuşi pereţii fântânii, ai puţului (cu scânduri)”. -var. 1° împaienţf vb. IV tranz. AO, h. 194/rar Mh; TDM III/rar Db; împăientâ vb. 1 tranz. şi refl. pas. TDM III/rar Db. ÎMPAIENTÂRE s. f. GM/rar Br „acţiunea de a fixa paianta (la casă)”: Tocurile [uşilor] să face odată cu-mpaientărga casei/ 751. ÎMPAIENŢÎ v. împăientâ 1°. ÎMPARFUMÂTĂ adj. f., pl. împarfu-mâte GM/rar CI „parfumată”. ÎMPÂRTE v. împărţi. ÎMPÂRTELE s. pl. art. GM/rar Ag „porţiile de colivă şi prescură care se împart la toţi cei prezenţi la parastas”: Să face împărtele la biserică şi-a terminat cu mortul/682. ÎMPĂC vb. I 1° refl. AFLR/rar Mh, Dj; GM; AFLR/rar Db, Vn, Bz, II, TI [d. părinţii viitorilor miri] „a se înţelege, a se învoi asupra zestrei şi a căsătoriei tinerilor”: Să-mpăcă cât îi dă, cum îi dă, cu cât, de cât e mobila AFLR/970; cf. v 6 r b ă. 2“ tranz. GM/rar Bz, II; AFLR/rar Cţ [d. părinţii tinerilor căsătoriţi fără asentimentul familiei] „a ierta”: Şi totuşi a venit la un an dă zile [după ce tânăra fugise], a-mpăcăt-o, a făcut nuntă AFLR/900. 3° tranz., ~ muzica AFLR/rar TI „a angaja, a tocmi muzicanţii”; cf. toc-m i 2°. 4° tranz. AFLR/rar Gj „a linişti hrănind (animale, păsări)”; cf. p o t o 1 i 1°. 5° refl., ind. prez. 1 sg. mă împac TDM I; AFLR/rar Bz, Ot „a se reconcilia”; cf. p ă c â. j j:.. ; £ i ÎMPĂCĂCIUNE s. f. 1° AMD, h. 154; GM/prin Tr şi rar Vn, Bz, Br, Gr, 11 „înţelegere în vederea căsătoriei, logodnă”: Duminică seara când să face logodna, cum să face Ia noi, adică împăcăcunea GM/ 745; cf. a ş e z ât.... - . . 2° GO/rar Dj „prima vizită pe care o fac părinţii şi rudele miresei părinţilor mirelui, la câteva zile după nuntă”; cf. cale 3°...; a se diice pe ~ TDO/rar Dj [d. părinţii miresei] „a face prima vizită părinţilor mirelui, la câteva zile după nuntă”; cf. c i n s t e 3°... 3° GM/rar II; GD/rar TI, Cţ „obicei conform căruia viitorul mire (cu părinţii) se întâlneşte cu socrii în vederea împăcării, după ce tinerii s-au căsătorit fără voia părinţilor”; cf. i e r t ă c i u n e 3°. 4° GM/rar Ag, Bz, Ot, Gr „prima vizită pe care o fac tinerii căsătoriţi, la câteva zile după nuntă, la părinţii fetei sau la naşi”; cf. câ 1 e2°... ÎMPĂCĂLf vb. IV tranz. şi refl. AMD/ rar Tr „a (se) păcăli”; cf. m i n c i u n ă 2°, minţii0. ÎMPĂI vb. I 1° tranz. GM/rar Gr „a paşte oile pe mirişte, hrănindu-le cu paie”: [Vara, oile] le-mpă/âm pă răpiţişti p-acolo, pă orzişti/827. 2° tranz. şi refl. pas. GM/rar Ag, Ot „a (se) scutura grâul de pe arie pentru a separa boabele de paie (la treieratul cu cai)”: [Grâul] îl luam la-mpăiăt cu iurci, aşa-1 scuturam până când să-mpăiă el, să făcea bine-aşa, să toca el bine/690; cf. p ă i â. 3° tranz. AMD, PI. 90/rar Tr „a înveli, a acoperi cu paie (stupii puşi la iernat)”; cf. î^m pănâ3°, împerinâ. ÎMPĂIEJEN v. împăienjenâ 1°. ÎMPĂIEJINEÂLĂ s. f. AMD, h. 17 MN/rar Ot „albeaţă pe ochi”; cf. c a t a-r ât ă... ÎMPĂIENJEN vb. I 1° refl. AO, h. 34/rar Ot; AMD, h. 17 MN/rar Ot [d. ochi] „a se acoperi de albeaţă”. 2° var. împuienjenâ vb. I refl. AMD, h. 114/rar Gr [d. ochi] „a se înceţoşa din cauza ameţelii”; cf. f 1 u t u r i 1°. -var. 1° împăiejenă vb. I refl. AMD, h. 17 MN/rar Gr. ÎMPĂIENJINÂRE s. f. AO, PI. 12/ rar Dj „stare de ameţeală”; cf. a n e m i e 1°... ÎMPĂIENTA v. împaientâ 1°. ÎMPĂLĂRI vb. I tranz. GD/rar T[ [fig.] „a strânge năvodul”. ÎMPĂLĂŞETIJRĂ s. f. AMD/rar Ph „semn în urechea oii, constând din tăietură la vârf’; cf. c i u 1 i t u r ă... ÎMPĂMÂNTENI vb. IV tranz. şi refl, GM/rar Bz, If „a (se) împroprietări (cu teren, cu pământ)”: L-a-mpămîntenit cu pământ, i-a dat loc de casă aicea şi încă patru hectare tot în comună/822; cf. p r o p i e t ă r i. ÎMPĂMÂNTENIRE s. f., pl. împământeniri GO/rar VI; AMD/rar Bz „împroprietărire”; cf. î mpro p i et ărf r e. ÎMPĂMÂSTÎ vb. IV refl. AMD, h. 545/ rar Cţ [d. aluviuni] „a se depune formând p o m o s t e a”. ÎMPĂN vb. I tranz. 1° şi refl. pas. AO, h. 594; GO; TDO/Dj, Ot şi rar VI; AMD, h. 601/prin VI, Ot şi rar Ag; ind. prez. 1 sg. împăn AO/prin VI şi rar Gj, Dj „a (se) completa semănătura (de porumb) cu boabe noi (acolo unde nu au răsărit plante)”; cf. cârpi 1°... 2° şi refl. pas. GM/rar Gr „a (se) presa, a (se) tasa pământul în jurul coardei de viţă-de-vie (cu ajutorul unei vergele)”: Vergeaua de fier se bagă din nou pă lângă ea în ambele părţi şi să-mpăneăză [...] ca să poată lipi pământu de ea, dă viţă, mai repede/835; cf. j u c â 3°, o t â n c i 6°, p a s ă, p ă p u ş i 2°. 3° AO, h. 691 /rar Mh „a înveli, a acoperi cu paie stupii puşi la iernat”; cf. î m-p ă i â 3°... 4° AMD/rar Ot „a se răspândi (pe un teren), a împânzi”: Merg [oamenii din sat la lucru] pe la Piteşti, pe la Pietroşani... au împănat ţara/773; cf. î m p â n z u f, pânză 6°, r ă s p â n d i. ÎMPĂNAT s. n. AO, h. 594; GO/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 619/rar Tr „acţiunea de a împăna 1°”; cf. c â r p e â 1 ă 1°.... ÎMPĂNĂTOÂRE s. f., pl. împănători AMD, Pl. 112/rar Db „chingă la război”; cf. b 1 ănfţă4°... ÎMPĂPUR vb. I refl. pas. AMD/rar Db „a se pune papură, a se înfunda cu papură gardina butoiului”. ÎMPĂPUŞÂ v. împăpuşi. ÎMPĂPUŞÎ vb. IV tranz. GM/rar Vn, Bz, Br, CI, II „a aranja foile de tutun în păpuşi”: [Tutunul] 1 -împăpuşăm, puneam foaie peste foaie/746; cf. p ă p u ş 11°. -var. împăpuşă vb. I tranz. şi refl. pas. GM/rar Vn, Br, CI. ÎMPĂRAT s. m., pl. împăraţi AMD, h. 160/rar Ot „mire, ginere”; cf. g f n e r e 1°... ÎMPĂRĂGINÎ vb. IV refl. AO, h. 588/ rar Dj [d. pământul lăsat nelucrat mai mulţi ani] „a se face pârloagă, a deveni paragină; a se părăgini”; cf. î m p â r 1 o g i, p i r 1 o g I. ÎMPĂRĂTEÂSA s. f., pl. împărătese AMD, h. 160/rar Ot „mireasă”; cf. m i r ă, n u n ă 4°. ÎMPĂRĂTESC adj., hambarul ~ AFLR/ rar TI „hambarul, lada în care turcii adunau dările localnicilor”: Duceai zeciuiala la hambaru, hambâru-mpărătesc, c-aşa-i zicea/ 878. ÎMPĂRĂTEŞTE adv. AMD, h. 160/ rar Ot „în calitate de î m p ă r a t, de mire, ca împăraţi i”: [La nuntă] s-a-mbrăcat împărăteşte/762. ÎMPĂRŢÂNIE s. f. GO/rar VI; AMD; GM/rar Tr, Gr, II „aliment împărţit, dat de pomană”: Ne ducem la părinţi cu câte o sticlă de vin, cu-mpărţănie GM/785; cf. îtnpărţeâlă, împărţitiiră, păr-ţ e â I ă. ÎMPĂRŢEÂLĂ s. f„ pl. împărţeli GM/ rar Br, CI „aliment dat de pomană, î m părţi t”; cf. î m p ăr ţ â n i e... ÎMPĂRŢI vb. IV tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. (se) împărţeşte AMD; GM; AFLR/Db, prin Tr, Gr, CI şi rar Ag, Vn, Bz, Br, Ot, 11; AFLR/prin Cţ şi rar TI; împarte AMD; GM/rar VI, Vn, II „a (se) da de pomană (produse alimentare)”; cf. părţi. -var. împârte vb. III tranz. şi refl., ind. prez. 1 pl. împărtem AFLR/rar TI. ÎMPĂRŢIT s. n. GM/rar CI „acţiunea dea împărţi”. ÎMPĂRŢITOR s. n., pl. împărţitoăre 1° AO, Pl. 139/rar Dj, Ot „unealtă cu care se împart şi se ascut dinţii ferăstrâului sau ai baschiei, unul la stânga, altul la dreapta; dinţar”; cf. c e a p r â z 3°... 2° AMD, h. 644/rar Ag „schimbătoare la coamele plugului, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8°... ÎMPĂRŢITURĂ s. f., pl. împărţituri AFLR/rar TI „aliment dat de pomană”: Să dă de pomană atunci, să face împărţituri la Drăgaică/871; cf. î m p ă r ţ â n i e... ÎMPĂTRÂT adj., f. pl. împătrăte AMD; GM/rar Tr „pătrat”. ÎMPĂTUR vb. I GM/rar CI „a acoperi cu o pătură”: Aducem fie un sac sau fie o foaie de preş, ceva şi-l împăturăm [porcul] ca să facă şorici deschis, moale/866; cf. a c o p e r i... ÎMPÂNZI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° GM/rar Db, Ot, Gr „a (se) acoperi mortul (sau a îmbrăca sicriul) cu o pânză”: Mortul are o pânză pă ochii lui ca cum să-mpînzeştel%21. 2° GO/rar VI „a (se) înveli, a (se) acoperi porcul după pârlit (cu o pânză, cu o pătură etc.) pentru ca şoriciul să fie moale”: [Porcul pârlit] să-mpînzăşte cu o ţoală cu ceva/907; cf. a c o p e r i... ÎMPÂNZÎT s. n. GM/rar Tr „bucată de pânză cu care se acoperă mortul”: Peste el [= mort] îi pune împînzît zâs, dă-mpînzitu-ăla peste el, îi dă cearşafu şi d-aci dă macatu/794; cf. b o i 1°... ÎMPÂNZUÎ vb. IV GM/rar II „a se răspândi pe toată suprafaţa; a împânzi locul”; cf. împăn ă4°... ÎMPÂNZUÎŢI adj. pl., f. împânzuîte GM/rar Gr „răspândiţi pe un teren, acope-rindu-1 în întregime”: [Oile sunt] împînzuîte pe câmp/830. ÎMPÂRGUI vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se împârguieşte AO, h. 668/rar Ot; AMD, h. 618; Pl. 74-75/prin Gr şi rar Ot, Tr, If, CI, II, TI, Cţ; se impărguie AMD; GM/rar Ot, Tr, Gr, Cţ „a se pârgui”; cf. c o d ă 1 b f... ÎMPÂRGUÎT adj., pl. Impărguiţi, f. împărguită, f. împărguite AO, h. 614/rar Ot; AMD, h. 618; Pl. 74-75; GM/rar Db, Tr, If, Gr, CI, Cţ „dat în pârgă, pârguit”: Că eu, dacă m-am măritat, nu era nici strugurii împărguiiţ/ GM/&32; cf. î m p o-p i s t r â t. ÎMPÂRLOGÎ vb. IV refl. AMD, h. 592/rar Bz, Of Cţ [d. un teren necultivat mai mulţi ani] „a se face, a deveni pârloagă”; cf.împărăgin f.. - var. împirlogi vb. IV intranz. şi refl. AO, h. 587, 588/Dj şi rar Mh, Ot. ÎMPCHETOR v. închiotorâ. ÎMPELINÂT adj. AMD, Pl. 80-81/ rar Ot [d. vin] „cu pelin”. ÎMPELM v. împielmâ 1°. ÎMPERCI vb. I tranz. AMD, h. 276/ rar Tr „a însemna oile cu vopsea, pentru a le recunoaşte”; cf c ă n i 1°... IMPERCLÂT adj., f. împerciătă AMD/ rar Gr „mânjit, murdar, pătat”. ÎMPERECHE vb. I tranz. GO; TDO/rar Gj, Mh, Dj „a împărţi şi a tăia, dintr-o piele de porc, fâşii corespunzătoare unei perechi de opinci”: După ce să usca pielea [de porc] lângă sobă, o-mpăreJcăm, făceam opinci TDO/923. ÎMPERIN vb. I tranz. AO, h. 691/ rar Tr „a înveli, a acoperi (cu stuf) stupii puşi la iernat”; cf î m p ă i â 3°... ÎMPESTRIŢA vb. I refl. AMD, h. 27/ rar Db [d. om] „a se umple de pistrui, a se pistruia”: S-a-mpestriţăt pă ochi/815. — var. împistriţâ vb. I refl. AO, h. 50/ rarMh. ÎMPESTRIŢÂT adj., pl. împestriţaţi, f. împestriţată AMD, h. 27/rar Bz „cu pistrui”; cf. a b r â ş 1°... 2° AMD, h. 14, 15/rar Ag „saşiu”; cf amestecaţi 1°... 3° GM/rar II „desperecheat, diferit”: Luase unu dă dindărăt d-aicea şi unu dă dinainte d-aicea; îi luase împestriţaţi aşa [caii]. Care era mai buni p-ăia-i alesese/ 852. JMPETECÂT adj., pi. împetecâţi AFLR/ rar Gj „peticit”. ÎMPETRECE vb. III refl. GD/rar TI „a petrece, a se distra”; cf. p e t r 6 c e 4°, veseli. ÎMPEŢÂNIE s. f. 1° GO/rar Dj „peţit, peţire”: Deodată s-a ajuns la-mpefâniiel 976; cf. p e ţ i â 1 ă, p i ţ i e. 2°AO, h. 174/rar Dj „logodnă”; cf. aşeză t... ÎMPEŢEÂLĂ s. f, pl. împeţeli AO, h. 174/rar Dj, Ot; AMD, h. 154/rar Ag, Ot „logodnă”; cf. a ş e z â t... ÎMPEŢÎ vb. IV tranz. şi refl. AO, h. 173; Pl. 20; TDO; AFLR/crt. „a (se) cere în căsătorie o fată în numele unui tânăr; a (se) peţi”; cf. g r ă i t o r i... ÎMPEŢITOR s. m., pl. împeţitori AO, h. 173; GO/V1, Mh, Dj, prin Gj şi rar Ot „petitor”; cf. c ă t ă t 6 r... IMPIC vb. I 1° tranz. GM/rar Gr „a ţinti, a lovi”. 2° refl. AFLR/rar Db „a cădea, a pica”. ÎMDPICIOROG vb. I refl. AO, h. 903; TDO/rar VI, Gj „a se întrema, a se întări, a se pune pe picioare”: Puii de curcă îi lăsam să se împicorogeze TDO/921. [Moaşa] stătea pă lângă lăuză până când să mai âorogă AFLR/704; cf. î m p u t e r n i c f 1°. - var. ciorogă vb. I refl. AFLR/rar Ph. ÎMPIEDICĂ vb. I 1° AMD, h. 637/ prin Tr şi rar VI, Db, Ot, Gr, TI, Cţ „a pune piedică la coasă”. 2° AO, Pl. 100/rar Mh „a coase însăilând; a însăila”; cf. b u c ş f... ÎMPIEDICAT adj., f. împiedicată 1° ~ la limbă AO, h. 57/rar Gj [fig.] „peltic”; cf. b a 1 a m ii t... 2° AMD, h. 637/rar VI, Db, Ot, Tr, TI, Cţ [d. coasă] „cu p i e d i c ă”. ’ ÎMPIEIÂLĂ s. f. GO/rar Gj „căptuşeală din piei, din blană la haine”. ÎMPIEÎTĂ adj. f. GM/rar Tr [d. haine] „căptuşită cu piei”: Scurteică-wpzefră/777. ÎMPIELM vb. I tranz. 1° şi refl. AO, h. 379; TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot „a (se) amesteca mălai cu făină de grâu (şi alte ingrediente)”: [Mălaiul] îl împielmăm cu făină de grâu AFLR/955. Punem făină de grâu şi o împielmăm cu niţică sare şi lăsăm la dospit id./970. Punem făină iar în el [mălai] dă să... îi spune că să-mpiel-mează asta cu faina TDO/934. 2” GO/rar Mh [fig.; d. lume, oameni] „a se diviza, a fi repartizat”: Lumea trebuie împielmătă: unii să muncească, unii să servească, unii să scrie/953. ÎMPIETR vb. I 1° tranz. şi refl. pas. AMD, Pl. 75-76; GM/prin Db, Ot şi rar Ag, Tr, CI „a (se) trata (viţa-de-vie, sămânţa de cereale, firele de lână etc.) cu soluţie de piatră vânătă (sau de piatră acră)”; cf. m u-r â 3°, p i e t r u i, p o r z o 1 â, s o 1 â 2°. 2° var. împietri vb. IV tranz. GM/rar Ph „a aşeza, a pune piatră la temelia unei construcţii”: Pune un om care să pricepe d-o instalează [casa], o-mpietreşteilYi. 3° tranz. GM/rar Ot „a pune o piatră în buzunarul mortului pentru a nu deveni strigoi”; cf. î m p i e t r u i. 4° refl. AMD, Pl. 127-128; 146/rar VI, Ot, If Gr [d. ugerul unei vite bolnave] „a se umfla şi a se întări ca piatra”; cf. b o-b o n â... 5° var. împietri vb. IV refl. AMD, h. 40/rar Ag [d. glas] „a amuţi, a dispărea”: I s-a-mpietrit glasu dă frică/687; cf. g tir ă 5°... -var. 1° împietri vb. IV GO/rar Mh, Ot; GM/rar Ph,Br, CI, Ii. IMP1ETRÂT adj., f. împietrătă 1° GM/ rar Db, Gr „tratat cu soluţie de piatră vânată”. 2° GM/rar Tr [d. drum, şosea] „pavat cu piatră, pietruit”: Era drum făcut, linie mare, de! Este piatră, împietrătălll%\ cf. î m p i e t r u i t. 3° var. împietrit adj., f. împietrită AMD, h. 201/rar Db [d. puţ, fântână] „căptuşit cu piatră”. 4° GM/rar Tr [d. săpun, la preparare] „cu prea multă sodă (piatră 1°); aspru”; cf. b u b i n ţ 6 s... 5° GM/rar Db [d. un teren, o proprietate] „delimitat cu piatră de hotar”. 6° var. împietrit adj., pl. împietriţi AO, h. 104/rar Ot „constipat”; cf. a s t u p â t... 7° AMD, Pl. 146/rar Ag [d. uger] „cu laptele blocat (din cauza unei boli)”; cf. forţat 2°... 8° var. împietrit adj., pl. împietriţi AMD, Pl. 70/rar II [d. strugure] „nedezvoltat, mănaf’; cf. c â r c i u r 6 s 1°... -var. 2° împietrit adj. AO, Pl. 46/rar Mh, Dj. ÎMPIETRI v. împietrâ 1°, 2°, 5°. ÎMPIETRIRE s. f. AMD, Pl. 91-92/ rar Cţ „boală care stagnează dezvoltarea puietului de albine; locă”; cf. 1 e 6 c ă1, vărsat21°. ÎMPIETRIT1 v. împietrât 2°, 3°, 6°, 8°. ÎMPIETRIT2 s. n. GM/rar Ph „acţiunea de a aşeza piatră la temelie, de a împietri”: Dacă dă de vână de apă, încep cu-mpie-trituil 13. ÎMPIETRUÎ vb. IV tranz. GM/rar Tr „a pune o piatră în buzunarul mortului pentru a nu deveni strigoi”; cf. î m p i e-t r â 3°. ÎMPIETRUÎT adj., f. împietruită GM' rar If [d. un drum, o şosea] „pietruit”; cf. î mp i e t r â 12°. IMPIL vb. I tranz. 1° AMD, h. 246; GM/rar Ph CI, II „a lega animalele de picior, a împiedica, a priponi”: Am împilat vacile, că era prune, să nu mănânce prune [...] Leg [vaca] dă coame şi dă picioare, e împilată GM/705; cf. î n f i e r â, î n f rână, p i e d i c â. 2° AMD, h. 645/rar Db „a pune plugul pe cobile”; cf. c o b i 1 i... ÎMPILDÎ vb. IV intranz. AMD/ rar Tr „a avea discuţii în contradictoriu; a se certa”; cf. a p u c ă 5°... ÎMPILDUÎ vb. IV refl. AFLR/rar Db „a discuta în contradictoriu; a se certa”; cf. apucă 5°... ÎMPILDUIÂLĂ s, f, GM/rar Db „discuţie în contradictoriu, ceartă”: Ne-am luat la ceartă, \a-mpilduidlă/820\ cf.bilti-c i u i ă 1 ă... ÎMPILDUÎT adv. GM/rar Ag [fig., d. boii înjugaţi] „proptindu-se unul de altul şi încurcându-se, stânjenindu-se la mers”: Boii mergeau în resteie împilduit, adică proptit în picioare, aproape să cadă/ 686. ÎMPINGĂTOÂRE v. împingător. ÎMPINGĂTOR s. n. GM/rar Bz, CI; GD/rar TI „unealtă de lemn, în formă de teu, cu ajutorul căreia se adună cerealele de pe arie (la treieratul cu cai)”: Aveam împingător!, o luam de la mame şi duceam la steajer şi din partea asta şi din partea aia GM/863; cf. pingătoâre, sârgâiel0, t r â g ă 6°. -var. împingătoăre s. f., pl. împin-gători GM; AFLR/rar Tr, Bz, CI; GD/rar TI, Cţ. ÎMPIRLOGÎ v. înipârlogî. ÎMPISTRIŢ v. împestriţâ. ÎMPITÎTĂ 1° adj. f. AFLR/rar Tr „ascunsă, pitită”. 2° cu val. subst. art., de-a împitfta GM/ rar II „numele jocului de copii de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m i t a... ÎMPLÂNTA vb. I refl. pas. GM/rar Bz „a planta”: Când s-a-mplantăt pomu să fixează lângă ţăruşu ăla/744. ÎMPLĂMĂDÎ vb. IV GO/rar Mh „a plămădi”; cf. mărfi". ÎMPLÂNTĂ v. întâmplă 2°. ÎMPLETEÂLĂ s. f., pl. împleteli GM/ rar II „acţiunea de a împleti şi rezultatul ei”. ÎMPLETERÎT adj., pl. împleteriţi, f. împleferltă, pl. împleterite AMD, h. 197; Pl. 88-89/rar Ot „împletit”: Gard de părmaci, împleterit cu nuiele AMD, h. 197/760; cf. î m p 1 etici t, îngrădiţi". ÎMPLETICIT adj., f. împleticită AFLR/ rar Dj „împletit”: îi face [mortului] aşa un urar frumos cu nişte amici aşa împleticit pe-aici-aşa [...] şi cu roşu şi cu negru şi cu albu/929; cf. î m p 1 eteri t... ÎMPLETIŢI vb. IV refl. GM/rar Ot „a se răsuci, a se împleti”. ÎMPLIMB vb. I tranz. şi refl. TDO-AFLR/Dj; AMD, h. 86; TDM I, III; AFLR/ Tr, prin Gr şi rar Db, Ot, II „a (se) plimba”; cf. p 1 i u m b ă. ÎMPLIMBÂRE s. f. 1° GM/rar Db, Tr „plimbare”; cf. h 6 r ă 3°... 2“ TDO/rar Dj „obicei, la nuntă, în cadrul căruia naşa şi mireasa înconjură masa de trei ori înainte de a pleca la cununie”. ÎMPLINI vb. IV 1° tranz. AO, h. 594/ rar Dj „a completa semănătura (punând boabele acolo unde n-au răsărit)”; cf. c â r-p i 1°... 2° refl. impers. a i se ~ (cuiva) GD/rar Cţ „a-şi încheia activitatea”: Mi-a plecat ciobanu, i s-a împlinit, zice, îmi trebuie un cioban/891. ÎMPLINIT adj., f. împlinită 1° ~ în ani AO, h. 164/rar Dj „adult, matur”; cf. major. 2° cu val. adv. TDO/rar Gj [d. modul de a toarce] „gros şi dezlânat”: Dacă facem covoare, o toarcem [lâna] împlinit, mai dezlânată/943; cf. d e z 1 â n â t. ÎMPLISÂTĂ adj. f. AMD, h. 494, 495/ prin Db şi rar Ag „plisată”; cf. g r o f ă t ă... ÎMPLUŞÂT adj., f. pl. împluşăte GM/ rar Br „pluşat”. ÎMPOFIL vb. I tranz. GM/rar Db [fig.] „a închide gura (cuiva); a reduce la tăcere”: M-a-mpofdăt, adică m-a rămas din cuvinte/817; cf. â p ă 10°... IMPOFILÂT adj., f. împofilătă AMD/ rar Db „ghemuit”: Stau împofilăt, înghimuit/ 816; cf. c i uj d i t... ÎMPOGODÎ vb. IV refl. GM/rar Ag „a se înţelege, a cădea de acord”; cf. adu-c e 2°... ÎMPOLMOLÎ vb. IV tranz. AFLR/rar Db „a împotmoli, a bloca”: [Ursul] l-a dus pă bou până l-a împolmollt/695; cf. m ă 1 i, p o zm o 1 i, z â t o n i 1°. ÎMPOLOG vb. I tranz. GO/rar VI „a fixa înclinat (tălpile săniei)”. ÎMPOPIST v. împopistrâ 1°. ÎMPOPISTR vb. I intranz. şi refl. 1° AO, h. 668/rar Dj; AMD, Pl. 74-75/ prin Tr [d. vie] „a da în copt”: Să-mpo-pistreăză, porneşte via să se coacă AO/ 989. Prin sectembre începe să se coacă, din august cam încep ei [strugurii] să se împopistreze GO/994; cf. c i u 1 e â 1 ă... 2° AO, h. 10/rar Ot; AMD, h. 11/rar Tr, Gr „a încărunţi”; cf. c ă r u i â... -var. 1° împopistâ vb. I refl. GO/rar Dj. ÎMPOPISTRÂT adj., f. împopistrătă, pl. împopţstrăte 1° AMD/rar Gr [d. aspectul viei la început de copt] „împestriţat, pestriţ, cu struguri copţi şi necopţi”; cf. î m p â r-guit... 2° AO, h. 16, 17/prin Dj şi rar Ot „cărunt, încărunţit”; cf. b ă 1 â n 1°... 3° AFLR/rar Dj [d. rufe] „colorate diferit, înflorate”. ÎMPORNEÂLĂ s. f. AMD, Pl. 137/ rar Gr „păscutul oilor după mulsul de seară”; cf. c i nâre2°... ÎMPORNÎ vb. IV 1° intranz. şi refl. GM/rar Gr; GD/rar Cţ „a pomi”. 2“ tranz. AMD, Pl. 135-136/rar Gr „a paşte oile după mulsul de seară”; cf. cină 2°... ÎMPOTCOVÎ vb. IV AO, h. 400/prin Mh şi rar Gj, Dj „a potcovi”. ÎMPOTMOLEÂLĂ s. f., pl. împot-moleli AMD, h. 545/rar Cţ „aluviune”; cf. a 1 imân... ÎMPOTRICĂLÂT adj., f. împotrică-lătă AO, h. 260/rar Dj „găurit (cu potricala)”: Ciur din piele de oaie împotricălăt mai rar/970. ÎMPOŢONÂT adj., f. pl. împoţonâte GM/rar CI „împopoţonaf ÎMPOVESTI vb. IV AFLR/rar Ot „a povesti”. ÎMPOZ vb. I tranz. şi refl. AMD; GM/rar Ag, Br „a (se) fotografia, a (se) poza”: Să ducea fuga să-i împozeze acolo, că era fotograf GM/753. ÎMPRĂŞCHIN vb. I refl. GM/rar Br [d. boabele semănate cu mâna] „a se împrăştia”: La grâu să ţine mâna mai slobodă puţin, ca să să-mprăşJeină în felu ăsta, să sucească mâna/754; cf. r e v ă r s â. ÎMPRĂŞTI vb. I AMD, h. 683/rar Tr „a r ă v ă ş i stâna”; cf. d e s f â c e 1°... ÎMPREDUCÎTĂ adj. f., pl. împredu-cite AMD, Pl. 132/rar Ot [d. găuri] „făcută cu preduceaua”; cf. p r e d u c i t ă. ÎMPREJMĂT adj., f. împrejmătă GM/ rar Tr „împrejmuit”: Un loc de cas-aşa, împrejmăt cu şanţ/781; cf. ocoliţi". ÎMPREJMUIÂLĂ s. f. AMD, h. 197/ rar Ag „împrejmuire, gard (de nuiele)”: Am făcut mprejmuiălă la casă/687; cf. găr-d â 1 n i ţ ă... ÎMPREJURĂ vb. I tranz. 1° AO, h. 381; 996/rar Ot „a merge în jurul (casei); a înconjura”; cf. c o n j u r â... 2° GM/rar Ag „a îndoi marginea de jur împrejur pentru a face tiv la haine; a tivi”; cf. c ăp ăs tr â... ÎMPREJURARE s. f. GD/rar Cţ „împrejurime, preajmă”: împrejurarea asta nu e păduri/888; cf. p r e j u r i m e. ÎMPRELUNG adj., f. împrelungă AO, PL 121/rar Dj „prelungit, prelung, lunguieţ”: Semn împrelimg [în urechea oii]/979; cf. lungăce, lu nguiât, lunguieţe, lungureţ, prelunge, prelung u-i â t. ÎMPRELUNGÂT adj., pl. împrelungăţi AMD, h. 540/rar II „prelungit, unul în continuarea celuilalt”: Doi munţi împre-lungăffsă zice vale/836. ÎMPREPARĂ vb. I AFLR/rar Dj „a prepara, a pregăti”; cf. p r e p a r â 1°. ÎMPREUNĂ vb. I tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 379; TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh, Dj; ind. prez. 2 sg. împreui AO, h. 674/ rar Mh „a (se) amesteca, a (se) face un amestec”: Tocăm carnea moale, o alegem şi-o tocăm şi-o împreunăm cu mult usturoi AFLR/904. Fierbem urzici şi... împreunate cu lapte TDO/921. împreui must fert cu must dulce AO, h. 674/950; cf. a m e s t e-câ2°... 2° refl. AO, h. 761; TDO/rar Mh „a se asocia”: Să-mpreimă flăcăi, oameni şi cum să primer [sic!] şi vin de cântă ia fereastă TDO/941; cf.'î n t u r 1 u c â 1 °. 3° refl., în expr. a se ~ ziua cu noaptea AO, h. 308/rar Gj „a se lumina de ziuă, a se face ziuă”; cf. c u n o ă ş t e... IMPRIMI vb. IV tranz. AFLR/rar Cţ „a primi”: Nu mă-mprimeâ-n horă până nu dădeam vo două, trei deca de vin şi miel fript/898. ÎMPROBOZÎ v. împrobodâ. ÎMPROCUR vb. I GM/rar Db „a procura”; cf. p r o c u r â. ÎMPROPĂSTĂŞÎRE s. f. AFLR/rar Ag „împrospătare, stimulare în dezvoltarea plantei”: Un fel de împropăstăşire a lui, dacă e copcitura aia, pământu afânat şi are ea apa necesară... poate să se dezvolte şi el [porumbul] mai frumos/681. ÎMPROPITĂRÎRE s. f. TDM III/rar Db „împroprietărire”; cf. î m p ă m â n t e-n i r e... ÎMPROPOZÎ v. îmbrobodâ. împrospăta vb. 11° amd, h. 601/ rar Br „a înlocui seminţele nerăsărite”; cf. cârpi 1°... 2° AMD, PI. 67/rar Bz „a tăia coarda veche la viţa-de-vie, lăsând să crească una nouă”. ÎMPRUMUT s. n. cu val. adv., în expr. a munci ~ GO/rar VI; a se duce ~ AFLR/ rar Gj; GM/rar Ag „a se ajuta reciproc la muncile câmpului”: Să coseşte, să duce omu la coasă, cu un... altu împrumut, aşa să spune AFLR/937. Să duce şi plăteşte, să mai duce şi împrumut să zice GM/674; cf. î m p r u m u t â. ÎMPRUMUTĂ vb. I refl. GM/rar VI, Ag „a se ajuta reciproc lucrând, prin înţelegere, câte o zi, pe rând, la fiecare”; cf. î m p r u m u t. ÎMPRUNDÎT adj. AMD, h. 545/rar Ot [d. terenuri] „cu prund (format din viitură)”. ÎMPUDRĂT adj., f. împudrătă GM/ rar II „pudrat”. ÎMPUÎ v. împuiâ 1°. ÎMPUIĂ vb. I 1° intranz. AO, h. 599/ rar Gj; AMD, PI. 52-53/prin Ag, Ph, CI, Cţ şi rar Br, Tr, 11, TI [d. porumb, grâu] „a înfrăţi”; cf. a r u n c â 1°... 2° AMD, PI. 95-96/prin Ph şi rar Gr şi ţ • refl. AMD, PI. 96/rar II [d. matca stupului) „a depune ouă, a face pui”; cf. s ă m â n ţ â 2°. 3° refl. AMD, PI. 127/rar Bz [d. oi] „a se mârli”; cf. b â t e1 1°... -var. 1° împui vb. IV intranz. AMD, PI. 52-53/rar CI. ÎMPUIÂT adj. AMD, h. 604/rar Ph [d. grâu, porumb] „cu pui, înfrăţit”; cf. î n-căţelăt, scăunât. ÎMPUIENJENĂ v. împăinjenă 2°. IMPUNE vb. III refl. pas. GM/rar 11 „a se pune, a se aşeza (masa)”. ÎMPUNGĂLÎ vb. IV GM/rar Db „a coase prost, a pungăli”. ÎMPUNS adj., în expr. ~ de berbăc AMD, h. 156/rar Ot [fig.] „cherchelit”; cf. abţiguit... ÎMPUNSOÂRE s. f., pl. împunsori GM/rar Ph „împungere, împuns”: Vaca mea s-a luat la-mpunsodre cu ea/702. ÎMPUŞCĂ vb. I î° AMD, Pl. 163/rar Ph „a împinge cu putere”: împuşcă apa-n roată [la moară]/742. 2° GM/rar Ph „a împinge, a îndrepta buştenii la gura jgheabului”; cf. î n f o r ţ â 1. ÎMPUŞCĂT adj., în expr. ~ în aripă AMD, h. 156/rar Ot [fig.] „cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... ÎMPUTERNICI vb. IV 1° refl. TDO/ rar Mh [d. fiinţe] „a prinde puteri, a se întrema”: [Puilor de curcă] le dau piper, ou copt, să să-mputerniââscă/956; cf. î m- ; p i c i o ro g â... 2° tranz. şi refl. TDO/rar Dj; TDM 111/ rar II [d. plante] „a (se) întări (la rădăcină), a (se) înrădăcina bine”: Al cincilea an ea [via] să împuterniceşte şi să face strugure TDO/994. Şi ca s-o-mputerniceşt! bine pă ea [viţa] în pământ [...] o tai de la suprafaţa pământului toată TDM 111/839; cf. m u s t ă c f 1°, m u s t i2, r ă d ă c i n â 1°. 3° tranz. AMD, h. 634/rar VI „a face (ceva) să devină puternic; a întări”: [La] vargă să lasă o dungă mai groasă ca s-o împuternicăscă [coasa]/757; cf. p u t e r-n i c 1. ÎMPUŢUROŞÎ vb. IV refl. GM/rar Db „a se lenevi, a se face, a deveni puturos”. ÎN prep. 1° AFLR/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; TDM I; AFLR/rar Ot, Tr, CI, TI „pe”: Crescut în malu bălţii, pescar ta-su, ş-acuma au casa în malu bălţii/875. [Rufele] le punem în sârmă/981. Şi punea crucea în piept [mortului]/782. 2° AFLR/rar Gj; prin Tr şi rar Ag „la”: Plecăm în sapă/687. Era dus în Corabia/ 782. 3° AFLR/Gj, Db, Tr „cu”: Te-a plătit în bani/818. Se crapă lemnele în feresteu/ 938. Casa o ridica în pari/798. 4° TDM I; AFLR/rar Ag, Tr „prin”: Am trimis în poştă/687. O trăgeam în darac [cânepa]/801. 5° AFLR/rar Gj, Dj; Ag „de”: A găsit un fruct în mărimea oului de găină/913. Se taie moţul când se face copilul în trei ani/984. 6° AFLR/rar Db „către, spre”: Dă nămiezi în diseară, încolo nu munceam nimic/818. 7° TDM I/rar Ot „pe la (în temporale)”: în treieratu de grâu era/767. 8° până ~ prep. compusă AFLR/rar Gj; Tr „până la”: A jucat lumea până în masă/ 912. 9° ~ vineri loc. adv. TDM I/rar Ot „în ziua de vineri, vinerea”. ÎNACRÎU adj., f. înacrie GM/rar Vn „dat în acru; acrit”: Da cu aluatu vine pâinea puţin înacriiell21 \ cf. o ţ e ţ 11. ÎNAINTĂ vb.’l refl. GM; TDM I/rar Ot, 11 „a merge înainte; a înainta, a avansa (în spaţiu)”: Păi s-a-naintăt p-aicea pă la Leleasca până când a ajuns la Ciomăgeşti TDM 1/758. L-a stins, de nu s-a mai înaintat focu GM/843. ÎNAINTĂŞ s. m., pl. înaintăşi 1° AMD, h. 646/rar Vn „pogonici”; cf. a j u 16 r 5°... 2° AMD, h. 25/rar Gr [la pl., iron.] „ochelari”: Ai pus înaintaşî?/823; cf. f e-r e s t r i 2°... 3° înaintaşă s. f./adj. AMD, Pl. 156/rar Bz „(oaie) care merge mereu înaintea turmei”; cf. f r u n t â ş ă... ÎNAINTE 1° ~ de loc. prep. AFLR/rar Ag „înaintea”: Ea e înainte de mine [ca vârstă]/690. 2° var. înăinte adv. AFLR/rar Db „mai demult, odinioară”; cf. d e m u 112°... 3° var. năintea prep. AFLR/rar Bz „în faţa”: Aud răpănind nintea mza/61V, cf. d r e p 11°. - var. ainte adv. 2° GM/rar Tr; năinte adv. 2° AFLR/rar Ph; nintea prep. 3° AFLR/ rar VI. ÎNÂNT adj. AFLR/rar TI „înalt”; cf. t o i t ă n ă 2°. -var. nalt adj., f. naltă GO/rar Mh; nant adj., f. năntă, pl. nănte GM/ rar VI; GD/rar TI. ÎNARMĂTĂ adj. f. GM/rar Ot [d. construcţie] „cu armătură, armată”: Acu să toarnă [la casă] o temelie de ciment, înarmătă bine/765. ÎNĂCRI vb. IV refl. AO, Pl. 35; GO/prin Gj; AMD, Pl. 145; TDM II/rar Ph [d. aluat, caş, lapte] „a se dospi, a se acri, a fermenta”: îl punem niţel să se dospească dă dimineaţa şi până seara când e cald şi să-năcreă el un pic [caşul] şi pă urmă-1 tăiam felii în apă fiartă TDM II/ 708; cf. a c r i 1°... ÎNĂCRIT adj., f. înăcrită AMD, Pl. 142-143; 148/rar Db, Vn, TI, Cţ „acrit, dospit, fermentat”; cf. r ă b u n i 12°. ÎNĂDUŞEĂLĂ s. f. 1° AO, h. 310/rar Gj; AMD, h. 516/prin TI „căldură mare, caniculă”; cf. a p r i nd e r e 3°... 2° AO, h. 99/rar VI; AMD, h. 65/Vn, prin Ph, Ot, Cţ şi rar VI, Db, Gl, Bz, Br, Gr, CI, II „transpiraţie”; cf. a s u d e â 1 ă... 3° AMD, h. 414/rar Ph „sevă din coaja copacilor, mâzgă”; cf. â p ă 6°... 200 ÎNĂDUŞI ÎNĂDUŞI vb. IV intranz. şi refl. 1° AMD, h. 66/Ag, Db, Ph, Bz, Tr, CI, II, prin Br, If, Gr, Cţ şi rar Vri, Ot, TI „a (se) transpira”; cf. as ud â 1°... 2° ind. prez. 3 sg. (se) înăduşă GD/prin TI „a (se) înăbuşi, a se sufoca”; cf. n ă-c 1 ă i,ji ă p 1 ă 11 °. ÎNĂDUŞIT adj., f. înăduşită 1° GD/ rar TI „sufocat”. 2° AFLR/rar TI [d. zarzavaturi, la prepararea mâncării] „înăbuşit”. ÎNAINTE v, înainte 2°. ÎNĂLBÎT adj., pl. înălbiţi, f. înălbîtă AMD, h. 26/prin II şi rar Ag, Db, If, CI, Cţ „palid la faţă, albit”; cf. c e r i u2... - var. nălbit adj. AMD, h. 26/rar Tr, If. ÎNĂLTAREŢ adj., f. înăltăreăţă AMD/ rar CI „înalt, înăltuţ”: Un om înăltărep 828; cf. î n ă 11 i c ii ţ. ÎNĂLTICUŢ adj., f. înălticuţă, pl. înâlticuţe GM/rar Bz dim. de la înalt; cf. înăltăreţ. ÎNĂSPREÂLĂ s. f. AMD, Pl. 77-78/ rar TI „înăsprire a mustului de struguri”. - var. năspreălă s. f. AMD, Pl. 77-78/ rar II. ÎNCADRILÂTĂ adj. f., pl. încadri-lăte AO, h. 285/rar Dj; AFLR/rar Ph „cadrilată”: Feţe de masă încadrilăte ţeseam/704; cf. c h i r a c h i e... ÎNCÂI adv. AFLR/rar Bz „măcar, cel puţin, încalţe”: încăi la Muntenii-Buzău era un frate/735. Eu le-am spus, încâilea, ştiţi ce trebuie/716; cf. ă 1 1°. - var. încâilea (3 sil.) adv. GM; AFLR/ rar Ph, Ot; încâlea adv. GM/rar Ag. ÎNCÂILEA v. încâi. ÎNCÂLEA v. încâi. ÎNCARLAONŢ vb. I refl. AMD, Pl. 53/rar Bz [d. spicul grâului răscopt] „a se îndoi, a se încovriga”; cf. î n c o c â r j â, strâmbă. ÎNCARLAONŢÂT v. încârlionţât. ÎNCĂ adv., dar ~ AFLR/rar TI „cu atât mai mult, darămite”: Că mă doare pe mine, da încă pe ea ce-o fi durând-o adică pe piele! mă doare pe mine, vai de capu meu, da încă pe ea ce-o fi durând-o!/878. ÎNCĂPU ÎNCĂIBĂR vb. I tranz. AMD/rar Tr [d. câine] „a încolţi, a ataca”; cf. î n c o-c 1 e ţ â. ÎNCĂIER vb. I refl. GO/rar VI [fig.] „a se amesteca, a se încurca”: Telemeaua să face mai anevoie, trebuie să fii dibaci, că dacă nu, se rupe, se-ncăieră în putină/ 902. ÎNCĂLDURÎ vb. IV tranz. GM/rar Ag „a pune la căldură; a încălzi”. ÎNCALECĂ v. încălică. ÎNCĂLIC vb. I tranz. şi refl. GM; TDM III/rar Vn, Gr, CI „a se pune călare pe ceva, a încăleca”: Venea un fin a lu tata şi se-ncălicâ pă butoi şi cânta/727. - var. încalecă vb. I refl. GM/rar Vn, Br. ÎNCĂLICÂT adj., drum - AO, h. 322/ rar Mh „răspântie”; cf. b i f u r c â d ă... ÎNCĂLŢ vb. I GO/rar VI; GM/rar Ot [fig.] „a acoperi, a înveli cu pământ partea de jos (şi rădăcinile) unei plante sau a unui pom; muşuroi”: Am chemat, am mobilizat cetăţeni, au venit cu sape, cu foarfeci dă vie, au încălţat puieţii care au fost goliţi la rădăcină din cauza ploilor/ 769; cf. cop ăl 1°... INCĂLZEÂLĂ s. f. AMD, h. 99; GM/ rar Db, Tr „căldură, temperatură”: [Bolnava] s-a suit în pat ea definitiv, la urmă a murit definitiv, n-a mai avut în ea nici o încălzeâlă GM/816; cf. î n c ă 1 z i t u r ă. ÎNCĂLZI vb. IV tranz. şi refl., ind. prez. 1 sg. (mă) încălz AO, h. 900/rar Gj „a face să-i fie (cuiva) cald”. ÎNCĂLZITURĂ s. fi, pl. încălzituri GM/rar Db „încălzire, căldură”: Oricare venea punea mâna pă ea ş-o frecţiona [...] Dă ce mergea d-aia simţea că-i vine încălzituri\n came/816; cf. î n c ă z e â 1 ă. ÎNCĂPĂCÎ vb. IV AMD, Pl. 95/rar Tr [d. albine] „a acoperi cu ceară fagurii cu miere”; cf. c ă jş ă c i... ÎNCĂPĂSTRÂT adj. GD/rar TI [d. năvodul aruncat în apă] „fixat, imobilizat, agăţat de bărcile din jur (ca între chingi)”. încăpriorâ ÎNCĂPRIOR vb. I tranz. şi refl, pas. GO/prin Gj şi rar Dj, Ot „a (se) pune căpriorii (la casă)”; cf. c ă p r i o r i 1° .. ÎNCĂPRIOREÂLĂ s. fi AFLR/rar Dj „acţiunea de a î n c ă p r i o r a”; cf. c ă-p r i o r e_â 1 ă... ÎNCĂPUŞÂ vb. I intranz. AO, h. 665/ rar Mh; AMD, Pl. 69; 71-72/prin CI, II, Cţ şi rar Br [d. viţa-de-vie] „a-i da căpuşa, a înmuguri”; cf. b u m b i1... -var. încăpuşi vb, IV intranz. AMD, Pl. 71-72/rar CI. ÎNCĂPUŞI v. încăpuşâ. ÎNCĂPUTĂ vb. I tranz., ind. prez, 3 sg. încăpută GO/rar Mh „a îmbuca, a împreuna, a uni (obezile roţii de la căruţă)”: [Obezile] 1 e-ncăpiită una-n alta/959. ÎNCĂR vb. I tranz. AFLR/rar Mh „a căra”._ ÎNCĂRĂUNŢÎ v. încărunţâ. ÎNCĂRÂIÂT adj., fi încărâiătă AMD, h. 216/rarDb „murdar”; cf. c ă r â i ât... ÎNCARCĂ vb. I tranz. 1° AO, h. 192; 195; GO; AFLR/Gj, Mh, prin VI şi rar Dj; AMD, h, 178, 179/rar Vn, Ot, Cţ; în expr. a ~ câsa AO, h. 195/rar VI, Ot; AMD, h. 176/rar Ph, Vn „a lipi, a tencui”; cf. arunc â4°... 2° AO, h. 433/rar Gj „a îngrăşa terenul cu băligar”; cf. b ă 1 i g ă r i... ÎNCĂRCÂT adj., pl. încărcaţi 1° grâu ~ AO, h, 622/rar Gj „(seminţe de) grâu cu impurităţi”; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... 2“AO, h. 104/rar Dj „constipat”; cf. astupat... 3° fi încărcată, pl. încărcate AO, h. 168/rar Dj „însărcinată; gravidă”; cf. b u r d i 6 s 2°... ÎNCĂRCĂTURĂ s. fi 1° AO, h. 193/ rar Gj; AMD, h. 178/rar Ot „tencuială”; cf. aruncătură3°... 2° în expr. ~ de âpă AO, h. 334/rar VI „îngrămădire de nisip, pietriş, vreascuri, aluviune la gura sau la cotitura unei ape”; cf. a 1 iman... ÎNCĂRLĂONŢÂT v. încârlionţât. ÎNCĂRUNŢ v. încărunţâ. ÎNCÂRCIORĂT ÎNCĂRUNŢ vb. I AO, h. 16/Dj, prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 11/rar VI, Tr, II „a deveni cărunt, a încărunţi”; cf. cărui â... -var. încărăunţl vb. IV AO, h. 16/rar Dj; încărunţâ vb. I/rar VI, Dj, Ot. ÎNCĂRUNŢÂT adj. AO, h. 17/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 11 MN/rar II „încărunţit, cărunt”; cf. b ă 1 â n 1°... ÎNCĂRUŢ vb. I tranz. AFLR/rar Db „a încărca (ceva) în căruţă”: Dimineaţa erau iar în pădure, încăruţăm, veneam iar înapoi/814; cf. c ăr câ. ÎNCASATORI vb, IV refl. AFLR/rar Mh, Dj; GM/rar Ag, Tr, Gr „a se căsători”; cf. c ă s ă t o r i... ÎNCÂTĂRĂM vb. I tranz. TDM III/ rar Ag „a lega strâns (cu catarama)”: M-a dus la o masă de operaţie şi m*a-ncătărămât pă dă rând la gât, la mâini, la picioare, la gemmcbi/787, ÎNCĂŢEL vb. I intranz. 1° AMD, h, 41 MN; 108/rar Db, Ot [d, bube] „a se înmulţi, a se extinde prin infecţie”: încă-ţeleăză buboiu, se face mai multe h. 108/ 817. 2° AMD, Pl. 52-53/rar Tr [d. plante] „a înfrăţi”; cf. a r u n c â 1°... ÎNCAŢELÂT adj., fi încăţelătă AO, Pl. 76-77/rar Gj [d. plante] „înfrăţit”; cf. împ u i â t... INCĂUSTICĂ adj. fi AFLR/rar Gj „(sodă) caustică”; cf. c a â s t r i c ă... ÎNCÂLCI vb. I refl. AMD, Pl, 107-i 08/rar Db [d. firele toarsei] „a se încurca, a se încâlci”; cf. î n c 1 i n c i, î n c r u c i. ÎNCÂRCEÎ vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se încârceie AMD, Pi. 107-108; GM/ rar Db, II [d. firul tors] „a se aduna nod, fiind prea răsucit, a se înnoda”; cf. î n c â r-1 igâ. -var. încarci vb. IV refl. AMD, Pl. 107-108/rar Br; încârcii vb. IV refl./rar CI. ÎNCÂRCÎ v. încârcei. ÎNCÂRCII v. încârcei. ÎNCÂRCIORĂT (4 sil.) adj. AO, h. 13/ rar Mh [d. părul omului] „creţ, cârlionţat”; cf. c âr c e i 11°... INCĂPI vb. I intranz. AMD, h. 285/ TI şi rar Ag, Bz, Br, CI, II, Cţ [d. oi] „a căpia”; cf. c i u i â... ÎNCÂRDUI vb, rv refl. AMD, PI. 134, 135/prin Ot şi. rar Ag [spec; d. proprietarii de oi] „a se asocia în vederea alcătuirii stânei”; cf. a m e s t e c â 1°... ÎNCÂRLIG vb. I refl. AMD, PI. 107-108/rar Bz [d. firele toarse prea răsucit] „a se aduna nod, a se înnoda”; cf. încârcel. ÎNCÂRLIGIOIÂT (5 sil.) adj., pl. încăr-ligioiăţi GD/rar TI „încârligat, încovoiat”; cf. a d u s... ÎNCÂRLIOMBĂT (5 sil.) adj., f. încăr-liombătă 1° AO, h. 13, 14/rarMh [d. părul omului, lâna oilor] „ondulat, cârlionţat, creţ”; cf. c â r c e i 11°... 2° GO/rar Mh „încovoiat, încovrigat”; cf. adus... ÎNCÂRLIONŢÂT (5 sil.) adj ., f. încâr-lionţătă AMD, h. 10/prin Ag, Db şi rar Ph, Tr, II [d. părul omului, lâna oilor] „creţ, ondulat”; cf. c â r c e f 11°... -var. încarlaonţăt adj., f. încar-laonţâtă AMD, h. 10/rar Ot; încărlăonţât adj./rar Ot; îngărlăonţât adj. AO, h. 13/ rar Gj; înscărlionţât adj. AMD/rar Vn. ÎNCENUŞÂT adj., f. încenuşătă, pl. încenuşâte AFLR/rar Dj; GM/rar If „plin, murdar de cenuşă”: Şi noi am ieşit de sub pat mânjite pe ochi de stirigie, de cărbuni, încenuşâte GM/ 849. ÎNCEPĂTURA s. f. AMD/rar Bz „(zonă de) început”: Începătura munţilor de la Buzău/750; cf. începenie, ruptoâ-r e 3°, ÎNCEPEA vb. II AFLR/Mh şi rar VI, Gj, Dj; Tr, Cţ „a începe”: Şi când să fac puii [de găină] mari, âepem să tăiem din ei TDO/929. Venea şi să cepeâ nunta AFLR/ 827; cf. c h i t x 4°... - var. cepe vb. III tranz. şi refl. TDO/ rar Dj; TDMI; AFLR/rar Ag, Tr, Gr. ÎNCEPENIE s. f. AMD; GM/rar Vn „început”: Tata meu nu ştia carte, nu era şcoli atuncea, a fost lumea nu ştiu cum, la-ncepeniie GM/728. ÎNCERCEL vb. I tranz. GM/rar Tr „a pune cercei, a împodobi cu cercei”: O căpăţână de porc o ia ş-o-ncerceleăză/801. ÎNCERCETĂ vb. I GM/rar Ph „a cerceta”: Dacă se depărta mă-sa, venea şi mă-ncercetă/719. ÎNCERCETÂRE s. f. GM/rar II „cercetare”. ÎNCERCUI vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. încercuie 1° AO, h. 381/rar VI, Dj „a merge împrejur, a înconjura (ceva)”; cf. conjur â... 2° şi refl. pas. AO, h. 194/rar Dj; AMD, h. 177/rar Ot; ind. prez. 3 sg. se încercuieşte GM/rar Db „a (se) bate nuiele (cercuri) sau şipci la pereţii casei (de lemn)”: După ce am bâmuit, dau şipcă şi p-o parte şi pâ alta, sau nuiele d-ăstea, cum le zicem noi, dă alun, să-ncercuieşte, aşa să zicea pă timpuri, şi pă urmă-i dă lipeală cu pământ GM/697. Să-nâercuie [pereţii] cu stacheţi sau să răpiţează cu sârmă AMD/774; cf. arăc i... 3° GM/rar Br „a lega viţa-de-vie de spalier sau de arac”: Dip-aia o tăiem cu foarfece, de vie, i-adunăm craca şi, dacă i-am adunat şi craca, o-ncercuîml753; cf. cercul' 2°... ÎNCERCUIT s. n. GM/rar Br „numele acţiunii de a încercui via”; cf. cer-c u i 12°. ÎNCERCUL v. încercurâ. ÎNCERCUR vb. I tranz. AO, h. 194/ prin Gj „a bate cercuri, nuiele, la pereţii casei”; cf. ar ă c i... - var. încerculă vb. I tranz. AO, h. 194/ rar Gj. ÎNCERP v. înciripâ. ÎNCETUN vb. I intranz. GM/rar Ot [d. vehicule] „a încetini viteza, a merge mai încet”: Acu el văzuse că mai sărea ostaşi dân tren, că-ncetună acolo/765. ÎNCETUNEL adv. 1° AO, Pl. 9/rar Mh [d. modul de a merge] „lent, abia păşind”; cf. a 1 e n e a... 2° AO, h. 66/rar VI, Gj [d. modul de a vorbi] „în şoaptă, şoptit”; cf. f u r i ş 2°... ÎNCEŢ vb. I refl. AMD, h. 525/rar Cţ „a se lăsa ceaţă” ÎNCHEATOR v. închiotorâ. ÎNCHEATUR v. închiotorâ. ÎNCHEFOŞÂT adj. AMD, h. 156/rar Xr „cu chef, cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... ÎNCHEGĂ vb. I tranz. 1° AMD, h. 178; GM/prin Gr şi rar Db, If, Cţ „a umple cu bulgări de pământ înmuiat pereţii casei de lemn; a lipi”: Partea bărbătească înJcăgă la perete, bagă pământ acolo [la casă] GM/ 826; cf. a ru n c â4°... 2° GM/rar Db „a încheia, a termina de plantat o suprafaţă; a acoperi în întregime cu o cultură”: începeam să plantăm [tutunul] şi puneam aşa cu postaţa, cu postaţa, până-nkegăm locu/817. 3° şi refl. AMD, h. 618/rar Db, Tr, Gr, CI, 11 [d. bobul de pe ştiulete] „a începe să se maturizeze, să se întărească, să se coacă”. ÎNCHEGĂTOÂRE s. f., pl. închegători 1° AMD, Pl. 142/prin Ph, Vn, Bz şi rar Gl, Br, Ot „vas în care se încheagă laptele”; cf. b i don 1°... 2° AMD, h, 279/rar Cţ „încăpere la stână unde se încheagă laptele şi se prepara caşul, urda”; cf. b ă c i e 1 °... 3° AMD, Pl. 141-142/rar II „vas pentru păstrat cheagul”; cf. b o r c e â g... 4° AMD, h. 678/rar Bz „bucată de pânză în care se pune caşul la scurs”; cf. berbeniţă 5°... 5° AMD, h. 283 MN/rar Ag „lichid, produs industrial pentru închegat laptele”; cf, isenţă.,. - var, 3° închegător s. n., pl. închegă-toăre AO, h. 780/rar Ot. ÎNCHEGĂTOR v. închegătoâre 3°. ÎNCHEGĂTURĂ s. f. GM/rar Tr „laptele închegat”: [Brânza] o mesteci aşa, cu mâna sau cu lingura, să fărâmi înJce-gătura aia acolo ca să lege-n sidilă/808. ÎNCHEI vb. I refl. 1° AMD, h. 403/ rar Gr [d. pădure] „a înfrunzi”: S-a înkeiăt codru primăvara/827; cf. d e s p i c â... 2° var. închid vb. I refl., ind. prez. 1 şg. înă închii AO, h. 288/prin Ot şi rar Dj; AMD, h. 478 MN/Ph, Tr, Gr, CI, II, prin Ag, Db, If, TI şi rar Bz, Br, Cţ; mă închiu AMD/Ot, Tr, prin Ag, Db, II şi rar Ph, Br, CI, Cţ „a se prinde în nasturi o haină”; cf. îmbumbă 1°... ÎNCHEIATĂ adj. f„ pl. încheiate AO, Pl. 82/rar Dj [d. nuci] „fără miez, seacă”; cf. c o s t e 1 i v ă 1°. ÎNCHEIETURĂ s. f., pl. încheieturi 1° AO, h. 725/rar VI; AMD, Pl. 112/rar Cţ „chingă la război”; cf. b 1 ă n u ţ ă 4°... 2° AMD, h. 603/rar Br „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m-nâr9°... 3° var. închietură (5 sil.) s. f„ pl. închie-turi AO, h. 123/prin Gj, Mh şi rar Dj, Ot, Tr; AMD, h. 90/prin Tr şi rar VI, Ot, Gr, CI „gleznă”; cf- a d u s S t r) r 8... - var. 3° încheiturâ s, f„ pl. încheituri AO, h. 123/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 90/ rar Db, Bz, Br; închiitură s, f, AMD/rar If, CI. ÎNCHEITURĂ v. încheietură 3°. ÎNCHEM vb. I AFLR/rar Mh, Dj „a chema”. ÎNCHEPÂ1 vb. I AFLR/rar Mh „a încăpea”: în lemnu-ăla-ngăurit unde-nJceped pânza/945. ÎNCHEPÂ2 v. încherbâ 7°. ÎNCHEPŢUR v. închiotorâ. ÎNCHERB vb. I tranz., ind, prez. 3 sg. încheărbă 1“ şi refl. GO; AFLR/prin Mh şi rar Gj a (se) împlini, a (se) atinge un termen, o limită temporală”: După ce înJcărbă [cloşca] trei săptămâni de zile [pe ouă] avem grijă de pui GO/946; cf. p I ini, 2° AFLR/rar Gj „a asambla, a alcătui”: Trei dăoage [...] le băgăm în pişlege, aşa, până-1 înkerbăm [butoiul] AFLR/947. 3“ TDO/rar Mh; GM/rar Gr „a înjgheba; a improviza”: A-nJcerbăt cinci sau şase regimente, acolo, cu te miri ce TDO/947. Mai muncea, mai strângea bani, ş-aşa făcea până înkerbă toată casa GM/824; cf. v â j f. ii.! ; ■; i: i ■ i i i t; ■, 3° cu val. subst. art., cu încetunelul loc. adv. GO/rar Mh „încetişor, pe neobservate”: Şi ea [varza] s-acreşte cu încetunelul 940; cf. a ş t e âm ă t... şi rar Mh. ÎNCHIOTORÎ v, închiotoră. ÎNCHIOTURĂ v. închiotoră. ÎNCHIP v. închipui 2°. ÎNCHIPUI vb. IV tranz. 1° GM/rar 4° şi refl. TDO/rar Gj [d. familie] „a (se) aduna laolaltă, a se întregi; a se întruni”: Când ne-nKerbăm şi noi acasă, punem masa, mâncăm şi ne culcăm/912. 5° refl. AO, h. 678/rar Gj [d. vin, în butoi] „a se acoperi pe toată suprafaţa cu o peliculă mucilaginoasă”: Face câmaşe [vinul] când s-a stricat, s-a oţetit, să-nJcărbă, s-acopere, îl cuprinde cămaşa/943. 6° var. îngherbf vb. IV refl. GM/rar Ph „a se înstări”; cf. a j u n g e 3°... 7° var. închepă vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se închepeăză GM/rar Db [d. fluturele de mătase] „a se forma în întregime; a se întrupa”: O ia aşa cu crescutu-aşa fluturele ăla care se-nkepeăzăl815. ÎNCHERBEL vb. I tranz. AFLR/rar Db „a termina, a încheia, a finisa”: Când ai făcut o lucrare ai terminat, ai înKer-belăt-o/69\\ cf. a c h i t â 1°... ÎNCHERTECÂTE adj. f. pl. GM/rar CI [d, bârnele din care sunt făcuţi pereţii casei] „încheiate, îmbinate prin crestături corespunzătoare (c h e r t e c)”: [Casa] se făcea din bârne, că era lemne, punea lemn peste lemn înJcertecâte/859; cf. î m b u c â-ta... ÎNCHETORf v. închiotoră. ÎNCHETUR v. închiotoră. ÎNCHIC vb. I intranz. AO, h. 70; 601/rar Gj, Mh [d. planta de porumb] „a-i da mătasea”; cf. î m b ă r b i â... ÎNCHICÂT adj., pl. închicăfi AO, h. 600, 601/rar Gj, Mh [d. porumb] „cu mătasea crescută”. ÎNCHIDÂT adj., f. pl. închidăte GM/ rar Tr „acoperit cu c h i d ă”; cf. c h i d â t. ÎNCHIDE vb. III refl. 1° AO, h. 512/ rar VI [fig., d. codru] „a rămâne fără frunze; a se desfrunzi”. 2° var. închidea vb. II AO, h. 938/rar VI, Mh, Dj „a acoperi o deschizătură”. ÎNCHIETURĂ v. încheietură 3°. ÎNCHIITURĂ v. încheietură 3". ÎNCHILOZ vb. I intranz. şi refl. AMD, h. 111/rar Ph; GD/rar Ct „a (se) anchiloza”: A ldlozăt cutare, nu mai poate mişca mâna AMD/704; cf. t r u n c h i 4°-; zgârcii0. -var. chilozâ vb. I intranz. AMD h. 111/rar Ph; înschilozâ vb. I intranz. GD/rar Cf. ÎNCHILOZÂT adj., pl. închilozăţi, f. închilozătă, pl. închilozăte AO, h. 143> 144/prin Mh şi rar VI, Gj; AMD, h. 111, 112/prin Ph şi rar VI, Ag, Db, Bz, Br, Ot, Tr, Cţ „anchilozat; înţepenit (de o boală)”; cf. anschilozâ t... -var. chilozăt adj., pl. tshilozăţi, f. chilozâtă, pl. chilozăte AO, h. 143,144/rar Dj; AMD, h. 111, 112/rar Ph; înschilojăt adj., pl. înschilojăţi, f. înschilojătă, pl. înschilojăte AMD/rar 11; înschilozât adj., pl. înschilozdţi, f. înschilozăiă, pl. înschilo-zăte/rar TI. ÎNCHINAT adj. 1° GM/rar Gr [d. oameni] „blestemat, afurisit”; cf. jurat, pâri i t, p u s t i u, r ă i t, s e c r e 11°. 2° cu val. subst. art. închinatul GM/rar Gr „dracul”: Fir-aţi ale înBnătului să fiţi/ 830; cf. b e n g a... ÎNCHING vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. închingheăză AMD, h. 189/rar II „a pune chingi peste căpriori (la construcţii)”: înBngăză casa/848. ÎNCHINGÂT adj. AMD/rar Ot [fig., d. sat] „aşezat între dealuri, ca între chingi”: Satu nostru e înBngăt într-o centură dă dealuri/764. ÎNCHINUÎT adj., f. închinuită GM/ rar Ot „chinuit”. ÎNCHIOTORĂ (4 sil.) vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă închiotor AO, h. 288/V1, Mh, Dj şi prin Gj, Ot; AMD, h. 478 MN; Pl. 133/prin VI, Ot; mă închiotorez AO/rar VI „a se închide, a se încheia Ia o haină (prin cheotoare)”: Nojiţă să spune la opinci, care să-nKotoră cu ele AMD, Pl. 133/760; cf. îm b u m b â 1°... - var. împchetorâ vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă împchetor AO, h. 288/rar Dj; încheatorâ vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă încheător/rar Mh; încheatură vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă încheătur/prm Mh şi rar Gj; închepturâ vb. I refl., ind. prez. 1 Sg. mă încheptur/pr'm Mh; închetori vb. IV refl., ind. prez. 1 sg. mă închetor/px'm Mh şi rar Dj; încheturâ vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă închetur/xai Mh, Dj; închiotorf (4 sil.) vb. IV, ind. prez. 1 sg, mă închiotoresc/xax VI; închiotură vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă închiotur/pxm Gj Ag „a concepe, a crea”: Eu le-am înBpuit pălăriile care sânt acu [la căluşari]/763. 2° var. închipâ vb. I tranz. AMD/rar Gr „a înţelege, a pricepe, a-şi închipui (funcţionarea unui lucru, doar văzându-1)”. ÎNCHÎS adj., pl. închişi 1° AO, h. 104/ rar VI, Dj; AMD, h. 71/rar Tr „constipat”; cf. as t u pat... 2° lemn - AO, Pl. 29/rar Dj, Ot; AMD, h. 210 MN/rar Ag, Bz „tăciune”; cf. d u b i t. ÎNCHISCOVÂT adj., f. închiscovătă 1° cu val. adv. AFLR/rar Cţ „neclar, ininteligibil”: Vorbeşte înBscovăt, fără să înţelegi ce spune el. Asta-i chisnovat. Vorbeşte înBscovăt de nu poţi să-l înţelegi/898; cf. încurcat 3°, nedescurcât. 2° GD/rar TI „poznaş”; cf. b 1 e o j... 3° AMD/rar TI „ieşit din comun, deosebit, minunat”: Ce carte înBscovătă\IS76; cf. m i r2. ÎNCHISOARE s. f., pl. închisori 1° AO, h. 213/rar Ot, Tr; AMD, h. 180; 197/rar Ot, Tr „împrejmuire, gard (de scânduri)”: înBspăre cu ulucă sau pălanţ/AMD, h. 197/ 761; cf. c a 1 e â n d r ă... 2° GM/rar CI „gard, împrejmuire la fântână, la puţ”; cf. g ă r d u ş 2°... 3° TDO/rar VI; AMD, h. 280/rar Ph „ţarc”: Ş-a venit lupu ş-a râcâit pe dedejos cu ghearele, pe sub înBspăre, ştii, închisă cu blană, cu lanţi TDO/916; cf. a r c â n 2°... 4° TDO/rar Dj „gard, ţarc în apă (la pescuit)”: Iar de-acolo pescarii îndată ce simt că vine apa mare, la gârle, fac înBspăre şi închid gârla. După aia peştele vine la obor/976; cf. o b 6 r 8°, p u j n â. 5°AO, h. 219/rar Tr „căptuşeală din bârne (sau din piatră) la puţ”; cf. b u 16 i 2°... 6° AMD, h. 203/rar Âg, Ot „ghizd la fântână”; cf. c ă ş f ţ ă2 7°... 7° AMD, Pl. 164/rar VI „scândura prin care trece grindeiul de la roata morii”; cf. căptuşeală 1°... INCIN vb. I 1" AO, h. 278/rar Dj „a cina”; cf. c i n ă 1 °. 2° tranz. AMD, Pl. 136/rar Vn, Bz „a scoate oile la păscut seara, după muls”; cf. c i n â 2°... 3° impers. AMD/rar Bz „a însera”; cf. înmurgfmurgi1 1°. ÎNCINDĂ v. încinde 1°. ÎNCÎNDE vb. HI tranz. şi refl. 1“ AFLR/ prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 146; GM/ prin Tr şi rar Db, Ot, Gr „a (se) înfierbânta, a (se) încinge”: Pune o altă căldare cu untură pe foc şi o lasă un pic să se încindă GM/771. Punem pe maşina-ncintătă câte două boabe AFLR/956; cf. f i e rb â n-tâ 1°. 2° var. incintă vb. I refl. TDO; AFLR/ rar Gj, Mh [d. alimente, furaje depozitate necorespunzător] „a se încinge, a fermenta, a se altera, a se deprecia”: în tobă punem mai, şorici... şi câte-o pecie şi... ceapă, nu, că cu ceapă să-ncintă TDO/943; cf. f i & x-b e 5°... 3° var. încintâ vb. I refl. TDO/rar Mh [d. rufele umede] „a se încinge şi a mucegăi, a se degrada”: Dacă rufa stă udă, atuncea se incintă, igriseşte, aşa să spune la noi/954; cf. i g r i s i... -var. 1°încindă vb. I tranz. AFLR/rar Mh; încintă vb. I tranz. şi refl. TDO; AFLR/rar Gj, Mh; GM/rar Bz. ÎNCINGĂTURĂ s. f. GO/rar Mh „sul subţire, garnitură de aluat pe marginea colacilor”: [Facem colacul] şi pe urmă facem o încingătură, un fel de încins/966; cf. î n c i n s. : ÎNCINGE vb. III refl. GD/rar TI „a se întinde, a se extinde”: Ne-a prins şi pe noi aşa dimineaţa când ne-am sculat, am văzut apa lângă poartă. De-acolo a început să se-ncingă şi-n curte/879. ÎNCINS s. n. GO/rar Mh „sul subţire, garnitură de aluat pe marginea colacilor”; cf. î n c i n g ă t u r ă. INCINTA v. îneinde l°-3°. ÎNCIOC vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. încioăcă AMD, h. 298/rar Cţ [d. găini] „a da cu ciocul, a ciocăni”; cf. c i o c ă-n i 2°... ÎNCIOCNÎ vb. IV tranz. AFLR/rar Mh [d. pui, înainte de a ieşi din ou] „a ciocni, a sparge coaja”: Ei încocnesc-ouăle şi iasă singuri/955; cf. c i o c ă n i 2°... ÎNCIORÂPÂT adj., pl. înciorăpăţi GD; AFLR/prin Cţ [d. cai] „pintenog”; cf. p i n-t e n â t. ÎNCIRIP vb. I tranz. AMD, h. 276/ rar Ag, Ot „a însemna oile cu vopsea, pentru a le recunoaşte”; cf. c ă ri i 1°... - var. încerpă vb. I tranz. AMD, h. 276/rar Tr. ÎNCLĂÎ vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, h. 634/rar Cţ „a (se) face clăi (de snopi)”; cf. c â r s t u i... INCLECÎ vb. IV tranz. GD/rar TI „a închide năvodul cu ajutorul c 1 e c e i 1°”. ÎNCLINĂ vb. I tranz. AMD, h. 203; GM/rar Gr „a încheia, a îmbina bârne, scânduri”: Vizduri dă puţ pă patru părţi mergea, înclinate aşa în crestuşuri/821; cf. a 1 i b z u i... ÎNCLINARE s. f. GM/rar Tr, Gr „numele unei boli de copii; diaree”; cf. boâ-1 ă 4°... ÎNCLINĂTURĂ s. f. AMD, h. 114/ rar Gr „ameţeală”; cf. anemie I°... ÎNCLINCÎ vb. IV refl. AMD, Pl. 107-108/rar II, Cţ [d. fire] „a se încâlci, a se încurca”; cf. î n c â 1 c i ă... ÎNCLINI vb. IV refl. GM/rar Gr „a-şi uni vieţile; a se căsători”: [Soţiei] i-a murit soţu, păcum şi mie mi-a murit soţia şi ne-am înclinit amândoi/826; cf. c ă s ă t o r i... ÎNCOBIL vb. I tranz. GO/rar AMD, h. 645/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot, If; Gr „a pune plugul pe cobile”: Plugu încobilăm sau îl puneam în căruţă GM/ 788; cf. c o b i 1 i... ÎNCOBORÎ vb. IV refl. AFLR/rar Gj; Db „a se coborî”; cf. doborî... ÎNCOCARJ vb. I refl. AMD, h. 618; Pl. 53/rar Ag, Ot, Tr [d. spicele prea coapte] „a se încârliga, a se îndoi”: [Grâul] s-a trecut, s-a-ncocîrjăt dacă nu-1 tai dă pârgă/773; cf. î n c a r 1 a o n ţ â... INCOCLEŢ vb. I tranz. TDM Il/rar Ph [d. câini] „a încolţi, a pune pe fugă”: L-a încocleţăt câinii tare [pe urs]/707; cf. încăibărâ. ÎNCODĂLBÎ vb. IV intranz. şi refl. AMD, h. 618/rar Ph, II [d. cereale] „a da în copt (schimbându-şi culoarea)”; cf. c o-d ă 1 b i... ÎNCOFÂT adj. AMD, h. 10/rar Db [d. păr] „ondulat la coafor; coafat”; cf. m a-ş i n â 11°. ÎNCOLĂTĂCÎ vb. IV intranz. şi refl. AFLR/rar TI „a (se) încolăci”: [Şarpele] era-ncolătăâît şi eu l-am văzut/871. ÎNCOLEA v. încdlo 2°, 3°. ÎNCOLO adv. 1° GO/rar VI „odinioară, (mai) demult”: încolo nu exista, încoace s-a făcut pâine/903; cf. d e m ti 112°... 2° var. încolea adv. GD/rar Cţ „în altă direcţie, în altă parte”. 3° var. încolea adv. AFLR/rar Ag „încoace, înainte (temp.): După cincizeci încolea, când am prins şaizeci de ani, nu m-am mai dus la coasă/686. 4° var., în a vorbi încolo Ioc. vb. AO, h. 134/rar Dj „a aiura”; cf. a r u i â... -var. 2° încolo adv. AFLR/Mh, prin Dj şi rar Gj, Ot; prin Tr şi rar Ag, Db; încolo-şa adv. TDM III/rar II. ÎNCOLO v. înc61o 2°, 4°. ÎNCOLONIZ vb. I refl. pas. GD/rar Cţ „a se coloniza”. ÎNCOLORÂT adj., f. incolorătă, pl. încolorăte AMD; GM; AFLR/rar Ag, Bz, Tr, Gr „colorat”: Pasăre cu pene încolorăte AMD/807. ÎNCOLO-ŞA v. încolo 2°. ÎNCOLŢOR vb. I refl. pas. GM/rar Db „a se face colţuri la un obiect”: Mai demult să-ncolţoră obezile roţilor [fără şinăJ/815. ÎNCOMĂ vb. I intranz. şi tranz. AMD; GM/rar Gr „a încleşta mâna (în coamă)”; p. ext. „a prinde în mână, cu putere, a încleşta mâna pe ceva”: Am prins-o dă spate cu mâna stângă, de păr, d-aicea, j-am încomăt bine păru. Am încomăt mâna în coama calului GM/830. A încomăt mâna-n băţ AMD/830. ÎNCOMĂT adj. GM/rar Vn „încovoiat, aplecat”: Iote-aşa te apleci în jos şi strângi din dinţi şi te, te... cum să spui aşa, te... stai aşa-ncomăt aşa/728; cf. a d u s... ÎNCOMBINÂT adj. GD/rar TI „combinat, amestecat”; cf. a m e s t e c â ţ i 2°. ÎNCONCENTRÂRE S. f„ pl încon-centrari GM/rar Db, Ph „concentrare (în armată)”: Toate înconâentrările astea care le-a avut/715; cf. c o n c e t r â r e. ÎNCONCENTRÂT adj. AFLR/rar Dj; GM/rar VI, Br, Tr „concentrat (în armată)”: Eram la un tunel înconcentrăt la Poiana Florilor, în timpul războiului, în 1941 AFLR/972. ÎNCONDAMNĂ vb. I GM/rar Tr „a condamna”; cf. c o n d e m n ă. - var. încondemnâ vb. I GM/rar Vn, Ot. ÎNCONDEIĂ vb. I AFLR/rar Cţ „a desena, a însemna conturul (tălpii) cu un condei”: Taie o porţiune de talp-aşa potrivit, după cum e picioru, încondeiăză pă picior şi c-o daltă face crestăturile-alea, bagă o curea şi o încreţeşte [opinca] aşa ifumos/900. ÎNCONDEMNĂ v. încondamnă, ÎNCONDORĂT adv. AMD, h. 18/rar Vn, Bz [d. modul de a privi] „cu coada ochiului, pe furiş”; cf. a s c ti n s 1°... ÎNCONJURĂ vb. I, ind. prez. 1 sg. înconjur AO, h. 996/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 586/prin Tr şi rar Db, Ot; înconjurez AO/rar VI, Gj; înconjorez AO/ rar Gj; AMD/rar Tr „a face ocolul unui lucru, unui loc; a ocoli”; cf. c o n j u r â... ÎNCOPCEĂ v. încopciâ 1°. ÎNCOPCIĂ vb. I refl. 1° ind. prez. 1 sg. mă încâpcii AO, h. 288/rar Gj „a se încheia la haină”; cf. î m b u m b â 1°... 2°AO, h. 43/rar Dj [d. cercei] „a se prinde la ureche”. - var. 1° încopceă vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă încopcez AO, h. 288/rar Gj. ÎNCOPERÎ vb. IV tranz. şi refl. AO, h. 382; Pl. 33; TDO; AFLR/Dj şi prin Ot „a (se) acoperi, a (se) înveli”: Şi o frămânţi acolo [pâinea], o încăperi şi pă ea bine cu un şervet curat şi o laşi să se dospeascăTDO/982;cf. acoperi... INCOPIL v. încopili. ÎNCOLPILÎ vb. IV intranz. AO, h. 598, 599/rar VI; AMD, h. 604; Pl. 52-53; GM/rar Ag, Db, Ot, Tr, II, TI [d. cereale] „a-i da, a-i creşte copiii; a înfrăţi”; cf. a r u n-c ă 1°... - var. încopilâ vb. I intranz. AO, h. 599/rar Ot; AMD, h. 604; Pl. 52-53/ prin Ag şi rar Db, Tr. ÎNCORCOFELÎ vb. IV refl. GM/rar Tr „a se încurca; a se zăpăci”; cf. c o r c o-f e 1 i... ÎNCORDĂTE adj. f. pl., vine ~ AO, Pl. 12/rar Mh „varice”; cf. a r g i n 11°... ÎNCORBEL vb. I tranz. GM/rar Ot „a împodobi cu cordele”: La Anu Nou făcea un plug dă lemn, 1 -încordelă cu cordele/764. ÎNCOSTXPĂT adj. AMD, h. 71/rar G1 „constipat”; cf. a s t u p â t... ÎNCOVĂSÎT AO, PL 123/rar Mh [d. lapte] „covăsit”. ÎNCOVIÂT adj., f. încoviătă, pl. încoviăte AFLR/rar Dj „încovoiat”: Pă urmă sânt puse [la bradul de nuntă] alte nuiele aşa încoviăte, pe fiecare nuia sânt prinse flori de toate culorile/974; cf. a d u s... ÎNCOVRIGĂNÎT adj., f. încovrigă-nltă GO/rar Dj „încovrigat”; cf. a d ti s... ÎNCRÂCILEA, de-a ~ loc. adv. GD/ rar TI „cu picioarele, cu crăcii în sus”: S-a răsturnat cu calu-aşa d-a-ncrăcilea şi caiu s-a lovit d-o piatră ş-a murit în timpu-ala/ 873. c â d ă... 2° AMD, Pl. 106/rar CI „rost la răşchitor”; cf. încrucişare 1°... ÎNCRUCIŞERE v. încrucişare 2°. ÎNCRUD vb. I refl. 1° TDO/rar VI; GM/rar VI, Tr [d. pâinea caldă] „a deveni crudă, cleioasă”: [Pâinea] o lăsăm de să răceşte niţel, că dac-o tăiem caldă să-ncru-deăză la miez TDO/911. N-o rupi imediat atunci caldă, că să-ncrudează pâinea atunci caldă GM/683; cf. b o r ş i 3°. ÎNCRĂCĂNÂT adj., f. încrăcănătă, pl. încrăcănăte TDO; AFLR/rar Gj, Mh [d. lemne] „cu crăcănă”: [La fântână] facem furei-ncrăcănătă aşa şi piinem cumpănă TDO/952. -var. încrecănătă adj. f., pl. încrecă-nâle AO, h. 626/rar Dj. ÎNCRĂGN vb. I refl. GM/rar Ot „a se cangrena”: Uite-aşa s-a-ncrăgnăt picioru, ce-a făcut el ştie/765. ÎNCRECĂNĂTĂ v. încrăcănât. ÎNCREDE vb. III tranz. şi refl. AFLR/ rar Mh; GD/rar TI „a crede, a socoti”: Cântă care cum să-ncrede GD/876. ÎNCREMENI vb. IV refl., în expr. a se ~ sângele (pe cineva) TDM II/rar Db [fig.] „a i se răci sângele în vine, a se speria îngrozitor, a amorţi (de frică)”: El [= ursul] a luat-o dăvale şi m-am îmbolnăvit oarecum, că eram prea aproape, s-a-ncremenit smgele aşa pă mine... şi până la a treia zi eram aşa încremenit de frica lui/697; cf. a m u r ţ i 1°... ÎNCREŢ s. n., pl. încreţuri 1° AO, h. 284/rar Gj „parte cu creţuri la umărul iei; încreţitură”: încreţ cu râuri la umăr/ 939; cf. c r e ţ 1°. 2° AMD, h. 488/rar Ot „vârf, gurgui la opincă”; cf. c i o c2 5°... ÎNCREŢĂTURĂ s. f., pl. încreţături AO, h. 51/Mh „rid, zbârcitură”; cf. c r e s-tătură... ÎNCREŢEÂLĂ s. f., pl. încreţeli 1° AMD, h. 490/rar CI „parte încreţită, încreţitură la opincă, prin care se trece nojiţa”; cf. d e d i ţ e i... 2° AMD, h. 28/rar Db „rid, zbârcitură”; cf. crestătiir ă... ÎNCREŢIÎ vb. IV, ind. prez. 1 sg. încreţii AO, Pl. 2/rar Gj, Mh „a încreţi (fruntea)”; cf. î m b 1 â n d i... ÎNCREZUT adj. TDO/rar Dj „încrezător”: El încrezut că ştia eu ce pot să fac, că eram un copil care ştiam ce să fac/972. ÎNCROP v. uncrop 1°, 2°. ÎNCROSNĂIĂ v. încrosniă 2°. ÎNCROSNI vb. 11° tranz. GM/rar Ag „a încărca (pe cineva) cu o c r o s n i e”: Am cărat cu spinarea, cu cârca, la noi aşa vine, încrosniăt, cu nişte beţe pe aici pă după gât şi lemnele p-aici pă spate/674. 2° var. încrosnăiâ vb. I refl. AMD/rar Db „a se prinde, a se agăţa, a se încleşta de o crosnă (de ştiuleţi)”: Viezurele când fură porumb, unu să culcă pe spate şi ceilalţi aşază ştiuleţii pe burta lui, ăsta să-ncrosnăie pă porumb şi alţi doi îl trag de ceafa la deal, până la vizuină/696. ÎNCRUCÎ vb. IV refl. AMD, Pl. 107-108/rar If [d. firele trase] „a se încrucişa, a se încâlci”; cf. î n c â 1 c i â... ÎNCRUCIŞA vb. I tranz. GD/rar TI „a pune naşului un prosop în diagonală de la umăr la şold (în cadrul obiceiurilor de nuntă)”: Aduce naşu, îl încrucişează, îi pime nişte prosoape d-alea lungi, lui şi lu naşa/873. ÎNCRUCIŞARE s. f., pl. încrucişări 1° AMD, Pl. 106/rar Br „rost la răşchitor”; cf. încrucişător, încrucişat u-r ă 2°, 1 e g ă t u r ă 21°, n ă d ă 4°, s p e g-m ă4°. 2° var. încrucişere s. f., pl. încrucişeri AO, h. 321, 322/rar Gj „bifurcaţie, răspântie”; cf. b i f u r c ă d ă... ÎNCRUCIŞĂTOR s. AMD, Pl. 106/ rar Cţ „rost la răşchitor”; cf. î n c r u c i-ş âre 1°... ÎNCRUCIŞĂTURĂ s. f„ pl. încruci-şături 1° AO, h.. 321, 322/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 531, 532; AFLR/prin Db şi rar Ph, Vn, Ot, CI, II „răspântie”; cf. b i f u r- 2° var. încruzl vb. IV intranz. GM/rar [d. plante] „a-i da, a-i creşte foi tinere, crude”: Să rupe ca să mai încruzeâscă porumbu/689. ÎNCRUNTĂ vb. I 1° intranz. şi refl., ind. prez. 1 sg. (mă) încruntez AO, Pl. 2/ rar Mh; AMD, h. 19/prin Ph, CI şi rar Ag, Db „a încreţi fruntea în semn de mânie”; cf. crunt â2°... 2“ tranz., a - o vorbă AO, h. 878/rar Mh [fig.] „a începe un cuvânt fără a-1 rosti complet”: Am încruntat o vorbă, adică am vrut să spun ceva şi doar am început şi am lăsat/956. - var. 1° încrunţi vb. IV intranz. AMD, h. 19/rarTl. ÎNCRUNŢI v. încruntă 1°. ÎNCRUŢ vb. 1 AO, h. 878/rar Mh, Dj; AMD/rar CI „a cruţa”; cf. c r u ţ â 1°. - var. încruţi vb. IV AMD/rar CI. ÎNCRUŢÎ v. încruţâ. ÎNCRUZÎ v. încrudâ 2°. ÎNCUIĂT adj., pl. încuiaţi, f. încuiată 1° AMD, h. 71/rar If, CI „care nu poate urina”. 2°GO/rar Mh [d. nuci] „cu partea lemnoasă tare, cu miezul greu de scos”. ÎNCUIBĂ vb. I refl. AFLR/rar Dj [d. păsări] „a-şi face cuib, a se cuibări”; cf. c u 1 b u ş 1... ÎNCUIBĂRÎ vb. IV tranz. AMD, h. 597, 598; GM/prin CI şi rar VI „a face cuib (muşuroi) la rădăcina porumbului; a muşuroi”: Dădeam cu rariţa şi p-ormă noi la urmă 1 -încuibăreăm la rădăcină GM/ 865; cf. c o p ă i11°... ÎNCUIETOR s. m., pl. încuietori AMD, h. 182/rar Tr „zăvor”; cf. c ă 1 ti ş 22°... - var. cuietoâre s. f., pl. cuietori AO, h. 200/rar VI; AMD, h. 182/rar Br. ÎNCUIETURĂ s. f. AO, h. 104/rar Dj „constipaţie”. ÎNCULCĂ vb. I refl. AFLR/rar Mh, Dj „a se culca”. ÎNCULEGE vb. III AFLR/rar Dj „a culege”; cf. c u 1 e g e â. ÎNCUNUNĂ vb. I refl. GM; AFLR/ rar Gr, CI „a se cununa”; cf.cunună... ÎNCUR vb. I 1° tranz. şi refl. AMD/ rar Tr „a mâna caii repede, a-i alerga (pentru a-şi păstra condiţia fizică)”: încur calu, ca să nu stea prea odihnit/829. 2° refl. AMD; TDM III/rarAg, Db, Tr [d. mânji, miei, iezi] „a se juca alergând, a zburda”. ÎNCURĂŢĂ vb. I AFLR/rar Mh „a curăţa, a face (ceva) curat”: M-am uitat eu la ele [la firele de telefon], le-am încurăţit GO/956; cf. c u r â1 1°... - var. încurăţi vb. IV GO/rar Mh. ÎNCURĂŢÎ v. încurăţâ. ÎNCURBĂT adj. GM/rar Vn „încovoiat, curbat”; cf. a d u s... ÎNCURCĂ vb. I refl. AMD, Pl. 71-72/ rar Db [d. viţa de vie] „a da muguri, a înmuguri, a-i da c u r c a n u 1”; cf. b u mb i1... ÎNCURCÂT adj., pl. încurcaţi 1° AO, h. 622/rar Dj, Ot, Tr [d. grâu] „(amestecat) cu impurităţi”; cf. b u c 1 u c 6 s... 2° AO, h. 176/rar Dj „ameţit de băutură, cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... 3° cu val. adv. AMD, h. 32/rar VI, Ot [d. modul de a vorbi] „neclar, ininteligibil”; cf. închisnovât 1°... ÎNCURCĂLÎT adj., f. încurcălită, pl. încurcâlite GO/rar Gj; GM/rar If [peior.; d. fire] „încurcat, încâlcit”. ÎNCURÎTELEA, de-a ~ loc. adv. AFLR/rar Gj „de-a berbeleacul”; cf. b e s t e-gâlul... ÎNCURMĂTĂ adj. f., pl. încurmăte GM/rar Gr/[d. gogoaşa de mătase] „sugrumată la mijloc; curmată”: [Sexul gogoşilor de mătase] să cunoaşte, că ea e mai tărtăneaţă şi el e mai lung aşa, şi la mijloc, aşa, gogoaşa e cam încurmăt-aşa niţeluş/ 827; cf. g ârtej ât ă... ÎNCURMEZIŞUL, de-a ~ loc. adv. AMD, Pl. 138-139/rar Gr „de-a curmezişul”; cf. c u r m e z i ş1 3°. ÎNCURMEZÎT adj., f. pl. încurmezite AFLR/rar Vn „legat în curmeziş”. / ; ■: încursA ÎNCURS vb. I tranz. GM/rar Db [d. câini] „a pune pe fugă (fiara)”: Dacă are doi, trei câini buni şi un cioban, să-l încurseze pe lup/697; cf. c o t e â 1 ă. . ÎNCUSCR vb. I refl. TDO/rar Dj „a se încuscri”. ÎNCUT vb. I refl. 1° GM/rar Db [d. haine, îmbrăcăminte] „a face cute”. 2“ var. încutî vb. IV refl. AMD, h. 46/ rar Db [d. un om gras] „a i se cuta carnea, a face încreţituri”: Să-ncuteşte dă gras/ 812. ÎNCUTÂT adj., pl. încutăţi, f. pl. încutăte AMD, h. 484/rar TI; GM/rar Db, Tr „în cute, cu pliuri, plisat”: Bătrânii purta şalvari încutăţi băgăm opt coturi de dimie AMD/875; cf. g r o f â t ă... ÎNCUTÎ v. încutâ 2°. ÎNDANS vb. I GM/rar CI „a dansa”: Atunci nu-ndansăm, nu era, făceam horă/ 832; cf. d ă n ţ ă 1 u f. ÎNDATĂ adv., ~ că ce loc. conjunct. AFLR/rar Tr „de îndată ce”: îndată că ce-1 secera, îl făcea ogor şi-l semăna/79. ÎNDĂRĂGN vb. I tranz. AMD/rar Tr „a opri pe cineva de la ceva”: îl îndă-răgnăm să fure/792; cf. o p r i, r ă u1 1°. ÎNDĂRÂP v. îndărăpt. ÎNDĂRÂPT adv. TDO/rar VI; GM; AFLR/prin Ag şi rar VI, Ot; GD/rar Cţ „înapoi, îndărăt”: M-am întors îndărăpt GM/673. - var. îndărăp adv. AFLR/rar Cţ. ÎNDÂRJIT adj., pl. îndârjiţi, f. îndârjită 1° AO, h. 176/rar VI, Gj; AMD, h. 156/ Ot, Tr, prin Ph şi rar Db, Gr, CI „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... 2° AMD, Pl. 77-78/rar Ot [fig.; d. mustul din struguri] „în fermentaţie, înăsprit”; cf. ăcru3°... 3° AFLR/rar Tr „curajos, îndrăzneţ”: A fost o femeie îndîrjită, sânt unii cu coraj/ 783;cf. boâcă2°... 4° var. hărdăjit adj., pl. hărdăjiţi AFLR/rar Ph [d. lupi] „înrăit, înverşunat”: Se-ntâmplă când sânt ei [lupii] hîrd&jiţlsă sară la cai/720. 210 ÎNDEZBRĂCÂT ÎNDELIBĂŞÎ vb. IV intranz. AMD, h. 285/rar TI „a căpia”; cf. c i u i â... ÎNDELIC vb. I refl. AMD, h. 485 MN/rar Gr „a deveni, a se face pretenţios cu ifose”. ÎNDEMÂNĂTOR adj., f. îndemănă-toăre AFLR/rar Dj „îndemânatic”; cf. d i-b ă c... ÎNDEMÂNELNIC adj., f. îndemă-nelnică GM/rar Ot „îndemânatic”: E foarte pricepută şi-ndemînelnicălllA; cf. d i b â c... ÎNDEMNĂ vb. I intranz., în expr. a ~ la drum AO, h. 119/rar Mh „a merge repede”; cf. f u g â 3°. ÎNDEMULT adv. GM/rar Tr „demult”; cf. demii 112°... ÎNDEPÂRTE adv. AFLR/rar Dj „departe”. ÎNDEPĂN vb. I GM/rar II „a depăna”; cf. a d u n â 1°... ÎNDEPLINI vb. IV 1° tranz. AFLR/ rar Mh „a face ceea ce se impune într-o anumită împrejurare”: [La nuntă] cumnatu de mână, el îngrijeşte, unde nu este pune şi îndeplineşte... pentru aia-i cumnatu de mână/967. 2° intranz. şi refl. AO, Pl. 116/rar Ot [d. larva de albine] „a creşte, a se dezvolta”: îndeplineşte, adică creşte/ 992. ÎNDERETELEA, pe de-a ~ Ioc. adv. TDM I/rar Ot „de-a-ndăratelea”: Fetele s-apuca şi număra parii... pă d-a-nderetelea aşa/765. ÎNDESCĂLEC vb. I GM/rar Gr „a descăleca”. ÎNDESTÎNE v. indestlne. ÎNDEŞÂ vb. I refl. AO, h. 588/rar Gj [d. pământul lăsat mai mulţi ani nelucrat] „a se înţeleni, a deveni compact, a se îndesa”. ÎNDEŞCHÎDE vb. III refl. AFLR/rar Ot „a se deschide”; cf. d e s c h I d e 2°. ÎNDEŞÎ vb.' IV tranz. şi refl. GM; AFLR/rar Gr, CI „a îndesi”. ÎNDEZBRĂCÂT adj., f. îndezbrăcătă GM/rar Ot „dezbrăcat”; cf. p i e 1 e 1°. fjsjDICOLTÂTĂ ÎNDICOLTÂTĂ adj. f. GM/rar Gr decoltată”. ÎNDICUÎ vb. IV tranz. GD/rar TI „a face d i c, a îndigui”; cf. d i g u i... ÎNDINŢÂT adj., f. îndinţătă AO, h. 687; 694/rar Mh, Ot „cu dinţi, cu zimţi, zimţat”: O blană îndinţătă pe care se freacă strugurii cu altă blană, tot îndinţătă h 687/950. ÎNDOÂMNELE s. art. GM/rar Tr „colind cântat în seara zilei de Crăciun”: Dimineaţa umblă cu bună dimineaţa şi seara cu-ndoămnele. Atuncea m-ndoămnele umblă şi d-eştea mai mari [băieţi]/799. ÎNDOGĂŢÎ vb. IV refl. GM/rar Ag „a se înţelege, a cădea de acord”: [Ginerele] vine cu un neam, c-o soră sau c-un frate, vine la părinţi, acolo, ai fetii, să-ndogăţesc cu ei ce zestre sâ-i dea/682; cf. a d u c e 2°... ÎNDOGORÎ vb. IV GO/rar Mh „a dogori”. ÎNDOIÂT adj., grâu ~ AMD, h. 620/ prin CI, II şi rar Ag, If, Cţ „cultură de grâu amestecat cu secară”: Grâu îndoiăt, jumate cu secară/869; cf. caracaşâ c... ÎNDOITURĂ s. f. AMD, h. 620/rar II „cultură de grâu amestecat cu secară în proporţii egale”; cf. c a r a c a ş â c... INDOLÂT v. ondolât 1°. ÎNDOLDĂŞÎ vb. IV refl. GM/rar Ag „a se întovărăşi, a se face g h i o 1 d a ş i”: Ne-am îndold&şit amândoi şi mai mergea şi ălâlalt/673; cf. d e o 1 d ă ş I... ÎNDOPLÎ vb. IV tranz. GO/rar VI „a îndoi, a împături”; cf. î m b e t L. ÎNDOSPÎ vb. IV AFLR/rar Tr „a dospi”; cf. a c r i 1°... ÎNDOSPÎT adj. AMD, Pl. 145/rar Ag [d. caş] „(scurs de zer şi) dospit”; cf. î n ă-c r i t... ÎNDOVEDÎ vb. IV tranz. GM/rar CI „a dovedi”. ÎNDRĂCUÎ vb. IV AFLR/rar Tr „a drăcui”; cf. f i r u i... ÎNDRĂGĂLUÎ vb. IV refl. GO/rar Gj „a se drăgosti, a se îndrăgi”: [Băiatui] vorbea cu ea [cu fata], să-ndrăgăluiă cu ea şi punea nunta/952; cf. d r a g 1°... ÎNDUR ÎNDRETULUÎ vb. IV tranz. AFLR/ rar VI „a îndrepta”: Le fasona, le îndreluluiă [lemnele]/903; cf. d r e p t â... ÎNDRUGĂL vb. I AMD, Pl. 104-105/ rar Bz „a îndruga (fire)”; cf. d e p ă n â 2°... ÎNDRUGĂTURĂ s. f. 1° colect. AMD, h. 483; Pl. 104; GM; TDM II/rar VI, Ag, Db, Ph „fire de lână, cânepă îndrugate”: [Sămânţa gândacilor de mătase] iarna o băgăm într-un ghem... dă îndrugătură GM/ 763; cf. dr u g ăt ur ă... 2°AO, Pl. 118/rar Ot „acţiunea de a îndruga”. ÎNDRUGÎT adj. AMD, h. 662/rar Br [d. car] „prevăzut cu dungi peste loitre”. ÎNDRUJNÎ vb. IV refl. GM/rar Ph „a lucra mult, a se trudi”: Da ne-ndrujneăm mult, ne... lucram mult/702; cf. b ă 1 ă b ă-n i... ÎNDUBL vb. IV refl. GD/rar Cţ „a se dubla”: S-a-ndublăt bucuria nunţii/ 886. ÎNDUCE vb. III refl. GM/rar Br, Tr „a se duce”: Te-nduc/&co\oHA6. ÎNDULCI vb. IV tranz. 1° AMD, PI. 78-79/rar Tr „a face ca mustul să rămână dulce; a tăia (mustul)”; cf. î n t ă r â t â, o m o r î 3°, r ă s ă r i 3°. 2° GM/rar Tr „a dilua cu apă concentraţia de sodă (la prepararea săpunului)”; cf. î n m u i â 2°. ÎNDULCIT s. n. AMD, h. 172/rar Ot „subţiere, amestecare a cimentului cu var”: Din ciment cu var şi nisip [se face ţ o c 1 u] să pune şi var pentru îndulcitu lui [cimentului], să nu puie mult ciment/774. ÎNDUMIC vb. I tranz. GM/rar Bz „a amesteca un lichid cu dumicaţi”: Mama mi-a-ndumicăt lapte-n strachină, să mănânc cu lingura/734. ÎNDUPLECĂ, vb. I tranz. GO/rar Mh „a îndoi, a încovoia”: [Nuiaua] o-nduplecăm rotund aşa/959; cf. a d u c e 1°... ÎNDURĂ vb. I tranz., în expr. a ~ Inima (pe cineva) TDO/rar Dj „a-1 lăsa inima”: Juca căluşarii... omu ieşea şi le plătea acolo ce-/ îndură inima!982. ÎNEC s. n. 1° AMD, h. 62/prin Db, Gr, CI şi rar Tr „astm”; cf. â sm ă... 2° var. înnec s. n., pl. întiecuri TDM 11/ rar Bz „inundaţie”: Numa când sânt geruri mari şi-nnecur! d-astea dă apă... atunci el [grâul] să prăbuşeşte, nu mai are nici un fel de creştere/752; cf. î n e c ă t u r â 2°, vărsăttiră2°, v e n i t ii r ă 3°, viitoâ-r e. ÎNECĂ vb. I tranz. GM/rar II; AMD/ rar Cţ „a nu spăla bine, a îmbâcsi rufele”; cf. i z i n i... ÎNECĂCIUNE s. f. AMD, h. 62/prin CI şi rar Db, If, Gr, II, Cţ „astm”; cf. â s m ă... - var. necăciune s. f. AMD, h. 62/rar Gr. ÎNECĂTURĂ s. f, pl. înecături 1° AO, h. 96/rar Dj: AMD, h. 62/prin CI, II „astm”; cf. â s m ă... 2° AFLR/rar Ph „inundaţie”: Un seniniş dă apă cât vezi cu ochii [...] înecătură peste tot/719; cf. î n 6 c 2°... 3° AO, h. 334/rar VI „viitură, aluviune”; cf. a 1 i m â n... ÎNFÂCE vb. III GD/rar TI „a face”. ÎNFĂINÂRE s. f. AMD, Pl. 70-71/rar II „boală a frunzelor la viţa-de-vie; fainare”; cf. f ă i n â r 2°. ÎNFĂLC vb. 1 tranz. GM/rar CI „a îmbolnăvi de tetanos (de f a 1 c ă)”: Numa auzeai moaşa: L-a-nfalcăt, maică, băga ea mâna p-aicea [= în gură] şi zicea că are nişte bube şi nu mai scapă copilu/ 864. ÎNFĂRÂM vb. I refl. AFLR/rar Mh „a se fărâma”; cf. f ă r â m â 9°... ÎNFĂRÂMĂNŢÂT adj. AO, h. 584/ rar Dj [d. pământ] „afânat, fărâmiţat”; cf. a r s... ÎNFĂŞÂ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. înfăşez AO, h. 926/rar Dj; AMD, ch. 562/ rar II „a înfăşură copilul mic în scutece”; cf. î n f ă ş i â 1 °. ÎNFĂŞI vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. înfăşii 1° AO, h. 926/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, ch. 562/prin TI, Cţ şi rar Db, CI; înfăşii AO/rar VI, Gj, Mh; AMD/ rar CI; înfăşieez AO/rar VI, Mh, Dj „a înfăşa copilul mic”; cf. î n f ă ş â. 2° AFLR/rar Ot „a încinge; a înfăşură”: Şi-i înfăşie-aşa [pe socri, la nuntă] cu brâuri roşii/985. -var. 1° înfăşui [?] vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. înfăşui AO, h. 926/rar Dj; AMD, ch. 562/rar Db. ÎNFĂŞUI v. înfăşiă 1°. ÎNFĂŞURĂTOĂRE s. £, pl. înfăşură-tori AO, h. 123/rar Mh „gleznă”; cf. a dusă t ti r ă... ÎNFERĂ v. înfirâ 2°. ÎNFERMENTĂ vb. I refl. GM/rar Ph „a fermenta”; cf. f i e r b e 5°... ÎNFIERĂ vb. I AMD, h. 270/rar Db „a împiedica cu fiare şi lanţuri caii; a priponi”; cf. î m p i 1 â... ÎNFIERBÂNT adj. GM/rar Ot „fierbinte”: Face păsat [pentru mălai], cum faci la mămăliguţă păsat şi-l pui înfierbmt în căpistere/772; cf. a r z i n t e... ÎNFIERBÂNTÂT adj. AO, h. 176/rar Dj „ameţit de băutură, cherchelif’; cf. a b-ţ i g u i t..; ÎNFIERBE vb. III tranz. AFLR/rar If; GD/rar Cţ „a fierbe”; cf. c 1 o c o t i 1°.... ÎNFIGĂRÎ vb. IV refl. GO/rar Mh „a pătrunde, a se fixa”: Multe cuvinte noi s-a-nfigărît între cuvintele vechi/957. ÎNFIGĂTOÂRE v. înfigător 2°. ÎNFIGĂTOR s. n., pl. înfigători 1° GM/ rar Tr „stâlp (la pereţii casei de paiantă)”: Băteam lemne în pământ, la un metru de lemn înfigătVori pe margine. Pă urmă să-mpaientăm cu painte/778; cf. a m n â r 5°... 2° var. înfigătoâre s. f. GM/rar Db „chitonag”; cf. a r â c 1°... ÎNFILETÂT adj., f. înfiletătă GM/rar Ph „filetat”. ÎNFILM vb. I GM/rar Db „a filma”. 2° var. înferâ vb. I tranz. GO/rar Mh „a desface (snopul) în fire, a răsfira”: [Este] o femeie [...] care taie legăturile-elea care-i legat ca să-1 înferie-n batoză, să nu-1 bage snopu întreg/954. ÎNFIUNÎ vb. IV intranz. GO/rar Dj „a ţiui puternic, a răsuna prelungit”: Şi când plesnea inima aia [a strigoiului], de-1 ardea, înfluneă de s-auza departe [...] plesnea aşa, făcea aşa-mfiuul/929. ÎNFLĂMÂNZÎ vb. IV GD; AFLR/ prin TI şi rar Cţ „a flămânzi”; cf. c o c 1 i 3°... ÎNFLORÂT s. n. GM/rar Db „acţiunea de a ornamenta, de a înflora”. ÎNFLOREÂLĂ s. f. AMD, Pl. 70/rar Ot „înflorire, înflorit”: Dacă n-ai stropit-o [via] înainte âe-nfloreălă se meiază/765; cf. înflurit ÎNFLORI vb. IV 1° ind. prez. 3 sg. înfloâre AO, h. 612; AFLR/prin Gj, Mh şi rar Dj [d. plante] „a face flori”; cf. f 1 o r i. 2° AMD, Pl. 71-72/rar Ag, CI [d. viţa-de-vie] „a înmuguri”; cf. b u m b r... 3° var. înflora vb. I [?] refl., ind. prez. 3 sg. se înfloără AFLR/rar Dj [d. teren, pământ] „a se acoperi cu verdeaţă, a înverzi”: Primăvara e necesar, când pământu să-nfloără, în luna lu martie, ne ducem să vedem cum se prezintă grâul/ 979. 4° ind. prez. 3 sg. înfloâre TDO; AFLR/rar Mh, Dj [d. rufele spălate] „a se albi (prin expunere la soare)”: [Rufele] le punem să înfloâre la soare TDO/961; cf. n ă 1 b i, s c r o b i 1°, s o r i 1°. 5° AO, h. 16/rar VI [fig.] „a încărunţi”; cf. c ăru i â... 6° AMD, Pl. 81—82/rar VI [d. vin] „a prinde floare”. 7° GM/rar CI [d. lână] „a se afâna, a se umfla (prin pieptănare), a se înfoia; cf. f â 1-fănâ... -var. 1° înfluri vb. IV AO, h. 61/rar VI, Ot; TDM I/rar VI. ÎNFLURI v. înflori 1°. ÎNFLURIT s. n. TDM I/rar VI „numele acţiunii de a î n f 1 u r i”; cf. î n f 1 o r e ă 1 ă. ’ ÎNFLUTURĂ vb. I intranz. 1° GM/rar Ag [d. gogoşile de mătase] „a se face fluturi”: învia, înflutură gogoşile/690; cf. î n v i â. 2" GM/rar Db [d. viermii de mătase] „a se împerechea, a se reproduce”: Opream perechi de anul trecut, o gogoaşă, un gogoşar, bărbatu adică, şi-l puneam pă un ziar şi acolo să călca, înflutură, să călca şi făcea sămânţă/811; cf. c ă 1 c â 4°... ÎNFOI vb. I refl. AO, Pl. 124; TDO/ rar Mh [d. aluat, caş etc.] „a se umfla, a creşte la dospit”. [Caşul lăsat la soare] să-nfoăie şi s-acreşte AO/945. [Pâinea] o frămânţi bine şi o laşi să se înfoăie în postavă TDO/948; cf. d e v e n i 4°... ÎNFOÎT adj., f. pl. înfoîte AFLR/rar Dj [d. ştrudele, plăcinte etc.] „în/cu foi multe”: Ştiţi ce va să zică strururi? Cu poame, împăturite, înforiţe-aşa, făcute frumos cu poame/969. ÎNFORM vb. I tranz. şi refl. AFLR/ rar Mh; TDM I; AFLR/rar Ph, Ot „a (se) forma; a (se) întemeia”: [Comuna Crăgu-ieşti] a fost înformătă de Cuza AFLR/949. Aici este satu ăsta înformăt dă un om AFLR/719. Al cincilea an îi lăsăm [viţei de vie] trei patru lemne, că... ea atuncea să-rformeăză butucu TDM 1/772; cf. p a r 5°, u r z i 9°. ÎNFORŢ vb. I tranz. 1“ şi refl. GM/ rar Tr „a împinge cu forţă; a forţa”: înforţeăză-n sus, adică apa se înforţgăză în sus/805; cf. î m p u ş c â 1°. 2° GM/rar Ph „a obliga, a sili, a forţa”; [Mai demult] nu Xe-nforţă să mergi la şcoală/718; cf. c ă 1 c â 7°. ÎNFORŢÂT adj. cu val. adv. GM/rar Ot „cu forţa, forţat”: S-a dus [fata la muncă] trei ziie-nforţăt aşa pân-a ieşit băiatu nainte. „Mă nea Marine, ce vrei dumneata, vrei să-i dai pământ înforţăt'?”/ 765; cf. c o t o zb uru. ÎNFIRĂ vb. 11° intranz. AO, h. 16/rar Mh „a încărunţi; a avea fire de păr albe”; cf. c ăru i â... ÎNFOTOGRAFIÂT adj., f. înfotogra-flătă GM; AFLR/rar Ph, Gr „fotografiat”: Ş-o are înfotografiătă tot aşa cum aţi făcut dumneavoastrâ/831. ÎNFRĂGET vb. I refl. AFLR/rar Dj [d. pământ] „a se afâna”; cf. r â b u f n f 5°. ÎNFRĂMÂNT vb. I AFLR/rar Mh, Dj; Db „a frământa”; f. b o s o 1 f 1°... ÎNFRĂŢI vb. IV GO/rar Mh [d. ingrediente, la mâncăruri] „a se amesteca, a se omogeniza”: Punem căldarea pe foc, culegem urzici, fierb în clocot, apoi punem [...] făină. Şi mestecăm cu mâtca să fiarbă să se-nfrăţeăscă toate cu făină/940; cf. amestec â2°... ÎNFRÂNA vb. I tranz. 1° AO, PI. 56/ prin Dj; AMD, h. 246/prin Cţ şi rar Db, Ph, Br, Ot, Tr, Gr, II, TI „a pune frână la căruţă; a împiedica”; cf. p i e d i c ă 1°. 2° AMD, h. 270/rar Tr „a priponi calul legându-1 de picioare; a împiedica”; cf. împi 1 â 1°... ÎNFRÂNÂRE s. f„ pl. înfrănări GM/ rar Db „frânare”: De exemplu un sabot uzat trebuie înlocuit, că nu poate să facă-nfrinărea/S\6. ÎNFRÂNGHÎ vb. IV AMD/rar Cţ „a face frânghii”. ÎNFRUNDÎ vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. îrfrunde AO, h. 665/rar Gj „a face frunze, a înfrunzi”: [Primăvara] dau căpuşi, apoi via înfrunde/935. ÎNFRUNTĂ vb. 1 intranz., ind. prez. 1 sg. înfrunt AMD, h. 13/rar Db „a încreţi fruntea, a se încrunta”; cf. c r u n t â 2°... ÎNFRUNZĂRÎ vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se înfrunzăre AFLR/rar Dj „a se împodobi, a se găti, a se ‘ aranja”: Se înfrunzăre tot patu cu perini/933; cf. a ş-t e r n e 2°. ÎNFUGÎ vb. IV refl. AFLR/rar Br „a fugi”: Trupa s-a-nfugit înapoi/746; cf. fugi 2°... ÎNFUNDĂ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. înfundez 1° AMD, h. 178; AFLR/rar Bz, Br, Tr, Gr, II, Cţ; înfund AMD; GM/rar Ag, Ph, Tr, II, Cţ „a lipi (la pereţii casei) primul strat de lut (amestecat cu paie sau cu pleavă)”; cf. a r u n c â 4°... 2° AFLR/rar Dj, Ot; AMD/rar Gr „a acoperi, a închide etanş”: Comina o duce la cazan [....] are un capac acolo şi-o-nfundeăză bine AFLR/934. 3° refl. AFLR/rar Br [d. cursul unei ape] „a se astupa, a se bloca (din cauza sloiurilor de gheaţă)”: Gârla când face sloi iama, ea vine şi să-nfundeăză/149. 4°TDM Il/rar Vn „a umple bine”: înfundeăză şi fimdacu ăla cu... [tocătură]/ 722. 5° AMD, Pl. 76-77/rar If „a cârmi viţa-de-vie (oprind creşterea mlădiţelor neroditoare)”: [Viţa] o înfundez şi nu mai creşte hălăciugă mare/840; cf. c ă p e ţ i... ÎNFUNDÂT1 adj., pl. înfundaţi l° AO, h. 104/prin Dj şi rar Ot, Tr „constipat”; cf. astupă t... 2°AO, h. 135/rar VI, Mh „răcit, cu guturai”; cf. g u t u r ă i 6 s... 3° maţ~v. maţ 3°. 4° cojoc ~ v. cojoc 1°. ÎNFUNDÂT2 s. n. GM/rar Tr „numele acţiunii de a înfunda 1°”: Aşa să numea înfundat [când lipeai] cu pământ/806; cf. bu 1 găre â 1 ă... ÎNFUNDĂTURĂ s. f„ pl. înfundături 1° GM/rar Tr „lemn gros, sprijinit de un gard sau de un zid, de care se bate fuiorul pentru a-1 scutura de puzderii”: După ce-o tocăm [cânepa], avem înfundătură colea şi-o zbiciulăm, aşa zicem noi. Pus uite un lemn cum ar fi ca ăsta, răzimat/806; cf. b ă-t ii ş 2°... 2° GM/rar Tr „strat gros de pământ înmuiat şi amestecat cu paie (sau cu pleavă) pentru înfundat pereţii”: După ce-a terminat-o [casa], începe omu să ţăndărească cu scânduri aşa, mici, cu beţe, cu cuie de fier şi la urmă-i dă o-nfundătură de pământ/ 777; cf. a r u n c ă-ttiră3°... 3° AO, h. 291/rar Dj „îmbrăcăminte fără mâneci, din piele, încheiată pe umeri ori la subţioară; pieptar”; cf. b ă i b ă r â c... ÎNFURC v. înfurci 1°. ÎNFURCEÂLĂ s. f. AMD, Pl. 131/rar Ag „semn de recunoaştere în urechea oii constând dintr-un unghi ascuţit”; cf. cârcei^0... ÎNFURCI vb. IV 1° tranz. şi refl. pas. AO, Pl. 121/prin Dj şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 131, 133, 134/prinOt, Trşirar Ag, Db, Gr „a (se) cresta urechea oii în formă de unghi ascuţit (ca semn de recunoaştere)”; cf. fure i... 2° refl. AO, h. 321/rar Dj [d. drumuri] „a se bifurca, a se încrucişa”; cf. c r u c i ş â... -var. l°înfurcă vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. înfurcheăză AO, h. 121/rar Dj. ÎNFURCÎT adj., drum ~ AO, h. 321/ rar Dj „bifurcaţie”; cf. b i f u r c â d ă... ÎNFURCITURĂ s. fi, pl. înfurcituri 1° AMD, Pl. 131/rar Db, Tr „semn de recunoaştere în urechea oii, constând dintr-o crestătură în formă de unghi ascuţit”; cf. cârcei 15°... 2° AO, h. 321/rar Dj; AMD, h. 531/rar Tr „bifurcaţie”; cf. b i f u r c â d ă... ÎNFURIŞÂ vb. I refl. GM; AFLR/prin Tr „a se furişa”. ÎNFURNIG vb. I intranz., ind. prez. 3 sg. înfurnigeăză GO/rar Ot „a mişuna ca furnicile”: [Viermii de mătase] când învie începe să înfurnigeze ca fumicile/996. ÎNGĂDUI vb. IV 1° intranz. AFLR/ rar Ph „a avea acces, a ajunge”: Când îngăduinţe Ia vite, sigur că face pagubă [lupul]/707. 2° refl. AFLR/rar Ph „a se înţelege, a fi de aceeaşi părere”: Foarte mult m-am îngăduit cu el [= soţul], m-am înţeles foarte bine/716; cf. î n g r ă d i 2°. ÎNGĂLÂT adj., pl. îngălaţi, fi îngălată, pl. îngălate AMD, h. 23 MN; 215, 216/rar Ag, Db, Tr „foarte murdar, nespălat, neîngrijit”; cf. c â r â i â t... ÎNGĂLĂCIUNE s. fi AMD/rar Db „murdărie”; cf. i m... ÎNGĂLBEJÎT adj. AMD, h. 26/rar Ph [d. om] „gălbejit, palid”: E îngălbejît, nu-1 mai apucă înfloritu dovleacului/714; cf. ceri u2... ÎNGĂLBIN v. îngălbini 2°. ÎNGĂLBINÎ vb. IV 1° AO, h. 603; 614; TDO/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot „a îngălbeni, a deveni galben”. 2° var. îngălbină vb. I refl. AFLR/rar Ag „a se vopsi în g a 1 b i n”. ÎNGĂRGĂRIŢ vb. 1 intranz. AO, h. 623/rar Ot [d. cereale, boabe] „a se umple de gărgăriţe”; cf. g â r g ă r i c i... ÎNGĂRLĂONŢÂT v. încârlionţăt. ÎNGĂTÎ vb. IV AFLR/rar Ot „a găti, a împodobi ceva”; cf. b o b o c f... ÎNGĂUNOS adj. GO/rar Gj „găunos, scorburos”: Un buştean îngăunos/913; cf. b o r t o r 6 s... ÎNGĂURÎ vb. IV tranz. şi refl. AO, h. 260; 784; 786; TDO; AFLR/Gj, Mh, prin Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 680; TDM I, II/rar Ph, Bz, Ot; ind. prez. 3 sg. îngăure TDO; AFLR/Mh şi rar VI, Gj, Dj „a găuri”: [Opincile] le îngăurim, le punem... le urzobim cu... cu urzoabe AFLR/929. [Butucul roţii] 1 -îngăură, face spiţă id./ 941; cf. g ă u r 1. ÎNGĂZÎT adj., fi îngăzîtă, pl. îngăzlte AMD, h. 216/rar Gr „murdar, nespălat”; cf. c ă r â i â t... ÎNGÂMFĂ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se îngâmfa 1° AO, Pl. 35; 124; AFLR/prin Gj; se îngămfeăză AO, Pl. 35/rar Mh [d. aluat, caş etc] „a creşte, a dospi, a se umfla”; cf. d e v e n i 4°... 2° AFLR/rar Gj [d. răni] „a se inflama”: A ars-o şi pielea s-a-ngîmfăt aşa pă ea, s-a copt/939; cf. înverşuna, obrenti. 3° AO, h. 870/rar VI, Mh; ind. prez. 3 sg. se îngămfeăză/rar Mh [d. om] „a se îngrăşa, a se umfla”: Numai animalu îl îngraşi, eu mă îngmf/907. ÎNGÂMFOS adj., fi îngămfoăsă AMD/ rar Vn „îngâmfat, mândru, încrezut”; cf. f ă 1 n i c 6 s... ÎNGÂNĂ vb. I 1° în expr. a ~ vorba AO, h. 57/rar Mh „a vorbi peltic”; cf. c â-c â i... 2° refl., în expr. a se ~ cu sbmnul GM/ rar Vn „a aţipi, a adormi”: Eu doar ce mă culcasem de vreo zece minute-aşa, doar ce mă-ngîndm cu somnul!2.%. ÎNGÂNÂT adj. 1° pas -AFLR/ rar Gj „distanţă de un pas şi jumătate (la care se semăna odinioară porumbul)”: înainte să punea [porumbul] la un metru jumate, pas îngînăt/9l&. 2° f. îngmătă, cu limba ~ loc. adv. AMD, h. 32/rar Gr [d. modul de a vorbi] „peltic”; cf. p ă 1 i ş 4°, p â 1 p â i t, p i ş c â v 2°, p u ş c ă v i t, ş i ş c ă v i t. ÎNGÂNDÎ vb. IV refl. AFLR/rar Ot „a se gândi”; cf. c h i t i 3°... ÎNGÂNGĂÎ vb. IV, în expr. a ~ vorba AMD, h. 32/rar Ot „a vorbi peltic”; cf. c â-c â i... ÎNGÂNGÂÎT adj., f. îngăngâită AMD, h. 32/rar Ot „peltic”; cf b a 1 a m ii 11°... ÎNGÂNGÂNÂT adj. AMD, h. 32/rar Tr „peltic”; cf. b a 1 a m u 11°... ÎNGÂTUÎ vb. IV AFLR/rar Ot; GM/ rar Tr [d. fiare] „a muşca, a sfâşia la gât”: O prinsese pe oaie, o îngîtuise aici la gât [lupul] GM/806; cf. î m b e r e g ă ţ i. îngemănarea s. f. art., ~ piciorului AO, h. 142/rar Mh „încheietura dintre şold şi femur (în zona inghinală)”; cf.gemănăre 4°... ÎNGEN vb. I intranz. AO, h. 599/ rar Ot „a înceta, a se opri (din creştere)”: [Porumbul] a aruncat copii şi atunci îngeri pază din creştere/995; cf. înstânjenâ, stânjeni, tânjeni; AMD/rar Ot „a înceta, a se întrerupe”: Ingeneâză să mai pice streaşină, nu mai pică AMD/772; cf ostoi, stăgni. ÎNGENUCHE v. îngenuncheâ 3°. îngenunchea vb. n i° tranz. amd/ rar Ot „a pune la punct (pe cineva); a învăţa minte”: O să-l îngenunkez eu pă el, îi arăt eu lui/774. 2° tranz. GO; TDO/prin Mh, Dj şi rar VI „a îndoi, a încovoia (coarda viţei-de-vie)”: O-ngemnkem viţa, să fie-ngenun/câtă, ca să-şi prindă rădăcina şi după ce-am îngenunJcăt-o o luăm la călcat TDO/988; cf c e r c u i 2°... 3° var. îngenucheâ vb. II intranz., ind. prez. 1 sg. îngenuchi AO, h. 905; PI. 9/rar Dj, Tr; AMD, ch. 390; TDM II, III/Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Br, If şi rar Vn; îngenuchez AMD/prin Vn, II, Cţ şi rar Ag, Db, Bz, Br, Tr, Gr, CI, TI „a se aşeza în genunchi”; cf. 1 ă s â 2°. -var. 3° îngeonucheă (4 sil.) vb. II refl., ind. prez. 1 sg. mă îngeonuchi AMD, ch. 390/rar CI, Cţ; îngeruncheă vb. II intranz., ind. prez. 1 sg. îngerunchi AFLR/ rar VI; înghenucheâ vb. II intranz., ind. prez. 1 sg. înghenuchi AMD/Db, Ph, prin Ag şi rar Vn, Bz, Br, Ot, Tr şi refl./rar Db; înghenuicheâ (4 sil.) vb. II intranz., ind. prez. 1 sg. înghenuichilprin Db şi rar Tr; înghenunchea vb. II intranz., ind. prez. 1 sg. înghenimchi AO, h. 905; PI. 9/prin VI; AMD/prin VI, Ag; înghenunchez AO/rar VI. ÎNGEONUCHEĂ v. îngenuncheâ 3°. ÎNGERII s. m. pl. art., în expr. a-şi pierde ~ AO, h. 67/rar Dj „a-şi pierde firea, a-şi pierde cumpătul”; cf s f â r ş 13°. ÎNGERUNCHEĂ v. îngenuncheâ 3°. ÎNGHEBÂT adj., pl. înghebăţi GD/ rar Cţ „cu stare, înjghebat, avut”; cf î n t ă-r i t2, s i t u â t. ÎNGHEBUNÂT adj., f. înghebmătă AMD/rar Ph „cocoşat, adus de spate, aplecat, încovoiat”: Nu sta aşa îngebunăt când scrii/715. ÎNGHEMUÎT adj., f. înghemuită AMD; AFLR/rar Db „ghemuit”; cf. c i u j d 11... ÎNGHENUCHE v. îngenuncheâ 3°. ÎNGHENUICHE v. îngenuncheâ 3°. ÎNGHENUNCHEA v. îngenuncheâ 3°. ÎNGHEŢĂ vb. I intranz. 1° AO, h. 113/ Gj, Mh, prin Dj şi rar VI, Ot, Tr; AMD, h, 79/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, TI, Cţ, prin Bz Şi rar VI, CI [spec, d. degeţele de la mâini] „a degera”: Degetele de la mână îngăţă, de la picioare degeră AO/973; cf. ger. 2° AFLR/rar Dj [d, piftie] „a se lega, a se închega”: Zama aia... o punem în străchini şi-o punem la îngefăt, îngăţă, să fac tremu-rişte, aşa le spunem noi, piftii, tremurişti/ 979; cf s t r ă j h e ţ â 2°, ÎNGHEŢATUR s, f, GM/rar Gr „deaerătură”. INGHIBIJEÂLĂ s, fi TDO/rar VI „înghesuială, aglomeraţie”: Era aşa o-ngibijâl-Sicolo-n tren, de n-am văzut de când sânt/925; cf. g 1 o â t ă 1°... ÎNGHIQLBÎ v, înghionti 2°. ÎNGHIOLOÎ v, înghiorăl. ÎNGHIOLTÎ v, înghionti I9, ÎNGHIONTĂREÂLĂ s. fi GM/ rar II „acţiunea deaînghiontăr i”; cf. bulgăr eâlă„, ÎNGHIOTĂRÎ vb, IV refl. pas. GM/ rar II „a lipi (pereţii) cu un strat gros de lut; a tencui”; cf, a r u n c â 4®„, ÎNGHIONTEALĂ s, f, GM/rar II „acţiune de a înghionti I9”; efi b u j-gă reală.,, ÎNGHIONTI vb. IV tranz, I9 AMD, h. 178; GM/rar Br „a lipi (pereţii casei) cu strat gros de lut; a tencui”; cf,aruncă 4°... 2° var, înghioldl vb, IV tranz, TDM II/ rar Db „a împinge, a înghesui”; Ş»e mgoU dese în ulucă [pe lupoaică]/693, = var, le înghioltl vb, IV tranz, AMD, h. 178/rarIl. ÎNGHIORĂI vb, IV intranz, IB AO, h, 106/rar Dj, Tr „a chiorii”; efi b p 1 b o-r o § i„. 2° var. înghioriăf vb, IV intranz. AO, h, 420/rar Dj „a grohăi"; efi g â f â i 1°... --var. lp înghiolol vb, IV intranz. AMD, h. 72/rar Oţ; înghiorlăi vb. IV intranz. AO, h. 106/rar Gj, Dj; înghiorlol vb. IV intranz. AO/rar Dj; înghioroi vb. IV intranz. AMD/rar Ot. ÎNGHIORÎ v. îm birui. ÎNGHIORLĂI v. înghiorăl 1», T, ÎNGHIORLÂCĂÎ vb. IV intranz, AO, h. 420/rar Dj „a grohăi”; cf. g â f â 11°,.. ÎNGHIORLOÎ v. înghiorăl 1°. ÎNGHIOROI v. înghiorăl 1°. ÎNGHIORŢĂÎ vb. IV intranz. AO, h. 106/Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar VI; AMD, h. 72/rar Ot „a chiorăi”; cf. b o 1-b Q roşi.., ÎNGHITE vb. III AO, h. 856 MN/rar Gj, Mh, Dj, Oţ; AMD, ch. 189/prin Ag şi rar VI, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr „a înghiţi", - var. înghiţâ vb. I AO, h- 856 MN/rar Gk INGHIŢA v. înghite. ÎNGHIŢĂTOÂRE v. înghiţitoâre 3°, ÎNGHIŢITOÂRE s, fi, pl, înghiţituri 1° AMD, h. 31 /Ph, II, prin Db, Tr, Cţ şi rar VI, Ag, Bz, Br, Ot, Ifi CI, TI „omuşor, uvulă”; cf. b e r e g â t ă 2°„, 2“ AO, h. 86/prin V! şi rar Dj, Ot; AMD, h- 52 MN/prin Ag, Bz, Br şi rar VI, Ph, Vn „esofag”; cf, b e r e g â t ă 19,„ 3* AO, h- 85/rar VI „mărul lui Adam"; cf. g â r g â 1 â u,„ - var. înghiţătoăre s, fi, pl. inghiţătări 3P AO, h, 56/rar VI; înghiţitor s. n„ pl, îrtghiţitmre 1° AMD, h, 3 1/rar VI, Ag, Ph, Gl, Bz, II. ÎNGHIŢITOR v. înghiţitoâre 1°. ÎNGHlŢITtfRĂ S. fi AMD, h, 31/rar Ot „omuşor, uvulă"; efi b P r e g â t ă 2°.,, ÎNGHIURUÎ V- îmbirtii. jNGINGIĂ vb, I intranz, AO, h. 6Q2/ rar Dj [fig,] „a începe să se formeze boabele pe ştiulete”; ef, a r u n c â 2°... ÎNGLOBA vb, I tranz, 1° AMD; GM/ rar Db „a globi, a amenda"; Te-nglobgăză tare dacă a făcut sţripăciune mare galu [în holdă] AMD/699. 2° refl. a se ~ în datorii GM/rar II „a se umple, a şe îngloda în datorii”. ÎNGLOBÂT adj. GM/rar Tr „însărcinat; răspunzător”: Omu care este înglobat cu treab-asta s-o facă [la nuntă] merge cu găleata cu bani la naşi/794. ÎNGHESUI vb. IV tranz. TDO/rar VI; refl. pas. ind. prez. 3 sg. se înghesoăie GD/ rar Cţ „a (se) îndesa, a (se) presa brânza în burduf’; cf. t a c s â. ÎNGLODI vb. IV tranz. GM/rar II „a glodi, a produce disconfort, a incomoda”: Mă-nglozeşte un ochi GD/895. - var. înglozl vb. IV tranz. GD/rar Cţ. ÎNGLOMERÂŢIE s. f. AFLR/rar Ot „aglomeraţie”: Da dacă e-nglomerăfie [la cazanul de ţuică] înfundăm butoiul dea-supra/934; cf. g 1 o ât ă 1°... ÎNGLOT vb. I refl. GM/rar Ag „a se aduna multă treabă, a se aglomera”: Ne sileam care mai de care să ieşim cu gândacii, cu borangicu, să-l tragem mai înainte, că să-nglotă la urmă şi ne-nvia gogoşile/690. ÎNGLOTÂT adj., f. înglotătă GM/rar Ag, Gr „prins în multe treburi, aglomerat”. ÎNGLOZl v. înglodi. ÎNGONÂTA, de-a ~ loc. subst. GO/ rar Gj ,jocul de copii de-a prinselea”; cf. a 1 ergâtă... ÎNGONÎ vb. IV, ind. prez. 3 sg. îngoănă GO/rar Gj „a alerga, a fugi în goană”: Dacă-1 prindem [pe un copil], îngoănă el după ceilalţi/935; cf. f u g i 2°... ÎNGRĂBÎT adj., pl. îngrăbiţi GM/rar Gr „grăbit”. ÎNGRĂDEÂLĂ s. f„ pl. îngrădeli 1° AO, Pl. 27/rar Dj „gard de nuiele”; cf. g âr dâ 1 n iţă... 2° var. îngredeâlă s. f. TDM III/rar Tr „împletitură de nuiele la pereţii casei de paiantă”;cf. gard11°... ÎNGRĂDI vb. IV 1° AMD, h. 177; AFLR/Tr, CI, prin Bz, II şi rar Ag, Db, Vn, Br, If, Gr „a împleti nuiele la pereţii casei de paiantă”: Bătea patru furci aşa, patru stâlpi în pământ, bătea trei lanteţi pe-o parte şi-ngrădeă cu nuiele AFLR/ 687. 2° refl. TDM I/rar Ot „a se înţelege bine; a se potrivi (cu cineva)”: Ne-am îngrădit [...] maică, dă când ne-am luat, noi nu ne-am răulit sau noi să trăim rău în familie/767; cf. b r o d I... ÎNGRĂDIT adj., pl. îngrădiţi, f. pl. îngrădite 1° AFLR/rar Ph „împletit cu nuiele, din nuiele împletite”: Face de grădele aşa [...] grădeală aşa [...] îngrădite, o lojniţă aşa mare/701; cf. î m p 1 e t e ri t... 2° TDM I/rar Ot [d. soţi] „potriviţi, care seîngrădesc 2°”. ÎNGRĂMĂDIT adj., f. îngrămădită GM/rar Db, Gr [fîg.] „prost, redus; necivilizat”: Înainte era lumea mai îngrămădit-aşal 811; cf. b o b 1 e âţă... ÎNGRĂŞĂMINTE s. f. GO; TDO/rar Mh „îngrăşare”: Să-l îngrăşăm [porcul], să-l punem pe îngrăşăminte/944. ÎNGRĂTĂRÎ vb. IV tranz. AFLR/rar Bz „a pune, a fixa scheletul de grinzi (g r ă-t a r u 1)”; cf. g r ă t ă r i 1°... ÎNGRĂŢ vb. I tranz. AO, h. 194/rar Mh, Dj „a bate leaţuri (g r a t i i) la pereţii casei de lemn”; cf. a r ă c f... - var. îngreţi vb. IV tranz. AO, h. 194/ rar Mh. ÎNGREDEÂLĂ v. îngrădeâlă 2°. ÎNGREŢI v. îngrăţâ. ÎNGREUNATĂ adj. f. AMD, h. 143/ rar Vn, Gl, TI „însărcinată, gravidă”; cf. b ur d i 6 s 2°... ÎNGREUTÂT adj., f. îngreutătă AFLR/ rar Ag „prins de greutăţi, ocupat, preocupat’: Mă vede şi pe mine prea îngreutătă, că sânt şi la muncă şi am şi treburile acasă/688. ÎNGRIJEÂLĂ s. f. GO/rar Mh „îngrijire”: Şi goangele au şi ele o raţie: trebuie îngrijălă/'965; cf. î n g r i j f n ţ ă. ÎNGRIJÎNŢĂ s. f. GM/rar Tr „îngrijire”: Îl căuta prin descântece, prin îngrijinţă bună/797; cf. î n g r i j e â 1 ă. ÎNGRIJORĂ vb. 1 refl. GM/rar Bz, Br „a avea grijă, a se îngriji (de ceva, de cineva)”; cf. p u r t â 5°, t r e ţ i n e. ÎNGRIPÂT adj. GM/rar Tr „gripat”; cf. g u t u r ă i 6 s... ÎNGROFĂÎ vb. IV AO, h. 421/rar Mh „a grohăi”; cf. g â f â i 1°... ÎNGROPA vb. I 1° a ~ ânul v. an 2°; a ~ căluşul v. căluş 3°. ÎNGROPĂTOR s. m., pl. îngropători 1° AMD, h. 199, 200/prin Cţ şi rar Br „stâlp (la gard)”; cf. b â b ă 13°... 2° GM/rar Ag „gropar”: După ce-i face slujba, îl ia îngropătoru [pe mort] şi-l duce la groapă/675; cf. g r o p â ş... ÎNGROPĂTURĂ s. f. AO, h. 593; GO/ rar Mh, Dj „muşuroi în jurul unei plante”; cf. c u i b â r2°... ÎNGROŞÂ vb. I tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. (se) îngroşeăză AO, h. 675; Pl. 3; AFLR/prin Mh, Dj şi rar VI, Ot; AFLR/rar Br, Tr „a deveni gros, consistent”; cf. m i e-râ, trage 13°. ÎNGROŞEÂLĂ s. f. AMD, Pl. 147; AFLR/rar Cţ „partea cea mai groasă, mai densă la fiertul unei mâncări”: [Bulionul] îl strecurăm, îl frecăm bine, îl lăsăm să se limpezească, deasupra iese mai mult în-groşăla şi dedesubt rămâne, luăm cu lingura frumos/892; cf. g r o s f m e 2°. ÎNGROZ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se îngrozeăză GM/rar Ag „a se îngrozi”; cf. s p ă i m â, s p e r i â 2°, t e m o r â. ÎNGRUP vb. I refl. AFLR/rar Gj „a se strânge laolaltă, a se grupa”; cf. î n-strânge. ÎNGUNOÎ vb. IV tranz. AO, h. 433/ rar Mh, Dj; AMD, h. 305/rar Ph, II, TI „a îngrăşa terenul cu gunoi, cu băligar”; cf. b ă 1 i g ă r i... - var. îngunoiâ vb. I tranz. AO, h. 433/ rar VI, Mh; AMD, h. 305/rar Vn, Bz, TI. ÎNGUNOI v. îngunof. ÎNGUNUIEŢ vb. I tranz. AMD, h. 305/ rar Vn „a îngraşă terenul cu gunoi (băligar, găinaţ)”; cf. b ă 1 i g ă r i... ÎNGURGA vb. I tranz. AMD, h. 487, 488; GD/prin TI „a face încreţituri la opinci”; cf. învârzobi, înzorzi, urzi 3°, v âr z o b i 1°, z o r z f. ÎNGURLUl vb. IV intranz. AO, h. 420, 421/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh, Ot „a grohăi”; cf. g â f â i 1°... ÎNGURLUP s. m., pl. îngurlupi AO, h. 480/rar VI, Gj, Dj „prună închircită care cade din pom înainte de coacere”; cf. b o-b o 1 o ân ă... ÎNGURLUPÂTĂ adj. f„ pl. îngurlu-păte AO, h. 480/rar Gj [d. prune] „închircită, care se usucă în pom şi cade”; cf. p o m â t ă, pomuită, v ă s c ti 12°. ÎNHĂMA vb. I refl. AMD, h. 62/rar Ph; a se ~ în piept h. 62/rar Db [fig.] „a se îmbolnăvi de astm (din cauza fumatului)”: S-a înhămat în piept dă tutun, a prins răpciug/812. ÎNHĂMÂT adj. AMD, h. 62/rar Bz [fig.] „bolnav, îmbolnăvit de astm”, ÎNHĂMĂTURĂ s. f. AMD, h. 62/rar Bz [fig.] „astm”; cf. â s m ă... INHĂNŢ vb. I tranz, GD/rar 11 „a înhăţa”; cf. a ţ â... ÎNHOBODA vb. I tranz. GM/rar Vn „a pune vălul miresei”; cf. î n s o v o n â, î n v ă 1 f 2°, î n v o 1 ă, î n v o 11 a 2°, 1 e-gâlD, sovonf. - var. înhobodf vb. IV tranz. GM/rar Vn. ÎNHOBODÎ v. înhobodâ. ÎNHOLBÂŢI adj, m. pl. TDO/rar Dj [d. ochi] „holbaţi”. ÎNHRĂNÎT adj., f. înhrănîtă AFLR/ rar Cţ „hrănit”: Ea [iapa], mama lor, era-nhrănîtă foarte bine/900. ÎNIERB vb. 11° intranz. şi refl, AO, h. 586; 588/rar VI, Gj, Mh; AMD, h, 313; 592/prin Ag şi rar VI, Db, Ph, Bz, Ot, Tr [d. terenuri] „a se acoperi cu iarbă; a înţeleni”: A-nierbăt pământu c-a stat nelucrat AMD, h. 592/685. Să-nierbeăză dacă nu-1 ari, să-nţelineşte id,/786; cf. î n ţ e 1 i n â, 1 i v e z f 3°, o b 1 e g f, ţ e 1 i n 1. 2° refl. AFLR/rar Dj [d. miel] „a începe să mănânce iarbă, să pască”. ÎNIERBÂT adj., f. pl. înierbăte AMD, h. 590, 591; AFLR/rar VI, Ag, Db, Tr [d. terenuri] „acoperit de iarbă, înţelenit”; cf. î n ţ e 1 i n f t, o d i n f 11°, ţ e 1 i n f t, viran 1°. ÎNIERN vb. I tranz. AMD, Pl. 158; GM/rar Ot „a ierna (oile)”. ÎNIERNÂT s. n. AMD, Pl. 158, 159/ rar Ph, Ot „iernatul (oilor)”. ÎNJOS vb. I refl. GM/rar Db „a se înjosi”. ÎNJOSÂT ÎNJOSÂT v. înjosit 1°. ÎNJOSIT adj., f. înjosită 1° GM/rar Ag, II „hecivilizat, înapoiat”: Mai făceam şi câte-o rochie... ţesută dă bumbac şi-o îmbrăcam şi ne duceam cu ea la horă. Nouă ne părea bine, nu era ca acuma, fel dă fel... Acuma este lumea... atunci era-njosită mult/868. Am avut o soră foarte frumoasă... Ş-a luat un om foarte-njosăt. Ce eram noi că eram săraci, da ăla prea, prea îl pedepsise Dumnezeu, prea amărât/786; cf. b o b 1 e â ţ ă... 2° AFLR/rar Ph „scăzut, coborât”: M-a găsit cu cinşpe [tensiunea], m-a găsit înjosită/118, -var, 1° înjosăt adj., f. înjosâtă TDM III/rar Ag. ÎNJUNGHE v. înjunghiă. ÎNJUNGHIA vb. I, ind. prez. 1 sg. înjunghiâz AO, h. 946/rar Dj; AMD, ch. 944/rar TI „a tăia un animal (prin înjunghiere)”; cf. j u n g h e â. - var. înjungheâ vb. II, ind. prez. 1 sg. înjimghi AO, h, 946/rar Dj, Ot; AMD, ch. 944/prin Ph, Br şi rar Ag, Db, Vn, Gl, Bz, TI. ÎNJURĂ vb. I intranz. AMD, ch. 598/ rar TI, Cţ „a_ depune un jurământ, ajura”. ÎNJURAT adj., pl. înjuraţi GD/rar TI ,jurat, cu jurământ”: Dacă îi lasă [banii unei comori] ne-njurăf... îi poate lua omu/ 876, ÎNLĂCRÂT adj,, f. înlăcrătă GO/rar VI [d, leaţurile bătute la pereţii casei] „aşezat în romburi, care formează romburi”: Cercuiala vine.,, una peste alta, alt-aşa, alţ-aşa, alt-aşa şi,„ înlăcrât-aşa/9\9; cf. chiracbie,,. ÎNCASĂ vb, I GM; AFLR/rar Ag, Bz „a lăsa, a îngădui”: Mama nu mă-nlăsă, săraca GM/743: ef, p e r m i t â.„ ÎNLĂSTĂRÎ vb, IV intranz. AO, h, 665/rar Gj; AMD, h. 404; Pl. 71-72/rar Db [d, vie, pădure ete.] „a înmuguri”; cf. bumbi',,, ÎNLĂTUNÎ vb. IV tranz. AFLR/rar Gj „a pune lătunoi la construcţii”: [Casa] o încăpriorăm, o-nlătunim/952. 220 ÎNMÂNA m ÎNLEG vb. I tranz. AFLR/rar Bz, | Tr, Gr, II „a lega”: îl legi păru ăla, o ulucă, ce era, o-nlegăi cu un şervet/795. ÎNLEGĂTURĂ s. f. AFLR/rar Dj „legătură”. ÎNLESNICIOS adj. GD/rar TI „lesnicios, uşor de făcut”: P-orm-a ieşit maşini de vânturat şi să curăţa [boabele de grâu], ceva mai înlesnicos/875; cf. u s u r e 1°. ÎNLIBERĂ vb. I AFLR/rar Dj „a elibera”. ÎNLOCUI vb. IV intranz. GM/rar Bz „a locui”: Era destui cetăţeni care avea camere dă înlocuit/732; cf. 1 ă c u i1. ÎNLU vb. I tranz. AFLR/rar Mh, Dj „a lua”; cf. 1 u a 11°. ÎNLUCRÂT adj., f. pl. înlucrăte GM/ rar Ph „lucrat”. ÎNLUNÂTIC adj., pl. înlunătici GM/ rar Db [d. puii de găină scoşi în aceeaşi lună în care au fost puse ouăle la clocit] „debil, bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d î u... ÎNMASCÂT adj., f. înmascătă GM/ rar Bz „mascat”. ÎNMĂCIN vb. I AFLR/rar Db „a măcina”. ÎNMĂLUl vb. IV refl. AFLR/rar Gj „a consolida malurile unui râu (împotriva surpării); a îndigui”; cf. d i g u I... ÎNMĂRÎ vb. IV refl. GM/rar Db; GD/ rar Cţ „a se mări, a creşte”: După ce m-am înmărit şi n-am vrut să mă mai duc cu vacile [...] mă duceam la cules de prune GM/699; cf. a j ti n g e 1°... ÎNMĂRIT vb. I tranz. şi refl. TDO/ rar Dj; GM; TDM I/prin Ag şi rar VI, Db, Ph, Vn, Br, Tr; GD/rar Cţ „a (se) mărita”: Am înmărităt patru fete GM/699. Şi ea s-a-nmărităt ş-a luat unu din Băileşti TDO/982; cf. m ă r i t â. ÎNMĂRITĂT adj. AMD/rar Ag [d. tineri] „însurat prin stabilire în casa fetei”. ÎNMĂSURĂ vb. I AFLR/rar Tr „a măsura”; cf. m ă s u r â. ÎNMÂN vb. I tranz. GM/rar Gr „a mâna”: Şi începea iar să-i ia caii la înmînăt/833; cf. m â n â2 4°. JP înmeliţâ ÎNMELIŢ vb. I AFLR/rar Dj va meliţa”; cf. f ă r â m â 10°... ÎNMERI vb. I intranz. GM/rar Db „a amorţi, a deveni meri u”; cf. a m u r-111°... ÎNMESTEC vb. I AFLR/rar Mh, Ot; GM/rar Gr „a mesteca”; cf. c 1 e f ă n i... ÎNMOIĂ v. înmuiă 3°. ÎNMORMĂÎ vb. IV GM/rar Vn „a mormăi”; cf. m o r m ă n I. ÎNMOROI vb. I tranz. GM/rar Db „a băga, a pune în m o r o i a 1 ă”: [Firele de cânepă] le băgăm în cenuşe, 1e-nmoroiem cu cenuşă/693; cf. m o r o 12°. ÎNMUGURA vb. I intranz. AO, h. 665/ rar Gj, Mh [d. plante] „a înmuguri”; cf. bumb I1... ÎNMUIĂ vb. I 1° refl. GM/rar Br [d. rachiu] „a deveni slab, a-i scădea tăria”: Dacă vezi că nu mai e bună [ţuica], să acreşte sau să-nmoăje/153. 2° tranz. TDM III/rar Tr „a dilua, a slăbi concentraţia de sodă la prepararea săpunului”; cf. î n d u 1 c f 2°... 3° var. înmoiă vb. I tranz. AO, h. 997 MN/rar VI, Dj „a muia (rufe)”; cf. m u i â 5°, răzmuiâ. 4° tranz. GM/rar Br [la jocurile de copii] „a da cu băţul, a lovi p o p i c u 1”. 5° intranz. GM/rar Tr „a îndeplini o regulă la jocul ţurca, potrivit căreia jucătorii aflaţi la bătaie trebuie să introducă beţele într-o groapă special făcută”: Cei doi cu beţele fug şi dau ţâcu şi vin să-nmoaje la groapă/798. 6° refl., în expr a se ~ puterile AFLR/ rar Cţ „a slăbi, a se epuiza, a pierde puterile”: Nu mai puteam, mi s-au înmuiat puterile/%92. ÎNMURGE v. înmurgf. ÎNMURGÎ vb. IV AMD, h. 503; TDM I, III/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot „a amurgi”: începuse să înmurgeze de seară GM/751; cf. î n c i n â 3°... - var. înmurgeâ vb. II, ind. prez. 3 sg. înmurgeăză GM/rar Br. 22 X ÎNNĂVĂDEÂLĂ ÎNMURGÎT, pe ~ loc. adv. AMD, h. 503/rar Tr „în amurg”; cf. g u r ă 14°.., ÎNMUŢÎ vb. IV AO, h. 67/rar Gj „a amuţi”; cf. g 6 r ă 5°... ÎNNĂŞTE vb. III tranz. şi refl. AMD, h. 144; GM; AFLR/Db, prin Ph, Vn, If, Gr, CI, II şi rar Ag, Bz, Br, Tr; GD; AFLR/ rar TI „a (se) naşte”: Care înnăşte băiat face chef GM/718. Aici [în sat] am trăit, aici am înnăscut AFLR/701. M-am îmăsctit în căruţă AMD/846; cf. n â ş t e 1 °, p r a-s f 1°. - var. înnăscâ vb. I tranz. GM/rar Bz. ÎNNĂDIŢI adj. m. pl., boi ~ AMD, PI. 59/rar Ot „a doua pereche de boi la car”. ÎNNĂMEŢÎ vb. IV tranz. AO, h. 315/ rar Mh [d. vânt] „a strânge zăpada în troian, a troieni”; cf. o m e ţ f. ÎNNĂMIEZÎ vb. IV intranz. AMD/rar Db „a mânca de amiază”; cf. a m i e z 1... ÎNNĂPĂDÎ vb. IV 1° tranz. GM/rar Ph „a năpădi”: [Grâul] îl pliveam de buruieni, ca să nu-1 strice, să nu-1 înnăpă-deăscă buruienile/716; cf. a s u p r f... 2° intranz. AFLR/rar TI „a nimeri”: Nu-nnăpădeă care să bage-n groapă/ 875; cf. î n n i m e r î, n i m e r i. ÎNNĂSĂDÎ vb. IV GM/prin Br, II şi rar Vn, Bz, Ot, CI; GD/prin TI, Cţ „a aşeza snopii pe arie pentru treieratul cu animale; a năsădi”: Ş-atunci înnăsădeăm grâul, orzu, ovâzu, înnăsădeăm şi băgăm căruţa cu caii GM/754; cf. n ă s ă d i 3°. ÎNNĂSC v. înnăşte. ÎNNĂSCUT s. m. TDM III/rar Tr „nou-născut, copil născut de curând”. ÎNNĂSCUTĂ s. f. AFLR/rar Dj „le-huză”; cf. n ă s c 61 ă. ÎNNĂSIPÎT adj. GD/rar TI [d. terenuri] „cu aluviuni, cu n ă s i p”: [După retragerea apelor] a rămas înnăsipit locu/ 879. ÎNNĂVĂDEÂLĂ s. f., pl. înnăvădeli 1° GD/rar Cţ „acţiunea de a năvădi”: După ce l-am învelit pe sul, îl trecem prin iţă şi prin spată, înnăvădeălă, aşa să spune/898. 2° GM/rar Tr „ţesătură năVădită”: în-năvădeşte fel de fel de-nnăvădel1/797, ÎNNĂVĂDÎ vb. IV tranz. AO, PI. 88; AFLR/V1, Gj şi prin Mh, Dj, Ot; AMD, h. 399 MN; GD; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Tr, CI, II, Cţ, prin If, Gr, TI şi rar VI, Ot „a năvădi”; cf. n ă v ă d 11°, p r i n d e 3°. -var. înnăvedl vb. IV tranz. AMD, h. 399 MN/rar Vn; înnevedf vb. IV tranz./ prin Vn şi rar Br, Ot, Tr, TI; înnividî vb. IV tranz./rar TI. ÎNNĂVEDÎ v. înnăvădi. ÎNNEC v. înec 1°. ÎNNECĂJÎ vb. IV intranz., tranz. şi refl. AMD; GM; AFLR/prin Db şi rar Ag, Ph, Vn, Tr „a îndura necazuri, a suferi; a se necăji”: Până la urmă am înnecăjit eu AFLR/702. Te mai mnecăjeă copiii GM/ 726; cf. s t r ă g ă n f. ÎNNECĂJIT adj., f. înnecăjiită GM; TDM II, III/prin Br şi rar Ag, Db, Bz; GD/rar TI, Cţ „necăjit, amărât, supărat”: îl vedeam mereu înnecăjit AFLR/699. Şi tata a rămas înnecăjit cu şapte copii GM/ 745; cf. î n c h i n u 11... ÎNNECHEZ vb. I AMD, h. 265 MN/ rar Db „a necheza”; cf. m i h o 1, n i c h e z â, nihotl, rinchezâ. ÎNNEGURA vb. I impers. AO, h. 277; GO/Dj şi rar Mh, Ot „a (se) înnopta, a se întuneca”: Stăvari, ăia de iasă seara la lumină când înnegureâză/981; cf. î m b e z n â... ÎNNEGURĂT adv. GO/rar Ot „pe înnoptate, pe întuneric”: Am venit înnegurat [acasă]/993; cf. î n n o p t â t, m u r g 1°. ÎNNEGURÎME s. f. AO, PI. 12/rar Mh „(stare de) ameţeală; semileşin”; cf. anemie 1°... ÎNNEMERÎ v. înnimerl. ÎNNENOROCÎ vb. IV refl. GM/rar Ot „a se nenoroci”. ÎNNERVÎ vb. IV refl., ind. prez. 2 sg. te înnerveşti AMD/rar Gr „a se enerva, a se supăra”; cf. însupărâ,înviforâ, n ăc ăj 11 °, v i forî2°. ÎNNETEZÎ vb. IV AMD, h. 179; GM; TDM II/ Db, prin Ph, If, CI, Cţ şi rar Bz, Br, Tr, Gr, II, TI „a netezi pereţii, a drişcui”; cf. d r i ş c u i 3°... ÎNNEVEDÎ v. înnăvădi. ÎNNIMERÎ vb. IV tranz. şi refl. AFLR/ rar Gj, Dj, Ag, Tr „a (se) nimeri”; cf. î n-năpădi 2°... -var. înnemerl vb. IV tranz. TDO; AFLR/rar Gj, Dj, Ot; AMD; GM; TDM II, III; AFLR/prin Ph şi rar Ag, Vn, Bz, Tr, Gr, II; ind. prez. 2 sg. înnemeri AFLR/rar Dj. ÎNNIVELĂ vb. I tranz. şi refl. AFLR/ rar Gj, Mh; GM/rar Vn, CI „a (se) nivela (terenul)”; cf. n i v e 1 1, p o 1 e j n i c 1, t ă v ă 1 u c 1. ÎNNIVIDÎ v. înnăvădi. ÎNNOI vb. IV intranz. AMD, h. 604/ rar Db [d. porumb] „a împuia”: A început să-/ înnoiască vinele porumbului, creşte/ 819; cf. arunca 1°... ÎNNOPTĂT adv. GM/rar Tr „pe întuneric”: Ne-am dus seara înnoptat, să nu ne vază niminea/806; cf. înnegurâ t... ÎNNORĂ vb. I impers. GM/rar Tr „a se înnora”: Vedeam că înnorgăzăl797\ cf. b o r î 3°... ÎNNUIELÂT s. n. GO/rar Gj „acţiunea de a bate nuiele la pereţii casei”; cf. c e r c u i ă 1 ă2°... ÎNNUMĂRA vb. I tranz. şi refl. AFLR/ prin Dj; AMD; TDM III; AFLR/prin Ph şi rar Db, Vn, Gl, Bz, Gr, CI; GD; AFLR/rar TI, Cţ „a număra”: Să ducea şi-nnumără parii AFLR/699; cf. 1 u m ă r â. ÎNNUMEROT vb. I TDM II/rar Br „a numerota”. ÎNRĂMÂNE vb. III AFLR/rar Gr „a rămâne”; cf. r ă m â n e 2°. ÎNRĂORĂ vb. I tranz. AO, h. 765/rar Mh „a scoate oile la păscut pe rouă (dis-de-dimineaţă)”: Merg cu oile să le înrăorez/ 963; cf. n ă p r ă o r ă. ÎNRĂSTURNĂ vb. I, ind. prez. 2 sg. înrăsturnezi GM/rar Ph „a răsturna”; cf. răstorn â, vârcoll. ÎNRĂZIMĂT adj. AFLR/rar Dj „rezemat”. ÎNRIDICĂ vb. I tranz. şi refl. AFLR/ rar Ot, Tr „a (se) ridica”; cf. î n s ă 1 ţ â, r i d i c â 3°, s ă 11 â 3°, s u m 61 e 1°. ÎNROÎ vb. IV GM/rar Bz [d. stupi] „a roi”; cf. p u 12°, r o 12°. ÎNRUŞINÂRE s. f., în expr. a face ~ GO/rar Ot „a face pe cineva să se simtă ruşinat; a ruşina”: îi face [mamei] o ţâră înruşinăre fincă n-a avut grijă de ea/933. ÎNSĂGET vb. I tranz. GD/rar TI, Cţ „a săgeta”. ÎNSĂIELĂ v. însăilâ 1°. ÎNSĂILĂ (3 sil.) vb. I tranz. 1° ind. prez. 1 sg. însăil AO, PI. 100/rar VI, Ot; AMD, PI. 8-9/prin TI şi rar Bz, Tr; însăil AMD/rar TI „a coase în mod provizoriu”; cf. b u c ş 1... 2° ind. prez. 1 sg. însăilez AO, PI. 100/ rar Gj „a lăsa ceva neterminat; a nu duce o acţiune până la capăt”: însăilez un gard, îl încep şi nu-1 termin/937. - var. 1° însăielâ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. însăiel AMD, PI. 8-9/rar TI; însăil! (3 sil.) AO, PI. 100/rar Gj; AMD/rar Ph, CI; înşelă vb. I AMD/rar Cţ; însilâ vb. 1/ rar Bz; înseilă vb. I/rar II; înţăilâ vb. I AO/ rar VI. ÎNSĂILĂTURĂ (5 sil.) s. f„ pl. însăi-lături AMD, h. 490/rar Ot „gaură prin care trece nojiţa la opincă”: Vărzoabe cu însăiă-turî/775; cf. cheotoâre 3°... ÎNSĂILÎ v. însăilâ 1". ÎNSĂLT vb. I tranz. GM/rar 11 „a sălta, a ridica”; cf. î n r i d i c â... ÎNSĂMÂNŢ vb. I intranz. AFLR/rar TI „a pune sămânţa viermilor de mătase la înviat”: Nu mai reţin bine minte cum însămânţa, cum punea mămica sămânţile, da ştiu c-adunam frunze [pentru viermii de mătase]/871. ÎNSĂPUN vb. I tranz. GM/rar Ag „a săpuni”: La urmă fjirebiile de cânepă] k-nsăpunăm şi le puneam cu săpun/688. ÎNSĂRĂ vb. I tranz. şi refl. GM/rar Db; ind. prez. 1 sg. însăr AFLR/rar Mh „a (se) săra”: După ce s-a însărăt [carnea], o scoatem GM/695; cf. s ă r â. ÎNSÂMBR vb. I intranz. şi refl. AMD', Pl. 134/rar VI, Ag [d. proprietarii de oi] „a se întovărăşi, a se asocia pentru a forma stâna”; cf. amestecă 1°... ÎNSÂRÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. însăr AO, h. 948/rar Mh „a asmuţi câinele”; cf. a m u ţ â... ÎNSĂRM vb. I tranz. şi refl. pas. AMD, Pl. 90-91; GM/prin Ot şi rar Db „a (se) pune sârmă (la anumite obiecte)”: Am însîrmăt ramele [de stup], ca să ţie AMD/816. ÎNSCĂRĂ vb. I tranz. AMD, Pl. 76-77/rar Tr „a ridica viţa de vie pe araci; a arăci”; cf. s ă lt â 1°. ÎNSCĂRLIONŢĂT v. încârlionţăt. ÎNSCĂUNĂ vb. I intranz. şi refl. AMD, Pl. 52-53/C1 şi rar Tr, Gr, Cţ [d. firul de grâu] „a înfrăţi”; cf. a r u n c â 1°... ÎNSCHILOJÂT v. închilozăt. ÎNSCHILOZ v. închilozâ. ÎNSCHILOZÂT v. închilozăt. ÎNSCULĂ vb. I refl. AFLR/prin Mh; rar Tr „a se scula”. ÎNSECĂRÎT adj., grâu - AMD, h. 620/ rar Gr „holdă de grâu cu secară”; cf. c a-r a c a ş â c... ÎNŞELA v. însăila 1°. ÎNSEMĂNA1 vb. I tranz. AFLR/rar Dj; GM; AFLR/rar Db, CI „a semăna, a însămânţa”: Nu puteai să însemen/ h timp GM/ 866; cf. s ă m â n ţ â 1°. ÎNSEMĂNĂ2 vb. I intranz. AFLR/rar Tr „a se asemăna, a semăna”; cf. a r u n c â 7°... ÎNSEMĂNÂT s. n. GM/rar Br „semănat, însămânţare”; cf. s ăm ânţâr e, să-mân ţ â t. ÎNSEMNĂ vb. I 1° tranz. şi refl. GM/ prin Bz şi rar Br „a (se) pune cocarde în pieptul nuntaşilor”; cf. s e m n â 2°. 2° tranz. AO, h. 128/prin Dj şi rar Mh „a vaccina”; cf. a 11 o 11°... 3° intranz. GM/rar Gr [d. coarda de viţă-de-vie] „a ieşi la iveală; a răsări”: într-un an dă zile [via] să prinde. Toamna-nsemneăză, să vede/824; cf. buşi. ÎNSEMNÂT s. n. GM/rar Bz „acţiunea de a însemna nuntaşii”: începe mireasa cu însemnătu florile, însemnează pâ fiecare nuntaş/732. ÎNSEMNĂTOR s. n., pl. înseninătoare AO, Pl. 136/rar VI, Ot; AFLR/rar Gr „unealtă a rotarului folosită pentru a da semne”; cf. căi cătoâre 9°... ÎNSENINARE s. f. GM/rar II „întindere, suprafaţa mare de apă”: A inundat toată lunca asta aicea, era tot numa apă, o-nseninăre dă apă/850; cf. s e n i n, seni n i ş, t ă m i n ă. ÎNSER vb. I 1° tranz. GM/rar Ph „a paşte oile (după amiaza şi) seara”; cf. cină 2°... 2° refl. GM/rar Gr „a prinde, a apuca (pe cineva) seara; a însera”: Ne-am înserat în sat/834. ÎNSERAT 1° s. n. AMD, Pl. 135/rar CI „păscutul (oilor) de seară, după muls”; cf. c i n â r e 2°... 2° cu val. adv. AO, Pl. 45/rar Dj „pe înserare; seara”: Ne-am dus mai înserat, mai târziu/987; cf. g ti r â 14°... ÎNSERĂTOÂRE s. f. AMD, Pl. 135-136/rar Ph „păscutul (oilor) de seară”; cf. c i n â r e 2°... ÎNSERBEZÎT adj. AMD, Pl. 143/rar Ph [d. lapte] „acrit, prins”; cf. searbăd 3°. ÎNSFORÂT adj., f. însforătă AMD, Pl. 141/rar Tr; GD/rar TI „legat cu sfoară”. ÎNSIL v. însăila 1°. ÎNSILIŢ v. însiriţâ. ÎNSIRIŢ vb. I tranz. şi refl. pas. AMD, h. 672; Pl. 127-128; GM/rar Ag, Db. Ot, Tr „a (se) lăsa oaia fără miel (s i r i ţ ă)”: însirifez/oaia, adică o treci d-o mulgi AMD/ 766. După ce să însiriţău oile, să mulgea cu rându GM/769; cf. s i r i ţ â. - var. însiliţâ vb. I refl. pas. GM/rar Tr. ÎNSOLZEÂLĂ s. f. GM/rar Br „acţi- -unea de a î n s o 1 z i”. ÎNSOLZÎ vb. IV 1° tranz. şi refl. pas. GM/rar Bz, II „a (se) aşeza snopii (de papură, de stuf, de paie) la acoperişul casei suprapunându-i parţial (ca solzii)”; însolzeală, să pune papură şi să-nsolzeşie, să pune groasă şi p-ormă să bate aşa în sus, dă vine aşa cap la cap, vine-nsolzite aşa/749; cf. s o 1 z i 1°. 2° refl. AFLR/rar Br [în sericicultură; d. mănunchiurile de crengi sau de paie de mătură puse sub viermii de mătase] „a se înveli cu fire de borangic”: [Viermii de mătase] învelea p-acolo de să-nsolzeă măturile/ 745. ÎNSOLZÎT adj., f. îmolzită, pl. însolzite AO, h. 210, 211/rar Gj, Mh; AMD, h. 193, 194; GM/rar Db, Bz, Br, II, Cţ [d. şindrilă sau d. snopii de învelit casele] „aşezat cu marginile suprapuse (ca solzii)”: Acope-ream [casa] cu şindrilă însolzită AMD, h. 194/891; cf. căi cât 2°... ÎNSORI vb. IV tranz. GM/rar Ph „a expune la soare; a sori”. ÎNSOŢITOARE s. f. GM/rar Bz „domnişoară de onoare (la nuntă)”; cf. a j u t o â-r e... ÎNSOŢITOR s. m., pl. însoţitori 1° AMD, h. 627/rar Ag „pogonici”; cf. aj u-t 6 r 5°... 2° ~ (la peţit) AMD, h. 152/rar Ag „peţitor”; cf. c ă t ă t 6 r... ÎNSOVON vb. I tranz. TDO/rar Ot „a pune voalul miresei”: Vine naşa şi însovoneăză mireasa, o însovoneăză naşa/ 995; cf. î n h o b o d ă... ÎNSOVONIT adj., pl. însovonîţi AMD, h. 144/rar TI, Cţ [d. copilul nou născut] „cu s o v o n pe cap”; cf. s o v o n i t. -var. înţovonît adj., pl. înţovonîţi GM/ rar Gr. ÎNSPETEZÂTĂ adj. fi, pl. înspe-tezâte GM/rar Ot [d. ţesături] „ţesute în speteze”. ÎNSPIC vb. I intranz. 1° ind. prez. 3 sg. înspicheăză AO, h. 605; 612/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 616/rar Ag, TI, Cţ; înspiceâză AMD; GM/prin II şi rar Db, Bz, CI, Cţ [d. cereale] „a da spic”; cf. g u ş â... 2° refl., ind. prez. 3 sg. se înspicheăză AO, h. 16/rar Mh, Ot; AMD, h.ll; TDM IE rar Bz, Tr [d. părul omului] „a încărunţi”; cf. c ăru i â... ÎNSPICAT adj. AMD, h. 266, 267/rar Ph [d. cai] „şarg”; cf. b u c i u... ÎNSPICUÎ vb. IV AMD, h. 616/rar CI [d. cereale] „a da spicul, a înspica”; cf. g u-şâ... ÎNSPREJUR adv. TDO/rar Mh „împrejur”: Mâtca-i îngăurită, sânt şase găuri însprejiir/949; cf. o c 6 1 9°, p r e j u r 1", r o â t ă 11°, t â r c 6 1 7°. ÎNSTÂNJEN vb. I intranz. AO, h. 599/rar Ot; AMD, h. 604/rar Tr [d. plante] „a înceta din creştere (fiind stânjenită)”; cf. î n g e n â... ÎNSTELÎ vb. IV intranz. AFLR/rar Gr [d. constelaţii] „a răsări, a deveni vizibilă; a străluci”: Când m-am dus, însteleă căs-cioarele/821; cf. s t e 1 I. ÎNSTRÂMB vb. I tranz. GM/rar Vn „a strâmba”. ÎNSTRÂNGE vb. III refl. AFLR/rar Dj „a se strânge; a se aduna laolaltă”; cf. î n g r u p â. ÎNSTRIN vb. I tranz. AFLR/rar Dj „a trimite (pe cineva) printre străini; a înstrăina”: A zis că-i pare rău mamii şi lu tata, să nu mh-nstrineze, să mă tie pe lângă ei/972. ÎNSTRUN vb. I tranz., ind. prez. 3 sg. înstruneăză AMD, h. 94/rar Ag, Db, Ot, Tr, Gr; înstrimă!rar Db „a vaccina”; cf. a lt o i 1°... ÎNSTRUNĂRE s. fi, pl. înstrunări AMD, h. 94/rar Ag, Db, Tr „vaccin”; cf. altoi 3°... ÎNSTRUNĂTURĂ s. fi AMD, h. 94/ prin Tr şi rar Db „vaccin”; cf. a 11 6 i 3°... ÎNSTUFĂRÎ vb. IV refl.AFLR/rar Ph [d. plante] „a se face, a deveni stufos”: [Cartoful] să-nstufăreşte frumos şi înfloreşte/ 712; cf. s t u f ărl. ÎNSUDÂT adj. GM/rar Db [d. săpun, la preparare] „cu (prea) multă sodă”; cf. s o d 6 s 1°. ÎNSULOR v. înşulări. ÎNSUPĂR vb. I refl. AFLR/rar Tr „a se supăra”; cf. î n n e r v I... ÎNSURl vb. IV AMD, h. 11/T1 şi rar II „a încărunţi”; cf. c ă r u i â... ÎNSURZÎ vb. IV AO, h. 45/rar VI, Mh „a deveni surd; a surzi”; cf. a s u r d i... ÎNŞĂLĂRl v. înşulări. ÎNŞEIL v. însăila 1°. ÎNŞILĂRÎ v. înşulări. ÎNŞILORÎ v. înşulări. ÎNŞIRĂ vb. I T AMD, Pl. 8-9/prin Db şi rar Ph, Bz, Tr, Ifi CI, II „a însăila”; cf. b u c ş i... V var. înşiri vb. IV TDM II/rar Vn „a face, a pune şir”: Venim acasă cu el [tutunul] şi-l înşîrim pe aţă sau sârmă; după ce-1 înşîrim, îl punem la soare/726. înşir! v. înşiră v. ÎNŞIROLÎ v. înşulări. ÎNŞIRUI vb. IV tranz. AMD, Pl. 8-9/ rar CI „a însăila”; cf. b u c ş i... ÎNŞLORÎ v. înşulări. ÎNŞOPTÎ vb. IV AMD, h. 38/rar TI „a şopti”; cf. p â s ă i 2°, ş o f t i, ş o p ă i, şopocăi, şoporoi, şoşoi. ÎNŞTERGE vb. III refl. AFLR/rar TI „a se şterge”. ÎNŞULĂR v. înşulări. ÎNŞULĂRÎ vb. IV tranz. AMD, Pl. 8-9/Gr, prin Db, CI, II şi rar Ph, Bz, Tr „a însăila”; cf. b u c ş i... - var. însulorâ vb. I AMD, Pl. 8-9/rar II; înşărăli vb. IV/rar Ph; înşilări vb. IV/ rar CI; înşilori vb. IV/rar Tr; înşiroii vb. IV/ rar Ifi CI; înşlorl vb. IV/rar Gr; înşulărâ vb. I/prin CI şi rar Ifi Gr, II; înşuleră vb. V rar Tr. 226 227 ÎNŞULER ÎNŞULER v. înşulări. ÎNTĂCIUN vb. I intranz. AMD, h. 609/rar II [d. cereale] „a se umple de tăciune, a face tăciune”. ÎNTĂCIUNÂT adj. AMD; GM/rar Br [d. cereale] „umplut de tăciune, cu tăciune”. ÎNTAMU1 vb. 1 GM/rar CI „a tămâia”; cf. t ă m u i â. ÎNTĂRÂTĂ vb. I tranz. AO, h. 674/ rar Dj „a opri fermentarea mustului; a tăia”; cf. în d u 1 c 11°... ÎNTARÂTÂT adj., pl.întărâtaţi 1° AO, h. 672/prin Dj şi rar Ot [d. must] „înăsprit, înţepător”; cf. â c r u 3°... 2° AO, h. 176/prin Mh şi rar Dj „cher-chelit, turmentat”; cf. a b ţ i g u i t... ÎNTĂRCOLf v. întârcolf. ÎNTĂRI vb. IV tranz. GM/rar Ph „a copleşi, a doborî”: Am zbierat pă geam când m-a întărit durerea/703. Când a fost ş-a fost... a întărit-o durerile „rumâne... ce vrei faci cu mine”/719: cf. a s u p r 1... ÎNTĂRIT1 adj., f. întărită 1° TDM III/ rar II [d. acte, documente] „pus la punct, autentificat”: Aveam act întărît!844. 2° GM/rar Tr [d. activităţi, lucrări] „în plină desfăşurare, în toi”: Când e nunta mai întărită/191. ÎNTĂRIT2 adj. GD/rar Cţ „înstărit”; cf. î n g h e b â t... ÎNTĂVĂLÎ vb. IV refl. GD/rar Cţ „a se tăvăli”. ÎNTÂI adj., văr ~ AO, h. 159/V1, Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 135/Ag, Db, prin VI şi rar Ph, Ot, Tr, Gr, II „văr primar”; cf. cruce 19°... ÎNTÂLNEÂLĂ s. f. GM/rar Gr „întâlnire”. ÎNTÂLNI vb. IV refl. AO, h. 330/rar Gj [d. cursuri de apă] „a se vărsa unul în altul”. ÎNTÂLNIRE s. f. AO, h. 330/prin VI şi rar Gj, Ot „confluenţă”; cf.întâlni-tăl°, întâlniturăl0, vărsătură 1°. ÎNTÂLNITĂ adj. f., pi. întâlnite âpă ~ AMD, h. 541/rar Gr „confluenţă”: Să ai INTÂRCOU âpă întîlnîtă\ Ş-am pus pă Radu, s-a dus la gârlă. N-am găsit âpă întîlnită!821; cf. î n-t â 1 n f r e... 2° drumuri ~ AO, h. 322/rar VI; AMD, h. 534/rar Ot „răspântii”; cf. bifurcâdă ÎNTÂLNITURĂ s. f., pl. întâlnituri 1° AMD, h. 541/prin Db şi rar Ag, Ph, Ot „confluenţă”; cf. î n t â 1 n i r e... 2° AMD, h. 532/rar Ag, Ot „răspântie, bifurcaţie de drumuri”; cf. b i f u r c â d ă.. ÎNTÂMPINĂ vb. I 1° GM; AFLR/rar Ag, Ph, Vn „a întâlni, a vedea”: Acolo în mijlocu pădurii am întîmpinăt un urs/680. Am mai întîmpinăt [lup], m-am dus şi eu la Ploieşti într-un muzeu/702; cf. f ă ţ o ş â. 2° refl. GM/rar Gr; AFLR/rar Cţ „a i se întâmpla, a păţi”: N-am întîmpinăt niciodată, acum am întîmpinăt să văd un şarpe GM/833. El a-ntîmpinăt o lovitură pă timpu-ăla AFLR/886; cf. î n t â m p 1 â 1°. ÎNTÂMPINÂRE s. f., pl. întâmpinări GD/rar TI „înfruntare; conflict”: Am avut mai multe întîmpinăr!aşa eu cu tata/871.' ÎNTÂMPINÂTUL s. m. art. GM/rar Gr [fig.^„necuratul, dracul”; cf. b e n g ă... ÎNTÂMPLĂ vb. 11° tranz. GM; AFLR/ rar Ag, Vn, Br, Tr, Gr; GD/rar TI „a i se întâmpla cuiva ceva; a păţi”: Am auzit da n-am întîmplăt GM/725. Şi tăticu meu dacă a întîmplăt şi a omorât şarpe, dup-aia toată ziua îl doare capu GD/871; cf. î n-t â m p i n â 2°. 2° var. împlântă vb. I refl. AFLR/rar VI „a se afla; a se găsi”: Sântem aici vecini, ne împlîntăm unii cu alţii/671; cf. c ăg ăt â... INTÂMPLÂRE s. f., pl. întâmplări AFLR/rar Ag „supărare, necaz”: M-am căznit să fie bine, să n-am întîmplăr//690; cf. b a i1... ÎNTÂRCOLÎ vb. IV tranz. AO, h. 381; GO/prin Mh „a merge de jur împrejur, a da târcoale; a înconjura”: Joacă, întîrco-leşte hora c-o batistă/ 940; cf. c o n j u r â... -var. întărcoli vb. IV tranz. AO, h. 381/rar Mh; întorcoli vb. IV tranz. GOI rar Mh. întârşâ ÎNTÂRŞÂ vb. 1 tranz. GO/rar Gj „a pune târşi (araci) la fasole; a arăci”: îmi întîrşlj nişte fasole [...] bătui târşi ia ele, ţăruşi/937. ÎNTÂRZIÂT adj., f. întârziată GO/rar Dj „(care se întâmplă) târziu”: Vine ora întîrziătă, la zece, la unsprezece se scoală de la masă/933. ÎNTENCUÎ vb. IV tranz. şi refl. pas., ind. prez. 3 sg. întencuieeşte GM/rar Ph; se întencuie GM/rar Ph „a (se) tencui”; cf. orozăni, pufui, tencuil0. ÎNTERMIN vb. I GO; AFLR/rar VI, Mh, Dj „a termina”; cf. a c h i t â 1°... ÎNTINDĂTOR v. întinzător 1°. ÎNTINDE vb. III AMD, Pl. 79/rar Vn, 11 [d. vin] „a deveni bălos”: Se întinde, ăla-i vin bolnav/837; cf. î m b ă 1 o ş â... - var. întindea vb. II AFLR/prin Mh şi rar Dj. ÎNTINDE v. întinde. ÎNTINDEICĂ s. f„ pl. întindeici AO, h. 728/rar Gj „dispozitiv (format din b ă r-bătuş şi muieruşcă)cu ajutorul căruia se fixează sulul dinainte în timpul ţesutului”; cf. c i o â c ă’ 9°... - var. întingăici s. f. pl. AO, h. 728/rar Gj. ÎNTINGĂICI v. întindeică. ÎNTINS s. n„ pl. întinsuri AO, h. 341/ rar Mh; AMD, h. 81 MN/rar Ag, Ot „loc şes; câmpie”; cf. g r i n d 1°... ÎNTINSOÂRE s. f. 1° AFLR/rar Gr „întindere (de teren)”: Pământu a fost întinsgăre mare/827; cf. î n t i n s u r ă 1°. 2° AMD, h. 410/rar Tr „loc şes, câmpie”; cf. gr ind 1°... ÎNTINSURA s. f., pl. întinsuri 1° AMD, h. 542, 595/rar Bz, Br, II „întindere (de teren)”: Satu are-ntinsură, îi trei kilometri/ 740; cf. î n t i n s o â r e 1°. 2° AO, h. 341/rar Dj „loc şes”; cf. grind 1°... 3° AFLR/rar Bz, TI „mal al unui râu cu înclinaţie lentă (şi cu vegetaţie puţină), ÎNTOÂRCE uşor inundabil”: Aveam şi teren' bun, el venea pă... o-ntinsură cum îi pă lunca asta la noi aici/881. ÎNTINZĂTOÂRE v. întinzător 3”, 4°, 6°-8°. ÎNTINZĂTOR s. n., pl. întinzătoâre 1° AO, h. 234/rar VI, Ot; AMD, h. 221/rar Ot „sul de lemn cu ajutorul căruia se întinde foaia de aluat”; cf. d r i h 6 1 ţ... 2° AMD, Pl. 141 /rar Bz „baieră cu ajutorul căreia se fixează cupa în gura găleţii de muls”. 3° var. întinzătoâre s. f„ pi. întinzători AMD, h. 678/rar Bz „bucată de pânză în care se strânge caşul pus la scurs”; cf. ber-b e n i ţ ă 5°... 4° var. întinzătoâre s. f., pl. întinzători AMD, h. 657/prin Ph şi rar Db, Bz „lambă la căruţă”; cf. a j u 16 r 10°... 5°pl. întinzători AMD/rar Db „bară, tijă metalică prin care se face legătura dintre crucea (din faţă) şi osia sau inima căruţei”; cf. ţ e f 12°. 6° var. întinzătoâre s. f, pl. întinzători AMD, Pl. 117/rar Bz „tindeche la războiul de ţesut”; cf. c o 1 ţ â r 3°... 7° AMD, Pl. 114/prin Br şi rar Vn, Gl, Bz, II, TI „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n â r 2°... 8“ AMD, Pl. 114—115/rar Br, II; întin-zătorihw Bz „m u i e r u ş c ă Ia războiul de ţesut”; cf. a m n â r 3°... 9° AMD, Pl. 113/rar Br „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. d o r â n g â r 2°... - var. întindătâr s. n., pl. întindătoăre 1” AO, h. 234/rar Tr; AMD, h. .221/rar Db; întinzătoâre s. f., pl. întinzători 7° AMD, Pl. 114/prin Vn şi rar Bz, II; 8° AMD, Pl. 114—115/prin Vn, Bz şi rar Br, II; întin-zătoăre 8°/rar Gl. ÎNTINZĂTURĂ s. f., pl. întinzături AMD, h. 410/rar Cţ „luncă”; cf. b a. lt ă 3°... ÎNTOÂRCE vb. III 1° intranz. TDO/ rar Mh „a se întoarce (de undeva)”: Şi după ce-ntoărce de la fântână, vine iarăşi acasă/954. ÎNTOARSĂ 228 2° tranz. TDM I/rar.Vl „a despăgubi”: Să stea în spital [fiul], să treacă douăşpe zile, să-i facem proces la ăla, să ne... întoarcă cheltuiala/671. 3° tranz. AMD, h. 396/rar If, II „a înveli urzeala”; cf. d e z v ă 1 u i 1°... ÎNTOARSĂ adj. f. AMD, h. 360/rar TI [d. ţuică] „dublu-distilată”; cf.prefă-c u t ă 1°, profrlptă, răfinât, refăcut ă, t r a s 5°. ÎNTOCMI vb. IV 1° refl. AFLR/rar Dj „a se înţelege, a cădea de acord”; cf. aduce 2°... 2° var. întomnf vb. IV tranz. GM/rar Tr „a strânge, a împături”: Ne căuta prin casă [flăcăii, de Sfântul Ion], noi ne suiam pân pod, ne băgăm pân plăpumi, ne întocmea aşaplăpumili/ 702; cf. îmb et i'2°... 3° var. întomnî vb. IV tranz. TDM 1/ rar Ag „a-şi închipui, a-şi imagina (în cadrul unor obiceiuri)”: Vedeai ceva [în oglindă]... sau militar, sau îmbrăcat frumos sau... părerile, vezi, fie că părerile, fie că 1 e-ntomneăm noi şi ni se arăta ceva/677. - var. 2° întomi vb. IV tranz. GM/rar Ph. ÎNTOMÎ v. întocmi 2°. ÎNTOMN vb. I tranz. AMD, PI. 159/ rar Ot „a paşte oile toamna; a tomna”. ÎNTOMNÎ v. întocmi 2°, 3°. ÎNTOPSIC vb. I refl. AMD/rar TI „a se intoxica”: Mi să întopsicăse stomacu/ 879. ÎNTORCÂCI s. m. GO/rar VI „persoană care întoarce, care castrează (berbecii)”. ÎNTORCĂTOÂRE v. întorcător 1° 2° 4°, 5°, 11°. ÎNTORCĂTOR s. n., pl. întorcătoăre 1° AO, h. 728/crt.; AMD, Pl. 114/Ag, Ot, Tr, Gr, CI, Cţ, prin VI, II şi rar Ph, Bz, Br, TI; întorcători AO/rar VI, Dj, Ot; AMD/ rar Ag „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. amnâr2°... 2° AO, h. 729/prin VI, Gj, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, Pl. 114-115/Tr, prin CI, II şi rar Ag, Ph, Bz, Ot, If, Cţ „m u-i e r u ş c ă la războiul de ţesut”; cf. a m-n â r 3°... ÎNTORSĂTOR 3° AMD, Pl. 114-115/rar Ag, Db, Ph, Ot „dispozitiv (format din b ă r b ă t u ş şi m u i e r u şc ă) cu ajutorul căruia se fixează sulul dinainte în timpul ţesutului”; cf. c i o â c ă1 9°... 4° AMD, Pl. 113-115/Tr, prin Bz, Ot, II şi rar VI, Ag, Db, Ph, Br, If, Gr, CI, TI, Cţ „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. d o-r â n g âr 2°... 5° AMD, Pl. 119-120/rar Ph, Cţ „fir de urzeală care, nefiind trecut prin spatâ şi prin iţe, este dat (mereu) înapoi pe natră”; cf. curgătoâre2°... 6° AO, h. 738/rar Dj „beţişor cu ajutorul căruia se leagă capetele firelor rupte în natră”; cf. b â t ă1 3°... 7° AMD, Pl. 117/rar Cţ „beţişor pe care se pune ţeava la suveică”; cf. b â t ă1 4°... 8° AMD, Pl. 121/rar Cţ „uruioc”; cf. c a d e n 1 âţ... 9“ AMD, Pl. 56/rar Ag „cormană la plug”; cf. b â r s ă 3°... 10° AMD, h. 63 7/rar Ph „nuia arcuită care se ataşează la coasă, pentru a direcţi-ona brazda”; cf. a 1 e r g ă t o â r e2 5°... 11° var. întorcătoăre s. fi, pl. întorcători AMD, h. 602/rar Db „partea de la capătul terenului, unde se întoarce plugul, care, uneori, rămâne nearată”; cf. a m n â r 9°... - var. întorcătoăre s. fi, pl. întorcători 1°' AO, h. 728/Mh, Dj, prin VI, Gj, Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 114/prin Cţ şi rar Ag, TI; 2° AO, h. 729/rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 114-115/rar Ag, Ph, Br, Tr, CI, TI, Cţ; 4° AMD, Pl. 113/rar Ag, Ot; 5° AMD, Pl. 119-120/rar Ph, Bz; întorcătoăre 1° AMD/ rar Br, Tr; 2° AO/rar Dj. ÎNTORCĂTURĂ s. fi AMD, PI. 119-120/rar Ph „fir de urzeală care, nefiind trecut prin spată şi prin iţe, este întors (mereu) pe natră”; cf. curgătoare 2°... ÎNTORCOLÎ v. întârcoll. ÎNTORMENTÂT v. înturmentăt. întorsătură ÎNTORSĂTURĂ s. fi, pl. întorsături 1° AO, h. 431 /rar Mh „teren arat, întors; arătură”; cf. î n t o r s u r ă 1°. 2° AO, h. 590/rar VI „dezmiriştire, dezmiriştit”; cf. î n t o r s u r ă 2°. 3° AO, h. 595/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 602/rar Ag, Ph, Ot „clin rămas nearat la capătul terenului sau între două brazde”; cf. a mn âr 9°... 4° AMD, h. 603/rar Cţ „bucată rămasă nearatâ în mijlocul terenului atunci când se ară circular, începând de ia marginea locului”; cf. c â r 1 â n 7°... ÎNTORSURA s. fi, pl. întorsuri 1° AO, h. 431; 586, 617/Mh, prin Gj şi rar VI, Dj; AMD, h. 304/rar Ot „teren arat, întors; arătură”; cf. î n t o r s ă t u r ă 1°. 2° AO, h. 590; TDO/rar Mh, Dj; AMD, h. 594/rar Vn „dezmiriştire, dezmiriştit”; cf. î n t o r s ă t u r ă 2°. 3°AO, h. 595/prin Mh, Dj şi- rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 602/rar Ot, Gr „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. amnâr9°... 4“ AMD, h. 602/rar Db „arătură suplimentară efectuată pe clinul rămas între brazde”. 5° pl. tantum GM/prin Ag şi rar VI, Db „prima vizită pe care tinerii căsătoriţi o fac părinţilor miresei sau naşilor, de obicei, la o săptămână după nuntă”: Să ducea cu întorsurile, la o săptămână dă zile să ducea [la naşi]/678; cf. c â 1 e 2°... 6° pl. tantum GO/prin VI şi rar Gj; GM7 rar VI „petrecere, luni după nuntă, la socrii mici”; cf. 1 o g 6 n d ă 5°, m o r 1 ş c ă, proţap 2°, uncrop 1°. ÎNTRANSFORMĂ vb. I refl. GO/rar Mh „a se transforma”: [Viermele de mătase] se întransformă în fluturaş/966. ÎNTRÂNTÎ vb. IV refl. GO/rar Dj „a se trânti”. ÎNTRE prep. 1° GO/rar Mh „de faţă cu”: Lupu a luat oaia intre mine/944. 2° AFLR/rar Gr „dintre”: între care doi [copii] ne-a murit şi patru sânt în viată/ 835. ÎNTRU ÎNTREACĂ s. fi GD/rar TI „întrecere”: Cum s-ar spune întrecere, ieşi pe un drum sau pă un izlaz şi te iei la întraâcă/fns. Facem antreăca pă dic... făceam antreăca, adică care iese primu, care are calu mai iute şi iese primu/871; cf. c o ş i e. - var. antreăcă s. fi GD/rar TI. ÎNTREBARE s. fi, în a făce ~ loc. vb. GM/rar Bz „a întreba”; cf. t r e b â. ÎNTREBĂTOR s. m„ pl. întrebători AMD, h. 152/rar II „peţitor”; cf. c ă t ă 16 r... ÎNTREG adj., pl. întregi, fi întreagă, casă ~ GM/rar Ag, Bz, Tr; părinţi ~/rar Bz „cuplu conjugal neştirbit, nerefăcut”: Băiatul [care poartă bradul la nuntă] să fie dă căsă-ntreăgă, nu aşa... orice... să-i trăiască şi maică-sa şi taicu-su/690. Pune [ca soră de mireasă] fată care are părinţi întregi, să nu fie fără tată, fără mamă/743. ÎNTRETĂIETURĂ s. fi AMD, h. 531/ . rar Tr „bifurcaţie (de drumuri)”; cf. b i-furcâdă... ÎNTRIMÎTE vb. III AFLR/rar Tr „a trimite”; cf. t r i m e t e. ÎNTROGNÂT v. întronat. ÎNTROINÂT v. întronat. ÎNTRONĂ vb. I refl. AMD, h. 101/rar TI „a se îmbolnăvi de troahnă, a răci”: cf. r e c 1, t r o g n f. ÎNTRONÂT adj. AMD, h. 101/prin Cţ şi rar TI „cu troahnă; răcit”; cf. g u t u-r ă i 6 s.„ -var. întrognăt adj. AO, h.l35/Gj; întroinât (3 sil.) adj./rar VI; întrunăt adj. AMD, h. 101/rar TI, Cţ. ÎNTROPĂRT vb. I tranz. GO/rar VI „a da, a apleca într-o parte”: [Băiatul] a întropărtăt cărucioru şi eu am... şi-i ţâra mereu/904; cf. b ă n u i 4°... ÎNTRU prep. 1° AFLR/rar Ph „la”: Şi cu m-am dus într-o vecină, şi m-am culcat două nopţi la o vecină/705. 2° în expr. până într-un ban AFLR/ rar Cţ „până la ultimul ban”: Şi-ţi plătesc pînă-ntr-un ban/&&6. ÎNTORSĂTOR s. n., pl. întorsătoăre AMD, Pl. 114/rar Tr „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cfiamnâr 2°... 3° într-adânc loc. adv. AFLR/rar Cţ „în adâncime”: Săpam într-adînc, făceam muşuroaie mari aşa la firu dă porumb/896. ÎNTRUNÂT v. întronat. ÎNTULPĂNÎTĂ adj. £, pl. întulpănite GO/rar Dj [d. femei] „îmbrobodită cu tulpan, cu basma”. ÎNTULUC v. înturlucă 2\ ÎNTUNDE vb. III tranz. şi refl. AO, h. 832; GO/rar Dj; AMD; GM/rar Tr, Gr „a (se) tunde”; cf. r ă t e z â 1°, r â t u n d e, r ă t u nj i 4°, t un d e â. ÎNTUNECĂ vb. I 1° intranz. GM/rar VI, Bz; AFLR/rar Cţ „a se face întuneric, a se întuneca”: în noapte când să ne bage la ofensivă la... Nămoloasa, a-ntunecât ş-a-nceput nişte nori, sfitlgere, trăsnete AFLR/896; cf. î m b e z n ă... 2° intranz. şi refl. AMD, h. 13; GM/ prin Db şi rar Ph, Gr, II [fig.] „a se uita urât la cineva; a se încrunta”: [Mama] întunecă la noi [când greşeam] GM/851; cf. încruntă 1°... ÎNTUNECEÂLĂ s. f. AMD, h. 114/ rar Ph [fig.] „ameţeală”; cf.anemie 1°... ÎNTUNECOS adj., pl. întunecoşi AMD, h. 19/rar Db [fig.] „posomorât, încruntat”: Care e întunecos / e şi puturoşi/819. ÎNTUNERIC s. n. GM/rar Bz „cantitate mare, mulţime”: A pus întuneric mare de piatră/732; cf. m u 1 ţ e â m ă, s u m ă 1°, sumedie. ÎNTUNERICEÂLĂ s. f. GM; AFLR/ rar Ph, II „întunecare, întunecime”: Era o întuneriâeală şi nu mai vedeam, ca noaptea/ 710. ÎNTUNERICÎ vb. IV intranz. şi refl. AMD; GM/Db, Ph, Ot, Gr „a se întuneca, a înnopta”: Nu veniră nici copiii, întuneric! şi nu veniră/758; cf. î m b e z n â... ÎNTURLUCĂ vb. I refl. 1° AMD/rar Vn „a se uni, a se aduna laolaltă”; cf. î m-p r e u n â 2°. 2° var. întulucâ vb. I refl. AFLR/rar Vn „a se împerechea, a se căsători”; cf. c ă s ă t o r 1... ÎNTURMECÂT v. înturmentât. ÎNTURMENTÂT adj., pl. înturmen-tăţi AO, h. 176/rar Mh „ameţit de băutură, cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... -var. întormentât adj. AO, h. 178/rar Dj; înţurmecăt adj./rar Mh. ÎNTURN vb. I 1“ TDO; AFLR/rar VI, Mh „a întoarce”: Şi eu când am înturnăt capu, ca să vedem ce face [...] că m-am şi pomenit lovită TDO/907; cf. m â n â2 2°. 2° AFLR/rar Db „a turna (un lichid)”; cf. turna 3°. ÎNTĂIL v. însăilă 1°. ÎNŢÂN v. hâţânâ 1°. ÎNŢELEGE vb. III refl. 1° GM/rar Ph „a înţelege”: [Iedul cel mare] nu s-a înţeles, a dat drumu la uşâ/717. 2° AFLR/rar Db, Gr „a face logodnă”: întâi ne-am împăcat, ne-am înţeles. La un an de zile am făcut nunta/823. ÎNŢELEGERE s. f. AMD, h. 154; AFLR/prin Tr şi rar Db, Br, Ot, CI „logodnă”: Face logonă, asta e înţelegerea lor AFLR/832; cf. aşezât... ÎNŢELEN v. înţelinâ. ÎNŢELES s. n. AFLR/rar Gr „logodnă”; cf. a ş e z â t... ÎNŢELIN vb. I intranz. şi refl. AO, h. 588/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 592/prin Cţ şi rar VI, Ag, Tr, If, CI, II, TI [d. teren] „a (se) înţeleni”; cf. î n i e r b â 1°... - var. înţelenâ vb. I refl. AMD, h. 592/rar Tr, CI; înţelinf vb. IV intranz. şi refl. AO, h. 588/V1, Gj şi prin Dj, Ot; AMD/rar Ag. ÎNŢELINÎ v. înţelinâ. ÎNŢELIMT adj. AO, h. 588/rar Dj [d. teren] „înţelenit”; cf. î n i e r b â t... ÎNŢEPÂT adj. AO, h. 672/rar VI [d. must] „înăsprit”; cf. ă c r u 3°... ÎNŢEPĂCIOS adj. AMD, Pl. 77-78/ rar Ag [d. must] „înăsprit”; cf. â c r u 3°... ÎNŢEPOS adj. GM/rar CI „cu ţepi, ţepos”. ÎNŢEPUŞÂT adj. AMD, Pl. 73-74/ rar TI [d. pari, lemne] „care este ca o ţepuşă, ascuţit”. ÎNŢILINDRĂ vb. I tranz. AO, h. 621; GO/rar Dj „a alege, a selecta cerealele cu trionul”; cf. t r i o n â, ţ i 1 i n d r â. ÎNŢINT vb. I refl. AMD, h. 608/rar Vn, Bz [d. porumb] „a da în copt, a fi în ţ i n t e”; cf. c o d ă 1 b i... ÎNŢINTĂT adj. AMD, h. 608/rar TI [d. pommb] „dat în copt; în ţ i n t e”; cf. a 1 b 4°... ÎNŢOVONÎT v. însovonit. ÎNÎTNTRU adv. TDO; AFLR/rar Gj, Mh „înăuntru”. ÎNVACCIN vb. I AO, h. 128/rar Gj; AMD, h. 94/rar Ag, Db „a vaccina”; cf. altoi 1°... ÎNVĂCSÎ v. învopsf ÎNVĂIEL vb. I tranz. AO, h. 295/rar Ot „a da ţesăturile la piuă”; cf. b u b u i... ÎNVĂLEÂLĂ s. f. GO/rar Dj, Ot „acţiune prin care viermii de mătase se învelesc în fir formând gogoaşa”. ÎNVĂLÎ vb. IV tranz. 1° şi refl. pas. TDO; AFLR/Gj, prin Mh şi rar Dj „a găti mireasa cu văl”: Naşa trece să-nvelgâscă mireasa-n casă [...] mai cântă lăutarii pân ă-nveleşte mireasa ş-o găteşte TDO/ 939. Invălesc mireasa, îi pune volu pe cap AFLR/941; cf. î n h o b o d â... 2° AFLR/rar Dj „a îmbrobodi mireasa (cu basma) după scoaterea vălului, ca semn al trecerii în rândul femeilor măritate”: Trece mireasa cu naşa la dezvâlat [...] şi o-nvăleşte cu baticu/983; cf. î m b r o-b o d â. 3° refl. AFLR/rar Dj; TDM III/rar Tr [d. viermii de mătase] „a se înfăşură în fir, formând gogoşi”: D-aci să-nvăleă, la şase săptămâni ei să-nvăleă, să făcea gogoşi TDM 111/801; cf urzi 1°. 4° AFLR/rar Mh „a împodobi bradul de nuntă”: Făcea brad, brad, învăleâ bradu frumos aşa, cu lume multă, cu lăutari, sâmbătă seara [înaintea nunţii]; cf. b o b o c L. 5° şi refl. AO, h. 382/V1, prin Ot şi rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 26/Ag, Ot, Tr, prin Db, Gr şi rar VI, Ph, Vn, Bz, CP „a (se) acoperi cu ceva; a (se) înfăşură”; cf. aco-p e r f... 6° şi refl. pas. AFLR/rar Dj; prin Ag, Db şi rar VI, Gr „a (se) acoperi cu pământ (sămânţa pusă la încolţit, rădăcina răsadului etc.)”: [Porumbul] unu-1 punea, alta în urmâ-1 învăleă/690. Unu udă, unu învă-leşte, unu înfige fire [de tutun]/824; cf. c o-păi‘2°... 7° AO, Pl. 87; 1118-1119; TDO; AFLR/ crt; AMD, h. 396; Pl. 109/Ph, prin VI, Ag, Bz, Ot şi rar Db, Vn, Tr, CI, TI „a înfăşură urzeala pe sulul dinapoi”; cf. d e z v ă -u f 1°... ÎNVĂLÎŞ s. n., pl. învălişuri AMD, h. 187; AFLR/Ag, prin Ot, Tr şi rar VI; învălişe AMD/rar Gr „acoperiş ia casă”; cf. a c o p e r f ş 1°... ÎNVĂLITOARE v. învelitoâre 1°, 2°, 4’. ÎNVĂLUI vb, IV 1° tranz. AFLR/rar Dj „a înveli, a înfăşură”: [Sarmaua] o învălulm în varză, în foaia de varză/990; cf s u c ă 1 f. 2° tranz. şi refl. GM/rar Tr, I! „a (se) înfăşură, a (se) încolăci”: Şi mânam roată, roată aşa întâi pas, până s-aşeza paiele, p-ormă trap, până să-nvălueă lanţu-ăsta sau funia, ce era, la steajăr dă tot/855; cf. î n v o s 1 u f. 3° tranz. AMD, Pl. 109/rar Ti „a înfăşură, a înveli urzeala pe sulul dinapoi”; cf. dezvălui !°... 4° refl. GM/rar Tr „a se nelinişti; a avea bănuială; a bănui”: Mă-nvâlui de pârlita asta [de cumnată], asta ştie multe să facă/ 800; cf. b ă n u i â 1 ă 1°... 5° refl. GM/rar Vn „a se afla (undeva) din întâmplare; a se nimeri”: Şi chiar mă-nvăluisem eu la Sfatu Popular/728; cf. brodi 2°... ÎNVĂLUIRE s. f. AFLR/rar Db „împrejmuire (a unui teren)”. ÎNVĂR vb. I 1° tranz. GM/rar Ph „a culege cânepa de vară”; cf v ă r â. Mireasa învirte de trei ori masa/939; cf, c o nj ură... -var. 1° învurti vb. IV tranz. AFLR/ rar Cţ. ÎNVÂRTÎŢA s. f. art., în expr. a face ~ înapoi AFLR/rar TI „a se întoarce din drum”: Unde s-a simţit că-1 biruie [şarpele] a făcut învîrtita înapoi ş-a luat-o la val el 878; cf. toârce. ÎNVÂRTITOR s. n„ pl. învârtitoare 1° GM/rar Db „manivelă”; cf. c o â c ă1 4°„. 2° AMD, Pl. 113/rar Tr „slobozilor la războiul de ţesut”; cf. d o r â n g â r 2°... 3” AO, h. 728/rar VI „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n â r 2°... 4° s. m., pl. învârtitori AO, h. 728, 729/ rar Dj „dispozitiv la războiul de ţesut (format din b ă r b ă t u ş şi m u i e r u ş c ă), cu ajutorul căruia se fixează sulul dinainte”; cf. c i o â c ă19°... ÎNVÂRZOBÎ vb. IV tranz. 1“ AFLR/ rar Mh „a încreţi opincă”: [La opincă] dai întâi găurile şi pe urmă faci un ţăpuş care 2° tranz. AMD, PI. 158-159/rar VI, Ph, Ot, Tr, CI „a ţine oile în timpul verii la stână; a vara”. 3° intranz. GM/rar Ph „a petrece vara pe câmp (Ia lucru)”: Vara am învărăt pe câmp/716. ÎNVĂRG vb. I intranz. şi tranz. GM/ rar Br, CI, II „a ţese în vărgi”: Ei! Să-nvăr-găm, că eu am fată mare, atâtea ştergare îmi trebuie/846. ÎNVĂRGÂT adj., pl. învărgăţi, f. învărgâtă, pl. învărgâte GM; AFLR/rar Db, Ph, Gr, Cţ „cu dungi, cu vărgi, vărgat”: Odată ţeseam... şervete aşa-nvărgâte, frumoase AFLR/704. Puii mici e-nvărgăţf id./718. [Gândacii de mătase] e aşa-nvărgăţS GM/834; cf. c I r ă r â 12°. ÎNVĂRS vb. I GM/rar Db „a vărsa”. ÎNVĂRUICÎT s. n. GO/rar Mh „obicei prin care tinerii (fete sau băieţi) se prind veri”. ÎNVĂRUÎT adj. GM/rar Ag „văruit”. ÎNVĂŢA vb. I refl. AFLR/rar Cţ „a dobândi cunoştinţe prin studiu”. ÎNVĂŢĂTOREÂSĂ s. f„ pl. învăţă-torese AO, h. 347/prin Mh şi rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 554 MN; GM/rar VI, Ag, Tr „învăţătoare”; cf. d ăs c ă 1 iţă... ÎNVÂLDORÎ v. învâltorf 3°. ÎNVÂLTORÎ vb. IV tranz. 1° AFLR/ rar Db „a amesteca bine un lichid (agi-tându-1)”; cf. a c i d a t â... 2° var. învâltori vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. învâltoără AMD/rar II [d. vânt] „a ridica zăpada în vârtejuri; a viscoli”; cf. v â 11 o r 11°, v i f o r f 1°, v i s c o 11. 3° var. învâldorî vb. IV tranz. GM/rar Ag „a strânge cânepa în glugă întorcând vârfurile spre interior pentru a se fermenta”: [Cânepa] o-nvîldo-reâm bine la cap, aşa ca să să coacă bine sămânţa acolo/788. ÎNVÂLTORf v. învâltori 2°. ÎNVÂLTOROÎ vb. IV refl. GM/rar Db [d. sculurile puse la vopsit] „a se amesteca bine (pentru a le cuprinde vopseaua)”: Se amestecă bine [jirebiile], că să-nvîltoroieşte ca unele, ca altele acolo/694. ÎNVÂLV vb. I, ind. prez. 1 sg. învălv AMD, ch. 369/rar Ag „a aţâţa focul”; cf, aţâţai... ÎNVÂLVOIÂT adj., pl. învălvoidfi GM/ rar Db „afânat, înfoiat”. ÎNVÂRFUÎT adj., f. învârfuită GM/ rar CI [d. vase, oale, cratiţe etc.] „plin cu vârf’; cf. b u r i c 5°... ÎNVÂRGHIÎ vb. IV intranz. şi refl, pas. GM/rar Db „a (se) pune bârne, vârghii (la construcţii)”: Aşază temeiu jos, întâi, pă urmă pune stâlpi, pă urmă începe să-nvîrgiiâscă/697; cf. b â r n u I... ÎNVÂRTELNIŢĂ s. f„ pl. învăr-telniţe AMD, h. 394 MN/rar Ph, Br „vârtelniţă”; cf. c i c r I c 3°... ÎNVÂRTI vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. învârte 1° AO, h. 1009 MN/Gj şi prin Mh „a răsuci”; cf. v â r t i. 2° GO/rar Gj „a înconjura, a ocoli”: bagi curaua pe ele şi-nvîrzobeşti [...] Ai învîrzobît-o, le-ai făcut bine frumos/967; cf. îngurgâ... 2° AO, h. 298/rar Dj „a face gurgui la opincă”; cf. v â r z o b i 3°. 3° AO, h. 299/rar Dj „a lega opinca de picior cu v â r z o b u 1”. ÎNVÂSTRÂT adj., pl. învăstrâţi AMD, h. 11 MN/rar II [d. părul omului] „cărunt”; cf. b ă 1 â n 1°... ÎNVECINÎ vb. IV refl. GO/rar VI „a se învecina”. ÎNVEDE vb, II tranz, şi refl. AFLR/ rar Mh, Dj „a (se) vedea”; cf, v d d e. ÎNVELITOÂRE s, f„ pl, învelitâri 1° AO, h. 779/rar Ot; AMD, h, 283; 677, 678; Pl. 143; GM/prin Ph, Bz, Br, II, Cţ şi rar Vn, CI; învelitoâre AMD, h. 678/rar Ph „pânză (rară) în care se pune caşul la scurs”; cf. închegătoâre 4P... 2° var. învălitoâre ş, f., pl. învălitori AMD, h, 187/rar Bz, Tr, Gr „acoperiş la casă”; cf, acoperiş 1°,,. 3° ** sârbească AMD/rar Tr „magazie sau grajd de vară doar cu doi pereţi”. 4° var, învălitoâre ş. f., pl. învălitori AMD, h. 183/rar Tr „perdea la geam”. 5° GM/rar Bz „obicei, luni după nuntă, prin care, îmbrobodind, învelind mireasa cu o basma, se marca trecerea acesteia în rândul nevestelor”: Luni dimineaţa să lega mireasa; o lega la cap, o-mbrobodea, să făcea învelitgărga, să zicem/740; cf. con-c e r e â 1 ă,„ -var. 1° învălitoâre ş, f., pl. învălitori AMD, h. 283/rar Ph. ÎNVERGELÂT s. n. GO/rar Gj „acţiunea de a bate vergele, leaturi Ia pereţii casei”; cf. c e r c u i â 1 ă 2°... ÎNVERŞUNA vb. I refl. AMD/rar Ag [d. bube, furunculi] „a se inflama”; cf. î n-g âm fă 2°... ÎNVI vb. I 1° intranz., tranz. şi refl. GO; TDO/rar Gj, Mh, Dj, Ot; GM; AFLR/ prin Db, Ph, Tr şi rar Ag, Bz, Br, Ot, If, Gr, CI, II [d. ouăle viermilor de mătase] „a căpăta viaţă, a deveni vietăţi, a se face viermi”: Iei sămânţă [...] pui la căldură şi-nviiăză mici, mici de tot, mai mici cum e fumicile-alea mici GM/715. îi punea şi-i învia şi dacă-i înviia îi creştea cu frunză id./801. 2° refl. AMD, h. 211 MN/rar TI [d. jar] „a se înflăcăra, a se aprinde, a se înviora”: [Căbuzul] se învîiăză la vânt/873. ÎNVIAT adj. GO/rar Dj [d. laptele răcit după muls] „încălzit la temperatura organismului”; Se încălzeşte puţinei, înviiăt, călduţ doar/973. ÎNVIETURĂ s. f, eolect. GM/rar Tr „viermi de mătase (recent) ieşiţi din sămânţă, abia î n v i a ţ i”, ÎNVIFOR vb. I refl, AFLR/rar Ag [fig,] „a se înfuria, a se indigna": [Porcii mistreţi] dacă să-nviforeăză ei, până la urmă sare la pm/685; pf. î n n e r v ÎNVINDEC vb, I refl. GM/rar Bz „a se vindeca”; cf. I ă e u i2, t r e c e 3°, z v i d u f. ÎNVIT v. invită. ÎNVITEJÎ vb, IV tranz. GD/rar TI „a îmbărbăta, a încuraja”; Când a dat d-o supărare eu 1 -am învitejlt/&85. ÎNVOÂLBE vb. III AMD, h. 396; Pl, 109/Ag „a înveli, a înfăşură urzeala pe sulul dinapoi”; cf. d e z v ă 1 u i ls,., ÎNVOI vb, IV tranz. AMD, Pl. 134; GM/rar Bz, Tr, Gr, CI „a da (oi, cai, viţe) cu învoială”: Cumpăra unu de Ja altu, le-nva/iz oile... dacă am eu mai multe şi am iarbă, m-ia şi oile mele şi face mai multe la un loc GM/732. ÎNVOITOR s, m., pl- învoitori 1° GM/ rar Tr, Gr „ţăran care lucra pe moşia boierului pe baza unei învoieli”: Le făcea pe cap de-nvoitor, două pogoane, patru pogoane, împărţea grâul pe cap de-nvoitor/ 795. 2° AMD, Pl. 135/rar Tr „fiecare dintre proprietarii de oi asociaţi la acelaşi cioban”; cf. c 1 ă ţ ă i e r 1°... ÎULIU ÎNZOBÎ v. vârzobl 1°. ÎNZOLÎT adj., f. înzolită GM; AFLR/ rar Gr „ plin de z o 1, murdar”: înzolită aşa de noroi, plină de noroi/833; cf. c ă r â i â t... ÎNZOLZÎ vb. IV intranz. GD/rar Cţ „a alerga după treburi; a da zor; a zori”: Inzolzeşte, face ce trebuie din ale mâncării, s-adună, le pregăteşte. Inzolzeşte lumea, adică treapătă lumea şi-ncolo şi-ncoace/ 892; cf. t r e p ă d â 2°. ÎNZORZÎ vb. IV tranz. AO, h. 300; GO/rar VI, Gj, Mh „a încreţi opincile”: Le îngăurim [opincile] cu potricala, \e-nzor-zim... să dă curaua aşa din gaură în gaură GO/951; cf. î n g u r g â... ÎOLEU v. ăuleu. ÎRB v. hârb 2°. IRBARA v. hârbâră 1°. ÎRCĂv. hârcă 1° ÎRDĂIÂŞ s. n., pl. îrdăiăşe AFLR/rar Ot; AMD, h. 281 /rar Db, Tr, Gr dim. de la î r d ă u. ÎRDÂU v. hârdăie. ÎRLETE v. hârlete 1°. ÎRTÎE s. f., pl. îrtii AO, Pl. 49; TDO; AFLR/prin Dj şi rar Mh, Ot; GM; TDM III; AFLR/rar Ag, Db, CI „hârtie”: [La nuntă] făcea brad frumos, cu îrtii, cu câte alea TDO/993; cf. c â r t e 2°. - var. irtie s. f. AO, Pl. 49/rar Ot. ÎRTIUŢĂ s. f. GM/rar CI dim. de la î r t i e. ÎU interj. TDO/rar Dj „au, vai!”: Mă Ionele, mă, ce-ai? îu, Doamne, ce-ai, mă?/ 974; cf. â u 1 e u... fULIU (3 sil.) v. ăuleu. fULIU (2 sil.) v. ăuleu. ÎNVOL . . . 234 ÎNVOL vb. I tranz. şi .refl. pas. TDO/rar Dj. „a pune voalul miresei”: Duminică dimineaţa se-nvoleâ mireasa/ 987; cf. înhob o dâ... - var. învoli vb. IV tranz. TDO/rar Dj. ÎNVOLBĂTOR s. n. GM/rar Db „lemn gros pus pe foc pentru a întreţine o flacără moderată (la fiertul rachiului)”:. învol-bător, adică băgat un lemn ca să stea, ca să nu curgă iute, băgăm un lemn acolo şi ieşea apoi domol ţuica din el [din cazan]/ 693. ÎNVOLI v. învolâ. ÎNVOLT vb. 11° refl. AMD, h. 604/ rar Db [d. planta de porumb] „a împuia, a da copiii mulţi”: A început să-i crească vinele, creşte, să-nvolteăzăl819; cf. a r u n-c â 1°... 2° tranz. GO/rar Dj „a împodobi, a găti capul miresei (cu diverse podoabe şi) cu vălul”: Venea acasă cu naşu şi-nvoltă mireasa-i punea... îi punea voala/990; cf. în h o b o d â... ÎNVOPSÎ vb. IV GM/rar Db, Bz, CI „a vopsi”: Ş-o-nvăcstm [lâna], o facem neagră, o facem... colori aşa, cu diferite colori, cum ne trebuie TDO/901; cf. b u i2... - var. învăcsi vb. IV TDO/rar VI. ÎNVOSLUÎ vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a înfăşură, a învârti (pe ceva)”: întindeam foaie subţire [de aluat] ş-o-nvozlueăm pă vergea ş-o tăiam pe vergea aşa/892; cf. î n v ă 1 u i 2°. ÎNVURTÎ v. învârti 1°. ÎNZ v. hâns 2°. ÎNZĂVOR s. n., pl. înzăvoăre AMD, h. 182/rar Ag „zăvor”; cf. c ă 1 ti ş 22°... J JAB s. AMD, h. 102/rar TI „numele unei boli la animale (care se manifestă ca turbarea)”. -var. jâblă s. f. AMD, h. 102/rar Br, Cţ; jalbă s. f. AFLR/rar Gr; de-a ~ loc. subst. AFLR/rar Gr. JÂBIŢĂ v. jâpiţă 1°. JÂBLĂ v.jâb. JABLÂU v. ghilău. JABLON v. şablon 1°. JÂCĂ v, geac. JACHET s. GO/rar Mh „varietate, soi de viţă-de-vie nealtoită’’. -var. jaghet s. AMD, Pl. 86-88/rar CI; jichăt s. GO/rar Mh. JÂGĂR s. n., pl. jăgăre 1° AMD, Pl. 2-3; 173-174; AFLR/prin Bz, Br, TI, Cţ şi rar Ph, Tr, II „beschie”; cf. b e ş c h i e 2°... 2° var. joâgăr s. n. AMD, h. 684; ALFR/rar Ag, Gr „buştean”: Lemnu dacă era noduros făceam buştean, joâgăr, cum să zice AFLR/680; cf. b o ş t e â n. -var. 1° gioăgăr s. n„ pl. gioăgăre AMD, Pl. 2-3/rar II; jâgâr s. n. şi m., pl. jăgăre AMD , Pl. 2-3; 173-174/Bz, prin Br şi rar Ph, Vn, Cţ; joăgâr s. n., pl. joăgâre AO, Pl. 138—139/rar Gj; şoăgăr s. n., pl. şoăgăre AO/prin Dj şi rar VI, Ot, Tr; AMD/rarTr. JÂGÂR v. jâgăr 1°. JAGHET v. jachet. JAI s. n., pl. jăiuri AO, h. 604/rar Gj, Mh „ştiulete pipernicit”; cf. b ă b ă 10°... JÂIBĂR v. zăibăr. JALAU1 v. ghilău. JALÂU2 v. haiău. JÂLBĂ v. jab. JÂLETE s. GM/rar Db „jale mare; jeluire, bocet”: îl duce la groapă [pe mort], Atuncea jălete mai mare! E jălete mare la noi aici! La oraş nu se jeleşte/697. Era un jelet şi-un plâns! AFLR/678; cf, c h i o 12°... - var. jelet s. n. AFLR/rar Ag. JALÎJZ s. n„ pl.jaluze AO, Pl. 25-26/ rar Ot „oblon din scânduri la fereastră; jaluzea”; cf. g r ă t â r 4°... JÂMBIŢĂ v. jăpiţă 1°. JÂMNIŢĂ v. jâpiţă 1°. JÂMPIŢÂ1 v. jâpiţă 1°, 2°, 6°, 7°, jAmPIŢĂ2 v, jintiţă 3°, JAMPON s. n„ pl.jamponuri TDO/ rar Gj .jambon”: Alţi oameni fac jamponuri din picioarele din urmă [ale porcuiuij/920. JÂNCHIŢĂ v. jâpiţă 1°, 2°. JANDÂR s. m., pl. jandări AO, Pl. 52/ rar Dj; TDM III/rar II Jandarm, poliţist”; cf. m i 1 i ţ e â n, p o 1 i ţ â r. JÂNŢÎŢĂ v. jintiţă 2°, 3°. JANŢ s. n. 1° AO.’ Pl. 124-125/rar Dj, Ot, Tr; AMD, Pi. 146/rar Bz, Ot, Tr, Gr, CI „zer amestecat cu bucăţele mici de urdă”; cf. gr o s i m e F... 2° AO, h. 789/rar Dj, Tr; AMD, Pl. 147/ prin Ţr şi rar Ag, Ph, Ot, Gr, Cţ „resturi de urdă care se depun pe fundul cazanului la fiert”; cf. a f u m ă t ii r ă... 3° var. jânţă s. f. AO, Pl. 123/prin VI; AMD, Pl. 143-144; GM/prin VI şi rar Ag „zerul gras şi albicios care se scurge la sfârşitul frământării caşului”: Ce rămâne din storsura asta, al doilea storsură, dar nu zăr, acel zăr care rămâne, rămâne gras, să numeşte jânţă. Din zăr să fierbe şi să scoate jintiţă, la fel, care se păstrează pentru JANŢĂ 236 JÂRCĂ JARCÂU 237 JÂMBĂTOÂRE ciobani, iar jănţa asta să pune la bădaie, la putinei, din alea aşa mari, şi să bate şi să scoate untu GM/673; cf. a r i c h i ţ ă... 4° AO, PI. 125/rar Dj; AMD, PI. 148/ rar Br, CI, Cţ „zer înăcrit folosit la acrirea ciorbei”; cf. j i n t i ţ ă 6°. 5° AMD, PI. 143/rar Br, II, Cţ „lapte închegat pentru caş (înainte de a fi amestecat)”; cf. c h i ş 1 e ă g 2°... 6” AMD, PI. 143-144/rar Cţ „coajă de pe caşul dospit (folosită sub formă prăjită)”. 7° var. jânţă s. f. AO, PI. 124/rar VI „zară”; cf. âcru F... - var. 4° jantă s. f. AO, PI. 125/rar VI. JÂNŢĂ v. janţ3°,40,7“. JAP1 v. jăpiu 2°. JAP2 v. jeg 2°. JÂPCĂ1 v. jăpiţă 9°. JÂPCĂ2 v. jâpşă F, 3°. JÂPIE v. jăpiţă F. JÂPIŢĂ s. f., pi. jăpiţe F AMD, h. 659/ Ag, Ot, Tr, prin VI, Db, Gr şi rar TI, Cţ; jăpiţi!Ag, Ot, Tr, prin VI şi rar Db „bucată de lemn sau de fier încovoiată deasupra proţapului, formând scobitura în care se prinde jugul”; cf. b â r s ă 5°... 2° AMD, PI. 63/rar Gr „cuiul jugului (cu care se prinde de proţap)”; cf. c ă-1 ti ş 14°... 3° AMD, PI. 63/rar Tr „policioară la jug”; cf, d am a c s ie... 4° AMD, h. 664/rar VI „bulfeu la jug”; cf.bulftii F... 5° pl. jăpiţi AMD, h. 660/rar Bz „placă de metal care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b ă n d â2... 6° AMD, h. 251; 667/rar Ag „cruce la sanie”; cf, b o t â r2 F... 7° AO, h. 644/rar Mh; jăpiţi AMD, h. 647/rar Ot, If „cârceie la proţap”; cf. brăţară 4°... 8° AO, h. 727/rar VI „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. dorângâr 2°... 9° var. jâpcă s. f., pl. jepci AMD, PI. 112—113/rar VI „fiecare dintre cele două braţe ale vătalelor”; cf. c u r m e z 1 ş2 9°... -var. jâbiţă s. f., pl. jab iţi 1° AMD, h. 659/rar TI; jâmbiţă s. f., pl. jămbiţe F AMD/Br, prin Vn, Bz, TI, Cţ şi rar Db, Gl, Gr,CI, II; jămniţă s. f., pl.jămniţi 1°/ rar Ph; jâmpiţă s. f., pl.jâmpiţi F AMD; GM/Ph, Bz, CI, II, prin Db, Vn, Cţ şi rar Gr, If, TI; 7° AMD, h. 647/rar If; jămpite 2° AMD, Pl. 63/rar Db, Gr; 6° AMD, h. 251/ rar Ph; jânchiţă [jânkiţă] s. f., pl. jănchiţe F AMD/rar CI, Cţ; 2° AMD/rar Bz, II, TI; jâpie s. f., pl. jăpii F AMD/rar Tr; zăpis s. n., pl. zăpise 3° AMD, Pl. 63/rar Db; zâpiţă s. {., pl. zăpiţe 1° AMD/rar Tr. JÂPIU (2 sil.) s. n. F AMD, h. 105/ Tr şi rar Db, Ot, Gr „peritoneu”; cf. b ă-ş i c ă 2°... 2” AMD, Pl. 180; GM/rar Db, Tr „pieliţă la carne sau la slănină”: Şunca o alegem pă cea cu jăpiu aşa mai tare GM/ 797. - var. 2° jap s. n. AMD, Pl. 180/rar VI. JÂPŞĂ s. f„ pl.jSpşi F AMD, h. 542, 543; AFLR/prin CI, II, Cţ şi rar Br, TI „baltă (mică) formată în urma revărsărilor; mică depresiune în care se adună apă după 0 ploaie mare”; cf. 1 a c 2°, 1 ă c ă ş t e u, 1 ă c ă u, p â d i n ă 2°, z m â r c 2°. 2° AMD, h. 538; TDM III/rar CI, TI, Cţ „vale cu apă mică, trecătoare pfin apă; vad”; cf. b â 11 ă 6°...” 3° var. jâpcă s. f., ţA.jăpci „vale largă adăpostită de înălţimi; depresiune”; cf. a ş e z ă t ti r ă... -var. jâpcă s. f., pl. jăpci 1° GD/rar TI; jâşpă s. f., pl. jăşpi F AMD/prin TI; 2° AMD/rar Br. JAR s. n. F AO, Pl. 78/rar Gj „zmeuriş”; cf. b ă h ă n i ş... 2° GM/rar Ot, Tr „numele unui joc de copii; şotron”; cf. c 1 â s ă 3°... JARCÂL s. m., pl. jarcăli GM/rar Ag [peior., d. animale] „dihanie, namilă”: Supt nişte tufe vede un jarcăl dă lup mare/ 681; cf. b âzd â g â n i e 3°... - var. jarcău s. m„ pl. jarcăi GM/rar Ag; jercău s. m. GM/rar Ag. JARCÂU v. jarcâl. JARTÎ vb. IV tranz. GM/rar Tr „a fura, a şparli”: Mai bagă căldarea-n casă, c-aicea dă obicei dă ţ-o jarteşte dac-o laşi p-afară/ 785. JÂŞPĂ v. jâpşă F, 2°. JAU s. n., pl.jăuri AO, h. 441; GO/rar Dj „tarla, parcelă”: Am pândit pân-au plecat ei p-alt jau [...] pe-altă tarla de vii GO/991; cf. f i t a r â... JĂG v. jeg F, 2°. JĂGÂT v. jegât. JĂGĂRÂI v. jărăgâi 2°, 4°. JĂGUIÂLĂ v. jâguiălă. JĂLBÂR s. m., pl .jălbari AO, Pl. 52/ rar Mh „persoană care întocmeşte o jalbă, o cerere”. JĂLBI s. f. pl. AMD, h. 578/rar Db, Br, Tr Jalbe, cereri”; cf. c e r e r e. JĂNŢUÎ vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, Pl. 144; AFLR/Vn, Bz, prin Br şi rar Ag, Gl „a (se) stoarce caşul de janţ frământându-1 (pecrintă)”;cf.j ântfj intiţfj intiţuf, j i n t u i 3°, s t r â n g e 6°. - var. zănţuf vb. IV tranz. AFLR/rar Br. JĂNŢUIT s. n. GM/rar Br „acţiunea de a j ă n ţ u i”. JĂP v. jeg 3°. JĂPEICĂ s. f. GO/rar Mh „teren neted, bun pentru cultură”; cf. g r i n d F... JĂRÂTIC s. n. F pl. jărătice AMD, h. 209/rar II „vătrai”; cf. c i o â c ă1 14°... 2“ AMD, h. 211/rar Ph, Ot „spuză fierbinte” [?]; cf. c ă b ti z... JĂRĂBÎ v. jerăghf. JĂRĂGÂI s. n. F AO, Pl. 29/rar Mh; AMD, h. 211/rar Gr „spunză fierbinte” [?]; cf. c ă b ti z... 2° var. jăgărâi s. n. AO, h. 223/rar Mh Jar, jăratic” [?]; cf. c ă r b u j ă r... 3° AMD, h. 34 MN/rar CI, II „râgâială, râgâitură”; cf. j â g u i ă 1 ă. 4° var. jăgărâi s. n. AMD/rar Cţ „arsură pe esofag”; cf. f o c 3°... 5° var. jegărâi s. n. AMD/rar Cţ „afecţiune a căilor respiratorii (produsă de răceală)”. - var. jâgărâie s. f. 3° AMD, h. 34 MN/ rar Vn; jegărâi s. n. 2° GO/rar Gj, Mh; jerăgâi s. n. 3° AMD/rar Gr. JĂRĂGÂI vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. jărăgăie AMD, ch. 370/rar Db, Ot „a împrăştia jarul în sobă sau pe vatră, pentru a arde mai bine; a jărui”; cf. f o c 3°... -var. jâgâri vb. IV, ind. prez. 3 sg. jăgăre AO, h. 899/rar Mh. JĂRĂGHIÂR (3 sil.) s. n., pl. jără-ghiăre AMD, h. 209/rar Br „vătrai”; cf. c i o â c ă1 14°... JĂRĂGHITOÂRE v. jărăghitor 2°. JĂRĂGHITOR F s. n„ pl. jărăghi-toăre AMD, h. 209/prin II, TI şi rar Br, CI, Cţ „vătrai”; cf. c i o ă c ă1 14°... 2° var. jărăghitoâre s. f., pl. jărăghitori AMD, Pl. 146/rar II „lopăţică de amestecat în căldarea de urdă”; cf. b ă t ă ti ş 3°... JĂRĂVI v. jerăghi. JĂRDOÂCĂ s. f. GM/rar Vn augm. de la joardă: M-o lua mama cu jărduăca acuma, să vezi!/725. JĂRPĂNOS adj. GM/rar Br Jerpelit, zdrenţăros”; cf.rupturos, zdremiţos. JÂRPELIŢĂ v. jerpeliţă. JAVRĂ! vb. IV intranz. AMD/rar Bz „a pălăvrăgi”. JÂDOV v. jidov F. JÂG v. jeg 3°. JÂGÂRI v. jărăgăi. JÂGĂLÂIE s. f., pl.jâgălăi AMD, Pl. 114-115/ rar Ot „m u i e r u ş c ă la războiul de ţesut”; cf. a m n ă r 3°... JÂGĂRÂIE v. jărăgăi 3°. JÂGLĂ v. jiglă. JÂGNIŢĂ v. jignită 2”. JÂGOS adj., pl. jăgoşi AMD, h. 215/ rar Tr „plin de jeg; jegos, murdar”; cf. c ă-r â i ât... JÂGUIĂLĂ s. f. AO, Pl. 3/rar Gj, Mh „râgâitură, râgâială”; cf. j ă r ă g â i 3°. -var. jăguiâlă s. f. AO, Pl. 3/rar Gj. JÂM v. jimâ. JÂMBĂTOÂRE s. f., pl.jâmbători AO, Pl. 139/rar Gj „dinţar pentru făcut ceapraz la ferăstrău”; cf. c e a p r â z 3°... JÂRCĂ adj. f. AMD, Pl. 152-153/rar Ag [d.oi] „care are lână scurtă şi rară”; cf. chel 3°... JÂMBI JÂMBI vb. IV tranz. AO, PI. 139/rar Gj „a face ceapraz cu j â m b ă t o a r e a”; cf. c e a p r ă Z i... JÂNDIŢÂR v. jintiţâr. JÂNTI vb. IV tranz. AO, PI. 123/rar Dj „a stoarce j a n ţ a din caş”; cf. j ă n ţ u i... JÂNTIŢĂ v. jintiţă 2°. JÂNTÎŢĂ v. jlntiţă 2°. JÂPÂT v. jepât. JÂR v. jir 1°. JÂRÂÎ v. jerăghi. JÂRÂT adji, f. jârătă GM/rar Tr Julit” [Fratele meu] erea jîrît numai aicea un pic/783. JÂRFĂ s. f. GM; AFLR/prin Gr şi rar Db, Tr „cantitate mare; abundenţă, belşug”: Muncă multă era, că era jirfă dă muncă AFLR/781. Când ni se ura cu peşte, mai prindeam o găină, mai mânca şi găină, mai ouă fierte... erea jirfă dă mâncare GM/ 830. _ JÂRI v. jeri. JÂTÂR s. m., pl.jâtări AMD, h. 327/ Vn, Br, CI, prin Bz şi rar Gl, II „paznic de câmp”; cf. b ă n u 1 e t e... JÂTIE (3 sil) s. f. 1° AMD/rar CI „boală, afecţiune”; cf. b e t e ş u g 1°...; var. pl. art. jitiile, în expr. a găsi (pe cineva) ~ „a găsi boala (de oboseală); a obosi peste măsură”; cf. f r a n c i 2°... 2° AMD/rar Tr „mâncărime de piele; urticarie”; cf. m â n c ă t ii r ă. JBANGHIU v. zbanghiu 1°. JDRÂNIŢĂ v. drăniţă 1°. JECŢIE v. ijâcţie. JEG s. n. 1° ÂO, h. 223; AFLR/Gj Jar, jăratic”: După ce ard lemnele, rămâne jegu; punem ţestu pe pâine şi punem deasupra ţestului jeg cu lemne mărunte, lângă ţest lăsăm jeg de jur împrejur, ca să se coacă pâinea bine AFLR/939; cf. căr-b uj â r... 2° AMD, Pl. 157/rar Cţ „boală la oi constând în descuamarea pielii; un fel de pitiriazis (care provoacă slăbirea accentuată a animalului)”; cf. coajă 7°... JELETCĂ 3° var. jăg s. n. AMD, h. 55/rar Gr „murdărie pe pielea omului (din cauza nespălării)”; cf. b 1 e a s c... - var. jap s. n. 2° AMD, Pl. 157/rar Ot; jăg s. n. 1° AO, h. 223/rar Gj; jăp s. n. 3° AMD, h. 55 MN; AFLR/rar Db, Tr; 4° jâg s. n. 3° AMD, h. 108/rar CI; jep s. n. 3° AFLR/rar VI; AMD, h. 55 MN; 108/rar Db, Gr; jig s. n. 1° AO/rar Gj. JEGÂT adj., f. jegătă AMD, h. 215/ rar Db „plin de jeg; nespălat, murdar”; cf. cărâi ât... - var. jăgât adj. AMD, h. 6/rar Db. JEGĂCIUNE s. f. AFLR/rar Dj „murdărie; nespălare”; cf. b 1 e a s c... JEGĂRÂI v. jărăgăi 2°, 4°, 5°. JEGĂRÂŞ s. n. GM/rar Ag „desiş de jnepeni”: Jegărîşu are neşte bobiţe-n el, mici. îi punem foc... arde foarte bine/674; cf. j n e p e r 1 ş. JEGĂRAT adj., pl.jegărăţi AO, h. 663/ rar Gj [d. struguri] „mănat”; cf. c â r c i u-r 6 s 1°... JEGĂRIE s. f. GM/rar CI Jeg, murdărie”: [Porcul] îl curăţăm bine de jegăria aia du pă el/828; cf. b 1 e â s c... JEGĂROS adj., pl. jegărdşi AMD, h. 215/rar Gr Jegos, murdar”; cf. c ă r â-i ât... JEGNEÂLĂ s. f. GM/rar Ag „miros neplăcut”: Să spală carnea, să pune şi încă o dată din nou să spală maţele, ca să nu prindă un piculeţ dă... dă jegneălă, şi să bagă carnea iar la fel/673; cf. s f o i â g 2°. JEGNI vb. IV refl. AFLR/rar Bz [d. grăsimi, untură] „a se râncezi”: O parte din grăsime, care-i mai urâtă sau s-a mai jegnit... niscai untură cumva [se pune la săpun]/732. JEJETÂR v. degetăr. JELEPCĂ v. jeletcă. JELET v. jâlete. JELETCĂ s. f., pl.jeletci AO, h. 291/ rar Gj, Mh; jeletchelprin Mh „vestă din piele, încheiată pe umăr sau pe piept; pieptar”; cf. b ă i b ă r â c... 239 JELIT -var. gelepcă s. f., pl. gelepci AO, h. 291/rar Mh; jelepcă s. f., pl. jelepci/rar Mh; jiletcă s. f., p\. jiletchelr&r Mh. JELIT adj. f. jelită GM/rar II „luat în derâdere; ruşinat”: Sânt jelit să trec pă lângă un tren, zice, mă fluieră, sânt jelit să mă duc să car, zice, toţi mă ia în chip dă râs/858. JELOS adj., f. jeloâsă GD/rar TI „plin de jale, îndurerat”; cf. j i g n i t. JEP' v. jeg 3°. JEP2 s. m., pl. jepi GM/rar Db [peior., d. oameni] „mătăhală, namilă”; cf. m â n i-I ă, m ă g ă o â i e 4°. JEP vb. I intranz. GO/rar VI [d. porc] „a face j e p; a se murdări”: [Porcul] când este mic el mai jepeăză [...] Am o purcică aşa mică şi prinde un fel de murdărie pă ea/908; cf. r â p 1. JEPÂT adj., pl. jepăţi, f. jepătă, pl. jepăte 1° AO, h. 228/rar VI; AMD, h. 215/ rar Ot „plin de jep; nespălat; murdar”; cf. c ă r â i â t... 2° AO, h. 229/rar VI [d. rufe] „nespălată, murdară”. -var. 1° jâpăt adj., pl. jâpăţi AMD, h. 215/rar Ot; jipat adj., pl. jipăfi AO, h. 228/prin Ot şi rar VI. JERĂGÂI v. jărăgăi 3°. JERĂGHI vb. IV tranz. AMD, ch. 370/ prin Br şi rar CI, II, Cţ „a mişca, a împrăştia jarul în sobă sau pe vatră, pentru a arde mai bine”: Am dat foc, am ... ars, am jărăvit frumos cu vătraiu şi... a mers pâinea GM/697; cf. j ă r ă g â 1... - var. jărăbf vb. IV tranz. şi refl. pas. AMD, h. 209; GD/rar Br, II, TI; jărăvi vb. IV tranz. GM/rar Db, CI; jârâi vb. IV tranz., ind. prez. 3 sg. jărâie AO, h. 899/ rar Mh; jerăvi vb. IV tranz. AMD/rar Cţ. JERĂVl v. jerăghi. JERCÂU v. jarcâi. JERI vb. IV tranz. AO, h. 899/rar Gj „a mişca jarul în sobă sau pe vatră, pentru a arde mai bine; a jărui”; cf. j ă r ă g ă 1... - var. jâri vb. IV AMD, ch. 370/rar Ot. JGHEAB JERLÂU v. şirăi 2°. JERCĂI vb. IV tranz. GM/rar Db [d. urs] „a răni, a rupe pielea (unei oi)”: Am tăiat-o [oaia], că n-aveam ce mai face, c-o jercăise [ursul], o rănise rău. O jercăiseră aşa, loseseră lâna, pielea cu geanghiraia când o prinseseră/697; cf. c ă s ă p i 2°... JERPELEÂLĂ s. f., în expr. (a veni) după ~ GM/rar Ph „(a veni) după căpătuială, după cerşeală”: Care cum venea, venea după jerpeleălă, nu venea ca să facă ceva/719. JERPELIŢĂ s. f., pl. jerpeliţe AMD, h. 283; Pl. 144; 146/prin Ag şi rar Db, Vn, Bz, Tr, CI „amestec de zer cu bucăţele de urdă (de obicei lăsat la acrit şi folosit ca atare); jintiţă”; cf. c o r â s t r ă 2°... - var. jărpeliţă s. f. AMD, h. 283/rar Tr. JEVRÎ vb. IV GM/rar Ag „a vrăji”. JGHEAB s. n., pl. jgheaburi 1° AO, h. 680/rar Ot; AMD, Pl. 83-84/Ot, Tr şi rar Ag, Db „vas mare din doage, larg la gură, în care se pun strugurii la cules sau mustul după stors”; cf. a c 6 v 2°... 2° AO, h 694/prin Dj şi rar VI, Mh „vas (pus la intrarea în stup) din care se adapă albinele”; cf. a d ă p ă 16 r... 3° var. zgheab s. n., pl. zgheăburi AMD, h. 213/Db şi rar Ag, CI „vas din lemn scobit, în care se pune hrana porcilor”; cf. blid 3°... 4° AO, h. 784/rar Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 143; GM/rar Ag, Db, Bz, Tr, Gr „crintă”; cf. â lb ie3°... 5“ var. zgheab s. n., pl. zgheăburi AMD, h. 188 MN/Db, prin Ag, Ph şi rar VI, If, Gr, CI, II Jgheab la streaşină casei”; cf. bur 1 â n2°... 6° vai', zgheab s. n., pl. zgheăburi AMD, h. 188 MN/rar Db „burlan, tub de captare a apei din jgheaburile casei”; cf. b u r-1 6 i 1°... 7° var. zgheab s. n., pl. zgheăburi AO, Pl. 127/rar Mh; AMD, Pl. 162/rar Db „uluc la moara de apă”; cf. c 6 r f ă 1°... « JGHEBIŢĂ 8° var. zgheab s. n. AMD, PI. 164/rar Ag „şănţuleţ pe care curge apă pe cep (pentru a asigura răcirea grindeiului de la moară)”; cf. c i u c i ti r 3°... 9° AO, PI. 131/rar Dj; AMD, PI. 167/ rar Ot „scobitură prin care curge în covată făina la măcinat”; cf. c i u c i u r 4°... 10° AO, PI. 132/rar Dj „şănţuleţ, riz făcut în piatra zăcătoare a morii”; cf. c i o-c ăn i t ii r ă... 11° var. zgheab s. n. AMD, h. 188/rar Ag „uluc (din tablă) pentru captarea unui izvor”. 12° AO, h. 210/rar Gj; AMD, h. 193/ rar Br „şanţ cioplit pe marginea mai groasă a şindrilei, pentru a putea fi încheiată; falţ”; cf. s c o c 5°. 13° GM/rar VI „teren abrupt”; cf. cor-han ă... 14° art. jgheăbul spinării AMD, h. 67/ rar Ot „partea de pe spate, uşor adâncită, de-a lungul coloanei vertebrale (la om)”. -var. zgheab s. n., pl. zgheăburi 2° AMD, Pl. 92/rar Db, Tr; 9° AMD, Pl. 167/rarDb. JGHEBIŢĂ s. f., pl. jghebile AO, h. 216/rar Dj dim. de la jgheab (prin care se scurge apa de pe acoperiş). JGHEBOS v. jipos. JGHEBULETE 1° s. n., pl.jghebulefe AO, h. 694/rar Dj „vas (pus la gura stupului) din care se adapă albinele”; cf. a d ă-p ă 16 r... 2° s. m., pl.jghebulefi AO, Pl. 128/rar Dj „şănţuleţ pe care curge apă pe cep (pentru a asigura răcirea grindeiului de la moară în timpul funcţionării)”; cf. c i u c i ii r 3°... 3° s. n., pl. jghebulefe AO, Pl. 131/rar Dj „scobitura prin care curge în covată făina ' măcinată”; cf. c i u c i u r 4°... -var. 1° zghebulete s. AMD, Pl. 92-93/rar Db. JGHEBULEŢ s. n., pl. jghebulefe 1° AMD, Pl. 86/rar Tr dim. de la j g h e a b 1°. 2° AO, h. 694/rar Dj; AMD, Pl. 92/prin Ot şi rar Ag, Db, Ph dim de la j g h e a b 2°. 240 JIGĂRIT - var. 2° zghebuleţ s. n., pl. zghebuleţe AMD, Pl. 92/rar Db. JGHIORŢĂI v. ghiorţăi. JIANUL s. m. art., pl. jienii 1° GM/rar Vn; GD/rar Cţ „scenetă cu Iancu Jianu în cadrul obiceiurilor de Crăciun şi de Anul Nou”: Acuma să mai face cu Jîiănu câţiva băieţi şi An Nou, după cum îi datoria... face o mireasă, turc, haiduci şi cântă Iancu Jîiănu GM/725. 2° GM/rar Vn, G1 [la pl.] „personaje alegorice în sceneta ~”. 3° AFLR/rar Ot, Gr „numele unui dans popular”; cf. j i e n e â s c a. JIBLĂ s. f. GM/rar Tr „franzelă, jimblă”. JICHET v. jachet. JIDOV s. n., pl. jidovi 1° AMD, h. 548; AFLR/Gr „fiinţă supranaturală; uriaş”. 2° AMD/rar Db „persoană voinică, bine dezvoltată fizic”: Un jidov de băiat, lat în spate/813; cf. o ă g ă r 1°, r o i t o m â n, v 1 ăj âr2°. -var. 1° jâdov s. m., pl .jâdovi AFLR/ rar Gr. JIENEÂSCA s. f. art. AFLR/rar Gr „numele unui dans popular”; cf. j i â n u 13°. JIG v. jeg 1°. JIGÂJDIE v. jigăjnie 1°. JIGÂJNIE (4 sil.) s. f., pl. jigăjnii 1° AO, h. 572/rar VI „plasă de pescuit; crâsnic”; cf. c a n c e u 4°... 2° var. jigânie s. f. GO/rar Dj „plasă deasă, cu care se vântura grâul (la treieratul cu cai)”: Paile le dam deoparte şi veneam c-un primet cu... jigăniie, aşa-i zăceam noi [...] aruncam în sus cu lopata [...] ş-alâlalt trăgea cu pânza aia/975; cf. c â r 1 i6n ţ2°... -var. 1° jigâjdie s. f., pl. jigăjdii AO, h. 572/rar Dj. JIGÂNIE1 v. jigăjnie 2°. JIGÂNIE2 s. f. AFLR/rar Ag [depr.] „femeie de calitate îndoielnică”. JIGĂU JIGÂU v. jujeu 1°. JÎGLĂ s. f., pl. jigle AO, h. 656,VI, Gj, Mh, Dj şi prin Ot „bulfeu”; cf. b u 1 f e i 1°... - var. jâglă s. f., pl. jâgle AO, h. 656/ prin Mh, Dj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 664/rar Ot, Tr. JIGNIT adj., f. jignită GM/rar Vn „îndurerat, amărât”: însă inima tot a fost că am cârligu-n mine, că sânt jignită tare-n inima mea/721; cf. j e 1 6 s... jlGNIŢĂ s. f„ pl.jigniţe 1° AO, h. 444/ rar Mh; AMD, h. 321/rar Ag, Db „magazie pentru cereale; hambar”; cf. c o ş â rl 6°... 2°AO, h. 444/rar Mh „coş mare din nuiele împletite sau ladă pentru cereale”; cf. c i n 2°... - var. jâgniţă s. f., pl. jăgniţi 2° AO, Pl. 71/rar Mh; jflniţă s. f. 1° AO, h. 444/ rar Gj. JIGODIE s. f. AO, h. 140/rar Gj; AMD, h. 102/rar Ag, Db, Ph „turbare (la animale)”; cf. tur b, turbat, turbăciune 1°, t u r b e â 1 ă. JIGOJNIŢĂ s. f. GO/rar Mh „plasă deasă cu care se vântura grâul (Ia treieratul cu cai)”; cf. c â r 1 i 6 n ţ 2°... JIJEU v. jujeu l°-3°. J1JILEÂNCĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/ rar TI, Cţ „varietate de viţă-de-vie hibridă”. JILĂVÎC adj., f. jilăvică GM/rar Vn dim. de la jilav. JILETCĂ v. jeletcă. JILETINI s. pl. GM/rar Bz „animale sălbatice; fiare, jivine”: Cu oameni ne-am întâlnit, da cu jiletin! de-astea nu ne-am întâlnit/743; cf. b â z d â g â n i e 3°... JILÎP s. n., pl. jillpuri AMD, Pl. 162/ rar Ag, Db; jilipe/rar Db „uluc la moară”; cf. corfă 1°... JÎLNIŢĂ v. jignită 1°. JILŢ s. n., pl. jilţuri AO , h. 326/rar Gj „pârâu mai mare; râuleţ”; cf. o 11 i ş 6 r. JIM vb. I intranz. AO, Pl. 65/Gj şi prin Mh [d. porc] „a râma”; cf. j i m u i. -var. jâmă vb. I intranz. AO, Pl. 65/ Mh şi prin Gj. 241 JINTIŢĂ JIMUI vb. IV intranz. AO, Pl. 65/rar Dj [d. porc] „a râma”; cf. j i m â. JINDĂRNIŢĂ s. f., pl. jindărniţe AMD, Pl. 146/rar Br „lopăţică cu care se amestecă în zer, la fiertul urdei”; cf. b ă t ă ti ş 3°... JINDIŢĂ v. jintiţă 4°. JINDUÎ v. j intui 3°. JINTE v. jintiţă 7°. JINTIER s. n., pl. jintiere AMD, Pl. 146/rar Ph „lopăţică cu care se amestecă în zer la fiertul urdei”; cf. b ă t ă ii ş 3°... JINTIŢÂR s. n., pl. jintiţăre AMD, Pl. 146/rar Br „lopăţică cu care se amestecă în zer la fiertul urdei”; cf. b ă t ă ti ş 3°... - var. jândiţâr s. n., pl. jăndiţăre AMD, Pl. 146/rar Br. ’ JINTIŢĂ s. f. 1° AO, h. 789/Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 147/Tr, prin Ag, Gr şi rar Ph, Ot, II „ceea ce se depune pe fundul căldării în timp ce fierbe urda”; cf. afumă t ti r ă... 2° var. jintiţă s. f. AO, PI. 124-125/ prin VI, Gj; AMD, Pl. 146/prin Ag şi rar VI, Ph, II „produs lactat obţinut prin încălzirea lentă a zerului (provenit din scurgerea caşului) amestecat cu bucăţele de urdă”; cf. c o r â s t r ă 2°... 3° AO, Pl. 123/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, Pl. 143-144/prin Ag, Bz, Ot, Cţ şi rar VI, Db, Vn, Br, Tr, If „zerul alb şi gras care se scurge din caş în timpul frământatului (pe crintâ); janţ”; cf. j a n ţ 3°... 4° AO, Pl. 64/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 283/prin Db şi rar Ph, Ot, Cţ „urdă”; cf. 1 i c h i ţ ă. 5° AO, Pl. 124/rar Dj „zară”; cf. acru 1°... 6° AO, Pl. 125/rar VI; AMD, Pl. 148/ prin Ag şi rar Ph, Bz, Br, fi, TI „zer acrit, folosit la preparara ciorbei”; cf. j a n ţ 4°... 7° var. jinte s. f. [?] AFLR/rar Br „lingură, lopăţică de amestecat în vasul de fiert urda”: [Zerul] îl puneam pă foc şi-l amestecam, aveam o jinte d-aia, c-aşa să zice/749; cf. b ă t ă ti ş 3°... i MEI : Ui 1 I , I JIGĂRIT adj., f. jigărită, pl jigărite AMD, h. 216/rar CI „nespălat, murdar”; cf. c ăr âi â t... T' -var. jghebos adj., pl. jgheboşi AO, h. 228/rar Gj. JIR s. n., pl. jiruri 1“ GO/rar Dj, Ot; AMD; GM/rar Ph, Bz, Tr, Gr „groapa din mijlocul terenului, în care se introduce mingea în jocul numit p u r c e a u a”: Când ne jucam de-a purceaua, ziceam „dă-o la jir” AMD/719; cf. birtă... 2° GM/rar Tr „groapă (mică) la jocul de-a ţurca”; cf. b i r t ă... - var. 10 jâr s. n., pl.jaruri AMD/rar Gr. JIRÂIE v. şiroi 1°. JIRÂR s. m., pl. jirări AMD, h. 409, 421/rar Ph, Bz „fag (care face jir)”; cf. g h i n d â r 2°. JIREÂDĂ s. f., pl. jirezi AMD, h. 622/rar VI „stog (din snopi de grâu)”; cf. c ă p 1 ţ ă 7°... ■ - var. jâmpiţă s. f. 3° AMD, PI. 143-144/rar Bz; jântiţă s. f. 2° AO, PI. 124-125/rar Dj; 3° AMD/rar Bz; jântiţă s. f. 2° AO/prin Dj, Ot şi rar Mh; jântiţă s. f. 27rar Gj, Mh; jindiţă s. f. 4° AMD, h. 283/Ot, prin Tr, TI şi rar Ph, Gr, Cţ; jintă s. f. 2° AO/rar Dj; jintfţă s. f. 1° AMD, PI. 147/rar VI, Ag; 6° AO,’pi, 125/rar VI; jinţă s. f. 2° AO/rar Dj; juntiţă s. f. 1° AMD/rar VI; 2° AO/rar VI, Mh’; AMD, PI. 146; AFLR/prin VI. JINTIŢĂ v. jintiţă 1°, 2°, 6°. JINTIŢf vb. IV tranz. AMD, PI. 144/ rar Bz, Br „a stoarce j i n t i ţ a 3°; ajintui”; cf. j ăn ţu i... JINTIŢUÎ vb. IV tranz. AO, PI. 123/ rar Ot „a stoarce j i n t i ţ a 3° din caş”; cf. j ă n ţ u 1... JINTUÎ vb. IV tranz. 1° GM/rar Ag „a seca apa dintr-o fântână (pentru a o curăţa); a slei”: După ce l-am săpat [puţul], am luat şi-am jintuit apa bine şi am curăţat acolo, am spălat [...] am jintuit apa, adică am scos-o, am premenit-o/676; cf. i s p o 11. 2° AFLR/rar Ag „a vântura lichidul, zeama din piftie, pentru a se limpezi”: [Piftiile] le punem pe farfurii, punem usturoi [...] în zeama aia, jintuiim bine şi punem la farfurii bucăţi aşa şi turnăm zeama aia/677. 3° var. jântui vb. IV tranz. AO, PI. 123/rar Dj „a stoarce janţul din caş”; cf. j ănţu 1... -var. 3° jindul vb. IV tranz. AMD, PI. 144/rar Cţ; jinţul vb. IV tranz. /prin Ph, II, Cţ şi rar VI, Ag. JINŢĂ v. jintiţă 2°. JINŢUÎ v. jintui 3°. JIPs. m., pl.jipi GM/rar Ag ,jneapăn, ienupăr”; cf. a g h i p e r i... JIPÂT v. jepât 1°. JIPOS adj., pl.jipoşi GO/rar VI, jegos, murdar”; cf. c ă r â i â t... JÎNTIILE v. jâtie 1°. JITIENI (3 sil.) s. m. pl. AMD/724 „locuitori din comuna Jitia”. JIU s. m., pl. jii AO, h. 326/prin Dj „râu”; cf. o 11, r â u 1°. JIVĂN v. ghibân. JIVIC s. n., pl. jivice AO, h. 596/rar Mh „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... JLEÂPCĂ v. şleătcă. JMĂLŢUÎ vb. IV tranz. GM/rar Ag „a smălţui”. JNEAMŢ s. n. GM/rar Vn „băutură; şnaps”: îi cam plăcea oleacă jneâmfu/726; cf. b e u t u r ă 1°... JNEPERI s. m. pl. TDM II/rar Bz ,jnepeni, ienuperi”; cf. a g h i p e r i... JNEPERÎŞ s. n. GM/rar Bz „teren unde cresc mulţi j neperi; şnepeniş”; cf. j e g ă r â ş. JNOÂNŢE s. f. pl. GM/rar II [peior.] „pălării de floarea soarelui nedezvoltate”: îi dăuna [florii soarelui] la palaşcă, dă nu să mai făcea palaşca ei ca lumea, că făcea şi ăia nişte... jnoănţe aşa mici şi nu făcea sămânţă ca lumea/853. JOÂCĂ s. f. GM/rar Ph „horă a fetelor mici (separată de a celor mari)”: Noi fetili dă paişpe ani până la şaişpe ani, nu ne primea la horă, noi aveam joăcă de-o parte, aveam o armonică, ne cânta p-o poiana-n neşte răchiţi şi ne-nvăţam şi noi să dansăm/716. JOĂGĂR v. jăgăr 2°. JOÂGÂR v. jăgăr 1". JOÂNĂ v. zonă2 3°. JOĂRDĂ s. f., pl.joărde 1° AO, h. 661; Pl. 89-90; AFLR/Dj, prin Mh şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 375; Pl. 66-68; GM/Ot, Tr, prin Ag, Gr şi rar VI, Cţ „coardă, lăstar, copil la viţa-de-vie”; cf. c ă 1 u g â r 3°... 2° AO, h. 736/rar Mh, Dj „vergea care se pune între firele de urzeală învelite pe sulul dinapoi al războiului”; cf. b I ă n i-ţă 5°... 3° AMD, Pl. 49-50/rar Tr „fâşie (îngustă) de teren”; cf. b 1 â n ă 16°... JOBÎŢE s. pl. GO/rar Dj „colăcei care se dau la colindători”; cf. b o b â r n ă c 1°... JOCHÎE s. f., pl. jochii AMD, h. 694/ rar Bz „başchie”; cf. b a s c h i e 1°... JOCHÎU s. m., pl. jochii AMD, h. 271/ rar II „herghelegiu”; cf. c ă i e r... JOLNĂ s. f., pl.jolne AMD, h. 46/rar TI „guşă (boală la om)”; cf. b r o â s c ă 2°... JORDĂÎ vb. IV tranz. şi refl. pas., ind. pez. 1 sg. jordăiesc şi jordăi AMD, h. 177; GM/rar Tr „a bate şipci sau nuiele la pereţi înainte de a tencui”: Joardă, aşa să numea, joardă lemnele mai subţiri, să bătea-n cuie şi alea să spunea... săjordăiă GM/799; cf. a r ă c i... JORDENE s. f. pl. GO/rar Mh „nuiele care se bat în cuie la pereţii casei de lemn (înainte de tencuială)”; cf. a r â c 2°... JORSETĂ v. sosetă. JOS adv. 1° TDM I/rar Ag „puţin”: Era cu milioanele alea, adică nu tomnai milioane, era mai jos ceva/673; cf. b â j ă 1°... 2° în ~ loc. adv. GM/rar Vn „de curând, încoace”: în nouă sute>şaişpe, mai în jos îmi pare mie, erau puţini oameni în sat/728; cf. c u r â n d. 3° în ~ loc. adj. GM; AFLR/rar Gr, II [d. oameni] „înapoiat, simplu”: Era oameni prea în jos, ştii, pă vremea aceea GM/830; cf. b o b 1 e ăţă... 4° de ~, mai ioc. adv. GM/rar If „mai prejos”: Nu vrem să rămânem mai de jos 12,49. JOSCHÎNĂ v. smochină. JOSÎT adj., f. josită GM/rar II „de proastă condiţie; de jos; simplă, înapoiată”; cf. b o b 1 e âţ ă... JOZETĂ v. sosetă. JUC vb. I 1° tranz. şi refl. pas. GO; TDO; AFLR/prin VI, Mh, Dj şi rar Gj, Ot; GM; AFLR/prin Ag, Ot şi rar VI, Db, Ph, Bz, Br, Gr „a (se) frământa, a (se) pisa cu picioarele (pământul pentru tencuială, strugurii)”: Luăm pământ, îl udăm, pământu, îl jucăm cu picioarâle ca când joci la o nuntă beat GO/988. [Pământul pentru ţest] se joăcă bine aşa cum jucau ţăranii noştri [...] de nouă ori, cum s-ar spime AFLR/ 934. începem să cărăm la vie, la pivniţa ceapeului, une să transformă-n vin, să joăcă GM/759; cf. b o s o 1 i 1°... 2° refl. GO/rar Gj [d. pământ] „a se bătători, a se întări (din cauza ploilor)”: De toamna până primăvara... pământu să juăcă, şi-î bate ploile, să-ntâreşti./920; cf b a t o g 1... 3° tranz. AFLR/rar VI, Mh; GM/rar Ot „a bătători pământul cu picioarele în jurul unei plante”: Ţine cu-o mână de puiete şi cu-o mâriă trage cu sapa pământ şi-l joacă de două ori AFLR/954; cf. î m p ă n â T... 4° intranz. AFLR/rar VI [d. ciocanele de la piuă] „a acţiona; a se mişca în sus şi în jos”: Dă drumu la apă [ia piuă] şi începe maiele şi joăcă acolo... pă... pă... toarnă apă caldă/908. 5° intranz. AMD, Pl. 91/rar Br, Ot, Gr [d. albine] „a se mişca, a zbura în faţa stupului; a intra şi a ieşi din stup”; cf. u r-d i n ă 1°. 6° intranz., în a jucâ fruntea AO, PL 2/rar Mh „a se bate tâmpla cuiva (ca semn de presimţire a unui lucru bun sau rău)”. 7° tranz., în a juca âpa GM/rar Ag, Db [d. nuntaşi] „a practica obiceiul numit a p ă (în duminica nunţii)” JUCÂT s. n. TDO/rar Dj „acţiunea de a j u c a, de a călca pământul (înainte de a-1 aplica pe pereţii casei)”; d r i g u i t u r ă. JUCĂRII s. fi pl. AFLR/rar Mh „diferite figuri, variante la jocul c ă 1 u ş a r i 1 o r”: [La Rusalii] veneau căluşii care jucau [...] diferite jucării!955. JUCĂTURĂ s. f. AFLR/rar Cţ „dans vioi şi intens”: Rămăsese stolnicii şi... trage-i nene, plecase [ăilalţi] că era despre ziuă, trage-i nene! şi o jucătură. dup! dup!/898. JUDECĂ vb. I refl. TDO/rar Dj „a se gândi bine; a chibzui”: Şi femeia să judeca. „mie”, zice „mi-a venit bărbatu-meu azi-noapte şi el e mort de-atâta timp [...] ş-a venit în casă”/929; cf. c h i 11... JUG s. n., pl. juguri 1° AO, h. 209/ prin Mh şi rar Gj; AMD, h. 189/rar Bz, II „chingă la căpriori”; cf. a d ă o s 1°... 2° AO, h. 726/rar VI; AMD, Pl. 111-112/rar Vn, Bz, TI „băţ aşezat orizontal pe braţele războiului, de care sunt agăţate iţele sau/şi vătalele”; cf. b â t ă1 2°... 3° AMD, h. 690; 695/rar Db, Tr „scaun de cuţitoiat sau de înspiţat”; cf. boc1 3°... 4° AO, PI. 129/prin VI şi rar Mh, Dj; AMD, Pl. 164-165/rar VI, Ph „cadru din bârne de care este fixat coşul morii”; cf. blană 12°... 5°AO, Pl. 129/rar VI „cadru, format din patru bârne scobite, în care este fixată piatra zăcâtoare la moară”; cf. c o r 1 â t ă 8°... 6° AMD, Pl. 166/rar Ph [la pl.] „fiecare dintre cele patru lemne pe care stă aşezată p o d o i m a (la moară)”; cf. a r m ă s â r 3°... 7° AMD, h. 251/rar Db „cruce la sanie”; cf. b o t âr21°... 8° AMD, Pl. 171/rar Ag, Db „unealtă folosită pentru strâns teiul cu care se leagă cercurile butoiului (în dogărie)”; cf. a d u-c ă 16 r2... 9° AFLR/rar Bz [la pl.] „piese care strâng duba ferăstrăului de apă”. 10° AO, h. 653/rar Gj, Mh „cadru din lemne pus peste loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”: Rar facem jug să fie mai larg [carul]/920; cf. a n g â ş 1 °... 11° AO, h. 642/prin Dj; AMD, h. 644/ rar Db „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8°... 12° GM/rar Tr, II „legătură în formă de laţ la plasa de pescuit”. JUG vb. I tranz. AFLR/rar VI „a pune (boii) la jug; a înjuga”. JUGÂRNIŢĂ s. f. AO, h. 572/rar Mh „plasă de pescuit, lungă, cu două beţe la capete (care, în timpul folosirii, se ţine vertical)”. JUGÂŞ s. n., pl.jugâşe AMD, Pl. 63/ rar Gr „policioară la jug”; cf. d a m a c s î e... JUGĂLEÂŢĂ s. f. GO/rar Dj „scân-durică prinsă de gâtul cailor, pentru a nu se apropia unul de altul în timpul treieratului”; cf. c r i v e â 5°... JUGĂLETE v. jugulete 2°. JUGĂNEÂLĂ s. f. AMD, h. 291/rar Tr „castrarea calului”: [Porcul] îl scopesc, jugăneula e la cai/803; cf. s c o p e â 1 ă, s c o p i t. JUGĂNI1 vb. IV tranz. AMD, Pl. 76-77/ rar Br „a câmi viţa-de-vie”; cf. c ă p e ţ L. JUGĂNI2 v. jughinâ. JUGĂREŢ s. n. AMD, Pl. 54/rar Tr „funie cu ajutorul căreia erau legaţi caii de steajer, la arie”: Caii erea legaţi p-o funie şi să numea jugăreţ, jugăreţu cailor/782; cf. j u g ă r i e, p i e d i c â r. JUGĂRIE s. f. AFLR/rar Db „funie cu ajutorul căreia erau legaţi caii de steajar, la arie”: [La treierat] puneam doi sau trei cai, cu jugăriie aicea-şa/699; cf. j u g ăr e ţ... JUGHIN vb. I tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. jughină AMD; GD; AFLR/rar Bz, Cţ [mai ales d. animale] „a (se) scărpina”: Oaia nu poate deloc să se jugine AMD/732. Jugină-mă pă spate AFLR/ 891. Mă mănâncă pielea, zice, mă jugăne de nu mai pot, zice, de bluza de tort GO/ 916; cf. f r e c â 3°... -var. jugănf vb. IV, ind. prez 3 sg. jugăne GO/rar VI. JUGHINOS adj., pLjughinoşi, f. jughi-noăsă, pl. jughinoăse AMD, h. 215, 216/ rar II „nespălat, murdar, jegos”; cf. c ă r â-i ât... JUGUBENIE s. f. AO, h. 135/rar Dj „guturai”; cf. b a 1 6 v n i ţ ă... JUGULETE s. m., pl.juguleţi 1° AMD, Pl. 171/rar Tr „unealtă folosită în dogărie la răsucirea teiului cu care se strâng cercurile butoiului”; cf. a d u c ă 16 r2... 2° var. jugălete s. n., pl.jugălete AMD/ rar Tr „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8D... JUJEU s. n. 1° pl. jujâie TDM II/rar Ph ,jujeie (la câini)”. 2° în a da câinii în ~ AMD; TDM III/ rar Br, II; a trage câinii la ~ AFLR/rar Cţ [în cadrul obiceiurilor de Lăsatul Secului de Paşti] „a chinui câinii pentru a-i feri de turbare sau cu scopul de a atrage ploaia”: Era un obicei de... ca să plouă, nu ş[tiu] ce dracu, prindea câte un câine, îl ţinea şi-l freca la fund, cică l-a tras Ia jujeu flăcăii/ 898; cf. j u r â u. 3° var. jijeu s. n., pl. jijeie GM/rar Ot „scândurică găurită la capete, folosită ca jug pentru cai la treierat”; cf. c r i v e â 5°... - var. jigău s. n. 1° AMD/rar Cţ; jijeu s. n. 1° AFLR/rar Cţ; 2° a da câinii în ~ AFLR/rar Cţ. JUJLEŢ v. şuşlete. JUM v. jumătate 4°. JUMÂRE v. jumări 2°. JUMÂTE v. jumătate 3°, 4°. JUMĂRI s. f. pl. 1° AO, h. 279/rar Ot „ouă prăjite nebătute; ochiuri de ouă”. 2° var. jumâre s. fi, pl. jumeri AO, h. 279/rar Mh „preparat culinar din fiertură de mălai cu ouă şi smântână; un fel de balmoş”; cf. b â 1 m o ş... 3° var. giumere s. fi pl. GD/rar TI „ouă bătute şi prăjite; omletă”; cf. f r i p t ti r ă 1°... 4° var. giumeri s. fi pl. AFLR/rar TI „bucăţele de came grasă prăjită”: Carnea care-i grasă, ş-o mai topim din ea, facem cavarma, aşa-i spunem noi, gumeridacă... aşa tăiem bucăţi-bucăţi ş-o prăjim şi punem la borcan/879. JUMATÂTE s. fi, pl. jumătăţi 1° AMD, h. 621/Ph, prin Cţ şi rar II „grămadă variind între patru şi douăzeci de snopi, care formează o jumătate de claie”; cf. c ă-p I ţ ă 6°... 2° AMD, h. 491/rar Vn [la pl.] „pantofi”; cficondur... 3° var. jumate s. fi AMD, h. 655/rar TI „partea din faţă a căruţei; dricul dinainte”; cf. b r ă c i n ă r 2°... 4° var. jumate s. fi AO, Pl. 34; TDO/ rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 454; TDM I-III/Db, Br, Ot, Tr, Gr, CI, prin Ag, Ph, II şi rar VI, Bz, If, Ti, Cţ „fiecare dintre cele două părţi de mărime egală ale unui întreg, ale unei unităţi”. -var. 4° juma s. fi AO, h. 625; TDO/ prin Dj şi rar Ot; TDM I, III/prin Ot, II şi rar Ag, Db, Gr, CI; jumă-jumâ loc. adv. GM/rar Db, Ph „pe din două”; cf. d i n... JUMÂNÂRE v. gemănâre. JUMUIÂLĂ s. £ GM/rar Br ,jumu-leală (a penelor de pe o pasăre)”. JUMULI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° GO; TDO: AFLR/rar VI, Mh, Ot; GM; TDM I, III; AFLR/prin Ot, CI, II şi rar Ag, Db, Ph, Bz, If, Gr; ind. prez. 1 sg. jumul AFLR/rar VI; AMD, h. 628; PI. 50-51; GM; AFLR/prin Ag şi rar VI, Db, Ph, Tr, Gr; jum61 TDO; AFLR/prin Gj, Dj şi rar Mh; AMD, h. 628; Pl. 50-51; GM/rar Db, Ot, Tr, Gr „a (se) culege smulgând fire de cânepă, de pommb, buruieni, iarbă etc.”: [La floarea-soarelui] săpăm prima praşilă, sapă oarbă, jumulim iarba dă printre ea AFLR/934. Mă duceam d-o jumuleam [pălă-mida], n-o tăiam nici eu cosoru, o jumuleam, că dac-o jum oii dâ-i scoteai vân-aia piere, nu mai iese GM/825. [Cânepa] a de vară o jumoliwămXe AFLR/983. 2° TDM IlI/rar Db; ind. prez. 1 sg.jumd TDM I/rar Ot„a (se) desface, a (se) curăţa foile de pe căpăţâna de varză, pănuşile de pe ştiulete”; cf. c u r â1 2°... 3° refl. AMD, h. 401/rar CI [d. ţesătură] „a se destrăma”; cf. d e s t r ă b ă 1 â... 4° refl. GM/rar Ag „a-şi smulge părul din cap (de supărare)”. . . JUMULITĂ adj. £, pl. jumulite AMD, PI. 151-152/rar Db [d. oi] „care are lână puţină”; cf. c h e 1 3°... JUNGĂI v. jungheâ. JUNGÂI v. jungheâ. JUNGHE vb. II, ind. prez. 1 sg. junghi AO, h. 946; TDO/rar VI, Mh; AMD, ch. 944; AFLR/prin VI şi rar Ag; junghez AO/rar Dj, Ot; AMD/prin Ag şi rar Tr „a înjunghia”: După ce-1 taie de-1 junge, punem neşte lemne jos şi facem focu între ele şi punem porcu acolo de-1 pârlim TDO/904; cf. î n j u n g h i â... -var. jungăiâ vb. I, ind. prez. 1 sg. jungăi AO, h. 946/rar Mh; jungâiâ vb. I, ind. prez. 1 sţ.jungâi/mr Mh. JUNGHER s. n. GM/rar II Junghi, durere”: începea să-i dea un junger dă naştere/850; cf. c u ţ i 12°... JUNGHETURA s. £ 1° AO, h. 82; Pl. 5/ rar Mh; AMD, h. 45/rar II „partea dinapoi a gâtului; ceafă (la om)”: Mă doare jungetura gâtului/839; cf. b e r e g â t ă 3°... 2° GM/rar Ag „carnea din jurul locului unde a fost înjunghiat (porcul)”: Iau plămânii porcului şi cu inima, şi carnea, jungetura porcului [...] d-aicea dă unde junghe porcu, aia-i spune jungetura 161 A. - var. 1° junghietură (5 sil.) s. £ AlMD/ rar Tr. JUNGHI s. m. pl. AO, Pl. 6/rar Ot; AMD, h. 59/rar Br , junghiuri, dureri (inter-costale)”; cf. c u ţ i t 2°... JUNGHIETURĂ v. junghetură 1°. JUNIC s. m., pl. junici AMD, h. 259/ rar Db, Ph, Bz, Tr, If, Gr, CI ,junc”; cf. batal1 1°... -var. junfnc s. m., pl. juninci AO, h. 397/rar Dj. JUREBIE s. {., pl.jurebii AO, h. 502, 503; AFLR/V1, Gj, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 392, 393; TDM I/prin Ag, Ot şi rar VI „scul de lână sau de cânepă (luat de pe răşchitar)”: După ce-o torci [cânepa] o faci jurebie pă rişchitor AFLR/913 ;cf. b u ş 3°... -var. jurebe s. £, pl. jurebi TDO; AFLR/rar VI, Ot. JURUBIŢĂ s. £, pl. jurubiţe AMD, h. 392, 393; GM/Tr, prin Ag, Db, Ot, II şi JUNÎCĂ s. £, pl. junici AMD, h. 261/ Tr, II, prin Db, Ph şi rar Ag, Ot, If, Gr, TI, Cţ ,junincă”. -var. junfce s. £, pl. junici AMD, h. 261/prin Ag, Db, Ph; junince s. £ TDM 1/ rar Ag; juninţă s. £ AFLR/rar Ag. JUNICE v. j unică. JUNICUŢĂ s. £, pl.junicuţe GM/rar Ag, Ph dim. de la j u n i c ă. JUNÎNC v. junic. JUNINCE v. j unică. JUNINŢĂ v. j unică. JUNTIŢĂ v. jintiţă 1°, 2°. JUPUI vb. IV 1° AO, h. 43 6/rar Gj; AMD, h. 309; GM/rar Tr, If, II „a curăţa, a desface pănuşile de pe ştiulete”; cf. c u r â1 2°... 2° AFLR/rar Gj „a curăţa penele de pe o pasăre; a jumuli”: După aia o opărim [găina] şi jupuim penele du pă ea/939. 3° var. jupuia vb. I GM/rar Ph „a îndepărta pielea de pe un animal sacrificat”; cf. belii0... JUPUI v. jupui 3°. JUPUITĂ adj. £ AMD, Pl. 102/rar Cţ [d. cânepă] „din care s-au cules firele bune; rămasă pe cânepişte, fiind de proastă calitate”; cf. 1 e n e v 6 s 2°, n e v o i â ş ă 1°. JUPUITURĂ s. £ TDO/rar Mh „pieliţă jupuită de pe stomacul porcului, folosită la prepararea cheagului”; cf. p i e 1 c u ţ ă. JURA vb. I tranz. GM/rar Gr „a înjura”; cf. f u t u i... JURĂT adj., pl. juraţi, f. jurată GM/ rar Ph, Tr, Gr „blestemat, afurisit”: Un jurat dă bou, când a văzut că i-am pus calu naintea lui [...] s-a dus cu calu grămadă/ 714. Banii a fost juraţii792; cf. î n c h i-nât 1°... JURÂU s. n., în a da câinii în ~ GM/ rar CI [în cadrul obiceiurilor de Lăsatul Secului de Paşti] „a chinui câinii pentru a-i feri de turbare sau cu scopul de a atrage ploaia”; cf. j u j e u 2°. JURBIŢĂ v. jurubiţă. JUREBE v. jurebie. rar Ph, Gr; jurubiţi AMD; GM/rar Tr, II „scul de lână sau de cânepă (luat de pe răşchitor)”; cf. b u ş 3... - var. jurbiţă s. £, pl. jurbiţe AFLR/ rar Cţ: JUVETE s. m. GM/rar Ag „om îmbrăcat modest, sărăcăcios”: Juvete ziceam la un om aşa îmbrăcat prost/677; cf. c o r c o t â r. JUVENn s. £ pl. TDO/rar Dj „animale sălbatice; jivine”; cf. b â z d â g â n i e 3°... L LA1 prep. 1” TDO; AFLR/rar VI, Gj; GM; TDD; AFLR/Ag, Tr şi rar Db, Vn, Bz, Ot, TI, Cţ „în (cu val. locală)”: Ridică la cui [porcul tăiat] TDO/935. Când omu e gata cu ea [= casa], ne astrucăm la ea acolo GM/743. [Cloşca] o dăscloceşti, o bagi la lac GM/759. [Lâna] o spălăm la apă rece TDD/881. 2° TDO/rar Dj „în (cu val. temp.)”: Asta era-n timpul iernii, la februarie/974. 3° GM; AFLR/rar Ag, Db, Tr „cu”: Via e săpată la casma dă când s-a făcut gropile GM/691. Serveşte tot poporul la dulceaţă AFLR/686. 4° TDO; AFLR/rar VI, Dj; AFLR/rar Tr, TI, Cţ „pe”: O sărută la obraz TDO/ 977. Se spală la mâini AFLR/881. O bagă [opinca] la picior AFLR/900. 5° AFLR/rar Db „până la”: Era zăpada până la piept/789. 6° ~ toamnă loc. adv. TDO/rar Ot „toamna”: Nunta se face la toamnă, că la toămnă este băutură/996. 7° ~ sigur loc. adv. TDM III/rar Db „sigur”: Şi dacă la urmă ploua [...] eram la sigur că l-am prins tutunu/817. 8° zi ~ zi loc. adv. AFLR/rar TI „zi de zi; în fiecare zi”: Patruzeci de zile, zi la zi trebuie să te duci [la cimitir]/879. 9° ~ săptămâna loc. adv. AFLR/prin Tr şi rar Ag, Db „la o săptămână, după o săptămână”: La săptămîna punem ursitori/ 779. 10° în expr. a se juca ~ cărţi AFLR/ rar Cţ „a juca cărţi”. 11° ~ suflet în expr. a creşte — AFLR/ rar Ag „a înfia”: A crescut o fată la suflet! 680. LA2 vb. I 1° refl., ind. prez. 1 sg. mă Iau, 2 sg. te lai, 3 sg. se lă AO, h. 8/V1, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 21/Ag, Ot, Tr, Gr, II, TI, Cţ, prin Db, If şi rar VI, Gl, Bz; 1 sg. mă lău, 2 sg. te lăi AMD, ch. 68/ rar TI „a se spăla pe cap”; cf. 1 e ş i â 1°, scălda. 2" refl. AMD, h. 21/Db, Vn, Br, Ot, prin Ag, Gr şi rar VI, Ph, Bz, Tr, II „a se spăla pe corp; a face baie”. 3° var. lăiă vb. I refl., ind. prez. 1 sg. mă lai AMD, h. 21/rar Db „a se spăla până la brâu”. 4° tranz. AMD; GM/rar Ag, Db „a spăla rufele, lână etc.”: Toamna lăiăm lâna GM/ 704. - var. lăi vb. IV refl., ind. prez. 1 sg. lăiesc, 1 pl. lălm 1° AO, h. 830/rar VI, Mh; AMD, h. 21/rar II; lăiă vb. I, ind. prez. 1 sg., 2 sg. lai, 3 sg. laie 1° AO, h. 8/ Mh, Dj, prin Gj şi rar VI; AMD, h. 21/Ph, CI, prin Ag, Db, II şi rar Gr, Cţ; 2° AMD, h. 21/Ag, Db, Ph şi rar Bz, II, TI, Cţ; 4° GM/ rar Ph; 1 sg. mă lăiez 2° AMD, h. 21/rar TI; 1, 2 sg. mă lăi 1° AO, h. 830/rar Mh. LA3, — interj. TDM III/rar II „cuvânt care imită lătratul câinelui”. LABĂ s. fi, pl. labe 1° pl. lebe GM/rar VI „labe”: Ghearele ale... ale lebelor se numesc ciulini sau gheare/671; cf. b r â n-c ă1 2°... 2° AMD, h. 77 MN/rar Br, Ot, Tr „palmă”. 3° AMD, Pl. 4-5/rar Gr „calapod”; cf. calapod 1°... 4° AO, h. 731/rar VI „tălpig la război”; cf. b 1 ăn i ţ ă3°... 5° AO. h. 209/rar Mh „chingă la căpriori”; cf. a d ă o s 1°... 6° AMD, Pl. 170/rar Br „leafa, tăişul toporului”; cf. b â r b u r 1°... 7° AMD, h. 640/rar Db „bârsa plugului”; cf. a 1 c â 9°... 8° AMD, h. 385/rar Tr „limba meliţei”; cf. bătâ g... 9° AMD, h. 660/rar Gr „partea de sus a leucii”; cf. 1 o i t r ă 4°. 10° var. lâbă s. fi AO, h. 787/rar VI „lopeţică de amestecat în zer pentru a se alege urda”; cf. b ă t ă u ş 3°... 11° var. leâba s. fi art., ~ găştii AMD, h. 16/rar VI „rid, zbârcitură”; cf. c r e s t ă-tură... LÂBOŞ s. n., pl. lâboşe AMD, h. 239/ rar Bz, CI „tigaie de tuci, cu trei (sau patru) picioare”; cf. r â i n ă 3°. LAC s.n., pl. lacuri 1° pl. lâce AO, h. 331/rar Gj, Mh; AMD, h. 542/rar VI, Ag „lacuri”; cf. b â 11 ă 2°... 2° AO, h. 332/Dj, prin Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 543; GM/Db, Vn, Br, Tr, Gr, CI, II, prin Ag, Ph, Bz, Ot, If şi rar TI, Cţ „loc cu apă stătătoare după ploaie sau după inundaţie”; cf. j â p ş ă 1°... 3° AO, h. 710/rar Dj „loc îngrădit pe albia unui râu sau într-o apă stătătoare, unde se pune cânepa la topit”; cf. b â 1 v ă n 2 1°... 4° AMD, Pl. 88-89/rar Ph „stup primitiv din lemn scobit” [?]; cf. b ă d ă 1 ă u 2°... LACI adj., pl. Iaci, fi lâce AMD/rar CI, Cţ [d. boi, vaci] „cu coamele ascuţite şi întoarse spre spate”. LACOM adj./s. m„ pl. lacomi, £ lacomă, pl. lacome AMD, h. 408; Pl. 65-66; 71/rar Db, Ot, Tr [d. crăci, lăstari, rădăcini ale unor plante] „crescut lateral, care suge hrana tulpinii principale”. -var. lâcum adj./s. m„ fi pl. lâcume AMD, h. 408; Pl. 65-66; 68/rar Ag, Db, Cţ. LÂCOVIŢĂ s. fi AO, h. 314/rar Dj „lapoviţă”; cf. b u j n i c e â 1 ă... LACRĂ s. fi, pl. lacre 1° AO, Pl. 31/ Dj, prin VI şi rar Mh; AMD, h. 227/prin Ag, Ot, Tr şi rar VI; lăcri AO/rar VI, Dj, Ot; AMD/rar Ag, Ot; lăcre AMD/rar Ag, Ot, Tr „ladă pentru haine”; cf. 1 â d ă 3°, sâcrln, tron 1 °. 2° AMD, h. 322; AFLR/prin Db şi rar VI, Ag; lăcre AFLR/rar Db „ladă de 5-6 d u b 1 e, în care se păstrează cereale, mălai etc.”: Lacră e d-ălea mai micile aşa, dă ţinem mălai în ele AFLR/678: cf. c i n 2°... 3° AFLR/rar Ot „sicriu”; cf. c o s-c i â g 2°... 4° AO, h. 762/prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, h. 674/rar Ot; lăcri AMD/rar Tr „porţiune de gard demontabilă”; cf. ar c ă c i 3°... 5° GM/rar VI „şipcă, leaf”; cf. bas-c h i e 2°... 6° pl. lăcri AO, h. 452; AFLR/rar Dj, Ot „fâşie îngustă de teren nearat (între două ogoare); răzor”; cf. d â 1 m ă 3°... 7° pl. lăcri AO, h. 452/rar Dj „brazdă de iarbă cosită”; cf. h o â 1 d ă 3°... - var. 4° răclă s. fi, pl. racle AO, h. 762/rar Gj. LÂCRĂMĂ s. fi, pl. lăcrămi AO, h. 41/crt.; AMD, h. 11/Ag, Db, Ph, Tr, TI, Cţ, prin VI, Ot, Gr, II şi rar Bz, Ifi CI; lăcrămi AO/Dj, prin VI şi rar Gj, Mh, Ot, Tr; AMD/Tr, prin Ag şi rar Db, Ph, Bz, Ot; lăcrăme AO/prin Mh şi rar VI, Gj, Dj; AMD/rar VI, Ag, Bz, Ot, Cţ „lacrimă”; senin ~ AMD, h. 524/rar Tr „senin ca lacrima; foarte senin”; vin lăcrâmă AFLR/ rar Cţ „vin foarte limpede”. - var. lăcrâmă s. fi, pl. lăcrămi AMD, h. 11/Br, prin Vn, Bz, TI şi rar Ph, Tr, Cţ; lăcrămi AO, h. 41/rar Mh; AMD/Br şi rar Vn, Bz; lăcrăme AO/prin Gj, Mir; lâcremă s. fi, pl. lâcremi AMD/rar Gr, Cî; lăcrâmă s. fi, pl. lăcrămi AO/rar Gj; lăcrămă s. fi, pl. lăcrămi AO/rar Dj; leâcremă s. fi AMD/ rar Db; nâcrămă s. fi, pl. năcrămilrar Tr. LĂCRÂMĂ v. lăcrămă. LÂCREMĂ v. lăcrămă. LÂCUM v. lâcom. LÂDĂ s. fi, pl. lăzi 1° AO, Pl. 131/ prin Mh şi rar VI, Gj; AMD, Pl. 169/rar Ag, Ot „covată la moară”; cf. căpistere 4°... 2° AO, h. 784/rar Dj „crintă”; cf. â 1-b i e 3°... 3° pl. Iade AMD, h. 227/rar Ag „lăzi”; cf. 1 â c r ă 1°... 4° AO, h. 226/rar Dj „vas din lemn scobit sau din scânduri, în care se dă mâncare la porci”; cf. b 1 i d 3°... LADUNCĂ s. f., pl. ladrnci AO,- h. 240/ rar VI „sertar (la masă)”; cf. c h i c h i ţ ă 1 °... LAGĂR s. n., pl. lagăre 1° AO, Pl. 128/prin VI şi rar Gj, Dj; AMD, Pl. 163-164/rar Bz „b r o a s c ă la moară”; cf. broască 11°... 2° AO, Pl. 128/rar Dj „bucată de fier din capătul grindeiului la moară”; cf. bold 5°... 3“ AO, Pl. 130/rar VI; AMD, Pl. 166/ rar VI „bucată de fier fixată în p o d o i m ă la moară”; cf. c e p 12°... 4" AO, Pl. 130/rar Gj „bucată de lemn care se pune în gaura pietrei zăcătoare, ca să nu curgă grăunţele sau făina sub moară”; cf. a s t u p u ş 2°... LAGEAMÂC s. m. AMD/rar Cţ „cumnat”; cf. d r ă g h î n c. LÂIBĂR s. n., pl. lăibăre AO, Pl. 136/rar VI; AMD, h. 583; 691; 697; Pl. 169-170; GM/prin Ag şi rar Db, Ot „sfredel”; cf. c o â r b ă1 2°... LAIE adj. f. AMD, Pl. 153/rar Bz [d. oi] „cu lâna moale şi nu prea lungă; stogoşă”; cf. b u z u r i n ă 2°... LÂIGHIŢĂ v. laviţă 1°. LÂIPOVIŢĂ adj. f. AMD/rar Ph [d. oi] „cu lâna lungă”; cf. c â p r e s c 3°... LÂIŢ v. laviţă 6°. LÂIŢĂ v. laviţă 1°, 5". LÂMĂ s. f., pl. lame AMD, h. 385/rar Bz, Cţ „limba meliţei”; cf. b ă t â g... LÂMBĂ v. lampă1. LÂMBĂ1 ş. f., pl. 1° lămbi AO, h. 649/prin VI; AMD, h. 657/prin VI, Ag şi rar Vn, Ot, Tr, Gr, CI, II „lambe la căruţă”; cf. a j u 16 r 10°... 2° pl. lămbi AO, h. 648/prin VI şi rar Ot; AMD, Pi. 61/Ag, Db, prin Ot şi rar VI, Tr, CI; lâmbe AMD/rar Db; lămbe AO/rar VI „crucea din faţă la căruţă”; cf. c â n t ă-r ă ş 2°... 3° pl. lămbi AO, h. 390/rar VI „cruce la sanie”; cf. b o t â r21°... 4“ pl. lămbe AMD, PI. 61/rar Ag „b r ă-c i n a r la car”; cf. b â n t ă1 6°... -var. lampă s. f., pl. lămpi 1° AO, h. 649/rar VI; AMD, h. 657/rar Ag, Ph, Bz, Cţ; 2° AO, h. 648/rar VI; AMD, Pl. 61/prin Ag, Db şi rar Ot; 3° AMD, h. 251/ rar Ag. LÂMBĂ2 v. lâmpă2. LAMBÎC v. alambic 2°. LÂMBRĂ v. lâmpă2. LÂMPĂ1 v. lâmbă1 l°-3°. LÂMPĂ2 s. f., pl. lâmpe AO, PI. 33/ rar Mh; AMD, h. 234/rar Ag, Tr „lămpi”. -var. lambâ s. f., pl. lambăle AMD, h. 234/rar Br; lâmbă s. f., pl. lămbi AO, Pl. 33; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 234; TDM I, II, III; AFLR/crt.; lămbe AO/prin Mh şi rar Dj; AMD; TDM II/prin Bz şi rar VI, Ag, Br, CI, TI; lâmbră s. f., pl. lămbri AMD/rar Gr. LÂMURĂ v. râmură 1°. LAN s. n., pl. lanuri 1° TDO; AFLR/ rar Gj; AMD, h. 246; 643; 647/prin Ot şi rar VI „lanţ gros”: [La fântână pui] găleată şi pui un lan la ea AFLR/943; cf. s t r â j ă 9°. 2° var. lână s. f., pl. lăni AO, h. 648/Dj şi rar Ot; lănefDj „crucea din faţă la căruţă”; cf.cântărâş2°... 3° var. lână s. f., pl. lăni AO, h. 390/ rar Dj, Ot „cruce la sanie”; cf. b o t ă r21°... 4° var. lână s. f., pl. lăne AO, h. 657/ rar Dj „pisc la sanie”; cf. a 1 c ă 7°... 5° pl. lâne AO, h. 441/rar Gj, Mh; AMD, h. 316/rar Ag, Bz, CI „lanuri (de cereale)”. LÂNĂ v. lan 2°-4". LÂNCHIŢĂ s. f., pl. lănchiţe AMD, h. 189/rar Ag „chingă la căpriori”; cf adaos 1°... LÂNCOTE s. f. pl. GM/rar Gr „glume”: Mă, zice, te ţii numai dă lăncote!824; cf. bazaconeâl ă... LÂNDRĂ s. f. 1° AMD, h. 315; AFLR/ rar VI, Db „plantă agăţătoare care creşte prin holde”: [Grâul] primăvara trebuie plivit de mătură, mă rog, ce este, sau lăndră, mă rog, ce este AFLR/699. 2° cu val. adv. TDO/rar Dj „grămadă; cu droaia”: Ei juca căluşu la ei ş-acolo să ducea lumea toată lăndră, făcea hore, juca/ 982; cf. b u r 1 ii c...; în expr. a se ţine ~ TDO/rar Dj „a se ţine unii după alţii; a se ţine lanţ”: Lumea să ţinea lăndră după ei [= căluşari]/982. LÂNGĂ adv., în expr. a o ţine ~ GM/ rar 11 „a face să dureze o acţiune, a o lungi”: Şi dacă ne-am cunoscut amândoi am ţinut-o lângă vreo trei, patru ani şi cinci ne-am luat amândoi/845. LAN GHIN v. nanghîn. LÂNGOŞĂ s. f., pl. lăngoşe AMD, h. 469/rar Gr „scovardă”; cf. â z i m ă13°... LANTEŢ v. lănteţ 1°. LANŢ1 s. n. 1° pl. lânţe AFLR/rar Mh „lanţuri”. 2° pl. tantum Iânţuri GM/rar Ag, Vn, CI „căluşei, carusel”: Era lanţuri d-estea, cum îs ş-acuşi, dulapuri d-estea, tot era ş-atunci; lăvicere cum să zice, de se dă învârtind aşa/725; cf. c o m e d i e 1°... 3° pl. lanţuri AMD, h. 204/rar Bz, Gr, Cţ „prăjină de care se atârnă găleata la cumpăna fântânii”: îi zicem lanţ chiar dacă e de lemn/732; cf. b e 1 d i e 1°... LANŢ2 s. m. şi n., pl. lanti 1° AO, h. 213; Pl. 26; TDO/V1, Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 192; GM/Vn, Bz, Ot, prin Br, Tr şi rar VI, Gr, CI; lanţuri AO, Pl. 26/prin Mh; AMD, h. 192/rar TI, Cţ; lânţe GO/rar VI „leaţ, şipcă”: Fac curte la casă, cu lanţ! şi stacheţi, la noi nu să spune gard la care îl faci din stacheţi AO, h. 213/919; cf. b a s c h i e 2°... 2° AO, h. 209/rar VI; AMD, h. 189; TDM III/rar Ot, CI „(şipcă groasă pusă drept) chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 3° AMD, h. 199, 200/rar Ot, Gr, CI; lănţuri/rai Tr „şipcă groasă fixată orizontal pe stâlpii gardului (pe care se bat ulucile)”; cf. băcănâuă... 4° AMD, Pl. 162/rar Ot „lemnul care, aflat deasupra apei, sprijină capetele bogdanilor de la stavila morii”; cf. b â-b ă 18“... LÂPCĂ s. f. 1° GM/rar Vn „lopâţică de amestecat în zerul fiert pentru urdă (sau în săpun, la preparare)”: Mesteci [...] c-o lăpcă, c-o lăpcă aşa frumos zis, îi spune urdar/728; cf. b ă t ă ii ş 3°... 2° AMD, h. 701/rar Vn „drişcă mică”; cf. b 1 â n ă 13°... -var. 1° lîpă s. f., pl. lipi AMD, h. 146/ rar Vn; li'pcă s. f., pl. lipci AMD/rar Br. LÂPOVIŢĂ s. f. 1° AO, h. 318/rar Mh „grindină măruntă care cade mai ales la începutul primăverii; măzăriche”; cf. b o â n g ă... 2° var. lapovîţă s. f. AO, h. 314; AFLR/ prin Mh şi rar Gj „ploaie amestecată cu ninsoare”; cf. b u j n i c e â 1 ă... - var. 2° lipoviţă s. f. AO, h. 314/rar Mh. LÂPOVIŢĂ v. lâpoviţă 2°. LÂPTE s. m. 1° pl. lapţi AO, Pl. 125/ crt.; AMD, Pl. 149; GM/crt. „cantitate de lapte obţinută la mulsoarea unei turme”: Se lăsaseră oile în doi lapţi GM/731; cf. caş 1°... 2° ~ de mâtcă AO, Pl. 117/rar Ot; ~ de puiet/rar Dj „lăptişor de matcă”; cf. 1 ă p-1 i c, 1 ă p t ii c, m i e r e 1°, p â p ă 2°, p â s-tă1. LAT s. n. 1° ait lâtul coasei AO, h. 631/ rar VI, Mh; AMD, Pl. 55/rar Db, Gl, Bz, Ot, If, Gr, CI „custura coasei”; cf. b â n-t ă‘j2°... 2° art. lâtul berzii AO, Pl. 137/rar Ot „leafa bardei”; cf. b â r b u r 1°... 3° art. lâtul mâinii AMD, h. 77/rar Db „podul palmei”; cf. c ă 1 c â i 1°... 4“ la ~ loc. adv. TDO/rar Mh „de-a latul; în lăţime”: [La casă] pune lungimile de opt metri sau de şapte, cât crede el că trebe de lungă, opt metri la lung, şase la lat/954. LATÂŢIE s. f. GM/rar Ag „dilatare”. LATERNĂ s. f., pl. laterne GM; TDM Il/rar Ag, Db, Ph, Vn, II „lanternă”. LATEŢ v. lănteţ 2°. LĂTIŢĂ s. f. GO; AFLR/rar Gj, Mh „beteală”: Punem lăciţă... să fie frumos aşa [bradul de nuntă]/936; cf. bete â2 1°... LÂTRET s. n. GM/rar Ag „lătrat”: Câinele se duce şi latră pe el [pe urs] şi noi ne ducem pe lătretu câinilor/674; cf. z ă h ă n i t. LATURĂ s. f. 1° pl. lături AO, h. 631/ rar Dj „custura coasei”; cf. b â n t ă1 12°... 2° pl. lături AO, Pl. 137/rar Dj „leafa bardei”; cf. b ârb ur 1°... 3° var. lătură s. fi, pl. lături AO, h. 653/ rar Dj „fiecare dintre cei doi pari laterali, puşi de-a lungul loitrelor, pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. a j u 16 r 15°... 4° var. lătură s. fi, pl. lături AMD, h. 248/rar VI [mai mult la pl.] „loitră”; cf. c an â 11°... 5° pl. lături AO, Pl. 127/rar Gj, Mh, Dj; AMD, Pl. 162/rar VI, Vn; lături AO/rar Gj; AMD/rar Ph, Bz „partea laterală a ulucului de la moară”; cf. â r i p ă 4°... 6° pl. lături AO, h. 762/prin Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 674/rar VI „partea din staul făcută din nuiele împletite (sau din leaţuri); leasă demontabilă”; cf. a r c â c i 3°... 7° var. lăture s. fi, pl. lături AMD, h. 319/rar Ot „parcelă, lot (la marginea unei proprietăţi)”. 8° pl. lături AO, h. 327/rar Dj „malul unei ape”: La lăturile bălţii se zice vad/ 987; cf. m a i d â n 6°, v a d 3°, v â 1 e 4°. 9° pl. lături AO, Pl. 2/rar Dj „tâmplă”; cf. c o r n 2°... 10° pl. lături AO, h. 282/rar Gj „borul pălăriei”; cf. â r i p â 7°... 11° în lături de loc. prep. AMD, h. 613/rar Bz „în afara”: [Avem] pământ în lătur!de sat/739. -var. 6° lătură s. fi, pl. lături AO, h. 762/rar Dj. LĂTURE v. lătură 7°. LATURINŢĂ s. fi, pl. laturinţe AO, Pl. 127/rar Mh „partea laterală a ulucului la moară”; cf. â r i p ă 4°... LAŢ s. n. 1° în expr. a lăsă în ~ AMD; GM/rar Db, Ph, Ot „a prelungi urzeala ajunsă pe sfârşite, cu ajutorul unui băţ legat la capete cu o sfoară”. 2° pl. lăţuri AFLR/rar Db „laturi, lăţimi de ţesătură”. LAU s. n. AMD, h. 21/rar Bz „instrument muzical (nedefinit mai îndeaproape)”: Lau să numeşte un instrument de cântat/ 743. _ LAVĂ v. plav 3°. LÂVIŢĂ s. fi 1° pl. lăviţi AO, h. 225/ Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 212/ Ag, Vn, Tr, CI, II, prin Ph, TI şi rar VI, Db, Bz, Br, If, Gr; lăviţi AO/rar VI, Gj, Ot „bănci ţărăneşti; laviţe”; cf. b â n c ă 2°... 2° AMD, h. 212/rar II, Cţ „ladă pentru depozitat mălai, făină; hambar”; cf. c i n 2°... 3° AMD, h. 212/rar Tr, TI „dulăpior (cu două uşi) pentru vase sau pentru produse alimentare; bufet mic”; cf. p a r-sechi, văsâr. 4° pl. lăviţi AO, h. 225; 246/prin Ot şi rar VI, Gj, Mh, Dj, Tr; lăvife AO/rar Mh; AMD, h. 235/prin Tr şi rar VI, Ag, Db, Ph, Vn, Gr, CI, II, Cţ; lăviţe AO/rar Ot „poliţă pe perete; etajeră”; cf. c u i e r 2°... 5° var. lăiţă (3 sil.) s. fi, pl. lăiţe AMD, h. 228 MN/rar Db „pat de dormit”; cf. c r i-v â t... 6° var. lâiţ s. cu val. adj., în stup ~ AO, h. 688/rar Dj „stup sistematic, lung, cu mai multe rame”. -var. 1° lăighiţă s. fi AO, h. 225/rar VI; lăiţă (3 sil.) s. fi, pl. lăiţi AO/rar VI; AMD, h. 212/prin Bz, TI şi rar Db, Ph. LĂVRĂ1 s. fi AMD/rar TI „plantă mediteraneană cu flori roşii (care creşte în zone nisipoase); un fel de pietricică”. LĂVRĂ2 s. fi, pl. lăvre AO, h. 697/ prin Dj şi rar VI, Ot „larvă (de albine)”; cf. căţel 1°... LAZ s. n., pl. lazuri AO, h. 515/rar Dj; AMD/rar CI „teren defrişat (folosit ca fâneaţă)”; cf. curăţătură 1°... LĂBĂDĂI s. fi pl. GO/rar Dj „buruieni (mari)”; cf. b ă d ă d ă n i i 1°... LĂBOĂICĂ v. năboâică. LĂCĂN s. n., pl. lăcăne AMD; GM/ rar Tr Jgheab din lemn (sau din ciment) în care se adapă păsările sau sunt hrăniţi porcii”; cf. b 1 i d 3°... LĂCĂŞ s. n., pl. lăcaşuri GM/rar Vn „spaţiu lăsat nezidit (la construcţia casei), rezervat pentru uşi şi ferestre”: De-acolo lăsăm locu de fereşti şi uşi, lăsăm de jos uşile locu, lăcăşurile pentru uşi şi fereşti/ 721. _ LĂCĂT s. n., pl. lăcăte AMD, h. 177/ prin TI şi rar VI, Ag, Vn, Bz, Br, CI; lăcături AO, Pl. 25/rar VI „lacăt”. LĂCĂRI1 vb. IV intranz. AFLR/rar Db „a lua probe de petrol”: Lingură de lăcărit, o lingură lungă, aşa, un burlan lung şi-o băga acolo şi lăcărgă/698. LĂCĂRI2 v. licări 1°. LĂCĂŞTEU s. n. AO, h. 332/rar Gj „baltă pe malul râului formată din apa revărsată”; cf. j â p ş ă 1°... LĂCÂU s. n., pl. lăcăie AO, h. 332; GO/rar Gj, Mh „baltă formată din apele râului care se revarsă”; cf. j â p ş ă 1°... LĂCENĂR s. n., pl. lăcenări AMD; GM/803, 804 „locuitor din comuna Lăceni”. LĂCOVIŞTE s. fi 1° AMD/rar Ph „teren mlăştinos”: Unde stă apa, dă izvorăşte [este] lăcovişte!l\6\ cf. b r o â ş t i n ă... 2° AO, h. 520/rar Ot „zăvoi”; cf. c h i-c i u... LĂCOVOS adj. AMD/rar Ot [d. terenuri] „umed, îmbibat de apă”: E locu lăcovos, ţâne apă dân ploi/772. LĂCRĂMĂ v. lâcrămă. LĂCRĂMĂTĂ adj. fi, pl. lăcrămăte AMD, Pl. 129-130; 154; 160-161/rar Ot, Tr, II, Cţ [d. o oaie albă] „cu pete negre sub ochi (sau pe bot); oacheşă”; cf. b a 1 a-o â c h e ş ă... LĂCRĂMĂ v. lâcrămă. LĂCRIMĂT adj. AFLR/rar VI „reclamat, pârât”. LĂCRIŢĂ s.fi, pl. lăcrlţe AO, h. 240/ rar VI „sertar”; cf. c h i c h i ţ ă 1°... LĂCŞOR v. lăcuşor. LĂCUÎ1 vb. IV intranz. GM; AFLR/ rar Tr, Gr „a locui”: Acolo lăcuiăim bordei/ 779; cf. î n 1 o c u i... LĂCUI2 vb. IV tranz. AFLR/rar Gr „a lecui”: Eu te lăcui c-un franc/821; cf. î n v i n d e c â... LĂCULEŢ s. n., pl. lăculeţe AO, h. 332/rar Gj,’Dj; AMD, h. 543; GM/rar Db, Ot, Tr, Ifi Gr dim. de la 1 a c 2°; cf. 1 ă-cuşor, lăcuţ. LĂCUSTĂ s. fi, pl. lăcuste AO, h. 568/ rar VI „streche”; cf. b â z ă 3°... LĂCUŞOR s. n., pl. lăcuşoăre AMD, h. 543/rar TI dim. de la lac 2°; cf. 1 ă c u-1 e ţ... - var. lăcşdr s. n., pl. lăcşoăre AMD, h. 543/rar Bz, Ifi LĂCUŢ s. n., pl. lăcuţe AO, h. 332/rar Gj, Mh; AMD, h. 543/rar Db, Bz, II dim. de la 1 a c 2°; cf. 1 ă c u 16 ţ... LĂDUŢĂ s. fi TDO/rar Gj dim. de la ladă. LĂI v. la2 1°. LĂIĂ v. ia2 1°, 2°, 4". LĂIBĂCIU s. GD/rar TI „numele unui joc de copii”. LĂIBĂRÎCĂ s. fi, pl. lăibărlci 1° AFLR/ rar Ph „vestă din postav (cel mai adesea garnisită cu vennuz)”; cf. g h i u r 1 u c 1°... 2° AMD, h. 481/rar Ph „pieptar din piei de miel”; cf. b ă i b ă r â c... - var. 1“ lobărică s. fi, pl. lobărici AMD/ rar Ph. LĂIETE s. m., pl. lăieţi AO, Pl. 101/ rar Mh „(ţigan) tinichigiu”. LĂMBOI s. n., pl. lămboăie AMD/rar Gr „lampă mică cu gaz, cu fitil subţire, fără sticlă”; cf. m i j ă 1°. LĂMBUI vb. IV tranz. AMD/rar Db, Tr, II, Cţ „a face pe marginea unor scânduri şanţuri mici care să permită îmbinarea lor; a falţui”. LĂMBUŢĂ s. fi, pl. lămbuţe AMD, h. 234/rar Bz dim. de la 1 a m b ă („lampă mică”). LĂMPÂŞ s. n. GM/rar VI, Ag „felinar de mână”. LĂMUIE s. {., pl. lămui AMD/rar Tr, CI „lămâie”. - var. alămâie s. f„ pl. alămâi AMD; GM/rar Vn, Bz, Br; GD/prin TI şi rar Cţ. LĂMUIOÂSĂ s. f. AMD, PI. 101/rar Tr „roiniţă, mătăcină”; cf. afumătoâr e... LĂMURI vb. IV tranz. AFLR/rar Dj; AMD, Pl. 97; GM; TDM I; AFLR/prin Ag, Tr şi rar Db „a curăţa de impurităţi (boabele, lâna, săpunul preparat în gospădărie, untura etc.)”: [Sămânţa de cânepă] o dam la dârmon, şi-o vânturam, şi-o lămuream cum e... cum e boaba dă porumb AFLR/ 699. Untura o topim şi alegem untură lămurită, untură curată GM/682. LĂNTETE s. m., pl. lăntefi 1° AO, h. 722; Pl. 26/Gj, Mh, Dj, prin VI şi rar Ot „leaţ, şipcă”; cf. b a s c h i e 2°... 2° AO, h. 209/rar Gj „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 3° AO, Pl. 138/rar Dj „scândură pusă de-a curmezişul pe fundul unui vas din doage, pentru a-i mări rezistenţa”; cf. a-d â o s 2°... - var 1“ Iătete s. m., pl. lăteţi AO, Pl. 26/ prin Mh; lentele s. m., pl. lentefi/ra.r Mh. LĂNTEŢ s. m., pl. lăntefi 1° AO, Pl. 26; TDO; AFLR/prin VI, Gj şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 192; GM/rar Ag, Ot, Cţ şi s. n., pl. lăntefe TDO/rar Mh „leaţ, şipcă (de diverse dimensiuni)”; cf. b a s c h i e 2°... 2“ var. lateţ s. m., pl. lăteţi GM/rar Bz „specie de peşte; obleţ”; cf. a r v â t1... - var 1° lanteţ s. m., pl. lăntefi AO, Pl. 26; TDO/rar VI, Ot, Tr; AMD, h. 192; AFLR/rar VI, Ag, Db, Ot, Tr; lăteţ s. m., pl. lăteţi AMD/rar If. LĂNTEŢĂ vb. I tranz. AO, h. 194/rar Mh „a bate 1 ănteţila pereţii casei”; cf. ar ă c i... - var. lăteţă vb. I tranz. AO, h. 194/rar Gj; lăteţi vb. IV tranz. AFLR/rar Mh; lenteţi vb. IV tranz. GO/rarGj. LĂNŢOI v. lănţoi. LĂNŢIC s.n, pl. lănţicuri AMD, Pl. 58/ rar Ph „lanţ din câteva zale (folosit la legarea grindeiului de cotigă)”; cf. 1 ă n ţ u ş. LĂNŢIŞOR s. m., pl. lănţişori GM/ rar II dim. de la lanţ („leaţ”). LĂNŢOI s. m. GM/rar Bz augm. de la lanţ („leaţ”). - var. lănţoi s. m., pl. lănţoi GM/rar Br. LĂNŢUI v. Iăţuf. LĂNŢUIÂLĂ v. lăţuiălă. LĂNŢUŞ s. n., pl. lănţuşuri AO, h. 640; 644/rar Gj, Tr; AMD, h. 643; 647; Pl. 58/ prin Ot şi rar VI „lanţ scurt, format din câteva zale, legând între ele diverse părţi ale plugului”; cf. 1 ă n ţ i c. LĂOR s. n., pl. lăoăre AO, h. 494; AFLR/rar Mh „funie, frânghie”; cf. f r â n-gh e... LĂPĂD v. lepădă l°-3°, 5°, 6°. LĂPOTÂR [sic!] s. n., pl. lăpotăre AMD, Pl. 147/rar Br „lopăţică cu care se amestecă în urdă”; cf. b ă t ă u ş 3°... LĂPTĂ vb. I tranz. AFLR/rar Ot; AMD, h. 146; AFLR/rar Db, Ph, Gr, II, TI, Cţ „a alăpta”; cf. 1 ă p t ă ri 1°. LĂPTĂR 1° s. m., pl. lăptari AO, Pl. 119/rar Gj „păstor, cioban la oile de lapte”; cf. m â n z ă r â r 2°, u n g u r e â n 2°. 2° s. n., pl. lăptăre AMD, Pl. 138-139/ rar Tr „prepeleac în care se atârnă oalele cu lapte la stână (pentru a le feri de câini)”. LĂPTĂRI vb. IV tranz. 1° AMD, h. 146/rar Db „a alăpta”; cf. 1 ă p t â. 2° AMD, h. 672; GM/prin Db „a mulge oile şi a prepara laptele”: Le strângea pă toate [oile] de la toţi şi le lăptăreă, le mulgea el acolo, făcea brânză, astea, le lăptăreă GM/815; cf. b r â n z o r f... -var. 1° alăptări vb. IV tranz. AMD, h. 146/rar Db. LĂPTĂRÎE s. f. AFLR/rar If „comerţ cu lapte”. LĂPTĂRIT s. n., în expr. a da în ~ AMD; GM/rar Db, Ph „a conveni cu ciobanul să i se plătească în lapte paza oilor”. LĂPTIC s. n. AMD, Pl. 96/rar Ag „lăptişor de matcă”; cf. 1 â p t e 2°... LĂPTOÂCE s. n. 1° pl., în a umblă pe ~ AMD/rar Bz [d. moară] „a fi acţionată cu ajutorul apei venite pe uluc”. 2“ var. lătoc s. n., pl. lătoăce AMD, h. 465/rar Tr „stăvilarul morii”; cf. abă-tător... LĂPTtJC s. n. AMD, Pl. 96/rar Br „lăptişor de matcă”; cf. 1 â p t e 2°... - var. lăptuci s. n. AO, Pl. 177/rar Ot; AMD, Pl. 96/rar Tr. LĂPTUCI v. lăptuc. LĂPUŞEŢEÂN s. m., pl. lăpuşeţeni AO/919 „locuitor din satul Lăpuşata”. LĂSĂ vb. I 1° refl. GM/rar Ag „a se răvăşi stâna”: La paişpe noiembrie când i-a venit timpu să se lase oile, fiecare se duce, fiecare cetăţean îşi ia bănuţii în buzunar şi să duce la cioban să-şi ia oile/788; cf. d e s f â c e 1°... 2° refl., în a se ~ în genunchi AO, Pl. 9/rar Dj „a îngenunchea”; cfîngenun-c h e â 3°... 3° refl., în a se ~ de năştere GD/rar TI „a-i veni timpul să nască”. 4° tranz. AO, Pl. 22/rar Gj „a divorţa de cineva”; cf. b ă g â 7°. 5° var. alăsă vb. 1 tranz. şi refl. GM/rar Bz, Br „a renunţa la ceva”. LĂSĂT adj., pl. lăsaţi, f. lăsătă, pl. lăsate AO. Pl. 22/rar Mh; AMD, h. 164/ prin Db, Cţ şi rar Ot, Tr, If, Gr, CI, II, TI; ~ de muiere AO, Pl. 22/rar Gj; lăsată de bărbat AO, Pl. 22/rar Gj; AMD, h. 165/ prin Cţ şi rar Ag, Db, Bz, Ot, Gr, CI, II, TI „divorţat”; cf. desfăcut2°... LĂSĂTOĂRE v. lăsător 1°, 5°, 6”. LĂSĂTOR s. n., pl. lăsătoăre 1° AMD; GM/rar Gr „încăpere adăugată pe un perete al casei, sub prelungirea acoperişului”; cf. aplecătoâre 4°... 2° AMD, Pl. 113/prin Vn şi rar Ph, Gl, Br, II; lăsători AO, h. 727/rar VI; AMD/rar VI, TI „slobozitor la război”; cf. d o r â n g â r 2°... 3° AMD, Pl. 118-119/rar Tr „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natră”; cf. bâtă' 3°... 4° pl. lăsători AMD/rar Db „băţul pe care se leagă sforile cu ajutorul cărora se încheie o ţesătură”. 5° AMD, Pl. 114/rar II „b ă r b ă t u ş la război”; cf. a m n ă r 2°... 6° var. lăsătoăre s. f. AO, Pl. 46/rar VI „cărare pe o pantă pe unde trec, de obicei, oile”; cf. p r i h 6 d, ş u v i ţ ă 2°. - var. lăsătoăre s. f., pl. lăsători 1° AMD; GM/rar Gr; 5° AMD, PI. 114/rar Ph. LĂSĂTURĂ s. f., pl. lăsaturi 1° AO, h. 329; 339/rar VI, Gj; AMD, h. 540/prin CI, TI, Cţ şi rar Db, Bz, Br, Ot, II „denivelare, adâncitură (între două dealuri sau între două vârfuri muntoase)”: Lăsătură la un munte pe unde poţi trece mai uşor în partea cealaltă AO, h. 339/912. 2° AMD, h. 538/rar Br „vad”; cf. b â 1-t ă 6°... 3° AMD, h. 403/rar Tî „umflătură la pâinea deformată la copt sau la mămăliga deformată la turnat”; cf. b â ş i c ă 1°... LĂSCÂIE s.f. AMD, Pl. 157-158/rar Tr „boală la oi; răsfug”; cf. b o b o ş e â 1 ă... LĂSCOTI vb. IV intranz. AMD, h. 100/ rar Ot „a vorbi singur, în agonie; a aiura”; cf. a r u i â... LĂSPÂTORIŢĂ s. f., pl. lăspâtoriţe AMD, h. 393/rar CI, II „scul de cânepă; tort”; cf. b u ş 3°... LĂSPĂDĂIE s. f., pl. lăspădăi AMD/ rar CI „bucată mare de pământ pe brazda din urma plugului”; cf. f â ş ă 6°. LĂSTĂR s.n, pl. lăstări 1° GM/rar VI, Db „lăstari, mlădiţe”; cf. a 116 i1 2°... 2° var. lăstără s. f., pl. lăstări AMD, h. 411; GM/prin Db şi rar VI, Gr; lăstare AMD/rar Db „nuia”; cf. p ă 1 e â ţ ă 2°, popreai ă, rătină 2°. 3° s. m., pl. lăstări AO, h. 599/rar VI; AMD, Pl. 50/rar Ot, II „puiet, copil (la porumb)”; cf. c ă ţ e 16°... 4° AMD, h. 408/rar Db; lăstare!.prin Tr şi rar Ph, Gr, II, TI; lăstărurikw Db, Gr „pădure tânără şi deasă; desiş”; cf, b u-g e â c 1°... • 5°pl. lăstăruri AMD, h. 411/rar Bz „zăvoi”; cf. chi c i u... 6° pl. lăstare AMD, h. 405/rar Gr „teren despădurit (pe care încep să crească lăstari)”; cf. curăţătură 1°... -var. lăstare s. f., pl. lăstări 1° AMD, h. 408/prin Db şi rar Ag, Tr, Gr; 3° GM/ rar Gr. LĂSTÂRĂ v. lăstăr 6". LĂSTÂRE v. lăstar 1°, 3°. LĂSTAREÂLĂ s. f,, pl. lăstăreli AMD, h. 192; GM/Db, prin Gr şi rar Ag, Ph, Tr, CI, II „astereală”: [Lucrătorii] mi-a căpriorit-o [casa], mi-a bătut alăstăreăla pă ea ş-a rămas cu-nvelişu GM/691; cf. căpăceâlă 2°... - var. alăstăreâlă s. f. GM/rar Db. LĂSTĂRETE s. n., pl. lăstărete AMD, h. 408/rar Br „lăstăriş, desiş”; cf. b u-g e â c 1°... LĂSTĂRI vb. IV 1° intranz. AMD, h. 604; Pl. 50; 52-53; TDM III/rar Ph, Ot, II [d. grâu, porumb] „a înfrăţi, a da copiii”; cf. arunc â 1°... 2° refl. GM/rar II [d. pomi] „a face, a da lăstari”; cf. v â r s â 3°. LĂSTĂRÎCĂ s. £, pl. lăstărele AO, h. 664/rar Ot „mlădiţă, lăstar de viţă, copil la viţa de vie”; cf. c ă 1 u g ă r 3°... LĂSTĂRÎME s. £, pl. lăstărimi AMD, h. 408/rar Tr „lăstăriş, desiş”; cf. b u-g e â c 1°... LĂSTĂRIŞ s. n., pl. lăstărişuri AMD, h. 411/rar II, TI „zăvoi”; cf. c h 1 c i u... LĂSTĂRÎT s. n. GM/rar Bz „nume al acţiunii de a tăia lăstarii la viţa-de-vie”; cf. a 1 e s2... LĂSTĂRÎTĂ adj. f„ pădure ~ AO, h. 518/rar Dj „lăstăriş, tufiş, desiş”; cf. b u-g e â c 1°... LĂSTĂRUŞ s. m., pl. lăstăruşi 1° AMD, h. 418, 419; GD/rar TI, Cţ dim. de la lăstar (la viţa-de-vie). 2° colect. AMD, h. 408/rar Ag „desiş, lăstăriş”; cf. b u g e â c 1°... LĂSTRĂCUŢĂ v. rostocuţă. LĂTĂNEÂŢĂ s. £, pl. lătăneţe GM/ rar Db „specie de peşte; obleţ”; cf. a r v ă t1... LĂTĂNEŢ adj., pl. lătăneţi, £ lătăneăţă, pl. lătăneţe AO, h. 249/rar Mh; AMD, h. 314/rarDb „lătăreţ”. LĂTĂROI v. Iăturoi 1°. LĂTETE v. lăntete 1°. LĂTEŢ v. iănteţ 1°. LĂTEŢĂ v. lănteţă. LĂTEŢÎ v. lănteţă. LĂTINOI v. Iăturoi 1°. LĂTOC v. lăptoăce 2°. LĂTRĂ vb. I refl. GM/rar Db „a lătra”; cf. h ă 1 ă 1 ă i... -var. alătră vb. I AO, PI. 67; TDO/ Dj, prin Mh, Ot şi rar Tr; AMD, h. 292; TDM I/Tr, prin Ot şi rar Gr, CI. LĂTUNOI v. Iăturoi 2°, 4°. LĂTURĂ vb. I refl. TDM II/rar Ph „a se alătura”. LĂTURAŞ 1° s. m., pl. lăturâşi AMD, h. 662; AFLR/prin Br şi rar Ph, CI, II „fiecare dintre lemnele puse de-a lungul loitrelor, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a j u t 6 r 15°... 2° s. n., pl. lăturaşe AMD, Pl. 62/rar Cţ „carâmb la loitrele căruţei”; cf. c a-r â m b 2°... 3° s. m., pl. lăturaşi AMD, Pl. 119-120/rar Ph „fir care, nefiind trecut prin iţe şi prin spată, la ţesut, este dat pe sulul dinapoi”; cf. curgătoare 2°... LĂTURÂŞĂ adj./s. £, pl. lăturaşe AMD, PL 155/rar Ph, CI „(oaie) care obişnuieşte să meargă pe marginea turmei”; cf. alergătoâr e1... LĂTURĂ v. lătură 3°, 4°, 6°. LĂTURELE s. £ pl. TDO/rar Mh „lături cu diverse completări hrănitoare, folosite ca mâncare pentru porci”: [La porci] le face lăturele aşa mai bune, cam legume aşa le dăm/941; cf. b r â g ă r ii ş... LĂTURÎCĂ s. £ GD/rar TI dim. de la lături. LĂTURÎŞ s. n„ pi. lăturişuri AMD, pl. 162/rar Ot „partea laterală, marginea ulucului la moară”; cf. â r i p ă 4°... LĂTURÎŞNIŢĂ adv. GM/rar Vn „lateral, într-o parte”: Tu mergi mai lătu- rişnifăH22. LĂTUROÂIE v. Iăturoi l”-3°, 6". LĂTUROI s. n., pl. lăturoăie 1° AO, h. 737/crt.; AMD, Pl. 118/Db, Ph, Bz, Ot, Tr, CI, II, Cţ, prut Ag, Br, If, Gr, TI şi rar VI, Vn; Iăturoi AO/prin Dj şi rar VI, Tr; AMD/prin Ag, Tr şi rar VI, Ph, Bz, CI, Cţ „răritură produsă în ţesătură prin ruperea unui fir din natrâ (care nu este înlocuit cu altul)”; cf. c ălugăr2°... 2° AMD, Pl. 119-120/prin Ot şi rar Ag, Db, Ph, Bz, Tr, CI „fir de urzeală care, nefiind trecut prin iţe şi prin spată, la ţesut este dat pe sulul dinapoi”; cf. c u r g ă t o ă-r e 2°... 3° var. lăturoăie s. £, pl. Iăturoi AMD, Pl. 115-116/rar Ag „scripetele iţelor”; cf. aj u 16 r 13°... 4° var. lătunoi s.n, pl. lătunoăie AMD, h. 603/rar TI „clin rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... 5° pl. Iăturoi AMD, h. 662/rar II „fiecare dintre lemnele puse de-a lungul loitrelor, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. a j u-16 r 15°... 6° var. lăturoăie s. £, pl. lăturoăie AMD, h. 248/rar Gr „loitră”; cf. c a n â 11°... 7° AO, Pl. 127/rar Mh „marginile laterale ale ulucului la moară”; cf. â r i p ă 4°... 8° AMD, Pl. 162/rar Bz „fiecare dintre scândurile care alcătuiesc podul ulucului la moară”. 9° AMD, h. 629/rar Gr „p ă u z ă la căpiţă”; cf. aj ut6r9°... 10° s. m., pl. Iăturoi GM/rar CI; GD/ rar Cţ „invitaţi la nuntă din partea nunului”; cf. aj ut6r2°... - var. lătăroi s. n., pl. lătăroăie 1° AMD, Pl. 118/rar Db; lătinoi s. n., pl. lătinoăie 1° AMD/rar TI; lătunoi s. n., pl. lătunoăie 2° AMD, Pl. 119-120/rar Gl, Cţ; lăturoăie s. f, pl. Iăturoi 1° AO, h. 737/prin VI Gj şi rar Dj, Ot; AMD/Ag, Db şi rar VI, Ph, Vn, Ot, Tr, Gr; 2° AMD/rar VI, Ag; lăturoăie 1° AO/rar VI, Dj; AMD/rar Ag, Tr; luturoăie s. £., pl. luturoi 1° AO/rar Ot; luturoăie 1° AO/rar Ot; luturoi s. n., pl. luturoăie 1° AO/prin Mh; AMD/rar Ot, Tr; 2° AMD/rar II; luturoi 1° AO/rar Dj; râtunâi s. n., pl. rătunoăie 1°, 2“ AMD/rar Ph. LĂTUŢ adj./adv. AFLR/rar TI dim. de la lat. LĂŢĂRÎE s. £ GO/rar VI „totalitatea leaţurilor de la acoperişul casei”; cf. c ă-p ăc e â 1 ă2°... LĂŢIMEA s. £ art., ~ coăsei AO, h. 631/ rar Dj; AMD, PI. 55/rar Gr „custură la coasă”; cf. b â n t â1 12°... LĂŢÎŞUL s. n. art., ~ coăsei AMD, Pl. 55/rar VI „custura coasei”; cf. b â n t ă1 12°... LĂŢOÂSĂ s. f./adj., pl. lăţoăse GM/ rar Gr „(ţigancă) lăiaţă”. LĂŢOS s. m./adj., pl. lăţâşi GM; AFLR/ rar Gr, II „(ţigan) lăieţ”: Corturi d-alea de /ăjdş/AFLR/834. LĂŢUÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. lăţuiesc AMD, h. 177; 192; TDM III; AFLR/rar Ag, Db, Ph, If, Gr, CI; laţui AO, h. 194/rar VI; AMD, h. 177; AFLR/ rar Ag, Db „ a bate leaturi Ia pereţii casei (sau la acoperiş)”; cf. a r ă c i... -var. lănţui vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. lănţuiesc AO, h. 194/rar Dj; AMD, h. 177; GM/prin Bz, II şi rar Ag, Db, Vn, Ot, Gr; lănţui AO; GO/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD/rar Tr, Gr; îeţui vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. leţuiesc TDM II/rar Vn. LĂŢUIÂLĂ s. £ AMD, h. 192; GM/ rar Ag, Ph, Bz, II „totalitatea leaţurilor bătute la pereţi”; cf. c e r c u i â 1 ă 1°... - var. lănţuiălă s. £ AO, h. 194/rar Dj; AMD, h. 177; GM/rar Ot, Gr. LĂURUSCĂ s. £ AMD, Pl. 86-88/rar Vn, Br „soi. de struguri cu bobul negru şi mărunt”. LĂUT s. n. GO/rar VI „spălat, spălare”; cf. 1 ă u t u r ă. LĂUTÂR s. m., ~ de vie AO, h. 664 /rar Gj „ramură tânără, copil de viţă-de-vie”;cf. călug ăr3°... , LĂUTĂ s. f. GM/rar Vn „parte componentă din tejgheaua dogarului”. LĂUTOÂRE (4 sil.) s. f„ pi. lăutoăre GM/rar Gr „vrăjitoare, descântătoare (care ia mana)”: Fermecătoarele şi lăutoărele [descântă] să ia mâzga teiului şi-amărăciunea pelinului /821; cf. b a b ă 5°... LĂUTURĂ s. f AMD, h. 21/rar Ot „spălat, spălare”.; cf. 1 ă u t. LĂUZENIE s. f. AFLR/rar Ph „perioadă de lăuzie”: Am ţinut lăuzenie!%\\. LĂUZIE s. f„ în expr. a da în art. a o apucă lăuzia AFLR/rar TI [d. lăuză] „a se îmbolnăvi, dacă iese afară (noaptea) înainte de moliftă sau înainte de botezul copilului”. LĂVICERE s. n. pl. GM/rar Vn „căluşei, carusel”: Era lanţuri d-estea cum îs şi-acuşi, dulapuri d-estea, tot aşa era ş-atunci, lăgicere, cum să zicem de să dă învârtind aşa/725; cf. c o m e d i e 1°... - var. lăviceri s. m. [?] pl. GM/rar Vn. LĂVICtiRI v. Iăvicere. LĂVICIOÂRĂ s. f., pl. lăvicioăre 1° AMD, h. 212/rar Ph, TI dim. de la laviţă. 2° AMD, h. 235/rar Tr, Gr „poliţă”; cf. c u i 6 r 2°... 3° AMD, Pl. 63/rar Db „partea de jos a jugului; policioară”; cf.damacsie... -var. 1° Iăvicior s. n., pl. lăvicioăre GM/rar Db. LĂVICIOR v. lăvicioâră 1°. LĂZĂRELUL s. art. GD/rar Cţ „obicei de Anul Nou când copiii mici umblă din casă în casă şi colindă”. LĂZĂRÎŢĂ s. f. AMD; GM/rar Gr „obicei în ajunul Duminicii Floriilor, conform căruia fetele umblă prin sat invocând în cântecul lor pe Lazăr cel înviat din morţi şi primind, în schimb, ouă roşii”: Sâmbătă seara [...] când e săptămâna până în Paşte, iese fetiţele care ia câte un coşuleţ pe mână. Vine cu lăzăriţa, vine la toată lumea şi cântă la fereastră [...]: „Lazăre din vărsatu zorilor [...]. La sfârşit: „dă-ne, babo, oul, că-ţi furăm boul”/835. LĂZUREÂN s. m„ pl. lăzureni AMD/ 780 „locuitor din comuna Comişani-Lazuri”. LÂMÂNÂRE v. lumânare 4°. LÂNCOTEÂLĂ s. f., pl. lăncoteli AMD, h. 102/rar Ot „lâncezeală, moleşeală”: Tifos sau lingoare, vine ş-aia cu lincotgălă/15%. LÂNCOTI vb. IV intranz. 1° AMD, h. 100/rar Ag, Ot „a aiura, a delira”; cf. a r u i â... 2° AMD, h. 145/rar Ot „a tresări în somn”; cf. r ă s ă r i 2°, s ă r f 1°, s f i i 1°, sughiţă 2°, suspină, trâgnf, tresă r f 1°, z ă 1 e t i, z o n i 2°. -var. 1° Iincotf vb. IV intranz. AMD, h. 100/rar Ag. LÂNGĂ prep. AFLR/rar Db „în apropiere de (cu val. temp.)”: Când o fi lingă Paşte, lingă Crăciun/811. LÂNÎ vb. IV refl. GM/rar Vn [d. firul de bumbac] „a se scămoşa”: Când târâi de ele până la nevedeai, sigur că să lingă aşa firu ăla de bumbac/726; cf. c o ş i 1°... LÂNIŞOĂRE s. f. pl. AFLR/rar Gj „fire subţiri de lână (colorată) de cumpărat; lânică”: Lînişoărele-alea, la lânuţele-alea, la noi de lână se făcea [...] vârstele alea în toate culorile/937; cf. 1 â n u ţ e. LANIŢĂ s. f. GM/rar Tr, 11 dim. de la lână: Şi iama ţeseam abale din linita de la oi/846. LÂNUŢE s. f. pl. AFLR/rar Gj „fire subţiri de lână (colorată) de cumpărat; lânică”; cf. 1 â n i ş o ă r e. LEA1 s. f. art. GM/Ph, Gr „lelea”; cf. bâtă2 2°... LEÂBĂ v. labă 11°. LEÂCĂ s. fi, pl. lechi AFLR/rar Gr „unealtă de rotărie (neindentificată)”. LEÂCREMĂ v. lâcrămă. LEAFĂ s. fi, pl. lefe 1° AO, Pl. 137/V1 şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 170/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Bz şi rar Gl, If, Cţ; lefi AO/rar VI; AMD/Tr, prin Db, CI, TI şi rar Ag, Ph, Vn, Bz, Br, Ot, If, II, Cţ; lefuri AO/rar VI; AMD/prin Ag, Db, Vn, Bz şi rar Ph, Br, Ot, Tr, If; leăfuri AMD/rar Ph „lama, tăişul toporului”; cf. bărbur 1°... 2° AMD, h. 313 MN; 599/C1, II, prin Vn, Ot şi rar Ag, Db, Ph, Tr, If, Gr, TI; lefi!rar Db, If, II, Cţ; lefurihprin CI şi rar Ph, Bz, If, TI „lama, tăişul sapei”; cf b u r-t ă 3°... 3° AO, h. 631/rar VI, Ot; AMD, Pl. 55/Db, II, prin Ag, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, TI şi rar VI, Ph, Br, If; lefi AMD/rar CI, TI, Cţ; lefuri/prin Db şi rar If, Gr, CI, II, TI „custura, lama coasei”; cf. b ă n t ă112°... 4° pl. lefuri AMD, Pl. 57/rar VI „brăzdând plugului”; cf b r ă z d ă 16 r... 5° AMD, h. 385/rar Ag; /e/î/rar Cţ „limba meliţei”; cf. b ăt âg... 6° AMD, Pl. 105-106/rar TI, Cţ „crucea răşchitomlui”; cf. b 1 â n ă 7°... 7“ pl. lefi AMD, h. 334/prin Ag şi rar Db „carâmbul greblei”; cf. c o â r d ă1 9°... LEÂGĂN s. n. 1“ pl. legene AO, h. 172/V1, Gj şi prin Mh; AMD, h. 151/ prin Ag şi rar VI; legăne AO/rar Gj; leăgene AMD; AFLR/T1 şi rar Cţ „leagăne”; cf. â 1-b i e 5°... 2°pl. leăgăne AO, h. 653/prin Dj; AMD, h. 662/rar Ot „cadru format din lemne puse de-a lungul şi de-a latul peste loitre, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf. an g â ş 1°... - var. 2° leăgân s. n., pl. leăgăne AO, h. 653/rarDj. LEAGĂN v. leagăn 2°. LEÂNA s. f. art. GM/rar Db „numele unui dans popular”. LEAP s. AFLR/rar Dj „substanţă lipicioasă obţinută din făină înmuiată cu apă”: [La cazanul de ţuică lipeşti] cu un leap [...] cu Igap de făină/979; cf. c e a m u r 4°... LEÂPŞĂ s. fi, pl. lepşi GM/rar II „groapă mică obţinută printr-o singură lovitură de sapă”: Lgăpşa este aia care ai dat cu sapa o dată şi rămâne groapa aia acolo, aia-i Igăpşă/839. LEÂSĂ s. f. 1° pl. Ieşi AO, Pl. 79/prin Gj; AMD, h. 359/rar Gl „lese din nuiele, cu diferite întrebuinţări”; cf. p a 1 â n c ă 5°, prelată. 2° pl. lese AMD, h. 307; TDM Il/Vn, Bz, prin Br şi rar Gl; Ieşi GM/rar Gl, Bz „pătul pentru porumb”; cf. c o ş1 2°... 3° pl. lese AMD, h. 408/rar Ot, Tr, Cţ; Ieşi AMD, h. 407/rar Tr; leşuri AO, h. 518/ rar VI „pădure mică şi deasă; tufiş, desiş, lăstăriş”; cf. b u g e ă c 1°... 4° art. leâsa GD/rar Cţ „numele unui dans popular”. 5° în expr. a face (pe cineva) ~ GM/rar Db „a îmbăta pe cineva criţă”. LEAURB s. n. GM/rar Vn „lapte închegat din care se prepară caş dulce”. LEÂZBĂ v. lobă 3°. LEBĂ v. labă 10°. LEBĂRBOR v. leberbuş. LEBĂRUŞ v. leberbuş. LEBEMBUŞ v. leberbuş. LEBERBUŞ s. m„ pl. leberbuşi A.FLR/ rar Ot; GM; TDM II/prin Ph şi rar Db, Ot, If, Gr, II; GD/rar TI „lebărvurst”: Din ficat şi bojoc facem leberbuş GM/699; cf. f i-c a t d ţ... - var. berbembuş s. m. TDM I/rar Ot; berbembuş s.m. TDM I; AFLR/rar Bz, Ot; lebărbor s. m. GD/rar TI; lebâruş s. m. GD/rar TI; lebembuş s. m. AMD/rar Ph; leberbuş s. m. GD/rar TI; leberguş s. m. GM/rar II; lebrăborş s. m. GD/rar TI; lembarbuş s. m. GM/rar If; lemberbuş s. m., pl. lemberbuşi TDM III/rar If; GD/ rar Cţ; leverbuş s. m. GM/rar Ph; liberbuş LEA2 s. fi, pl. leăle, lele AMD, Pl. 49-50; GM/rar Gr „unitate de măsură pentru suprafeţe egală cu aproximativ o jumătate de pogon”: Lumăram rândurile de porumb, opt rânduri şi făceam o lea, începeam să semănăm Igăoa. La un pogon era două Igâle, şaişpe rânduri/835. s. m. GM/rar Br; AMD/rar TI; liberuş s. m. AMD, h. 291/rar TI; limberbuş s. m., pl. limberbuşi GM/rar II; limbrebuş s. m. GM/ rar CI, II; Iimbrembuş s. m., pi. limbrembuşi GM/rar II; remberbuşti s. m. pl. AMD/ rar Cţ. LEBERBUŞ v. leberbuş. LEBERGUŞ v. leberbuş. LEBRĂBORŞ v. leberbuş. LECUŢTCĂ v. olecuţi'că. LEFŢI v. lifturi. LEGĂ vb. I 1° tranz. şi refl. pas., în a se ~ mireasa GM/rar Ph, Vn, Bz, Br, If „a (se) îmbrobodi mireasa, luni după nuntă, ca semn al trecerii în rândul nevestelor”: E luni, să leagă mirgdsa, lunea, şi vine şi cântă lăutarii şi aşază nuna pă mireasă, cum stau eu p-un scaun, şi-i pune baticu-n cap/849; cf. îmbrobod â... 2° tranz. şi refl. pas., în a se ~ căluşul v. căluş 1°. 3° tranz., în a ~ lăcrimile GM/rar Db [fig.] „a înceta plânsul, a nu mai plânge”: Cum o să aud eu lăutarii, când băiatu meu a rămas în Ungaria, se poate una ca asta? [...] Nu pot, dragă, să-mi ţiu plânsu. Zice soţul: „nu, lăsăm tot, legăm toate lăcrimile noi şi punem... băgăm lăutarii”/789. 4° în expr. a ~ gură AMD/rar Gr „a lega de o vergea capetele urzelii pentru a le fixa pe sulul dinainte şi a putea începe ţesutul”; cf. g u r i 2°. 5° intranz. AMD, Pl. 52-53/rar Ag [d. grâu] „a înfrăţi”; cf. a r u n c ă 1°... LEGAT s. n. 1" GM/rar II; art. legatul miresei AMD; GM/rar Bz, Br, If, II; ~ de mireasă GD/rar TI „obicei conform căruia, luni după nuntă, mireasa este îmbrobodită de către naşă, ca semn ăl trecerii în rândul nevestelor”: Şi aşa se petrecea şi lunea, după aia iar punem masă după ce se termina cu legătu mireasa GM/849; cf. c o n c e-r e â 1 ă... LEGĂTIJRĂ 2° GD/rar TI „petrecerea care are loc, la casa mirelui, după ce se leagă m i-r e a s a”. - var. 2° legată s. f. AFLR/rar Bz. LEGATĂ v. legat 2°. LEGĂMÂNT s. n. AMD, h. 150/rar Ot „logodnă”; cf. a ş e z â t... LEGĂNUŞ s. n., pl. legănuşe AMD, h. 151/rar Gr, II „leagăn”; cf. â 1 b i e 5°... LEGĂTOÂRE s. f., pl. legători 1° AMD, Pl. 59-60; GM/rar Tr, Cţ „maşină de secerat şi legat păioasele”: Am avut batoză, am avut tractor, am avut legători care tăia şi lega, aveam argaţi AFLR/898. 2° GM/rar Vn „grămadă din circa douăzeci de fiiioare de cânepă”; cf. b o c c e â 5°... 3° AMD; GM/rar Br; GD/prin TI, Cţ „obicei şi petrecere a doua zi după cununie, când se scoate voalul miresei şi este îmbrobodită cu o basma, ca semn al trecerii în rândul nevestelor”: Sâmbătă se face bradu, duminică nunta, luni rachiul, luni legătoărea, marţi rachiul şi toate aşa la rând GM/745; cf. concereâl ă... 4“ GM/rar Vn „femeie care leagă mireasa”. LEGĂTURĂ s. f., pl. legături 1° AO, h. 302; TDO/prin Mh; AMD, h. 493; GM/ rar Dh, Ph, Gr „băsmăluţă cu care femeile se leagă peste frunte”; cf. f o â i e 8°. 2° GM/rar Db „ştergar, maramă”; cf. cârpă 3°... 3° AO, h. 601/rar Ot; AMD, h. 626, 627; GM/Bz, Br, Tr, II, Cţ, prin Ph, CI şi rar Ag, Db, Vn, Gl, Ot, Gr, TI „rod (la porumb, la grâu)”: Face legătură, a legat porumbu AMD, h. 627/765. Când iese două, trei spice [la grâu], aia să ştie, îl bate vântu, în două săptămâni pă tot îl vezi cu legături GM/736; cf. s p o i â 1 ă 3°; a fi în legătură AMD, h. 627/rar CI „a începe să rodească; a lega”; cf. a r u n c â 2°... LEGĂTURĂ 261 LELÎCĂ făcea şi legătura, venea nuna, lega mireasa/ 751; cf. concereâl ă... 5° AO, h. 209/Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 189/rar Db, Ot, II „chingă la căpriori”; cf. a dă o s 1°... 6° GM/rar Ot „c o s o r o a b ă”; cf. b î-1 i m an e 1 e... 7° AO, h. 638/rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 642/prin Tr şi rar VI, Ag, Bz, Gr, II Cţ „brăcinar între coamele plugului”: Să pune legătură între coame [la plug], să nu să mişte AMD/766; cf. ajutătdr 2°... 8° AMD, Pl. 61/rar Cţ „b r ă c i n a r la car”; cf. b â n t ă1 6°... 9° AO, h. 626/rar Dj; AMD, h. 629/rar Db, Tr, Cţ „p ă u z ă pe căpiţă”; cf. a j u-16 r 9°... 10° AMD, h. 657/prin CI şi rar Vn, Bz, Ot „lambă la căruţă”; cf. a j u 16 r 10°... 11° AMD, h. 660/rar Vn, Gr, Cţ „inel de metal care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b â n d ă2 ... 12° AMD, h. 664/rar Ot „bulfeul jugului”; cf. bu I fe i 1°... 13° AMD, h. 667/rar Vn, CI, II „pisc la sanie”; cf. a 1 c â 7°... 14° AMD, h. 643/rar 11 „potâng”; cf. belciug 2°... 15° AO, Pl. 130/rar TI „fiecare dintre cele două verigi metalice care strâng şiş-torii de la moară în târcoale”. 16° AO, Pl. 127/rar Ot „fiecare dintre bucăţile de scândură fixate între obezi, despârţimd între ele cupele de la roata morii”; cf. ă r i p ă 3°... 17° GM/rar Vn „consolidare cu ciment a pereţilor (fântânii)”: [Zidul fântânii] să fie cu legătură, că dacă nu-i cu legătură se dăramă/724. 18° AO, h. 712/prin VI şi rar Dj, Ot; AMD, Pl. 103; GM/Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Gr, prin VI, Br şi rar Gl, Tr, If, CI, II, Cţ „mănunchi din 10-20de fuioare”; cf. boccea 5°... 19° AMD/rar Gr „unitate de măsură pentru firele dintr-un scul; jurubiţă cuprinzând cam zece v i e r b e”; cf. c i u 1 e â... 20° AMD, Pl. 112/rar Db, Tr „fiecare dintre cele două chingi ale războiului”; cf. b I ă n f ţ ă 4°... 21° AMD, Pl. 106/rar Db „locul unde se încrucişează firele puse pe răşchitor; rostul sculului de fire”; cf. încrucişare 1°... LEGĂTURIŢĂ s. f. GM/rar Ot dim. de la legătură („bocceluţă”). LEGÂU s. n., pl. legăie AO, h. 650/ rar Gj „orcic”; cf. c a n t â r 3°... LEGIUNE v. regiune. LEGITIVlŞTI adj. pl. GM/rar Ag „recidivişti”. LEGUMĂ s. f. 1° AFLR/rar Mh; AMD; TDM II, III; AFLR/rar Ag, Db, Bz, Br, II, Cţ „mâncare gătită”: Mămăliga o pui pă masă şi cu leguma care-o aveam AFLR/676. Facem legume de crâmpei. îi curăţăm şi-i punem la gătit TDO/944; cf. c i 6 r b ă 1°... 2° pl. legumuri AO, Pl. 74/rar Mh, Dj; GMfrar Tr „zarzavaturi, legume”; cf. gră-d i n ă rf e. -var. 1° legume s. f. TDO; AFLR/Mh, prin VI, Gj, Dj şi rar Ot; GM; AFLR/rar Ag, Ph, Ot. LEGUME v. legumă 1°. LEGUMIC adj. AFLR/rar Gl „legumicol”: Sectorul legumid729. LEICĂ1 s. f. 1° AMD, h. 124/rarOt „sora mamei sau a tatălui; mătuşă”; cf. d â d ă 3°... 2° AMD, h. 164 MN/rar Db, Gr „termen de adresare între cumnate”. LEICĂ2 s. f, pl. leici AMD, h. 220 MN/ rar TI „pâlnie”; cf. p â 1 n i e 2°, t o 1 c ă r, t ri f t o r. LEICUŢĂ s. f. GD/rar Cţ „termen de adresare pentru o cumnată mai tânără”, LEJER adv. AMD, h. 88/rar Ph „încet, domol”: Merg /e/er/702; cf. a 1 e n e a... - var. lijăr adv. AMD, h. 88/rar Âg. LEJERIE v. Iinjerii. LELE s. f. AMD, h. 125/rar VI, Db, Ph „mătuşă, mai tânără (în opoz. cu u n c h e)”. LELICĂ s. f. GM/rar Db „termen de adresare pentru o cumnată mai în vârstă”; cf. leliţă 1°. 4° GM/rar Br, II „obicei, luni după nuntă, când se leagă mireasa”: Luni se LELIŢĂ s. fi 1° GM/rar Tr „termen de adresare pentru o cumnată mai în vârstă”; cf. 1 e H c ă. 2° AO, PI. 14/rar VI „termen de adresare pentru sora mamei sau a tatălui”; cf. m u i-c ă 3°. 3" AO, PI. 14/rar Gj; AMD, h. 126/rar Ot, TI „termen de adresare pentru soţia unchiului”. - var. 2° liţă s. f. TDO/rar VI. LEMBARBUŞ v. leberbuş. LEMBERBUŞ v. leberbuş. LEMN s. n„ pl. lemne 1° AO, h. 522, 523; GO; TDO/Gj, prin VI, Mh şi rar Dj; AMD, h. 404; 412/prin Bz, Tr, Gr şi rar VI, Ag, Db, Cţ; lemnuri TDM I/rar Ot „copac”: M-am suit într-un lemn AMD, h. 412/821. Crâng este o pădure de mai multe soiuri dă lemne AMD, h. 404/826. La pereţi să cercuie iarăşi cu nişte cercuială ori de plop, ori din diferite lemnuri TDM 1/ 758; cf. c o p â c 4°... 2° lemn câinesc s. compus AMD, h. 404/rar II „cătină”. 3° TDO/rar VI; AMD, Pl. 66. 67; GM/ prin Ot şi rar VI, Ag, Tr „coardă la viţa-de-vie”: AI patrulea an îi lăsăm [viţei] mai mare lemnu, al cincilea an îi lăsăm trei, patru lemne, că ea atuncea se formează butucu ei GM/772; cf c a p 17°... 4° TDO/rar VI; GM/rar Tr „băţ, tulpină lemnoasă de floarea-soarelui, de cânepă etc.”: O dăm deasă [cânepa] că se face lemne mari TDO/919. Punem câte un lemn de răsare acolo [în foc] GM/807; cf. c o t o-1 â n 4°... 5° AO, h. 183; AFLR/prin Mh şi rar Gj, Dj; AMD, h. 167; GM; AFLR/Ag, Db, prin VI, Ph şi rar Bz, Br; lemnuri AO/rar Mh „sicriu”: Moare [femeia], o aşază-n lemn AFLR/682. Pe mort îl aşază pe o masă până se face lemnu, casa, cosciugu GM/730; cf. coş c iu g2°... LEMNAR 1° s. n., pl. lemnăre AO, Pl. 135/rar VI „scaun de cioplit”; cf. boc1 3°... 2° s. n., pl. lemnăre AO, h. 723/rar Mh „băţul de care sunt agăţate iţele”; cf. b â-t ă1 2°... 3° s. m., pl. lemnari GO/rar Gj „gropar”: Vin lemnari, îi fac [mortului] groapă la cimitir/951; cf. g r o p â ş... LEMNĂRÎE s. f. colect. AO, Pl. 97/ rar Ot „mobilă”; cf. m 6 b i 1 i. LEMNIŞOR s. n., pl. lemnişoăre AMD, Pl. 111-112/rar Ag „băţul de care atârnă vătalele”; cf bâtă1 2°... LEMNUŞ s. n., pl. lemnuşe 1° AO, h. 734/rar VI; AMD, Pl. 117/Ph, Bz, Br, CI, II, prin Ag, Vn, Gr, Cţ şi rar VI, Tr, If, TI; lemnuşuri AMD/prin Db, Ph, Bz şi rar Ag, Vn, Br, CI; lemnuşi AMD/rar Bz, Br, TI, Cţ „beţişorul suveicii”; cf. b â t ă1 4°... 2°’ AMD, Pl. 111-112/rar Db „băţul de care atârnă vătalele”; cf. b â t ă1 2°... 3° AMD, Pl. 114/rar Bz „b â r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n â r 2°... 4° AO, h. 738/rar Mh; AMD, Pl. 118-119/rar Ag „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natră la ţesut”; cf. b â-t ă1 3°... 5° AMD, h. 334/rar Db „c a r â m b u 1 greblei”; cf c o â r d ă1 9°... LENEVOS adj., pl. lenevoşi, f. len-evoăsă, pl. lenevoăse 1° AMD, h. 338; Pl. 154/prin Ag şi rar Db, Bz, Tr, CI, II, Cţ „leneş”; cf. a t â r n ă 16 r 1°... 2° AMD, Pl. 102/rar Ag [d. firul de cânepă] „care nu creşte, care rămâne nedezvoltat”; cf. j u p u 11 ă... - var. 1° lenivos adj. AMD/rar Ag. LENIV6S V. lenevos 1°. LENHER v. hehel. LENOS adj., pl. lenoşi, f. lenoăsă, AO, h. 807/rar Tr; AMD, h. 338/rar TI „leneş”; cf. atârnător 1°... LENTETE v. lăntete 1°. LENTEŢl v. lănteţă. LENTIŢĂ v. altfţă 2°. LEOÂCĂ v. leucă11°. LEOÂCĂŞ (2 sil) adj., f. leoăcăşă AMD/rar Vn „cu un picior strâmb; şchiop”; cf. c o t o n 6 g 1°... LEOÂRŢĂ adj. invar./adv. GO/rar VI „foarte ud, leoarcă”: [Cu bulgări de zăpădă muiaţi în apă] ne facem Igoărţă, ne şi udăm cu ei/926; cf 1 u 1 e â 6°. LEOCĂ1 s. f. AMD, Pl. 91-92/prin Db şi rar Ot, Tr, II; ~ America/rar Gr; ~ ioropeână/rar Gr „boală a puietului de albină; locă”; cf. î m p i e t r i r e... - var. lâtcă s. f., ~ ieoropeână AMD, Pl. 91-92/rar Db; lotcă s.sfi GM/rar Bz. LEOCĂ2 v leucă11°, 3°. LEOCUŞ (2 sil.) s. n. AMD/rar Db „leucă de un anumit fel (care se folosea odinioară)”. LEOICĂ v. leucă11°. LEOITRĂ v. loitră 1°. LEOJNI v. lojnf LEOJNIŢĂ v. lojniţă 1", 2°. LEON v. lohon 3°. LEOPCĂ v. leucă11°. LEORCĂ v, olercă. LEOSPĂ v. lobă 3°. LEOŞCĂ (2 sil.) s. fi, pl. leoşci AMD, h. 679/rarBr„căuş (din lemn)”; cf. b 1 i d 5°... LEOŞTEÂN (3 sil.) s. n. AFLR/rar Gr „leuştean”. LEOUCĂ v. leucă11°. LEOZBĂ v. lobe 3°. LEPĂDĂ vb. I tranz. 1° şi refl. pas. AO, Pl. 125; TDO/rar Gj, Dj „a (se) arunca, a (se) îndepărta (ceea ce nu este folositor)”: [Borhotul rămas de la ţuică] să leapădă, s-aruncă, mă rog TDO/974. [Castraveţii semănaţi] îi mai rupsei, îi mai lăpădăt, că ereau prea deşi AFLR/690; spec. var. lăpădâ vb. I tranz. AMD, h. 144/rar Tr [d. lăuză] „a elimina placenta”: [Femeia] n-a lăpădăt încă locu/779. 2° şi refl. pas. AFLR/rar Gj; GM/rar Vn „a (se) lăsa să cadă, a (se) da drumul să pice”: Calu lepădă numai aur/912. [Puii de curcă] când încep ei să bubeze, lăpădă fulgii du pă cap şi du pă gât, le iasă nişte bubulene AFLR/910. 3° GO/rar. Dj; GM/rar CI [d. viţa-de-vie] „a începe să rodească (în primii ani după plantare)”: Deci de la hibrizi mai mănânci, anu ăsta o pui, al doilea n-o lepădă ea toată, da aproape că Igăpădă prin ea aşa câte-o ciorpiniţă aşa GM/832; cf. a r u n c â 2°... 4° AMD, h. 626, 627/rar Vn, If, CI, Cţ [d. porumb] „a începe să lege, să rodească”; cf. ar un c ă2°... 5° var. lăpădă vb. I refl. AFLR/rar VI, Ag [d. aluat, mămăligă etc.] „a se desprinde, a se desface de pe ceva”: Când s-a lăpădăt aluatu [de pe mână] atuncea o las [pâinea din firământat]/685. 6° var. lăpădâ vb. I AO, h. 54/rar Mh „a voma”; cf. a r u n c â 5°... - var. lăpădă vb. I tranz. 1° şi refl. pas. TDO/rar Gj, Mh, Dj; TDM 1/rar Ag, Tr; 2° şi refl. pas. GO; AFLR/rar VI; 3° AO, h. 658; GO/rar Ot; GM/rar Ot; lepădf vb. IV tranz. 1° AFLR/rar Ag. LEPĂDAT adj., pl. lepădăţi, f. lepădată, pl. lepădate AMD, h. 164, 165/rar TI „despărţit de soţie, divorţat”; cf. d e s f ă-c u 12°... LEPĂDÂTĂ s. fi, pl. lepădăte GM/rar Ot „c o s o r o a b ă”: Deasupra grinzilor să pune lepădata, iar cercuială, şi de-acilea, pă alea să pun căpriorii. Da acuş, ăştia de le fac acu nu mai pun lepădâta aia/769; cf. b i 1 i m a n e 1 e... LEPĂDI V. lepădă 1°. LEPCEA s. f. art. GM/rar CI „numele unui joc de copii; leapşa”; cf. a t f n s 2°... LEPŞOIUL s. art. GM/rar Db „numele unui jocde copii; leapşa”; cf. a t f n s 2°... LEREŞTEÂN s. m., pl. lereşteni AMD/ 676 „locuitor din comuna Lereşti”. LERGĂTOÂRE v. alergătoâre2 2°, 5°, 7°. LERGĂTORESE s. f. pl. GM/rar Gr „femei care ajută la pregătirea mesei pentru nuntă”; cf. a 1 e r g ă t o â r e2 1°... LENTO adv. AMD, h. 88/prin Gr şi rar Ag „încet, domol”: [Merg] lento, la pas/827; cf. a 16 n e a... LERGĂTORI LERGĂTORI v. alergător 1°. LESNĂ adj. f., pl. lesne AO, PI. 53/rar Mh „ieftină”. LESNÎRE s. fi, pl. lesniri GM/rar Bz „înlesnire”. LEŞPĂDĂ v. lespede 2°. LESPEDE s. fi, pl. lespezi 1° AO, Pl. 30/rar Mh; AFLR/rar VI, Ag „bucată plată de piatră care poate fi folosită drept capac sau cu alte întrebuinţări”: I-a făcut frecţie cu piatră, cu lespede AFLR/676. 2° AMD, Pl. 49/rar Gr, CI „bucată mare, bulgăre de pământ”; cf. b 1 â n ă 18°... 3° GM/rar II „strat subţire, cristalizat (de săpun, de pământ)”: Fierbi [săpunul] până când vine el de să urdeşte aşa ca când zici că este... lasă lespezi, flori aşa pă scândurică, când îl mesteci acolo în cazan/ 838; cf. c ă c i u 1 ă 7°. 4° var. leşpădă s. f. GM/rar II „smoc de paie aprinse (purtat de vânt)”: A venit o leşpădă dă aia şi mi-a ars grajdu; o leşpădă aşa dă jar, dă paie aşa, cum bătea puţin vântu/846. - var. 2° leşpădă s. f. AMD, Pl. 49/rar Gr. LEŞ1 s. n. GM/rar Ag „rest de came pe pielea jupuită de pe animale”: [Pielea] la argăsit o curăţeşti, îi dai praf cu ghipsos ca să să curăţască mai repede leşu ăla, cum să spune, du pă piele sau carnea aia care mai rămâne/689; cf. cărnoseâl ă... LEŞ2 s. n„ pl. leşuri AMD, Pl. 56-57/ rar C{ „grindeiul plugului”; cf. i n i m ă 11°... LEŞI (3 sil.) vb. I 1° refl., ind. prez. 1 sg. mă leşli AO, h. 8; 830/Mh, prin Gj şi rar VI; AMD, h. 6/Bz şi rar Ph, Vn; mă leşiu AO/rar Mh; AMD/rar Bz; mă leşiez AMD/rar Br „a se spăla pe cap”; cf. 1 a21°... 2° tranz., ind. prez. 2 sg. leşli AFLR/ rar Ot „a opări rufele cu leşie, pentru a le înălbi”; cf. b i li 1°... LEŞIE s. f. 1° GM; TDM III/prin Tr şi rar Db „reziduu la prepararea săpunului”: Ori Ieşite, ori moare şi aia este leş fia lui [a săpunului], care a rămas murdărie din el d-acolo, rămâne ca piftia închegată, aia la 264 LETURGHIE^ 39 urmă acolo GM/782; cf. b o r o g h i-n ă 4°...; ~ picâtă v. picat 2°; ~ rufeâscă v. rufeâscă; vioară de ~ v. vioară. 2° AFLR/rar Gr „apă (leşioasă) de la ploaie sau luată din pârâu ori din puţ”: Fierbi apa de ploaie pă foc ş-apoi, la urmă iei caldă dân ea, păi aia să zâce leşîiel830. Facem leş fie dă puţ sau de pârău/834. 3“~ de tutun AFLR/rar Cţ „fiertură din frunze de tutun cu care, odinioară, se spălau oile bolnave de râie”. 4°~ de anine AMD, Pl. 181 /rar VI „argăseală din coajă de arin”; cf. a c i 16 n. LEŞIER (3 sil.) s. n. GM; TDM II/rar Ag, Db, Ph, Ot „bucată de pânză groasă în care se pune cenuşa pentru făcut leşie”; cf. c en u ş âr 1°. LEŞINA vb. I, ind. prez. 1 sg. leşinez AO, h. 147/rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 116/prin Bz şi rar Vn, Tr, Cţ „a suferi un leşin; a-şi pierde cunoştinţa”; cf. b a 1-d o s i... LEŞPĂDĂ v. lespede 4°. LEŞUÎ vb. IV intranz., ind. prez. 1 sg. leşuiesc AO, h. 147/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 116/rar Ag, Ot; şi refl. AO, h. 921/rar Ot; leşui AMD/rar Ag „a leşina”; cf. b a 1-d o s i... LEŞUIÂLĂ s. fi AO, h. 147; 921/rar VI „stare de leşin”: îi vine leşiuiălă/928; cf.anemie 1°... LEŞUIT adj. AO, h. 921/rar Gj „leşinat”: E leşuit dă foame/923. LETCĂ1 v. leocă1. LETCĂ2 s. fi, pl. letci AO, h. 509/rar Tr; AMD, h. 394; 399/rar VI, Ag „sucală”: Punem cucla pă vârtelniţă şi dăm fum pă letcă, pă mosor AMD, h. 394/756; cf. c i-c r i c 1°... LETURGHÎE s. fi GO/rar Mh „cruce din aluat pe care s-a imprimat pistomicul şi care se pune deasupra unui colăcel (pregătit pentru înmormântare sau pentru parastas); prescură”: Leturgiie... este forma aia de cruce dată cu pristolnicu [...] deasupra pe căpeţâl/966; cf. n ăp o r 6 j ne, prescure. 265 LEŢUÎ LEŢUÎ v. lăţuf. LEUCĂ1 (2 sil.) s. fi 1° pl. leuce AMD, h. 249/rar VI „leuci”: Lgoca da putere carâmbului ca să nu se verse căruţa/830; cf. c h i 1 i m t e 1°...; art. picăt cu leuca v. picât 1°. 2° var. leocă (2 sil.) s. fi GM/rar Gr „obicei, luni după nuntă, când se leagă mireasa”; cf. concereâl ă... -var. leoâcă (2 sil.) s. fi, pl. leoci AMD, h. 249/rar Cţ; leocă s. fi, pl. leoci AO, Pl. 57/prin Ot şi rar Dj, Mh; AMD; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ şi prin Vn, II, TI; leace AMD/rar CI; art. lovit cu ledaca v. lovit; Ie6ică (2 sil,) s. fi, pl. leoici AO, Pl. 57/rar Gj; leopcă (2 sil.) s.fi, pl. leopci AMD/rar Ot; leoucă (2 sil,) s. fi, pl, leouci AO/rar Dj, Mh; leucă (3 sil.) s. fi, pl. leuci AO/Dj, prin Ot şi rar Mh; leucă s. fi, pl. leuci AMD/rar Db, Ph; Idcă s, fi, pl. Iaci AMD; AFLR/ prin Db şi rar Ph, Bz; loică (2 sil.) s. fi, pl. laici AMD/rar Br. LEUCĂ2 (3 sil.) v. leucă' 1°. LEUCĂ v. leucă11°. LEVERBUŞ v. leberbuş. LEVORVEL v. revorvel. LIÂN v. lighean 1”. LIBÂRCĂ s. fi, pl. libărci AO, h. 566/ rar Dj „coropişniţă”; cf c â r c â i d c 1°... LIBENÎŢĂ v. lubeniţă 2°. LIBERBUŞ v. leberbuş. LIBERUŞ v. leberbuş. LÎBIŢĂ v. viţă 8°. LIC, ~, ~ interj, GM/rar Ag „cuvânt care redă sclipirea intermitentă”: Licărea palanu, era palanu-nvăruit şi făcea palanu lic, 'tic, lic/1%6. LICĂÎ v. licări 2°. LICĂRI vb. IV 1° ind. prez. 3 sg licăre AO, Pl. 45/rar Gj; AMD, h. 523; AFLR/rar Db, Ot, Gr „a fulgera”; cf. s c ă-p ă r â2, s f u 1 g e r ă, s t r ă 1 u c i 1°. 2° var. licuri vb. IV GM/rar Tr „a luci, a străluci cu intermitenţe”: Ş-aveam vâlnice dă licureă pământu când le luam pă noi, cu fluturi pă ele GM/778. LICURĂTURĂ. 3° GD/rar Cţ „a lovi uşor apa (cu vâsla)”. 4° GM/rar Ot [fig.] „abia a respira, abia a răsufla”: Aşa m-am pomenit cu el [= copilul] licărind şi mi-a murit/ 759. 5° ind. prez. 3 sg. licăreşte AMD/rar II [fig.; d. un izvor] „abia a curge; a susura uşor”; cf. p 1 â n g e 1°. -var, lăcări vb. IV, ind. prez. 3 sg. lăcăreşte 1° AMD, h. 523/rar Gr; licăi vb, IV, ind. prez. 3 sg. licăie 2° GM/rar Tr; licuri vb. IV, ind. prez. 3 sg. licure 1° AO, Pl, 45/rar Ot; AMD/rar VI. LICĂRÎCIURI s, fi pl, GM/rar Ag „licăriri, sclipiri”: Apa aia făcea un fel de licăricur! aşa frumoase, nişte steluţe aşa/ 677; cf. li cură tură. LICHERNÎŢĂ v, urechelniţă 2°, LICHID s. n. GO/rar Gj, Mh „soluţie care se cumpără din comerţ, pentru închegat laptele”; Cumpărăm Wd d-ăla de Ia farmacie de la oraş şi o punem aşa picături de-alea în zăr/924; cf. i s e n {ă... LICHÎŢĂ s. fi AO, Pl. 64/rar Mh „urdă”; cf. j in ti ţă4°... LICI s. AMD, Pl. 77/rar Ot „mustu-itor”; cf. b ăt ă i u ş 3°... LICIPETĂ v. bliciclefă. LICIUÎT adj. AMD, PI. 78/rar Ot [d. must] „obţinut după tescuire (cu 1 i c i u 1), fără a fi presat”: E liâujit ăla când să scurge sângur/765. -var. licivlt adj. AMD, Pl, 78/rar Ot; linciurit (3 sil,) adj./rar Ot, LICIVTT v. Jigiuit. LÎCOS s. n„ pl, licose AMD, Pl. 179/ rar Gr „maşină de găurit în metal”. LICOVÂNĂ v. nicovală 1°. LICREÂNŢĂ v. urechelniţă 2°. LÎCTĂR s. n. AFLR/rar Ag „smalţ de teracotă”: Se dă cu şmalţ, le şmălţuieşte, lictăr de-i spune Ia şmalţu-ăla/681. LICURĂTURĂ s. fi GM/rar Bz „licărire, sclipire”: Mi s-a părut dă dăparte o licurătijr- aşa dă foc, dă ţigare/739; cf. licări c i u r i. LIJER v. lejer. LIMĂN s. n., pl. limăne 1° GM/rar Tr „(curs de) apă liniştită”. 2° AMD, h. 545/rar Db „loc mai ridicat, pe malul unei ape, unde se opresc aluviunile”. LIMĂNEÂN s. m., pl. limăneni AMD/ 900 „locuitor din comuna Limanu”. LIMBĂRIŢĂ s. f., pl. limbărife AO, h. 56/rar Ot „omuşor”; cf. beregată 2°... LIMBĂ s. f., pl. limbi 1° GM/rar Ph „popor, neam”: O limbă dă oameni care le zicea arvaţi/706; cf. n â ţ i e 2°. 2° pl. Ifmbe AO, Pl. 4/prin Mh şi rar Gj; AMD, h. 32 MN/rar Db, Ph, Br, Tr, Gr „limbi (organ al vorbirii)”; cu limba prinsă loc. adj. AO, h. 57/rar Dj „peltic”; LICURl v. licări 1°, 2°. LÎFTURI s. n. pl. GD/rar TI „monede de aur din care se făceau salbe”; cf. i c u-şâr... -var. lefţi s. m. pl. GD/rar TI; lifţi s. m. pl. GD/rar TI. LIFŢI v. lifturi. LIGÂRE s. f. GM/rar Ag „porţiune din pielea de oaie (de la încheieturile picioarelor) fără lână”: Ligărga aia a oii sau care nu are lână sub braţ, acolo la picior/689; cf. f e... LIGÂV adj. GM/rar Gr „mofturos la mâncare; lingav”; cf. 1 i g ă v 6 s, s c a-1 a n d i u. LIGĂ s. f., pl. ligi 1° AO, h. 88/Mh „aluniţă”; cf. a 1 u n e 1... 2“ AO, h. 50/rarMh „pistrui”; cf breze2... LIGĂVQS adj., f. ligăvoăsă AMD; GM/rar Ot „mofturos la mâncare; lingav”; cf. 1 i g â v... LIGHEÂN s. n. 1° pl. Iigheănuri AO, Pl, 31/rar Dj; AMD, h. 214 MN/rar Ag, Br, Cţ „lighene (de spălat)”. 2° - de palănţă AMD, h. 599/rar Tr „talgerde cântar”; cf c apâc 11°.. -var. 1° liân s. n., pl. liane AMD, h. 214 MN/rar Cţ; lighiăn (3 sil.) s. n., pl. lighiene AO, Pl. 31/Gj, Mh; lighiăne/rai Mh; liveăn s. n., pl. liveăne AMD/rar CI. LIGHIĂN v. ligheân 1°. LIGHIOĂIE v. lighioni. LIGHIONI s. f. pl. AMD, h. 296; GM/ Tr, prin Ag, Ph şi rar Db, Bz „lighioane; dihănii”; cf.bâzdâgânie3°... - var. lighioaie s. f., pl. lighioi AMD, h. 296; GM/prin Vn şi rar Bz, Cţ. LIGRĂ v. riglă 5°. LIHOTÎT adj., f. lihotită GM/rar Ag „flămând, lihnit”: Vulpe lihotită de foame/ 684; cf. dihăndt... LIJĂNCĂ s. f., pl. lijănci GD; AFLR/ rar TI, Cţ „un fel de pat zidit din cărămidă în continuarea sobei, prin care circulă căldură, folosit mai ales în comunităţile de pescari (lipoveni, ucraineni)”. $ cf. b a 1 am u 11°... 3° pl. în limbi loc. adv. GM/rar VI „mod de a încheia stâlpii la casă”. 4° AO, Pl. 115/prin Dj şi rar VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 93/rar VI, Ag, Db^ Ot, Tr, Gr, Cţ „trompa albinei”; cf. c i o c2 2°... 5° AMD, h. 635/rar Ag „măsea la coasă”; cf. aducătură2°... 6° AO, h. 632/rar Dj „muchia coasei”; cf. a m n â r 7°... 7° AO, h. 657/prin VI şi rar Dj, Ot; AMD, h. 667/prin Ag, Ot şi rar VI, Gr „pisc la sanie”; cf. a 1 c â 7°... 8° AMD, h. 251/rar VI, Ag „cruce la sanie”; cf. botâr2 1°... 9° AO, Pl. 126/rar VI „stavilă la moară”; cf. a b ă t ă 16 r... 10° AMD, h. 182/rar Cţ „zăvor la broasca uşii”; cf. c ă 1 u ş 22°... 11° AO, h. 728/rar VI; AMD, Pl. 114/ rar II „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. am n ăr2°... 12° AO, h. 729/Dj, prin Mh şi rar VI, Gj, Ot; AMD, Pl. 114-115/prin Ot, Tr, II şi rar VI, Bz, Gr, CI, Cţ „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 13° AO, h. 715/rar VI „fiecare dintre cele patru braţe ale vârtelniţei”; cf. b â t ă1 5°... 14° AO, h. 731/rar Gj „tălpigă la război”; cf. b 1 ă n f ţ ă 3°... 15“ AO, h. 722/rar Gj, Mh, Dj „partea de sus (orizontală) a braţelor de la război”; cf. aj ut 6 r 14°.,. 16° AO, h. 721/rar Mh „fiecare dintre cele două braţe ale războiului”; cf. ajutor 13°... 17° AMD, Pl, 112/rar II „chingă la război”; cf. b I ă n i ţ ă 4°... 18° AMD, Pl. 105—106/prin VI şi rar Db „crucea răşchitorului”; cf. b I â n ă 7°,.. 19° ~ de bou AMD, h. 191 MN/rar Gr „ţiglă (sub formă de solz) fără jgheab de îmbucare”. LIMBERUŞ v. Ieberbuş. LIMBOl s. AMD, h. 31/rar Ph „omuşor”; cf, b e r e g â t ă 2°... LIMBOS adj, AMD, h. 32/rar Vn „peltic”; cf, b a 1 a m u 11°,., LIMBREBUŞ v. Ieberbuş. LIMBREMBtJŞv. Ieberbuş. LIMBfjCI v. limbiit 1°. LIMBUÎT adj., pl, limbuifi GQ/rar Dj [d. d r u e ţ i] „încheiat în forma cozii de rândunică”; Şi p-ormă bagă druieţ, nu cum să lucra atunci, acuma-i bagă limbuiţ până când să rădică sus/930; cf. c h e r t â t... LIMBULIŢĂ s. f, 1° AMD, h. 32/rar Db dim, de la limbă. 2° AMD, h, 31/rar CI „omuşor”; cf. b e-r e g d t ă 2°.„ LIMBURICE v, limburlci. LIMBURICI s. n„ pl. limburice AMD, h. 31/rar Ot, Tr „omuşor”; cf. b e r e g d-t ă 2°... - var. limburice s, f, pl. limbmei AO, h. 56/rar Ot, LIMBURCCI s. AO, h. 56/rar VI „omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... l.IMBURUŞ s, n. şi m., pl. limburuşe 1° AO, h. 56/Gj, Mh, Dj, Ot, prin VI şi rar Tr; AMD, h. 31/prin Tr şi rar VI, Ag, Ot; limburiişuri AO/Dj şi prin Mh; limburuşii rar Gj, Mh „omuşor”; cf. beregată 2°... 2° art. Iimburuşul gâtului AO, h. 85/ rar Dj „mărul Iui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... 3° în expr. a aveâ ~ AO, h. 57/rar Dj „a vorbi peltic”; cf. c â c â 1... LIMBUT adj ./adv., pl. limbuţi, f. limbută, pl. limbute 1° AO, h. 57/prin Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 32; GM/Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, prin VI, Bz, Ot, If, II, TI, Cţ şi rar Br „peltic”; cf. b a 1 a m u 11°.. 2° adj. AMD, h. 40/rar Ag „mut”; cf. m u 13°. 3° adj. AO, h. 377/rar Mh; AMD, h, 584/rar CI „viclean”; cf. c â r c o t d ş.„ -var. 1° limburi adj, pl, AMD, h, 32/ rar Cţ, LIMBUŢĂ s.f., pl. limbute 1“ AMD, h. 31/rar Ph „omuşor”; cf. beregâtă 2°... 2° AO, Pl. 115/rar Mh „trompa albinei”; cf. c i o e2 2°,.. UMERI v, nimeri, LIMONÂTĂ s. f, 1“ TDM JJI/rar CI, II „limonada”. 2° AO, Pl. 117/rar Gj „mied; hidromei”; cf, b a 1 b â ş,„ - var, 1° alimonătă s, f, TDM I/rar Ot, LIMPEDE adj. 1° AO, h. 341/rar Mh; AMD, h, 81 MN; 551/Tr, prin Ot şi rar Ag, Db, Gr [d. terenuri] „drept, întins, fără denivelări, şes”; cf, 1 i n §, p 1 d t n i c, p o 1 6 j n i c, ş e ţ6 s, 2° TDO; AFLR/rar Mh; AMD, Pl, 82; AFLR/rar Vn, TI [d, lucruri, terenuri] „curat, fără impurităţi, fără uscături”: Pică pozde-rile toate şi rămâne cânepa, firu ei aşa limpede AFLR/945. [Butoiul] îl cureţi de uscătură ca să rămâie doaga limpede AMD/ 779, A lăsat locu limpede, curat AFLR/723, 3° AFLR/rar Ag [d, ouă] „fără bănuţ; fără putere de germinare”. 4° cu val. subst, f. AMD, h, 20 MN/rar Gr [fig.] „limpezime, minte, inteligenţă”: Are multă limpede-n cap/831; cf. d 6 c s i e... LIMPEZEÂN s. m., pl. limpezeni AMD/752 „locuitor din satul Limpeziş”. LIMPEZI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° AO, h. 515, 516/rar Gj, Mh; AMD, h. 406/rar Ag „a (se) curăţa un teren prin defrişarea pădurii; a defrişa”; cf. cur â1 5°... 269 LIMPEZÎŞ 2° AMD, h. 80 MN/rar Tr „a netezi (o hârtie şifonată)”; cf. a ş t e r n e... LIMPEZÎŞ s. n., pl. limpezişuri 1° AMD, h. 405, 406/rar ph, Bz „tăietură de pădure, curătură”; cf. c u r ă ţ ă t u r ă 1 °... 2° AMD, h. 409/rar Bz, Ot „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e d... LIN s. n., pl. linuri 1° AO, h. 681/rar Mh, Ot; AMD, Pl. 83-84/rar VI „vas de lemn în care se lasă să curgă vinul la pritocit”; cf. â 1 b i e 4°... 2° AMD, PL 142/rar Ot „vas de lemn, ciubăr în care se încheagă laptele la stână”; cf. b â 1 i e 2°... 3° AMD, Pl. 143/rar II „crintă”; cf. â 1-b i e 3°... LINCIURÎT v. liciuft. LINCOTÎ v. lâncotl 1°. LÎNDEN s.m., pl. lindeni AMD, h. 12/ rar Bz, TI „lindină”; cf. g r ă u n c i 6 r... LINDINOS adj., pl. lindinoşi, f. lindi-noâsă, pl. lindinoăse AMD, h. 12/rar Bz „plin de păduchi şi lindini; păduchios”. LINDORÎT adj., pl. lindorlţi GM/rar Ag „tolănit”: Sta amândoi pă spate, lindo-riţfln pat/674. LINGE1 vb. III impers. AMD, h. 526/ rar Db, Vn, Gr, TI, Cţ „a ninge”. LINGE* v. lingeă 2°. LINGE vb. II 1° AO, h. 876 MN/Dj, prin VI, Mh, Ot şi rar Gj; AMD, ch. 238/ Db, Tr, Gr, II, prin Ph, Br, Ot, If, CI, Cţ şi rar Ag, Vn, Bz, TI „a linge”. 2” var. linge vb. III, în expr. a linge câpra (pe cineva) AMD/rar Db „a nu fi pieptănat; a fi zburlit la păr”; cf. n e c i tifon 1°. LINGOARE s. f. 1° AMD, h. 102/Ag, Db, Ph, Bz, prin Ot, Gr, CI şi rar VI, Vn, Gl, If, II „tifos exantematic”; cf. a n g h i-n ă‘l°... 2° var. lungoâre s. f. AMD, h. 59/rar Ot „tuberculoză”: Lmgoăre-i zâcea nainte, acuşa tifos îi zâce/769; cf. b o â 1 ă 3°... - var. 1° lungoâre s. f. AO, Pl. 11/prin Ot şi rar Gj; AMD, h. 102/Gr, prin Ot, Tr şi rar VI, Ag, Db, CI. LINGURICĂ LINGURAR s. n., pl. lingurâre 1° AMD, h. 686; Pl. 169-172/rar Tr „daltă, asemănătoare cu o lingură, folosită în dogârie, tâmplărie etc.”; cf. c i o c1 11°... 2° GM/rar Gr „lingură mare, lopăţică de amestecat laptele prins”: Vedeam că s-a-nchegat, aveam lingurar d-ăla marele şi tăiam brânza/823; cf. b ă t ă u ş 3°... LINGURĂ s. fi, pl. linguri 1° TDM II/rar Br [fig.j „membru de familie care trebuie hrănit; gură”: Avea casa gloată, eram unsprezece linguri\ unsprezece guri/ 745. 2°pl. lingure AMD, Pl. 147/rar Ot „linguri (pentru uz casnic)”. 3“ AMD, Pl. 175-176/rar Gl, Bz „can-cioc”; cf. c a n c e u 1°... 4“ AMD, Pl. 181/rar CI „unealtă, asemănătoare cu o lingură, folosită (la tăbăcărie) pentru curăţarea rămăşiţelor de came de pe piei”; cf. cârjă 6°... 5° AMD, h. 688/rar Ag, CI, II „unealtă asemănătoare cu un cuţit, care, ataşată la strung, se foloseşte pentru rotunjirea butucului roţii”; cf. c u ţ i t o â i e 3°... 6° AO, h. 686/rar Mh, Dj; AMD, Pl. 85/rar Tr „unealtă, asemănătoare cu o lingură, folosită la curăţarea doagelor în interiorul butoiului”; cf. c h i s e r 2°... 7° AMD, Pl. 114/rar TI „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n â r 2°,.. - var. 2° lingure s. fi , pl. linguri AO, Pl. 34/rar Dj. LINGURE v. lingură 2°. LINGURE s. fi, pl. lingurile AMD, Pl. 169-170/rar II „daltă, asemănătoare cu o lingură, folosită în rotărie”; cf. c i o c111°... LINGURI vb. IV tranz. si refl. impers. AMD, Pl. 169-170/rar CI „a (se) dăltui cu lingura (în rotărie)”; cf. g h i n u 1. LINGURICĂ s. fi 1° AMD, h. 57/prin Br şi rar Vn, Bz, II, TI „furca pieptului; stern (la om)”; cf. c a p 8°... 2° AMD/rar Br „golul de sub furca pieptului (la om)”; cf. 1 i n g u r 1 ţ ă 4°. LINGURIŢĂ LINGURIŢĂ s. fi, pl. linguriţe 1° AMD, Pl. 85/rar Tr; linguriţi Pl. 172/rar 11 „daltă în formă de lingură folosită în dogărie”; cf. c i o c1 11°... 2° pl. linguriţi GM/rar Bz „linguriţe”. 3° AO, Pl. 6/rar Dj; AMD, h. 57/rar Ph, TI „furca pieptului; stern (la om)”; cf. cap 8°... 4° AMD/rar TI „golul de sub furca pieptului (la om)”; cf. 1 i n g u r i c ă 2°. LINGUROI s. n., pl. linguroăie 1° AMD, h. 679/rar Vn, Cţ „căuş din lemn scobit (folosit, mai ales, la stână)”; cf. blid 5°... 2° AMD, Pl. 146/rar Cţ „lopăţică de amestecat în urdă, la fiert”; cf. b ă t ă ti ş 3°... 3° AMD, Pl. 147/rar Bz, Ot „lingură mare, polonic (cu găuri) pentm scos urda din căldare, după ce s-a fiert”; cf. c i o r-b âr2°... 4° AMD, Pl. 169-170/rar Vn, CI „daltă (asemănătoare cu o lingură) folosită în rotărie”; cf. c i o c' 11°... 5° AMD, Pl. 175-176/rar Vn „cancioc”; cf. c an c eu 1°... LINGURUŞ s. n., pl. linguruşe AO, h. 56/Gj şi rar VI, Mh, Dj; linguruşurilrar Mh; linguruşihw Mh „omuşor”; cf. b e r e-gâtă2°... LINIĂŞ (3 sil.) s. m., pl. liniaşi AMD/ rar Db „sătean care locuieşte pe strada principală, la 1 i n i e”. LINIE s. fi, pl. linii 1° TDO/rar Dj; AMD; GM'Db, prin Ot, Tr şi rar Ag, Ph, Bz, If, Gr, CI, II „stradă principală (în sat), şosea”: Eram la linie, nu eram la fundături GM/818. 2° AMD; GM/Tr, Gr, CI, prin Db, Ot şi rar Ph, Bz, Br, If „stradă, dram în sat”: Acilea, la vo două case, nu lini ga asta, ailantă, era un om care era vânător GM/ 865; cf. ui iţă. 3° AO/rar Mh; AMD/rar VI, Ot „drum în afara satului”: Satu Imoasa este aşezat pe o linie între două dealuri AO/950; cf. cale 1°. LIPEÂLĂ 4° GM/rar Vn, Bz „fâşie, bucată de teren”; cf. b 1 ăn ă 16°... 5° AMD, h. 316 MN/rar Cţ „răzor între două loturi”; cf. d â 1 m ă 3°... 6° TDM II/rar Vn; AFLR/rar Cţ „măsură de lungime pentru teren”: Se ducea cu rându de porumb, hăăt, o lini ie dă loc şi venea îndărăt/891. LINIER s. n., pl. liniere AO, Pl. 176/rar Dj „unealtă cu care se însemnează obezile (la rotărie) pentru a fi îndoite”; cf. călcătoâre9°... LINJERII s. fi pl. AFLR/rar Dj „articole care se dau ca zestre, incluzând, pe lângă rafaria de pat, pături, plapume, covoare etc.”: Şi linjerii din astea, covoară, mă rog, pături, cum îi spune ei/970. îi face macaturi, plăpumi, lejer ie din astea, cearceaf/734. - var. lejerle s. fi AFLR/rar Bz. LINS adj. AMD, h. 81 MN/rar Cţ (d. terenuri] „neted, şes, fără denivelări”; cf. 1 i m p e d e 1°... - var. lis [!?] adj. AMD, h. 81 MN/rar Cţ. LINSOÂRE s. fi, pl. Unsori AMD, h. 27/rar Bz „pată pe obraz, mai mare decât pistruii”. LINTE s. fi AMD, h. 1 MN/rar Ag „mătreaţă”; cf. coajă 6°... LÎNTEŢĂ s. fi AMD, h. 1 MN/rar Ot „mătreaţă”; cf. c o ă j ă 6°... LIOBĂ v. lobă 3°. LIOJNIŢĂ v. lojniţă 1". LIOT s. n., pl. lioturi AO/rar Dj „lot, parcelă”; cf. f i t a r â... LIPÂNI s. m. pl. AMD/rar Ph „papuci (de casă)”. LÎPĂ v. lâpcă 1°. LÎPCĂ v. lăpcă 1°. LIPEÂLĂ s. fi, pl. lipeli 1° AO, h. 193; 195/rar VI, Dj; AMD, h. 178/rar Tr „strat de lut la pereţii casei”: Lipesc [casa], îi dăm trei-patru lipeli AMD/781; cf. 1 ip i tur ă 1°, r ân d 3°. 2° TDO/rar Dj; AMD, h. 179/rar Ph, Bz, II „strat de lut (amestecat cu baligă de » cal sau cu paie) cu care se netezeşte partea de jos, pe care se calcă, a unei încăperi”: Toată ziua mătura pă liJcâlă când eram noi copii mici AMD/740; cf. f u n d ă ţ i i..'. 3° AMD, h. 175/rar Ph „prispă (lipită pe jos cu lut)”; cf.amvo n... LIPI vb. IV 1° tranz. AMD, PI. 95/rar Ph [d. albine] „a c ă p ă c i fagurii”; cf. căpăci... 2° refl. AO, h. 380/rar Gj, Dj, Ot [d. scaieţi] „a se agăţa de ceva”; cf. 1 u â 2°. Lipfc v. lipici i“-3”. LIPICI s. n. 1° AMD, PI. 94/rar Ot, Gr „propolis”; cf. c e â r ă 1°... 2° var. lipic s. n. AFLR/rar Dj „clei, lipici”; cf. g u m e r â b i c... 3° var. lipic s. AO, h. 440/rar Dj „volbură, rochiţa rândunicii”; cf. b u s u i 6 c 4°... -var. 1° lipic s. n. AO, PI. 116/rar Gj; AMD; PI. 94/rar Gr. LIPÎE s. f., pl. lipii 1° AO, h. 269/rar Mh; AMD, h. 463/rar Ag, Db, Ph „sco-vardă”; cf. â z i m ă2 3°... 2° AO, h. 233/rar Mh „foaie de tăiţei”; cf. â z i m ă2 2°... 3° GM/rar Tr „bucată de sticlă, de piatră etc., folosită în jocurile de copii”. LIPIT s. n. AFLR/rar Dj „acţiunea de a lipi (pereţii casei)”: [La casă] te pui cu ziditu, cu tencuitu, cu lipitu, cu toate/929; cf. b u 1 g ă r e â I ă... LIPITURĂ s. f„ pl. lipituri 1° AMD, h. 179/rar G1 „strat de lut cu care se lipesc pereţii”: îndrept lipiturall29\ cf, 1 i p e â-1 ă 1°... 2° AMD, PI. 147/rar Br, Ot, Cţ „depunere din zer, când fierbe urda”; cf. a f u m ă-tură... LIPIUŢĂ s. f. AMD, h. 463/rar Db dim. de la 1 i p i e 1°. LIPOVENOS adj., f. lipovenoăsă AMD, h. 9/rar Vn „blond (ca lipovenii)”; cf. alb r... LIPOVÎŢĂ v. lăpoviţă. LIPSĂ s. f., pl. lipsuri AMD, h. 600/ prin Vn [mai mult la pl.] „locuri rămase goale după ce s-a semănat (pe care nu s-a prins sămânţa)”: Semănăm HpsurileH25. înlocuiesc lipsurilell26. LIPSI vb. IV tranz. TDM II/rar Ph „a se lipsi de ceva; a renunţa la ceva”: Bărbatu nu poate să lipsească masa nicio-dată/716. LIS v. lins. LISPITOR v. râşchitor. LISTÂR s. m. GM/rar Bz „cioban care ţine (pe listă) evidenţa oilor”. LÎŞCĂ s. f. GM/rar Db „nisip cu nămol adus de apă la inundaţii”: A venit apa, era o lişcă aşa prin curte, nu puteai nici să mergi/694; cf. m o r 13°, v e n i t u r ă 2°. LIŞICIOĂRĂ s. f. AO, h. 647/rar Ot „partea, dricul dinapoi la căruţă”; cf. chilim i e 4°... LÎŞIŢĂ s. f„ pl. lişite 1° AO, h. 647/ rar Gj; AMD, h. 656/rar Ag; lişiţi AO/rar Gj Jumătatea, dricul dinapoi la căruţă”; cf. c h i 1 i m i e 4°... 2° AMD, Pl. 62/rar Bz, Br, Gr, TI; lişiţi! prin Gr şi rar Db, Tr, TI „fiecare dintre cele două lemne care leagă inima căruţei de osia dinapoi”. 3° AMD, Pl. 61/rar Br, Cţ „b r ă c i n a r la car”; cf. b ă n t ă1 6°... 4° AMD, h. 657/rar Ot „lambă la căruţă”; cf. aj u 16 r 10°... 5° pl. lişiţi AO, h. 642/rar Gj „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c ă 8°... LIŞTEÂV s. n. 1" tei ~ GM/rar Gr „fibră de tei curăţată de sub coajă şi neînmuiată în apă (în opoziţie cu tei topi t)”. 2° colect. GM/rar Db „puzderii”; cf. b ă ţ 3°... LIŞTENIE s. f. AFLR/rar VI „apă multă; apăraie”: [După inundaţie] era tot o liştenie de apă/919. LITAJERĂ v. etajări. LITĂR v. litre. LITIÂN (3 sil.) s. m., pl. litieni AMD/ rar TI „locuitor din satul Letea”. LÎTII s. f. pl. GM/rar Db „vorbe, expresii de ocară”; cf. b e s 6 d i e 1°... LITRĂ s. f., pl. litre AO, Pl. 49/rar Mh „literă”. LITRE s. n. pl. AO, h. 375/rar Dj „litri”; cf. c h i 1 2°... - var. lităr s. AFLR/rar Ag. LIŢ s. GD/rar Cţ „băţul scurt folosit în jocul numit ţurcă”: Dădeai cu băţu aşa la ////885; cf. c e 1 i c h e 2°... LÎŢĂ v. leliţă 2°. LRJLĂ v. lulea 6°. LIUME s. f. GM/rar II „lume”. LIVĂDĂ v. livădie 4°, 7°. LIVĂDE v. livădie 1°, 3°, 5”. LIVĂDIE s. f„ pl. livezi 1° AO, h. 450; AFLR/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 328/Ag, prin Ot şi rar VI, Db, Ph; livedii AO/rar Mh; /rveze/rar Mh; livezii/ntr VI, Gj, Mh; livezuri/mr Gj „flneaţă”: în anumite părţi livădie să zice la pometu de pruni, la noi Irvădiie zâcem numai la ce-i de cosit AFLR/912; cf. b â 11 ă 4°... 2° AO, Pl. 59/rar Dj „păşune, izlaz”: Şi ne-am dus, am luat o livădie pentru vite în pădure, la Murda [...] dam drumu cailor să mai pască TDO/989; cf. c e a i r 1°... 3° AO, h. 408; 450; 487; 585; AFLR/ prin Gj, Dj şi rar VI, Mh, Ot; AMD, h. 609/rar Db „suprafaţă de teren cultivată cu pomi fructiferi”: Aveam o livede de pruni AFLR/712. Fiecare ne-am oprit şi câte ceva arabil şi livediie GM/731; cf. b a ş c e â... 4° AO, h. 488/prin VI, Gj şi rar Mh, Dj; AMD, h. 590/rar Ag; livezii AO/rar Gj „teren lăsat mai mulţi ani necultivat, în scopul refacerii fertilităţii; pârloagă”; cf. m i r i ş t e 2°, n a d â s 1°, o b 1 e â g ă 1°, 6 r 1 i ş t e 1°, părăsâştii, pătrime, p â r 1 6 g 1°, p â r 1 o g i ş t e, p o n 6 v 1°, s â d i n ă 2°, s i 1 i ş t e 2°, s t e r p ă c i u-ne 1°, suh â14°, toloacă. 5° AO, h. 587/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 49/rar Ot „teren care nu a fost cultivat (niciodată), în care se intră pentru prima dată cu plugul; ţelinâ”; cf. o b 1 e â g ă 2°, ţ e 1 i n ă 4°, ţ e 1 i n i ş. 6° AMD, h. 591/rar Ph „prosie”; cf. c u-r ă t u r ă 3°... 7° var. livâdă s. f„ pl. livezi AO, Pl. 78/rar Dj „zmeuriş”; cf. b ă h ă n i ş... 8° AO, h. 452/rar VI, Ot „iarbă cosită; polog”; cf. h o â 1 d ă 3°... - var. livâdă s. f., pl. livezi 4° AMD, h. 590/rar Ag; livăde s. f., pl. livezi 1° AMD, h. 328; 613; AFLR/ prin Db, Tr şi rar VI, Ph, Ot; 3° AO, h. 408; 487/prin Mh, Dj; AMD, h. 613; TDM I; AFLR/rar VI, Ag, Db, Ot; 5° AMD, Pl. 49/rar Ph, Tr; livăde s. f., pl. livezi 3° GM/prin Bz şi rar Ph, Vn, Br, Ot, If; livedie s. f. 3° AMD, h. 609; GM/rar Bz; 5° AMD/rar Ph. LIVEÂN v. lighean 1°. LIVEDE v. livădie 3°. LIVEDIE v. livădie 3°, 5°. LIVEJ s. AO, Pl. 80/prin Mh şi rar Gj „zeamă din borhotul de prune (folosită la murături)”. LIVEZI vb. IV 1° tranz. AO, h. 516/ rar Mh; AMD, h. 406/rar Ag „a defrişa”; cf. c u r â1 5°... 2° tranz. AO, h. 585; GO/rar VI „a lăsa un teren nelucrat, pentru a se odihni”. 3° refl. AO, h. 585; 588; GO/rar VI, Gj, Mh [d. un teren nelucrat] „a se transforma în 1 i v a d i e 5°; a se înţeleni”; cf. î n i e r-b â 1°... 4° refl. AO, h. 617/rar Mh [d. grâu şi alte cereale] „a răsări des, înverzind locul”: S-a scuturat grâul şi s-a livezi pe loc, a dat mult, des/949. LIVILVOR v. revorvel. LIVORVER v. revorvel. LIZĂ s. f. AFLR/rar Db „placă de fontă, folosită pentru a opri erupţia petrolului (în exploatare)”: Nu mai avea liză, după aia a făcut ei liză, neşte ţeve de fier, le punea aşa/698. LIZERĂ v. lizieră 1°, 2°. LIZIERĂ s. f., pl. liziere 1° AMD, h. 410,411/rar Ph, II „zăvoi”; cf. c h i c i u... 2°AO, h. 487/rar Dj „livadă de nuci, nucet”; cf. t a r I â 2°. 3° AMD, h. 326/rar Ag „marginea satului”. - var. lizeră s. f., pl. lizere 1° AMD, h. 410/rar TI; 2° AMD, h. 371/rar Ot; lizeri 2° /rar Ag. LIZUI vb. IV tranz. AO, h. 197/rar VI „a întinde un strat de lut pe partea de jos a unei încăperi”; cf. p o m o s t i 1°, s p o i 1°, t e n c u 14°, v â t r ă 6°. LO v. luă 11°. LOÂFĂR s. m., pl. loăfari GM/rar Db „vagonetar (în mină)”: Acum să zice vagonetar, da atunci aşa să zicea, Igafăr!694. LOÂZBĂ v. I6bă 4°. LOBĂ s. f., pl. lobe 1° GM/rar Ag „buştean crăpat în două”: Lobe rotunde: spart buşteanu dă stejar în două şi aşa, să punea cu latu pă grinzile-ălea şi aia era acoperişu făntânii/685. 2° GM/rar Db „scândură groasă, de lungimi diferite, utilizată la pereţii casei (de paiantă)”; cf. d u 1 â p 1°... 3° GM/rar Db „bucată mare, bulgăre mare de cărbune desprins din mină sau de pământ rămas în urma plugului”: Cărbunele îl spărgea cu pene şi p-ormă să dăruia jos şi să tăia lobe mai mari /694; cf. b o ţ 3°... 4° var. loăzbă s. f., pl. loăzbe AMD, h. 208/rar TI „vreasc”; cf. b â t ă 1 6°... 5° pl. art. lâbele GM/rar Db „numele unui joc de copii (în care se folosesc două bucăţi de lemn)”: [Ne jucam] lobili... era aşa două spărturi mici şi le dădeai în sus. Dacă venea în sus, venea lobodă şi dacă venea una-n jos şi una-n sus, trebuia să mănânci bătaie/692. 6° var. lobodă s. f. GM/rar Db „figură la jocul de copii 1 o b e 1 e”. 7° var. lobie s. f. AFLR/rar Br „parcelă (de teren)”: Pentru că-ţi dădea [boierul] locu, la atâta lobie faci atâta/746; cf. f i t a-r â... - var. 3° leâzbă (2 sil.) s. f., pl. leâzbe AMD, Pl. 49/rar Vn; leospă (2 sil.) s. f. GM/rar Gr; liobă (2 sil.) s. fi, pl. liobe AMD/rar Tr; lospă s. f., pl. lospe GM/rar Db; lozbă s. f. GO/rar VI. LOBENIŢ v. lubeniţă 3". LOBENIŢĂ v. lubeniţă 1°, 3°. LOBIE v. lobă 7°. LOBODĂ1 v. lobă 6°. LOBODĂ2 s. f„ pl. lobode TDO; AFLR/prin Gj [mai ales la pl.] „verdeţuri, zarzavaturi”: Am nişte gâşte, un porc [...] de obicei Ie fierb lobode, buruieni, lobode le spunem noi TDO/905. Facem pisatură... la lobode, că gătim lobode vara AFLR/ 913; cf. m i r o d e n i e, v e r z i t u r ă 1°. LOC s. n, pl. locuri 1° AO, h. 159/V1, Gj, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 144/prin Ot, TI şi rar VI, Tr „placentă”: în pântecele mă-sii, în locu ăla al copilului AMD/ 778. Pântecele maică-sii, locu, cămaşa, [zice] n-a lăpădat locu AMD/779; cf. a p-ş o âr ă... 2° art. locul beţfuiui loc. subst. AO, h. 85/rar Ot „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă-1 ă u... 3° de ~ loc. adv. TDO; AFLR/rar Mh, Dj; GM/rar Ot „pe loc, imediat”: Am avut eu un cal odată, mai dă loc atunci când mă-nsurasem GM/770; cf. m ă n d i â t, numaiîndecât, recent. LOCALITÂR s. m., pl. localitări AFLR/rar TI „localnic”: De aicea [sunt], localităr de-aici, născut, crescut aici/881; cf. 1 o c a t â r. LOCALIZ vb. I intranz. şi refl. GD; AFLR/rar TI, Cţ „a se stabili undeva”: Ş-a venit şi s-a localizat în comun-asta AFLR/ 881; cf. al i v ăn 12°... LOCĂRDĂ s. fi, pl. locărde GM/rar Ag „lucarnă”: Aici-aşa la cas-aşa să face nişte căsoaie aşa, nişte ferestre ca s-aibe-n pod lumină ş-aşa să zice acolo-şa locărdeI 685; cf. căşlţă2 12°... LOCĂŞ s. n. 1“ art. locaşul morii AMD, Pl. 168/rar VI „casa morii, locul unde este moara”; cf. b ă r â c ă 2°... 2° AFLR/rar Ag „loc de adăpostit, adăpost”: La viezuina ei unde are locăşu [vulpea]/687. 3° AFLR/rar Vn „gaură (în mânerul hârdăului)”; cf. b 6 r t ă 1°. 4°AO, h. 169/rar Mh „placentă”; cf. ap ş oară... 5°AO, h. 138/rar Mh „peritoneu”; cf. băşică 2°... LOCATĂR s. m., pl. locatari AMD; GM; AFLR/prin Ph şi rar Ag, Db „locuitor, localnic (stabil în sat, care nu a venit din altă parte)”: Dacă-i aproape locatăru care şi-a înmormântat mortu poate să meargă şi el GM/682. [Sunt din] Diţeşti, locatar d-aici AFLR/703; cf. 1 o c a 1 i t â r. LOCĂ v. leucă1 1°. LOCĂT vb. I refl. GM/rar Ag „a se stabili cu locuinţa”: A venit mama-mare, mă-sa lu tata în Recea cu el aicea şi s-a locătăt tot aicea de unde-a fost mama/790; cf. a 1 i v ă n i 2°... LOCOTINENT s. m. TDO/rar Mh; TDM I/rar Ag, Ot „locotenent”. LOCOVI vb. IV intranz. GM/rar Db [d. apă] „a bălti”; cf. b ă 11 ă c i 2°... LOCPAIELE v. lotpâier 2°. LOCŞÂIN s. n., pl. locşăine AO, Pl. 140/rar Dj „tipar pentru caiele”; cf. c h e r-n ăr3°... LOCŞOR s. n„ pl. locşoâre 1“ AO, h. 169/Mh şi rar Gj, Dj; locşorik&r Mh „placentă”; cf. a p ş o â r ă... 2° AO, h. 138/rar Mh „peritoneu”; cf. băşică 2°... LOCUI vb. IV tranz. GM/rar Db „a înlocui”; cf. r â n d u 12°. LOCUINŢĂ s. fi, pl. locuinţe AFLR/ rar Gj „aşezare omenească, localitate”: Turcineştii de ce-i zice Turcineşti? A fost o... o... iar o... locuinţă de turci, de-i zice Turcineşti/939. LOCULEŢ s. n. AFLR/rar Mh dim. de la loc. LOGNÂIZNI v. noglâizn 1°. LOGOÂDĂ v. logondă 1°. LOGOÂDNĂ v. logondă 1°. LOGOĂNĂ v. logondă 1°, 5°. LOGOBNĂ v. logondă 1°. LOGODĂC v. logodâci 1°. LOGODÂCI s. m., pl. logodâci 1° AMD, h. 152; GM/rar Ph, Vn, Br „peţitor”: I-a trimis logodâci, logoditori, să mărită GM/733; cf. c ă t ă 16 r... 2° AMD/rar II „logodnic”; cf. 1 o g o-d â n 2°, I o g 6 n d i c. -var. 1° logodăc s. m„ pl. logodâci AMD, h. 152/rar Bz. LOGODĂN s. m. 1° pl. logodăni AMD, h. 152/prin Db, Ph şi rar Bz „peţitor”; cf cătătdr... 2“ GM/rar Ph „logodnic”: Aşa să zicea atunci, zice a venit logodânu, zice, logo-deşte/703 cf. 1 o g o d â c i 2°... LOGODĂNIE s. f. AMD, h. 154/rar Ph „logodnă”; cf. a ş e z â t... LOGODĂŞ s. m., pl. logodăşi AMD, h. 152/rar Bz „peţitor”; cf. c ă t ă 16 r... LOGbDÂNĂ v. logondă 1°. LOGODEÂLĂ s. f. AMD, h. 154; GM/ Tr şi rar Ag, Ph, Vn, Gr, CI, II „logodnă”; cf. a ş e z ât... LOGODI vb. IV intranz. AO, h. 174; AFLR/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 154; GM/Db, Ph, Bz, prin Vn, Br, Ot, 11 şi rar VI, If; GD/prin Cţ şi rar TI „a se logodi”: Tomneşte lăutari, după ce-i tomneşte. logodeşte GM/672; cf. a ş e z ă 1°... LOGODIRE s. f. AMD, h. 154/rar Ag „logodnă”; cf. a ş e z â t... LOGODIT s. n. AO, h. 174/rar Mh „logodnă”; cf. a ş e z â t... LOGODITĂ adj. f. GM/rar Bz [d. nuntă, în opoziţie cu f u g i t ă] „cu logodnă”: Noi am avut nuntă logodită, noi n-am făcut nuntă fugită, am logodit/736. LOGODITOR s. m., pl. logoditori 1° AMD, h. 152; GM/prin Ag, Db, Bz şi rar Ph, Vn, If „peţitor”: I-a trimis logodâci, logoditori, să mărită AFLR/733; cf c ă t ă-t 6 r... 2° TDM III/rar CI [la pl.] „tineri logodiţi”. 3° AMD/rar Db „tânăr care curtează o fată; pretendent”. /.: [d. seminţele de grâu] „cu impurităţi”; cf. b u c 1 u c 6 s... -var. holonos adj. AO, h. 622/rar VI, Gj, Ot. LOIBĂRICĂ v. lăibărică 1°. LOICĂ v. leucă11°. LOICLĂIZMĂ v. noglâizn 2°. LOIDĂIZMĂ v. noglâizn 2°. LOÎNTRĂ v. loftră 1°, 2°, 5°. LOITRĂR 1° s. m., pl. loitrări AO, h. 388/rar VI, Gj, Mh „cele două loitre considerate împreună”. 2° s. n., pl. loitrâre AMD, h. 662/rar Ag, Vn, Gr, CI „cadru din pari aşezaţi de-a lungul şi de-a latul loitrelor, pentru a spori capacitatea căruţei”; cf a n g â ş 1°... - r LOGODNIC s, m., pl. logodnici AMD, h. 152/rar Ph „peţitor”; cf. c ă t ă t 6 r... LOGOFĂT s. m„ pl. logofeţi AMD, h. 555/rar Gr „dascăl la biserică”; cf. c ân-tărete... LOGOLNĂ v. logondă 1°. LOGOMNĂ v. logondă 1°. LOGON v. logondă 1°, 5°. LOGONĂ v. logondă 1°, 2°. LOGONDĂ s. f„ pl. logonde 1° AFLR/ rar Gj; AMD, h. 154; GM; GD; AFLR/ Ag, Db, Ph, Tr,.Gr, CI, II, Cţ, prin VI, Bz, Br, If, TI şi rar Ot; logonzi AO, h. 174/rar Dj „logodnă”; cf. a ş e z â t... 2° AMD; GM/rar Tr, Gr „petrecere la casa miresei, în seara dinaintea nunţii”: Sâmbătă seara făcea logondă la fat-acasă GM/825; cf. b e t e â 1 ă 1°... 3° GM/prin Bz şi rar Br, 11 „petrecere la mireasă, duminică dimineaţa înaintea cununiei”: Şi pă urmă duminică făcea logVondă... la mireas-acolo, îi spunea logondă, că punea masa şi cu dar/838. 4° GM/rar Tr „masă, mâncăruri trimise de către mire la mireasă în sâmbăta nunţii”: Ginerile trimiţa o masă bună, cum să zice, o... logondă aşa i să zicea-nainte/ 781. Am dus logondă, am dus căldarea cu fasole, cu varză, cu raci, cu lăutari, cu cinci-şase vedre dă vin/781; cf. merinzi 1°, p 1 o c 6 n 1°, s e m n 3°. 5° GM/rar Gr „petrecere, luni după nuntă, la plecarea miresei din casa părinţilor la casa mirelui”; cf în t o r s u r ă 6°... 6° GM/rar Tr „petrecere la casa mirelui, sâmbătă seara înaintea nunţii”. 7° în expr. a se duce în ~ GM/rar Bz „a se duce în peţit”; cf. g r ă i t u r ă... 8° var. logoănă s. f., în expr. a schimbă de ~ AO, h. 174/rar Dj „a se logodi”; cf. aşeză 1°... -var. 1° logoădă s. f. AFLR/rar Gj; logoâdnă s. f. AO, h. 174/rar Gj; logoănă s. f., pl. logodne AO; GO; TDO/Mh şi prin Gj, Dj; logoni AO/prin Gj şi rar Mh, Dj; logobnă s. f. AO/rar VI; logddână s. f. AMD, h. 154/rar TI; logolnă s. f. AO/rar VI, Dj; GM/rar Br; logomnă s. f. AO/rar Gj; logon s. n. AO; GO/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot; logonă s. f., pl. logâne AO; GO; AFLR/prin VI, Gj, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 153, 154; TDM III; AFLR/prin Ot şi rar Bz, CI, II; logoni AO/rar Dj, Ot; logondnă s. f. GM/rar CI; logonnă s. f. GM/rar CI; logornă s. f. AO/rar VI; AMD, h. 154; GM/rar VI, Gr, CI; GD/rar TI; 2° logonă s. f. AFLR/rar Db; 5° logon s. n. GO/rar Dj. LOGONDICĂ s. f. AMD, h. 154/rar Db, Tr „logodnă”; cf. a ş e z â t... LOGONDIC s. m. GM/rar Bz; GD/rar Cţ „logodnic”: Şi spune că i s-arată cel care vorbeşte cu el sau, mă rog, pe care-1 ia, logondicu care-1 ia GM/743; cf 1 o g o-d â c i 2°... LOGONDNĂ v. logondă 1°. LOGONNĂ v. logondă 1°. LOGORNĂ v. logondă 1°. LOHON s. n. 1° colect. AO, h. 622/rar VI, Ot; ~ de grâu/rar VI „impurităţi în seminţele de cereale”; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... 2° GD/rar Cţ „reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i n ă 4°... 3° GO/rar Gj „plantă acvatică (folosită ca hrană pentru raţe); lintiţă”: Am tocat la raţă loon din baltă/977. -var. 3° Ieon s. n. GO/rar Dj; loon s. n./rarDj. LOHONOS adj. AO, h. 622/rar Ot LOITRĂ s, f., pl. loitre 1° AO, h. 388/V1, Mh, Dj, Ot şi rar Gj, Tr; AMD, h. 248; AFLR/Db, Ot, Tr, Gr, CI, II, TI, Ct, prin Ag, If şi rar VI, Ph „loitră”; cf. c a- n'âtr... 2° AO, h. 653; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 662; AFLR/Tr şi rar Db, Gr „fiecare dintre prăjinile puse de-a lungul pestre loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”: Pentru grâu pregătim caru ca şi la fân, cu aceeaşi lontră, punem loitre AFLR/ 949; cf. aj ut 6r 15°... 3° AMD, Pl. 62/rar Ag, Db, CI „carâmbul loitrei”; cf. c a r â m b 2°... 4° AMD/rar Bz „capătul de sus al leucii”; cf. 1 â b ă 9°... 5° var. lofntră s. f., pl. lolntre AMD, Pl. 61-62/rar Vn „fuscel la loitră”; cf. a r â c 3°... -var. leoitră (2 sil.) s. f., pl. leditre 1° AMD, h. 248/rar II; lofntră s. f., pl. lolntre 1° AMD, h. 248; Pl. 62/rar Bz, Br, II; 2° AMD/rar Vn; loitră s. f., pl. loitre 2° AMD, h. 662/rar Tr; loitri 1° AO, h. 388/rar VI, Mh. LOITRĂ v. loftră 1°, 2°. LOITRECE s. m., pl. loitreţi [sic!] AO, h. 388/rar Mh „loitră”; cf. c a n â t 1°... LOJI v. lojnf. LOJIE v. lojniţă 2°. LOJIŢĂ v. lojniţă 2°. LOJNI vb. IV tranz. AMD, h. 359; GM/ prin Ph şi rar Ag, Vn, Bz „a afuma prunele la 1 o j n i ţ ă”: Lojneşte prune, afumă prune GM/701. - var. leojnf (2 sil.) vb. IV tranz. AMD, h. 359/rar Ph; loji vb. IV tranz. AMD/rar Bz; loznf vb. IV tranz. GM/rar Bz. LOJNIŢĂ s. f., pl. lojniţe 1° AMD, h. 359; GM/Ph, Vn, Bz, prin TI şi rar Ag, Db, Gl, Br, II; lojniţi AMD; GM/Ph, Bz, prin Vn şi rar Db, If, II, TI „amenajare rudimentară constând dintr-o leasă pusă peste o groapă în care se face foc pentru afirmarea prunelor”: Face groapă m pământ şi pă urmă pune o lojniţă aşa mare ca patu ăla, mai lată şi face focu dedesupt acolo şi iese mai mult fum şi pune prunele şi le-nveleşte şi s-afumă acolo GM/701; cf. a f u m ă r i e 2°... 2° pl. lojniţi AMD, h. 359/rar Ph, TI „leasă de nuiele la lojniţă 1°”; cf. coş1 6°... 3° var. lomniţă s. f. AFLR/rar Gr [od ] „un fel de strecurătoare mai mare, din nuiele împletite, pe care se frământă caşul scos din zer”. -var. leojniţă (3 sil.) s. f. 1° pl. leoj-niţi AMD, h. 359/rar Ph; 2° pl. leojniţe AMD, h. 359/rar Ph; liojniţă (3 sil.) s. f., pl. liojniţe 1° AMD/rar Ph; Idjie s. f., pl. lojii 2° AMD/rar Br; 16jiţă s. f., pl. lojiţi 27 rar Br; lozniţă s. f., pl. lozniţi 1° AO, h. 482/ rar Gj. LOJNIŢITE adj. f. pl. AMD, h. 359/ rar II [d. prune] „afumate la lojniţă”; cf ş 1 o n f t e. LOM s. n„ pl. lomuri 1° AMD, Pl. 73-74; GD/prin TI şi rar Ag, Db, Br, Gr, Cţ „rangă”; cf. r d n g ă 2°, s p â n g ă2 1°. 2“AO, h. 334/prin Mh „îngrădire de pietriş, lemne, vreascuri etc. la gura sau la cotitura unui pârâu; aluviune”; cf. a 1 i m â n... LOMNIŢĂ v. lojniţă 3°. LOMPĂI v. lotpâier 3°. LONGLĂIZN v. noglâizn. LOON v. lohon 3°. LOPĂI v. lotpâier 2°. LOPĂIER v. lotpâier f°. LOPÂIN v. lotpâier 1". LOPÂTĂ s. f., pl. lopeţi 1“ AO, h. 487/ rar VI, Gj; AMD, Pl. 146/rar VI, Ag, Db, Br, Gr „lopăţică de amestecat în zer, pentru a se alege urda”; cf b ă t ă u ş 3°... 2° AMD, Pl. 147/rar VI „lingură mare (cu găuri) de scos urda din căldare”; cf. c i o r b â r 2°... 3° AO, Pl. 128/rar Gj „cep la roata morii”; cf. b o 1 d 5°... 4" AO, Pl. 127/rar Ot „roată (cu aripi) la moara de apă”; cf. c i u t u r â 7°... 5° AMD, h. 385/rar Cţ „limbă la meliţă”; cf. b ăt â g... 6°art. lopăta berdii AO, PI. 138/rar VI „tăiş la bardă”; cf. b â r b u r 1°... 7° AMD, PI. 57/rar Ag „otic”; cf. c e-chdll0... 8° var. lupâtă s. f., pl. lupeţi AMD, h. 461/rar Db, Ph „unealtă de lemn cu care se bagă pâinea în cuptor”; cf. c â r p ă-torP... ^ . LOPĂTÂC s. n., pl. lopătăce AO, h. 787/rar Mh „lopăţică de amestecat în zer ca să se aleagă urda”; cf. b ă t ă u ş 3°... LOPĂŢÂIE s. f., pl. lopătai 1° GM/ rar Ot dim. de la lopată (de băgat pâinea în cuptor); cf. 1 o p ă ţ e â, 1 o p ă ţ 1 c ă 1°, 1 o p e ţ u i c ă. 2° AMD, Pl. 146/rar Ag „lopăţică de amestecat în zer când se fierbe urda”; cf. bătăuş 3°... - var. 1° lopăţuie s. f., pl. lopăţui AO, h. 266/rar Gj; AMD, h. 461; GM/rar Ag, Db, Ot, Tr; lopeţie s. f., pl. lopeţii AMD/ rar Ot; lupăţie s. f., pl. lupăţti AMD/rar Ag. LOPĂŢE s. f., pl. lopăţele AO, h. 787/rar VI dim. de la lopată, cf. 1 o p ă-ţ â i e 1°... - var. Iopeţeâ s. f., pl. lopeţele AO, Pl. 132; TDO/rar Gj, Mh. LOPĂŢICĂ s. f. 1° pl. lopăţlci AO, h. 787/rar Mh, Dj; AMD, h. 461; Pl. 146, 147/rar Vn, Bz, Tr, Gr, CI, II dim. de la lopată; cf. 1 o p ă ţ â i e 1°... 2° pl. lopăţele AMD, Pl. 114-115/prin TI şi rar Ag; lopăţlci/rar TI „m u i e r u ş c ă (larăzboi)”; cf. amnar3°... 3° var. lopeţică s. f., pl. lopeţele AMD, h. 703/rar Br „drişcă”; cf. b 1 ă n ă 13°... 4° pl. lopăţele AMD, Pl. 63/rar TI; lopăţlcihw TI „partea de jos a jugului”; cf. damacsi e... 5° var. lopeţică s. f., pl. lopeţele AMD, h. 664/rar TI „bulfeu la jug”; cf. b u 1 f e i 1°... 6° pl. lopăţlci AMD, Pl. 57/prin Ag şi rar VI „otic”; cf. c e c h e 11°... -var. lopeţică s. f., pl. lopeţele 1° AO, h. 224; 787/rar Gj, Mh; AMD, h. 461/rar Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr; 2° AMD, Pl. 114-115/rar Ag; lopeţlci 1° AO, h. 787/rar Mh; AMD, h, 210; 461/rar Db, Gr, II; lupeţică s. f., pl. lupeţele 1° AO, h. 224/rar VI; AMD, h. 461/rar Db. LOPĂŢÎE v. lopăţâie 3°. LOPĂŢUIE v. lopăţâie 1° LOPEŢE v. lopăţeâ. LOPEŢICĂ v. lopăţică l°-3°, 5°. LOPEŢIE v. lopăţâie 1°. LOPEŢUICĂ s. f. AO, h. 266/rar Dj dim. de la lopată; cf. 1 o p ă ţ â i e 1°... LOSCOBOĂIE s. f., pl. loscoboăie AMD, Pl. 49/rar Br „bulgăre mare de pământ”; cf. b o ţ 3°... LOSPĂ v. lobă 3°. LOTĂŞ s. m., pl. lotăşi AMD; GM/rar Gr „proprietar al unui lot (de pământ)”. LQTPÂIER s. n., pl. lotpăiere 1° AMD, h. 686/rar Ot „ghin (folosit în dogărie şi în rotărie)”; cf. c i o c1 11°... 2° var. lopâi s. n., pl. lopăie AO, Pl. 136/rar VI „daltă mică de forma unei linguri, folosită în rotărie”. 3° var. lompăi s. n., pl. lompâie AMD, h. 694/rar Gr „başchie (folosită în dogărie)”; cf. b a s c h i e 1°... -var. locpaiele s. pl. 2° AMD, Pl. 169/rar Tr; lopâier s. n., pl. lopăiere 1° AO, Pl. 135/rar Dj; lopâin s. n. 1° AMD, Pl. 686/rar Ph.. LOVI vb. IV 1° tranz. GM/rar Tr „a influenţa negativ dezvoltarea unei plante; a dăuna”: [Foile de jos ale tutunului] îi loveşte tot mersu, că dacă i le rupem p-alea, la urmă îşi ia mersu/803. 2° refl. AMD; TDM III; AFLR/rar Db, Gr „a se potrivi, a se asemăna”: Nu ne lavylm amândoi AMD/824; cf. b r o d i 1°... LOVIT adj., în expr. ~ cu leoca AO, h. 176/rar Ot [fîg.] „ameţit de băutură, cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... LOVIŞTEÂN s. m., pl. lovişteni AMD/ 672 „locuitor din Ţara Loviştei”. LOZ v. lozî. LOZBĂ v. lobă 3° LOZI vb. IV intranz. AO, h. 134/V1 şi rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 100; GM/Ot, prin VLşi rar Ag, Tr, Gr „a aiura, a delira”; cf. ar iţ ii... - var. lozâ vb. I intranz. GM/rar Ot. LOZIE s. f. AMD, h. 411/rar Vn „zăvoi”; cf. c h i c i u... LOZNI v. lojnf. LOZNIŢĂ v. lojniţă 1°. LUĂ vb. I 1° tranz. GM/rar II „a întrece”; cf. m â n c â 3°, r ă m â n e 4°. 2° refl. AO, h. 380/rar Dj [d. scaieţi] „a se agăţa, a se prinde”; cf. 1 i p i 2°... 3° tranz., în a luă cheag AMD, Pl. 143/rar Bz [d. lapte] „a se prinde, a se închega”; cf. a d u n ă 3°... 4° tranz., impers., în a lua glasul AMD, h. 40/rar Ot; graiul AMD; AFLR/rar Vn, Gr; ~ ~ gura AMD/rar Ag, Bz, Br, Ot, Tr, II, TI; llmba/retr Db „a face pe cineva să nu mai vorbească; a amuţi”: I-a lUat gura, a amuţit/848; cf. m u ţ i. 5° tranz. impers. TDM III; AFLR/rar Gr; AFLR/rar Cţ „a paraliza (ca pedeapsă pentru nerespectarea unei sărbători)”: îi luă o mână, îi strâmba gura [...] împletea acolo [la gard, în ziua de Rusalii], i-a strâmbat gura. Până ce n-a despărţit gardu ăla de nuiele, nu i-a venit gura la loc AFLR/835. 6° tranz. impers., în a luă din căluş v. căluşl”; ~ ~ din Rusalii TDO/rar Dj „a îmbolnăvi subit, ca sancţiune pentru nerespectarea sărbătorii de Rusalii”. 7° refl. TDO/rar Mh „a-şi pierde puterea; a amorţi”: Am stropit la vie, ei cu pompa şi eu am cărat apă, până mi s-a IVat umeri p-ici/961; cf. a m u r ţ i 1°... 8° tranz., în a luă în picioare v. picior 2°. 9° tranz. AFLR/rar TI [în jocurile de copii] „a semnaliza faptul că partenerii ascunşi au fost văzuţi”: Când ne jucăm la pâr, ne echipăm în două echipe: una pleacă în căutarea celei prime echipe, iar alta stă la pază să-i ia pe... care... echipa care vine în căutarea lor; dacă echipa ascunsă îi ia pe toţi cei care vin în căutarea lor, echipa care a venit în căutarea primei echipe este bătută de către a doua echipă/' 881. 10° tranz., îp.a luă miel AO, Pl. 120/ rar VI, Gj, Mh [d. oi] „a prinde miel după mârlire”. 11° var. luvâ vb. I tranz. AO, h. 882 MN; 884; AFLR/Mh şi rar Gj, Dj „a prinde un obiect (cu mâna) pentru a-1 muta în altă parte”: Şi guşile ăştea [de mătase] le luvăm AFLR/945. I-aluă voala miresii di pă cap şi-i punea o...un batic GM/748; cf. î n 1 u â. - var. 11° aluă vb. I tranz. GM/rar Bz; ioă vb. I tranz., ind. prez. 1 pl. loom AO, h. 882 MN/rar Tr; AMD, ch. 335/rar Ot, Tr. LUBEN v. lubeniţă 2°, 3°. LUBENE v. lubeniţă 2°. LUBENIŢĂ s. f., pl. Iubeniţe 1° AO, h. 476; Pl. 77; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 350; GM/V1, Ot, Tr şi prin Ag; lubeniţi AO, Pl. 77/prin Mh şi rar VI, Gj, Ot „pepene verde”: M-am dus şi eu pe vale ca să mâncăm lubeniţă de la bostan AFLR/933; cf. h a rbiiz... 2° AFLR/prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 348/prin II şi rar CI „dovleac”: Dovlecii la noi le spune aicea luben! GM/744; cf. b o stân1 1°... 3° var. lobenfţă s. f., pl. lobenlţe AO, h. 476/rar Mh „teren cultivat cu pepeni; pepenărie”; cf. b o s t â n ă... - var. libeniţă s. f., pl. libenife 2° AMD, h. 348/rar TI; libinlţi!rar TI; lobeniţ s. 3° AO, h. 476/rar Mh; lobenfţă s. f., pl. lobenlţe 1° AO, Pl. 77/Mh şi prin Gj; lobenlţi/rar Mh; luben s. m. şi n., pl. lubeni 2° AMD, h. 348; GM/prin Bz şi rar II; 3° AO/rar Mh; lubene 2° GM/rar Bz; lubene s. m., pl. lubeni 2° AMD/Ph, Bz, 11 şi rar Br, CI; lubeniţă s. f., pl. lubeniţe 1° AO/ LUBENÎŢĂ 27« prin Gj, Mh, Dj şi rar Ot; 2° AMD; GD; AFLR/prin TI, Cţ şi rar Br, II; ~porcească AMD/rar Br; lubeniţi 1° AO/rar Gj, Mh; Iubeniţă s. f., pl. lubeniţe 1° AMD/prin Tr; 2° AMD/prin CI şi rar Cţ; lubenţă s. f., pl. lubenţe, lubenţi 2° AMD/rar Cţ; rubeniţă s. f., pl. rubeniţe 1° AO/rar VI; rubeniţă s. f., pl. rubeniţe l°/prin Gj şi rar Mh; rubeniţil rar Mh. . LUBENÎŢĂ v. Rubeniţă 1°, 2°. LUBENÎŢĂ v. Iubeniţă 1°, 2°. LUCEĂFĂR s. m. şi n., pl. luceâferi AMD, h. 521/prin Gr, II şi rar Db, Ph, Ot, Tr, TI, Cţ; luciferekw Ag, Db, Cţ; luceqfere AO, Pl. 44/rar Gj; AMD/rar Br, Gr, II; ~ de cu seară AO/rar Gj, Mh, Dj; ~ porcesc/ rar Gj „luceafărul de seară, planeta Venus”. -var. luceăfur s. n., pl. luceâfuri AMD, h. 521/rar TI; luşceâfăr s. m., pl. luşceferi AFLR7rar Ag; ruceâfăr s. n., pl. rucefere AMD/rar Ag. LUCI vb. IV refl. GM/rar Db „a căpăta luciu; a se lustrui”: Dacă vedem că s-a lucit şi se vede floarea [la vasele de lut cu smalţ], nu-i mai băgăm foc/812; cf. s t r ă-1 u c i 2°. LUCI v. nucă 2°. LUCIE s. AFLR/rar Br „streaşină”: Pune tabla, mai face un... luciie la casă, din cauza apei să nu curgă pe pereţi/737. LUCIT adj. GM/rar II „strălucitor”: Soarele era lucit să spun aşa/836; cf. s c 1 i-pos. LUCIU adj. AMD, h. 81 MN/rar Gr [d. terenuri] „drept, fără denivelări; întins”; cf. deşchis... LUCIUŞ (3 sil.) s. GM/rar Bz „lune-cuş (pe gheaţă)”; cf. s t e i. LUCRĂ vb. I 1° ind. prez. 1 sg. lucru AO, h. 961; AFLR/prin VI, Gj şi rar Mh; AMD, ch. 1105; AFLR/rar Ag „a presta o muncă”. 2° GM/rar Gr [d. ouăle puse la clocit, d. seminţele puse în pământ] „a dezvolta embrionul; a germina”: Dacă lumârâ ouăle . LULEA alea, lucrează, dacă nu le lumără, nu lucredză/835', TDM III/rar II [d. grâul de toamnă] „a germina, a creşte în timpul iernii”: Până primăvara dacă era iarnă bună ş-avea zăpadă, cum spunea bătrânii înainte [...] cică zăpada pentru pământ e o plapână [...] grîu... când are zăpadă pă el, el lucrează şi iama, el e verde, lucrează iama, când e iama bună/853. LUCRULEŢ s. n. AFLR/rar Br dim. de la lucru („muncă”): Mi-am făcut lucruleţu/146. LUCS v. lustru 1°, 2°. LUGER v. lujer. LUI A pron. pers. dat. TDM II/rar Vn „lui”. LUJEÂN s. m., pl. lujeni AMD, h. 312; GD/rar TI; lujăni AMD/rar Vn „tulpină de porumb după ce s-au cules ştiuleţii; cocean”; cf. c i o c â n21°... -var. rujeân s. m., pl. rujeni AMD, Pl. 52/T1. LUJER s. m., pl. lujeri AO, Pl. 77/rar VI; AMD, h. 35 MN/prin Br, Cţ şi rar Ph, Bz, II „vrej”; cf. c u r p e n 8°... - var. luger s. m., pl. lugeri AMD, h. 35 MN/rar Cţ; lujur s. m., pl. lujuri/vw Ph, TI; rujer s. m., pl. rujerihax Ph, Bz. LUJUR v. lujer. LULĂ v. luleă 4°, 5”. LULE s. f., pl. lulele 1° AO, h. 641/ rar Gj „cuiul prin care se leagă grindeiul de cotigă (la plugul de lemn)”; cf. c ă-luş 10°... 2° AO, Pl. 130/rar Dj „bucată de fier fixată în p o d o i m ă la moară”; cf. cep 12°... 3° AMD, Pl. 55-56/rar Br „brăţară la coasă”; cf. a 1 c â 10°... 4° var. lulă s. f., pl. lule AO, Pl. 54/rar Mh „pipă, lulea”. LLILEO 279 LUMINĂ 6° var. hileo (2 sil.) s. voc. [?] cu val. adv. GD/rar TI „ud leoarcă”: Cum eram îmbrăcat, eram hileo de apă/873; cf. 1 e o ă r ţ ă. - var. 6° Iiulă (2 sil.) s. f. cu val. adv., ud ~ AMD/rar Ph. LULEO v. lulea 6°. LULUI vb. IV tranz. AO, h. 927/rar Gj „ a legăna copilul mic (cântându-i)”; cf. d ă i n ă 1 1°. LUMĂR s. n., pl. lumere AMD/rar Gr „număr”. LUMĂRĂ vb. I tranz. şi refl. TDO; AFLR/rar Mh, Dj; AMD, h. 621; Pl. 119-120; GM/prin Tr şi rar Ot, Gr „a (se) număra”: Punem aşa copiii la gard şi-i lumărăm şi care iasă afară [...] ajoame-acolo, fuge după noi TDO/967. Dacă lumără ouăle alea [pentru pus la clocit], lucrează, dacă nu le lumără, nu lucrează GM/835; cf. î n n u m ă r â. LUMĂRÎCĂ v. lumânărîcă 3°. LUMÂNĂRE s. £, pl. lumânări 1° AO, h. 218; TDO/crt.; AMD, h. 204; TDM III; AFLR/Ag, Db, Ot, Tr, prin VI şi rar Gr, II, TI, Cţ „prăjină de care se atârnă găleata de la cumpăna fântânii”; cf. b e 1 d i e 1°... 2° AMD/rar Cţ „fiecare dintre cele două lemne lungi de care este suspendat scrânciobul”. 3° AMD, h. 530/rar Vn, Gr, TI „ţurţure de gheaţă”; cf. b u r 1 6 i 2°... 4° var. lâmânăre s. f. AMD, h. 212 MN/ prin II şi rar CI „obiect de luminat din ceară”; cf. f ă c 1 f e... -var. 1° lâmânăre s. f., pl. lămânări AMD, h. 204/rar Gr. LUMÂNĂRÎCĂ s. f. 1° pl. lumână-rici AMD, h. 204/rar TI, Cţ; lumânărelet rar II „prăjină de care se atrâmă găleata la cumpăna fântânii”; cf. b e 1 d i e 1°... 2° GM/rar Br „numele unui joc de societate, practicat de tineri”. 3° var. lumărfcă s. f. GD/rar Cţ „plantă erbacee medicinală”. LUMBÂR v. hambar 1°. LUME s. n. AO, h. 151; TDO; AFLR/ prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 385; 509; Pl. 146; GM/Tr şi rar Ot, Gr, CI „nume”: O strig pe lume: dadă Ioană, Stano, cum e lumele AO/979. Un lemn aşa, n-are lume AMD, Pl. 146/864; cf.numire. LUMI v. numi 2°. LUMINĂ vb. 11° refl., ind. prez. 3 sg. se lumină AO, h. 308/rar Dj; ~ ~ de ziuă AO; AFLR/prin Gj şi rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 504/prin Ag, Ot şi rar VI, Ph, Vn, Bz, CI, TI; de zi AO/prin Gj, Mh „a se crăpa de ziuă”; cf. c u n o ă ş t e... 2° refl., ind. prez. 3 sg. se lumină AO, h. 313/V1 şi rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 524/ rar VI, Ag, Ph, Bz „a se însenina”; cf. a 1-b i n â... 3° intranz. GM/rar II „a apuca pe cineva ziua; a întâmpina zorii zilei”: Cine era pă moşii, fetele lui Radu Caţaon, ele era, şi femei şi bărbaţi, acolo luminăm, acolo înseram/858. LUMINÂT s. n., art. luminatul zilei GM/rar Ag „zorii zilei”; cf. zor. LUMINĂ s. f., pl. lumini 1° GM/prin Gr şi rar Tr „lună (astru)”: Era lumină pusă de vreo patru seri, lumina, ştii, să apes-teşte, ştii, repede Iuna/794. 2° AO, Pl. 28; TDO/Gj, Mh şi rar VI, Dj; AMD, h. 212 MN; GM/rar vi, Bz, Ot, Tr; lumine AO/rar Gj „lumânare”: [Dacă-i omul bolnav] cheamă pe popa, îl grijeşte, îl spovedeşte şi-i ţine lumina în mână TDO/947; cf. f ă c 11 e... 3° AO, h. 218; GO/Gj, prin Mh şi rar VI „prăjină de care se atârnă găleata la cumpăna fântânii”: Cumpăna [fântânii] are o crăcană în pământ cu o... lumină, de care leagă găleata GO/938; cf. b e 1 d i e 1°... 4° GO/rar VI „perete din scânduri care închide în partea din faţă un izvor captat şi care este prevăzut cu o uşiţă pe unde se ia apă”. 5° AMD, Pl. 91/rar Ph „partea din faţa stupului curăţată de iarbă, pentru a se putea urmări dacă mor albinele”; cf. a r i 6 i1 7°... 5“ var. lulă s. f., pl. lule AO, h. 492/rar Mh „capătul ţevii pe unde curge ţuica de la cazan”. 281 LUMINIŢĂ 6° GD/rar Cţ „partea de jos, suprafaţa unei camere”: Măsor să fie lumina trei pă patru sau doi jumate pă cinci/891.. LUMINIŢĂ s. £, pl. luminiţe 1° art. luminiţa ochiului AMD, h. 8/C1, prin Db, Ph, Tr, II şi rar Ag, Bz, Br, Ot, Gr, TI, Cţ „pupilă”; cf. b o ă b ă 3°... 2° pl. luminifi AMD, h, 54/rar Ph „aluniţă pe obraz”; cf. a 1 u n e 1... LUMULÎŢĂ s. f. GM/rar Gr dim. de la lume. LUMUNÂRE v. lumânare 4°. LUNATIC adj., pl. lunatici 1° GM; AFLR/rar Gr, CI, II; GD/rar TI [d. puii de găină scoşi în aceeaşi lună în care au fost puse ouăle la clocit] „debil, bolnăvicios”: Lunatic!, dacă le pun în tot în aceeaşi lună şi ies... dacă le pun dă la capu lunii şi ies la sfârşit, atuncea ies lunatic! GM/845; cf. b a ş o 1 d i u. 2° AMD, h. 145/rar Ph [d. copii] „născut înainte de termen; prematur”. LUNĂ s. £, ardei de ~ v. ardei 4°. LUNCĂ s. £, pl. lunci 1° AO, h. 341/ rar Gj, Mh „teren întins, fără dealuri şi văi; şes”; cf. g r i n d 1°... 2° AO, h. 441/rar Mh; AMD, h. 316/ rar Ag, Db; ~ de grâu AMD/rar Ag „lan de grâu”; cf. g r â n e â ţ ă... 3“ AO, h. 450/rar Mh; AMD, h. 328/ rar Bz, Ot, If, Gr, CI, II; ~de fâneăţă AO, h. 520/rar Mh „(loc de) fâneaţă”; cf. b â 1-t ă 4°... LUNCĂVICEĂN s. m., pl. luncă-viceni AMD/873 „locuitor din comuna Luncaviţa”. LUNCEÂN s.m., pl. lunceni AMD/ 732, 884 „locuitor din satul Lunca”. LUNCHÎŢĂ s. £, pl. lunchiţi AO, h. 520/rar Mh dim. de la luncă. LUNEĂSCA s. £ art. AMD; GM/rar Ot, Tr „hora în timpul căreia mireasa împarte daruri neamurilor; nuneasca”; cf. c o n c i 1°... LUNG s. n., pl. lunguri 1° AMD, h. 190; GM/rar Vn, Bz „cosoroab ă”: LUNGIME De la furci, pă urmă să punea lunguri, aşa să zicea, de brad, din alea groase, noi le ziceam lunguri Acuma să zic bilimanele GM/733; cf. b i 1 i m a n e 1 e... 2° GM/rar Ot „talpă la casă, pe laturile lungi”; cf. 1 u n g i m e 2°, l u n g 1 ş 1°, ursl°. 3° AO, h. 773/rar Mh „lemn aşezat orizontal pe două furci, de care se atârnă căldarea la foc (la stână)”; cf. a r ţ â r1 2°... 4° AMD, Pl. 109-110/rar Db, Vn, Bz, II „fiecare dintre cele două tălpi ale războiului”; cf. c a p 15“... 5° AMD, Pl. 165/rar Vn „fiecare dintre bârnele care susţin podul morii”; cf. b â-b ă 14°... 6° la ~ loc. adv. TDO/rar Mh; AMD, Pl. 131; GM/rar Ot „în lungime, de-a lungul”: [La casă] pune supt ea, pune lungimile de opt metri sau de şapte, cât crede el că trebe de lungă, opt metri la lung, şase la lat TDO/954. [Urechea oii] crestată la lung AMD H 61. T în - loc. adv. GM/rar Bz „mult timp, îndelung”; cf. d e 1 u n g â t. LUNGÂCE adj. f. pl. AFLR/rar Gj [d. gogoşile viermilor de mătase] „lunguieţe”: Care-s goange-s mai prelunge... lun-găcel943; cf. î m p r e 1 u n g... LUNGĂRÎMI s. £ pl., art. lungă-rimile războiului AMD, Pl. 109-110/rar Ph „tălpile războiului”; cf. c a p 15“... LUNGE adj. f. pl. GM/rar Vn „lungi”. LUNGIME s. £, pl. lungimi 1“ GO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj; lungimuri AO, Pl. 26; GO/rar VI, Gj; GM/rar Db, Ot „c o s o-r o a b ă”; cf. b i 1 i m a n e 1 e... 2° GO; AFLR/rar Gj, Mh; lungimuri GM/ rar Db [mai ales la pl.] „bârnă la temelia casei; talpă pe latura lungă”; cf. 1 u n g 2°... 3° AMD, Pl. 109-110/rar Ag „talpa războiului”; cf. c a p 15°... 4°pl. lungimuri GM/rar Db „fluierul piciorului (la animale)”: Am dat de o stivă de oase de oaie. Era lungimurle alea, ţur-loaiele alea/697. LUNGÎŞ LUNGÎŞ s. n., pl. lungişuri 1" GM/rar Ot „lemn lung care se pune peste temelia casei; talpă aşezată pe latura lungă”; cf. Iun g2°... 2° GM/rar Db, Ph, Ot „c o s o r o a b ă”; cf. b i 1 i m a n d 1 e... 3“ GO/rar VI, Gj „lemn între două furci, la dispozitivul pentru săparea unui puţ”: Să pune un lungiş [între două furci] unde să înfăşură o sârmă sau un lanţ, de el atârnă un hârdău care [...] pune pământu-n el şi-l scoţi deasupra/919. LUNGOÂRE v. lingoare 1“, 2°. LUNGON s. n., pl. lungodne 1° AMD, Pl, 62-63/rar Vn „sul, prăjină cu care se leagă fânul pus pe căruţă”; cf. a n g â ş.„ 2° GM/rar Vn „lemnul lung şi gros pus în lungul unei tărăboanţe pentru transportat lemne”: Ţârăboanţa, uitaţi, îi făcută din doi drugi de lemn şi-aicea pă drugii ăştia de lemn două lungodne de lemn, s-aşază metrii/724. 3° AMD/rar Ph „lemn lung (de opt-zece metri) pus de-a latul albiei unei ape pentru a crea un baraj”. 4°AO, Pl. 126/rar VI „fiecare dintre lemnele pe care este aşezată p o d o i m a la moară”; cf.armăsâr 3°... 5“ AMD, Pl. 169/rar Ph „fiecare dintre cele două lemne pe care alunecă piatra morii când e scoasă pentru ferecat”; cf. podvâl'50, prăvăltiş, ratavei2°, scaun 17°, s c r i p e t e 4°, s u 1 e 4°, t â-moşl°, ţăbârcel, ţăvălug2°, vinci1. LUNGUIÂT adj,, pl. lunguieţi, f. pl. lunguiăte AMD; AFLR/rar TI, Cţ „lunguieţ”; cf. î m p r e 1 u n g... LUNGULETE adj. GM/rar Db „lunguieţ, lungăreţ”: [Chioşţecul] uite aşa era de mare, ceva mai lunguieţe, cam aşa/699; cf. î m p r e 1 u n g... LUNGULÎŢĂ adj. £, pl. lunguliţe GM/ rar If, Gr, CI dim. de la lungă: Şubă până colea, lunguliţă/S30; cf. 1 u n g u ş o â r ă. LUPÎU LUNGUREÂŢĂ adj. fi, pl. lungureţe AMD, h. 415; GM/rar Db, Ot „lungăreaţă, lunguiaţă”; cf. î m p r e I u n g... LUNGUŞOÂRĂ adj. f GM/rar Vn; AFLR/rar Cţ.dim. de la lungă; cf. 1 u n g u-1 i ţ ă. LUP s. m., pl. lupi 1° AO, h. 737; GO/ rar Mh, Dj; AMD, Pl. 118-120/rar Db, Ph, Bz, Tr, Gr „lătunoaie în ţesătură”; cf. c ă 1 u-g ă r 2°... 2° AMD, Pl. 71/Tr; lăstar ~ /rar Tr „copil, lăstar la viţa-de-vie”; cf c ă I u-g ă r 3°... 3“ AMD, Pl. 65-66/rar Tr, Gr „rădăcină aeriană la viţa-de-vie”: Lupi e cam cum ar fi la albine trântorii, nu foloseşte, dar o tânjenă [pe viţa-de-vie] pe loc/834; cf. barbă 7°... 4° TDO/rar Gj „plantă dăunătoare care creşte prin culturi; lupoaie”: Este-un fel de iarbă care se numeşte lup [...] şi lupu-ăsln când să coace, dacă mergi pân iarbă, sturuie, ştii, e uscat şi-atunci să ştie că îi... îi bun de coasă/905. 5° AMD, PL 695/rar Ag; masă lup/rar Db „scaun de cuţitoiat”; cf boc1 3°... LUPĂTĂv. lopată 8°. LUPĂ s. £ GM/rar Ot „lupoaică”. LUPĂRÎE s. f. colect. 1° TDO/rar Dj, Ot; GM; TDM II/rar Ag, Db, Ph, Br, Tr, CI; GD/prin Cţ „mulţime de Jupi”: Lupărie a fost foarte multă-n patruşopt TDO/990, Lupăriie era, acuma nu mai sânt, umblă oile singure, fără ciobani GM/754. 2“ AO, h. 542/rar Dj, Ot „haită de lupi”; cf. b â n d ă1 2°... LUPĂŢÎE v. lopăţâie 1°, LUFETE s. AO, h. 224/rar VI „vătrai (pentru jar)”; cf. c i o ă c ă1 14°... LUPEŢÎCĂ v. lopăţică 1°. LUPÎTĂ adj. AMD, Pl. 156-157/rar TI [d. oi] „care nu stă la muls; nărăvaşă”; cf. căpriţpâs ă... LUPÎU adj. AMD/rar Cţ [d. cai] „de culoarea lupului; sur”; cf. m u c e d, p o r u m b â c 2°, ş o r e c i u, v â n ă 13°, v â n e ţ. LUST 282 M « LUST v. lustru 1°. LUSTEMUL v. rustemul. LUSTRU s. n. 1° GM/rar Bz, Gr „prelucrare a postavului la piuă”: Cum se • dă hainele la lustru, la piuă/732; cf. b u b u-i â 1 ă... 2° var. lues s. n. AFLR/rar Bz „cânepă de calitate superioară”: Liicsu care-1 scoţi întâi faci fir de urzeală/747; cf. p ă r 2°, trăsătură 1°, viţă 1°. - var. 1° lues s. n. GM/rar Vn; lust s. n GM/rar Db. LUSTRUI vb. IV tranz. AMD/rar Cţ „a instrui, a medita pe cineva”. LUŞCĂ v. ruscă 2°. LUŞCEÂFĂR v. luceafăr. LUT s. n. GM/rar Ot „murdărie, jeg”; cf. b 1 e a s c... LUTOs adj., pl. lutoşi, f. lutoasă, pl. lutoase 1° AO, h. 228/rar Ot; AMD, h. 215, 216; GM; AFLR/prin Tr, Gr şi rar Db „murdar, nespălat”; cf. c ă r â i â t... LUV 2° AFLR/rar VI [d. pâine] „cleioasă, ca lutul”: Pâine d-aia mai lutoasă, mai rea/ 672; cf. c o c 6 s. LUTUI vb. IV 1° tranz. GM/rar II „a lipi pereţii cu amestec de pământ cu apă şi cu paie, după bulgărit; a murui”; cf. d r i ş c u f 3°... 2° intranz. AO, h. 134/rar Gj „a delira, a aiura”; cf. a r u i â... LUTUIÂLĂ s. f. GM/rar II „amestecul şi stratul de pământ cu care se muruiesc, se 1 u t u i e s c pereţii”; cf. m o c f r I ă, neted,pomosteâlă 2°, spoială 1°, tencuială. LUTUROÂIE v. lăturoi 1°. LUTUROI v. lăturoi 1°, 2". LUTUROS adj., pl. luturoşi, f. lutu-roăsă AO, h. 228/rar Gj „nespălat, murdar”; cf. c ă r â i â t... LUŢERNĂ s. f. TDM III; AFLR/rar Ag, II, TI „lucemă”. LUV v. luă 11°. MA v. me. MAAL v. mala. MAÂLĂ v. mală. MABĂTRÂNĂ v. mamă 1°. MACÂL s. n., pl. macăle AMD, h. 189/ rar Db „chingă la căpriori"; cf. a d â o s 1°,.. MACAR s, f,, pl. macarale AMD, h. 643/rar Bz „lanţ cu care şe leagă plugul de grindei; poţâng”; b e 1 c i ti g 2°... MACARENC s. m,, pl, macarenci 1° GD/rar Cţ „copil orfan, crescut într-o casă instuţionalizată”. 2° GD/rar Cţ „pui (de găină) scos dintr-un ou clocit în incubator”. MACARINĂ s. f., pl. macarine GD/ rar TI; macarlni AMD/rar TI „un fel de macaroane de casă, pregătite cu brânză, lapte şi iaurt”. MACAT s. n., pl. macaturi 1° AO, h. 244; TDO; AFLR/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj; AMD, h. 232; TDM II; AFLR/prin Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Cţ şi rar Bz, If, II; macăte AMD; TDM II, III; AFLR/prin Tr şi rar Db, Ph, Bz, Ot „ţesătură groasă din lână, de obicei, înflorată, pentru acoperit patul; cuvertură”; cf. a n a f t â r... 2° AO, h. 244/prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD/rar Cp macăte AO/rar Dj, Ot; AFLR/ prin Gr şi rar Db „ţesătură (din lână), pătură pentru învelit”; cf. a ş t e r n ti 11°... MACÂZ 1° s. m., pl. macăji AMD, h. 190/rar TI; macdzi GD/rar TI „căprior (la construcţii)”; cf. c o r n 9°... 2° s. n., pl. macazuri AMD, h. 189/rar CI „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... MACEDON s. m„ pl. macedoni GD/ rar Cţ „aromân”. -var. machidon s. m., pl. machidoni AMD, h. 282; 286/prin TI şi rar Cţ. MACHIDON v. macedon. MÂCHINĂ s. f„ pl. măchini 1° AMD, h. 623; GM; GD/Ph, Vn, TI, Cţ, prin Bz, Br, Tr, CI, II şi rar Db, If; măchini AO, h, 621/rar VI; AMD; GM; GD; AFLR/C1, II, Cţ, prin Bz, Br, TI şi rar Ph, Vn; măchine AMD/prin Cţ şi rar Db, Ph, Vn, Gl, Tr, Gr „maşină de vânturat cerealele; vânturătoare acţionată manual”: Măkina era o sită mare [,,.] patru crăcane şi-nvârtea omu-aşa o făcea, până când [..,] rămânea numa grâul AFLR/702; cf.bâcăr... 2° AMD, h, 320/rar Ph „maşină de treierat; batoză”; cf. b a 16 z ă 2°... 3° AMD, h. 310/rar Cţ „maşină de curăţat boabele de pe ştiuleţi”; cf. g h e u-r ă t 6 r i... -var. 1° mâghină s. f., pl. măghini AMD, h. 623; GM/prin Tr şi rar Vn, Ot, Gr; măghine AMD/rar Tr; mâtină s. f., pl. mătini AO, h. 621/rar Ot. MACHIU adj., pl. machii AMD, h, 156/ rar II „ameţit de băutură; Cherchelit”; cf, abţiguit... MACIOÂCĂ v. măciucă 6°. MACOVEÂN s, m., pl. macoveni AMD/755 „locuitor din comuna Padina, fostă Macovei”. MADRIGĂ v. mătreăţă 2°. MAGAOÂIE v. măgăoâie 2°. MAGAZÂNĂ s. f. GM/rar VI „provizie pentru drum; merinde”: [La pădure] iau şi eu o magazînă. M-iau magazînă, alimentaţie p-o lună de zile/678; cf. m e r I n z i 2°. MAGAZIE s. fi, pl. magazii 1° GM/ rar CI „ladă pentru depozitat cereale”; cf. c i n 2°... 2° GO/rar Dj „coroană formată din cele patru grinzi pe care se sprijină consolele unei construcţii”. MAGAZIN vb. I tranz. ALFR/rar Mh „a înmagazina, a depozita”: Fac ogor ca să magazioneze apa-ntr-însu AMD/873. - var. magazionâ (5 sil.) vb. I tranz. şi refl. AO, h. 691/rar Ot; AMD, h. 304; GM; AFLR/rar Bz, TI. MAGAZION v. magazinâ. MAGÂLĂ s. f., pl. magăle GO/rar Gj „pauză în timpul lucrului la câmp”; cf. c o-n â c 4°. MAGDALITĂ v. amigdalltă. MAGEÂR s. n„ pl. mageăre AMD, h. 183/rar Cţ „mâner la broasca uşii”; cf. clanţă 2°... MÂGHINĂ v. măchină 1°. MAGHIŢ vb. I intranz. AMD/rar Gr „a picoti, a moţăi”; cf. c u c ă 1... MAGÎN v. magion. MAGION (2 sil.) s. n. AO, Pl. 79; TDO; AFLR/crt; AMD, h. 356 MN; TDM1/ Ag, Ot, Tr, prin VI şi rar Db, Gr „magiun”. - var. magin s. n. AMD, h. 356 MN/ rar Gr, II; majon s. n. AMD/rar VI, Db, Ot; majun s. n./Ag, Db, Bz, prin Br, TI şi rar Ph, Vn, CI, Cţ. MAHÂA v. me. MAHAHOÂIE v. măgăoâie 1°. MAHÂL v, mala. MAHALA1 s. f., pl. mahalale GO/ rar Dj; GM/rar Ot, Tr; AMD; AFLR/prin TI şi rar Cţ „parte a unui sat; cătun”; cf. cătun 6°... MAHALA2 v. mala. MAHOÂRCĂ (3 sil) s. f. AO, Pl. 54/ rar Dj, AMD, h. 585 MN/rar Db, Bz „tutun”; cf t a b â c, t a b a c i 6 c, t u t u n 2°. - var. maoârcă s. f. AMD, h. 585 MN/ rar Ag, Ot; maorcă s. f./rar Ag. MAHRÂMĂ v. marâmă 2°. MAI1 s. n., pl. măie 1° AO, h. 671; Pl. 42; 135; TDO/V1, Mh, Dj şi prin Gj, Ot; AMD, h. 687; Pl. 77; GM/Db, Ph, prin VI, Of, Tr, CI şi rar Ag, Gr, II, TI, Cţ „ciocane de lemn (cu diferite întrebuinţări)”; cf. c h i s e r 4°. 2° AO, h. 496/rar Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 385/rar TI; mâiuri AO/rar Mh „limbă la meliţă”; cf. b ă t â g... 3° AFLR/rar VI „ciocănel de lemn cu care se bate postavul la piuă”. 4° AO, h. 717/rar VI „suprafaţa orizontală, suportul pe care stau braţele vârtelniţei”; cf. b ut 8°... 5° AO, h. 728/rar VI „b ă r b ă t u ş la războiul de ţesut”; cf. a m n â r 2°... MAI2 s. n., pl. mâiuri AMD, h. 73; GM/prin Vn şi rar Gl; măie AO, h. 108/rar VI „ficat”; cf. b o j 6 g 2°... MAIA s. f. 1° AFLR/rar VI; AMD, h. 460/Ag şi rar VI, Ph, Bz, Gr, CI „amestec de faină, apă şi drojdie, folosit la fermentarea aluatului; plămădeală”. 2° AO, Pl. 35/V1 şi rar Gj, Ot „aluat pentru dospit”; cf. a 1 u â 12°... 3° var. măiâ s. f. AMD, h. 460 MN/rar Br, TI „drojdie de bere”; cf. a 1 u â 13°... 4° ~ de rom AMD/rar Tr „esenţă de rom”. 5° GM/rar Bz „polen”: Maiâua de la spice se duce potop/736; cf. bun2... 6° art., în expr. a fâce maiâua AMD, h. 156/rar II „a se ameţi de băutură; a se chercheli”; cf. a b ţ i g u i... -var. 1° măiâ s. f. AMD, h. 460; AFLR/rar VI, Ag. MÂICĂ (2 sil) s. f., pl. maici 1° AO, h. 148; Pl. 13; TDO/Dj şi rar Gj; AMD, h. 117; 117 MN/rar Ag, Db, Ot, Gr, Cţ; măice AO/rar Dj „mamă”; cf. chiţ ă2... 2° AO, Pl. 21/Dj şi rar VI, Gj, Mh, Ot; AMD, h. 165 MN/rar VI, Ag, Br, Tr, Gr [mai ales la voc.] „soacră”. 3° AMD, h. 130; GM/rar Db, Ph, Vn; ~ bătrână AO, h. 155, 156/rar Dj; AMD, h. 130, 131/rar Db, Bz; ~ măre AO/rar Dj; AMD; GM/prin Ag, Db şi rar Ot, If „bunică”; cf. b â b ă 1°... 4° art. Măica Precista GM/rar Ot „numele unui colac făcut, conform obiceiului, la înmormântare”. MAIDÂN s. n., pl. maidane 1° AO, h. 336/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 547; Pl. 139-140/prin Ag, Ph, Bz şi rar VI, Db, Br, Tr; maidănuri AMD, h. 547/rar Db, Ph, CI „ridicătură de teren; movilă”; cf. b ă ş i-c ă 3°... 2°~ de zăpâdă AO, h. 315/rar Dj; AMD, h 527/rar Vn „troian (de zăpadă)”; cf. h â 1 ă1 2°... 3° var. meidân s. n. AMD/rar Cţ „curte neîngrădită”. 4" var. meidân s. n. GD/rar TI „loc deschis, viran”; cf. b u c 1 ti c 5°... 5° var. măidân s. n., pl. maidane AMD, h. 545/rar Tr „grămadă de vreascuri, nisip, pietriş aduse de inundaţie; aluviune”; cf. a 1 i m ă n... 6° var. măidân s. n., pl. măidânuri GM/ rar Gr „malul unei ape”; cf. 1 â t u r ă 8°... 7° var. măidân s. n., pl. maidane GM/ rar Db, Ph „grămadă de snopi, înaltă de doi, trei metri; vraf’. - var. dăimân s. n., pl. dăimănuri 1° AO, h. 336/rar Gj; măidân s. n., pl. maidane 1° AO, h. 336; 597/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 622; AFLR/rar Db, Ph, Gr, CI; 2° AMD, h. 527/rar Ag, Db; măidânuri 1° AO, h. 336/rar VI; mâidân s. n., pl. măidânuri 1° AMD, h. 547 MN/rar Tr; medeân s. n. 4° GD/rar TI; moidân s. n„ pl. moidânuri 1° AMD/rar Ph. MÂIE v. mamâie 1°. MAIELUŢĂ (4 sil) s. f. GM/rar Db dim. de la m a i a 1°. MAIERÂŞUL (4 sil.) s. n. art. GM/rar Ph „numele unui dans popular”. MĂIESTRIE v. mistirie. MAIMÂŢĂ s. f., pl. maimăfi AMD, h. 435 MN/rar Vn „maimuţă”. - var. moimiţă s. f., pl. moimiţe AMD, h. 435 MN/rar TL MAIMUŢOI s. n., pl. maimufoâie AO, h. 616/rar Gj „momâie, sperietoare”; cf. chip1 5°... MÂISTĂR v. mâistor. MÂISTOR (2 sil.) s. m., pl. măistori AO, h. 208; 573; Pl. 97; 133; TDO; AFLR/Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar VI; GM/rar Ot, Tr, II; AFLR/rar Cţ „meşter, meseriaş”: [Pentru a face o casă] mă duc unde ştiu că este un mâistor şi tomnesc cu el AFLR/949. -var. mâistăr (2 sil.) s. m., pl. măi-stări AFLR/rar VI; Cţ; mâistor s. m., pl. măistori AO, h. 573; Pl. 133/rar Dj, Ot; mâistore (3 sil.) s. m.. pl. măistori AO, Pl. 101/rar Dj; mâistri s. m. pl. TDO/rar VI; măiestor s. m. GM/rar Ag. MÂISTOR v. mâistor. MÂISTORE v. mâistor. MÂISTRI v. mâistor. MÂJĂ s. f. AO, h. 394/rar Mh „tablă emailată”; cf. b 1 e a u 4°... MÂJĂRE s. fi, pl. măjări AMD, h. 625; GM; AFLR/rar Tr, Gr „grămadă, vraf (de băligar, de pământ, de boabe etc,)”: Strângeam mâjărea dă băligar GM/808; cf. ari 6 i1 4°... - var. măjeră s. fi, pl. măjeri AFLR/ rar Gr. MÂJERĂ v. mâjăre. MAJON v. magion. MAJOR adj., pl. majori AFLR/rar Ag; f. majoără AMD, h. 138/rar Ag „matur”; cf. î m p 1 i n 11 1°. MAJORITÂTE s. f. AMD, h. 138; AFLR/rar Db, Ot „majorat”: Fată mare, adică ajungi la majorităte AMD/817. MAJUN v. magion. MAL s. n., pl. mâluri 1° AO, h. 328; Pl. 48/Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 541; GM/Tr, prin Bz şi rar Ag, Br, Cţ „deal, coastă”: La mine e mal acia GM/734; din a ~ loc. adv. GM/rar Ph „de sus, din sus, dinspre deal”: [Lupul] a trecut din a mal/ 709; la ~ loc. adv. GM/prin Ph şi rar Ag, Db „în sus. la deal”: Vaca suia pă drum la malHOn. Ies la mal şi tulesc la vale/708; cf. vârf 10°. 2° AO, h. 328/prin Dj; AMD, h. 541/ rar Tr „râpă abruptă (de unde se scoate pământ pentru tencuit)”; cf. c u r m ă t u-r ă 5°...; GO/rar Gj [p. ext.] „pământ clisos; lut”: îi mal aşa cam ca huma şi lunecă degetele pă el când îl uzi/939; cf. c r i v i-n ă 2°... 3° AO, h. 336, 337/prin VI şi rar Dj; AMD, h. 547; AFLR/Ag şi rar Tr, Gr „ridicătură de pământ; movilă”:, Băgăm prăşitoarea pân mâlurile alea şi dărâmam AFLR7821; cf. băşic ă3°... 4° AMD, h. 545/rar Ag „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m â n... 5° ~ de zăpadă AO, h. 315; 328/Dj şi rar VI, Mh; AMD, h. 527/rar Db „troian (de zăpadă)”; cf h a 1 ă12°... 6° cu val. adj., în ~ de bou AMD, h. 541/ rar Ag; ~ de grâu/rar Tr „foarte mare, bine crescut”: Boul lu cutare s-a-ngrăşat, e mal dă bou/766. Când e grâul mare, ce mai mal dă grîu, dăporumbMlll. 7° în expr. a da de ~ AMD/rar Cţ „a face, a da de ruşine”; cf. p a n a r d m ă 2°. MALA s. f., pl. malăle, malăe AMD, h. 702/rar Tr „scândură (mai mare decât drişca) pentru netezit pereţii tencuiţi, înainte de drişcuire”; cf. d r e p t â r 1°... - var. maalâ s. f., pl. maalăle AO, Pl. 139, 140/prin Dj şi rar Ot, Tr; AMD, Pl. 701, 702/prin Gr şi rar Ot, Tr; maalăie AMD/rar Ot; maălă s. f., pl. maăle AMD/rar Ot; mahăl s. n., pl. mahăle /rar Ot; mahala s. f., pl. mahalale AO/V1, Dj, prin Gj, Ot şi rar Mh; AMD, h. 179; 701, 702/Ag, Db, Gr, prin Ph, Bz, Ot, CI, II şi rar VI, Br, If; mahalăe AMD, h. 701/rar Bz; mălă s. f., pl. măle AO/Dj şi prin Mh, Ot; AMD, h. 179; 701, 702; GM/prin Br, Ot, Tr şi rar Bz, CI, II, Cţ; mele AMD, h. 701/rar Bz; malUrsx Br. MALAC s. m., pl. malaci 1° AMD, h. 262/Cţ, prin Vn, CI, II, TI şi rar Br „bivol”; cf b I v o 1 e... 2° art. malacul GM/rar CI „numele jocului de copii «ţurca»”; cf. c e 1 i c h e 1°... -var. 1° mălăc s. m., pl. mălăci AO, Pl 59/rar Dj. MALÂCĂ s. f., pl. malâce AMD, h. 262 MN/I1, TI, Cţ, prin Vn, CI şi rar Db, Br; mălăcUrsr Cţ „bivoliţă”; cf. b i o â r c ă... MALAMÂŞCĂ s. f., pl. malamâşti AO, Pl. 140/rar Mh „scândură (mai mare decât drişca) pentru netezit pereţii tencuiţi, înainte de drişcuire; mala”; cf. d r e p t â r 1°... MALANGÎTĂ v. menangltă. MÂLĂ v. mala. MALDĂR s. n, pl. maldăre 1° AO, h. 453/rar Ot; AMD, h. 330, 331 /prin Db şi rar Ag, Ph, Tr „grămadă de fân (cât se ia o dată în furcă); pală”; cf. b a s â m... 2° AO, h. 606, 607/Dj şi rar Mh „snop din coceni de porumb”. 3°AO, h. 711/rar Ot „mănunchi de cânepă”; cf. c h i t ă1 1°... 4° AO, h. 712/rar Mh; AMD, Pl. 103/ rar Db, Tr, TI, Cţ „legătură, păpuşă din fuioare (dărăcite şi pieptănate)”; cf. boccea 5°... 5° var. măldur s. n. şi m., pl., măldure GD/rar TI; mălduri AFLR/rar TI „snop de stuf’. MÂLDUR v. maldăr 5°. MĂLE A s. f. art. AMD, h. 130/rar TI „mama”; cf c h 1 ţ ă2... MALORÎN s. n„ pl. malorine GM/rar Ag „topor mare; bardă”; cf. b â r d ă2 1°... - var. malorină s. f., pl. malorine AMD, Pl. 2/rar Ph; maralin s. n., pl. maraline GM/rar VI. MALORINĂ v. malorln. MĂLTĂR s. n. AO, h. 193/rar Mh „mortar”; cf. c i 6 r b ă 5°... MAMĂIE s. f. 1° AMD, h. 130, 131; GM; GD/Db, Gr, prin, Ph, Bz, Br, Tr, CI, II, Cţ şi rar Ag, TI „bunică”; cf. b â b ă 1°... 2° AMD, h. 117; GM/prin Vn şi rar Tr „mamă”; cf. chiţ ă2... -var. 1° măie s. f. voc. AMD, h. 131/ rar Cţ; mămăie s. f. voc./rar Db, Ph, Gr, Cţ. MAMĂNE v. mămâne 1°. MAMĂRE v. mamă 1°. MÂMĂ s ,f„ pl. mame 1° AO, h. 148; 155, 156/Gj şi prin Mh; GM/rar Vn; ~ bătrană s. compus AO, h. 155, 156/prin VI, Mh şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, h. 130, 131; GM/rar VI, Ag, Db, Vn, Ot, Tr, Gr, CI; ~ măre s. compus AO/V1, Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar Tr; AMD; GM/Ag, Db, Ph, Bz, Ot, prin VI, Vn, Tr, Gr, II şi rar Gl, If, CI, TI „bunică”; cf. b â b ă 1°... 2“ var. mămăi, mămo s. f. voc. AMD, h. 117/rar TI „mamă”; cf c h i ţ â2... 3° AO, Pl. 14/rar Ot „termen de adresare pentru sora mamei sau a tatălui; mătuşă”; cf. d â d ă 3°... 4° mâmă-năşă s. compus AMD, h. 147/ rar II, TI, Cţ „naşă de botez”; cf m o ă ş ă 4°, nână1, nâşă 1°. 5° AO, Pl. 85/rar Dj; AMD, Pl. 100/rar VI, Tr „matca stupului”; cf. b 61 c ă 2°... 6° AMD, Pl. 67-68/rar TI, Cţ „coardă de rod la viţa-de-vie”; cf. c a p 17°... 7° var. mumă s. f., pl. mume GO/rar Gj „marcotă de viţă-de-vie”; cf. m a r c o t â j, s p r i n g ă 4°. 8° var. mumă s. f., art. muma ploii s. compus GM; AFLR/prin Tr şi rar Db, Ot „caloian”; cf. c a 1 o i e n i c ă... 9° var. mumă s. f., art. muma ploii AO, h. 553/rar VI „salamandră”; cf c a r a c a-t i c i o âr ă... 10° var. mumă s. f. GM/prin Tr „reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i-n ă 4°... 11° var. mumă s. f. AMD, Pl. 82/rar Tr „reziduu care se depune pe fundul butoiului cu vin; drojdie”; cf. boroghină 3°... 12° var. mumă s. f., art. muma pădurii s. compus GM/rar Db „numele unei boli de copii; colici” [?]: Şi de muma pădurii ţipau copiii toată noaptea/818; cf. cui2 6°... -var. mabătrână s. f., voc. mabă-trăno 1° AMD, h. 130/rar Cţ; mamâre s. f., art. mamărea, voc. mamâre 1° AMD, h. 130, 131; GM/Ph, Tr, Gr, prin Ot, CI, Ti şi rar Db, Bz, II, Cţ; pl. mamări AMD, h. 130/rar TI şi voc. mamâreo AMD, h. 131; GM/rar Gr; mumă s. f., pl. mume 1° AO, h. 155, 156/prin Dj, Ot şi rar Tr; AMD, h. 130, 131/rar Ot, Tr; 2° AO, h. 148; 150; Pl. 13; 21; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj şi prin VI, Ot; AMD, h. 117 MN; TDM I; AFLR/rar VI, Ag, Ot, Tr, Gr; ~ bătrână s. compus 1° AO, h. 155,156/rar Ot. MĂMĂI V. mamă 2°. MÂMCĂ s. f., pl. mamei AMD, h. 146/ rar TI „doică”; cf. d â i n ă... - var. mâncă s. f. AMD, h. 146/rar Vn. MAME s. f., pl. mamele AMD, h. 61 MN/rar Cţ „mamelă, ţâţă”; cf. ţ â ţ ă 1°. MAMELITĂ s. f. 1“ AMD, Pl. 146/ rar Ag „boală contagioasă la oi, care se manifestă prin inflamarea ugerului; răsfug”; cf. b o b o ş e â 1 ă... 2° var. mamită s. f., pl. mamite AMD, h. 51/rar Br „amigdală”; cf. a m i g d a 1 i-tă... -var. 1° mamită s. f. AMD, Pl. 146/ prin Ot şi rar Tr. MĂMICĂ s. f. 1° AO, Pl. 13; TDO/ prin Mh şi rar Gj, Tr; AMD, h. 117; GM; TDM II; AFLR/prin Gr, TI şi rar Db, Ph, Bz, Br, Tr, II; voc. mămicule AMD, h. 117/ rar Db. „mamă”; cf. c h i ţ ă2... 2° var. mică s. f. AMD, h. 117; 165 MN; GM/rar VI, Ag, Db, Ph, II dim. de la mamă, cf. m a m u ş o ă r ă, m ă i ţ ă 2°, m ă m ă-i c ă 3°, m ă m i c u ţ ă, m ă m i ţ ă, m ă mâţi c ă, m ă m u c ă. MĂMICI vb. IV tranz. GM/rar Gr „a se adresa cu «mămică»”: Eu te mamicesc şi tu te faci a dracului?/833. MAMITĂ v. mamelită 1°, 2°. MAMIŢĂ v. mămiţă. MAMIŢICĂ v. măiniţică. MAMOINIŢĂ (4 sil) s. f., pl. mamăniţe AMD, h. 619/rar Ot „sperietoare pentru păsări; momâie”; cf. c h i p1 5°... MAMORNIŢĂ s. f. GM/rar Bz, II „soi de viţă-de-vie”. MAMUDE s. f., pl. mamudele 1° AO, h. 43/rar Dj, Ot; AMD, h. 26; GM/prin Tr şi rar Db, Gr „monedă (turcească) de aur, folosită, de obicei, ca cercel”: Mamudele, [cercei] din ăia dă aur, aşa împărăteşti AMD/825; cf. i c u ş âr... MAMUIE 288 2” AMD, h. 301/rar Tr „bărbie (la găină)”; cf. a 1 b i ş o â r ă 3°... - var. 1° manudeă s. f., pl. manudele AFLR/rarAg. MAMUIE v. momâie 4°. MAMUR adj., pl. mamuri AO, h. 176/ rar Dj „mahmur (după beţie)”. MAMURIU adj., f. mamurie GM/rar Tr „ameţit de oboseală, foarte obosit”: M-am chinuit eu pă lângă el, ajunsesem mamu-rii-aşa pă lângă el, două săptămâni/782; cf. c ă r ă ti i 2°... MAMUŞOÂRĂ s. f. AFLR/rar Br dim. de la mamă: Eu şase [copii] am născut, uite aşa, mamuşoărăM749; cf. m a-m i c ă2°... MANATIZE s. f. pl. AMD, h. 477/rar Gr „dantele înguste (la poalele cămăşii)”; cf. p â m b 1 i c ă 2°. - var. minati'ză s. f. AMD, h. 477/rar CI. MANAVE s. f., pl. manavele AMD, h. 666/rar Tr „ţepuşă la sanie”; cf. d r u g 7°... MANCĂ v. mâmcă. MANDROÂNE s. pl. GM/rar Ph „preşuri (cu urzeală din cânepă şi bătătură din cârpe)”; cf. f o I ţ ă 4°... MANEA1 v. manelă1 3°-5°. MANEA2 s. f. art. GM/rar Tr „numele unui dans popular”. MANECHIN s. m., pl. manechlni AO, h. 616/rar VI, Mh; AMD, h. 619/rar Ot „sperietoare pentru păsări; momâie”; cf. chip1 5°... -var. manichin s. n., pl. manichme AO, h. 616/rar Mh; manochin s. m. şi n., pl. manochini AMD, h. 619/prin Ag şi rar Tr, II; manochinuri/m VI; marochin s. m., pl. marochinilrar Ph; mănuchin s. m„ pl. mănuchlni AO/rar Mh. MANEJ s. n. GM/rar VI „manivelă”; cf. c o â c ă1 4°... MANELĂ1 s. f, pl. manele 1° AO, h. 667/rar Ot; GD/rar TI „chitonag”; cf. arac 1°... 2° AMD, h. 182/rar Vn; manelHrar TI „zăvor (de lemn)”; cf. cătuşă3°... MARALIN 3“ var. manea s. f., pl. manele AMD, h. 666/rar Tr „ţepuşă la sanie”; cf. d r u g 7°.., 4° var. manea s. f. AMD, h. 662/priti Tr „fiecare dintre parii puşi de-a latul peste loitre, pentru a mări capacitatea căruţei”; cf. c 6 r c i e2°... 5° var. manea s. f. AMD, h. 702/rarTr „scândură (mai mare decât drişca) folosită la netezirea pereţilor după tencuire; mala”; cf dreptâr 1°... 6° AFLR/rar Ph „manivelă”; cf. coa-c ă'4°... - var. manilă s. f. 6° GM/rar Ph. MANELĂ2 s. f., pl. maneli AMD, h. 274/ rar Cţ „frânghie din care se face biciul; manilă”. MANGEALÂC s. n. AFLR/rar Dj „mustuitor”: [Strugurele] îl zdrobeşte cu un mangalie aşa, un ştire îi spune/982; cf. b ătăi ii ş 3°... MANGETURI s. pl. GM/rar II „părţile răsfrânte, manşete la carâmbii de dimie”: Peste ciorapi trecea şi nişte turuieci pân-aici işea, tot dă lână. Mamă, şi le făcea nişte mangetur!p-aicea, cu găurele!/846. MANICHIN v. manechin. MANICULĂ vb. I tranz. AFLR/rar Tr „a manipula, a mânui, a manevra”. MANICULĂRE s. f. AMD/rar Db „frecţionare”, cf. f r e p ţ i e... MANILĂ v. manelă1 6°. MĂNILĂ s. f. AFLR/rar Br „namilă”: Când am închis eu uşa, odată a venit o manilă aşa peste uşă/738; cf. j e p2... MANOCHIN v. manechin. MANTĂ s. f., pl. mantăi AO, h. 292/ rar Dj; AMD, h. 482, 483/prin Ph şi rar TI „haină lungă şi groasă (din postav sau din piei de oaie)”; cf. c a p 1 a m â... - var. măntâ s. f., pl. măntăle, mantale AO, h. 292/rar Mh; măntăli, măntăi AFLRI rar TI. MANUDEĂ v. mamudeâ 1°. MAOĂRCĂ v. mahoârcă. MAORCĂ v. mahoârcă. MARALIN v. malorin. maramă MARĂMĂ s. f. 1° pl. marămi AO, h. 302/rar Mh; AMD, h. 493/rar Ot „basma (de obicei din material gros sau din mătase grea)”; cf. b a s m ă2°... 2° pl. marăme AMD, h. 486/rar Ot, Tr; mărămilrar VI, Ag, Ot, Tr „batistă”; cf. b as m â 4°... -var. mahrâmă s. f., pl. măhrăme 2° AMD, h. 486/rar Ot; mărărnă s. f., pl. mărămi 1° AO, h. 302/rar Dj. MĂRĂ v. măr1 2°. MARCĂ vb. 11° GM/rar II „a semăna cu mărcătoarea”. 2° var. [?], refl. pas. ind. prez 3 sg. se marceăză AFLR/rar Bz, II „a se aplica un semn distinctiv (pe copacii din parchet)”. MARCEĂZĂ v. marcă 2°. MARCHIDĂN s. m., pl. marchidani AMD, h. 537; AFLR/rar Br, Cţ „negustor (ambulant) de mărunţişuri”; cf. c o r o p-câr... MARCHIZI s .f. pl. AO, h. 190/ rar Dj „marchize, pridvoruri”; cf. f âţ ă 2°... MARCOTĂ vb. I refl. pas. AMD, Pl. 66-67/rar Cţ [d. viţa-de-vie] „a se înmulţi prin marcotaj”. MARCOTÂJ s. m„ pl. marcotăji AMD, Pl. 66-67/rar Cţ „marcotă”; cf. m â ni ă 7°... -var. marcotăş s. m. AMD, Pl. 66-67/rar TI. MARCOTĂŞ v. marcotaj. MARDĂ s. f. colect. 1° TDO; AFLR/ prin Gj; AMD; AFLR/rar Ag „impurităţi, reziduuri Ia prepararea săpunului”: Rămâne mardăua aia, leşie de săpun, murdărie groasă, care-i limpede-i leşie şi ce rămâne acolo îi mar dă AFLR/912; cf. b o r o g h i-n ă 4°... 2° TDO/rar Gj; AMD, Pl. 97/rar Ag, CI „impurităţi rămase pe fundul vasului după topirea fagurilor”: Mardăua să aşază-n fond şi ceara să saltă sus TDQ/912. 3° TDO, h. 377; Pl. 82/prin Ag „drojdie rămasă pe fundul vasului după limpezirea vinului”; cf. b o r o g h f n ă 3°... MÂRGINĂ 4° AO, h. 789/prin VI; AMD, Pl.- 147/ rar Ot „depunere din zer, pe fundul vasului în care se fierbe urda”; cf. a fumat ură... 5° pl. mardăle AO, h. 622/rar VI; AMD, h. 624/rar VI, Ag „impurităţi (nisip, boabe seci, seminţe de buruieni) rămase la cernutul boabelor de cereale”; cf. b ă d ă d â n i i 2°... 6° AO, Pl. 133/rar VI „nisipul (amestecat cu grăunţe şi faină) care iese dintre pietrele morii după ferecare”; cf. f e r e c ă-tură3°... 7° AO, h. 794; GO/rar VI; AMD, Pl. 150—151/rar Ag „lână de calitate inferioară, rămasă după dărăcif’; cf. a d u n ă t u r ă 3°... 8“ TDO/rar VI „câlţi”; cf. b u c i... 9° AO, h. 709/rar VI; AMD, Pl. 102/ rar Ag „fire de cânepă rămase nedezvoltate, pipernicite”; cf. b o d i n i... 10° AMD, h. 609/rar Ag „ştiuleţi nedezvoltaţi, piperniciţi”; cf. b â b ă 10°... 11° var. mardăf s. n. GO/rar Mh ,gesturi de grăsime, folosite la prepararea săpunului”; cf. c u r ă t u r ă 2°... - var. mardăf s. n. colect. 1° GO/rar Mh; 2° AO, Pl. 717/rar Mh; 3° AO, Pl. 84/rar Mh; mardât s. n. colect. 1° GO/rar Mh; rnărdâ s. f. colect. 1° TDO; AFLR/rar VI, Gj; 10° AMD, h. 631/rar Ag. MARDĂF v. mardâ l°-30,11°. MARDARÂCURI s. n. pl. GM/rar Ag „resturi alimentare nefolositoare”: Săpunu, mamă, adunăm toate mardarl'curle de la porc/677; cf. c u r ă t ti r ă 2°... MARDĂT v. mardâ 1°. MĂRE adj., pl. mari TDM Il/rar Bz [fig., d. bani] „cu valoare; valoros”: Acolo un leu, doi, câţi se făcea atunci, că era leii marlllAO. MARGHIOĂLĂ s. fi, pl. marghioale AMD, h. 702/rar Vn „scândură, unealtă (mai mare decât drişca) folosită la netezirea pereţilor după tencuire; rnalâ”; cf. dreptar 1°... MĂRGINĂ s. fi, pl. mărgini 1° AO, h. 286; Pl. 127; TDO/prin VI, Mh şi rar Gj, Ot; GM/prin Ag, Ph, Vn şi rar VI, Db, Bz, Tr, Ci; mărgini AO/prin VI şi rar Mh; AMD, PI. 10/rar TI „margine”: Ieşea la mărnea satului AFLR/748. 2“ art. vâj-mărgina loc. adv. AFLR/ rar TI „înspre stânga; hăisa”: Era tot vîj-mărgina, tot fugea, încolo, se retrăgea, ştii, de mine, se păzea, că zicea să nu-i dau vuna/875. -var. 1° marnă s. fi AFLR/rar Cţ; marne s. f., pl. mărni AMD, h. 401; 475; 540; 634; GM; AFLR/C1, II, prin Bz, Br, Cţ şi rar Ph, If, Gr, TI. MARINÂTĂ s. f./adj., pl. marinăte AMD, Pl. 160-161/rar Ph „numele unei rase de oi”. MARIOÂRA s. f. art. GM/rar Db „numele unui dans popular”. MARIŢÎCA s. f. art. GM/rar Db „numele unui dans popular, în care partenerii se prind câte trei: două fete şi, la mijloc, un băiat”. MÂRMORĂ v. marmură. MÂRMURĂ s. f. AO, h. 231; GO/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 218; GM/prin Db, Gr şi rar Ag, Ph, Ot, Tr; GD/rar Ct „porţelan”; cf. o s 13°. - var. marmoră s. f. GO/rar VI; marmure s. f. AO, h. 231/rar Dj. MÂRMURE v. marmură. MARMURIER s. m. GD/rar TI „cioplitor în marmură”. MARNĂ v. mârgină 1°. MÂRNE v. mârgină 1°. MÂRNIC adj., f. mămică GM/rar Ag „încrezut, fudul”; cf. f ă 1 n i c 6 s... MAROCHIN v. manechin. MARSEĂRA v. marţiseăra. MÂRTA v. martie. MARTÂC s. m., pl. martăci 1° AMD, h. 190; TDM III; AFLR/C1, prin Cţ şi rar Br, Gr, II, TI; mărtăci TDM III; AFLR/rar Br, Gr „căprior la casă”; cf. c o r n 9°... 2° AMD, Pl. 62/rar Cţ „carâmb la loitră”; cf. c aram b 2°... 3° AMD, Pl. 66-67/rar II „butaş (la viţa-de-vie)”; cf. b ăţ 1°... 4° Var. mertec s. m., pl. merteci GD/ rar TI „grindă la casă”; cf. c u r m e z i ş21°... 5° var. mârtăc s m., pl. mărtăci AO, h. 626/rar Gj, Mh „p â u z â pe căpiţă”; cf. aj utor9°... 6° var. merteţi s. pl. GD/rar TI „leaturi (pe care se întinde tutunul la uscat)”: La tejghele erau pari bătuţi, puse merteţi drepţi pă capu parilor/873; cf. b a s c h f e 2°... 7° var. mărtâc s. m., pl. mărtăci AMD, Pl. 138/rar VI „lemn curbat de care se atârnă căldarea la foc; cujbă”; cf. c ă 1 d â-râr... 8° var. mârtâc s. m„ pl. mărtăci AMD, Pl. 139/rar VI „sărciner (pe care se pun oalele la uscat)”; cf. agăţătoare 2°... 9° var. mertec s. m., pl. merteci AMD, h. 212/rar TI „treaptă la scara (de lemn) la casă”; cf. s c ă r u 1 i ţ ă, t r e â p t ă2 2°. 10° var. inerţie s. n. AMD, Pl. 166/rar Ag „fiecare dintre cele două scânduri groase, crestate pe margine, în care sunt prinse capetele de sus şi cele de jos ale şiştorilor la moară”; cf. o b â d ă 7°, p ă r-p ă r i ţ ă 3°, t â r c 6 1 5°, t i g â i e 4°, v ă-1 â g 7°. 11° var. mârtăc s. m., pl. mărtăci AO, h. 298/rar Dj „încreţitură la opincă”; cf. d e d i ţ e i 1°... - var. mârtâc s. m., pl. mărtăci 1° AO, Pl. 26; TDO/rar Ot, Tr; mertec s. m., pl. merteci 1° AMD, h. 190/rar TI; 2° AMD, Pl. 62/rar TI. MÂRTE1 s. f. AFLR/rar Tr „adâncitură în albia unei ape, unde se adună peştele”; cf. s p ă 1 â c i t u r ă. MÂRTE2 v. mârtie. MÂRTIE (2 sil.) s. m. TDO/rar Dj; AMD, h. 507; GM/Ph, Bz, prin Db, Vn, Gr şi rar VI, Ag, Br, Ot, Tr, If, CI, II, TI „numele lunii martie”; cf. c a p 20°... MARTON vb. I tranz. AMD, h. 406/rar VI „a despăduri, a defrişa”; cf. cură1 5°... MARTOR v. mârtore 2°. MÂRTORE s. m., pl. mărtori 1° AO, Pl. 55/prin Gj şi rar VI, Dj „martor”. 2° var. mârtor s. m. GO/rar VI „pantă pardosită cu lemne, pe care alunecă buştenii la vale”; cf. c u ş c â i e... -var. 1° mârture s. m., pl. mărturi AMD, h. 153 MN/rar Db, Vn. MÂRTURE v. mârtore 1°. MARŢERE v. marţiseăra. MARŢISEĂRA s.’GD; AFLR/ prin Cţ şi rar TI; pl. art. marţiserile AFLR/rar Cţ „fiinţă supranaturală răufăcătoare, despre care se crede că umblă în noaptea de marţi spre miercuri pentru a pedepsi femeile găsite lucrând”; cf.marţise-r o â i c a. - var. marseâra s.; marţere s. GD/rar Cţ; mersei s. m. GM/rar Gl. ’ MARŢISEROÂICA s. f. art. GD/rar Cţ „fiinţă imaginară, răufăcătoare, despre care se crede că umblă în noaptea de marţi spre miercuri pentru a pedepsi femeile găsite lucrând”; cf. m a r ţ i s e â r a. MARŢOLI vb. IV refl. GO/rar Dj „a se astupa (cu câlţi) găurile unei bărci; a se călâfâtui”. MASÂI s. n. AO, h. 241/rar Mh „faţă de masă”; cf. a ş t e n u 14°... MĂSĂ s. f., pl. mese 1° AO, h. 225/rar Tr; AMD, h. 212/rar Ot, Tr „scândură lată, fixată pe ţăruşi de-a lungul unui perete, folosită ca laviţă”; cf. b ă n c ă 2°... 2° art. mâsa măre AFLR/rar TI „petrecere luni după nuntă, când, de obicei, se stânge darul”; cf. b o r ş 1°...; art., în a se strigă mâsa AFLR/rar CI „a se anunţa cât a dăruit fiecare nuntaş”; 3° AO, h. 241; GO; TDO/Mh, prin Gj, Dj şi rar VI; AMD, h. 225; GM/Ag, Ot, Tr, prin Db şi rar Ph, Gr „faţă de masă”: [Turtele] le aşază pe-o măsuţă cu masă albă pe masă şi-aduce şi moaşa un scaun TDO/953; cf. aşternut 4°... 4° GO/rar Gj „bucată lungă de ţesătură”: La groapă îl sloboade [pe mort] cu mese de pânză făcute de femei, de doi metri jumate bucata/915; cf. chindeâuă 2°... 5° GO; AFLR/prin VI; AMD, h. 678; 682/rar CI, II, Cţ „bucată de pânză rară (sau tifon) în care se pune caşul la scurs”: Puneam laptele într-o tejghea şi-acolo-1 tăiam cu cuţitu şi îl strângeam în măsa de caş GO/902; cf. berbeniţă 5°... 6° AMD, h. 203; GM/rar Vn, Br, 11 „ghizd”; cf. c ă ş f ţ ă2 7°... 7° AMD, Pl. 143/rar Ot, Tr, CI, Cţ „un fel de cutie paralelipipedică în care se pune la sărat caşul pentru telemea”; cf. tejghea 1°, telemea 1°, uluc1 1°. 8° art. măsa plugului AO, h. 642/rar Dj, Ot; AMD, h. 644; GM/rar Ag, Db, Ph, Ot, Gr, II, TI „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8°... 9° art. mâsa plugului AMD, h. 643/rar Ot „trupiţă”; cf. b â r s ă 1°... 10° art. mâsa plăgului AMD, Pl. 58-59/rar Ph „potâng”; cf. b e 1 c i u g 2°... 11° AO, h. 646/rar Mh; AMD, Pl. 57-58/rar If „cotigă pe care se transportă plugul”; cf. c ă p ă ţ â i e... 12° AO, Pl. 137/rar Dj „tăiş la bardă, topor”; cf. bârbur 1°... 13° GD/rar Cţ „copcă mare prin care se scoate năvodul la pescuitul sub gheaţă”; cf. s 6 m n ă 1°. 14° GM/rar Db, Tr „numele unui joc de copii”. 15° GM/rar Ag „bucată de lemn care serveşte drept ţintă la jocul de copii s c 1 i m-p u ş u 1”. 16° cu val. adj. AMD, h. 81 MN; GM; AFLR/rar VI, Db, Tr, CI, II [d. un teren grăpat] „neted, omogen”: După baronat rămânea locu măsă AFLR/853. 17° art. măsa ielelor AFLR/rar Gr „locul circular unde joacă ielele”. MASCARÂLE s. f. pl. GM/rar CI „oameni mascaţi caraghios”; cf. b e r e z 6 i 1°... -var. mărta s. f. art. AO, Pl. 42/rar Dj; AMD, h. 507/rar TI; mărte s. m. AO/ Mh, Dj, prin Ot şi rar Gj; AMD; GM/Ag, Db, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin Vn, Bz, Br, Gr şi rar VI, Ph, Gl, If. 1 ™ f l»>. MATOLÎ • -i -var. mâşte adj. invar., tătă ~ AO, h. 150/prin Mh; mamă ~ AO/prin Mh; mumă ~/rar Mh; măştimă adj. f., mamă ~ AO/rar Mh; AMD, h. 117/rar VI; măştină adj. f., mămă ~ AO/rar Mh. MĂŞTIMĂ v. maşter. MĂŞTINĂ v. maşter. MÂTCĂ1 s. f. 1“ AO, Pl. 116/rar Gj „alveolă în care stă regina stupului”; cf. câsă9°... 2° AMD, h. 144/rar Ph, Vn „placentă (la femeie)”: Casa copilului, zis matca/ "1 ; MASCĂ's. fi 1° pl. măsci AMD, PI. 99/Bz, Br, Tr, prin Cţ şi rar Gl, Gr, TI „măşti”. 2“ art. măsea GM/rar Br „numele unui joc de copii: un partener aruncă mingea, altul o loveşte cu un băţ, iar ceilalţi încearcă s-o prindă”. MĂSLINA s. f. art. AMD; GD/rar TI, Cţ „perioada de două săptămâni dinainte de Lăsatul Secului de Paşti”.’ MĂSLINĂ v. măslină 2°. MASTELĂ .s. f. GD; AFLR/prin TI „vas (din doage sau din metal) în care curge ţuica la cazan”; cf. b â r c ă 2°... - var. maştelă s. f. GD/rar TI. MASTICĂ s. f. GM/rar Br „amestec de seu cu smoală şi cenuşă, cu care se unge altoiul”. MAŞ v. maşâ 2°. MAŞĂ s. f., pl. maşele 1° AMD, h. 209/ rar Cţ „vătrai”; cf. c i o â c ă1 14°... 2° var. maş s. n., pl. meşe, ~ de ghivent AMD, Pl. 180/rar Tr „filieră de şurub”; cf. fi li eri1 1°... MAŞINÂT adj., f. maşinătă 1° AO, h. 13/rar Ot; AMD, h. 10/rar Ot, Gr [d. păr] „ondulat artificial (cu maşina); coafat”; cf. î n c o f â t. 2° GO/rar VI [d. lână] „prelucrată cu maşina; dărăcită mecanic”. MAŞINĂ s. f. 1° GM/rar CI; pl. maşine AMD, h. 206/rar Br „sobă cu plită”; cf. plită. 2° var. maşine s. f. GM/rar Db „batoză”; cf. b a t 6 z ă 2°... MAŞINĂRIE s. f., pl. maşinării GM/ rar VI, Aş, Ot, Tr, II „mulţime de maşini”. MAŞINE v. maşină 2°. MAŞINÎCĂ s. f. GM/rar Bz, II dim. de la m a ş i n ă 1°. MAŞINISTRU s. m. AFLR/rar Gr „maşinist”. MĂŞTE v.mâşter. MAŞTELĂ v. mastelă. MĂŞTER adj., tată ~ AO, h. 149/prin Gj „tată vitreg”; cf. doilea 1°...; f. maşteră, mamă ~ AO, h. 150/rar VI, Gj; mămă ~t rar Gj „mamă vitregă”; cf. d o â g ă 6°... 719; cf. a p ş o ă r â... MĂTCĂ2 v. mâtcă 1°. MATERIĂL s. n. AO, h. 141/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, h. 109/rar Ag, Db, Ph, Vn, Br, Ot, Tr, CI, TI, Cţ „puroi”: Puroi, materiălu din el [= furuncul], zis coptură AMD/895; cf. c u p t u r ă... MATERIE s. f. AO, h. 141/Mh, Dj, prin VI şi rar Gj; AMD, h. 109; AFLR/Db, prin Ot, Tr, II, Cţ şi rar VI, Ag, Ph, Bz, If, TI „puroi”: Când a murit, numa c-un ochi era, unu i-1 scosese că prinsese materie şi-l durea AFLR/892; cf. c u p t ii r ă... - var. materie s. f. AO, h. 141/rar Dj. MATERIE v. materie. MATERNITĂTE s. f., pl. maternităţi, ~ (de porci) AFLR/rar Cţ „crescătorie (de porci)”: Aicea am făcut construcţii, grajduri, magazii, puiemiţe, maternităţi de porc, îngrăşătorii, saivane/892; cf. p urcă r i e. MĂTINĂ v. mâchină 1°. MATINIU s. n., pl. matinie GM/rar Gr „bluză cu talia foarte sus şi cu bască largă, purtată odinioară”; cf. c a m i z 6 n. MĂTIŢĂ s. f. TDO/rar Ot „parte a năvodului, de forma unui sac, unde se strâng peştii”; cf. m a t n e â, s â n 1°, 16 1-b â 3°. MATNE s. f. GD/rar TI „parte a năvodului, ca un sac, unde se strâng peştii”; cf m â t i ţ ă... MATOLÎ vb. IV refl. AMD, h. 156; GM/rar Db „a se ameţi de băutură; a se chercheli”; cf. a b ţ i g u f... MATORI v. maturi. MATRADOĂRE s. pl. GM/rar CI „combine de treierat”. MATRAFQX s. AMD/rar TI „spirt medicinal (pe care obişnuiesc să-l bea lipovenii)”. MATRICE v. mătrfee2 3°. MATRICOLĂ vb. I tranz. AO, PI. 62; 122/rar Gj, Mh „a înscrie oile la cioban; a înmatricula”. MATUL adj., pl. matuli AMD, h. 156/ rar If „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ ig u i t... MATULĂ s. f. GD/rar TI „năvod”; cf. n ă v 6 d 2°. - var. mătulă s. f. GD/rar TI. MATURĂ v. maturi. MATURI vb. IV refl. AMD, h. 51; GM/ rar Br, Tr, II [d. oameni, animale şi plante] „a se maturiza; a creşte”: Mielu, când îl tai, are şi el un cheag, când îi crud el, dacă să matureşte, nu mai are GM/753. M-am maturat eu GM/848. -var. matorl vb. IV intranz. GM; TDM III/rar Tr, II; matură vb. I refl. GM/ rar Ph, II. MAŢ s. n., pl. mâţe 1° GO; TDO/Gj, Dj, prin Mh şi rar VI, Ot; GM/rar Ag, Tr; pl. ~ fierte GO/rar Mh; pl. ~ groase AFLR/rar Gj; ~ umplut GO/rar Mh; GM/ rar Ag „caltaboş”; cf. b o ş o m e t e... 2° TDO/rar Dj „câmat”: Noi, noi mâţă le-am zâs. Da unii le zâc câmaţi, tran-dafiri/971; cf cartaboş 5°... 3° ~ înfundat GM; AFLR/rar Bz, Tr, Gr; ~ orb GM/rar Ph; art. mâţul ăl strâmbat GM/rar CI „cecul porcului”; cf. babă 9°... 4° ~ larg AO, h. 86/rar Mh [la om] „esofag”; cf. b e r e g â t ă 1°... 5° ~ gros AO, Pl. 43/rar Dj [fig.] „numele lunii decembrie”; cf. d e c e m b r i e... 6° GD/rar TI [la pl.] „sforile năvodului”. 7°pl. mături AMD/rar Cţ „şiret din piele cu care este cusută mingea de fotbal”. MAŢOL s. m., pl. maţoli 1° AMD, h. 200; TDM II; AFLR/rar Vn „stâlp”; cf. am n ăr5°... 2° var. maţon s. m„ pl. maţoni AMD, h. 192/rar Gr „leaţ”; cf. b a s c h i e 2°... MAŢON v. maţol 2°. MĂUL s. n. art., în expr. a luă ~ (cuiva) GM/rar Tr; AFLR/rar Cţ „a zăpăci, a năuci; a lăsa fără puteri”: Aproape să spui că nu mai puteam să mai merg şi nu mai ştiam ce să mai fac aşa, im luase măm dă tot GM/796. MĂUR s. m., cap de ~ AMD, h. 267/ rar Cţ „(cal murg) cu capul roşcat”. MAVRODINEĂN s. m„ pl. mavro-dineni AMD/804 „locuitor din comuna Mavrodin”. MAZĂLĂ s. f., pl. mazăle GM/rar VI „grămadă (dezordonată)”; cf. c I ă d ă-r f e i°... MAZURCĂ s. f., pl. mazurci GD/rar TI „şir de ciucuri din mărgele cu care erau împodobite basmalele”. MĂCÂR, ~ ... ~ conjuncţ. corelativă GM/rar Ag „fie... fie, sau... sau”: Lua rufa d-icea d-o... dă guler, măcar cămaşă măcar ie/680. MĂCARATJ s. n., pl. măcărăie 1° AO, Pl. 27; GO/rar Dj „contragreutate la cumpăna fântânii”; cf. c o i n â c1 1°... 2° AMD, h. 251/rar Db „cruce la sanie”; cf. b o t â r2 1°... MĂCĂZUÎ vb. IV intranz. AMD, h. 187; 190; GD/rar TI „a pune lemnăria (cosoroabele, căpriorii) la acoperişul casei”; cf. u r z i 6°. MĂCEĂŞĂ s. f. ~ de ardei AMD, h. 342/rar Vn, Bz „ardei iute”; cf. a r d e i 4C... MĂCENICI v. măcinlci. MĂCEŞĂN s. m., pl. măceşeni AO/ 981 „locuitor din comuna Măceşu”. MĂCEŞĂR s. m., pl. măceşări AMD, h. 423/Tr şi rar Gr „măceş”; cf. c â r c i u-m âr... MACINĂ vb. I tranz. GD/rar TI „a toca (carnea) cu maşina”; cf tăia 3°. MĂCINIC s. n. AMD, PI. 168/rar Ph „măciniş”; cf: m ă c i n ti ş. MĂCINICI s. m. pl. AMD, PI. 98; TDMII; AFLR/rar Db, Bz, Gr, Cţ „mucenici (sărbătoarea şi mâncarea pregătită, cu nuci şi covrigi, cu această ocazie)”: Hai maică, să-i retezăm [fagurii], le punem mierea la măciniâ AMD/700; cf. b r a d 6 c... - var. măcenici s. m. pl. AMD, Pl. 98/ rar Vn. MĂCINUŞ s, n., pl. măcinuşuri AMD, Pl. 168/rar Bz „măciniş”; cf. m ă c i n i c. MĂCIOÂLFĂ (3 sil.) s. f., pl. mă-cioălfe GO/rar Gj „rămurică, crenguţă”; cf. c o r n 8°... MĂCIŞ s. m., pl. măcişi AMD, h. 423/ rar CI, TI, Cţ „măceş”; cf. c â r c i u m â r... MĂCIUCĂ s. f., pl. măciuci 1° AMD, Pl. 7-8/rar Ag „gămălie (la ac)”; cf. bumb 1°... 2° AMD, h. 415/rar Bz, Tr „con de brad”; cf. castravdtel0... 3° GM/rar Ag „pai (cu spic) cu care se trage la sorţi, în jocurile de copii”. 4° AMD, h. 188/rar Db „creastă, coamă la acoperişul casei”; cf. c ă c i ii 1 ă 4°... 5° AMD, Pl. 183/rar Ag „străgălie”; cf. belciug 1°... 6° var. macioăcă s. f. GM/rar Ot „bâtă mare, îngroşată la un capăt”; cf. b â 16 c... MĂCIUCEÂN (3 sil.) s. m., pl. măciuceni AO/926 „locuitor din comuna Măciuca”. MĂCIUCHÎŢĂ s. f. 1° TDM I/rar Ot dim. de la măciucă; cf. m ă c i u c i c ă. 2° AMD, Pl. 7-8/rar Bz dim. de la m ă c i u c ă 1°. MĂCIUClCĂ s. f., pl. măciucile AMD/rar TI dim. de la măciucă; cf. m ă-c i u c h i ţ ă 1°. MĂCIULIE s. f„ pl. măciulii AMD, h. 415/rar Ph „con de brad”; cf. c a s t r a-v e t e 1°... MĂCIUŞ (2 sil.), pl. măciuşi AMD, h. 423/rar TI, Cţ „măceş”; cf. c â r c i u-m â r... MĂCREÂŢĂ v. mătreâţă 2°. MĂCRÎŞ s. m., pl. măcrişi AMD/rar Cţ „agriş”. - MĂCRTTURI s. f. pl. GO/rar Dj „came macră prăjită, conservată în untură”; cf. c ăr n o t i e 2°... MĂCT s. f., pl. măctăli GD/rar TI „scul de fire”; cf. b u ş 3°... MĂDRĂGÂNE s. pl. AMD/rar Tr „bucăţi de lemn nefinisate”: în loc de suvelniţă avem nişte mădrăgăne, lemne groase/799; cf. m e s t e c â n e. MĂDUĂ v. măduvă 1°. MĂDUFĂ v. măduvă 1°. MĂDUGĂ v. măduvă 1°. MĂDUHĂ v. măduvă 1°. MĂDUVĂ s. f. 1° AO, h. 90/crt.; AMD, h. 57 MN/crt. „măduvă”; cf. c e r b i c ă 2°... 2° pl. măduve AMD/prin Tr „mină de creion”. 3° var. măduva s. f. art., ~ iţelor AMD, Pl. 118/rar Gr „fuscelul pe care sunt înşiraţi cocleţii”. -var. 1° măduă s. f./Dj şi rar Ot; mădufă s. f. AO, h. 90/rar VI; mădugă s. f J prin Mh şi rar VI; măduhă s. f./Vl, Mh, Gj. MĂDUVĂ v. măduvă 3°. MĂGĂR s. m., pl. măgari 1° AO, h. 619; AFLR/V1, Mh, Dj, Ot şi prin Gj; AMD, Pl. 53-54/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Bz, If şi rar TI, Cţ; art. măgarul mortului AFLR/rar Db „snopul care se pune deasupra clăii; popă”; cf. c a 19°... 2° AO, h. 618/rar Tr; AMD, h. 621; GM/Tr şi prin Ot „grămadă din cinci, nouă, zece, paisprezece snopi; jumătate sau treime dintr-o claie”: Măgar [este] grămadă d-astea dă zece snopi. Deci la trei măgari d-ăştia îi spunem o claie GM/775; cf. c ă p i ţ ă 6°... 3° AO,’ h. 209/rar Ot; AMD, h. 189/rar Ag, Db, Ph „chingă la căpriori”; cf. a d â-o s 1°... 5°AO, Pl. 129/rar VI „fiecare dintre cele patru bârne de care e prins coşul morii”; cf. b 1 ân ă 12°... 6°AO, Pl. 138/rar Gj „scaun de cuţi-toiat”; cf. b o c1 3°... MĂGĂRCĂ s. f., pl. măgărce AMD, h. 269 MN/rar Br „măgăriţă”; cf. m ă g ă-reâsă, măgăreâţă l°,măgâroâi-c ă, m ăg ă r u ş ă. MĂGĂDUIÂLĂ s. f. GM/rar Gr „îndoială, ezitare”: Măgăduiălă, adică gândire nesigură/826. MĂGĂHOÂIE v. măgăoâie 4°. MĂGĂIÂLĂ v. măgăoâie 1°. MĂGĂLIE1 v. gămălie 3°, 4°. MĂGĂLIE2 v. văşcălie 1°. MĂGĂOĂIE s. f., pl. măgăoi 1° GM/ rar VI, Vn „arătare, vedenie, nălucă”: Zicea că visam şi noi pă cine lom. Visam alte măgăoi/723; cf. g o g 1 e ă z ă 4°... 2° AFLR/rar Vn „dihanie, jivină, fiară”; cf. b âzd âgân i e3°... 3° AO, h. 616/rar VI „momâie, sperietoare pentru păsări”; cf. c h i p1 5°... 4° var. măgăhoâie s. f. GD/rar Cţ „matahală, namiă”; cf. j e p i... 5° GM/rar Gr „persoană mascată; bre-zaie”: După nuntă ne făceam măgăoi, cu lăutarii după noi/831; cf. b e r e z 6 i 1°... - var. măgăoâie s. fi, pl. magaoi 2° GM/ rar Gr; mahahoâie s. fi 1° GM/rar Vn; măgăiălă s. fi, pl. măgăieli 1° AFLR/rar Db; măhuie s. fi, pl. măhui 3° AO, h. 616/rar VI; megăhoăie s. fi, pl. megăhoi 3° AMD, h. 619/rar VI. MĂGĂRĂŞE s. n. pl. GD/ rar Cţ „mănunchiuri de in”; cf. c h i t ă1 1°... MĂGĂREÂSĂ s. fi, pl. măgărese AO, h. 403/rar Gj „măgăriţă”; cf. m ă g â r c ă... MĂGĂREÂŢĂ s. fi, pl. măgăriţe 1° AO, h. 403/Dj, Ot, prin VI, Gj, Mh şi rar Tr; AMD, h. 269; GM; GD/Ag, Ot, Tr, Gr, TI, Cţ, prin Db, Ph, CI, II şi rar VI, Bz, Br „măgăriţă”; cf. m ă g â r c ă... 2° AMD, h. 621; GM; TDM III/rar Ag, Ot, Tr „grămadă din zece snopi; jumătate de claie”; cf. c ă p i ţ ă 6°... 3° AMD, h. 644/rar Vn „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8°... 4° AMD, Pl. 57-58/rar Bz „fiecare dintre cele două roţi ale cotigii plugului; rotilă”. MĂGĂRIŢĂ adj. fi AMD, Pl. 149/rar a [d. brânză] „iute la gust”; cf. â c r u 2°... MĂGĂRIŢĂ s. fi, pl. măgăriţe 1° GM/ rar Ot „grămadă din zece snopi; jumătate de claie”; cf. c ă p 1 ţ ă 6°... 2° AMD, h. 644/rar Vn „schimbătoare la plug, cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8°... MĂGĂROÂICĂ s. fi, pl. măgăroăice AMD, h. 269/rar Ph „măgăriţă”; cf. m ă-gârcă... MĂGĂROI s. a, pl. măgăroăie AMD, h. 332/rar Vn „căpiţă (de fân)”: în măgăroi intrau cam cinci porcoaie, în căpiţă intrau trei măgăroăidl26\ cf. c â p i ţ ă 1°... MĂGĂRUŞĂ s. fi, pl. măgăruşe AMD, h. 269/rar CI „măgăriţă”; cf. m ă g â r c ă... MĂGLĂVICEÂN s. m., pl. măglăvi-ceni AO/975 „locuitor din comuna Maglavit”. MĂGLÂIE v. măglfe 2°. MĂGLÎE s. fi, pl. măglii 1° GO/rar Dj „grămadă, morman, moviliţă”; cf. c 1 ă d ă-r i e 1°... 2° var. măglâie s. fi, pl. măglâi AFLR/ rar Dj „dihanie, jivină”; cf. b ă z d â g â-n i e 3°... MĂGURĂ s. fi, pl. măguri 1° AO, h. 337/prin VI, Gj, Dj şi rar Mh; AMD, h. 548/prin Ag, Db, Ph şi rar Va Gl, Ot „ridi-cătură înaltă de teren; deal”; cf. d e a 13°... 2°AO, h. 336/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 547, 548/Tr, prin Ot, Gr, Cţ şi rar VI, Db, If, II „movilă (naturală)”; gf. băşică 3°... 3° AO, h. 337/Mh, Dj, prin Gj şi rar VI, Ot; AMD, h. 548/Ot, Tr, Gr, prin Ag şi rar VI, Db „ridicătură de pământ., movilă făcută de om, folosită ca semn de hotar”: Măgură făcută dă om, otar AMD/770; cf. m o m â i e 2°. 4° AMD, h. 629/rar Tr „p ă u z ă pe căpiţă; cf. a j u 16 r 9°... 4° AO, h. 337/rar VI, Mh; AMD, h. 548/ rar Ag, Ph, Vn, Cţ „vârf înalt de deal sau de munte (fără pădure)”; cf. c i o â c ă' 1°... 5° AO, h. 337/prin VI, Gj; AMD, h. 548/ rar Vn „pantă, versant de deal”; cf. c 1 i n 6°... 6° AMD, h. 548/rar Ag „loc deluros, cu faţa spre soare”. 7° AMD, h. 548/prin Ag, Ph „loc, vale împădurită”. 8° AMD, h. 548/rar Ag „loc prăpăstios; râpă”; cf. curmătură 5°... 9° AMD, h. 622/rar Tr „coamă de deal”; cf. c o r m â n ă 5°... 10° AO, h. 337/rar Gj „teren mlăştinos în zonă montană”. 11° ~ de zăpadă AO, h. 315/rar Ot „troian”; cf. h â 1 ă1 2°... MĂGUREÂN s. m., pl. măgureni AMD/ 744 „locuitor din comuna Măgura”. MĂGURÎCE s. f., pl. măgurici AMD, h. 547/prin Tr şi rar Gr dim. de la măgu-r ă 2°. MĂGURIŢĂ s. f. GM/rar Ot dim. de la m ă g u r ă 1°. MĂHĂLUŢĂ s. f. GM/rar II „drişcă”; cf. b 1 ână 13°... MĂHUIE v. măgăoăie 3". MĂI vb. IV tranz. AMD, Pl. 46-47*/ rar Gj „a se adresa cuiva cu «măi»”. MĂI adv. AFLR/rar VI; Tr „mai”: Nişte iarbă măi aşa, ca otava/908. MĂIÂ1 v. maia 1°, 3°. MĂIÂ2 v. meiâ. MĂIÂG s. n. 1° GO/rar Dj „băţ, prăjină sau baston împodobit cu flori, batiste etc., cu care joacă căluşarii”; cf. c ă 1 u ş 2°... 2° var. măiâgă s. f., pl. măiege AO, h. 616/rar Gj „sperietoare de păsări; momâie”; cf. chip1 5°... -var. 2° moiâgă s. f., pl. moiege AO, h. 616/rar VL MĂIÂGĂ v. măiâg 2°. MĂIC s. n. 1° AMD, h. 687; GM/rar VI, Ph dim. de la mai („bătător”); cf. m ă i ş, m ă i ş 6 r 1°, m ă i u c 2°. 2° AMD, Pl. 114/rar Ag „m u i e r u ş c ă la război”; cf. amnar 3°... MĂÎCA v. mă maică 1". MAIDAN v. maidan 1°, 2°, 5°-7°. MĂIDĂNI vb. IV AMD/rar Tr „a înălţa terenul (împrejurul fântânii)”. MĂIDĂNUŞ s. n. GM/rar Tr dim. de la m a i d a n 1°; cf. m ă i d u 1 e ţ. MĂIDULEŢ s. n. GM/rar Gr dim. de la m a i d a n 1°; cf. m ă i d ă n u ş. MĂIESTOR v. mâistor. MĂIEŞOR v. măişor 2°. MĂIŞ s. n., pl. măişe AFLR/rar Gr dim. de la m a i („bătător”); cf m ă i c 1°... MĂIŞOR s. n., pl. măişoăre 1° GM/ rar Vn dim. de la mai („bătător”); cf. maici0... 2“ var. măieşor s. n. AO, h. 255/rar Mh „pisălog mic (pentru usturoi)”; cf. c e-r e â s 1 ă 2°... MĂIŢĂ s. f. 1° AMD, h. 131 /rar Ag dim. de la m a m a i e 1°; cf. m ă m ă i c â. 2° AMD, h. 117/rar Ag dim. de la mamaie2°;cf. mămică 2°... MĂIUC s. n., pl. măiitce 1° AO, Pl. 135/rar Gj; AMD, h. 687/prin Ag şi rar Db; muiucuri AMD/prin Ag „ciocan mare de lemn”; cf. n f p ă 1°. 2° pl. măiucuri AMD, Pl. 77; TDM III/ rar Ag, Db dim. de la mai („bătător”); cf. mâic 1°... 3° AMD, h. 638/rar Ag „lemnul, butucul în care este fixată nicovala”; cf. b u-cium 4°... 4° AMD, Pl. 114/rar Ag; măiucuri/rar Ag „m u i e r u ş c ă la război”; cf a m-n â r 3°... 5° AMD, Pl. 166/rar Ag „bucăţică de lemn cu care se astupă găurile din piatra zăcătoare, pentru a nu se scurge boabele la măcinat”; cf. a s t u p u ş 2°... -var. măiug s. n., pl. măiuge 1° AO, Pl. 135/rar VI; AMD, h. 687/rar Ag; 2° AMD, Pl. 77/rar Ot; 4° AMD, Pl. 114/ rar Db. MĂIUG v. măiuc 1°, 2°, 4°. MĂJERÂT adj., f. măjerătă GM/rar Ot „plin, cu vârf’: Nu mai rnâncă aşa cum mâneam noi trei-patru inşi dintr-o strachină plină, măjerîtă/ 758; cf. b u r i c 5°... MĂLÂC v. malac 1°. MĂLÂI s. n. 1° AFLR/rar Mh „porumb”; cf. p ă p u ş 6 i 1°, p o r u m b 2°. 2° AMD, h. 455 MN; GD/rar TI; ~ păsăresc AMD/rar TI „mei”; cf. f â n 1°... 3° AO, h. 719/rar VI „amestec din făină de porumb şi făină de grâu cu apă, folosit la scrobirea firelor de cânepă”; cf. mân-j e â 1 ă 1°, mâzgâiâlă, muruiâlă2°, robăiălă, turbucâlâ3°. 4° var. mălău s. n., pl. mălăie AMD, h. 460; GD/rar Cţ „aluat din faină de porumb cu făină de grâu, folosit pentru dospit (în loc de drojdie)”; cf. a 1 u â 12°... 5° AO, Pl. 42/Dj; AMD, h. 509 MN/ rar Ot „numele lunii mai”; cf. c i r e ş a r 3°... 6° GM/rar II; art. de-a mălaiul GM/rar II „numele unui joc de copii”; cf mălă-i â ş u 1. MĂLĂIE s. fi, pl. mălai AMD, h. 330/ rar Br „pală de fân”; cf. b a s â m... MĂLĂCUŢ s. m., pl. mălăcuţi AMD, h. 262 MN/rar Cţ „viţel de bivoliţă”; cf. bebe c... MĂLĂÎ vb. IV refl. AMD, h. 607/rar CI, Cţ [d. pământul arat] „a se fărâmiţa (ca mălaiul)”; cf. m ă 1 ă i ţ â. MĂLĂIÂŞUL s. n. art. GD/rar TI „numele unui joc”; cf. m ă 1 ă i 6°. MĂLĂIÂŢĂ s. f. AMD, h. 1 MN/rar VI „mătreaţă”; cf. coajă 6°... MĂLĂIÂN s. m., pl. mălăieni AO/ 903 „locuitor din satul Malaia”. MĂLĂIER s. m., pl. mălăieri 1" GD/ rar Cţ „negustor ambulant care vinde peşte”. 2° GD/rar Cţ „persoană care umple sacii la moară”. MĂLĂIEŢ s, n., pl. mălăiefe GM/rar Ph dim. de la mălai (preparat din făină de porumb). MĂLĂIOS adj. 1° AMD, h. 607/rar Db, II [d. pământul arat] „fărâmiţat şi afănat ca mălaiul”; cf. a r s... 2° AFLR/rar TI [d. săpun, la preparat] „zgrunţuros”: [Săpunul] dacă e, ştii, mălă-ios, îi trebuie grăsime [...] dacă-i... îi mălăjos, îi pui grăsime; dacă se unge-aşa, îi moale, îi pui sodă/875; cf. b u b i n ţ 6 s... MĂLĂÎŞTE s. f. GM/rar II „teren de pe care s-a cules mălaiul 2°”; cf. c i o-c ăn i ş 2°... MĂLĂIŢ vb. I refl. AMD/rar Tr [d. pământul arat] „a se fărâmiţa (ca mălaiul)”; cf. m ă 1 ă i. MĂLĂIŢOS adj. AMD, h. 607/rar II [d. pământul arat] „fărâmiţat şi afânat (ca mălaiul)”; cf. a r s... MĂLĂIUŞ s. n. TDO/rar Mh dim. de la mălai („făină de porumb”). MĂLĂU v. mălai 4°. MĂLDĂRÂŞ s. n., pl. măldărăşe 1° GM/rar Bz, Br; AFLR/rar Cţ dim. de la maldăr. 2° GM/rar CI „mănunchi de cânepă”; cf. chită1 1°... MĂLDĂREALĂ s. f. GM/rar Vn „numele acţiunii de a se m ă 1 d ă r i”. MĂLDARELE s. n. pl. TDM III; AFLR/rar Br, CI „mănunchiuri de cânepă”; cf. chită1 1°... MĂLDĂRÎ vb. IV refl. GM/rar Vn „a se zbate, a se zbuciuma, a se agita (în somn)”: Cel care a prins zmeu visează că să munceşte, ca să măldăreşte şi nu ştiu mai ce... să măldăreşte: să trânteşte, să scoală/724; cf. b ă 1 ă n c ă n i 2°... MĂLEÂLĂ s. fi, pl. măleli AMD, h. 545/prin TI „aluviune, viitură”; cf. a 1 i-m ân... MĂLÎ vb. IV tranz. AMD, h. 545/rar TI „a acoperi cu mâl; a mâli”; cf. împo 1-m o 1 1... MĂLIGÂR v. mămăligâr 1°. MĂLIGĂ s. f. AMD, h. 453 MN; GM/Vn, prin Br şi rar Ag, Db, Ph, Bz, TI „mămăligă”. MĂLIGUŢĂ s. f. GM/rar Ag, Vn, G1 dim. de la m ă 1 i g ă. MĂLIN s. m., pl. mălini AO, h. 534/ prin Dj şi rar Mh „salcâm”; cf. d â f i n 1°.., MĂLÎNURI v. molin 2°. MĂLTĂRÂC s. n. şi m., pl. măltă-răce, măltărăci AO, Pl. 139/rar Dj „mistrie”; cf. m ă 11 ă r â ş, m i s t i r i e, m i s t r ă. MĂLTĂRÂŞ s. n., pl. măltărăşe AO, Pl. 139/rar Dj „mistrie”; cf. m ă 11 ă r â c... MĂLUMĂREÂN s. m., pl. mălumă-reni AO/983 „locuitor din comuna Malu Mare”. MĂLURĂ s. f. 1° TDO; AFLR/rar VI, Gj; AMD/rar Tr „reziduu la prepararea săpunului”: [Săpunul] îşi lapădâ mălură, aia neagră TDO/952; cf. b o r o g h i n ă 4°... 2° AO, h. 679/rar Gj „reziduu, depunere pe pereţii butoiului cu vin”; cf. c i-m e n tu i â 1 ă... 3° AFLR/rar Mh „tescovină”; cf. b o â s-c ă 1°... 4° var. mălură s. f. AMD, Pl. 70-71; GD/TI, prin Cţ şi rar Br „mană (la viţa-de-vie, la fructe, la cereale)”; cf. p â r p â 1 ă, răsfugeâlă, turbarea 2°. 5° AO, h. 141/rar Dj „puroi, coptură”; cf. c u p t u r ă... 6” var. mălură s. f. AO, h. 794/rar VI „lână de calitate inferioară, tunsă de pe burtă şi de pe coada oii”; cf. c o â d ă 6°... 7° var. mălură s. f. AFLR/rar Dj „impurităţi în lâna tunsă”; cf. f u r n u c h i... - var. mălură s. f. 2° AO, h. 679/rar VI; 5° AO, h. 141/rar Mh; mărulă s. f. 1° GO/ rar Mh. MÂLURĂ v. mălură 2°, 4°-6“. MĂLUREÂN s. m., pl. mălureni AMD/ 835 „locuitor din satul Malu”. MALURI vb. IV refl. AMD, Pl. 70-71; GD/prin TI şi rar Br [d. viţa-de-vie şi pomii fructiferi] „a se mâna”; cf. m ă n i, sfoiegi, vărsa 4°. MĂLURIT adj., pl. mălurifi, f. mălu-rltă, pl. mălurite AO, h. 663/rar Dj, Tr; AMD, h. 357; 617, 618/prin TI [d. bobul de cereale sau fructe] „nedezvoltat, pipernicit, mănat”: S-a făcut nişte prune mălurite AMD, h. 357/882; cf m ă n u i t, p â h â v 2°. MĂLUŞ s. n., pl. măluşuri AMD, h. 547; GM/rar Ph, II dim. de la mal, cf. măluşel, măluştdu. MĂLUŞEL s. n., pl. măluşele AMD, h. 547/rar Ag dim. de la mal, cf. m ă 1 u ş... MĂLUŞTEU s. n„ pl. măluştâie AMD, h. 547/rar Ag dim. de la mal, cf. m ă 1 u ş... MĂLUŢĂ s. f. AMD, h. 701-703/ rar Tr dim. de la m a 1 ă. MĂMÂIE v. mamaie 1°. MĂMĂICĂ s. f. 1° voc. mămăicule AMD, h. 131/rar Gr dim. de la mama-i e 1°; cf. m ă i ţ ă 1°... 2“ ~ măre loc. subst. TDM III/rar Db „bunică”; cf. b â b ă 1°... 3° GM; AMD/rar Vn, Tr; GD/rar Cţ dim. de la m a m ă i e 2°; cf. m a m i c ă 2°... -var. 1° maica s. f. art. GM/rar Tr. MĂMĂLIGÂR s. n., pl. mămăligăre 1° AMD, h. 453/rar Ph, Bz „fâcăleţ de amestecat mămăliga”; cf. d r u g ă2 4°... 2° AO, h. 772, 773/rar Ot „cujbă de lemn (la stână)”; cf. c ă 1 d ă r ă r... -var. 1° măligăr s. n., pl. măligdre AMD, h. 221; 453/prin Ph şi rar Db. MĂMÂIE v. mămâne 1°. MĂMÂNĂ v. mămâne 2°. MĂMÂNE s. f., pl. mămâni 1° AO, Pl. 13/rar Dj; AMD, h. 120/rar Db, Ph „mamă”; cf c h f ţ ă2... 2° AO, Pl. 13/rar Mh; AMD, h. 120/rar Db „bunică”; cf. b â b ă 1°... 3° AMD, h. 120/rar Db „termen de adresare către o femeie bătrână”; bâtă2 2°... -var. mamăne s. f. 1° AMD, h. 120/ rar Ph; mămâie s. f. l°/rar Gr; mămână s. f., pl. mămâni 2° AO, h. 155, 156/rar Dj; AMD/rar Db; mâni-sa s. f. genit. 1° AO, h. 169/rar Dj; mumână s. f., pl. mumăni 2° TDO/rar Dj. MĂMICUTĂ s. f. AO, Pl. 21/rar Gj dim. de la mamă-, cf. mămică 2°... MĂMIŢĂ s. f. AO, Pl. 15; 21; TDO/ rar Gj, Mh, Dj; AMD, h, 117/rar VI, Ph, Ot, Tr, Gr dim. de la mamă-, cf. m a m i-că2°... -var. mamiţă s. f. AO, h. 155, 156; Pl. 21 /prin Mh şi rar Gj. MĂMIŢICĂ s. f. AMD, h. 117; GM, TDM II/prin Ph şi rar Bz, Br, Tr, II dim. de la mamă-, cf. m a m i c ă 2°... MĂMOIE v. momâie 4°. MĂMUCĂ s. f. AFLR/rar Ot dim. de la mamă-, cf. m a m i c ă 2°... MĂMUIE v. momâie 4°. MĂNĂTURĂ s. f., pl. mănături AMD, h. 27/rar Ot „pistrui”; cf. b r e z e2... MĂNDIAT (2 sil.) adv. GO/rar Dj „imediat”: Stai, mă, că viu şi eu acuma măndiăt, zâc/929; cf. 1 o c 3°... MĂNEÂLĂ s. f. GM/rar Bz „polen”: Când iese două trei spice [la grâu], îl bate vântu, să ia măneăla, atunci în două săptămâni atunci pă tot îl vezi cu legătură/736; cf. b u n2... MĂNGĂLÂU s. n., pl. măngălăie AO, h. 234/rar VI „sul de întins foaia de aluat”; cf. d r i h 61 ţ... MĂNI vb. IV refl. AO, h. 480; 613; 663; AFLR/Gj, Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 357; 617; Pl. 70/prin Tr [d. recolta de cereale şi d. fructe] „a se măna”; cf. m ă 1 u r i... - var. mână vb. I intranz. AMD, h. 357; 617; Pl. 70/rar Tr, II, Cţ. MĂNÎNC v. mânca 1°. MĂNT v. mantă. MĂNUCHE v. mănunche 1°. MĂNUCHI v. mănunche 1°, 4°. MĂNUCHÎN v. manechin. MĂNUCHIU v. mănunche 1°. MÂNUIT adj. AO, h. 613/rar Dj [d. cereale] „mănat”; cf. m ă 1 u r i t... MĂNUNĂv. mânună 1°. MĂNUNCHE s. m. şi n. 1° pl. mănunchi AO, h. 443; 711/Gj, Dj, Ot, prin VI, Mh şi rar Tr; mănunchiuri AMD, Pl. 103/rar VI „mănunchi (din fire de cânepă, grâu ete.)”; cf. chită1 1°... 2° pl. mănunchi AMD, Pl. 103/rar Ot „legătură din mai multe fuioare”; cf. boc-c e â 5°... 3“ var. munuchi s. m., pl. munuchi AMD, h. 392/rar Tr „caier (de cânepă)”; cf. c ă i er 1°... 4° var. mănuchi s. n., pl. mănuchiuri AMD, Pl. 67/rar Ag, Db „coardă de viţă-de-vie de doi-trei ani”; cf. a z m â n 1°... 5° var. mănunchi s. n. GD/rar Cţ „mânerul cuţitului (făcut dintr-o singură bucată de lemn)”. 6° var. mărânchi s. n. GD/rar Cţ „numele unui dans popular”: Noi jucam sârba, geamparale, mărînkl896. -var. mănuche s. m., pl. mănuchi 1° AO, h. 443/rar Ot, Tr; AMD, Pl. 103/ rar Db; mănuchi s. m. şi n., pl. mănuchi 1° AMD, h. 386; Pl. 103/Cţ şi rar Ph, Ot, CI, TI; mănuchiuri 1° AMD, h. 318; Pl. 103/Cţ, prin Ag, Vn, Bz, Ot, Tr şi rar Db, Ph, Br, Gr, CI, TI; mănuchiu s. n., pl. mănuchiuri 1° AMD, Pl. 103; TDM II, III/rar Ph, Br, Tr; mănuche AMD/rar Bz, mărănghi s. n. 6° GD/rar TI; mărunche s. m., pl. mărunchi 1° AO, h. 443; 711; AFLR/ Mh, Dj, prin VI, Gj şi rar Ot; 2° AO, Pl. 86/rar Mh; mărunchi s. m. şi n., pl. mărunchi 1° AO, h. 711; TDO; AFLR/ Mh şi rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 318/rar VI, Ag, TI; mărunchiuri 5° AMD, h. 240; GD/ rar TI; mânuche s. m., pl. mănuchi 1° AMD, Pl. 103/rar Br; mânâchi s. m. şi n., pl. mănuchi 1° AMD/rar Db, Ot; mănuchiuri 1°AMD, h. 318; Pl. 103; TDM III; AFLR/ Ag, Db, Tr, prin Bz, Br, Ot, Gr, CI, II şi rar Ph, Vn, If; 4° AMD, Pl. 67/rar Ag; mănuche 1° AMD, Pl. 103/rar Ag, Bz, Br, CI; munic s. n. 1° GM/rar Br; munuche s. n. şi f., pl. munuche 1° GM; AFLR/rar Gr, CI, II; art. munuchea 1° GM/rar CI; munuchi s. n., pl. munuchiuri 1° AMD, h. 318; Pl. 103; GM; TDM II, III; AFLR/Ci, II, Cţ, prin Ag, Db, Tr, Gr şi rar Ph, Bz, Br, If, TI; 4° AMD/rar Db; munuche 1° AMD, Pl. 103/prin II şi rar CI, Cţ; munuchii l°/rar Ci, Tl,_Cţ. MĂNUNCHI v. mănunche 3°. MĂNUNT v. mărunt 3°. MĂNUŞĂ v. mânâşă 7°, 8”, 11". MĂNUŞELE s. f. pl. TDM III/rar 11 dim. de la mănuşă („mănunchi de cânepă”); cf. m â n u ş i c ă. — var. mânuşele s. f. pl. GM/rar Ph, II. MĂNUTÂIE v. măruntâi 5°. — var. mamiţică s. f. AMD, h. 117/rar Db, Gr. MĂR1 s. n„ pL mere 1° art. mărul obrazului AMD, h. 25/rar Tr „umărul obrazului”; cf. c ă 1 c â i 5°... 2° pl. mâră AO, PI. 79/rar Dj „mere”. 3° AMD, h. 652/prin Ag şi rar Ot „partea groasă a osiei la car, care intră în căpăţâna roţii”: Măru osii, care să loveşte bucceaua-n el/768; cf. c e p 14°.... 4° AMD, h. 651/rar Tr „butucul roţii la car”;cf. bur6te5°... 5° AO, h. 645/rar VI, Dj, Ot „străgălie la osia carului”; cf. b ăt â i e 7°... -var. 2° mâră s. £, pl. mere AO, Pl. 79/rar Mh. MĂR2 s. m. GM/prin Ag şi Db; GD/ rar Cţ „creangă (de măr) împodobită cu mere, turte, covrigi etc. (în cadrul obiceiurilor de înmormântare)”: Tai un vârf dă... măr, că fără ăla nu poţi să-l duci [pe mort], şi-l îmbraci, îl împodobeşti cu zahăr, cu turte, cu covrigi, cu mărturii, cu fel dă fel şi ăla-i măr GM/694; cf. b r a d 5°. MĂRÂI s. n. AFLR/rar Gj „mărar”. MĂRÂMĂ v. maramă 1°. MĂRAR s. m., pl. mărări GM/rar II „negustor, vânzător de mere”. MĂRÂZ s. n., pl. mărăzuri GM/rar Bz „ură, duşmănie”. MĂRĂCINE s. m., pl. mărăcini 1° AO, h. 536/V1, Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar Tr „spin, ţep”; cf. g h e ă r ă 1°... 2° AO, h. 536/rar Mh „salcâm”; cf. d â-f i n... 3° AMD, h. 7 MN/rar Tr, Gr „coş pe faţă”; cf. br o b o â n ă 1°... 4° var. mărăciune s. m., pl. mărăcimi GD/rar TI „mărăciniş”. MĂRĂCINEÂN s. m., pl. mărăcineni AO/972 „locuitor din comuna Mărăcinele”. MĂRĂCIUNE v. mărăcine 4°. MĂRĂMIŢĂ s. £, pl. mărămiţe AO, h. 53/rar Dj „batistă”: Nu-i mai zice nima mărămiţă/975;cf. basma 4°... MĂRÂNCHI v. mănunche 6°. MĂRÂNTAI v. măruntăiă. MĂRCĂTOÂRE s. £, pl. mărcători 1° AMD, Pl. 59/GM; GD/C1, II, Cţ, prin Bz, Br şi Ph, If „unealtă agricolă pentru semănat; semănătoare (trasă de cai)”. 2° GM/rar Ph „sfoară care ţine loc de marcator (la semănatul porumbului)”. 3° var. mărcător s. n., pl. marcatoare AMD, Pl. 171/rar Gr „un fel de compas cu ajutorul căruia se măsoară şi se însemnează doagele (la dogărie)”; cf. c â p r ă 8°... MĂRCĂTOR v. mărcătoâre 3°. MĂRCĂTURĂ s. f. GM/rar Ph „marcaj pe copacii care urmează a fi tăiaţi”. MĂRCEL s. m. AO, Pl. 42/rar Dj „numele lunii martie”; cf. c a p 20°... MĂRCUŞ adj., f. mărcuşă, pl. mărcuşe 1° AO, h. 50/rar Ot [d. oameni] „cu pistrui; pistruiat; cf. a b r â ş 1°... 2° AO, h. 50/rar Ot; AMD, Pl. 129-130; 154; 160—161/Tr, prin Gr şi rar Ag, Db, Ot, CI [d. oi] „cu pistrui pe bot”; cf. c ă r ă b â ş 4°... MĂRD v.mardă 1°, 10°. MARDĂGIT adj., pl. mărdăgiţi AMD, h. 156/rar Gr „ameţit de băutură; cher-chelit”; cf. a b ţ i g u i t... MĂRE interj. GM/rar Ot „cuvânt folosi în strigăturile care însoţesc un obicei la Lăsatul Secului de Paşti”. -var. moră interj. GM/rar Db; more interj., tîtiri ~ AFLR/rar Db; moro interj. AFLR/rar Db. MĂRENGHI v. mănunche 6°. MĂRGEA s. f., pl. mărgele 1° AO, h. 429/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 301/ prin Db şi rar Ag, Ph, Tr, Gr, 11 [mai ales la pl.] „bărbie la găină”; cf. a 1 b i ş o â r ă 3°... 2° AO, h. 33/rar Ot „pupilă”; cf. b o â-b ă 3°... 3° AO, h. 84/rar Gj „amigdală”; cf. a m i g d a 111 ă... 4° AMD, h. 652/rar II „partea groasă a osiei, la căruţă, care intră în căpăţâna roţii”; cf. c e p 14°... ’ 5° GM/rar Br; AMD, h. 154; GD/T1 [la pl.] „petrecere (la casa miresei) în seara din ajunul nunţii şi dansul care se joacă, după obicei, la aceasta”: Sâmbătă de la patru a venit muzica pentru mărgele; s-au făcut mărgelele, au ţinut până la ora douăsprezece AFLR/874. După ce-am adus naşu, începe să joace mărgelili, afară; după ce-au jucat mărgelili, s-a stricat [...] au plecat acasă id./883; cf. b e t e â 1 ă 1°... 6° var. mărgeâuă s.f. AFLR/rar Db „mărgică”; cf. m ă r g i 11 c ă. MĂRGEAN s. n., pl. mărgeăne 1" TDO/ prin Dj; GM; AFLR/rar Db, Ot, Gr „şirag de mărgele”: Punea pieptene la Anu Nou, târsână, săpun, mărgean, oglindă TDM/ 776; cf. b â i e r ă 2°... 2° AO, h. 429/rar Mh „bărbie la găină”; cf. a 1 b i ş o â r ă3°... MĂRGEÂUĂ v. mărgea 6°. MĂRGELÂT adj. GM/rar Ot [d. pământul arat] „mărunt ca mărgelele; granulat’: Pământ mai negru, mărgelăt e mai mărunt el aşa/764; cf. a r s... MĂRGELUŢE s. f. pl. AMD, h. 301/ rar Db dim. de la m ă r g e â 1°. MĂRGHEIE s. f. [?] pl. GO/rar Dj „(soi de) peşti mici”. MĂRGILICĂ s. f. GO/rar VI „mărgică”; cf. m ă r g e â 6°. MĂRGILOS adj. AMD, h. 589/rar TI [d. pământul arat] „mărunt ca mărgelele; granulat”; cf. a r s... MĂRGINÂR s. n., pl. mărginăre 1“ AO, PI. 127/rar VI, Dj; AMD, Pl. 162/ rar Bz „partea laterală, peretele ulucului la moară”; cf. â r i p ă 4°... 2° var. mărginăre s. fi, pl. mărginari GO/rar Dj „scândură tăiată din marginea buşteanului”; cf. b r â c u r i 1°... 3° var. mărginăre s. fi, pl. mărginări AO, h. 282/rar Mh „marginea răsfrântă la borul pălăriei”; cf. v i z i e r ă. MĂRGINÂRĂ adj. fi, pl. mărginăre AO, h. 806/rar Ot [d. oi] „care umblă, de obicei, răzieaţă, pe marginea turmei”; cf. alergătoâr e1... MĂRGINĂRE v. mărginăr 2°, 3°. MĂRGINÂŞĂ adj. fi, pl. mărginaşe AMD, Pl. 155, 156/rar Db, Ot, Tr, II TI, Cţ [d. oi] „care umblă, de obicei, răzieaţă, pe marginea turmei”; cf. a 1 e r g ă t o â r e1... MĂRGIOÂRĂ s. fi AFLR/rar Ph dim. de la margine'. [Pentru semănat cânepă] lăsam un petecuţ aşa, o mărgioărăl708. MĂRI vb. IV 1° tranz. GO; TDO/rar Gj, Mh „a plămădi (aluatul) şi a-1 pune la dospit”; cf. î m p 1 ă m ă d i... 2° intranz. GM/rar Ot [d. oameni] „a se face mare; a creşte”; cf. a j u n g e 1°... MĂRICIŞOR adj., fi măricişoără GM/ rar Db „mărişor”; cf. măricuţ,măruţ MĂRICUŢ adj., fi măricuţă AMD, h. 141; GM; AFLR/rar Db, Ph, Ot, Gr „măricel”: Băiatu ăl mai măricuţ GM/711; cf. m ă r i c i ş 6 r... MĂRIME s. fi colect. AFLR/rar Tr „vite mari (în opoz. cu păsări, porci etc.)”: Strângi de nuntă, strângi mărime, strângi păsări, orice, ştii că trebe la o nuntă/829. MĂRITĂ vb. I intranz. AFLR/rar Ph, Tr „a se mărita”; cf. î n m ă r i t â. MĂRMURÎT adj., pl. mărmuriţi, fi mărmurîtă GM/rar Ph, Ot „uimit, înmărmurit”. MĂRNIOÂRĂ s. fi GD/rar Cţ dim. de la marne. MĂROS adj., fi măroăsă GM/rar Ag „mândru, încrezut”: Erea măroăsă, da, mămică, că zicea că nu-i trebuia s-o-nveţe pă ea niminea/680; cf. f ă 1 n i c 6 s... MĂRSICĂTURĂ s. fi, pl. mărsicături GM/rar Br „muşcătură de animal; murse-cătură”. MĂRTÂC v. martâc 7”. MĂRTĂCEÂLĂ s. fi 1° GM/rar Br, CI; AMD/rar Cţ „acţiunea de a bate lemnăria la acoperiş”: Mărtăcălă spune-aşa când îi pune [casei] tot acoperişu GM/753. 2° AMD, h. 190; GD/prin CI, Cţ „totalitatea căpriorilor unei construcţii”; cf. samar 6°, tăvăneâlă. MĂRTĂCI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° AMD, h. 190; TDM II; AFLR/prin Cţ şi rar Br, II, TI „ a (se) pune căpriorii la o construcţie; a (se) căpriori”; cf. c ă p r i-o r i 1°... 2“ AMD, PI. 66-67; GM/rar II „a înmulţi via prin marcataj”. -var. merteci vb.IV tranz. 1° AMD, h. 190/rarTl. MĂRTĂCUŢ s. m., pl. mărtăcuţi AMD, h. 190/rar Cţ dim. de la m a r t a c 1°. MĂRTURIE s. f„ pl. mărturii 1° GD/ rar TI „pânză cu care se înveleşte mortul, înainte de a fi îmbrăcat”; cf. b o i 1°... 2° GM/rar Db „colac (mic) rotund, care se dă de pomană”; cf. a r â n g h e 1... MĂRTURISI vb. IV tranz. GD/rar TI „a spovedi”: I s-a ţinut lumânarea, se-ngri-jeşte să i se dea grija, s-aducă preot ră-l mărturiseăsci3/884. MĂRŢIC s. n., pl. mărţicuri GM/rar Db, Bz „mărţişor”; [p. ext.] „lanţ cu medalion”. MĂRŢIŞOR s. m. AO, Pl. 42/V1, Dj, Ot şi prin Gj; AMD, h. 507/Ag, Db, Ph, Vn, Ot, Tr, Gr, prin Bz, Br, II, Cţ şi rar VI, Gl, If, CI, TI; luna lui ~ AO/rar Dj; AMD/ rar TI „numele lunii martie”; cf. c a p 20°.. MĂRULĂ v. mătură 1°. MĂRUNCHE v. mănunche 1°, 2°. MĂRUNCHEL s. m., pl. mărunchei GD/rar TI dim. de la m ă r u n c h i 1°; cf. mărunchiuş. MĂRUNCHI v. mănunche 1°, 3°. MĂRUNCHIUŞ (3 sil.) s. m, [?] GD/ rar TI dim. de la m ă r u n c h i 1°; cf. mărunchei. MĂRUNT 1° adj., f. mârâită, pădure ~ AO, h. 518/rar Gj; AMD, h. 411/rar Tr „pădurice, deasă, cu copăcei şi tufişuri”; cf. c 6 d r u 3°... 2° art. cu de măruntul loc. adv. TDO/ rar Mh „cu de-amănuntul”: [Porcul] îl tăiem, ş-atuncea-l...îl jupoaie [...] scoate din el de-acolo tot [...] cu de măruntu de-acolo/ 945; cf. amăruntu 1... 3° var. mănunt adj., pl. mănunţi TDO/ rar VI; AFLR/rar Db „tăiat, rupt în bucăţi mici, mărunţit”: Toacă [ficaţii] prin bardă aşa mă«iw//AFLR/814. MĂRUNTĂC adj., pl. măruntăci AMD, h. 36/rar Tr [d. oameni] „mic de statură; mărunţel”; cf. g h i n d 6 c... MĂRUNTÂI s. n., pl. măruntaie 1° TDO/rar Ot; AMD; GM/rar Tr, 11 [la pl.] „lucruri mărunte; mărunţişuri”: Facem un brad. Să leagă trei mere, trei chite dă busuioc cu flori, tel, mă rog, mai multe măruntaie TDO/992. Şi-i făceai la ursitori, ş-alea le lua baba, măruntăili de-ale mâncării, alilante rămânea pâ masă GM/842; cf. b o 1 b o t i n ă 3°. 2° colect. GM/rar II „resturi de la dără-citul cânepii; câlţi”: Şi dând-o [cânepa] la darag, rămâne măruntăi aşa zis/848; cf. buc i... 3° GM/rar II „pleavă (rămasă după treierat)”: Adunam [...] toate paiele bine-bine, tâmuiam măruntâile-alea dă pă boabe, pleava aia/848; cf. cămăşuiălă 5°... 4°pl. măruntăi AO, h. 778/rar Dj „ogrinji”; cf. c o c e â n 4°... 5° pl. măruntâiuri GM/rar Ag, Bz; AFLR/rar Cţ „măruntaie”: Tocăm mărun-tăiurli şi facem caltaboş GM/766; cf. b u-r e t e 3°... 6° GM/rar II „came tocată, amestecată cu mirodenii; tocătură”; cf. m ă r u n ţ f ş 5°. 7° GM/rar Vn „bucăţi de grăsime şi pieliţe rezultate după curăţarea maţelor”; cf. curătură2°... - var. 5° mănutăie s. f. pl. GM/rar II. MĂRUNTĂI vb. I tranz. şi refl. GO/ rar VI; GM/rar VI „a (se) mărunţi, a (se) fărâmiţa”; cf. f ă r â m â 9°... -var. mărântăiâ vb. I tranz. GO/rar VI; măruntuiâ vb. I tranz. GO/rar VI. MĂRUNTUI v. măruntăiâ. MĂRUNŢ vb. I tranz. şi refl. AO, h. 584; GO; TDO; AFLR/Dj, prin VI, Mh şi rar Gj, Ot, Tr; AMD, h. 607; GM; AFLR/ prin Db, Ot şi rar Ph, Tr, Gr „a (se) mărunţi, a (se) fărâmiţa”; cf. f ă r â m â 9°... MĂRUNŢÂT s. n. TDO/rar Gj „acţiunea de a m ă r u n ţ a”. MĂRUNŢĂŞÂ vb. I tranz. şi refl. AMD, h. 589; GM/rar Vn „a (se) mărunţi, a (se) fărâmiţa”: îl sapi bine [pământul], îl mărunţăşez! bine şi d-acolea, după ce l-ai mărunţăşăt, semeni [cânepa] GM/721; cf. fărâm â 9°... - var. mărunţişă vb. I refl. AMD, h. 589/ rar Br; mărunţişf vb. IV tranz. AMD/rar Bz; mâronţâşâ vb. I refl./rar Vn. MĂRUNŢEL 1° a ~ loc. adv. AMD, h. 88/rar Tr [d. modul de a merge] „încet, cu paşi mărunţi, fără grabă”; cf. a 1 6 n e a... 2° art. de-a mărunţelul loc. adv. AFLR/ rar TI „de-amănuntul”; cf. amăruntu 1... MĂRUNŢICUŢĂ adj. f. AMD/rar Br dim. de la mărunţică. MĂRUNŢIŞ s. n., pl. mărunţişuri 1° AO, Pl. 73/Mh şi rar Gj [mai ales la pl.] „cereale”; cf. p â i n e 5°. 2° AO, h. 630/rar Dj; AMD, h. 632/rar Bz, Ot, II, Cţ „rămăşiţă de fân mărunţit”; cf. c o âd ă 8°... 3° AO, h. 222/rar Dj; AMD, h. 208/rar Ph „vreasc”; cf. b â t ă1 6°... 4° colect. GM/prin Ph şi rar Ag, CI; AFLR/rar Cţ [mai ales la pl.] „măruntaie”; cf. b ur e t e 3°... 5° GM/rar Vn „came tocată, amestecată cu mirodenii; tocătură”; cf. m ă r u n t â i 6°. 6° AFLR/rar Cţ [la pl.] „mirodenii”; cf. mirodie 1°, miros, mirosărie. MĂRUNŢIŞĂ v. mărunţăşâ. MĂRUNŢIŞi v. mărunţăşâ. MĂRUŢ adj., f. pl. măruţe AFLR/rar Mh „măricel, mărişor”; cf. m ă r i c i ş 6 r... MĂSÂRE s. f., pl. masări AO, h. 241/ rar Gj „faţă de masă”; cf. a ş t e r n u 14°... MĂSÂŞ v. mesâş. MĂSĂRIŢĂ s. f., pl. măsăriţe AO, h. 241/rar Gj „faţă de masă”; cf. a ş t e r-nut4°... -var. mesăriţă s. f., pl. mesărhe AO, h. 241/rar Gj. MĂSCĂRI vb. IV tranz. 1° GM/rar Bz; GD; AFLR/rar TI, Cţ „a batjocori, a insulta, a înjura”; cf. f u t u f... 2° GM/rar CI „a lucra superficial, de mântuială”: Primăvara veneam şi-l zgâriam puţin, îl zgâriam pe pământ [...] îl măscăream acolo-şa, mă rog, nu se făcea treabă cum se face acum/868; cf. b â r c â i 3°... MĂSCOI s. m., pl. măscoi GM/rar Vn „persoană mascată”: Toată noaptea, ca să-ţi treacă somnu [la priveghi], să nu te prinză somnu, făcea măscoi/726; cf. b e r e z 6 i 1°... MĂSCUÎ vb. IV refl. GM/rar CI „a se masca”; cf. m ă ş c i, u r â 11°. MĂSE s. f„ pl. măsele 1° AO, h. 633/rar Ot, Tr; AMD, h. 635/T1 şi rar Vn, CI „partea coasei care prinde custura de toporâşte”; cf. aducătură2°... 2" AO, h. 657/Mh, prin Gj şi rar Dj, Ot „cuiul care prinde cele două scânduri prin care se leagă tălpile săniei de proţap”. 3° AO, h. 641/rar Mh, Dj „cuiul din capul grindeiului prin care acesta se leagă de cotiga plugului”; cf. c ă 1 u ş 10°... 4° AO, Pl. 130/prin Dj şi rar VI, Gj, Ot, Tr; AMD, Pl. 165/prin VI,Ag, Bz şi rar Ph, Vn, Ot „şiştor la moară”; cf. g â n j e u 2°... 5° AO, Pl. 1277rar Tr „paletă la roata morii”; cf. ă r i p ă 3°... MĂSELÂR s. n„ pl. măseldre AMD, h. 2 MN; 24; 25/rar Ph, Bz, Tr, II, TI „falcă, maxilar (la om)”: Osu obrazului face parte din măseldru dă sus h. 30/852; cf. c a p 10°... MĂSELÂRIŢĂ s. f., pl. măselâriţe 1° AMD, h. 2 MN; 24/rar Db „falcă, maxilar (la om)”; cf. c a p 10°...; AO, h. 77/rar Mh [spec.] „falca de jos (la om)”. MĂSELÂRNIŢĂ s. f., pl. măseldrniţe AMD, h. 2 MN; 24/rar Br „falcă, maxilar (la om)”; cf. c ap 10°... MĂSÎCĂ v. mesi'că. MĂSLINĂ s. f„ pl. măsline 1° AO, h. 88/rar VI „aluniţă, pistrui”; cf. b r e z e2... 2° var. măslină s. f., pl. măsline AFLR/ rar TI „măslină”, MĂSTÂCÂN s. rri., pl. măstăcâni IDO/ rar Mh „mesteacăn”. MĂSTĂCÂU v. mestecău 1°. MĂSTREÂŢĂ v. mătreâţă 2°. MĂSUÎT adj. AMD, h. 589/rar Ot [d. terenuri] „nivelat după arătură; făcut m a s ă”; cf. m â s ă 16°... MĂSURĂ vb. I, ind. prez. 1 sg. măsur, 3 sg. măsură AFLR/rar VI, Mh, Dj; Gr; 1 sg. măsur, 3 sg. măsură AO, h. 983; TDO/ Mh, Dj, prin VI, Gj, Ot şi rar Tr; AMD; AFLR/prin Tr şi rar Gr „a lua măsură”; cf. înmăsurâ. MĂSURĂTOÂRE v. măsurător 1°. MĂSURĂTOR s. n., pl. măsurătoare 1° AMD, h. 676/rar Ph „băţ crestat cu care se măsoară cantitatea de lapte mulsă; răboj”; cf. c a r â m b 8°... 2" AMD, h. 689/rar Tr, Cţ „unealtă cu care rotarul însemnează obezile pentru a fi îndoite”; cf. călcătoare 9°... - var. 1° măsurătoare s. f. AO, h. 769/ rar VI, Dj; AMD, h. 676/rar Ag, Ph, Br, Tr. MĂSUŢĂ s. f., pl. măsuţi AO, Pl. 31/prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 225 MN/T1 şi rar CI dim. de la masă (mobilă); cf. m e-s i c ă, m e ş c i o â r â. - var. mesuţă s. f., pl. mesuţe AO, Pl. 31/rar Gj; AMD, h. 225 MN/prin Bz şi rar Vn, Tr, Cţ. MĂŞCÂT adj., f. măşcătă AMD; AFLR/ prin TI [d. cereale sau fructe mărunte] „cu bobul mare”: Aveam grâu de primăvară, măşcăt, frumos AFLR/875. MĂŞCĂCEL adj. GD/rar TI dim. de la m ă ş c a t. MĂŞCĂLÂU s. m., pl. măşcălăi GM/ rar II „om, persoană mascată”: Să făcea clacă d-acolo... măşcălăi, aşa să zicea/851; cf. b e r e z 6 i 1°... MĂŞCI vb. IV refl. TDM II/rar Br „a se masca”; cf m ă s c u 1... MĂŞELII s. f. pl. GO/rar Gj „părţile din tulpina porumbului care rămân în pământ după cules”; cf. c i o â t ă1 1°... MĂTĂŞt . MĂTĂCICĂ s. f. AMD, Pl. 101/rar Gr „plantă meliferă, cu frunze aromate; roinită, mătăcină”; cf a f u m â t o â r e... MĂTĂCINE s. f. 1° AO, Pl. 116/rar Ot „propolis”; cf c e â r ă 1°... 2° var. mătăciune s. f. AMD, Pl. 101/ rar Db, II „plantă meliferă, cu frunze aromate; roiniţă, mătăcină”; cf. a fumătoare... MĂTĂCIUNE v. mătăcine 2°. MĂTĂHĂI vb. IV intranz. şi refl. AMD/rar Vn; GD/rar TI „a se împletici la mers; a merge clătinându-se”. MĂTĂHUZ v. mătăuz 4°. MĂTĂIÂGĂ s. f., pl. mătăiegi AO, h. 616/rar Ot „momâie, sperietoare; matahală”; cf. c h i p1 5°... MĂTĂLEŢE s. f. pl. GM/rar VI [depr.] „persoane femei care folosec cuvântul „matale”; proaste, pretenţioase, cu ifose”: Uite-acu aşa le vezi toate mătăleţili cu ei [= copiii] la doctor/756; cf. p e t r e n ţ i 6 s, politicos. MĂTĂNĂI vb. IV intranz. GM/rar Ag „a se preface că se închină, făcând mătănii”. MĂTĂSĂ v. mătăsi 1°. MĂTĂSI vb. IV 1° intranz. AO, h. 601/rar VI; AMD, Pl. 51/prin Ph şi rar Ag, Db [d. porumb] „a-i da mătasea”; cf. îmb ărb i â... 2° tranz. GD/rar Cţ „a trage mătasea de pe gogoşi”. 3° refl. GM/rar Ph [d. fuiorul de cânepă] „a se face moale ca mătasea”. -var. 1° mătăsâ vb. I intranz. AMD, Pl. 51/rar Ag; mătăşi vb. IV intranz./rar Ag, Bz. MĂTĂŞICĂ s. f. 1” TDO/rar VI „învelişul gogoşii (de mătase) din care se scoate firul”; cf. cămăşuiâlă 3°... 2° var. mătăşică s. f. GM/rar Tr „pânză de păianjen”: A luat foc poianjenii ăia, mătăşică aia/801; cf. p ă i e n j e n e ă 1 ă 3°. MĂTĂSUŢĂ s. f. AFLR/rar Mh „fir subţire de mătase”. MĂTĂŞf v. mătăsi 1°. 305 MĂTĂŞICĂ v. mătăşică 2°. MĂTĂUZ s. n., pl. mătăuze 1° AMD, PI. 178-179; GM/prin Tr şi rar VI, Ot „pă-mătuf, şomoiog”; cf feleştiu c... 2“ GO/rar VI, Gj „buchet de flori (purtat de mireasă)”. 3° AO, h. 616/prin Dj „momâie, sperietoare”; cf c hip1 5°... 4° var. mătăhuz s. m., pl. mătăhuzi GM/ rar Ag [iron.] „prostănac, nătâng, bleg”: El nu putea să bea şi el, nu putea... şidea ca un mătăhuz, îi era şi ruşine/685; cf. b a 1 a-m ut2°... -var. 3° mătâuză s. f., pl. mătăuze AMD, h. 619/rar Db. MĂTĂUZĂ v. mătăuz 3°. MĂTÂCĂ v. matcă 1°, 5°. MĂTCĂLĂ s. f., pl. mătcăli GD/rar TI, jurubiţă, scul mic”; cf. c i u I e â... MATCĂ v. matcă 1°. MĂTCĂLEŢ s. n., pl. mătcăleţe AMD/ rar Tr „un fel de fus pe care se pun fâşiile de zdrenţe pentru preşuri”. MĂTCUŞ s. AO, h. 785, 786/rar VI „bătător pentru unt”; cf. e c i d a 16 r... MĂTRĂCĂR s. m., pl. mătrăcări AMD, Pl. 12/rar Ot, Tr „negustor (de mărunţişuri)”. MĂTRĂCĂLÎE s. f. GM/rar Tr „prăvălie cu mărunţişuri pentru uz casnic”. - var. mătrăcănie s. f. GM/rar Tr. MĂTRĂCĂNIE v. mâtrăcălie. MĂTRĂGUNĂ s. f. GM/rar Br, CI „rest nefolositor (de la fân, săpun etc.)”: Dimineaţa le dăm [vitelor] jos mătrăguna din iesle/751; cf. t r â n d 3°, t u r b u c â-1 â 2°. MĂTREĂŢĂ s. f. colect. 1° AMD, Pl. 157/prin VI, Ag, Ot şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Br, Gr, Cţ „boală (la oi), constând în des-cuamarea pielii; hâră”; cf. c o â j ă 7°... 2° var. măstreâţă s. f. AO, h. 22/rar Mh „boală (la om), constând în descua-marea pielii de pe cap”; cf. coajă 6°... - var. madn'gă s. f. 2° AO, h. 22/rar Mh; măcreâţă s. f. 2°/rar Gj; mărtfce s. f. MĂŢĂGUŞ 1° AMD, Pl. 157/rar Tr; 2° AMD,, h. 1 MN/ rar Tr; mătrfcie (4 sil.) s. f. 2° AO/ rar Dj; notreăţă s. f. 2° AO/rar Dj. MĂTRICE1 v. mătreăţă 1°, 2°. MĂTRICE2 s. f., pl. mătrici 1° AMD, h. 103; GM/rar Ph, Bz „colici intestinale (la nou-născuţi)”; cf. cui2 6°... 2° GM/rar Gr „boală la cai”: Mătrice-, strănută calu şi se tăvăleşte/824. 3° var. matrice s. f. AMD, h. 107/rar Bz, Ot_„varice”; cf. a r g i n 11°... MĂTRICIE v. mătreăţă 2°. MĂTRUN v. motnin. MĂTRUNĂ v. motrună 1°. MĂTULĂ v. matulă. MĂTURIŞ s. n. AMD, h. 615/rar Ag „mătură (plantă)”; cf poriimb3“, sorg, tătar. MĂTURIŞTIE (5 sil.) s. f. AMD, h. 615/rar Gr „teren de pe care s-a cosit mătura”. MĂTUŞĂ s. f., pl. mătuşi 1° AO, h. 154/V1, Mh, prin Gj şi rar Dj, Ot; AMD, h. 129/Ag, Db, prin Ph şi rar VI, Ot; ~ bătrână AO/rar VI, Gj, Mh, Dj „femeie bătrână; babă”; cf. m ă t u ş o â i c ă, m o â-ş ă 3°, m o ş n e â g ă. 2° AO, h. 155, 156/rar VI, Dj; AMD, h. 130/rar Ag „bunică”; cf. b â b ă 1°.., 3° AO, h. 158/rar Gj „femeie (măritată) după vârsta de 30 de ani”. 4° TDM I/rar Ot „termen de adresare pentru^soţie”; cf. c r e ş t i n ă... MĂTUŞOĂICĂ s. f., pl. mătuşoăice AO, h. 154/rar Gj „femeie bătrână; babă”; cf. m ă tu ş ă 1°... MĂTUŞON s. m. 1° AO, Pl. 14/Mh şi rar Gj, Dj „fratele tatălui sau al mamei; unchi”; cf. m o ş 2°, u i c ă 1°, u n c h i 2°. 2° AO, Pl. 14/rar Mh „soţul mătuşii”; cf. n e i c ă 2°, u i c ă 1°, u n c h i 3°, u n-c h i â ş 2°. MĂŢĂGUŞ s. n., pl. măfăguşe 1* GM/ rar Bz „maţ subţire (la porc)”. 2° AMD, h. 52 MN/rar CI „esofag, beregată”; cf. b e r e g â t ă 1°... MĂŢIGOÂIE s. n. pl. GM/rar Ph „maţe groase (la porc)”; cf. c h 1 ş c ă! 6°... MĂŢUI vb. IV tranz. GD/rar TI „a trage sforile năvodului (m ă ţ u i al a) din apă”. MĂŢUIÂLĂ s. f.’ colect. GD/rar TI „totalitatea sforilor de la năvod”. MĂUR v. moor. MĂUREÂŢĂ v. mohoreăţă. MĂZĂRÂR s. AMD, h. 529/rar Ot „măzăriche (plantă)”; cf. m ă z ă r 1 c h i e 1°. MĂZĂRÂT adj. AO, h. 584; Pl. 48; AFLR/rar Ot, Mh; AMD, h. 589/rar CI, TI [d. pământul arat, nisip, săpun eter] „cu granule, granulat, ca mazărea”; cf. ţ ă r ă-n 6 s. MĂZĂRÂTIC adj. AMD, h. 589/rar Ot [d. pământul arat] „cu granule, granulat, ca mazărea”; cf. a r s... MĂZĂREÂN s. AO, h. 318/rar Dj „grindină măruntă; măzăriche”; cf. b o â n-gâ... MAZARI vb. IV intranz. AO, h. 318/ rar VI „ a cădea grindină măruntă, măzăriche”. MĂZĂRÎCHIE (5 sil.) s. f. 1° AFLR/ rar Gr „plantă agăţătoare care creşte prin lanuri; măzăriche”; cf. m ă z ă r â r. 2° var. mezeriche s. f. AO, h. 318/rar Dj „grindină măruntă; măzăriche”; cf. b o ă n-gă... - var 1° mezeriche s. f. GM/rar Db. MÂGLĂ s. f., pl. mâgle AMD, h. 527/ rar Ph „troian (de zăpadă)”; cf. h â 1 ă1 2°... MÂHNI vb. IV intranz. GD/rar TI „a arde înfundat; a mocni”: A luat foc o cârpă dă la bageac şi a mîhnit până noaptea/877. MÂIDÂN v. maidan 1°. MÂIETOR v. mănător 1°. MÂINÂRĂ v. mândre 1°, 2°. MÂINE adv. GM; TDM II, III/prin Tr şi rar Db, Ph, Br, Ot „a doua zi, în ziua următoare (fără raportare la azi)”. MÂINE-ZI adv. AFLR/rar Mh „a doua zi, în raport cu azf\ -var. mâne-zi adv. AO, Pl. 41; TDO/ Gj, Mh şi rar VI, Ot; AMD, h. 502 MN; AFLR/T1, prin Ag şi rar Db, Ph, Vn, Ot, Cţ. MÂNÂRE MÂINOÂGĂ s. f., pl. măinoâge 1° AMD, Pl. 110/rar Db, Tr „braţ la război”; cf. aj ut or 13°... 2° AMD, Pl. 110-111/rar Db, Tr, Gr „fiecare dintre stinghiile aşezate pe braţele războiului, de care sunt agăţate beţele de susţinere a vătalelor şi a iţelor”; cf. ajutor 14°... 3° AMD, Pl. 112-113/rar Db „fiecare dintre cele două braţe la vătale”; cf. a n t e-brăţ2°... 4°’ AMD, Pl. 106-107/rar Cţ „fiecare dintre braţele vârtelniţei”; cf. b â t â1 5°... 5° AMD, h. 665/rar Db „picior la sanie”; cf. c e p 16°.. 6° GM/rar Db „fiecare dintre cele două braţe la roabă”. 7° AMD, Pl. 162/rar Db „b o g d a n la stavila morii”; cf. a j u t 6 r 12°... MÂITOR v. mănător 2°. MÂLĂ s. f. AMD, h. 544, 545/rar TI „aluviune”; cf. a 1 i m â n... - var. zmol s. n. AMD, h. 545/rar Db. MÂLURĂ v. mălură 7°. MÂNA1 v. măni. MÂNÂ2 vb. I tranz. 1° TDO/rar VI; GM; AFLR/prin Ag şi rar Ot „a trimite (pe cineva)”: Şi mină patru oameni la groapă GM/769. 2“ GO/rar Mh „a întoarce (ceva)”: A minat foaia [cărţii] mai departe/945; cf. î n t u r n â... 3° TDO/rar Mh „a acţiona (un mecanism)”. 4° var. mânea vb. II tranz. GM/rar Tr „a dirija mersul unui animal”: Lopătară se ammă cu beţele AFLR/718; cf. î n m â n â... - var. amână vb. I refl. 4° AFLR/rar Ph; mună vb. I tranz., ind. prez. 2 sg. inimi, 3 sg. mimă 1° TDM II/rar Vn; 4° AMD; GM/rar Tr, Gr, CI. MÂNÂR1 s. m., pl. mândri GO/rar Mh „cel care mână caii la arie”. MÂNÂR2 v. mândre 3°. MÂNÂRE s. fi, pl. mănări 1° AO, h. 201/rar Mh „mâner la clanţa uşii”; cf. c 1 â nţ ă 2°... 307 » MÂNĂ 2° var. mâinâră s. fi, pl. măinări AO, Pl. 34/rar Ot „plăsea (la cuţit, briceag)”; cf. b r ă ţ d r ă 2°... 3° var. mânăr s. n., pl. mândre AO, h. 635/rar Ot „mâner la coasă”; cf. călcâi 11°... -var. 1° mâinâră s. fi, pl. măinări GO/rar Ot. MÂNĂ s. fi, pl. mâini 1“ pl. mâni AO, Pl. 7; TDO/Gj, Mh, prin VI şi rar Dj; AMD, h. 74/T1 „mâini”; cf. b r â n c ă’ 1°; sub ~ loc. subst. AO, h. 111/Mh „subsuoară”; cf. s u b r â ţ, s u b s u o â r ă 1°, s u m â n ă; ca pe ~ v. pe 2°; în expr. a lud la ~ TDM II; AFLR/rar Bz, Gr; a pune la ~ GM/rar Bz, II; art. de-a mâna, în a pune — GM/rar Bz, Br, CI; GD/Cţ şi rar TI „a rupe aluatul şi a-1 modela dându-i forma dorită”: După ce se dospeşte [pâinea] o pui de-a mina GM/754; cf. a d u n â 5°...; a da după ~ loc. vb. GM/rar Ot „a frământa insistent (aluatul)”: Pâinea o frământ aşa cum trebuie, o dau după mmă şi, după c e-am dat-o după mmă, o lăsăm o oră jumate, două, până să ridică/765; cf. b o s o 111°...; pl., în expr. a da la mâini GD/rar TI „a bate ţesătura de lână în apă cu ajutorul unor lopăţele de lemn (înlocuind piua cu lucrul manual)”; moşii de ~ moartă TDM 1/ rar Tr [od.] „terenuri care, aparţinând bisericii sau primăriei, nu puteau fi înstrăinate”. 2° GM/rar II „aripă”: La ciorbă se pun aripile, adică mimile, cum se spune aicea/ 855; cf. â r i p ă 1°... 3° AO, h. 443; 711/Mh, Dj, prin Gj, Ot şi rar VI, Tr; AMD, Pl. 103/rar Gr; măni AO, h. 443/Mh şi rar Gj „mănunchi (din fire de grâu, cânepă etc.)”; cf. c h i t ă11°... 4° AMD, Pl. 86-88/rar Cţ „rând, serie”: Culegem prima mmă de struguri copţi/ 895. 5° AO, h. 496/prin Dj şi rar Gj, Ot; AMD, h. 385/prin Ii şi rar Ph, Vn, Bz, Br, If, CI; măni/xai Bz, If, II „limbă la meliţă”; cf. b ăt â g... MÂNĂ 6° AO, h. 721/Gj, Mh, Dj, prin VI şi rar Ot; AMD, Pl. 110/V1, Ag, Db, Ph, prin Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI şi rar Br, II, TI, Cţ; mânilxw Ph, Cţ „braţ la războiul de ţesut”; cf. aj ut6r 13°... 7° AO, h. 722/Gj, prin VI, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 110-111/Ag, Db, prin VI, Ph, Tr, Gr şi rar Bz, Ot, If, CI, TI, Cţ „fiecare dintre lemnele aşezate orizontal pe braţele războiului, de care se agaţă beţele de susţinere a iţelor şi a spetei”; cf. ajutor 14°... 8° AO, h. 726/Mh, Dj, prin Gj şi rar VI; AMD, Pl. 112-113/Ag, Bz, Br, CI, II, Cţ, prin Db, Ph, Vn, TI şi rar VI, Gl, Ot, Tr, If; mânilxw Vn, Bz, Br „fiecare dintre braţele vătalelor”; cf. a n t e b r â ţ 2°... 9° AMD, PI. 106-107/prin Br şi rar II „fiecare dintre cele patru braţe ale vârtelniţei”; cf. b â t ă1 5°... 10° AMD, Pl. 105-106/rar Db „crucea răşchitorului”; cf. b 1 â n ă 7°... 11" AMD, Pl. 114—115/rar Tr; mâni/ rar TI „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m-n âr3°... 12° AO, h. 635/rar VI, Gj, Dj, Tr; AMD, h. 636/rar Ag, Tr, If „mâner la coasă”; cf. c ă 1 c â i 11°... 13" AO, h. 635/rar VI „măsea la coasă”; cf. aduc ătură2°... 14" AO, h. 642/rar VI, Gj; AMD, h. 644/ prin Br şi rar VI, Ag; art. mâna roatelor AO/rar VI „schimbătoare la coamele plugului cu ajutorul căreia se reglează adâncimea brazdei”; cf. a 1 c â 8°... 15° AO, h. 638/rar VI „brăcinar la plug”; cf. aj u t ă t 6 r2°... 16° AO, h. 647/rar Gj; AMD, h. 249/ prin Ph şi rar Db, Vn, Ot, Gr „leucă”; cf. c h i 1 i m 1 e 1°... 17° AMD, h. 666/rar Ph, Bz „ţepuşă la sanie”; cf. dr u g 7°... 18° GO/rar VI „mâner, toartă (la ţest)”; cf. m â n e i, m â n u ş ă 10°. 19" TDM III/rar Tr „paletă la seceră-toare”: Să-nvârtea mfjnile-alea şi-l dădea jos [grâu!]/808. 20° pl. mâni AO, PI. 129/rar Mh „fiecare dintre bârnele de care este prins coşul la moară”; cf. b 1 ă n ă 12°... 21° pl. mâni AO, h. 209/rar Mh, Dj „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 22° pl. mâni AO, h. 572/rar Mh „fiecare dintre cei trei craci ai uneltei de pescuit numită s â c o v i ş t e”. MÂNĂSTIREÂN s. m., pl. mănăsti-reni AMD/867 „locuitor din comuna Mănăstirea”. MĂNĂTOR s. m., pl. mănători 1° AO, h. 768/Mh şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 136-137/Ph, Bz, Br, CI, II, prin Vn, TI, Cţ şi rar Db, Gr „persoană care mână oile la strungă; strungar”; cf. alergător4°... 2° AO, h. 643/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 646/rar VI, Ph, Vn, CI, Cţ „persoană care mână vitele la plug; pogonici”; cf. aj utor5°... 3° AMD, h. 428/rar Ph „persoană care mână vânatul spre vânători; gonaci”; cf. alergător 3°... - var. mâietor s. m. 1° AMD, Pl. 136-137/rar Ag; mâitor s. m. 2° AMD, h. 646/ prin Ag, Ot şi rar Tr. MANĂUŞ s. m. AO, h. 643/rar VI „persoană care mână vitele la plug; pogonici”; cf a j u 16 r 5°... MÂNCA vb. 11° ind. prez. 1 sg. mâne AO, h. 273; 853 MN; AFLR/prin VI, Gj şi rar Mh; AMD, ch. 181; AFLR/Ag, prin VI şi rar Db, Ph, CI, Cţ; măm'nc AO, h. 853 MN/rar Dj, Ot; AMD/Tr şi rar Ag, Ot „a mesteca un aliment în gură şi a-1 înghiţi”. 2° refl., în expr. a se ~ în gânduri GM/rar Ph [fig.] „a se gândi intens; a se frământa”; cf. g â n d u r i. 3° tranz. GM/rar Gr „a depăşi, a întrece, a învinge (pe cineva)”: Şi dă n-am avut specialitatea dă fochist, da...un soldat vechi acolo, în patru zile l-am mîncăt, l-am lăsat... l-am lăsat în urma mea/830; cf 1 u â 1°... - var. 1° muncă vb. I AMD/rar Tr. MÂNCARE s. f. 1° TDM II/rar Br „cantitate (de peşte) pentru o masă”: Prindeam o mîncăre, două de peşte/749. 2°~ lungă AFLR/rar Mh „cantitate mare de mâncare, de un singur fel”, în opoz. cu ~ scurtă AFLR/rar Mh „cantitate de mâncare, din mai multe feluri”: [La nuntă punea] varză şi came şi prăjită şi asta toată mâncarea, făcea mîncăre lungă, ca s-ajungă la toată nunta, nu făcea mîncăre scurtă ca acu. 3° var. muncăre s. f. TDO/rar VI; AMD/ rar Tr „hrană, aliment”; cf. h a r â n ă. MÂNCĂREÂŢĂ s. f. GM/rar Br „un fel de plăcintă cu brânză şi smântână”; cf brânzo i... MÂNCĂRI vb. IV GM/rar Ot „ a face mereu mâncare, a găti întruna”: Mîn-căreăm toată ziua şi dă prânz şi seara/762. MÂNCĂRUŢĂ s. f. AFLR/rar VI dim. de la mâncare. MÂNCĂTOR adj., pl. mâncători TDO/ rar Mh „mâncăcios”: Şi-l îngrăşăm [porcul], vorba aia, la diferită greutate, după cum e şi el de mincătorH965. MÂNCĂTURĂ s. f. AMD, Pl. 157/rar Ag; GD/rar Cţ „mâncărime (produsă de anumite boli: râie, pojar etc.)”. MÂNDRĂ adj. f. AFLR/rar VI [d. cânepă] „frumoasă, albă”; cf. n e m e-ş i c ă. MÂNDRELE s. f. pl. art. GO/rar Dj „numele unui dans popular”. MÂNDREŢURI s. f. pl. GM/rar Bz „lucruri frumoase, cu care te mândreşti”. MÂNEÂ1 v. mână1 4°. MÂNEÂ2 vb. intranz. AFLR/rar Ph, Vn, Bz; ind. prez. 2 sg. mii TDM II/rar Vn „a rămâne, a poposi, a înnopta”: [Când mergeam cu vitele la păscut, noaptea] mîneăm în bordei/743; cf. h ă 11 u i... MÂNECÂRE s. f. [?] pl. 1° GO/rar VI „ii”: Mînecărele [...] cu satine, cusute, le coasăm aşa în cruci sau şi cu satine/903; cf. c a t r i n ţ ă 6°... 2° var. mânicâr s. n., pl. mănicăre AMD/rar Ag „cojoc cu mâneci”; cf. 3° var. mânicâr s. n. AFLR/rar Ag „flanelă cu mâneci”: Mînicăr la flanelă să zice/675; cf. f 1 a n e â... MÂNECĂTOÂRE s. f., pl. măne-cători 1° AO/rar Ot „creangă cu frunze verzi sau plantă de pădure care, conform obiceiului, se pune la streşini, la gard, la grajd, de Sfântu Gheorghe”: Mînicătoăre la... o găsim în pădure aşa şi creşte şi pe-aici, cine pune, e o aia dă să pune de Sfântu Gheorghe la vite; dă pune pă la porci, pă la case GM/801; cf. c ru g ă... 2° var. mânicătoâre s. f. AFLR/rar Gr „ajunul Sfântului Gheorghe”: La mîni-cătoăre ele [= vrăjitoarele] face noaptea, întinde grâul, ia laptele la vaci, ia şi sporu câmpului; la mînicătpăre, da, Sfântu Gheorghe/821. - var. 1° mânicătoâre s. f. GM/rar Tr. MÂNECE v. mâneci 2°. MÂNECEÂR s. m., pl. măneceri AMD/ 709 „locuitor din comuna Mâneciu”. MÂNECHIŞI s. pl. GM/rar Br „mănunchiuri (de cânepă, in)”; cf. c h i t ă1 1°... MÂNECI s. f. pl. tantum 1° GO/rar VI „cămăşi, ii”: O păreche de mhec, că la noi la cămaşe-i spunem mmec/917; cf. c a t r i n-ţ ă 6°... 2° GO; AFLR/rar Gj „bucată de pânză (bună pentru mâneci 1°)”. -var. 2° mânece s. f. pl. tantum GO/ rar VI. MÂNECIU s. n., pl. măneciuri GM/ rar Bz „funicular cu rampă de încărcare”. MÂNEGOCI v. minigoci 1°. MÂNEI s. n., pl. mâneie AO, Pl. 34; 133/rar Gj, Mh „mâner”. - var. mâniul s. art. AO, Pl. 33/rar Mh. MÂNER s. n., pl. mânere 1° AO, h. 633/prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 635/rar Db, Ot, Gr, II, Cţ „măsea la coasă”; cf. a d u-c ă t u r ă2°... 2° AO, h. 636/rar Gj; AMD, h. 638/rar Db „trunchiul de lemn în care este înfiptă nicovala”; cf b u c i u m 4°... 3° AMD, Pl. 110—111/rar Db „fiecare dintre stinghiile aşezate orizontal pe braţele războiului, pe care se sprijină beţele de care se atârnă vătalele şi iţele”; cf. a j u-t 6 r 14°... 4° AO, h. 496/rar Gj, Dj; AMD, h. 385/ rar Ag, Db, Ph, Br, Ot, Tr, Cţ „limbă la meliţă”; cf. b ă t â g... 5“ var. miner s. n., pl. minere AMD, h. 636/prin TI „picior la coasă”; cf. c ă 1-c â i 11°... 6° var. muner s. n., pl. munere AMD, h. 183/rar TI „clanţa de la broasca uşii”; cf. c 1 ânţă2°... - var. 6° miner s; n. AMD, h. 183/T1. MÂNE-ZI v. mâine-zi. MÂNGĂIÂLĂ s. f., pl. măngăieli AO, h. 165/rar Dj „alintare”: Fetişcană e un fel de mîngăiâlăi989; cf. g u g u ş e â 1 ă. MÂNICÂR v. mânecâre 2°, 3°. MÂNICĂI vb. I tranz. GM/rar Db „a paşte vitele în noaptea de Sfântul Gheorghe (pentru a fi sănătoase tot anul)”. MÂNICĂTOÂRE v. mânecătoâre 1°, 2°. MÂNICELE s. f. pl. AFLR/rar Dj dim. de la mână 3°. MÂNIGOCI v. minigoci 1°. MÂNI- SA v. mămâne 1°. MÂNIŞOÂRĂ s. f. AMD/rar Gr dim. de la mână („cantitate mică, număr mic”): A rămas o mînişoără dă albină [în stup] şi mi-e milă s-o omor/825. MÂNIŢĂ s. f. GD/rar Cţ dim. de la mână. MÂNIUL v. manei. MÂNJEÂLĂ s. f. 1° AO, h. 719/prin VI, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 108-109/rar VI, Ag, Bz, Ot, Tr „amestec de tărâţe, înmuiate, cu făină (şi mălai) pentru scrobit firele la ţesut; scrobealâ”; cf. m ă 1 â i 3°... 2° var. mânzălă s. f. GM/rar Gr „amestec de făină cu apă pentru netezit turta de mălai, înainte de a fi pusă Ia copt”; cf. spoiâlă2°, tărăvlâgă,unzeâlă2°. 3° AO, Pl. 37/rar Mh „pată (de murdărie)”; cf. p â t ă 1°, p ăt ă t u r ă, p e c e â t ă. - var. 1° mânzălă s. f. AMD, Pl. 108— 109/Ag, Tr, prin Ot, Gr şi rar Db, Ph, Bz, Br, II, Cţ; mânzeâlă s. f./rar Tr. MÂNJI vb. IV tranz. 1° AO, h. 718/ prin VI, Dj, şi rar Mh; AMD, Pl. 108/Ag, MESTECÂR s. n., pl. mestecăre AMD, h. 453; GM/prin Ag şi rar Db „făcăleţ”; cf. drugâ24°... MESTECĂROI s. n. GM/rar- Ag „lemn rotund, folosit la umplut cârnaţi”: Mestecăroi de lemn aşa, dă băgai în tulumba aia/677. MESTECĂTOÂRE v. mesticător. MESTECĂTURĂ s. f., pl. mestecături TDO/rar Mh „mestecăre”; - var. mesticătură s. f. TDM III/rar Db. MESTEGÂU s. n., pl. mestecăie 1° AO, h. 234; 257; Pl. 34; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 453/rar Ag, TI; mestecăie AO, h. 257/ Gj, Mh; mestecăuă AO/rar VI, Gj; AMD/ rar VI; mestecăuri AO/rar Ot „facăleţ (de amestecat mămăliga)”; cf. d r u g ă2 4°... 2° AO, h. 787/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 146/rar VI, Ph, Ot, Tr; mestecăie AO/rar Mh „lopăţică de amestecat zerul pus la fiert pentru a scoate urdă”; cf. b ă-tăuş3°... 3° AO, h. 234/Gj, Dj, prin VI, Ot şi rar Mh „sul cu care se întinde foaia de aluat”; cf. d r i h 6 1 ţ... - var. 1° măstăcău s. n. TDO/rar Mh; mestacău s. n., pl. mestacăie AO, h. 257; AFLR/rar Gj, Mh; mestăcău s. n., pl. mestăcăie AO/Mh şi prin Gj. MESTECLEU v. melesteu. MESTELEU v. melesteu. MESTIC v. amestecă 2°. MESTICĂT v. amestecaţi 2°. MESTICĂ s. £, în a nu avea ~ AFLR/ rar Cţ „a nu fi implicat, a nu avea amestec”: Nunu să ducea [de la nuntă], nu mai avea mistică... luni/886. MESTICĂTOR s. n. TDM II/rar Ph „lopăţică de amestecat în urdă la fiert”; cf. bătăuş 3°... - var. mestecătoăre s. £, pl. meste-cătoăre AMD, Pl. 146/rar Ph, CI. MESTICĂTURĂ v. mestecături. MESUŢĂ v. măsuţă. MEŞCĂ s. £, pl. meşti 1° AO, h. 671; GO/prin Dj „mustuitor”; cf. b ă t â i u ş 3°... 2“ AO, h. 785/rar Dj „bătător folosit pentru a scoate untul din laptele prins”; cf, e c i d a t 6 r... -var. 1° mecică (2 sil.) s. fi, pl. mecici AO, h. 671/rar Dj^ MEŞCIOÂRĂ s. fi, pl. meşcioăre 1° AMD, h. 221 MN; 225 MN/Db, Ph, Bz, prin Ag, Br, CI, II şi rar Gl, Tr, If, Gr, TI, Cţ dim. de la masă (mobilă); cf. m ă s u ţ â... 2° TDM I/rar Tr dim. de la masă (mâncare). -var. 1° meşoâră s. fi, pl. meşoăre AMD, h. 225 MN/prin Tr şi rar Ag, Ph. MEŞE s. fi, pl. meşele AMD, h. 417/ rar TI „stejar alb”. -var. mişeă s. £, pl. mişele AMD, h. 417/rar TI. MEŞELÎC v. mişilfc. MEŞET s. n., pl. meşeturi AO, h. 287/ rar VI „butonieră”; cf. b â b ă 22°... MEŞI s. m. pl. AFLR/rar Vn „ciorapi groşi croşetaţi din lână”: Femeile aveau ciorapi, ciorapi de lână, meşil733; cf. t u-r e â t c ă 3°. MEŞITURA s. £, pl. meşituri AO, h. 5/ rar Gj ,julire, zdrelire a pielii”. MEŞLÎU v. mleclu 2°. MEŞOĂRĂ v. meşcioără 1°. METEÂLĂ s. £ GM/rar Vn „meteahnă”: [Deşi umblam desculţi] n-am avut niciunul nici o meteălă până-n mine, c-am râcit/724; cf. g h i n i 6 n 1°. METECĂI vb. IV intranz. AMD/rar Bz „a nu se (mai) putea ţine pe picioare; a nu (mai) putea sta pe picioare”. METRÂN s. m., pl. metrăni 1° GM/ rar Db „stivă de lemne de un metru cub; ster”; cf. f i g u r ă... 2° GM/rar Db „bucată de lemn lungă de un metru”; cf. m e t r u 2°, t â r ş1 5°. METRU s. m. şi n., pl. metri 1° TDO/ rar Mh; GM/rar Ag, Db, Vn, Bz; metre GM/rar Ph „stivă de lemne de un metru cub; ster”: Un metru lărgimea ş-un metru înălţimea şi ăla se numeşte metru [de lemne], în stivă pui mai multe metre GM/711; cf. figură... 2°pl. metre GM/rar Ph; GD/rar TI „bucată de lemn lungă de un metru”; cf. m e t r â n 2°... 3°AO, h. 469/rar Gj, Dj „bucată de lemn cu crestături, folosită la măsuratul laptelui; răboj”; cf. c a r â m b 8°... MEZDREÂLĂ s. £, pl. mezdrele AO, Pl. 133/rar Mh „cuţitoaie”; cf. c u s t u r ă 8°... MEZELICHI v. mizillc. MEZERICHE v. măzărlchie 1°, 2°. MEZILIC v. mizilic. MHÂLĂ s. £ colect. AMD, h. 624/rar Ph „impurităţi în seminţele de cereale”; cf. b ă d ă d ăni i... MIA pron. pers. 1 sg. dat. AMD, Pl. 26; TDM II; GD; AFLR/Vn, TI şi rar Gl, Br, Cţ „mie”. MIAOI v. mieonf. MIAONÎ v. mieoni. MIÂT v. meiât. MIAUI v. mieoni. MIAUNT v. mieoni. MIÂZA, ~ nopţii loc. subst. AFLR/rar Cţ „fiinţă supranaturală care, conform credinţei, apărea celor care umblau noaptea şi dispărea la cântatul cocoşilor”. MIC v. nimic 2°. MICA v. nimic 2°. MICĂ1 v. mămică 2“. MICĂ2 v. nimic 2°. MICĂŢEL s. m., pl. micăţei GM/rar II „bucăţi de pâine înmuiată în lapte; dumicat mic”: Băiatu îl vedea [şarpele] şi-i spunea „mai ia şi micăţei, nu bea numa lapte!”. MICHÎŢĂ s. fi, pl. michiţe AMD, h. 463/rar TI „un fel de plăcintă din aluat dospit prăjită în grăsime; scovardă”; cf. â z i m ă2 3°... MICI vb. IV refl. GM/rar Ag, Ot „a se face mic; a se micşora”: Acu ziua s-a cam miclt/165; cf. m i t i t e 1 ă. MICOVĂLĂ v. nicovală î°. MICOVĂLMĂ v. nicovală 1”. MICOVÂNĂ v. nicovală 1°. MICŞUNĂ s. £, pl. micşuni GM/rar Gr „muşuroi de pământ în care şoarecii de câmp îşi adună provizii pentru iarnă”. MICŞUNICĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/ rar Ag „soi de struguri cu bobul aromat”. MICUR v. smicoră. MICURĂTOÂRE s. £ GO/rar VI „unealtă folosita la desprinderea boabelor de pe ştiulete”; cf. curătoâr e1... MICUTEL adj., pl. micuţei, f. micutică AO, h. 232; GO/prin Mh şi rar Gj dim. de la mic. MIDALÎDĂ v. amigdalită. MIDALÎTĂ v. amigdalită. MEDINIC s. GD/rar TI. „turtă unsă cu miere, care se serveşte tinerilor sâmbătă seara, înaintea nunţii”: Făcea midinlcu-ăsta sâmbătă seară, nu făcea masă de familişti, făcea numai tineret, şi făcea câte două-trei cuptioare d-astea, de turte, şi pe-ormă le ungea cu miere deasupra [...] şi rupea la fiecare băiat şi la fiecare fată, le dădea câte-un midinic de-ăla, cine mănâncă din ăla-i vine rându şi lui adica [să se căsă-torească]/884. MIE, o ~ unu loc. subst. AMD, Pl. 86-88; GM; AFLR/I1, prin Tr, CI, Cţ şi rar Db, Ph, Gl, Bz, Ot, If, Gr; o ~ unu, doi, trei AMD/rar Ph „soi de viţă-de-vie”: Am ales şi eu un soi de-asta [de viţă] care-i spune o mie unu GM/848. MIELUŞEI s. m. pl. tantum 1° AO, h. 318/V1 şi prin Gj „grindină măruntă care cade mai ales la începutul primăverii; măzăriche”; cf. b o â n g ă... 2“ AMD, h. 420/rar Db, Ph, Tr „inflorescenţa alunului; mâţişori”; cf. c e r c e 1 5°... MIELUŞUCĂ s. £ AMD, h. 277/rar Db dim. de la mia. MIEOÂRĂ v. mioară 1°. MIEOI v. mieoni. MIEONECI v. mieuneci 2°. MIEONI (3 sil.) vb. IV AO, Pl. 66/ prin Ot şi rar Dj; AMD, h. 293/prin Db, Ot, Tr şi rar Ag, Gr, CI „a mieuna”; cf. m i o r 1 ă c ă i, z b i e r a 1°. - var. miaoi (3 sil.) vb. IV AMD, h. 293/ rar II; miaonf (3 sil.) vb. IV AO, Pl. 66/rar Mh, Dj; miaui (3 sil.) vb. IV AMD/rar CI, II; miauni (3 sil.) vb. IV AO/prin Mh şi rar Dj; AMD/rar Ţr, Cţ; mieoi (3 sil.) vb. IV AMD/prin Tr şi rar Db, Gr, Cţ; mieuni (3 sil.) vb. IV AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj; AMD/rar VI, Ag, Ot, Cţ. MIEOR v. mior 1°, 2°, 4°. MIEORĂ v. mioară 1°. MIERCĂNÎ vb. IV GM/rar Bz [d. câini] „a schelălăi, a scheuna”: Căţeaua atât am auzit-o miercănindacolo chiau, chiau/734; cf. c ă ţ ăn i 3°... MIERE s. f. 1° ~ aleasă AO, PI. 117/ rar Dj „lăptişor de matcă”; cf. 1 â p t e 2°... 2° ~ de prune AMD, h. 356/rar Cţ „magiun”; cf. m a g i 6 n... MIERÎ (2 sil.) vb. IV refl. GM/rar Ot [d. săpun, Ia preparare] „a se ţine, a se lega ca mierea”: Când îi vine dă sare, [săpunul] să miereşte ca mierea, ai văzut, să face lemn pă băţ/776; cf. î n g r o ş â. MIERL v. mierlie 1°. MIERLĂÎ vb. IV, ind. prez. 3 sg. mierlăie AO, PI. 66/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, h. 293/Ag, Ot, Tr şi rar Db, Ph, If, Gr, CI, Cţ [d. pisică] „a miorlăi”. -var. mierlăni vb. IV AMD, h. 293/ rar Db; mierloi vb. IV, ind. prez. 3 sg. mierloielAg, Db, Ph, prin Gr şi rar If, CI, II, TI, Cţ; mierloăie AMD; GM/rar Bz, II; mieriul vb. IV, ind. prez. 3 sg. mierluie AMD/rar If, CI, II; miorlăuf vb. IV/rar CI; miorlâi vb. IV/rar II, TI; miorloi vb. IV, ind. prez. 3 sg. miorloie/rav Gr; miorlui vb. IV/rar II; mirloi vb. IV, ind. prez. 3 sg. mirloie/rar Bz; mirloăie/rai II; nirlăui vb. IV, ind. prez. 3 sg. nirlăuie/mv Bz. MIERLĂNI v. mierlăi. MIERLI s. f. pl. AO, h. 557/rar VI „mierle”; cf c i u h u r e z 3°... — var. mirlă s. f., pl. mirle AMD, h. 441/prin TI şi rar Cţ. MIERLIU adj., f. mierlie, pl. mierlii 1° AMD, h. 14, 15/rar Tr, Gr „saşiu”; cf amestecaţi 1°... 2° AMD/rar Tr [d. ochi] „căprui”; cf c ă f e n i i... -var. 1° mierl adj, pl. mierli AO, h. 31/ rar Ot. MIERLIŢOI s. m., pl. mierliţoi AMD, h. 441 MN/rar Gr, CI „mierloi”; cf. domnul păsărilor... -var. mierluţoi s. m. AMD, h. 441 MN/rar Gr, TI. MIERLOÂICĂ s. f., pl. mierloici AMD, h. 442/rar Db, Bz „mierlă”; cf. c i u-hurăz3°... MIERLOI s. m., pl. mierloi 1° AO, h. 561/rar Dj, Ot; AMD, h. 444/rar Tr, Gr, TI „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... 2° var. mirloi s. m., pl. mirloi AMD, h. 441 MN/prin TI şi rar VI, Br, CI, Cţ „bărbătuşul mierlei”; cf. d 6 m n u 1 păsări 1 o r... MIERLOI v. mierlăi. MIERLUl v. mierlăi. MIERLUŢOI v. mierliţoi. MIEŞTEÂN v. mihăieşteân. MIEUI v. mieoni. MIEUNECI (3 sil.) s. 1° GO/rar VI „pastă subţire de mălai înmuiat cu apă; terci”: Facem aşa o ţâră mieunec, ca să iasă moale la miez [turta de mălai]/911. 2° var. mieoneci (3 sil.) GM/rar Db [od.] „turtă de mălai cu tărâţe, care se mânca înmuiată în apă caldă”. - var. 1° mioneci s. GO/rar VI. MIEUNI v. mieoni. MIEZULEŢ s. AMD, h. 363/rar Gr dim. de la miez („partea din interior a sâmburelui”). MIEZURÎCĂ s. f. GD/rar TI „lână de calitate superioară”; cf. c i c i c 2°... MIGÂL adj. GM/rar Tr „migălos”: [Repicatul roşiilor] aia e un lucru migăl, nu e ca să te repezi cu sapa sâ.../808. MIGALÎŞĂ v. amigdalită. MIGALÎZĂ v. amigdalită. MIGDÂLE v. amigdâle. MIGDALÎCE v. amigdalită. MIGDALÎDĂ v. amigdalită. MIGDALÎNE v. amigdalită. MÎGDALÎTĂ v. amigdalită. MIGLIŞITOR v. milcoşitor 2°. MIGOROŞÎ vb. IV intranz. GM/rar Ot „a migăli”; cf. b o c I... MIHĂIEŞTEÂN s. m., pl. mihăieşteni AMD/775 „locuitor din comuna Mihăieşti”. -var. mieşteăn (3 sil.) s. m., pl. mi-eşteni AMD/775. MIHĂILEŞTEÂN (4 sil.) s. m„ pl. mihăileşteni AMD/824 „locuitor din comuna Mihăileşti”. MIHĂLCEÂN s. m., pl. mihălceni AMD/733 „locuitor din satul Mihălceni”. MIHOÎ vb. IV AMD, h. 265 MN/rar CI „a necheza”; cf. î n n e c h e z ă... -var. ihohoni vb. IV AMD, h. 265 MN/rar II; ihoni vb. IV AO, Pl. 60/rar VI; nihoi vb. IV AMD/rar Br, TI; refl. rar Ph; nihoni vb. IV/rar Ph. MIJAPÂTCA v. mijătca. MIJÂTCA s. f. art., de-a ~ loc. subst. GD/rar TI „de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u-m i t a... -var. mijapâtca, de-a - Ioc. subst. GD/rar TI; mijopâtca s. f. art. GD/rar TI. MÎJĂ s. f. 1° GM/rar Ot „lampă cu petrol, fără sticlă”: Cu mija... cică era o lambă mic-aşa şi fără... sticlă şi ardea/775; cf. 1 ă m b 6 i... 2° art. mija AFLR/rar Ph „de-a v-aţi ascunselea”; a j u m i t a... MIJDRÎ v. mizdri. MIJGURÎ vb. IV impers. GO/rar Mh „a ploua mărunt; a burniţa”; cf. b u n g i n ă... MIJI vb. IV, în expr. a ~ a râde AFLR/ rar Cţ „a surâde, a zâmbi”; cf. z â m b i. MIJITĂ s. f. art. AFLR/rar Ag 1° „de-a v-aţi ascunselea”; cf aj u m i t a... 2° „de-a baba oarba”; cf. b â b ă 25°... MIJITOÂREA s. f. art. GM/rar Db „de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m i t a... MIJLÎN s. AMD, h. 613/rar Gr „porumb furajer”; cf. c i o c ă n â ş1... MIJLOÂCĂ v. mijloc 8°, 9°. MIJLOC s. n., pl. mijloace .1° AO, h. 631/rar Dj; AMD, Pl. 55/rar Ot, Tr „custură la coasă”; cf b â n t ă1 12°... 2° AO, h. 596/rar Dj „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m-n âr 9°... 3° AMD, h. 189/rar Db „stâlp de susţinere la prăjina de sub coama casei”; cf. p o p i c 1°. 4° var. miljoc s. n. AO, Pl. 34; TDO/ prin VI, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 454; GM; TDM II, III; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Tr, CI, II, prin Vn, Ot şi rar VI, Br, If, Gr, TI, Cţ „centru, parte din interiorul unui lucru”: Şi s-a pus în miljocu drumului TDO/964. 5° var. miljoc s. n. AO, h. 98/rar Ot; AMD, h. 64/Bz, Tr, prin Vn şi rar Ag, Db, Gl, Br, Ot, If, Gr, CI, II, Cţ „regiunea lombară a spatelui; şale la om”; cf. c a p 11°... 6° GM/rar Ph „leşie de tărie mijlocie (în opoz. cu frunte şi c o a d ă)”: [Vasul cu cenuşă şi apă] îl ţinem trei-patru zile şi curgea frunte, curgea mijloc, curgea coadă/ 701. 7° colect. GM/rar Ag, Db, Vn, Ot, Tr, Gr „foile din partea de mijloc a tulpinii de tutun (în opoz. cu frunte şi p o a 1 ă)”: La... săptămână, la două, la trei, când să făcea şi miljocu [la tutun] îl culegeam şi p-ăla GM/803; cf. ana. 8° var. mijloăcă s. f. AMD, h. 514/prin Db „fetişcană”: O ciortană, o mijloăcă nici prea mare nici prea micâ/815; cf, b ă i e-t â n ă... 9° var. mijloăcă s. f. AMD/rar Vn „putină mică; putinică”; cf. b a 1 e r c u ţ ă... 10° cu val. adj., f. mijloăcă GO/rar VI; GM/rar Ag, CI „mijlociu (ca vârstă)”: Băiatu meu ăl mare nu erea acas, ăl miljoc nu erea... numai eu cu ăla mai micu eream acas GM/788; cf. m i j 1 o c ă n, m i j 1 o-c â r, m i 1 j 1 o c f u. 11° cu val. adj., f. mijloăcă TDM II/rar Db [d. leşie] „de tărie mijlocie”. - var. meljoc s. n. 4 ■ AO, h. 478/rar Mh; mijloc s. n. 6° GM/rar Ph; 10° GO/rar Dj; mijoc s. n. 2° AMD, h; 602/rar Ci; 4° AMD, h. 454; GM; TDM II; AFLR/prin CI, II. şi rar VI, Ag, Ph, Bz, Br, TI, Cţ; 5° AMD, h. 64/ prin CI, II şi rar Ph, Br; 7° AFLR/rar Br; miljloc s. n. 4° AFLR/rar VI; 7° AFLR/ 'prin Db şi rar Tr, Gr; miljoăcă s. f. 6° GO/ rar VI; miljoc s. n. 7° GM; AFLR/prin Gr şi rar Ag, Bz, Tr, CI; 10° GM/rar Ag; miljoc s. n. 4° AO, PI. 34; TDO/rar VI, Mh; minjoc s. n.4° AMD,h..454/rarPh. MIJLOC v. mijloc 6°, 10°. MIJLOC AN adj. GO/rar Gj, Mh „mijlociu (ca vârstă)”: [Fratele] ăl mijlocăn iar s-a mutat, şi-a făcut şi el iar casă/963; cf. mijloc 10°... MIJLQCÂR 1° s. m., pl. mijlocări AMD, h. 662/prin II şi rar Br „lemn aşezat transversal peste mijlocul loitrelor carului pentru a-i spori capacitatea”; cf. c 6 r c i e 2°... 2° s. n., pl. mijlocăre AMD, Pl. 62-63/ rar Br, II „sul cu ajutorul căruia se leagă fânul în car”; cf. a n g â ş 2°... 3° s. n., pl. mijlocăre AO, Pl. 57/rar Dj „fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă tălpile săniei la mijloc şi în partea dinapoi; oplean”; cf. c h i n g â 2°... 4° s. n. AMD, h. 636/rar Tr „mânerul coasei”; cf. c ă 1 c â i 11°... 5° s. n., pl. mijlocăre AO, h. 725/rar Dj, Ot „bucată de lemn care leagă între ele tălpile războiului de ţesut”; cf. b I ă n f ţ ă 4°... 6° s. n, pl. mijlocăre AO, Pl. 138/prin Dj „scândură fixată de-a curmezişul fundului unui vas din doage”; cf. a d ă o s 2°... 7° var. mijlocăre s. invar, cu val. adj. GM/rar VI „mijlocii (ca vârstă)”: Am p-ăl mai mic [băiat] dă unşpe ani, unu l-am militar, ăilanţ sunt mijlocăre!672; cf. m i j-1 6 c 10°... MIJLOCĂRE v. mijlocâr 7°. MIJLOCÂŞ s. m. pl. mijlocaşi 1° AMD, h. 662/rar CI „fiecare dintre lemnele aşezate transversal peste loitrele carului pentru a-i spori capacitatea”; cf. c 6 r c i e 2° . 2° AO, h. 628/rar Ot „prepeleac (pentru fân)”; cf. c 1 e n c i 2°... 3° s. n. pl. mijlocăşe AMD, Pl. 173/rar Db „scândură de-a curmezişul fundului unui vas din doage”; cf. a d â o s 2°... MIJOC v. mijloc 2", 4°, 5°, 7°. MIJOPÂTCA v. mijâtca. MILCOŞITOR adj., f. milcoşitoăre 1° GM/rar Ot „linguşitor”: Cu vorba milcoşi-toare: domle cutare, c-o fi, c-o drege, asta-i milcoşitgărelll6. 2° var. miglişitor adj., pl. miglişitori AO, h. 377/rar Dj „viclean”; cf. c â r c o-t â ş... MILI vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Ot, Tr „a trata pe cineva cu milă; a se milostivi de cineva”: Până la urmă tot eu m-am milit: „hai, unchiaş, să dăm băiatului, hai să dăm casa băiatului”/767. MILÎC v. melic 3°. MILIGOCI v. minigoci 1°. MILITĂREĂSCA, de-a-n ~ loc. subst. GD/rar TI „numele unui joc de copii”. MILIŢĂN v. miliţeăn. MILIŢEÂN s. m., pl. miliţeni AO, Pl. 51/rar Mh, Dj, Ot „miliţian, poliţist”; cf. j an d â r... -var. miliţân s. m„ pl. miliţeni AO, Pl. 51/prin Gj, Mh şi rar Dj. MILJLOC v. mijloc 4°, T. MILJOCIU adj. AFLR/rar Gr „mijlociu (ca vârstă)”; cf. m i j 1 6 c 10°... MILJOÂCĂ v. mijloc 6°. MILJOC v. mijloc 4°, 5°, 7°, 10°. MILJOC v. mijloc 4°. MILOG adj., pl. milogi, f. miloâgă, pl. miloăge AO, h. 143, 144/rar Mh; AMD, h. 111, 112/prin Bz, Ot şi rar Vn, Br, Tr, CI „infirm, schilod”; cf. anchilozat 1°... MILOS adj. AFLR/rar Dj [d. filme] „înduioşător, emoţionant”: Era un film foarte, foarte frumos, nu era nici... de spionaj, nici de dragoste, era un film... milos aşa/982. MILOŞÂN s. m., pl. miloşâni AMD/ 838 „locuitor din comuna Miloşeşti”. MILOŞTIV adj., pl. miloştivi AMD, Pl. 23/rar Db „milos, milostiv”; cf. a j u t ă-t or 1°... MIMFĂ s. fi, pl. mimfe AO, h. 698/rar Ot „nimfa a albinei”. MIMICA v. nimic 2°. MIMOZĂ s. fi AMD, Pl. 92/rar Cţ „numele unei boli la albine, care se manifestă prin umflarea abdomenului”. MINATIZĂ v. manatlze. MÎNCE v. minge 2°. MINCIOC s. n., pl. minciocuri 1° AMD, h. 452/rar Br, II „un fel de plasă mică de pescuit; minciog”; cf. c i o r p â c... 2“ var. minciog s. n., pl. mincioăge AMD, Pl. 175-176/rar Bz „canciog (folosit în zidărie)”; cf. c a n c e u 1°... -var. mingioc 1° s. m., pl. mingioci AMD, h. 452/rar TI; 2° s. n., pl. min-giocuri AMD, Pl. 175-176/rar Gr. MINCIOG v. mincioc 2°. MINCIUNĂ s. fi 1° pl. minciune AO, Pl. 49/rar Mh „minciuni”; cf.gogleă-ză3°... 2° în expr. a face ~ AFLR/rar Gj; GM/ rar Ot, Tr „a înşela, a păcăli”: Lupu făâă minâună [câinilor] în partea asta, aici, şi el da pă dincolo GM/764; cf. î m p ă c ă 11... MÎNDINĂ v. menghini. MINDIR s. n., pl. mindlre AMD, h. 228 MN/rar TI „saltea umplută cu paie”. MINE pron. pers. ac., în ca pe ~ v. pe 2°. MINEGOCI v. minigoci 1°. MINER v. mâner 5°, 6°. MINGE s. fi, pl. minge AMD, Pl. 25/ rar TI „mingi”; art. mingea, în loc. subst. ~ de fugă GM/rar Br, II; ~ în culori GD/rar Cţ; ~ în şapte pietre GM/rar Bz; ~ la fugă GM/rar Br; ~ la ţep GM/rar Db; ~ strigată GM/rar Ot „numele unor jocuri de copii”. -var. roenge s. fi, pl. mengi AO, Pl. 54-55/rar Ot; mingie (3 sil.) s. fi, pl. mingii AO/prin Mh, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 25; GM/C1, II, prin Db, Ph, Bz, Br, If, TI, Cţ şi rar Ag, Ot, Gr. MÎNGHENĂ v. menghini. MINGHIN v. menghini. MINGHINĂ v. menghini. MINGHINĂ v. menghini. MINGHINE v. menghini. MINGÎCĂ s. fi GD/rar TI dim. de Ia minge. MlNGIE v. minge. MINGIOC v. mincioc 1°, 2°. MINIGOCI s. n. 1° pl. minigoăce AO, h. 38/prin Mh şi rar Gj; minigociuri/mr Mh; minigoci!rar Mh, Dj „urcior la ochi”; cf. b r ân c ă2 4°... 2° var. inigoci s. n„ pl. inigoăce, inigoci AO, h. 88/rar Mh „aluniţă”; cf a I u-n 6 1... -var. 1° inigoci s. n„ pl. inigoci AO, h. 38/rar Mh; mânegoci s. n., pl. mâne^-goci!rar Mh; mânigoci s. n., pl. mânigoăce! rar Mh; mânigociuri/rar Gj; mănigociitar Gj, Mh; miligdci s. n., pl. miUgoci/prin Mh şi rar Gj; miligoăce!rar Dj; minegoci s. n., pl. minegoăce!rar Mh. MINJOC v. mijloc 4°. MINOR adj., fi minoără AO, h. 161/ rar Gj, Dj „nevârstnic, tânăr”; cf. t i n ă r. MINORĂ vb. I tranz. AFLR/rar Db [d. medicamente] „a avea efect pozitiv, a ameliora”. MINTÂN v. minteăn 2°, 3°. MlNTE s. fi 1° a ţine ~ GM/rar Ag „a lua seama, a fi atent; a şti”: Ce să fie, zic, să ţii minte, boii a fost furaţi/763; cf. s ă m ă 1 u i, t r â g e 2°. 2° pl. minţi, a-i veni în ~ TDO/rar Gj „a-i veni în minte, a-şi aminti”: Mi-a venit în minf să dau roatile la car jos, alea din spate/943; cf. a m i n t e 1°... MINTEÂN s. n., pl. mintene 1° AMD, h. 481, 482/rar Ag, Ph, Tr „haină ţărănească (până peste şolduri sau mai scurtă) groasă, din postav, miţoasâ pe dinafară”; cf. z e g h e 1°. 2° AMD; TDM II; AFLR/rar Ag, Db, Ph „haină (scurtă) bărbătească din dimie”; cf. c o r t e 1 1°. MILOST adj., pl. miloşti, f. miloăstă, pl. miloăste AO, Pl. 54/rar Ot „milos, milostiv”; cf. a j u t ă t 6 r 1°... 3° var. mintân S; h., pl. mintăne AO, h. 292/rar Mh ;,haină lungă, miţoasă pe dinafară, purtată de ciobani; bundă”; cf. b i tuş ă 1°... 4° AMD/rar Db Jachetă din lână tricotată”; cf. f 1 a n e â... - var. 2° mintăn s. n., pl. mintăne AFLR/rar Gj. MINŢI vb. IV tranz. 1° TDM II/rar Db, Ph; AFLR/rar Cţ „a înşela, a amăgi, a induce în eroare”: M-a minţit vârfu, că l-a cumpănit vârfu [târşului] şi l-a ridicat şi l-a zvârlit ca cât d-aci în curte colo-şa TDM 11/710. Când am luat baba asta, aveam poliţa [prin care se dovedea că i se datorează o sumă mare de bani], cum îţi spun, c-alfel nu mă puteam însura, că n-o puteam minţf alfel AFLR/891; cf. î m p ă-c ă 1I... 2° GM/rar Bz „a lua prin surprindere”: Mă minţea ploaia şi mă uda/732; cf. s u-prinde. 3° AFLR/rar Ph „a atinge uşor (cu o creangă de brad, în cadrul unui obicei de nuntă)”: Minţea cu bradu [...] vinea un băiat [...] şi minţea de trei ori cu bradu/ 715; cf. c i o c n 1 3°. 4° GM/rar Db [fig., d. foc] „a arde uşor, abia a atinge cu flacăra”: Dacă le-a minţit focu [vasele de lut], de exemplu, n-a ieşit focu bine-n ele, ele iese nelămurite/812. MINUNAT adj., f. minunată GM/rar Bz „complicat”: Era minunată şi cânepa, da iote-aşa eram învăţate atunci noi/735. MINZILECHI s. m., pl. minzilechi AMD, h. 261 MN/rar TI dim. de la m â n z 1°. MIOÂRĂ s. f. 1° pl. miori AO, h. 410; 745/prin Gj şi rar VI, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 275; Pl. 122-123, 124/Ag, Vn, Bz, Br, Tr, II, TI, Cţ, prin Db, Ot, CI şi rar Ph, Gr „oi tinere (de un an), înainte de prima fatare; mioare”; cf. c â r I â n ă 1°... 2° pl. mioare AMD, Pl. 125/rar Tr, CI, II, Cţ „capră tânără (între unu şi doi ani)”; cf. v ă t ii i e 6°. -var. 1° meoâră s. f., pl. meoăre AO, h. 410/rar Mh; AMD, Pl. 122-123/prin Ph şi rar Db, Tr, CI; meori AMD, Pl. 124/prin CI şi rar Ph, Tr, Gr; mieoără (3 sil) s. f., pl. mieoăre AO/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 275; Pl. 124/Tr, prin Ph şi rar Ag, Db, If, Gr, CI, II; mieori AO/prin Ot şi rar Gj, Dj; AMD, h. 275/prin Tr, CI şi rar Ag, Ph, Vn, Gr, II. MIOC v. miop. MIONECI v. mieoneei 1°. MIOP adj., pl. miopi, f. mioapă, pl. mioape AMD, h. 14/rar Db „saşiu”; cf. amestecaţi 1°... -var. mioc adj., pl. mioci, f. mioăcă, pl. mioăce AMD, h. 14/rar Db, Ot. MIOR s. m., pl. miori 1° AO, h. 743/ rar Mh; AMD, Pl. 122-123/rar VI „miel în primul an de viaţă; cârlan”; cf. m â n z 3°... 2° AO, h. 747/Ot, prin VI, Dj şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, Pl. 123-124/Ag, Bz, Br, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin Vn, Ot şi rar Ph, Gl, Gr „miel în al doilea an de viaţă; noaten”; cf. s t r ă m i 6 r 1°, t e r ţ i u 2°. 3° AMD, h. 671/prin Ag, Bz, Tr şi rar Br, Ot, CI „miel trecut de doi ani”; cf. n o â t i n 2°. 4° AMD, h. 670/rar Br, Tr, II, Cţ „ied în al doilea an de viaţă; vătui”; cf. noâ-t in 1°, vă tăi 5°. - var. mieor (2 sil.) s. m. 1° AMD, Pl. 122- 123/prin Tr şi rar Db; 2° AMD, Pl. 123- 124/prin Tr, CI şi rar Db, If, Gr, II. MIORÂR s. m, pl. miorări AMD, Pl. 126/rar VI, Ag, Db „cioban care păzeşte sterpele şi cârlanii”; cf. s t e r p â r 1°. MIORLĂCĂI vb. IV AMD, h. 293/ rar Br „a mieuna”; cf. m i e o n i... MIORLĂUI v. mierlă!. MIORLÂI v. mierlăi. MIORLOI v. mierlăi. MIORLUI v. mierlăi. MIR1 s. n., în a scoate din ~ GD/rar TI art. a luă mirul GD; AFLR/rar TI, Cţ „a scălda (copilul) după botez”: A doua zi [după botez] vine naşa şi ia mim copilului; şi... obiceiu copilului cum îi face baie/881. MIR2 s. n„ de ~ AFLR/prin Db „de mirare, de uimire”: E lucru dă mir cu femeia asta/813; cf. în c h i s c o v ă t 3°. MIRĂ s. f. AMD, h. 160 MN/rar Ag, Gr „femeie în ziua nunţii; mireasă”; cf. împărăteâs ă... MIREASĂ s. f., pl. mirese 1° AO, h. 180/prin Dj şi rar Tr; AMD, h. 161/prin Tr şi rar Ag „femeie tânără, căsătorită de curând (una, două săptămâni)”. 2° AO, h. 180/prin Dj; GM; AFLR/ prin Gr şi rar Tr, II „femeie tânără, logodită sau căsătorită fără cununie”: Mireăsă să socoteşte până când faci nuntă GM/834. 3° GO/rar VI [la pl.] „fete tinere care însoţesc mireasa prin sat înainte de cununie”; cf. pocânzeice, pocânzoâice. 4° GM/rar II [la pl] „tinere care, la înmormântarea unei fete nemăritate, poartă panglici albe pe cap”. MIRESIE s. f. 1° GM/rar Vn „starea, calitatea de mireasă”: Atunci a dat o zăpadă mare şi răi şi frig, de mi-era şi mie silă de niresiia mea/726. 2° AO, h. 174/rar Dj „logodnă”; cf. aşezat... MIRESOI s. m. GO/rar V! „bărbat îmbrăcat femeieşte, prezentat, în glumă (în cadrul obiceiurilor de nuntă) drept mireasă”. MIREŞEŞTE adv. GM/rar Tr „ca la mireasă, ca pentru mireasă”: îi punea voiul miresei [...] pe urmă beteala, şi-i cânta mireşăşte/806. MIREŞÎCĂ s. f. GM/rar Ag dim. de la mireasă. MIREŞIT s. GO/rar Cţ „logodnă”: Merge-acasă, face mireşîtu acolo, care vor să facă, care nu, o ia pe fată cu nuntă/996; cf. a ş e z a t... MIRIŞTE s. f., pl. mirişti 1° AO, h. 495; 590; AFLR/Gj, Mh, prin VI, Dj şi rar Ot, Tr; AMD 594; GM; AFLR/Db, prin Ag, Tr, Gr şi rar VI, Ot, Cţ „mirişte”; cf. o g r f n j 2°. 2° AO, h. 585/rar Dj; AMD, h. 590/ prin Ag „teren lăsat câţiva ani nelucrat; pârloagă”; cf. 1 i v â d i e 4°... - var. mirişte s. f., pl. mirişti 2° AMD, h. 590/rar Ph; mirlştie (4 sil.) s. f., pl. miriştii 1° AO, h. 590/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 594; TDM III; AFLR/rar VI, Db, Tr, Gr, CI. MfRIŞTE v. mirişte 2”. MIRÎŞTIE v. mirişte 1°. MIRIŞTÎT s. n. GM/rar Tr „acţiunea de secerare, după care rămâne mirişte”: După miriştit strângeam grâul, îl făceam stoguri. MIRLĂ v. mierli. MIRLIŢĂ s. £, pl. mirliţe 1° AMD, h. 441/rar Cţ dim. de la m i r 1 ă. 2° var. mierlită s. £, pl. mierlite AMD/ rar Cţ „clitoris”. MIRLOI v. mierloi 2°. MIRLOI v. mierlăi. MIROĂSE v. mirosâ. MIRODENIE s. f. AFLR/rar TI „verdeaţă (pătrunjel, mărar, leuştean) adăugată la mâncăruri pentru aromatizat”; cf. 16 b o-d e2. MIRODIE s. f., pl. mirodii 1° GM/rar Ot „mirodenie”; cf. m ă r u n ţ i ş 6°... 2° AO, h. 468/Mh „(frunze de) pătrunjel”; cf. p ătrunj e 1. 3° var. mirodle s. f., pl. mirodii AFLR/ rar Mh „cimbru (folosit ca aromatizant)”; cf. c i u m b r u... -var. mirodle s. £, pl. mirodii 1° TDO; AFLR/prin Mh şi rar VI, Dj: 2° AFLR/rar Dj, Mh. MIRODIE v. mirodie l0-3'\ MIROS s. n., pl. miroase TDO; AFLR/ Mh şi rar VI; GM; AFLR/prin Ag, Db, Ph, Tr şi rar VI, Vn, Bz, Ot, If, Gr, CI, II, Cţ; mirosuri AFLR/prin VI şi rar Gj; GM/rar VI, Br, II; GD; AFLR/Cţ şi prin TI [mai ales la pl.] „mirodenie”: Câmaţii iar băgăm usturoi, băgăm miruăse, băgăm ardei GM/ 675; cf. m ă r u n ţ i ş 6°... - var. arniros s. n. GD/rar TI. MIROSĂ vb. I AO, h. 850/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, ch. 157/Ag, Db, prin VI, Ot şi rar Ph, Tr „a mirosi”. - var. amiroase vb. III AO, h. 850/rar Gj; amirosâ vb. I AO/rar Gj; amirosi vb. IV AMD, ch. 157/rar TI; miroase vb. III AMD/rar Br. MIROSĂRIE s. fi, pl. mirosării GM/ rar Ot „mirodenie”; cf. m ă r u n ţ i ş 6°... MIROSITOÂRE s. f. AO, h. 707/rar Gj, Dj „plantă frumos mirositoare cu care se freacă interiorul stupului; roiniţă”; cf. a f u m ă t o â r e... MIRŢĂ s. f., pl. mirţe AMD, h. 393/ rara Ag „tort, scul de cânepă, in”; cf. b u ş 3°... MISCHET s. AMD, Pl. 86-88/rar Cţ „soi de struguri cu boabe mici”. MISCHI vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se mischiăză GO/rar Mh „a se strâmba, imitând vorbirea cuiva”. -var. mischii vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se mischie GO/rar Mh. MISCHII v. mischiâ. MISÎT s. m., pl. misiţi AMD, h. 152/ rar Br „peţitor”; cf. c ă t ă t 6 r... MISTEC v. amestecă 2°. MISTICĂ v. amestecă 2°. MISTIRÎE s. f., pl. mistirii AO, pl. 139; GO/Dj „mistrie”; cf. m ă 11 ă r ă c... - var. măiestrie s. f., pl. măiestrii AO, Pl. 139/rar Mh; mistreie s. f., pl. mistrii AMD, Pl. 175/rar Ot. MÎSTRĂ s. fi, pl. mistreie [sic!] AMD, Pl. 175/rar Vn „mistrie”; cf. m ă 11 ă r â c... MISTREIE v. mistirie. MISTREŢE v. mistreţ 3°. MISTREŢ adj., f. pl. mistreţe 1° GM/ rar II [d. ţesături, în opoz. cu bune şi s o b u n e] „ţesute mai rar, de calitatea a treia”: Pe unele [abale] le punea două fire... şi unu sau trei fire şi unu şi să zicea mistreţe la alea/846. 2° GM/rar Tr [d. pluguri] „nici prea bune, nici prea rele; între plugurile de lemn şi cele de fier”: Ieşise nişte pluguri aşa, le zicea mistreţe/195. 3° var. mistreţe adj./s. m., pl. mistreţi AO, Pl. 92-93/Gj, Mh şi rar Dj „(porc) mistreţ”. MISTRISOÂNĂ s. fi, pl. mistrisoăne AO, h. 404/rar Mh „femela catârului”; cf. asin ă... MISTRISON s. m. AO, Pl. 61/rar Mh „catâr”; cf. a s f n... MISTUI vb. IV 1° tranz. AO, h. 58/rar Gj; AMD, h. 33/rar Db, Ph, Gr „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e f ă n i... 2" refl., ind. prez. 3 sg. se mistuie AFLR/rar VI „a se dizolva”: [Cheagul] îl frământăm bine cu mâna până când să mistuie, de nu mai rămâne nici un pic de drob/904. 3° tranz. TDO/rar Mh „a acoperi, a înveli bine cu pământ (sămânţa semănată)”: Pe urmă dăm cu mâna pe deasupra, o mis-tuiim [sămânţa de cânepă], care-o punem pe şanţ şi care nu... aşa, o dăm cu grebla sau cu mâna/944; cf. c o p 1 e ş 1... MIŞE v. meşeâ. MIŞEL adj., pl. mişeii AMD, h. 584/ rar Tr „viclean”; cf. c â r c o t â ş... MIŞELIC v. mişilic. MIŞELNIC v. mişilic. MIŞILIC s. n., pl. mişilicuri AMD, h. 408; GD; AFLR/prin TI, Cţ; mişilice AMD/rar TI, Cţ; mişilici/rai TI „pădure tânără şi deasă; lăstăriş; pâlc de arbori; tufe”: Creşte pe malu Dunării mişilic d-ăla, ştii, de salcie, pă mal, pă mal şi pă câmpuri p-aicea AFLR/891; cf. c 6 d r u 3°... — var. meşelic s. n., pl. meşelice AMD, h. 404; 411/rar TI; mişelic s. n., pl. mişe-licuri AMD, h. 408/rar Cţ; mişelnic s. n., pl. mişelnici!rar Cţ. MIŞTO s. n., în expr. a face ~ AFLR/ rar TI „a-şi bate joc”; cf. c i u r 7°... MITÂRCĂ s. f., pl. mitărci GM; AFLR/rar Db, Ph „mânătarcă”. MITĂRCUŢĂ s. f., pl. mitărcuţe GM/ rar Db, dim. de la m i t a r c ă. MITÂŢURI v. imităţuri. MITILIC s. 1° GM/rar If „ţuică slabă care curge ultima la cazan”; cf. â p ă 3°... 2“ AMD/rar TI „spirt medicinal”. MITITEL vb. I tranz. GO/rar Mh „a micşora”; cf. m i c i... MITITELUŢ adj./adv. AFLR/rar Vn; TDD/rar TI dim. de la mititel. Dai carnea pân maşină sau îi mai bună pl... cum o toci cu toporu, că o toci tot mai mititeluţ oleacă TDD/876. MITITICUŢĂ adj. f. AFLR/rar G1 dim. de la mititică. MITIUTEL (3 sil) adj., pl. mitiutei GO/rar Dj „micuţ, mititel”. -var. mituţel adj., f. pl. mituţele GO/ rar Gj. MITRALOGEA s. f. [?] GO/rar Mh „de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m 11 a... MITROC s. GD/rar TI „scripete format dintr-un butuc gros cu mânere la capete, cu ajutorul căruia se trage năvodul din apă”. MITUŢEL v. mitiutei. MIŢ v. miţi. MIŢI s. f.’ pl. AMD, Pl. 150/rar Ph, Gl, II, Cţ „lână cu firul scurt, tunsă de pe miei; miţe”; cf. m i ţ u i â 1 ă. - var. miţ s. n., pl. miţe AMD, Pl. 150; GM/rar Vn, Br; zmiţe s. pl. AMD/rar Gr. MIŢORÂN s. m„ pl. miţorăni GD/rar TI „şobolan de câmp”; cf. g r i v â n 1°... MIŢORLÂN s. m., pl. miţorlăni AMD, h. 432/Ph şi rar Ot „cârtiţă”; cf. b â b ă 24°... MIŢUIÂLĂ s. f., pl. miţuieli AMD, Pl. 150/prin Br, II şi rar Ag, Db, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, TI, Cţ; miţuielelrar Gr „lână cu firul scurt, miţă”; cf. miţi. MIUŢITA (4 sil.) s. f. art. GM/rar Tr „numele unui dans popular”. MIZALÂC v. mizilic. MIZĂLÎC v. mizilic. MIZDRf vb. IV intranz. GM/rar Db „a rupe câte puţin cu dinţii, a roade”: Rodeam din coajă aşa, mizdreăm ca cum ar fi un dovleac şi mizdreşte un purcel GM/816. [Pomul] îl legi frumos, să nu-1 mejdreăscă iepurii sau să nu-1 roadă vitele AFLR/908. -var. mejdri vb. IV tranz. AFLR/rar VI; mijdri vb. IV tranz. GM/rar Gr. MIZEL s. n, pl. mizeluri AMD, h. 466; TDM III/rar Ag, Db, Tr, II „mezel”. - var. mizîl s. n. AFLR/rar TI. MIZERÂBIL adj., f. mizerabilă AMD, h. 215/rar Ag „murdar”; cf. c ă r â i â t... MIZERÂT adj., f. mizerătă GM/rar Tr „murdar;. mizerabil”: Mizerătă e meseria de tractorist, da ce să facă, acolo i-a plăcut/' 802. MIZERE v. mizerie. MIZERIE s. f. AMD, h. 109/rar Gr „murdărie, puroi (cu murdărie)”; cf. cup-tur ă... -var. mizere s. fi, pl. mizeri GM; TDM III/rar Ag, Db. MIZGU1ÂLĂ s. f. AMD, h. 526/rar Br „lapoviţă”; cf. b u j n i c e ă 1 ă... MIZIL v. mizei. ’ MIZILIC s. n., pl. mizilicuri AO, h. 271/ rar Gj; AMD, h. 466; 469; TDM III; GD; AFLR/Bz, II, prin Ph, Br, Tr, CI, TI, Cţ şi rar Ag, Vn, If, Gr; mizilîce AMD, h. 466/ prin Vn, Bz şi rar Ph, CI; miziliciixw Vn „mâncare frugală; gustare”; cf. z a c u s c ă. - var. mezelic s. n., pl. mezelicuri AMD, h. 466/prin Ot, Tr şi rar Ag, Db, Cţ; mezellchi s. n„. pl. mezelichiuri AMD, h. 466/prin Ot, Tr şi rar Ag; meziiic s. n. AO, h. 271/rar VI; AMD, h. 466/rar Bz; mizalâc s. n., pl. mizalâcuri AMD/rar Tr; mizălic s. n. AO/rar Gj; mizilichi s. n., pl. mizilichiuri AMD; GM/prin CI şi rar Tr, II. MIZILICHI v. mizilic. MIZUINĂ v. viezuină 1°. MLACI s. n. 1° GD/rar TI „reziduu ia prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i n ă 4°... 2“ var. mlecie s. fi GM/rar Db „amestec (subţire) de apă cu lut, folosit la finisarea vaselor din ceramică”. MLAClUv. mlăciu. MLÂJIŢĂ v. mrâniţă 1". MLĂNIŢĂ v. mrânită 2°. MLÂŞTINĂ s. £ 1° pl. mîăştini AO, h. 332/rar Mh; TDM III/rar Tr „mlaştine”; cf. b r o â ş t i n ă... 2° pl. mlaştini AO, h. 331/rar Tr „lac”; cf. b âltă2°... 3° var. pleoştind (3 sil.) s. fi AO, h. 520/ rar Gj „luncă (mlăştinoasă)”. - var. 1° blăştină s. fi, pl. blăştini GM; TDM II/rar Bz, Gr. MLAT s. n. 1° AO, h. 270/rar Dj „aluat subţire (pentru.clătite)”. 2° var. mleat s. n. GO/rar Gj „terci din faină cu apă; cocă de lipit”; cf.ceamur 4°... MLĂCIU s. n., pl. mlăcie AMD, PI. 54/rar VI, TI; mlăciuri/rai VI „unealtă de îmblătit cerealele, fasolea etc., îmblăciu”; cf. i a m b 1 â c i... - var. mlaciu s. n. AFLR/rar VI. MLĂDOC s. n., pl. mlădoăce AMD, Pl. 54/rar Cţ „îmblăciu”; cf. i a m b 1 â c i... MLĂDOI vb. IV tranz. şi refl. AMD, h. 411; GM; GD/rar II, TI, Cţ „a (se) îndoi, a (se) mlădia”. MLĂDUCĂ s. f., pl. mlădoăce [sic!] AMD, h. 408/rar Vn „mlădiţă”; cf. a 1-16 i 2°..._ MLĂJÂZI s. pl. GM/rar Br „hăţişuri, desişuri”: A fost pădurile astea, la Druica, la Viişoara, nu ştiu ce. Era mlăjăzi, era cutare, ş-apărea lupii/751; cf. b u g e â c 1°... MLĂJET s. n., pl. mlăjete AMD, h. 408/rar II; mlăjeturi h. 411/rar TI „desis, hăţiş”; cf. b u g e â c 1°... MLĂJIŢÂU v. mrăniţău. MLĂŞTINÎ vb. IV tranz. GM/rar Bz „a inunda, a transforma în mlaştină”: [Lacul] venea cam sus acolo şi mlăştinise vo trei sute şi ceva de hectare/748. MLĂŞTOÂCĂ s. f. GD/rar TI „mlaştină”; cf. b r o â ş t i n ă... - var. mlăştoâce s. f. AMD/rar TI. MLĂŞTOÂCE v. mlăştoâcă. MLEAT v. mlat 2°. MLECIE v. mlaci 2°. MLECÎU adj., f. mlecie 1° GO/rar Dj „slăbit” din cauza bolii; moleşit; bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... 2° var. tnelcfu adj., f. melcie GM/rar Db „ameţit, buimac, zăpăcit”: Când s-a ridicat meşlie d-acolo GM/816; cf. a m e g i t... - var. 2° meşllu adj., f. meşlie GM/ rar Db. MNEAT pron. pers. de politeţe TDM II/rar Ph „dumneata”. -var. mnetâ pron. pers. de politeţe TDO/rar VI, Gj; mnetâle pron. pers. de politeţe TDO/rar Mh. MNEAVOÂSTĂ pron. pers. de politeţe TDO/rar VI „dumneavoastră”. MNET v. mneatâ. MNETÂLE v. mneatâ. MOACĂ s. f. 1° pl. moace AO, Pl. 118/rar Dj „fus mare de îndrugat; drugă”; cf. depănătoâre 3°... 2° GM/rar II „oală”: După ce bea o moacă, două de vin, să lua şi juca [la clacă]/ 838; cf. b â 1 c ă2... 3° AFLR/rar TI „somn mărunt; somot”. MOÂCRĂ adj. f., pl. moăcre, cireşe -GO/rar Gj „cireşe pietroase”; cf. s c o r-ţo âs e. MOÂLE adj., pl. moi 1° GM/rar Vn, Bz [d. lichide] „slab, diluat”: Stropeală moale [pentru vie]/722. 2° TDM II/rar Tr [d. săpun] „preparat cu sodă puţină”. 3° AFLR/rar TI [d. câini] „blând, neagresiv”. 4° AFLR/rar Cţ [d. timp] „plin de umezeală; umed”: [Rapiţa] o puneai tot pe timpu moăle, noaptea şi când cădea rouă, ca să nu se scuture/891; cf. u m e d 6 s. 5° adv. AO, h. 66/rar Mh, Dj [d. modul de a vorbi] „încet, şoptit”; cf. f u r 1 ş 2°... 6° carne ~ AO, h. 122; AFLR/prin VI şi rar Mh „carne fără grăsime şi fără oase; macră”; cf. p e c i o â s ă. 7° pădure ~ AO, h. 521/rar Dj „pădure cu arbori de esenţă moale”. 8° ~ de înger GM/rar Db [fîg.] „slab de înger; fricos”; cf. s p e r i g o â s ă, t e m ă c i 6 s. 9° cu ~ loc. adv. AFLR/rar Gr „cu binişorul; domol”: întâi i-a îndemnat [pe cai] cu moăle/833. 10° adj. cu val. subst. art, moalele obrazului AO, Pl. 2/rar Mh „buca obrazului”; cf. b u c ă2°... 11° var. moalea adj. cu val. subst. f. art., ~ capului AMD, h. 1/rar Cţ „creştetul capului”; capac 3°... MOÂLEA v. moale 11°. MOÂNGĂ s. f., pl. moănge AO, h. 142/ prin Dj „inflamaţie a ganglionilor limfatici de la subţioară; scurtă, uimă”; cf. b r o â s-c ă 5°... MOÂRĂ s. f., pl. mori 1° AO, h. 621/ rar Dj; ~ de vânt/prin Dj; ~ de vânturat/ rar Mh, Dj, Ot „vânturâtoare (pentru seminţe)”; cf. b â c ăr... 2° ~ de foc GM/rar Bz „moară cu motor”. 3" AO, Pl. 69/rar VI, Gj „stomac la păsări; pipotă”; cf. b ă t u c ă 1°... 4° GM/rar CI „numele unui joc de copii; un fel de capră”. MOÂRE s. f. 1° AO, Pl. 76/rar Dj; AMD, h. 342 MN/prin TI „zeamă de varză murată”; cf. s a r a m ti r â 1°. 2° TDO; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Mh „saramură”: Tom peste ele [= murături] cu moare de sare, făcută moare, ştii TDO/ 972. [Cheagul] îl dumicăm bine într-un vas şi pun în altă moare de brânză TDO/ 940. Şunca o punem la moare TDO/968. 3° GO/rar Ot, Tr; GM/prin Tr „reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i-n ă 4°... 4° GO/rar Dj „soluţie de piatră vânătă pentru tratarea boabelor de grâu”; cf. bordel e z ă... MOÂŞĂ s. f., pl. moaşe 1° GO/Dj, prin Mh şi rar VI, Gj, Ot, Tr „femeie, aleasă de obicei dintre rude, care asistă pe lehuză la naştere şi o îngrijeşte timp de trei zile, stabilind astfel cu lehuza anumite raporturi de înrudire socială”: Eu când am născut, am ales muăşă pe sora mea/974. Aia e altă... muăşa care vrea el... tat-al băiatului care [...] pe care vrea, soră, cumnată, pe care vrea să puie muăşă, nu-i aia de naşte cu ea/966. 2° pl. moşi AO, Pl. 19/rar VI, Gj; ~ măre s. compus GM/rar CI; ~ de baştină s. compus AFLR/rar Mh „femeie care asistă lehuza la naştere; moaşă comunală”; cf. babă 2°... 3° AO, h. 154; TDO/rar VI; AMD, h. 125; 129; AFLR/prin Db şi rar Ag, Tr „femeie în vârstă; bătrână, babă; formulă de adresare către o femeie mai vârstnică”: Astea este pân babele astea, pân moăşe d-astea AFLR/817; cf. m ă t u ş ă 1°... 4“ AO, Pl. 19, 20/rar Gj, Dj; AMD, h. 147 MN/rar Ag, Tr „naşă de botez”; cf. mamă 4°... 5° AO, h. 173/rar Mh „peţitoare”. 6° GM/rar Ag „stomacul porcului”: Umplem toba aia bine, o curăţim frumos muăşa aia, cum să zice, muaşa-i zicem noi/677; cf. b âb ă 7°... MOBIL adj., f. mobilă AO, Pl. 128/rar Dj „mişcător, mobil”: Piatra de moară care se învârteşte e mobilă/990; cf.plimbă-16 r, u m b 1 ă t 6 r 2°. MOBILĂRIE s. f. AFLR/rar Ph „meseria de confecţionare a mobilei”. MOBILI s.’f. pl. AMD, PI. 1-2/rar Db „articole de mobilă, mobile”. MOBILIER (4 sil.) adj. AO, Pl. 97/rar Dj „de mobilă”: Maistor mobilier/980. MOCADIN s. n., pl. mocadine AO, h. 290/rar Dj „brâu lat, de culoare roşie, înflorat la unul din capete”. MOCÂN s. m., pl. mocani 1° AMD, h. 277/rar Br, TI „proprietar de oi (multe)”; cf. s t ă p â n 1°, t â r 1 â ş 3°, u n g u r e â n 3°, vătafi0. 2° AMD, h. 282/rar Bz „proprietar de stână; baci”; cf. b a c i 2°... MOCÂNCĂ adj. f. GM/rar Gr [d. femei] „grasă, dolofană”; cf. d u d u m â n ă... MOCĂNESC adj., f. mocănească, pl. mocăneşti 1° AMD, h. 281/rar Db, Gr, CI, II, TI [d. câini] „ciobănesc”; cf. b a r â c. 2” AMD, Pl. 152/rar Ag, Ot, Tr [d. oi] „cu lâna creaţă”; cf. o n d o 1 â 12°... 3° AMD, Pl. 152/prin Tr şi rar Ag, Ot [d. oi] „cu lâna miţoasă şi lungă”; cf. b u z u-r i n ă... 4° AMD, Pl. 153/rar Ag, Tr [d. oi] „cu lâna lungă şi aspră; bârsană”; cf. c ă-p r 6 s c 3°... 5° viţă ~ AMD, PI. 86-88/rar Tr „soi de viţă-de-vie”. 6° prune - AMD, h. 356/rar CI „soi de prune mici”. 7° mătură ~ GD/rar Cţ „mei cu spicul răsfirat, folosit pentru mături”; cf. m e i u ş... MOCĂNOS adj., pl. mocănoşi 1° AMD, h. 211 kw Cţ [d. oameni] „cu oi multe”: Mocănos eşti tu, ai oi multe/886. 2°GM/rar Br „necivilizat, necioplit”; cf. b o b 1 e â ţ ă.,. MOCERNIŢĂ s. f. GM/rar Ph „nămol, mocirlă, noroi”: Era mocerniţă, „murdăria aia, pozmogeala aia acolo, cum să spui, era rău, era tercălău/716; cf. b â 1 c i ş 6 r... -var. moşorniţă s. f. AMD, h. 544/ rar TI. MOCHITA s. f. art. GM/rar CI „numele unui colind cântat în seara de Moş Ajun”: Cu moRita... să duceau copiii pân sat noaptea şi colindau pă la geamuri şi le dădea lumea nuci, biscuiţi, ce-avea/863. - var. mochiti s. GD/rar Cţ. M6CHITI v. mochita. MOCIRLĂ s. f. AMD, h. 176 MN/rar Tr „amestec de lut cu apă şi bâligar, cu care se muruiesc pereţii”; cf. 1 u t u-i ălă... MOCIRLÎ vb. IV refl. pas. GM/rar Db, Ot, Tr „a se introduce rădăcina viţei sau a altor puieţi în mocirlă, înainte de plantare”: [Viţa-de-vie] să moâirleşte în... mocirlă făcută, baligă dă vită cu apă, dar mocirlă aşa/762; cf. m o r o i 3°, n o m o 1 i. MOCIRLÎT s. n. GM/rar 11 „acţiunea de a se m o c i r 1 i”: Moâirlitu, facem cu nişte pământ galben şi cu baligă dă vacă făceam moâirlitu, ca să se prindă mai uşor pământu dă vine/836. MODĂ s. f., pl. mode 1° TDO; AFLR/ rar Gj; GM/rar Ag, Tr „fel, mod”: Păi să vedeţi mneavoastă că la noi să pune două feluri de... mode de viţă: să pune şi mustaţă [...] şi beţe TDO/919. îs mai multe mode de fântâni AFLR/913; cf. f e I 3°...; MODERNĂ la ~ loc. adv. GO/rar Mh „la fel, tot aşa”: Şi azi iar la modă mă sculai azi dimi-neaţă/966; cf. f e 12°... 2° TDO/rar Gj; AMD, Pl. 101-102; GM/prin Ot, Tr „soi, varietate”: E două mode dă cânipă... cânepă dă vară, cânepă de toamnă GM/767. 3° TDO/rar VI, Ot; GM/rar Ag, Tr; moduri AFLR/rar VI „calitate”: [Cânepa] o luam la pieptănat şi scoteam trei mode: fuior, stupă şi câlţi TDO/928. 4° GD; AFLR/Cţ şi rar TI „model (de ţesătură)”. 5° GD/Cţ şi rar TI [la pl.] „ţesătură cu modele”: Le batem de praf modele!898; de ~ loc. adj. AMD/rar Cţ; în mode loc. adj. AFLR/rar Cţ [d. ţesături] „cu model”: în război se ţese cuverturi în mode!891. MODÂRLÂN adj., f. modărlănă GM/ rar Gr [d. oameni] „încet, domol, moale”; cf. d o m o â 1 e 2°... MODEFIŞIC v. modişic. MODEL s. n., pl. modele 1° GM/rar Db „obicei, deprindere, modă”: Nu mai e modelu-acuma... ca să mai fie nunta şi luni, să puie masa, cum era odată/814; cf. apucătură 3°... 2° AFLR/rar Dj; modeluri GO/rar Mh „fel, sort, specie”: Toate modelele de mâncăruri fâcem/929. Mă duc şi mi-aleg [...] din alte vii, viţ-aşa [...] diferite modeluri, care-mi place/961; cf. f e 1 3°... MODELĂRIE s. f. AFLR/rar Ph „meserie constând în confecţionarea modelelor, tiparelor de lemn pentru piese de metal care urmează a fi turnate”. MODERĂ vb. I refl. AMD, h. 151; GM/rar Ph, Br, CI „a se moderniza, a se emancipa”: înainte era ploscă cu vin, acu nu mai e, s-a moderat, numai cu sticlă GM/716; cf. c i 1 i v i z â... MODIŞIC 331 MOLCĂV MODIŞIC s. n., pl. modişicuri AMD, h. 491/rar Bz „un fel de pantofi femeieşti”. - var. modefişic s. n., pl. modefişicuri AFLR/rar Bz. MODOĂSĂ adj. f. GM/rar II „fudulă, încrezută, îngâmfată; elegantă”: Sor-sa era moduăsă-n sat, ea ţinea nasu-n sus, că era una ş-avea buluc/858; cf. f ă 1 n i c 6 s... MODOVÂLCĂ s. f., pl. modovălci AO, Pl. 12/rar Gj [la pl.] „varice”; cf. a r-g 1 n t 1°... MODRIGĂLĂ s. f. GO/rar Dj „murdărie, impurităţi”; cf. b 1 e a s c... MOGĂ s ’.f. AMD, Pl. 86-88/rar CI „soi de viţă-de-vie altoită, cu struguri tămâioşi”. MOGÂNDEĂŢĂ s. f., pl. mogândeţe 1° AMD, h. 331/rar Ag „căpiţă, porcoi (de fân)”; cf. b o â g 1 ă... 2° AMD, h. 619/rar Db, Tr „sperietoare de păsări; momâie”; cf. c h i p1 5°... 3° AFLR/rar Ph „fiinţă sau obiect cu contururi vagi, greu de identificat (din cauza întunericului); vedenie, nălucire”: A sărit aşa o mogîndeăţă, o aia mare, neagră/ 710; cf. g o g 1 e ă z ă4°... 4° var. moghindeăţă s. f., pl. moghin-deţe AO, h. 336/rar Dj „ridicătură mică de teren; măgură mică; movilă”; cf. b ă ş i-c ă 3°... MOGHILĂ v. movilă 1°, 3°. MOGHINDEĂŢĂ v. mogândeâţă 4°. MOGOI s. n., pl. mogoăie AMD, h. 628/rar CI „partea de jos a unei clăi (de fân) care rămâne după ce i s-a luat vârful”; cf. c ă 1 c â i 7°... - var. mugoâie s. f„ pl. mugoi AMD/ rar Tr. MOHÎLĂ v. movilă 1°. MOHOÂTE s. f. pl. AO, h. 622/rar Gj „gunoaie, impurităţi în seminţele de cereale”; cf. b ă d ă d ă n i i 2°... MOHOREĂŢĂ s. f. AMD, h. 313/rar Ot „mohor”; cf. m o 6 r. - var. măureăţă s. f. GO/rar Ot; GM/ rar Tr; mooreâţă s. f. AMD, h. 313/rar Ot; moreâţă s. f. GM/rar Tr; moureătă s. f. AO, Pl. 71/rar Dj. MOI v. amoi. MOIÂ v. muia 5°. MOIĂGĂ v. măiâg 2°. MOIDĂN v. maidan 1°. MOILĂ v. movilă 1°. MOILĂ v. movilă 1°. MOIMÎŢĂ v. maimâţă. MOINĂ vb. I refl. AMD/rar Br [d. vreme, iarnă] „a se îndrepta, a se înmuia în ceea ce priveşte frigul, gerul”. MOINĂ (2 sil.) s. f., pl. moini, art. moina piciorului AO, h. 122/rar Gj, Mh „partea moale a şoldului; coapsă (la om)”; cf. s p â t ă 1°. MOINEÂŢĂ (3 sil.) s. f. GO/rar Mh „carnea macră (moale) de la şoldul porcului”: [în câmaţi punem] moineaţa aia de la picioarele porcului/958. MOINOS (3 sil.) adj. AFLR/rar Br [d. timp, în perioada iernii] „umed şi relativ cald”: Dacă era mai moinos şi mai umed, [grâul] işa bine şi pă dedesupt, e cădea pă reveneală/737. MQJDIOC (2 sil.) s. n., pl. mojdio-curi AMD, Pl. 178-179/rar Br „pămătuf cu care se udă cărbunii la firărie, pentru a-i menţine încinşi”; cf. b u r 6 t e 7°... MOJDREĂN s. m., pl. mojdreni AMD, h. 422 MN/rar TI, Cţ „varietate de frasin, întâlnit în zona Dobrogei”. MOJICOS adj., f. mojicoăsă AFLR/ rar Vn „ca la ţară; ţărănesc, necivilizat”: Atunci [mai demult] era viaţa mojîcoăsă, era ţărănească, da era bună/727; cf. c i o-b ă n 6 s... MOJMOĂNĂ v. moşmoână. MOJMON v. moşmon 1°, 2°. MOLĂNĂ adj. f., pl. molăne AO, h. 806, 807/rar Dj [d. oi] „leneşă, molâie, care rămâne în urma turmei”; cf. b o ş o-r 6 g2“... MOLÂTIC adj. AO, h. 143/rar Dj, Tr; AMD, h. 111/rar Tr „infirm, schilod”; cf. an ch i 1 o zât... MOLÂU adj. GM/rar Db ,jilav”; cf. c ă 1 â u12°... MOLCĂV v. mârcâv. MODERNĂ vb. I refl. GD/rar Cţ „a se moderniza, a se civiliza”; cf. c i 1 i-v i z â... MOLCĂLÂU adj. GM/rar Gr [d. ouă] „(fiert) cleios”. . . MOLCELUŞ adj., f. molceluşă, pl. molceluşe TDM III; AFLR/rar Ag, Br dim. de la moale („fără consistenţă”): [Ouăle pentru clătite] le batem bine, bine aşa, molceluşă [coca] şi sfârâiem untura/ TDM III/786. MOLCIE adj. f. 1° GM/rar Db [d. mămăligă] „moale, molcuţă”. 2° var. molşclu adj. GM/rar Db [d. in] „moale, mătăsos”: Mai bun erea inu, mai molşclu şi la lucru şi la purtat/791. MOLCOÂŞĂ v. morcoâşă 1°. MOLCUŢĂ s. f. GM/rar Br „specie de peşte (mic)”. MOLDĂ s. f„ pl. molde 1° AO, h. 263; Pl. 131; TDO/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 458; Pl. 167-168; GM/prin VI şi rar Ot „vas din lemn scobit în care se frământă aluatul”; cf. albie 2°... 2° AO, h. 681/prin Gj şi rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 83-84; GM/prin VI şi rar Ag, Ot, Tr „vas mare în care se scurge vinul din lin”; cf. â 1 b i e 4°... 3° AMD, h. 236; Pl. 83/rar VI, Ot „ciubăr”; cf. b â 1 i e 2°... 4° AMD, Pl. 143/rar Ot „crintă”; cf â 1-b i e 3°... - var. 1° moină s. f. GO/rar VI. MOLDOVENEASCĂ adj. f„ pl. moldoveneşti, oaie ~ AMD, Pl. 160-161/rar Tr „rasă de oi provenind din Basarabia”. MOLEŞIT adj., f. moleşită 1° GM/rar Ag [d. caş, brânză] „cu zer, moale”. 2° var. moloşlt adj., pl. moloşlfi, f. moloşită TDO/rar Gj; GM/rar Ot [d. vieţuitoare] „mic, nedezvoltat şi fără vlagă”; cf p 1 ă p 1 â j i, s i g h i n â ş. MOLET v. molete 1°. MOLETE s. m., pl. moleţi 1° AMD, Pl. 96/rar Ot „un fel de molie a cărei larvă mănâncă puietul albinelor'; cf. c a r a b e ţ i... 2° AMD, h. 107/rar CI [la pl.] „varice”; cf. argint 1°... - var. 1° moîet s. m., pl. moleţi AO, h. 693/rar VI. MOLEŢIT adj., f. moleţită GM/rar Tr „bolnav de moleţi, cu diaree”; cf. c u f u-r i t... MOLFĂI vb. IV tranz. AO, h. 58/rar Dj, Ot; ind. prez. 3 sg. moălfăielxw Mh „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e-f ăn i... -var. morfâi vb. IV tranz. AO, li. 58/ rar Ot; AMD, h. 33/rar Tr. MOLFECÂ vb. I tranz. AMD, h. 33/ rar Ot „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e f ăn i... - var. morfecâ vb. I tranz. AMD, h. 33/ rar Ot. MOLIE s. f., pl. molii AMD, Pl. 96/ rar Vn, Bz; art. molia cerii/rar Ph; ~ de ceără/rar Db, Tr „găselniţă”; cf. c a r a-b e ţ i... MOLIN s. 1° GM/rar Ph ,jurubiţă de aţă mercerizată; mulineu”. 2° var. măllnuri s. n. pl., măline s. n. pl. GM/rar Ph „cusături artistice”. MOLIVDĂ s. f. GO/rar Mh, Dj „apă sfmtiţă, agheasmă (în care este scăldat copilul nou-născut)”. MOLIVDI vb. IV refl. GO/rar Ot „a se purifica prin stropire cu apă sfinţită”. MOLNĂ v. moldă 1°. MOLOŞI vb. IV refl. TDO/rar Dj [d. murături] „a se înmuia”: Saramura bine făcută, să nu să moloşăscă ardeii/976. MOLOŞIT v. moleşit 2°. MOLOZ s. n. 1° GM/rar VI „materii fecale (în maţele porcului)”; cf. b o r h 612°... 2° var. moluz s. n. AO, h. 193/rar Gj, Mh; AMD, h. 176 MN; TDM II; AFLR/ rar VI, Ag, Db, Ph, Vn, Br, Gr, CI, II, TI „mortar, tencuială”: Pă urmă o terminai [casa], tăbărai cu moluz pă ea TDM II/ 746; cf. c i orb â5°... MOLŞCÎU v. molcie 2°. MOLTIC adj., pl. moltlci GM/rar CI „lipsit de vigoare; molatic, lent în mişcări”: Caii care erea moltlSl, mai... dă nu erea ei şmecheri, să repezea la ei, că lupu are gura mare/864; cf. b o 1 o c â n... MOLUZ v. moloz 2°. MOMÂIE ş. f., pl. momâi 1° AMD, h. 547; GM/rar VI, Ot, Tr „grămadă de pământ; movilă, morman”: Juca pământu, făcea o momiie de pământ şi juca pământu până când se făcea ca untu GM/757; cf. g u 1 g u ş 6 i 2°... 2° AMD, h. 548/rar Gr „movilă de pământ folosind ca semn de hotar”; cf. m ă g u r ă 3°. 3° AMD, h. 527/rar Ot „troian (de zăpadă)”; cf h â 1 ă1 2°... 4° var. mămuie s. f., pl. mămui AO, h. 616/Gj şi rar VI, Mh; AFLR/rar Vn „sperietoare pentru păsări”; cf. c h i p1 5°... -var. 4° mamuie s. f., pl. mamui AO, h. 616/rar Gj, Mh; mămoie s. f., pl. mă-moilrar VI. MOMEÂ s. f. GD/rar TI „căpăcel metalic deasupra fitilului la lampa de gaz”: La căciuliţ-aia de la lampă-i spunea momea/883. MOMEÂLĂ v. moinei 3°. MOMEL s. 1° AO, Pl. 133/rar Mh „pospai de făină”; cf. 1 n i m ă 8°... 2°AO, Pl. 133/rar Mh „pospai de zăpadă”; cf. p r ă ş c ă u. 3° var. momeală s. f. TDO/rar Mh „uruialâ”: Oprim meii [...] paştim oile vo săptămână de zâle nainte pin livezi, ca să facă lapte. Le paştim, le dăm momiălă/ 945; cf. h ur h u i â 1 ă 1°... MOMENTÂL adv. TDM III/rar If „pentru/în scurt timp; momentan”: [Cheagul] e bun peste câteva luni, nu momentăl/ 854. MOMÎC s. n., pl. momlcuri 1° AMD, h. 31/rar Db „omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... 2° art. momlcul gâtului AMD, h. 52/ rar Db „măndlui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... MOMIŞOR v. omuşor 1°. MOMITĂ s. fi, pl. momiţe AMD, h. 54/ rar Ag „aluniţă pe obraz”; cf. a 1 u n e 1... MOMONEÂŢĂ s. fi, pl. momoneţe AMD, h. 609/rar CI „ştiulete cu boabele nedezvoltate, pipernicite”; cf. b â b ă 10°... MOMUŞ6R v. omuşor 1°, 2°. MONAMENT s. n., pl. monumente TDM III/rar II „monument”. MONT adj., pl. monţi, f. moăntă, pl. moănte AO, Pl. 7/rar Dj „ciung”; cf. c i o-1 â c 1°... MONTĂ vb. I refl» AO, Pl. 120/rar Mh, Ot; AMD/rar II; AFLR/rar Cţ [d. vite, oi] „a se împreuna, a se împerechea (pentru reproducere)”. MONTON s. n. AFLR/rar Br „ţesătură groasă şi pufoasă din bumbac; molton”. MOOR s. n. GM/rar If „mohor”; cf. mohoreâţ ă... -var. maur s. n. AO, Pi. 71/rar Ot; AMD, h. 313/rar Ot, Tr; mour s. n. AMD/ rar Tr, Gr; muhor s. n. AMD/rar Ot. MOOREÂŢĂv. mohoreaţă. MORĂ v. mură 1°, 5°. MORĂ v. măre. MORĂTORI v. murătoâre 1°. MORĂTLJRI v. murătură 2°. MORÂNCEÂLĂ s. fi GM/rar Tr „noroi, mocirlă”; cfnăroi, pozmol2°, târbo-seâlăl0, târmăceâlă, târmoâcă, t e r c ă 1 â u, 11 n ă, z 1 o â t ă 4°. MORÂNCI vb. IV tranz. 1° GM/rar Tr [d. fiare] „a frământa prada cu gura muşcând-o”. 2° var. morângl vb. IV tranz. GM/rar CI „a amesteca, a frământa (lutul înmuiat cu apă)”: Morîngit în apă, adică pământ uscat şi torni apă-n el şi-l faci cu apă, ca să fie bun de Iipit/862; cf. b o s o 1 i 1°... MORÂNGl v. mo rând 2°. MORÂNGLÂV adj., pl. morănglâvi, f. morănglâvă, pl. morănglâve AMD, h. 91/ rar Ag „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d I u... MORCIOIÂLĂ (4 sil.) s. f. GM/rar II „amestec de pământ lutos cu apă, în care se introduc coardele de viţă-de-vie înainte de plantare”; cf. c e a m u r 2°... MORCOÂCE v. morcoâşă 1". MORCOĂFĂ v. morcoâşă 1“. MORCOÂŞĂ s. fi, pl. morcoâşe 1° AO, h. 634/M.h, prin Gj şi rar Dj; morcoşi/rai Gj „brăţară la coasă”; cf. a 1 c â 10°... 2° AO, h. 633/rar Gj „măsea la coasă”; cf. a du că tură 2°... -var. 1° molcoâşă s. fi, pl. molcoăşe AO, h. 634/rar Dj; morcoâce s. f., pl. mor-coăce AMD, Pl. 55-56/rar Ot; morcoâfă s. f., pl. morcoăfe AO/rar Mh; morgoâce s. f., pl. morgoci AMD/rar Tr. MORCOV s. m., pl. morcovi 1° AO, Pl. 76/crt. „morcov”. 2° AO, h. 473/rar Mh, Dj, Ot „cartof’; cf. b a r a b u 1 ă... — var. 1° morcove s. m., pl. morcovi AO, Pl. 76/Dj şi rar VI, Ot; mdrcove s. m., pl. morcoviiAMD, h. 344 MN/rar Ot, TI; morcuv s. m., pl. morcuvifBz, Br, TI, prin Vn şi rar VI, Db, CI, II, Cţ. MORCOVE v. morcdv 1°. MORCOVE v. morcdv 1°. MORCUV v. morcdv 1°. MORE v. măre. MOREÂŢĂ v. mohoreâţă. MORFĂÎ v. molfăi. MORFECÂ v. molfecâ. MORFINA vb. I tranz. AFLR/rar Ph „a anestezia”: I-a pus o batistă la gură, l-a morfinăt, cred, l-a amorţit aşa, n-a mai ştiut de dânsu/702; cf. a f i o n â... MORGOÂCE v. morcoâşă 1°. MORIŞCĂ s. fi GO/rar Mh „petrecere, luni după nuntă, la părinţii miresei”: Luni făcea alta-i zicea morişcă; cf.întor-s u r ă 6°... MORÎ v. mură 1°. MORMAN s. n., pl. mormane 1° AO, h. 336/rar Mh; AMD, h. 447/rar Gr „mică ridicătură de pământ; muşuroi”; cf. gul-guş 6 i2°... 2° AO, h. 315/prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, h. 527/prin TI şi rar Db, Ph „troian (de zăpadă)”; cf. h ă 1 ă1 2°... MORMĂI vb. IV refl. pas. GO/rar Gj [d. aluat] „a se frământa adunându-1 grămadă”: Punem [apă] în postavă şi mestecăm cu faina şi-o... cum să spune la noi, se mormăie şi-o punem pe cârpători/935. MORMĂNI vb. IV intranz. TDO/rar VI „a mormăi”: [Ursul] l-a luat în braţe şi mormănind la el, a sărit bâiatu/907; cf. î n-mormăi. MORMÂNT s. n. şi m., pl. mor-mânturi 1° AO, Pl. 23/prin Gj, Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 169/prin Gr şi rar Ph, Ot, Tr, II, TI, Cţ; mormânte AO/rar Dj; morminfi AO/rar VI, Gj, Mh; AMD/rar Tr, TI „morminte”. 2° pl. morminţi s. m. AMD, h. 168; GDI prin TI „cimitir”; cf. c i m i 11 r u r i... MORMÂNTÂ vb. I tranz. AFLR/rar Mh; TDM II; AFLR/prin Db şi rar Gr „a înmormânta”. MORMÂNTÂRE s. f. GO; TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh; GM; TDM II/rar Ag, Db, Bz, Ot, CI, II; GD/rar TI „înmormântare”. MORMOIT adv. AMD, h. 38/rar VI [d. felul de a vorbi] „încet, mormăind”: Vorbesc încet, mormoitl678. MORMOLOCI s. m. pl. 1° GM/rar Bz „viermi (în borhotul de fructe)”. 2° AMD, Pl. 102/rar Ot „fire de cânepă rămase nedezvoltate, pipernicite”; cf. b o d i n i... MORO v. măre. MOROGHÎNĂ v. boroghină 3°. MOROI s. m., pl. moroi TDO; AFLR/ prin Dj şi rar VI „strigoi”: Dacă îi trece pisica peste el, zice că [mortul] se face moroi, diavol AFLR/919; cf. s p a h i e, spion 3°, stirigoi, talasâm, ucigaş. MOROI vb. IV tranz. 1° AMD, h. 179/rar Tr „a murui pereţii”; cf. d r i ş-c u i 3°... 2° GM/rar Db „a trata tortul de cânepă cu cenuşă înmuiată cu apă (pentru albire)”: Punea un rând dă paie, un rând de tort moroit în cenuşe/820; cf. î n m o r o i â... 3° GM/rar Db „a băga (răsadul de tutun) în m o r o i a 1 ă”; cf. m o c i r 1 i... MOROIÂLĂ v. muruiălă 2°. MOROIÂN adj., pl. moroieni AMD/ rar Br „morocănos, ursuz”; cf. b a 1 a m u t... MORSICÂ v. mursicâ 1°. MORT adj., f. moartă 1° lăstar ~ AO, h. 664/rar Mh „copil, lăstar neroditor la viţa-de-vie”; cf. c ă 1 u g ă r 3°... 2° pământ ~ GM/rar II „amestec de pământ cu apă, folosit la construcţia casei de chirpici sau de paiantă”: Şi de-acolea jos Ia pereţi, la-mbulgâreală să face pămînt mort, pământ curat cu apă/839, 3° nisip ~ AO, Pl. 48/rar Mh; GM/rar Db „nisip fin rămas după inundaţie”: E un nisip aşa, alunec-aşa... nisip mort, o veni-tur-aşa, o aduce apa GM/694; cf. 1 i ş c ă... 4° arătură ~ AO, h. 431/rar Mh „teren arat şi apoi lăsat necultivat un an, doi, ca să se odihnească” 5° AMD, h. 171/rar Bz [d. cărămidă] „nearsă”; cf. c r u d ă 2°... 6° pod ~ GM/rar Vn „tavan din scânduri umplut cu pământ”. 7° cu val. subst., pl. morţi GO/rar VI „stâlp de care se ancorează sârmele funi-cularului”: Pui doi morţi jos şi de-acolo s-ancorează sârmele funicularului care trebuie să transporte buşteni/908. MORTÂL s. n. AO, h. 193; GO/prin VI şi rar Mh, Dj; AMD, h. 176; GD; AFLR/ TI, Cţ, prin Db, Ph, Bz, Ot, Tr, CI, II şi rar VI, Vn, Br, If, Gr „mortar”; cf. c i 6 r b ă 5°... MORTĂCINE s. f. 1° în a muri ~ GM/ rar Ag [d. oameni] „a muri părăsit, singur, neîngrijit”. 2° colect. GM/rar Ag „mulţime de cadavre”: Pă unde te uitai numai mortă-cine: oameni morţi, vite moarte/679; cf. m o r t ă r i e 1°. MORTĂRÎE s. fi, pl. mortării 1° GO/ rar Dj „mulţime de cadavre”; cfmortă-c i n e 2°. 2° GM/rar VI, Ag; cameră de ~ GO/ rar Ot „morgă”. MORUŞ adj., pl. moruşi, fi moruş ă, pl. moruşe AMD, Pl. 129-130/rar Tr [d. oi, cai] „cu părul/lâna de culoare roşcată”; cf. r o i b 2°. -var. moruz adj., pl. moruzi AO, Pl. 59/rar VI. MORUZ v. moruş. MOSCOLI vb. IV refl. GM/rar Br [d. copilul care mănâncă] „a se murdări excesiv”: Şi când îl vede, ăla moscolind acolo-şa, făcut tot una şi pe piept şi peste tot/745; cf. z ă n g ă 1 i. MOSOR s. n., pl. mosoare 1° AMD, h. 221/rar Ag, Db, Tr „sul de lemn cu care se întinde foaia de aluat; sucitor”; cf. d r i-h 6 1 ţ... 2° AMD/rar Db „piesă la plug cu ajutorul căreia se reglează lăţimea brazdei”. 3° art., în expr. a se isprăvi' mosdrul TDM III/rar II [fig.] „a sfârşi viaţa, a muri”: Eu m-am pregătit să am [prosoape] când oi muri... când s-o isprăvi mosorul 853. MOSORI vb. IV tranz. AMD, h. 394/ rar Br „a depăna firele pe mosor”; cf. a d u-n â 1°... MOŞ s. m., pl. moţi 1° AO, h. 152/V1, Gj, Mh, prin Dj si rar Ot; AMD, h. 127; TDM II; AFLR/prin Vn şi rar VI, Ag, Ph, Bz, Br, Cţ; art. moşul al bătrân AO/rar Gj, Mh „bunic”; cf. b ă t r â n 1 °... 2° AO, Pl. 14/rar Mh; AMD, h. 124; 126; GM; TDM Il/Vn, Bz, prin Br şi rar Ph, Gl, Gr „unchi”; cf. m ă t u ş 6 n 1°... 3° GO; AFLR/Dj şi rar VI, Gj, Mh „soţul moaşei (comunale)”: Ne pregătim pentru ploconu moşului, ne ducem... cu copiii la moş să-i dea la grindă GO/933. 4° AO, PI. 19; GO/rar Gj, Mh, Dj „naşul de botez (în raport cu cel botezat)”; cf. tâtă3°... 5° GO/rar VI, Gj, Dj [la pl.] „naşa de botez şi soţul ei”: Acolo ne ducem la moaşe, găsim moşii acolo/991; cf. nan. 6° AO, Pl. 20/rar Gj „naşul de botez în raport cu părinţii copilului botezat”; cf. c tini ătru... 7° pl. art. moşii de piftii loc. subst. GO/ rar Mh „sâmbăta dinainte de Lăsatul Secului de Paşti, când, conform obiceiului, se prepară piftii”. 337 » MOŞCHEIE : 8° AFLR/rar TI [la pl.] „personaje alegorice, reprezentând oameni bătrâni, în ceata colindătorilor”. 9° ~ de turc GM/rar CI „unul dintre tinerii mascaţi în cadrul obiceiului brezaia”: Unu se făcea brezaie şi unu muoş dă turci 860. 10° AMD; GM/Ag, Ph, Bz, prin Br, II şi rar Db, Vn, CI „cecul porcului": Moşu-ăla, matu ăla turnai de jos de-acolo, capătu matului ăla GM/753; cf. b â b ă 9°... 11° GM; TPM II/rar Ag, Ph, II; GD/ rar TI, Cţ „tobă preparată în cecul porcului”; cf. b a b i c... 12° GM/rar Br „soi de peşte (de baltă)”. 13° AO, h. 728/rar Mh „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 14° AO, h. 480/prin Gj, Mh „prună nedezvoltată, care cade din pom înainte de coacere”; cf. b o b o 1 o â n â... 15° prun ~ AMD, h. 367/rar Vn „corcoduş”; cf. a g u d 2°... 16° AMD, h. 366/rar Vn „corcoduşă”; cf. b e ş i c ii ţ ă... 17° var. mus s. m., pl. muşi AMD, PI. 102/rar Ph „fir de cânepă rămas nedezvoltat, pipernicit”; cf b o d 1 n i... -var. mâş s. m., pl. măşi 15° AMD, h. 367/rar Vn; s. n., pl. mâşe 16° AMD, h. 366/rar Vn; muş s. m., pl. muşi 15° AMD/ rar Vn; s. n., pl. miişe 16° AMD/rar Vn. MOŞCHEIE s. f. GD/rar Cţ „mos-cheie”. MOŞCOŞ adj., f.. moş coş ă AMD/rar Bz „murdar pe faţă”; cf. m u s c u r 1 u 1°, t â 1 m o c 11. MOŞÎCĂ s. f. 1° AO, h. 154/rar VI; AMD, h. 129/rar Db dim. de la m o a ş ă 3°. 2° AO, h. 155, 156/rar VI „bunică”; cf. babă 1°... 3° AO, Pl. 19/rar Dj dim de la m o a-ş ă4°. MOŞIE s. f., pl. moşii 1° AO, h. 448/ Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 326; 613/Tr, CI, II, prin Db şi rar Ag, Ph, Gl, Ot, If Gr, Cţ „teritoriu aflat în proprietatea locuitorilor unui sat sau ai unei comune”; cf. h 6 1 d ă 2°... MOŞOI 2° AFLR/rar VI „lot, teren personal (al unui ţăran)”: Ieri am fost la moşije, am adus nişte lemne/903. 3“ AO, h. 441/rar Dj; AMD, h. 316/rar Ph, If „teren cultivat cu grâu, lan de grâu”; cf. g r â n e â ţ ă... MOŞMOÂNĂ s. f., pl. moşmoăne AO, h. 486/prin Ot şi rar Tr „corcoduşă”; cf. b e ş i c ii ţ ă... -var. mojmoâr.ă s. f., pl. mojmoăne AMD, h. 366/rar Tr; mojmolă s. f., pl. moşmoli rar TI. MOŞMOLĂ v. moşmoănă. MOŞMON s. m., pl. moşmâni 1° AO, Pl. 81/prin Ot şi rar Tr „corcoduş”; cf. a g ii d 2°... 2° var. mojmon s. m. AMD, Pl. 157/ rar Tr „gălbează”; cf. d a 1 â c 1°... -var. 1° mojmon s. m., pl. mojmoni AMD, h. 367/rar Tr. MOŞNEAG s. m., pl. moşnegi AO, h. 153/rar Mh „ţăran liber, proprietar al unei bucăţi de pământ moştenite; moşnean”; cf. m o ş t e â n. MOŞNEÂGĂ s. f., pl. moşnege AMD, h. 129/rar Cţ „femeie bătrână; babă”; cf. mătuşă 1°... MOŞNENESC adj. AO/rar Dj [d. pământ, teren] „de moşneni”; cf.moşte-n e s c, t a p â i e 2°. MOŞNENI s. m. pl. AMD/677 „locuitori din comuna Rucăr, care în trecut a fost sat de ţărani liberi”. M6ŞNIŢĂ s. f. GO/rar Gj „pământ mărunt, neroditor, cu care se acoperă legumele în timpul iernii, pentru a nu îngheţa”: [Cartofii] îi băgăm acolo, punem pământ peste ei, ca iama să nu-ngheţe, pământ moşniţă/905. MOŞOÂICĂ s. fi, pl. moşoâice AMD, h. 219; GM/prin Br şi rar Vn, Gl „oală de lut (cam de un litru, care, de obicei, se dă de pomană la Moşi)”; cf. b â 1 c ă2... MOŞOI s. m., pl. moşoi 1° AFLR/rar TI augm. de la moş 8°: Ceata mare făcea moşuoi, ceata mică făcea babă. Moşoi, dracu-al mai mare/875. MOŞON 2° AFLR/rar Cţ augm. de la moş 12°: în ghiol să prinde moşoi şi alţi peşti/900. 3° AMD, PI. 102/rar Bz augm. de Ia moş 17°. 4° var. moşon s. m., pl. moşon ÂO, h. 173/rar Mh „peţitor”; cf. c ă t ă 16 r... MOŞON v. moşoi 4°. MOŞOREL s. m., pl. moşorei GO/rar Dj „colac care se dă de pomană”; cf. a r â n-ghel... MOŞORNIŢĂ v. mocârniţă. MOŞOROI v. muşuroi 2°, 5°. MOŞOROÎ v. muşuroiă 1°. MOŞOROIÂŞ v. muşuroiăş. MOŞTEÂN s. m., pl. moşteni AMD; GM/rar Ot, Tr, Gr „moşnean”; cf. m o ş-n e â g. MOŞTENESC adj. TDM I/rar VI [d. pământ, teren] „de m o ş t e n i”; cf. moşnenesc. MOŞTENIE s. f. AFLR/rar Ag „pământ moştenesc aflat în proprietatea ţăranilor încă dinainte de împroprietărirea lui Cuza”: Fiecare avea o şoveică aşa, pă ţărăneşte, de la moştenie/690; cf. moştenire. MOŞTENIRE s. f. GM/rar VI „pământ moştenesc aflat în proprietatea ţăranilor încă dinainte de împroprietărirea lui Cuza”; cf. m o ş t e n I e. MOŞTINĂ s. fi, de ~ loc. adj. AO; GO/rar Mh „de baştină, băştinaş”. MOŞUROI v. muşuroi 5”. MOTÂLCĂ s. fi, pl. motălci. AMD/rar Tr „nod format pe firul tors”; cf g u ş ă 2°... MOTÂLCOS adj. AMD, h. 224/rar Ph [d. vase] „bombat, pântecos”: Chiuc [e] un urcior mare de lut, motîlcos, cum e dami-geana/710. MOTCĂ1 v. matcă 1°. MOTCĂ2 s. fi, pl, motche AO, h. 503; GO; TDO; AFLR/Gj, Mh; GD/rar TI; motchi AO/rar Mh „scul (scos de pe răş-chitor); jirebie”: După ce-ai tors-o [cânepa], o facem mdtKe TDO/948; cf. b u ş 3°... MOTOCICLEŢI s. f. pl. AO, Pl. 52/ rar Gj, Mh „motociclete”. MOTRUNĂ MOTOLOÂCĂ v. motolog. MOTOLOG adj., pl. motologi, f. motoloăgă AMD, Pl. 155-156; GM/rar Ag, Gl, Br [d. oameni şi animale] „moale, greoi, mototol”; cf. b o 1 o c ă n... - var. motoloăcă adj. f. GM/rar Ph; tomofog adj. GM/rar Vn. MOTOTEIE v. mototoi. MOTOTOI s. n., pl. mototoăie AO, h. 616/rar Mh; mototăie!rar Mh „sperietoare pentru păsări”: Când venea păsări multe la cânepă, le puneam mototeie aşa stropite cu var, ca să se sperie ciorile de ele GM/791; cf. c h i p1 5°... - var. mototeie s. pl. GM/rar Db. MOTOTOL s. n., pl. mototoăie 1° AMD, PI. 178—179/Tr şi rar Gr „pămă-tuf folosit la fierărie pentru stropit cărbunii încinşi spre a-i menţine aprinşi”; cf b u r e-t e 7°.,. 2° GM/prin Tr şi rar Db, Gr „mănunchi, smoc, buchet (de busuioc, de paie etc.)”; cf. chită1 1°... 3° GM/rar Gr „legătură din patra şire de foi de tutun”: [Tutunul] uscat îl strângem, îl facem... punem câte patru şire, câte patru şire şi-l facem mototoli821; cf. g h i u 1 2°. 4° GM/rar Tr „bulgăre de pământ înmuiat şi amestecat cu pleavă sau paie, cu care se umplu pereţii de nuiele sau de bârne”; cf. b u ş 4°... 5° AMD, h. 528/rar Tr „bulgăre de zăpadă”; cf. bolovani0... MOTOTOLÂŞ s. n. GM/rar Ag dim. de la mototol 2°. MQTOVELNIC s. n., pl. motovelnice 1° GD/rar TI „răşchitor pentru borangic”. 2° GD/rar TI „scul de borangic”; a r-ş I n 1°... MOTROÂNĂ v. motrună 2°. MOTRUN s. m., pl. motruni AMD/rar Gr „soi de păr cu pere în fonnă de amforă”. — var. mătriin s. m„ pl. mătruni AMD/ rar Gr. MOTRUNĂ s. fi, pl. motrune 1“ AMD, h. 362/rar Gr, CI „varietate de pere mari, în formă de amforă": Motrune e. tot un fel dă pere, da vine mai curmate, sânt cam rari alea/825, 2“ var. motroână s. f., pl. motroăne AMD/rar Vn „varietate de prune (gâtuite spre coadă)”; cf. g â r 1 ă n o â s ă... 3° AO, h. 142/rar Dj; motrimilrar Dj „umflătură la subţioară; uimă”: Mătrimă care sparge/973; cf. b r o â s c ă 5°... -var. 1° mătrună s. f., pl. mătrune AMD, h. 362/rar Gr. MOŢ s. n., pl. moţuri 1° AMD, h. 477/ prin Tr şi rar Ag; moăţe/rar Tr, Gr „dantelă lată (la mânecile cămăşii, la cearşaf etc.)”. 2° pl. moăţe GM; AFLR/rar Tr, Gr, CI „ciucure pe marginile ştergarelor sau la poalele unor piese de îmbrăcăminte”: Le puneam la ştergare, la şervete, făceam moăţe, pă marne, ca fie frumoase GM/ 832; cf. c i o c 6 12°... 3° AO, h. 600, 601; 605/Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 610/Ag, Ot, Tr, Gr, prin Db şi rar VI, If, CI, Cţ; moăţe AO, h. 601; 605/prin Dj; AMD/prin Ag şi rar Db, Tr, Gr „spicul porumbului”; cf. chică1 2°... 4° AMD, h. 420/rar Ph, Vn; art. moţul curcanului AO, h. 531/rar VI, Gj „inflorescenţa alunului”; cf. C e r c e 1 5°... 5° AO, h. 298/V1 ş' rar Gj; AMD, h. 488/ prin Ag, Br, CI, II şi rar Db, Vn, Tr, Gr, TI, Cţ „gurguiul opincii”; cf. c i o c2 5°... 6° AO, h. 208/rar Tr „creasta, coama de la acoperişul casei”; cf. c ă c i u 1 ă 4°... 7° AMD, h. 32/rar Ph „vârful limbii (la om)”; cf. s fârc 1°, sp i c 1°, vâr f7°. 8° TDO; AFLR/rar VI, Gj „capătul ascuţit la păstaia de fasole”: Eu am curăţat fasuiu de moţuriş\ l-am... l-am rupt TDO/ 915. 9° GO/rar VI „sedilă”: Moţ care băgăm caşu-n el/904; cf. c e n d e 1 ă 2°... MOŢÎC s. n. GM/rar CI dim. de la moţ (la copil); cf. m o ţ u 1 e ţ. MOŢOC s. n. AFLR/rar TI „moţ (la bască)”. MOŢOI s. AMD/rar Br „numele unei plante cu frunza lată”. MOŢOIÂT adj., f. moţoiătă GM/rar Tr „ţuguiat”; cf. s t r ă m i n 6 s, t u t u dună t e, ţ ă p u r 3°, ţ u ţ u i â t. MOŢULEŢ s. m., pl. moţuleţi GM/rar Tr dim. de la moţ (la copil): Şi face copilu perişoru mare-n cap şi-i face moţuleţi aici aşa-n frunte, aicea-n părţi/784; cf. m o ţ i c. MOUR v. moor. MOUREÂŢĂ v. mohoreâţă. MOURIŞTE s. f. AMD, h. 328/rar Tr „(teren de) fânaţ (cu mohor)”. MOUŞOR v. omuşor 1°, 2°. MOVĂ adj. f., pl. move GM/rar Ph, Gr „de culoare mov”. MOVILĂ s. f. 1° pl. movili AO, h. 336/ prin Gj şi rar VI, Mh; AMD/rar Br „ridi-cături de pământ naturale, mai mici decât dealul; movile”; cf. b ă ş i c ă 3°... 2° pl. movile AO, h. 315/rar Dj; AMD, h. 527/rar Ph „troian (de zăpadă)”; cf. h â-1 ă1 2°... 3° var. moghilă s. f., pl. moghili AMD, Pl. 101-102/rar Ph „grămadă (conică) din mănunchiuri de cânepă aşezate în picioare”; cf. c ă p i ţ ă 8°... - var. 1° moghilă s. f., pl. moghili AO, h. 336/rar Dj, Ot; mohilă s. f., pl. mobilii prin Mh şi rar Gj; moilă s. f., pl. moilel prin Dj; moilă (3 sil.) s. f., pl. moililrar Dj; movilă s. f., pl. movile!Dj, prin Gj şi rar VI, Ot; AMD, h. 547/Ag, Ot, Tr, Gr, prin VI, Db şi rar If; movili AO/prin Mh, Dj, Ot şi rar VI, Gj, Tr. MOVILĂ v. movilă 1°. MOVILEĂN s. m., pl. movileni AMD/ 769 „locuitor din comuna Movileni”. MOZÂC adj., pl. mozăci AFLR/rar Cţ „prostănac, necioplit”: Dacă-i unu mai prostişor aşa, cică îi mai mozăci1, aşa-i zice, că-i mai mozăc de fel/891. Nozăcă era lumea atunci [...] neplimbată, nedusă aşa GM/750; cf. c i o b ă n 6 s... — var. nozâc adj., f. nozăcă GM/rar Bz. MOZĂCEĂN s. m., pl. mozăceni AMD/768 „locuitor din satul Mozăceni”. MOZICĂ v. muzică. MOZOL s. n. 1° AMD, h. 176 MN/rar Bz, Br, CI, II „mortar, tencuială”; cf. c i 6 r-b ă 5°... 2° AMD, h. 545/rar Ph „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m ăn... MRĂLNIŢĂ v. mrăniţă 2°. MRĂNIŞTE s. f. 1° AMD, h. 588/rar Tr, If „îngrăşământ agricol natural, obţinut din gunoi de grajd fermentat şi descompus; mraniţă”; cf. b r ă n i ţ â r... 2° AO, h. 476/rar Gj „mraniţă fărâmiţată muiată cu apă”. - var. 1° branişte s. f. AMD, h. 588/ rar If, CI. MRĂNIŢĂ s. f. 1° AMD, h. 343/rar Ot „răsadniţă (cu pământ îngrăşat cu gunoi fermentat şi descompus)”; cf. i s t i c 1°... 2“ var. mlâniţă s. f. AMD, h. 588/rar Ot „îngrăşământ agricol natural, obţinut din gunoi de grajd fermentat şi descompus”; cf. b r ă n i ţ â r... 3° var. brâniţă s. f. AMD, h. 588/rar Cţ „îngrăşământ agricol din gunoi de oaie”. 4° var. brăniţă s. f. AMD, h. 588/rar Gr, II „gunoi de oaie uscat şi folosit drept combustibil”.’ -var. brăjniţă s. f. 2° AMD, h. 588/ rar CI; brâniţă s. f. 1° AMD, h. 343/rar Vn; 2° AMD, h. 588; GM; TDM 111/Br, II, Cţ, prin Vn, CI, TI şi rar VI, Bz, Tr, If; mlăjniţă s. f. 1° GM/rar Bz; mrâjniţă s. f. 2° AMD/rar Bz; mrâlniţă s. f. 2° AMD/rar Tr; rănită s. f. 2°/rar Tr; vrâdniţă s. f. 27 rar CI; vrâmniţă s. f. 27rar CI. MRĂNIŢĂU s. n. AMD, h. 588/rar Bz „îngrăşământ agricol natural, obţinut din gunoi de grajd fermentat şi descompus; mraniţă”; cf. b r ă n i ţ â r... -var. brăjniţău s. n. AMD, h. 588/rar Bz; brăniţău s. n. AMD; GM/prin Cţ şi rar Bz, CI, II; brănţău s. n. AMD/rar Br; brâjniţău s. n./rar Vn; mlăjniţău s. n. GM/ rar Bz. MRĂNIŢOS adj. AMD, h. 589/rar II [d. pământ] „fărâmiţat şi afânat, ca mra-niţa”; cf. a r s... MREĂJĂ s. f., pl. mreji i° AMD, h. 197/rar Ot „gard de nuiele”; cf. g ă r d ă 1-n i ţ ă... 2° art. mreaja coarnelor AO, h. 642/ rar VI „brâcinarul plugului”; cf. a j u t ă-t 6 r 2°... 3” pl. mrejuri AO, h. 285/rar VI „broderie pe mâneca unei cămăşi”; cf. b i b i 1 e... 4° var. umbreâjă s. f., pl umbreji GO/ rar Dj; GM/rar CI „plasă de pescuit”. 5° var. mreăjnă s. f., pl. mrejni AO, h. 596/rar Mh „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... MREĂJNĂ v. mreajă 5°. MREĂNĂ s. f., ~ roşie TDM I/rar Ag „peşte de râu înrudit cu crapul, având pe burtă solzi de culoare roşietică”. -var. breână s. f. AMD/rar Bz; îm-breănă s. f. GM/rar Ag; umbreână s. f. GM/rar Db. MRENÎŢĂ s. f., pl. mreniţe GM/rar Ag „peşte mic din apele de munte”. MUC v. mâgure 1°. MUCĂÎ v. mugăi 2°. MIJCED adj., pl. mucezi, f. mucedă, pl. mucede AO, h. 402; Pl. 59/rar VI, Ot; AMD, h. 265-267/rar Ag, Db, Bz, Br, Ot, Gr, CI [d. cai] „cu părul fumuriu, negru sau roşcat, având şi fire sau pete albe ori deschise la culoare”: Ăla muâed aşa, cam şoriciu la păr AMD, h. 267/868; cf. 1 u p i u... MUCEGĂIE s. f GM/rar CI „mucegai”: Răzuiam cu o răzuitoare toată muâegăea aia/862. MUCEGĂLĂ s. f. AFLR/rar Gj „muce-găială, mucezire”: [Cânepa de toamnă] o punem la muăegălă, ca să se coacă sămânţa bine/905. MUCEGĂIĂ vb. I intranz. AFLR/rar Mh „a mucezi, a mucegăi”. - var. mucigăiâ vb. I intranz. AFLR/ rar Gj. MUCEGĂIOS adj. AMD, Pl. 80/rar Ot „ca de mucegai; mucegăit”: Damf muce-găioslllh. ML7CHE v. muchie 2°, 4°, 5°, 7°. MUCHEA vb. II tranz. AMD/rar VI „a lovi (pe cineva) cu muchia toporului”. MUCHI v, muchie 5°. MUCHIE s. f., pl. muchii 1“ a coase peste ~ AMD, Pl. 8-9/rar Ot; a da peste ~ GO/rar Mh; AMD/rar VI „a coase două bucăţi de pânză, stofa una de alta, pe margini”. 2° AO, h. 633/rar Ot, Mh; AMD, h. 635/rar Tr „măsea la coasă”; cf. a d u c ă-t u r ă 2°... 3° AO, h. 634/rar Mh „brăţară la coasă”; cf. al c â 10°... 4° var. muche s. f., pl. muchi AMD, h. 334/rar Bz „c a r â m b la greblă”; cf. coardă1 9°... 5° AO, h. 597/rar VI, Gj; AMD, h. 603/ Tr, prin II şi rar Ot, If, Gr, CI, TI „ridi-cătură de pământ rămasă pe mijloc, de-a lungul arăturii, atunci când aceasta începe de la mijlocul terenului; coamă”; cf. cârlan?0... 6° AO, h. 442/rar VI „fâşie îngustă de teren lăsată nearată între două ogoare”; cf. d â 1 m ă 3°... 7° AMD, h. 547/rar CI „movilă naturală”; cf. b ă ş i c ă 3°... 8° AMD, h. 188/rar Tr „creastă, coamă la acoperişul casei”; cf. c ă c i u 1 ă 4°... -var. muche s. f., pl. muchi 2° AO, h. 633/rar Dj; 5° AMD, h. 603/prin CI şi rar Bz, II; 7° AMD, h. 547/rar Vn, Br; muchi s. m., pl. muchi 5° AMD/rar Cţ. MUCHIŞOÂRĂ s. f., pl. muchişoăre GM/rar Vn dim. de la muchie (de deal): Când ies aşa mai într-o muKişgără, văz ursu/ 724. MUCIGĂIĂ v. mucegăiâ. MUCIGĂ! vb. IV intranz. AO, h. 52/ rar Ot [d. nas] „a secreta lichid, muci, când omul este răcit”; cf. a s u d a 2°... MUCIOS (2 sil.) adj., f. mucioăsă 1° AMD, h. 29/rar Ag „mucos”. 2° AMD, h. 370/rar Db [d. nuci] „cu miezul intrat în putrefacţie”. MUCIOŞÂ (3 sil.) vb. I refl. GO/rar Gj [d. nas] „a se umple de muci şi a curge, când omul e răcit”; cf. a s u d â 2°... MUCSAI v. musai. MUCŞOR v. omuşor 2°. MUCUI vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. mucuie AMD, h. 29/rar CI [d. nas] „a curge (când e omul răcit)”: Ce dracu-ţi mucuie nasu-aşa?/857; cf. a s u d ă 2°... Ml)CUR s. AO, h. 679/rar Mh „reziduu mucilaginos pe pereţii butoiului cu vin”. MUCURE v. mugure 2°. MUCURI vb. IV tranz. GO/rar Mh „a reteza vârful tulpinii de porumb, pentru a nu se mai înălţa”: Când e crescut [porumbul] mare, nu-i mai facem nimica, că pe-aicea nu să obijnuieşte să-1 mai mucurim, sâ-i lom vârfurle la coceni/966; cf. c ăp e ţI... MUG v. mugure 1°. MUGĂf vb. IV 1° intranz., ind. prez. 3 sg. mugăie AO, Pl. 58/Mh şi rar Gj [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n c ă n I... 2° var. mucăl vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se mucăie AO, PI. 6/rar Mh „a suspina”; cf. s ug h i ţ ă 1°. -var. 1° mugul vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. muguie AMD, h. 254/rar CI. MUGI v. murgi 2°. MUGOÂIE v. mogoi. MUGUI v. mugăl 1°. MUGULÎ V. guguli. MUGUR v. mugure l°-3“. MUGURA v. muguri. MUGURE s. m., pl. muguri 1° AO, h. 525/Gj, Mh, Dj, Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 69/rar Vn, Bz, Br „mugur”: Când erea timpu dă începea să dea mugu... gata! GM/817; cf. b o b 6 c 2°... 2° var. mugur s. m., pl. muguri AMD, h. 420/rar Db, Ph „inflorescenţa alunului”; cf. c e r c e I 5°... 3° var. mugur s. m„ pl. muguri GO/rar Mh „vârful sffedelului”; cf. v i e r m e 2°. mug s. m. 1° GM/rar Db; mugur s. n., pl. mugure 1° AO, h. 525/rar Dj. - var. mugură vb. I AO, h. 665/rar Mh. MUGUREŢ s. n. şi m., pl. mugureţe GM/rar If; mugureţi/rar Db dim. de la mugur. Luam mugureţe dă dud crude ca să poată ei [= viermii de mătase] să mănânce/ 849. MUGURI vb. IV AO, h. 665/rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 415; PI. 71-72; GM/prin Tr şi rar Ag, Ot, Gr, Cţ „a înmuguri”; cf. bumb i1... MUGUŞEÂLĂ v. guguşeălă. MUHOR v. moor. MUÎ vb. IV, ind. prez. 3 sg. muieşte AMD, h. 254/rar CI [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n c ă n i... MUIA vb. I 1° tranz. AO, Pl. 35/rar Mh „a amesteca făina cu apă şi a începe frământatul aluatului”. 2° tranz. TDO/rar Mh „a slăbi (intensitatea focului)”: Punem în căldare pe foc şi când prinde a urdi căldarea, aşa, să tulbură zăru, aşa, muiem focu/941. 3° refl. AO, Pl. 86/rar Gj [d. cânepă] „a se topi”; cf. d u b i 1°... 4° refl., în a se ~ la unghii AO, h. 400/rar Ot [d. boi] „a se ciumpăvi”; cf. a r i ţ â... 5° var. moiâ vb. I tranz. AO, h. 997 MN/Dj, prin Ot şi rar VI, Mh „a pune (ceva) în apă la înmuiat; a înmuia”; cf. î n-muiâ3°... MUICĂ (2 sil.) s. f., pl. muici 1° AO, h. 148; Pl. 13; 21; TDO; AFLR/Dj şi prin Gj, Mh, Ot„mamâ”; cf. chiţ ă2... 2° AO, h. 155, 156; GO/prin Dj şi rar Ot; ~ bătrână AO/prin Dj „bunică”; cf. bâbăl°... 3° voc. AO, Pl. 14/rar Dj „termen de adresare pentru sora mamei sau a tatălui; mătuşă”; cf. 1 e 11 ţ ă 2°... MUIERE s. ’f., pl. muieri 1° AO, h. 181/Gj, Mh şi prin VI, Dj; AMD, h. 143; 162/Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Vn, Bz, Ot, TI, Cţ şi rar Br, If şi depr./ peior. AO, h. 181 /Dj, Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, h. 162/Ag, Db, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, II, TI, Cţ, prin Ph, CI şi rar VI, Gl, If, Gr „femeie”. 2° AO, h. 158; 181/crt.; AMD, h. 162/ Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Vn, Bz, Ot, TI, Cţ şi rar Br, If „soţie”; cf. c r e ş t i-n ă... 3° AMD, h. 162/rar Bz, CI, II „iapă”: Muiere să zice numai la iapă; mai rar pe aici, rar de tot, când strigă bărbatu „măi muiereI”, îi cam supărat/734. MUIEREŞTEÂN s. m., pl. muiereş-teni AO/911 „locuitor din comuna Mu-iereşti”. MUIERÎME s. f. colect. AO/rar Dj „mulţime de femei”. MULCĂNI vb. IV intranz. GM/rar Ot „a moţăi, a picoti”: Şi el mulcănind, biet, l-a tras caii în... între oişte şi l-a şchiopat/ 764; cf. c u c ă i... MULDÂR v. murdăl. MULGĂTORI adj. f. pl. AO, Pl. 119/ rai' Dj; AMD, Pl. 136/rar Ph, Cţ [d. oi] „care dau lapte, care se mulg; mulgătoare”. MULGEÂ vb. II AO, h. 947 MN; AFLR/Mh, Dj şi rar VI, Ot, AMD, ch. 916/ Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Ag, Db, Br, If şi rar Ph, Bz, Ot, TI „a mulge”. MULSOÂRE s. f., pl. mulsăi 1° AMD, Pl. 149/prin Ph şi rar VI, Ag, Db, Ot „cantitate de lapte obţinută o dată de la toate oile din turmă”; cf. c a ş 1°... 2°AO, Pl. 119/rar Dj „oaie mulgătoare”; cf. a p 1 e c ă t o â r e 1°... MULŢĂMÎ vb. IV AFLR/rar Cţ „a mulţumi”. MULŢEÂMĂ s. f. AMD/rar Gr „mulţime”; cf în t u n e r i c... MULŢI vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Db, Vn; GD/rar TI „a (se) înmulţi”: Viermii de mătase se făcea mari, să... mulfeă/820. Acuma s-a mulţii lumea/724; cf. d e m u 1-ţ '• -var. muc s. n. 1° GM/rar If; mucure s. m., pl. mucuri 2° AMD, h. 420/rar TI; MULŢUMITOR adj,, pi. mulţumitori GM/rar Ot „mulţumit, satisfăcut”: [Oamenii] pleacă mulţumit&i de la cazanul de ţuica/ 776. MUMĂ v. mamă 1°, 2°, 7°-12°. MUMÂNĂ v. mă mâne 2°. MUMULIŢA s. f. art., ~ ploii loc. subst. GM/rar Tr „caloianul”: Mai duceţi-vă şi voi şi faceţi mumuliţa ploii şi jeliţi-vă, da să plângeţi maică, ca să vie ploaia/797; cf c a 1 o i e n i c ă.... MUMUŞOR v. omuş6r 1°, 2°. MUNÂ v. mână21°, 4°. MUNCĂ v. mânca 1°. MUNCĂRE v. mâncare 3°. MUNCĂ s. f., pl. munci 1° TDO/rar Dj; AMD, h. 321 MN; 322; GM/Tr şi rar Ag, Ot, Gr „recoltă (mai ales de cereale)”: A spart magazia unde depozitase munca. O adusasă de la Roştea la Mârşani: orz, grâu, săcară, fasole, ce-avusas-acolo TDO/ 989. Vara, după ce strângeam munca, luam sule d-alea de pânză, ţeseam GM/776. 2° GM/rar Ag, Db, Ph, CI [la pl.] „chinuri, dureri de naştere”: îţi venea munâile-aiea, îngenuncheai şi p-ormă năşteai/707; cf. z â b ă r. MUNCI vb. IV tranz. TDO/rar Gj „a frământa bine (pământul cu picioarele)”: [Pentru cărămidă] face pământul, îl udă, crivină dă pământ, îl udă bine, îl joacă, îl munceşte, ştii-1 joacă... cu picioarele/ 915; cf. b o s o 1 i 1°... MUNCITORUL s. m. art. AFLR/rar TI „pânză din bumbac de calitate inferioară; americă”. MUNER v. mâner 6°. MUNGÂIÂ vb. I, ind. prez. 3 sg. mun-găie AMD, h. 117/rar Gr „a mângâia”. MUNÎC v. mănănche 1°. MUNÎŢE v. muniţiune. MUNIŢIE (3 sil.) v. muniţiune. MUNIŢIUNE s. f. AFLR/rar Vn, Br „muniţie”. - var. muniţe s. f. GM/rar VI, Db; muniţie (3 sil.) s. f. GM/rar Ot. MUNTE s. m., pl. munţi 1° AO, Pl. 48/V1, Gj, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 548 MN/rar VI, Ag, Db, Tr, II „loc de păşunat (la munte)”. 2° AO, Pl. 78/prin VI şi rar Dj „zmeu-riş”; cf. b ă h ă n i ş... 3° GM/rar Bz „punct cardinal: vest”. -var. 2° munţ s. m., pl. munţi AO, Pl. 78/rar Ot. MUNŢ v. munte 2°. MUNtlCHE v. mănunche 1°. MUNUCHEA v. mănunche 1°. MUNUCHI v. mănunche 1°, 4°, 5°. MUNUNCHELE s. n. pl. TDM II/rar Vn „mănunchiuri mici (de cânepă)”. MUNUŞĂ v. mânuşă 5°, 7°, 9°, 110-13° MUR s. m., pl. muri 1° AO, Pl. 83/prin Gj; AMD, h. 369; AFLR/prin Gr şi rar CI „dud”; cf. agtid 1°. 2° AMD, Pl. 86-88/rar Ph „soi de struguri negri, cu boabe mărunte”. MURĂ vb. I tranz şi refl. 1° AO, Pl. 86; TDO; AFLR/Gj, Mh şi rar Dj „a (se) topi cânepa, inul”: [Cânepa] o culegem, o ducem la Motru, ne băgăm în apă, o băgăm şi-o murăm TDO/956; cf. d u b i 1°... 2° refl. GD/rar TI [d. vin] „a fierbe, a fermenta”; cf. f i e r b â n t â 2°... 3° GO/rar Gj, Dj; GM/rar Ph „a trata sămânţa (de grâu) cu soluţie de piatră vânătă”: Grâu-ntodeauna îl murăm ca să nu-1 mănânce păsările... cu piatră vânătă sau cu nişte prafuri GM/702; cf. î m p i e-tr â 1°... 4° AO, h. 670/rar Dj „a stropi via cu piatră vânătă”. 5° var. morâ vb. I tranz AFLR/rar Tr „a mura (legume)”. -var. 1° morâ vb. I tranz. TDO/rar Mh; morî vb. IV tranz. GO/rar Gj. MURĂJ s. n. GM/rar Ph „soluţie de piatră vânătă pentru murat grâul”; cf. b o r d e 1 e z ă... MURĂR s. n. AO, Pl. 78; GO/rar VI, Gj, Mh „loc unde cresc (multe) mure”. MURĂT s. colect. GM/rar Db „murături”: Era pe margine numai borcane cu murăt!69\\ cf.murătoârel°,mură-t u r ă 2°, t r o ş i e 1°, v e r z i t u r ă 2°. MURĂ s. f., pl. mure 1° AO, Pl. 83/ prin Gj; AMD, h. 369/prin Gr şi rar CI; ~ de dud AMD/rar Tr; ~ de iâgud AFLR/ rar Mh „dudă”; cf. a g u d ă. 2° AO, Pl. 81/rar Mh „cireaşă amară”. 3° AMD; AFLR/prin Ot şi rar Ag, Db, Ph, Tr, Gr [mai ales la pl.] „ganglion limfatic la porc; momită”; cf. f r ă g u r f i... 4° GM/prin Ot şi rar Ag „guşă, bărbie la porc”: Bărbia porcului aia-i mură!690; cf. b â r b ă 5°... - var. 1° mure s. f., pl. mure AO, Pl. 83/rar Gj. MURĂTOĂRE s. f., pl. murători 1° TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Mh, Ot; GM; AFLR/prin Ag, Tr şi rar Db, Ph, Bz, Ot, Gr; murătoăre AFLR/rar Br [mai mult la pl.] „murături”; cf. m u r ă t... 2° AMD/rar Bz „izvor cu apă sărată”. 3° TDO/rar VI „argăseală”: După ce-o taie [pielea porcului], le faci pârechi, le-mpărechează şi... le rade de păr, scoate nojiţâ, bagă lamurătpdre/9]6: cf. a c i 16 n... 4° GO/rar VI şi adj., în brânză ~ TDO/ rar VI „(brânză) telemea”: Murătoărea să face mai uşor ca orice fel de brânză, că murătoărea numa să-ncheagă şi o mesteci/ 902; cf. s a r a m 6 r ă 2°, s ă r â t ă 1°, t e-1 e m e d 2°. - var. 1° morătbri s. f. pl. TDO/rar Dj; AFLR/rar Ag. MURĂTOR adj., pl. murători AMD/ rar G1 „care se murează, de murat”: Avem ardei murătâril729. MURĂTURĂ s. f. 1° GO/rar Gj „butaş de viţă-de-vie cu rădăcini”; cf. b â r b ă 6°... 2° var. morături s. f. pl. TDO/rar Dj; GM; AFLR/rar Tr, Gr „murături”; cf. m u-rât... MURDĂL adj., pl. murdăli, f. murdălă, pl. murdăle AO, h. 228, 229; 622; GO; TDO/prin VI, Gj, Mh, Dj; AMD, h. 215, 216; GM/prin Ph, Tr şi rar VI, Ag, Db, Gr, TI „murdar”; cf. c ă r â i â t... -var. muldăr adj., pl. muldări, f. muldără, pl. muldăre AMD, h. 215, 216; AFLR/rar Ph, Tr. MURDĂLI vb. IV tranz. GM/rar CI „a murdări”. Am luat rogojina, ca să nu murdălesc [...] când înnaşte o femeie/832; cf. bon căi... MURDĂLIE v. murdărie 2°. MURDĂRIE s. f. 1° AO, h. 141/rar Dj, Ot; AMD, h. 109/prin Ph, Tr şi rar Ag, Db, Gr, CI „puroi”; cf. c u p t u r ă... 2° var. murdălie s. f. GM/rar Tr „strat de necurăţenie”; cf. b 1 e a s c... MURDĂROS adj., pl. murdărişi AO, h. 228/rar Mh „murdar”; cf. c ă r â i â t... MURE v. mură 1°. MUREĂ s. f., pl. murele AMD/rar Ag „vestă”; cf. i l i c... MURG s. n. 1° GM/rar Ag; art. murgul serii AMD, h. 503; GM/rar Db, Bz, CI, Cţ „amurg, înserare”; cf. c h i n d e i...; la ~ loc. adv. AO, h. 277/rar Dj „seara”; în cap de ~ loc. adv. AO, h. 308/rar Mh „când se înnoptează, la înnoptat”; cf. î n n e g u r ă t... 2° ~ de dimineaţă loc. subst. AMD, h. 504/rar Ag „zori de zi”; cf. luminat... MURGE s. f. pl. AO, Pl. 60/Mh, prin Gj şi rar VI, Dj „(iepe) murgi”. - var. murujă s. f. AO, Pl. 60/rar VI. MURGEŞTEĂN s. m., pl. murgeşteni AMD/736 „locuitor din comuna Murgeşti”. MURGI1 vb. IV intranz. impers. 1° AO, h. 277/rar Dj; AMD; GM; AFLR/rar VI, Db, Ot, Tr; refl. GM/rar Db „a se lăsa murgul 1°; a (se) însera”; cf. în c inâ3°... 2° în a ~ de dimineaţă loc. vb. AMD, h. 504/rar Ag „a se lumina, a se crăpa de ziuă”; cf. c u n o â ş t e... -var. 1° amurgi vb. IV refl. impers. AMD, h. 503/rar TI; 2° mugi vb. IV intranz. impers., în a ~ de ziuă AO, h. 308/rar Mh. MURĂLĂ s. f. TDO/rar Mh „topitul cânepii”: [Cânepa] o băgăm în apă la murală, o ţinem vo trei zile la mwra/-acolo/948. MURGI2 Vb. IV intranz. AO, PI. 58/ rar VI [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. bon-c ă-nl... MURGIT s. n. AMD, h. 503/rar Gr „amurg”; cf. c h i n d e i...; pe ~ loc. adv. AFLR/rar Gr; GD/rar Cţ; prin ~ loc. adv. GM/rar Tr „pe (la) înserat, în amurg”; cf. gură 14°... -var. amurgit s. n. AMD, h. 503/rar TI; murgite, pe ~ loc. adv. AFLR/rar Gr. MURGÎTE v. murgit. MURG6I s.'m. GM/prin Tr şi rar Db „specie de peşte de apă dulce”: Murgo; e nişte peşte micuţ aşa şi gras, el n-are oase, nu nimic/805; cf. m u r g o i â ş. MURGOIÂŞ s. m. GM/rar Tr „specie de peşte de apă dulce”; cf. m u r g 6 i. MURGULEŢUL s. m. art. GM/rar Ag, Db, Tr, Gr „numele unui dans popular”. MURI vb. IV GM/rar II „a-şi pierde cunoştinţa; a leşina”: Am căzut ş-am... dintr-aia am murit aşa şi m-a luat pă sus, m-a ridicat, m-a dus în pat, am început să vomit/838; cf. b a 1 d o s I... MURMUI vb. IV 1° AO, h. 67/rar Dj „a vorbi neclar; a murmura”. 2° AMD, h. 254/rar Ph [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n c ă n i... MURSICÂ vb. I tranz. 1° AFLR/rar Db [d. lupi] „a murseca”: A venit un lup şi-a morsicăt vo câteva oi AFLR/817; cf. c ă s ăp f 2°... 2° var. mursucă vb. I tranz. AO, PI. 35/rar Gj „ a frământa aluatul, apupându-1 din toate părţile”; cf b o s o 1 i 1°... 3° var. mursucă vb. 1 tranz. GO/rar Gj, Mh „a freca bine la spălat”: Le scoatem [rufele] şi le [d]ucem la râu şi le mursucăm pănă să duce cenuşa aia de pe ele, pân-iese apa limpede de pe ele/941. -var. 1° morşică vb. I tranz. AFLR/ rar Db. MURSUCĂ v. mursică 2°, 3°. MURSUCÂRE s. f., pl. mursucări GO/ rar Gj „numele acţiunii de a m u r s u c a 2°; frământare”. MURUIÂLĂ s. f. 1° GM/rar Ph, Br; GD/ rar TI „amestec de lut cu bălegar şi apă în care se introduc coardele de viţă-de-vie înainte de plantare”; cf. c e am ur 2°... 2° AMD, Pl. 108-109/rar Db, Vn, TI „amestec de făină (cu mălai) şi apă, folosit la apretarea firelor puse la ţesut; scrobeală”; cf m ă 1 â i 3°... -var. 2° moroiălă s. f. AMD, Pl. 108-109/rar Ag. MURUJĂ v. murge. MUSAFIR s. m. AO, h. 175/rar Gj „nuntaş”; cf n u n t e ă n, o â s p e 11°. MUSAI adv. TDM I, II; AFLR/rar Vn, Bz, Br, Tr, Gr, TI „neapărat, obligatoriu”. - var. mucsai adv. AFLR/rar VI. MUSCAL v. muscâr 1°. MUSCÂN s. m., pl. muscăni 1° AO, h. 567/rar Dj; AMD, h. 449/rar Vn, Br, Ot, Gr, Cţ; ~ măre AO/rar Dj „bondar”; cf bărzăune 1°... 2° AMD, h. 450/rar Db „streche”; cf. bâză 3°... -var. 1° muscănă s. fi, pl. muscăne AMD, h. 449/rar Ot. MUSCĂNĂ v. muscăn 1°. MUSCĂR s. m., pl. muscări 1° AO, h. 567/rar Dj; AMD, h. 449/rar CI „bondar”; cf. bărzăune 1°... 2° AMD, Pl. 88/rar Bz „prisăcar, stupar, apicultor”; cf. a 1 b i n ă r â r... -var. 1° muscal s. m., pl. muscali, h. 449/rar Bz, CI. MUSCĂRNIŢĂ s. fi, pl. muscărniţe AMD, h. 449/rar Tr „bondar”; cf. b ă r z ă-u n e I°... MUSCĂ s. fi, pl. muşte 1° AO, h. 567/ prin Dj şi rar Gj; ~ măre AO/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 449/rar Db, Ph, Ot, Gr; ~ albastră AMD/rar Ph; ~ de cărne/rar Db; ~ de muşi'ţă/rar Db; ~ de viermi AO/rar Mh; AMD/rar Db, Ot, Cţ; ~ spurcată AMD/rar II; ~ verde/rar Db „bondar”; cf. bărzăune 1°... 2° AO, h. 568/rar Gj, Mh; ~ ălbă/rar Dj; ~ câineâscă/rar Db, Ph, Ot; ~ columbă/rar CI; ~ de câine/rar Ot; ~ polumbâcă AMD/rar Ot; ~ porumbâcă/rar Dj, Ot; AMD, h. 450/rar Cţ „streche”; cf. b â z ă 3°... 3° AO, h. 698/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 381; Pl. 89; 96; 99; 100; AFLR/prin Db, Ph şi rar Bz, Ot, Gr „albină”; cf. a 1 b I n i... 4“ AO, h. 697/rar Dj; AMD, Pl. 95-96/ rar Ot „larvă de albină”; cf. c ă ţ 6 I 1°... 5° AMD, h. 54/rar Br „aluniţă pe obraz”; cf. a 1 u n 6 1... 6“ GM/rar Ph „vârful ascuţit al ţapinei”: Am, prins bine [buşteanul] cu musca sapinii/706. 7° AMD, h. 476; GM/rar Ph, Bz, Br, Tr, TI [mai ales la pl.] „model de cusătură populară în cruciuliţe”. MUSCHÎŢĂ s. fi, pl. muschiţe AO, h. 677/rar Mh „muscă-beţivă”; cf. b e â t ă 3. MUSCOI s. m., pl. muscoi 1° AO, h. 567/Dj şi rar Ot; AMD, h. 449/Tr, CI, TI, prin Gr, II, Cţ şi rar Ag, Vn, Gl, Br, Ot, If şi s. n., pl. muscoăie /rar Cţ „bondar”;, cf. bărzăune 1°... 2° AMD, h. 450/prin Tr „streche”; cf. bâză 3°... MUSCUR adj., pl. muscuri 1° GO/rar Gj [d. cai] „cu părul castaniu închis; murg”;cf. vânăt 1°, vânătâci. 2° f. muscură, pl. muscure AMD, Pl. 154/rar Db, Ot, If [d. oi] „albă cu pete negre sau neagră cu pete albe; bălţată”; cf. brezată... 3° f. muscură AMD, Pl. 129-130; 154/ prin Ag, Db, Ot şi rar VI, Tr [d. oi] „cu pete albe sau negre pe bot; oacheşă”; cf. balaoâcheşă... MUSCURÎU adj., f. muscurie 1° AMD/ rar Bz [d. oameni] „murdar pe faţă”; cf. m 6 ş c o ş... 2° AMD, Pl. 129-130; 154/rar Ag, Ot [d. oi] „cu pete albe sau negre pe bot; oacheşă”; cf. balaoâcheşă... MUST s. n. 1° ~ liber AMD, Pl. 78/rar Tr; ~ de prima mână/rar TI „must dulce de struguri”; cf. s a m a 16 c 2°. 2° AO, Pl. 89/Dj, prin Ot şi rar VI, Tr; AMD, h. 414/Db, Ot, Tr, Gr, CI, 11, Cţ, prin Ag, Ph, Vn, Bz, TI şi rar VI, Br, If „seva arborilor; mâzgă”; cf. â p ă 6°... 3° AO, Pl. 90/rar Dj, Tr; AMD, h. 416/ Tr, prin Ag, CI, II şi rar Db „răşină (de brad)”; cf. âp ă7°... 4° AMD, Pl. 94/rar Ph „nectar”; cf. â p ă 4°. MUSTĂŢĂ s. fi, pl. mustăţi 1° pl. musteţe AO, h. 55/Gj, Mh; mustăţe AO/ prin Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 2 MN/rar Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Cţ; mustăţe AMD/rar Vn, Gl, CI „mustăţi (la bărbaţi)”. 2° pl. mustăţe AO, h. 696/rar Mh „mustăţi, antene la albină”; cf. c â r 1 i 6 n ţ 3°... 3° GO; AFLR/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 65-66/Ag, Vn, Ot, prin Bz, Gr, CI, 11, Cţ şi rar VI, Ph, Br, If, TI „rădăcină adventivă la viţa-de-vie”; cf. b âr b ă 7°... 4° AO, h. 661/rar Gj „coardă, butaş de viţă-de-vie căruia i-au dat rădăcini”; cf. b â r-b ă 6°...; a pune la ~ GO/rar Gj „a pune (butaşul de viţă-de-vie) într-un amestec de pământ cu bălegar, pentru a prinde rădăcini”; cf. b â r b ă 6°... 5° AO, Pl. 70/rar Gj, Mh; mustiţeim Mh „mătase la porumb”; cf. b â r b 1 e 2°... 6° AMD, h. 643/rar Ag „fiecare dintre cele două lanţuri prinse lateral de capătul grindeiului la plug”; cf. b e 1 c i u g 2°... - var. mâstâţă s. fi, pl. măstăfi 10 AMD, h. 2 MN/rar Gr; musteâţă s. fi, pl. mustiţi 1° AO, h. 55/rar Gj, Mh; AMD/prin TI şi rar Cţ; musteţe 1° AO/rar Gj; 3° AO, h. 666; GO/rar Gj; 5° AO, Pl. 70/rar Gj. MUSTĂCER s. m., pl. mustăceri 1° AMD, PI. 66-67/rar Vn, TI „rădăcină la butaşul de viţă-de-vie”. 2° GM/rar Vn, Br, II; GD/rar TI „butaş de viţă-de-vie căruia i-au dat rădăcinile”: Acuma să fac bilioane, viţa să seamănă pă şanţuri direct şi o plantează des aşa. După aia o scoate de un an, la doi, mustăceri GM/751; cf. b â r b ă 6°... MUSTĂCI vb. IV 1° intranz. AMD, PI. 65-66/rar CI {d. butaşii de viţă-de-vie] „a prinde rădăcini, mustă ţi”; cf. î m-p u t e r n i c i 2°... 2° tranz. şi refl. pas. GO; AFLR/rar VI, Dj, Ot; AMD; GM/rar Db, Ot, Tr, Gr, TI „a (se) pune coardele de viţă-de-vie într-un amestec de pământ cu apă, pentru a prinde rădăcini”: Veneam acasă, le băgăm [coardele de viţă-de-vie] la mustăcit GM/770. MUSTĂCIOARĂ s. f„ pl. mustăcioare AO, h. 696/rar VI, Dj dim. de la mustaţă („antena albinei”). MUSTĂCI6R s. m., pl. mustăciori AMD, Pl. 66-67/rar TI „butaş de viţă-de-vie căruia i-au dat rădăcinile”; cf. b â r b ă 6°... MUSTĂREĂŢĂ s. f. AMD, h. 414/ prin Bz şi rar Db, Ph „seva arborilor; mâzgă”; cf. â p ă 6°... MUSTĂŢI vb. IV tranz. AO, 666/rar Ot „a tăia mustăţile (rădăcinile aeriene) la viţa-de-vie”; cf r ă d ă c i n â 2°, s c o p i 2°, slăbii0. MUSTEĂŢĂ v. mustaţă 1°, 3°, 5°. MUSTI1 vb. IV 1° tranz. şi refl. pas. TDM II, III; AFLR/prin CI, II şi rar Vn, Bz, Br „a (se) stoarce strugurii; a (se) mustui”: [Via] o culegem, o mustim, o turnăm în cadă AFLR/745; cf. b o s o 1 i 2°... 2° intranz. AMD, h. 29/rar VI, Ag [d. nas] „a curge (când omul este răcit)”; cf. a s u d â 2°... MUSTI2 vb. IV intranz. GM/rar II [d. viţa-de-vie] „a prinde rădăcini, m u s-t ă ţ i”: Băgăm coarde-n pământ ca să musteăscăl%5\\ cf împuternici 2°... MUSTIT adj., pl. mustiţi AO, h. 176/ rar Dj [fig., iron.] „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... MUSTITOR s. n„ pl. mustitoăre 1° AMD, Pl. 77; TDM III; AFLR/Ph şi rar Db, Vn, Gr, CI, Cţ şi s. m., pl. mustitori AMD/rar Cţ „mustuitor”; cf. b ă t ă i u ş... 2° GM/rar CI „vas mare din doage (în care se mustuiesc strugurii)”; cf. a c 6 v 2°... MUSTOĂRE s. f. AO, PI. 89/rar Mh „seva arborilor; mâzgă”; cf. â p ă 6°... MUSTOZĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Vn „numele unui soi de struguri”. MUSTRĂ vb. I tranz. GM/rar CI „a jigni”: Ziceai că 1 -ai mustrat dacă nu lăsai să-ţi ia flăcăul floarea din piept/868; cf cruţă 6°... MUSTUI vb. IV intranz. AMD/rar Cţ [d. viţa-de-vie] „a-i curge mustul, seva”: în aprilie când se taie corzile, plânge via sau mustueştel897; cf. p 1 â n g e 2°, zemui. MUSTUITOĂRE v. mustuitor 2°. MUSTUITOR s. n. 1° GM/rar Br „vas de lemn, putină mare în care se mustuiesc strugurii”; cf. a c 6 v 2°... 2° var. mustuitoâre s. f. GD/rar Cţ „mustuitor”; cf b ă t ă i u ş... MUSULÎM s. GM/rar CI „muselină”: Ciorapii era dă musulim!868. MUŞ v. moş 14°-16°. MUŞĂG s. n., pl. muşăguri 1° AMD, h. 330 MN/rar Vn „otavă”; cf. o c i 6 g 3°, o d r â s 1 ă 2°, o t â v ă 2°, o t ă v e â 1 ă, sâdină3°, samulăstră4°. 2° var. mâşăg s. n., pl. măşăguri AMD, Pl. 102/rar Cţ „fir de cânepă rămas nedezvoltat”; cf. b o d i n i... 3° var. buşăg s. n., pl. buşăguri AMD, h. 407/rar Tr „desiş, tufăriş, hăţiş”; cf. b u-g e ăc 1°... MUŞCĂ vb. I AO, Pl. 85/Mh, prin VI, Gj şi rar Dj, Ot; AMD, h. 380; TDM II/ Ag, Db, prin Ph, Ot, Tr şi rar VI, Vn, Gr, TI, Cţ [d. albine] „a înţepa”: M-a muşcat [albina] se zice pe ţărăneşte AO/957; cf. î m b r u c â 1°... MUŞCĂT s., ~ Aiicsăndre AMD, Pl. 86-88/rar Vn, Br, Cţ; ~ de Cambur/rar TI; ~ Otonel/rar TI „soiuri de struguri tămâioşi”. MUŞCELEĂN s. m., pl. muşceleni AMD/743 „locuitor din satul Valea Muscelului”. MUŞCHE v. muşchi21°. MUŞCHEĂ vb. II refl. GO/rar VI [d. jgheabul de coborât buştenii] „a se căptuşi cu muşchi”. MUŞCHETE s. m., pl. muşcheţi TDO; AFLR/Mh şi rar Gj, Dj „muşchi (de porc)”: MuşJceţi îi punem, îi tăiem băşca [...] şi-i punem într-un borcan care... îi facem numa pe ei, muşKeţ fripţi TDO/920; cf. m u ş c h i2 2°. MUŞCHI1 s. m. şi n., pl. muşchi 1° AO, h. 597/prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 603/rar Tr; muşchiuri AO/prin Dj; AMD/rar Ot „coamă pe mijlocul arăturii”; cf. c â r-1 â n 7°... [ 2“ AO, h. 442/rar Mh; muşchiuri/xw Dj „fâşie îngustă de teren nearat care desparte două ogoare/holde”; cf. d â 1 m ă 3°... 3°pl. muşchiuri AO, Pl. 131/rar Tr „veşcă împrejurul pietrelor, la moara de apă”; cf. c or 1 ât ă9°... MUŞCHI2 s. n., pl. muşhiuri 1° AO, h. 122; Pl. 5/prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 74 MN/prin Bz şi rar TI, Cţ „muşchi (la mână, la picior)”; cf. b r o â s c ă 1°... 2° var. smuchiu s. n., pl. smuchiuri GM/rar Ag „bucată de came (de porc) desprinsă de pe lângă şira spinării”; cf. muşchet e... - var. 1° muşche s. m., pl. muşchi AO, Pl. 5/rar Mh. MUŞCHIŞOR s. m., pl. muşchişori GM/rar Bz dim. de la muşchi (de porc). MUŞCHIULĂR s. AMD, Pl. 94/rar Ph „propolis”; cf. c e ă r ă 1°... MUŞIŢĂ s. fi, pl. muşiţe 1° AMD/rar Cţ „muscă mică”. 2° AO, h. 677/Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 81/Tr, TI, prin Br, Cţ şi rar Vn, Bz; muşi AMD/prin Cţ şi rar TI „musculiţă beţivă”; cf. b e â t ă 3°... 3° AO, h. 678/rar Ot; AMD, Pl. 81-82/ rar Tr „floare de mucegai la vin”; cf. f 1 u n-d u r i e... 4° pl. muşiţi AMD, h. 43/rar CI „boală contagioasă constând în formarea unor bubuliţe la colţul gurii”; cf. a b ii b ă 2°... - var. 2° muşîţă s. f., pl. muşiţe AMD, Pl. 81/rar Ag. MUŞOR v. omuşor 2°. MUŞTAND s. n., pl. muştănde, muştăn-duri AO, Pl. 137/rar Mh Joagăr cu două mânere; beschie”; cf. b e ş c h i e 2°... MUŞTEŞTE adv. AMD, h. 476/rar Gr „mod de a coase modele în cruciuliţe; în muşt e”: Rânduri cusute muşteştel835. MUŞTUC s. n. AMD, h. 52/rar CI „mărul lui Adam”; cf. g â r g â I ă u... MUŞUÎ v. mâşâl. MUŞUNOI v. muşurdi 5°. MUŞUREL s. n. AFLR/rar Db dim. de la muşuroi (la tulpina plantei): [Coardelor de viţă-de-vie] le punem apă, le învelim cu muşurelu, ca să nu pătrundă soarele/820; cf. m u ş u r o i â ş. MUŞUROĂIE v. muşuroi 6°. MUŞUROI s. n., pl. muşuroaie 1° AO, h. 336/rar Dj „ridicătură mică de pământ; movilă”; cf. b ă ş i c ă 3°... 2° AMD, h. 331; AFLR/rar Bz, Gr „grămadă de fân sau de piatră”: S-a pitit dăpâ muşurdiu dă piatră; era purcoaie dă piatră pă sosea AFLR/ 821; cf. c 1 ă d ă r i e... 3° GM/rar Ag „glugă din mănunchiuri de cânepă”; cf. c ă p i ţ ă 8°... 4° AO, h. 439/prin Gj şi rar VI „tulpină de porumb rămasă pe câmp după ce s-au tăiat cocenii”; cf. c i o â t ă1 1°... 5° var. muşordi s. n., pl. muşoroăie AMD, h. 331/rar Db, Bz „furnicar”; cf. c â-s ă 10°... 6° var. muşuroâie s. f. GD/rar TI „moviliţă de pământ la rădăcina unei plante”; cf. c u i b â r 2°... - var. moşoroi s. n., pl. moşoroăie 2° AMD, h. 331; AFLR/rar Ph, Bz; 5° AMD, h. 331/Db, Ph, Bz, Br, II, prin Vn, If, CI şi rar G1,-T1, Cţ; moşurdi s. n., pl. moşuroăie 5°/rar Db, Bz, Cţ; muşunoi s. n. 5°/rar TI. MUŞUROIĂ vb. I tranz. şi refl. pas. 1° AMD, h. 616/rar Ag „a (se) face muşuroi la rădăcina porumbului”; cf. c o p ă i1 1°... 2° AFLR/rar Gr „a (se) aşeza, a (se) pune pământul grămadă (în căruţă)”. -var. 1° moşoroi vb. IV tranz. AMD, h. 617/rar Db. MUŞUROIÂŞ s. n. GM/rar Db, Vn, II;, GD/rar TI dim. de Ia muşuroi (la tulpina plantei); cf. m ii ş u r e 1. - var. moşoroiâş s. n. GM/rar Ot. MUŞUROIÂT s. n. AO, h 593/rar Mh „muşuroit, muşuroire (la porumb)”; cf. c o-p ă i ă 1 ă... MUT adj./s. m. 1° art. GM; AFLR/prin Tr, Gr şi rar Ag, Db „personaj alegoric, conducător al cetei de dansatori la căluş”: Mutu... el e comandantu, el comandă căluşu [...] mutu-i mai mare ca toţi, vâtafu comandă numai jucătorii, însă mutu, la rându lui, îi comandă pă toţi, peste tot/ 833. 2°AFLR/rar Gr „personaj mascat în alaiul nunţii”. 3° adj., f. pl. muţi AO, PI. 4/rar Gj, Mh „care nu pot vorbi”; cf. I i m b ti 12°... 4° muta s. f. art. cu val. adv. GD/rar TI „pe tăcute, în tăcere”: Avioanele vin muta, pe nesimţite/873. MUTA v. mut 4°. MUTARE s. f., pl. mutări AO, h. 817/ VI, Dj, Ot, prin Gj, Mh şi rar Tr; AMD, Pl. 159-160/V1, Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI, II, Cţ, prin Db, Ph, Gr şi rar Gl, If, TI „strămutare a unei stâne dintr-un loc de păscut într-altul (pentru gunoirea terenului ori pentru păşune mai bună)”. MUTĂTOĂRE v. mutător 2°. MUTĂTOR s. n., pl. mutătoăre 1° GM/ rar Bz „gard de nuiele mobil (folosit la strămutarea stânii)”: Face din nuiele plasă, plas-aşa, mutător zis/744; cf. a r c â c i 3°... 2° var. mutătoăre s. f., pl. mutători AMD, Pl. 159-160/prin Ag şi rar Gr „stână provizorie care poate fi uşor strămutată”: Fac mutătoăre că mă mut cu oile în altă parte a muntelui, că aici s-a tocit iarba/ 675. 3“ AMD, Pl. 113/rar Vn „slobozitor la războiul de tesut”; cf. d o r â n g â r... MUTĂTURĂ s. f. AMD, Pl. 120-121/ rar Db „mutare, schimbare a rostului la războiul de ţesut”. MUTEASCA adv. GD/rar Cţ „pe muteşte, fără a vorbi”: Da ea mai... muteasca, că să spune că să nu vorbeşti când umpli borşu/893. MUTELCĂ s. f., pl. mutelci 1° AMD, h. 653/prin TI „piesă cu filet care îmbracă osia căruţei la capete”. 2° AMD, h. 650/rar TI „tablă de fier care îmbracă osia căruţei”; cf b a 1 612°... -var. 1° butelcă s. f., pl. butelci AMD, h. 653/rar TI. MUŢI vb. IV tranz. GM/rar Db „a lua graiul, a face să amuţească”: Omu care să duce şi dă pân masa aia acolo unde-a jucat [ielele] spune că-1 poceşte, îl muteşte!820; cf. 1 u â 4°. MUZG6RI v. mâzgoâre 2°. MUZGURQS adj., pl. muzgurâşi AO, h. 228/rar VI; AMD, h. 215/rar Ag [d. om] „murdar, nespălat”; cf c ă r ă i â t... MUZICAŞ s. m. AFLR/rar Mh „muzicant”. MUZICĂ s. f. AFLR/rar Tr „muzică, orchestră”. - var. mozică s. f. TDMI, Ill/rar Tr, Gr. NACAVÂLE s. f. pl. 1° GM/rar Db „treburi, angarale”: Haide, zice, să-l vindem şi p-ăsta, să ne facem nacavălele, ce avem noi, datorii/789. 2° var. năfeluri s. f. pl. GM/rar II „petreceri, distracţii”: Ş-apoi ei mai să odihnesc, mai joacă, mai... năfelurid-astea, bea, mănâncă [la nuntă]/845; cf b ă r ă-b â i e... NÂCODĂ s. f., pl. năcode 1° GM/rar Gr „glumă”: Mai făcea câte-o năcodă, mai arunca câte-o floare-n mine/823; cf. şoa-d ă. 2° AMD/rar Gr „balivernă, fleac”: Toate năcodele scrise/821; cf.bazaconeăl ă... NACOVÂLĂ v. nicovală 1°. NACOVĂNĂ v. nicovală 1°. NÂCRĂMĂ v. lăcrămă. NADÂS s. n., pl. nadăsuri 1° AMD, h. 590/rar Cţ „teren lăsat nelucrat mai mulţi ani la rând; pârloagă”; cf. I i v â d i e 4°... 2° GD/rar Cţ „teren arat după ce a fost lăsat câţiva ani nelucrat; prosie”: [Partea] asta dac-a rămas liberă, în mai să pune cu plugurile şi-ntoarce; face ogor, nadăs, cum să zicea atunci/896; cf. c u r ă t u r ă 3°... 3° var. nădăz s. n., ~ de porumb AMD, h. 311/rar TI „teren de pe care s-a cules porumbul”; cf. c i o c ă n i ş 2°... - var. nadăz s. n., pl. mdăzuri 2° AMD, h. 304; 591; GD/rar TI, Cţ; nădăz s. n., pl. nădăze 1° AMD, h. 590/rar Cţ; nădăzuri 2° AMD, h. 304/rar TI, Cţ. NADĂZ v. nadăs 2°. NADĂ s. f., pl. năzi 1“ AMD, h. 628/ rar CI, II „partea, jumătatea de sus sau, mai rar, de jos a unei clăi (de paie)”. N 2° AO, h. 637/Gj, Mh şi prin Dj; năde! prin Gj, Mh şi rar Dj „plaz”; cf. b â r s ă 2°... 3° AMD, h. 647/rar Ag „ochi, za cu ajutorul căreia se leagă tânjala de proţap”; cf brăţâră4°... 4° AMD, Pl. 106/rar Gr „rost la firele puse pe răşchitor”; cf. încrucişare 1°... NADfNS adv. AMD, Pl. 99; 106/rar Ot, Gr „destinat pentru un anumit scop; special”: [Avem] cuţit nadins de tăiat fagurii/830. Avea babele demult perie nădins pentru, ispre pentru cânepă GQ/ 961; cf i s p r e... - var. nădins adv. GO/rar Mh. NAFTARLÂI adj. f. pl., ţoăle ~ AFLR/ rar TI [d. ţesături] „din lână”. NAFTARLIE v. anaftăr. NAGÂŢĂ s. f., pl. nagăţe AMD, h. 443 MN/rar Bz „coţofană”; cf. c i o â r ă 1°... NAGHINĂ v. nanghină. NÂIBUL s. m. art. TDO/rar Mh „naiba; dracul”: Păi ce najbuluj\/8l9. Fir-ar al năl să fie AMD/793; cf. b e n g a... - var .măi, al ~ s. genit. AMD/rar Tr. NÂJĂ s. f. AMD/rar Vn „soi de plop alb, plută din coaja căreia se fac legături pentru vie”. NALANGÂTĂ s. f., pl. nalangdte 1° AMD, h. 463 MN; AFLR/T1, prin Cţ şi rar Vn, Bz, Br, CI „clătită (din aluat)”; cf. b i s m a r c 2°... 2° AMD, h. 463/prin Br, II, Cţ şi rar Vn, Bz, CI, TI „scovardă”; cf. â z i m ă1 3°... 3° GM/prin Br şi rar Vn, Bz; GD/T1, Cţ „gogoaşă (din aluat)”; cf. b r u s t u c â 1 ă. -var. 1° alangâtă s. f., pl. alangdte AFLR/rar Cţ; nanangâtă s. f., pl. nanan-gdte GD/rar Cţ. .. 351 NÂLBĂ 350 NALBĂ s. f. AO, h. 440/rar Ot; art. nalba păsăricii/rar Dj „rochiţa rândunicii; volbură”; cf. b u s u i 6 c 4°... NÂLŢURI s. n. pl. TDO/rar Dj „categorii de înălţime la cânepă; înălţimi”: Ne ducem şi culegem că creşte-n două nălţur! de cânepă, creşte a de vâră ş-a de toamnă/ 981. NAMEZI v. namiâz l°-3°. NAMIÂZ (2 sil.) s„ pl. namiezi 1" AO, h. 275; TDO/rar Mh, Dj „mijlocul zilei; amiază”: Mănânc de namnăz, pe la doi AO/975. 2° AO, h. 274; TDO/Dj şi rar Mh, Ot „masă, mâncare de amiază”: S-a dus să facă nimiăzu AMD, h. 469/761. 3° AO, h. 276/rar Tr „masă, gustare după amiază”; cf. f r u ş t i u c 2°... 4° var. nămiezi (2 sil.) s. pl. AMD, Pl. 135—136/prin Ot şi rar Ag, Db, Tr, II „păscutul oilor după amiază”; cf. n ă m iezi t, v e c e r n i e 2°. - var. namezi s. 1° AMD, h. 469/Bz şi rar CI, II; 2° AMD, h. 468/prin Bz şi rar Br, Ot; 3° AMD, h. 468/rar Bz; art. namezea 2° AMD/rar Bz; namiăză s. f., pl. namieze 1° AMD/rar CI; 2° AMD/rar II, TI, Cţ; namiez s. n. 1°, 2° AMD/rar Vn, Gl; namiezi s. f. 1° AMD/Ph, CI, II, prin Bz, Br, If şi rar Vn, TI, Cţ; 2° AMD/Ph, CI, II, prin Bz, Br şi rar Vn, If, TI, Cţ; art. namiezea 2°/rar Bz, CI, II, Cţ; 3° AMD, h. 468/rar Ph, II, Cţ; nămezi s. f. 1° AMD; TDM Il/rar Bz; 2° AMD/rar Bz; art. nămezea 2°/rar Bz; nămiăz s. n. 1° AO, h. 276; AFLR/rar Dj, Ot; nămiâză s. f., pl. nămiezi 2° AO, h. 278/rar Dj; AMD/rar Bz; nămiez s. n. 2°/rar II; nămiezi s. f. 1° AMD; TDM II; AFLR/prin Db, Ph, Vn, Br, Gr; 2° AMD/prin Db, Ph, Vn şi rar Ag, Bz, Br; 3° AMD, h. 469 MN/rar Ag, Ph, Vn, Bz, CI, II; art. namiezea 2°/rar Vn; nemiăz s. n. 1° AO, h. 275; TDO/rar VI, Ot; TDM I/rar Tr; 2° AO, h. 278; TDO/rar VI, Ot; 4° AO, h. 766/rar Ot; nemiez s. n. 3° AMD/rar Gr; nemiezi s. 2° AFLR/rar Db; NAPLETE nimez s. n. 1°, 2° AMD/rar Db; nimiăz s. n. 1°, 2°, 3° AMD/rar Ot, Tr; nimiăză s. f. 1° GM/rar Db, Tr; 3° AMD/rar Ot; nimieji s. 1°, 2° AMD/rar Tr; nimiez s. n., pl. nimie-zuri 1° AMD; GM/prin Db, Ot şi rar Ag, Gr; 2° AMD/Ot şi rar Ag, Db; 3° AMD/rar Ot; 4° AMD, PI. 135—136/rar Db; nimiezi s. 1° AMD; AFLR/Db, prin Tr, Gr şi rar Ag; 2° AMD/prin Db, Tr, Gr; 3° AMD/rar Tr. NAMIĂZĂ v. namiâz 1°, 2°. NAMIEZ v. namiâz 1°, 2°. NAMIEZI v. namiâz 1°, 2°. NAN s. m., pl. nani AMD, h. 147; GD/ prin TI „naş de botez”; cf. m o ş 4°... NANĂIE s. m. GM/rar Br „termen de adresare pentru un frate mai mare; nene”. NANANGÂTĂ v. nalangâtă 3°. NANĂ1 s. f., pl. nane AMD, h. 147; GD/prin TI „naşă de botez”; cf. m â m ă 4°... NANĂ2 s. m. AO, Pl. 14/rar Mh „fratele tatălui sau al mamei, având vârsta de 30-40 de ani”. NANGfflNĂ s. f. AMD, h. 230/rar Ph, Bz „nanchin”; cf. ş â m ă. -var. anânghie s. f. AMD, h. 230/rar Db; anghină s. f./rar Bz, CI, Cţ; lânghin s. n./rar Db; naghină s. f./rar II; neghin s. n./rar Ag; ninghin s. n./rar Ph. NANSOC v. nansuc 2°. NANSUC s. n. 1° GM/rar II „voal”. 2° var. nansoc s. n., pl. nansoăce GM/ rar Tr „batic din voal”: în cap purta basmale, dermea... era un fel subţire care era dă vară, nansoc: dermele, nansoăce asta el 794. Aşa-i zicea la materialu-ăla din cap... năsuc... ăla subţirelu/701; cf. g h e â ţ ă 3°. - var. 2° năsuc s. n. GM/rar Ph. NAP s. m., pl. napi 1° AO, Pl. 77/rar Gj; AMD, h. 352/rar VI „sfeclă furajeră”; cf. sfecălă,văceâscă. 2° AMD, h. 347/rar Ot „cartof’; cf. b a-r a b u 1 ă... NAPAREĂLĂ s. f. AO, Pl. 126/rar Mh „boală la piele, pojar la oi”; cf. b u b â 13°... NAPLĂTĂ v. năplât 1°. NAPLETE v. năplât 2°. NAPOLITANE NAPOLITĂNE adj. f. pl., cireşe ~ GM/ rar Ph „soi de cireşe”. NAPRÂSTOC v. năpârstoc 2°. NAPROSTOC v. năpârstoc 1“. NĂRE s. f., pl. nări AO, Pl. 3/crt.; AMD, h. 29/crt.; ~ de nas AO/rar Gj; art. nărea nâsului AO/rar VI, Mh; AMD/prin Db, Ot, Gr şi rar Ph, If, CI, Cţ „orificiu nazal, nară”; cf. v r â n ă 4°. NART s. n., pl. nărturi GM/rar Vn „învoială prin care ciobanul se obligă să pregătească brânza la stână”: Dacă le dădeam [oile] în nart... ne dădea patru kilograme de brânză şi noi dădeam douăzeci de lei de oaie/733. NAS s. n., pl. năsuri 1° AO, h. 419/Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 288 MN/Tr şi rar VI, Ag, Db, Ph, Ot, Gr şi s. m., pl. naşi AMD/rar Ph „râtul porcului”; cf. f 1 i t... 2° TDM II, III; AFLR/rar Bz, Tr, Gr „bot la unele animale (cal, arici, viezure)”: Ariciu zice că se strânge şi bagă năsu în corp AFLR/827; cf. ochi 1°; în expr. a-i da în ~ GD/rar Cţ „a-i veni miros de ceva (unui animal); a adulmeca”: A dat Dumnezeu ş-am ajuns la târlă, m-am apropiat de oi, le-a dat în nas la câini şi-a venit câinii înaintea mea, am apucat coraj/891. 3“ s. n. şi m., pl. naşe AMD, h. 29 MN/rar Ph, If; naşi!prin Db şi rar Bz, Br, TI „organul simţului olfactiv (la om)”. 4° AO, h. 298/prin VI şi rar Gj; AMD, h. 488; GM/prin Ag, Ot şi rar VI, Db, Vn, Bz, Gr, CI „gurgui la opincă”: Opincă cusută pă ici, pă la nas GM/732; cf. c i o c2 5°... NĂSTOR v. nâsture 1°, 2°. NASTRĂP v. năstrăp 1°. NASTRATIN s. m. cu val. adj. AMD/rar CI „glumeţ, şugubăţ, hazliu”; cf. b 1 e o j... NĂSTUR v. nâsture 2°. NÂSTURE s. m., pl. nasturi 1° AO, h. 132/prin VI, Dj, Ot; AMD, h. 97, 98; GM; AFLR/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, II, prin VI, Vn, Gr, CI şi rar Bz, Br, If, Cţ „pastilă, NATRA tabletă, pilulă”: Sunt bolnavă, urmez cu năsturGMI 698. [Porcului] îi dau nasturi AFLR/701; cf. a s p i r i n ă... 2° var. nâstur s. m., pl. nasturi AO, PI. 37/Gj, Mh; AMD, h. 478 MN/prin Br, CI, TI, Cţ şi rar Ph, Tr, II „bumb pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte”. 3° AO, Pl. 37; GO/prin Dj şi rar Mh; GM/rar Bz, Br [mai ales la pl.] „băşici la suprafaţa apei în fierbere”: [Apa] să fierbe-aşa potrivit, de face nasturiGO/988. Fierbi apa-n clocute, când face ea nasturi aşa GM/744; cf. b o 1 b o â c ă 3°... - var. nâstor s. m., pl. năstori 1° AMD, h. 98/rar Ag; 2° AMD, h. 478 MN/rar TI. NĂSUC v. nansoc 2°. NAŞ s. m., pl. naşi, ~ mâre AO, Pl. 19/rar Gj „nun”; cf. n ă n â ş, n u n 1°. NÂŞĂ s. f. 1° pl. naşi AO, Pl. 19/rar Gj; AMD, h. 147/prin Db şi rar Ag, Vn, Ot, CI, TI, Cţ „femei care ţin copilul în braţe Ia botez”; cf. m â m ă 4°... 2°~ mâre AMD, h. 148 MN/rar TI „nună”; cf. n â n â ş ă, n u n ă 1°. NÂŞTE vb. III 1° intranz. AFLR/rar Gj; GM/rar II; AFLR/rar Cţ „a se naşte”: în casă d-astea cu papură am născut eu ş-am crescut eu până la etatea... nu mă căsătorisem eu GM/842; cf. î n n â ş t e 3°... 2° refl. GM/rar Gl; GD/rar Cţ „a naşte”: Care era dă nu să trudea să năştea digrabă GM/729. Pă mine m-a moşit o bătrână, care era pentru tot satu, femeile care să năştea GD/889; cf. d o b â n d i 1°... NAT s. n. sg. tantum GM/rar II „neam, familie”: [Soţia] m-a depărtat de nat!843. NATÂL adj., pl. natali AMD; AFLR/ rar Ph, Vn „originar, băştinaş, localnic”: Un cetăţean din comună [...] nu era de la noi natal d-aicea/725; cf. m 6 ş t i n ă... NÂTRĂ s. f„ pl. nătre 1° AO, h. 507/ Mh şi rar Gj, Dj, Tr „rost la urzeală”; cf. r ă s ă r e ă 1 ă2, s p a ţ2 3°. 2° pl. nitri AO, Pl. 119/rar Mh; AMD, Pl. 121/rar Ph, Ot „natre”; cf.câmp 3°... NĂLÂI NĂLBI 353 NĂMOL 3° în expr. a se da nătrîi GM/rar Tr „a se zbate (pentru a obţine ceva, pentru a se descurca în viaţă)”: M-am dat nătrii, fugi în stânga, fugi în dreapta/804; cf. abâte1 2°... -var. 2° natură s. fi AMD, PI. 121/ rar Vn. NATURĂ v. nâtră 2°. NAŢALUŞ v. neaţalâş. NAŢIE s. fi, pl. naţii 1° TDM II/rar Ph; GD/rar TI „soi, fel, calitate (de fiinţe)”: Da ce să mă fac dacă e nâţiie rea de om/711. Ăla e altă naţie de peşte/874; cf. t a c â m 3°. 2° pl. năţii AFLR/rar Ag „etnii, naţii”; cf. 1 i m b ă i°. NAVETĂR s. m„ pl. navetdri AMD/ rar Tr „navetist”. NAVÎLCĂ s. f„ pl. navilci AO, h. 453/ rar Ot „cantitate de fân care se ia o dată cu furca; pală”; cf. b a s â m... NAZLÂU adj., pl. nazlâi AMD/rar Cţ [d. boi] „mofturos, nemâncăcios şi, în consecinţă, cu putere redusă de muncă”. NĂBOÂICĂ s. f„ pl. năboăice AMD, h. 694/prin Vn; năboicihw Vn „başchie”; cf. b a s c h i e 1°... — var. lăboâică s. f., pl. lăboăice AMD, h. 694/rar Bz. NĂBOI1 v. boi 1°. NĂBOI2 s. AO, h. 310/rar Dj „căldură mare, zăpuşeală”; cf. aprindere 3°... NĂBUC v. năpuc. NĂCAZ v. necaz 2°. NĂCĂJEÂLĂ s. f. GM/rar Db „scandal, gălăgie, tărăboi”: [Dacă mireasa n-a fost cinstită, ginerele] care-i mai rău face un pic dă năcăjălă aşa sau mai cere ceva/816; cf. a 1 â i... NĂCĂJI vb. IV 1° tranz., ind. prez. 3 sg. nacăje AFLR/rar VI „a supăra”; cf. î n-n e r v i... 2“ intranz. AFLR/rar Ag „a suferi, a îndura necaz”: Am năcăjit mult, am suferit/ 679; cf. dertu f... NĂCLĂI vb. IV refl. AMD, h. 116/rar Tr, Gr „a se sufoca (de căldură)”; cf. înăduşi 2°... NĂCLĂIÂLĂ s. f. 1° AMD, h. 114/ rar Tr „sufocare, înăbuşire”; cf. n ă p 1 â i 3°, n ă p 1 ă i â 1 ă 2°. 2° AMD, h. 516/rar Db „căldură mare, zăpuşeală; caniculă”; cf. aprin d ere3°... NĂCOVÂLĂ v. nicovală 1°. NĂCOVÂLMĂ v. nicovâlă 1°. NĂCOVÂNĂ v. nicovâlă 1°. NĂCRÎ vb. IV intranz. şi refl. AO, Pl. 35; 124/rar VI, Gj [d. aluat, caş] „a creşte, a dospi”; cf. a c r i 1°, 2°... NĂDĂJDUI vb. IV intranz. AFLR/rar Ag „a se alipi, a se aciua; a se stabili”: încă doi copii ai lui, care i-a avut cu navastă-sa dintâi, au nădăjduit şi ei tot pe lângă mama, au trăit, s-au adăpostit/679. NĂDÂZ v. nadâs l°-3°. NĂDINS v. nadfns. NĂDUH s. n. AO, h. 96/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 62/rar Ot, CI, TI, Cţ „astm”; cf. â s m ă... - var. năduh s. n. AO, h. 96/rar Mh. NĂDUH v. năduh. NĂFELURI v. nacavâle 2°. NĂFRÂMI AMD, h. 493/rar Vn „năframe, basmale”; cf. b a s m â 2°... NĂGĂRĂ s. f. AMD, h. 544/rar VI „pământ moale de pe fundul bălţilor, nămol”; cf. b â 1 c i ş 6 r... NĂGÂLBOS adj., f. năgâlboâsă GO/ rar VI „grosolan, nefinisat”: [Osia] am făcut-o din săcure şi-am pus-o aşa şi mai năgîlboăsă, da barem m-a adus acasă/919. NAGEL v. negel 1°. NĂGRĂBÎ vb. IV intranz. GM/rar Tr [d. animale] „a ataca, a se năpusti”: [Lupul] a năgrăbit pă el, l-a pus jos şi l-a muşcat tot aşa, dă ochi, adică a năgrăbit pă el, a sărit pă el şi l-a trântit jos/792; cf. b u ş n i 2°... NĂ1 v. nâibul. NĂINTE v. înainte 2°. NĂÎNTEA v. înainte 3°. NĂJÎŢĂ v. nojiţă 2°. NĂJUŢĂ v. nojiţă 2". NĂLÂI s. pl. AMD/rar Vn „un fel de bocanci, dintr-o singură bucată de piele, fără cusături”. NĂLBI vb. IV 1° tranz. şi refl. AO, Pl. 88; GO/Dj, prin Gj şi rar VI, Mh, Ot; AMD, h. 400; PI. 121-122/prin Br şi rar VI, Db, Gr, TI, Cţ „a (se) albi, a (se) bili pânza”; cf. în f 1 o r i 4°... 2° intranz. AMD, h. 5/rar Vn „a încărunţi”; cf. c ă r u i â... NĂLBIT adj., f. nălbită 1° AMD, h. 26/rar Tr, If „albit la faţă, palid”; cf. bolnav 3°... 2° AMD, Pl. 121-122/prin Db şi rar Gr [d. pânză] „albită”. NĂLUC v. nălucă 2°. NĂLUCĂ s. fi, pl. năluci 1" în expr. a-şi face ~ GM/rar Db [d. câini] „a se întărâta, a se îndârji”: Câinii ciobăneşti s-adună şi ţine rezistenţă, dacă e mai mulţi ei îşlfăâe nălucă/691; cf. s c o n o ş i. 2° AO, h. 50; 88/prin Mh „aluniţă (pe faţă)”; cf. a 1 u n e 1... 3° var. năltic s. GM/rar Gr, II „floare artificială purtată de miri, naşi şi unii dintre nuntaşi, cocardă”: Nălucu ginerelui, pus în piept sâmbătă seara [...] venea mirele la mireasă, îi punea năluc în piept/ 827; cf. beteâ24°... 4° AMD, Pl. 156-157/rar Br „oaie care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... NĂMÂŞ s. GO/rar Gj „gunoi de grajd, băligar”; cf. b u c 1 u c 3°... NĂMĂŞÎ vb. IV refl. pas. GO/rar Gj „a se gunoi (terenul)”: Să nămăşeşte locu, să pune nămaş pe el/951; cf. b ă 1 i g ă-r f... NĂMÂT1 s. m., pl. nămeţi 1° AO, h, 315/rar VI, Mh, Dj; AMD, h.’527; GM/ prin Ag şi rar VI, Ph, Ot „troian de zăpadă; nămete”; cf. h â 1 ă1 2°... 2° AMD, h. 545/rar Db „aluviune”; cf. al i mân... -var. 1° nămet s. m., pl. nămeţi AMD, h. 527/Ag şi rar Db, Gr, CI; nămete s. n., pl. nămeturi AO, h. 315/rar Gj; nemete s. m„ pl. nemeţi AMD/Db, Ot, Tr şi rar Ag, Ph, If, Gr, Cţ; nîmete s. m., pl. nimeli AFLR/rar Gr; nomăt s. m. şi n., pl. nomefi AMD/rar Tr; nomăturiixw Tr; nonjete s. m., pl. nomeţHrar Tr, Gr; 2° nemete s. m. AMD, h. 545/rar Gr. NĂMÂT2 s. n., pl. nămete 1° AO, h. 413; GO/rar VI; nămături AO, h. 764/rar VI „loc împrejmuit lângă casă sau la stână, în care se adăpostesc oile, vitele; obor”: Nămat îi spune la care închidem oile, şi obor şi nămăt GO/902; cf. a r c â n 2°... 2° AO, h. 777/rar VI „ţarc pentru miei”; cf. c o ş â r1 4°... 3° pl. nămături AMD/rar Db „gard natural (din tufăriş, cătină etc.)”. NĂMET v. nămat1 1°. NĂMETE v. nămăt1 1°. NĂMEZI v. namiăz 1°, 2°. NĂMIÂZ v. namiăz 1°. NĂMIÂZĂ v. namiăz 2°. NĂMIEZI v. namiăz l°-4“. NĂMIEZfT s. AMD, Pl. 135-136/rar Tr „păscutul oilor după-amiază”; cf. n a-miâz4°... NĂMÎ vb. IV tranz. GM/rar Bz „a stabili, a fixa un termen”: Nămieşt! ziua, trebuie să coseşti/743; cf. h o t ă r î 3°... NĂMOL s. n. 1° GM/rar Tr „murdărie, jeg”; cf. b 1 e a s c... 2° pl. nămoăle AFLR/rar Db, Vn „mlaştină”: Aşa mi-a spus, c-a ieşit dracu nainte şi l-a plimbat [...] l-a băgat prin toate nămoâlele şi-a căzut caii p-acolo/700; cf. b r o â ş t i n ă... 3° var. nomol s. n., pl. nomoăle AO, h. 333; Pl. 45/rar VI; TDM II, III; AFLR/ prin Ph şi rar Vn, Bz, Br, Gr, CI „mâl”: M-am dus la el [= doctor] şi... mi-a dat băi; la Ţintea, dă nomol TDM 11/704. Fă femeie, ce să mai stăm noi aicea în nămuărele eştea şi aicea pe ududaiele ăştea, p-aici aşa? Ai să ne mutăm şi noi la şuşa GO/933; cf. b â 1 c i ş 6 r... - var. 3° nămor s. n., pl. nămoăre GOI rar Dj; numol s. n., pl. numoăle TDM II/ rar Ph. NĂMOLEJNIŢĂ s. f. AO, h. 334/rar Ot „îngrămădire de nisip, pietriş, vreascuri la gura sau la cotitura unei ape; aluviune; cf. al iman... NĂMOLIT adj., pl. nămoliţi, f. nămo-lită, pl. nămolite 1° AO, h. 228/rar Dj fd. oameni] „nespălat, murdar”; cf. c ăr â i â t... 2° var. nomolit adj., f. nomolită TDM II/rar Ph „înnămolit, cu nămol”. 3° AO, h. 315/rar Gj [d. zăpadă] „îngrămădită, troienită”; cf. o m e ţ i t, z â p ă z i-tă. - var. 1° nămulît adj. TDM III/rar If. NĂMOLNIŢĂ s. f. AO, h. 333/rar VI; AMD, h. 544/rar VI „pământ moale pe fundul bălţilor sau rămas după revărsarea unei ape curgătoare; nămol, noroi”; cf b â 1-c i ş 6 r... NĂMOLOŞEÂN s. m., pl. nămolo-şeni AMD/729 „locuitor din comuna Nămoloasa”. NĂMULÎT v. nămolit 1°. NĂNÂŞ s. m., pl. nănâşi AMD, h. 147 MN; GM; TDM II/rar Vn, Br, CI „naş de cununie, nun”; cf. naş... NĂNÂŞĂ s. f., pl. nănăşi AMD, h. 147/ rar CI „naşă de cununie; nună”; cf. n â ş ă 2°... NANÂU s. n., pl. nănăuri, nănăie AMD, Pl. 175/rar Db „nivelă cu bulă de aer”; cf. b o 1 o b 6 c 1°... NANII v. onănii. NĂNIOS (3 sil.) adj. GM/rar Gr „hazliu, bun de n ă n i i”; cf. b 1 e 6 j... NĂPÂSTĂ s. f. 1° pl. năpeste AO, h. 572/rar Mh „un fel de vintir folosit mai ales în apele de munte (la păstrăvi)”. 2° pl. năpaste AO, h. 268/rar Gj, Mh „deformaţie în pâinea pusă la copt”; cf. b ă-ş i c ă 1°... 3° var. năpâstie s. f., pl. năpăstii AO, h. 268/rar Mh; AMD, h. 462/rar Db „bucată de mămăligă care, la răsturnarea din căldare, se desprinde greu şi rămâne deasupra mămăligii întregi”. 4° var. năprâstie s. f., pl. năprăstii GD/ rar Cţ „poznă, năzbâtie”; cf. b o ţ o â g ă... . -var. năpăstie s. f., pl. năpăstii 1° AO, h. 268; 572/rar Mh, Dj, Ot; 2° AMD, h. 462/prin Db, Ph. NĂPÂSTIE v. năpastă l°-3°. NĂPÂTCĂ s. f., pl. năpătci AMD, h. 452/rar Gl, Bz, Br „un fel de plasă de pescuit; crâsnic”; cf. c a n c e u 4°... NĂPÂRSTOC v. năpârstoc 2°. NĂPĂSTROC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂPÂRCĂ s. f„ pl. năpârci 1° AO, h. 553/rar Ot; AMD, h. 439/rar Db, Bz, Gr, CI „salamandră”; cf. c a r a c a t i-c i o âr ă... 2° var. nopârcă s. f., pl. nopărci AMD, h. 436; AFLR/prin TI şi rar Ag,Vn, CI, Cţ „viperă”; cf. g u ş t e r 2°... 3° var. nopârcă s. f. AO, h. 548/rar VI „femela şarpelui”. 4“ AMD, h. 274; GM/prin II şi rar CI, TI „bici (împletit) din piele”; cf. b i c i 1°... -var. nopârcă s. f., pl. nopărci 1° AMD, h. 439/rar VI, Gr; 4° AMD, h. 274/rar CI. NĂPÂRSTOC s. n., pl. năpărstodce 1° AO, h. 583/Dj, prin Ot şi rar Mh; AMD, Pl. 8/Ot, Tr, prin Ag, Ph şi rar VI, Db, Bz, Br, II; şi s. m., pl. năpărstoci AO/ rar Gj „degetar folosit la cusut (în croitorie)”; cf. d e g e t â r. 2° AO, h. 829/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Mh; AMD, Pl. 181-182/Ag, Ot, Tr, prin VI, Db, II şi rar Bz, If; şi s. m., pl. năpărstoci AO/rar Gj „degetar desfundat la ambele capete, folosit la cusut în cojocărie”. 3° AMD, Pl. 8/rar Ot „capătul inferior al fusului de tors, prâsnel”; cf. p r â z n e 13°. 4° AMD, Pl. 8/rar Ot „prâsnel (jucărie)”; cf. p r â z n e 12°. năpăstroc s. n., pl. năpâstroăce 1° AO/rar Dj, Ot; AMD/prin II şi rar Tr, CI; 2° AO/ prin Ot şi rar Tr; AMD/I1 şi rar Br, Tr, CI şi s. m., pl. năpăstroci 2° AMD/rar Bz; năprâstoc s. n., pl. năprâstodce 1° AO/rar Ot; AMD/rar Bz, Tr; năpristoc s. n., pl. năpristoâce 2° AMD/rar Gr; năpurstoc s. n., pl. năpurstodce 1° AMD/rar Tr; năpus-troc s. n., pl. năpustroăce 1° AMD/rar CI; 2° AMD/C1. NĂPÂRTOC v. năpârstoc 1°. NĂPÂSTOC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂPĂSTROC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂPLÂI s. n. 1° AMD, h. 516/rar VI „căldură mare, zăduf’; cf. a p r i n d e r e 3°... 2° AO, h. 310/rar Mh „transpiraţie”; cf. a s u d e â 1 ă... 3° AO, h. 147/rar Dj „sufocare, înăbuşire, leşin (de căldură)”; cf. n ă c I ă i ă 1 ă... NĂPLÂS v. năplât 3°. NĂPLÂT s. m., pl. năplăfi 1° TDO; AFLR/rar Gj, Mh „obadă”: [La roată] pune un fel de naplăt... napldt aşa, îl prinde şi pune şină deasupra AFLR/941. După ce se pune spiţâle, punem naplăţî, după napldt, punem şâna... de deasupra TDO/940; cf. ciolan 2°... 2° var. naplete s. m., pl. napleţi AO, h. 389/rar Mh „talpă la sanie”; cf. f â 1 c ă 3°... 3° var. năplâs s. n., pl. năpldsuri AFLR/ rar Mh „spiţă la roată”; cf. p â n ă 21°, spiţi. -var. 1° naplâtă s. f., pl. naplăţi AO, Pl. 56/prin Mh şi rar Gj. NĂPLĂÎ vb. IV refl. 1° AO, h. 921/rar VI „a se sufoca (de căldură), a leşina”; cf. înăduşi 2°... 2° var. năpioi vb. IV refl. AO, h. 99/ rar Gj „a trece sudorile, a transpira”; cf. asudâl0... NĂPLĂIÂLĂ s. f. 1° AO, h. 133/rar Dj „temperatură ridicată, febră”; cf. a p r i n-d e r e 1°... 2° AO, h. 147; 921; Pl. 12/rar VI, Mh „înăbuşire, sufocare (de căldură)”: Năplă-iălă se zice când îţi vine rău de căldură mare Pl. 12/965; cf. n ă c 1 ă i ă 1 ă 1°... 3° var. năploiălă s. f. AO, h. 99/rar Gj „transpiraţie, sudoare”; cf. a s u d e ă 1 ă... NĂPLĂÎT adj. AO, h. 147/rar Dj „sufocat (din cauza căldurii)”; cf. î n ă d u-şitl°... ' NĂPLOÎ v. năplăl 2°. NĂPLOIĂLĂ v. năplăiâlă 3°. NĂPOROCINĂ v. năporojne. NĂPOROJIE v. năporojne. NĂPOROJNE s. f. AFLR/rar Ag „prescură pentru parastase şi pentru înmormântare”: Năporojne [e] prescurea cu doi Sâ, numai la mort se face/682; cf. 1 e t u r-ghie... - var. năporocină (5 sil.) s. f. GM/rar CI; năporojie s. f. AFLR/rar Dj; năprojnie (3 sil.) s. f. GM/rar Ag, Br; năpurdjnie s. f. GM/rar Bz. NĂPRÂSTIE v. năpastă 4°. NĂPRĂORÂ vb. I tranz. AO, h. 765/rar Mh „a paşte oile în zorii zilei”; cf. î n r ă o r â. - var. năprorâ vb. I tranz. AO, h. 765/ rar Mh. NĂPRÂST6C v. năpârstoc 1°. NĂPRIORÂT s. n. AO, h. 765/rar Mh „păscutul de dimineaţă al oilor”; cf. pânzet,prânz 3°, prânzâre. NĂPRISTÂN adv. GM/rar Gr „continuu, neîncetat”; cf. c o n t i n... - var. nepristât adv. AFLR/rar Ag. NĂPRISTOC v. năpârstoc 2°. NĂPRORÂ v. năprăoră. NĂPROJNIE v. năporojne. NĂPUC s. n. AMD, h. 516/rar Ot „zăduf, caniculă”; cf. a p r i n d e r e 3°... - var. năbuc s. n. AMD, h. 516/rar Gr. NĂPUROJNIE v. năporojne. NĂPURSTOC v. năpârstoc 1°. NĂPUSTI vb. IV tranz. GM/rar Db „a pune pe fugă, a alunga”: Câinii s-a repezit şi l-a năpustit pă hoţi/791; cf. p ă r ă s i, zgoni. NĂPUSTROC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂRĂVITĂ adj. f., pl. nărăvite AO, h. 809/rar Mh [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. ap s ân ă... - var. naprâstoc s. n., pl. naprăstoăce 2° AMD, Pl. 181—182/rar Br; naprostoc s. n., pl. naprostoăce 1° AMD, Pl. 8/rar Br; năpârstoc s. n., pl. năpărstodce 2° AO, h. 859/rar Ot; năpăstroc s. n., pl. nă-păstroăce 1° AMD/rar II, TI, Cţ; 2° AMD/ rar II; năpârtoc s. n., pl. năpărtoăce 1° AO, h. 583/rar Dj; năpâstoc s. n., pl. năpăs-todce 1° AO/rar Dj; 2° AMD/rar CI; NĂRĂVOÂSĂ adj. f., pl. nărăvoăse AO, h. 809/rar Mh [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. a p ş ân ă... NĂROC v. noroăce 2“. NĂROD adj., pl. nărozi, f. năroădă, pl. nărodde 1° AO, Pl. 12/rar Mh şi pl. năroji/prm Dj şi rar Gj „nebun”: Doctorii spun nebun, noi spunem norod/919; cf. a i u-r ă t i c... 2° AO, Pl. 64/prin Mh şi rar VI; AMD, h. 285/rar VI, Ag [d. oi] „capie”; cf. c i u-iâtă... 3° var. neroădă adj. f., cânepă ~ AO, h. 708/rar Mh „cânepă de toamnă (cu tulpină groasă)”; cf azraân 2°... -var. neroădă adj. f., pl. neroăde 2° AMD, h. 285/rar Ag; norod adj., pl. noroji 1° AO, Pl. 12/rar Dj. NĂROI s. n. AO, h. 333; Pl. 45/Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 525 MN; GM/rar Ph, Vn, Bz „mocirlă, noroi”; cf. morânceăl ă... NĂROZf vb. IV 1° AO, Pl. 64/rar VI, Mh; AMD, h. 285/rar VI, Ag [d. oi] „a căpia”; cf. c i u i â... 2° var. norozi vb. IV AO, PI. 12/rar Gj „a înnebuni”; cf. b o 1 â n z i... -var. 1° nerozi vb. IV AMD, h. 285/ rar Ag. NĂSÂDĂ s. f., pl. năsăzi 1° AMD, Pl. 161; GM/rar Ph, Bz „baraj rudimentar”; cf. a s t u p u ş 3°... 2° AMD, h. 546/rar Ph „întăritură (din piatră sau din crengi) la malul apei”; cf. c ă ş i ţ ă2 2°... 3° AMD, h. 545/rar VI „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m ă n... NĂSĂDÎ vb. IV 1° intranz. AMD/rar Gr „a marca, a însemna cu araci punctele în care urmează să se planteze viţa-de-vie”. 2° tranz. GO/rar Ot „a răsădi”: [Tutunul] cu cioaca-1 năsădeâm... dacă puteam să facem gaura, să băgăm firu dă tutun/ 986; cf. îm p 1 ant â... 3° refl. pas. AMD, h. 319 MN/rar II, Cţ „a se aranja snopii pe arie, în vederea treieratului cu cai”; cf. î n n ă s ă d i. NÂSÂLCĂ s. f. 1° pl. năsălce GD/ prin TI „un fel de cofă, dreaptă pe o parte, prevăzută cu o toartă şi cu baiere de atârnat pe spate, în care se pun şi se transportă strugurii la cules”. 2° var. nosâlcă s. f., pl. nosâlci AMD, Pl. 83/rar TI „putină mare în care se transportă şi se zdrobesc strugurii”; cf. a c 6 v 2°... 3° GD/rar TI „targâ pentru transportat mortul la cimitir; năsălie”; cf. g r â t i e 12°... - var. 1° năsîlcă s. f. GD/rar TI. NĂSÂP v. năsip 1°. NĂSCUTĂ adj. f. GO; AFLR/rar VI, Gj, Mh, Dj; GM/rar Ag, Ph, Vn, Br, Tr, CI „care a născut; lehuză”: Femeia născută pune cadou moaşei AFLR/955; cf. î n n ă s-c u t ă. NĂSELNIC s. n. GM/rar Vn „năsălie”: Cu sicriu-1 punea [pe mort] pe năselnic, îi punea acolo un aşternut frumos sau covoraş/733; cf. g r â t i e 12°... - var. sâlnic s. n. GM/rar Gl. NĂSÎLCĂ v. năsâlcă 1°. NĂSÎP s. n. I” AO, Pl. 48; TDO/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; GM; AFLR/rar Ag, Bz; GD/rar TI „nisip”; cf. c h i ş â i 3°... 2° var. nisip s. n., ~ mort v. mort 3°. -var. 1° năsâp s. n. AO, h. 333, 334/ rar VI, Mh; nesip s. n. GM/rar Vn. NĂSIPÎ v. nisipi. NĂSIPOS v. nisipos. NĂSPREÂLĂ v. înăspreâlă. NĂSPRÎT adj. AO, h. 672/rar Gj; AMD, Pl. 77-78/C1, prin II şi rar Gr [d. mustul de struguri] „înăsprit, înţepător”; cf. â c r u 3°... NĂSTOREL v. năsturel 1°. NĂSTRÂP s. m., pl. năstrăpi 1° AO, h. 672; Pl. 37/rar Gj, Mh „strop degajat de un lichid în fierbere”: Când pui [must] în pahar, iasă nişte năstrăpi în sus h. 672/ 938. 2° AO, h. 99/prin Mh „broboană, picătură de transpiraţie”. NĂSTRĂPĂ s. f. 1° pl. năstrâpe GM/ rar Tr „cană”: Duminică împărţeşte farfurii, pahare, năstrâpe d-astea albili/792; cf. b ă r-d â c 1°... 2° pl. năstrăpi AMD, h. 224/rar Ag „urcior cu orificiu pe toartă”. NĂSTURĂR s. AMD/rar Ot „bentiţă, la cămaşă, pe care se cos nasturii”; cf. p e-t r e c. NĂSTUREL s. m., pl. năsturei 1“ AO, h. 132; GO/rar VI, Gj, Mh; AMD, h. 98/ rar Ag, Ph, Bz, Cţ „pastilă, pilulă (de medicament)”; cf. a s p i r i n ă... 2° GO; TDO/rar Gj, Ot „băşică, bulă de aer la apa în fierbere”: Aducem apă de la fântână şi-o punem şi să-ncălzeşte, să fierbe până face năsturei GO/986; cf. b o I-b o â c ă 3°... - var. 1° năstorel s. m., pl. năstorei AO, h. 132/rarMh. NĂŞĂRÂU s. m., pl. năşărai GM/rar Tr „invitat la nuntă din partea naşilor”: Naşu să spală, năşărăii-1 murdăreşte [în cadrul unui obicei]/778. Şi pleacă cu ea [cu mireasa] la cununie, naşu cu naşa cu... cu toţi ai lor, cu năşorei de-ăia, c-aşa să zâce GO/995; cf. a j u 16 r 2°... - var. năşorei s. m. pl. GO/rar Ot. NĂŞĂROĂIE s. f., pl. năşăroăie GM/ rar Tr „invitată (la nuntă) din partea naşilor”: Vine naşa iar cu năşăroăie d-alea ale ei şi-i pune beteala [miresei]/777. NĂŞOREI v. năşărău. NĂTĂBÂZĂ s. f., pl. nătăbăze GM/ rar Vn „dihanie, namilă”: Mai văz o nătă-b&ă dă lupoaică, tocma aşa de mare/722; cf. bâzdâşdnie 3°... NĂTĂFULCĂ s. f. AMD/rar Gr [iron.] „femeie beată”. NĂTREŢ v. nutreţ 2°. NĂŢĂLĂŞ v, neaţalâş. NÂUR v. nour. NĂURÂT adj. AMD, h. 523 MN/rar TI „înnorat”. NÂURE v. nour. NĂUT1 s. m., pl. năuţi AMD, h. 450/ rar Gr „streche”; cf. bâză 3°.., NĂIJT2 adv. GM/rar Db „încet, şoptit, înfundat”: Te strigă aşa năut, aşa surd, cum să spui eu, nu e zgomot mare/817; cf. furiş 2°... NĂUTRU adj., pl. năiitri AMD, Pl. 100/rar Ph [d. stupi] „fără matcă”: Stup năutru, nu mai are comanda lui/719; cf. bezmeti c... NĂVĂDÎ vb. IV tranz. 1° ind. prez. 1 sg. năvăd AO, Pl. 88/rar Gj „a trece firele de urzeală prin iţe şi prin spată”; cf. î n-năvăd i... 2° AMD, h. 115/rar Cţ [d. boli] „a face pe cineva să sufere; a cuprinde, a năpădi”: Boala copiilor dă peste el, l-a năvădit/892; cf. a s u p r i... -var. 1° năvodi vb. IV tranz. AMD, h. 399 MN/rar TI; nevedf vb. IV tranz./rar Vn, Gl, TI; nividi vb. IV tranz./prin TI NĂVĂDITURI, în ~ loc. adv. AFLR/ rar Gj „mod de a ţese la război, obţinând modele prin felul de a năvădi (în opoz. cu în călcătur i)”: [La război] alegem cu mâna, în călcături aşa sau în năvădituri, o ţesem numa din picioare sau din... cu mâinile/939. NĂVOD s. n., pl .năvoade 1° AO, h. 572/ rar Dj „crâsnic, halău”; cf. c a n c 6 u 4°... 2° var. nevod s. n„ pl. nevoăde TDO/ rar Dj, Ot; AMD; TDM Ill/rar Gr, CI; AMD; TDD; AFLR/rar TI, Cţ „plasă mare de pescuit”; cf. m a t u 1 ă. NĂVODÎ v. năvădi 1°. NĂZĂRI vb. IV refl. impers., în expr. a se ~ de ziuă AO, h. 308/rar VI; ind. prez. 3 sg. se năzăre (de ziuă)!rar VI „a se lumina, a se face ziuă”; cf. c u n o â ş t e... NĂZBÂTIOS (4 sil.) adj. AMD/rar Vn „care face năzbâtii, care se ţine de năzdrăvănii”; cf. b a 1 a m u c i... NĂZBUC s. m./adj. GM/rar Db „nebunatic, năzdrăvan, zburdalnic”: [Copilul] e un năzbuc nemaiîntâlnit/692; cf. b a 1 a-m u c i... NĂZDRĂVÂN adj., pl. năzdrăvani GM/rar II [d. puii de găină, curcă etc. ieşiţi din ouă puse la clocit în zile nefaste] „care nu este zdravăn, infirm”: [Ouăle la cloşcă] nu să pune sărbătoarea, decât în zile d-astealalte, c-altfel iese puii năzdrăvani 836. NĂZUI vb. IV intranz. GM/rar CI „a rătăci”: [Vaca] n-a mai vint acasă, unde o fi năzuiită ea, pân grădini, pa la lume, pă la coceni, pă unde-o fi năzuiită ea/828, NÂRT s. n., pl. nârturi AO, h. 419/rar Gj, Mh „rât”; cf. f 1 i t... NEA s. f. AMD, h. 526 MN/rar VI, Ag, Ph, Bz, Br „zăpadă”; cf. o m ă t, s ă-p ă d ă. - var. neâuă s. f. AMD, h. 526 MN/ rar Br. NEAJtJNGERI s. fi pl. GM/rar Db „lipsuri, neajunsuri”: Nici nu mai ştiu ce n-am petrecut! Câte necazuri, câte nea-jungerl' câte lipsuri/816; cf. g r e u t ă t e. NEAJUNS adj. GM/rar Ph „plin de neajungeri; sărac”: Era un timp... neajuns că de! dacă era război, n-aveai dă unde să mai cumperi/715. NEAM1 adv. AO, Pl. 47; TDO/rar VI; AMD, h. 101; 406; Pl. 92; GM; TDM II; AFLR/prin Ag, Db, Ot, Tr şi rar Ph, Bz, Gr „deloc, defel”: Vale care n-are apă neam AO, Pl. 47/914. Am o bâdihanie dă guturai, nu mă lasă neam AMD, h. 101/765; cf. c ă-p ă t â i 5°... NEAM2 s. n., pl. neamuri 1° ~ de rudenie AO, Pl. 16/rar Mh; AMD, h. 136/ rar Ag „grad de rudenie”; cf. r e b e d e n i e, rudene. 2° pl. art. neamurile, de-a ~ loc. adv. GO; AFLR/rar Gj „în calitate de, ca rude”: Vin aşa câteodată de-a neămurile pe la el GO/951. 3° GD/rar TI [mai ales la pl.] „partea de sus a năvodului”: Tragi neamurili-n dubă/ 873. NEÂMŢĂ adj. f. GD/rar Cţ „germană”: A trecut patrula ngamţă/896. NEÂNCĂ s. f., pl. neanci AMD, h. 146/ rar TI „doică”; cf. d â i n ă... NEAOŞ 1“ adv. AO, h. 283/rar Mh; GM/ rar Br „propriu-zis, cu adevărat, intr-adevăr; exclusiv”: Plantică să zice neaoş olteneşte/ 953. Câmăciorii ăia îi facem cu carne crudă, punem neăoş numai carne/754. 2° adj. GO/rar Gj; AMD, Pl. 78/rar Ag „veritabil, curat, de bună calitate”: Să face unt... de ăsta rafinat, chiar bun, numai neaoş unt, nu mai rămâne şi altceva zer în eÎGO/913. NEARĂTURĂ s. f. GM/rar Bz „loc, teren nearat”: Grâul l-am semănat aşa pe nearăturăUM. NEÂŢA s. f. art. GM/rar Vn, Bz; ~ nouă AMD; AFLR/rar Br „colindul din Ajunul Crăciunului”: Umblă cu neaţaluş cu neâţa nouă toată noaptea AFLR/746. Umblă cu neâţa în Ajun/726; cf. n e a ţ a-1 âş. NEAŢALÂŞ s. n. AMD; GM/rar Vn, Bz, Br „colind în Ajunul Crăciunului”: în Ajunu Crăciunului umblă băieţii noaptea... înspre Crăciun umblă cu neaţaluşu GM/ 748; cf. n e âţa. - var. naţaluş s. n. GM/rar Bz; năţălâş s. n./rar Vn, Bz, Br; neaţaluş s. n. AMD; GM/prin Br şi rar Vn, Bz; neaţaluş s. n. GM/rar Bz; neţălăş s. n./rar Gl. NEAŢALUŞ v. neaţalâş. NEAŢALUŞ v. neaţalâş. NEBĂGĂTOĂRE, ~ de seamă loc. adj. AMD/rar Ot „nebăgată în seamă”. NEBĂUTURĂ s. f. GM/rar Br „lipsă de băutură”: Ori mortu, ori nunta nu se poate face, mamă, fără... nebăutură!746. NEBOLNÂV adj. GM/rar Db, Tr „sănătos, fără a fi bolnav”: Dacă păşeşte pisica peste dânsu [= mort] tot neamu lui moare nebolnâv, nenimic/789; cf. s â n ă 16 s. NEBUNEALĂ s. f. AMD, h. 116/rar Gr „nebunie”: A dat în nebuneală!827; cf. debilitate. NECÂ vb. I tranz. şi refl. GM/rar Ph, Vn, II „a (se) îneca”: S-a dus în vizuina ei... acolo s-o nece, că ea [= vulpea] îi silită să ias-afară dac-o neâcă fumăria/705. NECAPÂBIL adj GM/rar Vn „incapabil”: Ş-atâta de necapăbil am fost/727. 2° var. năcaz s. n. TDM II; AFLR/rar Db, Br „supărare, mâhnire”; cf. b a i1... NECĂCIUNE v. înecăciune. NECĂRĂRAT adj. GM/rar Gr [d. terenuri] „fără şanţuri, fără cărări printre rânduri (la cultura de porumb)”. NECINUÎT adj., f. necinuită AMD, h. 215/rar Db „nespălat, neîngrijit, care nu-şi c i n u i e corpul; murdar”; cf. c ă r â i â t... NECIUFEN adj. 1° AMD/rar CI „ciufulit”; cf. 1 i n g e â 2°... 2° AMD, h. 91/rar CI „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... NECONTIOÂRĂ adv. GM/rar Db „continuu, necontenit”: Avea o bubă-n spate, uite, cât gura oalei ăştia; curgea necontluâră!699; cf. c o n t i n... NECOVÂLĂ v. nicovălă 1°. NECOVÂLNĂ v. nicovălă 1°. NECOVĂNĂ v. nicovălă 1°. NECŞULÂNI s. m. pl. AMD/791 „persoane cu numele Neacşu”. NECT s. n., pl. necturi 1° AMD, h. 698/rar Ph; necte!rar Gr „menghină de lemn”; cf c 1 â m ă 1°... 2° AMD, h. 695/rar Db „scaun de cuţitoaie”; cf. boc1 3°... - var. neft s. n., pl. nefturi 1° AMD, h. 698/rar Db; nete s. n., pl. netcuri l°/rar Db; netcă s. f., pl. netei 2° AMD, h. 695/ rar Db. NEDEIURI s. f. pl. AFLR/rar Gj „sărbători populare, petreceri la iarbă verde”: [Tinerii] se cunosc de la horă, de la nedeiuri!9A'i. NEDESCURCÂT adv. AMD/rar Cţ [d. modul de a vorbi] „neclar, bâlbâit”: Vorbeşte nedăscurcăl/893; cf. î n c h i s-n o v ât 1°... NEDREBNIC v. netrebnic. NEDUS adj., pl. neduşi, f. nedusă, ~ în lume GM/rar Ph, Bz „înapoiat, necivilizat”: Ei a avut părinţii neduşi în lume, nu a ştiut ce e lumea/702; cf. b o b 1 e â ţ ă... NEFÂCÂIT adj. GO/rar VI [d. lapte] „închegat şi neamestecat, nebătut”. NEFIÂRTĂ adj. f. TDM Il/rar Ph [d. apă] „călduţă, călâie”: N-o fierbi apa, o faci mai călâie aşa, mai nehărtă!708; cf. c ă 1 â u1 1°... NEFIRM adj., f. nefirmă GM/rar Ph „neputincios, infirm”: O soră care era cam nefirmă aşa, care nu era dă casă/711; cf. anchilozat 1°... NEFRICOÂSĂ adj. f. GM/rar Ph „fără frică, curajoasă”: Chema o femeie care era mai dibace şi mai nefricoasă şi dibuia pe femeia aia care era să nască/701; cf. b o â c ă 2°... NEFT v. nect 1°. NEGEL s. m., pl. negei I” AO, Pl. 51 VI, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 54 MN/rar Vn, TI şi s. n., pl. negele AO/rar Gj „neg”; cf. n e g u r i. 2° AO, h. 95/rar Mh „urcior la ochi”; cf. brâncă24°... 3° var. nigel s. m., pl. nigei AO, h. 88/ rar Gj „aluniţă”; cf. a 1 u n 61... - var. inigel s. m., pl. inigei 1° AO, Pl. 5/ rar Mh; 3° AO, h. 88/rar Mh; năgel s. m., pl. năgei 1° AO/rar Gj; nigel s. m., pl. nigei 1° AO/prin Mh. NEGELUIT adj. AFLR/rar V! „nelegiuit”. NEGESTÂNTĂ adj. fi AMD, h. 257 MN/rar Tr [d. vaci] „care nu prinde viţel; stearpă temporar”; cf.negonită,nele-â p c ă 3°, s t e r p 1 e, ş t i r 3°, ş t i r i e 2°. NEGHIN v. nanghină. NEGONÎTĂ adj. f. AMD/rar Db [d vaci] „care nu prinde viţel, stearpă (temporar)”: Să nu laşi fusceii nepuşi la sul, că rămâne vaca negonită/816; cf. n e g e s t â n t ă... NEGRĂIA s. f. art. AMD, Pl. 129-130/ rar Bz „nume de oaie cu lâna de culoare neagră”; cf. n e g r u ş c a. NEGREALĂ s. f. 1° art. negreala ochiului AMD, h. 17/rar Ph „pupilă”; cf. boabă 3°... 2° AMD, h. 17 MN/rar Bz „pată, albeaţă pe ochi”; cf. c a t a r â t ă... NECAZ s. n. 1° AMD, h. 452/rar Db [ftg.] „scursură, deformaţie la pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş i c ă 1°... NEGURĂ s. f. 1° AO, h. 115/prin Mh şi rar Gj, Ot „întuneric (în casă)”. 2° GM/rar Gr „negreaţă, negreală”: Există ş-acuma, cum s-a pârlit ea [casa] atunci, negură, negură e ş-acuma, n-a mai umblat niminea acolo [...] a rămas dă mostre, aşa să să ştie că e din nouă sute şapte, cu revoluţia/821. NEGUREÂŢĂ s. f., pl. negureţe 1° AO, P1.12/rar Ot „leşin, ameţeală”; cf. a n e-m i e 1°... 2° art. negureâţa ochiului AMD, h. 17/ rar Ot, Tr „pupilă”; cf. b o a b ă 3°... 3° GM/rar Db „fiinţă cu contururi vagi, greu de identificat”: Două negureţe ce a trecut din partea aia în partea asta. Ce să fie astea?/692; cf. g o g 1 e â z ă 4°... NEGUREÂN s. m., pl. negureni AMD/ 893 „locuitor din satul Negureni”. NEGURI s. n. pl. AMD, h. 54 MN/rar Vn, Br, Tr, TI „negi”; cf. n e g e 1 1°. NEGUSTORI vb. IV tranz. GM/rar Vn „a specula”: Tot cloşcă-reală, că trebuia să-i dea la altu [orzul] să te negustorească ăla, mergea din mână-n mână/727. NEHOIŞEÂN s. m., pl. nehoişeni AMD/ 734 „locuitor din satul Nehoiaşu”. NEICĂ s. m., pl. neici 1° AMD, h. 164 MN/rar Db, TI „termen de adresare pentru un cumnat mai în vârstă”. 2" AO, Pl. 14/rar Gj „soţul mătuşii”; cf. m ă t u ş 6 A 2°... NEICUŢ s. m., pl. neicuţi 1° voc. ne-i-cuţule GM/rar Ph „termen de adresare, neicuţă”: Uite cum lucram nainte, nejcuţule, mergeam la boier/701. 2° AO, h. 466; GO/rar Dj „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... NEINTRODUS adj., f. neintrodusă * GM/rar Ph, CI „neinstruit, neştiutor, neci-vilizat”: Era lumea nu ştiu cum, mai neiin-trodusă nainte/703; cf. b o b 1 e â ţ ă... NEISPRÂVĂ, de ~ loc. adj. GM/rar Bz „lucrat prost, superficial”: Să nu fie lucru de... neisprăvă, că nu ni le primeşte nici nouă/750. 3° ÂO, PI. 134/rar Dj „zeamă din coajă de arin pentru vopsit pieile”; cf. c h i s ă 1 i- ţa r... 4° AO, h. 679/rar Mh „sediment pe pereţii butoiului cu vin”; cf. c i m e n t u-i â 1 ă... - var. nigreâlă s. £, pl. nigrele AMD, PI. 181/rarDb. NEGREÂN s. m., pl. negreni AMD/ 764 „locuitor din comuna Negreni”. NEGREAŢĂ s. f. 1° GM/rar CI „ne- ■ greală, murdărie”; cf. b 1 e a s c... 2° art. negreâţa ochiului AO, h. 33/ prin Ot şi rar Mh; AMD, h. 17/prin Tr şi rar Ph, Ot „pupilă”; cf. b o â b ă 3°... NEGRI vb. IV tranz. TDO; AFLR/rar Gj, Mh; AFLR/rar Gr „a înnegri”: [Lâna] o negrim cu calaican şi cu coaje de anin TDO/940. Am dat abaua la gratie, la negrit AFLR/834. NEGRITURĂ s. f. 1° colect. AFLR/ rar Dj „strugurii de culoare închisă”: Am cules albitura de-o parte ca s-o ducem la MAT şi negritura de-o parte/982. 2° AMD, h. 415/rar Ag „soluţie pentru vopsit în negru (obţinută prin fierberea ghindei)”: Ghinda e pentru înnegrit, făcea negritura cu el/766; cf c h f s ă 1 i ţ ă 1°... NEGRU 1° adj., drum ~ GD/rar TI „drum nepietruit, neamenajat”: [Hoţii] n-a intrat... pe unde să intră-n Costanţa, ei a intrat pe sub malu mării, pe drumu negru s-a dus/877. 2° f. neagră, pădure ~ GM/rar CI „pădure cu arbori de esenţă tare”. 3° cu val. subst. art., negrul ochiului AMD, h. 17/rarPh „pupilă”; cf. b o â b ă 3°... 4° cu val. subst. f. art. neagra GM/rar CI „numele unui dans popular”. NEGRUŞĂ adj. f. AO, h. 756/rar Mh [d. oi] „(cu lâna) neagră”; cf. b o c ă 1 ă u 1°... NEGRUŞCA s. f. art. AMD, PI. 129-130/rar Vn „nume dat unei oi de culoare neagră”; cf. n e g r â i a. NEGULEŢ s. m., pl. neguleţi AMD, h. 54/rar Db, Ph „aluniţă pe obraz”; cf. alune 1... NEIUREA adv., în a vorbi ~ loc. vb. AO, h. 134/rar Dj „a aiura”; cf. a r u i â... NEÎMPĂCÂŢI adj. pl. AFLR/rar Ph „certaţi, în situaţia de a nu se înţelege”: N-am fost... neîmpăcăţlcu fraţii/705. NEÎNDEMÂNOS adj., pl. neînde-mănoşi AO, Pl. 76/rar Dj „neîndemânatic, nepriceput”; cf. b 1 e a u 6°... NEÎNGRIJINŢĂ s. f. GM/rar Gj „neglijenţă”. NEÎNJUGUITĂ adj. f. GM/rar Db [d. vite] „nepusă, neînvăţată la jug”: Am spus vaca cu boul. Ce să faci treabă cu vaca? Vaca neînvăţată, nenjuguită, n-avea ceafa ca a dă bou/811. NEÎNJURĂŢI adj. pl. GD/rar TI [d. banii dintr-o comoară] „nelegaţi cu jurământ”: Dacă îi lasă [banii din comoară] nenjurăţi, îi poate lua omu/876. NEÎNTORS adj. AMD, h. 260/rar CI [d. viţei] „necastrat”. NEÎNŢELEGUT adj., pl. neînţeleguţi GM/rar Gr [d. copii] „neascultător, neînţelegător”; cf. c a 1 f c 2°... NELĂMURIT adj., f. pl. nelămurite GM/rar Db [d. vasele de ceramică] „nereuşit, nears bine”: Dacă le-a minţit focu, de exemplu, n-a ieşit focu bine-n ele, ele [vasele] iese nelămurite. Sânt nelămurite şi din ele să-ntâmplâ de trece apa/812. NELĂUT adj., pl. nelăuţi AMD, h. 215/ rar Ag, Vn, Gr „nespălat; murdar”; cf. c â-r â i ât... NELEÂPCĂ s. fi, pl. nelepci 1° AO, h. 395/prin Mh; AMD, h. 257 MN; 261/ prin Db şi rar Vn, Bz, Br, Gr, CI; nelepce AO, h. 396/rar Mh „vacă fătată de viţea, înainte de a împlini doi ani”: La doi ani fată dă neleăpcă, e prea tânără AMD, h. 261/ 781. 2° AO, h. 745/rar VI; AMD, Pl. 122-123; GM/rar VI, Ag, Vn, Tr; nelepce AO/ rar VI; AMD/rar Ag „mia, oaie care fată la vârsta de un an”: Mia dă astă-vară zis şi ea [...] toamna, mă rog, a prins miel, a luat miel aşa, şi ea fată iama sau înspre primăvară, ş-aia să numeşte [...] aia a fătat dă neleăpcă GM/778. 3° AO, h. 396/rar Mh; AMD, h. 257/ rar Ag, Db „vacă stearpă temporar, care într-un an nu prinde viţel”; cf. n e g e s-t â n t ă... 4° AMD, h. 144/rar Db „femeie sterilă”; cf fătă 1 ău 1°... 5° AMD, h. 142/rar Vn, Bz „tânără care naşte un copil nelegitim”; cf. c o p i 1 f t2 2°... - var. 1° neleăptă s. f. AO, h. 395/rar VI. NELEÂPTĂ v. neleăpcă 1°. NELEGÂT adj. AMD, h. 609/rar Cţ [d. ştiulete] „fără boabe, pipernicit”; cf. chel 4°... NELEI s. n., pl. neleie AO, h. 681; TDO/rar Gj, Mh „vas de lemn, în formă de pâlnie, folosit la pritocitul vinului”: Lom bota [cu ţuică] şi o ducem la butoi, o golim pin neleţ în butoi TDO/951. -var. melei s. n., pl. meleie AO, h. 681/rar Gj. NELIBERÂT adj. GM/rar Tr [d. tineri] „fără stagiu militar încheiat”: Ziceam că nu iau băiat neliberăt!806. NEMĂCINÂT adj. AFLR/rar Cţ „fără să fi măcinat”: A venit... omu dimineaţa acasă, îmi pare că nemăcinăt!892. NEMĂLURITĂ adj. f. GD/rar TI [d. viţa-de-vie] „fără mălurâ, neatacată de paraziţi”: Ş-avea o poamă... nemălurită ş-un must atât de dulce/877. NEMÂNCÂRE s. f. AFLR/rar II „lipsă de mâncare”. NEMENIE s. f. colect. AMD, h. 136/ rar CI „persoane înrudite între ele; neamuri”; cf. n e m e t. NEMERI v. nimeri. NEMESTECÂT adj., f. nemestecătă TDM III/rar 11 „neamestecat”. NEMEŞICĂ adj. f. GO/rar VI [d. lucruri] „frumoasă, arătoasă, bine lucrată, finisată”: [Osia] acasă o pui mai nemeşlcă, mai frumoasă, mai... tragi mai bine/919; cf.mândr ă. NEMET s. n. colect. AMD/rar Db „persoane înrudite între ele; neamuri”: A venit cu tot nentetu lor/816; cfnemenie. NEMETE v. nămăţ1 1°, 2°. NEMIĂZ v. namiâz 1°, 2°, 4°. NEMÎC v. nimic 2°. NEMÎCA v. nimic 2°. NEMIEZ v. namiâz 3°. NEMIEZI v. namiâz 2°. NEMLĂŞTINÂT adj., f. pl. nemlă-ştinăte AFLR/rar Ot [d. terenuri] „fără mlaştină”: [Grâul] se seamănă în locuri care sunt nemlaştinăte, locuri mai bune/ 934. NEMNIC v. nimica. NEMORT adj. TDO/rar Dj; AFLR/rar Ph „încă în viaţă; viu”: L-a tăiat în două şi el [şarpele] a fost nemort AFLR/707. NEMPOMENITELEA v. nepomenit. NEMŢESC adj. 1° ardei ~ v. ardei 4°. 2° porumb ~ GM/rar Gr „soi de porumb cu bobul mic şi roşu”. NEMŢOAICĂ s. f., pl. nemţoaice GM/ rar Br „numele plantei condurii doamnei”. NEMŢOI s. m. AMD, h. 142/rar Bz „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... NEMŢUICA s. f. art. GM/rar Ag „numele unui dans popular”: începe să joace hora mare, băltăria pentru băieţi, joiana, floricica, sârba... nemţuica, astea jucăm noi/768. NEMURI vb. IV refl. AMD/rar Cţ „a se ţine neamuri; a se înrudi”: Care să nemureşte să caută/892. NEMUSTĂCÎTĂ adj. f., pl. nemustăcite AMD, Pl. 67-68/rar Gr [d. coardele de viţă-de-vie] „căreia nu i-au dat încă rădăcini”. NENlC s. m. GM/rar Ph dim. de la nene („frate mai mare”). - var. nenică s. m. GM/rar 11; GD/rar Cţ; nică s. m. AMD, h. 164, MN/rar Cţ. NENICĂ v. nenic. NENIMIC pron. negat. TDO/rar VI, Gj; TDM I—III/prin Tr şi rar Vn, Gr, CI; TDD/prin TI, Cţ „absolut nimic”: Cânepa o lăsăm şi creşte singură, nepigulită, nenimica TDO/981. Dacă păşeşte pisica peste dânsu [= mort], tot neamu lui moare nebolnav, nenimic TDM III/799. -var. nenimica pron. negat. TDO/rar Dj; TDM II/rar Tr. NENIMICA v. nenimic. NENOROCENIE s. f. GO/rar Gj „nenorocire”; cf. p o c i n 6 g. NENTOHILĂ adj. f. GM/rar Ph „nepricepută, neîndemânatică”: Adică femeie nentohilă vine că nu-şi dă seama ce face, nu strângea p-acolo pân casă/720; cf. m e 1 ă... NEOSIîM v. nozemoză. NEPIGULÎT adj., f. nepigulită TDO/ rar Dj [d. câmp, cultură] „neplivit”: O grăpăm ş-o lăsăm apoi [cânepa] şi creşte singură, ne... nepigulită, nenimica/981. NEPLOIOASĂ adj. f. GM/rar CI „fără ploaie”: Câteodată când era vremea mai neploioasă scoteai ş-atuncea porumbu bun/864. NEPOÂTĂ s. f., pl. nepoate 1° TDO/ rar VI „fată a femeii moşite în raport cu moaşa”: Acolo dup-aea s-a spart horile nu ştiu ce, tăinuiam cu alte nepoate la... o poartă a unui vecin acolo. Tăinuiam, mă pomenesc cu alta [nepoată] TDO/914. 2° TDO/rar Mh, Dj; GM; AFLR/rar Tr, TI „femeie moşită în raport cu moaşa”: Moaşa vine, taie buricu copilului şi... trei zile i-aduce mâncare la... nepoata şi sara şi de prânz TDO/953. Copii n-am, nimica n-am, cine vine pe la mine? vine neppăteli de moşit? astea mi-s nepoăti, c-am fost moaşă pă timpuri AFLR/871. NEPOLOCRU s. n. AMD/rar Db „numele real în opoziţie cu porecla”: L-a strigat pă nepolocru/i 13. NEPOMENIT adj., f. nepomenită AFLR/rar TI „nemaipomenit”: S-a făcut un porumb... de nempomenitelea GD/877. - var. nempomenitelea, de ~ loc. adj. GD/rar TI. NEPOT s. m., pl. nepoţi 1° TDO/prin Dj; TDM I, III/prin Ot şi rar Gr „finul de botez în raport cu naşa”: La mulţi ani, la mulţi ani, să trăiască nepâtu [zice naşa] TDO/982. 2° TDO/rar VI; GM/rar Ot, Tr, Gr „copil al femeii moşite în raport cu moaşa”. NEPOŢÎCI s. f. pl. AO, Pl. 15/rar VI, Mh „nepoţele”. NEPREMENÎT adj. GM/rar Tr [d. săpun] „reuşit dintr-o singură fiertură, de prima dată”. NEPRISTÂT v. năpristân. NEPUTERNIC adj., pl. neputernici AO, h. 62/rar Mh; AMD, h. 35/rar Br [d. oameni] „slab, fără putere”; cf. a m ă r â 11°... NERĂSĂRÎT 1° adj. GM/rar Vn [d. aştri] „care nu a răsărit încă”: Să fie nici soarele nerăsărit/125. 2° cu val. subst. art. la nerăsăritul soârelui GM/rar Tr; în ~ soârelui AMD, Pl. 135/rar Ot „înainte de răsăritul soarelui”: Pleacă [cu oile] în nerăsărltu spărelui/161. NEREJEĂN s. m., pl. nerejeni AMD/ 721 „locuitor din comuna Nereju”. NEROÂDĂ v. nărod 2°, 3°. NEROZI v. nărozi 1°. NESĂBUITĂ adj. f. GM/rar Tr [d. femei] „deformată, neglijenta în privinţa siluetei (după naştere)”. NESĂMOZĂ v. nozemoză. NESĂNĂTÂTE s. f. GM/rar Bz „lipsă de sănătate; boală”; cf. b e t e ş u g 1°... NESCAI v. niscai. NESCAIVA adj. nehot. TDO/rar Gj „ceva; nişte”; cf. n e ş t e, n i s c a i. -var. neţcaiva adj. nehot. AFLR/rar Gj; nişcavai adj. nehot. AFLR/rar Mh. NESIMŢIT adj., f, nesimţită AFLR/ rar Cţ „care nu (mai) simte, paralizat”: A căzut aşa nesimţit pă loc, i-a luat mâna, picior, tot/892; cf. p a r a 1 i z â 12°. NESIMŢITOR adj., pl. nesimţitori AO, h. 228/rar Mh [d. oameni] „nespălat mult timp, murdar”; cf. c â r â i â t... NESÎP v. năsip 1°. NESOMEZĂ v. nozemoză. NESOLZÎTĂ adj. f. AO, h. 210/rar Tr [d. şindrilă] „care nu e aşezată pe acoperiş una peste alta, ca solzii Ia peşte”. NESPÂRT adj. AO, h. 596/rar Dj; AMD, h. 590/rar Db [d. terenuri] „nearat (niciodată); nedesţelenit”. NESTĂTUTĂ adj. f. GM/rar Vn „care nu a stat”: El a fost în agonie, însă inima nu... nestătutăllll. NEŞTE art. nehot./adj. nehot. TDO; AFLR/rar Gj, Ot, Tr; TDM III; AFLR/rar Ag, Db, Tr, If, CI; genit. neştor AMD/rar Bz „nişte”: Aici era aşezarea neştor ar-deleni/743; cf. n e s c a i v a... NEŞTÎNŢĂ s. f. AO, h. 147/rar Dj, Ot; AMD, h. 116/rar Ot „nesimţire, leşin”: Cade-n nesimţire, în neştinţăH12\ cf. ane-m i e 1°... NEŞTIUT adj., f. neştiută GM/rar Ag „inconştient”: Am una [soră] e nenorocită; aea dă e neştiutăll6%. NETĂLPUÎT adj., pl. netălpuiţi GM/ rar Bz [d. bocanci] „fără tălpi, care necesită tălpi noi”. NETĂMUIAT adj., f. netămuiătă GM/ rar CI „netămâiat”. NETC v. nect 1°. NETCĂ v. nect 2°. NETED adj. 1° f. netedă AFLR/rar Ph [d. ţesături] „fără modele, simplu”: O dată ţeseam pânza netedă, o dată ţeseam şervete-aşa-nvărgate/704. 2° cu val. subst. art. AMD, h. 179; GM/rar Vn, Br „stratul subţire de lut la finisarea pereţilor”: Dau cu ghiontu-ntâi, aşa să chema, d-acolea dau cu nietedu GM/ 728; cf. 1 ut u i â 1 ă... NETEJÎ vb. IV tranz. AO, h. 902/prin VI; AMD, h. 179/rar Ag, Tr „a netezi pereţii, a nivela, a îndrepta”; cf. d r i ş-c u i ’3°... NETEHUIE adj. fi, pl. netehui AO, h. 808/rar Mh [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... NETERMENĂT adj. fi netermenătă AO, h. 625/rar Dj „neterminat”. NETRĂSĂ adj. f., pl. netrăse AO, h. 211/rar Dj [d. scânduri, şindrilă] „pe care nu s-a dat cu rindeaua, nefinisată”. NETEZĂTOĂRE v. netezitoare. NETEZĂTOR v. netezitoare. NETEZITOARE s. f., pl. netezitori AO, Pl. 140/rar Mh; AMD, h. 701-703/prin Bz şi rar Ag, Vn, Br, CI; netezitoare AMD, h. 702/rar Vn „drişcă (de diferite dimensiuni)”; cf. b 1 â n ă 13°... -var. netezătoare s. f., pl. netezători AMD, h. 701/râr Ag; netezător s. n., pl. netezătoare AMD, h. 702/rar II; netezitor s. n., pl. netezitoare AMD, h. 701, 702/rar Bz, Cţ. NETEZITOR v. netezitoare. NETREBNIC adj. AMD, Pl. 49/rar Tr [d. terenuri] „neroditor, folosit pentru păşune”: Nedrebnic aşa-i zicea, adică nu trebuia pentru nimic, decât numai pentru păşune, nu era bun de plugărit, de agricultură, şi-i ziceam loc nedrebnic AFLR/898; cf. s 11 n i c, s p â n â t i c 3°, s t e r p 6 s. - var. nedrebnic adj. AFLR/rar Cţ. NETRIORÂT adj. AO, h. 622/rar Gj [d. grâu, orz] „care nu a fost dat la trior, cu impurităţi”; cf. n e ţ i 1 i n d r â t. NEŢ s. n., pl. neţuri AFLR/rar TI „plasă de sârmă pe care se fixează stuful la acoperiş”: Dacă-i cu stuf [casa] îi pune neţuri, dacă-i cu tablă... pune scânduri ş-o-nveleşte cu tablă/874. NEŢĂLAŞ v. neaţalâş. NEŢCAIVA v. nescaiva. NEŢILINDRÂT adj. AMD, h. 620/ rar Ot [d. grâu, orz] „care nu a fost dat la ţ i 1 i n d r u, cu impurităţi”; cf. n e t r i o-rât. NEULTUÎTĂ adj. f., pl. neultuite AMD, Pl. 86-88/rar TI [d. viţa-de-vie] „nealtoită”. NEULUCÂTĂ adj. f., pl. neulucâte AO, h. 211/rar Dj [d. şiţă, şindrilă] „fără şanţ de îmbucare, fără falţ”. NEURDIT adj. AO,’Pl. 124-125/rar Gj [d. zer] „nefiert pentru obţinerea urdei”. NEVÂJNIC v. nevârsnic. NEVÂRSNIC adj., f. nevărsnică AO, h. 161/rar VI; AMD, h. 131/rar Ag [d. oameni] „care nu este în vârstă”. - var. nevâjnic adj. AO, h. 161/rar Gj; nevrâsnic adj ./rar Gj. NEVEDÎ v. năvădi 1”. NE VELĂ v. niveli. NEVELI v. niveli. NEVLEÂGĂ adj. f. GM/rar Ag „nepricepută, neîndemânatică”; cf. m e I ă... NEVOD v. năvod 2°. NEVODÂR s. m., pl. nevodări AMD; GD/rar Cţ „pescar cu n e v o d u 1”. NEVOI vb. IV refl. 1° AFLR/rar TI „a se strădui; a se chinui”: înainte cu bulguru ne nevoiem mai mult/878. 2° impers. GD; AFLR/rar TI „a fi nevoie, a fi necesar, a trebui”: Dacă e ploi mari şi prinde coajă, e nevoiit muşuroiaşu ca să-l răscolim puţin AFLR/881. [Lupul] a spart-o la burtă [pe oaie] şi a nevoit s-o taie omu GD/882. NEVOIAŞĂ adj. 1° f. AMD, Pl. 102/ rar Cţ [d. cânepă] „pipernicită”; cf. j u p u- î t a... 2° var. nevoieşi adj. m. pl. AMD, h. 35/ rar Br [d. oameni] „slabi, neputincioşi, fără putere”; cf. a m ă r â 11°... NEVOIE s. f. 1° de ~ loc. adj. AMD, h. 35/rar VI, Ag, Db, Ot „slab, fără putere, neputincios”; cf. a m ă r â t1°... 2° a nu aveă - loc. vb. TDO/rar Dj; GM/prin Db şi rar Ph, Bz, Gr, CI, II „a nu fi interesat, a nu-i păsa”: Da am avut doi câini harnici şi mă păza, nevoie n-aveam TDO/990. Da ăilalţii cai nici nevoie n-ăvea, ei mânca, nu ştia că ala e lup sau ce este, ce, mai văzuse ei lup? GM/862; cf. a v e â2°... 3° art. cu nevoia GM/rar Tr „fără voia (cuiva)”: Dacă nu. ştiu, că n-a văzut-o niminea [când s-a înecat], nici că cu voia, nici că cu nevâeaH&5. 4° pl. nevoi GM/rar Br „dări, impozite”; cf. d ăj d i e... 5° ~ rea AO, h. 146/rar VI „epilepsie”; cfanemie 2°... NEVOIEŞI v. nevoiaşă 2°. NEVRALGIC s. n. AMD, h. 98/rar Tr „pastilă, tabletă”; cf. a s p i ri n ă... NEVRÂSNIC v. nevârsnic. NEZĂCUT adj., f. nezăcută GM; AFLR/rar Gr, CI „care nu a fost bolnav, care nu a zăcut”: Om nezăcut, nenimic să moară? AFLR/826. NI1 interj. TDO/rar Gj; GM/rar Ag „uite, iată”; cf. i 61 e... NI2, ~ ... ~ conjunct, corelat. GM; TDM III/rar Db, Ph, Gr, II; GD/rar Cţ „ba... ba; când... când”: Ni mă bâtea [soţul] şi mă zgomea, ni venea şi mă lua TDM III/791. Şi ni să întinde aşa, să lăţeşte, ni să strânge GM/827. NI3 v. nici2 1°. NIC v. nimic 2°. NÎCA v. nimic 2°. NÎCĂ v; nenic. NICĂRI adv. AFLR/rar Mh „nicăieri”. -var. nicării adv. TDM III/rar Gr; nicheri adv. GM/rar Gr; nigăierea adv. TDM II/rar Vn. NICĂRII v. nicări. NICE v. nici21°. NICECUM v. nicicum 2°. NICEUNUL pron. neg ., f. niceuna AFLR/rar Mh, Dj „niciunul”. NICHERI v. nicări. NICHEZÂ vb. I TDM III/rar Db „necheza”; cf. în n e c h e z â... NICHIDUŢĂ s. m. GM/rar Ph „dracul”; cf. b e n g a... NICF s. n., pl. niciuri AO, h. 419/rar Dj „rât”; cf. f 1 i t... NICI2 1° ~ că... — conjuncţ. corelat. TDO; AFLR/rar Dj „nici... nici”: [Pământul] îl udăm cu apă şi-l facem cu ap-aşa potrivit, nic că moale-aşa, prea moale, da nic că tare-aşa, ştii, potrivit/933. E alţii [cai] dereşi, ni vânăt, ni galben AMD, h. 265/773. 2° var. nice conj. TDO/rar Dj „nici”. - var. 1° ni, ~...~ conjuncţ corelat. AMD, h. 265/rar Ot. NICICUM adv. 1° AFLR/rar Cţ „nicidecum”. 2° var. niceciîm adv. TDO/rar Mh „în niciun fel”: Tot nuntă [zicem]. Nuntă, altu fel nu să cheamă nicecum!958. NICIUNÎCA pron. negat. GD/rar Cţ dim. de la niciuna: Avea pân sate babe dă le trăgea dă gâlci, da nu mai e nicunica d-alea care era, era babe bătrâne/893. NICODIM s. AMD/rar CI „nicotină”. - var. gricotină s. f. GD/rar TI. NICOVÂLĂ s. f. 1° pl. nicovăii AO, h. 461; 636/rar VI, Gj; AMD, h. 336; 578/ prin II şi rar Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI; nicoveli AO, h. 579/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD/Db, Vn, Tr, prin VI, Ag, Gr, CI, II, TI, Cţ şi rar Ph, Br, Ot, If; nicovele AO, h. 461; 636/prin Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD/rar Ag, Db, Vn, Gr, Tr, Gr, CI, II, TI „nicovale”; cf. b â p c ă... 2° A O, Pl. 135/rar Ot „scaun special pentru cioplit, pentiu tras la cuţitoaie etc.”; cf. boc' 3°... 3°AO, h. 595/rar VI „clin de teren rămas nearat între brazde sau la capătul locului”; cf. a m n â r 9°... - var. 1° licovănă s. f., pl. licoveni AMD, h. 336/rar Ph; micovâiă s. f., pl. micoveli AMD, h. 578/rar TI; micovălmă s. f., pl. micovălme AMD, h. 336/rar C'l; mico-vălmi AMD. h. 578/rar CI; micovână s. f., pl. micovăne AMD/rar Ph; nacovâlă s. f., pl. nacovăle AFLR/rar Mh; nacovână s. f., pl. nacovâne AMD/rar Bz; nacovâlă s. f., pl. năcovăle AO, h. 636/rar VI; AMD, h. 336; 578/prin Br şi rar Ag, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, TI; năcovăli AMD/rar Db, Ot, Gr; năcovele AO, h. 461; AFLR/rar Gj, Mh; AMD/rar Tr; năcoveli AMD/prin Tr şi rar Ag, Br, If, Gr, II, TI; năcovăli AO, h. 461/rar Gj; năcovălnă s. f., pl. năcovălne AMD; GM/prin Ot şi rar VI; năcovelni AMD, h. 578/rar Ot; nacovână s. f., pl. năcovăne GO/rar VI; AMD; GM/rar Ag, Ph, Bz, Ot; năcovene AMD/rar Ot; neco-vălă s. f., pl. necovăle AMD/rar Br, CI, II; necovăli AMD/rar CI; necovele AMD, h. 336/rar Tr; necovălnă s. f., pl. necovălne GO/rar VI, Ot; AMD, h. 336/rar Ag, Ot; necovelne AMD/rar Ag; riecovelni AMD, h. 578/rar Ot; necovână s. f., pl. necovâne AFLR/rar VI; AMD/rar Ag, Bz; necovene AMD/rar Ag, Bz; necoveni AMD/rar Ag; nicovălmă s. f., pl. nicovâlme AMD/rar Ag, Ph; nicovelme AMD, h. 578/rar Ph; nicovălnă s. f., pl. nicovălne AO, h. 461; 579; 636; TDO/V1 şi prin Dj, Ot; AMD, h. 336; 578; 638/Ot, Tr şi rar Ag, Db, Ph; nicovelne AO, h. 461/rar VI, Dj, Tr; AMD/rar VI, Ag, Db, Tr; nicovelni AO, h. 461; 579/rar VI, Dj, Tr; nicovălni AO, h. 461/rar VI, Dj, Ot; AMD/prin Tr şi rar Ag; nicovână s. f., pl. nicovăne AFLR/rar VI; AMD/Ph, Bz, prin Db şi rar VI, Ag, Ot; nicovăni AO, h. 579/rar Tr; AMD/rar Ag, Ph; nicovene AMD/Db, Ph, prin Ag, Bz şi rar VI, Vn, Ot; nicoveni/Ph, prin Db, Bz şi rar Ag, Vn, If; nocovălă s. f., pl. nocovâle AMD/prin CI şi rar Gr, II, TI; nocovele AMD, h. 578/rar Db, Tr, II; nocoveli AMD, h. 336; 578/prin II şi rar Br, Tr, Gr, CI; nocovâlnă s. f., pl. noco-velne AMD, h. 336/rar VI; nocovelni AMD, h. 578/rar VI, Ot, Tr; nocovână s. f., pl. nocovene AMD, h. 336/rar Ag; nocoveni AMD, h. 336; 578/rar Ag, Bz. NICOVÂLMĂ v. nicovală 1°. NICOVĂLNĂ v. nicovală 1°. NICOVÂNĂ v. nicovală 1°. NICOVĂLIŢĂ s. f. GO/rar Gj dim. de la n i c o v â 1 ă 1°. NICULÂRE v. inaculăre. NICULIŢEÂN s. m., pl. niculiţeni AMD/875 „locuitor din comuna Niculiţel”. NIGĂIEREA v. nicări. NIGEL v. negel 1°, 3°. NIGHINĂ s. f. TDM III/rar Gr „neghină”. NIGREÂLĂ v. negreală 3°. NIHOÎ v. mihoi. NIHONI v. mihoi. NIHOTI vb. IV AMD, h. 265 MN/ prin Vn „a necheza”; cf. înnechez â... NIHPĂL v. nipăl. NÎMA v. nfmini. NIME v. nimini. NIMEÂRĂ s. f. AFLR/rar Mh „nimereală; potriveală”. NIMENA v. nimini. NIMENE v. nimini. NIMENICA pron. negat. GM/rar CI dim. de la nimeni. Nu mai ţese nimerică acu AFLR/728. - var. nimeric pron. negat. AMD, Pl. 35; GM; GD/rar Br, CI, II, TI, Cţ; nime-rica pron. negat. AMD, Pl. 35; GM; GD/ Br, TI, prin CI, II, Cţ şi rar Bz; nimerică pron. negat. AMD, Pl. 35; GM; GD/prin Br, II, Cţ şi rar Vn, Bz, CI. NÎMER v. nimini. NÎMERÂ v. nimini. NÎMERE v. nimini. NIMEREA v. nimini. NIMERI v. nimini. NIMERI vb. IV tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. (se) nimere AFLR/prin Mh şi rar Gj, Dj; (se) nimere AO, h. 115; AFLR/ prin Gj, Mh şi rar Dj; se nimereără AFLR/ rar Mh „a (se) găsi ceva din întâmplare; a se potrivi; a afla ceva (pe întuneric)”: Pipăi, umbli să nimeri ceva AO/938. [Umblă cu colinda] flăcăi, oameni, care... cum să nimere AFLR/941; cf. î n n ă p ă d I... -var. limeri vb. IV tranz. AFLR/rar Dj; nemeri vb. IV TDO; AFLR/rar Ot; ind. prez. 3 sg. nemere AFLR/rar Gj. NIMERIC v. nimenica. NIMERICĂ v. nimenica. NIMERICĂ v. nimenica. NIMERLEA v. nimini. NIMETE v. nămăt1 1°. NIMEZ v. namiâz 1°, 2°. NIMEZĂTOÂRE s. f. GM/rar Ot „loc neîngrădit pentru odihna vitelor la n i m i a-z ă”: Aşa mai către prânz, când se satură vitele, să trec la nimezătoăre-i ziceam noi, la umbră, acolo să culcă animalele/759; cf. atârnător 3°... NIMIÂZv. namiâz 1°, 2°. NIMIÂZĂ v. namiâz 1°, 3°. NIMIC 1° adv. TDM I/rar VI, Ag „deloc”: Când am venit [din refugiu] acasă la noi, la tata sosirăm la poartă. Ieşi tata la poartă: „Ai cui sânteţi voi?” Eu de colo „Păi ce, nu ne mai cunoşti?” Nu ne cunoştea nimic, deloc, p-aici ziceai că-i pustiu/679. Acu să ferească Dumnezeu să bolnăvim unu din noi... pui cazuri grele, rele! Să mor eu, sărămâie [soţul], ce face? Că nu să uită nici... nu să uită nimic, nimic nu să uită nurorile, da nici nu calcă pă la noi/760; cf. c ă p ă t â i 3°... 2° var. nimică pron. negat. AFLR/rar Mh; Cţ „niciun lucru”: Nu ne-a cântat lăutaru, nu nimicălea GM/827. Nu să căta nica-n târg TDM 11/726. - var. 2° mic pron. negat. TDM II/rar Vn; mica pron. negat. TDM II, III/rar Vn, II; mică pron. negat. AFLR/rar Dj; mimica pron. negat. TDM II/rar Vn; nemic pron. negat. TDM I, III/rar Ag, CI; nemica pron. negat. TDM I/rar Tr; nic pron. negat. GD; AFLR/rar TI, Cţ; mea pron. negat. AFLR/' rar TI; nimicălea pron. negat. AMD, Pl. 35; GM/rar Gr; nimnlc pron. negat. AFLR/ rar Ag. NIMICĂLEA v. nimic 2°. NIMICĂRÎMURI s. f. pl. GM/rar Ag „nimicuri”: Da, nimicărimuri d-astea mănâncă, dulciuri ce nu să există/787; cf. c âr c â 1 ă... NIMICÂRIŢĂ s. f. AO, h. 630/rar Tr „rămăşiţă (floare, pleavă) din fân (adesea folosită pentru inhalaţii)”; cf. c o â d ă 8°... NIMICEÂLĂ s. f. GM/rar Ag „slăbiciune, epuizare fizică (în urma unei boli)”: A zăcut de friguri şase ani ş-a rămas aşa nimicită, din nimiâdla aia i-a ieşit o bubu-liţă-n cap ca lintea/768; cf. s 1 ă b i c i u n e 4°. NIMICIT adj., f. nimicită GM/rar Ag „slăbit, epuizat”: Eu am rămas tot nimicită. Sunt nimicită c-o amarâtă de casă n-am ce să-i mai fac/768; cf. a m ă r â 11°... NIMÎCURĂ s. f. 1° GM/rar Ot „om de nimic”: Tu, o nimicură, să mă pândeşti?/ 761; cf. v ă g h i n â ş. 2° GO/rar Dj „personaj din basme care, în mod miraculos, poate lua diferite înfăţişări” [?]: însă tata al băiatului ăsta era... era un fel dă, cum să spun, de nimicură, aşa să zic, s-a făcut într-un urs/933. NIMICUŢ pron. negat. GM/rar Ph dim. de la nimic. Nemţii nu ne zălogea, nu ne lua nimicup718. NIMICUŢICA pron. negat. GM/rar II dim. de la n i m i c u ţ: N-am zis nimi-cuţica/&5&. NIMIEJI v. namiâz 1°, 2°. NIMIEZ v. namiâz l°-4°. NIMIEZÂRI s. m. pl. GM/rar Db „un fel de insecte care bâzâie la n i m i a z ă”. NIMIEZEÂLĂ s. f. GM/rar Gr „odihnă a vitelor la n i m i a z ă”. NIMIEZI v. namiâz l"-3°. NIMIEZI vb. IV GM/rar Tr „a mânca la n i m i a z ă”: Nimiezeăm acolo la nimiazâ cu vitele/778; cf. a m i e z I... NIMINEA v. nimini. NIMINI pron. negat.'AO, h. 383/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Tr; AMD, Pl. 35; TDM I, III/Ag; Db, Ot, Tr, prin Ph, Gr şi rar VI, Vn, Bz, Br, CI, TI „nimeni”: Nu era nimini p-afară. ploua dă cura pâraile TDM 1/675. Mie nu mi-a arătat nimeri... da am văzut şi eu la alţii AFLR/716. Nu ştia nima cum o duc şi ce fac AFLR/947. A lăsat-o aşa a nimurui AFLR/716. -var. nuna pron. negat. AO, h. 53; 265; 383; TDO; AFLR/Gj, Mh şi prin Dj; AMD, Pl. 35/rar Ag; nlme pron. negat. AO, h. 383/rar VI; AFLR/rar Gr; nimena pron. negat. TDM III/rar Gr; nlmene pron. negat. AMD/rar Br; nlmer pron. negat. GM/rar II; nlmera pron. negat. AFLR/rar TI; nimere pron. negat. GD/rar Cţ; nimerea pron. negat. AMD; GM; TDM II; GD; AFLR/C1, II, prin Bz, TI, Cţ şi rar Ph, Vn, Gl, Br; nimeri pron. negat. AMD; GM; GD/Bz, CI, II, Cţ, prin Vn, Br şi rar Ph, TI; nimerlea pron. negat. GD/rar Cţ; nlminea pron. negat. AO/Dj şi rar VI, Mh, Ot; AMD; TDM I, III; AFLR/prin Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar VI, Ph, Vn, Bz, CI, II, TI, Cţ; nimini pron. negat. AMD/rar Ot; nimirea pron. negat. AMD; TDM II/rar Br, TI; nimiri pron. negat. AMD/prin TI şi rarBr; genit. nimărui AFLR/rar Ag; GD/rar TI; nimuriti AFLR/rar Ph. NIMINI v. nimini. NIMEREA v. nimini. NIMIRI v. nimini. NIMNlC v. nimic 2°. NINGHIN v. nanghină. NINSORÎCĂ s. f. GM/rar II dim. de la ninsoare. NINTEA v. înainte 3°. NIPĂL s. n. AMD, h. 687/rar Ot, Tr „ciocan, mare, de lemn; mai”; cf. m ă i u c 1°. - var. nihpăl s. n. AMD, h. 687/rar Tr; nipăn s. n./rar Tr. NIPĂN v. nipăl. NIRLĂUI v. mierlăi. NISCAI adj. nehot. TDM II/rar Db „oarece, ceva, nişte”; cf. n e s c a i v a... - var. nescai adj. nehot. TDM III/rar Db. NISILNIE s. f., pl. nisilnii GD/rar Cţ „ciubăr de formă specială, cu toarte şi băieri de atârnat pe spate, cu care se transportă strugurii culeşi şi se toarnă în lin”; cf. n â-s â 1 c ă 1°... NISIPÂR s. m. GM/rar Db „căruţaş care transportă nisip”. NISIPÎ vb. IV refl. GD; AFLR/rar TI, Cţ „a se astupa cu nisip”: Da acuma s-a năsî/at ghiolurile, acuma nu mai sânt ghioluri... s-a năsîJat GD/878. - var. năsipi vb. IV refl. AMD, h. 545; GD/rar TI. NISIPOS adj. AO, h. 584/rar Dj, Ot [d. pământ] „afânat, fărâmicios ca nisipul”; cf. ars... -var. năsipds adj. AO, h. 584; TDO/ prin Dj şi rar VI, Mh, Ot. NIŞCAVAI v. nescaiva. NITÂIMĂR (3 sil.) s. n. AMD, Pl. 170-171/rar Gr „ciocan special pentru nituri”. NITUITOR s. n., pl. nituitoăre AO, Pl. 137/rar Mh „başchie”; cf. b a s c h i e 1°... NIŢĂLÂŞ adv. TDM II; AFLR/rar Vh, Br dim. de la niţei. Am învăţat niţălăş nemţeşte TDM 11/722; cf. n i ţ e 1 u ş. NIŢEL adv./adj., pl. niţei, f. niţică, pl. niţele AO, h. 384; TDO; AFLR/Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar VI, Tr; AMD, h. 587; TDM I—III; AFLR/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Vn şi rar Bz, Br, If, TI „puţin, în cantitate mică”: Punem făină de grâu şi o împielmăm cu niţică sare TDO/ 970. A ieşit luna niţel TDM 11/724. Mai strângem pin grădină câte niţel burian AFLR/701. Dacă s-a făcut niţel sat, s-au mutat aici id./706. Are şi ea niţică mese-rioară id./713. NIŢELUŞ adv. AO, h. 384; TDO/rar Gj, Dj; TDM I, III/rar Ag, II dim. de la niţel; „puţintel”; cf n i ţ ă 1 â ş. NIVELl vb. IV AO, h. 197; TDO/rar Gj, Mh; AMD, h. 80; 179; TDM III/rar Ph, Vn, Br, Tr, CI „a nivela”: [Face] aria unde-i loc bun, ia sapa şi niveleşte locu ăla bine, bine TDO/941; cf. î n n i v e 1 â... -var. anilivă vb. I TDM II/rar Bz; arinivâ vb. I AFLR/rar Gr; nevelâ vb. I TDM II/rar Vn; neveli vb. IV GD/rar TI. NIVELITOÂRE s. f. AMD, h. 701/ rar Bz „drişcă mare”; cf. d r e p t â r 1°... NIVIDI v. năvădi 1°. NO interj. AFLR/rar Cţ „ei bine!”. NOÂPTE s. f. 1° de ~ loc. adv. TDO/ rar Dj; de de ~ loc. adv. GM/rar II „din noapte, în timpul nopţii”: La douăsprezece dă noapte GM/770. 2° var. noâptelea, de-n - loc. adv. AFLR/ rar Dj „de cu noapte, înainte de a se face ziuă”. NOÂPTELEA v. noapte 2". NOÂTEN v. noătin 3°. NOÂTENĂ v. noâtină 2°. NOÂTIN s. m., pl. noătini 1° AMD, h. 670/prin Tr şi rar Db, Ot „ied până la vârsta de doi ani”; cf. m i 6 r 4°... 2° AMD, h. 671/rar VI, Ot „berbec tânăr, de doi-trei ani”; cf. m i 6 r 3°... 3° AMD, h. 268 MN; Pl. 123-124; GM/ Ph, Vn, Bz, Br, II, TI, Cţ, prin CI şi rar Db, Ot, Tr, If „mânz între un an şi trei ani”. -var. noâten s. m., pl. noâteni 3° AMD, h. 669; Pl. 123-124; TDM IlI/Ph, Vn, Bz, Br, II, prin Cţ şi rar Gl, CI, TI. NOÂTINĂ s. f., pl. noătine 1° AMD, h. 670; Pl. 125/rar Db, Tr; noătinilrar Tr „iadă între un an şi doi ani”; cf. v ă t u i e 5°. 2° AMD, Pl. 123-124; AFLR/prin Bz, CI, II, TI, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Br, Ot; noătini AMD, Pl. 124/rar Tr, TI „mânză între un an şi trei ani (înainte de prima fâtare)”. 3° AMD, Pl. 123-124/rar Ag „oaie bătrână (stearpă)”; cf b a b â n ă. 4° AMD, Pl. 124/rar CI „cal (indiferent de sex) slab şi bătrân; gloabă”: Ce mai faci, mă, cu noâtină aia, că nu mai e bună dă nimic/864; cf. t a 1 â n 3°. -var. 2° noătenă s. f., pl. noătene AMD, Pl. 123-124; TDM IlI/Vn, Bz, Br, prin Ph, II, Ct şi rar Db, TI; noâteni AMD, Pl. 124/rar CI. NOCOVÂLĂ v. nicovală 1°. NOCOVÂLNĂ v. nicovală 1°. NOCOVÂNĂ v. nicovală 1°. NOD s. n., pl. noduri 1° AO, h. 439/rar Gj „rest din tulpina de porumb rămas în pământ după tăiatul cocenilor”; cf. c i o â-tă1 1°... 2° art. în expr. a da n6dul AO, h. 612/ rar Gj, Mh, Dj [d. cereale] „a înspica”; cf. guşă... 3° AO, h. 85/prin Dj şi rar Ot; - în gât/ rar Gj, Dj; art. nodul, ~ beregăţii AO/rar Dj, Tr; AMD, h. 52/Tr, prin Ot şi rar Ag, Vn, If, TI, Cţ; ~ bereguşului AMD/rar Cţ; ~ beţivânului GD/rar Cţ; ~ de la Adâm AMD/rar Vn, Br; ~ gârgăloduiui AO/rar Mh; ~ gârleănului AO/rar Ot; ~ grile-jului/rar Mh; ~ lui Adăm/rar VI, Gj „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă I ă u... 4° art. nodul gâtului AMD, h. 31/rar Db „omuşor”; cf.beregâtă2°... 5° art. nodul genuchelui AO, h. 120/ rar Ot; ~ genuchiului AMD, h. 86/rar II „rotula (genunchiului)”; cf. b i 1 ă... 6° AO, h. 124/prin Gj şi rar VI, Dj, Tr; AMD, h. 90/Ag, Db, Bz, CI, II, prin Ph şi rar VI, Tr, Gr, Cţ; noade AMD/rar Ag, Ph; art. nodul gleznei/ ~ de la gleznă AO/rar VI; AMD/rar VI, Ph, Vn, Ot; ~ lâbei/rar Cţ; ~ piciorului//a picior AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot, Tr; AMD/Ag, CI, prin VI, Db, II şi rar Bz, Br, Ot, Gr „oul piciorului”; cf c h i ş i ţ ă2 3°... NODĂRÂR v. nodurâr 3°. NODÎŢ s. n., pl. nodiţe AO, h. 124/ prin Mh „oul piciorului”; cf. e h i ş i ţ ă2 3°... - var. nodiţă s. f, pl. nodiţi AO, h. 124/prin Mh. NODIŢĂ v. nodiţ. NODORÂR v. nodurâr 2°. NODURÂR s. n., pl. nodurăre 1° AO, h. 738/rar VI „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natră”; cf. b â t ă1 3°... 2° AMD/rar Bz „băţ de care se leagă la sulul dinainte (cu noduri) capătul urzeiii când se începe ţesutul”; cf. g u r i 16 r 1°... 3° var. nodărâr s. n., pl. nodărăre AMD, Pl. 121/rar Cţ „uruioc, piedin”; cf. c a d e n 1 â ţ... - var. 2° nodorăr s. n., pl. nodorăre AMD/rar Bz. NODURELE s. n. pl. GM/rar Gr [în descântece] dim. de la nod. NOGLÂ1SM v. noglâizn 1°. NOGLÂIZĂN v. noglâizn 2°. NOGLÂIZBĂR v. noglâizn 2°. NOGLÂIZIN v. noglâizn 2°. NOGLÂIZIR v. noglâizn 2°. NOGLÂIZN (2 sil.) s. n., pl. noglâ-izne 1° AMD/rar Tr „tipar pentru confecţionat capete de şuruburi”. 2° var. noglâizăn s. n., pl. noglăizăne AMD, Pl. 178/rar Cţ „tipar de făcut caiete”; cf. c h 6 r n ă r 3°... 3° var. rongâizuri s. n. pl. AMD, h. 695/rar Tr „masă, banc de lucru”; cf. bâncă 1°... - var. lognăizni (3 sil.) s. m., pl. lognăizni 1° AO, Pl. 140-141/rar Dj; Ioiclâizmă s. f., pl. loiclăizme 2° AO, Pl. 140-141/rar Dj; longlâizn s. n., pl. long-lăizne 2° AMD, Pl. 178/rar Gr; noglaism NOZEMOZĂ s. n. 1° AO/rar Dj; noglâizbăr s. n., pl. noglâizbăre 2° AO/rar Dj; noglăizin s. n., pl. noglăizine 2°/rar Mh; noglâizir s. n. 2° AMD/rar Ot; noglâizni s. 2° AO/rar Ot; nonglăizir s. n. 2° AMD/rar Ot; non-glăzni s. 2° AO/rar Ot. NOGLÂIZNI v. noglăizn 2\ NOHA v. nohân. NOHÂN s. AMD, Pl. 86-88; GM/prin Br şi rar Vn, TI, Cţ „soi de viţă-de-vie”. - var. noha s. AMD, Pl. 86-88/rar Vn; nohână s. f./rar Gl. NOHANĂ v. nohân. NOIÂM v. noiân. NOIÂN s. n., pl. noidnuri AMD, h. 527/rar Ag, Db „troian de zăpadă”; cf. hâlă' 2°... - var. noiâm s. n., pl. noiâmuri AMD, h. 527/rar Ph. NOIEMBERE v. noiembrie. NOIEMBRE v. noiembrie. NOIEMBRIE (3 sil.) s. m. AMD, h. 513/Br, Tr, prin Ph, Ot şi rar VI, Ag, Db, Vn, If, Gr, II, TI „numele lunii noiembrie”; cf. A n d r e i... -var. noiembere s. m. AO, Pl. 43/rar Gj, Mh; noiembre s. m. AMD, h. 513; GM; TDM II, III/Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin VI, Gr şi rar Vn, Br; noiemvere s. m. AO/rar Gj, Mh; noiem-vire s. m./rar Mh; noiemvre s. m. AMD; GM/prin Ag, Tr şi rar Db, Ph, Vn, Br, CI, II, TI; noiemvrie (4 sil.) s. m. AMD/rar Ph, Vn, Gl, Tr, If, Cţ; noiemvrie (3 sil.) s. m./rar Bz, TI. NOIEMVERE v. noiembrie. NOIEMVIRE v. noiembrie. NOIEMVRE v. noiembrie. NOIEMVRIE (4 sil.) v. noiembrie. NOIEMVRIE (3 sil.) v. noiâmbrie. NOIMĂ (2 sil.) s. f. GM/rar Br „termen ironic, uşor depreciativ, la adresa unei persoane; sărăcie”: Ea, noima, nu plângea deloc/741; cf. z n ă m ă. NOIME, pe ~ loc. adv. AMD/rar Tr „pe stil nou”. NOÎŢĂ s. f., pl. noiţe AMD, h. 54/rar Ag „aluniţă (pe obraz)”; cf. a 1 u n e 1... NOJI vb. IV intranz. 1° AMD/rar Db [d. plante] „a creşte, a se dezvolta”: Nu mai nojeşte porumbu dacă nu rupem puii/ 700. 2° GM/rar Ph „a prospera, a progresa”. Atunci să nojjăscă, s-adauge când o noji lemnele şi pietrele... şi când l-oi împinge eu cu mâna/707; cf. a j ti n g e 3°... NOJICĂ v. noj iţă 2°. NOJÎŢĂ s. f., pl. nojife 1° AO, h. 300/prin Gj, Mh; nojiţi!rar Mh „fiecare dintre găurile prin care se bagă aţa/ cureaua la opinci”; cf. b e 1 c i ti g 3°... 2° pl. nojiţi AO, h. 299/rar VI, Gj; AMD, h. 489/rar Db, Ph, Bz, Gr, Cţ „sfori cu care se leagă opincile de picioare”; cf. agăţătoare 3°... 3° AO, Pl. 122-123/rar Ot „baieră la găleată, oală etc.”; cf. o b r â m e, p i e d i-c ă 4°, t o â r t ă 1°, v â r z 6 b 9°. -var. 2° năjiţă s. f., pl. năjiţe AMD, h. 489; AFLR/rar Vn, II; năjuţă s. f., pl. năjuţe AMD/rar Tr, CI; nojică s. f., pl. nojici/mr Ph, Br. NOMÂT v. nămăt1 1°. NOMETE v. nămăt1 1°. NOMOÂRE v. nămol 1°. NOMOL v. nămol 1°. NOMOLI vb. IV AFLR/rar Cţ „a se introduce viţa-de-vie, la plantare, în pământ galben şi baligă”; cf. m o c i r 1 i... NOMOLIT v. nămolit 2°. NONGLĂIZIR v. noglăizn 2°. NONGLÂIZNI v. noglăizn 2°. NOOR v. nour. NOORE v. nour. NOOREÂLĂ v. noureâlă. NOPÂRCĂ v. năpârcă l°-4°. NOPTÂ vb. I intranz. AO, h. 277/rar Dj „a înnopta”. NOR v. nour. NORĂ s. f., pl. nori AO, Pl. 21/Gj, Mh, Dj, Ot, prin VI şi rar Tr; AMD, h. 161 MN/Ag, prin Db, Ph, Gr şi rar VI, Bz, Br, Ot, Tr, If, CI, II, TI; nore AO/V1; AMD/ prin Db şi rar VI, Ph, Vn, Br, Tr „nurori”. - var. nuroră s. f. GM/rar Gr. NOREÂLĂ v. noureâlă. NORELE s. f. pl. AMD, h. 315/rar Db „zorele”. NORIU adj., f. none AMD, h. 498; GM/prin Gr şi rar Db „de culoarea norilor; albastru deschis”; cf. a 1 b â s t r i... - var. nouriu adj., f. nourie GM/rar Db. NOROÂCE s. n. 1° pl. tantum GM/rar Vn „obiceiul de a pune, în seara de Bobotează sau de Anul Nou, foi de ceapă pentru a ghici starea vremii în cursul anului”: Norpăcili în seara de Bobotează şi la Sfântu Vasile să face: zis Ia Anu Nou [...] foi de ceapă, joacă aşa şi pune lunili/727. 2“ var. năroc s. n. TDO/rar Gj, Mh „destin favorabil; şansă”: Da atâta am avut nărocu c-a fost sănătoşi [copiii]/905; cf. b â ft i n ă... NOROCI vb. IV intranz. TDO; AFLR/ rar Mh, Dj „a ura noroc”: Şi încep să norocească [la nuntă], să dea chiot, să ureze sănătate tinerilor TDO/983. NOROD v. nărod 1°. NOROZl v. nărozi 1°. NOSÂLCĂ v. năsâlcă 2°. NOSEMÂZĂ v. nozemoză. NOSIMOZĂ v. nozem6ză. NOST pron./adj. posesiv, pl. noşti, f. noastă, pl. noaste TDO;AFLR/Gj, prin Dj şi rar Mh, Ot; AFLR/rar Ag, Bz, TI „nostru”: Avem trei centruri în comuna noastă AFLR/681. Venea veri de-a noşti, doi sau trei id./878. — var. nostu pron./adj. posesiv, f. pl. noăşte AFLR/rar Gj, Mh. NOSTU v. nost. NOTENÂŞ s. m., pl. notenăşi AMD, h. 268 MN; GM/rar Bz, CI dim. de la no a-t i n 3°. NOTINÎCĂ s. f. AO, h. 410/rar Mh; AMD, Pl. 122-123/rar Tr dim. de la noatină („mia fătată în primăvara respectivă”). NOTIOR s. m., pl. notiori AO, h. 743/ rar Dj, Tr dim. de la noatin („miel fătat în primăvara respectivă”). NOTREÂŢĂ v. mătreâţă 2“. NOTRETE v. nutreţ 2°. NOTREŢ v. nutreţ 2°. NOUĂ 1” adj. AFLR/rar TI „nou”: în seara de Anu Nouă, atunci se face, mama lu Dumnezeu! să face capră/883. 2° din ~ loc. adv. AFLR/rar TI „din nou, iar”; cf. i â r a ş. 3° noua, de-a ~ GO/rar Dj „urare adresată celui care strănută”. NOULÎŢ adj., nou - GM/rar Ph „foarte nou, nou-nouţ”: CosciugU noi l-am tăiat cu toporaşu-aşa că era nou-nouliţVll\6. NOUR s. m., pl. nouri AO, h. 312; AFLR/Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 523 MN; GD; AFLR/rar TI „nor”. -var. năur s. m., pl. năuri AMD, h. 523 MN/prin TI; năure s. m., pl, năuri! rar TI; noor s. m., pl. noori AO/prin Gj, Dj şi rar VI; AMD/rar TI; noore s. m., pl. noori AO/rar Gj, Dj; noure s. m., pl. nouri AO, h. 312/rar Gj, Dj; nor s. n., pl. noruri AMD/rar CI, II. NOURE v. nour. NOUREÂLĂ s. f. GO/rar VI „timp noros”: N-o cosăşti [iarba] săptămâna asta [...] că mi să pare cam nouoreălăi901; cf. noureâţă. -var. nooreâlă s. f. AFLR/rar VI; noreâlă s. f. AMD, h. 523/rar Db. NOUREÂŢĂ s. f. TDO/rar Gj „timp noros”: Da nu să leagă via decât când este nouoreăţă şi în urma ploii/921; cf. noureâlă. NOURIU v. noriu. NOVĂ s. f. GO/prin Gj; GM/rar VI, Ot „soi de viţă-de-vie nealtoită”. NOZÂC v. mozâc. NOZEMĂ v. nozemoză. NOZEMOZĂ s. f. AMD, PI. 92/rar Ot, Tr „boală a albinelor, cel mai adesea provocată de îngrijirea defectuasă din timpul iernii; nosemoză”. -var. neosem s. AMD, Pl. 91-92/rar Tr; nesămozâ s. f. AO, h. 693/rar Mh; nesomeză s. f. AO/rar Ot; nosemâză s. f. AMD/rar Db; nosimoză s. f. AMD/rar Cţ; nozemă s. f. AO/rar Dj; AMD/rar Ot, Tr, Cţ; simoză s. f. AMD/rar Vn. NUCĂ s. f., pl. nuci 1° GM/rar Tr „capsulă de bumbac”: Când vata să cocea, crăpa nuca aşa şi işa vata-n sus. înflorea bumbacu, făcea nuâile-a\ea, făcea nucile! 804; cf. g ă o ă c e 6°... 2° var. lucă s. f., pl. luci GM/rar Bz „fructul nucului”. NUCĂRIE s. f. AO, h. 487/prin Gj, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 371/rar Ag, Ph, Vn, Br, Tr, Gr, II „nucet”; cf. 1 i z i e r â 2°... NUCEÂNCA s. f. art. GM/rar Gr „numele unui dans popular”. NUCITEÂN s. m., pl. nuciteni AMD/811 „locuitor din comuna Nucet”. NUCŞOARĂ s. f. AMD, P1.86-88/rar Tr; ~ âlbă/rar Tr „soi, varietate de viţă-de-vie”. NUCŞOREÂN s. m., pl. nucşoreni AMD/674 „locuitor din comuna Nucşoara”. NUCULIŢĂ s. f., pl. nuculiţe GM/rar Br; nuculiţi AMD, h. 415/rar Db dim. de la nucă. NUIA s. f., pl. nuiele AO, h. 736/Dj şi rar Mh, Ot „vergea între firele de urzeală”; cf. b 1 ăn i ţă 5°... NUIELÂ vb. I tranz. AO, h. 194; GO/ prin Mh şi rar Gj „a bate nuiele la pereţii casei de lemn (ca să se prindă tencuiala)”; cf. a r ă c i... -var. nuielî vb. IV tranz. AO, h. 194/ prin Mh; AMD, h. 177/rar Db. NUIELET s. n., pl. nuieleturi AMD, h. 408, 411/rar Cţ „zăvoi”; cf. c h 1 c i u... NUIELÎ v. nuielâ. NULĂ1 adj. f. AO, Pl. 34; GO/rar Gj [d. făină] „de calitate superioară”. NULĂ2 s. f. GM/rar Ag „maşină de curăţat coaja de pe buşteni”: [Sora mea] doi ani de zile a fost pe maşină, acolo la Stâlpeni, la nulă-i spunea. Trăgea nişte lemne aşa la... maşină, le lua aşa coaja aia de deasupra/688. NUMA, ~ că ce loc. adv. TDO/rar VI „numai ce, abia ce”: Când venise dumnealor, numa că ce plecase căruţa/917. NUMAIÎNDECÂT adv. GM/rar Db „numaidecât”. - var. numandecât adv. GD/rar TI. NUMANDECÂT v. numaiîndecât. NUMĂR v. umăr 5°. NUMĂRĂ vb. I refl. AO, Pl. 141/rar Mh; AMD, h. 155; 197; 204; 322/rar Ag „a se numi; a se considera”: Aia să numără tăietoare de ghivent AO/948. Oamenii care vin din partea miresii să numără pocânzeii AMD, h. 155/766. Ambar să numără un vas dă păstrez în el AMD, h. 322/766; cf. n u m 12°. NUMĂRĂTÂŢII s. f. pl. AFLR/rar Mh „numerotării”. NUMĂRĂTOĂREA s. f. art., ~ ouă-lor AFLR/rar Gr „numele unei sărbători (Rusalii?), când se numără ouăle, a cărei nerespectare este pedepsită cu ologeală”: [De Rusalii] să ţine sărbătoarea care se numără ouăle, numărătoarea ouălor/835. NUMI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° TDO; AFLR/rar Gj; GM/rar Bz „a (se) fixa, a (se) stabili un termen, un lucru”: Mi-a numit unchiaşu un stup din ăsta de patru scânduri GM/731. Le măsoară [oile] în ziua în care să numeşte de oamenii care sunt TDO/935. Strâng pomi sălbatici, cireşi, meri, peri [...] şi-i plantez în locul numit, unde-1 am eu AFLR/939; cf. h o t ă r î 3°... 2° var. lumi vb. IV tranz. şi refl. AMD, Pl. 101-102; 110-111; GM; TDM I/rar Tr, Gr „a se numi”: Cânepă dă toamnă să lumeşte aia AMD, Pl. 101-102/788; cf. numără 1°. NUMIRE s. f. AMD/rar VI „nume, denumire”: N-aş putea şti dă unde are numirea [satul]/756; cf. 1 ti m e. NUMIT adj., pl. numiţi TDM III/rar Gr; AFLR/rar TI „renumit, vestit”: Era doi-trei băieţi care era numiţi!825; cf. vestitor. NUMOL v. nămol 1°. NUN s. m., pl. nuni 1° - măre AMD, h. 148/Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, II, Cţ, prin Db, Gr, CI şi rar Ph, Gl, TI „naş în ziua nunţii”; cf. n ă n ă ş... 2° AMD, h. 150 MN/rar Ag; ~ măre/ rar Ag „naşul în raport cu părinţii copilului botezat; cumătru”; cf. c u m ă t r u... 3° AO, Pl. 21/rar Dj „mire”; cf. g i n e-r e 1°... -var. 1° nune s. m., pl. nuni, ~ măre AO, Pl. 19/rar Ot; pl. nune mari/rar Ot. NUNĂ s. f. 1° pl. nuni AMD, h. 148 MN/prin Ag, Br, Gr şi rar Db, Vn, Bz, Ot, CI; ~ măre AO, Pl. 19/rar Ot; AMD/Bz, Br, II, Cţ, prin Ag, Vn, Ot, Tr, CI şi rar Db, Ph, Gl, Gr, TI „naşă în ziua cununiei”; cf. n ă n â ş ă... 2° pl. nuni AMD, h. 150 MN; 151 MN/rar Ag „naşa în raport cu părinţii copilului botezat”; cf. c u m ă t r ă... 3°~ mică AMD, h. 148 MN/rar Gr „fiica nunilor”. 4° pl. nune AO, Pl. 21/rar Dj „mireasă”: înainte îi zicea nună [miresei]/974; cf. î m-p ăr ă t e as ă... 5“ art. nuna GO/rar Dj „hora care se joacă la nuntă după cununie; nuneasca”: [Mirii] să cununau, veneau acasă, făceau nuna, jucau mbw/988; cf. c o n c i 1°... NUNE v. nun 1°. NUNEĂUA s. f. art. GM/rar II „dansul nuneasca”; cf. c o n c i 1°... NUNÎŢĂ s. f. AMD, h. 148/rar Db dim. de la nună. NUNTĂRI s. m. pl. GM/rar Br „rude ale mirilor care pregătesc nunta”: Punea cine face nunta, ştii, punea, vorbea ei acolo, părinţii o punea a doua săptămână, a treia săptămână... a vorbit ei, s-a-nţeles, acolo, s-a-nţeles cu nuntări!749; cf. n u n t â ş i 2°. NUNTĂŞI s. m. pl. 1° AMD, h. 155/ rar Bz „participanţi la ceremonialul nunţii, dar nu şi la masă”: Nuntaşi să spune ziua şi meseni noaptea, când dă darurile/747. 2° AFLR/rar Ot „persoane (rude ale mirilor) care pregătesc nunta”: Prima dată, de grijă au nuntâşii, cum s-ar spune, să taie porc, să taie păsări, să facă cozonac, să facă pâine/934; cf. n u n t â r i. 3° AMD; GM/rar Vn, CI „călăreţi din alaiul nunţii”: Nuntaşii merg călări, prezintă nunta şi zic colăcirea şi iertăciunile AMD/ 728; cf. c ă 1 ăr â ş 3°... NUNTĂ s. f. 1° pl. minte AO, Pl. 20/ prin VI şi rar Ot; AMD, h. 155 MN; AFLR/ Ag, Ph, Bz, Br, Tr, CI şi prin Vn, Gr, II, Cţ „nunţi”: Aşa să făcea nunţiii nainte AFLR/ 699. 2° GM/prin Tr şi rar CI „horă, petrecere între tineri, distracţie”: Când este muzică, să strânge fete, băieţi, cine vrea să duce la nuntă, c-aşa-i spunem. Ne ducem la nuntă şi jucăm/780. 3° AFLR/rar Cţ „(perioadă de) împerechere a lupilor, câinilor”: [Lupii] au şi ei nunta lor, cum să zice, s-adună, lupu, lupoaica, ca să... căţeleze şi ei... cum să zice ţărăneşte/899; cf. c ă ţ e 1 ă r i e... NUNTĂŞÎTĂ adj. f., pl. nuntăşite AO, h. 175/rar Mh „care participă la nuntă”. NUNTEĂN s. m., pl. nunteni AO, h. 175/rar Tr „participant în alaiul unei nunţi; nuntaş”; cf. m u s a f i r... NUNUŢ s. m., pl. nuntiţi GM/rar Ag „ciucure”; cf. c i 6 c o 12°... NURORĂ v noră NUT s. AMD, Pl. 172/rar Ph „gărdi-nar”; cf. c e aprâz 1°... NUTRETE v. nutreţ 2°. NUTREŢ s. n. 1° de ~ AMD, PI. 148/ rar Ot [d. brânză] „făcută din lapte muls în perioada stabulaţiei”. 2° var. notreţ s. n., pl. notreţuri AO, Pl. 74; TDO/rar Gj, Dj; AMD, h. 328 MN; 613; TDM II, III/rar VI, Ph, Bz, Ot, Tr, II, Cţ; notreţe TDM III/rar II „plante recoltate pentru hrana animalelor; furaj”; cf. f â n 2°... - var. 2° nătreţ s. n. GD; AFLR/prin TI; notrete s. n. AFLR/rar Mh; nutrete s. n./rar Mh. OÂRCE 375 OBĂDÂT OÂGĂNĂ adj. f., pl. oăgăne GM/rar Tr [d. încăperi] „goală, eliberată de lucruri”: Era hoţi înainte, spărgea şi lua tot. Lăsa casa uăgănă!796. OÂGĂR s. m., pl. oăgări 1° GM/rar Gr „voinic, vlăjgan”; cf. j i d o v 2°... 2° GM/rar Ag „om necivilizat, înapoiat”: Totuşi s-a mai civilizat acu. Păi era într-un timp nişte oăgări de-i zvârleai în lună, nişte oăgări... îi trimiteai dracului în lună/ 674; cf. g h i o r 1 â n 5°. OÂICHEŞ (2 sil.) adj., pl. oâicheşi, f. oăicheşă, pl. oăicheşe 1° AO, h. 9, 10/ Gj, prin Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 7, 8/ prin Db, Gr şi VI, Ag, Ot, Tr „brunet”; cf. arâp 1°... 2° f. AFLR/rar Db [d. oi] „cu cearcăne de culoare închisă în jurul ochilor”; cf. b a-1 a o â c h e ş ă... -var. 1° oâichiş (2 sil.) adj., pl. oăi-chişi, f. oăichişă, pl. oăichişe AO, h. 9, 10/rar VI; AMD, h. 7, 8/rar Gl, Bz, CI, II. OÂICHIŞ v. oâicheş 1°. OÂJDE s. f. GO/rar Mh „urzeală pusă pe război”: O spălăm frumos [lâna], urzim sau batem altă oăjde cu ea/949; cf. a r-g e â 3°... OALĂ s. f., pl. oale 1° AMD, h. 191/ rar Gr, Cţ „olan folosit la acoperişuri”; cf. capac 8°... 2° AO, h. 219/rar Mh „tub, din argilă arsă, la puţ”. 3° var. ol s. n. GM/rar Br „ceaun (de mămăligă)”; cf. c ă 1 d â r e 1°... 4° pl., în expr. a pune oale AFLR/rar Db, Gr „a practica un obicei, în seara de Anul Nou, pentru aflarea ursitei”; cf. c ă-ciulă 8°... 5° art., în expr. a sparge oâla GM/rar Bz [în jocurile de copii] „a nu se ghici cine este ascuns într-un anumit loc”: Dacă sparge Mia, de zice că-i Nicu sau altu şi este altcineva, atunci mai stă o dată/750. 6° art. pe spârtelea oâla loc. adv. GM/ rar Bz „mod de a se juca de-a v-aţi ascunselea, conform căruia dacă, cel care vede un partener şi nu-1 recunoaşte, mai mijeşte o dată”. 7° în expr. a umblă din oâlă-n poală GD/rar Cţ „a umbla de colo colo fără rost, fără folos”; cf. b o j b â c â i... OÂLEU v. ăuleu. OĂLIU v. ăuleu. OAMENIME s. f. colect. GM/rar Gr „mulţime de oameni, omenire”: Când s-a ivit ai noştrii atuncea [...] s-a iscat... ţărănimea asta, mmimmea asta a noastră/ 827; cf. o m e n i e. OAR v. oăre2 2°, 3°. OÂRĂ s. f., pl. oăre 1° AFLR/rar Mh „animal domestic”. 2° colect. AO, h. 426; TDO; AFLR/ Mh şi prin Dj; AMD, h. 296/rar Ot, Tr „păsări de curte”: Am dat la oară, am muls oile AO/957; cf. g u j ă 1 i e... 3° var. hoără s. f., pl. hoăre GM/rar Tr „insectă, gânganie”: [Soţul] era pă front plin dă hoăre, dă păduchi/780; cf. b â z d â-g ăn i e 1°... -var. 2° hoără s. f., pl. hoăre AO, h. 426; TDO/Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 296/rar Ot. OÂRCE adj. nehot. GM/rar Ph „orice”: oărce sărbătorică să ţinea-nainte/715. OÂRDE s. f., pl. orzi AO, Pl. 87/prin Mh „urzeală pusă pe război”; cf. a r g e â 3°... OÂRE1 s. f. GM; TDM I; AFLR/prin Tr, Gr, 11 şi rar Ag, Db, Bz, Br, CI „dată, oară”: Lăstarii ăia îi curăţă omu şi-i foloseşte a doua oăre GM/684. OÂRE2 v. ori l°-3°. OARECÂŢIVÂ pron./adj. nehot. AFLR/rar Db „câţiva, vreo câţiva”: Am mai muncit la avuţia noastră oarecîţbă ani/700. OÂRJDE s. f. AO, Pl. 87/rar Mh „urzeală pusă pe război”; cf. a r g e â 3°... OÂRZĂN adj., f. oărzănă, pl. oărzăne 1° GO/rar Mh „de culoare închisă”: Sânt două calităţi [de făină]: şi mai aşa mai uărzănă, cum să spun, mai neagră, şi mai albâ/965. 2° var. oărzân adj., f. oărzănă AO, h. 9/ rar Mh „cu pielea de culoare închisă; brunet”: oărtfîn la faţă/946; cf. a r â p 1°... 3° AO, h. 477/rar Gj, Mh [d. mere] „care se coace devreme, Ia coptul orzului; văratic”; cf.orzâticl0, orzărescl0, orzesc, urzărese. OÂRZÂN v. oârzăn 2°. OÂSPĂT v. oâspeţ 2°. OÂSPĂŢ v. oâspeţ 2°. OÂSPEŢ s. m., pl. oăspeţi 1“ AO, h. 175/rar Ot; AMD, h. 155/rar Tr „nuntaş”; cf. m u s a f f r... 2° var. oăspăt s. m., pl. oăspeţi AMD/ rar Gr „musafir”: Sfânta Vineri i-a spus că are o căţea rea şi, dacă nu o fi oăspăţ bun, va muşca-o câinele GO/946; cf. g o s t... - var. 2° oăspăţ s. m., pl. oăspeţi GO/ rar Mh. OÂŞCĂ s. f., pl. oăşte AMD, h. 3/rar Ot „craniu”; cf. c a p â c 4°... OBÂDĂ s. f., pl. obezi 1° AO, h. 219/ rar VI, Dj „bucată de lemn, bârnă folosită la căptuşirea pereţilor unei fântâni”; cf. c o n t r a f i s ă 3°. 2“ GO/rar Mh „bucată de lemn (sau bloc de ciment) cu care se împănează inelele de ciment (ori de lemn) folosite la zidirea pereţilor unei fântâni”. 3° var. obeădă s. f., pl. obezi AMD, h. 244 MN/Bz, Br, Ot, II, prin Vn, CI şi rar Ag, Ph, Tr, TI, Cţ „fiecare dintre bucăţile de lemn încovoiat, care formează colacul roţii de car”; cf. c i o 1 ă n 2°... 4° AMD, PI. 164/rar Ph, Bz „fiecare dintre lemnele încovoiate care formează colacul ce ţine strâns piatra zăcâtoare la moară”; cf. p i 6 n 2°, p o d v â l1 3°, p o-p i c 4°. 5° AMD, Pl. 167/rar Bz „fiecare dintre lemnele încovoiate ce formează scobitura în care sunt aşezate pietrele morii”. 6° var. obeădă s. f. AO, Pl. 127/rar VI; AMD, Pl. 163/rar Ph „fiecare dintre bucăţile de lemn încovoiat care îmbracă roata morii”; cf. cârjă 5°... 7° AO, Pl. 130/rar Ot „fiecare dintre cele două scânduri în care sunt fixate capetele de sus şi de jos ale şiştorilor de la roata morii”; cf. m a r t â c 10°... 8° GO/rar Gj „fiecare dintre blocurile de ciment care formează temelia casei”. 9° AO, h. 262/prin Mh şi rar Gj „veşcă la sită”; cf. c a s n ă c... 10° AO, h. 282/rar Mh „bor la pălărie”; cf. ă r i p a 7°... 11° AMD, Pl. 132—133/rar Tr „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în formă de semilună”; cf. c i u m p â v 2°... 12° pl., în expr. a o luă în obezi AMD/ rar Gr „a o lua raznă”; cf. r ă z n ă 3°. OBÂN s. n., pl. obăne AMD, h. 537/ rar Cţ „izvor”; cf. b a r â c ă 1°. OBĂD v. obod 1°. OBĂDÂT adj., f. obădătă 1° AO, h. 143, 144/rar VI „cu picioarele deformate, infirm (din naştere)”: Obădăt la picioare, îi ca obezile la picioare/908; cf. c o t o n 6 g 1°... 2° AFLR/rar VI [d. car] „cu obezile fixate”: După ce i-a bătut spiţa [la roţi] vine obădăt!919. 377 OBĂDOI 3° AO, PI. 122/rar Dj [d. urechile oilor] „însemnată în formă de o bad ă”. 4° GM/rar 11 [iron.] „impotent”. OBĂDOI s. n., pl. obădoăie AMD, h. 251; 661 Im: Ag „cruce la sanie”; cf. b o-târ2 1°.„ OBÂRCĂÎ v. orbâcăl. OBÂRŞEÂN s. m., pl. obârşeni AO/ 936 „locuitor din comuna Obârşia”. OBÂRŞI vb. IV tranz. GO/rar Gj „a termina”; cf. a c h i t â 1°... OBEĂDĂ v. obâdă 3°, 6°. OBEDÂR s. n., pl. obedăre AMD, h. 689/rar Bz „unealtă cu care rotarul însemnează obezile”; cf. călcătoare 9°... OBEJDIE s. f., pl. obejdii GM/rar Gr, CI „obidă, necaz”; cf. b a i1... OBERLÂC v. oberllc. OBERLIC s. n. şi m., pl. oberlicuri AMD, h. 185/rar Br; oberlicilm TI „ochi de geam”; cf. cerceveâ 4°... — var. berile s. n., pl. berlicuri AMD, h. 185/rar Br; oberlâc s. n./rar TI; oberllft s. n., pl. oberlifturi/rar Cţ. OBERLÎFT v. oberlic. OBIÂ v. obieli. OBICEU v. obiclu. OBICII v. obiclu. OBICÎU s. n., pl. obiciuri GM; TDMII/ rar Ph, Bz, Br, If, Gr, II „obicei, deprindere”; cf. apucătură 3°... -var. obiceu s. n, pl. obiceuri GM; TDM II/rar Bz, CI; obiceăuă GM/rar Br; obicll s. n., pl. obiciuri GM; AFLR/rar Gr, CI; ubicei s. n. AFLR/rar Gr. OBIELI s. f. pl. AO, h. 297/prin Dj şi rar Gj; AMD, h. 488 MN/T1, prin Cţ şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Br, Tr, CI, II; obiăle AMD/rar Tr „obiele”. - var obiâ s. f., pl. obiele AO, h. 297/ prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 488 MN/rar Ph, Ot, Tr, Gr, II. OBIJNI v. obişnui. OBIJNUÎNŢĂ v. obişnuinţă. OBILEŞTEÂN s. m., pl. obileşteni AMD/727 „locuitor din satul Obileşti”. OBLON OBIŞNUI vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se obişnuie AFLR/rar Ag „a se obişnui”: Dară mai demult erea... ş-acu chiară sânt, obijnim uleie de lemn TDO/937; cf. d r e s â. — var. bijnul vb. IV refl. GM/rar Ph; obijnl vb. IV tranz. TDO/rar Gj; obijnul vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se obijnuie TDO; AFLR/rar Gj. OBIŞNUINŢĂ, de ~ loc. adv. GM; TDM I/rar Ph, Vn, Ot „de obicei”: Cam dă obişnuinţă la trei săptămâni după ce să seamănă [plivim] TDM/702. — var. obijnulnţă, de ~ loc. adv. TDO/ rar Mh. OBIŞTE s. f., pl. obişti AO, h. 500/rar Mh „clacă”; cf. c 1 â c ă 1°... OBLEÂGĂ s. f., pl. oblegi 1° AO, h. 585/prin Mh şi rar Dj „teren lăsat câţiva ani necultivat (pentru refacere)”; cf. 1 i v ă-d i e 4°... 2° AO, h. 587/prin Mh „teren în care se intră cu plugul pentru prima dată; ţelină”; cf. 1 i v ă d i e 5°... 3°AO, h. 515/rar Mh „teren defrişat (pentru arătură)”; cf. curăţătură 1°... OBLEĂN v. opleân 3°. OBLEGI vb. IV refl. AO, h. 588/rar Mh [d. terenul lăsat necultivat] „a se înţeleni”; cf. î n i e r b â 1°... OBLET s. m. GD/rar Cţ „obleţ”; cf. ar v ât... — var. boblete s. m. GM/rar CI; orbete s. m., pl. orbeţi AFLR/rar Bz. OBLICIT adj., pl. obliciţi, f. oblicită GM/rar Vn „oprit (de a lucra în zile de sărbătoare)”: [Accidentele] se-ntâmplâ în sărbătorile când eşti oblicită, trebuie să se-ntâmple ceva pentru sărbâtorile-astea care sântem obliciţi'pentru ele/724; cf. i n-terzi s... OBLIGÂŢII s. f. pl. AO, Pl. 53/rar Dj „obligaţii”; cf. d ă t o r i e... OBLON s. n., pl. obloane 1° AO, Pl. 126/rar Mh; AMD, h. 465/rar VI „stăvilar la moară”; cf. a b ă t ă t 6 r... OBLU 2°AO, Pl. 127/rar Mh „fiecare dintre părţile laterale ale ulucului de la moară”; cf. â r i p ă 4°... 3° GO/rar Gj „fiecare dintre scândurile care închid coşul căruţei în faţă şi în spate”; cf. f r u n t â r 3°... 4°AO, h. 652/rar Dj „scândură prin care se separă codârla de restul căruţei”. 5° AMD, h. 148/rar Ag, Ot „loitră”; cf. canat 1°... 6°AO, Pl. 30; GO/rar Mh „fund de lemn”: Dupe-aia o tomăm [mămăliga] pe un... un oblon aşa...este rotund aşa, rotund c-o coadă aşa/965; cf. b 1 ă n ă 2°... OBLU 1° adj. AFLR/rar Ag „sărac lipit, foarte sărac”: Eu l-am luat oblu cu patru copii, fără nimic/679; cf. r a s 4°. 2° cu val. subst. n., pl. oblttri AMD, h. 575; 700/rar VI; oăble AO, h. 576/rar VI „rindea”; cf. b r o â s c ă 8°... OBOD s. n., pl. oboâde 1° AO, h. 390/ rar Dj; AMD, h. 251/rar Br; oboduri AO/ rar Dj; AMD/rar Db „cruce la sanie”; cf. b o t â r2 1°... 2" AO, h. 657/rar Dj; oboduri/rar Dj „pisc la sanie”; cf. a 1 c â 7°... 3° A O, h. 262/Mh, Dj şi rar Gj; oboduri/ rar Dj „veşcă la sită”; cf. c a s n â c... 4°AO, h. 261/rar Dj „sită cu găuri mari, ciur pentru cernut seminţele de cereale”; cf. ciur 1°... 5°AO, Pl. 131/rar Mh, Dj „cerc din coajă de copac pus împrejurul pietrelor de moară”; cf. c o r 1 â t ă 9°... 6° AO, Pl. 131/rar Dj „adâncitura, scobitura în care sunt aşezate pietrele morii”; cf. o c 6 12°, p a 120°, p o d v â l' 4°, s â n 4°, 16 b ă 4°, v ă g ă ş 5°, v ă ş c ă 1 f e 2°. 7°AO, Pl. 129/rar Mh „cadrul format din cele patru lemne scobite în care este fixată piatra zăcătoare la moară”; cf. c o r-1 ât ă 8°... 8°AO, Pl. 127/rar VI, Dj „cercul (format din obezi) care, pus în exteriorul pietrei de la moară, adună apa în cupe”; cf. c ârj ă 5°... OBOR 9° TDO; AFLR/prin Mh şi rar Gj „vas mare dintr-un trunchi de copac scobit, în care se opăresc mfele (sau torturile de cânepă)”: [Fuiorul] îl faci motcă, îl fierbi în obod să se albească AFLR/937. [Rufele] le muiem şi pe urmă venim şi le chitim [...] în Vobod, din lemn de fag sau de brad [...] este aşa cât o buturugă de mare AFLR/941; cf. p â r 1 ău 1°. 10° GO/rar Mh „calotă la pălărie”. 11° AO, Pl. 131/rar Dj „bucată de pânză, cusută sub formă de tub şi pusă în mijlocul pietrei alergătoare, prin care trec boabele spre piatra zăcătoare la măcinat”. - var. 1° hobot s. n., pl. hoboturi AMD, h. 151 /rar VI, Vn; hopot s. n./rar Ag; obăd s. n., pl. obăde/m Vn; obod s. n., pl. obode/prm Vn şi rar Br; obot s. n., pl. oboturi/Db, CI, II, prin Ph, Br, If şi rar Gr; oboăte/rar Db, Ph; obud s. n./rar Vn. OBOD v. ob6d 1°. OBOR s. n., pl. oboare 1° AO, h. 198; GO; TDO/Gj, Dj, prin VI, Mh, Ot şi rar Tr; AMD, h. 180; GM; TDM II; GD/Br, II, prin Db, Tr, CI, TI şi rar VI, Ph, Vn, Bz, Gr, Cţ „curte (mai ales partea din spate unde stau vitele)”: Mireasa da cu apă din găleată şi umbla să ude ginerele în obor GO/905. La noi obor să zâce, nu curte GM/728; cf.ârie 1°... 2“ AO, h. 213/rar Mh; AMD, h. 674; GM/rar Ot, CI, Cţ „gard care împrej-muieşte curtea, grădina, ţarcul etc.”: [Lupul] a luat berbecu şi-a sărit cu el peste obor afară GM/862; cf. g ă r d â 1 n i ţ ă... 3° AO, h. 199/prin Gj, Mh'şi rar VI; AMD, h. 180/rar Vn „teren bătătorit în faţa casei; bătătură”; cf. f ă ţ ă 1°. 4° AO, Pl. 74; AFLR/prin Gj şi rar Mh „loc pe lângă casă pentru cultivat zarzavaturi (sau cânepă)”; cf. g r ă d t n ă 5°... 5° AMD, Pl. 89-90/rar Bz „partea din spatele curţii unde se ţin stupii; prisacă”; cf. a 1 b i n â r i ţ ă... 6°AO, h. 776/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 139—140/prin Bz, Ot, CI, Cţ şi rar Ph, Vn, II, TI „loc, în faţa târlei, unde se odihnesc oile după muls”; cf. a m i e z ă-toâre... 7° AO, h. 253/rar Db, Ot „staul pentru oi”; cf. a r c â c i 1°.., 8° TDO/rar Dj „gard pe cursul unei ape pentru a opri peştii”; cf. închisoare 4°... 9° GD/rar TI „despărţitură, spaţiu la unele unelte de pescuit, în care intră peştele”; cf. burduf 5°... 10° AFLR/rar Cţ „târg de vite”; cf. p a-z â r. 11° AMD, PI. 89-90; GM/rar Db, Bz, Tr, II; ~ de gloabă GO/rar Dj; AFLR/rar CI „ţarc, ocol al autorităţii comunale, unde se închid vitele găsite la păşune în locuri interzise şi de unde sunt eliberate doar în schimbul unei amenzi”: [Pădurarul] a vrut să-i ia [pe copii] cu oile la oboru de gloabă GO/972. 12° AO, h. 219/rar Tr „căptuşeală din nuiele împletite (sau din bârne) la pereţii fântânii”; cf. c o r 1 â t ă 5°... OBORĂŞ s. n., pl. oborăşe AO, h. 777/ prin Ot şi rar Dj; AMD, h. 280; Pl. 140; GM/prin II şi rar Ag, Ph, Vn, Tr, CI; GD/ rar Cţ dim. de la obor („ţarc, ocol pentru vite”): Iama aveam saiaua lor dă oi, obo-răşu lor acolo GM/836. Fieştecare avea oborăş în faţa casei GD/898; cf. o b o r e 1. OBOREL s. n., pl. oborele AO, h. 777/ rar Gj; AFLR/rar Ag dim. de la obor („ţarc, ocol pentru vite, oi”); cf. o b o r ă ş. OBOŢ v. obod 1°. OBRÂME s. f., pl. obrăme AO, Pl. 122-123; GO/rar Mh, Ot; obrămi ÂO/rar Mh „baieră”; cf. n o j Iţă 3°... — var. obrămie s. f., pl. obrămii AO, Pl. 122- 123; GO/rar Mh. OBRĂMIE v. obrăme. OBRĂŢ v. obrâţie 1°. OBRĂŢIE s. f., pl. obrăţii 1° AMD, h. 601/rar Db „clin de teren rămas nearat între două brazde (sau la capătul ogorului)”; cf. a m n â r 9°... 2° AMD, h. 339 MN/rar Ph „grădină de zarzavat”; cf. g r ă d i n ă 5°... 3° AMD, h. 180/rar Ph „curte (împreună cu terenul de sub casă)”. -var. 1° obrâţ s. n., pl. obrăţe AO, h. 595/prin Gj şi rar VI. OBRĂZ 1° s. m., pl. obrăzi AO, Pl. 2/ rar Gj, Ot „faţă, chip”; cf. o c h i 3°. 2° s. m., pl. obrăzi AO, h. 46/rar Gj, Mh, Dj „fiecare dintre cele două părţi laterale ale feţei”. 3° s. n., pl. obrăze AO, h. 298/rar Tr „partea superioară, de deasupra piciorului la opincă”. 4° s. n., pl. art. obrăzele, ~ sitei GO/rar Mh „veşcă la sită”; cf. c a s n â c... OBRENTÎ vb. IV intranz. AMD/rar Cţ [d. răni, bube] „a se inflama, a se obrinti”; cf. î n g â m fâ2°... OBŞTIE (3 sil.) s. f., pl. obştii AMD, h. 326/rar Ph „terenul, moşia care aparţine unei localităţi”; cf. h 6 1 d ă 2°... OBUD v. obod 1°. OBUZER s. m., pl. obuzeri AO, h. 361/ rar Dj „tunar”. OCÂLĂ v. ocă. OCĂ s. f. GM/rar Br „oca”: îi dă o pâine, o ocă de vin/746. - var. ocâlă s. f., pl. ocale AFLR/rar Mh. OCĂLÎ v. ocoli. OCÂRCI vb. IV tranz. TDO/rar Gj „a cârmi”: N-am mai putut să-i mai ocircesc la stânga . Vacile n-au putut să cârmească caru/943; cf. h a r 11. OCENIC v. ucinic. OCHEÂN 1° s. n., pl. ocheane GM/rar Db „adâncitură săpată de apa unui râu, după ce a trecut de un obstacol”: La apă... vine unde e câte o buturugă sau câte un lemn aşa, lemnu e oprit aici sau buturuga; apa, după ce trece, sapă la vale de el, face groapă şi aşa-i zicem VoRăn/811. 2° s. n., pl. ocheane AMD, h. 543/rar Ag, Ot, „baltă”; cf. b â 11 ă 1°... 3° s. n., în expr. a se face ~ AO/rar Tr [d. vreme, cer] „a se lumina, a se însenina, a căpăta luminozitate perfectă”: Munţii Balcani să văd numa când să face UoRăn, când plouă două-trei zile/996; cf. a 1 b i n â... 4° s. m., pl. ocheni AMD, h. 20 MN/ rar Tr „ochelari”: Cutare a pus VoReni, nu mai vede, [spun] mai mult babele/779; cf. ferestri2°... 5° var. oicheân (2 sil.) s. n., pl. oichene AO, h. 331/rar Mh „ocean”. OCHEC s. n. GM/rar Ag „gemuleţ între camere (la casele ţărăneşti)”. OCHELBOS adj., pl. ochelboşi, f. ochelboăsă, pl. ochelboăse AMD, h. 14, 15/rar Tr „saşiu”; cf. a m e s t e c ă ţ i 1°... OCHENÂT adj., f. ochenătă, pl. ochenăte 1° AO, h. 50/rar Mh [d. oameni] „cu pistrui, pistruiat”; cf. a b r â ş 1°... 2° AO, h. 756; 805/rar VI, Mh, Dj; AMD, Pl. 154/rar Ag, Vn, Bz, Br, Tr, CI, Gr, II, TI, Cţ [d. oi] „oacheşă”; cf. b a 1 a-o â c h e ş ă... 3” AO, h. 756/rar Dj [d. oi] „cu pistrui pe bot”; cf. c ă r ă b ă ş 4°... OCHENĂ adj. f., pl. ochene AO, h. 805/rar Mh [d. oi] „oacheşă”; cf. b a 1 a-o â c h e ş ă... OCHEŞÂŢĂ adj. f., pl. oacheşeţe AO, h. 805/rar Mh [d. oi] „oacheşă”; cf. b a 1 a-o â c h e ş ă... OCHEŞÎ vb. IV tranz. AMD/rar Db „a face oacheş, a bronza”: A oReşit-o soarele/797. OCHEŞICI adj. f. pl. AMD, Pl. 124/ rar Ph, Br dim. de la oacheşă. OCHETE s. m., pl. ochiţi 1° AO, Pl. 25/Mh şi prin Gj „ochi de fereastră”; cf. c e r c e v e â4°... 2° AO, h. 287/rar Dj, Ot „butonieră”; cf. b â b ă 22°... 3° AO, h. 26/prin Mh [mai ales la pl.] „ochelari”; cf. f e r e s t r i 2°... 4° AO, h. 730/rar Gj, Mh, Dj, Ot „cocleţ la iţe”; cf. c o c 1 e t e1 1°... 5° TDO/rar VI „nod, ochi pe coarda viţei-de-vie”; cf. b o b 6 c 2°... 6° TDO/rar Dj; GM/rar Ot „ochi de lanţ”; cf. d u r ă 2°... 7° AO, h. 651/rar VI, Dj „inel de fler care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. bând ă2... 8°AO, h. 644/rar Dj „cârceie (la căruţă)”; cf. b r ă ţ â r ă 4°... OCHEŢ s. AMD, Pl. 58/rar Ot dim. de la ochi („cerc metalic; za”). OCHETI vb. IV refl. GO/rar Mh [d. zăpadă] „a începe să se topească, a se topi pe alocuri”; cf. p e t i c f 2°. OCHI s. m. şi n. 1° pl. ochi AO, h. 50/ rar VI; AMD, Pl. 129-130/rar Gr „cap, nas, bot la animale”; cf. n a s 2°... 2“ var. oichi s. m., pl. oichi AO, h, 24/ Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot „organ al văzului”. 3° var. oichi s. m., pl. oichi GM/rar C! „faţă, chip”; cf. o b r â z 1°. 4° pl. ochi, în expr. a se uită pe sub ~ AO, h. 35/rar Dj; AMD, h. 18/rar Db; a se uita cu un ~ AMD/rar Gr; art. a se uită cu ochiul chior AO/rar Dj „a privi cu coada ochiului”; cf. a r u n c â 6°... 5° pl. art. de-a ochii loc. subst. GM/rar CI; GD/rar Cţ „numele jocului de copii de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m 11 a... 6° pl. ochi, în expr. a sta la ~ GM/rar Vn, Br; art. a pune ochii TDM III/rar II; a ţine 6chii GM/rar Ph „a miji (la jocurile de copii)”: Eu am pus UoRi şi fetele s-au dus să să pitule GO/933; cf. a j u m 1... 7° pl. ochi, în expr. a da ia ~ GM/rar Vn „a executa o figură la jocul numit c ă-1 u g ă r u 1”. 8° pl. ochi, în expr. a da peste ~ GM/ rar CI, II „a lucra de mântuială, superficial”: Ş-acuma mai dă unii peste oR la treabă/838; cf. b â r c â i 3°... 9° pl. ochi, în expr. a făce ~ (cuiva) GM/rar Tr „a avertiza (pe cei care nu ţin sărbătorile)”: Dumnezeu a zis că i-a făcut oR chiar atunci, dar la multă lume mai lucrează şi Dumnezeu nu le face oR, cum s-ar numi, chior atuncea, dar totuşi nu le merge bine/793; cf. t r â g e 2°. 10° pl. ochi AMD, h. 20 MN/rar Ot „ochelari”; cf. f e r e s t r i 2°... 11° var. oichi s. n. şi m., pl. oichiuri AO, Pl. 25/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; oichi/ rar Gj, Mh „fiecare dintre spaţiile libere ale unei ferestre în care se montează geamurile”; cf. c e r c e v e â 4°..; 12° pl. ochiuri AMD, h. 602/rar Ag, Db „bucată, petic, clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... 13° pl. ochiuri GM/rar Ot „strop de lapte închegat”: Oku ăla care-1 face [laptele închegat] vine şi să-ncheagă şi pleacă binişor pe lingură dăvale/776. 14° pl. ochiuri AMD, h. 490/rar Db, Vn „fiecare dintre găurile prin care trece nojiţa la opincă”; cf. b e 1 c i u g 3°... 15° var. oichi s. n., pl. oichiuri AMD, Pl. 115/rar Db „cocleţ la iţe”; cf. c o c 1 e-te1 1°... 16° var. oichi s. n., pl. oichiuri AO, h. 641, 642/rar Mh, Dj, Ot „za mare, cu ajutorul căreia se leagă tânjala de proţap, cârceie”; cf. b r ă ţ â r ă 4°... 17° pl. ochiuri AO, h. 651/V1, Dj, prin Gj şi rar Ot; AMD, h. 660/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, prin VI, Bz, Br, CI şi rar If, II; ochi AO/Dj şi rar VI „inel de metal care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b â n d ă2... 18° pl. ochiuri AMD, h. 652/rar Ag „cerc de tablă care se pune între capătul osiei şi leucă (pentru a le proteja la frecare)”; cf. b a 1612°... 19° pl. ochiuri AO, Pl. 137-138/rar VI; AMD, Pl. 171-172/rar VI „unealtă, un fel de ghin cu tăişul circular”: Dinătoare îi zice la moţi şi aici îi zice ok AO/903; cf. cioc1 11°... 20° pl. ochiuri AMD, Pl. 137/rar Bz „cârlig folosit la prinsul oilor”; cf. a r-c ân 1°... 21° var. oichi s. n. şi m., pl. oichiuri AO, h. 662/rar Gj, Mh; AMD, Pl. 67-69; AFLR/prin Tr şi rar Ot, Gr; oichi AO/rar Mh, Dj; AMD/prin Ag şi rar Db, Tr „mugur pe tulpina viţei-de-vie”; cf. b o b 6 c 2°... 22° art. ochiul-boului s. compus AMD, h. 423/rar TI „măceş”; cf. c â r c i u m â r... 23° art. ochiul-boului s. compus AMD, Pl. 86-88/rar Tr; —şarpelui/ rar Db, Gr „soiuri de viţă de vie (nealtoită)”. -var. Oichi s. n., pl. oichiuri 17° AO, h. 651/Mh, Dj şi prin Gj; 19° AO, Pl. 137-138/rar VI; oichi 17° AO/rar VI, Gj, Mh, Dj; oichiul-boului s. compus 23° AMD, Pl. 86-88/rar If. OCHI vb. IV 1° tranz. GM/rar Ph „a prinde, a fixa lanţul la primul ochi, a prelungi ceva cu un lanţ”: Pui un lanţ dă capu prăjinii, \-okescHHl. 2° intranz. AMD, h. 18/rar Cţ „a se uita chirâş, pe furiş, cu coada ochiului”; cf. a r u n c â 6°... OCHITURĂ s. fi, pl. ochituri AO, h. 519/rar Dj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... OCHIULEŢ s. n., pl. ochiuleţe AMD, h. 185/rar Gr „ochi de geam”; cf. c e r c e-veâ4°... OCINÎC v. ucinic. OCINTÎ v. otânci 5°. OCIOG s. m. şi n., pl. ociogi 1° AO, h. 604; GO/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; ocioguri AO/rar Gj, Dj; ocioăgelrar Dj „ştiulete pipernicit, nedezvoltat”; cf. b â b â 10°... 2° AO, h. 709/rar Mh, Dj „fir de cânepă rămas nedezvoltat”; cf. b o d i n i... 3° AO, Pl. 74/rar Mh [la pl.] „otavă”; cf. m u ş â g 1°... OCIOGEÂNCĂ (4 sil.) s. fi AMD, Pl. 86-88/rar Ot „varietate de viţă-de-vie oloagă, care nu se urcă pe araci”. OCLEÂN s. m., pl. ocleni GO/rar Dj, Ot „soi de peşte, obleţ”; cf. a r v â t1... 6CNĂ s. fi, pl. ocne 1° AO, h. 571/rar Mh; AMD, h. 452 MN/rar Bz „copcă în gheaţă”; cf. b 6 r t ă 2°... 2° AO, Pl. 47/rar Gj „carieră de piatră”; cf. b â i e2... 3° var. 6gnă s. fi, pl. ogne AO, h. 202; GO/rar Gj „coş pe care iese fumul din vatră”: La unghete era vatră cu ognă!9M\ cf. c fi c ă 5°... OCNIŢĂ s. fi 1° AMD, Pl. 157/rar Ag „numele unei boli la oi care se manifestă prin descuamarea pielii”; cf. c o â j ă 7°... 2“ var. 6gniţă s. fi AMD, Pl. 157/rar VI, Ph „gălbează”; cf. d a 1 â c 1°... - var. 1° ocniţă s. £ GM/rar Ag; ogniţă s. fi GO/rar Gj. OCNIŢĂ v. ocniţă 1°. OCOL s. n., pl. ocoale 1° AO, Pl. 129/ rar Mh; ocd///prin Mh şi rar VI, Gj „locaşul în care este fixată piatra zăcătoare la moară”; cf. c o r 1 â t ă 8°... 2° AO, Pl. 131/rar Gj; ocoli!rar VI, Gj, Mh „fiecare dintre scobiturile, adânciturile în care sunt aşezate pietrele morii”; cf. o b 6 d 6°... 3° AO, Pl. 131/rar Mh; ocoluri/rar Dj; ocoli/raT VI, Gj, Mh „cercul (din coajă de copac) care înconjoară pietrele morii”; cf. o b 6 d 5°... 4° AO, h. 262/rar Gj „veşcă la sită”; cf. casnâc... 5°AO, h. 219/rar VI „căptuşeală din piatră la puţ”; cf. b u r j â n... 6° AMD, h. 180/rar Gr „curte”; cf. arie 1°... 7° pl. ocoluri AO, h. 776/ rar Mh „partea (bătătorită) din faţa strungii, unde se odihnesc oile după muls”; cf. a m i e z ă t o â r e... 8° AO, h. 75/rar Mh [iron.] „bubiţă molipsitoare împrejurul gurii; zăbală”: Uite cutare-i cu Vocol la gură/948; cf. a b u b ă 2°... 9° în loc. adv. în ~ GO/rar Mh; la ~ GO/ rar Dj, Ot; GM/prin Tr „de jur împrejur”: [Mămăliga] o tăiem felii şi punem aşa la ocol pă masă GO/997. [Ţestul] îl batem cu o spanghie aşa la ocVol GM/782; cf. î n-s p r ej ur... 10° art., în loc. prep. în ocolul AO, h. 381; GO/rar Gj, Mh, Ot; la oc61ul/rar Ot „în jurul, de jur împrejurul”: Cebucărie este în ocolu fereştii [...] şi-« ocolu casii/ 962. Avem masă rotundă, de ne strângem toţi la ocolu ei/997. 11° în expr. a da ~ AFLR/rar Gr „a face curte, a curta”; cf. a v e â 1°... OCOLI vb. IV tranz. , ind. prez. 1 sg. ocol AMD, h. 586/rar Ot; 3 sg. ocole AO, h. 381; Pl. 131/rar Ot, Gj „a înconjura”; cf. c o n j u r â... - var. ocăli vb. IV tranz. AMD, h. 586; AFLR/rar TI, Cţ. OCOLIT adj., fi ocolită 1° AMD, h. 180/rar Gr „împrejmuit, înconjurat cu gard; închis”: Curtea e ocolită cu duvar/ 835; cf. împrej mât... 2° daltă ~ AO, Pl. 135/rar Gj „ghin (cu tăişul circular)”; cf. c i o c1 11°... OCOLITOÂRE s. fi, pl. ocolitori AO, h. 303, 304/prin Dj „fotă dintr-o singură bucată de ţesătură”; cf. b o c c e â 2°... OCOLNIC s. n., pl. ocolnice AMD, h. 689/rar Ot „unealtă cu care rotarul însemnează obezile pentru a le îndoi”; cf. călcătoare 9°... OCTOÂMBRE v. octombrie. OCTOÂMVERE v. octombrie. OCTOĂMVRE v. octombrie. OCTOBRIE v. octombrie. OCTOMBERE v. octombrie. OCTOMBRE v. octombrie. OCTOMBRIE (3 sil.) s. m. TDO/rar VI, Dj; AMD, h. 512; GM/Br, prin Db, Ph, Ot, Tr, Cţ şi rar VI, Ag, Ifi Gr, CI, II, TI „numele lunii octombrie”; cf. r ă p c i fine 2°. - var. octoămbre s. m. AO, Pl. 43/rar Gj; octoâmvere s. m./rar Mh; octoămvre s. m./rar Mh; octobrie (4 sil.) s. m. GM/ rar Ot; octombere s. m. AO/Mh şi rar Gj, Dj; octombre s. m. AO/Mh, Dj, prin VI şi rar Ot, Tr; AMD, h. 512; GM; TDM I, II/ Ag, Db, Ph, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin VI, Vn,, Bz, Gr şi rar Br, If; octomvere s. m. AO/rar Gj; octomvire s. m. AO/rar Mh; octomvre s. m. AO/Gj, prin Mh şi rar VI, Dj; AMD; GM/prin Ag şi rar Db, Ph, Vn, Br, Tr, CI, II; octomvrie (4 sil.) s. m. TDO/ rar Dj; AMD/prin Ag, Tr şi rar VI, Vn, Gl, Cţ; octomvrie (3 sil.) s. m. AMD/rar Bz, TI; optomvrie (4 sil.) s. m. AO/rar VI. OCTOMVERE v. octombrie. OCTOMVIRE v. octfimbrie. OCTOMVRE v. octombrie. OCTOMVRIE (4 sil.) v. octombrie. OCTOMVRIE (3 sil.) v. octombrie. OCTOPSÎE v. otopsie. OCUPĂ vb . I tranz. GM/rar Db „a preocupa”: Nu prea mă ocupă pe mine chestiile astea/791. ODÂIE s. f., pl. odăi 1° AMD, h. 170/ rar Vn, Bz „casă mică, căsuţă”; cf. c ă-soaie â... 2° AMD, h. 184/rar Ag, Tr „tindă”; cf. c e 1 â r 3°... 3° var. hodăie s. f., pl. hodăi TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh; AFLR/rar Db „încăpere, cameră”: Aşteptând să vină ginerele cu nuntaşii, mireasa să bagă-ntr-o hodăie AFLR/939. Avem [gândaci de mătase] şi-aicea şi dincolo, şi-n altă hodăie id./ 700; cf. c ă m e r i... 4° art. odaia morii AO, Pl. 132/rar VI, Gj; AMD, Pl. 168/prin Bz şi rar Vn „casa în care locuieşte morarul şi personalul de la moară”; cf. b ă r â c ă 2°... 5° var. hodăie s. f. AMD, Pl. 137-138/ rar Ag „comarnic (în care se păstrează brânza, caşul la stână)”; cf. b o r d e i 3°... 6° AMD/rar Bz „casă, locuinţă răzleaţă, în câmp”. 7°AFLR/prin Ph şi rar Bz „colibă, adăpost provizoriu în câmp (pentru lucrătorii agricoli, ciobani etc.)”: Ne băgăm în hodăie şi oile închise/672. -var. hodăie s. f., pl. hodăi 1° AMD, h. 170/rar Db; 4° AO, Pl. 132/rar VI, Gj; AMD, Pl. 168/Ag; 7° AFLR/rar VI. ODÂJNIE v. dăjdii. ODĂCĂI vb. IV intranz. 1“ GM/rar Ot „a merge bălăbănin-du-se”: Nu mergea nici pe drum, nici pe lângă drum, ca ţapu odăcăiă mereu aşa/767. 2° var. adâncai vb. IV intranz. AMD, h. 84/rar If „a şchiopăta”: Admcîie mult, parcă pune la porumb/822; cf.amenin-ţâ 1°... ODĂIÂN s. m., pl. odăieni AMD/735 „locuitor din comuna Odăile”. ODĂIER s. m., pl. odăieri AMD/rar Bz „sătean care are o d ă i la câmp”. ODĂIŢĂ s. f., pl. odăiţe 1° AMD, h. 170/rar Db, Bz, Gr „căsuţă”; cf. c ă-soaie ă... 2° GM/rar II „cameră separată de restul casei, folosită, mai ales vara, pentru locuit şi ca bucătărie”; cf. c ă s o â i e 4°... 3° var. hodăiţă s. f. GM/rar Db dim. de la hodăie („odaie, cameră)”. 4° art. odăiţa morii AMD, Pl. 168/rar Ag, Bz „casă în care locuieşte morarul şi personalul de la moară”; cf. b ă r â c ă 2°... 5°AO, h. 770/rar Ot „încăpere, la stână, unde se prepară caşul, urda etc.”; cf. b ă c i e 1°... ODICNÎ v. odihni 1°, 2°. ODIGNI v. odihni 1°. ODIHNI vb. IV 1° intranz. AO, h. 462/ rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 337/rar Gr „a se odihni”: Am săpat, am mai hodinit AFLR/ 671. Lasă-1, mamă, să hodinească şi el oleacă id./724; cf. p a u z â, r e p a u z â. 2° var. hodini vb. IV intranz. şi refl. AO, h. 585; 588/prin Mh şi rar Gj; ind. prez. 3 sg. (se) hodinăfrm Gj, Mh [d. terenul lăsat necultivat] „a se afla în repaus pentru a se reface”. -var. hodicni vb. IV refl. 1° AO, h. 462/rar Gj; hodigni vb. IV refl. 1° AMD, h. 337/rar VI; hodihni vb. IV refl. 1° /rar Ph; hodini vb. IV intranz. şi refl. 1° AO: TDO; AFLR/VI, Gj, Mh, prin Dj şi rar Ot; AMD; TDM II; AFLR/Ag, Ph, Vn, Bz, II, prin VI, Db, Br, CI, TI, Cţ şi rar Gl, Tr; ind. prez. 1 sg. (mă) hodin AO; AFLR/ Mh şi rar Gj; (mă) hodin AO/rar VI, Gj; AMD/ rar Db; odicni vb. IV refl. 1° AMD/prin Db, Ph şi rar VI, Ag, Br, Tr, Gr; 2° AO, h. 588/rar Mh; odigni vb. IV refl. 1° AO/ rar VI, Dj; AMD/prin Db şi rar Gr, II; odini vb. IV intranz. şi refl. 1° AO; TDO; AFLR/Mh, Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Tr; AMD; TDM II; AFLR/Ag, Db, Ot, Gr, CI, TI, Cţ, prin If, II şi rar VI, Ph, Bz, Br; 2° AO/ rar Dj; AMD, h. 592/rar Ot; ind. prez. 1 sg. mă odin 1° AO; TDO/rar Gj, Mh. ODINĂ s. f. 1° AO, h. 462; TDO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj, Ot „odihnă”: Să nu-i dai stare la mâncare, /Nici odină la culcare TDO/931. 2° TDO/rar Dj „popas, oprire a procesiunii mortuare în drum spre cimitir”: Mergând pă drum până la cimitir a făcut de trei ori odină/984; cf. o d i n e â. -var. 1° hodină s. f. AO, h. 462; TDO; AFLR/prin Mh şi rar Gj. ODINEÂ s. f., pl. odinele, odineli GD; AFLR/rar TI „popas, oprire a procesiunii mortuare în drum spre cimitir”: De la biserică spre cimitir atunci face douăsprezece odinel//8&3; cf. o d I n ă 2°. ODINI v. odihni 1", 2°. ODINÎT adj. 1° AO, h. 586, 587/rar VI, Mh, Dj, Ot, Tr; AMD, h. 591/rar Ot [d. terenuri agricole] „lăsat necultivat pentru a se odihni (cu scopul de a mări productivitatea)”; cf. în i e rb â t... 2° var. hidinit adj. AFLR/rar VI „odihnit”. - var. hodinit 1° AO, h. 585,586/rar Mh. ODMETEÂLĂ s. f., pl. odmetele AMD, h. 527/rar Cţ „troian de zăpadă”; cf. h â 1 ă1 2°... ODMETI v. omeţi. ODOBĂSCÂN s. m., pl. odobăscăni AMD/723 „locuitori din zona Odobeştilor”. ODOLENESC adj., f. odoleneăscă AMD; GM/rar Tr „fudul, încrezut, mândru”; cf. f ă 1 n i c 6 s... ODOR s. n., pl. odoăre 1° GO/rar Tr; AMD; GM/prin Tr „dar, cadou”: Tinerii lua de la fete Vodor, o batistă, ceva AMD/ 779; cf. c a d ă u... 2° GO/rar Ot „zestre”: Dau odor, dacă să-nţeleg, duce odor, dau ţoluri/995; cf. bagaj 1°... 3” pl. art. odoărele miresei GM/rar CI „veşmintele miresei”: A venit odoările miresei, tot ce mi-a trebuit dă mireasă, ş-au început să mă-mbrace/ 864. ODOROB s. n., pl. odoroăbe AMD, h. 452; TDM III/rar CI, Cţ „coş (sau alt obiect casnic) fără fund pentru pescuit”: Luam câte un hodorob dă paie şi băgăm în sobă TDM III/832. Hodorogu, un cazan fără fund... peştele acolo, când s-a văzut prins, dă să fugă şi ăla de' tablă fiind, hodorogeşte acolo pă lângă el AFLR/742; cf. coş1 4°... -var. hodorob s. n., pl. hodoroăbe AMD; AFLR/rar Gr, TI; hodorog s. n., pl. hodoroăge AMD, h. 452; AFLR/rar Bz, Br, Gr, II, TI, Cţ; odorog s. n., pl. odo-roăge AFLR/rar Br. ODOROG v. odorob. ODRASLĂ s. f. 1° AFLR/rar Bz .ramură tânără, mlădiţă, lăstar”; cf. a 116 i 2°... 2° AMD, h. 330 MN/rar Tr, TI „otavă”; cf. m u ş â g 1°... ODRĂSLÎ vb. IV intranz. 1” AMD, Pl. 52-53/rar Cţ [d. cereale] „a înfrăţi”; cf. aruncă 1°... 2° AO, Pl. 74/prin Dj, Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 53/rar Db [d. iarbă, grâu] „a creşte din nou, în acelaşi an, după ce a fost cosit o dată; a otăvi”. - var. odrăzli vb. IV intranz. 2° AMD, h. 330 MN/rar Tr, TI; odrâzli vb. IV intranz. 1° AO, h. 599/rar Ot; odrizli vb. IV intranz. 1° AO, h. 598/rar Dj. ODRĂZLI v. odrăsli 2°. ODRÂZLI v. odrăsli 1°. ODRIZLI v. odrăsli 1°. ODUNUC s. GD/rar TI „butuc pentru tăiat lemne”; cf. t â i e 16 r 5°, t o c ă t d r 3°, t u 1 p i n ă 4°. OFIŢEREASCA s. f. art. GM/rar Db; GD/rar Cţ „numele unui dans popular”. OFIŢERESC adj., ardei ~ v. ardei 4°. OFTICAT s. n. AMD, h. 59/rar II „tuberculoză, oftică”; cf. b o â 1 ă 3°... OFUL s. n. art., în expr. a luă ~ 1° AO, Pl. 30/rar VI [fig.; d. vase necorespun-zâtoare] „a denatura gustul unei mâncări”: Cratiţa dă fier îi ia ofu la mâncare, nu e bună/917. 2° GM/rar Vn [fig.] „a rămâne fără glas, a amuţi”; cf. g u r ă 5°... OGÂŞ v. văgâş 1°- 4°. OGĂŞEL s. n. AO, h. 325/rar Mh „pârâiaş”; cf. b a r â c ă 1°... OGE s. m., art. ogea AFLR/rar Cţ „hoge”: Aveam un udge-aicea la geamia lor/898. OGEAC v. hogeâc l°-3“. OGLÎNDE s. f. pl. AO, PI. 32/rar Mh, Dj; AMD, h. 215 MN; GM/prin Ag, Db, Ph şi rar Br, Ot, Tr „oglinzi”. OGNĂ v. ocnă 3°. OGNI v. hoi 1% 3°. OGNICÎT adj. AO, h. 62/rar Tr [d. oameni] „slab, fără putere”; cf. amărât 1°... OGNIŢĂ v. ocniţă 1°, 2°. OGOI vb. IV 1° tranz. AO, h. 381/rar Dj „a merge în jurul casei, a ocoli, a înconjura”; cf. c o n j u r â... 2° refl. GO/rar Dj „a se suci, a se învârti pe loc”: Ne ogoim acolo până... lovim una cutopca/973. OGOI s. n. AFLR/rar Dj „nume al unui joc de copii”. OGORÂT s. n. AMD, h. 597; GM/ prin Ph şi rar Ag „a doua praşilă”: Când să face el [= porumbul] dă prima sapă, îl prăşim zis, a doua sapă... zis, cum să spune la noi aicea, ogorît GM/690. Sapa a doua sau ogorît AMD/720; cf. c o p ă i â 1 ă... OGOREÂLĂ s. f. AMD, h. 304; GM/ rar VI, Db „pregătire a ogorului pentru semănat; arătură”. OGORf vb. IV intranz. şi tranz. 1° AO, h. 585; 589/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 304/prin Ph şi rar VI, Db, Cţ „a desţeleni (un teren)”; cf. d e s f â c e 2°... 2° AO, h. 515/rar VI „a defrişa, a des-pâduri”; cf. c u r â1 5°... 3° AMD, h. 597/prin Ph şi rar VI „a prăşi a doua oară, a muşuroi (porumbul)”; cf. copaii 1°... OGRADĂ s. f., pl. ogrăzi 1° AO, h. 487, 488; TDO/V1, prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD; GM/rar VI, Db „livadă”: Dacă este o ogradă de meri, de pomi, curăţă uscăturile, ca să cadă în fân TDO/908. Terenu care să pune pomi pă el este ogradă GM/683; cf. b a ş c e â... 2° pl. ogrâde AO, h. 198/rar Mh; AMD, h. 180/rar Gl, TI „curţi”; cf â r i e 1°... OGREJI v. ogrinj 1°. OGRINJ s. m. şi n., pl. ogrinji 1° AMD, Pl. 140/rar Ag; ogrinjuri/rar Tr „rest de paie, fân etc. nemâncat de vite”; cf. c o-c e â n 4°... 2° var. ogriş s. m. GM/rar Ph „mirişte”; cf. rit i r i ş t e 1°... -var. 1° agrinji s. m. pl. AMD, Pl. 140/ rar Db; ogreji s. m. pl./rar Ot, Tr, Gr, CI, II, TI, Cţ. OGRIŞ v. ogrinj 2°. OICHEÂN v. ochean 5°. OICHELÂRI s. m. pl. AFLR/rar Mh „ochelari”: Lupu pusasâ oikelări bunicii/ 955; cf. f e r e s t r i 2°... OICHI v. ochi 2°, 3°, 11°, 15°-17°, 19°, 21°, 23°. OIDUM s. n. AMD/rar Ph „boală la struguri; oidium”. - var. huidumă s. f. GD/rar Cţ; ohidim s. n. AMD, Pl. 70-71/rar Tr; uidum s. n.l rar Ph; uiudum s. n./rar Ph; uiudumă s. f. GM/rar Ph. OIEM s. n., pl. oiemuri AO, Pl. 97/rar VI, Tr; GM/prin Tr şi rar Db, Ot, Gr „cantitate procentuală reţinută la moară, la batoză, la cazanul de ţuică etc. drept plată în natură”; cf. i u ş u r 2°. -var. oim s. n., pl. oimuri AMD, h. 464; GM; AFLR/Db, CI, prin Gr şi rar Ph, Tr, If, II; oiom s. n., pl. oiomuri AO, Pl. 97/rar Ot; oium s. n., pl. oiumuri AO; TDO/V1, prin Gj şi rar Dj, Ot, Tr; AMD/ prin VI, Ot, CI, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, If; uiem s. n. AMD; GM/Db, prin Ph şi rar Ot, Gr; uim s. n., pl. uimuri AO/rar Ot; AMD; GM/Ph şi rar VI, Db, Gr; uiom s. n. AMD/rar Db, Ph. OIFÂN v. orfan 1°. OILEO v. âuleu. OIM v. oiem. OINĂ, la ~ loc. subst. GM/rar Bz „de-a oină” - var. hoină s. f. AFLR/rar TI; art. de-a hoina loc. subst. GM/rar II. OIOM v. oiem. OIŞTE v. oiştie. OIŞTIE (4 sil.) s. f., pl. oiştii AO, h. 387/prin VI, Mh şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 64/11, prin Db, TI, Cţ şi rar Tr, Gr, CI; oiştie AO/rar Gj „bară lungă de care se leagă caii la căruţă; oişte”; cf. r u d ă2 2°. - var. hoişte s. f., pl. hoişti AO, h. 387/ Gj, Mh şi rar VI; hoişte/rar Gj; oişte s. f., pl. oişti AMD, h. 247; GD/C1 şi prin Tr, Gr, II, Cţ; orişte s. f., pl. orişti AO/rar Mh; 6ştie s. f. AMD/rar Bz. OIŢE v. iâte. OIŢA s. f. art. GM/rar Ph „numele unui dans popular”: Aveam [ca dansuri] ploiştoreanca, îi spune, oiiţa, maieraşu şi ciobănaşu/704. OIUDIM v. oidum. OIUM v. oiem. OJĂJIT adj., pl. ojăjiţi AMD, h. 156/ rar Ot „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u i t... 6JDII s. f. pl. GM/rar Tr „cocoloaşe mici, grunzuri (la prepararea săpunului)”: începe săpunu şi scoate nişte *)////uscate-aşa de la fundu căldării [în care fierbe]/804; cf. b r o b o n i ţ ă 5°... OJÎC s. AO, h. 54/rar Dj „arsură la stomac”; cf. f o c 3°... OL v. oală 3°. OLÂIDIN v. holăizăn 2". OLÂISM v. holăizăn 2°. OLÂIZĂN v. holăizăn 1°, 2°. OLÂIZĂR v. holăizăn 1°, 2°. OLÂIZM v. holăizăn 2°. OLAN s. n., pl. olane 1° AMD, h. 217 MN/rar Br „oală de pământ”; cf. b â 1 c ă 2°... 2° AO, Pl. 26/prin Gj; AMD, h. 188 MN/rar Ag, Tr, jgheab de tablă în care se adună apa de pe acoperiş”; cf. b u r I d n 2°... 3° AMD, h. 188 MN/rar Ot „burlan, tub de captare a apei din jgheaburile casei”; cf. b u r 1 6 i 1°... 4° AMD, h. 188 MN/rar Gr „burlan la sobă”; cf. u r 16 i 6°. OLANI s. m. pl. AMD/757 „locuitori din comuna Olanu”; cf. o 1 ă n e â n. OLAR s. n., pl. olăre 1° AMD/rar II „oală (mare) de pământ cu toarte”; cf. pâr-n â i e 1°. 2“ AMD, Pl. 139/rar Vn, Bz, Br, Tr, CI, II „şărciner (pentru oale)”; cf. agăţă-t o â r e 2°... OLÂT1 v. aluăt 1°. OLÂT2 s. n., pl. olăte GO/rar VI „adăpost pentru vite; grajd”: Olăte... grajdurile, cum să zâce, acuma să zâce saivane/903; cf. f â n â r 2°... OLĂCĂI vb. IV refl. GM/rar Gr „a se văita, a se văicări”: „Dă ce plângi dă te olăcăieşti.’” „Păi cum să nu mă plâng, cum să nu mă olăcăjeşcT’l821; cf. a o 11... OLĂNEÂN s. m., pl. olăneni AMD/ 757 „locuitor din comuna Olanu”; cf. o 1 â n i. OLĂRÎ vb. IV tranz. 1° AMD/rar II „a fasona lărgind găurile de la butucul roţii (la car)”. 2° GM/rar Ph „a rotunji, a teşi capetele unui buştean”: Teşim sau şpronţuim buş-teanu, ca să vie olărit aşa în cap, ca să nu s-agaţe prin rădăcini, prin tulpini/708; cf. franţă... OLĂţEL v. aluăţel. 6LBURĂ v. volbure 1°. OLCĂ v. ulcă. OLCÎCĂ v. ulcică 2°. OLCUŢĂ s. f., pl. olcuţe AO, h. 232/ rar Mh „oală mică”; cf. b ă r d â c 1°... OLDÂN v. hâldân. OLDÂŞ v. ghioldăş. OLDĂ v. hoâldă 3°. OLEÂB s. n., pl. oleăburi 1° AMD, h. 631/rar Tr „grajd”; cf. f â n â r 2°... 2° GM/rar Ot „adăpost pe lângă casă pentru depozitat fânul”: Fânu îl cosim, îl uscăm, îl băgăm la... oleab şi-l dăm la vite/ 759; cf. fânâr 1°... 3° AMD, h. 170 MN/rar Ot „acaret”. OLEÂCĂ, ~ de loc. adj. TDM II; AFLR'rar Ag, Vn, Br „de dimensiuni mici; mic(ă)”: Era oleacă de gaură TDM 11/724. Aveam olgăcă de stână id./732. Aveam olgacă de purceluş AFLR/677. OLECUŢICĂ adv. GM/rar Vn, Bz; GD/rar TI dim. de la olecuţă. - var. lecuţîcă adv. GM/rar Vn. OLEI v. oloi. OLELlE s. f. GM/rar If „recipient cu păcură aprins în cadrul unui obicei de Lăsatul Secului de Paşti”; cf. d i h 6 r n i-ţă 1°... OLEO v. ăuleu. OLERĂ s. f. 1° AO/rar Ot; AMD, h. 102/rar Db „tifos”; cf. a n g h i n ă1 1°... 2° AMD; AFLR/rar Bz, Cţ „plantă cu ghimpi”: Pă lângă gard nu puteam să merg că era uoleră, mă-nţepa uolera AFLR/898. OLERCĂ s. f. AMD, h. 360; GM/rar Db, Gr „ţuică slabă, de calitate inferioară (care curge la sfârşitul fiertului)”; cf. â p ă 3°... -var. bolercă s. f. AMD, h. 360; GM/ rar Db; leorcă (2 sil.) s. f. GM/rar CI. OLEU v. ăuleu. OLf vb. IV tranz. GO/rar Mh „a lipi (pereţii) cu pământ, cu lut”: [Casa] era oliţă cu pământ peste lemnele alea/955; cf. arunca 4°... OLICÎCĂ s. f. 1° pl. olicici AMD, h. 219/rar Tr, CI, II „ulcică”; cf. b ă r-dâc 1°... 2° pl. olicele AMD, Pl. 141/rar CI „vas mic prins în băieri în gura găleţii, pentru a nu se împrăştia laptele 'a muls”; cf b u d â c... - var. 1° ulicîcă s. f„ pl. ulicele AMD, h. 219/rar TI. OLIGNf vb. IV tranz. AO, h. 110/rar Mh „a scrânti, a luxa”: Mi-am olignit mâna/ 936; cf. c 1 e f e t i 2°... OLIVEA v. olivia. OLIVIA s. f. art. AMD, h. 724 MN; GM; GD/Br, prin TI şi rar II „ulei comestibil”: Când făceam oliviia din floarea-soarelui, rămânea trânti GM7 742; cf. o I 6 i, u 1 e u2, u nt 1°, z a i c f n. -var. oli'vea (3 sil.) s. f. art. AMD, h. 472 MN/rar Br. OLOÂICĂ s. f., pl. oloăice AMD, h. 239 MN/rar TI „vas, oală mare (în care se prepară borşul)”; cf. b o r c â n 4°... OMÂN OLOG 1" s. GM/rar Db „boală de picioare la vite”. 2“ oloagele s. f. pl. art. GM/rar CI, II „numele unei sărbători (a treia zi după Paşti sau după Rusalii) care, nerespectată, atrage ologirea”. 3° var. holog adj., pl. hologi AO, h. 143/rar Mh „infirm, schilod la picioare”; cf. c o t o n 6 g 1°... 4° oloagă adj. f. AMD, Pl. 86-88/rar Ot; AFLR/rar TI [d. viţă de vie] „care nu are cârcei pentru a se agăţa pe arac”. 5° oloagă adj. fi, cânepă ~ AO, h. 709/ rar Dj „cânepă nedezvoltată, pipernicită”; cf. b o d 1 n i... -var. 3° ulog adj., pl. ulogi, f. uloâgă, pl. uloăge AO, h. 143, 144/rar Gj. OLOGI vb. IV intranz. AO, h. 400/rar Mh, Dj, Ot [d. vite] „a se îmbolnăvi de picioare din cauză că umblă nepotcovit prin locuri pietroase”; cf. a r i ţ â... OLOI s. n. AMD, h. 472 MN; GM; AFLR/prin Bz, TI şi rar Br, Cţ „ulei (comestibil)”: Uldi făcut în casă din cânepă, nuci AO/913; cf. o 1 f v i a... -var. olei s. n. AMD, h. 472 MN/rar Br; uloi s. n. AO, h. 280/prin Gj; AMD; GM; AFLR/rar Bz, Br, TI, Cţ. OLT s. n., pl. olturi AO, h. 326; 329/ rar VI, Ot „râu”; cf.j iu... OLTÂNĂ s. fi, pl. oltăne AO, h. 483/ rar Mh „cireaşă altoită”. OLTĂNIv. altoi 2°. OLTEAN s. m., pl. olteni AMD, h. 335/ rar CI, II „cosaş”; cf. c o s â c2... OLTENEŞTE adv. AMD/rar CI [d. modul de a dormi] „de-a latul patului”. OLTIŞOR s. n. AO, h. 326/rar Tr dim. de la o 1 t; „pârâu”: Oltişor să numesc toate apele curgătoare la Izlaz/998; cf. j i 1 ţ... OLUC v. uluc 12°. OM s. m. 1° art. omul negru s. compus GM/rar Vn „numele unui joc de copii”. 2° ca pe om v. pe 2°. OMÂN s. m., pl. omăni GM/rar Ot „ţigan sedentar”. OMĂRf OMĂRfv. omorî 2°. OMÂT s. m. şi n. 1° pl. omături AMD, h. 526 MN; GM; GD/prin Vn, TI şi rar Bz, Br, Cţ „zăpadă”; cf. nea... 2° pl. omeţi AO, h. 315/rar VI; AMD, h. 527/rar VI, Ag, Ph, Gr; omături AO/rar VI; omete AMD/rar Gr; „nămete, troian de zăpadă”; cf. h â 1 ă1 2°... 3° var. omete s. m., ~ de nisip AMD, h. 549/rar G1 „grămadă de nisip adus de ape; aluviune”; cf. a 1 i m a şl.. - var. 2° hămete s. m., pl. hămeţi AMD, h. 527/rar Ph; homăt s. m., pl. homeţi AMD/rar Ag; homete s. m., pl. homeţi/rai Ph; omet s. m. şi n., pl. omeţi/rar Gr; ometelvax Db; omete s. m., pl. omeţi AO, h. 315/prin Gj şi rar VI; AMD/prin Tr, Gr şi rar Ph. OMENIE s. f. colect. GM/rar CI „oameni mulţi, mulţime de oameni”: Era omeniie multă la...coştiile-alea/ 859; cf. oamenime. OMET v. omăt 2°. OMETĂ v. omlet. OMETE v. omăt 2”, 3° OMEŢI vb. IV intranz. şi tranz. AMD, h. 527/rar Cţ „a troieni, a înzăpezi”; cf. î n-n ă m e ţ i... -var. homeţi vb. IV intranz. AMD, h. 527/rar Ag; odmeti vb. IV refl./rar Cţ. OMEŢIT adj., f. omeţltă AMD, h. 527; GM/rar Ph „troienit, nămeţit, înzăpezit”: Furtuni când ne-apuca, am stat în cinzeş-trei o zi şi o noapte omeţit pă baltă GM/ 831; cf. n ă m o 1 i 13°... - var. homeţit adj., f. homeţită AMD, h. 527/rar Ag. OMIDĂ s. f. 1° pl. omide AMD, h. 372 MN/rar Ag, Db, Br, Gr „omizi”; cf. cotar1 3°... 2°pl. omizi GO/rar Ot „un fel de prăjitură”. -var. 1° homidă s. fi, pl. homizi AO, Pl. 83/Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 372 MN/ rar Ph; omiză s. fi, pl. omize AMD/rar Ph, II; omizi!rar Ph, Bz, II. OMIJOARA s. fi, pl. omijoăre AFLR/ rar Dj dim. de la omidă. OMIŞOR v. omuşor 1°, 2°. OMIZĂ v. omidă 1°. OMLET s. n., pl. omlete AMD, h. 472/ rar Db , jumări de ouă; omletă”; cf. f r i p-tură 1°... - var. ometă s. £ AMD, h. 472/rar Tr. OMNET s. AMD/rar CI „vârtej de apă, bulboană”; cf. a n a f o r... OMORs. a, în expr. a luă (pe cineva) la ~ AFLR/rar Db „a bate, a lovi, a rupe în bătaie”: Dă-i, ia-o la omor pe mămica, a mâncat o bătaie.../811; cf. c u j b i 1°... OMORf vb. IV tranz. 1° TDM I, III/ rar VI, II „a rupe în bătaie, a bate zdravăn”: Lele Lina, ce-a făcut Costel, l-a omor Arm ăia aseară, l-a dus cu salvarea la Brezoi! [...] Bătrânu zice „al dracu-a făcut că nu l-a omorft de tot” TDM 1/672. Iese moşu c-o ciomagă, măi frate, şi pune mâna pe ţaţa Caterina şi dă-i şi-o omoară TDM III/ 843; cf. c u j b i 1°... 2° var. omărî vb. IV tranz. TDO/rar VI; TDM III; AFLR/rar VI, CI „a ucide”; cf. achit&2°... 3° AO, h. 674/Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot „a opri fermentaţia mustului de struguri”: Omor mustu, să nu mai fiarbă/956; cf. î n-dulci 1°... 4° refl. GO/rar Mh „a se zdrobi strugurii (pentru must), a mustui”: Când punem struguri, noi struşim şi să omoară, să omuără cu totu şi merg în hârdău/946; cf. b o s o 1 f 2°... - var. 2“ umorî vb. IV tranz. AO, h. 937 MN; TDO/rar Gj, Dj. OMORÂT adj. AO, h. 674/prin Dj şi rar VI, Mh [d. vin, must] „oprit din fermentaţie”. OMORÂTURĂ s. f. GD/rar TI „ucidere, omorâre, omor”: Atuncea era război cu cai, cu săbii, cu omorîtură, te-ajungea şi te tăia/884. OMULEŢ s. AMD/rar If, CI, TI, Cţ „uvulă, omuşor”; cf. b e r e g ă t ă 2°... OMUŞOR s. n., pl. omuşoăre 1° art. omuşorul gâtului AMD, h. 52/Ph, prin Db, Bz, Tr şi rar Ag, Vn, Br, If, Gr, TI „mărul lui Adam”; cf. g ârg ă 1 â u... 2° var. umuşor s. n., pl. umuşoăre AMD, h. 31/prin CI şi rar Ag, Tr, II, TI „uvulă”; cf. beregată2°.> 3° AMD, h. 51/rar Tr „amigdală”; cf. a m i g d a 1 i t ă... 4° ~ de obraz AMD, h. 25/rar Br [la pl.] „umerii obrazului; pomeţi”; cf. c ăl-câi5°... -var. amuşor s. n., pl. amuşoăre 2° AMD, h. 31/rar Db; momişor s. n., pl. momişoăre 1° AMD, h. 52/rar Db; rao-muşor s. n., pl. momuşoăre 1° AMD/rar Db; 2° AMD/rar Db; mouşor s. n., pl. mouşoăre 17rar Gr; 2°/rar Tr, Gr; mucşor s. n., pl. mucşoăre 2°/rar Cţ; mumuşor s. n., pl. mumuşoăre l°/rar Db; 27rar Db, Tr, II; muşor s. n., pl. muşoâre 27rar Db, Cţ; omişor s. n., pl. omişoăre l°/rar Db, Ph; 2°/rar Br, TI, Cţ; ulmuşor s. n., pl. ulmuşoăre 2°/rar Bz, Br; umuruş s. n., pl. umuruşe 2°/rar Vn; umuşor s. n., pl. umuşoăre l°/rar Tr, CI, II; urmuşor s. n., pl. urmuşoăre 2°/rar Bz, Br. ONÂNII s. f. pl. GM/rar Tr „bufonerii, giumbuşlucuri”; bazaconeâlă... - var. nănii s. f. pl. GM/rar Tr, Gr. ONDĂLÂT v. ondolât 2°. • ; ONDOLÂT adj., f. ondolăiă'V AO, h. 13/rar Gj, Mh; AMD, h. 10/prin Cţ şi rar Ph, Bz, Br, Ot, Gr, II [d. părul omului] „creţ, ondulat”; cf. a s t r ă g ă n 6 s... 2° var. ondălât adj., f. ondălătă AMD, PI. 152/rar Ph [d. oi] „cu lână creaţă”; cf. c ăr ă b â ş 5°... -var. 1° andulât adj. AMD, h. 10/rar Tr; doliât adj., f. doliătălrar CI; îndolât adj. AO, h. 13/rar Gj; AMD/rar Ph, Gr. OPÂCIN v. opâcină 2°. OPÂCINĂ s. f., pl. opăcini 1° GD/rar Cţ „vâslă, ramă”; cf. b a b â i c ă. 2° var. opâcin s. n. [?], pl. opăcini AFLR/rar Cţ „cui de lemn fixat în capătul bărcii, pentru ancorare”; cf. b a b a 1 â c. OPÂIEŢ v. opaiţ 1°. OPÂIŢ (3 sil.) s. n., pl. opaiţe 1° AMD, h. 390; GM; GD/I1, Cţ, prin CI şi rar Br „şezătoare”: Era opăiţ aşa-i spuneam [...]. Ne adunam aşa mai multe fete tinere, ne-adunam cu lucru şi cântam, ne distram GM/864; cf. a d i ă n c ă... 2° var. hopâiţă s. f., pl. hopăiţi AMD, h. 234/rar CI „lampă mică primitivă”; cf. poponeţ, văpâie2°. -var. 1° opâieţ s. n., pl. opăieţe GM/ rar CI; opăiţă s. f., pl. opaiţe AMD, h. 390/ prin Cţ şi rar TI; opăiţitrax TI. OPÂIŢĂ v. opaiţ 1°. OPÂRCĂ s. f. AMD, h. 460; GD/TI şi rar Cţ „plămădeală”: Făceam opărea cu turtişoare, plămădeală GD/878; cf. m a-i â 1°... OPÂU s. n., pl. opăuri GM/rar Db „abataj”: Cum se zice acuma, abataje, înainte zicea opduzW/694. OPĂCEÂLĂ s. f., pl. opăceli GM/rar Ag „zăpăceală, tulburare, năuceală”; cf. rătuteălă. OPACI vb. IV refl. GM/rar Gr „a se strâmba, a se scălămbâi, a se schimonosi”; cf. s c h i m o s i. OPĂREÂLĂ s. f. AO, h. 310/rar Gj „căldură mare, caniculă”; cf. a p r 1 n d e-r e 3°... OPĂRI vb. IV tranz. 1° ind. prez. 3 sg. opăre AFLR/rar VI, Ag „a turna apă fiartă peste ceva (pentru a spăla)”: Când faci burtă, numa o opări şi când faci tobă, o fierbi/674; cf. u n c r 6 p 4°. 2° AO, h. 718/rar Dj; AMD, Pl. 108/ rar Ph „a apreta firele de urzeală (cu o fiertură de faină, mălai şi apă)”; cf. m â n- j 11°... 3° şi refl. AO, h. 613; 718/rar Gj, Mh, Dj „a (se) grăbi; a forţa coacerea (cerealelor), a (se) pripi (după o ploaie caldă)”; cf. h u p u r i... OPĂRIT adj., f. opărită, pl. opărite 1° AO, h. 613/rar Gj; AMD, h. 617/prin Ag şi rar Db [d. cereale] „copt forţat; pripit”; cf. fire2°... 2“ GO/rar Mh [d. ouă] „fiert”: Am făcut ouă opărite/958. OPERÂCI s. n., pl. operăce, art. ope-râciul coarnelor AO, h. 638/rar Ot „brăcinar între coamele plugului”; cf. aju-tător2°... OPERAŢIE (4 sil.) v. operăţii. OPERÂŢII s. f. pl. AO, Pl. 11/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot, Tr; AMD, h. 95 MN; GD/Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II, TI, prin VI, Bz, Br, Cţ şi rar Ot, If „operaţii chirurgicale”. -var. operaţie (4 sil.) s. f., pl. operăţi AMD, h. 95 MN/prin Db şi rar Gr, CI, Cţ. OPINCIOÂRĂ s. fi, pl. opincioăre TDM II/rar Db dim. de la opincă. OPINTI vb. IV intranz. AO, h. 665/rar Ot [fig., d. viţa-de-vie] „a înmuguri”; cf. bumb fl... OPLEÂN s. m. şi n., pl. opleni 1" AO, Pl. 57/V1, Gj; AMD, h. 250 MN/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin Vn, Br, If, Cţ şi rar TI; opleăne AMD/rar Ph, Vn, Bz, TI; oplenuri AO/rar VI; AMD/rar Cţ; opleănuri AO/rar Gj „fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă între ele tălpile săniei”; cf c h f n g ă 2°... 2° AO, h. 390/rar Ot; AMD, h. 251/rar Ph, Vn, Bz, Tr „cruce la sanie”; cf. b o-t ăr2 1°... 3° AMD, h. 250/Tr, prin Gr şi rar Ph „talpă la sanie”; cf. f ă 1 c ă 3°... 4° pl. oplene AMD, h. 650/rar TI „fiecare dintre cele două bucăţi de tablă (una deasupra şi alta dedesupt) care îmbracă osia la capăt”; cf. b a 16 12°... 5° pl. oplene GM/rar II „cormană Ia rariţă”; cf. u r 6 c h e 11°. 6° AMD, Pl. 109-110/rar Br, Tr, Gr „talpă la război”; cf. c a p 15°... 7° AMD, Pl. 112/rar Ph „chingă la război”; cf. b 1 ă n i ţ ă 4°... -var. obleân s. m., pl. obleni 3° AMD, h. 250/rar Tr; opleână s. fi, pl. oplene 1° AMD, h. 250 MN/rar Vn, Bz, TI, Cţ. OPLEÂNĂ v. opleăn 1°. OPOR s. n„ pl. opoăre 1° AO, h. 645/ prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 652/ Db, Tr, Gr, prin Ag şi rar VI, Bz, Br, Ot, CI, II, TI; opări AFLR/rar VI „străgălie la osia căruţei”; cf b ă t â i e 7°... 2° AMD, h. 650/rar Ot, Tr, Cţ „fiecare dintre cele două bucăţi de tablă care se fixează pe capătul osiei (deasupra şi dedesubt) pentru a evita frecarea”; cf. b a 1 612°... 3° AMD, Pl. 61/rar Cţ „bucea la roata carului”; cf. b 6 c ş ă1... 4° AMD, h. 651/rar VI, Vn, Br, Gr „partea cea mai umflată a butucului roţii, în care intră spiţele”; cf. b u r 61 e 5°... 5° AMD, Pl. 58/rar Ot „cui prin care se leagă grindeiul de cotigă”; cf. c ă 1 u ş 10°... OPORÂŞ s. n., pl. oporăşe AO, h. 645/ rar Ot dim. de la o p o r 1°. OPORNIŢ v. oporniţă 3°. OPORNIŢĂ s. fi, pl. oporniţe 1° AO, h. 645/rar VI; AMD, h. 652/prin Bz şi rar VI, Ag, Db, Vn, If CI „cerculeţ de fier între butuc şi capătul osiei; străgălie”; cf. bătaie 7°... 2° AMD, h. 650/rar Ph „bucată de fier cu care se îmbracă osia la capăt”; cf. b a-1 612°... 3° var. oporniţ s. n., pl. oporniţe AO, h. 641/rar Gj „cui folosit pentru legat grindeiul de cotigă”; cf. c ă 1 u ş 10°... OPREC v. opreg 1°, 4°. OPREG s. n., pl. oprige 1° AO, h. 303, 304; TDO/Mh şi prin Gj „fotă dintr-o singură bucată”; cf. b o c c e â 2°... 2° AO, h. 305/Gj, Mh „catrinţă din două bucăţi, una în faţă şi alta în spate”; cf. a n d r 6 c 2°... 3° AO, h. 305; AFLR/Gj şi prin Mh „partea din spate a catrinţei constând dintr-o platcă ţesută de care se atârnă fire groase din lână divers colorate”. 4° var. oprec s. n., pl. oprece AO, Pl. 39,rar Dj „şorţ”; cf. fustă1 3°... - var. 1 oprec s. n., pl. oprecuri AO, h. 303/rar Dj; oprig s. n., pl. aprige AO, h. 304/rar Gj. OPRÎvb. IV refl., a se ~ fânul GO/rar Gj, Mh; a se ~ livezile GO/rar VI „a se interzice păşunatul”: Fmu să opreşte primăvara dă nu mai umblă vitele-n el/942. Să-opresc livezile aicea cam pe la douăzeci de mai/902; cf. î n d ă r ă g n ă... OPRÎG v. opreg 1°. OPRIT adj. AO, h. 104/rar Dj „consti-pat”; cf. astupat... OPRITOÂRE s. f., pl. opritori 1° AO, h. 126/prin VI; AMD, h. 465; Pl. 161-162/rar VI, Bz, Tr „stavilă la moară”; cf. a b ă t ă t 6 r... 2° var. opritor s. n., pl. opritoare AO, h. 727/rar Dj „slobozitor la război”; cf. d o-r â n g âr 2°... OPRITOR v. opritoare 2°. OPRITURĂ s. f., pl. oprituri AFLR/ rar Tr „porţiune dintr-o pădure în care este interzisă tăierea copacilor”. OPSTÂC s. n. AMD/rar Tr „piedică, obstacol (în calea unei acţiuni)”. OPTÂŞ adj., porumb ~ GO/rar Mh „soi de porumb cu opt şiruri de boabe pe ştiulete”. OPTOMBERE v. octombrie. OPTOMVRIE v. octombrie. OPUŞIN s. n. GD/rar TI „stufăriş sub plaur”: Opuşin este ăla sub plauri, când a scăpat într-un ochi mic sub plav, s-a dus sub opuşin, aşa să numeşte, sub plav aia să numeşte opuşint%12. ORĂL s. n. AFLR/rar Ot „program şcolar; orar”. ORALÎE v. urlărie 1°. ORÂR s. n. 1“ GM/rar Db, Tr „bucată de pânză pentru acoperit faţa sau trupul mortului”; cf. b o i 1°... 2° var. urăr s. n. GO/rar Dj „coroniţă din fâşii de pânză sau arnici roşu şi negru care se pune pe capul mortului”: îi face aşa [mortului] un urări frumos cu nişte amici, împletit... şi cu roşu şi cu negru/ 929. - var. 1° ural s. n. GD/rar Cţ. ORĂ v. horă11°, 5°. QRĂCĂÎ vb. IV intranz. 1° GM/prin Db, Ph, Vn, Bz şi rar Ag; GD/rar Cţ [d. animale] „a zbiera, a rage”: Când am ajuns, vo cin-şase câini lângă el, orăcăiă ursu ca când îl tăiai cu toporu GM/712. Orăcăiă vacile GD/894; cf. z b i e r â 2°. 2° şi refl. GM/rar Ph, Vn [d. oameni] „a striga tare, a răcni”: Nu ştiu cum oi fi eu, c-am făcut urât, că n-am putut să fac bine, să ţip, am orăcăit aşa urât dă tot/711. Rău să tânguia [mama în agonie], s-a fost răcăind AMD/824; cf. c h i r ă î 2°... 3° GD/rar TI „a guiţa (tare)”: Când a ghiţuit purcelu, a-nceput să orăcăie scroafa/ 873 ; cf c h i r ă i 3°... 4° GM/rar Vn „a cotcodăci”; cf. cât-c âri g i... -var. orângăf vb. IV 1° GM/rar VI; răcăi vb. IV 2° AMD/rar Gr. ORĂCĂÎRE s. f. GM/rar VI „numele şi rezultatul acţiunii de a o r ă c ă i 1°; răget, urlet”: Vaca a început să orăcăie şi la semnalu orăcăirii ne-a trezit şi pe noi/ 671; cf. o r ă c ă i t, o r â n g ă i t u r ă. -var. orângăîre s. f. , pl. orângăiri GM/rar VI. _ _ ORĂCĂIT s. n. GM/rar Db „răget, urlet, zbieret”: Am auzit orăcăitu lupului/ 692; cf. o r ă c ă i r e... ORĂCHEJNIŢĂ v. urechelniţă 2°, 3°. ORĂTĂNIE (4 sil.) v. oretenie. ORÂŢI v. orăţii. ORĂŢII s. f. pl. TDM III/rar Db „oraţii”: Era obicei de citea orăţileli 11; cf. c o 1 ă c e rf e... - var. orăţi s. f. pl. TDM II/rar Db. ORÂGĂÎ v. râgăf 1°. ORÂNGĂÎ v. orăcăf 1°. ORÂNGĂÎRE v. orăcăfre. ORÂNGĂITURĂ s. f. GM/rar VI „răget, urlet”: Am auzit o orîngăitură lungă la o distanţă mai mare/671; cf. oră-c ă ire... ORB adj., pl. orbi, f. oărbă, pl. oărbe 1° stup ~ AMD, Pl. 88-89/rar II „stup primitiv (din lemn scobit)”; cf. b ă d ă 1 ă u 2°... 2° stup ~ AMD, h. 100/rar Gr „(stup) fără matcă”; cf. b e zmeti c... 3° groapă ~ AFLR/rar Cţ „groapă adâncă, de forma unui con cu vârful în sus, pentru depozitat cereale”; cf. g â r 1 f c i 4°... 4° cameră casă ~ AFLR/rar Ag, Bz „încăpere, cameră fără ferestre”. 5° prâşilă ~ GO/AFLR/rar Mh, Dj; GM/ rar Db; prăşeălă ~ GM/rar Tr; sapă ~ AFLR/rar Ot; GM/rar II „praşilă, sapă doar printre rândurile, printre şirurile de plante”: [La floarea-soarelui] săpăm prima praşilă săpă oărbă, jumulim iarba dă printre ea AFLR/934. Prăşila oărbă să dă numai între rânduri GO/950. După ce s-a făcut d-a răsărit bine sfecla, ne ducem şi-i tragem o săpă oărbă, zice, printre rând, praşilă GM/841; cf. t â r ş i t u r ă, ţ ă c ă-n e â 1 ă. 6° cui ~ AO, PI. 133/rar Ot „nit”; cf. bold 2°... 7° maţ ~ v. maţ 3°. 8° orb/oârbă de...loc. adv./adj. AFLR/ rar Ag „pe de-a-ntregul, cu desăvârşire, complet”: Munca la pădure era oărbă de nesănătoasâ/677. ORBÂRIŢĂ v. urmâriţă 1°. ORBĂl vb. IV intranz. AMD, h. 81/ rar Ph „a bâjbâi pe întuneric; a orbecăi”; cf. b âj b âl2°... ORBÂCĂÎ vb. IV intranz. AO, h. 115/rar Dj, Ot „a bâjbâi pe întuneric, a orbecăi”; cf. b âj b â 12°... - var. horbăcăl vb. IV intranz. AMD, h. 81/rar Bz; horbocăi vb. IV intranz./rar Cţ; obârcăf vb. IV intranz. AO, h. 115/rar Dj; orbârcăi vb. IV intranz./rar Dj; orbocăi vb. IV intranz. AMD/rar Cţ. ORBÂRCĂI v. orbâcăi. ORBEÂSCA adv. AMD; GM/rar CI, Cţ „orbeşte, pe orbecăite”: începeai să legi orbeăsc-aşa, până la ziuă lega snopu de coceni GM/865; cf. b 6 b o t ă... ORBECĂ vb. I intranz., ind. prez. 1 sg. orbechez AO, h. 115/rar Gj „a orbecăi”; cf. b âj b â I2°... ORBETE1 v. oblet. ORBETE2 s. m., pl. orbeţi 1° AMD, h. 432; 447/C1, II, Cţ, prin Vn şi rar Ph, Bz, Br, TI „cârtiţă”; cf. b â b ă 24°... 2° AMD, h. 20/rar Ph „urcior la ochi”; cf. brâncă2 4°... 3° AMD, h. 108/rar Ph „furuncul”; cf. cârtiţă 2°... -var. 1° horbete s. m., pl. horbeţi AMD, h. 447/rar Br. ORBI vb. IV refl. pas. GO/rar VI „a se tăia mugurii (ochii) de pe tulpina viţei-de-vie”. ORBOCĂI v. orbâcăi. ORBOTĂ v. horbotă 1°. ORBOŢÎCĂ v. horboţică. ORBUTĂ v. horbotă 1°, 2". ORCĂNEÂLĂ s. f. GM/rar Ph „acţiunea de a o r c ă n i; horcăit”. ORCĂNÎ v. horcănl 1°, 4°, 5°. ORCÂÎ v. horcănl 4°. ORCHESTĂ ş. f. TDM I/rar Ag „orchestră”. ORCÎC v. orciuc 2°. ORCIUC s. n., pl. orciucuri 1° AMD, h. 658; GM/rar Vn „orcic”; cf. c a n t â r 3°... 2° var. orcic s. n., pl. orcicuri AMD, h. 659/rar TI „bucată de lemn (sau de fier) îndoit, fixată Ia capătul din faţă al proţapului, de care se prinde jugul”; cf. b â r-s ă 5°... -var. 1° orciug s. n., pl. orciuguri AMD, h. 658; GM/rar Vn, TI; urciuc s. n., pl. urci ticuri AMD/rar Gl. ORCIUG v. orciuc 1". ORCOŞ v. otcoş 1°. ORDÎ1 v. urdină 3°. ORDÎ2 v. urzi 1°, 2°, 6°. ORDINÂR adj., f. ordinară 1° AMD, Pl. 88-89/rar TI [d. stupi] „primitiv”. V AMD, Pl. 150-151/rar Ot [d. lână] „de calitate inferioară”; cf. g h i b u r 6 s 2°... ORDINÎŞ s. n., pl. ordinişuri AMD, Pl. 91/rar Vn, Br; ordinişe!rar Br „urdiniş”; cf. ferăstrui e.... ORDON v. ordun. ORDONĂ vb. f tranz., ind. prez. 1 :sg. ordonez AFLR/rar Db „a da ordin”: Să ordonez! la domnu locotenent să vie aici/ 700. ORDUN s. n. GO/rar Ot „roată cu palete (la moară)”; ciutură T... - var. hordun s. n., pl. hordune AMD, PI. 162, 163/rar VI; ordon s. n., pl. ordoăne AO, Pl. 127/rar Tr; urdun s. n., pl. urdune! rar Ot. ORECHELNIŢĂ v. urechelniţă 2°, 3°. ORETENIE s. f., pl. oretenii TDO/rar Gj, Dj; AMD, h. 296/rar Ot „pasăre de curte”: Am potolit oreteniile, găinile, gâştele, păsările astea/929; cf. g u j ă 11 e.... - var. horătânie s. f., pl. horătenii TDO/ rar Mh; AMD, h. 296/rar VI; horătânie (4 sil.) s. f., pl. horăteni AFLR/rar Mh; horotenie s. f., pl. horotenii AO, h. 426/ rar Gj, Mh; horotllă s. f., pl. horotile GO/ rar Mh; horotină s. f., pl. horotini AO/rar Mh; orătânie (4 sil.) s. f., pl. orătăni AO/ rar Gj, Dj; orăteni TDO/rar Gj, Mh; urătânie s. f., pl. urătănii AMD/rar Bz. OREZ s. n. 1° GM/rar CI „pilaf’: Tăiam o pasăre şi făceam orez/866; cf. p i 1 â v, p 1 a c h i e. 2“ var. urez s. n. TDO/rar VI, Dj; AFLR/prin Ag şi rar Db „orez”: [Bucăţile de came] le punem cu ceapă, cu horezu AFLR/919. - var. 2° horez s. n. AFLR/rar VI; uriez (2 sil.) s. n. AFLR/rar Ag. OREZÂ v. huhurezâ. OREZÂN s. m., pl. orezăni AMD/rar II „cultivator de orez”. ORFAN adj., pl. orfani 1° AO, h. 703/ Dj, prin VI şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 100/Ot, prin Db, Bz, Cţ şi rar Ag, Tr, Gr, TI [d. stupi] „fără matcă”; cf. b e z m e t i c... 2° copil ~ AO, h. 167/rar Dj „bastard”; cf. b ai struc... 3° AMD, h. 66 MN/rar Db „ciung”; cf. c i o 1 â c 1°... - var. 1° oifăn adj. AMD, Pl. 100/rar Bz. ORGAN s. n. GD/rar Cţ „funie legată la steajer, la care se înhamă caii pentru a treiera spicele”: Legam orgănu dă paru-ăla care-1 bateam şi unu intram cu biciu la cai/892. ORGONIŢĂ s. f. GM/rar Gr „buhai (de urat)”: [De Anul Nou] mergea cu orgoniţa [...] o doniţă, pusă o piele de capră deasupra, găurită şi băgată nişte păr de cal şi trăgea de ea/826; cf. b ii g â 2°. ORHEL v. holhen. ORI conjunct 1° în constr. ~ cu ce AFLR/rar Mh „cu orice”; ~ din ce AFLR/ rar Mh „din orice”; ~ în ce AFLR/rar VI, Mh „în orice, în oricare”: Poţi veni ori în ce zi/940; ~ pe ce AFLR/rar Gj „pe orice”; ~ şi la ce AFLR/rar Mh „la orişice”. 2° var. oare conjuncţ. GM/rar Ph, Tr „dar, însă, or”: Odra-acum albinele s-au modernizat/713. Se punea porumbu aşa la circa un metru sau la şaptezeci de centimetri, cuib dă cuib, odre-acuma văz şi eu că se pune altfel/794. 3° var. oar, ~ ... ~ conjuncţ. corelat. GM; AFLR/rar Ag, Ph, Bz, Gr, CI, II „ori, sau”: [Porumbul] când înspicează el tot şi rămâne câte unu, oar să face tăciune, oar că leagă GM/736. în meseriile de astăzi oare eşti fierar betonist, oare eşti turnător îd./831. -var. oar conjuncţ. 2° GM/rar Vn; oare conjuncţ. 1° în constr. oare cu ce AFLR/rar Ot; oăre în ce AFLR/rar Mh; 3° GM; TDM III; AFLR/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Gr, Cţ. ORIF s. n. GM/rar Br „dig”: Aici la noi nu mai ajunge [Buzăul], că avem orifu, digu ăla care îţi spui/746; cf. c ă ş i-ţ ă2 3°... ORIFICI s. n. TDM III/rar Db „orificiu”. ORIŞTE v. oiştie. ORITURĂ v. horitură. ORJUME v. urjumă 2°. ORLEÂN s. m., pl. orleni AO/996 „locuitor din comuna Orlea”. ORLIŞTE s. f., pl. ori fii 1° AO, h. 585/prin Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 590; 592/rar Ot „pârloaga”; cf 1 i v â d i e 4°... 2° AO, h. 586/rar Dj „prosie”; cf n a-dăs2°... 3° var. urlişte s. f. GO/rar Dj „dezordine, harababură”; cf. d e b a n d â r e.... -var. 1° orlişte s. f. AFLR/rar Gr; urlişte s. f. AMD, h. 590/rar Db. ORLIŞTE v. orlişte 1° ORMÂN s. n. AO, h. 609/rar Mh „porumb furajer”; cf. c i o c ă n â ş ’... ORN v. horn 1°, 4°. ORNÂR s. m., pl. ornări AMD, Pl. 11/rar Ph, Tr, TI „coşar, homar”; cf. c o-ş ă r2 2°... ORNĂ v. horn 1°, 2°. ORNĂNĂI vb. IV GM/rar Tr „a face treabă, a munci fără spor”: Ornănăieşte toată ziua; ornănăiii degeaba, nimica nu făcui astăzi/785. ORNEÂŢĂ s. f., pl. orneţe AMD, h. 206/rar Tr „sobă de cărămidă”; cf. horn 4°... OROÂIE v. uroi 1°. OROCHENIŢĂ v. urechelniţă 2°. OROCHERNIŢĂ v. urechelniţă 2°. OROPERNIŢĂ v. coropişniţă 1°. OROZÂN s. n. 1° AO, Pl. 48/rar Dj „nisip”; cf. c h i ş ă i 3°... 2° AO, h. 193/Mh „amestec de var şi nisip folosit ca tencuială; mortar”; cf. c i 6 r-b ă 5°... 3° AFLR/rar Mh „ghips”; cf. i p s... GROZĂNI vb. IV tranz,, ind. prez. 1 sg. orozănesc AO, h. 192/rar Mh; orozăn! rar Mh „a tencui”; cf. î n t e n c u i... - var. orozoni vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. orozonesc AO, h. 192/rar Mh, OROZONI v. orozăni. ORSÂT v. ursât. ORŞÂVĂ s. f. AMD, h. 356/rar Gr „magiun de prune (amestecate cu mere)”; cf. m a g i 6 n.... ORTĂCI vb. IV refl.' TDO/rar Mh „a se întovărăşi”: Ne ortasim doi inşi, plecăm la pădure/940; cf. d e o 1 d ă ş i... ORZ s. n. 1° ~ pe vatră GM/rar CI; GD/rar TI, Cţ „obicei, petrecere (între fete) de Anul Nou, pentru a-şi ghici viitorul”: Acum sigur că nu mai e orz pă vatră şi să spune revelioane GM/866. La Anu Nou făcea fetile uorz pă vatră GD/892. 2° pl. oărze AFLR/rar Vn „culturi de orz, ovăz, orzoaică”. ORZÂR s. m., pl. orzări AMD, h. 252/ rar II „cărăuş, căruţaş”; cf. a n t e p r i-n 6 r 1°... ORZÂTĂC v. orzâtic 2°. ORZÂTIC adj., pl. orzătice 1° AO, h. 477/prin Dj [d. mere] „care se coace odată cu orzul; văratic, timpuriu”; cf. o â r-zăn 3°... 2° var. orzătăc adj. AO, h. 613/rar Dj [d. grâu] „copt prematur; pripit”; cf. fire 2°... -var. urzătic adj., pl. urzătice AO, h. 477/rar Dj.^ ORZĂRESC adj., f. pl. orzăreşti 1° GM/rar Gr [d. fructe: mere, pere] „care se coace odată cu orzul; văratic, timpuriu”; cf. o ârz ăn 3°... 2° AMD, Pl. 61-62; GM/rar CI [d. căruţe] „de dimensiuni mari, de tipul celor folosite de către negustorii de cereale”. ORZĂRI vb. IV intranz. GM/rar Db „a face comerţ cu cereale”. OKZĂTOĂRE v. urzătoâre 3°. OKZESC adj., f. orzeăscă, pl. orzeşti GM/rar Gr [d. fructe: mere, pere] „care se coace odată cu orzul; văratic, timpuriu”; cf. o ărz ăn 3°... ORZI v. urzi 2°. ORZÎŞTE s. f„ pl. orzişti GM/rar Db, Gr, II; AMD/rar Cţ „teren pe care s-a semănat sau de pe care s-a cules orz”: Oile vara le-mpăiam pă orziştii acolo, pă răpi-ţiştii GM/827. -var. orzlşte (4 sil.) s. f., pl. orziştii GM/rar Gr. ORZIŞTIE v. orzişte. OS s. n., pl. oase 1° art. osul capului AMD, h. 3/rar Cţ „craniu”; cf. c a p â c 4°.., 2° art. osul spinării AO, Pl. 6; TDO/ prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 67/rar Ot, CI,' TI „şira spinării la om, coloana vertebrală”; cf. gre âb ăn1 1°. 3° art. osul pieptului AO, Pl. 6/rar Gj, Mj; AMD, h. 57/prin Ct şi rar Ag, Db, Bz, II, TI „stren”; cf. c a p 8°... 4° art. osul de la falcă AMD, h. 25/rar Ph, II; ~ obrăzului/prin Tr şi rar Bz, Gr, CI, II; ~ ochiului/rar Tr, CI „umărul obrazului”: Osu obrazului face parte din măselaru dă sus/852; cf. c ă 1 c â i 5°... 5° art. osul bărbiei AO, h. 77/rar Gj; ~ guşii/rar Dj „bărbie”; cf. b â r b ă 2°... 6° art. osul din gât AO, h. 85/rar Dj; ~ gâtului/rar Gj „mărul lui Adam”; cf g â r-g ă 1 ău... 7° art. osul genuchelui AMD, h. 86/rar Ph, Tr; ~ gemichiului/rar Ag, Ph, Tr, II; ~ genunchiului AO, h. 120/rar Ot „rotula genunchiului”; cf. b i 1 ă... 8° art. osul (de) la gleznă AO, h. 124/ rar VI „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... 9° art. osul mâinii AO, h. 97/rar Gj, Mh „omoplat”; cf. p 1 a t3, s p â t ă 3°, s p e-t i e 1°, ş o 1 d 1°, u m ă r 2°, u m e r â r 1°, u n d r e â1 2°. 10° AMD, h. 41/rar Gr „rest, colţ dintr-o măsea ruptă”; cf. b u 114°... 11° pl. osuri AO, Pl. 5/rar Mh; AMD, h. 56 MN/prin Ot şi rar Tr „oase”. 12° AO, Pl. 87; AFLR/V1, Gj, Mh şi prin Dj; AMD, h. 363; GM/prin VI şi rar Ag; osuri AO/rar Mh „sâmbure tare la unele fructe”: [Prunele] le gheaoşă, le desface uăsăle şi le usucă la soare AFLR/904. Şi pisează-le [măslinele] cum pisezi sarea, cu oase cu tot GM/678. 13° GD/rar TI „faianţă”; cf m â r m u r ă. OSĂCEL s. n., pl. osăcele GO/rar Mh dim. de Ia os; „oscior”; cf. o s c i 6 r 2°. OSÂCĂ v. isâcă. OSÂCEÂN s. m., pl. osăceni AO/986 „locuitor din comuna Osica”. OSCIOR s. n., pl. oscioăre 1° AO, h. 732/rar VI „scripete la iţe”; cf. aj u-16 r 13°... 2° var. osşor s. n., pl. osşoăre GM/rar II dim. de la os; cf. o s ă c e 1. OSCOŞ v. otcoş 1°, 2°. OSE v. osie 2°. OSEMINTE s.n. pl. AFLR/rar Dj „bucăţi de came cu (mai) mult os”: Eu fac din ce-i mai... osemintele-aşa o ciorbă/ 974; cf. o s o t i i. OSFICÂT adj., pl. osficăţi, f. osficătă, pl. osficăte AO, h. 48; 93-95/rar Dj, Ot „ofticat, tuberculos”; cf. p 1 u m â n 6 s, tebecist, tuberculdz. OSFICĂ s. f. AO, h. 93/prin Dj „tuberculoză, oftică”; cf. b o ă 1 ă 3°... OSI vb. IV refl. GM/rar 11; GD/rar Cţ „a se osifica”. OSIÂC s. n. 1° pl. osiece AMD, h. 654; GM/rar Gr, CI „lemn deasupra osiei care asigură mobilitatea căruţei; vârtej”; cf. b a i g i c... 2° pl. osieci AO, h. 222/rar VI [la pl.] „vreascuri”; cf. b â t ă1 6°... OSIE s. f., pl. osii 1° AO, h. 667/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 73-74/rar Tr, CI, II „chitonag”; cf. a r â c 1°... 2° var. ose, pl. osi TDM Ill/rar Db „ax pe care sunt montate roţile căruţei/ carului”. 3° AMD, Pl. 182/rar Bz „fus la roata olarului”. OSIOI s. n., pl. osioăie AMD, h. 654/ rar Ph „lemn aşezat deasupra osiei care asigură mobilitatea căruţei; vârtej”; cf. b a i-g i c... OSOTII s. pl. AFLR/rar Mh „bucăţi de came cu mult os; oase”: [La porc] îi scoate [...] osotliile, dă fiecare de-o parte/ 949; cf. o s e m i n t e. OSPĂDÂR v. ospodâr. OSPĂTI vb. IV intranz. AMD, h. 467/ rar Br „a prânzi”; cf. a m i e z i... OSPODÂR s. m., pl. ospodări AFLR/ rar TI „gospodar”: Tata era om ospodâr, m-a dat călăraş cu schimbu/881. Tat-su-i cam... s-a luat de băutură, el a fost un om ospădâr, el în zilele lui GM/743; cf. câs-n i c... - var. ospădâr s. m. GM/rar Bz. OSPODĂRIE v. hospodărfe. OSŞOR v. oscior 2°. OSTOÎ vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Ag; GD/rar Cţ „a (se) opri, a înceta”: [Odinioară] dădea ciume dă... dă murea lumea, dă zicea, doamne, ostoieşte boala GM/675. S-a ustuiăt fumu, nu mai iese? AFLR/875; cf. în genă... - var. ustoiă vb. I refl. AFLR/rar TI. OSTREÂŢĂ s. f., pl. ostreţe 1° AO, h. 194/rar Gj; AMD, h. 177, 178/rar Ag, Tr „împletitură din nuiele pentru fixarea tencuielii la pereţii casei”; cf. g a r d1 1°... 2° AMD, Pl. 161—162/rar Ot „împletitură de nuiele, gard folosit ca stavilă la moară”; cf a b ă t ă 16 r... OSTREŢÂ v. ostreţi. OSTREŢÎ vb. IV tranz. AMD, h. 177; GM/rar Db, Ag, Tr „a bate ostreţe la pereţii casei”: După ce o încheie [casa] şi să ridică cu căciulă cu tot, o ostreţeăză, bagă ostreţe printre ostreţe, adică printre stâlpi GM/788. -var. ostreţă (3 sil.) vb. I tranz. AMD, h. 177; GM/rar Ag. OSTROMPEL s. n. AFLR/rar Ot „ostropel”. - var. ostropior (3 sil.) s. n. GO/rar Dj. OSTRONOMI s. m. pl. GD/rar TI „astronomi”. OSTROPIOR v. ostrompel. OSTROV s.n., pl. ostroăve 1° AMD, h. 411/rar Gr „pădurice lângă o apă; zăvoi”; cf. c h i c i u... 2° AO, h. 332/rar Dj „întindere mică de apă cu vegetaţie”. - var. 1° ostrov s. n., pl. ostrove AO, h. 521 /prin Dj. OSTROV v. ostrov 1°. OSTROVEÂN s. m., pl. ostroveni AO/962; AMD/895 „locuitor din comuna Ostrovu (Mare)”. OŞIŞTE s. f. pl. GM/râr Ag „copii, urmaşi, odrasle”: A dat Dumnezeu şi mi-a trecut [boala], am venit acasă de mi-am crescut oşiştili, copiii, c-aveam doi acasă/ 786; c'f. p r ă s f e. OŞOR v. ouşor 3°. OŞTIE v. oiştie. OTÂR v. hotar 1°, 3°, 4°. OTÂV v. otavă 2°. OTAVĂ s. f. 1° AO, h. 630/rar Ot „rămăşiţă de fân sfărâmat”; cf. c o â d ă 8°... 2° var. otavă s. f. AFLR/rar Mh „iarbă care creşte, în acelaşi an, după cositură”; cf m u ş â g 1°... -var. 2° otăv s. n. GM/rar Br; tavă s. f. AMD, h. 330 MN/rar Gr. OTAVĂ v. otavă 2°. OTĂRf v. hotărî 2°. OTĂVEÂLĂ s. f. GM/rar Db „otavă”: [Ursul] mănâncă otavă d-aia, otăveâlă d-aia, nişte iarbă crudă/697; m u ş ă g 1°... OTĂVÎ vb. IV intranz. AMD, Pl. 53/ rar Db [d. cereale] „a creşte după seceriş, din boabele scuturate”. OTĂVOI s. AMD, h. 330 MN/rar Ag „otavă îmbătrânită”. OTÂNC v. otinc 5°, 6°. QTÂNCĂ v. otinc 5°, 6", 15°. OTÂNCEÂ s. f. 1" pl. otănceli AMD, Pl. 119/rar Ag „bucată de lanţ ori de funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”: Când doi boi nu trag la fel, numai se pune otincă AO, h. 739/980; cf. o t â n-ceâlă, otânceânl0,otfnc6°. 2° pl. otâncele AMD, Pl. 118-119/ prin Ag „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firul rupt în natră”; cf. b â t ă1 3°... -var. 1° otincea s. f., pl. otinceli AO, h. 739/rar Mh, Dj. OTÂNCEÂLĂ s. f„ pl. otănceli AMD, Pl. 119/rar Gr, Cţ „bucată de lanţ ori funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-i înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”; cf. o t â n c e â 1°... OTÂNCEÂN s. n., pl. otâncene 1° AMD, PI. 119/rar Ag „bucată de lanţ ori de funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”; cf. o t â n c e â 1°... 2° AMD, PI. 118—119/rar Ag „beţişor cu ajutorul căruia se prinde capătul firului rupt în natră”; cf. b â t ă1 3°... OTÂNCI vb. IV tranz. 1° şi refl. AO, h. 739/rar VI, Mh, Ot; AMD, PI. 119/prin Ag, Db, Tr, Gr, II şi rar Ph, Ot, CI „a (se) înfrâna cu ajutorul o t i n c u 1 u i 6° boul care merge mai repede (în jug)”: Am otîncit boul ăl de hăis, că e mai puternic, i-am scurtat jugul AO/958. Otâncă e un lanţ cu care se otînceşte boul mai puternic, ca să n-o ia înainte AMD/715. 2° AMD, PI. 119; GM/rar Db, Ph, Cţ „a lega cu o t i n c u 1 6° jugul dinspre partea boului care merge mai repede”. 3° AMD, PI. 119/rar Ph, Bz, Tr „a strânge lanţul (sau funia) cu care se leagă lemnele încărcate în căruţă”: Otâncă mai zicem la o pârghie de otîncit la caru cu lemne încărcat/743. 4° AMD, PI. 119/rar Db „a fixa, a înţepeni slobozitorul la război”. 5° AMD, PI. 118-119/prin Ph şi rar Ag, Db, Ot „a prinde firul rupt în natră cu ajutorul o t i n c u 1 u i 15°”: Cu otincu otînceşte firu AMD/730. 6° GM/rar Tr „a bătători, a presa (cu parul, cu piciorul) pământul în jurul unei plante răsădite”: Bagă firu de tutun şi otînceşte-aşa. [...] ca să nu intre soarele, să-l bată, să se usuce/795; cf. j u c â 3°... 7° intranz. AMD, PI. 119/rar Ag „a ridica ceva greu (lemn, piatră); a se opinti”: Am otîncit la lemnu ăIa/674; cf. c u j b i 2°... 8° AMD, PI. 119/rar Ph „a bate, a lovi (tare) pe cineva cu un lemn”: Când te-oi otînji cu otigu ăsta! AMD/727; cf. c u j-bi 1°... - var. ocinti vb. IV tranz. 5° AMD, PI. 118-119/rar TI; otânjî vb. IV tranz. 8° AMD, PI. 118-119/rar Vn; otinci vb. IV tranz. 1° AO, h. 739/prin Dj şi rar VI, Mh; 5° AMD/rar Ag, Bz, Br, Ot; otingi vb. IV tranz. 5° AMD/rar Vn. OTÂNCICĂ s. f., pl. otăncele AMD, PI. 118—119/rar Ag, Db „beţişor cu ajutorul căruia se prind, se leagă firele rupte în natră”; cf. b â t ăl 3°... OTÂNG v. otinc 1°, 6°, 15°. OTÂNGĂ v. otinc 15°. OTÂNJI v. otânci 8°. OTCĂ v. vodcă. OTCOCI v. otcoş 1°. OTCOŞ s. m. şi n., pl. otcoşi 1° AO, h. 451; TDO; AFLR/Mh, Dj şi rar Gj; otcoâşe/prin Dj şi rar Mh, Ot, Tr; otcoşuri/ prin Mh, Dj şi rar Ot „rând, brazdă de iarbă cosită”: Ai tras un otcoş...când ajungi în capu locului [...] te-ai întors înapoi, iar ascuţi coasa [...] şi din nou iar când ajungi la jumătatea otcoşului, iar începi s-o ascuţi coasa TDO/958; cf. h o â 1 d ă 3°... 2° pl. otcoâşe AO, h. 452; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Ot, Tr „iarbă împrăştiată din brazde, polog”: Luăm otcosu [...) şi-l astrângem, îl facem copeţele-ntâi AFLR/ 941. -var. orcoş s. m., pl. orcoşi 1° AO, h. 451/rar Gj; oscoş s. m., pl. oscoşi 1° AO/rar Mh, Dj; 2° GO/rar Mh, Dj; oşcoş s. n. 1° TDO/rar Mh; otcoci s. n., pl. otcociuri 1° AO/rar Mh. OTEL v. otomel. OTELĂ v. otomel. OTELEU v. otomel. OTIC v. otinc 1°- 5°, 11°, 15°. OTICĂ v. otinc 1°. OTIE v. iote. OTIG v. otinc 1°, 13°. OTILĂ v. otomel. OTINC s. n., pl. otînce 1° AO, h. 639/rar Mh; AMD, Pl. 57; 119/rar Vn, Bz, Br, TI, Cţ; otincuri AMD/rar VI, Db, Ph, Tr, CI, II; otinci AMD, Pl. 119/rar Db „lopăţică (de lemn) pentru curăţat de pământ fierul plugului”; cf. c e c h e 11°... 2° var. otic s. n., pl. otice AMD, Pl. 119; GM/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot „unealtă de plivit buruienile din semănături, formata dintr-un băţ cu o lopăţică de fier la un capăt”: [Plivitul] se făcea cu nişte otice, într-un ciomag mai lung pus un otic făcut la fierar GM/792; cf. c o s 6 r 2°... 3° var. otic s. n., pl. otice AMD, Pl. 73-74/rar II „chitonag”; cf. a r â c 1°... 4° var. otic s. n., pl. otice AO, h. 739/ rar Mh „pârghie”: Făcui un otic: pun un bold, un lemn scurt şi fac o cumpănă să ridic un lucru greu/950. 5“ AO, h. 739/rar Mh; otincuri/r&r VI, Gj, Mh; AMD, Pl. 119/rar VI „par, lemn folosit ca pârghie pentru strâns lanţul sau funia cu care se leagă lemnele în căruţă”; cf. tăbârceâlă, tărboâcă2°. 6“ AO, h. 739/rar Mh, Dj, Tr; AMD, Pl. 119/rar Tr, Gr; otincuri AO/rar VI; AMD/rar VI, Tr „bucată de lanţ ori funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”; cf. o t ân c e â 1°... 7° pl. otincuri AO, h. 644/rar VI „câr-ceie”;cf. brăţară 4°... 8° var. hoţie s. n., pl. hotice A O, h. 639/ rar Mh „cui (de lemn) care leagă grindeiul plugului de cotigă”; cf. c ă 1 u ş 10°... 9° var. otic s. n., pl. otice AO, h. 739/ rar Mh „cui gros de lemn cu ajutorul căruia se prinde roata plugului şi se potriveşte pe brazdă”. 10“ var. hoţie s. n., pl. hoticuri AO, h. 650/rar Gj „orcic”; cf. c a n t â r 3°... 11° var. otic s. n., pl. oticuri AMD, h. 645/rar VI „cobilă pentru transportat plugul”; cf. c â p r ă 14°... 12° var. otincă s. f., pl. otinci AMD, Pl. 119/rar Cţ „prăjină adăugată la inima căruţei pentru a înhăma încă un cal”; cf. c e 11 ă u 1°... 13° pl. otincuri AMD, Pl. 119/rar VI „bucată de lemn, retevei”: Otig să mai zice la un cap de băţ mai scurt aşa, când te-oi otânji cu otigu-âsta AMD, Pl. 119/ 727; cf. c ăp ăt â i 3°... 14° AO, h. 727; 739/rar Mh; AMD, PI. 113; 119/rar Db „slobozitor la războiul de ţesut”: Otinc [îi zice] la slobozitor, că vine otâncit AMD, Pl. 119/817; cf. d o r â n-g âr2°... 15° AO, h. 738, 739/V1, Mh, Dj, prin Gj şi rar Ot, Tr; AMD, Pl. 118-120/Ot, Tr, prin Ag, Db, Br, Gr, CI, II, TI şi rar VI, Gl, Bz, If, Ct; otincuri AO, h. 738/prin Gj, Mh, Dj, Ot şi rar VI; AMD, PI. 118-119/Tr, prin VI, Ag, Vn şi rar Db, Br, Ot, Gr, CI, II, Cţ; otinci AO, h. 738, 739/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD/prin Gr şi rar Bz, Br, Tr, II, Cţ „beţişor cu ajutorai căruia se prinde firul rapt în natră sau uitat, scăpat la năvădit”: îl pui pă otinc, punem fire, când să rup pă natră, pă otinc AMD, Pl. 119/763. Otinc e un surceluş care merge cu firul înapoi id./783; cf. b â t ă1 3°... 16° AMD, Pl. 119/rar Tr; otinci AO, h. 739/rar Dj „defect, imperfecţiune într-o ţesătură, constând în pierderea linearităţii sau a paralelismului dintre laturi”; cf. p i s c. 5°. -var. cotlc s. n., pl. cotiguri 1° AMD, Pl. 57/rar Ph, If; hotfe s. n., pl. hotice 2° GM/rar Db; 15° AO, h._738/rar Mh; hoticuri 1° AMD/rar Cţ; otânc s. n., pl. otăncuri 5° AMD, Pl. 119/rar Db, Ph; 6° AMD, Pl. 119/rar Db, II; otânce 6° AMD/ rar 11; otânci 6° AMD/rar Cţ; otâncă s. fi, pl. otânce 5° AMD/rar Bz; 6° AMD/rar Db, Ph, II; 15° AMD/rar Ag, Bz; otânci 15° AMD/Ph, prin Db, II şi rar Vn, Bz, CI, Cţ; otâng s. n., pl. otânge 1° AMD/rar TI; 15° AMD, PI. 118-119/rar Db; otânguri 15° AMD/rar Db, Gr; otângi 6° AMD/rar Cţ; 15° AMD/rar Cţ; otângă s. fi, pl. otângi 15° AMD/rar Ph; otic s. n., pl. otice 5° AO, h. 739/rar Mh; 5° AO, h. 739/rar Mh; 15° AO, h. 738/rar Mh; AMD, pl. 118-i 19/prin Ot, Tr şi rar Ag, Br, II, TI; otincuri 1° AO, h. 639/Dj şi rar Mh, Ot; AMD/Ag, prin Db, Ph, II şi rar Tr, TI, Cţ; atici 1° AMD/ rar Eiz, CI; otică s. fi, pl. otice 1° AMD, Pl. 119/rar Br; otig s. n., pl. otige 1° AMD, Pl. 57; 119/rar Ph, Vn, GI, Br, II, TI, Cţ; 13° AMD, Pl. 119/rar Vn; otiguri 1° AMD, Pl. 57/rar Vn, Br; otigi 1° AMD/rar Vn; otincă s. f., pl. otinci 6° AO,.h. 739/rar Mh, Dj; 15° AO, h. 738, 739/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 118- 119/Bz, prin Cţ şi rar Vn, Ot, Tr, II; otince 6° AO/rar Dj; 15° AO, h. 738/rar Dj; AMD/rar Gl, Bz, Br; otinci s. n., pl. otince 15° AMD/rar Cţ; oting s. n., pl. otinge 1° AMD/rar Gr; 15° AMD/rar Gr; otinguri 1° AMD/rar CI; atingi 1° AMD, Pl. 119/rar Cţ; 6° AMD/rar Gr; 15° AMD, Pl. 118-119/rarGr,Tl. OTINCĂ v. otfnc 6°, 12", 15°. OTINCEÂ v. otânceâ 1°. OTINCI v. otinc 15°. OTINCI v. otânci 1°, 5°. OTING v. otinc 1°, 6°, 15°. OTINGÎ v. otânci 5°. OTLOGI vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a speria prin zgomote”: [Strigoiul] vinea noaptea te odlogă pân casă, te aia, te speriai/892. OTOMEL s. AMD, Pl. 86-88/rar VI „varietate de struguri; tămâios”. -var. otăl s. AMD, Pl. 86-88/rar TI; otelă s. f. GO/rar Gj; AMD; GM/rar Ot, Tr; oteleu s. GM/rar Gr; otilă s. f. AMD/ rar Ot. OTOPSÎE s. f. AO, Pl. 11/rar Mh; TDM I/rar Tr „autopsie”. - var. octopsie s. f. AFLR/rar Ag. OTORÂC v. oturâc 2°. OTRĂVICIOS adj. 1° GM/rar Bz [d. plante] „otrăvitor”; cf. v e n i n â t. 2° şarpe ~ AMD, h. 436/rar Tr „şarpe veninos; viperă”; cf. guşter 2°... OTREAPCĂ s. f., pl. otrepci AMD, h. 233/rar Tr „şervet, ştergar”; cf. cârpă^... - var. otrepcă s. f., pl. otrepci AMD, h. 233/rar Gr. OTREP s. n., pl. otrepe GO/rar VI „cârpă, zdreanţă, otreapă”: Facem focu, îl ardem, jeruim c-un... un otrep pân cuptor, ca să nu rămână cenuşe/908; cf t r o â ş ă, zdreanţă 2°. OTREPCĂ v. otreâpcă. OTROCOL v. rotocoâlă 1°. OTURAC s. m., pl. oturăci 1° GD/rar Cţ „beţivan”: Oturăci ştii ce-i? uoturăâi-i ăştia de stă numa şi bea. Oturăc sunt oamenii ăia care cade-n vânt şi nu să mai scoală d-acolo/896; cf. p i 1 i g i u. 2° var. otorăc s. m., în expr. a cădea ~ AFLR/rar Cţ „a cădea ca bolovanul; a nu se mai mişca; a cădea pe capul cuiva”: La dumneata acasă dacâ-ţi vine cineva şi tu te plictiseşti de-atâta... de-atâta asta.... „da n-o să mai plece, domne, a căzut otorăc acolo şi nu se mai mişcă!”/896. OŢ v. hoţ 2°, 5°. OŢEL 1" s. n. AO, h. 358/rar Dj, Ot „glonţ, cartuş la arma de vânătoare”; cf. b r e n i c... 2° s. m., pl. oţeti AMD, h. 342/rar Tr „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... OŢELÎT adj. AMD, Pl. 77-78/rar Tr [d. mustul de struguri] „înăsprit, înţepător”. OŢELOS adj., f. oţeloăsă 1° GM/rar CI „de oţel”: Vine nişte clame din sârmă oţeloăsă, copci aşa/865. 2° GM/rar Vn [fig., d. om] „tare ca oţelul, rezistent”: Nici briciu n-a mers, c-aici e vână groasă didisubt, trebuia să m-adoarmă ş-am fost tare oţălos, că nu m-a putut adormi c-un flacon di cela/721; cf. p i 16 s 1°. OŢEŞTE v. hoţeşte. OŢET, ~ de miere s. compus AO, Pl. 117/prin Dj şi rar Ot „mied”; cf. b a 1 b â ş... OŢETÂR adj., ardei ~ v. ardei 3°. OŢEŢEÂLĂ s. f. GM/rar Vn „oţetire”: Când îl laşi mult să fiarbă, [vinul] dă el în oţăţălălll'i. OŢEŢI vb. IV intranz. şi refl. AO, h. 675/rar Gj; GM/rar II [d. vin] „a se oţeti”; cf. p â 1 p â i 2°, ş t i r I1. OŢEŢIT adj., f. oţetită AMD, Pl. 149/ rar CI [d. caş, brânză] „acrit, dat în acru”; cf. î n a c r i u... OŢÎ vb. IV GM/rar Db „a fura, a hoţi”. OU s. n., pl. ouă 1° ouă clătite AMD, h. 472/rar Ot, Tr; ~ coapte AO, h. 279/rar VI; ~ frfpte/rar Gj, Mh; ~ zbătute AO/rar Dj; AMD/rar Tr „omletă”: Spărgeam câte un ouă pentru jumări AFLR/892; cf. f r i p-turăl"... 2° art. oul beregăţii AO, h. 85/rar Dj, Ot; AMD, h. 52/rar Bz; ~ gâtului AMD, h. 31; 52/rar Ot, II; ~ lui Adâm AO/rar VI „mărul lui Adam”; cf g â r g ă 1 ă u... 3° AO, h. 120/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 86/prin Ph şi rar Db, Bz, Tr, If, CI, II; ~ de genunche AO/rar Mh; - de la genunchi AMD/prin II şi rar Ph, Bz, Tr, CI; pl. ouri/mr Ot, Cţ; ~ din genuchiu/rar Bz, Cţ; ~ Ia genuchi AMD/rar CI; ~ la genunche AO/rar Gj; art. oul genuchelui AMD/prin Db şi rar Ph, Ot, Tr; pl. oăuă/rar Db; ouriixw Ph; art. ourile genuchiului AMD/Br, Tr, II, prin Ag, Ph, Bz, Ot, Gr, CI, Cţ şi rar Db, Vn, If, TI; ~ genunchelui AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot; ~ genunchiului AO/rar Gj, Mh; AMD/ rar Ot; ~ piciorului AMD/prin Db şi rar Ag, Bz, Ot, Tr, Gr, CI; pl. duri AO/prin Ot „rotula genunchiului”; cf. b i 1 ă... 4° AO, h. 124/prin Mh şi rar Gj, Ot; pl. oăuă/Mh. prin Gj şi rar Dj; ~ la picior/rar Gj; art. oul chlşiţei/rar VI; ~ gleznei/rar Gj, Dj, Ot „osul (rotunjit) de la gleznă”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... — var. 1° ouă [sic!] s. n. AFLR/rar TI, Cţ; pl. oăuă TDO/rar VI, Gj, Mh; duri GM; AFLR/rar Ag, Db, Ph. OUĂ v. ou 1°. OUĂI (3 sil.) vb. IV, ind. prez. 3 sg. ouăie AO, Pl. 68/rar Mh „a oua”. OULEŢ s. n. 1° GM/rar Db; art. ouleţul gleznei AMD, h. 90/rar Db „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... 2° AMD, h. 31/rar VI „uvulă, omuşor”; cf. beregată2°... OULEO v. âuleu. OUŞOR s. n., pl, ouşoăre 1° AO, h. 56/V1; AMD, h. 31/Ag, prin VI, Db, Ot, Tr şi rar Ph, Bz, Gr, Cl, II „uvulă, omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... 2° art. ouşorul beregăţii AMD, h. 52/ rar Db; — după beregată AO, h. 85/rar VI; ~ gâtârezei AMD/rar TI; ~ gâtului AO/rar VI; AMD/Ag, Db, prin Ot şi rar VI, Ph, Bz, If, Gr, II, TI; ~ lui Adâm AMD/rar Ph „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... 3° AO, h. 124/rarDj; AMD, h. 90/rar Ag, Db, Br, If, Cţ; art. ouşorul de la gleznă AO/rar Dj; AMD/rar II; ~ piciorului AO/rar Dj; AMD/rar Ph „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... 4° AMD, h. 86/rar Db, Ph, Br; art. ouşorul genuchiuiui/rar Bz, Ot „rotula genunchiului”; cf. b i 1 ă... - var. 3° oşor s. n., pl. oşoăre AMD, h. 90/rar Ph . OVAL s. n., pl. ovale GM/rar Tr, Gr „ovar (la femeie)”. OVĂLÎ vb. IV refl. GD/rar Cţ „a se ondula”: [Primăvara] să undălea gheaţa aşa, să ovăleăi890; cf. u n d ă 1 i. OVÂSC v. ovăz 2°. OVĂZ s. n. 1° AO, h. 610/rar Mh, Dj, Ot „amestec de păioase cosite (verzi) pentru nutreţ; foraj verde”; cf. b u r a c 1 â... 2° var. ovăsc s. n. AO, h. 610; Pl. 73/ VI, Mh, prin Gj, Dj şi rar Ot „graminee cu paiul drept şi subţire şi cu inflorescenţă ramificată”. OVĂZÂR s. m., pl. ovăzări AMD/rar Db „negustor de cereale”; cf. s a m s â r 2°. QVEZIŞTIE (5 sil.) s. f., pl. oveziştii AMD, h. 614; GM/rar Tr, Gr „teren de pe care s-a recoltat ovăzul”. OVIDENIE s. f. AFLR/rar Bz „sărbătoare religioasă Ia 21 noiembrie; Vovedenie”: Şi mama-i moartă la ovedeniie cam în... a trăit în urma iu tata unşpe ani/736. OVOL v. voâlă 1°. OVREICUŢA s. f. art. GM/rar Bz „numele unui vechi dans popular”: Se joacă ovreicuţa, păpuraşu, ciobănaşu, jucăm refozata/732. OZÂNCĂ adv. GO/rar Mh „parcă”; cf. p â i c ă. OZDROPUL v. zdropul 1", 2°. Tr, prin Vi şi rar Ph, Bz, Br, Ot, Gr, Cţ „a da cu mânjea lă pe firele de urzeală”; cf. m â n z ă 1 i, o p ă r f 2°, r o b ă i, s m o 1 f. 2° TDM I; AFLR/rar Ag, Db, Gr „a unge cu ou bătut plăcinta, cozonacul etc. puse în tavă”: Atunci să făcea plocon, plocoane de pâine, plocoane minţite cu ou AFLR/ 815. 3° TDM IlI/rar II „a freca cu pelin interiorul butoiului pentru vin”. 4° var. mînzi vb. IV tranz. AMD, h. 276/ rar Tr „a însemna (oaia) cu vopsea”; cf. căni 1°... — var. 1° mânzi vb. IV tranz. AMD, PI. 108/rar Ag. MÂNjfT adj., f. mânjită AO, h. 228/ rar Mh [d. oameni] „murdar, nespălat”; cf. c â r â i â t... MÂNTUI vb. IV tranz. şi refl., ind. prez. 1 sg. mântui TDM II/rar Gl; AMD; GD/prin TI „a (se) termina”: Cum îl bei mai repede [vinul], cum îl mîntui/129. MÂNUCHE v. mănunche 1°. MÂNUCHEL s. n., pl. mănuchele AFLR/rar Ag, Bz dim. de la m â n u c h i. MÂNUCHI v. mănunche 1°. MÂNUITOR s. m., pl. mânuitori AO, h. 634/rar Gj „persoană care mână vitele la plug; pogonici”; cf a j u 16 r 5°... MÂNUNĂ s. f., pl. mănuni T AO, h. 443; 711; TDO; AFLR/prin VI, Dj şi rar Gj, Ot „mănunchi din fire de grâu, cânepă etc.”: [Cânepa] o aşezăm acolo minună lângă minună, o facem nişte chiticele aşa TDO/ 981; cf. chită1 1°... 2° AO, h. 722/rar VI; AMD, Pl. 110-111/rar Tr „fiecare dintre cele două stinghii aşezate orizontal pe braţele războiului, de care se agaţă beţele de susţinere a văta-lelor şi a iţelor”; cf a j u 16 r 14°... 3° AO, h. 721/rar VI, Mh; AMD, Pl. 110/ rar Tr „fiecare dintre cele două braţe ale războiului de ţesut”; cf a j u t 6 r 13°... 4° AO, h. 209/rar VI „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... - var. 1° mănună s. f., pl. mănuni AO, h. 711; AFLR/rar Gj, Mh; mânune s. f., pl. mănuni AO, h. 443/prin Gj, Dj şi rar VI, Mh, Ot. MÂNUNE v. mânună 1°. MÂNUŞĂ s. fi, pl. mânuşi 1° AMD, Pl. 110/prin Ag şi rar Ph, Gr „fiecare dintre cele două braţe ale războiului”; cf ajutor 13°... 2° AMD, Pl. 110-111/rar Ag, Db, Ph, Tr „fiecare dintre stinghiile fixate pe braţele războiului, pe care se aşază beţele de susţinere a vătalelor şi a iţelor”; cf a j u-t 6 r 14°... 3° AMD, Pl. 114-115/rar Ot „m .u i e-r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 4° AMD, Pl. 111—112/rar Ph „fiecare dintre beţele de care se atârnă iţele şi vătalele”; cf b â t ă1 2°... 5° AMD, Pl. 112-113/rar Ag, Db, Ph, Ot „fiecare dintre braţele vătalelor”; cf. antebrâţ2°... 6° AMD, h. 249; TDM II/rar Db, Ph, Vn, Br, TI, Cţ „leucă”; cf. c h i 1 i m i e 1°... 7° AMD, h. 666/Tr, prin Db, Ph şi rar Vn, Bz, Br, Gr, II, Cţ „ţepuşă la sanie”; cf. drug 7°... 8° var. mănuşă s. fi, pl. mănuşi TDO; AFLR/rar VI, Mh; AMD, h. 660/rar Db, Br „pleviţă la leucă”; cf. b â n d ă2... 9° var. munuşă s. fi, pl. munuşi AMD, h. 636/rar Tr, II „mâner la coasă”; cf. c ă 1-c â i 11°... 10° AMD, Pl. 141; 155/rar VI, Gr „mâner, toartă (la găleată, la ţest etc.)”; cf. mână 18°... 11” AO, Pl. 86/rar Mh; AMD, h. 386/ rar Db, Ph, Ot „fuior (în opoz. cu câlţii)”; cf. f u i 6 r 2°... 12° var. munuşă s. fi, pl. munuşi AMD, Pl. 103; TDM II; III/I1, prin Br, Tr, CI şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Gr, Cţ; munuşe AMD/ rar Db, CI „mănunchi din fire de cânepă, in sau de grâu”: [Inul] după ce l-ai făcut mumuşi, munuşi aşa, munuchi, nu maldăre mari [...] îl baţi de sămânţă TDM III/842; cf. chită1 T... 13° var. munuşă s. fi, pl. munuşi AMD, Pl. 67/rar Db „coardă tânără (de doi-trei ani) la viţa-de-vie”; cf. a z m â n 1°... - var. mănuşă s. fi, pl. mănuşi 7° AMD, h. 666/prin Ph, Cţ şi rar VI, Ag, Db, Bz, Br, CI, TI; 11° AO, Pl. 86/rar Gj, Mh; AMD, h. 386/rar Vn, Cţ; munuşă s. fi, pl. munuşi 5° AMD, Pl. 112-113/rar Ph; 7° AMD/rar Ag, Br, TI, Cţ; 11° AMD/rar Ph, Br MÂNUŞELE v. mănuşele. MÂNUŞICĂ s. f. GO/rar VI dim. de la mânuşă 12°; cf. m ă n u ş e 1 e. MÂNUŞIŢĂ s. fi, pl. mânuşiţe T AFLR/rar Ph dim. de la mână : [Pânză] dă minuşiţa mea facută/715. 2° GM/rar 11 dim. de la m â n ă 11°. MÂNZ s. m., pl. mânji T AO, Pl. 60/ prin VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 268/Tr, II, prin Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Br şi rar Ot, CI, TI „puiul (de sex masculin al) iepei în vârstă de un an”; cf. p i ţ. 2° AO, Pl. 60/rar Mh;’AMD, h. 268 MN/ rar Ag, Db, CI „puiul (de sex masculin al) iepei în vârstă de doi ani”. 3” AMD, Pl. 122/prin Tr şi rar Bz, Br „miel având între şase luni şi doi ani; cârlan”; cf. m i 6 r 1°, v ă t ă r 6 g 5°. 4° AMD, Pl. 119-120/rar VI, Ag, Db, Ph, TI „fie de urzeală care, netrecut prin iţe şi/sau prin spată, este mereu dat spre sulul dinapoi”; cf. c u r g ă t o â r e 2°... 5° AMD, h. 603/rar Bz „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m-n â r 9°... 6° GM/rar CI „interval de timp cuprins aproximativ între orele şase şi şapte dimineaţa”: Mânca dimineaţa când să ridica soarele puţin aşa, spunea că dă mînz, adică ştii pă la şase, şapte-aşa să zice mînz/866. MÂNZÂLĂ v. mânjeâlă 1", 2”. MÂNZÂRĂ v. mânzâre 2”. MÂNZÂRE s. fi, pl. mănzări 1° AO, h. 753/rar Dj, Ot, Tr „oaie care, fatând doi miei, nu are lapte suficient pentru a-i hrăni”; cf. p o d 6 in i c ă 1°, p o d6 in i ţă 1°. 2° var. mânzără s. fi, pl. mănzări AO, Pl. 119/prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 672/ CI, prin Cţ şi rar Ag, Db, Tr, II „oaie cu lapte”; cf. aplecătoâre 1°... - var. 2° mânzărie (4 sil.) s. fi, pl. mân-zării AO, Pl. 119/rar Dj. MÂNZĂRIE v. mânzâre 2°. MÂNZÂT s. m., pl. mănzâţi 1° AO, h. 397/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 259/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Br, Ot, Tr, CI, II, Cţ, prin Vn, If, Gr, TI şi rar Gl „viţel de doi-trei ani; june”; cf. b a t ă l1 1°... 2° AO, h. 397/Mh, Dj şi prin Gj, Ot; AMD, h. 259/rar Vn „viţel până la doi ani”. 3° AO, h. 397/rar Mh „viţel între un an şi trei ani”. 4° AO, h. 397/rar Dj „viţel până la un an”. MÂNZÂTĂ s. fi, pl. mânzăte 1° AMD, h. 261/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Vn, Bz, Br, If, Cţ şi rar Gl, TI „viţea de un an”. 2° AO, h. 399/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot „viţea de doi-trei ani; junincă”; cf. j u n f c ă... 3° AO, h. 399/Dj, prin Gj, Mh şi rar Ot „viţea de unul, doi ani”. 4° s. fi/adj. AO, h. 396/V1 şi prin Gj; AMD, h. 257 MN/Ag, Db şi rar VI, Ph; mănzăfi AMD/rar Ph „(vacă) care nu are viţel şi nu dă lapte; stearpă”; cf. f ă t ă-1 ă u 2°... 5° s. fi/adj. AMD, h. 276/rar Ag „(oaie) stearpă”; cf. stărpitură 1°, s t e r pătură 3°. 6” GM/rar II „iapă tânără, înainte de prima fatare”. MÂNZĂLÂR v. mânzărâr 2°. MÂNZĂLI vb. IV tranz. AMD, h. 108/ rar Db, Bz, Tr „a^da cu m â n z a 1 ă pe firele de urzeală”; cf. m â n j i 1°... MÂNZĂLOÂSĂ adj. fi GM/rar Ot [d. mămăligă] „nefiartă, cleioasă”. MÂNZĂRÂR s. m., pl. mănzărări 1° AMD, Pl. 136—137/rar Vn „persoană care mână oile la strungă; strungar”; cf. a 1 e r g ă t 6 r 4°... 2° var. mânzălâr s. m., pl. mănzălâri AMD, Pl. 126/rar Br „cioban care păzeşte mânzările”; cf. 1 ă p t â r 1°... — var. 2° mârzărâr s. m., pl. mârzărări AO, Pl. 119/rar Gj. MÂNZĂTURĂ s. f., pl. mănzături 1° TDM II/rar Vn „mânzare”; cf. a p 1 e-c ăt o âr e 1°... 2° var. mănzături s. f. pl. AFLR/rarCţ „vite tinere”: Să fură mînzătur! [...] mânzat zicea la ăia măi mici aşa, nu viţel, mînzat al doilea/898. MĂNZĂTURI v. mânzătură 2°. MÂNZĂŢEL s. m., pl. mănzăfei GM/ rar Vn dim. de la m â n z a t 2°: Am o viţea ş-un mînzăţelH2A. MÂNZĂŢI vb. IV intranz. AO, h. 396/ Gj, Mh, Dj şi prin VI, Ot; AMD, h. 257 MN/prin Ot [d. vaci] „a rămâne mânzat ă 4°, stearpă”; cf. b 6 i ş t e... MÂNZEÂLĂ v. mânjeălă 1°. MÂNZl1 v. mânji 1°, 4°. MÂNZÎ2 vb. IV 1° intranz. AMD, h. 266 MN/rar CI [d. armăsar] „a deveni impotent”. 2° refl. AMD, h. 269/rar Db, Bz, Gr, II, CI [d. iapă] „a se împreuna cu armăsarul”: Vacile_să goneşte, iepile să mînzeşte/850. MÂNZlCĂ s. f., pl. mănzici AMD, h. 261 MN/rar Bz dim. de la mănză; cf. mânzulică, mânzuliţă, mân-zuţă. MÂNZOÂCĂ s. f., pl. mănzoăce AMD, h. 261 MN/rar Db „puiul de sex feminin al iepei; mânză”; cf. c â r 1 â n ă 2°... MĂNZULEŢ s. m., pl. mânzuleţi AMD, Pl. 122/rar Ph dim. de la mănz. MÂNZULÎCĂ s. f., pl. mănzulici AO, Pl. 60/rar Ot; AMD, h. 261 MN/rar Cţ dim. de la mânză, cf m â n z f c ă... MÂNZULIŢĂ s. f. AO, Pl. 60/rar Dj dim. de la mânză, cf. m â n z i c ă... MÂNZUŢĂ s. f., pl. mănzuţe AMD, h. 261 MN/rar Cţ dim. de la mănză, cf. mânzfcă... MÂRCÂV adj., pl. mărcăvi, f. măr-câvă, pl. mărcăve AO, h. 125/rar Gj [d. om] „bolnăvicios; fără putere fizică; neputincios”; cf. b a ş o 1 d f u... -var. tnolcâv adj., pl. molcăvi, f. molcăvă, pl. molcăve AO, h. 125/rar Ot. MĂRCUIE s. f., pl. măreţii AO, h. 333/ rar Mh „pământ moale de pe fundul bălţilor sau rămas pe malul unei ape curgătoare după inundaţie; mâl”; cf. b â 1-c i ş 6 r... MÂRLÂCI s. m., pl. mărlăci AMD, Pl. 130—131/rar Ph „berbec castrat; batal”. MÂRLĂNEÂN s. m., pl. mărlăneni AMD/893 „locuitor din fostul sat Mâr-leanu, actualmente Dunăreni”. MÂRLI vb. IV refl. AO, h. 601/rar Dj [d. porumb] „a (se) poleniza”: [Porumbul] să mîrleşte când să scutură moţu pe mătase/980; cf. p o 1 i v i z â. MÂRONŢÂŞÂ v. mărunţăşâ. MÂRŞÂN s. m., pl. mârşani AO/989 „locuitor din comuna Mârşani”; cf. mâr-ş ă n e â n. MÂRŞAV adj., pl. mârşavi 1° AMD, h. 91/rar Ag „bolnăvicios; neputincios”; cf. b a ş o 1 d i u... 2° var. mârşav adj., f. mârşavă AMD/ rar TI „murdar, nespălat”; cf. c ă r â i â t... MÂRŞÂV v. mârşav 2°. MÂRŞĂNEÂN s. m., pl. mărşăneni AO/989 „locuitor din comuna Mârşani”; cf. m â r ş â n. MÂRTÂC v. martâc 1°, 5°, 8°, 11°. MÂRTÂN s. m., pl. mărtâni 1° AO, h. 424/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, h. 292/rar VI, Ot „motan”; cf. c o 16 c1 ... 2° AO, h. 209/rar Dj „lemn lung la coama casei”; cf. b a 1 â u r 2°... -var. 1° mârton s. m., pl. mărtoni AO, h. 424/prin Dj, Ot. MÂRTĂUZĂ s. f., pl. mârtăuze AO, h. 424/rar Mh „pisică (indiferent de sex)”; cf m â ţ ă 1°, p i s 6 c 1°. MÂRTON v. mârtăn 1°. MÂRŢOGI s. f. pl. GM/rar CI „mâr-ţoage”; cf. h â ţ ă 2°... MÂRVELI vb. IV intranz. GO/rar Dj „a supura”; cf. smorcăf, supuroiâ. MÂRZĂRÂR v. mânzărăr 2°. MÂSTÂŢĂ v. mustaţă 1°. MÂŞ v. moş 14°, 15°. MÂŞĂG v. muşâg 2°. MÂŞÂI vb. IV intranz. GM/rar Ag, Tr, CI „a căuta adulmecând, mirosind”: Berbecu mă tot mîşîiă pă la urechi/786. Copilu, une-1 vedeai, cu nasu băgat sub braţu lu taică-su. Mîşîiă şi el ca copilu dâpă sân/ 806. [Lupul] muşuiă după nişte gâşte, muşuiă aşa pă jos GD/891. - var. muşui vb. IV intranz. GD/rar Cţ. MÂŞNIC s. n., pl. măşnice AO, Pl. 131/ rar Mh „ladă sau covată în care curge făina la măcinat”; cf. căpistere 4°... MÂTÂCĂ v. mâtcă 1°, 2°. MÂTCĂ s. f., pl. mâţei 1° AO, h. 785; TDO; AFLR/Gj, Mh, Dj, Ot şi prin VI; AMD, Pl. 145/prin Ot şi rar Tr; mătee AO/rar VI, Gj, Mh, Ot; măccilrar Dj, Ot; mătehe!rar Gj, Mh; mâctekw Dj „bătător pentru scos untul din laptele prins, format dintr-un băţ având la un capăt o rotiţă cu găurele”; cf. e c i d a 16 r... 2° AO, h. 786/rar VI; AMD, Pl. 145/ rar VI „rotiţa cu găurele de la bătătorul pentru scos untul din laptele prins”; cf. b ă-tălău2°... 3°AO, h. 671/rar Dj „mustuiter”; cf. b ă t ă i u ş 3°... 4“ AO, h. 496/rar Gj „limbă la meliţă”; cf. b ă t â g... 5° var. mătâcă s. f., pl. mătaci AFLR/ rar Ot „măciulie, inflorescenţă la cânepă”: [Cânepa] a de toamnă fac nişte mătfe aşa, ca să facă sămânţâ/997; cf. c ă p ş u n e 1 e. -var. 1° mâtcă s. f., pl. matei AO, h. 785; GO/rar Mh, Dj; măcce, măcci AO/ rar Dj; mătâcă s. f., pl. mătăci AO/rar VI; mătcă s. f„ pl. matei AO; TDO; AFLR/ prin Gj, Mh şi rar Dj; mătehe AO/rar Gj; mâţâcă s. f., pl. măţâcilrar VI; motcă s. f. TDO; AFLR/rar Mh; 2° mâtâcă s. f. AO, h. 786/rar VI. MÂŢ s. m., pl. mâţi 1° AO, Pl/66; TDO/ rar Mh, Dj „pisică (indiferent de sex)”; cf. m ârtăuză... 2° AO, h. 424/rar VI, Gj, Dj; AMD, h, 292/rar Ag, Vn „motan”; cf. c o t 6 c1... MÂŢĂ s. f., pl. mâţe 1° AO, Pl. 65; TDO/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; GM/rar Vn, Gl; GD/rar TI; mâţi AO/rar Mh „pisică”. 2° art. mâţa popii s. compus AO, h. 553/prin Dj „salamandră”; cf. c a r a c a-t i c i o âr ă... 3° art. mâţa pe mal loc. subst. GM/rar Bz „numele unui joc de copii”. 4° AO, h. 209/rar Dj „chingă la căpriori”; cf. a d â o s 1°... 5° AO, h. 729/rar Mh, Ot „m u i e r u ş-c ă la război”; cf. a m n â r 3°... MÂTÂCĂ v. mâtcă 1°. MÂŢIŞORI s. m. pl. AMD, h. 420/ rar Db „inflorescenţa alunului”; cf. cer-c e 1 5°... MÂŢOCI s. m. pl. AO, h. 531/rar VI „inflorescenţa alunului”; cf. c e r c e 1 5°... MÂŢOI s. m., pl. măţoi AMD, h. 292/ rar Ag „motan”; cf. c o 16 c'... MÂZGÂIÂLĂ s. f. AMD, Pl. 108-109/rar Tr „amestec de făină şi mălai cu apă, cu care se apretează firele la ţesut; scrobeală”; cf. m ă 1 â i 3°... MÂZGOÂRE s. f. 1° GM/rar Db „reziduu la prepararea săpunului”; cf boro-g h i n ă 4°... 2° var. muzgori s. f. pl. AO, h. 36/rar Mh „urdori (la ochi)”; cf.puchi,pu-chini, scârbe, uldoâre, urdă 2°, zgăbârdă. MBEA v. me. ME interj. AMD, PI. 128/prin CI, II şi rar Br, Ot, If, Gr, TI „cuvânt prin care se redă behăitul oilor”; cf. b e o a. -var. maâ interj. AMD, Pl. 128/rar Ph; mahâa inteij./rar Ph; mbea interj./rar Ct; meăa interj./rar Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI, II,’Cţ. MEÂA v. me. MEÂRSĂ adj. f. AFLR/rar Dj [d. zăpadă] „bătătorită cu picioarele”: Ne ducem într-o zăpadă care nu este meărsăi91 A. A MECEÂCĂN 3)4 MELCÎŞ MELCIU 315 MENGHINI MEGEÂCĂN (3 sil.) adj., f. meceă-cănă GM/rar Db „ameţit, buimac, zăpăcit”: Ea, mecăcănă, mergea aşa, mergea, tot mergea mereu aşa, nu să stea jos/816; cf. amegi t... MECHELEŢ v. chemeleţ. MECHETURI s. pl. GD/rar TI „lemne, lemnărie la construcţia acoperişului unei case”; cf. căpăceâlă 2°... MECICĂ v. meşcă 1°. MEDALÎNĂ v. amigdalită. MEDEÂN v. maidan 4°. MEDICINĂ s. f. 1° la ~ loc. adv. AMD, h. 86/rar Db, Vn; pe ~ loc. adv. AMD, h. 257/rar Db „în terminologia medicală”: Rotiţa la oul piciorului, noi aşa-i zicem, la medicină aIfel/698: [Vaca] nu prinde viţel, pă mediană famen/815; cfdoctoreşt e... 2° AFLR/rar Db „îngrijire medicală”: Consultând-o la picior, făcuse fata lichid, da...şi cu silinga acolo, cu medicină i-a scos apa/700. MEDREGĂLI vb. IV tranz. GM/rar Db „a răsuci neîngrijit; a îndruga”; cf. d e-p ă n â 2°... MEGĂHOÂIE v. măgăoâie 3°. MEHEDINŢEÂN s. m., pl. mehedin-ţeni AO/951 „locuitor din judeţul Mehedinţi”. MEIÂ vb. I intranz. şi refl. AO, h. 663 /prin VI, Dj, Ot; AMD, PI. 70; GM/rar Ph, Ot, Tr [d. boabele de struguri] „a rămâne mici (ca bobul de mei); a se pipernici”: [Strugurii] dacă-i stropim când este înfloriţi ei vine şi meiâză GM/714; cf. r ă s f u g i 2°. - var. măiâ vb. I intranz. AMD, Pl. 70/ rar Ph. MEIÂT adj., pl. meiăţi AO, h. 663/ prin VI, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 70/prin Ot şi rar Ph; meieţHrar Ph [d. struguri] „mic (ca bobul de mei); nedezvoltat, pipernicit”; cf. cârciuros 1°... -var. niăiâţi adj. m. pl. AMD, Pl. 70/ rar Ph, Ot, Tr; miât adj., pl. miâfi, f. miătăl rarTr. MEIDÂN v. maidan 3°, 4°. MEIUŞ s. n., pl. meiuşuri AO, h. 611/ prin Dj, Ot; AMD, h. 615/rar Ot, Tr „soi de mei din care se fac mături”; cf. r o m â-n e s c 6°, t ă t ă r 6 s c. - var. ameiuş s. n. AO, h. 611/rar Ot. MEJDIE v. mejdfnă 1°. MEJDÎNĂ s. f., pl. mejdini 1° AO, h. 442; Pl. 47/V1, Gj, Dj, Ot, prin Mh şi rar Tr; AMD, h. 316 MN; Pl. 49- 50/prin VI, Ot şi rar Tr, Gr „teren nearat care desparte două loturi; hotar, răzor”; cf. d â 1 m ă 3°... 2° AO, h. 596, 597/rar Dj, Ot; AMD, h. 603/rar VI „clin de teren rămas nearat între două brazde sau la capătul lotului”; cf. amnâr9°... -var. mejdfe s. f. 1° AFLR/rar Ot; mejdină s. f., pl. mejdine 2° AMD, h. 603/ rar Ag; mejdrină s. f., pl. mejdrine 1° AO, h. 442/rar Mh. MEJDINĂ v. mejdină 2°. MEJDRl v. mizdri. MEJDRÎNĂ v. mejdină 1°. MEJLOC v. mijloc 4°. MELĂ adj. f. GM/rar Tr „nepricepută, neîndemânatică”: Dacă e femeie mai melă niţel, îi dădea cu vo trei fâcăleţe ş-o lăsa [mămăliga] cu cocoloaşe-n ea/804; cf b 1 e a u 6°... MELC s. m„ pl. melci 1° AMD, h. 90/ TI şi s. n., pl. melcuri/iai TI „gleznă (la om)”; cf. adus ătură... 2° AMD, h. 86/prin TI „rotula genunchiului (la om)”; cf. b i 1 â... 3° AO, h. 56/rar VI „mărul lui Adam”; cf. g âr g â 1 ău... 4° AMD/rar II „partea concavă a copitei calului”. 5° AO, h. 651/rar Gj „pleviţâ”; cf. cf bând ă2... 6° AMD, h. 636/rar Tr „mânerul coasei”; cf. c ă 1 c â i 11°... 7° var. melci s. m. AMD, h. 652/rar Ag „opor”; cf. b ă t ă i e 7°... MELCI v. melc 7°. MELCIŞ s. GD/rar TI „teren acoperit cu cochilii de melci”. MELCIU v. melcul 2°. MELEÂSĂ s. f. AMD, Pl. 101/rar Tr „plantă cu flori frumos mirositoare (cu care se freacă interiorul stupului); roiniţă”; cf afumătoâr e... MELEI v. nelei. MELEJNIŢĂ s. f. colect. 1“ AO, h. 498/rar VI „câlţi”; cf. b u c i... 2° AMD, Pl. ’ 98-99/rar Ph „fire de cânepă pipernicite”; cf. b o d i n i... MELESTEU s. n., pl. melesteie AMD, h. 453; GD/prin TI şi rar Bz „fâcăleţ”; cf drugă2 4°... -var. mestecleu s. n., pl. mestecleie AMD, h. 453/rar TI; mesteleu s. n., pl. mesteleie/rar Db. MELÎC s. n., pl. melicuri 1° GM/rar Tr „obicei rău, nărav”: Nu ştiam melicu boilor [...] boi cu nărav, cu melid804; cf. p o d v â d ă. 2°AO, h. 596/rar Ot; melice AO, h. 596/rar Ot; AMD, h. 603/rar Ot „clin de teren rămas nearat la căpătui lotului”; cf. am n âr 9°... 3° var. milic s. n., pl. milicuri GD/rar TI „scandal”; cf. a 1 â i... MELINOÂSĂ adj. f., pl. melinoăse AO, h. 14; 801; 803; GO/prin Dj şi rar Mh, Ot [d. oi] „cu lâna moale şi cu firul scurt, din rasa merinos”. - var. merimiş adj., oaie ~ AO, h. 803/ rar Ot. MELINŢĂ v. meliţă 1°. MELINŢÂ vb. I, ind. prez. 1 sg. melinţ AMD, ch. 1230; GM/prin Ag şi rar Db; melinţez AMD/rar Db, Cţ „a meliţa”; cf. f ăr â m â 10°... -var. meliţi vb. IV, ind. prez. 1 sg. meliţesc AMD, ch. 1230/rar Br, Cţ; melniţă vb. I, ind. prez. 1 sg. melniţ AMD/rar CI; melniţez AO, Pl. 86/rar Mh, Ot; AMD/rar Br, TI; melniţf vb. IV, ind. prez. 1 sg. mel-niţesc AMD/rar II. MELIŞOR s. n. AMD/rar Db dim. de la mal. MELIŢĂ s. f. 1° pl. meliţi GM/rar Db „meliţe”; cf. m e 1 i ţ ă t o â r e 1°. 2° var. melniţă s. f., pl. melniţi AMD/ rar TI „râşniţă pentru cereale”; cf. p i e-t r 6 i 2°. 3° pl. meliţe AMD, PI. 181/rar Tr „unealtă (la tăbăcârie) cu ajutorul căreia se ţine întinsă pielea pentru a fi curăţată de came”: Meliţa prinde pielea şi gripca o curătă/777. 4° pl. meliţi AMD, Pl. 178-179/rar Tr „unealtă (la fierărie) cu care se stropesc cărbunii pentru a-i înviora; praftoriţă”; cf burete 7°... - var. melinţă s. f., pl. melinţe AO, Pl. 86/rar Mh; AMD, h. 385; GM/rar Ag, Db, Cţ; melinţi AMD/rar Ag, Db, Cţ; melniţă s. f., pl. melniţe AMD/rar Br, CI, TI; melniţi! rar If, TI. MELIŢĂTOÂRE s. f., pl. meliţătoăre 1° AMD, h. 385/rar Ph „meliţă”; cf. m 6 1 i-ţă 1°. 2° var. meliţător s. n., pl. meliţătoăre AMD, h. 385/rar Db „limbă ia meliţă”; cf b ă t â g... MELIŢĂTOR v. meliţătoăre 2°. MELIŢI v. melinţă. MELNIŢĂ v. melinţă. MfiLNIŢĂ v. meliţă 1°, 2°. MELNIŢI v. melinţă. MENAGITĂ v. menangită. MENANGITĂ s. f. AFLR/rar Dj; GM; AFLR/rar Db, Bz, Br, TI, Cţ „meningită”: [Băiatul] a prins menangită la cap GM/ 717. - var. amenangită s. f. AFLR/rar Ph; a meningită s. f. /rar Gj; malangită s. f. GM/rar Db; menagită s. f. AFLR/rar Dj; GM/rar Ph. MENDALITĂ v. amigdalită. MENGE v. minge 1°. MENGHENĂ v. menghini. MENGHINI s. f. pl. AMD, h. 698/rar If, Gr, II „menghine”; cf. c 1 ă m ă 1°... -var. menghenă s. f., pl. menghene AMD, h. 698/rar Cţ; mindină s. f., pl. mindini AO, Pl. 136; 141/rar Ot; minghenă s. f., pl. mingheni AO/rar Ot; AMD, h. 698; Pl. 179/rar Ag, Bz, CI, II Cţ; minghin s. n., pl. minghine AMD, h. 698/ rar Br; mfn-ghină s. fi, pl. minghine AO, Pl. 141/V1, Dj şi rar Gj, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 692; 695; 698; Pl. 179/Ag, II, prin VI, Br; Ot, Tr, If, Gr şi rar Ph, Bz, CI, TI, Cţ; minghini AO/V1, Dj şi prin Gj, Mh, Ot; AMD, h. 695; 698; Pl. 174; 179/Ag, Db, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI, II, prin Gr şi rar VI, Ph, Cţ; minghină s. f, pl. minghini AMD, h. 698/ rar Vn; minghineâ s. f., pl: minghinele AO, Pl. 136; 141/prinDj şirarOt. MENTĂ vb. I intranz. GM/rar II [d. borhot] „a fermenta”; cf. f i e r b e 5°... MENZURĂ s. f., pl. menzuri AO, h. 769/rar Dj „băţ crestat cu care se măsoară cantitatea de lapte dintr-un vas; răboj”; cf. carâmb 8°... MEOĂRĂ v. mioară 1°. MERĂ v. mereă. MERĂC s., în expr. a nu avea ~ (de ceva) AMD/rar Cţ „a nu avea chef, a nu avea tragere de inimă”. MERAGIU v. meregiu. MERCERĂRIE s. f. GM/rar If „mercerie”. MERDENCHI s. AMD, h. 356/rar Vn „gem de prune; magiun”; cf. m a g i 6 n... - var. merdenghi s. AMD, h. 356/rar Bz. MERDENGHI v. merdenchi. MERDINEĂ s. f., pl. merdinele AO, h. 234/rar Gj „sul de întins aluatul; sucitor”; cf. d r i h 6 1 ţ... MERE v. mergea 1°. MEREĂ s. f., pl. merele AMD, h. 326; GD/T1, Cţ „teren al satului, moşia satului (rezervată pentru agricultură)”; cf. h 6 I-d ă 2°... - var. meră s. f., pl. merăle AMD, h. 326; GD/rar TI, Cţ. MEREAGIU v. meregiu. MERECLEU s. n., pl. merecleie AMD/ rar Bz „par, perpeleac la căpiţa de fân”; cf. elene i2°... MEREDUI vb. IV intranz. şi refl. AMD/rar Db, Ph „a rămâne amorţit; a amorţi”: Mereduieştitot stând aici/691; cf. a mur ţi 1°... MEREGIU s. m., pl. meregii AMD, h. 327; GD/TI, Cţ „pândar, paznic.de câmp (de mere a)”; cf. b ă n u 1 e t e... -var. meragiu s. m. AMD, h. 327; GD; AFLR/Cţ şi rar TI; mereagiu (3 sil.) s. m. AMD/rar TI. MERENĂR s. m., pl. merenări AMD/ 798, 816 „locuitor din satul Mereni”. MEREOR adv. AFLR/rar Mh dim. de la m e r e u 1°: M-am tras mereor înspre poartă, de-a-ndărătelea/958; cf. m e r e u ţ. MEREŞTE s. pl. GD/rar TI „plase speciale de pescuit crap”. MERET s. n. AMD/rar Db „livadă de meri”. MEREU adv. 1° AO, Pl. 9/Gj, Mh; TDM III; AFLR/rar Vn, Ag „fără grabă, încet, domol”; cf. a 1 e n e a... 2° AO, h. 66; Pl. 3/Mh şi rar Gj, Dj „cu voce scăzută; încet, şoptind”; cf. f u r i ş 2°... 3° GM/rar Ot „liniştit, cuminte”: Dacă le ziceam „staţi mereu, ziceam „o ţârică” când işam la treabă, iar s-apuca, era cinci băieţi, de!/762. 4° TDM II/rar Db „tiptil, pe furiş”: Veni o umbră, veni umbra aia-nspre oi mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, pân-a venit lupu în mijlocu oilor/692; cf. î n c e t u- n e 1 3°... MEREUŢ adv. AO, Pl. 9/rar Mh dim. de la m e r e u 1°; cf. m e r e 6 r. MERGĂTOĂRE adj. f. AO, h. 325/ rar Gj [d. ape] „curgătoare”. MERGEĂ vb. II, ind. prez. 1 pl. mergem AO, h. 1007: AFLR/Mh, Dj, prin Ot şi rar VI, Gj; AMD, ch. 1907; AFLR/ Db, II, prin Ph, Br, Tr, Gr, CI şi rar Ot, If, Cţ „a merge”. - var. mere vb. III TDO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj; GM; AFLR/rar VI, Br, Cţ. MERIÂT adj., pl. meriăţi, f. meriâtă, pl. meriăte AMD, h. 111/rar Tr „infirm, schilod”; cf. anchilozat 1°... MERINUŞ v. melinoâsă. MERÎNZE v. merfnzi 2°. MERÎNZI s. f. pl. 1° AMD, h. 154; GM/rar Ag „daruri constând în preparate alimentare trimise de părinţii mirelui la casa miresei la logodnă sau înainte de nuntă”: Joi sara să duce cu merinz! ia mireasă, ginerele... să-i duc-acolo ceva dă mâncare, prăjituri sau, cum era înainte, covrigi, pâine, ce avea GM/680; cf. 1 o g 6 n-d ă4°... 2° var. merfnze s. f. pl GD/rar Cţ „merinde”; cf.magazână. MERIŞOR 1° s. m., pl. merişori AO, h. 707/rar Dj „plantă cu flori frumos mirositoare, cu care se freacă interiorul stupului; roiniţă”; cf. a f u m ă t o â r e... 2° s. n„ pl. merişoăre AMD, h. 90/prin TI „gleznă (la om)”; cf. a d u s ă t u r ă... 3° s. m., pl. merişori AMD, h. 25/rar Cţ „umărul obrazului”; cf. c ă 1 c â i 5°.. 4° s. n„ pl. merişoăre AMD, h. 652/rar Ag „placă de fier care îmbracă capătul osiei”; cf. b ă n d ă2... MERITĂ vb. I, ind. prez. 3 sg merită AFLR/rar Cţ „a fi cazul”. MERIU adj., f. merie GM/rar Db [d. oameni şi animale] „bolnav, slab, fără putere”: [Oaia] era aşa meriie, am dus-o în spinare la stână ş-am tăiat-o, că n-aveam ce-i mai face/697; cf. b e t e ă g 3°... MERSEI v. marţiseâra. MERSUL s. n. art., în expr. a-şi lua ~ GM; TDM III/rar Tr, CI [d. plante şi fiinţe] „a începe să crească în ritm normal”: [Porcului] îi dau să mănânce, toată ziua mă duc cu ciobu la el, să crească şi el. Şi la urmă-1... dacă şi-a luat mersu lui, i-aduc şi ştiuleţi din magazie GM/864; cf. a v â 1... MERTEC v. martâc 1°, 2°, 4", 9". MERTECÎ v. mărtăcl 1°. MERTEŢI v. martâc 6°. MERTlC1 v. martâc 10°. MERTIC2 s. n„ pl. mertice 1° AMD, h. 323; GM/Ag, Ot, prin VI şi rar Db, Gr, II „vas din doage folosit ca unitate de măsură, având capacităţi diferite (de la patru-cinci până la cincisprezece litri)”. - var. mertică s. f. AMD, h. 323/rar CI. MERTICĂ v. inerţie2. MESĂLĂ s. fi, pl. mesăli AO, h. 241; TDO/Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 225/ rar Ot, Tr; meseli AO; AFLR/prin Dj şi rar Ot; mesăle AMD/prin Tr; mesele AO/rar Dj „faţă de masă”; cf. a ş t e r n u 14°... — var. meseâlă s. fi, pl. meseli GM/rar Tr. MESÂŞ s. m., pl. mesăşi AMD, h. 155; GM; GD; AFLR/C1, prin Ph, 11, Cţ şi rar Bz, Br, Gr, TI [mai ales la pl.] „mesean (la nuntă)”: Pune la masă la toţi mesăşi, oamenii lu... Iu naş, a lu... oamenii mai din aproape GM/841; cf. m e s e 1 n i c, m e s e r. -var. măsâş s. m., pl. măsăşi GM/rar Gr, CI. MESĂRÎŢĂ v. măsăriţă. MESEĂLĂ v. niesălă. MESEL v. meser. MESELNIC s. m., pl. meselnici AO, h. 175/Mh, prin Gj, Dj şi rar VI, Ot „mesean (la nuntă)”; cf. m e s â ş... MESER s. m., pl. meseri AO, h. 175; GO/prin Dj, Ot şi rar VI; AMD, h. 155; GM/Ot, Tr [mai ales la pl.] „mesean (la nuntă)”; cf. m e s â ş... -var. mesei s. m., pl. meseli AMD, h. 155/rarTr. MESI vb. IV tranz. GD/rar TI „a cinsti cu mâncare; a pune la masă; a ospăta”: Ş-apâi punea masa şi mesă pe care îi chema acolo la rodină/872. MESICĂ s. fi GM/rar Vn dim. de la masă (mobilă)”: [Punea] o mesică, frumos, un ştergar pă mesică/733; cf. m ă s u ţ â... - var. măsfeă s. fi GM/rar Tr. MESTĂC s. AFLR/rar Mh „fâcâleţ”: [Mălaiul îl] turnăm în postavă şi mestecăm [...] cu mestăcu de lemn/941; cf. d r u-g ă2 4°... MESTACÂ v. amestecă 2°. MESTACÂU v. mestecău 1°. MESTĂCÂU v. mestecău 1°. MESTECĂ v. amestecă 2°. MESTECĂNE s. pl. AMD/rar Tr „beţe nefinisate (necioplite) pe care se puneau fâşiile de zdrenţe, folosindu-se la ţesut în loc de suveică”; cf. m ă d r ă g â n e. MESTECÂR s. n., pl. mestecăre AMD, h. 453; GM/prin Ag şi rar Db „făcăleţ”; cf. drug ă2 4°... MESTECĂROI s. n. GM/rar Ag „lemn rotund, folosit la umplut cârnaţi”: Mestecăroi de lemn aşa, dă băgai în tulumba aia/677. MESTECĂTOÂRE v. mesticător. MESTECĂTURĂ s. f„ pl. mestecături TDO/rar Mh „mestecăre”: - var. mesticătură s. f. TDM III/rar Db. MESTECAU s. n., pl. mestecăie 1° AO, h. 234; 257; Pl. 34; TDO; AFLR/crt.; AMD, h. 453/rar Ag, TI; mestecăie AO, h. 257/ Gj, Mh; mestecăuă AO/rar VI, Gj; AMD/ rar VI; mestecăuri AO/rar Ot „făcăleţ (de amestecat mămăliga)”; cf. d r u g ă2 4°... 2° AO, h. 787/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 146/rar VI, Ph, Ot, Tr; mestecăie AO/rar Mh „lopăţică de amestecat zerul pus la fiert pentru a scoate urdă”; cf. b ă-t ă u ş 3°... 3° AO, h. 234/Gj, Dj, prin VI, Ot şi rar Mh „sul cu care se întinde foaia de aluat”; cf. d r i h 6 1 ţ... -var. 1° măstăcău s. n. TDO/rar Mh; mestacău s. n., pl. mestacăie AO, h. 257; AFLR/rar Gj, Mh; mestăcău s. n., pl. mestacăie AO/Mh şi prin Gj. MESTECLEU v. melesteu. MESTELEU v. melesteu. MESTICÂ v. amestecă 2°. MESTICÂT v. amestecaţi 2°. MESTICĂ s. fi, în a nu avea ~ AFLR/ rar Cţ „a nu fi implicat, a nu avea amestec”: Nunu să ducea [de la nuntă], nu mai avea mestică... luni/886. MESTICĂTOR s. n. TDM II/rar Ph „lopăţică de amestecat în urdă la fiert”; cf. bătăuş 3°... - var. mestecătoăre s. fi, pl. meste-cătoăre AMD, Pl. 146/rar Ph, CI. MESTICĂTURĂ v. mestecături. MESUŢĂ v. măsuţă. MEŞCĂ s. fi, pl. meşti 1° AO, h. 671; GO/prin Dj „mustuitor”; cf. b ă t ă i u ş 3°... 2° AO, h. 785/rar Dj „bătător folosit pentru a scoate untul din laptele prins”; cfi e c i d at 6 r... — var. 1° mecică (2 sil.) s. fi, pl. mecici AO, h. 671/rarDj. MEŞCIOĂRĂ s. fi, pl. meşcioăre 1° AMD, h. 221 MN; 225 MN/Db, Ph, Bz, prin Ag, Br, CI, II şi rar Gl, Tr, If, Gr, TI, Cţ dim. de la masă (mobilă); cf. m ă s u ţ ă... 2° TDM I/rar Tr dim. de la masă (mâncare). -var. 1° meşoără s. fi, pl. meşoăre AMD, h. 225 MN/prin Tr şi rar Ag, Ph. MEŞEÂ s. fi, pl. meşele AMD, h. 417/ rar TI „stejar alb”. -var. mişeâ s. fi, pl. mişele AMD, h. 417/rar TI. MEŞELIC v. mişilic. MEŞET s. n., pl. meşeturi AO, h. 287/ rar VI „butonieră”; cf. b ă b ă 22°... MEŞI s. m. pl. AFLR/rar Vn „ciorapi groşi croşetaţi din lână”: Femeile aveau ciorapi, ciorapi de lână, meşi733; cf. t u-r e â t c ă 3°. MEŞITURA s. fi, pl. meşituri AO, h. 5/ rar Gj ,julire, zdrelire a pielii”. MEŞLIU v. mleciu 2°. MEŞOĂRĂ v. meşcioâră 1°. METEĂLĂ s. fi GM/rar Vn „meteahnă”: [Deşi umblam desculţi] n-am avut niciunul nici o meteălă până-n mine, c-am răcit/724; cf. g h i n i 6 n 1°. METECĂÎ vb. IV intranz. AMD/rar Bz „a nu se (mai) putea ţine pe picioare; a nu (mai) putea sta pe picioare”. METRĂN s. m., pl. metrăni 1° GM/ rar Db „stivă de lemne de un metru cub; ster”; cf. f i g u r ă... 2° GM/rar Db „bucată de lemn lungă de un metru”; cf. m e t r u 2°, t â r ş1 5°. METRU s. m. şi n., pl. metri I” TDO/ rar Mh; GM/rar Ag, Db, Vn, Bz; metre GM/rar Ph „stivă de lemne de un metru cub; ster”: Un metru lărgimea ş-un metru înălţimea şi ăla se numeşte metru [de lemne], în stivă pui mai multe metre GM/711; cf. figură... 2° pl. metre GM/rar Ph; GD/rar TI „bucată de lemn lungă de un metru”; cf. m e t r â n 2°... 3° AO, h. 469/rar Gj, Dj „bucată de lemn cu crestături, folosită la măsuratul laptelui; răboj”; cf. c a r â m b 8°... MEZDREĂLĂ s. fi, pl. mezdrele AO, Pl. 133/rar Mh „cuţitoaie”; cf. c u s t u r ă 8°... MEZELICHI v. mizilfc. MEZERÎCHE v. măzărichie 1°, 2°. MEZILIC v. mizilic. MHĂLĂ s. fi colect. AMD, h. 624/rar Ph „impurităţi în seminţele de cereale”; cf. b ă d ă d ăn i i... MIA pron. pers. 1 sg. dat. AMD, Pl. 26; TDM II; GD; AFLR/Vn, TI şi rar Gl, Br, Cţ „mie”. MIAOl v. mieoni. MIAONI v. mieoni. MIĂT v. meiât. MIAUÎ v. mieoni. MIAUNI v. mieoni. MIÂZA, ~ nopţii loc. subst. AFLR/rar Cţ „fiinţă supranaturală care, conform credinţei, apărea celor care umblau noaptea şi dispărea la cântatul cocoşilor”. MIC v. nimic 2°. MICA v. nimic 2°. MICĂ1 v. mămică 2°. MICĂ2 v. nimic 2°. MICĂŢEL s. m., pl. micăţei GM/rar II „bucăţi de pâine înmuiată în lapte; dumicat mic”: Băiatu îl vedea [şarpele] şi-i spunea „mai ia şi micăţei, nu bea numa lapte!”. MICHIŢĂ s. fi, pl. michiţe AMD, h. 463/rar TI „un fel de plăcintă din aluat dospit prăjită în grăsime; scovardă”; cf. âzimă23°... MICI vb. IV refl. GM/rar Ag, Ot „a se face mic; a se micşora”: Acu ziua s-a cam micit/165-, cf. m i t i t e 1 â. MICOVÂLĂ v. nicovală 1°. MICOVÂLMĂ v. nicovală 1°. MICOVÂNĂ v. nicovălă 1°. MICŞUNĂ s. fi, pl. micşuni GM/rar Gr „muşuroi de pământ în care şoarecii de câmp îşi adună provizii pentru iarnă”. MICŞUNÎCĂ s. fi AMD, Pl. 86-88/ rar Ag „soi de struguri cu bobul aromat”. MICURĂ v. smicorâ. MICURĂTOĂRE s. fi GO/rar VI „unealtă folosită la desprinderea boabelor de pe ştiulete”; cf. curătoâr e1... MICUTEL adj., pl. micuţei, fi micutică AO, h. 232; GO/prin Mh şi rar Gj dim. de la mic. MIDALIDĂ v. amigdalită. MIDALÎTĂ v. amigdalită. MIDINIC s. GD/rar TI „turtă unsă cu miere, care se serveşte tinerilor sâmbătă seara, înaintea nunţii”: Făcea midinicu-ăsta sâmbătă seară, nu făcea masă de familişti, făcea numai tineret, şi făcea câte două-trei cuptioare d-astea, de turte, şi pe-ormă le ungea cu miere deasupra [...] şi rupea la fiecare băiat şi la fiecare fată, le dădea câte-un midinic de-ăla, cine mănâncă din ăla-i vine rându şi lui adica [să se căsă-torească]/884. MIE, o ~ unu loc. subst. AMD, Pl. 86-88; GM; AFLR/II, prin Tr, CI, Cţ şi rar Db, Ph, Gl, Bz, Ot, Ifi Gr; o ~ unu, doi, trei AMD/rar Ph „soi de viţă-de-vie”: Am ales şi eu un soi de-asta [de viţă] care-i spune o mie unu GM/848. MIELUŞEI s. m. pl. tantum 1° AO, h. 318/V1 şi prin Gj „grindină măruntă care cade mai ales la începutul primăverii; măzăriche”; cf. b o ă n g ă... 2” AMD, h. 420/rar Db, Ph, Tr „inflorescenţa alunului; mâţişori”; cf. c e r c e 15°... MIELUŞUCĂ s. £ AMD, h. 277/rar Db dim. de la mia. MIEOÂRĂ v. mioară 1°. MIEOl v. mieoni. MIEONECI v. mieuneci 2°. MIEONI (3 sil.) vb. IV AO, Pl. 66/ prin Ot şi rar Dj; AMD, h. 293/prin Db, Ot, Tr şi rar Ag, Gr, CI „a mieuna”; cf. miorlăcăi, zbieră 1°. - var. miaoi (3 sil.) vb. IV AMD, h. 293/ rar II; miaoni (3 sil.) vb. IV AO, Pl. 66/rar Mh, Dj; miau: (3 sil.) vb. IV AMD/rar CI, II; miaunl (3 sil.) vb. IV AO/prin Mh şi rar Dj; AMD/rar Tr, Cţ; mieoi (3 sil.) vb. IV AMD/prin Tr şi rar Db, Gr, Cţ; mieunl (3 sil.) vb. IV AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj; AMD/rar VI, Ag, Ot, Cţ. MIEOR v. mior 1°, 2°, 4°. MIEORĂ v. mioară 1°. MIERCĂNÎ vb. IV GM/rar Bz [d. câini] „a schelălăi, a scheuna”: Căţeaua atât am auzit-o miercănind acolo chiau, chiau/734; cf. c ă ţ ă n i 3°... MIERE s. f. 1° ~ aleasă AO, PI. 117/ rar Dj „lăptişor de matcă”; cf. 1 â p t e 2°... 2° ~ de prune AMD, h. 356/rar Cţ „magiun”; cf. m a g i 6 n... MIERI (2 sil.) vb. IV refl. GM/rar Ot [d. săpun, la preparare] „a se ţine, a se lega ca mierea”: Când îi vine dă sare, [săpunul] să miereşte ca mierea, ai văzut, să face lemn pă băţ/776; cf î n g r o ş â. MIERL v. mierlie 1°. MIERLĂI vb. IV, ind. prez. 3 sg. mierlăie AO, PI. 66/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, h. 293/Ag, Ot, Tr şi rar Db, Ph, If, Gr, CI, Cţ [d. pisică] „a miorlăi”. -var. mierlăni vb. IV AMD, h. 293/ rar Db; mierloi vb. IV, ind. prez. 3 sg. mierloie/Ag, Db, Ph, prin Gr şi rar If, CI, II, TI, Cţ; mierloăie AMD; GM/rar Bz, II; mieriul' vb. IV, ind. prez. 3 sg. mierluie AMD/rar If, CI, II; miorlăui vb. IV/rar CI; mioriâl vb. IV/rar II, TI; miorloi vb. IV, ind. prez. 3 sg. miorloie!rar Gr; miorlui vb. IV/rar II; mirloi vb. IV, ind. prez. 3 sg. mirloielrar Bz; mirloăie/rar II; nirlăui vb. IV, ind. prez. 3 sg. nirlâuie/rar Bz. MIERLĂNI v. mierlăi. MIERLI s. f. pl. AO, h. 557/rar VI „mierle”; cf. c i u h u r e z 3°... - var. mirlă s. f., pl. mirle AMD, h. 441/prin TI şi rar Cţ. MIERLIU adj., f. mierlie, pl. mierlii 1° AMD, h. 14, 15/rar Tr, Gr „saşiu”; cf. amestecaţi 1°... 2° AMD/rar Tr [d. ochi] „căprui”; cf. c ă f e n i i... -var. 1° mierl adj, pl. mierli AO, h. 31/ rar Ot. MIERLIŢOI s. m., pl. mierliţoi AMD, h. 441 MN/rar Gr, CI „mierloi”; cf. d 6 m-nul păsărilo r... -var. mierluţoi s. m. AMD, h. 441 MN/rar Gr, TI. ^ MIERLOÂICĂ s. f., pl. mierloici AMD, h. 442/rar Db, Bz „mierlă”; cf. c i u-hurez3°... MIERLOI s. m., pl. mierloi 1° AO, h. 561/rar Dj, Ot; AMD, h. 444/rar Tr, Gr, TI „grangur”; cf. c a 1 o f i r1 2°... 2° var. mirloi s. m., pl. mirloi AMD, h. 441 MN/prin TI şi rar VI, Br, CI, Cţ „bărbătuşul mierlei”; cf. d 6 m n u 1 păsărilo r... MIERLOI v. mierlăi. MIERLUÎ v. mierlăi. MIERLUŢOI v. mierliţdi. MIEŞTEÂN v. mihăieşteân. MIEUÎ v. mieoni. MIEUNECI (3 sil.) s. 1° GO/rar VI „pastă subţire de mălai înmuiat cu apă; terci”: Facem aşa o ţâră mieuneâ, ca să iasă moale la miez [turta de mălai]/911. 2° var. mieoneci (3 sil.) GM/rar Db [od.] „turtă de mălai cu tărâţe, care se mânca înmuiată în apă caldă”. -var. 1° mioneci s. GO/rar VI. MIEUNÎ v. mieoni. MIEZULEŢ s. AMD, h. 363/rar Gr dim. de la miez („partea din interior a sâmburelui”). MIEZURÎCĂ s. f. GD/rar TI „lână de calitate superioară”; cf. c i c i c 2°... MIGÂL adj. GM/rar Tr „migălos”: [Repicatul roşiilor] aia e un lucru migăl, nu e ca să te repezi cu sapa să.../808. MIGALÎŞĂ v. amigdalită. MIGALÎZĂ v. amigdalită. MIGDALE v. amigdăle. MIGDALÎCE v. amigdalită. MIGDALÎDĂ v. amigdalită. MIGDALINE v. amigdalită. MlGDALÎTĂ v. amigdalită. MIGLIŞITOR v. milcoşitor 2°. MIGOROŞÎ vb. IV intranz. GM/rar Ot „a migăli”; cf. b o c i... MIHĂIEŞTEÂN s. m., pl. mihăieşteni AMD/775 „locuitor din comuna Mihăieşti”. - var. mieşteân (3 sil.) s. m., pl. mi-eşteni AMD/775. MIHĂILEŞTEĂN (4 sil.) s. m., pl. mihăileşteni AMD/824 „locuitor din comuna Mihăileşti”. MIHĂLCEÂN s. m., pl. mihălceni AMD/733 „locuitor din satul Mihălceni”. MIHOÎ vb. IV AMD, h. 265 MN/rar CI „a necheza”; cf.înnechez â... -var. ihohoni vb. IV AMD, h. 265 MN/rar II; ihoni vb. IV AO, Pl. 60/rar VI; nihoi vb. IV AMD/rar Br, TI; refl. rar Ph; nihoni vb. IV/rar Ph. MIJAPÂTCA v. mijâtca. MIJÂTCA s. f. art., de-a ~ loc. subst. GD/rar TI „de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u-m i t a... -var. mijapâtca, de-a ~ loc. subst. GD/rar TI; mijopâtca s. f. art. GD/rar TI. MÎJĂ s. f. 1° GM/rar Ot „lampă cu petrol, fără sticlă”: Cu mija... cică era o lambă mic-aşa şi fără... sticlă şi ardea/775; cf. 1 ă m b 6 i... 2° art. mija AFLR/rar Ph „de-a v-aţi ascunselea”; a j u m i t a... MIJDRÎ v. mizdri. MIJGURÎ vb. IV impers. GO/rar Mh „a ploua mărunt; a burniţa”; cf. b u n g i n â... MIJI vb. IV, în expr. a ~ a râde AFLR/ rar Cţ „a surâde, a zâmbi”; cf. z â m b i. MIJITĂ s. f. art. AFLR/rar Ag 1° „de-a v-aţi ascunselea”; cf. aj u m i t a... 2° „de-a baba oarba”; cf. b â b ă 25°... MIJITOÂREA s. f. art. GM/rar Db „de-a v-aţi ascunselea”; cf a j u m i t a... MIJLÎN s. AMD, h. 613/rar Gr „porumb furajer”; cf. c i o c ă n â ş1... MIJLOÂCĂ v. mijloc 8°, 9°. MIJLOC s. n., pl. mijloace .1° AO, h. 631/rar Dj; AMD, Pl. 55/rar Ot, Tr „custură la coasă”; cf. b â n t ă1 12°... 2° AO, h. 596/rar Dj „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m-n â r 9°... 3° AMD, h. 189/rar Db „stâlp de susţinere la prăjina de sub coama casei”; cf. p o p i c 1°. 4“ var. miljoc s. n. AO, Pl. 34; TDO/ prin VI, Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 454; GM; TDM II, III; AFLR/Ag, Db, Ph, Bz, Tr, CI, II, prin Vn, Ot şi rar VI, Br, If, Gr, TI, Cţ „centru, parte din interiorul unui lucru”: Şi s-a pus în miljocu drumului TDO/964. 5° var. miljoc s. n. AO, h. 98/rar Ot; AMD, h. 64/Bz, Tr, prin Vn şi rar Ag, Db, Gl, Br, Ot, If, Gr, CI, II, Cţ „regiunea lombară a spatelui; şale la om”; cf. c a p 11°... 6° GM/rar Ph „leşie de tărie mijlocie (în opoz. cu frunte şi c o a d ă)”: [Vasul cu cenuşă şi apă] îl ţinem trei-patru zile şi curgea frunte, curgea mijloc, curgea coadă/ 701. 7° colect. GM/rar Ag, Db, Vn, Ot, Tr, Gr „foile din partea de mijloc a tulpinii de tutun (în opoz. cu frunte şi p o a 1 ă)”: La... săptămână, la două, la trei, când să făcea şi miljocu [la tutun] îl culegeam şi p-ăla GM/803; cf. ană. 8° var. mijloăcă s. f. AMD, h. 514/prin Db „fetişcană”: O ciortană, o mijloăcă nici prea mare nici prea mică/815; cf. b ă i e-t ă n ă... 9° var. mijloăcă s. f. AMD/rar Vn „putină mică; putinică”; cf. b a 1 e r c ii ţ ă... 10° cu val. adj., f. mijloăcă GO/rar VI; GM/rar Ag, CI „mijlociu (ca vârstă)”: Bâiatu meu ăl mare nu erea acas, ăl miljoc nu erea... numai eu cu ăla mai micu eream acas GM/788; cf. m i j 1 o c â n, m i j 1 o-c â r, m i 1 j 1 o c i u. 11° cu val. adj., f. mijloăcă TDM II/rar Db [d. leşie] „de tărie mijlocie”. — var. meljoc s. n. 4° AO, h. 478/rar Mh; mijloc s. n. 6° GM/rar Ph; 10° GO/rar Dj; mijoc s. n. 2° AMD, h. 602/rar CI; 4° AMD, h. 454; GM; TDM II; AFLR/prin CI, II. şi rar VI, Ag, Ph, Bz, Br, TI, Cţ; 5° AMD, h. 64/ prin CI, II şi rar Ph, Br; 7° AFLR/rar Br; miljloc s. n. 4° AFLR/rar VI; 7° AFLR/ 'prin Db şi rar Tr, Gr; miljoăcă s. f. 6° GO/ rar VI; miljoc s. n. 7° GM; AFLR/prin Gr şi rar Ag, Bz, Tr, CI; 10° GM/rar Ag; mi'Ijoc s. n. 4° AO, PI. 34; TDO/rar VI, Mh; minjoc s. n. 4° AMD, h..454/rar Ph. MIJLOC v. mijloc 6°, 10°. MIJLOCĂN adj. GO/rar Gj, Mh „mijlociu (ca vârstă)”: [Fratele] ăl mijlocăn iar s-a mutat, şi-a făcut şi el iar casă/963; cf. m i j 1 6 c 10°... MIJLOCÂR 1° s. m., pl. mijlocări AMD, h. 662/prin II şi rar Br „lemn aşezat transversal peste mijlocul loitrelor carului pentru a-i spori capacitatea”; cf. c 6 r c i e 2°... 2° s. n., pl. mijlocăre AMD, Pl. 62-63/ rar Br, 11 „sul cu ajutorul căruia se leagă fânul în car”; cf. a n g â ş 2°... 3° s. n., pl. mijlocăre AO, PI. 57/rar Dj „fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă tălpile săniei la mijloc şi în partea dinapoi; oplean”; cf. c h i n g ă 2°... 4" s. n. AMD, h. 636/rar Tr „mânerul coasei”; cf. c ă 1 c â i 11°... 5° s. n., pl. mijlocăre AO, h. 725/rar Dj, Ot „bucată de lemn care leagă între ele tălpile războiului de ţesuf’; cf. b 1 ă n 1 ţ ă 4°... 6" s. n, pl. mijlocăre AO, Pl. 138/prin Dj „scândură fixată de-a curmezişul fundului unui vas din doage”; cf. a d â o s 2°... 7° var. mijlocăre s. invar, cu val. adj. GM/rar VI „mijlocii (ca vârstă)”: Am p-ăl mai mic [băiat] dă unşpe ani, unu l-am militar, ăilanţ sunt mijlocăre/612; cf. m i j-16 c 10°... MIJLOCĂRE v. mijlocâr 7°. MIJLOCÂŞ s. m. pl. mijlocăşi 1° AMD, h. 662/rar CI „fiecare dintre lemnele aşezate transversal peste loitrele carului pentru a-i spori capacitatea”; cf. c 6 r c i e 2° 2° AO, h. 628/rar Ot „prepeleac (pentru fân)”; cf. c 1 e n c i 2°... 3° s. n. pl. mijlocaşe AMD, Pl. 173/rar Db „scândură de-a curmezişul fundului unui vas din doage”; cf. a d â o s 2°... MIJOC v. mijloc 2°, 4°, 5°, 7°. MIJOPÂTCA v. mijătca. MILCOŞITOR adj., f. milcoşitoăre 1° GM/rar Ot „linguşitor": Cu vorba milcoşi-toâre: domle cutare, c-o fi, c-o drege, asta-i milcoşitgărelll6. 2° var. miglişitor adj., pl. miglişitori AO, h. 377/rar Dj „viclean”; cf. c ârcota ş... MILÎ vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Ot, Tr „a trata pe cineva cu milă; a se milostivi de cineva”: Până ia urmă tot eu m-am milit: „hai, unchiaş, să dăm băiatului, hai să dăm casa băiatului”/767. MILIC v. melfc 3°. MILIGOCI v. minigoci 1°. MILITĂREÂSCA, de-a-n ~ loc. subst. GD/rar TI „numele unui joc de copii”. MILIŢÂN v. miliţeăn. MILIŢEĂN s. m., pl. miliţeni AO, Pl. 51/rar Mh, Dj, Ot „miliţian, poliţist”; cf. j a n dar... -var. miliţân s. m., pl. miliţeni AO, Pl. 51/prin Gj, Mh şi rar Dj. MILJLOC v. mijloc 4°, 7°. MILJOCIU adj. AFLR/rar Gr „mijlociu (ca vârstă)”; cf. m ij 1 o c 10°.. MILJOĂCĂ v. mijloc 6°. MILJOC v. mijloc 4°, 5°, 7°, 10°. MILJOC v. mijloc 4°. MILOG adj., pl. milogi, f. miloâgă, pl. miloăge AO, h. 143, 144/rar Mh; AMD, h. 111, 112/prin Bz, Ot şi rar Vn, Br, Tr, CI „infirm, schilod”; cf. anchilozat 1°... MILOS adj. AFLR/rar Dj [d. filme] „înduioşător, emoţionant”: Era un film foarte, foarte frumos, nu era nici... de spionaj, nici de dragoste, era un film... milos aşa/982. MILOST adj., pl. miloşti, f. miloăstă, pl. miloăste AO, Pl. 54/rar Ot „milos, milostiv”; cf. a j u t ă t 6 r 1°... MILOŞĂN s. m., pl. miloşăni AMD/ 838 „locuitor din comuna Miloşeşti”. MILOŞTIV adj., pl. miloştivi AMD, Pl. 23/rar Db „milos, milostiv”; cf. a j u t ă-t or 1°... MÎMFĂ s. fi, pl. mlmfe AO, h. 698/rar Ot „nimfa a albinei”. MIMICA v. nimic 2°. MIMOZĂ s. f. AMD, Pl. 92/rar Cţ „numele unei boli la albine, care se manifestă prin umflarea abdomenului”. MINATIZĂ v. manatize. MINCE v. minge 2°. MINCIOC s. n., pl. minciocuri 1° AMD, h. 452/rar Br, II „un fel de plasă mică de pescuit; minciog”; cf. c i o r p â c... 2“ var. minciog s. n., pl. mincioăge AMD, Pl. 175-176/rar Bz „canciog (folosit în zidărie)”; cf. canceu 1°... -var. mingioc 1° s. m., pl. mingioci AMD, h. 452/rar TI; 2° s. n„ pl. min-giocuri AMD, Pl. 175-176/rar Gr. MINCIOG v. mincioc 2°. MINCIUNĂ s. fi 1° pl. minciune AO, Pl. 49/rar Mh „minciuni”; cf. g o g 1 e â-z ă 3°... 2° în expr. a face ~ AFLR/rar Gj; GM/ rar Ot, Tr „a înşela, a păcăli”: Lupu facă minâună [câinilor] în partea asta, aici, şi el da pă dincolo GM/764; cf. î m p ă c ă 1 i... MINDINĂ v. menghini. MINDIR s. n., pl. mindire AMD, h. 228 MN/rar TI „saltea umplută cu paie”. MINE pron. pers. ac., în ca pe ~ v. pe 2°. MINEGOCI v. minigoci 1°. MINER v. mâner 5°, 6°. MINGE s. fi, pl. minge AMD, Pl. 25/ rar TI „mingi”; art. mingea, în loc. subst. ~ de fugă GM/rar Br, II; ~ în culori GD/rar Cţ; ~ în şapte pietre GM/rar Bz; ~ la fugă GM/rar Br; ~ la ţep GM/rar Db; ~ strigătă GM/rar Ot „numele unor jocuri de copii”. -var. menge s. fi, pl. mengi AO, PI. 54-55/rar Ot; mingie (3 sil.) s. fi, pl. mingii AO/prin Mh, Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 25; GM/C1, II, prin Db, Ph, Bz, Br, If, TI, Cţ şi rar Ag, Ot, Gr. MINGHENĂ v. menghini. MINGHIN v. menghini. MINGHINĂ v. menghini. MINGHÎNĂ v. menghini. MINGHINEĂ v. menghini. MINGICĂ s. fi GD/rar TI dim. de la minge. MINGIE v. minge. MINGIOC v. mincioc 1“, 2°. MINIGOCI s. n. 1° pl. minigoăce AO, h. 38/prin Mh şi rar Gj; minigociurihax Mh; minigoci!rar Mh, Dj „urcior la ochi”; cf. b r â n c ă2 4°... 2° var. inigoci s. n., pl. inigoăce, inigoci AO, h. 88/rar Mh „aluniţă”; cf. a 1 u-n e 1... -var. 1° inigoci s. n., pl. inigoci AO, h. 38/rar Mh; mânegoci s. n., pl. măne-goci/rar Mh; mânigoci s. n., pl. mănigoăcel rar Mh; mănigociuri/rar Gj; mănigociixw Gj, Mh; miligoci s. n., pl. miligoci!prin Mh şi rar Gj; miligoăce!rar Dj; minegoci s. n., pl. minegoăce!rar Mh. MINJOC v. mijloc 4°. MINOR adj., f. minoără AO, h. 161/ rar Gj, Dj „nevârstnic, tânăr”; cf. t i n ă r. MINORĂ vb. 1 tranz. AFLR/rar Db [d. medicamente] „a avea efect pozitiv, a ameliora”. MINTĂN v. minteân 2°, 3°. MINTE s. f. 1° a ţine ~ GM/rar Ag „a lua seama, a fi atent; a şti”: Ce să fie, zic, să ţii minte, boii a fost furaţi/763; cf. s ă m ă 1 u i, t r â g e 2°. 2° pl. minţi, a-i veni în ~ TDO/rar Gj „a-i veni în minte, a-şi aminti”: Mi-a venit în minţ să dau roatile la car jos, alea din spate/943; cf. a m i n t e 1°... MINTEĂN s. n., pl. mintene ln AMD, h. 481, 482/rar Ag, Ph, Tr „haină ţărănească (până peste şolduri sau mai scurtă) groasă, din postav, miţoasă pe dinafară”; cf. z e g h e 1°. 2° AMD; TDM II; AFLR/rar Ag, Db, Ph „haină (scurtă) bărbătească din dimie”; cf. c o r t e 11°. 3° var. mintân s. n., pl. mintăne AO, h. 292/rar Mh „haină lungă, miţoasă pe dinafară, purtată de ciobani; bundă”; cf. b i tu ş â 1°... 4° AMD/rar Db J achetă din lână tricotată”; cf. fl an e â... -var. 2° mintân s. n., pl. mintăne AFLR/rar Gj. MINŢI vb. IV tranz. 1° TDM II/rar Db, Ph; AFLR/rar Cţ „a înşela, a amăgi, a induce în eroare”: M-a minţit vârfu, că l-a cumpănit vârfu [târşului] şi l-a ridicat şi l-a zvârlit ca cât d-aci în curte colo-şa TDM 11/710. Când am luat baba asta, aveam poliţa [prin care se dovedea că i se datorează o sumă mare de bani], cum îţi spun, c-alfel nu mă puteam însura, că n-o puteam minţî alfel AFLR/891; cf. î m p ă-c ă 1 i... 2° GM/rar Bz „a lua prin surprindere”: Mă minţea ploaia şi mă uda/732; cf. s u-prinde. 3° AFLR/rar Ph „a atinge uşor (cu o creangă de brad, în cadrul unui obicei de nuntă)”: Minţea cu bradu [...} vinea un băiat [...] şi minţea de trei ori cu bradu/ 715; cf. c i o c n i 3°. 4° GM/rar Db [fig., d. foc] „a arde uşor, abia a atinge cu flacăra”: Dacă le-a minţit focu [vasele de lut], de exemplu, n-a ieşit focubine-n ele, ele iese nelămurite/812. MINUNÂT adj., f. minunată GM/rar Bz „complicat”: Era minunată şi cânepa, da iote-aşa eram învăţate atunci noi/735. MINZILECHI s. m., pl. minzilechi AMD, h. 261 MN/rar TI dim. de la m â n z 1°. MIOARĂ s. f. 1” pl. miori AO, h. 410; 745/prin Gj şi rar VI, Mh, Ot, Tr; AMD, h. 275; Pl. 122-123, 124/Ag, Vn, Bz, Br, Tr, II, TI, Cţ, prin Db, Ot, CI şi rar Ph, Gr „oi tinere (de un an), înainte de prima fatare; mioare”; cf. c â r 1 â n ă 1°... 2° pl. mioare AMD, Pl. 125/rar Tr, CI, II, Cţ „capră tânără (între unu şi doi ani)”; cf. v ă t u i e 6°. var. 1° meoâră s. f., pl. meoăre AO, h. 410/rar Mh; AMD, Pl. 122-123/prin Ph şi rar Db, Tr, CI; meori AMD, Pl. 124/prin CI şi rar Ph, Tr, Gr; mieoără (3 sil) s. f., pl. mieoăre AO/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, h. 275; Pl. 124/Tr, prin Ph şi rar Ag, Db, If, Gr, CI, II; mieori AO/prin Ot şi rar Gj, Dj; AMD, h. 275/prin Tr, CI şi rar Ag, Ph, Vn, Gr, II. MIOC v. miop. MIONECI v. mieoneci 1°. MIOP adj., pl. miopi, f. mioapă, pl. mioape AMD, h. 14/rar Db „saşiu”; cf. amestecaţi 1°... -var. mioc adj., pl. mioci, f. mioăcă, pl. mioăce AMD, h. 14/rar Db, Ot. MIOR s. m., pl. miori 1° AO, h. 743/ rar Mh; AMD, Pl. 122-123/rar VI „miel în primul an de viaţă; cârlan”; cf. m â n z 3°... 2° AO, h. 747/Ot, prin VI, Dj şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, Pl. 123-124/Ag, Bz, Br, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin Vn, Ot şi rar Ph, Gl, Gr „miel în al doilea an de viaţă; noaten”; cf. s t r ă m i 6 r 1°, t e r ţ i u 2°. 3° AMD, h. 671/prin Ag, Bz, Tr şi rar Br, Ot, CI „miel trecut de doi ani”; cf, n o â t i n 2°. 4° AMD, h. 670/rar Br, Tr, II, Cţ „ied în al doilea an de viaţă; vătui”; cf. noâ-t i n 1°, v ătu i 5°. - var. mieor (2 sil.) s. m. 1° AMD, Pl. 122- 123/prin Tr şi rar Db; 2° AMD, Pl. 123- 124/prin Tr, CI şi rar Db, If, Gr, II. MIORÂR s. m, pl. miorări AMD, Pl. 126/rar VI, Ag, Db „cioban care păzeşte sterpele şi cârlanii”; cf. s t e r p â r 1°. MIORLĂCĂI vb. IV AMD, h. 293/ rar Br „a mieuna”; cf. m i e o n i... MIORLĂUI v. mierlă!. MIORLÂI v. mierlă!. MIORLOI v. mierlăi. MIORLUÎ v. mierlăi. MIR1 s. n., în a scoate din ~ GD/rar TI art. a luă mirul GD; AFLR/rar TI, Cţ „a scălda (copilul) după botez”: A doua zi [după botez] vine naşa şi ia miru copilului; şi... obiceiu copilului cum îi face baie/881. MIR2 s. n., de ~ AFLR/prin Db „de mirare, de uimire”: E lucru dă mir cu femeia asta/813; cf. î n c h i s c o v â 13°. MIRĂ s. f. AMD, h. 160 MN/rar Ag, Gr „femeie în ziua nunţii; mireasă”; cf. împărăteâs ă... MIREĂSĂ s. f., pl. mirese 1° AO, h. 180/prin Dj şi rar Tr; AMD, h. 161 /prin Tr şi rar Ag „femeie tânără, căsătorită de curând (una, două săptămâni)”. 2° AO, h. 180/prin Dj; GM; AFLR/ prin Gr şi rar Tr, II „femeie tânără, logodită sau căsătorită fără cununie”: Mireasă să socoteşte până când faci nuntă GM/834. 3° GO/rar VI [la pl.] „fete tinere care însoţesc mireasa prin sat înainte de cununie”; cf. pocânzeice, pocânzoâice. 4° GM/rar II [la pl] „tinere care, la înmormântarea unei fete nemăritate, poartă panglici albe pe cap”. MIRESIE s. f. I” GM/rar Vn „starea, calitatea de mireasă”: Atunci a dat o zăpadă mare şi răi şi frig, de mi-era şi mie silă de niresiia mea/726. 2° AO, h. 174/rar Dj „logodnă”; cf. aş e zât... MIRESOI s. m. GO/rar VI „bărbat îmbrăcat femeieşte, prezentat, în glumă (în cadrul obiceiurilor de nuntă) drept mireasă”. MIREŞEŞTE adv. GM/rar Tr „ca la mireasă, ca pentru mireasă”: îi punea voiul miresei [...] pe urmă beteala, şi-i cânta mireşăşte/806. MIREŞÎCĂ s. f. GM/rar Ag dim. de la mireasă. MIREŞIT s. GO/rar Cţ „logodnă”: Merge-acasă, face mireşîtu acolo, care vor să facă, care nu, o ia pe fată cu nuntă/996; cf. a ş e z â t... MIRIŞTE s. f., pl. mirişti 1° AO, h. 495; 590; AFLR/Gj, Mh, prin VI, Dj şi rar Ot, Tr; AMD 594; GM; AFLR/Db, prin Ag, Tr, Gr şi rar VI, Ot, Cţ „mirişte”; cf. ogrinj 2°. 2° AO, h. 585/rar Dj; AMD, h. 590/ prin Ag „teren lăsat câţiva ani nelucrat; pârloagă”; cf. 1 i v â d i e 4°... - var. mirişte s. f., pl. mirişti 2° AMD, h. 590/rar Ph; miriştie (4 sil.) s. f., pl. miriştii 1° AO, h. 590/rar VI, Dj, Ot; AMD, h. 594; TDM III; AFLR/rar VI, Db, Tr, Gr, CI. MIRIŞTE v. mirişte 2°. MIRIŞTIE v. mirişte 1°. MIRIŞTIT s. n. GM/rar Tr „acţiunea de secerare, după care rămâne mirişte”: După miriştit strângeam grâul, îl făceam stoguri. MIRLĂ v. mierli. MIRLIŢĂ s. f., pl. miri iţe 1° AMD, h. 441/rar Cţ dim. de la m i r 1 ă. 2° var. mierlită s. f., pl. mierliţe AMD/ rar Cţ „clitoris”. MIRLOI v. mierloi 2°. MIRLOÎ v. mierlăi. MIROĂSE v. mirosâ. MIRODENIE s. f. AFLR/rar TI „verdeaţă (pătrunjel, mărar, leuştean) adăugată la mâncăruri pentru aromatizat”; cf. 16 b o-de2. MIRODIE s. f., pl. mirodii 1° GM/rar Ot „mirodenie”; cf. m ă r u n ţ i ş 6°... 2° AO, h. 468/Mh „(frunze de) pătrunjel”; cf. p ă tr un j e 1. 3° var. mirodie s. £, pl. mirodii AFLR/ rar Mh „cimbru (folosit ca aromatizant)”; cf. c i u m b r u... -var. mirodie s. f., pl. mirodii 1° TDO; AFLR/prin Mh şi rar VI, Dj; 2° AFLR/rar Dj, Mh. MIRODIE v. mirodie l°-3". MIROS s. n., pl. miroase TDO; AFLR/ Mh şi rar VI; GM; AFLR/prin Ag, Db, Ph, Tr şi rar VI, Vn, Bz, Ot, If, Gr, CI, II, Cţ; mirosuri AFLR/prin VI şi rar Gj; GM/rar VI, Br, II; GD; AFLR/Cţ şi prin TI [mai ales la pl.] „mirodenie”: Câmaţii iar băgăm usturoi, băgăm miruăse, băgăm ardei GM/ 675; cf. m ă r u n ţ i ş 6°... - var. amiros s. n. GD/rar TI. MIROSĂ vb. I AO, h. 850/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD, ch. 157/Ag, Db, prin VI, Ot şi rar Ph, Tr „a mirosi”. - var. amiroase vb. III AO, h. 850/rar Gj; amirosâ vb, I AO/rar Gj; amirosi vb. IV AMD, ch. 157/rar TI; miroâse vb. III AMD/rar Br. MIROSĂRÎE s. f., pl. mirosării GM/ rar Ot „mirodenie”; cf. m ă r u n ţ i ş 6°... MIROSITOARE s. f. AO, h. 707/rar Gj, Dj „plantă frumos mirositoare cu care se freacă interiorul stupului; roiniţă”; cf. afumătoâr e... MÎRŢĂ s. f., pl. mirţe AMD, h. 393/ rara Ag „tort, scul de cânepă, in”; cf. b u ş 3°... MISCHET s. AMD, Pl. 86-88/rar Cţ „soi de struguri cu boabe mici”. MISCHIÂ vb. I refl., ind. prez. 3 sg. se mischiăză GO/rar Mh „a se strâmba, imitând vorbirea cuiva”. - var. mischii vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se mischie GO/rar Mh. MISCHII v. mischiâ. MISÎT s. m., pl. misiţi AMD, h. 152/ rar Br „peţitor”; cf. c ă t ă t 6 r... MISTECÂ v. amestecă 2°. MISTICĂ v. amestecă 2°. MISTIRÎE s. f., pl. mistirii AO, pl. 139; GO/Dj „mistrie”; cf. m ă 11 ă r â c... - var. măiestrie s. f., pl. măiestrii AO, Pl. 139/rar Mh; mistreie s. f., pl. mistrii AMD, Pl. 175/rar Ot. MÎSTRĂ s. f., pl. mistreie [sic!] AMD, Pl. 175/rar Vn „mistrie”; cf. m ă 11 ă r â c... MISTREIE v. mistirie. MISTREŢE v. m istreţ 3°. MISTREŢ adj., f. pl. mistreţe 1° GM/ rar II [d. ţesături, în opoz. cu bune şi s o b u n e] „ţesute mai rar, de calitatea a treia”: Pe unele [abale] le punea două fire... şi unu sau trei fire şi unu şi să zicea mistreţe la alea/846. 2° GM/rar Tr [d. pluguri] „nici prea bune, nici prea rele; între plugurile de lemn şi cele de fier”: Ieşise nişte pluguri aşa, le zicea mwtre/e/795. 3° var. mistreţe adj./s. m., pl. mistreţi AO, Pl. 92-93/Gj, Mh şi rar Dj „(porc) mistreţ”. MISTRISOĂNĂ s. fi, pl. mistrisodne AO, h. 404/rar Mh „femela catârului”; cf. asin ă... MISTRISON s. m. AO, Pl. 61/rar Mh „catâr”; cf. a s i n... MISTUI vb. IV 1° tranz. AO, h. 58/rar Gj; AMD, h. 33/rar Db, Ph, Gr „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e f ă n i... 2“ refl., ind. prez. 3 sg. se mistuie AFLR/rar VI „a se dizolva”: [Cheagul] îl frământăm bine cu mâna până când să mistuie, de nu mai rămâne nici un pic de drob/904. 3° tranz. TDO/rar Mh „a acoperi, a înveli bine cu pământ (sămânţa semănată)”: Pe urmă dăm cu mâna pe deasupra, o mis-tuiim [sămânţa de cânepă], care-o punem pe şanţ şi care nu... aşa, o dăm cu grebla sau cu mâna/944; cf. c o p I e ş i... MIŞEĂ v. meşeă. MIŞEL adj., pl. mişeii AMD, h. 584/ rar Tr „viclean”; cf. c â r c o t â ş... MIŞELÎC v. mişilic. MIŞELNÎC v. mişilic. MIŞILIC s. n., pl. mişilicuri AMD, h. 408; GD; AFLR/prin TI, Cţ; mişilice AMD/rar TI, Cţ; mişilicilrar TI „pădure tânără şi deasă; lăstăriş; pâlc de arbori; tufe”: Creşte pe malu Dunării mişilic d-ăla, ştii, de salcie, pă mal, pă mal şi pă câmpuri p-aicea AFLR/891; cf. c 6 d r u 3°... - var. meşelic s. n., pl. meşelice AMD, h. 404; 411/rar TI; mişelic s. n., pl. mişe-licuri AMD, h. 408/rar Cţ; mişeinic s. n., pl. mişelnicilrar Cţ. MIŞTO s. n., în expr. a fâce ~ AFLR/ rar TI „a-şi bate joc”; cf. c i u r 7°... MITÂRCĂ s. fi, pl. mitarci GM; AFLR/rar Db, Ph „mânătarcă”. MITĂRCUŢĂ s. fi, pl. mitărciiţe GM/ rar Db, dim. de la m i t a r c ă. MITÂŢURI v. imităţuri. MITILÎC s. 1° GM/rar If „ţuică slabă care curge ultima la cazan”; cf. â p ă 3°... 2° AMD/rar TI „spirt medicinal”. MITITELÂ vb. I tranz. GO/rar Mh „a micşora”; cf. m i c i... MITITELUŢ adj./adv. AFLR/rar Vn; TDD/rar TI dim. de la mititei. Dai carnea pân maşină sau îi mai bună pă... cum o toci cu toporu, că o toci tot mai mititeluţ oleacă TDD/876. MITITICUŢĂ adj. fi AFLR/rar G1 dim. de la mititică. MITIUTEL (3 sil) adj., pl. mitiutei GO/rar Dj „micuţ, mititel”. -var. mituţel adj., fi pl. mituţele GOI rar Gj. MITRALOGEA s. fi [?] GO/rar Mh „de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m f t a... MITROC s. GD/rar TI „scripete format dintr-un butuc gros cu mânere la capete, cu ajutorul căruia se trage năvodul din apă”. MITUŢEL v. mitiutei. MIŢ v. miţi. MIŢI s. fi pl. AMD, Pl. 150/rar Ph, Gl, II, Cţ „lână cu firul scurt, tunsă de pe miei; miţe”; cf. m i ţ u i â 1 ă. -var. miţ s. n., pl. miţe AMD, Pl. 150; GM/rar Vn, Br; zmfte s. pl. AMD/rar Gr. MIŢORÂN s. m„ pl. miţordni GD/rar TI „şobolan de câmp”; cf. g r i v â n 1°... MIŢORLÂN s. m., pl. miţorlăni AMD, h. 432/Ph şi rar Ot „cârtiţă”; cf. b â b â 24°... MIŢUIÂLĂ s. fi, pl. miţuieli AMD, Pl. 150/prin Br, II şi rar Ag, Db, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, TI, Cţ; miţuielelrw Gr „lână cu firul scurt, miţă”; cf. miţi. MIUŢÎTA (4 sil.) s. f. art. GM/rar Tr „numele unui dans popular”. MIZALÂC v. mizilic. MIZĂLÎC v. mizilic. MIZDRÎ vb. IV intranz. GM/rar Db „a rupe câte puţin cu dinţii, a roade”: Rodeam din coajă aşa, mizdredm ca cum ar fi un dovleac şi mizdreşte un purcel GM/816. [Pomul] îl legi frumos, să nu-1 mejdreăscă iepurii sau să nu-1 roadă vitele AFLR/908. -var. mejdri vb. IV tranz. AFLR/rar VI; mijdri vb. IV tranz. GM/rar Gr. MIZEL s. n, pl. mizeluri AMD, h. 466; TDM III/rar Ag, Db, Tr, II „mezel”. - var. mizil s. n. AFLR/rar TI. MIZERÂBIL adj., f. mizerabilă AMD, h. 215/rar Aş „murdar”; cf. c ă r â i ă t... MIZERAT adj., f. mizerătă GM/rar Tr „murdar;. mizerabil”: Mizerătă e meseria de tractorist, da ce să facă, acolo i-a plăcut/ 802. MIZERE v. mizerie. MIZERIE s. f. AMD, h. 109/rar Gr „murdărie, puroi (cu murdărie)”; cf. c u p-turâ... -var. mizere s. fi, pl. mizeri GM; TDM III/rar Ag, Db. MIZGU1ÂLĂ s. fi AMD, h. 526/rar Br „lapovitâ”; cf. b u j n i c e â 1 ă... MIZIL v. mizei. MIZILIC s. n., pl. mizilicuri AO, h. 271/ rar Gj; AMD, h. 466; 469; TDM III; GD; AFLR/Bz, II, prin Ph, Br, Tr, CI, TI, Cţ şi rar Ag, Vn, If, Gr; mizilice AMD, h. 466/ prin Vn, Bz şi rar Ph, CI; mizilicihax Vn „mâncare frugală; gustare”; cf. z a c u s c ă. - var. mezeh'c s. n., pl. mezelicuri AMD, h. 466/prin Ot, Tr şi rar Ag, Db, Cţ; mezelichi s. n., pl. mezelichiuri AMD, h. 466/prin Ot, Tr şi rar Ag; mezillc s. n. AO, h. 271/rar VI; AMD, h. 466/rar Bz; mizalâc s. n., pl. mizalâcuri AMD/rar Tr; mizălic s. ri. AO/rar Gj; mizilichi s. ri„ pl. mizilichiuri AMD; GM/prin CI şi rar Tr, II. MIZILICHI v. mizilic. MIZUÎNĂ v. viezuină 1°. MLACI s. n. 1° GD/rar TI „reziduu ia prepararea săpunului”; cf. b o r o g h i n ă 4°... 2° var. mlecie s. f. GM/rar Db „amestec (subţire) de apă cu lut, folosit la finisarea vaselor din ceramică”. MLACÎU v. mlăcs'u. MLÂJIŢĂ v. mrăniţă 1°. MLÂNIŢĂ v. mrăniţă 2°. MLAŞTINĂ s. f. 1° pl. mlăştini AO, h. 332/rar Mh; TDM III/rar Tr „mlaştine”; cf. b r o â ş t i n ă... 2“ pl. mlaştini AO, h. 331/rar Tr „lac”; cf. b â 11 ă 2°... 3° var. pieoştină (3 sil.) s. f. AO, h. 520/ rar Gj „luncă (mlăştinoasă)”. - var. 1° blâştină s. fi, pl. blăştini GM; TDM II/rar Bz, Gr. MLAT s, n. 1° AO, h. 270/rar Dj „aluat subţire (pentru.clătite)". 2° var. mleat s. n. GO/rar Gj „terci din faină cu apă; cocă de lipit”; cf. c e a m u r 4°... MLĂCIU s. n., pl. mlăcie AMD, PI. 54/rar VI, TI; mlăciurihw VI „unealtă de îmblătit cerealele, fasolea etc., îmblăciu”; cf. i a m b 1 â c i... - var. mlaciu s. n. AFLR/rar VI. MLĂDOC s. n., pl. mlădoăce AMD, Pl. 54/rar Cţ „îmblăciu”; cf. i a m b 1 â c i... MLĂDOI vb. IV tranz. şi refl. AMD, h. 411; GM; GD/rar II, TI, Cţ „a (se) îndoi, a (se) mlădia”. MLĂDUCĂ s. f., pl. mlădoăce [sic!] AMD, h. 408/rar Vn „mlădiţă”; cf. a 1-16 i 2°..._ MLĂJÂZI s. pl. GM/rar Br „hăţişuri, desişuri”: A fost pădurile astea, la Druica, la Viişoara, nu ştiu ce. Era mlăjăz!, era cutare, ş-apărea lupii/751; cf. b u g e â c 1°... MLĂJET s. n., pl. mlăjete AMD, h. 408/rar II; mlăjeturi h. 411/rar TI „desis, hăţiş”; cf. b u g e â c 1°... MLĂJIŢÂU v. mrăniţău. MLĂŞTINÎ vb. IV tranz. GM/rar Bz „a inunda, a transforma în mlaştină”: [Lacul] venea cam sus acolo şi mlăştinise vo trei sute şi ceva de hectare/748. MLĂŞTOÂCĂ s. f. GD/rar TI „mlaştină”; cf. b r o ă ş t i n ă... - var. mlăştoăce s. f. AMD/rar TI. MLĂŞTOÂCE v. mlăştoâcă. MLEAT v. mlat 2°. MLECIE v. mlaci 2°. MLECÎU adj., f. mlecie 1° GO/rar Dj „slăbit” din cauza bolii; moleşit; bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... 2° var. melclu adj., f. melcie GM/rar Db „ameţit, buimac, zăpăcit”: Când s-a ridicat meşlie d-acolo GM/816; cf. a m e g i t... - var. 2° meşllu adj., f. meşlie GM/ rar Db. MNEATÂ pron. pers. de politeţe TDM II/rar Ph „dumneata”. -var. mnetă pron. pers. de politeţe TDO/rar VI, Gj; mnetâle pron. pers. de politeţe TDO/rar Mh. MNEAVOÂSTĂ pron. pers. de politeţe TDO/rar VI „dumneavoastră”. MNETÂ v. mneată. MNETÂLE v. mneată. MOÂCĂ s. f. 1° pl. moace AO, Pl. 118/rar Dj „fus mare de îndrugat; drugă”; cf. depănătoăre 3°... 2° GM/rar II „oală”: După ce bea o moacă, două de vin, să lua şi juca [la clacă]/ 838; cf. b â 1 c ă2... 3° AFLR/rar TI „somn mărunt; somot”. MOÂCRĂ adj. f., pl. moăcre, cireşe ~ GO/rar Gj „cireşe pietroase”; cf. s c o r-ţ o â s e. MOALE adj., pl. moi 1° GM/rar Vn, Bz [d. lichide] „slab, diluat”: Stropeală moale [pentru vie]/722. 2° TDM II/rar Tr [d. săpun] „preparat cu sodă puţină”. 3° AFLR/rar TI [d. câini] „blând, neagresiv”. 4° AFLR/rar Cţ [d. timp] „plin de umezeală; umed”: [Rapiţa] o puneai tot pe timpu moale, noaptea şi când cădea rouă, ca să nu se scuture/891; cf. u m e d 6 s. 5° adv. AO, h. 66/rar Mh, Dj [d. modul de a vorbi] „încet, şoptit”; cf. f u r i ş 2°... 6° carne ~ AO, h. 122; AFLR/prin VI şi rar Mh „came fără grăsime şi fără oase; macră”; cf. p e c i o â s ă. 7° pădure ~ AO, h. 521/rar Dj „pădure cu arbori de esenţă moale”. 8° ~ de înger GM/rar Db [fig.] „slab de înger; fricos”; cf. s p e r i g o â s ă, t e m ă c i 6 s. 9° cu ~ loc. adv. AFLR/rar Gr „cu binişorul; domol”: întâi i-a îndemnat [pe cai] cu moălel&33. 10° adj. cu val. subst. art., moalele obrazului AO, Pl. 2/rar Mh „buca obrazului”; cf. b u c ă2°... 11° var. moalea adj. cu val. subst. f. art., ~ capului AMD, h. 1/rar Cţ „creştetul capului”; c a p â c 3°... MOÂLEA v. moale 11°. MOÂNGĂ s. f., pl. moănge AO, h. 142/ prin Dj „inflamaţie a ganglionilor limfatici de la subţioară; scurtă, uimă”; cf. b r o â s-c ă 5°... MOÂRĂ s. f., pl. mori 1° AO, h. 621/ rar Dj; ~ de vânt/prin Dj; ~ de vânturat/ rar Mh, Dj, Ot „vânturătoare (pentru seminţe)”; cf. b âc ăr... 2°~ de foc GM/rar Bz „moară cu motor”. 3° AO, Pl. 69/rar VI, Gj „stomac la păsări; pipotă”; cf. b â t ii c ă 1°... 4° GM/rar CI „numele unui joc de copii; un fel de capră”. MOÂRE s. f. 1° AO, Pl. 76/rar Dj; AMD, h. 342 MN/prin TI „zeamă de varză murată”; cf. saramură 1°. 2° TDO; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Mh „saramură”: Tom peste ele [= murături] cu moare de sare, făcută moâre, ştii TDO/ 972. [Cheagul] îl dumicăm bine într-un vas şi pun în altă moare de brânză TDO/ 940. Şunca o punem la moare TDO/968. 3° GO/rar Ot, Tr; GM/prin Tr „reziduu la prepararea săpunului”; cf. b o r o g h 1-nă4°... 4° GO/rar Dj „soluţie de piatră vânătă pentru tratarea boabelor de grâu”; cf. bordel e z ă... MOÂŞĂ s. f., pl. moaşe 1° GO/Dj, prin Mh şi rar VI, Gj, Ot, Tr „femeie, aleasă de obicei dintre rude, care asistă pe lehuză la naştere şi o îngrijeşte timp de trei zile, stabilind astfel cu lehuza anumite raporturi de înrudire socială”: Eu când am născut, am ales muăşă pe sora mea/974. Aia e altă... muăşa care vrea el... tat-al băiatului care [...] pe care vrea, soră, cumnată, pe care vrea să puie muăşă, nu-i aia de naşte cu ea/966. 2°pl. moşi AO, Pl. 19/rar VI, Gj; ~ măre s. compus GM/rar CI; ~ de baştină s. compus AFLR/rar Mh „femeie care asistă lehuza la naştere; moaşă comunală”; cf. b â b ă 2°... 3° AO, h. 154; TDO/rar VI; AMD, h. 125; 129; AFLR/prin Db şi rar Ag, Tr „femeie în vârstă; bătrână, babă; formulă de adresare către o femeie mai vârstnică”: Astea este pân babele astea, pân moăşe d-astea AFLR/817; cf. m ă t u ş ă 1°... 4“ AO, Pl. 19, 20/rar Gj, Dj; AMD, h. 147 MN/rar Ag, Tr „naşă de botez”; cf. mim ă4°... 5° AO, h. 173/rar Mh „peţitoare”. 6° GM/rar Ag „stomacul porcului”: Umplem toba aia bine, o curăţim frumos muăşa aia, cum să zice, muaşa-i zicem noi/677; cf. b â b ă 7°... MOBIL adj., f. mobilă AO, Pl. 128/rar Dj „mişcător, mobil”: Piatra de moară care se învârteşte e mobilă/990; cf.plimbă-16 r, u m b 1 ă 16 r 2°. MOBILĂRIE s. f. AFLR/rar Ph „meseria de confecţionare a mobilei”. MOBILI s. f. pl. AMD, PI. 1-2/rar Db „articole de mobilă, mobile”. MOBILIER (4 sil.) adj. AO, Pl. 97/rar Dj „de mobilă”: Maistor mobiIier!98(). MOCADIN s. n., pl. mocadine AO, h. 290/rar Dj „brâu lat, de culoare roşie, înflorat la unul din capete”. MOCÂN s. m., pl. mocăni 1“ AMD, h. 277/rar Br, TI „proprietar de oi (multe)”; cf. stăpâni®, târlâş 3°, ungureân 3°, v ă t â f 1°. 2° AMD, h. 282/rar Bz „proprietar de stână; baci”; cf. b a c i 2°... MOCÂNCĂ adj. f. GM/rar Gr [d. femei] „grasă, dolofană”; cf. d u d u m â n ă... MOCĂNESC adj., f. mocăneăscă, pl. mocăneşti 1° AMD, h. 281/rar Db, Gr, Cl, 11, TI [d. câini] „ciobănesc”; cf. b a r â c. 2° AMD, Pl. 152/rar Ag, Ot, Tr [d. oi] „cu lâna creaţă”; cf. o n d o 1 â 12°... 3° AMD, Pl. 152/prin Tr şi rar Ag, Ot [d. oi] „cu lâna miţoasă şi lungă”; cf. b u z u-r i n ă... 4° AMD, Pl. 153/rar Ag, Tr [d. oi] „cu lâna lungă şi aspră; bârsană”; cf. c ă-prese 3°... 5° viţă ~ AMD, PI. 86-88/rar Tr „soi de viţâ-de-vie”. 6° prune ~ AMD, h. 356/rar CI „soi de prune mici”. 7° mătură ~ GD/rar Cţ „mei cu spicul răsfirat, folosit pentru mături”; cf. m e i u ş... MOCĂNOS adj., pl. mocănoşi 1° AMD, h. 277/rar Cţ fd. oameni] „cu oi ■ multe”: Mocănos eşti tu, ai oi multe/886. 2° GM/rar Br „necivilizat, necioplit”; cf. b o b 1 e â ţ ă.,. MOCERNIŢĂ s. f. GM/rar Ph „nămol, mocirlă, noroi”: Era mocerniţă, „murdăria aia, pozmogeala aia acolo, cum să spui, era rău, era tercălău/716; cf. b â 1 c i ş 6 r... -var. moşorniţă s. f. AMD, h. 544/ rar TI. MOCHITA s. f. art. GM/rar CI „numele unui colind cântat în seara de Moş Ajun”: Cu moKita... să duceau copiii pân sat noaptea şi colindau pă la geamuri şi le dădea lumea nuci, biscuiţi, ce-avea/863. - var. mochiti s. GD/rar Cţ. MOCHITI v. mochita. MOCIRLĂ s. fi AMD, h. 176 MN/rar Tr „amestec de lut cu apă şi băligar, cu care se muruiesc pereţii”; cf. 1 u t u-i âlă... MOCIRLÎ vb. IV refl. pas. GM/rar Db, Ot, Tr „a se introduce rădăcina viţei sau a altor puieţi în mocirlă, înainte de plantare”: [Viţa-de-vie] să moărleşte în... mocirlă făcută, baligă dă vită cu apă, dar mocirlă aşa/762; cf. m o r o i 3°, n o m o 1 i. MOCIRLÎT s. n. GM/rar 11 „acţiunea de a se m o c i r 1 i”: Moâirlitu, facem cu nişte pământ galben şi cu baligă dă vacă făceam mocirlitu, ca să se prindă mai uşor pământu dă vine/836. MODĂ s. f., pl. mode 1° TDO; AFLR/ rar Gj; GM/rar Ag, Tr „fel, mod”: Păi să vedeţi mneavoastă că la noi să pune două feluri de... mode de viţă: să pune şi mustaţă [...] şi beţe TDO/919. îs mai multe mode de fântâni AFLR/913; cf. f e 1 3°...; la ~ loc. adv. GO/rar Mh „la fel, tot aşa”: Şi azi iar la modă mă sculai azi dimi-neaţă/966; cf. f e 12°... 2° TDO/rar Gj; AMD, Pl. 101-102; GM/prin Ot, Tr „soi, varietate”: E două mode dă cânipă... cânepă dă vară, cânepă de toamnă GM/767. 3“ TDO/rar VI, Ot; GM/rar Ag, Tr; moduri AFLR/rar VI „calitate”: [Cânepa] o luam la pieptănat şi scoteam trei mode: fuior, stupă şi câlţi TDO/928. 4° GD; AFLR/Cţ şi rar TI „model (de ţesătură)”. 5° GD/Cţ şi rar TI [la pl.] „ţesătură cu modele”: Le batem de praf modele!898; de ~ loc. adj. AMD/rar Cţ; în mode loc. adj. AFLR/rar Cţ [d. ţesături] „cu model”: în război se ţese cuverturi în mode!891. MODÂRLĂN adj., f. modârlănă GM/ rar Gr [d. oameni] „încet, domol, moale”; cf. d o m o â 1 e 2°... MODEFIŞÎC v. modişic. MODEL s. n., pl. modele 1° GM/rar Db „obicei, deprindere, modă”: Nu mai e modelu-acuma... ca să mai fie nunta şi luni, să puie masa, cum era odată/814; cf. apucătură 3°... 2° AFLR/rar Dj; modeluri GO/rar Mh „fel, sort, specie”: Toate modelele de mâncăruri facem/929. Mă duc şi mi-aleg [...] din alte vii, viţ-aşa [...] diferite modeluri, care-mi place/961; cf. f e 13°... MODELĂRIE s. f. AFLR/rar Ph „meserie constând în confecţionarea modelelor, tiparelor de lemn pentru piese de metal care urmează a fi turnate”. MODERĂ vb. I refl. AMD, h. 151; GM/rar Ph, Br, CI „a se moderniza, a se emancipa”: înainte era ploscă cu vin, acu nu mai e, s-a moderat, numai cu sticlă GM/716; cf. c i 1 i v i z â... MODERNĂ vb. I refl. GD/rar Cţ „a se moderniza, a se civiliza”; cf. c i 1 i-v i z ă... MODIŞÎC s. n., pl. modişlcuri AMD, h. 491/rar Bz „un fel de pantofi femeieşti”. - var. modefîşic s. n., pl. modefişicuri AFLR/rar Bz. MODOĂSĂ adj. f. GM/rar 11 „fudulă, încrezută, îngâmfată; elegantă”: Sor-sa era moduăsă-n sat, ea ţinea nasu-n sus, că era una ş-avea buluc/858; cf. f ă 1 n i c 6 s... MODOVÂLCĂ s. fi, pl. modovâlci AO, Pl. 12/rar Gj [la pl.] „varice”; cf. a r-g i n t 1°... MODRIGĂLĂ s. fi GO/rar Dj „murdărie, impurităţi”; cf. b 1 e a s c... MOGĂ s .fi AMD, Pl. 86-88/rar CI „soi de viţă-de-vie altoită, cu struguri tămâioşi”. MOGÂNDEĂŢĂ s. fi, pl. mogăndeţe 1° AMD, h. 331/rar Ag „căpiţă, porcoi (de fân)”; cf b o â g 1 ă... 2° AMD, h. 619/rar Db, Tr „sperietoare de păsări; momâie”; cf. c h i p1 5°... 3° AFLR/rar Ph „fiinţă sau obiect cu contururi vagi, greu de identificat (din cauza întunericului); vedenie, nălucire”: A sărit aşa o mogîndeâţă, o aia mare, neagră/ 710; cf. g o g 1 e â z ă 4°... 4° var. moghindeăţă s. fi, pl. moghin-deţe AO, h. 336/rar Dj „ridicătură mică de teren; măgură mică; movilă”; cf. b ă ş i-c ă 3°... MOGHILĂ v. movilă 1°, 3°. MOGHINDEĂŢĂ v. mogândeăţă 4°. MOGOI s. n., pl. mogoâie AMD, h. 628/rar CI „partea de jos a unei clăi (de fân) care rămâne după ce i s-a luat vârful”; cf. c ă 1 c â i 7°... - var. mugoâie s. fi, pl. mugoi AMD/ rar Tr. MOHÎLĂ v. movilă 1°. MOHOĂTE s. fi pl. AO, h. 622/rar Gj „gunoaie, impuriţăţi în seminţele de cereale”; cf. b ăd ă d ăn i i 2°... MOHOREÂŢĂ s. fi AMD, h. 313/rar Ot „mohor”; cf. m o 6 r. - var. măureâţă s. fi GO/rar Ot; GM/ rar Tr; mooreâţă s. fi AMD, h. 313/rar Ot; moreâţă s. fi GM/rar Tr; moureătă s. fi AO, Pl. 71/rar Dj. MOI v. amoi. MOIĂ v. muia 5°. MOIĂGĂ v. măiăg 2°. MOIDÂN v. maidan 1°. MOÎLĂ v. movilă 1°. MOILĂ v. movilă 1°. MOIMÎŢĂ v. maimâţă. MOINĂ vb. 1 refl. AMD/rar Br [d. vreme, iarnă] „a se îndrepta, a se înmuia în ceea ce priveşte frigul, gerul”. MOINĂ (2 sil.) s. fi, pl. moini, art. moina piciorului AO, h. 122/rar Gj, Mh „partea moale a şoldului; coapsă (la om)”; cf. s p ă t ă 1°. MOINEÂŢĂ (3 sil.) s. £ GO/rar Mh „carnea macră (moale) de la şoldul porcului”: [în câmaţi punem] moineăţa aia de la picioarele porcului/958. MOINOS (3 sil.) adj. AFLR/rar Br [d. timp, în perioada iernii] „umed şi relativ cald”: Dacă era mai moinos şi mai umed, [grâul] işa bine şi pă dedesupt, e cădea pă reveneală/737. MOJDIOC (2 sil.) s. n., pl. mojdio-curi AMD, Pl. 178-179/rar Br „pămătuf cu care se udă cărbunii la firărie, pentru a-i menţine încinşi”; cf. b u r e t e 7°... MOJDREÂN s. m., pl. mojdreni AMD, h. 422 MN/rar TI, Cţ „varietate de frasin, întâlnit în zona Dobrogei”. MOJICOS adj., fi mojicoăsă AFLR/ rar Vn „ca la ţară; ţărănesc, necivilizat”: Atunci [mai demult] era viaţa mojîcoăsă, era ţărănească, da era bună/727; cf. c i o-b ăn 6 s... MOJMOÂNĂ v. moşmoănă. MOJMON v. moşmon 1°, 2°. MOLÂNĂ adj. fi, pl. molâne AO, h. 806, 807/rar Dj [d. oi] „leneşă, molâie, care rămâne în urma turmei”; cf. b o ş o-r 6 g2°... _ MOLĂTIC adj. AO, h. 143/rarDj, Tr; AMD, h. 111/rar Tr „infirm, schilod”; cf. anchiloză t... MOLÂU adj. GM/rar Db Jilav”; cf. c ă 1 â u1 2°... MOLCÂV v. mârcăv. MOLCĂLÂU adj . GM/rar Gr [d. ouă] „(fiert) cleios”v MOLCELUŞ adj., f. molceluşă, pl. molceluşe TDM III; AFLR/rar Ag, Br dim. de la moale („fără consistenţă”): [Ouăle pentru clătite] le batem bine, bine aşa, molceluşă [coca] şi sfărâiem untura/ TDM III/786. MOLCIE adj. f. 1° GM/rar Db [d. mămăligă] „moale, molcuţă”. 2° var. molşcfu adj. GM/rar Db [d. in] „moale, mătăsos”: Mai bun erea inu, mai molşău şi la lucru şi la purtat/791. MOLCOÂŞĂ v. morcoâşă 1°. MOLCUŢĂ s. f. GM/rar Br „specie de peşte (mic)”. MOLDĂ s. f., pl. mol de 1° AO, h. 263; Pl. 131; TDO/rar VI, Gj, Dj; AMD, h. 458; Pl. 167-168; GM/prin VI şi rar Ot „vas din lemn scobit în care se frământă aluatul”; cf. albie 2°... 2° AO, h. 681/prin Gj şi rar VI, Mh, Dj, Ot; AMD, Pl. 83-84; GM/prin VI şi rar Ag, Ot, Tr „vas mare în care se scurge vinul din lin”; cf. â 1 b i e 4°... 3° AMD, h. 236; Pl. 83/rar VI, Ot „ciubăr”; cf. b â 1 i e 2°... 4° AMD, Pl. 143/rar Ot „crintă”; cf. â 1-b i e 3°... - var. 1° moină s. f. GO/rar VI. MOLDOVENEASCĂ adj. f., pl. moldoveneşti, oaie ~ AMD, Pl. 160-161/rar Tr „rasă de oi provenind din Basarabia”. MOLEŞIT adj., f. moleşită 1° GM/rar Ag [d. caş, brânză] „cu zer, moale”. 2“ var. moloşit adj., pl. moloşlţi, f. moloşltă TDO/rar Gj; GM/rar Ot [d. vieţuitoare] „mic, nedezvoltat şi fără vlagă”; cf.plăplâji, sighinâş. MOLET v. molete 1°. MOLETE s. m., pl. mole ţi 1° AMD, Pl. 96/rar Ot „un fel de molie a cărei larvă mănâncă puietul albinelor”; cf. c a r a b e ţ i... 2° AMD, h. 107/rar CI [la pl.] „varice”; cf. a r g 1 n 11°... -var. 1° molet s. m., pl. molefi AO, h. 693/rar VI. . MOLEŢÎT adj., f. molefltă GM/rar Tr „bolnav de moleţi, cu diaree”; cf. c u f u-r i t... MOLFĂÎ vb. IV tranz. AO, h. 58/rar Dj, Ot; ind. prez. 3 sg. moălfăie/rar Mh „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf c I e-f ă n I... -var. morfăi vb. IV tranz. AO, h. 58/ rar Ot; AMD, h. 33/rar Tr. MOLFECĂ vb. I tranz. AMD, h. 33/ rar Ot „a mesteca (mâncarea în gură)”; cf. c 1 e făn 1... - var. morfecă vb. I tranz. AMD, h. 33/ rar Ot. MOLIE s. f., pl. molii AMD, Pl. 96/ rar Vn, Bz; art. molia cerii/rar Ph; ~ de ceără/rar Db, Tr „găselniţă”; cf c a r a-b i. ţ i... MOLIN s. 1° GM/rar Ph ,jurubiţă de aţă mercerizată; mulineu”. 2° var. mălinuri s. n. pl., măline s. n. pl. GM/rar Ph „cusături artistice”. MOLÎVDĂ s. f. GO/rar Mh, Dj „apă sfintiţă, agheasmă (în care este scăldat copilul nou-născut)”. MOLIVDl vb. IV refl. GO/rar Ot „a se purifica prin stropire cu apă sfinţită”. MOLNĂ v. moldă 1°. MOLOŞÎ vb. IV refl. TDO/rar Dj [d. murături] „a se înmuia”: Saramura bine făcută, să nu să moloşăscă ardeii/976. MOLOŞIT v. moleşit 2°. MOLOZ s. n. 1° GM/rar VI „materii fecale (în maţele porcului)”; cf. b o r h 612°... 2° var. moluz s. n. AO, h. 193/rar Gj, Mh; AMD, h. 176 MN; TDM II; AFLR/ rar VI, Ag, Db, Ph, Vn, Br, Gr, CI, II, TI „mortar, tencuială”: Pă urmă o terminai [casa], tăbărai cu moluz pă ea TDM II/ 746; cf. c i 6 r b ă 5°... MOLŞCÎU v. molcie 2°. MOLTÎC adj., pl. moltici GM/rar CI „lipsit de vigoare; molatic, lent în mişcări”: Caii care erea moltici, mai... dă nu erea ei şmecheri, să repezea la ei, că lupu are gura mare/864; cf. b o 1 o c â n... MOLUZ v. moloz 2°. MOMÂIE s. f., pl. momâi 1° AMD, h. 547; GM/rar VI, Ot, Tr „grămadă de pământ; movilă, morman”: Juca pământu, făcea o momfie de pământ şi juca pământu până când se făcea ca untu GM/757; cf. g u 1 g u ş 6 i 2°... 2° AMD, h. 548/rar Gr „movilă de pământ folosind ca semn de hotar”; cf. m ă g u r ă 3°. 3“ AMD, h. 527/rar Ot „troian (de zăpadă)”; cf. h â 1 ă1 2°... 4° var. mămuie s. f., pl. mămui AO, h. 616/Gj şi rar VI, Mh; AFLR/rar Vn „sperietoare pentru păsări”; cf. c h i p1 5°... - var. 4° mamuie s. f., pl. mamui AO, h. 616/rar Gj, Mh; mămoie s. f., pl. mă-moilrar VI. MOMEÂ s. f. GD/rar TI „căpăcel metalic deasupra fitilului la lampa de gaz”: La căciuliţ-aia de la lampă-i spunea momea/883. MOMEÂLĂ v. momel 3°. MOMEL s. 1° AO, Pl. 133/rar Mh „pospai de făină”; cf. I n i m ă 8°... 2°AO, Pl. 133/rar Mh „pospai de zăpadă”; cf. p r ă ş c ă u. 3° var. momeală s. f. TDO/rar Mh „uruială”: Oprim meii [...] paştim oile vo săptămână de zâle nainte pin livezi, ca să facă lapte. Le paştim, le dăm momială! 945; cf. h u r h u i â 1 ă 1°... MOMENTÂL adv. TDM III/rar If „pentru/în scurt timp; momentan”: [Cheagul] e bun ceste câteva luni, nu momentăU 854. MOMÎC s. n., pl. momicuri 1° AMD, h. 31/rar Db „omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... 2° art. momicul gâtului AMD, h. 52/ rar Db „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... MOMIŞOR v. omuşor 1°. MOMITĂ s. f., pl. momiţe AMD, h. 54/ rar Ag „aluniţă pe obraz”; cf. a 1 u n e 1... MOMONEÂŢĂ s. f., pl. momoneţe AMD, h. 609/rar CI „ştiulete cu boabele nedezvoltate, pipernicite”; cf. b â b ă 10°... MOMUŞOR v. omuşor 1°, 2°. MONAMENT s. n., pl. mohamente TDM III/rar II „monument”. MONT adj., pl. monţi, f. moăntă, pl. moănte AO, Pl. 7/rar Dj „ciung”; cf. c i o-1 â c 1°... MONTĂ vb. I refl» AO, Pl. 120/rar Mh, Ot; AMD/rar II; AFLR/rar Cţ [d. vite, oi] „a se împreuna, a se împerechea (pentru reproducere)”. MONTON s. n. AFLR/rar Br „ţesătură groasă şi pufoasă din bumbac; molton”. MOOR s. n. GM/rar If „mohor”; cf. mohor e âţă... -var. maur s. n. AO, Pl. 71/rar Ot; AMD, h. 313/rar Ot, Tr; mour s. n. AMD/ rar Tr, Gr; muhor s. n. AMD/rar Ot. MOOREÂŢĂ v. mohorăaţă. MORĂ v. mură 1°, 5°. MORĂ v. măre. MORĂTOR! v. murătoâre 1°. MORĂTURI v. murătură 2°. MORÂNCEÂLĂ s. f. GM/rar Tr „noroi, mocirlă”; cf.năr6i,pozm612°,târbo-seâlăr, târmăceâlă, târmoâcă, t e r c ă 1 ă u, t i n ă, z 1 o â t ă 4°. MORÂNCÎ vb. IV tranz. 1° GM/rar Tr [d. fiare] „a frământa prada cu gura muşcând-o”. 2° var. morângî vb. IV tranz. GM/rar CI „a amesteca, a frământa (lutul înmuiat cu apă)”: Morîngit în apă, adică pământ uscat şi torni apă-n el şi-l faci cu apă, ca să fie bun de Iipit/862; cf. b o s o li 1°... MORÂNGÎ v. morânci 2°. MORÂNGLÂV adj., pl. morânglăvi, f. morănglăvă, pl. morănglăve AMD, h. 91/ rar Ag „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... MORCIOIÂLĂ (4 sil.) s. f. GM/rar II „amestec de pământ lutos cu apă, în care se introduc coardele de viţă-de-vie înainte de plantare”; cf. c e a rri u r 2°... MORCOÂCE v. morcoâşă 1°. MORCOÂFĂ v. morcoâşă 1”. MORCOÂŞĂ s. fi, pl. morcoăşe 1° AO, h. 634/Mh, prin Gj şi rar Dj; morcoşihw Gj „brăţară la coasă”; cf. a 1 c â 10°... MORMĂNÎ vb. IV intranz. TDO/rar VI „a mormăi”: [Ursul] l-a luat în braţe şi mormănind la el, a sărit băiatu/907; cf. î n-mormăi. MORMÂNT s. n. şi m., pl. mor-mânturi 1° AO, Pl. 23/prin Gj, Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 169/prin Gr şi rar Ph, Ot, Tr, II, TI, Cţ; mormănte AO/rar Dj; morminfi AO/rar VI, Gj, Mh; AMD/rar Tr, TI „morminte”. 2° pl. morminţi s. m. AMD, h. 168; GD/ prin TI „cimitir”; cf. c i m i t f r u r i... MORMÂNTÂ vb. I tranz. AFLR/rar Mh; TDM II; AFLR/prin Db şi rar Gr „a înmormânta”. MORMÂNTÂRE s. f. GO; TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh; GM; TDM II/rar Ag, Db, Bz, Ot, CI, II; GD/rar TI „înmormântare”. MORMOIT adv. AMD, h. 38/rar VI [d. felul de a vorbi] „încet, mormăind”: Vorbesc încet, mormoit/61%. MORMOLOCI s. m. pl. 1° GM/rar Bz „viermi (în borhotul de fructe)”. 2“ AMD, Pl. 102/rar Ot„fire de cânepă rămase nedezvoltate, pipernicite”; cf. b o d i n i... MORO v. măre. MOROGHINĂ v. boroghlnă 3°. MOR(î)I s. m., pl. morâi TDO; AFLR/ prin Dj şi rar VI „strigoi”: Dacă îi trece pisica peste el, zice că [mortul] se face moroi, diavol AFLR/919; cf s p a h i e, spion 3°, stirigoi, talasâm, ucigaş. MOROI vb. IV tranz. 1° AMD, h. 179/rar Tr „a murai pereţii”; cf. d r i ş-c u i 3°... 2° GM/rar Db „a trata tortul de cânepă cu cenuşă înmuiată cu apă (pentru albire)”: Punea un rând dă paie, un rând de tort moroit în cenuşe/820; cf. î n m o r o i â... 3° GM/rar Db „a băga (răsadul de tutun) în m o r o i a 1 ă”; cf. m o c i r 11... MOROIÂLĂ v. muruiălă 2°. MOROIÂN adj., pl. moroieni AMD/ rar Br „morocănos, ursuz”; cf. b a 1 a m u t... 2° AO, h. 633/rar Gj „măsea la coasă”; cf. ad u c ă t u r ă 2°... -var. 1° molcoâşă s. f.', pl. molcoâşe AO, h. 634/rar Dj; morcoăce s. f., pl. mor-coăce AMD, Pl. 55-56/rar Ot; morcoăfă s. f., pl. morcoăfe AO/rar Mh; morgoăce s. f., pl. morgoci AMD/rar Tr. MORCOV s. m., pl. morcovi 1° AO, Pl. 76/crt. „morcov”. 2° AO, h. 473/rar Mh, Dj, Ot „cartof’; cf. b a r a b u 1 ă... -var. 1° morcove s. m., pl. morcovi AO, Pl. 76/Dj şi rar VI, Ot; mdrcove s. m., pl. morcovi!AMD, h. 344 MN/rar Ot, TI; morcuv s. m., pl. morcuvi!Bz, Br, TI, prin Vn şi rar VI, Db, CI, II, Cţ. MORCOVE v. morcdv 1°. MORCOVE v. morcdv 1°. MORCUV v. morcdv 1°. MORE v. măre. MOREÂŢĂ v. mohoreâţă. MORFĂÎ v. molfăi. MORFECĂ v. molfecâ. MORFINA vb. I tranz. AFLR/rar Ph „a anestezia”: I-a pus o batistă la gură, l-a morfinăt, cred, l-a amorţit aşa, n-a mai ştiut de dânsu/702; cf. a f i o n â... MORGOĂCE v. morcoăşă 1°. MORIŞCĂ s. f. GO/rar Mh „petrecere, luni după nuntă, la părinţii miresei”: Luni făcea alta-i zicea morişcă', cf.întor-s d r ă 6°... MORI v. mură 1°. MORMÂN s. n., pl. mormane 1° AO, h. 336/rar Mh; AMD, h. 447/rar Gr „mică ridicătură de pământ; muşuroi”; cf. gul-gu ş d i 2°.„ 2° AO, h. 315/prin Mh şi rar Gj, Ot; AMD, h. 527/prin TI şi rar Db, Ph „troian (de zăpadă)”; cf. h â 1 ă1 2°... MORMĂI vb. IV refl. pas. GO/rar Gj [d. aluat] „a se frământa adunându-1 grămadă”: Punem [apă] în postavă şi mestecăm cu faina şi-o... cum să spune la noi, se mormăie şi-o punem pe cârpători/935. MORSICÂ v. mursică 1°. MORT adj., f. moartă 1° lăstăr ~ AO, h. 664/rar Mh „copil, lăstar neroditor la viţa-de-vie”; cf. c ă 1 ii g ăr 3°... 2“ pământ ~ GM/rar II „amestec de pământ cu apă, folosit la construcţia casei de chirpici sau de paiantă”: Şi de-acolea jos la pereţi, ia-mbulgăreală să face pămint mort, pământ curat cu apă/839. 3° nisip ~ AO, Pl. 48/rar Mh; GM/rar Db „nisip fin rămas după inundaţie”: E un nisip aşa, alunec-aşa... nisip mort, o veni-tur-aşa, o aduce apa GM/694; cf. I i ş c ă... 4° arătură ~ AO, h. 431/rar Mh „teren arat şi apoi lăsat necultivat un an, doi, ca să se odihnească” 5° AMD, h. 171/rar Bz [d. cărămidă] „nearsă”; cf. c r u d ă 2°... 6° pod ~ GM/rar Vn „tavan din scânduri umplut cu pământ”. 7° cu val. subst., pl. morţi GO/rar VI „stâlp de care se ancorează sârmele funi-cularului”: Pui doi morţi jos şi de-acolo s-ancorează sârmele funicularului care trebuie să transporte buşteni/908. MORTÂL s. n. AO, h. 193; GO/prin VI şi rar Mh, Dj; AMD, h. 176; GD; AFLR/ TI, Cţ, prin Db, Ph, Bz, Ot, Tr, CI, II şi rar VI, Vn, Br, If, Gr „mortaf’; cf. c i 6 r b ă 5°... MORTĂCINE s. f. 1° în a muri ~ GM/ rar Ag [d. oameni] „a muri părăsit, singur, neîngrijit”. 2° colect. GM/rar Ag „mulţime de cadavre”: Pă unde te uitai numai mortă-âine: oameni morţi, vite moarte/679; cf. m o r t ă r f e 1°. MORT ARIE s. f., pl. mortării V GO/ rar Dj „mulţime de cadavre”; cf.mortă-c f n e 2°. 2° GM/rar VI, Ag; cameră de ~ GO/ rar Ot „morgă”. MORUŞ adj., pl. moruşi, f. moruşă, pl. moruşe AMD, Pl. 129-130/rar Tr [d. oi, cui] „cu părul/lâna de culoare roşcată”; cf. r o i b 2°. -var. moruz adj., pl. moruzi AO, Pl. 59/rar VI. MORUZ v. moruş. MOSCOLI vb. IV refl. GM/rar Br [d. copilul care mănâncă] „a se murdări excesiv”: Şi când îl vede, ăla moscolind acolo-şa, făcut tot una şi pe piept şi peste tot/745; cf. z ă n g ă I f. MOSOR s. n., pl. mosoare 1° AMD, h. 221/rar Ag, Db, Tr „sul de lemn cu care se întinde foaia de aluat; sucitor”; cf. dri-h 6 1 ţ... 2° AMD/rar Db „piesă la plug cu ajutorul căreia se reglează lăţimea brazdei”. 3° art., în expr. a se isprăvi mosdrul TDM III/rar II [fig.] „a sfârşi viaţa, a muri”: Eu m-am pregătit să am [prosoape] când oi muri... când s-o isprăvi mosorul 853. MOSOR! vb. IV tranz. AMD, h. 394/ rar Br „a depăna firele pe mosor”; cf. adună]0... MOŞ s. m., pl. moşi 1° AO, h. 152/V1, Gj, Mh, prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 127; TDM II; AFLR/prin Vn şi rar VI, Ag, Ph, Bz, Br, Cţ; art. mâşul a! bătrân AO/rar Gj, Mh „bunic”; cf. b ă t r â n 1 °... 2° AO, Pl. 14/rar Mh; AMD, h. 124; 126; GM; TDM Il/Vn, Bz, prin Br şi rar Ph, Gl, Gr „unchi”; cf. m ă t u ş 6 n 1°... 3° GO; AFLR/Dj şi rar VI, Gj, Mh „soţul moaşei (comunale)”: Ne pregătim pentru ploconu moşului, ne ducem... cu copiii la moş să-i dea la grindă GO/933. 4° AO, PI. 19; GO/rar Gj, Mh, Dj „naşul de botez (în raport cu cel botezat)”; cf. t â t ă 3°... 5° GO/rar VI, Gj, Dj [la pl.] „naşa de botez şi soţul ei”: Acolo ne ducem la moaşe, găsim mdjx/acolo/991; cf. nan. 6° AO, Pl. 20/rar Gj „naşul de botez în raport cu părinţii copilului botezat”; cf. c lini ătru... 7° pl. art. moşii de piftii loc. subst. GO/ rar Mh „sâmbăta dinainte de Lăsatul Secului de Paşti, când, conform obiceiului, se prepară piftii”. 8° AFLR/rar TI [la pl.j „personaje alegorice, reprezentând oameni bătrâni, în ceata colindătorilor”. 9° ~ de turc GM/rar CI „unul dintre tinerii mascaţi în cadrul obiceiului brezaia”: Unu se făcea brezaie şi unu muoş dă turc/ 860. 10“ AMD; GM/Ag, Ph, Bz, prin Br, II şi rar Db, Vn, CI „cecul porcului”: Moşu-ăla, maţu ăla turnai de jos de-acolo, capătu matului ăla GM/753; cf. b â b ă 9°... 11° GM; TPM II/rar Ag, Ph, II; GD/ rar TI, Cţ „tobă preparată în cecul porcului”; cf. b a b i c... 12° GM/rar Br „soi de peşte (de baltă)”. 13° AO, h. 728/rar Mh „m u i e r u ş c ă la război”; cf. a m n â r 3°... 14“ AO, h. 480/prin Gj, Mh „prună nedezvoltată, care cade din pom înainte de coacere”; cf. b o b o 1 o â n ă... 15° prun ~ AMD, h. 367/rar Vn „corcoduş”; cf. a g u d 2°... 16° AMD, h. 366/rar Vn „corcoduşă”; cf. b e ş i cil ţ ă... 17° var. muş s. m., pl. muşi AMD, PI. 102/rar Ph „fir de cânepă rămas nedezvoltat, pipernicit”; cf b o d i n i... -var. mâş s. m., pl. măşi 15° AMD, h. 367/rar Vn; s. n., pl. mâşe 16° AMD, h. 366/rar Vn; muş s. m., pl. muşi 15° AMD/ rar Vn; s. n., pl. mitşe 16° AMD/rar Vn. MOŞCHEIE s. f. GD/rar Cţ „mos-cheie”. MOŞCOŞ adj., f moşcoşă AMD/rar Bz „murdar pe faţă”; cf m u s c u r 1 u 1°, t â 1 m o c 11. MOŞICĂ s. f. 1° AO, h. 154/rar VI; AMD, h. 129/rar Db dim. de la m o a ş ă 3°. 2° AO, h. 155, 156/rar VI „bunică”; cf. babă 1°... 3° AO, Pl. 19/rar Dj dim de la m o a-ş ă 4°. MOŞIE s. f., pl. moşii 1° AO, h. 448/ Mh, Dj, prin Ot şi rar Tr; AMD, h. 326; 613/Tr, CI, II, prin Db şi rar Ag, Ph, Gl, Ot, If, Gr, Cţ „teritoriu aflat în proprietatea locuitorilor unui sat sau ai unei comune”; cf. h 6 1 d ă 2°... 2° AFLR/rar VI „lot, teren personal (al unui ţăran)”: Ieri am fost la moşite, am adus nişte lemne/903. 3“ AO, h. 441/rar Dj; AMD, h. 316/rar Ph, If „teren cultivat cu grâu, lan de grâu”; cf. g r ân e â ţ ă... MOŞMOÂNĂ s. f., pl. moşmoăne AO, h. 486/prin Ot şi rar Tr „corcoduşă”; cf. b e ş i c ii ţ ă... -var. mojmoână s. f., pl. mojmodne AMD, h. 366/rar Tr; mojmolă s. f., pl. moşmoli rar TI. MOŞMOLĂ v. moşmoână. MOŞMON s. m., pl. moşmoni 1° AO, Pl. 81/prin Ot şi rar Tr „corcoduş”; cf a g ii d 2°... 2° var. mojmon s. m. AMD, Pl. 157/ rar Tr „gălbează”; cf. d a 1 â c 1°... - var. 1° mojmon s. in., pl. mojmoni AMD, h. 367/rar Tr. MOŞNEAG s. m., pl. moşnegi AO, h. 153/rar Mh „ţăran liber, proprietar al unei bucăţi de pământ moştenite; moşnean”; cf. m o ş t e â n. MOŞNEÂGĂ s. f., pi. moşnege AMD, h. 129/rar Cţ „femeie bătrână; babă”; cf m ă t ii ş ă 1°... MOŞNENESC adj. AO/rar Dj [d. pământ, teren] „de moşneni”; cf.moşte-n e s c, t a p â i e 2°. MOŞNENI s. m. pl. AMD/677 „locuitori din comuna Rucăr, care în trecut a fost sat de ţărani liberi”. M6ŞNIŢĂ s. f. GO/rar Gj „pământ mărunt, neroditor, cu care se acoperă legumele în timpul iernii, pentru a nu îngheţa”: [Cartofii] îi băgăm acolo, punem pământ peste ei, ca iama să nu-ngheţe, pământ moşniţăl905. MOŞOÂICĂ s. f., pl. moşoăice AMD, h. 219; GM/prin Br şi rar Vn, Gl „oală de lut (cam de un litru, care, de obicei, se dă de pomană la Moşi)”; cf. b â 1 c ă2... MOŞOI s. m., pl. moşoi 1° AFLR/rar TI augm. de la moş 8°: Ceata mare făcea moşuoi, ceata mică făcea babă. Moşoi, dracu-al mai mare/875. 2° AFLR/rar Cţ augm. de la moş 12°: în ghiol să prinde moşoi şi alţi peşti/900. 3“ AMD, Pl. 102/rar Bz augm. de la moş 17°. 4° var. moşon s. m., pl. moşon ÂO, h. 173/rar Mh „peţitor”; cf. c ă t ă 16 r... MOŞ6n v. moşoi 4°. MOŞOREL s. m., pl. moşorei GO/rar Dj „colac care se dă de pomană”; cf. a r â n-ghel... MOŞ6RNIŢĂ v. mocerniţă. MOŞOROI v. muşuroi 2°, 5°. MOŞOROI v. muşuroiâ 1°. MOŞOROIÂŞ v. muşuroiăş. MOŞTEÂN s. m., pl. moşteni AMD; GM/rar Ot, Tr, Gr „moşnean”; cf. moşneag. MOŞTENESC adj. TDM 1/rar VI [d. pământ, teren] „de m o ş t e n i”; cf. moşnendsc. MOŞTENIE s. f. AFLR/rar Ag „pământ moştenesc aflat în proprietatea ţăranilor încă dinainte de împroprietărirea lui Cuza”: Fiecare avea o şoveică aşa, pă ţărăneşte, de la moştenie/690; cf. m o ş t e-n i r e. MOŞTENIRE s. f. GM/rar VI „pământ moştenesc aflat în proprietatea ţăranilor încă dinainte de împroprietărirea lui Cuza”; cf. m o ş t e n i e. MOŞTINĂ s. f., de ~ loc. adj. AO; GO/rar Mh „de baştină, băştinaş”. MOŞUROI v. muşuroi 5°. MOTÂLCĂ s. f., pl. motâlci AMD/rar Tr „nod format pe firul tors”; cf. g u ş ă 2°... MOTÂLCOS adj. AMD, h. 224/rar Ph [d. vase] „bombat, pântecos”: Chiuc [e] un urcior mare de lut, motîlcds, cum e darni-geana/710. M6TCĂ1 V. matcă 1°. MOTCĂ2 s. f., pl. motche AO, h. 503; GO; TDO; AFLR/Gj, Mh; GD/rar TI; motchi AO/rar Mh „scul (scos de pe răş-chitor); jirebie”: După ce-ai tors-o [cânepa], o facem motUe TDO/948; cf. b u ş 3°... MOTOCICLEŢI s. f. pl. AO, Pl. 52/ rar Gj, Mh „motociclete”. MOTOLOÂCĂ v. motolog. MOTOLOG adj., pl. motologi, f. motoloăgă AMD, Pl. 155-156; GM/rar Ag, Gl, Br [d. oameni şi animale] „moale, greoi, mototol”; cf. b o 1 o c â n... -var. motoloăcă adj. f. GM/rar Ph; tomolog adj. GM/rar Vn. MOTOTEIE v. mototoi. MOTOTOI s. n., pl. mototoăie AO, h. 616/rar Mh; mototăie/m Mh „sperietoare pentru păsări”: Când venea păsări multe la cânepă, le puneam mototeie aşa stropite cu var, ca să se sperie ciorile de ele GM/791; cf. c h i p1 5°... - var. mototeie s. pl. GM/rar Db. MOTOTOL s. n., pl. mototoăie 1“ AMD, Pl. 178—179/Tr şi rar Gr „pămă-tuf folosit la fierărie pentru stropit cărbunii încinşi spre a-i menţine aprinşi”; cf. b u r e-t e 7°... 2° GM/prin Tr şi rar Db, Gr „mănunchi, smoc, buchet (de busuioc, de paie etc.)”; cf. chită1 1°... 3° GM/rar Gr „legătură din patru şire de foi de tutun”: [Tutunul] uscat îl strângem, îl facem... punem câte patru şire, câte patru şire şi-l facem mototolirii; cf. g h i u 12°. 4“ GM'rar Tr „bulgăre de pământ înmuiat şi amestecat cu pleavă sau paie, cu care se umplu pereţii de nuiele sau de bârne”; cf. b u ş 4°... 5" AMD, h. 528/rar Tr „bulgăre de zăpadă”; cf. bolovan 1°... MOTOTOLÂŞ s. n. GM/rar Ag dim. de la m o t o t o 12°. MOTOVELNIC s. n., pl. motovelnice 1° GD/rar TI „răşchitor pentru borangic”. 2° GD/rar TI „scul de borangic”; a r-ş i n 1°... MOTROÂNĂ v. motrună 2°. MOTRUN s. m., pl. motrimi AMD/rar Gr „soi de păr cu pere în formă de amforă”. — var. mătrun s. m., pl. mătruni AMD/ rar Gr. MOTRUNĂ s. f, pl. motrime 1" AMD, h. 362/rar Gr, CI „varietate de pere mari, în formă de amforă”: Motrune e tot un fel dă pere, da vine mai curmate, sânt cam rari alea/825, • ' 2° var. motroână s. f., pl. motroăne AMD/rar Vn „varietate de prune (gâtuite spre coadă)”; cf. g â r 1 ă n o â s ă... 3° AO, h. 142/rar Dj; motrunikw Dj „umflătură la subţioară; uimă”: Mătrună care sparge/973; cf. b r o â s c ă 5°... — var. 1° mătrună s. f., pl. mătrune AMD, h. 362/rar Gr. MOŢ s. n., pl. moţuri 1° AMD, h. 477/ prin Tr şi rar Ag; moăţehw Tr, Gr „dantelă lată (la mânecile cămăşii, la cearşaf etc.)”. 2° pl. moăţe GM; AFLR/rar Tr, Gr, CI „ciucure pe marginile ştergarelor sau la poalele unor piese de îmbrăcăminte”: Le puneam la ştergare, la şervete, făceam moăţe, pă mame, ca fie frumoase GM/ 832; cf. c i o c 6 12°... 3°AO, h. 600, 601; 605/Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 610/Ag, Ot, Tr, Gr, prin Db şi rar VI, If, CI, Cţ; moăţe AO, h. 601; 605/prin Dj; AMD/prin Ag şi rar Db, Tr, Gr „spicul porumbului”; cf. chică1 2°... 4° AMD, h. 420/rar Ph, Vn; art. moţul curcanului AO, h. 531/rar VI, Gj „inflorescenţa alunului”; cf. C e r c 61 5°... 5° ÂO, h. 298/V1 ş" rar Gj; AMD, h. 488/ prin Ag, Br, CI, II şi rar Db, Vn, Tr, Gr, TI, Cţ „gurguiul opincii”; cf. c i o c2 5°... 6° AO, h. 208/rar Tr „creasta, coama de la acoperişul casei”; cf. c ă c i ii 1 ă 4°... 7° AMD, h. 32/rar Ph „vârful limbii (la om)”; cf. s f â r c 1°, s p i c 1°, v â r f 7°. 8° TDO; AFLR/rar VI, Gj „capătul ascuţit la păstaia de fasole”: Eu am curăţat fasuiu de moţuri şi l-am... l-am rupt TDO/ 915. 9° GO/rar VI „sedilă”: Moţ care băgăm caşu-n el/904; cf. c e n d e 1 ă 2°... MOJIC s. n. GM/rar CI dim. de la moţ (la copil); cf. m o ţ u 1 d ţ. MOŢOC s. n. AFLR/rar TI „moţ (la bască)”. MOŢOI s. AMD/rar Br „numele unei plante cu frunza lată”. MOŢOIÂT adj., f. moţoiătă GM/rar Tr „ţuguiat”; cf.străminos,tutudu-n â t e, ţ ă p u r 3°, ţ u ţ u i â t. MOŢULEŢ s. m., pl. moţuleţi GM/rar Tr dim. de la moţ (la copil): Şi face copilu perişoru mare-n cap şi-i face moţuleţi aici aşa-n frunte, aicea-n părţi/784; cf. m o ţ i c. MOUR v. moor. MOUREÂŢĂ v. mohoreăţă. MOURIŞTE s. f. AMD, h. 328/rar Tr „(teren de) fânaţ (cu mohor)”. MOUŞOR v. omuşor 1°, 2°. MOVĂ adj. fi, pl. mâve GM/rar Ph, Gr „de culoare mov”. MOVILĂ s. f. 1° pl. movili AO, h. 336/ prin Gj şi rar VI, Mh; AMD/rar Br „ridi-cături de pământ naturale, mai mici decât dealul; movile”; cf. b ă ş i c ă 3°... 2° pl. movile AO, h. 315/rar Dj; AMD, h. 527/rar Ph „troian (de zăpadă)”; cf. h â-1 ă1 2°... 3° var. moghilă s. fi, pl. moghili AMD, Pl. 101—102/rar Ph „grămadă (conică) din mănunchiuri de cânepă aşezate în picioare”; cf. c ă p 1 ţ ă 8°... -var. 1° moghilă s. fi, pl. moghili AO, h. 336/rar Dj, Ot; mohilă s. fi, pl. mohllil prin Mh şi rar Gj; moilă s. fi, pl. molie/ prin Dj; moilă (3 sil.) s. fi, pl. moili/rar Dj; movilă s. fi, pl. movile/Dj, prin Gj şi rar VI, Ot; AMD, h. 547/Ag, Ot, Tr, Gr, prin VI, Db şi rar If; movili AO/prin Mh, Dj, Ot şi rar VI, Gj, Tr. MOVILĂ v. movilă 1”. MOVILEÂN s. m., pl. moviieni AMD/ 769 „locuitor din comuna Moviieni”. MOZÂC adj., pl. mozăci AFLR/rar Cţ „prostănac, necioplit”: Dacă-i unu mai prostişor aşa, cică îi mai mozăcV, aşa-i zice, că-i mai mozăc de fel/891. Nozăcă era lumea atunci [...] neplimbată, nedusă aşa GM/750; cf. c i o b ă n 6 s... - var. nozâc adj., fi nozăcă GM/rar Bz. MOZĂCEÂN s. m., pl. mozăceni AMD/768 „locuitor din satul Mozăceni”. M6ZICĂ v. muzică. MOZOL s. n. 1° AMD, h. 176 MN/rar Bz, Br, CI, II „mortar, tencuială”; cf. c i 6 r-b ă 5°... 2° AMD, h. 545/rar Ph „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m ă n... MRÂLNIŢĂ v. mrâniţă 2°. MRÂNIŞTE s. fi 1° AMD, h. 588/rar Tr, If „îngrăşământ agricol natural, obţinut din gunoi de grajd fermentat şi descompus; mraniţă”; cf. b r ă n i ţ â r... 2° AO, h. 476/rar Gj „mraniţă fărâmiţată muiată cu apă”. - var. 1° branişte s. fi AMD, h. 588/ rar If, CI. MRÂNIŢĂ s. fi 1° AMD, h. 343/rar Ot „răsadniţă (cu pământ îngrăşat cu gunoi fermentat şi descompus)”; cf. i s t i c 1°... 2° var. mlăniţă s. fi AMD, h. 588/rar Ot „îngrăşământ agricol natural, obţinut din gunoi de grajd fermentat şi descompus”; cf. b r ă n i ţ â r... 3° var. brâniţă s. fi AMD, h. 588/rar Cţ „îngrăşământ agricol din gunoi de oaie”. 4° var. brâniţă s. fi AMD, h. 588/rar Gr, II „gunoi de oaie uscat şi folosit drept combustibil”.' -var. brăjniţă s. fi 2° AMD, h. 588/ rar CI; brâniţă s. fi 1° AMD, h. 343/rar Vn; 2° AMD, h. 588; GM; TDM III/Br, II, Cţ, prin Vn, CI, TI şi rar VI, Bz, Tr, If; mlâjniţă s. fi 1° GM/rar Bz; mrâjniţă s. fi 2° AMD/rar Bz; mrălniţă s. fi 2° AMD/rar Tr; râniţă s. fi 2°/rar Tr; vrâdniţă s. fi 27 rar CI; vrâmniţă s. fi 27rar CI. MRĂNIŢĂU s. n. AMD, h. 588/rar Bz „îngrăşământ agricol natural, obţinut din gunoi de grajd fermentat şi descompus; mraniţă”; cf. b r ă n i ţ â r... - var. brăjniţău s. n. AMD, h. 588/rar Bz; brăniţău s. n. AMD; GM/prin Cţ şi rar Bz, CI, II; brănţău s. n. AMD/rar Br; brâjniţău s. n./rar Vn; mlăjniţău s. n. GM/ rar Bz. MRĂNIŢOS adj. AMD, h. 589/rar II [d. pământ] „fărâmiţat şi afânat, ca mra-niţa”; cf. ars... MREAJĂ s. fi, pl. mreji 1° AMD, h. 197/rar Ot „gard de nuiele”; cf. g ă r d â 1-n i ţ ă... 2° art. mreăja coărnelor AO, h. 642/ rar VI „brăcinarul plugului”; cf. a j u t ă-to r2°... 3° pl. mrejuri AO, h. 285/rar VI „broderie pe mâneca unei cămăşi”; cf. b i b i 1 e... 4° var. umbreâjă s. fi, pl umbreji GO/ rar Dj; GM/rar CI „plasă de pescuit”. 5° var. mreâjnă s. fi, pl. mrejni AO, h. 596/rar Mh „clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... MREÂJNĂ v. mreâjă 5°. MREÂNĂ s. fi, ~ roşie TDM I/rar Ag „peşte de râu înrudit cu crapul, având pe burtă solzi de culoare roşietică”. -var. breână s. fi AMD/rar Bz; îm-breână s. fi GM/rar Ag; umbreănă s. fi GM/rar Db. MRENÎŢĂ s. fi, pl. mreniţe GM/rar Ag „peşte mic din apele de munte”. MUC v. mugure 1°. MUCĂI v. mugăi 2°. MUCED adj., pl. mucezi, fi mucedă, pl. mucede AO, h. 402; Pl. 59/rar VI, Ot; AMD, h. 265-267/rar Ag, Db, Bz, Br, Ot, Gr, CI [d. cai] „cu părul fumuriu, negru sau roşcat, având şi fire sau pete albe ori deschise la culoare”: Ăla muâed aşa, cam şoricfu la păr AMD, h. 267/868; cf. 1 u p i u... MUCEGÂIE s. £ GM/rar CI „mucegai”: Răzuiam cu o răzuitoare toată muâegăea aia/862. MUCEGÂLĂ s. £ AFLR/rar Gj „muce-găială, mucezire”: [Cânepa de toamnă] o punem la muâegălă, ca să se coacă sămânţa bine/905. MUCEGĂIÂ vb. I intranz. AFLR/rar Mh „a mucezi, a mucegăi”. -var. mucigăiâ vb. I intranz. AFLR/ rar Gj. MUCEGĂIOS adj. AMD, Pl. 80/rar Ot „ca de mucegai; mucegăit”: Damf muce-găios/ll'i. MUCHE v. muchie 2°, 4°, 5°, 7°. MUCHEÂ vb. II tranz. AMD/rar VI „a lovi (pe cineva) cu muchia toporului”. MUCHI v. muchie 5°. MUCHIE s. f., pl. muchii 1° a coase peste ~ AMD, Pl. 8-9/rar Ot; a da peste ~ GO/rar Mh; AMD/rar VI „a coase două bucăţi de pânză, stofă una de alta, pe margini”. 2° AO, h. 633/rar Ot, Mh; AMD, h. 635/rar Tr „măsea la coasă”; cf. a d u c ă-t u r ă 2°... 3°AO, h. 634/rar Mh „brăţară la coasă”; cf. a 1 c ă 10°... 4° var. muche s. f., pl. muchi AMD, h. 334/rar Bz „c a r â m b la greblă”; cf. coardă1 9°... 5° AO, h. 597/rar VI, Gj; AMD, h. 603/ Tr, prin II şi rar Ot, If, Gr, CI, TI „ridi-cătură de pământ rămasă pe mijloc, de-a lungul arăturii, atunci când aceasta începe de la mijlocul terenului; coamă”; cf. c â r-1 ă n 7°... 6° AO, h. 442/rar VI „fâşie îngustă de teren lăsată nearată între două ogoare”; cf. d â 1 m ă 3°... 7° AMD, h. 547/rar CI „movilă naturală”; cf b ă ş 1 c ă 3°... 8° AMD, h. 188/rar Tr „creastă, coamă la acoperişul casei”; cf c ă c i u 1 ă 4°... -var. muche s. f., pl. muchi 2° AO, h. 633/rar Dj; 5° AMD, h. 603/prin CI şi rar Bz, II; 7° AMD, h. 547/rar Vn, Br; muchi s. m., pl. muchi 5° AMD/rar Cţ. MUCHIŞOÂRĂ s. f., pl. muchişoăre GM/rar Vn dim. de la muchie (de deal): Când ies aşa mai într-o muiaşoâră, văz ursu/ 724. MUCIGĂIÂ v. mucegăiâ. MUCIGĂI vb. IV intranz. AO, h. 52/ rar Ot [d. nas] „a secreta lichid, muci, când omul este răcit”; cf a s u d a 2°... MUCIOS (2 sil.) adj., f. mucioăsă 1° AMD, h. 29/rar Ag „mucos”. 2° AMD, h. 370/rar Db [d. nuci] „cu miezul intrat în putrefacţie”. MUCIOŞĂ (3 sil.) vb. I refl. GO/rar Gj [d. nas] „a se umple de muci şi a curge, când omul e răcit”; cf. a s u d â 2°... MUCSAI v. musai. MUCŞOR v. omuşor 2°. MUCUI vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. mucuie AMD, h. 29/rar CI [d. nas] „a curge (când e omul răcit)”: Ce dracu-ţi mucuie nasu-aşa?/857; cf. a s u d â 2°... MUCUR s. AO, h. 679/rar Mh „reziduu mucilaginos pe pereţii butoiului cu vin”. MUCURE v. mugure 2°. MUCURI vb. IV tranz. GO/rar Mh „a reteza vârful tulpinii de porumb, pentru a nu se mai înălţa”: Când e crescut [porumbul] mare, nu-i mai facem nimica, că pe-aicea nu să obijnuieşte să-l mai mucurim, să-i lom vârfurle la coceni/966; cf. c ăp e {i... MUG v. mugure 1°. MUGĂI vb. IV 1° intranz., ind. prez. 3 sg. mugăie AO, Pl. 58/Mh şi rar Gj [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n c ă n i... 2° var. mucăi vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se mucăie AO, Pl. 6/rar Mh „a suspina”; cf. s u g h i ţ â 1°. -var. 1° mugui vb. IV intranz., ind. prez. 3 sg. muguie AMD, h. 254/rar CI. MUGI v. murgi 2”. MUGOÂIE v. mogoi. MUGUI v. mugăl 1°. MUGULI v. guguli. MUGUR v. mugure l°-3“. MUGURĂ v. muguri. MUGURE s. m., pl. muguri 1° AO, h. 525/Gj, Mh, Dj, Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 69/rar Vn, Bz, Br „mugur”: Când erea timpu dă începea să dea mugu... gata! GM/817; cf. boboc 2°... 2° var. mugur s. m., pl. muguri AMD, h. 420/rar Db, Ph „inflorescenţa alunului”; cf. c e r c e 1 5°... 3° var. mugur s. m., pl. muguri GO/rar Mh „vârful sfredelului”; cf. v i e r m e 2°. mug s. m. 1° GM/rar Db; mugur s. n., pl. mugure 1° AO, h. 525/rar Dj. - var. mugură vb. I AO, h. 665/rar Mh. MUGUREŢ s. n. şi m., pl. mugureţe GM/rar If; mugurefi/rar Db dim. de la mugur: Luam mugureţe dă dud crude ca să poată ei [= viermii de mătase] să mănânce/ 849. MUGURI vb. IV AO, h. 665/rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 415; Pl. 71-72; GM/prin Tr şi rar Ag, Ot, Gr, Cţ „a înmuguri”; cf. bumb l1... MUGUŞEÂLĂ v. guguşeâlă. MUHOR v. moor. MUÎ vb. IV, ind. prez. 3 sg. muieşte AMD, h. 254/rar CI [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n c ă n 1... MUIA vb. I 1“ tranz. AO, Pl. 35/rar Mh „a amesteca făina cu apă şi a începe frământatul aluatului”. 2° tranz. TDO/rar Mh „a slăbi (intensitatea focului)”: Punem în căldare pe foc şi când prinde a urdi căldarea, aşa, să tulbură zăru, aşa, muiem focu/941. 3° refl. AO, Pl. 86/rar Gj [d. cânepă] „a se topi”; cf. d u b I 1°... 4° refl., în a se ~ Ia unghii AO, h. 400/rar Ot [d. boi] „a se ciumpăvi”; cf. a r i ţ â... 5° var. moiă vb. I tranz. AO, h. 997 MN/Dj, prin Ot şi rar VI, Mh „a pune (ceva) în apă la înmuiat; a înmuia”; cf. î n-muiâ3°... MUICĂ (2 sil.) s. f., pl. muici 1“ AO, h. 148; Pl. 13; 21; TDO; AFLR/Dj şi prin Gj, Mh, Ot „mamă”; cf. c h i ţ ă2... 2° AO, h. 155, 156; GO/prin Dj şi rar Ot; ~ bătrână AO/'prin Dj „bunică”; cf. b â b ă 1°... 3° voc. AO, Pl. 14/rar Dj „termen de adresare pentru sora mamei sau a tatălui; mătuşă”; cf 1 el Iţă2°... MUIERE s. f., pl. muieri 1“ AO, h. 181/Gj, Mh şi prin VI, Dj; AMD, h. 143; 162/Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Vn, Bz, Ot, TI, Cţ şi rar Br, If şi depr./ peior. AO, h. 181 /Dj, Ot şi rar Gj, Mh, Tr; AMD, h. 162/Ag, Db, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, II, TI, Cţ, prin Ph, CI şi rar VI, Gl, If, Gr „femeie”. 2° AO, h. 158; 181/crt.; AMD, h. 162/ Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II, prin VI, Vn, Bz, Ot, TI, Cţ şi rar Br, If „soţie”; cf. c r e ş t I-n ă... 3° AMD, h. 162/rar Bz, CI, II „iapă”: Muiere să zice numai la iapă; mai rar pe aici, rar de tot, când strigă bărbatu „măi muiere!”, îi cam supărat/734. MUIEREŞTEĂN s. m., pl. muiereş-teni AO/911 „locuitor din comuna Mu-iereşti”. MUIERÎME s. f. colect. AO/rar Dj „mulţime de femei”. MULCĂNÎ vb. IV intranz. GM/rar Ot „a moţăi, a picoti”: Şi el mulcănind, biet, l-a tras caii în... între oişte şi l-a şchiopat/ 764; cf. c u c ă i... MULDÂR v. murdâl. MULGĂTORI adj. f. pl. AO, Pl. 119/ rar Dj; AMD, Pl. 136/rar Ph, Cţ [d. oi] „care dau lapte, care se mulg; mulgătoare”. MULGEĂ vb. II AO, h. 947 MN; AFLR/Mh, Dj şi rar VI, Ot, AMD, ch. 916/ Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Ag, Db, Br, If şi rar Ph, Bz, Ot, TI „a mulge”. MULSOĂRE s. f., pl. mulsâ'i 1° AMD, Pl. 149/prin Ph şi rar VI, Ag, Db, Ot „cantitate de lapte obţinută o dată de la toate oile din turmă”; cf. c a ş 1°... 2° AO, Pl. 119/rar Dj „oaie mulgătoare”; cf. aplecătoârel°... MULŢĂMI vb. IV AFLR/rar Cţ „a mulţumi”. MULŢEÂMĂ s. f. AMD/rar Gr „mulţime”; cf. î n t u n e r i c... MULŢI vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Db, Vn; GD/rar TI „a (se) înmulţi”: Viermii de mătase se făcea mari, să... mulţeâ/820. Acuma s-a mulţii lumea/724; cf. d e m u 1-ţl. -var. muc s. n. 1° GM/rar If; mucure s. m., pl. mucuri 2° AMD, h. 420/rar TI; MULŢUMITOR adj,, pl. mulţumitori GM/rar Ot „mulţumit, satisfăcut”: [Oamenii] pleacă mulţumitor ! de la cazanul de ţuică/ 776. MUMĂ v. mamă 1°, 2°, 7°-12°. MUMÂNĂ v. mămâne 2°. MUMULÎŢA s. f. art., ~ pldii loc. subst. GM/rar Tr „caloianul”: Mai duceţi-vă şi voi şi faceţi mumuliţa ploii şi jeliţi-vă, da să plângeţi maică, ca să vie ploaia/797; cf c a 1 o i e n 1 c ă.... MUMUŞOR v. omuşdr 1°, 2°. MUNÂ v. mână21°, 4°. MUNCĂ v. mânca 1°. MUNCÂRE v. mâncare 3“. MUNCĂ s. f., pi. munci 1° TDO/rar Dj; AMD, h. 321 MN; 322; GM/Tr şi rar Ag, Ot, Gr „recoltă (mai ales de cereale)”: A spart magazia unde depozitase munca. O adusasă de la Roştea la Mârşani: orz, grâu, săcară, fasole, ce-avusas-acolo TDO/ 989. Vara, după ce strângeam munca, luam sule d-alea de pânză, ţeseam GM/776. 2° GM/rar Ag, Db, Ph, Cl_ [Ia pl.] „chinuri, dureri de naştere”: îţi venea munâile-a\ea, îngenuncheai şi p-ormă năşteai/707; cf. z â b ă r. MUNCf vb. IV tranz. TDO/rar Gj „a frământa bine (pământul cu picioarele)”: [Pentru cărămidă] face pământul, îl udă, crivină dă pământ, îl udă bine, îl joacă, îl munceşte, ştii-1 joacă... cu picioarele/ 915; cf. b o s o 11 1°... MUNCITORUL s. m. art. AFLR/rar TI „pânză din bumbac de calitate inferioară; americă”. MUNER v. mâner 6°. MUNGÂIÂ vb. I, ind. prez. 3 sg. mirn-găie AMD, h. 117/rar Gr „a mângâia”. MUNÎC v. mănunche 1°. MUNÎŢE v. muniţiune. MUNIŢIE (3 sil.) v. muniţiune. MUNIŢIUNE s. f. AFLR/rar Vn, Br „muniţie”. — var. muniţe s. f. GM/rar VI, Db; muniţie (3 sil.) s. f. GM/rar Ot. MUNTE s. m., pl. munţi 1° AO, Pl. 48/V1, Gj, Dj, Ot şi rar Mh, Tr; AMD, h. 548 MN/rar VI, Ag, Db, Tr, II „loc de păşunat (la munte)”. 2° AO, Pl. 78/prin VI şi rar Dj „zmeu-riş”; cf. b ăh ăni ş... 3° GM/rar Bz „punct cardinal: vest”. — var. 2° munţ s. m., pl. munţi AO, Pl. 78/rar Ot. MUNŢ v. munte 2°. MUNIICHE v. mănunche 1°. MUNUCHEA v. mănunche 1°. MUNUCHI v. mănunche 1°, 4°, 5°. MUNUNCHELE s. n. pl. TDM II/rar Vn „mănunchiuri mici (de cânepă)”. MUNUŞĂ v. mânuşă 5°, 7°, 9°, 11”-13° MUR s. m., pl. muri 1° AO, Pl. 83/prin Gj; AMD, h. 369; AFLR/prin Gr şi rar CI „dud”; cf. a g ii d 1 °. 2° AMD, Pl. 86-88/rar Ph „soi de struguri negri, cu boabe mărunte”. MURĂ vb. I tranz şi refl. 1° AO, Pl. 86; TDO; AFLR/Gj, Mh şi rar Dj „a (se) topi cânepa, inul”: [Cânepa] o culegem, o ducem la Motru, ne băgăm în apă, o băgăm şi-o murăm TDO/956; cf. d u b i 1°... 2° refl. GD/rar TI [d. vin] „a fierbe, a fermenta”; cf. f i e r b â n t â 2°... 3° GO/rar Gj, Dj; GM/rar Ph „a trata sămânţa (de grâu) cu soluţie de piatră vânătă”: Grâu-ntodeauna îl murăm ca să nu-1 mănânce păsările... cu piatră vânătă sau cu nişte prafuri GM/702; cf. î m p i e-t r â 1°... 4° AO, h. 670/rar Dj „a stropi via cu piatră vânătă”. 5° var. morâ vb. I tranz AFLR/rar Tr „a mura (legume)”. -var. 1° morâ vb. I tranz. TDO/rar Mh; morî vb. IV tranz. GO/rar Gj. MURÂJ s. n. GM/rar Ph „soluţie de piatră vânătă pentru murat grâul”; cf. bordeleză... MURALĂ s. f. TDO/rar Mh „topitul cânepii”: [Cânepa] o băgăm în apă la murală, o ţinem vo trei zile la ww*d/-acolo/948. MURĂR s. n. AO, Pl. 78; GO/rar VI, Gj, Mh „loc unde cresc (multe) mure”. MURĂT s. colect. GM/rar Db „murături”: Era pe margine numai borcane cu murât/69\; cf. m u r ă t o â r e 1°, m ură-t u r ă 2°, t r o ş i e 1°, v e r z i t u r ă 2°. MURĂ s. f., pl. mure 1° AO, Pl. 83/ prin Gj; AMD, h. 369/prin Gr şi rar CI; ~ de dud AMD/rar Tr; ~ de iâgud AFLR/ rar Mh „dudă”; cf. a g u d ă. 2° AO, Pl. 81/rar Mh „cireaşă amară”. 3° AMD; AFLR/prin Ot şi rar Ag, Db, Ph, Tr, Gr [mai ales la pl.] „ganglion limfatic la porc; momiţă”; cf. f r ă g u r i i... 4° GM/prin Ot şi rar Ag „guşă, bărbie la porc”: Bărbia porcului aia-i mură!690; cf. b âr b â5°... -var. 1° mure s. f., pl. mure AO, Pl. 83/rarGj. MURĂTOÂRE s. f„ pl. murători 1° TDO; AFLR/prin Dj şi rar VI, Mh, Ot; GM; AFLR/prin Ag, Tr şi rar Db, Ph, Bz, Ot, Gr; murătoăre AFLR/rar Br [mai mult la pl.] „murături”; cf. m u r â t... 2° AMD/rar Bz „izvor cu apă sărată”. 3° TDO/rar VI „argăseală”: După ce-o taie [pielea porcului], le faci părechi, le-mpărechează şi... le rade de păr, scoate nojiţă, bagă la murătoărel9\6\ cf. a c i 16 n... 4° GO/rar VI şi adj., în brânză ~ TDO/ rar VI „(brânză) telemea”: Murătoărca să face mai uşor ca orice fel de brânză, că murătoărea numa să-ncheagă şi o mesteci/ 902; cf. saramură 2°, sărată l°,te-1 e m e â 2°. - var. 1° morătdri s. f. pl. TDO/rar Dj; AFLR/rar Ag. MURĂTOR adj., pl. murători AMD/ rar G1 „care se murează, de murat”: Avem ardei murători/129. MURĂTURĂ s. f. 1° GO/rar Gj „butaş de viţă-de-vie cu rădăcini”; cf. b â r b ă 6°... 2° var. morături s. f. pl. TDO/rar Dj; GM; AFLR/rar Tr, Gr „murături”; cf. m u-rât... MURDÂL adj., pl. murdăli, f. murdălă, pl. murdăle AO, h. 228, 229; 622; GO; TDO/prin VI, Gj, Mh, Dj; AMD, h. 215, 216; GM/prin Ph, Tr şi rar VI, Ag, Db, Gr, TI „murdar”; cf. c ă r â i â t... -var. muldâr adj., pl. mulddri, f. muldără, pl. muldăre AMD, h. 215, 216; AFLR/rar Ph, Tr. MURDĂLI vb. IV tranz. GM/rar CI „a murdări”. Am luat rogojina, ca să nu murdălesc [...] când înnaşte o femeie/832; cf.bon căi... MURDĂLIE v. murdărie 2°. MURDĂRIE s. f. 1° AO, h. 141/rar Dj, Ot; AMD, h. 109/prin Ph, Tr şi rar Ag, Db, Gr, CI „puroi”; cf. c u p t u r ă... 2° var. murdălie s. f. GM/rar Tr „strat de necurăţenie”; cf. b 1 e a s c... MURDĂROS adj., pl. murdărişi AO, h. 228/rar Mh „murdar”; cf. c ă r â i â t... MURE v. mură 1°. MUREÂ s. f., pl. murele AMD/rar Ag „vestă”; cf. i I i c... MURG s. n. 1° GM/rar Ag; art. murgul serii AMD, h. 503; GM/rar Db, Bz, CI, Cţ „amurg, înserare”; cf c h i n d e i...; la ~ loc. adv. AO, h. 277/rar Dj „seara”; în cap de ~ loc. adv. AO, h. 308/rar Mh „când se înnoptează, la înnoptat”; cf. î n n e g u r â t... 2° ~ de dimineăţă loc. subst. AMD, h. 504/rar Ag „zori de zi”; cf. 1 u m i n â t... MURGE s. f. pl. AO, PI. 60/Mh, prin Gj şi rar VI, Dj „(iepe) murgi”. - var. murâjă s. f. AO, Pl. 60/rar VI. MURGEŞTEÂN s. ni., pl. murgeşteni AMD/736 „locuitor din comuna Murgeşti”. MURGI1 vb. IV intranz. impers. 1° AO, h. 277/rar Dj; AMD; GM; AFLR/rar VI, Db, Ot, Tr; refl. GM/rar Db „a se lăsa murgul 1°; a (se) însera”; cf. în c inâ3°... 2° în a ~ de dimineăţă loc. vb. AMD, h. 504/rar Ag „a se lumina, a se crăpa de ziuă”; cf. c un o â ş t e... - var. 1° amurgi vb. IV refl. impers. AMD, h. 503/rar TI; 2° mugi vb. IV intranz. impers., în a ~ de ziuă AO, h. 308/rar Mh. MURGI2 vb. IV intranz. AO, PI. 58/ rar VI [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n-căni... MURGIT s. n. AMD, h. 503/rar Gr „amurg”; cf. c h i n d e i...; pe ~ loc. adv. AFLR/rar Gr; GD/rar Cţ; prin ~ loc. adv. GM/rar Tr „pe (la) înserat, în amurg”; cf. gurăl4°... -var. amurgit s. n. AMD, h. 503/rar TI; murgite, pe ~ loc. adv. AFLR/rar Gr. MURGITE v. murgit. MURGOI s. m. GM/prin Tr şi rar Db „specie de peşte de apă dulce”: Murgoi e nişte peşte micuţ aşa şi gras, el n-are oase, nu nimic/805; cf. m u r g o i ă ş. MURGOIÂŞ s. m. GM/rar Tr „specie de peşte de apă dulce”; cf. m u r g o i. MURGULEŢUL s. m. art. GM/rar Ag, Db, Tr, Gr „numele unui dans popular”. MURI vb. IV GM/rar II „a-şi pierde cunoştinţa; a leşina”: Am căzut ş-am... dintr-aia am murit aşa şi m-a luat pă sus, m-a ridicat, m-a dus în pat, am început să vomit/838; cf. b a 1 d o s 1... MURMUI vb. IV 1° AO, h. 67/rar Dj „a vorbi neclar; a murmura”. 2° AMD, h. 254/rar Ph [d. vaci] „a mugi, a zbiera”; cf. b o n c â n i... MURSICÂ vb. I tranz. 1° AFLR/rar Db [d. lupi] „a murseca”: A venit un lup şi-a morsicăt vo câteva oi AFLR/817; cf. căsăpi 2°... 2° var. mursucâ vb. I tranz. AO, PI. 35/rar Gj „ a frământa aluatul, apupându-1 din toate părţile”; cf. b o s o 1 i 1°... 3° var. mursucâ vb. 1 tranz. GO/rar Gj, Mh „a freca bine la spălat”: Le scoatem [rufele] şi le [d]ucem la râu şi le mursucăm pănă să duce cenuşa aia de pe ele, pân-iese apa limpede de pe ele/941. -var. 1“ morsicâ vb. I tranz. AFLR/ rar Db. MURSUCÂ v. mursicâ 2°, 3°. MURSUCÂRE s. fi, pl. mursucări GO/ rar Gj „numele acţiunii de a m u r s u c a 2°; frământare”. MURUIÂLĂ s. f. 1° GM/rar Ph, Br; GD/ rar TI „amestec de lut cu bălegar şi apă în care se introduc coardele de viţă-de-vie înainte de plantare”; cf. c e a m u r 2°... 2° AMD, Pl. 108-109/rar Db, Vn, TI „amestec de făină (cu mălai) şi apă, folosit la apretarea firelor puse la ţesut; scrobeală”; cf. mă 1 âi3°... -var. 2° moroiâlă s. f. AMD, Pl. 108— 109/rar Ag. MURUJĂ v. murge. MUSAFIR s. m. AO, h. 175/rar Gj „nuntaş”; cf. n u n t e â n, o â s p e 11°. MUSAI adv. TDM I, II; AFLR/rar Vn, Bz, Br, Tr, Gr, TI „neapărat, obligatoriu”. - var. mucsai adv. AFLR/rar VI. MUSCAL v. muscăr 1°. MUSCÂN s. m., pl. muscăni 1° AO, h. 567/rar Dj; AMD, h. 449/rar Vn, Br, Ot, Gr, Cţ; ~ măre AO/rar Dj „bondar”; cf. bărzăune 1°... 2° AMD, h. 450/rar Db „streche”; cf. bâză 3°... -var. 1° muscână s. f„ pl. muscăne AMD, h. 449/rar Ot. MUSCÂNĂ v. muscân 1°. MUSCÂR s. m„ pl. muscări 1" AO, h. 567/rar Dj; AMD, h. 449/rar CI „bondar”; cf. bărzăune 1°... 2° AMD, Pl. 88/rar Bz „prisăcar, stupar, apicultor”; cf. a 1 b i n ă r â r... -var. 1° muscal s. m„ pl. muscali, h. 449/rar Bz, CI. MUSCÂRNIŢĂ s. f„ pl. muscărniţe AMD, h. 449/rar Tr „bondar”; cf. b ă r z ă-6 n e 1°... MUSCĂ s. f„ pl. muşte 1“ AO, h. 567/ prin Dj şi rar Gj; ~ măre AO/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 449/rar Db, Ph, Ot, Gr; ~ albastră AMD/rar Ph; ~ de cârne/rar Db; ~ de muşiţă/rar Db; ~ de viermi AO/rar Mh; AMD/rar Db, Ot, Cţ; ~ spurcată AMD/rar II; ~ verde/rar Db „bondar”; cf. bărzăune 1°... 2° AO, h. 568/rar Gj, Mh; ~ âlbă/rar Dj; ~ câineăscă/rar Db, Ph, Ot; ~ coium-bă/rar CI; ~ de câine/rar Ot; ~ polumbăcă AMD/rar Ot; ~ porumbăcă/rar Dj, Ot; AMD, h. 450/rar Cţ „streche”; cf. b â z ă 3°... 3° AO, h. 698/rar VI, Mh, Dj; AMD, h. 381; Pl. 89; 96; 99; 100; AFLR/prin Db, Ph şi rar Bz, Ot, Gr „albină”; cf. a 1 b 1 n i... 4° AO, h. 697/rar Dj; AMD, Pl. 95-96/ rar Ot „larvă de albină”; cf. c ă ţ 61 1°... 5° AMD, h. 54/rar Br „aluniţă pe obraz”; cf. a 1 u n e 1... 6° GM/rar Ph „vârful ascuţit al ţapinei”: Am, prins bine [buşteanul] cu musca sapinii/706. 7° AMD, h. 476; GM/rar Ph, Bz, Br, Tr, TI [mai ales la pl.] „model de cusătură populară în cruciuliţe”. MUSCHÎŢĂ s. f„ pl. muschiţe AO, h. 677/rar Mh „muscă-beţivă”; cf. b e â t ă 3. MUSCOI s. m„ pl. muscoi 1° AO, h. 567/Dj şi rar Ot; AMD, h. 449/Tr, CI, TI, prin Gr, II, Cţ şi rar Ag, Vn, Gl, Br, Ot, If şi s. n„ pl. muscoâie /rar Cţ „bondar”;, cf. bărzăune 1°... 2° AMD, h. 450/prin Tr „streche”; cf. bâză3°... MUSCUR adj., pl. muscuri 1° GO/rar Gj [d. cai] „cu părul castaniu închis; murg”;cf. vânăt 1°, vânătâci. 2° f. muscură, pl. muscure AMD, Pl. 154/rar Db, Ot, If [d. oi] „albă cu pete negre sau neagră cu pete albe; bălţată”; cf. brezată... 3° f. muscură AMD, Pl. 129-130; 154/ prin Ag, Db, Ot şi rar VI, Tr [d. oi] „cu pete albe sau negre pe bot; oacheşă”; cf. balaoâcheşă... MUSCURIU adj., f. muscurie 1° AMD/ rar Bz [d. oameni] „murdar pe faţă”; cf. m 6 ş c o ş... 2° AMD, Pl. 129-130; 154/rar Ag, Ot [d. oi] „cu pete albe sau negre pe bot; oacheşă”; cf. balaoâcheşă... MUST s. n. 1° ~ liber AMD, Pl. 78/rar Tr; ~ de prima mană/rar TI „must dulce de struguri”; cf. s a m a 16 c 2°. 2° AO, Pl. 89/Dj, prin Ot şi rar VI, Tr; AMD, h. 414/Db, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Ag, Ph, Vn, Bz, TI şi rar VI, Br, If „seva arborilor; mâzgă”; cf. ap ă 6°... 3° AO, Pl. 90/rar Dj, Tr; AMD, h. 416/ Tr, prin Ag, CI, II şi rar Db „răşină (de brad)”; cf. â p ă 7°... 4° AMD, Pl. 94/rar Ph „nectar”; cf. â p ă 4°. MUSTÂŢĂ s. f„ pl. mustăţi 1° pl. musteţe AO, h. 55/Gj, Mh; mustăţe AO/ prin Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 2 MN/rar Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Cţ; mustăţe AMD/rar Vn, Gl, CI „mustăţi (la bărbaţi)”. 2° pl. mustăţe AO, h. 696/rar Mh „mustăţi, antene la albină”; cf. c â r 1 i 6 n ţ 3°... 3° GO; AFLR/rar VI, Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 65-66/Ag, Vn, Ot, prin Bz, Gr, CI, II, Cţ şi rar VI, Ph, Br, If, TI „rădăcină adventivă la viţa-de-vie”; cf. b â r b ă 7°... 4° AO, h. 661/rar Gj „coardă, butaş de viţă-de-vie căruia i-au dat rădăcini”; cf. b â r-b ă 6°...; a pune la ~ GO/rar Gj „a pune (butaşul de viţă-de-vie) într-un amestec de pământ cu bălegar, pentru a prinde rădăcini”; cf. b â r b ă 6°... 5° AO, PI. 70/rar Gj, Mh; mustâţeixzx Mh „mătase la porumb”; cf. bărbie 2°... 6° AMD, h. 643/rar Ag „fiecare dintre cele două lanţuri prinse lateral de capătul grindeiului la plug”; cf. b e 1 c i ii g 2°... - var. mâstaţă s. f., pl. măstăţi 1° AMD, h. 2 MN/rar Gr; musteâţă s. fi, pl. musteţi 1° AO, h. 55/rar Gj, Mii; AMD/prin TI şi rar Cţ; musteţe 1° AO/rar Gj; 3° AO, h. 666; GO/rar Gj; 5° AO, PI. 70/rar Gj. MUSTĂCER s. m., pl. mustăceri 1° AMD, Pl. 66-67/rar Vn, TI „rădăcină la butaşul de viţă-de-vie”. 2° GM/rar Vn, Br, II; GD/rar TI „butaş de viţă-de-vie căruia i-au dat rădăcinile”: Acuma să fac bilioane, viţa să seamănă pă şanţuri direct şi o plantează des aşa. După aia o scoate de un an, la doi, mustăcer! GM/751; cf. b â r b ă 6°... MUSTĂCI vb. IV 1° intranz. AMD, PI. 65-66/rar CI [d. butaşii de viţă-de-vie] „a prinde rădăcini, mustă ţi”; cf. î m-p u t e r n i c i 2°... 2° tranz. şi refl. pas. GO; AFLR/rar VI, Dj, Ot; AMD; GM/rar Db, Ot, Tr, Gr, TI „a (se) pune coardele de viţă-de-vie într-un amestec de pământ cu apă, pentru a prinde rădăcini”: Veneam acasă, le băgăm [coardele de viţă-de-vie] la mustăăt GM/770. MUSTĂCIOARĂ s. f., pl. mustăcioare AO, h. 696/rar VI, Dj dim. de la mustaţă („antena albinei”). MUSTĂCIOR s. m., pl. mustăciori AMD, Pl. 66-67/rar TI „butaş de viţă-de-vie căruia i-au dat rădăcinile”; cf. b â r b ă 6°... MUSTĂREÂŢĂ s. f. AMD, h. 414/ prin Bz şi rar Db, Ph „seva arborilor; mâzgă”; cf. â p ă 6°... MUSTĂŢI vb. IV tranz. AO, 666/rar Ot „a tăia mustăţile (rădăcinile aeriene) la vita-de-vie”; cf r â d ă c i n â 2°, s c o p i 2°, slăbii0. MUSTEĂŢĂ v. mustaţă 1°, 3°, 5°. MUSTI1 vb. IV 1° tranz. şi refl. pas. TDM II, III; AFLR/prin CI, II şi rar Vn, Bz, Br „a (se) stoarce strugurii; a (se) mustui”: [Via] o culegem, o mustim, o turnăm în cadă AFLR/745; cf. b o s o 1 i 2°... 2° intranz. AMD, h. 29/rar VI, Ag [d. nas] „a curge (când omul este răcit)”; cf. asudâ2°... MUSTI2 vb. IV intranz. GM/rar II [d. viţa-de-vie] „a prinde rădăcini, m u s-t ă ţ i”: Băgăm coarde-n pământ ca să musteăscă/&5l; cf. î m p u t e r n i c i 2°... MUSTIT adj., pl. mustiţi AO, h. 176/ rar Dj [fîg., iron.] „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. a b ţ i g u 11... MUSTITOR s. n., pl. mustitoăre 1° AMD, Pl. 77; TDM III; AFLR/Ph şi rar Db, Vn, Gr, CI, Cţ şi s. m., pl. mustitori AMD/rar Cţ „mustuitor”; cf. b ă t ă i u ş... 2° GM/rar CI „vas mare din doage (în care se mustuiesc strugurii)”; cf. a c 6 v 2°... MUSTOÂRE s. f. AO, Pl. 89/rar Mh „seva arborilor; mâzgă”; cf. â p ă 6°... MUSTOZĂ s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Vn „numele unui soi de struguri”. MUSTRĂ vb. I tranz. GM/rar CI „a jigni”: Ziceai că 1 -ai mustrat dacă nu lăsai să-ţi ia flăcăul floarea din piept/868; cf c r u ţ â 6°... MUSTUI vb. IV intranz. AMD/rar Cţ [d. viţa-de-vie] „a-i curge mustul, seva”: în aprilie când se taie corzile, plânge via sau mustueşte/897; cf. p 1 â n g e 2°, zemui. MUSTUITOÂRE v. mustuitor 2°. MUSTUITOR s. n. 1° GM/rar Br „vas de lemn, putină mare în care se mustuiesc strugurii”; cf. a c 6 v 2°... 2° var. mustuitoâre s. f. GD/rar Cţ „mustuitor”; cf. b ă t ă i ii ş... MUSULÎM s. GM/rar CI „muselină”: Ciorapii era dă musulim!868. MUŞ v. moş 14°-16°. MUŞĂG s. n., pl. muşdiguri 1° AMD, h. 330 MN/rar Vn „otavă”; cf. o c i 6 g 3°, o d r â s 1 ă 2°, o t â v ă 2°, o t ă v e â 1 ă, sădină3°, samulâstră4°. 2° var. mâşăg s. n., pl. mâşăguri AMD, Pl. 102/rar Cţ „fir de cânepă rămas nedezvoltat”; cf. b o d I n i... 3° var. buşăg s. n., pl. buşăguri AMD, h. 407/rar Tr „desiş, tufăriş, hăţiş”; cf. b u-g e ă c 1°... MUŞCĂ vb. I AO, Pl. 85/Mh, prin VI, Gj şi rar Dj, Ot; AMD, h. 380; TDM II/ Ag, Db, prin Ph, Ot, Tr şi rar VI, Vn, Gr, TI, Cţ [d. albine] „a înţepa”: M-a muşcat [albina] se zice pe ţărăneşte AO/957; cf. îm b r u c â 1°... MUŞCĂT s., ~ Alicsăndre AMD, Pl. 86-88/rar Vn, Br, Cţ; - de Cambur/rar TI; ~ Otonel/rar TI „soiuri de struguri tămâioşi”. MUŞCELEĂN s. m., pl. muşceleni AMD/743 „locuitor din satul Valea Muscelului”. MUŞCHE v. muşchi21°. MUŞCHEĂ vb. II refl. GO/rar VI [d. jgheabul de coborât buştenii] „a se căptuşi cu muşchi”. » MUŞCHETE s. m., pl. muşcheţi TDO; AFLR/Mh şi rar Gj, Dj „muşchi (de porc)”: MuşJceţi îi punem, îi tăiem bâşca [...] şi-i punem într-un borcan care... îi facem numa pe ei, muşKeţ fripţi TDO/920; cf. m u ş c h i2 2°. MUŞCHI1 s. m. şi n., pl. muşchi 1° AO, h. 597/prin Dj şi rar Mh; AMD, h. 603/rar Tr; muşchiuri AO/prin Dj; AMD/rar Ot „coamă pe mijlocul arăturii”; cf. câr-1 â n 7°... 2° AO, h. 442/rar Mh; muşchiuri/rar Dj „fâşie îngustă de teren nearat care desparte două ogoare/holde”; cf. d â 1 m ă 3°... 3°pl. muşchiuri AO, Pl. 131/rar Tr „veşcâ împrejurul pietrelor, la moara de apă”; cf. c o r 1 â t ă 9°... MUŞCHI2 s. n„ pl. muşhiuri 1° AO, h. 122; Pl. 5/prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD, h. 74 MN/prin Bz şi rar TI, Cţ „muşchi (la mână, la picior)”; cf. b r o â s c ă 1°... 2° var. smuchiu s. n., pl. smuchiuri GM/rar Ag „bucată de came (de porc) desprinsă de pe lângă şira spinării”; cf. muşchet e... - var. 1° muşche s. m., pl. muşchi AO, Pl. 5/rar Mh. MUŞCHIŞOR s. m„ pl. muşchişori GM/rar Bz dim. de la muşchi (de porc). MUŞCHIULĂR s. AMD, Pl. 94/rar Ph „propolis”; cf. c e â r ă 1°... MUŞIŢĂ s. f., pl. muşiţe 1° AMD/rar Cţ „muscă mică”. 2° AO, h. 677/Dj şi rar Ot; AMD, Pl. 81/Tr, TI, prin Br, Cţ şi rar Vn, Bz; muşi AMD/prin Cţ şi rar TI „musculiţă beţivă”; cf. beată3°... 3“ AO, h. 678/rar Ot; AMD, Pl. 81-82/ rar Tr „floare de mucegai la vin”; cf. f 1 u n-d u r i e... 4° pl. muşiţi AMD, h. 43/rar CI „boală contagioasă constând în formarea unor bubuliţe la colţul gurii”; cf. a b u b ă 2°... - var. 2° muşfţă s. f., pl. muşiţe AMD, Pl. 81/rar Ag. MUŞOR v. omuşor 2°. MUŞTĂND s. n., pl. muştănde, muştăn-duri AO, Pl. 137/rar Mh ,joagăr cu două mânere; beschie”; cf. b e ş c h i e 2°... MUŞTEŞTE adv. AMD, h. 476/rar Gr „mod de a coase modele în cruciuliţe; în muşt e”: Rânduri cusute muşteştel835. MUŞTUC s. n. AMD, h. 52/rar CI „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... MUŞUI v. mâşâl. MUŞUNOI v. muşurâi 5°. MUŞUREL s. n. AFLR/rar Db dim. de la muşuroi (la tulpina plantei): [Coardelor de viţă-de-vie] le punem apă, le învelim cu muşurelu, ca să nu pătrundă soarele/820; cf. m u ş u r o i ă ş. MUŞUROĂIE v. muşuroi 6°. MUŞUROI s. n., pl. muşuroaie 1° AO, h. 336/rar Dj „ridicătură mică de pământ; movilă”; cf. b ă ş i c ă 3°... 2° AMD, h. 331; AFLR/rar Bz, Gr „grămadă de fân sau de piatră”: S-a pitit dăpă muşurdru dă piatră; era purcoaie dă piatră pă sosea AFLR/ 821; cf. c 1 ă d ă r i e... 3° GM/rar Ag „glugă din mănunchiuri de cânepă”; cf. c ă p i ţ ă 8°... 4° AO, h. 439/prin Gj şi rar VI „tulpină de porumb rămasă pe câmp după ce s-au tăiat cocenii”; cf. c i o â t ă1 1°... 5” var. muşoroi s. n., pl. muşoroăie AMD, h. 331/rar Db, Bz „furnicar”; cf. c â-s ă 10°... 6° var. muşuroaie s. f. GD/rar TI „moviliţă de pământ la rădăcina unei plante”; cf. c u i b â r 2°... -var. moşoroi s. n„ pl. moşorodie 2° AMD, h. 331; AFLR/rar Ph, Bz; 5° AMD, h. 331/Db, Ph, Bz, Br, II, prin Vn, If, CI şi rar G1, T1, Cţ; moşuroi s. n., pl. moşuroăie 5°/rar Db, Bz, Cţ; muşunoi s. n. 5°/rar TI. MUŞUROIĂ vb. I tranz. şi refl. pas. 1° AMD, h. 616/rar Ag „a (se) face muşuroi la rădăcina porumbului”; cf. c o p ă i1 1°... 2° AFLR/rar Gr „a (se) aşeza, a (se) pune pământul grămadă (în căruţă)”. -var. 1° moşoroi vb. IV tranz. AMD, h. 617/rarDb. MUŞUROIÂŞ . 348 MUŞUROIÂŞ s n. GM/rar Db, Vn, II; GD/rar TI dim. de la muşuroi (la tulpina plantei); cf. m u ş u r e 1. - var. moşoroiâş s. n. GM/rar Ot. MUŞUROIÂT s. n. AO, h 593/rar Mh „muşuroit, muşuroire (la porumb)”; cf. c o-p ă i â 1 ă... MUT adj./s. m. 1° art. GM; AFLR/prin Tr, Gr şi rar Ag, Db „personaj alegoric, conducător al cetei de dansatori la căluş”: Mutu... el e comandantu, el comandă căluşu [...] mutu-i mai mare ca toţi, vâtafu comandă numai jucătorii, însă mutu, la rându lui, îi comandă pă toţi, peste tot/ 833. 2°AFLR/rar Gr „personaj mascat în alaiul nunţii”. 3° adj., f. pl. muţi AO, PI. 4/rar Gj, Mh „care nu pot vorbi”; cf. limbut 2°... 4° muta s. f. art. cu val. adv. GD/rar TI „pe tăcute, în tăcere”: Avioanele vin muta, pe nesimţite/873. MUTA v. mut 4°. MUTÂRE s. f„ pl. mutări AO, h. 817/ VI, Dj, Ot, prin Gj, Mh şi rar Tr; AMD, Pl. 159-160/V1, Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, CI, II, Cţ, prin Db, Ph, Gr şi rar Gl, If, TI „strămutare a unei stâne dintr-un loc de păscut într-altul (pentru gunoirea terenului ori pentru păşune mai bună)”. MUTĂT9ĂRE v. mutător 2°. MUTĂTOR s. n., pl. mutătoăre 1° GM/ rar Bz „gard de nuiele mobil (folosit la strămutarea stânii)”: Face din nuiele plasă, plas-aşa, mutător zis/744; cf. a r c â e i 3°... MUZICĂ 2° var. mutătoăre s. f., pl. mutători AMD, Pl. 159-160/prin Ag şi rar Gr „stână provizorie care poate fi uşor strămutată”: Fac mutătoăre că mă mut cu oile în altă parte a muntelui, că aici s-a tocit iarba/ 675. 3° AMD, Pl. 113/rar Vn „slobozitor la războiul de ţesut”; cf. d o r â n g ă r... MUTĂTURĂ s. f. AMD, Pl. 120-121/ rar Db „mutare, schimbare a rostului la războiul de ţesut”. MUTEASCA adv. GD/rar Cţ „pe muteşte, Iară a vorbi”: Da ea mai... muteasca, că să spune că să nu vorbeşti când umpli borşu/893. MUTELCĂ s. f., pl. mutelci 1° AMD, h. 653/prin TI „piesă cu filet care îmbracă osia căruţei la capete”. 2° AMD, h. 650/rar TI „tablă de fier care îmbracă osia căruţei”; cf b a 1 612°... -var. 1° butelcă s. f., pl. butelci AMD, h. 653/rar TI. MUŢI vb. IV tranz. GM/rar Db „a lua graiul, a face să amuţească”: Omu care să duce şi dă pân masa aia acolo unde-a jucat [ielele] spune că-1 poceşte, îl muteşte!820; cf. 1 u â 4°. MUZGORI v. mâzgoâre 2°. MUZGUROS adj., pl. muzgurâşi AO, h. 228/rar VI; AMD, h. 215/rar Ag [d. om] „murdar, nespălat”; cf. c ă r ă i a t... MUZICAŞ s. m. AFLR/rar Mh „muzicant”. MUZICĂ s. f. AFLR/rar Tr „muzică, orchestră”. - var. mozică s. f. TDMI, Ill/rar Tr, Gr. NACAVÂLE s. fi pl. 1° GM/rar Db „treburi, angarale”: Haide, zice, să-l vindem şi p-âsta, să ne facem nacavălele, ce avem noi, datorii/789. 2° var. năfeluri s. f. pl. GM/rar II „petreceri, distracţii”: Ş-apoi ei mai să odihnesc, mai joacă, mai... năfeluri d-a.ste.SL, bea, mănâncă [la nuntă]/845; cf. b ă r ă-b â i e... NÂCODĂ s. fi, pl. năcode 1° GM/rar Gr „glumă”: Mai făcea câte-o nâcodă, mai arunca câte-o floare-n mine/823; cf. şoâ-d ă. 2° AMD/rar Gr „balivernă, fleac”: Toate năcodele scrise/821; cf. b a z a c o n e â 1 ă... NACOVÂLĂ v. nicovală 1°. NACOVÂNĂ v. nicovală 1°. NÂCRĂMĂ v. lăcrămă. NADĂS s. n., pl. nadăsuri 1“ AMD, h. 590/rar Cţ „teren lăsat nelucrat mai mulţi ani la rând; pârloagă”; cf. 1 i v â d i e 4°... 2“ GD/rar Cţ „teren arat după ce a fost lăsat câţiva ani nelucrat; prosie”: [Partea] asta dac-a rămas liberă, în mai să pune cu plugurile şi-ntoarce; face ogor, nadăs, cum să zicea atunci/896; cf. c u r ă t ii r ă 3°... 3° var. nădâz s. n„ ~ de porumb AMD, h. 311/rar TI „teren de pe care s-a cules porumbul”; cf. c i o c ă n i ş 2°... - var. nadăz s. n., pl. nadâzuri 2° AMD, h. 304; 591; GD/rar TI, Cţ; nădăz s. n., pl. nâdăze 1° AMD, h. 590/rar Ct; nădăzuri 2° AMD, h. 304/rar TI, Cţ. NADĂZ v. nadăs 2°. NADĂ s. fi, pl. năzi 1° AMD, h. 628/ rar CI, II „partea, jumătatea de sus sau, mai rar, de jos a unei clăi (de paie)”. N 2° AO, h. 637/Gj, Mh şi prin Dj; nade! prin Gj, Mh şi rar Dj „plaz”; cf. b â r s ă 2°... 3° AMD, h. 647/rar Ag „ochi, za cu ajutorul căreia se leagă tânjala de proţap”; cf. b r ă ţ â r ă 4°... 4° AMD, Pl. 106/rar Gr „rost la firele puse pe răşchitor”; cf. încrucişâre 1°... NADINS adv. AMD, Pl. 99; 106/rar Ot, Gr „destinat pentru un anumit scop; special”: [Avem] cuţit nadins de tăiat fagurii/830. Avea babele demult perie nădins pentru, ispre pentru cânepă GO/ 961; cf. i s p r e... - var. nădins adv. GO/rar Mh. NAFTARLÂI adj. f. pl., ţoale ~ AFLR/ rar TI [d. ţesături] „din lână”. NAFŢARLÎE v. anaftâr. NAGÂŢĂ s. fi, pl. nagâţe AMD, h. 443 MN/rar Bz „coţofană”; cf. c i o â ir ă 1°... NAGHINĂ v. nanghlnă. NÂIBUL s. m. art. TDO/rar Mh „naiba; dracul”: Păi ce naibuluiV8l9. Fir-ar al năl să fie AMD/793; cf. b e n g a... - var.jiăi, al ~ s. genit. AMD/rar Tr. NÂJĂ s. f. AMD/rar Vn „soi de plop alb, plută din coaja căreia se fac legături pentru vie”. NALANGÂTĂ s. -fi, pl. nalangăte 1° AMD, h. 463 MN; AFLR/Tl, prin Cţ şi rar Vn, Bz, Br, CI „clătită (din aluat)”; cf. b I s m a r c 2°... 2° AMD, h. 463/prin Br, 11, Cţ şi rar Vn, Bz, CI, TI „scovardă”; cf. ă z i m ă' 3°... 3° GM/prin Br şi rar Vn, Bz; GD/T1, Cţ „gogoaşă (din aluat)”; cf. b r u s t u c â 1 ă. -var. 1° alangâtă s. fi, pl. alangâte AFLR/rar Cţ; nanangâtă s. fi, pl. nanan-gâte GD/rar Cţ. NALBĂ s. f. AO, h. 440/rar Ot; art. nalba păsări'cii/rar Dj „rochiţa rândunicii; volbură”; cf. b u s u i 6 c 4°.;. NÂLŢURI s. n. pl. TDO/rar Dj „categorii de înălţime la cânepă; înălţimi”: Ne ducem şi culegem că creşte-n două nălţur/ de cânepă, creşte a de vâră ş-a de toamnă/ 981. NAMEZI v. namiâz l°-30. NAMLAZ (2 sil.) s., pl. riamiezi 1“ AO, h. 275; TDO/rar Mh, Dj „mijlocul zilei; amiază”: Mănâric de namfiăz, pe la doi AO/975. 2° AO, h. 274; TDO/Dj şi rar Mh, Ot „masă, mâncare de amiază”: S-a dus să facă nimiăzu AMD, h. 469/761. 3° AO, h. 276/rar Tr „masă, gustare după amiază”; cf. f r u ş t i u c 2°... 4° var. nămiezi (2 sil.) s. pl. AMD, Pl. 135—136/prin Ot şi rar Ag, Db, Tr, II „păscutul oilor după amiază”; cf. n ă m i e-z i t, v e c e r n i e 2°. - var. namezi s. 1° AMD, h. 469/Bz şi rar CI, II; 2° AMD, h. 468/prin Bz şi rar Br, Ot; 3° AMD, h. 468/rar Bz; art. namezea 2° AMD/rar Bz; namiăză s. f., pl. namieze 1° AMD/rar CI; 2° AMD/rar II, TI, Cţ; namiez s. n. 1°, 2° AMD/rar Vn, Gl; na in iezi s. f. 1° AMD/Ph, CI, II, prin Bz, Br, If şi rar Vn, TI, Cţ; 2° AMD/Ph, CI, II, prin Bz, Br şi rar Vn, If, TI, Cţ; art. namiezea 2°/rar Bz, CI, II, Cţ; 3° AMD, h. 468/rar Ph, II, Cţ; nămezi s. f. 1° AMD; TDM II/rar Bz; 2° AMD/rar Bz; art. namezea 2°/rar Bz; nămiâz s. n. 1° AO, h. 276; AFLR/rar Dj, Ot; nămiâză s. f., pl. nămiezi 2° AO, h. 278/rar Dj; AMD/rar Bz; nămiez s. n. 2°/rar II; nămiezi s. f. 1° AMD; TDM II; AFLR/prin Db, Ph, Vn, Br, Gr; 2° AMD/prin Db, Ph, Vn şi rar Ag, Bz, Br; 3° AMD, h. 469 MN/rar Ag, Ph, Vn, Bz, CI, II; art. namiezea 2°/rar Vn; nemiâz s. n. 1° AO, h. 275; TDO/rar VI, Ot; TDM I/rar Tr; 2° AO, h. 278; TDO/rar VI, Ot; 4° AO, h. 766/rar Ot; nemiez s. n. 3° AMD/rar Gr; nemiezi s. 2° AFLR/rar Db; nimez s. n. 1°, 2° AMD/rar Db; nimiăz s. n. 1°, 2°, 3° AMD/rar Ot, Tr; nimiăză s. f. 1° GM/rar Db, Tr; 3° AMD/rar Ot; nimieji s. 1°, 2° AMD/rar Tr; nimiez s. n., pl. nimie-zuri 1° AMD; GM/prin Db, Ot şi rar Ag, Gr; 2° AMD/Ot şi rar Ag, Db; 3° AMD/rar Ot; 4° AMD, Pl. 135—136/rar Db; nimiezi s. 1° AMD; AFLR/Db, prin Tr, Gr şi rar Ag; 2° AMD/prin Db, Tr, Gr; 3° AMD/rar Tr. NAMIĂZĂ v. namiâz 1°, 2°. NAMIEZ v. namiâz 1°, 2°. NĂMIEZI v. namiâz 1°, 2". NAN s. m., pl. nani AMD, h. 147; GD/ prin TI „naş de botez”; cf. m o ş 4°... NANĂIE s. m. GM/rar Br „termen de adresare pentru un frate mai mare; nene”. NANANGÂTĂ v. naiangâtă 3°. NANĂ1 s. f., pl. nane AMD, h. 147; GD/prin TI „naşă de botez”; cf. m â m ă 4°... NANĂ2 s. m. AO, Pl. 14/rar Mh „fratele tatălui sau al mamei, având vârsta de 30—40 de ani”. NANGfflNĂ s. f. AMD, h. 230/rar Ph, Bz „nanchin”; cf. ş â m ă. - var. anânghie s. f. AMD, h. 230/rar Db; anghină s. f./rar Bz, CI, Cţ; lânghin s. n./rar Db; naghină s. f./rar II; neghin s. n./rar Ag; ninghin s. n./rar Ph. NANSOC v. nansuc 2°. NANSUC s. n. 1° GM/rar II „voal”. 2° var. nansoc s. n., pl. nansoăce GM/ rar Tr „batic din voal”: în cap purta basmale, dermea... era un fel subţire care era dă vară, nansoc. dermele, nansoăce asta e/ 794. Aşa-i zicea la materialu-ăla din cap... năsuc... ăla subţirelu/701; cf. g h e â ţ ă 3°. - var. 2° năsuc s. n. GM/rar Ph. NAP s. m., pl. napi 1° AO, Pl. 77/rar Gj; AMD, h. 352/rar VI „sfeclă furajeră”; cf. sfecălă, văceâscă. 2° AMD, h. 347/rar Ot „cartof’; cf. b a-r a b u 1 ă... NAPAREÂLĂ s. f. AO, Pl. 126/rar Mh „boală la piele, pojar la oi”; cf. b u b â 13°... NAPLÂTĂ v. năplât 1°. NAPLETE v. năplât 2°. NAPOLITÂNE adj. f. pl., cireşe ~ GM/ rar Ph „soi de cireşe”. NAPRÂSTOC v. năpârstoc 2°. NAPROSTOC v. năpârstoc 1°. NÂRE s. f., pl. nări AO, Pl. 3/crt.; AMD, h. 29/crt.; ~ de nas AO/rar Gj; art. nârea nasului AO/rar VI, Mh; AMD/prin Db, Ot, Gr şi rar Ph, If, CI, Cţ „orificiu nazal, nară”; cf. v r â n ă 4°. NART s. n., pl. nărturi GM/rar Vn „învoială prin care ciobanul se obligă să pregătească brânza la stână”: Dacă le dădeam [oile] în nart... ne dădea patru kilograme de brânză şi noi dădeam douăzeci de lei de oaie/733. NAS s. n., pl. nasuri 1° AO, h. 419/Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 288 MN/Tr şi rar VI, Ag, Db, Ph, Ot, Gr şi s. m., pl. naşi AMD/rar Ph „râtul porcului”; cf. f 1 i t... 2° TDM II, III; AFLR/rar Bz, Tr, Gr „bot la unele animale (cal, arici, viezure)”: Ariciu zice că se strânge şi bagă năsu în corp AFLR/827; cf. ochi 1°; în expr. a-i da în ~ GD/rar Cţ „a-i veni miros de ceva (unui animal); a adulmeca”: A. dat Dumnezeu ş-am ajuns la târlă, m-am apropiat de oi, le-a dat în nas la câini şi-a venit câinii înaintea mea, am apucat coraj/891. 3° s. n. şi m., pl. năse AMD, h. 29 MN/rar Ph, If; naşi!prin Db şi rar Bz, Br, TI „organul simţului olfactiv (la om)”. 4° AO, h. 298/prin VI şi rar Gj; AMD, h. 488; GM/prin Ag, Ot şi rar VI, Db, Vn, Bz, Gr, CI „gurgui la opincă”: Opincă cusută pă ici, pă Ia nas GM/732; cf. c i o c2 5°... NÂSTOR v. nasture 1”, 2°. NASTRÂP v. năstrâp 1°. NASTRATÎN s. m. cu val. adj. AMD/rar CI „glumeţ, şugubăţ, hazliu”; cf. b 1 e o j... NÂSTUR v. nâsture 2°. NÂSTURE s. m„ pl. nasturi 1° AO, h. 132/prin VI, Dj, Ot; AMD, h. 97, 98; GM; AFLR/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, II, prin VI, Vn, Gr, CI şi rar Bz, Br, If, Cţ „pastilă, tabletă, pilulă”: Sunt bolnavă, urmez cu nâsturGMJ 698. [Porcului] îi dau nasturi AFLR/701; cf. a s p i r f n ă... 2° var. nâstur s. m., pl. nasturi AO, Pl. 37/Gj, Mh; AMD, h. 478 MN/prin Br, CI, TI, Cţ şi rar Ph, Tr, II „bumb pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte”. 3° AO, Pl. 37; GO/prin Dj şi rar Mh; GM/rar Bz, Br [mai ales la pl.] „băşici la suprafaţa apei în fierbere”: [Apa] să fierbe-aşa potrivit, de face nasturiGO/9SS. Fierbi apa-n clocute, când face ea nâstur! aşa GM/744; cf. b o 1 b o â c ă 3°... - var. năstor s. m., pl. ndstori 1° AMD, h. 98/rar Ag; 2° AMD, h. 478 MN/rar TI. NĂSUC v. nansdc 2°. NAŞ s. m., pl. naşi, ~ măre AO, Pl. 19/rar Gj „nun”; cf. n ă n â ş, n u n 1°. NÂŞĂ s. f. 1" pl. naşi AO, Pl. 19/rar Gj; AMD, h. 147/prin Db şi rar Ag, Vn, Ot, CI, TI, Cţ „femei care ţin copilul în braţe la botez”; cf.mâmă4°... 2° ~ măre AMD, h. 148 MN/rar TI „nună”; cf. n ă n a ş ă, n u n ă 1°. NÂŞTE vb. m 1° intranz. AFLR/rar Gj; GM/rar II; AFLR/rar Cţ „a se naşte”: în casă d-astea cu papură am născut eu ş-am crescut eu până la etatea... nu mă căsătorisem eu GM/842; cf. î n n â ş t. e 3°... 2° refl. GM/rar Gl; GD/rar Cţ „a naşte”: Care era dă nu să trudea să năştea digrabă GM/729. Pă mine m-a moşit o bătrână, care era pentru tot satu, femeile care să năştea GD/889; cf. d o b â n d i I°... NAT s. n. sg. tantum GM/rar II „neam, familie”: [Soţia] m-a depărtat de nat!843. NATÂL adj., pl. natali AMD; AFLR/ rar Ph, Vn „originar, băştinaş, localnic”: Un cetăţean din comună [...] nu era de la noi natăl d-aicea/725; cf. m 6 ş t i n ă... NÂTRĂ s. f„ pl. nătre 1° AO, h. 507/ Mh şi rar Gj, Dj, Tr „rost la urzeală”; cf. r ă s ă r e â 1 ă2, s p a ţ2 3°. 2° pl. nătri AO, Pl. 119/rar Mh; AMD, Pl. 121 /rar Ph, Ot „natre”; cf. c â m p 3°... 3° în expr. a se da nătrii GM/rar Tr „a se zbate (pentru a obţine ceva, pentru a se descurca în viaţă)”: M-am dat nătrii, fugi în stânga, fugi în dreapta/804; cf. abâte'20... -var. 2° natură s. f. AMD, PI. 121/ rar Vn. NÂTURĂ v. nătră 2°. NAŢALUŞ v. neaţalâş. NAŢIE s. f., pl. naţii 1° TDM II/rar Ph; GD/rar TI „soi, fel, calitate (de fiinţe)”: Da ce să mă fac dacă e n aţi ie rea de om/711. Ăla e altă naţie de peşte/874; cf. t a c â m 3°. 2° pl. năţii AFLR/rar Ag „etnii, naţii”; cf. 1 i m b ă i°. NAVETÂR s. m., pl. navetâri AMD/ rar Tr „navetist”. NAVILCĂ s. f., pl. navilci AO, h. 453/ rar Ot „cantitate de fân care se ia o dată cu furca; pală”; cf. b a s â m... NAZLÂU adj., pl. nazlăi AMD/rar Cţ [d. boi] „mofturos, nemâncăcios şi, în consecinţă, cu putere redusă de muncă”. NĂBOÂICĂ s. f., pl. năboâice AMD, h. 694/prin Vn; năbdicilxzx Vn „başchie”; cf. b a s c h i e 1°... - var. lăboâică s. f., pl. lăboăice AMD, h. 694/rar Bz. NĂBOI1 v. boi 1°. NĂBOI2 s. AO, h. 310/rar Dj „căldură mare, zăpuşeală”; cf. aprindere 3°... NĂBUC v. năpiic. NĂCÂZ v. necaz 2°. NĂCĂJEÂLĂ s. f. GM/rar Db „scandal, gălăgie, tărăboi”: [Dacă mireasa ,n-a fost cinstită, ginerele] care-i mai rău face un pic dă năcăjălă aşa sau mai cere ceva/816; cf. a 1 â i... NĂCĂJI vb. IV 1° tranz., ind. prez. 3 sg. nâcăje AFLR/rar VI „a supăra”; cf. î n-n e r v i... 2° intranz. AFLR/rar Ag „a suferi, a îndura necaz”: Am năcăjit mult, am suferit/ 679; cf. d ertu ÎNNĂCLĂI vb. IV refl. AMD, h. 116/rar Tr, Gr „a se sufoca (de căldură)”; cf. înăduşii0... NĂCLĂIÂLĂ s. f. 1° AMD, h. 114/ rar Tr „sufocare, înăbuşire”; cf. n ă p 1 ă i 3°, n ă p 1 ă i â 1 ă 2°. 2° AMD, h. 516/rar Db „căldură mare, zăpuşeală; caniculă”; cf. aprindere 3°... NĂCOVÂLĂ v. nicovală 1°. NĂCOVÂLMĂ v. nicovală 1°. NĂCOVÂNĂ v. nicovală 1°. NĂCRI vb. IV intranz. şi refl. AO, Pl. 35; 124/rar VI, Gj [d. aluat, caş] „a creşte, a dospi”; cf. a c r i 1°, 2°... NĂDĂJDUI vb. IV intranz. AFLR/rar Ag „a se alipi, a se aciua; a se stabili”: încă doi copii ai lui, care i-a avut cu navastă-sa dintâi, au nădăjduit şi ei tot pe lângă mama, au trăit, s-au adăpostit/679. NĂDÂZ v. nadâs l°-3°. NĂDINS v. nadlns. NĂDUH s. n. AO, h. 96/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD, h. 62/rar Ot, CI, TI, Cţ „astm”; cf. â s m ă... - var. năduh s. n. AO, h. 96/rar Mh. NĂDUH v. năduh. NĂFELURI v. nacavăle 2°. NĂFRÂMI AMD, h. 493/rar Vn „năframe, basmale”; cf. b a s m â 2°... NĂGĂRĂ s. f. AMD, h. 544/rar VI „pământ moale de pe fundul bălţilor, nămol”; cf. b â 1 c i ş 6 r... NĂGÂLBOS adj., f. năgălboăsă GO/ rar VI „grosolan, nefmisat”: [Osia] am făcut-o din săcure şi-am pus-o aşa şi mai năgîlboăsă, da barem m-a adus acasâ/919. NĂGEL v. negel 1°. NĂGRĂBÎ vb. IV intranz. GM/rar Tr [d. animale] „a ataca, a se năpusti”: [Lupul] a năgrăbit pă el, l-a pus jos şi l-a muşcat tot aşa, dă ochi, adică a năgrăbit pă el, a sărit pă el şi l-a trântit jos/792; cf. b u ş n i 2°... NĂÎ v. nâibul. NĂINTE v. înainte 2°. NĂINTEA v. înainte 3°. NĂJÎŢĂ v. nojlţă 2°. NĂJUŢĂ v. nojlţă 2°. NĂLÂÎ s. pl. AMD/rar Vn „un fel de bocanci, dintr-o singură bucată de piele, fără cusături”. NĂLBI vb. IV 1° tranz. şi refl. AO, Pl. 88; GO/Dj, prin Gj şi rar VI, Mh, Ot; AMD, h. 400; Pl. 121-122/prin Br şi rar VI, Db, Gr, TI, Cţ „a (se) albi, a (se) bili pânza”; cf. î n f 1 o r 14°... 2° intranz. AMD, h. 5/rar Vn „a încărunţi”; cf. c ă r u i â... NĂLBIT adj., f. nălbită 1° AMD, h. 26/rar Tr, If „albit la faţă, palid”; cf. b o 1-nâv3°... 2° AMD, Pl. 121-122/prin Db şi rar Gr [d. pânză] „albită”. NĂLUC v. nălucă 2°. NĂLUCĂ s. f., pl. năluci 1° în expr. a-şi face ~ GM/rar Db [d. câini] „a se întărâta, a se îndârji”: Câinii ciobăneşti s-adună şi ţine rezistenţă, dacă e mai mulţi ei îşi face nălucă!691\ cf. s c o n o ş 1. 2° AO, h. 50; 88/prin Mh „aluniţă (pe faţă)”; cf. a 1 u n e 1... 3° var. năluc s. GM/rar Gr, II „floare artificială purtată de miri, naşi şi unii dintre nuntaşi, cocardă”: Nălitcu ginerelui, pus în piept sâmbătă seara [...] venea mirele la mireasă, îi punea năluc în piept/ 827; cf. beteâ24°... 4° AMD, Pl. 156-157/rar Br „oaie care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... NĂMÂŞ s. GO/rar Gj „gunoi de grajd, băligar”; cf. b u c 1 u c 3°... NĂMĂŞI vb. IV refl. pas. GO/rar Gj „a se gunoi (terenul)”: Să nămăşeşie locu, să pune nămaş pe el/951; cf. b ă 1 i g ă-r i... NĂMÂT1 s. m., pl. nămeţi 1° AO, h, 315/rar VI, Mh, Dj; AMD, h.'.527; GM/ prin Ag şi rar VI, Ph, Ot „troian de zăpadă; nămete”; cf. h â 1 ă1 2°... 2° AMD, h. 545/rar Db „aluviune”; cf. a 1 i m â n... -var. 1° nărnet s. m., pl. nămeţi AMD, h. 527/Ag şi rar Db, Gr, CI; nămete s. n., pl. nămeturi AO, h. 315/rar Gj; nemete s. m., pl. nemeţi AMD/Db, Ot, Tr şi rar Ag, Ph, If, Gr, Cţ; nimete s. m., pl. nimeţi AFLR/rar Gr; nomăt s. m. şi n., pl. nomeţi AMD/rar Tr; nomăturiixw Tr; nomete s. m., pl. nomeţi/xar Tr, Gr; 2° nemete s. m. AMD, h. 545/rar Gr. NĂMÂT2 s. n., pl. nămete 1° AO, h. 413; GO/rar VI; nămături AO, h. 764/rar VI „loc împrejmuit lângă casă sau la stână, în care se adăpostesc oile, vitele; obor”: Nămăt îi spune la care închidem oile, şi obor şi nămăt GO/902; cf. a r c â n 2°... 2° AO, h. 111 kw VI „ţarc pentru miei”; cf. c o ş âr1 4°... 3° pl. nămături AMD/rar Db „gard natural (din tufăriş, cătină etc.)”. NĂMET v. nămăt1 1°. NĂMETE v. nămăt1 1°. NĂMEZI v. namiâz 1°, 2°. NĂMIÂZ v. namiâz 1°. NĂMIÂZĂ v. namiâz 2°. NĂMIEZI v. namiâz l°-4°. NĂMIEZIT s. AMD, Pl. 135-136/rar Tr „păscutul oilor dupâ-amiază”; cf. n a-m i âz4°... NĂMl vb. IV tranz. GM/rar Bz „a stabili, a fixa un termen”: Nămieşt! ziua, trebuie să coseşti/743; cf. h o t ă r î 3°... NĂMOL s. n. 1° GM/rar Tr „murdărie, jeg”; cf. b 1 e a s c... 2“ pi. nămoăle AFLR/rar Db, Vn „mlaştină”: Aşa mi-a spus, c-a ieşit dracu nainte şi l-a plimbat [...] l-a băgat prin toate năm oalele şi-a căzut caii p-acolo/700; cf. b r o â ş t i n ă... 3° var. nomol s. n., pl. nomoăle AO, h. 333; Pl. 45/rar VI; TDM II, III; AFLR/ prin Ph şi rar Vn, Bz, Br, Gr, CI „mâl”: M-am dus la el [= doctor] şi... mi-a dat băi; la Ţintea, dă nomol TDM 11/704. Fă femeie, ce să mai stăm noi aicea în nămuărele eştea şi aicea pe ududaiele ăştea, p-aici aşa? Ai să ne mutăm şi noi la şuşa GO/933; cf. b â 1 c i ş 6 r... - var. 3° nămor s. n., pi. nămoâre GO/ rar Dj; numol s. n., pl. numoăle TDM II/ rar Ph. NĂMOLEJNIŢĂ s. f. AO, h. 334/rar Ot „îngrămădire de nisip, pietriş, vreascuri la gura sau la cotitura unei .ape; aluviune; cf. a 1 i m ă n... NĂMOLIT adj., pl. nămoliţi, f. nămo-lită, pl. nămolite 1° AO, h. 228/rar Dj [d. oameni] „nespălat, murdar”; cf. c ă r â i â t... 2° var. nomolit adj., f. nomolită TDM II/rar Ph „înnămolit, cu nămol”. 3° AO, h. 315/rar Gj fd. zăpadă] „îngrămădită, troienită”; cf. omeţit, zăpăzl-tă. - var. 1° nămulit adj. TDM III/rar If. NĂMOLNIŢĂ s. f. AO, h. 333/rar VI; AMD, h. 544/rar VI „pământ moale pe fundul bălţilor sau rămas după revărsarea unei ape curgătoare; nămol, noroi”; cf. b â 1-c i ş 6 r... NĂMOLOŞEÂN s. m., pl. nămolo-şeni AMD/729 „locuitor din comuna Nămoloasa”. NĂMULIT v. nămolit 1". NĂNÂŞ s. m., pl. nănăşi AMD, h. 147 MN; GM; TDM II/rar Vn, Br, CI „naş de cununie, nun”; cf. n a ş... NĂNÂŞĂ s. f., pl. nănăşi AMD, h. 147/ rar CI „naşă de cununie; nună”; cf n â ş ă 2°... NĂNÂU s. n., pl. nănăuri, nănăie AMD, Pl. 175/rar Db „nivelă cu bulă de aer”; cf. b o 1 o b 6 c 1°... NÂNII v. onănii. NĂNIOS (3 sil.) adj. GM/rar Gr „hazliu, bun de n ă n i i”; cf. b 1 e 6 j... NĂPÂSTĂ s. f. 1° pl. năpeste AO, h. 572/rar Mh „un fel de vintir folosit mai ales în apele de munte (la păstrăvi)”. 2° pl. năpaste AO, h. 268/rar Gj, Mh „deformaţie în pâinea pusă la copt”; cf. b ă-ş i c ă 1°... 3° var. năpăstie s. f., pl. năpăstii AO, h. 268/rar Mh; AMD, h. 462/rar Db „bucată de mămăligă care, la răsturnarea din căldare, se desprinde greu şi rămâne deasupra mămăligii întregi”. 4° var. năprâstie s. f., pl. năprăstii GD/ rar Cţ „poznă, năzbâtie”; cf. b o ţ o â g ă... -var. năpăstie s. f., pl. năpăstii 1° AO, h. 268; 572/rar Mh, Dj, Ot; 2° AMD, h. 462/prin Db, Ph. NĂPĂSTIE v. năpastă l°-3°. NĂPĂTCĂ s. f., pl. năpătci AMD, h. 452/rar Gl, Bz, Br „un fel de plasă de pescuit; crâsnic”; cf. c a n c e u 4°... NĂPĂRSTOC v. năpârstoc 2°. NĂPĂSTROC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂPÂRCĂ s. f., pl. năpârci 1“ AO, h. 553/rar Ot; AMD, h. 439/rar Db, Bz, Gr, CI „salamandră”; cf. c a r a c a t i-c i o ară... 2° var. nopârcă s. f., pl. nopârci AMD, h. 436; AFLR/prin TI şi rar Ag,Vn, CI, Cţ „viperă”; cf. g 6 ş t e r 2°... 3° var. nopârcă s. f. AO, h. 548/rar VI „femela şarpelui”. 4° AMD, h. 274; GM/prin II şi rar CI, TI „bici (împletit) din piele”; cf b i c i 1°... - var. nopârcă s. f., pl. nopârci 1° AMD, h. 439/rar VI, Gr; 4° AMD, h. 274/rar CI. NĂPÂRSTOC s. n., pl. năpărstoăce 1° AO, h. 583/Dj, prin Ot şi rar Mh; AMD, Pl. 8/Ot, Tr, prin Ag, Ph şi rar VI, Db, Bz, Br, II; şi s. m., pl. năpărstoci AO/ rar Gj „degetar folosit la cusut (în croitorie)”; cf. d e g e t â r. 2° AO, h. 829/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Mh; AMD, Pl. 181-182/Ag, Ot, Tr, prin VI, Db, II şi rar Bz, If; şi s. m., pl. năpăr-stoci AO/rar Gj „degetar desfundat la ambele capete, folosit la cusut în cojocărie”. 3° AMD, Pl. 8/rar Ot „capătul inferior al fusului de tors, prâsnel”; cf. p r â z n e 13°. 4° AMD, Pl. 8/rar Ot „prâsnel (jucărie)”; cf. p r â z n e 12°. - var. năprâstoc s. n., pl. naprăstoăce 2° AMD, Pl. 181—182/rar Br; naprostoc s. n., pl. naprostoăce 1° AMD, Pl. 8/rar Br; năpărstoc s. n., pl. năpărstoăce 2° AO, h. 859/rar Ot; năpăstroc s. n., pl. nă-păstroăce 1° AMD/rar II, TI, Cţ; 2° AMD/ rar II; năpârtoc s. n., pl. năpârtoâce 1° AO, h. 583/rar Dj; năpâstoc s. n., pl. năpâs-toăce 1° AO/rar Dj; 2° AMD/rar CI; năpăstroc s. n., pl. năpăstroăce 1° AO/rar Dj, Ot; AMD/prin II şi rar Tr, CI; 2° AO/ prin Ot şi rar Tr; AMD/I1 şi rar Br, Tr, CI şi s. m., pl. năpăstrâci 2° AMD/rar Bz; năprâstoc s. n., pl. năprăstoăce 1° AO/rar Ot; AMD/rar Bz, Tr; năpristoc s. n., pl. năpristoăce 2° AMD/rar Gr; năpurstoc s. n., pl. năpurstoăce 1° AMD/rar Tr; năpus-troc s. n., pl. năpustroăce 1° AMD/rar CI; 2° AMD/C1. NĂPÂRTOC v. năpârstoc 1°. NĂPÂSTOC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂPĂSTROC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂPLÂI s. n. 1“ AMD, h. 516/rar VI „căldură mare, zăduf’; cf. a p r i n d e r e 3°... 2" AO, h. 310/rar Mh „transpiraţie”; cf. a s u d e â 1 ă... 3° AO, h. 147/rar Dj „sufocare, înăbuşire, leşin (de căldură)”; cf. n ă c 1 ă i ă 1 ă... NĂPLÂS v. năplăt 3°. NĂPLÂT s. m., pl. năplăţi 1° TDO; AFLR/rar Gj, Mh „obadă”: [La roată] pune un fel de naplăt... naplăt aşa, îl prinde şi pune şină deasupra AFLR/941. După ce se pune spiţâle, punem naplăţî, după naplăţ, punem şâna... de deasupra TDO/940; cf. ciolan 2°... 2° var. napiete s. m., pl. napleţi AO, h. 389/rar Mh „talpă la sanie”; cf. f ă 1 c ă 3°... 3° var. năplâs s. n., pl. năplăsuri AFLR/ rar Mh „spiţă la roată”; cf. p â n ă 21°, s p i ţ i. -var. 1° naplâtă s. f., pl. naplăfi AO, Pl. 56/prin Mh şi rar Gj. NĂPLĂI vb. IV refl. 1° AO, h. 921/rar VI „a se sufoca (de căldură), a leşina”; cf. înăduşi 2°... 2° var. năpioi vb. IV refl. AO, h. 99/ rar Gj „a trece sudorile, a transpira”; cf asudă 1°... NĂPLĂIÂLĂ s. f. 1° AO, h. 133/rar Dj „temperatură ridicată, febră”; cf. a p r i n-d e r e 1°... 2° AO, h. 147; 921; Pl. 12/rar VI, Mh „înăbuşire, sufocare (de căldură)”: Năplă-iălă se zice când îţi vine rău de căldură mare Pl. 12/965; cf. n ă c 1 ă i â 1 ă 1°... 3° var. năploiălă s. f. AO, h. 99/rar Gj „transpiraţie, sudoare”; cf. a s u d e â 1 ă... NĂPLĂÎT adj. AO, h. 147/rar Dj „sufocat (din cauza căldurii)”; cf. î n ă d u-ş i 11°... NĂPLOI v. năplăl 2°. NĂPLOIĂLĂ v. năplăiâlă 3°. NĂPOROCINĂ v. năporojne. NĂPOROJIE v. năporojne. NĂPOROJNE s. f. AFLR/rar Ag „prescură pentru parastase şi pentru înmormântare”: Năporojne [e] prescurea cu doi Sâ, numai la mort se face/682; cf. 1 e t u r-ghie... - var. năporocină (5 sil.) s. f. GM/rar CI; năporojie s. f. AFLR/rar Dj; năprojnie (3 sil.) s. f. GM/rar Ag, Br; năpurojnie s. f. GM/rar Bz. NĂPRÂSTIE v. năpastă 4“. NĂPRĂORÂ vb. I tranz. AO, h. 765/rar Mh „a paşte oile în zorii zilei”; cf. î n r ă o r â. - var. năproră vb. I tranz. AO, h. 765/ rar Mh. NĂPRÂSTOC v. năpârstdc 1°. NĂPRIORÂT s. n. AO, h. 765/rar Mit „păscutul de dimineaţă al oilor”; cf. pânzet,prânz 3°, prânzâre. NĂPRISTÂN adv. GM/rar Gr „continuu, neîncetat”; cf. c o n t i n... - var. nepristât adv. AFLR/rar Ag. NĂPRISTOC v. năpârstoc 2°, NĂPRORĂ v. năprăoră. NĂPROJNIE v. năporojne. NĂPUC s. n. AMD, h. 516/rar Ot „zăduf, caniculă”; cf. a p r i n d e r e 3°... - var. năbiic s. n. AMD, h. 516/rar Gr. NĂPUROJNIE v. năporojne. NĂPURSTOC v. năpârstoc 1°. NĂPUSTI vb. IV tranz. GM/rar Db „a pune pe fugă, a alunga”: Câinii s-a repezit şi i-a năpustit pă hoţi/791; cf. p ă r ă s i, z g o n f. NĂFUSTROC v. năpârstoc 1°, 2°. NĂRĂVITĂ adj. f., pl. nărăvite AO, h. 809/rar Mh [d. oi] „care nu stă la muls”; cf. a p s â n ă... 357 NĂRĂVOÂSĂ NĂRĂVOASĂ adj. f., pl. nărăvoăse AO, h. 809/rar Mh [d. oi] „care nu stă Ia muls”; cf. ap ş ână... NĂROC v. noroăce 2°. NĂROD adj., pl. nărozi, f. năroădă, pl. năroăde 1° AO, Pl. 12/rar Mh şi pl. năroji/prm Dj şi rar Gj „nebun”: Doctorii spun nebun, noi spunem norod/919; cf. a i u-r â t i c... 2° AO, Pl. 64/prin Mh şi rar VI; AMD, h. 285/rar VI, Ag [d. oi] „capie”; cf. c i u-iâtă... 3° var. neroâdă adj. f., cânepă ~ AO, h. 708/rar Mh „cânepă de toamnă (cu tulpină groasă)”; cf.azmân 2°... -var. neroădă adj. f., pl. neroăde 2° AMD, h. 285/rar Ag; norod adj., pl. nordji 1° AO, Pl. 12/rar Dj. NĂROI s. n. AO, h. 333; Pl. 45/Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 525 MN; GM/rar Ph, Vn, Bz „mocirlă, noroi”; cf. morânceâl ă... NĂROZI vb. IV 1° AO, Pl. 64/rar VI, Mh; AMD, h. 285/rar VI, Ag [d. oi] „a câpia”; cf c i u i â... 2° var. norozi vb. IV AO, Pl. 12/rar Gj „a înnebuni”; cf b o 1 â n z i... -var. 1° nerozi vb. IV AMD, h. 285/ rar Ag. NĂSÂDĂ s. f., pl. năsăzi 1° AMD, Pl. 161; GM/rar Ph, Bz „baraj rudimentar”; cf. astupuş3°... 2° AMD, h. 546/rar Ph „întăritură (din piatră sau din crengi) la malul apei”; cf c ă ş 1 ţ ă2 2°... 3° AMD, h. 545/rar VI „aluviune, viitură”; cf. a 1 i m ă n... NĂSĂDÎ vb. IV 1° intranz. AMD/rar Gr „a marca, a însemna cu araci punctele în care unnează să se planteze viţa-de-vie”. 2° tranz. GO/rar Ot „a răsădi”: [Tutunul] cu cioaca-1 năsădeăm... dacă puteam să facem gaura, să băgăm firu dă tutun/ 986; cf. î m p 1 a n t â... 3° refl. pas. AMD, h. 319 MN/rar II, Cţ „a se aranja snopii pe arie, în vederea treieratului cu cai”; cf. î n n ă s ă d i. 6 NĂSTRĂPĂ NÂSÂLCĂ s. f. 1° pl. năsălce GD/ prin TI „un fel de cofă, dreaptă pe o parte, prevăzută cu o toartă şi cu baiere de atârnat pe spate, în care se pun şi se transportă strugurii la cules”. 2° var. nosâlcă s. f., pl. nosălci AMD, Pl. 83/rar TI „putină mare în care se transportă şi se zdrobesc strugurii”; cf. a c 6 v 2°... 3° GD/rar TI „targă pentru transportat mortul la cimitir; năsălie”; cf. g r â t i e 12°... - var. 1° năsilcă s. f. GD/rar TI. NĂSÂP v. năsip 1°. NĂSCUTĂ adj. f. GO; AFLR/rar VI, Gj, Mh, Dj; GM/rar Ag, Ph, Vn, Br, Tr, CI „care a născut; lehuză”: Femeia născută pune cadou moaşei AFLR/955; cf. î n n ă s-cută. NĂSELNIC s. n. GM/rar Vn „năsălie”: Cu sicriu-1 punea [pe mort] pe năselnic, îi punea acolo un aşternut frumos sau covoraş/733; cf. gr âti e 12°.. — var. sâlnic s. n. GM/rar Gl. NĂSILCĂ v. năsâlcă 1°. NĂSIP s. n. 1° AO, Pl. 48; TDO/V1, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; GM; AFLR/rar Ag, Bz; GD/rar TI „nisip”; cf. c h i ş â i 3°... 2° var. nisip s. n., — mort v. mort 3°. -var. 1° năsâp s. n. AO, h. 333, 334/ rar VI, Mh; nesip s. n. GM/rar Vn. NĂSIPÎ v. nisipi. NĂSIPOS v. nisipos. NĂSPREĂLĂ v. înăspreălă. NĂSPRÎT adj. AO, h. 672/rar Gj; AMD, Pl. 77-78/C1, prin II şi rar Gr [d. mustul de struguri] „înăsprit, înţepător”; cf. â c r u 3°... NĂSTOREL v. năsturel 1°. NĂSTRĂP s. m., pl. năstrăpi 1° AO, h. 672; Pl. 37/rar Gj, Mh „strop degajat de un lichid în fierbere”: Când pui [must] în pahar, iasă nişte năstrăpi în sus h. 672/ 938. 2° AO, h. 99/prin Mh „broboană, picătură de transpiraţie”. NĂSTRÂPA s. f. 1° pl. năstrăpe GM/ rar Tr „cană”: Duminică împărţeşte farfurii, pahare, năstrăpe d-astea albili/792; cf. b ă r-d â c 1°... t NĂSTURAR 2° pl. năstrăpi AMD, h. 224/rar Ag „urcior cu orificiu pe toartă”. NĂSTURĂR s. AMD/rar Ot „bentiţă, la cămaşă, pe care se cos nasturii”; cf. p e-trec. NĂSTUREL s. m., pl. năsturei 1° AO, h. 132; GO/rar VI, Gj, Mh; AMD, h. 98/ rar Ag, Ph, Bz, Cţ „pastilă, pilulă (de medicament)”; cf. a s p i r i n ă... 2° GO; TDO/rar Gj, Ot „băşică, bulă de aer la apa în fierbere”: Aducem apă de la fântână şi-o punem şi să-ncălzeşte, să fierbe până face năsturei GO/986; cf. b o 1-b o â c ă 3°... - var. 1° năstorel s. m., pl. năstorei AO, h. 132/rar Mh. NĂŞĂRĂU s. m., pl. năşărăi GM/rar Tr „invitat la nuntă din partea naşilor”: Naşu să spală, năşărăii-X murdăreşte [în cadrul unui obicei]/778. Şi pleacă cu ea [cu mireasa] la cununie, naşu cu naşa cu... cu toţi ai lor, cu năşorei de-ăia, c-aşa să zâce GO/995; cf. a j u 16 r 2°... - var. năşorei s. m. pl. GO/rar Ot. NĂŞĂROĂIE s. f., pl. năşăroăie GM/ rar Tr „invitată (la nuntă) din partea naşilor”: Vine naşa iar cu năşăroăie d-alea ale ei şi-i pune beteala [miresei]/777. NĂŞOREI v. năşărău. NĂTĂBÂZĂ s. f., pl. nătăbăze GM/ rar Vn „dihanie, namilă”: Mai văz o nătă-b&ă dă lupoaică, tocma aşa de mare/722; cf. bâzdâşânie 3°... NĂTĂFULCĂ s. f. AMD/rar Gr [iron.] „femeie beată”. NĂTREŢ v. nutreţ 2°. NĂŢĂLAŞ v. neaţalâş. NÂUR v. nour. NĂURĂT adj. AMD, h. 523 MN/rar TI „înnorat”. NÂURE v. nour. NĂUT1 s. m., pl. năiiţi AMD, h. 450/ rar Gr „streche”; cf. bâză 3°.„ NĂUT2 adv. GM/rar Db „încet, şoptit, înfundat”: Te strigă aşa năut, aşa surd, cum să spui eu, nu e zgomot mare/817; cf furiş 2°... NÂZDRĂVÂN NĂUTRU adj., pl. năutri AMD, Pl. 100/rar Ph [d. stupi] „fără matcă”: Stup năutru, nu mai are comanda lui/719; cf. bezineti c... NĂVĂDI vb. IV tranz. 1“ ind. prez. 1 sg. năvăd AO, Pl. 88/rar Gj „a trece firele de urzeală prin iţe şi prin spată”; cf. î n-năvăd i... 2° AMD, h. 115/rar Cţ [d. boli] „a face pe cineva să sufere; a cuprinde, a năpădi”: Boala copiilor dă peste el, 1 -a năvăditl$92; cf. a s u p r i... -var. 1° năvod! vb. IV tranz. AMD, h. 399 MN/rar TI; neved! vb. IV tranz./rar Vn, Gl, TI; nivid! vb. IV tranz./prin TI NĂVĂDITURI, în ~ loc. adv. AFLR/ rar Gj „mod de a ţese la război, obţinând modele prin felul de a năvădi (în opoz. cu în călcătur i)”: [La război] alegem cu mâna, în călcături aşa sau în năvădituri, o ţesem numa din picioare sau din... cu mâinile/939. NĂVOD s. n„ pl.năvoăde 1° AO, h. 572/ rar Dj „crâsnic, halău”; cf. c a n c 6 u 4°... 2° var. nevod s. n., pl. nevoăde TDO/ rar Dj, Ot; AMD; TDM III/rar Gr, CI; AMD; TDD; AFLR/rar TI, Cţ „plasă mare de pescuit”; cf. m a t u 1 ă. NĂVODI v. năvădi 1° NĂZĂRI vb. IV refl. impers., în expr. a se ~ de ziuă AO, h. 308/rar VI; ind. prez. 3 sg. se năzăre (de ziuă)!rm VI „a se lumina, a se face ziuă”; cf. c u n o â ş t e... NĂZBÂTIOS (4 sil.) adj. AMD/rar Vn „care face năzbâtii, care se ţine de năzdrăvănii”; cf. b a 1 a m â c i... NĂZBUC s. m./adj. GM/rar Db „nebunatic, năzdrăvan, zburdalnic”: [Copilul] e un năzbuc nemaiîntâlnit/692; cf. b a 1 a-m u c i... NĂZDRĂVĂN adj., pl. năzdrăvăni GM/rar II [d. puii de găină, curcă etc. ieşiţi din ouă puse Ia clocit în zile nefaste] „care nu este zdravăn, infirm”: [Ouăle la cloşcă] nu să pune sărbătoarea, decât în zile d-astealalte, c-altfel iese puii năzdrăvăni 836. NĂZUÎ vb. IV intranz. GM/rar CI „a rătăci”: [Vaca] n-a mai vint acasă, unde o fi năzuiită ea, pân grădini, pa la lume, pâ la coceni, pă unde-o fi năzuiită ea/828, NÂRT s. n., pi. nărturi AO, h. 419/rar Gj, Mh „rât”; cf. fii t... NEA s. f. AMD, h. 526 MN/rar VI, Ag, Ph, Bz, Br „zăpadă”; cf. o m ă t, s ă-p â d ă. -var. neâuă s. f. AMD, h. 526 MN/ rar Br. NEAJUNGERI s. f. pl. GM/rar Db „lipsuri, neajunsuri”: Nici nu mai ştiu ce n-am petrecut! Câte necazuri, câte neajungeri, câte lipsuri/816; cf. g r e u t â t e. NEAJUNS adj. GM/rar Ph „plin de neajungeri; sărac”: Era un timp... neajuns că de! dacă era război, n-aveai dă unde să mai cumperi/715. NEAM1 adv. AO, Pl. 47; TDO/rar VI; AMD, h. 101; 406; Pl. 92; GM; TDM II; AFLR/prin Ag, Db, Ot, Tr şi rar Ph, Bz, Gr „deloc, defel”: Vale care n-are apă neam AO, Pl. 47/914. Am o bâdihanie dă guturai, nu mă lasă neam AMD, h, 101/765; cf. c ă-pătâi5°... NEAM2 s. n., pl. neamuri 1° ~ de rudenie AO, Pl. 16/rar Mh; AMD, h. 136/ rar Ag „grad de rudenie”; cf. r e b e d e n i e, r u d 6 n e. 2° pl. art. neamurile, de-a ~ loc. adv. GO; AFLR/rar Gj „în calitate de, ca rude”: Vin aşa câteodată de-a neamurile pe la el GO/951. 3“ GD/rar TI [mai ales la pl.] „partea de sus a năvodului”: Tragi neămurili-n dubă/ 873. NEÂMŢĂ adj. f. GD/rar Cţ „germană”: A trecut patrula neămţă!896. NEÂNCĂ s. f., pl. neanci AMD, h. 146/ rar TI „doică”; cf d â i n ă... NEAOŞ 1° adv. AO, h. 283/rar Mh; GM/ rar Br „propriu-zis, cu adevărat, într-adevăr; exclusiv”: Plantică să zice neaoş olteneşte/ 953. Câmâciorii ăia îi facem cu carne crudă, punem neaoş numai carne/754. 2° adj. GO/rar Gj; AMD, Pl. 78/rar Ag „veritabil, curat, de bună calitate”: Să face unt... de ăsta rafinat, chiar bun, numai neaoş unt, nu mai rămâne şi altceva zer în eÎGO/913. NEARĂTURĂ s. f. GM/rar Bz „loc, teren nearat”: Grâul l-am semănat aşa pe nearăturăUM. NEÂŢA s. f. art. GM/rar Vn, Bz; ~ nouă AMD; AFLR/rar Br „colindul din Ajunul Crăciunului”: Umblă cu neaţaluş cu neaţa nouă toată noaptea AFLR/746. Umblă cu neaţa în Ajun/726; cf. n e a ţ a-1 ă ş. NEAŢALÂŞ s. n. AMD; GM/rar Vn, Bz, Br „colind în Ajunul Crăciunului”: în Ajunu Crăciunului umblă băieţii noaptea... înspre Crăciun umblă cu ngaţaluşu GM/ 748; cf. n e â ţ a. - var. naţaluş s. n. GM/rar Bz; năţălâş s. n./rar Vn, Bz, Br; neaţaluş s. n. AMD; GM/prin Br şi rar Vn, Bz; neaţaluş s. n. GM/rar Bz; neţălăş s. n./rar Gl. NEAŢALIJŞ v. neaţalâş. NEÂŢALUŞ v. neaţalâş. NEBĂGĂTOÂRE, ~ de seamă loc. adj. AMD/rar Ot „nebăgată în seamă”. NEBĂUTURĂ s. f. GM/rar Br „lipsă de băutură”: Ori mortu, ori nunta nu se poate face, mamă, fără... nebăutură/146. NEBOLNÂV adj. GM/rar Db, Tr „sănătos, fără a fi bolnav”: Dacă păşeşte pisica peste dânsu [= mort] tot neamu lui moare nebolnăv, nenimic/789; cf. s â n ă 16 s. NEBUNEALĂ s. f. AMD, h. 116/rar Gr „nebunie”: A dat în nebuneala!827; cf debilitate. NECÂ vb. I tranz. şi refl. GM/rar Ph, Vn, II „a (se) îneca”: S-a dus în vizuina ei... acolo s-o mice, că ea [= vulpea] îi silită să ias-afară dac-o neăcă fumăria/705. NECAPÂBIL adj GM/rar Vn „incapabil”: Ş-atâta de necapăbil am fost/727. NECÂZ s. n. 1° AMD, h. 452/rar Db [fig.] „scursură, deformaţie la pâinea pusă la copt”; cf. b ă ş f c ă 1°... 2° var. năcaz s. n. TDM II; AFLR/rar Db, Br „supărare, mâhnire”; cf. b a i1... NECĂCIUNE v. înecăciune. NECĂRĂRÂT adj. GM/rar Gr [d. terenuri] „fără şanţuri, fără cărări printre rânduri (la cultura de porumb)”. NECINUIT adj., f. necinuită AMD, h. 215/rar Db „nespălat, neîngrijit, care nu-şi c i n u i e corpul; murdar”; cf. c ă r â i ă t... NECIUFEN adj. 1° AMD/rar CI „ciufulit”; cf. 1 i n g e â 2°... 2° AMD, h. 91/rar CI „bolnăvicios”; cf. b a ş o 1 d i u... NECONTIOÂRĂ adv. GM/rar Db „continuu, necontenit”: Avea o bubă-n spate, uite, cât gura oalei ăştia; curgea necontluărăl699; cf. c o n t i n... NECOVÂLĂ v. nicovâlă 1°. NECOVÂLNĂ v. nicovâlă 1”. NECOVÂNĂ v. nicovâlă 1°. NECŞULÂNI s. m. pl. AMD/791 „persoane cu numele Neacşu”. NECT s. n., pl. necturi 1° AMD, h. 698/rar Ph; nectelrar Gr „menghină de lemn”; cf. c 1 â m ă 1°... 2° AMD, h. 695/rar Db „scaun de cuţitoaie”; cf. boc1 3°... -var. neft s. n., pl. nefiuri 1° AMD, h. 698/rar Db; nete s. n., pl. netcuri l°/rar Db; netcă s. f., pl. netei 2° AMD, h. 695/ rar Db. NEDEIURI s. f. pl. AFLR/rar Gj „sărbători populare, petreceri la iarbă verde”: [Tinerii] se cunosc de la horă, de la nedemri/943. NEDESCURCÂT adv. AMD/rar Cţ [d. modul de a vorbi] „neclar, bâlbâit”: Vorbeşte nedăscurcât/893; cf.închis-novat 1°... NEDREBNIC v. netrebnic. NEDUS adj., pl. neduşi, f. nedusă, ~ în lume GM/rar Ph, Bz „înapoiat, necivilizat”: Ei a avut părinţii neduşi în lume, nu a ştiut ce e lumea/702; cf. b o b 1 e â ţ ă... NEFĂCÂIT adj. GO/rar VI [d. lapte] „închegat şi neamestecat, nebătut”. NEFIÂRTĂ adj. f. TDM Il/rar Ph [d. apă] „călduţă, călâie”: N-o fierbi apa, o faci mai călâie aşa, mai nehărtăllW; cf. călâu1 1°... NEFIRM adj., f. nefirmă GM/rar Ph „neputincios, infirm”: O soră care era cam nefirmă aşa, care nu era dă casă/711; cf. anchilozat 1°... NEFRICOÂSĂ adj. f. GM/rar Ph „fără frică, curajoasă”: Chema o femeie care era mai dibace şi mai nefricoâsă şi dibuia pe femeia aia care era să nască/701; cf. b o ă c ă 2°... NEFT v. nect 1°. NEGEL s. m„ pl. negei 1° AO, Pl. 5/ VI, Gj, Mh, Dj şi prin Ot; AMD, h. 54 MN/rar Vn, TI şi s. n., pl. negele AO/rar Gj „neg”; cf. n e g u r i. 2° AO, h. 95/rar Mh „urcior la ochi”; cf. b r â n c ă2 4°... 3° var. nigei s. m., pl. nigei AO, h. 88/ rar Gj „aluniţă”; cf. a 1 u n 61... - var. inigel s. m., pl. inigei 1° AO, Pl. 5/ rar Mh; 3° AO, h. 88/rar Mh; năgel s. m., pl. năgei 1° AO/rar Gj; nigâl s. m., pl. nigei 1° AO/prin Mh. NEGELUIT adj. AFLR/rar VI „nelegiuit”. NEGESTÂNTĂ adj. f. AMD, h. 257 MN/rar Tr [d. vaci] „care nu prinde viţel; stearpă temporar”; cf. n e g o n i t ă, n e 1 e-â p c ă 3°, sterpi'e, ştir 3°, ş t i r 1 e 2°. NEGHÎN v. nanghină. NEGONÎTĂ adj. f. AMD/rar Db [d vaci] „care nu prinde viţel, stearpă (temporar)”: Să nu laşi fusceii nepuşi la sul, că rămâne vaca negonită/ 816; cf. negestânt ă... NEGRÂIA s. f. art. AMD, Pl. 129-130/ rar Bz „nume de oaie cu lâna de culoare neagră”; cf. n e g r u ş c a. NEGREÂLĂ s. f. 1° art. negreâla ochiului AMD, h. 17/rar Ph „pupilă”; cf. boabă 3°... 2° AMD, h. 17 MN/rar Bz „pată, albeaţă pe ochi”; cf. c a t a r â t ă... 3°AO, PI. 134/rar Dj „zeamă din coajă de arin pentru vopsit pieile”; cf. c h f s ă 1 i-ţăl°... 4° AO, h. 679/rar Mh „sediment pe pereţii butoiului cu vin”; cf. c i m e n t u-i â 1 ă... - var. nigreâlă s. £, pl. nigrele AMD, Pl. 181/rarDb. NEGREÂN s. m., pl. negreni AMD/ 764 „locuitor din comuna Negreni”. NEGREAŢĂ s. f. 1° GM/rar CI „negreală, murdărie”; cf. b 1 e a s c... 2° art. negreăţa ochiului AO, h. 33/ prin Ot şi rar Mh; AMD, h. 17/prin Tr şi rar Ph, Ot „pupilă”; cf. b o â b ă 3°... NEGRI vb. IV tranz. TDO; AFLR/rar Gj, Mh; AFLR/rar Gr „a înnegri”: [Lâna] o negrim cu calaican şi cu coaje de anin TDO/940. Am dat abaua la gratie, la negrit AFLR/834. NEGRITERĂ s. f. 1° colect. AFLR/ rar Dj „strugurii de culoare închisă”: Am cules albitura de-o parte ca s-o ducem la MAT şi negritura de-o parte/982. 2° AMD, h. 415/rar Ag „soluţie pentru vopsit în negru (obţinută prin fierberea ghindei)”: Ghinda e pentru înnegrit, făcea negritura cu el/766; cf c h i s ă 1 i ţ ă 1°... NEGRU 1° adj., drum ~ GD/rar TI „drum nepietruit, neamenajat”: [Hoţii] n-a intrat... pe unde să intră-n Costanţa, ei a intrat pe sub malu mării, pe drumu negru s-a dus/877. 2° f. neagră, pădure ~ GM/rar CI „pădure cu arbori de esenţă tare”. 3° cu val. subst. art., negrul ochiului AMD, h. 17/rar Ph „pupilă”; cf. b o â b ă 3°... 4° cu val. subst. f. art. neagra GM/rar CI „numele unui dans popular”. NEGRUŞĂ adj. f. AO, h. 756/rar Mh [d. oi] „(cu lâna) neagră”; cf. b o c ă 1 ă u 1°... NEGRUŞCA s. f. art. AMD, Pl. 129-130/rar Vn „nume dat unei oi de culoare neagră”; cf. n e g r â i a. NEGULEŢ s. m., pl. neguleţi AMD, h. 54/rar Db, Ph „aluniţă pe obraz”; cf. alune 1... NEGURĂ s. f. 1° AO, h. 115/prin Mh şi rar Gj, Ot „întuneric (în casă)”. 2° GM/rar Gr „negreaţă, negreală”: Există ş-acuma, cum s-a pârlit ea [casa] atunci, negură, negură e ş-acuma, n-a mai umblat niminea acolo [...] a rămas dă mostre, aşa să să ştie că e din nouă sute şapte, cu revoluţia/821. NEGUREÂŢĂ s. f., pl. negureţe 1° AO, P1.12/rar Ot „leşin, ameţeală”; cf. a n e-m i e 1°... 2° art. negureâţa ochiului AMD, h. 17/ rar Ot, Tr „pupilă”; cf. b o a b ă 3°... 3° GM/rar Db „fiinţă cu contururi vagi, greu de identificat”: Două negureţe ce a trecut din partea aia în partea asta. Ce să fie astea?/692; cf. g o g 1 e â z ă 4°... NEGUREÂN s. m., pl. negureni AMD/ 893 „locuitor din satul Negureni”. NEGURI s. n. pl. AMD, h. 54 MN/rar Vn, Br, Tr, TI „negi”; cf. n e g e 1 1°. NEGUSTORI vb. IV tranz. GM/rar Vn „a specula”: Tot cloşcă-reală, că trebuia să-i dea la altu [orzul] să te negustorească ăla, mergea din mână-n mână/727. NEHOIŞEÂN s. m., pl. nehoişeni AMD/ 734 „locuitor din satul Nehoiaşu”. NEICĂ s. m., pl. neici 1° AMD, h. 164 MN/rar Db, TI „termen de adresare pentru un cumnat mai în vârstă”. 2° AO, Pl. 14/rar Gj „soţul mătuşii”; cf m ă t u ş 6 A 2°... NEICUŢ s. m., pl. neicuţi 1° voc. ne-i-cuţule GM/rar Ph „termen de adresare, neicuţă”: Uite cum lucram nainte, neicuţule, mergeam la boier/701. 2° AO, h. 466; GO/rar Dj „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... NEINTRODUS adj., f. neintrodusă * GM/rar Ph, CI „neinstruit, neştiutor, necivilizat”: Era lumea nu ştiu cum, mai ne [introdusă nainte/703; cf. b o b 1 e â ţ ă... NEISPRÂVĂ, de ~ loc. adj. GM/rar Bz „lucrat prost, superficial”: Să nu fie lucru de... neisprdvă, că nu ni le primeşte nici nouă/750. NEIUREA adv., în a vorbi ~ loc. vb. AO, h. 134/rar Dj „a aiura”; cf. a r u i â... NEÎMPĂCÂŢI adj. pl. AFLR/rar Ph „certaţi, în situaţia de a nu se înţelege”: N-am fost... neîmpăcaţi cu fraţii/705. NEÎNDEMÂNOS adj., pl. neînde-mânoşi AO, Pl. 76/rar Dj „neîndemânatic, nepriceput”; cf. b 1 e a u 6°... NEÎNGRIJÎNŢĂ s. f. GM/rar Gj „neglijenţă”. NEÎNJUGUÎTĂ adj. f. GM/rar Db [d. vite] ,.nepusă, neînvăţată la jug”: Am spus vaca cu boul. Ce să faci treabă cu vaca? Vaca neînvăţată, nenjuguită, n-avea ceafa ca a dă bou/811. NEÎNJURÂŢI adj. pl. GD/rar TI [d. banii dintr-o comoară] „nelegaţi cu jurământ”: Dacă îi lasă [banii din comoară] nenjurăţi, îi poate lua omu/876. NEÎNTORS adj. AMD, h. 260/rar CI [d. viţei] „necastrat”. NEÎNŢELEGUT adj., pl. neînţeleguţi GM/rar Gr [d. copii] „neascultător, neînţelegător”; cf. c a 11 c 2°... NELĂMURIT adj., f. pl. nelămurite GM/rar Db [d. vasele de ceramică] „nereuşit, nears bine”: Dacă le-a minţit focu, de exemplu, n-a ieşit focu bine-n ele, ele [vasele] iese nelămurite. Sânt nelămurite şi din ele să-ntâmplă de trece apa/812. NELĂLJT adj., pl. nelăuţi AMD, h. 215/ rar Ag, Vn, Gr „nespălat; murdar”; cf. c â-r â i ât... NELEÂPCĂ s. £, pl. nelepci 1° AO, h. 395/prin Mh; AMD, h. 257 MN; 261/ prin Db şi rar Vn, Bz, Br, Gr, CI; nelepce AO, h. 396/rar Mh „vacă fătată de viţea, înainte de a împlini doi ani”: La doi ani fată dă neleâpcă, e prea tânără AMD, h. 261/ 781. 2“ AO, h. 745/rar VI; AMD, Pl. 122-123; GM/rar VI, Ag, Vn, Tr; nelepce AO/ rar VI; AMD/rar Ag „mia, oaie care fată la vârsta de un an”: Mia dă astă-vară zis şi ea [...] toamna, mă rog, a prins miel, a luat miel aşa, şi ea fată iama sau înspre primăvară, ş-aia să numeşte [...] aia a fătat dă neleâpcă GM/778. 3° AO, h. 396/rar Mh; AMD, h. 257/ rar Ag, Db „vacă stearpă temporar, care într-un an nu prinde viţel”; cf. n e g e s-t â n t ă... 4° AMD, h. 144/rar Db „femeie sterilă”; cf. f ă t ă 1 ă u 1°... 5° AMD, h. 142/rar Vn, Bz „tânără care naşte un copil nelegitim”; cf. c o p i 1112 2°... - var. 1° neleăptă s. f. AO, h. 395/rar VI. NELEÂPTĂ v. neleâpcă 1°. NELEGÂT adj. AMD, h. 609/rar Cţ [d. ştiulete] „fără boabe, pipernicit”; cf. chel 4°... NELEI s. n., pl. neleie AO, h. 681; TDO/rar Gj, Mh „vas de lemn, în formă de pâlnie, folosit la pritocitul vinului”: Lom bota [cu ţuică] şi o ducem la butoi, o golim pin neleiîn butoi TDO/951. -var. melei s. n., pl. meleie AO, h. 681/rar Gj. NELIBERÂT adj. GM/rar Tr [d. tineri] „fără stagiu militar încheiat”: Ziceam că nu iau băiat neliberăt!806. NEMĂCINÂT adj. AFLR/rar Cţ „fără să fi măcinat”: A venit... omu dimineaţa acasă, îmi pare că nemăcindt/892. NEMĂLURITĂ adj. f. GD/rar TI [d. viţa-de-vie] „fără mălură, neatacată de paraziţi”: Ş-avea o poamă... nemălurită ş-un must atât de dulce/877. NEMÂNCÂRE s. f. AFLR/rar II „lipsă de mâncare”. NEMENIE s. f. colect. AMD, h. 136/ rar CI „persoane înrudite între ele; neamuri”; cf.nemet NEMERÎ v. nimeri. NEMESTECÂT adj., f. nemestecătă TDM III/rar II „neamestecat”. NEMEŞÎCĂ adj. f. GO/rar VI [d. lucruri] „frumoasă, arătoasă, bine lucrată, finisată”: [Osia] acasă o pui mai nemeşică, mai frumoasă, mai... tragi mai bine/919; cf. m â n d r ă. » NEMET s. n. colect. AMD/rar Db „persoane înrudite între ele; neamuri”: A venit cu tot nemetu lor/816; cfnemenie. NEMETE v. nămăţ1 1°, 2°. NEMIÂZ v. namiâz 1°, 2°, 4°. NEMÎC v. nimic 2°. NEMICA v. nimic 2°. NEMIEZ v. namiâz 3°. NEMIEZI v. namiâz 2°. NEMLĂŞTINÂT adj., f. pl. nemlă-ştinăte AFLR/rar Ot [d. terenuri] „fără mlaştină”: [Grâul] se seamănă în locuri care sunt nemlaştinăte, locuri mai bune/ 934. NEMNIC v. nimică. NEMORT adj. TDO/rar Dj; AFLR/rar Ph „încă în viaţă; viu”: L-a tăiat în două şi el [şarpele] a fost nemort AFLR/707. NEMPOMENÎTELEA v. nepomenit. NEMŢESC adj. 1° ardei ~ v. ardei 4°. 2° porumb ~ GM/rar Gr „soi de porumb cu bobul mic şi roşu”. NEMŢOAICĂ s. f., pl. nemţoaice GM/ rar Br „numele plantei condurii doamnei”. NEMŢOI s. m. AMD, h. 142/rar Bz „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... NEMŢUICA s. f. art. GM/rar Ag „numele unui dans popular”: începe să joace hora mare, băltăria pentru băieţi, joiana, floricica, sârba... nemţuica, astea jucăm noi/768. NEMURI vb. IV refl. AMD/rar Cţ „a se ţine neamuri; a se înrudi”: Care să nemureşte să caută/892. NEMUSTĂCITĂ adj. f., pl. nemustăcite AMD, Pl. 67-68/rar Gr [d. coardele de viţă-de-vie] „căreia nu i-au dat încă rădăcini”. NENIC s. m. GM/rar Ph dim. de la nene („frate mai mare”). -var. nenică s. m. GM/rar II; GD/rar Cţ; nică s. m. AMD, h. 164, MN/rar Cţ. NENICĂ v. nenic. NENIMIC pron. negat. TDO/rar VI, Gj; TDM I—III/prin Tr şi rar Vn, Gr, CI; TDD/prin TI, Cţ „absolut nimic”: Cânepa o lăsăm şi creşte singură, nepigulită, nenimica TDO/981. Dacă păşeşte pisica peste dânsu [= mort], tot neamu lui moare nebolnav, nenimic TDM III/799. - var. nenimica pron. negat. TDO/rar Dj; TDM II/rar Tr. NENIMICA v. nenimic. NENOROCENIE s. f. GO/rar Gj „nenorocire”; cf. p o c i n 6 g. NENTOHILĂ adj. f. GM/rar Ph „nepricepută, neîndemânatică”: Adică femeie nentohilă vine că nu-şi dă seama ce face, nu strângea p-acolo pân casă/720; cf. m e 1 ă... NEOSÎCM v. nozemoză. NEPIGULIT adj., f. nepigulită TDO/ rar Dj [d. câmp, cultură] „neplivit”: O grăpăm ş-o lăsăm apoi [cânepa] şi creşte singură, ne... nepigulită, nenimica/981. NEPLOIOĂSĂ adj. f. GM/rar CI „fără ploaie”: Câteodată când era vremea mai neploioasă scoteai ş-atuncea porumbu bun/864. NEPOĂTĂ s. f., pl. nepoate 1° TDO/' rar VI „fată a femeii moşite în raport cu moaşa”: Acolo dup-aea s-a spart horile nu ştiu ce, tăinuiam cu alte nepoăte la... o poartă a unui vecin acolo. Tăinuiam, mă pomenesc cu alta [nepoată] TDO/914. 2° TDO/rar Mh, Dj; GM; AFLR/rar Tr, TI „femeie moşită în raport cu moaşa”: Moaşa vine, taie buricu copilului şi... trei zile i-aduce mâncare la... nepoata şi sara şi de prânz TDO/953. Copii n-am, nimica n-am, cine vine pe la mine? vine nepoăteli de moşit? astea mi-s nepoăti, c-am fost moaşă pă timpuri AFLR/871. NEPOLOCRU s. n. AMD/rar Db „numele real în opoziţie cu porecla”: L-a strigat pă nepolocru!813. NEPOMENIT adj., f. nepomenită AFLR/rar TI „nemaipomenit”: S-a făcut un porumb... de nempomenitelga GD/877. -var. nempomenftelea, de ~ loc. adj. GD/rar TI. NEP6T s. m., pl. nepoţi 1° TDO/prin Dj; TDM I, III/prin Ot şi rar Gr „finul de botez în raport cu naşa”: La mulţi ani, la mulţi ani, să trăiască nepotu [zice naşa] TDO/982. 2° TDO/rar VI; GM/rar Ot, Tr, Gr „copil al femeii moşite în raport cu moaşa”. NEPOŢÎCI s. f. pl. AO, Pl. 15/rar VI, Mh „nepoţele”. NEPREMENÎT adj. GM/rar Tr [d. săpun] „reuşit dintr-o singură fiertură, de prima dată”. NEPRISTĂT v. năpristăn. NEPUTERNIC adj., pl. neputernici AO, h. 62/rar Mh; AMD, h. 35/rar Br [d. oameni] „slab, fără putere”; cf. a m ă r â 11°... NERĂSĂRIT 1° adj. GM/rar Vn [d. aştri] „care nu a răsărit încă”: Să fie nici soarele nerăsărit/725. 2° cu val. subst. art. la nerăsărftul soârelui GM/rar Tr; în ~ soârelui AMD, Pl. 135/rar Ot „înainte de răsăritul soarelui”: Pleacă [cu oile] în nerăsăritu soărelui/761. NEREJEĂN s. m., pl. nerejeni AMD/ 721 „locuitor din comuna Nereju”. NEROÂDĂ v. nărod 2°, 3“. NEROZI v. nărozf 1°. NESĂBUITĂ adj. f. GM/rar Tr [d. femei] „deformată, neglijentă în privinţa siluetei (după naştere)”. NESĂMOZĂ v. nozemoză. NESĂNĂTĂTE s. f. GM/rar Bz „lipsă de sănătate; boală”; cf. b e t e ş u g 1°... NESCAI v. niscai. NESCAIVA adj. nehot. TDO/rar Gj „ceva; nişte”; cf. n e ş t e, n f s c a i. -var. neţcaiva adj. nehot. AFLR/rar Gj; nfşcavai adj. nehot. AFLR/rar Mh. NESIMŢIT adj., f, nesimţită AFLR/ rar Cţ „care nu (mai) simte, paralizat”: A căzut aşa nesimţit pă loc, i-a luat mâna, picior, tot/892; cf. p a r a I i z â 12°. NESIMŢITOR adj., pl. nesimţitori AO, h. 228/rar Mh [d. oameni] „nespălat mult timp, murdar”; cf. c â r â i â t... NESÎP v. năsfp 1°. NESOMEZĂ v. nozemoză. NESOLZÎTĂ adj. f. AO, h. 210/rar Tr [d. şindrilă] „care nu e aşezată pe acoperiş una peste alta, ca solzii la peşte”. NESPĂRT adj. AO, h. 596/rar Dj; AMD, h. 590/rar Db [d. terenuri] „nearai (niciodată); nedesţelenit”. NESTĂTUTĂ adj. f. GM/rar Vn „care nu a stat”: EI a fost în agonie, însă inima nu... nestătutăllll. NEŞTE art. nehot./adj. nehot. TDO; AFLR/rar Gj, Ot, Tr; TDM III; AFLR/rar Ag, Db, Tr, If, CI; genit. neştor AMD/rar Bz „nişte”: Aici era aşezarea neştor ar-deleni/743; cf. n e s c a i v a... NEŞTÎNŢĂ s. f. AO, h. 147/rar Dj, Ot; AMD, h. 116/rar Ot „nesimţire, leşin”: Cade-n nesimţire, în neştlnţălliy, cf. a n e-m f e 1°... NEŞTIUT adj., f. neştiută GM/rar Ag „inconştient”: Am una [soră] e nenorocită; aea dă e neştiută/76&. NETĂLPUIT adj., pl. netălpuiţi GM/ rar Bz [d. bocanci] „fără tălpi, care necesită tălpi noi”. NETĂMUIĂT adj., f. netămuiătă GM/ rar CI „netămâiat”. NETC v. nect 1°. NETCĂ v. nect 2°. NETED adj. 1° f. netedă AFLR/rar Ph [d. ţesături] „fără modele, simplu”: O dată ţeseam pânza netedă, o dată ţeseam şervete-aşa-n vărgate/704. 2° cu val. subst. art. AMD, h. 179; GM/rar Vn, Br „stratul subţire de lut Ia finisarea pereţilor”: Dau cu ghiontu-ntâi, aşa să chema, d-acolea dau cu nţetedu GM/ 728; cf. 1 u t u i â 1 ă... NETEJI vb. IV tranz. AO, h. 902/prin VI; AMD, h. 179/rar Ag, Tr „a netezi pereţii, a nivela, a îndrepta”; cf. d r i ş-c u f'3°... NETEHUIE adj. fi, pl. netehui AO, h. 808/rar Mh [d. oi] „care se desprinde mereu din turmă”; cf. a n â t i m ă... NETERMENĂT adj. fi netermenătă AO, h. 62,5/rar Dj „neterminat”. NETRÂSĂ adj. f., pi. netrăse AO, h. 211/rar Dj [d. scânduri, şindrilă] „pe care nu s-a dat cu rindeaua, nefinisată”. NETEZĂTOÂRE v. netezitoare. NETEZĂTOR v. netezitoare. NETEZITOARE s. f., pl. netezitori AO, PI. 140/rar Mh; AMD, h. 701-703/prin Bz şi rar Ag, Vn, Br, CI; netezitoare AMD, h. 702/rar Vn „drişcă (de diferite dimensiuni)”; cf. b 1 â n ă 13°... - var. netezătoare s. f., pl. netezitori AMD, h. 701/râr Ag; netezător s. n., pl. netezătoâre AMD, h. 702/rar II; netezitor s. n., pl. netezitoare AMD, h. 701, 702/rar Bz, Cţ. NETEZITOR v. netezitoare. NETREBNIC adj. AMD, Pl. 49/rar Tr [d. terenuri] „neroditor, folosit pentru păşune”: Nedrebnic aşa-i zicea, adică nu trebuia pentru nimic, decât numai pentru păşune, nu era bun de plugărit, de agricultură, şi-i ziceam loc nedrebnic AFLR/898; cf. s i 1 n i c, s p â n â t i c 3°, s t e r p 6 s. - var. nedrebnic adj. AFLR/rar Cţ. NETRIORÂT adj. AO, h. 622/rar Gj [d. grâu, orz] „care nu a fost dat la trior, cu impurităţi”; cf. n e ţ i 1 i n d r â t. NEŢ s. n., pl. neţuri AFLR/rar TI „plasă de sârmă pe care se fixează stuful la acoperiş”: Dacă-i cu stuf [casa] îi pune neţuri, dacă-i cu tablă... pune scânduri ş-o-nveleşte cu tablă/874. NEŢĂLAŞ v. neaţalâş. NETCAIVA v. nescaiva. NEŢILINDRÂT adj. AMD, h. 620/ rar Ot [d. grâu, orz] „care nu a fost dat la ţ i 1 i n d r u, cu impurităţi”; cf. n e t r i o-r ât. NEULTUÎTĂ adj. f., pl. neultuite AMD, Pl. 86-88/rar TI [d. viţa-de-vie] „nealtoită”. NEULUCÂTĂ adj. f., pl. neulucăte AO, h. 211/rar Dj [d. şiţă, şindrilă] „fără şanţ de îmbucare, fără falţ”. NEURDÎT adj. AO, Pl. 124-125/rar Gj [d. zer] „nefiert pentru obţinerea urdei”. NEVÂJNIC v. nevârsnic. NEVÂRSNIC adj., f. nevărsnică AO, h. 161/rar VI; AMD, h. 131/rar Ag [d. oameni] „care nu este în vârstă”. - var. nevâjnic adj. AO, h. 161/rar Gj; nevrâsnic adj./rar Gj. NEVEDIv. năvădi 1°. NEVELÂ v. niveli. NEVELÎ v. niveli. NEVLEÂGĂ adj. f. GM/rar Ag „nepricepută, neîndemânatică”; cf. m e 1 ă... NEVOD v. năvod 2". NEVODÂR s. m., pl. nevodări AMD; GD/rar Cţ „pescar cu n e v o d u 1”. NEVOI vb. IV refl. 1° AFLR/rar TI „a se strădui; a se chinui”: înainte cu bulguru ne nevoiem mai mult/878. 2° impers. GD; AFLR/rar TI „a fi nevoie, a fi necesar, a trebui”: Dacă e ploi mari şi prinde coajă, e nevoiit muşuroiaşu ca să-l răscolim puţin AFLR/881. [Lupul] a spart-o la burtă [pe oaie] şi a nevoit s-o taie omu GD/882. NEVOIAŞĂ adj. 1° f. AMD, Pl. 102/ rar Cţ [d. cânepă] „pipernicită”; cf. j u p u-i t ă... 2° var. nevoieşi adj. m. pl. AMD, h. 35/ rar Br [d. oameni] „slabi, neputincioşi, fără putere”; cf. a m ă r â t1°... NEVOIE s. f. 1° de ~ loc. adj. AMD, h. 35/rar VI, Ag, Db, Ot „slab, fără putere, neputincios”; cf. a m ă r â 11°... 2° a nu avea ~ loc. vb. TDO/rar Dj; GM/prin Db şi rar Ph, Bz, Gr, CI, II „a nu fi interesat, a nu-i păsa”: Da am avut doi câini harnici şi mă păza, nevoie n-aveăm TDO/990. Da ăilalţii cai nici nevoie n-ăvea, ei mânca, nu ştia că ala e lup sau ce este, ce, mai văzuse ei lup? GM/862; cf. a v e â2°... 3° art. cu nevoia GM/rar Tr „fără voia (cuiva)”: Dacă nu ştiu, că n-a văzut-o niminea [când s-a înecat], nici că cu voia, nici că cu nevoea/785. 4° pl. nevoi GM/rar Br „dări, impozite”; cf. d âj d i e... 5° ~ rea AO, h. 146/rar VI „epilepsie”; cf. anemie 2°... NEVOIEŞI v. nevoiaşă 2°. NEVRALGIC s. n. AMD, h. 98/rar Tr „pastilă, tabletă”; cf. a s p i ri n ă... NEVRÂSNIC v. nevârsnic. NEZĂCUT adj., f. nezăcută GM; AFLR/rar Gr, CI „care nu a fost bolnav, care nu a zăcut”: Om nezăcut, nenimic să moară? AFLR/826. NI1 inteij. TDO/rar Gj; GM/rar Ag „uite, iată”; cf. i 61 e... NI2, ~ ... ~ conjunct, corelat. GM; TDM III/rar Db, Ph, Gr, II; GD/rar Cţ „ba... ba; când... când”: Ni mă bătea [soţul] şi mă zgomea, ni venea şi mă lua TDM 111/791. Şi ni să întinde aşa, să lăţeşte, ni să strânge GM/827. NI3 v. nici21°. NIC v. nimic 2°. NICA v. nimic 2°. NICĂ v. nenlc. NICĂRI adv. AFLR/rar Mh „nicăieri”. -var. nicărli adv. TDM III/rar Gr; nicheri adv. GM/rar Gr; nigălerea adv. TDM II/rar Vn. NICĂRÎI v. nicări. NICE v. nici21°. NICECUM v. nicicum 2°. NICEUNUL pron. neg., f. niceuna AFLR/rar Mh, Dj „niciunul”. NICHERI v. nicări. NICHEZÂ vb. I TDM III/rar Db „necheza”; cf. înnechez â... N1CHIDUŢĂ s. m. GM/rar Ph „dracul”; cf. b e n g a... NICI s. n., pl. niciuri AO, h. 419/rar Dj „rât”; cf. f 111... NICI2 1° ~ că... — conjuncţ. corelat. TDO; AFLR/rar Dj „nici... nici”: [Pământul] îl udăm cu apă şi-l facem cu ap-aşa potrivit, nic că moale-aşa, prea moale, da nic că tare-aşa, ştii, potrivit/933. E alţii [cai] dereşi, ni vânăt, ni galben AMD, h. 265/773. 2° var. nlce conj. TDO/rar Dj „nici”. - var. 1° ni, ~...~ conjuncţ. corelat. AMD, h. 265/rar Ot. NICICUM adv. 1° AFLR/rar Cţ „nicidecum”. 2° var. nicecum adv. TDO/rar Mh „în niciun fel”: Tot nuntă [zicem]. Nuntă, altu fel nu să cheamă nicecum!958. NICIUNÎCA pron. negat. GD/rar Cţ dim. de la niciuna: Avea pân sate babe dă le trăgea dă gâlci, da nu mai e nicunica d-alea care era, era babe bătrâne/893. NICODIM s. AMD/rar CI „nicotină”. - var. gricotlnă s. f. GD/rar TI. NICOVÂLĂ s. f. 1° pl. nicovăii AO, h. 461; 636/rar VI, Gj; AMD, h. 336; 578/ prin II şi rar Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI; nicoveli AO, h. 579/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; AMD/Db, Vn, Tr, prin VI, Ag, Gr, CI, II, TI, Cţ şi rar Ph, Br, Ot, If; nicovele AO, h. 461; 636/prin Mh, Dj şi rar VI, Ot; AMD/rar Ag, Db, Vn, Gr, Tr, Gr, CI, II, TI „nicovale”; cf. b â p c ă... 2“ AO, Pl. 135/rar Ot „scaun special pentru cioplit, pentru tras la cuţitoaie etc ”; cf. boc1 3°... 3° AO, h. 595/rar VI „clin de teren rămas nearat între brazde sau la capătul locului”; cf. a m n â r 9°... - var. 1° iicovână s. f., pl. licoveni AMD, h. 336/rar Ph; micovâiă s. fi, pl. micoveli AMD, h. 578/rar TI; micovâlmă s. fi, pl. micovdlme AMD, h. 336/rar CI; mico-vălmi AMD, h. 578/rar CI; micovână s. fi, pl. micovăne AMD/rar Ph; nacovâlă s. fi, pl. nacovăle AFLR/rar Mh; nacovână s. fi, pl. nacovăne AMD/rar Bz; nacovâlă s. fi, pl. năcovăle AO, h. 636/rar VI; AMD, h. 336; 578/prin Br şi rar Ag, Vn, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, TI; năcovăli AMD/rar Db, Ot, Gr; năcovele AO, h. 461; AFLR/rar Gj, Mh; AMD/rar Tr; năcoveli AMD/prin Tr şi rar Ag, Br, If, Gr, II, TI; năcovăli AO, h. 461/rar Gj; năcovâlnă s. fi, pl. năcovălne AMD; GM/prin Ot şi rar VI; năcovelni AMD, h. 578/rar Ot; năcovână s. fi, pl. năcovăne GO/rar VI; AMD; GM/rar Ag, Ph, Bz, Ot; năcovene AMD/rar Ot; neco-vâlă s. fi, pl. necovăle AMD/rar Br, CI, II; necovăli AMD/rar CI; necovele AMD, h. 336/rar Tr; necovâlnă s. f., pl. necovălne GO/rar VI, Ot; AMD, h. 336/rar Ag, Ot; necovelne AMD/rar Ag; hecovelni AMD, h. 578/rar Ot; necovână s. f., pl. necovâne AFLR/rar VI; AMD/rar Ag, Bz; necovene AMD/rar Ag, Bz; necoveni AMD/rar Ag; nicovâlmă s. f., pl. nicovâlme AMD/rar Ag, Ph; nicovelme AMD, h. 578/rar Ph; nicovâlnă s. f., pl. nicovălne AO, h. 461; 579; 636; TD0/V1 şi prin Dj, Ot; AMD, h. 336; 578; 638/Ot, Tr şi rar Ag, Db, Ph; nicovelne AO; h. 461/rar VI, Dj, Tr; AMD/rar VI, Ag, Db, Tr; nicovelni AO, h. 461; 579/rar VI, Dj, Tr; nicovălrti AO, h. 461/rar VI, Dj, Ot; AMD/prin Tr şi rar Ag; nicovână s. f., pl. nicovăne AFLR/rar VI; AMD/Ph, Bz, prin Db şi rar VI, Ag, Ot; nicovăni AO, h. 579/rar Tr; AMD/rar Ag, Ph; nicovene AMD/Db, Ph, prin Ag, Bz şi rar VI, Vn, Ot; nicoveni/Ph, prin Db, Bz şi rar Ag, Vn, If; nocovâlă s. f., pl. nocovâle AMD/prin CI şi rar Gr, II, TI; nocovele AMD, h. 578/rar Db, Tr, II; nocoveli AMD, h. 336; 578/prin II şi rar Br, Tr, Gr, CI; nocovâlnă s. f., pl. noco-velne AMD, h. 336/rar VI; nocovelni AMD, h. 578/rar VI, Ot, Tr; nocovănă s. f., pl. nocovene AMD, h. 336/rar Ag; nocoveni AMD, h. 336; 578/rar Ag, Bz. NICOVÂLMĂ v. nicovală 1°. NICOVÂLNĂ v. nicovală 1°. NICOVÂNĂ v. nicovălă 1°. NICOVĂLITĂ s. f. GO/rar Gj dim. de la n i c o v ă 1 ă 1°. NICULÂRE v. inaculâre. NICULIŢEÂN s. m., pl. niculiţeni AMD/875 „locuitor din comuna Niculiţel”. NIGĂIEREA v. nicări. NIGEL v. negel 1°, 3°. NIGHÎNĂ s. f. TDM III/rar Gr „neghină”. NIGREÂLĂ v. negreală 3°. NIHOÎ v. mihof. NIHONÎ v. mihoi. NIHOTÎ vb. IV AMD, h. 265 MN/ prin Vn „a necheza”; cf. înnechez â... NIHPĂL v. nipăl. NIMA v. nimini. NIME v. nimini. NIMEÂRĂ s. f. AFLR/rar Mh „nimereală; potriveală”. NIMENA v. nimini. NIMENE v. nimini. NIMENICA pron. negat. GM/rar CI dim. de la nimeni'. Nu mai ţese nimerică acu AFLR/728. - var. nimeric pron. negat. AMD, Pl. 35; GM; GD/rar Br, CI, II, TI, Cţ; nime-rica pron. negat. AMD, Pl. 35; GM; GD/ Br, TI, prin CI, II, Cţ şi rar Bz; nimerică pron. negat. AMD, Pl. 35; GM; GD/prin Br, II, Cţ şi rar Vn, Bz, CI. NIMER v. nimini. NÎMERÂ v. nimini. NIMERE v. nimini. NIMEREA v. nimini. NIMERI v. nimini. NIMERI vb. IV tranz. şi refl., ind. prez. 3 sg. (se) nimere AFLR/prin Mh şi rar Gj, Dj; (se) nimere AO, h. 115; AFLR/ prin Gj, Mh şi rar Dj; se nimereără AFLR/ rar Mh „a (se) găsi ceva din întâmplare; a se potrivi; a afla ceva (pe întuneric)”: Pipăi, umbli să nimer! ceva AO/938. [Umblă cu colinda] flăcăi, oameni, care... cum să nimere AFLR/941; cf. î n n ă p ă d L. -var. limeri vb. IV tranz. AFLR/rar Dj; nemeri vb. IV TDO; AFLR/rar Ot; ind. prez. 3 sg. nemere AFLR/rar Gj. NIMERIC v. nimenica. NIMERICĂ v. nimenica. NIMERICĂ v. nimenica. NIMERLEA v. nimini. NIMETE v. nămăt1 1°. NIMEZ v. namiâz 1°, 2°. NIMEZĂTOÂRE s. f. GM/rar Ot „loc neîngrădit pentru odihna vitelor la n i m i a-z ă”: Aşa mai către prânz, când se satură vitele, să trec la nimezătoâre-i ziceam noi, la umbră, acolo să culcă animalele/759; cf. atârnător 3°... NIMIÂZ v. namiâz 1°, 2°. NIMIÂZĂ v. namiâz 1°, 3°. NIMIC 1° adv. TDM I/rar VI, Ag „deloc”: Când am venit [din refugiu] acasă la noi, la tata sosirăm la poartă. Ieşi tata la poartă: „Ai cui sânteţi voi?” Eu de colo „Păi ce, nu ne mai cunoşti?” Nu ne cunoştea nimic, deloc, p-aici ziceai că-i pustiu/679. Acu să ferească Dumnezeu să bolnăvim unu din noi... pui cazuri grele, rele! Să mor eu, să rămâie [soţul], ce face? Că nu să uită nici... nu să uită nimic, nimic nu să uită nurorile, da nici nu calcă pă la noi/760; cf. c ă p ă t â i 3°... 2° var. nimi'că pron. negat. AFLR/rar Mh; Cţ „niciun lucru”: Nu ne-a cântat lăutaru, nu nimicălea GM/827. Nu să căta nica-n târg TDM 11/726. - var. 2° mic pron. negat. TDM Il/rar Vn; mica pron. negat. TDM II, III/rar Vn, II; mică pron. negat. AFLR/rar Dj; mimica pron. negat. TDM II/rar Vn; nemic pron. negat. TDM I, III/rar Ag, CI; nemica pron. negat. TDM I/rar Tr; nic pron. negat. GD; AFLR/rar TI, Cţ; nica pron. negat. AFLR,' rar TI; nimicălea pron. negat. AMD, Pl. 35; GM/rar Gr; nimnic pron. negat. AFLR/ rar Ag. NIMICĂLEA v. nimic 2°. NIMICĂRÎMURI s. f. pl. GM/rar Ag „nimicuri”: Da, nimicărimur/ d-astea mănâncă, dulciuri ce nu să există/787; cf. c âr c â 1 ă... NIMICÂRIŢĂ s. f. AO, h. 630/rar Tr „rămăşiţă (floare, pleavă) din fân (adesea folosită pentru inhalaţii)”; cf. c o â d ă 8°... NIMICEÂLĂ s. f. GM/rar Ag „slăbiciune, epuizare fizică (în urma unei boli)”: A zăcui de friguri şase ani ş-a rămas aşa nimicită, din nimicâla aia i-a ieşit o bubu-liţă-n cap ca lintea/768; cf s 1 ă b i c i u n e 4°. NIMICIT adj., f. nimicită GM/rar Ag „slăbit, epuizat”: Eu am rămas tot nimicită. Sunt nimicită c-o amarâtă de casă n-am ce să-i mai fac/768; cf. a m ă r â 11°... NIMICURĂ s. f. 1° GM/rar Ot „om de nimic”: Tu, o nimicură, să mă pândeşti?/ 761; cf. v ăg h i n â ş. 2° GO/rar Dj „personaj din basme care, în mod miraculos, poate lua diferite înfăţişări” [?]: însă tata al băiatului ăsta era... era un fel dă, cum să spun, de nimicură, aşa să zic, s-a făcut într-un urs/933. NIMICUŢ pron. negat. GM/rar Ph dim. de la nimic: Nemţii nu ne zălogea, nu ne lua nimicuţn\&. NIMICUŢICA pron. negat. GM/rar 11 dim. de la n i m i c u ţ: N-am zis nimi-cuţica/858. NIMIEJI v. namiâz 1°, 2°. NIMIEZ v. namiâz l°-4°. NIMIEZÂRI s. m. pl. GM/rar Db „un fel de insecte care bâzâie la n i m i a z ă”. NIMIEZEÂLĂ s. f. GM/rar Gr „odihnă a vitelor la n i m i a z ă”. NIMIEZI v. namiâz l°-3°. NIMIEZÎ vb. IV GM/rar Tr „a mânca la n i m i a z ă”: Nimiezeăm acolo la nimiază cu vitele/778; cf. a m i e z i... NÎMINEA v. nimini. NIMINI pron. negat. A O, h. 383/Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Tr; AMD, Pl. 35; TDM 1, III/Ag; Db, Ot, Tr, prin Ph, Gr şi rar VI, Vn, Bz, Br, CI, TI „nimeni”: Nu era nimini p-afară, ploua dă cura păraile TDM 1/675. Mie nu mi-a arătat nimeri... da am văzut şi eu la alţii AFLR/716. Nu ştia nima cum o duc şi ce fac AFLR/947. A lăsat-o aşa a nimuruiAFLR/716. -var. nima pron. negat. AO, h. 53; 265; 383; TDO; AFLR/Gj, Mh şi prin Dj; AMD, Pl. 35/rar Ag; nlme pron. negat. AO, h. 383/rar VI; AFLR/rar Gr; nimena pron. negat. TDM III/rar Gr; nimene pron. negat. AMD/rar Br; nimer pron. negat. GM/rar II; nimera pron. negat. AFLR/rar TI; nimere pron. negat. GD/rar Cţ; nimerea pron. negat. AMD; GM; TDM II; GD; AFLR/C1, II, prin Bz, TI, Cţ şi rar Ph, Vn, Gl, Br; nimeri pron. negat. AMD; GM; GD/Bz, CI, II, Cţ, prin Vn, Br şi rar Ph, TI; nimerlea pron. negat. GD/rar Cţ; niminea pron. negat. AO/Dj şi rar VI, Mh, Ot; AMD; TDM I, III; AFLR/prin Ag, Db, Ot, Tr, Gr şi rar VI, Ph, Vn, Bz, CI, Ii, TI, Cţ; nimini pron. negat. AMD/rar Ot; nimirea pron. negat. AMD; TDM II/rar Br, TI; nimiri pron. negat. AMD/prin TI şi rar Br; genit. nimărui AFLR/rar Ag; GD/rar TI; nimurui AFLR/rar Ph. NIMINI v. nimini. NIMIREA v. nimini. NIMIRI v. nimini. NIMNÎC v. nimic 2°. NINGHIN v. nanghină. NINSORÎCĂ s. f. GM/rar II dim. de la ninsoare. NÎNTEA v. înainte 3°. NIPĂL s. n. AMD, h. 687/rar Ot, Tr „ciocan, mare, de lemn; mai”; cf. m ă i u c 1°. - var. nflipăl s. n. AMD, h. 687/rar Tr; nipăn s. n./rar Tr. NIPĂN v. nipăl. NIRLĂUÎ v. mierlăi. NISCAI adj. nehot. TDM II/rar Db „oarece, ceva, nişte”; cf. n e s c a i v a... - var. nescai adj. nehot. TDM III/rar Db. NISILNIE s. f., pi. nisilnii GD/rar Cţ „ciubăr de formă specială, cu toarte şi băieri de atârnat pe spate, cu care se transportă strugurii culeşi şi se toarnă în lin”; cf. n â-s â 1 c ă 1°... NISIPÂR s. m. GM/rar Db „căruţaş care transportă nisip”. NISIPI vb. IV refl. GD; AFLR/rar TI, Cţ „a se astupa cu nisip”: Da acuma s-a năsîJat ghiolurile, acuma nu mai sânt ghioluri... s-a năsîJat GD/878. -var. năsipi vb. IV refl. AMD, h. 545; GD/rar TI. NISIPOS adj. AO, h. 584/rar Dj, Ot [d. pământ] „afinat, fărâmicios ca nisipul”; cf. ars... -var. năsipos adj. AO, h. 584; TDO/ prin Dj şi rar VI, Mh, Ot. NÎŞCAVAI v. nescaiva. NITÂIMĂR (3 sil.) s. n. AMD, PI. 170-171/rar Gr „ciocan special pentru nituri”. NITUITOR s. n., pl. nituitoăre AO, PI. 137/rar Mh „başchie”; cf. b a s c h i e 1°... NIŢĂLÂŞ adv. TDM II; AFLR/rar Vri, Br dim. de la niţei. Am învăţat niţălăş nemţeşte TDM 11/722; cf. n i ţ e 1 u ş. NIŢEL adv./adj., pl. niţei, f. niţică, pl. niţele AO, h. 384; TDO; AFLR/Dj, prin Gj, Mh, Ot şi rar VI, Tr; AMD, h. 587; TDM I—III; AFLR/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, CI, II, Cţ, prin Vn şi rar Bz, Br, If, TI „puţin, în cantitate mică”: Punem faină de grâu şi o împielmăm cu niţică sare TDO/ 970. A ieşit luna niţei TDM 11/724. Mai strângem pin grădină câte niţel burian AFLR/701. Dacă s-a făcut niţel sat, s-au mutat aici id./706. Are şi ea niţică mese-rioară id./713. NIŢELUŞ adv. AO, h. 384; TDO/rar Gj, Dj; TDM I, III/rar Ag, II dim. de la niţel; „puţintel”; cf niţălăş. NIVELf vb. IV AO, h. 197; TDO/rar Gj, Mh; AMD, h. 80; 179; TDM III/rar Ph, Vn, Br, Tr, CI „a nivela”: [Face] aria unde-i loc bun, ia sapa şi niveleşte locu ăla bine, bine TDO/941; cf. în n i v e 1 â... -var. anilivâ vb. I TDM II/rar Bz; arinivâ vb. I AFLR/rar Gr; nevelă vb. I TDM II/rar Vn; neveli vb. IV GD/rar TI. NIVELITOÂRE s. f. AMD, h. 701/ rar Bz „drişcă mare”; cf. d r e p t â r 1°... NIVIDÎ v. năvădi 1°. NO interj. AFLR/rar Cţ „ei bine!”. NOÂPTE s. f. 1° de ~’loc. adv. TDO/ rar Dj; de de ~ loc. adv. GM/rar II „din noapte, în timpul nopţii”: La douăsprezece dă noapte GM/770. 2° var. noăptelea, de-n ~ Ioc. adv. AFLR/ rar Dj „de cu noapte, înainte de a se face ziuă”. NOĂPTELEA v. noapte 2°. NOÂTEN v. noătin 3°. NOÂTENĂ v. noâtină 2°. NOÂTIN s. m., pl. noătini 1° AMD, h. 670/prin Tr şi rar Db, Ot „ied până la vârsta de doi ani”; cf. m i 6 r 4°... 2° AMD, h. 671/rar VI, Ot „berbec tânăr, de doi-trei ani”; cf. m i 6 r 3°... 3° AMD, h. 268 MN; Pl. 123-124; GM/ Ph, Vn, Bz, Br, II, TI, Cţ, prin CI şi rar Db, Ot, Tr, If „mânz între un an şi trei ani”. -var. noăten s. m., pl. noăteni 3° AMD, h. 669; Pl. 123-124; TDM IlI/Ph, Vn, Bz, Br, II, prin Cţ şi rar Gl, CI, TI. NOÂTINĂ s. f., pl. noătine 1° AMD, h. 670; Pl. 125/rar Db, Tr; noâtinilr&r Tr „iadă între un an şi doi ani”; cf. v ă t u i e 5°. 2° AMD, Pl. 123-124; AFLR/prin Bz, CI, II, TI, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, Vn, Br, Ot; noătini AMD, Pl. 124/rar Tr, TI „mânză între un an şi trei ani (înainte de prima fâtare)”. 3° AMD, Pl. 123-124/rar Ag „oaie bătrână (stearpă)”; cf. b a b â n ă. 4° AMD, Pl. 124/rar CI „cal (indiferent de sex) slab şi bătrân; gloabă”: Ce mai faci, mă, cu noătina aia, că nu mai e bună dă nimic/864; cf. t a 1 ă n 3°. -var. 2° noâtenă s. f., pl. noătene AMD, Pl. 123-124; TDM IlI/Vn, Bz, Br, prin Ph, II, Cţ şi rar Db, TI; noăteni AMD, Pl. 124/rar CI. NOCOVÂLĂ v. nicovală 1°. NOCOVÂLNĂ v. nicovâlă 1°. NOCOVÂNĂ v. nicovală 1°. NOD s. n., pl. noduri 1” AO, h. 439/rar Gj „rest din tulpina de porumb rămas în pământ după tăiatul cocenilor”; cf. c i o â-tă1 1°... 2° art. în expr. a da nodul AO, h. 612/ rar Gj, Mh, Dj [d. cereale] „a înspica”; cf. g u ş â... 3° AO, h. 85/prin Dj şi rar Ot; - în gât/ rar Gj, Dj; art. nodul, ~ beregăţii AO/rar Dj, Tr; AMD, h. 52/Tr, prin Ot şi rar Ag, Vn, If, TI, Cţ; - bereguşului AMD/rar Cţ; — beţivanului GD/rar Cţ; ~ de la Adăm AMD/rar Vn, Br; - gârgălodului AO/rar Mh; ~ gârleânului AO/rar Ot; - grile-jului/rar Mh; - lui Adâm/rar VI, Gj „mărul lui Adam”; cf. g â_r g ă 1 ă u... 4° art. nodul gâtului AMD, h. 31/rar Db „omuşor”; cf. beregată 2°... 5° art. nodul genuchelui AO, h. 120/ rar Ot; ~ genuchiului AMD, h. 86/rar II „rotula (genunchiului)”; cf. bilă... 6° AO, h. 124/prin Gj şi rar VI, Dj, Tr; AMD, h. 90/Ag, Db, Bz, CI, II, prin Ph şi rar VI, Tr, Gr, Cţ; noade AMD/rar Ag, Ph; art. nodul gleznei/ ~ de la gleznă AO/rar VI; AMD/rar VI, Ph, Vn, Ot; - lăbei/rar Cţ; ~ piciorului/Za picior AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot, Tr; AMD/Ag, CI, prin VI, Db, II şi rar Bz, Br, Ot, Gr „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... NODĂRÂR v. nodurăr 3°. NODÎŢ s. n., pl. nodiţe AO, h. 124/ prin Mh „oul piciorului”; cf. e h I ş i ţ ă2 3°... - var. nodlţă s. f, pl. nodiţi AO, h. 124/prin Mh. NODIŢĂ v. nodiţ. NODORÂR v. nodurăr 2". NODURÂR s. n., pl. nodurăre 1° AO, h. 738/rar VI „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte în natră”; cf. b â t ă1 3°... 2° AMD/rar Bz „băţ de care se leagă la sulul dinainte (cu noduri) capătul urzelii când se începe ţesutul”; cf. g u r i 16 r 1°... 3° var. nodărâr s. n., pl. nodărăre AMD, Pl. 121/rar Cţ „uruioc, piedin”; cf. c a d e n 1 âţ... -var. 2° nodorâr s. n., pl. nodorăre AMD/rar Bz. NODURELE s. n. pl. GM/rar Gr [în descântece] dim. de la nod. NOGLÂISM v. noglâizn 1°. NOGLÂIZĂN v. noglâizn 2°. NOGLÂIZBĂR v. noglâizn 2°. NOGLÂIZIN v. noglâizn 2°. NOGLÂIZIR v. noglâizn 2°. NOGLÂIZN (2 sil.) s. n., pl. noglă-izne 1° AMD/rar Tr „tipar pentru confecţionat capete de şuruburi”. 2° var. noglăizăn s. n., pl. noglăizăne AMD, Pl. 178/rar Cţ „tipar de făcut caiete”; cf. c h 6 r n ă r 3°... 3° var. rongâizuri s. n. pl. AMD, h. 695/rar Tr „masă, banc de lucru”; cf. bancă 1°... -var. lognăizni (3 sil.) s. m., pl. lognăizni 1° AO, Pl. 140—141/rar Dj; ioiclăizmă s. f., pl. loiclăizme 2° AO, Pl. 140-141/rar Dj; longlâizn s. n., pl. long-lăizne 2° AMD, Pl. 178/rar Gr; noglaism 370 NORĂ NOJÎ vb. IV intranz. 1° AMD/rar Db [d. plante] „a creşte, a se dezvolta”: Nu mai nojeşte porumbu dacă nu rupem puii/ 700. 2° GM/rar Ph „a prospera, a progresa”. Atunci să nojjâscă, s-adauge când o noji lemnele şi pietrele... şi când l-oi împinge eu cu mâna/707; cf. a j u n g e 3°... NOJÎCĂ v. nojiţă 2°. NOJIŢĂ s. f., pl. nojiţe 1" AO, h. 300/prin Gj, Mh; nojiţHrar Mh „fiecare dintre găurile prin care se bagă aţa/ cureaua la opinci”; cf. b e 1 c i u g 3°... 2° pl. nojîţi AO, h. 299/rar VI, Gj; AMD, h. 489/rar Db, Ph, Bz, Gr, Cţ „sfori cu care se leagă opincile de picioare”; cf. agăţătoare 3°... 3° AO, Pl. 122-123/rar Ot „baieră la găleată, oală etc.”; cf. o b r â m e, p i e d i-c ă 4°, t o ă r t ă 1°, v â r z 6 b 9°. -var. 2° năjiţă s. f., pl. năjiţe AMD, h. 489; AFLR/rar Vn, II; năjuţă s. f, pl. năjuţe AMD/rar Tr, CI; nojlcă s. f., pl. nojicilmr Ph, Br. NOMÂT v. nămât1 1°. NOMETE v. nămăt1 1°. NOM9ĂRE v. nămol 1°. NOMOLv. nămol 1°. NOMOLI vb. IV AFLR/rar Cţ „a se introduce viţa-de-vie, la plantare, în pământ galben şi baligă”; cf. m o c i r I L. NOMOLIT v. nămoh't 2°. NONGLĂIZIR v. noglăizn 2°. NONGLĂIZNI v. noglăizn 2°. NOOR v. nour. NOORE v. nour. NOOREĂLĂ v. noureălă. NOPĂRCĂ v. năpârcă l°-4°. NOPTĂ vb. I intranz. AO, h. 277/rar Dj „a înnopta”. NOR v. nour. NORĂ s. f., pl. nori AO, Pl. 21/Gj, Mh, Dj, Ot, prin VI şi rar Tr; AMD, h. 161 MN/Ag, prin Db, Ph, Gr şi rar VI, Bz, Br, Ot, Tr, If, CI, II, TI; nore AO/V1; AMD/ prin Db şi rar VI, Ph, Vn, Br, Tr „nurori”. - var. nuroră s. f. GM/rar Gr. 371 NOGLĂIZNI s. n. lp AO/rar Dj; noglăizbăr s. n., pl. noglăizbăre 2° AO/rar Dj; noglăizin s. n., pl. noglăizine 27rar Mh; noglâizir s. n. 2° AMD/rar Ot; noglăizni s. 2° AO/rar Qt; nonglâizir s. n. 2° AMD/rar Ot; non-glâzni s. 2° AO/rar Ot. NOGLĂIZNI v. noglăizn 2°. NOHA v. nohân. NOHÂN s. AMD, Pl. 86-88;-GM/prin Br şi rar Vn, TI, Cţ „soi de viţă-de-vie”. - var. noha s. AMD, Pl. 86-88/rar Vn; nohână s. f./rar Gl. NOHANĂ v. nohân. NOIĂM v. noian. NOIAN s. n., pl. noiănuri AMD, h. 527/rar Ag, Db „troian de zăpadă”; cf. h â 1 ă1 2°... - var. noiâm s. n., pl. noiămuri AMD, h. 527/rar Ph. NOIEMBERE v. noiembrie. NOIEMBRE v. noiembrie. NOIEMBRIE (3 sil.) s. m. AMD, h. 513/Br, Tr, prin Ph, Ot şi rar VI, Ag, Db, Vn, If, Gr, II, TI „numele lunii noiembrie”; cf. A n d r e i... - var. noiembere s. m. AO, Pl. 43/rar Gj, Mh; noiembre s. m. AMD, h. 513; GM; TDM II, III/Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, CI, II, TI, Cţ, prin VI, Gr şi rar Vn, Br; noiemvere s. m. AO/rar Gj, Mh; noiem-vire s. m./rar Mh; noiemvre s. m. AMD; GM/prin Ag, Tr şi rar Db, Ph, Vn, Br, CI, II, TI; noiemvrie (4 sil.) s. m. AMD/rar Ph, Vn, Gl, Tr, If, Cţ; noiemvrie (3 sil.) s. m./rar Bz, TI. NOIEMVERE v. noiembrie. NOIEMVIRE v. noiembrie. NOIEMVRE v. noiembrie. NOIEMVRIE (4 sil.) v. noiembrie. NOIEMVRIE (3 sil.) v. noiembrie. NOIMĂ (2 sil.) s. f. GM/rar Br „termen ironic, uşor depreciativ, la adresa unei persoane; sărăcie”: Ea, noima, nu plângea deloc/741; cf. z n â m ă. NOIME, pe ~ loc. adv. AMD/rar Tr „pe stil nou”. NOIŢĂ s. f., pl. noiţe AMD, h. 54/rar Ag „aluniţă (pe obraz)”; cf. a 1 u n e 1... NOREÂLĂ NOREÂLĂ v. noureălă. NORELE s. f. pl. AMD, h. 315/rar Db „zorele”. NORIU adj., f. norie AMD, h. 498; GM/prin Gr şi rar Db „de culoarea norilor; albastru deschis”; cf. a 1 b â s t r i... — var. nourfu adj., f. nourie GM/rar Db. NOROÂCE s. n. 1° pl. tantum GM/rar Vn „obiceiul de a pune, în seara de Bobotează sau de Anul Nou, foi de ceapă pentru a ghici starea vremii în cursul anului”: Noroăcili în seara de Bobotează şi la Sfântu Vasile să face: zis la Anu Nou [...] foi de ceapă, joacă aşa şi pune lunili/727. 2“ var. năroc s. n. TDO/rar Gj, Mh „destin favorabil; şansă”: Da atâta am avut nărocu c-a fost sănătoşi [copiii]/905; cf b â ft i n ă... NOROCI vb. IV intranz. TDO; AFLR/ rar Mh, Dj „a ura noroc”: Şi încep să norocească [la nuntă], să dea chiot, să ureze sănătate tinerilor TDO/983. NOROD v. nărod 1°. NOROZÎ v. nărozi 1°. NOSÂLCĂ v. năsâlcă 2°. NOSEMÂZĂ v. nozemoză. NOSIMOZĂ v. nozemoză. NOST pron./adj. posesiv, pl. noşti, f. noastă, pl. noaste TDO;AFLR/Gj, prin Dj şi rar Mh, Ot; AFLR/rar Ag, Bz, TI „nostru”: Avem trei centruri în comuna noastă AFLR/681. Venea veri de-a noştî, doi sau trei id./878. -vai-, nostu pron./adj. posesiv, f. pl. noăşte AFLR/rar Gj, Mh. NOSTU v. nost. NOTENÂŞ s. m., pl. notenâşi AMD, h. 268 MN; GM/rar Bz, CI dim. de la no a-t i n 3°. NOTINICĂ s. f. AO, h. 410/rar Mh; AMD, PI. 122-123/rar Tr dim. de la noatină („mia fătată în primăvara respectivă”). NOTIOR s. m., pl. notiori AO, h. 743/ rar Dj, Tr dim. de Ia noatin („miel fătat în primăvara respectivă”). NOZEMOZĂ NOTREĂŢĂ v. mătreâţă 2°. NOTRETE v. nutreţ 2°. NOTREŢ v. nutreţ 2°. NOUĂ 1° adj. AFLR/rar TI „nou”: în seara de Anu Nouă, atunci se face, mama lu Dumnezeu! să face capră/883. 2° din ~ loc. adv. AFLR/rar TI „din nou, iar”; cf. i â r a ş. 3° noua, de-a ~ GO/rar Dj „urare adresată celui care strănută”. NOULIŢ adj., nou ~ GM/rar Ph „foarte nou, nou-nouţ”: CosciugU noi l-am tăiat cu toporaşu-aşa că era nou-nouliţ f?716. NOUR s. m., pl. nouri AO, h. 312; AFLR/Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 523 MN; GD; AFLR/rar TI „nor”. - var. nâur s. m., pl. năuri AMD, h. 523 MN/prin TI; năure s. m., pl. năurii rar TI; noor s. m., pl. noori AO/prin Gj, Dj şi rar VI; AMD/rar TI; noore s. m., pl. noori AO/rar Gj, Dj; noure s. m., pl. nouri AO, h. 312/rar Gj, Dj; nor s. n., pl. nâruri AMD/rar CI, II. NOURE v. nour. NOUREĂLĂ s. f. GO/rar VI „timp noros”: N-o cosăşti [iarba] săptămâna asta [...] că mi să pare cam nouoreulă/90\; cf. noureâţă. - var. nooreălă s. f. AFLR/rar VI; noreălă s. f. AMD, h. 523/rar Db. NOUREÂŢĂ s. f. TDO/rar Gj „timp noros”: Da nu să leagă via decât când este nouoreăţă şi în urma pioii/921; cf. noure â 1 ă. NOURIU v. noriu. NOVĂ s. f. GO/prin Gj; GM/rar VI, Ot „soi de viţă-de-vie nealtoită”. NOZÂC v. mozâc. NOZEMĂ v. nozemoză. NOZEMOZĂ s. f. AMD, Pl. 92/rar Ot, Tr „boală a albinelor, cel mai adesea provocată de îngrijirea defectuasă din timpul iernii; nosemoză”. -var. neosem s. AMD, Pl. 91-92/rar Tr; nesămoză s. f. AO, h. 693/rar Mh; nesomeză s. f. AO/rar Ot; nosemâză s. f. AMD/rar Db; nosintoză s. f. AMD/rar Cţ; nozemă s. f. AO/rar Dj; AMD/rar Ot, Tr, Cţ; simbză s. f. AMD/rar Vn. NUCĂ s. f., pi. nuci 1° GM/rar Tr „capsulă de bumbac”: Când vata să cocea, crăpa nuca aşa şi işa vata-n sus. înflorea bumbacu, făcea nucile-alea, făcea nucile/ 804; cf. g ă o ă c e 6°... 2° var. lucă s. f., pl. luci GM/rar Bz „fructul nucului”. NUCĂRÎE s. f. AO, h. 487/prin Gj, Dj şi rar VI, Ot; AMD, h. 371/rar Ag, Ph, Vn, Br, Tr, Gr, II „nucet”; cf. 1 i z i 6 r ă 2°... NUCEÂNCA s. f. art. GM/rar Gr „numele unui dans popular”. NUCITEÂN s. m., pl. nuciteni AMD/811 „locuitor din comuna Nucet”. NUCŞOÂRĂ s. f. AMD, P1.86-88/rar Tr; ~ âlbă/rar Tr „soi, varietate de viţă-de-vie”. NUCŞOREÂN s. m., pl. nucşoreni AMD/674 „locuitor din comuna Nucşoara”. NUCULÎŢĂ s. f„ pl. nuculiţe GM/rar Br; nuculiţi AMD, h. 415/rar Db dim. de la nucă. NUIA s. f., pl. nuiele AO, h. 736/Dj şi rar Mh, Ot „vergea între firele de urzeală”; cf. b 1 ă n i ţ ă 5°... NUIELĂ vb. I tranz. AO, h. 194; GO/ prin Mh şi rar Gj „a bate nuiele la pereţii casei de lemn ( ca să se prindă tencuiala)”; cf. a r ă c i... - var. nuieli vb. IV tranz. AO, h. 194/ prin Mh; AMD, h. 177/rar Db. NUIELET s. n., pl. nuieleturi AMD, h. 408, 411/rar Cţ „zăvoi”; cf. c h 1 c i u... NUIELI v. nuielâ. NULĂ1 adj. f. AO, Pl. 34; GO/rar Gj [d. făină] „de calitate superioară”. NULĂ2 s. f. GM/rar Ag „maşină de curăţat coaja de pe buşteni”: [Sora mea] doi ani de zile a fost pe maşină, acolo la Stâlpeni, la nulă-i spunea. Trăgea nişte lemne aşa la... maşină, le lua aşa coaja aia de deasupra/688. NUMA, ~ că ce loc. adv. TDO/rar VI „numai ce, abia ce”: Când venise dumnealor, mima că ce plecase căruţa/917. NUMAIÎNDECÂT adv. GM/rar Db „numaidecât”. - var. numandecât adv. GD/rar TI. NUMANDECÂT v. numaiîndecât. NUMĂR v. umăr 5°. NUMĂRĂ vb. I refl. AO, Pl. 141/rar Mh; AMD, h. 155; 197; 204; 322/rar Ag „a se numi; a se considera”: Aia să numără tăietoare de ghivent AO/948. Oamenii care vin din partea miresii să numără pocânzeii AMD, h. 155/766. Ambar să numără un vas dă păstrez în el AMD, h. 322/766; cfnumi2°. NUMĂRĂTÂŢII s. f. pl. AFLR/rar Mh „numerotării”. NUMĂRĂTOAREA s. f. art., ~ ouă-lor AFLR/rar Gr „numele unei sărbători (Rusalii?), când se numără ouăle, a cărei nerespectare este pedepsită cu ologeală”: [De Rusalii] să ţine sărbătoarea care se numără ouăle, numărătoarea ouălor/835. NUMI vb. IV tranz. şi refl. pas. 1° TDO; AFLR/rar Gj; GM/rar Bz „a (se) fixa, a (se) stabili un termen, un lucru”: Mi-a numit unchiaşu un stup din ăsta de patru scânduri GM/731. Le măsoară [oile] în ziua în care să numeşte de oamenii care sunt TDO/935. Strâng pomi sălbatici, cireşi, meri, peri [...] şi-i plantez în locul numit, unde-1 am eu AFLR/939; cf. h o t ă r î 3°... 2° var. lumi vb. IV tranz. şi refl. AMD, Pl. 101-102; 110-111; GM; TDM I/rar Tr, Gr „a se numi”: Cânepă dă toamnă să lumeşte aia AMD, Pl. 101-102/788; cf. numără 1°. NUMIRE s. f. AMD/rar VI „nume, denumire”: N-aş putea şti dă unde are numirea [satul]/756; cf. 1 u m e. NUMIT adj., pl. numiţi TDM III/rar Gr; AFLR/rar TI „renumit, vestit”: Era doi-trei băieţi care era numifilS25; cf. vestitor. NUMOL v. nămol 1°. NUN s. m., pl. nuni 1° ~ măre AMD, h. 148/Ag, Vn, Bz, Br, Ot, Tr, II, Cţ, prin Db, Gr, CI şi rar Ph, Gl, TI „naş în ziua nunţii”; cf. n ă n â ş... 2° AMD, h. 150 MN/rar Ag; ~ mâre/ rar Ag „naşul în raport cu părinţii copilului botezat; cumătru”; cf.ciimătru... 3° AO, Pl. 21/rar Dj „mire”; cf g 1 n e-r e 1°... -var. 1° nune s. m., pl. nuni, ~ măre AO, Pl. 19/rar Ot; pl. nune mari!rar Ot. NUNĂ s. f. 1° pl. nuni AMD, h. 148 MN/prin Ag, Br, Gr şi rar Db, Vn, Bz, Ot, CI; ~ măre AO, Pl. 19/rar Ot; AMD/Bz, Br, II, Cţ, prin Ag, Vn, Ot, Tr, CI şi rar Db, Ph, Gl, Gr, TI „naşă în ziua cununiei”; cf. n ă n â ş ă... 2“ pl. nuni AMD, h. 150 MN; 151 MN/rar Ag „naşa în raport cu părinţii copilului botezat”; cf. c u m ă t r ă... 3° ~ mică AMD, h. 148 MN/rar Gr „fiica nunilor”. 4° pl. nune AO, Pl. 21/rar Dj „mireasă”: înainte îi zicea nună [miresei]/974; cf. î m-părăteâs ă... 5° art. nuna GO/rar Dj „hora care se joacă la nuntă după cununie; nuneasca”: [Mirii] să cununau, veneau acasă, făceau nima, jucau nuna!988; cf. c o n c i 1°... NUNE v. nun 1°. NUNEĂUA s. f. art. GM/rar II „dansul nuneasca”; cf. c o n c i 1°... NUNÎŢĂ s. f. AMD, h. 148/rar Db dim. de la nună. NUNTĂRI s. m. pl. GM/rar Br „rude ale mirilor care pregătesc nunta”: Punea cine face nunta, ştii, punea, vorbea ei acolo, părinţii o punea a doua săptămână, a treia săptămână... a vorbit ei, s-a-nţeles, acolo, s-a-nţeles cu nuntări/749; cf. n u n t â ş i 2°. NUNTĂŞI s. m. pl. 1° AMD, h. 155/ rar Bz „participanţi la ceremonialul nunţii, dar nu şi la masă”: Nuntaşi să spune ziua şi meseni noaptea, când dă darurile/747. 2° AFLR/rar Ot „persoane (rude ale mirilor) care pregătesc nunta”: Prima dată, de grijă au nuntaşii, cum s-ar spune, să taie porc, să taie păsări, să facă cozonac, să facă pâine/934; cf. n u n t â r i. 3° AMD; GM/rar Vn, CI „călăreţi din alaiul nunţii”: Nuntaşii merg călări, prezintă nunta şi zic colăcirea şi iertăciunile AMD/ 728; cf. c ă 1 ăr âş 3°... NUNTĂ s. f. 1° pl. n ănte AO, Pl. 20/ prin VI şi rar Ot; AMD, h. 155 MN; AFLR/ Ag, Ph, Bz, Br, Tr, CI şi prin Vn, Gr, II, Cţ „nunţi”: Aşa să făcea nunţiii nainte AFLR/ 699. 2° GM/prin Tr şi rar CI „horă, petrecere între tineri, distracţie”: Când este muzică, să strânge fete, băieţi, cine vrea să duce la nuntă, c-aşa-i spunem. Ne ducem la nuntă şi jucăm/780. 3° AFLR/rar Cţ „(perioadă de) împerechere a lupilor, câinilor”: [Lupii] au şi ei nunta lor, cum să zice, s-adună, lupu, lupoaica, ca să... căţeleze şi ei... cum să zice ţărăneşte/899; cf. c ă ţ e 1 â r f e... NUNTĂŞÎTĂ adj. f., pl. nuntăşite AO, h. 175/rar Mh „care participă la nuntă”. NUNTEĂN s. m., pl. nunteni AO, h. 175/rar Tr „participant în alaiul unei nunţi; nuntaş”; cf. m u s a f i r... NUNUŢ s. m., pl. numiţi GM/rar Ag „ciucure”; cf. c i 6 c o 12°... NURORĂ v. noră. NUT s. AMD, Pl. 172/rar Ph „gârdi-nar”; cf. c e ap r âz 1°... NUTRETE v. nutreţ 2°. NUTREŢ s. n. 1° de ~ AMD, Pl. 148/ rar Ot [d. brânză] „făcută din lapte muls în perioada stabulaţiei”. 2° var. notreţ s. n., pl. notrâţuri AO, Pl. 74; TDO/rar Gj, Dj; AMD, h. 328 MN; 613; TDM II, III/rar VI, Ph, Bz, Ot, Tr, II, Cţ; notreţe TDM III/rar 11 „plante recoltate pentru hrana animalelor; furaj”; cf. f â n 2°... - var. 2° nătreţ s. n. GD; AFLR/prin TI; notrete s. n. AFLR/rar Mh; nutrete s. n./rar Mh. OÂRCE 375 OBĂDÂT o OÂGĂNĂ adj. f., pl. oăgăne GM/rar Tr [d. încăperi] „goală, eliberată de lucruri”: Era hoţi înainte, spărgea şi lua tot. Lăsa casa uăgănăH96. OÂGĂR s. m., pl. oăgări 1° GM/rar Gr „voinic, vlăjgan”; cf. j i d o v 2°... 2° GM/rar Ag „om necivilizat, înapoiat”: Totuşi s-a mai civilizat acu. Păi era într-un timp nişte oăgări de-i zvârleai în lună, nişte oăgări.. îi trimiteai dracului în lună/ 674; cf. g h i o r 1 â n 5°. OÂICHEŞ (2 sil.) adj., pl. oăicheşi, f. oăicheşă, pl. oăicheşe 1° AO, h. 9, 10/ Gj, prin Mh, Dj şi rar VI; AMD, h. 7, 8/ prin Db, Gr şi VI, Ag, Ot, Tr „brunet”; cf. arap 1°... 2° f. AFLR/rar Db [d. oi] „cu cearcăne de culoare închisă în jurul ochilor”; cf. b a-1 a o â c h e ş ă... -var. 1° oâichiş (2 sil.) adj., pl. oăi-chişi, f. oăichişă, pl. oăichişe AO, h. 9, 10/rar VI; AMD, h. 7, 8/rar Gl, Bz, CI, 11. OÂICHIŞ v. oâicheş 1°. OÂJDE s. f. GO/rar Mh „urzeală pusă pe război”: O spălăm frumos [lâna], urzim sau batem altă oăjde cu ea/949; cf. a r-g e â 3°... OALĂ s. f., pl. oale 1° AMD, h. 191/ rar Gr, Cţ „olan folosit la acoperişuri”; cf. c a p â c 8°... 2°AO, h. 219/rar Mh „tub, din argilă arsă, la puţ”. 3° var. ol s. n. GM/rar Br „ceaun (de mămăligă)”; cf. c ă 1 d â r e 1°... 4° pl., în expr. a pune oale AFLR/rar Db, Gr „a practica un obicei, în seara de Anul Nou, pentru aflarea ursitei”; cf. c ă-ciulă 8°... 5° art., în expr. a sparge oala GM/rar Bz [în jocurile de copii] „a nu se ghici cine este ascuns într-un anumit loc”: Dacă spărge Văla, de zice că-i Nicu sau altu şi este altcineva, atunci mai stă o dată/750. 6° art. pe spârtelea oala loc. adv. GM/ rar Bz „mod de a se juca de-a v-aţi ascunselea, conform căruia dacă, cel care vede un partener şi nu-1 recunoaşte, mai mijeşte o dată”. 7° în expr. a umblă din oâlă-n poală GD/rar Cţ „a umbla de colo colo fără rost, fără folos”; cf. b o j b â c â f... OÂLEU v. âuleu. OÂLIU v. âuleu. OAMENIME s. f. colect. GM/rar Gr „mulţime de oameni, omenire”: Când s-a ivit ai noştrii atuncea [...] s-a iscat... ţărănimea asta, uaminimea asta a noastră/ 827; cf. o m e n i e. OAR v. oare2 2°, 3°. OÂRĂ s. f., pl. oare 1° AFLR/rar Mh „animal domestic”. 2° colect. AO, h. 426; TDO; AFLR/ Mh şi prin Dj; AMD, h. 296/rar Ot, Tr „păsări de curte”: Am dat la oară, am muls oile AO/957; cf. g u j ă 1 i e... 3° var. hoâră s. £, pl. hoăre GM/rar Tr „insectă, gânganie”: [Soţul] era pă front plin dă hoăre, dă păduchi/780; cf. b â z d â-gânie 1°... -var. 2° hoâră s. f., pl. hoăre AO, h. 426; TDO/Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 296/rar Ot. OĂRCE adj. nehot. GM/rar Ph „orice”: oârâe sărbâtorică să ţinea-nainte/715. OÂRDE s. £, pl. orzi AO, Pl. 87/prin Mh „urzeală pusă pe război”; cf. a r g e â 3°... OARE1 s. f. GM; TDM 1; AFLR'prin Tr, Gr, II şi rar Ag, Db, Bz, Br, CI „dată, oară”: Lăstarii ăia îi curăţă omu şi-i foloseşte a doua oare GM/684. OÂRE2 v. ori l°-3°. OARECÂŢIVÂ pron./adj. nehot. AFLR/rar Db „câţiva, vreo câţiva”: Am mai muncit Ia avuţia noastră oareclţbă ani/700. OÂRJDE s. f. AO, Pl. 87/rar Mh „urzeală pusă pe război”; cf. a r g e ă 3°... OÂRZĂN adj., f. oărzănă, pl. oârzăne 1° GO/rar Mh „de culoare închisă”: Sânt două calităţi [de făină]: şi mai aşa mai uărzănă, cum să spun, mai neagră, şi mai albă/965. 2° var. oârzân adj., f. oărzănă AO, h. 91 rar Mh „cu pielea de culoare închisă; brunet”: oărcfin la faţă/946; cf. a r â p 1°... 3° AO, h. 477/rar Gj, Mh [d. mere] „care se coace devreme, la coptul orzului; văratic”; cf. orzâtic 1°, orzărăsc 1°, orzâsc, urzărese. OÂRZÂN v. oârzăn 2°. OÂSPĂT v. oâspeţ 2°. OÂSPĂŢ v. oâspeţ 2°. OÂSPEŢ s. m., pl. oăspefi 1° AO, h. 175/rar Ot; AMD, h. 155/rar Tr „nuntaş”; cf. m u s a f i r... 2° var. oăspăt s. m., pl. oăspefi AMD/ rar Gr „musafir”: Sfânta Vineri i-a spus că are o căţea rea şi, dacă nu o fi oăspăţ bun, va muşca-o câinele GO/946; cf. g o s t... - var. 2° oâspăţ s. m., pl. oăspefi GO/ rar Mh. OÂŞCĂ s. fi, pl. oăşte AMD, h. 3/rar Ot „craniu”; cf. c a p â c 4°... OBÂDĂ s. fi, pl. obezi 1° AO, h. 219/ rar VI, Dj „bucată de lemn, bârnă folosită la căptuşirea pereţilor unei fântâni”; cf. c o n t r a f i s ă 3°. 2° GO/rar Mh „bucată de lemn (sau bloc de ciment) cu care se împănează inelele de ciment (ori de lemn) folosite la zidirea pereţilor unei fântâni”. 3° var. obeâdă s. fi, pl. obezi AMD, h. 244 MN/Bz, Br, Ot, II, prin Vn, CI şi rar Ag, Ph, Tr, TI, Cţ „fiecare dintre bucăţile de lemn încovoiat, care formează colacul roţii de car”; cf. c i o 1 â n 2°... 4° AMD, Pl. 164/rar Ph, Bz „fiecare dintre lemnele încovoiate care formează colacul ce ţine strâns piatra zăcătoare la moară”; cf. p i 6 n 2°, p o d v â l1 3°, p o-p i c 4°. 5° AMD, Pl. 167/rar Bz „fiecare dintre lemnele încovoiate ce formează scobitura în care sunt aşezate pietrele morii”. 6° var. obeâdă s. fi AO, Pl. 127/rar VI; AMD, Pl. 163/rar Ph „fiecare dintre bucăţile de lemn încovoiat care îmbracă roata morii”; cf. c ârj ă 5°... 7°AO, Pl. 130/rar Ot „fiecare dintre cele două scânduri în care sunt fixate capetele de sus şi de jos ale şiştorilor de la roata morii”; cf. m a r t ă c 10°... 8° GO/rar Gj „fiecare dintre blocurile de ciment care formează temelia casei”. 9° AO, h. 262/prin Mh şi rar Gj „veşcă la sită”; cf. c a s n ă c... 10" AO, h. 282/rar Mh „bor la pălărie”; cf. â r i p ă 7°... 11° AMD, Pl. 132—133/rar Tr „semn de recunoaştere în urechile oilor, constând dintr-o tăietură în formă de semilună”; cf. c i u m p â v2°... 12° pl., în expr. a o luă în obezi AMD/ rar Gr „a o lua raznă”; cf. r â z n ă 3°. OBÂN s. n., pl. obăne AMD, h.. 537/ rar Cţ „izvor”; cf. b a r â c ă 1°. OBĂD v. obod 1°. OBĂDÂT adj., £ obădătă 1° AO, h. 143, 144/rar VI „cu picioarele deformate, infirm (din naştere)”: Obădăt la picioare, îi ca obezile la picioare/908; cf. c o t o n 6 g 1°... 2° AFLR/rar VI [d. car] „cu obezile fixate”: După ce i-a bătut spiţa [la roţi] vine obădăt!919. 3° AO, PI. 122/rar Dj [d. urechile oilor] „însemnată în formă de o b a d ă”. 4° GM/rar îl [iron.] „impotent”. OBĂDOI s. n., pl. obădoăie AMD, h. 251; 667/rar Ag „cruce la sanie”; cf. b o-t â r2 1°... OBÂRCĂI v. orbâcăl. OBÂRŞEÂN s. m., pl. obărşeni AO/ 936 „locuitor din comuna Obârşia”. OBÂRŞI vb. IV tranz. GO/rar Gj „a termina”; cf. a c h i t ă 1°... OBEÂDĂ v. obâdă 3°, 6°. OBEDÂR s. n., pl. obedăre AMD, h. 689/rar Bz „unealtă cu care rotarul însemnează obezile”; cf. c a 1 c â t o â r e 9°... OBEJDIE s. f., pl. obejdii GM/rar Gr, CI „obidă, necaz”; cf. b a i'... OBERLÂC v. oberlfc. OBERLIC s. n. şi m., pl. oberlicuri AMD, h. 185/rar Br; oberlici/xw TI „ochi de geam”; cf. cerceveă 4°... - var. berile s. n., pl. berlicuri AMD, h. 185/rar Br; oberlâc s. n./rar TI; oberlift s. n., pl. oberlifturi/rax Cţ. OBERLIFT v. oberllc. OBIÂ v. obieli. OBICEU v. obiclu. OBICII v. obiclu. OBICIU s. n., pl. obiciuri GM; TDMII/ rar Ph, Bz, Br, If, Gr, II „obicei, deprindere”; cf. apucătură3°... - var. obiceu s. n, pl. obiceuri GM; TDM II/rar Bz, CI; obiceăuă GM/rar Br; obicll s. n., pl. obiciuri GM; AFLR/rar Gr, CI; ubicei s. n. AFLR/rar Gr. OBIELI s. f. pl. AO, h. 297/prin Dj şi rar Gj; AMD, h. 488 MN/T1, prin Cţ şi rar Db, Ph, Vn, Bz, Br, Tr, CI, II; obiăle AMD/rar Tr „obiele”. - var obiâ s. f., pl. obiele AO, h. 297/ prin Dj şi rar Ot; AMD, h. 488 MN/râr Ph, Ot, Tr, Gr, II. OBIJNÎ v. obişnui. OBIJNUINŢĂ v. obişnuinţă. OBILEŞTEÂN s. m., pl. obileşteni AMD/727 „locuitor din satul Obileşti”. OBIŞNUI vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se obişnuie AFLR/rar Ag „a se obişnui”: Dară mai demult erea... ş-acu chiară sânt, obijnim uleie de lemn TDO/937; cf. d r e s â. -var. bijnul vb. IV refl. GM/rar Ph; obijnl vb. IV tranz. TDO/rar Gj; obijnul vb. IV refl., ind. prez. 3 sg. se obijnuie TDO; AFLR/rar Gj. OBIŞNUINŢĂ, de ~ loc. adv. GM; TDM I/rar Ph, Vn, Ot „de obicei”: Cam dă obişnuinţă la trei săptămâni după ce să seamănă [plivim] TDM/702. - var. obijnulnţă, de ~ loc. adv. TDO/ rar Mh. OBIŞTE s. f., pl. obişti AO, h. 500/rar Mh „clacă”; cf. c I â c ă 1°... OBLEÂGĂ s. f., pl. oblegi 1° AO, h. 585/prin Mh şi rar Dj „teren lăsat câţiva ani necultivat (pentru refacere)”; cf. 1 i v â-d i e 4°... 2° AO, h. 587/prin Mh „teren în care se intră cu plugul pentru prima dată; ţelină”; cf. 1 i v â d i e 5°... 3°AO, h. 515/rar Mh „teren defrişat (pentru arătură)”; cf. curăţăturăl0... OBLEĂN v. opleân 3°. OBLEGI vb. IV refl. AO, h. 588/rar Mh [d. terenul lăsat necultivat] „a se înţeleni”; cf. î n i e r b â 1°... ’ OBLET s. m. GD/rar Cţ „obleţ”; cf. arvât1... - var. boblete s. m. GM/rar Ci; orbete s. m., pl. orbeţi AFLR/rar Bz. OBLICIT adj., pl. obliciţi, f. oblicită GM/rar Vn „oprit (de a lucra în zile de sărbătoare)”: [Accidentele] se-ntâmplă în sărbătorile când eşti oblicită, trebuie să se-ntâmple ceva pentru sărbătorile-astea care sântem obliciţipentru ele/724; cf. i n-terzi s... OBLIGÂŢII s. f. pl. AO, Pl. 53/rar Dj „obligaţii”; cf. d ă t o r I e... OBLON s. n., pl. obloane 1° AO, Pl. 126/rar Mh; AMD, h. 465/rar VI „stăvilar la moară”; cf. a b ă t ă 16 r... 2°AO, Pl. 127/rar Mh „fiecare dintre părţile laterale ale ulucului de la moară”; cf. ă r i p ă 4°... 3° GO/rar Gj „fiecare dintre scândurile care închid coşul căruţei în faţă şi în spate”; cf. f r u n t â r 3°... 4°AO, h. 652/rar Dj „scândură prin care se separă codârla de restul căruţei”. 5° AMD, h. 148/rar Ag, Ot „loitră”; cf. canat 1°... 6° AO, Pl. 30; GO/rar Mh „fund de lemn”: Dupe-aia o tomăm [mămăliga] pe un... un oblon aşa...este rotund aşa, rotund c-o coadă aşa/965; cf. b 1 â n ă 2°... OBLU 1° adj. AFLR/rar Ag „sărac lipit, foarte sărac”: Eu l-am luat oblu cu patru copii, fără nimic/679; cf. r a s 4°. 2° cu val. subst. n., pl. obluri AMD, h. 575; 700/rar VI; oăble AO, h. 576/rar VI „rindea”; cf. b r o â s c ă 8°... OBOD s. n., pl. oboăde 1° AO, h. 390/ rar Dj; AMD, h. 251 /rar Br; oboduri AO/ rar Dj; AMD/rar Db „cruce la sanie”; cf. b o t â r21°... 2“ AO, h. 657/rar Dj; oboduri/rar Dj „pisc la sanie”; cf. a 1 c â 7°... 3° AO, h. 262/Mh, Dj şi rar Gj; oboduri/ rar Dj „veşcă la sită”; cf. c a s n â c... 4°AO, h. 261/rar Dj „sită cu găuri mari, ciur pentru cernut seminţele de cereale”; cf. c i u r 1°... 5°AO, Pl. 131/rar Mh, Dj „cerc din coajă de copac pus împrejurul pietrelor de moară”; cf. c o r 1 ă t ă 9°... 6° AO, Pl. 131/rar Dj „adâncitura, scobitura în care sunt aşezate pietrele morii”; cf. o c 612°, p a 120°, p o d v â l1 4°, s â n 4°, t 6 b ă 4°, v ă g â ş 5°, v ă ş c ă 1 i e 2°. 7° AO, Pl. 129/rar Mh „cadrul format din cele patru lemne scobite în care este fixată piatra zăcătoare la moară”; cf. c o r-1 ât ă 8°... 8° AO, Pl. 127/rar VI, Dj „cercul (format din obezi) care, pus în exteriorul pietrei de la moară, adună apa în cupe”; cf. c âr j ă 5°..; 9° TDO; AFLR/prin Mh şi rar Gj „vas mare dintr-un trunchi de copac scobit, în care se opăresc rufele (sau torturile de cânepă)”: [Fuiorul] îl faci motcă, îl fierbi în obod să se albească AFLR/937. [Rufele] le muiem şi pe urmă venim şi le chitim [...] în Vobod; din lemn de fag sau de brad [...] este aşa cât o buturugă de mare AFLR/941; cf. p â r 1 ă u 1°. 10° GO/rar Mh „calotă la pălărie”. 11° AO, Pl. 131/rar Dj „bucată de pânză, cusută sub formă de tub şi pusă în mijlocul pietrei alergătoare, prin care trec boabele spre piatra zăcătoare la măcinat”. - var. 1° hohot s. n., pl. hoboturi AMD, h. 151/rar VI, Vn; hopot s. n./rar Ag; obăd s. n., pl. obăde/mt Vn; obod s. n., pl. obode/prin Vn şi rar Br; obot s. n., pl. oboturi/Db, CI, II, prin Ph, Br, If şi rar Gr: oboăte/rw Db, Ph; obud s. n./rar Vn. OBOD v. obdd 1°. OBOR s. n., pl. oboăre 1° AO, h. 198; GO; TDO/Gj, Dj, prin VI, Mh, Ot şi rar Tr; AMD, h. 180: GM; TDM II; GD/Br, II, prin Db, Tr, CI, TI şi rar VI, Ph, Vn, Bz, Gr, Cţ „curte (mai ales partea din spate unde stau vitele)”: Mireasa da cu apă din găleată şi umbla să ude ginerele în obor GO/905. La noi obor să zâce, nu curte GM/728; cf. ari e 1°... 2° AO, h. 213/rar Mh; AMD, h. 674; GM/rar Ot, CI, Cţ „gard care împrej-muieşte curtea, grădina, ţarcul etc.”: [Lupul] a luat berbecu şi-a sărit cu el peste obor afară GM/862; cf. g â r d â 1 n i ţ ă... 3°AO, h. 199/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 180/rar Vn „teren bătătorit în faţa casei; bătătură”; cf. f â ţ ă 1°. 4° AO, Pl. 74; AFLR/prin Gj şi rar Mh „loc pe lângă casă pentru cultivat zarzavaturi (sau cânepă)”; cf. g r ă d i n ă 5°... 5° AMD, Pl. 89-90/rar Bz „partea din spatele curţii unde se ţin stupii; prisacă”; cf. albinâriţă... 6° AO, h. 776/prin Dj şi rar Mh, Ot; AMD, Pl. 139—140/prin Bz, Ot, CI, Cţ şi rar Ph, Vn, II, TI „loc, în faţa târlei, unde se odihnesc oile după muls”; cf.amieză-toâre... 7° AO, h. 253/rar Db, Ot „staul pentru oi”; cf. a r c â c i 1°... 8° TDO/rar Dj „gard pe cursul unei ape pentru a opri peştii”; cf. închisoare 4°... 9° GD/rar TI „despărţitură, spaţiu la unele unelte de pescuit, în care intră peştele”; cf. burduf 5°... 10° AFLR/rar Cţ „târg de vite”; cf. p a-z â r. 11° AMD, PI. 89-90; GM/rar Db, Bz, Tr, II; ~ de gloabă GO/rar Dj; AFLR/rar CI „ţarc, ocol al autorităţii comunale, unde se închid vitele găsite la păşune în locuri interzise şi de unde sunt eliberate doar în schimbul unei amenzi”: [Pădurarul] a vrut să-i ia [pe copii] cu oile la oboru de gloabă GO/972. 12° AO, h. 219/rar Tr „căptuşeală din nuiele împletite (sau din bârne) la pereţii fântânii”; cf. c o r 1 ă t ă 5°... OBORÂŞ s. n., pl. oborăşe AO, h. 777/ prin Ot şi rar Dj; AMD, h. 280; Pl. 140; GM/prin II şi rar Ag, Ph, Vn, Tr, CI; GD/ rar Cţ dim. de la obor („ţarc, ocol pentru vite”): lama aveam saiaua lor dă oi, obo-răşu lor acolo GM/836. Fieştecare avea oborăş în faţa casei GD/898; cf. o b o r e 1. OBOREL s. n., pl. oborele AO, h. 777/ rar Gj; AFLR/rar Ag dim. de la obor („ţarc, ocol pentru vite, oi”); cf. o b o r ă ş. OBOT v. obod 1°. OBRÂME s. f., pl. obrăme AO, Pl. 122-123; GO/rar Mh, Ot; obrămi AO/rar Mh „baieră”; cf. n o j i ţ ă 3°... -var. obrâmie s. f., pl. obrămii AO, Pl. 122- 123; GO/rar Mh. OBRÂMIE v. obrăme. OBRÂŢ v. obrâţie 1°. OBRÂŢIE s. f., pl. obrăţii 1° AMD, h. 601/rar Db „clin de teren rămas nearat între două brazde (sau la capătul ogorului)”; cf. a m n âr 9°... 2° AMD, h. 339 MN/rar Ph „grădină de zarzavat”; cf. g r ă d i n ă 5°... 3" AMD, h. 180/rar Ph „curte (împreună cu terenul de sub casă)”. -var. 1° obrăţ s. n., pl. obrăţe AO, h. 595/prin Gj şi rar VI. OBRÂZ 1° s. m., pl. obrâzi AO, Pl. 2/ rar Gj, Ot „faţă, chip”; cf. o c h i 3°. 2° s. m., pl. obrâzi AO, h. 46/rar Gj, Mh, Dj „fiecare dintre cele două părţi laterale ale feţei”. 3° s. n., pl. obrăze AO, h. 298/rar Tr „partea superioară, de deasupra piciorului la opincă”. 4° s. n., pl. art. obrăzele, ~ sitei GO/rar Mh „veşcă la sită”; cf. c a s n â c... OBRENTI vb. IV intranz. AMD/rar Cţ [d. răni, bube] „a se inflama, a se obrinti”; cf. în gâm f â2°... OBŞTIE (3 sil.) s. f., pl. obştii AMD, h. 326/rar Ph „terenul, moşia care aparţine unei localităţi”; cf. h 6 1 d ă 2°... OBUD v. obod 1°. OBUZER s. m., pl. obuzeri AO, h. 361/ rar Dj „tunar”. OCÂLĂ v. 6că. OCĂ s. f. GM/rar Br „oca”: îi dă o pâine, o ocă de vin/746. - var. ocălă s. f., pl. ocale AFLR/rar Mh. OCĂLÎ v. ocoli. OCÂRCI vb. IV tranz. TDO/rar Gj „a cârmi”: N-am mai putut să-i mai ocîrcesc la stânga . Vacile n-au putut să cârmească caru/943; cf. h a r t i. OCENIC v. ucinic. OCHEÂN 1° s. n., pl. ocheane GM/rar Db „adâncitură săpată de apa unui râu, după ce a trecut de un obstacol”: La apă... vine unde e câte o buturugă sau câte un lemn aşa, lemnu e oprit aici sau buturuga; apa, după ce trece, sapă la vale de el, face groapă şi aşa-i zicem Vokân!% 1). 2° s. n., pl. ocheane AMD, h. 543/rar Ag, Ot, „baltă”; cf. b â 11 ă 1°... 3° s. n., în expr. a se fâce ~ AO/rar Tr [d. vreme, cer] „a se lumina, a se însenina, a căpăta luminozitate perfectă”: Munţii Balcani să văd numa când să face Vokân, când plouă două-trei zile/996; cf. a 1 b i n â... 4° s. m., pl. ocheni AMD, h. 20 MN/ rar Tr „ochelari”: Cutare a pus Uoken!, nu mai vede, [spun] mai mult babele/779; cf. ferestri2°... 5° var. oicheăn (2 sil.) s. n., pl. oichene AO, h. 33 l/'rar Mh „ocean”. OCHEC s. n. GM/rar Ag „gemuleţ între camere (la casele ţărăneşti)”. OCHELBOS adj., pl. ochelboş i, f. ochelboăsă, pl. ochelboăse AMD, h. 14, 15/rar Tr „saşiu”; cf. a m e s t e c â ţ i 1°... OCHENÂT adj., f. ochenătă, pl. ochenăte 1° AO, h. 50/rar Mh [d. oameni] „cu pistrui, pistruiat”; cf. a b r â ş 1°... 2° AO, h. 756; 805/rar VI, Mh, Dj; AMD, Pl. 154/rar Ag, Vn, Bz, Br, Tr, CI, Gr, II, TI, Cţ [d. oi] „oacheşă”; cf. b a 1 a-oacheş ă... 3° AO, h. 756/rar Dj [d. oi] „cu pistrui pe bot”; cf. c ă r ă b â ş 4°... OCHENĂ adj. f., pl. ochene AO, h. 805/rar Mh [d. oi] „oacheşă”; cf. b a 1 a-oâcheşă... OCHEŞÂŢĂ adj. f., pl. oacheşefe AO, h. 805/rar Mh [d. oi] „oacheşă”; cf. b a 1 a-oacheş ă... OCHEŞÎ vb. IV tranz. AMD/rar Db „a face oacheş, a bronza”: A okeşit-o soarele/797. OCHEŞÎCI adj. f. pl. AMD, Pl. 124/ rar Ph, Br dim. de la oacheşă. OCHETE s. m., pl. ochefi 1° AO, Pl. 25/Mh şi prin Gj „ochi de fereastră”; cf. cerceveâ 4°... 2° AO, h. 287/rar Dj, Ot „butonieră”; cf. băbă22°... 3° AO, h. 26/prin Mh [mai ales la pl.] „ochelari”; cf. f e r e s t r i 2°... 4° AO, h. 730/rar Gj, Mh, Dj, Ot „cocleţ la iţe”; cf. c o c 1 e t e' 1°... 5“ TDO/rar VI „nod, ochi pe coarda viţei-de-vie”; cf. b o b 6 c 2°... 6° TDO/rar Dj; GM/rar Ot „ochi de lanţ”; cf. d u r ă 2°... 7° AO, h. 651/rar VI, Dj „inel de fier care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. bandă2... 8°AO, h. 644/rar Dj „cârceie (la căruţă)”; cf. b r ă ţ â r ă 4°... OCHEŢ s. AMD, Pl. 58/rar Ot dim. de la ochi („cerc metalic; za”). OCHEŢI vb. IV refl. GO/rar Mh [d. zăpadă] „a începe să se topească, a se topi pe alocuri”; cf. p e t i c i 2°. OCHI s. m. şi n. 1° pl. ochi AO, h. 50/ rar VI; AMD, Pl. 129-130/rar Gr „cap, nas, bot la animale”; cf. n a s 2°... 2° var. oichi s. m., pl. oichi AO, h. 24/ Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot „organ al văzului”. 3° var. oichi s. m., pl. oichi GM/rar CI „faţă, chip”; cf. o b r â z 1°. 4° pl. ochi, în expr. a se uită pe sub ~ AO, h. 35/rar Dj; AMD, h. 18/rar Db; a se uita cu un ~ AMD/rar Gr; art. a se uită cu ochiul chior AO/rar Dj „a privi cu coada ochiului”; cf. a r u n c â 6°... 5° pl. art. de-a ochii loc. subst. GM/rar CI; GD/rar Cţ „numele jocului de copii de-a v-aţi ascunselea”; cf. a j u m f t a... 6° pl. ochi, în expr. a sta la ~ GM/rar Vn, Br; art. a pune ochii TDM III/rar II; a ţine ochii GM/rar Ph „a miji (la jocurile de copii)”: Eu am pus !/oki şi fetele s-au dus să să pitule GO/933; cf. a j u m i... 7° pl. ochi, în expr. a da la ~ GM/rar Vn „a executa o figură la jocul numit c 8-1 u g ă r u 1”. 8° pl. ochi, în expr. a da peste ~ GM/ rar CI, II „a lucra de mântuială, superficial”: Ş-acuma mai dă unii peste ok la treabâ/838; cf. b â r c â i 3°... 9° pl. ochi, în expr. a fâce ~ (cuiva) GM/rar Tr „a avertiza (pe cei care nu ţin sărbătorile)”: Dumnezeu a zis că i-a făcut ok chiar atunci, dar la multă lume mai lucrează şi Dumnezeu nu le face ok, cum s-ar numi, chior atuncea, dai- totuşi nu le merge bine/793; cf. t r â g e 2°. 10° pl. ochi AMD, h. 20 MN/rar Ot „ochelari”; cf. f e r e s t r i 2°... 11° var. oichi s. n. şi m., pl. oichiuri AO, Pl. 25/V1, Gj, Mh, Dj şi rar Ot; oichi! rar Gj, Mh „fiecare dintre spaţiile libere ale unei ferestre în care se montează geamurile”; cf.cerceveâ 4°..: 12° pl. ochiuri AMD, h. 602/rar Ag, Db „bucată, petic, clin de teren rămas nearat între două brazde”; cf. a m n â r 9°... 13“ pl. ochiuri GM/rar Ot „strop de lapte închegat”: O leu ăla care-1 face [laptele închegat] vine şi să-ncheagă şi pleacă binişor pe lingură dăvale/776. 14° pl. ochiuri AMD, h. 490/rar Db, Vn „fiecare dintre găurile prin care trece nojiţa la opincă”; cf. b e 1 c i u g 3°... 15° var. oichi s. n., pl. oichiuri AMD, Pl. 115/rar Db „cocleţ la iţe”; cf. c o c 1 e-te'l0... 16° var. oichi s. n., pl. oichiuri AO, h. 641, 642/rar Mh, Dj, Ot „za mare, cu ajutorul căreia se leagă tânjala de proţap, cârceie”; cf. b r ă ţ â r ă 4°... 17° pl. ochiuri AO, h. 651/V1, Dj, prin Gj şi rar Ot; AMD, h. 660/Ag, Db, Ph, Ot, Tr, Gr, prin VI, Bz, Br, CI şi rar If, II; ochi AO/Dj şi rar VI „inel de metal care îmbracă partea de jos a leucii”; cf. b ă n d ă2... 18° pl. ochiuri AMD, h. 652/rar Ag „cerc de tablă care se pune între capătul osiei şi leucă (pentru a le proteja la frecare)”; cf. b a 1 6 t 2°... 19“ pl. ochiuri AO, Pl. 137—138/rar VI; AMD, Pl. 171-172/rar VI „unealtă, un fel de ghin cu tăişul circular”: Dinătoare îi zice la moţi şi aici îi zice ole A0/903; cf. cioc1 11°... 20° pl. ochiuri AMD, Pl. 137/rar Bz „cârlig folosit la prinsul oilor”; cf. a r-c a n 1°... 21“ var. oichi s. n. şi m., pl. oichiuri AO, h. 662/rar Gj, Mh; AMD, Pl. 67-69; AFLR/prin Tr şi rar Ot, Gr; oichi AO/rar Mh, Dj; AMD/prin Ag şi rar Db, Tr „mugur pe tulpina viţei-de-vie”; cf. b o b 6 c 2°... 22° art. ochiul-boului s. compus AMD, h. 423/rar TI „măceş”; cf. c â r c i u m â r... 23° art. ochiul-boului s. compus AMD, Pl. 86-88/rar Tr; —şarpelui/ rar Db, Gr „soiuri de viţă de vie (nealtoită)”. - var. oichi s. n., pl. oichiuri 17° AO, h. 651/Mh, Dj şi prin Gj; 19° AO, Pl. 137— 138/rar VI; oichi 17° AO/rar VI, Gj, Mh, Dj; oichiul-boului s. compus 23° AMD, Pl. 86-88/rar If. OCHI vb. IV 1° tranz. GM/rar Ph „a prinde, a fixa lanţul la primul ochi, a prelungi ceva cu un lanţ”: Pui un lanţ dă capu prăjinii, \-oKescH01. 2“ intranz. AMD, h. 18/rar Cţ „a se uita chirâş, pe furiş, cu coada ochiului”; cf. a r u n c ă 6°... OCHITURĂ s. f., pl. ochituri AO, h. 519/rar Dj „rarişte”; cf. c h e 1 e m n e â... OCHIULEŢ s. n„ pl. ochiuleţe AMD, h. 185/rar Gr „ochi de geam”; cf cerce-v e â4“... OCINÎC v. ucinic. OCINTÎ v. otânci 5°. OCIOG s. m. şi n., pl. ociogi 1“ AO, h. 604; GO/prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; ocioguri AO/rar Gj, Dj; ociodge/rar Dj „ştiulete pipernicit, nedezvoltat”; cf. b â b ă 10°... 2“ AO, h. 709/rar Mh, Dj „fir de cânepă rămas nedezvoltat”; cf b o d i n i... 3° AO, Pl. 74/rar Mh [la pl.] „otavă”; cf. m u ş ăg 1°... OCIOGEÂNCĂ (4 sil.) s. f. AMD, Pl. 86-88/rar Ot „varietate de viţă-de-vie oloagă, care nu se urcă pe araci”. OCLEÂN s. m., pl. ocleni GO/rar Dj, Ot „soi de peşte, obleţ”; cf. a r v â tl... OCNĂ s. f., pl. ocne 1° AO, h. 571/rar Mh; AMD, h. 452 MN/rar Bz „copcă în gheaţă”; cf. b 6 r t ă 2°... 2° AO, Pl. 47/rar Gj „carieră de piatră”; cf. b â i e2... 3° var. ognă s. f., pl. ogne AO, h. 202; GO/rar Gj „coş pe care iese fumul din vatră”: La unghete era vatră cu ognă/947; cf. c u c ă 5°... OCNIŢĂ s. f. 1° AMD, Pl. 157/rar Ag „numele unei boli la oi care se manifestă prin descuamarea pielii”; cf coajă 7°... 2° var. ogniţă s. f. AMD, Pl. 157/rar VI, Ph „gălbează”; cf. d a 1 â c 1°... - var. 1° ocniţă s. f. GM/rar Ag; ogniţă s. f. GO/rar Gj. OCNIŢĂ v. ocniţă 1°. OCOL s. n., pl. ocoale 1° AO, Pl. 129/ rar Mh; ocoli!prin Mh şi rar VI, Gj „locaşul în care este fixată piatra zăcătoare la moară”; cf. c o r 1 â t ă 8°... 2“ AO, Pl. 131/rar Gj; ocoli!rar VI, Gj, Mh „fiecare dintre scobiturile, adânciturile în care sunt aşezate pietrele morii”; cf. o b 6 d 6°... 3° AO, Pl. 131/rar Mh; ocoluri!rar Dj; ocoli!rar VI, Gj, Mh „cercul (din coajă de copac) care înconjoară pietrele morii”; cf o b 6 d 5°... 4“ AO, h. 262/rar Gj „veşcă la sită”; cf. c a s n â c... 5° AO, h. 219/rar VI „căptuşeală din piatră la puţ”; cf. b u r j â n... 6“ AMD, h. 180/rar Gr „curte”; cf. arie 1°... 7° pl. ocoluri AO, h. 776/ rar Mh „partea (bătătorită) din faţa strungii, unde se odihnesc oile după muls”; cf. a m i e z ă t o â r e... 8“ AO, h. 75/rar Mh [iron.] „bubiţă molipsitoare împrejurul gurii; zăbală”: Uite cutare-i cu Vocâllagură/948; cf. ab ub â2°... 9° în loc. adv. în ~ GO/rar Mh; la ~ GO/ rar Dj, Ot; GM/prin Tr „de jur împrejur”: [Mămăliga] o tăiem felii şi punem aşa la ocol pă masă GO/997. [Ţestul] îl batem cu o spanghie aşa la ocVol GM/782; cf. î n-s p r ej ii r... 10° art., în loc. prep. în ocolul AO, h. 381; GO/rar Gj, Mh, Ot; la oc61ul/rar Ot „în jurul, de jur împrejurul”: Cebucărie este in ocolu fereştii [...] şi-n ocolu casii/ 962. Avem masă rotundă, de ne strângem toţi la ocolu ei/997. 11° în expr. a da ~ AFLR/rar Gr „a face curte, a curta”; cf a v e â 1°... OCOLI vb. IV tranz. , ind. prez. 1 sg. ocol AMD, h. 586/rar Ot; 3 sg. ocole AO, h. 381; Pl. 131/rar Ot, Gj „a înconjura”; cf c o n j u r â... - var. ocălf vb. IV tranz. AMD, h. 586; AFLR/rar Tl, Cţ. OCOLIT adj., f. ocolită 1° AMD, h. 180/rar Gr „împrejmuit, înconjurat cu gard; închis”: Curtea e ocolită cu duvar/ 835; cf împr ej m â t... 2“ dăltă ~ AO, Pl. 135/rar Gj „ghin (cu tăişul circular)”; cf. c i o c1 11°... OCOLITOÂRE s. f., pl. ocolitori AO, h. 303, 304/prin Dj „fotă dintr-o singură bucată de ţesătură”; cf. b o c c e â 2°... OCOLNIC s. n„ pl. ocolnice AMD, h. 689/rar Ot „unealtă cu care rotarul însemnează obezile pentru a le îndoi”; cf călcătoare 9°... OCTOĂMBRE v. octombrie. OCTOĂMVERE v. octombrie. OCTOĂMVRE v. octombrie. OCTOBRIE v. octombrie. OCTOMBERE v. octombrie. OCTOMBRE v. octombrie. OCTOMBRIE (3 sil.) s. m. TDO/rar VI, Dj; AMD, h. 512; GM/Br, prin Db, Ph, Ot, Tr, Cţ şi rar VI, Ag, If, Gr, CI, II, Tl „numele lunii octombrie”; cf. r ă p c i u-n e 2°. - var. octoâmbre s. m. AO, Pl. 43/'rar Gj; octoămvere s. m./rar Mh; octoămvre s. m./rar Mh; octobrie (4 sil.) s. m. GM/ rar Ot; octombere s. m. AO/Mh şi rar Gj, Dj; octombre s. m. AO/Mh, Dj, prin VI şi rar Ot, Tr; AMD, h. 512; GM; TDM I, II/ Ag, Db, Ph, Ot, Tr, CI, 11, Tl, Cţ, prin VI, Vn,, Bz, Gr şi rar Br, If; octdmvere s. m. AO/rar Gj; octomvire s. m. AO/rar Mh; octomvre s. m. AO/Gj, prin Mh şi rar VI, Dj; AMD; GM/prin Ag şi rar Db, Ph, Vn, Br, Tr, CI, II; octomvrie (4 sil.) s. m. TDO/ rar Dj; AMD/prin Ag, Tr şi rar VI, Vn, Gl, Cţ; octomvrie (3 sil.) s. m. AMD/rar Bz, Tl; optomvrie (4 sil.) s. m. AO/rar VI. OCTOMVERE v. octombrie. OCTOMVIRE v. octombrie. OCTOMVRE v. octombrie. OCTOMVRIE (4 sil.) v. octombrie. OCTOMVRIE (3 sil.) v. octombrie. OCTOPSÎE v. otopsie. » OCUPĂ vb. I tranz. GM/rar Db „a preocupa”: Nu prea mă ocupă pe mine chestiile âstcâ/79 j ODĂIE S. f„ pl. odăi 1° AMD, h. 170/ rar Vn, Bz „casă mică, căsuţă”; cf. c ă-s o â i c ă... 2° AMD, h. 184/rar Ag, Tr „tindă”; cf. c e 1 ă r 3°... 3° var. bodâie s. f., pl. hodăi TDO; AFLR/rar VI, Gj, Mh; AFLR/rar Db „încăpere, cameră”: Aşteptând să vină ginerele cu nuntaşii, mireasa să bagă-ntr-o hodăie AFLR/939. Avem [gândaci de mătase] şi-aicea şi dincolo, şi-n altă hodăie id./ 700; cf. c â m e r i... 4° art. odaia morii AO, Pl. 132/rar VI, Gj; AMD, Pl. 168/prin Bz şi rar Vn „casa în care locuieşte morarul şi personalul de la moară”; cf. b ă r â c ă 2°... 5° var. hodăie s. f. AMD, Pl. 137-138/ rar Ag „comarnic (în care se păstrează brânza, caşul la stână)”; cf. b o r d e i 3°... 6° AMD/rar Bz „casă, locuinţă răzleaţâ, în câmp”. 7° AFLR/prin Ph şi rar Bz „colibă, adăpost provizoriu în câmp (pentru lucrătorii agricoli, ciobani etc.)”: Ne băgăm în hodăie şi oile închise/672. -var. hodăie s. f., pl. hodăi 1° AMD, h. 170/rar Db; 4° AO, Pl. 132/rar VI, Gj; AMD, Pl. 168/Ag; 7° AFLR/rar VI. ODÂJNIE v. dăjdii. ODĂCĂÎ vb. IV intranz. 1° GM/rar Ot „a merge bălăbănin-du-se”: Nu mergea nici pe drum, nici pe lângă drum, ca ţapu odăcăiă mereu aşa/767. 2° var. adâncâf vb. IV intranz. AMD, h. 84/rar If „a şchiopăta”: Admcîie mult, parcă pune la porumb/822; cf. a m e n i n-ţâ r... _ ODĂIÂN s. m., pl. odăieni AMD/735 „locuitor din comuna Odăile”. ODĂIER s. m., pl. odăieri AMD/rar Bz „sătean care are o d ă i la câmp”. ODĂIŢĂ s. f„ pl. odăiţe 1° AMD, h. 170/rar Db, Bz, Gr „căsuţă”; cf. c ă-s o â i c ă... 2° GM/rar II „cameră separată de restul casei, folosită, mai ales vara, pentru locuit şi ca bucătărie”; cf. c ă s o â i e 4°... 3° var. hodăiţă s. f. GM/rar Db dim. de la hodăie („odaie, cameră)”. 4° art. odăiţa morii AMD, Pl. 168/rar Ag, Bz „casă în care locuieşte morarul şi personalul de la moară”; cf. b ă r â c ă 2°... 5° AO, h. 770/rar Ot „încăpere, la stână, unde se prepară caşul, urda etc.”; cf. b ă c i e 1°... ODICNÎ v. odihni 1°, 2°. ODIGNÎ v. odihni 1°. ODIHNI vb. IV 1° intranz. AO, h. 462/ rar Mh, Dj, Ot; AMD, h. 337/rar Gr „a se odihni”: Am săpat, am mai hodinit AFLR/ 671. Lasă-1, mamă, să hodinească şi el oleacă id./724; cf. p a u z â, r e p a u z â. 2° var. hodini vb. IV intranz. şi refl. AO, h. 585; 588/prin Mh şi rar Gj; ind. prez. 3 sg. (se) hodinăhar Gj, Mh [d. terenul lăsat necultivat] „a se afla în repaus pentru a se reface”. -var. hodicni vb. IV refl. 1° AO, h. 462/rar Gj; hodigni vb. IV refl. 1° AMD, h. 337/rar VI; hodihni vb. IV refl. 1° /rar Ph; hodini vb. IV intranz. şi refl. 1° AO; TDO; AFLR/V1, Gj, Mh, prin Dj şi rar Ot; AMD; TDM II; AFLR/Ag, Ph, Vn, Bz, II, prin VI, Db, Br, CI, TI, Cţ şi rar Gl, Tr; ind. prez. 1 sg. (mă) hodin AO; AFLR/ Mh şi rar Gj; (mă) hodin AO/rar VI, Gj; AMD/ rar Db; odicni vb. IV refl. 1° AMD/prin Db, Ph şi rar VI, Ag, Br, Tr, Gr; 2° AO, h. 588/rar Mh; odigni vb. IV refl. 1° AO/ rar VI, Dj; AMD/prin Db şi rar Gr, II; odini vb. IV intranz. şi refl. 1° AO; TDO; AFLR/Mh, Dj, prin VI, Ot şi rar Gj, Tr; AMD; TDM II; AFLR/Ag, Db, Ot, Gr, CI, TI, Cţ, prin If, II şi rar VI, Ph, Bz, Br; 2° AO/ rar Dj; AMD, h. 592/rar Ot; ind. prez. 1 sg. mă odin 1° AO; TDO/rar Gj, Mh. ODÎNĂ s. f. 1° AO, h. 462; TDO; AFLR/rar Gj, Mh, Dj, Ot „odihnă”: Să nu-i dai stare la mâncare, /Nici odină la culcare TDO/931. 2° TDO/rar Dj „popas, oprire a procesiunii mortuare în drum spre cimitir”: Mergând pă drum până la cimitir a făcut de trei ori odina/984; cf. o d i n e â. -var. 1° hodi'nă s. f. AO, h. 462; TDO; AFLR/prin Mh şi rar Gj. ODINEĂ s. f., pl. odinele, odineli GD; AFLR/rar TI „popas, oprire a procesiunii mortuare în drum spre cimitir”: De la biserică spre cimitir atunci face douăsprezece odineli/&&3; cf. o d i n ă 2°. ODINÎ v. odihni 1°, 2°. ODINÎT adj. 1° AO, h. 586, 587/rar VI, Mh, Dj, Ot, Tr; AMD, h. 591/rar Ot [d. terenuri agricole] „lăsat necultivat pentru a se odihni (cu scopul de a mări productivitatea)”; cf. î n i e r b â t... 2° var. hidinlt adj. AFLR/rar VI „odihnit”. - var. hodinit 1° AO, h. 585,586/rar Mh. ODMETEĂLĂ s. f., pl. odmetele AMD, h. 527/rar Cţ „troian de zăpadă”; cf. h â I ă' 2°... ODMETÎ v. omeţl. ODOBĂSCĂN s. m., pl. odobăscăni AMD/723 „locuitori din zona Odobeştilor”. ODOLENESC adj., f. odoleneăscă AMD; GM/rar Tr „fudul, încrezut, mândru”; cf. f ă 1 n i c 6 s... ODOR s. n., pl. odoare 1“ GO/rar Tr; AMD; GM/prin Tr „dar, cadou”: Tinerii lua de la fete Vodor, o batistă, ceva AMD/ 779; cf. c a d ă u... 2° GO/rar Ot „zestre”: Dau odor, dacă să-nţeleg, duce odor, dau ţoluri/995; cf. bagaj 1°... 3° pl. art, odoărele miresei GM/rar CI „veşmintele miresei”: A venit odoările miresei, tot ce mi-a trebuit dă mireasă, ş-au început să mă-mbrace/ 864. ODOROB s. n., pl. odoroăbe AMD, h. 452; TDM III/rar CI, Cţ „coş (sau alt obiect casnic) fără fund pentru pescuit”: Luam câte un hodorob dă paie şi băgăm în sobă TDM III/832. Hodorogu, un cazan fără fund... peştele acolo, când s-a văzut prins, dă să fugă şi ăla de' tablă fiind, hodorogeşte acolo pă lângă el AFLR/742; cf. coş' 4°... -var. hodorob s. n., pl. hodoroăbe AMD; AFLR/rar Gr, TI; hodorog s. n., pl. hodoroăge AMD, h. 452; AFLR/rar Bz, Br, Gr, II, TI, Cţ; odorog s. n., pl. odo-roăge AFLR/rar Br. ODOROG v. odorob. ODRĂSLĂ s. f. 1° AFLR/rar Bz „ramură tânără, mlădiţă, lăstar”; cf. a 116 i 2°... 2° AMD, ’h. 330 MN/rar Tr, TI „otavă”; cf. m u ş a g 1°... ODRĂSLÎ vb. IV intranz. 1“ AMD, PI. 52-53/rar Cţ [d. cereale] „a înfrăţi”; cf. aruncă 1°... 2°AO, Pl. 74/prin Dj, Ot şi rar Tr; AMD, Pl. 53/rar Db [d. iarbă, grâu] „a creşte din nou, în acelaşi an, după ce a fost cosit o dată; a otăvi”. - var. odrăzlf vb. IV intranz. 2° AMD, h. 330 MN/rar Tr, TI; odrâzlf vb. IV intranz. 1° AO, h. 599/rar Ot; odrizlf vb. IV intranz. 1° AO, h. 598/rar Dj. ODRĂZLÎ v. odrăslf 2° ODRÂZLÎ v. odrăsli 1°. ODRIZLÎ v. odrăsli 1°. ODUNUC s. GD/rar TI „butuc pentru tăiat lemne”; cf. t ă i e t o r 5°, t o c ă 16 r 3°, t u 1 p f n ă 4°. OFIŢEREĂSCA s. f. art. GM/rar Db; GD/rar Cţ „numele unui dans popular”. OFIŢERESC adj., ardei ~ v. ardei 4°. OFTICĂT s. n. AMD, h. 59/rar II „tuberculoză, oftică”; cf. b o â 1 ă 3°... OFUL s. n. art., în expr. a luă ~ 1° AO, Pl. 30/rar V! [fig.; d. vase necorespunzătoare] „a denatura gustul unei mâncări”: Cratiţa dă fier îi ia ofu la mâncare, nu e bună/917. 2° GM/rar Vn [fig.] „a rămâne fără glas, a amuţi”; cf. g u r ă 5°... OGĂŞ v. văgâş 1°- 4°. OGĂŞEL s. n. AO, h. 325/rar Mh „pârâiaş”; cf. b a r â c ă 1°... OGE 384 OGE s. m., art. ogea AFLR/rar Cţ „hoge”: Aveam un uoge-aicea la geamia lor/898. OGEAC v. hogeâc l°-30. OGLÎNDE s. f. pl. AO, PI. 32/rar Mh, Dj; AMD, h. 215 MN; GM/prin Ag, Db, Ph şi rar Br, Ot, Tr „oglinzi”. OGNĂ v. ocnă 3°. OGNI v. hol 1°, 3°. OGNICIT adj. AO, h. 62/rar Tr [d. oameni] „slab, fără putere”; cf. amărâţi0... OGNIŢĂ v. ocniţă 1°, 2°. OGOl vb. IV 1° tranz. AO, h. 381/rar Dj „a merge în jurul casei, a ocoli, a înconjura”; cf. c o n j u r â... 2° refl. GO/rar Dj „a se suci, a se învârti pe loc”: Ne ogoim acolo până... lovim una cu topca/973. OGOI s. n. AFLR/rar Dj „nume al unui joc de copii”. OGORÂT s. n. AMD, h. 597; GM/ prin Ph şi rar Ag „a doua praşilă”: Când să face el [= porumbul] dă prima sapă, îl prăşim zis, a doua sapă... zis, cum să spune la noi aicea, ogorît GM/690. Sapa a doua sau ogorît AMD/720; cf. c o p ă i â 1 ă... OGOREÂLĂ s. f. AMD, h. 304; GM/ rar VI, Db „pregătire a ogorului pentru semănat; arătură”. OGORl vb. IV intranz. şi tranz. 1° AO, h. 585; 589/prin Dj şi rar VI, Gj; AMD, h. 304/prin Ph şi rar VI, Db, Cţ „a desţeleni (un teren)”; cf. d e s f â c e 2°... 2° AO, h. 515/rar VI „a defrişa, a des-păduri”; cf. c u r â1 5°... 3° AMD, h. 597/prin Ph şi rar VI „a prăşi a doua oară, a muşuroi (porumbul)”; cf. c o p ă 111°... OGRADĂ s. f., pl. ogrăzi 1° AO, h. 487, 488; TDO/V1, prin Mh şi rar Dj, Ot; AMD; GM/rar VI, Db „livadă”: Dacă este o ogradă de meri, de pomi, curăţă uscăturile, ca să cadă în fân TDO/908. Terenu care să pune pomi pă el este ogradă GM/683; cf. b a ş c e â... 2° pl. ogrăde AO, h. 198/rar Mh; AMD, h. 180/rar Gl, TI „curţi”; cf. ă r i e 1°... OGREJI v. ogrlnj 1°. OGRÎNJ s. m. şi n., pl. ogrinji 1“ AMD, Pl. 140/rar Ag; ogrinjuri/rar Tr „rest de paie, fân etc. nemâncat de vite”; cf. c o-c e ân 4°... 2° var. ogrlş s. m. GM/rar Ph „mirişte”; cf. m i r 1 ş t e 1°... -var. 1° agrinji s. m. pl. AMD, Pl. 140/ rar Db; ogreji s. m. pl./rar Ot, Tr, Gr, CI, II TI Ct ’ OGRÎŞ v. ogrinj 2°. OICHEÂN v. ochean 5°. OICHELÂRI s. m. pl. AFLR/rar Mh „ochelari”: Lupu pusasâ oikelări bunicii/ 955; cf. f e r 6 s t r i 2°... OICHI v. ochi 2°, 3°, 11°, 15°-17°, 19°, 21°, 23°. OIDUM s. n. AMD/rar Ph „boală la struguri; oidium”. - var. huidumă s. f. GD/rar Cţ; oiudim s. n. AMD, Pl. 70-71/rar Tr; uidum s. n./ rar Ph; uiudum s. n./rar Ph; uiudumă s. f. GM/rar Ph. OIEM s. n., pl. oiemuri AO, Pl. 97/rar VI, Tr; GM/prin Tr şi rar Db, Ot, Gr „cantitate procentuală reţinută la moară, la batoză, la cazanul de ţuică etc. drept plată în natură”; cf. i u ş u r 2°. -var. olm s. n., pl. oimuri AMD, h. 464; GM; AFLR/Db, CI, prin Gr şi rar Ph, Tr, If, II; oiom s. n., pl. oiomuri AO, Pl. 97/rar Ot; oium s. n., pl. oiumuri AO; TDO/V1, prin Gj şi rar Dj, Ot, Tr; AMD/ prin VI, Ot, CI, Cţ şi rar Ag, Db, Ph, If; uiem s. n. AMD; GM/Db, prin Ph şi rar Ot, Gr; ulm s. n., pl. uimuri AO/rar Ot; AMD; GM/Ph şi rar VI, Db, Gr; uiom s. n. AMD/rar Db, Ph. OIFÂN v. orfan 1°. 6ILEO v. ăuleu. OIM v. oiem. OINĂ, la ~ loc. subst. GM/rar Bz „de-a oină” - var. hdină s. f. AFLR/rar TI; art. de-a hoina loc. subst. GM/rar II. OIOM v. oiem. OIŞTE v. oiştie. OIŞTIE (4 sil.) s. f., pl. oiştii AO, h. 387/prin VI, Mh şi rar Gj, Dj, Ot; AMD, Pl. 64/11, prin Db, TI, Cţ şi rar Tr, Gr, CI; oiştie AO/rar Gj „bară lungă de care se leagă caii la căruţă; oişte”; cf. r u d ă2 2°. -var. hâişte s. f., pl. hoişti A O, h. 387/ Gj, Mh şi rar VI; hoiştelrar Gj; oişte s. f., pl. oişti AMD, h. 247; GD/C1 şi prin Tr, Gr, II, Cţ; drişte s. f., pl. orişti AO/rar Mh; oştie s. f. AMD/rar Bz. OIŢE v. idte. OIŢA s. f. art. GM/rar Ph „numele unui dans popular”: Aveam [ca dansuri] ploiştoreanca, îi spune, otita, maieraşu şi ciobănaşu/704. OIUDIM v. oidum. OIUM v. oiem. OJĂJÎT adj., pl. ojăjiţi AMD, h. 156/ rar Ot „ameţit de băutură; cherchelit”; cf. abţi guiţ... OJDII s. f. pl. GM/rar Tr „cocoloaşe mici, grunzuri (la prepararea săpunului)”: începe săpunu şi scoate nişte %//;>'uscate-aşa de la fundu căldării [în care fierbe]/804; cf. b r o b o n 1 ţ ă 5°... OJIC s. AO, h. 54/rar Dj „arsură la stomac”; cf. f o c 3°... OL v. oală 3°. OLÂIDIN v. holăizăn 2°. OLÂISM v. holăizăn 2“. OLÂIZĂN v. holăizăn 1°, 2”. OLÂIZĂR v. holăizăn 1°, 2°. OLÂIZM v. holăizăn 2°. OLÂN s. n., pl. olane 1“ AMD, h. 217 MN/rar Br „oală de pămânf’; cf. b â 1 c ă 2°... 2° AO, Pl. 26/prin Gj; AMD, h. 188 MN/rar Ag, Tr , jgheab de tablă în care se adună apa de pe acoperiş”; cf. b u r 1 â n 2°... 3° AMD, h. 188 MN/rar Ot „burlan, tub de captare a apei din jgheaburile casei”; cf. b u r 1 6 i 1°... 4° AMD, h. 188 MN/rar Gr „burlan la sobă”; cf. u r 16 i 6°. OLANI s. m. pl. AMD/757 „locuitori din comuna Olanu”; cf. o 1 ă n e â n. OLÂR s. n., pl. olăre 1° AMD/rar II „oală (mare) de pământ cu toarte”; cf. pâr-n â i e 1 °. 2" AMD, Pl. 139/rar Vn, Bz, Br, Tr, CI, II „şărciner (pentru oale)”; cf. agăţătoare 2°... OLÂT1 v. aluat 1°. OLÂT2 s. n., pl. olăte GO/rar VI „adăpost pentru vite; grajd”: Olăte... grajdurile, cum să zâce, acuma să zâce saivane/903; cf. fân âr2°... OLĂCĂÎ vb. IV refl. GM/rar Gr „a se văita, a se văicări”: „Dă ce plângi dă te olăcăieştP.” „Păi cum să nu mă plâng, cum să nu mă olăcăieşcT’l821; cf. a o 1 f.. OLĂNEĂN s. m., pl. olăneni AMD/ 757 „locuitor din comuna Olanu”; cf. o 1 â n i. OLĂRÎ vb. IV tranz. 1° AMD/rar 11 „a fasona lărgind găurile de la butucul roţii (la car)”. 2° GM/rar Ph „a rotunji, a teşi capetele unui buştean”: Teşim sau şpronţuim buş-teanu, ca să vie olărit aşa în cap, ca să nu s-agaţe prin rădăcini, prin tulpini/708; cf. franţă... OLĂŢEL v. aluăţel. OLBURĂ v. volbure 1°. OLCĂ v. ulcă. OLCÎCĂ v. ulcică 2°. OLCUŢĂ s. f., pl. olcuţe AO, h. 232/ rar Mh „oală mică”; cf. b ă r d â c 1°... OLDÂN v. hâldân. OLDÂŞ v. ghioldăş. OLDĂ v. hoâldă 3°. OLEÂB s. n., pl. oleăburi 1° AMD, h. 631/rarTr „grajd”; cf. fânâr2°... 2° GM/rar Ot „adăpost pe lângă casă pentru depozitat fânul”: Fânu îl cosim, îl uscâm, îl băgăm la... olea'b şi-l dăm la vite/ 759; cf. fânâr 1°... 3° AMD, h. 170 MN/rar Ot „acaret”. OLEACĂ, ~ de loc. adj. TDM II; AFLR'rar Ag, Vn, Br „de dimensiuni mici; mic(ă)”: Era oleacă de gaură TDM 11/724. Aveam oleacă de stână id./732. Aveam oleacă de purceluş AFLR/677. OLECUŢICĂ adv. GM/rar Vn, Bz; GD/rar TI dim. de la olecuţă. - var. lecuţică adv. GM/rar Vn. OLEI v. oioi. OLELIE s. f. GM/rar If „recipient cu păcură aprins în cadrul unui obicei de Lăsatul Secului de Paşti”; cf. d i h 6 r n i-ţă 1°... OLEO v. ăuleu. OLERĂ s. f. 1° AO/rar Ot; AMD, h. 102/rar Db „tifos”; cf. a n g h i n ă1 1°... 2° AMD; AFLR/rar Bz, Cţ „plantă cu ghimpi”: Pă lângă gard nu puteam să merg că era uoleră, mă-nţepa uolera AFLR/898. OLERCĂ s. f. AMD, h. 360; GM/rar Db, Gr „ţuică slabă, de calitate inferioară (care curge la sfârşitul fiertului)”; cf. â p ă 3°... — var. holercă s. f. AMD, h. 360; GM/ rar Db; leorcă (2 sil.) s. f. GM/rar CI. OLEU v. âuleu. OLI vb. IV tranz. GO/rar Mh „a lipi (pereţii) cu pământ, cu lut”: [Casa] era oliţă cu pământ peste lemnele alea/955; cf. aruncă 4°... OLICÎCĂ s. f. 1° pl. olicici AMD, h. 219/rar Tr, CI, II „ulcică”; cf. b ă r-d â c 1°... 2° pl. olicele AMD, Pl. 141/rar CI „vas mic prins în băieri în gura găleţii, pentru a nu se împrăştia laptele 'a muls”; cf. b u d â c... -var. 1° ulicică s. f., pl. ulicele AMD, h. 219/rar TI. OLIGNI vb. IV tranz. AO, h. 110/rar Mh „a scrânti, a luxa”: Mi-am olignit mâna/ 936; cf. c 1 e f e t i 2°... OLIVEA v. olivia. OLIVIA s. f. art. AMD, h. 724 MN; GM; GD/Br, prin TI şi rar II „ulei comestibil”: Când făceam oliviia din floarea-soarelui, rămânea trânci GM/ 742; cf. o 1 6 i, u 1 e u2, u n 11°, z a i c i n. -var. olivea (3 sil.) s. f. art. AMD, h. 472 MN/rar Br. OLOÂICĂ s. f., pl. oloăice AMD, h. 239 MN/rar TI „vas, oală mare (în care se prepară borşul)”; cf. b o r c â n 4°... OLOG 1° s. GM/rar Db „boală de picioare la vite”. 2” oloagele s. f. pl. art. GM/rar CI, II „numele unei sărbători (a treia zi după Paşti sau după Rusălii) care, nerespectată, atrage ologirea”. 3° var. holog adj., pl. hologi AO, h. 143/rar Mh „infirm, schilod la picioare”; cf. c o t o n 6 g 1°... 4° oloagă adj. f. AMD, Pl. 86-88/rar Ot; AFLR/rar TI [d. viţă de vie] „care nu are cârcei pentru a se agăţa pe arac”. 5° oloagă adj. f., cânepă - AO, h. 709/ rar Dj „cânepă nedezvoltată, pipernicită”; cf. b o d i n i... -var. 3° ulog adj., pl. ulogi, f. uloăgă, pl. uloăge AO, h. 143, 144/rar Gj. OLOGI vb. IV intranz. AO, h. 400/rar Mh, Dj, Ot [d. vite] „a se îmbolnăvi de picioare din cauză că umblă nepotcovit prin locuri pietroase”; cf. a r i ţ ă... OLOI s. n. AMD, h. 472 MN; GM; AFLR/prin Bz, TI şi rar Br, Cţ „ulei (comestibil)”: Uloi făcut în casă din cânepă, nuci AO/913; cf. o 1 i v i a... -var. olei s. n. AMD, h. 472 MN/rar Br; uldi s. n. AO, h. 280/prin Gj; AMD; GM; AFLR/rar Bz, Br, TI, Cţ. OLT s. n., pl. olturi AO, h. 326; 329/ rar VI, Ot „râu”; cf. j i u... OLTĂNĂ s. f„ pl. oltăne AO, h. 483/ rar Mh „cireaşă altoită”. OLTĂNI v. altoi 2°. OLTEAN s. m., pl. olteni AMD, h. 335/ rar CI, II „cosaş”; cf. c o s â c2... OLTENEŞTE adv. AMD/rar CI [d. modul de a dormi] „de-a latul patului”. OLTIŞOR s. n. AO, h. 326/rar Tr dim. de la o 1 t; „pârâu”: Oltişor să numesc toate apele curgătoare la Izlaz/998; cf. j i 1 ţ... OLUC v. uluc 12°. OM s. m. 1“ art. omul negru s. compus GM/rar Vn „numele unui joc de copii”. 2° ca pe om v. pe 2°. OMÂN s. m., pl. om ani GM/rar Ot „ţigan sedentar”. OMĂRfv. omorî 2°. OMÂT s. m. şi n. 1° pl. omături AMD, h. 526 MN; GM; GD/prin Vn, TI şi rar Bz, Br, Cţ „zăpadă”; cf. n e a... 2° pl. omeţi AO, h. 315/rar VI; AMD, h. 527/rar VI, Ag, Ph, Gr; omături AO/rar VI; omete AMD/rar Gr; „nămete, troian de zăpadă”; cf. h â 1 ă‘ 2°... 3° var. omete s. m., ~ de nisip AMD, h. 549/rar G1 „grămadă de nisip adus de ape; aluviune”; cf. a 1 i m â n... - var. 2° hămete s. m., pl. hămeţi AMD, h. 527/rar Ph; homăt s. m., pl. homeţi AMD/rar Ag; homete s. m., pl. homeţi/:rar Ph; omet s. m. şi n., pl. omeţi/rar Gr; omete!rar Db; omete s. m., pl. omeţi AO, h. 315/prin Gj şi rar VI; AMD/prin Tr, Gr şi rar Ph. OMENIE s. f. colect. GM/rar CI „oameni mulţi, mulţime de oameni”: Era omenite multă la...coştiile-alea/ 859; cf. oamenime. OMET v. omăt 2°. OMETĂ v. omlet. OMETE v. omăt 2°, 3°. OMEŢI vb. IV intranz. şi tranz. AMD, h. 527/rar Cţ „a troieni, a înzăpezi”; cf. î n-nămeţi... -var. homeţi vb. IV intranz. AMD, h. 527/rar Ag; odmeti vb. IV refl./rar Cţ. OMEŢIT adj., f. omeţită AMD, h. 527; GM/rar Ph „troienit, nămeţit, înzăpezit”: Furtuni când ne-apuca, am stat în cinzeş-trei o zi şi o noapte omeţit pă baltă GM/ 831; cf. n ă m o 1 i 13°... - var. homeţit adj., f. homeţită AMD, h. 527/rar Ag. OMIDĂ s. f. 1° pl. omfde AMD, h. 372 MN/rar Ag, Db, Br, Gr „omizi”; cf. cotar1 3°... 2° pl. omizi GO/rar Ot „un fel de prăjitură”. -var. 1° homfdă s. f., pl. homizi AO, Pl. 83/Gj, Mh şi rar Dj; AMD, h. 372 MN/ rar Ph; omiză s. fi, pl. omize AMD/rar Ph, II; omizi/rar Ph, Bz, II. OMIJOARA s. fi, pl. omijoăre AFLR/ rar Dj dim. de la omidă. OMIŞOR v. omuşor 1°, 2°. OMIZĂ v. omidă 1°. OMLET s. n., pl. omlete AMD, h. 472/ rar Db , jumări de ouă; omletă”; cf. f r i p-tu r ă 1°... - var. ometă s. f. AMD, h. 472/rar Tr. OMNET s. AMD/rar CI „vârtej de apă, bulboană”; cf. a n a f 6 r... OMOR s. n., în expr. a luă (pe cineva) Ia ~ AFLR/rar Db „â bate, a lovi, a mpe în bătaie”: Dă-i, ia-o la omor pe mămica, a mâncat o bătaie.../811; cf. c u j b i 1°... OMORf vb. IV tranz. 1° TDM I, III/ rar VI, II „a rupe în bătaie, a bate zdravăn”: Lele Lina, ce-a făcut Costel, l-a omorit rău ăia aseară, l-a dus cu salvarea la Brezoi! [...] Bătrânu zice „al dracu-a făcut că nu l-a omorrt de tot” TDM 1/672. Iese moşu c-o ciomagă, măi frate, şi pune mâna pe ţaţa Caterina şi dă-i şi-o omoară TDM III/ 843; cf. c uj b i 1°... 2° var. omărî vb. IV tranz. TDO/rar VI; TDM III; AFLR/rar VI, CI „a ucide”; cf. achită 2°... 3° AO, h. 674/Gj, Mh, Dj şi rar VI, Ot „a opri fermentaţia mustului de struguri”: Omor mustu, să nu mai fiarbă/,956; cf. î n-dulci 1°... 4° refl. GO/rar Mh „a se zdrobi strugurii (pentru must), a mustui”: Când punem struguri, noi struşim şi să om uară, să om uără cu totu şi merg în hârdău/946; cf. b o s o li 2°... -var. 2° umori vb. IV tranz. AO, h. 937 MN; TDO/rar Gj, Dj. OMORÂT adj. AO, h. 674/prin Dj şi rar VI, Mh [d. vin, must] „oprit din fermentaţie”. QMORÂTURA s. f. GD/rar TI „ucidere, omorâre, omor”: Atuncea era război cu cai, cu săbii, cu omorîtură, te-ajungea şi te tăia/884. OMULEŢ s. AMD/rar If, CI, TI, Cţ „uvulă, omuşor”; cf. beregată 2°... OMUŞOR s. n., pl. omuşoâre 1° art. omuşorul gâtului AMD, h, 52/Ph, prin Db, Bz, Tr şi rar Ag, Vn, Br, If, Gr, TI „mărul lui Adam”; cf. gârgă 1 ău... 2° var. umuşor s. n., pl. umuşoăre AMD, h. 31/prin CI şi rar Ag, Tr, II, TI „uvulă”; cf. beregâtă 2°.> 3" AMD, h. 51/rar Tr „amigdală”; cf. a m i g d a 111 ă... 4° ~ de obraz AMD, h. 25/rar Br [la pl.] „umerii obrazului; pomeţi”; cf. c ă 1-câi5°... -var. amuşor s. n., pl. amuşoăre 2° AMD, h. 31/rar Db; momişor s. n., pl. momişoăre 1° AMD, h. 52/rar Db; mo-muşor s. n., pl. momuşoăre 1° AMD/rar Db; 2° AMD/rar Db; mouşor s. n„ pl. mouşoăre l°/rar Gr; 2°/rar Tr, Gr; mucşor s. n., pl. mucşoăre 2°/rar Cţ; mumuşor s. n., pl. mumuşoăre 17rar Db; 27rar Db, Tr, II; muşor s. n., pl. muşoăre 27'rar Db, Cţ; omişor s. n., pl. omişoăre 17rar Db, Ph; 2°/rar Br, TI, Cţ; ulmuşor s. n., pl. ulmuşoăre 2°/rar Bz, Br; umuruş s. n., pl. umuruşe 2°/rar Vn; umuşor s. n., pl. umuşoăre l°/rar Tr, CI, II; urmuşor s. n., pl. urmuşoăre 2°/rar Bz, Br. ONÂNII s. f. pl. GM/rar Tr „bufonerii, giumbuşlucuri”; bazaconeâl ă... - var. nănii s. f. pl. GM/rar Tr, Gr. ONDĂLÂT v. ondolât 2°. » . ONDOLÂT adj., f. ondolătăV AO, h. 13/rar Gj, Mh; AMD, h. IO/prin Cţ şi rar Ph, Bz, Br, Ot, Gr, II [d. părul omului] „creţ, ondulat”; cf. a s t r ă g ă n 6 s... 2° var. ondălât adj., f. ondălătă AMD, Pl. 152/rar Ph [d. oi] „cu lână creaţă”; cf. c ă r ă b â ş 5°... -var. 1° andulât adj. AMD, h. 10/rar Tr; doliăt adj., f. doliătăhw CI; îndolât adj. AO, h. 13/rar Gj; AMD/rar Ph, Gr. OPÂCIN v. opâcină 2°. OPÂCINĂ s. f., pl. opacini 1° GD/rar Cţ „vâslă, ramă”; cf. b a b â i c ă. 2° var. opâcin s. n. [?], pl. opăcini AFLR/rar Cţ „cui de lemn fixat în capătul bărcii, pentru ancorare”; cf. b a b a 1 â c. OPÂIEŢ v. opaiţ 1°. OPAIŢ (3 sil.) s. n., pl. opaiţe 1° AMD, h. 390; GM; GD/I1, Cţ, prin CI şi rar Br „şezătoare”: Era opaiţ aşa-i spuneam [...]. Ne adunam aşa mai multe fete tinere, ne-adunam cu lucru şi cântam, ne distram GM/864; cf. a d i â n c ă... 2° var. hopâiţă s. f., pl. hopăiţi AMD, h. 234/rar CI „lampă mică primitivă”; cf. poponeţ, văpâie2°. -var. 1° opâieţ s. n., pl. opăieţe GM/ rar CI; opăiţă s. f., pl. opaiţe AMD, h. 390/ prin Cţ şi rar TI; opăiţilrar TI. OPĂIŢĂ v. opaiţ 1°. OPĂRCĂ s. f. AMD, h. 460; GD/T1 şi rar Cţ „plămădeală”: Făceam opărcă cu turtişoare, plămădeală GD/878; cf. m a-i â 1°... OPĂU s. n., pl. opăuri GM/rar Db „abataj”: Cum se zice acuma, abataje, înainte zicea opămrit694. OPĂCEĂLĂ s. f., pl. opăceli GM/rar Ag „zăpăceală, tulburare, năuceală”; cf. rătuteâlă. OPĂCÎ vb. IV refl. GM/rar Gr „a se strâmba, a se scălămbăi, a se schimonosi”; cf. s c h i m o s i. OPĂREĂLĂ s. f. AO, h. 310/rar Gj „căldură mare, caniculă”; cf. a p r i n d e-r e 3°... OPĂRI vb. IV tranz. 1° ind. prez. 3 sg. opăre AFLR/rar VI, Ag „a turna apă fiartă peste ceva (pentru a spăla)”: Când faci burtă, numa o opărişi când faci tobă, o fierbi/674; cf. u n c r 6 p 4°. 2° AO, h. 718/rar Dj; AMD, Pl. 108/ rar Ph „a apreta firele de urzeală (cu o fiertură de faină, mălai şi apă)”; cf. mân- j i r... 3° şi refl. AO, h. 613; 718/rar Gj, Mh, Dj „a (se) grăbi; a forţa coacerea (cerealelor), a (se) pripi (după o ploaie caldă)”; cf h u p u r i... OPĂRIT adj., f. opărită, pl. opărite 1° AO, h. 613/rar Gj; AMD, h. 617/prin Ag şi rar Db [d. cereale] „copt forţat; pripit”; cf.fire2°... 2° GO/rar Mh [d. ouă] „fiert”: Am făcut ouă opărite!958. OPERĂCI s. n., pl. operăce, art. ope-râciul coarnelor AO, h. 638/rar Ot „brăcinar între coamele plugului”; cf. ajutător0... OPERĂŢIE (4 sil.) v. operăţii. OPERÂŢII s. f. pl. AO, Pl. il/VI, Gj, Mh, Dj şi rar Ot, Tr; AMD, h. 95 MN; GD/Ag, Db, Ph, Tr, Gr, CI, II, TI, prin VI, Bz, Br, Cţ şi rar Ot, If „operaţii chirurgicale”. - var. operaţie (4 sil.) s. f., pl. operăţi AMD, h. 95 MN/prin Db şi rar Gr, CI, Cţ. OPINCIOĂRĂ s. f., pl. opincioăre TDM II/rar Db dim. de la opincă. OPINTI vb. IV intranz. AO, h. 665/rar Ot [fig„ d. viţa-de-vie] „a înmuguri”; cf. bumbi1... OPLEĂN s. m. şi n., pl. opleni 1“ AO, Pl. 57/V1, Gj; AMD, h. 250 MN/V1, Ag, Db, Ph, Bz, Ot, Tr, Gr, CI, II, prin Vn, Br, If, Cţ şi rar TI; opleăne AMD/rar Ph, Vn, Bz, TI; oplenuri AO/rar VI; AMD/rar Cţ; opleănuri AO/rar Gj „fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă între ele tălpile săniei”; cf. c h i n g ă 2°... 2° AO, h. 390/rar Ot; AMD, h. 251/rar Ph, Vn, Bz, Tr „cruce la sanie”; cf. b o-târ21°... 3° AMD, h. 250/Tr, prin Gr şi rar Ph „talpă la sanie”; cf. f â 1 c ă 3°... 4° pl. oplene AMD, h. 650/rar TI „fiecare dintre cele două bucăţi de tablă (una deasupra şi alta dedesupt) care îmbracă osia la capăt”; cf. b a 1 6 12°... 5°pl. oplene GM/rar 11 „cormană la rariţă”; cf. u r e c h e 11 °. 6° AMD, Pl. 109-110/rar Br, Tr, Gr „talpă la război”; cf. c a p 15°... 7° AMD, Pl. 112/rar Ph „chingă la război”; cf b 1 ă n i ţ ă 4°... - var. obleăn s. m., pl. obleni 3° AMD, h. 250/rar Tr; opleănă s. f., pl. oplene 1° AMD, h. 250 MN/rar Vn, Bz, TI, Cţ. OPLEĂNĂ v. opleân 1°. OPOR s. n., pl. opoăre 1° AO, h. 645/ prin Dj şi rar Gj, Mh, Ot; AMD, h. 652/ Db, Tr, Gr, prin Ag şi rar VI, Bz, Br, Ot, CI, II, TI; opuri AFLR/rar VI „străgălie la osia căruţei”; cf. b ă t â i e 7°... 2° AMD, h. 650/rar Ot, Tr, Cf „fiecare dintre cele două bucăţi de tablă care se fixează pe capătul osiei (deasupra şi dedesubt) pentru a evita frecarea”; cf. b a 1 612°... 3° AMD, Pl. 61/rar Cţ „bucea la roata carului”; cf. b 6 c ş ă1... 4° AMD, h. 651/rar VI, Vn, Br, Gr „partea cea mai umflată a butucului roţii, în care intră spiţele”; cf. b u r e t e 5°... 5° AMD, Pl. 58/rar Ot „cui prin care se leagă grindeiul de cotigă”; cf c ă 1 u ş 10°... OPORĂŞ s. n., pl. oporăşe AO, h. 645/ rar Ot dim. de la o p o r 1°. OPORNIŢ v. oporniţă 3°. OPORNIŢĂ s. f., pl. oporniţe 1° AO, h. 645/rar VI; AMD, h. 652/prin Bz şi rar VI, Ag, Db, Vn, If, CI „cerculeţ de fier între butuc şi capătul osiei; străgălie”; cf. bătaie 7°... 2° AMD, h. 650/rar Ph „bucată de fier cu care se îmbracă osia la capăt”; cf. b a-1 612°... 3° var. oporniţ s. n., pl. oporniţe AO, h. 641/rar Gj „cui folosit pentru legat grindeiul de cotigă”; cf. c ă 1 u ş 10°... OPREC v. oprâg 1°, 4°. OPREG s. n., pl. oprege 1° AO, h. 303, 304; TDO/Mh şi prin Gj „fotă dintr-o singură bucată”; cf. b o c c e â 2°... 2° AO, h. 305/Gj, Mh „catrinţă din două bucăţi, una în faţă şi alta în spate”; cf. a n d r 6 c 2°... 3° AO, h. 305; AFLR/Gj şi prin Mh „partea din spate a catrinţei constând dintr-o platcă ţesută de care se atârnă fire groase din lână divers colorate”. 4° var. oprec s. n., pl. oprece AO, Pl. 39,rar Dj „şorţ”; cf. f u s t ă1 3°... - var. 1 oprec s. n., pl. oprecuri AO, h. 303/rar Dj; oprlg s. n., pl. aprige AO, h. 304/rar Gj. OPRI vb. IV refl., a se ~ fânul GO/rar Gj, Mh; a se ~ livezile GO/rar VI „a se interzice păşunatul”: Fmu să opreşte primăvara dă nu mai umblă vitele-n el/942. Să-opresc livezile aicea cam pe la douăzeci de mai/902; cf. îndărâgn a... OPRIG v. opreg 1°. OPRIT adj. AO, h. 104/rar Dj „consti-pat”; cf. a s t u p â t... OPRITOÂRE s. f., pl. opritori 1° AO, h. 126/prin VI; AMD, h. 465; Pl. 161-162/rar VI, Bz, Tr „stavilă la moară”; cf. a b ă t ă 16 r... 2° var. opritor s. n., pl. opritoare AO, h. 727/rar Dj „slobozitor la război”; cf. d o-r ân g âr2°... OPRITOR v. opritoare 2°. OPRITURĂ s. f., pl. opritori AFLR/ rar Tr „porţiune dintr-o pădure în care este interzisă tăierea copacilor”. OPSTÂC s. n. AMD/rar Tr „piedică, obstacol (în calea unei acţiuni)”. OPTÂŞ adj., porumb ~ GO/rar Mh „soi de porumb cu opt şiruri de boabe pe ştiulete”. OPTOMBERE v. octombrie. OPTOMVRIE v. octombrie. OPUŞIN s. n. GD/rar TI „stufăriş sub plaur”: Opuşin este ăla sub plauri, când a scăpat într-un ochi mic sub plav, s-a dus sub opuşin, aşa să numeşte, sub plav aia să numeşte opuşin!872. ORÂL s. n. AFLR/rar Ot „program şcolar; orar”. ORALÎE v. urlărie 1°. ORĂR s. n. 1° GM/rar Db, Tr „bucată de pânză pentru acoperit faţa sau trupul mortului”; cf. b o i 1°... 2° var. urâr s. n. GO/rar Dj „coroniţă din fâşii de pânză sau amici roşu şi negru care se pune pe capul mortului”: Ii face aşa [mortului] un urări frumos cu nişte amici, împletit... şi cu roşu şi cu negru/ 929. - var. 1° ural s. n. GD/rar Cţ. ORĂ v. horă1 1°, 5°. ORĂCĂI vb. IV intranz. 1° GM/prin Db, Ph, Vn, Bz şi rar Ag; GD/rar Cţ [d. animale] „a zbiera, a rage”: Când am ajuns, vo cin-şase câini lângă el, orăcăiă ursu ca când îl tăiai cu toporu GM/712. Orăcăiă vacile GD/894; cf z b i e r â 2°. 2° şi refl. GM/rar Ph, Vn [d. oameni] „a striga tare, a răcni”: Nu ştiu cum oi fi eu, c-am făcut urât, că n-am putut să fac bine, să ţip, am orăcăit aşa urât dă tot/711. Rău să tânguia [mama în agonie], s-a fost răcăind AMD/824; cf. c h i r ă i 2°... 3° GD/rar TI „a guiţa (tare)”: Când a ghiţuit purcelu, a-nceput să orăcăje scroafa/ 873; cf. c h i r ă i 3°... 4° GM/rar Vn „a cotcodăci”; cf. c â t-c âr i g i... -var. orângăf vb. IV 1° GM/rar VI; răcăi vb. IV 2° AMD/rar Gr. ORĂCĂÎRE s. f. GM/rar VI „numele şi rezultatul acţiunii de a o r ă c ă i 1°; răget, urlet”: Vaca a început să orăcăie şi la semnalu orăcăirij ne-a trezit şi pe noi/ 671; cf. orăcăit, orângăitură. -var. orângăire s. f. , pl. orăngăiri GM/rar VI. _ _ ORĂCĂIT s. n. GM/rar Db „răget, urlet, zbieret”: Am auzit orăcăitu lupului/ 692; cf. o r ă c ă i r e... ORĂCHEJNIŢĂ v. urechelniţă 2°, 3°. ORĂTÂNIE (4 sil.) v. oretenie. ORÂŢI v. orăţii. ORÂŢII s. f. pl. TDM III/rar Db „oraţii”: Era obicei de citea orăţile!811; cf.colăcerf e... - var. orăţi s. f. pl. TDM II/rar Db. ORÂGĂÎ v. râgăl 1°. ORÂNGĂÎ v. orăcăl 1°. ORÂNGĂIRE v. orăcăire. ORÂNGĂITURĂ s. f. GM/rar VI „răget, urlet”: Am auzit o orîngăitură lungă la o distanţă mai mare/671; cf. o r ă-c ă i r e... ORB adj., pl. orbi, f. oarbă, pl. oarbe 1° stup ~ AMD, Pl. 88-89/rar II „stup primitiv (din lemn scobit)”; cf b ă d ă 1 ă u 2°... 2° stup ~ AMD, h. 100/rar Gr „(stup) fără matcă”; cf. b e z m e t i c... 3° groapă ~ AFLR/rar Cţ „groapă adâncă, de forma unui con cu vârful în sus, pentru depozitat cereale”; cf. g â r 1 i c i 4°... 4° cameră ~, casă ~ AFLR/rar Ag, Bz „încăpere, cameră fără ferestre”. 5° prăşilă ~ GO/AFLR/rar Mh, Dj; GM/ rar Db; prăşeălă ~ GM/rar Tr; sapă ~ AFLR/rar Ot; GM/rar II „praşilă, sapă doar printre rândurile, printre şirurile de plante”: [La floarea-soarelui] săpăm prima praşilă sapă oarbă, jumulim iarba dă printre ea AFLR/934. Prăşila oărbă să dă numai între rânduri GO/950. După ce s-a făcut d-a răsărit bine sfecla, ne ducem şi-i tragem o săpă oărbă, zice, printre rând, praşilă GM/841; cf. t â r ş i t ii r ă, ţ ă cănea 1 ă. 6° cui ~ AO, Pl. 133/rar Ot „nit”; cf. bold 2°... 7° maţ ~ v. maţ 3°. 8° orb/oârbă de...loc. adv./adj. AFLR/ rar Ag „pe de-a-ntregul, cu desăvârşire, complet”: Munca la pădure era oărbă de nesănătoasă/677. ORBÂRIŢĂ v. urmâriţă 1°. ORBĂI vb. IV intranz. AMD, h. 81/ rar Ph „a bâjbâi pe întuneric; a orbecăi”; cf b â j b â i 2°... ORBÂCĂI vb. IV intranz. AO, h. 115/rar Dj, Ot „a bâjbâi pe întuneric, a orbecăi”; cf. b â j b â i 2°... - var. horbăcăl vb. IV intranz. AMD, h. 81/rar Bz; horbocăi vb. IV intranz./rar Cţ; obârcăl vb. IV intranz. AO, h. 115/rar Dj; orbârcăi vb. IV intranz./rar Dj; orbocăi vb. IV intranz. AMD/rar Cţ. ORBÂRCĂI v. orbâcăi. ORBEÂSCA adv. AMD; GM/rar CI, Cţ „orbeşte, pe orbecăite”: începeai să legi orbeăsc-aşa, până la ziuă lega snopu de coceni GM/865; cf. b 6 b o t ă... ORBECĂ vb. I intranz., ind. prez. 1 sg. orbechez AO, h. 115/rar Gj „a orbecăi”; cf. b â j b â i 2°... ORBETE1 v. oblet. ORBETE2 s. m., pl. orbeţi 1° AMD, h. 432; 447/C1, II, Cţ, prin Vn şi rar Ph, Bz, Br, TI „cârtiţă”; cf b â b ă 24°... 2° AMD, h. 20/rar Ph „urcior la ochi”; cf. brâncă24°... 3° AMD, h. 108/'rar Ph „furuncul”; cf. cârtiţă 2°... -var. 1° horbete s. m., pl. horbeţi AMD, h. 447/rar Br. ORBI vb. IV refl. pas. GO/rar VI „a se tăia mugurii (ochii) de pe tulpina viţei-de-vie”. ORBOCĂI v. orbâcăi. ORBOTĂ v. horbotă 1°. ORBOŢICĂ v. horboţică. ORBUTĂ v. horbotă i°, 2°. ORCĂNEÂLĂ s. f. GM/rar Ph „acţiunea de a o r c ă n i; horcăit”. ORCĂNI v. horcăni 1°, 4°, 5°. ORCÂI v. horcăni 4°. ORCHESTĂ ş. f. TDM I/rar Ag „orchestră”. ORCIC v. orciuc 2°. ORCIUC s. n., pl. orciucuri 1° AMD, h. 658; GM/rar Vn „orcic”; cf. c a n t â r 3°... 2° var. orcic s. n., pl. orcicuri AMD, h. 659/rar TI „bucată de lemn (sau de fier) îndoit, fixată la capătul din faţă al proţapului, de care se prinde jugul”; cf b â r-s ă 5°... - var. 1° orciug s. n., pl. orciuguri AMD, h. 658; GM/rar Vn, TI; urciuc s. n., pl. urciucuri AMD/rar Gl. ORCIUG v. orciuc 1". ORC6Ş v. otcoş 1°. ORDI1 v. urdină 3°. ORDÎ2 v. urzi 1°, 2°, 6°. ORDINÂR adj., f. ordinără 1° AMD, Pl. 88-89/rar TI [d. stupi] „primitiv”. V AMD, Pl. 150-151/rar Ot [d. lână] „de calitate inferioară”; cf. g h i b u r 6 s 2°... ORDINIŞ s. n., pl. ordinişuri AMD, Pl. 91/rar Vn, Br; ordinişe/rar Br „urdiniş”; cf.ferăstrui e.... ORDON v. ordun. ORDONĂ vb. I tranz., ind. prez. 1 sg. ordonez AFLR/rar Db „a da ordin”: Să ordonez! la domnu locotenent să vie aici/ 700. ORDUN s. n. GO/rar Ot „roată cu palete (la moară)”; ciutură 7°... -var. hordun s. n., pl. hordune AMD, PI. 162, 163/rar VI; ordon s. n., pl. ordoăne AO, Pl. 127/rar Tr; urdun s. n., pl. urdunel rar Ot. ORECHELNIŢĂ v. urechelniţă 2°, 3°. ORETENIE s. f., pl. oretenii TDO/rar Gj, Dj; AMD, h. 296/rar Ot „pasăre de curte”: Am potolit oreteniile, găinile, gâştele, păsările astea/929; cf. guj ăl i e.... - var. horătânie s. f., pl. horătenii TDO/ rar Mh; AMD, h. 296/rar VI; horătânie (4 sil.) s. f., pl. horăteni AFLR/rar Mh; horotenie s. f., pl. horoienii AO, h. 426/ rar Gj, Mh; horotflă s. f., pl. horotile GOI rar Mh; horotfnă s. f., pl. horotini AO/rar Mh; orătânie (4 sil.) s. f., pl. orătăni AO/ rar Gj, Dj; orăteni TDO/rar Gj, Mh; urătănie s. f., pl. urătănii AMD/rar Bz. OREZ s. n. 1° GM/rar CI „pilaf’: Tăiam o pasăre şi făceam orez/866; cf. p i 1 â v, p 1 a c h i e. 2° var. urez s. n. TDO/rar VI, Dj; AFLR/prin Ag şi rar Db „orez”: [Bucăţile de came] le punem cu ceapă, cu horezu AFLR/919. - var. 2° horez s. n. AFLR/rar VI; uriez (2 sil.) s. n. AFLR/rar Ag. OREZÂ v. huhureză. OREZÂN s. m., pl. orezăni AMD/rar II „cultivator de orez”. ORFAN adj., pl. orfani 1° AO, h. 703/ Dj, prin VI şi rar Gj, Ot; AMD, Pl. 100/Ot, prin Db, Bz, Cţ şi rar Ag, Tr, Gr, TI [d. stupi] „fără matcă”; cf. b e z m e t i c... 2° copil ~ AO, h. 167/rar Dj „bastard”; cf. b a i s t r ii c... 3° AMD, h. 66 MN/rar Db „ciung”; cf. c i o 1 ă c 1°... - var. 1° oifân adj. AMD, Pl. 100/rar Bz. ORGAN s. n. GD/rar Cţ „funie legată la steajer, la care se înhamă caii pentru a treiera spicele”: Legam orgănu dă paru-ăla care-1 băteam şi unu intram cu biciu la cai/892. ORGONIŢĂ s. f. GM/rar Gr „buhai (de urat)”: [De Anul Nou] mergea cu orgonifa [...] o doniţă, pusă o piele de capră deasupra, găurită şi băgată nişte păr de cal şi trăgea de ea/826; cf. b ti g ă 2°. ORHEL v. holhen. ORI conjuncţ. 1° în constr. ~ cu ce AFLR/rar Mh „cu orice”; ~ din ce AFLR/ rar Mh „din orice”; ~ în ce AFLR/rar VI, Mh „în orice, în oricare”: Poţi veni or! în ce zi/940; ~ pe ce AFLR/rar Gj „pe orice”; ~ şi la ce AFLR/rar Mh „la orişice”. 2° var. oare conjuncţ. GM/rar Ph, Tr „dar, însă, or”: Odre-acum albinele s-au modernizat/713. Se punea porumbu aşa la circa un metru sau la şaptezeci de centimetri, cuib dă cuib, oare- acuma văz şi eu că se pune altfel/794. 3° var. oar, ~ ... ~ conjuncţ. corelat. GM; AFLR/rar Ag, Ph, Bz, Gr, CI, II „ori, sau”: [Porumbul] când înspicează el tot şi rămâne câte unu, oar să face tăciune, oar că leagă GM/736. în meseriile de astăzi oare eşti fierar betonist, oare eşti turnător îd./831. -var. oar conjuncţ. 2° GM/rar Vn; oâre conjuncţ. 1° în constr. oare cu ce AFLR/rar Ot; oare în ce AFLR/rar Mh; 3° GM; TDM III; AFLR/rar Ag, Db, Ph, Vn, Bz, Gr, Cţ. ORÎF s. n. GM/rar Br „dig”: Aici la noi nu mai ajunge [Buzăul], că avem orîfu, digu ăla care îţi spui/746; cf. c ă ş f-ţ ă2 3°... ORIFICI s. n. TDM III/rar Db „orificiu”. ORIŞTE v. oiştie. ORITURĂ v. horitură. ORJUME v. urjumă 2°. ORLEÂN s. m., pl. orleni AO/996 „locuitor din comuna Orlea”. ORLIŞTE s. fi, pl. orlişti 1° AO, h. 585/prin Mh, Dj şi rar VI, Gj, Ot; AMD, h. 590; 592/rar Ot „pârloagă”; cf. 1 i v â d i e 4°... 2° AO, h. 586/rar Dj „prosie”; cf. n a-d â s 2°... 3° var. urlfşte s. f. GO/rar Dj „dezordine, harababură”; cf. d e b a n d â r e.... -var. 1° orlişte s. f. AFLR/rar Gr; urlişte s. f. AMD, h. 590/rar Db. ORLIŞTE v. orlişte 1". ORMÂN s. n. AO, h. 609/rar Mh „porumb furajer”; cf. c i o c ă n â ş *... ORN v. horn 1°, 4°. ORNÂR s. m., pl. ornări AMD, Pl. U/rar Ph, Tr, TI „coşar, homar”: cf. c o-ş â r2 2°... ORNĂ v. horn 1°, 2°. ORNĂNĂI vb. IV GM/rar Tr „a face treabă, a munci fără spor”: Ornănăieşte toată ziua; ornănăiii degeaba, nimica nu făcui astăzi/785. ORNEÂŢĂ s. fi, pl. orneţe AMD, h. 206/rar Tr „sobă de cărămidă”; cf. horn4°... OROÂIE v. uroi 1°. OROCHENIŢĂ v. urechelniţă 2°. OROCHERNIŢĂ v. urechelniţă 2°. OROPERNIŢĂ v. coropişniţă 1°. OROZÂN s.’n. 1° AO, Pl. 48/rar Dj „nisip”; cf. c h i ş â i 3°... 2° AO, h. 193/Mh „amestec de var şi nisip folosit ca tencuială; mortar”; cf. c i 6 r-b ă 5°... 3° AFLR/rar Mh „ghips”; cf. i p s... OROZĂNÎ vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. orozănesc AO, h. 192/rar Mh; orozăn! rar Mh „a tencui”; cf î n t e n c u I... - var. orozoni vb. IV tranz., ind. prez. 1 sg. orozonesc AO, h. 192/rar Mh. OROZONI v. orozănf. ORSÂT v. ursât. ORŞÂVĂ s. f. AMD, h. 356/rar Gr „magiun de prune (amestecate cu mere)”; cf. m a g i 6 n.... ORTĂCf vb. IV refl. TDO/rar Mh „a se întovărăşi”: Ne ortasim doi inşi, plecăm la pădure/940; cf. d e o 1 d â ş f... ORZ s. n. 1° ~ pe vatră GM/rar CI; GD/rar TI, Cţ „obicei, petrecere (între fete) de Anul Nou, pentru a-şi ghici viitorul”: Acum sigur că nu mai e orz pă vatră şi să spune revelioane GM/866. La Anu Nou făcea fetile uorzpă vatră GD/892. 2° pl. oărze AFLR/rar Vn „culturi de orz, ovăz, orzoaică”. ORZÂR s. m., pl. orzări AMD, h. 252/ rar II „cărăuş, căruţaş”; cf. a n t e p r i-n 6 r 1°... ORZÂTĂC v. orzătic 2°. ORZÂTIC adj., pl. orzătice 1° AO, h. 477/prin Dj [d. mere] „care se coace odată cu orzul; văratic, timpuriu”; cf. o â r-z ă n 3°... 2° var. orzătăc adj. AO, h. 613/rar Dj [d. grâu] „copt prematur; pripit”; cf. f f r e 2°... - var. urzâtic adj., pl. urzătice AO, h. 477/rar Dj. ORZĂRESC adj., fi pl. orzăreşti 1° GM/rar Gr [d. fructe: mere, pere] „care se coace odată cu orzul; văratic, timpuriu”; cf. o â r z ă n 3°... 2° AMD, Pl. 61-62; GM/rar CI [d. căruţe] „de dimensiuni mari, de tipul celor folosite de către negustorii de cereale”. ORZĂRI vb. IV intranz. GM/rar Db „a face comerţ cu cereale”. ORZĂTOÂRE v. urzătoâre3°. ORZESC adj., f. orzeăscă, pl. orzeşti GM/rar Gr [d. fructe: mere, pere] „care se coace odată cu orzul; văratic, timpuriu”; cf. o âr z ăn 3°... ORZI v. urzi 2°. ORZIŞTE s. fi, pl. orzîşti GM/rar Db, Gr, II; AMD/rar Cţ „teren pe care s-a semănat sau de pe care s-a cules orz”: Oile vara le-mpăiam pă orzîştij acolo, pă răpi-ţiştii GM/827. - var. orzfşte (4 sil.) s. fi, pl. orzîştii GM/rar Gr. ORZÎŞTIE v. orzfşte. OS s. n., pi. oase 1° art. osul capului AMD, h. 3/rar Cţ „craniu”; cf. c a p â c 4°.., 2° art. osul spinării AO, PI. 6; TDO/ prin Gj şi rar Mh; AMD, h. 67/rar Ot, CI, TI „şira spinării la om, coloana vertebrală”; cf. g r e â b ă n1 1°. 3° art. osul pieptului AO, PI. 6/rar Gj, Mj; AMD, h. 57/prin Cţ şi rar Ag, Db, Bz, II, TI „stren”; cf. c a p 8°... 4° art. osul de Ia falcă AMD, h. 25/rar Ph, II; ~ obrâzului/prin Tr şi rar Bz, Gr, CI, II; ~ ochiului/rar Tr, CI „umărul obrazului”: Osu obrazului face parte din măselaru dă sus/852; cf. c ă 1 c â i 5°... 5° art. osul bărbiei AO, h. 77/rar Gj; ~ guşii/rar Dj „bărbie”; cf. b â r b ă 2°... 6° art. osul din gât AO, h. 85/rar Dj; ~ gâtului/rar Gj „mărul lui Adam”; cf. g â r-g ă 1 ă u... 7° art. osul genuchelui AMD, h. 86/rar Ph, Tr; ~ genuchiului/rar Ag, Ph, Tr, II; ~ genunchiului AO, h. 120/rar Ot „rotula genunchiului”; cf. b i 1 ă... 8° art. osul (de) Ia gleznă AO, h. 124/ rar VI „oul piciorului”; cf. c h f ş i ţ ă2 3°... 9° art. osul mâinii AO, h. 97/rar Gj, Mh „omoplat”; cf. p 1 a t3, s p ă t ă 3°, spe-t i e 1°, ş o 1 d 1°, um ă r 2°, u m e r âr 1°, u n d r e â1 2°. 10° AMD, h. 41/rar Gr „rest, colţ dintr-o măsea ruptă”; cf. b u 114°... 11° pl. osuri AO, PI. 5/rar Mh; AMD, h. 56 MN/prin Ot şi rar Tr „oase”. 12° AO, Pl. 87; AFLR/V1, Gj, Mh şi prin Dj; AMD, h. 363; GM/prin VI şi rar Ag; osuri AO/rar Mh „sâmbure tare la unele fructe”: [Prunele] le gheaoşă, le desface uăsăle şi le usucă la soare AFLR/904. Şi pisează-le [măslinele] cum pisezi sarea, cu oase cu tot GM/678. 13° GD/rar TI „faianţă”; cf. m â r m u r ă. OSĂCEL s. n., pl. osăcele GO/rar Mh dim. de la os; „oscior”; cf. o s c i 6 r 2°. OSÂCĂ v. isâcă. OSÂCEÂN s. m., pl. osăceni AO/986 „locuitor din comuna Osica”. OSCIOR s. n., pl. oscioare 1° AO, h. 732/rar VI „scripete la iţe”; cf. aj u-16 r 13°... 2° var. osşor s. n., pl. osşoăre GM/rar II dim. de la os; cf. o s ă c 6 1. OSC6Ş v. otcoşl0, 2°. OSE v. osie 2°. OSEMINTE s.n. pl. AFLR/rar Dj „bucăţi de came cu (mai) mult os”: Eu fac din ce-i mai... osemintele-aşa o ciorbă/ 974; cf. o s o 11 i. OSFICÂT adj., pl. osficăţi, f. osficătă, pl. osfîcăte AO, h. 48; 93-95/rar Dj, Ot „ofticat, tuberculos”; cf. p 1 u m â n 6 s, tebec ist, tuberculă z. OS FI CĂ s. f. AO, h. 93/prin Dj „tuberculoză, oftică”; cf. b o â 1 ă 3°... OSI vb. IV refl. GM/rar II; GD/rar Cţ „a se osifica”. OSIÂC s. n. 1° pl. osiece AMD, h. 654; GM/rar Gr, CI „lemn deasupra osiei care asigură mobilitatea căruţei; vârtej”; cf. b a i g 1 c... 2° pl. osieci AO, h. 222/rar VI [la pl.] „vreascuri”; cf. b â t ă1 6°... OSIE s. f., pl. osii 1° AO, h. 667/rar Dj, Ot; AMD, Pl. 73-74/rar Tr, CI, II „chitonag”; cf. a r â c 1°... 2° var. ose, pl. osi TDM Ill/rar Db „ax pe care sunt montate roţile căruţei/ carului”. 3° AMD, Pl. 182/rar Bz „fus la roata olarului”. OSIOI s. n., pl. osioâie AMD, h. 654/ rar Ph „lemn aşezat deasupra osiei care asigură mobilitatea căruţei; vârtej”; cf. b a i-g i c... OSOTÎI s. pl. AFLR/rar Mh „bucăţi de came cu mult os; oase”: [La porc] îi scoate [...] osotiiile, dă fiecare de-o parte/ 949; cf. o s e m i n t e. OSPĂDÂR v. ospodâr. OSPĂTI vb. IV intranz. AMD, h. 467/ rar Br „a prânzi”; cf. a m i e z i... OSPODÂR s. m., pl. ospodări AFLR/ rar TI „gospodar”: Tata era om ospodâr, m-a dat călăraş cu schimbu/881. Tat-su-i cam... s-a luat de băutură, el a fost un om ospădăr, el în zilele lui GM/743; cf. c â s-n i c... - var. ospădâr s. m. GM/rar Bz. OSPODĂRIE v. hospodărfe. OSŞOR v. oscior 2°. OSTOÎ vb. IV tranz. şi refl. GM/rar Ag; GD/rar Cţ „a (se) opri, a înceta”: [Odinioară] dădea ciume dă... dă murea lumea, dă zicea, doamne, ostoieşte boala GM/675. S-a ustuiăt fumu, nu mai iese? AFLR/875; cf. î n g e n â... - var. ustoiâ vb. I refl. AFLR/rar TI. OSTREĂŢĂ s. f., pl. ostreţe 1° AO, h. 194/rar Gj; AMD, h. 177, 178/rar Ag, Tr „împletitură din nuiele pentru fixarea tencuielii Ia pereţii casei”; cf. g a r d1 1°... 2° AMD, PI.'l61-162/rar Ot „împletitură de nuiele, gard folosit ca stavilă la moară”; cf. a b ă t ă t o r... OSTREŢÂ v. ostreţf. OSTREŢI vb. IV tranz. AMD, h. 177; GM/rar Db, Ag, Tr „a bate ostreţe la pereţii casei”: După ce o încheie [casa] şi să ridică cu căciulă cu tot, o ostreţeâză, bagă ostreţe printre ostreţe, adică printre stâlpi GM/788. -var. ostreţâ (3 sil.) vb. I tranz. AMD, h. 177; GM/rar Ag. OSTROMPEL s. n. AFLR/rar Ot „ostropel”. - var. ostropior (3 sil.) s. n. GO/rar Dj. OSTRONOMI s. m. pl. GD/rar TI „astronomi”. OSTROPIOR v. ostrompel. OSTROV s.n., pl. ostroâve 1° AMD, h. 411/rar Gr „pădurice lângă o apă; zăvoi”; cf. c h i c i u... 2° AO, h. 332/rar Dj „întindere mică de apă cu vegetaţie”. -var. 1° ostrov s. n., pl. ostrove AO, h. 521/prin Dj. OSTROV v. ostrov 1°. OSTROVEÂN s. m., pl. ostroveni AO/962; AMD/895 „locuitor din comuna Ostrovu (Mare)”. OŞIŞTE s. f. pl. GM/râr Ag „copii, urmaşi, odrasle”: A dat Dumnezeu şi mi-a trecut [boala], am venit acasă de mi-am crescut oşiştili, copiii, c-aveam doi acasă/ 786; cf. p r ă s 1 e. OŞOR v. ouşor 3°. OŞTIE v. oiştie. OTÂR v. hotar 1°, 3°, 4°. OTÂV v. otâvă 2°. OTAVĂ s. f. 1° AO, h. 630/rar Ot „rămăşiţă de fân sfărâmat”; cf. c o âd ă 8°... 2° var. otavă s. f. AFLR/rar Mh „iarbă care creşte, în acelaşi an, după cositură”; cf. m u ş â g 1°... -var. 2° otâv s. n. GM/rar Br; tavă s. f. AMD, h. 330 MN/rar Gr. OTAVĂ v. otâvă 2°. OTĂRfv. hotărî 2°. OTĂVEÂLĂ s. f. GM/rar Db „otavă”: [Ursul] mănâncă otavă d-aia, otăveălă d-aia, nişte iarbă crudă/697; m u ş ă g 1°... OTĂVi vb. IV intranz. AMD, Pl. 53/ rar Db [d. cereale] „a creşte după seceriş, din boabele scuturate”. GTĂVOI s. AMD, h. 330 MN/rar Ag „otavă îmbătrânită”. OTÂNC v. otfnc 5°, 6°. OTÂNCĂ v. otfnc 5°, 6”, 15°. OTÂNCEÂ s. f. 1“ pl. otănceli AMD, Pl. 119/rar Ag „bucată de lanţ ori de funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”: Când doi boi nu trag la fel, numai se pune ocinâă AO, h. 739/980; cf. o t â n-ceâlă, otânceânl0, otfnc 6°. 2° pl. otâncele AMD, Pl. 118-119/ prin Ag „beţişor cu ajutorul căruia se leagă firul rupt în natră”; cf. b â t ă1 3°... -var. 1° otincea s. f., pl. otinceli AO, h. 739/rar Mh, Dj. OTÂNCEÂLĂ s. f., pl. otănceli AMD, Pl. 119/rar Gr, Cţ „bucată de lanţ ori funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a-asigura echilibrul în deplasare”; cf. ot ân c e â 1°... OTÂNCEÂN s. . n., pl. otâncene 1° AMD, Pl. 119/rar Ag „bucată de lanţ ori de funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”; cf. o t â n c e â 1°... 2° AMD, Pl. 118—119/rar Ag „beţişor cu ajutorul căruia se prinde capătul firului rupt în natră”; cf. b â t ă1 3°... OTÂNCI vb. IV tranz. 1° şi refl. AO, h. 739/rar VI, Mh, Ot; AMD, Pl. 119/prin Ag, Db, Tr, Gr, II şi rar Ph, Ot, CI „a (se) înfrâna cu ajutorul o t i n c u 1 u i 6° boul care merge mai repede (în jug)”: Am otîncit boul ăl de hăis, că e mai puternic, i-am scurtat jugul AO/958. Otâncă e un lanţ cu care se otînceşte boul mai puternic, ca să n-o ia înainte AMD/715. 2° AMD, Pl. 119; GM/rar Db, Ph, Cţ „a lega cu o t i n c u 1 6° jugul dinspre partea boului care merge mai repede”. 3° AMD, Pl. 119/rar Ph, Bz, Tr „a strânge lanţul (sau funia) cu care se leagă lemnele încărcate în căruţă”: Otâncă mai zicem la o pârghie de otîncit la caru cu lemne încărcat/743. 4“ AMD, Pl. 119/rar Db „a fixa, a înţepeni slobozitorul la război”. 5° AMD, Pl. 118-119/prin Ph şi rar Ag, Db, Ot „a prinde firul rupt în natră cu ajutorul otincului 15”’: Cu otincu otînceşte firu AMD/730. 6° GM/rar Tr „a bătători, a presa (cu parul, cu piciorul) pământul în jurul unei plante răsădite”: Bagă firu de tutun şi otînceşte-aşa [...] ca să nu intre soarele, să-l bată, să se usuce/795; cf. j u c â 3°... 7° intranz. AMD, Pl. 119/rar Ag „a ridica ceva greu (lemn, piatră); a se opinti”: Am otîncit la lemnu ăla/674; cf. c u j b i 2°... 8° AMD, Pl. 119/rar Ph „a bate, a lovi (tare) pe cineva cu un lemn”: Când te-oi otînji cu otigu ăsta! AMD/727; cf. c u j-b f 1°... - var. ocinti vb. IV tranz. 5° AMD, PI. 118-119/rar TI; otânji vb. IV tranz. 8° AMD, Pl. 118-119/rar Vn; otinci vb. IV tranz. 1° AO, h. 739/prin Dj şi rar VI, Mh; 5° AMD/rar Ag, Bz, Br, Ot; otingî vb. IV tranz. 5° AMD/rar Vn. OTÂNCICĂ s. fi, pl. otăncele AMD, Pl. 118—119/rar Ag, Db „beţişor cu ajutorul căruia se prind, se leagă firele rupte în natră”; cf. b â t ă1 3°... OTĂNG v. otfnc 1°, 6°, 15°. OTANGĂ v. otfnc 15°. OTÂNJI v. otâncf 8°. OTCĂ v. vodcă. OTCOCI v. otcoş 1°. OTCOŞ s. m. şi n., pl. otcoşi 1° AO, h. 451; TDO; AFLR/Mh, Dj şi rar Gj; otcoăşelpnn Dj şi rar Mh, Ot, Tr; otcoşuril prin Mh, Dj şi rar Ot „rând, brazdă de iarbă cosită”: Ai tras un otcoş...când ajungi în capu locului [...] te-ai întors înapoi, iar ascuţi coasa [...] şi din nou iar când ajungi la jumătatea otcoşului, iar începi s-o ascuţi coasa TDO/958; cf. h o ă 1 d ă 3°... 2“ pl. otcoăşe AO, h. 452; AFLR/prin Dj şi rar Gj, Ot, Tr „iarbă împrăştiată din brazde, polog”: Luăm otcosu [...] şi-l astrângem, îl facem copeţele-ntâi AFLR/ 941. -var. orcoş s. m., pl. orcoşi 1° AO, h. 451/rar Gj; oscoş s. m., pl. oscoşi 1° AO/rar Mh, Dj; 2° GO/rar Mh, Dj; oşcoş s. n. 1° TDO/rar Mh; otcoci s. n., pl. ot coduri 1° AO/rar Mh. OTEL v. otomel. OTELĂ v. otomel. OTELEU v. otomel. OTIC v. otfnc l°-5°, 11°, 15°. OTÎCĂ v. otfnc 1°. OTIE v. iote. OTIG v. otfnc 1°, 13°. OTILĂ v. otomel. OTINC s. n., pl. otînce 1° AO, h. 639/rar Mh; AMD, Pl. 57; 119/rar Vn, Bz, Br, TI, Cţ; otincuri AMD/rar VI, Db, Ph, Tr, CI, II; otinci AMD, Pl. 119/rar Db „lopăţică (de lemn) pentru curăţat de pământ fierul plugului”; cf. c e c h e 1 1°... 2° var. otic s. n., pl. otice AMD, Pl. 119; GM/prin Tr şi rar Ag, Db, Ot „unealtă de plivit buruienile din semănături, formată dintr-un băţ cu o lopăţică de fier la un capăt”: [Plivitul] se făcea cu nişte otice, într-un ciomag mai lung pus un otic făcut la fierar GM/792; cf. c o s 6 r 2°... 3° var. otic s. n., pl. otice AMD, Pl. 73-74/rar II „chitonag”; cf. a r â c 1°... 4° var. otic s. n., pl. otice AO, h. 739/ rar Mh „pârghie”: Făcui un otic\ pun un bold, un lemn scurt şi fac o cumpănă să ridic un lucru greu/950. 5° AO, h. 739/rar Mh; otincuri/rar VI, Gj, Mh; ÂMD, Pl. 119/rar VI „par, lemn folosit ca pârghie pentru strâns lanţul sau funia cu care se leagă lemnele în căruţă”; cf. tăbârceâlă, tărboâcă2°. 6° AO, h. 739/rar Mh, Dj, Tr; AMD, Pl. 119/rar Tr, Gr; otincuri AO/rar Vi; AMD/rar VI, Tr „bucată de lanţ ori funie legată cu un capăt de proţap şi cu altul de jugul dinspre partea boului care merge mai repede (sau e mai puternic), pentru a-1 înfrâna şi a asigura echilibrul în deplasare”; cf. o t ân c e â 1°... 7° pl. otincuri AO, h. 644/rar VI „câr-ceie”; cf. b r ă ţ â r ă 4°... 8° var. hotfc s. n., pl. hotice AO, h. 639/ rar Mh „cui (de lemn) care leagă grindeiul plugului de cotigă”; cf. c ă 1 ii ş 10°... 9° var. otfc s. n., pl. otice AO, h. 739/ rar Mh „cui gros de lemn cu ajutorul căruia se prinde roata plugului şi se potriveşte pe brazdă”. 10° var. hotfc s. n., pl. hoticuri AO, h. 650/rar Gj „orcic”; cf. c a n t â r 3°... 11° var. otfc s. n., pl. oticuri AMD, h. 645/rar VI „cobilă pentru transportat plugul”; cf. câpră 14°... 12° var. otfncă s. fi, pl. otinci AMD, Pl. 119/rar Cţ „prăjină adăugată la inima căruţei pentru a înhăma încă un cal”; cf. c e 11 ă u 1°... 13° pl. otincuri AMD, Pl. 119/rar VI „bucată de lemn, retevei”: Otig să mai zice la un cap de băţ mai scurt aşa, când te-oi otânji cu otigu-ăsta AMD, Pl. 119/ 727; cf. căpătă i 3°... 14° AO, h. 727; 739/rar Mh; AMD, Pl. 113; 119/rar Db „slobozitor la războiul de ţesut”: Otinc [îi zice] la slobozitor, că vine otâncit AMD, PI. 119/817; cf. d o r â n-gâr2°... 15° AO, h. 738, 739/V1, Mh, Dj, prin Gj şi rar Ot, Tr; AMD, PI. 118-120/Ot, Tr, prin Ag, Db, Br, Gr, CI, II, TI şi rar VI, Gl, Bz, Ifi Cţ; otincuri AO, h. 738/prin Gj, Mh, Dj, Ot şi rar VI; AMD, Pl. 118-119/Tr, prin VI, Ag, Vn şi rar Db, Br, Ot, Gr, CI, II, Cţ; otinci AO, h. 738, 739/rar VI, Gj, Mh, Dj, Ot; AMD/prin Gr şi rar Bz, Br, Tr, II, Cţ „beţişor cu ajutorul căruia se prinde firul rupt în natră sau uitat, scăpat la năvădit”: îl pui pă otinc, punem fire, când să rup pă natră, pă otinc AMD, Pl. 119/763. Otinc e un surceluş care merge cu firul înapoi id./783; cf. b â t ă‘ 3°... 16° AMD, Pl. 119/rar Tr; otinci AO, h. 739/rar Dj „defect, imperfecţiune într-o ţesătură, constând în pierderea linearităţii sau a paralelismului dintre laturi”; cf. p i s c 5°. - var. cotfc s. n., pl. cotiguri 1° AMD, Pl. 57/rar Ph, If; hotfc s. n., pl. hotice 2° GM/rar Db; 15° AO, h._738/rar Mh; hoticuri 1° AMD/rar Cţ; otânc s. n., pl. otăncuri 5° AMD, Pl. 119/rar Db, Ph; 6° AMD, Pl. 119/rar Db, II; otănce6° AMD/ rar II; otănci 6° AMD/rar Cţ; otâncă s. fi, pl. otânce 5° AMD/rar Bz; 6° AMD/rar Db, Ph, II; 15° AMD/rar Ag, Bz; otănci 15° AMD/Ph, prin Db, II şi rar Vn, Bz, CI, Cţ; otâng s. n., pl. otânge 1° AMD/rar TI; 15° AMD, Pl. 118-119/rar Db; otănguri 15° AMD/rar Db, Gr; otăngi 6° AMD/rar Cţ; 15° AMD/rar Cţ; otângă s. fi, pl. otăngi 15° AMD/rar Ph; otfc s. n., pl. otice 5° AO, h. 739/rar Mh; 5° AO, h. 739/rar Mh; 15° AO, h. 738/rar Mh; AMD, pl. 118-119/prin Ot, Tr şi rar Ag, Br, II, TI; otincuri 1° AO, h. 639/Dj şi rar Mh, Ot; AMD/Ag, prin Db, Ph, II şi rar Tr, TI, Cţ; otici 10 AMD/ rar Bz, CI; otfcă s. fi, pl. otice 1° AMD, Pl. 119,rar Br; otig s. n., pl. otige 1° AMD, Pl. 57; 119/rar Ph, Vn, Gl, Br, II, TI, Cţ; 13° AMD, Pl. 119/rar Vn; otiguri 1° AMD, Pl. 57/rar Vn, Br; otigi 1° AMD/rar Vn; otincă s. fi, pl. otinci 6° AO, h. 739/rar Mh, Dj; 15° AO, h. 738, 739/Dj şi rar Mh, Ot; AMD, PL 118- 119/Bz, prin Cţ şi rar Vn, Ot, Tr, II; otince 6° AO/rar Dj; 15° AO, h. 738/rar Dj; AMD/rar Gl, Bz, Br; otinci s. n., pl. otince 15° AMD/rar Cţ; otlng s. n„ pl. otinge 1° AMD/rar Gr; 15° AMD/rar Gr; otinguri 1° AMD/rar CI; otingi 1° AMD, Pl. 119/rar Cţ; 6° AMD/rar Gr; 15° AMD, Pl. 118-119/rar Gr, TI. OTINCĂ v. otlnc 6°, 12°, 15°. OTINCEÂ v. otânceâ 1°. OTINCI v. otlnc 15°. OTINCI v. otâncl 1°, 5°. OTÎNG v. otlnc 1°, 6°, 15°. OTINGI v. otâncl 5°. OTLOGÎ vb. IV tranz. GD/rar Cţ „a speria prin zgomote”: [Strigoiul] vinea noaptea te odlogă pân casă, te aia, te speriai/892. OTOMEL s. AMD, Pl. 86-88/rar VI „varietate de struguri; tămâios”. - var. otel s. AMD, Pl. 86-88/rar TI; otelă s. fi GO/rar Gj; AMD; GM/rar Ot, Tr; oteleu s. GM/rar Gr; otllă s. f. AMD/ rar Ot. OTOPSIE s. f. AO, Pl. 11/rar Mh; TDM I/rar Tr „autopsie”. - var. octopsle s. f. AFLR/rar Ag. OTORÂC v. oturâc 2°. OTRĂVICIOS adj. 1° GM/rar Bz [d. plante] „otrăvitor”; cf. v e n i n ă t. 2“ şarpe ~ AMD, h. 436/rar Tr „şarpe veninos; viperă”; cf. g u.ş t e r 2°... OTREAPCĂ s. f., pl. otrepci AMD, h. 233/rar Tr „şervet, ştergar”; cf. cârpă^... - var. otrepcă s. f., pl. otrepci AMD, h. 233/rar Gr. OTREP s. n., pl. otrepe GO/rar VI „cârpă, zdreanţă, otreapă”: Facem focu, îl ardem, jeruim c-un... un otrep pân cuptor, ca să nu rămână cenuşe/908; cf. t r o â ş ă, zdreanţă 2°. OTREPCĂ v. otreâpcă. OTROCOL v. rotocoălă 1°. OTURÂC s. m., pl. oturăci 1° GD/rar Cţ „beţivan”: Oturăci ştii ce-i? uoturăci-i ăştia de stă numa şi bea. Oturâc sunt oamenii ăia care cade-n vânt şi nu să mai scoală d-acolo/896; cf. p i 1 i g i u. 2" var. otorâc s. m., în expr. a cădea ~ AFLR/rar Cţ „a cădea ca bolovanul; a nu se mai mişca; a cădea pe capul cuiva”: La dumneata acasă dacă-ţi vine cineva şi tu te plictiseşti de-atâta... de-atâta asta.... „da n-o să mai plece, domne, a căzut otorâc acolo şi nu se mai mişcă!”/896. OŢ v. hoţ 2°, 5°. OŢEL 1° s. n. AO, h. 358/rar Dj, Ot „glonţ, cartuş la arma de vânătoare”; cf. b ren Ic... 2° s. m., pl. oţeli AMD, h. 342/rar Tr „ardei iute”; cf. a r d e i 4°... OŢELIT adj. AMD, Pl. 77-78/rar Tr [d. mustul de struguri] „înăsprit, înţepător”. OŢELOS adj., f. oţeloăsă 1° GM/rar CI „de oţel”: Vine nişte clame din sârmă oţeloăsă, copci aşa/865. 2" GM/rar Vn [fig., d. om] „tare ca oţelul, rezistent”: Nici briciu n-a mers, c-aici e vână groasă didisubt, trebuia să m-adoarmâ ş-am fost tare oţălos, că nu m-a putut adormi c-un flacon di cela/721; cf. p i 1 6 s 1°. OŢEŞTE v. hoţeşte. OŢET, ~ de miâre s. compus AO, Pl. 117/prin Dj şi rar Ot „mied”; cf. b a 1 b â ş... OŢETÂR adj., ardei ~ v. ardei 3°. OŢEŢEÂLĂ s. f. GM/rar Vn „oţetire”: Când îl laşi mult să fiarbă, [vinul] dă el în oţăţălă/723. OŢEŢÎ vb. IV intranz. şi refl. AO, h. 675/rar Gj; GM/rar II [d. vin] „a se oţeti”; cf. p âlp â 12°, ş t i r i1. OŢEŢÎT adj., f. oţetită AMD, Pl. 149/ rar CI [d. caş, brânză] „acrit, dat în acru”; cf. î n a c r 1 u... OŢI vb. IV GM/rar Db „a fura, a hoţi”. OU s. n., pl. ouă 1° ouă clătite AMD, h. 472/rar Ot, Tr; ~ coapte AO, h. 279/rar VI; ~ fripte/rar Gj, Mh; ~ zbătute AO/rar Dj; AMD/rar Tr „omletă”: Spărgeam câte un ouă pentru jumări AFLR/892; cf. f r i p-turăl°... 2° art. oul beregăţii AO, h. 85/rar Dj, Ot; AMD, h. 52/rar Bz; ~ gâtului AMD, h. 31; 52/rar Ot, II; ~ lui Adâm AO/rar VI „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... 3° AO, h. 120/prin Gj, Mh şi rar VI; AMD, h. 86/prin Ph şi rar Db, Bz, Tr, If, CI, II; ~ de genunche AO/rar Mh; ~ de la genunchi AMD/prin II şi rar Ph, Bz, Tr, CI; pl. duri!rar Ot, Cţ; ~ din genuchiu/rar Bz, Cţ; ~ Ia genuchi AMD/rar CI; ~ la genunche AO/rar Gj; art. oul genuchelui AMD/prin Db şi rar Ph, Ot, Tr; pl. oâuă/rar Db; ouriirar Ph; art. ourile genuchiului AMD/Br, Tr, II, prin Ag, Ph, Bz, Ot, Gr, CI, Cţ şi rar Db, Vn, If, TI; ~ genunchelui AO/prin VI şi rar Gj, Mh, Dj, Ot; ~ genunchiului AO/rar Gj, Mh; AMD/ rar Ot; ~ piciorului AMD/prin Db şi rar Ag, Bz, Ot, Tr, Gr, CI; pl. duri AO/prin Ot „rotula genunchiului”; cf. b i 1 â... 4° AO, h. 124/prin Mh şi rar Gj, Ot; pl. oăuă/.Mh, prin Gj şi rar Dj; ~ la picior/rar Gj; art. oul chişiţei/rar VI; ~ gleznei/rar Gj, Dj, Ot „osul (rotunjit) de la gleznă”; cf. c h i ş iţ ă2 3°... -var. 1° ouă [sic!] s. n. AFLR/rar TI, Cţ; pl. oăuă TDO/rar VI, Gj, Mh; duri GM; AFLR/rar Ag, Db, Ph. OUĂ v. ou 1°. OUĂÎ (3 sil.) vb. IV, ind. prez. 3 sg. ouăie AO, Pl. 68/rar Mh „a oua”. OULEŢ s. n. 1° GM/rar Db; art. ouleţul gleznei AMD, h. 90/rar Db „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... 2° AMD, h. 31/rar VI „uvulă, omuşor”; cf. b e r e g â t ă 2°... OULEO v. âuleu. OUŞOR s. n., pl. ouşoâre 1° AO, h. 56/V1; AMD, h. 31/Ag, prin VI, Db, Ot, Tr şi rar Ph, Bz, Gr, CI, II „uvulă, omuşor”; cf. b e r e g â t ă_2°... 2° art. ouşorul beregăţii AMD, h. 52/ rar Db; ~ după beregată AO, h. 85/rar VI; ~ gâtârezei AMD/rar TI; ~ gâtului AO/rar VI; AMD/Ag, Db, prin Ot şi rar VI, Ph, Bz, If, Gr, II, TI; ~ lui Adăm AMD/rar Ph „mărul lui Adam”; cf. g â r g ă 1 ă u... 3° AO, h. 124/rar Dj; AMD, h. 90/rar Ag, Db, Br, If, Cţ; art. ouşorul de la gleznă AO/rar Dj; AMD/rar II; - piciorului AO/rar Dj; AMD/rar Ph „oul piciorului”; cf. c h i ş i ţ ă2 3°... 4° AMD, h. 86/rar Db, Ph, Br; art. ouşorul genuchiuiui/rar Bz, Ot „rotula genunchiului”; cf. b i 1 ă... - var. 3° oşor s. n., pl. oşoăre AMD, h. 90/rar Ph . OVÂL s. n., pl. ovale GM/rar Tr, Gr „ovar (la femeie)”. OVĂLI vb. IV refl. GD/rar Cţ „a se ondula”: [Primăvara] să undălea gheaţa aşa, să ovăleăl890; cf. u n d ă 1 i. OVÂSC v. ovăz 2°. OVĂZ s. n. 1° AO, h. 610/rar Mh, Dj, Ot „amestec de păioase cosite (verzi) pentru nutreţ; furaj verde”; cf. b u r a c 1 â... 2“ var. ovăsc s. n. AO, h. 610; Pl. 73/ VI, Mh, prin Gj, Dj şi rar Ot „graminee cu paiul drept şi subţire şi cu inflorescenţă ramificată”. OVĂZĂR s. m., pl. ovăzări AMD/rar Db „negustor de cereale”; cf. s a m s â r 2°. OVEZIŞTIE (5 sil.) s. fi, pl. oveziştii AMD, h. 614; GM/rar Tr, Gr „teren de pe care s-a recoltat ovăzul”. OVIDENIE s. fi AFLR/rar Bz „sărbătoare religioasă la 21 noiembrie; Vovedenie”: Şi mama-i moartă la ovedmiie cam în... a trăit în urma lu tata unşpe ani/736. OVOL v. voâlă 1°. OVREICUŢA s. f. art. GM/rar Bz „numele unui vechi dans popular”: Se joacă ovreicuţa, păpuraşu, ciobănaşu, jucăm refuzata/732. OZÂNCĂ adv. GO/rar Mh „parcă”; cf. p â i c ă. OZDROPUL v. zdropul 1°, 2°.